Consilier editorial:

Preot Nicolae Tnase

Edijie ngrijit de:
Manstirea Sfingi Arhangheli
Mihail i Gavriil
* S *
Distribuito!
,,PELERINUL" -
Stradala Grdinari 39; Bl. B2; Se. B;
Et. 3; Ap- 3; cod 6600;
Telefoni 0744. 91 50 69
Editura primeve spre tiprire:
crti, manuscrise, poezii, casete audio
i video; toate cu con^inut ortodox.
MCnd s-a vzut dlavolul btut din Scrlp-
l ur i , a luat si el Scriptura - cci stie si el
Scrlptura, ins diavoleste, deoarece mintea
tu! fiind nebun, stramba intelesul oricrui
cuvnt, de vreme ce el nu sta nt ru Adevr,
ci in mnciun."1
..Tot rzboiul p otrivniculul acesta este:
s-L fac pe om ca prin momeala piacerli
sau acu pcatulul sa calce dragostea ctre
Dumnezeu ca Tata. Cci stle vrjmasul c
ptcerea p mnteasc, pentru clne umbl
dup ea, are drceasca putere sa desfac
pe om de dragostea lui Dumnezeu si sa i-o
intoarc spre plcerea a orice altceva a
veaculul de acum afar de Dumnezeu. Prin
urmare, dac mal avem I nima prlns de
orice de pe pmnt, stpnltorul lumi!
acestela (diavolul) Inc ne mal Une legati fn
I mparala lui, de vreme ce dragostea
noastr ctre Dumnezeu tnc n-a ars si a(a
aceea."
( Printele Arsente Boca)
' In aceast mnciun i-a aruncat diavolul i pe
rcumenistii de azi. Printele Dumitru St&rloae spunea
ci ..Ecumenismul este erezia tuturor ereziilor"; este
dunarea tuturor ereticilor, mijlocul viclean prin care
e Incearca distrugerea Bisericii lui Hristos.
.P. RUkovaki
Ma r ^ u l d i s t r u g t o r u l u i
C UV MT
al Prlntelul Justln Prvu
referltor la vrcmurlle de acum
r *
Este vremea mucen/cief/
i Luptatf pana la capati nu va temevi
tubiti H I ortodoc$I al acestul neam
C u multa durere si mare ngrijorare vln
sa va adresez aceste cuvinte, pentru care
ma simt dator in fata lui Dumnezeu. C onstt-
i nt a si inl ma nu ma las sa trec nepstor
pe lng acest vai primejdlos care s-a ridlcat
sa nghlt toat suflarea omeneasc, ch/ar
si pe cef a/es/f de este cu puf/fifa. Nu I n
calitatea mea de blet monah, ascuns ntr-un
vrf de munte, era sa va aduc la cunostint
aceste perlcole ce se I vesc, in primul rnd,
asupra Blserlcli lui H rlstos, ci a arhipsto-
rllor, mai mari! acestei Blserici. Dar dac ei
trec aceste lucruri sub tacere, avnd preocu-
pri mal de seam dect are acest popor,
eu nu pot sa trec cu vederea glasul vostru,
al t ut ur or celor care ati rmas credinclosl
cuvnt ul ui Evanghel iel l ui H r ist os, ati
asteptat si ml-ati cerut cuvntul in privinta
acestor realltti dureroase in care ne afl m.
De aceea, f i l i mei, vln s va spun c a
soslt ceasul s-L preaslvim pe F l u l ui
Dumnezeu, llsus H ristos, singur ul Dumne-
zeu adevrat. Mu credeam c voi trai sa vd
si eu nceputul acestor vremurl de durere,
apocaiiptice - dar lata c mania lui Dumne-
zeu - pentru toate pacatele si frdelegile
pe care le-am svrsit - a venlt mai degrab
asupra noastr. $1 vd cum bletil oameni
nu sunt pregatiti sa fac fata acestor capcane
ale vrjmasulul, a crui nou lucrare acum
este sa pecetluiasc sufletele voastre cu
semnul Piarci 666. T ot! am citlt Apocalipsa
si inf r icost oar ea profetle - scris cu 2.000
de ani in urm: / ea ( fiara) // sileste pe
(o[/, pe cef mici si pe ce/ mari. si pe cef
bogaf/ $i pe cei sraci, $ pe ce/ slobozi fi pe
ce/ robi, ca s-f/ pun semn pe mna lor
cea dreapt sau pe frunte. Inct nimeni sa
nu poat cumpra sau vinde dect numaf
ce/ ce are semnul, adic numele flarei, sau
numrul numelui fiare' (Apoc. 13,16-17).
V remea in care ne afl m acum este pre-
mergtoare acestei profeti!. Prin lege, prin
ordonant de guvern, romni! sunt obligatl
sa se ncadreze ntr-un pian de ur mr ir e si
supraveghere la nivel national si mondial,
proiect care le rpeste de fapt oamenilor
libertatea. Romnilor li se cere s-si pun
N. P .
pe paapoar t el e, perniisele aut o si orice alt
act personal ci pul biometrie ce contine
amprenta digitala, i magi nea faciale, si toate
datele personale. Poate pent r u mul t i di nt r e
dumneavoast r acest cip pare un l ucr u
nesemniftcatlv, dar n spatele acestui slstem
de nsemnar e a oamenllor, de codare si
stocare a datelor de identificare, se ascunde
o ntreag dict at ur, un nt r eg pian demo-
nic, prin care de bun voie iti vl nz i suf l et ul
dl avol ul ui. nsemnar ea oamenilor, ca pe
vite, este pr i mul pas al unor alte msurl
l uat e pent r u cont rol ul absolut al f i n t e i
umane. Oragli mei, dup cum proorocesc
S f i nt i l Pr i nt i , primirea acestui semn este
lepdarea noastr de cr ed i n t . Sa nu
credeti ca put em sluj i si lui Dumnez eu si lui
mamona. NU, dragl l mei, M U prl ml t l acest
t nsemn dlavolesc care va rpesle ceca ce va
apartine pr i n mostenire de la Dumnez eu,
dr ept ul la Ident it at e, drept ul la unicit at e si
originalitate, al ficcare! f l l nt e umane ( f l l ai
lui Dumnez eu pr i n M ar) ! Trebule sa va
aparat i acest drept de la Dumnez eu, chlar
de ar fi sa piatiti cu pret ul vieti! voastre
pmntestl. n z adar castigati cele ale
l umi l , dac va plerdeti sufletele voastre s
ale copiilor vostri, pent ru c S fi nt i l Apostoli
ne spun clar ..se cavine sa ascultm de
Dumnezeu mai muli dect de cameni".
De aceea va spun: este vremea
mu ce n l cl e l ! Dup prerea mea ne a f l m fn
M a r g u l d i s t r u g t o r u l u i
vremuril e fn care slngura cale de mnt ui r e
este mucenlcla. De-abia acuma este momentul
sa mr t ur i si m cu propria noastr viat,
pana acum ar fi fost o r f si p de energie.
Di n pacate, noi nu avem un t i n e r e t
ortodox la fel de riguros ca cel al grecilor, al
nostru este mai evlavios, ce-l drept, dar si
mal lipsit de vlag si de reactie. Se stie foarte
bi ne ct de curaj os au reactlonat greci! dar
si s r b i i , cnd au pr ot est ai i mpet r i va
acestor cl pur i si a sl st emul ul nsemnr i l si
cont rol ul u! total al i d e n t i t t i i . Tl ner l l lor au
fost f or mat i de mici in d u h u l acesta pa t r i s -
tic, att n f a mi l i l l e ct si n scolile lor ei au
not i uni de V echi ul Testament, de Noul
Testament; aceast tradire patristica s-a
predai di n t a t -n f i u. De pe t l mpul comu-
ni s mul ul ncoace noi, romni!, am dovedlt
c rmnem const ant i slugl allora, ul t nd
de cur aj ul si demni t at ea r omnl l or de alt-
dat. Toate popoarele vecine au ncercat sa
scap de comunism, s-sl i mpun cumva
neat rnarea - si au reuslt ntr-o msur
oarecare. Dar Romani a, care a fost cel mai
cr unt lovit de f l ar a comunista, al crel
popor a i ndur ai cele mai cumpl i t e cr i me si
decimar! n lagre si deporl ri, a aj uns
aslz! pulregai. La noi n biseric situala
este destul de anevoioas deoarece credln-
ciosii nu sunt i nf or ma t i cu pr i vi r e la aceste
provocar! ale l umi! de az i. La noi, bl et ul
romn, dac il mgulest! un pie, nu ma!
N. P. Ri gkovs ki
t l ne cont de nici o norma evanghelic. El
este vinovat numal p rl n ne$t iint deoarece
dac el n-are ctusi de piatine cunostlnte de
la biseric, de la coal, din f aml l l e, din
socletate - Ignoranza e cucerltoare. Pentru
c el are un text in capul l ui: ..supunetf-v
mai marilor vostri'-, la el t rebul e sa mearg
textul. Pi, pe noi nu ne acuzau in pu$crie,
folosindu-se cu viclenie de textul scrtpturstic,
asa cum fac si sectarli?
- ..Voi ati fost ncp t nat i, mi, voi ali
fost r z vr t i t i , n - a t i ascultat de cuvnt ui
Evanghellei - pi, ce crest ini mal sunteti
voi? Voi va pierdeti viata zadarnlc".
Asa ncercau sa ne reeduce comunisti!
rosi! de atunci, si tot astfel fac acum cu
poporul nostru comunist i! de azl imbracati
cu haine albe.
Se vrea si se ncearc o desf iint are a
sacrului p r in relatlvlzarea val or il or f u n d a -
mentale, a adevrulul de credint, prin
ecumenlcitate, se vrea nregimentarea si
unl f ormizarea pe model atelst a cop iil or
nostri. Dac il spul acum u nu l cettean
care are cinci copii in casa: - ..Mi, nu mal
lua bul et l nul sau paaportul" - pi el nu
ntelege. ..Pi, prlnte, eu ce le mai dau de
mancare"? -1 pui in fata acestei situati!
grele. Suntem noi dispusi ca Brncoveanu
de altdat, sa f ace m sf int i din coplll
nostri? Mu suntem pregatiti. 1 at unci cine
poart toat aceast vln? Nu noi, sluj itorli
M a r 9 u 1 d i s t r u g t o r u l u i
Blserlcil? nu noi, mnst l ril e, care sunt em
in fata al t ar u l u i, avem dat orf a sa sp unem
oamenil or adevrul si s-i prevenim la ceca
ce-I a$teapt mlne? Dar m mit ropol l i,
protopoplate, nlci vorb sa se p un o astfel
de problema, est! respins, est! catalogai
nalv si depslt - ba chiar mai face si gl ume
pe seama ta. Deci dac preotul nu are
habar de l ucruril e acestea, at unci ce sa mai
spui de bl et ul credinclos care sracu' de-
abia deschlde Bib it a de dou tre! ori pe an,
sau doar o dat -n viat? V l na este de partea
t ut uror celor ce rspund de educala si
f ormarea acestui popor - de la invit at ori,
profesori pana la preotl si minist ri.
Va cer, a$adar, in numel e M nt u it or u l u l
Mrlstos, - Care a spus: ,,Orldne va mrturlsl
pentru Mine nalntea oamenilor, mrturi-
sl-voi fi Eu pentru el ina In tea Tatlui Meu,
Care este n cerur. lar de ce/ ce se va lepda
de Mine nalntea oamenilor si Eu Ma voi
lepda de el fnalntea Tatlui Meuf Care este
in cerurr ( Matel 11; 32-33), - sa cereti
nut orit f il or romne sa abroge legile care
permlt ndosarierea si urmrlrea electronic
cre$tinllor, renuntarea la llbertatea cu
care ne-am nscut.
Dar o sa p r i mi m piata pcatelor noas-
tre, moartea, osnda noast r, - care sa nu
He. fereasc Dumnezeu, de rscumprat.
i vn t r u c Hrlstos i-a vrsat sngele o data
i" u t r u t l ne. El bine, poporul acesta, prl n
10 N.P. Riskovski
f r u n t a sil si, s-a t icl osit pana l a cu l m e ,
prin trdarea Traditilior si Credintei strmo-
sesti. lar noi am refuzat aceasta rscumprare
pr l n n e pr e ze n t a r e a acestor a de vr u r i
scr ipt ur ist ice; am fost deseori a bsent i din
f r u n t e a m ie l i ost iri a A de vr u l u i.
Sa r e z idim n e a mu l acesta! Dar nu vom
put ea izbn di l u cr u l acesta dac nu ne vom
r e zidl f iccar e in par t e su f l e t e l e noastre. Sa
ne pocim si sa ne pu n e m cenus in cap, ca
sa ne dea Domn u l h a r u l si put erea de a
pr imi mu ce n icia . Va t r e bu i sa crem mici
f or t r et e, mici cet(ul de su pr a vie t u ir e , l a
sate, acolo u n de mal su n t nc oa meni care
pr l cep si si a mf n t e sc Rn du l a l a , u n de sa
avem pmn t u l n ost r u , secal a noastr - in
care sa ne crestem copii! in du hu l acesta ortodox
sa avem spit al el e si moasele noastre. Copii!
nc de la nasiere t r e bu ie prot ejat i - pe n t r u
c, du p cum ve de t i, vor sa impl a n t e z e
acest cip pr u n cu l u i la nasiere.
Ficcar e este dal or s-sl m n t u ia sc
su f l e t u l . Ficcare sa se Intereseze si sa vada
c ne a f l m in f at a u n u l mome n t de ma r e
cu mpn in care al de ales: s-tl pie r zi
su f l e t u l sau s- t i sal vezi su f l e t u l . Cel eare
nu s-a int er esat pa na a cu m, nu e t r z iu nc
sa a f l e si sa se dumir ea sc.
A eum e t impu l Jer t f ei! Pr n vor br l e si
pr l n con f e r l n t e n u ma i f acem n iml c.
Sa te duci, romne drag, far frtc, direct
spre vr f u l sbiei, ca st r bu n ii nost ri cei
Ma r g u l di st r u g t or u l u i
11
vit e j l , sa te duci ca o t or pil Japonez, sa
mori in brate l upt nd cu vr jmasul l A cu m
su n t e m exact ca in arena r oma na cu f a r el e
sl bat ice - stai alci in ml j l ocu l arene! si
astepti, ca si cr est inl i de odinioa r , sa dea
dr u m u l l a l ei. A st e pt a t l sa f i t i sfsiat i, r u pt l ,
al t a scpare, spre mn t u ir e , nu mal e!
L u pt a este descnls. L u pt a t l pa n a l a ca pa t i
Pi va temetl! Asa cum a nceput crest inl smul ,
asa va si sfarsi - In du r e r i si m su f e r in t .
Pecetlultl cr est inl smul cu mucenicia
voastr pent r u Hrlstosl
l u bl t i f r a t i in t r u cin u l ngeresc (mon a hi
$1 mon a h l l ) si Tn t r u sl ujir ea pr eot l el , f ac un
apel ctre f r gil e voastre sa n t r l t i acest
:xt cu semnt ur a proprie, in n u me l e mns-
Hr il si par ohiel pe care o pastori ti.
Mnst r ea Petru Vod, 14 ia n u a r ie 2009
Cuvl osii Mu ce n l ci ucisi in Sina l si Ra l t h
A r h ima n dr it u l Ju st in Pr vu
preopei, fac un apd
Jtirii ji parohiei^pe
Mnistir
Cuvio^ti
e voastre sa
i 5 1 Ra il h
ust in PYvu
12
N. P. Ri skovski
TABEL
cu ob$t!le manstlrllor si preotii parohf
$1 mirenl care se altur acestei scrisort
prin semntura lor:
Ma r s ul d i s t r u e t o r u
nr.
Crt
1
2
3
4
5
6
Numel e $1 pr on umele -
C.M.P.
Semntura
In loc de I n t r od u c e r e
Problemele lumli de astzi sunt de o
gravitate extrem, nemaintlnit; niciodat
nu s-au ivit astfel de dificultti. Cauza lor
este una: lucrarea antlhrlstlc a duhurllor
necurate aliate solidar cu oamenl far
Hrlstos, acum - la sfrsltul milenlulul dol si
nceputul mileniulul tre!. Gel mal slab
punct este acela c omenirea nu mai lupt,
iar cel ctiva despre care se stie c totusi
mal lupt (n miscarea antiglobalismului)
nu stiu de fapt cu clne lupt, pentru c,
dup curri se va vedea, dusmanul este
stpnul mlnclunii si al dlversiunll. Cameni
cu sufletul vndut demonllor s-au urcat cu
ajutorul lui Lucifer la canna omcnirii si
sunt la un pas de a o supune desvrslt,
nevzut $1 n secret.
+
Vedenia de mai Jos a avut loc in 1905, in
Rusla, si n ea sunt prezentate foarte
convingtor toate cursele drcestl care
fmpresoar lumea ..civilizat" a ultimelor
dou secole. Cu ochii nostri putem vedea
astzi ct de inalte culmi ale minciunli si
manlpulril au atins aceste uneltiri demonice;
14 N. P. Ri g k o v s k i
cumpllta relatlvizare, regresul morale!, noncon-
formismul, llbera-cugetare si ..modernsmul"
credlntelor, f deologlllor si al ,,convingerilor
st l l nt l f l ce" sunt cele mal perlculoase.
De observat, c diavolul a aj uns la o asa
mare doml nat l e asupra omenl rl l pentru c
sl-a f ol osf t cu multa Insisterla si vlclenle
perlculoasa sa nsusl r e de a sugestlona.
Puterea de sugestie asupra liberei volnte a
omul ul l l ps l t de viglienti este arma lui cea
mal tare. In fata acestor prlmejdloase
sugestll mincinoase care actloneaz asupra
p s l h i c u l u i , omul cu dlscernmnt are ca
arme A DE V A RU L , CRE DINTA , PtA DE J DE A ,
DRAQOSTEA, RU QA C IU M E A 1 CE L E 7
SFINTE T A INE ale DISER1C11 ORTODOXE .
Ilsus Hr i st os este calca, adevrul si
vlatal
(Editori! - 2009)
M a r u 1 d i s t r u g t o r u l u i
15
S E M F 1 E L E V R E M M
T A I M A r A RA D E L E Q H
( vedenll $1 descoperf rl dumnezelesti
asupra vr emur l l or di n u r m)
Il ot a a s u p r a e d i t i c i
(aceast nota apartlne primel editi!
publlcatc tn Rusla In anul 1905)
C u ctva t l mp in ur m, u nu l di n editori!
acestel crtl a pr l mi t de la par i mel e su
duhovnlcesc o scrisoare din care reproducem
cateva pasaje:
lublte Intra Domnul parin tei
Este a patra zi de cnd vlefulesc in
singurtate, acolo unde doar cerul 9!
pmntul vestesc mnunatele lucrar! ale
Domnulul. Aceast singurtate, ns, nu
numai c nu m-a fcut sa dau ultri tot ce
se ntmpl cu oamenil si in lumef ci ur(e~
nla dramei omenestl al care! scenarlst a
fost s este vrjmasul - lupttor fmpotrlva
lui Dumnezeu, s-a conturat parca si mai
deslusit pe fondu/ naturll pasnlce s!
asculttoare voln(ei lui Dumnezeu.
lata c, acum si alci, se Impune strngent
necesitatea de a publlca pentru omenlrea
16
N. P. R i g k o v a k i
M a r 5 u1 di st r u g t o r u l u i 17
orbita si ntunecat, aceste dou vedenti
revelatil, aprute in Rusia in acelasi timpf fi
rmase neobservate si nenfelese pana m
zi u de azl.
Cu toate c nu mal exist nlcl o speranza
c in prezent eie vor fi apreciate lajusta lor
valoare, as dori focus/ sa fndreptf tarasi si
iarslf asupra lor atenfia Rusiel aproape
plerdute. Poate mcar astzl vor auzlf
mcar acum, cnd ntregul program odlos
a fost deja in de pii nit pana la capt. Acesta
arf singurul lucru care mai poate contribu
la mntuirea noastr.
Poate c aceste vedenil il vor ofer flecrui
cltitor fnfelegerea a tot ce s-a ntmpiat si
va trasa calea unica cafre renastere.
Slllti-v, iub(ii mei nu putem privi linis-
tifl la agonia Ruslei (a lumli ntregL n.ed.
2009).
Cu dragoste mtru Hrfstos...
Aceste pubi I caffi sunt urmtoarele:
N.P. Rskovski,,MarsuIdlstrugtoruIur,
Zaralsk, 1905;
-/ Y. Kolosov .,Povestire pascala*'', I9O5
Editori!(edipeidin 1905)
(fn acest volum vom publlca doar ,,Maryul
distrugtorulur, cu adaosuri explicatve la subsol
#/ note la sfr$itul descoperiril, care fntregesc
fntelesulprin completarne actuale - n.ed. 20O9)
V E D E N I A '
Ce-a fost, nu stfu. Poate c vls sau o
vizlune extatlc, sau pur si slmplu o haluci-
nafle prelunglt si complicata... Adevrul e
c mi s-a intmplat tn realitate, far
plerderea cunostlntei(l). $1 simt o putere
de nenvlns, care ma slleste sa transmlt, sa
povestesc tot ce-am vzut si auziU2), sa descriu
accie ingrozitoare figuri monstruoase, care
ml-au aprut in fata ochilor, in tlmp ce
dormeam, sau nu dormeam, sau poate delirarti
intr-un anume fel, aievea si constlent, fa(-n
fata cu acci trm sumbru si nfrlcostor,
care s-a deschis in fata mea.
In timp ce sedeam la masa de scris, in ca-
mera de lucru, pe la orele unu dup mlezul
noptll, mi s-a prut deodat c ma scufund
< u repeziciune intro prpastie intunecoas,
In Interlorul pmntulul(3), in lad, undeva la
i (Notele din text indicate cu cifre ntre paranteze, fi
drfl;urate la sfr? i tul materialului, precum fi subsolunle,
uni dddugate de editor acestei edifii din 2009, in speranfa
A aj ute la o mai buni n(elegere a subti li ta(i lor planului
i li aMi r aplicat deja asupra ntregn omeniri. De asemenea,
este intfirt cu litere in grecate sau majuscule, cu
uhhnier, sau esle aszat ntre paranteze rotunde, patrate
MU acolade, sunt adugin ale editurn 2009, din dorinfa de a
i t mai deplin infeles mesajul de alarmi, al vedeni ei .
rU nuI decoperit de aceasti vcdenie este cheia care explica
lol ceea ce prea de neinteles in lumea in care tri m.)
Marini di at ruet orul ui
o adnc ime de 550 de mile. N u stiu cum, dar
cifra aceasta mi s-a int prlt in memorie.
De jur mprej ur era ntuneric bezn, iar
in f un dul iadului ardeau f oc uri ce se n ltau
ca niste limbi alungite si se p relin g eau in
vlvtl stacojii de culoarea s ngelui, iar
n tun erf c u) era negru, mal negru decat o
noapte ploioas f ar stele; I n el licreau
f lc rul sf erice, ce p t run deau peste tot,
parca muscnd cu limbi de sarpe. Am deslu-
sit intr- un t r z i u c acestea se as emuiau cu
niste fiinte desflgurate, de o hidosenie nflor-
toare, ca si acel ntuneric , iar f lcruile
sf erice ntep toare erau ochii lor.(4)
Auzeam acolo, in bezn, voci stridente,
asemntoare zn g n itului unor piaci de
c up ru, la . . auz ul c ruia ti se opreste I n ima
in loc, cade si ngheat, si iti vlne great".(5)
Auzeam sporovlal necuvllncioas 1 citeam
g n duri l e acestor f iinte ale beznel, si toate
talnele lor s-au descoperlt tnalntea mea. 1
mai era Clneva(6) lng mine si ma sprij inea,
ca sa nu mor - si prin El eu eram mal tare
dect bezn. (7)
rie ca toate acestea sa f le I nterpretate
de cltltorl cum vor gasi de cuv llnt, dar eu
voi descrle tot ce s-a ntmplat si voi comu-
nica ceca ce e scris alci si in tltulat de mine:
.,Marsul dlstrugtorulul". Voi n dep lln l acest
lucru cu smerenle.
17 aprlie 1905 fi.F. Kifkovski (8)
M ars ul dl s t rug t orul ul
.,- Sunt slblt $1 f nv lns, dar mai posed
inc marea TORTA DE SUQESTIE, (9), si voi
zdrobl I an( urlle si ctusele, voi trece peste
hotarele universulul, si ma voi ridica f mpreun
cu leglunlle mele, si-I voi SI L I pe cameni SA
SE RASCOALE, $1 voi ncepe btlla, ultima
B AT AL I E( I O ) cu acest Miei blnd, ale Crul
raze de slava, a Crul blndete, smerenle,
rbdare, curale, nevlnov^le si Sf lntenle a
Sa ma ard cu o flacr ins up ortabil( ll) ,
amenlntnd cu aproplerea prbusirll mele
I n ntunerlcul cel mal din af ar. tlu c de
acolo nu exlst scapa re ( 1 2 ) , f llndc acela
este slasul vesnlculul f ntunerlc al nef llntel,
unde vremurlle sorocite mies unt pecetlulte
al terminate, toate m(Jloacele pierdute
def inltiv - acolo, in slasul ntunerlcului, tn
noua si nesfrslta - pentru mine - eternltate".
Asa gndea L uclf er, nctusat in in f ern
pana la ziua Judectii de Apoi, si s-a ngro-
* lt de ceca ce-1 astepta; isi amin tl lcasurlle
L um i n i l si buc urlel de-a p ururl, f rumuse^ea
cerestilor slujitori ai Slavei, cu a lor umillnt,
merenle si dev o^lune f ata de Creator,
j M - n ec n d in lublre nesf rsit f ata de El si
I n ve nic proslvire a sf erelor ceresti...
Isl reamln ti de rs timp ul v en irli pe
p m n t a M l e l u l u i Du mne ze i e sc, i n a i n t e a
sme r e ni e i , b l n d e t i si r b d r i i C r u l a s- a
prost e rnat ome nl re a care L * a cu noscu t. sl
a mi n t i r e u s i t a s t r a t a g e me i t r d r i i s pe r f l -
d i e i : pre d are a Du mn e z e u i u i - O m l a moarte
pr i n cru ci f i care , f al sa vi atori e asu pra L u i ,
mo me n t u l gr oazni c al i nf r nge r l i d e f i ni t i ve
p r i n nvi e re a ad u ct oar e d e l u mi n a a f i u l u i
l u i Du mne z e u .
..- Totu l s-a s f r s i t , l u me a a cre zu t In CI,
s- a svr sl t m n t u i r e a ome nl r i i , f gd u l t
de l a t nce pu t u l vre mu rl l or. Toate
G E N E R A TI I L E V IITOA R E , ce se vor naste ,
VOR F I SAL VATE pr i n ace ast CR E DIL A -
pana cnd p m nt u l va I nt r a n e x l s t e n t a
v e s n l c - n e s c h i mb a t , l aol al t cu l u ml l e ce le
mal d e s v r s i t e - t n v e a c u r l l e f a r d e
sf r sl t , l a care nu voi mal ave a acce s...
1 l a nt u r i l e - f e re cate si mpl e t l t e d i n
ntu ne cl me a trd ri i , pe rfdi e !, tru f i e i anarhi -
ce , n f u mu r r i i si mi n c l u n l l , ce-1 nce r cu l au
pe L u c i f e r , 1-au n c i n s si 1-au strns si mai
vrtos d i n toate parti l e , ntu ne cnd u -1 ml nte a
cu o si mal mare ru tate si sete de r zb u nar e
ascu nse , mu nci nd u - 1 tnc mai tare , si mai
d e znd j d u i t p r f n ne pu t l nt a sa, opri mnd u - i
const l i nt a v o i n t e i sal e ne b u ne st l (13).
- Sa ma s u pu n oare ? Sa cad In trn
i nal nte a atotpu te rni cl e l L u mi n i ! Atotzl di toare t
P u t e r i , i n a i n t e a ace ste i ne s f arsi t e i u b i r i si
m r i n i m i l a Ce l u l Care -i che am pe totl l a
vi at vescica, f e ri cl re si d e sf tare a cu nostl -
M a r g u d i s t r u g t o r u l u i
nt e i ad e vrate l nt e l e pci u ni ? Sa ma
su pu n?... Sa cad si sa ma nch l n, d u p ce
am re zl stat rzb oi nd u - m atte ase col e , am
nce rcat a L te a mtyl oace de l u pt si m-am
pe rf e ctl onat tn CU L TU R A M E A P R OP R IE ?" -
( 14) - se gnd l cu mnd r i e L u c i f e r si d u re re a
cr u d a a ne b u nl e i p r l c l n u f t d e ctu se l e
n e p u t i n t e i ce-1 apsau , 1-a cu pr l ns pe ste
msu r si strasni c. E l s-a nt u ne cat si mal
t are si mai d i spe rai , l ar sarpe l e g n d u l u l
su , r su cl nd u - sl Ine l e l e , s-a nt i ns ct e ra
d e l u n g si a nt e pe nl t , apol sl-a rsu ci t
i nd r t i ne l e l e , si s-a i ncol ci t n gh e mu l
d l s t r u ge r l l , p r p d u l u i si m orti i , d nd u - l l u i
L u c i f e r tarl a f l e x i b i l i t t i i sal e , f orta d e
I n s i n u a r e a se rpe stl i nt e l e pci u ni .
$1 L u ci f e r czu pe g n d u r i :
.,- Tre b u l e sa ne prega ti m pe ntru ofe nsl va
d i n f l ancu l d re pt ( 15) - L U P TA CU CR E DIF ITA .
De re zu l tatu l acestei l u pte va d e pl nd e succe-
su l B IR U IttJ E I noastre asu pra M A M TU IR II."( 16)
1 Sa fie, oare, CU L TU R A l ai ca, profana, razionalista,
materialist-dialectici, ate i sta, rafionalist-s.tiin ti fi ca,
f i l ant ropi ci f i u mani sti , comunisti, comu ni t ri sta,
globalisti, in terna (ionalisti, toati cu l tu ra care se
i nva( i de pe b nci l e Col e gi i l or si U ni ve rsi ti tilor l u mi i
fi ne i nu ndi vietile pri n mass-media, ca si toate cu re n-
l e l e artistice progre si ste , moderniste, nonconformiste ,
l i b e r-cu ge ti toare , si fi e toate ace ste a CU L TU R A
propri e a l u i L U CIF E R ??? Daci e a$a, atu nci si fi rn
i te ri ti cu ceea ce tnvi ^i m noi i copiii nostri, n scolile
laice si chi ar teologice, ci ne intunecim mintile si ne
I r r f e l i m su fle te le !!! (n.ed.)
22 N. P. R ^kovski
L u c i f e r of t c a u n vu lc an in e r u pt le , si
sc oase u n u r le t c a o b u b u l t u r de t u ne t
su bt e r an, si se a u z i u n vu ie t st r a snic , de
c ar e s-a c u t r e mu r at sc oar ta p m n t u l u i .
L u c if e r si c he m l e g i u n i l e sale si pe tot!
alia( ii si, c ar e s-au pr e dat nt u ne r ic u lu i, si
e l a p r u r tot! pana la u n u l in f ata st pnu -
l u l , ple c ndu -si f l z ionoml l l e lor monstr u -
oase si asc u ltnd inst r u c t iu nile lu i. ( 16.a)
$1 L u c if e r se r stl la e l:
..- He !, voi, r t c i t or l l or pr l n pdu r l ,
pu stle ttl, de si su r i si ml a st l n i , slbnog it l
de pu te r e a C r u c i i , voi, a c r or slava nu s-a
mal pstr at de c t in pove stlle doi c l l or c e -l
spe r le pe c opi i l Asc u lt at l si e xe c u tatl: va
dau o nou pu te r e si tar la sar pe lu l n e g r u . . .
Asc u ltatl I
C r u c c a si c r e dlnta in Rst lg nlt au b l r u l t
I ntr e ag a lu me , au c u pr lns tot u nlve r su l.
Oame nl l se a f l de ja f n pr a g u l I mpar at ic i
C e r e stl, c ar e vlne c u o pu t e r e de n e n vl n s,
pe nt r u a-l c ondu c e pe oame nl la de sf tar e a
ve snlc , la c onte mplar e a ac e le i f r u mu s e t l ,
f e r l c ir i si pl e nit u dini a c u g e t u l u l , c ar e ne
sf sie pr ln c hl nu r l l e I r e me dl ab l l u l u i.
Oame nll su nt de ja c onstle ntl I n c e c on-
sta f e r lc lr e a si b u n t a t e a vi e t l l . 1 nu mal
pot f i tnse latl pr ln piac e r i t r u pe st l , pr ln
du lc e ata patlmllor si vlc lllor . Su nt ne c e sar e
noi mijloac e , noi pr oc e de e : t r u pu l tr e bu le
lsat in pac e .f 17 ) Tr e bu le sa a c t ion m asu pr a
c e ntr u lu l si mal c u se am din f lanc u l dr e pt:
SA D I STRU Q E M C RE D I M TA - c e a mai
nse mnat f or tr e at din pr lme le U n i i .
C nd ac e st avanpost va f i C U C E RI T 1
D I STRU S - noi am b l r u l t . I n ac e st sc op tr e -
bu l e sa or g aniz m o astf e l de ambu sc ad,
c a sa nu poat f i de sc ope r it de c tr e
oame nl, si din asc u nz ls( lS) sa ac tionm
int e nsl v si ne mt r e r u pt , dar f n asa f e l nc t
f ic c ar e atac sa par a c pr ovine din par te a
opu si 19 ) . Pr lc e pe tl voi, oar e , ac tu ala
tac tlc ml l t t ar ? C nd du sma n u l nu se
ve de , e l nu poate f i de sc ope r lt* - de c i, nu
4 Fr az e apr oape ide ntic e , u l u it oar e pr n ase minare c u
planu l lu i L u c if e r , gsim i I n lu c r ar e a: ..Protocolul de la
Toronto - 6.6.6. - Completiti organizafiei Nafiunilor Unite
pfntru instaurano noti ordini mondiale" a ziar istu lu i
c anadian ( asasinat ) Se rge Me naste , apr u t la e d.
' jmiz da t I n 1995, c ar te inte r zis ac u m de la vnz ar e a
libe r . I n c ar te a sa, z ia nst u l - c ar e $i-a pu s viaja sa
pe ntr u salvar e a oame nilor si de masc ar e a c onspir atie i -
de zvlu ie in pr inc ipal dou pr oie c te mondialiste
distr u g toar e : PL ANUL ROU" (24 iu n. 1967) c ar e ar e
c scop ..Genocidul vit alit t ii I n f avoar e a r e ntabili-tAtii
oc u lte " si ,,AURORA RO$I E"(24 iu n. 1985) c ar e are c a
cop: ..I nf iintar e a Ocultei Mondiale ". De zvlu ir e a
c onspir atie i este socant, si e ste insolita c u doc u me nte
l i - ive r tizar e asu pr a phme jdie i c ar e s-a a b t u t pe ste
u me nir e . De la pag. 40, par agr af 26, c itam: ..Cine va putea
4 nf b&nuiasc? Cine va putea sa aiba vreo suspiciune cu
la mijloace le folosite? Aceia care vor tndrzni sa se
fmpotriva noastra, difuznd informafii privitoare la
ji la confinutul .,con$piratiei noastre", vor deveni
i tn ochii autoritfilor f i ai populafiilor din nafiunile
lor Grafe dezinformrii, minciunii, ipocriziei f i
individualismului pe care le vom fi creai f n saniti
24
N. P. RUkovs ki
p oa t e f i i n vi n s( 2 0 ) .
V a dau o nou putere a sarpelui
negru(21 ) PUTEREA SUQE5TIEK22).
Suaestlonati - acesta e sinaurul procedei!
cantra liberei volnte a omului, ca s-o
inclinarci spre stanga, in dlrectla noastr -
s-1 atragem in curs pe adversar ( omul ) si
s-l mpresurm din toate partile.
Qamenii vor accepta sugestiile miniale
ca PC proprille lor qndurl( 23) , capeachizl-
t ille si perf ormant ele I nt elect ului lor. E t vor
urma irezist lbll aceste suaestii. vor edifica
scoli, stilnte si teoril ntreql.
Voi suntetl datori sa impietri din eie
popw / f l f ii/ or nafiunitor-state, omul va fi devtnit un
dufman al omului. Astfel, ace$ti Jndivizi independentf'',
care sunt cu at& t mai pericuhfi pentru noi tocmai din cauza
libertl" lor, vor fi considerati de ceialfi ca fiind inamici,
nu eliberatori" (..Individ independent 51 liber", deci
periculos pentru conspiratorii satanisti, este orice om
care nu vrea s-si vnd sufletul diavolului, orice
crestin Uber fa(i de pcat, care se sustrage sugestiilor
si ispitelor diavolesti fi iubeste binele, frumosul moral,
dreptatea i adev&rul. Pe ace$tia i-au ucis miseleste
comunista in pu$cAriile lor demonice; acestia, si toti cei
ca ei, sunt i vor fi martorii mrturisitori ai
dumnezeirii Fiului lui Dumnezeu pe pmnt.)
Numai lucrnd cu puterea necurajilor demoni,
ne va zu 1, conspiratorii mascati in eliberatori au putut
ajunge att de departe In devastarea omului i a
omenirii. Cel care citeste ..Protocolul de la Toronto"
remarc asemnarea izbitoare ntre planurile Nafiunilor
Unite i planul diavolului dezvluit de aceast vederne,
re ve l a t a in Rusia n a in t e de anul 1905. (n.ed.)
M a r g u d i s t r u g t o r u l u i 2 5
FL ASA voastr, a arpelul negru, pana cnd
mint ea oamenilor se va incici' n ea din
toate partile (24).
El vor fnceta sa se mal nteleag unul cu
cellalt , nu vor mal stl unde se af l si fn ce
consta adevrul. si nu vor mai fi n stare sa
se qndeasc la mnt ul re si scopare.
plerzndu-sl capacltatea de a-sl mal dori
asa ceva(25).
A t uncl L umina din el se va polarlza n
int unerlc. devenlnd f nt unerlcul n ost ru, lar
el vor ncepe s-l numeasc l umin a . (26 )
L umina 11 se va parca intunerlc si el se
vor inrola in escadroanele si legiunlle noas-
tre neqre (27). Stanga va devenl la el dreapta,
lar dreapta va fi luata dre p t stnga(28).
Aceast stanga va fi considerata adevdrata
dreapt, lar roblrea si prlzonleratul lor vor
f i luat e drept liberiate autentica, care este
s^rnavolnicle. Dup asta, nc un pas - 9!
1 Printele Serafim Rose, (n.1934 -t!982), a recunoscut
c A mul(imea anilor petrecu(i pentru studii in scoal i
m Academiile americane nu 1-au ajutat dect si yin-
I - HCJLfitt ma i n t - cl a r cu p ut i n H ' '' ' - -'' - ' "r . ;"' ^
dr Adevr. De la convertirea sa la Ortodoxie 51 pana
humtea mortii saie a trit cu un puternic sentiment al
URC ENTE1 pentru avert izarea oamenilor asupra
primejdiei care se apropie vertiginos i care consta in
upiinerea desvrjit a omenirii sub puterea demo-
nio* ascuns In lucrarea masoneriei, a comunismului si
u' inunit arismului interna ti onalist. Vezi cartea: lerom.
Damaschin, ,.Viafa si lucratile P& rintelui Serafim Rose",
-irtea Ortodox, Bue. 2005.
26
N. P . R i g k o v a k i
vom dlstruge tot ce exlst pe pmnt.
mpreun cu noi, oamenil vor Incepe sa
Hndutasc de vasta rea si dlstrugerea
stlhintc a tot ceca ce exlst."
..- Ural... Urat I nf e r nul a rsunat de
strigatele f renetice si dementiale(29) ale
l egl uni l or negre, t ransf ormndu- se apoi
nt r- un hohot nebun de ras, nt r- un urlet
cumpl i t de f i a r , ca un z ng ni t met al i c -
gretos, veninos, ce- ti rupea suf l et ul , cobo-
rnd n lad, in neagra vesnlcle, i n prpastia
beznei f ar iesire - n supl t cl ul nesf rsit si
nepieritor...; ncepur sa sulere serpi! negri
ai unel t l r i l or demonice si. rsucindu- si ine-
lele, s- au n t i n s ct erau de l ungi in bezna
beznelor, si au i nt epeni t ; apoi si- au rsucit
ndrt inelele si s- au aprl ns ochll scorplei -
venlnosi, dezgusttorl, uclgtori, omornd
tot ce- l vl u. . . lar nt uner i cul spori si se nt et i ,
si se umpl u de valetele si pingerne chi nul ui ,
rut t l i , neput i nt et (30) si setei de prpd
sete disperata, eterna, nesf rslt...
* ? i, dintr- odat au scntelat si s- au aprlns
doi ochi fiorasi, dou pupile ntunecate negre
ca noapt ea, pt r u n z t o a r e , depri mante si
nf ricostoare, strf ulgernd l adul cu
l egi uni l e monstruoaselor creaturi, si se ls
o tacere mortala, nf ricostoare si sinistra.
Ma r u l di s t rugt orul ui 27
(PROQRAMUL OFEriSIVEI)
[ I. Cucerirea SLUJ1TOR1LOR B1SER1CII si
perverti rea lor)
Luci f er ddu l egl unl i or sale pr o g r a mul
of enslvel:
..- Mai tntal de toate cucerltl- l pe slulito-
r l l B lsericil Celui Preavesnic. Artatl- le
puterea asupra suf letelor celor ce vor sa se
i t i nt ul asc, asupra suveranllor si domnlto-
rilor si f r umuset i l f emei est i , ct si mi j l oacel e
de a si le supune cu usurln(. Arta(l- le
bunuri l e l umest i , bogt i i l e si aparenta
atractivitate a co nf o r t ul ui ( 3 1 ;, a f a s t u l u i , a
l u \ u l u i , ct si a met odel or de acaparare a
lor T r a ns f o r ma t i Sf nta B unavestlre a
t n v l a t u l u l (32) ntr- o unea l t In mainile
lor(33), ascuns celor ce vor sa se mn t u -
lasc, ca ea sa nu dea n vlleag caracterul
lor f r i mi n a i n a i n t e a oamenilor. Pervertiti- I
ircptatf 34) si cu bgare de seam. iar cnd
3UQESTIILE voastre vor f i COMFUMD AT E de
ctre et cu pr opr i i l e lor g n d u r i , at uncl
pof tele senzuallttll ptimase si talnica
do r l nt de posesi une a suf letelor, v l cl e n i a
unel t l ri l or si do mi na t i a asupra suf letelor si
comortlor pmnt ul ul vor seduce cugetul si
I nl ma lor. Ei (sl uj i t ori i B isericil - n istorie
Afa a f cut I nchi z i t i a) vor incepe sa condamne,
A torturez e si sa ucld pe cel f ar pr l han
28
N. P. R g k o v s k i
$1 nesupust lor, care se mpotrlvesc
ml ncl unl l si ftrnlclel lor, si prin teroare si
vor consolida autoritatea - atunci voi v- ati
Isprvlt treaba. C RE D 1 N T A O A M E N 1 L O R SE
V A CLAT1 NA; oamenii vor gndi c. dac
slulitorli si dasclil Bisericii sunt asa.
atunci credinta predata de el nu poate ft
mntultoare, ci pierztoare, lar ei mlnt:
- predica si Invaia smerenla, el Snslsl
f l l nd mndrt de cucernlcla lor cr i ml nal si
pre facuta;
- predica cural a si neprlhnlrea, lar el
se scrnvesc Sn desfru, vlcll, ademenlrea
femellor si coruperca celor nevlnovatl si puri;
- predica lublrea fata de aproapel e, lar
el folosesc tortura, ard pe rugurl si nsco-
cesc cazne (35);
- predica abs t l nent a si srcla, lar el
sunt des f r nat i . trufasl, hrpretl, lubltorl
de arglntl $1 avlzl de a acapara averi strine.
T entatla va fi att de mare, ncat putl nl
vor rezlsta. C redinta si rellalozltatea vor
deveni smlnteal. f l l nd subminate din rd-
cln ( di n cauza pcatelor preotllor). (36)
T reaba asta v-o ncredl nt ez vou: L ealu-
nii lui Palada si M oloh."
(li. Pervertirea SA V A M T IL O R
pri n sugestii diabolice)
..lar tle, leglunll sarpelul negru (stpn
pe puterea suaestei), lata ce-tl poruncesc:
- V oi urmritl-l pas cu pas si suprave-
M ar g u l d i s t r u g t o r u l u i
29
Qheatl-1 neincetat pe savantll nzestratl cu
t al ent e si qenlalitate. A ce$ tla sunt cel alesi
si cei mal valorosi dlntre oamenl - el cerce-
teaz natura si mlraculoasele el structurl si
forme, strdulndu-se sa ptrund tn talna
vi etl l intru slava C reatorulul si a cunoasterll
mt e l e pcl unl i Sale de neconceput (37)
M enlrea si telul lor este att de clar si de
mret, IncA t, dac ei vor reusl s-l reallzeze.
at uncl ntreaaa vlat a oamenl l or va fi
uul r ept at ntru preamrlrea A totputernl -
cul ul . si oamenii se vor Intoarce larsl la
i H ' i nur l r e si desftare vesnlc. Lor 11 se va
revela toata bucurla si fer ci re a exlstentel si
(.redinta lor va fi ca dlamantul.(38), lar
i i . i m n t u l cu totl locultorll lui va deveni
I mp r t i a I nvl at ul ul . A tuncl toate resursele
noastre, mljloacele de lupt si tl mpul
soroclt nou se va sfarsi."
- Qrbeste-te, leglune a sarpelul negr u I
Qrabltl-va, slujttorllor, pe trmul acestor
lesi, savanti $1 genll al slavel cruci! . Inspi-
ratl-le cu prudenti, nselatl-1 In ascuns si pe
ncobservate c nu ex I sta nl ml c in lumea
uprasenslbil si talnlc' . lar tn ce prlveste
De mai mult de un secol, printr-un complot ideologie,
l ' inrmrea este supus unui bombardament cu idei
ih/|vante, corozive, care atac Insali principiile hinda-
mmtale ale vietii i moralei, urmrind sdavia spiritual
pi tu spalarea creierului. lar sloganul ..pianeta se
te" ascunde in el graba nebun a lui satan -
i l i - r de a ajunge la crma omenirii spre a o supune
30 N. P. R i g k o v a k i
caracterul treptat a l d ez v o lt ri i n a t uri ! In
toat d i v ers i ta tea f r um us et l i $1 a rmoni e!
f ormelor el, SUQERATI-LE cu vlcleni e ideea
AUTOCREATIEI.
SUQERATI-LE, pentru a produce o
tmpresle ma i puternlc, termen ul latlnesc -
EVOLUJIE; acest cuv nt va prlnde m ult mal
repede $ 1 va Intra In uz, f i ln d c o a m en l l
sunt pa s i o n a tf de s ttf n t $1 cred cu trle
celor J n ltla tl In stllnte.
Pe msura cercetrtlor experf men ta le
a supra s t r uct ur l l materi e! $ 1 a f o rm elo r ef ,
SUQERATI-LE PREVAzATOR, ca $1 pe
pa rcursu! Investlga tlllor asupra suf letululsl
d uh ul ul pstrate n t a l n - Tn puterea
a to ttllto a re a Crea to rulul SUOERATI- LE CU
M ULTA VICLEni E. c acest SUFLET si acca
de vi at dttoare. sau cum l-o ma! fi
zlcnd - ?UTERE. nu exist deloc - ea f lln d
do a r aparent, a ldo ma m lsc rll - o slmpl
mi scare, d lf erf t doar ca vltez, di versi fi cata
de ctre percepti e, sau o ri f ra ng ere asupra
punctelo r nervoase sen si bi le, a supra
strunelor nervoa se ale o rg a n la m ulul - g c
n u exlsta dcct materi a, uba ta nta v lzlbll
si pa lpa bi li , f i . n . i i t i proccauI mlsc rll
sale, A U T O Q C n ri i A I O A i
Accast auaaatia aata %tjt fa r^^g lta
f n ca t o . M I M - M I v o i i i , uf t url n t la
H E O AR C A r* Ki . . . tulul 9! a lui
M a r g ul d i s t r ug t o r ul ui
31
D U M M E Z E U - Creatorul Unlv ersulul.(40)
El vor zelf lca ma teri a , lar suprema
reprezenta re despre El - D umnezei rea asta -
o vor comasa si o vor vedea n s i n e, adlc tn
Intelectul lori si SE VOR TRUF1 si se vor
ri di ca mpotrlva credlntel In U M U L CEL
VE^M IC."
( I I I . Pervertlrea cleri ci lo rsi sa v a nti lo r
rodeste n o a menl necredlnt si truf le)
- Vzndu-l pe sluji torll BlserlclI Lui ,
asa cum l-atl f a brlca t voi, (truf a si si ptl-
ma sl), o a m en ll se vor sm ln tl de tot In
D um n ez eu si vor In tra In a li a nti cu noi
(demo ni ! ) si vor recunoaste ca PROQRES
R EAL 1 UM 1 C n um a l C UL T UR AL I S M UL
nostru si LIBERTATEA noastr (care sun t
demo ni ce), n tlm p ce POZ i TIILE FIOASTRE
mAR ITE vor f i complet ascunse si Inacce-
si bi le pen tru o a men L f i lndc AM R E US IT
PER F OR M Ari TA ca EXlSTEFi TA P1OASTRA SA
FIE P EQATA CU D ESAVAR SIR E.
la r a ta curlle noastre V1CLENE, sug estli le
l eg i un l n o a stre, v o r fi consi derate de o a -
m en l ca pro v enlnd di n dtrec(la opus, f lln d
lua te drept sa luta ri a mi ca le ale In telectulul
g en la lllo rs l reprezenta ntl (sa v a nti l).
SI n i m n ul (41 ) nu- l vor mal da crezare
c sun tem adversarl. (v r lm a sl). la r o rlci ne
ne va depi sta si - I va a v ertlza si pe a ltll,
despre exlstenta noastr real. va f i lua t !n
rssi so co tlt n ebun . " (42)
32
;.P. Ri g k o v s k i
( I V , Atentie! Demonl l f nt u nec c onst il nf a,
z p c i nd c r e l e r u l .' f l j
., - C nd totul va fi gata - mer get l f na l nt e
cu I NDRAZ/ I EALA. Tr ebulc sa ac f l on m ci
mai PERSEV EREttT si mal fn PRI PA, ca SA
ABATEM de f i n t t f v g n du l ome n i r i i de l a
accie lcasur i cer etti si de la SPERANJA
LOR f N N E M U RI RE care-I cheam I n
I mpar ar la din F na l t u l cer ul ul .
r f l ndc de dr agul I mpar atici Cer estl
oameni i fsl pzesc CU RALA SUFLETEASCA
91-9! senslblllzeaz SAcAlTORU L OLAS AL
CON$Tlir iTEI care le r eamlnteste de
DU M N E Z E U 1 de sf l ntenl a Sa, noi t r ebul e
s-l f mpl edic m sa nu giunga sa vada CU M
STRALU CESTE PU RU RE A L U M I N A HEAPU SA
AADE V ARU L U I .
ms acestul QLAS AL COr f9T/ inTEl,
acestor PE RSE V E RE N TE / V E RN I CE
PO RN I RI ALE SU F LETU LU J OMEMESC ( 43)
ne va fi gr eu sa le venlm de hac... Asa ed -
f ata c um vom pr oceda:
- Ascul t , l egl u ne a sar pel uf ne gr u ,
f s t p n pe put c r ea suaestlcl), 9! exec u t f
Ci mal mu l t e I M PRESI ! oa menf l or - din
cele mal f el u r l t e, c apt l vAnd a t ent l a pr lntr -o
succesl une f i r br l l A, n > n - . i i r m l n u t , f n
ficcar e % < < u n dA l a n r * M i M M r r t pr eget:
I M PRE SI t u r m. i l M I I I ;.i ., ..i l noi ma l
A TR A Q A h ' M U ' r - . i ( i M oARE ,
M a r $ u l d i s t r u g t o r u l u i 33
Mal nt l de toate - pr ocedeele de
l i mi smi sl e a undelor , g n du r i l or , dor lntelor ,
a l n( r egi l f l l n^ e - sa audl eze de la distanti,
lA > l c omu ni c e gandu r i l e la distanti - ceva
M M i . i i p o m e n l t , gi ga nt i c , stupeflant...
SA- I APROPI E M pe oameni, SA-I ADU nAM
l a u n loc - mi s t u r a t i I ZOLAREAI ( 45)
Spulber atl 1MDI V I DU ALI TATEA, ndepr -
l , i t l - l de I MTERI ORI TATEA LOR tr ezlndu-le
CU RI OZI TATEA fata de scllpltoar ele inovatil
9! de cr eter ea far pr ecedent a I nvent l vl -
t At l l intel ectual e... Captati-le toat atential ( .
Toat aceast tehnlc ne bu n , ne va sl u j l
nou... Dezvoltar ea mij l oac el or de tr anspor t
cu a j u t or u l a bu r l l or , ci fer ate si vapoar e,
vuletul tr enur ilor , miscarea r apida, cu lutea-
la f u l g e r u i u i , pana la zpclr ea c r e i e r u l u i -
/ gomot, zdr ng nea l , f l u l e r t u r i , gr l
ur lase, cu glgla si l a r ma lor ne nc et a t ,
CALEI DOSCOPU L I M AQi ni L OR 1 I MTAM-
PLARI LOR PERI CU LOASE, I ndr znete pana
la i nsol ent i , pana la ameteal, pana la
avar ia unor ga r nl t u r l i nt r egl de t r enu r l . cu
tot cu ncr ctur a lor umana... Telegr afo,
telef oane, M f t u r L aer onave, f onogr af e si
gr amof oane... Motoar e electr ice, tr amvale
electr ice, l u mi na electr lc... Toate a f l n -
du-se in mainile omu l u l , in posesla I ntelectului
su, a omul ul - mp r at , stpnul natur i!, pe
care sl-a supus-o... ( t r u f l a anar hic a demo-
n u l u l s-a t r ansmis si omu l u i ).
3 4 N. P. R g k o s k i
PI MAI CXI STA AKTA I NSPI RATA (46),
aceasta se afl in stampe, fotografi!, oleo-
g raf i i , fn reproducerle mecanice, rapide a
pozelor nenumrate... Nasini de scrls,
maslnl de ti p r i t, masfnl de cusut, maslnl
de semnat, de treierat, maslnl de maci nar
si de copt pl ne, maslnl de J o cur i , maslnl
de cantal si de vorblt, clnematografe..."
(V . A i ur i t de iuresul termici! o mul
decade fn idolatrlzarea i ntel ectul ui ]
..- Jos munca manuall... A triumfat
I NTELECTUL. I HTELECTUL e I mperai,
I NTELECTUL e stpn, I HTElXCI Ul^ejnn-
drja o mulul. Lui vor ncepe sa I se i nch f ne,
pe el I I vor I dolatria. O MUL isl V A RI D I CA cu
mndrie CAPUL si va cunoaste LI BERTATEA.
La ce-f trebuie lui stpn, dac el stp-
neste totul? La ce-I trebuie l ui sa se supun
culva, dac et stpneste totul? La ce-I
trebuie lui sa se supun culva, dac tortele
naturil t s-au supus tul ? O mul va cunoaste
ntel epcl unea prezlcerll di n Eden' fcut de
noi, (diavoli!), femell asculttoare: -veti stl
lucifer, Tatl M i nuti mi , numeste marra lui
MI NCI UNA, grooln* M MI STI FI CARE si mi r ava
-.i DECHI ZARE drept i n| el -pci um-j preziceri din
Eden", iar pe neascultatoarea va o lauda apreciind-o
ca "femeie asculttoare". E de la sine i ntfl rs ci $/ toate
fctele^ijemeile moderne, noncon/ortniste, ucigaje de
copii (avortoare), iubitoare de discoteci 51 crjme, de
desfru 5 1 modA, sunt mult plcute de diavol.
M ar g u l di s t r ug t o r ul ui 35
totul, veti fi ca nlste dumnezel-." (47)
(V I . Rzvrtirea o mul ul i amplifica
vlno vtla si groaza de singurtate)
1 O MUL IsJ va fnlta CAPUL si va pro-
voca la lupt CE R UL , care I -a ch l nul t prln
in cerca rea rbdril si se va RAZV RATI
impotrlva supunerll si dependentel I n fata
L E Q I I , mpotriva S M E R E M I E I $1 CURA TE NI E I ,
si M E PR I H A ni R I I , batlocorlndu-I e ca De nlste
slbicluni. sovieli si servilism, 5! le va
inlocui cu LI B ERTATEA A MA RHI CA , iar
desftarea I n PLACERI SE H ZUA L E va fi
podoaba acestel L1BERTAT1."
..Vlata va n o Ml^CARE TARA I MTRERUPERE,
FAR O D I H NA , un caleidoscop nesfrsit al
impresitlor - V A MAvALI CA UFI PUHO I -,
antrennd totul, MELAsAflD TI MP, nelsnd
nici o cllp pentru aducerea amlnte de
D umnezeu $1 de s f l ntenl a Sa, de vla(a
pa$nlc, plln de iublre, ndreptat spre
H Este cutremurtoare neruinarea lui Lucifer cu care
impieteaza frumusetea vietii $i vaiolile ei: curazia,
nepnh nirea, smerenia; cu ct cinism i obrAznicie le
numete: slibiciuni, sovieli $i servilism. i cti cameni
astzi au aderat nebunete la aceasta batjocorire a
norxnalittii i sfinteniei! De aceeas,i cutezanf i tupeu
sunt impregnate teoiiile $i filo zo fia lui Emil Cioran si a
lui Marx, I ntru totul servind lui Satan. Marx chiar recu-
noa$te ntr-o scrisoare trimis lui Engels ci in scrierile
sale ..a dat omenirii sa mannce rah at i gunoi."
9 Lucifer este cel mai mare psiholog dar i mare pislog
pe capul o mului..
36
N. P. Ri ^ k o v s k i
L U M I NA - acolo unde se afl I Z V O RU L su si
mplinirea fgduintef.
niM lC SFA M I , dumnezelesc, nu-I va mal
SA TI SFA CE si A L I M A pe cameni, lar VOCEA
CO nTI iriTEI in el se va ST1M QE si vor FU QI
de ea, si SPA 1M A lor va fi un CA L VA R... El vor
cuta sa se alture QL O A TEI . temndu-se
de SlPiQU RA TA TE. pentru A K U TREZ 1 in el
V O CEA CO nSTlinTEI ." (48)
(V I I . Cultlvarea I nt elect ulul, ..trlumftor"
si rzvrtlt, va nlocul cultlvarea vi r t ut llor )
..- $1 astfel, in locul acelel sflntenll si
p ur i t t i copieresti, I nfanti le, pe care el
(oamenii credlnciosl) o numesc V I RTU TE si
dezvoltare s pi r i t uale - asa cum l-a i nvt at
M I EL U L , noi (demoni l) vom I nstala CU L TU RA
noastr (49) (dlavoleasca), PROQRESU L nostru
-al TRI U M FU L U I si M A ND RI EI I M TEL ECTU L U I ...
L a ce bun aceast odloas ordine,
aceast supusenle !n fata L egll?(50) L a ce
bun aceast putere moral care uneste
puterfle sufletulul si care frneaz astfel
I mp ul s ul ctre pofta nesfloas de paslunl?
L a ce bun aceast trle moral sufleteasc
care lnA BU A I nslnuant a" CH EM A RE de a
10 Chemarea demonica de a se imbata cu toate spurc-
ciunile ,,unei vieti senzuale, nerujmate i captivante"
este insinuanti, adici obrazmc, si o descoperm $i in
..Planiti roju" dczvA luit de Protocolul de la Toronto,
din care citm, de la pag. 30, paragraf 1.: Pentru a
M ar ^ u l d i at r u g t o r u l u i
37
se mbta cu toate f r umus et i le une! vieti
senzuale, neruslnate si captivante?
- I M SP1RA TI -L E inslstent si cu vlclenie
EQA L 1TA TEA I n drepturl asupra EX TA Z U L U I
si SA TI SFA CTI EI SU PERFI CI A L E de o CL I PA ,
egalltatea in drepturl asupra v i et i ! usura-
tlce, bogate, acceslblle orlcul, a unel vieti
paslonate, a desftrli pana la capt, pana
la F U M D U L PL A CERI L O R1...
(V i li . I ndemnat I sa lepede vlata flreasc
pentru o vlat artlflclal, oamenll decad in
senzualism si autodlstrugerel
- A scult, L E Q I U M E A A RPEL U 1 hEQRU
si a M A M O M EI I (51 ) A scult 1 cxccutl...
Cnd V I A JA FI REA SCA a oamenilor SE
netezi drumul spre naftcrca . . Guvernului M ondial"...
'vom amplifica Societatea plceri lor care ne-a fost
att de proftabil pana in prezent. Cu tehnica ..Video",
pe care am finan\at-o, vom finali za pervertirea moral
a tincretvlui. li vom o/eri posibilitatea de a-ji satisfece
de-acum incolo, toate instinctele. O /linfa postdata f*
sim^uri fi ajuns sciava acestora. dup& cvm |fim, nu
are nici idealuri. nici forfa intrrioar pentru a apara
pe oricmc su orice. Omul respectiv este un i ndi vi dua-
list" prin definire, reprezentand candidatiti perfect mo-
delabil dorinfclor i prioritafilor noastre (mondialiste)
"Planul Rofu" 9! "A urora Rogie" par a fi niscute din
acest pian di aboli c ancestral conceput de L uci fer in
iad 9! redat, cu toata strategia fi tactica lui, in aceast
vedenie revelata in 1905. Sa nf elegem, care, ci
O rganizafiile Nafi uni lor U nite sunt sat ani st a,
s l uj i t oar e )i nchi nt oar e direct lui satan? i ca satan-
L uci f er este sf t ui t or ul fi dumnezeul lor?
38 N. P. R i g k o v s k i
V A S C MI MB A fntr-o V I A JA A RTI FI CI A LA , de
p r o d u c i l e me c a n i c - at unc l mu n c a
manual va devenl I nut l l si mai ni l e
oamenl l or vor fi slobode... (52)
A t uncl, DORI NJA I REZI S TI BI LA de a trai -
de a t rai SPA SMODI C, I mp e t u o s , cu tot!
nervl l , cu toate fl brel e c o r p u l u i , prl n TOA TE
senzat l f l e m l n u t u l u l , clipei, si de a sorbi
cupa de s f t r f l pas i onat e , cu buc ur l l l e si
bunt t l l e C U LTU RI 1 noastre (demonice), pe
de-a-nt regul - V A C RE A T E ca un V A L
a n t r e n a n t , acaparant, pti mas.
DORI NTA NEl NFRA NA TA de a bea C U PA
v i e t i l pana la f un d va i nce pe sa creasc si
sa se fnteteasc pana la EXTA ZU L M ORJ I I
(53), pana la A GONI A DES FA TA RI LOR - sa
guste ficcare, sa ncerce si sa se delecteze
... ; PENTRU CA nu va mal exlsta C REDI MTA ,
nu va mal exlsta NA DEJDE, nu va mal exlsta
DRA QOSTE - ci doar PLA C ERI S ENS U A LE.
C hi ar OA M ENI I nslsl V OR RA DE de aceste
S U RORI ale nal vel f ant ezl i umane -
C RED1 NTA , NA DE J DE A si DRA QOSTEA - asa
cum rdem noi acum - coolll li beri al
i ad ul ul : ha- ha- ham(541
A sa c, r d e v i de el, rde(i de n e bu n i ,
n e bu n l l o r ! ' . . . Rzi , l e g i u n e a sarpelul ne -
gr uf ... Rzi, btrne Nolohl... Prlveste si te
11 Demonii ei nsisi se numesc nebuni deci Isi recunosc
nebunia, dar, incapannati fiind, se me nt i n in ea.
L uci f e r este primul nebun si pnmul mincinos, t at a]
mi nat i mi si al nebuniei.
M a r g u d i s t r u g t o r u l u i
39
bucur de nebuni a oame nl l or l ...
(I X . M arci e merl t al bogatilor
n rst urnarea or di ni ! nat ur al e ]
..- Munca, credlnta si speranza 11 salvau,
oferindu-le TI H NA si curata B U C U RI E a
vi et i l. V lata lor decurgea in PA CE, n
C U M PA TA RE, I n J U DI C I OS U L C A LC U L de la
seceri ? la secerls, de la culesul roadelor
pana la noua recolt.
Ori, BOQA TH ne-au SLUJIT nou (demoni -
l or ) dl nt ot deauna, ndepl l nl nd munca
noastr: ghl f t ul ndu- s e si btandu-sl Joc de
srclmea r bd t oar e , (I nnd-o n l a n t u r l si
inchlsori, n muncl pentru el, bogatll, pentru
i NDES TU LA REA lor, pent ru podoabele lor,
brocarturlle si moda lor, pent ru fastul si
vanltoasa strluclre a t rndavel or concu-
bi ne, pent ru DES TRA BA LA REA si L U X U L
exageratl El n-au avut ni cl C REDinjA , nlcl
NA DEJDE, nlcl DRA QOSTE si compaslune.
M e r i t ul lor m toate acestea e mare t nai nt ea
noastr...
Deci, at uncl cnd FA BRIC1 LE si U Z I NE L E
vor A NI M I L A M U NC A M A NU A L si masele de
sraci t nf omet at l nu-sl vor mal putea gasi
un LOG de M U NC A - tinta noastr va fi
atins. PROLETA RI A TU L se va RA SCU LA si
va E RU PE ca o lava grozav, uni ve r s al e . . .
Legiune a sarpelul negru, si tu, btrnule
Moloh, I NS PI RA -LE I lbertatea, llbertatea
civllizat (55) a B U NU L U I PLA GI... A cum nu
40
N. P. Ri gkovs ki
va mai f i greu s-o scoatem la capt: l an sati- 1
pe M A RX al nostru si instalati SOCI A LI SM UL
in L O C U L I dealurllor crestin esti: credin ( a,
ndejdea si dragostea(56); in LOCUL acelel
mr tur i si toa r e B l serl cl a M l e l u l u I , aliata
nou, pe care am REUI T s-o D I V I Z A M att
de A BI L cu ajutorul SERV 1A BI LEI i er a r h i i a
clerulul el, s-o D I V I Z A M LA NESFA RIT In
parti11 ce-sl vor D I SFUTA prloritatea $1
SFiriTErilA , I n mUlocul U RI I si V RA JBEi
cuvlosllor pastori ambitosi...
- Mo! am birul tl URL A , l egi un e a sarpelul
n egru si n dea mn - l pe camen i : - Triasc
M A RX I S M U L 1 Trlasc PROLETA RI A TULI -
revendlcarea generala, f ortat(57) si urgenti
a f erlclril tuturor a bun strll, a comodl-
ttllor si desf trllor C U L T U RI I noastre
SCLI PI TOA RE (58), CA PTIV A NTE, L I BERE de
toate aceste SUSPI M E TULBURA TOA RE
dup I M A L TU L si I M D EPA RTA TUL CER... (59).
n tr uch i pa r ea , colo, a I dea l ur i l or lor e
prea deprtat; perf ectlonarea in dividuala
e prea indelungat...
(X Relativitatea i dei l or
ntunec min al e oamen ilorj
- Sugerati-le oamenilor FERI C1REA
momentan: - PLA CEREA nu- l dect A I CI si
n uma l A I C I ! S ugerati- l e tuturor si f iecruia
12 Protestantii care s-au rupt din Biserca Catolic sunt
divizaf i la nesf rsit. Nu au reusit nc sa f rme Biserca
Ortodoxa, dar au reu$it s-i dezbine pe ortodoci intre ei.
M a r 9 u 1 d i s t r u g t o r u l u i 41
in parte f orta, energia, f er mi ta tea de dragul
f ericlrli sociale, a f er i ci r i i tuturor.
LUA TI in RA S n otiun ea de PA CA TI
D atetl - v joc de curala si sf ln ten ia vietili
BA TJOCOR1JI CONSTI 1HTA I ...
Luatl-l in ras si sugeratl-le cu f ermltate c:
- Sa omorl, sa versi sngele al l ora, a
mul ter , a unel clase n tregi de dusmanl,
pentru FERI C I REA SOCIA LA - este o FAPT
EROI CA si o treab ct se poate de bun l
-Sa nimerestl la inchlsoare. I n cazemate
si la ocn de dragul FERI C I RI I SOCIA LE -
este o ISPRA V A de M A RTI R1 * si o treab si
mal bun l
- Sa rpestl, sa ataci si sjef ulestl ori sa
f uri de dragul un or scopurl sociale aceasta
este o FAPTA V ITEJEA SCA .
- Sa mori pe esaf od, sa f l i gh llotlnat sau
mpuscat de D RA QUL f erlclril sociale si a
C U L TU RI I noastre - a L1BERTA JI I , EQA LI TA -
TI I si FRA TERniTA TI I (60) - debarasatl de
aceste f an tazri ale credintel. n deldll si
dragostel. I mpuse oamen ilor (61) - aceasta
' A ceasta batjocohre a constiintei, a moral ittii, a
sf inteniei si curtiei vie(ii o ntlnim azi la tot pasul , in
toate gstile tinerilor dar si in colectivittile maturilor.
14 Lucif er a substtuit idealului de martir pentru
Hristos, idealul f als de: martir f i erou modern de dragul
fericirii sociale, f ericire obtinut prin chine si ticlosii. Ei
sunt a^a-zsii martiri ai civilizafiei, mucenicii dtsfr&ttlui,
care se jertf esc pentru asa-zisele dreptur ale omul ui la
liberiate anarhica, la vici! f i dezxnat.
4 2 N . P . R i g k o v s k i
este mtr-adev r o TAPTA ER OICA.
ER OI S M nu ca al mucenlcllo r cres tlni .
di n draao s te pentru blnefacerlle v es nlclel.
ci ero ls mul MU CENI CI L OR nostri, MOD ER NI ,
pentru o r eal i tate anume, pentru o ferlclre
obsteasc alci , pe pmnt, F ER I CI R EA
s atls facerll to tale a tuturo r co mo dlttllo r si
a ne nf r natel o r po r ni r i pti mas e de a bea
CUPA v letll pana la fund, pri n bunuri le di stri -
bui te tuturo r In eoa I a ms ur si la fi ccare.
Acculi BRAVI MU CENI CI " al no s tri v o r
exerclta o I nfluenti extrao rdlnar as upra
s o clettll, pentru c v o r S U B T I L I Z A no (Iunea
de fapt eroica si slava umi l a mucenlcllo r
M I el u i u l , ca sa le o cupe l o cul lo r si sa
umbreas c po meni rea lor, mlcs o rnd
adev rul c u n u n i i l o r mucenlces tl.
Aceast TACTICA, as ^derea, COSTA nu
pa ti ne efo rturl si trud, deo arece tu,
L E Q I U N E a s arpelul neg ru, v a trebul sa
fntretll prln s ug es tll s porlte S I S TEMU L DE
EXECU JH (62), ce tntres te si allmenteaz
15 Ei sunt martirii civilizatiei, mucenicii d es f r & ul ui (Oscar
Wilde, Edgar Alain Poe, etc), care se jertfesc pentru drep-
tuhle omului de a-i satisfare toate pomirle ptma$e; ei
vor sa instaureze .domnia bunul ui plac" fi a lui ,jac ce
vr tau, f ie ce- f i pos a!?" Printre ei sunt 51 eroii moderni ai
tuturor revolufulor anarhu-ti ' prt>gresiste", la monumen-
tele crora copiii nostri ne^tiuton depun fiori. $coala,
netiutoare $i ea, in tnconftienta ei de sciava a puterii
mondiale, depune f l ur tnn rvntni a le i ntuneca mintile de
cnd sunt mci, crezAnd nav cA-i lumineazA.
M a r g u l d i s t r u g t o r u l u i 43
EMER Q I A VOASTRA de fmpo trlv lre si dls tru-
g ere a po runci lo r M I el ui ul prlntre o amenl,
si care ne s unt necesare pentru c ns pres c
relatllle dlntre popor si auto ri ttl , apro pllnd
ISTOR IA de F I M A L U L pr l el nk no u, de
Q U V ER P A R EA no as tr as upra l uml l l l l (63)
Tnteleg etI voi TACTICA asta? - Tu,
L E Q I U N E a AR PEL U1 I MEQ R U , si tu, btrne
MOLOH, s i tu, vesnlc J U CAU ^U L E, vesnlc
zmbretul e ER OT - C OP I L U L s arpelul
neg r uf l Suaeratl-le. deci , o ameni lo r R EL ATI-
V1TATEA 1 D EI L OR 1 (64) IlTTU ri ECATI-L E
M I ET I L E! " (65)
^i L uci fer s i i nti ns e mdularele, cscand
de s e cutremurar dedes ubturi le I nf er nul ui
si s crs nl di n dl ntl . De acest s crs net s e
cl ti nar l eg l uni l e urci o as elo r f pt u r i ale
demo nllo r. ^arpele negru al g ndulul luci ferlc
s e rs ucl s i -I cupri ns e, nclng ndu-l cu i nelele
sale, s i ntlnzndu-s e, s i i ars i rs uci ndu-s i
ndrt I nelele, i n qhemul unul no u g nd
i ntunecat al dls trug erll si pr pdul ul .
(XI Oamenli posed o ci tadel cea mal
i nacces i bi l - maternltatea.
T rebui e di s trus l l
lar L uci fer a co nti nuai :
. . - A s cul tati cu atentle: s i tu, L E Q I U M E a
s arpelul neg ru, si tu, btrne MOL OH, si tu,
v es nlc zmbretule EROT, o dras la s arpelul
neg ru, nASCUT s ub P OMU L paradls lac al
N. P. R i g k o v a k i
SEDUCTI EH. . . Ascultatil
Va asteapt cea mal Q RE A SARCINA,
far de care nu vom RCUI nl mi c , lar toate
UM E L T I RI L E noastre nu-sl voravea ROST UL .
Oamenll posed o cetate - cea mal fnac-
ceslbll. Aceasta este MATERTttTATEA: nasterea
urmasllorsl educarea lor. FEM EIA TEC1OARA si
fE M E I A M AM A: lata acca rORT AREAjA de
NE CUCE R1 T a OM CrflRI I , care trebuie avuta
permanent in vedere. (66)
fndreptatl cu DI B A CI E 1 PRE CA UJ I E
toate A T A CURI L E voastre asupra el. Dac
nu veti CUCE RI , nu vefl S UPUH E aceast
CIT ADEL A - totul va fi In Z ADAR, cci nu veti
apuca s-l venitl de HAC unel OE riE RA T H .
c va CREST E, formndu-se, AL T A A RM A T A
centra noastr.
Cu aj utorul femefl vom reusl sa punem
L ABA pe F rtT REAQA omenlre in prezentul si
vlltorul el, s-o RAP1M fn mtreglme..."'-
16 Femeia este f i nta principali a atacurilor demonice,
pentru a o Impinge a se lepida defi ni ti v de credin(a lui
Dumnezeu. Criminali, uciga$i a prophilor copii, sau
tvlindu-se in tot felul de pacate (huli, trufie, modi,
desf r u, betie, droguri, etc.J, de va mai aduce totuj i pe
lume copii, binenteles ci acestia vor fi dupi chipul 9!
aseminarea ei, necredinciosi - nonconformisti, i ntune-
cafi, tr uf a si , pervertiti de la nasiere, mici ..diavoli
huli tor de Dumnezeu", care vor aj uta demonii, prn
fiutate si parimi, la surparea omenirii in haos si
anarhie, si in final cu tot' vor umple i adul... Printele
Arsenie Boca spunea in anul 1944 unei profesoare care
la 28-30 ani nu se putea csitor: ..Nu mai e vreme de
M a r g u d i s t r u g a t o r u l u i
45
i, dintr-odat, ngrozlndu-se de acest
qnd, L ucifer s-a strambai de parc-1 dureau
i l i n t i i . $arpele n eg r u l u i gnd a lunecat
pri ntre maxllarele l ui cascate de frlc si s-a
pi er dut ml untr ul l ui . T ot i adul s-a i n f i o r a i
si s-a cutremurat...
... O RAZA de L U M I NA PURA , pogorndu-
se din M A L T I M I L E i naccesi bi le, ca un
r U L Q E R, a L OVI T M T U NE RI C U L , i mprsti i n-
du-1. A fost ca o aducere a mi nte a turbate!
neputi nte luci feri ce si a mr i ni mi ei nesfr-
site a Creatorului : in cer ur i apru pentr u o
clip i nalntea lui L uci f er chl oul purttor de
l umi na al Preacuratei Fecloare - M aica
M i el ul ui . neoboslta si pururea ocrotltoare si
aprtoarea vl r ai nl ttU si ma ter ni ttl i
femeilor.
^i iarsi se ntetl i ntuner l cul i nf er nul ul
si scntelar ochll lui L ucifer, lar di n
ma xi l a r el e l ui se strecur In afar sarpele
negr ul ui gnd si un rnj et obr aznlc si
batj ocor i tor l schlmonosl f i zl o n o mi a .
Cunoastem noi aceste sperletorll"
conti nua el cu o voce i nsol ente, strldent si
scrboas, ai doma zdr ngni tul ul une!
piaci de a r a m ntre ci ocan si nicoval, si
se semetl trufas, RI D I C A M D un PU M N pros
si di f or m cu degetele fnclestate, ar tndu-
cisitore, dar pini la sfrsitul veacurlor s-or insura fi
marita, iar tot ce e va naste din voi v? fi d\ayol hul tPr
de Pumnezcu." Tragic avertsment!!!
46
N. P. Ri gkovs ki
$ 1 ghearele, asciutte si albe.
{ X I I B rbatul corupt - un a l i a i
de ndejde al d i avol ul ui )
.,- nu sun tem s i n gur f ! Avem un ALI AT
C U riU NA CRE AT I CI , - cu el nu ne T E ME M"
de n iMI Cl... De PARTEA noastr se af l
BRBATUL, sexul MAS C U L I M, el ne va
AJUTA sa aranjm lucrurllel" (67)
..- Asculta, L E QI U rtE a sarpelul n egr u, si
tu MAMO NA, si tu MOLOH, si mal ales tu,
ha z l i ul e si jucusule E RO T I S ugeratl- I e
B RBAT I L O R, si mal ales T I ME RI L O R,
POFTA S E K Z UAL A EX CES I VA.
S UQE RATI - LE c aceast CASTI TATE si
MEViriOVATI E a fetelor, TI MI DI TATEA si
toat aceast PURI TATE FE C I O RE L NI C A si
MODES TI A tln erllor - nu sun t dect PREJU-
DECATI Hpslte de con tin ui, ce I nORADES C
necesittlle flrestl si S T in QHE RE S C plce-
rlle vletil.
I MDE MNAT M pe barbati sa practlce
AMO RU L L I BE R, TARA CAsATORI E, care sa
n u I NC O MO DE Z E personalltatea, ADE ME NI -
1 7 Atenfie! Barbatili corupt ete sprijinul diavolului, h
alun g demon ului f n ca de Dumnezeu. Neeuratul se
bizuie pe ..sexul mawulin" I n care vede un aliat de nA-
dejde. Cu barbatili f n af i i tor, I in i ter e sigur de reuita
plan ului l ui dr . . ' I M | ' I - M - .1 M i r r i mi , e convins c prin
b rbat va tngenun ir! i femeia mami
in mocirla pAi . i i ul ui n \ . < progenitura, ;i va
rapi omemrra din in Aiu hun A a lui Dumnezeu.
M a r ^ ul d i s t r ug t o r ul ui
47
TOR prin sansa diversltatll... I NS PI RAT I - L E
brbatilor AVERS 1 UME fata de cstorla ce
APASA personalltatea, pun n du- 1 CATUELE
ndatorlrilor. ARATATl-LE si S UQERATI -LE
modul de trai !n COMCUBI MAJ $1 al
CAS ATORI I LOR CI VI LE.
ME DI C iriA $1 MARX I S TI I va vor f i de folos
mal cu scarna pri n PU B L 1 C AJ I I L E lor
POPULI S TE si I MS TRUCTAJELE referltoare la
sterllltatea arbltrar prtn I n termedlul
DI S POZI TI VELOR speciale folosite in tlmpul
actulul sexual. I n acest caz PRESA, prleten a
noastr FI DELA, se va dovedl o ARMA redu-
tablld de dlf uz are RAPI DA a acestor cunos-
tln te absolut folosltoare pen tru proUf erarea
C U L T U L U I EROT1 C. Asta pe de-o parte...
lar cnd BARBATI ! se vor DES TRABALA
de tot, gustnd din cel mal F RAG E Z 1 AMI
dulceata profesrll cultulul erotlc si vor
PREFERA tradltlon alel cstoril legale
C O MC U Bin AJ U L LI BER, cu tot f armecul
PO L I QAMI E I improsptndu-le slmturlle...,
atun cl stlmulatl- le celor mal VALOROAS E
f emel, celor mal PUTERM1 CE n aturi feclorel-
nlce, AMT AG O rilS MUL centra brbatllor,
RAMI TI - LE cu I S CUS inTA f n amorul proprlu
si I n DE MMI TATE A lor, T RE Z I T I - L E constllnta
necesittii de E MAMCI PARE , a servlclulul
I MDE PE MDE n T si a EQALI TATH in drepturlle
civile cu BARBAT I ! , vin ovati de soarta lor
vitreg, care au PRI VAT-O de cmln ul
f amlllal si au ATEF1 TAT la subllmul el DAR
48 N. P. Ri g k o v s k i
M A T U RA L de a fi marna.
Si st emai nervos la femel este altfel
T ESU T , f li nd mal senslbll la sugestll."
( X I I I Rnit cu iscusint in demnitatea sa,
femeia este mpins spre emancipare, f i i nd
astfe! c l nt i t din rostul ei di vi n)
..5U QERA T I -L E cu tndrzneal, dar si cu
precautie, depllna EQA L I T A T E cu BA RBA T U L ,
acest material GROSOL A N (68), care
CEDEA ZA mai usor idellor NEB U NE$ T I , pe
care le I mbraca I medi ai tntr-o teorie
ST I I M T I flcA , I mpreun cu un sistem de
factori doveditorl.
GA SI T I ( ceva) anume pentru a Justlflca
I deea, ortct de A B ERA NT A ar fi aceasta..."
T ot asa dup cum am reusit s-1 PA cA L I M
pe bt rnul savant, mSPI RA riDU - L SA V A DA
I n I deea evolute! formelor universale ale
na t uri ! , a l e gi t t i i dezvolt ri l t rept at e, f n
ideea mi s cri i el ascendente I n procesul
reallzrll reprezentrilorConceptuluI Divin
al Desvrsltel Cugetrl, A BSENT A L U I
D U M NE Z E U , lar tn evolutla si utlllzarea
ulterloar a acestei I D EI ( nebunest i ) - sa
EX CL U DA din 5T I I M T A credtnta in CREA T O-
RU L unlversulul...
OI A ceasta a reprezentat cea mai T A RE
1(1 tnsu$i Ludfer, marcie impostar, recunoaste ct de
aberant este ideea deplinei egalitfci a barbarului cu
femeia, de aceea le impune slugilor sale sa gseasc ,,ceva
anume" prin care sa susina aceasta mare minciuna.
M a r g u d i s t r ug t o r ul ui
49
lat ur a noastr si T RI U M F U L T OT A L asu-
pra 1M T EL ECT U L U I uman, cu toatc ca e
srbt ori t de om, ca f i i nd EPOCA
mlnunat a a EL 1B ERA RI I ... El si, lsatl-I sa se
DI ST REZEI ..."
.,- Dar fltl A T EM T I , c PEM EI A e mai
PREV A ZA T OA RE dect brbatul, mai EL EV A -
TA, mal PU RA $1 DI V inA tn frumusetea
purttoare de L U M I Pl A a sufletulul su. I n
nftisarea sa QRA JI OA SA , lar i nF L U EM I A
el este foarte mare.
De aceea, la I nceput trebule SA -I
SU GERA M treptat si cu maximum de pru-
dent rOT I U M I FALSE asupra F EM miT A jI L
M A T ERM I T A T I L CAST1TATH, GRA T I EI si
I U B I R I I gingase, asupra acestei I U B I RI
I DEA L E, ca flind nscocite de ctre cameni
( deci relative si inventate) .
A pol, tot mal I nslstent, crescendo -
SU GERA T I -I dlspretul faj de accie forme
19 Demonii sarbtoresc distrugerea credintei in Dum-
nezeu drept TRI UMFUL lor total asupra I ntelecrului
U mani!! Diavolul este cel mai mare profesor in capul
necredinciosului si-I conduce prin toate ..prpstiile"...
I n mintea din care Dumnezeu lipseste, diavolul este
stpn. Astzi, prin nmultirea frdelegii, necredin-
ciosii conduc lumea apropiind I STORI A de F1NALUL
prielnic demonilor. ( je GU V ERNA REA lor asupra
lumiL dupS cum ei nsisi se lauda,!!!... Prin ei, conduce
nsusi Lucifer... Dar crestinii drept-credinciosi sunt
optimish, Hristos-Dumnezeu Cel cu Cruce le-a fg-
duit ca nu-i va parasi, c va fi cu ei pana la sfrsirul
veacurilor!
5 0 N. P. R i g k o v B k i
senti mentale, ce dau i n v lleag SLAB I CI U-
FlEA femelei , cutnd atrnare s APAR AR E
di n partea JUMATATII mal PUTE R NI CE .
PE R SIF LATI abll si cu pri cepere,
LOVIND-O fn amo rul pro prlu. TOT ceca ce
COflSTITUIE tn femele O FORJA 1 O
L U MI MA MAR E ATA trebule prezentat tn
o chi l el, ca fllnd o ruslno as ME PUT I F I T A si
LASITATE.
( X I V femela necredlnclo as lui Dumnezeu
ajung e sclava ffdel a dlav o lulul}
PR IHCIPALUL - co nti nuati ATACUL asupra
SE NTI ME ri TULUI R E LIQIOS, fnrdclnat cu
putere tn senslbllul suflet f eml nl n, ca
dlntr- o data s-1 PE R VE R TII F R OQE ni TUR A
si sa dlstrug em tn ea CR E DI MTA si R E LIQ1A -
aceste PI E DI CI de TE MUT pentru CULTUR A
NOASTRA ( 69) ( a demo ni lo r).
In acest scop Inspi rati -te, I nsplrati - le cu
Insi stenti femello r DOR i njA de a studi a
stllntele SUPE R IOAR E , unde PR E DOMI NA
deja slstemul nostru ev o luti o nfst de g andi re,
calca RAJIOflALA ( strambata si mi nci no as)
a cuno asterll ex peri ment al e, care duce la
NE QAR E A exlstentel lui DUMPI E Z E U, la
neg area nemu r l r i l sufletulul si la neg area
alto r mo mell ale credlntel. . .
lar pentru a MASCA deflnltlv EV1DEP1TA
NE B UrUE . v o m da o amenllo r L1BERTATEA
de CANDI R E , si el v o r NASCOCl tn curnd o
ri LOZ OF IE POZ ITIVA. ( 70)
M a r i n i d i s t r u g t o r u l u i
51
Atuncl F E ME I L E se v o r QR AB I sa IMPAR -
TA cu B AR B ATI! dreptul la $TI1NTA, se vor
i nserte la uni v ersi t ari , v o r o cupa catedrele,
v o r dlseca mpreun cu st udent i ! cadavre
i mbalsamate, cut nd tn eie S U F L E T U L ,
o brsla v i et i i , si deslg ur, nu-1 v o r gasi; lar pe
parcursul permanentel APR OF I E R I de
partea B AR B ATE ASCA si a co muni carli
TOVARA$E$TI cu B AR B AJH, i n audi to ri i si
amflteatre, i n labo rato are si cllnlcl, i n adu-
nrl si co nferlnte, pe bnclle sco lllo r mlxte
si la serv lclu, i n di v erse I nsti teli de stat,
PSI H I CUL F E ME I I se v a POLAR I Z A flresc cu
i nsuslrlle de acelasl POL cu cel MASCULI H,
si astfel toat FORTA FASCIMATIEI, TANDRET,
MODE STI E ! femlnlne si acelei ATRACTH
DI VI NE , care necesi t cele mal subli me
seni lmente de frumusete si perfectlune
sufleteasc, aflate tn posesla femello r- v o r
DISFARE de la slne si no i vom avea in femele
SCLAVA no astr F I DE LA cu a sa colosal
mF LUE MTA asupra QLOATE I - la vederea
MAR TI R AJ ULUI el i n nchi so ri , tn exll si pe
esafo d, i n co nfo rmltate cu CODUL PE MAL al
li bertri i CIVILE... Ol Acesta v a fi UH
AF R OMT R E MAR CAB I L, tnc nemali ntlnlt
tn achlzttllle no astre culturale, la adresa
Celul Preav esnlc. Sa mal admi re si acum
c ununa creati ci Sale!..."
Ma- ha- ha! ! ... i zbuc ni L uc i f er i n ho ho te de
ras si fi zi o no mla sa mo nstruo as cu buzele
flo ro aselo r maxi lare larg rsfrnte, dezve-
52
N. P. Ri ^kovski
l in d dou rndurl de d l n f l asciatiti ca otelul,
se schlmonosl ingrozltor.
mpreun cu el hohoteau l egl unil e
sarpelul negru l aol al t cu tot! monstri!
i n f er n ul ul si cu suf l etel e nrobite lor, al iati!
l l n gusit orl , af l atl sub teroarea in f l ortoare
a n ebun iel $1 a disperarl i inconjurtoare.
l ad ul se cl tin si scoarta pmn t ul ui se cu-
tremur de acest hohot slbatic si dement.
{ X V . Prin spiritl sm si magie, pas cu pas
ctre in truchiparea A M T I H RI S T U L U 1 ,
spre Unlunea Social-Democratica,
bazat pe anarhl a total }
Dreptl!... A scultattl..." d d u comanda
L ucif er si cnd se restabil i l inistea com-
pl eta, con tin ua:
- Exlst inc o mprejurare extrem de
I mportante, care nu trebule nlcldecum
scapata din vedere. A sa c, executatl cu
preclzle in structl un l l e:
- O parte a Blserlcll f l del M l el ul ul se va
tl ne cu trle de poruncil e L ui, l undu-se la
I ntrecere in credl nt cu apostoli! nostri
SAV AMTI, stpnind majorltatea ml ntl l or
(71). A icea tu, L EQ I U M E a arpelul negru, nu
ve! putea face fata asa de usor, deci va trebul
s-i I M ROL A M si pe PRI ZOM I ERI I nostri d in
ceal al t L U M E... lata cum vom proceda:
De ndat ce veti remarca prl n tre cel
credinclosl M l el ul ul dorinta de a DEM OM S T RA
savantl l or nostri exlstenta V I ET I ! de dlncolo
M a r ^ u l d i s t r ugt or ul ui 53
de M ORM A H T si a sferelor el superloare,
S U QERA T I -L E (acelorcredlnciosi ai M iel ul ui)
s-sl insuseasc procedeele T A I M I CE de
comunicare M A GI CA cu noi (d emon i!) de la
V OG H I M I ! f i d el l f i l ozof l e i noastre si de l a
dl scl pol il t l n ut url l or Ed en ul ul devastat.(72)
Dezvl ui t l - l e pr ud en t unel e d in R1 T U A L U -
RI L E l ojl l or masonlce(73) devotate nou:
$ EDI M T EL E de S PI RI T I S M - si metodele de
Invocare a spl rl tel or, la care I medlat ocupatl
totdeauna $1 peste tot locul piimele pozltll,
sub acoperirea unor S PI RI T E RA T A CI T OA RE,
vasai! de-al nostri, ct si a S ERV I T ORI L OR
nostri, care vor aprea in sedtnte de la
prima CH EM A RE.
Ale! va trebul sa dm dovad de o
V I Q I L EM T A EX T REM A , ca nu cumva cel ce se
af l I n asteptare" sa alba I n M I M T E si in
COM S T ilM T A numele Celul U n ul a S fant sau
al M i el ui ul S u. De aceea, punetl -l e tot f el ul
de PI EDI CI , S T A M J EM I M DU -I cu al utorul
sugestlllor ascunse de la S T A REA de spl rit
REL I QI OA S A constlent.
Dar in prezenfa S A V A M T I L OR, a celor
M ORT I splrltuallce$ te si a necredlnclosllor
- A flm de aia c jedintele de spihtism sunt unele din
ntualurile lojlor masonice.
:i E vorba de credincioii fideli M ielului, care accept
totuji a participa la aceasti experient nef asta a
ntunercului de dragul sal vrii acelor savan(i rta*ci(i
$i corupti, implicati in spirtism. Prin credin(a lor ei
pot fi un pericol pentru ed intele spiritiste, n clipa in
care L -ar chema pe H ristos cu rugciun ea mi n f i i .
54 N. P. Ri g k o v s k i
nu producetl nlcl un F E L de fenomene, ca
sa nu urmeze o reactie Inversa. Deja aceste
asteptrl in fata MAS UJ E L OR si metodele
RITUAL E creeaz o atmosfera proplce PiOUA
si potrivnic L u mi n a t u l u l Miei $1 BISE RICII
Sale, care ne SAcAlE prin PURIT AT E A si
SriMTE rlIA SL UJBE L OR sale spre L AUDA
Zl dl t orul ul . "
..Asadar, sa stltl c adunrile MISTICE,
sub denumirea de $ E DIMT E SP1RITISTE
reprezinta CAMPUL vostru de activitate, lar
voi t r ebul e sa f i t l in PRI M E L E r n du r l .
Retragerea este permls numal n si t uat i !
extreme, cum ar fi interventla L UMINAJ 1 L OR
STRATEQI, inger sau Sflntl Cuvlosl
RAPOSATI - servii M l el ul ui si PAZIT ORII
sufletelor credlnciosllor... In astfel de cazuri
datl- v cu repezlciune ndrt, dar nu va
Int l ml dat l de esecurl minore; dac unu sau
dol vor parasi sedicele, nu- l nlct o pagub,
orlcum ti veti avea pe cei l al t i .
E sentlalul e sa va S1LITI din rsput eri sa
INT RAT I in relatll amicale cu partlclpantll
E D1NTE L OR, aprnd tn grupurl, Ispltlndu-l,
trezindu- le IMT E RE S UL si CURIOZIT AT E A.
Atlngetl mainile si t rupurl l e medlumilorsl
celorlaltl par t i ci pant l , amestecnd treptat
materia subtll a nvellsulul vostru ntune-
cat cu flbrele lor nervoase si astfel, ceca ce
nu veti RE UI prin SUQEST1E, veti RE UI
prin POL ARIZARE , prin transferul nclina-
tiilor voastre volitive... Asa c el nu vor mal
M a r ^ u l d i s t r u g t o r u l u i 55
cuta T E RIC1 RE si L IH IS T E SUF L E TE ASCA n
comuniunea cu Dumnezeu. In ruaclunl si
credint, ci In contactui cu noi. In recepta-
rea mesajelor SCR1SE si MIRACOL E L OR
PIOASTRE, prlmlndu-le ca pe nlste revelatil
5U PE RIO A RE si aflnd In eie satlsfacerea
SETE! de a ptrunde in TAINE L E EZOTERICE.
A t uncl cnd sedlntele de splritlsm vor
inlocui Biserica M l el ul ui. nseamn c
ne- amat i nsT E L U L U 7 4)
Pe parcursul sedlntelor surprlndetl si
derutatl asistenta prin diverse cludtenll:
miscati scaunele si alte oblecte, producetl
clocnlturl, cantati la Instrumente si sunatl,
dictati mesaje, ridicati oblecte In vzduh,
pana cnd veti A C U M U L A de la me di u m! si
ceilalti participantl E M E RQIA si SUBSTAMJA
necesar NV E L I U L U I vostru, si atuncl,
MAT E RIAL IZAT I- V A si artatl-v Intr- un corp
vlzlbll, prezent ndu- v sub numele unor
persoane decedale si A S CU NZA MDU - V A sub
IMPAT IARE A lor.
Prin intermedlul acestor materlallzrl
temperare. In care spiritele nu pot rmnea
muli tlmp, rlscnd de a-l uclde pe medium,
vom pregali prin AME STE CUL cu oamenll
ntruchlparea si nasterea din femele a
odraslei noastre. numit AMTIHR1ST de clre
Apostolil M l el ul ui. E l va concentra n slne
ntreaga stiint umana, abil rsturnat cu
f undu- n sus de ctre noi, cunoaslerea lutu-
ror mlracolelor alolputernlcei noastre magli
56 N. P. Ri ^ k o v a k i
1 procedeele nvlerll mortllor". 1, n t r u c t
S A V A NT H NO S T RI vor r sp ndi ctre acca
V RE M E ..noua invitatura", cum c Du mnezeu
nu exist. f i tnd doar o reprezentare a omu -
lu i despre sine nsusl. oamenil II vor pri mi
pe F I U L nostru ( A NT I H RI S T ) , din cauza
pu ternlclel $1 f orte! mlracolelor sale, ca pe
F lu lu i Du mnezeu , f llndc el il va ndemna
pe cameni prln dlscu rsu rl, declaratii si prtn
DUtereasuaestlei\a D1 S T R1 B U 1 RE A p m n-
tu l u i . averilor si comorllor. ca T OT 1 sa f le
PiDE S T U L A T I .
1 atu ncl socletatea u mana nu se va mai
nu mi B lseric a l u i H rlstos. ci
M a r u 1 d i s t r u g t o r u l u i 57
SOCIAL-DEMOCRATICA, bazat e A ttA R-
tpiai^_5l_sup_us_neyzut 5! in scerei
nou a.
A stfel, de partea noastr vor trece si cel
alesi, lar dac va ramane acolo o mica
tu rm de credinciosl, I M PRA T I A T A pe fata
p m n t u l u i , aceasta nu mal are pentru noi
nlci o i mportanti . Asa, In A L IA M J A cu oame-
ni i , vom pomi la u l ti ma si decisiva B A l A L I E
i mpot r i va M l el u l u l - F i u l u l Celu i Preavesnlc,
9! vom I NS T A L A pe p m nt I M PE RI U L
nostru...
Chlar dac aceasta U L T I M A O F E M S I V A
nu ne va aduce I Z B A ri DA , I n cel mal ru caz
ne r m n A L I A T I ! nostri, pe care il vom
retine pentru noi du p retragerea I n S ntu ne-
22 Demoni! nu pot invia mor^ii, ci doar creeaz iluzia
Invierii morti lo r....
rlcul cel mai din af ar , ca sa nu r m nem
acolo f ar ocu patle si au torltate asu pra
celor care, f ar I ndoial , datorit nsu slrii
natu ri! u mane, vor ncepe sa se chl nu l e si
sa se lamenteze lalnlc du p trecu tu l f ar
PU ti nta de ntoarcere..."
.,- A u zl tu , l e gf u n e a sarpelu l n egr u ?!
A u zltl voi, sl u j i t or i i si sciavi! mei f i del i ?!
A cesta este u l t i mu l meu cu v n t l nteles-atl
voi totul?" - r cnl L u cl f er cu o voce sabbati ca
si tu rbata.
1 i adu l a r su nat de strigatele f renetice
si stridente: ..U rall U ral! " lar L u cif er, l u n gi n -
du-se ntr-o poz dlzgratloas , u n monstru
hldos si dlf orm, ntrec nd orice I nchlpulre,
isi ridica su s pu mn u l s u mu schiu los si
pros, r nj l ndu - si dl n t l i de otel si amen l n -
t n d s pat i u l . I n aceeasl cllp , cu lu teala
f u l ger u l u l , se pr v l mpreu n cu l egi u nl l e
sale. I n sf era sa - m pr pastia v lv ltoare, n
f u n du l i adu l u i .
Pentru c soarele rsrea pe p m nt ca
si mal nalnte, f i ori l e si i n l ( au ctre ceru rl
ru gl l e inmiresmate Creatoru l u i si I ngerii
pl ngeau n J u r u l T r on u l u i S u asu pra sortii
omeni ri i apostate a u l t i mel or zl l e.
N. P . R g k o v s k i
note adugate in t ex t u l v i z i u n i i
..Macul il i d i s t r u g a t o r u l u i
de redactorii acestei l ucrar!:
(1.) Ca l a orice vedente, se pune probl ema
veridicittii ei. Din f el ul descrl erii cel or
petrecute se ntel ege c a f ost real : l umea
d u h u r i l or este dif erit de cea trupeasc,
este mai real , neobl snui t oamenl l or; desi
mintea se af l in stare de veghe, totul pare
a f i un vls, o desprindere de real itate (cea
obl snul t, material e, a si mtur l l or ) . Toate
acestea nu pot f i i nt ui t e si msl uite cu o
asemenea usur l nt f ar a f i trail e, pentr u
c nu-s din l umea aceasta, sunt de neaj uns
si de nei magl nat. Vedenia de f ata prez int
aceste caracteristici. Desl gur, tr ebui e sa
ti nem seama c se prez int l ucr ur i al e
nt uner i cul ul si nu trebuie sa asteptm prea
mul te de l a ea. ( n.ed.)
(2.) nu orgol iul si truf a au dus l a descrierea
cel or vz ute, ci i mbol dul pasnic si puternic
al Acel ei Puter l Care -a descoperit totul ,
care a b i r u i t dorinta sa de a ramane I n
umbr a, necunoscut. ( n.ed.)
(3.) Se stie c i adul se af l in f nter l or ul
pmntul ui . O dovedl re a acestul l ucr u se
gseste pe l arg l a Sf ntul I gnatie Briancia-
nl nov, Cuvnt despre moarte. Ma I l mi tez
al ci doar la o dovad scrl pturistic, a nume
pogorrea l a iad a Mntul tor ul ul ti mp de
M a r 9 u1 d i s t r u g t o r u l u i
tre! z l l e, despre care spune: ..precum a f ost
l ona in pntecel e ch i t u l u i tre! z l l e si trei noptl ,
asa va f i si F l u Omul ui in inima pmntul ui
trei z iie si trei nopti" (Mate! 12;40).
(4.) Acestea sunt real l ttl duh ovnl cestl ,
desi al e nt uner l cul ui , descrise in cuvnte,
dup f el ul de a gndi al nostru. Trebuie
remarcat c noi nu suntem obi snul f l cu
real itatea duhovniceasc, nevz ut, dar ea
este cea mai pregnante. Ch i ar dac ni se
pare nou c nu ex ist, real itatea duh ovni -
ceasc nu l ipseste din l umea noastr, ba
chl ar este f oarte dar, trebuie doar sa ai
och l l deschisi sa o vez l . Vl a^ a trupeasc,
senz orl al , vz ut, nu e l l psit de aspectul
nevz ut. Acol o unde l l pseste dragostea,
ti nl stea, pacea, bl ndef ea - susf l nul e de
Dumnez eu si ingerii L ui, este prez ent
mpl etr l r ea I nl ml t , f antez l a ntunecat a
mi ni l i , care se manif esta prl n ur, dispret,
invidie, desf rnare, gl ume proaste, dez gust,
dez ndejde... l ar in spatel e acestora din
urm sunt demonl l , cu toat rutatea si
per f idia l or.
(5.) Rutatea si mrsvia nu doar f ac ru,
dar si macina f l l nta cel ul ce l e poart in
suf l et si pe a cel or cu care I ntr a in contaci,
provocnd dur er i de cap si o stare de ame-
teal si de I ndl spoz itl e groz av. Personal
am auz l t pe u ni i ( ca meni duh ovnl cestl sau
nu) care au descrl s ce au s i mt i t cnd au
vz ut artrl drcesti: groaz f ar mar gi ni ,
piel ea se f ace ca de gi n, un strigai de
spal ma I z bucneste di n piepl de parca s-ar
6Q
N. P. R $kovski
face gura pana la urechl .
Pent ru a ntel ege mai bine acestea se
poate face o analogie ntre cameni! rl si
demoni, ..ngerul este o f l l nt spi r i t u a l i ,
vesnl c ml sctoare, l iber, necorporal. (...)
Se spune c este netrupesc si i ma t e r i a l in
raport cu noi. (...) Demonil , cu toate c erau
de aceeasi nat ur a cu ingerii, t ot usi au
devenit rl . Ci se schl mb si iau forma pe
care o vor dup fant ezia lor" (Sf. l oan
Damaschln). Fil nd duhur l , sunt clrcumscrisl,
asemenea suf l e t ul ui omenesc, doar c
umbl in sfera nevzut a l umi), a r e a l it t i
nconjurt oare. Dac despre cameni Sf.
Sil uan A t honit ul spune: ,,Clne poar t in sine
pacea D u h u l u i Sfnt , acela revars aceast
pace asupra c e l or l a l U $1 cl ne poart in el
d u h u l r ul ul , acela revars acest ru si asu-
pra cel orl al tl ", cu ct mal mul t revars r ul
demoni!, care ac(ioneaz in chip nevzut si
au o rut at e nemsural , copl esitoare si
bine direzionat a. Trebuie precl zat c
ficcare om are voinfa l iber sa prl measc
duhul bun sau ru dup cum vrea, sau s-t
respinga dup cum simt e scarb de u n u l
sau de a l t u l , conform cu dispozl t ia sa
l unt ric.
(6.) Dumnezeu este nevzut, Putere ricercata
at ot put ernl c, ocrotl toare, de \ a dltoa-
re. Gel ce dobndesc o prtsie t rainic cu
Dumnezeu pot face astfel de a f i r ma t l h
. Suf l e t ul care s-a predai cu smerenl e voli
l ui Dumnezeu II vede nevzut In ficcare
secund, dar nu poate t l cul aceast nlcl
Ma r ^u l d i st r u g a t or u l u i i 61
mcar pentru el nsusi. (Sf. Sil uan A t honit ul )
(7.) Sl ngura put ere adevrat, care poate
bi r u l r ul , este har ut l ui Dumnezeu. far el,
numa i pr l n put erea omeneasc, pl el rea
este de neocol l t. Dar omul credl ncl os l ui
Dumnezeu este mal tare dect toat
puterea vr j masul ul . ,,Prl n el i nsu si omul
este f l r av ca o fl oare a campul ul : totl o
l ubesc si tot! o calca in picl oare" (Sf. Sil uan
A t honit ul ) . De aceea si t rebuie cut at cu tot
dl na df nsul sa dobndl m in noi nsine
put erea sf i nt i t oa r e si de viat dttoare a
harul ul Duhul ul l ui Hrlstos si sa nu ne
mu l t u ml m doar cu credl nt a de supr a f a t ,
mal ales in vr e mur il e acestea, despre care
Cuvl osul Pal sie A ghl or it ul a spus: ,,Ce care
nu vor avea int ende bun, care nu vor f i
l uminat i, se vor itisela in a nl l apostazlel.
Pent ru c cel ce nu are ha r ul dumnezel esc
nu are ciarliate duhovnlceasc, si este
a se me ni diavol ul ul . "
(8.) Din pacate nu cunoastem nl ml c despre
aulor, l ucr u ce ar put ea aduce o l umina in
pl us in infel egerea l ucrurl l or. Cel ce cunosc
ceva sunt bl nevenl t l sa ne comunl ce.
(9.) Qndul este arma cea mal tare in
rzbol ul duhovnl cesc, att g ndul cel ru
pent r u pierzare, ct si cel bun penl ru
mntul re. Qndul imbraca pe om cu un
a nu ml t duh, il predl spune spre fapl e de un
a n u mi t fel , il alrage ml nl ea si at ent l a intr-o
a nume dircel e. ..Lumea se inf l uent eaz
repede si spre bine, si spre ru. Spre ru se
62 N. P . Rikovski
M. i r - u l di st rugt orul ui 63
in f l ue n t e a z mai usor, pe nt ru c acolo
ajut si diavolul" (Cuv. Paisie Aghlorit ul),
D uh ul Sf n t si in ge rii in f l ue n t e a z delicat ,
in t imp ce dia volul da buz n a , este obra z n ic
si Inslst e nt . ..O alta caracterlstlc a dia volu-
lul e c este cel mal mare pislog pe caput
omu l u i, obsednd min t e a c h ia r si in vls cu
in v t t url l e lui" (Pr. Arse nie Boca, Mrgri-
tare duhovn!ce$ti, p. 146). De aceea insist a
S f in t ii Print i al Ortodoxiei sa nu ne culc m
seara far sa facem rug ciun l de mult umlre
si de cerere ctre D umn e z e u, pe n t ru a ne
ocroti min t e a si somn ul de a t a curil e
diavoletti obsesive asupra gndurilor si
viselor noastre.
(10.) Despre dezlegarea put e rilor in t un e rl-
cul ul la sf rslt ul l u mi! se vorbeste clar t n
Apoca lipsa S f n t ul ui loa n : ..$ i a m v z ut un
nger din ce r a v nd chela a d n cul ul si un
l a n t mare in m n a lui. $1 a prin s pe dra c, pe
sarpele cel vechl, care este diavolul si sata-
na si l-a legat pe ml t de ani si l-a a run ca t in
a d n c si l-a in ch is si a pe ce t lult de a supra
lui ca sa nu mal amgeasc n e a murlle
pana se vor sfarsi mille de ani; si dup
acestea t re bule ca el sa f le dezlegat p u t i n
vreme" (Apoc. 20,1-3).
(11.) lat a cum pot f i Iz gon it l cu a de v ra t
de moni! : prin sme re n le , prin dragoste, prl n
a llplre a de Hrlst os, nu prln l upt a cu e l. ,,Mu
dati loc dlavolulul" (Ef. 4,27). ,,Stati mpotriv
dia vol ul ul si va f ugi de la voi. Aproplat l-v
de D umn e z e u si Se va a propla de voi" (lac.
4, 6-7). Elocvent este si n t mpl a r e a
aceasta din Paterlc: ..Un btrn petrecea
in t r-o capist e de doli si, ve n in d dra cii, ii
ziceau: - D u-t e din locul n ost rul" lar el le-a
zis: - Voi nu avet i loc." i au in ce put ei sa
mprst le toate smicelele de f in ic ale
b t r n ulu. B t r n ul sta si le a dun a . Apol
dra cul, a puc n du-l de mna. l-a t ras a f a r .
Aj un g n d b t r n ul la usa, cu ce a la lt mn a
t in ca usa st rignd: ..- llsuse, ajut-mi! " 1
indat a f uglt dracul, lsndu-l, lar b t r n ul
a in ce put a pinge. $i i-a ve n it l ui glas de
sus, z lca n d: .,- De ce pi n gi?" Rspuns-a
b t r n ul:. . - f lln dc n dr z n e sc el s-l a puce
pe om si sa fac asa." Ql a sul tarasi l-a zis: ..-
Tu te-ai lenevlt ; cci cnd M-al cutat, al
v z ut cum M-a m a f l a t l ng t l n e indat ." 1,
mu l t u mi n d b t r n ul , se t in ca de lucra re a
cea dup D umn e z e u" (Pat erlc XXII,14).
(12.) Alci se vdeste de z n de jde a , n e bun l a
si implet rirea dla volulul. De s-ar poca I, de s-
ar ntoarce, D umne z e u l-ar primi, ins
m n dria este un n t un e ric si un l a n t de
n e de sf cut , care nu las loc sme re n le i si
ostenelil. De mndria aceasta s-au mollpst
$1 mult i oamenl, care nu vor sa se sileasc
sa lucre z e in suf l e t ul lor, ci se mul t ume sc in
mod const lent cu starea lor de decadere.
(13.) Cu a de v ra t nebuneasc volnt ,
const lent de n e put in t a sa, de min cf un a
proprie si de n e socot in t a el, care, t ot usl,
strule n rutate. In ne bunia lui, Luclf er
re f uz sa gndeasc ca va f i n f r a n t , nu
accept sf rslt ul su ci n e bun e st e In ve n -
teaz st ra t e gll noi de lupt pe n t ru a
64 N. P. RUk o v s k i
dlstruge omul, ntreaga omenlre, int regul
pmnt, toate create de Puterea Divina pe
care o respinge.
(14.) Este vorba de cultura a 7500 de ani
de ex per i ent a r u t f i l , si a rezultat din
cultul adus demonllor. Aceasta este izvorut
cul t uri i moderne.
(15.) lata ce stlm despre ,.f lancul drept" de
la Sf ntul Maxim M rt url si t oruI , Intrebrif/
rspunsuri, .Jntrebarea 21. (...) dracil dau
nval asupra noastr de dinaint e, cnd ne
vrjesc prln nf (lsrite materie!; de
dinapol, cnd siamese amlntirea pcatulul
prin gndur i l e ce le-am avut mal demult; de
la stanga cnd tulbur suf letul prin patlmlle
trupestl si neinf rnate; si de la dreapta,
cnd dau nval asupra suf l et ul ul prin
mndr i e si slava desart". pentru c necre-
dlnta vlne din Increderea n sine, f llc a
mndrlel. ..Tre! sunt prl ci ni l e gndurllor
celor de nula: neluarea amlnte, mndria si
zavlstla dracllor" (Fllocalla de la Prodromi!,
tom 2, pag. 545).
( 16.) Cea mal grea lupt pe care o poate da
omul este cea cu necredinf a si cu hula. Pe
toate celelalte gndurf ale ruttll le poate
bi r ul prln lucrarea vreunei f apte bune. Pe
acestea dou, ns, numai mila Domnul ui
le deprteaz de la cel ce II cauta pe CI
I ntru adevr, cu toat I nl ma. Credlnta este
temeiul tuturor f aptelor bune, lar f ar ea
viata omulul nu are rost pe pmnt.
Credinta vede dlncolo de vlaf a aceasta cea-
M ar 9ui di s t r ugt or ul ui 65
lalt viaf , cea viitoare, nevz ut , pent ru
care il si pregteste pe om. Atuncl cnd
omul cade n nselare si-si pierde credinta
n viata vesnlc, lumea vzut si trectoare
devine pentru el totul, nct drept scop al
vieti! sl alege nemernl cl a plcerilor gotase
si aductoare de moarte. in acest caz f r-
delegea, interesul pmntesc, nvrtosarea
suf l et ul ul , netrebnlclrea cu desf trile si
urcl unl l e acestel l umi lucreaz n vole; si
nicl nu vor sa mal aud de puterea l ui
Dumnezeu care lucreaz doar prl n credinta
asupra omului sl-1 umple de tot binele, de
dragoste, curale, de blndete si f ericlre.
Tara credinta lui Dumnezeu socletatea se
nrui e, rul nu cunoaste oprellste.
(16.a.) rilnd hlrotonlt Preot si primlnd
ascultarea de duhovnic. Parimele Arsenle
Boca le spunea deseorl oamenllor la spove-
danle pacatele lor nemrturlslte (pe care ci
le ascundeau sau le uitaser), si numal pe
uni i TI f mprtsea cu Sf lntele Taine. Avea
Prlntele darul de la Dumnezeu de a vedea
starea luntrlc suf leteasc a omul ul , cci
le spunea oamenlior cele ce au f cut In
viata si cele ce li se vor ntmpla.
Vznd Ins Prlntele c multi dlntre cel
pe care ti spovedea nu-si schlmbau purt-
rile lor, ci contlnuau cu portele si pacatele,
covrslt de gr^a datorlel sale preotestl,
stilndu-se chezas pentru suf letele lor, s-a
rugat lui Dumnezeu s-1 descopere care
este prl cl na pentru care oamenll nu se las
de pacate.
66 N. P. Ri ^ k o v s k i
$1 tntr-o zi, stand pe o banca in gradina
mnst l r l l si pr l vind spre munt e, n umal ce
vede ed apare in vrful munt elul un nor
mare, negru si n t un e cat , lar din el se auzea
multa g l gl e si zarv mare. Prlvind cu
mare aterine, observ c deodat norul se
desparte in dou par t i lar in mi j l ocul nor ul ul
pe munt e vede un scaun impr t esc
Inconj urat de flcrl de foc si pe satana pe
scaun, n con j ur at de t oat ceata drceasca,
zlcnd cu glas tare ctre dracl:
- Care dl nt r e voi este asa de Iscuslt sa g-
seasc un vtclesug si s-1 soptltl in ml nt ea
oamenil or ca s-l tragem de partea noastr
si sa cstlgm suflete mal mul t e, sa f ace m
o impar al e mal mare ca a l ui D u mn e z e u ,
c put l n t i m p mal este.
At uncl se inf t lseaz un drac si se inchi-
na pana la pmnt l ui Scaraoschl, si-I zlce:
- t nt unecl mea voast r, am gslt de
cuvllnt sa sopt f m in ml nt ea oame n i l or c
nu este Dumnezeu.
Dar satana il zlce: - M u e prea bun
vlclesugul tu, c nu put em cstlga prea
mult i cu el, sa vln al t ul .
$1 vlne al dollea si zlce:
- Intuneclmea voastr, s-1 lsm sa
cread c este D umnez eu, dar nu este ral si
lad si c vl at a aceasta este n umal pana la
mormnt.
Satana, chl bz ul nd, il zlse:
- M i ci cu acest vlclesug nu putem cstlga
prea mult i, cci Hrlstos cnd S-a Inltat la
cer a zls ucenlcllor: .In casa Tatlul Meu
M a r g u d i s t r u g t o r u l u i 6 7
multelocasurisunt (...) Ma ducs vgtesc
/oc, ca unde sunt Eu sa ////si voi' (loan 14,
2-3) si sunt destul mal rsrltl la mlnte pr in-
tre oamenl care st f u c exlst D umnezeu si
c El l e va da rsplata dup fapte. Sa vln altul.
$1 vlne al trellea si zlce, n ch l n n du- se
pana la pmnt :
- Int unecl mea voastr, eu zie mal bine
s-1 l udm pe oamenl pent ru cr e di n t a lor
in D umnez eu, in ral $1 lad, i n j ude cat a de
apol, dar t ot odat , far odthn sa le soptlm
de mi i de ori: ..M u va grbltl cu poclnta
adevrat, lsatl-o mal la btrnete cci
moartea e departe si mal petrecetl, gustati
dulceata vlet ll, facetl-v toate poftele, mal e
vreme destull" 1 vrj lt l de soapta noastr
ademenltoare nl ci nu vor observ trecerea
vreml l . M oartea venl nd pe neasteptate il va
gasi deslgur total nepregtltl sl-atuncl el
sunt al nostri.
Abl a acum satana isl st ramba ch f p ul
f nt r - un rnj et de bucurle dlavoleasc si cu
Inf r l gur ar ea grabel le zlse:
- M ergetI si asa sa faceti!
Deci numal de forma si de ochii l umi ! sl
i n de pl i n e au acel oameni dat or i i l e crestlnestl,
in t i mp ce vrj lt i de soapta ademenit oare a
vl cl en f l or dracl nu-sl schl mbau pur t r l l e si
cont l nuau cu pof t el e si pacatele, lsnd
sf at uril e F r i n t el ul si adevr at pocal nt
pent r u la bt r net e.
(17.) Totusi, vedem c astzl t r upul este
mai rsftat pr in pat iml ca orlcnd. Deci nu
a fost lsat in pace, dar at acul di avol l l or a
68 N. P . R ^ kovs ki
por nit spre t r up pe alta dlrecfle: de la mint e
si de la cugetare la t r up, nu Invers. O data
stricat mi n t ea , omul nu se mai poate
poca! de faptele sale strlcate, pleirea si
af undar ea In nelegiulr l este far de r l d l -
care. ..In mint ea st ramba toate se st ramba"
( Par. Ar sent e Boca). Dac mint ea ar fi
ntreag, adlc far germenele nec r edinf ei,
al apostaziel, al progreslsmului, modernismu-
l u l si u man i smu l u l , usor s- ar poci si s- ar
indr ept a, r el undu- si r olul de i mp a r a i peste
sl mt ur l .
(18.) ,.Este In noi un rzbol al minali, mai
cumpllt dect cel vzut. Lucr t or ul evlaviei
t r ebul e sa alerge si sa ur mr easc cu min-
tea t int a de a aduna desvrsit in vlst ier ia
I n i m l l pomenlr ea lui Dumnezeu ca pe un
mr gr it ar sau ca pe o p i at r pr et ioas.
Trebuie sa lepdm toate, sa dlsprefulm si
t r upul, si nssl vlafa de acum ca sa
d ob n d l m in I nlm numal pe Dumnezeu.
Cci ajunge, a spus dumnezeiescul Qur de
Aur, vederea lui Dumnezeu cu mint ea, ca sa
plard pe totl cei vlcleni" (Filotei Sf nalt ul,
Capete despre trezvle. I). Pana nu constlen-
t i zm aceast lupt ascuns din noi,
diavoli! acfloneaz in vole.
(19.) ..Vai d ec el c ezl c r u l u i bine si b i n el u i
ru; care numesc l umina int uner ic si
n t u n er l c u l l u mi n a ; care socotesc amar u l
dul ce si dulcel* - , 1111. 11!" ( is. 5, 20). V ai de cei
ce socotesc bun d r sf at ar ea pmnt easc
si r ar nevol iit . i p r u i n i \ i . i t i cea vesnic. V al
de cel ce so oh , < mi af ront lepdarea de
Ma r ^ u l d i s t r u g t or u l u i
cele lumesti si blnefacere comoditatea t r u -
peasc. V al de cel ce nu r enunt la b u n u r i l e
pmnt est l pent r u a pzi drept at ea si mil a.
(20.) .,S nu ascunzl gn d u r l l e tale,
deoarece n l u n t r u l lor se af l ascuns
viclenia dlavolulul, care dlspare atuncl
e an d sunt spuse." ( Gheron losif)
(21.) arpele negru este gndul ntunecat,
r u, inslnuos, care lucreaz si In dlavolul
insusi, pr ecum s- a vzut mal i n a i n t c .
(22.) Aceast putere a sugestlel este
ideologia odloas strecurat subt l l pr l nt r e
gndurile celor mai puternicl si trufasi
I nt elect uall, ut opia, prejudecata. I deile ce
rtcesc de la Adevr si pierd suf let ul. Idei
adopt at e de bun vole de oamenii super f i-
ciali si mnd r i care primesc far vigiler
toate gndurile ce li se strecoar cu Inslstent
in mint e. In ul t l mel e dou vcacuri, XIX si
XX, omul european, omul asa- zisel c l vl l t za-
\\\, a crezut si a ndjduit cu mul t mai mul t
n orice ideologie a b n t u it de la un cap la
al t ul al Europei dect in Evanghel ie si
r ezult at ul este nebunia lumi! inconjurtoare,
lipsa de sens a r eal it t ii prezente, i a d u l
pmntesc contemporan. $tllnta de astzi
ca si speculatia int er pr et ar l i dat elor st il nt el
n f il ozof ie se bazeaz, din pacate, pe
i n t u i r e si I n sp i r a t i a r a t i u n i i , usor b a n t u i t e
de sugest lile demonice.
(23.) Oamenii vor accepta sugestlile
m i n i a l e demonice ca pe pr opr l l l e lor
gndur i. Aceast realltate dureroas 11 se
70 N. P. Ri s kovs ki
int mpl si celor credinclosl, care cunosc
rzbol ul diavol ul ui. Ce sa mai vorbim de
atei, cameni de stiint chiar, care nu cred in
exist enf a duhur i l or rel si, deci, le ignora?
(24.) ..Qrij a mprstie gndurlle si nu le
las sa se adune nici mcar asupra l uc r ul ui
care se face... A st e p t a t i reusita de la
Dumnezeu." (5f. Teofan Zvortul). ..Abtine-
te de la mul t e t r eb ur i si nu pct ul deloc; c
cel ce fac mul t e pctulesc si mul t " (Herma,
Matomi).
(25.) A b undent a si f el ul luxos si a r t i f i cl a l
de trai imbat mi n t ea , dar si slleste pe
cameni p r in mprej urri, p r in nevoil e de
f iccare zi, sa int re in comodl t at ea si in
dezmierdarea soclettll. De al ci, mint ea,
dominat a de p l cer i l e s l m t ur l l or , nu mai
poate nzul la altceva, aj unge ca omul beat
care nu e in stare sa priceap normal ul .
(26.) Acesta este . . il uml nismul ": llpsa l ui
Dumn ez eu de l a suf l et ul omul ui ; Dumn e-
zeu este inl ocul t de falsa l umi n a , adic de
. . i n t un e r i c ul " m i n t i i omul ui.
(27.) "Bunt at ea este l umi n a de mint e nt e-
leas; asemenea si rutatea este n t un e r i c
de mint e nteles (int el igl bl l )". (S f nt ul Ican
Damaschl n, Dogmatica, cap.18).
(28.) in asa msur va fi nselarea, inct
n f umur ar ea viet i! t rupest l va crede c nu
exist niml c mai bun dect pe lumea asta.
A met eal a p at iml l or va trece drept desftare
b un . Cnd I n i ma se umpl e de desert ct u-
Ma r g ul d i s t r u g t o r u l u i 71
nil e p at l ml l or nu mai poate cugeta l a
f ericl rea curat a a imparat ici l ui Dumn ez eu.
Fentru crestin, este llmpede cine se va afl a
de-a dreapt a ori de-a stanga Domn ul ul la
Judecat . Pent ru omul european contempo-
ran aceste repere au pl erl t cu des v r sir e.
(29.) Fel ul cum se manifest a demoni! di n
oamenl l ndrcl t l , prin f z b ucn ir i de urlete
dement al e, duce cu mint ea la comporta-
ment ul t l nerl l or si oamenil or p t i ma si .
Oare st rigat el e de ovat ionare far de sens
al e comun f st il or si hl t l erl st il or ci n e le-a
inspirai? Sau urletele tinerilor din barbarele
discotecl sau de la grotestile concerte rock
di n zl l el e noastre?
(30.) Desi pare c are mare put ere, diavo-
l ul este de f apt neput l ncios. Dac ar f i avut
putere ar fi zldlt, n-ar fi dlstrus. Dlavolul nu
are dect putere de dl st rugere, lar dac n-ar
gasi pe p m nt cameni care sa i se nchine
si s-l slujeasc, n-ar avea nici o putere.
Dac e sa comparm efectele dl st rugt oare
al e p ol i t i c i ! Int ernat ional e cu planurile
dl st rugt oare ale lui L ucl fer, sesizm c sub
puterea l ui L ucl f er lucreaz si Organizat l a
Mat iunil or Unit e, in ambele cazurl urmrl n-
du-se Q uvernarea asupra Int regii Omenl rl .
(31.) Comodltatea lumeasc pare bun la
nceput , dar la cte n ep ut l n t e si boli nu
duce? . . Impl l nl nd dorl nt el e l umest l al e
i n i m i l nu vl ne b uc ur l a , ci stresul. Buc ur i a
lumeasc aduce stresul si la oamenl l
duhovnf cest l . Bucurl a lumeasc nu este
72 N. P . RUkovski
permanent e, nu este bucurie adevrat, ci
este o bucurie temperare, a acelei cllpe. lar
cu bucuril l e iumesti nu se umpl e suf l etul
omul ui. Ci mal degrab sunt balast." ,,ln
cele din urm, oamenii sunt chl nuitl si de
bogare, pent r u c b unur l l e I umesti nu- i
mpl l neso sufer un chl n ndoli. Cunosc
cameni bogafl care au de toate si nu au
copii si se chlnulesc. Se pllctlsesc de somn,
se pllctisesc de plimbri, sunt c hl nul f l de
toate." ..Dac f emeil e ce au trl t In Farasa
ar fi vzut l ux ul care exist azl, chl ar si tn
mnstirl, ar fi zls: ..Va arunca foc Dumne-
zeu sa ne arda." n Farasa, dac ex ist o
singur masln de cusut. Coseau nc si
h ainel e b r b at il or lor si acestea erau mal
comode ca cele de azl ; si clorapil il mpl e-
teau la mn. Aveau gust, har, si le mal
rmnea si t l mp, f l indc pent ru eie toate
erau simple. (Cuviosul Palsle Aghlorltul).
(32.) Adlc Evanghel l a M nt ul t or ul ul .
(33.) ..Pastorini turma lui Dumnezeu cea
dint re voi, ve gh i n d, nu de nevole, ci de
bunvole; nl ci pentru castlg urt, ci cu
osrdle, nl ci ca st pnind peste cel alesi, ci
exemple t ur mel fcndu-v" (I Pt. 5, 2-3).
Cel care trec peste aceste sfaturl ale Sf ntu-
l u i Apostol Petru, cel pe care l-a I nt emeiat
HrJ stos Biserica Sa, cad n toate capcanele
demonllor. . . Pastori! cei rl, l upi imbracati
n bl an de oale, due cu per f idie un mare
rzbol subteran pent r u a compromite
Biserica l ui Hrlstos, t r ansf or mnd misl unea
ce o au din una duhovnlceasc, de pstorlre
M a r j j u l di s t rugt orul ui 73
si sluj ire, ntr- una lumeasc, de stpnire si
castlg, pe deasupra rspndind si o nvt-
tur confuz si falsa, eretica, ecumenist.
Att n comunl sm ct mal ales acum, in
era ecumenismul ui globalist si al nol i
..blsericl mondiale", care n-are nimic comun
cu Crestinismul , ef ort ul depus este spre
convertirea omenl rl l , chiar si a credlnciosi-
lor, la pan-erezl a ecumenist, departe de
Biserica lui Hrlstos; aceasta e o nou
viclenle spre ndeprtarea de Unl c u l
Dumnezeu n Sfnta Trelme. Dac cel ce
rvnesc mnt ul rea ar fi constlentl de acest
complot si s-ar dezlce de fal sl l pastori,
Biserica ar ramane curata, altfel pastori!
ml ncl nosl o vor acapara cu totul . Totusl cei
ce cauta mnt ul rea af l mnt ul rea.
(34.) M ici nu se putea al t f el dect treptat.
M l me nl nu accept dl ntr-o data rul , ci ti
respinge, dar obisnul nta treptat cu rul l
face poslbil sau chl ar flresc, cum vedem
azl. Dar ..cnd vede pctosul c to(i l
ursc f aptel e si se deprteaz de el ca de
un mare ru, at uncl ceea ce a f c ut nu mal
face" ne arata Sfntul loan Qur de Aur
calca de f z ol ar e si nl t urare a r ul ul .
(35.) Se refer la Biserica Catollc si
I nchizit l e.
(36.) Este si sit uat ia de calvar a Rusiei, de
la nceputul secol ul ul XX (1900-1917), cnd
Biserica si Institela st at ul ul ( arist reprezen-
tau un tot, dup model ul biz ant l n, din care
l ipseau credl nta si evl avia. Pr eot ii devenl-
74 N. P .
sera, in marea lor majoritate, nu nf st e slujl-
torl ai cel ui Prea- nalt, ci niste f unc t i onari .
Pent ru aceea au fost Impl i cat i ntr- o serie de
actlunl catastrofale, cum ar fi crestinarea
C h l nel si a Japoni el i n ri t mul b ub ui t uri l or
de tun ale armate! t arul ul . Di n aveste
ac t l uni nu sl- au revenit ni c i dup revoluta
bolsevic, at unc i cand mul t i clerici au i nt rat
de b un vole in ..Biserica Vie" , i nst l t ut i e
f alsa a st at ul ul ateu, f ug l n d de f rat i ! lor
drept mrl t ori crestlni care au pt i ml t
pent ru Hrlstos de la bolsevlcl.
Dup 1948 aproape aceeasl atmosf era a
fost si i n Romani a, mu l t i preotl devenl nd
slujbasl f l del al st at ul ul ateu si ai i n st i t u t i i l o r
sale, nu sluj lt orl al Domn ul ul , preg tlnd
Apostazla General a pe care o sl mt f m apro-
pi l ndu- se cu pasl repezl si perf l zl . Dup
,,ellberarea" anilor 1990, multi clerici devin,
de b un vole sau mal deg rab di n f ri c a de a
nu- sl plerde put i nele prlvlleg il, propovdul-
tori al nollor men t al i t ^ consumiste $1
ecumenlste. Lor 11 se potrlveste c uvnt ul
S f n t ul ul Pavel catre ucenl cul su, Ti mot el :
,,5/ aceasta sa stl, c in zilele cele de apo
vor veni vremi cumplte. C vor fi oamenii
iubitori de sine, iubitori de argini, mreti,
trufa$t, hu li tori, de pridi neasculttori,
nemultumltori, necuraff. rara de dragoste,
neprimitori de pace, clevetitorl, nelnfrenati
nelubitori de binet vnztor, obraznicl,
fngmfati, iubitori de desftri mal mult
dect iubitori de Dumnezeu. Avnd chipui
bunei credinfe (crestintfii), iar puterea el
M . i r - u 1 d i st ru g t o ru l u 75
tgdulnd; $i de acestia te fereste."(2
Tlmot ei 3,1-5).
(37.) Acesta este adevrat ul rost al st l l nt el ,
de a- L revela omenl rl l pe Dumnezeu di n
Creatla Sa, pent ru ca ntreag a omenl re sa
se prosterne cu evlavle si mare dragoste
i nai nt ea desvrsirli Cel ui Prea S f nt .
(38.) At unc i cand st i i nt a conlucreaz cu
credi nt a nlcl o dovad nu ramane in favoa-
rea mi n c l un l l , ci Adevrul se descoper in
toat evidenta sa. Printele Damaschln
arata f olosul c orec t i t udi nl i af l rmat i l l or
st i i nt i f i c e si neadevrul dovezilorevolutlonis-
te, ,,eli b erndu- l pe crestlnl de teama c
evolutla este un f apt st i i nt l f i c conf lrmat , il
face sa se slmt mal l i b eri , sa cread ca
niste crestinl. (...)" (Cartea facerii, crearea
iumii fi omulnceputurilor, p.408). Dovezlle
st i i nt i f i c e corcete ref eritoare la Ideea de
creatie a l u mi l ntresc si f ac mal nat ural a
credi nt a crestina ortodox.
(39.) Vai de oameni l care prlmesc aceasta
sug estie ml nc l noas si neag existenta
suf l et ul ui . In toate veacurile au existat S f i nt i
care au vzut si vd cu ochii duh ovnl cest i
suf l et ul , cum imbraca de Jur i mprej ur t ru-
pul o mu l u i m c ul orl deoseblt de f rumoase
si l umi noase sau n culori nt unecat e, dup
cum este curala sau nec urf l a omul ui . . .
Pent ru vremea noastr ami n t l m de Pri n-
tele Porf l rl e Bal rakt arl s al grecilor, (n.1906 -
t!991), care se ml n u n a cum de sust ln
pslholog il c nu exlst suf let , cand el il
76
N. P . Ri s kovs ki
vede la ficca re om.
(40.) Revel a t or pe nt r u susf iner ea cel or
spuse de L uc f e r in aceast vedcnle: ..Marsul
dist r ugt or ul ui" , este u r mt or u l d i a l og
nt r e un preot si d u h u l vrj ma $ d l n t r - u n
ndr cit pe n u me Cari, dia l og pr ezent a t de
ie r omona h ul Da ma sch l n m Carica facer//,
crearea lumll $1 omul nceputurlor, la
pa gina 402 - 403:
Unde l conduceal pe Cari?
- L a cunoasterea unl versul ul . Cuvlntele
Ics pr l nt r e d l n f i l strns Indenta ti al l ui Cari.
- Ce fel de cunoastere?
L a f nceput nu vl ne nici un rspuns. Apol
tncet 1 pot l cnl t apar cuvintel e: ..Cunoaste-
rea c oa menl l sunt doar o parte din
unl vers."
- Ce vrea sa spuria numa l o ..parte"?
- CI sunt parti dl ntr- o f l l n t flzic ma l
mare.
- Ce f l int ?
- Un i ve r su ! .
- Unl versul ma terici?
- Da .
- 1 al fort el or pslhlce?
- Da .
- $1 c acesta a fost creatomi oamenllor?
- Da .
- Un creator personali
- N U .
- Un creator //z/c?
- ta ra si da.
- Un creator pslho - flz/tf
- Da. Da, ntr- adevr.
M a r ^ u l d i s t r u g t o r u l u i 77
- De ce I- a i n d r u ma t pe Cari pe aceasta
cale?
- Ca si el sa n d r u me pe al (l l .
- De ce s-l t n d r u me pe aceasta cale?
- Fiindc apol a p a r t i n Imparatici.
- De ce a pa r t in Impa ra t ici?
- De ce, Freotul e? De ce? ... DE CE?
Fl l ndc noi urm pc Cel din Ur m. noi
ur m. Ur m. Ur m. Ur m pe cel mn j i t l cu
sngele L ui. Ur m si-I dl spret ul m pe cel ce
urmeaz L ui. Vrem sa abatem pe tot! de la
1 si-i vrem pe tot! in i mp a r a l a ( l a dul ) unde
CI nu- 1 poate ajunge. Unde nu pot merge cu
El..." ( Carica faceril, crearea lumil #/ omul
inceputurilor, ed. Sophia, Bue. 2006",
p.402-4OJ). Se vede din dia l og c de r h onul
nici nu ndrznest e sa pomeneasc n u me l e
Mn t u i t or u l u i Hristos, ci l numest e cu ur:
, , Cel din ur m" .
(41 .) Cu inva sa tura per ver t it a a sa va nt iior
si cu p r e ot i i f a br ica t i de satan, acesta,
i mp r e u n cu sl ugit e l ui, a dl st r us c r e dl nf a
T n Dumne z e u a mul t er , f r a g me nt nd si
nt unecnd mint ea , fcndu- I pe cameni sa
cread mi n c i u n i ordina re, c nu exist
suf l e t , c nu exist Dumnezeu, c nu exist
dia vol . Acum cont inua cu dist rugerea cons-
t l l n t e l , .,a g l a sul ui ei scitor, a vesnicel or si
perseverentelor ei atentionri", folosindu-se
de ..impresil sur pr inzt oa r e, a t rgt oa re.
23 Corteo facerii, crearea lumii fi omul tnceputurilor este
scris de Printele Serafim Rose, $i apare sub ngrijirea
parintelui Damaschin.
78 N. P. Ri ^kovski
captivante", pe care le arunc asupra omu-
l uf ntr-o ,.succesiune f eb ril, f ar preget".
Prln aceste impresil care curg necontenlt
ntr-o goan neb un, suf l et ul este t f n u t
captiv.
(42.) Mare asemnare cu o f raz din
lucrarea - ProtocoluI de la Toronto - 6.6.6. -
Complotul organlzaflel fla(/un//or Unite
pentru Instaurarea noli ordini mondiale" a
zlarf st ului canadlan (asasinat) Serge Menaste,
aprut la ed. Samizdat in 1995. De la pag.
40, paragraf 26, citm cuvint ele pollt icienl-
lor care guverneaz lumea din umb ra:
..C/ne va putea sa ne bnulasca? C/ne va
putea sa alba vreo susplclune cu prlvlre la
mlfloacele folosite? Acela care vorfndrznl
sa se ridice fmpotriva noastr, dlfuznd
Informati! prlvltoare la exlstenfa si la contf-
nutul .,consp/raf/e/ noastre", vor devenl
suspectf n ochll autoritfllorsl al populafl-
Ilor din naflunlle /or. Grafie dezlnformarli,
mlnclunll, Ipocrizlelsl Indlviduallsmulul pe
care le vom fi creai fn snul populafillor
natlunllor-state, omul va f devenlt un
dusman al omulul. Astfel, acestl Jndlvizi
/ndependenff, care sunt cu att mal peri-
colosi pentru noi tocmal din cauza libertrii
/or, vor f considerati de cellari ca flnd
Inamlcl, nu ellberatorl." Acesti Jndlvizi
fndependentr nu sunt alti! dect oamenii
constientl care depist eaz tot completai
realizat de put ernicil l umil acestela n
comunl une cu dlavolul $1, dup cum
vedem, pentru llbertatea lor adevrat sunt
M ar 9u1 di st rug t orul ui 79
considerati perlculosl de ctre unel t l t ori.
F rica pe care c onspi ra t ori i cauta sa o
instaureze asupra omenirl i nu are nici un
alt scop dect acela de a ne parallza si a ne
aduce la discreda lor.
(43) . . B u n u l Dumnezeu a dat p r i mi l or z i d i t i
constllnta, prima lege dumnezeiasc. A
incrustat-o adnc In i nl mi l e lor si, de
at unci, f iccare om o mosteneste de la
print l i l ui si, at unci cnd el nu actioneaz
corect, ea lucreaz nl unt rul l ui, 11 mustr
si l povf uieste la pocint, ns treb uie ca
omul sa f ac o lucrare duhovniceasc
corect, si s-sl cerceteze constlinta sa,
astf el ca ntotdeauna sa poat auzi glasul
el" (Cuviosul Palsle Aghiorit ul ) . Treb uie
remarcat c mustrrile acestea sunt necon-
tenlte, nu se opresc si sunt mrturil vii ale
vesniclei suf l et ul ui nostru.
(44) Prin acest iures de Impresil urmrest e
zpcirea ml n t i l si orblrea const iint ei.
(45) Descoperim alci politica de urb a n i z a re
aplicat pe pian mondlal, n toate statele lumii.
(46) ..PI MAI EXI3TA ARTA INSPIRATA,
aceasta se af l in stampe, f ot ogra f i ! , oleo-
graf ii, in reproducerile mecanlce, rapide, a
pozelor nenumrat e. . . (Picasso!!!) Masl ni de
scrls, de t l p r l t , de cusut, de semnat, de
trelerat, de ma c i n a i , de copt plne, de
Jocurl, de cdntat de vorblt, clnemato-
graf e masin!..., ma sl ni . . . , mas! n i . . . ,
maslnl si lar maslni..." ne spune Lucif er n
marsul su dlstrugtor. lar Protocol u I de la
80 N. P. Ri ^ k o v s k i
Toronto in Documen t ul Aurora rosle la pag.
34 spun e: ..Prin aceast ..economie Inde-
pen den t ". n eavn d alte legf dect l e g i l e
n oast r e, vom st abil i o ..cultura a masel
mondiale". Pr ln con t r ol ul I n t er n at ion al
asupr a t e l e vi z i u n i i si asupr a Mass-medf a in
gener ai, vom i n s t i t u i o ,.nou cultur a", ns
nlvelata, un if or ma pen t r u tot!, f ar a ne
scapa n l ci un a dl n t r e . . c r e n t i i l e " vlitoar e.
Ar tlstil vlitor ului vor f i plmditi dup
c h f p u l si asemnar ea n oast r , a l t mi n t e r l n u
vor putea sa supravletulasc. Prln ur mar e,
se va f i t er min ai cu vr emur il e n care
..creatine culturale I n depen den t e" puneau
p e r ma n e n t In perlcol pr oiect el e noastre
mon dl al l st e, asa cum s-a I n t mpl at de
atatea ori in trecut."
Dup cum vederti, consplratorll mondiallsti
ursc ARIA INS PIRAT A, ntocmal ca si L ucif er .
Dare e greu sa ne dm seama, de ce??!
(47) Avn d I NT E L E C T U L ca dumn ez eu, vor
instaur a cultul in telectulul, cultur a umanista
de az l si i se vor in ch in a in gr adin il e, scoli,
licee, un iver sit ar i, academl l . Acest f als
dumn ez eu, 1 MT E L E C T U L , va ven l cu mor al a
sa r at ion al ist f ar puter e, care va sf arsi n
depr avar ea gener ala pr in llber tatea an ar -
h ic pe care o aduce. Mor aia r at ion al ist
este f ar puter e n t r uct der iva din
n sel cf un ea dlavoleasc, pe cnd mor ala
adevr at sl ar e iz vor ul n Dumn ez eu.
O ame n f l n t un ecat l si g ol i t i de pr in cipiil e
adevr atel mor ale, vor aler ga cu n er usin ar e
dup sen z ual l t at ea capt l van t , dup
M a r 9 u 1 d i s t r u g t or u l u i 81
ex t az ul plcer ilor desf ttoar e.
Despre act ual ul pr esedlnte al S U A, Bar acK
Obama, ..n tr on lz at" n 20 i an uar i e 2009,
z iar ele, baz n du-se pe pl edoar ia pr esedin-
t el ui, scr iu c ..Obama pledeaz pen t r u o
..nou deciar atie de I n depen den t mor ala".
Aducem alci un f r agmen t din discur sul
pr esedin telui: ,,Ceea ce ne trebule, este o
nou declaratle de Independenf, nu
numal In (ara noastr, ci si In proprlle
noastre vieti, o Independent faf de
Ideologie si de fngustlmea splrltulul, de
prejudectl si de Intoleran&T.
Sa nu ultm ca pr in Ideologie si in gust imea
spl r it ul ui, si pr in pr ejudectl si I n t ol er an t
se ntelege, n vor blr ea progreslst de az l,
moralltatea crestina si por un clle l ui Hristos,
adlc toate valor ile pe care s-au r idlcat
cul t ur a si cl vt l l z at l a cr estina. Acestea au
ajuns decadente si intolerante...
(48) Demon ul stle prea bin e ce f ace! Atat
de mul t a lucr ai la def or mar ea oamenllor
in c t i-a f cut sa f uga de i n t e r i or i t a t e a lor,
sa nu le mai placa de nsusl Dumn ez eu,
C r eatomi, C are ne-a dr uit viaf ca. Must r ar ea
constilntei, sin gur a care n u- da voie omul ul
sa se odih n easc, sa se linlsteasc dac s-a
desprtit de Dumn ez eu, ajun ge s-1 f ugreas-
c pe omul l ubit or de d i s t r a c t i , decz ut din
ascultar e. Povara de pe suf l et ns nu l-o
poate lua dect sin gur lisus Hristos, C el
C are 1-a bl r ul t pe uz ur pat or ul satan.
(49) E ste vorba de Cultura drceasc,
uman ist a si ( l umin ist a, r at ion al ist , care n i
s: N. P. R i i j k o v s k i
se preda de la catedrele Liceelor (Coleglilor)
si Un i v ersi t ti lo r l u m i i , capltali ste (si com u -
ni ste), de caleva su te de an i , am estecat
perf i d si cu valori le au tenti ce, ca sa nu
sesi zm cine se ascunde in spatele moder-
n i sm u l u i si n o n co n f o rm l sm u l u i ..progresist
si sti i nti f lc"... af lm toate aceste adevru ri
cnd nu m ai pu tem face aproape n i m l c
pentru tarile noastre, foste crestine... ns,
pana la pecetlu i rc inc ne pu tem n t ri ca
sa respinger pecetea anti hrlstlc.... si sa
ne salvm su f letele chi ar si pri n m artlraj ,
dac vremea o va cere.
(50) M u m ai ordi nea si su pu nerea in fata
Legi i lu i Du m n ezeu pzeste sntatea
i ntreag.
(51) M am ona e dem o n u l bogtlei, al av u -
ti ci m ateri ale, zeu l ban u l u i . El se mplete$te
bi ne cu g n du l tru f l el si desf trli .
(52) De aicl se vede folosul m u nci i . Du m-
nezeu a$a a lsat, ca ficcare sa mu nceasc
si pri n m u n c sa se opreasc de la patlm i .
Dezvoltarea economica ru pe acest echlll-
bru . Oam eni i nu mai au de lu cru si nlcl
v en ltu ri , dar produ se su nt. Ce vor face? In
plu s, cel Dogati vor avea tlm p gol, ce
i m pi n ge la di straevi $i f rdelegi . Deci nu
ch i b z u i n t a a dus la o astfel de econom i e si
dezvoltare, ci nestpni rea pof telorsi tru f i a
v i eti .
(53) Asa cu m este u n extaz al l u i Du m n e-
zeu, al h ar u l u i , u i m lrea m i n t i . este si u n u l
al pati m i i , o m b tare de piacere, u n deli r al
M a r i n i di s t r ug t o r ul ui 83
patimilor, pe care oamenil il nu m esc tot
extaz. ..Dac nu se m bat ci neva fie de v i n ,
f i e de pof t, nu aj u nge la nesti i nt . " (Cu v.
Fetru Dam aschi n). Di n betla p catu lu i se
naste necunoasterea, ignorarea lu i Du m n e-
zeu . Ba, chi ar de stle c si agonlseste
m oarte si osnd, o m u i am etlt de extazu l
pati m i lo r co n ti n u a sa aterge pe calca
pcatu lu i.
(54) Odat cu zeu l 1MT ELECT si cu ltu ra lu i ,
se va strecu ra zeu l BAH , cu care se va
n lo cu l m oti vala 5! valoarea m u n ci i . Ban u l
se va pu tea obti ne si f ar m u n c ci nsti t si
ef ort s u s t i n u t , pri n specu lati ! n edem n e, de
m u lte ori chi ar mrsave. Av ndu -sl astf el
exlstenta asi gu rat m ai usor, o m u lu l I
ram ane m u lt tlm p li ber pe care ns n u -l va
foiosi spre pream rlrea Celu i Preavesnlc, ci
spre o vlat arti f i ci ale, de dlstractll, spre
desf tarea senzu al si Josni c, tru f as si
n ei n f r n at pana la agonia viclilor. Astfel,
vor f i d r m ate f ort retele su f l etu l u i lsate
de Creator: Credi n ta, H dej dea si Dragos-
tea, vor fi p ng ri te, vor fi pro f an ate cu vola
o m u lu l, spre marea distraete a demonllor
- copii! li beri ai (adu li li " .
(55) Lu ci f er a concepu t ..llbertatea ci vtllzat
a b u n u l u l plac". In socletatea actu al se
vede u n de a du s ci vi li zati a. Om u l clv i li zat
este cri m ln al, sl avorteaz coplll; asta este
j ertf a pi ati ta ci v i li za{ lel. Deci, CIV ILIZ AT IA
(socletatea ci v i lllo r) este o zelt - zm eoalc
m nctoare de copii.
84
N. P. Ri s kovs ki
(56) Cr e d in ( a , ndejdea si dragostea sun t
for tr etele suf l e t ul ul . Cu aceste for tr ete
a l e suf l e t ul ui spulber ate, nchinndu-se
n oul ul zeu - I n te l e ctul , si apr at de for t-
reata ba n ul ul , omul deczut adopt in locul
cr e st in ismul ui I deologia satanica care se va
strecura cu vlclenle in sufl e te l e ma jor ittli
oamenilor. n socletatea secularzat oamenii
se complac n compr omisul mur d a r de a
tr ai a utonom, ca si cum nu exist Dumn e -
ze u, bizul n d u-se pe sin e l e l or si u n i i pe a l t i i .
E prefer acest mod de via t , d in care
exclud exlstenta lui Dumn e ze u, pe n tr u ca
lubesc ma l mul t sugestla demonica care le
l a uda cur a j ul de a fi emancipati si I n d e pe n -
de nti, si care i glor ifica pe n tr u ndr zne a l a
de a tr ai desctusatl si liber i, d e z r obit i si
e l ibe r a ti de cer lntele mor alei crestine
..depslte si nvechlte". Vai de sufl e te l e lor,
ct nstr inar e si z b u ci u m le macina
nsingur a r e a .
(57) I deologia soci a l i smu l u i satanlc a fost
strecurat p r i n ma n ipul a r e vlclean n
Occident si 5.U.A. si impus T IRAM 1 C si
DE SPOT IC in major itatea tr iior ortodoxe,
un d e ma n l pul a r e a atinge astzi acelasi
nive l ca m Occident. F ugl n d din Roma n ia
comun ista d up 1 970 I n Occident, f il ozof ul
loan Petru C ul l a n u remarc n t r - un a d in
l ucr r l l e sale de publ l cl stic: ..Daca n
Roma n ia comunista m a n i p u l a r e a a tin ge a
un nlve l, n Occident ma n ipul a r e a er a de
dou ori mai mare." Deci in acelasi timp n
care Or l e n tul ortodox gemea sub d l cta tur a
M a r ^ u l d i a t r u g t or u l u i
85
despotlc a comun ismul ui, Occldentul
sufer ea sub tl r a n ia m a n i p u l r i i grosolane.
lar dup a n ul 2000 se slmte n toat
omenlr ea Dl cta tur a n d octr in r l i grosolane
cu ide i str ine suf l e tul ui crestinesc.
(58) n cul tur a sclipitoare a d e mon il or este
in cl us si cul tul in te l e ctul ul din zilele noas-
tr e, n uml t cul tur a laica, pr ofa na (si pr ofana-
toare). n a pa r e n t , cul tul adus I n te l e ctul ul
este str lucltor . lar cul tur a pr ofa na cl d i t
pe acest cul t al I n te ie ctul ui este, pe ntr u
n e in it l a t l , sclipitoar e, ca ptiva n t, d e sf t-
toare, dar de fapt este l i psi t tota) de
sf in te n ie ; de aceea fata el adevr at este
n e r usin a t, mgulltoar e de or golll, tr e zl nd
pa tl ml l e t r u p u l u i , voluptatea $1 t r uf i a .
Avn d u-1 la cr m pe Luclfer, socletatea
ci vi l i z a t a devenit pr ofanatoar e, pervertita
si pe r ve r titoa r e . Aceast socletate r id ica t
pe cul tur a pr ofana, laica, ba za t pe cul tul
intelectulul r atlonal in care troneaz Lucifer,
este apr at de eroi! el, .,progreslsti",
..modernisti". Acesti eroi sun t gata de orice
cr im pe n tr u ferlcirea sodala, sunt gata de
ocn, de moar te pe esafod, dac j a f ur il e lor
au d r e pt scop r idcar ea societtil civile.
Asa au a pr ut martirii in n ume l e cl vl l i-
zatlei. E i sunt muce n l cii pr of a n ul ui si ai
decadente!, care sejertfesc, un i i inconstient,
pe n tr u d r e p t u r i l e omul ul de a-sl satisfece
toate pornlrile ptlmase, d e sf r n a te . E i au
n uml t cu tupe u regresul progres si au
subtl l l za t n ot i u n i l e de f a pt vltejeasca, de
ferlcire, de liber iate, de fr tletate nlocuin-
86 N. P . R ^kovs ki
d u - l e nte l e sul l or p l in de ml e z cu fal se
int e l e su r l , secl si se ct u it oar e de sufl e te . El
au i n d r z n i t cu obrznicie sa relatlvlzeze
I de il e si au r e usit astfel sa nt u ne ce ml nt e a
mu l t or oame ni care i-au l u at ca mode).
U t i m u l e for t p e care-I d e p u n este sa
nl ocul asc sl ujbel e d ivine , din sfint e l e
bl serici, inchinat e sl vir l i Z id l t or u l u i, cu
spectacolele de te atr u u manist e inchinat e
sl vl r i l omu l u i, si sa aduc, dac s-ar p u t e a,
sp ectacol ul de teatru in bl serl cl . Actorul
Mircea Al bu l e scu decl ara cu sig u r a nt a omu -
l ui de cul tura ntr-o eml siune radlodifuzat
,,Vorba de cul tur a", c ..nu este nicl o dl fe-
rent nt r e un spectacol de te atr u bine jucat
si o slujb de duml nic. Aceeasl emotle
p roduce si una si cealalt in sp ectatorul
care este un recep tor de cul tur a. " Ceca ce
nu a specificai d omnu l actor este cui se
ad u ce inchinar e in cele dou l ocasurl . In
sfnt a biserlc se aduce p r e asl vir e Creato-
r u l u i- Du mne z e u si se zidesc su fl e t e l e in
moral l tate si sf i n t e n i e p e ntr u imp ar al a
vesnic a l u i Hrlstos, l ar p e scena de t e at r u
se p ervertesc su fl e t e l e n decadenti si
Hbertl naJ spre slujirea intereselor slugilor
l u cife r ice si spre ump l e r e a l a d u l u l cu
su fl e t e ce se vor c hl nu l vesnl c.
(59) Omu l u i I s-a dat la creale stp nire
..peste tot p mnt u l " (Tacere 1, 28). riormai
era ca, p r e amr ind u - L p e Du mne z e u , omu l
sa se ind u mne z e iasc si sa sfinfeasc
p mnt u l p rl n vlata l u i nduhovnicil , trans-
for mnd u - l in imp ararl a l u i D u mne z e u . Dar
M a r ^u l d i s t r u g t or u l u i 87
omu l , czut su b blestem d in neascul tare,
d in sl biciu ne si rea \ oi n t a , a cedat trep tat
stpnirea sa dl avol ul ui, de aceea sp une
M r ist os: ..lata vine si stp nitor u l l u m i i
acestela. El nu are nimic n Mine " (l oan 14,
30;loan 12, 31; loan 16, l i) .
(60) Recunoastem aici I d e al u r l l e Re vol u t e !
franceze (1789), si al e t u t u r or r e vol u t il l or
cr iminal e si anarhlste de atuncl ncoace.
Scopul acestor revol uti!, conduse de acol l til
l u i Lu cife r si scaldate n mu l t sange nevino-
vat, a fost r stur nar e a val orl l or soc ie t t it ii,
din crestine n p ag ane , n-au p u t u t sa l e zic
p e fata p agane fil nd c le-ar fi resp l ns tot!
cu oroare, si at u nci au nu ml t nol l e (asa-zse)
valori cu nu me schimbat, adlc sociale,
laice, civile, cetfene^U, umaniste, comunit-
re, globale, (de fap t satanice), iar p e adev-
ratele valori le-au relativizat, inducnd
confuzl e n cap etel e sr manl l or cameni.
Pe nt r u a r sp nd i falsele idei si n ot i u n i au
creat apol adevrate noi scoli p r l n care sa
Imp l ementeze cu sl retenl e n ml ntea tinerelor
generati! nestl utoare aceste non- val or i,
necrestl ne. Cnd pe acest traseu dl avol esc
s-a I mp l icai, n sec. X I X , si forta constrng-
loare a st a t u l u i , p r in a sa - nu mit u l nvt mnt
generai obllgaloriu, nd ocl r l nar e a n mas
sl-a fcul efeclele scontate, ns nu numal
nvtmntul generai a avut si are un rol
dl str uctiv p enl ru val orl l e eresiine ci, mai
ales, ap arltia sl sl emul ui u nl ve r sl t ar
N. P. Ri ^kovs ki
modern", care pregtea cadrele, sau mal
bine zis cadavrele dldactice ce vor smlntl,
de at unci si pana l a sf arsi t u l l u mi i,
nenum r at e mi n t i si suf lete.
n perioada contemporan, acest sistem
de f nvt mnt este dubl at de o mass-media
atotprezent pe toate canalele care, prin
ndoctrlnarea in favoarea ..SCHI MBARI I ",
statornlceste non-valorile ..progreslste", de
f apt total antkrestlne.
n opozltle cu aceste manipul ri, f iccare
om, I ndif erent de ce natie ar f i, s-ar cuveni
sa stie c, f i i nd creat de S f nta Treime,
Dumnezeul Creator, are n mod naturai
suf letul crestin chl ar dac-L ref uz pe
Hristos. S uf letul f iecrui om nepervertit, n
care nu s-au I nstala! obicelurile demonice,
aspira spre virtute, adevr, l umina, buntate,
dragoste, mila, f rumusete moral, lar toate
acestea se gsesc depl l n n H ristos-
Dumnezeu.
riiozof ia si Pslhologia u l t i mu l u l secol au
aj uns la un consens n ce prlveste existenta
n structura const i i nt ei omul ui a sacrul ul si
au sublinlat c sacrul este tocmai
elementul care f ace posibll o constilnt.
l ar rel igia este act i v i t at ea care se ocup din
cele mal vechl t l mpuri cu aceast, tot att
de veche, problema a umani t t l i . n urma
st udiil or lor, au stabilii c omul poart
nscrls n f l l nt a l ui prof und un dor I nf i ni t
:* In Romania, prima universitate s-a ridicat la Iai, in
1860, lar la Bucure$ti n 1864. Tn Transilvania, prima
universitate este cea din Cluj, din 1881.
M a r 9 u 1 di s t r ug t or ul ui 89
dup sacru, (o nevoie inf init dup dulceata
sf inteniei, cum spun S f ingi Printl). Aceast
dorint i nf i ni t este de nesatlsf cut n
aceast l ume f init , prin nl ci unul din
obiectele ei (f inite).
Dorint metaf izlc sau i nf i ni t de sacru
ca I mpuls f undame nt al , ca dorint de
purltate, a primit denuml ri dif erite n scrie-
rlle dif erl t l l or autori, dup cum credeau si
se inchinau lui Dumnezeu-C reatorul sau lui
Luci f r.
La Piietzsche ea s-a numl t ,.volnt de
putere".
La Ellade ea poart numele de ,.consti-
int a sacrului".
La Blaga se numeste ..orizont al
mi st erul uf " sau ..cunoastere luclf erlc".
La Rene G irarci (n ..Mlnciun romantica
si adevr romanesc", ed. Unlvers, 1972) se
numeste chiar ..dorint metaf izlc".
La Malraux ea poart numele de ..angoas"
sau de ..volnt de a f i zeu" (..C ondltia
umana").
La Rudol f Otto, f l l n t a umana in manl f es-
tarea s e n t i me n t u l u i ei de creatura sl
raporteaz aceast dorint I nf i ni t ,
transcendent slesi, la Creator.
Freud, in ncercarea de a o prof ana, a
injoslt dorint met af zic sau inf init dup
sacru di n om cu numel e de ..libido",
asoclind-o cu dorint de satisf acere a
inst l nct ul ul sexual. ntreaga psihanallz de
dup f reud a pstrat aceast denumi re
90 N. P. R k o v 8 k i
p r of u n d njositoare pentr u nevoia i n f i n i t
de sacru din om.
Acu m, d u p ce am ci t i t con t i n u t u l vede-
niel , putem trage usor concluzla c acela
care le-a dr ijat $1 le d r i j eaz g ndl r ea
psl hanal istl l or , d ep u n n d tot ef or t u l de a
goll de s f i n t en i e vl ata oamenil or , nu este
al tul dect Luclfer.
Prin unel tl r il e l u i , Lu ci f er i-a servii omu l u l
sugestia c-si poate SATISFACE d or u l s u
i n f i n i t dup Du mn ezeu mp l i n i n d u - l cu
persoane su obiecte f inite, si asa 1-a
ar uncat pe bietul om cr edul n per ver sl unl ,
curvl e, desf r n r l , l comie, tr uf f e . . .
Aceasta este e x p l i c a t i a f el u l u i cu m se
fnstaleaz p a t i mi l e in sufletul omulul.
Omul care Tncearc alci si acum, ntr -un
med l u d et er mi n ai pe p m n t , u r gen t a de
a-sl SATISFACE dor l nta i n f i n i t p r i n t r -u n
obiect determinai ( f nl t) ori prlntr-o persoan
f i n i t , se afl n pr l mejdia de a se t mbol n vl
de una din cele tre! boli mental e pr incipal e:
p si hoza, nevroza si perversltatea. Asa spun
pslhologll.
Vl cl enl a d emon u l u l consta tocmal n
aceea c d ep u n e toate ef or tur l l e pentr u a
se su bst l t u i el si a nl ocui cu prezenta lui n
constlinta omu l u l acest dor I mens dup
Tat l Creator. Vr jmasul produce zgomot si
br u l aj in su f l et u l omu l u l nc t biet u l om,
n e n d u hovn i ci t , nl cl sa nu stle ce-I cu el, sa
;* Trufia se nafte in om cnd s.i umple domi su infinit
dup sfintenie cu sinele su finit, nedesvr$it; din acest
moment demonii fac casa bun in sufletul trufas.ului.
Ma r p u l d i a t r u g t o r u l u i 91
nu-sl mal sl mt d or u l nespus, care-I soarbe,
d u p vesnlcla f e r i c i t .
Dor l nta I n f i n i t d u p dul ceata sf l n t en l el
este nscrls n om din totdeauna, dar,
z p cit de c o n f u z i i , el este mp f n s si nselat
s*o caute exagerat in d u l cet i l e f i n i t e, n
acest fel spur c ndu-l e p r in n e n f r n ar e si
ex agerare. lar sugestiile demonice au un
rol p r i mor d l al n aceast pov r nl r e a
omu l u l spre p cat. H u mal Hristos ne mai
poate salva din ghemu l acesta clelos de
piaceri, care ne acapareaz sl l nic si vrea sa
nlocuiasc pervers d or u l nostr u i n f i n i t
d u p Creator.
At ta t l mp cat omu l nu constl entizeaz
c dor l nta l u i I n f i n i t este spre n d u mn e-
zelre, omu l se pl er de n toate pl cer l l e
l u mest l .
Gei care si n chl p u l e c s-au ..desteptat"
si c su n t l i ber i , f l l n d c s-au el l ber at de
nevoia de a se i n chi n a l u i Du mn ezeu , su n t
pr opr l l l e lor vl ctl me. F entr u c dorlnfa
Infinit de n d u mn ezel r e, nscrls in om,
este un dat f iec r ul a pr ecum moartea: nu
scapa n i men i de ea, n i men i nu benef l ciaz
de ex tr ater l tor ial itate. F si hol ogi i spun c ,
.at t tl mp c t va ex ista i n c on s t i e n t u l ca
par te din f i l n t a omul ul , omul va fi o f i l n t
I ncompleta". ,.att t l mp c t omul r amane
o f i i n t incompl eta, el are dor inta de sacru,
deci are nevole de religie", p r in care s-si
u mp l e d or u l de Du mn ezeu , de Care nl cl
n u - s i da seama c t l este de dor.
I n chi n t or i l l u i satan ncearc sa umpl e
92 N. P. Rikovski
aceast d or in f d up sacru cu pr ezen ta
nesntoas a d emon ului in cultul lor
r eligios, man if estata si p r i n ur a f ata d e
crestlnl. ,,Omu are sau un dumnezeu sau
un Ido). F asa-zlsll atei ar tr ebut sa il
n uml m, mai adecvat, . . i n ch i n at oci la id oli"
iar pe comun lstil cr imin al i t putem n umi
i n ch i n t or i al l ui satan.
(61) Cr ed in f a, n d ejd ea si dragostea nu au
fost Jmpuse" oamenllor ci le-au fost drulte
la creale, deoarece Dumn ezeu Cr eatomi
stle cel mal bine ce-i trebule omulul ca sa
f l ef er icl t. . .
(62) Opresiunile statului si ucid er ile stlmu-
leaz mpotr ivlr ea si d ue la instalar ea u n u l
d uh de vrajb, prielnlc lucr ar li d uh ur ilor
rel. Ura d ln tr e oamenl e o condltle ne cesa r
pen tr u instaur ar ea impar atici lui Antlh r lst.
Desl vorbeste n econ ten it de toler an f c, de
f apt si ascute sbiil e ur l i si ale mcelului.
(63) 1 n Protocolu! de la Toronto, ed.
Samlzd at, se vorbeste de metodele de coru-
pere d ef in itiva a omen lr ll, de per ver tlr ea
tlner etulul spre llber tlnaj si sexualltate, de
spulber ar ea si d ispar ita f ami l i ei , d e d i st r u -
gerea n atiu n ilor -state prin surparea societ^! i,
pen tr u ca Nat i u n i l e Un ite s-sl poat
in staur a G UV E RNARE A sa asupra l u mi i ,
adlc Quver n ul Mon d ial antlcrestln... In
atlnger ea acestul scop este foloslt mij l ocul
cel mal scr bos si blestemat, ad ic mln clu-
na - f nsusir ea spurcat a splr itulul r ul ul .
Cel ce dlrljeaz lumea la ora actual.
M ar $u l d i s t r u g t or u l ui 93
g r upul celor 6.6.6. r epr ezentat de cel mal
malf i responsabili al f lnantelor in ter n a( io-
nale, conlucreaz cu L ucif er la QUV E Rr iARE A
l umii, se ajut reciproci Unde-1 un ul n u-l
puter e, unde-s doi, ( omul deczut un l t cu
L ucif er ) , puterea creste spre dlstr uger ea
B f ser icll lui l l r i st os si spre pr busf r ea
omen ir l l . AsmutUl si ntr tatl de d emon i,
n en u mr at i oamen l au ajun s sa accepte
s-sl nimlceasc valor ile cr estine auten tice,
respectate sute de ani de str mosil lor.
Cr estinllor dr ept mar l t or l , oare noi ce
vom face? V om con tin ua sa dor mir ti? Oare,
vom trece si noi in tabra uman istllor
ecumenistl tbcitl de conf uzllle relatlvit-
(11 ad evr u l u i, in care nu mal cred, si de
compr omisur lle pe care le-au fcut cu
sugestllle drcesti? Mal bin e sa al er g m la
picloarele Cruci! sa ne plngem pacatele si
n eputin ta, si sa ne un l m cu Hr istos, pen tr u
mar tir iul grozav ce ne asteapt. Totod at,
sa ne rugm dup cum ne-a n vtat Frintele
Ar sen le Boca: Jnvrednlceste-ne, Doamn e,
sa f ir n martorl mr tur lsltor l mar tir i al
Dumnezelr il Fiulul Tu pe pmn tl"
(64) Toat aceast mascarad d lctator lal
a soclettll civile, in care domneste dlctatura
mode!, a plcerilor, a poftelor, a neinf r nate-
lor por nlr i ptimase, a tutur or comodlttllor,
are ca scop dlstr uger ea por un cllor
Ml el ul ui! . Relatlvltatea id ellor este cea mal
mar e capcan in care poate cdea mln tea
care abdica de la scara valor llor l ui Hrlstos-
Dumn ezeu. Numal cn d r en u n t i la valor ile
94 N. P. Ri g k o v s k i
creatine ale vieti! far de moarte, $1 ale tlne-
reti i far btrnete, p oti cdea in p rp astia
r e l a t i v i z r i l o r de orice fel, dobndind in
fina) drept rsplat nebunia mi nt i i , unlrea
cu demoni l.
RE L A T I V I T A T E A I D E I L O R este mediul
dlavolilor de I ntroducere a unel alte ordini
dect cea obsteasc, a M oli O rdini M ondiale
anticrejtine, care inseamn dez ordine,
homosexualitate, r z vr t i re fata de ordlnea
instaurata de D umnez eu, multa nesiguran-
t $1 ndolal. Relatlvltatea i dei lor neag
nssi exlstenta lui D umnez eu, a leglor
Sale vesnlce, neag adev r u l $ 1 se naste din
domnla b u nu i u l p lac, din confuz la p atiml-
lor si di n nebuni a mi nt i i , conducnd la o si
mai mare neb u ni e, general i z at. O exp resie
cunoscut a acestei plgi sociale, este mul t
discutala cugetare a lui Descartes: ..M a
ndoiesc deci cuget. Cuget deci exist" foloslt
de fap t p entru a z p cl cugetarea, si a o
arunca in relativisti! si ni hlli sm. foarte bine
limpez este aceast problema cartea
Pri ntelul Serafini Rose, Hihllismul.
(65) Doar o minte ntunecat nu vede
realltatea oblectlv si trebule s-si creez e
una sublectiv. Deoarece mi ncl una r el at i v i -
ideilor a devenlt dreptar prln flloz ofla
contemp oran, s-a ajuns la ora actual c
ap roap e toti oamenli au mi ntea ntunecat
p r i n relatlvlz area teribll care li s-a p redat
in scoli si academli. A cestla nu mai sunt
capablll sa vada realitatea inconjurtoare,
de aceea umbl dup un slstem p rop rlu de
M a r g u l d i s t r u g t o r u l u i 95
gndlre, nu dup A devr.
Noi crestlnil, ns, trebul e sa ne
de aceste cuvinte ale M nt ul t orul ul : ,,U mblati
ct aveti L umi na ca sa nu va cup rind
i ntunerl cul . Cci cel ce umbl in ntunerl c
nu stle unde merge. Ct aveti L umi na,
credetl in L umi na, ca sa fiti f ll ai L umini!"
(loan 1 2, 35-36). O amenii desp timiti. U beri
fata de pcat, care nu simt nlcl o at r act i e
spre ru, au mintea curata, si vd, de aceea
demoni! il ursc pe: ..rsftatil de crestlnl,
care purur! petrecin L umina lui Hrlstos".
(66) Si mul tan cu formarea soclettlf civile,
baz ate pe cultura I ntelectulul si relatlvltatea
I deilor, L uci f er concepe strategia de atac
asupra M A T E RN1 T A T I L p entru c maternit-
tea inseamn cresterea si educarea tn
moralltatea crestina a urmasllor. T emela
fecloar si femela marna, credlncioase in
D umnez eu, sunt considerate ..fortrete de
nenvlns". Cte fecloare si marne mal stiu
az l ce valoare I mens r ep r ez i nt eie 9! ce
putere I mens au dac-sl pstreaz
credi nt a tare ca dlamantul si moralltatea
nestlrblt? A supra fecloarelor si mamelor
sl orlenteaz el cu di b ci e si p recauti e
toate at acuri l e. D ac le-au di st rus credinta
si le-au z elflcat I FI TELECTUL nu va f\u sa
le dlstrug curtla de crlstal a vl r gi ni t t i i si
fortreata mat erni t t i i , fluturndademenltor
t eori i l e nonconformlsmulul si llberallsmu-
lul moral.
(67) I n dlstrugerea femel! fecloare si marne,
si a p rogeni turllor ci, cop ill, care-I inspi-
96 N. P. Ri g k o v s k i
mant a c ar putea deveni b uni crestl ni,
b uni pr eot i sau b uni monahi, L ucl f er se
foloseste de barbai, pe care-i considera
,,material brut " si allat", stil nd el prea bine
c asupra f e me i i , cnd a fost a l u n ga t a din
ral, s-a aruncat blestemul, sa H e at r nt oa-
re de brbat ul el. ( atras ve! fi de
brbatul tu si el te va stpni! Fac. 3,16)
Ce nu vrea s-st amlnteasc vrj masul este,
c H rl stos-Dumnezeu a eliberat-o de acci
blestem, nct f eni ci a crestina cu o morali-
tate de otel - pr l n puterea lui H r i s t os - poate
crea caractere de otel, gata de a b l r ui prin
neptlmire si prin f ermltatea virt ut il orice
i spf t per f i da de corupere.
(68). In categoria acestor B A RB A T I / al iat i
ai di avol ul ui , n u ml t i ..materia! grosolan",
..care cedeazd mal usor Idellor nebunestf',
I nt ra si to(i capii mari i or ideologi! at ei st e si
stilntlf ic-materialiste: Kant si Laplace, Darwin,
f reud, riietzsche, Sartre, Marx, Engels, etc.
ca si loti savant i i mat erial ist i, romancierl i,
poeti!, si pict orii nonconf ormisti, care au
considerai crest inismul ca pe o ..dictatur
decadente a moralittii", creia l-au ntors
spatele pent r u a se arunca in bratele
l i b e r t a t i i anarhl ce de a face toate pacatele
l adul ui .
Surprinztoare pri n noutatea ior pe l l n l a
directivelor l ucif erice din vedenie, sunt si
ideile ..academlclanului" romn contempo-
ran Ml hai Drgnescu, care, in opera sa:
. . Inel ul l umi i materiale" (Ed. st iint if ic si
enciclopedica.. B ue., 1989) la pag. 219,
M a r 9u1 d i s t r u g St o r u l u i 97
af l rm: ..este nevoie de o proiec(ie flosofc
care treptat sa poat duce la un MODEL
fTIiriTIFIC al ..ultime! reallttT. Conceptele
pe care le foloseste in cartile sale st iint if l ce
evita cu precautie numel e lui Dumnez eu si
Indicarea l ui Dumnez eu drept Creator al
uni ver sul ui , nl ocuindu-L cu t ermeni
savantlca ,,ortoexlstent", ..Inf ormaterle"-
,,cmp mental", ,.lumatle"= surs a energie!
din univers si rezervor mat erl al al lumi!,
modelul ..ortoflzlcil", modelul ..inelulul l umi !
materiale", conceptul de ..nef ormal". V ezl si
Mi hai Drgnescu - Profunzlmlle lumll
materiale. B ue. Ed. Politica, 1979; vezi si
$tlint si clvillzatlef ed. tlintinc. si Enci-
clopedica., B ue. 1984. De vzut si Tehnologii
pentru vlitord\\\a Froblemele globale
si viitorul omenlrii B ue. Ed. Politica,
colectia Idei contempcrane", 1982, unde
M i ha l Drgnescu introduce pent ru pr i ma
oar notl unea de ARHEM - cvasistem di n
clasa sistemelor Introdeschise care are
proprietatea CONST 11NT E1. Conf orm teorie!
l ui omul este un arhem, societatea este un
arhem.
De asemeni, poetul si f l l ozof ul L ucl an
B laga vorbeste in t ermeni conf uz i despre
..Marcie A noni m", sub care denumi r e se
poate ascunde foarte bine Lucif er.
Deoarece oamenl! l uml l n care trim nu
se i nchi na t o t i la acelasl dumnez eu, ci uni !
se inchina Dumnez eul ul Creator, lar alti!
uz ur pat or ul u! L ucl f er-satan, aceste noi idei
t rebuie primit e cu mul t di scernmnt
98 N. P. RUkovski
duhovnlcesc pentru a anlhlla veninul
serpesc din eie, 5! a pstra doar ce este
cunoastere curata a creatici desvrsite a
Sf intei Trelmi - Dumnezeu.
(69). In Frotocolul de la Toronto. la pag.21,
se vorbeste astfel despre femeie: ..Odlnioar
..Centru 5! pivot al f amiliel", f emeia
moderna (prin ..pilula contraceptlv" care-I
deschide calca spre Jlbertatea sexual "
f ar conseclnte) va dori s-si abandoneze
rolul tradltional, sa se detaseze de f amille,
si s-si t riasc viaf a conf or m cu aspiratine
el personale... Aceast ..eliberare sexual"
va reprezenta calca flnal prin care vom
face sa dispar din ..constlinta popul ar
orice ref erire la ..Bine si Ru". Prbuslrea
acestel bariere rellgloase si morale ne va
permlte sa reallzm procesul falsel ..EMberrl
a omul ul de trecutul su", ..eliberare" care
ns, in realitate, este o forma de sclavle
prof ltabll pentru . . F l a nur i l e noastre
Mondlallste" pe care urmrim sa le punem
n aplicare."
mplnsl spre experientele nefaste ale
sexuallttll precoce si ale avorturllor la
cerere, ale anticonceptlonalelor si dlvortu-
rilor, t inerli de ambele sexe se vor face
\ i n ova t i de pervertlrea de la nasiere a
progenl t urii f emeil sau chlar de st rpirea
def initiva a acestela, care-I provoac attea
..dureri de cap" lui Luclfer... Dup cum se
poate usor observa, ProtocoluI de la Toronto
(1967-]985)$\a Mar$ului distrugto-
rului (1905) se expllc una prin cealalt.
M a r i n i di st rugt orul ui
chiar dac au fost dezvlulte n perloade
dif erit e de tlmp, ntruct au fost concepute
de aceeasi ml nt e nebun.
(70). n Planul Ro$u citlm: -Recunoasterea
legala a ..dlvorturllor", ..avorturllor", a
dlverselor f orme de homosexualitate, ne va
ajuta sa modif cm n prof unzime bazele
isterice ale . . Dreptului Legai" al societtilor,
pentru a mpf nge ansamblul Indivizilorspre
o RELAX ARE G ENERALA A MORAV URILOR,
pentru a-i OIV IZ A unii in raport cu al t ii,
pent ru a D1STRUQE viit orul tineretulul prin
a- DISTRUQE moralmente in urma experen-
t el or nefaste ale sexuallttlf precoce si ale
avorturllor, ale alcoollsmului, ale drogurllor
diverse, - controlate la nlvel mondlal de
of iterii nostri superiori din Lojlle Internatio-
nale -, si ale slnuclderilor, suicl dul aiunand
sa f l e considerat de ctre un t ineret
dezabuzat si abandonat n vola lui nsusl.
ca un sf rsit cavaleresc." - extras din
Protocolul de la Toronto. Ce monstruozitatef
Ce ur gi e sap la temella societ t ii umane!
lata Inventata ..f ilozof ia pozitiv" a
sinuciderll, a lui E mil Cioran, spre a umple
f a dul cu sinucigasl... $1 ct de aclamat a
fost si este, pent ru l imbaj ul su Intellgent,
scllpitor de negur, acest Jalnic filozof al
truf lel si al sinuciderll, unealt cr i m i na l e in
mna lui Lucif er . . . $1 cti ca el. Invent at ori
diabolici de ..fllozofli pozltve"... F une pe
gnduri si .xreatla" savantului Mihal Drg-
nescu cu ..noua sa filozofle pozitiv" prezenta-
t n cartea ..Inelul l umi! materiale", (carte
100 N. P. R s kovs ki
aprut in 1989 - sub comunism, la Ed.
$ t i i n t i f i c si Enciclopedica pr i n bun voi n t a
Edit ur l i Politice, cf. prefata crtil). C i t i t or ul
l umin al de Sf nta Trel me-Dumnezeu desco-
per n ,,noua filozofie" Impus de autor, o
alta invent ie ,.pozitiv" a slugllor l ui L ucif er,
o ideologie rationalist-umanist care continua
si se sprUIn pe ideile ,.teorlilor pozitlve
structurale" ant eri oare ( K ant , Darwin, Marx ,
etc.), pe care ins le depseste cu df bcie
int roducnd teoria . . in f or mat ici di n materia
profonda - Inf ormat erl a" prin care se cauta
ml st erul ..ortosensurllor".
..Filosofia Inelulul lumi! materiale este
rezul tatul une! forjri materlaliste a gndirll
despre lume... Increderea n principiai
autoconslstentel materici, ca un postulai
i ndus din ex per l en t a st i i n t l f i c si (storica a
omenl ri l , Sncrederca in principiile materla-
llsmulul dlalectlc f i Istorie a dus la
conceperea Inelulul lumll materiale" ne
spune aut orul Mina! Drgnescu. ,.Inel ul "
este conceput pe baza CRED1NTEI n princi-
p i i l e ..st i l n t l f l c e" atei ste. Pioua ,,teorie"
introduce noi t er men l ca; aflre, arhem
(omul nu mal este un slstem ci un arhem),
Introdeschldere. lumatle si Informaterle,
lume mate/laladiferit de materie, mezoblont.
ortoexlstenf, ortosens, ortotron, subarhem,
tenslune filosofici, etc, termenl savanti
..nscoci t l pentru a MA SC A ..evl dent a nebu-
nle". Cu acesti termeni si ex primrl (Jumatia
si Informaterla constltule matrlcea funda-
mental a lumlD ncearc sa ascund si sa
M n r s u1 d i s t r u g t o r u l u i 101
substltuie lucrarea Sf lntei Treimi care se
face prin energiil e Duh ul ui Sf nt n lumea
material si nematerial, vie si nevie, din
ntregul Univers. Tot prin acesti t er meni
bombastici, slugile lui satan se ch in uie sa
ascund si existenta lui L ucif er $i a l egiuni-
lor lui ntunecate, ca pr in cipl u al r ul ul ;
treptat ei vor ncerca sa scorneasc o
splrltualltatc a existentei din care nl-1 vor
arunca n fata pe A nt ih rl st . O incercare n
acest sens este si cealalt lucrare a ..savan-
t ul ui academician" Minai Drgnescu:
^Splritualitate, Informale, materie" aprut
n 1988, la Edl t ura A cademiei Republlcli
Socialiste Romania. Desl va fi o spirltualltate
a r ul ui, ntunecat, ntruct din ea lipseste
Dumnezeu, oamenl l man l pul at L cu mlntea
lor orbita de nt uneric, o vor vedea
luminoas.
Deci, se cuvine sa f l e prl mit e cu mare
prudent orice noi Teorli stl intl f ice pozitive...
f iindc prin eie vor incerca treptat sa ne
f ure sufletele pentru vesnicle. Marx, artiza-
nul comun ismul ul si al at eismul ul st iint l f l c,
mrturiseste ntr-o scrisoare trlmis l ui
Engels c a dat oamenilor sa mnnce
..gunoi si rahat" pr l n teoriile lui sociale,
socialiste, din ..C apitalul", ..Critica rellgiei",
etc. Inc din scoal Marx era poreclit de
colegil si cu apelativul ..D1STRUQE" (vezi
cartea ,,Marx si Satan" de Rich ard W ur m-
brandt). Am vzut, c nsusl L ucif er recunoaste
c este o nebunl e evident sa nu crezl n
Dumnezeu, C reatorul Atottiltor, c e o idee
102 N. P. Rikovski
A B E RA F 1T A . lata clne a fost M A RX , un mare
asasln ideologie, un satanlst a n t i h r i st . . .
5 revedem complotul ideologie al lui
L uclfer asupra savanj ilor Slave! Crudi si ai
Lumini!, dezvluit de Vedenia , .M arsul
distrugtorului" :
,.Vol (demoni!) urmrlti-l F A S cu F A S 9!
supravegh eatl-l nefncetat pe SA VA flT H
inzestrati cu talente si aenlalltate. Acestla
sunt G E I A LE I si G E I M A I VA LOROSI dintre
oamenl - el cerceteaz natura si miraculoa-
sele el st r u c t u r i si forme, strdulndu-se sa
ptrund Sn TAIP1A VI E T I I ntru SLAVA
CRE A T ORU LU I si a CU NOA T E RI I ntelep-
clunll Sale de neconceput."
U r mr l ndu- l ..pas cu pas", practlc
asaltndu-i nevzut cu fel de fel de sugestli,
demoni! au reusf t sa-! deturneze pe acesti
valorosi savanti de la menlrea si (elul lor,
clar si mre( , de a-L face pe Dumnezeu att
de bine cunoscut ome nir l l inct cr edint a
omulul sa devln tare ca dlamantul. M ai
mult, spune L ucifer, prln sugestli bine
tleluite 1-a pcl it pe b t r nu l savant si 1-a
indemnat sa E X CLU DA din STUPITA credinta
f n CRE A T ORU L U nlversulul...
I ns oamenll de bun credinta stlu c si
savantll se mpart in dou categorli:
- savanti de bun credinta, onesti, luminati,
cu suf letul curat, pasionati; si,
- savanti v nduti diavolulul si banulul, gata
sa mlnt, sa ascund adevrul sau s-1
falslflce;
De asemenea, este bine stlut c numele
M a r ^u l di at r u g t or u l u i 103
si descoperlrile unor valorosi savanti au
fost in mod special folosite si interpretate
tendentios nspre sustlnerea ateismului,
evolutiei, si materiallsmului, ch iar dac acci
savanti minunat i erau crestini credinciosi si
s-au opus in timpul vieti! lor interpretrilor
eronate ale opere! lor. Despre marcie
flziolog rus F avlov I.P. (1849-1936), se stle
c se spovedea regulat, sptmnal, ch iar
s! in perloada comunista, respectndu-1 cu
mul t a dragoste pe duh ovnlcul su. 1 ct
s-au folosit atei! de descoperirea acestui
savant asupra refexelor condizionate, pentru
a su st ine animalf tatea omulul si f aptul c
se trage din malmut... nebunle pe care o
mai sustln si azi, elevilor predndu-li-se
ch iar si in anul 2008, la disciplina B iologie,
c omul a evoluat ca un animai superior
dintr-o specie anume de maimute... 51 ca nu
are niml c dumnezelesc n el, ci el, omul, sl
este proprlul su dumnezeu...
(71). A postoli! SAVAnTI al dlavolului - care
stpnesc maloritatea mlntilor - sunt
savantil de rea-credint, ratlonallstl-umanlstl,
ateisti, liber-cugettori sau nonconformisti,
mal vech l si mal noi. Dintre acesti savant i,
cel contemporanl sunt experti n
ORT OF I ZI CA , nou domenlu al fllozoflel,
care se bazeaz pe mat e r ial ismu l dialectic
dar cauta sa fac loc si fenomenelor oculte
si asa-zis paranormale att de respinse
inalate vreme de materlallsm. A cest nou
domenlu de studlu - O rtof lz lca (o alta
gselnit bine t icl uit ) - elaboreaz un
104
N. P. R g k o v s k i
mode/ al profunzlmllor lumllor materiale,
mod e l care expl ic {print r- o mun i rn e de
pre supun e ri ca vai de capul lor, de grecale
ce sun t ) cum se poate trece de la materia
profonda la part l cul el e element are si la
aparl t l a un ul unl vers. Ort ofl zl cl enl l cred in
ORTOEXISTEflTA care reprezlnt ..exlstenta
din afara u n h e r s u l u l , din care un l versul
provi n e , dup cum explic profesorul
M l h al Drgn escu in lucrarea sa Inelul
lumllmaferiale op.clt. pag.438.
Cu adevrat drceasc si aberant este
scorneala ed ..unlversul provine din
ortoexlstent" si nu este creatla l ui Dumn e -
zeu. $1 aceast scorneala fi demasc si pe
cel ce a elaborat-o, ca fl l n d un fdelapostol
savanta\i L uc if er. . .
(72) Lumea nevzut nu poate fi contestata.
Dar cnd I n t e rvl n e credl nt a F n art rl l e
d u h u rl l or n evzut e care sun t de fapt dracl ,
I n t e rvl n e con fuzl a, necl arl t at ea si deci
n d of al a. Asadar cont act ul, desl re al , al
cre d i n t e l or orient al e cu l umea nevzut ,
este de fapt cu demon i! si duce la necredl n-
t, la ncadrarea l uml l nevzut e in ordl nea
l uml l vzute (exemplu: rencarnarea). Totoda-
t, con t act ul cu d u h u rl l e rel n evzut e duce
la i n rurl rl vt mt oare.
(73) Masonerl a a fost an at eml zat de
Biserlca Ortodox Romna in 1937 si de
cea a Grecie! tn 1933, ca una ce se I mpot rl -
veste credl n t el .
(74) Omul are nevole sa t l n cont act ul cu
M ar $ u l d i s t r u K t o r u l u i
105
l umea cealalt, cci l umea vzut I I
plictiseste nt r- un t rziu pen t ru c el e si
materia!, dar si nemat erial . Plict iseala este
un momen t al vi et i I ce pare banal , dar
t ocmal at unci cnd l ume a mat erial e ne
plict isest e lese la suprafat dorul nost ru
i n f i n l t dup sacru, d up Cel Preasfnt ,
dup bl nel e vesnic si absolut.
Recomandrl $| adugl ri ale edl t orul ul
Este recomandat a se cit i aceast vede-
nle cu mul t a at ent ie, $1 a se uni nt elegerea
el cu cit irea ,,Protocolului de la Toronto"
(. . frotoc olul de la Toronto - 6. 6. 6. - Complotul
organlzatlei ftatiunilor Unite pentru instau-
rarea noi! ordini mondiale" a zi ari st ul ul
canadian (asasinat ) Serge Menast e, aprut
la ed. Samizdat n 1995), care cont ine cele
dou proiecte mon dial l st e dist rugt oare:
rianui ro$u si Aurora Ro?le. Ambel e sunt
rosii de sngele mul t i mi l or de cameni ucl si
pe n t ru real l zarea Q uve rn rl i Mon dial e,
pen t ru I nst aurarl a M ol i Ordi n i M on d i al e
an t i cre st i n e si in f l n al pe n t ru domi n al a pe
fata prl n A n t i h rl st a l ui Lucifer- S at an asupra
ome n l rl i dist ruse...
Dar, Hrlstos a i n vi at i Hrlstos ne ast eapt
pe ficcare s-I desch idem usa I n i ml l or
noast re ... Cu El i n i n i rn nu avem de ce ne
mal teme... Rzboiul mon di al , vzut si nev-
zut , de fapt mpot riva Lui I lsus Hrist os se
106 N. P. Ri gkovski
poart si mpotriva urmasllor L ui , si este tn
ansamblul lui un rzbol reIJgios, orlct de
absurd ni s-ar parca aceast af i r mat i e.
H RIS T O S A INV IA T I
A D E V A RA T A INV IA T I
t t t
Cteva cuvlnte t mduit oare de suflet
ale Printelul A rsente Boca
. . D ezech i l i br ul , h aosul si anarh la sunt
cam acelasl lucru, o schimonosire, o
degenerare, un accident, un pcat coiectlv.
D ezech ilibrul sau pcatul nu e o realitate
cu suport propriu, ci sunt gh earele dlavolului
in grumazul r eal i t t i i , o pndire a ni mi cul ui
care vrea sa ingh it in sine toate cate sunt.
D umnezeu vrea sa stvileasc nvala
anarhlel In f aptur, ins, respectnd libert-
tea omuiui, nu poate, dect dac va cstlga
si convinaerea omului pentru intentla S a. F
dreptl il are castigati pentru aceast cauz.
Pe nedreptl, pierznd acestia libertatea lor -
de vreme ce robesc pcatului - nu-i mal poate
cstlga prln libertatea pe care n-o mai au, de
aceea pentru acestia nu-l mai ramane dect
sabla. Prin sable se ntelege alci: asprimea
drepttll, legea, autorltatea, stpnlrea,
pedeapsa, pana ch lar si pedeapsa cu sabia.
Cnd cneva, cu f aptele sale pctoase,
cade din dragostea T atlul su, da de
Mar ci i ! di st r uet or ul ui 107
dreptatea L ui , care, ca pe un rob, FI va
readuce la cale cu sila. li da si tlmp, doar va
simti sa vln de bun voie; dac T ns nu
bag in scarna, il la si t i mp u l si cade f ar de
veste urmrlt de dreptate..,
, , Rul, nl ml cul , pcatul, dlavolul nu sunt
subiecte sntoase de gndlre, cci mboln-
vesc mintea prin asociale de Idei. Poclnta
trebule sa f le o nsenlnare din ce In ce mal
mare a suf let ulul $1 a sanatati! f ntregl."
,,T oat strdania protK ni cul ui aceast este:
sa desfac dragostea si cunostinta noastr
de D umnezeu si sa ne dea, prin palimi, ca
obiect de preocupare nlmicul si absur dul . "
..Qlasul constlfntel - e un glas tcut, o
ch emare lina, pe care o auzl, o ntelegl c
vlne di nl unt r u, dar totusl dlncolo de Une,
de la D umnezeu. nsusl cuvntul con-stllnt
nsemneaz a sti mpreun la fel. lar cel ce
stlu la f el, sunt D umnezeu si omul. Prin
ur ma r e, cugetul sau constlinta e och lul cu
care vede D umnezeu pe om si acelasl ochi
cu care vede omul pe D umnezeu." Pati-
mile, reaua volnt si peste tot pacatele, dar
mal ales nebgarea tn seam a acestul
glas, ngrmdesc nistc valurl peste och lul
acesta, nlste solzi, care-I stlng gl asul , T nct
abla se mal aude. A t uncl si D umnezeu se
stinge din och iul nostru, nct ne pare c
nicl nu mai este D umnezeu." (Pr. A rsenle
Boca - Crarea Imparatici)
N. P. Ri s kovs ki
A T E N T I O M A RE I M P O RT A N T A
a s u p r a mor ale! r a f l ona l l s t e
( Ad ev rul este absolut, nu relativi)
Piine sunt rafturlle iibr rlilor $ 1 b i b li ot e-
cllor tu nenumarate crti ale llteraturll
stiintlfice moraliste, cu continui estetlc si
etlc, sau romane ale llter atur ll de dlvertis-
ment, universale. Qslm n eie afi r matli ce
par a fi ..de bun slmt si de rspundere si
invasatura", afi r matli nfl c rate, piine d e
id ea l i sm $1 entuzlasm, atrgtoare pr ln
aspiratine inalte pe care le propun si care
reusesc sa aprlnd I ntelectul si chlar
sufletul, Tns foarte greu seslzm mod ul
exagerat si nenatural tn care o fac. Desl par
c glorifica binele, preamresc ad ev rul si
proslvesc dragostea, aceste I d ealurl care o
cllp ne nsufletesc sunt ns I mposibll de
nereallzat; de aceea ne las un gol neastep-
tat n I nlm nsott d e- un sentlment acut de
ne mplinlre. De ce tr lm aceast deceptle?
Pentru c accie aspi r ati ! str lucit infaticate
sunt doar niste biete lluz i l, s rmane forme
far fond , binele lor este sec, ad ev rul lor
este sterp far de Hristos- Dumnezeu, lar
ceca ce se numeste dragoste in eie este o
supra- ld eallzare a unor senzatil si slmt-
minte neclare si nerodltoare. Toate acestea
M a r g u d i s t r u g a t o r u l u i
I ( M i
sunt o nselare; este o llteratur cu un
puter nlc caracter ratlonallst umanlst, d i n
d uhul crtilor reiesind c scriltoril sunt
adepti! moralel ratlonallste aride, conceput
de L ucifer si d ezv luit in vedenla prezen-
tat mai sus.
Este momentul, ca tot! crestinii sa ne
dezmetlcim din mlncluna ..atrgtoareI
morale umanlst-rationallste", comunlst-atelste,
moart prln ea nsasl si prln Inventatomi ei.
Morala r ati onali st , morala I nt el ec t u l u i ,
amestec binele tr unchi at si ad ev rul dena-
turai, falsificai, cu r ul d eghlzat, si prin
aceast este njositoare si dlstrug toare
sufleteste pentru omul care o mbrtiseaz.
Crestlnul se cuvine a face o deosebire
net si ferma ntre morala crestina -
hrlstlc, care- L are pe Hristos- Dumnezeu n
centrul ei 5! al crel izvor este n Dumnezeu
- Tatl, si asa zisa morala ratlonalist-
umanlst- atelst sclipitoare si ispitltoare dar
stearp, oarb, far sens si far miez, ucig-
toare, Izvort din i ntuneclmi le luciferlce, o
cumpllt deghlzare a lupului satanfst n
miei bl nd .
Morala rationalist far de Dumnezeu -
inventata de L ucifer, il are pe omul dobort
de palimi n centrul el. De aceea este
moart si omoar sufleteste pe cel care-o
mbrtiseaz. Ea este o cvasl- moral, este
trufas , seac, far putere de a rezista
eficlent n fata r ulul. Chiar dac cuprlnd e
110 N.P. R ^kovski
norme ce par valoroase si precepte atrg-
toare, cnd ns ncercl sa le impllnestl,
constati cu nemultumire cum aluneci intr-o
ftrnlcle degradante. Este cvasl-morala
care ncearc cu viclenie sa se substltule
MORALEI CRESTI NE.
Scopul flnal urmrlt de sluglle moralel
rationallste este sa aduc un total dispret
asupra Moralel, de orice fel ar fi ea, si s-l
injoseasc pe om.
Alci e marea viclenie si marea D EG H 1Z ARE,
ca si marea vlctorie a rulul. Cu o astfel de
moral ratlonalist care amestec blnele
t r unch i at cu rul degh izat, predata in scoli,
predicata de literatura ultlmelor secole si
aflat la baza ..D REPTURI LOR OMULUI " , s-a
umplut lumea actual de coruptle, lar
rutatea, mtinzndu-se ca o lepr, acoper
omenirea dezonorat.
Fntr-o total opozltle, Morata Crestina
este vie si da viat. Ea este singura MO RA L A
AUTEPI TI CA pentru c Izvorste de la
D umnezeu, Creatorul el. Ea-sl are temella
pe Jertfa suprema a Tlulul lui D umnezeu.
H rlstos-D umnezeu, Cel cu Cruce, da viat si
putere moralel crestine.
Hristos este m ntregime Binde si
Adevrul absolut. Dragostea desvr$tt si
Izvorul Dragostel, intruchlparea moralei,
unitatea tuturor vlrtutllor. Prlmlt prin
credint si prin Talnele B isericii in suflet,
I lsus H ristos aprlnde dragostea in I nlm si
M a r u1 di st r ugt or ul ui 1 1 1
reface omul deplin dac omul isl supune
volnta poruncilor Lui si trieste cu bucurie
/e//c////e(Matel 5,5-12) aduse de El.
Doar Msus Hristos, Cel cu Cruce, este
Adevrul, si dac toti am fi luptat de la nce-
putul vieti! noastre pentru El si I-am fi
i mpl i ni t Evanghelia L ui, pe viat si pe
moarte, azi omenirea n-ar mai fi njosit, nu
s-ar mal naste monstri pe pmnt cci nu
ar mal exfsta vicil si pcatul ar fi fost
demult nvinslll M isiunea A devr ul ui este
mislunea lui llsus H ristos. El a lsat-o
urmasllor L ui, crestinilor, celor care vor sa
triasc in Adevrsl pentru Adevr!
Sa nu ne lsm mselatU Adevrul este
absolut, desvrsltl Adevrul are o existent
obiectiv, independent de vointa, de
ratiunea si de si mturfle noastre imperfecte,
relative. Sa nu cumva sa acceptm sugestia
dizolvant c adevrul este relativi $1 sa nu
credem in relativitatea adevruluil M incluna
gseste in adevr cel mal mare dusman, pe
care-I urste de moarte si cauta pe orice ci
s-l intunece. Aceast mare mlnciun, c
adevrul e reiatlv, prlmit in suflete are
puterea de a le ucide. Solutia: sa lesim din
confuzlel
Numai PERCEPTIA adevrului poate fi
relativa, nedesvrsit, aproximativ, dup ct
de nedesvrsit este mintea care-I primeste.
M odul m care ficcare om percepe adev-
rul poate depinde de conditine I n care
112 N. P. Ri g k o v s k i
trleste sau de situatia in care se af l la un
moment dat. Depinde si de aparatul care
receptloneaz adevrul, de ct de sntoas
si llmpede este mlntea care-I prlmeste. O
minte oarb prin conf uzle si compromisuri,
sau ntunecat de pacate si patimi, o mi n t e
murdar, sau bolnav, nu va vedea vreodat
adevrul curat, total, ntreg, asa cum este el.
Sa depun em deci srguln( si bun
voi n t n Duh ul cel bun , al lui Hristos - Gel
cu Cruce, - ca sa putem intelege cu tot
dlscernmntul c relativa este n umal
perceptla adevrulul, lar adevrul este
absotut, i n f i n i t . total, desvrsf t
(1 loan , cap.4)
1. lubitilor, nu dati crezare orl crui d u h ,
ci cercaci duh ur l l e dac sunt de la Dumn e-
zeu, f llndc mul t i proorocl mi n c l n os i au
leslt in lume.
2. In aceasta sa cunoastetl d u h u l lui
Dumnezeu: orice duh care mrturlseste c
Ilsus Hristos a venlt in trup, este de la
Dumnezeu.
3. i orice duh , care nu mrturlseste pe
Msus Hristos, nu este de la Dumn ezeu, ci
este duh ul lui antih rlst, despre care atl
auzit c vine si acum este ch lar n lume.
4. Voi, copii, sunteti din Dumnezeu si l-atl
blruit pe acel proorocl, cci mal mare este
M a r u l di s t r ug t o r ul ui II i
Cel ce e n voi, dect cel ce este n lume.
5. Accia sunt din lume, de aceea griesc
ca din lume si lumea il ascult.
6. Mo! suntem din Dumnezeu; clne
cunoaste pe Dumnezeu ascult de noi; clne
nu este din Dumnezeu nu ascult de noi.
Din aceasta cunoastem Duh ul adevrulul si
duh ul rtcirii.
7. lubitilor, sa ne i ubi m un ul pe altul,
pentru c dragostea este de la Dumnezeu si
oricine iubeste este nscut din Dumnezeu
si cunoaste pe Dumnezeu.
8. Cel ce nu Iubeste n-a cunoscut pe
Dumnezeu, pentru c Dumnezeu este lublre.
9. I n t ru aceasta s-a artat dragostea l ui
Dumnezeu ctre noi, c pe f l u Sau cel U n ul
Mscut L-a trimis Dumn ezeu in lume, ca
prin El viat sa avem.
10. In aceasta este dragostea, nu f lindc
noi am iubit pe Dumnezeu, ci f llndc El ne-a
l ubi t pe noi si a trimis pe f l u Suj ertf de
Ispsire pentru pacatele noastre.
11. lubitilor, dac Dumnezeu astfel ne-a
lublt pe noi, si noi datori suntem sa ne
iubim un ul pe altul.
12. Din aceasta cunoastem c rmnem
n E) si El n t ru noi, f lindc ne-a dat din
Duh ul Sau.
13. 1 noi am vzut si mrturlsim c
Tatl a trimis pe F lu, M n tuitor al l umil .
14. Cine mrturlseste c Ilsus este f lu
lui Dumnezeu, Dumnezeu ramane ntru el
114 N. P. Ri ^kovs ki
si el n Dumnezeu.
15. 1 noi am cunoscut si am crezut
iubirea, pe care Dumnezeu o are ctre noi.
Dumnezeu este iublre si cel ce ramane n
i ub i r e ramane in Dumnezeu si Dumnezeu
ramane nt r u el. { 1 loan, cap.4)
+ +
TRAlM ..LlPSIfl DE 5UCURIA
VEDERI1 LUI DUMNEZEU"
Pietrificati n i n d r t n i ci a i n i mi i ,
invrtosati n nepocint, cu sufletul lovit,
ucis, am ajuns cumpllt d e neslmtitorl.
Zd r obind u- ne d e zl d ul pcat u l u i n tot mal
mare sfrmare ne afl m, cu dragostea
ncovolat spre l ume si spre trup, robi
nctusati sub ascultare st r i n si d usma-
n. . . Desi robia ne fnd oale, lar n ad ncul
sufletului nostru se casca un gol Imens care
ne soarbe n donai su i nfl nl t d up sflnfe-
nie, nu mai dorlm eliberarea ce ne-o ofer
Jertfa pe Cruce a F i ul ul l ui Dumnezeu.
Apare ntrebarea: * DE CE nu ne Intereseaz
vestea bun a Sfintelor Sale Evangh el l i care
aduc cu adevrat mntuirea? - PEMTRU CA
att d e mul t ne-am impietrii ncat ch i ar
daca inc mal slmtlm ct amr ci une
cupr i nd e vi at a noastr lipsit d e F ERICIREA
care izvorste doar din Dumnezeu, nu mal
avem puterea une! ntoarcerl si schlmbri
totale.
M a r gu l d i s t r u g t o r u l u i 1 Ift
Pentru a ne topi nvrtosarea si a ne da
putere, ne vine n ajutor Sfnta Scriptur si
Biserlca cea Una, prln Sfintele el Talne,
d intr e care Sfnta Spoved anle fcut cu
d ur er e si d in ad ncul sufl et ul ui ellbereaz
fl l nt a cr est l nul ul d e d emoni si d e ntuner l c.
Totodat, attea mrturii ale Sflntllor
asteapt sa le ur mm exemplul eliberator,
numai sa vrem si sa alegem a petrece tlnv
pul scurt ce ne-a rmas n companla lor. Sa
nu respingerti chemarea lui Hristos pe care
ne-o face necontenit pr l n gura si bratele
iubltoare ale Sflntei Sale BisericI, sa mer-
gem la d uh ovnl cl ca sa pr i mi m nu n u mai
iertare pentru rtclri ci si binecuvntare,
si sa gsim salvarea de atacurile d uh ur i l or
demonice.
116 N. P. R kovki
C U V A N T
al Pr int el uI Paisle Ag h i or i t u l
..Dup furt una diavoleasc,
va venl msorlrea dumnezeiasc"
In spatele du h u l u i lumesc al . . l ib e r t t ii"
de astzi, al llpsei de respect in Blserlca l u i
Hrlstos fata de cel mal mar i, p r i n t i si das-
cll, care au frlc de D umne ze u, se ascunde
sclavla lumeasc, stresul si anar h l a, care
conduce l umea la imp as, la catastrofa
sufleteasc si t r up e a sc .
lar In spatele si st e mu l u i perfect de
asl g ur ar e comp ut er l zat , ce se face p r l n
..cartela" electronlc, se ascunde dl ct at ur a
mondial e, sclavla l ui ant ih r ist , ca sa-si
pun semn pe mna lor cea dreapt sau pe
frante, Inct nimeni sa nu poat cumpra
sau vinde, dect numai cel ce are semnuL
adic numele flareif sau numrul numelui
fiarei. Alci este nfelepciunea. C/ne are
pricepere sa socoteasc numele fiarei, cci
este numr de om. $/ numrul lui este sase
sute saized si sase" (Ap ocallp sa 15, 16-18).
S f nt ul Andr e i al Cezarell serie urmtoa-
rele: ,,Despre numele cel murdaral lui antihrist
si despre tlcuirea numrului precum si
despre aitele ce s-au scris despre acelaf
Ma r g u l d i s t r u g t or u l u i 117
vremea le va descoperi si experlen(a celor
nfeleptl..., dar nu a binevolt harul dumne-
zelesc sa se serie in dumnezeiasca carte
numele lui cel pierztor. ns cercetnd cu
rafiunea, cu adevrat multe (nume) se pot
afla..:\r lucru ciudat este c multi cameni
duh ovnicest i, pe l ng f a p t u l c fac t l cui-
rl l e lor p r op r ii, se mal si tem cu o frlc
lumeasc de ,.punerea la dosar", in t l mp ce
ar fi t r eb ul t sa se nellnlsteasc duh ovnlceste,
s-1 ^jute pe crestlnl cu nel l nl st ea cea b u n
si sa le ntreasc credlnta, si astfel sa
slmt mng lerea dumnezeiasca.
Ma ml r cum toate aceste eveniment e nu
le creeaz p robleme de constilntl De ce
nu-sl pun mcar un semn de ntrebare la
t l cul r l l e min t ii lor? i dac il ajut pe
antih rist la pecetluirea lor, de ce mal trag
dup ei si alte suflete la plerzare? Cci la
aceasta se refer: ca sa inselef dac este
cu putlnt, si pe cei alesr (Me. 13,22).
Se vor insela cei care le vor tlcul pe
acestea cu mint ea lor. In t l mp ce semnele
sunt foart e dare. ..flara" de la Bruxelles a
sorbii in computer cu 666 aproape toate
statele. Cartela, b u l e t i n u l electronlc, ..na-
int e merg toare ale p ecet l uir ii", ce arata?
Din pacate l a radio ascultm n u ma i t l mp u l
probabil.
Ce ne va sp une Hristos? ,,FtarniciIor,
fa fa cerului stifi s-o judecati dar semnele
118 N.P.JUgkovski
vremurilor nu putetl?'(Mi. 16,3).
Asadar, dup cartel si dup buletinul
electronic, adica ..indosarierea" persoanelor,
ce se face pentru a nainta cu viclene la
pecellulre, vor spune mereu la televizor c
oarecare a furai cartel cutrula si i-a luat
banii din banca. Pe de alta parte vor face
reclama ..sistemului perfecl", adlc pecetlui-
rfl pe mn sau pe frunte cu raze laser, a
numrului 666, numele antihrlstului, care
nu se va distinge cu ochiul liber.
Din pacate, iarsi ,.anumiti cunosclori"
ti vor ..nfsa" pe fili lor duhovnicesli ca pe
niste prunci, chipurile ca sa nu-1 mhneasc,
zicndu-le: ..Aceasta nu are important".
,,Mu- nimlc, este destul sa credetl luntric".
$i, desl vedem c Apostolulul Pelru, care s-a
lepdat numal la exterior de Mristos, i s-a
socotit aceasta cu adevrat lepdare, acestia
se leapd de Sfnta pecete a lui Hristos,
ce le-a fost data la Sfntul Botez, care este
..Pecetea darulul SfntuluI Duh", prin
primirea pecetil lui antihrist si mai spun
apoi c il au pe Hristos nluntrul lor.
Din pacate, o astfel de logica aveau si
unii ..gnostici" pe vremea Sfintilor Mucenici,
care ncercau s-i ntoarc pe mucenici de
la mrturfslrea lor, asa cum spune Sfntul
Vasile cel Mare in ,,Cuvntul" su la
mucenicul Qordie:
mul(i ncercau s-l conving pe
mucenlc sa se lepede numai cu gura si s-si
M a r c i i ! d i a t r u g t or u l u i il 1'
pstreze credinfa in sufici prln aceeasl
dlspozifie luntrlc, pentru c Dumnezeu
nu cauta la cele pe care le rosteste llmba, ci
la Intenda omului, Ins mucenicul Qordie a
rmas nenduplecat si a rspuns: ,,/Yu sufer
limba cea zldlt de Hristos sa rosteasc
ceva mpotrlva Ziditorului... Nu va inse/afj,
Dumnezeu nu Se las batjocorit cci din
cele ce les din gura omului, ficcare va fi
judecat; din cu vintele tale te vei ndreptfl
si din cuvlntele tale te vei osndf\e asemenea, sub stpnlrea lui Deciu,
s-a poruncit crestinilor sa mrturiseasc
religia nchintorllor la doli si crestinil care
au mrturist si au jertfil Idolllor, au primit
un certificai scpnd astfel de mucenicle.
Dar nu numal acestia s-au lepdat de Hristos,
ci si cel care au dat banl nchintorilor la
idoli si au lual cerliflcalul far sa se lepede
de Hrlslos, asa numitii ..libellus". Dar si pe
acestia Biserlca noastr i-a considerai
lepdatl, czu(i.
Sa ne aminlim si de mlnunea sa va rs ita
de Sfntul Teodor, care se prznuieste in
ficcare an in smbta din prima sptmn
a Postului Mare: ..lulian Paravalul stllnd c
poporul lui Mristos, mal cu seam in
splmna intai a Poslulul Mare, cauta sa
se curteasc si sa se apropie mai muli de
Dumnezeu, a voli s-i spurce. De aceea a
poruncll sa pun in piata n accie zile
mncruri spurcate cu sngele jerlfelor
120 N. P . Ri s kovs ki
idolesti. Dar S f n t u l mu c en l c Teodor s-a
ar tat in vls lu i Evdoxie, arhieplscopu l de
at u n c i al Con st an t l n opol u l u l , $1 descoperin -
du -i f apta mp rat u l u l , I -a poru n cit s-l adu n e
pe credinclosi dis-de-dimln eaf ca s-i
mpiedice sa f oloseasc accie m n c r u r l
spurcate. lar lipsa hranei necesare sa o
n locu iasc vr emel n ic pr in coliv... I n f el u l
acesta scopul Paravat u l u i a fost z d r n t c it
si popor u l cel c r e di n c i os a fost p z i t
nespurcat...".
Dep rtarea, de cele jertf ite i dol i l or a
fost r n du it pr in t r - u n canon al S f l n t l l or
Apostoli: .,$/ Apostoli! si preotH s-au adu-
nai... (si au hotrat) sa se fereasc de cele
Jertflte Idolilor si de desfru si de (animale)
sugrumate si de snge" (Faptele Apostolilor
15,6,20).
Dar cu toate cele pe care le-am artat,
au z i, din pacate, o gr mad de n e gh i ob i i
aie min ili u n or ..gnostici" de astzi. U n u l
spu n e: ..Eu voi pr i mi b u l e t i n u l cu 666, si voi
pu n e si o cruce al t u r i". Al t u l spu n e: ..Eu voi
pr imi pecetea cu 666 pe f r u n t e si voi face si
o cru ce pe cap...". l ar a l t i i spu n o gr mad
de alte n eghiob ii, crez n d c se vor sf in f l n
f el u l acesta. Dar toate acestea su n t n sel rl.
Mu mai cele care primesc sfinire, n u mal
acelea se sf in f esc. De pil d , apa primeste
sf l n t l re si se face agheasm . ns u r i n a nu
primeste sf in ire. Piatra se poate face p i n e
pr in mi n u n e, dar n ecu r f l a n u primeste
M a r g u dia tru g a tp r u 1 u i
sf in ire.
Pr in u r mar e, diavol u l , a n t i hr i st u l , a t u n c i
cnd este pe b u l et in , pe m n sau pe
f r u n t ea noastr pr in simb ol u l l u i , n u se
sfinteste chlar si o cruce de ai face.
Avem puterea Cl n st it el Cru ci, a simb ol u -
l u i sf n t, si haru l dumnezelesc al lu i Mrlstos
n u ma l at u n ci cnd n e n dest u l m cu S f n t a
pecetlu ire a Botezu lu l, prin care ne lepdm
de satan a, n e u n i n i cu Hristos si p r i m i m
sf n t a pecetlu ire: ..Pecetea d a r u l u l Du h u l u l
Sfnt" (deven in d astfel f li al lu i Du mn ez eu ,
pr in Mar, lar n oi n e lep d m si n e pecet l u im
cu 666 devenind ffi ai diavolu lu l).
Cu mu lta du rere si dragoste i n t r u Hristos,
M on a hu l Paisle
BI serl ca sa la o pozitle corect. Sa pro-
testeze si sa cear de la stat ca cel pu f l n sa
n u f le ob l i ga t or i u n ou l b u l et in . Sa explicesi
cr edin cl osil or sa n t el ea g c, dac vor lu a
b u l et in u l , aceasta va f i l ep dar e".
n concluzie S taref u l Palsie crede c: ..n
spatele Comu n i t r i i Eu ropen e se ascu n de
dlctatura slonistllor. La o dictatu r att de
n f ior t oar e n u ma i di a vol u l se pu t ea g n dl .
Pecetlulrea este lep dare. C h f a r si prlmlrea
b u l et l n u l u l este lep dare. Din momen t ce
exlst pe b u l et in simb olu l diavol u l u l 666
F
122
\.RUk o v s k i
(Apoc.17, 18) si eu Isclesc nseamn c
sunt de acord cu acest l uc ru.Este foarte
limpede c aceasta nseamn lepdare.Te
lepezl de S f nt ul Botez si pul alta pecete,
adi c te lepezi de pecetea lui Hrlstos si o
primestl pe cea a diavolului.Altceva este cu
bancnotele care au numrul 666 - ..dati
cezaruluicele cesuntale cezaruluT (L e.20,
25) - si altceva bul et i nul care este ceva
personal.Ch i ar atuncl cnd clneva prmeste
sa fle pecetluit dlntr-o nestllnt sau Indlfe-
rent nejustlflcat, plerde dumnezeiescul
h arsl prmeste Inrurirea dlavoleasc".
In cteva cuvlnte aceasta era pozitia
S t aref ulul Palsle.A vorblt cu llmp ezf me si
statornlcle pana la adormirea sa.lar acum
povluleste si invaia' prln scrlerile lui .
Hrlstos Sa ne lumlneze pe toli.Amin.
(Sfntul Munte Athos, Chi I la Tanaguda
Mnstlrea Cutlumus.
Smbta din prima sptmn a
fostululMare 1987)
Ma r ^ u l d i s t r u g t o r u l u i
Alte aduglrl ale edlt orllor
S punetl HU, IAD -ululI
fnsemnarea elettronica a nallunll
trebuie sa alba conslmtmntul el.
D ezbatere centra stanlrli biometrice prin
cfpurl i nvi zi bi le.
r r
V
M
n T\ , prln conductorll alesi de ei,
sunt p r i mi ! din lume la pasapoarte cu toate
datele blometrlce.Incepnd din acest an
fila Informatlzat a nollor documente de
cltorie coniine un cip electronic Invlzlbll.
124 N. P. R gkovski
Far a f i consultaci si f ar a aproba
acest lucru, romnii vor avea pasapoarte cu
date biometrice incorporate ncepnd din
acest an. Of icial, prln date biometrice se
ntelege, ntr-o prima f az, introducerea in
f ila inf ormatlzat a pasaportulul a unul ..cip
electronlc inviz ibil " care va contine aceeasl
f otograf ie care exista pe f ila respectlv, ns
in f ormai electronic. Este vorba despre o
f otograf ie color cu dimensiunile 35mm/45mm
contlnnd imaginea f aclal a persoanel
privila din f ata, cu capul descoperit si ochi
deschi?!. Mlnlsterul de I nterne a inf ormai
c Uniunea European adaug cel put l n o
msur suplimentar de identif icare.
Aceasta consta in ncorporarea in cipul
electronlc af lat in pagina Inf ormatlzat a
document ul ui , al l uri de imaglnea f acial i,
si a impresiunllor digllale ale degelelor de
la f iccare mn. Agenzia de presa Medlaf ax
ne Inf ormeaz c, noul minislru de Inlerne,
Qabriel Oprea, nlci nu si-a preluat bine
f unctla si a si vlzital, la sf r si t ul anul u)
trecut, Centrul Mattonai Unic de Personali-
zare a Pasapoartelor Elettronice, unde
ncepnd cu I ianuarie 2009 se produc
noile lipuri de pasapoarte, care conf ln 50
de clemente de sigurant, f ata de 32
existente pe actualele documente.
..Elementul de noulate" al pasaportulul
biometrie este introducerea unui cip care
Include dalele personale ale detintorului.
M ar ^ul di st r ugt or ul ui
..noile pasapoarte sunl dovad a f apl ul ul ed
Romania isi poale ndepl i ni responsabilit-
tile pe care le are ca tara membra a Unl unil
Europene. Inlroducerea unor elemenle
supllmenlare de sigurant si, binenteles,
conlrolul strict la granite au rolul de a
impiedica exportul si importul de inf ract iona-
l i t at e" , sustlne mlnistrul Admi ni st r at i ei si
Inlernelor. ncepnd cu 31 decembrie 2008,
Romania, ca slal membru DE, poate emlte
pasapoarte elettronice in conf ormitele cu
Regulamentul nr. 2252/2004 al Consiliulul
Europei, prlvlnd standardele pentru elemen-
tele de securitate si elementele biometrice
integrate in pasapoarte si n documente de
cltorie emise de statele membre. Con-
f orm Ordonantel de Urgent a Quvernul ul
nr. 94/2008 pentru st abil irea unor msuri
privind punerea n circulatle a pasapoartelor
electronlce, precum si producerea altor
documenle de cllorie, personalizarea
pasapoartelor electronice se realizeaz de
ctre Cenlrul Mational Unic de Personalizare
a Pasapoartelor Electronice, care f unctloneaz
n structura Directlei Generale de Pasapoarle
a M.A.I. Conf orm acelulasl act normativ,
producerea blanchetelor (pasapoarte in
alb) se realizeaz de ctre Compania
Matonaia ..Imprimerla Mattonala* * .
Potrivlt sursei citate, Romania este sin-
gurul stai din lume care emlte un model de
pasaport electronlc care cuprinde, ch lar de
126 N. P . Ri s kovs ki
la momentul Introducerl l , ambele elemente
de Identificare, respectlv Imagl nea faclal
si I mpr esiunl l e digitale, conchide Mediafax .
M u m r u l 2, dup SUA, l a a meni nt r i
terorlste?
H u este foarte dar de ce noi suntem
pr imi! in toate, cum am fost si cu noile note
bancare de plastic ale L eul ul , desi, teoretic -
si tot far consultala popul ar - vom trece
in curnd la moneda european Euro.
Pi este foarte clar care este motl vui
acestei chel t uiel l imense, in conditine
..crizei International e", stari! de subz i st e nt
a pensionar il or si a une! sub-sal arl z ri a
profesorilor, de ex empl u.
In Statele U nite, pr esedfntel e George
Bush invoca a nul trecut, in Decretul su de
instituir e a Biometrie! infor matiz ate, ..Secu-
ritatea Matonaia", la punct ul 1, ca motl vul
princlpal al actulu! este ..protejarea natiunii
mpotriva ..teroristilor cunoscut* ?! suspectati"
('Known and suspected terrorists' - KSTs - ( Vezi
W hl te House: Piattonai Security Presidential
Directlve and H omel and S ecurity ... -
SUBJECT: Biometrics for I dentification and
S creening to Enha nc e Nat l onal S ecurity).
Dac in cazul amerlcan r a t iunea este,
cel put l n of icf al , o msura ..antiterorlst",
care sa fie la noi motivil i: sunt em o na t l une
de teroristi su, dup SUA, suntem a doua
tara din l ume ca rise al une! amenint ar l
M a r g u l d i a t r u g t o r u l u i 127
teroriste iminent e?
nu este foarte clar nici de ce nl meni, dar
nimen! din Quver n, nu s-a gndit sa supun
aceast tema dezbaterii publlce, conform
normel or de scena ale asa-zisei democratil
la care suntem si noi nlste f igur a nt i, acolo.
C hia r att de mar e este pericol ul si nu stl m
noi? Su nsemnarea noastr, ca pe vite,
este pr i mul pas al unor alte msur l l uat e
pent r u control ul absol ut al f i i n ( e i umane?
e 4* dou* loingi cubtiii mt *nnfitfa
c ihi o det % i 3 tp*(aloii fwrn|i tot dvi 2
n9r* ct>taii .ot i*fv*2*f*a to* 6 Vxtorn
c i p* A*ct cod <l* b tct* piz*n(
run>ul tnbchirttAi 666 H i
Ceca ce este clar este faptul ca noua re-
gl ementare incaica dr ept ul la int imit a t e si
propria persoan, la viat si la liberiate si,
mai mul t dect att, incaica convingerl l e
religloase ale peste 87% din natl une. (Vezt.
http://www.razbolulnevazut.org/articol/51
S crisoarea-Printelui-Pafste-Aghioritul-referitor-
la-semnele-vremurilor-666)
Orice cet^ean trebuie sa alba dr eptul la
alegere, atuncl cnd 1 se pune viata ntr -un
cip - updatat la vola autor l ttl l or -, at unci
N. P. Ri s k o v s k i
cnd cetteanul este transformat ntr- un
slmplu numr , mai ceva ca in statu
comunlstsau nazlst.
Sa nvt m de la srbl:
,.VIata far a fi nsemnafl"
In statu vecln ortodox, Serbia, in ur ma
une! campanll pornlte de o slmpl organiza-
tle de crestinl, Introducerea ci pur i l or
biometrice a fost blocat. Blserlca Ortodox
Srb a or ganl zat o conferir s t l i nt i f i c, la
care au p ar t i ci p at experti n IT, profesorl
universitari si per sonal t t i culturale, care
au sollcitat Q uver nul ui , p r i nt r - un apel publlc,
oprlrea stanarli electronice a oameni l or
pana la o dezbatere naf lonal pe aceast
tema. Dup dol ani de lupte, si sprijln din
partea comunl t t i i academice si blserlcesti,
victoria credinciosllor ortodocsl asupra autori-
ttilor a fcut ca blometrizarea cu f i er ul
rosu a srbilor sa f l e respins. Vezi Serbia
rejects biometrie ID cards E DRI. Binenfeles,
asociatia care a reusft aceast performant,
..Dverl" - Porti (htp://www.dverisrpske.com/),
nscut n 1999 la Facultatea de filologie a
U ni ver si t ar i din Bel gr ad, a fost catalogata
imediat de ..prietenii" Serbici (aceiasi cu cei
al Romnici) drcpt fundamentalist- extre-
mist si ant - mondi al i z ar e, ca si cum
globalizarea ar fi un lucru bun. Avocatul
Dragoljub Djordjevic, promotorul campa-
Ma r ^ u l di s t r u g t o r u l u i
nlel anti- biometric ..Viata far a fi fnsem-
nat", a mers mai departe, n 2008, contes-
tnd Legea abuzf v la Curtea Suprema a
Serbici. Ceca ce trebuie sa facem si noi.
Studilnd materialele accesi bi l e pc
I nternet despre biometrie am dat si de un
Institut al crui nume, pentr u romni,
spune tot: I nf or mat i on Acces Division, pc
scurt: I A D .
130
N. P . R i g k o v a k i
P OSTFATA
.,S va d e z b r c a t i de vf e t u i r e a voast r
de mai n al n t e , de omu l cel ve c hl , care se
st r ic p r i n pof t e l e amglt oar e, si sa va
I n n oi t l n d u h u l ml n t l i voastre, si sa va
I mbr ac at i I n omul cel nou, cel d u p
D u mn e z e u , z i d l t Fn t r u d r e p t at e si n
sf nt e nl a ad e vr u l u i . (Ef e se nl , cap. 4, 22-24)
..Si nu f i t i par t asi l a f apt ele cele f ar
road ale n t u n e r l c u l u i , ci mal d e gr ab ,
osndit i-le pe fat a. Cci cele ce se fac n t r u
asc uns de ei, r u si ne este a le si gr i. l ar tot
ce este pe fat a, se descoper p r i n
l u mi n a, cci tot ceca ce este descoper it ,
l u mi n a este. Pe nt r u aceea zice: ..Desteapt-
te cel ce d or mi si te scoal din mor t i si te va
l u mi n a Hr i st os" . Deci l u at l sc ar na c u gr i j ,
cum u mb l a t l , nu ca nl st e ne nt e l e p t i , ci ca
cei nt e l e p t l , r sc u mpr nd vr e me a, cci
z l l e l e rel su nt . " (Ef e se nl , cap. 5)
Jar pe voi v-a f c u t vi i , cei ce e r at i mor t i
p r i n gresalele si p r i n pacatele voastre. n
care at i u mb l a t mal nal nt e , p ot r l vl t veacu-
l u l l u mi i acestela, p ot r l vl t s t p n i t or u l u i
p u t e r i i vz d u h u l u i , a d u h u l u i care lucreaz
ac um in f i l i ne asc ul t r l l . I n t r u care si noi
t ot l am pe t r e c ut od i n l oa r , in pof t ele
t r u p u l u l nost r u , f c nd volle t r u p u l u i si al e
s i mt u r i l or si, din f ir e , e r am f l i i mnl e i c a si
c e il al t l . (Ef e se ni, cap. 2, 1-3)
Ma r $u l d i s t r u g t o r u l u i l . U
. . i mb r c a t l - v cu toate armele l u i
Dumne z e u, ca sa pute(l sta mpot r t va
u n e l t l r l l o r d l a v o l u l u l . Cci l u p t a noastr n u
este i m p u t r i v a t r u p u l u i si a snge l ul , ci
mpot r l va ncept or lilor , mp ot r i va st pnl-
i l or , mp o t r i v a s t p n i t o r i l o r nt u ne r i c u l u l
acestul veac, mp o t r i v a d u h u r i l o r r ut t l l ,
care su nt n vz d uh. Pe nt r u aceea, l u at l
toate ar mele l u i Du mne z e u , ca sa p u t e t l sta
mp ot r i va in z l u a cea rea, si, toate b i r u l n -
du-le, sa r mne t l n picioare. Stati deci t ari,
avnd mi j l oc u l vost r u ncins cu ade vr ul si
mb r c n d u - v cu platosa d r e pt t l l , 1
incalvati plcloarele voastre, gata f i i n d
pent r u Evanghe l l a pcll. n t oat e l uat l
pavza c r e d i n t e l , cu care vet i p u t e a sa
st lnget l toate sgetlle cele ar z t oar e ale
vl c l e anu l u l . L u at l si colful m n t u i r i i si sabia
D u hu l u i , care este c u vnt u l l u i Du mne z e u .
Fac e t i n toat vr emea, n D u hu l , t ot f e l u l de
r u gc l u nl si de cereri, si I nt r u aceasta
p r i ve ghi nd cu toat st r u int a si r u gc i u ne a
pe nt r u t ot l sfint i!". (Ef e se nl , cap. 6,11-18 )
..Cci D u mne z e u este Cel ce lucr eaz n
voi si ca sa vol t i si ca sa svr sit l , d u p a
L ui b u nvoi nt " ( Fi l i p e n l 2,13).
ttt
D i a vol u l , st i l nd c omu l , d u p ce sl-a
asigur at neceslt t lle p r i ma r e hr ana,
mb r c ml nt e a, adpost ul - t i nd e cu t r l e
spre a fi mal p u t i n vi gl l e nt , l-a suge r at s-sl
la ca t i nt a comodlt at ea n care se c ompl ac
i ot i s at i s f at t i t i ! ' , f i l nd de acum usor de
ma n i p ul a t , nu i - a fost greu s-l ademeneas-
c pe om pri n ..progres" si s-l ndi-urne
s uges t i onndu- i pri n toate ,,creatiile
moderne" sa alerge ,,s-sl t ri as c viata"
pana la obsesi e, ui t n d de res p o ns a bi l i t t i .
..Creatine moderne" - slugi aservite marelul
complot - execut far crtlre ordi nel e,
atacnd cu t ot a rma ment ul s uges t i i l o r pri n
ma i ni l e oameni lor corupt l ; ce conteaz ce
efecte vor produce in urmasi?! Trleste-tl
cllpa!, e noua lozlnca. Desi s t ui de l o zi n ci ,
lozlnca asta; trieste-fi clipalpiace mul t ora,
c le gdil s i mt uri l e . . .
Moda servila e una dl nt re ..creabile
moderne" cu mare fort de sugestle. Ea a
suclt capul la tot globul si dicteaz cu
autoritatea modernismului: - cum sa te
mbraci trufas; - cum sa umbll dezbrcat,
far ruslne; - cum sa te Imbulbl cu delica-
tese otrvite cu colorantisi eh i m leale ca sa
devii un cllent fldel al spitalelor si s-f/
grbesti sfrsitul; - cum sa te vacclnezl
centra hepatita B sau grip, ca sa te trezestl
bolnav de SIDA si cu sistemai Imuntar
distrus; - cum sa te tratezl de steriliate,
dup ce al luat ani la rnd antlconceptlonale
cu pumnul, si cum ca sa mor de boala
,,vaclornebune" inoculataprn folele contra
sterilitaci; - cum sa te-ngropi In da tori i nrobi-
toare ca s-(i satisfeci nevola Inventata de
lux si ^carier'; cum sa devii nonconformisi
ateuf c e la moda, lar ..de cumva mai est/
crestin est! foaarte demodatr...
Ma r ^ u l di s t rugt orul ui 133
Moda, atotstiutoarea attor metode de
dezumanizaref a devenit noua scar a
valorilor, de fapt scara nonvalorilor. Prin
gura lumi! fndoctrinate, moda /(/ spune ct
de napoiat est/ dac nu-(i umpli capul cu
manipulrile televlziunil, ct de fnvechit vel
devenl dac nu te clvilizezi prn adorarea
imaglnilor fugare care-fi disloca spiritili.
Alturi de ea, alte dou creatur moderne
sugestioneaz, fcnd miiloane de victime
fntre tinerl:
I. - muzidle urlate cu violenta sau cele
miorlite cu subiecte de sexr bine mbibate
cu mesaje subllminale antisociale demonice;
II. - flmele bine trucate cu subiecte
dezumanlzante care mustesc si eie de
imagi nisubllminale ori bile.
$irul se contnua cu romane/e viclean
ticluitef revistele dezmfate, zlarele piine
de minciuni abile, reclamele cu pornografa
Toate vor sa ne ascund cultura Cuvntului
care edifica splritui omului. Toate, ca niste
ppusar hainL il joac pe oamenil marioneta,
somnambull, ca ntr-o ples drceasc in
care tot! se afl sub o vraj necrut t oa re.
Obseda(i de lux si preocupatl aberant
de satisfacerea i nst i nct elor pri mare, oamenil
de lng noi devln aroganti si de o sexuali-
tate exceslv, f ar f l na l l t a t e. Me-educat l
s-sf (i na simturlle-n f ru prin abstinent,
gollti de orice f rana moral sj de orice i deai
nalt, se agata uni i de alti! pentru a-si
satlsface portele devoratoare. Cum sa te
mal intelegl cu semenul tu cnd el e inculai
134 N. P . R i ^ k o v s k i
in . t u r n u l l u i de t r u fe anar hi c , cu l br l t n
piacer i 5! pal imi, n alcool 5! n dr ogu r i, n
vici! care il fac usor de amgl t , lesne de
mani pu l at , dar nu si om ..de nt el es".
Maj or l t at ea t i ne r i l or , ne nu mr at ! adu l t i
si chl ar bt r ni far mi n t e , pr sl nd i deal u l
comu n, si ngu r u l car e l -ar fi u n i t n for t r et e
mor al e de nei nf r nt , au aj u ns deja l a
anar hi e, l a degr adar e def i ni t i va si moar t e
u ml l l t oar e, vesnl c. Na t i u n i l e cad u na du p
al t a, pr inse in pl asa pr ogr esu l u i s a moder -
n i s mu l u i , cu l cndu -se st gu du r ndu - se de
bu n voie l a picioar el e cot r opit or l or satanisti
mascat i n el l ber at or l . Asa ncet eaz
popu l at i i l e far per sonal l t at e de a mal fi
n at i u n ! - deveni nd sciavi! amr t l ai u n or
st pni dr aconici.
Acesta este si mome nt u l t e r ml nu s al
asa- zisu l u i pr ogr es si al mod e r n l s mu l u i , cu
t oat bu nst ar ea l or t r u cat . Ar mel e abil e
su nt l epdat e. Adevr u l cu t r emu r t or este
afl at de l ot i si gr a t t i l e cl pu r l l or n f i p t e f n
pl el ea f l e c r u i a vor adu ce o dezndej de
far mar gi n i . Ll ber t at ea u man a a apu s.
At u ncl nu vei mai avea r esponsabil u l dr ept
de a al ege Hbcr nt r e Du mne ze u si sat ana
f l i ndc deja, pr i n vl at a t a negl ijent si
ir esponsabil , ai al es si I -ai aju t at pe sat an
sa aj u ng l a cr ma ome ni r i l spr e a t e n i mi ci
pe t ine, omu l e moder n al zl l el or noast r e.
Doamne l i su se Hr i st oase , f l u l u i
Du mnezeu , mil u iest e-ne pe noi!
M a r 9 u 1 d i s t r u g t o r u l u i 135
CUPRIMS
Moto J 4
Cu vnt ai Pr l nt e l u l Ju st l n Pr vi
r efer it or l a vr emu r il e de acu m
In loc de I ntroducere 13
S E MNE LE V RE M1I , T AI f iA FARADELEGH
Mot a asu pr a edit ici 15
V edenia 17
Mar s u l d l st r u gt or u l u i I 19
PRO GRAMU L OFE NS I V E I
I . Cu cer ir ea SLUJI T OR1LOR BI 5ERI CH
si per ver t l r ea l or 27
I I . Per ver t ir ea savant il or pr l n su gest l
diabol ice 28
I I I . Per ver t l r ea cl er icl l or si savant il or
r odest e n oameni necr edint si t r u f l e 51
IV . At ent l e! De mon i ! nt u nec const i-
I nt a, zpcind c r e i e r u l t t l 32
V . Ai u r i t de l u r esu l t e h n i c i i omu l decade
n i dol at r i zar ea i n t e l e ct u l u l 34
V I . Rzvr t i r ea omu l u l i l ampl ifica
vl novt ia si gr oaza de sl ngu r t at e J 35
V I I . Cultivarea int el ect u l u i, ..t r iu mft or " si
rzvrtlt va inlocui cultlvarea vir t u t il or 36
V i l i . I ndemnat i sa l epede vl at a fl r eascj
pent r u o viat ar t ificial , oamenil decad
n senzu al l sm si au t odist r u qer e J 37
I X . Mar cie mer it al bogat il or n r st u r na-l
r ea or dini! nat u r al e... 39
136 N.P, Ri ^kovs ki
X Relatlvitatea ideilor Tntunec mlntil
oamenllor I 40
XI Oamenii posed o cltadel - cea mal
Inacceslbil - maternltatea. Trebui*
distrusl I 45
XII Brbatul corupt - un aliat de ndej
de al diavoiului 46
XIII K t' init.i cu Iscusint in demnitatea sa,
femela este mpins spre emancipare,
Hlnd astfel ci In ti t din rostul ei divln 48
XIV Femeia necredlnctoas lui Dumne-
zeu ajunge sclava fldel a diavoiului 50
XV. Prin spiritism si magie, pas cu pas
ctre ntruchiparea antihristului, spre
Uniunea Social-Democratica, bazat
pe anarhia total 52
Mote adugateIn textul vlztunij
..Marsulul distrugtorulul" de redactorij
acestel lucrar! 58
Recomandrl si adugiri ale editorului 105
Cteva cuvlnte tmdultoare de sufletj
ale Printelui Arsenie Boca .1 106
Atentfonare importante asupra morale!
rationallste: Adevrul este absolut, nu
relativi .1 108
Trim ..lipsitl de bucuria vederli lu
Dumnezeu" 114
Cuvnt al Frintelul Palsle Aghloritul... 116
Alte adugiri ale editorilor: Spunef
ngiAD-ulul! 125
Sa nvtm de la srbi: ..Viata far a fi
nsemnati" J 128
Postfat , I 150"