cArRE oqro,

c h\\r Tfl:rNrr
I eKI.E,
O^
op/

GHTCI&

gP.ERIf, ca=a,

Preot IOAN

,STOHA OCULTISM UL
@uhli orodinoioyi,
Originea practicilor oculte se pierde in negura istoriei si incepe dupd clderea in
plcatul str[mosesc. Dup[ cddere, in viala oamenilor incepe s[ apar[ qi sd se practice vrdjitoria,
magia, ghicitul, superstifiile, ca o trds[tur5 a popoarelor pf,gine. Samanii preistorici practicau
magia pentru a-si asigura o vAndtoare bogatd si pentru a trata diverse boli din cadrul tribului.
Aceste mincinoase incercdri de a influenta derularea evenimentelor prin mijloace magice au
 aduce mai mult succes ,,in afaceri", dac[ nu publicitatea? Aqa c[ au ?nvdlat imediat care sunt
secretele unei reclame ce merge direct la inima cel mai adesea rdnitf,, si deci vulnerabilf, a
clientului.
in timp ce agenlii publicitari ai ziarelor locale aleargd zelosi, incercAnd sd convingl
cAt mai mulfi patroni s[-Ei facl publicitate, o nou6 categorie de clien{i a apdrut, ca din senin:
ceaa vrdjitoarelor. in paginile ziarelor din jude{ul Sibiu, dar qi la posturile de televiziune, tot
mai multe ghicitoare iqi fac reclam6. Llngd angajdri ori vdnzdri, coloane intregi de anun(uri
insolite de fotografii ale vrdjitoarelor, r1e promit sI ne scape de toate necanxtle care se abat
asupra noastr[. ,,Crezi c5 ai cununiile legate? Te ajutd Mihaela. Tot ea i{i poate salva soful
din ghearele beliei. iqi merg prost afacerile? Apelezi la Maria, care zrce c[, in plus, te si
vindecd." Adaptate la economia de pia{d, vrdjitoarele au inv[(at regulile jocului. Odatd tonul
dat, il urmeazd toate, pe acelaEi refren. Iat[, in mare, care este, in opinia 1or, cheia succesului
t in afacerea ghicitului qi dezlegatului.
in primul rAnd, o vrljitoare care isi doreste succesul trebuie s[ aibd sau s[ isi fabrice
i un arbore genealogic cAt mai concludent. Astfel, este de mare ajutor s[ spui cd esti fiica sau
sora unei alte vr[jitoare, chiar dacd nici numele acesteia nu sun[ mai cunoscut ca al tdu.
Oricum, expresia ,,fiica celebrei'o nu trebuie sd lipseasc[ din anun!. Pe de altd par1e, fiecare
ghicitoare, preztcdtoare, vrSjitoare e musai sd igi pun6, in fa{a numelui, caractertzarea
,,adevdrata". Este ceva de ultim[ mod6, nu se mai poate altfel. Fiecare dintre ele este
,radevdrata" vrdjitoare Mariana sau Monica sau Sabina. Dacd nu esti adevdratd, nu contezi
pentru pia![. Foarte importante sunt accesoriile aduse de peste mdri qi {[ri - fusul de aur din
Mexic, globul de cristal din Spania ori ,,cursurile de specializare" cu ,,diplomele'o aferente.
Fiecare vrdjitoare a fost premiat[ la cel pu{in un congres interna{ional qi are in dotare cel
pulin un obiect rnagic care vine de departe. Cele mai pu{in inspirate, sunt ,,venite din
Bucuresti" si nu stau in provincie decAt cAteva zrle, deci, grabd marel Mai apoi, ca prin
minune, toate vr[jitoarele sunt bune, alungd relele Ei bolile. Ele nu ar recunoaqte nici in
ruptul capului c5, pentru o anumit[ sum[, ar abate sau ar pretinde cd abate rdul pe capul
dusmanului. Moda triumfului eroului negativ, ce face furori in filme, nu a prins inc[ la
vrljitoarele care ne surAd exagerat de amabil in fotografie sau la telefonui mobil. Sirul
anunfurilor de la rubrica ,,Vr[jitoareo' se dubleazd datoritd celor date de asa-zisele persoane
care mulfumesc. Ca din intimplare, fiecare anun! de mulqumire std exact sub cel al vrdjitoarei
cdreia i se ridic[ osanale (laude). Poze neclare ni-l infIli;azd pe Nelu, care a sc[pat de ,,darul
befiei" qi a dat fuga la ziar sd afle tot tArgul, ori pe Marilena, care era sd moarl fatd. marc,
dacd nu ii dezlega o brunetd cununiile. Iar Ion anunlb tot judeful cd a scdpat de blesteme in
,,doar 9 zile qi 6 s6ptdmAni". Este usor de intuit, si dupl con{inutul stupid, Ei dupd formularea
qchioapd, c[ aceste anunturi sunt pldtite tot de coanele magiciene, al clror limbaj este imposibil
de confundat.
La inceput, ztarele ;i posturile de televiziune locale, refuzau s6 preia astfel de
anunfuri. Singura sansd a unei vrdjitoare de a se face cunoscut[ era sd dea peste ea norocul
ca un reporter s[ o intrebe cum se va termina, de exemplu, conflictul din Afghanistan, sau ce
numere o s[ iasd la 6 din 49. Cu timpul ?ns6, cererea de micd publicitate ,,abracadabrantd" a
crescut aEa de mult, inc6t, dupd apari(ii sporadice la rubrica ,,Diverse" sau chiar la ,,Serviciio',
aceste anunfuri au fost grupate in rubrici speciale, intitulate chiar ,,Vrdjitoare". Majoritatea
redacfiilor au stabilit chiar si tarife speciale pentru aceste servicii, care nu puteau fi incadrate
laolalt[ cu montarea de centrale termice sau transportul de marfb. Tarifele pentru vrdjitoare
sunt, de regulS, mai mari decdt la vdnzdri, cumpdrdri ori angajdri, ceea ce nu le descurajeazd
pe micile intreprinzdtoare. Numai in Sibiu, exist[ cAteva care isi fac reclamd zllntc. Fiecare
anunt are cam cincizecr de cuvinte. La trei anunfuri pe zi, cu pozd, banii investi{i intr-o lun[
 pdsit Sffintul Ioan Botezitorur, Sfinfii Apostori,
Sfin(ii Mucenici... pe aici se cade sf, trecem
SI no1, cer care urm6m lui Hristos,
cdcr nu este altd, cale de mAntuire. N n putem dobAndi
paharul mAntuirii pdni nu gustdm mai int0i din paharul
suferin{ei si al necazurilor vi
Important nu este dacl suferi mult, pu tin sau deloc, ci dacd
)
de tmbundtdlire. SI nu adaugi la su ferinta pe care o ai o alt6
folosesti suferinla ca mijloc
suferintl: aceea a nedrep-
t5(itului. Sd nu uitdm cd insusi MAntuitorul S -a supus fErd s[ cAfteascd
unor chinuri nedrepte
Un ade vdrat crestin-ortodox mulfumeqte totdeauna lui Dumnezeu pentru
toate, bune si
rele, stiute S1 tiu iar in minte i in inimd are cuvintele sfinte ale MAntuit orului

C0nd un om c olindd pe la vrdjitoare, descdntltoare, spiriti sm...

in fapt il ocoleste pe
Dumnezeu, ocol este ADEVARUL si aleargd cdtre minciun[.
Chiar Dumne zeu prln gura
Sfintului Aposto I Iacov ne-a dat urmltorul indemn:
,,Este cineva bornav intre voi? 56 cheme
preofii Bisericii si s5 se roage pentru el, ungAndu-l cu untdelemn
in numel e Domnului. Si
rugdciunea credinfei va mAntui pe cel bolnav, si Domnul il va
ridica pe el, si de va fi fbcut
pdcate se vor ierta lui,,(Iacov 5:14-15)

Ne spune

cu
a

raspuns
f,

Ce se cade a face cregtinii ca sd se pdzeascd de vrdjitori

Foarte muiti cameni ai
zilelor noastre st6ruie in a crede
*
G =* #*€ * fxsffi**
cd au ,,fdc[turi'0. in Biblie
gdsim cuvintul lui Dumnezeri *&*e ffi*p?trffi ffi
spus prin gura Sfdntulr:i
Apostol Pavei: ,,Fiii in!elep{i
,nf&m#t*,!r# *e **f*&0, il

spre bine si nevinovafi la rdu.

Iar Dumnezeul phcii va zdlobi
repede sub picioarele voastre
pe satana6' (Romani 16:19-20).
Pentru a fi p[zifi de
vrdji si de lucrarea dlacilor, sI
ave!i to!i, tineri si vArstnici,
femei qi b5rbali, atirnatd la
gAtul vostru cinstita CRUCE,
1
cdci qi creEtinii din vechime
f aveau tofi, cruce la gAtui 1or.
Episcopul Tavrorneniei, Pan-
gratie, le d[dea o cruciuiild de
lemn la g6t tuturor ceior pe care it boteza fiindc6 foarte mult se tem diavolii de chipul
cinstitei cruci si fug de omul care o poart[ la gl't. Acest iucru inEiEi dracii au mdrturisit
intrebali fiind c1ndva de Sf6ntul Ioan Vostrinul: ,,De care lucruri ale crestinilor v[ teme{i
voi dracii mai mult?". Iar ei au r6spuns cf, se tem de trei lucruri: Sfintul Botez, Sfinta
imp[r15sanie si Crucea sfin{it5 pe care o poartS crestinii la gdt. SfAntul Chirii al Ierusalimului
ne inva{[ cd mare pazd este atunci cdnd crestinii fac cruce cAnd incep lucrul, cAnd mdnAncS,
c1nd beau apd.
Iar pentru cei ce se cunun[ s6 nu se team5 de ,,farmeceoo (de f[c[turi) ci s[ se
 DescAntecul este o practicl ocuitd, osAndrtd de Biblie
si de SfAnta Bisericd: ,,SI nu
gdzduiegti pe cel ce are mestesugui de descantdtor...
cd uraciune este inaintea lui Dumnezeu,o
(Deuteronom 18:11).,,Md voi gr[bi si mrrlurisesc
irnpotriva descantatorilor., (Maleahi 3:5).
Descdntecele sunt foarte vechi. Ele reprezintd o form5
de superstifie in leg[turd cu magia
alb[ deoarece, dup[ credinta pdgAnrlor si a unor crestini nepriceputi,
ele se fac spre bine,
adic[ pentru a vindeca boli qi a alunga spiritele rele. Materia principuia
u d.r.antecelor este
apa neinceput5, adus[ de la trei, sapte, noui izvoare care
se amestecr cu un fir de busuioc ori
cu un fir de m[tur[, cu fusul, cu cu{itul s.a.
Pentru obfinerea leacului se,_pun uneori in apa ce se descAntd
cdrbuni aprinsi ori
miere, sare, usturoi, ftin[ sau alte dit-erite buruieni: prplldu,
lesnicior, laptele cdinelui, ism[
crea\d', iarba ciutei, srpunul calului, pdtlagind... Dintie
metale, desc1ntdtoarele intrebuinleazd,
cositorul, pe care descAntAndu-l il slefeste (???). De asemenea,
se mai foloseste si mercurul,
supranumit in popor ,,argint viu", foarte activ si foarle otr[vitor,
pe care-i dau pe cale oral[.

MUL.
:.'...

tnqeldtoare
,.,:
(l
..- .:.,.. .;;: .- a l:

Diavolul atacd" si tdgdduieste sfdnta

credinlI ortodoxl si prin spiritism. Iatd cum:
spiritistii fac adundrile lor in anumite case pe care
nu se feresc sd le impodobeascf, ciriar cu icoane,
candele si cruci. La inceputul sedin{elor de
spiritism aprind IumAnhri. ca sj cand ar face un
parastas, spun rug[ciuni, chiar isi fac semnul
crucii si (in post pentru ziua C,e sedin{a.
Sub masca sfinfeniei cheam6 spiritele
mor{ilor si aqa insald chiar $i pe unii din cei
credinciosi, care spun cd, dach ar fi lucru necurat,
fl-ar avea lcoane, c}ce, candela si n-ar spune rugdciuni. De
aceea, trebuie s[ fie atenfi crestinii
s[ nu caute ajutorul nicrieri, decdt la Dumnezzu prin slujbele Bisericii.
La o sedin!5 de spiritism din Fran{a, cineva a intrebat un spirit
ce trebuie s[ cread6
despre existenta diavolilor. RSspunsul a fost prompt:
,,Nu existi!,,. Raspunsul acesta a fost
dat in mai multe locuri.
o alt[ intrebare adresat[ unui spirit, a fost dac[ mai existr o altr lume si r[spunsul
a
venit pe loc: ,,Nu mai existl altl Iume!" Parlicipan{ii la sedinfd
au intrebat atunci: ,,Dac[ nu
t-

mai existd o altd lume, tu, care ne vorbesti si ne rdspunzi, de unde vrt???". S-a fbcut tdcere
addncd gi nu s-a mai auzit nimic.
Iat[ existen{a diavolului, iat[ tatdl minciunii (Ioan 8:44) care a inqelat pe mul1i
crestini, si-i mai inqal[ gi ast[zi si care chiar la infricoEata judecatd Ya avea indrdzneala sf,
zicd: ,rCe vrei Dumnezeule cu mine, nu vezi cd mai mulfi s-au inchinat mie, decit Tie???
Nu este de mirare cf, un cugetltor indep[rlat de conceplia creqtind ca Fehner, care a
luat parte la qedinlele spiritiste si a observat fenomenele de acolo, recunoaste cd este absolut
imposibil de a compara doctrina religioasd spiritistd cu crestinismul, dupd cum nu se poate
compara o camer6 intunecoasd de qedinle spiritiste cu o Bisericd crestin6, plinl de lumind.
Tot el ne spune cd nici intr-un caz rr1r pot fi comparate minunile crestine cu fenomenele
problematice spiritiste.
Practicarea spiritismului este insoqiti de urmdri ddun[toare in latura vie[ii morale,
intelectuale si chiar practice. Spiritismul abate aten\ra oamenilor de la lucrurile si fenomenele
vie{ii reale cf,tre domeniul problemelor si ndzuinlelor de dincolo de hotarele realit5{ii, in
lumea fantasmelor, a obscurit5tii si misterelor. Apoi ocupafia cu spiritismul derunjeazd
sistemul nervos, le sl[beqte s[nbtatea, iar cAteodatd ii duce la nebunie si chiar la sinucidere
pe cei care iau parte la EedinJe. Asa, de exemplu, in anul 1880 o tAn[r[ inteligentl din Petrograd,
spiritist[ convins[, gi-a tliat singurd limba din porunca spiritelor qi a murit in cele mai
groaznice chinuri, dar cu conqtiinja implcat[ c5 a indeplinit voia spiritelor.
Spiritismul sau necroman\ia - zice Arhimandritul Nicodim Sachelarie - este o formd
evoluatl a vr[jitoriei. Oamenii care practicl si se ocup[ cu spiritismul au satisfacfia c[ au
ajuns depafie, sunt cineva, ei se bucurl cd spiritele sunt la dispozifia lor si ii slujesc atunci
cdnd au nevoie, dar realitatea este alta: diavolul a pus st[pAnire pe via\a 1or. Si la noi la
romAni, spiritismul are membri.
Din pilda bogatului nemilostiv si sdraculur Lazdr in{elegem c6: prdpastia aceea mare
si de netrecut este o piedicd de a trece unii la allii, respectiv de a veni spre a se arSta celor de
pe p[mAnt.
Cel ce nu se leap[d6 de aceastd indeletnicire, nu poate fi primit la sfintele taine, si se
canoniseste ca si vrdjitoria.
Spiritismul este o doctrind demonic[. Cdteva elemente definitorii ale doctrinei
spiritismului (dupd Allan Kardec) sunt

in revista,,Horoscop" nr. 5 din iunie 2003,la pagina 41 scrie asa: ,,FACEREA

vRAJILon i1t poATE ADUCE MULTA DISTRACTIE!". $i pentru a inle1ege cAt de mult
r5u poate aduce acest indemn. aparent nevinovat, ciar de fapt cfuabolic, jati iri continrr,ari:
mbfiurla tAndrului Coilin Ivy din Statele Unite care crescut fiind intr-o fair-rilje dczmcmhratl.
si-a indreptat pasii pe calea ocultismului.

si reaiitdqi, pe care
la c petlecere mai
irstd. P"lrea cd este

mdninc[ chipsuli si se amuzd ctr

diverse jocuri. in realitate, cele
doud femei erau vr6jitoare, iar
petrecerea era un ritual pentru
ini{iere. Atunci a avut loc initierea
mea in practica WICCA. Wica este
o formd strlveche de practrcare de
c[tre femei a magiei dr-Lridice. Am
progresat repede ajunglnd si eu
vrdjitor practicant. Mintea imi
intrase intr-un soi cir-rclat de deiir
qi demen{[. Ela limpecle cii
nebunia va fi r-rlt;rna exocrienti.
ilacci ruori, totul s-a terntiwnt;
dacd fnnehuneEti, trciie;ti nwartea
fdrd sii "fi murit. Practicaiea
vr[.jitoriei m-a am[git fhcAndu-mi
sd md cred atotputeniic si cd tot ce
 Spiritismul este tn fond tm amestec ciuclat tle hinduism, politeism, panteism, animism si
crealionism. Spiritisnnil este total osdnclit de ctitre Sfiinta Scripturti: ,,Sd nu gdzcluie;ti pe c:ei ce
cheamd duhtrrile morlilor, cdci acettsta-i urdciune" (Deuteronom 18:11). Dacd vd trimite cineva
la cei ce c:heamd n'torlii sti-i spuneli: ,rNu se cuvine oare popotului sd alerge la Dttmnezetil sdtt?
Sd intrebe odre pe cei morli pentnt soarta celor vii?" (Isaia 8.19).
Ce pdrere &re Biserica despre sceste pructici?

@ubiyi 6r6dincio{i,
O intrebare ar trebui sf, ne stdmie in gAnd: ,,Unde este adevdrul, la vr[jitoare sau la
preofi?'o Categoric la preo[il Si iatd ce cuvAnt ne spune SfAntul Ioan Gurd de Aur despre cei
ce alearg[ sf, se tdmdduiascd prin vrlji Ei descAntece: ,,Greut[{ile ce vin asupra noastr[ in
aceastd via!6: bolile, sbrdcia, necazurile, ne sunt o adevdratd usurare si ne sldbesc (uEureaz[)
muncile iadului. Mai bine este sd murim crestineste, decAt sf, mergem la vrdjmasul lui Hristos.
Ce cAEtiglm t[mdduindu-ne (citeodat[) trupul, alergAnd la vrljmaqii vrdjitori, iar sufletul
pierzAndu-l??? Ce ne foloseste pufind mdngAiere pdmdnteascd, rar dincolo s[ petrecem cu
diavolii in focul veqnic??? Adu-fi aminte cd nu-[i vor lua durerile vrdjitorii si descdntltorii,
ci numai te vor inc[rca cu pdcate mai mari. Odata ce ai ldsat pe Dumnezeu si alergi la diavol,
cum te vei mai putea ruga? Ce vei rlspunde lui Dumnezeu? Pentru ce-!i pierzi sufletul pentru
pufine necazuri qi boli, plrdseEti pe Dumnezeu si alergi la vr5jitori? Cum vei mai sta in
Biseric[? Cum te mai pofi imp[rt[qi cu Sfintele Taine? O, omule, de vei rdbda bolile gi
necazurile cu mullumire, te vei mAntui gi te vei num[ra cu mucenicii in ziua Judeclqii!"
AMIN
BIBLIOGRAFIE: Biblia E.LB.M., BucureEti, 1994; http://Biserica.org/publicalii/[995/noVII/07-index.html;Yeronica
Dijnrlrescu-Niculescu (ftrtrp://noinu.rdscj.ro/lanoi,htm); Preot SorescuGabriel,Apologetica iubirii;Protosinghel Nicodim
MAndita, ,,Capcanele ladului", ,,Oglinda duhovniceascd";Marler John & Andrew Wermuth, ,,Tineriivremurilor de pe
urmd", Editura Sophia, BucureEti 2002.