Din afara

acestei lumi

de Neville
[Titlu original: „Out of This World”, 1948]
 CUPRINS

Capitolul 1 — GÂNDIREA CVADRI-DIMENSIONAL , p. 3

Capitolul 2 — ASUMP IILE DEVIN REALIT I, p. 9

Capitolul 3 — PUTEREA IMAGINA IEI, p. 13

Capitolul 4 — NIMENI DE SCHIMBAT AFAR DE SINE, p. 17

 Capitolul 1

GÂNDIREA CVADRI-DIMENSIONAL

i acum v-am spus acestea înainte de a se întâmpla, ca s crede i când se vor întâmpla.”
– Ioan 14:29

Mul i oameni, eu inclusiv, am observat evenimente înainte ca acestea s se fi produs;

adic , înainte ca ele s se fi petrecut în aceast lume tri-dimensional . Din moment ce omul
poate observa un eveniment înainte ca el s se petreac în cele trei dimensiuni ale spa iului,
atunci via a pe p mânt trebuie c progreseaz conform unui plan, i acest plan trebuie c
exist altundeva, în alt dimensiune, i c se desf oar lent prin spa iul nostru.

Dac evenimentele ce se petreceau nu existau înc în lumea asta când erau observate,
atunci, urmând logica, ele trebuie s fi fost din afara acestei lumi. i orice e de v zut
ACOLO înainte de a se petrece AICI trebuie s fie „pre-determinat” din punctul de vedere al
omului treaz într-o lume tri-dimensional .

Se ridic a adar întrebarea: „Suntem noi capabili s ne alter m viitorul?”

Obiectivul meu în scrierea acestor pagini este acela de a indica posibilit ile intrinseci
ale omului, de a ar ta c omul î i poate altera viitorul s u; iar, astfel alterat, formeaz din nou
o secven determinant ce începe din punctul de interferen – un viitor ce va fi compatibil
cu alterarea. Cea mai remarcabil caracteristic a viitorului omului este flexibilitatea
acestuia. Este determinat de atitudinile lui, mai curând decât de ac iunile lui. Piatra de
temelie pe care se zidesc toate lucrurile este conceptul omului despre sine însu i. El se poart
a cum o face i are experien ele pe care le are deoarece conceptul s u despre sine este cel
care este, i nu din alte motive. De-ar fi avut un alt concept despre sine, s-ar fi purtat diferit.
O schimbare a conceptului de sine îi altereaz automat viitorul: iar o schimbare oarecare a
seriei sale de experien e viitoare îi altereaz reciproc i conceptul s u despre sine. Asump iile
omului, pe care el le prive te ca fiind lipsite de importan , produc efecte considerabile;
adar omul ar trebui s i revizuiasc estimarea unei asump ii i s -i recunoasc puterea
creativ .

Toate schimb rile se produc în con tien . Viitorul, de i preg tit în fiecare detaliu în
avans, are mai multe urm ri. Avem în fa a noastr în fiecare clip a vie ii posibilitatea de a
alege pe care dintre diferitele viitoruri îl vom avea.

Sunt de fapt dou perspective asupra lumii, pe care le are fiecare – un focar „firesc”,
natural i unul „duhovnicesc”, spiritual. Înv torii antici îi spuneau celui natural „mintea
carnal ” i celuilalt, „mintea lui Hristos”. Le putem clasifica drept con tien treaz
obi nuit , guvernat de sim urile noastre, i o imagina ie controlat , guvernat de dorin .
 Recunoa tem ace ti doi centri distinc i de gândire în afirma ia, „Omul firesc nu
prime te cele ale Duhului lui Dumnezeu, c ci pentru el sunt nebunie i nu poate s le
în eleag , fiindc ele se judec duhovnice te” [1Corinteni 2:14].

Viziunea natural limiteaz realitatea la momentul numit ACUM. Pentru viziunea

natural , trecutul i viitorul sunt pur imaginare. Viziunea spiritual , pe de alt parte, vede
con inuturile timpului. Vede evenimentele distincte i separate ca obiecte în spa iu. Trecutul
i viitorul sunt un întreg actual pentru viziunea spiritual . Ce e mental i subiectiv pentru
omul natural este concret i obiectiv pentru omul spiritual.

Obi nuin a de a vedea numai ceea ce ne permit sim urile noastre ne las complet orbi
la ceea ce, altfel, am putea vedea. Pentru a cultiva abilitatea de a vedea nev zutul, ar trebui s
ne dezleg m deliberat i frecvent min ile de eviden a sim urilor i s ne focaliz m aten ia
asupra unei st ri invizibile, sim ind-o mental i percepând-o pân ce dobânde te întreaga
claritate a realit ii.

Gândul zelos, concentrat, focalizat într-o anumit direc ie, închide în afar alte
senza ii i le face s dispar . Trebuie numai s ne concentr m asupra st rii dorite pentru a o
vedea. Obiceiul retragerii aten iei dinspre zona senzorial i concentrarea ei asupra
nev zutului ne dezvolt perspectiva spiritual i ne face capabili s trecem dincolo de lumea
sim urilor, pentru a vedea ceea ce altfel e invizibil. „Cele nev zute ale Lui se v d de la
facerea lumii”, Romani 1:20. Aceast viziune este complet independent de facult ile
naturale. Deschide-o i însufle te-o! F ea, aceste instruc iuni sunt inutile, c ci „cele ale
Duhului […] se judec duhovnice te”.

O simpl practic ne va convinge c putem, controlându-ne imagina ia, s ne

remodel m viitorul în armonie cu dorin a noastr . Dorin a este motorul ac iunii. Nu am putea
mi ca un singur deget dac nu am avea o dorin de a-l mi ca. Indiferent ce facem, urm m
dorin a care ne domin mintea la un moment-dat. Când rupem un obicei, dorin a noastr de
a-l rupe e mai mare decât dorin a de a continua obiceiul.

Dorin ele care ne împing la ac iune sunt acelea care ne in aten ia. O dorin este
numai o con tientizare a ceva ce ne lipse te i de care avem nevoie pentru a ne face via a mai
pl cut . Dorin ele au întotdeauna un câ tig personal în vedere; cu cât mai mare câ tigul
anticipat, cu atât mai intens dorin a. Nu exist dorin absolut neegoist . Când nu e nimic de
câ tigat, nu exist dorin i, prin urmare, nici ac iune.

Omul spiritual vorbe te omului natural prin limbajul dorin ei. Cheia de a progresa în
via i de a- i împlini visele st în supunerea voit vocii acestuia. Supunere ne ov ielnic în
fa a vocii acestuia înseamn o asump ie imediat a dorin ei împlinite. A dori o stare
înseamn a o avea. Cum spunea Pascal, „Nu m-ai fi c utat dac nu m-ai fi g sit deja”.

Omul, asumându- i sentimentul dorin ei sale împlinite, i apoi tr ind i purtându-se

conform acestei credin e, î i altereaz viitorul în armonie cu asump ia sa.
 Asump iile trezesc ceea ce afirm . De îndat ce omul î i asum sentimentul dorin ei
sale împlinite, Sinele s u cvadri-dimensional g se te c i pentru atingerea scopului, descoper
metode pentru realizarea acestuia.

Nu tiu defini ie mai clar a mijloacelor prin care ne realiz m dorin ele decât de A
EXPERIMENTA ÎN IMAGINA IE CEEA CE AM EXPERIMENTA ÎN CARNE I OASE
DAC NE-AM ATINGE SCOPUL. Aceast experimentare imaginar a finalului, prin
recunoa tere, determin mijloacele. Sinele cvadri-dimensional construie te apoi cu
perspectiva sa mai larg mijloacele necesare pentru realizarea finalului recunoscut.

Min ii nedisciplinate îi pare dificil s i asume o stare care e negat de sim uri.
Dar iat o tehnic ce face simpl „chemarea la fiin a celor ce înc nu sunt” [Romani
4:17], adic , de a întâlni un eveniment înainte ca acesta s se petreac .
Oamenii au obiceiul de a bagateliza importan a lucrurilor simple. Dar aceast formul
simpl de schimbare a viitorului a fost descoperit dup ani de c utare i experimentare.

Primul pas în schimbarea viitorului este DORIN A, adic , define te- i

obiectivul – s tii precis ce vrei.

Al doilea, construie te un eveniment pe care crezi c -l vei petrece IMEDIAT

DUP împlinirea dorin ei tale – un eveniment care sugereaz împlinirea dorin ei tale –
ceva în care va predomina ac iunea Sinelui.

Al treilea, imobilizeaz i corpul fizic i indu- i o stare asem toare somnului –

eaz -te pe un pat sau într-un scaun, imaginându- i c î i este somn. Apoi, cu pleoapele
închise i aten ia ta focalizat asupra ac iunii pe care vrei s o experimentezi în
imagina ie, simte-te mental în îns i acea ac iune, imaginând în tot acest timp c tu
îndepline ti ac iunea aici i acum.
Trebuie ca întotdeauna s participi în ac iunea imaginar ; nu numai s stai înapoi i
prive ti, ci s sim i c tu îndepline ti într-adev r ac iunea, astfel încât senza ia imaginar
este real pentru tine. Este important s i aminte ti mereu c ac iunea propus trebuie s fie
una care URMEAZ împlinirii dorin ei tale. De asemenea, trebuie s te sim i în ac iune pân
ce dobânde te în întregime dinamismul i distinc ia realit ii.

De exemplu, s presupunem c dore ti o promovare la serviciu. A fi felicitat ar fi un

eveniment pe care l-ai petrece imediat dup împlinirea dorin ei tale. Dup ce i-ai ales aceast
ac iune ca fiind cea pe care o vei experimenta în imagina ie, imobilizeaz i corpul fizic i
indu- i o stare asem toare somnului, o stare soporific , dar una în care înc e ti capabil s -
i controlezi direc ia gândurilor, o stare în care e ti atent f efort. Acum, vizualizeaz i un
prieten stându- i înainte. Pune- i mâna imaginar într-a lui. Simte-o mai întâi ca fiind solid
i real , apoi poart cu el o conversa ie imaginar în armonie cu ac iunea. Nu te vizualiza pe
tine la o oarecare distan în spa iu i la o oarecare distan în timp fiind felicitat pentru
norocul ce a dat peste tine.
 În schimb, f din altundeva AICI i din viitor ACUM. Evenimentul viitor este o
realitate ACUM într-o lume dimensional mai mare i, surprinz tor, acum-ul din lumea
dimensional mai mare este echivalentul lui AICI în spa iul obi nuit tri-dimensional al vie ii
de zi cu zi.

Diferen a dintre A TE SIM I pe tine în ac iune, aici i acum, i a te vizualiza pe tine

în ac iune, ca i când ai fi pe un ecran de cinematograf, este diferen a dintre succes i e ec.
Diferen a va fi însemnat dac te vei vizualiza acum urcând o scar . A adar, cu pleoapele
închise, imagineaz i c scara aceea este chiar în fa a ta i SIMTE-TE urcând-o în fapt.

Dorin a, imobilitatea fizic apropiat somnului i ac iunea imaginar în care Sinele

predomin AICI I ACUM nu sunt numai factori importan i în alterarea viitorului, ci sunt i
condi iile esen iale în proiectarea con tient a Sinelui spiritual.

Când corpul fizic este imobilizat i devenim st pâni i de ideea de a face ceva – dac
ne imagin m c o facem AICI I ACUM i men inem ac iunea imaginar în desf urare pân
ce adormim – e destul de probabil s ne trezim în afara corpului fizic, într-o lume mai mare
dimensional i s ne descoperim având un focar mai mare dimensional, f când real ceea ce
doream i imaginam c f ceam în carne i oase. Dar fie c ne trezim, fie c nu, interpret m
într-adev r ac iunea în lumea cvadri-dimensional , i o vom reinterpreta în viitor i aici, în
lumea tri-dimensional .

Experien a m-a înv at s limitez ac iunea imaginar , s condensez ideea ce va fi

obiectul medita iei mele într-un singur act i s -l rejoc iar i iar, pân ce dobânde te
sentimentul realit ii. Altfel, aten ia va hoin ri pe drumuri l turalnice i gr mezi de imagini
asociate se vor înf a aten iei, iar în câteva secunde acestea m vor purta la sute de
kilometri de obiectivul meu în termeni spa iali i la ani dep rtare în cei temporali.

Dac ne hot râm s urc m sc rile dintre dou anumite etaje, fiindc acest eveniment
va urma cel mai probabil realiz rii dorin ei noastre, atunci trebuie s ne limit m ac iunea la
urcatul acelor anumite sc ri. Dac ne va hoin ri aten ia, o aducem înapoi la sarcina ei de a
urca acele trepte i continu m s le urc m pân ce ac iunea imaginar are întreaga soliditate
i distinc ie a realit ii. Ideea trebuie s fie men inut în câmpul prezent rii f niciun
sensibil efort din partea noastr . Trebuie, cu minimum de efort, s ne îmbib m mintea cu
sentimentul dorin ei împlinite.
Somnolen a faciliteaz schimbarea, deoarece favorizeaz aten ia f efort, dar nu
trebuie împins în starea de somn, cea în care nu mai suntem capabili s ne control m
mi rile aten iei, ci doar într-un grad moderat de somnolen în care suntem înc în stare s
ne dirij m gândurile. Un foarte eficient mod de a întrupa o dorin este acela de a asuma
sentimentul dorin ei împlinite i apoi, într-o stare relaxat i soporific , s repet m iar i iar,
ca pe un cântec de leag n, orice fraz scurt care implic împlinirea dorin ei, precum
„Mul umesc, mul umesc, mul umesc”, ca i când ne-am adresa unei puteri superioare pentru
a f cut lucrul acela pentru noi.
 Dac , totu i, c ut m o proiec ie con tient într-o lume dimensional mai mare, atunci
trebuie s men inem ac iunea în desf urare pân în momentul în care adormim.

Experimenteaz în imagina ie, cu toat distinc ia realit ii, ceea ce ai experimenta în

carne i oase când î i vei fi atins scopul i vei întâlni acel prilej, în viitor, a a cum l-ai întâlnit
în imagina ie. Hr ne te mintea cu premise – adic , afirma ii presupus a fi adev rate, deoarece
asump iile, de i false, dac se persist în ele pân ce dobândesc sentimentul realit ii, se vor
înt ri în fapt. Pentru o asump ie, toate mijloacele care promoveaz realizarea ei sunt bune.
Influen eaz comportamentul tuturor, inspirând în to i mut rile, ac iunile i cuvintele care
duc spre împlinirea ei.

Pentru a în elege cum î i modeleaz omul viitorul în armonie cu asump ia sa – prin

simpla experimentare în imagina ia lui a ceea ce ar experimenta în realitate dac ar fi s i
realizeze scopul – trebuie s tim ce în elegem printr-o lume dimensional mai mare, c ci într-
o lume dimensional mai mare intr m pentru a ne altera viitorul. A adar, pentru a schimba
condi iile de aici, în cele trei dimensiuni ale spa iului, trebuie mai întâi s le schimb m în
cele patru dimensiuni ale spa iului.

Omul nu tie exact ce se în elege printr-o lume dimensional mai mare, i va nega, f
îndoial , existen a unui dimensional mai-mare Sine. El e destul de familiarizat cu cele trei
dimensiuni – lungime, l ime i în ime – i crede c , de ar fi o cvadri-dimensiune, ar trebui
fie la fel de evident pentru el precum dimensiunea lungimii, l imii i în imii [ori „a
rimii i formei”, n.tr.].

Acuma, o dimensiune nu e o linie. E orice fel în care poate fi m surat un lucru,

complet diferit de toate celelalte feluri. Adic , pentru a m sura un corp cvadri-dimensional, îl
sur m pur i simplu oricum altfel decât dup lungime, l ime i în ime. Exist oare
vreun fel de a m sura un obiect în afar de lungime, l ime i în ime?

Timpul îmi m soar via a f a se folosi de cele trei dimensiuni ale lungimii, l imii
i în imii. Nu exist un a a-zis „obiect instantaneu”. Apari ia i dispari ia acestuia sunt
surabile. Rezist pentru o lungime definit de timp. Îi putem m sura durata vie ii f a
folosi dimensiunea lungimii, l imii i în imii. Timpul este categoric al patrulea fel de a
sura un obiect.

Cu cât are mai multe dimensiuni, cu atât devine mai plin de substan i de realitate.
O linie dreapt , care se afl în întregime într-o singur dimensiune, dobânde te form , mas
i substan prin ad ugire de dimensiuni. Ce calitate nou i-ar da timpul, a patra dimensiune,
calitate care ar face-o la fel de vast-superioar corpurilor, precum superioare sunt corpurile
suprafe elor i suprafe ele liniilor?

Timpul este un mijloc de schimbare în experien , fiindc orice schimbare necesit

timp.
Noua calitate este schimbarea.
 Observ c , dac t iem un corp oarecare, sec iunea sa transversal va fi o suprafa ;
ind o suprafa , ob inem o linie, i t ind o linie ob inem un punct. Aceasta înseamn c un
punct este numai o sec iune transversal a unei linii; care e, la rândule ei, doar o sec iune
transversal a unei suprafe e; care e, la rândul s u, numai o sec iune transversal a unui corp;
care este, la rândul lui, dac îl ducem spre concluzia logic , numai o sec iune a obiectului
cvadri-dimensional.

Nu putem evita deduc ia c toate obiectele tri-dimensionale sunt numai sec iuni
transversale ale corpurilor cvadri-dimensionale. Ceea ce înseamn : când te întâlnesc pe tine,
întâlnesc o sec iune transversal a cvadri-dimensionalului tu – cvadri-dimensionalul Sine
care nu e v zut. Pentru a vedea Sinele cvadri-dimensional, trebuie s v d fiecare sec iune
transversal , ori via a ta de la na tere pân la moarte, i s le v d pe toate co-existând.
Focarul meu ar trebui s ia întreaga dispunere de impresii senzoriale pe care le-ai
experimentat pe p mânt, plus acelea pe care le-ai putea experimenta. Ar trebui s le v d, nu
în ordinea în care au fost experimentate de tine, ci ca un întreg actual. Fiindc
SCHIMBAREA este caracteristica celei de-a patra dimensiuni, ar trebui s le v d în starea de
flux – ca un întreg viu, animat.

Acuma, dac avem toate astea clar fixate în min ile noastre, ce înseamn aceasta
pentru noi în aceast lume tri-dimensional ? Înseamn c , de ne-am putea mi ca pe lungimea
timpului, am putea vedea viitorul i l-am putea altera dac am dori. Lumea aceasta, pe care o
credem atât de solid de real , este o umbr din care, i dincolo de care, putem oricând trece.
Este o abstrac ie, o separare dintr-o lume fundamental i dimensional mult mai mare – o
lume mult mai fundamental extras dintr-o lume înc i mai mare fundamental i
dimensional – i tot a a spre infinit. Absolutul este de neatins prin orice mijloc de analiz ,
indiferent cât de multe dimensiuni ad ug m lumii.

Omul poate dovedi existen a unei lumi dimensional mai mari prin simpla focalizare a
aten iei sale asupra unei st ri invizibile i imaginându- i c o vede i c o simte. Dac
mâne concentrat în aceast stare, mediul s u actual se va petrece, iar el se va trezi într-o
lume dimensional mai mare, unde obiectul contempl rii sale va fi v zut ca o realitate
concret-obiectiv . Simt intuitiv c , de i-ar separa gândurile de aceast lume dimensional mai
mare i s-ar retrage înc i mai departe înl untrul min ii lui, ar provoca o externalizare a
timpului. Ar descoperi c , de fiecare dat când se retrage înl untrul min ii sale i ar provoca
o externalizare a timpului, spa iul devine dimensional mai mare. i el ar concluziona astfel c
atât timpul cât i spa iul sunt seriale, iar drama vie ii este numai o c rare pe gr mada de
timp dimensional multiplu.
Savan ii vor explica într-o bun zi DE CE exist un Univers Serial. Dar în practic ,
mai important este CUM folosim acest Univers Serial pentru a ne schimba viitorul. Pentru a
schimba viitorul, trebuie s ne preocupe numai dou lumi din seria infinit : lumea pe care o
cunoa tem prin ra iunea organelor noastre trupe ti i lumea pe care o percepem independent
de organele noastre senzoriale.
 Capitolul 2

ASUMP IILE DEVIN REALIT I

Oamenii cred în realitatea lumii lor exterioare fiindc ei nu tiu cum s i

focalizeze i condenseze propriile abilit i de a p trunde prin suprafa a ei sub ire.
Aceast carte are un singur scop – înl turarea v lului sim urilor – c toria într-alt lume.
Pentru a îndep rta v lul sim urilor, nu apel m la cine tie ce mare efort; lumea concret
dispare de îndat ce ne lu m aten ia dinspre ea.

Avem numai de a ne concentra asupra st rii dorite pentru a o vedea mental; dar
pentru a-i da realitate astfel încât s devin un fapt concret, trebuie s ne focaliz m aten ia
asupra st rii dorite pân ce dobânde te sentimentul realit ii. Când, prin aten ie concentrat ,
dorin a noastr pare a fi dobândit distinc ia i sentimentul realit ii, i-am dat dreptul de a
deveni un fapt vizibil i concret.

Dac este dificil s i controlezi direc ia aten iei cât e ti în starea asem toare
somnului, s-ar putea s g se ti c privirea fix asupra unui obiect este foarte eficient . Nu
privi la suprafa a lui, ci mai degrab în el i dincolo de orice obiect precum peretele, un
covor ori orice altceva ce are substan . Caut s i redea cât mai pu in reflexie. Imagineaz -
i apoi c în aceast substan vezi i auzi ceea ce vrei s vezi i s auzi pân ce aten ia ta este
ocupat exclusiv de starea imaginat .
La sfâr itul medita iei tale, când ie i din visul treaz controlat, te sim i de parc te-ai
fi întors dintr-o mare dep rtare. Lumea vizibil pe care ai exclus-o revine în con tien i,
prin îns i prezen a sa, te informeaz c te-ai am git singur crezând c obiectul contempl rii
tale era real; dar, dac tii c una i singura realitate e con tien a, vei r mâne fidel viziunii
tale, i prin aceast atitudine mental sus inut î i vei confirma darul realit ii, dovedind c ai
puterea de a da realitate dorin elor tale, astfel încât s devin fapte vizibile concrete.

Define te- i idealul i concentreaz i aten ia asupra ideii de a te identifica pe tine

însu i cu idealul t u. Asum i sentimentul de a fi acel ideal – sentimentul pe care-l vei avea
atunci când vei fi întruchipat acel ideal. Tr ie te i ac ioneaz apoi cu aceast convingere.
Aceast asump ie, de i negat acum de sim uri, dac persi ti în ea, va deveni o realitate. Vei
cunoa te când vei fi reu it în fixarea st rii dorite în con tien pur i simplu privind mental la
oamenii pe care îi tii.

În dialogurile cu tine însu i e ti mai pu in inhibat i mai sincer decât în

conversa iile cu al ii, a adar ansa de auto-analiz se ive te atunci când e ti surprins de
propriile tale conversa ii mentale cu al ii. Dac îi vezi la fel cum îi vedeai în trecut, atunci
nu i-ai schimbat conceptul de sine, c ci toate schimb rile de concepte de sine duc la o rela ie
schimbat cu lumea.
 În medita ia ta, îng duie celorlal i s te vad a a cum te-ar vedea dac acest nou
concept de sine ar fi o realitate concret . Mereu te înf ezi altora ca întruparea idealului pe
care îl inspiri. A adar, în medita ie, când îi contemplezi pe al ii, trebuie s fii v zut mental de
ei a a cum ai fi v zut fizic de ei dac acest nou concept de sine ar fi un fapt obiectiv; adic ,
în medita ie, imaginezi c ei te v d exprimând ceea ce dore ti tu s fii.
Dac i asumi c e ti ceea ce vrei s fii, dorin a ta este împlinit i, în împlinire,
întreaga „n zuin de a fi” este neutralizat [– este de acum o realitate]. Nu po i continua s
dore ti ceea ce s-a realizat. Dorin a ta nu este ceva pe care te ostene ti s o realizezi, este
recunoa terea a ceva ce deja ai. Este asumarea sentimentului de a fi ceea ce dore ti s fii. A
crede i a fi sunt unul i acela i lucru. Creatorul i concep ia sa una sunt, a adar, ceea ce
te concepi pe tine a fi nu poate fi vreodat prea departe, a a cum nu poate fi nici foarte
aproape, c ci îns i apropierea tot separare implic . „De po i crede, toate sunt cu
putin celui ce crede” [Marcu 9:23]. Fiin area este substan a lucrurilor la care se aspir ,
eviden a lucrurilor nev zute înc [„Credin a este încredin area celor n jduite, dovedirea
lucrurilor celor nev zute”, Evrei 11:1]. Dac i asumi c e ti ceea ce- i dore ti s fii, atunci
îi vei vedea pe ceilal i a a cum sunt ei în rela ie cu asump ia ta.
Dac , pe de alt parte, binele celorlal i este ceea ce- i dore ti, atunci, în medita ie,
trebuie s i-i reprezin i pe ceilal i ca fiind deja ceea ce- i dore ti s fie. Prin dorin te înal i
deasupra sferei tale actuale i drumul de la tânjire la împlinire este scurtat pe m sur ce
experimentezi în imagina ie tot ceea ce ai experimenta în carne i oase, dac ai fi deja
întruparea idealului care ai dorit s fii.

Am afirmat c omul are înaintea lui în fiecare moment din timp posibilitatea de a
alege care din cele mai multe viitoruri va întâlni. Dar se ridic întrebarea: „Cum se poate una
ca asta, din moment ce experien ele omului, treaz în lumea tri-dimensional , sunt
predeterminate?”, a a cum sugereaz observarea de c tre el a unui eveniment înainte ca
acesta s se produc . Aceast abilitate de a schimba viitorul va fi în eleas dac asem m
experien ele vie ii pe p mânt cu rândurile acestei pagini. Omul experimenteaz evenimente
pe p mânt separat i succesiv, în acela i fel în care experimentezi tu acum cuvintele acestei
pagini. Imagineaz i c fiecare cuvânt de pe aceast pagin reprezint o singur impresie
senzorial . Pentru „a prinde” contextul, pentru a în elege ce vreau s spun, î i focalizezi
vederea pe primul cuvânt din col ul stânga-sus i apoi i-o plimbi de-a lungul paginii, de la
stânga la dreapta, l sând-o s cad pe cuvinte separat i succesiv. Pân când ochii t i ajung la
ultimul cuvânt de pe aceast pagin , ai extras în elesul.
Dar s presupunem c , uitându-te la pagin , cu toate cuvintele tip rite, prin urmare la
fel de prezente, hot ti s le rearanjezi. Ai putea, rearanjându-le, s spui o poveste diferit
în întregime – de fapt ai putea s spui mai multe pove ti diferite.

Un vis nu e nimic mai mult decât gândire cvadri-dimensional necontrolat , sau

rearanjare a impresiilor senzoriale atât ale trecutului cât i ale viitorului. Omul rar viseaz
evenimente în ordinea în care le experimenteaz când e treaz.
 El viseaz de obicei dou sau mai multe evenimente care sunt separate în timp
fuzionând într-o singur impresie senzorial ; ori, într-atât de complet î i rearanjeaz
singurele impresii senzoriale din perioada de trezie încât nu le mai recunoa te când i le
aminte te, odat trezit.

De exemplu, am visat c am livrat un pachet restaurantului din cl direa mea de

apartamente. Recep ionera mi-a spus, „Nu-l po i l sa aici”, dup care, operatorul de la lift
mi-a dat câteva scrisori iar eu i-am mul umit pentru ele, el, la rândul s u, mul umindu-mi. În
acest moment apare operatorul din schimbul de noapte i-mi face cu mâna un salut.
A doua zi, ie ind din apartament, am luat câteva scrisori ce-mi fuseser l sate la u .
Coborând cu liftul, i-am înmânat operatorului de zi un bac i i-am mul umit pentru c s-a
ocupat de coresponden a mea, dup care el mi-a mul umit pentru bac . Revenind acas , în
aceea i zi, am auzit un portar spunând unui curier, „Nu po i l sa aia acolo”. Când s intru în
lift, v d o fa familiar în restaurant, m opresc i recep ionera m salut zâmbind. Seara,
conducându-mi musafirii pân la lift i luându-ne r mas-bun, operatorul de noapte îmi
flutur un „noapte bun ”.
Prin simpla rearanjare a câtorva dintre impresiile senzoriale unice, am fost sortit s le
întâlnesc, iar fuzionând dou sau mai multe dintre acestea într-una singur , am construit un
vis care a diferit sim itor de experien a mea din starea de trezie.

Când vom fi înv at s control m mi rile aten iei noastre în lumea cvadri-
dimensional , vom fi capabili s cre m con tient circumstan e în lumea tri-dimensional .
Înv m acest control prin intermediului visului din starea de trezie, când aten ia noastr
poate fi men inut f efort, fiindc aten ia minus efort este indispensabil pentru
schimbarea viitorului.
Putem, într-un vis în stare de trezie controlat, s construim con tient un
eveniment pe care dorim s îl experiment m în lumea tri-dimensional .

Impresiile senzoriale pe care le folosim pentru a ne construi visul din stare de trezie
sunt realit i actuale dislocate în timp, sau lumea cvadri-dimensional . Tot ceea ce facem
prin construirea visului din stare de trezie este s select m dintr-o mare varietate de impresii
senzoriale pe cele care, atunci când sunt aranjate corespunz tor, implic faptul c ne-am
realizat dorin a. Cu visul clar definit, ne relax m într-un scaun i ne inducem o stare de
con tien asem toare somnului – o stare ce, de i la grani a somnului, ne las la controlul
con tient al mi rilor aten iei noastre. Când am ob inut acea stare, experiment m în
imagina ie ce am experimenta în realitate dac acest vis în stare de trezie ar fi un fapt
obiectiv.
În aplicarea acestei tehnici de schimbare a viitorului, este important s inem minte
mereu c singurul lucru care ocup mintea în timpul visului din starea de trezie este VISUL
DIN STARE DE TREZIE, ac iunea predeterminat i senza ia ce implic împlinirea dorin ei
noastre.
 Cum devine visul din stare de trezie un fapt fizic nu e grija noastr .

Recunoa terea de c tre noi a visului din stare de trezie ca fiind o realitate fizic
determin mijloacele pentru împlinirea lui.

Îng duie-mi s a ez din nou temelia rug ciunii, care nu e nimic mai mult decât un vis
în stare de trezie controlat:

Define te- i obiectivul – s tii precis ce vrei.

Construie te un eveniment pe care crezi c îl vei petrece CA URMARE a

împlinirii dorin ei tale – ceva ce va avea predominant ac iunea Sinelui – un eveniment
ce implic împlinirea dorin ei tale.

Imobilizeaz i corpul fizic i indu- i o stare de con tien asem toare

somnului. Apoi, simte-te mental chiar în ac iunea propus , pân ce numai senza ia de
împlinire domin mintea, imaginând în tot acest timp c tu e ti cel care face ac iunea
AICI I ACUM, astfel încât experimentezi în imagina ie ce ai experimenta în carne i
oase dac i-ai atinge scopul.

Experien a m-a convins c aceasta este cea mai simpl cale de a- i atinge obiectivul.
Totu i, propriile mele multe e ecuri m-ar condamna dac a insinua c am ajuns s -mi
st pânesc complet mi rile aten iei mele. Dar pot spune, al turi de înv torul antic:

„Fra ilor, eu înc nu socotesc s o fi cucerit, dar una fac: uitând cele ce sunt în urma
mea, i tinzând c tre cele dinainte, alerg la int , la r splata chem rii de sus” [Filipeni
3:13,14].
 Capitolul 3

PUTEREA IMAGINA IEI

i ve i cunoa te Adev rul, iar Adev rul v va face liberi.” – Ioan 8:32

Oamenii sus in c o dreapt judecat trebuie s se conformeze realit ii

exterioare c reia i se raporteaz . Asta înseamn c , dac eu, odat încarcerat, îmi sugerez
sunt liber i reu esc s cred c sunt liber, înseamn c sunt încrez tor în libertatea mea;
dar nu înseamn automat i c sunt liber, c ci a putea fi numai o victim a propriei iluzii.
Dar, gra ie experien elor mele, am ajuns s cred în atât de multe lucruri ciudate încât nu prea
d motive s m îndoiesc de adev rul lucrurilor care sunt dincolo de experien a mea.

Înv torii antici ne avertizau s nu judec m dup aparen e, deoarece, spuneau

ei, adev rul nu trebuie s se conformeze realit ii exterioare la care se raporteaz . Ei
sus ineau c aducem m rturie fals [„m rturisim strâmb”] dac imagin m r u altora – ci
indiferent cât de real pare a fi credin a noastr – oricât de fidel se pliaz realit ii
exterioare cu care rela ioneaz – dac nu elibereaz pe cel în privin a c ruia avem
respectiva credin , este neadev rat i a adar o judecat gre it .

Ni se cere s ne neg m eviden a sim urilor i s imagin m ca fiind adev rat în

privin a aproapelui nostru ceea ce l-ar face liber. „ i ve i cunoa te Adev rul, iar Adev rul
va face liberi”. Pentru a cunoa te adev rul în privin a aproapelui nostru, trebuie s ne
asum m c acesta este deja ceea ce- i dore te s fie. Un concept pe care-l men inem în
privin a cuiva, care reprezint mai pu in decât îns i dorin a lui împlinit , nu-l va elibera i,
prin urmare, nu poate fi adev r.

În loc s -mi înv arta în coli, unde participarea la cursuri i seminarii este
considerat un substitut pentru formarea autodidact , mi-am consacrat instruirea aproape
exclusiv puterii imagina iei. St team cu ceasurile imaginându-m a fi altul decât cel care îmi
dictau ra iunea i sim urile c sunt, pân ce st rile imaginative deveneau vii precum realitatea
– atât de vii încât trec torii deveneau numai o parte a imagina iei mele i se comportau a a
cum a fi vrut s o fac . Prin puterea imagina iei, fantezia mea le conducea pe cele ale lor i
le dicta comportamentul i discursul în timp ce eu eram identificat cu starea mea imaginat .
Imagina ia omului este omul însu i, iar lumea a a cum o vede imagina ia este lumea real ,
dar e datoria noastr s imagin m „câte sunt vrednice de iubit, câte sunt cu nume bun”
[Filipeni 4:8].

„Eu [Domnul] nu M uit ca omul, c ci omul se uit la fa , iar Domnul Se uit la

inim ” [1Samuel/1Regi 16:7]. „Dup cum gândit-a omul în inima lui, a a e el”
[Proverbe/Pildele lui Solomon 23:7].
 În medita ie, când creierul se lumineaz , îmi descop r imagina ia înzestrat cu
puterea magnetic de a atrage înspre mine orice doresc. Dorin a este puterea pe care o
folose te imagina ia pentru a-mi modela via a în jur a cum o modelez eu înl untrul meu.

Mai întâi doresc s v d o anumit persoan sau o scen , iar apoi privesc ca i când m-
uita la ceea ce vreau s v d, i starea imaginat devine real în mod concret. Doresc s
aud, i apoi ascult ca i când chiar a auzi, iar vocea imaginat roste te ceea ce îi dictez de
parc ea ar fi ini iat mesajul. i-a putea oferi multe exemple pentru a-mi dovedi
argumentele, pentru a dovedi c aceste st ri imaginate devin într-adev r realit i fizice; dar
tiu c exemplele mele vor trezi în to i cei c rora nu li s-a întâmplat asta, ori care n-au
bdare cu astfel de lucruri, o neîncredere perfect fireasc . i cu toate acestea, experien a m-a
convins de adev rul afirma iei, „Dumnezeu […] cheam la fiin cele ce înc nu sunt” [„ca
i când ar fi”, în versiunile în l. englez i în textul original], Romani 4:17.

ci am chemat, în profunde medita ii, lucruri care nu se vedeau, ca i când ar fi fost,

iar nev zutul nu numai c s-a f cut vizibil, dar a devenit pân la urm realitate fizic .

Prin aceast metod – mai întâi dorind i apoi imaginând c experiment m ceea ce
dorim s experiment m – ne putem modela viitorul în armonie cu dorin a noastr . Dar s
urm m îndemnul prorocului i s ne gândim numai la ce-i bun i vrednic de iubit, c ci
imagina ia ne serve te la fel de indiferent i repede atât când firea noastr este malefic i
când e bun . Din noi izvor sc binele i r ul. „Iat , eu ast zi i-am pus înainte via a i
moartea, binele i r ul”, Deuteronomul 30:15.

Dorin a i imagina ia sunt bagheta fermec torului din poveste i ele atrag spre
ele propriile lor afinit i. Ele r bufnesc cel mai bine atunci când mintea se afl într-o stare
asem toare somnului. Am scris cu oarecare grij i detaliu despre metoda pe care o
folosesc pentru a intra în lumea dimensional mai mare, dar î i voi oferi înc o formul ce
deschide poarta acestei lumi mai mari. „În vis, în vedeniile nop ii, atunci când somnul se
las peste oameni i când ei dorm în a ternutul lor. Atunci El d în tiin ri oamenilor
i-i cutremur cu ar rile Sale”, Iov 33:15,16.

În vis, de obicei suntem servitorii viziunii noastre, i nu st pânii acesteia. Dar

fantezia interioar a visului poate fi transpus într-o realitate extern . În vis, la fel ca în
medita ie, lunec m din aceast lume într-una dimensional mai mare i tiu c formele din vis
nu sunt imagini bi-dimensionale plate, a a cum cred psihologii moderni. Ele sunt realit i cu
substan ale lumii dimensional mai mare i putem pune st pânire pe ele. Am descoperit c ,
dac m surprind dormind, pot apuca orice form neînsufle it sau static a visului – un
scaun, o mas , o scar , un copac – i controlându-mi trezirea dar inând strâns obiectul din
vis, sunt tras prin mine însumi, cu sentimentul clar de trezire din vis. M trezesc în alt sfer ,
inând obiectul din visul meu, pentru a descoperi c nu mai sunt servitorul viziunii mele, ci
st pânul ei, c ci sunt deplin con tient i am control asupra mi rilor aten iei mele.
 În aceast stare deplin con tient , când avem control asupra direc iei gândului, acum
chem m [la fiin ] lucruri care nu se v d, ca i când ar fi. În aceast stare chem m lucruri
dorindu-le i asumându-ne sentimentul dorin ei noastre împlinite.

Spre deosebire de lumea celor trei dimensiuni, în care exist un interval între
asump ia noastr i împlinirea ei, în lumea dimensional mai mare se produce o concretizare
imediat a asump iei noastre. Realitatea exterioar ne oglinde te asump ia instantaneu. Aici
nu este nevoie s a tept m patru luni pân la seceri [vezi Ioan 4:35]. Privim din nou ca i
când am vedea, i iat , holdele sunt albe pentru seceri .

În aceast lume dimensional mai mare „Nu voi ave i s v lupta i de ast dat ; dar
în ira i-v , sta i i privi i izb virea Domnului, pe care o va trimite El vou ”,
2Cronici/2Paralipomena 20:17. i fiindc acea lume mai mare trece lent prin lumea noastr
tri-dimensional , ne putem modela, prin puterea imagina iei, întreaga lume în armonie cu
dorin a noastr . Prive te ca i când ai vedea; ascult ca i când ai auzi; întinde- i mâna
imaginar ca i când ai atinge… i asump iile tale se vor înt ri în fapte.

Pentru cei care cred c o dreapt -judecat trebuie s se conformeze realit ii

exterioare la care se raporteaz , cele de mai sus vor fi curat sminteal , nebunie ori
„piatr de încercare” [1Corinteni 1:23]. Dar eu propov duiesc i practic fixarea în
con tien a celor pe care omul vrea s le realizez. Experien a m convinge c atitudinile fixe
ale min ii care nu se conformeaz realit ii exterioare la care se raporteaz i sunt numite
adar „imaginare” – „cele de neam jos ale lumii, cele neb gate în seam , cele ce nu sunt” –
vor nimici, totu i, „pe cele ce sunt” [1Corinteni 1:28].

Nu doresc s scriu o carte despre minuni, ci mai degrab s aduc mintea omului
înapoi la una i singura realitate pe care înv torii antici o venerau drept Dumnezeu. Tot
ceea ce s-a spus despre Dumnezeu s-a spus de fapt despre con tien a omului, astfel încât s
putem zice, „Pentru ca, dup cum este scris: ‚Cel ce se laud , în Con tien a lui s se
laude’” [1Corinteni 1:31; 2Corinteni 10:17,18; „Ci de se laud cineva, s se laude numai
cu aceea c pricepe; i M cunoa te c Eu sunt Domnul, Cel ce fac mil i judecat i
dreptate pe p mânt”, Ieremia 9:24].

Nimeni nu are nevoie de ajutor pentru a fi îndrumat în aplicarea acestei legi a

con tien ei. „EU SUNT” este auto-definirea absolutului. R cina din care cre te totul. „EU
SUNT vi a” [Ioan 15:1; 15:5].

Care este r spunsul t u la eterna întrebare, „Cine sunt eu?”

spunsul t u determin rolul pe care îl joci în piesa lumii. R spunsul t u – conceptul

u de sine – nu trebuie s se conformeze realit ii externe la care se raporteaz . Acest m re
adev r este revelat în afirma ia, „Cel slab s zic : ‚Eu sunt viteaz!’”, Ioil 3/4:10.
 Prive te în urm la hot rârile din prag de An Nou cu care sunt împov rate
revelioanele ce au trecut. Acestea au inut o vreme i apoi s-au stins. De ce? Fiindc au fost
retezate din r cin . Asum i c e ti ceea ce vrei s fii. Experimenteaz în imagina ie ce ai
experimenta în carne i oase dac ai fi deja ceea ce vrei s fii. R mâi credincios asump iei
tale, astfel încât s te define ti drept ceea ce i-ai asumat c e ti. Lucrurile nu au via dac
sunt retezate de la r cin , iar con tien a noastr , EU SUNT-imea noastr este r cina
tuturor celor care r sar în lumea noastr .

„C ci dac nu crede i c Eu sunt, ve i muri în p catele voastre” – Ioan 8:24 –,

adic , dac nu cred c sunt deja ceea ce doresc s fiu, atunci r mân a a cum sunt i mor
în prezentul meu concept despre sine. Nu exist putere, în afara con tien ei omului, pentru
a învia, pentru a da via acelui lucru pe care omul dore te s -l experimenteze. Acela care e
iscusit în a invoca orice imagine dore te va fi, în virtutea puterii imagina iei sale, st pânul
destinului s u.

„Eu sunt învierea i via a; cel ce crede în Mine, chiar dac va muri, va tr i”, Ioan
11:25.

i ve i cunoa te adev rul, iar adev rul v va face liberi.”

 Capitolul 4

NIMENI DE SCHIMBAT ÎN AFAR DE SINE

„Pentru ei Eu M sfin esc pe Mine Însumi, ca i ei s fie sfin i întru adev r.”
– Ioan 17:19

Idealul c ruia îi servim i pe care ne ostenim s -l atingem nu s-ar putea dezvolta în

noi dac n-ar fi fost deja inclus ca poten ial în natura noastr .

Scopul meu este acum s repovestesc i s accentuez o experien de-ale mele pe care
am publicat-o în urm cu doi ani [în 1946, n.tr.]. Consider c aceste citate din „C utarea” ne
vor ajuta s în elegem func ionarea legii con tien ei i ne vor ar ta c nu avem pe nimeni de
schimbat în afar de sine.

„Odat , într-un interval de odihn pe mare, am meditat asupra ‚st rii perfecte’ i m-
am întrebat ce a fi, de a fi avut ochi prea puri pentru a cuprinde nedreptatea, dac pentru
mine toate lucrurile ar fi fost curate, iar eu f de vin . Pe când m pierdeam în acest înfocat
cuget, m-am trezit ridicat deasupra t râmului întunecat al sim urilor. Atât de intens era
senza ia, încât m-am sim it o fiin de foc s luind în trup de aer. Voci ca din coruri cere ti,
cu exaltarea celor ce ie iser înving tori din lupta cu moartea, cântau ‚Se înal – Se înal ’,
i am tiut intuitiv c se refereau la mine.

Apoi p rea c p esc în noapte. Curând am ajuns într-un loc ce putea fi antica
Sc ld toare a Vitezdei, c ci aici st tea o mare mul ime de neputincio i – orbi, schilozi,
paralitici – a teptând nu tulburarea apei din tradi ie, ci a teptându-m pe mine. Pe când m
apropiam, f vreun gând sau efort din partea-mi, unul dup altul, se ref ceau ca sub
bagheta Magicianului Frumuse ii. Ochi, mâni, picioare – toate m dularele lips – erau
trase din vreun rezervor invizibil i modelate în armonie cu acea perfec iune pe care o
sim eam izvorând în mine. Când to i au fost f cu i perfec i, corul jubila, ‚S-a s vâr it’. Apoi
scena s-a ters i m-am trezit.

tiu c viziunea aceasta era rezultatul medit rii mele intense asupra ideii de
perfec iune, c ci medita iile mele aduc invariabil uniunea cu starea contemplat . Fusesem
atât de complet absorbit în idee c , pentru un timp, am devenit ceea ce am contemplat, iar
scopul înalt cu care m-am identificat pentru o clip a atras compania lucrurilor înalte i a
esut viziunea în armonie cu natura mea interioar . Idealul cu care suntem uni i lucreaz prin
asociere cu ideea pentru a trezi o mie de dispozi ii care s creeze o dram ce men ine ideea
central .
 Experien ele mele mistice m-au convins c nu e alt cale de a aduce la via
perfec iunea exterioar pe care o c ut m decât prin transformarea noastr .

În aceast economie divin , nimic nu se pierde. Nu putem pierde nimic decât prin
coborâre din sfera în care lucrul respectiv î i are via a fireasc . Nu exist putere
transformatoare în moarte i, fie c suntem aici sau acolo, ne f urim lumea care ne
înconjoar prin intensitatea imagina iei i sentimentelor noastre, i ne ilumin m sau
întunec m vie ile prin conceptele pe care le p str m despre noi. Nimic nu ne e mai
important decât concep ia despre noi, i cu atât mai adev rat este acest lucru atunci
când ne referim la conceptul despre Cel dimensional mai mare dinl untrul nostru.

Cei care ne ajut ori îngreuneaz , fie c tiu fie c nu, sunt servitori ai legii care
ure te împrejur rile exterioare în armonie cu natura noastr interioar . Este concep ia
noastr despre noi în ine cea care ne elibereaz sau constrânge, de i ea poate folosi mijloace
materiale pentru a- i atinge scopul.

Pentru c via a modeleaz lumea exterioar pentru a reflecta aranjamentele interioare

ale min ilor noastre, nu e alt cale de a ne însu i perfec iunea exterioar în afar de
transformarea noastr . Nici un ajutor nu vine din afar ; în imile spre care ne ridic m
ochii sunt cele din raza interioar . Este a adar con tien a noastr cea spre care trebuie s ne
întoarcem ca fiind singura realitate, singurul fundament pe care toate fenomenele pot fi
explicate. Ne putem baza absolut pe dreptatea acestei legi de a ne oferi numai ceea ce e în
natura noastr de Sine.

A încerca s schimb m lumea înainte de a ne schimba conceptul despre noi

în ine înseamn a lupta împotriva firii lucrurilor. Nu poate fi vreo schimbare exterioar
pân ce nu e o schimbare interioar . Precum în untru, a a i afar .

Nu propov duiesc indiferen filosofic atunci când sugerez c ar trebui s ne

imagin m ca deja fiind ceea ce vrem s fim, tr ind într-o atmosfer mental a m re iei, decât
folosim mijloace i argumente fizice pentru a produce schimbarea dorit . Tot ce facem,
neînso it de schimbarea de con tien , e numai reajustare inutil a suprafe ei. Oricât ne
trudim ori lupt m, nu putem primi mai mult decât presupunerile noastre subcon tiente
afirm . A protesta împotriva a orice ni se întâmpl înseamn a protesta împotriva legii fiin ei
noastre i a conducerii noastre asupra propriului destin.

Împrejur rile vie ii mele sunt prea strâns legate de concep ia mea de sine pentru a nu
fi lansate de propriul meu spirit din vreo magazie magic a fiin ei mele. Dac e suferin
pentru mine în aceste întâmpl ri, trebuie s scotocesc în mine dup cauz , fiindc sunt
împins încoace i încolo i f cut s tr iesc într-o lume armonizat propriului meu concept de
sine.
 Medita ia intens produce o uniune cu starea contemplat i în timpul acestei uniuni
rim viziuni, avem experien e i ne purt m în func ie de schimbarea de con tien . Asta ne
arat c o transformare a con tien ei va rezulta în o schimbare a mediului i
comportamentului.

Toate r zboaiele dovedesc c emo iile violente sunt extrem de puternice în

precipitarea rearanj rilor mentale. Fiecare mare conflict a fost urmat de o er a
materialismului i l comiei, în care idealurile pentru care s-au purtat aparent ostilit ile au
fost suprimate. Asta e inevitabil, deoarece r zboiul evoc ur , care provoac o coborâre în
con tien din planul idealului la nivelul unde se poart conflictul. Dac am deveni la fel de
stârni i emo ional pentru idealurile noastre cum devenim pentru nepl cerile noastre, ne-am
în a spre planurile idealurilor noastre la fel de u or cum coborâm acum la nivelurile urilor
noastre.

Iubirea i ura au puteri magice de transformare, iar noi cre tem prin exersarea lor în
asem narea a ceea ce contempl m. Prin intensitatea urii, cre m în noi caracterul pe care îl
imagin m în du manii no tri. Calit ile tânjesc dup aten ie, astfel c st rile nepl cute pot fi
cel mai bine terse imaginând „pe cap cunun în loc de cenu , untdelemn de bucurie în loc
de ve minte de doliu” [Isaia 61:3] în locul atacului direct asupra st rii de care ne-am vrea
elibera i. „Câte sunt vrednice de iubit, câte sunt cu nume bun, […] la acestea s v fie
gândul” [Filipeni 4:8], c ci devenim acel lucru cu care suntem în armonie.

Nu e nimic de schimbat în afara conceptului nostru de sine. De îndat ce reu im în

transformarea sinelui, lumea noastr se va topi i ref uri în armonie cu ceea ce afirm
schimbarea noastr .