19.

Despre credințe greșite în vise, magie, vrăji, farmece etc

I. Pregătirea aperceptivă:
Una dintre îndatoririle de bază ale slujitorilor Bisericii este de a-i preveni pe credincioși
asupra acelor pericole care le compromit mântuirea.În general frica de neprevăzut ,care vine
uneori din închipuire, alteori din prea slaba credință unită cu ingnoranța, alteori din toate trei la
un loc.Toate acestea îi fac pe oamenii să apleze la credințe oculte care îi îndepărtează de la
Hristos și de la mântuirea sufletelor.
II. Anunţarea temei:
În această cateheză, vom vorbi despre credinţe greşite în vise, magie, vrăji, farmece etc.
III. Tratarea acestui subiect trebuie să plece de la învățăturile Scripturii, ale Sfinților Păriți și
din realitățile cotidiene.
Acestea nu se poate să fie tratate izolat de celălate superstiții, de aceea, în câteva cateheze
succesive, le vom analiza cu atenție și pe cele doar amintite acum,cum ar fi
magia ,vrăjile ,farmecele etc, spre a vedea că toate au în comun pe necuratul, care dorește să-l
abată pe creștin de la credința luminată și-l condamne la împărăția întunericului.
Astăzi vom vorbi despre vise, acestea sunt acțiuni ale subconștientului,sădite de
Dumnezeu în firea omenească , pentru ca, în timpul somnului cu trupul ,sufletul ( în special
memoria ) care nu doarme niciodată,să se poată manifesta liber.La fel a demonstrat și știința că
în timp ce dormim memoria lucreza în continiui, iar visele sunt preocupările din timpul zilei ori
materializări ale unor dorințe neîplinite.Cum soune și Scriptura : ,, Din mulțimea grijilor se nasc
visele ,,(Eccl.5,2). În cazul unor boli, insuccese, necazuri etc., visele se pot transforma deseori în
coșmaruri...
Prin vise, Dumnezeu a făcut diferite desoperiri unor oamenii aleși, cu scopuri
binecuvîntate, așa cum ne dă mărturie Scriptura ( precum visul patrirahului Iacov, a lui Iosif
etc..)
Uneori, pentru a încerca vigilența și smernia oamenilor, Dumnezeu îngâduie și
necuratului să-i ispitească prin diferite forme .Astfel căzând în capcana mândriei și socotindu-se
vredici de vise și vedenii, unii creștini devin cu ușurință victimele celui întunecat, care, pentru a-
și înplini viclenile se transformă chiar în ,, înger de lumină ,,(II Cor.11,13-15)
Nu trebuie să crem în vise și în tâlmăcirea lor, întâi pentru că prin ele ne poate înșela
necuratul , deorece nimeni dintre oameni nu poate ști precis care vise sunt de la Dumnezeu și
care de la cel rău. Este adevărat că ,atunci când după un vis ne stăpânește o stare de blândețe,
liniște,pace , bucurie duhovnicească etc., am fi înderptățiți să credem, că acele vise sunt de la
Duumnezeu. Și dimpotrivă când suntem tulburați, înfricoșați, amenițați , că visul este de la cel
rău.Dar numai înderptățiți să credem, fără derptul de a tâlcui ori a cere tâlcuirea de la
specialiști.De ce ?/ Pentru că visele au înșelați pe mulți și ele îi fac pe cei neânțelepți să-și iasă
din fire, ne spune Isus Sirah; credința în vise , spune tot el , este ,, alergare după vânt și sprjinire
pe umbră...”(34,1-7). Tot el spune mai departe ; De la cel rău ce poți scoate curat?,,, Ghicitul,
tâlcuirea semnelor și a viselor deșarte sunt ca la femeia gată să nască: inima ei aiurează!(34,4-6)
De aceea Sf.Ap. și Evanghelist Ioan scrie răspicat : ,,Nu dați crezare oricărui duh, ci încercați
duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulți proroci mincinoși au ieșit în lume ”(I In 4,1)
IV. Recapitulăm ideile principale prin câteva întrebări precise:
1. Ce trebuie să știm despre vise?
2. De ce nu trebuie să credem în vise și în tâlmăcirea lor ?

V. Asocierea
Visele se asemană cu o altă înșelare: credința în vedenii Iar cei înșelați de ele nu aparțin doar
categorie creștinilor , ci se înscriu și mebrii ai clerlui și mari intelectuali etc.
Pentru necuratul, biruința notabilă înseamnă atunci când înșeală și manevrează un om deștept,
îmbunătățit (care se crede așa de fapt ), nu pe un muritor oareare, din Patericul , Limonariul,
Viețile Sfinților, în genral aceste lucrări aduc o sumedenie de mărturii în acest sens.
VI. Generalizare:
Ne dăm seama că cei grăbiți să accepte asemnea descoperiri prin vedeni pot crede cu aceeași
ușurătate și descoperirile prin vise . Necuratul treverstit, pentru a –și face lucrarea , nu îndeamnă
însă întodeauna la ceva rău. De aceea Părintele Cleopa atrage luarrea-aminte că vicleni întunecați
, când vor să înșele pe cineva în vis sau în vedenie, în starea de somn sau de veghe, au obicei să
nu-l îndemne de la început să facă rele, că să nu priceapă omul înșelăciunea lor, ci mai întâi îi
arată lucruri adevărate și îl învață să facă fapte bune ...Iar când se încrede desăvârșit în vise sau
în vedenii, atunci îi aduc cu ușurință la rătăcire și pierzare.
VII.Apilcarea învățăturilor Scripturii și ale Părinților Bisericești este cheia atitudinii corecte pe
care trebuie să o avem , nu doar vizavi de vise și vedenii și față de oricare altă ispitire a celui
rău , din lista de superstiții enumarte la începtul catehezei. Să nu daăm crezare în vise și cei cele
tălcuiesc ,și din smernie să spunem că nu suntem vrednici ca noauă să ne descpre ceva
Dumnezeu.Pentru mîntuire nu este nevoie să știm ce înseamnă unvis sau o vedenie, așa încât
dimneața când ne trezim, chiar dacă amintirea viselor ne năpădesc, pur și simplu să nu le luăm în
seamă. Să ne închinăm și să zicem ,,Doamne ajută ” ca și cum nu am visat nimic.