Sunteți pe pagina 1din 5

DESPRE PORUNCILE BISERICESTI

31. Cum se numesc poruncile privitoare la indatoririle credinciosilor fata de Biserica si cate
sunt?
Se numesc porunci bisericesti si sunt noua.
32. Care este intaia porunca bisericeasca?
Sa ascultam cu evlavie Sfanta Liturghie in fiecare duminica si sarbatoare.
33. Ce invata aceasta porunca?
Aceasta porunca talcuieste porunca a patra dumnezeiasca, aratand felul in care sunt datori
crestinii sa praznuiasca zilele de sarbatoare. Ea cere crestinului sa se roage lui Dumnezeu,
precum spune Sfantul Apostol Pavel: "Rugati-va neincetat" (I Tes. 5,17), fiindca rugaciunea este
mijlocul cel mai potrivit de a infatisa inaintea lui Dumnezeu gandurile si simtamintele religioase,
de a-I multumi pentru binefacerile primite si a-I cere ajutorul pentru diferitele trebuinte cinstite
ale vietii. Rugaciunea sa fie facuta cu infrangerea inimii si cu smerenie, caci "Inima infranta si
smerita Dumnezeu nu o va urgisi" (Ps. 50, 18). Fara smerenie nu este cu putinta adevarata
credinta crestina, iar fara credinta nu este cu putinta a placea lui Dumnezeu.
Porunca aceasta il indatoreaza pe crestin la rugaciune zilnica, iar in zilele de sarbatoare, sa ia
parte la sfintele slujbe randuite de Sfanta noastra Biserica Ortodoxa.
34. Care este a doua porunca bisericeasca?
Sa tinem toate posturile de peste an.
35. Ce invata aceasta porunca?
Porunca postului o gasim in Sfanta Scriptura. Timpul pentru indeplinirea acestei indatoriri il
hotaraste insa Biserica, prin porunca aceasta. Postul este mijloc potrivit pentru infranarea
poftelor rele, pentru biruirea ispitelor si pacatelor, precum si pentru staruirea in rugaciunea
curata. Folosul postului este propasirea in virtute.
36. Care este a treia porunca bisericeasca?
Sa cinstim pe slujitorii bisericesti.
37. Ce invata aceasta porunca?
Aceasta porunca invata ca e de datoria crestinului a da cinstire celor ce fac parte din starea
preoteasca, deoarece acestia sunt slujitori ai sfintelor altare, propovaduitori ai cuvantului
dumnezeiesc si rugatori catre Dumnezeu. Indeosebi se cuvine aceasta cinstire duhovnicului,
care-l povatuieste pe crestin in scaunul Sfintei Marturisiri si care, cu puterea primita de la
Dumnezeu, ii da dezlegare de pacate. Sfantul Apostol Pavel spune: "Va mai rugam, fratilor, sa
cinstiti pe cei ce se ostenesc intre voi, care sunt mai-marii vostri in Domnul si va povatuiesc; si
pentru lucrarea lor, sa-i socotiti pe ei vrednici de dragoste prisositoare" (I Tes. 5, 12-13) si
"Ascultati pe mai-marii vostri si va supuneti lor, fiindca ei privegheaza pentru sufletele voastre,
avand sa dea de ele seama, ca sa faca aceasta cu bucurie, si nu suspinand" (Evr. 13,17). "Preotii,
care isi tin bine dregatoria, sa se invredniceasca de indoita cinste, mai ales cei care se ostenesc cu
cuvantul si cu invatatura" (I Tim. 5, 17).
38. Care este a patra porunca bisericeasca?
Sa ne spovedim si sa ne impartasim in fiecare dintre cele patru posturi mari de peste an, sau, daca
nu putem, cel putin o data pe an, in postul Sfintelor Pasti.
39. Ce invata aceasta porunca?
Prin Sfanta Taina a Botezului, omul se curata de pacatul stramosesc si de orice alt pacat savarsit
pana atunci. In timpul vietii, insa, ispitele il pot duce mereu pe crestin la calcarea voii lui
Dumnezeu, adica la savarsirea de pacate. Pentru a-i da crestinului putinta sa se curete de pacatele
savarsite dupa Sfantul Botez si sa se impartaseasca cu vrednicie cu Sfantul Sau Trup si Sange,
Mantuitorul a asezat Taina Sfintei Marturisiri. Porunca a patra bisericeasca arata, deci, datoria
crestinului de a-si marturisi pacatele inaintea duhovnicului, pentru a fi dezlegat de ele si pentru a
se putea impartasi cu vrednicie cu Sfantul Trup si Sange al Mantuitorului, spre dobandirea
fericirii vesnice. De scaunul marturisirii se poate apropia crestinul oricand simte trebuinta de a-si
usura sufletul de pacate. Biserica, la randul ei, cere crestinului, prin aceasta porunca, sa se
marturiseasca in fiecare dintre cele patru posturi de peste an. Daca totusi nu i-ar fi cu putinta,
atunci macar o data pe an, si anume in postul Sfintelor Pasti, crestinul trebuie neaparat sa se
marturiseasca si sa se impartaseasca.
Porunca aceasta cere si bolnavilor dupa trup sa-si curete sufletul de pacate prin Taina Sfintei
Marturisiri si sa primeasca Sfanta Impartasanie, mai intai primind insa Taina Sfantului Maslu.
Despre folosul acestei porunci Sfantul Apostol Pavel spune: "Daca marturisim pacatele noastre,
El este credincios si drept, ca sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca pe noi de toata nedreptatea"
(I Ioan 1, 9).



40. Care este a cincia porunca bisericeasca?
Sa ne rugam pentru ocarmuitorii nostri.

41. Ce invata aceasta porunca?
Aceasta porunca invata ca este de datoria crestinului sa se roage lui Dumnezeu de ajutor pentru
toti cei ce se ingrijesc de binele sau vremelnic si vesnic. Astfel, Biserica cere sa ne rugam pentru
patriarh, mitropolitul sau episcopul eparhial si intreg clerul, pentru ocarmuitorii tarii si pentru toti
cei care fac bine Sfintei Biserici si se straduiesc sa intareasca credinta ortodoxa. Sfantul Apostol
Pavel spune: "Va indemn, deci, inainte de toate, sa faceti cereri, rugaciuni, mijlociri, multumiri,
pentru toti oamenii..., ca sa petrecem viata pasnica si linistita, intru toata cuviosia si buna
cuviinta, ca acesta este lucru bun si primit inaintea lui Dumnezeu, Mantuitorul nostru" (I Tim.
2,1-3). Crestinul sa nu uite in rugaciunile sale nici pe cei trecuti din viata aceasta, caci
rugaciunile celor vii le folosesc mult celor raposati. Invatatura acestei porunci se desprinde din
porunca dragostei fata de aproapele.
42. Care este a sasea porunca bisericeasca?
Sa tinem posturile pe care le-ar orandui episcopul sau mitropolitul locului, in vreme de primejdii,
de boli sau de necazuri.
43. Ce invata aceasta porunca?
In anumite imprejurari, chiriarhii locului au dreptul si datoria sa randuiasca zile deosebite de post
si rugaciune, iar crestinii au datoria sa le tina cu toata curatia inimii, fiind spre folosul lor. Pe
cand Sfantul Apostol Petru se gasea inchis de Irod, "se facea necontenit rugaciune catre
Dumnezeu pentru el, de catre Biserica" (Fapte 12, 5) si ingerul Domnului l-a izbavit.
44. Care este a saptea porunca bisericeasca?
Sa nu citim cartile ereticilor.
45. Ce invata aceasta porunca?
Sfanta noastra Biserica Ortodoxa, avand de la Dumnezeu chemarea sa calauzeasca pe crestini pe
drumul dreptei invataturi, are datoria sa atraga luarea-aminte a acestora asupra tuturor lucrurilor
care i-ar putea abate de la acest drum. Astfel, prin porunca aceasta le cere celor care nu sunt
intariti in cunoasterea si intelegerea cuvantului dumnezeiesc sa se fereasca de citirea cartilor
potrivnice credintei adevarate, cum sunt cele ale ereticilor, spre a nu fi amagiti de invataturi
pierzatoare de suflet (I Tim. 4, 7), ci sa se hraneasca "cu cuvintele credintei si ale bunei
invataturi" (I Tim. 4, 6).
46. Care este a opta porunca bisericeasca?
Sa nu instrainam, nici sa folosim spre scopuri straine, lucrurile bisericesti sau averea Bisericii.
47. Ce invata aceasta porunca?
Biserica foloseste lucrurile si bunurile sale la savarsirea sfintelor slujbe, la sustinerea
asezamintelor sale si la savarsirea de fapte bune (Fapte 11, 29-30). Instrainarea acestor lucruri
sau intrebuintarea lor spre folosul propriu aduce, deci, paguba Bisericii, iar pentru cei care se fac
vinovati de astfel de fapte, inseamna pacat, caci porunca a opta dumnezeiasca spune: "sa nu
furi".
48. Care este a noua porunca bisericeasca?
Sa nu facem nunti si ospete sau alte petreceri in timpul posturilor.
49. Ce invata aceasta porunca?
Biserica a randuit anumite zile in care crestinii sa praznuiasca cele mai insemnate evenimente din
viata Mantuitorului si a sfintilor. Acestea, fiind unele de bucurie, iar altele de intristare, de buna
seama ca cele dintai vor fi praznuite cu bucurie sufleteasca, iar celelalte, cu intristare si cu
infranare trupeasca si sufleteasca.
Prin porunca aceasta, Biserica cere crestinului ca in zilele de intristare aratate de ea, in zilele de
post, sa nu faca nunta si petreceri, care sunt prilej de veselie si, in genere, sa nu ia parte la bucurii
si placeri.
Implinirea acestei porunci sporeste crestinului evlavia si dragostea fata de Dumnezeu.
50. Ce sunt legile civile?
Acestea sunt legile date de stat, pentru buna carmuire si indrumare a poporului pe calea binelui
obstesc si pentru continua inflorire a vietii acestuia. La intocmirea lor, autoritatea statului tine
seama de vointa si de trebuintele poporului.
Sfanta noastra Biserica invata pe credinciosii sai sa se supuna intru totul legilor Statului, "caci nu
este stapanire decat de la Dumnezeu; iar cele ce sunt, de Dumnezeu sunt randuite. Pentru aceea,
cel ce se impotriveste stapanirii se impotriveste randuielii lui Dumnezeu. Iar cei ce se
impotrivesc isi vor lua osanda" (Rom. 13, 2). Crestinul va da socoteala inaintea Dreptului
Judecator si pentru implinirea sau calcarea acestor legi. De asemenea, credinciosii sunt indrumati
sa-si implineasca indatoririle lor cetatenesti fata de Patrie, cu acelasi zel si cu aceeasi ravna ca si
pe cele fata de Biserica.
51. Care este datoria crestinului fata de legi?
Crestinul, ca faptura a lui Dumnezeu, trebuie sa asculte de voia Acestuia, rostita prin legile date,
caci numai asa isi poate intocmi o viata cinstita si-si poate dobandi mantuirea sufletului. Legea,
prin insasi fiinta ei, cere doar ascultare si nu sta in bunul plac al cuiva sa i se supuna sau nu. Este
drept ca uneori se intampla ca legea sa fie calcata. Dar crestinul nu trebuie sa faca aceasta in chip
premeditat; el ramane supus legii chiar si atunci cand o calca. Porunca launtrica prin care legea
morala cere crestinului sa faca sau sa nu faca ceva se numeste datorie morala. Aceasta nu este
altceva decat trebuinta pe care o simte credinciosul inauntrul sau de a implini voia lui Dumnezeu
si a ocoli cele potrivnice ei, fara ca libertatea voii sa-i fie ingradita cu ceva. Cum poate insa
implini legile si evita calcarea lor, aceasta i-o spune fiecaruia cugetul sau constiinta sa morala.