Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pdfslide - Tips Neville Goddard Imaginatie Trezita Si Cautarea
Încărcat de
maria mariaTitlu original
Drepturi de autor
Formate disponibile
Partajați acest document
Partajați sau inserați document
Vi se pare util acest document?
Este necorespunzător acest conținut?
Raportați acest documentDrepturi de autor:
Formate disponibile
Pdfslide - Tips Neville Goddard Imaginatie Trezita Si Cautarea
Încărcat de
maria mariaDrepturi de autor:
Formate disponibile
Imaginaie trezit
&
utarea
NEVILLE
Puterea ce face atingerea intelor…
obinerea dorinelor…
de neoprit.
Imaginaie trezit
&
utarea
NEVILLE
[Titlu original: „Awakened Imagination”, 1954]
[Titlu original: „The Search”, 1946]
Lui
Bill
"Imaginaia, lumea adevrat i etern
din care acest Univers Inerial este numai
o vag umbr. Ce e viaa Omului în afar
de Art i tiin?"
WILLIAM BLAKE, Ierusalim
"Imaginaia e mai important decât
cunoaterea."
ALBERT EINSTEIN, Despre tiin
De acelai autor
LA PORUNCA TA – AT YOUR COMMAND
PUTEREA CONTIINEI – THE POWER OF AWARENESS
CREDINA I-E AVUTUL – YOUR FAITH IS YOUR FORTUNE
LEGEA I FDUINA – THE LAW AND THE PROMISE
DITUL I CULESUL – SEEDTIME AND HARVEST
LIBERTATE PENTRU TOI – FREEDOM FOR ALL*
TRIREA LUNTRIC E SECRETUL – FEELING IS THE SECRET*
RUGCIUNEA, ARTA DE A CREDE – PRAYER, THE ART OF BELIEVING*
DIN AFARA ACESTEI LUMI – OUT OF THIS WORLD*
ÎNVIEREA – RESURRECTION*
*Aceste cinci ci sunt incluse într-un
volum intitulat ÎNVIEREA
CUPRINS
IMAGINAIE TREZIT 4
l. CINE ESTE IMAGINAIA TA? 4
2. INSTRUCIUNI PECETLUITE 8
3. AUTOSTR ZILE LUMII INTERIOARE 14
4. EMONDORUL REVIZUIRII 18
5. MONEDA RAIULUI 22
6. E ÎNLUNTRU 28
7. CREAIA E SVÂRIT 31
8. LUMINA OCHIULUI LUI DUMNEZEU 36
UTAREA 37
Capitolul UNU
CINE ESTE IMAGINAIA TA?
Nu m opresc din mreaa-mi misiune
De a deschide Lumile Ve nice, de a deschide
Ochii nemuritori
Ai Omului înspre Lumile
Gândului: spre Venicia ce
Mereu se extinde în sânul lui
Dumnezeu, Imaginaia Omeneasc.
Blake, Ierusalim 5:18-20
Anumite cuvinte, în cursul lungii folosiri, adun atât de multe conota ii ciudate încât
aproape înceteaz a mai însemna ceva. Un asemenea cuvânt este imaginaie. Acest cuvânt
e menit a servi atât de multor soiuri de idei, unele dintre ele complet opuse una alteia:
închipuire, gând, halucinaie, rere – curat, atât de larg îi este întrebuin area i atât de
variat înelesul, încât cuvântul imaginaie nu are nici statut, nici semnifica ie fix.
De exemplu, cerem unui om „s îi foloseasc imaginaia”, atunci când viziunea sa
actual e prea limitat i, astfel, nu la în imea sarcinii; apoi îi spunem c ideile sale sunt
„pur imaginaie”, sugerând c ideile nu sunt realiste. Vorbim despre o persoan geloas
ori suspicioas ca fiind „o victim a propriei imagina ii”, în sensul c suspiciunile sale sunt
neadevrate. Un minut mai târziu d m cel mai înalt tribut omului, descriindu-l drept „om al
imaginaiei”.
adar, cuvântul imaginaie nu are un îneles precis. Nici chiar dic ionarul nu ne d
vreun ajutor. Definete imagina ia ca, (1) putere descriptiv sau aciune a minii, principiu
constructiv sau creativ; (2) fantezie; (3) no iune iraional sau credin ; (4) planificare,
scenariu sau schiare ce implic o construcie mental.
Eu identific figura central a Evangheliilor cu imagina ia omeneasc, puterea care
face iertarea p catelor, obinerea dorinelor, de neoprit.
Toate prin El s-au fcut; i f El nimic nu s-a f cut din ce s-a f cut. Ioan 1:3
Exist un singur lucru pe lume, Imagina ia, i toate deformrile noastre asupra ei.
Dispreuit era i cel din urm dintre oameni; om al durerilor i
cunosctor al suferin ei. Isaia 53:3
Imaginaia e însi poarta realit ii.
„Omul”, spunea Blake, „e fie arca lui Dumnezeu, fie o umbr a pmântului i a
apei”. „În mod firesc, el e numai un organ natural supus Sim ului”. „Trupul Etern al
Omului este Imagina ia: Acela e Dumnezeu Însu i, Trupul Divin. [yod, shin, ayin; de
la dreapta la stânga]: Iisus – noi suntem Membrele Sale”.
Nu tiu de vreo definiie mai mrea i mai adevrat a Imagina iei decât cea a lui
Blake. Prin imagina ie avem puterea de a fi orice dorim s fim.
Prin imaginaie dezarmm i transformm violena din lume. Cele mai intime,
precum i cele mai lipsite de importan relaii devin imaginare odat trezii la „Taina cea
din veci ascuns neamurilor” [Coloseni 1:26], anume, Hristos în noi este imagina ia
noastr. Abia atunci realiz m c, numai trind prin imaginaie putem spune cu adev rat c
trim.
Vreau ca aceast carte s fie cea mai simpl , clar i direct lucrare care-mi st în
putere a o face, ca s te încurajez s funcionezi imaginativ, ca s i po i deschide „Ochii
nemuritori înspre Lumile Gândului” [William Blake], unde îi ii fiecare dorin a inimii ca
holde coapte „gata albe de seceri ” [Ioan 4:35].
Eu am venit ca via s aib i din belug s aib. Ioan 10:10
Viaa abundent pe care Hristos ne-a promis-o este a noastr pentru a o tri acum,
dar nu o putem experimenta înainte de a-L în elege pe Hristos ca imagina ia noastr.
Taina cea din veci ascuns … adic Hristos cel dintru voi, n dejdea slavei,
Coloseni 1:26,27,
este imagina ia ta. Aceasta e taina pe care ve nic m ostenesc s o îneleg mai profund
untric i îi îndemn i pe alii s o fac.
Imaginaia e Mântuitorul nostru, „Domnul din Ceruri” n scut din om dar nu fcut de
om [Simbolul credinei sau Crezul Niceeao-constantinopolitan, 358/381 d.Hr.].
Fiecare om e Maria i natere lui Hristos trebuie s dea.
Dac povestea concep iei imaculate 1 i a naterii lui Hristos pare ira ional omului, e
numai din cauz c e citit în mod eronat ca biografie, istorie i cosmogonie, iar
exploratorii moderni ai imagina iei nu ajut cu nimic numindu-o minte incontient sau
subcontient. Naterea i creterea imagina iei reprezint tranziia gradual de la un
Dumnezeu al tradiiei la un Dumnezeu al experienei. Dac na terea lui Hristos în om pare
lent, este numai din cauz c omul nu se grbete s lase confortabila dar falsa ancorare în
tradiie.
Când imaginaia este descoperit ca întâi principiu al religiei, piatra în elegerii
literale va fi sim it toiagul lui Moise i, la fel ca piatra din Sion [Isaia 28:16; Romani
9:33], va izvorî apa în elesului psihologic pentru a potoli setea omenirii; i toi cei ce vor
primi cupa oferit i vor tri o via în concordan cu acest adev r vor transforma apa
înelesului psihologic în vinul iert rii. Apoi, la fel ca bunul samarinean [Luca 10:33-35], o
vor turna pe rnile tuturor.
Fiul lui Dumnezeu nu e de g sit în istorie, nici în alt form extern. El poate fi g sit
numai ca imagina ia din acela în care prezen a Lui devine manifestare.
O, de-ar fi numai inima ta o iesle a Na terii Sale! Dumnezeu ar deveni iar Prunc pe
mânt. [Angelus Silesius, poet din secolul 17]
1
Neville folosete aceast noiune în legtur cu ceea ce e numit în mod tradiional „Naterea din Fecioar”, n. ed.
Omul este grdina în care doarme acest unul-n scut Fiu al lui Dumnezeu. El treze te
acest Fiu ridicându- i imaginaia spre Ceruri i învemântându-i pe oameni în straie
dumnezeieti. Trebuie s imaginm mai bine decât am f cut-o vreodat.
În momentul trezirii sale la via a imaginativ, omul trebuie s treac proba
Filialit ii:
„Tat, dezv luie-i Fiul în mine” [James Montgomery]
i
a binevoit Dumnezeu […] descopere pe Fiul S u întru mine. Galateni 1:15,16
Proba suprem a Filialit ii este iertarea pcatului. Proba c imaginaia ta este Iisus
Hristos, Fiul lui Dumnezeu, e abilitatea ta de a ierta p catul. „Pcat” înseamn a rata
drumul în via, a eua în idealuri, a eua în a-i atinge inta. „Iertare” înseamn
identificarea omului cu idealul sau inta lui în via . Aceasta e lucrarea imagina iei trezite,
lucrarea suprem, fiindc testeaz abilitatea omului de a intra în i de a-i însui natura
opusului su.
Cel slab s zic: „Eu sunt tare!” Ioel/Ioil 3:10/4:10
Din punct de vedere ra ional, aceasta e cu neputin . Numai imagina ia trezit poate
intra în [natura] i [poate] însui natura opusului s u.
Aceast concepie a lui Iisus Hristos ca imagina ie omeneasc ridic aceste întreb ri
fundamentale: este imagina ia o for suficient, nu numai s-mi îngduie s asum c sunt
tare, dar i capabil prin sine s execute ideea? Presupunând c doresc s fiu într-un alt loc
sau situaie; a putea, imaginându-m în acea situa ie sau loc, s produc înfptuirea lor
fizic? Presupunând c nu mi-a permite c toria i presupunând c statutul meu social i
financiar actual se opune ideii pe care vreau s o realizez; ar fi imagina ia suficient în sine
pentru a incarna aceste dorin e? Cuprinde imaginaia raiunea? Prin raiune, îneleg
deduciile din observaiile simurilor.
Recunoate ea lumea extern a lucrurilor? În modul practic al vie ii de zi cu zi, este
imaginaia un ghid complet de comportare? Presupunând c sunt capabil s acionez prin
imaginaie continu, adic, presupunând c sunt capabil s menin sentimentul dorinei
mele împlinite, se va înt ri supoziia mea în eviden ?
i, dac se întrete în eviden, s constat, reflectând, c aciunile mele din perioada
de incubaie au fost rezonabile? Este imagina ia mea o putere suficient , nu numai s
asume sentimentul dorinei împlinite, dar este, de asemenea, capabil prin sine s incarneze
ideea? Dup ce asum c deja sunt ceea ce vreau s fiu, trebuie s m ghidez continuu de
idei ra ionale i aciuni pentru a aduce împlinirea asump iei mele?
Experiena m-a convins c , o asumpie, dei fals, dac se persist în ea, se va întri
în eviden, c imaginarea continu e suficient pentru toate lucrurile – dar toate planurile
i aciunile mele ra ionale nu vor suplini vreodat lipsa mea de imaginare continu .
Nu este oare adevrat c înv turile Evangheliilor pot fi primite numai în condi iile
credinei i c Fiul lui Dumnezeu caut neîncetat semne ale credin ei în oameni – adic ,
credin în propria lor imaginaie?
Nu este oare promisiunea,
Toate câte cere i, rugându-v, s credei c le-ai primit i le vei avea, Marcu 11:24,
aceeai cu „imagineaz -te c deja eti i vei fi”? Nu a fost o stare imaginar cea în care
Moise „a rmas neclintit, ca cel care vede pe Cel nev zut” [Evrei 11:27]?
Nu prin puterea propriei sale imagina ii a rmas neclintit?
Adevrul depinde de intensitatea imagina iei, nu de lucruri externe. Lucrurile sunt
fructele ce aduc mrturie bunei sau proastei folosiri a imagina iei.
Omul devine ceea ce imagineaz . El are o istorie auto-determinat . Imaginaia este
calea, adevrul, viaa dezvluit. Nu putem cuprinde adev rul cu mintea logic. Unde omul
obinuit vede cu simurile un boboc, imagina ia vede un trandafir înflorit.
Adevrul nu poate fi cuprins de lucruri. Pe m sur ce ne trezim la via a imaginativ,
descoperim c a imagina un lucru înseamn a-l crea, c o judecat adevrat nu trebuie s
se supun realitii externe cu care rela ioneaz.
Omul imaginativ nu neag Devenirea realit ii lumii exterioare a sim urilor, dar el
tie c lumea interioar a Imaginaiei continue este acea for prin care se creeaz
Devenirea realit ii lumii exterioare a sim urilor. El vede lumea exterioar i toate
întâmplrile ei ca proiec ii ale lumii interioare a Imagina iei. Pentru el, totul e o
manifestare a activit ii mentale care se petrece în imagina ia omului, f ca omul ra ional
al simurilor s fie contient de ea. Dar el realizeaz c fiecare om trebuie s devin
contient de aceast activitate interioar i s vad relaia dintre lumea intern cauzal a
imaginaiei i lumea extern senzitiv a efectelor.
E un lucru extraordinar s descoperi c te poi imagina într-o stare a dorin ei tale
împlinite i s evadezi din închisorile pe care le-a construit ignoran a.
Omul Adevrat este o Imagina ie Magnific .
Acest sine este cel care trebuie trezit.
Deteapt-te, cel ce dormi i te scoal din mori i te va lumina Hristos. Efeseni 5:14
În clipa în care omul descoper c imaginaia lui este Hristos, înf ptuiete lucruri
care, la acest nivel pot fi numai numite drept miraculoase. Dar, pân ce omul nu va avea
sensul de Hristos ca propria sa imagina ie,
Nu voi M-ai ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi, Ioan 15:16,
va vedea totul pur obiectiv, f nicio relaie subiectiv. F s realizeze c tot ceea ce
întâlnete este parte din el, se r zvrtete la gândul c el i-a ales condi iile din via , c ele
sunt relaionate cu afinitile propriei sale activit i mentale. Omul trebuie s înceap s
cread cu fermitate c realitatea st în el i nu în afara lui.
Dei ceilali au trupuri, o via a lor, realitatea lor e înr cinat în tine, se sfâr te
în tine, aa cum a ta se sfârte în Dumnezeu.
Capitolul DOI
INSTRUCIUNI PECETLUITE
Cea dintâi putere care ne întâmpin la
hotarele trâmului sufletului este
puterea imaginaiei.
Dr. Franz Hartmann
Am contientizat prima dat puterea, natura i funcia de rscumprare a imagina iei
prin învturile prietenului meu Abdullah; i, prin experiene ulterioare, am aflat c Iisus
era un simbol al devenirii imagina iei omului, c proba naterii Sale în om era abilitatea
individului de a ierta p catul; adic , abilitatea lui de a se identifica pe sine sau pe altul cu
inta lui în via .
identificarea omului cu inta sa, iertarea p catului este o imposibilitate, i numai
Fiul lui Dumnezeu poate ierta p catul. Aadar, abilitatea omului de a se identifica pe sine
cu inta lui, de i ra iunea i simurile sale o neag , este dovada naterii lui Hristos în el. A
capitula pasiv aparen elor i a te înclina în fa a evidenei lucrurilor înseamn a recunoate
Hristos înc nu este nscut în tine.
Dei învturile astea m-au ocat i îngrozit la început – eu fiind un cre tin convins
i vrednic i netiind atunci c nu prin simplu accident sau na tere se poate mo teni
cretinismul, ci trebuie adoptat con tient ca mod de via –, i-au fcut loc treptat în
înelegerea mea, prin viziuni, revela ii mistice i experiene practice, i i-au gsit
interpretarea într-un fel profund. Dar trebuie s recunosc c e o vreme de mare încercare
aceea când astfel de lucruri, pe care le lu m drept bune, încep s fie scuturate.
Vezi aceste mari cl diri? Nu va r mâne piatr peste piatr s nu se
risipeasc. Marcu 13:2
Nicio piatr a înelegerii literale nu va r mâne dup ce vei bea din apa în elesului
psihologic.
Tot ce s-a zidit prin religie tradi ional e aruncat în fl rile focului mental. Totu i,
ce cale mai bun de a înelege pe Iisus Hristos, alta decât de a identifica figura central a
Evangheliilor cu imagina ia omeneasc – tiind c, de fiecare dat când îi exercii
imaginaia cu iubire în folosul altuia, mediezi literalmente pe Dumnezeu omului i astfel
hrneti i îmbraci pe Iisus Hristos i c, indiferent ce imaginezi r u împotriva altuia, îl
loveti i crucifici pe Iisus Hristos?
Fiecare imaginare a omului este fie cupa cu ap rece, fie buretele cu o et pe buzele
uscate ale lui Hristos.
nu cugetai fdelege unul împotriva altuia,
a avertizat profetul Zaharia [8:17].
Când omul ine seama de sfatul acesta, se va trezi din somnul l sat asupra lui Adam
la contiena deplin a Fiului lui Dumnezeu. El e în lume, i lumea e fcut prin El, dar
lumea nu Îl cunoa te [aprox., Ioan 1:10]: Imaginaia Omeneasc .
M-am întrebat de multe ori, „Dac imagina ia mea este Iisus Hristos i toate lucrurile
sunt cu putin lui Iisus Hristos, îmi sunt mie toate lucrurile cu putin ?”
Prin experien, am ajuns s tiu c, atunci când m identific cu inta mea în via ,
atunci Hristos se treze te în mine.
Hristos este „de ajuns” [sau, „suficient”] pentru toate. [„Cci întru El locuie te,
trupete, toat plintatea Dumnezeirii, i suntei deplini întru El, Care este cap a toat
domnia i stpânirea”, Coloseni 2:9,10; „Î i este de ajuns Harul Meu”, 2Corinteni 12:9]
Eu Îmi pun sufletul, ca iar i s-l iau. Nimeni nu-l ia de la Mine, ci Eu de la Mine
Însumi îl pun. [Putere am Eu ca s -l pun i putere am iari ca s-l iau] – Ioan 10:17,18
Ce uurare, s tiu c tot ceea ce experimentez este rezultatul propriului meu
standard al credin elor; c sunt centrul propriei mele re ele de împrejur ri i c , pe msur
ce m schimb, se schimb i lumea mea extern !
Lumea prezint înfri diferite pe msur ce strile noastre de con tien difer.
Ceea ce vedem când ne identific m cu o stare nu poate fi v zut când nu mai suntem
contopii cu ea. Prin stare înelegem tot ceea ce omul crede i consimte a fi adev rat. Nicio
idee prezentat min ii nu se poate înf ptui prin sine dac mintea nu o accept . Depinde de
acceptare, starea cu care ne identific m, felul în care lucrurile se înf eaz. În contopirea
imaginaiei cu starea se g sete formarea lumii a a cum pare. Lumea este o revelare a st rii
cu care imagina ia se contopete. Starea din care gândim este cea care determin lumea
obiectiv în care trim. Omul bogat, omul s rac, omul bun sau tâlharul sunt ceea ce sunt
prin natura st rii din care vd ei lumea. De distinc ia dintre aceste st ri depinde distinc ia
dintre lumile acestor oameni atât de diferi i individual în aceea i lume. Nu ac iunile i
comportamentul omului bun sunt cele ce trebuie atinse, ci felul s u de a vedea lucrurile.
Reformele externe sunt inutile dac starea interioar nu se schimb. Succesul se
câtig nu imitând ac iunile evidente ale omului de succes, ci ac iunile interne i dialogul
intern ale acestuia.
Dac ne detam de o stare, i o putem face în orice clip , condiiile i
circumstanele crora le-a dat via acea uniune dispar.
Era toamna lui 1933, în ora ul New York, când l-am abordat pe Abdullah cu o
problem. Mi-a pus o întrebare simpl : „Ce vrei?”
I-am spus c a vrea s petrec iarna în Barbados, dar c eram falit. Nu aveam,
literalmente, nici un fan.
„De te vei imagina a fi în Barbados”, a zis, „gândind i vzând lumea din acea stare
a contienei în loc s te gândeti la Barbados, vei petrece iarna acolo. Nu trebuie s te
frmâni cu felul i mijloacele de a ajunge acolo, pentru c starea contienei de a fi deja în
Barbados, de este ocupat de imaginaia ta, va me teugi cele mai potrivite mijloace de a se
realiza”.
Omul triete încredin ându-se pe sine st rilor invizibile, contopindu- i imaginaia
cu ceea ce tie a fi altceva decât e el i, în aceast contopire, experimenteaz rezultatul
acelei contopiri. Nimeni nu poate pierde ceea ce are, decât desprinzându-se din acea stare
unde lucrurile experimentate au via a lor fireasc .
„Trebuie s te imaginezi chiar în starea dorin ei tale împlinite”, mi-a spus Abdullah,
i s adormi vzând lumea din Barbados”.
Lumea pe care o descriem din observa ie trebuie s fie precum o descriem în rela ie
cu noi înine. Imaginaia noastr ne unete cu starea dorit . Dar trebuie s folosim
imaginaia cu miestrie, nu ca un spectator gândind la finalitate, ci ca un participant
gândind din finalitate. Trebuie fim de fapt acolo în imagina ie. Dac facem asta,
experiena noastr subiectiv va fi realizat obiectiv.
„Aceasta nu e o simpl fantezie”, spunea el, „ci un adev r pe care-l po i dovedi prin
experien”.
Îndemnul lui de a intra în dorina împlinit era secretul gândirii din finalitate. Fiecare
stare e deja acolo ca „simpl posibilitate” atâta timp cât te gânde ti la ea, dar este
atotputernic de real când gândeti din ea. Gândirea din finalitate este calea lui Hristos.
Am început chiar acolo i atunci, fixându-mi gândurile dincolo de limitele
simurilor, dincolo de aspectul c ruia starea mea prezent îi dduse via, spre sentimentul
de a fi deja în Barbados i vzând lumea din acel loc.
El articula importan a strii din care omul vede lumea pe când adoarme. To i
prorocii afirmau c vocea lui Dumnezeu e auzit de om în principal în visuri.
El vorbete în vis, în vedeniile nop ii, atunci când somnul se las peste
oameni i când ei dorm în a ternutul lor. Atunci El d întiinri oamenilor i-
i cutremur cu arrile Sale. Iov 33:15,16
Noaptea aceea i câteva nopi dup, am adormit în asump ia c eram în casa tat lui
meu, în Barbados. Într-o lun, am primit o scrisoare de la fratele meu, care spunea c are o
mare dorin de a reuni întreaga familie de Cr ciun i îmi cerea s folosesc biletul de vapor
inclus pentru a merge în Barbados. M-am îmbarcat la dou zile dup ce am primit
scrisoarea fratelui meu i am petrecut o iarn minunat în Barbados.
Aceast experien m-a convins c omul poate fi orice dore te dac îi transform
aceast concepie în obicei i gândete din finalitate. Mi-a mai ar tat i c nu m mai pot
eschiva aruncând vina pe lume pentru lucrurile externe – c binele meu i rul meu nu
depind decât de mine –, c depinde de starea din care vd lumea felul în care lucrurile
se înfeaz.
Omul, care e liber în toate alegerile sale, ac ioneaz din concep ii pe care el singur le
alege, de i nu mereu cu în elepciune. Toate st rile imaginabile ne a teapt alegerea i
ocuparea, dar raiunea, în indiferent cât msur, nu ne va aduce în sine starea de
contien care e singura ce merit a fi atins .
Reflecia imaginativ e singurul lucru de c utat.
Scopul suprem al imagina iei este de a crea în noi „spiritul lui Iisus”, care e iertare
continu a p catului, identificare continu a omului cu idealul s u. Numai identificându-ne
cu inta noastr ne putem ierta pentru c am ratat-o. Toate celelalte sunt munc în zadar. Pe
calea asta, spre orice loc sau stare ne purt m imaginaia, spre acel loc sau stare vom i
gravita fizic.
În casa Tat lui Meu multe loca uri sunt. Iar de nu, v-a fi spus. M duc
v gtesc loc. i dac M voi duce i v voi gti loc, iar i voi veni i v
voi lua la Mine, ca s fii i voi unde sunt Eu.
Ioan 14:2,3
Dormind în casa tatlui meu în imagina ia mea ca i când a fi dormit acolo în carne
i oase, mi-am contopit imagina ia cu starea aceea i am fost silit s experimentez acea
stare în carne i oase de asemenea.
Atât de vie era starea asta pentru mine, încât a fi putut fi vzut în casa tat lui meu
dac cineva suficient de senzitiv ar fi intrat în camera unde dormeam eu în imagina ie. Un
om poate fi vzut acolo unde este în imagina ie, fiindc un om trebuie s fie acolo unde e
imaginaia lui, c ci imaginaia lui este el însu i. tiu asta din experien , deoarece am fost
zut de câiva de care am vrut s fiu vzut, pe când fizic eram la sute de mile dep rtare.
Eu, prin intensitatea imagina iei i simirii mele, imaginându-m i simindu-m a fi
în Barbados în loc s m gândesc numai la Barbados, am cuprins vastul Atlantic i mi-am
influenat fratele s -mi doreasc prezena pentru a completa cercul familial de Cr ciun.
Gândirea din finalitate, din sentimentul dorin ei mele împlinite, a fost sursa tuturor
celor care s-au întâmplat ca i cauze externe, precum impulsul fratelui meu de a-mi trimite
un bilet de vapor; i a fost i cauza a tuturor celor care au ap rut ca rezultate.
În Idei despre Bine i Ru, W. B. Yeats, descriind câteva experien e similare cu
aceast experien de-ale mele, scrie:
Dac to i cei care au descris evenimente ca acestea nu au visat, ar trebui
rescriem istoriile noastre, fiindc toi oamenii, cu siguran oamenii
imaginativi, trebuie c es venic farmece, str luciri, iluzii; iar to i oamenii, în
special cei lini tii, care nu au vie i puternic egoiste, trebuie c trec continuu
sub puterea lor.
Imaginaie hotrât, gândire din finalitate – iat începutul tuturor miracolelor.
vrea si ofer o imens credin în miracole, dar un miracol e numai numele dat
de cei care nu au cuno tina puterii i funcionrii imagina iei în lucr rile imaginaiei.
Imaginându-te în sentimentul dorin ei împlinite este mijlocul prin care se intr într-o
nou stare. Aceasta d strii calitatea de fi-inare.
Hermes ne spune:
Ceea ce este, e manifestat; ceea ce a fost sau va fi, este nemanifestat, dar
nu mort; fiindc Sufletul, activitatea etern a lui Dumnezeu, însufle te toate
lucrurile.
Viitorul trebuie s devin prezent în imagina ia celui care cu în elepciune i
contient creeaz circumstanele. Trebuie s transpunem viziunea în Fiin , gândirea la în
gândirea din. Imaginaia trebuie s se centreze într-o stare i viziune asupra lumii din acea
stare. Gândirea din finalitate este o percep ie intens a lumii dorin ei împlinite.
Gândirea din starea dorit este trire creativ. Necunoaterea acestei abilit i de a
gândi din finalitate este robie. Este r cina tuturor robiilor la care e omul înrobit. A
capitula pasiv eviden ei simurilor subestimeaz capacitile Sinelui Interior.
Odat ce omul accept gândirea din finalitate ca principiu creativ cu care poate
coopera, atunci este mântuit din absurditatea de a încerca vreodat si ating obiectivul
doar gândindu-se la el.
Construiete-i toate finalit ile pe tiparul dorin ei împlinite.
Viaa în întregul ei este numai un armisti iu cu foamea [sau, „pofta”], iar strile
infinite ale con tienei din care omul poate vedea lumea sunt mijloacele absolute de
satisfacere a acelei pofte. Principiul dup care este organizat fiecare stare vizeaz ca o
form oarecare de poft s stârneasc pasiunea auto-satisfacerii la tot mai ridicate i mai
ridicate niveluri de experien .
Dorina e motorul ma inriei mentale. E un lucru binecuvântat. E o poft dreapt i
fireasc ce are o stare de con tien ca dreapt i fireasc satisfacere.
Dar una fac: uitând cele ce sunt în urma mea, i tinzând c tre cele
dinainte, alerg la int [la rsplata chemrii de sus]. Filipeni 3:13,14
E necesar s ai o int în via. F int, suntem dui de vânt. „Ce vrei de la Mine?”
[Ce voieti si fac?, Luca 18:41] e întrebarea implicit pus cel mai adesea de figura
central a Evangheliilor. În definirea intei tale, trebuie s o vrei.
În ce chip dore te cerbul izvoarele apelor, a a Te dorete sufletul meu
pe Tine, Dumnezeule! Psalmi 41/42:1
Lipsa acestei direc ii pasionale a vie ii este ceea ce face omul s rateze împlinirea.
Întinderea podului între dorin – gândirea la – i satisfacere – gândirea din – este de
crucial importan. Trebuie s ne mim mental de la gândirea la finalitate la gândirea
din finalitate.
Aceasta, raiunea nu o poate face. Prin natura sa, e limitat la eviden a simurilor; dar
imaginaia, neavând asemenea limit ri, poate.
Dorina exist pentru a fi satisfcut în activitatea imagina iei. Prin imagina ie, omul
evadeaz din limitrile simurilor i din robia ra iunii.
Nu exist oprelite pentru omul care poate gândi din finalitate. Nimic nu-l poate
opri. El creeaz mijloacele i îi l rgete calea din limit ri în tot mai m ree i mai mree
locauri ale Tat lui. Nu conteaz ce a fost sau ce este. Tot ceea ce conteaz e: „Ce vrea?”
El tie c lumea este o manifestare a activit ii mentale ce are loc în sine însu i,
astfel c se strduiete s determine i s controleze finalit ile din care gândete. În
imaginaia sa, el locuie te în finalitate, încrez tor c va locui acolo i în realitate. Î i pune
întreaga încredere în sentimentul dorin ei împlinite i tr iete dedicându-se pe sine acestei
stri, fiindc arta succesului este de a-l tenta s fac astfel.
Precum omul de la sc ldtoarea Vitezda [Ioan 5:2-15], el este pregtit pentru
micarea apei imagina iei. tiind c fiecare dorin e ca grânele coapte pentru cel care tie
cum s gândeasc din finalitate, el e indiferent la probabilit ile raionale obinuite i
încreztor c prin continu imaginare, asump iile sale se vor înt ri în fapt.
Dar cum s convingi oamenii de pretutindeni c gândirea din finalitate este singurul
mod de a tri, cum s sdeti asta în toate activit ile omului, cum s o dezvlui ca
plintate a vie ii i nu ca mângâiere a celor dezn jduii: aceasta e problema.
Viaa e un lucru controlabil. Poi experimenta ce dore ti odat ce realizezi c eti
Fiul Lui i c eti ceea ce e ti prin natura st rii de contien din care gândeti i vezi
lumea.
Fiule […], Tu totdeauna e ti cu mine i toate ale Mele ale Tale sunt.
Luca 15:31
Capitolul TREI
AUTOSTRZILE LUMII INTERIOARE
Dar copiii au început a se zbate în pântecele ei; […] Domnul îns i-a zis:
„În pântecele tu sunt dou neamuri i dou popoare se vor ridica din
pântecele t u; un popor va ajunge mai puternic decât cel lalt i cel mai mare
va sluji celui mai mic!”
Geneza/Facerea 25:22,23
Dualitatea este o condi ie inerent a vieii. Tot ce exist e dublu. Omul este o
creatur dual cu principii contrare încastrate în natura lui. Ele se r zboiesc înluntrul lui i
prezint atitudini antagoniste asupra vie ii. Acest conflict este c utarea venic, rzboiul
din ceruri, lupta nesfâr it a omului tân r sau interior al imagina iei pentru a-i afirma
supremaia Sa asupra omului b trân sau exterior al sim urilor.
i muli dintâi vor fi pe urm , i cei de pe urm vor fi întâi. Matei 19:30
Cel Care vine dup mine, Care înainte de mine a fost . Ioan 1:27
[Omul cel dintâi este din p mânt, pmântesc;] omul cel de-al doilea este din cer .
1Corinteni 15:47
Omul începe s se trezeasc la via a imaginativ în momentul în care începe s simt
prezena unei alte fiin e în el însui.
În pântecele tu sunt neamuri dou, dumane din natere soiuri; unul
mai puternic va fi, cel mare celui mic va sluji!
Sunt dou centre de gândire distincte sau viziuni asupra lumii în posesia fiec rui om.
Biblia vorbete despre aceste dou perspective ca „fireasc ” i spiritual [sau,
„duhovniceasc”].
Omul firesc nu primete cele ale Duhului lui Dumnezeu, c ci pentru el
sunt nebunie i nu poate s le îneleag, fiindc ele se judec duhovnicete.
1Corinteni 2:14
Corpul interior al omului este la fel de real în lumea experien ei subiective ca i
corpul su exterior în lumea realit ilor externe, dar corpul interior exprim o parte mai
fundamental a realit ii. Acest corp interior al omului trebuie s fie exercitat con tient i
dirijat. Lumea interioar a gândului i simirii la care este racordat corpul interior are
propria sa structur real i exist în propriul su spaiu subtil.
Sunt dou tipuri de mi care, una care se racordeaz corpului interior i alta, care se
racordeaz corpului exterior. Micarea care se racordeaz corpului interior este cauzal , iar
micarea extern e supus constrângerilor. Micarea intern o determin pe cea extern ,
care îi este ata at, aducând în cea extern o micare care e similar cu aciunile corpului
interior. Micarea intern este for a prin care toate evenimentele sunt înf ptuite. Micarea
extern este supus constrângerii aplicate de mi carea corpului interior.
Ori de câte ori ac iunile corpului interior corespund ac iunilor pe care corpul
exterior trebuie s le fac pentru a-i potoli dorin a, acea dorin va fi înfptuit.
Construiete mental un scenariu care implic faptul c dorina ta este împlinit i f
unul care implic micarea sinelui. Imobilizeaz i sinele fizic exterior. Procedeaz exact
ca i când ar urma s tragi un pui de somn i începe ac iunea predeterminant în
imaginaie.
O reprezentare vie a ac iunii este începutul acelei ac iuni. Apoi, pe msur ce
adormi, imagineaz -te contient în scen . Durata somnului nu are importan , un somn
scurt e suficient, dar ducerea ac iunii în somn întrete fantezia în fapt.
La început gândurile tale pot fi ca oile r zlee care nu au p stor. Nu dispera. De i se
va deprta atenia de aptezeci de ori câte apte, adu-o-napoi de aptezeci de ori câte apte
la cursul su predeterminat pân ce, de la oboseala r cirii, va urma calea indicat .
toria interioar nu trebuie fcut niciodat f direcie. Când o apuci pe drumul
interior, vei face [în exterior] ceea ce ai f cut mental înainte de a începe. Mergi dup
recompensa pe care deja ai v zut-o i ai acceptat-o.
În Drumul spre Xanadu, profesorul John Livingston Lowes spune:
Dar de mult aveam sentimentul, pe care acest studiu l-a transformat în
convingere, c Fantezia i Imaginaia nu sunt dou puteri defel, ci una.
Singura diferen care exist între ele st , nu în materialul cu care ele
opereaz, ci în gradul de intensitate al puterii operante îns i. Lucrând la
tensiune înalt, energia imaginativ asimileaz i transmut; coborât,
aceeai energie cuprinde i unete acele imagini care, la cel mai înalt nivel, se
absorb indisolubil într-una singur.
Fantezia adun, imagina ia contopete.
Iat o aplicaie practic a acestei teorii. Cu un an în urm , o fat oarb ce locuia în
oraul San Francisco s-a g sit confruntându-se cu o problem de transportare. O rerutare a
autobuzelor a silit-o s fac trei schimburi între cas i birou. Acest lucru a lungit c toria
ei de la cincisprezece minute la dou ore i cincisprezece minute. S-a gândit serios la
aceast problem i a ajuns la decizia c o main era soluia. tia c nu putea conduce o
main, dar simea c putea fi condus cu o main. Testând aceast teorie conform c reia
„ori de câte ori ac iunile corpului interior corespund ac iunilor pe care corpul exterior
trebuie s le fac pentru a-i potoli dorina, acea dorin va fi înfptuit”, i-a spus, „voi sta
aici i voi imagina c sunt condus spre birou cu o ma in”.
Stând în camera sa de zi, a început s se imagineze a ezat într-o main. Simea
ritmul motorului. Î i imagina c simea mirosul de benzin , micarea mainii, atingea
mâneca oferului i descoperea c oferul era un brbat. Simea maina oprindu-se i,
întorcându-se spre înso itorul su, spunea, „Mulumesc foarte mult, domnule”.
La care el r spundea, „Plcerea e toat a mea”.
Apoi cobora din main i auzea zgomotul uii închizându-se.
Mi-a spus c îi centra imagina ia pe a fi în o main i, dei oarb, vedea oraul din
toria ei imaginar . Nu se gândea la c torie. Se gândea din c torie i tot ce implica
asta. Aceast ctorie controlat i dirijat subiectiv spre scop i-a stârnit imagina ia la
eficacitatea deplin . i-a inut constant scopul în minte, tiind c era coeziune în micarea
interioar planificat. În aceste c torii mentale, o continuitate emo ional trebuie
susinut – emoia dorinei împlinite. A teptrile i dorina erau atât de intens unite încât au
trecut imediat din stare mental în desfurare fizic.
Sinele interior se mut de-a lungul cursului predeterminat cel mai bine atunci când
emoiile colaboreaz . Sinele interior trebuie s fie aprins, i este cel mai bine aprins de
gândul la fapte mree i câtiguri personale. Trebuie s ne fac plcere aciunile noastre.
Dou zile consecutiv, fata cea oarb i-a continuat c toria imaginar, dându-i
întreaga bucurie i vitalitate senzorial a realit ii. La câteva ore dup cea de-a doua
torie imaginar, un amic i-a relatat o povestire din edi ia de sear a ziarului. Era despre
un brbat ce era interesat de problematica nev torilor. Fata cea oarb i-a telefonat i i-a
expus problema. Chiar a doua zi, pe drum spre cas , el se opri la un bar i, stând acolo,
simi impulsul de a spune povestea fetei oarbe prietenului s u, proprietarul barului. Un
strin, auzind discu ia, s-a oferit s o conduc pe fata cea oarb spre cas în fiecare zi. Cel
care spusese povestea a replicat, „Dac tu o vei duce acas , eu o voi duce la serviciu”.
Asta a fost acum mai bine de un an, i din ziua aceea, aceast fat oarb e condus la
i de la birou de c tre aceti doi domni. Acum, în loc s petreac dou ore i cincisprezece
minute schimbând trei autobuze, ajunge la serviciu în mai pu in de cincisprezece minute.
Iar în acea prim zi spre lucru, s-a întors spre bunul ei samarinean i a spus, „Mulumesc
foarte mult, domnule”; iar el a r spuns, „Plcerea e toat a mea”.
Astfel, obiectele imagin rii sale fuseser pentru ea realit ile din care manifestarea
fizic s-a manifestat ca martor. Principiul animator determinant fusese c toria imaginar.
Triumful ei poate fi o surpriz numai pentru aceia care nu tiu despre c toria ei
interioar. Ea vzuse mental lumea din c toria ei imaginar cu o asemenea claritate a
viziunii încât fiecare aspect al ora ului a ctat identitate.
Aceste miri interioare nu numai c produc mirile exterioare corespunz toare:
aceasta e legea care opereaz în spatele tuturor aparen elor fizice. Acela care practic
aceste exerci ii de biloca ie îi va dezvolta în chintesen puteri de concentrare neobi nuite,
obinând inevitabil trezirea con tienei în lumea mult mai larg dimensional, cea interioar .
Dând [exerciiului imaginar] un puternic realism, ea i-a împlinit dorin a, cci,
zând oraul din sentimentul dorin ei sale împlinite, ea a potrivit starea dorit i i-a
acordat siei ceea ce oamenii adormi i cer de la Dumnezeu.
Pentru a-i realiza dorin a, o ac iune trebuie s înceap în imagina ia ta,
separat de evidena simurilor, incluzând micarea sinelui i implicând împlinirea
dorinei tale. Când are loc ac iunea pe care sinele exterior o face pentru a satisface
dorina, acea dorin va fi realizat .
Micarea oricrui obiect vizibil este cauzat nu de lucrurile din afara corpului, ci de
lucrurile dinluntrul lui, care opereaz de dinuntru în afar.
toria este în tine însui. toreti de-a lungul autostrzilor lumii
interioare. F micare interioar, este imposibil s aduci ceva la suprafa .
Aciunea interioar este senzaie introvertit. Dac vei construi mental un scenariu
care implic faptul c deja i-ai realizat obiectivul, apoi închizi ochii i îi lai
gândurile spre înuntru, centrându-i imaginaia pe toat durata în ac iunea
predeterminat i luând parte la acea ac iune, vei fi devenit o fiin auto-determinat.
Aciunea interioar comand toate lucrurile în func ie de natura fiec ruia. Încearc i
vei vedea c un ideal dezirabil, odat formulat, este posibil – fiindc numai prin acest
proces al experiment rii îi poi realiza posibilit ile.
Astfel se realizeaz acest principiu creativ. Deci indiciul pentru a tr i cu scop este de
a-i centra imagina ia în ac iune i de a simi dorina împlinit cu asemenea con tien,
atâta simire, încât ini iezi i experimentezi mi carea din lumea interioar .
Ideile acioneaz numai dac sunt simite, dac trezesc micarea interioar. Micarea
interioar este condiionat de auto-motivare, iar mi carea exterioar de constrângeri.
Tot locul pe care vor c lca tlpile picioarelor voastre, îl voi da vou ,
Iosua 1:3,
i, amintete-i,
Domnul Dumnezeul t u este în mijlocul t u ca un izb vitor puternic,
efania/Sofronie 3:17
Capitolul PATRU
EMONDORUL2 REVIZUIRII
Omul cel de-al doilea este [Domnul] din Cer . 1Corinteni 15:47
Nicicând nu va spune el „omizi”. Va spune, „Sunt o mul ime de viitori
fluturi în verzele noastre, Prue”.
Nu va spune, „E iarn ”. Va spune, „Vara doarme”.
i nu e boboc suficient de mic ori suficient de s rac colorat încât Kester
nu-l numeasc „începutul înfloririi”.
Mary Webb, Precious Bane [„Dulce otrav”]
Cel dintâi act al corec iei sau vindec rii este întotdeauna: „revizuire”. i trebuie s se
înceap cu sine. Este atitudinea sinelui cea care trebuie schimbat .
Ceea ce suntem, numai aceea putem vedea. Emerson
Este cel mai s tos i productiv exerciiu ca zilnic s retrieti ziua a a cum doreti
o fi trit, revizuind scenele pentru a le face conforme idealurilor tale. De exemplu,
presupunând c ai primit ve ti dezamgitoare în corespondena de azi – revizuie te
scrisoarea. Rescrie-o mental i f-o s se conformeze ve tilor pe care ai fi vrut s le
primeti. Apoi, în imagina ie, cite te scrisoarea revizuit iar i iar. Aceasta este esen a
revizuirii, i revizuirea duce la revocare.
Singura cerin este s i ridici aten ia într-un mod i la o asemenea intensitate încât
devii complet absorbit în ac iunea revizuirii. Vei experimenta o expansiune i o rafinare a
simurilor prin acest exerciiu imaginativ i vei obine la final o nou perspectiv.
Dar amintete-i mereu c scopul ultim al acestui exerci iu este de a crea în tine
„Spiritul lui Iisus”, care e continua iertare a p catului. Revizuirea este de cea mai mare
importan când motivul este acela de a schimba sinele, atunci când e o dorin sincer de a
fi ceva diferit, când dorin a fierbinte este aceea de a trezi spiritul activ ideal al iert rii.
imaginaie, omul rmâne o fptur a pcatului. Omul fie merge înainte în
imaginaie, fie r mâne încarcerat în sim urile sale. A merge înainte în imagina ie înseamn
a ierta. Iertarea este via a imaginaiei. Arta de a tr i este arta de a ierta.
Iertarea e, de fapt, experimentarea în imagina ie a versiunii revizuite a zilei,
experimentarea în imagina ie a ceea ce dore ti s fi experimentat în carne i oase. De
fiecare dat când cineva iart cu adev rat – adic, de fiecare dat când retr iete
evenimentul aa cum trebuia s fi fost trit – se nate din nou.
„Iart-i, Tat” nu e o cerere ce se face o dat pe an, ci este o ans zilnic. Iertarea e
o posibilitate zilnic i, dac e fcut sincer, va ridica omul la tot mai înalte niveluri ale
fiinei. El va experimenta un Pa te zilnic, iar Pa tele este ideea în rii ca om transformat.
2
Foarfece de gr dinar; unealt folosit la emondaj (operaie de tiere a ramurilor de pe trunchiurile arborilor în perioada de
cretere, pentru a stimula dezvoltarea lor în în ime; emondare, emondaie)
Iar acesta ar trebui s fie un proces aproape continuu.
Libertatea i iertarea sunt indisolubil legate.
A nu ierta înseamn a fi în r zboi cu noi înine, pentru c suntem eliberai în funcie
de capacitatea noastr de a ierta.
Iertai i vei fi ierta i. Luca 6:37
Iart, nu doar din vreun sim al datoriei sau al serviciului; iart fiindc vrei s ieri.
ile ei sunt pl cute i toate c rile ei sunt c ile pcii.
Proverbe/Pildele lui Solomon 3:17
Trebuie s gseti plcere în revizuire. Îi po i ierta efectiv pe ceilal i numai când ai o
dorin sincer s-i identifici cu idealul t u. Datoria nu are for a necesar.
Iertarea este o chestiune de retragere deliberat a aten iei de la ziua nerevizuit i
ruire a ateniei în plin for i bucurie zilei revizuite. Dac un om începe s revizuiasc
car o mic parte din suprile i necazurile zilei, atunci el începe s lucreze practic
asupra lui. Fiecare revizuire este o victorie asupra lui însu i i astfel o victorie asupra
inamicilor s i.
i omul va avea de vr jmai chiar pe cei din casa lui, Matei 10:36,
iar „casa lui” este starea lui mental . Îi schimb viitorul în timp ce- i revizuiete ziua.
Când un om practic arta iert rii, a revizuirii, oricât de real e scena asupra c reia îi
terne aten ia, el o revizuie te cu imagina ia i privete asupra uneia la care nu a mai luat
parte. Magnitudinea schimb rii pe care o implic fiecare act al revizuirii face ca o
asemenea schimbare s par complet improbabil celui „realist” – omului neimaginativ;
dar schimbrile radicale din soarta risipitorului [Luca 15:11-32] s-au produs de „venirea în
sine”.
Lupta pe care o duce omul e dus în propria lui imagina ie. Omul care nu- i
revizuiete ziua a pierdut viziunea acelei vie i – iar adev rata munc a „Spiritului lui Iisus”
este de a transforma aceast via în asemnarea vieii imaginate.
Ci toate câte voi i s v fac vou oamenii, asemenea i voi face i lor, c
aceasta este Legea. Matei 7:12
Iat modul în care o amic , artist, s-a iertat pe sine i s-a eliberat de durere, iritare i
neprietenie. tiind c nimic în afara uit rii i iertrii nu ne va duce spre noi valori, s-a
adâncit în imaginare i s-a eliberat de închisoarea sim urilor. Scrie:
„Joi, am predat întreaga zi la coala de art . Un singur lucru mititel a umbrit ziua.
Venind în clasa de dup -amiaz, am descoperit c îngrijitorul lsase toate scaunele pe mese
dup ce a mturat pe jos. Pe când coboram scaunele, unul mi-a sc pat i m-a lovit pe
puta piciorului drept. Imediat mi-am examinat gândurile i am descoperit c îl criticam
pe om c nu- i fcuse datoria a a cum trebuia. De când î i pierduse ajutorul, am realizat c
probabil s-a gândit c fcuse mai mult decât suficient – iar gândul meu era „un dar nedorit”
ce a ricoat i m-a lovit în picior. Uitându-m în jos, am vzut c atât pielea cât i ciorapul
erau intacte, a a c am uitat toat treaba.
Seara aceea, dup ce am lucrat intens cam trei ore la un desen, am hot rât s-mi fac
o cea de cafea. Spre uria a mea uimire, n-am reu it s-mi controlez piciorul drept defel
i a început s doar grozav. M-am poticnit spre un scaun i mi-am scos lapul, ca s m
uit la el. Întreaga lab era de un roz-vineiu ciudat, umflat i fierbinte. Am încercat s calc
pe ea, dar a alunecat numai. Nu aveam control deloc. P rea una din dou: fie mi s-a rupt un
os când am sc pat scaunul pe ea, fie ceva s-a dislocat.
‚N-are sens s speculez. Mai bine caut imediat o solu ie’.
a c m-am linitit, gata m topesc în lumin . Spre necuprinsa mea uluire,
imaginaia mea refuza s coopereze. Spunea doar, ‚Nu’.
Chestia asta se întâmpl adesea când pictez. Am început s m cert: ‚De ce nu?’
O tot inea întruna, ‚Nu’.
Într-un sfârit am renunat i am spus, ‚ tii c m doare. Încerc din greu s nu intru
în panic, dar tu e ti eful. Ce vrei s fac?’
spunsul: ‚Mergi în pat i revizuiete evenimentele zilei’.
a c am spus, ‚În regul. Dar vreau s i spun c, dac piciorul meu nu e perfect
pân mâine diminea, numai tu vei fi de vin ’.
Dup ce am aranjat lenjeria de pat astfel încât s nu-mi ating piciorul, am început s
revizuiesc ziua. Mergea greu, având dificult i în a-mi ine atenia departe de picior. Am
luat întreaga zi la rând i nu am gsit nimic de ad ugat la incidentul cu scaunul. Dar când
am ajuns la începutul serii, m-am g sit fa în fa cu un om care de un an î i fcuse un
obicei din a nu-mi vorbi. Prima dat când s-a întâmplat, m-am gândit c surzise. Îl tiam
din anii de coal, dar niciodat nu schimbaserm mai mult de un ‚Bun’ i nimicuri despre
vreme. Prieteni comuni m-au asigurat c eu nu fcusem nimic, c el a spus c nu m-a
plcut niciodat i în final am hot rât c nu merita s -i mai vorbesc. I-am spus, ‚Bun!’
El nu mi-a rspuns. Am vzut c am gândit, ‚Bietul de el – în ce stare oribil trebuie
fie. Am s fac ceva în privin a asta’.
i, în imaginaia mea, m-am oprit chiar acolo i am refcut scena. Am spus, ‚Bun!’
El a rspuns, ‚Bun’ i a zâmbit. Acum gândeam, ‚Dragul de Ed’.
Am revzut scena de vreo dou ori i am trecut la urmtorul incident, apoi am
încheiat ziua.
‚Acum? Facem piciorul sau concertul?’
Închipuisem un minunat cadou de curaj i succes pentru o prieten ce urma s i
fac debutul a doua zi i abia ateptam s i-l dau în seara aceea. Imagina ia mea sun un
pic solemn zicând, ‚Hai s facem concertul. Va fi mai nostim’.
‚Dar n-am putea scoate piciorul meu imaginar perfect din acesta fizic, înainte de a
începe?’, am plusat. ‚Chiar te rog.’
când asta, m-am distrat imaginându-mi concertul, la care prietena mea primea
minunate ovaii. De-acum mi-era foarte, foarte somn i am adormit cu gândul la proiectul
meu. Dimineaa urmtoare, punându-mi lapul, am avut o imagine rapid din memorie a
unui picior învineit i umflat.
L-am scos din nou i l-am privit. Era perfect normal în toate aspectele. Mai era
numai un punct minuscul în locul în care ineam minte c m-am lovit cu scaunul.
‚Ce vis aievea!’, am gândit în timp ce m îmbrcam.
teptând s -mi fiarb cafeaua, am observat c -mi lsasem toate pensulele nesp late
pe masa mea de lucru. ‚Ce te-a apucat de i-ai lsat pensulele în starea asta?’
‚Nu-i aminteti? Ai fcut-o din cauza piciorului.’
Deci nu fusese un vis, la urma-urmei, ci o minunat vindecare.”
A învins prin arta revizuirii ceea ce n-ar fi fost vreodat posibil prin for.
În Rai, singura Art de a Tri e a Uita i a Ierta. Mai ales pentru Femeie. Blake
Trebuie s ne privim viaa, nu aa cum pare a fi, ci din viziunea artistului, din
viziunea lumii perfect-create care e îngropat sub toate min ile – îngropat i ateptându-ne
revizuim ziua.
Suntem indui în a crede o minciun atunci când privim cu, nu prin ochi. Blake
O revizuire a zilei i a lucrului la care ea inuse cu încânare ca fiind real au ters
realitatea aparent ; ca într-un vis, accidentul a disp rut pe tcute.
Poi revizui ziua pe placul t u i, experimentând în imagina ie dialoguri i fapte
revizuite, nu numai c i modifici tendin ele povetii vie ii, ci transformi toate
dezacordurile ei în armonii. Cel ce descoper secretul revizuirii nu poate face altfel decât
se lase ghidat de iubire. Eficien a ta va spori cu practica. Revizuirea este calea prin care
dreptatea îi poate afla for a potrivit.
Nu v împotrivii celui r u [Matei 5:39], cci toate conflictele p timae duc la un
schimb reciproc de caracteristici.
Cine tie s fac ce e bine i nu face pcat are. Iacov 4:17
Pentru a cunoate adevrul, trebuie s trieti adevrul i, pentru a tr i adevrul,
aciunile tale interioare trebuie s se potriveasc aciunilor dorinei tale împlinite.
teptrile i dorina trebuie s devin una. Lumea ta exterioar e numai micare interioar
actualizat. Prin necunoaterea legii revizuirii, aceia ce pleac la rzboi sunt perpetuu
învini. Numai conceptele care idealizeaz descriu adevrul.
Idealul omului e sinele s u cel adevrat. Pentru c eu cred ferm c orice este profund
imaginativ e, în realitate, practic, î i cer s trieti imaginativ i s crezi în asta, însu indu-i
personal astfel zicerea transcendental ,
Hristos în voi, n dejdea slavei. [Coloseni 1:27]
Nu da vina pe al ii; rezolv doar. Nu a tepta ca omul i pmântul s se schimbe – tu,
practicând arta revizuirii, creezi paradisul. Dovada acestui adev r poate sta numai în
experimentarea lui de c tre tine. Încearc s revizuieti ziua. Emondorului revizuirii îi
datorm cele mai bune roade.
Capitolul CINCI
MONEDA RAIULUI
„O convingere ferm c un lucru e aa, îl face s fie a a?”
Iar prorocul rspunse, „Toi poeii cred c îl face. i în veacuri de
imaginaie, aceast convingere ferm a mutat muni; dar muli nu sunt
capabili de o convingere ferm în ceva.”
Blake, Marriage of Heaven and Hell [Cununia dintre Rai i Iad]
Fiecare s fie deplin încredin at în mintea lui.
Romani 14:5
Convingerea este un efort interior de aten ie intens.
A asculta cu aten ie, ca i când ai auzi, înseamn a evoca, a activa. Ascultând, po i
auzi ce vrei s auzi i îi i poi convinge pe cei de dincolo de raza urechii exterioare.
Vorbete luntric numai în imagina ia ta. Fi conversaia interioar pe potriva dorin ei
tale împlinite. Ce dore ti s auzi în afar trebuie s auzi înuntru. Accept luntric
exteriorul i devino cineva care aude numai ceea ce implic împlinirea dorinei sale, iar
toate întâmplrile externe din lume vor deveni o punte ce duce la realizarea obiectiv a
dorinei tale.
Vorbirea ta interioar e transcris continuu pretutindeni în jurul t u în întâmpl ri.
Înva s corelezi aceste întâmpl ri vorbirii tale interioare i vei deveni un autodidact. Prin
vorbire interioar se îneleg acele conversa ii mentale pe care le duci cu tine însu i.
Acestea pot fi neauzite când e ti treaz, din cauza zgomotului i distragerilor lumii
exterioare în devenire, dar sunt cât se poate de sonore în medita ie adânc i vis. Îns fie
ele neauzite sau sonore, tu e ti autorul lor i îi modelezi lumea dup asemnarea lor.
Dar este un Dumnezeu în ceruri [ i „Cerurile” sunt în tine] Care
descoper tainele i Care a f cut cunoscut regelui Nabucodonosor ce se va
întâmpla în vremurile ce vor veni. Iat care este visul i vedenia pe care le-ai
avut când erai culcat în patul t u. Daniel 2:28
Dialogurile interioare ce pleac de la premisa dorin ei împlinite sunt calea de a crea
o lume pe placul t u.
Observi conversaiile luntrice, fiindc ele sunt cauzele ac iunilor viitoare .
Vorbirea interioar reveleaz starea de contien din care vezi tu lumea. F i vorbirea ta
interioar pe potriva dorinei tale împlinite, c ci vorbirea ta interioar se manifest
pretutindeni în jurul tu în întâmplri.
Dac nu grete cineva în cuvânt, acela este b rbat desvârit, în stare
înfrâneze i tot trupul. Dar, dac noi punem în gura cailor frâul, ca s ni-i
supunem, ducem dup noi i trupul lor întreg. Iat i corbiile, dei sunt atât
de mari i împinse de vânturi aprige, sunt totu i purtate de o cârm foarte
mic încotro hotte vrerea cârmaciului. A a i limba: mic mdular este,
dar cu mari lucruri se f lete! Iat puin foc i cât codru aprinde! Iacov 3:2-5
Întreaga lume manifestat se rotete pentru a ne ar ta ce folos am dat Cuvântului –
Vorbirea Interioar. O observare necritic a vorbirii noastre interioare ne va revela ideile
potrivit crora vedem lumea.
Vorbirea interioar ne oglindete imaginaia, iar imagina ia noastr oglindete starea
cu care este contopit . Dac starea cu care suntem contopi i este cauza fenomenului vie ii
noastre, atunci suntem u urai de povara întrebrii „ce s facem?”, fiindc nu avem
alternativ în afar de a ne identifica pe noi în ine cu inta noastr i, din moment ce
starea cu care ne identific m se oglindete în vorbirea noastr interioar, atunci, pentru a
schimba starea cu care suntem contopi i, trebuie mai întâi s ne schimbm vorbirea
interioar. Vorbirea noastr interioar este cea care ne determin faptele de mâine.
v dezbrcai de vie uirea voastr de mai înainte, de omul cel vechi,
care se stric prin poftele am gitoare; i s v înnoii în duhul minii voastre,
i s v îmbrcai în omul cel nou, cel dup Dumnezeu, zidit întru dreptate i
în sfinenia adevrului. Efeseni 4:22-24
Minile noastre, ca i stomacurile, sunt stimulate de schimbarea
mâncrii. Quintillian
Oprete întreaga vorbire interioar negativ mecanic veche i începe o vorbire
interioar nou, pozitiv i constructiv, ce porne te de la premisa dorin ei împlinite.
Dialogul intern este începutul s dirii semin elor aciunii viitoare. Pentru a determina
aciunea, trebuie s iniiezi contient i s controlezi dialogul interior.
Construiete o propoziie care implic împlinirea intei tale, cum ar fi, „Am un venit
mare, stabil, de baz , consistent în integritate i beneficiu reciproc”, sau, „Am o c snicie
fericit”, „Sunt dorit”, „Contribui la binele omenirii” i repet o astfel de propoziie iar i
iar pân ce eti atins de ea înl untru. Vorbirea noastr interioar reprezint în moduri
variate lumea în care tr im.
La început era Cuvântul. Ioan 1:1
Ceea ce s deti culegi. Vezi câmpurile îndep rtate! Susanul era susan,
porumbul era porumb. Tcerea i Întunericul tiau! Aa se nate soarta
omului. „The Light of Asia” [„Lumina Asiei”, Edwin Arnold]
Sfâriturile curg firesc spre origini.
Cei ce pleac în cutarea iubirii îi arat numai propria lor lips de
iubire. Iar cei f de iubire nicicând nu gsesc iubire, numai cei ce iubesc
sesc iubire, iar ei nicicând nu trebuie s o caute. D. H. Lawrence
Omul atrage ceea ce el este. Arta vieii este s susii sentimentul dorin ei împlinite i
lai lucrurile s vin la tine, nu s pleci dup ele sau s crezi c vor fugi de tine.
Observi vorbirea interioar i amintete-i inta. Se potrivesc? Se potrive te
vorbirea ta interioar cu ce ai spune sonor de i-ai fi atins scopul? Vorbirea interioar a
individului i aciunile lui [luntrice] atrag condi iile vieii sale.
Prin auto-observare necritic a vorbirii interioare afli unde e ti în lumea interioar ,
iar unde eti în lumea interioar , acolo e ti i în lumea exterioar . Înali omul nou atunci
când idealurile i vorbirea interioar se potrivesc. Numai astfel noul om se poate na te.
Vorbirea interioar se coace în întuneric. Din întuneric iese la lumin . Vorbirea
interioar corect este vorbirea ce i-ar aparine de i-ai fi realizat deja idealul. Cu alte
cuvinte, este vorbirea dorin ei împlinite.
Eu sunt Acela [care sunt, Ieirea 3:14]
Sunt dou daruri pe care Dumnezeu le-a oferit numai omului i nici altei
creaturi. Acestea dou sunt mintea i vorbirea; i darul minii i al vorbirii
echivaleaz cu cel al nemuririi. Dac un om folosete aceste dou daruri cum
trebuie, nu va diferi defel de nemuritori… i când îi p sete trupul, mintea
i vorbirea îi vor fi c uze, i prin acestea va fi adus în rândul zeilor i a
sufletelor care au ob inut extazul.
„Hermetica”, versiunea Walter Scott
Circumstanele i condiiile vie ii sunt vorbire interioar exteriorizat , vibraie
solidificat. Vorbirea interioar cheam evenimente în existen . În fiecare eveniment este
vibraie creativ , adic viaa i trirea sa. Tot ce crede omul i consimte a fi adev rat se
reveleaz în vorbirea sa interioar . Este Cuvântul lui, via a sa.
Încearc s observi ce vorbeti luntric în acest moment, c ror gânduri i sentimente
consimi. Se vor ese perfect în tabloul vie ii tale. Pentru a- i schimba viaa, trebuie s i
schimbi vorbirea interioar , fiindc „viaa”, spune Hermes, „este uniunea Cuvântului i a
Minii”. Când imagina ia se potrivete vorbirii interioare asupra dorin ei împlinite, atunci
va fi o cale dreapt în tine din untru în afar, iar „afara” va reflecta instantaneu
„înluntrul” pentru tine, iar tu vei ti c realitatea e numai vorbire interioar concretizat .
Primii cu blândee cuvântul sdit în voi, care poate s mântuiasc sufletele voastre.
Iacov 1:21
Fiecare etap a progresului omului se face prin exersare con tient a imagina iei sale
potrivit vorbirii interioare asupra dorin ei împlinite. Pentru c omul nu le potrive te perfect,
rezultatele sunt nesigure, pe când ar putea fi perfect sigure. Presupunerea persistent a
dorinei împlinite este mijlocul de a împlini inten ia. În timp ce ne control m vorbirea
interioar, potrivind-o cu dorinele noastre împlinite, putem l sa deoparte toate celelalte
procese. Apoi ac ionm prin imagina ie clar i intenie. Ne imaginm dorina împlinit i
continum conversaiile interioare de la acea premis .
Prin vorbire interioar controlat pornind de la premisa dorin ei împlinite – iat cum
se produc aparentele miracole.
Viitorul devine prezent i se dezvluie în vorbirea noastr interioar. A fi reinut de
vorbirea interioar a dorinei împlinite înseamn a fi ancorat sigur în via .
Vieile noastre par a fi rupte de c tre evenimente, dar ele nu sunt niciodat rupte
atâta vreme cât men inem vorbirea interioar a dorinei împlinite. Toat fericirea depinde
de folosirea voluntar activ a imagina iei pentru a construi i a afirma în untru c suntem
ceea ce vrem s fim [în afar]. Ne potrivim cu idealurile noastre amintindu-ne constant
inta noastr i identificându-ne cu aceasta. Ne contopim cu inta noastr însuindu-ne
frecvent sentimentul dorin ei noastre împlinite. Frecven a, însuirea repetat a acestui
sentiment – iat secretul succesului. Cu cât o facem mai des, cu atât devine mai firesc.
Fantezia adun, imagina ia contopete.
Este posibil s rezolvi orice situa ie prin folosirea potrivit a imagina iei.
Sarcina noastr este s gsim propoziia optim, cea care implic faptul c dorina noastr
este realizat i s ne aprindem imagina ia cu ea.
Toate astea sunt strâns legate de misterul „micii voci”.
Vorbirea interioar reveleaz activitile imagina iei, activit i care sunt cauza
circumstanelor vie ii. Ca o regul, omul este complet incon tient de vorbirea sa interioar
i astfel se vede nu drept cauz , ci ca victim a circumstan elor. Pentru a crea con tient
circumstane, omul trebuie s i dirijeze con tient vorbirea interioar , potrivind „mica
voce” dorinelor sale împlinite.
[El] cheam la fiin cele ce înc nu sunt, [ca i când ar fi]. Romani 4:17
Vorbirea interioar potrivit e esenial. E cea mai mare dintre arte. E calea de ie ire
din limitri spre libertate.
Necunoaterea acestei arte a transformat lumea într-un câmp de b lie i un
penitenciar în care se a teapt numai sânge i sudoare, pe când ar trebui s fie un loc al
minuniilor i miracolelor.
Vorbirea interioar potrivit e primul pas spre devenirea a ceea ce vrei s fii.
Vorbirea e o imagine a min ii, iar mintea e o imagine a lui Dumnezeu.
„Hermetica”, versiunea Walter Scott
În dimineaa lui 12 aprilie 1953, so ia mea a fost trezit de sunetul unei voci cu
autoritate vorbind înluntrul ei i spunând, „Trebuie s încetezi s i risipeti gândurile,
timpul i banii. Totul în via trebuie s fie o investiie”.
A risipi înseamn a irosi, a cheltui nechibzuit, a împr tia f a aduna. A investi
înseamn a împrtia cu un scop din care se a teapt profit. Aceast revela ie a soiei mele
este despre importan a momentului. Este despre transformarea momentului. Ceea ce
dorim nu se afl în viitor, ci în noi în ine, chiar în acest moment. În orice moment al
vieii noastre, ne aflm în faa unei alegeri infinite: „ceea ce suntem i ceea ce vrem s
fim”. Iar ceea ce vrem s fim este deja existent, dar pentru a-l realiza, trebuie s ne
potrivim lui vorbirea interioar i aciunile.
Dac doi dintre voi se vor învoi pe p mânt în privina unui lucru pe care
îl vor cere, se va da lor de c tre Tatl Meu, Care este în ceruri. Matei 18:19
Numai ceea ce se face acum este ceea ce conteaz. Momentul prezent nu se
retrage în trecut. Avanseaz în viitor pentru a ne confrunta – risipit sau investit.
Gândul este moneda raiului. Banul este simbolul lui p mântean. Fiecare moment
trebuie s fie investit, iar vorbirea noastr interioar arat dac risipim sau investim. Fii
mai interesat de ceea ce „spui acum” înl untru decât de ceea ce „ai spus”, alegând cu
înelepciune ce gânde ti i ce simi acum.
Oricând ne simim neînelei, abuzai, neglija i, suspicioi, temtori, ne risipim
gândurile i irosim timpul. Iar când ne asum m sentimentul de a fi ceea ce vrem s fim,
investim. Nu putem abandona momentul vorbirii interioare negative i s ne ateptm s
strm comanda vie ii. Înaintea noastr curg rezultatele a ceea ce, aparent, e în urm . Nu
trecut este ultimul moment – el se apropie.
a va fi cuvântul Meu care iese din gura Mea; el nu se întoarce c tre
Mine f s dea rod, ci el face voia Mea i îi îndeplinete rostul lui.
Isaia 55:11
Circumstanele vieii sunt exprimrile învluite ale vorbirii interioare care le-a creat
– cuvântul fcut vizibil.
„Cuvântul”, spunea Hermes, „este Fiu, iar Mintea este Tat l Cuvântului.
Ei nu sunt desp i unul de Cellalt; c ci viaa este uniunea Cuvântului i a
Minii”.
Dup voia Sa ne-a nscut, prin cuvântul adev rului [ca s fim
începtur fpturilor Lui]. Iacov 1:18
fii dar urmtori ai lui Dumnezeu, ca ni te fii iubii, Efeseni 5:1,
i s folosii vorbirea interioar cu înelepciune, pentru a v modela o lume exterioar în
armonie cu idealul.
Duhul Domnului griete prin mine, i Cuvântul Lui este pe limba mea.
2Samuel/2Regi 23:2
Gura lui Dumnezeu este mintea omului. Hr nii pe Dumnezeu cu ce-i mai bun.
[Câte sunt adevrate, câte sunt de cinste, câte sunt drepte, câte sunt curate,
câte sunt vrednice de iubit,] câte sunt cu nume bun, [orice virtute i orice
laud,] la acestea s v fie gândul. Filipeni 4:8
Momentul actual este întotdeauna cel mai potrivit pentru o investi ie, pentru a vorbi
Cuvântul potrivit.
Cuvântul acesta [sau, „Porunca”] este foarte aproape de tine; el este în
gura ta i în inima ta, ca s -l faci. Iat , eu astzi i-am pus înainte via a i
moartea, binele i rul, […] i binecuvântare i blestem. Alege via a.
Deuteronomul 30:14-15,19
Alegi viaa i binele i binecuvântrile fiind ceea ce alegi. Asemenea este cunoscut
numai de ctre asemenea.
i vorbirea interioar binecuvântare i f „fapte bune”. Necunoa terea viitorului
de ctre om este rezultatul necunoa terii vorbirii sale interioare. Vorbirea sa interioar îi
oglindete imaginaia, iar imagina ia sa este un guvern în care opozi ia nu vine niciodat la
putere.
Dac cititorul întreab, „Dar dac vorbirea interioar rmâne subiectiv i este
neputincioas în a gsi un obiect al iubirii sale?”, r spunsul este: nu va r mâne subiectiv,
pentru simplul motiv c vorbirea interioar se concretizeaz întotdeauna. Ceea ce
frustreaz i degradeaz i devine boala care afecteaz omenirea este necunoa terea de
tre om a artei potrivirii cuvintelor interioare cu dorin a împlinit. Vorbirea interioar
oglindete imaginaia, iar imagina ia este Hristos.
Modifici vorbirea interioar i lumea ta vizibil se schimb. Oricând vorbirea
interioar i dorina sunt în conflict, vorbirea interioar învinge, invariabil.
Fiindc vorbirea interioar se concretizeaz , e uor s vezi cum, dac se potrivete
dorinei, dorina se va realiza concret. De n-ar fi astfel, a spune, împreun cu Blake,
Mai degrab ucide un prunc în leag n decât s hrneti dorine
nefuncionale.
Dar tiu din experien,
Limba [...] arunc în foc drumul vie ii. Iacov 3:6
Capitolul ASE
E ÎNLUNTRU
Râuri, muni, orae, sate,
Toate sunt Om, i când intri în
sânul lor pti
În Ceruri i Pmânturi, cci în al t u
sân tu îi pori Cerul
i Pmântul i pe toate le ii; cci dei ele
par Afar, sunt Înuntru,
În Imaginaia ta, în care aceast Lume
a morii este doar o umbr .
Blake, Ierusalim
Lumea interioar îi era lui Blake la fel de real ca i pmântul exterior al vie ii treze.
i privea visurile i viziunile ca realit i ale formei naturii. Blake reducea totul la
fundamentul propriei sale con tiene.
ci, iat, împia lui Dumnezeu este în untrul vostru. Luca 17:21
Omul Adevrat, Omul Imaginativ, a investit lumea exterioar cu toate propriet ile
sale. Realitatea aparent a lumii exterioare, care e atât de greu de dizolvat, e numai dovada
realit ii absolute a lumii interioare a propriei sale imagina ii.
Nimeni nu poate s vin la Mine, dac nu-l va trage Tatl, Care M-a
trimis – Iar Eu i Tatl Meu una suntem. Ioan 6:44; 10:30
Lumea care e descris prin observare este o manifestare a activit ii mentale a
observatorului. Când omul descoper c lumea lui este propria activitate mental fcut
vizibil, c nimeni nu poate veni la el decât dac el îl atrage i c nu e nimic de schimbat
decât pe sine, propriul s u sine imaginativ, primul s u impuls e s remodeleze lumea dup
imaginea idealului s u.
Dar idealul s u nu se încarneaz aa de uor. În momentul în care el înceteaz a se
mai conforma disciplinei externe, trebuie s i impun o mult mai riguroas disciplin,
auto-disciplina de care depinde realizarea idealului s u.
Imaginaia nu este complet nestrunit i liber s se plimbe în voie f alte reguli
care s o constrâng. De fapt, contrariul este adev rat. Imagina ia ctorete conform
obiceiului.
Imaginaia are alegere, dar alege conform obiceiului. Treaz sau adormit, imagina ia
omului este constrâns a urma anumite tipare. Aceast influen amoritoare a obiceiului
este cea pe care omul trebuie s o schimbe; dac nu o face, visul lui va sl bi sub paralizia
obiceiului.
Imaginaia, care este Hristos în om, nu este supus necesitii de a produce numai ce
e perfect i bun. Îi exercit libertatea absolut din necesitate, înzestrând sinele fizic
exterior cu liberul-arbitru de a alege s urmeze binele sau r ul, ordinea sau dezordinea.
Alegei-v acum cui ve i sluji. Iosua 24:15
Dar, dup ce alegerea e f cut i acceptat astfel încât formeaz con tiena habitual
a individului, imagina ia îi manifest puterea i înelepciunea infinite modelând lumea
exterioar a simurilor în devenire conform imaginii vorbirii interioare i aciunilor
habituale ale fiec ruia.
Pentru a-i realiza idealul, omul trebuie mai întâi s schimbe tiparele pe care
imaginaia sa le-a urmat. Gândul habitual este indicativul caracterului. Calea de a schimba
lumea exterioar este aceea de a face vorbirea interioar i aciunile s se potriveasc
vorbirii exterioare i aciunilor dorinei împlinite.
Idealurile noastre ateapt s fie încarnate, dar dac nu ne potrivim noi înine
vorbirea interioar i aciunea la vorbirea interioar i aciunea dorinei împlinite, ele
sunt incapabile de a se nate. Vorbirea interioar i aciunea sunt canalele ac iunii lui
Dumnezeu. El nu poate r spunde rugciunilor noastre dac aceste c i nu sunt oferite.
Comportamentul exterior al omului este mecanic. Este supus impulsului aplicat lui
de ctre comportamentul sinelui interior, iar obiceiurile vechi ale sinelui interior continu
pân ce sunt înlocuite de unele noi. Este proprietatea exclusiv a celui de-al doilea om, sau
omului interior, pe care el o ofer sinelui s u exterior – ceva similar propriei sale realit i
de a fi. Orice schimbare în comportamentul sinelui interior va rezulta în schimb ri
exterioare corespunztoare.
Misticul nume te o schimbare a contienei „moarte”. Prin moarte el înelege, nu
distrugerea imaginrii i a st rii cu care s-a contopit, ci descompunerea uniunii lor.
Contopire e mai degrab uniune decât unitate. Astfel, condi iile crora acea uniune le-a dat
fiin dispar. „Eu mor în fiecare zi”, spunea Pavel corintenilor [1Corinteni 15:31]. Blake
i-a spus prietenului s u Crabbe Robinson:
Nu e nimic precum moartea. Moartea este cel mai bun lucru care se
poate întâmpla în via; dar cei mai muli oameni mor atât de târziu i le ia
atâta nemilos timp s moar. Dumnezeu tie, martorii lor nu-i v d niciodat
ridicându-se dintre mor i.
Pentru omul exterior al sim urilor, care nu tie nimic despre omul interior al Fiin ei,
asta e curat aiureal. Dar Blake a clarificat cele de mai sus când scria, în anul de dinaintea
morii:
William Blake – un foarte onorat de buna companie. N scut la 28
Noiembrie 1757 în Londra i mort de câteva ori de atunci.
Când omul are în elesul lui Hristos ca fiind imagina ia sa, el în elege de ce Hristos
trebuie s moar i s se înale din nou dintre mori pentru a salva omul – de ce trebuie s -
i desprind imaginaia din starea actual i s o potriveasc unui concept de sine mai înalt
de va fi s se înale deasupra actualelor sale limit ri i astfel, s se salveze.
Iat o poveste încânttoare despre o moarte mistic mrturisit de un „martor”.
„Sptmâna trecut”, scrie cea care s-a înat dintre mori, „o amic mi-a oferit
casa ei din muni pentru s rbtorile de Cr ciun, gândind c ea va ctori spre est. Mi-a
spus c îmi va da de tire spt mâna aceasta. Am avut o foarte pl cut conversaie i i-am
pomenit de tine i învturile tale în leg tur cu o discuie despre o carte pe care o citea,
‚Experimentul cu Timpul’ al lui Dunne.
Scrisoarea ei a ajuns luni. Când am ridicat-o, am avut brusc o senza ie de depresie.
Totui, citind-o, scria c pot avea casa i îmi spunea de unde s iau cheile. În loc s
bucur, m-am adâncit în depresie, astfel încât am hot rât c trebuie s fi fost ceva printre
rânduri ce primeam intuitiv. Am desp turit scrisoarea i am citit prima pagin , iar
întorcând spre pagina a doua, am observat c scrisese un postscriptum pe spatele primei
foi. Coninea o extrem de direct i dur descriere a unui aspect al caracterului meu, pe
care m-am luptat ani în ir s-l depesc, iar de vreo doi ani am crezut c am reuit.
Dar iat-l din nou, descris cu o exactitate clinic .
Eram uluit i dezolat. M-am gândit, ‚Ce vrea s -mi spun aceast scrisoare? În
primul rând, ea m-a invitat s -i folosesc casa, ca urmare a faptului c m-am vizualizat într-
un loc drgu de Srbtori. În al doilea rând, nimic nu vine la mine decât dac îl atrag. i în
al treilea rând, nu auzeam decât veti bune. Deci concluzia evident e c ceva în mine
corespunde acestei scrisori i indiferent cum arat , e o veste bun ’. Am recitit scrisoarea i,
când-o, am întrebat, ‚Ce ar trebui s vd aici, oare?’.
i atunci, am vzut-o. Începea, ‚Dup conversaia noastr de s ptmâna trecut, simt
i pot spune…’ i restul paginii era dichisit cu ‚erai’ i ‚ai fost’ ca stafidele dintr-o tart .
Un grozav sentiment de exaltare s-a rev rsat în mine.
Totul era în trecut. Ceea ce m-am chinuit atât de mult s corectez era gata. Am
realizat deodat c amica mea fusese martor la în area mea. M-am învârtit prin
garsonier, repetând, ‚Totul e în trecut! E gata. Mul umesc, e gata!’.
Mi-am adunat toat recunotina într-o sfer mare de lumin i am trimis-o direct la
tine i dac ai vzut vreun fulger luni-seara pu in dup ase, s tii c asta era.
Acum, în loc s scriu un bilet politicos pentru c aa se face, pot scrie dând sincere
mulumiri pentru francheea ei i mulumindu-i pentru împrumutul casei.
i mulumesc atât de mult pentru înv turile tale, care mi-au f cut iubita mea
imaginaie Mântuitorul meu cu adevrat.”
Iar acum, de-i va spune cineva „Iat , Mesia este aici sau dincolo” [Matei 24:23], ea
nu-l va crede, pentru c ea tie c Împia lui Dumnezeu e înluntrul ei i c ea singur
trebuie si asume întreaga responsabilitate pentru încarnarea idealului s u i c nimic în
afara morii i învierii nu o va duce acolo. Ea i-a gsit Mântuitorul ei, iubita ei imagina ie,
venic în expansiune în sânul lui Dumnezeu.
Exist o singur realitate, i aceea e Hristos – Imagina ia Omeneasc, motenirea i
realizarea suprem a întregii Omeniri,
i inând adevrul, în iubire, s cretem întru toate pentru El, Care este
capul – Hristos. Efeseni 4:14,15
Capitolul APTE
CREAIA E S VÂRIT
Ceea ce este a mai fost i ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri;
i Dumnezeu cheam iari aceea ce a l sat s treac.
Eclesiastul 3:15
Blake vedea toate situa iile omeneti posibile ca „st ri deja-create”. El vedea fiecare
aspect, fiecare intrig i dram fiind deja existente ca „simple posibilit i” atâta timp cât
noi nu suntem în ele, dar ca realit i atotputernice când suntem în ele.
Descria aceste st ri ca „Sculpturi din Sala lui Los 3”.
Distinge aadar stri din Unitar în acele St ri. Strile se schimb , dar
Identitile Unitare nicicând nu se schimb , nici nu pier. Imagina ia nu e o Stare.
Spunea Blake,
Este Existena Uman însi. Afeciunea sau Iubirea devine o Stare când se
separ de Imaginaie.
Cât de important este asta de amintit e aproape imposibil de spus, dar momentul în
care individul o realizeaz pentru prima dat devine cel mai important din via a lui, iar a fi
încurajat s simi asta e cea mai înalt form de încurajare posibil de oferit.
Acest adevr e comun tuturor oamenilor, dar con tientizarea lui – i, mai mult, auto-
contientizarea lui – e o alt chestiune.
Ziua când am realizat acest mare adev r – c totul în lumea mea este o manifestare a
activitii mentale ce are loc în mine i c toate condiiile i circumstanele vie ii mele
numai reflect starea de contien cu care sunt contopit – este cea mai important din viaa
mea. Dar experien a care m-a condus la aceast siguran e atât de departe de existen a
obinuit, încât am ezitat îndelung s o spun, c ci raiunea mea refuza s admit
concluziile la care experien a m-a împins. Totui, aceast experien mi-a revelat c sunt
complet în cercul propriei mele st ri de contien i c e starea cu care m-am identificat
cea care determin ceea ce experimentez. Astfel c ar trebui împ rtit cu toi, pentru c, a
cunoate asta înseamn a te elibera de cea mai mare tiranie din lume, credin a în alte cauze.
Fericii cei curai cu inima, c aceia vor vedea pe Dumnezeu. Matei 5:8
Ferice de cei a c ror imaginaie a fost într-atât de cur at de credine în alte cauze
încât ei tiu c imaginaia e totul, i totul e imagina ie.
Într-o zi am trecut pe nesim ite din apartamentul meu din New York într-un peisaj
vechi i îndeprtat de ar. Intrând în sufrageria unui mare han, am devenit deplin
contient. tiam c trupul meu fizic era imobilizat în patul meu de acas , în New York.
3
Unul dintre cei patru „Zoas”, zeul inspiraiei i creativitii în scrierile mitologice ale lui William Blake.
i totui, iat-m, treaz i mai contient ca oricând. Am tiut intuitiv c, de a putea
-mi opresc activitatea min ii, totul în fa a mea s-ar opri.
Cum s-a nscut ideea, cum imboldul de a o încerca a pus st pânire pe mine. Mi-am
simit capul îngustându-se, apoi fixându-se în neclintire. Aten ia mea concentrat într-un
focar clar ca de cristal, i ospria ce pea nu mai pea. i privind prin fereastr ,
frunzele ce cdeau nu mai c deau. i familia de patru persoane ce mânca nu mai mânca. i
mâncarea pe care o ridicau nu o mai ridicau. Apoi aten ia mi s-a relaxat, îngustimea s-a
urat i dintr-odat toate s-au mi cat pe cursul lor. Frunzele c deau, ospria pea i
familia mânca. Atunci am în eles viziunea lui Blake din „Sculpturi din Sala lui Los”.
Eu v-am trimis s secerai ceea ce voi n-a i muncit. Ioan 4:38
Creaia e svârit.
Ceea ce este a mai fost i ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri; i
Dumnezeu cheam iari aceea ce a l sat s treac. Eclesiastul 3:15
Lumea creaiei e s vârit i originalul s u e în noi. Am v zut-o înainte de a porni i
de atunci tot încerc m s ne-o amintim i s activm seciuni de-ale ei. Sunt viziuni infinite
asupra ei. Sarcina noastr este s lum viziunea corect i, prin direc ie determinat a
ateniei noastre, s o facem s treac în procesare în fa a ochiului interior. Dac adun m
secvena potrivit i o experimentm în imagina ie pân ce are realitate din plin, atunci ne
crem contient circumstan ele.
Procesarea interioar e activitatea imagina iei care trebuie direc ionat contient.
Noi, printr-o serie de transform ri mentale, devenim con tieni de poriuni crescânde din
ceea ce deja este i, potrivindu-ne propria activitate mental acelor por iuni ale crea iei pe
care dorim s le experimentm, o activ m, o trezim, îi d m via.
Aceast experien de-ale mele nu numai c arat lumea ca o manifestare a activit ii
mentale a observatorului individual, dar ne i reveleaz cursul timpului pe msur ce
atenia sare între momentele eterne. Un abis infinit ne separ oricare dou momente.
Noi, prin mirile ateniei noastre, dm via „Sculpturilor din Sala lui Los”.
Gândete-te la lume ca i coninând un numr infinit de st ri ale contienei din care
poate fi vzut. Gândete-te la aceste st ri ca înc peri sau locauri din Casa Tatlui [Ioan
14:2] i, la fel ca înc perile din fiecare cas , ele sunt a ezate în rela ie una cu celelalte.
Dar gândete-te la tine, Sinele Adev rat, Imaginativul Tu, ca locatarul viu, mi tor
al Casei Tat lui. Fiecare înc pere conine unele Sculpturi ale lui Los, cu infinite intrigi i
drame i situaii deja fabricate, dar neactivate. Ele sunt activate de îndat ce Imagina ia
Omeneasc intr i se contopete cu ele. Fiecare reprezint anumite activiti mentale i
emoionale. Pentru a intra într-o stare, omul trebuie s consimt ideilor i sentimentelor
care le reprezint . Aceste stri reprezint un numr infinit de transformri mentale posibile
pe care omul le poate experimenta.
Trecerea într-o alt stare sau înc pere necesit o schimbare a credinelor. Tot ce i-ai
putea vreodat dori este deja prezent i numai ateapt s i se potriveasc credinele tale.
Dar trebuie potrivit, c ci asta e condi ia necesar i exclusiv prin care poate fi activat i
concretizat.
Potrivirea credin elor cu starea este c utarea ce gsete, b tutul în u la care se
deschide, cererea care prime te. Intr i ia în st pânire pmântul.
[C oricine cere ia, cel care caut afl , i celui ce bate i se va deschide.
Matei 7:8; Luca 11:10
Am fcut leg mânt cu ei, ca s le dau pmântul Canaan, pmântul
pribegiei lor, în care r ceau ei. Apoi am s v duc în p mântul acela pentru
care Mi-am ridicat mâna s -l dau (…), pe care am s -l dau vou în stpânire,
ci Eu sunt Domnul. Ie irea/Exodul 6:4;8]
În clipa în care omul î i potrivete credinele cu orice stare, se contope te cu ea, iar
aceast uniune duce la activarea i proiectarea intrigilor, planurilor, dramelor i situaiilor
sale. Devine casa individului din care el vede lumea. Este atelierul lui i, dac el este
observatorul, va vedea realitatea exterioar formându-se dup modelul… Imagina iei sale.
În acest scop, al antren rii noastre în „facere dup chip i asemnare”, am fost supui
limitrilor simurilor i îmbrcai în trupuri de carne. Trezirea imagina iei, întoarcerea
Fiului Su este ceea ce a teapt Tatl.
ci fptura a fost supus deertciunii – nu din voia ei, ci din cauza
aceluia care a supus-o. Romani 8:20
Dar victoria Fiului, întoarcerea risipitorului, ne asigur
i fptura însi se va izb vi din robia stric ciunii, ca s fie prta la
libertatea mririi fiilor lui Dumnezeu. Romani 8:21
Am fost supui acestei experien e biologice fiindc nimeni nu poate cunoa te
imaginaia dac nu a fost supus vanit ilor i limitrilor crnii, dac nu i-a luat partea din
Filialitate i nu a devenit risipitor [Luca 15:11-32], dac nu a experimentat i gustat
aceast cup a experien ei; i confuzia va continua pân ce omul se va fi trezit i o viziune
imaginativ asupra vieii se va fi restabilit i îneles ca temelie a tuturor lucrurilor.
Mi-a fost dat harul acesta, ca s bine-vestesc neamurilor bog ia lui
Hristos, de nep truns, i s descopr tuturor care este iconomia tainei celei din
veci ascunse în Dumnezeu, Ziditorul a toate, prin Iisus Hristos . Efeseni 3:8,9
ine în minte faptul c Hristos în tine este imagina ia ta.
Cum aparena lumii noastre este determinat de starea specific cu care suntem
contopii, tot aa ne putem determina soarta ca indivizi contopindu-ne imagina iile cu
idealurile pe care c utm a le realiza. De distinc ia dintre st rile noastre de con tien
depinde distincia dintre circumstan ele i condiiile vieilor noastre. Omul, care e liber în
alegerea sa, adesea strig s fie salvat [sau, mântuit] din starea alegerii sale.
„Vei suspina atunci sub regele vostru, pe care vi l-a i ales, i atunci nu
va rspunde Domnul”. Poporul îns nu s-a învoit s asculte pe Samuel, ci
a zis: „Nu, las s fie rege peste noi”. 1Samuel/1Regi 8:18,19
Alege înelept starea c reia îi vei servi. Toate st rile sunt lipsite de via pân ce
imaginaia se contopete cu ele.
Iar tot ce este pe fa , se descoper prin lumin; Cci tot ceea ce este
descoperit, lumin este, Efeseni 5:13,
i
Voi suntei lumina lumii, Matei 5:14,
prin care acele idei c rora le-ai consimit sunt manifestate.
ine-i strâns idealul. Nimic nu i-l poate lua, doar imagina ia. Nu te gândi la idealul
u, gândete din el. Numai idealurile din care gândeti sunt cele care se vor realiza
vreodat.
Nu numai cu pâine va tr i omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui
Dumnezeu, Matei 4:4,
iar „gura lui Dumnezeu” este mintea omului.
Devino un butor i un mânctor din idealurile pe care dore ti s le realizezi. S ai o
int stabilit i precis, altfel mintea î i va rci, iar rcind, mnânc fiecare sugestie
negativ. Dac trieti corect mental, toate celelalte vor fi corecte. Printr-o schimbare a
dietei mentale, î i poi altera cursul evenimentelor observate.
Dar dac nu se produce o schimbare în dieta mental , povestea ta personal rmâne
aceeai.
i luminezi sau întuneci via a prin ideile c rora consimi.
Nimic nu e mai important pentru tine decât idealurile din care te hr neti. i te
hrneti cu ideile din care gândeti. Dac gseti lumea neschimbat , e un semn sigur c
tânjeti fidel noii diete mentale, dar pe care o neglijezi de dragul de a- i condamna mediul.
Ai nevoie de o nou i susinut atitudine. Po i fi orice îi place dac îi faci
conceptul un obicei, c ci orice idee care le exclude pe toate celelalte din câmpul aten iei le
scoate din ac iune.
Ideile i dispoziiile la care te întorci constant definesc starea cu care e ti contopit.
a c antreneaz-te s ocupi mai des sentimentul dorin ei tale împlinite. Aceasta e magie
creativ. E calea spre contopirea cu starea dorit .
Dac i-ai asuma sentimentul dorin ei tale împlinite mai frecvent, ai fi st pânul
destinului tu, dar, din nefericire, î i refuzi asumarea aceasta, l sând-o la voia întâmpl rii.
Exerseaz crearea sentimentului dorin ei împlinite.
Dup ce i-ai asumat sentimentul dorin ei împlinite, nu închide experien a aa cum ai
închide o carte, ci poart-o cu tine ca pe mirosul unui parfum.
În loc s-o lai uitat complet, las-o s rmân în atmosfer, comunicându-i influena
automat aciunilor i reaciilor tale.
O dispoziie, repetat adesea, câ tig un elan ce e greu de oprit sau controlat. A a c
fii atent ce sentimente între ii. Dispoziiile habituale arat starea cu care e ti contopit.
E întotdeauna posibil s treci de la a gândi la finalitatea pe care dore ti s o realizezi
la a gândi din finalitate.
Dar chestiunea crucial este gândirea din finalitate, fiindc „gândind din”
înseamn unificarea sau contopirea cu ideea: pe când, în gândirea la finalitate, exist
mereu subiect i obiect – individul gânditor i lucrul gândit. Trebuie s te imaginezi
în starea dorinei tale împlinite, în iubirea ta pentru acea stare i, fcând asta, triete
i gândete din ea i niciodat la ea.
Treci de la gândirea la la gândirea din centrându-i imagina ia în sentimentul
dorinei împlinite.
Capitolul OPT
LUMINA OCHIULUI LUI DUMNEZEU
Ce credei voi despre Hristos? Al Cui Fiu este?
Matei 22:42
Când i se pune aceast întrebare, fie ca r spunsul tu s fie, „Hristos este imagina ia
mea” i, dei eu
acum îns, înc nu vd cum toate i-au fost supuse, Evrei 2:8,
tiu totui c eu sunt Maria din care, mai devreme sau mai târziu El Se va na te i c
Toate le pot întru Hristos [Cel Care m întrete, Filipeni 4:13].
Naterea lui Hristos este trezirea omului interior, sau a celui de-al doilea om. Este
contientizarea activit ii mentale din sine însu i, activitate ce se desf oar fie c suntem
contieni de ea, fie c nu.
Naterea lui Hristos nu aduce nicio persoan de departe, nici nu face ceva s fie ce
nu a mai fost înainte. Este dezv luirea Fiului lui Dumnezeu în om. Domnul „venind pe
nori” [Marcu 13:26, Luca 21:27] este descrierea de c tre proroc a inelului de lumin aurie
lichid pulsând de pe capul celui în care El se treze te. Venirea este de din untru i nu de
dinafar, cci Hristos este în noi [Romani 8:10; 2Corinteni 13:3; Galateni 2:20; Galateni
4:19; Coloseni 1:27].
Marele mister
Dumnezeu S-a ar tat în trup [1Timotei 3:16]
care începe cu Venirea4 i se însute prin curarea Templului,
Templul lui Dumnezeu, care suntei voi, 1Corinteni 3:17,
st în fruntea misterelor cre tine:
Iat, Împia lui Dumnezeu este în untrul vostru. Luca 17:21
Venirea este dezvluirea misterului fiin ei tale. Dac vei practica arta revizuirii
printr-o via trit asemenea înelepilor; vei folosi imaginativ vorbirea ta interioar i
aciunile tale interioare, încrez tor c, prin folosirea con tient a „puterii celei lucr toare în
noi” [Efeseni 3:20], Hristos Se va trezi în tine; dac o vei crede, te vei încrede în ea i vei
aciona asupra ei; Hristos Se va trezi în tine. Aceasta e Venirea.
Mare este taina dreptei credin e: Dumnezeu S-a artat în trup. 1Timotei 3:16
i de la Venire mai departe,
cel care se atinge de voi se atinge de lumina ochiului Lui Dumnezeu . Zaharia 2:8/12
4
„Advent”, în original
UTAREA
Victoriei,
împlinirea unui vis
Odat, într-un interval de odihn pe mare, am meditat asupra „st rii perfecte” i m-
am întrebat ce a fi, de a fi avut ochi prea cura i pentru a cuprinde nedreptatea, dac
pentru mine toate lucrurile ar fi fost pure, iar eu f de vin. Pe când m pierdeam în acest
înfocat cuget, m-am trezit ridicat deasupra t râmului întunecat al sim urilor. Atât de intens
era senzaia, încât m-am sim it o fiin de foc s luind în trup de aer. Voci ca din coruri
cereti, cu exaltarea celor ce ie iser învingtori din lupta cu moartea, cântau „Se înal –
Se înal”, i am tiut intuitiv c se refereau la mine.
Apoi prea c pesc în noapte. Curând am ajuns într-un loc ce putea fi antica
Scldtoare a Vitezdei, c ci aici st tea o mare mulime de neputincio i – orbi, schilozi,
paralitici – a teptând nu tulburarea apei din tradi ie, ci a teptându-m pe mine. Pe când m
apropiam, f vreun gând sau efort din partea-mi, unul dup altul se ref ceau ca sub
bagheta Magicianului Frumuse ii. Ochi, mâni, picioare – toate m dularele lips – erau trase
din vreun rezervor invizibil i modelate în armonie cu acea perfec iune pe care o simeam
izvorând în mine. Când to i au fost fcui perfeci, corul jubila, „S-a s vârit”. Apoi scena
s-a ters i m-am trezit.
tiu c viziunea aceasta era rezultatul medit rii mele intense asupra ideii de
perfeciune, cci medita iile mele aduc invariabil uniunea cu starea contemplat . Fusesem
atât de complet absorbit în idee c , pentru un timp, am devenit ceea ce am contemplat, iar
scopul înalt cu care m-am identificat pentru o clip a atras compania lucrurilor înalte i a
esut viziunea în armonie cu natura mea interioar . Idealul cu care suntem uni i lucreaz
prin asociere cu ideea pentru a trezi o mie de dispozi ii care s creeze o dram ce menine
ideea central.
Am descoperit aceast relaie strâns dintre dispoziii i viziune prima dat pe când
aveam vreo apte ani. Am devenit con tient de o zvâcnire de via misterioas în mine, ca
un ocean în furtun, de o for înspimânttoare. tiam mereu când m voi uni cu aceast
identitate ascuns , fiindc sim urile mele a teptau nopile acestor vizite i tiam dincolo de
orice îndoial c, înaintea dimine ii, voi fi singur cu imensitatea. A teptam cu atâta
nerbdare aceste vizite încât st team întins treaz pân ce ochii mi se închideau de prea
mult oboseal. Când mi se închideau ochii în somn, nu mai eram singur ci inspirat pân -n
strfunduri de o alt fiin, i totui o tiam a fi tot eu. P rea mai b trân ca viaa, i totui
mai aproape mie decât copil ria-mi. Dac spun cele ce am descoperit în acele nop i, nu o
fac pentru a-mi impune ideile asupra altora, ci pentru a le da speran celor ce caut legea
vieii.
Am descoperit c dispoziia mea expectativ funciona ca un magnet unindu-m cu
acest Mai Mare Eu, iar temerile mele Îl f ceau s apar ca o mare furtunoas.
Ca biat, am închipuit acest Sine misterios ca fiind puternic, i în unirea mea cu El îi
simeam maiestuozitatea ca pe o mare furtunoas care m înmuia, apoi m rotea i scutura
ca pe un val neputincios.
Ca brbat, L-am închipuit ca Iubire i pe mine ca Fiu al S u, iar în uniunea mea cu
El, ce iubire m cuprinde! E oglinda a toate. Orice Îl închipuim a fi, aceea El este pentru
noi. Îl cred a fi centrul prin care toate firele universului sunt trase; a a c mi-am modificat
valorile i mi-am schimbat ideile astfel încât ele depind acum i sunt în armonie cu aceast
singur cauz a tot ce este. Este pentru mine acea neschimb toare realitate care croie te
împrejurri în armonie cu conceptele noastre despre noi în ine.
Experienele mele mistice m-au convins c nu e alt cale de a aduce la via
perfeciunea exterioar pe care o c utm decât prin transformarea noastr .
De îndat ce ne reuim transformarea, lumea se va topi magic în fa a ochilor notri i
se va remodela în armonie cu ceea ce transformarea noastr afirm.
Dou alte viziuni voi mai spune, pentru c acestea poart adevrul afirmaiei mele c
noi, prin intensitatea iubirii sau urii, devenim ceea ce contempl m.
Odat, cu ochii închii sclipind în cugetare, am meditat asupra eternei întreb ri,
„Cine Sunt Eu?” i m-am simit topindu-m încet într-o mare ne rmurit de lumin
fremtând, imaginaia trecându-mi dincolo de toat frica de moarte. În aceast stare nu
exista nimic în afar de mine, un ocean de lumin lichid f margini. Nicicând altcândva
nu m-am simit mai apropiat cu Fiin a.
Cât a durat experien a asta nu tiu, dar întoarcerea mea pe p mânt era înso it de un
sentiment distinct de recristalizare în form uman.
Altdat, întins pe pat i cu ochii închii ca în somn, am cugetat asupra misterului lui
Buda. În scurt timp, cavernele întunecate ale creierului meu au început s se lumineze.
ream a fi înconjurat de nori lumino i care emanau din capul meu ca inele de foc
pulsând. Nu vedeam nimic altceva decât aceste inele luminând pentru o vreme. Apoi a
aprut în faa ochilor mei o piatr de cristal de cuar.
În timp ce îl priveam, cristalul s-a spart în buc i pe care mâini nev zute îndat le-au
modelat într-un Buda viu. Pe când m uitam la aceast figur meditativ, am vzut c eram
eu. Eu eram Buda cel viu pe care-l contemplam. O lumin ca soarele str luci din aceast
imagine vie a mea, cu intensitate crescând , pân ce a explodat. Apoi lumina se pierdu
treptat i iat-m din nou în camera mea.
Din ce sfer sau comoar a creaiei au venit aceast fiin mai presus de om,
vemintele sale, cristalul, lumina? Dac vedeam, auzeam i m micam într-o lume a
fiinelor reale când îmi p rea c pesc în noapte, când schilozii, paraliticii, orbii erau
transformai în armonie cu natura mea interioar , atunci sunt îndrept it s presupun c am
un corp mai subtil decât cel fizic, un corp care se poate separa de cel fizic i poate fi folosit
în alte sfere; pentru c a vedea, a auzi, a se mi ca sunt funcii ale unui organism, oricât ar fi
el de eteric. Dac iau în calcul alternativa c experienele mele psihice erau fantasme de
mine închipuite, tot sunt împins spre minunare de acest puternic Sine care fulger în
mintea-mi o poveste atât de real ca cele pe care le tr iesc când sunt trezit deplin.
În aceste înfocate medita ii am intrat iar i iar, i tiu dincolo de orice îndoial c
ambele presupuneri sunt adevrate. Gzduit în interiorul acestei forme de p mânt este un
corp armonizat unei lumi de lumin i eu, prin medita ie intens , l-am în at ca i cu un
magnet prin craniul acestei case întunecate a c rnii.
Prima dat când am trezit focurile în mine am crezut c are s-mi explodeze capul.
Era o vibra ie intens la baza craniului meu, apoi o brusc uitare a toate. Apoi m-am trezit
îmbrcat în veminte de lumin i legat printr-un cordon argintiu de corpul adormit de pe
pat. Atât de exaltate îmi erau sentimentele, încât m-am sim it printre stele. În acest ve mânt
am colindat sfere mai familiare decât p mântul, dar am descoperit c , la fel ca i pe
mânt, condiiile erau furite în armonie cu a mea natur . „Fantasme de sine-nchipuite”,
te aud spunând. Nu mai mult decât cele de pe p mânt.
Sunt o fiin nemuritoare închipuindu-m ca om i furind lumi în asemnarea i
chipul concepiei mele de Sine.
Ceea ce imaginm, aceea suntem. Prin imagina ia noastr am creat acest vis al vie ii,
i prin imagina ia noastr vom reintra în acea lume etern de lumin, devenind ceea ce am
fost înainte de a imagina lumea. În economia divin , nimic nu se pierde. Nu putem pierde
nimic, decât coborând din sfera în care lucrul are via a sa fireasc .
Nu exist putere transformatoare în moarte i, fie c suntem aici sau acolo, ne f urim
lumea care ne înconjoar prin intensitatea imagina iei i sentimentelor noastre, i ne
iluminm sau întunec m vieile prin conceptele pe care le p strm despre noi. Nimic nu ne
e mai important decât concep ia despre noi, i cu atât mai adev rat este acest lucru atunci
când ne referim la conceptul nostru despre Cel ascuns, adânc, în noi.
Cei care ne ajut ori îngreuneaz, fie c tiu fie c nu, sunt servitori ai legii care
urete împrejurrile exterioare în armonie cu natura noastr interioar. Este concep ia
noastr despre noi înine cea care ne elibereaz sau constrânge, de i ea poate folosi
mijloace materiale pentru a- i atinge scopul.
Pentru c viaa modeleaz lumea exterioar pentru a reflecta aranjamentele
interioare ale min ilor noastre, nu e alt cale de a ne însu i perfeciunea exterioar în afar
de transformarea noastr. Nici un ajutor nu vine din afar ; înimile spre care ne ridic m
ochii sunt cele din raza interioar . Este a adar contiena noastr cea spre care trebuie s ne
întoarcem ca fiind singura realitate, singurul fundament pe care toate fenomenele pot fi
explicate. Ne putem baza absolut pe dreptatea acestei legi de a ne oferi numai ceea ce e în
natura noastr de sine.
A încerca s schimbm lumea înainte de a ne schimba conceptul despre noi în ine
înseamn a lupta împotriva firii lucrurilor. Nu poate fi vreo schimbare exterioar pân ce
nu e o schimbare interioar . Precum înuntru, aa i afar. Nu propovduiesc indiferen
filosofic atunci când sugerez c ar trebui s ne imaginm ca deja fiind ceea ce vrem s
fim, trind într-o atmosfer mental a mreiei, în loc s folosim mijloace i argumente
fizice pentru a produce schimbarea dorit . Tot ce facem, neînso it de schimbarea de
contien, e numai reajustare inutil a suprafeei. Oricât ne trudim ori lupt m, nu putem
primi mai mult decât presupunerile noastre subcon tiente afirm.
A protesta împotriva a orice ni se întâmpl înseamn a protesta împotriva legii fiin ei
noastre i a conducerii noastre asupra propriului destin.
Împrejurrile vieii mele sunt prea strâns legate de concep ia mea de sine pentru a nu
fi lansate de propriul meu spirit din vreo magazie magic a fiin ei mele. Dac e suferin
pentru mine în aceste întâmpl ri, trebuie s scotocesc în mine dup cauz, fiindc sunt
împins încoace i încolo i fcut s triesc într-o lume armonizat propriului meu concept
de sine.
Meditaia intens produce o uniune cu starea contemplat i în timpul acestei uniuni
rim viziuni, avem experien e i ne purtm în funcie de schimbarea de con tien. Asta
ne arat c o transformare a con tienei va rezulta în o schimbare a mediului i
comportamentului. Totui, alterrile noastre de contien obinuite, pe msur ce trecem
de la una la alta, nu sunt transform ri, fiindc fiecare e atât de rapid succedat de alta, în
direcie invers; dar oricând o stare devine atât de stabil încât s i alunge categoric
rivalele, atunci acea stare central devine obinuin i definete caracterul; aceasta e
transformare adevrat. A spune c suntem transforma i înseamn c idei anterior
periferice în con tiena noastr au luat locul central i formeaz centrul habitual al energiei
noastre.
Toate rzboaiele dovedesc c emoiile violente sunt extrem de puternice în
precipitarea rearanj rilor mentale. Fiecare mare conflict a fost urmat de o er a
materialismului i l comiei, în care idealurile pentru care s-au purtat aparent ostilit ile au
fost suprimate. Asta e inevitabil, deoarece r zboiul evoc ur , care provoac o coborâre în
contien din planul idealului la nivelul unde se poart conflictul. Dac am deveni la fel de
stârnii emoional pentru idealurile noastre cum devenim pentru nepl cerile noastre, ne-am
îna spre planurile idealurilor noastre la fel de u or cum coborâm acum la nivelurile urilor
noastre.
Iubirea i ura au puteri magice de transformare, iar noi cre tem prin exersarea lor în
asemnarea a ceea ce contempl m. Prin intensitatea urii, cre m în noi caracterul pe care îl
imaginm în dumanii notri. Calitile tânjesc dup atenie, astfel c strile neplcute pot
fi cel mai bine terse imaginând „pe cap cunun în loc de cenu, untdelemn de bucurie în
loc de veminte de doliu” [Isaia 61:3] în locul atacului direct asupra st rii de care ne-am
vrea eliberai. „Câte sunt vrednice de iubit, câte sunt cu nume bun, […] la acestea s v fie
gândul” [Filipeni 4:8], cci devenim acel lucru cu care suntem în armonie.
Nu e nimic de schimbat în afara conceptului nostru de sine. Omenirea e o singur
fiin în ciuda multor sale fe e i forme, i exist numai atâta separare aparent în ea cât
sim în propria noastr fiin când vis m. Imaginile i împrejurrile pe care le vedem în
visuri sunt crea ii ale propriei noastre imagina ii i nu au alt existen în afara noastr .
Acelai lucru e adevrat despre imaginile i împrejurrile pe care le vedem în acest vis al
vieii. Ele ne descoper conceptele despre noi. De îndat ce reuim în transformarea
sinelui, lumea noastr se va topi i refuri în armonie cu ceea ce afirm schimbarea noastr.
Universul pe care îl studiem cu atâta grij e un vis, iar noi vis torii visului [sic!],
vistori eterni visând visuri neeterne. Într-o zi, precum Nabucodonosor, ne vom trezi din
vis, din co marul în care lupt m cu demoni, ca s descoperim c nici n-am plecat, de fapt,
de acas; c nu ne-am nscut i nu am murit niciodat – decât în visul nostru.
S-ar putea să vă placă și
- Vdocuments - MX Neville Goddard Imaginatie Trezita CautareaDocument40 paginiVdocuments - MX Neville Goddard Imaginatie Trezita Cautareastefania olteanuÎncă nu există evaluări
- Afantazia: Minte Oarba - Spectrul imaginatiei: Minte Oarbă, #1De la EverandAfantazia: Minte Oarba - Spectrul imaginatiei: Minte Oarbă, #1Încă nu există evaluări
- Neville Goddard 1939 La-Porunca-TaDocument16 paginiNeville Goddard 1939 La-Porunca-TaMihail GÎncă nu există evaluări
- Neville Goddard Piatra de Temelie TraducereDocument10 paginiNeville Goddard Piatra de Temelie Traduceremina39Încă nu există evaluări
- 7 LegiDocument4 pagini7 LegiTabita Gavrila100% (1)
- Comorile Întunericului - Volumul I: CRONICILE UNUI VĂZĂTORDe la EverandComorile Întunericului - Volumul I: CRONICILE UNUI VĂZĂTORÎncă nu există evaluări
- Afirmatii Manifestare Persoana Specifica Neville GoddardDocument1 paginăAfirmatii Manifestare Persoana Specifica Neville GoddardDanaÎncă nu există evaluări
- Misterele egiptene: Cum să-ți organizezi mintea și să preiei controlul asupra vieții taleDe la EverandMisterele egiptene: Cum să-ți organizezi mintea și să preiei controlul asupra vieții taleEvaluare: 5 din 5 stele5/5 (1)
- Piatra de Temelie - Imaginatia Neville GoddardDocument10 paginiPiatra de Temelie - Imaginatia Neville Goddardsilviu.si100% (1)
- Povestirile unui Alchimist: Extraordinarii ani de formare ai fondatorului Damanhurului în 33 de povestiriDe la EverandPovestirile unui Alchimist: Extraordinarii ani de formare ai fondatorului Damanhurului în 33 de povestiriÎncă nu există evaluări
- Neville Goddard La Porunca Ta PDFDocument19 paginiNeville Goddard La Porunca Ta PDFBodeaIonutÎncă nu există evaluări
- Misiunea Spirituala A Omului1Document238 paginiMisiunea Spirituala A Omului1Tudor Dumitru CatalinÎncă nu există evaluări
- Acţionează şi gândeşte ca BATMAN: Drept, zen, moral, filozof, discret...De la EverandAcţionează şi gândeşte ca BATMAN: Drept, zen, moral, filozof, discret...Încă nu există evaluări
- Vindecarea Paranormală A Unor Boli IncurabileDocument8 paginiVindecarea Paranormală A Unor Boli IncurabilesederÎncă nu există evaluări
- 2-Chemarea AtlantilorDocument657 pagini2-Chemarea Atlantilorsorynmail0% (1)
- O inimă de Broscuţă. Volumul X. Puterea zâmbetuluiDe la EverandO inimă de Broscuţă. Volumul X. Puterea zâmbetuluiÎncă nu există evaluări
- Calea TreziriiDocument38 paginiCalea TreziriiJōshō Adrian CirleaÎncă nu există evaluări
- Înțelepciunea lumii naturale: Învățătură spirituală și practică de la plante, animale și Mama PământDe la EverandÎnțelepciunea lumii naturale: Învățătură spirituală și practică de la plante, animale și Mama PământÎncă nu există evaluări
- Terapia Prin Yoga Pentru Combaterea Stresului Si AnxietatiiDocument13 paginiTerapia Prin Yoga Pentru Combaterea Stresului Si AnxietatiiChriss CristianÎncă nu există evaluări
- Huna Steaua SufletuluiDocument85 paginiHuna Steaua SufletuluiDida Aurelia100% (1)
- Intelepciunea GnosticaDocument12 paginiIntelepciunea GnosticaBaboonelaÎncă nu există evaluări
- Motivatie pentru Artisti & Creatori – Gandire Pozitiva: Puterea Subconștientului, #1De la EverandMotivatie pentru Artisti & Creatori – Gandire Pozitiva: Puterea Subconștientului, #1Încă nu există evaluări
- Sfidatorul PDFDocument37 paginiSfidatorul PDFmyrella14100% (2)
- Vindecarea epuizării emoționale a femeii: De ce te simți secătuită și cum să obții ceea ce ai nevoieDe la EverandVindecarea epuizării emoționale a femeii: De ce te simți secătuită și cum să obții ceea ce ai nevoieÎncă nu există evaluări
- Din Afara Acestei Lumii Neville GoddardiDocument19 paginiDin Afara Acestei Lumii Neville Goddardisilviu.siÎncă nu există evaluări
- Dezvăluirea Adevărului Vostru Sacru, Volumul 1: Realitatea ExternăDe la EverandDezvăluirea Adevărului Vostru Sacru, Volumul 1: Realitatea ExternăÎncă nu există evaluări
- Afirmatii Concept de Sine Pentru Rana de UmilireDocument1 paginăAfirmatii Concept de Sine Pentru Rana de UmilireDana100% (1)
- ALCHIMIA MENTALA - OdtDocument3 paginiALCHIMIA MENTALA - OdtDoina OrmenisanÎncă nu există evaluări
- Tratarea cu personalități dificile: Cum să vă descurcați eficient cu colegii dificiliDe la EverandTratarea cu personalități dificile: Cum să vă descurcați eficient cu colegii dificiliÎncă nu există evaluări
- BibliotecaDocument13 paginiBibliotecaTrisca Mihaela AndreeaÎncă nu există evaluări
- ZenDocument4 paginiZenGabriela Grigorita100% (1)
- Neville GodardDocument5 paginiNeville GodardheringlgÎncă nu există evaluări
- Bob Proctor Te Ai Nascut Bogat ModificatdocDocument92 paginiBob Proctor Te Ai Nascut Bogat ModificatdocAdriana CiobanuÎncă nu există evaluări
- Neville Goddard Din Afara Acestei LumiDocument19 paginiNeville Goddard Din Afara Acestei LumiAdrian MoisaÎncă nu există evaluări
- VizualizareaDocument11 paginiVizualizareaadina_hang100% (2)
- Cartea Magiei DivineDocument35 paginiCartea Magiei DivinePilat MihaelaÎncă nu există evaluări
- Eckhart Tolle Lumina Constiintei Si EgoulDocument7 paginiEckhart Tolle Lumina Constiintei Si EgoulsinerevelatÎncă nu există evaluări
- Nimicul Este TotulDocument96 paginiNimicul Este TotulDamema RoÎncă nu există evaluări
- Eckhart Tolle - Cum Este Să Fii În Relaţie de Cuplu Cu o Fiinţă Care Are Stări de Iluminare SpiritualăDocument6 paginiEckhart Tolle - Cum Este Să Fii În Relaţie de Cuplu Cu o Fiinţă Care Are Stări de Iluminare Spiritualădodihahanski100% (1)
- Treziți-Vă! Modul În Care Matrixul Fricii Ne Ține Sub Control Vera IngeborgDocument6 paginiTreziți-Vă! Modul În Care Matrixul Fricii Ne Ține Sub Control Vera Ingeborgnycolae100% (1)
- Puterea Tacerii The Power of SilenceDocument34 paginiPuterea Tacerii The Power of SilenceMyry100% (1)
- Meditatie Vietile TrecuteDocument3 paginiMeditatie Vietile TrecuteFlorinaAlecsândrescuÎncă nu există evaluări
- Misterul SubconstientuluiDocument2 paginiMisterul SubconstientuluiSebastian Tudorache100% (1)
- Viziunea Si Misiunea Ta in ViataDocument6 paginiViziunea Si Misiunea Ta in Viatacor37inaÎncă nu există evaluări
- Florence Scovel Shinn Cuvantul CA Bagheta MagicaDocument38 paginiFlorence Scovel Shinn Cuvantul CA Bagheta Magicadutu.floriÎncă nu există evaluări
- Charles Haanel - Cheia Universal ADocument132 paginiCharles Haanel - Cheia Universal Anetws100% (2)
- Fa o Timp de o Zi Demo 1Document35 paginiFa o Timp de o Zi Demo 1Liliana MoumeneÎncă nu există evaluări
- 9 Experimente CA Sa Manifesti Tot Ce Doresti - Emilia MogosanuDocument2 pagini9 Experimente CA Sa Manifesti Tot Ce Doresti - Emilia MogosanuDobrescu Victor100% (1)
- Zonele Tale Eronate DemoDocument40 paginiZonele Tale Eronate DemoAiko Satori100% (1)
- Cum Sa Seduci Pe Ceilalţi Cu Puterea Ascunsa A Mintii Dvs - Docx 16p KuPDF - Com Sept 15,2017Document8 paginiCum Sa Seduci Pe Ceilalţi Cu Puterea Ascunsa A Mintii Dvs - Docx 16p KuPDF - Com Sept 15,2017john100% (1)
- Despre Trezirea Spirituală - Interviu Cu Eckhart TolleDocument5 paginiDespre Trezirea Spirituală - Interviu Cu Eckhart TollefilipdanielÎncă nu există evaluări
- Invataturi de La Maestrul BuddhaDocument2 paginiInvataturi de La Maestrul BuddhaLara Von Heaven100% (1)
