Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Stoffon Elgelid
Terapia
prm yoga
pentru combcferea
stresului si anxietdtii
Cum sd ifi foci un progrom holisiic personolizot
pentru o-fi echilibro viofo
w
Bucuretti
2019
Yoga Therapy for Stress and Anxiety:
Create a Personalized Holistic plan to Balan'ce your Life
Robert Butera phD
Erin Byron MA
Staffan Elgelid phD, p.T.
Copyright @20L5 Robert Butera, phD,
Erin Byron, MA and Stafian Elgelid, phD pf
Edilie publicati de Llewellyn publications
Woodbury, MN 55125 USA
www.llewellyn.com
Ilustrafii de Mary Ann Zapalavc
CUPRINS
ll'lT&$*qllItU'
Introspectiv este o divizie a Grupului Editorial Litera
O.P. 53; C.P.2L2, sector 4, BucureEti, RomAnia
tel. 021 379 6390;OBt 425 76t9iOZE2E4BBZ2
Terapia prin yoga pentru combaterea stresului anxietdlii tnainte
Cuvd.nt ..... 17
Si
Cum sd ififaci un plan holistic personaiizat Introducere ........... 2l
pentru a-fi echilibra viala
Dr. Robert Butera
Erin Byron Partea I
Dr. Staffan Elgelid SURSA STRESULUI $I A ANXIETATII
Copyright @ 2OI9 Grup Media Litera
pentru versiunea in limba romAnd 1. Rolul terapiei prin yoga pentru diminuarea stresului
Toate drepturile rezervate qi a anxietilii.................... ...... 41
Editor: VidraEcu qi fiii 2. Cum dau naqtere convingerile stresului gi anxietlfii ...............,........ 70
Redactor: Carmen $tefania Neacqu
Corector: Sabrina Florescu 3. Redefineqte-fi convingerile ............ ........... 99
Coperti: Flori Zahiu
Tehnoredactare gi prepress: Ana VArtosu
4, Influenfa anxietlfii asupra inveligurilor corporale (kosha) ,,..,...,.. 137
Anexe
40I
Limbajul yoga ............ 403
Influenfa posturilor yoga asupra stresului qi a anxietifii ............. 404
Cum sd gisegti un terapeut de yoga integral{ 421
Mul;umiri ...........48I
Bibliografie recomandatd Partea I
...... 427
G lo sar de termeni sanscr ili ;i ncepte
Capitolal l
co fo losite frecvent ..................... 439
Contacte autori Stabilirea inten!iei....... ...,..,.........49
........,.............. 442
Provocarea pe care o reprezinti schimbarea .....................54
Intenfia (sankalpa) aplicati in posturile yoga....................,.....................55
diminea![
Respirafia de .............61
ZAmbetul taoist............ ...............62
Respirafia diafragmatici (abdominal6) ................. ..............66
Capitolul2
O experienll importanti care fi-a produs anxietate ........75
Cine sunt eu?............... ................76
Accesarea eului superior.................... .,.,,,,.,,,,..78
Tiparele de gAndire... ..................82
Refocalizarea unei experienle importante.............. ............85
intAlnirea cu antropologul interior. .,,....,.,,....87
Convingerea determin[ rezultatul .... .............90
Conqtientizarea gAndurilor ................. .,,.......,.93
Congtientizarea tensiunii ...........94
.-
Capitolal S
Evaluare gi rispuns .................,.223
Analiza prioritifilor ..,...............I02 Analiza agteptirilor. .................227
Introspeclia congtienti ............ 106 Accepti ajutorul celorlal1i...... .......................228
focul cu percepfia qi realitatea. ,..,,,....,,,...,.:.. II2 Convingerile obiqnuite....,..,...........:....... ........23I
Conqtiinta, tiparele mentale gi emofionale............................................. 112
Diversitatea in posturile yoga............, ,,,,,..,..233
Schimbirile mici, de zi cu zi,
',,....,....,,....,,. 127 Descifrarea mesajelor corpului....... ..............237
Conqtientizarea in posturile yoga ...............,L28 ,,CAnd am sd mor..."......,.,.......,... .............,..,,.,238
Relaxare gi destindere ,............. 133 Eul tiu superior....... ..................240
Capitolul4
Capitolul T
Explorarea celor cinci inveliquri.....:..................... ..............I4I
Focalizarea asupra chakrelor prin yoga..... ......................,,250
Desprinderea de anxietate.....,.............. ..,....,,L45 Autoanaliza prin respirafie................... .........256
Eliminarea anxietilii prin controlul respirafiei ...........,,,.I4g Energia vitall gi respirafia .......257
Strategii de armonizare senzoriald ...,..........I5s Limpezirea energiei stresului...... .................,259
Vizualizare relaxanti..... .,,,..,.,..156 Alimentafia congtienti gi energia alimentelor .................269
Relaxarea progresivi a corpului ................... 15g Relaxarea pe cele 16 puncte.... ................,.....272
Autosugestia .,...,....,,....,,. 164
implinire spirituali prin eul superior...... ....167 Capitolul S
Mintea la treabd ........................281
Partea a II-a Simte acfiunea pe care o efectuezi.. .............283
Capitolul S
Evaluarea adevdrului despre tehnologie .....287
Cultivarea nonviolenfei ............ 1g0 Sursa stresului profesional ................., ..........296
Posturile qi contemplarea atitudinii opuse .......................1gg Muncegte conqtient
Relaxare prin atitudine.................... .......,....,,.2O0 Cum abordezi calea yoghini a muncii ........307
Devii ceea ce respiri...... ............20I Scopul personal qi calea yoghini a celor patru principii
Expirafia prelungiti... ..,............202 din domeniul muncii....... .........309
Relaga dintre anxietate qi stilul de viaqi .....207
Relaxarea simfurilor...................;...., .......,,.....2Og
Capitolul9
Meditafia care fi se potrivegte ....,...............,,2I2
Tendinlele tale psihosomatice ............. 3t4
Capitolul6
tine.,..........,..
Timp pentru ..,..........,........ ...,,...222
Momentul prezent........ .....,......222
Bazeazl.-te doar pe tine inrela!ii............ .....,822
Transformarea stresului.. .,.......329
Comedia vielii............ ...............84I
Comunitatea ...,....842
Partea a III-a
Capitolul l0
Trucurile minfii........... ..............351
Descoperi sursa opunerii re2istenfei.................... ........,,..854
Asculti-gi mintea......... .............855
Ceea ce faci deja!...... .................356
Imagineauneiviefilipsitedeanxietate..... ........................35g
PArghii......... ..........859 Partea I
Odihna adecvat[ Capitolul l
Posturi yoga pentru un somn mai bun....... ..,....................3i64 Intenfia aplicatl in posturile yoga
Roata viefii ...........869
Yastika sana/Pav ana Mukt6 s ana
Capitolul lT (Postura befuluii Postura eliberirii vdntului) 56
Forfa intenfiei.................. ....,,....272 Setu Bandhasana (Postura podului) 57
Controlul st[rilor interioare..... .....................823 Flexia inainte pentru un efect fortifiant .........:.................. 58
Menfinere gi continuitate.................. ,..........,822
SuptaArdhaChandrasana(Posturaculcat[asemilunii) 59
Adaptarea comunitifii .............8g2
Grupul de sprijin..... ..................383
Supta Matsyend.rasana (Postura intinsi risucitl pe jumitate) .......... 60
Transformare in echipi... .........3g6
Capitolul S
Bonus. Cum si convingi sistemul nervos si se relaxez e ...........,...,,,...,8gT
Conqtientizarea in posturile yoga
Anexa C
Tadasana (Postura muntelui) cu respirafie egall ............ ......,,............ 124
Terapia prin yoga ..........,.......,,..426
Talasana (Postura palmierului) ............,.,... 125
Vrkasana (Postura copacufui) ...............,..,. 126
Partea a II-a
Yoga Mudra (Simbolul yoga) .......... ............ 254
Capitolul S Capitolal9
Posturile gi contemplarea atitudinii opuse Posturi yoga pentru tine
Talasana (Postura palmierului) 190 ,Sukhasana (Postura aqezati ugoard) .......... 319
Vr kas ana (Postura copacului) 791 Parighasana (Postura porfii) .......................320
Virabhad.rasana II (Postura rizboinicului II) .............. r92 ,Salabhasana (Postura l5custei), alternAnd picioarele ......................... 321
Chakrasana (Postura rofii) ............ 793 Apanasana (Postura cu genunchii la piept) .........,...,..... 32I
Ar dha M a ts y e ndr a s a n a (P o stura a gezati rdsucitd) 195 Postura inversatd, ridicarea membrelor opuse .......... .... 322
Po o r na Titali (P ostura fl uturelui) ................... 796 Capitolul l0
Simhasana (Postura leului) r97 Posturi yoga pentru un somn mai bun
U stra sana (Postura cimilei) 198 Marjariasana/Bitilasana (Postura pisicii/vacii) ........... 365
Ananda Balasana (Postura copilului fericit) 199 Anjaneyasana (Eandarein fali cu varianti cu flexie laterali) .......... 366
Makarasana (Postura crocodilului) .................... 799 gezAnd
Varianta cu rlsucire din pozitie ....367
Sasangasana (Postura iepurelui) ................ 368
Capitolal6
Savasana (Postura cadavrului) .................., 369
Diversitatea in posturile yoga
Ya st i k a s a n a / Pav an a Mukt a s a n a Capitolul ll
vAntului)
(Postura b[gului/Postura eliberirii ............. 2BB Cum si convingi sistemul nervos s[ se relaxeze
Setu Bandhasana (Postura podului) ........., 234 Tadasana (Postura muntelui) ..................... 38S
Flexia inainte pentru un efect fortifiant .... 2gs Urdhva Hastasana (Postura intinderii in sus) ............... 389
Uttanasana (Postura arcuit{ infafn) ......... 390
Anjeyasana (Postura alungit{) .................... 391
Kumbhaka s ana (P ostur a sprijiniti intinsi)
Bhujangasana (Postura cobrei) .................. 393
Adho Mukha Svanasana (Postura cAinelui cu fafa in jos) .................. 393
39
Rolul terapiei prin yoga pentru
diminuarea stresului si a anxietetii
41
Terapia prin yoga pentru combaterea stresului ;ianxietilii Rolulterapiei prin yoga pentru diminuarea stresului gi a anxietalii
triim intr-o culture in care ingrijorarea a scipat de sub tun izvor de pace profundi - eul nostru superior. Cu toate c[
control. Cei din aceste statistici nu au lipsuri in ceea ce rt<:eastl sursl de lncredere gi linigte este ugor acoperit[ de
priveqte satisfacerea nevoilor primare (hran[ gi ad6post). liste, e-mailuri gi trafic, eul superior se afli intotdeauna
Mulli dintre ei au aparent tot ce qi-ar putea dori: o familie nc:olo, agteptAndu-ne sd ne conectim la el.
minunati, o slujb[ stabill qi prieteni de nldejde. Totuqi, in Aflali ln ciutarea unui mod de a se elibera de anxietate
interior existi un sentiment de teami, ingrijorare sau frus- qii de a face fa![ stresului, oamenii se indreaptl tot mai
trare. La nivel emofional ei simt c[ lipseqte ceva sau c[ rrrult citre yoga ca modalitate de linigtire a vArtejului
existd un pericol care planeazi asupra lor. in lipsa increde- t,rnofional interior. Filosofia qi practicile yoga au drept
rii, apare anxietatea. Chiar dacd avem din belgug apl pota- rt'op acela de a ne aduce o staie de pace. Concepute inifial
bil[, nu ducem lipsi de distracfie qi putem comunica prin tlc infelepfi ca o cale citre iluminare, metodele yoga ne
simpla ap[sare a unui buton, ceva nu pare in reguld. conduc sistematic citre o infelegere profund[, lini;titoare
Tehnologia a avansat, ficindu,ne si ne petrecem mai t'r\tre eliberarea de orice grijh. Principiile etice, posturile,
mult timp in casi, fird a mai relafiona profund, nici mdcar r,xcrciliile de respirafie gi tehnicile de linigtire a min{ii -
cu noi ingine. Odatl cu dezvoltarea rapidd a tehnologiei din (:u care vei face cunogtinfl prin intermediul exercifiilor
ultimele decenii, am constatat qi o creqtere a numirului de rlin carte - inliturl obiceiurile stresante, deschizAnd
persoane care vin la cursurile noastre de yoga. in fiecare zi, lnlca citre un izvor de incredere qi bunistare, conectat
vedem tot mai mulli oameni care cauti o modalitate perma- l'iind la eul tlu superior.
nentl de a scipa de stres - oameni care suferi de anxietate, l)e-a lungul cirlii iti vom oferi sugestii gi recomand[ri
mulli aflAndu-se sub ingrijirea unui medic. in pofida acestei pt,ntru a te ajuta si descoperi cine eqti cu adevirat - pen-
ingrijiri, anxietatea continu[ si existe, iar oamenii cautl alte Irtr a te conecta la eul tiu superior. Vei incepe astfel o cil[-
qi alte cii cltre eliberarea de ea.
loric spirituali citre transcenderea stresului qi a anxietifii,
Cei care practici yoga de mult timp sunt un exemplu viu ril)r'() a cunoa;te o stare de incredere qi pace profundi. Haide
de mulgumire sufleteascd, iar atunci cAnd prietenii lor sr1 jucam un mic joc lingvistic pentru a incepe si lnlelegem
stresafi ii intreabi cum de sunt aqa de relaxafi, ei le rlspund:
procesul ce stl la baza transformlrii stresului gi a anxietllii
,,Yoga ne ajut[". Aceasta nu inseamnd c[, daci ili intinzi cor-
Irr rclaxare gi incredere in sine. CuvAntul ,,incredere" pro-
pul in diverse pozi\ii de cAteva ori pe zi, stresul va dispirea.
virrc din doui cuvinte din limba latinl:
Totuqi, intr-o culturi care promoveaz[ stresul prin ritmul gi
sistemele sale de valori, este foarte folositor s[ ili rezervi intro = iniuntru
timp pentru a privi in interiorul tiu. in fiinta noastri se afld credere = a crede
42
Terapia prin yoga pentru combaterea stresului gi anxietdlii Rolul terapiei prin yoga pentru diminuarea stresului Sia anxietdtii
Prin urmare, credinfa este necesari pentru a ne simfi Cum funcfioneazi terapia prin yoga integrali
puternici, capabili gi relaxafi; astfel, existl o componenti
'l'crapia prin yoga integrali se adreseazi nevoilor trupului,
spiritual[ in indepirtarea stresului gi a anxietllii.
t'trergiei viefii, emofiilor, gAndurilor gi spiritului/eului supe-
,,Relaxare" provine dintr-un cuvAnt din francez6. care
inseamn{ ,,a slebi strAnsoarea" pentru un mai mare confort
lior. La nivel spiritual, cel al eului superior, noi avem deja
tot ce ne trebuie. Poate cd nu igi foloseqti resursele existente
qi o mai mare pl[cere. Dac[ reciteqti aceste doul cuvinte din
rur:olo, dar cartea de fa!6 ili oferd instrumentele necesare
definifia termenului vei vedea efectul pe care il au asupra
corpului, a respirafiei gi a stlrii tale de spirit. Nu te simli ;rcntru a deveni con;tient de ele! Vei vedea c[ pe mlsuri ce
pulin mai calm gi mai liniqtit? Definifia relaxlrii se referi gi ;r'actici exercifiile din carte, solufiile la problemele tale vor
it,i;i la iveali. Vei invila tehnici yoga de observare gi control
la odihna f.izic6, spre care tind posturile yoga menite si ne
ul gAndurilor gi al emofiilor. Respirafia profundl linigteqte
elibereze de stres.
nrintea, calmeazi emofiile qi relaxeazi corpul. Relaxarea
CuvAntul ,,stres" inseamni de fapt ,,constrAngere" sau
lndreptati intr-o anumitd direcfie foloseqte puterea min!ii
,,opresiune". $i cAt de incorseta{i ne simlim atunci cAnd
suntem stresafi! ,,Anxietate" provine dintr-un cuvAnt latin lrcntru a destinde anumifi muqchi mai rigizi gi pentru a
cnlma sistemul nervos ;i endocrin. Posturile yoga produc
care inseamni ,,sufocare". Brrr!
r,rnofii bineficitoare, intirind in acelaqi timp sistemul
Stresul care duce la anxietate = lipsa increderii rrtinte-corp. Vei putea astfel aplica aceste instrumente de
lnz,h prezentate in cartea de fafi oriunde gi oricAnd!
CAnd ne simfim stresafi, ne lipsesc increderea, relaxarea impreunl pornim intr-o cilltorie, cu ajutorul acestei
gi pacea interioar[. Pacea provine din increderea in capa- t'r\rfi. Trebuie si ai incredere in procesul de indep[rtare a
citatea noastri de a ne conecta la eul superior gi de a face stresului. Treptat, pe misurl ce invefi s[ te cunoqti mai
fali oriclrei situafii. Avind un sentiment de credinfl, lrine aplicind inv[fltura gi exerciliile din carte, vei vedea
simfindu-te stipinul propriului univers, vei dobAndi incre- cr1 incepi s[ r[spunzi diferit la diverse probleme. Lucruri
dere in eul tlu superior. Odat[ ce infelegem c6 acest eu rrriirunte care inainte te supirau devin mai pufin deran-
este intotdeauna prezent, putem trece la o altl paradigm[ funte; nu te vei mai lisa atins de lucruri pe care nu le pofi
de gAndire, acfionAnd plini de curaj, relaxafi. Prin urmare, t'ontrola. Este nevoie de timp pentru asta? Bineinfeles, dar
ajutali fiind de practica yoga si avem experienla eului vt'i vedea ci pAn[ qi o practicl inceputi de pulin timp are
superior, vom fi motivafi si acfionlm spre a schimba orice r,l'cct. Ai incredere! Apreciaz[ victoriile mirunte, gtiind ci
ne tulburl mintea. sunt semnele rezultatelor pozitive pe care le vei atinge dacl
44
45
Terapia prin yoga pentru combaterea stresului gi anxietalii Rolul terapiei prin yoga pentru diminuarea stresului ;ia anxietdlii
citeqti cartea, practici exercifiile gi ili iei angajamentul de a Mulli oameni iau medicamente pentru stres qi anxietate.
avea o via![ lipsiti de anxietate. Mnnualul de diagnostic ;i clasfficare statisticd a tulburdri-
Schimbirile la nivelul stilului de via![ sunt tot mai impor- lor mintale, aflat acum la a cincea edigie (DSM-5), este un
tante in societatea de azi, unde rutina noastrl tinde si fie lnstrument psihiatric folosit pentru a clasifica, a eticheta qi
coloratl de activitifi nes[nltoase. Terapia prin yoga poate rr cliagnostica diverse afecfiuni. Odat[ ce este aplicat[ o eti-
avea un impact foarte mare in viafa oamenilor, ajutAndu-i si r'hert[, se poate determina aportul medicamentos gi trata-
faci schimblri minore, insi extrem de eficiente in rutina lor rrrcntul necesar. DSM-5 menfioneazil mai multe tipuri de
ziInicl. Daci privim in urmi la ultimele secole, putem vedea rrnxietate. Printre problemele clasificate drept anxietate se
ci oamenii nu vorbeau despre stres ca fiind ceva atAt de rtrrmiri gi stresul acut, panica, anumite fobii, afecfiunea
coplegitor ca in prezent. Deqi au existat intotdeauna pro- obsesiv-compulsivd, stresul posttraumatic gi anxietatea
bleme, in trecut mintea avea la dispozifie spaliul necesar gr,ncralizati. Alte afecfiuni psihiatrice cu simptome aseml-
pentru a le rezolva. Gdndeqte-te ce mult te ajutl o plimbare rtiitoare includ diverse probleme disociative, somatice, tul-
scurti., o disculie cu un prieten sau o masl sinitoasi, pentru lrrrrari de alimentafie qi de somn, tulbur[ri sexuale, autism
a scipa de stres. Mai demult, mersul pe jos era principalul 1i tulburiri de adaptare. Diagnosticul serve;te pentru
mijloc de deplasare, familia gi vecinii se vizitau aproape zil- rlt'tcrminarea tratamentului medicamentos specific. Chiar
nic, iar mAncarea era pregititl de cei care o mAncau. Un stil tlnt:i nu ,,intruneqti criteriile de diagnostic" pentru o anu-
de viali tradilional implica o muncl destul de grea, dar care rrritir formi sau alta de anxietate, stresul ili poate afecta
iqi gisea risplata. Viala noastrl modernl este guvernatl de ftritrte mult via1a. Terapia prin yoga cauti sd aduc[ o stare
comunicarea electronici, iar rnintea qi sistemul nervos iqi rlt' sinatate chiar qi fir[ a avea nevoie neaplrat de un diag-
gisesc rareori ocazia de a se odihni, de a procesa informa' rrostic, focalizAndu-se asupra modificirii comportamen-
liile sau de a se conecta cu adevdrat la ceilalqi. trrlui qi a convingerilor asociate anxietnfii. ModificAndu-fi
in prezent existi foarte multe opliuni pentru a-!i ciqtiga lrrtina zilnic[, ili pofi transforma intreaga abordare asupra
existenfa. in societllile tradilionale, faceai ceea ce ficea gi vrt'f ii. Aceasta func{ioneazi deoarece stilul de via!6, fiind
familia ta, ce hotira tribul ori ceea ce simleai c[ este meni- ,r('urn diferit, are efecte gi la nivel biologic!
rea ta. in zilele noastre, un student merge la facultate avAnd Creierul tiu este alcltuit din trei p[rfi, toate trei avind
in minte o specializare, dar dupd o vreme se indoiegte poate It'gr'rturl cu stresul qi anxietatea. Creierul mic este comun
de alegerea sa qi nu mai gtie ce si fac[. Indiferent dacl ai Irrluror vertebratelor. El mai este numit creierul reptilian,
sau nu succes, este posibil s[ fii ingrijorat ne;tiind dac[ liirrc[ responsabil cu asigurarea nevoilor noastre instinctu-
ai flcut alegerea corecti in via!6. rrlt' - respirafie, hranl gi odihnd. Acest creier ne activeaz[
46 47
Terapia prin yoga pentru combaterea stresului 9i anxietdlil Rolulterapiei prin yoga pentru diminuarea stresuluigia anxietd{ii
instinctul de supraviefuire gi ne guverneazi cAnd nu ne hr'finim creierul continuAnd s[ inv6![m gi si cregtem, ciu-
simlim in siguranfl. Creierul mijlociu sau sistemul limbic llind gi oferind un sens personal existenfei de zi cu ziprin
inconjoari creierul reptilian, fiind comun in cazul tuturor conexiunea spirituall. Ne schimbim de-a lungul timpului,
semenilor noqtri cu sAnge cald. Acesta are legitur6 cu nevo- tlcplasAndu-ne in direcfia alinierii cu ceea ce suntem cu ade-
ile emolionale de baz6, cum sunt atingerea, comunitatea, vrlrat qi cu viziunea acelui eu superior mulgumit gi impicat.
limbajul, reproducerea Ei joaca. Neocortexul, care inconjoari
creierul mijlociu, este unic in cazul oamenilor Ei al altor pri- Unde te afli?
mate evoluate. Acest creier specific omului este asociat cu
lroate ci viala ta incepe s[ devini stresantd. Poate ci te lupli
raliunea superioari, prediclia qi capacitatea de a atribui un
tlcja de multi vreme cu anxietatea. Hai si inspirim profund
sens experienfei. El nu se dezvolti complet pAn[ pe la vArsta
de 25 de ani! Fiecare dintre aceste regiuni ale creierului are
irrainte s[ ne dlm seama care este nivelul anxiet[fii tale
irr prezent... Te simli mai bine, nu? Avantajul cel mai des
legituri cu modul in care percepem stresul.
Pentru a avea un stil de via![ echilibrat trebuie s[ luim in intilnit in cadrul cursurilor de yoga este respira{ia pro-
considerare toate cele trei zone ale creierului. Pentru a pune
I'und[, deoarece hrineqte intregul trup, aduce cu sine o
lt'laxare emolionali gi o incetinire a gindurilor. Vei benefi-
bazele unei vieli lipsite de stres trebuie si avem griji ca par-
cia cel mai mult dacl citeEti aceasti carte intr-o stare rela-
tea noastrl reptiliani si fie mulfumitl. Consuml alimente
xnt[. Vrem si ne asigurlm cd de fiecare dati cAnd deschizi
nutritive, ascultAnd indicii de salietate ai corpului, gi hidra-
('ilrtea respiri profund, lent gi constant. Pofi chiar si zAm-
teaz6-te. Odihneqte-te suficient. Un somn odihnitor este
bcqti pufin pentru ca lectura gi experienla ciutdrii de sine
esenfial pentru a activa resursele vindecitoare ale corpului,
srl ifi aducl bucurie, pace qi vindecare.
pentru a fi relaxat qi a integra experienfele emolionale. De;i
sexul este o nevoie corporall de baz[, aceasta poate fi impli-
nit[ gi prin alte activitefi fizice gi creatoare sau prin conec- Exerciliu: Stabilirea intenliei
tarea la eul superior. Oamenii sunt animale sociale;
Cu tofii dorim noastri si fie lipsiti de stres. Yoga
ca viafa
interacliunea gi jocul sunt esenfiale pentru bunistarea noas- nu face diferenfa intre diferitele tipuri de stres, ci recu-
tr[. Copiii care nu beneficiazl suficient de atingere nu se noaqte doar ci stresul este o stare care ne separi de eul
dezvolti cum trebuie. Oamenii care rid mai mult sunt in nostru superior. Acesta poate fi cauzat de un accident
general mai sinltoqi. De-a lungul istoriei, jocurile ne-au la coloani., de moartea unei persoane dragi sau de pro-
influenfat cultura, ajutAndu-ne si sc[pflm de stres. Sociali- bleme la locul de munci, iar eliberarea de stres vine prin
zarea serveqte componentei animale a naturii noastre. Ne congtientizarea de sine. Oricare ar fi sursa stresului sau a
48 49