Legea şi

Făgăduinţa

G. & J. PUBLISHING CO.

Los Angeles, California. 1961

Neville Goddard
... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ..
 Legea şi Făgădui ţa
de Neville Goddard

Acum, du-te, s ie a estea pe o ta lă şi t e e-le î t -o a te, a să fie

pe t u ai t ziu ă tu ie eş i ă. – ISAIA 30:8

V eau să-mi exprim since a ap e ie e sutelo de ă aţi şi fe ei a e i-au scris,

spu du- i desp e u şi-au folosit ei i agi aţia pe t u a ea u ai a e i e
at t alto a t şi lo î şişi; pe t u a e putea î u aja e ip o de edi ţa eluilalt.

O edi ţă e a ă as loială ealităţii e ăzute a faptelo lo i agi a e.

Li ita spaţiului u e î găduie pu li a ea tutu o po esti ilo î a est olu . Î

difi ila sa i ă de a sele ta şi o ga iza a est ate ial, Ruth Messenger şi Juleene
Brainard au fost de un ajutor de nepreţuit.

— NEVILLE
 Legea şi Făgădui ţa
de Neville Goddard
CUPRINS

Capitolul

1 - LEGEA: IMáGINáREá CREEá)Ă REáLITáTEá ... ... ... ... ... ... ... ... ... 4
Capitolul

2 - LOCUIEŞTE áCOLO ... ... ... ... ... ... ... ... ... 8
Capitolul

3 - DĂ ROáTá ÎNáPOI ... ... ... ... ... ... ... ... ... 14
Capitolul

4 - NU EXISTĂ FICȚIUNE ... ... ... ... ... ... ... ... ... 20
Capitolul

5 - IȚE ISCUSITE ... ... ... ... ... ... ... ... ... 26
Capitolul

6 - FANTEZIE VIZIONARĂ ... ... ... ... ... ... ... ... ... 29
Capitolul

7 - STĂRI ... ... ... ... ... ... ... ... ... 34
Capitolul

8 - PRIN OGLINDĂ ... ... ... ... ... ... ... ... ... 38
Capitolul

9 - PĂTRUNDE ÎN ... ... ... ... ... ... ... ... ... 44
Capitolul

10 - LUCRURI CáRE NU SE VĂD ... ... ... ... ... ... ... ... ... 48
Capitolul

11 - OLARUL ... ... ... ... ... ... ... ... ... 50
Capitolul

12 - ATITUDINI ... ... ... ... ... ... ... ... ... 55
Capitolul

13 - LUCRURI MĂRUNTE ... ... ... ... ... ... ... ... ... 59
Capitolul

14 - MOMENTUL CREATIV ... ... ... ... ... ... ... ... ... 63
Capitolul

15 - FĂGĂDUINȚá: PáTRU EXPERIENȚE MISTICE ... ... ... ... ... ... ... ... ... 66
 CAPITOLUL 1
„LEGEA”
IMAGINAREA CREEAZĂ REALITATEA
„O ul e î î t egi e I agi aţie. Du ezeu e O şi e istă î oi şi oi î El...
T upul ete al O ului este I agi aţia, a u e, Du ezeu Î suşi.” – Blake

S opul a estei p i e pă ţi a a estei ă ţi este de a a ăta, p i po esti i î t -ade ă

reale, cum i agi a ea eează ealitatea. Ştii ţa p og esează p i i te ediul ipotezelo
testate e pe i e tal şi apoi a eptate sau espi se î fu ţie de ezultatele e pe ie ţei.
áfi aţia ă i agi a ea eează ealitatea u a e e oie de ai ultă a aliză de t
pe ite ştii ţa. Se do edeşte si gu ă î a ţiu e.
Lu ea î a e t ăi este o lu e a i agi aţiei. De fapt, iaţa î săşi este o a ti itate de
i agi a e; „Pe t u Blake”, s ia p ofeso ul Mo iso de la U i e sitatea di St. á d e s,
„lu ea îşi a e o igi ea î t -o a ti itate di i ă ide ti ă u eea e u oaşte oi a
a ti itatea de a i agi a”, sa i a lui fii d „de a des hide o hii e u ito i ai o ului î
i te io , sp e lu ile g dului, sp e ete itatea e eu lă gi du-se î s ul lui Du ezeu,
I agi aţia O e eas ă”.
Ni i u apa e sau o ti uă să fii ţeze p i pute e de la si e. E e i e tele se produc
pe t u ă au fost eate o sta t de a ti ităţi i agi ati e si ila e şi o o ti ua să fii ţeze
u ai at ta e e t p i es u ase e ea supo t. „Se etul i agi ă ii”, s ie Douglas
Fawcett, „este ea ai a e di t e p o le e, sp e a ă ei soluţio a e aspi ă isti ul.
Pute e sup e ă, î ţelep iu e sup e ă, î ta e sup e ă – toate se găses î soluţia
î depă tată a a estui iste ”.

C d o ul ezol ă iste ul i agi ă ii, el a fi des ope it se etul auză ii, adi ă:
Imaginarea reează realitatea. Aşada , o ul a e e o ştie t de e îşi i agi ează ştie e
eează; ealizează tot ai ult ă d a a ieţii este i agi a ă – u fizi ă. Toată a ti itatea
este, la ază, i agi a ă. O I agi aţie t ezită fu ţio ează u u s op. C eează şi o se ă
dezirabilul şi t a sfo ă sau dist uge i dezi a ilul.

I agi a ea di i ă şi i agi a ea o e eas ă u su t defel două pute i, i ai deg a ă

u a. Dife e ţa aute ti ă e e istă î t e ele u ai apa e t două stă u î su sta ţa u a e
ele ope ează, i î g adul de i te sitate al ope ato ului î suşi. Jucat la te siu e î altă, olul
i agi a este u fapt o et i ediat. Te pe at, u ol i agi a se ealizează î t -un
proces temporal. Da fie ă i agi aţia este susţi ută sau do oală, este „Realitatea
sup e ă, ese ţial e te non- o etă, di a e o ie tele dau uz a a-ntr-o eaşteptată
e t a aga ţă” [Hermann Keyserling, Conte, „Ju alul de ălăto ie al u ui filosof”]. Niciun
obiect nu e independent de imaginare la vreun nivel sau altul.

Totul pe lu e îşi dato ează a a te ul i agi aţiei la eu ul di a iatele sale i elu i.

 „Realitatea o etă”, s ie Fichte, „este p odusă u ai p i i agi aţie”. O ie tele
pa at t de i depe de te de pe epţia oast ă asup a lo î t î li ă să uită ă ele îşi
dato ează o igi ea i agi aţiei oast e. Lu ea î a e t ăi este o lu e a i agi aţiei, ia
omul – p i a ti ităţile lui i agi ati e – îşi eează ealităţile şi î p eju ă ile ieţile sale;
fa e asta fie ştii d, fie fă ă a să ştie.

Oa e ii dau p ea puţi ă ate ţie a estui da ep eţuit – I agi aţia O e eas ă – şi u

dar este practic non-e iste t p ă e u e istă o posesie o ştie tă a lui şi o dete i a e
de a-l folosi. Toţi oa e ii au pute ea de a ea ealitatea, da a eastă pute e doa e a şi
u a fi oa tă atu i d u e p a ti ată. Oa e ii t ăies î î săşi i i a eaţiei –
I agi aţia O e eas ă – şi totuşi -au î ţelep iu ea de a o se a e se pet e e î ău t u.

Viito ul u a fi fu da e tal dife it de a ti ităţile i agi ati e ale o ului; aşada , el

care poate chema la dori ţă o i e a ti itate i agi ati ă do eşte şi ă uia iziu ile
i agi aţiei sale su t la fel de eale p e u fo ele atu ii, este stăp ul desti ului său.
Viito ul este a ti itatea i agi ati ă a o ului î e oluţia ei eati ă. I agi a ea este
puterea creativă u u ai a poetului, a tistului, a to ului şi o ato ului, da şi a o ului de
ştii ţă, i e tato ului, egusto ului şi eşteşuga ului. á uzul ei î î hipui i eplă ute
est u ite este e ide tă; da a uzul ei î ep i ă i ejustifi ate du e la ste ilitatea care
p i ează o ul de ade ă ata ogăţie a e pe ie ţei. Imagin d soluţii i edite la tot ai
o ple e p o le e este ult ai o il de t a fugi de p o le e. Viaţa este soluţia
o ti uă a u ei su i t o ti ue p o le e.

Imaginarea reează eve i e te. Lumea, eată di i agi a ea o ului, up i de

e u ă ate edi ţe o t adi to ii; aşada , i iodată u poate e ista o sta e pe fe t stati ă
o i sta ilă. E e i e tele de azi su t o ligate să pe tu e o di ea sta ilită ie i. Bă aţii şi
femeile imaginativi tulbură i a ia il pa ea p e-e iste ţială a i ţii.

Nu te supune dictaturii faptelo şi u a epta iaţa pe aza lu ii e te ioa e. I pu e-ţi

sup e aţia a telo tale i agi a e asup a faptelo şi supu e-le lor toate lucrurile. Me ţi e-ţi
idealul î i agi aţie. Ni i u ţi-l poate lua î afa a e euşitei tale de a pe sista î
i agi a ea idealului ealizat. I agi ează u ai ase e ea stă i e au aloa e sau o u ă
pe spe ti ă.

á î e a să s hi i î p eju ă ile î ai te de a-ţi s hi a a ti itatea i agi ati ă

î sea ă a te lupta u î săşi atu a lu u ilo . Nu poate e ista o s hi a e e te ioa ă p ă
ce nu se produce o schimbare imaginară. Tot eea e fa i, eî soţit de o s hi a e
i agi ati ă, este u ai o os etiza e i utilă a sup afeţei. I agi a ea do i ţei î pli ite
adu e o o topi e u sta ea espe ti ă, ia î ti pul a elei o topi i te o po ţi î
o fo itate u s hi a ea ta i agi ată. á easta îţi a ată ă o s hi a e i agi a ă a
duce la o schimbare de comportament.
 Totuşi, alte ă ile tale i agi a e o iş uite, pe ăsu ă e t e i de la o sta e la alta, u
su t t a sfo ă i, deoa e e fie a e di t e ele este foa te epede su edată de alta î
di e ţie i e să. Da o i de te o i o sta e de i e at t de sta ilă î t de i e sta ea ta
o sta tă, atitudi ea ta o iş uită, atu i a ea sta e de e ită o i ei îţi defi eşte a a te ul
şi este o t a sfo a e ade ă ată.

Cum faci asta? Lepădarea de si e! A esta este se retul. T e uie să te a a do ezi

e tal do i ţei tale î pli ite, î ado a e pe t u a ea sta e şi, fă d asta, t ăieşti î oua
sta e şi u î ea e he. Nu te poţi dedi a la e a e u iu ești, aşada secretul auto-
î redi ţării este redi ţa – plus iubirea. C edi ţa î sea ă a ede e e de e ezut.
Î edi ţează-te pe ti e î suţi se ti e tului do i ţei î pli ite, u edi ţa ă a est a t de
auto-î edi ţa e a de e i ealitate. Şi t e uie să de i ă ealitate, fii d ă imaginarea
eează ealitatea.

Imaginaţia este at t o se ati ă1 t şi t a sfo atoa e. Este o se ati ă atu i

d îşi o st uieşte lu ea di i agi i ofe ite de e o ie şi de e ide ţa si ţu ilo . Este
eati t a sfo atoa e atu i d i agi ează lu u ile aşa u a t e ui să fie,
construindu-şi lu ea di ise ge e os de e t a aga te. Î p o esa ea i agi ilo , ele a e
au prioritate – firesc – su t ele ale si ţu ilo . Cu toate a estea, o i p esie izuală u e tă
este u ai o i agi e. Nu dife ă a atu ă de o i agi e di e o ie sau o i agi e di t -o
do i ţă. Ceea e fa e o i p esie izuală a tuală at t de eal o etă este i agi aţia
individului a e fu ţio ează î ea şi g deşte di ea; pe d, î t -o imagine din memorie
sau dintr-o do i ţă, i agi aţia i di idului u fu ţio ează î ea şi i i u g deşte di ea, i
fu ţio ează î afa a ei şi g deşte la ea.

Da ă ai i t a î t -o imagine î i agi aţia ta, ai î ţelege e î sea ă a fi eati

t a sfo ato : atu i ţi-ai ealiza do i ţa; şi atu i ai fi fe i it. Fie a e i agi e poate fi
î t upată. Da da ă tu, tu î suţi, u i t i î i agi e şi nu g deşti di ea, este i apa ilă de
a se aşte. áşada , e ul ea e u iei să aştepţi a do i ţa să se ealizeze p i si pla
t e e e a ti pului. Ceea e e esită o upa e i agi ati ă pe t u a-şi p odu e efe tul,
e ide t, u poate fi î depli it fă ă o ase e ea o upa e. Nu poţi fi î t -o i agi e şi să u
sufe i o se i ţele de a u fi î alta.

Imaginaţia este se zaţie spirituală. I t ă î i agi ea do i ţei î pli ite, apoi dă-i
di a is se zo ial şi to e de ealitate pu t du-te e tal aşa u te-ai purta de ar fi o
realitate fizică. Iată, de i, e eau să spu p i se zaţie spi ituală. Imaginează-ţi ă ţii u
t a dafi î ă. Mi oase-l. Re a i f ag a ţa t a dafi ului? Ei i e, da ă t a dafi ul u e
a olo, de e si ţi i osul lui î ae ? P i se zaţie spi ituală – adi ă prin vedere, auz, miros,
gust şi pipăit i agi a e – poţi da i agi ii di a is se zo ial.

1
Fizi ă; desp e pu i de fo ţă Î a e se o se ă e e gie .t.
 Da ă fa i asta, toate lu u ile o o t i ui pe t u a te ajuta să ulegi oadele şi,
efle t d, ei edea t de iscusite au fost iţele a e au dus sp e s opul tău. N-ai fi putut
i iodată ăs o i ijloa ele pe a e a ti itatea ta i agi ati ă le-a utilizat pentru a se
î pli i pe si e.
Da ă tâ jești să s api di fixaţia si ţurilor tale ure te, să-ţi tra sfor i viaţa a tuală
î tr-u vis a eea e ar putea u uşuri ţă fi, tre uie u ai să-ţi i agi ezi ă eşti deja eea
e vrei să fii şi să te si ţi aşa u te-ai aştepta să te si ţi î astfel de î prejurări. Precum
„joa a de-a” a u ui opil a e e lădeşte lu ea după gustul lui, eează-ţi lu ea di ise pu
şi si plu fa uloase. I t ă e tal î isul tău; fă e tal e ai fa e î ealitate da ă a fi deja
î pli it fizi . Vei des ope i ă isele su t ealizate u de ăt e ei ogaţi, i de ăt e ei
i agi ati i. Ni i u stă î t e ti e şi î pli i ea iselo tale î afa a faptelo – şi faptele su t
eaţiile i agi ă ii. Da ă îţi s hi i i agi a ea, ei s hi a faptele.

O ul şi t e utul lui su t o st u tu ă o ti uă. á eastă st u tu ă o ţi e toate faptele

care au fost conservate şi î ă ope ează su p agul i ţii sale de sup afaţă. Pe t u el, e
numai istorie. Pentru el pare de neschimbat – u t e ut o t şi fe î ţepe it. Da pe t u
sine, trecutul e viu – este pa te a du atei de iaţă. Nu poate lăsa î u a sa g eşelile
t e utului, fii d ă i i u dispa e. Tot e a fost î ă e istă. T e utul î ă e istă, şi dă – şi
î ă dă – ezultate. O ul t e uie să se î toa ă î e o ie, să aute şi să dist ugă auzele
ăului, o i t de depa te a fi ele. á eastă î toa e e î t e ut şi eju a e î i agi aţie a
u ei s e e di t e ut aşa u a fi t e uit să fie ju ată de p i a dată eu o u es revizuire
– şi e izui ea du e la a ula e.

A-ţi s hi a iaţa î sea ă a-ţi s hi a t e utul. Cauzele o i ă ui ău a tual su t

s e ele e e izuite ale t e utului. T e utul şi p eze tul fo ează î t eaga st u tu ă a
o ului; ele poa tă tot o ţi utul ei. O i e alte a e a o ţi utului a ezulta î o alte a e î
p eze t şi î iito .

T ăieşte o il – astfel î t i tea să poată păst a u t e ut e e ită a i tit. De ei

ata să fa i astfel, a i teşte-ţi, p i ul pas î o e ta e sau i de a e este î totdeau a –
„ e izui ea”. Da ă t e utul e e eat î p eze t, la fel a fi şi u t e ut e izuit e eat î
p eze t, o i afi aţia… „De o fi pă atele oast e u e zul, a zăpada le oi al i”
[Isaia 1:18]… e o i iu ă. Şi u e o i iu ă.

S opul o e ta iilo la po esti ile a e u ează este de a î i a pe t de la posi il

te ele disti te da i ide u fă ă legătu ă ale elo paisp eze e apitole î a e a
î pă ţit p i a pa te a a estei ă ţi. Vor se i, spe , a fi al g di ii oe e te e u eşte
î t egul î de o st aţia afi aţiei sale – I agi area reează realitatea.

Să fa i o astfel de afi aţie este uşo . á o do edi î e pe ie ţa alto a e ult ai

se ios. Să te p o oa e să foloseşti o st u ti „Legea” î iaţa ta – iată s opul a estei ă ţi.
 CAPITOLUL 2
LOCUIEŞTE ACOLO
„Du ezeul eu, a auzit azi ă i e i -a zidit o lo ui ţă ă eaţă î afa a elui a e a
hotă ât să lo uias ă a olo. Ce lo ui ţă ai ă eaţă de ât o ul, fă ă de a ă ui eaţie,
toate lucrurile sunt putreziciune?” – George Herbert
áş ea să fi fost ade ă at î p i i ţa iselo o ile ale o ului, da , di efe i i e –
zidi ea o ti uă, a a ea ută ii – este usu ul o iş uit al o ului. De e „ai zidi o
lo ui ţă ă eaţă” da ă u ai i te ţio a „să lo uieşti a olo”? De e zideşti o asă de is şi u
„lo uieşti a olo”?

á esta este se etul elo e stau t eji î pat î ti p e isează lu u i î sp e ealitate.

Ei ştiu u să t ăias ă î isul lo p ă e, de fapt, hia asta fa . O ul, p i i te ediul
visului controlat, t eaz, îşi poate p edete i a iito ul. á ea a ti itate i agi ati ă, de a t ăi
î se ti e tul do i ţei î pli ite, îl du e pe o peste podul de î t plă i sp e î pli i ea
isului său. Da ă t ăi î is – g di d din el, şi u la el – atunci puterea creati ă a
i agi aţiei a ăspu de fa teziei oast e a e tu oase şi do i ţa î pli ită a da uz a peste
oi şi e a lua a şi p i su p i de e pa ă.

O ul este i agi aţie î î tregi e; p i u a e, o ul t e uie să fie a olo u de este el

î i agi aţie, ă i i agi aţia lui este el î suşi. á ealiza ă i agi aţia u e e a legat de
si ţu i sau fe e ată î li itele spaţiale ale t upului este de ea ai a e i po ta ţă. Deşi
o ul se iş ă p i spaţiu p i iş a ea t upului său fizi , el u t e uie să fie at t de limitat.
El se poate iş a p i t -o s hi a e î eea e e el o ştie t a fi. O i t de eală a fi s e a
asup a ă eia se op eşte p i i ea, o ul poate p i i asup a elo i iodată î ai te p i ite.
Poate o i d uta u tele da ă îi de a jează o eptul desp e u a t e ui iaţa lui să
fie. á eastă a ilitate de a se depă ta e tal de lu u i, aşa u e el faţă de lu u i, spre
lu u i aşa u a t e ui să fie lu u ile este u a di t e ele ai i po ta te des ope i i pe
care le poate face omul. Descoperim omul a e t u al i agi ă ii u pute e de i te e ţie
a e îi î găduie să alte eze u sul e e i e telo o se ate, ut du-se de la succes la
succes printr-o se ie de t a sfo ă i e tale ale atu ii, ale alto a şi ale lui î suşi.

Ti p de ai ulţi a i, u do to şi soţia lui „au isat la” „lo ui ţa lo ă eaţă”, da ,

p ă e u au lo uit î ea i agi a , ei nu au manifestat-o. Iată po estea lo :

„Cu eo i isp eze e a i î u ă, d a M. şi u i e a u pă at u te e pe a e

a o st uit o lădi e u două etaje e găzduia a i etul ost u şi spaţiul de lo uit. á
lăsat spaţii la gi î ideea u ui lo – da ă şi d e pe iteau a ii. Î toţi a eşti a i a
fost o upaţi plăti d ipote a, ia î t -un final ne-a t ezit fă ă posi ilităţi pe t u lo ul pe
a e î ă îl do ea ta e ult. E a ade ă at ă a ea u o t u i el pe t u sigu a ţa
afa e ii oast e, da u putea pu e î pe i ol a eastă sigu a ţă o st ui d lo u i.
 Da a u , î ăţătu ile tale au t ezit u ou o ept, spu du- e î d ăz eţ ă pute
avea ce do ea ai ult şi ai ult p i utiliza ea o t olată a i agi aţiei oast e şi
ealiza ea do i ţei de e ise ai o i gătoa e şi ‚fă ă a i’. á de is să pu e asta la
î e a e, să uită de ‚ a i’ şi să e o e t ă ate ţia asup a lu ului pe a e-l doream
cel mai mult pe lumea asta – un nou bloc de apartamente.
Cu a est p i ipiu î i te, a o st uit oua lădi e aşa u o oia , s hiţ d
pla u i pe t u a e putea fo ula ai uşo i agi ea e tală a st u tu ii fi isate. Neuit d
i iodată să g di din final î azul ost u, lădi ea fi isată şi o upată , a fă ut ulte
e u sii i agi a e p i lo ul ost u, î hi ii d apa ta e tele hi iaşilo i agi a i,
ea i d î detaliu fie a e a e ă şi u u du- e de se ti e tul de d ie pe ăsu ă
ce primea feli ită i de la p iete i pe t u ealiza ea e epţio ală. á adus î i agi aţie î
spe ial o a i ă îi oi spu e d a X. , o doa ă pe a e u o ăzuse ă de ult ti p şi a e
‚ e u ţase’ la oi so ial e te, o side du- e puţi iudaţi î oul ost u mod de
g di e. Î s e a oast ă i agi a ă, o du ea p i lădi e şi o î t e a u îi pla e.
Auzindu-i disti t o ea, o fă ea să ăspu dă, ‚Do to e, ed ă e i u at!’.

Î t -una din zile, pe d o ea u ul u elălalt desp e lădi ea oast ă, soţia mea a

e ţio at u a t ep e o a e o st uise te a ase p i e i ătate. Îl ştia u ai după
u ele a e apă ea pe i di atoa ele di faţa lădi ilo î o st u ţie. Da ealiz d ă, de
e a să t ăi fi alul, u a fi ăutat u a t ep e o , a e u ţat imediat la unghiul acesta
de a o da e. Co ti u d să e i agi ă zil i , după te a săptă i a si ţit a doi
ă e a de-a u ‚ o topiţi’ u do i ţa oast ă şi t ăia î fi alitate u su es.
Î t -o zi, î a i etul ost u a i t at u st ăi a e s-a recomandat ca fiind
a t ep e o ul al ă ui u e soţia ea îl e ţio ase u te a săptă i î u ă. Î t -o
a ie ă oa e u s e ită, a spus, ‚Habar n-am de ce am venit ai i. Î od o al u e g
eu la oa e i, i ei i la i e’. á e pli at ă t e ea adesea pe l gă a i etul ost u şi se
tot î t e a de e u e a oa e u lo de lo ui ţe pe te e ul di olţ. L-a asigu at ă e-ar
fi plă ut ta e ult să a e o ase e ea lădi e a olo, dar nu aveam banii pentru proiect,
i i ă a ei te a sute de dola i e esa i pe t u s hiţe.
Răspu sul ost u egati u l-a de utat i, di te se pă ea, oarecum obligat, a
î eput să s hiţeze şi să plă uias ă ijloa e pe t u a du e t ea a la u sf şit, fă ă a oi
să-i fi e ut sau să-l fi î u ajat. Uit d de i ide t, a fost hia su p i şi d, te a zile
ai t ziu, o ul e-a su at şi e-a adus la u oşti ţă ă devizul e a gata şi ofe ta de
o st u ţie e a de treizeci de mii de dolari! I-a ulţu it politi os şi u a fă ut a solut
i i . Ştia ă ‚t ăise ă i agi a î fi alul’ u ei lădi i fi isate şi ă I agi aţia a idi a
pe fe t lădi ea fă ă i iu ajuto ‚exterior’ di pa tea oast ă. áşa ă, u a ai fost
su p i şi d o st u to ul a su at di ou a doua zi pe t u a e spu e ă a găsit işte
proiecte prin a hi a lui a e se pot i eau e oilo oast e, u e a i i odifi ă i. ásta, i
s-a spus, ne-ar scuti de onorariul arhitectului pentru a ne desena proiecte noi. I -am
ulţu it di ou şi tot -a iş at eu deget.
 U ii u g di ea să ătoasă a i sista ă u astfel de ăspu s egati di pe spe ti a
lie tului a pu e defi iti apăt afa e ii. Î s hi , două zile ai t ziu, o st u to ul a
su at di ou pe t u a e i fo a ă a găsit o o pa ie fi a ţatoa e e e a dispusă a
a ope i î p u utul e esa u e epţia a te a ii de dola i. Su a i edi il, da oi tot
n-a fă ut i i . Pe t u ă, epet, pe t u oi, lădi ea e a fi isată şi î hi iată, ia î
i agi aţia oast ă u a ăgat i i i i a i î o st ui ea ei.

Pu tul ul i a t al a estei po eşti su ă a o se e ţă di ‚áli e î Ța a Mi u ilo ’,

fii d ă a t ep e o ul a e it la a i etul ost u ziua u ătoa e şi a spus, de pa ă e
ofe ea u adou, ‚Oa e i u i, oi tot o să a eţi lădi ea aia. á hotă t să fi a ţez
î p u utul eu î su i. Da ă ă o i e, î i pu a o atul să î to eas ă h tiile şi î i eţi
da a ii î apoi di p ofitul et de pe î hi ie i’.

De data asta a fă ut e a! á se at do u e tele şi o st u ţia a î eput i ediat.

Mare parte din apartamente s-au î hi iat î ai te de a fi lo ul gata şi toate, u e epţia
unuia, erau contra tate î ziua d i s-a dat ‚la cheie’. E a at t de î taţi de
e e i e tele apa e t i a uloase di ulti ele te a lu i î t u e-am dat seama pe
o e t de a eastă ‚s ăpa e’ din decorul nostru imagi a . Da ştii d e a euşit deja p i
pute ea i agi aţiei, a î opit i ediat o altă s e ă i agi a ă şi î a easta, de data asta,
î lo să e pli ă pote ţialii lie ţi p i lădi e şi să auzi u i tele ‚îl luă ’, am vizitat,
î i agi aţie, oi î şi e hi iaşii a e deja s-au utat î a el apa ta e t. I-a lăsat să e
a ate a e ele şi le-a as ultat o e ta iile de î ta e şi satisfa ţie. T ei zile ai t ziu
e a î hi iat şi a el apa ta e t.

Scenariul nostru imaginar s-a o etizat î fie a e detaliu, ai puţi u ul, ia a ela a
de e it ealitate d, o lu ă ai t ziu, a i a oast ă, d a X., e-a su p i s u o î delu g
î t ziată izită, e p i du-și do i ţa de a e edea oua o st u ţie. á o dus-o cu
drag, iar la finalul turului am auzit-o osti d p opoziţia pe a e o auzise î i agi a ea
oast ă u at tea săptă i î ai te, d, u a eeași e fază a fie ă ui u t, a spus,
‚Do to e, ed ă e i u at!’

Visul ost u de i isp eze e a i e a ealizat. Și ști , a u , ă putea fi ealizat o i d

de-a lu gul a esto i isp eze e a i de știa se etul i agi ă ii și u ‚să t ăi di fi alul
do i ţei’. Da a u e a î pli ită – a ea oast ă do i ţă se o etizase. Și u a
o t i uit i i u i i a i la ealiza ea ei.” — Dr. M.

Prin intermediul unui vis – un vis treaz, controlat – do to ul și soţia lui au eat
ealitatea. áu î ăţat u să t ăias ă î asa lo de is așa u , de fapt, t ăies î p eze t.
Deși ajuto ul a e it apa e t di afa ă, u sul e e i e telo fusese dete i at, î definitiv,
de a ti itatea i agi ati ă a elo doi. Pa ti ipa ţii au fost at ași î s e a iul lo i agi a
deoa e e a est lu u fusese st i t e esa . St u tu a lo i agi a ă a soli itat-o.
 „Toate ele, p i lege di i ă,
Î fii ţa altuia o topite.”
[— Percy B sshe Shelle , „Love's Philosophy”]

Po estioa a u ătoa e ilust ează odul î a e și-a p egătit o doa ă „ ă eaţa

lo ui ţă” do i d i agi a î ea – sau „lo ui d a olo”.

„A u te a lu i, soţul eu a hotă t să e s oată asa pe piaţă. Principalul motiv,

pe a e îl dis utase ă de ulte o i, e a a ela de a găsi o asă destul de a e pe t u oi
doi, a a și ătușa, î p eu ă u ze e pisi i, t ei i i și un papagal. Mă ezi sau u,
mutatul era ideea soţului eu, a e î i iu ea a a și ătușa și spu ea ă eu oricum eram
la ele a asă ai tot ti pul, așa ă ,de ce nu am locui toţi î p eu ă și plăti u ai u d de
facturi?’ Mi-a plă ut ideea te i il, da știa ă a est ou ă i a t e ui să fie u ade ă at
spe ial î p i i ţa ă i ii, lo aţiei și a a ja e tului, ă i i sista asup a i ti ităţii di
toate punctele de vedere.
ástfel ă, pe o e t, e a i de isă î p i i ţa ză ii sau u a asei pe a e o
aveam, dar nu comentam nimic, știi d foa te i e di e pe ie ţe i agi ati e a te ioa e ă
nu se va vinde p ă e u oi fi î etat ‚să do î ea’. Două lu i și pat u sau i i age ţi
i o ilia i ai t ziu, soţul eu ‚s-a dat ătut’ î p i i ţa ză ii și la fel au fă ut și age ţii.
Î lipa a easta ă o i sese pe i e î să i ă de-acum doream schimbarea, astfel ă,
ti p de pat u opţi, î i agi aţia ea, a e s să do î t -u tip de asă pe a e i-ar
plă ea să o a . Î ea de-a i ea zi, soţul eu a ea o î t l i e de afa e i a asă la u
p iete și, a olo, a î t l it u st ăi a e ‚di î t pla e’ ăuta o asă pe dealu i. á fost
adus i ediat, desigu , să adă asa oast ă. De u a pășit î ău t u, a și spus, ‚o u pă ’.
ásta u p ea a fost pe pla ul age ţilo , da ie u p ea i-a păsat, fii d ă -a u u at ă
păst ez o isio ul lo î fa ilie! Ne-am mutat î ze e zile și a stat u a a î ti p e
ăuta oua oast ă asă.

Ne-am o u i at e i ţele fie ă ui age t de pe Su set St ip exclusiv fii d ă u aș

ple a di zo a a eea și fie a e, fă ă e epţie, e-a spus ă e a e u i a doi. E a
absolut imposi il, spu eau ei, să găsești o asă î vechiul stil englezesc u două camere de zi
sepa ate, apa ta e te sepa ate, o i liote ă și o st uită pe o oli ă do oală cu suficient
te e pe t u a adăposti i i a i — și situată î t -o a u ită zo ă. C d le-am spus și e
p eţ a fi dispuși să plăti pe t u o ase e ea asă, i-a î t istat de tot.

á spus ă u e a tot eea e oia . Voiam lambriuri din lemn p i toată asa, u
ă i u iaș, o pa o a ă ag ifi ă și solitudine – ulţu es , da fă ă e i i pe-aproape.
C d aju gea la asta, doa a age t de egulă hi otea și î i a i tea ă u e ista o
ase e ea asă, și ă, de a fi e istat, a fi ostat de eo i i o i p eţul pe a e e a oi
dispuși să-l plăti . Da eu știa ă e ista o astfel de asă – fii d ă i agi aţia ea a do it
î ea, ia da ă eu su t i agi aţie, atu i eu do ise î ea.
 P ă-ntr-a doua săptă ă e aspe ase i i age ţii i o ilia e ia do ul de la a
șasea pă u puţi i itat d u ul di t e pa te e ii a e p ă atu i u des hise gu a spuse,
‚De e u le a ăţi lo ul ăla de pe King’s Road? ’. U al t eilea pa te e di i ou se a a și
zise, ‚P op ietatea aia i i ă a u e pusă î za e. Și-apoi, baba v-ar goni imediat. Are
doi a i a olo și știi ă -a î pă ţi’.

Ei i e, u știa e u a î pă ţi, da i te esul î i fusese st it de u ele st ăzii,

ă i zo a a eea î i plă ea ai ult de t toate elelalte. áșa ă a î t e at de e u a
e ge să a u ă o p i i e, o i u . Cu o du ea pe st adă î sus și o otea pe u
drum privat, se i i o asă de două etaje din le oșu de se uoia și ă ă idă, e glezeas ă
după î făţișa e, î o ju ată de opa i î alţi și solita ă u a, pe p op ia ei oli ă, u vedere
prin multele sale ferestre sp e o așul di ale. á si ţit o î ta e apa te păși d sp e ușa
de la i t a e și fii d î t pi aţi de o fe eie ado a ilă e e pofti u g aţie î ău t u.

Nu ed ă a espi at e e de u i ut sau două apoi, ă i a păt u s î ea ai

desă șită î ăpe e pe a e a ăzut-o eodată. Pe eţii di le oșu asi și ă ă izile
u ui ă i i p esio a t se î ălţau a eo ouă et i, te i du-se î t -un tavan
oltit, u iţi de grinzi solide de sequoia. Ca e a iz o a di e t di Di ke s și ap oape auzea
oli dăto i de C ă iu i to d pe al o ul suf age iei de sus e dădea sp e a e a de zi. O
ă eaţă fe east ă de ated ală dădea o ede e asup a e ului, u ţilo și o așului p ă
depa te, depa te, ia f u oșii pe eţi de le oșu ăt s lipeau î lu i a zilei. E a duși
printr-u apa ta e t spaţios de la pa te u legătu ă sp e i liote ă, i t ă i sepa ate și
u te adia e tă. Două s ă i du eau î sus sp e u hol e dădea sp e două do itoa e și ăi
sepa ate, ia la apătul holului e a, da, o a doua a e ă de zi u ieși e sp e o a doua u te
st ăjuită de opa i și ga d de le oșu.

Co st u ţia fii d idi ată pe doi a i de te e i u at pa o a at, a î eput să

î ţeleg e oia să spu ă age tul p i ‚n-a î pă ţi’, ă i pe u a u se afla o pis i ă a e și o
ăsuţă de se i iu o plet sepa ate de asa p i ipală, da apa ţi d de ea, fă ă î doială.
Pă ea, î t -ade ă , o situaţie i posi ilă, di o e t e oi u oia doi a i de p op ietate
s u p ta a ilă plus o pis i ă la u a tal dista ţă de asă.
Î ai te de a ple a, a pășit de-a lungul acelei camere de zi ag ifi e, u dî ăo
dată s ă ile sp e al o ul di suf age ie. M-a î to s și, p i i d î jos, i-a ăzut soţul
st d l gă ă i , u pipa î ă și o e p esie de pe fe tă satisfa ţie pe hip. Mi-am pus
i ile pe alust ada al o ului și l-am privit pe t u o lipă.
C d e-a î to s î i oul age ţiei i o ilia e, ei t ei e au gata să î hidă, da soţul
meu i-a eţi ut spu d, ‚Hai să-i fa e o ofe tă, o i u . Poate ă a î pă ţi te e ul. Ce
avem de pierdut?’. U ul di t e age ţi ieși di i ou fă ă a spu e u u t. áltul a spus,
‚Ideea este idi olă’. Cel cu care vorbisem de la bun-î eput spuse, ‚Las-o altă. Ăsta-i vis de
opioman’.
 Soţul eu u se e e ează u ușu i ţă, da atu i d o fa e, u e fii ţă ai
î ăpăţ ată a el pe tot pă tul. Nu s-a enervat. S-a așezat, a lo it u a peste asă și
a ă it, ‚E dato ia oast ă să fa eţi ofe te, u-i așa?’. áu ad is a est lu u și au p o is, î
sf șit, ă o î ai ta ofe ta oast ă asup a p op ietăţii.
á ple at și, î a ea oapte – î i agi aţia mea – a stat î al o ul a elei suf age ii
și i-a p i it soţul st d l gă ă i . Și-a idi at p i i ea sp e i e și a spus, ‚Ei, scumpo,
u îţi pla e oua oast ă asă?’, la care am replicat, ‚O ador’. á o ti uat să ăd a ea
i u ată î ăpe e și pe soţul eu î ău t u și ‚a si ţit’ alust ada pe a e î i î leștase
i ile p ă e a ado it.
á doua zi, pe d lua i a î asa a ei ele, a su at telefo ul și age tul, u o
o e a e îi t ăda pe ple itatea, e-a i fo at ă to ai a a hiziţio at o asă. P op ieta ul
a î pă ţit te e ul fi î două, d du- e ouă asa și a ul pe a e e a î ălţată la p eţul pe
a e îl ofe ise .” ...J.R.B.
„... isăto ii za t eji ades î pat, is d ise î t u ade e i e.”
[ap o ., Willia Shakespea e, „Romeo și Julieta"]

O i i e t e uie să adopte fie alea I agi aţiei fie pe ea a si ţu ilo . Nu e posibil

compromis. Nici neutralitate. „Ci e u este u Mi e este î pot i a Mea şi i e u adu ă u
Mi e isipeşte”, Matei 12:30, Luca 11:23]. C d o ul se ide tifi ă p ă la u ă pe si e u
I agi aţia sa ai deg a ă de t u si ţu ile sale, el a fi des ope it î sf șit iezul
ealităţii.

á fost adesea ate ţio at de ăt e ealiștii de p ofesie ă o ul u-și a ealiza isul

u ai i agi du-și ă e deja ai i, deja î pli it. Totuși, o ul își poate ealiza isul u ai
i agi du-și ă e deja ai i, deja î pli it. ásta e e a t eea e do edește a eastă ole ţie
de po esti i; de a fi u ai oa e ii gata să t ăias ă i agi ati î se ti e tul do i ţei
î pli ite, a a s d î ezăto i î isul lo t eaz o t olat, atu i pute ea i agi ă ii a
ăspu de fa teziei lo a e tu oase și isul î pli it a da uz a peste ei, lu du-i prin
surprindere.

Ni i u e ai o ti uu i u at de t lu u ile a e i se pet e î fie a e zi o ului u

i agi aţia sufi ie t t ezită pe t u a le ealiza i a olul. O se ă-ţi a ti ităţile i agi a e.
I agi ează ai i e de t ezi ă a fi posi il și eează o lu e ai u ă pe t u ti e și
pe t u alţii. T ăiește a și d do i ţa s-a-mplinit, deși e î ă pe ale să se î pli eas ă și
ei s u ta pe ioada de aștepta e. Lu ea este i agi a ă, u e a i ă. Faptele i agi a e –
u edi ţa oa ă – dete i ă u sul isto iei.
 CAPITOLUL 3
DĂ ROATA ÎNAPOI
„O, lasă-ţi pute i a imaginaţie să dea a ea oată î apoi, pâ ă ce Troia dezarde.”
[— (Sir) John Collings Squire, „The Birds”]

„Î t eaga iaţă este, de-a lu gul ea u ilo , i i alt e a de ât soluţia o ti uă a u ei

probleme artificiale continue.” — H. G. Wells

Sta ea pe fe t sta ilă sau stati ă e mereu de neatins. Fi alul ati s î od o et e

î totdeau a e a ai ult de t fi alul pe a e l-a a ut i di idul î ede e la î eput.
á esta, la dul său, eează o ouă situaţie de o fli t i te io , e esit d soluţii
inovative pentru a-l î pi ge pe o pe alea e oluţiei creative. „Ati ge ea lui e i fi ită și dă
up i s tutu o sfâ şitu ilo .” Geo ge Me edith, „Hymn to Colour”]

E e i e tele de azi su t e ite să tul u e o di ea sta ilită ie i. I agi aţia eati

a ti ă tul u ă i a ia il pa ea a te ioa ă a i ţii.
Se poate idi a î t e a ea efe itoa e la cum, ep eze t du-ni-i pe alţii a fii d ai
u i de t su t ei de fapt, sau es ii d e tal o isi ă pe t u a o fa e o fo ă do i ţei
noastre, sau re izui d s e a u ui a ide t, a i te iului u a gajato ul și așa mai departe,
se pot schimba cele ce par a fi fapte de neschimbat ale trecutului, dar adu-ţi a i te ele
afi ate de i e î p i i ţa i agi ă ii: I agi a ea eează ealitatea. Ce face, poate
desface. Nu e numai o se ati ă, o st ui d o iaţă di i agi i furnizate de memorie –
este, de asemenea, creativ t a sfo ati ă, alte d o te ă deja e iste tă.

Parabola ispravnicului nedrept [Luca 16:1-8] ofe ă ăspu sul la a eastă î t e a e. Ne

pute alte a lu ea p i i te ediul a u ito p a ti i i agi ati e „ilegale”, p i
i te ediul u ei falsifi ă i e tale a faptelo – anume, prin inte ediul u ei alte ă i
i agi ati e i te ţio ate a eea e a e pe i e tat. á easta se fa e î p op ia i agi aţie.
Este o fo ă de fals alifi at a e u u ai ă u e o da at, da e hia ap o at î
î ăţătu ile e a gheli e. P i i te ediul u ei ase e ea falsifi ă i, u o dist uge auzele
ăului și do â dește p iete i, și p i tă ia a estei e izui i do edește, jude d după ultele
laude pe care ispravnicul nedrept le-a primit de la stăp ul său, ă e de de î ede e.
Deoarece i agi a ea eează ealitatea, pute du e e izui ea p ă la e t e și
e izui o s e ă e a fi altfel de eie tat. Î ăţă să deose i î t e o – care este
î t utotul i agi aţie – și a ele stă i î a e poate el intra. Un ispravnic nedrept, privind la
e azul altuia, și-l a ep eze ta pe a est „altul” sieși așa u a t e ui să fie ăzut. De-ar fi
fost el î suși la a a ghie – a fi i t at î p op iul is î i agi aţia lui și și-ar fi imaginat ce ar
vedea și u a pă ea lu u ile și u s-ar purta oamenii – de-ar fi toate așa u a t e ui
să fie.
ápoi, î a eastă sta e, el a ado i, si ţi du-se așa u a fi de așteptat să se si tă î
ase e ea î p eju ă i.
 De-a fi toţi oa e ii Domnului ispravnici nedrepţi — falsifi d mental faptele ieţii
pe t u a se iz ă i fie a e pe t u totdeau a. Fii d ă s hi a ea i agi a ă e ge î ai te,
p ă e tipa ul alte at se î depli ește pe de-a- t egul pe ul ile eușitei. Viito ul ost u e
a ti itatea oast ă i agi ati ă î a șul său eati . I agi ează ai i e de t ezi u
puti ţă.

á e izui t e utul î sea ă a-l e o st ui u ou o ţi ut. O ul a t e ui să et ăias ă

zil i ziua așa u a fi do it să o fi t ăit, e izui d s e ele pe t u a o fa e o fo ă
idealurilo sale. De e e plu, să zi e ă poșta de azi a adus ești deza ăgitoa e.
Re izuiește s isoa ea. Res i-o e tal și fă-o să se o fo eze eștilo pe a e ai fi ut să
le p i ești. ápoi, î i agi aţie, itește s isoa ea e izuită di ou și di ou, ia acest lucru
îţi a st i se ti e tul de atu aleţe; şi faptele i agi ate de i fapte fizi e de î dată e e
si ţi atu al î făptui du-le. á easta este ese ţa e izui ii și e izui ea du e la a ula e.
ásta este e a t eea e a fă ut F.B.:

„La sf șitul lui iulie a s is u ui age t i o ilia desp e i te ţia ea de a i de o

u ată de pă t a e de e ise o po a ă fi a ia ă pe t u i e. Răspu sul său egati a
e u e at toate oti ele pe t u a e ză ile e au î de li î zo a a eea și a p ezis o
perioadă e ușie de aștepta e p ă după prima parte a anului viitor.
á p i it s isoa ea lui î t -o a ţi și – î i agi aţia ea – am rescris-o cu vorbe care
i di au e ă da ea age tului de a- i p elua t a za ţia. á itit a eastă s isoa e e izuită
ia și ia , e ti z du-mi scenariul imaginar cu elemente din tema Celor Patru Mari ai
I agi aţiei din cartea ta, Săditul și Culesul – P odu ăto ul, áuto ul, Regizo ul și á to ul.

Î s e a ea i agi ati ă a P odu ăto , a suge at te a Pa ela e â dută p ofita il.

Ca áuto , a s is a eastă s e ă si plă a e, pe t u i e, i pli a î depli i ea: st d î
i oul age ţiei i o ilia e, î i î ti dea aţul sp e age t spu du-i, Mulţu es ,
domnule, la a e el ăspu dea, A fost o plă e e să fa afa e i u d s. Ca Regizor, am repetat
u i e a á to p ă e s e a a de e it at t de ie î t a si ţit ușu a ea e -ar fi
up i s da ă a eastă g eutate i-a fi fost u ade ă at idi ată.
T ei zile ai t ziu, age tul ă uia îi s isese i iţial -a su at să- i spu ă ă a î asat
u depozit pe t u pa ela ea la p eţul pe a e l-a spe ifi at. á se at h tiile î i oul
lui a doua zi, i-a î ti s a și i-am spus, Mulţu es , do ule. áge tul a ăspu s, A fost o
plă e e să fa afa e i u d s.
La i i zile după e a o st uit și pus î s e ă piesa i agi a ă, a de e it o ealitate
fizi ă și a fost i te p etată u t u u t după u a auzit-o î i agi aţia ea.
Se ti e tul de ușu a e și u u ie s-a ăs ut – u at t di faptul ă a dut p op ietatea
– t di do ada i dis uta ilă ă s e a iul eu i agi at a fu ţio at.” ...F.B.

Da ă lu ul o ţi ut a fi fost totul, e i osi e! Da F.B. a des ope it o pute e î si e ce

poate ea o știe t î p eju ă i.
 Falsifi d e tal faptele ieţii, o ul se deplasează di sp e ea ţie pasi ă sp e eaţie
a ti ă; a easta f ge e ul e u e ţei și o st uiește u iito u ulati e pa si . Da ă
o ul u eează î totdeau a î î t egul se s al u tului e u ai pe t u ă u e
credincios viziunii sale ori gândește la eea e ea î lo să gândească din do i ţa sa
î pli ită.
O ul e o at t de e t ao di a ă si teză, pa te legat de si ţu i și pa te li e să iseze
î t o fli tele lui i te ioa e su t pe petue. Sta ea o fli tuală di i di id este e p i ată
î societate.

Viaţa este o ave tură ro a ti ă. A trăi reativ, i agi â d soluţii i ovative la tot ai
complexe probleme, e ult ai o il de ât să te î frâ ezi ori să-ţi î ă uși dori ţa. Ori e
este dorit poate fi adus pri i agi aţie î existe ţă.

„Să fii oa e î t -u is, fă ă a totuși să do i?” [John Bunyan, „The Pilg i 's
P og ess”]. Î ea ă să îţi e izuiești ziua î fie a e sea ă î ai te de a ado i. Î ea ă să
izualizezi li pede și i t ă î s e a e izuită, a e a fi soluţia i agi ată a p o le ei tale.
St u tu a i agi a ă e izuită poate avea o a e i flue ţă asup a elo lalţi, da asta u
t e uie să te p eo upe. „Celălalt”, el i flue ţat î po esti ea u ătoa e, e p ofu d
e u os ăto pe t u a ea i flue ţă. L.S.E. scrie:

„Î august t e ut, e g d la o î tâl i e pe e ăzute, a î t l it ă atul u a e

oia să ă ă it. Se î t plă u eo i, și i s-a î t plat și ie. El e a î t u hipa ea a tot
eea e g dise eodată a fii d ideal î t -u soţ. La două zile după a ea sea ă agi ă,
a fost e oită să-mi schimb locul de domiciliu di auza se i iului și, î a eeași
săptă ă, p iete ul o u a e e-a fă ut u oști ţă s-a utat di o aș. á ealizat ă
ă atul pe a e-l î t l ise u- i u oștea p o a il oua ad esă și, a s-o spun pe-a
d eaptă, u e a sigu ă ă- i eţi use u ele ă a .
După ulti a ta p elege e, ţi-a o it desp e situaţie. Deși a ea destule alte
î t l i i, u- i putea lua g dul de la a est a u e ă at. Dis u sul tău se centra pe
revizuirea zilei; și după e a o it u ti e, a hotă t să-mi revizuiesc ziua, î fie a e zi.
Î ai te de a ado i î sea a a eea, a si ţit ă e a î t -u pat dife it, î p op ia ea
asă, a fe eie ă itată – ia u a t ă ă u itoa e e î pă ţea un apartament cu alte
trei fete. Mi-a t e ut o e tiţă di a elea de u u ie i agi a ă peste a ea st gă
i agi a ă, spu du- i ia și ia , E minunat! Chiar sunt doamna J.E.! și a ado it î eea
ce era – u u ai o lipă ai de e e – u is î sta e de t ezie.
á epetat a eastă s e ă i agi a ă ti p de o lu ă, oapte după oapte. Î p i a
săptă ă di o to ie, m-a găsit. La a doua oast ă î t l i e, știa deja ă isele ele
e au î d eptăţite. Î ăţătu ile tale e spu să t ăi î fi alul do i ţei p ă e a ea do i ţă
de i e fapt, astfel ă, deși u știa u si te el faţă de i e, a o ti uat, oapte după
oapte, să t ăies se ti e tul isului eu î pli it.
Rezultatul?
 În noiembrie, m-a cerut. Î ia ua ie e-a a u ţat logod a, ia î ai u ăto e a
ăsăto iţi. Cel ai d ăguţ di t e toate e, î să, faptul ă su t hia ai fe i ită de t isa
posi il; și știu î i i a ea ă așa e și el.” ...Dna J.E.

Folosindu-și i agi aţia î t -o a ie ă radicală, î lo de ea o se ati ă –

construindu-și o plet lu ea di ise fa teziste, u folosi d i agi i fu izate de e o ie
– a adus î t u fii ţă î pli i ea isului său. Si ţul o u a fi utilizat i agi i ofe ite de
e o ie și a fi pe petuat astfel realitatea lipsei î iaţa ei. I agi aţia a eat eea e ea a
dorit dintr-u is fa tezist. Toţi t e uie să t ăi o plet la i el i agi ati și t e uie să e
dedi ă a estui od de a ea o știe t și deli e at.
„...Î d ăgostiţii și e u ii au ase e ea eie e î fie â tate, asemenea fantezii
ăiest ite ă t e uie ai ult de ât e e aţiu e pe t u a-i î ţelege.”
[William Shakespeare, „Visul u ei opţi de a ă”]

De ne-a pet e e ti pul e izui ii așa u t e uie, -a a ea a e fa e g iji î p i i ţa

rezultatelor – spe a ţele oast e ele ai de p eţ a fi ealizate.

„Ești tu, Pă â t, aie ea? Su t eu? Î al ui is e istă oi a â doi?...”

[aprox., Frank Kendon, „The Time Piece”]

Nu e istă pe a e ţă i e ita ilă î i i . át t t e utul t și p eze tul o ti uă să

e iste u ai pe t u ă su t susţi ute de „i agi a e” la u i el sau altul; și o t a sfo a e
adi ală a ieţii e e eu posi ilă o ului e-și e izuiește pa tea ei edo ită.

În scrisoarea lui, dl R.S. pu e î dis uţie a est su ie t al i flue ţă ii:

„Î ti pul se iei tale a tuale de p elege i, au apă ut o pli aţii î p i i ţa ole tă ilo
la unul dintre fondurile mele mutuale de i estiţii. Ga a ţia, o asă și te e ul afe e t, au
î eput a fi eglijate și se ui au. P op ieta ii își heltuiau apa e t a ii p i a u i î ti p
e, ele două fetiţe ale lo , de ouă și u sp eze e a i, e au izi il lăsate î oia so ţii. Totuși,
dincolo de apa e ţe, a î eput să e izuies situaţia. Î i agi aţia ea, î i o du ea
soţia p i d eptul p op ietăţii și-i spuneam, ‚áșa-i ă-i f u oasă u tea? E at t de u ată și
î g ijită. Oa e ii ăștia hia își a ată d agostea pe t u ă i ul lo . ásta e o i estiţie î
p i i ţa ă eia u t e uie să e fa e eodată g iji’. Vedea asa și te e ul așa u oia
să le ăd – u lo at t de d ăguţ ă- i dădea u fio ald de plă e e. De fie a e dată d
î i z u a g dul la a ea p op ietate, î i epeta s e a i agi a ă.
După e a p a ti at e izui ea e a e e, fe eia a e t ăia î asă a a ut u
a ide t de auto o il; t a stat p i spital, soţul ei a dispă ut. Copiilo le pu tau de g ijă
vecinii; eram tentat s-o izitez pe a ă la spital și s-o reasigur de asiste ţă, î az de
e oie. Da u aș fi putut, di o e t e s e a ea i agi a ă i pli a faptul ă ea și
fa ilia ei e au fe i iţi, p ospe i și ulţu iţi, î od e ide t? áșa ă -a fă ut i i
alt e a de t e iziu ea ea zil i ă.
 La s u t ti p după e a ieșit di spital, fe eia și ele două fete ale ei au dispă ut și ele.
Plăţile e au t i ise ai depa te î o tul p op ietăţii și, după te a lu i, ea a eapă ut u
un certifi at de ăsăto ie și u soţ ou.
C d îţi s iu, toate plăţile su t la zi. Cele două fetiţe su t e ide t fe i ite și î g ijite,
ia o a e ă a fost adăugată p op ietăţii de ăt e titula i, ofe i d fo dului ost u ga a ţii
suplimentare. á fost g oza să- i ezol p o le a fă ă a e i ţă i, o e p oaste, e a uă i
sau griji pentru cele două fetiţe; da a fost e a di i agi a ea ea ea a e a t i is-o pe
fe eie î spital?” ...R.S.

O i e a ti itate i agi ati ă e do dește i te sitate p i ate ţia oast ă o e t ată

asup a la ităţii fi alului do it ti de să se e e se î zo e di olo de ea î a e e situă
noi; dar trebuie s-o lăsă să se egula izeze de la si e. Este i u at de ogat e hipată
pe t u a se adapta și a-și ajusta ijloa ele de a se ealiza pe si e. Odată e î epe să
g di î te e i de i flue ţă î lo de claritate a fi alului do it, efo tul i agi ă ii de i e
u efo t al oi ţei și ă eaţa a tă a i agi ă ii este pe e tită î ti a ie.

T e utul î g opat se află de o i ei ai ad de t i tea oast ă de sup afaţă poate

fora. Dar din fericire pentru doamna din cele ce u ează, ea și-a amintit și do edit ă
t e utul „fă ut” poate fi și „desfă ut” p i i te ediul revizuirii.

„Ti p de t eize i și ouă de a i a sufe it de du e i de spate. á estea eșteau și

slă eau, da u ă pă ăseau o plet i iodată. Co diţia a p og esat sp e pu tul î a e
folosea t ata e t edi al ap oape o sta t; do to ul î i le uia șoldul pe o e t, da
du e ea pu și si plu u dispă ea. Î t -o sea ă te-am auzit vorbind despre revizuire și -am
î t e at da ă e a posi il să e izuiești o o diţie veche de aproape patruzeci de ani. Î i
amintisem ă la sta de t ei sau pat u a i a ăzut pe spate di t -un s io foa te î alt
și a a fost ol a ă de atu i î ai te di auza u ei ă i se ioase la șold.
Din acel moment nu m-am mai eliberat niciodată de du e i și a heltuit o a e e
pentru a- i ali a o diţia, da î zada . Anul acesta, prin august, durerea a devenit mai
i te să și î t -o oapte a hotă t să ă pu la î e a e și să î e să e izuies a el
a ide t a ti e fusese auza at to du e oase eplă e i și ostisitoa e fa tu i a e pa te
di iaţa ea de adult. áu t e ut ulte opţi p ă e -a putut si ţi î apoi la sta
jo u ilo opilă iei. Da a eușit. Î t -o noapte m-a si ţit hia î s io ul acela, am
si ţit goa a tului î ti p e ă legă a ai sus și ai î sus. Pe ăsu ă e s io ul
î eti ea, a să it î ai te, ate iz d hotă t și u ușu i ţă pe pi ioa ele ele. Î a ţiu ea
i agi a ă, fugea sp e a a și i sista să i ă să adă e putea eu fa e. Și a fă ut-o
di ou, să i d di s io și ate iz d î sigu a ţă pe ele două pi ioa e. Am repetat
a eastă s e ă i agi a ă di ou și di ou p ă e a ado it fă d-o.
Î două zile, du e ea di spate și șold au î eput să dea- apoi și î două lu i u ai
exista du e e î eea e ă p i ește. O o diţie e -a te o izat ti p de peste t eize i și
ouă de a i, a e -a ostat o i ă a e e î î e a ea de a o eli i a – u ai e a.” …L.H.
 Emondorului2 revizuirii îi dato ă ele mai bune oade. O ul și t e utul lui sunt o
st u tu ă o ti uă. á eastă st u tu ă o ţi e toate ele ale t e utului ce au fost conservate
și î ă ope ează su limita si ţu ilo pe t u a i flue ţa p eze tul și iito ul a estei ieţi.
Î t egul își du e u si e tot o ţi utul; o i e alte a e a o ţi utului a du e î t -o alterare a
p eze tului și a iito ului. P i ul a t de o e ţie sau i de a e este î totdeau a:
„Re izuiește!”. Da ă t e utul poate fi e eat î p eze t, la fel poate fi și t e utul e izuit. Și
astfel t e utul e izuit apa e î hia i i a ieţii sale a tuale; u Soarta, ci un trecut revizuit
i-a adus ei î apoi o o ul.

Fă di ezultate și eușite testul u ial al ade ă atei i agi aţii și î ede ea ta î

pute ea i agi aţiei de a ea ealitatea a ește t eptat î u a e pe imentelor tale cu
e izui ea, pe ăsu ă e o fi o fi ate î e pe ie ţa eală. Nu ai p i a est p o es de
e pe i e ta e îţi poţi o știe tiza pote ţialul fo ţei i agi aţiei tale t ezite și o t olate.

„,C t eşti dato stăp ului eu?’ Iar el a zis, , O sută de ăsu i de u tdele . Iar el i-a
zis, ,Ia-ţi zapisul şi, şez d, s ie deg a ă i ize i!’” [Luca 16:5,6]. á eastă pa a olă a
ispravnicului nedrept ne î dea ă să falsifi ă e tal faptele ieţii, să alte ă o te ă
deja e iste tă. P i i te ediul u o ase e ea falsifi ă i, u o „îşi fa e p iete i” [Luca
16:9]. Cu se î heie fie a e zi, e izuiește î t plă ile ieţii și fă-le să se o fo eze u o
e e i e te de e de a fi a i tite; ziua de i e a o ti ua pe tipa ul alte at și se a
duce mai depa te p ă e se a fi ealizat pe de-a-ntregul.

Citito ul a găsi ă e ită să u eze a este i di ii – o st ui ea i agi a ă a s e elo

e i pli ă do i ţa î pli ită și pa ti ipa ea i agi a ă î a este s e e p ă e se ati g to e
de realism. Avem de-a face cu se etul i agi ă ii, î a e o ul e ăzut t ezi du-se î t -o
lu e o plet supusă pute ii lui i agi ati e.
O ul poate î ţelege destul de i e e u e ţa e e i e telo o st ui ea lu ii di
imagini furnizate de memorie) – lu u ile ă d așa u su t. á easta îi dă u se s al
sigu a ţei î sta ilitatea lu u ilo . Totuși, p eze ţa î lău t ul lui a u ei pute i e se t ezește
și de i e eea e oiește, s hi d adi al fo a, ediul și î p eju ă ile ieţii, i spi ă î
el un sentiment de insecuritate, o tea ă te i ilă de iito .
á u „este chiar easul să vă treziţi î sfârșit di so ” [Romani 13:11] și să pu eţi
apăt tutu o eaţiilo o ului ado it.

Revizuiește zil i .
„Lasă-ţi pute i a i agi aţie să dea a ea oată î apoi, pâ ă e T oia deza de.”
[— Si Joh Colli gs S ui e, „The Birds”]
2
Foa fe e de g ădi a ; u ealtă folosită la e o daj e o daj: ope aţie de tăie e a a u ilo de pe t u hiu ile a o ilo î
pe ioada de eşte e, pe t u a sti ula dez olta ea lo î î ălţi e; e o da e, e o daţie
 CAPITOLUL 4
NU EXISTĂ FICȚIUNE
„Dife e ţa di t e e e eal și e e i agi a u e u a e poate fi pu u i păst ată... toate
lu u ile e iste te su t, î t -un sens inteligibil, imaginare."
— John S. MacKenzie

Nu există fi ţiu e. Da ă o a ti itate i agi a ă poate p odu e u efe t fizi , lu ea

oast ă fizi ă t e uie ă e, î ese ţă, i agi a ă. Pe t u a do edi asta, t e uie u ai să e
o se ă a ti ităţile i agi a e și să ede da ă a estea p odu sau u efe te e te e
co espo de te. Da ă o fa , atu i t e uie să o luzio ă ă nu e istă fi ţiu e.

Scenariul imaginar de azi – fi ţiu ea – devi e realitatea de âi e.

De-a a ea pe spe ti a asta ai des hisă asup a auzalităţii – ea o fo ă eia

auzalitatea e e tală, u fizi ă –, ă stă ile oast e e tale su t auzele efe telo fizi e,
atunci ne-a ealiza espo sa ilitatea a și eato i și a i agi a u ai idealul i agi a il.

Î hipui ea ju ată a u soi de s e etă î i te este eea e auzează î t plă ile

fizice ale ieţii. O ul ede ă ealitatea o stă î o ie tele solide pe a e le ede î ju ul
său, ă î lu ea asta își a e o igi ea piesa ieţii, ă e e i e tele ţ ș es us î e iste ţă,
eate lipă după lipă de fapte fizi e a te ioa e. Da auzalitatea u se află î lu ea
e te ioa ă a faptelo . Piesa ieţii își a e o igi ea î i agi aţia o ului. áde ă atul a t al
de e i ii a e lo î i agi aţia o ului, ia u î afa ă.

Po esti ile e u ează a putea defi i „ auzalitatea” a a sa lul stă ilo e tale
care, pe i d du-se, eează eea e i pli ă a sa lul.
Cu tul-î ai te la „á Night To Re e e ” O oapte e o a ilă a lui Walter Lord
ilustrează afi aţia ea, „I agi a ea C eează Realitatea”.

„Î 1898, un autor obscur pe nume Morgan Robertson a ăs o it u roman despre un

t a satla ti fa ulos, ult ai a e de t tot e se o st uise eodată. Ro e tso și-a
u plut asul u ogătași și je peliţi și apoi l-a t tit de-u ais e g î t -o noapte rece de
aprilie. ásta a ăta oa e u zădă i ia tutu o lu u ilo și, de fapt, a tea e a i titulată
„)ădă i ie” d a apă ut î a el a , pu li ată de o ga izaţia lui M. F. Mansfield.
Paisp eze e a i ai t ziu, o o pa ie a ală ita i ă u ită White Star Line
o st uia u apo u a u i e a a il de ase ă ăto elui din romanul lui Robertson. Noul
transatlantic avea o greutate de 66 000 de tone; cel al lui Robertson era de 70 000 de tone.
Vasul real era lung de 882,5 picioare; cel fictiv, de 800. Ambele puteau duce vreo 3 000
de pe soa e și a două a eau ă i de sal a e pe t u u ai o f a ţiu e di a est u ă .
Da , atu i, asta pă ea lipsit de i po ta ţă, fii d ă a ele fusese ă lasifi ate a fii d
„de es ufu dat”!
 Pe ap ilie, asul eal pă ăsea Southampton pe t u ălăto ia sa i augu ală sp e New
York. Î ă ătu a sa i ludea o opie de ep eţuit a Ru i t3-ului lui Omar Khayyam și o
listă de pasage i e alo au ole ti de ilioa e de dola i. De-a lu gul utei, și a esta s-
a lo it de u ais e g și s-a s ufu dat î t -o noapte rece de aprilie.
Robertson și-a botezat nava Titanul; White Star Line și-a numit vasul Titanicul.
De știa Morgan Robertson ă I agi a ea C eează Realitatea, ă fi ţiu ea de azi e
a tualitatea de i e, a ai fi s is el o a ul )ădă i ie? „Î lipa t agi ei atast ofe”,
scrie Schopenhauer, „ e de i e ai la ă a i iodată o i ge ea ă iaţa e u is u t di
a e t e uie să e t ezi ”. Și isul a esta u t este auzat de a ti itatea i agi ati ă a
omenirii adormite.

á ti ităţile i agi ati e pot fi depa te de a ifesta ea lo și evenimentele neobservate

su t u ai apa e ţe. Cauza ea așa u e ăzută î a eastă t agedie este altu de a î
spaţiu-ti p. Depa te de s e a de a ţiu e, i izi ilă tutu o , e a a ti itatea i agi ati ă a lui
Ro e tso , a u sa a t î t -o a e ă de o t ol di ij du-și a hetele teleghidate p i
spaţiu-timp.
Ci e pi tează u ta lou, s ie o piesă o i o a te
Pe a e alţii le ites î ti p e el doa e î patul lui
De ealaltă pa te a lu ii – d ei u ăd
Pagi a lui; ado itul a putea fi și o t;
Ce știe el desp e iaţa lui depă tată si ţu ilo ?
Ce știe el desp e g du ile pe a e g du ile lui le oies ,
Viaţa pe a e iaţa lui o dă, sau lupta
Din el – fleacuri uneori, alteori exaltare?
Și care-i totuși ai iu, el e doa e
Ori spiritul lui vioi de-aiurea,
Ori ealitatea alto lo u i, ele a e ţi
Ate ţia fixată și as u să de goa a alto a?

Ci e e „el” – „el”, el e doa e, sau „el”

Cel pe a e p op iul său „el” nu-l poate i i si ţi, i i auzi?
— Samuel Butler

Scriitorii imaginativi își o u i ă u iziu ea asup a lu ii, i atitudi ea lo e ezultă

di a eastă iziu e. La u ai puţi ti p î ai te de a u i, Katherine Mansfield îi spu ea
a i ului său Orage:

3
Poe lu g î at e e i d u aaba), scris de Omar Khayyam, poet și ate ati ia pe sa di se . XI-XII. Etimologie, a a ă,
lit., catrenele < ruba`yat, pl. al ruba`ya, catren, fem. al ruba`, compus din patru < arba`a, patru.
 „Î iaţă su t tot at tea aspe te te atitudi i asup a ei; și aspe tele se s hi ă odată
cu atitudi ile… De e-a putea s hi a atitudi ea, u u ai ă a edea dife it iaţa, da
iaţa î săși a de e i altfel. Viaţa a t e e p i t -o s hi a e a î făţișă ii pe t u ă oi
î și e a t e ut p i t -o s hi a e î atitudi e… Pe epţia u ui ou tipa este ceea ce
u es eu o atitudi e eati ă asup a ieţii.”

„P orocii”, scria Blake, „î î ţelesul ode al u tului, nu au existat niciodată. Io a

nu a fost proroc î se sul ode , ă i p ofeţia lui pe t u Ni i e a eșuat. Orice om cinstit e
un profet; el își e p i ă opi iile at t asup a p o le elo pe so ale t și a elo pu li e.
ástfel: da ă ei o ti ua Așa, rezultatul va fi Așa. El u spu e eodată, u astfel de lu u se
a î t pla de u ei fa e e oiești. U p ofet este u Vizionar, nu un dictator arbitrar”.
Fu ţia p orocului nu este de a e spu e e este i e ita il, i de a e spu e e pute lădi
di a ti ităţi i agi ati e.
Viito ul este dete i at de a ti ităţile i agi ati e ale o e i ii, a ti ităţi î aș
eati , a ti ităţi e pot fi ăzute î „ isul şi ede ia pe a e le-ai a ut d e ai ul at î
patul tău” [Daniel 2:28]. „O, de a fi toţi p oo o i î popo ul Do ului” [Numeri 11:29] în
ade ă atul î ţeles al u tului, p e u a est da sato a e, a u , de la î ălţi ea idealului
său ealizat, ză ește pis u i î ă și ai se eţe e o fi es aladate. După e îi ei fi itit
po esti ea, ei fi î ţeles de e este el at t de î ezăto ă își poate p edete i a o i e
iito ate ial do ește și de e este la fel de sigu ă şi alţii dau ealitate la ceea ce altfel ar fi
fost o iată ălu ă a i agi aţiei sale, ă totul e istă î i agi aţie și i i u e istă î afa a
ei la u i el sau altul. Ni i u o ti uă să fie da ă u e susţi ut i agi ati .
„Mi tea poate fa e Su sta ţă și popula pla ete de si e stătătoa e u fii ţe ai
lu i ate de t î ai te, și da suflu la fo e e pot t a s e de a ea…” [Lord G. Byron]
„Po estea ea î epe la sta de ouăsp eze e a i; e a p ofeso de da s u u
oa e a e su es și a o ti uat î sta ea asta stati ă ti p de î ă i i a i. La apătul
a estei pe ioade a î t l it o t ă ă doa ă a e -a o i s să pa ti ip la p elege ile
tale. Pă e ea ea, d te-a auzit spu d I agi a ea eează ealitatea a fost ă
î t eaga idee e a idi olă. Totuși, a hotă t să îţi a ept p o o a ea și să-ţi de o tez
teo ia. Ți-a u pă at a tea ,Out of This Wo ld’ și a itit-o de mai multe ori.
Î ă eî ezăto , i-a fi at u s op a iţios. Poziţia ea u e tă e a de i st u to
al unui studio de dans de-ale lui Arthur Murray și s opul eu e a să deţi o f a iză și să fiu
șeful u ui studio á thu Mu a eu î su i! Ăsta pă ea a fi el ai puţi p o a il lu u di
lu e, ă i f a izele se o ţi eau e t e de g eu și, pe deasup a, e a î t utotul lipsit de
fondurile necesare pentru a de a a o ase e ea ope aţiu e. Cu toate a estea, i-am
î sușit se ti e tul do i ţei î pli ite, ado i d oapte după oapte i agi du- i ă î i
o du ea p op iul studio. T ei săptă i ai t ziu, ă su ă u p iete di Reno,
Nevada. Avea un studio Murray a olo și zi ea ă e a p ea ult pe t u u si gu o . Mi-a
ofe it u pa te e iat și eu e a î tat; at t de î tat, de fapt, ă a go it sp e Re o u
a i de î p u ut și a uitat i ediat de ti e și de e siu ea ta asup a I agi aţiei!
 Partenerul meu și u i e a u it di g eu și a a ut u a e su es, da după u
a tot u e a satisfă ut, oia ai ult. á î eput să ă g des la odalităţi de a
p elua u ou studio. Toate efo tu ile ele au fost zada i e. Î t -o sea ă, pe d ă
et ăgea , si ţi du- ă a fă ă sta e, a hotă t să ites . Cu ă uita p i ole ţia
ea de ă ţi, a o se at su ţi elul tău olu , ,Out of This Wo ld’. Mi-am amintit de
,aiu eala’ la a e -a p etat î u ă u u a , i ă să a p op iul eu studio. PROPRIUL
MEU STUDIO! Vorbele din minte m-au electrocutat! á e itit a tea î sea a a eea și ai
t ziu, î i agi aţia ea, i-a auzit supe io ul lăud du- i u a pe a e o fă use î
Re o și suge d să a hiziţio ă u al doilea studio, ă i a eastă a doua lo aţie era gata
pe t u oi, da ă do ea să e e ti de . á eju at s e a asta i agi a ă î fie a e
oapte, eg eșit. La t ei săptă i după p i a oapte a piesei ele i agi a e, s-a
materializat – ap oape u t u u t. Pa te e ul eu a a eptat oul studio din
Bakersfield ia eu a ă as si gu u el di Reno. á u e a o i s de ade ă ul
î ăţătu ilo tale și u le oi ai uita eodată.
á u oia să î pă tășes a eastă i u ată u oaște e – despre puterea
i agi ati ă – ole ti ului eu. á î e at să le spun despre minunile pe care le-ar putea
î făptui, da -a eușit să o i g pe p ea ulţi. Totuși, u i ide t fa tasti a ezultat di
efo tu ile ele de a spu e a eastă po este. U t ă profesor mi-a spus ă el ă edea,
da ă p o a il se î t pla de la si e o i u , î ti p. I sista ă î t eaga teză e a o p ostie
da a afi at ă, de îi putea spu e e a de atu ă i edi ilă și s-a î t pla ai apoi î
ealitate și el a putea fi a to , atu i a ede î t -ade ă . á a eptat p o o a ea lui și
am pus la ale u test u ade ă at fa tasti .
Studioul di Re o e el ai eî se at di î t egul siste Murray din cauza
u ă ului i al populaţiei di o așul î si e. Su t peste t ei sute de studiou i Mu a î
ţa ă u populaţii ult ai a i, ofe i d astfel ai a i posi ilităţi de afa e i. De i, testul
meu a fost acesta: i-a spus p ofeso ului ă î u ătoa ele t ei lu i, la o e ţia aţio ală
a da sului, i ul studio di Re o a fi p i ipalul su ie t de dis uţie. Mi-a epli at se i ă
așa e a e a de-a dreptul imposibil.
C d -a et as î sea a a eea, -a si ţit st d î faţa u ei u iașe audie ţe.
Vorbeam despre i agi a e eati ă și si ţea e ozitatea de a o i u ui pu li at t de
u e os; da a si ţit și se zaţia i u ată de a fi a eptat de ăt e a el pu li . á auzit
uietul de aplauze și, pe d pă ăsea s e a, l-a ăzut pe dl Mu a î suși e i d sp e
i e și st g du- i a. á eju at a est î t eg s e a iu oapte după oapte. á
î eput să do deas ă to e de ealis și știa ă î i eușise di ou!

Piesa ea i agi a ă s-a ate ializat p ă î el ai i detaliu.

Micul meu studio din Reno a fost se zaţia o e ţiei și eu a apă ut pe s e ă e a t

așa u fă use î i agi aţia ea. Da hia și după a eastă i edi ilă da eală
î t pla e, t ă ul i st u to de da s a e i-a a u at p o o a ea a ă as e o i s.
Spu ea ă se î t plase p ea atu al! Și e a o i s ă s-a fi î t plat o i u !
 Nu m-a ai de a jat atitudi ea lui, fii d ă p o o a ea a easta i-a ofe it o ouă
ocazie de a do edi, el puţi ie î su i, ă I agi a ea hia eează ealitatea. Din acel
o e t, a o ti uat u a iţia ea de a deţi e cel mai mare studio de dans Arthur
Murray din lume! Noapte după oapte, î i agi aţia ea, -a auzit a ept d o f a iză
pentru u a e o aș. Î t ei săptă i, dl Mu a -a su at și i-a ofe it u studio î t -un
o aș de u ilio și ju ătate de suflete! á u , s opul eu e să fa di studioul eu el
ai a e și ai ă eţ di î t egul siste . Și, i eî ţeles, știu ă așa a fi – dato ită
i agi aţiei ele!” ...E.O.L., Jr.

„I agi a ea”, s ie Douglas Fawcett, „poate fi g eu de up i s, fii d a a gi tul- iu și

pie z du-se î fie a e di t e eta o fozele sale și u ai așa a ăt du-și agia
t a sfo ati ă”. T e uie să p i i di olo de faptele fizice, după i agi a ea a e le-a
cauzat. Timp de un an, E.O.L., Jr. s-a pie dut pe si e î eta o foza sa da , di fe i i e, și-a
a i tit de „aiu eala” p i a e a t e ut î ai te de a do di p op iul său studio… și a e itit
cartea.

Faptele imaginare la nivel uman au nevoie de un anumit interval de timp pentru a se

dez olta, da faptele i agi a e, fie ă su t î edi ţate tipa ului, fie ă su t ză o te la
pieptul pust i ului, se o ealiza de la si e î ti p.
Testează-te, fie și u ai di u iozitate. Vei des ope i ă „P orocul” e p op ia ta
i agi a e și ei ști ă „ u e istă fi ţiu e”.

„Nu o şti i iodată da ă u u a a fost eo fe eie e ăl a p i teas ea a e a

po it a ea s hi a e su tilă di i ţile oa e ilo , o i da ă pati a u s-o fi ăs ut î
i tea eu ui io ă aş ai ă ui o hi s-au lu i at pe t u o lipă î ai te a s-o fi pornit la
drum.” — William Butler Yeats
Nu-i fi ţiu e. Imaginarea se auto-î pli ește î ele e devi vieţile oastre. „Şi a u
v-a spus a estea î ai te de a se î t pla, a să edeţi d se o î t pla.” [Ioan 14:29]

Elinii aveau dreptate: „)eii, ase ă du-se oamenilor, s-au o o t la oi!” [Fapte
14:11]. Da au ado it și u ealizează pute ea pe a e o uies p i a ti ităţile lo
imaginative.
„Reale su t isu ile zeilo , și li le t e
Savoarea-ntr-un lung vis nemuritor.” [John Keats]

E.B., o autoare, e depli o știe tă ă „fi ţiu ea de azi poate de e i realitatea de

i e”. Ea e s ie:
„Î t -o p i ă a ă a te i at u i o a , l-a dut și am uitat de el. Multe luni
lu gi ai t ziu a ia, m-a așezat și-a î eput să o pa u e ozitate u ele î tâ plă i
di fi ţiu ea a eea u î tâ plă i di iaţa ea! Citește, te og, u s u t o tu al po eștii
pe care am creat-o. Apoi compar-o cu experie ţa ea pe so ală.
 E oi a po eștii ele a ple at î a a ţă î Vermont. Î i ul o aș Stowe, Vermont, ca
să fi p e iși. C d a aju s la desti aţie a a ut pa te de u o po ta e t at t de eplă ut
di pa tea to a ășului său î t a ea de ales î t e a-și o ti ua î t eaga iaţă după tipa ul
supu e ii oi ţei egoiste a u ui tip do i ato sau să upă tipa ul și să ple e. L-a upt și s-a
î to s la Ne Yo k. La e e i e și po estea o ti uă , e e i e tele au luat o tu u ă
eașteptată î fo a u ei e e i î ăsăto ie pe a e ea a a eptat-o u u oasă.

C t desp e legătu a u i e… î u a u o î p eju ă i… a î eput să-mi amintesc

ele e ite de p op iul eu stilou și î ă î t -o ăsu ă se ifi ati ă! Iată e i s-a
î t plat: a p i it o i itaţie di pa tea unei prietene de a- i pet e e a a ţa la asa ei
de a ă di Ve o t. á a eptat și u -a i at, la î eput, d a aflat ă a ea „ asă
de a ă” se afla î o așul Stowe. C d a aju s, i-a găsit gazda î t -o sta e at t de
e oasă î t i-am dat seama ă fie pet e ea o a ă ize a ilă o i ă lepăda de ea și
ple a . Ni iodată î iaţa ea u a fost sufi ie t de pute i ă pe t u a ig o a ceea ce
edea a fi e i ţe ale espo sa ilităţii și p iete iei – da de data asta a fă ut-o și -am
î to s î Ne Yo k t ai ate di pal e. La te a zile după e a e e it a asă, și eu a
p i it o e e e î ăsăto ie. Da î a est pu t ealitatea și fi ţiu ea se sepa ă. á efuzat
ofe ta! Știu, Ne ille, ă u e istă așa-zisa fi ţiu e!” ...E.B.

„Uitu e e dele pă t, zeii u ai ţi eș i i te… după ă eţele lo adu e i-

a i te se u os zeii.” Geo ge Me edith, „Ballads A d Poe s Of T agi Life”

Finalurile curg firesc spre originile lor imaginare – ulege oadele uitatei p gui i. Î
iaţă e e i e tele u apa î totdeau a u de a a u at să ţa; așa ă s-a putea să u
e e u oaște p op ia e oltă. E e i e tele su t de e i ea u ei a ti ităţi i agi ati e.
O ul e li er să-și i agi eze ori e dorește. Iată de e, î iuda tutu o fataliștilo și
p ofeţilo apo alipti i, toţi oa e ii t eji u os ă ei su t li e i. Ei știu ă ei eează
ealitatea. E istă oa e eu pasaj i li î sp iji ul a estei afi aţii?

Da:
„Şi u e-a t l uit el, aşa s-a şi î t plat.” [Geneza 41:13]

W. B. Yeats t e uie să fi des ope it ă „ u e istă fi ţiu e”, ă i după e și-a descris
u ele e pe ie ţe î utiliza ea o știe tă a i agi aţiei, s ie: „Da ă toţi ei a e au des is
e e i e te a a estea u au isat, a t e ui să es ie isto iile oast e, fii d ă toţi
oamenii, cu siguranţă oa e ii i agi ati i, t e uie ă ţes eş i fa e e, st ălu i i, iluzii; ia
toţi oa e ii, î spe ial ei li iştiţi, a e u au ieţi pute i egoiste, t e uie ă t e o ti uu
sub puterea lor. G du ile oast e ele ai ela o ate, o ie ti ele ela o ate, e oţii p e ise,
u su t adesea, așa u ed eu, u ade ă at ale oast e, i au apă ut di t -odată, a și
d a fi fost, fie de jos di iad, fie de sus di Ce u i…” „Ideas of Good and Evil”]

„Nu e istă fi ţiu e. I agi ează ai a itir de ât rezi a fi u puti ţă.”

 CAPITOLUL 5
IȚE ISCUSITE
„...luaţi u toţii sea a; ă i deși pa e Afa ă, e Î lău t u; î I agi aţia oast ă, a ă ei
a eastă lu e a o ţii îi este u ă u ai.” — Blake

Ni i u apa e o i o ti uă să e iste p i fo ţă p op ie. E e i e tele se pet e fii d ă

a ti ităţi i agi a e o sta t ase ă ătoa e le-au eat și o o ti ua să e iste î i tutea
sprijinului pe care-l p i es de la astfel de a ti ităţi i agi ati e. Rolul pe a e îl joa ă
i agi a ea do i ţei î pli ite î ea ea o știe tă a î p eju ă ilo e e ide t î a eastă
serie de povestiri.

Vei vedea cum relatarea unei povestiri desp e folosi ea u su es a i agi aţiei poate
se i a î de și p o o a e pe t u a și alţii „să î e e și să se o i gă”.

Un domn s-a idi at î t -o sea ă din dul audito iului. á spus ă u a e i io

î t e a e de pus, da ă a do i să- i spu ă e a. Iată po esti ea lui:

C d s-a li e at di Fo ţele á ate după ál Doilea Răz oi Mo dial, a primit un serviciu

care-i adu ea de dola i pe săptă ă. După ze e a i, știga $ pe lu ă. Ca î
e ea a eea a u pă at a tea ea, „I agi aţie t ezită” și a itit apitolul „E o do ul
e izui ii”.
P i p a ti a zil i ă a „ e izui ii”, așa u e a des isă a olo, a putut spu e
auditoriului meu, doi a i ai t ziu, ă e itul său e a egal u el al p eședi telui Statelo
Unite.

Î audito iul eu stătea u o a e, după u si gu ă tu isea, e a falit. Citise

a eeași a te, da us ealizase ă u fă use i i î p i i ţa utiliză ii i agi aţiei pe t u
a-și ezol a p o le a fi a ia ă.
á de is ă a î e a să se i agi eze a fii d știgăto ul sesiunii de pariuri 5-10 pe
u sa hipi ă de la Calie te. Î u i tele lui, „la u sa asta, fie a e î ea ă să u eas ă
î i găto ii di a i ea p ă-ntr-a ze ea tu ă. áșa ă iată e a fă ut eu: î i agi aţia
ea, stătea , î i so ta iletele și si ţea , fă d asta, ă a ea fie a e di ei șase
î i găto i. á i te p etat s e a asta de e u ă ate o i î i agi aţie, p ă e a si ţit ă
‚ i se fa e pielea de găi ă’ de-a dreptul. ápoi ‚a ăzut’ asie ul d du- i o su ă a e de
a i pe a e o pu ea su ă așa ea i agi a ă.
á easta a fost toată piesa ea i agi a ă; și ti p de t ei săptă i, oapte după
oapte, a i te p etat s e a asta p ă ado ea i agi du-mi-o.
După t ei săptă i, a ălăto it î ealitate sp e hipod o ul di Calie te și î a ea zi,
fie a e detaliu al piesei ele i agi a e a fost ealizat. Si gu a dife e ţă a fost ă a p i it
de la asie u e pe t u su a de . $ î lo de u e a .” ...T.K.
 După p elege ea di sea a î a e s-a elatat a eastă po esti e, u ă at di audito iu
m-a î t e at de edea ă a putea epeta e pe ie ţa lui T.K. I-a ăspu s ă el si gu
t e uie să-și sta ileas ă î p eju ă ile s e ei sale i agi a e, da i dife e t de s e ă, t e uie
să eeze u s e a iu e i s-a pă ea lui fi es și să-și i agi eze hotă t fi alul, u toată
t ăi ea pe a e o poate adu a; u t e uie să i siste asup a ijloa elo e du la î depli i ea
fi alului, i să t ăias ă i agi ati u se ti e tul ă do i ţa i s-a î depli it.

O lu ă ai t ziu, î i a ăta u e pe t u . $ pe a e-i știgase î t -o ouă

sesiu e la a eeași u să di Calie te, u o zi î ai te.
á est ă at a ea și o o ti ua e a foa te i te esa tei sale epetă i a o o ului lui T.K.
P i ul său știg i-a fost suficient pentru a-i ezol a difi ultăţile fi a ia e i ediate, da
oia ai ulţi a i pe t u u iito sigu al fa iliei sale. De ase e ea, și hia ai
i po ta t pe t u el, oia să-și do edeas ă ă a esta u fusese „un accident”. S-a g dit ă,
de l-a lo i de două o i o o ul u a după alta, așa-zisa „lege a șanselor” a fi i fi ată și își
a do edi ă structurile sale imaginare produceau î t -ade ă a eastă „ ealitate
i a uloasă”. ástfel ă a î d ăz it și și-a pus i agi aţia la o a doua p o ă. Co ti uă el:

„Voia u o t a a o siste t și asta, pe t u i e, î se a ‚să ăd’ u sold

o side a il pe fișa ea a a ă. áșada , î i agi aţia ea, a o tat o s e ă e ă
pu ta p i două ă i dife ite. Î fie a e di t e a estea ‚ edea ’ u z et a a il desti at
ie pe faţa a age ului de î dată e pășea î ău t u și ‚auzea ’ salutul o dial al
fu ţio a ului de la ghișeu. Ce ea să- i ăd situaţia. Î t -u a di ă i ‚ edea ’ u sold
de . $. Î ealaltă ‚ edea ’ u ul de . 0$.
S e a ea i agi a ă u se î heia ai i. I ediat după e-mi edea situaţia a a ă,
î i î to ea ate ţia sp e siste ul eu de pa iu i la u sele de ai a e, p i t -o suită de
ze e pași, î i o ește știgu ile la . $, po i d de la u apital de 200$.
Î pă ţea știgu ile î douăsp eze e g ă ezi pe i oul eu. Nu ă d a ii î
i ile ele i agi a e, pu ea te . $ î fie a e di t e ele u sp eze e g ă ezi și
estul de i i sute t eize i și t ei dola i î ulti a g ă adă. ‚Totalul eu i agi a ’ se idi a
la 36.533$ cu tot cu soldurile bancare.
á epetat a eastă î t eagă s e ă i agi ati ă î fie a e di i eaţă, p z și sea ă
ti p de ap oape o lu ă și, pe doi a tie, -a dus î Calie te di ou. Mi-am completat
iletele da , iudat, fă ă să î i dau sea a, a dupli at î ă șase ilete e a t după ele pe
a e deja le o pletase , da î a ze ea u i ă a fă ut ‚o g eșeală’ și a opiat două
ilete de două o i. Pe ăsu ă e se o ologau î i găto ii, a ea doi di t e ei – fiecare
adu du-mi 1 . $. Mai a ea șase ilete de o sola e, fie a e alo d , $.
Totalul urca la 36.788$. Su a pe a e o u ă ase ti p de o lu ă î ai te e a de . $.
Două lu u i e -a ui it î t -u od deose it au fost ă, p i t -un aparent accident, am
marcat ide ti două ilete știgătoa e și astfel, la apătul elei de-a noua runde, care
fusese una dintre victoriile p i ipale, jo heul a ut să-și et agă alul, da ste a zii i-au
espi s soli ita ea.” ...A.J.F.
 C t de is usite au fost iţele care au dus la atingerea acestui obiectiv? Rezultatele
t e uie să stea ă tu ie i agi ă ii oast e, o i altfel î sea ă ă u i agi ă fi alu i
defel. A.J.F. a i agi at edi ios fi alul și toate lu u ile au o spi at î t u ajuto ul
ulege ii oadelo sale. ‚G eșeala’ lui î opie ea iletului știgăto de două o i, la fel,
efuzul ste a dului de a da u s soli ită ii jo heului au fost e e i e te eate de piesa
i agi ată pe t u a iș a pla ul lu u ilo î sp e ati ge ea s opului său.

„Șa sa”, s ia Belfort Bax, „poate fi defi ită a fii d a el ele e t î s hi a ea

ealităţii – a u e, î si teza u gătoa e a e e i e telo – a e este i edu ti ilă legii sau
atego iei auzale”.
Pentru a t ăi î ţelept, t e uie să fi o știe ţi de a ti ităţile oast e i agi ati e sau,
î o i e az, de fi alul sp e a e a estea ti d. T e uie să e asigu ă ă este fi alul pe a e
îl do i . I agi a ea î ţeleaptă se ide tifi ă pe si e u ai u a ti ităţi de aloa e, ori ce
su t p o iţătoa e. O i t de ult pa e a a ea de-a face omul cu lumea ate ială, el
t ăiește de fapt î t -o lu e a i agi aţiei. C d des ope ă ă u lu ea fizi ă a faptelo , ci
a ti ităţile i agi ati e su t ele a e îi o tu ează iaţa, atu i lu ea fizi ă u a ai fi
ealitatea, ia lu ea i agi aţiei u a ai fi is.

„Cotește d u ul e eu sp e f?
Da, hia p ă î f.
Va du a ălăto ia zilei î t eaga zi?
Di zo i și p ă- asfi ţit, p iete e.”
[Christi a Geo gi a Rossetti, „Uphill”]
 CAPITOLUL 6
FANTEZIE VIZIONARĂ
„Natura Fanteziei Vizionare, ori I agi aţiei, este foa te puţi u os ută, și atu a e te ă,
pe a e ţa i agi ilo sale e eu p eze te, este o side ată a fii d ai puţi pe a e tă
de ât lu u ile Natu ii Vegetati e și Ge e ati e; și totuși, steja ul oa e la fel ca lăptu a, dar
i agi ea și i di idualitatea sale ete e u o i iodată, i se î oies p i să â ţa lui;
la fel, și i agi ea i agi ati ă se- toa e p i să â ţa gâ dului o te plati .” — Blake

I agi ile i agi aţiei oast e su t ealităţi ale ă o o i e a ifesta e fizi ă e u ai o

u ă. Da ă su te fideli iziu ii, i agi ea a ea pe t u si e u i a a ifesta e fizi ă de
sine pe care are drept să o eeze. Vo i desp e „ ealitatea” u ui lu u atu i d e
să spu e „su sta ţa lui ate ială”. Asta e exact ceea ce un imaginator ea să spună p i
„irealitate” sau „u ă”.

Imagina ea e se zaţie spi ituală. I tră î se ti e tul dori ţei tale î pli ite. Pri
se zaţie spirituală – pri folosirea i agi ară a văzului, auzului, irosului, gustului și
atingerii tale – vei da imaginii tale vitalitatea se zorială e esară pe tru a produ e a ea
imagi e î lu ea ta exterioară, sau „a umbrelor”.

Iată po estea u uia e a fost fidel iziu ii sale. F.B., fii d u i agi ato aute ti , și-a
a i tit e a auzit î i agi aţia sa. ástfel, el s ie:

„U p iete e- i u oaște gustul ap i s pe t u ope ă a î e at să p o u e pe t u

i e, de C ă iu , î egist ă ile o plete de Ki ste Flagstad ale lui T ista și Isolda. I s-a
spus a elași lu u î peste o duzi ă de agazi e: ‚RCA Victor u eeditează a eastă
î egist are și u ai su t ópii dispo i ile de p i iu ie’. Pe de e ie e a hotă t să-
ţi do edes di ou p i ipiul o ţi d al u ul pe a e îl do ea at t de i te s. Î ti s î
p op ia ea a e ă de zi, a pășit e tal î t -un magazin de discuri muzicale al ă ui
client mai fusesem și a î t e at pe si gu ul zăto ale ă ui hip și o e le ai ţi ea
i te, ‚á eţi Isolda o pletă de Flagstad?’, la a e el a ăspu s, ‚Da, a e ’.
Cu asta se î heia s e a și a epetat-o p ă e de e ise ‚ eală’ pe t u i e.
Puţi ai t ziu î a ea după-a iază a e s la a el agazi de dis u i pe t u a
i te p eta fizi s e a. Ni i u si gu detaliu ofe it de si ţu i u ă î u aja să ed ă aș
putea ieși di agazi u dis u ile alea. Mi se spusese î ă di septe ie, de ăt e a elași
zăto , î a elași lo , a eeași po este a e i se se ise p iete ului eu î ai te de C ă iu .
A o d du-l pe zăto ul pe a e-l ăzuse î i agi aţie î a ea di i eaţă, a
epetat, ‚á eţi Isolda o pletă de Flagstad?’, la a e el a ăspu s, ‚Nu, u a e ’. Fă ă a rosti
ceva audi il de ăt e el, a u u at ai ult, ‚Păi, eu nu asta te-a auzit spu d’.
Î to du- ă să ies di agazi , a o se at pe u aft de sus eea e a ezut a fi
o e la ă a a estui set de dis u i și a a u at zăto ului, ‚Da ă u a eţi a fa, -ar
trebui s-o p o o aţi’.
 ‚áșa e’, a ăspu s el și, î ti z du-se s-o dea jos, a des ope it ă e a de fapt al u ul
o plet, u toate ele i i dis u i! S e a u a fost ju ată e a t așa u o o st uise , da
rezultatul a o fi at eea e i pli a s e a ea i agi ată. Cu să-ţi ulţu es ?” ...F.B.

Citind scrisoarea lui F.B., t e uie să e pu e de a o d u Anthony Eden ă „O

asu pţie, deși falsă, da ă se persistă î ea, se va o retiza fapti .” Fantezia lui F.B.,
contopindu-se u at osfe a ofe ită si ţu ilo de agazi ul de dis u i eal, și-a î ogăţit
aspe tele și a de e it „a lui” – ceea ce a perceput ulterior fizic.
Viito ul ost u este i agi a ea oast ă î a șul său eati . F.B. și-a folosit i agi aţia
pentru un s op o știe t, ep eze t d iaţa așa u își do ea el să fie și afe t d astfel
iaţa î lo de a o efle ta u ai. át t de sigu fusese el ă s e a lui i agi a ă e a de fapt
realitatea – și gestul fizi u ai o u ă – î t, atu i d zăto ul i-a spus, „Nu, u
a e ”, F.B. a zis, e tal, „Păi, eu nu asta te-a auzit spu d”. Nu u ai ă și-a amintit ce
a auzit, da auzea a elași lu u î ă! I agi nd do i ţa î pli ită e ăuta ea e găsește,
e e ea e p i ește, ate ea la a e se des hide. á ăzut și a auzit eea e do ea el să adă
și să audă; și u a a eptat „Nu, u a e ” î uptul apului.

I agi atorul visează î stare de trezie. El u e s la ul Viziu ii sale, i stăp ul di e ţiei

ate ţiei sale. Stato i ia i agi ati ă o t olează pe epţia e e i e telo î spaţiu-timp.
Di pă ate, ei ai ulţi oa e i su t...
„Veș i s hi ăto i, a u o hi lipsit de u u ie
Ce u află i i ed i de a ătut...”
[Percy Bysshe Shelley, „To the Moon”]

Dna G.R., și ea, a auzit i agi a eea e oia să audă fizi și a știut ă lu ea e te ioa ă
t e uie să i-o o fi e. Iată po esti ea ei:
„Cu e a e e î u ă a dat u a u ţ pu li ita pe t u za ea asei oast e,
eea e e e a e esa pe t u a e u pă a o p op ietate ai a e, pe t u a e
depusese ă deja o ofe tă. Mai ulţi oa e i a fi u pă at-o i ediat, da e a e oiţi să
le e pli ă ă u putea î heia i io î ţelege e p ă e u e a sigu i ă ofe ta oast ă
pe t u oua lo ui ţă fusese a eptată. Î ti pul a esta, e su ă u age t și p a ti e
i plo ă să-i pe ite să e a ate asa u ui lie t de-ai săi a e e a e t e de i te esat de
lo aţia asta și e a dispus să plăteas ă hia ai ult de t e ea oi. Le-am explicat
situaţia oast ă at t age tului t și lie tului său; a doi au spus ă u-i dera ja să
aștepte p ă e o pe fe ta oua oast ă t a za ţie.
Agentul ne-a e ut să se ă o h tie desp e a e spu ea ă u e o ligă la i i ,
doa îi a ofe i lui p i a șa să de a u pă a i ediat e oi e o fi luat oua asă. á
se at și ulte io a aflat ă, pot i it Legii I o ilia elo di Califo ia, i i ă se putea e a
ai o st găto . C te a zile ai t ziu, afa e ea u oua asă a pi at, așa ă l-a a u ţat
pe age t și ăspu sul lui e al a fost ‚Eh, asta e’.
 Două săptă i ai t ziu î să a i te tat p o es î pot i a oast ă pe t u o ie i i
sute de dola i, aloa ea o isio ului său. S-a sta ilit data î făţișă ii și a e ut u p o es u
juriu. Avocatul nostru ne-a asigu at ă a fa e tot e a putea, da , legea î a eastă p i i ţă
fiind foa te st i tă, u p ea edea u a fi putut știga.
C d a sosit data p o esului, soţul eu e a î spital și u se putea î făţișa alătu i de
i e. Nu a ea i iu a to ; da age tul își adusese t ei a o aţi și u u ă de a to i
î pot i a oast ă î sală. á o atul ost u î i spu ea a u ă -avea i io șa să.
M-a î to s sp e i agi aţia ea și iată e a fă ut. Neţi d defel sea a de ele e
spu eau a o aţii, a to ii și jude ăto ul a e pă ea a-l fa o iza pe e la a t, g dea
numai cuvintele pe care oia să le aud. Î i agi aţia ea, as ulta a u e și auzea
p eședi tele ju iului spu d, ‚Găsi p tul e i o at’. á as ultat p ă e a ezut ă
e a ade ă at. Mi-a î his u e hea i ţii la tot e se spusese î sala aia de jude ată și
auzeam numai a ele u i te, ‚Găsi p tul e i o at’.
Ju iul a deli e at de la pauza de p z p ă la pat u și ju ătate după-a iază și pe tot
parcursul acelor ore am stat î sala de jude ată și a auzit a ele u i te di ou și di ou
î i agi aţia ea. C d ju aţii s-au î to s, jude ăto ul i-a e ut p eședi telui să se idi e și
să dea e di tul. P eședi tele s-a idi at și a spus, ‚Găsi p tul e i o at’.” ...Dna G.R.

„De-a fi ise de za e,
Ce ai u pă a?”
[Thomas Lovell Beddoes, „Dream-Pedlary”]

Nu ţi-ai cumpă a do i ţa î pli ită? Visele tale su t fă ă p eţ și fă ă a i. ásigu du-și

sp iji ul ju iului î i agi aţia ei – auzi d u ai e oia să audă, a adus juriul la unanimitate
î fa oa ea ei. I agi a ea fii d ealitatea a tot e e istă, p i ea și-a o ţi ut doamna
espe ti ă î pli i ea do i ţei.

áfi aţia lui Hebbel o fo ă eia „poetul eează di o te pla e” este ala ilă și
î p i i ţa i agi ato ilo . Ei știu u să își utilizeze halu i aţiile audio-video pentru a-și
crea realitatea.

Nimic nu e mai fatal de t o fo a ea. Nu t e uie să e î gădui a e supu e

fi aţiei i ula e a faptelo . S hi ă i agi ea și astfel s hi i faptele. R.O. a apli at a ta
ede ii și a si ţi ii pe t u a-și ea iziu ea î i agi aţie.

„Acum un an mi-a luat opiii î Eu opa, lăs du- i apa ta e tul î g ija se itoa ei.
C d e-a î to s î State te a lu i ai t ziu, se itoa ea și o ila dispă use ă.
Intendentul lădi ii spu ea ă se itoa ea î i utase o ila ‚la e e ea ea’. Nu putea
fa e i i pe o e t, așa ă i-a luat opiii și e-am cazat la un hotel. Am reclamat,
desigu , i ide tul la poliţie și a a gajat și dete ti i pa ti ula i pe t u az. á ele
o ga izaţii au i estigat fie a e o pa ie de ută i și fie a e depozit di New York City, dar
î zada . Pă ea ă u ă ăsese i io u ă, at t î azul o ilei t și al se itoa ei.
 Epuiz d toate esu sele e te e, i-a a i tit î ăţătu ile tale și a hotă t să-
e să- i foloses i agi aţia î a eastă p o le ă. Șez d î a e a ea de hotel așada ,
mi-a î his o hii și -a i agi at î p op iul eu apa ta e t, așezată î fotoliul eu
p efe at și î o ju ată de toate piesele ele de o ilie . á p i it sp e pia ul pe a e î i
ţi ea fotog afiile opiilo . Co ti ua să- i ţi p i i ea aţi tită asup a pia ului p ă e
î t eaga a e ă î i de e ea u ade ă at eală. Î i putea edea fotog afiile opiilo și
si ţi tapiţe ia fotoliului pe a e stătea î i agi aţia ea.
á doua zi, ieși d de la a ă, a otit î di e ţia apa ta e tului eu gol î lo să o iau
spre hotel. C d a aju s la olţ, a ealizat ‚g eșeala’ și to ai e a pe pu tul de a ă
î toa e, d, ate ţia i-a fost at asă de o pe e he foa te fa ilia ă de glez e. Da, glez ele
apa ţi eau se itoa ei ele. á pășit sp e ea și a apu at-o de aţ. E a spe iată de-a
binelea, dar am asigurat-o ă tot eea e oia de la ea e a o ila ea. á he at u ta i
și ea -a o dus sp e lo ul î a e p iete ii ei î i depozitase ă o ilie ul. Î t -o si gu ă zi,
i agi aţia ea găsise eea e fo ţele de poliţie ale î t egului dita ai o aș și i estigato i
particulari n-au putut afla ti p de săptă i.” ...R.O.

á eastă doa ă u oștea se etul i agi ă ii î ai te de a apela la poliţie, da

imaginarea – î iuda i po ta ţei sale – a fost uitată, dat fii d faptul ă ate ţia e a fi ată
asup a faptelo . Totuși, eea e aţiu ea a eşuat î a găsi p i fo ţă, i agi a ea a găsit fă ă
efort. Ni i u pe sistă – i lusi si ţul lipsei – fă ă supo tul său i agi a . I agi du-şi
ă stătea î p op iul ei s au , î p op ia ei a e ă, î o ju ată de tot o ilie ul ei, ea a
retras suportul imaginar pe care-l dăduse si ţului pie de ii sale; ia p i a eastă s hi a e,
şi-a e upe at o ila pie dută şi a e e it a asă.

I agi aţia ta este el ai eati ă d îţi i agi ezi lu u ile aşa u le do eşti a fi,
o st ui d o e pe ie ţă ouă di t -un vis fantastic. Pentru a construi un asemenea vis
fa tasti î i agi aţia sa, F.G. şi-a adus î s e ă toate si ţu ile – ăzul, auzul, ati ge ea,
i osul, hia şi gustul. Iată po esti ea ei:

„Î ă di opilă ie a isat să izitez lo u i î depă tate. I diile de Vest î i ap i deau

fa tezia ai u sea ă şi ă desfăta î se ti e tul de a fi î t -ade ă a olo. Visele su t
i u at de e ostisitoa e şi, a adult, a o ti uat să- i isez isele, ă i -aveam bani ori
timp să le fa ‚să se ade e eas ă’.
á ul t e ut a aju s la spital, e esit d o ope aţie. áuzise î ăţătu ile tale şi, î
pe ioada de e upe a e, a hotă t să-mi intensific visul treaz favorit, din moment ce
a ea at ta ti p li e .
Am scris chiar companiei Alcoa Steamship Line, soli it du-le pliante gratuite de
ălăto ie şi -a ad it î studie ea a ă u ţită a lo u easu ile, aleg du- i asul şi
a i a şi ele şapte po tu i pe a e do ea el ai ult să le izitez.
Î i î hidea o hii şi, î i agi aţie, păşea pe pasa ela a ei şi si ţea iş a ea
apelo î ti p e a ele pa he ot îşi fă ea d u p i o ea ul li e .
 Auzeam zgomotul surd al valurilor lovindu-se de a gi ile apo ului, si ţea ăldu a
a u i dă a soa elui t opi al pe faţă şi i osea şi gusta ae ul să at î ti p e a iga
prin apele albastre.
P eţ de o săptă ă î t eagă, eţi ută pe patul de spital, a t ăit li e a şi fe i ita
e pe ie ţă de a fi de fapt pe a el as. ápoi, u o zi î ai te de a ă e te a, a î pa hetat
plia tele alea olo ate şi a uitat de ele.
Două lu i ai t ziu, a p i it o teleg a ă de la o age ţie de pu li itate e-mi
spu ea ă e a ştigătoa ea u ui o u s. Mi-a a i tit ag ă pusese u upo de
concurs u te a lu i ai de e e la supe a ketul de l gă i e, da uitase o plet
de asta. C ştigase a ele p e iu, a e – minunea minunilor – ă fă ea e efi ia a unei
oazie e p i Ca ai e spo so izată de Alcoa Steamship Line.
Da i u ea u se op ea a olo. To ai a i a î a e a lo uit şi p i care m-am
pli at i agi a t ză use pe patul de spital î i fusese epa tizată ie. Şi, pe t u a fa e
o po este i edi ilă şi ai g eu de ezut, a a igat e a t pe a a pe a e o alesese –
a e a op it u î u ul, i î toate ele şapte po tu i pe a e do ea să le izitez!” ...F.G.

„á ălăto i e p i ilegiul, u al elo ogaţi, i, al elo u i agi aţie.” [Stephen Berrien

Sta to , „The Esse tial Life”,
 CAPITOLUL 7
STĂRI
„A easta e o epo ă î a e sta ea hotă ăşte o o ul oa e ilo ,
nu norocul hotă ăşte sta ea.” — Sir Winston Churchill

Oa e ii îşi prives stările ult prea ult a efe te şi u sufi ie t drept auze. Stă ile
su t a ti ităţi i agi ati e fă ă de a e i io eaţie u e posi ilă. Spu e ă su te fe i iţi
pe t u ă e-am atins scopul; u ealiză ă p o esul fu ţio ează la fel de i e î di e ţie
i e să – ă e ati ge s opul to ai fii d ă e-a asu at se ti e tul fe i it al do i ţei
î pli ite.

Stă ile u su t u ai ezultate ale î p eju ă ilo ieţii oast e; ele su t şi auzele
a elo î p eju ă i. Î „Psihologia e oţiilo ”, p of. Ri ot s ie, „O idee a e e u ai o idee
u p odu e şi u fa e i i ; ea a ţio ează u ai da ă e si ţită, da ă e î soţită de o sta e
efi a e, da ă t ezeşte te di ţe, adi ă, ele e te ot i e”.

Doamna din po esti ea u ătoa e a t ăit at t de efi ie t se ti e tul do i ţei sale

î pli ite, î t şi-a t a sfo at sta ea î t -u at i ut al opţii – p i s î t -un vis delicios.
„Cei ai ulţi di t e oi ites po eşti u z e, da u toţii şti ă fa teziile alea
desp e ogăţii şi o oa e e ăsu ate su t u ai pe t u ei foa te ti e i. Da aşa să fie,
oa e? V eau să-ţi o es desp e e a incredibil de minunat ce mi s-a î t plat p i
pute ea i agi aţiei ele – şi eu u su t ‚t ă ă’ î a i.
T ăi î t -o epo ă e u ede î ăs o i i o i agii, şi totuşi, tot e aş fi putut ea î
cele mai fantastice vise ale mele mi s-a dat p i si pla utiliza e a ele e p opo ăduieşti tu –
ă ‚i agi a ea eează ealitatea’ şi ă ‚t ăi ea’ ‚si ţi ea’ e se etul i agi ă ii.
Î pe ioada î a e i s-a î t plat a est i u at lu u, e a fă ă se i iu şi u
a ea o fa ilie la a e să apelez pe t u supo t. á ea e oie a de toate ele. Pe t u a
găsi u jo de e t a ea e oie de o aşi ă de ale gat şi, deşi a ea o aşi ă, e a at t de
p ăpădită î t e a gata să se desfa ă î u ăţi. Î t ziase u hi ia; u a ea hai e
pot i ite pe t u a e ge la i te iu i, ia î ziua de azi u e defel a uza t pe t u o fe eie
de de a i să-şi aute de lu u de o i e fel. Co tul eu a a e a ap oape epuizat şi u
a ea i i u p iete sp e a e să ă î to .
Da pa ti ipase la î t u i ile tale de ap oape u a şi dispe a ea -a silit să-mi pun
i agi aţia la î e a e. Î t -ade ă , u a ea i i de pie dut. á fost fi es , ed, să î ep
p i a ă i agi a a d tot e î i t e uia. Da î i t e uiau at t de ulte lu u i şi î t -o
ase e ea s u tă ăsu ă î t -am trezit gata-o osită î to i d lista şi, d a
te i at, e a at t de e oasă ă i i u putea să do .
Î t -o sea ă, te-am auzit povestind despre un artist care a prins ‚se ti e tul’, sau
‚ u tul’, u îi spu eai tu, de ‚aşa-i ă-i i u at?’ î e pe ie ţa sa pe so ală.
 á î eput să apli a eastă idee î azul eu. Î lo să ă gâ des la şi să-mi
imaginez fiecare articol care- i t e uia, a î e at să aptez ‚se ti e tul’ ă e a
i u at i se î t plase – u i e, u săptă a iitoa e – i hia a u . Î i spu ea
ia şi ia , î ti p e ado ea , ‚Nu-i aşa ă-i i u at? Ce a fa tasti i se î t plă hia
a u !’. Şi, ado i d, si ţea aşa u -aş fi si ţit î t -o astfel de î p eju a e.
á epetat a ea a ţiu e i agi a ă î soţită de t ăi ea ei ti p de două lu i, noapte de
oapte şi, î t -o zi de î eput de o to ie a î t l it u a i pe a e u-l ăzuse de lu i
u e şi a e mi-a spus ă u a să ple e î t -o ălăto ie sp e Ne Yo k. T ăise î New York
u ulţi a i î ai te şi a o it desp e o aş p eţ de te a i ute, după a e e-am
sepa at. á uitat o plet de i ide t. O lu ă ai t ziu, ă atul ăsta î i su ă la uşă şi pur
şi si plu î i pu e î ă u e de două ii i i sute de dola i pe u ele eu. După e
mi-a e e it di şo ul i iţial de a- i fi ăzut u ele pe u e u at t de ulţi a i,
po estea a e î epea să se desfăşoa e î i pă ea u is. á ea legătu ă u un prieten pe
care nu-l ăzuse şi de a e u ai auzise de peste de a i. P iete ul ăsta di t e utul
eu, afla a u , a de e it foa te ogat î a eşti douăze i şi i i de a i. Cu oşti ţa
oast ă o u ă, ea a e- i adusese e ul, îl î t l ise di î t pla e î ti pul izitei sale
î Ne Yo k u o lu ă î u ă. Î ti pul dis uţiei, a po e it de i e şi, di oti e pe a e
n-a ea să le u os ă i i i p ă î zi de azi u -a ăutat pe so al şi i i eu -am
î e at să-l contactez), acest vechi priete a hotă t să î pa tă u i e u st op di
marele lui avut.
Pe pa u sul u ăto ilo doi a i, a p i it lu a , de la i oul a o atului său, e u i
at t de ge e oase î t u u ai ă i-au acoperit fiecare necesitate a traiului zilnic, dar a
ai şi ă as di pli pe t u toate elelalte d ăgălăşe ii ale ieţii: o aşi ă, hai e, u
apa ta e t spaţios – şi, el ai f u os di t e toate lu u ile, faptul ă u ai e a e oită
să- i știg p i ea de zi u zi.
Lu a t e ută a p i it o s isoa e şi te a h tii notariale ce trebuiau semnate, care
e tifi au o ti ua ea a estui e it lu a p ă la sf şitul ieţii ele!” ...T.K.

„Da ă e u ul se î ăpăţâ ează î e u ia lui,

El de i e î ţelept.” — William Blake

Sir Winston e î dea ă să a ţio ă î asu pţia ă deja a e eea e ăută , „să
e î suşi o alitate, da ă u o a e ” Willia Shakespea e, „Ha let” . Nu e acesta oare
se etul „ i a olelo ”?
Astfel, slă ă ogului i s-a spus să se idi e, să-şi ia patul şi să u le – să a ţio eze
e tal a şi d a fi fost vindecat [Matei 9:1-8; Marcu 2:1-13; Luca 5:18-25; Ioan 5:1-17];
ia d a ţiu ile i agi aţiei sale au o espu s a ţiu ilo pe a e le-a fi fă ut fizi de a fi
fost vindecat – el s-a vindecat.

„á easta este o po esti e desp e a e u ii a spu e ă ‚s-a fi î t plat de la si e,

o i u ’, da ei e o o iti u ate ţie o afla oti e de a ădea pe g du i.
 Î epe u u a î u ă, d ple a di Los á geles pe t u a- i izita fii a î Sa
Francisco. Î lo ul fetei e eu fe i ite pe a e o ştia , a găsit u a î t -o sufe i ţă
p ofu dă. Ne u os d auza du e ii sale şi edo i d să î t e , a aşteptat p ă e i-a
spus ă e î t -u a e e az fi a ia şi îi t e uiau t ei ii de dola i i ediat. Nu su t o
fe eie să a ă, da u putea fa e ost de at ta u e a foa te epede. Cu os du-mi
fata, ştia şi ă u a fi a eptat, o i u . M-a ofe it să î p u ut su a asta pe t u ea,
da a efuzat şi, î s hi , i-a e ut să o ajut ‚aşa u ştia eu’… se efe ea la utiliza ea
i agi aţiei ele, fii d ă i-am spus adesea desp e î ăţătu ile tale şi u ele di t e u i tele
mele au atins-o acolo unde trebuia.
Ne-a pus i ediat de a o d asup a a estui pla , o e i d ă ă a ajuta să o ajut.
á hotă t asup a u ei s e e i agi a e pe a e o putea p a ti a a două şi a e
i pli a ‚să ede ’ a i e i d sp e ea di toate di e ţiile. á si ţit a i u g d sp e ea
di fie a e olţişo , p ă e ea e a î ijlo ul u ei ‚ ă i’ de a i, da a fă ut asta u ai
u se zaţia de ‚ u u ie’ pe t u toată lu ea şi u e-a g dit defel la ‚ u ’, u ai şi
numai la fericirea tuturor.
Ideea pă ea ă a î sufleţit-o şi su t sigu ă ă ea e espo sa ilă pe t u eea e s-a
î t plat te a zile ai t ziu. Catego i , e e ise la sta ea fe i ită şi pli ă de î ede e
a e îi e a atu ală, deşi u e ista i io do adă ă a e i deo a dată eo lăscaie spre ea.
ápoi eu a ple at î apoi, sp e Est.
C d a aju s a asă, i-a su at a a o ‚t ă ă’ ado a ilă de ouăze i şi u u de
ani), care mi-a e ut să i să o ăd i ediat. Voia o zi de odih ă, da ea u ai putea să
aştepte; t e uia să i i ediat. Fi eşte ă -a dus şi, după e -a salutat, mi-a pus î
ă u e de t ei ii de dola i pe u ele fetei ele! Î ai te de a putea des hide gu a,
mi-a dat î ă t ei e u i e totalizau o ie i i sute de dolari pentru copiii fiicei mele.
Moti aţia ei? Mi-a e pli at ă a hotă t us , u ai u o zi î ai te, să dea e a ea li hid
elo pe a e îi iu ea t î ă ai e a ‚ai i’, să u oas ă u u ia lo d o p i i!
S-a fi î t plat o i u ? Nu – nu î felul a esta. Nu la te a zile după e oia
dispe ată a fii ei ele şi apoi a t a sfo ă ii sale uşte. Ştiu ă gestul ei i agi a a
de la şat a eastă s hi a e i u ată – adu d u u ai o a e u u ie elui a e
p i eşte, da şi elui a e dă.
P.S. …áp oape ă a uitat să adaug ă, p i t e e u ile u at ta ge e ozitate ofe ite,
u ul e a pe t u i e, î su ă de t ei ii de dola i!” ...M.B.
Posi ilităţile e ă gi ite e se des hid p i e u oaşte ea s hi ă ii di e ţiei
i agi aţiei su t u ade ă at fă ă ăsu ă. Nu su t li ite. Piesa ieţii este o a ti itate
i agi a ă î a e adu e lu u i sp e fii ţă p i stă ile oast e, ai deg a ă de t p i
a ţiu ile oast e fizi e. Stă ile at t de is usit ălăuzes toate ele sp e ele pe a e le
afi ă, î t se poate spu e ă ele eează î p eju ă ile ieţii şi di tează e e i e tele.
Sta ea do i ţei î pli ite este a eea e e î alţă u uşu i ţă de pe ţă ul si ţu ilo , u de
su te de o i ei a o aţi. Da ă su te o ştie ţi de sta e şi u oaşte a est se et al
i agi ă ii, pute de la a ă tot eea e sta ea oast ă afi ă se a ade e i.
 Po esti ea e u ează este a u ei a e e a euşit să e ţi ă o sta e apa e t
„ju ăuşă”, e a dus la ezultate uluitoa e.

„Sigu ai auzit de ‚lea ul ă es ’ al egilo . á u e, da ă u eg e u pă at, a

dispă ea. Ştia po estea asta di opilă ie, da a ia d a as ultat p edi ile tale a
ealizat ade ă ul as u s î supe stiţia aia. Băiatul eu, u flă ău de ze e a i, a ea ulţi
egi a i şi u ţi pe pi ioa e e-i provocau iritaţii a e l-au hi uit a i de zile. á hotă t ă
oua ea ‚pe spe ti ă’ a putea fi folosită î ajuto ul lui. U fiu a e ultă î ede e î
a a lui di p i ipiu, aşa ă l-a î t e at da ă i-a plă ea să s ape de egi. á zis epede
ă ‚da’, da u oia să ea gă la do to . I-a e ut să joa e u i jo u i e, adi ă, eu îi
oi plăti o su ă de a i pe t u fie a e eg. I -a o e it de i u e; a spus ă ‚ u edea
cum ar putea pierde la jocul ăsta’. á aju s la u p eţ o e a il, a ezut el, şi apoi i-am
spus, ‚á u a, ezi ă-ţi dau a i u i pe t u egii ăia; u ai su t ai tăi. Nu ţii e u-i al
tău, aşa ă u ai poţi păst a egii. Vo dispă ea. Poate lua o zi, două, o i o lu ă; da ţi e
i te ă i-a u pă at şi a u î i apa ţi ie’.
Băiatul eu a fost î tat de jo ul ost u şi ezultatele pa a fi e a e iteşti î ă ţi
de ăji p ăfuite. Da , ede- ă, î ze e zile, egii au î eput să adă şi, la apătul lu ii, toţi
egii de pe o pul lui au dispă ut o plet!
E şi o o ti ua e a a estei po esti i, fii d ă a u pă at egi de la ulţi oa e i. Şi ei
au ezut ă-i a uza t şi i-au a eptat ei i i sau ze e e ţi pe t u u eg. Î fie a e
az, egul a dispă ut – da , î ealitate – u ai u si gu o ă ede d îi spu ă
u ai şi u ai i agi aţia lui a î depă tat egii. á el o e t ă ul eu fiu.” ...J.R.

O ul, i agi du-se pe si e î t -o sta e, ia asup a sa oadele a elei stă i. Da ă u se

i agi ează î a ea sta e, a fi eş i lipsit de oade.

Marele mistic irlandez A.E. [George William Russell] a s is î „The Candle of Vision”
[„Fla ă a iziu ii”]: „á de e it o ştie t de u g a i e ou, o i ăspu s, al p op iilo
ele stă i î î p eju ă i e pă eau de ai i î ai te de es hi at î stato i ia lo … Putea
p ofeţi după apa iţia u ei oi stă i î lău t ul eu ă, fă ă să aut, a ea să- t l es
u d oa e i de u a u it a a te – şi apoi îi î t l ea . Chia şi lu u ile eî sufleţite
e au î pute ea pot i i ilo a esto a”.

Da o ul u t e uie să aştepte a să apa ă oi stă i î lău t ul lui; el poate ea stă i

fe i ite la o a dă.
 CAPITOLUL 8
PRIN OGLINDĂ
„U o e pe sti lă p i eşte,
Pe ea îşi poate o hiul ostoi;
Ori da ă ea, p i ea păşeşte,
Şi-apoi spre paradis poate privi.”
— George Herbert [„The Elixir”]

Obiectele, pentru a fi percepute, t e uie ai î t i a ele să păt u dă î t -u fel î

creierul nostru; dar noi nu suntem – din cauza asta – î p eu aţi u ediul ost u. Deşi
o ştie ţa e fi es e t ată asup a si ţu ilo şi de o i ei e li itată de a estea, o ului îi
este u puti ţă să t ea ă de fi aţia si ţu ilo sale î t -o st u tu ă i agi a ă pe a e el o
î hipuie şi pe a e o o upă î totalitate, astfel î t e ai ie şi ai e epti ă de t ea
asup a ă eia si ţu ile sale „stau aţi tite”. Da ă a est lu u u a fi ade ă at, o ul a fi u
si plu auto at e efle tă iaţa, fă ă a o i flue ţa eodată. Omul, a e este î totalitate
i agi aţie, u e hiriaşul reierului, i proprietarul; el u t e uie să se ese eze î faţa
apa e ţei lu u ilo ; el poate t e e de la o ştie ţa pe epti ă la ea o epti ă.

á eastă a ilitate, de a t e e de st u tu a efle ti ă e a i ă a si ţu ilo , este ea ai

a e des ope i e pe a e o poate fa e o ul. Dez ăluie o ul a e t u al i agi ă ii u
pute i de i te e ţie e-i î găduie să odifi e u sul e e i e telo o se ate, e g d di
su es î su es p i t -o se ie de t a sfo ă i e tale î si e î suşi.

Ate ţia, ful de la e al i agi ă ii, poate fi o i at asă di afa ă, u de si ţu ile stau
aţi tite, o i di e ţio ată oit di lău t u şi, p i si ţu i, să aju gă sp e do i ţa î pli ită.

Pe t u a t e e de la o ştie ţa pe epti ă, sau lu u ile aşa u pa , la o ştie ţa

o epti ă, sau lu u ile aşa u a t e ui să fie, i agi ă t ai iu şi ai aido a- ieţii
posibil e a edea, auzi şi fa e da ă a fi p eze ţi fizi şi da ă lu u ile aşa u a t e ui
ele să fie a fi e pe i e tate fizi şi pa ti ipă i agi ati la a ea s e ă.

Po esti ea u ătoa e o eşte desp e i e a a e „a t e ut p i ogli dă” şi a upt

la ţu ile a e o ţi tuiau.

„á u doi a i a fost dusă la spital, î situaţia î a e heagu i de s ge i-au afectat

se e î t egul siste as ula , p o o d î tă i ea a te elo şi a t ită. Se î t plase e a u
u e di apul eu şi a ea şi ti oida ă ită. Do to ii u se puteau pu e de a o d
asup a auzelo a estei o diţii şi toate t ata e telo lo e au o plet eefi ie te. á fost
silită să e u ţ la a ti ităţile ele o iş uite şi să ă î pat ea ai a e pa te a
ti pului. Î i si ţea o pul, de la şoldu i la degete, a şi d e a st s legat u s e;
nu- i putea pu e pi ioa ele pe podea fă ă a pu ta io api elasti i g ei, p ă la şold.
 Ştia te e a desp e î ăţătu ile tale şi î e a di g eu să apli di ele e
auzisem, da , pe ăsu ă e o diţia ea se ag a a şi u ai putea pa ti ipa la
o fe e ţie ile tale, oho eala ea s-a ad it. Î t -o zi, un prieten mi-a trimis o vedere ce
î făţişa o plajă ado a ilă a o ea ului. I agi ea e a at t de f u oasă î t a p i it şi a
p i it p ă e a î eput să- i adu a i te de zilele de a ă di t e ut, petrecute cu
pă i ţii la a e. Pe t u o lipă, ilust ata pă u a se a i a şi u şu oi de a i ti i u i e
î să i i-au ă ălit p i i te. á si ţit ati ge ea tălpilo ele goale pe isipul ud şi ta e;
a si ţit apa e e t e du- i p i t e degete şi a auzit io i ea alu ilo e se iz eau de
ţă . á eastă a ti itate i agi a ă a fost at t de pli ă de satisfa ţii pe t u i e î t a
o ti uat, lu gită î pat, să- i i agi ez s e a asta i u ată zi după zi, a o săptă ă.
Î t -o di i eaţă, a ut să ă ut de pe pat pe o a apea şi a dat să ă idi ,
d, a fost up i să de o du e e at t de u tă ă i-a pa alizat î t egul o p. Nu
putea i i să ă aşez, i i să ă î ti d. Du e ea asta te i ilă a du at ai i e de u
i ut, da d a î etat – e a li e ă! Pă ea a şi d toate s ele e-mi sugrumau
picioarele fusese ă tăiate. Î t -o lipă e a î lă ţuită; î lipa u ătoa e e a li e ă. Nu
g adual, i i sta ta eu.” ...V.H.

„Că i u lă pi edi ţă, u p i ede e.” — 2Corinteni 5:7

C d u lă p i ede e, e u oaşte d u ul după o ie tele pe a e le ăd o hii

noşt i. C d u lă p i edi ţă, e o do ă iaţa după s e ele şi a ţiu ile pe a e
u ai i agi aţia le ede.

O ul pe epe p i O hiul I agi aţiei sau p i Si ţ. Da su t posi ile două atitudi i

e tale asup a pe epţiei, efo tul i agi ati eati , care se î t l eşte u u ăspu s
i agi ati , sau „fi a ea” ei agi ati ă a o hiului, a e doa efle tă.
Omul a e î lău t ul său p i ipiul ieţii şi p i ipiul o ţii. U ul este i agi aţia
construindu-și st u tu ile sale i agi a e di ise ge e os de fa teziste. Celălalt este
i agi aţia o st ui du-şi st u tu ile i agi a e di i agi i efle tate de tul e e al
faptelo . U ul eează. Celălalt pe petuează.

O ul tre uie să adopte fie alea redi ţei, fie alea vederii. Î ăsu a î a e o ul
o st uieşte di ise fa teziste, el e iu; şi, astfel, dez olta ea a ilităţii de a t e e p i
ogli da efle i ă a si ţu ilo este î ogăţi ea ieţii. Î sea ă ă, li it d i agi aţia la
„fi aţia o hiului” asup a ogli zii efle i e a si ţu ilo e să ă i e a ieţii.

Sup afaţa a ăgitoa e a faptelo efle tă ai deg a ă, nu dez ăluie, de ii d sau

lo d „O hiul I agi aţiei” de la ade ă ul a e-l eli e ează pe o [Ioan 8:32]. „O hiul
I agi aţiei”, de u e î văluit, priveşte spre eea e tre uie să fie, u spre eea e este.
Oric t de fa ilia ă a fi s e a asup a ă eia se op eşte p i i ea, „O hiul I agi aţiei” poate
ză i e a e ai ăzut.
 Nu ai şi u ai a est „O hi al I agi aţiei” este el a e e poate eli e a de fi aţia
si ţu ilo asup a lu u ilo di afa ă a e e do i ă o plet e iste ţa o iş uită şi e
e ţi e aţi tiţi asup a ogli zii efle i e a lu u ilo .

Este posi il să t e e de la gâ di ea la la gâ di ea di ; da p o le a u ială ă e

gâ di ea di , adi ă, e pe i e ta ea stă ii, ă i a ea e pe i e ta e î sea ă unificare; î
timp ce gâ di ea la este e eu su ie t şi o ie t – i di idul e g deşte şi lu ul la a e se
g deşte.

Abandonarea sinelui; lepădarea de si e. A esta este se retul. T e uie să e

a a do ă pe si e stă ii, î d agostea oast ă pe t u sta e şi, fă d asta, să t ăi iaţa
stă ii şi u î o ti ua e sta ea oast ă p eze tă. I agi a ea pu e stăp i e pe iaţa stă ii
şi se ofe ă pe si e e p esiei ieţii a elei stă i.

C edi ţă plus Iu i e î sea ă dă ui e de si e. áuto-î pute i i e. Nu e pute dă ui

pe oi î şi e la e u iu i . „Nu ai fi fă ut i i da ă u l-ai fi iu it” „Pe t u ă iu eşti
toate ele e su t şi i i u u giseşti di ele e ai fă ut, ă da ă ai fi u ât u lu u, u l-ai
fi plăs uit”, Ca tea î ţelep iu ii lui Solo o : . Şi pe t u a fa e ie o sta e, t e uie să
de e i a ea sta e. „T ăies , da u eu, i Du ezeu t ăieşte î i e: şi iaţa pe a e o
t ăies a u î t up o t ăies î edi ţa lui Du ezeu, a e -a iu it şi S-a dat pe Sine
î suşi pe t u i e” „M-a ăstig it î p eu ă u H istos; şi u eu ai t ăies , i H istos
t ăieşte î i e. Şi iaţa de a u , î t up, o t ăies î edi ţa î Fiul lui Du ezeu, Ca e -
a iu it şi S-a dat pe Si e î suşi pe t u i e”. Galate i : .

Dumnezeu l-a iu it pe o , eaţia Sa, şi a de e it o î edi ţa ă a est a t de

dă ui e de si e a t a sfo a eatul î eato .
T e uie să fi „pastişo i ai lui Du ezeu, a işte opii d agi” „u ăto i ai lui
4

Du ezeu, a işte fii iu iţi, Efese i : şi să e dă ui la eea e iu i , aşa u

Dumnezeu Care ne-a iubit S-a dă uit pe Si e ouă. T e uie SĂ FIM sta ea pe t u a
experimenta starea.

Ce t ul i agi ă ii o ştie te poate fi utat şi ele e su t a u si ple do i ţe –

a ti ităţi i agi a e dis ete – pot fi aduse astfel î ate ţia fo alizatoa e şi păt u se.
Păt u de ea e î edi ţează a elei stă i. Posi ilităţile u o ase e ea s hi ă i ale
e t ului i agi ă ii su t uluitoa e. á ti ităţile i pli ite su t pe de-a-ntregul fizice. Mutarea
e t ului i agi ă ii u se p odu e p i iş a e î spaţiu, ci printr-o schimbare a lucrului de
a e su te o știe ţi. Li itele lu ii si ţu ilo ep ezi tă o a ie ă su ie ti ă. át ta
e e t si ţu ile o se ă, O hiul I agi aţiei este de iat de la ade ă .

4
(Rar; depr.) Pe soa ă a e pastișează. – Din fr. pasticheur; PáSTIȘÁ, pastișez, vb. I. Tranz. (Depr.) á ealiza o pastișă; a i ita, a
copia. – Din fr. pasticher; PáSTÍȘ//Ă ~e f. C eaţie a tisti ă, î spe ial lite a ă, î a e se i ită te ati a, stilul și a ie a u ui auto
u e u e , opie, i itaţie. G.-D. pastișei /<fr. pastiche.
 Nu aju ge departe da ă u „lăsă să trea ă”. Doamna di ele e u ează „a lăsat
să t ea ă” şi ezultatele au fost i ediate şi i a uloase.

„Îţi ulţu es pe t u ‚ heia de au ’. Mi-a scos fratele din spital, din sufe i ţă şi
probabil de la moarte. Fii d ă e a î faţa u ei a pat a ope aţii, u sla e şa se de
e upe a e, e a foa te î g ijo ată şi î e a să foloses e a î ăţat desp e I agi aţia
ea, ai î t i -a î t e at e oia f atele eu u ade ă at: ‚V ea să o ti ue î a est
t up sau do eşte să se eli e eze de el?’, ia î t e a ea s-a tot ăsu it î i tea ea şi
deodată a si ţit ă a do i să o ti ue să-şi e odeleze u ătă ia, eea e şi fă ea î ai te
de a aju ge î spital. Ştia ă î t e ă ii ele i se ăspu sese, aşa ă a î eput să i agi ez
din acel punct.
Î e d să- i ‚ ăd’ f atele o upat cu remodelarea, m-a t ezit deodată, ţi d de
spăta ul u ui s au de u ătă ie pe a e îl folosise de ulte o i, ă ‚ e a’ s-a î t plat,
apoi e a l gă patul de spital al f atelui eu. á esta e a ulti ul lo î a e oia să fiu,
fizic sau mental, dar a olo e a şi a f atelui eu s-a miş at, a p i s st s de a ea şi
l-a auzit spu d, ‚Ştia ă ei e i, Jo’. E a o ă să ătoasă ea a e ă st gea,
fe ă şi sigu ă şi -a si ţit i u dată de u u ie d -a auzit spu d, ‚Totul e-n
egulă a u . Ştii asta’. F atele eu u a ăspu s, da a auzit la o o e a e-mi spunea,
‚á i teşte-ţi a eastă lipă’. ápoi pă ea ă -a t ezit, î apoi la i e a asă.
Asta s-a î t plat î oaptea după e a i t at î spital. á doua zi -a su at soţia lui
zi d, ‚E i edi il! Do to ul u poate e pli a, Jo, da u ai e e oie de ope aţie. E at t
de efă ut ă îl o e te a i e’. Lu ea u ătoa e f atele eu se î to ea la lu u şi e
pe fe t să ătos şi î zi de astăzi.” ...J.S.

Nu faptele – ci visele fanteziste e odelează ieţile. Ea n-a a ut e oie de usolă

pentru a-şi găsi f atele, i i de u elte pe a e să le uias ă, i u ai de „O hiul
I agi aţiei”. În lu ea si ţurilor vede eea e tre uie să vede ; î lu ea I agi aţiei
vede eea e vre să vede ; şi ăz d a el lu u, îl eă pe t u a lu ea si ţu ilo să-l
adă. Vede lu ea e te ioa ă auto at. á edea eea e e să ede e esită efo t
i agi ati oit şi o ştie t. Viito ul ost u este a ti itatea oast ă i agi a ă î a şul său
creativ.

Si ţul o u e asigu ă ă t ăi î t -o lu e solidă şi se si ilă, da a eastă lu e

apa e t solidă este – de fapt – i agi a ă de-a lu gul şi de-a latul.

Po esti ea u ătoa e do edeşte ă este posi il a i e a să t a sfe e e t ul

i agi ă ii, î t -un grad mai mi sau ai a e, la a i dista ţe, şi u u ai să fa ă asta fă ă
a se deplasa fizi , da şi să fie izi il pe t u alţii a e su t p eze ţi î a el pu t î spaţiu-
ti p. Şi, de-ar fi acesta un vis, atunci,

„E oa e tot e ede sau i se pa e

Doa u is î t -un alt vis?” [— Edgar Allan Poe]
 „áşezată î a e a ea de zi di San Francisco, mi-a i agi at ă su t î a e a de
zi a fiicei mele din Londra, Anglia. M-a î o ju at at t de o plet u a ea a e ă pe a e
o u oştea î a ă u t, î t -a t ezit ă su t fizi a olo. Fii a ea stătea l gă
şe i eul ei, u faţa î altă pa te. O lipă ai t ziu s-a î to s şi o hii oşt i s-au î t l it. á
ăzut o e p esie at t de uluită şi î f i oşată pe hipul ei ă şi eu -a tul u at şi i ediat
m-a egăsit î p op ia ea a e ă di San Francisco.
Ci i zile ai t ziu, a p i it o s isoa e par avion de la fiica mea, care- i s isese î
ziua e pe i e tului eu al ălăto iei i agi a e. Î i s ia a olo ă ‚ ă ăzuse’ aievea î
a e a ei de zi, a şi d aş fi fost a olo î a e şi oase. Î i ă tu isea ă fusese foa te
spe iată şi ă, î ai te de a putea o i, dispă use . Ceasul ‚ izitei’, aşa u îl i di a ea î
scrisoare, fusese exact acela la care mi-a î eput a ţiu ea i agi a ă, ţi d sea a de
fusul o a . Î i s ia ă îi spusese soţului ei desp e a eastă e pe ie ţă ui itoa e şi ă el o
ţi ea u a şi u ă să- i s ie i ediat, fii d ă, spu ea el, ‚Ma a ta t e uie să fi u it sau e
pe oa te’. Da eu u u ise , i i u ă p egătea de asta, i e a t se poate de ie şi
foa te î tată de a eastă e pe ie ţă i edi ilă.” ...M.L.J.

„Ni i u se poate făptui de ât a olo u de deja este, pe legea ea; u de este, î să?”
— Thomas Carlyle

O ul este î î t egi e I agi aţie. ástfel, o ul t e uie să fie a olo u de este el î

i agi aţia lui, fii d ă I agi aţia lui este el î suşi. I agi aţia este a ti ă î şi p i o i e sta e
de a e e o ştie tă. Da ă luă s hi a ea de o ştie ţă î se ios, posi ilităţile su t
incredibile. Si ţu ile î soţes o ul î t -o silită şi esf tă u u ie î eea e, de s-ar trezi
i agi ati , el a lăsa deopa te. Nu t e uie să e î f uptă di datele ofe ite de si ţu i.
S hi ă-ţi fo a ul o ştie ţei şi ezi e se- t plă. O i t de puţi e u i e tal, o
pe epe lu ea î t -u aspe t uşo s hi at. Co ştii ţa e de o i ei utată î spaţiu p i
iş ă ile o ga is ului fizi , da u t e uie să fie est i ţio ată de a estea.
Poate fi utată p i t -o s hi a e a eea de a e su te o ştie ţi.

O ul a ifestă pute ea I agi ă ii, ale ă ei li ite u pot fi defi ite. á ealiza ă
áde ă atul Si e – I agi aţia – u este e a î g ădit de li itele spaţiale ale t upului e de ea
ai a e i po ta ţă. Po esti ea p e ede tă do edeşte ă, atu i d î t l i pe i e a
î pe soa ă, áde ă atul Si e u t e uie să fie eapă at p eze t î spaţiu a olo u de este
o pul său. á ată, de ase e ea, ă pe epţia se zo ială poate fi pusă î apli a e şi di olo
de ijloa ele fizi e şi ă datele ofe ite de si ţu i e ezultă su t de a eeaşi atu ă a şi ele
a e se p odu î ti pul pe epţiei o iş uite. Ideea di i tea a ei a e a i iţiat î t egul
p o es e a u a la ă, a eea de a fi î lo ul u de t ăia fii a sa. Şi da ă a a a fost î t -
ade ă î a el lo , şi da ă fii a a fost de faţă, atu i ea t e uia să fie pe epti ilă fii ei.

Pute spe a să î ţelege a eastă e pe ie ţă u ai î te e i i agi ati i, u şi î ei

mecanici sau materiali. Mama a imaginat ‚altundeva’ ca fiind ‚aici’. Londra e a la fel de ‚ai i’
pe t u fii a e t ăia ‚a olo’ la fel u San Francisco e a ‚ai i’ pe t u a a de ‚a olo’.
 á ia da ă e t e e p i i te ă a eastă lu e a putea fi dife ită î ese ţă de eea e
si ţul o u e spu e ă e at t de e ide t. Blake s ie, „Nu î i o side O hiul Co po al
sau Vegetati ai ult de t o Fe east ă atu i d i e orba de Vedere. Privesc prin ea,
ia u u ea”.
á eastă p i i e p i o hi u u ai ă ută o ştie ţa sp e alte pă ţi ale „a estei
lu i”, da la fel de i e şi sp e „alte lu i”.
Astronomii t e uie ă a fi ut să ştie ai ulte desp e a eastă „p i i e p i o hi”,
a eastă ălăto ie e tală pe a e isti ii o p a ti ă at t de uşo …

Am trecut printr-u ţi ut al oa e ilo ,

U ţi ut al ă aţilo şi al fe eilo ,
Şi a auzit şi a ăzut lu u i atât de u plite,
Cu ălăto ii de pe pă â tul ăsta e e -au mai cunoscut.
[— William Blake, „The Mental Traveller” „Călăto ul u i tea” ]
Călăto ia e tală a fost p a ti ată de ă aţi şi fe ei t eziţi î ă di ele ai e hi
timpuri. Pavel ă tu iseşte, „Cu os u o î H istos, a e a u paisp eze e a i – fie î
trup, u ştiu; fie î afa ă de t up, u ştiu, Du ezeu ştie – a fost ăpit u ul a a esta p ă la
al treilea cer. Şi-l ştiu pe u astfel de o – fie î t up, fie î afa ă de t up, u ştiu, Du ezeu
ştie, ă a fost ăpit î ai şi a auzit u i te de espus, pe a e u se u i e o ului să le
g ăias ă” 2Corinteni 12:2-4 ş.u.

Pavel e spu e ă el e a a el o şi ă el a ălăto it p i pute ea i agi aţiei sau Hristos.

Î a eastă s isoa e a lui ăt e o i te i, le spu e: „Ce etaţi- ă pe oi î şi ă da ă su teţi î
edi ţă; î e aţi- ă pe oi î şi ă. Sau u ă u oaşteţi oi si gu i i e ă H istos Iisus este
î t u oi?” [2Corinteni 13:5]. Nu t e uie să fi „ o ţi” pe t u a e u u a de da u ile
spi ituale. „O ul este I agi aţie pe de-a- t egul şi Du ezeu este O ” [William Blake,
„Annotations to Berkeley”]. Ce etaţi- ă aşa u a fă ut a eastă a ă.

Sir Arthur Eddington spu ea ă tot e a e d eptul de a spu e desp e lu ea

e te ioa ă este ă e „o e pe ie ţă o u ă” pe a e o î pă ţi u alţii . Lucrurile sunt mai
ult sau ai puţi „ eale” î fu ţie de ăsu a î a e se pot î pă ţi u alţii o i u oi
î şi e u o altă o azie. Dar nu e i i ătut î uie.

Accept d defi iţia ealităţii dată de Eddington, de „e pe ie ţă o u ă”, po esti ea

de mai sus e la fel de reală a pă tul o i a o uloa e, fii d ă a fost î pă ţită at t de
a ă t şi de fii ă. Raza i agi ă ii e î aşa fel î t t e uie să ă tu ises ă u u os
limite, de-a fi, î p i i ţa a ilităţii sale de a ea „ ealităţi”.

Toate aceste povestiri ne a ată u si gu lu u – ă o a tivitate i agi ară e i pli ă

dori ţa î pli ită tre uie să î eapă î i agi aţie, di olo de evide ţa si ţurilor, î a ea
Călătorie e du e spre î depli irea dori ţei.
 CAPITOLUL 9
PĂTRUNDE ÎN
„Da ă Spe tato ul a păt u de î ad ul a esto i agi i î I agi aţia lui, a o dâ du-le din
Caleaş a de Fo a gâ dului său o te plati , de a putea… fa e p iete şi î soţito di t -
u a di a este i agi i ale i u ii, a e î totdeau a îi e să pă ăseas ă lu u ile pie itoa e
după u p ea- i e ştie , atu i el s-a idi a di Mo â tul său, atu i a î tâl i el
Mâ tuito ul î ăzduh şi atu i a fi fe i it.” — BLAKE

Imaginaţia se pa e ă u a fa e i i di eea e e p ă e u păt u de î

i agi ea do i ţei î pli ite. Oa e u sea ă ă a eastă „păt u de e” î i agi ea do i ţei
î pli ite u „Vidul de di olo de E iste ţă î a e, da ă se i t ă, se î o po ează î si e şi
de i e P te ” desp e a e o eşte Blake? Nu e oa e a easta ade ă ata i te p eta e a
po eştii iti e a lui áda şi a E ei? O ul şi e a aţia sa? Oa e u su t isele fa teziste ale
o ului E a aţia lui, E a lui î a e „se î să ţează pe si e î toţi Ne ii ei, aşa u se
toa ă u Soţ; ia ea de i e lo ul lui de sălășlui e şi g ădi a de şapteze i de o i oditoa e”?
[William Blake, „The Mental Traveller”]
Se etul eaţiei este se etul i agi ă ii – ai î t i do i d şi apoi î suşi du-ţi
se ti e tul do i ţei î pli ite p ă e isul fa tezist, „Vidul de di olo de E iste ţă”, este
păt u s şi „se î o po ează î si e şi de i e p te , u lo de sălăşlui e şi o g ădi ă de
şapteze i de o i oditoa e”. O se ă i e u Blake e î dea ă să păt u de î a este
i agi i. á eastă păt u de e î i agi e o fa e să „se î o po eze î si e şi să de i ă
p te ”. O ul, păt u z d î o sta e, o î să ţează şi o fa e să eeze eea e i pli ă
u iu ea. Blake e spu e ă a este i agi i su t „Ceţoase a elo a a e u sălăşluies î ele,
iete posi ilităţi; da a elo a a e le păt u d, pa si gu a su sta ţă…”.

Î d u sp e Coasta de Vest, -am op it î Chi ago pe t u a-mi petrece ziua cu ceva

prieteni. Gazda mea se recupera dintr-o oală se e ă şi do to ul său îl sfătuise să se ute
î t -o asă u u si gu etaj. ás ult du-l, a u pă at o asă u u si gu i el pe t u oile
sale nevoi; dar acum se o f u ta u faptul ă se pă ea ă u e istau u pă ăto i pe t u
u iaşa sa asă u t ei etaje. C d a sosit, e a foa te des u ajat. Î e d să-i explic legea
i agi ă ii o st u ti e gazdei ele şi soţiei sale, le-am spus povestea unei newyorkeze de
ază a e e ise să ă adă î legătu ă u î hi ie ea apa ta e tului său. Î t eţi ea u
apa ta e t o het î o aş da şi o asă la ţa ă, da e a a solut ese ţial pe t u ea să-şi
î hi ieze apa ta e tul de e a să-şi pet ea ă a a î p eu ă u fa ilia la ţa ă. [Neville
Godda d, „Pute ea Co ştii ţei”, Cap. , „Studii de az - ” .
Î a ii a te io i, apa ta e tul fusese î hi iat fă ă i io difi ultate î ă de p i ă a a,
de e e, da la e ea d e ise să ă o sulte, sezo ul su î hi ie ilo e a apa e t
î heiat. Deşi apa ta e tul t e use p i i ile u o age ţi i o ilia i p i epuţi, i e i u
pă ea i te esat î a-l ocupa. I-a spus e să fa ă î i agi aţia ei.
á fă ut, şi î ai puţi de douăze i şi pat u de o e, apa ta e tul e a î hi iat.
 Am explicat cu , p i folosi ea o st u ti ă a i agi aţiei sale, îşi î hi iase
apa ta e tul. La sugestia ea, î ai te de a e ge la ul a e î a ea sea ă î apa ta e tul
ei di o aş, şi-a i agi at ă e a î ti să î patul di asa ei de la ţa ă. Î i agi aţia ei, a ăzut
lu ea di asa de la ţa ă, şi u di apa ta e tul ei de la o aş. á i osit ae ul u al u at. á
dat at ta ealis a estei e pe ie ţe î t a ado it si ţi d ă e a la ţa ă de fapt.
Asta a fost î t -o joi-sea a. La o a ouă di i eaţa î s ăta e a u at, î i telefo a
de la asa ei de la ţa ă şi î i po estea u u hi iaş ideal, a e îi î depli ea toate e i ţele,
u u ai ă îi î hi iase apa ta e tul, da îl î hi iase u o diţia de a se putea uta hia
î ziua a eea.
á suge at p iete ilo ei să-şi o st uias ă o st u tu ă i agi a ă, aşa u fă use
a ea fe eie, şi a u e, să adoa ă i agi du-şi ă e au fizi î oua lo asă, si ţi d ă-şi
duse ă e hiul ă i . Le-am explicat u iaşa dife e ţă di t e a gâ di la imaginea noii lor
ase şi a gâ di din imaginea noii lor case. A gâ di la este o ărturisire ă u su t î ea; a
gâ di din ea este dovada ă su t î ea. Păt u de ea î i agi e dă su sta ţă i agi ii.
Mutatul lo fizi î oua asă a u a auto at.
Am explicat ă felul î a e a ată lu ea depinde numai de lo ul di a e p i eşte o ul.
Şi o ul, fii d „I agi aţie î î t egi e”, t e uie să fie a olo u de este el î i agi aţie.
á est o ept al auză ii u le-a pi at p ea i e, ă i le i osea a agie o i supe stiţii,
da au p o is ă o î e a.
á ple at sp e Califo ia hia î a ea oapte şi sea a u ătoa e, o du to ul t e ului
î a e ălăto ea i-a î at o teleg a ă. )i ea, „V dut asa astă- oapte”.
O săptă ă ai t ziu, î i s iau ă î hia sea a î a e eu pă ăsea Chi ago, s-au
cul at fizi î e hea lo asă, da e tal, î ea ouă, ăz d lu ea di a easta di u ă,
i agi du-şi u a „a ăta” lu u ile da ă asta a fi fost eal.
áu fost t eziţi hia î oaptea a eea di so a să li se spu ă ă se duse.

á ia d se păt u de î a eastă i agi e, d E a „este u os ută”, a ia atu i

e e i e tul dă uz a î lu e.

Do i ţa î pli ită t e uie plă ădită î i agi aţia o ului î ai te a e e i e tul să

poată e olua di eea e Blake u eşte „Vidul”.

Po esti ea u ătoa e do edeşte ă, p i uta ea fo a ului i agi ă ii sale, d a M.F. a

păt u s fizi a olo u de stă uise î a fi i agi ati .

„La s u t ti p după ăsăto ie, soţul eu şi u i e a o e it ă ea ai a e

do i ţă o u ă a du o a e a u a î Eu opa. á est o ie ti poate pă ea ezo a il
ulto a, da ouă – o st şi u ei sfe e de fi a ţe li itată – pă ea u u ai e ezo a il,
da o plet idi ol. Eu opa putea la fel de i e fi pe altă pla etă. Da auzise î ăţătu ile
tale, aşa ă a stă uit î a ado i î á glia!
De ce A glia î od spe ial, u pot spu e, poate u ai fii d ă ăzuse u fil e
prezenta zona din jurul palatului Buckingham şi -a î d ăgostit pe lo de a ea s e ă.
 Tot e a fă ut î i agi aţia ea a fost să stau tă ută l gă a ile po ţi de fie şi să
simt a ele e i de etal p i se st s î i ile ele î ti p e ad i a palatul.
Ti p de ulte opţi la d a si ţit o u u ie i te să de ‚a fi a olo’ şi ado ea î
a eastă fe i ită sta e. La s u t ti p, soţul eu a î t l it u st ăi la o pet e e e a e, o lu ă
ai t ziu, îi i te edia o u să dida ti ă la o a e u i e sitate. I agi ează-ţi e tuzias ul
eu d a aflat ă u i e sitatea e a î á glia!
Co st şi u ei sfe e li itate? După î ă o lu ă t a e sa átla ti ul şi difi ultăţile
noastre presupus insurmontabile s-au topit de pa ă -au e istat i iodată. á a ut a ul
ost u î Eu opa, u ul di t e ei ai fe i iţi di iaţa ea.” ...M.F.
Felul î a e a ată lu ea depi de î î t egi e de lo ul î a e stă o ul d p i eşte.
Şi o ul, fii d „I agi aţie î î t egi e”, t e uie să fie a olo u de este el î i agi aţie.

„Piat a pe a e -au ăgat-o î sea ă zidito ii, a easta s-a fă ut î apul u ghiului.”
[Psalm 117:22]
Piatra este Imaginarea.
Îţi fa u os ut a est se et şi te las să á ţio ezi sau să Re-á ţio ezi.

Asta-i estita piat ă

Ce-a t a sfo at î au totul:
Că i e a ati s şi a t e ut pe la Du ezeu
Nu poate fi mai prejos descris.
— George Herbert [„The Elixir”]

„Casa ea e e he, da e a ea. Voia e te io ul opsit şi i te io ul ede o at, deşi nu

a ea a i pe t u a î depli i eu ul di o ie ti e. Ne-ai spus să ‚t ăi ’ a şi d do i ţa
oast ă e deja ealitate, şi asta este e a t eea e a î eput să fa – i agi du-mi
e hea ea asă î t -o zug ă eală ouă, ou- o ilată, ou-de o ată şi tot restul. Am
păşit, î i agi aţia ea, p i a e ele ou- ede o ate. á păşit pe-afa ă, ad i d
zug ă eala p oaspătă; şi, la apătul a tului eu i agi a , a î at o t a to ului u e
pe t u plata i ediată. á păt u s u edi ţă î a eastă s e ă i agi a ă o i de te o i
putea î ti pul zilei şi î fie a e sea ă î ai te de a ado i.
Î două săptă i, a p i it o s isoa e e o a dată de la Lloyd's of London, care
ă a u ţa ă oşte ise şapte ii de dola i de la o fe eie pe a e u a î t l it-o
ni iodată! Îi u os use ag f atele u ap oape pat uze i de a i î u ă şi îi fă use u
i se i iu a u eo i isp eze e a i, d a est f ate îi u ise la oi î ţa ă şi ea î i
s isese e du-mi s-o ajut u işte fo alităţi, eea e a fă ut pe atunci. N-am mai auzit
de atunci de ea.
á u , iată- ă u u e pe t u şapte ii de dola i – ai ult de t sufi ie t pe t u a
a ope i ostul estau ă ii asei ele, plus ulte, ulte alte lu uşoa e pe a e i le
do ea .” ...E.C.A.
 „Cel e u i agi ează î t ăsătu i ai pute i e şi ai u e, şi î lu i ă ai pute i ă şi
ai u ă de ât poate edea o hiul său t e ăto şi u ito , u i agi ează defel.”
— Blake

Da ă i di idul u se i agi ează a fii d altul, sau altu de a, o diţiile şi î p eju ă ile
prezente ale ieţii sale o o ti ua să fie a eleaşi şi p o le ele lui se o pe petua, ă i
toate e e i e tele se eî oies si gu e di i agi ile o sta te ale sale. De el au fost
fă ute; p i el o o ti ua să fie; şi p i el pot î eta a fi.

Secretul auzării stă î montajul imaginilor — da , u u t de ate ţio a e —

o tajul t e uie să ai ă î ţeles; t e uie să i pli e e a o i u a du e la a tul eati —
Cu tul.
 CAPITOLUL 10
LUCRURI CARE NU SE VĂD
„...tot e se ede a fost fă ut di lu u i a e u se ăd.” — Evrei 11:3

„Isto ia u a ităţii, u fo ele ei de gu e a e, e oluţiile, ăz oaiele sale şi, de fapt,

idi a ea şi de li ul aţiu ilo , poate fi s isă î te e i de idi a e şi de li ale ideilo sădite
î i ţile oa e ilo .” — Herbert Hoover

„Se etul i agi ă ii este ea ai a e di t e p o le ele sp e ale ă o soluţii aspi ă

isti ul. Pute ea sup e ă, î ţelep iu ea sup e ă, e tazul sup e stau î depă tata soluţie
a acestui mister." — Douglas Fawcett

á efuza să e u oşti pute ea eati ă a a tivităţii i agi a e, i izi ile a omului, e

peste poate de a se o e ta. O ul, p i a ti itatea sa i agi a ă, lite al e te „ hea ă la
fii ţă ele e î ă u su t” [Romani 4:17]. P i a ti itatea i agi a ă a o ului, toate
lucrurile s-au fă ut, şi fă ă a eastă a ti itate, „ i i u s-a fă ut di e s-a fă ut” [Ioan 1:3].
O ase e ea a ti itate auzală poate fi defi ită a u o taj i agi a al i agi ilo
a e, odată p odu du-se, unele evenimente fizice invariabil apar. E ostul ost u să
o tă i agi ile u ui ezultat fe i it şi apoi să e î f ă de la a e ai a este a.
Eve i e tul u tre uie forţat, i tre uie să i se î găduie să se produ ă. Da ă i agi aţia
este si gu ul lu u a e a ţio ează sau a e „este” î fii ţele o e eşti aşa u edea
Blake), atunci „ u o şti i iodată da ă u u a a fost eo fe eie e ăl a p i teas
ea a e a po it a ea s hi a e su tilă di i ţile oa e ilo ” [William Butler Yeats].

á eastă u i uţă al ă zil i p i teas pe t u epoţi a ei. Ne s ie:

„Ăsta e u ul din acele lu u i a e î i dete i ă fa ilia şi p iete ii să spu ă, ‚pu şi
si plu u î ţelege ’. Ki a e a u doi a i şi ju ătate. á fost î g ija ea ti p de o lu ă
după e s-a ăs ut şi u a ai ăzut-o apoi p ă a ul t e ut, şi atu i, u ai ti p de
două săptă i. Totuşi, de-a lu gul a estui ulti a , î fie a e zi o lua î poală – î
i agi aţia ea – şi îi o ea şi o dez ie da .
Î a este a ţiu i i agi a e, t e ea peste toate lu u ile i u ate desp e Ki :
‚Du ezeu eşte p i i e; Du ezeu iu eşte p i i e’ et . La î eput, p i ea
ăspu s a de la u e eluş. C d a î eput u ‚Du ezeu eşte p i i e’ – ea
ăspu dea, ‚Eu’. á u – eu î ep şi ea o pletează î t eaga p opoziţie. U alt lu u a e s-
a î t plat, pe ăsu ă e t e eau lu ile, u o luam – î i agi aţia ea – î poală, a tot
es ut, ai a e şi ai g ea.
Kim n-a ăzut i i ă a eo poză u i e î tot a est ti p. Cel ult, putea fi
u ai u u e pe t u ea. á u , la o a u ită o ă î fie a e zi, după u î i spu ai ei, ea
î epe să o eas ă desp e i e – u ui a î spe ial – doa o eşte. U eo i o dă î ai te
ti p de eu eas; o i e ge la telefo şi se fa e ă su ă. Î o ologul său su t hestii de
ge ul: ‚Dida ea ă iu eşte. Dida ea i e să ă adă î fie a e zi’.
 Deşi eu ştiu e a fă ut î i agi aţie, ă pu e şi pe i e ult pe g du i.” ...U.K.

Toţi oa e ii i agi ati i ţes pu u i fa e e, ia toţi oa e ii pasi i, a e u au ieţi

pute i i agi ati e, ad p adă o ti uu ăjilo pute ii p i ilo .

Nu e eo fo ă î î t eaga atu ă a e să u fi fost p odusă şi să u fie susţi ută de

eo a ti itate i agi a ă. áşada , o i e s hi a e î a ti itatea i agi a ă t e uie să ezulte
î t -o s hi a e de fo ă o espu zătoa e. á i agi a o i agi e suplea tă pe tu u
o ţi ut edo it o i i sufi ie t î sea ă a o ea. De-a stă ui u ai î a ti itatea oast ă
i agi a ă ideală şi de u a apitula i sufi ie ţei, a oast ă a fi i to ia.

„C d a itit î ‚Seedti e a d Ha est’ ‚Săditul şi ulesul’, de a elaşi auto povestea

profesoarei a e, p i i agi aţia ei, î e izui ea zil i ă, a t a sfo at o ele ă di t -o
deli e tă î t -o fetiţă ado a ilă, a hotă t să ‚fa ’ e a î p i i ţa u ui ăiat de la ş oala
soţului eu.
á î şi a toate p o le ele i-a lua pagi i, ă i soţul eu u s-a mai confruntat
i iodată u u opil at t de difi il, u o situaţie fa ilială at t de o pli ată. Flă ăul e a
p ea t ă pe t u a fi e at i ulat, ia eilalţi p ofeso i efuzau să-l ai ă la o ele lo . Şi a să
se pu ă la toate apa , a a şi u i a a estuia p a ti ‚au a pat’ pe te e ul ş olii,
ăut d tutu o u ai ha ţă.
Voia să-l ajut pe ăiat, da , î a elaşi ti p, oia să- i ajut soţul. áşa ă, î fie a e
oapte, a o st uit două s e e î i agi aţia ea: î u a di ele, ‚ edea ’ u opil
perfect o al şi fe i it; î ea de-a doua, î i ‚auzea ’ soţul spu d, ‚Nu-mi vine-a crede,
d agă, da ştii, R. se o po tă a u ăiat o al a u , şi e a- pa adis fă ă fe eile alea
două p i p eaj ă’.
După două lu i de stă uit î jo ul eu i agi a , oapte după oapte, soţul eu a
e it a asă şi a spus, ‚E a- pa adis pe la ş oală’ – u hia a eleaşi u i te, da sufi ie t de
pe-ap oape pe t u i e. Bu i a se i pli ase î e a e o pu tase depa te de o aş, ia
a a o î soţise.
Î a elaşi ti p, u p ofeso ou a a eptat p o o a ea pe a e o ep eze ta R. şi, su
sup a eghe ea lui, a esta p og esa i u at sp e toate pe a e i le i agi ase .” ...G.B.
E i util să e agăţă de sta da de pe a e oi î şi e u le apli ă . Sp e deose i e de
Po tia, a e spu ea, „Pot ai uşo să î ăţ pe douăze i e e i e să fa ă de t să fiu u ul
di ei douăze i şi să- i u ez p op iile ele î ăţătu i” [William Shakespeare,
„Neguţăto ul di Ve eţia”].
G.B. şi-a u at p op iile ei î ăţătu i. E i edi il de uşo să iei a t de imaginea-
su stitut dezi a ilă şi să o a epţi, t ăi d î ase ă a ea ei.

„…M-a t i is să i de pe ei u i i a zd o ită, să p opo ăduies elo o iţi slo ozi e

şi elo p i şi î ăz oi li e tate…” — Isaia 61:1
 CAPITOLUL 11
OLARUL
„‚S oală şi i t ă î asa ola ului şi a olo îţi oi esti u i tele Mele!’. Şi a i t at eu î asa
ola ului şi iată, a esta lu a u oata şi asul pe a e-l fă ea ola ul di lut s-a st i at î â a
lui; da ola ul a fă ut di t -î sul alt as, u a ezut ă-i ai i e să-l fa ă."
— Ieremia 18:2-3

Cu tul t adus prin „Ola ” î sea ă I agi aţie. Di ate ialul pe a e alţii l-ar fi
a u at a e aifii d u de i i , o i agi aţie t ezită e odelează lu ul aşa u a
t e ui să fie. „Şi a u , Doa e, Tu eşti Tatăl ost u, oi su te lutul şi Tu ola ul, toţi lu ul
i ilo Tale su te !”, Isaia 64:8.
á eastă o epţie a eaţiei a lu a e a i agi aţiei, ia Do ul, Tatăl ost u, a
i agi aţia oast ă, e a du e ai depa te î ad ul iste ului eaţiei ai is usit de t
orice altă ălăuză.

Si gu ul oti pe t u a e oa e ii u ed î a eastă ide titate a lui Du ezeu d ept

i agi aţie o e eas ă este a ela ă u o să-şi asu e espo sa ilitatea pe t u te i il de
g eşita lo folosi e a i agi aţiei. I agi aţia Di i ă s-a pogo t la i elul i agi aţiei
o e eşti, pe t u a i agi aţia o e eas ă să se î alţe la I agi aţia Di i ă.

Psal ul spu e ă o ul a fost „ i şo at u puţi faţă de Du ezeu” – u u puţi

faţă de î ge i, aşa u g eşit t adu e e siu ea Regelui Ja es şi ele o â eşti . Î ge ii
su t dispoziţiile e oţio ale ale o ului şi astfel, se ito ii lui – ia u supe io ii săi, după
u e lă u eşte auto ul Epistolei ăt e e ei „Î ge ii oa e u su t toţi duhu i slujitoa e,
t i ise a să slujeas ă, pe t u ei e o fi oşte ito ii â tui ii?” (Evrei 1:14).

Imaginaţia este O ul áde ă at şi e u a u Du ezeu.

Imaginaţia reează, o servă şi tra sfor ă. I agi aţia este adi al eati ă d
toată a ti itatea i agi ati ă azată pe e o ie dispa e.

Imaginaţia este o se ati ă d a ti itatea ei i agi a ă este ali e tată u i agi i

fu izate î p i ipal de e o ie. I agi aţia este t a sfo ati ă d p o edează la
a iaţii ale u ei te e deja î desfăşu a e; d alte ează e tal u fapt al ieţii; d lasă
fapte î afa a e pe ie ţei a i tite o i adaugă e a î lo ul lo , da ă tul u ă a o ia do ită.
P i folosi ea i agi aţiei sale, a eastă t ă ă a tistă şi-a fă ut isul ealitate.

„Î ă de d a i t at î do e iul a tisti , i-a plă ut să fa s hiţe şi pi tu i pe t u

camere de opii. Totuşi, fusese des u ajată de sfătuito i şi p iete i a e e au ult ai
e pe i e taţi ‚î do e iu’ de t i e. Le plă ea u a ea, î i ad i au tale tul, da
spu eau ă u- i oi fa e i i e u e i i a e e p i ge ul ăsta de a tă.
 Î t -un fel, mereu si ţise ă le oi do di pe a ele – dar cum? Apoi, toamna
t e ută a auzit de p elege ile tale şi ţi-a itit ă ţile, după a e a hotă t să-mi las
i agi aţia să eeze realitatea pe care o doream.
Iată e a fă ut zil i : î i i agi a ă e a î tr-o galerie – e a o a e doză de
e tuzias î eea e ă p i ea – ia pe pe eţi at a ‚a ta’ ea – numai a mea (un vernisaj
exclusiv) – şi edea steluţe oşii pe ulte di t e pi tu i. ásta i di a faptul ă fusese ă
dute.
Iată e s-a î t plat: hia î ai te de C ă iu , a ealizat u plia t pe t u o p iete ă,
a e, î s hi , i l-a a ătat u ui p iete de-ai ei a e pat o a o gale ie î Pasade a. á esta
şi-a e p i at do i ţa de a ă î t l i – aşa ă a luat te a ost e di lu ă ile ele u
i e. De î dată e s-a uitat la p i a pi tu ă a spus ă i-a plă ea să- i ofe e ‚u e isaj
e lusi ’ î p i ă a ă.
Î sea a de des hide e, pe ap ilie, a apă ut u de o ato de i te ioa e ă uia i-a
plă ut e a ăzut şi i-a comandat un colaj pentru camera unui ăieţel – a e a apă ea şi î
u ă ul di septe ie al e istei Good Housekeeping î i lul ‚Casa á ului’ pe 1961.
Mai t ziu, î ti pul e isajului, a e it u alt de o ato a e i-a admirat munca
at t de ult î t -a î t e at da ă î i poate a a ja î t l i i u de o ato ii de i te ioa e
‚ a e t e uie’ şi u pat o ii de gale ii ‚ a e t e uie’, oa e i a e i-a u pă a şi p eze ta
lu ă ile la u i el supe io .
áp opo, e isajul a fost u su es fi a ia at t pe t u p op ieta ul gale iei t şi
pentru mine.
Lucrul inte esa t î legătu ă u asta este ă a eşti t ei oa e i au e it la i e ‚di
se i ’. Catego i , -a fă ut i i u efo t î ti pul ‚i agi ă ii’ ele de a o ta ta pe
i e i; da , a u , a pa te de o u ă e u oaşte e şi o piaţă pe t u lu ă ile ele. Şi ştiu
de-a u fă ă u ă de î doială ă u e istă ‚ u’ atu i d apli i se ios a est p i ipiu
o fo ă uia ‚i agi a ea eează ealitatea’.” ...G.L.

á pus Ola ul la î e a e şi i-a do edit eati itatea î e e uţie. Nu ai i tea le eşă

a eşua să se idi e la a eastă p o o a e. Pa el afi ă, „Duhul lui Du ezeu lo uieşte î
oi” [1Corinteni 3:16, Romani 8:9, 8:11, Iacov 4:5], acum, „Ce etaţi- ă pe oi î şi ă da ă
su teţi î edi ţă; î e aţi- ă pe oi î şi ă. Sau u ă u oaşteţi oi si gu i i e ă H istos
Iisus este î t u oi? áfa ă u ai da ă u su teţi et e i i. Nădăjduies î să ă eţi
u oaşte ă oi u su te et e i i.” 2Corinteni 13:5,6
Da ă „Toate p i El s-au fă ut; şi fă ă El i i u s-a fă ut di e s-a fă ut” [Ioan 1:3],
u a t e ui să fie g eu pe t u o să ‚se e eteze’ pe t u a afla i e e a est eato
di lău t ul său. Ce eta ea a do edi o ului ă i agi aţia lui este á ela „Ca e î iază
o ţii şi hea ă la fii ţă ele e î ă u su t”, Romani 4:17.
P eze ţa î oi a Ola ului e suge ată de eea e fa e El a olo. Nu-L putem vedea acolo
drept Acela, nu noi singuri. Natura Olarului – Iisus Hristos – este a eea de a ea şi u e istă
eaţie fă ă de El.
 Fie a e po esti e elatată î a eastă a te este o si plă asemenea cercetare, din felul
celor pe care le-a e ut Pa el o i te ilo să le fa ă. Du ezeu u ade ă at e istă î o – î
fie a e fii ţă u a ă. Du ezeu de i e noi î î t egi e.

Nu e alitatea oast ă, i áde ă atul ost u Si e – I agi aţia oast ă.

U ătoa ele ilust ă i di lu ea i e ală e pot ajuta să ede u I agi a ea
Sup e ă şi I agi a ea O e eas ă a putea fi u a şi a eeaşi pute e, da totuşi ast dife ite
î eati itatea lo . Dia a tul este el ai du i e al de pe pă t. G afitul, folosit la
c eioa e, este u ul di t e ele ai oi. Totuşi, a ele i e ale su t a o pu . U iaşa
dife e ţă î t e p op ietăţile elo două fo e de a o se ede a fi auzată de u
a a ja e t dife it al ato ilo de a o . Da fie ă dife e ţa este p odusă de u
aranjament diferit al atomilor de carbon sau nu – u toţii su te de a o d ă dia a tul şi
g afitul su t o si gu ă su sta ţă, a o pu .

S opul ieţii este ealiza ea eati ă a do i ţei. O ul, lipsit de do i ţă, u a putea
e ista efi ie t î t -o lume a p o le elo o ti ue e e esită soluţii o ti ue. O do i ţă
este o o ştientizare a e a e e lipseşte sau de a e a e e oie pe t u a e fa e iaţa
ai plă ută. Do i ţele au î totdeau a u a u e ştig pe so al î ede e. Cu t e ai
a e ştigul a ti ipat, u at t ai i te să e do i ţa. Nu e istă do i ţă eegoistă. Chia şi
d do i ţa oast ă e pe t u altul, ăută tot să satisfa e o do i ţă. Pentru a ne realiza
do i ţa t e uie să e i agi ă s e e e i pli ă î pli i ea ei şi să i te p etă s e a în
i agi aţia oast ă, fie şi u ai pe t u o lipă, u o u u ie i te ioa ă si ţită sufi ie t
pe t u a ati ge atu aleţea. E a î azul opilului a e se ostu ează pe t u a ju a
„Quee ”. T e uie să e i agi ă ă su te eea e a ea să fi . T e uie să ju ă asta
ai î t i î i agi aţie – nu ca spectator – ci ca un actor.
á eastă doa ă a ju at i agi ati „Queen” p i a fi u de oia să fie î i agi aţia ei.
Ea a fost ade ă atul a to î a est teat u.

„Do i ţa ea e a să pa ti ip la u spe ta ol-matineu al u ui pa to i estit e joa ă

î p eze t î t -u ul di a ile teat e di o aşul ost u. Dată fii d atu a i ti ă a a estei
a te, oia să stau î spaţiul o hest ei; da u a ea i i ă a pe t u p eţul u ui ilet la
al o . Î sea a î a e a hotă t să- i satisfa a eastă plă e e, î i agi aţia ea, a
ado it p i i d e t ao di a ul a to . Î a tul eu i agi a , stătea î t -un loc central din
o hest ă, auzea aplauzele pe ăsu ă e o ti a se idi a şi a tistul e ea pe s e ă,
si ţi d u ade ă at e tuzias ul i te s al a estei e pe ie ţe.
A doua zi – ziua matineului – situaţia ea fi a ia ă u se s hi ase. á ea e a t u
dola şi t eize i şi şapte de e ţi î poşetă. Ştia ă t e uia să foloses dola ul pe t u a
u pă a e zi ă pe t u aşi ă, eea e ă lăsa u t eize i şi şapte de e ţi, da ai ştia
şi ă ado ise u edi ţă î se ti e tul de a fi la a el spe ta ol, aşa ă -a î ă at
de teatru.
 Mut du-mi lucruri dintr-o poşetă î alta, a găsit o a otă de u dola şi pat uze i
şi i i de e ţi î fise as u şi î uzu ă aşul a -folositei ele poşete de e s la ope ă. Mi-
a z it si gu ă, ealiz d ă i se dăduse ă a ii de e zi ă; aşa i se a da şi dife e ţa
pe t u iletul de spe ta ol. Veselă, a te i at u î ă atul şi a pu es spre teatru.
St d î faţa asei de ilete, î ede ea ea s-a isipit uit du- ă la p eţu i şi ăz d
t ei şapteze i şi i i pe t u u lo î o hest ă. Cu u se ti e t de o ste a e, -am
î to s pe ăl ie şi a t e ut iza i la o afe ea pe t u o eaş ă de eai. Cheltuise deja
şaisp eze e e ţi pe eaiul eu î ai te de a- i a i ti ă a ăzut p eţul lo u ilo de la
al o pe lista di gea ul asei de ilete. G ă ită, i-a u ă at ă u ţişul şi a
des ope it ă ai a ea u dola şi şaize i şi şase de e ţi.
ále g d î apoi la teat u, a u pă at el ai iefti lo dispo i il, a e a ostat u
dola şi i ize i şi i i de e ţi. Cu u ai o o edă de ze e e ţi ă asă î poşetă, a
luat-o sp e i t a e şi, up du- i iletul î două, plasato ul i-a spus, ‚Sus, la st ga, ă
og’. Spe ta olul e a pe ale să î eapă da , ig o d i st u ţiu ile plasato ului, a i t at î
toaleta pentru femei de pe holul central. Î ă dete i ată să stau î zo a o hest ei, -am
aşezat, i-a î his o hii şi i-a ţi ut ‚p i i ea’ i te ioa ă pi o ită pe s e ă di di e ţia
orchestrei.
Î a el o e t, u g up de fe ei a i t at la toaletă, toate o i d deodată; da eu a
auzit o si gu ă o e saţie, î a e u a di t e ele îi spu ea to a ăşei sale, ‚Da a tot
aşteptat, p ă-n ulti a lipă. ápoi ă su ă şi spu e ă u poate e i. áş fi dat iletul o i ui,
da a u e p ea t ziu. Fă ă să- i dau sea a, a î ti s plasato ului a ele ilete şi le-a
upt î ai te de a-l putea op i’.
áp oape a s î gu a a e. Ridi du- ă, -a î d eptat sp e a eastă doa ă şi
a î t e at-o da ă putea folosi iletul pe a e-l a ea î plus, î lo ul elui de la al o pe
care-l u pă ase eu. á fost de-a d eptul î tătoa e, i it du- ă u d ag să le î soţes
grupul. Biletul pe care mi l-a î ti s e a pe t u se ţiu ea o hest ei, lo e t al, la şase
du i de s e ă. M-a aşezat u u ai te a se u de î ai te de idi a ea o ti ei pe t u
u spe ta ol la a e pa ti ipase u o oapte î ai te hia de pe a el s au – î I agi aţia
ea.” ...J.R.

Trebuie SĂ FIM u adevărat, î I agi aţie. U a e să te g deşti la fi al şi alta e să

g deşti din final. A gâ di di fi al, a hotărî fi alul î sea ă a rea realitatea. á ţiu ile
i te ioa e t e uie să o espu dă a ţiu ilo pe a e le-a fa e fizi „după e fi-vor toate
a estea” Ed a d Tho as, „The Ne House” „Noua asă” .

Pe t u a t ăi î ţelept, t e uie să fi o ştie ţi de a ti itatea oast ă e oţio ală şi să

e asigu ă ă odelează fidel fi alul pe a e-l dorim.

Lu ea e lut; I agi aţia oast ă, Ola ul.

Să e i agi ă e eu fi alu i e su t de aloa e sau p o it i e.
„Cel e do eşte da u să şeşte pa oste eşte.” [— William Blake]
 Ce se fa e u ge di e se i agi ează. Fo ele di afa ă a ată i agi ă ile O ului.
„O ul e a a, ă ei î to to heată ălăto ie şi prin aceste miraje trecere Dumnezeu i-a
so tit iş a e, da so o it i io odih ă.” [— Henry Vaughan]

„Co du o i ă afa e e, u ai a ea, şi a u ţi a a i se pă ea ă î d ăz eala ea

se a sf şi î ui ă. Ti p de te a lu i, ză ile au s ăzut o sta t şi -a găsit î t -un
‚ lo aj’ fi a ia – a de altfel ii de alţi i i oa e i de afa e i, a ea pe ioadă fii d u a de
trecere printr-o i ă e esiu e la i el aţio al. E a ad î dato ii şi a ea e oie de
el puţi t ei ii de dola i p a ti imediat. Revizorii mei contabili m-au sfătuit să- i î hid
uşile şi să î e să sal ez e ai putea . Î lo de asta, eu -a î to s sp e I agi aţia
ea. Îţi u oştea î ăţătu ile, da u ai î e ase i iodată să-mi rezolv vreo
p o le ă î odul a esta. Ca s-o spun pe-a d eaptă, e a s epti î p i i ţa î t egii idei
o fo ă eia i agi aţia poate ea ealitatea, da e a şi dispe at; şi dispe a ea -a silit
să-ţi pu la î e a e î ăţătu a.
á i agi at ă fi a ea p i ea pat u ii de dola i pe eaşteptate î e ite i
s ade te. á eşti a i u au să apa ă di o e zi oi, deoa e e o tu ile ele de itoa e
e au p a ti ee iste te, da asta pă ea a t as de pă , di o e t e u ai p i ise
at t de ult di ză i de peste pat u lu i, da ă u ai bine. Cu toate astea, mi-am
e ţi ut s e a i agi a ă î a e p i ea a eastă su ă de a i î t ei zile eg eşit. Î ea
de-a pat a di i eaţă, de e e, u lie t de a e u ai auzise de lu i u e ă su ă
şi- i e e să e g să-l ăd pe so al. U a să adu o ofe tă esti ati ă pe a e i-o mai
dăduse pe t u işte utilaje e esa e fa i ii lui. Ofe ta e a e he de te a lu i, da a
dezgropat-o de p i h tiile ele şi -a ai pie dut ti pul î d u sp e el hia î a ea zi.
Am completat comanda, pe care a semnat-o, dar tot nu vedeam vreun ajutor imediat
pe t u i e p i t a za ţie, deoa e e e hipa e tul pe a e-l oia e esita î t e pat u şi
şase lu i pe t u li a e di uzi ă şi, desigu , lie tul eu u t e uia să plăteas ă pe t u
a esta p ă e u îl va fi primit.
I-a ulţu it pe t u o a dă şi -a idi at să ple . M-a op it la uşă şi i-a dat un
e pe t u puţi peste pat u ii de dola i, spu d, ‚V eau să plătes a fa a u , î a a s
– di oti e fis ale, î ţelegi. N-ai i i î pot i ă, u?’. Nu, n-a ea i i î pot i ă. á
ealizat e to ai se î t plase î lipa î a e a luat e ul î ă. Î t ei zile, s e a ea
i agi a ă fă use pe t u i e eea e eu u fusese î sta e să fa î lu i de zile de
î piedi ă i fi a ia e. Ştiu, a u , ă i agi aţia i-a fi putut po pa î afa e e pat uze i
de ii de dola i la fel de uşo a pat u ii.” ...L.N.C.

„Doa e, Tu eşti Tatăl ost u,

oi su te lutul şi Tu ola ul,
toţi lu ul i ilo Tale su te .”
[— Isaia 64:8]
 CAPITOLUL 12
ATITUDINI
„Nu ai Lu u ile Me tale su t eale; e se hea ă Mate ial, i e i u ştie u de
sălăşluieşte: a olo, î sofis e, şi e iste ţa sa e o i postu ă. Unde-i e iste ţa î afa a Mi ţii
o i a Gâ dului? U de altu de a de ât î i tea e u ului?” — Blake
Memoria, deşi i pe fe tă, e sufi ie tă pe t u i o a ea ase ă ă ii. Da ă e a i ti
pe altul aşa u îl şti , îl e eă î a ea i agi e, şi t e utul a fi e u os ut î p eze t.
I agi a ea eează ealitatea. Da ă e lo de ai i e, a t e ui să-l reconstruim cu un nou
o ţi ut; să-l izualiză aşa u a ea a el să fie, de t să-l fa e să poa te po a a
amintirii noastre despre el.
„O i e u puti ţă de a fi ezut este o i agi e a ade ă ului.” [— Blake]

Po esti ea e u ează i e de la i e a a e ede ă i agi a ea eează ealitatea şi,

a ţio d î a eastă edi ţă, şi-a s hi at atitudi ea faţă de u st ăi , fii d astfel a to
al a estei s hi ă i î ealitate.

„Cu ai i e de douăze i de a i î u ă, d e a u ‚ e de’ ţă ă uş p oaspăt sosit

î Bosto să fa ş oală, u ‚ os heta ’ i-a e ut a i pe t u a e. Deşi a ii pe a e-i
a ea e au jal i de i sufi ie ţi şi pe t u p op iile ele e oi, i-a dat e a găsit p i
uzu a e. C te a o e ai t ziu, a elaşi o , de-a u lăti du-se de beat, m-a oprit din
ou şi i-a e ut a i. á fost at t de i dig at la g dul ă a ii pe a e u g eu i-i
pe itea se dusese ă sp e u astfel de folos, î t -a a gajat sole ă u oi ai da
î e i pu u i as ulta e ilogelilo eu ui e şeto .
De-a lungul anilor, mi-a ţi ut p o isiu ea, da de fie a e dată d efuza pe
a e a, ă a î ţepa o ştii ţa. Mă si ţea at t de i o at î t -am pricopsit cu o
du e e as uţită î sto a , da de ăzg dit, u -a ăzg dit.
La î eputul a estui a , -a op it u o î ti p e-mi pli a ăţelul şi i-a cerut
a i a să ă e şi el e a. Fidel e hiului a gaja e t, u a a eptat. Mi-a primit
efuzul u g aţie. Chiar mi-a ad i at potaia şi i-a vorbit despre o familie din statul New
Yo k e eştea cocker spanieli.
De data asta, conştii ţa ea ă ju ghia de-a d eptul! Pe ăsu ă e se î depă ta,
m-a hotă t să efa a ea s e ă aşa u aş fi do it să fi fost, aşa ă -am oprit chiar acolo
pe st adă, i-a î his o hii p eţ de u ai te a se u de şi a e eat s e a dife it. Î
i agi aţie a ea a elaşi o a o d du- ă, u ai ă de data asta a des his o e saţia
ad i du- i i ele. După e a o it puţi , l-a fă ut să spu ă, ‚Nu- i pla e să-ţi e
asta, da hia a e oie să î u e a. á o sluj ă pe a e o î ep i e di i eaţă, da
a fost fă ă se i iu p ă a u şi sea a asta su t flă d’. ápoi i-a st e u at aî
uzu a ul eu i agi a , a s os o h tie i agi a ă de cinci dolari şi i-am dat-o bucuros.
Acest act î hipuit mi-a dizol at i ediat at t se ti e tul de i o ăţie t şi du e ea.
 Ştiu di î ăţătu ile tale ă u act imaginar este un fapt, aşa ă ştia ă putea da
o i ui e î i e ea şi, p i edi ţa î a tul i agi a , a o si ţit ealităţii ă el p i ise.
Pat u lu i ai t ziu, pe d î i pli a di ou ăţelul, a elaşi o ă a o dează şi
des hide o e saţia ad i du- i potaia. ‚Ia uite e i e f u os’, zi e. ‚Ti e e, p esupu
ă u-ţi ai a i teşti de i e, da u e a ti p î u ă ţi-a e ut e a a i şi tu foa te
amabil ai spus nu. Zic amabil, fiind ă, de- i dădeai, aş fi e ut a i şi- zi de azi. Î lo de
asta, a o ţi ut o sluj ă hia a doua di i eaţă şi a u su t di ou pe pi ioa ele ele şi
a edo dit şi e a espe t de si e.’
Ştia ă sluj a lui e a u fapt d a i agi at-o î a ea sea ă u eo pat u lu i
î ai te, da -a să eg ă a a ut o satisfa ţie i e să fă du-l să- i apa ă î d u î
a e şi oase a să i-o o fi e!” ...F.B.

„á gi t şi au u a ; da e a , a eea îţi dau.” Fapte 3:6

Ni e i u t e uie os dit, u toţii t e uie tuiţi, ia I agi aţia oast ă e odel d

e o ia este p o esul p i a e se p odu e a eastă tui e. á o da a o ul e şi-a
pie dut alea î sea ă a pedepsi pe el deja pedepsit.

„Pe i e să ilosti es , de u pe a el pă ătos e a apu at pe-o cale g eşită?” [William

Blake, „Je usale ”]. Nu desp e e a fost o ul, i desp e e poate el de e i t e uie să fie
a ti itatea oast ă i agi a ă.
„Nu-ţi adu i-aminte de dulcea Alice, Ben Bolt —
Dulcea Alice, ale ă ei osiţe e au at t de asta ii,
Ce lă i a de plă e e d îi dădeai u su s,
Şi t e u a u g oază la î u ta ea ta?" [— George du Maurier]

De ne-am imagina u ai ău desp e el de t el si gu desp e si e, a t e e d ept

e ele ţi. Nu o ul pe fe t, i i agi ato ul e e e sează spi itul ie tă ii e cel ce face
i a olul. I agi a ea u ui ou o ţi ut a t a sfo at at t o ul a e a e ut t şi o ul
care a dat.

I agi a ea î ă u şi-a găsit lo ul e itat î siste ele o aliştilo şi edu ato ilo .
C d o a fa e, atu i a fi „ elo o iţi slo ozi e” [Isaia 61:1].
Ni i u a e e iste ţă pe t u oi de t p i a i ti ea pe a e o a e desp e a el
lu u, aşada să e a i ti de el u aşa u a fost – u ai, desigu , da ă a fost de do it –
i aşa u do i să fie.
Deoarece imaginarea e eati ă, amintirea noast ă desp e altul fie îl î oldeşte fie îl
î t zie şi îi fa e u uşul o i po işul ult ai uşoare şi ai iuţi.

„Nu e tă iu e de a a te at t de sti s î t să u st ălu eas ă şi să a dă de e u ai

uşo ap i s.”
 Po esti ea u ătoa e a ată ă i agi a ea poate fa e şi i ele, şi soţi, şi poate uta
oa e i „î Chi a”!

„Soţul eu, p o e it di t -o fa ilie dest ă ată şi es ut de u i i iu ito i, u a fost

i iodată ‚ap opiat’ de a a lui – i i ea de el. O fe eie de şaize i şi t ei de a i şi di o ţată
de t eize i şi doi, e a si gu ă şi a a ă; ia elaţia ea u ea e a î o dată, eu î e d ‚să
fiu la ijlo ’. După u e u oştea ea î săşi, a ea ei do i ţă e a să se e ăsăto eas ă de
d agul o pa iei, da edea ă asta e a u eputi ţă la sta ei. Soţul eu î i spu ea
adesea ă spe a a ea să se e ăsăto eas ă şi, după u adăuga u patos, ‚să se du ă
depa te, depa te’.
Eu a ea a eeaşi do i ţă î eea e o p i ea şi, după u spu ea eu, ‚să se du ă-n
Chi a’. P e aută dato ită oti ului eu pe so al î legătu ă u asta, ştia ă t e uia să-mi
s hi se ti e tele î p i i ţa ei î s e a ea i agi a ă şi î a elaşi ti p ‚să-i dau’ eea
e oia. á î eput p i a o edea î i agi aţia ea a o pe so alitate o plet s hi ată
– o fe eie fe i ită, eselă, sigu ă pe si e şi ulţu ită î oua elaţie. De fie a e dată d
ă g dea la ea, o edea e tal d ept o fe eie ‚ ouă’.
Ca t ei săptă i ai t ziu a e it la oi a asă î izită adu d u p iete pe a e-l
î t l ise u te a lu i ai de e e. Bă atul de e ise e e t ădu ; e a de sta ei,
asigu at fi a ia şi es use opii şi epoţi. L-a plă ut şi e a e tuzias ată, deoa e e e a
e ide t ă şi ei se plă eau e ip o . Da soţul eu tot edea ă ‚e a i posi il’. Eu nu.
Di a ea zi, de te o i î i e ea i agi ea ei î i te, o ‚ edea ’ î ti z du- i a
st gă, ia eu îi ad i a ‚i elul’ de pe deget. O lu ă ai t ziu, ea şi p iete ul său au e it
să e iziteze şi, ieşi d î î t pi a ea lo , i-a î ti s dă a st gă. I elul e a
acolo, pe deget. Două săptă i după, e a ă itată – şi u a ai ăzut-o de atunci.
T ăieşte î t -o asă ouă… ‚depa te, depa te’, ia u oului său soţ îi displa e să o du ă
at ta d u p ă la oi, putea la fel de i e ‚să se fi utat î Chi a’!” ...J.B.

E o vastă dife e ţă î t e oi ţa de a se opu e u ei a ti ităţi şi hotă ea de a o

s hi a. Cel e s hi ă o a ti itate, a ţio ează; pe d el e ezistă u ei a ti ităţi,
ea ţio ează. U ul eează, elălalt pe petuează.
Nimic nu e real dincolo de tiparele imagi ati e pe a e le tu ă . á i ti ea, u ai
puţi de t do i ţa, sea ă ă u ui is u o hii des hişi. De e să fa e di a esta u oş a
diu ? O ul poate ie ta u ai da ă-şi t atează a i ti ea a pe u is u o hii des hişi şi îl
odelează după gustul i imii lui.
R.K. a î ăţat ă-i pute p i a pe alţii de a ilităţile lo p i atitudi ile oast e î eea
ce-i p i eşte. El şi-a s hi at atitudi ea şi astfel a s hi at u fapt.

„Nu su t u ă ăta şi i i eu i estito , da u p iete şi u oşti ţă de afaceri a

e it la i e pe t u u î p u ut su sta ţial î ede ea e ti de ii uzi ei sale. Dată fii d
p iete ia oast ă, i-a a o dat î p u utul u ate ezo a ile ale do zii p e u şi lauza
eî oi ii la fi ele p i ului a .
 C d a t e ut p i ul te e de u a , e a î u ă u plăţile do zii şi a e ut o
prelungire de treizeci de zile. I-a a eptat e e ea, da la apătul elo t eize i de zile e a
tot i apa il de plată şi a e ut o ouă p elu gi e.
După u a spus, u su t î afa e i e ţi de î p u utu i de a i. Î douăze i de
zile a ea e oie de plata i teg ală pe t u p op iile ele dato ii. Da -a î oit di ou
să-i p elu ges a o dul, deşi editul eu pe so al e a de-a u se ios a e i ţat. Fi es a
fi fost să t e la p esiu i de atu ă legală pe t u a- i e upe a a ii şi a u ţi a a i asta
e e a t eea e aş fi fă ut. Î s hi , i-a a i tit a e tis e tul tău de ‚a u-i priva pe
alţii de p op iile lo a ilităţi’ şi a ealizat ă-mi privasem prietenul de abilitatea lui de a-mi
plăti e-mi datora.
Ti p de t ei opţi, a o st uit o s e ă î i agi aţia ea î a e î i auzea
prietenul spu d ă îi fusese asaltat i oul de o e zi eaşteptate u at ta epezi iu e,
î t e a a u apa il să- i plăteas ă î p u utul i teg al. Î ea de-a patra zi am primit
de la el u telefo . Î i spu ea ă, p i eea e el u ea ‚u i a ol’, p i ise at tea
o e zi, şi î ă di ele a i, î t putea a u să- i estituie î p u utul u tot u
do zile afe e te şi, de fapt, to ai î i e pediase u e pe t u toată su a.” ...R.K.

Nu e i i ai fu da e tal î p i i ţa se etului i agi ă ii de t disti ţia di t e

i agi a e şi sta ea i agi ată.
„Nu ai Lu u ile Me tale su t eale...”
„O i e u puti ţă de a fi ezut este o i agi e a ade ă ului.”
[— William Blake]
 CAPITOLUL 13
LUCRURI MĂRUNTE
„‚Cu oşti ţe ge e ale’ î sea ă ‚ u oşti ţe agi’; î detalii o stă î ţelep iu ea.
Şi fe i i ea.” — Blake

T e uie să e folosi i agi aţia pe t u a o ţi e fi alu i a u e, hia da ă fi alu ile

sunt lu u i ă u te. Fii d ă oa enii nu-şi defi es li pede şi u-şi i agi ează fi alităţi
specifice, rezultatele sunt incerte, pe d a putea fi pe fe t sigu e. á i agi a u fi al
spe ifi î sea ă a fa e o deose i e la ă. „Cu disti ge steja ul de fag, alul de ou,
da ă u p i conturul ce-l defi eşte?” Willia Blake, „Hu a Fo Di i e”
Defini ea i pu e ealitatea lu ului spe ifi î pot i a ge e aliză ilo fă ă fo ă e
i u dă i tea.

Viaţa pe pă t e o g ădi iţă pe t u fa e ea de i agi i. Mă i ea o i i i ea

obiectului de a fi eat u e i po ta tă î si e. „Regula ea a e şi de au a a tei, a şi a
ieţii”, spu ea Blake, „e a easta: u t ai la ă, as uţită şi o ustă li ia o tu ului, u at t
ai pe fe tă lu a ea de a tă, şi u t ai puţi as uţită şi tăioasă, u at t ai mare
e ide ţa u ei sla e i itaţii. Ce zideşte o asă şi sădeşte o g ădi ă de u p e izia şi
hotă ea? …O ite li ia asta şi ei fi o is iaţa î săşi.”

Po esti ile di o ti ua e p i es o ţi e ea de lu u i aparent ă u te, o i „ju ă ii”,

după u le u es eu, da ele su t i po ta te dato ită i agi ilo la i agi ate a e au
eat ju ă iile. áutoa ea p i ei po esti i este u a di t e ei desp e a e se spu e ă „au de
toate”. E ade ă at. á e sigu a ţa fi a ia ă, so ială şi i tele tuală. Scrie:

„După u ştii, p i î ăţătu ile tale şi p i p a ti a ea a î ăţătu ilo tale, -am

s hi at o plet pe i e şi iaţa ea. á u două săptă i, d ai po e it de ‚ju ă ii’,
a ealizat ă u i-a folosit i iodată i agi aţia pe t u a o ţi e ‚lu u i’ şi a hotă t
ă a fi a uza t să î e . ái po estit desp e o t ă ă ă eia i se ofe ise o pălă ie după e
pu şi si plu pu tase a ea pălă ie î i agi aţia ei. Ulti ul lu u de pe lu e de a e a ea
e oie e a o pălă ie, da oia să- i pu la î e a e i agi aţia î p i i ţa ‚o ţi e ii de
lu u i’, aşa ă a ales o poză a u ei pălă ii di t -o e istă de odă. á tăiat poza şi a
prins-o pe ogli da ăsuţei ele de toaletă. á studiat poza u ate ţie. ápoi, i-a î his
o hii şi, î i agi aţia ea, i-am pus acea pălă ie pe ap şi ‚a pu tat-o’ ieşi d pe-afa ă.
á fă ut asta o si gu ă dată.
Săptă a u ătoa e -a î t l it u te a p iete e pe t u asa de p z şi u a
di t e ele pu ta ‚pălă ia’. Am admirat-o toate. Chiar a doua zi, am primit un colet printr-un
tri is al esage iei apide. Pălă ia e a î utie. P iete a a e o pu tase u o zi ai de e e
mi-o t i ise u u ilet î a e s ia ă u-i păsa de ea î od deose it şi i i ă a u ştia
de e o u pă ase, î p i ul d, da pe t u u oa e a e oti , se g dise ă i-ar sta
bine mie – şi ă uga să o a ept.” ...G.L.
 Trecerea „de la ise la lu u i” e fo ţa e ă o e i ea.

T e uie să t ăi pe de-a- t egul la i elul I agi aţiei. Şi t e uie să o fa e o ştie t

şi deli e at espo sa il.

„á iu it păsă ile î t eaga ea iaţă. Î i pla e să le p i es , as ult du-le

pălă ăgeala, să le dau de a e. Î i pla î spe ial ă iuţele. Ti p de lu i de zile le-am
dat fi i itu i de p i e, se i ţe pe t u păsă i săl ati e şi o i e ă g dea -a a.
Şi pe tot pa u sul a elo lu i ă si ţea f ust at p i i d păsă i ai a i – î spe ial
porumbei – i pu du-şi espe tul, î fule d g osul se i ţelo şi lăs d ă iuţelo ele
numai pleava.
A- i folosi i agi aţia î a eastă p o le ă î i pă ea poz aş la î eput, da u t ă
g dea ai ult, u at t ai i te esa tă de e ea ideea. áşa ă, î t -o sea ă -am
apu at să le ‚ ăd’ pe ele ititele e i d şi lu du-şi tot tai ul di ofe ta zil i ă şi îi ‚zi ea ’
soţiei ă po u eii u-şi ai agă… plis ul î oala ă iuţelo , i îşi luau po ţia a işte
ge tle e i şi apoi pă ăseau zo a. á o ti uat a eastă a ti itate i agi a ă timp de
ap oape o lu ă. ápoi, î t -o di i eaţă, a o se at ă po u eii dispă use ă. V ă iile îşi
se eau deju ul si gu e de te a zile, ă i i io pasă e di ele a i u-şi ai fă ea
apa iţia. S-au î to s p ă la u ă, da i i p ă î zi de azi u-şi ai fa de ap î zo a
o upată de ă iuţele ele. Stau toate laolaltă, d e le pu şi lăs d u ge e ozitate
i uţilo ei p iete i.
Şi ştii… ed ă ă iuţele hia î ţeleg; ele u pa să se ai spe ie dte pi te
ele.” ...R.K.

á eastă doa ă do edeşte ă p ă e i i a oast ă u e i pli ată, p ă e u e

i agi ă î hia se ti e tul do i ţei oast e î pli ite, u su te a olo — ă i noi
su te i agi aţie pe de-a- t egul, şi t e uie să fi a olo u de şi eea e su te î
i agi aţie.

„La î eputul lui fe ua ie, soţul eu şi u i e e a deja de-o lu ă î oua oast ă

asă – u ă i f u os di olo de u i te, o oţat pe o faleză solidă, u o ea ul d ept
u te î faţă, tul şi e ul de e i i şi pes ă uşi a usafi i – e a î e taz. Da ă ai t ăit
u u ia şi hi ul de a-ţi o st ui p op ia asă, u oşti t de o plet pli de fe i i e te si ţi
şi t de o plet goală ţi-e punga: o sută de lu uşoa e z ia ă a fi u pă ate pe t u asă,
dar lucrul pe care-l oia ai ult di t e toate e a şi el ai i util – un tablou. Nu orice
ta lou, i o i u ată s e ă săl ati ă a ă ii do i ată de o u iaşă o a ie al ă u p ze.
Tabloul acesta fusese î g du ile oast e de-a lu gul lu ilo de o st uit şi a lăsat
u pe ete al a e ei de zi gol to ai pe t u el. Soţul eu a o tat felinare decorative de
a ă e zi şi oşii pe pe ete pe t u a î ad a ta loul, da ta loul î si e t e uia să ai
aştepte. D ape ii, o hetă i – toate lu u ile p a ti e t e uie să p i eze. O fi aşa, da asta
nu ne-a op it pe i i a e di t e oi de ‚a edea’ a el ta lou, î i agi aţia oast ă, pe a el
perete.
 Î t -o zi, hoi ă i d pe la u pă ătu i, a t e ut pe la o i ă gale ie de a tă şi, i t d
pe uşă, -a op it at t de us î t u do e e ea î u a ea a ăzut peste u
şe alet. M-am scuzat, a ăt d sp e o pi tu ă e at a pe la î ălţi ea apului î fu dul sălii.
‚ásta a fost de i ă! N-a ai ăzut eodată e a at t de i u at!’
S-a e o a dat d ept p op ieta ul gale iei şi a spus, ‚Da, u o igi al de el ai a e
pi to e glez de o ă ii pe a e l-a ăzut lu ea’. á- eput să- i spu ă desp e a tist, da eu
nu mai ascultam. Nu-mi puteam lua ochii de la minunata a ă; şi us a e pe i e tat u
lu u foa te iudat. á fost pe t u u ai o se u dă, da gale ia de a tă pă ea ă s-a topit şi
‚a ăzut’ a ea pi tu ă pe pe etele eu. Mă te ă p op ieta ul -a crezut un pic dusă, şi
hia e a , da a euşit î fi al să- i î to ate ţia sp e o ea lui d a po e it u p eţ
ast o o i . á z it şi a spus, ‚Poate ă-ntr-o zi…’; el a o ti uat să- i o eas ă
desp e pi to , da şi desp e u a tist a e i a e e a si gu ul litog af î iaţă apa il să
opieze lu ă ile arelui maestru englez. á spus, ‚Da -ai o o , ai putea găsi u a di t e
reproducerile sale. I-a ăzut lu ă ile. Pe fe te p ă la el ai i detaliu. Mulţi p efe ă
stampele picturilor’.
‚Sta pe’ o i ‚pi tu i’, u ştia i i desp e aloa e u o a sau alto a şi totuşi, tot e
oia e a peisajul ăla. C d soţul eu s-a î to s a asă î a ea sea ă, -am vorbit de nimic
alt e a î afa a pi tu ii a eleia şi l-a o ju at să iziteze gale ia a să o adă. ‚Poate o
putea găsi o sta pă de-ale ei pe undeva. Omul spu ea…’. ‚Da’, -a î t e upt el, ‚da ştii ă
u e pute pe ite ta lou i a u …’. Co e saţia oast ă s-a op it a olo, da î a ea
sea ă, după i ă, a stat î a e a oast ă de zi şi ‚a ăzut’ a el ta lou pe pe ete.
á doua zi, soţul eu a ea o î t l i e u u lie t pe a e u oia să-l ai păst eze. Da
î t l i ea a a ut lo , ia soţul eu u s-a î to s a asă p ă după e s-a î tu e at. C d a
i t at pe uşă, eu e a o upată î altă pa te a asei şi i-a st igat u ai u salut. C te a
i ute ai t ziu a auzit lo itu i de io a şi a e s să ăd e fă ea a olo. Pe peretele
ost u at a ta loul eu. Î p i a lipă de e ăsu ată u u ie, i-am amintit de omul de
la gale ie spu d… ‚Da -ai o o , ai putea găsi u a di t e ep odu e ile sale…’. No o ? Ei
bi e, iată pa te de po esti e a soţului eu:
Î u a p og a ă ii, a i t at î t -u a di t e ele ai să ă ă ioase şi a ă te ăs ioa e
î a e păşise eodată. Clie tul s-a p eze tat şi l-a o dus pe soţul eu î t -o sufragerie
i ă şi î tu e ată, u de s-au aşezat a doi la o asă goală. Cu şi-a pus servieta pe
asă, a p i it î sus şi a ăzut ta loul pe pe ete. Mi-a ă tu isit ă a o dus u i te iu a
dezl at, fii d ă u-şi putea o hii de la ta loul ăla. Clie tul a se at o t a tul şi i-a dat un
cec drept depozit desp e a e soţul eu ezuse, pe o e t, ă e a u ze e dola i
i sufi ie t. Spu du-i asta lie tului, a esta a spus ă e ul o ţi ea şi ulti a sa leţ aie,
da a adăugat, ‚Ți-a o se at i te esul pe t u ta lou. E a ai i d a luat asa asta. Nu
ştiu ui i-a apa ţi ut, da u-l eau. Da ă pui tu ei ze e dola i pe t u i e, e al tău’.
C d s-a î to s la i ou, soţul eu a des ope it ă u e a i io g eşeală î p i i ţa
sumei. N-a t e uit să ai pu ă ze e dola i.
Tabloul nostru e pe perete a u . Şi u e-a ostat i i .” ...A.A.
 Despre R.L., a e e t i ite s isoa ea u ătoa e, t e uie să se spu ă,

„Ghiduşă-ţi ai este i i a, do işoa ă, pe legea ea!”

[— William Shakespeare, „Mult zgo ot pe t u i i ”, 2-1]

„Î t -o zi, î ti pul u ei g e e a t a spo tato ilo , a ea e oie să e g î zo a di

e t u şi t e uia să e g ze e a tale de la i e de-a asă p ă la el ai ap opiat auto uz
î fu ţiu e. Î ai te de a ă î toa e, i-a adus a i te ă u e au pieţe pe t aseul el
ou şi -aveam de u de să- i fa u pă ătu ile pe t u i ă. á ea te e a pe t u a
î opi o asă f ugală, da î i t e uia p i e. După ale gătu a de peste zi, ele ze e st ăzi
î apoi la li ia de auto uz e au tot de e ai e a î sta e şi să e g î ă şi ai depa te a
să u pă p i e e a di olo de o i e dis uţie.
á stat e li tită pe t u u o e t şi a î găduit u ei iziu i a p i ii ‚să- i t ea ă
p i ap’. ápoi a apu at-o sp e asă. C d a u at î auto uz, e a at t de o osită î t
m-a lăsat să ad pe p i ul s au şi e a t pe e să tu tes o pu gă de h tie. á u a…
î t -u auto uz pli , pasage ii o osiţi a a se uită di e t u ii la alţii, şi, u ioasă di fi e, a
a u at o p i i e î pu gă. Bi eî ţeles, e a o u ată de p i e – u o i e fel de p i e, i
exact ma a pe a e o u pă eu e eu!” ...R.L.

Fleacuri: toate-s fleacuri – dar ele-şi produc propriul rost ă u t fă ă i i u p eţ.

I agi a ea a ealizat a este lu u i fă ă ijloa ele î ge e al e esa e pe t u asta.
O ul îşi ăsoa ă ogăţia î t -un fel ce nu ţi e de ade ă ata ei aloa e.

„Me geţi şi u pă aţi fă ă de a gi t şi fă ă p eţ i şi g ăsi e.”

„ i şi lapte” î o igi al şi î e siu ile Bi liei î l. e gleză — Isaia 55:1
 CAPITOLUL 14
MOMENTUL CREATIV
„O ul fi es u p i eşte ele ale Duhului lui Du ezeu, ă i pe t u el su t e u ie şi u
poate să le î ţeleagă, fii d ă ele se jude ă duho i eşte.”
— 1Corinteni 2:14.
„E istă u Mo e t î fie a e zi pe a e Sata a u-l poate afla, şi i i de o ii lui egheto i
nu-l pot afla; da zelosul găseşte a est Mo e t şi îl î ulţeşte odată e l-a găsit.
Acesta reî oieşte fie a e Mo e t al zilei, de e pus aşa u t e uie.” — Blake

O i de te o i i agi ă lu u ile aşa u t e uie să fie, î lo de aşa u su t, e

‚Mo e tul’. Că i î a el o e t se fa e u a o ului spi itual şi toate a ile e e i e te
ale ti pului î ep să odeleze o lu e î a o ie u tipa ul odifi at al a elui o e t.

Satana, scrie Blake, este u ‚Rea to ’. El i iodată u a ţio ează; el doa ea ţio ează.
Şi da ă atitudi ea oast ă la î t plă ile zilei este ‚ ea ti ă’, u ju ă oa e olul Sata ei?
O ul ea ţio ează u ai î sta ea lui atu ală, o i sta ea Sata ei; el u a ţio ează sau
eează i iodată, el doa e-a ţio ează sau e- eează. U o e t eati ade ă at, u
se ti e t ade ă at al do i ţei î pli ite alo ează ai ult de t o î t eagă iaţă fi eas ă
de re-a ţio a e. Î t -un asemenea moment se face munca lui Dumnezeu.
Î ă o dată, pute spu e alătu i de Blake,

„Du ezeu u ai á ţio ează şi Este î fii ţele t ăitoa e, o i Oa e i.”

„The Marriage of Heaven and Hell”, 1793]

E istă u t e ut i agi a şi u iito i agi a . Da ă, p i ea ţiu e, t e utul e e eat

î p eze t – la fel – a ţio du- e isele fa teziste pute adu e iito ul î p eze t.

„…şi- astă lipă si t tot e a să fie.” [— William Shakespeare, „Macbeth”]

O ul spi itual á ţio ează: ă i el, o i e ea să fa ă, poate fa e şi fa e i ediat – î

i agi aţia lui – şi ottoul său e e eu, „á u e Mo e tul”.

„Iată, a u e vremea pot i ită, iată, a u e ziua tui ii.”

— 2Corinteni 6:2

Ni i u stă î t e o şi î pli i ea isului său î afa a faptelo . Şi faptele su t eaţii

ale i agi ă ii. Da ă o ul îşi s hi ă i agi a ea, el a s hi a faptele.

á eastă po esti e o eşte desp e o t ă ă fe eie a e a aflat Mo e tul şi, a ţio d

î isul său fa tezist, a adus iito ul î p eze t, ed du-şi sea a e fă use p ă la s e a
fi ală.
 „I ide tul elatat ai jos t e uie ă apa e d ept oi ide ţă a elo a e -au luat
u oşti ţă u î ăţătu ile tale – da eu ştiu ă a o se at u a t i agi ati lu d fo ă
solidă î , p o a il, pat u i ute. C ed ă ei fi i te esat să iteşti a eastă da e de sea ă
s isă e a t aşa u s-a î t plat, la te a i ute după î t pla ea eală, ie i-di i eaţă.
Î i o du ea aşi a sp e est pe Sunset Boulevard, pe a da di ijlo , f d
uşu el pe t u a op i la se afo ul di i te se ţie, d ate ţia i-a fost at asă de vederea
u ei doa e î stă, î ă ată toată î g i, ale g d pe şosea î faţa aşi ii ele. B aţul
ei e a idi at, fă d se e şofe ului u ui auto uz a e î epea să se depă teze de
o du ă. E a e ide t ă î e a să t ea ă î faţa auto uzului, pe t u a-l î t zia. Şofe ul a
î eti it şi, pe t u o lipă, a ezut ă îi a î gădui să u e. Î s hi , hia d ea a să it
pe trotuar, auto uzul o luă di lo , lăs d-o e a t î gestul de a-şi o o î aţul. á easta s-a
î to s şi a luat-o epede sp e o a i ă telefo i ă di ap opie e.
Cu uloa ea ea se fă use e de şi î i pu ea aşi a î iş a e, i-a do it să fi
fost î spatele auto uzului şi astfel să fi fost î sta e să-i ofe ‚u dus’. ágitaţia ei e a
e ide tă hia şi de la dista ţa de la a e u ă ise eu totul. Do i ţa ea s-a î pli it pe
si e î t -o s e ă e tală şi, o du d ai depa te, fa tezia s-a ju at si gu ă astfel:
...Mi-a des his po tie a şi i t ă o doa ă î ă ată î g i, z i d uşu ată şi
ulţu i du- i di toată i i a. E a a fă ă suflu de la at ta ale gat, da i-a spus, ‚á de
e s u ai te a st ăzi. Mă ăd u p iete ele şi e a at t de spe iată -o să ple e fă ă
i e d a pie dut auto uzul’. Mi-a lăsat doa a i agi a ă te a st ăzi ai î olo,
î tată să adă ă p iete ele ei î ă o aşteptau. Mi-a ulţu it di ou şi a ple at…
Î t eaga s e ă e tală s-a î ti s t îţi ia pe t u a pa u ge u a tie la iteza legală.
Fantezia mi-a satisfă ut se ti e tele u p i i e la i ide tul ‚ eal’ şi i ediat a uitat de
toate. Pat u st ăzi ai î olo, e a tot pe a da di ijlo şi di ou a op it la oşu.
áte ţia ea e a de data asta sp e e a i te io desp e a e u ai ştiu a u , d deodată
i e a î i ate î gea ul po tie ei şi, d ă uit, ăd o doa ă ado a ilă la î făţişa e, u
pă e uşiu, î ă ată toată î g i. ) i d, ă î t ea ă da ă aş putea-o lua te a st ăzi
ai î olo, fii d ă îşi pie duse auto uzul. E a fă ă suflu, a şi d ale gase, ia eu e a at t
de ui ă ită de us a ei apa iţie î ijlo ul u ei şosele aglo e ate la geamul meu î t,
pe moment n-a putut de t ea ţio a auto at şi, fă ă a ăspu de, -a î ti s şi i-am
deschis portiera. A u at şi i-a spus, ‚E at t de eplă ut să ale gi aşa, a apoi să atezi
autobuzul. Nu v-aş fi de a jat î halul ăsta, da t e uie să- i î t l es işte p iete e te a
st ăzi ai jos şi de-a fi t e uit să e g pe jos a u , le-aş fi pie dut’. Şase st ăzi mai
depa te, o aud e la d, ‚Oh, e i e! Î ă ă aşteaptă’. á lăsat-o să o oa e, i-a mai
ulţu it o dată şi s-a î depă tat.
Mă te ă a aju s la desti aţie pe pilot auto at, fii d ă i-am dat pe deplin seama
ă to ai o se ase u is u o hii des hişi p i z d o tu î t -o a ţiu e fizi ă. á
e u os ut e se î t pla î ti p e se î t pla. De î dată e a putut, a s is fie a e
pa te a i ide tului şi a găsit o o se e ţă uluitoa e î t e ‚ is’ şi ‚ ealitatea’ ulte ioa ă.
á ele fe ei e au î stă, g aţioase î gestu i, î ă ate o plet î g i şi fă ă suflu.
 á ele se î t l eau u p iete ele lo a e u puteau aştepta p ea ult şi a ele au
o o t la dista ţă de te a st ăzi după e şi-au ăzut p iete ele.
Su t ui ită, a eţită şi î ul ea fe i i ii! Da ă u e istă oi ide ţe o i a ide te –
atu i a fost a to ă i agi ă ii de e i d ‚ ealitate’ ap oape i sta ta eu.” ...J.R.B.
„E istă u Mo e t î fie a e zi pe a e Sata a u-l poate afla, şi i i de o ii lui egheto i
nu-l pot afla; dar zelosul găseşte a est Mo e t şi îl î ulţeşte odată e l-a găsit.
Acesta reî oieşte fie a e Mo e t al zilei, de e pus aşa u t e uie.”

„De u a itit ‚Căuta ea’ ta, a t jit să e pe i e tez o iziu e. C d e-ai spus de
‚Făgădui ţă’, a eastă do i ţă s-a i te sifi at. V eau să-ţi po estes desp e iziu ea ea,
a e a fost u ăspu s sple did ugii ele; da su t o i s ă u aş fi a ut a eastă
e pe ie ţă da ă u s-a fi î t plat e s-a î t plat u două săptă i ai de e e.
T e uia să-mi parchez maşi a la e a dista ţă de lădi ea u i e sităţii u de u a să
ţi u u s. Î depă t du- ă de aşi ă, e a o ştie t de li iştea di i e. St ada e a
complet pustie; nu se vedea nimeni. Deodată, a auzit u glas e leste a g oaz i . M-am
uitat î t -acolo de unde venea sunetul şi a ăzut u o î ti d u asto , ă i d
p i t e u i te dezgustătoa e, ‚Te o o ! Te o o !’. M-a ţi ut u fi ea pe ăsu ă e se
ap opia, fii d ă i ediat -a g dit, ‚á u pot e ifi a e a aju s să ed; da ă toţi
suntem Unul, Tatăl, a est a ă t şi u i e, i i u ău u ă poate ati ge’. Î a ea lipă
u a ea tea ă. Î lo să ăd u o e i d sp e i e, a si ţit o lu i ă. S-a oprit din
u lat, şi-a o o t asto ul şi a păşit li iştit î ti p e t e ea la ai puţi de ju ătate de
et u u ul de elălalt. Pu du- i edi ţa la î e a e î a el o e t, totul î i pă ea
ai iu de t î ai te – flo ile ai lu i oase şi opa ii ai e zi. Aveam un sentiment de
pa e şi ‚u iu e’ u iaţa u u ai a usese i iodată.
Vinerea trecută a fost la asa oast ă de la ţa ă – i i u e a eo iş uit î p i i ţa
zilei sau a se ii. á lu at la u a us is şi, efii d o osit, u a î e at să ado p ă
pe la eo două di i eaţa. ápoi a sti s lu i a şi -a lăsat pu tat î a ea se zaţie de
plutire, nu somn, i oleşeală, u îi spu eu, pe ju ătate t eaz şi ju ătate ado it.
ádesea, î sta ea asta, feţe ado a ile, e u os ute, plutes î ai tea ea, da î a ea
di i eaţă e pe ie ţa e a dife ită. U hip pe fe t de opil i s-a a ătat di tr-o parte – apoi
s-a- to s şi i-a z it. St ălu ea de lu i ă şi pă ea ă- i u ple î t egul ap u lu i ă.
á z d de î ta e, i-a zis, ‚a esta t e uie să fie H istosul’; da e a di i e, fă ă
su et, a spus, ‚Nu, a esta eşti tu’.
Si t ă u oi ai fi i i d la fel şi ă-ntr-o u ă zi oi t ăi ‚Făgădui ţa’.” ...G.B.

Visele oast e o fi toate ealizate di lipa î a e şti ă I agi a ea C eează

Realitatea – şi á ţio ă . Da I agi aţia aşteaptă de la oi e a ult ai p ofu d şi ai
fundamental de t ea ea de lu u i: u ade ă at i i ai puţi de t e u oaşte ea
ide tifi ă ii sale u Du ezeu; ă eea e fa e e, de fapt, Du ezeu Î suşi fă d î şi p i
O , a e e I agi aţie pe de-a-ntregul.
 CAPITOLUL 15

„FĂGĂDUINȚA”
PATRU EXPERIENȚE MISTICE
Î tot e a elatat p ă a u – u e epţia Viziu ii lui G.B. a P u ului – i agi aţia a
fost p a ti ată o ştie t. Bă aţi şi fe ei au eat piese de s e ă î i agi aţia lo , piese e
suge au î pli i ea do i ţelo lo . ápoi, i agi du-se pe sine ca parti ip d î a este
piese, au creat ceea ce sugerau actele lor imaginare. á easta e folosi ea u î ţelep iu e a
Legii lui Dumnezeu. Dar „p i Lege, u se î d eptează i e i î ai tea lui Du ezeu, este
lu u lă u it”, Galateni 3:11.

Mulţi oa e i su t i te esaţi de „I agi is ” a od de iaţă, da u su t defel

i te esaţi de i pli aţiile sale î t -ale edi ţei, o edi ţă e du e la î pli i ea Făgădui ţei
lui Dumnezeu. „átu i oi idi a după ti e pe u aşul tău, a e a ăsă i di oapsele tale...
Eu voi fi a eluia Tată, ia el Î i a fi fiu", 2Samuel/2Regi 7:12;14.
Făgădui ţa ă Du ezeu a idi a di t upul ost u u Fiu „Ca e u di s ge, i i di
poftă t upeas ă, i i di poftă ă ăteas ă, i de la Du ezeu s-au ăs ut” [Ioan 1:13] nu-i
p eo upă. Ei o să u oas ă Legea lui Dumnezeu, nu Făgădui ţa Lui. Totuşi, a eastă
aşte e i a uloasă a fost la afi ată a e esitate pe t u î t eaga o e i e î ă di ele
ai ti pu ii zile ale f ăţiei eşti e. „T e uie să ă aşteţi de sus” sau, „di ou” , Ioan 3:7.
Rostul eu ai i este să o afi di ou şi să o afi î t -u ase e ea li aj şi u o astfel de
t i ite e la p op iile ele e pe ie ţe isti e î t itito ul a edea ă a eastă aşte e „de
sus” e u ult ai ult de t o pa te a u ei supe st u tu i dispe sa ile, ă este u i ul s op
al eaţiei lui Du ezeu.
Mai e a t, ostul eu î des ie ea a esto pat u e pe ie ţe isti e este de a a ăta e
î e a „Iisus H istos, Ma to ul el edi ios, Cel î t i ăs ut di o ţi” (Apocalipsa 1:5) să
spu ă desp e a eastă aşte e de sus. „Şi u o p opo ădui, de u o fi t i işi?” (Romani
10:15)
Cu ulţi a i î u ă, a fost luat î spi it î t -o So ietate Di i ă, o So ietate a
oa e ilo î a e Du ezeu e t ezit. Deşi poate pă ea iudat, zeii se î t l es u ade ă at.
Şi u i t a î a eastă so ietate, el di t i a e -a î t pi at a fost î t upa ea Pute ii
i fi ite. á lui este o pute e e u os ută oa e ilo . ápoi a fost dus î ai tea Iu i ii i fi ite.
Acesta m-a î t e at, „Ca e e el ai a e lu u de pe lu e?” – iar eu i-a ăspu s î
cuvintele lui Pavel, „ edi ţa, ădejdea şi d agostea. Ia ai a e di t e a estea este
d agostea” [1Corinteni 13:13]. Î a ea lipă el -a î ăţişat şi t upu ile oast e s-au
o topit şi au de e it u ul si gu . E a u it u el şi l-am iubit ca pe propriul meu suflet.
Cu i tele „iu i ea lui Du ezeu”, at t de adesea o si plă f ază, e au a u o ealitate u
u î ţeles te i il. Ni i i agi at eodată de o u se poate o pa a u a eastă iu i e pe
a e o si te o ul p i a eastă u iu e u Iu i ea. Cea ai i ti ă di t e elaţiile de pe
pă t pa e o ieţui e î elule sepa ate î o pa aţie u a eastă u iu e.
 Pe d e a î a eastă sta e de sup e ă î ta e, o o e di spaţiul de afa ă a
st igat, „Jos u ei u s ge al ast u!”. La a eastă detu ătu ă, -a găsit st d î ai tea
celui care m-a î t pi at p i ul, el a e î t upa infinita Putere. M-a p i it î o hi şi, fă ă a
folosi cuvinte ori a-şi des hide gu a, a auzit e i-a spus: „E e ea a ţiu ii”. á fost
brusc smuls din acea So ietate Di i ă şi eadus pe pă t. E a tul u at de li ită ile ele
î a î ţelege, da ştia ă, î a ea zi, So ietatea Di i ă ă alesese d ept to a ăş şi ă
t i ise să-l predic pe Hristos – Făgădui ţa lui Du ezeu ăt e o .

E pe ie ţele ele isti e -au dete i at să a ept lite al zi e ea ă î t eaga lu e e

o s e ă. Şi să ed ă Du ezeu joa ă toate olu ile. S opul piesei? Să t a sfo e o ul,
eatul, î Du ezeu, eato ul. Du ezeu a iu it o ul, eaţia sa, şi a de e it o î
edi ţa ă a est a t de dă ui e de si e a t a sfo a o ul – eatul, î Du ezeu –
Creatorul.

Piesa î epe u ăstig i ea lui Du ezeu î o – ca om – şi se sf şeşte u î ie ea

omului – a Du ezeu. Du ezeu de i e aşa u su te , pe t u a oi să pute fi aşa
cum e El. Du ezeu de i e o pe t u a o ul să poată de e i, ai î t i – o fii ţă
t ăitoa e, şi apoi – u spi it dătăto de iaţă.

„M-a ăstig it î p eu ă u H istos; şi u eu ai t ăies , i H istos t ăieşte î i e. Şi

iaţa de a u , î t up, o t ăies î edi ţa î Fiul lui Du ezeu, Ca e -a iu it şi S-a dat pe
Si e î suşi pe t u i e.” — Galateni 2:20.

Dumnezeu a luat asup a Sa fo a o ului şi a de e it supus o ţii – hia o ţii pe

crucea omului – şi e ăstig it pe Golgota, ţeasta o ului „ ăpăţâ a”, f. t aducerilor Bibliei].
Dumnezeu Î suşi i t ă pe poa ta o ţii – ţeasta o e eas ă – şi Se î ti de î o tul
omului pentru a-l fa e pe o o fii ţă t ăitoa e. Mila lui Du ezeu a s hi at oa tea î
somn.
ápoi a î eput uluitoa ea şi de eg dit eta o foză a omului, transformarea omului
î Du ezeu. Ni i u o , eajutat de ăstig i ea lui Du ezeu, u a putea t e e p agul e
î găduie iaţa o ştie tă, da a u a e u iu e u Du ezeu î Si ele Său ăstig it. El
t ăieşte î oi a i u ata oast ă i agi aţie. „O ul e i agi aţie pe de-a- t egul, şi
Du ezeu e o şi e istă î oi şi oi î El. t upul eş i al o ului este i agi aţie – anume,
Dumnezeu Î suşi” [Blake]. C d Se î alţă î oi, o fi ase e ea Lui şi El a fi ase e ea
ouă. átu i toate i posi ilităţile se o topi î oi la a ea ati ge e a e altă ii pe a e
î ălţa ea Lui î oi o a î pă tăşi fi ii oast e.
Iată a ea tai ă a lu ii: Du ezeu a u it pe t u a da iaţă o ului şi pe t u a
eli e a o ul, ă i, p e t de li pede e Du ezeu o ştie t de eaţia Sa, u î sea ă ă şi
o ul, eatul i agi ati , este o ştie t de Du ezeu. Pe t u a să şi a est i a ol,
Du ezeu t e uie să oa ă, apoi să Se î alţe di ou a o , şi i e i -a descris asta mai
la de t Willia Blake.
 Blake spune – ori, mai degra ă Iisus spu e – „P ă e u o Eu, oi u puteţi t ăi; da
de o , Mă oi î ălţa di ou şi oi u i e. áţi iu i oi pe u ul e -a u it eodată
pe t u oi, o i aţi u i eodată pe t u u ul e -a u it pe t u oi? Şi da ă Du ezeu
n-ar fi murit pentru om şi u S-ar fi dat eş i pe Si e pentru om, omul n-a fi putut fi”.
Deci Dumnezeu moare – a să spu e aşa – Dumnezeu S-a dat de u ă oie pe Si e
pe t u o . Di p op ie oi ţă, El a de e it o şi a uitat ă e Du ezeu, î ădejdea ă
omul, astfel eat, se a î ălţa p ă la u ă a Du ezeu. Du ezeu Şi-a dat at t de depli
p op iul Său Si e pe t u o , î t st igă de pe u ea o ului, „Du ezeul Meu,
Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai pă ăsit?” [Matei 27:46; Psalm 21:1]. á uitat o plet ă El
este Dumnezeu. Da după e Se î alţă î t -u si gu o , a el o a spu e f aţilo săi, „De
e stă ai i, ut e u du- e, st ig d la Du ezeu după ajuto , şi u la oi, î ei a e
sălăşluieşte Du ezeu?” [Blake].

á est el di t i o a e a fost idi at di o ţi este cunoscut drept Iisus Hristos –

primul rod al elo e au ado it, p i ul ăs ut di o ţi. Pe t u o a u it Du ezeu;
acum, printr-u o , a e it şi î ie ea o ţilo . Iisus H istos Îşi î ie Tatăl Cel mort
de e i d Tatăl Său. Î áda – omul universal – Du ezeu doa e. Î Iisus H istos –
Dumnezeul individual – Du ezeu se t ezeşte. P i t ezi e, o ul, eatul, de i e
Du ezeu, eato ul, şi poate î t -ade ă spu e, „Î ai te a lu ea să fi fost, Eu su t”
Ado Ola , dog ati ă iudai ă . áşa u Du ezeu î d agostea Lui pe t u o at t de
complet S-a ide tifi at pe Si e u o ul î t a uitat ă e a Du ezeu, aşa şi o ul, î
d agostea lui pe t u Du ezeu, t e uie î t -at t de o plet să se ide tifi e pe si e u
Du ezeu a să t ăias ă iaţa lui Du ezeu – adi ă, I agi ati .

Piesa lui Dumnezeu care-l t a sfo ă pe o î Du ezeu i se e elează î Bi lie. E

o plet oe e tă î i agisti ă şi si olis . Noul Testa e t este as u s î Ve hiul
Testa e t şi el e hi e a ifestat î el ou. Bi lia este o iziu e a Legii lui Du ezeu şi a
Făgădui ţei Sale. Nu s-a i te ţio at i iodată să î eţe isto ie, i ai deg a ă să o du ă
o ul î edi ţă p i aza ele sufe i ţei sp e î pli i ea Făgădui ţei lui Du ezeu, să
dez eti eas ă o ul di so ul lui ad şi să-l t ezeas ă a Du ezeu. Pe so ajele sale
t ăies u î t e ut, i î ete ul i agi ati . Ele su t pe so ifi ă i ale stă ilo spi ituale
eş i e ale sufletului. Ele i di ă t aseul o ului p i oa tea eş i ă şi t ezi ea lui la iaţa
eş i ă.

Vechiul Testament e o eşte desp e Făgădui ţa lui Dumnezeu. Noul Testament ne

spune nu cum s-a î pli it a eastă făgădui ţă, i u se î pli eşte. Te a e t ală a Bi liei
este e pe ie ţa di e tă, i di iduală, isti ă a aşte ii P u ului de a e o ea prorocul:
„...Că i Prunc s-a ăs ut ouă, u Fiu s-a dat ouă, a Că ui stăp i e e pe u ă ul Lui şi se
hea ă u ele Lui: [Î ge de a e sfat,] Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn
al pă ii, Pă i te al ea ului e a să fie. Şi a e a fi stăp i ea Lui şi pa ea Lui nu va avea
hotar...”, Isaia 9:5-6.
 C d i se e elează P u ul, o ede , o e pe i e tă , ia ăspu sul la a eastă
e elaţie poate fi afi at p i u i tele lui Io , „Di spusele u o a şi alto a auzise desp e
Tine, dar acum ochiul meu Te-a ăzut” [42:5]. Po este î t upă ii u e fa ulă, alego ie sau
eo ăs o i e is usit o epută pe t u a î o i i ţile oa e ilo , i u fapt isti . Este o
e pe ie ţă isti ă pe so ală a aşte ii u uia di p op ia sa ţeastă, si olizată î aşte ea
u ui P u , î elit î feşi şi î ti s pe jos.

Este o dife e ţă î t e a auzi de a eastă aşte e a P u ului di ţeasta ui a – o aşte e

pe care nici un savant ori istoric n-ar putea-o e pli a eodată – şi a e pe i e ta de fapt
aşte ea – ţi d î p op iile tale i i şi ăz d u p op ii tăi o hi a est P u ui ito – un
Prunc ăs ut de sus di p op ia ta ţeastă, o aşte e o t a ă tutu o legilo fi ii. P o le ă
aşa u e idi ată î Ve hiul Testa e t, „Î t e aţi şi edeţi da ă aşte eu ă at? De e
ăd Eu pe toţi ă aţii u i ile pe şoldu i, a o fe eie a e aşte, şi feţele tutu o
palide?”, Ie e ia : .
Cu tul e ai „chalats”, g eşit t adus p i „ oapse”, î sea ă: a ieşi di , a aşte, a
se t age pe si e. T age ea si elui di p op ia ţeastă e a e a t eea e p o o ul a î t eză it a
aşte e e esa ă de sus, o aşte e e-i ofe ă o ului i t a ea î Î pă ăţia lui Du ezeu şi
pe epţie o te plati ă asup a elo ai î alte i elu i ale Fii ţei. De-a lungul veacurilor,
„ád pe ad hea ă” o i, „U al hea ă u alt al”, Co iles u; Psal : / : ;
„Deşteaptă-Te, pe t u e do i, Doa e? S oală-Te şi u e lepăda pâ ă î sfâ şit”, Psal
43:25/44:23].

E e i e tul, aşa u e el î s is î e a ghelii, a e lo de fapt î o . Da despre ziua

sau easul d a e i so o ul i di idului de a se aşte, i e i u ştie î afa ă de Tatăl.
„Nu te i a ă ţi-am zis: Trebuie să ă aşteţi de sus. V tul suflă u de oieşte şi tu auzi
glasul lui, da u ştii de u de i e, i i î ot o se du e. ástfel este u o i i e e ăs ut din
Duhul.” – John 3:7-8

á eastă e elaţie di E a ghelia lui Ioa este ade ă ată. Iată e pe ie ţa ea a a estei
aşte i de sus. Ca şi Pa el, i i eu u a p i it-o de la om – i i u a fost î ăţat. á e it
p i e pe ie ţa isti ă eală de a fi ăs ut de sus. Ni e i u poate o i u ade ă at
desp e a eastă aşte e isti ă de sus î afa a elui a e a e pe i e tat-o. Habar n-aveam
ă a eastă aşte e de sus e a lite al e te ade ă ată.

Ci e, î ai tea e pe i e tă ii, a putea ede ă P u ul, Sfetnicul minunat, Dumnezeul

tare, biruitor, Do ul pă ii, Pă i tele ea ului e a să fie este î t eţesut î p op ia sa
ţeastă? Ci e, î ai tea e pe i e tă ii, a î ţelege ă „Fă ăto ul său este ă atul său, şi
numele Lui: Domnul Savaot şi Răs u pă ăto ul său este”, Isaia 54:5]? Ci e a fi ezut ă
Fă ăto ul a i t at î eaţia Sa, o ul, şi ştia ă e a El şi ă a eastă i t a e î ţeasta o ului –
a eastă u iu e a lui Du ezeu u o ul – a dus la aşte ea u ui Fiu di ţeasta o ului; a e
aşte e a dat a elui o iaţa eş i ă şi u iu ea u Fă ăto ul lui pentru vecie?
 Da ă spu a u e a e pe i e tat î a ea oapte, u o fa pe t u a- i fo ţa ideile
asup a alto a, i pe t u a da spe a ţă a elo a a e, p e u Ni odi , s-au i u at „cum
poate o ul să se as ă, fii d ăt ?” [Ioan 3:4]. Cu poate să i t e a doua oa ă î
p te ele a ei sale şi să se as ă? Cu se poate u a a asta? Iată u i s-a î t plat
mie. áşada , a u a să „s iu ede ia”; şi „o sap u slo e pe ta le, a să se poată iti uşo ;
Că i este o ede ie pe t u u ti p hotă t; ea se a î pli i la e e şi u a fi ede ie
i i oasă. Da ă î t zie, aşteapt-o, ă i ea a e i sigu , fă ă g eş. Iată ă a pie i a ela al
ă ui suflet u este pe alea ea d eaptă, ia d eptul di edi ţă a fi iu!”, Avacum 2:2-4.

Î p i ele o e ale di i eţii de iulie 1959, î o aşul San Francisco, un vis ceresc de o
mare a tă a fost us î t e upt de o e t e de i te să i aţie e t ată la aza ţestei ele.
ápoi o s e ă, la fel de eală p e u ele pe a e le e pe i e ta nd eram treaz, a
î eput să se desfăşoa e. M-am trezit dintr-u is pe t u a ă des ope i o plet î g opat
î i te io ul ţestei ele. á î e at să- i fo ţez ieşi ea pe la aza a estuia. Ce a a edat şi
m-a si ţit iş d u apul î jos, p i aza ţestei. M-a fo ţat î afa ă, e ti et u u
e ti et u. C d ap oape a ieşit, a apu at e s-a i e it a fi pi io ul patului şi a t as
e ai e a di i e î afa a a iului. á olo, pe podea, a ză ut te a se u de.

Apoi m-a idi at şi a p i it la t upul eu de pe pat. E a palid la faţă, î ti s pe spate

şi zg lţ i du-se dintr-o pa te î alta a i e a a e-şi e i e u g eu di t -un mare chin. Pe
d îl p i ea , ădăjdui d ă u a ădea di pat, a de e it o ştie t ă i aţia a e a
p o o at toată s e a u e a u ai î apul eu, i a u e ea şi di olţul a e ei.
Uit du- ă î t -acolo, m-a î t e at da ă u u a a ea i aţie u e a auzată de u
t pute i , u t sufi ie t de ta e pe t u a fa e fe east a să i eze. Nu i-am dat
sea a ă i aţia pe a e î ă o si ţea î i te io ul apului a ea legătu ă u ea a e
pă ea să i ă di olţul a e ei.

Uit du- ă î apoi sp e pat, a des ope it ă t upul eu dispă use şi î lo ul lui
stăteau ei t ei f aţi ai a i ai ei. Cel ai a e stătea u de e a apul. ál doilea şi al
t eilea şedeau u de e au pi ioa ele. Ni i a e u pă ea să fie o ştie t de i e, deşi eu
e a o ştie t de ei şi le putea disti ge g du ile hia .
Deodată i-a dat sea a de ealitatea i izi ilităţii ele. á o se at ă şi ei erau
tul u aţi de i aţia e e ea di olţul a e ei. Cel de-al t eilea f ate e a el ai i t igat şi
s-a dus să i estigheze auza i te fe e ţei. áte ţia sa a fost at asă de e a de pe podea şi,
uit du-se î jos, a a u ţat, „E bebeul lui Ne ille”. Ceilalţi doi f aţi, pe cele mai
eî ezătoa e to u i, au î t e at, „Cu să ai ă Ne ille u e e?”

F atele eu a idi at e eluşul î elit î feşi, după a e l-a pus pe pat. Eu, apoi, cu
i ile ele i izi ile, a luat p u ul şi a zis, „Heeei, iu itule!”, la care el s-a uitat î
o hii ei, a z it şi eu -a t ezit î lu ea asta – să editez la a eastă ă eaţă
e pe ie ţă, u a di ultele ele e pe ie ţe isti e.
 Tennyson a e o des ie e a Mo ţii a ăz oi i – u s helet „pe u al eg u a
oaptea”, ieşi d î lu e la iezul opţii. Da d sa ia lui Ga eth i-a retezat craniul,
î ău t u e a...
„... hipul se i al u ui ăieţel f aged a o ou-î ugu ită floa e”. („Idylls of the King”)
Voi elata î ă două iziu i, deoa e e ele poa tă ade ă ul afi aţiei ele ă Bi lia este
o ealitate isti ă, tot e e o se at desp e P u ul făgăduit î legea lui Moise şi a
p o o ilo şi î psal i t e ui d a fi e pe i e tat isti î i agi aţia i di idului. Naşte ea
P u ului este u se şi o p e esti e, a u ţ d î ie ea lui David, unsul Domnului, despre
a e El spu e, „Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-a ăs ut”, Psal i : .
La i i lu i după aşte ea P u ului, î di i eaţa de de e ie , î Los
Angeles, o i aţie ase ă ătoa e elei a e a p e edat aşte ea lui s-a st it î apul eu.
De data a easta, i te sitatea ei e a e t ată î ful apului. ápoi a u at o e plozie
us ă şi -a găsit î t -o odaie odest o ilată. á olo, eze at de o uşă des hisă, e a
fiul eu Da id, el de fai ă i li ă. E a u flă ău de puţi peste ze e a i. Ce -a iz it î
p i i ţa lui e a f u useţea eo iş uită a hipului şi t upului său. E a – aşa u e el des is
î p i a a te a lui Sa uel [sau, 1Regi] – ăla , u o hi f u oşi şi plă ut la faţă [16:12,
17:42].

Ni i ă a pe t u o lipă u -a si ţit a fi alt i e a de t el a e su t eu a u . Cu

toate a estea, ştia ă a est flă ău, Da id, e a fiul eu, şi el ştia ă eu e a tatăl lui; ă i
„î ţelep iu ea ea de sus î t i este u ată, apoi paş i ă, î găduitoa e, as ultătoa e, pli ă
de ilă şi de oade u e, eî doiel i ă şi efăţa i ă”, Ia o : . Cu stătea a olo
o te pl d f u useţea fiului eu, iziu ea a slă it şi eu -am trezit.

„Iată eu şi p u ii pe a e i i-a dat Du ezeu sp e se e şi i u i î Is ael, di

partea Dom ului Sa aot, Ca e lo uieşte î Mu tele Sio ului”, Isaia : . Du ezeu i l-a
dat pe Da id a p op iul eu fiu. „…Voi idi a după ti e pe u aşul tău, a e a ăsă i di
oapsele tale… Eu oi fi a eluia tată, ia el Î i a fi fiu”, Sa uel/ Regi : -14. Dumnezeu
u e u os ut î alt fel de t p i Fiul.

„Ni e i u u oaşte i e este Fiul, de t u ai Tatăl, şi Ci e este Tatăl, de t u ai

Fiul şi ă uia oieşte Fiul să-i des ope e”, Lu a : . E pe ie ţa de a fi tatăl lui Da id este
sf şitul pe eg i ajului pe pă t. Rostul ieţii este a ela de a-l afla pe Tatăl lui Da id, u sul
Domnului, Hristosul.

„‚á e , al ui este t ă ul a esta?’ Ia á e , a ăspu s: ‚Rege, iu fie sufletul tău, u

ştiu!’. ‚Î t ea ă da ’, a zis egele, ‚al ui fiu este t ă ul a esta?’. Ia d se î to ea Da id,
după u ide ea filistea ului, á e l-a luat şi l-a dus la Saul şi apul filistea ului e a î a
lui. Atunci Saul l-a î t e at: ‚Ti e e, al ui fiu eşti tu?’. Şi Da id a ăspu s: ‚Fiul o ului tău
Iesei di Betlee ’”, 1Samuel/1Regi 17:55-58.
 Iesei este o i a e di t e fo ele e ului „a fi”. Cu alte u i te, Eu su t Fiul ui su t,
Eu su t de i e ăs ut, Eu su t Fiul lui Du ezeu Tatăl. Eu şi Tatăl Meu u a su te [Ioan
10:30]. Eu su t i agi ea Du ezeului e ăzut. Cel e M-a ăzut pe Mi e a ăzut pe Tatăl
[Ioan 14:9].
„ál ui fiu?” u a e de-a fa e u Da id, i u Tatăl lui Da id, ă uia egele îi făgăduise
(1Samuel/1Regi 17:25) ă-l fa e li e î Israel.
O se aţie: în toate aceste pasaje (1Samuel/1Regi 17:55,56,58), î t e ă ile egelui u
su t î legătu ă u Da id, i u Tatăl lui David.

„Aflat-a pe Da id, o ul Meu; u u tdele ul el sf t al Meu l-am uns pe el; Acesta

Mă a he a: ‚Tatăl eu eşti Tu, Du ezeul eu şi sp iji ito ul tui ii ele’. Şi îl oi
face pe el î t i- ăs ut, ai î alt de t î pă aţii pă tului”, Psalm 88/89: 20;26-27.

Individul care se aşte de sus îl a afla pe Da id şi-l a u oaşte d ept p op iu fiu. ápoi
a î t e a fa iseii – a e su t e eu î p eaj a oast ă – „‚Ce vi se pare despre Hristos? Al
cui Fiu este?’ Zis-au Lui: ‚Al lui David’. Zis-a lor: ‚Cu de i Da id, î duh, Îl u eşte pe El
Domn?... De i da ă Da id Îl u eşte pe El do , u este fiu al lui?’”, Matei 22:41-45.
Co epţia g eşită a o ului î p i i ţa ostului Fiului – care e u ai u se şi o p e esti e
– a fă ut di Fiu u idol. „Fiilo , păziţi- ă de idoli”, 1Ioan 5:21.

Dumnezeu Se t ezeşte; şi o ul î a e Se t ezeşte de i e tatăl p op iului său tată. Cel

e a fost Fiul lui Da id, „Iisus Hristos, fiul lui David”, Matei : , a de e it Tatăl lui Da id.

Nu oi ai st iga la „pă i telui ost u Da id, slujito ul ‚Fiul’, î o igi al Tău”, Fapte
4:25. „Aflat-am pe David” [Psalmi 88/89:20, Fapte 13:22]. El a st igat la i e, „Tatăl eu
eşti Tu”, Psal i / [:26]. á u ă u os a fi una cu Elohim, Dumnezeu ce a devenit om,
pe t u a o ul să poate de e i Du ezeu. „Şi u ade ă at, a e este tai a d eptei
edi ţe”, Ti otei : . Da ă Bi lia a fi fost isto ie, -a fi fost o tai ă. „Să aştepţi
Făgădui ţa Tatălui”, Fapte : , adi ă, pe Da id – Fiul lui Dumnezeu – a e ţi se a des ope i
a Tată. á eastă Făgădui ţă, spu e Iisus, aţi auzit-o de la Mi e Lu a : şi sp e a ei
î pli i e î a el eas pe a e-l a alege Du ezeu, ă a da pe Fiul Său – a „‚şi U aş al
tău’, Care este Hristos”, Galate i 3:16.
O figu ă de stil e folosită u s opul de a at age ate ţia sp e e a, su li ii d şi
a e tu d ealitatea se sului lite al. áde ă ul e lite al; u i tele folosite su t figu ati e.

„Şi iată, atapeteas a te plului s-a sf şiat î două de sus p ă jos, şi pă tul s-a
ut e u at şi piet ele s-au despicat”, Matei : .
Î di i eaţa de ap ilie – la pat u lu i după e i s-a e elat ă su t tatăl lui
David – u fulge de lu i ă di ţeasta ea -a sf şiat î două, di ful a iului p ă la
aza şi ei spi ă ii.
 E a despi at de pa ă e a u opa e fusese lo it de fulge . ápoi -a si ţit şi
m-a ăzut a lu i ă li hidă au ie u d pe şi a spi ă ii ele î t -o iş a e şe puitoa e;
d a păt u s î ţeastă, a i at a u utremur.

„Toate u i tele lui Du ezeu su t lă u ite, s ut este El pe t u ei e aută la El

s ăpa ea. Nu adăuga i i la u i tele Lui, a să u te t agă la so oteală şi să fii găsit de
i iu ă!” [Proverbe/Solomon 30:5,6].

„Şi după u Moise a î ălţat şa pele î pustie, aşa t e uie să se î alţe Fiul O ului”,
Ioan 3:14.

á este e pe ie ţe isti e o fi de folos î a eli e a Bi lia di fo alităţile isto iei,

pe soa elo şi e e i e telo , şi î a o eadu e la i po ta ţa sa ade ă ată î iaţa o ului.

Scripturile t e uie să se î pli eas ă „î ” oi. Făgădui ţa lui Du ezeu a fi î pli ită.
Vei a ea a este e pe ie ţe: „Î i eţi fi Mie a to i î Ie usali şi î toată Iudeea şi î
Sa a ia şi p ă la a gi ea pă tului”, Fapte : .
Cercul tot mai mare – Ie usali … Iudeea… Sa a ia şi p ă la a gi ea pă tului –
este planul lui Dumnezeu.

Făgădui ţa î ă dospeşte p ă la e ea ei, la e ea duită ei, da t de lu gi,

î ti se şi asp e a fi î e ă ile p ă e-l ei fi aflat pe Da id, fiul tău, a e te a e ela ca
Du ezeu, Tatăl, e g eu de spus; da se s u tează ăt e sf şit; u a da g eş. áşteaptă de i,
ă i u a fi a a e.

„Este oa e e a u eputi ţă la Du ezeu? La a ul pe e ea a easta a să i pe la

ti e şi Sa a a a ea u fiu!”, Fa e ea 18:14.

Sf şit