Practica ZEN, Notiuni de baza: Doar fii unul (Just be one) Jeff Shore

INT !D"#E E: Esenta $racticii Este o mare bucurie sa ma aflu din nou aici la Chestnut Hill College, cu prieteni noi i vechi i cu familia. Pe perete este o pictura cu Valley Green, un loc n padure, n apropiere de locurile unde ma ucam n copil!rie. "ar n osul dealului este Harper#s $eado%. E foarte placut sa revin aici. Este un lucru sa vorbesti despre zazen. &ar e cu totul altceva sa facem zazen impreuna. 'i asta e ceea ce vom face asta(i. )re mult mai mult sens aa. )ceasta abordare se ba(ea(a, n primul rand, pe propria mea e*perienta, at+t inauntrul cat i n afara (idurilor manastirii. Cuprinde multe e*periente valoroase i schimburi de e*perienta cu al,i oameni din toata lumea. )m marele noroc de a participa la perioade de i(olare -retreats. n multe tari, cu diverse grupuri. $a oritatea Zen, dar i alte grupuri. )bordarea mea este de asemenea ba(ata pe lectura atenta i punerea n practica a instructiunilor gasite n manualele de meditate, n special manuale de meditatie Zen, dar i Budiste i Taoiste. )m facut acest lucru deoarece n pre(ent n occident este o mare nevoie de a invata i a stapani fundamentele disciplinei meditatiei, chiar i / sau poate mai ales / pentru noi, cei care practicam Zen. Eu insumi am invatat foarte multe din aceste manuale pretioase. 0u doar citindu1le, dar punandu1le n practica, pentru a putea afla ce este util pentru noi n pre(ent. 2rgani(area unor asemenea retreat1uri n Europa i 34) a a utat foarte mult nu doar comunitatea budista, dar i crestini i persoane cu alte credinte religioase / sau care nu accepta nicio religie. )cest fapt e i normal, deoarece eu nu promove( un Zen sectant, ingust. $ai curand, este vorba de ceva mai fundamental, de esenta. "ntr1un cuvant, impreuna a ungem la esenta practicii spirituale, la inima a ceea ce inseamna sa fii om. Pana la urma, asta e ceea ce repre(inta o traditie religioasa autentica, nu1i aa5 2ricum ar fi, aveti libertatea sa folositi ceea ce vi se ofera. &aca vi se pare util, foarte bine. &aca nu, ignorati pur i simplu. )propo, inainte de a pleca din 6aponia, m1am intalnit i am vorbit cu niste maestri apone(i Zen despre ceea ce fac. 3pre surpri(a mea, acestia m1au incura at spunand ca nu este doar ceva pentru occidentali7 ei au recunoscut ca n (ilele noastre i apone(ii au nevoie de aa ceva. 'i din pacate aa este8 apone(ii de a(i incep sa piarda legatura cu propriile traditii spirituale. Postura Ca sa incepem8 de ce stam zazen n acest fel5 &e ce ne rasucim picioarele n

forma de covrig i stam cu spatele drept pentru perioade indelungate de timp, concentrandu1ne pe propria respiratie5 &evine evident de indata ce facem asta8 Zazen nu este doar o disciplina mentala, nu doar ceva ce facem cu mintea noastra. Este i la nivel fi(ic. Zazen implica intreaga fiinta. &aca puteti, stati n po(itia lotus, sau va recomand sa va de(voltati aceasta abilitate n timp, prin e*ercitii de stretching i yoga. Este o metoda foarte eficienta de a va linisti, concentra i uni corpul, respiratia i mintea. Este o practica straveche, nc! de pe vremea lui Buda Gautama. Pe atunci, oamenii stiau ce f!ceau. &ar corpurile noastre i stilul de viata nu mai sunt aceleasi, asadar daca e prea dureros, e*ista multe alte posturi. "ncercati diverse moduri de a sta i invatati de la propriul trup ce functionea(a cel mai bine pentru voi. Ce faceti cu picoarele nu este la fel de important pe cat este sa va mentineti spatele drept, n mod natural. 0u rigid ca un bat, ci natural, urmand curbura coloanei vertebrale i se(utul apasat, bine ase(at pe scaun. Cu spatele drept n acest mod, zazen poate fi practicat pe scaun sau pe banca. %&un'i la esenta $ro$riei $ersoane Practica budista este, intr1un cuvant, despre cum sa a ungem la esenta a cine i ceea ce suntem. Practic, sa penetram, sa vedem dincolo de ceea ce numim sine. 0u sa ne gandim, sa simtim, sau sa avem idei profunde despre sine, ci sa a ungem efectiv la esenta sinelui. Ce este acolo5 ) ungi acolo i descopera9 Este eliberarea completa i finala, ceea ce n budism se numeste tre(ire -awakening.. 0u necesita sa mergem n alta parte, nici nu implica intrarea n vreo stare mentala transcedentala sau de beatitudine. :iecare dintre voi, chiar aici i acum, aveti tot ce e necesar. 0u e nevoie de un invatator pentru asta, nici cartile nu a uta. Conform relatarilor, Buda Gautama a stat sub un smochin -copac ;odhi. i a a uns la esenta sinelui sau. ) facut acest lucru de unul singur. 'i acest fapt / nu vreo doctrina sau dogma / este ba(a practicii budiste. Buda Gautama nu a facut nimic diferit de ceea ce putem face i noi chiar acum i aici8 sa a ungem la esenta noastra. Cu totii aveti un simt al sinelui, nu1i aa5 )tunci aveti de a mai mult decat suficient9 E destul sa a ungeti o singura data la esenta sinelui vostru. )poi, stiind cine sunteti cu adevarat, faceti acest lucru sa e*iste n pre(ent. "ntr1un fel, acest lucru e cel putin la fel de important ca i tre(irea -a%a<ening. n sine. )plicati acest lucru n fiecare aspect al vietii voastre.

es$ira unu, fii unu ( )reathe one, be one Cum putem face asta5 Concentrandu1ne pe respiratie este un inceput firesc. 4nirea corpului cu mintea cu a utorul respiratiei este o metoda simpla i naturala. &e obicei, nu suntem constienti de propria respiratie. $ulte practici meditative se concentrea(a pe respiratie, ne amintesc sa fim constienti - mindful.. 2 metoda preliminara n practica Zen este sa ne concentram fiecare respiratie pe un numar. Fii acel numar. Cu fiecare e*piratie, fii unu: =4uuuunu=. Goliti1va cu fiecare e*piratie i deveniti unu. >a inceput puteti sa va imaginati numarul sau sa l spuneti n gand, pentru a mentine concentrarea. &ar n final nu ar trebui sa e*iste nicio imagine mentala / doar =4uuuunu= care se respire pe sine insusi. ?ncercati. Va lua ceva timp, rabdare i hotarare. &ar daca staruiti, va deveni n cele din urma constant, nu ceva care trebuie creat i sustinut n mod constient. 0u se va limita doar la zazen. Ve,i descoperi ca sunteti n mod natural #unu# n timp ce sunteti implicati n diverse activitati. "ntre timp, c+nd mergeti la culcare, lasati ca acest #unu# sa se stabileasca sub nivelul ombilicului. Ve,i descoperi ca nu este nevoie sa l activati c+nd va tre(iti7 va fi de a acolo inainte ca vreun gand sa apara. es$ir*nd unu + Nu,arand res$ira-ia E*ista doua modalitati de ba(a prin care putem efectua acest tip de meditatie prin respiratie. Prima metoda este pur i simplu sa fim #unu# cu fiecare respiratie, aa cum am mentionat anterior. ) doua modalitate este sa numaram fiecare e*piratie, incepand cu unu, apoi cu urmatoarea e*piratie, doi, i tot aa pana la (ece. C+nd a ungeti la a (ecea e*piratie, reveniti la unu i continuati sa numarati. &aca decoperiti ca ati fost distrasi de un gand, pur i simplu reveniti la unu i incepeti procesul de la capat. )mbele metode au avanta ele i de(avanta ele lor. ) numara de la unu la (ece poate sa va dea impresia ca a ungeti undeva, ca progresati spre un scop. )cest lucru poate sa interfere(e cu practica. )sadar, alternativa este de a fi unu cu fiecare respiratie7 nu este nevoie sa va preocupe sa a ungeti la (ece. Puteti totusi sa descoperiti ca a va concentra numai asupra lui #unu# din nou i din nou, poate sa reduca din claritatea practicii. #4nul# poate deveni un pic neclar sau ireal, de vis. &aca se intampla acest lucru, atunci numarati de la unu la (ece. )cest lucru va va a uta sa ramaneti concentrati i n stare alerta. )mbele metode au meritul lor. &ar cred ca n general pentru vestici, at+t timp cat nu devine prea neclar sau invechit, simpla practica de a respira i a fi unu, e suficient.

?ncercati pentru un timp, aveti rabdare i vedeti ce functionea(a mai bine pentru voi. >a un moment dat, numaratul respiratiei de la unu la (ece poate fi cel mai eficient7 la un alt moment, doar a fi unu poate functiona mai bine. ! $ractica si,$la $entru o ,inte dificila >a inceput ne folosim de mintile noastre agitate, care cauta n continuu ceva i incercam sa fim pur i simplu unu. )cest fapt face ca un lucru sublim de simplu sa para dificil sau chiar imposibil. )veti gri a7 multi oameni au a uns la aceasta dificultate initiala n zazen i au renuntat frustrati. Ei au tras conclu(ia n mod gresit ca zazen este prea dificil pentru ei. &ar n ce consta mai e*act aceasta dificultate5 3tudentii universitatilor apone(e se confrunta a(i cu aceeasi problema. &upa ce petrec cateva minute se(and i fiind unu, i intreb cum a fost. ?n mod invariabil, ei raspund ca a fost dificil sau chiar imposibil. )a ca i intreb daca ei pot sa mearga pe bicicleta, sa tina o umbrela i sa vorbeasca la telefonul mobil n acelasi timp. ?n @yoto, pot fi va(uti deseori facand toate astea. Nu asta e problema. &ar este aproape imposibil doar sa fii una cu respiratia ta pret de cateva momente. 3puneti1mi unde anume este dificultatea5 ?ncercati i convingeti1va. &ificultatea nu este n zazen7 este n mintea voastra. $intea, mai ales mintea moderna, este foarte comple*a, imprastiata i agitata. Aealmente am uitat cum sa fim unu. Aetineti, nu va cer voua, sau studentilor mei apone(i, sa faceti ceva dificil. &in contra, va cer un lucru at+t de mic9 Bocmai pentru ca este at+t de simplu, pare dificil. &ar nu este deloc aa. &edicati1va o data complet acestei activitati i va ve,i convinge. &urea(a timp i disciplina sa o puteti stapani. )sta nu inseamna ca o faceti gresit, sau ca nu sunteti potriviti pentru (a(en. Aeveniti cu rabdare la unu i continuati sa practicati. V1a,i petrecut intreaga viata fragmentand i imprastiindu1va7 nu credeti ca merita sa petreceti niste timp pentru a va uni mintea5 #u, sa face, fata 'andurilor &aca sunteti la inceputul praticii zazen, nu va descura ati. Primele da,i c+nd ve,i incerca, probabil ve,i descoperi ca va vin n minte i mai multe ganduri9 )cest lucru poate fi foarte frustrant. 4nii profesori de meditatie sustin ca nu e vorba ca apar mai multe ganduri, ci ca noi devenim mai constienti de gandurile care s1au aflat dintotdeauna acolo, plutind la marginea constiintei. 'i poate e adevarat. &ar este de asemenea posibil ca gandurile sa fie generate tocmai n incercarea de a fi unu. Efortul n sine generea(a obstacole. &e ce5 Pentru ca pur i simplu a fi unu este ceva cu care noi nu suntem obisnuiti. 3untem at+t de obisnuiti sa ne divi(am atentia ntre doua, trei sau mai multe lucruri odata.

)sadar, c+nd incercam sa fim unu, la inceput ni se pare imposibil. 0u e nicio problema. Pur i simplu continuati cu rabdare i staruinta. "ncet, deveniti concentrati i constienti de tot ce va incon oara. &aca un gand, o imagine sau un sentiment apare, nu i opuneti re(istenta8 ar insemna sa creati i mai multe ganduri. C+nd apare un gand, o optiune este pur i simplu sa devenim constienti de el, apoi sa l lasam sa plece. 4n gand apare, l observati, apoi reveniti la unu. Aabdare. 0u e nevoie sa va infuriati pe voi insiva. 0u este nimeni pe care sa va enervati, oricum. Pur i simplu reveniti la unu. $intea hoinareste din nou5 Pur i simplu reveniti la unu. &e a invatati o lectie pretioasa8 puteti intelege, din propria e*perienta, cum hoinareste mintea i cum este necesara disciplina i practica sustinuta, continua. Este nevoie de disciplina i rabdare, dar fiecare dintre noi poate sa i antrene(e mintea neatenta i usor de distras, sa revina n mod natural la unitatea simpla / constienta pura - bare awareness.. )proape toata lumea a avut e*periente similare c+nd a inceput sa practice zazen. 4nii reusesc sa obtina un oarecare sentiment ca sunt unu, simt ca este ceva acolo. Cred ca dinamica e*ersarii n cadru organi(at, un grup ca acesta, promovea(a i a uta aparitia acestui sentiment. &ar apar i valuri de ganduri, nu1i aa5 Poate ca ati au(it o masina trecand i asta a declansat niste ganduri. Poate v1a,i gandit pentru o clipa daca felul n care stati e corect, sau poate va simtiti multumiti i astfel ati starnit niste sentimente de satisfactie. Probabil erati constienti, la un anumit nivel, ca nu sunteti complet unu, ca nc! mai sunt ganduri care va distrag. &in nou, i acest lucru e valoros8 ne arata, prin propria e*perienta, ce face mintea noastra i nevoia unei discipline meditative. $intea noastra este o fabrica de idoli. :ara o practica sustinuta, mintea tinde sa tot cree(e ganduri, sa prolifere(e, ca o #masturbare mentala#, ascun(and unul care este intotdeauna acolo. Gandurile n sine nu sunt rele sau negative. 0u e nimic gresit cu ele. Gandurile i au locul lor, ns! nu n timpul zazen. 2 greseala obisnuita este incercarea de a intrerupe sau reprima gandurile, desi poate nici nu reali(am ca asta facem de fapt. C+nd gandurile sau emotiile sunt reprimate, ele vor reveni n cele din urma n alt fel, deseori deformate i directionate gresit. )stfel, nu functionea(a bine i creea(a doar probleme. 4rmariti cu atentie ceea ce faceti8 insasi activitatea de a suprima n sine este un gand intentionat, nu1i aa5 Odata ce un gand a a arut, !""" de carute nu #l ot aduce ina oi. 0u este nimic de facut, doar sa fi,i constienti ca a aparut gandul, apoi lasati1l sa treaca. Botusi, trebuie sa e*ersam pentru a fi unu, mai ales c+nd suntem la inceputul

practicii. Putem face acest lucru devenind constienti i lucrand cu ceea ce suntem. 3a lucram cu mintea noastra aa cum este, aa cum functionea(a ea natural. Pe masura ce practica de a sta ase(at devine mai profunda i complet unificata, ve,i descoperi ca gandurile intentionate se di(olva pur i simplu / se topesc de buna voie. ?i pierd consistenta. Pe masura ce practica voastra devine ferma i stabila, ve,i simti tot mai putin nevoia aparitiei unor asemenea ganduri. Este necesara rabdare i disciplina. &ar este posibil, i pana la urma nu este dificil deloc. Continuand, ve,i descoperi ca gandurile apar din ce n ce mai putin. Ele nu mai au de ce sa apara. )u disparut nesiguranta i nelinistea care le provoca. Este bine sa vedeti cum aprofundati practica. &ar nu deveniti preocupati de acest aspect7 nu i da,i atentie. 0u l transformati n ceva. 0u este vreo caracteristica speciala pe care ati reali(at1o. Este doar un proces natural de maturi(are. 0u va opriti aici. Continuati. % fi unu + % fi Mu 4n termen obisnuit n Zen1ul apone( este mu, care se refera la a fi gol de sine $being em t% of self&. $ulti elevi Zen vor sa devina mu, sau s'un%a -ta. / termenul sanscrit pentru aceasta stare de gol -#emptiness#.. &ar ei nu tiu cum sa accese(e starea de samad'i mentionata anterior i sa devina cu adevarat unu c+nd practica. 0u e de mirare ca sunt incapabili sa reali(e(e pe deplin mu n practica i n vietile lor. Ca i proces, puteti incepe sa e*ersati n a deveni unu sau sa va numarati respiratia, apoi dupa ce deveniti familiari cu aceasta respiratie samadhi, apoi o puteti inlocui cu mu. )ceasta este o metoda obisnuita n practica Zen contemporana. Botusi, a fi cu adevarat unu i a fi mu nu sunt doua lucruri diferite9 ) fi cu adevarat i n intregime acest unu despre care vorbesc / nu doar ideea sau conceptul despre unu. )poi ve,i vedea ca nu este altceva decat a trai, a respira mu. Bot ce trebuie este chiar aici. Pentru occidentali, este mai abordabil i mai putin e(oteric daca vorbim despre acest lucru n termeni de unu, decat daca folosim cuvantul apone( mu sau termenul din sanscrita. &e fapt, contea(a ceea ce facem cu acest mu. &aca reflectam asupra a ce ar putea sa insemne mu, sau daca l transformam n orice altceva, atunci nu este cu adevarat mu, nu1i aa5 Pe de alta parte, daca reusim sa devenim n intregime unu, putem actiona i lua deci(ii ca i cum am fi o unicitate dinamica ce e*ista n fiecare obiect -(a d%namic oneness t'at comes to life #n eac' and e)er% t'ing #.. )ceasta unicitate -#oneness#. nici macar nu este legata de a fi =unu=. Poate sa faca orice / sau nimic / cu usurinta. &ar daca ramanem legati de unicitate i o folosim

ca o evadare din aglomerarea lumii, atunci cu siguranta nu este unicitate adevarata, nu1i aa5 &aca unicitatea poate fi obtinuta / sau pierduta / atunci nu este unicitate autentica. )ceasta este unicitatea falsa, condamnata n comunitatea Zen. )veti gri a. Niciodata se$arat ( Ne.er %$art fro, It 0u este nici cea mai mica urma de misticism sau transcendentalism aici. &in contra, este ceva valabil pentru orice lucru care merita facut, nu1i aa5 ?n timp ce muncim, sau lucram la un proiect de arta, facem sport, cream mu(ica, facem dragoste, citim o carte, ne uitam la un film sau discutam cu un prieten / daca nu putem fi unu, sa fim n intregime pre(enti acolo, atunci unde suntem5 &aca mintea e divi(ata, nu putem face nimic cum trebuie. )ti fost vreodata n situatia unei urgente reale sau o situatie de viata sau de moarte5 Boate gandurile intentionate care par at+t de reale i tangibile / unde dispar n acele momente5 'i de unde apare acea claritate, concentrare i putere5 C+nd suntem unu cu ceva, gandurile intentionate lipsesc n mod natural. "ntuitiv, de a cunoastem acest adevar i l simtim constant. 0ici pe departe nu e o stare confu(a sau neclara, este claritate totala. Constienta fara limite - (umbound awareness(. / pentru o vreme. >ibertate nelimitata / n timp ce facem ceva ce vine de la sine. $ai mult, putem actiona n mod spontan, sa luam deci(ii i aa mai departe. 2amenii creativi tiu acest lucru n mod instinctiv i deseori, pot sa apele(e la aceasta sursa. &in nefericire, deseori se plang ca pierd aceasta stare de unicitate c+nd fac alte activitati, sau ca au dificutati n a integra aceasta stare n celelalte aspecte ale vietii lor. Aabdarea, practica sustinuta i un stil de viata sanatos / e ceea ce accentue( mereu. Pierde/ti sinele 0n ,od natural ( 1ose 2ourself Naturall3 &upa ce practicati din toata inima o perioada de timp, i constatati ca n continuare e dificil sa fi,i unu, v1as sugera sa faceti ceva la care va pricepeti foarte bine, activitate n care uitati de sine C va pierdeti n mod natural. Boata lumea are asemenea activitati. Eu intotdeauna reusesc c+nd ma oc :risbee. &intodeauna, c+nd aruncam i prindeam un :risbee ucandu1ma cu cineva, puteam n mod natural sa fiu unu cu activitatea n sine. 0u tiu de ce. Boata lumea are aa ceva, fie ca e vorba de un sport sau de a canta la un instrument sau de a asculta mu(ica. Ceva cu care pot sa devina unu n mod natural. 4nii oameni simt acest lucru c+nd conduc o masina. 2rice ar fi aceasta activitate, faceti1o inainte de a e*ersa zazen. 0u vrem sa fie ca un suport. )dica nu ar trebui sa ne agatam de aceasta activitate, astfel incat sa simtiti nevoia sa o faceti inainte de zazen. &ar pentru incepatorii care se

straduiesc sa reali(e(e starea de unu, daca observati ca n acest mod reusiti sa va pierdeti sinele n mod natural, atunci aa sa faceti. ?n mod obiectiv, n acest fel este o practica utila de inceput. )scultati cateva cantece, sau un cantec anume care va rela*ea(a. )poi ase(ati1va. Poate nu ve,i reusi sa stati n zazen foarte mult timp, dar e posibil sa fie un zazen mai stabil. Vi se pare ca ceea ce spun pare o ere(ie, ca se abate de la doctrina oficiala5 0u suna foarte budist sau specific Zen1ului sa faceti ceva simplu, care sa va rela*e(e, n ca(ul n care a sta ase(at pare prea dificil. &ar daca faceti acest lucru cum trebuie, este de fapt budism. &e fapt, amintirea unei stari de rela*are ca aceasta a fost e*perienta care i1a deschis ochii lui Buda Gautama insusi. Conform scripturilor, acest lucru i1a dat impulsul pentru a deveni iluminat9 Des$re 4auta,a ( 4ota,a5s 4roo.e Poate multi dintre voi cunoasteti povestea. Buda Gautama a trecut printr1o lupta interioara uriasa. El a studiat meditatia cu D invatatori, a reusit sa stapaneasca invataturile lor, dar si1a dat seama ca tot nu s1a eliberat de sine8 problemele batranetii, bolile i moartea l urmareau n continuare. )a ca i1a parasit pe acei invatatori i a continuat sa e*perimente(e n austeritate, de unul singur. ) incercat sa i controle(e i sa1si opreasca respiratia. ?n sutre este o descriere detaliata, dar pe scurt ce s1a intamplat este ca s1a ales doar cu o durere cumplita de cap. )poi a incercat sa nu manance mai nimic, pana c+nd buricul i1a atins sira spinarii. Epui(at, si1a dat seama ca nu aceasta e calea7 continuand va muri, nu va atinge iluminarea. Ceva nu era n regula. ) unsese intr1un punct mort. ?ncercand sa devina iluminat, a facut toate eforturile posibile, pana aproape de a muri, i tot nu devenise unu, tot era divi(at. Ce mai urma5 Comentariile occidentale tind sa treaca repede la urmatorul moment consemnat i sa afirme pur i simplu ca n cele din urma, Buda a reali(at *alea de +i,loc i a devenit iluminat. &ar stati putin9 ) e*istat un eveniment esential n acel moment. ?n patru versiuni diferite, at+t n te*tele Pali cat i cele n sanscrita, sta scris ca ceea ce l1a adus pe ;uda la pasul urmator a fost amintirea unei anumite e*periente din copilarie, n care el era rela*at n intregime, complet calm. ?n 3utrele timpurii, este vorba de o e*perienta ca i mic copil7 n versiunea tibetana este de a adult. &ar ideea de ba(a este aceeasi. $ai simplu, el si1a amintit ca statea la umbra unui mar n timp ce tatal sau, care era un fel de rege, oficia o ceremonie a aratului. Copilul Gautama era instalat comod sub un acoperis. )colo erau oameni care aveau gri a de el i astfel putea sa priveasca i sa se bucure de tot ce vedea. )tunci a avut o revelatie spontana. Ce anume a declansat aceasta revelatie nu este clar preci(at. 2 versiune mentionea(a niste creaturi mici care au fost de(velite prin arat. &ar ce e important este ca el a intrat intr1un fel de stare

spontana de samad'i. 0u medita n sine7 doar statea acolo i se bucura de ceremonie, copil fiind. ;ineinteles ca este o legenda, dar semnificatia este evidenta. 31a intamplat ca Gautama sa tina minte aceasta amintire din copilarie. 3i1a amintit ca era e*trem de placut, dar nu intr1un mod sen(ual, care sa starneasca dorinte ale simturilor. Era pur i simplu intr1o stare de calm i liniste7 era unu. )ceasta amintire l1a #lovit# puternic i astfel si1a dat seama ca poate aceasta e modalitatea de a depasi situatia dificila n care se afla. Bot aceasta amintire l va motiva sa i schimbe fundamental abordarea8 incetea(a sa i mai chinuie corpul din proprie vointa. ?n schimb, acum poate sa vada, multumita acelei e*periente spontane din copilarie, ca e*ista o metoda mult mai naturala. )a ca decide sa se intreme(e, bea lapte i se scalda n raul din apropiere. - oi urmea(a finalul povestii, pe care l cunoastem cu totii8 se asea(a sub un copac ;odhi, atinge iluminarea i devine Buda. &escrierile privind intreaga sa viata, de la nastere pana la moarte, sunt pline de intamplari supraomenesti. 0u1i aa ca e uimitor ca tocmai evenimentul care i arata calea de urmat se dovedeste a fi at+t de banala precum aducerea aminte a unui eveniment din copilarie5 &ar amintirea acestei e*periente spontane, obtinuta fara lupta i eforturi proprii, a devenit imboldul n marea sa iluminare. Nu sugere( ca ar trebui acum sa ne concentram cu totii sa ne aducem aminte de e*perientele din copilarie, sau ca budismul este un fel de psihodrama. &ar mi se pare ca pana i aceste marturii timpurii sugerea(a ca ceea ce cauta Gautama a fost dintodeauna acolo, chiar sub nasul lui. 'i tocmai incercarile sale deliberate de a intelege erau ceea ce l impiedicau sa i atinga scopul final. ;ine, poate moderni(e( putin povestea c+nd va sugere( sa ascultati mu(ica, dar pana la urma nu e at+t de ciudat, nu1i aa5 >asati1va cu totul absorbiti de actiunea i e*ercitiul de a sta se(and. 0u aveti nevoie de mu(ica, sutre sau nimic altceva. &oar sa stati7 pana la capat. &ar nu e usor. )sadar, n loc sa renuntati frustrati deoarece la inceput pare at+t de greu, daca aveti nevoie de un pic de a utor, incepatori fiind, ascultati cateva cantece sau orice altceva. Ceva care reaprinde aceasta unicitate. "ar apoi ase(ati1va. "ntr1un fel, asta e ceea ce a facut i Gautama. Povestea e despre acelasi lucru8 ce lipsise pana atunci din eforturile sale intentionate. "ar acest lucru nu a slabit sau redus pratica sa, ci este ceea ce i1a permis sa practice complet, sa devina unu. Nu este niciun sine iar acest Non/sine e6ti Tu Brebuie sa lamuresc un mic amanunt8 nu e*ista niciun sine9 )a cum am preci(at, prin practica a ungem la esenta acestui fapt simplu i putem sa l traim,

sa l e*perimentam noi insine. )cesta este inceputul, mie(ul i sfarsitul budismului. $etaforele obisnuite n budism vorbesc despre a taia radacinile ilu(iei, de a smulge ilu(ia sinelui. &ar cum po,i taia radacinile a ceva ce nu este de fapt acolo5 C+nd reusesti cu adevarat sa treci de sine, reali(e(i ca nu e*ista / i nici nu a e*istat vreodata / o radacina care sa trebuiasca sa fie taiata. &ar at+t timp cat inselatorul sine re(ista, e*ista intr1adevar tot felul de incurcaturi i obstacole / auto1ilu(ii i ilu(ii ale sinelui / care dau impresia unei radacini inodate, foarte incurcata. 2ricine s1a luptat cu acest lucru tie ca sinele poate fi o pan(a de paian en e*trem de complicata i de re(istenta. C+nd speculea(a asupra acestor subiecte, oamenii a ung uneori sa de(volte niste idei preconcepute absurde, care nu fac altceva decat sa e*tinda i sa complice pan(a de paian en. &e e*emplu, iau notiunea de #fara sine# -no self. n cel mai literal mod, iar apoi nu mai inteleg nimic, nici vorba sa poata pune n aplicare ceva. Botusi nc! de la inceput, budismul a fost foarte clar. &e e*emplu, capitolul doispre(ece din .'amma ada tratea(a despre sine. )ici nu gasim o condamnare a ilu(iei sinelui, ci o confirmare a importantei sale relative i practice. 3e vorbeste despre sine ca fiind spri inul i protectorul sinelui, persoanei7 cine altcineva ar putea fi5 0e aminteste ca raul este facut de sine i asadar sinele este cel care ne murdareste, ne contaminea(a7 similar, sinele este cel care evita raul, asadar prin sine ne purificam. "nstructiunile de meditatie budiste sunt clare n acest sens. ?n capitolul unspre(ece al te*tului /isudd'imagga -=Calea Purificarii=. scris de ;uddhaghosa, este clar e*primat ca meditaia asupra metta 0 iubirea cu compasiune -(lo)ing kindness(. nu ar trebui inceputa cu de(voltarea unui sentiment de compasiune fata de dusmani sau fata de maestru. )r trebui sa inceapa cu de(voltarea acestui sentiment fata de sine. ?ntr1un fel, singura problema este ca viata noastra consta n ilu(ii invatate, conditionate. &ar de fapt, ele sunt ilu(ii. 3unt cu adevarat imateriale, nu au substanta. )sadar, nu fi,i preocupati de idei speculative i nu pierdeti timpul intrebandu1va cum e posibil #non1sinele# -no1self.. Pur i simplu e*ersati i fii practica. &in e*terior, puteti sa va invartiti din nou i din nou, intrebandu1va cum e posibil sa e*iste non1sinele. 2data ce ve,i fi n interiorul acestui adevar, ve,i sti ca se intampla neincetat / cum de nu ati reali(at asta pana acum59 ! sin'ura ,inte( !ne 7ind ?ntr1un mod fundamental, aceasta nu e ce)a ce )oi reali(ati. 3unt o multime de e*presii Zen care arata acest lucru. &in moment ce pana acum nu am citat nicio chestie Zen, iata acum un citat. Este din introducerea predicii (2senta

Transmiterii +intii( -=Essentials of $ind Bransmission=., un te*t chine(esc Zen clasic al lui 3uang1 o, invatatorul lui >in1chi -Ain(ai.. Vorbind despre #o singura minte# -one mind., acesta afirma ca acest tip de minte =nu lipseste n oamenii obisnuiti, nici nu este n intregime pre(enta n cei care sunt ;uda=. $ai tar(iu n Zen, pentru a preveni ca acest concept de #o minte# sa devina un subiect de atasament, a fost inlocuit cu termenul Zen #fara minte# -no mind.. &aca unicitatea mintii -oneness of mind. este transformata n altceva, orice, trebuie sa fie bine inteles. )ceasta minte unica este un concept de ba(a. 0u este ceva care poate sa va lipseasca voua ca persoane i sa o detina cineva pe care voi l considerati iluminat. &aca va considerati pe voi insiva ne1iluminati / orice ar putea insemna asta / nu inseamna ca va lipseste aceasta minte. &aca o transformati n altceva, poate parea aa. &ar atunci nu este mintea unica. ?nainte ca un ;uda sa fie ;uda sau o persoana ignoranta sa fie persoana ignoranta / aceasta e mintea unica. "ata de ce intr1un sens foarte propriu, nu e ce)a ce uteti realiza sau obtine. 0u trebuie sa obtineti nimic. &oar renuntati la ilu(ie i priviti / sunteti de a n apa pana peste cap9 )a ca nu va plangeti ca va este sete. Eu sunt doar un ignorant din Philly, de ce sa ma credeti pe mine5 Permiteti1mi sa va cite( din predica lui 3uang1 o n conte*t. )a ve,i intelege ca noi to,i / tu, eu, 3uang1 o / suntem cu adevarat o minte. &esi nici eu nu am incredere oarba n vorbele lui 3uang1 o9 $ai degraba, folositi cuvintele sale pentru a verifica ceea ce voi sunteti8 Botii ;udasii i oamenii nu sunt altceva decat aceasta minte unica - one mind.. 0u e*ista nimic altceva. )ceasta minte este fara inceput, fara nastere, fara moarte. 0u este nici galbena nici verde, fara forma sau infatisare, nu o putem incadra n categoria fiinta sau ne1fiintaE Este chiar aici, aa cum este ea / i totusi de indata ce gandurile intentionate se produc, vei cadea n eroare. E*act ca i vidul nemarginit, este dincolo de orice masuratoare sau calcule. )ceasta minte unica n sine este Buda i nu e*ista nicio distinctie ntre ;udasi i oameni. &oar ca oamenii sunt atasati de forme e*terne i atunci incep sa caute n afara lor insisi. Cu cat mai mult cautati n e*terior, cu at+t mai mult va indepartati. 3unteti un Buda care cauta n (adar un soi de minte =;uda=, incercand sa obtineti aceasta minte. Puteti incerca din toate puterile timp de eoni, dar tot nu ve,i obtine asta niciodata. Pur i simplu lasati deoparte toate gandurile discursive i uitati de preocuparile inutile7 atunci Buda se va manifesta chiar aici. $intea aa cum este, este Buda. 'i Buda aa cum este, e minte. Nu e ce)a ce li seste oamenilor obisnuiti, nici

nu a artine e4clusi) Budasilor. %.eti tot ce .a trebuie 3per ca acum este clar, ba(at pe propria voastra practica, ca indiferent de masura n care voi reali(ati acest lucru, aveti tot ceea ce va trebuie. Boata lumea are tot ce e necesar sa inteleaga, sa reali(e(e ;udismul. "ntr1un fel avem chiar prea mult9 )a ca avem nevoie de putin regla - a bit of fine tuning., iar acest retreat e*act despre asta e vorba. :i,i unu n practica voastra i va ve,i convinge ca acest unu nu vine i pleaca. ?n budism este numit nenascut i nemuritor. 0u e ceva ce cream noi. 0u e nevoie sa facem asta. )cum, folosind la ma*im acest retreat, haideti sa confirmam aceste idei n practica proprie. 11111111111111111111111111111111 8ntrebare8 5eff, susii ca ot g6si o modalitate de a obine 7i astra acest moment de unicitate, de claritate, oric8nd )reau eu9 0u este ceva, o stare n care intri i iesi. "mplica1te cu totul n practica i vei descoperi ca eti unu nu doar n timpul practicii, dar i n viata obisnuita. 2ste felul tau de a fi. Bu eti unu. 0u este o situatie speciala, nicio stare pe care trebuie sa o controle(i sau sa o mentii. )ceasta unicitate - oneness. despre care vorbesc nu e vreo stare sau conditie de vreun fel, desi la inceput poate parea aa. Ca i proces, putem vorbi despre unicitate n acest fel i putem sa devenim constienti de e*istenta sa prin momente intamplatoare sau putem avea impresia ca ne apropiem de el prin practica disciplinata. &ar asta nu este clar o stare sau o conditie9 0u o transformati n unu. "mplicati1va n intregime n a practica zazen i ve,i descoperi ca nu puteti intra i iesi din unu. Zazen nu a inceput c+nd mi1am ase(at picioarele n po(itia lotus. Zazen nu se va incheia c+nd ma voi ridica din lotus. )cesta e adevarul. Pentru a intelege, a reali(a acest lucru, eu am petrecut ani i ani de (ile straduindu1ma i luptand. )sta pentru ca sunt un prost ignorant. 0u cred ca va trebui i voi sa faceti asta. )cesta e motivul pentru care fac ceea ce fac / va a ut sa evitati sa va chinuiti i sa va invartiti n (adar n cerc. 0u este chiar at+t de dificil sa fi,i unu n practica sustinuta. &ar pot e*ista anumite oca(ii, anumite persoane cu care va intalniti i sa pierdeti astfel starea respectiva. Poate fi cineva cu care pur i simplu nu va puteti intelege, sau ceva care va sochea(a sau va provoaca de(gust. Boate aceste oca(ii sunt invatatorii vostri pretiosi. Chiar daca sesi(ati ca va infuriati, lasati acea furie sa fie unicitatea voastra n

acel moment. "ar c+nd se termina, lasati1o sa treaca. Poate ve,i gandi ca ;udasii nu se infurie. Eu cunosc multi ;udasi, i ei to,i se pot infuria, fiecare dintre ei. )a i ar trebui. 3unt momente c+nd te po,i infuria. :ara1sine se poate infuria - no1self can get angr%.. &ar fara1sine nu se infurie pentru faptul ca s1a infuriat. Este furia i apoi a trecut. &ar noi avem tendinta sa ne infuriem ca ne1am infuriat, nu1i aa5 'i la fel, devenim un pic prea fericiti ca suntem fericiti. Putem sa ne infuriem pentru ca nu suntem suficient de fericiti, ca nu suntem pe cat de #impliniti# ne / am dori sa fim, sau credem ca ar trebui sa fim. Va rog sa nu va preocupe asemenea dorinte de a obtine i a pastra anumite stari mentale temporare. ntrebare: :nii oameni au o intuitie de moment $an insig't&, a oi incearca sa caute o alta. 2u #mi dau seama ca se intam la e4act o usul: ;ntelegand ca suntem unu, ade)arata lu ta este sa menin aceasta iluzie, ca sa zic a7a. .esco ar ca simt o teama de acest unu, o teama de nimic $not'ingness&. *e ot sa fac9 Nu 7tiu. *ateodata simt ca renunt la aceasta iluzie, dar a oi ma cu rinde aceasta teama ca nu #mi )a ramane nimic. 2ste ca 7i cum as fi inde artat a roa e tot, dar a oi re)ine. Eti o persoana foarte isteata. &espre ceea ce vorbesti tu, e*ista de a, dar oamenii de cele mai multe ori nu constienti(ea(a acest lucru. >a suprafata, oamenii i doresc sa aiba aceasta #e*perienta de iluminare#, deoarece presupun n mod naiv ca aceasta le va re(olva toate problemele. Ei nu i dau seama ceea ce tu ai inteles de a, i anume ca, n acelasi timp, sunt foarte speriati. &e ce5 2u insumi am a)ut recent o e4 erienta similara, de a1mi ierde sinele, c8nd am crezut cu ade)arat ca daca #mi ierd sinele, )oi muri. E*act8 aa este. &e aceea este at+t de inspaimantator. 2rice e*perienta religioasa autentica, din cate inteleg eu, implica moartea ego1ului, a sinelui centrat pe sine. Crestinismul i alte religii / n special traditiile mistice / sunt la fel de e*plicite n acest sens ca i budismul. "lu(iile trebuie sa moara. 'i acest lucru e e*trem de inspaimantator / pentru ilu(ii. 4itati1va la =noaptea intunecata a sinelui= a 3f. "on -=dar< night of the soul.=. Parafra(e( un vers din #4rcarea pe $untele Carmel#8 Ca sa pose(i totul, doreste1ti sa nu ai nimic n posesie. Ca sa fii totul, doreste1ti sa fii nimic. Ca sa a ungi unde nu eti, trebuie sa te duci unde nu eti.

Ca sa vina totul de la to,i, trebuie sa renunti la tot. 'i c+nd vei a unge sa ai totul, Brebuie sa l ai fara a1ti dori nimic. &e a stiti intr1o anumita masura ca este o ilu(ie la care trebuie sa renuntati. &ar at+t timp cat mai e*ista niste ilu(ii legate de ego, va ve,i agata disperati de ele, ca de un fir salvator, indiferent cat de subtire este firul de fapt. Pentru ca acesta ar fi sfarsitul intregii voastre lumi. &ar aveti rabdare. &edicati1va practicii se(and. C+nd ve,i fi gata, ultimul fir se va di(olva. 0u e nevoie sa va straduiti i sa va grabiti. C+nd sunteti voi pregatiti. 0imeni nu va poate forta. &epinde doar de voi. &ar retineti8 este doar o ilu(ie. )veti incredere n voi sa renuntati la ilu(ie. Va pot asigura ca atunci c+nd renuntati, ve,i vedea ca este o ilu(ie. Boate traditiile religioase autentice vorbesc cu un singur glas8 renasterea e posibila numai prin moartea celor vechi. ?ntrebare8 2 osibil ca acest lucru sa fie e4 rimat ca (a fi #n rezent(, a trai momentul, a7a cum )orbesc unii maestri9 <are im ortant deoarece intotdeauna ot re)eni la momentul rezent. 0u vorbesc n felul acesta deoarece oamenii vor tinde sa se atase(e de momentul pre(ent. &ar tu ai dreptate8 la inceputul practicii, este cu siguranta mai bine sa ne concentram pe pre(ent decat pe trecut sau viitor. &ar trebuie sa fii atent c+nd te atase(i de pre(ent. ?n budism este clar8 nu e4ista niciun trecut de care sa ne atasam, nu este niciun )iitor de care sa ne atasam. =i nu este niciun rezent de care sa ne atasam9 Este preci(at n >utra de .iamant $t'e .iamondsutra&, /imaiakirti >utra 7i #n multe alte locuri. &aca te referi la ca i c+nd ar fi pre(ent, trebuie sa fie nelimitat8 Eternul acum n acest moment, ca sa (ic aa. &ar c+nd incepe i se termina acest acum9 "ntregul trecut, pre(ent i viitor sunt cuprinse n adevaratul pre(ent. Priveste cu atentie8 =a fi n momentul pre(ent= poate concepe un atasament de sine insusi, nu1i aa5 0u e vorba de acel chiar acum, chiar acum din reclame. )sta e doar o incercare obositoare de a fi intodeauna intr1un soi de #pre(ent# preconceput, de fapt te legi cu propriile lanturi. )celasi lucru e valabil i pentru #a fi unu#, desigur. 8ntrebare8 *red ca din ers ecti)a racticii nu conteaza cu ade)arat, dar e4ista unicitate #n sensul de multe #n o oziie cu unu, adica multi licitate 7i unitate, a7a cum e4ista 7i numeric unu 7i mai multe. *onteaza acest as ect #n sensul folosit de .)s9 >a inceput, m1as concentra pe a fi unu. &ar ve,i observa ca trebuie apelat la unicitate n lumea multiplicitatii. )cea unicitate - oneness., acea unitate -unit%., nu

se poate agata de sine insasi. Brebuie ca voi sa actionati8 sa simtiti, sa ganditi, sa va miscati, sa raspundeti. 2 unicitate n opo(itie cu multiplicitatea, o unicitate atasata de sine, va ceda sau va esua lamentabil. )devarata unicitate vie / cum sa o numesc5 F nu contea(a cum o inghesuim / nu devine mai mica. "ndiferent cat incercam sa tragem de ea ca sa o e*tindem / nu devine mai mare. )cest lucru e foarte important pentru participantii la retreat1uri deoarece datorita programului intens de practica, ei tind sa de(volte o unicitate mare, concentrata. &ar apoi la cateva (ile dupa terminarea retreat1ului au impresia ca puterea lor de >amad'i slabeste. )u impresia ca pierd acea unicitate i i doresc sa revina la ea. Este at+t de tragic deoarece nu este ceva la care sa ai nevoie sa te intorci9 2 transformam n ceva, i apoi urmarim acea ilu(ie pe care noi am creat1o. ?n vietile noastre ocupate, e normal sa nu putem mentine tot timpul un program ca n retreat. &ar nu e nevoie sa facem asta. )a cum nu e nevoie sa ne luptam sa revenim la acea stare a mintii clara i calma. Pentru ca straduindu1ne n acest fel, nu vom obtine altceva decat mai mult stres i suferinta. Participand la un retreat, aa cum facem noi acum, este o oportunitate pretioasa. C+nd puteti face asta, e foarte bine. &ar sub nicio forma nu e nevoie sa incercati sa o imitati n viata voastra de (i cu (i. Este important sa puteti continua practica astfel incat acest unu sa poata functiona cu adevarat n lume. &espre asta e vorba n practica sustinuta.= 0u pot fi unu acum / trebuie sa pregatesc cina9= / la inceput va fi dificil. E o<, straduiti1 va. Pregatiti o cina buna. 11111111111111111111111 Note de final Versiuni revi(uite ale prelegerilor tinute n DGGD la @yoto pentru Programul de studiu n strainatate, Colegiul >uther, H ianuarie7 n 34) pentru comunitatea budista din ;uc<s County la Iardley :riends -Jua<er. $eeting House n Pennsylvania, KL ianuarie7 n 2landa, ;elgia, "talia, 34), Canada. Introducere: Esenta $racticii Pentru traduceri n engle(a ale unor manuale clasice de meditatie, consultati bibliografia de la finalul (<rinci ii ale racticii Zen#. es$ira unu, fii unu ( )reathe !ne, )e !ne Aeferitor la practica respiratiei i a fi unu n Men, consultati interviul meu cu 0anrei @obori n F-> Newsletter )utumn KHNL, pp. DH1LG, n special pag. OP1ON.

Des$re 4auta,a ( 4ota,a5s 4roo.e Pentru e*perienta lui Gautama, consultati Ed%ard 6. Bhomas, T'e ?ife of Budd'a as ?egend and 3istor% ->ondon8 Aoutledge Q @egan Paul, KHPR7 publicat prima oara inKHDP., pp. LL1SS. Bhomas ofera e*trase ample din diverse sutra i comentarii7 iata mai os cateva din traducerile sale, din +a'8saccaka >utta $+a,,'ima Nika%a OS.8 =)poi m1am gandit, ce ar fi sa practic transa fara sa respir. )a ca mi1am tinut respiratia la nas i gura. 'i c+nd am facut asta, am simitit un sunet violent ca de vi elie iesind din urechiE vanturi violente mi deran au capul. Ca i c+nd un om foarte puternic ar fi vrut sa mi (drobeasca teasta cu taisul unei sabii. )poi m1am gandit, ce ar fi daca as manca doar n cantitati mici, cat incape n causul palmei. C+nd am cre(ut ca mi voi atinge pielea stomacului, de fapt mi1am atins sira spinarii, iar c+nd credeam ca mi ating sira spinarii, era de fapt pielea de pe burta, at+t de mult a unsese sa mi se lipeasca pielea stomacului de spinare, din cau(a mancarii putineE )poi m1am gandit, to,i acei asceti i brahmini din trecut, care au suferit deodata dureri puternice, severe, sigur nu au suferit mai mult decat mine. ->a fel, cei din pre(ent i viitor.. &ar prin aceste chinuri groa(nice, nu am obtinut puteri supra1omenesti, cunoastere adevarata sau o intuitie supranaturala. Poate e*ista i o alta cale spre iluminare. )tunci m1am gandit, acum reali(e( ca atunci c+nd tatal meu 3a<yan muncea, eu eram ase(at la umbra racoroasa a unui mar, i fara dorinte ce tin de simturi, fara idei negative, am atins i am ramas n prima transa de bucurie i placere @suk'a: opusul dukk'a sau suferintaT, care re(ultase din i(olare - seclusion., combinata cu rationament i investigare - reasoning and in)estigation.. Poate aceasta e calea catre iluminare. )poi, conform cu intelegerea avuta, am constienti(at ca aceasta era calea spre iluminare. 'i atunci m1am gandit, de ce sa ma tem de aceasta stare de fericire, care este fara dorinte ale simturilor i fara idei negative5 'i m1am gandit, nu ma tem de aceasta stare de fericire, care este fara dorinte ale simturilor i fara idei negative. 'i apoi m1am gandit, nu este deloc usor sa obtin aceasta stare de fericire c+nd corpul meu e at+t de slabit. Ce ar fi daca as incepe sa consum mancare solida, ore( i lapte acru.= ! sin'ura ,inte(!ne 7ind Citatul lui Huang1po din 6ohn ;lofeld, T'e Zen Teac'ing of 3uang <o: On t'e Transmission of +ind -0e% Ior<8 Grove Press, KHRN. pp. DH1OG, %ith ma or

revisions. Chinese te*t n TLN8OPHcKN1DP. 8ntrebari ( 9uestions Parafra(a din scrierile 3f "oan al Crucii,= 4rcarea pe $untele Carmel= cartea K, capitolul KO. Ve(i pentru e*emplificare, finalul cap.KN din 3utra de diamant $T'e .iamond >utra&, unde ;uda i spune lui 3ubhuti ca este imposibil sa te agati de mintea din trecut, pre(ent sau viitor. Ve(i T'e /imalakirti >utra, ve(i capitolul P, unde se spune ca ;udasii nu sunt din trecut, pre(ent sau viitor din moment ce iluminarea transcende aceste perioade de timp7 ve(i capitolul H, unde se spune ca trecutul, pre(entul i viitorul au natura spatiului gol $(are all of t'e nature ofem t% s ace&A capitolul KD unde Vimala<irti afirma ca din moment ce ;uda a atins intangibilul, Vimala<irti nu l vede pe ;uddha nascut n trecut, trecand n viitor sau salasluind n pre(ent. 4na din afirmatiile clasice n Men pe aceasta tema8 &istruge acel iad noroios numit =sine i celalalt ambele sunt goale=, Mdrobeste calea fara iesire a para(itului =momentul pre(ent=. $.estro% t'at mudd% 'ell caiiedB seif and ot'er bot' em t%B, >Cuas' t'e )armint(s dead1end aiie% ofB t'e resent momentB.& -Braducere de Victor 3ogen Hori, Zen >andp. SKO, revi(uita..