Din inv[!

Iturile
Pirintelui Arsenie Boca
TINERII, FAMILIA
gi copiii n5.scu!i in lan!uri

Unirea intre bdrbat gi femeie - familia -

trebuie si fie vegnicd gi nefdlarnicd

Ctrliuzi - povdtuitor 9i ghid

-
duhovnicesc spre atingerea m6ntuirii dacd
alegem sd stribatem drumul existentei
noastre pdmAntegti prin hdfigurile viefii de
familie

,,M-am inhdmat la carul unui ideal

cam greu: transformarea omului in Om,
fiul mai mic al lui Dumnezeu gi frate al
Fiului Sdu mai mare. insX toate idealu-
rile mari au in ele ceva paralizant: nu te
lasd sh te preocupi de nimicurile acestei
vie!i"
(Pdrintele Arsenie Boca
 Coniinutul Prezentei
cdrli este adunat de Pdrin-
tele Arhimandrit Seraflm Din invdfdturile
Popescu, - mare duhovnic, Pdrintelui Arsenie Boca
om smerit, bun, bldnd,
binevoitor, alindnd sufe-
rintele multor suflete
nec{jite - unul din primii
viefuitori, impreund cu
TINJf,R[[,)
Pirintele Arsenie Eoca, ai
Sfintei Mdnistiri Brdncoveanu de la Sdmbita de
sus, staret intre anii 1949'1955.
f,"ANAIL
Niscut la 27 Octombrie 1912, trece la cele
vegnice la22 Decembrie 1990. 91 coprrr
,,Ori te-or asculta, ori nu, tu fiul omului, niscufi in lanfuri
sd nu te temi de ei gi de vorbele lor sd nu te
sperii; deSi ei vor fi pentru tine spini gi (Despre legile gi firidelegile
ciulini, ai sd trdiegti intre ei, ca intre scorpii; familiei creEtine)
sd nu te temi de vorbele lor sd nu te sperii,
ci sd Ie spui cuvintele |ulele, ori te-ar asculta,
ori nu te-ar asculta" (lezechiel2, 3- 7).
Trddarea misiunii preotului sau chiar gi Lucrare tipdritd cu binecuvAntarea
numai implinirea ei cu nepdsare (leremia 8, Preasfinlitului gA tIN I g
1 1 ) , iti p u n e a su p ra ta sAngele oamenilor
care mor pedepsili cu dreptate pentru pdca-
Episcopul Argegului
tele lor, dar cu ei te pierzi gi tu. ,,Iar dacd tu
ai prevenit un pdcdtos sd se abatd de la
calea lui gi eI nu s-a abdtut, atunci el va
muri pentru pdcatele lui, iar tu li-ai mdntuit
viafa' (lezechiel 55, 9).

Cine are minte, si ia aminte!

 Consilier editorial:
PreotNicolae Tdnase

Edifie ingrijit6 de Ieromonahul Teognost

CuvAnt inainte
Mdndstirea Sfinlii Arhangheli
Qfdntul Maxim Mirturisitorul fine sd ne
spund cd: ,,nu mdncdrurile sunt rele, c,i ldcomia
pdntecelui; nici facerea de prunci, ci curvia; nu
banii, ci iubirea de bani; nici slava, ci slava degar-
td.lar dacd-i aga, nimic nu e rdu din cele ce sunt
decdt f_eaua lor intrebuinlare, care vine din
negrija minfii de-a cultiva cele firegti" (Filocalia
vol. 2, pS. 77). Ori, ceea ce ingrijoreazd astdzi
este faptul cd senzualitatea ia locul iubirii gi
pldcerea trece in locul comuniunii. Amorul liber
este socotit ca un lucru normal, iar cdsdtoria a
devenit pe ntr u m ul [i un m i j l oc l es ni c i os de a
dobdndi pliceri gi o asigurare impotriva nepu-
tinlelor de la bdtrdne!e.
Cregtinii, insd, gtiu bine cd nunta este Taina
iubirii, ,,Taina mare in Hristos gi in Bisericd",
avdnd ca gco_pprocrealia (nagtereade prunci) gi
desdvdrgirea personald a sotilot unul prin altul
gi amdndoi prin Hristos Dumnezeu. l_drinlele
Stdniloae spune cd cei doi cdsdtoriti in comuniu-
nea gi ddrui r ea l or i l pr i v es c pe H r i s tos pr i v i n-
du- se unul pe al tul . Iar c om uni unea di ntr e s o! gi
sofie se intdregte prin copii.
Nenorocirea este cd tocmai acegti copii, care
au r olul de a i ntdr i c om uni unea fam i l i ei bi nec u-
 .1..1.
** Pdrintele Arsenie Boca
vdntate prin Taina Cununiei, sunt avortati far6
mild de mame uguratice gi necredincioase cu
acordul talilor lenegi gi care 49-"ygr-sd-qi asume
odatd cu trdirea pldcerii ce rezultd' din actul
sexual gi 1dppu4Qgfg".g cregterii pruncilor care se
vor zdmisli in mod natural, dupd rdnduiala inscri-
sd in fire de Dumnezeu, Creatorul vielii. impie--d.i-
carea zdmislirii copiilor prin tot felul de mijloace
gi ucid-ereacopiilor in pdntece transformd actul
sexual intr-o sursd de pldcere fdrd finalitate,
golind astfel pe omul care a ales viala lumeascd
de adevdratul lui sens gi conducdndu'l de fapt
spre urmdri ce nu vor intdrzia sd apard, adici
spre nefericire gi disperare care vor degenera in
final in.vi-eii cu urmdri grave.
Tra n s fo rm a rea pldceri I o r sexuale iUt-r-un i-d-ol
duce la alegerea iresponsabild a pornografiei, a
mijloacelor contraceptive gi a crimei de avort ca
modele de viald,, incdt acestea reptezintd. o
plagd a vremii noastre, precum lepra in antichi-
tate gi ciuma in evul mediu. O statisticd recenti
ne informeazd cd prin acceptarea sexualitatii,
intreaga fard s-a transformat intr'un adevdrat
in care sunt ucigi fdrd mild aProape un
4bat,o_q
milion de copii in fiecare an.
C,auzaunicd a pruncuciderii rdmdne lipsa de
iubire. A omori un copil nendscut inseamnd a te
pune impotriva voinfei lui Dumnezeu, iar pentru
femeie inseamnd a omori c-gvadin ea insdgi,
inseamni a omori iubirea gi sfinfenia, e un act
de violenld asupra propriei persoane, care se
transformd, patologic, intr-un instinct criminal gi
.:.* Tinerii. familia rco
af e9yea74-,ges-tr*ea.ered-ita.r6.Eqni"-c_ile.-gim_a_m-e_le
care au fdc-ut.avg-rturi,pe parcursul a trei sau pa-
tru generafii, hsd.3f3mgglor tendinla nefastd a
repetdrii, aceleiagi fdrddelegi. Nici un motiv nu
justificd actul criminal al uciderii fdtului, eaqza
unicd a acestei fdrddelegi nefiind alta decdt lipsa
Oe iu*b_ireJ0aterua-Fip_a1cmA qi WA inspirati de
lucrarea de surpare a duhurilor rele, consideratd
de dreapta credinfd a Bisericii Ortodoxe drept
,,i n d rd ci re " . ne.Utatii-Si inf I uen le-i dem o.n_i.c
g n ev{-
zute li se adaugd^ Uil6ttt gi cabinetele de. plan-i-
ficare a familiei aflate in slqjba avortului hormo-
nal, gi cele aflate in serviciul avortului chirurgical.
De asemenea, impo-triva tinerilor gi spre
distrugerea Lor, se folosesc 4rqgJe_ psi.[gl,gg1*qe
moderne care sub masca ,,f€ricirii, binefacerii gi
modei apusene moderne" ii incurajeazd, sd fume-
ze, sd.consume alcool, sd"priveasci doar filme
de groazd, violenfd gi pornografie, s5.sedroghe-
ze gi si inceapd cAt mai devreme viafa sexuald,
pentru a-i_secitui dg vlagd dacd se poate cdt mai
de timpuriu. De la scenele pornografice televizate
la proiectele,,educative" confecfionate de instruc-
torii de sex pentru depdgirea -miturilor gi preju-
decdlilor tradifionale" cum se justified .ei, de la
dansurile voit libidinoase din discoteci la lecfiile
ce se predau in cabinetele de,,planificarea fami^
liei", totul este un atentat impotriva castitdfii,
una din cele mai de seamd virtufi pe care se
intemeiazd viala in sdnul familiei, este o tenta,
tivd de a pdtrunde in sanctuarele viefii intime
binecuvdntate prin nunta cregtind, cu scopul de
 ** Pdrintele Arsenie Boca 'i'*
a le devasta.
Cdci, oare ce poate fi mai rdu decdt desfrAql,
aceastd boald groaznicd, o adevdratd leprd morald
care calcd in picioare iubirea, fidelitatea, frumu-
sefea 9i noblelea existenfei. Acceptdnd aceste
rele de bundvoie, sigur mergem spre pierzanie.
in goana dqpA plas;are,vrdnd sd inldture res-
ponsabili-tAteA nagterii gi cregterii copiilor 9i sd
rdmdnd doar cu pldcerea impreundrii sexuale,
omul a decdzut la nivelul practicilor impotriva
firi-i ajungdnd de la anticonceplionale 9i avort,
adicd de la crimd premeditatd, la degradarea in
homosexuali gi lesbiene fdrd ruqine, degenerdnd
d e l a fu n cti a d e o m mo ral gi spir itual la cea de
om animalic- decdzut din drepturile lui de fiin{d
omeneascd dupd cltjpul gi.asemdnarea lui Dum-
nezeu\. De aici rezultd,gi uriagele tulburdri sufle-
teg-ti care rdbufnesc sub formd de tot felul de
v_i_cji grave, de boli..psihice conducdnd pdnd la
sinucidere gi care-i duc la moarte vegnicd, sub
robia nemiloasd a diavolului.
,,Mu l l ico n si d e rdco p iii ca o povar d nepldcutd
a cdsdtoriei, de aceea vor sd scape de ei prin
vicierea actului natural. Ei urmdresc voluptatea
a c t u l u i se xu a l , d a r e vi td fecunditatea.insd nici o
r a [ i u n e - fi e g i ce a ma i g rea - nu poate face ceea
c e i n si n e e ste co n tra n atur ii sd fie de acor d cu
natura gi onest. Deoarece a-ctul coqiugal dupa
n a t ura sa e ste d e sti n a t p entr u nagter eade copii,
' .Omul in cinste fiind n:a priceput, alituratu-s-a dobitoa-
celor celor fdrd de minte gi s-a asemdnatlor'(Psalm 48,12).
** Tinerii, familia 9i copiii... ** I
cei ce-l frustreazd de consecintele lui naturale
lucreazd impotriva n_"atg1"ii gi opereazd ucigag gi
neonest. De aceea nu-i de mirare cd Dumnezeu a
ur mdr it cu c ea m ai m ar e ur d ac eas tdc r i m d gi nu
de pufine ori i-a pedepsit cu moartea, cum zice
Sfdntul Augustin: ,,CAnd este evitatd conceplia
copilului, este n,epermisd gi rupinoasd chiar
impreunarea cu solia legitimd. Aggqsta a fdcut-o
Onan, fiul lui luda, Ei pentru aceasta I-a omordt
Dumnezed'. piserica cregtind, pentru a salva
cdsdtor ia de l a ac eas td dec dder e, i n num el e
tr im iter ii e i di v i ne, pr oc l am d c d or i c i ne l i ps egte
actul conj ugal de ex er c i fi ul s du natur al gi de
puter ea de pr oc r ear e a v i efi i , c al c d l egea l ui
Dumnezeu gi a natur i i gi s e fac e v i nov at de o
mar e neleg i ui r e" '
Prezenta carte apare din dorinfa de a-i face
congtienli pe tofi tinerii, bdiefi gi fete, care aleg
calea cisdtoriei, a.gupra mafllgr. rdsp-gndgri pe
care trebuie sd gi le asume din momentul in care
igi incep viala sexuald. Eiserica Ortodoxd a bine-
cuvAntat de l a i nc eputur i l e ei uni r ea di ntr e
bdrbat gi femeie, a agezat-o sub ascultarea
poruncilor dumnezeiegti ale Sfintei Scripturi, gi
a ridicat-o la rangul de Taini Sfdntd, apdrdnd-o
astfel de atacurile viclene ale nevdzutului
vrdjmag al omului gi al lui Dumnezeu. Tfijla_c_a
Tai4i, cdsdtoria duce la unirea sotilor gi la
formarea copiilor dupd placul lui Dumnezeu,
spre bucuria gi pacea lor, gi spre binele societdfii
'Michel Querin, Cdsitoria gi Sterilitatea, Paris, 1958
 Pirintele Arsenie Boca **
10 *.!
i n c are se vo r ma n i fe sta ca oam eni m atur i' 9i
totodatd sPre binele lor veqnic'
a'creqtini-
$i pentru cd este o -d.atofiemorali
lor ortod.ocgisd se cunune religios 9i si participe
la Sfdnta Taind a Cununiei, prin'-care primesc
btttgplty3ntefsa dumnezeiasci a unirii lor' am
introdus in textul cirtii, la Adaugirile editorului,
gi slujba acestei Sfinte Taine, pentru ca oricdnd
uo. ,r..u s.3:si aduc6 amin-!-e r4-e*f3saduinfele pe
care le-au fdcut in aceste momente solemne' sd
l e p o ati ci ti g i re ci ti ,fi cd n d u- seastfelimplinitor i
cu fapta a celor fdgdduite 9i a poruncilor dumne-
zeiegti.
Nenumira[i slujitori devotafi ai lui flristos 9i
ai Bisericii, dintre care mulfi au fost trecufi in
r d n du l sfi n fi l o r,s-a u ri d i catinapdr ar eafamiliei
gi a bogd[iilor ce rezultd din unirea sfinfiti a
cetor Ooi. in aceastd carte vom aduce de fali
Voceaputernicigifdriegalaiubituluinostru
pirinte Arsenie Boca, care cu puterea cuvdntului
siu binecuvdntat a schimbat viefi, a -salvatnenu'
m d r a te su fl e te d e l a i ad, a luminat dr um ul
multor derutafi gi a ldsat o amintire negtearsi in
inima tuturor celor care l-au cunoscut, l-au vdzut
gi l-au auzit. El.a primit de la Dumnezeu dar*u[3e
a pdtrunde adevdrurile dumnezeiegti r-evelatein
Sfdnta Scripturd gi de a ni le desfdqura in fafa
ochilorcuoatdtdemarelimpezimeinc6tlumina
lor a deschis gi deschide 9i azi mulli ochi ce sunt
incd intunecafi.
Deqi incd nu este canonizat sfdnt de cdtre
Sfdnta noastrd Biserici, poporul drept credincios
** Tinerii, familia 9i copiii... ** 11
care l-a cunoscut, care s-a impdrtdgit din sfinfe-
nia viefii lui de duhovnic ai i-a auzit cuvdntul
puternic Ai addnc, il cinstegte in addncul inimii gi
pentru ei pdrintele Arsenie Boca se afl6 printre
Sfinfii cuviogi ai neamului nostru. De asemenea
gi mulli dintre cei ce numa-i au citit lucrdrile
apdrute in care au gisit scrierile pdrintelui,
predicile lui gi mdrturiile numeroase ale celor ce
l-au cunoscut, nu pot sd rdmdnd indiferenti in
fafa luminii strdlucitoare de Adevdr a cuvdntului
lui, ci din contra igi schimbd din temelii viala, fie
ludnd drumul cdlugdriei, fie inlelegdnd sd trdias-
cd cununia (cdsdtoria) la valoarea ei de Taind, gi
incep din risputeri sd ducd lupta pentru mdntuire.
Un sfdnt al Bisericii ruse, S@nlUl_LayrglJr,e
de Cernigov (1868.1950), in predica sa ,,Despre
ispitele trupegti gi despre patimf , spunea cd
,,diavolul este foarte invergunat pe ultimii drept-
credinciogi -fecioare" (ai acestui veac),ii invidiazd
gi vrea sd-i atragd in pdcat, cdci Ag-*e_FtLa
urmeazd
sd completeze, in ceruri, rdndurile ingerilor cd-
zuli." De asemenea, acest sfdnt, pe cdnd era in
vial6, nieiodatd nu rdmdnea la cununie, cdci
fiind inzestrat cu darul.inainte vederii cunogtea
dinainte cd cgi ce se uneau nu mai erau feciori,
deci igi pierduserd starea de castitate. ,,Totugi o
datd a rdmas gi s-a rugat mult pentru cei doi
tineri, iar la sfdrgit a spus cd aceastd pereche
intr-adevdr a fost o pereche de feciori, fatd gi
bdiat, pentru cd.a vdzut Duhul Sfdnt trecdnd de
t2 .!* Pirintele Arsenie Boca **
la unul la altul".'
Din aceste mirturii se vede clar get de
importantd este pentru sUflet starea de curd-fie,
t5upe-asci gi sufleteascd, a celor ce aleg sd se
cisdtoreasci gi cAt de pldcutd este inaintea lui
Dumnezeu. De asemenea, pdrintele Lavrentie
tare pldngea cdnd pdcdtosul care se spovedeala
dAnsul nu descoPerea pecate de moarte' ,,Amare
lacrimi virsa cdnd' mama care se spovedea
mdrturisea marele pdcat al uciderii de prunci
(avortul). El sPunea ci:
- Mama ce a sdvArgit acest pdcat trebuie sd
verse multe lacrimi indurerate 9i si se roage zi 9i
noapte, cdci greu este picatul acesta. Sd vd
fereasci Dumnezeu de el!
Mai spun ea cd trebuie sa ne fie fricd de acest
pacat, ca de foc."
intr'o totald armonie cu cele descoperite de
acest Sfdnt gi in deplin acord cu toatd invildtura
dumnezeiasci a Sfintei noastre Biserici Ortodo-
xe este gi viafa, precum sunt 9i invdfdturile 9i
descoperirile pe care ni le-a fdcut Pirintele nos-
tru Arsenie Boca. ?-Azireacastitifii,, a fecioriei,
pAnd la cdsdtorie, pdn6 dupd cununia civild 9i
religioasd, era unul din sfaturile clare ale
Pdrintelui Arsenie. Prin cuvdntul sdu, cu putere
multi, a strigat in urechile tuturor celor ce vor sd
audd: ,,Vo-inlalui Dumn ezeu aceasta este: sfinfi-
rea gi sd vd ferifi de desfrdnare. ... Numai aJ-dt
' ,,Yiala,invdfaturile gi minunile SfAntului Lavrentie de la Cerni'
gov" - Lucrare tipdritd la ed. Credinfa strdmogeascd,2OO3.
este nunta binecuvAntatd de Bisericd, cAt este
spr e nagter e de pr unc i , r es tul e des fr i nar e."
Printre pdcatele prin care se ,,t1lhdrepte energia
geneticd', Pdrintele Arsenie amintea gi,,pdcatele
djn in_teriorul familiei, incepdnd cu cele de dinain-
tea cununiei bisericegti, cu propria aleasd. Ei nu
mdrturisesc pdcatul inainte gi ger Sfhnta Taind a
cdsdtoriei pgste curvia nemdrturisitd. Dupd asta
se mird de traiul rdu pi cd nu e binecuvintarea
copiilor." De asemenea, spunea pirintele2 ,,Qi
dupd cdsdtorie poate fi desfrdnare. Sub numele
cdsdtoriei se ingdduie toatd risipa gi toate btes-
temd[iile ce se intdmpld. Se face o pervertire a
energiei gene- pdnd acolo cd intrd in simful
lor Fi desfrdnarea devine o a doua naturd. C6nd
devine o a doua naturd, ei sunt fp,biti de pldcere
Ei sdrdcili de putere." Sdrdcifi nu numai de
puterea fizisd ci gi de putgrea moratd atdt de
necesari restabilirii omului pe calea dreapti a
lui Dum nez eu.
Pirintele Arsenie a_ayerLizatde atdtea ori cd
ce-i-cevor incepesenzualismul inainte de _cdqato-
rie, chiar cu partenerul sau cu partenera, grgul
vor pldti acest pdcat, cu atdt mai mult cu c6t nu
s-au mirturisit inainte de cdsdtorie, ca sd-gi ia
iertare de la Dumnezeu.TraiUl 1flu va fi urnrarea
pdcatelor de dinainte de cdsdtorie. Spunea
Pirintelez ,,Avem mult de furcd, desigur cu acest
vrdjmag, cel mai de temut dintre toate pdcatele,
cdci desfrhnarea, datoritd instinctului sexual care
e foarte puternic, fl incoldcegte pe bietul om. ...
Mulli intreabd: de ce-i pdcat? E pdcat c6nd treci
 *.:. Pdrintele Arsenie Boca **
I4
- asprd' Este necesard
. a c e a smdsurd
peste d a m ieste
t d c e n z u lcare n[ii'ainimii'avoin|ei.a
de
regenerareA fntregului organism' haotizat
picate gi patimi' spre a aiunge Ia starea de sdnd-
tate."
Multe sunt sfaturile 9i numeroase sunt exem-
plele Pe care ni le-a dat 9i ni le-a ldsat acest
mare misionar al romdnilor, acest ales al lui
D u mn e ze ui n cre d i n fa t cu o m isiune speciald'Dle
sunt un mare tezaur de gdndire 9i spiritualitate
ortodoxd. Sd dea Dumnezeu sd ajungi in fala
ochilor gi a sufletelor noastre, sub formd de
lucrdri tipdrite, toatd lucrarea de mdntuire a
neamului pe care a ficut-o Pdrintele Arsenie
Boca prin exemplul viefii lui, prin toate predicile
p" .tr. le-a l6sat creqtinilor, prin toate scrierile
sale, prin toate mdrturiile creqtinilor care l-au
cunoscut 9i au avut binecuvdntarea sd-i'audi ei
ingigi cJ-vintul lui viu, care pdtrundea 9i migca
sufletele celor ce-l ascultau. Si ne ajute Dumne-
zeu Pe toli cregtinii, ca nici o pagind din lucrarea
cea mdntuitoare a Pdrintelui Arsenie sd nu rdmdnd
necunoscutd dar sd ne strdduim sd 9i implinim
dupd puteri, cu darul lui Dumnezeu' Amin!
(Ieromonahul Teognosil
TAINA CASAToRIEI
,,lisus sfinfegte unirea trupeascd a b6r-
batului cu femeia, ridicdnd cdsdtoria la
indlfimea de mare Taind - in flristos gi in
Bisericd"
( Pd rin tele Arsen ie Bocal
Un singur trup
Atdta vreme cdt tofi impdralii lumii nu vor fi
de prisos, vom inapoia banii insemnafi cu nu-
mele lor; atdta vreme cdt tofi oamenii nu vor fi
asemenea ingerilor, neamul nostru trebuie si se
inmulfeascd.
Familia qi statul, injghebdri bicisniceo cdnd
ne gdndim la fericirea din ceruri, sunt trebui-
toare in addstarea (agteptarea) pdmdnteascd a
Raiului. Dar atdta vreme cdt sunt trebuitoare,
vor fi nevoite, cdt de cdt, sd nu fie din cale afard
de necurate gi schiloade.
Cel ce cdrmuiegte (statul) ar trebui sd simtd
responsabilitatea deopotrivd cu cel ce slujegte;
unirea intre bdrbat gi femeie (familia) ar trebui
' Bicisnic (becisnic) - vrednic de
compdtimire, debil, sldbinog,
neputincios, bolndvicios; lipsit de personalitate, de energie.
 ** Pirintele Arsenie Be!3 **
16
si fie vegnici 9i nefdfarnlci'
lisus vede in cisdtorie, mai inainte de orice
(duhovnice$te vorbind), impreunarea a doui tru-
puri. De data aceasta intdreqte spusa Vechii
Legi, ,,Nu mai sunt doud trupuri cJ un 'gmgqr
singur trup' cu
tfUP"'. Mirele 9i mireasa fac un
neputinld de despdrfit. Acel bdrbat nu va avea
atta femeie; femeia aceea nu va cunoaqte alt bir'
bat, pdni nu i-a despdrfit moartea' impereche-
reabirbatuluicufemeia,cdndnu-iuqurarea
unei luxurii vagaboande, ori a unei prostitudri
furige, cdnd e intdlnirea 9i oferta a doui feciorii
sdnitoase, cdnd e precedatd de o alegere
nesilitd, de o patimd curatdu,de'o invoiali gtiutd
de lume gi consfinfitd' capAt6' caracter aproaPe
mistic, pe care nimeni nu-l mai poate inldtura'
Rlegerea e fdr6, schimbare, patima (pasiunea)
e consfin[itd, invoiala e veqnicd' in cele
".r.tta
d o u d tru p u ri ce se strdng in dor infd' sunt doud
suflete ce se regisesc in iubire' Cele doud
trupuri se schimbd intr;un singur trup, cele doud
intr-un si n gur suflet'
s-.tlf!e-t-e
Cei doi gi-au amestecat sdngele; dar din
aceastd contopire qe nagte o fdpturd noui'
pldmdditd din viala lor: intruchiparea viditi a
tontopirii lor. lubirea-i face asemenea lui
Dumnezeu: fiu.rari ai mereu reinnoitei 9i miracu-
loasei faceri.
Dar aceasti trupeascd 9i rituald vanitate' cea
'Facerea 2,24; Matei 19,5.
(n'ed)'
" patima inleleasd ca pasiune;
n* Tinerii, familia 9i copiii... ** t7
mai desdvdrgitd dintre nedesdvdrgitele injghe-
bdri omenegti (nunta cregtind), nu trebuie sd fie
tulburatd ori intreruptd niciodatd. Adulterul o
stricd; divorful o curmd. Adulterul este traduce-
rea'vicleand a unitdfii, divortul renegarea,i defi-
nitivd. Adulterul este un divor! secret, intemeiat
pe minciund gi trddare; {iyorful, urmat de o
noud cdsdtorie, e adulterul legiuit.
Iisus o s 6ndegtetotdeauna, i n c hi p s ol em n gi
rdspicat, adulterul gi divortul. intreaga-l fire se
r dzvr dtea imp otriva in grozi ri i, in fala n ecred i n !e i
gi a traddrii. V*e-ni"--Va.,e^zj,
proorocegte El, vorbind
de viala din ceruri, in care bdrbafii gi femeile nu
se vor mai cununa (Luca 20, 34-36); dar atunci
cununia trebuie sd cunoascd mdcar toate virtu-
lile ingdduite de viala pdmdnteascd.
Iisus, Care pornegte totdeauna de la cele vi-
zute cdtre cele nevdzute, nu-i zice adulterin doar
celui care furd sofia fratelui sdu, dar chiar gi
celui ce o. privegte pe drum, cu ochii poftei". Nu-i
adulterin doar cel ce se di intr-ascuns cu femeia
altuia, ci gi acela care, dupd ce a alungat:o pe a
sa, se insoard cu alta. intr-un singur loc pare a
ingddui divorful: bgrb.atU-lgifemeii adultere, insd
vina soalei izgonite n-ar putea indreptdli in nici
un chip crima pe care ar sdvdrgi-o cel trddat,
insurdndu-se cu alta.
in fala Legii atdt de absolute gi neindurate,
'trddarea, ingelarea.
" Matei 5,27-28
18 ** Pirintele Arsenie Boca **
pdni gi ucenicii se ridicd in doud picioare"' De
ur.-e ce aga trebuie si fie, la ce bun sd se mai
insoare omul? Dar Dl le rispunde: .Nu toti sunt
insl,ar-.ede ceea ce sPunefi, ci doar aceia car-ora
le este.{at. Deoarece sunt fameni (eunuci) nds-
cuti aga din sdnul maicii lor, sunt fameni ficuti
de oameni gi sunt fameni in vederea impdrdliei
Cerurilor. Cine-i in-.s,.taf-e sd o faci, facdt" (Matei
19, lL-12)
Qununia e un hatdr ficut firii omenegti 9i
rispdndirii viefii. ltu-s tofi in slarg sd se pdstreze
c u r a[i , fe ci o re l n i ci 9 i singur i, ,,ci doar aceia
cirora le este dat." (Matei 19,11).Desdvdrgitul
celibat e.-un har, o rdsplatd a izbdnzii sufletului
a s u pra tru p u l u i .
Qfici.ne vrea sd inchine intreaga dragoste de
care-i in stare unor fapte mari, va (trebui) sd se
,,osdndeasci" (pe sine) a rdmAne cast. Omul ce
trebuie sd indeplineascd o grea solie, care-i va
cere toate zilele, pdnd la cea din urmd, nu se
poate lega de o femeie.
-aUnUniAcere pdrisirea fiinlei tale in voia altei
fiinfe, iar Mdntuitorul va sd dea tuturor fiinlelor
imbinarea a doud suflete - nu-i ajunge - cdci ar
face grea, poate cu neputinfd contopirea cu toate
sufletele celelalte. R_ispund94L9 pe care le
atrage dupd sine alegerea unei femei, nagterg?
copiilor, intemeierea unei mici injghebdri in
mijlocul celei mari, sunt atdt de grele, ci ar fi o
zilnicd piedicd fald de alte indatoriri nespus de
" Matei 19, lO.
** Tinerii, familia 9i copiii... ** tg
grele.
Omul care vrea sd le porunceascd celorlalti
oameni, sd-i schimbe, nu se poate lega pe viald
cu o singurd fdpturd. Ar trebui sd fie necredincios
femeii ori chemdrii sale. ii e prea dragd lumea
nesfdrgitd a fralilor sdi, ca s-o indrdgeascd numai
pe una singurd dintre surori. Eroul e intotdeau-
na singur. Singurdtatea-i e osdndd gi mdrefie. Se
lipsegte de bucuriile dragostei casnice, iar
iubirea din el se inmullegte spre a se impdrtdgi
tuturor oamenilor, intr-o sublimizare'ode jertfd,
ce intrece toate extazele pdmdntegti. Bdrbatul
fdrd femeie e singur, dar liber; sufletu-i, necotro-
pit de gdnduri lumegti, poate urca mai sus. Nu
zdmislegte copii in carne gi oase, dar ii face sd
nascd la a doua viald pe copiii sufletului sdu,,.
[q tut_urorl_-qg_Eqt insd de a tine piept absti-
nenfei: ,,Cine-i in stare, s-o facd!". intemeierea
impdrdliei cerurilor cere oameni care sd-gi dea
tot sufletul; ddruirea trupeascd, chiar ingrdditd
de indr ituir ea c ununi ei , e o m ol egi r e pentr u c el
ce e chemat sd cate la cele sufletegti.
Cei ce se vor scula in marea zi a izbAndirii nu
vor mai avea ispite in impdrdlia Cerurilor. impreu-
narea bdrbatului cu ferneia fie chiar sfinlitd prin
ddinuirea vegnicd a cisdtoriei, va fi inldturatd.
Marea ei tintd este zdmislirea de oameni noi; dar
atun_gi moartea va fi infrAntd gi nu va mai-fi
nevoie de vegnica primenire a seminfiilor.
'" Desdvdrgire.
" Fiii duhovnicegti.
 **
*.i. Pirintele Arsenie Boca
(Luca 20,34-36).
Prin dobdndirea viefii veqnice 9i a firii inge-
regti ' cele doud fdgdduinfe 9i credinle ale lui
Hristos - ceea ce pirea cu putinld de indurat
Pdcdtogitului mascul bestial i-a ajuns impreu'
pAnd la castitatea de buna lui voie'
arhanghelizatin cer, prefdcut in duh d
i n vi n s fi e ch i a r g i i n a mintir e tr upul;
intr-o lume in care nu se afld sdraci, bolnavi'
nenorocifi, 9i duqmani, se -transfigureazd intr-o
contemplafie mai presus de cele pdmAntene'
Ciclul naqterilor s-a inchis' Cea de-a patra
impdrdlie a fost intemeiatd o datd pentru tot-
deauna. Cgtdlenii acestei impdrdfii fi-vor pe vp-ci
g-ge-i.agi aceia iar nu alfii, de-a lungul veacurilor'
Femeia nu va mai naqte in durere' Osdrdia
surghiunului e stinsd; garpele e infrdnt. Pdrintelq
il sdrutd iardqi pe copilul fugit, raiul e gdsit a
doua oard, gi nu va mai fi pierdut niciodatd'
** Tinerii, familia 9i copiii... ** 27
Odrasle pentru Dumnezeu',
,,Nagteficopii qg gdndul sd fie slqiitori ai
lui Dumnezeu intre oameni: odrasle pen-
tru Dumnezeu"
(Pdrln tele Arsen ie Bocal
Chiar gi dupi L_ggeaVechiului Testament,
cdsdtoria este indisolubili, de nedezlegat, adicd
nu era ingdduitd d_espdrfirea.$tiind aceasta,
fariseii s-au apropiat de Iisus, ispitindu-Lz ,,Se
cuvine, oare, ca bdrbatul sd-gi lase femeia sa
pentru orice pricind?" (Matei 19,5).
Iisus ii provoacd la Lege: ,,Dar n-afi citit cd
Cel ce i-a ldcut dintru inceput, bdrbat Ei femeie i-a
fdcut pe ei? $i a zis: Pentru aceea va ldsa omul
pe tatdl sdu gi pe mama sa gi se va lipi de femeia
sa gi vor fi amdndoi un=trup. Pentru aceea nu
mai sunt doi, ci un trup. Deci, ce a impreunat
Dumnezeu omul sd nu despartd" (Matei 19,4-O).
Ei rdspund in sensul ingdduirii date de
Moise, cu cartea de despdrfire. Dar lisus, C,are
era la zidirea omului, le-a spus -rpg_tglde la ince-
putul zidirii, in care nu merge despdrfirea,
fiindcd amdndoi, birbatul gi femeia, alcdtuiesc o
singurd fipturd. Iisus intdregte cdsdtoria la ros-
tul ei de la inceputul zidirii.
Iisus nu putea cobori rafiunile creafiei din
'' Matei 19,3-15,Maleahi 2,15.
 Arsenie Boca **
** Pirintele
motivele lui Moise, de aceea a ridicat cdsatoria
de cdsd-
la rangul de Taini. Deci, dacd ar fi trdit--d-
gi ta. cUviinfa de Tain6' ar da 9i
torili l4=y.,gt*o-4r-e-a
roade vrednice de Tainele lui Dumnezeu'
lmaginedeo ratdfrumuseledinfostagrddind
dela SimbdtadeSus,
a MdndstiriiBrilncooeanu
ArsenieBoca
cilndstare!eraPdrintele
D u mn e ze u a ri d i cat pe om la cinstea de
cqlaborator al Siu in lume. Cdsdtoria, la rangul
la care a instituit-o Dumnezeu, ar trebui sd reali-
zeze in progresie geometricd posibilitatea
acestei colabordri.
,,Oare nu i-a fdcut EI ca sd fie o singurd fdptu'
rd cu trup gi suflet? $i aceastd fdpturd intrunitd
(unitatea cdsdtoriei) ta ce ndzuiepte ea? Odrasle
pen tru D u m n eze u f' (Ylaleahi 2'15).
** Tinerii, familia si copiii... **
Deci, dacii in Taina Cununiei cei doi sunt o
singuri fdpturd, atunci aceastd fdpturi la ce
ndzuiegte ea? Odrasle pentru Dumnezeu. Rds-
puns categoricl
La ce atunci llristos este cap bdrbatului?'',
dacd nu pentru implinirea unui suspin al firii,
,,cdci fiFtrrr2 a fost supusi {gggllg_gt_B"nJi nu din
voia ei, ci dt_n__p;kinaaceluia ce a supus-o, totugi
cu nddejde" (Romani 8,201, ,,Pentru cd dorul
statornic al fdpturii agteaptd cu nerdbdare
descoperirea fiilor lui Dumnezerl' (Romani 8,19),
de vreme ce ,,fdptura insdgi se va izbdvi din robia
degertdciunii, ca sd se bucure de libertatea
mdririi fiilor lui Dumnezel' (Romani 8,21).
L-aplei garele sfintril o r fi-are I e u i ta u d e sd Ibi-
ticia lor. din firea de om e cea mai
amard robie. C.regtereaomului la bucuria gi la
odihna ,,libertdtii fiilor lui Dumnezeu" atdrnd.
hotdrdt gi Ae*afiild,inca cdsdtorilitor fald de
cdsdtorie; iar ei, sfinfii, nf,u]+isunt alegi tocmai
din cauza atitudiUii -feligio.ase.a".pa-fintilormai
inainte de a se nagte.
Cdsdtoria are multe motive ca sd fie Taind.
Cdnd la-milla nu va mai fi intemeiatd pe
Taind, oamenii VgJ.{i.q tU-rmade fiare sdlbatice,
destrdbdlate.
'' I Corinteni 11,5.
 .:.* Tinerii, familia gi copiii... .1.!. 25
24 ** P i ri n te l " A tl g " i " Bota **

Buna vestire

,,Buna Vestire ar trebui sd insemne o

ridicare reald., nu numai doctrinard' a
cdsdtoriei la rangul de Taind gi deci cu
roade capabile de Taind ...
Buna Vestire taie-.ho.tarul intre Sfinti
gi oamenii de nimic"
(Pr. Arsenie Boca)

La plinirea vremii, trimis a fost de Dumnezeu

ingerul Qavriil intr-un orag din Calileia, Nazaret,
cdtre Fecioara YIaria aducdndu,i vestea cd din
Duhul Sfdnt gi din puterea Celui Preainalt va
concepe gi va nagte pe Mesia, Fiul lui Dumnezeu,
pe Care il va chema lisus.
Acestea sunt datele, simplu expuse de Evan-
gheligtii Luca gi Matei.
Faptul acesta simplu cufremurd_-insd legile
firii. Nici Fecioara Maria n-a putut primi faptul
fdrd o puternicd intdmpinare criticd, fArd o
puternicd cutremurare interioard. Iar cdt despre
Iosif, paznicul gi garantul Sfintei Fecioare, gtim
cd pe ascuns a vrut sd o pdrdseascd.
lui Gaariil
incepdturda mbntuirii s-afdcut aestirea Nagterea lui Dumnezev printre oameni era
gi n-a fugit de fagdduitd prin prooroci cu mii de ani in urmd.
cdtreFecioara,cd a auzit: ,,Bucurd-te!"'
ci agaa zis:
tnchinare,nici nu s-atndoit ca Sarain cort, Isaia proorocul a spus ldmurit cd o Feci oard va
cuttdntul tdu" ' nagte rdmdndnd totugi fecioard.
,,latd roabaDomnului,fie mie dupd
De n-am fi siguri de fap-tul petrecut, cd Dum-
 ** Tinerii, familia gi co
** Pa"intel" A"se"i" B **

Dar faptul istoric petrecut pe planul realitdlii

fiptura noastrd'
care a
Dumnezeul nostru nu e un Dumnezeu
S-a retras
pdrdsit lumea in seama legilor' iar El
confundat cu
in afara ei undeva' El nu e nici
cum s-ar
natura, cu ,,marele tot", cici atunci
nostru e
putea nagte,,totul" in parte' Dumnezeul
tegiturd cu
o.fiinfi mai presus de naturd dar-'in
care transmi-
tumea, o energie activi cr'eatoare"
telumiiceeacedefaptcau[dgisprecarenein-
in unitate-a
celat tinde: plenitudinea existenfei
Sfdnt se
universali. Aceastd putere a Duhului -
vrea sd
unegte (se impr euneazd) cu lumea 9i
nascd din ea chipul viu al lui Dumnezeu'
omenegti, a zdmislirii gi nagterii Fiului lui Dumne-
zeuin Fiul Omului, mai are gi alte semnificafii.
Cu Iisus apare in lume o noud generafie de
oameni, neamul lui Iisus, care nu se nagte
numai dupd legile firii, ci peste ele se suprapune
o naptere, duhoyniceascd, generalia duhovniceas-
cd a lui lisus. Noul neam duhovnicesc, cel al lui
Iisus, nu-i un neam care se nagte pe pdmdnt,
dupd legile lumii animale - un neam neincetat
ispitit de pofte inferioare.
,,Desfacereade odinioard a omului de Dumne-
zeu inseamnd pentru om pierderea integritdfii,
pierderea chipului androgin, care constituie
chipul sdu ce(gsc, pacificat de ispitele lduntrice.
Hristos Se nagte din Fecioard c-a sd sfin-
leascd d[n-4ou alcituirea omeneascd femeiascd
gi sd o uneascd principiului masculin, ca bdrba-
tul cu femeia sd devind androgini,n cum a fost
Iisus" (Bichner flristern). Teologul gi infeleptul
german are urmdtoarea expresie minunatd privi-
toare lu UgUA***tqJ5ide dupd pdcat a neamului
omenesc: - ,,Princdderea de la curdlia originard,
Fecioara,infelepciunea, i-a pdrdsit pe oameni gi
s-a retras in cer". Dar odatd cu venirea lui Iisus
in firea omeneascd s-a cobordt iardgi Fecioara ,
vegnicainlelepciune - reddndu-i-se noul chip de
viald in neamul duhovnicesc al lui lisus, neamul
cel cregtinesc.
" Androgin - principiul feminin gi masculin se afld unit
lntr-o singurd persoand.
 Arseni ** Tinerii, familia 9i copiii... **
** Pirintele

S-ar Putea observ ry;vsla"tigsensului mistic Ai pozitiv al iubirii

dintre bdrbat gi femeie aparline problematicii
ci precum odinioard"
congtiin!ei cregtine. Sensul mistic al iubirii,
Pdrinfilor semnificd
dogmatic, e,nedezvoltat gi ceea ce gdsim asupra
l-asdndPe oameni 9d ajunl
acestui subiect la invilitorii Bisericii e sdrdcd,
6,5) qi deci sd ajungd in
sd se ci os gi n ein d estu ldto r. CJSStin is-KtlrI Bdrin&ilo r n e
netriind noul ,iit o" viafd (dupa trristos),
omenesc invafd sd cdgtigdm fecioria prin ascetisrn, dar nu
retragd 9i aceasta de la noi' iar neamul
ne descoperd nici unul sgnslJ mistic al. iubirii ca
sa se scufunde intr-o noud catastrofi'
le flxeazd' pe o cale ducdnd la feciorie, la restabilirea
Ke,alitdtile spirituale. numai Hilfea
chipului integral al omului gi a vielii vegnice.
in temeliile omului'
!n!el.e,pp!Ull-eaeste eterna Feciorie qi nu eter' Cregtinismul are motiv sd indreptdfeascd gi
e acela sd sfinteascd gi cdsdtoria gi familia omenirii
nul feminin''. Qult-ul care ii este inchinat
feminin care pdcdtoase. El apdra gi spiritualizeazd astfel viala
al Eecioarei 9i p-u al principiului
de ce generatiilor decdz.ute,-(ITimotei 2,15), dar nu
provine din cdderea in divinizare' Iatd
aproape. cu spune nimic asupra trAnsfigurdfii ..sa-le,asupra
tultul infelepciunii se confundd
Domnului' Ut venirii unui nou gen. Aceastd transfigurare nu e
Cultul Sfintei Fecioare Maria' lilaica
prihand 9i nagte pusd in lumind in cregtinism ca multe altele.
ea natura feminind devine fird
nqua generalie "Qme' Sfinlirea maternitdlii are un sens casnic, dar ea
f,?it, o,.rtt. Astfel se naqte biruito4- nu e o solulie a problemei. PgApastiecare existd
neascd, generafia lui Iisus' nemuritoare'
nagterilor 9i intre iubirea (senzuald), care nagte gi iubir-ea
re asuPra neAiu-ns-uluinesfdrqit al
larcAtAbiff;g3 ctripului misticd, orientatd spre vesnicie, creeazd o anti-
mqriilor. 9"t-" care duce prin Fecioa-ra nomie,upentru congtiinfa cregtind.
inie.star a!-.'-o-ncruluise deschide
lui Du4ne- Biserica invald cd ggngl decdzut gi impdrlit
il"tL gi prin zimislirea sa a Fiului
curdfiei' a se transformd in Fecioara Maria in feciorie gi
zeu. Aceasta este cf.drsafecioriei' a
maternitate ilu mi natd, primi nd intr,insa Logosul
neprih.dnirii,
' calea iubirii mistice'
lumii Car e s e nagte de l a D uhul .
invifitura 9i cultul Fecioarei au fost intotdeauna
despre Dar se pare cd nici o deducfie n-a fost fdcutd
aprofundate in creqtinism; insd invdfitura in ceea ce privegte cdile pozitive de iluminare gi
indeajuns'
cdsdtorie 9i sfinlirea zimislirii n-au fost

'" Antinomie
- contradiclie aparent insolubili intre doud
,. ,,FecioarA",in inlelesul duhovnicesc al cuvdntului de
tAnira, 9i sau principii, care se exclud reciproc Ai care totugi
p*uratieoriginari' poate fi 9i tdnirul nu numai lez.et-teSi
pot fi demonslrate,
fiecare in parte,la fel de concludent.
narbatul nu numai femeia'
 ** ** Tinerii, familia gi copiii... t * Bl
** Pirintele Arsenie Boca
30
element de rasd al
transfigurare a vechiului ca Sfaturi pentru tinerii cdsdtoriti
----!rav s.ancrrl relicios 9i pozitiv al iubirii
;dqi ideii de om ca fiintd
l: -r^ ^m na fiinld
Cunogtinfele acestea urmdresc ideea de r*ep-
:lar. Aceasta rezulti din ponsabili-tate a cisitorifilor fafd de Legea divind.
l creqtinism a conceP[iei inscrisd.in file, sub formi de jnstinct. gi mai
atdtea alte lucrurt
antroPologice' Iubirea ca 9i urmiresc limurirea ideii de pdcat, idee care a
arevielii.r"utoui." ri:t$,:i1H:::T:ff;: inceput sd fie neclard in mintea multora.

destin in lume' "Iubirea' {Definitia pdcatului}

:elaqi loc cu mistica' Ea e Pdcatul este o*corrsp.i{afiea mintii omului cu
fi asimilatd organlzdrii diavolul impotriva Legii lui Dumnezeu.
omeneqti"' Cu aceastd definifie de lucru, inlelegem
de om' Nu avem dintr-o datd cd numai Iisus a fost fdrd de pdcat,
lath ideii iniliale
retigios al iubirii decAt adicd singur Dlg"-refuzat orice ldee-diabolicd din
o comparaliet'"tt"tttti -
ca tegaturd intre flristos 9i Mireasa Sa mintea, viala gi faptele Sale.
simbolic,
Voi, ca tineri incepdtori ai viefii, sunteli
Biserica.
insemne o ridicare poate iggnfiifi de ideea cd tineri fiind, de ce sd
Buna Vestire ar trebui sd
a chsitoriei la ran- incepem cu copii din primul an, ci sd ne mai
real-d,nu numai doctrin ard'
capabile de Taini' trdim pufin viata ci mai avem vreme gi de copii.
gul de Taind 9i deci cu roade
dd-naqterii de sus' Cu acest $flnd, dag*lp,fjgl}i
De importanfa care se Si*lua}.i de bun, vd
lui Dumnezeuin Fiul deschideli calea cdtre pdcat gi cdtre tot felul de
supraPunerii oeiaini: Fiul
de mult inilllarea necazuri ca_r_g v_ip.nrate_mat-rc.
Ca sd n-o luati r6u
Omului, atdrnd' neinchipuit
via[a' lat6" dacd de la inceput, c6 nu aveli cum sfdrgi bine, e_reco-
sau josnicia la care este supusd
sPre phmdnt' o**alta il mandabil sd o luafi bine de la inceput gj.s_{,vd
gJllitLqilgg migcd cerul
precizali pgzitia_..*uflete,ascA fal6 de roadele
fr;;Aie ca ei cumnu ar fi'
binecuvdntate de Bisericd ale cununiei , copiii.
intr e Sfinti 9i Di sunt roadele dragostei; qyitarea nu e dragoste,
tsu n a V e sti re ta i e h otar ul
ci crimd. Cdutarea pldcerii numai, eu evitarea
o a m en i i d e n i mi c' rostului firesc al instinctului, e viciu gi pdcat, gi
se pedepsegte de Legea care vede toate ale
or nului.
 ** Pirintelg 4I9""i" B"* {.'}

omul de Dumnezeu: bdrbatul gi femeia, dintr-un

nepedepsit nimic nu lasd}
{Dumnezeu iartd dar singur trup. Cu Cunogtinfele contemporane de
de la
Deci, daci- nu sun-tcli bine limurifl biologie, de endocrinologie gi de neurologie,
vd treziLi in gre-
in-ceput=qAtIs.-bine' foarte ugor putem intelege clar aceste lucruri.
mullimi de
geti de conviefuire, de unde vin apoi {Fie in turma lui llristos, fie in turma lui Epicut'"|
care nu vd poate
necazuri 9i de nenorociri de
Qiqlglqu-L4o_g_tr34191ve_s, ca sd serveasci soli-
scdpa nimeni. viefii in bune
citdrilor conditii, are nevoie de o
bund gi corectd funcfionare a glandelor noastre
nici rugdciunile! endocrine. Glandele noastre sunt ingirate in
altd parte ai luat-o' Nu te scapd numdr de 7-8 (depinde cum sunt numdrate) pe
cu vinovdfii-
Spovedania doar te pune !g lemd
de la cununie' pe toaLd,verticala staturii noastre. Doud sunt in cap,
le tale fatlr de,,hotarele legii" responsabile cu comenzile gi cu modul de funcfio-
lui Dumnezeu
care le-ai cdlcat gi-!i dn iertarea
a fost' sau pentruL nare a tuturor celorlalte. Acestea din cap sunt
p","rt" negtiinti, dab aceasta
qi-!i dd puterea.gi sen si b i Ie, a d i cd lucr eazd i:UgogSgnAAlA cu co n ce p-
neputin-!-6, dac6'aceasta este'
ca 9i convie- liata Oe via.tflin care te integrezi trup gi suflet.
rdbdarea ispigirii, dacd te indrepfi Pentru o clarificare pe scurt a rosturilor aces-
[uire. nimic nu tor doud glande din cap, ca sd functioneze intr-un
Dumnezeu iart6'" dar nepedepsit' mod sau altul, e destul sd dau ca exemplu dpq-a
Scripturd)l
lasd. Aqa scrie Cartea (Sfdnta concepfii de viafd diametral opuse: intr-un fel
gi urmdrile IorJ
{Oregelile de conviefuire vor lucra aceste glande de comandi asupra
a greqelilor de
Iatd acum o descriere sumard tuturor celorlalte glande din subordine cdnd te
t* t1"-Y'.1
convieluire 9i, legat de ele' urm:arll-e integrezi in turma lui Epicur (viata imorald) gi
b i l e , c a r e t e a g t e a p t d i n f a f d 9 i [ i s e a l e a z a | n pe altfel vor conduce iconomia endocrind c6nd te
iar practica
brafe. Iar dacd agastau lucrurile integrezi in turma lui Hristos.
preventivi e
teren aga confirmi, atunci misura
{Cine fuge de copii, fuge de responsabilitatel
ceamaibun6,esingurarafiuneposibildgila
indemdna tuturor' Sirim peste aceste glande de pe verticala
nu-i bun nici omeneascd gi ne referim putin la cele sexuale.
La conviefuirea cisdtoritilor'
atinge pe so!' tefuzul
abuzul, ,ri.i ,.itt"t't' nnt""l il Aga-i fdcut
pe sofie, dar 9i pe so!' Cum e aceasta? '' Epicur (541-270
i.e.n.) - filozof materialist gi ateist grec,
care a conceput infelepciunea ca o c5lduzdspre feri-rea
care se dobAndegte prin cultivarea plicerii.
preot (n'ed')'
', Dacd-l ceri aceasta prin spovedanie la
 ** Pdrintele Arsenie Boca **
nici o
Aici e aicil Aici au fost lisafi oamenii fird
cunoFtinld exactd. Ba li s-au sPus multe minciuni
gi fietare a fost l6sat in banii lui, cu gregelile 9i
pentru
foarte multe necazuri ivite in familie' Tot
p'roduqilor
clarificare, trebuie (sPuse) 9i numele
externd.
Iatidintainqleprostatei:aceastasintetizeazd
sdruri ale acidului glutamic, care sunt substanfe
al
absolut necesare sistemului nervos ' atdt
bdrbatului, cdt 9i al femeii, {.ar .nu le Pre-JrarA
dSsAtlarbatul'
Aici e explicafia fundamental biologicd' in
temeiul cdreia fpmeia este atdrndtoare de birbat'
Fdri substan[ele lui en-doc1.|4eea nu regenerea-
** Tinerii, familia 9i copiii... **
zd nervos, mintal etc. Aici incepe sd se infeleagd
de ce au urmdri nefaste gi abuzul gi refuzul.
Dacd aceste,'substanfe extrem de valoroase
pentru iconomia viefii gi pentru funcfionarea in
bune condifii a sistemului nervos eunt risipite.de
pldcerP, de care nu te mai saturi - atunci incep
sd apard urmdrile. Abuzul pigubegte p€ birbat
de necesarul de substante glutamice sistelggfui
sdu nervos (15 miliarde de neuroni) Si iqcep feno-
menele de carenti nervoasd, care pot ajunge
pdnd la s*l"iDi.reatotaE a functiei mintale. S-au
vd,zut asemenea cazur.i de tdmpenie .4..nnigtiiSi
de pierdere .total6 a memori.ei, fdrd sd fie gi alte
boli in organism. Respectivul era suprasolicitat,
iar el s-a.predat. Urmdrile sociale se infeleg.
Ref,Ug,ul, le pdgubegte pe femei. Unul din moti-
vele obignuite este acela ,,intemeiat" pe stdvilirea
numdrului de copii. Modalitatea aceasta este
viciul ,,onaniei" cu femeia. pdgubesc amdndoi -
pagubd biologicd ce se resimte in sdndtatea
amdndurora.
Minfirea, trigar,efu.{e,r_i.r*ea,
e unul gi acelagi
viciu, ce duce in mod normal la o n.e.fyozitate
Fi
la o nemulfumire unul faF iL altul, pe care
natura in nevinovdfia ei cautd sd o remedieze.
$i
cum o remediazd? CaUt-4"n"d
fiecare in pdr.ti alt
Partener ca si nu falsifice convietuirea. i;r fond e
o rezolvare gregitd, vjnovgJd,fatd de unitatea de
dragoste a Tainei Cununiei. Deci, dacd o femeie
gregegte cu a ltci neva, d gvj31a*eJrisa
tlu"
reaJor,,,feri-
altuia"o!.rlui,
care o impinge la gestul cdutdrii
care sd fie corect cu naturu.ltt majoritatea
36 ** Pirintele Arsenie Boca **
cazurilor de necredinfa a femeii e de vini soful
cd nu gi-a umplut casa de copii. Deci, cine fuge
dgSOpii, fuge de responsabilitate. $i unde fugim?
!n iryesponsabiIitate.
{Cdnd ili iei rdspunderea de a rodi copii,
Stdpdnul vielii ili va ajutall
Cdnd insd ifi iei rispunderea de a rodi copii,
StdpAnul viefii ifi va ajuta si ai gi ce le da de
mdncare gi-fi va asigura gi cinstea cdsdtoriei.
Deci, nici abuzul, nici refuzul, c_i.g d.reaptd s.oco-
.Leal,igi o conviefuire corectd gi cinstiti.
Mai mult chiar, galta.cans,trAngere de care
trebuie tinut seama e_lgUAgUgA, hormon feminin
gi
t_o-xie cancerigen. TqXiq la nivelul creierului,
ddnd continuu d"U_fe,rjdecapgi foarte intens can-
g%igen,la nivelul,sdnilor gi al uterului (fibroame
uterine). De clegtele acestui hormon nu este
scdpare *cg!j*e" Lg..p;*pep11m;g9 - iar sarcinile
sd fie in mod natural, cum apar ele normal. Aqe-as-
td ordin_e.ngr-m-ala
--:,,g@ - Ei naturaU a sarcinii, e singura
+---
cale. Ag-igUrdsindt-Ate4 copiilor gi a mamei.
- ^$alturife peste sarcini, pp-6-(a-rea de copii,
indiferent cu ce mijloace gi din ce motive, atirg
-gflrrdtatea copii lor -uf i.ori,,dapd mai vin. Dar
chiar dacd nu mai vin alfii, Legg-a.d.iYiJtA ii pedep-
9t e gi ret ro sp e-c!i y p e p-ei.-faSul i "cro,nolo gi c.
s_9
Agada r, ig -!-qSeF.l.- cq ns t!.Sji.'a -en{gEri n d .a
nagterii de mai
"kmgii e pusd obligativitatea
1nul[i. copri. QShiar Laldilia de -mantuir-ea feme'ii,
dupd cum i-a descoperit Dumnezeu Sfdntului
Apostol Pavel.
** Tinerii, familia gi copiii... ** 37
o-nVigJu-
i n cg z u I vi c i u I uigaJr a Lgr-e$e_llt ot.d'-e,-c.
ire, aparifiia cancerului care ucide sofia-se rds-
toarnd iardgi in rdspunderea sofului. eOiul care
nu yjqa=eo"pii,nu trebuie luab e.un.crinrinal eamu,
flaJ al sofiei sale. Nu e din turma lui flristos!
Abia de la*l-A CoJriiin,sU,S,fdgufi in ordinea
naturald in care apar, s-e_ n.gg[yaliz9,qZ6.aaliunea
a*afe-liculinpi . TerenuI con-
tg5igA*1i.'9en=ggJtgen
firmd aceasta. Sunt mame cu lO-12 copii fdcufi,
care trdiesc Ai ajung la vdrsta de 8O de ani sdnd-
toase, in destuld putere, fdrd si le doard capul
sau sd fie bolnave...
Femeile mai pdtimesc Ai de crizele climacte,
riului (menopauza) cam de la bO-bZ de ani in
sus. CAnd viala lor de pdnd aici a fost corectd gi
conformd cu natura, tulburdrile acesteia trec
aproa pe n eo bse rvate. EghilihlgL .g-ndggfi"n e as i-
gurat de [o-rmalitahea conviefuirii.gi a roadelor
fd c u !_e:pA nd ai ci. i n ca-zulvicillor*de_conyj^g!_u i re,
perioada aceasta e o adevdratd nebunie.
Nu mai vorbesc de rgflexul normalitdfii sau
a normalitdlilor de convielu i re in,sfera-.,psihipu-
lui, care formeazd un capitol aparte, cu o mq!_e-
maticd mult mai complicatd gi cu pedepse mai
greu de evitat. De asemenea, nu pomenesc aici
decdt in treacdt rsflga{uLtrurfirii, in genere, in.eo-
dul ggngfic - deci in fondul ereditar al urmagilor.
{Cauzele predispoziliei precoce a tinerilor
spre sexualitatel
Totugi nu md pot abline de a nu pomeni unul
care produce extrem de multe gi grele dificultdli
 ** Pdrintele Arsenie Boca **
in educarea copiilor. $i anume, cdnd solul nU--da
p-ace sarcinii (zice cd el nu poate, sau nu vrea
sau nu se declard stipdn pe legile naturii), atunci
c_g.pliivin pe lume cu' pr.e_disp*Aeiliiprecoce sp[g
s.9x-uAlltate.Aceasta ij *ft.ge i4ddr{"tnici Si foarte
ggsJe.edu.cabili(sunt certafi cu disciplina; unii
genetic prezintd, cromozomul criminalitdlii
circumstanle atenuante in justitie). Fug de la
gcoald gi incep aventurile. Deci, tot in rispun-
dereaso{ului se soldeazd gi aceste necazurl
Explicalia biologicd: au crescut in mediul
uterin hrdnifi cu sdnge prea imbibat cu progeste-
ron, hormon sexual masculin.
{Toxicitatea alcoolului gi a tutunuluil
Tot in treacdt pomenesc Ai de acfiunea to'
xicd a alcoolului. Dacd Q_g"emede alcg_oJlalitrul
-d.gsdnge au puterea s,.fl.$.udezeo mulfime de
spermatozoizi cdte doi cap in cap, fdrd sd le tul-
bure viala, a.tunci cg,yom_zice de belivii notorii?
Iatd ce se intdmpli: acggti mongtri masculini
au doud cpzi, deci o capacitate dubld de migcare.
Ajungi ca atare in organismul femeii, cautd febril
ovulul, pdnd gi la trompd Si acolo il fecundeazd;
oul format nelalocul lui cregte astfel normal, dar
trebuie extirpat cu trompd cu tot. Aga se insta-
leazd sterilitatea, condilie suficientd de dezechi-
libru, pAnd la faze clinice. Iatd ce pustiu de bine
face bdutura. Femeia in cazul acesta si prefere
orice agresiune, numai sterilitatea 9i dezechili-
brul nu.
** Tinerii, familia 9i copiii... ** 39
Despre cei ce'gi beau minfile
Ctrozavdexpresie gi adevdrati, cuvdnt cu cuvdnt.
Ne reamintim ele,''c-tU-! holmonilor asupra
sgoarfe,i cerebrale: excitd spre poftele genezicd.
Exact acelagi lucru il face gi alcoolul, sub orice
formd gi la orice grad de tdrie, a,prind
spre aceleagi pofte. Nu suplinegte insd nici un
hormon in rolul lui bineficdtoC qi pe oriunde
trece 4"y1.glqpte,.arde g.i-_q!,rqfigpd.Q-moard alte
m ilioane de c el ul e ner v oas e gi fi r e tel efoni c e.
Toate isprdvile se trec la activ, intocmai ca mai
sus gi se transmit zestre pdmdnteascd la copii -
Mai grav: dA$-p_rga"diq t_i_n_erc[e se dedau fldcdii
la biuturd, se intdmpld cd ajung neroditori. q!3I!-
ogl,"-1g*sg3::i._..9. 3tr9fi"ali vor produce
v-g.r-
-""-",
nigte celule incapabile de rodire. Se apdrd gi
firea pe cdt poate; nu'-ia in spate orice i se-ncarcd.
Chiar daci se dau la vin mai tdrziu gi incd nu
scapd de pedepse. Aga de pildd, qerp"etdtodi.in
chestiune . -au gdsit forme monstruoase de
sperrnatozoizi 6yfipd ba.doui. .capete, Da doui
cozi, ba, al-te forme- _e.[e_S&_C.-a]e
. belrsj. Betia igi
inscrie urmd,fi!*epdna gi-_iucelula genezicd micd
de 6O de miimi dinlr;un lrilimetru.
Ceea ce e dureros e faptul urmitor: de se in-
tdmpld ylsg"zilmisllre cu o atare sdmdntdbeatd,,
gi care-i mai mult siluire decdt iubire, g1mq.eUlva
fi cu maximd probabilitate gpi!_"gt$ - boali de
nervi fdrd de leac. Aceasta e cu atdt mai sigut cu
cdt la sc6rba gi spaima bietei mame se mai adau-
 ** Pirintele Arsenie Boca ** ** 4L

ga Si bruftuiala cdtorva injurdturi de Dumnezeu.

Deci dezechilibrul in toate pdrfile, dezechiliblu
in m edi u l.,LLm o-JA l, d ezasttu in pa tri m o n i ul-er-eEi- invrEREA..MoRTrLoR"
!37y,dezechilibrul imgral, o mai fi avdnd gi mama
ceva de addugat, dacd nu alta cel pufin spaima
,,inuiafi pe cei ftrorff'tts Porunca aceasta
ce-o mdndncd gi inci e de ajuns ca sd se arate pe o avem gi noi, preofii, urmagii Sfinfilor
lume, in loc de un chip senin, rln chinuitd-edraci Apostoli, ucenicii de azi ai Domnului. insd
gi martpl la judecatd impotriva pdrinfilor sdi. nu pentru trupuri moarte i-a fost Domnului
Sfdrgitul befivului e sau in ganf sau in casa grija, nu, ci pentru S$flefele moarte, pentru
de nebuni, iar s.ufletul in iad incd de aici. Urma- oam.erniicdrora le merge numele cd trdiesc
pii-lui - numai zic nimic, mila md opregte; totu9i dar de fapt sunt morfi.
mai am gi o mild preventivd, pentru viitor, care
(Pdrintele Arsenie Boca)
md face sd scriu cele prezente pentru cei ce vor
sd se indrepte.
" TgflqilgJeg".! u ! U1r_-ql-u i d u ce Ia a t ro f i e re a_tun a- ,,Acestea zice Domnul: ,,Iatd, Eu voi deschide
mormintele voastre gi vd voi scoate pe voi, popo-
tip_n_a_l-d, dar nimeni, spun fumdtorii, nu gtie gradul
rul luleu, din mormintele voastre. ... Fi voi pune
de vitalitate gi carenfi organicd pe care o mai
intru voi Duhul lvleu gi veli invia, gi vd voi pune
a r e s a u nu o a re .
pe voi pe pdmdntul vostru, Ei vefi cunoagte cd Eu
Bdrbafilorl Atenlie la neatenfia cu voi ingivi
sunt Domnul, grdiham gi voi face, zice Domnul'
qi cu urmagii vogtri, ca sd nu zic la indolenfd,
(lezechiel 37 ,12,L4).
tutunul gi alcoolul diminueazd. drastic potenla
Iatd semnul lui Iona p-1[ncare au sd lreacd
s e x u a l d . Ma i mu l t d e a tA ta nu vd spun. Dacd
tofi din tqate vremqriJe Si locurile, cdnd spaima
a v e t i m i n te , b i n e e sd l u a fi a minte!
va fi mare, incdt mulfi vor vrea sd moari, dar nu
4[Sppli,rmq!,b--eJivitatea=-bunicilor,apareinnepo{ mai pot, tdnguirea e degeaba; gi aga vor fi tragi
ca tulburdri gi insuficienfe nervoase, pdnd la nivelul
de prin mormintein ziua infricogatd,,la darea de
de epilep"i". B- 9. pi tgtgt sunt o mare pacoste
"liu seamd a judecdlii din urmd. V_g-n_i:_v.ef
i.nspdimdn-
care qq!4_qplig_"gel_gg9 in patrimoniul ereditar gi duc -
tafi in ziua aceea nu mai incape tdrguire: efgzi,
treptat, dar sigur, Ja degenerarqa omului din neam
nu crezi, is povegti, ba nu-s povegti, A[g&pi*#gd,
in neam, deci duc la p-9ggp.e-ra-reaneamului.
nu mai trebuie sd crezi de vreme ce vezi. $i ce
E4sp++3*9fil9 cresc consi derabil pen tru fieca-
re in partel
Tu in ce concepfie de iapalegi sd te integrezi? '" Matei 1O,8.
42 *'i' Pdrintele Arsenie Boca **
vezi? Vedere minunatd: tgglg.fgpJele ce le-ai fdcut
intru ascuns acum sunt date pe fa!d. $i le vezi nu
numai tu ci.gi toli oamenii dimpreund cu ingerii
vdd intreolaltd toate faptele lor gi ale tuturor.
Mai mult, oamenii au sd vadd gi toate,Uf.mari-
l9 fapJelor,,lor, in Hg1gSii*gi inqln!_a;iiJor. Au sd
vadi c.llv6ntul lui ,Dumn-ezeu pe care trebuiau
sd-l asculte gi sd-l facd, pentru ca s-6nu fi venit
urmdri din acelea peste o mullime de oameni.
Quydntul lui Dumnezeu ii va judeca pe ei
dupd faptele lor. Vor vedea toate vorbelgs-ale'au
sgte_"eal-a*utrait in lume, 9i-9i vor vedea qtSAn-
ce le-au scris, gi toate urmirilq
duri!.e .gi.=cnq!"{"g
lor peste oameni. f.-erj.Ujliigi vor vedea faptele
uciderii de prunci, toate, toate se vor descoperi
in ziua aceea. Iatd de ce o judecatd dreaptd gi
vegnici nu se poate face decdt chemdndu'se tofi
oamenii sd-gi vadd toate faptele cu toate urmdrile
lor. in aseminare cu judecata de pe pdmAnt, gi
judecata lui Dumnezeu se face dupi anumite
legi. Pe pdmdnt sunt adeseori puzderie de legi,
dosarele faptelor gi martori; la judecata lui Dum-
nezeu sunt insd numai doud legi: Legea iuhirii
de Dumnezeu gi Legea iubirii de oameni, in care
sunt cuprinse toate celelalte. in loc de dosare
mortitEr,.aartrile.vie&ii, i4 care sunt
sunt G4-r=ti"le
scrise faptele oamenilor iar martorii ' toatd
fdptura lui Dumnezeu.
in aceste doud legi sunt puse fald in fatdt
faptele gi oamenii. P;in le"gi.le.acestea ii desparte
pe oameni intre buni gi rdi, precum desparte
pdstorul oile de capre, oile de-a dreapta 9i
caprele de-a stdnga. (...)
Dacd nu ne intoarcem de la cele dinafardla
cele dinlduntru, lafdptura ce-andscutd de-susde
la Dumnezeu,la Hristos, Cel ce petrece in addn-
cul profund dar apropiat al fiecdrui om, dacd.nu
vom cduta da"rULna*teril,noa.sfrecelei din Dumne-
zeu, atunci tlristos Iisus se afld in noi fldm6n"d gi
insetat, gol, strdin gi bolnav de durerea intunecd-
_rii-noastre,gi pe deasupra intemnifat.
Prin urmare iatd descoperite lucrdrile noas-
tr e...
Acum gtim pe Cel ce fldmdnzegte gi insetea-
qd d\|pd noi, acum gtim pe eine lrnpm in temnifd
pe viatd, dacd nu cumva i! Ei rdstignim zi gi
noapte cdt triim... Acum e limpede de dovedit:
putem avea fafd de Iisus Hristos gi de Duhul Sdu
cel Sfdnt, Care este temelia gi viala noastrd dupd
Dumnezeu, fie purtarea lui luda, fie iubirea lui
Iisus; dar gi soarta lor in vecii vecilor.
Prin urmare nu este nedreptate la Dumnezeu
da-r-nu gtim noi taiqele. gi tare mai sunt frumoa-
se tainele lui Dumnezeu. ,,Amin, amin, grdiesc
voud: cine ascultd cuvintele lulele gi credg, Cetui
ce lul-a trimis pe lYine, are viald vegnicd gi la
judecatd nu va veni, ci s-a mutat din moarte in
viald (loan 5,24). Auziti cuvdntul lui Dumneze.u,
ce.gs!e chip de trecut laviala vegnicd, fdri de a
trece prin focul judecdfiil
Doamne, ce taine se deschidll?
Cdnd a trimis Mdntuitorul pe cei 12 ucenici,
deprinzdndu-i la propovdduirea impdrdfiei Ceru-
rilor, printre alte porunci le-a dat gi aceasta:
 ** Pirintele Arsenie Boca **
inviali pe cei morfil Porunca aceasta o avem 9l
noi, preofii, urmagii Sfinfilor Apostoli, ucenicii
d e a z i a i D o mn u l u i .
insi 4u pentru tryPu.fi moa4le i-a fost Domnu'
lui grlja, nu, ci pentru sufletele moa-rte, pentru
oamenii cdrora le merge numele cd trdiesc dar
de fapt sunt morfi.
A gdsi in tine pe Hristos Cel cu Cruce, teme-
lia ta dumnezeiascd, gi a clddi pe ea viala ta,
aceasta este iny-i,g*5ggr cea din morfi inainte de
invierea cea de obgte. Fericit 9i sfdnt este acela
ce are parte de invierea cea din morti. Peste
acesta moartea cea de-a doua n-are putere.
,,Amin, amin, grdiesc vottd, cd vine ceasul 9i
acum este, cknd mor{ii vor auzi glasul Fiului lui
Dumnezeu Ei care vor auzi vor invial' (Ioan 5'25).
E glasul Fiului lui Dumnezeu ca-r-e-eh-e-Am-a la
inviere prin preofii, ucenicii 9i trimigii Sii din
toate vremurile: sd avefi parte de invierea cea
dintdil De aceea, pentru faptele din vremea de
moarte, cerePreabunului Dumnezeu prin post gi
rugdciune judecata Lui milostivd. Aceasta e
Taina mdrturisirii la preofi, ucenicii gi tdlmacii
lui Dumnezeu intre oameni, ca sd clddegti de
aici inainte viafd, noud pg-Jem-e-lt-a -ti-ristgq-lisus
gi in Duhul cel Sfdnt, in Biserica Sa.
QSLqg-QIW
** Tinerii, familia 9i copiii... .!.* 45
Misticismul gi puterile naturale
Misiunea preo!ilor
in regenerarea insului, familiei gi neamului
_CdndUgAmuJ.q_e autonomizeazd, de Biserica
l.ui flristos, atunci 1rU"m_aiaiUnge la-qunpgtinkr
d.g_S.in-p- de drept - cum sunt neamurile care se
leapddd de Hristos. Vor protesta gi a doua oard -
vor fi a doua oard protestanfi, dacd nu s-au
mulfumit cu protestarea lui Luther - gi le va fi
dupd faptele lor.
Ac est e tf eif a s'p_U_r1d-*er
i_pLmi*qiu n i, a B is e r i c i i,
a p_fgqtilp_r_$i,g"slglqlui, dacd nu se insereazd in
ordinea normalS a locuri lor, se "inverseazd,valorile.
Cdci gc-glo unde poruncegte t1ql_UJsufletului,
sau v-yeg1gl4i_Eltl vegnicului, lucrul nu ddinuiegte.
i,
l!oi, "p_-rso[i su nte m oame ni tri misi. de D u m-
nezeu. Toli preolii sunt trimigii lui Dumnezeu, ca
sd ajungi la _cq49p-ti"nla-ds,sing Si.d9 Dumnezey,
ca gfl,.adgg4Si p-egllii la g,unogtinfa de sine gi de
^D-Umnezeu, ca sd nu rdmdnd in intuneric Ai sd se
rdzvrAteascd.
Dintre slujitorii lui Dumnezet), potrivit credin-
lei Bisericii noastre, din vreme in vreme sunt
alegi Unii ;i incredinfali cu o misiune speciald.
Sunt misiuni care apar din vreme in vreme,
misiuni speciale, aga cum apdreau la iudei in
timp de l5O0 de ani patru prooroci mari gi f2
 ** Pdrintele Arsenie Boca **
mici, de la Moise la Sfdntul loan. tsotezdtorul,
ultimul prooroc. Au fost mai mulli prooroci, dar
acegtia au fost aceia care au trezit credinfa
adevdratd, atunci cdnd gyre-ii voiau sd se auto-
nomizeze, sau sd slujeascd altor dumnezei.
Mlsiunjlespecial€ sunt ardtate aga in Sfdnta
-S-c-fipturd: .Vd voi trimite slugile lulele ditde-
dimineafd...", adicd. ilBiUL" de-a v-eni pedeaPsa
i f i e c d-
SaJe. Du m n eze u t r i m i t e v,9*s-ti!,o.-U
p e.4! r q P-.d
' nici de acestea - iti grdiegte Dumnezeupu tun_ql.
ryj.v.fg1gt, ca s-6:Jidg-a rdgaz- sAJe ind.repli. ,,Voi
trimite slujitorii Mei dis-de-diminea!d-, inainte
de a incepe bdtaia lui Dumnezeu in toatd plina-
tatea ei. P-eacegtia ii alegea Dumnezeu cum
vroia gi cum gtia in inalta Lui infelepciune. P-e
qipg- este curat i-l .bagd la lucru. Un cioban cu
viafa curatd a fost ales la evrei, David - degi mai
avea ll frafi. Apoi aE cioban, Amg*s.Acegtia erau
mai curati ca toli ceilalfi. Cdnd David a pdfit apoi
una gi alta, a avut gr*ig[_egi le'a folosit in bine 9i
q-celecd.deri. Dumnezeu a ales pe trimigii Sdi qi
dintre preofi, pe Iezechiel.preotul, pg Isaia preo-
tul, agadar dintre fiii preofilor.
Vremea in care sun.tem o vedeli mai bine ca
mine, citifi gi aveli rdgaz sd vd dafi seama cum
se poartd vegtile, vedeli ce zic purtdtorii de rdz-
boi. Unul dintre ei, cel mai important, chiar zice:
,,Nu este vorba de invingdtori gi invinqi ci numai
d e su pravi elu i to ri I i d i struq i ". S*o1fi i {43b. gi!.r-l"Ur
nll*-s*Utltin mdna celui ce l-a stdrnit, -c-iin--nang
eer-ului - qg,-mv--e,fl9-uminlenia oam-enilor, aga va
line gi lumea. Dumneze-1t cautd cuminfe4ia oame-
nilor in vreme de incerc,are2dacd o au ori se
Tinerii, familia
intdrdti. D_aed_.:q__au.gi treg !a pocd"inia cer.utd -
fdri de care nu se poate - puternic este Dumne-
zeu sd intoarcd cele rele in bine. De multe ori am
spus-o, incAt cred cd s-a auzit gi de urechi mari.
ir q.Oi ngA*Sh.extafi1_la_p o.cdi nf d, Du m n ezeu
te cheami mai intdi pgi*SleSgl_q"ens"tiintei; dacd
nu asculfi iii rdnduiegte dupd aceea glggFl
pr_gotiler;nu asculfi nici de aceasti chemare
!_t"i
dA nggazuri,.*b-pli, suferinfe - le ingdduie. Daci
Unii, e drept, se fac mai credinciogi dupi ce au
fost pe front. A!Si-n_uvor crede nici c6nd Dumnezeu
le grdiegte gu tu.nul. Cici, dacd de glasul domol
al preofilor n-au vrut sd asculte, de glasul aspru
al tu nul ui la fel, qlu4siJe".randuie+te_D_umn ezeu
qhe,,Aalea a cincea, care_este a,Sruhi3..., unde Ulr
mai este teme-r_e_ de Dumnezeu c.,i.p-figonir.€.
prin aceastd incercare dreptcre-
$_i_c=ig=.lr*e,ge
dinciog e_Ftemd_ntujt. C_acii.g,es9=.1.9"*Zile sau egti
cu ei sau cu pumnezeu. Acegtia sunt cei venili
de pe pdmAnt tn_lr-te-n_ea.S_tramt-o-1drii cele_ima4i.
Locul e biblic. Aga merg lucrurile .in.afaril dacd
nu-gi trag de seamd QilsS. inOrepte inlduntru.
Cititorii de Apocalipsi gtiu - gi Apocalipsa e cea
mai cititd carte in vreme de strdmtorare.
$tim cd ig_vremile d_a*pe'urnrd Dumnezeu va
tr_im,[[eingerii, cdci oamenii tot nu s-au pocdit de
pdcate gi de curvie. Noi, preofii, suntem slugile
lui D"umnezeuintre oameni. Maleahi (proorocul)
o spune:,,suntem ingerii lui Dumnezeu". Un altul
zice cd a vd,zut p'-.e= Iisug Ma-rglg preot *L p-p*atg
nou{-{_e slqjitori. Aqgg!|a sunt cei care vor avea
 *+ Plrintele Arsenie Boca **
sd fie trimigi in bucata de vreme de la venirea
Mdntuitorului pAnd la a doua venire. Aceasta
relevd de altfel o problemd de teologie foarte
importantd. Dar nu ne este dat noud si ne ocu-
pdm de ea gi nu e nici timpul necesar. in orice
caz ne silegte Scriptura la aceasta: slugi ale.lui
Dumnezeu gi impreund slujitori (lucrdtori); sun-
tem colaboratori ai lui Dumnezeu in via aceasta.
Iatd, gtiind ce suntem, 9i rdspunderea noas-
trd in imprejurdrile actuale este de a chema pe
tofi la po-cdinfd,laviafd, curati, astfel ca la ,,veni-
rea a doua", noi, cei care suntem cu Dumnezeu,
sd fim gata gi poate nu pulini sunt cei care vor
intra in impdrdlia lui Dumnezeu. PJgggi au dato-
ria de qj lum!4a pe tofi, de a ,,pescui",de.ainva+a,
ea cei chemali qn{i-e i4 staae sd-L mdrturiseascd
pe Mdntuitorul qi qa poatd trece pro-ba muqeni.
ciei nu ca nigte fricogi, ci ca nigte oameni plini
de puterea credinfei. Urnai-Plgg putem birui.
Noi suntem chip-,qLqePgtinJei, dar prin Hristos,
Care este Atotputernic, noi devenim puternici.
Dacd suntem slugi ale Lui, avem puterea Lui.
Azi ne-am impdrtdgit cu flristos. Dl triieqte in
noi. Trebuie sd facem sd* sporeascd aceastd
trdire gi si ajungd la puterile la care au fost cei
dintdi cregtini. $i a fost in acea vreme mare cre-
dinld. Crr studenlii de "!a Sibiu m-am inteles cd
dapa mai fumeazA qi nu luptd impotriva acestei
patimi aga de mici, 14 per.eii nu md mai duc sd
vorbesc. Nu tabacul e picdtos ci nePg!-t-l-!ade
care dau dovadd. Iar daci tu azi te-ai impdrtdgit
cu Hristos, cum cutezi sd pui in gura Lui figard?
** Tinerii, familia 9i copiii... *.1
Iar Sfdnta i!!pg$_aqe!fg daci n-aii gtiut, v-o spun,
93*-*c.Allsumd,Igatd" in intregime, nu dd'nici un
rest, a;a..gd,HristqS,.e,_-i
n -trupgl, in vi n e,[g;1991-9
lre,
tsasp-undereapreofilor a fost fdcutd pe in[e-
lesul nostru de insugi Dumnezeu. Iatd ce zice
cdtre lezechielproorocul: "Fiul omuluil socotitor
te-am pus pe tine, peste neamul lui Israil gi dacd
vei auzi vreun cuvdnt din gura Mea, dd-i de veste.
Dacd Eu voi zice celui fdrddelege: ,,Pdcdtosule,
cu moarte vei muri" giju nu-_ivei da de veste, ca
sd se intoarcd de la cdile sale, gi sd fie viu,
pdcdtosul va muri in fdrddelegea lui gi sAngele
lui din mAna ta il.voi-cere. Dar dacd tu.ai dat de
veste pdcdtosului sd se abatd din calea lui gi sa
se pocdiascd gi nu se va pocdi de faptele lui, va
muri in farddelegea lui, iar tu !i-ai mdntuit sufle-
tul tdu" (lezechiel 3, 17-191. Agadar, tg:annlus
st rdj e r, a d i cd s6-yqfDe$tis,a di n*p a-rtea IIea .
La.-predicdincepem cu: ,,in numele Tatdlui gi
al Fiului gi al Sfdntului Duh", dar fereascd Dumne-
zeu sd pui pe seama Sfintei Treimi invdtdturile
pimdntegti ci cum spune Sfdntul Apostol Petru,o:
.vor!r-gJ*q;gg1ts sd fie ca ale lui Dumnezeu". $i
num4i dupd ce ai terminat predica sd spui:
Am.in. Unii spun Amin dupi invocare gi apoi se
propovdduiesc pe ei ingigi.
Noi, duhov"ni,cii,suntem mai mult decdt drep-
fii cdci duhovnicul este rdspqnzdtor de cum a
fost iny4fqt dreptul cele ale credinfei. Ia*r_dreptul
fdrd smerenie nu se mdntuiegte. De aceea, duhov-
'" I Petru 4, ll.
50 ** Pirintele Arsenie Boca ** ** Tinerii, familia 9i copiii...

njcii nu trebuie se se teami nici de fata .drePtu-

I ui", cdnd acesta n-are-Sr--rle"reni-e.
Am vizut, capitalul uman este rePrezentat
prin ins, familie gi neam. InQu.leste raspunzdtor
de faptele sale, familia de asemenea. RdsPg-ngg-
Igtg_qndligeste mai grea ca a unui cdlugir. A
e mai greu decdt a
T.At.n-gi-paqAtefi,e*i
d,.g_f_o*a*gl_e-
purta sarcina cdlugdriei. Adevdrul spun, cici aqa
este. ngAAqIAn[e de asemenea sunt qhgpa-te a
umbla rn.l,u"fn-inamifUfl lui Duqtnezeu. $i impira-
tii pdmdntului vor aduce mdrirea lui Dumnezeu.
I3!'A,deci, care este ldspunderea QLm.i*s-Luuea
B:ig-g,ricii,gi din aceasta cea a preolului. $i am
vd,zut gi zona in care e rispunzl,tor slalu-I, Pfin
r,qa, p r i n s u b o rd o n ar ea
€-c-Ul! a,fe? ga u n g4.s"*c,H!!g
sau nesubordonarea fald de BiseriEi. Acum se
tdrguiesc cum sd dea legi (impotriva cregtinilor).
Tdrgul acesta nu duce la bine. Cel_y_19499!gic
trebuie sd stea unde e, cd de se va amesteca
unde nu-i este locul .o,oyo.r.Ba[i''.
este de a mai salva, 999,4
Ulglgflgg__p-1e_o_tUlgi
ge gelnai pqate salva; de a propov{Q.ui_rd-sp1-sat
voinla lui Dumnezeu, de a scoate pe cei ce sunt
credinciogi sd se mdntuiasci. Cd de cumva nu
vom lumina poporul, va fi riu. ll-oi suntem datori
a propovddui pe Dumnezeu in Treime dupd
predania Bisericii. Noi nu propoviduim ziduri
moarte, ci pe flristos Cel ristignit, cdci AA sgr1t PdrinteleArsenieBocaimpreundcu
din acei care propovdduiesc un Hristos Eri.sruce. Mitropolitul NicolaeBdlantn curteaMdndstirii
Brhncoaeanu deIa Simbdtade Sus
'' Poate rdnduiegte bunul Dumnezeu 9i ajunge cartea aceas-
ta gi pe mdna birjarilor de la conducerea de orice fel. (n. ed.)
 .i.*
52 Pirintele Arsenie B
Aceasta e m.iglunea Bisericii al cdrei condu-
c{!or este HristoJ; in iad,a,rse nelinigte9te statul
si afle cap Bisericii, cd B,.isericaare cap, cdci
veacurilor'
{!Lis,t.cseste cu noi pdnd la 'sfArgitul
pg-rtdnOgr-Uagi adeverind cuvintele: ,,cu voi sunt
pdnd la sfdrgitul veacurilor".
Activitatea insului, familiei, neamului, aqa
trebuie infeleasd. E bine sd dau o asemdnare
rusticd. Cu-caLd--glia umbld plugarul s4 aibd
sdmdnfd bundl $i gtifi cu tofii cd umbli cu multd
gr|a nu numai ei, ci in cele din urmd 9i statul.
Cu atdt mai vdrtos noi,.du.bp-yzucii,treb,u-iesd
flm cq grua asqPra,s*qnin-fei.d99#. Aici incepe
problema cea mai grea a misiunii duhovnicului'
Aici e misiunea celui rdnduit de Dumnezeu, din
vreme in vreme, sd cheme Pe oameni la pocdin-
[d. Cum acfionezi asupra sqminfgid,g gm? Cdci
famil-ia, ne4"!qgl. D3 a19 cu
p-rin ea trdiegte r-n:s-ul,
atdt maj multd importanfd cu cdt MAntuitorul a
binecuvdntat nu_n!a!
Sd insistdm asupra acestui capitol. Cdndenergia
nu se stdrnegte cu preful sau cu-misura
g_g,lt"gqi-c-A
care trebuie, a-ceasta degenareazd, gi avem in jos
toate formele de degenerescenld ale insului, famili-
ei gi neamului, atqt in pr[v-!nfa-ltgp-ului - numdrul
ingilor, sdndtatea lor, longevitatea' cdt' 9i a"-S!Lf-le-
fals sau nebunie.
-!g,lyircredinld gregiti, misticism
Qd.manJa*d"s*axl, pe care o numim cu un
termen- intermediar ,,energie genezid" sau energie
geneticd, este o problemd 9i a preotului-duhovnic
$i--.a-medicului. Totul depinde de f-elul -cum
lys,reazd,gi cum a,cf1ox-eazdomul asupra acestui
** Tinerii, familia qi copiii... ** 53
capital vital din viala lui, de cum i-l -inv6ldm s-o
chiverniseascd, pentru cd este una d_input_eril-e
paturale de care e vorba in subiectul conferinfei.
Dacd lucrdm asupra qng"rgie_i"Sg.ngtise cum tre-
buie, dacd va fi de aga fel ingrijitd gi chivernisitd,
4-tunci aceastd energie de prim ordin va fi con-
v--ertitd,V? da roadg- -d-9r_gge!g\gre a insului, a
familiei, a neamului.
insd dacd duhqvnicul s-e-lASqb-'iru_i!de*Iila
omului sau d*,q-_uggtiio!4-_l.gl (aceasta e singura
scuzi de luat in seamd), avem ggat_e_ for-mel-e-de
p-e*ry-e-rlirg_L-eI*e_Ig-i-g-i.senetic's,adicdanormale.
Deci rosluJ_dg!-avmsului este d_e- _alqv,i !L-p_aeat,
mai ales i-Ufada-qtm pdcatului.
Vorbirdm in acest sens de convertirea energi-
ei genetice, deci de regenerarea insului, familiei,
neamului, iar in pas cu nuanfele de pervertire a
energiei genetice, de degenerarea neamului.
E-nergia,genetici - fie dupd categoria bdrbat
sau femeie, 9i de aici incepe implelir.ea -fiziplo-
gigr cu duhovnicia-- e o elle.rgla'naturala-m_enitd
sd perpetueze splfa (specia - n.ed.). Dacd laSi
pornirea.firil da caFu!,-ei, fdrA -o-ingrddire, e de
aga fel incAt ea tinde spre p_SlyerJitB- din pricind
cd e insofitd de momeala pldcerii. QIluI se lasd
momit de momeala pldcerii gi astfel egte^.tahA-
ftla-e nefg;La*gruetica in tot p o m eI n i cu I p6 cate I o r
desfrAndrii, care pp,t*figi.in cdsdtoria legitimd.
Sd vd ingir msajete prin care se !glh-4f'g;le"
9!i cs:
gFIgr.?_,g-9,.p-
" se cheltuiegte iralional (n.ed.)
 Pdrintele Arsenie Boca
*4. *
l. De pe la 5-6 ani apar jocurile cu impunsd-
turi necurate de-a mirele cu mireasa - cu sora,
verigoara..., incurajate iresponsabil chiar de
pdrinlii copiilor.
2. A-doua perioadiincep-e pela--L4-15ani in
atdrnare de- gradul de vitatitate a individului
(poate incepe chidr mai inainte). Acum apare
alta forma de desfrdnare: onania, malahia sau
pe limba poporului ,,curviacu mdna", de care greu
se tdmdduiegte. Ea line de la 14 pind h 75 de
ani, dacd nu se ingrijegte sd se izbdveasci de ea.
5. De.sfrdnarea cu dobitoacele incepe tot in
faza copildriei, poate incepe la pubertate sau
adolescentd; aceastd pervertire se intdlnegte
mai ales la cei debili mintal, care se debiliteazi
astfel gi mai rdu. Se poate sd lind acest pdcat 9i
dupd copildrie.
4. Acum, dupd aceste pdcate, dau cu ticdlo-
gia gi in pAcatele-curvjei - stil personal, la care se
trece incepdnd cu vdrsta adolescenfei. De aceea
5-nul!inu mai pot veni la cdsdtorie gi din pricind
cd linuta lor are o gravd defecfiune, contractatd
inainte. Ee-resp,eeLi-v-ul-nu-l doare- nimic dar nu
rgugegte sd convie cu cineva 9i si-9i aleagd o
sofie. Fetele, de asemenea, A.u.:desfrAnarg-4.. -cu
g1,dna dar la ele merge a9a de departe, incdt
ajung sd se lupte cu nebunia-gi greu reugesc sd
ajungd la cdsdtorie. O vom dovedi.
5. Rlte pilcate din acest pomelnic sunt cele
din interiorul familiei, incepdnd cu cele de
- in funclie de (n.ed.)
** Tinerii, familia 9i copiii... **
S4a1ntga cu n un i ei b ise ricegti, cu p ropri a aleasd.
Pj_pumjrjurls_es-ppdcatul acesta ca sd-gi
ia iertare, gi cer Sfdnta Taind a cdsdtoriei pest-e
curvie nemirturisitd. Dupd asta se mird de traiul
rdu gi ci nu vine binecuvdntarea copiilor (cd gu
poate face copii). Ldcdnd BAcatul inainte de
cdsitorie, poate s-a temut cd prinde copii, gi
aceas,-LaHa6fl
rnd--fp-af
"Le.-p-ul-e-r-nj"aAs-aresimlitin
tg-t-corpul gi astfel Lal-"fost par.alizake ovar.el,e.in
felul acesta ajunge sj_nu_ mai,aiba copii,..sd'-fie
qtearpa. A gustat mai inainte de vreme. djaj5Up-
tglgp"dt gi a avut o-teamd care a trecut.Brin,aa
ca un curent electric ce i:a paralizat"ovarele.
6. $j""dupAcisdtorie poate fi desfrdnare - aga
o numegte Scriptura; sub numele cdsdtoriei igi
ingdduie toati risipa gi toat-e.bldsFmdtiile. Ce
se intdmpld? Se face "p.p-ely"g,ttj"f_e a g.Lfgfgtei
qenqtice pdnd acolo cd intrd in simful lor gi
desf-rAnar.eadevine o a doua naturd. Dacd devine
o a doua naturd, ei sunt r,obitride. p.l6.ceregi sdrd-
ci!i.d_e-putere. Cdnd se intAmpli si mai zdmis'
leasci gi copii, nedorifi sau printr-un accident,
cdci cisitoria nu e datd spre pldcere, ei-este inso-
liH qi d-9plicere (gi asta e cu totul altceva), ggs1-
g$*Algrela sldbltd vs --d-a-ua.capit sau
sldb--dnog
og_ujUiZj_c._"*i.minjaLIspitifi,oameniia"u.-d-esp_arfit
Pldcerea de poruncd gi se feresc de zdmislire -
ferire care aduce daune at6t bdrbatului cdt gi
fe m e i i . Ace asta .aiu_ng_e_!o_t
f4 sle ri I i ta!e. fe[1"e",4
OS_Sgp1! g_stea doua p_ricindde sterilitate,
Ac-estea su n t Lqlgrele__de._perye.rtire.Acesta
este felul in care s,e,tdlhdregte capitalul vital Ce-i
 ** Pirintele Arsenie Boca **
de fdcut? De-a acfiona-energic asupra acestui
capital, ca sd fie trecut sub formd de energie
c-onvertitd gi sd nu se ddrdpdne in pervertirea
energiei genetice.
N u ma i a td t e n u n ta b i n ecuvdntatd de Biser i-
cd, cAt e qpre nagtere?L(insdm6ntarea) de prunci,
c d t e c o mu n i u n e a d e i u b i r e dintr e par infi qi
copiii care vor veni - restul e numai desfrdnare.
Acest adevi-r e -greu,de primit pdni nu-i dove-
degti omului urmdrile, pdni nu-i spui de ce e
aga. Rdspunsul vine indatd ce ii pofi dovedi
concret cs-Lizionomie iau insul, familia, neamul,
cdnd ar.asculta de voinla lui Dumnezeu.
- Vointa lui Dumnezev aceasta este: sfinfirea
gi sd vd ferili de desfrdnare. $i ca sd qtiti s-ds-t-d-
paniti vasul in sfinfenie gi cinste, nu in patima
poftelor, cd numai atdta nunta e binecuvdntd de
D u m n eze u , cA t e ste sp re naqter e de pr unci.
Restul e desfrAnare.
Desigur avem de lucru cu cel mai vrijmag
dintre toate picatele, cdci peste mdsuri este
inc6lcit omul cu desfrdnarea. Mulli ili ziczde ce e
pdcat? Pentru cd treci d.e mdsura care, desigur,
pare foarte asprd.
Iatd ce pdfegte emul care desfrdneazd: de in-
datd ce e-Igfgia-"Raturala este tdlhdritd p-rin -qna
din formele desfrdndrii, aceastd energie nu-gi
mai are gi cqrsul ei in-tqrn. IJu-qi mai urmeazd
funclia sa e.ndocrind. OJga-neLgcare izvordsc
aceastd energie nu mai au rAgaz, nu mai pridi-
desc sd treacd energia lor, prin transformare, in
sdnge, energie care e foarte trebuitoare in circula-
Eia sdngelui, pr _qandt_a-teaes_te afec,tatd, se
gubrezegte tot mai tare. De aceea trebuie o pre-
siune de infrAnar.e, de a opri trgcerga in afard
pdnd n-a trecut in aparatul circulator. Tre.cerea
g-4*qr.gie-i
gene-tice in sdnge este, ca si folosim o
analogie, ca gi trecerea energiei ciderii de apd
in energie electricd. Agadar, n.-Ue o trecere de
substanfd ci. de energie; sggggl_ecapdtd granule
de -energie vitald, eu rostul de-a line in bund stare
intreg organismul trupesc. Oricum nu se poate.
S..!Lf.!-eLul
este de altd naturd decdt energia
geneticd, chiar dacd aceasta este transformatd
dupd cum am ardtat, ea nu se transformd in
suflet, ea tot energie rdmdne.
Printr-o morali riguroasd,o,adicd,dupi cum e
dorinta lui Dumnezerr, energia geneticd trece ca
energie vitald in sdnge. Aceastd energie se mai
numegte epergie hormonied. ednd o ai i-4-.s_6nge
ea ifi asigurd sindtatea in intregime, a tuturor
organelor. Tot prin aceasti energie hormonicd
se asiguri prin urmare gi_buna functionare a
sistemului nervos cerebro-spinal simpatic ai a
sistemului nervos in general.
Energia aceasta, care-gi are sediul in secto-
rul de jos al omului (in organele genitale, cu
funclie endocrind), dacd -estebine strunitd, t_rece
i4 _s^44qe gi dd organismului sindtatea perfectd.
O_g_igdata ce ai tdlhdrit-o, qdndtatea devine gubre-
dd, t-gate tQnjegc,.devin gubrede: stomac, ficat,
pldm dn, si m tur i l e, oas el e c hi ar . Luc r ul ac es ta
'origuroasd - neinduplecatd,
severi, asprd, strictd, durd.
 .1.* Arsenie Boca
tt4. tt* 59
Pirintele
dar ei nu pot acliona decdt atunci cdnd au un
mediu prielnic. Ca sd poatd erupe actiunea lor
virulentd, se cere un mediu prielnic. in felul
acesta, dacd nu egti inarmat cu siguranfa inter-
pd a energiei hormonic.p, poli trece aproape prin
bolile tuturor organelor, gi spuneau unii din
oameni seria de boli prin care au trecut una
dupd altaz stomac, intestine, ficat, pldmAni etc.
Aceasta pentru cd,la ei nu mai exista siguranla
internd care sd pareze acliunea microbilor.
Acum, daca il convingi cd trebuie sd fie infrdnat,
il aduci pe calea sdndtdfii fizice. Asta o fac .h.er-
c.are distru g mi cro bi i.
t! 9-,ui-t*
Iatd gi legdtura cu $gf-l,stul:{pg1a!q| qglebro-
spinal, gi in general sistemul nervos, e_-U-g_9i-c-Liq'
n"g;*!,9-t*1g
"d--ou d,.llmD i' c,ea v d,zutd. 9i ce a nev d.zutd.
sau__neauzitdt. E diclionarul intre lumea
"*g"fleJ$i
vedere,in toate privinfele" ' Yleca omul' Eu fdceam Qe :d-i nafa r d,,de d i n coa ce. E 49 d iul .deJransmis i e
intre lum-ealui Dumnez,eugi lumea aceasta. Apa-
ratul acesta de radio-recepfie este intermediarul
intre cele vd.zute gi cele nevd.zute. D_acdai San_d-
tatea. care t.r-ebuie, traducerea se face firesc.
Dacd n-ai energia endocrind,, dintre care -ceamai
acum nu importantd este h"ipofiz.a,o glandd micd de la baza
ilhpvniceqte. Veneau la mdndstire 9i
qtiau cum sd mullumeascd lui Dumnezeu cd s-au creierului mare, care are legdturd cu glandele din
sectorul de jos al omului, deci dacd n-ai energia
iacut sdndtoqi fdrd doctori' D-gp-fpria'-erau-ei'dar
endocrind necesard.,r!-ai nici sdndtate. Dimpotri-
vd, dacd ai aceastd energie endocrind, ai gi un
aparat bun de radio-recepfie gi transmisie, ca sd
le faci cunoscute celui din lumea nevdzutd,.
Daca-ai_q-moral.6, ju-s-ta*dacA."ducl-oviaf d
curatd, se intdmpld aceastd gpnv_e-("1r,=e*a energiei
 ** Pirintele Arsenie Boca **
yttalp gi intreg aparatul de radio-recep[ie (siste-
mul nervos) iti servegteadmirabil cauza'
misticism sau in domeniul psihiatriei'
M-edicina spune cd nici nu poate stabili o
ljmiti intre normal 9i anormal (nebun) in lumea
de dincoace. Duhovnicul i-o poate spune dupd
viala pe care o duce. Tot aqa pot fi clasali cei
care propovdduiesc un misticism bolnav' $i sunt
mulfi care vorbesc in numele acestui misticism
bolnav. Merg pdnd la a zice ci sunt Hristos' A
fost unul la mdndstire... gi-i ziceamz dar stai
frate, nu te gribi, 9i ciutam si-i cunosc via[a"'
duce la redobindirea sdndtd-
fii inc6t sd po[i deosebi binele de riu'
Lucrurile acestea sunt aqa: ori de cdte ori ca
duhovnic acfiondm energi-c,fdrd sd ne temem de
ponoase, asuPra acestui capital vital - energia
geneticd - tot de at6tea ori putem avea formele
d e r e g en e ra rea l e i n su l u i , familiei, 9i dacd acfiu-
nea se extinde pe o razd mai mare 9i asupra
neamului. fi.egenerare- atdt in privinfa sdnatafii
fizice cAt gi a minfii, cdci numai cu mintea sind-
sfir6matd aruncati de valuri pe mal' 9i oricAt
te-ai strddui sd o impodobeqti cu strdlucirea
unui loan Gurd de Aur' tq-t-qg"!epoat-e4$gulta' El
** Tinerii, familia qi copiii... t * 01
e tdlhdrit Frin acele p-dcatede-!gg!e pu!ere4. lgi
.9*Ll9teasca.O spune S*fAntulApostol -Pdveldes-
pre pdgdni, care d_..e.Sr au avut filozofi mari, n-au
putut sd ajungd la o viald mai bund. Aceasta
este de altfel $i ftageOia intelectualitdlii noastre.
trg_u morald gi n-au nici credinta. De cutezi sd
le-o spui ifi rdd in fafd, dar cine rdde la urmd
r 6de mai b i ne.
Dacd vefi fi pdtrungi de misiunea Bisericii gi
de rdsp u n d e rea p reo feascd, lu e_rali-nrfa_i,.cu c-uraj
pentru a curdfi pe.oarneni. in felul acesta vom
avea aJggenerare gi a sufletului gi a trupului.
Cd c i qu m a i c u. q*.sdn.etat e-.r"eg.'.e_n.gIgtp
vo m p u t ea
face fald imprejurdrilor de astdzi. Numai aga ne
vom putea face preofi adevdrafi. Numai aga vom
putea impiedica intinderea necredinfei. Numai
aga vom putea sd scdpdm sd nu pdlim ceea ce
au pdfit frafii din strana strdmbd. Adicd lucrdnd
asupra acestui qapital vital, pentru ca sd putem
impiedic a obrdznicia necredin!ei.
Aga cd, in plind cunogtintd a misiunii noastre,
putem pdgi la lucru, cEci noi nu sqnte*m" _singuri:
Mdntuitorul este cu npi. p_g"r-So:ral am aceastd
cunogtinfd. de care nu sunt vrednic. Mi-am vdzut
Stdpdnul gi mi-a ardtat pdcatele. {ga se d,eosebeg-
te a@_ aruldgpafS;-e, cdci mi-a ardtat pdcatele
mele nu ale altora.
E vorba de mobilizarea morald fdcutd cu tot
natul,'. $i nu izbutesc decdt n-gm_aidacd se cu-
- Nat = fecior - in graiul bdndfean;
Natul = de la feciorul de
crai pdnd la feciorul de rdnd (adicd cu tot neamul).
 ** Tinerii, familia 9i copiii... **
** Pirintele 1\rsen:1g
pe cei picitogi la pocdintd, tot de atdtea ori ei
pldng. Ori eu, totdeauna simt semnele bucuriei
pe fa!6. intr-adevdr, zilele grele pentru cel slab
cu credinfa sunt pricini de pl6ns, ori pentru cel
pregitit, nu. Ci mai mult, e prilej de bucurie. Noi
avem posibilitatea, poporul
vom rgg_en_q.f.*a
nostru printr-o viald morald, asprd, qd:l .tr_ecem
prin proba grea a muceniciei.
cg*Ealdieei desigur vor fi de pagubd. Sd nu
fim gi noi vinovafi de aceasta. Qg;i."ffli se vor
lepdda de Dumnezeu gi se vor lega de stdpdnito-
rii veacului. Pentru acegtia nu va fi deschisd
impdrifia. P€-gi ii va cuprinde atunci groaza. Di
sunt contra celor care cred. Acestia (care cred)
cdnd vid cd vin vremuri tari (qtiu) ci se implinegte
cuvdntul lui Dumnezeut,,Cdnd veli auzi de rdzboa-
ie gi zvonuri de rdzboaie sd nu vd inspdimdntafi,
cd se cuvine sd fie acestea, dar incd nu va fi sfdr-
gitul, cd se va scula neam peste neam gi impd-
rdfie peste impdrdlie... dar c-el ce ua pdnd
in sfdrgit acela se va mdntuf (Marcu lS,7-8, l5l.
cuprinde pe Cei ai credinfei suntem cei ai curajului. Nu
mila de vArtqi, Y-feme care ii va
ne temem cici trecdnd proba muceniciei, gtim
oamenii de pe toati suprafafa pdmdntului' 'sd
ce ne agteapti.
DU:$i Piarda caPul'
in ce privegte cuvintele: ,,Acesta este glasul
Daci nu'i sdnitate, e sdzutA 9i credinla'Ea
de dimineald a vremii ce va sd vini", trebuie
trebuiesdfieagadet.are,in6tcupretulviefiis.o inteles cd aceasta este o misiune misticd cdtre
puterile naturale, dintre care n-am vorbit decdt
despre Una: energia geneticd gi am adus cdteva
pe cei ai lui din dovezile Sfintei Scripturi, cici e plind, apoi
a inggrSi{lti nu este zi de lemere' ci
ii bucurd. Ori de cdte ori le spun dovezile gtiinfei. Ar mai trebui sd vorbesc ai
D""r"J;
oamenilor la mdndstire cum cheamd
Dumnezeu despre ereditate, mediu gi destin, alte puteri
 Arsenie Boca **
** Pirintele
naturale. (Destinul de acum, dupd conceplia
cregtind, vine mai mult de la divinitate)'
Acesta e nervul conferinfei. Acesta e inlelesul
titlului conferintei: misticismul 9i puterile
naturale. Care din acestea vor putea duce la
mdntuirea omului? Atunci ndd{jduiesc cd m-arq
furtund se iscd intre bine 9i riu, intre lumind 9i
intuneric, cdci pg-tt"Ltjsunt finufi in intuneric-de
rdu. Este o misiune misticd cdtre puterile natu-
rale, dar cdt de cdt sd ldmuresc aceastd misiune
misticd gi cdtre celelalte trei puteri naturale'
si
$l*ereditafea este o forfd cu care trebuie
luptdm. Se poate interveni 9i in ereditate, adici
gi in mediul extern ca 9i in cel intern (dupd cum
am vdzut), cdt gi in cel spiritual cu deosebire;
vom vedea cd se poate interveni 9i in p-,q-t^9{!i9a
e din lumea
lqrt4- A deslinului, care oarecum
u""uitu. Cdnd auzim cuvdntul destin, Pare cd ai
auzi cd e vorba de o fortd care ifi anihileazd'
orice iniliativd sau care ii-ar ugura rdspunderile'
Lucrul nu std tocmai aga. Cdnd p-!rrtdril-q:!41-e-
$u-xt,rele, pedeapsa lui Dumnezeu vine p6n'd' la
al patrulea n-e.am.ASa scrie in Sfdnta Scripturd
(Levitic cap. 2O), cd pdnd la al patrulea neam
vine pedeapsa lui Dumnezeu.
Ori de cdte ori - ca duhovnic - auzim ci un
qo.p.ile neputincios, tot de atAtea ori ne tovlp (e
grgditale, de influenta mediului 9i dacd mergem
gi mai la rdddcina lucrurilor, ne lovim de destin -
go--RiIRl.ispdgegte vina pdrinfilor' De multe ori
trebuie sd o ispdgeascd qi p-eceaastrArnpsrlpJ.
Se poate insd interveni 9i in ereditate, 9i in
** Tinerii, familia qi copiii... **
influenta mediului gi chiar gi in zona divind a
destinului nostru, care covdrgegte pe pdmdnteni.
Destinul e de speriat numai intrucAt asupra
celor care pdcdtuiesc e ca o forfd strivitoare. Dar
dacd il considerdm in partea lui divind, atunci
forla aceasta a destinului are altd fafd. in c.g2ul
cdnd avem pgrvertirea energiei genetice, W{g*d.i-
La-lleproas-t6, un..rnediu decdzut, cu siguranld cd
ddm in boli gi trupegti gi sufletegti. C€nd 4LeSl
sSgiat ,e in vraigte, cum e azi, desigur destinul e
strivitor. Pedepsele vin una dupd alta.
Dac5.,insd, Eiserica, preofii, statul ar,lucra spre
o._lsgg-nerarea neamului, atunci destinul n-ar
avea fizionomia aceasta strivitoare, ci cu totul o
altd infdfigare. Ar fi o funcliune majord, de ridi-
carea tuturor puterilor. Destinul n'ar mai trimite
conducdtori care sd te spdnzure ci care sd te qiute.
De noi atirnd,, cei de mdine, de felul cum
vom gti si le ddm locul, aga vor veni. Oamenii se
pldng cd nu ne-au mai auzit. Dar eu i-am intre-
bat: N-a!i auzit de Bisericd? N-afi auzit poruncile
lui Dumnezeu? Ascultatule-ali? - Ba. E de vind
pdrintele? Ba. Vd tdnguifi de lipsa pdstorilor?
Aici e durere, lipsesc.
Dar cu ocazia aceasta vd leg cu bund tocmea-
sarcina, cdci o*rjqglegaturd,trupeascd peste copi-
lul din pdntece, e*Igg, caci g"lg!ip"*4g9gcin copil
toate poftele-perinfilor gi la implinirea vArstei
toate rdsar cA ciupercile dupd ploaie, foatg
faptele t-at-alui.cdnd sd creasc6, crgqq pi fap-telp
mogtenite"
66 *t Pirintele Arsenie Boca **
De indatd ce oferi s ,fletului - de la Dumnezeu
venit - o temnifd intunecoasd, peste care ai semd-
nat toate relele, va covdrgi omul cel dinafard pe
cel dinlduntru. $i chiar dacd Dumnezeu l-a trimis
cu desjinafia de a fi preot, e-l fiind incdrcat cu
BAcaIe, temniia de p,e*g-l il va strivi 9i el va fi
neputincios, ca sd nu zic necredincios. E-lnu va
avea pJlefg,-a sd propoviduiascd cu toatd pute-
rea cu.vdntului lui Du'mnezeu, Mai .mult vA,-fi,,sgfe
sminteald.Ya predica ap4 $i el va bea vin.
De aceea trebuie sd intervenim, cici lumea
nu se gati cu noi. Trebuie si lucrim sistematic
asupra problemei morale, ca sd poati trimite
Dumnezeu propovdduitori vrednici poporului,
altfel se riresc tot mai mult. Ca si fie cum ii vre_a
Du m n e ze u, q!4-f n 4-Et*d*g.lg pi r i ntri, ci ci a ce gt i a i i
incarcd cu poveri prea mari, pe care cpPfli trebu-
ie sd le ispigeascd, gi cdnd sunt maturi gi"ar
trebui sd propoviduiascd pe Hristos, ei-sunt
ispigitori ai pdcatelor inainla9ilor.
Iati temeiul pentru care suntem rispunzd-
tori de misiunea aceasta de regenerare moralS.
Cici dacd Dumnezeu nu ne va trimite conducd-
tori luminafi, nu Dumnezeu este de vini. in felul
acesta destinul nu este ceva apdsdtor, strivitor.
Dumnezeu trimite s.U. cu o anumitd misiune,
dar tu, pimdnteanule, egti de vini cd ea nu se
desfdgoard, c6, preotul nu poate propovddui cu
toatd puterea gi nu este un povifuitor al popo-
rului.
Ci scrie: .Dad nu se wr grll de Mgatele,lpt Wn-
tru aceasta ii voi da in mdinile copiilor lof . Deqi
** Tinerii, familia qi copiii... ** 67
de noi depinde, de noi atdrnd,ce generatie vine.
gtim cu tofii cd dupLrdzbojjl.9l".&.19.J$ am
am cdlcat postul, am
c-dzv!.-.in."toate.".pdcatele,
desfrdnat. Am vdzut pi -fSAU"UafeLe.Rsta a fost
g9lr,.e:atia de dupd rdzboi. i@i
pig_i_gtu t5",e_[uieconcepufi copii, cdci acegtia
mogtenesc S2a!4"star.ean_gf_voas*A a talalgi, care
vine cu n"_elyii*?-d,r*-o-h[ti
de branduri, atacuri etc. A
fost cu pusca in vremea aceia, sd nu se mire ni-
meni ci la vremea lui, corpilgl va lua pistolul gi
va ucide. Generalia de acum sd priceapd aceste
zile negre vor veni.
Iatd schifatd gi aceastd forld - destinul - care
e gi naturald gi supranaturald. Cici jgmllate e
de pe pdmdnt, iar numai cealaltd jumdtate e de
la Dumnezeu. O*gSS[_dg$gi atdrnd ce zile vor
vgn-i.Destinul nu e numai in m6na lui Dumne-
*Q-Qlonce.Stiure-e+i cu m lucrea zi.
ze u, QLSi,"o-
f ! gi- ef-egi!3lg a,*gqqlgl si
Dar aceste tggi*_lq
{g_s!inf!, le voi dezbate atunci cdnd vom pune
problema natalitdtii,u. Atunci vom vorbi mai mult
pe limba medicilor, cici se pare ci acolo au gi ei
rdspunderea, cd au gi ei e-misiune in reg"enera-
rea neamului. Dar la ei e multd necredinfi. Va
trebui si mai lase pe tlipocrat gi sd vind si se
adape de la doctorul trupurilor 9i al sufletelor, gi
sd se dea la o viafd morali.
'" Problema este prezentati detaliat in lucrarea Pdrintelui
Arsenie Boca: .Cdrarea impdrdfiei", Editura Sfintei
Episcopii Ortodoxe Romdnea Aradului, 1995.
 ** Pirintele Arsenie Boca **
Concluzia este ci: se impune intervenirea
energicd in tinerea riguroasd a moralei, a viet'ii
moraLe a insului, a familiei 9i prin aceasta a
neamului. Asta pentru cd vremea o cere. Daci
boala e grea gi medicamentul e mai puternic'
Sunt leacuri de limiti. Cdnd betequgul s-a intins
recurg la asemenea leacuri de limitd, care ori te
fac sdndtos, ori te pierd. Rdul igi face de cap. Ori
il ludm de coarne, noi to!i, care suntem hotirdli
sd ducem o viafd dupd Dumnezeu, vom fi
pierdufi gi ca neam.
$d o facem ca sd nu fim pigubagi la ceasul
incercdrii. Dumnezeu sd ne ajute.
SfhntaMdndstirePrislop,Haleg-Hunedoara,
loculdeprigoandal PdrinteluiArsenieBoca.
Dar gi aici afdcut o lucrareduhoaniceascd
dedomeniulPatericului.
** Tinerii, familia qi copiii... **
TRU PU L S FI NTIT
' supor t om enes c al unui om indumnezeit
,Iar cei ce sunt in carne nu pot sd placd
Iui Dumnezeu. Daqu_oinu sunteli in carne,
eL.fa'*D-ah,dapd D-uh,ullui. Dumnezeu locu-
iegte intrg,vol lar dacd c,ineya nu are
Duhul lui lfristos, acela nu este al Lui. Iar
deCe llristos este intru voi, trapul este
ploft BeB.lru pdcat; iAl-D.tiltul, viald pentru
dreptate. Iar dacd Duhul Celui ce a inviat
pe lisus din morli locuiegte intru vol, CeI
ce a inuiat pe Ilristos llsus din mor.ti va
face vii pl trupurile voastre cele muritoare,
prin Duhul Sdu care locuiegte intru vof
(Romani8,8-12\;
Aspecte ale relatiei dintre
neurologie, endocrinologie gi duhovnicie
Fiecare om, gdndind mereu la lumea de din-
colo de zare, ar trebui sd find ca trupul-Jui sd fie
sdndtos gi sd dureze in lumea aceasta cdt are
rAnduit, cu rostul de a qiunge, pAni la sfArgitul
viefii lui pdmdntegti, suport omenesc al unui om
indumneze i t.
CAnd insd omul vede rostul sdu.numai la viala
aceasta atunci inseamnd cd a levenit qumai.Jfgp,
patimile i-au intunecat vedereg gi el nu vede nimic.
 Arsenie Boca **
** Pirintele
Cum se explicd, aceasta?
{StdPdn sau rob4
Dumnezeu a sddit in firea omului cdtev4 !e-g!
furodamentale numite instinct-e, cum sunt instinc-
tul conservdrii vietii gi instinctul de perpetuare a
viefii. Pe acestea le avem comune cu toatd seria
vieluitoarelor care, insd, le au ca norme fixe de
viafd. Dqmai qlnUl poate interveni, cu libertatea
vo-.r-nleigi cu funcfia co.nStii.nlgi, si modifice na-
tura acestor norme fixe, in doud sensuri oPuse:
l. - inspre dereglarea lor, devenind Patimi;
2. - inspre convertirea 9i sublimarea lor prin
v-irjute, inspre e-liberareade tirania lqr prin nevo'
infd 9i luptd metodicd.
Astfel, dacd omul intervine in primul sens,
legile de existentd sddite in fire, delgglate prin
otrava picatului, devin:
- patima de nutritie, manifestatd prin ldco-
mie, betie;
- patima de proprietate, manifestatd prin
avarilie, hotie;
- patima de reproduc.ere, manifestatd prin
desfrdnare;
- patima de dominafie, manifestatd prin trufie.
Deci, un instinct sidit ca lege de existenld a
firii devine pg!j1r.r-Fprin libera vointd a omului.
Cum se explici aceasta?
Numai omul vrea si desparti rostul insting,-
tului de pl6cerea ce-l insofeqte, alegdndu-qi
pldcerea gi refuzdndu-i rostul.
,,implinirea oricirui instinct al firii e insotitd
** Tinerii, familia 9i copiii... ** 7t
de pldcere. Omul, numai omul, dintre toate
vietuitoarele, vrea sd despartd fu_ncliabiologicd
a instinctului in doud, vrea sd separe re$tul ins-
tinctului de pldcerea ce-l insofegte, alegdndu-gi
pldcerea gi refuzdndu-i rostul."
@tag(Efentipnat pldcerea, omul reugegtb
aceastd d_gnglUfarein dauna sdndtdfii, cu inevita-
bile urmiri asupra urmagilor, cu pr.eful pierderii
li_bSftajii pe care cdnd a avut-o a-folosito*rau, cu
pletul-.-defsghrii instinctelor superioare (de
naturd divini), specific omenegti, pe care nH.mgi
apugi p.{_le.cutlive. Cdci Dumnezeu a dat omului
legile dupd care si se conducd in viala sa gi
pulerea de a vrea sau a nu vrea sd le respecte,
adicd a dat omului c-i4ste_4primejdio-asd a
li b-ertafi i voi nlei _Aale.
Deci, dacd se invoiegte sd rdmAnd intre
rosturile sale, gdndite de Dumnezeu, va trdi
dupd fire in toatd libertatea.
[in turma lui Epicur: in robia patimilor]
insi dacd alege sd meargi imp_otriva legilor
vietii, deci ipqp",o,[.1i"firii gi impotriva intenfii-lqr
lui Dumnezeu, atunci picdtuiegte, igi viciazd
libertatea sa, aduce in-fi{mitglea jn..[i_rp_9i igi
primejduiegte viafa sa in intregimea sensului ei.
- aceste f,orfe oarbe ale firii , au
ln-gjln.g!-_g"Le
rost in apdrarea vietii amenintatd de moarte.
Cum insd nOajpritatea oarnenilor zu_gkfgg_latrostul
normal al instinctelor urmdrind ax^clll-sivpl_ape-
r_e-a
ce rezultd, din satisfacerea lor gi tqfuzdndu-le
ro-s!ul, oamenii au ajuns in robia patimilor,
 ** Pirintele Arsenie Boca **
pierzdndu-gi libertatea. fldcerea, cdutatd numai
pentru ea insigi, cheamd repetarea din ce in ce
mai deasd a actului de satisfacere a ei, pdnd ce
ajunge la distrugerea oricirei cenzuri moralg,
pdnd
4^e.f.gSlangorganismul 9i impingdndu-l
dintolo de posibilitalile sale funcfion"ale, pe unii
din supugii ei ducdndu-i pdnd la doaga nebuniei.
{Sub cenzura raliuniil
$i totugi existd $i al doilea sens de modifi-
care a tgUcliei"ins"[inEle-lor, s-e-nsuldivin, Pe care
l-am amintit mai sus. CLc,ifirea om-eneascdeste
formatd din doud naturi:
- u-na, a noastrd, care este natura biologicd,
fizicd;
- 9i alta e n4_tgra d-Uh-qygfgeAp-af, de origine
divind, care locuiegte v,remelnic in temnila aces-
lui !1up,
EgPq!--9i "-Uj|g!rt trebuie sd le formdm intr-o
unitate, aga cum am fost gdndili de Dumnezeu
la inceputul zidirii. De aceea, pentru ca omul sd
nu devi ni nunai natqf4,-D,lologi cd, .,,nu mai trup",
peste mecanismul funclional al omului au fost
puse de la zidirea lui, doui foruri de condu-g9Ee:
l. cenzura rafiunii qi
2. mdrturia congtiinfei.
{Despre mecanismul funclional al omuluil
Despre mecanismul functional al omului
putem spune mai intdi cd omul are aproxinnativ
15 miliarde de neuroni, care aparlin sistemului
nervos gi care au nevoie de hran6.$Lmediu:
l. Oxigenul pe care hematiile din sdnge il
** Tinerii, familia gi copiii... ** 73
duc la creier.
2. CJicqggUJIl este zahdrul special pieparat
dg..ficat pentru neuroni.
5. tt_grm_q*n_ri,
adicd plodusul glandelor endo-
crine, ca-re ageresc intreg organismul gi cu
deosebire sistemul nervos.
4.Qp*m=nUl, dreptul la somn fiind obligatoriu,
gtiindu-se cd omul moare dupd optzile de nesomn.
s. 9SggggpUg*qgyj_M necesardleuroniler,
care aduce cu sine infrdnarea de la orice excese.
{Ilormonii sunt agenlii de stimulare a vielifl
in organismul nostru avem rdsfirate mai mul-
te._gla_nd_ea cdror sgcre,fieinternd sunt hormonii.
Acegtia sunt un fel de siruri, un fel de substanfe
chimice care arL-rostu"Lsd stdrneascd la lucru
anumite organe, interne, sd agereascd nervii gi
sd invioreze gdndirea, sd ne facdviala pldcutd gi
cu interes pentru ea, intr-un cuvdnt hormonii
sunt agenfii de stimulare a viefii. Printre aceste
glande sunt Si aglg care rodesc sdmdnfa de om,
gi care, spre deosebire de celelalte, gg o funcliu-
4e $qbla, u,na internd - secrelia hormonilor, gi
alta. externd, - producerea celulelor germinative;
pe ldngd alte rosturi mai au gi Be acela de a sti-
mula-fu.n-eJiunea--celo-rlatteglande gi de a da o
configurafie specificd, plind de vigoare gi preci-
sd, corpului intreg, fie bdrbat, fie femeie.
in s6nge se mai afld pe ldngd horm-oni 9i
vitaminele, sec,refie celula.rd a fiecdrui fesut in
parte, apoi o-xigenJoxiRe, microbi gi altele.
Toate acestea la un loc dau ceea ce se nu^
74 ** Pirintele Arsenie Boca *.t ** Tinelii, familia gi co

meste q&gtu! .nqs--trujnterjor sau umoral, care

trebuie sd aibd o compozifie normald 9i determi-
natd pentru ca organismul nostru sd funclioneze
bine, cdci cu deosebire aceasta are influeni[d asu-
pra sistemului.nervos gi a g,apitalei sale, crele- Inpnru. Fr!'

rul. lar dac-6.n.o are, apar t:*Iblririle organice 9i c.n{!!!r.qll.rrrl

l!lu!q.st'Irl, .dlca:
f-uncfionale, un adevdrat convoi de neputinfe. .dtarl tl frara mcnl.,
ftlca d. mollPatE
$tiind acestea B-u-temschifa o-relafie de con' Jt
kclttf|.
mad. Irpof.4a.
trac..Dot Ftr
flict precum gi d-e buni invoiali intre raJiu-ne-9i Itu
j$net, fi-indci rnlre -99.ncepga...
-d-e--Ytala-9i @
hfrd.aEtlcl
acesteglAndg gste o s-trdnsilegdturS. hluva rphart D.||lru a Iol

fLegdtura intre conceplia de viald

gi glandele endocrinel
Astfel : i4!r;-gn fel "exces iv fu n cf i o neazd toate
glandele endocrine cdnd un om are, de exemplu,
concepfia de viatd a lui Epicur gi a urmagilor sdi
bazatd pe pldcere.
insd, c6nd ai cea mai bund conceptie de viatd,
adicd revelatia cregtind, atunci nllse mai prqdUce
acest exces-de.-hornoni care s6 te .desf-rAne-ze
sag s{ te dezechilib-reze. @
Schema urmdtoare ne ajutd sd infelegem cadrrJ d. .rtcfl.,
cJr trhnue|fa.ud
care-i cumpdna ce trebuie urmdriti.
Glanda genitald ( 1) [vezi punctul din schemd)
se serveste de hormona genitald ca sd sensibili-
zeze scoarfa cerebrali, adicd sd o facd sensibili Obr.a.a-b|lrciit
d.lunonlolt laq.a I

pentru impresia eroticd (2). .al|Ibrorts

dcl.aotEanua
o.nfnaA

Impresiile erotice (vezi punctul2) provoacd o Filn lrdtud2|

excitatie sexuald (5), care anihileazd (4) mai

multe cenzuri, adici: ezitdri gi frdne morale, Cercul vicios, intre starea organicd,
fricd de molipsire gi teamd.de impotentd, g.a. mediu inconjurdtor gi gilndurile omului.
76 ** Pirintele Arsenie Boca **
Dxcitafia trece apoi prin miduva spindrii (5)
pentru a lovi centrul de erecfie (6), care prin
mijtocirea unui reflex nervos varsi un aflux de
sdnge in formafiile erotice (71.
Din aceastd schemd tehnicd putem infelege,
pe rAnd, urmdtoarele:
- Instinctu-I,dggi e fdrd minte, totuqi g*Pglte
t5-ec-ela faptd f,{fu.i.gplIg3*gg#i pi fard incaui-in-
larea cdtorva -c-e47gfi.(Ce binel $i ce rdu e, cdnd
insdgi stdpdnirea ^migtii e coruptd 9i cenzura
cumpiratil).
- Apoi, ca Lg-.frugdi, gloanfele instinctului,
iau la fintd capitala sistemului nervos, creietul,
nu pe vreo cale a lor aparte, ci, afldndu-se in
e.rice moment in toatd structura sdngelui, la c,el
dintAi motiv sQmnal4! de "o'chi, deodatd se 9i
reped in poarta forului de judecatd, anuntdnd
q51Vig 9i poruncile- in-sti-ncLului.De altfel, o.-c*[!i,
urechile, ndrile gi gura sunt zone erogene; tot
atdtea parti de cremene 9i iascd in care mediul
din.afar6. lovegte cu amnarul in mediul dinla-
qntru gi-l aprinde cu scdnteile poftelor sPre
vdpaia faptelor.
- Schema ne mai pune pe gdnduri asupra
unui lucru. fiu-etiunile gene'zice se deqteaptd
incd din vremea copildriei, cdnd minteg nu gtie
sd infrdneze unele ca acelea.
De ce oare e rdnduiala de-a'ndoaselea...?
Dacd socotim dalgria pdrinfilor de a-gi suPra-
veghea gi de a-gi preveni copiii, la lrreme, despre
aceste noutdti gingage, firegte cd r6.op,underqa
cdderil-or nu rdmdne numai in seama copiilor,
**
sau a lui Dumnezet), ci"pqfati-i au sd dea seama.
Copiii se reazimd j.a_t__egpdrinfilor.
in privinfd neurologici gi endocrind, deci
dqpa fire, aga trebuie sd fie: incd din copilirie sd
izvorascd aceastd energie interzisd, e?, sub
acfiunea ei, sd se dezvolte gi sd se agereascd
intreg organismul gi cu deosebire sistemul ner-
vos. Deci hornnonii se dovedesc igvordnd gu._qost,
dar actiunea lor trebuie intovirdgitn deinfrAna-
re, altfel cJ_9s..[e*lea_S.aUAtpaSa
a organismului gi a
qislqpUlu,i -ne-ry"psar fi profund atteratd, atdt
organic cAt gi funcfional, fie ci ar lipsi hormonii,
fie cd ar lipsi infrAnarea-.
Catd vreme cele doud foruri dq qgple_v_eg-tp,re,
c.SI3I1I1jIgtii .q.i-eefU=t=U=gF.-
p.,i de Dumnezeu
" u lu i, lucr gazi
peste conslrgclia psiho fizicd a om
in armonie, i3gli11s.fele nu-i dau omului lupte,
pentru cn a-qSefeaprimesc aprobarea, satisface_
rea gi rostul lor concret.
" latd, cAt de clar demascd pdrintele Arsenie Boca, toatd
zdroaba de sisif a celor din comunitatea europeand gi a
sistemului de invdfdmdnt de la noi din RomAnia de azi
78 ** Pirintele Arsenie Boc
mereu se obraznicegte cu drepturile sale biolo-
ICare sunt urmdrlle gice asupra ,g_-gr,g!l+i.,_q9f"egc
cilnd patimile 4iung sd conducd minteaT Ai biruie, intre cele
doud naturi ale omului, bio.lo.gica..qispirituald,
s€ qiunge la un contrast "ne.lirnitat, incAt Duhul
lgi Dumnezeu se retrage din om.
InSfin-chil rupe zdgazul rdnduielii, te indeam-
nd si iegi dintr'o ascultare care.ti.p,.e'pafeca un
lan!, sau ca o temnifi; aceasta este situafia de
lupp.j4tr.g trup gi suflet, intr"e_bine gi riu, pe
teren_qfginlil".gi.inim"ii n_oastre.Instinctu| se 16z-
vrdtegte.
Cu cdt egti mai luptat de instinet cu atdt egti
mairdzvrdtit. De aceea tinerefea trebuie discipli-
natd.
{Dacd ai o conceplie de viald ortodoxii,
atunci ceJl?Jl{A fatiUnii rezistfl
Dar si vedem acum cum decurge o relatie de
bund invoiald intre ratiune, c_aU$tiida qi i4stinct
in forul interior al unui om cu o concepfie de
primi iertarea de la Dumnezeu'
viald sdndtoasd, in acord cu voinla lui Dumne-
in situalia in care in-frdngerile morale se lin
zeu. Sd luim, de exemplu, instinctul de reprodu,
lanf prin deasa lol repetare 9i prin gravitatealor'
cere (sexual). Acesta comandd glanda endocrind
urmeazd sanctiuni ale congtiinlei mai grele
corespunzdtoare sd-gi verse in sdnge hormonii,
dec6t mustrarea 9i anume: d-e-2-e-S[!jbrulm!4$
care ajungi la nivelul creierului erotizeazd scoarta
cerebrald, dgt_ermindnd aparilia pe_-..-e_c_ra,quI
minfii a gdndurilor gi imaginilor in favoarea
satisfaceri i acestui instinct. Acum .gAUd-"urite
#*r
invoirea, d4qc_enzum af;iunii rezistd gi le respin^
ge iar ppnglr_injaaduce Numele lui Dumn ezeu
aceasth viafd. Toate acestea sunt u;m!'r!!g in
care-i arde pe diavolii ce stau ascun-9ij.U.Fpa_!g[e
tr-q.pale ca instinefiului, aduce Crucea Domnului, care inieam-
al omului.

** Pdrintele Ar
nd lSpadarga de" sine,
Ee" lepaoarea qe pldcere.
sine, lepddarea PtaLsJre'
nceJsta qanzrrramanifestatd prin g4ndurl-de
putern 1ce 9i lu m i n o ase, a f i r m a te cu
LeZjSIgllIA, .
lo6ta cd insugi Domnul lisus luptd cu
in locul nostru, produce in organism o
satana"iedinfa
reacfie chimici in care substanfele endocrine
din sdng e, care erotizau scoarfa cerebrald' se
Ast-
neutralizeazd' p.rintr:o aparilie de anticorpi'
fel toate gAndurile, imaginile 9i rePrezentdrile
p-l.grgi in minte se restabilegte un echilibru 9i o
ii"iqt" intocmai cu linigtea pe care a restabilit-o
IisuscdndavenitpemarelauceniciiLuiinvdlui-
! i d e t a |a zu ri |e i n fu ri a te .L i n i gtir eauneifur t- uni
de gdnduri sigur scoate un strig6t interior de
recunoagtere: ,,Domnul meu Ei Dumnezeul met'
(Ioan 20,28 ) 9i mdrturisirea: ,,Tu egti Fiul lui
D umneze d' (t{abei 14'33)'
tv-ati intrebat de ce Sfintii nu putrezescff
Concepfia de viafd este aceea in care te inte-
grezi trup 9i suflet. Aceasta va frdna producerea
hormonilorgivaechilibrasistemulendocrin.
Prinaceastasemodificdpozi'tivstructuracelule-
lor intregului corp 9i se atmonizeazd' cu aceastd
invdtdturi. De exemplu: Sfintii nu putrezesc' ei
ajung izvoare de mir, nu de putoare' Fire--a_lo'r-
pamanteascd a fost inghifitd d9 vi3!4-S-fdntului
buh, ei au devenit temple ale Duhului SfAnt 9i fii
ai'tui Dumnezeu, iar alli Sfinti au fost rnpifi
intr-unaltmoddeexistenldgimormintelelorau
rdmas goale.
** Tinerii, familia 9i copiii... ** 81
Pravila albi
Adicd o dare pe fald a unor stdri de lucruyi
privitoare Ia cdsdtorie gi in afara ei, dimpreund
cu urmdrile ei, in cea mai mare parte necazuri
fdrd indreptare, gi rdnduiala de urmat pentru
cine vrea sd creadd gi sd nu ajungd Ia acestea.
Cel cdzut intre tdlhari (Luca 1O,5O)a fost
incredintat Bisericii, ca slujitorii ei sd poarte
grijd de ddnsul, spdldndu-i rdnile cu vin gi turndn-
du-i untdelemn - adicd pocdinfa care e asprd ca
Qi-vinul pe rand gi impdrtigirea harului celor 7
Sfinte Taine, izvordnd acestea din flristos, Pomul
Vietii, ca un untdelemn ce unge rdnile omului
gi-l timdduiegte pe deplin.
Cdderea intre tdlhari este eiilJlgrSa_fifiio[re:
negti din Rai in lumea aceasta, iar cddere4.este
de la ..desdvdrgire - ,,cici,indafd dupd cdlcarea
poruncii s-a fdcut i11..omstrivezlegi ardtatd ase-
minarea cu dobit_oacelenecuvdntdtoare, deoa-
rece trebuia dupd ce s-a acoperit str.dlucirea
mintii, ca firea oamenilor sd fie chinuitd pe drep-
tate de insugirile dobitoacelor",", p_a4a_cegJIIul
igi va veni intru qgpg$Ll4t4gg5j[e gi la simfirea
tnd-retiel s.alede fdpturd cereascd (q4Jionalq).
Astfel, einsugire prin care omul se aseamdnd
dobitoacelor este gi inmulfirea. Chipul cunoscut
a[_4qgiterii lrupuf,ilqr a venit omului tocmai din
* Sfantul Maxim Mirturisitorul - Rdspunsuri cdtre Talasie, i. I.
82 ** Pirintele Arsenie Boca
p-ricina ciderii, din neascultare. Cici ar fi fost cu
putinfd Di qn alt chip de inmulfire, nepitimag qi
nepdcitos.
cdnd insd a pdcdtuit' Adam urma sd moard'
gi sd se stingi omul din zidire. Dum-n-ezeuinsd
vdzdnd, peste toate veacurile ci multi au sd'se
i-qlgr4rci din dobitocie, l-a osdndit la calea naqte'
rii trupegti, care consti din pdtimire (poftd) qi
pacat - pdcatul avdndu-gi porneala in patimd
(poftn) gi pldcere, iar pofta (pldcerea) fiind datd
pentru acest chip de nagtere, ca intr:o' lege- de
pedeapsi dati firii. firealsi-Igiekr au fost legate
intr'o inldnfuire rea. Cici cu cdt se silea firea si
ddinuiascd in viala aceasta prin nagtere curatd,
cu atdt se strdngea pe sine-gi mai mult in lanlul
legii pdcatului, sporindu-se 9i moartea. I s-a dat
deci omului pedeapsa sd se lupte cu moartea de
care se atinsese cu voia.
Dorul dupd Dumnezeu se intoarse in pofti pd-
timagi dupd trup. Minte"a intunecdndu-se 9i intor-
cdndu-se de la vederea lui Dumnezeu, 4 -4N in
!-a!19utsimlurilor trupeqti,.care se lipescde
ca"de un bine gi fug de^durere ca de un riu. Iar ,
pJ{gerea e momeala cu care-ohoful" (d-iavo--l-ulla"ari-
gea pe om si se coboare din lerusalim la lerihon.
P-e-drum ul acestei pogordri, tpa-t-e-puterile,
i tp r i i I e, -Si. std p a n-iilg ce I e d i n vi zd u h u ri-ca
i n-c--eJ
qgluhpi--'se sileau sd*inirs pe intrecute in+artea
patlmilqare,a.firli, adicd in pofti 9i in-iutime, 9i
si le povdrneasci in- contra fmi". Voinia i-a in-
- Coloseni 2,15.
** *r'. Tinerii, familia 9i copiii... ** 83
to rs-o g3.-s-ayr,ahlr m aDi s p i ta vi cle an u I u i : p ld ce-
r*ea,gi sd ocoleascd povara nagterii de fii ca pe o
durere. Cdci q*fqst,pdndit o-$gl Si in_Lat-u*r"q-glatu-
tlli_nlnJii $i a.liberei voin{e. Da_(minteal, care
odinioard avea vd,zdnd pe Dumnezeu intr-insa,
4Sg!0*.g.,,,!emp_lu al idolilor, avdnd in loc de un
singur Dumnezeu, multe chipuri ale p_atinilor
ne.eurate."- Sj4.lga nemaidepdndnd in sine vede-
rea lui Dumnezef,l"',? intrat in robia stdpdnitoru-
lui lumii acesteia', care A-mgalgi.re"in infdfigdrile
luril"or. Ea f i i n d o pu t-ere^-arzd-
ceJgf S g Pll -s*-e-sim
t94re, ca una ce avea sd sdldgluiascd intr-insa pe
Dumnezeu, gi.cafglu0in.tg3) incd este foc - acum
ndscocegte gi aprinde plicerile trupului, ea
insdgi fiind retinutd astfel injegitura- pitin€Si
clL$imtwile*. 9i iatd a9a, furigdndu-se in sfatul
Eintii legea pdcatului, care este p.Ldcereasim,tu-
riJor, pentru care s-a gi hotirAt moartea trupului,
de atunci mjntea multora da tru.pqlui numai
sfaturi impotriva firii, sau sfatul fdrddelegii.
-Egg_{e*qca;fl este legea Eltput_gi, iar imbol-
pldccre direa prin deprinderea patimilor este lumina lui
potrivit cu aceastd lege de ocard; gi pari de
ocard este arderea cdnd lucrd patimile, sau, pe
scurt, (ocul de ocard este pdcatul; lgmi.na de
ecar6.. deprinderea picatului, iar flacdra - lucra-
r-ea(p.dcatului). Prin urmare, nu se cade minlli sd
se incdlzeascd in focul acesta, nici sd se lumi-
'Sfdntul Maxim Mdrturisitorul, i. SS.
'' Ne mai sdligluind pe Dumnezeu.
" diavolul
'Sfdntul Maxim Mirturisitorul - Sc. 17,i.58.
 *'i'
84 ** Pirintele Arsenie Boca
neze cu lumina aceasta, nici sd ardd in aceastd
flacdrd. Qdqi ceea ce pentru s-[mfuri este lumind 9i
p@cere,pentru rtline este addnc de intuneric""n'
Qimilfffle nu sunt in stare decdt de ritdcire 9i
nu aprind decdt stricdciunea truPurilor, iar Fi4-
tea impinsd in acestea este ng*numai contra firii
ci gi impogqiva lui Dumnezeu.Iar o-m-infp innebu'
n4a-de.pim-Luqs-ide pglLale contra firii' prin care
lucreazl. toat6, pofta vrdjmaqd, (,,fiindcd dorin!4
- mare, sau ,,centrala telefonicd", prin care sufle-
cdrnii este vrijmdqie impotriva lui Dumnezeu"
Rom. 8,7), ce pfaturi poate sd dea decdt sfaturile
tdlharilor care Eisdppsc pe cei care coboari din
Ierusalim la Ierihon: copiii ce vin in lumea aceasta'"'
{PrdPddul adus de Patimi:
apringi de pofte contra firii' oamenii igi prd-
pddesc sdmdnla gi vlaga pi igi pustiesc neamulf"
* SfAntul Maxim Mdrturisitorul 'Sc. 20,i.54
* ,,Q?rg venilga !u! Iis-us lapunta djn Cana si nu aibd 9i un
inleles mai adAnc? Oare sd nu insemneze ceva mai mult
faptul cd teUU-nta face prima dovadd a dumnezeirii Sale?
Oare nu trebuie de aici inainte socotit 9i Dumnezeu ca
prezent la nunti? Oare Dumnezeu nu are nici un cuvAnt in
biologie? Nici un lucru? Nici un sens? Nici o conducere? A
dat legile gi a pdrdsit lumea? Sau legile il exclud pe Dum-
nezeu? De ce dar a ridicat -caSaforia la rangul de Taini intre
'u Asta e rdvna cea mai mare a diavolului, prin cei ce
apus de la dreapta credinfd. $tie el' dar gtim 9i noi,
a-qg-lpunde nu se mai sluje9te SfAnta Liturghie, unde
mai sunt suflete vii, rdvnitoare spre mdntuire, diavolul
** Tinerii, familia 9i copiii... ** 85
Mai departe si schimbdm pulin cuvintele.
$tiinfa medicinii printre multele ei invdfdminte o
are gi pe aceasta: a bdgat de seamd cd toate [esu-
turile omului se pot drege, adicd se tdmdduiesc,
numai celula nervoasd atinsd odatd, nu se mai
drege niciodatd; lucrul ei se opregte fulgerdtor.
Celula nervoasi si o asemindm cu un ghem
de la care pleacd fire in mai multe pdrli cu rost
de ,,telefoane". Creierul ar fi ghemul cel mai
tul primegte vegtile gi trimite hotdrdrile sale
tuturor ,,creieragilor" mai mici, celule nervoase
imprdgtiate (impdrfite) in tot trupul. Prin gira
spindrii duc mii de,,fire telefonice" la creier. Prin
creier lucreazd mintea asupra trupului, care
(mintea) este parte a sufletului gi nu a trupului.
9i dovedegte gtiinta cd desfrdnarea, sau
risipirea in orice fel, omoard milioane de celule
nervoase. Iatd cum: in tot trupul, dar mai cu
deosebire in 7 locuri, izvordgte un fel de putere,
foarte-foarte trebuincioasd pentru bundstarea
intregului om trupesc. Aceasta e vlaga de viafd.
intre cele 7 izvoare de vlagd, printre cele mai
puternice este gi izvorul ce inmuguregte sdmdnla
de om. Cdnd omul se line dupd desfrdnare, robit
afld la el acasd, adicd aco]o e iadul. Dupi ce au_d-dr6mat
tot ce se poate_distruge p_4tefjal, acum vor sd ne distrugd
gi Dreapta credinfd. Are bunul Dumnezeu cdte o mdnd de
au tirdnd pentru fiecare spurcatd guq4.,,P_gJ'lAft!_e_v19grii,
cd lupapygtalllg_o3T"g--4i1"o"."-,",19_9*Ig_.lgt9lg-ArsenieBoca_.
nu Dumnezeu ne-a promis cd e cu noi pdni la sfArgitul veacu.
se rilor. Problema e sa"nu ne ldsdm noi de Dumnezeu. (n.ed)
 ** Pirintele Arsenie Boca **
d e s p u r c a ta e i p l d ce re , i zvor ul nu m ai poate
dovedi sd verse gi induntru, in sAnge, partea de
vlagd neapdrat trebuincioasd, pentru cd tot
lucrul izvorului e ,,tdlhdrit" in afar6'.
Acum, dacd de pe urma niravului desfrAndrii
scade puterea izvorului de a mai vdrsa in s6nge
felul sdu de vlagd, scdderea aceasta de putere
aduce moartea a milioane de celule nervoase'
Cdci toate lesuturile din om pot rdbda de foame
sau pot lucra cu schimbul, sau se topesc ca sd se
facd mdncare celorlalte 9i, la vreme prielnicd,
iarigi se inmulfesc la loc, numai celula nervoasa,
odatd omorAtd de foame, nu mai invie niciodatd'
Iar mAncarea ei este aceastd vlagd a celor 7 intoare'
Acum suntem pe cale de a inlelege ce se pe-
trece cu mulli care sldbesc la minte vdzdnd cu
ochii. $colarii, de unde la inceput invilau bine,
acum de cdnd cu onania le sldbeqte mintea 9i
trebuie sd pdrdseascd gcoala. Dar la ndravul lor
mai este cineva rdspunzdtor 9i si nu ne grdbim'
Iatd pe nume cdteva feluri de patimi prin
care igi prdpddesc oamenii sdmdnta gi vlaga,
apringi de pofte contra firii:
- onania sau malahia; - Curvia;
- Sodomia (homosexualitatea);
- Bestialitatea (cu animalele);
Iar in cdsdtoria legitimd:
- DesfrAnarea;
- Fereala de zdmislire (evitarea de a concepe
copiii);
- Crima de avort; - Preacurvia; - Necurdfia;
- Nesocotirea vremurilor oprite de Bisericd;
** Tinerii, familia 9i copiii... ** 8?
' Alte nenumite spurciciuni.
Dar ce e atunci dupa fire? Numai gi humai
zdmislirea pruncilor.
Cdsdtoria e o Taind dintre cele 7, tocmai ca
si nu ingiduie intr-insa atdta gerpdrie de fdrdde-.
legi, incdt in zilele noastre trebuie sd strigdm
amarnic: Ridicafi cdsdtoria din desfrdnare mdcar
la r6nduiala dobitoacelorl Binecuvdntarea lui
Dumnezeu nu s-a dat fdrddelegilorl E chiar aga
de greu de infeles?
Dar zic unii: - Noi putem fi gi fdrd binecuvdn-
tarea lui Dumnezeu.
Iertali de intreb arei - Unde? in iad?
Da, pentru cine nu vrea sd infeleagi, nici
Dumnezeu nu a avut ce sd mai zicd decdt
aceasta: ,,Cine este nedrept, sd nedreptdleascd
mai departe, cine e spurcat, sd se spurce pi mai
greu, cine e drept, sd facd dreptate gi mai de-
parte, cine std sfdnt, sd se sfinleascd gi mai
mult. Iatd, vin curdnd Ei plata lulea este cu luline,
ca sd dau fiecdruia dupd fapta ft2.r"(Apocalipsa
22, Ll-Iz).
$i mai zice gtiinla cd tot omul a venit pe
lume cu un anumit numdr de celule nervoase.
Prin faptele lui cele de desfrdnare pierde dintre
ele un numdr de celule, mai mic sau mai mare.
$i precum peste toate fdrddelegile atdrnd legile,
aga gi peste viala desfrdnatului: i se scriu faptele
in sdmAnfd.lar cum copilul este imbinarea celor
doi pdrinfi, a celor patru bunici, a celor opt strd-
bunici, a celor gaisprezece strd-strdbunici, asta e
mogtenirea in sus care se numird pdnd la al
 Arsenie Boca ** Tinerii, familia 9i copiii... **
...& Pirintele
vrdjmag", diavolul, a strecurat in firea omeneas-
cd din neam in neam tot mai multd neghind, sau
inclinarea drdceas cd,a fdrddelegii.
Dar nu numai patima desfrdndrii omoari
grduncioara nervoasd, ci toate patimile. Mdnia
aprinsd, durerea peste mdsurd pentru o dragoste
pdmdnteascd la cdli nu le-a fdcut sdnge rdu gi nu
i-a pilit guta?
Ddrdmarea cea mai cumplitd insd vine din
patima befiei. Otrava bduturii pe ldngi amorti-
rea gi arderea tuturor nervilor, ii stricd gi sd'
mdnfa toatd intr-un chip nemaivdzut, dupd cum
mdrturisegte gtiinfa. Iar daci cineva cheamd
copiii la viald in starea aceasta, peste bietul
copil atdrnd necaz mare, necaz greu, boala
indrdcirii. Cdci ori unde este o ddrdmiturd mai
mare, vine gi puterea rea, diavolul, ca la o ispra-
vd a sa, ardtdndu-se prin chinuirea ce o face
copilului nevinovat.
Aga se face d vedem nesfdrgitul gir de urmagi
negte ca sd se arate 9i moqteniri indepdrtate'
nenorocifi: orbi, gchiopi, uscali sau putrezind de
Firea line la sindtate, de aceea moqtenirii
vii, altii strdmbi in fel gi chip gi mai greu ca toate
bolnave de la un pdrinte ii sare in ajutor cu Par-
o chinuifi de draci. Iar altii in ce privegte mintea,
tea sdndtoasd de la celdlalt, dar neputinfa
pornili de mici spre rele, gi cAnd vor fi mai mari
poartd totuqi neardtatd in cojoc'
azvArlind in pdrinti gi in Dumnezeu gi sfdrgind
inclinirilor acestora, sd le zicem grdu 9i
ndprasnic. Mare ddrdmare in firea omeneascd.
Acestea sunt fdrddelegile in chip de om, ce pldn-
gdnd strigd vinovdliile pirinfilor gi aduc doar
durere mare in toate pdrfile. Iar dacd vrefi:
singura scdpare sigurd este de a nu ajunge aici.
vedem cam multd neghind in larina aceasta' Iar
Este o cale care insd n-are firddelegi ' Taina
somnuldecareevorbaeadormireastrdjiimin-
cununiei. Aceasta-itoatd taina gi cursul ei.
!ii, toropeala in patimile fdrddelegilor' "Omul
 €.* Pirintele Arsenie Boca **
Ori, acegtia sunt prunci ndscufi din somnul
necurat, martori ai nelegiuirii pdrinfilor, cdnd
stai sd cercetezi (inlelepciunea 4,6). Legea
atotputernicd ce intoarce faptele oamenilor in
bratele lor o strigd Sfdnta Carte in fiecare veac
de oameniz ,,Fiii desfrdna[ilor nu vor avea desd-
vhrgire, gi sdmdnla iepitd din patul nelegiuit se
va stinge, cd de vor trdi Ei vor avea viald lungd'
nu vor fi de nici-o treabd gi necinstite vor fi be-
trilnelile lor cele mai de pe urmd, iar de vor muri
de timpuriu vor fi fdrd de nddeide Ei fdrd de
mdngdiere in ziuaiu
drept are groaznic s
l9). ,,8u, Domnul Dumnezeul tdu' sunt un Dum-
nezeu rAvnitor care pedepsesc pe copii pentru
vina pdrinlilor ce Md urdsc pe luline phnd la al
treilea neam gi al patrulea neam gi lufd milosti-
vesc phnd ta at miilea neam' cdtre cei ce IuId iu-
besc Ai pdzesc poruncile Mele' (Iegirea 20' 5-6)'
Dar milostivirea lui Dumnezerr, care nu de
bundvoie umilegte gi pedepsegte pe fiii oameni-
lor (Pldngerile lui Ieremia 3,55), aduce in cdte
unii inclindrile bune ale strdbunilor 9i copilul de
mic ajunge la deosebirea intre bine gi rdu. Des-
pre acegtia zice Dumnezevz ,,[Jn copil care vd'
zdnd pdcatele, vdzhnd toate clte le-a fdcut tatdl
sdu, el se pdzeEte gi nu face nimic asemenea'...
acest om nu va muri pentru nedreptdlile pdrin-
tetui sdu, ci fn veci va trdi, pentru cd fiul a fdcut
ceea ce era drept Ei legiuit gi toate legiuirile
Iulele le-a tinut gi te-a fmplinit, de aceea va trdi."
(lezeclriel 18, 14-19; 17, l9l.
{Ridiarea dsiitoriei din desfrflnare Ia indllimea
de Taind este singura stauild in alea pustiiriif,
Iatd cdt de cdt infeleasd sporirea pustiirii ce
se lucreazd in ascuns in firea fiecdrui rdnd de
oameni, care acum, in zilele noastre, s_a ardtat'
in afard, cu urgie mare. Cdci: ,,De unde vin
rdzboaiele gi de unde certurile dintre voi? Nu
oare de aici: din poftele voastre care se luptd in
mddularele voastreT (lacob 4, l).
Cine va opri prdpddul pustiirii? _ ,,Fdrd pline
nu puteli face nimic(bun)t,'(Ioan 15,5).prdpddul
pustiirii nu se va opri pdni cdnd nu vor scoate
oamenii desfrAnarea din inimile lor gi pdnd nu
vor gti de Dumnezeu (Osea 4, l-l}). ,,Cei ce se
lin
de trup, poftesc cele trupegti iar cei ce se
lin de
Duh, cele duhounicegti, Cdci cugetul trupului
este moarte, iar cugetul Duhului este uiald gi
pace. Pentru cd cugetut trupului urdjmdgie este
impotriua lui Dumnezeu, fiindcd nu se supune
legii lui Dumnezeu gi nici nu poate. De aceea,
cei ce sunt in trup (in curvie) nu pot sd placd lui
Dumneze,u." (Rom. g, 5,9).
Cei ce sunt ai lui Hristos, gi-au rdstignit
trupul impreund cu poftel e. ,,Nu suntem datori
trupului, ca sd vieluim dupd trup. Cdci dacd
uiefui[i potriuit trupului, vefi muri, iar dacd uci-
"' La pagina bOO pi Efl sunt date detalii despre noile
descoperiri gtiinlifice ale savanfilor din Rusia
,"upiu
actiunii mascate de distrug ere a familiilor prin
efoitut
dugmdnos de infectare a gaioirii tinerilor este
efectul dezastruos al avorturilor at6t asupra
accentuat
existenfei
nafiilor cdt 9i din perspectivamdntuirii.
 ** Arsenie Boca **
92 Pirintele
deli cu Duhul poftele trupului' vefi fi vii' Fiindcd
toli c6li cu Duhul lui Dumnezeu se poartd' ace7-
tia fiii lui Dumnezeu sunt"' (Romani 8' 12-14)'
sfinfirea
,,Cdci aceasta este voia lui Dumnezeu:
voastrd, a vd feri voi de toatd desfrdnarea' Sd
gtie fiecare dintre voi sd-gi stdpdneascd vasul
pof-
sdu intru sfinlenie gi cinste' nu in patima
telor cum fac necredinciogii, care nu cunosc Pe
Dumnezeu,.. Cd nu ne'a chemat Dumnezeu spre
necurdfie, ci spre sfinfenid'(I Tesaloniceni 4' 5-7)'
Pe vremea Sfdntului Apostol Pavel incd sufla
muceniciei. Sfdntul Pavel' insd, socotind copiii
le dd sfatul acesta: ',Bine este pentru oricine sd
fie apa cum se gdsegte. Legat egti cu femeie' nu
cduta desfacere. Dezlegat eEti de femeie' nu
cduta femeie... Cd de acum vremea s-a scurtat'
Aga incdt cei ce au femei' sd fie ca gi cum nu ar
avea... cei ce cumpdrd ca gi cum n-ar stdphni gi
cei ce se folosesc de lumea aceasta' ca gi cum
nu s-ar folosi de ea. Cdci fala acestei lumi trece"'
(I Cor. 7,25'40).
in zilele acestea mai de pe urmd' cdnd 9i
noud ni se pare cd ,,de acum vremea s-a scurtat"'
cercetdnd firea durerilor, am aflat desfranarea
** Tinerii, familia gi copiii... **
inclegtdnd pe oameni gi lucrdndu-le de zor ddrd-
marea in intindere gi in addncime. Iar pe-de altd
parte preolii vremurilor noastre n-au mai urmd-
rit-o ca pdcat gi ca atare sd o mdture afard din
Taina lui Dumnezetf,,adicd din cdsdtoria cregtL
nd. Aga se face cd, ,,Iipsind preotului cunogtinla
legii gi bdtrdnului sfatuf (Iezechiel 2,26), oame-
nii orbecdie in mullimea negtiinlei gi a lipsei de
sfat, care s-a intins ca o noapte de osdndd peste
biefii oameni, care dorm linigtili somnul de pri-
mejdie, de bund credinld cd aceea* nu-i pdcat.
Dar fiind rdnduit si vdd gi sd ascult mereu
durerile oamenilor, care vin de pe urma pdcate-
lor gi a lipsei de sfat, gi ajungdnd adesea una cu
durerea lor, intr-o zi, slujind Sfdnta Liturghie,
rugdndu-md, ,,pentru pacea a toatd lumea gi pen-
tru bundstarea Sfintelor lui Dumnezeu bisericf ,
aud deodatd in urechea dinlduntru infruntarea
amarnicd: ,,Nu te ruga de Mine sd le dau pace,
roagd-te de oameni sd-gischimbe purtdrile, dacd
vor sd mai vadd pace pe pdmdnt".
$i am inleles pe urmd multe lucruri... drept
aeeea, ascultdtor Poruncii, trebuie sd strig cuvdn-
tul Scripturii ca o sunare de alarmd: ,,Dumnezeu
vestegte acum pe oameni, ca to!i, de pretutin-
deni, sd se pocdiascd" (Fapte IZ,bO). Adicd sd
vind la viald curatd, dupd invdldtura drept
mdritoare a Bisericii lui Hristos, iar cdnd vremea
o va cere, sd mdrturiseascd pe Hristos cu prelul
viefii, netemAndu-se de moarte. in alt fel nu se
* Desfrdnarea dintre sofi.
 ** Pirintele Arsenie Boca **
poate ridica o stavild pustiirii ce se intinde peste
bie[ii oameni. Iar ridicarea stavilei este ridicarea
cdsdtoriei din desfrdnare,Ia indlfimea de Taind'
intre cele 7 Sfinte Taine, ca oamenii si nu ingd'
duie gerpdria fdridelegilor.
Iubirea desfrdnirii ii face pe oameni grogi la
minte gi la obraz, 9i nu infeleg cinstea. De aceea,
mugurii cdsdtoriei lor, copiii, ii dau pe pdrinli cu
capul de toli perefii 9i prin purtirile lor rele le
azvdrle cu copite in obraz, iar la rAndul lor indoit
vor lua gi ei de la coPiii lor.
Ldmurit cd lucrurile nu mergeau bine!
Nu fdrd inleles ,,a fost chemat 9i Iisus la
nuntd, cu ucenicii Sdi" (Ioan 2,2), ci ca sd price-
pem cd la nuntd se face prima minune dumneze-
iascd, spre bine. Numai prin tocmirea cdsitoriei
dupd Hristos, care este mintea desdvdrqit stdpdnd
peste patimi, se pot scoate inclindrile rele afar6'
din fire gi sd nu mai fie date moqtenire sporitd
din neam in neam gi sd chinuiasci pe oameni.
Iar viafa curatd a cdsdtoriei, dupd cinstea ei
de Taind, este aceasta:
l. Binecuvdntatd este numai rodirea, de co-
pii; tot ce este in afard de rostul acesta, in pri-
vinfa trupeascd, este desfrdnare gi pdcat 9i sd nu
se mai facd..
2.Vremi ingiduite pentru chemarea copiilor
sunt numai zilele intre posturi. insd dacd numai
sofii amdndoi sunt invoifi pentru rostul rodirii de
copii;
5. Vremi oprite sunt acestea:
Cele patru posturi mari de Peste an;
Cele trei zile de post pe sdptdmdnd (miercuri
gi vineri, iar luni numai dacd este voin!d):
Sirbdtorile gi zilele asupra sdrbdtorilor;
Vremea necurdtiei;
Vremea de sldbiciune sau de boald a unuia
din sofi;
Vremile de tulburdri gi rdzboaie, precum gi
oarecare vreme dupd acestea, pentru cei ce au
luat parte la ele;
Vremea opritd cu mare asprime este toatd vre-
mea sarcinii, precum gi toati vremea aliptdrii.
4. Cei ce se dovedesc neroditori, si se infe-
feagd la petrecerea frdfeascd, evitdnd picatul;
5. De la incetarea semnelor femei i, inceteazd
gi datoria cisdtoriei, a chemdrii de copii.
6. Urmdnd aga, nu se mai intdmpld:
Crime de avort;
Blestemdtia ferelii;
Fdrddelegea desfrdndrii gi alte spurcdciuni.
Iatd cu ce rdnduiali sd fie sofii de un infeles.
De ce aga? Ldmuriri:
l. {Binecuvdntatd este numai rodirea de copifl
O cisitorie cregtind nu e cu putinld decdt in-
tre cregtini convingi.
Necredinciogii in Dumnezeu nu pot avea
parte de Taina lui Dumnezen, in care nu cred.
Pdnd cdnd cineva este in afara credinlei cregtine
dreptmdritoare, tot ce face e pdcat gi picatut ii
este lege. Cu necredinciogii nu e cu putinfdviala
curatd. Prin rdbd area chinuirii de la ei, pot fi
biruifi de Dumn ezeu gi inviafi din moartea in
 ** Pirintele Arsenie Boca **
care traiesc. Caci cdtd vreme sunt numai trup'
sunt printre morti gi cdnd afld despre Dumnezeu
gi suflet, invie din morfi gi incep pocdinfa.
Aiutati-le, rdbddnd toate de la ei, dar impotri-
vindu-vd picatului, chiar dacd ar fi aceasta o
mucenicie neintreruptd. ,,femeia sd se teamd de
bdrbat'cdnd Hristos este capul bdrbatului (Dfe-
seni 5, 22-24; I Corinteni I1,5), dar cdnd capul lui
e pdcatul gi ,,dumnezEul lui e stomacrJl", n-are ce
sfat de mdntuire lua de la ddnsul. Fdri Hristos
este mort, iar sfatul morfilor duce la moarte;
acolo sd nu mergefi. De morfi sd nu avefi fricd'
De cei ce nu se tem de Dumnezeu, nici voud sd
nu vd fie teami. Toatd teama sd vd fie de pdcat,
cdci pe aceasta au avut-o qi Sfintii.
De aceea sunt oprili de la cisdtorie:
l. a. Nebunii; b. indrdcifii; c. Bdutorii; d' Sla-
bii de minte gi cei cu boli lumeqti.
2. Rudeniile de s6nge pdnd la gradul opt'
(Verii de-al IV-lea grad ii ingdduie pravila biseri-
ceascd, insd am vdzutgi la depirtarea asta copii
insemnali cu pdcatul amestecirii de sdnge 9i cu
sindtatea zdruncinati pentru totdeauna).
5. Cei prea deosebiti cu vdrsta. Depdrlarea
cea mai mare ce poate fi ingdduitd este de gapte
ani. Ce trece peste acegtia dovedegte patima des-
frdndrii care se rd'zbund.Viduvii sd ia viduve.
4. Vdrsta ingdduitd pentru fete: de la l8 la20
ani, iar pentru bdiefi: spre 25 de ani. Adicd vdr-
sta la care sd priceapd pe ce cale merg 9i cum
trebuie si meargd. $i incd de ceva trebuie sd se
agtepte o vdrstd mai mdrigoard: ca si se vadd pe
cdt e cu putinfd toate inclinirile din cei doi tineri,
care numai cu vdrsta se aratd. Aga se intdmpld
cd inainte de cisdtorie au o purtare, iar dupd o
oarecare vreme risar alte purtdri, pentru care
bucuros ai fi cdutat tovardgul viefii in alti parte.
5. Cisdtoriile ficute dupd sfatul sau sila
pdrintilor, care socoteau averea - patima licomi-
ei - n'au dus la capdt bun. Averea toatd s-a
imprdgtiat.
6. Cercetafi ce purtdri au avut pdrinfii, cei
patru bunici, strdbunicii, cdci agchia nu sare
departe de butuc (trunchi).
7. Nu incepefi cdsdtoria cu pdcatul, cd siliti
Taina lui Dumnezeu, gi-L veti avea impotrivd.
?dnd la cununia Bisericii, toli sunt datori a avea
fecioria nestricatd, gi fete gi bdieti. Celui ce
crede in Dumnezeu gi fine posturile gi are un
duhovnic, ii este cu putintd. Celuilalt, nu i-a fost cu
putinfd intdi, nu-i va fi nici pe urmd. De aceea, cei
ce robesc la patimi trebuie sd dovedeasci intdi
indreptarea de toate patimile gi sd ajungd la cre-
dinta lucrdtoare, apoi sd intemeieze cdsdtorii, cdci
altfel numai inmulfesc rdul intre oameni, mai
osdndind $i pe alfii impreuni cu ddngii.
ICdsdtoria nu este numai o aprindere de trupuri,
ci este chip al unirii sufletului cu Dumnezeul
Dacd inainte de Hristos, Tobit (8, 8) a zis
cuvdntul: ,,Doamne, iatd, iau pe aceastd sord a
m ea, n u pen tru implin irea poftelor m ele (curvie),
ci o fac cu inimd curatd', ci intr-adevdr ca femeie,
cine, in vremea noastrd mai crede aga?
 .:..!. Pdrintele Arsenie Boca **
Cdsdtoria nu este numai o aprindere de tru-
puri, iar unde este num ai atdta vine ura 9i face
vrajbdl Nunta este mai mult decdt acestea, este
chip al unirii sufletului cu Dumnezeu. De aceea
numai cdnd cei doi sofi sunt unifi cu sufletul in
Dumnezeu, diinuiegte gi unirea cea trupeasci 9i
aduce roade dupi Dumnezeu: copii curati, trdgi-
tori spre El.
2. Si 5. {Vremi oprite gi vremi ingdduite
chemdrii pruncilor la viafdl
tr opritd vremea posturilor gi a sdrbdtorilor.
intdi e sufletul gi Dumnezeu, gi Pe urmd trupul.
Cdnd poarti omul SrUe de suflet, iese din pofta
trupeascd, o stinge chiar; ca si poatd primi Sfdnta
impirtiganie, mdncarea sufletului, 9i de care
trebuie si se apropie tot cregtinul micar de
patru ori pe an.
Postul e rAnduit tocmai spre stingerea pofte-
lor trupului. Cdtd vreme omul nu iese din pofti nu
se poate apropia de Dumnezeu. Copiii chemafi
in sdrbitori gi posturi, tofi poartd in ei picatul
pdrintesc. Cdci precum pdrinlii lor n-au finut
seamd de ziua Domnului, aga nici copiii nu vor
fine seamd de voia lui Dumnezeu gi de sfatul
pdrintilor.
E opritd vremea necurdfiei. in Lege, cei ce
cdlcau rdnduiala aceasta erau omordfi cu pietre,
pentru ci pruncul ce se zimislea in vremea
necurdtiei la ei, avea inclindri spre lepr6, fiind o
fard caldd, iar la noi va avea incliniri sPre orice
putrezire de viu.
E opritd vremea de tulburiri gi rdzboaie,
pentru cei ce iau parte la ele, fiindcd in acestea
li se zdruncini nervii gi au o pornire spre vdrsare
de sdnge.
Apoi mai e gtiut cd pruncul ce se va nagte, se
va aldtura pdrintelui mai slab ca si find cum-
pina; se infelege astfel de ce in rdndul de copii
de dupd rdzboaie sunt mai multi bdiefi gi mogte-
nesc apucdturile rdzboinice ale tafilor, dar gi
zdruncinarea lor nervoasd din vremea cdnd i-au
chemat la viald; se mai intelege de aici gi de ce
copiii acegtia vor face revolufii gi vor sfdrgi cam
prost, ca unii ce vor fi mereu in stare de rdzboi
cu ceilalli oameni. De aceea, mai agteaptd pulin
pdnd ce se mai linigtesc nervii gi nu mai ai vise
tulburate cu spaime de rdzboi, cd in starea
aceasta nu poti chema decdt un bdiat, care, gi
din graba ta, poate apuca pe calea pugcdriei. Ia
sfatul la vreme, cd acesta face minunil
{E opritd cu mare asprime
vremea sarcinii gi vremea aldptdrifl
Iatd pentru ce e opritd toatd vremea sarcinii:
O datd, pentru cd nu mai are rost*.
Apoi, pentru cd toate simfirile celor doi pd-
rinti, dar mai ales ale mamei, prin care trece in
vremea aceea, se intipdresc cu deosebire, in
mugurele ce s-a pldmddit. Deci iatd o mare cheie
a lucrurilor: precum au fost purtdrile gi toate
simfim intele m am ei i n v r em ea c el or noud l uni .
"" Pruncul fiind deja in pdntecele man'Iei.
 Pirintel" AEPn!9 Jglg
**
va intipdri intr-insul cu tdrie mare. Iar cdnd se va
nagte, pdnd nu qiunge sd priceapd se va juca cu
sora .de-a mirele cu mireasa sa', qi inci de la
gapte ani. Mai tdrziu va incerca la dobitoace, sau
se va deda la curvie cu mdna, Pe urma la curvie
in toatd regula, patimi care-i vor omori milioane
de celule nervoase. $i de nu se va intAlni cu
cineva care si-i cunoascd boala, pe la vdrsta
cdsdtoriei qiunge in doaga nebuniei. Despre spo-
rul la carte nici nu mai vorbesc, patima aceasta
le tdmpegte mintea, cdci incepe sd se poatd face
de pe la 14 ani. Iar daci nu i se dd de leac, nu
lasi pe om nici la 70 de ani. Toate patimile sld-
besc puterea de impotrivire a sufletului, pustiind
gi trup qi suflet gi pierzdndu-le pentru veqnicie.
Cei ce pdtimesc de aceasta, intdi sd se tdmddu-
fdrd sd socoteascd roada bolnavi ce vor chema-o
pe lume sa se chinuiasci, 9i peste toate, daci
aduc vreo roadd.
Prin urmare, inclindrile Pe care le-au avut
pirinfii in vremea sarcinii, acelea vor fi conducd-
toare in toatd viala copilului ce vine. Acum e
vremea cea mai scumpd de a ingriji de purtdrile
viitoare ale copilului, cdci acum pofi semdna
intr-insul inclindrile unui sfdnt, sau apucdturile
tdlharului. Se roagd pdrinfii in vremea asta, se
impdrtdgesc cu Sfintele Taine, petrec cu dragos-
** Tinerii, familia qi copiii... ** 101
te de Dumnezeu, aga va fi gi toatd viafa copilului
ce se va nagte, gi nu vei avea bdtaie de cap cu el
cd nu crede, ci n-ascultd gi umbld dupd rele.
intors, gtifi cum el
Dar gi vremea aldptdrii trebuie finutd curati,
cd incd e legat de mami gi de purtirile ei. Apoi
nu poate rodi copil nou, pentru ci nu-gi poate
impdrfi sdngele in trei pdrli gi toate si meargi
bine: o parte cu laptele, alta pentru sine gi a
treia parte pentru cel de pe cale. Dacd sunt mai
degi decdt ingdduie rdnduiala aceasta, toti sunt
slabi gi nu-s de trai.
Dar de aici se mai infelege ceva: cd pe md-
surd ce s-a intirit desfrdnarea in mddularele
oamenilor, a scdzut gi puterea lor de apdrare
impotriva bolilor de tot felul, iar cdzdnd in aces-
tea foarte greu se timdduiesc, degi mijloacele
de vindecare sunt din ce in ce mai bune. Orice
fel de desfrdnare e o putrezire inceatd ca
gunoiul care arde...gi scurteazd zilele omului.
Luali aminte, cd pentru osteneala pdrinfilor
dupd voia lui Dumnezeu, Se milostivegte Dumne-
zeu spre copii gi-i binecuvinteazd, cu daruri,
precum insugi a zis: ,,pdnd Ia aI miilea neanf'
(legirea 20, 6) pentru cei ce-L iubesc pe El.
4. gi 5. {Despre sofii nerodltorll
inainte de cdsdtorie intrebafi medicii cum
stafi (cu rodirea sau nerodirea pdntecelui). Iar
cei ce n-afi fdcut-o pdnd la cdsdtorie, intrebafi-i
ce se mai poate drege. De aici vd pot spune
aceasta: se poate intdmpla ca amdndoi sotii sd
LO2 't'* Pdrintele Arsenie Boca **
fie roditori gi totugi roade nu aduc. Ce si fie? Ye
unul din so!i, cu deosebire pe bdrbat, l-au ajuns
faptele lui din tinerefe: era curvar, onanist, sau
alt chip de pdtimaS, qi mult fdcdnd fdridelegile
acelea i-a sldbit frdna gi repede il trece firea,
inainte de clipa cdnd s-ar fi deschis tot pentru o
clipd mitrasul femeii sd-i primeascd sdmdnfa.
Femeia n-are agadar nici o descdrcare, bdrbatul
nu o mulfumegte, i se face scdrbd de el, incetul
cu incetul se imbolndvegte. Iar daci se duc la
doctori, acegtia cunoscdnd gi ei pricina, ci n-au
potrivite timpurile, dau sfatul pdcitos de a in-
cerca cu altul, gi iatd stricdndu-se cdsdtoria. $i
de unde incepitura la toate acestea? Din pdca-
tele tineretilor, pe care atotputernicia 9i rdndu-
iala firii !i le-a intors sd ti le duci in spate. Iatd de
ce trebuie fecioria nestricati sd o aibd gi feciorii.
Faceti bine gi finefi posturile, osteni[i-vi
trupurile sd nu zburde (sd nu azvdrle?)gi ... este
Dumnezeu, Care ajuti pe tot cel ce zicezDoamne
ajutdl intdrifi-vi cu Sfdnta impdrtdganie gi nu se
poate s6 nu se poati.
Iar daci n-ati fdcut acestea gi afi ajuns aicioo,
plecafi-vi puterii mai tari gi petreceti pentru
suflet. Cdci tot ce se dovedegte fdrd rost pentru
Dumnezeu tulbu16 congtiin[a gi mirturisegte cd-i
picat. Ajungi aici sd linem parte congtiintei, ca sd
fim pe placul lui Dumnezeu gi sd dobdndim iertare.
Un sfat: si vd dorili copii de la inceput, din
tinerefe, pdnd ce pdrinfii nu s-au hodorogit de
* Neroditori.
grfiile vietii gi de multe pdcate, cdci sunt mai
ageri gi de mai bund nddejde in viafd. Copiii de
la bitrdnetea pdrinfilor sunt mai stingi, pare cd
lipsegte vlaga din ei gi duc o viald chinuiti, pen-
tru ci au mogtenit o zestre slibitd''. Cdci viafa $i ,
aga este o cheltuire neinduratd, gi daci mai e gi
cu gregeli, le dai ca povard copiilor. Totugi se
poate ajunge pdnd la 12 copii firi cusur, ceea ce
va veni vremea sd fie o datorie.
Urmdnd aga (dupd sfaturile de mai sus) nu
se mai intdmpld:
a). Crima de avort.
Crima de avort este mai mare decdt simpla
crimd, pentru cd se face contra unui copil fird
apdrare. De aceea cere cap de mamd gi de tatd.
Sdngele lor strigd la Cer rdzbunare gi pufini
scap6. Nenorocirile intre oameni, rdzboaiele au
gi rostul acesta de-a face dreptate acolo unde nu
s-a fdcut pocdinfi. ,,Se nu spurcafi pimdntul pe
care aveli sd trdifi; cd sdngele spurcd pimdntul,
gi pimdntul nu se poate curdli de sdngele vdrsat
pe el altminteri, decdt cu sdngele celui ce l-a
vdrsat" (Numeri 35, 53).
b). Blestemdfia ferelii de zdmislire
Iatd unde duce blestemdfia ferelii de zdmis-
lire: la imbolndvirea nervilor interni ai sofiei,
care rispund cu un capdt in gale, incdt femeia
nu mai poate ridica de jos nici un braf de lemne
gi nu mai poate merge. Vin durerile de stomac Ai
de rdrunchi, gi acestea ugureazd cdpdtarea
.'Clitinat5.
104 ** Pirintele Arsenie Boca **
diferitelor boli, care greu se mai vindecd, printre
care gi ,,poala albd".lar a treia supdrare este ca
stricd toat6, rdnduiala diniuntrul femeii, care
ajunge desdvdrgit neroditoare. Aga se rd'zbund'
firea pentru fapta aceasta. De aceea nu trebuie
sd indrdzneascd fetele a se gAndi la cdsdtorie
inainte de vdrstd ( 18-20 de ani), cdnd sd fie in
stare de a nagte copii. Sfatul greqit al pdrinlilor
de a le cdsdtori prea tinere cu soli prea deosebili
ca vdrstd, ii face pe acegtia sd se fereascd de
sarcind, negtiind urmarea care este mult mai
multd decdt ingirai aici. Aga se intdmpld cd nea-
mul celor fdrd de sfat se stinge.
c). Fdridelegea desfrdndrii
Nu apdrali desfrdnarea cd nu are nici o
apdrare. Ea nu intrefine ci mai curdnd sau mai
tdrziu macind dragostea intre soli 9i duce la urd
gi rdzbunare, ca orice Pdcat.
Alte lucruri de gtiut:
{De Ia pdrinfi gi bunici se mogtenegte inclinarea
de a crede sau a nu crede in Dumnezeul
Vdd oameni, dar mai ales copii, chinuindu-se
intre a crede in Dumnezeu gi a nu crede. Lupta
lor intre bine gi rdu, de multe ori, e aga de mare
incdt se tem sd nu-gi piardd mintea. Iar ei incd
sunt copii. De unde vine chinuiala aceasta? De
la pdrinlii gi bunicii care sunt intr-insul. Se aflau
intre ddngii unii care credeau in Dumnezeu 9i
alfii care credeau in cel rdu. Se mogtenegte atdt
inclinarea de a crede in Dumnezeu Precum se
mogtenegte gi inclinarea de a nu crede. Tot ce e
** Tinerii, familia qi copiii... ** 10b
sdndtos in pdrinfi inclind spre Dumnezeu, iar tot
ce e pdcdtos sau bolnav inclind spre incephtorul
rdutdlii; iar in copil se bat cap in cap aceste
inclindri potrivnice. Dacd nu este cineva ca sd-l
ajute in vremea lui de cumpdnd, se poate in-.
tdmpla sd fie biruitd partea bund de cea rea,
cdci mai totdeauna imprejurdrilen, din afard aga
,,ajntd" - dacd insd are parte de un sfat la vreme
trece cu bine peste vremea chinuirii sale gi mai
vede linigtea. Cunoascd deci, cd firea pdrintelui
necredincios, cit a mogtenit-o, trebuie sd o biru-
ie, lipindu-se de Dumnezeu, Care nu are de
lepddat pe nimeni. Unii ca acegtia trebuie sd
cdlitoreasci in viald cu foarte mare grija gi sd
nu cadd de la poruncd la desfrdnare, cd se pot
stdrni la bdtrdnefe gdnduri de hulire impotriva
lui Dumnezen, chiar in vremea rugdciunii gi gata,
gata, sd dea in deznddejde de mdntuire. Mdntui-
rea se afld insd rdbddnd toatd supdrarea aceasta.
Iatd de ce nu e bine nicidecum sd-!i dai copi-
lul in casa necredinciosului, cd e chinuire gi pen-
tru el gi pentru urmagii lui, din neam in neam.
Erau multe gi mari pricinile pentru care tre-
buia un leac puternic ca acesta. Iatd-l dat la
indemdna fiecdruia, tuturora: unora spre bucu-
rie mare, altora spre supdrare mare. Cei ce au
pdzit cu sfinlenie pravila sfkntd, sfinfi-se-vori gi
cei ce au invdlat-o, vor gti ce sd rdspundd. (inEe-
" Imboldurile.
106 ** Pirintele Arsenie Boc
lepciunea lui Solomon 6, lO).
Pentru necredincioqi - ,,dupd sfatul Pdrin[i-
lor" - n-am nici un cuvdnt, iar pe desfrdnali ii va
judeca Dumnezeu.
Pdstorul igi pdzegte oile ... iar lupii il gdsesc
d e v i n i ; n i mi c n o u .
Chemdm insi din nou pe Iisus la nuntd ...
cdci cei ce se pogoard in lumea aceasta (copiii),
vin in vremea noastri peste misurd de rinifi, 9i
urmdrile cele mai grele abia de acum vin.
I a t i d e ce vi n e Ii su s l a nuntd 9i nuntagii la
judecatd.
Doamne, ajuti-ne sd facem voia Ta! Aminl
Despre durerile oamenilor
Lucrul care ii arde pe toti este pocania -
pocdinta - pe care o trimite Dumnezeu, ori vrem,
ori nu vrem. De aceea es,tebine casd ne.pocdim
d-e -b"un"ayoie,sd nu agteptim si neJrimita Dult'
nezeu pocdinta Rrin--neeazart de tot felul' cdci
pricinile pentru care ne trimite Dumnezeu neca-
zurile sunt pdcatele noastre. Deci, dacd pdfeqti
necazuri in viati, afld cd'ai fdcut gregeli. Necazu-
rile sunt mila lui Dumnezeu cu noi.
Acum sd vd dezvelesc cdteva feluri de pdca-
te, ca astfel sd pricepefi insegi durerile voastre.
I. Betegugurile trupului.
Din trei pricini se imbolnivegte trupul:
1. De otrivuri din lipsa postului.
C*q-r"ng-a1
este o otravd., gi se mistuie tot cu
ajutorul unei o"trdvi care este fierea.
2. Din nagtere, pentru cd fislmarna sau*tata
4114*fqst.!'1gazcdnd s-a zdmislit copilul. Fugili de
birbafi ca de foc, cdnd sunt amelifi de bduturd,
J. Din desfrdnare, pentru cd_trec..rndsura
qu_v__eniffi
gi incepe sd-i doard spatele, spinarea,
galele, sldlesc nervii, deyjn.,iuli gi nerdbdd.tori.
Toate acestea, pentru cd nu gi-au infrdnat pofte-
le (puterile). Este tocmai ca bogatul care sdrd-
cegte. Aga gi trupul care gi-a mdncat toatd vlaga.
II. Vrajba in casd.
Ascultafi pricinile pe care le au gi apoi ce sd
fac6,,pentru ca sd nu le mai aibd. V;zu"bain casd
vlqe_d1lp4=1gtp.TOate igi au izvorul in pdcate.
l. Neapdrat vine vrajba in casd atunci cdnd
cdsdtoria s'a inceput cu stdngul, adici cu desfrd-
[!!Lea.
2. YIai vine, apoi, daci sotii trdiesc in cdsito-
rie nelegitimd, sau fdrii *culqgnie bis_e,fic_egs.cd.
D9!e- !.Ulp*I_im picat, pe care tofi il pldtesc cu
vrajba. De aceea, tofi trebuie sd intre la cuminte-
nie gi sd se legiuiascd dacd sunt aga.
b. Din curvii nemdrturisite, fdcute inainte
sau {upi cdsitorie. Aptfel au intrat intr-o c3se
nguecqg*peg__e-!e*d4i-ceas.capejlrr&ulpipe-sufle-
tg!lg_r$i, pentru cd M acelpd.cat
elg- gi "!9..spargd casa, tgcmAi pentru ci n-au
omordt pe diavolul, care le face acest lucru.
4.Ldcomia de avere a unui pdrinte cdnd gi-a
mdritat fata sau gi-a cdsdtorit feciorul. O aseme-
 Pirintele Arsenie Boca
nea cisitorie nu fine, pqntru cd s-a fdcut cU I
lgcrale a di4v,otului. De vei mdrita fata ta numai
pl"tt" auere, cisdtoria lor va sfdrqi cu vr4ibi'9i
cu spargerea casei aceleia. Prin urmare, cuminti-
[i-vd parinfilor cu sfaturile cdnd vd mdritafi
fetele sau vi insurati feciorii.
5.Nepotrivirea de vdrst6. Sunt pdrinfi care-gi
miritd fetele la 14-16ani, iar la 18' 19 ani fata lor
este vdduvd (sau divorfatd - n.ed.) 9i incd cu
copil. Aceasta di n cauza rlepot-ri-Vir-ii
-de .-vdrst6,
cdci ce poate face o fatd, aga tdndrd in fata unui
vldjgan, om in toatd firea. ^{ceastd difer.enlA.rnale
de vArstdeste qg.P3$t i1?intea lgi ogn"-n.e^zett'
$i din cauza aceasta, cgqa-.4gg.eanu iine ci se
sparge gi in aceste cazuri pirinfii trebuie sd
recunoasci ci: au dat un sfat Prost.
6. Oin negrija de suflet a celor din casd, din
negr[ja oe sp6rr6danie, de Sfdnta impdrtdpanie 9i
de rdnduielile Bisericii, care sunt poruncile lui
Dumnezeu. Fiindcd dacd nu le pdzesc pe acestea,
pdzesc pe ale diavolului, 9i nu pot sd aibd linigte'
7. Din petrecere a fdrd post. Cei ce 9-e,umplU
4-e*grgniesunt cei plini de fiere, care se inmul-
fegte in corpul omului atunci c6nd-mirlancn
cglng.lllllLa-gi nu postegte. Plini de fiere fiind, se
umptu de mdnie gi astfel igi sar in cap unii la
alfii. Aga, pentru o v-orba c6t de neinsemnatd,
pentru o bucatd de lemn ce nu e la locul ei, ii
sare in cap celuilalt.
S. 9i o ultimd pricind este 6sslrdnarea so[i'
1e1.Dar sofii cum desfrdneaz6' cdnd sunt legiui-
[i? Aga bine, cdci nu mai lin seamd de miercuri,
d*e.vineri, de zilele postului gi de sdrbdtori. Nu
m ai fin nici o r dndui al d. gi bate D um nez eu
nerdndui ala ca sd se facd rAnduiald.
III. O alta din durerile noastre: paguba din
cur te gi uite, paguba i n agoni s eal av oas tr d.
$i acum, iatd pricinile pentru care Dumne-
zeu trimite pocania asupra avutului nostru.
l. Unii din s tdp6ni Ie dr dc ui e gi atunc i s i nu
se mire dgg_li*qg impline,Fle eu.vfinjul, cdci di
Dumnezeu dupd cuvdntul lor.
2. Lucreazd duminica. Ci dacd Dumnezeu n-a
lucrat duminica, nici tie nu ifi este ingdduit ca si
lucrezi gi da_c-dvei !uc1a" v.ei pierde nu numai
caea_se3! tqcrat duminica ci gi ce.eace ai lucrat
ttr-gursul--saptamAnii. Se nu ascultafi de sfatul
niminui cdnd este vorba de cinstirea duminicii.
Fiecare igi are socoteala lui, tu insi ai un suflet.
Cd.i u#n! yLWa sd ceri gp3 cu bi"lgt.
5. 9i mai are pagubd cel ce se uitd la agoni-
seala sa ca la oc hi i di n c ap. $i - a l i pi t i ni m a l ui de
lycruri pieritoare. Pentru altceva a dat Dumne-
zgu inina, n_uca sd ti-o impotmolegti cu gunoiul
Lumii, cl ca sd ti-o indrepti spre Tatdl, Cel din
ceruri. PgD!_SA-Liubjm, de El sd ne lipim inima,
cdci neasemdnatd este plata pe care ne,o dd
Dumnezeu, fald de cea dati de lume. De aceea
nu:ti lipi iUtma ta nici de propriii tdi copii, cdci
de-i pdtimi durere in cele iubite peste mdsurd,
cine te va mdngAia?
4.' Ai .r r - pdr at di n m dnd r ea, di n m dnd pdti -
magd, din r-ndnacare a furat sau de la unul care
110 *.:' Pirintele Arsenie Boca **
a curvit. De aceea, raai-i:Oainte de a o amesteca
cu ale tale, dd:i Pultnd apa sfinlitd' cu fdind' cdci
trec Ai asupra pdmdntultl P-g
si gtifi, p-a-p--4.[ete
c-g5p1l- -caI ci gi a s-qp-r3,vilgl-oJ'
Cdnd a fost izgonit Adam din Rai, Dumnezeu
a blestemat pdmdntul: ,,Pentru cd ai ascultat de
glasul femeii tale gi ai mhncat din pomul din
care fi-am poruncit: nrllrlrl€Ii din acela sd nu md'
ndnci, gi ai mhncat dintr'insul' bJestemat sd- fie
pd m 6n t uI intr u I u cr,urile ^tale I in tr a n e caz-! ri' vei
mAnca dintr-insul in toate zilete viefii tale! SBint
Fi-paldmidn ifi va rodi lie gi te vei hrdni cu iarba
pdm1ntutuil i4 sqlg4lea felei talA iti vei mdnca
pdinea ta, pdnd"cdnd te vei intoarce i"npamkntul
din care egti luat; ci pdm4nt--e,at!ptia-pdmAntte
vei intoqygg!' (Facg;;reil3, l7-:l-g).Iar femeii i-a zis:
,,V-gi.inmulfi mereu necazurile tale gi suspinul
tdu, in dturen vei nagte copiii; Fi-spre'hiirbatul
td-u va fi intoarcerea ta; gi el te va stdpdnif' (Face-
rea 3,16). I3tn. cum o pregeald a noastrd.-?-Lage
agupra intregii averi.
5. Cineva se tine de vriJi asuPra ta, iar tu 4;ai
q-crotirealui Dumnezeu asupra ta. Cineva lucrea-
zd,cu diavolul asupra ta 9i asuPra vitelor tale 9i
atunci tu tdnjegti gi vitele tale. De, ce pot lucra
aceste puteri? Pentru cd tu n-ai ocrotirea lui
Dumnezeu. 9i aa sa nu mai poatd luera'duhurile
rel e, gltrd !e gt9--t-i*HgpgfJalL prin post, -fi sfegtanie,
pune-fi o Sfdntd Cruce in curte 9i roagfute lui
Dumnezeu sd te ocroteascd.
6. Mai poli avea necazuri 9i din cauzd'.dt-.\\
rtea in care stai tu, sau p*9-P.3p4"nlqlpe care-l
lucrezi apasd Jurdminte, blesteme sau nedrepta.
te: Q4_lu3li--_s."gfllp,s;a=ng^Jek^Lio brazdi din
pdmdntul care nu este al vostru, -ed-c-i.-adqqe
Erp"grte, dar se mai poate sg__a-i a*qpreJ_U1tli gi
alte p-ds,ate.Poate ca A]_SU.UDAJaI aceastd curte
cu b.-a.n-i
muncili intr-o vreme cdnd poate fidiai in
d.gsfr6n.a"Le.
De acegti bani, degi i-ai muncit, nu te
vei putea folosi, cdci gi asupra_.lor atdrna Si
?P?sa*B[aatrRle- nd i-ai muncit gi..te ..urma-
de .*c.d
regte Dumnezeu p-dnd in.p6nzele'albe. Pentru
ce? Pentru cd rLU."temdrturisegti, pentru cd tii
gerpii in sdn 9i Dumnezeulasd sd te mugte.
7. Apase blestemele pdrinfilor sau ale altula
asupra casei tale gi asupra ta.
8. Omoruri sau sinuctderi fdcute in curtea ta,
sau ce este gi mai des, copili lepddafi gi ingro-
pati ici, colo. Ba in gunoi, ba ldngd o altoaie. "gi
lqpddarea copiilor e"qgg, paeat strjgdtor la. cer.
9. Stipdnii au p-gs.q,!e;_e;pd4turi_sJ!9 din tine.
refe sau mai pe urmd Si U-U*_l-9.:aU-iSpdp"it,
cd nu-i
destul sd le spui sub patraflr, treb.uje sd le gl
i spd gegti d e b u n dvo l e. D'p.sc.gea,-v"f4*e*Ua-!aje
l_ui
Dgln-pezeu asupra voastrd, .p,e-$tgjgt, .pe, cAmp,
peste vite gi peste tot lucrul m6inilor-voastre.
IV. Copiii inddrdtnicl, neascultdtori, necredln-
ciogi gi desfrdnafl.
Tpfi p-artnliiJuafLandnte, ce i lalf i de asem e-
nea fili cu mare bdgare de seamd ca sd nu cddeli
in astfel de gregeli, cdnd vdva veni rdndul. Coplll
inddrdtnici vln din urmdtoarele p_{glni:
l. Pdrlntli nu au pdzlt 19i nu s-au putut
 .i.*
L12 ** Pirintele Arsenie Boca
infrdna de la poftele trupeqti 9i aqa au.aAlgat
zilele gi timpurile 4-eingdduite care sunt: miercu-
rea, vinerea, duminica, sdrbdtorile de peste an 9i
posturile intregi. fq[| copiii care rezultd' sunt
neascultdtori 9i inddrdtnici, pentru ca.4id paTln-
fii lor nu au ascultat de poruncile lui Dumn*ezeu
d,e a pd,zi zilele sfinli-tp.
intrebafi-vd cugetele 9i vd vor sPune ce este
ingdduit. Astfel, ii vefi vedea plAngdnd 9i veli
pldnge gi voi gi aga vefi ispdqi pdcatul in care
i-ali zdmislit. Desigur cd vd doare , dacd nu le-afi
fi fdcut nici nu v-ar fi durut.
2. Mamele nu s-au pdzit pdnd la curdfenie de-
plind gi aga se nasc copii plini de bube 9i pot
muri. $i Q3cAin vremea aceea taIA a mai fost 9i
DgA| se nagte un copil care va fi slibdnog fieru
mintea, fie cu trupul, fie cu amdndoud. $i iatd
cum vei avea pocania de la Dumnezeu cu pro-
priul tdu rod.
S. in vremea safai-+Linu te-ai pdzit de bdrbat,
de aceea mulfi copii se nasc morti sau mor de
tineri sau dacd trdiesc aluneci in curvie, pentru
pecetea curveascd pe ei incd din
ca g#I*ilt-9p'_qLit
pdntecele mam91[9Y".
Sg gdsesc acestea in Sfdnta Scripturd, gaai
pri4 cite tlece mgu?ti#i
ts.at-e
dS*".sarSina, 9i in
fie bune, fie rele, sg*lgfig1figggg
g,opil. CAnd va cregte mare, toate ii vor rdsiriin
gale.
** Tinerii, familia **
si copiii... 118
Despre copiii lepddafi
Astdzi Irod s-a multiplicat; aproape ci nu
mai existd familie in care Irod nu-gi ucide co-
piii. Doar pulini copii fugari mai scapd in
Viafd. Unde egti Maica Domnului sd scapi pe
maica omului dg p,ofta ucigagd a lui lrod?
(Pdrintele Arsenie Boca')
Altd durere pe care o avefi voi, mamelor gi
tafilor, sunt copiii lepddati. Acesta este r{ppa.SAt
plfigaleilgcAr. pste uciderea la m[jloc, gi nu este
cu nimic mai ugoari.
Ascultati toli cu luare aminte: g?.ngple lqr
99519-.{iZbunare.De asemene?, nu vei avea noroc45
n1_qicu ceilalii, ci numai pl6n_sgi jale. Rdzbuna-
rea sdngelui vdrsat se face fdrd mild, o-ri ti-i ia
Du_mnezeu9i pe ceilalti copii, p-ri.vgr cere insugi
cap-ul-marnei.
$tifi bine cd a.ceasta se intdmpld. h-.gulte
rytgm9 (qc-igage)atunci pe-lo"c.Iar aceasta aga se.
tocmegte cd a!3ta supAr,zuevei avea in casd, cd
ifi.pierzi cumpdtul gi uifi de marea mild a lui
Dumnezeu, ce o are cu toti pdcdtogii,.li.-qe..aBrg-
pie diavglutde tine QiiliDagAiggp{gndul,se-ti
iei lumea in cap gi sn-ti faci capdtul. Acesta este
glasul impotriva tuturor celor care fac aga. UAI9
i;pilitp pdlesc mamele care fac aga, cS!,5*?Lltgig
ggpf. Iar dacd vrei sd scapi tu gi ceilalfi copii, pe
n.Noroc = gansd, fericire, mulfumire, izbindd.
tr4 a* Pirintele Arsenie Boca ** ** Tinerii, familia 9i copiii... ** 1lb

care i-ai fdcut, t-rSn-{e-*a.Dui-in-lgc tot atdfia

copii, ai altor femei sdrace gi sd-i botezL iar dacd
nu, iqrli gi botgzali gata gi si ingrijeqti da dan$ii
ca dg c-gpjiij6i, cu imbricdminte, cu incdlfdmin-
te, fdind, bani de gcoali, pdnd ce sunt in stare
sd-pi cdgtige pdinea, 9i ce scoti din copiii tei,
4ceeasd iasd gi din aceia. Iar toate necazurilape
care le vei avea in vremea aceasta, fie pen.[pg,.gi'
fie,de la ei, sd le rabzi pe toate, nddijduind in
mila lui Dumnezerr, cd iti va ierta.pdcatul, cdci
pJiJtJ6bgare ispdg-egti picatul. Iar nnilp*slsnia eu
astgggg"la bi ru ie inai ntea j udecdf i i.
Acesta este un cuvdnt de mdngdiere pentru
voi, dar facefi intocmai cdci f-416de p"umg^9Zg31
ruf*lg-poii pfdti cu minciun!. $i-ti va sPune (iAtplul
cd ai dat destul, numai a1a, ca sd te bage dator,
ca sd-i fii gi lui datornic, 9i sd nu-ti pldte9ti fatd
de Dumnezeu datoria. $i sd inveti pe cele tinere
si nu facd gi ele aga cum ai ficut tu, pentru cd tu
gtii cu c6td infrigurare pdtimegti in sufletul tiu.
Vrei copii pufini, nu ldsa pe bifp-qlul-tiu sa
s-e atingd de tine. insd, ca si putefi face lucrul
acesta, tlgbuie sd vd infrdnafi cH*PgSHl,.lap*gg-
7!c-aU foamg4. Cici llupului acestuia de pe noi
nu-i pasd, dacd ne n focul iadului. De
aceea, ar trebui ca qi-ci*npU.d sd nu ne-Pe,gglle
pgftdg"lUi, ci s{,le mai uqi-dgnl cu P""gqSI
--T9 sfituieqte bdrbatul ca si ucizi copiii?-Sfa-
tul este alJ$U.i_I9_igAS,nu-l asculta, ci mai bine SfhntulStelian,ouotitorul copiilor
r-q-bddsi fii alungatd de la casa lui, gi Dumnezeu
va vedea osteneala ta, gi nu te va pdrisi, ci te va
milui, de vei fi vrednicd.
116 r..t Pirintele Arsenie Boca
in toate acestea de pdnd aici se incurcd
oamenii care LkJlg.g*-tgsc,cici acegtia sunt i.g-b-i-lt
dg*laAlqre]ele care dgffitomac incep, iar eu vd.
spun ce SiSs*la-U44xiaje*.
Prin urmare sd vd pocditi 9i sd nu mai
p d cdtu i !i. -S*aa!-e1ga [i ! 3*"gpove-da n i e cu ra-t4-gi Ia
$tanta i mpdrtiqan i e, qdqi 3! tfgl .n u vi n-9q-c1g!!1g4-
l,-!fLpum-np-ze4r asupra voastrd gi asupra avutului
vostru. Nu uitafi, insd' gaci pggl$_ este poqr!3,
iar m!f3l!il1|-e_s_!-e=983. Iar cu acestea vine ocroti-
rea vie a lui Dumnezeu, fdr6. de care nu putem
face nimic.
,,Mdrturisi-voi asupra mea Domnului fdrdde-
Iegea mea, Ei indatd Tu ai ridicat pedeapsa
pdcatului med' (Psalmul 51,6). Asupra noastrd
atdrnd, pqd.eapsa pdcatului gi urmeazd. sd-l-ispd-
gim gi sd-l scoatem din obicei. ,,De aceea, Loatd
sluga sd se roage la vrerne, chiar potop de ar
veni sd nu-l poatd potopi". V^gdeficum trebuie si
vi fie asezdmi.ntul usinlii,
"t_ljnii ,F_LJLs.p+4gI
Dumnezeu
vostru, curdfite? Cdci 4u"-.BhzgSje
t.r_gpylspg.gc.gt,ip.lma gi min-te,a cu viclegug, iar
dacd ne indreptdm, zilele se inseninqazd. gi ne
vom bucura.
Dacd vefi fi gi implinitori, nu numai ascultd-
tori, se vor urni necazurile din loc ai nici eu nu
am bdtut toaca la urechile surzilor. Mai sunt incd
multe de dezbdtut, cu ajutorul lui Dumnezeu,
dar nu se pot toate dintr-o datd,,ci pe rdnd, gi cu
cdt le veli auzi (gi le vefi citi) mai des cu atdt le
veli fine minte mai bine.
[Plata pdcatelor pdrinlilor izbegte gi-n urmagil
Iatd ce-i cu relele: ele vin pe capul oamenilor
- gi uneori chiar pe cap - de pe urma pdcatelor,
ca platd, ca ispdgire gi ca hotar al pdcatelor. p2;
durerea cea mai mare, pedeapsa cea mai grea, e '
doua Lege" - Deuteronomul (cap. 5, 9-lO):
,,Ped_epsescpdcatele pdrint'ilor in.--c_opii,pdnd Ia
aI treilea gi pdnd la al patrulea neam, al celor ce
luld urdsc pe Mine. !g^c*mi!A pand la al miilea
neam celor ce md iubesc pe Mine, gi pdzesc
poruncile Meld'.
*Cglgmai grele boli sunt bolile de nervi. Mor
nervii gi te trezegti sldbdnog, tremurdnd sau
nebun la casa de nebuni. Nu e o boald de moarte
gi, odatd instalatd, n-are leac. gi cine dist5uge 1
pqrvii? Iatd ce ne spun gi doctorii: befia, desfld- i
B@rF" cu bolile ei, g€np gi supdrdrile pesle i
.g16surd.Deci,ferifi:v-d-de acesfea, cd ele omoard'
milioane de firigoare (celule) nervoase care nu
se mai refac in veac. Toate fesuturile se refac,
afard de celula nervoasd.
U_g".ta-tapatimag de acest€? r:d,r€ urmagi
sdndtogi, ba gi-n nepolii gi strdnepolii g*di se
mogtenegte ceva gdunos, care la o intdmplare
oare_c?rerdbufnegte afard. E destul sd se imbete
un tatd o datd, ca sd aibd, din belia aceea, un
q.rma$ c u- b o a Ia co p i i l_o-r: ep i Iep ti c. n*9 gg!" t."9__a:q
i
spg4ie sgtia o datd, iA yfep-ea sar.ainii, ca dintr-a-
ceasta s-dse aleagi un co.pjl nenorocit pe toatd
118 ** Pdrintele Arsenie Boca **
viala.
Aga se rdzbund pflcatele pdrintilor in bietii
ggpii, care nu au nici o vind 9i nici un viitor.
Spun acestea gi mai am de gdnd sd mai spun,
fiindcd prin regiunea aceasta - odinioard' capita-
la Daciei - ?-cum se bea c9-!.rnAlmult rachiu, de
aceea aici sunt cei mai mulfi copii- bolnavi (,e
nervi - degi oamenii pdtimesc ai de alt rdu mai
mare: nu vor sd aibd coPii; (...).
Noud, preofilor, Iisus nu ne-a dat 9i darul
tdmdduirii minunate, cum il avea El gi cum il da
la putini dintre Sfinfi, din vreme in vreme; ne-a
dat insd un dar mai marez al iertdrii pdcatelorl
Nu l-a dat ingerilor, dar l-a dat oamenilor.
e mai ma re decdt
O:efgli-9"Ija,ri-t*na*q-a!*q-Lor
darul minunilor, intrucAt privegte s"u*_Ig!#I,pe
cdnd minunile privesc de obicei -t5-gpul.O iertare
a sufletului, o curdfire a lui, uneori e o adevdrald
inviere din morli" gi.i mai de pre! aceasta decdt a
tdmddui un picior.
Fdrd darul minunilor intre oameni ne putem
mdntui, dar f/r-d d3-fUJ-prgotilor, al iertdJii-pa.qa'
telor. nJm9"4inu se mAntuiegt..k*n:q*9gl9ggl
preotul pe -i""pdm6nt, aqa rdmAne: nedezlega!-nici
t**;*t*" **#
in eer 0latei 18, 18).Si pre,otulnu te poate dezJe-
ga dacd tu nu vii sa;ti--ry"rif!"uf,iSgS[i asupra--Ia
pa_c_3t9!e \alp.De asemenea,preotul nu te poate
dezlega ca oarecum cu sila - dacd nu-!i -da-i
- o*Aca-""g3F_enii-fu L-pslrivipJ*rlAtile*dy-pa
in.pu!r*.toata"-silinla de a te dezlega de toate
n dravurile,.t-aler-ele.
i n sem n eazd, ;i l11Selgggg
{9r !a r9_ap g_9".?tg_tg
d e.E.I g,,m-ai "face-.ler tar ea p dcate Io r nu i n seam n d
** Tinerii, familia 9i copiii... *4. 119
sd lq.Spoyedegti.mereu gi sd le iei iardgi de la
capit gi iar sd le spovedegti gi iar sd le iel de la
capdt. Cregtinismul mai e gi chestiune de"gg_fuc*-e,-
r&*3".*-v.oin[€i. Preotului ii trebuie bundvoinla
voastrd ca sd o faci v.-ojntd,sd o facd fdflg_ -dg
qgfa-eter,sd o-facd simlire de obraz.
Oamenii umbld dupa ficdtorii de minuni, fie
ei 9i vrdjitori. Dar vi spun ca $"h.Bl13.age'a4_a!
@f.e e invierea viefii tale pe temelia ei, Iisg,s
Ifiistos; e incregtinarea viefii tale. Asta-i minu-
nea cea mai mare -,,innoirea vietii tale" - care ne
std cu adevdrat la indemdnd gi ni s-a dat noud,
preofilor, poruncd: ,,inviafi pe cei mor{it D*.U,p*4
i n-y-i.ereajA"-tanie,*te-Iis u-s. Ce i n se m n ea zd. a c ea s'
ta, n-ar putea sd [i-o spund nimeni mai bine
decdt ingigi cei ce au inviat din moarte sigurd, ca
dintr-un vis...
Oare de unde incepe slSbdnogirea (paralizia)?
De I a sp got.eaIa Jrfr fa-qd_A#iniii. I_S-e_p_a.Ig* ei
cd e mai bine sd nu se conducd dupi Dumnezeu,
ci dupd capul ei, dupd pdcat. gi aga d6,-.omul
drept in. plata picatului, ca gi cum ar da cu
oigtea-n gard.
rgj'ngintssJaha dovedesc Ai aceia carq U.H.!Vpr
*{=,y-.in-a la gtergerea pdcatelor, gi n-au de ce
agtepta tdmdduirea bolilqr. Ajutd, dg.ctorii, dar
tr_eb
ui e s6:ticurdtestiiHFalstrfJsr-l$1.
p"9*f!*llq![g*Mj*mro$"?Lst; 9i nu dupd momeala
pdcatelor, ?_r preveni, ar ocoli lpg|g_pagg*sjel-g
dar aga, drept in ele igi sparg capul.
qgg,gF,.-Urilpr,
$i apoi umbld pldngdnd... Las6-te, frate, condus
L20 ** Pirintele Arsenie Boca **
d e u n s f at d u mn e ze i e sc, cd d e nu..., capul car e
n-ascultd...odatd se sparge 9i nu mai are cine [i-l
lega!
Oare de ce vin oamenii aga de in sild la spo'
vedit? - Fiindcd gtiu cd li se cere lepddarea de
pdcate; ori, lor te=plac pdcatele mai mult decdt
infrdnarea de la ele.
E o poveste gtiutd pretutindeni, totuqi o voi
spune gi aici: $titi cd sqnt gerpi care sug laptele
gi s.,unt"y.Api,care, gdati supte de garpe, aleargd
nebune dupd Sarpe sd le sugd iardgi. $i aga se
intdmpld cd vaca se aproPie de intdrcat, dar de
ndrav nu se intarcd gi se duce mereu la garpe.
$arpele ii suge sdngele, iar dacd nu-i prea vine,
in sfdrgit, o mugcd. Iati prostia de vaci osAnditd
la moarte.
Dar gi p.rostia de om, tot la moarte-i osdndi-
15. Toatd tinerefea ta o dai dracului 9i vezi la
urmd ci ai ales riu. Dar intrebarea este: {ac6-ti
mai rdm6.n zile sd le dai lui Dumnezeu? $i altd
q.I
_-a-"a::*ll.w:q
intrebaie: dacd-ti mai primegte Dumnezeu o
grdmadi de cioburi, in loc de un vas frumos gi
intreg cum puteai si fii? Aspre vorbe! Dar ista'i
un rdspuns la intrebarea: D*9ce nu vin oame4ii
la spovedit tgpnngyatA pi-Xffi viefii lor? Pentru
de ficut decdt pdcatul. $i iardgi: nimic nu price-
pe omul mai greu ca: -Ce e acela: pdcatul?",
cdnd petrece in el. De aceea pdcdtuim cu ugurin-
lA, dar ne pocdim cu anevoiel', (llie Miniat,
D i d a h i i , pg . l l 5 ).
** t2l
$!ta p-ricind care te impiedicd de la spoveda_
nie e c4nl9*eSi pr-e-9-!"r-rj
Egti nemullumit de pieot,
iar de care ai fi mulfumit, [i-e fricd. La unul nu te
lasd pdcatele lui, la altul nu te lasd sd mergi
pdcatele tale. (...)
qgsg_p*ullo_J"Ulc- indiferenr de bogdfia,
sdrdcia, cultura mai pufind sau chiar gi sirdcia
morald - esJe reprezent_antu,Llp..i-*n'__gm
\gqlu,
t:tnts.ul lqi *Dumnez_e]l9i credinciogii n-a., nici
un motiv de a-l ocoli. D_azulacesta, al pr_qg!!ei,e
dgr.-ullui Dumnez,e! gi e in funcfie de Dumn,ezeu
(€arnd de_Dumnezgu]l, el nu e in atdrnare de
omul care-L reprezintd pe Dumnezeu. fJin"ggggl
*l-tlgii-Sale, IaI preotu lui ), p_qmE-A_29u-IFTai[8,
li_lndce t-u qgtb p.alrafir, in fafa Altarutui, tui
D*_g;4pezeute mdrturisegti. Nu de la tine se cer
calitdfile preotului; (..e_-1a."!ip*9"
se cere cdinfa din
i3fm.Agi vointa de a te indrepta.
Suntefi nemulfumiti de preofi?
Qgr v"gi,oare, ce-afi fdcut pentru preofi, ca sd
fifi mai multumifi? C.e-ruFalrde Ia Dumnezeu un
copil md,car, pe care si-l inchinali shliirii lui
Dumnezeu? Credeti cd vina o poartd numai ei,
preotii? Ei sunt fiii vogtri! Cum i-afi ndscut, aga-i
aveti. Ce le gdsifi vind numai lor?
Vd trebuie preofi mai buni? Nagtefi_i!!
Iatd, v3[spun cd tot poporul_este f6_spunZd.tor
gi_ nu are slujitori malstrdrzezii _sp:e.D_umn_ezeu,
mai ai impnrdliei lui Dumnezeu!
Poporul igi are in toate privinfele p,eygJur_-tglii
pe care ii meritd.
Repet: Vd trebuie preoli mai buni? Nagtefi_i!
t22 ** Pirintele Arsenie Boca ** ** Tinerii, familia gi co ** r23

$eanuL lf.aptefi copii cl1-gruqgJ si fie slujitori ai- D E S P R E E R E D I T A T D9 I F A M I L I D

lU_i
_D-u m n ezeu intre oa m-eni!
Iatd ce spune Scriptura in privinla aceasta indrumdri, ldmuriri gi indemnuri.
(se intreabd proorocul): Aprecieri gi cdliuzire, recomanddri gi povete
,,Oare nu i-a fdcut DI ca sd fie o singurd (Dxtrase din scrierile pdrintelui Arsenie Boca)
fdpturd cu trup gi suflet? $i aceastd fd-ptun--
Familia, ca sd fie binecuvdntatd de Dumne-
tntruniti (unitatel cdsdtqEbi) Ia ce ndzuiePte ea? zeu, trebuie sd porneascd de la castitatea solilor
pentru Dumnezeu( (Ylaleahi 2, l5)'
O*a-fg.-q-!p
pdnd la cdsdtoria religioasd, adicd pdnd la Taina
Aceasta e pretenlia lui Dumnezeu de la cdsd-
Nunfii.
torie 9i dupi atare roade tdnjili 9i voi, bdg-and
,,Energia genezicd este necesard sofilor, in
insd yind roadelor pe care le-ali dat (copiilor
familia constituitd legal, civil gi bisericegte,
vogtri - preofii). TinqffiUea sldbdnqgiei n-e-a-m-u-
pentru echilibrul mintal. Regula de aur constd in
lui, de aici incepe! Asta i-ar fi iertareal
evitarea extremelor: nici abuz din partea unuia,
Nu mai stafi cu-,gdndufl ucigag-e impotriva
nici refuz din partea celuilalt. Dar sd nu se
copiilor!
creadd cd intre cele doui extreme totul este
ingdduit." ... ,,Trebuie pdstratd o anumitd frdnd,
un anumit calendar, dupd calendarul bisericesc.
Astfel trebuie pdzite zilele de post de miercurea
gi vinerea , care pentru cregtini sunt doud zile de
intristare, meditalie gi rugiciune, nu de pldceri
trupegti. La fel duminicile gi sdrbdtorile, cdnd se
sdvdrgegte Sfdnta Liturghie, jertfa Domnului
nostru Iisus Hristos pentru noi; la fel gi zilele de
spovedanie gi primirea Sfintei Euharistii; de
asemenea gi posturile anuale."
,,in cadrul familiei existd o intreag d gamd,a
desfrdndrii, prin aga - zisele aberalii sexuale,
incdt se pune accentul numai pe pldcerea ero-
124 n{. Pdrintele Arsenie Boca
ticd, nebuneascd gi care devine o a doua naturi
a sofilor, incdt ajung sdrdcifi de putere 9i robili
de pldcere." ,,Cdnd se intdmpld sd vind 9i o
zdmislire, nedoritd sau prin accident, energia
naturald sldbitd va da un copil slibdnog sau
debil fizic Ai mintal."
,,Un trecut pdcdtos n-a prea trecut: insofe9te
ca un cazierjudiciar. Ispdgirea e obligatorie (...)
rdbddnd palmele trecutului peste obrazul minfii".
,,Sufletule trimis de Dumnezeu in momentuL
conceperii, gi Dumnezeu singur gtie ce va fi cu
copilul acela, cu ce capacitdti va fi venit in lume
gi ce va face in lume. Numai te trezeqti la bitrd-
nefe cu ispdgirea pentru copiii pe care nu i-ai
ldsat sd se nascd gi chiar i-ai avortat."
,,?rima iubire e cdtre pdrinte. Primul copil
avea tatd pe Dumnezeu. Iubirea vrea ca ceea ce
iubegte ea sd ddinuiascd vegnic; nu poate con-
cepe ca obiectul ei sd moard. ... Asta dovedeqte
cd iubirea igi are sensul in Dumnezeu, Care e
vegnic Ai invegnicegte gi Pe cel ce iubegte pe
D u m n e ze u ."
,,Dar oamenii se mai incdlcesc Ai cu iubirea
de trup. Iubirea aceasta nu e egald in toate cazu-
rile cu pdcatul, ci zicem cd in tot cazul e infecta-
td de pdcat. (...).Faptul dragostei trupegti lasd o
puternicd impresie in toatd pivnila fiinfei, in
acea zond, de noud zecimi a subcongtientului.
C,enzuramorald astupi un depozit de dinamitd,
dupd ce n-a reugit sd,-l refuze. O injurdturd de
Dumnezeu e explozia acestui depozit.latd de ce,
cdnd injurd bdrbafii, folosesc cuvdntul - ce nu se
scrie - al iubirii trupegti. partea de irjosire gi
pdcat a acestei iubiri, pe care o simt ifi trupul
lor, le izbucnegte din subcongtient gi, cu ea,
izbesc furios cenzura morald gi idealul de dra-
goste - pe Dumnezeul celui pe care-l injurd. g
inJur dtur de un m om ent de i ndr dc i r e a m dni ei , o
clipd de intunecare a minfii - aSa pldtegte cenzu-
ra congtiinlei negrija de mai inainte.
injurdturile dovedesc, prin urmare, cd aceastd
iubire intre trupuri a fost inchisd intr,un blestem,
intr-o rugine gi intr-o necinste. Totul, schematizat
in simboluri, coboard in intunericul subcongti-
entului. Cdnd deci pe unii cu cenzura slabd -
sldbiciune mogtenitd genetic - ii scoate din sdrite
vreo imprejurare oarecare, afluxul de sdnge gi
fiere la creier face de li se intunecd orice congti-
infd.,9i incep rafalete injurdturii. Deci unii injuri
pe Dumnezeu pe fald; algii il injurd cdnd se roagd.
Situalia ingrozegte pe cei ce pdtimesc neputinla
asta. Ea vine, din cdt se poate vedea, din poveri
ereditare, din fapte consumate, din auzire, din
conlinutul memoriei congtiente sau incongtiente,
printr-un mecanism al suprapunerii de imagini,
gi anume, peste cele cuvioase, cele necuvioase,
stdrnite de hormoni, sau, in sfdrgit, prin mecanis-
mul de contrast.
Cdnd mediul interior sau exterior e favorabil
genezelor recesive, energia lor latentd nu intdr-
zie sd rdbufneasci prin subcongtient asupra
congtiinfei, gi astfel s-o inldture, s-o intunece, gi
aga mai departe.
Tot intr-o situalie de contrast e gi trupul ce
 ** Pirintele Arsenie Boca **
126
se roag6. De aceea unii, nesuferind cont
rezolv6,situalia gregit: nu se mai roagd'
i n s A , p u ri fi c6 n d u 'g i tru p u l d e patlmi, au izbutit
s6-l aducd in armonie cu lintele superioare ale
c o n g t i i n fe i , i n cd t tru p u l l o r p r ezenta m ulte din
caracterele sufletului. Dincoace (la necredinci-
ogi), multe din patimile trupului se fac ai insugiri
ale sufletului.
i n j u r d tu ri l e a u a ce e a q i obdr gie cu hulele'
numai cdt unele sunt invoite de minte, celelalte
sunt cenzurale. De aceea vinovdlia celor de pe
urmd e neasemdnat mai micd. tlulele dovedesc
o vinovdtie mai veche, nu una de acum' Ele sunt
o pedeapsd, insd nu duc la nebunie, cum se tem
cei mai mulfi. i4iurdtura insd il dovedegte pe
respectivul ci, cel pufin in momentul acela, e un
iresponsabil, deci dezechilibrat in structura gene-
ticd, in mediul umoral, in serviciul de cenzurd 9i
in sistemul nervos. Temnila ii deschide porfile
gi-l va lua in brafe, de nu va fi cu luare aminte'
O hulire mai primejdioasi e minciuna, pdca-
tul impotriva adevdrului. Sunt construcfii de
oameni aga de bizare, capabile de adevdrate
mutalii biologice. Minte cdte unul, in chipul cel
mai firesc cu putintd, de std soarele in loc; iar
dupd ce-i trece unda asta, nici mdcar nu-gi mai
aduce aminte, iar dacd,'iaduci probele in obraz,
nu recunoagte nimic. O putere dinlduntru il im-
pinge sd mintd mereu 9i sd i se pard cd e omul
cel mai cinstit. E ca 9i cdnd o noapte s'ar fi ldsat
peste mintea lui, ca 9i cdnd o altd persoand ar fi
injurat, ar fi mintit sau ar fi furat, aga sunt cdte
** Tinerii, familia 9i copiii... .:.* I27
unii de infundati in contraziceri. Acesta e un alt
neajuns al cisdtoriilor gregite, in care nu s-a fi-
nut seamd gi de calitdfile sufletegti ale celeilalte
i
pdrti. Acestea se pot vedea mai bine in pdrinfii
celor ce se cdsdtoresc, intrucdt vremea le-a scos
la iveali toate scdderile sau insugirile, gi, agchia
nu sare departe de butuc. Zgircenia, ldcomia,
invidia, befia, necredinfa, minciuna, curvia gi
celelalte configureazd organismul potrivit cu
fiecare din aceste patimi gi se rezumd apoi in
factorii ereditari, gi aga se seamdnd in urmagi
patimile contra firii, ca tot atdtea boabe de
neghind in larina lui Dumnezeu,Iar ei, la rdndul
lor, ce vrei sd rodeascd? Sau aceleagi, sau urmi-
rile acestora, sau pe amdndoud, urmdnd, fie mo-
dul dominant al ereditdfii, dupi care caracterele
normale sau patologice trec de la generatori la
urmagi aproape obligatoriu, fie urmdnd modul
atavic, cdnd caracterele se ascund o generatie
sau doud gi apar, dintr-o datd,, pe neagteptate,
intr-al 1-lea sau al 4-lea neam de oameni. Nu
cumva aga vin repetifiile istoriei?"
,,O mare dizarmonie constd in faptul cd
instinctul bdrbatului e in conflict cu instinctul
femeii. Instinctul bdrbatului vrea mereu femeia,
ca prilej al descircdrilor sale genetice. Instinctul
femeii insd e maternitatea. Copilului pdnd se
desprinde de mamd, ii trebuie doi ani, deci,
dupd rAnduiala firii, trebuie sd fie ldsatd in pace.
Deci, ce va face bdrbatul? Sau igi va perverti
sofia, fdcdnd-o sd umble gi ea dupi pldcerea
pdtimagd, cdutdnd sd scape de rostul firii sale,
r28 ** Pirintele Arsenie Boca **
sau o va face criminald, pundnd-o sd-gi ucidi in
pdntece fiinfa fdrd apdrare, sau va practica scdrba
onaniei cu femeia sa (Facetea58,9), pdzind-o de
rostul zdmislirii, dar necinstind-o, cum nu se mai
poate spune. Alfii recurg la sterilizare, allii la
aventuri, sau la lupanarenn.Un atare bdrbat nu-gi
va mdntui solia prin nagterea de fii, ci o va
osdndi cu ucigagii 9i curvarii, printre care 9i el
de asemeneava fi (Apocalipsa 2L' 8).
P r e a p u l i n i su n t b d rb a fi i car e- 9i stipdnesc
instinctul irafional, prin puterile rafionale ale
sufletului, reglementdndu-l potrivit cu rostul sdu
originar. Si iardgi, gi mai pulini sunt cei ce-i
convertescenergia prin infrdnare, sdltdnd sensul
firii la rosturi mai presus de fire.
Deci pl6cerea, cdutatd numai pentru ea in-
sdqi, cheamd repetarea din ce in ce mai deasd a
actului, pdnd ce ajunge la distrugerea sistemului
nervos. Mai mult chiar: ea aprinde organismul
gi-l impinge pdnd dincolo de posibilitdtile sale
funcfionale; ea cere extenuarea 9i atrage urm6-
rile ei, aberaliile gi nenumitele perversiuni; ea
provoacd frdngerea oricdrei cenzuri morale qi-gi
duce supugii pdnd la doaga nebuniei. ...
De multe din nevoile acestea sunt de vind 9i
pirinfii celor doui pdrfi. Aga, de pildi, ag vrea sd
gtiu de ce nu-s pdrinlii la fel de grdbifi gi cu insu-
rarea bdiefilor, pe cdt sunt de grdbiti cu mdrita-
rea fetelor?
Fapta lor gregitd incurajeazd tdinuit sau pe
o.Lupanar - bordel, casd de desfrdnare.
fald frauda neomaltusiand - onania cu femeia,
fereala, pdzirea - ceea ce e o ptagd de-o nebdnuitd
intindere in toate mediile sociale. latd cd, dupd
scurtd vreme, se aratd gi pedepsele acestei
fraude, cu deosebire la femei: tulburdri grave alg
sdndtitii, fenomene dureroase ale pdntecelui,
tulburdri indeosebi nervoase gi mintale, cu desd-
vdrgire necunoscute nici chiar medicilor. Aga zic
medicii.
De la pdntece durerile se intind la rinichi gi
in josul pdntecelui, uneori in membrele inferioare.
Durerile se stdrnesc Ai cresc in vremea mersului,
in vremea ridicdrii sau aqezdrii pe scaun, a
ridicdrii vreunui lucru (gi peste toate in vremea
intimitdfii), lucru care aduce uneori grave nein-
lelegeri conjugale. Deodatd cu durerile acestea
apar tulburdrile nervoase, care schimbi profund
starea psihicd gi mintald a bolnavilor. Caracterul
schimbitor ajunge iritabil, irascibil pdnd la
exces. Din nimicuri apar explozii violente, furii,
adevirate sincope ale judecdlii, care nu mai pot
fi infrdnte sau stdpdnite. E un adevdrat dezechili-
bru umoral, care face pe biata victimd sd treaci
de la explozia violenfei pdnd la tristetea gi
melancolia cea mai profundd gi uneori pdni la
ideea sinuciderii.
Astea-s frauda gi isprava. De aceea nu tdcem,
ci demascdm, impingi de mild 9i ajutali de gtiinfd.
Dxplicafia: intr-un raport conjugal normal,
organele genitale feminine trec succesiv printr-o
fazd de congestie intensd gi o fazd de sldbdnogire
bruscd, ce stabilegte cursul regulat in circulalia
130 ** Pirintele Arsenie Boca ** ** Tinerii, familia 9i copiii... ** 131

sdngelui. Actul conjugal falsificat, neisprdvit,

fird concluzia naturali, lasd sd persiste in vase
o stare dq inecare, ce cu vremea ia un caracter
permanent. Urmeazd o tulburare a nutri[iei fesu-
turilor, pe urmi tulburarea lor anatomicd.
Mulfimea firigoarelor nervoase ale plexului
hipo-gastric, firigoare care pleacd de la uter 9i se
unesc cu sistemul cerebro-spinal, induri apdsdri,
iritafii, care la obdrgie sunt dureri locale, dar cu
tulburdri reflexe la distanfd, iar cu vremea
arunci pe bolnavi in plin domeniu psihiatric.
Congestiile acestea cu repetitie produc alte-
rdri intense gi profunde in sdnul fesuturilor,
care-gi pierd astfel funcfiunea lor normald. Aga
se instaleazd, cu viclegug, sterilitatea definitivd,
incurabili, dupd cdte o lungd perioadi de sterili-
tate voit6. Atunci in zadar mai doregti copii,
mugurii vietii, cici firea te pedepsegte cu aceas-
ti crudd intoarcere a lucrurilor, ifi calificd fapta
gi ifi condamnd neamul la moarte.
Ultimul efect: denatabilitatea, depopularea
etc. Aga se stinge neamul... Parc6.auzim glasul
de foc al lui Osea Proorocul: ,,Domnul sti la
judecatd cu locuitorii pdmdntului, fiindcd nu
mai este credinfi, nici iubire, nici cunoagtere de
Dumnezeu in fard. Tofi jurd strdmb, mint, furd gi
sunt desfrdnafi, sdvArgesc fapte silnice. De aceea
lara e in mare jale, iar locuitorii fdrd vlagd ...
Poporul meu va pieri, pentru cd nu mai cunoagte
pe Domnul. Domnulnostrulisus Hristos,model
Cdnd se vor desfrAna, nu se vor mai inmulli deascultaredepdrin[i gi aieluirepepdmhnt
cici au pdrdsit pe Dumnezeu. (Osea 4, l-l0).
 ** Plrintele Arsenie Boca *t
L32
Problema iscatd are 9i urmeri, suntem chiar
pe cale sd inhdtdm cdteva cercuri vicioase, de
pild6: insugirile copilului atdrnd de gradul de
pervertire la care a ajuns instinctul materniHtii
la femeie. Daci i-a fost stdrnitd senzualitalea'
ceea ce e o decddere de la rostul firii sale, o
pervertire convenabili Pentru mascul - evolutia
embrionului in atari conditii de viatd intraute-
rind aduce Pe lume un'coPil ugor aplecat sPre
onanie precoce gi tdrzie, gi va fi un copil artdgos.
ereditar nervos, 9i predisPus sPneboli nervoase.
Toatd aceasta povari igi are rdddcina numai in
aceastil trezire afardde cale a senzualit2ifii mamei.
Invers, daci mama n-a fost incd impinsd in
acea aprindere a senzualititii, nici in vremea
dezvoltdrii intrauterine n-a fost tulburatd de
bdrbat gi nici in vremea aldptdrii copilului, noul
venit va fi un copil Prea putin inclinat spre trezi-
rea geneticd prematuri, neatras sPre onanie 9i
aproape deloc predispus sPre nervozitate.
Deci, dacd mama igi pervertegte rostul mater-
nitdfii sale, aduce pe lume copii predispugi unor
pervertiri sporite care le va distruge sistemul
nervos, sau de se vor cdsitori vor miri decdde'
rea gi necazurile.
Acesta-i ocolul de cercuri gi se soldeazi cu
stingerea neamului celui ce apucd pe panta
pervertirii rosturilor firii.
De aici urmeazd, cd.toatd,vremea sarcinii 9i a
aldptdrii, bdrbatul trebuie sd se inftdneze, ca sd
nu tulbure viafa viitoare a celui ce vine in lume
cu un anumit rost de la Dumnezeu.
** Tinerii, familia gi copiii... ** 133
DesfrAnarea bdrbatului gi pervertirea femeii
zdddrnicesc rosturile urmdrite de Dumne2eu cu
oamenii, de aceea Dl a dat oamenilor poruncd,
frAna a gaptea: ,Sd nu desfrdnezi".
,,Funcfiunile genezice (hormonale' n.ed.) se,
degteaptd incd din vremea copildriei, cdnd min-
tea nu gtie sd infrdneze unele ca acelea.
De ce oare e rdnduiala de-a-ndoaselea...?
in privinla neurologicd gi endocrini, deci
dupi fire, aga trebuie sd fie: incd din copilirie sd
izvorascd aceastii energie interzisi, ca, sub aciiu-
nea ei, sd se dezvolte gi sd se agereascd intreg
organismul gi cu deosebire sistemul nervos. Deci
hormonii se dovedesc izvordnd cu rosl dar acfiu-
nea lor trebuie intovdrdgiti de infrdnare, altfel
cregterea sdndtoasd a organismului gi a sistemu-
lui nervos ar fi profund alteratd, atdt organic cdt
gi functional, fie cd ar lipsi hormonii, fie cd ar
lipsi infrinarea.
Dacd socotim datoria pdrintilor de a-gi supra-
veghea gi de a-gi preveni copiii la vreme, despre
aceste noutdli gingage (viafa sexuald gi capca-
nele ei - n.ed.), firegte cd rdspunderea cdderilor
nu rdmdne numai in seama copiilor, sau a lui
Dumnezeu, ci pdrintii au sd dea seama inaintea
lui Dumnezeu. Copiii se reazimd, pe mintea
pdr infilor .* ( . ..)
n"Aceasta dacd pdrinlii au mintea indreptatd spre Hristos,
adicd spre mAntuire, cd dacd o au educatd gi indreptatd
dupd normele Comunitilii europene atunci cu adevdrat nu
mai au minte, deci nu mai pot lua aminte; cu adevdrat e vai
de ei dar e mai vai de copiii care vor avea gi ei copii (n.ed.)
134 ** Pdrintele Arsenie Boca **
inlelegdnd infrdnarea ca o condilie de sdnd-
tate a sistemului nervos, iar desfrdnarea ca o
povdrnire spre dezechilibru, e bine sd precizdm
l i m i t e l e b i o l o g i ce g i p si h o l ogice ale acestei
porunci a firii, evitdnd bdnuiala de neinfelegere
a chestiunii gi, pe cdt cu putinfd, cArteala 9i
vijelia mAniei.
Sunt oameni care ar vrea sd petreacd dupa
dreapta socoteald, dar,nu indrdznegte nimeni ca
sd le-o spund. Chiar autorii de cdrli privitoare la
aceastd poruncd a firii dau sfaturi mai rele de
cum ar da la vite. Ei nu considerd omul 9i in
natura lui morald gi spirituald. De i-ar indruma
mdcar la rdnduiala vitelor, ar fi cu mult mai in!e-
lepfi. Medicul, care povdluind pe oameni crede
cd n-are trebuinld de suflet gi de Dumnezeu -
Autorul gi Stapdnul vielii - e, pdnd la un loc, un
bun veterinar. Dar dorm cam tot pe aceeaqi
dungd gi oamenii ce nici nu vor sd gtie de vreo
socoteald, de vreo frdnd. morald, sau de vreo
pedeapsd automatd gi fdrd indurare a libertina-
jului lor, care-i va ajunge din urmd.
Md folosesc insd de orientarea spre psiholo-
gie gi spirit a medicinii moderne, in urma cdreia
igi dd silinla sd fie mai mult o medicind preven-
tivd. Deci n-am sd strdmtorez pe nimeni spre
porlile Cerului, ci ajut numai ldmurirea problemei
gi libera hotdrAre a oricui, spre un cdgtig mai
bun, aprofunddnd corespondenla mediului endo-
crin cu mediul moral, gi reflexul lor in congtiinfd.
Este o corespondenfd intre trup gi suflet, in-
tre calitatea trupului gi caracterul sufletului; o
interpdtrundere ondulatorie. Presupuneli o
noapte cu lund gi un lac linigtit, in care-cineva
aruncd doud pietre in puncte diferite; se vdd
valurile apei, intretdindu-se in cercuri, gi pe ele
migcdndu-se petece de lund. Cam aga ceva ar fi
atingerea sufletului cu undele trupului, degi
sufletul e de altd naturd, nu mai pulin deosebiti
de trup, decdt oglindirea de lund pe vdlurelele
apei. $i totugi se rdsfrdng intreolattd.
Hormonii, prin trup, influenleazd spiritul;
intr-un fel, al bdrbatului, gi intr-alt fel, al femeii.
Astfel, bdrbatul dobdndegte, pe ldngd configura-
fia vigorii anatomice, gi sentimentul virilitdtii
sale. Intelectualitatea biruie asupra sensibilitd-
tii; puterile minfii se dovedesc creatoare. Cu altii
e activ; inclinat mai mult spre tiranie, decdt spre
supunere; mai curdnd spre brutalitate, decdt
spre bundtate. Cu cdt notele diferentiale sunt
mai accentuate, cu atdt avem de-a face cu un
caracter mai agresiv. Mi se pare ci tot aici tre-
buie ciutat gi suportul trufiei.
Poate de aici igi are obArgia faptul cd, mai
ales birbafii, nici lui Dumnezeu nu vor sd se
supund, iar cdnd se aprind la mdnie, nu gdsesc
cuvAnt mai expresiv ca injurdtura de Dumnezeu
gi de toate cele sfinte. Caracterul agresiv al mas-
culului se observd ca o notd comund gi in firea
animald. Omul gdndegte cu toate organele sale.
Foliculina, hormonul feminin, are o acliune
cu totul diferitd. Astfel, pe ldngd configurafia
anatomicd, proprie destinului de mamd' ii pds-
treazd. totugi insugirile copiliriei: voce subfire,
136 ** Pirintele Arsenie Boca .:. *
infafigarea de copil, prietena copiilor; mai mult
sensibild decdt intelectuald, mai mult primitoare
decdt creatoare. Presimte prin instinct, nu prin
judecdfi. Mintea ei e inima. D inclin atd,mai bucu-
ros spre suferinli gi supunere, decdt spre asuprire
qi dominafie gi, dupd Scripturi, veqnic atrasd
spre bdrbat (Facerea 3,L6).
Deci, dacd am socoti numai capdtul fiziolo-
gic al deosebirii bdrbat-femeie, gisim o mare
disonantd. Tot rostul fiziologic al bdrbatului - ca
de altfel in intreg regnul animal - nu e altul decdt
aventura, cu prima intdmplatd in cale.
Bdrbatul e poligam din fire - aga ca evreii de
odinioard gi ca turcii de pdnd mai ddundzi.
inleleptul Solomon avea o mie de femei, insd
i-au pldtit femeile bine'cd l-au smintit la minte,
incdt s-a lepddat de Dumnezeu (III Regi ll,5-4).
Tot rostul gi configuratia femeii e maternita-
tea. Chiar gi mdntuirea ei e condifionatd de nag-
terea de fii - dacd stdruie cu deplind infelepciune
in credinfd, in iubire gi in sfinlenie (I Timotei2,lS).
intre instinctul poligamic ai instinctul mater-
nitniii e un adevirat conflict biologic ai pricini
de tragedii. Ce vrea unul, nu corespunde cu ce
vrea altul. Drept aceea, li s-au dat oamenilor
normele divine gi minte, ca sd trdiascd intr-o
rdnduiali dupd fire - rdnduiald morald 9i spiritu-
ald, dispuse ierarhic - iar nu si-gi facd de cap,
trdind impotriva firii, impotriva moralei, impotriva
spiritului, cu totul anarhic, ceea ce de multe ori
au sd pldteascd cu capul, sau ei, sau urmagii lor.
$i incd n-am isprdvit corespondenfa endocri-
** Tinerii, familia 9i copiii... ** L37
nologie - neurologie gi psihologie, mai trebuie gi
geneticd, fiindci un convoi nesfdrgit de necajifi
md silegte sd le scriu durerea.
Reamintim ordnduirea firii, cd organismul
intreg gi indeosebi sistemul nervos se dezvoltd
bine datoritd gi hormonilor genetici - insd numai
sub o cenzurd de infrdnare. De aceea, pdnd la
cdsdtoria legald, toli tinerii trebuie sd fie curafi,
cu fecioria pdzitd, gi bdiefi gi fete. Minunea e gi
cu putintd gi cu trebuintd. Din ce in ce se afld tot
mai mulfi medici care zic aga. Dar chiar de n-ar
zice nici unul, omul e o realitate mult mai com-
plexd decdt s ec tor ul s tudi at de m edi c , gi v om
vedea cd situatia lucrurilor, in realul lor, impune
categoric frAna a gaptea a lui Dumnezeu, ca sd
normalizeze in ierarhia naturald, morald gi spiri-
tuald, nibdddile acestui instinct anarhic, binecu-
vdntat gi plin de blestem.
,,Bisericacregtind mereu atrage aminte fiilor
sdi duhovnicegti sd nu se cufunde, caintr-un rost
ultim al vietii, in emotiile irafionalitilfii."
,,Domnul Hristos a mers la nunta din Cana ca sd
aminteascd oamenilor obdrgia lor divind, ridicdnd
nunta la valoarea gi harul de Taind a Bisericii.
Cdnd insd oamenii nesocotescaceastd obdrgie gi
degradeazd nunta, nepdzind hotarele legii, ei
devin numai trup (tracerea 6,5) gi se fac fiii
pierzdrii (lsaia 1,4), fiii diavolului (loan 8,44),
care-L rdstignesc pe Hristos".
,,ln opera recreatiunii omului in Hristos, cele
doud pdrti (soful gi sotia) trebuie sd se simtd cd
sunt chemate la cinstea de colaboratori ai lui
138 ** Pirintele Arsenie Boca **
Dumnezeu (l Corinteni 5,9), Care urmdregte prin-
tr-ingii o intenlie divind, imbrdcatd in pui de om'
O cdsdtorie cu o aga socoteald o binecuvinteazl'
Dumnezeu cdnd ridicd nunta de la instinct la
rostul ei spiritual,la cinstea de Taind. D singura
garantie a unei cisdtorii durabile 9i pldcute lui
Dumnezeu.
Cdnd vrea Dumnezeu sd intrupeze un gdnd
in lumea vdzuh6.,ca pe,,un nou fiu al Sdu 9i sd-l
suie pe treptele desdvdrqirii fipturilor Sale, nea-
pdrat ii trebuie gi o cisdtorie corespunzdtoare
pe pdm6nt. Situafia aceasta a lui Dumnezeu o
gisim exprimatd in Scripturi, sub diferite forme.
Astfel, prin Isaia proorocul, Cuvdntul se tdn-
guie: ,,Piere dreptul Ei nimeni nu ia aminte; se
duc oamenii cinstili gi nimdnui nu-i pasd cd din
pricina rdutdlii a pierit cel drepf'(Isaia 57, l)'
- Cum pier drepfii gi nimeni nu ia aminte?
- Foarte simplu: Ci nu se mai nasc.
- 9i e de vini omul? Trebuie sd se intrebe
omul de ce nu se mai nasc drePfii?
- lat6, cd trebuie, de vreme ce-i aflat de vind,
iati cd disparifia dreptului e o problemd de care
suntem tragi la rdspundere. Cdsdtoria are cuvdn-
tul.
Din cele de pdnd aici s-a infeles ceva din me-
canismul ereditdfii, al mediului dirijat de religie
gi de educafie, iar aici, vorbind de trdirea cregtind,
ne afldm in plind structurare spirituald', atdrnd-
toare totugi de factorii omeneqti ai cisitoriei.
intr-o atare perspectivd ni se face pe deplin
inleles cuvdntul Sfdntului Pavel, care chiar condi-
lioneazd mAntuirea femeii de menirea ei de
mamd. ,,Femeia se va mdntui prin nagterd de fii,
dacd stdruie cu deplind inlelepciune (aga
numeau cei vechi infrdnarea), in credinfd, in
iubire gi in sfinlenie" (I Timotei2, l5).
Nagterea de fii, deodatd cu o vieluire in infrd-
nare, e ceva care contravine instinctului poliga-
mic Ai fdrd altd socoteald al bdrbatului fdrd
Hristos; deci nu e cu putinld implinirea intentiei
divine decdt cu un so! in stare de aceeagi
credintd gi viefuire. Convingerea cd se poate gi
ceea ce ni s-ar pdrea cd nu se poate, e o putere
nebdnuitd; un fel de amplificare a voinlei omului
cu voinla lui Dumnezeu.
Avem probe unde nici n-am bdnui despre
puterile sufletului asupra lumii fizice, deci gi
asupra trupului: in fizica modernd. Prin simpla
atingere a unui obiect structura acestuia s-a
schimbat intrucdtva. Prin simpla indreptare a
energiei cunoscdtoare a sufletului asupra unui
lucru, acesta se influenleazd gi se schimbd intru-
cdtva, incdt nu e identic in mod absolut cu el
insugi de mai inainte de experientd. Drept
aceea, nu se poate vorbi de o determinare rigu-
roasd a configurafiei materiei, ci cel mult de un
indeterminism in fizicd. Pachetele acestea de
energie, care bombardeazd materia sau celula
vie, dau acele mutalii neprevd.zutein structura
obiectivului lor. S-a scris chiar despre biologia
quantelor. Toate constatdrile astea sunt legate
de nume proprii, recunoscu-te de lumea intreagd.
De aici refinem faptul cd organismul viu inre-
140 ** Pirintele Arsenie Boca **
gistreazd cu atat mai ugor un bombardament al
energiei sufletului gi-i pricinuiegte mutafia
infinitezimald.,dupd dorin[d. (...)Deci, cum sd nu
fie in stare blestemul unei babe, aproape cojiti
de materie, zvdrlit cu urgia cea mai mare Pe
urma unui vinovat, ca vointa ei sd nu-l ajungn qi
sd nu-i schimbe configuralia fizicd 9i psihic6?
Cdndirea indreptatd ca o sdgeatd poate pricinui
la [intd leziuni organice. $i iardgi: cum sd nu fie
in stare rugdciunea cu iubire sd-l foloseascd 9i
sd-l schimbe (pe acela), din rdu in bun? Cu ce sd
fie mai prejos rugdciunea unei mame pentru
mugurele sdu, zisd cu tot focul fiinlei sale, ca
aceasta sd nu-l foloseascdin chipul pe care ea il
doregte? Mai mult: toate stdrile trupegti 9i sufle-
tegti ale celor doi pdrinti, iar mai cu deosebire
ale mamei in vremea celor noud luni, se intipd-
resc in copil, ca tendinfe sau predispozilii, pe
care copilul le va avea pentru toatd viafa. Supd-
rdri, amdrdciuni, dureri, predispun copilul la
tristefe, melancolie, nesindtate. Deci toate aces-
tea trebuie ocolite. in vremea aceea, dacd mama
furd oarece, copilul va fura toatd viata. Se imbatd
mama odatd, copilul se va imbdta toatd viala -
mai ales befia are gi suport ereditar. Se roagi
mama lui Dumnezeu? Se va ruga 9i copilul ei.
Nota sufleteascd dominanti in familie, cu
deosebire din vremea sarcinii, 9i mai ales a ma-
mei, va fi caracteristica intregii viefi a urmagilor.
Acum e vremea cdnd sd faci ce vrei din copilul
tdu, acum egti cu deosebire datoare sd-l pdzegti
de toate relele cu care n-ai vrea sd te supere,
** Tinerii, familia Si copiii... ** I4l
fiindcd numai acum potri $i te ascultd cu desd-
vdrgire. Deci nu te lisa corupta de soful mai slab
de fire gi neinstare sd priceapd minunea ce o
sdvdrgegte credinla ta, ca sd nu pldngi degeaba
de pe urma ticdlogiilor copilului tdu pe care nu
l-ai pdzit curat in vremea in care trebuia pdzit.
indreaptd purtdrile tale, mam d, cdtre Dumne-
zeu, Care sdvdrgegteprin tine minunea imbindrii
unui pui d e om c u un pui de c er , r ds pl atd de
fericire pentru ostenelile tale.
in astfel de stridanii orice mamd se va mdn-
tui. Iatd faza spirituald a viefii de familie, ribddnd
pentru un rost divin o pravild sfdntd, despre care
zice Sfdnta Scripturd.z .Cei ce-au pdzit cu sfinfe-
nie pravila sfdntd, sfinfi-se-vor gi cei ce-or
inviifa-o vor gti ce sd rdspundif' (infelepciunea
lui Solomon 6,l O) ."
Dar conflictul sau disonanla dintre instinctul
poligamic al bdrbatului gi instinctul maternitdtii
al femeii, nu se poate infrdnge, nu se poate
rezolva gi nu se poate converti, decdt in cazul
cdnd ambele pdrfi trdiesc invdidtura cregtind din
toate puterile fiinfei lor.
Cregtinismul e a doua creafie a lumii, a doua
creafie a omului, o crealie din nou a firii. Iisus
Hristos il insofegte pe om prin invdldtura Sa,
prin Biserica Sa, prin rdnduielile Sale, prin sdldg^
luirea Sa intru noi gi intru to!i, ca un Dumnezeu
pretutindeni de fafd, iar mai mult decdt acestea -
care se gtiau - gi pdnd aici.
Iisus Hristos intovdrdgegte, cdrmuiegte chiar
creafia fiecdrui om ce vine in lume in temeiul
L42 ** Pirintele Arsenie Boca **
pretutindenitdlii gi Atotputerniciei Sale de Dum'
nezeu. El este cauza primard care configureazd
viala in toate particularitdfile sale, incdt fiecare
ins e unic intre oameni. El decide, in infinitul
mic, ce calitdii gi ce defecte sd fie expulzate prin
cele doud globule polare, care cuPrind jumdtate
din numdrul cromozomilor, 9i nicidecum hazardul.
El inclind sd fie una sau alta din configurafiile
probabile pentru noi gi pigure pentru Dumnezeu
ale viitorului ins; El formeazd destinul nostru in
aga fel incdt, o a1ezare specificd in infinitul mic
sd aibd urmdri imense in configurafia 9i in
faptele noastre viitoare. Toate acestea le face
contabilitatea absolutd a lui Dumnezeu, care
creeazd in dependenld cu omul 9i potrivit cu
faptele sale, ajungAndu-l cu riutilile lui din
urmd gi intorcdndu-i-le in brafe, sau iertdndu-l
d e e l e , d a cd s-a si l i t p ri n l u p td cu sine insugi
sd-gi dobdndeascd iertarea.
Iegirea din inghesuirea aceasta' dupd care:
,,Tusingur te pedepsegti cu riutatea 9i tu singur
te lovegti cu ateismul tdu" (Ier. 2,I9) nu e cu
putinfi, decdt trdind prezenla nevd,zutd' a lui
tlristos in noi, trdind invdfdtura cregtind in toate
fibrele fiinfei, ceea ce face cu putinld lui Dumne-
zeu sd.scoatd afard, prin mecanismul ereditdfii,
neghina recesivd, gi in vremea strdduinfei celui
in cauzd,,sd facd sd revind mullime de geneze
recesive in geneze dominante, ceea ce lui Dum-
nezeu ii este foarte cu putintd. Puterile credinfei,
amplificate de puterea gi binecuvdntarea lui
Dumnezeu, au influenfd nebdnuit de mare asu-
erii, familia gi co ** L4g
pra eventualelor noastre infirmitdti. Minunea
acestei refaceri se intdmpld oriunde se a?ld cre-
dintd de indeajuns ca sd strimute configurafia
recesivd intr-una dominantd, fie prin calea
nagterilor, fie de-a dreptul.
Puterea lui Dumnezeu nu are hotarele
neputintei noastre gi de aceea nimic nu-i este cu
neputinfd. Unde insd nu vrem gi noi, nu intervine,
ne-a fdcut fdrd noi, dar nu desdvdrgegte lucrul
fdrd noi.
Abia un birbat care are cap pe Hristos (l Cor.
ll,5) va fi in stare sd,gi infrdngd pornirile perver,
tirii gi sd pdzeasci netulburat vremea cuvenitd
mugurului viefii, de la rodire pdnd la desprinde-
rea deplind de la sdnul mamei.
Un atare bdrbat pd,zegtefdri vrajbd predania
pravilei bitrAne, care-l opregte in posturi gi sdrbi-
tori gi in zilele asupra lor, ca pe unul ce gtie: ce
binecuvinEeazd Dumnezeu gi ce pedepsegte.
Vorbim aici cu toati intelegerea gi cunog-
tinta ce s-a nimerit la indemdnd ci bdrbatii cu
un sistem nervos rezistent sunt capabili de infr6-
nare. Pe cdnd slabii, nervogii, dezechilibratii
devin gi mai anormali in urma infrdnirii poftelor
lor genezice. Persoanele tari se fac mai tari, prin
aceastd formd de ascezi. Asta o spune Alexis
Carrel, un mare doctor al timpului, in Omul,
fiinld necunoscutd.
Iatd de ce la cdsitorie nu ajunge numdrul
anilor ingdduifi de lege, ci se cere gi vdrsta cre,
dinfei in Dumnezerr, prin care, pd,zind hotarele
legii, sd se asigure stdpdnirea peste patimi. Majo-
L44 ** Pirintele Arsenie Boca **
ratul pdrfilor il decide mintea, nu instinctul; cre-
dinfa, nu necredin[a; infranarea nu desfrdnarea'
Viata noastrd, in dezvoltarea ei, are 3 fazez
- faza vegetativd, Pdnd la nagtere;
- faza biopsihicd, fdtd.limite precise,
- qi f.azaduhovniceasci.
Mulfi nu trdiesc decdt primele doud faze ale
viefii, iar mai sus n-au nici gdnd sd ajungd. Trd-
ind intr-o cdsdtorie cu, ace$tia, nu pofi fi decdt
intr-un permanent dezechilibru cu cerinfele
duhului. Viala acestora e o iqiurdturd continui
la adresa duhului, iar pentru partea cregtind e
un fel de mucenicie fdrd nidejde sigurd.
Cregterea normald desfdgoa16,viala omului
in faza duhovniceascd, in trdirea intensd a
credinfei cregtine; tinerii abia acum, qiunqi la
trdirea cregtind a viefii, numai cu aceasta aduc
garanfii suficiente, cd.in cdsdtorie vor trdi pd-
zind legile lui Dumnezeu 9i infrAndnd patimile
contra firii. Cdci oricum s-ar ciuta nu i se di
acestui instinct alt rost de la Dumnezeu, decdt
singur rostul rodirii de copii, orice denaturare a
acestui rost e desfrdnare 9i cidere de la trdirea
cregtini la viala pdgdni.
Faptul cd un birbat nu se poate stdpdni, il
degradeaz6.,il coboard de la cinstea de om 9i de
la rangul de bdrbat gi-l cufundd in regnul din
subordine, al oricdrui mascul.
Situalia aceasta mai are 9i alte urmiri, pe
ldngi cele zise mai sus. Dacd omul e construit
pe mai multe planuri de existenfd, pe mai multe
zone, orice nesocotire, orice dezechilibrare din
*n Tinerii, familia si copiii... ** L4d
condilia armonicd, are urmdri. Omul care se
intunecd despre Dumnezeu gi suflet,- despre
morald gi ordnduirea spirituald a venirii copiilor
pe lume, omul care n-are nici un Dumnezeu gi
nu-l intereseazd nimic decdt curvia lui, sigur cd
roada lui va insuma in sine toatd lipsa sa de
I echilibru cu marele mediu divin, in care ne
fr
ii
migcdm, trdim gi suntem.
Moise, care prin revelafie gtia geneticd, ne dd
9
:
cdteva documente potrivite gi la pozilia la care
ajunserdm, astfel:
Qeneza 5,27. Toate zilele lui lulatusalem pe
care le-a trdit au fost 969 de ani gi apoi a
murit.,,
Qeneza 6, l. fi cdnd au inceput oamenii a se
inmulfi pe piimdnt gi Ii s-au ndscut fiice.
6. 2. Vdzdnd fiii lui Dumnezeu cd fetele
oamenilor sunt frumoase gi-au ales din ele
sofii. care pe cine a voit,
6. 3. Fi a zis Domnul Dumnezelr: oMtr ua rdmd-
nea Duhul luleu pururea in oamenii acegtia,
pentru cd sunt numai trup. Deci vor fi zilele
Ior I2O de anf .
Cu toate acestea, pricina s-a lecuit abia in
puhoaiele potopului. Rdutatea insi a trecut
asupra urmagilor gi prin puntea lui Noe, incdt pe
vremea lui David le-a mai ficut Dumnezeu o
reducere de ani.
Psalmul 89,10. ,ZiIeIe omului sunt 7O de ani,
iar de vor fi in putere 8O de anL Fi ce este
mai mult decdt acegtia, osteneald gi durerd'.
L46 ** Pdrintele Arsenie Boca **
Care va fi media viefii in zilele noastre, urmi-
rifi necrologic buletinul demografic ai aflali; dar
chiar fdri nici o urmdrire fapt este cd nu mai
sunt bdtrdni: bitrdni venerabili, adevdrate
chipuri ale lui Dumnezeu printre oameni.
Scurtarea vietii, prin urmare, a venit neamului
omenesc ca o plati pentru cdderea in desfrdnare.
Nici cd se poate mai drept. L-a inzestrat
Dumnezeu pe om cu atdtea daruri minunate, ca
el sd renunle la ele gi si se coboare satisfdcut la
singur rolul de mascul gi femeld? Asta-i toatd'
aspirafia lui? Neinvifat la un ideal mai inalt, sau
nevrdnd si osteneascd mai sus, aga dupd cum a
rdnduit Dumnezeu o institufie, Biserica, tocmai
cu acest scop ca sd-l indrepte gi sd-l qiute spre
impdrdtia duhului, sigur ci se afli in disonanfi
gi in dezechilibru cu Dumnezeu. De Dumnezeu
nu scapi pe simplul motiv cd nu-L asculti sau ii
tigiduiegti existenta, gi-I nesocotegti Biserica,
pentru cd El are o rdnduiali gi-fi cere s-o urmezi.
Solomon, ca unul ce avea s-o pdfeascd, a
intrevd,zut acestea, (infelepciune cap. 5):
lO. Cei nelegiuifi pedepsili vor fi...
12. femeile lor sunt fdrd minte gi copiii lor
sunt stricafi, iar spila lor blestematd.
15. Drept aceea. fericitd este cea stearpd care
nu s-a pdngdrit gi care n-a cunoscut pat cu
pdcat; ea avea-va roadd Ia cercetarea
sufletelor.
16. Fiii desfrdnalilor nu vor avea desdudrgire
gi sdmhnfa din patul nelegiuit se va stinge.
17. Cdci de vor gi avea viafd lungd, nu vor fi de
** Tinerii, familia gi copiii... ** L47
nici o treabd gi bdtrdnelile lor Ia urmd de
tot, vor fi ldrd cinste.
18. Iar de vor muri de timpuriu vor fi frrd nddej-
de gi ftdrd mdngdiere vor fi in ziua judecdfii.
19. Cdci neamul celui nedrept are groaznic
sftrgit.
inlelepciune cap. 4:
3. Flullimea pruncilor Ia cei nelegiuili nu este
de nici un folos, din mlddilele lor spurcate
nu se infige rdddcind in addnc Ai nu vor
avea tem ei n ezdruncinat.
4. Chiar dacd se vor imbrdca vremelnic cu ra-
muri, fiind fdrd temeinicie, se vor zgudui de
udnt gi se vor dezrdddcina de puterea vijeliei.
5. Ramurile vor fi frdnte mai inainte de matu-
ritate, rodul lor va fi netrebnic, crud Ia
mdncare gi de nimic bun.
6. fiindcd pruncii ndsculi din somnul necurat
sunt martori ai nelegiuirii pdrinfilor cdnd
stai sd-i cercetezi.
Acestea sunt mirturii biblice despre destinul
de mizerie al roadelor fdrddelegii, de pe urma
instinctului desfrdnat gi poligamic.
Prin cuvdntul lui Iezechiel Proorocul strdbate
totugi o razd,de indurare, pentru cdteva, pufine,
exceplii.
Ne intereseazd enorm lucrul acesta, al redre-
sdrii unei mogteniri mizerabile. Astfel, in locul ce
urmeazd e vorba de un tatd fdcdtor de toate rele-
le, dar, printr-un concurs de ajutoare vdzute gi
nevdzute, copilul sdu pricepe deosebirea dintre
bine gi rdu gi se feregte de faptele tatdlui. Biruie
148 *.i. Pirintele Arsenie Boca **
in el mogtenirea, probabil, mai bund, a mamei.
Deci, dacd unui atare pdrinte (lezechiel cap.
r8):
14. ,,De i s-a ndscut un fiu care vdzdnd pdca-
tete, vdzdnd toate cdte le-a fdcut tatdl sdu'
el se pdzegte gi nu face nimic asemenea,
17. Acest om nu va muri pentru nedreptdlile
pdrintelui sdu, ci in veci va trdi.
19. Dar ve[i zice: pentru ce fiul sd nu poarte
nedreptatea tatdlui sdu? Pentru cd fiul a td'
cut ceea ce era drept gi legiuit gi toate
Iegiuirile lulele le-a linut gi le-a implinit; de
aceea va trdf'
Ad i c d e cu p u ti n !a , p e n tr u fer icite exceptii,
d e s p o v d ra re a d e su b o mo gtenir e mizer abila?
D a , e c u p u ti n fd , cu p re l u l g i cu osteneala unei
v i e t i c u ra te .
I
** Tinerii, familia qi copiii... ** 149
LU PTA
iu porRrvA D E S F ' R A N A R I I
.Desfrdul este rana prin care a venit
moartea in lume. De fapt, nebunia gi des-
frdul sunt acelagi lucru. Dste o rand mereu
deschisd pe unde se scurge substanfa spe-
ciei noastre mizerabile (care nu vrea sd
gtie de Dumnezeu). De ce efort nu ar fi fost
capabil creierul omului dacd musca otrivitd
(demonul) nu gi-ar fi depus in el larva sa.
Desfrdul ameninfi sd sufoce inteligenla
omului ca gi virilitatea sa. El este incapabil
sd creeze, ci numai si murddreascd. Tu,
desfrdnare, tu singurd ai adus moartea in
lume.
Desfrdul nu se cunoagte, ci se vede. Chi,
purile lacome, felele dureroase, masca
pldcerii golitd de orice ipocrizie produce
fricd privirii unui copil nevinovat, care fdrd
sd vrea asistd la astfel de scene."
(Qeorges Bernanos -
Jurnalul unui preot de fard)
I
150 ** Pirintele Arsenie Boca **
Despre luPta Postului cu relele
Dintre toti cei care au avut de la Dumnezeu
vreo slujbd citre oameni, chemitorii la pocdinld
au fost cei mai curajogi, cdci toli au acoperit
chemarea cu viala lor, recunoscdndu-se intre
pdcdtogi cei dintdi. $! dacd a fost nevoie, i-au
chemat la pocdinfd cu pretul vielii lor. Cdci
cuvdntul lor a fost deschis, curat de la Dumne-
zeu gi ucigag de rele. Toli au vorbit tare 9i rds'
colitor de viafd, de suflet.
V-am spus astea, ca sd vd deprindeli cu
chemarea la pocdintd gi cu felul ei de a fi, ca si
rdzbatd gi-n urechile surzilor celor mari.
Din cuvdntul trecut v'aduc aminte, ca sd afle
to!i: cd nu vor fi spovediti 9i impdrtdgiti la
mdnistire decdt cei ce de aici inainte vor tine
posturile aga cum sunt rdnduite de Biserica
noastrd Ortodoxd. Pirinlii m-au ndscut din trup,
iar Biserica din apd gi din Duh;9i mai mare este
nagterea duhovniceascd a Bisericii decdt nagterea
trupeascd a pdrinfilor. De la naqterea duhovni-
ceascd - Sfdntul Botez gi Mirungerea - am primit
pe ingerul pdzitor tot in Bisericd - de aceea se
boteazd, copiii mici, orice ar zice allii - care sd ne
apere de toatd primejdia vd,zutd,9inevizutd.
[spovedania deasd Ia Preot, postul trupului
gi al minfii, rugdciunea gi pocdinla sunt cele mai
puternice arme in lupta impotriva desfrdndriil
Deci dacd Biserica ne nagte, ea ne gi cregte,
\_
Tinerii, familia
gi printre povefele cu care ne cregte sprg mdsura
bdrbatului desdvdrgit este gi postul. Trebuie deci
si-i ascultdm porunca gi si postim. Sfinfii pdrinti,
cei de demult, au bdgat de seamd cd toate relele
de la stomac incep, de aceea au zis o vorbi
aspr6, cd postul este poarta gi patrafirul este uga
(cdtre impirdlia lui Dumnezeu), toli ceilalfi ne
furd vremea.
Astd,zi,din darul lui Dumrtezerr, urmeazd sd
vd dovedesc, ca sd credefi cu tofii: lupta postului
cu relele sau despre felul cum postul ucide pati-
mile.
Relele sau pdcatele sunt de trei feluri, iati-le:
l. Pdcate impotriva noastri ingine.
2. ?d.cateimpotriva aproapelui.
3. ?d,cateimpotriva Duhului Sfdnt, impotriva
Adevirului.
Toate aceste trei feluri sunt gi pdcate inain-
tea lui Dumnezeu, cdci tu nu egti al tdu, ci al lui
Dumnezeu. Prin urmare gi picatele pe care le
faci impotriva ta sunt intocmai gi picate impo-
triva lui Dumnezeu. De ce? De aceea, fiindcd egti
fiul lui Dumnezeu.
Astizi si stdruim cu deosebire asupra
pdcatelor impotriva noastrd ingine, gi asupra
picatelor impotriva aproapelui.
Pdcatele impotriva noastrd ingine duc la
invdrtogarea inimii - o cunoagtem cu tofii, gi o
cunosc Ai eu. Dar ele mai duc ai la intunecarea
simlirii (care ne indepdrteazd) de Dumnezeu,
Acestea sunt cele gapte pdcate de cdpetenie sau
pdcate de moarte: mdndria, iubirea de argint,
 7
r52 ** Pirintele Arsenie Boca **
desfrdnarea, lacomia, pizma, mAnia 9i lenea.
intre acestea gapte se afld 9i rdddcina relelor:
ldcomia stomacului sau dumnezeul cel mincinos
al trupului. Acesta trebuie ars cu postul 9i scos
afardl Cdci de nu va fi ars gi scos afard, iatd, o sd
vedeli cum cregte gi se intinde acest pom al
diavolului, acest dumnezeu mincinos al truPului;
gi iatd cum anume:
Ldcomia stomacului odrislepte dintr-o datd,
din rdddcind, o puzderie de ramuri, din care mai
ardtoase sunt trei: mdnia, desfrdnarea 9i iubirea
de avere.
Trebuie sd mai gtifi un lucru, ci pdcatele sau
patimile au doui fe!e: una a omului 9i alta a
diavolului; s"u doud laturi: una vd,zuti 9i a doua
nevdzutd. De acolo, din umbrd, sunt conduse 9i
sporite toate patimile noastre. Diavolul, marele
sforar al relelor, are slugi sau cipetenii pentru
fiecare patimi.
Aga sd intelegeti, cum intotdeauna patimile
le-au numit Sfintii Pirinti prin chiar dracii lor.
Astfel: dracul licomiei de avere, dracul ldcomiei
stomacului, dracul mdniei, dracul curviei Si toti
ceilalfi. Le-au numit aga pentru cd aceste pdcate
sunt conduse din umbri de diavolul. $i le-au
numit dupd cipetenia carelucreazd din umbrd.
$titi din Noul Testament cd din Maria Magda-
lena, care s-a apropiat de Iisus cu gdnd ispititor,
Iisus a scos gapte draci. in ea erau toate cele
gapte cdpetenii ale rdului.
$i tot din Noul Testament gtiti 9i despre
t L.
indrdcitul din latura Qadarenilor, in care intrase
;l un legheon - o legiune de draci - cdt abia le-a
i
ajuns o turmd de porci care s-a aruncat in mare.
Acum sd luafi seama ci am sd vd invdf, ca sd
putefi 9i voi sd prindeli 9i sd vedefi in voi ingivd
lucrarea duhului rdu. Vorbesc deschis - deci'sd
nu se supere nimeni. Alfii mai subfiri la nas se
supdrd. Noi insi trebuie sd vorbim deschis, cdci
toli suntem ispitifi.
D foarte ugor sd-i descoperi lucrarea lui necu-
ratd, care se face in noi. De pildd, cu ldcomia
stomacului, bdgafi de seamd cd stomacul se
umple, dar pofta nu se saturd. Iatd lucrul dracu-
lui: poftd peste fire. Vedeli ce ugor il puteli
prinde, dacd gtifi?!
D cunoscutd ldcomia lupilor gi totugi lupii nu
mdndnci mai mult decdt le este foame. Acum
dacd lor le-a fost foame rdu, asta-i altceva. Cdinii
ascund pdinea care n-o mai pot mdnca.
lat5 dar, ci fiarele, animalele, nu trec cu pofti-
rea peste fire - numai omul trece, cdci numai pe
om are diavolul mdnie gi numai pe om il rdzbo-
iepte gi-l incearci.
lNiciodatd sd nu ascultali de poftfl
Iati de ce sd nu ascultafi de pofti niciodati,
cdci sins a ascultat de poftd a ascultat de diavo-
Asta s-o fineli minte in privinta stomacului.
1111.
$i aga e cu toate patimile. Cdnd va fi vreme mai
multd vd voi spune gi despre acelea.
Rdzboiul stomacului, insd, e primul rdzboi
pe care l-a pierdut omul (in rai) gi prima biruinfd
a diavolului. gi cu el (diavolul) ndddjduiegte sd-i
154 .i. * Pirintele Arsenie Boca **
cdgtige gi Pe oameni gi si-i desfacd de Dumne-
$i sd gtifi, ci de nu-gi vor trage de seami
".rr.
oamenii, diavolul va birui.
Iatd de ce strigam, s-audd toti: inapoi la post
cdci fdrd de Post ne merge rdu!
$i iatd cdt de riu.
,a ll
Cine nu se leapidi de carne 9i de grdsime
repede va fi incolfit de mdnie 9i de desfrdnare'
celelalte doud laturi ale licomiei stomacului' $i
sd vedefi cum:
Mdncarea de carne, 9i mai ales mdncati cu
impingerea necuratd a poftei, ca sd se fac6'
-
sdnge are nevoie de fiere, care este o otravd
veninul nostru. Fierea aceasta topeqte carnea 9i
grisimea, intocmai cum topegte soda slinina'
cdnd fac femeile sdpun. Fierea e o otravd tare'
Dacd sporegte mdncarea de carne, sporegte
gi otrava, cu care trebuie topitd carnea' $i atdta
sporegte otrava, incdt nu mai incape in begica
ficatului, gi atunci simti dureri la capitul pieptu'
lui, cdci sti beqica sd crape de plin6. Fierea cdti
nu incape, umbld prin sdnge de sus in jos fdrd
rost gi, otravd cum e, atac6' nervii, ii sldbegte, 9i
de aici vine nerdbdarea, de aici vine nervozita'
tea, de aici mdnia. Din fierea care atacd nervii'
Aici e cheia, de ce se supird unii aga de ugor, din
nimicuri, din fleacuri; sd moard de supdrare c6'
-
le e plin sdngele de fiere gi li se rup telefoanele
ci aga le zic eu la nervi - 9i cea mai ugoard vorbd
ii aprinde gi-i chinuie grozav;9i ei la rdndul lor ii
chinuie pe alfii.
Deschideli uga ca sd audd 9i cei de afard"
** Tinerii, familia 9i copiii ** IOD
Deschidefi'o bine, dar deschidefi gi -voi ugile
sufletelor voastre, ca sd intre Duhul luminii, ca
sd auzifi, gi sd nu vd aflali numai auzitori, ci gi
implinitori!
I
Vedefi dar, ce fierea este petrolul, nerviisunt
fitilul qi mdnia para diavolului. El a aprins fitilul,
cdci el vrea si ddrdme cu orice pref gi pe orice
cdi acest locag al Duhului Sfdnt, care e propriul
nostru trup. Acest trup, care nu este al nostru, ci
este templu al Duhului Sfdnt. Credefi voi
aceasta!? Doar std scris: ,,Oare nu gtili cd trupul
vostru este locag aI Duhului Sfhnt ce locuieEte
intru voi, pe care-L aveli de la Dumnezeu, gi cd
voi nu sunte[i ai vogtri? Cdci sunteli cumpdrali
cu prefl Prosldvili dar pe Dumnezeu in trupul
vostru gi intru duhul vostru, care sunt ale lui
Dumnezef' (I Corinteni 6, l9-2O). gi vedeti cu ce
a inceput? Cu ldcomia stomacului, adicd cu
pofta peste fire.
in mdncarea de carne mai sunt gi alte
primejdii: o mulfime de alte otrdvuri, care incd
ddrdmd casa de pe noi; acelea aduc: bolile de
inimd, durerile de rdrunchi, de ficat gi altele.
Toate se tdmdduiesc de la sine inldturdnd
pricina care le-a adus, curdtind sdngele prin
post. Cdci toate bolile sunt cu putinfd, dacd
sdngele este otrdvit. Vrei sd te insdnitogegti? Fd
calea intoarsd.
Deci luali aminte la ce mdncafi. Cici uite aga
pedepsegte Dumnezeu nesocotirea postului, cu
boala, gi incd multe fdrd leac, cum de pildi e
cancerul sau racul - care se face din mdncarea
I
Arsenie Boca **
156 ** Pirintele
foarte deasd a creierului de dobitoace, de aceea
este mai mult boala origenilor 9i a mdcelarilor
de la sate. Paralizia sau slibiciunea unei jumet.5.!i
de trup, tot din nesocotirea postului se trage.
De obicei cu paralizie pedepseqteDumnezeu
pe toli nesdtuii de avere. Da poate fi 9i mogte-
nire. $i atunci, dacd simfi acest lucru, ai putea-o
ocoli sau stinge postind foarte mult. Dar cum am
zis, cu paralizie pedepsegte de obicei Dumnezeu
pe tofi nesdliogii de avere - cdci aceqtia gi-au
fdcut socoteala gregitd, zicdnd ci dacd postesc
nu mai pot alerga gi lucra. Ei au crezut sfatul
viclean al diavolului iubirii de avere. Deci au
fdcut o socoteald gregiti inaintea lui Dumnezeu,
De aceea toli harnicii sd ia aminte 9i sd lind
post, ca nu cumva dupd multa alergdturd deqar-
td sd vind o vreme cAnd sd trebuiascd sd stea la
pat tot restul viefii. Dar gi asta de li se intdmpld,
tot mild de la Dumnezeu sd o socoteascd, deoa-
rece le dd prilej de a cumpdni 9i a-gi cunoagte
gregeala. Cdci Dumnezeu nu pedepseqte spre
moarte, ci spre intoarcere; cdci trupul nu pdlegte
nimic cdnd din el scofi unealta cea rea. Sfinlii au
scos cu totul altceva: sfegnic al Duhului Sfdnt.
Prin urmare, cine nu pdzeqte postul i se va
aprinde in gurd Para mdniei, de unde incepe toatd
vrajba; iar in timpul lui vor incolli boli peste boli.
{Din ldcomia stomacului se napte 9i curvial
Nu pot ldsa sd nu vd spun cd din ldcomia
stomacului se mai nagte 9i curvia. Despre -agr-1r-l
$rd-c-eseal ei nu se mai indoieqte nimeni: aces'
Tinerii, familia
ta-i focul iadului.
Acum luafi aminte, cdci n-am rdgaz sd vd
spun mai pe larg, ci numai ceva, din propriile
voastre dureri. UHn!?rjntr-atdt e binecuvdntatd
de Dumnezen, cdt este spre nagtere de fii; incolo,
chiar intre sofii legiuifi, e desfrdnare; gi pentru
ea vine bdtaia lui Dumnezeu pe oameni in fel si
fel de chipuri.
SftanAl*e_ain trg**-*o_Jie p ri ci n a p en t r u ca re
vine vremea d-9.gg,-b.^gt de li se sparge casa. pen-
tru 9a pos_!u!U!qi a sdrbdtoriler nu se pot
infr la pofta trupeascd gi aga zdmislesc
c,g.piiin zile neingdduite, peste care nu se afld
darul lui Dumnezev, ci pedeapsa lui Dumnezeu.
Pentru nepdz.ireade pofta trupeascd pe care au
i4tjpgriko..in-^.ei, in vremea celor noud luni de
sarcind, se nasc c-g-p-ii ind4f4tnici, neascultdtori
glfdrd frfg-q_deDumnezeu. Acegtia vor cddea in
C11qv_ietofi gi mulfumire in viald nu vor avea.
L"ugtiam,!q-te,
pdli=ryfilor,
cA nu._e.glUfna -cuvia-
,t3*:gp-tM pe care ii ai, s3lr*xr"eisd-i ai: gEli
r@ qld-e.toatdviala lor, cdci cilfr
le-ai dat-o aga o aut Qiso.piiifai te vor judeca pe
tine dupd cum.bine gtiti gi bine patifi. Iar cdnd.
te'or supdra, fii cuminte gi nu-i blestema, ascql-
t?nd 4e,.diavolul pdnd in sfdrgit, ci$_age-fi de
sea m d cA *ig*ed g a*-qnx-i pj c.glgkja Ie ce I e
n t_e,.
tg T_gJ"tI:gtk5[*+S"i.ep€e
i te. Roag?jti pent r u _qi si
roagd-te gi pentru tine , chiar cdnd te_or bleste-
ma' sd te i er te D um nez eu.
P*izili, despre lat.U-rapoftirii trupegti, frica gi
cuviinfa cregtineascd gi nu vd amdgifi de trup,
r'
158 ** Pirintele Arsenie Boca **
de vreli sd vd bucurali de copiii vogtri, iar de nu,
a$ggmr=sp.orlrelele, incdt va junghiS fiul pe tahd-
s-4ugi va sugruma fiiq-pe, mamd-sal Qq1lgip-9-^@n-ta
Qcripturdl-Cgjg.A-y9.f iLry-v-f"g--tneSdin=g;gt"a*
L u a l i p ri n u rma re se a ma 9i invdlali 9i pe
copiii vogtri qi quAtail.xade duhul.neEu;at{de
diavolul) cu q,arev-a!i deprins a fi.
Lua{r-s-eama, cd' dep.L"*yfgil .sA ru,.sa.def,L din
cregtindtate gi dacd YrQli .s! birqie -chi;;ut,lgi
D**40ng.Zglt..ill.ngr,9i nu al diavolului - prin pati-
mile sale - luptafi-vd din rdsputeri cu -d-Im-4.p,gs-
tului, cdci d_qPdcum ve(eti 3gs*kt! -ep-!9-Y.gge9lll
patimilor. Pentru cd este 9i.g?r de la Dumnqz*eu,
d;t--fniliror celor ce luptd lupt-a cea bund.
Faceli incepdtura aceasta 9i veli vedea".cu-m
vi se va innoi viala gi se va linigti casa.
Tinerii, familia
Cdndurile bune gi gdndurile rele
Sfaturi duhovnicegti
intr-o clipd is pe pdmdnt gi in cer!
De la m ar gi ni l e l um i i gi di n addnc ur i s e
reintorc Ai ne spun in goapta lor tot ce avem de
indeplinit: bine sau riu, dar tu, omule, alegel
Qd_n*durile rele... puzderiet Dle tdbdrdsc de obicei
ip*minrea omului concentrat la_rtrgdc.i-unesau
,
Fgl4f e-l*es-ivdrpi-bj4 9!eI
Musafirii nedorifi, dacd incolfesc ca gi buru-
ienile prin straturi, smulge-Je mai inainte de a
cregtg-in propria ta minte.
Ce strat minunafl Un pimdnt atdt de rodi-
tor... Dar dlrci nu vei ptivi buruienile din vreme,
te.vei pomeni in toamna viefii tale cg.a.S-ffp.Ade
i;"(e. -4gd.
Doregti sd fii de folos pentru tine, pentru via-
!d, pentru omenire? Smulge din stratul pe care_l
a i*b*gr u i a n a g a-n-d-u-l
glpJr.rqat 9i 4gp ri y i g d n d u ri Ie
rele ca intr-o oglindd Si nJ,a-t,._+U-J__e__f6S-USi pentru a
le_ vedga pe toate felele. Cggl {e=*g.igr,i-n-c*gpe
Pd.gALul,indildngqr,Le sub amigirea tor. C_ufio_tii
nu se face tdrg, ci se alungdl De vrei,
!e po-fi
pdsdri zburdtoare; dar qgjtqglghjde
?.99oti
ca sd le arunci sraunil:Tu"a-r"
{9T-ea,s--!-reieinrii
sd treacd in zbor peste ograda suflgtului tdu, fdrd
$.LS -oailrana. Te vei uita gi nu vor mai fi, caZE
vor zbura mai departe gi pdcatul se va risipi ca
un fum mai inainte de a facejeratic pe vatra su-
 160 ** Pdrintele Arsenie Boca **
fletului tdu.
O, voi, gdnduri abia ndscute, de ce vd ldsali
tulburate? De ce fugili (de sub cenzura minlii) ca
o turmd de oi cdnd dau peste p69une strdind?
Vedeli cum se risipesc de sub ochii pdstorului?
Ori le sfdgie sdlbatica fiard, ori le otrdvegte o iarbd
rea. V-5qiajsJ4lel-or de a .scdpa de su'b-suPrave-
gherea-noultd, Pagubd aduce.
Omulel P-une mdna Pe Jgiag*Lrugaciunii 9i
fd-le ocol in=.staulul minlii ca sd stea a-qasi sub
mila Domnului (sub frdna congtiinfei), Q-arc l*e
hrdnegte gi Care primegte rugdciunile noastre:
,,sufletele Ig- sfinte1te' trupurile 19- -c-t41zlsgte.
c ug et eI e I ei4 dre-pleaz d, g 6n d uri I e IS p H-rgleg! "e-gi
a7a ne izbdvegte pe noi de tot necazul celor rele
Ei al durerif (din Ceaslov).
Nemiloaga b.-gAba sufletelor omeneqti, mi-
crobul strecurat in rana sufletului' cuiele diavo-
lului bdtute in pomul viefii omenegti, smulge-le
cu clegtele rugdciunii gi-ti unge durerea cu harul
Sfintei Taine. Seapd-te de satana; l-ai cunoscut
poate la o i4iuriturd. Ooo... 9i e apa dellelean'
I
Cdci spune Sf6ntul Iacop ca !!Ig*t igi are locul ei
intre mddularele noastrb, dar gP*Slcdtot trupul gi
uata itt fldciri aria viefii.
C.rezici i4iurdtura te astdmpdri sau iti spo-
- cu atdta grije, cu atdt mai vdrtos trebuie sd ne
regte puterile? D numai o morfind a sufletului
te ugureazi pentru o clipd Sllgjge41ga de ami-
rdciune pentru o veqnicie. Fii hotdrAtl incearcd 9i
ai si vezi cdt poate un om care vrea sd fie curat'
Un inger bun doregte sd te ajute, nu'l refuza.
Sau poate ai ajuns r-obul bdutu+ii, de necaz,
Tinerii,
din necumpitare, din patimi? Ooo...l -nu gtii cd
belia e culcugul satanei in sufletul amefit? N-ai
vdzut cd unde:s bdldriile se ascund gerpii gi vipe-
rele? Dar, oare, iU*U3.lA"f_i_il,e befi,ei (tulburarea
gi
Qangelui a creierului) nu se ingrdmddesc ge1-
p!.ipatimilor - murddria trupeascd gi sufleteascd:
vorhajo.snice gi glume pe,gontrglate, injurituri,
desfrd.ugl altelg? Adu-fi aminte cd Sfa.Utulpavet
scrie corintenilor cd: nici curvarii, nici furii, nici
lresdfiogii de averi, nici betivii, nici cei rdi de
guri nu vor mogteni impdrdfia lui Dumn ezeu.
Mdntuitorul nostru voiegte ca. ,,Tofi oamenii
sd se mdntuiascd gi U.c_u7eEtj.Il-Iaadeu-i|41l_g1 sd
vind' (l Cor. 2, 4) Nu intdrzia! Nu uita cd _egti
cdl^dtorprin viafa asta.
O3re nu gtii, omule, ci din prima pi pdnd in
u[lima zi avielii tale trr alergi mereu? igi transporti
spre limanul impdrdtiei lui Dumnezeu,
"gflSlqt
ie-ciJuta trupului tdu.
Te-ai g d n d i t CUg sd-t i_pr_eg ate$tl_acea st4-ci-
ru@? Nici un om chibzuit, sau intreg la minte, nu
incarcd lemne, fAn sau altceva in carul sdu p6nd
nu-l pregdtegte mai intdi: il lungegte, pune lanfuri,
prdjind, unge osiile gi apoi incarcd povara pe
care doregte sd o transporte. Dacd pentru incdr-
cdtura unei poveri obignuite ne pregdtim cdrufa
F-regdtim cdrufa tf-unrilU,i cu lanfurile infrdndrii
pentru ca sd putem transporta cu pacg sufletul
nostru.
Dacd noi, oamenii, nu indrdznim sd incdrcdm
o ciruti nepregdtitd, cu atdt mai vdrtos Domnul
L62 ** Pirintele Arsenie Boca **
nostru Iisus Hristos nu va revarsa harul Sdu
intr-un trup neingr,ijit gi un suflet pustiit.
Nu o spun eu, ci tFllul npostol Pavel care
zicezorice faceli cu cuvdntul sau cu lucrul , lo.aIs
sa le faceli din tot s,,-1rf!-e.!gl,ca pentru Domnul,
iar nu ca pentru oameni (Coloseni 5,23). I-n--:nu-
mglg Dom nu !ui-l Ls.us. Ei prln -El sd multum iti lu i
Dumnezeu Tatdl, iar varhirea--*\masfte sd fie
dreasd cu sare gi cu grabd sd asculte, zdbaynic-la
vorbd, zdbavnic la mdnie (lacov 1,19).Dacd cineva
socotegte cd e cucernic, dar 4u-9i tine -lim-bain
frdu, igi amdgegte in-i.ma, cucernicia acestuia
este zadarnicd (Iacov L,26).
De a ceea, o m u Ie, cand-J.g"DgEgi,.g d n-degtgig
9-aJaLbaja rdmdne scrisd ig**ufielHl celui ce o
aeau-lta,glandgste:k sd te zidegti pe tine 9i pe el
cdci 9i el gi tu sunteli ai lui
qg*fiecar.e.--qu"y-aJ1t
flristos, eafe pentru noi, cregtinii, e-sJetemelia
vietii noastre. ,,Dupd harul lui Dumnezeu' cel dat
mie, eu, ca un infelept megter am pus temelia;
iar altul zidegte. Dar {!W sd ia seama..eum
z&g&; cdci nimeni nu poate Pune altd temelie'
decdt cea pusd, care este liFll-s lIristos. Iar de zi-
depte cineua Pe aceastd temelie: aur, argint' sau
pietre scumpe. Iemne. ftn, trestie, Iucrul fiecdru-
ia se va fa-ee-caltoscut; il-ua vddi ziua (Domnului).
Pentru cd tn""fnc se descoperd.. gi focul iasu€i.va
Idmuri c-e-.k!. e^s-te-.lugra-!fieedrwa. Dacd lucrul
cuiva, pe care I-a zidit, va rdmdne, va lua platd.
Dacd lucrul cuiva se va arde, el va fi pdgubit; el
insd se va mdntui. dar aga ca prin loC (LCorintgnj
S_,l2l.Nu uita cd egti o=e.a"rinilidi duhovniceasci
*d.inmarea clddire a Eisericii lui flristos. Ra.mdi
c\rminte in.a_c_"estzid socotindu-te legat de cele-
lalte cdrdmizi cu mortarul iubirii.
Nu te smulge din linta acestui..zid duhoyni-
c*esc,ci, rotunjindu-ti cuvintele printr-o frdmdnti-
turd curatd a gdndurilo_r, arde-le in cuptorul
pf-infiiiluminate gi abia apoi trimite-le pe marele
gantier al vietii omenegti. Clddirea construitd
astfel, niciodatd nu se va prdbugi.
Fericifi cei ce mor in Domnul cdci faptele lor
vin cu ei gi trdiesc in vegnicie.
Omule, trebuie sn,g sehirnbi.viata - reteazd,
- crengile rele: sudalmele,
cu foarfeca v..q-.tl-e_.talp
neascultdrile, gi va rimdnea un pom care nu va
putrezi in veac, e cuvdntul lui Dumnezeu.
in."fie.car&.zi citegte, dacd poti, mdcar un
vg.rset, mdcar U_ngap"jlgl sau un psalm, de care
q.q1filegi gdndulile, mutdndu-te de la cele stricd-
cloase la cele vegnice. D31nd astfel dgJJ"a.nr
qggd-gllfi, nu-l vei mai ldsa sd zdmisleascd pdca-
tul, care sd nascd fapte ruginoase.
Bugdciunea Si postg!, -agestearipi sufletegti,
puternice arme de luptd duhovniceascd, cu care-fi
pofi cdgtiga biruinta impotriva la tot pdcatul, le
cunogti gi tu, omule, gi gtii c6t de folositoare sunt.
Dal Rugdciunea gi postul sunt minunatele
U.1teltgdu-hovn-icegticu care iti strdngi laolaltd
roada ostenelilor duhovnicegti, ca gi pe altd
parte uneltele gospoddregti - cdnd trebuie sd
cosegti pdcatul, cdnd sd aduni rd.r-tutilpgi cdnd
sd nimicegti buruiana gQ_n{q.fllorsdlbatice.
Folosegte-tede ele cdnd trebuie, cdci nimeni
L64 *.:. Pirintele Arsenie Boca ** ** Tinerii ** 165

nu cunoagte mai bine ca tine unde si aduni 9i Chinuit a fost gi supus gi nu gi-a deschis gura
unde sd tai, n.uma-it-u,omule.-$tii. Cdci scris este: Sa, ca o oaie spre junghiere S-a adus- gi ca un
,,vreme este s!.pMnSIi Fi vreme este sd"..vQtbpStigi miel fdrd de glas inaintea celui ce-L tunde, aga
vreme este sLt:4,,c^igi toate Ia vremea lor Fi toate nu gi-a deschis gura Sa (FapteleApostolilor g,52).
c u a I easd in I elep ci u n d! {Eccles iastulS*4-B ). Deci a fost rdstignit pentru pdcatele noastre.
,,Du voiesc, zice Sfdntul Apostol ?avel, ca toli $i fiindcd in aceste doud zile a pdtimit Iisus pen_
oamenii sd fie cum sunt eu. Dir fiecare are d.anil tru noi tofi, dorind in chip deosebit sd ne scoatd
sdu de Ia Dumnezen" (l Corinteni 7,71. din mocirla pdcatului, a patimilor, a pieirii vegni_
Mai degrabi atdta cdt faci, fd,-cu d-Uh=de ce, vrdnd sd ne mdntuiascd, vom rimdne, oare,
pentru ci Dumnezeu celor trufagi le
g-Ilr_e-[en-ie, nepdsitori la marea Lui jertfd? Sd nu ne jertfim
std impotrivd; iar celor smeriti le -dd*har. gi noi mdcar atdt, prin infrdnare?
Te afli in-pclst, nu uita cd postul te ajutd 9i
este sala de agteptare,in care cregtinul imbolndvit
de picate trebuie si cugete, pdnd-i vine rdndul,
cum sd-gi dezvdluie boala mai sincer inaiulea
duh-ovnicului sdu la spove,danie, pentru c{--qq
vfgme cq ai vqni"t la,doctor sd nu-cunrva s-6te in-
torci nevindecat, ci si ai parte in mod folositor
de ceregtile doctorii ale Sfintei Treimi.
tsugaE-r-urr-ea e respiralia sufletului, iar postul
e apa care stinge vdpaia patimilor.
arice-:rnealtd e,cu doud tiiguri. D-aca-4l-o
ft1[o-segticu.m*tJ--e-b]tie, in loc sd taie, ea*ls.lai.e, in
loc sd clddeascd, te ddrdmd. Deci, fii cu nadej-
dea in Domnul cdnd folosegti uneltele Lui.
Adu'ti aminte de acel sobor tainic care a pus
la cale trldarea gi prinderea lui Iisus. Dra intr-o
zi de mie-_r-cuyi gi a -treia zi, vinerga, a fost strd- ClopotnilaMdndstirii Prislop,in stil athonit,
puns pentru picatele noastre 9i zdrobit pentru construitddePdrinteleArsenieBoca
fdrddelegile noastre. Hristos a fost pedepsit pen'
tru mdntuirea noastrd gi prin rdnile Lui noi toti
ne'am vindecat.
166 ** Pirintele Arsenie Boca **

S_,ka-mba 9i .gg Ie-a-LeJui -Dumn eze,u. Da cd miXt-

Gdndurile gi vicleniile lor
Toate patimile dezldnfuie o concurenld
pentru bunur.ile lumii acesteia incdt oame-
nii se,vdd unii pe alfii duqmani de moarte
9i qjung la crime 9i rdzboaie.
(Pdrin tel e Arseni e Boca)
fire, de la
S14-(uri-Le vin in m-inte de la-
Dumnezbu gi qe la diavol.
Dlg-lA f-Lresunt cele numite: foamea, setea,
frigul gi celelalte.
D-**!.+.DJrmA-9Ugu sunt gdndurile cu gr[id de
sufleC de luminarea lui, de aducerea omului
intreg,-pufat inaintea lui Dumnezetl, precum 9i
at-enli o n d ri I e g-ax+tii n [e i 9i al tel e a se m e n ea'
gi loate- e'
?-Uita de Dumnezeu, Precum
b altd caracteristicd a lui este cE sileSte-amq! la
toate extremele care-i sunt peste putere.
creierul, (;ebuie s4-p!ie s{ d-e9$c-
m[tgalTu
b*gg,$cAce vine de la Dumnezeu, sa-u de la fire,
sau de.la diavol Al1lqinlga trecem prin mormdnt
dincolo, ea nu-i suPusd morfii.
Toate acestea ca gdnduri.
Dar di.ay,gJUlincurcd lucrurile 9i altfel, le
strdmbd!
-S-!r€mnagi cele ale firii, imbiind la toate
denaturdrile gi exageririle ca s-o uzeze 9i s-o
innebuneascd dupd tot felul de pldceri egoiste'
!9a nu ia aminte, $.a"_v"plUt face cu omul ctrm face
clq*sectarii. Tlage in gregeala pe om si nu ascul-
te-de orice rdnduiald ci-numai-.de-eapul.lui in
c_areel (diavolul) e profesor.
Ce intereseazd, aici, cu deosebire, e cg;Qqe
diavolul cq instinctele primare ale omului, cum
fq,(ggrad eazd, cum le exagerea2d....prezentdn-
du-le ca drgpturi. la ceva - ,,minfind cd asta-i
l*ibertatea lui". Qa asta;LeJ gi altceva nimic. De
cumva Omul crescdnd 4f!d cn mai are gi*qrrlgte9i
Su.flet,le umfld de mdndrie, de aroganfd, de sufi-
cientd de sine, de neascultare gi inddrdtnicie.
O alti caracteristicd a diavolului: este i
chiar gi in vis cu ,,invdfdturile lui". g_5ss.sijle.ser<ua,
lS, de pildd. gceste4 sun! ganggfi care ciocdnesc
lg-gap pdnd il biruie gi il duc l,a_in-v_e=r_a$
pe bietul
om-ngalent, jl du_cla_faptdtgi il aruncd iqpggat.
Pldcerea mincin-gagd gi de-o clipd a cdderii in
pmul-
memorie.i gi.se face d gpri nde-
re care de acum -v_a ee;e.9 repetifie continud gi
emul pjerde Stdpanirea-dsSile gi merge in calea
pdcatului pdnd la istovire prin moarte gi nu
moarte bund, ci UpArte A-n0iXIii mai intdi - cd,a
99t. Lligr"g .de vini. tleVro?ete,pgi_b9_?9]-9
sunt
qfectutSsnqlUrjJiiacestuiinstinct primar al firii
in cdteva generatii succesive dar pot apare gi
intr-o generalie dati. Deci ornul, condus&14.-qe-pi
sldbit efapinifea._d_e,.q!, a acoperit mustrarea
168 ** Pirintele Arsenie Boca **
d.*e-congtiinta, care acum ea face explozie 9i
gdsind r1r- g-asldbitd o alungd in schizofrenie,
i n p a r a n o i a g i i n a l te n e n o rocir i ner voase'
gnlgAg.lqgerigi nu e dupd fire; ea e mai pre-
qus de Iire, ca atare c*efe o putere in--El-us.Se
infelege ca I putere mai presus de fire de la
Du m n eze u d a r gi -q'_ggP? c-itate b iol o g i q[-d e-"rezis-
fjlii sau 4 povdrnigului denaturdrii.
Cdnd au zis ucenicii Mdntuitorului intr-un
context: ,,Nu e bine a se insoti omul cu femeie",
Domnul Hristos, Autorul omului, le-a rdspuns:
,, .!-o_li pricqp cuvdntul acesta, ci numai aceia
cdrora Ie este dat'(Ylatei 19,9)
Cum dat? Dat in congtiinla lui geneticd, mai
lB,ainte de a fi vreuna din zilele lui pe pdmdnt.
Dat ca I,e"""SJi,n cu ajutorul ordnduirii speciale, a
unor gene... in cromozomii sdi specifici xx sau
W, ca tensiunea lor cea dupd fire sd poati favori-
za c.r.lns&,rbLrealubiriif.izice - pentru o singurd
p ersoa nd, o p u sd sexul u i - in iubllqduhgylllc- -aq-
to_Jioamenii oricum ar fi ei.
eg111l-v_qls3lgpentrg
Potrivnicul (diavolul) e ingddujt si ispiteascd
t*rupul qi ryf[_e-*tul cu pldcerile patimilor: senz!!,a]i-
tatga,ldcomia, luxul, slava degartd, ispita puterii
sau a mdririi trecdtoa_r€,4 mdndriei sau arogan-
fei, cu patima proprietdf,ii sau poate ispiti omul
fdcdndu-l sd intre in contextul unei conceptii de
v iald d iametral o p use Revelaf i e i. T-qq !e__pa ti m,iI e
d e z l d n l u i e o co n cu re n fd p entr u bunur ile lumii
acesteia incdt oamenii se vdd unii pe allii dug-
m a n i de mo a rte g i a j u n g l a c r ime gi r izboaie.
Tingrii, familia gi co *.:. 169
I-ubirea de oameni e infrdntd dg*"egoisme
?ntagonicg sau demonice. eamenii po.tinnehuni
dacd rdmdn sau ofteazd, cu exglUglvitate numai
Pentru v-iala d9 aeum.$i.deaici. I ib"ertatea_lorcu
care sunt impodobifi de creafie ngfotosinql-_f,sub
inQrutn_a"Le-a."I{i Dumnezeu, ajung in cea mai
demonici robie gi omul e pierdut cu voia- gi cu
tp,tn!-eafui.Deci, de ce sunt ingdduite devierea gi
potrivnicul? Ca sd se vadd inclind ljb,_erta_
t-ea duhului__omului gi de acea dire_cli_esd aiba
parte in vecii vecilor.
,,Iatd. pus-am inaintea felei.-uoastre apa gi
focul, viala gi moartea; spre care veli intinde
-.A pe aceea veli avea-o" (I_e[s_eirah,lE, 16-17;
Deuteronom 5O,16)
Numai intre contrarii se desivdrgegte iubirea.
Q_6_ndurile lui sarsaild igi pierd puterea cdnd
sunt spuse, denuntate la preot. Mai greu este cu
j
i neajunsurile.eus-dif€Jietesute in fire. La obdrgie
fi gi acestea tot pe cel..vicl.eanil au la rdddcind.
Sunt_lqepqgnlq_qlpdlla_r:ede care greu scapi, ba
L de unele din ele nu scapi. Exemplu: alcoolismul
.. bunicilor, strdbunicilor, se soldeazd in urmagi cu
un creier mai slab. D_eSeendengiacestora merg
pdnd la al treilea neam. Sfdnta Scripturi pome-
negte gi de-al patrulea neam..., de-al cincilea
ngam nu mai spune nimic, dovadd cd s-a stins
r)
neamul acesta.
Orice ldmurire luminati nu poate inlocui
cSl-ulel-e nervoa-sedistruse de alcool. Sunt deci gi
imposibilitdli de luptd cu poverile ereditare..pe ina-
intagi sd-i iertdm gi cu asta ii ajutdm lajudecatd.
 ** Pirintele Arsenie Boca ** Tinerii, familia coprrr...
170

coPILARIE gI SF'INTENID

impdrdfia lui Dumn ezeu este fdgdduitd

copiilor, oamenilor ce o primesc fdrd dis-
cufie, ca nigte copii, oamenilor ce au venit
la lisus de copii. Deci, cum sd nu se supere
impdratul cdnd copiii sunt oprili de a veni
la lisus, cdnd Iisus le este interzis?

Pentru tdria uedin[ei OrtodoxePecarea aaut-o
PdrinteleArsenieBocagi pentruminunile
pe carele-afdcut Dumnezeuprin sfinlia sa,
Ia icoane
agail arepoporulcelbine-credincios:
Pdrintii 9i copiii
Iisus vorbea intr-o casd, poate in Capernaum.
Iar bdrbafii, femeile, tofi nevoifii de odihnd gi
mdngdiere, umpluserd casa gi-L impresurau
de-aproape, se uitau la El cum te uifi la pdrintele
pe care l-ai regisit, la fratele care s,a ficut bine,
la binefdcdtorul care mdntuie.
Atdta erau de infometafi de cuvdntul Sdu
acei bdrbati gi acele femei, cd lisus gi prietenii
Sdi nu aveau parte nici mdcar sd inghiti o inghi-
fiturd. Vorbea de multd vreme gi aceia ar fi dorit
sd mai vorbeascd, pdnd noaptea, fdrd intrerupere,
fdrd a se odihni o clipd. De-atdta vreme-L addstau.
Ppfintii gi m-amele,lor addstaserd in josnicd
p.dngdrire gi dobitoceascd incrucigare de brale,
mii de ani. Ei ingigi de prea multd vreme adds-
tau, in ceaJa tdmpi a unui dor nelimurit. Cu
 L72 ** Pirintele Arsenie Boca ** Tinerii, familia

tofii oftasere noapte de noapte dupi o ddrd de

lumind, dupd o fdgdduiald de fericire, dupd un
cuvdnt de iubire. Iar acum il vedeau in fafi pe
Cel ce impdrfea rdspldlile indelungatelor agtep-
tdri. $i le cereau fdrd alte amdniri.
Acei bdrbafi gi acele femei stdteau in jurul
lui lisus, nerdbddtori ca nigte creditori cu drep'
turi, care, in sfdrgit, puseserd mAna pe dumneze-
iescul lor datornic - vegnic agteptat - si-gi ceard
partea p6nd la cel din urmd ban. N-aveau decdt
si se lipseascd de m6ncare - veacuri dupd vea-
curi pdrinfii lor trebuit-au sd se lipseascd de
pdinea adevdrului, ani dupi ani ei ingigi nu-gi
putuserd potoli foamea cu pdinea nddejdii.
Iisus, agadar, le vorbegte de una oamenilor
care au ticsit casa. Rostegte iarigi cele mai ade-
menitoare imagini ale inspirafiei Sale, Poves-
tegte noutdfile cele mai nedezmintite despre
impdrdfia Cerurilor, Se uitd la ei cu acei ochi
plini de invocafie, Se coboari in inima sufletelor,
coboard de cu zoriin larcul neguros al caselor.
Oricare dintre noi gi-ar da zilele ce'i mai rdmdn Bisericalui Hristos
gi Familiacregtind,,dupdchipul Bisericii,,
ca sd fie privit de acei ochi, ca sd cate o clipd, sd as-
culte o singurd datd glasu-I cotropitor ce se schim- Hristos gi Bisericasa sunt acorounde Domnurintemeiazd
bd-n melodioasd armonie, graiul acelasmerit. gi binecuointeazd familia gi naEtereadeprunci tn cadrulei.
Acei oameni care au rdposat, acele sdrmane Binecuaintarea familiei cu mulli copii, a mameirhani_
femei, acei nemernici care-s pulbere azi in toare,esteacolo unde se ia ?n seriosrdspundereamaternd,
vdzduhul pustiului ori noroi sub copitele cdmile' adicdpurtareacrucii... Trddarea acesteimisiuni aducegrflae
lor, acei bdrbafi gi acele femei pe care nimeni nu mustrdri de congtiinld,singuraEi sigurascdpareestespoaeda_
ii pizmuia, atdta vreme cdtpizmd poate fi dupd nia Ia preot,pocdin[apentru aaortul sdaArgit,rugdciuneagi
o moarte atAt de indelungatd gi invdluitd in ceafa facereacanonului.Attd ieEiredin acestlad, categoiic,nu est-e.
depdrtdrii, acei bdrbafi gi acele femei ii auzeau
t

glasul, ii vedeau ochii.
Dar iatd un zgomot, larmd pe la uga casei.
Careva dd sd intre. Unul din cei de fatd ii spune
lui lisus: ,,YlamaTa, fratii gi surorile Tale au venit
sd Te caute." Dar Iisus std locului: ,,Cine-i mama?
Cine-s frafii?" $i rotindu-$i ochii deasupra celor
ce'i stdteau in preajmd, le zicez ,,la@,mama 9i
f r afii, a$gAffidigtffi"p i va i m p I i n i v"oinf.a' D omnu -
fr ats, .Mi: e s,ard, Mi: %"RG[Iltd.ln tre a ga-wti
l u i. -!.[i;*e-
fa4ili_e, aici imi este. Alta n:am. Ireg4-tgt*ite.oe
sfuge-n.au--pref cdnd nu-s consfinfite in suflet.
Tatdl lvleu e Pdrintele care Md face asemenea
Lui, in-.,des.6vdr$irea ."b,inelui. trafii *im-i sunt
sirmanii ce-au pldns, surorile - femeile ce-au
impdrtdgit iubirile pentru lubire." Prin aceste
cuvinte nu infelegea sd Se lepede de indurerat'a
Fecioard, din al cdrei pdntece Se ndscuse, ci voia
si sp u n d cd ?iua-ru-rghiunului voi.Ld.e-,hunivo i e,
nu-.m1lli3g3 de mica familie din Naeareb era pe
dea-ntregul al menirii Sale de Mdntuitor al marii
familii omenegti.
filkJte*dgh_g*v""njSg3$edin noua iconomie. a
rnantuirii intrece gi lasi in urmi simplg-f-i!rc$i€
trupeased. Daqa vine cineva-la M-iU-g"gi nu4 urdgte
pe tatdl sdu, pe mama sa, nevasta, copiii, fratii 9i
surorile, pdnd chiar gi propria'i viald,,nu-mi poa-
te fi ucenic. [gbjy..g.? la"untricd, va sd fie pusi mai
prejos de iubirea obgteascd. Dgti tinut sd alggi
intre vechile lqgdtufi de dragoste ale omului
vechi gi singura iubire a o_-4_tgl"U.Lpgu.
Familia se va stinge atunci cdnd oamenii, in
viala cereasci, v.or fi mai mult decdt oameni.
*{. L7d
Acum familia e o piedicd pentru cel ce-i-ajutdpe
ceilalli sd intre in Rai. ,,Sd nu chemali ioua tiU
pe pdmdn t, cd up u t p.sfc_htAj -voctfu,,*e&!,-e-!n
_gg!!!rf -lvrAtSi'tr2p). Cel ce-gi va pirisi familia.
fi'va rdspldtit in nesaf. ,,Adevdr vd grdiesc voud,
cd nimeni nu este care gi-a ldsat casd, neuastd,
frafi, pdrinfi, copii din dragostea pentru impd-
rdfia lui Dumnezeu, cAIe €A nu ia cU mult mai
in vremea aceasta gi in veacul ce va sd uinii
viald vegnicd" (Luca lg,2g,AO).
talil*qet din "car,urj e vrednic de incredere,
fratii vogtri din impdrdlie sunt vrednici de incre_
dere, d"41. p.6rin
ucigagii vogtri:
gi de frali gi de rude gi de prieteni, gi vQ. upr
pe mulfi dintre voi gi va,t! fi -urdti de toti
Pgl! (Luca_2J"16:tZ).
Cu toate acestea, mdcar pdrinfii s-ar cuveni
sd fie credinciogi. Cdci, dupd Iisus, p-alin.tiiau cu
nngll;ngi mari indato-riri faEdde copii, decdt au
g-opiii fafd de pdrinfi. et,r6v_echeaLege nu-i cu-
noagte decdt pe cei dintdi: Cinstegte pe tatdl gi
pe mama fa. Qgp[ii sunt avufia celui ce i-a ficut.
Viafa pe acele timpuri pare atdt de frumoasd gi
de pref cd nu vor fi in stare niciodatd sd se pld_
teasci de datorie. Vor trebui sd fie mereu robi,
vegnic robi. Nu au a trdi decdt pentru bdtr6n, la
poruncile bdtrdnului.
gi aici, dumnezeiescul geniu al Rdsturndto_
rului vede ce le lipsegte strdbunilor. Eari-niii
tr-ebuie s6.dea fdrd zgArre,nie, fdrd rdgaz- sd dea.
Cblar_daci copiii sunt".rii, chiar dacd-l pdrdsesc
L76 ** Pdrintele Arsenie Boca **
pe pdrinte, chiar dacd nu-s vrednici de nimic,
dupd chibzuinta mdruntei infelepciuni a lumii,
Tatdt nostru e jumdtate o rugiciune a copiilor
cdtre Pdrinte. E rugdciunea 9i cererea Pe care
orice copil i-ar putea-o face tatdlui sdu.
Iar pdrinfii chiar dacd dau tot, pot fi pdrinfi'
Dacd fiii se lasd de ei spre a se arunca in vdltoarea
vietii desfrdnate, trebuie sd fie iertafi de indatd ce
se intorc, precum iertat a fost fiul risipitor din
parabold. Dacd igi lasd pirinfii spre a cduta o viald
mai inaltd gi mai desdvdrqitd - cum sunt cei ce se
indreaptd pe ciile impdriliei - fi-vor rispldtifi
inmiit, in aceastdviald' 9i in cea de-a doua.
Dar pdrinfii, oricum ar fi, sunt d4!o14.ici,
gro-ez4tgJAgp.Und-efp pe care gi-au luat-o ddnd
viaF u-nor fdpturi Jtoi, va (trebuie) sd fie impli-
nitd. Asemenea singurului Tatd din ceruri, sunt
celor
[fn.*i sd le dea celor ce cgr 9i celor.-c-e-.tgrc,
vrednici gi celor nevrednici, celor ce stau la
masa casei gi celor ce hoindresc prin lume, celor
buni gi celor -rdi, celor dintdi ca 9i celor de pe
urmd. Nu le este ingdduit si se dea inapoi nici
din fafa copiilor ce fug de ei gi ii lovesc, din fafa
copiilor ce se leapddd de ddngii.
,,?e care dintre voi I'ar ldsa inima sd-i dea co-
pilului sdu o piatrd cdnd cere pdine?" Cine nu-i
va da atunci copilului care se indepdrteazd fdr6'
sd ceard nimic, cel mai mare dar: iubirea care nu
agteaptd rdsplata iubirii?
Totugi sunt fii ai Fiului Omului, dar nimeni
nu-l putea spune tati dupi legea firii 9i a cdrnii.
?oate singura bucurie ce nu dezamigeqte
** 177
dintre dezamdgitoarele bucurii ale oamenilor, e
aceea de a.iine la piept ori pe genunchi un co-pi-
lag imbujorat la fald de un s6nge care sd fie al
tdu, care sd-li zdmbeascd cu cea dintdi strdfulge_
rare a ochilor, care sd-fi ingdne numele, sd.te
facd sd mai descoperi o datd duiogia pierdutd a
celei dintdi pruncii. Sd simfi lipitd de pielea im_
b,itrdnitd, intdritd de vdnturi gi argild, a carne
noud, moale gi ndscdndd, sub care sdngele
parcd ar pdstra inc6 ceva din dulceala laptelui, o
carne pldmdditd parci din petale calde gi vii, sd
simti cd astd carne-i a ta, fdcuti-n carnea femeii
tale, hrdnitd cu laptele sdnilor ei, si iscodegti
ivirea inceatd a sufletu!-ui in aceastd carne care-i
a ta, care-i a aceleia a ta, si fii singurul tati al
acestei singure fdpturi, al acestei flori ce-i gata
sd se involte-n lumina lumii, sd te recunogti in
ea, sd-ti descoperi ochii aceia mirati, sd-fi auzi
iardgi glasul in frageda-i gurd, sd copildregti din
nou pentru acest copilag, pentru a fi vrednic de
el, pentru a-i fi mai aproape, si te faci mai mic,
mai bun, mai curat, uitdnd toti anii ce te-au
apropiat ticufi de moarte, si uifi trufia bdrbd_
fiei, fdlogia intelepciunii, cele dintdi brdzddturi
ale fetei, ispigirile, pdngdririle, josniciile vietii,
gi sd.redobdndegti fecioria ldng6 acea feciorie,
pe care n-ai mai cunoscut-o niciodatd, sd fii, cu
un cuvdnt, pdrintele unui copil al tdu, care cregte
zi de zi in patul tdu, in casa ta, in brafele nevestei
tale, 9 fdrd indoiali cea mai mare desfdtare
o"meneascddin care ii gu4!-da-tqomului cu sufle-
I
L78 ** Pirintele Arsenie Boca **
tul incdtu9at in mdduva tinei.
Iisus simfea inclinarea pentru copii ca gi
pentru picitogi. Spirit absolut, nu-l pldceau de-
cdt extremele. Nevinovdfia gi cdderea erau pen-
tru El arvunele mAntuirii. Nevinovdfia,pentru cd
n-are nevoie sd fie curdtitd; josnicia, pentru care
se simlea mai cotropitoare nevoia de a se curifi.
in primejdie sunt oamenii de mijloc: cei jumdtate
stricali gi jumdtate neatingi; oamenii ciumafi pe
dinduntru gi care vor sd pard neintinali gi buni la
Dumnezeu; cei ce gi-au pierdut odatd cu copild-
ria curdlenia din ndscare qi nU_Simtin,ea mirosul
greu al lduntricei lor putreziri.
Iisus ii iubea cu duiogie pe copii gi cu mild
pe ucigagi, cu duiogie pe cei curali gi cu mild pe
cei ce nu pot zdbovi sd se curefe. Mdna-l stdruia
cu voiogie pe pdrul afinat al pruncului desprins
de la sdn gi nu dddea in lituri pdrul prostituatei,
imbibat cu mirodenii. Iegea in calea pdcdtogilor,
deoarece ei n-aveau intotdeauna tdria sd-l iasd
in cale, dar ii chema la Sine pe copii, deoarece
copiii il simt pe cel ce,i indrdgegte gi dau fuga la
el cu bucurie.
Mamele-I intindeau pruncii sd-i atingd.
Ucenicii, cu obignuita lor ndtdngie, le tineau de
riu, iar lisus, Care vedea acestea, a trebuit sd-i
d_qieneascd.,,Ldsa!i copiii in pace gi nu,i oprifi si
vind la Mine, cici a lor e impdrdfia Cerurilor, $i
adevdrat grdiesc: fiecare dintre voi care nu va
intra in impdrdtia lui Dumnezeu ca un copil - nu
va mai intra intr-insa."
Ucenicii, oameni in toatd puterea cuvdntu-
Tinerii, familia coplrr
lui, mdndri de puterea lor de oameni cu trecere
gi de slujitori ai Stdpdnului de mdine, nu price-
peau cum de-l venea invifdtorului sd-gi piardd
vremea cu nigte copii ce abia-abia incepeau si
lege cuvintele gi nici nu puteau inlelege .incd
!4fcul vorbelor celor vdrstnici. Dar Iisus, pundnd
in mijlocul lor pe unul dintre acegti copii, ii !inu
de rdu: ,,Adevdr grdiesc voud, c! de nu vd vefi
schimba gi sd vd faceli ca pruncii, nu vefi intra
intru impdrdlia Cerurilor Cd cine se v_Asmegi pe
si-n,eca pruncul acesta, acela mare este intru im-
pdrdfia Cerurilor gi cine ua primi un.prrl&c ca
acesta intru numele Pfeu, pe Mine tld primegte.
t4r cl4g va,s.minti (ndrdvi la rele) pe unut din
acegti copilagi care cred intru luIine, mai de folos
i-ar fi lui ca sd-i spdnzure o piatrd de moard de g6t
gi sd se inece in adAncut mdrif'(Matei lg, O-6).
$i aici rdsturnarea valorilor e totali. Dupd
strdvechea Lege, copilul era acela care trebuia
sd-i poarte respect omului mare, si-l cinsteascd
pe bdtrAn. Cel mic era finut sd-l ia pe cel mare
drept pildd, desdvdrgirea era lisatd pe seama
vdrstei coapte sau mai degrabd pe seama bdtrd-
nefii. Copilul era respectat numai intr-atdt c6t
pdstra in el nddejdea unei viitoare bdrbdfii. Iisus
rdstoarnd Legea, cei mari sd ia pildd de la cei
mici, vdrstnicii trebuie sd se intoarcd iardgi in
copildrie, pdrinfii sd se poarte cum se poartd
copiii. in lumea aceea in care avea trecere pute-
rea, in care se bucura de faimd doar magterula6
* magter = neindurdtor,rdu, crud, neinduplecaf aspru, vitreg.
180 *.i. Pdrintele Arsenie Boca .i.':'
imbogdlirii gi al obijduirii, copilul mai-mai cd nu
era om. i4- noua lume propoviduitd de flristos,
in care vor domni doar castitateaincrezdtoare 9i
drdgdligia nevinovdfiei, copiii sunt icoana ferici-
rilor de mdine. Copilul, care pdnd atunci pdrea
om ,,neintreg", e mai desdvdrgit ca bdrbatul.
Bdrbatul, care crede c6,a ajuns la deplindtatea
vdrstei gi a sufletului sdu, va (trebui) sd se
intoarcd inapoi, sd se despoaie de ndrivita-i
bdtrdnele gi sd se-ntoarcd iardgi la anii copild-
riei. Din cdlduzitor ajunge cdlduzit, de la locul
dintAi coboard iardgi la cel din urmd.
Iisus, intrucdt il privea pe El, igi dezvdluia fd-
fig copildria gi Se mdrturisea fdrd pic de sfiald
asemenea copiilor ce-I iegeau in cale: ,,Oricare
dintre voi intinde mdna unui copilag ca acesta,
Mie Mi-o intinde." Sfdntul, sdracul, poetul se
infdligeazd sub aceastd noud intruchipare - care
le intruchipeazd, pe toate: copilul, curat gi neinti-
nat ca sfdntul, gol gi nevoiag ca sdracul, uimit gi
indrdgos titarca poetul.
Ilsus nu-i iubegte pe copii numai ca modele
n e g t i u to a re a l e ca n d i d a fi l or la desdvdr gir ea
impdrdfiei, dar gi ca adevdralii mljlocitori ai
adevdrului. Negtiinla.tgr e mai luminatd decdt
invdful invdfafilor; nevinovdlia ler e mai puterni-
cd decdt infelepciunea ce se rdsfrdnge in vorbele
intrefesute de rafionamente. Ilgmai o-glinda
netedd poate primi rdsfr6ngerile revelatiei.
,,lululfumescu-li !ie, Pdrinfe - strigd. intr-o zi -
- inaripat, entuziast, infldcdrat, insufletit.
Doamne aI cerului gi al pdm1ntului, cd-ai ascuns
acestea de cei inlelepli pi pricepufi gi le_ai desco_
perit pe ele pruncilotl' (Vlatei ll,21). Celor price_
pufi le stricd ins{gi invdfdtura lor, deoarece
socotesc ca gtiu totul. pe cei infelepJi ii incurcd
insdgi infelepciunea lor, deoarece nu-s in stare
sd descopere altd lumind, afard de lumina minfii.
Numai cei negtiutori pricep nepriceperea, .nevi_
Uova[ii - nevinovdtia, indrdgostifii - dragostea.
Revelafia lui lisus, dezvdluitd numai in fala
sufletelor feciorelnice, std in umilire, in purifi-
care, in mild. Qi omul crescAnd ge g[.1i_qd, se
!.1gfegte,deprinde pdcdtoasa desfdtare a urii. Se
depdrteazd zilnic de Rai, e din ce in ce mai neins-
tare sd-l gdseascd. Se simte bine in treptata_i
eq_lordre, se fdlegte cu netrebnica-i gtiin! d ce
ascunde singurul adevdr de care ar aveanevoie.
Ca sd descopere iardgi Raiul cel nou, impdrd_
lia nevinovdtiei gi a iubirii, omul vArstnic e ne-
voit sd se regdseascd copil; copilul prin harul
nagterii e de la inceput aga cum vor trebui sd fie
vdrstnicii, dupd cumplite strddanii.
Iisus cautd, da, tovdrdgia bdrbalilor gi a
femeilot a pdcdtogilor gi a pdcdtoaselor, dar Se
sim te a fi i n m i j l oc ul adev dr al i l or Sdi fr afi ,
numai cdnd mdngdie capul copiilor, pe care
femeile galileene I-l intind lui Iisus ca pe o
ofrandd.
t82 ** Pdrintele Arsenie Boca ** ** 183
cdrfii ceregti; dar in schimb (lumea) se inscrie
acolo cu un pahar de apd dat unui dr um e!
in
impdrilia copiilor numele dragostei de oameni.
Copiii odihnesc Ai refac omul! Ei rezumd
gingdgia gi frumuselea, puritatea gi nevinovdlia,
gi credinfa. Chiar ei sunt o refacere a omului.
Chiar pe Iisus copiii L-au odihnit. Cei mari il
amdrau mereu. Nu iegise bine din necredin-
Cuvdntul ar putea fi ldrgit. Dacd mamele ar
cioasa Betsaidd unde'abia tdmdduise un orb, n-a
primi copiii in numele Domnului, ce strdvezii
izbdvit bine pe Petru de ,,milostivirea" satanei, ar
fi ei in chipul lui Iisusl Abia atunci gi-ar putea
cdnd a precizat curajul in riscurile mdntuirii, da
seam a m am el e pe c i ne au pr i m i t pr i n c opi i .
cdnd, iatd, altA surprizd, o micime omeneascd.
Copiii ajung in brafele lui Dumn ezen,fiindca
in drum spre Capernaum, ucenicii se pri-
sunt cei mai aproape de El. Modul lor de a fi
peau gi se intrebau, care e mai mare intre ei? e
Cine gtie dacd Petru a mai avut vreo pretenfie?
Cdnd i-a intrebat Iisus despre ce vorbeau
intre ei pe cale, ucenicii au tdcut, semn cd au
vorbit din ale lui satana. Acesta, diavolul, se
strdmutase din Petru in ceilalfi, pe altd temd, a
celor omenegti.
Dupd atdtea gi de la atdlia gi de la tofi, Iisus
In ochii copiilor, senindtatea e de culoarea
avea nevoie de odihnd. Deci qezdnd, i-a chemat!
cerului. Nu e Dumnezeu mai real in impdrdfia
$i de cdte ori i-a chemat..., gi le-a zis: ,,De voiegte copiilor decdt intr-un tratat de mecanicd cereas-
cineva sd fie intdiul, acesta sd fie cel mai de pe
cd?
urmd Ia toli gi sluga tuturof'(Marcu 9,55).
Dumnezeu gi copiii au inrudirea pe care noi,
M a re i n a i n te a l u i D u mnezeu nu poate fi
cei mari, o pierdem.
decdt omul smerit. Oamenii ajung mari prin
vitejii, bogdfie, putere, chiar inlelepciune - dar Sfinfii sunt nigte mari copiil
gi ce departe ne linem de eil
aceasta este trufie, gi cu ea sperii lumea; gi aga
egti mare inaintea lumii.
,,Lurmea", insd, nu e cuprinsd in scoarfele
184 ** Pirintele Arsenie Boca
S-a suparat Iisusa8
M a t e i 19 ,3 -L 3 ; B i b l i a d i n 1 9 14.
3. 9i au venit Ia Dhnsul Fariseii, ispitindu-L Pe
EI gi zicdnd: Oare se cade omului sd-7i lase
femeia sa pentru fiegtece Pricind?
4. Iar EI rdspunzdnd a zis lor: Dar nu ali citit' cd
Cela ce a fdcut dinthi, bdrbat gi femeie i-a
fdcut pe ei?
5. Fi a zis: Pentru aceasta va ldsa omul pe tatdl
sdu, gi pe mama sa, gi se va lipi de femeia sa'
gi vor fi amdndoi un truP.
6. Pentru aceea nu mai sunt doi, ci un trup. Deci
ce a impreunat Dumnezeu, omul sd nu des-
partd.
7. Zis-au Lui: Dar cum luloise a Poruncit ca sd i
se dea carte de despdrlire gi sd o lase pe ea?
8. Zis-a lor: Moise dupd invdrtogarea inimii
voastre v-a dat voie sd vd ldsafi femeile voas-
tre; dar dintru inceput nu a fost aga.
9. Iatd grdiesc voud: Cd oricine igi va ldsa fe-
meia sa afard de cuvdnt de curvie. gi va lua
alta, preacurve7te, gi cela ce va lua pe cea
Idsatd preacurvegte.
LO.Zis-au Lui ucenicii Lui: Dacd aga este pricina
omului cu femeia, nu este de folos a se insura.
11. Iar El a zis lor: Nu to[i pricep cuvdntul
acesta, ci celora ce s-a dat.
* Matei 19,3-14.
** ** 185
12. Cd sunt fameni, care din pilntecele maicii
Ior s-au ndscut ala; gi sunt fameni, care s-au
scopit de oameni; gi sunt fameni, care singuri
pe sine s-au scopit pentru impdrd{ia Ceruri-
lor. Cela ce poate inlelege sd infeleagd.
L3. Atunci s-au adus Ia Ddnsul prunci, ca sd
pund mdinile peste ei, gi sd se roage. Iar uce-
nicii i-au certat pe ei.
Cdt de pufin au inleles chiar ucenicii lui Iisus
sensul cdsdtoriei, se vede din ceea ce a urmat
indati dupd aceasti ldmurire. Mai mult au inte-
les mamele ce-gi aduceau la El pruncii, ca sd-$i
pund mdinile peste ei gi sd-i binecuvdnteze.
Ucenicii ii certau pe cei care-i aduceau. Iisus,
vdzdnd aceasta, S-a supdrat gi le-a zis: ,,Ldsafi
pruncii sd vind Ia luline gi nu-i oprifi, cd a unora
ca acestora este impdrdlia Cerurilor. Si pun6n-
du-$i peste ei luldinile, S-a dus de acolo.,, (Matei
lg,14,15).
Iatd o supirare a lui lisus. Supdrare a cd,
copiii nu sunt ldsati de mici sd vind la lisus.
Este lucru gtiut, cd omul din copildrie aduce
inchinarea pentru Durnnezeu, indiferentismul
sau necredinfa. Rar cdnd este altfel. Copildria
este intervalul viefii mai apropiat de sfinfenie,
mai capabil de credinfd.
$i oricum, in orice domeniu, ,,credin[a" este
factorul pe care se clddegte gi pe care se con-
teazd. Dacd acest factor este inclinat dintru
inceput (din copildrie) spre Dumnezeu.,vom avea
,,credinfa in Dumnezeu". Daci este inclinat
 ** Pirintele Arsenie Boca ** ** Tinerii, familia 9i copiii. ** t87
186

impotriva Lui, vom avea,,credintd in necredinfd"z Cu toate cd lucrurile pot sa se desfdgoare gi

,,Cred Doamne' aiutd necredinlei meld"
pe
Filozofia, oricare ar fi Qd, se bazeazd'
factorul primordi al al credinfei in rafiune' al
credinlei in gtiinfd etc.
in favoarea necredinfei, totugi Dumnezeu rdndu-
iegte fiecirei generalii libertatea de a decide.
Mare este raspunderea celor ce opresc copiii
de la Iisus. ,,FIai bine i-ar fi legat de grumaz o
piatrd de moard gi l-ar fi aruncat in mare decdt
sd sminteascii pe unul din acegtia mai micf'
(Luca 17,2).

este interzis?
un grai de altd naturd de cum poate vorbi omul'
Sfintenia
Lui lisus toate lucrurile, intdmplirile, oame-
nii de tot felul, pdnd gi copiii ii prilejuiau motive
de revelafie. De la toate lucrurile lumii, Iisus
ridicd oamenii la raliunile supranaturale ale
Providentei.
Pe copii, de pildd, Iisus i-a gdsit modelul
sufletului deschis spre Dumnezeu. Ei, degi nu
infeleg nimic Ai nu schileazd nici o impotrivire
dialecticd, cred totul gi cu credinfd pun intrebdri
uimitoare lui Dumnezeu. Pentru ei, existenla lui
Dumnezeu gi prezenla divini este un lucru de la
sine inteles. Nu in zadar s-au aldturat aceste
doud cuvinte: copildria gi sfinfenia.
De fapt, omul incepe viafa cu sfinfenia, apoi
o pierde: devine pdcdtos, devine ,,intrebdtorul
complicat gi cumplit al veacului acestuia".
Acum intreabd din necredintd.
Urmeazd o viald zdrobitd de toate urmdrile
necredinfei. Acestea scot din om sau un umilit gi
infeleptit, sau un rdzvrdtit cu desdvdrgire.
188 ** Plrintele Arsenie Boca **
Iatd de ce marile concluzii, ca de pildd a lui
Solomon, a degertdciunii lucrurilor de sub soare,
sau a lui Socrate, a cdruia singura qtiinfn sigurd
a fost cd nu gtie nimic, gi a altor mdrturisitori
sinceri ai neputinfei gi tragediei omului, ii apro-
pie iarigi ca pe nigte copii de Dumnezeu.
Mare pref are prima nevinovdlie a viefii, dar
ndsculi din nou sunt gi oamenii ldmurili prin
,,cuptorul smereniei"... Parcd.se intrevede expli-
cafia la intreb areaz de ce toli inlelepfii iubesc
copiii? Pentru cd sunt din aceeagi familie
duhovniceasci.
Vederea prin vdl
Sd nu se creadd ingust, cd dreptul apare
numai in religie. Dreptul poate sd se arate in ori-
care dintre valorile sau talanlii lui Dumnezeu.
Dacd insd abia in religie apare, asta se dato-
reazd faptului cd aici se mai gtie ceva despre
4ftrrrylre4 gmuluj de Dumnezeu. Deci purtdtorul
o1lqdrei ya!_o.
ti, dacd va ajunge- la e-u-no+tinla
atQrndrii sale de Dumnezeu, va ajunge drept.
Dreptul e omul lui Dumnezeu, ori de poartd
slujba preotului, ori pe-a impdratului, ori pe-a
invdfatului, ori pe-a artistului, ori pe,a vistierni-
cului, ori pe-a bogatului, ori pe-a sdracului. Un
singur lucru i se cere pentru aceasta: sd se
cunoascd pe sine ca avdndu-gi obdrgia duhovni-
ceascd gi toatd inzestrarea de la Dumnezeu.
Sunt mulfi drepfi care nici nu gtiu despre ei ci
.!.* 189
sunt drepfi. Pentru ei negtiinfa e o ma\e acope-
rire de primejdiiae.
Pentru toti cei ce au o rdspundere intre oa,
meni, e neapirat de trebuintd sd-gi cunoascd
atdrnarea lor de Dumnezeu gi Lui sd-l intoarcd
cinstea gi slujba pe care o au intre oameni.
Tot ceea ce impiedicd aceastd situafie
normald e vdlul de pe minte, e zidul despdrfitor
de Dumnezeu al pdcatului.
Dumnezeu pe tofi ii trimite inzestrali gi in
stare sd fie drepfi. Dar trecdnd ei prin poarta
nagterii pdmdntegti iau in spate poveri pdrin-
tegti, care'i spetesc, ii incovoaie gi-i impldntd cu
privirea spre pdmdnt. pe urmd, sldbili de oste-
neala viefii gi de mediul inconjurdtor, greu se vor
decide sd reprezinte cauza lui Dumnezeu.
,,fnainte de-a te urzi fn pintece... te-am sfin-
lit gi te-am rdnduit prooroc pentru popoard'
(leremia 1,5), zice Dumnezeu lui leremia, care se
cam lepdda de slujba de prooroc. Iona s-a lepd-
dat mult gi bine, Petru s-a lepddat; impdrali s-au
lepddat; preoti s,au lepddat. Se vede cd e un risc
al viefii de-a te tine de Dumnezeu. E o ciudatd
rugine de oameni in a te face mai bun. Iar
indrdzneala de-asluji lui Dumnezeu gi a-i indern-
na gi pe ei sd-l slujeascd,de cele mai multe ori te
pune in pri m ej di e c u oam eni i . E fr i c a oi i de l up.
Dar dacd gi Iisus S,ar fi infricogat de oameni gi
'" $i anume, pllfnejgia cdderii in mdndrie a
celor congti-
enfi de virtutea lor. ia sfdnta lor negtiinfaei (dreptii) sunt
simpfi ca florile, 411.gtiu-nimi_cdespre frumuselea lor.
(Cdrareaimpdrdfiei,ed. l99S).
190 && Pdrintele Arsenie Boca **
de iad, ce s-ar mai fi ales de nddejdea noastrd?
Precum in trupul lui lisus se ascundea Dumnezeu,
aga gi in fiptura cregtinilor se ascunde flristos.
Aici e minunea, cd oile biruie lupii, oricdt de
mare le-ar fi haita.
Spre a vedea cu ochii o minune ca aceasta, e
o singuri cale de urmat: viala curatd - potrivitd
cu firea - care ajutd gi oamenilor, gi-I ajutd 9i lui
Dumnezeu ca sd ne poatd ajuta. Nu-i att chip
obignuit de-a surpa zidul 9i de-a subtia vdlul ce
desparte pe oameni de Dumnezeu 9i bagd hao-
sul in zidire. Cdci acesta este pdcatul desfrdului
gi a toatd firddelegea, care intdrzie sau face cu
Hristos in noi, vom avea adevdratul termen de
comparalie li ne vom cunoaqte destinul.
in copiii veni[i dintr-o viefuire curatd a
cdsdtoriei, precumpdnesc inclindrile bune 9i nu-i
biruie imprejurdrile rele ale mediului, pe care
eventual l-ar gdsi gi, poate cd, chiar impotriva
acestui mediu sunt rdnduifi. Ei sunt de mici mai
strdvezii spre Dumnezeu gi prin asta se vede cd
au chemare sd-I fie ueenici, iar daci vremea le-o
va cere ii vor fi gi mucenici.
Un bdrbat de gtiinld,, care mdrturiseqte pe
Dumnezeu, adeseori e mucenic; un conducitor
de neamuri, dacd, se declard atdrndtor de
Dumnezeu, de asemenea e mucenic, invinuit pe
nedrept de sldbiciune. $i aga pdlesc pe rdnd
oricare dintre ddruifii lui Dumnezen, cdnd nu se
invoiesc la sfatul lumii, sd tdlhdreascd pe Dumne'
t'* tgl
zeu de darul ce li-l dase spre tot lucrul bun.
Cu cdt ,,vdlt;'|" fesut din pdcate gi agternut
peste ochiul congtiinlei e mai subfire, cu atdt cei
ddruiti afld mai repede cine sunt gi ce trimitere
au de la Dumnezeu. Iisus, ca om adevdrat, n-avea
nici un vdl despdrfitor, incdt la 12 ani rdspundea
dreptului Iosif gi Sfintei Fecioare cu aerul cel
mai natural cu putinfd: ,,N-ali gtiut cd in casa
Tatdlui luleu se cade sd fiuT (Luca Z,4g) Era in
templul din lerusalim, inconjurat de bogoslovii
Legii vechi, intrebdndu-i gi rdspunzdndu-le din
Scripturi.
Deci Sfinfii, dreplii prin excelenfd, pe mdsura
credinfei gi a curdliei lor, mogteniti din pdrinfi gi
sporitd cu propria lor osteneald, sunt o cuvdn-
tare vie, pentru cd au intr-ingii pe Dumnezeu-
Cuvdntul, Cel ce strigd printr-ingii voia Sa cdtre
ceilalfi oameni. in jurul acestora se intdregte gi
se intinde credinfa, gi mulfi se mdntuiesc. prin ei
se potolegte anarhia, prin ei se restabilegte
echilibrul gi armonia gi prin ei gi ceilalli intrevdd
pe Dumnezeu.
Sfintenia e tocmai aceastd transparenle -
strdvezenia lui Dumnezeu in fdptura Sa, priete-
nia aceea de mare cuviinti a sufletului cu Tatil
sdu' singur a s i tuafi e nor m al d gi de l a s i ne i n!e,
leasd a omului gi a oamenilor.
Convingerea eo urmare a credinfei care e un
dar al Duhului Sfdnt. Numai cd Duhul Sf6nt tre-
buie agonisit cu atenfie gi nevoinld prin toate
prilejurile prin care trecem sau din cele ce ne vin
 Pirintele .l.l Familia crestind" .:..:.
792 ** Arsenie Boca **

asupra noastra gi punand iubirea noastra de

sine la cele mai grele incercdri cu atdt cdgtigul e
mai mare: mdntuirea.
Lumea este impusd fiecdruia ca o piatrd de
tocild pe care fiecare are sd-gi ascutd facultilile
sale spirituale. Prin lume unii se subliazd sufle-
tegte pdnd la indlfimea cunoagterii lui Dumne-
zeu gi a capacitdlii de impreund lucrdtori cu El.
Deci lumea poate fi tot aga de bine cale spre
Dumnezeu, precum poate fi gi cale largd spre iad.
C d l d to ri m p ri n l u me , unii cu fala spr e
Adevdr, allii cu fafa spre aparentl gi cu spatele
spre Adevdr - unii cdldtorim spre rai iar allii
cdldtorim spre iad.
Lumea este pomul cunogtinlei binelui gi rdu-
lui - pomul de incercare a omului. Din aceastd
incercare nu poate iegi limpede decdt numai cu
ajutorul Duhului SfAnt, numai cu ajutorul viefii
duhovnicegti. Omul duhovnicesc vede, omui
lumesc nu vede. Cdnd cel ce vede nu mai judecd
pe cel ce nu vede, ci-l iubegte gi cu iubirea lui il
scoate din orbire, face dovada celeilalte lumi,
dovada lui Dumnezeu.

Maica Domnului nostru Iisus Hristos,

model de vieluire pentru mamele cregtine
 !-ii
*-- #

i*J
tjj:q
s
f*
{
g
fr
e
t) {9

plangd, iatd toatd osteneala piringilor

din familia
cregtindde azi. Hal de cregtini ortodocgi
suntem noi?
 .l.l Pd"rintele Arsenie Boca *.1 ** Familia .1.1.
cregtind"

Spre aceastdimpdrdteasi aleargd toate femeile qi fetele

ce se impodobesc ai se fardeazd, iubitoare de cadouri,
mergAnd pe stradi mai mult dezbrdcate decat imbricate,
uguratice, cele cu inima impietritd - slugi ale diavolului -
pentru a-i aduce impdritesei copiii avortati sau lepddafi.
Iatd gi medicul - ald slugd a diavolului - care pentru bani
ucide fdtul cu sabia chiuretei qi-l aruncd demoniloi tn iad.
ingerul Domnului plAnge gi se scArbegte de fapta
avortoarelor gi a medicului.
Iatd toatd zdroaba gi roadele ostenelilor mai marilor
zllei, de a educa pe om fdrd de Dumnezeu
[a emisiunilor
mizerabile ale televizi.unri, ziarelor gi revistelor porno-
grafice de tot felul.
Iatd prima etapd de indobitocire gi indrdcire in masd a
tineretului" inainte de instaurarea lui Antihrist] (n.ed)

Noul Irod - avortoarea - impdrdteasa

contemporand in brafele cdreia aleargd tofi cei ce
cu dinadinsul vor s d meargd la iad (Detaliu) sceptrul ei estecoasagi sabiaputernicd a morfii
ca gi mAnadoctorului, insetatede sAngenevinovat
 .l.l Pd.rintele Arsenie Boca .1.:
Familia cregtind- .i..1.

(Detaliu) Pdrul ei estealc Stuit din gerpi

iar coroana are ca diadem 5 cranii de om.

Veni!i la mine, mAnca-v-ar tata - zice diavolul - Dreapta Judecatd a Domnului nostru
cd pat de smoald clocotitoare vd pregdtesc Iisus Hristos unde fiecareigi va primi plata
tuturor celor ce-L ingelali gi fugifi de Hristos pentru ceeace a f dcut pe p dmAnt
 .!* Parintele Arsenie Boca *'l ** Tinerii, familia 9i copiii... ** 1gB

CUNOA$TERDA DE SINE

Despre caractere Si temperamentes0

in obgtile monahale, uLaul-dinmarile.gbsta-
cole_ pe4trtr_cregterea duhovniceascd, pentru
Unirea inimilor gi pacea sufletelor, constd in
gsI.aeterelejnca-:n-e d e mrx aleSi-netr,ansf i gu ra te
pr_ingratia divind gi efortul general.
Nici un monah nu trebuie si invoce caracte-
rul sdu, oricum ar fi, pentru a se scuza de lipsu-
rile sale gi de intdrzierea sa in calea desdvdrgirii,
ci trebuie bine a indruma caracterul sdu, cdci
cine voiegte se poate schimba.
indrumdtorul de suflete trebuie sd faci mai
intdi urlmics-tudiu asupra c.4racterului celui ce
v-1nei-n monahism. Cdci, @e_a=din punet de vede-
r-.9=t\4com cu om nu se aseamdnd, cu .a.tdt mai
q!ul! nu se aseamind din punct de vedere moral.
Existd totugi apropieri mai mari sau mai mici
intre oameni, dupd care se pot clasa astfel:
qgest4 are aspiratii inalte, instincte nobile gi
dezinteresate, celdlalt din contrd, manifestd
tendinte viclene, gusturi grosiere, este egoist

- Dxtrase fdcute de pdrintele Arsenie Boca din cartea

V i n o M a i c a D o m n u l u i s d s c a p ip e m a i c a o m u l u i
de pofta ucigagi a lui Irod
,,?rivire generald asupra monahismului" de Arhimandrit
D. Endcescu. Aceste cunogtinfe pot folosi tuturor celor
care vor sd ajungd sd se cunoasci mai bine pe ei ingigi,
deci gi tinerilor care pdgesc spre intemeierea unei familii.
194 ** Pirintele Arsenie Boca **
etc. Unul produce o impresie agreabile, place
prin manierele gi demnitatea sa; altul este peni-
Dil, in el totul jignegte, este un stuf de spini care
inteapd din toate pirtile.
Aceste semne exter,ioare oglindesc gt4tez
liunlric-d; afard.de caz de boald - fizignomia este
i-qq31lrgsgflgtutui, prin ea ne triddm fdri s5.vrem.
Aproape intotdeauna cei care se pldng de al-
fii ar trebui sd se pldngd de ei ingigi, cici fiecare
apl--eg9_4..dlnld$ntrtrl
g_g1gqlglv-r_etii's3_lg*eiviaf
din y-*o.in[a_"Sl-din
Uggs, adicd dln ggpt-ime4te!9,
congtiinta noastrd. La egalitate de talente, de
situafiune (sociald), unul cade, altul reugegte,
din cauza caracterului. in viald caracterul joacd
un rol important.
Despre caractere
Bunul caracter, amabil gi prevenitor, igi im'
pune legea de a nu jigni, cu voinfi, pe nimeni.
in del u n gate gi pe rseverente efortu ri'', lenetin-
P_-rin
tele rele ale naturii au fost slibite, ba chiar
inlocuite cu bune.
Persoana care are un bun caracter n-are
'' Prin peTge-verent4-in rugdciune cdtre Dumnezeu, Creato-
rg!_nostru, Care, cu adevirat, numai El ne poate ajuta sd
ne indreptdm. Cdci, desdvdrgit, nUmaiJl ne cu_noagtg 9i
pgate repara cu mdna Lui nevdzutd neputinfa -noastrd,
dacd-l cerem smerit gi ne rugdm cu multi durere gi lacrimi
pentru cUritirea de propriile noastre rdutdti, de care
suntem congtienfi gi convingi dar asupra cdrora nu avem
prea mare putere. (n.ed.).
** 195
trebuinfd sd caute pldcerea in afard; fiindcd
BagleSg -b"gsurieinainte de a se reflectiB-g*laja
qldve Fi de a strdluci altora, au iluminat mai intdi
isinra de unde au plecat.
B_r*nUl-.qa[?.ctpr invi n g e rd u ta tea om en eascd
gi chiar dacd nu reugeste gl g_.Sgpg_I!-A cg demni-
tgt&,,ori de unde ar veni, transformdnd-o in mari
merite pentru el in ceruri.
Bunul caracter rlu cornpromite nimic. Dl'g!!e
s$lg$ in imprej u rd ri d efavorabile 9i-i9i revarsd
rd;punsul cAnd solutiile favorabile vin de la sine
printr'o intervenfie a Providentei divine.
Ca sd poti obfine asemen ea rezultate trebuie
se fit_ i4gufletit de "Crsdinl4.Jarg in Dumn ez@u;
cdci dacd priv-egticreaturile gi evenimentele din
punAt de vedere pur omenesc, indatd_eptidorni-
4g!-de*,.ernoiip gi ugor vei aluneca la nemulfu-
mjre, *descurqjare, mdnie, rdzbunare. Trebuie a
recunoagte cd da9{ ci4_evaSg_ggpfl;d,aceasta se
face pentru cd e prea sensibil, "orgolios $r -nu
dPqluldevir-tuos-
Elandetea e fiica umilintei dupi cum eelle-
Uia,supararea,nelinigteaetc.pro-vi&dt11.,_o_.rgoJlg.
Cum va putea lisus, Care a recomandat
Wiut"as-i -bJan.de-lea,sd recunoascd pe oameni
ca ai Sdi, printre cei care nu practicd aceste
virtu!i esenfiale?
Rdul caracter are s_uf.s,
g in org-oliq Ei _s,e,44uali-
tate. orgpliul nggte qus_ep-ti}ilijatea_sl gelozia,
iar senzualitatea indeamnd la cdutarea OUpd
indpstuHri gi produce melar.raolia gi scrupulul
rdu infeles.
196 ** Pirintele Arsenie Boca **
Caracterul orgolios. Nu este nimeni mai orb
decdt orgoliosul (trufagul). El se crede superior
tuturor gi igi atribuie totul lui gi nimic,aproapelui
gi lui Dumnezeu. E mdndru, disprefuitor, violent,
casant, voiegte ca tofi si se plece inaintea lui 9i
el totdeauna sd aibd dreptate.
Caracterul susceptibil. Un suflet susceptibil
e totdeauna rdnit de procedeele altora; el ia totul
in riu, nu suportd sd fie corijat sau contrazis,
observafiile le crede intotdeauna nemeritate. De
aici o viati de tristefe, de oftdri, chiar de imbuf'
nare, de antipatie gi de ranchiunuri fdrd de sfdrgit.
Caracterul gelos. Gelozia e supirarea ce o
simte cineva la vederea avantajelor care se in-
tdmpld aproapelui. Acest suflet igi inchipuie cd e
ldsat la o parte gi mereu pdndegte pe superiori gi
pe frafi.
Caracterul inegal. Acest caracter e plin de
contradicfii, ce-i displdcea ieri, ii place astd.zi.
Originalitatea gi capriciul ii constituie fondul gi
nu poate niciodatd sd fie hotdrdt. Aci admi16.,aci
criticd, se pldnge, preferd totdeauna alt lucru
decdt pe cel pe care-l are, altd ocupafie, altd
locuinli.
Caracterul egoist aduni totul pentru el, este
pretenfios, are oroare de ocupatiuni grele, igi
atribuie toate lui, totul i se cuvine.
Caracterul distrat nu este niciodatd desdvdr-
git in indatoririle sale ci se lasd in totul antrenat
de reveriile imaginafiei lui gi este cu totul
superficial in exercitiile de pietate.
Caracterul superficial n-are fond serios de
** Tinerii, fami
pietate ci se mullumegte cu practicile exterioare
9i se lasd tdrdt de cea mai micd tentafie (ispitit).
Caracterul scrupulos are un fel fals gi ingust
de a aprecia lucrurile; se incipdfdneazd a reveni
mereu asupra spuselor sale chiar dacd n-ane
dreptate, gi se lasi pradi nelinigtii care-i parali-
zeazd viala spirituali.
Caracterul melancolic, descurajdndu-se la
cea mai micd dificultate, este o greutate pentru
el insugi. Melancolicul suferd gi face sd sufere de
aceea i s-a zis cu dreptatez ,,caracter trist, trist
caracter".
Rdul caracter pe unde trece nu izbutegte gi,
in loc sd se acuze pe sine, aruncd vina pe alfii ca-
re au nenorocirea sd fie pe ldngd el. Dl se laudd
cd nu este lingugitor gi cd are curajul sd spund
fiecdruia fapta lui. igi inchipuie cd stipdnegte
inimile subalternilor - le domind prin teroare.
Este vorba insd de a nu-gi abandona nimeni
sufletul sdu instinctelor naturii gi capriciilor de
circumstanld. Aceasti experienti de a ne cuceri
pe noi ingine nu este cu neputinfd fiindcd atdlia
alfii au realizat-o, numai sd voiascd dumnezeies-
cul ajutor.
in caracter existi doud pdrfi: cea care revine
naturii gi cea care revine persoanei morale.
Asupra pdrtii naturale aproape nu putem
avea stipdnire, cdci ceea ce este cineva prin
temperament, aceea gi rdmdne. Dacd cineva este
din o[el, olelul trebuie si-l lucreze; iar dacd
cineva este ca o rdchitd, sd se trateze ca atare.
Cu alte cuvinte, dacd cineva este sanguinic, va
198 ** Pdrintele Arsenie Boca **
rdmAne tot astfel; gi daci e nervos, va rdmdne
tot nervos. insd oricare ar fi fondul natural, nu
trebuie nimeni sd se descurqieze cdci nu existd
pdmdnt atdt de ingrat, din care sd nu se poatd
scoate printr-o abild culturd, un secerig mulfumitor.
in ceea ce privegte partea care revine
persoanei morale, voinfa noastrd are deplind
putere asupra ei prin chemarea ajutorului lui
Dumnezeu, prin dreptatea congtiinfei, prin tdria
voinfei, prin bundtatea inimii gi prin demnitatea
[inutei noastre.
Despre temperamente
gi influenla lor asupra caracterului
Este constatat cd ffe..gg^resufe_rd-influenta
t_emperamentului sdu, dar sd nu descurajdm ci
sd ne silim a deveni ceea ce trebuie cu ajutorul
Harului lui Dumnezeu.
in fiec_a-retempq.rarnent se afld ayaqlaie care
trebuie dezvoltate gi (g[=gglecare trebuie cor[iate.
Ce ar fi intr-o mdndstire unde fiecare cdlugir
ar urma temperamentul sdu: adicd biliosul (cole-
ricul) ar fi mereu in mdnie, flegmaticul totdeau-
na incapabil de cel mai mic efort, sanguinul n-ar
face dec6t sd se amuze iar melancolicul ar purta
peste tot tristefea gi neincrederea sa?
Trebuie sd menliondm cd nu se gdsegte nici
un tip exclusiv, nici pur sanguinic, nici pur nervos
gi cd nimeni nu se regdsegtegi nu se recunoagte
in mod absolut in nici unul din portretele date
de naturaligti; ci fiecare gdsegte in diferitele
cadre trisdturile care-i aparfin.
l. Temperamentul sanguinic este constituit
prin predominarea sdngelui, care dd un plus de
viald, circuldnd cu rapiditate in tot organism.ul,
rdspdndind vioiciunea gi dispozifia. De aceea, in
general, sanguinul este superficial gi schimbdtor.
Imaginafia lui pulin vagaboandi igi formeazd
visuri incdntitoare care dispar pentru a face loc
altora. Sensibilitatea este vie insd neconstantd,
cici sanguinul trece repede de la rds la pldns. De
la bucuria delirantd la neagri intristare. Este
foarte sensibil la incercdri gi suferd la cele mai
mici indelicatefi, insd uitd ugor. Foarte impre-
sionabil dar schimbdtor, i se potrivegte proverbul
,depdrtarea ochilor, depdr tarea inim ii ".
Spiritul sanguin ului este scdp drdtor,sesizea-
zd repede, dar nu aprofundeazd,, adicd cu mai
multd lucire decdt soliditate. Aceste calitifi de
suprafatd totugi ii aduc succese: aprins cum
este, migcd sufletele gi se lanseazd in acfiune.
Sanguinul este vesel gi amabil, e fericit sd
trdiasci, e bucuria societdfilor. Manifestd mai
ales pietate sentimentald, suspind dupd cer,
dupi eroism, insd cu condifia sd le obfind fdrd
eforturi prea mari.
Ceea ce-i lipsegte sanguinului este voinfa
statornicd in hotdrdrile sale. El trebuie si ajungd
sd'gi stdpdneascd vointa, are nevoie de o reguli
care sd-i susfini voinfa sa pe calea cea bund in
mod constant. Sfaturile unui bun prieten ii sunt
foarte utile, el are trebuintd sd simtd cd este
 ** Pirintele Arsenie Boca **
iubit, cd se intereseazd,de el 9i la atenfii rdspun-
de cu multd afectiune.
Dacd cineva il trateazd cu multd duritate sau
numai cu indiferen{d ii inchide inima pentru tot-
deauna.
Sanguinului dacd. i se prezintd virtutea in
aspectele ei atrdgdtoare, repede va inlelege cd
trebuie sd-gi purifice (viata) inima gi sd iubeascd
pe Dumnezeu pdnd la eroism.
2. Temperamentul bilios sau coleric se carac-
terizeazd.prin trebuinfa de a lucra gi a se con-
suma in lucru. Biliogii sunt impulsivi, pasionafi
gi oameni de voinfd. S6ngele lor bogat gi abun-
dent traverseazd. puternic mugchii 9i ajunge in
vine innegrit de produsurile arderilor organice.
Aceste rdmdgife se depun in stratele pigmentare
ale pielii gi de aceea colericii au in general
culoarea pufin galbeni. Cum aceste persoane
cheltuiesc multd energie, ele sunt de obicei
slabe, au trdsdturile ascufite - trdsdturi care dau
figurii un aspect aspru gi o expresie severi.
Caracterele influentate de acest temperament
sunt ambitioase, orgolioase, independente, geloa-
se, neincrezdtoare, tdinuite gi gata sd trateze pe
allii cu trufie, pdnd la cruzime. Ei sunt de o
apropiere seacd gi brusci, de o relatie dificild gi
durd; foarte grdbifi si mustre pe alfii insd ei nu
suferd sd fie mustrafi. La acegti mari activi,
sensibilitatea nu este deloc delicatd. in trebuinla
ce o simt de a actiona, ei nu au timp sd asculte
suferinfele altora gi nici pe ale lor. Cdnd intdl-
nesc obstacole, devin violenfi gi mdnia lor este
** 20r
teribild gi de temut. Cdnd sunt invingi pilstreazd
ura in inimi pdnd se pot rdzbuna. Se remarcd la
ei o pirtinire de mirat gi nu revin uFor asupra
aprecierilor anterioare, chiar cdnd le condamnd
in sinea lor.
Avantqiele acestui temperament: activitate,
energie, vointd gi iubire de tot ce este frumos gi
mdre!.
Dacd pot studia, biliopil acumuleazd multe
cunogtinfe datoritd obignuintei de a lucra pdni
la oboseald. Ce pot face azi nu lasd pe mdine,
mintea lor este mereu frdmdntatd, iar pentru a
termina ceva mai repede calcd in picioare totul -
chiar convenienlele cele mai elementare.
Asemenea persoane ar fi neprefuite dacd ele
ar $ti si-gi stdpdneasci gi sd-gi canalizeze
energiile. Biliogii seamdnd cu maginile incdlzite
la tensiune ridicatd, lansate la mare vitezd, insd
cdrora le lipsesc frdne destul de sigure. Di n-ar
trebui sd urmeze instinctul lor cdci degi fac pagi
mari, uneori ii fac afard din drum, adesea fac
mai mult decdt trebuie gi de multe ori nu fac nici
ceea ce trebuie. incredere au numai in ei ingigi.
Persoanele bilioase trebuie conduse cu
bldndefe gi bundtate cdci un procedeu grafios le
calmeazd gi impiedicd inflamalia bilei lor. Sd nu
uite cuvintele Mdntuitorului: ,,invdfali-vd de la
Mine, ci sunt bldnd gi smerit cu inima."
Meditarea adevdrurilor eterne de asemenea
va aduce pace gi linigte in natura lor prea arzd-
toare. Cdci biliogii sunt capabili de mari virtufi,
dupd cum sunt capabili gi de mari gregeli.
 ** Pirintele Arsenie Boca **
5. Temperamentul nervos sau melancolic
Nervogii sau melancolicii, numifi gi atro-bili-
a r i ( b il a n e a g rd ) d i n ca u za tendintelor spr e
melancolie, se disting prin predominarea sistemu-
lui nervos asupra celorlalte pdrfi ale organismu-
lui; ei par a aveaputin s6nge gi destui nervi - mai
multd sensibilitate decdt activitate. Culoarea lor
este pali, se resimt de cele mai mici vibralii ale
temperaturii gi mai ales la toate emofiile sufletului.
PIelancolicil sunt de o sensibilitate extremi,
vorbesc sub impresiunea momentului gi spun
cuvinte pe care le regretd imediat - cdci ei nu
mai sunt stdpdni pe sine in aceste momente de
exaltare.
Iubirea gi ura igi impart viata acestor persoa-
ne. Din propria lor inifiativd, nervogii fac pufin,
insd cdnd sunt exaltafi, acfiunea lor devine
febrild, chiar violenti, dar ei se uzeazi repede
prin aceste eforturi nervoase.
Sensibilitatea este mai pufin iute decdt la
sanguinici, insd mult mai profundi. in timp ce la
cea mai mici dificultate sanguinul se agitd,
nervosul pare calm gi insensibil degi resimte
impresiunea dureroasi pdni la inimd. in timp ce
sanguinul respinge injuria ca pe un cdrbune
aprins, nervosul o lasi sd-l impresioneze.
Nervosul (melancolicul)nu se increde in sine
(in el) insugi; el iubegte binele, insd se crede
neputincios sd-l realizeze gi suferd de bolile pe
care i le creeazd imaginafia lui. Nu este lipsit de
inimi gi o oferd delicat gi fidel, insd el suferd
mai mult decdt se bucurd: cdci sau simte cd nu i
familia gi co ** 203
se rdspunde cu aceeagi dragoste, sau timid gi
stdngaci, el nu gtie sau nu poate sd,gi exprime
durerea ce o incearcd. intr-adevdr, nervosul nu
este deschis, expresiv ca sanguinul. Neincrederea
sa fafd de alfii mdregte gi mai mult melancolia
sa. El (uneori) atribuie uitdrilor aparente, vorbe_
lor banale, procedurilor indiferente, o gravitate
pe care n'o au gi vede in cei ce-l supdrd involun_
tar, persecutori gi cdldi. Daci-l stdpdnegte vreo
antipatie-, nu mai poate suporta persoana
aceea gi obsesia il duce pdnd la nebunie. pentru
nervos lucrul intelectual este obositor gi nu
poate dura la el mult timp.
Cum tot rdul la nervos vine de la voinfd, care
e supusd la eclipse, nervosul trebuie sd se con-
vingd cd depresiunile gi intristdrile lui vin de la
sldbiciunea lui organicd. in general persoanele
nervoase trebuie primite cu rezervd la cdlugdrie,
fiindci sunt expuse a lua visurile lor drept mani-
festdri ale voinlei divine, apoi dispoziliile pe care
le au pentru izolare gi singurdtate ii fac sd se
despartd de exercifiile viefii de obgte gi sd se
lase pradd visurilor lor. Aceste persoane sunt
potrivite pentru activitdfile contemplative, cdci
nefiind aga de rispdndite cu sufletul ca sangui,
nii, se fixeazd mai mult gi aprofundeazd mai
bine.
4. Temperamentul flegmatic sau limfatic
Acest temperament este determinat de pre-
' antipatie = sentiment de sild, de aversiune fal6
de ci-
neva sau de ceva.
 ** Pirintele Arsenie Boca **
dominarea limfei in sdnge. Persoanele cu acest
temperament au o aParenld molegitd, un aer de
neinsemn 6tate. Nu treb u ie confun dali I i m fa ti ci i
cu apaticii, care sunt lenegi potenfi, 9i nici cu
amorfii, ci ei sunt persoane de valoare. Sensibili-
tatea flegmaticilor nu este nici iute, nici find, ci
profundd.
Inteligenla lor poate sd fie deschisi 9i chiar
judicioasd, insd ea nu este imbognfiE de imagi-
nafie. Limbajul lor este clar, iust 9i pozitiv - mai
mult decdt este colorat 9i antrenant. Ei pot
deveni de o mAnie gi de o ambifie inddrdtnicd,
care nu dd inapoi dinaintea nici unui exces.
Flegmaticii sunt prudenti, rezervali, nu merg
decdt la sigur gi qiung la scop fird sd jigneascd
pe cineva. Totugi ei lasi si le scape ocazii favora'
bile, sunt din acei care nu sting fitilul pdnd
fumegd incd gi ocolesc obstacolele in loc de a le
sfirdma.
in timp ce biliosul trebuie infrdnat, flegmati'
cultrebuie stimulat. Este bine ca si li se impund
o ocupafie intelectuald sau corporali care s6-i
absoarbd fdrd insd a-i coplegi. Judecata flegmati-
cilor este dreaptd gi intelege utilitatea observa'
fiilor gi chiar a reprogurilor adresate lor cu
bunitate gi fermitate.
Deci dacd cineva nu-qi dd seama de ceea ce
este, nu inlelege nici trebuinla de a se corija, de
a se imbundtdti ca fire.
Pentru a realiza calitdfile cele mai de dorit
ale caracterelor, si facem un imprumut de la
cele 4 tipuri: de la sanguin vom lua buna dispozi-
** Tinerii, familia si copiii... ** ZO5
[ie, de la nervos, profunzimea gi delicatefea sen-
timentald, de la bilios, activitatea gi tenacitatea,
de la flegmatic, stdpdnirea de sine, prudenla gi
spiritul de continuitate.
Monahismul nu-i compus din persoane per-
fecte ci din persoane ce tind spre perfecfiune.
Trebuie pururea a avea in fatd lupta cu sine de
fiecare zi cu ajutorul lui Dumnezeu.
Despre cunoagterea de sine
Cel ce pe sine se cunoagte in destul, se
dispretuiegte gi nu se lasd mdgulit, cdtugi de
pulin, de laudele oamenilor.
infrdneazd-fi dorinfa prea vie de a cunoagte -
cd nu vei afla in aceasta decdt o mare risipire gi
tot pe atdta ingelare. Celor care gtiu multe, lesne
le vine si pard gi sd treacd drept indemdnatici.
Cu cdt vei cunoagte mai mult gi mai bine, cu atdt
vei fi judecat mai aspru, de nu vei trdi mai cu sfin-
fenie. Oricdt de inzestrat ai fi gi oricdtd gtiinfd ai
avea sd nu-ti faci din ele temeiuri de ingdmfare,
ci mai intdi de toate teme-te din pricina lumini-
lor ce !i-au fost ddruite.
Nebun intru totul este cel care are alte gdn-
duri decdt acelea privitoare la mdntuirea sa.
Multimea cuvintelor nu indestuleazd deloc
sufletul, ci numai o viafd sfdntd gi un cuget curat
dau potolire duhului gi o mare incredere in a
grdi lui Dumnezeu.
?lacd-fi sd trdiegti necunoscut gi sd te soco-
 ** Plrintele Arsenie Boca **
tegti drept nimica. $tiinfa cea mai inaltd gi cea
mai folositoare iat'o: sd te cunogti deplin - 9i si
te disprefuiegti pe tine insuli.
A nu te crede lucru mare gi a cugeta cd altii
sunt mai de seamd decAt tine, e o mare infelep'
ciune gi o mare desdvdrgire.
Fie de-ai vedea pe fratele tdu sdvdrgind pe
fald o gregeald, fie chiar una foarte grea - nu
cugeta, cu toate acestea, cd ai fi tu mai bun ca
el, cdci nu gtii cAtd vreme vei mai fi statornic in
cele bune. Toti suntem gubrezi - dar crede cd
nimeni nu-i mai gubred ca tine.
Trufia l-a pierdut pe om, insd smerenia il ridicd
gi-l ageazd din nou in impdcarea cu Dumnezeu.
Meritul omului in fala lui Dumnezeu nu std
in ceea ce gtie ci in ceea ce face. $tiinfa fdrd
fapte nu-l va acoperi deloc la judecata cea mare,
ci mai degrabd il va impovdra. $tiinta purcede 9i
ea de la Dumnezeu, dar in ea se ascunde o mare
capcand gi o mare ispiti. Ea adesea umfld,, zice
Apostolul, hrdnegte trufia, insufld o tainicd iubire
de sine, iubire ticdloasi gi nebuneascd totodatd.
Sd nu uitdm niciodatd cd nimic suntem gi cd
drept bogdlie a noastrd avem numai pdcatul.
Despre prevederea in faptele noastre
Nu trebuie sd ddm crezare oricdrui cuvdnt gi
nici sd ddm ascultare oricdrei porniri lduntrice,
ci sd cdntdrim fiecare lucru, dupd Dumnezeu, cu
infelepciune gi cu indelungd bdgare de seam6.
** 207
Mare infelepciune este sd nu faci _nimic cu
grdbire - gi sd nu stdrui cu incdpdldnare in ceea
ce crezi tu. De asemenea tot infelepciune este sd
nu crezi, fdrd cernere, tot ceea ce grdiesc oame-
nii gi sd nu porfi de indatd pe la urechile altora
ce se aude gi ce se crede.
Dumnezeu trebuie sd fie felul cel din urmd al
faptelor noastre, cum gi al ndzuintelor noastre.
$i cum nimeni nu se cunoagte pe sine, aga cd nu
poate fi siegi cdlduzd,,inlelepciunea ne invafd sd
nu pornim la o ispravd mai de seamd pdnd ce nu
pr imim sfat, i n duh de s upuner e, de um i l i nfd.
Aceastd cuveniti temere de tine (de sine) insuli
scutegte de scdderi gi de cdderi gi curdld inima.
Sfatul te va pdzi - zice Scriptura - gi te va intoarce
de la calea cea rea.
Despre invdfdtura adevdrului
La ce ne folosesc acele vorbiri indemdnatice
despre lucruri ascunse gi intunecoase, de care la
ziua judecdtii nu vom fi tinufi de riu cd nu le-am
cunoscut.
O, Adevdr, care Dumnezeu egti, fd sd fiu una
cu Tine intr-o dragoste vegnicd. in Tine sdldglu_
iegte tot ceea ce doresc, tot ceea ce vreau. Tofi
invdtatii sd tacd, toatd fdptura sd amuleascd in
falaTa, grdiegte-mi numai Tu.
Un duh curat, simplu gi statornic, nu-i nicio_
datd imprdgtiat chiar in mijlocul multor indelet_
niciri, fiindcd el face totul ca sd cinsteascd pe
 ** Pirintele Arsenie Boca ** ** 209
belgug celui smerit cu inima.
Dumnezeu, gi fiindci, pagnic fiind in el insugi, igi
dd osteneala sd nu se caute pe sine in nimic.
Cea mai grea luptd in viala aceasta nu este
imi aparfine, eu am spus cel dintdi acest lucru, nu
alta decdt biruirea de sine. Cdci biruirea de sine
se gtia nimic despre aceasta inainte de mine...,,
duce la propdgirea binelui.
Placi-fi sd intrebi, ascultd in tdcere vorbirile
Orice desdvdrgire, in viala aceasta, este
bdtrdnilor, cdci ele nu sunt spuse in degert.
amestecatd gi cu pulini nedesdvdrgire - 9i Pe
toate le vedem ca printr-o ceati. Dorinfa de a gti a pierdut pe omul dintdi, el
Cei mai mulfi se indeletnicesc mai osebit a cduta cunoagterea, care hrdnegte trufia, gi a
gasit moartea.
cunoagte decdt atrdi cum se cuvine, se rdtdcesc
adesea, iar din truda lor nu se aleg decAt cu
puline roade, sau deloc. O, dacd ar fi tot atdt de
harnici cu stdrpirea stricdciunilor lor gi cu
cultivarea virtufii, cum sunt cu vdnturarea degar'
telor vorbiri, n-am vedea atAtea rele, nici atdtea
scandaluri, gi sldbdnogie in lume.
Fdri indoiald, la ziua judecifii nu vom fi
intrebafi ce-am citit, ci ce'am fdcut, nici dacd am
vorbit cu dibdcie, ci dacd am trdit cum se cuvine.
Acela cu adevdrat e mare, cate are o mare
dragoste. Acela cu adevdrat e mare, care-i mic in
ochii lui insugi gi pentru care slava lumii nu-i
decdt o curatd nimicnicie.
Sunt doud invdfdturi, dar nu-i decdt un lmagineile la Altarul din pddure;
singur adevir. Sunt doui invdfdturi: una a lui MdndstireaBrfrncoaeflnu - Sfrmbdtade Sus
Dumnezeu, neclitinatd ca gi El, alta a omului,
schimbdtoare ca gi el. Cu timp gi fdrd timp, cu aoialui Dumnezeu
invdldtura lui Dumnezeu se imprdgtie in Eifdrd aoiamai marilor lumii, PdrinteleArsenie
sufletele pregdtite s-o primeascd prin infelepciu- oa predicanetncetat:,,Pocdili-adcd s-a apropiat
nea necreatd gi Cuvdntul dumnezeiesc. Ea este o impdrdliaCerurilor" (Matei 3, 2)
pdrticicd din El insugi gi fdrd de moarte. Este
pusd la indemAna oricui gi este ddruitd mai din
2ro ** Pirintele Arsenie Boca **
,,Oare nu Stii, omul€, cd din Prima 9i
pdnd in ultima zi a vlelii tale tu alergi me-
reu? Cd i$i transporli sufletul spre limanul
impird{iei lui Dumnezeu, in cirula trupului
tEu?
Te-ai gdndit cum sd-[i pregfiteqti aceastd
cdrufd? tlici un om chibzuit, sau intreg la
minte, nu incarcd lemne, fdn sau altceva in
carul sdu pdnd nu-l pregdtegte mai intAi: il
lungegte, pune lanfuri, prdjind, unge osiile
gi apoi incarcd povara Pe care doregte sd o
transporte. Daci pentru incdrcdtura unei
poveri obignuite ne pregdtim cdrufa cu
atilta griia, cu atdt mai vdrtos trebuie sd ne
pregdtim cdrgta trupului cu lanfurile infrf,'
nirii pentru ca si putem transporta cu
pac€ sufletul nostru.
Dacd noi, oamenii, nu indrdznim sd in'
cdrcim o cdrufd nepregdtiti, cu atdt mai
vdrtos Domnul nostru lisus Hristos nu va
revdrsa harul Siu intr-un trup neingrijit gi
un suflet pustiit."
,,Fii hotdrdtl incearcd gi ai si vezi cdt
poate un om care vrea sd fie curat. Un inger
bun doreqte sd te ajute, nu-l refuza."
{Pdrintele Arsenie Bocal
** Tinerii, familia Si copiii... ** 2L'1.
ADAUG I RI LD EDITO RULU I
I. Cdteva mdrturii despre darurile primite de
Pdrintele Arsenie Boca de la Dumnezeu,
adunate de N . N .
Despre primdvara sufl eteascd (februarie lg47 )z
,,CAnd pdmdntul se apropie de soare, razele
soarelui cad mai perpendicular gi incdlzesc mai
mult pdmdntul. Atunci gheata se topegte, pdra-
iele incep sd curgd, iar apoi incepe primdvara:
florile, g6,zele etc.
- se apropie de
Tot astfel cdnd pgzu"l.!.""U1":orn
-
Qoarele llristos - incepe si se incdlzeascd sufle-
tul de cdldura iubirii lui Hristos, incep sd curgd
lacrimile de pocdintd gi urmeazd o primdvard, -
renagtere - sufleteascd. Se ddrdmd Zjdul -chine-
Zee"c-':al pdcatelor - care despdrfea sufletul de
tlristos".
-PSSAlgk sunt cazidulchinezesc care a tinut
China iutr-o stare de inapoiere, neldsdnd sd pd-
trundd civilizaJia acolo"
. Ne-a povestit noud unlucru foarte important:
- -C€n-d.eram",copil,in casa mamei mele era
o !c-.oania Domnului care-mi pldcea foarte mult.
212 ** Pirintele Arsenie Boca **
Odati am intrebat-o pe mama:
- De ce imi place aga de mult acea icoand?
lar ea mi-a spus:
- Ei, dragul meu gi scumpul meu, c6t team
p u r t a t i n p d n te ce , fo a rte m ult m - am uitat pi
r{t:am lggat la -aeeasta icoan6."
Ne mai povestea despre felul de inpisiuitor
pe care il poate avea q$.S_o-.pil:
- ,,Cdnd eram copil se intdmpla ca mama sd
se certe cu bunica. Eu md duceam la bunica pi ii
s p u n ea m:
- Mata egti mai bdtrAnd, trebuie si fii mai
infeleaptd. Nu lua in seamd v_orbelemamei.
Md duceam gi la mama gi-i ziceam:
' Bunica e bdtrdnd gi nu trebuie si pui la
inimd toate cdte le spune ea.
$i aga le ficeam de se impdcau."
- Ne'a povestit acest lucru din tineretea sfin-
tiei sale:
',,Dupd ce-am terminat studiile, rpanur credea
c-am sd md stabilesc ca orice om la casa lui. Cdnd
a aflat ce intentii am, mi-a luat capul in mdini,
m-a sdrutat gi m-a binecuvdntat zicdndu'mi:
- oO, dragul meu gi scumpul meu, de_€n=d
md rog eu pentru astal"
* Nigte credincioase l-au gdsit odatd pe Pdrin-
tele mdturdnd prin Bisericd. Una din ele a cerut
mdtura, ca sd termine ea de mdturat gi Pdrintele
i-a rdspuns:
- .E? c_U-
mdtura asta t-lebuie sii mdtur eu
-.---
teaja trufia gi mdnd.ria din sufletele voastref
....* Tinerii ** 2r3
* O pereche de oameni, so! gi sofie, erau cdsd-
torili de 5-6 ani gi neavdnd copii au'venit la
Pdrintele. Cdnd le-a dat drumul le-a spus:
- ,VA duceti.doi gi veti veni trei',,lucru ce s-a
gi im plinit .
* -9famjtie a venit la Pirintele sd ceard sfat
pentru Sgpilul lor care pldngea mult mai ales
iJ[Ainte de a adormi gi trebuia legdnat indelung
in cdrucior.
- ,,?drinte, nu gtim ce sd mai facem cu el, cd
tare mai este riu.
La aceste cuvinte Pirintete a ripostat imediat:
- Q.q-nu-zj-agti n i cio.rat{ co pil u lu i cLeste*du
cd ci gg:ri.ntgg EU-p UtElg sd fa sifete_ce*zici, a u
Ptrte-rea q{ f4cn dupi cuvdnJul*aa. inlo [d€gr44g
sd folosepti +gmai vorbe bune gi sd i te adresezi
4g$ai cu cuvinte frumoase."
# th&t-fanAr Pirintele i-a spus:
- ,,Bine cd ai venit gi tu, bine cd te-a trimis
Dumnezeu, ca sd aibi capit gi suferinlata. Fe-ti
inv_ent4rgl de toate jurdmintele ficute dracului
gi {e__toatedricuielile gi du,te la preotul tdu du-
hovnic de te spovedegte de toate; spovedegte-te
Qi*d-e 9tranie gi pdrdsegte-o; cere iertare lui
Dumnezeu, cdsdtoregte-te gi fii cregtin bun!"
* Qq vreo lO ani inainte de,a incepe pdrintele
propovdduirea, q11prlr4fliinistru al fdrii a cdzut
vie-tima unui atentat palitic. Cu prilejul acesta
doi credinciogi, sof gi sotie, v*o3bindintre ei in
i ntimitate, atrspus atdtz,,Fing i-a" iaC"'ilcffi f"st
un ticdlos!" Peste vreo ll ani au ajuns sd se
214 ** Pirintele Arsenie Boca **
mdrturiseasca Pdrintelui. Au mdrturisit ce gi-au
adus aminte iar la urmd Pdrintele, cunoscdnd
pdcatele lor, le-a spus cd sunt pA.*-_aSIlA-QIIr*gr,
amintindu-le cd au spus de acel ministru cd:
,,Bine i:au fd,cutl"
Mitropolitul, pentru gospoddria lui, avea un
.,-."
cAine foarte rdu care stdtea toatd vremea legat.
intr-o seard, slobozindu-se cAinele, pe care-l
numeau ,,lup", a sdrit la o credincioasd. Ca prin
minune a apdrut Pirintele intre cdine gi acea
persoand. A vorbit cu cAinele ca gi cu un om gi
ddndu-i sd miroasd o mdnugd a persoanei i-a
spus cdinelui: ,,Na,miroase, gi de-acum sd nu te
mai apropii de ear." De atunci inainte cdinele
ocolea sistematic acea persoand.
* Spunea odatd aceste cuvinte:
- ,,Q-drt( md sui .ia munte, diave-lul imi rds-
toarnd brazi in cale gi-mi rostogolegte stdncile,
ca doar-doar sd'i fac pe voie,-sd md m-dnri".
m intr-o vreme venise la mdndstire o adv-entistd
fdcdnd tulburare multi in popor. Duminicd,
dupd slujbd, iegind Pdrintele prin sfintele ugi
imbrdcat in vegminte gi cu Sfdnta Cruce in
mdnd, i-a spus femeii, cu voce linigtitd:
- ,llarie, f6-ti Crucel"
Femeia a inceput si batjocoreascd Sfdnta
Cruce in aga hal, incdl fd,ceaspume la gurd de
tare ce striga pi ocdra.
Pdrintele a ldsat-o o vreme in pace, apoi i-a
zis iardgi, tot in linipte:
- ,,na-il Cruce, Ylariet", la care adventista pi
mai mult s-a indricit, impg-lrivindu-se cu cuvinte
din Scripturi gi fdcdnd de ocard SfAnta-Cruce.
Vdzdnd Pdrintele cd nu izbdndegte altfel, a
ridicat Sfdnta Cruce pe care o finea in mdnd gi a
zis cu mdnie:
- ,,Arzd-te:ar Sfdnta Cruce sd te ard.d.,'.
in clipa aceea, femeia a cdzutjos zvdrcolin-
{ulse ca-ntr,un acces de indrdcire si dinire
a.sdrit6.f9i,.t _ssetr;n ;'t$
p.+gale-tq*e
lgLe, care a iegit din bigericd gi a luat-o ttgc;;ne
pdnd ce nu s-a mai vdzut.
Qp_aimaa fost foarte mare printre credinciogi,
dar adventista a rimas linigtitd, fdrd simfire.
Pdrintele a spus s-o ridice 2 bdrbali gi s-o
ducd in tinda bisericii ca sd-gi revind. Iar cdtre
credinciogi a zis:
- ,,Ati vAzV!. cine n-o ldsa sd-gi facd SfAnta
Qruce?"
Qdnd femeia gi-a revenit, prim_ul lu_c_rupe
care,l:a fdcut a fost sd se inchine cu semnul
$-fintei Cruci, fiind slobozitd acum de diavolul.
Intrebdndu-l cineva in urmd pe pdrintele,
dllcd e_{?*yinoyatd femeia pi dacd pdrintele s-a
supdrat pe ea, el a rdspuns:
' ,,Qg!*vjglea{rs:a strccurat in aceastd femeie
pe Aici gi si md pomenesc
Qg_s.A;f_ASe.tulp"llf_a.1g
9!*f"-ea anc..h€!e.ne*-aa*eeA m-am mdniat pe el gi
l-am ars cu Sfdnta Cruce".
-Qggk;iiSi*g9;"[ala*fg-ce n-au cu ce se ap_A.{a
9g,$i-at:ot,n-au un semn, ql-qgnt ai lui gi de aceea
nu-i lasi sd-gi facd cruce.-
216 ** Pirintele Arsenie Boca **
,,?@LeJg trebuie ispdgite dupd spovedanie
aici (in v!a[a aceast4), prin ca4on 9i prin sufe-
rinle purtate eu.rdbdare,ca sd scdpim de ispdqi-
r e a d e d i n co l o ."
,,U-neraUu le vir#S-qilcre-49[flcd vor da sea[ra
de faptele lor, iar necredincioqii nici nu vor sd
creadd, Q9 gcee-4mai grozavd,va fi rdsplatalor."
,,To!i avem o gend oncogend 9i ne putem im^
bolndvi de mai multe ori fdrd sd gtim, dar prin
spovedanie sincerd gi impdrtdpirea cu-SfAnta
Euharistie ne refacem. Trebuie sd ne intdf,imgu
SfinteleTaine,Qg.e4e.fgr:*e-du.h-qgip-g-agcd,capabile
sd stdvileascd aJrarhia ditl_pl_e"t"er9i (in orga4-i9-
mul nostru. fg-c_torul,supra44-tg1al se dovedegte
capabil de atdtea ori sd ne scape din multe
incurcdturi."
.Dgngg-e_eeue prclu^tindeni doar cd- Lre-b- ule
fugat. Uneo-ri chiar o rugdciune scurtd fdcutd
insd din tpt sufletul gi$gJoatd inlna te ajutd daci
o zici cu putere. Chiar numai primele cuvinte din
Tatdl nostru, dar cu adevdrat, infe[ggilnd pi
crezdnd pe Dumnezeu caTat[, te pot qiuta. Pute=
rea lui Dumnezeu it! re_pard.miqtea gi-!i scoate
obsg_siiledin c-4p,te scapd din necaz, numai ca
trebuie si-L chemi, si-L rogi. Apoi tlebu-i9*!!4qp
ca si-fi alimentezi mintga cu cele bune, cu cele
religioase, prin rug.iciune, meditafie Si citirea
cdrtilor de suflet ziditoare."
,,Mulfi birbafi preferd pentru cdsdtorie femei
sterile, ca sd poatd profita fdrd restricfii, dar vina
** 2r7
o vor pldti prin ratarea viefii. cici instardndu-se
sterilitatea la femeie din cauza antecedentelor
sexuale aventuroase inainte de cdsdtorie, se
poate pierde echilibrul. Retroactiv nu se mai
poate corecta nimic. Nu te cdsdtori cu o femeie
sterild oricdt de priceputd ar fi intr_o meserie,,
-UJqgi_htAcare se pl ngea de cdderea fiului
qg]t in_desfidnare gi care i-a adresat intreb area.
uCum s'a putut ca sd ajungd fiul meu un aga
desfrdna t prdpddi t?,, p{r jg!*qle,i:a.rdspuns: uDaca
4i curajul sd ascugi, ascultd: - ^r!p[,4rale]edau
pace femelei in timpul sarcinii gi nu o tulburd.
@. Bdrbafii cred""cd au drepturi
nelimitate gi profiti de sarcina femeii spre o
s ex u a I i ta te ca re oju lhur.a*Sj Jl-e__ell.g.i__pe
co p i I u I
cg.pM.-dp_viatd. Apugr au loc Ai bune gi rele:
tmls_jrelj-te biolo gice gi arti fi ciale, nenatu _
rale, jn-s-g{iu_qaposibilitdfi inprBlcgJ care are
sA-vina-in -lume. Cgpilut se trezegte de mic cu
preocupiri sexuale, care se maturizeazd mai
d_evremedecdt posjbilitifile de.trdnar.e ale creie-
rylui gi deci iatd cine e vinovat.u Tatdl a pus capul
in pdmdnt gi a plecat fdrd sd mai zicd nimic.,,
,,Sdnu vd certafi cuc.opiii vogtri pentru pdca-
t*ele lor, ci si_yorhifi cu Dumnezeu despre ei,
despre indreptarea lor. Sd vorbegti de fiul tdu lui
Dumnezeu, nu cu fiul despre Dumnezeu, in Care
nu crede."
,,Satana are- d4eglul sd asupreascd UJ-mai
atdt cdt ii ingdduie Dumn ezeu. pentru ca sd se
retragd dintr-un copil, toatd familia lui trebuie sd
2r8 ** Pirintele Ar
se caiascA."
* ,,Tinerele fele, dupd 20 de.ani s6 se cisito-
reasc6, sd nascd copii, cici ispitele sunt mari'
Singurdtatea nu e bund 9i o fatd poate cidea
ugor."
*,,Ld cdsitorie sd se afle, s-d..setind seama
dg-*cA _s.gtulsausolia viitoare provine diA.P.4.4nfi
. Aceia degrgg!-gaZA*citsrtu
tor-i-a.sd se intrebe'dgcd aee'ia au trecut pe la
b iseried, la spo-vedanie."
Spunea: ,,CAndbdrbatul este plin de alcool gi
trdiegte cu femeia lui se instaleaza g-qrqinlg4lfaJf
pot duce
.!*e;tne,care trebuie operate, cdci altfel
chiar la moartea femeii. Deci feriti-vd de legdturi
conjugale cdnd bdrbafii sunt plini de alcool."
Spunea Pdrintele: ,,Devreme,in adolescentd,
uneori gi mai devreme - la pubertate - apat fap-
tele rele ale curviei, patimi legate de instinctul
sexual. Aga se invafd mai intdi onania - p6catul
lui Onan (Facerea 38,9) - aceastd g-zurd.a instiJrc-
tgIIi*gSI*d* Odatd invifatd, gtg-u te mai pofi
deivala de ea Si g3"epJiJr*nggi dupd insuritoare.
tlgll.?.!.p*rt4*9p-o-Yedan!epoti fi iertat 9i iTbdvit,
prin hotdrdre eroica. Q.3;*sg-tLA l-a invifat pe Onan
gi-i invafd pe tofi ceilalti. Se invatd Si in armald gi
i p_!4-c!ris o r i .. . d a r e ste cu*184"p. ei4i e, f ifit d -
-e-"P--r-im
e de foartemaretre-butnta
ca 1gqlg#glu!.eliry*riFat
-c-tglglglui,c{ci o*Hte se varsdin sdngegi fine
creierul in echilibru."
** 279
de castitate ori -de infrAnare, de. abs-.tinenfd,
pentru cd s_g.c.9_nvertescrnai ugor e.p_eig.r;i$^fir
i*ligggta. Ln_ergia Senazicd (energia n*-"-
nald a sdmdntei de om) alim-eyrtgVzd
gi
S;_e_fglgl
mai ales c_eIlr-ul.memoriei gi_fi pofi tua eiame-
nele fdrd fricd. e*e-ic,eipsd igi tdlhiresc aceastd
glgrgle sd nu se astepte rfiliiGlti"la rele. Se
gtie cd Uggiiggn$i igi convertgsc endocrin ener-
gh _l_o--f
aproape total,Fi nu au nevoie_.defemeie,,.
* -@Iur:fuli4cg ajutd la, curdlirea reziduurj_
lgr din organism. Ascensiunile la munte gi efor-
tul pe care trebuie sd-l faci qgdJaJFJAfK. Adicd
a5tSgea@ arterele gLle.cu-r-afd gi astfel nu se
aju_U-g__e_
la ingrogarea lor. AeJ_ul,muntele gi oxige-
14[ inldturd rdutdfile gi calcifiazd oasele.,,
* -qg$:LrniSi sd mdndnce h-rdt_r_-24- _d*ulee_de
uS Fa ca sd nu se imbolndveasci gi ca si nu se
trezeascd cu defectiuni.
kgglgtg {rebuie mdncat,
p-_u-Ld-u-t,cdci asimilarea lui se face in cavitatea
bucald."
:,,Pdrintele ne vorbea despre ,,mecanismul
functional al omului" gi ne spunea: o11r,ulare
aproximativ lb miliarde de neuroni, care aparlin
sistemului nervos gi care au nevoie de hrand gi
m ediu:
l. Oligenu_I.din, a.er pe care hematiile din
sdnge il duc la creier. in combinafie cu hidroge_
nB!d"d apa, de asemenea necesard vielii. Trehuie
c3.gtat aeruLcuraL de munte, din pdduri, de lafard.
2. Q!&qggXuf este zahdrul special preparat
qg-USAt pentru n-eur-qni.Se depoziteazd in ficat,
 ** Pdrintele Arsenie Boca **
mugchi, fesuturi, favorizi,nd sdndtatea organis-
mului. {_[poolql,fgma!.Uldistrug ficatul; imbolnd-
vindu-se ficatul nu se mai fabricd glicogenul gi
sdndtatea suferd.
5 . H o rmo n i i (a d i cd p r odusul glandelor cu
secrelie internd: ep-ifiza,hipofiza, tiroida, timusul,
pancreasul, suprarenala gi glandele sexuale) le
vqgsd -d.tfeg[in sdnge Qlflgergsp intreg organis-
mul gi cu deosebire sistemul nervos. Qis,_te*qql
lucreazd in strdnsd colaborare cu siste-
end_o--c."fln
mul nervos. Hormonii sexuali alimenteazd gi ei
creierul, in special q.gntru!-LnglpAf]gi.Prin _s,e.xua-
litate, aceste substanfe sunt aruncate afard..
+. 9glggg!, dreptul la somn fiind obligatoriu,
gtiindu-se cd omul moare dupd opt _7.i_l"e "de--ne-
somn. Qeluta nervoasi ca gi intreg organismul
are nevoie de somn ca sd se refaci, pentru ca
omul sd poatd depune efortul intelectual gi fizic
necesar viefii. Nqpfile pierdute in nesomn gi
petreceri sunt zile pierdute din anii vietii.
5. q*censeplr_9*
=Ciggte_g-gJig!! necesard
Seurgnilor aduce cu sine i!=f,ranafegde la orice
excese. Ori cildtoregti in viatd cu o concepfie
sigurd de viafd, 4 lui tlri-qfgrs,ori orbecdiegti pe
drumul vielii fdri sens, fdrd ideal, fdrd busold,
fdri destin. C*eluJanervoa-gFare nevoie de aceastd
99nqgP,li9-"gg."viala.FIistd -o-legaturd intre con-
cep[t419]igl,qAs4 qi glandele hipofiza gi epifiza,
:E;+
care comandd proliferarea hormonilor necesari
sistemului nervos. Una are capacitatea de a
plod- uce, alta de a frilna; frtneaZd cdnd ai o
concepfie restrictivd. in concepfiile de viald
** 22r
p e n tru ca f,eB.g.;.Be
n-ul*bio.elec,tric.di n crei_ersd s e
producd normal, intdrind inteligenfa gi memoja.
- $gq*eptia de vialA este aceea in care te inte-
gle?i trup gi suflet. 4{c_gaseva-frdna producerea
hormonilor gi va echilibra sistemul endocrin.
P.,rinaceasta se modifici pozitiv structura celule-
lor intregului corp gi se armonizeazd cu aceastd
invdfdturd."
- Neinfelegerile dintre oameni au o explicafie:
incompatibilitatea (nepotrivirea) dintre ei. E
valabil gi intre sofi.
Vorbindu-se despre diferite virtuti, cei mai
mulfi ldudau Qreapta socoteald. pdrintele, o vre_
me a tdcut, apoi a spus cuiva in taind: ,,p bund gi
dreapta socoteald, insd OfAgg*.gq e Dar de sus*,,.
- Unui bd tr dn c r edi nc i os i i m ur i s e
s ofi a. L- a
intrebat pe Pdrintele: ,,Dupd ce semn o va recu_
noagte in viata viitoare?" gi i-a rdspuns: ,,Dupd
d-ragoste".
Spunea odati gi acest lucru:
- -i**jfud, degi sunt multi acolo,
{iggfe*g5fe
gingul cici neavdnd dragogLe, nu poate impdr_
tdgi altuia nimic".
Zicea iardgi cdtre cei mai apropiafi ai sdi:
-,,Nu gtiti qr.t e de grgg si vorbegti la oameni
de diferite grade de culturi, de diferite stdri
 ** Pirintele Arsenie Boca **
sociale Si din diferite locu.-ri. De-o pildd (spre
9i nu aude cel imbui'
pildd): vorbegti despre P-o.-s-t
bat, cd nu-i convine, ci cdte o biati bdbup car€
abia igi tine sufletul ei ci de slabd ce-i"'
* Cineva se pldngea de nedesdvdrqirea preofi-
lor iar Pdrintele a zist
- ,,Dacdvrefi preofi buni, napteti-i pi qfgpJ-ejLi'
Oare de ce se pldnge Dumnezeu omului prin
glasul lui David: nPiere cel drept gi nimeni nu ia
aminteo? Cum pier dreptii? Ca nu se mai nasc"'
* Qlumea, zicdndz
- ,,Foaieverde, de dai, n-ai
Ia nu da, sd vezi cum n-ait"
sau
,,Foaieverde, de dai, n-ai
Ia mai dd sd vezi cum ait"
c Spunea: ,,Dacdintr-o zi nu v-ati rugat -cu atdta
tilrie, incdt si simt-ifi cd v-a stat pdnd 9i rdsufla-
rea in loc (in piept), in ziua aceea inseamni cd
nu v-ati rugat. Qg![ee.fgaunei rugdciuni nu este
lun gi m ea ei, c1-![5i"4,j p.tgneit ruL?a-ei".
n ,;,Chnd doi sau trei se adund pe pdmdnt in
numele luleu, sunt gi Eu in miilocttl lor', adicd
atunci cdnd pglgr-Ll-9*-qUflet"e9li,infelegerea,
atrylirg-e qi yo-inla se adund pe pdmdntul ,ipi[gii
in pomenirea preasfdntului nume, atunci aduc
prezenla Mdntuitorului in suf let".
4 -Desprerugiciune mai sPunea:
- ,,.$ugdciunea tdlharului a fost scurtd, !"gX-a
strdpuns cer-u-l.Pdnd afldm asta, ne purtim ca
*.:. 223
tdlharii."
-Cg.q 1ng_igreq ispita pe care o poate intdm-
pina omul in calea mdntuirii este ispita ,,nop!ii
din Qhetsimani", adicd qp.q{gn$ ldsare in pdrdsire
din partea lui Dumnezeu. Dacd rezistd cineva la
aeeaslagobe, acela a dobdndit desivdrgirea.
- Dupd ce Saul a gregit, Dumnezeu nu i-a rds-
puns nici prin prooroci, nici prin ursit (un fel de
a intreba pe Dumnezeu). Dacd el ar fi inleles
atunci cd aceastd pdrdsire este nurnai vremelni-
cd,,ar fi avut fabrl,are gi n-ar fi cdzut la vorbirea
cu morfii."
- Cineva l-a intrebat pe pdrintele, zicilnd:
' in- M6ntuitorul era plenitudinea dumnezei-
rii. Cum deci, tocma_i in clipa cdnd implinegte
rostul venirii Sale pe pdmdnt, prin jertfa de
cruce, El se mdrturisegte pdrdsit de Tatdl?
$i a rdspuns Pirintele aga:
- -plavolul pdnd la urmd
ryAS!-iU-t-"ggr3-_ggp
IbH. Dgci, dgcd nu s-ar fi recunoscut pe Sine
pdrdsit de Dumnezeu, atunci diavolul n-ar fi
indrdznit sd se apropie cu_moartea de trupul
Domnului".
- ,,CJ1-l1gi-lg,
intotdeauna s_UD!siqggratigg,, a
spus ddnsul.
- ,,Iar dacd va veni asupra ta vreo fuJ.tg_p_a*9i
vre,q cldtinare, acestea vor fi pj".glAgu-tangascul-
tdrii tale. Cdci pe cel cg.3scultd cu adevdrat pjgj
diavolul insugi, spun Pdrinfii, nu-l poate vdtdma."
Spunea: .L9-g4atura firea e ugor, ;4,g_l!'_pai
224 ** P[rintele Arsenie Boca **
u$or decdt A*'s*c-p3Je denaturarea introdusd in
fire."
* Despre tulburarea duhului (Eccles.7-9-lO):
,,Nu te grdbi sd te intdrdti intru duhul tiu,
cdci t4dnia sdldpluiegtein sdnul celui nebun. Nu
spune niciodatd: uCum se face c6, zilele cele de
altddatd au fost mai bune decdt acestea!" C-dci
nu din infelepciune intrebi una ca asta."
Despre purtar€a obraznicd (lsaia 3,5)z
,,in popor se vor strdmtora unul pe altul, 9i
fiecare va impila pe aProapele sdu, cel tdndr se
va purta obraznic falA de cel bdtrAn 9i cel de
neam prost fafd' de cel de neam ales."
* Din Filocalia - vol VIII - A celordintre monahi
- Calist gi Ignatie XanthoPol:
.Pg!!!qlle stau ldnga yirlg.fi gi locuiesc uqd
langd ugd: - cdnd cultivdm q -v,i-f-t-Ule se trezegte in
-
noi o dorinld contrard; cAnd ne in-frd-nim de la
pliceri se trezegte in noi o dorinld dupd acele
pldceri, intrucAt le ldsdm mult timp nesatisfd-
cute; - qdnd qg*g,,Ine-rl.4lse trezeqte in noi dorinla
de a ne ardta cd suntem ,cineva". Numai cei ce
au ajuns la treapta desdvAlgitd a virtufilor au
d o b d n d i t 49 p dti m irea sa u a L*dgflinla!--fua-siue
dorintei dupd pldcerile
$gl dorinfa de trezire a
contrare.
\ pe dragul rdnduielii, care fine la'un".loc atdt
cele ceregti, cdt gi cele pdmdntegti, su-ntem
stdpAnifi de fricd, de uimire 9i de spaimd pentru
nimicnicia gi trdnddvirea noastrd gi pentru- c-ele
alese din prostie, din pdrerea de sine, spre o
** 225
viefuire stdngace, primejdioasd, dupd o rdnduia-
ld proprie gi.in chip nesupus. Cdci, cu'adevdrat
l-UBta-a.ce?stae plind de fricd gi zeci de mii sunt
tdlharii gi nenumdrate cursele ispititorilor. pe
ldngd acestea, edderile nu se pot numdra. De
aceea, diU-cei-mu$i, foarte pufini sunt cei ce se
-.g,.Jl_c.A
ryanlgi e_s,S . | 3,23). Ace gti a insd treb u i e
sd-gi faci drumul precum voiesc. Cdci __fpcgl v3r
c_gfgacum este lucrul fiecdruia" (I Cor S,lO).
,,SuigulCarmelului" din $fAntul Ioan al Crucii:
J-gdgffitA**m"gg1qri e* g! v-oi4!a, su n t p u teri I e
sufletului.
Qf,qot+J?,l_ddejdea gi dragostea sunt obieete
qrai presus de fire ale puterilor sufletului, prin
care sufletul ajunge la unirea cu Dumnezeu.
- Qre_djrtjatrebuie sd lucreze asupra judecdfii
(priceperii).
- Dadgidea trebuie sd lucreze asupra memoriei.
- Dragostea trebuie sd lucreze asupra vointei.
Credinta. Sfdntul Pavel zice despre credinfd:
,,Credinfa este incredinlarea despre lucrurile
ndddjduite gi adeverirea celor nevdzutd' (Evrei
11,1). Cu toate cd rafiUnea se alipegte in chip
desdvdrgit gi cu toatd tdria de aceste lucruri ale
credinfei, ef,p-nuse descoperd inlelegerii, cdci de
s-ar descoperi n-ar mai fi credinfd.
Nqdqi={ea.Nu se vede, fiindcd dacd s-ar vedea
n-ar mai fi nddejde, ,cdci ceea ce ar vedea
oricine, la ce ar mai ndd{jdui.
ppgostga. Ne punq si iubim pe Dumnezeu
deasupra tuturor lucrurilor, gi aceasta nu se
 ** Pirintele Arsenie Boca **
poate decdt numai prin lepidarea.de sine gi de
toate. ,,Fiecare din voi dacd nu se leapddd de tot
ce are nu poate sd-Mi fie Mie ucenic" (Luca 14,35).
Despre dragoste. Fie de'ag avea toatd gtiinfa
lumii, dacd n-am dragoste, la ce-mi folosegte
aceasta in fata lui Dumnezeu, care md va judeca
dupdJapte.
- Despre inclindrile destrdbdlate
De indatd ce g.m*ulincepe s4 doreascd un
lucru intr-un chip destrdbdlat, nelinig-te_ail cu-
prinde indatd in suflet.
Iy-Iandrulpi zgarpj".t_Ul
n-au linigte niciodatd, ci
pgfgcUl gi smeritul in duh trdiesc in belgug de pace.
QmFl care nu-i inci cu totul mort pentru
sine, l-esne este ispitit gi cade coplegit- denimi-
curi g,ide fleacuri.
Yasn nu va fi deloc in inima omului trup_esc,a
omului ca-I_9:iroDitde lucruriledinaf,ard, ci pacea-i
partga omului plin de rdvnd gi duhovnicesc.
Un jug greu apasi pe grumajii copiilor lui
Adam, frimdntaEi fdrd odihnd de poftele firii
stricate. Atunci cdnd sunt cupringi de poftelefirii
strisdcio-as-e,ca.d - gi sufletul lor e cuprins de
tristefe, tulbu rare, amAr dciune gi remugcare.
** Tinerii, fami
I I . D E S P R DT A I N A N U N T I I " '
? -.'
lnvdtdtura revelatd
Institui td gi ex i s tentd i n Bi s er i c d,
*-{:Entiieste valabild Ugmai pentru persoan6El-e
se-=.cisitoresc cU _,scop,ulintdririi lor spiritual-
harice sau a-. unirii co4iugale reciproce prin
aceastd mare Taind a Bisericii, pentru binecu-
vdntata nagtere de prunci gi educarea lor creg-
tind spre induhovnicirea gi mAntuirea lor.
Despre instituirea dumnezeiascd a
Tai n ei Nu nti i gi insemn dtatea ei moral-reli gioasd
Dupd cuvintele Sfdntului profet Moise, Dum-
nezeu l-a creat mai intdi pe om gi apoi pe femeie
- ca ajutor omului, ca ei fiind doi sd formeze un
singur trup (Facerea2, lB, 22-24), gi binecuvdn-
tdndu-i, le-a zis: Cregteli, gi vd inmullifi gi
umpleli pdmdntul (Facerea l,ZB). Tot astfel, gi
dupd potopul universal, Dumnezeu l-a binecu-
vdntat pe Noe gi pe fiii lui gi le-a zis: Cregtefi Ei
vd inmullili gi umpleli pdmdntul (Facerea 9,1).
Aceastd grije deosebitd a lui Dumnezeu fafd de
nunta instituitd de El insugi aratd ldmurit cd
nunta a fost bine pldcutd lui Dumnezeu gi cd ea
'Acest capitol este extras din Dogmele
Bisericii Ortodoxe
vol.4, alcdtuite de Sfdntul Silvestru, Episcop de Canev; ed.
,,Credinfa strdmogeascd" 2OOl.
 ** Pirintele Arsenie Boca **
avea sa ocupe un loc insemnat in planurile dum-
nezeiegti despre destinul lumii gi de aceea se 9i
gdsegte sub o deosebitd ingrijire dumnezeiascd'.
Tot de aici se mai vede cd persoanele unite prin
cdsdtorie, conform cu voinfa dumnezeiascd, tot-
deauna trebuiau si priveascd nunta ca fiind un
l u c r u ma re 9 i sfd n t, u n i t cu inalte obligatii 9i
indatoriri, nu numai unul fald de altul, ci gi cdtre
Dumnezeu. Deci, ca o consecintd, la intemeierea
cdsdtoriei, natural, trebuiau si se umple de
sentimente cucernice gi de supunere inaintea
Domnului Dumnezeu cu rugdciuni citre El, spre
a le da binecuvdntarea Sa pdrinteascd gi 4iutorul
Sdu cel intru tot puternic in viafa ce le std inain-
te. inalta insemndtate morald, a Tainei Nuntii 9i
importanta binecuvdntirii lui Dumnezeu pentru
ea se poate vedea, pe de o parte, din istorisirea
profetului Moise despre deosebita ingrijire dum-
nezeiascl. pentru curdlenia femeiascd a lui Sarra,
femeia lui Avraam (Facerea 12,17),dar mai mult
din istorisirea cisdtoriei lui Isaac cu Rebeca.
Trimifdnd Avraam, dupd cuvintele profetului
Moise, pe slujitorul sdu in Mesopotamia, ca sd
aleagd femeie fiului siu Isaac, iatd ce i-a spus la
plecare: Domnul Dumnezeul Cerului gi Dumne'
zeul pdmdntului (...) Acesta va trimite pe ingerul
Sdu inaintea ta gi vei lua de acolo femeie fecio-
rului meu (Facerea24,7). Ajungdnd slujitorul lui
Avraam in oragul lui Nahor gi oprindu-se afard de
orag la o fdntdnd, s-a adresat lui Dumnezeu cu
urmdtoarea rugdciune: Doamne, Dumnezeul std-
pdnului meu Avraam, fd cale bund inaintea mea
** 229
astdzi gi mild cu stdpdnul meu Avraam. Iatd, eu
stau Ia lhntdna apei gi fetele celor ce locuiesc in
cetate ies ca sd scoatd apd. $i fecioara cdreia eu
ii voi zice: pleacd uadra ta sii beau gi ea imi ua
zice: bea tu gi cdmilele tale te voi addpa p6nd ca
vor inceta toate sd bea, aceasta va fi gdtitd lui
Isaac slugii tale; gi intru aceasta voi cunoagte cd
ai ftcut mild cu stdpdnul meu Avraam (Facerea
24, 12-15).gi indatd dupd aceasta, cdnd una din
fecioarele care veniserd la fdnt6nd, anume
Rebeca, a indeplinit tot ce se ceruse de slujitorul
lui Avraam gi cdnd toate acestea au fost comuni-
cate pdrintelui fecioarei, Batuel, fiul lui Nahor gi
fratelui ei Laban, le-o cerurd pe Rebeca ca
femeie lui Isaac, atunci, iatd ce i-au rdspuns ei:
De Ia Domnul a iegit lucrul acesta (qi) nu vom
putea grdi fie impotrivd, nici bine nici rdu. Iatd
Rebeca este inaintea ta ia-o gi mergi gi va fi
femeia feciorului stdpdnului tdu cum a grdit
Domnul (Facerea 24, b0-bl). gi dupd ce a convenit
la aceasta gi Rebeca, au slobozit,o gi au binecu-
vdntat-o zic6nd: Sora noastrd egti, fd-te intru mii
de zeci de mii (Facerea 24, 60).
De aici, ugor s e poate v edea c dt de m ar e
insemndtate religioasd se dddea nunlii in peri,
oada patriarhald gi cdt de multd considerafie se
dddea, la intemeierea cdsdtoriei, bunei voinle gi
binecuvdntirii lui Dumnezeu, dupd cum gi
binecuvdntdrilor rudelor de aproape a viitorilor
sofi - binecuvdntdri care in aceastd perioadd
erau egale binecuvdntdrilor preolegti.
inci din perioada Vechiului Testament,
 ** Pirintele Arsenie Boca **
nunta era trecutd la datoriile moral-religioase gi
pusd sub scutul legilor date de Dumnezeu lui
Moise, care pedepseau aspru atdt pentru cdlcarea
curdleniei gi credinfei familiale*, cdt gi pentru
permisiunea datd gradelor de inrudire mai
apropiate de a contracta cdsdtoria". Din toate
acestea, reiese cd nunta, dupd sensul Legii lui
Moise, nu se putea intemeia fdrd gtiinfa gi
binecuvdntarea preofilor.
[dntuitorul nostru lisus flristos, Care nu a
venit ca sd strice Legea Vechiului Testament ci
s-o implineascd, nu numai cd n-a diminuat
insemndtatea moral-religioasd a nuntii, ci, din
contra, prin invdtituraSa.a intdrit-o ridic6.nd-ola
indllimea de Taind in Bisericd. Totugi, Qf nu o
cpnsiderd necesari pentru*Jofi, ci pentru .,ggii
aratd, cd e."mai.Dine sd rimdni in stare-de.feci.o-
4ig, dacd qe cred vrednici de a pistra..pe rteplin
atdt curdtenia feci-orelnic--da -.trupului, cAt gi
castitatea gi curdlenia qufletului lor (Matei 19,
IO-12; 5, 27-28). Astfel, la intrebarea fariseilor:
pentru orice canrz6, oare, poate omul si se
despartd de femeia sa?, El le-a rdspuns urmdtoa-
rele: Dar n-afi citit cd Cel ce i-a fdcut dintdi, bdr-
bat gi femeie i-a tdcut pe ei gi a zis: Pentru aceas-
ta va ldsa omul pe tatdl sdu gi pe mama sa gi se
va lipi de femeia sa gi vor fi amdndoi un trup.
Pentru aceea nu mai sunt-doi, ci un trup. Deci,
c.eea ce a impreunat Dumnezeu, omul sd nu
- leviticul 20, lo-l1; A doua lege22,22; cnnf.legirea 20, l+17
* Leviticul 20, 14, 17,20 qi 2l
** Tinerii, familia qi copiii... ** 23I
despartd (Matei 19, 4:6). Iar cdnd fariseii i-au
obiectat cd Moise a legiuit sd se dea carte de
despdrfire gi sd se despartd de femeie,lisus le-a
rdsp u n s : M oi s e dap"_41nlrAr bp.a re a i n i m i i voas.tre
a dat voie sd vd ldsafi femeile voastre, dar dintru
inceput n-a fost aga. ,lpin, grdiesc voud cd Otigi-
re igi va ldsa femeia sa, afard doar de cuvdntul
dg-"-cu-ruiegi va lua alta, preeturcuasts, gi cel ce va
Iua p.,gg_=e**!a._$Attd preacurveFte gnatei 19, 8-9).
Unirea conjugald este pusd in dependenld
directd de Dumnezeu, Care ii da caracterul de
nedesfacere, gi deci, de la sine se inlelege cd
faptele conjugale, incepAnd de la intemeierea
nunfii gi pdnd la despdrfirea ei prin divorf (nu-
mai in caz de adulter), Hristos nu le raporta la
autoritatea civild, ci la autoritatea lui Dumnezeu
(Matei 22,21) qi erau incredinfate judecdfii
Bisericii intemeiate de Dl pe pdmdnt, imputerni,
citd cu astfel de drept.
Prin faptul ci flristos, prin prezenla Sa
personald, a cinstit gi a binecuvdntat nunta in
Cana Calileii, inseamnd.cd a plicut lui Hristos sd
instituie in Biserica Sa o deosebitd lucrare sfinfiti,
care s6 dea celor unifi-prin cisdtorie, binecuvAn-
tafge-4u"mngzeiasc6 $i harul necesar. Aceasta se
intdregte gi prin invdfdtura Apostolilor, cdt gi
prin practica apostolicd a Bisericii.
Astfel, afanjulj'pnslpl P.avelse crede in drept
gi chiar obligat sd,rezolve prima chestiune referi^
toare la Taina Nuntii, fiind indreptdfit, deoarece
cregtinii il intrebau: Ce este mai bine: a rdmdne
feciorelnici gi necdsdtoriti sau a se cdsdtori? gi
232 ** Pirintele Arsenie Boca **
el le rdspunde: Eing este omului de femeie sd nu
se atingd, iar pentru a inldtura curvia fiecare
sd-gi aibd femeia sa gi fiecare sd-gi aibd bdrbatul
sdu (...) zic celor necdsdtorili gi vdduvelor bine
este lor de vor rdmdne, Precum (sunt) gi eu' iar
de nu se vor putea stdpAni, mai bine sd se cdsd'
toreascd decdt sd ardd (in focul iadului). Despre
feciorie (referitor la feciorie) n-am Porunca Dom-
nului, ci eu vd sfdtuiesc ca unul ce am primit
mild de Ia Domnul sd fiu credincios. Socotesc
dar cd acest lucru este bun pentru nevoia de
acum cd este bine ca omul sd fie a7a (...). Te:4i
legat cu femei4 (te-ai cdsitorit), n-ai gregit. $i de
s-a mdritat fecioara n-a gregit, dar.unii ca acegtia
vor avea necaz in trup, iar eu vd cruf (md doare
pentru voi)... $i voiesc c.4.v9! sd fiti fdrd de griid,
ce! n-eiAF*qfA!griiegte.,dg".ale DomnuJgi cum va
pldcea Domnului, iar q*e!.*c,es-a inpurat griiegte
de ale lumii cum va pldcea femeii (...). Fecioar?
se grijegte de cele ale Domnului, cum va pldcea
Domnului ca sd fie sfdntd Ei cu trupul gi cu
sufletul, iar f.emeia (cea mdritatd) se griiegte de
ale lumii cum va pldcea bdrbatului ei.*
Toate aceste sfaturi ale Apostolului, se infe-
lege, alu."insemnitate dumnezeiasci 9i sunt
reguld gi lege pentru toli credinciogii Bisericii,
atAt din perioada Apostolicd., cdt gi astizi.
Sfdntul Apostol Pavel dJt .h,otardri-clare,-atdt
in privinta B;ilaini s-fht*eniei nuntii pentru ca
* I Corinteni 7, 1,2,8,9,25,26,2A, 32-34; cl I Timotei 5, 14;
3,2;1,6
** 233
astfel edsdtoria sd fie curatd gi patul neintinat
(Evrei 15,4), cat Si referitor la apdrarea nunfii de
despdrfirea fdrd temei binecuvdntat gi dupd
bunul plac, chiar gi in cazul cdnd s-ar int6mpla
ca bdrbatul si fie credincios, iar femeia necre_
dincioasd, gi viceversa, pentru care Apostolul gi
face urmdtoarea observafie, de altfel, foarte
insemnatd: $i a7a poruncesc in toate bisericile I
Corinteni 7, lO-lZ).
Qfdntul Apostol pavel, mustrdnd aspru pp das-
c-i[i,mincin_o5i care opreau nunta gi ng_4q_alggg
ceea ce a creat Dumnezeu, spun ez Toatd fdptura
Iui Dumnezeu este bund gi nimic nu este de
Iepddat epre se primegte ett-Jn_a.ItrUlfuiLe,pentru
Q? se sfinlesc pTin cuv6ntu! tui Dumnezeu gi prtn
rlgdCiune.- Sfinlirea prin cuvdntul lui Dumn ezeu
gi rugdciunea de care se vorbegte aici, Sfdntul
Apostol Pavel o referd nu numai la mdncarea pe
care o dispretuiau dascdlii mincinogi, dar gi la
rr*u.1nta
pe care o interziceau acegti dascdli gi, de
ac,eea,dupd ideea Apostolului, ele trebuiau sd
fie premergdtoare intrdrii in cdsdtorie.
Tot {postolul pavel scrie: femeia legatd este,
prin lege, cAt timp ii trdiegte bdrbatul, iar dacd_i
moare bdrbatul - este liberd, dupd care (_dacd)
ryz
v,H, sd se mdrite - (dar) p*qmA! intru Domnul (I
Corinteni 7,59). Dxpresia din urmd: numai intru
Domnul, aratd, ca gpla de care se vorbegte aici
tf-ebrrie*sa-fie jntemeiatd iA. num_ele Don?
4Ulu i,
s-au eonlq_rm_9U--pqI_U-.Lqa Domnului gi a Aposto-
" I Timotei 4,5-5.
234 ** Pdrintele Arsenie Boca **
ljlo.r, prin urmare'cu gtiinla 9i binecuvdntarea
Eis-eri-cii,bin-ecu-v--antare care era unitd, cu sfinlirea
prin cuvAntul lui Dumnezeu 9i cu rugdciunea,
despre care amintegte Sfdntul Apostol Pavel, in
Epistola sa citre Timotei (I Timotei 4,5).
Deosebitd atenfie meritd insd locul din Epis'
tola cdtre Efeseni in care Sfdntul Apostol ?avel,
i[9 fa m i lialareci proce ale bd rba-
ex p u nd n d rl";t.fq"ri
tului gi femeii, spune urmdtoarele Eemei! Pleca-
li-vd bdrbalilor vogtri ca Domnului, cdci bdrbatul
este cap femeii, d-upd cum gi flristos este caP
B-is-ericii; gi acesta este mhntuitor trupului. Dar
precum Biserica se supune lui llristos apa gi
femeile - bdrbafilor lor intru toate. Aihattt lubi-
fi-vd femeile voastre precum gi Ilristos a iubit
Biserica gi pe Sine S-a dat pentru ddnsa ca Pe ea
sd o sfinfeascd, curdfdnd'o cu baia apei pfin
cuv-Ant; ca sd o pund pe ea Lui'$i inainte mdritd'
Biserica neavdnd intindciune sau prihand sau
altceva de acest fel, ci sd fie sfinlitd gi fdrd pri-
hand. Aga sunt datori Mrbalii sd-gi iubeascd
femeile lor, ca gi trupurile lor, Cel ce-gi iube.gte pe
femeia.s-a, pe sine se iubegte, cdci nimeni, nicio'
datd nu-gi urdgte trupul sdu, ci-l hrdnegte 7i'l
incdlzegte pe el, precum gLllristos Biserica; cd
mddulare suntem. ale Truptlui-Lui din carnea
Lui gi din oasele Lui. Pentru aceasta u.a-lisa
p-mgl pe tatdl sdu gi pe mama sa gi se-vaJipi de
femeia sa 9i vor fi amdndoi gAJfUp. kiZa*aeeapla
q.4{g-9.s!9' iar eu zic de lfristos gi de Bisericd:
(Dfeseni5,22-32). Aici, evident, e vorba de bdrba-
tul gi femeia cregtind, cei ce sunt in Bisericd 9i in
tlristos, fald de care ei sunt membrele Lui, trup
din Trupul Lui gi os din Oasele Lui. prih urmare,
este vorba despre @e, deosebi_
td nu numai de cea pigdni, dar gi de cea cregtind
in care sau bdrbatul este necredincios sau femeia
este necredincioasd. pcntru_aceetia-din:urma
Apostolul spune: in cazul cdnd solul (sau sofia)
necredincios(d) nu..voiegte sd mai trdiascd im-
preund, poate sd se despartd (l Corinte ni 7 ,lS).
Care este, insi, d,g=qsebireacaracteristicd a
n"Ulu,tiicregtine fald de cea pdgdnd dupd Sfdntul
Apostol?
Deosebirea caracteristicd se cuprinde in fap_
tul cd ints-meiglga cdsdtoriei cregtine reprezintd
unire-a spirjtual.haricd a lui Hristos cu Biserica:
pentru ci capul.femeii - (bdrbatul fafd de feme-
ie), este ceea. ce este llfiS_t*qSfafd, de Bise,rf_c^F
-
_q4Pul ei gi.mdntuitorul trupului ei. gi dupd cum
Biserica se supune lui Hristos, aga gi femeia este
datoare sd se supund bdrbatului gi, dupd cum
IUiStos a iubit B_iserica_Sa,incdt S-a dat pe Sine
pe_ntruea, pentru sfinlenia gi curdlenia ei, aga gi
b".4g4tul e dator sd-gi iubeascd femeia sa ca gi
trupul sdu propriu. $i de aceea nunta nu numai
cd este Taind, dar incd este o Taind mare, cum
se exprimd Apostolul: Taina aceasta mare este,
iar eu zic de lfristos gi de Biseric*. lar dacd
 ** Pirintele Arsenie Boca **
intemeierea cisdtoriei cregtine este Taind mare,
inchipuind unirea spiritual-haricd a lui Hristos
cu Biserica, atunci se pune intrebarea, ce altceva
putea sd facd aceastd unire, ca atare, dA-e6,nu
nHn[[ate?*harului care se revarsd asupra ei din
unirea mistic'harici a lui flristos cu Biserica, ca
prototip al nuntii?
Aici, Apostolul face comparafie intre bdrba-
tul, care e dator sd-9i iubeascd femeia sa, 9i
Flristos care $i-a iubit gi-$i iubegte Biserica, 9i
face urm dtoarea observafie: Cd Hristos 5-a dat
pe Sine pentru ddnsa pentru ca s-o sfinfeascd,
curdfind-o prin baie de apd in*outtfu,t ca sd o
pund pe ea inaintea Lui mdritd Bisericd, neavdnd
intindciune sau prihand sau altceva de acest fel,
ci sd fie sfdntd gi fdrd de prihand (Efeseni 5,25'
27). lfatural cd o astfel de lucrare sfinlitd a fost
instituitd de Hristos pentru sfintirea nunfii
cregtine.
servesc ca chip al unirii lui Hristos cu Biserica, aceasta se
vede din contextul cuvdntdrii in care 9)iectul de'capete-
nie sunt raporturite conjugale dintre bdrbat 9i femeie, iar
despre unirea lui Hristos cu Biserica se vorbegte numai
atdta cdt e necesar pentru ldmurirea 9i determinarea
inaltei insemndtdli 9i obligativitdtii nunlii creqtine.
Doctrina Sfi ntilor pdrinfi
in primele trei secole ale cregtinismului
invdldtura Pdrinfilor Bisericii vechi gi practi-
ca ne aratd cd,,a existat din vechime sfinlita
I,ucrarea nunfii gi incd o aga lucrare, prin care se
comunici celor cdsdtorifi un deosebit har dum-
nezeiesc.
Astfel QF 4,!1!1.lgn4tig, pu rtd toru t de D um n e-
zeu, repetd numai ideile Apostolului pavel, care
se referi la indatoririle reciproce ale sofilor. in
Epistola qdtre Policarp, el dd urmdtoarele sfa-
turi: ,,Sfdtuiescpe surorile mele sd fie multumite
cu convietuitorii lor dqpd _!fgppi_9_r4b. De aseme-
nea, poruncesc frafilor mei, in numele lui Iisus
Hristos, ca sd-giiubeascd pe convie[uitoarele lor,
cum gi Hristos iubegte Biserica,,. La aceasta, el
mai adaugd urmatoarea reguld, referindu_se la
intg:Ueierea cdsdtoriilor: ,,lar cei ce voiesc sd se
insoare gi si se mdrite s_Un.Ldatori sd inlemeiezlz
cdsdtoria c+Sg!4ftl (pecdrvcirpns) gpiqqopUllfi (pre-
o t u l u i ), p e n t r u ca n u n t a sA*[ie.i nJrg*_D*o&AU l,,i a r
nu _9-gp4_pqfla. fg$l trebuie sd fie intru stava
Domnului"'n.De aici, este evident gi neindoielnic
ca gfiar iq primele timpuri, intemeierea cdsdto-
riilor in Biserica cregtind era cu totul sub supra-
vegherea ierarhilor Bisericii, aga cd, fdrd gtiinla
sau permisiunea lor nu se putea sdvdrgi nici-o
nuntd cregtind.
'" Epistola cdtre Policarp,
c. 5.
 ** Pirintele Arsenie Boca **
A mai tratat, despre nuntd, incd unul dintre
bdrbatii apostolici, Qfe.4lul lferma, dar numai
despre o chestiune referitodrq la aceastd Taini:
,,Dacd.birbatul sau femeia rnoare gi cel rdmas
contracteazd din nou o cdsdtoris, pdcdtuiegte el,
oare"? Cu aceasti intrebare se adreseaz1, el
pdstorului (ingerului) qi capete urmdtorul rds-
puns: ,,Nu pdcituiegte, dar qaSA nu se mai-
q.ggloregle a doua oard, atunqi igi procurd. mare
s-lavdla Domnul"*.'Se vede de aici cd in qecqlul
r_gft-Uglgf$pggtoliSi a doua nuhte nu era conside-
ratd,ca pdcat, cdt gi faptul cd asemenea chesti-
uni conjugale erau recunosctrte in Bisericd, ca
fiind sub autoritatea ei, iar nU in afar6,de sfera
bisericeascd,(deci) numai Bissyiqa le rezolva.
De aceea, maltdrziu, tot ceea ce era conform
cu invdldtura Mdntuitorului Iisus lristos, S*&*$a!
- Aglr" recunoagte ca lege durlnezeiasci, cdreia
trebuiau sd-i urmeze cu striclqls cei ce inteme-
iau cds{toria, pe cdnd eE-gges3 nu.-era.gq_nfo*rm
c,uinvdldtura Mdntuitorului e ra l-qge.gmeneascd
gi care nu era urmatd decdt de pdgdnii care
admiteau unirea coqiugald orlcum.
- .p.fApQgllrin.eu ii mustrd pe pigdni, care, degi
considerau nunta ca Taind raligioasi, tgtugi, o
Q!gpretuiau P-fin exagerata lor destrdbdlare.
Sfdntul Irineu face urmdtoareq observalie: voind
9i, pdgdnii, s-i-$i acopere-Si s{-gi indreptdfeascd
{".ggJfibelarea ,,Di ne arat6' Pe noi ca pe nigte
oameni ce nu gtim nimic Ai cqls ne pdzim de a
* Pdstor.lib. II, De mandat IV, 4.
nu gregi nici cu*cu-vdntul, nici cll"*ggg*a[Ul,
de frica
l_gi_Dumnezeu,i4r pe ddngii se inalfd gi se nu-
r.nescsdmdnfa aleasd gi perfectd."
Deosebitd atenfie meritd invitdtura lui
lert-1ilian despre nuntd ca Taind bisericeascd
atdt fald de claritatea gi determin area ei, cdt gi
fald de complexitatea ei. Becunoscdnd superiori-
tatea n_U-n[ii-are$ttne fatd de nunlile ereticilor, cd
U'!,t_4J4cr_e_9t[nd
e Taini, inchipuind UnueA m_igti-
p^U.Fiserica,Tertulian mai invafi
g?_fulgi Ufiq-t,o-S_
totodatd gi despre rlecgstrAlell comunicdrii unui
deosebit hansfinlitor {Le-l-or
unill prin c6sdtsrie,
pentru ca Ugirea nuntii lor sd fie ceea ce trebuie
s_df_ie,fald cu idealU[ei-_i-n-a_Lt- unirea tui Hristos
c_ll_Eiserica.Aga, igi sfdtuiegte (g_m.eiaca in caz
de moartea lui si nu intemeieze a doua cdsitorie,
urmdnd exemplul celor chemafi la viala sfdntd ,
a slujitorilor sfinfiti, d_arnici sd n-o disprefuiascd.
in acelagi timp, c.preaatAt de la femeia sa, cdt gi
de la oricine va intra in a doua cdsitorie, ca
nunta lor sd nu fie d-ecAt_inDomnUl. Dxplicdnd
cuvintele Apostolului: Decdt in Domnul, in sen-
sul ci nu trebuie sd se intemeieze cdsdtoria
decdt nggg4i cu cregtin sau cregtind.
pS$fg__roirea acestui har e necesar ca
g,ngji€g1Gffi numai unul gi
celdlalt sd fie pdgdn. Pentru ci in caz contrar, ei
n:all_-dr-eplul sd prezinte contractul lor de
cdsdtorie i.naintea Tr_ibunalului Domnului gi deci
nunta lor nu poate fi legal contractatd.
Cdci @ sfinfegte 3gnpgi
ceea ce gdsegte curat. $i ceea ce nu poate fi
240 ** Pirintele Arsenie Boca **
sfintit, gste necurat; iar ce este necurat, nu are
nimic comun cu.ce este sfdnt, afard doar cd-l
spurcd gi-l pierde. De aceea pot, oare, ei sd pre-
zinte astfel de contracte de cdsdtorie inaintea
Tribunalului Domnului? $i putem (oare) sd recu-
noagtem o astfel de nuntd intemeiatd dupd lege?
Igftulia"n, pundnd 4gqtg pe aceeagi treaptd
_c_uTg_lna"potgzu,|gi, Mirungerii gi a Euha,risJlei,
zi ce z - D$plg! s i I i n d u -se sa-lni 9 s=g4sga a d evd r ul,
cautd,gA;pg&e in misterele pdgAne chiar in-s-egi
Tainele dumnezeie$ti. pl chiar boteazd pe orica-
re, ca pe aderenfi ai sdi, figdduindu-le curdlirea
de pdcate prin scdlddtoare gi dupd aceea ii
pecetluiegte pe soldalii sii- gi sdvArgegte cu
multd pompd proaducerea pdinilor (...) gi chiar
reprezintd pe marele sacrificator in timpul sivdr-
girii nunfii".
Din acest citat se vede cd, pentru a ayga
@, sfintita lucrare a nuntii, ca
gi alte Taine, trebuie sdvdrgite ggCId de epiS-qgpi
sau de preofi, ca imputerniciti ai episcopului.
Q_r-!gen, referindu-se la nuntd ca lucrare sfin-
titd, i4, care se comunicd cslqf*_-cAsgtodfl:rc
{e_ggg_D--t!*hg-t!fig.ng2eppp , face indicafie in locul
qnde, tratdnd faptul cd IJgggi:P;1ICIIgZ.Jr ii
un*eflle pe cei ce se cdsdtoresc ai legitura lor o
face nedezlegabili, spune: ,,D-rur,nne_zgu este Acela
Ceirea,unit pe.doi intr.unul (...)Si intrucdt i-a qnit
D-umnezeu, apoi i;g_pyjgfe4- acestei .uniri existd
in cei unifi Un*d**r".Iar {4"nrl acesta se considera
pe- aceeagi treaptd cu darul pe care, dupd
cuvintele lui Origen, l-a dat Dumnezeu, prin
i, familia gi co ** 247
rugdciunea Bisericii, celor ce s-au fdgdduit cd
vor rdmdne feciorelnici. Ca o confirmard servegte
faptul cA, rnqa,,qin e, mulfi puneau
ga jq.mgnahisrn "
lggE _e_f in tre Ta in el*eBi se ri cji ",. g i
de aici rezultd cd gi gset gAna!_b_efUl,Ui care se dd
c*q!-qruuiti prin cdsdtorie li se dA
$JE13-I in
9i prjn rugdciunile Bisericii.
E-i*ssricd
invifdtura pdrintilor gi dascdlilor
bisericegti in perioada Sinoadelor ecumenice
I ) Pd r i nfi i gi das c dl i i ac es tei per i oade
invitau ldmurit despre nunti, ci este o lucrare
sfinfiitd bisericeascd, care comunicd persoanelor
unite prin cdsdtorie b.inecuvdntarea gi harul lui
D]rmnezeu, care sfinlesc unirea lor prin cdsdto-
rie gi o fac nedespdrtibile.
Q-Fntql Vasile cel |ulare aratd cd unirea prin
cdsdtorie, care ii leagd la un loc pe bdrbat cu
femeie, este jugul ce gi l-au luat asupra lor cu
binecuvdntareu, prin miilocirea gi participarea
preolilor (slqiitorilor sfinfilii ai) Bisericii, ear-e_au
dreptut de a comunica altora binecuvdntarea lui
Dumnezeu.
* Slkntul Ambrozie afirmd de,a dreptul cd
,,nunta cregtind tf_ebuie se se sfinteascd cu
acoperdmdntul gi binecuvdntarea preofeascd,,.
Mai mult, in alt loc, vorbind tot despre acest
subiect, Sfdntul Ambrozie spune urmdtoarele:
"' Dionisie Areopag. De eccles. hierarch. n. 6. n. l_b
'Omilia la Hexaemeron,n.5.
242 ** Pdrintele Arsenie Boca **
,,Kecunoagtem cd Stdpdnul gi pdzitorul cdsito-
riei este Dumnezeu, Care nu ingdduie ca patul
strdin sd fie intinat. $i c-el ce face lucrul.?-c-Qsta
pdcdtuiegte i-mpqtriva lui Dumn ezeu, cdci*e-aled
Legegj-tf-igi schimbd harul Lui. Pdcdtuind impo-
triva lui Dumnezeu, omul se lipsegte d*=9*g1 P-e;'ti-
cipa la Taina cereasci". Sfdntul Ambrozie aratd,
cd persoanelor unite prin cdsitorie, impreund cu
sfinfirea primitd de ei, prin acoperdmdntul 9i
b i n e cuvd n ta rea p reofeascd, I i. _qe-t4ai co-4g1141q-d
d:e--la Dulrrn-ezeu 9i un deosebit:h"ar mistic, Pe
care sunt datori si-l pdstreze prin observarea
sfinfeniei nunfii $i pe care nu-l pot pierde de€t
prin cdlcarea acestei sfinfenii.
Sfhntul Grigorie Teologul, vorbind tot despre
partea aceasta a nunlii gi avdnd in vedere
neinfelegerile ce existau in timpul sdu referitor
la curdlenia gi sfinlenia nunlii, iatd ce spunea
auditoriului sdu: ,pacd, nu te-ai atins de *ltril1p,
egti curat gi dupd intrarea in cdsdtorie. Primesc
eu rdspunderea, eu sunt impreundtorul, eu sunt
introducdtorul miresei (...), eu voi urma lui
Hristos - Mirelui celui curat, Care face minuni la
nuntd gi prin. prezenla Sa procuri cinste cisi-
toriei"u.. De aici se vede nu numai faptul cA jF
g_ggg! intrdrii persoanelor in cdsdtorie se sdvdr-
gea "apupra.!or o anumitd lucrare sfintiti prin
slqiitorii sfinfiti, cdt gi faptul cd aceasti lucrare
sfinfitd, dupd credinfa Bisericii, comunica unirii
lor in cisdtorie puterea sa sfinfitoare, p:1g.- care
u'Cuvdntul 40,la SfAntul Botez, Opp. Sf. Pdrinti III, 288.
irEUqi*lla$U1tp-rut A comunicat-o, oarecdnd,
c"-a"na
lS$ii -o.i-n .9aliIei i, pri n prezenf a s a-aco!o.
Tot acestea le repetd qi Sfintul loan Ourd de
Aur invdfdnd cu aceeagi claritate, cd nunlile
trebuie sd se sivdrgeascd p.rfg_bln_reUyaJ1-tA.f*e3r.
Fi
rlag4Eiunjle-.Preotrilorgi cd prin aceasta se,cemu-
nrsd celor cdsdtorili d-eosebitulhar dumnezeiesc
pe care sunt datori s**l.pdstr-eze totdeauna sfdnt
gi, i-n puterea cdruia nunta nu se mai poate
desface niciodatd, dupd cum (nu se mai poate
desface niciodatd) nici unirea lui Hristos cu Bise-
rica*. ,,Qum au procedat locuitorii din Cana
Q-alileii, zice el, aga sd procedeze gi acum cei ce
Qe*c-dsitoresc:Ea*atDa-_in*mfitqgy!,lgfp9*F_f-i_s.t"gs.
Dar cum poate fi aceasta? p_5i_n mij-l_qeirea_
p;eoti-
lor. C.-glce vd primegte pe*uni, a zis Domnul, p.".-e?
lyr4-eMd primegte(Ytatei lO,4O). in alt loc, luptdnd
impotriva obiceiului de a sdrbdtori nunta cu
cAnt6.riruginoase, Sf,antul Ioan Qurd de Aur spune:
.lgntyu ce ngcinstegti in public S-f€nta Taind a
Nunfii? Toate acestea trebuie sd le inldturi gi sd
o inveti pe copild sd fie ruginoasd chiar de la
inceput gi sd-i cheme pe preofi gi prin rugdciune
gi binecuvdntare sd incheie legdtura cdsdtoriei,
pentru ca qA.sporea.,scdiubirea mirelui gi sd se
pdzeascd curdtenia miresei, gi mai ales ca (...)
qqiii, uniti prin h?JqU_ut_pgULnSZ-eJ, sa petreacd
o viafi pldcuti*.
"'Omilia 20 la Efeseni, c. 5, vers 52; Omilia 62laylatei, c.
19, vers 4; De non iterand. co4iug. n. 1,2.
* omilii 48la Facere, n.6.
244 ** Plrintele Arsenie Boca **
Tot astfel invdfau despre Taina Nunfii qi-cg-4;
- qi""dgpa"Sgse impd.rtdgeau li se da binecuVAntarea
fq,mporanii Sfdntului Ioan Curd,-deAur Sirifie 9i
Inocenliu 1- dintre care cel dintdi recunoqtea
at6"t(de mult) sfdnta binecuv6ntare data mir,esei
de cdtre preot, incAt cdlcarea gi intinarea acestei
b i n e cu vd n td ri o co n si d e ra sacr ilegiu*; iar cel
de-al doilea afirma cd lziu-ecuvdntarea datd de
preot celor ce se cdsdtoresc reprezintd forma
legii instituite de Dumnezewincd din vechime-.
Instituirea formei acesteia pentru creqtini, Sfdn'
tul Epifanie, Chiril al Alexandriei gi Fericitul
Augustin o raportau la insugi lisus Flristos 9i
vedeau ip participarea la nunta-din Cana Galileii
inceputul binecuvdntdrii nun[ii qLggti.ne.De aceea,
Fericitul Augustin numegte de-a dreptul Taini'
lucrarea sfinfitd bisericeascd a nuntii gi unegte
cu insemndtatea ei mistic-haricd nedesfacerea
nunfii cregtine. El zice: ,,Vrednicia p.-until..qtla
toate popoarele constd in na$terea de prunci gi
iry.pizirea._curdtenipi, iar la poporul lui Dumne-
zeu consH gi.in s{ipfireaTal"[qi, dupi care chiar
gi ceea ce se desparte prin divorf nu se mai
poate uni cu altul intrucdt birbatul sdu este
v i u *, p e n tru ci i n B i se ri cd se sdv6r gegte nu
numai unirea prin cisdtorie, ci gi Taina". Chiar
qi Sfdntul Leon,?apd al Romei, numegte lucrarea
sfinliti a nunfii cregtine: Taina Nuntii (nupfiale
mysterium)u",spundnd cd in timpul lui se sdvdr-
"" Epistola citre Himerium, c. 5; conf. c. 15.
- Epistola cdtre Wictric, c. ll; conf. c. lO.
* De bono co4iugii c.24.
"" Epistola citre Rustic. Narbonn. 167 curs. comp. lat. t.54
Fga*Qnnta Lilurg[r1e pentru cei ce se cdsdtoreau
bisericeascd cu' ru gdci u nile coresp u n zdtoar e,o.
Despre cdntdrile gi rugdciunile ce se rosteau
de slujitorii sfinfili la sfinlirea unirii celor cdsd-
torifi mai vorbegte gi Sffntut paulin de Nola,.Iar
Teodor Studitul citeazd insdgi r_ugdciunea care
se intrebuinla in timpul tui gi se intreb uinleazd
St.aeum in EisericA, in timpul cQnd se pun cunu-
celor ce se cisdtoresc. Rugdciunea
U_ljlap_e-eap-ul
se citegte astfel: ,,Tu, Doamne, trimite mdna Ta
din SfAnt Locagul Tiu gi unegte pe robul Tiu gi
pe roaba Ta, g,nindu-i intr:un gdn(, incunundn-
du-i intr-un singur trup, pe care ai binevoit s_dse
uneasci unul cu altul, nunta lor cinstitd o aratd,,
patul lor il pdzegte nespurcat gi viata lor fdrd de
prihand a fi binevoiegts"-.
Rugdciunile nuntii se considerau atdt de ne-
cesare la cununie, incdt esenla nunfii, potrivit cu
credinfa Bisericii vechi, Eatriarhul Fotie o determi-
col. 1197.
- Lib sacrament. eccles. rom. n. bO curs.
comp. lat. t. 5b
col. l5O.
'' Patrologia greacS, curs complet,
t. 61. S. paulini poem
XXV p. 655.
" Dpistola 22 dtre Simeon, patrologia greacd curs com_
plet, t. 99 col. 975. Despre punerea cununiilor de citre
preot pe capul celor ce se cdsdtoresc chiar gi la cdsdtoria
persoanelor impdritegti, care se sdvdrgegte in prezenla
patriarhilor, mirturisegte ldmurit TEofan Mdrturisitorut,
ddnd informafii despre cununia lui Teodosie fiul lui
Mavrichie cu fiica patriciului German, a lui Eraclie cu
Dudoxia gi a lui Leon cu lrina (Theophan, chronograph,
ann.594, p.258;ann.602p.2bO; ann 761 p.SZ4l.
246 'l* Pirintele Arsenie Boca ** milia gi co *.:. 247
nd astfel: ,,Nunta nu conste numai in impreunarffi Ourd de Aurexprimd insd aceastd idee mult
mai
tr,up-ea sc d, c i i n I p c ra re a,Sfinj r--!A,ar u gd-qiunils-.
2) De aceea, Pdrinfii gi dascdlii acestei peri-
oade, ca gi predecesorii lor, degi puneau fecioria
mai presus de nuntd, totugi preluiau mult gi
nunta, apdrdndu-i sfinlenia impotriva diferitelor
i-nvdtf,turi eretice cum au ficut Eusebiu, Sfkntul 5) Din aceastd cauzd, in aceastd perioad d,,ca
.^
Epifaniu gi fericitul Augustin in privinla aceasta,
insd, meritd deosebiti atenfie opinia Qfdntulg1
QbUfr_l^allerusalimu!,Ui, Sfd n tu Iu i Gri g o ri e Teol o g u I
gi Sfdntului loan Qurd de-Aur, despre vJggni-cJg
r '3-p,.a-fecjqrigi _pi a ,n-Ur$ii.,,Fiind fecior (sau
fecioard), spune Sfdntul Chiril, nu trebuie sa fii
qro-gant, fald de cei ce sunt cdsdtoriti. Cdci nunta
este cinstitd gi patul neintinat, spune Apostolul
(trvrei 13,4).9"itu care pd,zegticurdfenia, nu egti
ndscut tot din cei unili prin cdsdtorie? llu dispre-
lui valoarea e.rgintului, pentru ci ai anr" . Acelagi
lucru il repetd gi Sthntul Cirigorie Teologul,
invdfdnd: ,,Bun lucru este nunta, dar nu pot zice
cd este superioard fecioriei. Fecioria n-ar fi aga
de superioard,, dacd n'ar fi mai bund dintre tot
ce-i bun. Dar s-dnu se amirascd prin aceasta cei
ce poartd lanlurile nun!ii!... Din contrd, fecioarele
gi femeile sd se uneascd laolalti, sd formeze xA
tBt in,Domnul gi sd servgAqe-d un"a-alteia--ca
podoabd! [:4r fi fost feciorelnici, dqcdlg-Rf"fifost
{utnta; cdci de unde a apdrut in lume fecior_e-l.ni- 'n Vezi Papa
Sirilie epistola cdtre Himer. Opp. Leon t. III.
c-gl?N-ar fi fost nunta cinstitd dacd feciorelnicul lat. t. 56, col.554;rnnocentr Dpist.cdtre
Rlll:_.uo.:9.-p!.
Dxsuper,
rr:ar fi adus lui Dumnezeu viata sa". Sfdntul loan '*
et Victric. Ibid. col. SOO,5lg.
n!U!-aaszus---ae--rlnsa, in viafa -preacuvioasei
-Ztr
^ Nomocanon. Tit. 15. :1acf_U-a.SglAaa, iatd ce scrie, fafd de_ref,uzr,rl.eide a intra
In casdtorie, dupd moartea mirelui
sdu ales gi hotdrdt de
 ** Tinerii, familia qi copiii... ** 249
248 ** Piri
chipul urme-
tul dintre prima 9i a doua nuntd in
- pogordmdnt
tor: ,,P;il00ai.lgnt-ieste lege, a do-ua
- concesie*. Tgt a$a-inrrdtau-si alti Pirinli biseri- Invdfdtura gi hotdrdrile
Ambrozie' Sinoadelor ecumenice despre Taina Nuntii
cegti ca Sfilntut Chiril al lerusalimului'
considerau
Ioan Curd de Aur gi Epifaniu' care Ceea ce au invdfat diferitii Pdrinfi gi dascEli
nuntaadouacaadmisdgipogorimAntpentru bisericeqti din perioada examinatd despre Taina
hotdrdre a
nep-utinfa lor trupeasc'6"' Aceastd Nunfii cregtine a fost confirmat de Bisericd in hot6-
insi
Bisericii despre nunta a doua s-a exprimat rdrile ei luate in aceastd perioadi atdt de sinoa-
mai ldmurit in faptgl cd fiebuia si fie uniti4-su dele locale, cdt mai ales la Sinoadele ecumenice.
pe
ca sd se P-u-Ba-9urr'unule
focai,nta^,qi 1ALA cdsdtorie'"'
1) Biserica recunoagte cd nunta cregtind de-
capul celor ce se unesc prin aceastd pinde intru totul gi este sub autoritatea gi gtiinla
sa, iar aceasta se vede ldmurit din canoanele gi
practica bisericeascd care hotdrdsc, pe de o
parte, legalitatea gi nelegalitatea nuntilqr, iar pe
de alta, ii obligd pe preofi sd sdvdrgeascdcdsdto-
ades.elvorbeau cu ea despre riils-legale qi sa refuze binecuvAntarea nunlilor
pdrinlii sdi: ,,CAnd pirinfii
ia"ai6.i., pentrucdrmulli, fatd de frumusefe"."i'l"-t-1L:: ilegale*. Cd nunlile cregtine s-au sdvdrgit gi se
cantractezlcdsdtoriecu ea, eaj-e-sPunea:este 49cuvlrn-
ce era hotd- sdvdrgesc printr-o anumitd lucrare sfinfitd biseri-
;i;;i;hi"t nelegiuit ca si nu respecli nunta
tt adresezi la altul' cdnd se gtie cd
ceascd, intre altele, se vede aceasta din cAnp_qgl
;eA e" pdrinli 9i
nunta i[esenfi
"a
esteJ.na dupd cum qi na$tereagimoariea tII -alsinodufui- din c ^ rta gi n?, care gldsu iegte:
uii'^u ca €LtmiLsu--eg duPd
eSLe*-UnA;oe asernen "u, ,,Mirelegi mireasa, cdnd trebuie sd vind ca sd pri-
pdrinlilor B-a*nnurit, ci trdieste la*D-qmngz€u
ffinil""
ci numai cdt $#
meascd binecuvdntar-ea de la preot, trebuie sd
inJru naaej(-ea !nv-i-e5-!-i,-ciel nu-i mort' fie adugi de pdrinfii sau nagii lor gi primind bine-
deci est-e nerational ca sd nu
d.gpirtat Pentru .rn ti-p, 9i
pdstrezi credinla -it"f"i lips-eqte-. (Viata preacuvioasei cuvdntarea, din respect cdtre ea (pentru Taina
"L part' VIII' p' 151;
iru"ii"u. Opp. Sfdntut Crigorie de Nissa Nuntii), sunt datori si petreacl, acea noapte in
di Aur Omilia II la Dpistola cdtre
conf. Sfdntul toan Guri feciorie""'.
Tit. c.l, vers.6)
- CuvAntul5T Opp. Sf. pdrinli lll'22O' u"Yezi Sffintul Vasile cel lulare canoane_le;20.-71.-?_9 gL
-VezisfhntulloanOurddeAur(OmiliallcdtreTit'c'I'v' V;
Epifanie (exposit' Tim o ta 7 n i:xa n a ri ei canonA7Ji"oau f di n Neo-Cesarea
O;\ iiritie(Epistola citre Himer, c.8-12); canonul 2,3; Sinodul din Laodiceea @nonul lO, 5l; Sino-
Ieronim (Epist'
niaei. iattro-t. n.2t; Drezia 59, n. 4. ) Si Fer. dul din Calcedon canonul 14; Sinodul Trul. canonul 55,
ad. ocean.82). 54,72 gi a7.
,"Yezicanonul 4 al Sfdntului Vasile cel lulare
n Yezi Shntul Nichifor Mdrturisitorul(nomocanonul fila 596)' "' Capit. 15. Binii. Concil. t.l, p.72a.
250 ** Pirinte
2\ ea Bilserica nutrea un deosebit respect
vede
fald de feciorie 9i necdsitorie, aceasta se
ldmurit din rdnduiala ca episcopii sau ierarhii
- noane erau indreptate mai ales impotfiva Biseri-
bisericegti si nu fie cdsdtorili obissi care a fost
ridicat la treapta de canon 9i care s-a practicat
incd din vechime aProape pretutindeniu" Afard
de aceasta, cum cd tsiserica' avea destul respect
gi cdtre viala conjugald, aceasta se vede' de ase-
menea, din asprele sale hotdrAri sinodale' impo-
in
t r i v a ce l o r ce d i sP re fu i a u cdsitor ia' avdnd
vedere pe slujitorii bisericeqti cisdtorifi"" cerdnd
de la ei celibatul absolutu,, cAt 9i din intenliile
sale de care se conducea in asemenea cazuri 9i
care in canonul l5 at Sinodului Trulan se exprimd
astfel: ,,(a$a-Proceddm) pentru ca sd nu fim
pe
constrdngi cu chipul acesta sd-L scdrbim
Dumnezeu cu nunta instituitd 9i binecuvdntatd
de Dl gi in Prezenta Lui".
5) ea slujitorilor sfinlili - preofilor 9i diaeoni-
lor - nu, le interzicea Biserica sd intemeieze
cisdtoria mai inainte de hirotonie 9i cd li se
permitea sd trdiascd impreund cu femeile lor 9i
hupa hirotonie, aceasta se vede ldmurit 9i se
confirmd de canoanele sinoadelor lo'cale=din
Ancira', Oangra" NeoCesareea' 9i sinodul al V-lea
* Sinodul Trulan, canonul 12' 48'
', Sinodul din Gangra, canonul 4'
15.
". Sinodul Trulan, canonul
* Sinodul din Ancira, canonul 1O'
* Sinodul din Gangra, canonul4'
- Sinodul din Neocesarea, canonul 8'
** 25t
din Cartaginff, care, cdnd le confirma cdsdtoria
de-a dreptul, cdnd presupunea gi indreptdfea
viala cor{ugald a slqiitorilor sfintifi. Aceste ca-
ail.-Apu se ne, care i"n,e -ep""1rS*e
sd Ieg i u i ascd g,eIi b a tu I
cleuuluis". Co_nlra- ?-g_-e-ste-i-_inovalii
.a Bisericii
Apusene este indreptat mai cu seamd urmdtorul
c-an"g-nal Sinqdtrlui*a VL[ea- ecumenfc, care
gldsuiegte: ,,intrucdt am vdzut ca in_.8--iq_e-J!_ca
Komei s'a stabilit in formd de canon, ca toli acei
care vor si fie hirotonili diaconi sau preofi, sd fie
indatorali sd nu comunice mai mult cu femeile lor,
de aceea noi urmdnd vechiul canon, al discrp_llngi
p:_lsqn*qm-iei apos to-lice, prerrni tem ca imp reu n d
viefuirea slujitorilor sfinfili cu femeile lor legiui-
te sd se.continue gi mai departe, neintrerupt,
nedesff,cAn.d legdtura lor cu femeile. gi astfel,
dacd cineva se crede vrednic de a fi hirotonit
ipodiacon, sau diacon, sau preot, unuia ca aces-
tuia utsidgcum sd nu:i. fie ca impe_diment la
hirolpn i e tr6irea jnrpreund -cu -fem e i a sa I eg i u it_d.
in timpul instaldrii unui astfel de cleric, nu i se
pretinde indatorirea ca el sd se ablind de la
comunicarea legitimd cu femeia sa (...).Iar dacd
cineva va proceda funpo"trjvacanoanelor aposto-
lice gi _vaindrdzni sd lipseascd pe cineva dintre
preoli sau diaconi sau ipodiaconi de legdturd gi
comunicarea cu femeia sa, sd fie depus; de
* Sinodul V din Cartagina, canon
lg, bO, 44,45.
"" [a sinoadele din Elvira in anul bO5 (capiL 55. Binii. Concil
t. I, p. 255) din Tauric in anul 597 (capit. 7. Ibid. p.7O2); din
Venegiain anul 455 (capit. t. II. Binii. Concil t. ftl, p. 565).
 ** Pirintele Arsenie Boca **
va
asemenea, orice preot sau diacon care igi
fie
alunga femeia sa, sub motiv de cuvioqie' sd
fi
inOepartat de la lucrarea celor sfinte' iar de va
neinduplecat, sd fie d€Pus"'o'
Oaca la..,primul Sinod ecumenic s-a hotdrdt:
nici
,,Marele sinod, a stabilit fdrd exceplie' c'a
Lpiscopului, nici preotului, nici diaconului 9i' in
glnerat nimdnui, din cei ce se afld in cle'r' nu i se
permite sd aibd femeie in casa sa de locuit' afard
ho.t de mamd sau sord, sau astfel de persoand
care ar fi striind de orice bdnuiald""" apoi
a ceasti hotd rd re Lu-selap orta deloc la sl qi ito ri i
sfin[ifi, ce-gi aveau femeile tor legitime' ci kr-A-qgi
care aveau prelenf,i a cd' trdiesc necdsdtoriti 9i' in
acelagi timp, igi aveau lAngd ei femei s-trdine 9i'
prin aceasta, ii scandalizarr'P€ mulfi' In sensul
acesta explicd Q(e4tul Vasile cel Mary-e-c-g€I
c-Angn, sciiinO in aceastd privinfd urmdtoarele:
,,Canonul expus de Sfintii Pdrinfi, ta9iltqdul-din
Nlc&ea,interziceade-adreptulslujitorilorsfinfili
casdaibiincaselelorfemeicucaresitrdiascd
impreund. in aceasta sti toatd vrednicia celibatu-
lui - ca,sd nu aibd comunicar'e cu sexul femipin'
Prin urmare, qel ce se prezintd feciorelnic numai
cu numele, face acelagi lucru pe care il fac Ai cei
ce trdiesc impreund cu femeile' Unul ca acesta
se dd pe sine ca vrednic de feciorie numa! 9-!r
pldcpflle
numele, nepirisind,insd dezordinea 9i
trupegti. Pentru aceasta, urm6nd hotdrdrilor Sfin'
* Sinodul Trulan, canonul 15.
canonul S'
"'sinodul I ecumenic din Niceea,
** 253
tilor Pdrinfi, noi poruncim ca slujitorul sfinlit (care
trdiegte in afard de nuntd) strse despartd de orice
fe,meie,altfel i se interzice de amaisluji cele sfinte,,,,.
Afard de aceasta, dacd la sinodul al V_Leadin
C.Arlagina (in anrrl,-!Llg),,bine s-a judecat ca cei
ce se ordnduiesc episcopi, preofi gi diaconi, sunt
obligafi prin insdgi luminarea lor, apdstra lanfu_
rile curdfeniei, cum se cuvine sd fie preolilor lui
Dumnezeu, cei ce servesc lucrdrile sfintite dum-
nezeiegti, sunt datori sd se abfind intru totul,
pentru ca gi noi si pistrdm de asemenea.ceea
q"q:U-i.-,s-a*da[.pfin Aposto[! gi am apucat din cea
mai addncd vechime", cdt gi ,,ca episcopii, preofii
gi diaconii 9i toti acei c€Sq_gling de cele sfinte,
sh-pineasc[._castitatea gi sd se abfind de la
femei"".. Apoi, qensul acestor canoane, de altfel
destul de limurit, este incd mai bine determinat
de sinodul, Trulan, care fald de ele gi alte
canoane ale sinodului din Cartagin a, a hotdrAt
urmdtoarele: ,,$tim cd gi in Cartagina, pdrinfii
adunafi la sinod, ingrijindu-se de curd[enia vietii
sl uj i tori lor sfi n !i [i, ronqlaIalga i pod i acon ii ca re
s,g-gli4gde_S_fiute!_e Taine gi diaconii gi preotii ig.
tiM, gd se abfind de la locuirea
impreund cu femeile lor. prin urmare gi noi sd
pdstrdm aceasta ca mogtenire de la Apostoli gi
observatd din cea mai indepdrtatd vechime;
S!_tlJK[_tinpglcdnd trebuie si intri in ceLe sftuxt€,
eS-U*ktor sd te abtii intf1t-!*o*A!gcasd pofi primi
"'Sfdntul Vasile cel Mare, canonul gg.
"'Sinod. V din Cartagina, canonul b, 4.
254 ** Pirintele Arse
d-g!a Dumnezeu cele cerute in simplitate""o'
4) Mai departe, pe cdnd pJima nunti era
mult respectatd de Bisericd, a doua nunt*-de
abia era permisi numai ca Pogorimdnt pentru
neputinlele omenegti. Aceasta lesne se poate
vedea din canoanele sinoadelor locale din Neo-
Cas"areeat gi Laadiceea"' primite de Sinodul al
@, cdt gi din canoanele sftntului
Vasile cel \ulare', dupd care cgi-ceintemeiau a doua
qasito.rie erau supugi pocdinlei 9i unor epitimii'
5) Ca, in sfdrgit, n-un-ta= a doua era conside-
ratd de Bisericd ca- nep-ermisi" fald de slqiifodi
-gJigtrili,aceasta se poate vedea, atdt
din canoa-
nete bisericegti, prin care, pe de o parte, li se
a doua cdsdtorie gi, ca-9*q+S.-egln[9, cei cdsdtoriti
a.doua oard 4u mai puteau sd fie primili in cler
gi nici nu mai puteau fi suferifi dacd intAmpldtor
s-ar fi aftat cineva in astfel de pozifie'
Qanoanele care permit slujitorilor sfinfiti sn
intemeie ze casatoria mai inainte de hirotonie 9i
care interzic cdsdtoria dupd hirotonie sunt:
Qanonut al Lo-lea al Sinodului din Ancira, Cano-
nul I al sinodului din Neo-cesarea 9i d&lea'-a'l
Sinodului Trulan, dintre care ultimul, cel mai
* Sinodul Trulan, canonul 15.
* Sinodul din Neo-Cesarea, canonul 7.
* * Conf. Sf, Vasile
Sinodul din Laodiceea, canonul l.
. Sfdntul Vasile cel Mare, canonul4'
familia gi co *.:. 255
complet dupd confinut, gldsuiegte astfel: ,,intru_
inte, niei ipodiacon, nici diacon, nici preot, rtu
m-al3lg perm.Ls-iun-ea sA -se cdsdtoreascd, dupd
ce s-a sdvdrgit hirotonia asupra lui. Dar dacd va
indrdzni cineva sd facd aceasta, si[ se depund.
Iar dacd Ciney-adin cei sg an.intrat in cler, ar voi
sd se uneascd cu_fgmeia n[i_i,apoi
sd facd -aceasta dg-,-hi-r-gt--o*nia
in
i p odi asp.n,--diaa9-g*g.i1
u p*g'
g:,o*t,,
"u.
Dgqpre a {oua cdsdtorie , fald de persoanele
sfinfite, Qftntul Vasile cel ]ulare, in canon ul 12,
vorbegte urmitoarele: ,,Celor intrafi in a doua
cdsdtorie, -earronuJle interzice cu desdvdrgire de
a 4ai fi slujitori bisericegti,,. Iar Sinodul Trulan,
pundnd felurite pedepse vremelnice in caz de
cdlcarea acestui canon vechl.bised-eesc,iatd ce a
stabilit, mai pe urmd, in aceastd privinfd:
,,De
acum hotdrdm gi reconstituim canonul care zicez
Cel ce d^qpA,B*o_tgz a contractat a,dsr&r*Q4gdtorie
cel lulare. canonul 27; Sinodul Trulan,
canonul 26
** Pirintele Arsenie Boca ** ** Tinerii, familia 9i copiii... ** ZbT

Concluzie gi observafii din cele

Pdrintele Arsenie Boca
La akrsta de 35 de ani (1946)
precedente, despre soarta de mai tdrziu
a doctrinei despre Taina Nuntii
Din cele precedente reiese ldmurit cd
Biserica Cregtind, intemeindu-se pe invifdtura
Domnului nostru Iisus flristos gi a Sfinfilor
Apostoli, privea neintrerupt incd din vechime la
Taina cununiei membrilor sdi cregtini:
l) Ca la un obiect moral-religios, care era
sub conducerea sa proprie gi totdeauna a consi-
derat ca strict necesar de a sfinli nunta printr-o
deosebiti lucrare mistic-haricd, pentru ca gi
dupi duh gi dupd forfd, nunta sd fie chipul
mistic-haric ai neintrerupt al unirii lui Hristos cu
Biserica.
2) Degi Biserica totdeauna a considerat fe-
cioria superioard viefii conjugale, totugi neconte-
nit a respectat nunta, intrucdt ea rdspundea
idealului sdu - unirii lui Hristos cu Biserica, gi
anume nunta intdi, de aceea,
5) Ea niciodati n-a interzis nunta aceasta,
nici slujitorilor sfinfifi, numai ca ea sd fi fost
sdvdrgitd inainte de hirotonia lor.
4) Referitor la a doua nunti, Biserica a
invoit-o numai ca pogordmdnt fatd de neputin-
lele omenegti gi de aceea,
5) A pi fost cu desivdrgire interzisd persoane-
lor sfinfite.
ASa a invdfat Biserica veche universald
 ** Pirintele Arsenie Boca **
despre Taina Nunfii, aqa a continuat, 9i tot aqa
continui si invefe gi acum Biserica Ortodoxd de
Rdsdrit, pdstrAnd cu fricd moqtenirea sa duhov-
niceascd. Dar nu putem spune tot aqa 9i despre
Biserica Apuseand, care gi-a permis 9i in acest
caz s6,se abatd mult de la invdldtura 9i Canoa-
nele Bisericii vechi universale. Pdstrdnd Taina
Nunlii gi respectdnd totodatd nunta cregtind
sfinliti prin aceastd taind, Biserica Apuseand
totugi nu considera nunta ca rdspunzdnd pe
deplin vredniciei cinului sfdnt gi, impotriva
invdldturii directe gi a canoanelor Apostolice, a
interzis-o tuturor persoanelor duhovnicegti, 9i
prin aceasta, se infelege, a distrus cu desdvdrqi-
re inalta insemndtate atdt a nunlii cregtine cdt 9i
a insdgi Tainei nunfii. in modul acesta, a adus un
nenumdrat numdr de rele morale 9i duhovnicegti
care s-au rdsfrdnt mai intdi asuPra sa insdgi gi pe
urmd asupra intregii lumi cregtine apusene.
Cu toate acestea, in primele trei secole ale
cregtinismului a existat in insdgi Biserica Romei,
obiceiul comun tuturor Bisericilor vechi de a
ldsa voin!6 liberd persoanelor cu dorinfa de a
intra in cler sd-gi aleagi sau prima cdsdtorie sau
celibatul, fdrd, sd se ia vreo decizie in aceastd
perioadi pentru a-i opri pe slujitorii Bisericii de
la viala conjugald sau de a introduce celibatul
absolut in cler. De abia in secolul al patrulea a
inceput si facd incerciri pe fald gi, din timp in
timp, si le repete cu stdruinfi* in acest sens
"" Aceasta se vede din hotdrArile sinoadelor Bisericii Apu'
** Tinerii, familia qi copiii... ** 259
persoanelor ce voiesc sd intre in cler, pretinzdn-
du-le, cdnd celibatul absolut, cdnd ablinerea de
la femeile lor, in cazul cd sunt cdsdtoriti. $i
aceste incercdri au intdlnit, nu dupd mult timp,
la Sinodul al Vl-lea ecumenic, o astfel de piedigd
puternicd, de care au trebuit sd se sfdrdme cu
desdvdrgire. Sinodul acesta, afldnd cd in Biserica
Romei a inceput sd se introducd obiceiul de a
pretinde celor ce voiesc sd intre in slujirea
Bisericii, cdsdtorifi fiind, despdrfirea de femeile
lor, a inldturat cu desdvdrgire acest obicei ca
neconform cu canoanele Apostolilor. pentru ca
aceste canoane sd rdmdnd intacte pe viitor, sino-
dul a hotdrdt: ,,Dacd,cineva, impotriva Canoanelor
Apostolice, ar indrdzni sd lipseascd pe careva
din persoanele sfinfite - preot, diacon, ipodiacon
- de unirea gi comunitatea cu femeia sa legitimd,
si fie depus ca gi acela dintre preoli sau diaconi
care ar voi sd-gi alunge femeia sub motiv de
cucernicie, sd fie indepdrtat de la lucrdrile
sfinfite gi de va stdrui in aceasta sd se d€punfl",*.
Netindnd socoteali de faptul cd la amintitul
Sinod ecumenic, impreund cu toli reprezentanlii
Bisericii' greci, sirieni, africani, egipteni, armeni
gi europeni - au participat gi trimigii episcopului
Romei gi hotdrdrile acestui sinod au fost primite
in intregime atdt de episcopul Romei, de atunci,
Sergiu, cdt gi de urmagii lui, Biserica Romei n-a
sene de care am vorbit (din sec. IV, V, VI) convocate la
Dlvira, Tauric Ai la Venetia.
'' Sinodul Trulan, canonul 15.
 ** Pirintele Arsenie Boca **
intrerupt incercdrile de mai inainte de a intro-
duce celibatul absolut al clerului, ci, din contri,
trecdnd din veac in veac ideea aceasta ca moqte-
nire s-a inriddcinat din ce in ce mai mult 9i n-au
incetat apusenii sd lucreze decdt atunci, cdnd
gi-au atins scopul. Scopul acesta s-a atins in
timpul a doud sinoade apusene finute la Roma
(745 qi 888) gi unul la Augusburg la (952)'"" Au
contribuit foarte mult la atingerea acestui scop
gi episcopii Romei, $tefan VI (t 891), Leon IX (+
lO54\, Nicolae II (+ 1061) 9i Alexandru II (+
lO73\-'. De abia in timpul lui Grigorie VII cel
Ctrozav,care la Sinodul din Roma (1074) a cerut
tuturor slujitorilor sfintili cdsdtorili sau sd se
despartd cu desdvdrqire de femeile lor sau sd-qi
pdriseascd demnitatea sfdntd'o'; iar la urmitoa-
rele doud sinoade convocate la Roma in anii
1078 gi 1O85,s-a intdrit definitiv 9i s-a sanclionat
in Biserica Apuseand legea despre celibatul
absolut al clerului'on.
Cdt a fost gi este de pdgubitoare 9i nebiseri-
ceascd aceastd lege, aceasta se vede ldmurit din
tulburdrile gi rdscoalele in mijlocul cirora s-a
aplicat aceastd lege'o',care de pretutindeni au
fdcut sd se protesteze gi sd se spund ci ,,Qrigorie
este eretic Ai propovdduieqte o invdfiturd extra-
vagantd gi cd a uitat cuvintele Domnuluiz nu toli
rorff,2Jsn. Annal. ecclesiastic. sub. 1119. ann.
'- A. Natalis. Istoria bisericeascd, t. VII, p. 5OO, ed. 1787
r o [r [ i d . t . X I I I , p . 4 5 e d . 1 7 8 8 .
' o al b i d . p . 4 9 .
rorff,2J6J1.Annal. ecclesiastic. An. 1075.
** 26L
infeleg cuvdntul acesta;... cela ce poate infelege,
sd inleleagd (Matei lg, ll-12), cdt gi cuvintele
apostolice: cine nu se poate stdp6ni. sd se cdsd-
toreascd, (pentru) cd mai bine este sd se cdsdto-
reascd decdt sd ardd (in focul iadului) (I Corinteni
7,9); forleazd pe oameni si trdiasci ca ingerii; se
impotrivegte legii naturale gi dd libertate comple,
td desfrdndrilor gi necurdfeniei ascunse,,,*.Conse,
cinfele triste, pentru Biserica Apusean d, rezulta-
te din toate acestea, s-au manifestat curdnd in
demoralizarea exageratd a clerului, iar mai pe
urmd - in privirile ugoare ale unor intregi comu-
nitdli cregtine - asupra nunfii, fapt care, la
rdndul sdu, in dezvoltarea sa mai dep arte, i-a
fdcut pe mulfi sd jigneascd gi chiar sd nege cu
totul cdsd tor i a r el i gi oas d ( nunta bi s er i c eas c d)
gi s-o inlocuiascd cu aga numita - cdsdtorie civild.
Luteranismul, apirut din cauza nenumdratelor
negdri exagerate ale Bisericii Apusene, care
neagd nu numai lucruri nelegale gi nedrepte, dar
multe chiar gi drepte gi sfinte, foarte ugor s-a
rdsculat impotriva nunlii cregtine gi a invdldturii
clare a Sfdntului Apostol pavel gi i-a refuzatorice
insemndtate mistic-religioasd, injosind totodatd
lucrarea misticd la treapta de simplu obicei ,
tradifie, prin care nu se poate comunica celor
unifi prin cdsdtorie nimic haric, ci numai li se
dovedegte cd ei, conform invoirii reciproce dintre
ddngii, sunt obligafi sd trdiascd potrivit nunlii
instituitd de Dumn ezeu. Cdteva state, educate
'* lamberL Chronic.
historic apud. germano.s.sub. 1O74.an.
 'i'* Pirintele Arsenie Boca **
sub influenla acestui antagonism fa!6 de Bise-
ricd, au mai fdcut incd un pas inainte in aceastd
direcfie, ajungdnd sd inldture orice reguld gi
obicei religios in privinfa nunlii civile sau curat
juridice, care nu infdligeazd, decdt fenomenul cel
mai detestabil, atAt din punct de vedere cregti-
nesc Ai religios cdt gi din cel juridic. Cdci, cine nu
gtie cd nunta, dupd esenfa sa lduntricd, nu-i
deloc intemeiatd pe contractul obligafiilor exte-
rioare reciproce dintre persoanele unite prin
cdsdtorie, ci din contrd, nunta se zidegte pe
temelia completei simpatii reciproce gi a incre-
derii - curat liberd, spiritual-morald gi religioasd,
prin urmare, unirea asta formeazd, sfera morald
care sti in afard de cercul legilor civile. Cu atdt
mai mult trebuie sd spunem aceasta despre
nunta, cu adevdrat cregtini, care infdligeazd o
legdturd religioasd spiritual-morald mult mai
profundd gi tainicd, fiindcd unirea asta este
destinatd sd fie chipul unirii mistic-harice a lui
Hristos cu Biserica. $i prin ce s-ar putea motiva
acest amestec al autoritdlilor civile in inteme-
ierea nunlilor cregtine? Yoate prin faptul cd aici
este gi o parte care cade cu totul sub autoritatea
gi administralia puterilor civile, adicd congldsui-
rea sau necongldsuirea nunlii contractate cu
legile existente in stat? Dar, dacd ar fi aga,
atunci ar fi de ajuns sd se prezinte cei unifi prin
cdsdtorie la notariat sau la judecdtorii de pace gi
sd le declare cd nunta lor e impiedicatd sau nu
de lege, iar nu si dea nunlii lor insdgi sancfiu-
nea legald, ceea ce face, in fafa lor, cu totul de
1..1 268
prisos sfintirea ce se dd nunfii in Bisericd.
Dar, poate s-a crezut cd se dd prin dceasta o
mai mare tdrie nunfii gi, intr-ad evdr, primegte
nunta, oare, o astfel de tdrie, intemeindu,se pe
forma juridico,legald, pe forla gi autoritatea sia_
tului? Nicidecum. pentru cd a pune la temelia
nunlii gi pentru pdstrarea viefii.conjugale numai
singure obligaliile juridico-externe, iar nu princi-
piile spirituale gi moral-religioase ale dragostei,
congtiinfei gi datoriei; a intemeia nunta numai
pe iscdlitura actului nuplial juridic prin mijlocirea
autoritdfilor civile - a notarului sau ajudecdtorilor,
iar nu pe binecuvdntarea gi rugdciunea preotu-
lui, care-i mijlocitor intre om gi Dumnezeu; in
sfdrgit, a intemeia nunta pe forla autoritdfilor
statului, ce se fdgdduiegte celor unifi prin cdsd_
torie, in caz de trebuinld, iar nu pe puterea
spiritual-haricd al lui Dumnezeu; sau, intr_un
cuvdnt, a intemeia nunta pe autoritatea omeneas_
cd, iar nu dumnezeiascd, asta nu va intdri gi ofeli
legdturile nuntii, ci dimpotrivd - le sldbegte,o,;
264 ** Pdrintele Arsenie Boca **
asta nu va indlla nunta, ci mai degrabd o injo-
segte gi o profaneaza, pundnd-o in rdnd cu orice
act ordinar sau de comert. Au injosit 9i au
nimicit insemndtatea cregtineascd a nunfii; au
injosit gi chiar au nimicit nu numai singurd
temelia Bisericii, dar chiar gi temelia Statului,
care nu se intemeiazd, gi nu se fortificd decdt pe
6,55). P"_unAndu-lp-e-..Papdin locul Mdntuitorului putem
2199,2 .14?+g33ap. aqa.sapiuld" sau Ja.aga cap, aga gandi-
Cat*Oespre roadele duhovnicegti, agestea se vdd daad
&".
ii oclri duhovnicegti Oi vrei sd le-ve'zt. C'd zice Sfdntul
Apostol Petru: "Pe preolii cei dintre voi ii rog ca unul ce
sunt impreund-preot gi martor al patimilor lui llristos 9i
pdrtag al slavei celei ce ua sd se descopere; Pdstorili
turma lui Dumnezeu, datd in paza voastrd' cercetdnd'o'
nu cu silnicie, ci cu voie bund, dupd Dumnezeu, nu pentru
cdgtig urdt, ci din dragoste; nu ca Ei cum ati Ii stdpAni
peste Biserici, ci pilde fdcdndu'vd turmei.Iar cdnd Se va
ardta Mai-marele pdstorilor veli lua cununa cea neve5te'
jitd a mdririi. Asemenea gi voi cei tinert. fiilor duhovnicegti,
supunefhvd preofilor; pi toti. unul altuia plecdndu'vd'
smerita cugetare sd agonisifi, pentru ci Dumnezeu celor
mdndri te std impotrivd, iar celor smerili Ie dd har. Deci'
smerifi-vd sub mdna cea tare a lui Dumnezeu' ca EI sd utd
inatle Ia timpul cuvenit. Toati griia voastrd aruncdnd spre
Ddnsul, cd EI se ingriiegte de voi. Fiti trAii gi privegheafi,
pentru cd potrivnicul vostru, diavolul, umbld, rdcnind ca
un leu, cdutAnd pe cine sd inghitd. Cdruia stafi impotrivd'
intdrifi fiind in credinfd, gtiind cd aceleagi patimi se
intimpld gi frdlimei voastre cei din lume. Iar Dumnezeul a
tot harul, Care ne-a chemat Ia slava Sa cea vegnicd, prin
Ilristos lisus, Acela pe voi care ali suferit pulind vreme, sd
vd facd desdvdrgifi, sd vd intdreascd, sd vd facd puternici,
sd vd intemeieze. Aceluia slaua gi stdpdnirea in vecii
vecilor Amin! (l Petru 5, f -f O) (n.ed.)
trdinicia gi temeinicia viefii de familie.,*
Dar, poate cA nu au avut aceasta in-vedere gi
nici nu au prevdzut aceasta cei ce au instituit
nunta civild. insd, in tot cazul nu mai rdmdne
nici o bdnuiald ci ei n-au fost condugi de o idee
gi de o vedere sdndtoasd, ci de un antagonism
extrem impotriva Bisericii Apusene gi cd acest
antagonism i-a impins prea departe, incepdnd
sd pund mdna - sd acapareze in mdinile lor nu
numai ceea ce este al Cezarului, dar gi tot ceea
ce este al lui Dumnezeu, iar prin aceasta s-au
fdcut vinovafi de fapta ce se nume$te sacrilegiu
(profanare, pdngdrire, nelegiuire).
De aceea, Biserica Ortodoxd de Rdsdrit, care
niciodati nu a gtiut gi nici astdzi nu gtie alti
nuntd, afard de nunta care se intemeiazd gi se
sdvdrgegte cu gtiinla ei (a Bisericii) 9i prin mijlocul
Tainei instituiti pentru aceasta de cdtre insugi
,* Poate gi aici este mAna ascunsd a celor
care propovidu,
iesc astdzi .drepturile omului": curvia, homosexu alitatea,
lesbianismul... cd ne e gi rugine sd le spunem gi pe cele-
lalte. ,Drepturile" pe care le propovdduiesc ei impotriva
legilor lui Dumnezeu nu sunt demne de atribuit nici ani-
malelor. Cd zice Duhul Sfdnt in psalmul 4g, t2: ,gi omut.
in cinstea lui Dumnezeu fiind, nu a priceput. aldturatu-s-a
dobitoacelor celor frrd de minte gi s-a asemdnat lor..
Numai cd dobitoacele se impreuneazd doar pentru perpe-
tuarea speciei lor, o datd sau de doud ori pe an, deci ele
nu calcd legea lui Dumnezeu. Omul insd, prin patima
curviei, a preacurviei gi toate celelalte, a dzut cu mult
mai jos decdt dobitoacele cele firi de minte, deci a dzut
in indrdcire. Aga cd, sd ne strdduim ,,sd rldlcilm cdsiltoria
din desffinare mllar Ia rilndulala dobitoaelof celor fdrd
de minte, degi pentru mAntuire nu este de ajuns. (n.ed.)
 Pdrintele Arsenie Boca Tinerii, familia gi co ** 267

Dumnezeu, nu Poate sd priveascd decdt cu

tristefe, dar gi cu scdrbi la aparilia a9a numite-
lor cdsdtorii civile, in comunitdlile (a$a zise)
cregtine. Biserica Ortodoxd de Rdsdrit nu poate, III. SF'ATURI
de asemenea, sd nu se scArbeascd9i sd deplAngd PENTRUCEI CE URMEAZASA SE CUNUNE.
motivele intrebuinfate de Biserica Apuseand,
motive care au servit foarte mult la producerea
,Cdnd familia nu va mai fi intemeiatd pe
acestui eveniment antibisericesc, atdt de trist' Taind, oamenii vor fi o turmd de fiare
sdlbatice, destribi late',
(Pdrin tele Arsenie Boca)

In Sfdnta Scripturd gi mai ales in Noul Testa-

ment este accentuatd valoarea familiei, gi mai
ales importanfa legdturii sfinte dintre bdrbat gi
femeie prin Taina Cununiei.
in textul biblic despre crearea omului citim
cd Dumnezeu a zis: ,,Nu este bine sd fie omul
singur; sd-i facem ajutor asemenea luif' (Facerea
2,18). indlfimea gi sublimitatea legdturii dintre
bdrbat gi femeie este ardtatd in versetul 24, unde
citim: ,,...Fi se va uni cu femeia sa gi vor fi am6n-
doi un trup" (Facerea Z,Z4). Agadar, cei doi devin
un trup, gi nu oricum, ci in urma unei uniri pe
care o infdptuiegte Dumnezeu. Lucrarea sfdntd
PdrinteleArsenie Bocatmpreundcu al[i
de unire a bdrbatului cu femeia nu are loc spon_
Pdrinli slujitori in curtea mdndstirii Brhncoaeanu
tan, de la sine, ci in urma unei mijlociri cdtre
de la Shmbdtade Sus
Dumnezeu, mljlocire pe care o face nu cel ce
vrea sd se uneascd (cu partenerul de viald), ci cel
care este ales gi investit cu putere haricd _ adicd
preotul, slujitorul lui Dumnezeu. Valoarea sfdntd
a legdturii dintre bdrbat gi femeie in Vechiul
 Arsenie Boca ** ** Tinerii, familia 9i copiii... ** ZG9
** Pirintele
Sfdntul Apostol Pavelne arate cd Taina unirii
Testamentestesubliniatdgidefaptulcd
rdsplata dintre bdrbat gi femeie este la fel de sublimd dar
adulterul era asimitat cu idolatria' iar
gi gr eu de i nl el es r al i onal c a gi T ai na uni r i i
pentru acest Pdcat era omor6'rea'
despre dintre Hristos gi Bisericd. Aceastd legdturd este
in Noul Testament gdsim invildturi
in scrie- o legdturd profundd, fiinfiald, care practic nu
Taina legiturii dintre bdrbat 9i femeie
cdtre poate fi distrusd dacd este adevdratd (daci nu e
rile Sfdntului Apostol Pavel' in Epistola
pdngiritd prin adulter). Unirea dintre bdrbat gi
Efeseni, la capitolul 5, versetele 2l-352
lui Dumne' femeie in conceptia Sfdntului Apostol pavel se
,,Plecafi-vd unul altuia fntru frica
vogtri' ca infdptuiegte prin Hristos, Care lucreazd in lume
zeu. Femeilor plecafi'vd bdrbafilor
prin ,,mdinile" Sale, care sunt episcopii gi preofii.
Domnului.Cdcibdrbatulestecapfemeiiprecum
gi llristos este cap Bisericii; gi ,acesta este mdn- Primul indemn pe care il facem tinerilor este
acela de a nu confunda iubirea (ca stare gi trdire
tuitorul trupului. Ci precum Biserica se supune
intru duhovniceascd) cu sexul. Porunca cea mare a
Iui Ilristos' aEa gi femeile bdrbalilor lor
iubirii pe care am primit o de la Hristos nu se
toate. Bdrbafilor iubifi-vd femeile voastre' Precum
pen' r efer d, la sex c i l a i ubi r ea duhov ni c eas c d. i n
gi llristos a iubit Biserica' 9i pe Sine S-a dat
cu zilele noastre tot mai mulfi tineri ,,adapteazd"
tru dilnsa, ca pe ea sd o sfinfeascd' curdfind'o
ea porunca lui Hristos gi o denatureazd cobordnd-o
baia apei prin cuvdnt' Ca sd o puie inainte Pe
nici Ia nivelul redus gi distructiv al pldcerii gi nu fac
Lui-$i sldvitd Bisericd' neavdnd intindciune'
prihand,
'sfdntd sau altceva de acest fel' ci ca sd fie nici cel mai mic efort de a se ridica pe ei ingigi la
gi fdrd de prihand' Aga sunt datori bdrba[ii indllimea sfdntd a iubirii ca virtute. Moda ,,cdsdto-
CeI riei de probd", pe care personal (sd-mi fie iertati
sd-gi iiOeascd femeile lor ca gi trupurile lor'
iubegte' violen!a limbajului) o compar cu perioada
ce igi iubepte pe femeia sa, pe sine se
ci il efectudrii rodajului unui vehicul, nu este altceva
Cd nimeni niciodatd nu 7i-a urdt trupul sdu'
decdt un atentat grav la adresa mdntuirii, sdndtd-
hrdnegte 1i-l incdlzegte pe el' precum Fi Ilristos
Lui' lii morale, fizice gi spirituale a persoanei, fami-
Biserica; cd mddulare suntem ale trupului
va liei gi societdfii, indepdrtdndu-L pe Dumnezeu
din carnea Lui gi din oasele Lui' Pentru aceea
gi se va din viala lor.
Idsa omul pe tatdl sdu gi pe muma sa'
Iipi de femeia sa' gi vor fi amdndoi un trup' Taina Am inceput sd importdm ,,sdrbdtori" care
de constituie acordul dat de cdtre autoritdfile civile
aceasta mare este; iar eu zic de llristos 9i
tiner ilor de a s e des fr 6.na, fdr d a s e tem e de
Bisericd. Deci dar gi voi' fiecare aFa sd-gi iubeas-
se nimic. Ce altceva este ,,Ziua Sfdntului Valentin"
cd pe femeia sa, ca pe sine; iar femeia sd
decdt un indemn la desfrdu?
tea-mdde bdrbaf'. (Biblia, edilia din l9l4)
 ** Pirintele Arsen rii, familia gi co ** 271

existi o baie mai eficientd pentru suflet decdt

Prinurmare,doitineri(barbatqifemeie)ce
si Spovedania gi lacrimile de cdinfd. prin spoveda-
vor sd se uneasc6 prin Taina Cununiei trebuie
deplini' nia la preot, daci este completd, autenticd gi
se iubeascd cu adevirat, cu o iubire
sa sinceri, omul recapdti neprihdnirea pe care o
iubire care cuprinde Pe om in integritatea
are orice prunc. Aceastd stare o cere Hristos
psiho-somaticd care il inalti citre Dumnezeu'
dar nici cAnd spune cd dacd nu vom fi ca pruncii nu vom
Aceasti iubire nu exclud e atraclia fizicd
putea intra intru impdrdlia lui Dumnezeu.
nu ii exagereazd, importanfa' in detrimentul
Am ardtat cd prin Taina Cununiei tinerii se
iubirii duhovnicegti.
unesc prin flristos. Hristos este Cel care unegte
Un alt indemn este acela de a alege partene-
exact gi unegte dacd este prezent in cei ce se unesc.
rul de viald dupd calitdlile spirituale' mai
ne Acest lucru inseamnd, cd, tinerii trebuie sd pri-
dupd calitatea viefii tui duhovniceqti' Sa
mai meascd Trupul gi Sdngele lui Hristos, adicd Sfdnta
amintim cd Domnul Hristos a sPus: "Cdutafi
gi impdrtdganie. Acest lucru se poate realizanumai
intai impdrdlia lui Dumnezeu gi dreptatea Lui'
daci Cununia se sdvArgegteDuminica gi cei doi
toatecelelalteseVoraddugavoud',(Matei6,33).
te participd la Sfdnta Liturghie.
Partenerul de via!6 daci este un bun cregtin
O rugdciune de Ia Taina Cununiei spune cd
va ajuta sd implinegti acest indemn al Mdntuito'
,,... rugdciunile pdrinlilor intdresc casele copii-
rului Iisus flristos.
Ior." Aceste cuvinte ne aratd cd tinerii ce se cu-
Se cuvine ca tinerii ce vin in fata Sfdntului
nuni trebuie sd aibi binecuvdntarea (acordul)
Altar sd fie feciori, curafi sufletegte 9i trupegte.
pdrinfilor. Pentru copii, pdrinlii sunt chipul lui
Ce alt dar mai de valoare pot aduce tinerii miri
Dumnezeu. Cei ce ascultd gi respectd pe pdrinfi,
decdt neprihdn irea? Tinerii care igi pdstreazd'
cu ascultd gi respectd pe Dumnezeu. Relalia copil,
fecioria pdnd la Cununie pot fi aseminafi
pdrinte este identicd cu relafia om-Dumn ezeu.
mucenicii. Spun aceasta pentru cd' in zilele noas-
De aceea acordul pirinfilor este o binecuvdntare
tre, rdzboiul acesta nevdzut impotriva ispitei
de la Dumnezeu.
curviei este foarte dur 9i trebuie tdrie, pricepere,
lui Nu in ultimul rdnd trebuie sd ardtdm cd de
cur4i, ribdare 9i dorinta de a fi plicut
mare importanld este acordul duhovnicului.
Dumnezeu ca sd il pofi duce pdnd la sfdrgit'
Acesta poate sd realizeze care este jum dtatea"
Cdnd te prezinfi inaintea lui tlristos trebuie
potrivita a fiului sdu duhovnicesc. prin sfaturile
sd fii curat. Curdlenia ta trebuie sd fie deplind'
sale duhovnicul ajutd pe cei doi sd se armoni-
adicd gi trupeascd dar 9i sufleteascd' De aceea'
pri- zeze pentru ca viala de familie sd fie o adevdratd
inainte de Cununie tinerii sunt datori sd se
Nu binecuvdntare de la Dumnezeu.
meneascd prin Sfdnta Taind a Spovedaniei'
272 ** Pdrintele Arsenie Bo
Sunt gi aspecte la care trebuie si se ia aminte:
- e bine ca si se resPecte recomandarea ca
nunta sd nu se faci in Post;
- mirii gi nagii sd fie ortodocai; cd ce pdrtdgie
au sectarii gi necredincioqii cu Hristos?
- n u n ta sd se fa cd din convinger e 9i nu
pentru cd aga este obiceiul;
- sd nu se urmdreascd cdgtigul material ci cel
duhovnicesc: implinirea celor doi in Hristos 9i naq-
Lereade prunci pentru impdrdfia lui Dumnezeu;
- cei ce participd la slujbd sd se roage, nu si
vorbeasci ce nu se cade a se vorbi in bisericd,
pentru ca prin ticerea lor sd-i qiute pe miri sd
poatd participa gi cu mintea la slujbi;
- mi ri i sd i mp re vn e ze iubir ea cu r espectul
reciproc Ai cu ascultareafald de DumnezetJ gi cu
siguranld vor primi ajutor de la Dumnezeu;
- la fotograf e bine sd se meargd dupd slujbd'
Cu speranfa cd aceste rdnduri vor avea de la
Dumnezeu menirea de a fi de folos, dorim celor
ce se vor cununa o viafd de familie binecuvdn-
tatd de Dumnezeu.
Preot Du mitru |ulihdilA
Parohia ,,5f, Arhidiacon $tefan" ' Tdtdragi'Iagi
B i se ri ca Orto d o xd a binecuvdntat de la
inceputurile ei unirea dintre bdrbat 9i femeie, a
agezat-o sub ascu ltar ea po ru n ci lo r du m n ezei egti
ale Sfintei Scripturi prin Dogmele 9i Canoanele
Bisericii gi a ridicat-o la rangul de Taind Sfdnti,
** 273
apdrdnd-o astfel de atacurile viclene ale nevdzu-
tului vrdjmag al omului gi al lui Dlrmnezeu.
Trditd ca Taind, cdsdtoria duce la unirea sofilor
gi la formarea copiilor dupd placul lui Dumne-
zeu, spre bucuria gi pacea lor, gi spre binele
societdlii in care se vor manifesta ca oameni
maturi, gi totodatd spre binele lor vegnic.
$i pentru cd este o datorie de suflet a cregti-
nilor ortodocgi si se cunune religios primind
Sfdnta Taind a Cununiei, prin care dobdndesc
binecuvdntarea dumnezeiascd a unirii lor fecio-
relnice'o", am introdus in textul cirfii gi stujba
acestei Sfinte Taine, pentru ca oricdnd vor vrea
sd'gi aducd aminte de fdgdduintele pe care le-au
fdcut in aceste momente solemne, sd le poatd
citi gi reciti, fdcAndu-se astfel gi implinitori cu
fapta a celor fdgiduite gi a poruncilor dumne-
zeiegti.( n .ed.) .
'os[2q{ din cauza sldbiciunii firii, cei doi tineri au gregit
inainte de cununie curvind in ascuns sau pe fald, cu
gdndul sau cu fapta, trebuie neapdrat si-gi spovedeasci
pdcatele inainte de a se cununa. Astfel igi pot recdpdta
aproape total starea de curdfie prin pociinfd adAnci gi
spovedanie sincerd, fdrd si le fie rugine de a-gi destdinui
neputinla la preotul duhovnic, care-i va dezlega de pdcate
gi le va da un canon de ispdgire. implinirea cu bundvoinfd
a canonului dupi spovedania fdcutd cu durere pentru cd
au ofensat pe Dumnezeu din cauza nerdbdirii lor, le va
aduce impdcarea cu Dumnezeu, pacea in suflete gi
binecuv6n tarea unirii lor. (n.ed.)
274 .i. * Plrintele Arsenie Boca ** Tinerii, familia gi co ** 275

IV. TAINA CUNUNIf,IIIO

Slujba ce se face laLogodnd

Pd.rinteleArsenie tmpreund,cu familia
Pd,rintelui Dumitru Stdniloaie
Dupd dumnezeiasca Liturghie, preotul, age-
zAnd o masd in mijlocul bisericii, pune Sfdnta
Cruce gi Sfdnta Evanghelie pe masd, aprinzdnd
gi fdcliile in sfegnice.gi venind cei care vor sd se
logodeascd, stau in m[jlocul bisericii inaintea
mesei; preotul, luAndu-le inelele, le pune pe
Sfdnta Evanghelie, al bdrbatului de-a dreapta,
iar al femeii de-a stdnga, ddnd nagilor fdclii
aprinse si le find in mdna dreapti; gi binecuvdn-
tdnd de trei ori capetele celor ce se logodesc,
cddegte dupd obicei;9i fiind diacon zice:
Binecuvi nteazd, pdrinte.
Iar preotul zice cu glas:
Binecuvdntat este Dumnezeul nostru, totdeau-
na, acum gi pururea gi in vecii vecilor.
Strana: Amin.
Diaconul: Cu pace, Domnului sd ne rugdm.
Strana: Doamne, miluiegte.
Preotul: Pentru pacea de sus gi pentru mdn-
tuirea sufletelor noastre, Domnului sd ne rugdm.
Pentru pacea a toatd lumea, pentru bund-
starea sfintelor lui Dumnezeu biserici gi pentru
unirea tuturor, Domnului sd ne rugdm.
',oAcest capitol este preluat din
Aghiazmatar, Dd. IBMBOR,
r992
 *.i. Pdrintele Arsenie Boca **
276
Pentru sfdnti biserica aceasta 9i pentru cei ce
intrd intr-insa cu credinfd, cu evlavie pi cu fricd
de Dumnezeu, Domnului sd ne rugdm'
Pentru ?rea Fericitul Pdrintele nostru (N),
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romdne, (pentru
(inalt-) Yrea Sfintitul (Arhi-) Dpiscopul (9i Mitro-
politul) nostru (N)), pentru cinstita preofime 9i
intru Hristos diaconime, pentru tot clerul 9i
poporul, Domnului sd ne rugim.
Pentru (aici se vor face pomeniri, potrivit indru-
mdrilor Sfdntului Sinod), Domnului sd ne rugdm'
Pentru robii lui Dumnezeu (N), care acum se
logodesc unul cu altul, 9i pentru mdntuirea lor,
Domnului sd ne rugdm.
Pentru ca si le dea lor fii spre mogtenirea
neamului, gi toate cererile cele citre mdntuire,
Domnului si ne rugdm.
Pentru ca sd li se trimiti lor dragoste desdvdr-
gitd, pagnici 9i ajutor, Domnului sd ne rugim'
Pentru ca sd fie binecuvdntati ei in deplind
i n f e l e g e re g i i n cre d i n l d ' tar e, Dom nului si
n e r u gd m.
Pentru ca sd fle pdziJi ei in viafd 9i petrecere
fird prih and, Domnului sd ne rugim.
Ca Domnul Dumnezeul nostru si le diruiasci
lor nunti cinstitd gi viald neintinatd, Domnului
sd ne rugim.
Pentru ca si fie izbdvifi ei 9i noi de tot neca-
zul, mdnia gi nevoia, Domnului sd ne rugdm.
Apiri, mdntuiegte, miluiepte 9i ne pizegte pe
noi, Dumnezeule, cu darul Tiu.
Pe Preasf6,nta, curata, PreabinecuvAntata,
rii, familia gi co ** 277
Mirita, StEpdna noastrd, de Dumn ezeu Ndscitoa_
r ea gi pur u r ea F ec i oar a M dr i a, c u tofi s fi nti i
pomenind-o, pe noi inpine gi unii pe alfii gi toatd
viala noastrd, lui flristos Dumnezeu si o ddm.
Preotul - Ecfonisul:
Cd lie se cuvine toatd slava, cinstea gi inchi_
ndciunea, Tatdlui gi Fiului gi Sfdntului Duh,
acum gi pururea gi in vecii vecilor.
Strana: Amin.
Dupd aceea preotul zice cu glas mare aceastd
rugdciune: Dumnezeule cel vegnic, Care pe cele
despdrfite Ie aduni intru unire gi ai pus dragos-
tea legdturd neintreruptd; Cel ce ai binecuvdntat
pe Isaac gi pe Rebeca gi i-ai ardtat pe ei mogteni
fdgiduintei Tale; insufi binecuvi nteazd, gi pe
robii Tdi acegtia, povdtuindu-i pe ddngii spre tot
lucrul bun. Cd milostiv gi iubitor de oameni
Dumnezeu egti gi fie slavd indlfdm, Tatdlui gi
Fiului gi Sfdntului Duh, acum gi pururea gi in
vecii vecilor.
Strana: Amin.
Preotul: Pace tuturor.
Diaconul: Capetele noastre Domnului sd le
plecim.
$i preotul citegte in taini rugdciunea aceasta:
Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce dintre
neamuri mai inainte fi-ai logodit Biserica, fe-
cioari curatd, binecuvi nteazd logodna aceasta;
unegte gi pdzegte pe robii Tei acegtia in pace gi
intr-un gdnd.
Preotul cu glas tare zice Ecfonisul:
Cn fie se cuvine toatd slava, cinstea gi inchi-
278 ** Pirintele Arsenie Boca *':'
ndciunea, Tatdlui gi Fiului 9i SfAntului Duh,
acum pi pururea gi in vecii vecilor.
Strana: Amin.
Apoi preotul, ludnd intdi inelul cel din dreapta,
face cu el chipul crucii pe fala bdrbatului, zicdnd
de trei ori:
Se logodegte robul lui Dumnezeu (N), cu
roaba lui Dumnezeu (N), in numele Tatdlui 9i al
Fiului gi al Sfdntului Duh, Amin.
$i-l pune preotul, impreund cu nunul, in dege-
tul inelar al mdinii drepte a mirelui. Agijderea 9i
miresei, fdcdnd chipul crucii, zice de trei ori:
Se logodegte roaba lui Dumnezeu (N),cu robul
lui Dumn ezeu (N), in numele Tatdlui 9i al Fiului
gi al Sfdntului Duh, Amin.
Iar inelul acesta il pune preotul, impreund cu
nuna, in degetul inelar al mAinii drepte a miresei.
Apoi nunii schimbd inelele in degetul inelar al
mdinii stdngi a mirilor.
Apoi preotul zice aceastd Rugdciune:
Domnului sd ne rugdm.
Doamne, Dumnezeul nostru, Care impreuni
cu sluga patriarhului Avraam ai cdldtorit in
Mesopotamia, trimitdndu-l si logodeascd femeie
stdpdnului siu Isaac Ai prin m[jlocirea scoaterii
de apd i-ai descoperit sd-i logodeascd pe Rebeca;
insufi binecuvi nteazl,logodna robilor Tdi acesto-
ra (N), gi intdregte cuvdntul ce gi-au dat. Unegte-i
pe ei cu sfdnta unire cea de la Tine. Cd Tu din
inceput ai zidit parte bdrbdteasci gi femeiasci gi
de la Tine se insotegte bdrbatului femeie sPre
qiutor gi spre ddinuirea neamului omenesc;
Insuti dar, Stdpdne, Dumnezeul nostru, Cel ce ai
trimis adevdrul peste mogtenirea Ta gi Tdgddu,
inta Ta peste robii Tdi, pdrintii nogtri, cei aGgi ai
Tii din neam in neam, cautd spre robul Tdu (N)
gi spre roaba Ta (N) gi intdregte logodna lor in
credinfd, in infelegere, in adevir gi in dragoste.
Cd Tu, Doamne, ai ardtatsi se dea logodire gi sd
se intdreasci toate. prin inel s-a dat lui Iosif
stdpdnir ea i n Egi pt; pr i n i nel s - a pr eam dr i t
Daniel in fara Babilonului; prin inel s-a ardtat
adevirul Tamarei; prin inel pdrintele nostru cel
ceresc S-a indurat spre fiul cel risipitor, cdnd a
zis: dali inel in dreapta lui gi, junghiind vifelul
cel gras, mAncdnd, sd ne veselim. Aceastd dreaptd
a Ta, Doamne, a intrarmat pe Moise in Marea
Rogie, cdci prin cuvdntul Tiu cel adevdrat cerurile
s-au intdrit gi pdmdntul s-a intemeiat. gi dreapta
robilor Tdi si se binecuvinteze cu cuvdntul Tdu
cel puternic Ai cu bratul Tdu cel inalt, insuli dar
gi acum, Stdpdne, binecuvin teazd.aceastdpunere
a inelelor cu binecuvdntare cereascd, gi ingerul
Domnului sd meargd inaintea lor in toate zilele
vietii lor. Cd Tu egti Cel ce binecuvintezi gi
sfintegti toate cdte sunt gi fie slavd inilfdm,
Tatdlui gi Fiului gi Sfdntului Duh, acum gi
pururea gi in vecii vecilor.
Strana: Amin.
Apoi ectenia aceasta:
Miluiegte-ne pe noi, Dumnezeule, dupd mare
mila Ta, rugdmu-ne !ie, auzi-ne 9i ne miluiegte.
incd ne rugdm pentru preaFericitul pdrintele
nostru (N), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romdne,
280 ** P6rintele Arsenie Boca **
.1.* 287
fpentru (inalt-) Prea Sfinfitul (Arhi-) Episcopul gi la inceputul c ununi ei .
Mitropolitul nostru (N)1,Si pentru tofi fra[ii nogtri
cei intru Hristos.
incd ne rugdm pentru (aici se vor face Iar de va fi trecut cdtdva vreme dupa
logodna
p o m e n i ri , p o tri vi t i n d ru mdr ilor SfAntului Sinod) , lor, atunci preotul avdnd gtire, iardgi-pregXtegte
pentru sindtatea gi mdntuirea lor. masa in mijlocul bisericii, dupd cum s_a
ardtatla
incd ne rugdm pentru robii lui Dumnezeu (N), inceputul logodnei, punAnd peste Sfdnta
Evan_
care s-au logodit unul cu altul, pentru sdndtatea ghelie, in l oc ul i nel el or , c ununi i l e:
a bdr batul ui
g i p e n tru md n tu i re a l o r. de-a dreapta 9i a femeii de-a stdnga. gi
venind
incd ne rugdm pentru toli dreptmdritorii creg- cei ce vor s d s e c unune, av dnd l um dndr i
apr i ns e,
tini, care sunt de fald la sdvdrgirea acestei sfinte ii cddegte preotul, citind psalmul I27,
iar credin_
slujbe, pentru sdndtatea gi mAntuirea lor. ciogii sau cdntdrefii, la fiecare stih, cdntd:
Slavd
Ecfonisul: !ie, Dumnezeul nostru, slavd Tie.
Cd milostiv gi iubitor de oameni Dumnezeu
egti gi Jie slavd indlfdm, Tatdlui gi Fiului 9i Sfdn-
t u l u i D u h , a cu m g i p u ru re a gi in vecii vecilor .
S tra n a :A mi n .

Scurtd invdldturd despre nunt6, extras de la

Sf d n tu l S i me o n , A rh i e p i scopulTesalonicului.
C a p . 2 8 O.P e n tru n u n i :
Se cuvine a gti cd nunii cei primitori ai
curdfiei gi ai unirii, fiind pdrinli gi invdldtori ai
unirii intr-un gdnd gi ai insofirii, trebuie sd fie
ortodocgi gi iubitori de Dumnezeu.
Se cuvine a gti gi aceasta, cd de vor vrea sd se
cunune cei logodili indatd dupd logodnd, aga
precum sunt strAngi in bisericd, numaidec6t
incepe preotul Psalmul "fericili to[i..., gi corul
credinciogilor sau cdntdrelii cdntd: Slavd !ie,
Dumnezeul nostru, slavd !ie, dupit cum se aratd
 Pirintele Arsenie Boca ** 2BB
Strana: Slavd |ie, Dumnezeul nostru,...
Apoi, inchindndu-se, preotul sdrufd Sfdnta
S L U JB AC U N UNIEI Cruce gi Sfdnta Dvanghelie, fdcdnd binecuvdnta_
rea deasupra cununiilor cu Evanghelia.
Dupd ce vin cei logodifi in bisericd, stau gi fiind diacon, zice: Binecuvinteazd, pdrinte.
inaintea mesei cu lumdndrile aprinse: preotul ii Iar preotul, cu glas mare:
cddegte, citind Psalmul 127, iar credinciogii sau Binecuvdntati este imp drdlia Tatdlui
cdntdrelii cdntd la fiecare stih: Slav6'"fie,Dumne- sia
Fiului gi a Sfdntului Duh, acum pi pururea gi in
zeul nostru, slavd Jie. vecii vecilor.
Preotul: Fericifi to'fi cei ce se tem de Domnul'
Strana: Amin.
Strana: Slavd !ie, Dumnezeul nostru, slavd fie'
Diaconul: Cu pace, Domnului sd ne rugim.
Preotul: Care umbl6 in cdile Lui.
Strana: Doamne miluiegte.
Strana: Slavd Jie, Dumnezeul nostru...
Diaconul: pentru pacea de sus gi pentru mdn_
Preotul: Rodul muncii mAinilor tale vei mdnca'
tuirea sufletelor noastre, Domnului sd ne rugdm.
Strana: Slavd !ie, Dumnezeul nostru,...
Pentru pacea a toatd lumea, pentru bundsta-
Preotul: Fericit e9ti; bine-fi va fi!
rea sfintelor lui Dumnezeu biserici gi pentru
Strana: Slavi fie, Dumnezeul nostru,...
unirea tuturor, Domnului sd ne rugdm.
Preotul: Femeia ta ca o vie roditoare, in latu-
Pentru sfdntd biserica aceasta gi pentru cei ce
rile casei tale.
intri intr,insa cu credinfd, cu evlavie gi cu fricd
Strana: Slavd !ie, Dumnezeul nostru,...
de Dumn ezeu, Domnului sd ne rugdm.
Preotul: Fiii tei ca nigte vlistare tinere de
Pentru prea Fericitul pdrintele nostru (n), pa-
mdslin, imprejurul mesei tale.
triarhul Bisericii Ortodoxe Romdne, (pentru
Strana: Slavi !ie, Dumnezeul nostru,... (inalt-) ?rea Sfinfitul (Arhi-) Episcopul gi-
Preotul: latd., aga se va binecuvdnta omul, cel Mitro-
politul nostru (n)), pentru cinstita preo;ime gi
ce se teme de Domnul.
intru flristos diaconime, pentru tot clerul
Strana: Slavd !ie, Dumnezeul nostru,... ti
poporul, Domnului sd ne rugdm.
Preotul:Te va binecuvdnta Domnul din Sion 9i
Pentru ... (aici se vor face pomeniri, potrivit
vei vedea bundtdiile Ierusalimului in toate zilele
indrumdrilor Sfdntului Sinod), Domnului sd
vietii tale. ne
r ugdm .
Strana: Slavd fie, Dumnezeul nostru,...
Pentru robii lui Dumn ezeu (N), care acum se
Preotul: $i vei vedea pe fiii fiilor tdi. Pace
insofesc unul cu altul prin Taina Nuntii, gi pen-
peste Israel!
tru mAntuirea lor, Domnului si ne rugdm.
 ** Pirintele Arsenie Boca **
Pentru ca sd fie binecuvdntatd nunta aceasta'
ca gi aceeadin Cana Qalileii, Domnului sd ne ru-
gam.
Pentru ca sd se dea lor viafd cumpdtatd 9i
nagtere de prunci buni sPre folos, Domnului si
n e r u g d m.
Pentru ca sd se veseleascd ei la vederea fiilor
gi a fiicelor lor, Domnului si ne rugim'
Pentru ca si li se ddruiascd lor bucuria nagte-
rii de prunci buni 9i purtare fdrd de prihand in
vial6,, Domnului si ne rugdm.
Pentru ca sd li se ddruiasci lor 9i noud toate
cererile cele cdtre mdntuire, Domnului si ne
r u g d m.
Pentru ca sd fie izbivifi ei 9i noi de tot necazul'
mdnia, primejdia gi nevoia, Domnului sd ne rugim'
Apdrd, mdntuiegte, miluieqte 9i ne pdzeqte pe
noi, Dumnezeule, cu harul Tdu.
Pe Pre a sf dnta, cu ra t a, Pre ab i n ecu vd n tat a, l"|.d'
rita Stdpdna noastrd', de Dumnezeu Ndscitoarea
gi pururea Fecioara Ylaria, cu tofi sfintii pome-
nind-o, pe noi ingine 9i unii pe altii 9i toatd viala
noastrd lui Hristos Dumnezeu sd'o dim'
Preotul, Ecfonisul:
Ca Tie se cuvine toatd slava, cinstea 9i
inchindciunea, Tatdlui 9i Fiului 9i SfAntului Duh,
acum gi pururea 9i in vecii vecilor.
Strana: Amin.
Diaconul: Domnului sd ne rugdm.
Preotul zice cu glas mare aceastd Rugiciune:
Dumnezeule cel preacurat 9i Ziditorule a
toati fdptura, Care din iubireaTa de oameni ai
** 285
prefdcut coasta strdmogului Adam in femeie gi
i'ai binecuvdntat pe ddngii gi ai zis: cre-gtegi
gi vd
inmulliti gi stdpdnili pdmdntul; gi pe amdndoi i_ai
ardtat un trup prin insofire; cdci pentru aceasta va
ldsa omul pe tatdl sdu gi pe mama sa gi se va uni
cu femeia sa gi vor fi amdndoi un trup, $i pe c,are
i-a unit Dumnezeu omul si nu-i despartd.
Cel ce ai binecuvdntat pe robul Tdu Avraam gi
ai deschis pdntecele Sarrei, gi l,ai fdcut tatd, a
multe neamuri; Cel ce ai ddruit pe Isaac Rebecdi
gi ai binecuvdntat nagterea ei; Care ai insofit pe
Iacov cu Rahela gi dintr-insul ai ardtat doispre_
zece patriarhi; Cel ce ai insofit pe Iosif cu
Asineta gi le,ai ddruit lor prunci pe Efrem gi pe
Manase; Care ai primit peZaharia si pe Elisabeta
gi le-ai dat lor prunc pe inaintemergdtorul; Cel
ce din riddcina lui Iesei dupd trup. ai crescut pe
pururea Fecioara, gi dintr-insa Te-ai intrupat gi
Te-ai ndscut spre mdntuirea neamului omenesc;
Care, pentru negrditul Tdu dar gi multa bundta-
te, ai venit in Cana ealileii gi nunta c,are era
acolo ai binecuvdntat-o, ca sd ardli cd din voia
Ta se face insotirea cea dupd Lege gi nagterea de
prunci dintr-insa. insufi, Stipdne preasfinte, pri-
megte rugdciunea noastrd a robilor Tdi gi precum
acolo gi aici, fiind de fatd cu ajutorul Tdu cel
nevdzut, binecuvinteazd, nunta aceasta. gi de
robilor Tdi acestora (N)viafd pagnicd, lungimi de
zile, intelepciune, dragoste unuia cdtre altul
intru legitura pdcii, dar de prunci, semintie cu
viati indelungatd, cununa cea nevegtejitd a
mdririi, invrednicepte-i pe ddngii a-gi vedea pe
 *.!. Pirintele Arsenie Boc
fiii fiilor lor.?6'zeqtevialalor fdrd bAntuiali' $i le
di lor din roua cerului de sus 9i din belgugul
pdmdntului. Umple casele lor de grAu, de vin' de
untdelemn gi de toatd bundtatea, ca sd dea 9i
celor lipsifi; 9i ddruiegte 9i celor ce sunt dimpreu-
nd cu Odn9ii toate cererile cele pentru mdntuire'
Ci Dumn ezeumilostiv 9i indurat 9i de oameni
iubitor egti, 9i fie slavd inilfdm, impreuni 9i
Cetui fdrd de incepqt al Tiu Pdrinte 9i Preasfdn'
tului gi bunului 9i de viall fdcdtorului Tiu Duh'
acum gi pururea 9i in vecii vecilor'
Strana: Amin.
Diaconul: Domnului si ne rugdm'
Iar preotul citeqte cu glas mare aceastd Rugd-
ciune:
Binecuvdntat egti, Doamne, Dumnezeul nos-
tru, sfinfitorul nunfii celei tainice 9i preacurate
gi legiuitorul nunfii celei trupegti, pdzitorul
nestricdciunii gi chivernisitorul cel bun al celor
de trebuinfi viefii, insuii Stipdne, Cel ce din in-
ceput ai zidit Pe om 9i l-ai Pus Pe ddnsul ca Pe
un stipdn al fdpturii 9i ai zis: nu este bine sd fie
omul singur pe pdmdnt; si-i facem lui qiutor
dintr-insul; 9i luAnd una din coastele lui, i-ai zis
femeie, pe care vd,zdnd-o Adam a zisz *Iatd acum
os din oasele mele gi trup din trupul meu;
aceasta se va numi femeie' cd din bdrbatul sdu
s-a luat ea; pentru aceasta va liisa omul pe tatdl
sdu gi Pe mama sa' gi se va uni cu femeia sa 9i
vor fi amhndoi un trup; Fi Pe care Dumnezeu i-a
unit omul sd nu'i despartd". $i acum, Stdpdne
Doamne, Dumnezeul nostru, trimite harul Tiu
amilia gi co ** 287
cel ceresc peste robii Tdi acegtia (N) gi di roabei
Tale acesteia sd se plece in toate bdrbaturui
sdu,
gi robului Tiu acestuia sd fie cap femeii,
ca si
vieluiascd dupd voia Ta.
Binecuvinteazd-i pe ddngii, Doamne Dumne-
zeul nostru, precum ai binecuvdntat pe Avraam
gi pe Sarra. Binecuvinteazd-i pe ddngii, Doamne
Dumnezeul nostru, precum ai binecuvdntat pe
Isaac gi pe Rebeca. Binecuvinteazd,_ipe Oanjii,
Doamne Dumnezeul nostru, precum ai binecu-
vdntat pe lacov Si pe toli patriarhii. Binecuvin-
teazd-i pe ddngii, Doamne, Dumn ezeul nostru,
precum ai binecuvdntat pe Iosif gi pe Asineta.
Binecuvi nteazd-ipe d6ngii, Doamne, Dumnezeul
nostru, precum ai binecuvdntat pe Moise gi pe
Semfora. Binecuvinteazd-i pe ddngii, Doamne,
Dumnezeul nostru, precum ai binecuv6ntat pe
Ioachim gi Ana. Binecuvi nteazd_i pe aanjii,
Doamne Dumnezeul nostru, precum ai binecu_
vdntat pe Zaharia gi pe Elisabeta.
Pdzegte-i pe ddngii Doamne, Dumnezeul nos_
tru, precumaipdzit pe Noe in corabie. pdzegte_ipe
ddngii, Doamne Dumnezeul nostru, precum ai
pdzit pe lona in pdntecete chitului. pdzegte_ipe
ddngii, Doamne Dumnezeul nostru, precum aipdzit
de foc pe sfintii trei tineri, trimifdndu-le lor ioui
din cer. gi sd vie peste ddngii bucuria aceea pe care
a avut-o fericita Elena cdnd a afratcinstita cruce.
Adu-li aminte de ddngii Doamne, Dumnezeul
nostru, precum li-ai adus aminte de Enoh, de
Sem gi de llie. Adu-fi aminte de ddngii, Doamne
Dumnezeul nostru, precum |i-ai adus aminte de
 ** Pdrintele Arsenie Boca *.!.
sfinlii Tdi patru zeci de mucenici, trimifdndu'le
lor cununi din cer. Adu-li aminte, Doamne Dum'
nezeul nostru, 9i de pirintii lor, care i-au ndscut
gi i-au crescut, pentru cd rugdciunile pdrintilor
intdresc temeliile caselor copiilor. Adu-fi aminte'
Doamne Dumnezeul nostru, 9i de robii Tai (N)
nagii lor gi de nuntaqii care s-au adunat la
sivdrgirea acestei Sfinte Taine. Adu-Ti aminte'
Doamne Dumnezeul nostru, de robul Tdu (N) qi
de roaba Ta (N),9i-i binecuvinteazd pe ddnqii,
Dd-le lor roadd pdntecelui, prunci buni 9i
bund infelegere sufleteasci 9i trupeascd' inalfd-i
pe ddngii ca cedrii Libanului, ca o vie odrdslitd'
Dd-le lor roadele pimdntului, ca,Ioatd' indestu-
larea avdnd, sd sporeasci spre tot lucrul bun 9i
bineplicut lie 9i sd vadd pe fiii fiilor lor ca nigte
mlddife tinere de mdstin imprejurul mesei lor, 9i
bine pldcdnd inaintea Ta sd strdluceascd ca
luminitorii pe cer in Tine, Domnul nostru,
Cdruia se cuvine slava, puterea, cinstea 9i inchi-
niciunea, impreund 9i Pdrintelui Tdu celui fdrd'
de inceput gi Duhului Tiu celui de viafd fdcdtor,
acum gi pururea 9i in vecii vecilor.
Strana: Amin.
Diaconul: Domnului sd ne rugdm.
Preotul zice cu glas mare aceastd Rugdciune:
D umn e ze u l e ce l sfd n t, Qar e din fir dnd ai
fdcut pe om gi din coasta lui ai fdcut femeie 9i ai
insofit-o lui spre ajutor, pentru cd aga a pldcut
s l a v ei T a l e sd n u fi e o mu l singur pe pdm dnt,
insuli gi acum, Stdpdne, intinde mdna Ta din
sfdntul Tdu locag gi unegte pe robul Tiu (N) cu
roaba Ta (N),pentru cd de citre Tine se insolegte
bdrbatul cu femeia. Unegte-i pe ddngti intr-un
gAnd; in cun une azd,-iintr,un trup; ddruiegte-le lor
roadd pdntecelui, dobdndire de prunci buni. Cd
a Ta este stdpdnirea gi a Ta este impdrdfia. gi
puterea gi slava, a Tatdlui gi a Fiului gi a Sfdntului
Duh, acum gi pururea gi in vecii vecilor.
Strana: Amin.
Cdnd preotul zice: (une1te pe robul Tdu (N) cu
roaba Ta (N), ia dreapta mirelui gi o unegte cu
dreapta miresei.
Dupd terminarea rugdciunii preotul ia cunu_
nia mirelui gi face cu ea chipul Sfintei Cruci pe
fala lui, zicAnd de trei ori:
Se cunund robul lui Dumn ezeu (N) cu roaba
lui Dumnezeu (N), in numele Tatdlui gi al Fiului
gi al Sfdntului Duh, Amin.
$i sdrutdnd mirele cununia,,,, o pune preotul
,,' in ,,Liber. I. tract. II, despre
fid. et charit. n. 4.,, Sfilntul
Zenon aI Veronei (f cam pe la 260) numegte lucrarea sfin_
litd bisericeascd, (nunta) care ii unegte pe doi oameni
iltrlun singur trup prin iubirea conjugali, de_a dreptul
',Taind vrednicd de respect". rar shntut ruletodie aI pata-
l
t mistic, frumoasd fecioard! Iatd rdsplata pentru lupta
curatd a castitdfii, curdfenieit Md togodesc Cuvdntului gi
primesc in dar cununa vegnicd a nestricdciunii; pundnd
cununa pe cap md infrumusetez cu florile cele luminoase
gi negrdite ale infelepciunii; inconjur cu Hristos, Care imi
290 'l* Pirintele Arsenie Boca ** Tinerii, familia gi co

impreund cu nagul pe capul mirelui. Asemenea

s e f a ce g i l a mi re a sd , p u n dnd pr eotul cununia
impreuni cu naga, dupd ce a zis iaraqi de trei ori:
Se cunund roaba lui Dumnezeu (N) cu robul
lui Dumnezeu (N), in numele Tatdlui 9i al Fiului
gi al Sfdntului Duh, Amin.
$i binecuvinteazd preotul de trei ori, c6ntdnd:
Doamne, Dumnezeul nostru, cu mirire gi cu
cinste incununeazd:! Pe ddnqii.
Apoi prochimenul, glasul al 8-lea:
Pus-ai pe capetele lor cununi de pietre scumPe.
Stih: Viatd au cerut de la Tine gi le-ai dat lor.

APOSTOLUL
Din Epistola cdtre Efeseni
a Sfdntului Apostol ?avel, citire (5,20'35):
Fratilor, mullumiti totdeauna pentru toate, in-
tru numele Domnului nostru Iisus flristos, lui
Dumnezeu gi Tatdl. Supunefi'vd unul altuia,
intru frica lui Hristos. Femeile sd se supund
bdrbatilor lor ca Domnului, pentru cd bdrbatul
este cap femeii, precum gi Hristos este cap Bise-
ricii, trupul Siu, al cirui mdntuitor gi este. Cdci
precum Biserica se supune lui Hristos, aga gi
femeile bdrbatilor lor, intru toate.
va da rdsplata in ceruri, imprejurul impdratului celui fdrd
de inceput gi fdrd de moarte; md. fac purtdtoare de lumini
a luminilor celor neaccesibile gi voi cdnta cintare noud cu
ceata ingerilor" (Combefis. biblioth. graec. Patr. p. I, orat.
6). Aceste chipuri de logodni a fecioarelor cu Hristos, se
infelege, Sfdntul Metodie le-a imprumutat din regula Tainei
Cununiei care se sdvdrgea in Bisericd in timpul sdu.
Bdrbafilor, iubiti pe femeile voastre, dupd
cum gi Hristos a iubit Biserica gi S-a dat pe Sine
pentru ea, ca s-o sfinfeascd, curdtind,o cu baia
apei prin cuvdnt. gi ca s-o infdligeze Siegi, Bise-
ricd sldviti, neavdnd patd sau intiniciune, ori
altceva de acest fel, ci ca sd fie sfdntd gi fdrd de
prihani.
Agadar, bdrbafii sunt datori sd-gi iubeascd fe-
meile, ca pe insigi trupurile lor. Cel ce_giiubegte
femeia, pe sine se iubegte. Cdci nimeni vreodati
nu gi-a urdt trupul sdu, ci fiecare il hrinegte gi il
incdlzegte, precum gi flristos Biserica.
Pentru cd suntem mddulare ale trupului Lui,
din carnea Lui gi din oasele Lui. De aceea, va
ldsa omul pe tatdl sdu $i pe mama sa gi se va
alipi de femeia sa gi vor fi amdndoi un trup.
 ** Pirintele Arsenie Boca **
Taina aceasta mare este; iar eu zlcin Hristos 9i
in Bisericd. Astfel gi voi, fiecare aga sd-gi iubeas-
cd femei a ca pe sine insugi; iar femeia sd se
teamd de bdrbat.
Preotul: Pace,lie.
Citetul: Aliluia, glasul al 5-lea:
Tu, Doamne, ne vei pdzi gi ne vei apdra de
neamul acesta in veac.
DVANAHELIA
Din Sfdnta Evanghelie de la loan, citire: (2' l-ll)
in vremea aceea s'a ficut nuntd in Cana
Galileii gi era Mama lui lisus acolo. $i a fost
chemat gi Iisus 9i ucenicii Sai la nunti. $i
sfdrgindu-se vinul, a zis Mama lui Iisus cdtre El:
Nu mai au vin. A zis ei lisus: Ce ne privegte pe
Mine gi Pe tine, femeie? inci n-a venit ceasul
PIeu. Mama Lui a zis celor ce slujeau: Faceti
orice vd va sPune. $i erau acolo Fase vase de
piatrd, puse pentru curifirea iudeilor, care luau
cdte doud sau trei vedre. Zis-a lor lisus: Umplefi
vasele cu apd. $i le-au umplut pdni sus. $i le-a
zis: Scoateii acum gi aducefi nunului. Iar ei i-au
dus. $i cdnd nunul a gustat aPa care se fdcuse
vin pi nu gtia de unde este, ci numai slqiitorii
care scoseserd apa gtiau, a chemat nunul pe
mire gi i-a zis: Orice om Pune intdi vinul cel bun
gi, cdnd se amefesc, Pune pe cel mai slab. Dar tu
ai linut vinul cel bun pdnd acum. Acest inceput
al minunilor l-a ficut lisus in Cana Calileii 9i $i-a
I ardtatslava Sa; $i ucenicii Sdi au crezut in El.
** Tinerii, familia ** 293
Diaconul: Sd zicem tofi din tot sufletul gi din
tot cugetul nostru, sd zicem
Diaconul: Doamne atotstdpdnitorule, Dumne-
zeul pdrintilor nogtri, rugemu-ne fie, auzi-ne gi
ne miluiegte.
Miluiegte-ne pe noi, Dumnezeule, dupd mare
mila Ta, ne rugdm lie, auzi,ne gi ne miluiegte.
incd ne rugdm pentru mila, viala, pacea,
tatea, mdntuirea, paza, iertarea gi ldsarea "arra-
pdcatelor robilor Tei (N).
incd ne rugim pentru poporul ce std inainte
in sfdntd biserica aceasta, pentru sdndtatea gi
mdntuirea lui.
incd ne rugdm pentru tofi fratii nogtri gi pen-
tru toti drept-mdritorii cregtini, pentru sdndtatea
gi mdntuirea lor.
Preotul: Cd milostiv gi iubitor de oameni Dum-
nezeu egti gi lie slavd indltdm, Tatdlui gi Fiului gi
Sfdntului Duh, acum gi pururea gi in vecii vecilor.
Strana: Amin.
Diaconul : D om nul ui s d ne r ugi m .
Preotul zice aceasti Rugdciune:
Doamne Dumnezeul nostru , Care, in purtarea
Ta de SrUe cea de mdntuire, ai binevoit in Cana
Qalileii a ardta nunta cinstitd prin veni rea Ta,
insuti gi acum pe robii Tdi aceptia (N), pe care ai
binevoit a-i insofi unul cu altul, pdzegte-iin pace
gi buni-intelegere. Arati nunta lor cinstiti, feregte
patul lor neintinat. Binevoiegte sd-gi petreacd
viala lor fdrd prihani. $i-i invrednicegte pe
ddngii si qiungi bdtrdnefi fericite, cu inimd
curatd implinind poruncile Tale. Cdci Tu egti
 *':' Pdrintele Arsenie Boca **
Dumnezeul nostru, Dumnezeu Care miluiegti 9i
mdntuiegti, 9i lie slavd initfdm, impreund 9i Ce-
lui fdrd de inceput al Tdu Pirinte 9i Preasfdntului
gi bunului gi de viatrl ficdtorului Tiu Duh' acum
gi pururea gi in vecii vecilor.
Strana: Amin.
Diaconul: Apard, mdntuie9te, miluieste Si ne
pd,zeqtepe noi, Dumnezeule, cu harul Tiu'
Ziuatoatd desdvdrgitd, sfdnti, paqnicd 9i fird
de pdcat, la Domnul sd cerem.
inger de pace, credincios indreptdtor, p6'zitor
sufletelor gi trupurilor noastre,la Domnul sd ce-
rem.
Mitd Si iertare de pdcatele 9i de gregalele
noastre, la Domnul si cerem.
Cele bune gi de folos sufletelor noastre 9i
pace lumii, la Domnul sd cerem.
Cealaltd vreme a viefii noastre in pace 9i in
pocdinti si o sdvdrgim, la Domnul si cerem'
Sfdrgit cregtinesc vietii noastre, fird durere,
neinfruntat, in Pace, 9i rdspuns bun la infrico9d-
toareajudecatd a lui flristos, la Domnul sd cerem'
Unitatea credintei 9i impdrtigirea Sfdntului
I Duh cerdnd, pe noi ingine 9i unii pe altii 9i toati
viafa noastrd lui Hristos Dumnezeu sd o dim'
Strana: !ie, Doamne.
Preotul: $i ne invrednicegte pe noi, Stdpdne,
cu indrdznire, firi de osdndd, sd, cutezdm a Te
chema pe Tine, Dumnezeule cel ceresc, Tatd, gi a
zicet
Strana: Tatdl nostru...
Preotul: Cd,a Ta este impdrdfia 9i puterea 9i
** 295
slava, a Tatdlui gi a Fiului gi a Sfdntqlui Duh,
acum gi pururea gi in vecii vecilor.
Strana: Amin.
Preotul: Pace tuturor.
Diaconul: Capetele voastre Domnului sd.le
pleca[i.
Apoi se aduce paharul cu vin gi paine gi le
bi necuvi n teazd p reotul.
Diaconul: Domnului sd ne rugdm.
Preotul zice aceastd Rugdciune:
Dumnezeule, Cel ce toate le-ai fdcut cu pute-
reaTa gi ai zidit lumea gi ai infrumusefat cununa
tuturor celor fdcute de Tine, gi acest pahar de
obgte, pe care l-ai dat celor ce se insotesc prin
u n i rea n u nli i, b i n e cuvi nteazd-l cu b in ecuvdn tare
duhovniceascd. Cd s-a binecuvdntat numele Tdu
gi s-a preaslivit impdrdfia Ta, a Tatdlui gi a Fiului
gi a Sfdntului Duh, acum gi pururea gi in vecii
vecilor.
Strana: Amin.
Apoi cdntdrelii cdntd: paharul mAntuirii...; iar
preotul, ludnd pdinea gi paharul cu vin, dd mirelui
de gustd din ele de trei ori; agijderea gi miresei.
$i indatd, ludnd cddelnita, incepe a cddi impre-
jurul mesei (tetrapodului) fdcdnd ocolire cu cei
cununafi gi cu nunii, de trei ori, gi cdntdnd tropa,
rul acesta, glasul al b-lea:
Isaie, ddnfuiegte: Fecioara a avut in pdntece
gi a ndscut Fiu pe Emanuel, pe Dumnezeu gi
Omul; Risiritul este numele Lui, pe Care sldvin,
du-L, pe Fecioara o fericim.
Alte tropare, glasul al7-lea:
 Arsenie Boca ** ** Tinerii, familia 9i copiii... ** 297
** Pirintele

Sfinfilor mucenici, care bine v-afi nevoit 9i

v-ati incununat, rugafi-vd Domnului si se mdntu-
iascd sufletele noastre.
Slavd fie, Hristoase Dumnezeule; lauda apos-
tolilor gi bucuria Plucenicilor, a cdror propov6-
duire este Treimea cea de o fiinfd'

de alta, zice:
Mdrit sd fii mire ca Avraam, 9i binecuvdntat sd
fii ca Isaac, sd te inmulfeqti ca Iacov, umbldnd in
pace gi lucrdndin dreptate poruncile lui Dumnezeu'
Preotul, impreund cu nunul, ia cununia' o dd
mirelui de o sdrutd, gi o ageazd'pe Sfdnta Evan-
l
I

I ghelie. Apoi indatd vine mireasa 9i, fdcdnd la fel'

Diaconul: Domnului sd ne rugdm.
Preotul zice aceastd Rugdciune:
Doamne Dumnezeul nostru, Care ai venit in
Cana Qalileii gi nunta de acolo ai binecuvdn-
tat-o, binecuvinteazd gi pe robii Tii acegtia, care
Legii, cd aga a binevoit Dumnezeu'
cu purtarea Ta de grijd s'au insofit prin unirea
npoi Preotul, daci nu line cuvdntare' zice
nuntii. Binecuvinteazd, intrdrile gi iegirile lor.
cdtre tineri:
inmultegte cu bundtdfi viala lor. Primegte cunu-
latd,,fiilor duhovnicepti' prin punerea mdini-
nile lor in impdrdlia Ta, pdzindu-i curafi, fdri
prihand gi neasupriti in vecii vecilor.
Strana: Amin.
Preotul: Pace tuturor.
Diaconul: Capetele voastre Domnului sd le
cinstiti, gi cd nu vi veti abate de la datoriile
plecati.
voastre nici unul, nici altul, urmdnd ce este
Preotul zice aceastd Rugdciune:
pldcut lui Dumnezeu 9i oamenilor.
 ** Plrintele Arsenie Boca **
Tatdl, Fiul 9i Sfdntul Duh, Treimea cea intru
tot sfdntd gi de o fiintd 9i incepitoare de viafd' o
Dumnezeire gi o impdrdfie, sd vi binecuvinteze
Preasfintei Niscitoarei de Dumnezeu 9i ale
tuturor sfintilor.
Slavd Jie, Hristoase Dumn ezeul nostru, slavi fie'
Strana: Slav6...$i acum...
Preotul, ecfonisul:
Cel ce cu venirea Sa in Cana Galileii a ardtat
nunta cinstiti, flristos, Adeviratul Dumnezeul
nostru, Pentru rugdciunile preacuratei Maicii
Sale, ale sfinfilor, miritilor 9i intru tot liudatilor
Apostoli, ale sfinfilor de Dumnezeu incununati 9i
intocmai cu Apostolii impdrali Constantin pi
Elena, ate Sfdntului marelui mucenic Procopie'
gi ale tuturor sfinfilor, si ne miluiasci 9i sd ne
mdntuiascd pe noi, ca un bun 9i iubitor oameni'
Dupi aceasta, cdntdrelii cAntS: Cuvine-se cu
adevdrat...;iarmirii, nunul gi nuna, mergdnd dupd
preot, sdrutd icoana Mdntuitorului 9i a Maicii
Domnului de ldngd ugile impdrdtegti; venind apoi
la locul lor unde pdrinfii tinerilor 9i toate neamu-
rile, cdte se vor afla aici, fac inchindciuni 9i sirutd
Sfdnta Evanghelie, Sfdnta Cruce, cununiile, mdna
preotului gi feliciti pe miri 9i pe nuni, iar preo-
tul, binecuvdntdndu-i zice: Pentru rugdciunile"'
gi celelalte.
l
Rugdciune in a opta zi dupi cununie
V-en-i,ndtinerii frr'r-ini6{,rz de dimineatd la
bisericd, preotul ia epitrahilul gi iese in tihda
biser icii unde agteaptd ti ner i i - av dnd apr i ns e
lumindrile de la nuntd gi face inceput:
Binecuvdntat este Dumnezeul nostru...,Sfinte
Dumnezeule..., Preasfdntd Treim e..., Tatdl nos-
tru... Cd a Ta este impdrdfia... gi troparul sfinlilor
mucenici.
Apoi, ing"enunchind tinerii, preotul zice:
Domnului sd ne rugdm.
Doamne Dumnezeul nostru, Care ai binecu-
vAntat cununa anului gi ai inmulfit fdpturile
Tale, binecuvinteazd Si pe robii Tdi acegtia (N),
pe care, cu alege_reaTa, ai binevoit a-i insoti
unul pe altul. Trimite-te lor, pe ingerul Tdu cel
p-d,ziftorca sd-i pd,zeascd,deorice rdtdcire pdnd la
sfdrgit. invrednicegte-i a intra in sfdntd biserica
Ta gi a se impdrtdgi cu Sfintele Tale Taine, ca
totdeauna si sldveascd preasfdnt numeleTiu, al
Tatdlui gi al Fiului gi al Sfdntului Duh, acum gi
pururea gi in vecii vecilor.
',, D-acd-sfdnta Taini a cununiei s-a
oficiat Duminica,
9UAa _gtg_nta.Liturghie, aga cum recomandd Biserica,
atunci ziua a opta este tot Duminica, aga incdt tinerii vor
veni de dimineafd pentru citirea rugdciunilor, inainte de
inceperea Sfintei Liturghii, pentru ca apoi sd poati si
participe la toatd slqiba Sfintei Liturghii, ca o peiefluire a
inceputului cregtinesc al vielii lor de familie. (n.ed.)
 ** P[rintele Arsenie Boca **
Strana: Amin.
Preotul: ?ace tuturor.
Diaconul: Capetele voastre Domnului sd le
plecafi.
Preotul: intr-o unire au ajuns robii Tdi prin
binecuvdntarea Ta, Doamne, invrednicindu-se a
primi Sfdnta Taind a cununiei prin rugdciunile
preo;ilor Tai. De, Doamne, ca robul Teu (N) sd fie
cap so;iei sale, Precum 9i roaba Ta (N) sd fie
plecatd bdrbatului sdu, ca prin aceasta sd rdmd-
nd nezdruncinatd unirea lor pdni la sfdrpit' 9i
Sfdntului
fie slavd sd inalfe, Tatilui 9i Fiului 9i
Duh, acum gi pururea 9i in vecii vecilor' Amin'
$i face sfdrqit: Slavi ]ie, Hristoase Dumne-
zeul nostru, slavd !ie.
S l a vd ...$ i acum ...
Cel ce cu venirea Sa in Q.ana.Aali-leii a ardtat
nunta cinstitd... 9i celelalte.
Apoi binecuvdntdndu-i, Preotul intrd cu ei in
bisericd, zicdnd mirele:
Intra-vom in casa Ta, Doamne, ne vom inchina
in sfdntd biserica Ta.
Mai adaugd gi alte rugdciuni ce va gti, sdrutdnd
sfintele icoane; apoi, ddnd cdntdrelilor lumdnd-
rile pentru a fi folosite in bisericd, plecdndu-se
spre strane, se duce fiecare la locul sdu'
ascultdnd Sfdnta Liturghie cu luare aminte'
** 301
V. Cine leagind copilul?
Textul de mai jos, este extras din filmul
,,Clne leagdnd copilulT realizat de Valentina
lulatveeua, film din ciclul._$coala pdrinfilo(,
turnat in Rusia in anul 2OOI, gi este introdus de
editor pentru conlinutul lui actual gi profund
educatiu EI este un semnal de alarmd pentru
grauitatea.{aptelor ce se petrec sub ochii nogtri
f_i_9q^acordulnostru, aI tuturor
Invdfdturile pdrintelui Arsenie Boca oferd
solufia acestei grave probleme. Trebuie insd
vg!=etd de fier spre jertfirea de sine gi mai ales
g!#d-!nin+e (la_ toate niy".etete de organizare
aociald). spre a lua aminte Ia poruncile lui
Dumnezeu, singurele care apdrd viala gi duc Ia
Viafa vegnicd.
Privind la m-Ul[imile din marile orage, nu pofi
sd-[i inchipui ci este adevdrat, dar totugi aga
este: Rgqiaqe.sting€. insugi pregedintele putin a
declarat-o in public Ai ne-a avertizatz
- ,Dacd lendipga actuald continud, suprauiefu_
iyga naliunii noastre este in pericol. tLeflaktA"tea
s-a accentuat. lulaternitdfile AUAt4oate- eg ne:a
adus Ia aceastd catastroft? Scdderea nivelutui
de trai? EpidemiileT poluarea? Avorturile? Toate
Ia un IocT
 ** Pirintele Arsenie Boca **
Md chinuiau aceste intrebdri 9i am cdutat un
preocu-
rdspuns gi oameni de suflet care sd fie
pagi Oe aceleaqi probleme' $i i-am gdsit' Iatd un
este
om al cdrui mod de gdndire m-a uimit: el
agademicianul Igor Alexeevici Gundaroy' cerce-
tdtor in demografie. El sPune:
De la inceputul anilor go neo=rlalila@ in
Rusia a crescut de o datd 9i jumdtate' Este Prac-
u n u l d i n fa cto ri i so ci o -e co n om icimater ialicunos-
g9!!rologi.9. sgc-i3l-qr9-o9r9kgi.9. C-u c6'teva .mii de
l-niinaintea noastrd ei s-au ocupat de cereetarea
u_i(a I Uh-ul-uri,
sp.l1itut sullelu! u,i)
"'
Modul de gdndire al cercetdtorului Gundarov
a fost atdt de surprinzdtor pentru mine incdt la
Gundarov:
milia gi co ** BoB
u-Eihlia ne spune c.trrrrsalnAsuran.gradul de
v$le-fs-a sq,qigtajii dupd hplgle oamenilor. Avem
un indiciu clar gi anume p*q,fllngil-e" lUi D=U.m_n -eLeu.
Existd in Biblie gi mai ales in Noul festament,
l$t-."gt".i statistici exq.gti ai pdcatului oius
fiecdrei porunci:
- sd nu ucizi - c__rjmele,
- sd nu furi - furturile,
- sd nu curvegti - divorfuri!.e gi violuril.e,
- sd nu-!i faci chip cioplit - alcoolismul,
narco,
U!-ania..,
- sd nu cazi in disperare - sinuciderile,
- cinstirea pdrinlilor - pdrinlii pirdsifi
de copii
sAU,invers, copiii abandonali in maternitdfi.
Teglg 3!g-s_!ga_qun!_d-il
!eg.-g.alui Dumn ezey.
Aceastd relafie este furnizatd de Noul Testament
unde Domnul ne-a spus: ,,Mergefi in direclia in
care gradul de viciere morald exprimat de acegti
parametri este mai mic,,. Adicd spre.Biseri-cdiar
n-u in direcfie opusd. Cdnd gledql de viciere
cregte, drumul e opus Bisericii, cdnd scade e
spre Bisericd. pornind de la acestea putem, ca sd
sp u n e m a ga, c-g.g_n_t
i f i ca Vigi g-r*e.A-mpr-dA d i n d i fe _
rite regiuni gi eelnpara ldrile d-in punctul de
. Putem apr ec i a r efor m el e
i i qdq_sde el e i n s oc i etate.
Astfel, dacd e sd ne ludm dupd Evanghelie,refor-
q_e_!e noasLre "g.gnt= , intrucdt concentra_
fia pacatului a crescut de 2* _si chiar dg 5- 9ri.
Agadar co nc hi d foar te c l ar , dr um ul ac es ta nu
duce spr e Bi s er i c d.,
 ** Plrintele Arsenie Boca **

Dj4 _pu1-rctde-Je*dSIg Eg"mo-grgJlcne punem eqelftic. adicd qg.nt t_elgpqrlg_bile.sunt- asimila-

intrebarea, cum sunt legate toate acestea: Ug$e _bile lg*s.lyi deoarece egnlin iexte, 9i-anume _
t"ilalga, pieirea \drii, faptul cd pierdem c2te un LgX-tg. dqryrne2giggli. La inceput a fost Cuvdnt-ut,
ryili,ott-*d-p-v-rSiLa"nua-l fd,rd a avea un rd'zboi decla- dar Cuvdntul nu a fost numai la inceput, El
rat, degi avem senzalia cd asistdm cu adevdrat la 9,Ig!4 Si*a-c"-um,in-npipt4-{t4min noi ggpdurilegi
un r6.zboi; iar subiectul nostru este direct legat c uvi n tel g:-Talal ui. eg*r-s$
c. C,eeste te I efr ni a ? Uni i
de aceasta. Este rdzboiul noii generalii. Un rAz- spun cd este o s_impldgtiinfd. Simplist vorbind,
boi nemaiintdlnit care este infricoqdtor intrucdt dacd o,zebr.dqi-o_iapd se impere cheazd, nu rezultd
n:U--egte pe^rcgpuJca a{Ate. Este ulinforma- nimic, fiindcd genomruifqlor sunt incompatibi_
fional. $i toate acestea nu se fac i-n p{mul rAnd le. D-a;"p-ggJ"gsatiy-a*alri,iapa poate n,qgte m6nji
pentru a**Cp1AyA. pepravarea nu este decdt o v-argafi. Din punct de vedere al geneticii m.gte_
c o n sec i n !d s ec u n d a r d, ssg p-q| p rJn-clP-a I est e rialiste, este o aberafie. Dar ggngtlqa*.AUan!|CEi_.
pifea credinfei, dls.t"rugereafamiliei 9i sc a explicd foarte clar acest lucru. C1-g14ozo-ii a,,
natalitdlii. 9?p?qitatea dA'a*EreIU_gIa informalia nu doar pe
Vreau sd vd intreb, ali fost weodatd la vreo 94le qlgIiald ci gi pe cale.-gM.latarie, piin
nuntd la tprd? A[i observat qu ce se--a'seamdnd H,gf{" emise de molecule gi atomi. l::- i.apa au
gdnt-eCelgd-enuntd ruseqti? Vd spun eu. C-uDes,e- ajuns spermato zoizii unei zebre, au rdmas o
tele -de-jnrnor-mantAfe. Dar qtili de ce? Este vreme acolo, apoi in.apar.enJdau dispdrut,
Si din
prohodita ng{ilLqvA$ia, este pldnsa fecioria. Iat6' punetul de vedere al g..eneticiicl.asice n_ar trebui
cdt de preluitd era castitatea in cultura rus6. sd se intdmple
l-hi", -.dar nu e aga,.,E",_!*r{mAn
Castitatea este o mare taind,. Nu degeaba !oa!e gc.l*{gSUnformd"pe-Lrnde, sub formd ile textg) de
pql,"oarele,o ocroteau ca pe o zestre de mare pret. i4fgJp-afie. Puteli apoi s,o distrugeli dar ea va
De ce oare? in mod cu totul neaqteptat ne:au r{ m dn e in*msm.otie. Spgr_mAtg3giai i a u pro p ri e-
rdspu n s,qflf iva-, sav-antri gen-eti-eie ni -Eilizicie'n i tatea d*qaradia fqtpni, urld_e
ladio gi holograme.
dintr-un institut al Academiei de gtiinfe din Toate acestea sg.tn^LDArS.qS. Ct,- anume? Deo-
R.u,si a . pi a u d esc o p e r i t ef-gc-!-B- g odei. Desc o -
!,[e-l--e- c_amdatd rug gtim, pentru cd ggngtjca cuanticd
perirea lor a devenit imediat senzafie.Iatd ce ne este abia la inceput. {celagi luc-.4use petrece in
spun ei: gazul oamenilor. Dacd o femeie albd are o relalie
n- Nu m-am ocupat, in special, de telegonie qexuald cu un negru, in urma cdreia nagte sau
dar arn $eqcqperit cd din punct de vedere,genetic, nu - acest lucru nu conte azd _ gi dacd pegf_g
omul, animalele gi plantele suu"Llrolog-r-a-fjse. Din ciEiua ani se mdritd.:.r alb, eqpoalg
acest punct de vedere ele nu sunt localizabile copil neg{u. pare ridicol, "tr dar genatica "gqtg..qn
Ciiantiia
 **
** Pirintele Arsenie Boca
e;pli cd aceasta. Qontactele sexuale dezordo nate
qui" ut Loc azlatdt de des in lumea intreagd' 9i
mai ales la noi, d3rq naptere la astfel de cazuri'
Dacd o fatd are contacte sexuale cu diverqi par-
zestrea genetici a fdtului care se naqte cu o
mulfime d€Jidi."
Am cdldtorit mult in strdindtate in ultimii ani
( Lq4-!-qp invdlafi cum
e b uie sd intr dm in casa
izat6, iar eu md intreb:
problema
4p-eastaeste lumea civilizatd?, c6nd
n u m d r ul I e ste co n cu b i n a j ul adulfil
lesbianismul gi homosexualitatea?
lume, incd
\gr4 gare a rispdndit SIDA in intreaga
Oin iggZ, inci din timpul lui Clinton, congresul a
hotdrdt i;rcetarea educafiei sexuale in gcoli 9i
inilierea de leclii de castitate. Dar iatd' c6'la noi'
astdzi, aceastd educafie sexuald se introduce in
inci gi mari
E*cgli,gi pentru aceasta sunt alocate
io-nduri guvernam€n-tale (i mpozilele)' I.a".pi -p reqe-
dintele de acum, George Bush jr', a propus
interzicerea oricdrui fel de avort, indiferent de
*.:. Tinerii, familia 9i copiii... ** 307
luna in care se afld fdtul. Dar iatd ce ne spun in
continuare cercetdtorii:
u- Ayorturile sunt, in sine,
at-..fo*arte
grav. Avem d""qygZtE[!in.ti e experimentale clare
care aratd c estq elim-ipgt purtdtorul de
[q-N. (fdtul) ?6"'d8tfi ;mis-ia-de forcini
qgntinu , chiar dacd ,gDN.ul mate;.igl nu mai
existd. In plan subtil a rdmas o urmd. Fo_tonii
continud sd emitd, iar graficq,l de p-.'9- holog1q.1J.rF
aratd EAS[eU-mii!-colos-ar afii\ molecula de ADN
(fatul). UruLA-g.g.gF-Li-cd este un tip de memorie,
nimic rational 1111,s"_-e-_plgfqe gi {lgp94te fi distrus,
qlJgn€ n _e^p"g.n! r u to td.e-qgna; rernoricLgen3U ca
eqte vegnicd, (se inregistreazd pe suflet, n.ed.) de
aceea, €nd uciQ.gJi copilul in pdntece, urrn-e_l_e
ADN-_uluisdu rdmdn 9i gl o va pedepsi pe mamd
in..veciivecilor (dacd nu se spovedegte cu cdinld
la preot gi nu-gi face canonul de pocdinfd, n.ed.).u
Dar nu se poate ca o fatd care gi-a pdstrat
castitatea sd rdmdnd singurd. Cunosc desigur
aceastd problemd. Ved astdzi foarte mulfi bdieli
care viseazd sd se insoare cu fete cuminfi gi se
plang cd nu gtiu unde sd le gdseascd.S-ar duce
gi in Siberia gi Kam-ceatka, in fundul provinciei,
pentru cd fg"tnle.din jurul lor sunlgroaznice, sunt
ingrozitoare, mai cd nu-!i vine sd te apropii de
ele, dardmite sd te mai gi lnsori cu ele. gtendhal
scria ci atunci cdnd ili doregti multd vreme o
fati, iubirea e mai trainicd, mai profundd, agadar,
fecioria este de pre! gi pentru faptul cd iubirea
line m ai mul t.
 ** Pirintele Arsenie Boca **
Niciodatd nu m-ag fi apucat de acest film
dacd n-ag fi intAlnit qg,fenqmen extraordinar in
SanKl Petersburg. Cu cdfiva ani in urmd, gd[iva
oameni de qtiinla asistente medicale' medici'
gospodari gi gospodine s:au -unit si-au creat o
existd nicdieri'
$coald a pdrinfilor. Aqa ceva nu
dar ea este astdzi, poate mai necesard dec6t
gcoala generali. femeile sunt invdfate sd na$gi
natural gi sd- crgascd..copii sdndtogi. Cursurile
incep cu femeile gravide, sunt continuate cu
copii de grddinifA. Timp-.4eZ ani acest Program
a demonstrat cei malbuni indici de dezvoltare-a
copiilor din intreaga Rusie. Deviza lui este:
Pentru o Rusie sdndtoasd.
Iatd, in continuare, d€elaralia unel viitoa-re
mame care frecventeazd' aceastd gcoald:
,,Fiecarecopil este un inger, ei dau cildurd
sufleteascd. Am fost cu toatd gruPa noastrd la
bisericd. Dupi terminarea slujbei, Nadia (profe-
soara noastrd) ne-a spus: Ne'am r.ugat pentru
sindtatea dumneavoastrd, pentru sdnitatea
celorlalfi, ca=,Prunculsd se nascd cu bine dupd
voia lui Dumnezeu. 9i mi-a mai sPus: aga cum
Maica Domnului i-a slqiit Pruncului sdu 9i dum-
neavoastri trebuie sd sluji{i copilagului dumnea-
voastri. 4lgn-ckng-r-n-teles cd: cgp-ilql are nevoie
gi sd-i cdnfi, gi g.4:i"sP"Uip-ovegtidar 9i mai mult
conteazl, c_gJ\l-aa:! a-i pe- Dum4ezeu-inltg.!iUS.
Cel mai important e ca Dumnezeu sd fie gdj_mai
-{.*;s€gs+.$s
adHfrcintipdrit in Sgfl*efglgtFmei. Dqcd-Ltriiegti
se bucurd, pentru
p-eDumnezeu ip,.lirre prun,c.-;ll
cd tofi copiii sunt de la Dumnezeu,ei cunosc
** 309
l
t_otulgi pot totul, deci nei-n-uavem voie sd-i stri-
qdm. Sd nu-i stricdm C-isd fim, ca sd spun aga, la
indlfimea pruncilor nogtri.',
Am filmat-o pe Tania ck_A z-iinainte de nag,
tere. Medicii ii spuneau sd facd cezariand, dar-ea
gtia cd pruncul trc"h-uiesd parcurgd singur dru-
mul acegta. Ea s,a rugat cu o addncd smerenie
[ui Dumnezeu gi nagterea a decurs cu bine. CAt
timp a fost gravidd a mers la gcoala pdrinfilor.
*eJgg[9Jgau4-ui -c.gp-ifsauatosincepe din pantecele
mamei: gimnasticd, cdntece duioase, consultafii
lnedicale, toate sunt indreptate spre nagterea
u n u i cop i I sd n dtos. ip_!i mp Ulgr_alli_dl-tfltii co p i I u I
este deschis cdtre dragoste. ft[ invdfa sd iubeas,
_c-deste cel mai ugor acum. Dacd ldsdm sd treacd
aceste momente copilul Loate cregte egoist,
instrdinat, inchis in sine. Fste_o_..minunea lui
Dumnezeu, o adevdratd minune, cdnd am auzit
pentru prima oard eunil md atinge cu gingdgie,
aSa cum pegtele lovegte cu coada. Sunt lucruri
care nu pot fi explicate, doar o femeie-car..e.*a fost
grav_i.{i poate infelege aceasta, de aceea vreau
sd:i.ednt gi sd,i citesc, vreau ca el g&ahS,qa;b*Atot
ce este bun, sd primeascd opfimfiZgqtre_de emgfii
pozitive cu care sd plece in viafd. Eu mi-am
pierdut mama de timpuriu, dar ea a reugit sd-mi
transmitd aceastd iubire, care mai devreme sau
mai tirziu iese la suprafafd. Oricdt ag fi eu de
rea, copilul tot md iubegte, vdd cd e foarte gin-
ga$ cu mine. Cdnd am fost la una din primele
consultafii, mi s-a pus obignuita intrebare:
- Suntefi o femeie activd?
 Pirintele Arsenie Boca ':":'
310 **
- Da, am rdsPuns eu cu bucurie'
- Foarte rdu, fdtului nu-i ajunge oxigenul' Am
venit acasd speriatd, dar pr.uncul a stat aga de
cuminte, a ticut toatd ziua, dragul de el' doar' doar
sd nu md tulbur, abia seara i-am bdtut incetigol
egti viu? El mi-a rdspuns La fel' E un copil bun'
se gtif i cd cglg*ma! "interesante-teclii Je*dalu
mamele-.,'t -.tryi copii. Sfaturile lor sunt mai
bune ca orice manual. C-Qndc-opilulvine pe lume
are de suportat o multime de stresuri: tempg'ra-
e primeasci totul de-a gata gi de la alfii. Unui tatd
Iura este cu 2O de grade mai micd, lgnila
foarte intensd, gx-igg4ul il arde, l-au desprins de
la mamd, tqtul e a-ltf.gl,qi-nici mdcar nu e aqezal-
la pieptul ei. I-ar cu-*nuuna ce se intdmpld daci
nu ii e aqezat pruncul la piept? Al doilea sistem
ds semn alizare nu lucreaz6' cum trebuie' adicd
insubnonStienteevanuesteinordine'contactul
dir.e.ct Piele .cdhre piele imediat dupi nagtere
este indisPensabil.
Astdzi au fost invitali 9i viitorii t-ali' $i ei tre-
buie sd gtie qal mai mult despre soliile lor'
Vjftoarg-a-mamd trebuie sd invele sd se relaxeze
gi sd respire corect, ceea ce nu e deloc ugor' In
ti.4pul nagterii contraciiile il strdng foarte tare
pe prunc iar mama uiti sd se relaxeze' Acum e
nevoie de mAna forte a tatdlui. Iatd naqterea' AVi
se poate nagte in mai multe feluri' Aceqti pdrinli
au ales nagterea in apd. (rimele L5,20 de minu-
te dupi nagtere e*-9-s,^-e=pligl ca pruncul sd fie
strdns la piept, si simtd ^b6-tAia inimii mamei sau
a".tatdlui. Dar mama trebuie sd se odihneascd
pufin. Ce fericire cd atdturi e tata ca sd ia el
inerii,
familia 9i copiii... 311
copilul la piept. in _a.cesteclipe intre ei se cre_
eazd Rentru*to-tdeauna o deosebiti intimitate pe
care rpgQicii o numesc: contact piel.e cdtre piele.
in continuare, cdnd pruncul ajunge la pieptul
ry3mei, cel mai important este ca pruncul.sd
gdseascd singur sAnul. Mi se pdrea cd nu se va
intdmpla niciodatd fdrd ajutorul mamei dar
medicul ne-a incredinfat cd da. Acum are loc un
adevdrat act eroic, acum se hotdrdgte dacd
or3tuleful va fi harnic Ai activ sau se va obignui sd
tocmai i s-au ndscut 2 gemeni, el a fost atdt de
curajos incdt a tAiatsingur cu mdna lui cordonul
ombilical, iar apoi a alergat de la unul la altul
negtiind pe care sd-l linigteascd mai intdi.
in acest leagdn este agezat un om al noului
mileniu gi totugi, cu tofii sunt ingeri. Ce mult ne
dorim si le ldsdm copiilor ca mogtenire credinfa
aga dreaptd in'Dumnezeu, credinla Ortodoxd, gi
o fard, bund gi luminoasi! Nu existd o zestre mai
bund. M-am gdndit la acestea la_balul noilor
ndsculi care a avut loc pentru prima datd la
Sankt Petersburg.
 312 ** Pirintele Arsenie Boca
VI. Agresiunea virtuali
Acest text este extras din filmul: Agresiunea
virtuald realizat de Valentina lulatveeva' film din
ciclul ,,$coala pdrinfilor", turnat in Rusia in anul
2OO2, gi este introdus de editor pentru realitatea
d-ureroasd pe care o, descrie Ei pentru cd ne
atenlioneazd de qriage-le ri.scuri ale manipulaii
descoperirilor gtiinlei asupra puritdlii congtiin{ei
ti n eri I or as uP ra n a talitati i gi u'ita li ta li i pop oarel or'
,l
i acest film ne dezvdluie p..yimeidia reprezentatd
ri de manipularea modernismului spre degradarea
sltfletelor copiilor no7tri, nu numai rugi ci pi
romdni.
,lg-gs! !e--4as-lru a fost prevdzut de Pdrin[gle
Arsenie Boca in lucrdrile sfinliei sale.
- Noi am copildrit afar6';maidanul era lumea
cea mare, natura era o taind. Te puteai ascunde
intr-un copac, sub copac locuia ariciul. Azorel ne
acompania peste tot. in fiecare seard mama ne
cAnta un cdntec de leagdn. PAnAla era televiziu-
nii era cale lunga. Copiii noqtri insF petrec in
fala televizorului cAteva ore zilnic Ai de obicei nu
sunt controlali la ce filme se uitd. Ce se-ntdmpld
apoi cu ei? (gi[g]*qgii din Sankt Petersburg gi-au
pus aceastd intrebare. Au fdcut teste in zeci de
gcoli pundnd intrebdri simPle:
- La ce emisiuni te ui!i?,
- Qare e eroul tdu favorit?
** ** 313
l
$i rdspunsurile nu ne-au surprins:
- Planeta ghndacilori Diavolul doi,
eodzila,
Rainbaw Terminator.
Neagteptat era altceva: faptul cd le_ardmas
congtiin!a.
Un bdiat din clasa intdi c6nd a fost intrebat
despre filmul sdu preferat, a desenat mai intdi
un incendiu, in care nigte limbi rogii de foc ardeau
totul in jur. El a explicat:
- A ars casa mea.
L-am intrebat: - De-adevdratelea?
- N u , a g a j _ I 4 i .i m a g i n e z . D u p d
desenele
animate de la televizor mi se face fricd.
Apoi a acoperit culoarea rogie cu verde: incen_
diul este stins. Alituri e un animal necunoscut care
incearcd sd stingd gi el incendiul. L-am intrebat:
- Va fi bine?
- Nu, a rdspuns, vine un val negru
care va
inghili totul gi nu va mai rdmdne nimic.
- Ce sunt literele acestea pe care le_aidesenat?
Mi-a spus:
- Este o armatd de extrateregtri care
au venit
sd-i omoare pe tofi pdmdntenii. Sunt foarte
puternici gi ne vor birui. Vom muri cu tofii, sunt
sigur de astal
in alt desen binele este reprezentat ca un
iepurag neajutorat, care pldnge. Aldturi este
IAUI, puternic, curajos gi activ.
- .De ce ggr_uJ are aceastd culoare? (un
movuliu violet)
- Pentru cd este inaintea furtunii.
- Totugi sunt speranle ca iepuragul sd
scape?
314 ** Pirintele Arsenie Boca
Poateil ajutd Prietenii?
- Nu, rispunse copilul, nu are prieteni' este
singur.
- De ce moare?
- Moare pentru cd-estebun, astdzi e rdu sd fii bun!
* Un bdiat din clasa a trela nu voia sd desene-
ze. A spus cd mdgtile din desenele lui animate
preferate alcituiesc impreund o singurd brigadd
puternicd. il intreb:
- De ce s-au unit?
- Dste brigada celor mai duri, ei nu-gi aratd
chipurile, ei tl.rmgaTds4 supund intreag4-[1pge'
- De ce au mdqti negre?
- C3 s6 nu fie recunosculi pdnd cdnd nu vor
conduce intreaga lume.
- Ai vrea sd faci Parte dintre ei?
- Da, eu sunt deja printre ei 9i nu md vefi recu-
noagte, in curdnd va afla intreaga lume despr-e-noi'
, in alt desen, un grup de bdieli 9i-au gdsit o
distracfie: gi'au gisit o victimd, au legat-o' Bdia-
tul cel mai dur, cel mai important, are un aparat
cu care vrea mai intdi sd o gddile iar apoi s-o
jupoaie. il intreb:
- Ce face celSlalt bdiat, cel cu roqu?
- Rdde, il incurajeaz6.
Gred ci ntanifes"ta"rilede Efuzm-q din rdndul
copiilor gi tineretului de azi nu se datoreazd'unei
a gresivitdli personale crescute, qi f4p-!u-lqi-p"g-
nu recePteazd. cruzimea ca atVyg. De ce? Pentru
cd qe- 4opeAz| cu filme sdngeroase, cu jocuri
virtuale foarte crude. Cdnd copilul repetd intr-una:
- M-au omordt, l-am omordt, i-am omordt'
pan$ g!*g_cl_Op virtual de atdtea ori (ta jocurile de
pe calculator) e nevoit sd-gi amorfeascd inima,
9e-n$tii"nfa. Iatd-l in falajocului pe calculator, in
ce este antrenat gi ce gdndegte el:
- Tr eb ui e s d om or 6O de oam eni , am
om or dt
vr eo 15, m i - au m ai r dm as 4g, 4Z , 46,... , atunc i
voi pr im i IOOO de dol ar i . pentr u fi ec ar e om
omor dt, dac d es te r du, ho! de m agi ni , pr i m es c
5O de dol ar i i ar pentr u unul s i m pl u, l O,20. D ac d
e polifist, pr i m es c bOOde dol ar i .
Eu (spune prezentatoarea filmului) lucrez cu
copiii gi vdd cd cei de azi sunt la fel ca gi cei de
ieri, buni, curali sufletegte, sensibili, pdni cAnd
qd._ult-ii nu-i abrutizeazd.A_d_ultiisunt cei care ii
igrping spre televizgr,jocuri pe calculator gi apoi
se pldng cd nu-i mai pot dezlipi de ecran. Cg
Fame este aceea care vrea sd pdldvrdgeascd la
telefon cu prietena sau sd rdsfoiascd o revistd de
modd gi nu vrea sd-i ddruiascd copitului o jumd-
tate de ord? $;1!, adevdrat cd copilul preferd
telev izo ru l, ggpjlg I pfS fe rd in totd ea una co m u n i_
carea cu un adult_iubit gi autoritar, dar mama il
ageazd in fafa televizorului iar apoi nu gtie ce sd
facd, fiindcd copilul se obignuiegte cu informa_
-tiilevirluale,cr*_?_*c.-e.-s-t_gn_afS-Olice,acestecrim-e_-gi
atunci este greu sd-l dezvefi.
- ilJlL{rya.lirene vin la noi_foarte mulli copii
c.11"ggnportamentdeviat. Nu sunt criminali.mEF,
pi
dgl fug _deaeasd, vagabon deazd sistematic, fuiA
llrcruri din casi, iar vdrsta lor este intre 6 gi fg
ani gi mai mult. Un bdiat de lO ani a stat in clubul
de calculatoare 12 zile consecutiv,zi gi noapte.
316 ** Pdrintele Arsenie Boca **
- Ca!,q-ulatorul es-te cea mai rea boald'
mdrturisegte un copil de 11 ani' D-acdstai la el o
nebun' Fratele meu
L-unaiegi de acolo complet
jtiu o- fald care mergea mereu la calculator la
club, fura bani de la pdrinfi, apoi s-a urcat pe
acoperig gi i-a strigat mamei: Mamd' dd-mi bani
p"ittu calculator dacd nu eu md arunc de aici
(de pe acoPerig)!
Aceste jocuri sun-t foarte cr!499r 93-4g.gro""asq,
numegte sindromul dependenlei de calculato+
care este de fapt o impdtimire. Imaginafi-vd un
o--n1care se afli tot timpul in doud realititi timp
d" ot" intregi, zile intregi, nopli intregi nedormite'
p..f,e
p ra cti c fd rd m d n ca re I i b d u tu rd. U-tt_ Ler-"n-"e"ma'
tgfizat nu poate rezista multi vreme in doud
realitdti. Apqrp o=sshism6, o,,dedublarp, Pe care
q numim s,chieofrenie. Qadii igi iau modelul
co mportame ntal di n a.ces-tei ungle contempora-
q-e pe care le iau de la teleuizor, calculator, din
aceste megaPolisuri.
@.meir-e- Priryi!-lyd este
diagnosticul lumii de azi. Aceasta a fost obser-
vatd pi de psihiatrii mai vechi, care constatau
contamin ar-ga in,form"afiel-s-ocia-lede t-4flgenta
q.gfastd a g,!iril"g; -di;p-,Vl4re,dar e*fgs:tultel-eyi?[u"qii
asupra psihicului este d-e*sute-dc-ori mai distrugd-
** 3I7
tor. Cercetdtorii calificd aceastd catastrofd drept
!l*lt-factor generator de informafie de importanld
qfia_tegicdE_ti mq hta masiv Ce reclame mizerabile.
La intrebareai
- Cu ce se ocupd eroul tdu preferat?, copilul
a
rdspuns:
- face reclamd la vodcd.
fine in mdnd o sti-
cld de vodcd, iar dedesubt se afld o bduturd fdrd
alcool care este neserioasd gi nu mai trebuie
fabricatd.
,llt copil foarte surescitat m-a intrebat dacd
cumpdr ferry Nu gtiam ce este iar el mi-a explicat
cd este foarte convenabild, cd,are cu 2b la sutd
mai mult volum. [i:-a spus cd se CeartA cu^mama
qa gi-i interzice mamei sd cumpere altil rdcoritoa_
re. Iati o evidentd c"gntaminare informafionald.
.in alt desen vdd doi prieteni care se plimbd.
- De ce sunt in negru? - intreb pe copilul
care
a fdcut desenul.
- Pentru cd sunt foarte rdi.
- Unde se duc? - l-am intrebat.
- Qg fure sau sd omoare. Au gdnduri negre
de
aceea ii desenez cu negru.
- Ce au pe cap?
- Nigte scuturi in caz cd se trage in ei.
M ulfi c opi i des eneaz i m o4r t3a pe pdm dnt
incendiat, ceea ce inseamnd cd nu au dorinfd de
viafi. Un biiat de 12 ani care a avut o tentativd
de sinucidere a declarat cE viafa nu are nici un sens.
Uedi.ciispun cd igft_cJ.glge.-!CI"
Igld ia propor^
tij de_epj{epie iarify*o_r}rl.
se afld irid.es4." casd,
e.lnisiunile gi fitmele de groazd de la televizoi gi
318 ** Pirintele Arsenie Bo
de pe calculator. Ce trebuie si facem? Medicii
incd nu gtiu, este un fenomen nou'
,.- pn bdiat de 7 ani ne mdrturiseqte: i se pare cd
din televizor iqg.go m6na neagf d' care il trage indun-
tru, in televizor. Iar noapteaviseazd cogmaruri'
Oamenii de gtiinld au cdutat explicafia aces-
tor fapte gi iatd cene-aspus academicianul Ladaz
,,- Priviti pa ecran, vom opri aparatul intre
udzut' Acolo
dgu-a.imagini Pe care tocmai le-ali
unde n-afi v d,zut dg,gAl*g-..q(;lipire, lerau ascu-nile)
qgeste ca$t-g i.fr-.SfpZi-t,og#, care s-au intipdrit in
sub co n gti en t (imegin i. pu diav.oli, -mon$tri"' oam'en i
pe
morli gi ,[3-i-a!i, -cadavre in putrefacfie, viermi
oameni, sex 9i violuri oribile, crime ingrozitoa-
ie). -l-atdde-ce copiii viseazl cogmaruri' Pdn6'la 7
ani ei sunt nealulorafi in fala lumii virtuale' insd
aceste groaznice mesaje sublim-LUale,care Par
P
urmdregte de faPt?
televiziunea de
Pit punctul meu de vedere
astd,Lieste uglg.Larist cu milioane de jertfe 9i as
trru fald de ea aceleaqi mdsuri ca 9i fafd de
terorigtii obignuili care incendiazd sdlile de
cinematograf sau fald de cei de pe plan mondial'
Kespect legea presei, respect libertatea cuvdntu-
lui dar trebuie bine gtiut ce e Permis 9i ce nu, 9i
ce e mai mult fatal pentru societate, asemeni
crimei sau a unui act terorist de amploare"'
** 319
Multe ldri au adoptat astfel de legi despre
care vorbegte academicianul Lada, noi-incd nu
avem astfel de legi.
Cercetdtorii Institutului de psihologie gi neu-
4otogie Behterev au studiat acest fenomen.Iatd
ce ne spune profesorul Levada.;,,Dacdc-gpilul pri-
vegte 4s_!felde filme gi joacd astfel de jocuri,
ggle-.,H,1_J1ri nu se mai dezvoltd, nu se difere nfia_
zd pe regiuni ci rdmdne un cfeier- primitiv, un
organism subdezvoltat. C.4nd citegte ggpilql
qQ*4degte,procesele cerebrale sunt mult mai
complexe, greierul se diferentiazd pe regiuni gi
se dezvoltd. in.Se_Cql_ul nostru s-a produs o gravd
g\oare, s-a crezut cd tehnica e hotdrdtoare, cd
tehnologizarea gi autom atizarea inseamn d dez-
voltare, dar nu este aga. Dimpotrivd, constatdm
cd oamenii sdlbateci, aborigenii din Australia,
.4u qn 9f-9i9f dqzvq!-tatechilibrat, cu toate cd nu
se uitd la televizor gi nu au tehnologie.
ea-e-i_-g..gt
]-ot se dezvoltd prin povegti, legende, picturi,
prin relalia cu natura deosebit de bogatd gi de
frumoasd. Informatia tehnologicd atdt de sus
cotatd de noi nu este aceea care dezyoltd copilul.
Copilul trebuie sd creascd printre oameni.
- Am trecut odatd printr,o perioadd foarte
grea din viald cAnd m-au salvat doar jocurile pe
calculator. Era un pachet de 9 programe, table,
jocuri de cdrfi, jocuri de construclii in afard de
un singurjoc, sd ucizi. Alrtrenamentele in scopul
crim e-i^-d-e
f o r m eazd p--s-i_[
i c u I ."
A[i putea crede cd autorii acestui film sunt
impotriva calculatoarelor, dar nu e aga. ,,Calcula-

** Pirintele Arsenie Boca **
torul e un instrument minunat", ne spune Profe-
sorul Lada,,,dar trebuie si gtii cum sd te folo-
segti de el. Vd pot spune din experienfd: poli si
folosegti calculatorul incepdnd de la vdrsta de
15 ani d4r n-u 41-a-im,ul-t.de -40,*d.9urinute-pe-zi,
apoi in mdsura in care ili este necesar pentru
profesie. Dar a incepe cu jocuri, cu toatd aceastd
OjglglqAf*e-gufleteassd este o nebunie' Pdnd la o
vAistd copilului nu i se permite sd conducd auto-
mobilul, nu-i ddm pe mAnd arme de foc, pentru
cd vdrsta nu e potrivitd pentru aga ceva. D-af*4e
ce sd-i permitem calculatorul? in ultimd instanld
pericolul constd in aceea cd j.ucA.ndaceste jocuri
criminale,copilul simte plicere. Dar ce anume ii
provoacd aceastd pldcere? Qtima, totul este
d-inami c, pal p itant, ?otren e aza'imagl;oaf+s,a,dar
totul se intdmpld la nivelul percepf-iei,e suficient
sd apegi pe un buton cd se schimbd ceva, aPeqi
alt buton se schimbd altceva, i-n final qerl inv.aldm
pe eopil? Nu sd sdvdrgeascdfgp.Leci sd apese pe
butoane."
Nu suntem impotriva calculatorului dar -4u
vrem ca tume4 virlu-ald s4 !nlo-cgia-9c4-*1.-unga
rga!4, rea.l_itatea.Nu-bdtdliile virtuale ci adevdratA
t-qp!4sp-o.ftivdmodeleazd copilul. Un bdiat trebuie
sd gtie sd se lupte ca sd se aPere pe sine sau pe
cei mai slabi iar mai tdrziu sd-gi apere patria.
Dragi mame, gtili ce zeslre trebuie sd-i transmi'
teli copilului ca sd aibd viald fericitd? A1e nevoie
{g v,oceavoastrd, 49 pdn-9ai"erile-.si-d.q cQn-le3gle
voastre. Acestea ii vor da-p.utere in cele mai grele
clipe din viafd. Cdntecele de leagdn conlin o
Tinerii, familia gi copiii... '3":' 321
intreagd conceplie despre lume. EJg_transmit
cgpilului toatd informafia despre lumea in care
urmeazd sd trdiascd. Ele ii spun cd aceastd lume
este bund gi frumoasi, cd acasd este cald gi pld-
cut, cd acasd este ocrotit, cd in afaracasei existi
pericole. Acolo locuiesc unele fiinfe periculohse.
Nq numai cd,ntecelede leagdn dar gi cQpt99*9[ggi
jqcurile populare*.-fOlclorul,toate acestea exprimd
acest adevdr, toate ii transmit copilului informa,
"fii. pozitiv,e. Ejmllt*pron unti"gi cdntecel o r popu lare
este asemeni sectiunii de -aur- -d_apgdlelor-.(e
clopot, b.alailor. de.inirnd ale omului, toate apar-
lin aceluiagi plan gi ne ajutdsd ne armonizdm cu
noi ingine, cq lumea inconlu,r.itoare gi cu Dum-
nezeu. Dace ne iubim copiii trebuie si le facem
viala fericitd. Aceasta cere desigur renunldri gi
eforturi dar altd cale nu existi. in lqmea noastrd
crudi, familia este o insuld de iubire, poate, gi
trebuie sd fie o pavdzd fati de agresiunea lumii
din jur.
-- Societatea se*dgscom.pqne. Fiecare socie-
tate este centrati in jurul culturii (credinfei).
Cultura (credin[a) este cimentul care o unifici,
unegte indivizii gi-i face un singur popor. (Jn
mpgr este un grup de oameni car.e c
aceleagi valori, aceleagi lucruri sfinte, aceleagi
obiceiuri, aceleagi tradifii. poporul este un orga-
nism viu, un sistem. Iar un sistem este incompa-
rabil mai mult decdt suma elementelor compo-
nente, de aceea, cdnd poporul este unificat in
jurul unui sistem, el igi poate proclama voinfa,
322 ** Pirintele Arsenie Tinerii, familia rco ** gzl

CUPRINS

Cuvdnt inainte...........:....J.. b
TAINA CASATORIEI
Un singur tr up........ l5
Odrasle pentru Dumne2eu.............. 2l
o.,ao Buna vestire.... Zs
.- Trebuie sd omor 60 de oameni, am omordt Sflaturipentru tinerii cdsdtoriti............... El
vreo 15, mi-au mai rdmas 48, 47,46, "' atunci voi Despre cei ce-gi beau minfile... Sg
primi IOOOde dolari. Pentru fiecare om omordt' invierea ,,mortiIor".............. 4l
primesc 5O de Misticismul gi puterile naturale. Misiunea
dg96'-est?--rilu, hof de magini,
dolari iar p.-entru.u,n-u!s-implu, lO, 20' Dacd e preotilor in regenerarea insului, familiei gi
pglilist, primesc 5OOde dolari"'" neamu1ui ............... 4b
TRUPUL SFINTIT
Aspecte ale relatiei dintre neurologie, endo-
crinologie gi duhovnicie..... 69
Pravilaalbd........ gl
Despre durerile oameni1or............... 106
Despre copiii lepidafi. rl5
DESPREtrREDITATE9I FAMILIE
indrumdri, limuriri gi indemnuri. Aprecieri
gi cdliuzire, recomanddri gi povefe
l}s
LUPTAIUTOTNIVRDESFRANARII
Despre lupta postutui cu relele. fbo
Q6ndurile bune gi gdndurile rele. Sfaturi
duhovnicegti.........
d-e-ip{laqire a ,,omului modern" ' 1n'ed)' r5g
Qindurile gi vicleniile 1or........
f 66
Tinere, olr uita ci egti un simPlu cilitor Prin
aceasti viafil
 **
32 ** Pdrintele Arsenie Boca sTnEzt NlcoLAE.zttN

p S-a supirat lisus... 184

tz Sfinlenia I87
Pr Vedereaprin vdl... 188
d. CUNoA$TEREA DE SIND
g Despre caractere 9i temperamente"' 195
d
P
s

vl I. Cdteva mdrturii despre darurile primite

de Pr. Arsenie Boca de la Dumnezeu""""""' 2lL
P
d II. Despre Taina Nunfii
d invdtdtura revelatd """""' 227
P Doctrina Sfinfilor Pdrinti, in primele trei
secoleale creqtinismului ..""""""" 237
invdfdtura Pdrinlilor 9i dascdlilor bisericegti
in perioada Sinoadelor ecumenice..."'""""" 241
invdtitura gi hotdrdrile Sinoadelor ecume-
nice despre Taina Nuntii..... """""" 249
Concluzie generald 9i observatii din cele
precedente, despre soarta de mai ldrziu a
doctrinei despre Taina Nun!ii..... "" 257
III. Sfaturi pentru cei ce urmeazd si se
cunune"' """""" 267
IV. TAINA CUNUNIEI