Sunteți pe pagina 1din 100

edo

!ilk en .0.4. .40


v.,) " 11S.

BIBLIOM-CA
minERuEr
El

ARTUR GOROVEI

DATINELE
NO ASTRE
La na$ere

WI! 33 7

30 BANI
www.digibuc.ro
Mil IN
Numere apärute
din Biblioteca Minervei"
1. M. Sadoveann. Duduia Margareta.
2. L. Andreiew. Guvernatorul
3. » » Nuvele.
4. Prosper Mérimée. -- Carmen.
5. M. Eminescn. Proza literarg.
6. T. Robeann. Poezii- postume...
7. Alphonse Daudet. Scrisori din moara mea.
S. Teodor Viirnav. zIaoria vietii mele.
9. loan Slavici. Spiru Calin.
10. I. Rossignon. In Livada.
11-12. I. N. Potapenko. In slujba adevAratA.
13. N. N. Beldiceann. Cea dintäiu iubire.
14. Karl Emil Franzos. VrOjitoarea.
15. C. Negrnzzi. Traduceri In proza.
16-17. N. V. Gogol. Taras Bulba Vol I ,i II.
18. Al. G. Doinaru. Calugarul Gherasim.
19. I. Slavici. Din valurile vietii.
20. Camille Flammarion. Visuri instelate.
21. Ivan Turgheniev. Povestiri vánAtoreIti.
22. R. Festeticz. pirmuri bizare.
23. Grazia Deledda. Valurile vietii.
24. Mumuleanu, Hrisoverghi, Cnciureann. Scrieri
alese.
25. H. ST Olcott. Catechismul Bisericei Buddhiste
de MiazA-zi.
26. Alphonse Daudet. Niverneza.
27. Louis Jacolliot In taro Fachirilor.
28-29. Prosper Mérimée. Colomba Vol. J i II.
30. D-r Andrei Iliescn-Lespezi. CasAtoria fata de
stiintä.
31. 0. Pnrsch. Magtrii muzicapti.
32. Fridjokt Nansen. Spre Pol.
33. ArturiGorovei. Datinele noastre la na§tare.

www.digibuc.ro
BIBLIOTECA MINERVEI"
No. 33.

ARTUR GORONE1

Datinele no astre
la nastere

BUCURESTI
«MINERVA», Institut de Arte
Grafice §i Editurä, B-dul Aca-
dennei, 3. Edgar Quinet, 4.
1909

www.digibuc.ro
hi:WM:A INSTI1UTULU1 DE ARTE GRAFICE MINERVA

REPRODIICEREA OPRITL

www.digibuc.ro
Multi spun cg neamul nostru românese este
impArtit In doug clase, dacg nu dusmane, dar
mgcar cu totul striline una de alta, asa de
strgine, ca si cum ar fi doug popoare deo-
sebite : lumea dela targ si cea dela orase.
Multi spun aceste vorbe numai pentrucg,
le-au auzit dela altii ; dar prea putini sunt
convinsi 01 ceeace spun, este asa. Lumea e
fAcutg mai mult din oameni cgrora le vine
la Indgmâng sâ primeascg de-a gata mice
opinii, ori-cât de indrgznete, si sä se facg,
propovgduitorii unor teorii pe care le-au corn-
bgtut eri, cu toatä inversunarea, si pe care
le sustin astgzi, pentrueg, sunt la rnodg.
Realitatea este aceasta : Intre lumea din sate
si cea din orase nu-i nimic comun. Aceste doug
popoare gândesc deosehit, trgiesc fiecare altfel
de viatg, si are fiecare altfel de aspiratii.
Pentru cei cari cunosc viata poporului

www.digibuc.ro
4 ARTUR GOROVEI

nostru, aceasta este o axiomg iar studiul


datinelor noastre, este singurul izvor din care
se poate ctiprità aceastg convingere.
Dupg o zicere banalg, trei evenhnente mari
se intâmplg In viata fiecgrui orn : nasterea,
nunta i moartea.
De nasterea lui, omul nu-i vinovat intru
nimica, ì nici nu stie cänd se naste ; despre
moarte, nu stim dacti stie, asa cg, nasterea
moartea sunt evenimente care privesc, drept
vorbind, pe altii, nu pe acel cu pricina, pentru
care In adevgr aceste sunt niste gtaine».
Multi sunt iargsi cari nu cunosc evenimentul
mijlociu, adicti nunta, in cht vorba cu «eve-
nimentele mari», este o gvorlog mare», pe
care oricine O cunoaste, toti o spunem foatte
gray, in ocazii solemne, dar putini ne dam
seamg cg-i o vorbg de clacg.
Cu toate keestea de nastere, de nuntg
de moarte sunt legate atâtea oliceinri, in
viata -satelor, obiceiuri necunoscute celor de
la targuri, !neat cunoscându-le, ne putem da
seamg cam de uncle purcede deosebirea du
care pomernm en totil.
Cunoscând obiceiurile acestea, orn pa.,

www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 5

trunde taina : vom vedea ce gândeste, ce


crede si cum trAieste poporul nostru, i atunci
amintindu-ne ce legi i-am fAurit, ce viatg
i protivnicg firei lui i-am croit
artificialA
1-am silit s'o ducg, vom rrtmânea pe ganduri,
cuprinsi de mirare intre sate si orase este
nurnai deosebire iar nu sr dusmAnie de mbarte.
In trei cArticele deosebite vom descrie da-
tinele noastre la nastere, la uuntA si la in-
m orm Antare.
Materialul acesta este foarte bogat, i ca7
drul restrâns al volumelor din aceastri co-
lectiune nu ne va inggdul sA vorbim pe larg
precum s'ar cuvenl, despre niste lucruri ask
de insemnate. Cu toate acestea vom criuta sg
alegem, din multimea faptelor, pe acele mai
caracteristice, rAniânind ea acei cari ar prinde
dragoste de folklorul nostru, sg se adân-
ceaspg in gtudiul luerArilor speciale, dintre
care cele mai de seamg sunt aeele ale re-
gretatului Sim. Fl. Marian, de care ne-am
cAlauzit in aeeastA lucrare, reproducind, de
multe ori, bucgti intregi, cari ar fi pierdut
din valoare dacA le-fe fi trunchiat.
Bine inteles a nu in toate satele noastre
www.digibuc.ro
6 ARTUR GOROVEI

obiceiurile sunt la fel. Ba, vor fi i locuri


de acele in care, din pricina sârâciei, nu se
mai practica nici unul din datinele de care
vom vorbi. Este, insl, In afará de orice in-
doialA, ea' in vremurile vechi, aceste datine
reconstituite din râmäsitele aflate astäzi in
toate .pgrti le locuite de români, erau gene-
rale. k5i avem dreptul s credem eh' ele eral
urmate, cu sfintenie, nu numai de târânime;
ci i de clasa boereaseä, pentrucA inteo vreme
nu era mai nici o deosebire, In privinta da-
tinelor, intre aceste doua clase, Intro Care,
cu cât se scurge vremea, cu atilt se adân-
caste i prä'pastia care le desparte.
Präpastia aceasta, ne este dat nouâ, celor
de astäzi, cari simtim i cugetnn româneste,
sit 9 facem sä, dispara.
Dar, pentru a nn cädea in gresala tuturor
reformatorilor nostri, cari au lucrat pe ni-
meritele, si din pricina cârora am ajuns in
halul de astâzi, se impune s cunoastem ve-
chile noastre credinti, pentru a sti ce fel do
institutii se cuvin poporului nostru, dacâ voim
sä ajungem, vreodat,,idealul pe care multi
Il urmäresc : un neam mare si fericit.
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NAPERE

in oravl X, si prin X se Inte loge ori-


care oras din România, frtrA deosebire la
biserica sfäntului cutare, se celebreazâ, cu
mult alaiu, câsâtoria domnisoarei A. cu domnul
B. Tinerii sunt felicitati, cu câldurâ, de rude
si de prieteni, care petrec apoi cu lrtutari,
cu mâncare si cu bâuturA. Lumea se Im-
prAstie veselá, iar pentru tineri, care au fost
si ei veseli pânâ atuncea, Incepe un traiu de
grije si de chin : frica de a aveà copii.
Dintr'o mie de fete care se raárit'd, cu greu
s'ar gâsi una care sá doreascâ a aveà un
copil. Ewirea fiintelor acestora pe lume este
un prilej de supâräri, de nopti nedormite,
de blästämuri si adese ori de Incracarea su-
fletului cu crime, din care unele râman pe
veci necunoscute.
www.digibuc.ro
8 ARTUR GOROVEI

Din aceastA pricinâ s'a nAscut, in orar,


o meserie specialri, foarte rentabilli, adicâ ni-
micitorii vietii pruncilor. ,Moa§e foarte iscu-
site §i mai cu seamti doctori foarte mult au-
tati, trimet in fiecare zi, in lumea ingerilor,
sumedenie de fiinti nevinovate, ale criror
ochi nici n'au apucat a vedeh lumina zilei.
Altfel se petrec lucrurile in lumea satelor.
Aici insurAteilor nu li-i groazá de copii ;
ci, din potrivti, este o rtiine, este o neno
rocire pentru casa in care femeea-i stearpa.
Bilrbatul isi mustrâ nevasta care-i stdrpitura,
pentrua el se tine de ziciltoarea UtrâneascA :
omultimea copiilor, bucuria romanului.»
Tar nevasta, care tie sit cânte Dorul Ro-
mâncei» :
De-ar vrea bunul Dumnezeu
SA-mi asculte dorul meu!
De-a§ avea un copila§,
Dragul mamei Ingera§!
nu stie ce-ar mai face când simte eig doral
nu i se poate implini.
i, ca sA. aibit un copil, se sfritueste cu
toat5, lumea, i fiecare o invatN, fel de fel de
leacuri. Mi-sa, ori soacr5.-sa, o indearnnil sa
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NA4TERE 9

aibg credinta In Dutnnezeu, dela care toate


pureed in lume, i o Invatg cum su-1 roage.
Plateste siirindare, acatiste i leturghii; tine
posturile ; face lumtingri lungi si ea
de naltg, si le aprinde la icoana Maicei
Domnului ; ba colindg pârt'si mgraistirile
bisericele undo sunt icoane fgcgtoare de
minuni.
Dacä posturile i ruggciunile nu-i ajutg,
atunci urmeazg sfaturlle femeilor anai in
care-i spun_ cum sg fiarbg trandafir
ori liliac alb In vin, i sg-i bea zama ames-
tecatg eu miere curatg de albine ; ori sä
fiarbä in rachiu noug fire de usturoiu, sä le
lese noug zile la eäldurg si a zecea zi sä
inceapg a beh cu socotealg, ca sg-i ajungg
bhutura noug. zile. Babele mai iscusite, Ii
soptesc In taing cum sg beie sämânta de
epure, ori sit se scalde in apg Earth cu fe-
luri de burueni i flori mirositoare, precum
crgpusnicul, hemeiul i romgnita.
Dacg nici eu acestea nu iese la vre-un
capgt, atunci incep vrgjile. Femeea Incepe
sit devie viclehnä. Cumprirg pe pälimarul bi-
sericei, care pune sub sfânta mash din altar
www.digibuc.ro
10 ARTUR GOROVEI

o cordia pe care i-o dA ea, §i o lasa sA steie


acolo pan g. când sluje§te preotul dougspre-
zece leturghii, In care
.
o pomene§te §i pe
dânsa, §i apoi se 'Menage cu acea cordicA, §i
o poartA Oa, ce purcede grea.
La urmA, child §i-a perdut mice nAdejde,
aleargA la descântAtoare, ca sa-i descânte.
*i. ce este un descântec?
Poporul crede In existents, unei puteri
suprandurale, pricinuitoare a tot rAul de pe
pAmânt, dupa cum Dumnezeu este izvorul
binelui. AceastA, putere, 1§i Inchipue§te el el
o posedA Diavolul, care, pentru a nelini§ti
pe oameni, pentru a li amArt traiul, se ames,
tecA In toate actele vietii lor, §i-i contrazice,
Din pricina Diavolului, cred unele femei,
cA nu pot na§te copii, pentrucA, li-l-r fi dand
anumite boale.
Boala cea mai cunoscutA, din pricina cA-
reia se crede cA unele femei sunt sterpe,
este Matriciul, cunoscutA la romfinii din
Ardeal §i sub numele de zgeirc sau area.
Dar dacä diavolul are atâta putere, Dum-
nezeu nu 1-a lAsat sA-§i facA de cap, c'Aci a
dat oamenilor leacuri, prin care sA nimi-
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 11

ceasa, puterea Diavolului, §1 babele descan-


tätoare §tiu descantece cu care alungl pe
Necuratul din trupul femeei, §i astfel dis-
pärând origina räului, in curând i se impli-
ne§te dorul.
De curiozitate vom aräth cum se descfintä
de matrice, pentru a se vedea cât de pri-
mitivä §i de simplä este credinta In des-
cântece.
Intr'o Luni dimineata, panä a nu räsärl
soarele, femeia presupusä bolnavä de mätrice,
se duce la baba, care sufland asupra unui
pahar cu 'rachiu, sau cu vin, sau chiar eu
bor§ pröaspät, zice urmiltoarele cuvinte :
SW mittriciu!
Nu hul,
Nu pocnl,
Prin oase nu te pornl!
MAtriciu prin sete,
MAtriciu prin foame,
MAtriciu prin deochi,
Matriciu prin ostenealit,
Miltriciu prin spaimI,
Mittriciu prin neodihnk
Matriciu de 99 de feluri,
Miitriciu de 99 de soiuri,
rep de unde e§ti:
www.digibuc.ro
12 ARTUR GOROVRI

Din piept,
De sub piept,
Din inimk
De sub inimk
Din gele,
De sub gele,
Din brate,
Din toate 1ncheetufl1e,
din toate ciolanele !
CA, tu de nu-i iegi,
Cu 99 de come te-oiu cosi,
Din trup gi din toate oasele
rte-oiu porni.
Cu 99 de seceri te-oiu secerk
Din trup gi din toate Incheeturile
Te-oiu luà
i'll Marea-neagril te-oiu maml,
*i-acolo te-oiu agezk
Acolo-i sta,
Acolo-i bek
Acolo-i mânck
i pe X. In pace li 1tisit.
X. sg. ritmae curata
§i luminattl.
Ca D-zeu, and a fAcut-o,
Ca maia-sa, cand a ngscut-o,
Ca argintul strecurat,
Cum e de D-zeu lAsat,
Ca soarele pe senin,
In vecii vecilor, amin!
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 13

Bachiul acesta, astfel descântat, se dg,


femeei s5.-1 guste, de trei ori, pe nemâncate.
Lucrul e foarte simplu, §i poporul e a§a
de naiv sa creadä cá puternicul Diavol se
teme de amenintgrile unei babe, §i -1§i pii-
rAse§te victima, care numai prin aceasta se
insgmato§e§te.
Dar, dacg, nu ar fi naivitate, nu ar putea
21 nici credintâ in descantece !
*
In sfär§it a dat Dumnezeu bucurie in
case cre§tinului, a binecuvântat pAntecele
nevestei, care in curand va na§te un copil.
Oare ce va fi : bgiat ori fan. ?
Cine poate sit-i spuie ? Babele, care §tin
-§i toaca in cer, asta n'o pot spune. Femeia
insiircinatá ar putea 0, ghiceascg. Dad, poartit
mai greu, va fi báiat, §i va fi fatg, daca
poartä mai u§or. In Ardeal au un semn :
chnd isprgve§te de tesut panza, femeia tri-
mete pe un copil cu ochii inchi§i, cglare pe
fu§teii rgsboiului, sg, iasit in ulita satului, §
acolo sá deschidá ochii. Dacá va vedea intai
brubat, femeia va na§te bâiat, de va vedea
femeie, va na§te Satg,.
www.digibuc.ro
14 ARTUR GOROVEI

Orice ar fi s5, mach', pe dtinsa o ingrijeste


un singur lucru : O. nu piardA, si A, nasca
copilul viu. Frica aceasta, si necunostinta
regulelor de higienA, precum si neputintat
de a urmtt aceste regule, clind ar putea A.
le cunoasa oriat de bine, au imbogAtii
mintea sAtencelor noastre cu. o multime de
superstitii, de credinti zrtdarnice, de care se
tin cu sfintenie, si astfel fiecare manifestare
a vietii este legatä de o regulà, de o lege,
care trebue urmatà fArà sovire.
Unele din aceste superstitii au curare
legAturà cu multe precepte de higienl, ceeace
inlesneste explicarea kr fireascrt ; altele, insa,
nu au nici o explicare logia, si origina kr
se pierde in niste timpuri si in niste prac-
tice astazi Ina necunoscute.
Dacá unei femei Insärcinate nu-i este in-
gAduit sá desculte pe cineva, clei nu va
putea naste Ong ce, acela pe care l'a des-
cultat nu-1 va da apá din opina sau din
cismá, explicatia acestei superstitii are un
fond de higieng. : femeia insärcinatá nu trebue
A. facä sfortAri, si a trage cismele unui
bärbat, de multe ori poate fi o cauzä de
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NAqTERE 15

avort. Cum s'ar putea explich, 'bag, alt'ä,


superstitie : SI nu dea nimärui apa, cAci nu
va putea nagte pang, ce acela nu-i va da sä
bea din pumni !
Oricum s'ar explica superstitiile, i ramiie
chiar in veci neexplicate, ele fac parte din
viata intimI a neamului nostru, i e bine
A' le cunoagtem, cáci numai prin cunoagtere#
lor ne putem explioa unele acte care ar 'Area
ea nu au nici o noinag.
Cum am spus, fiecare clipl din viata unei
femei insárcinate este in legáturä cu o su-
perstitie, de care nu trebue 0, se indepär-
teze, pentru a nu i se intâmpla ceva rku
copilului care trebue sá se nascI.
Când se gátegte, dimineata, femeea *Mgr-
cjnatI : sI nu-gi innoade cozile, cI face copilul
cu limba Impiedicath; sá nu-gi pue floare la
brâu, cI face copilul cu semn ; de va culege
surcele 'n poalg, copilul va avea pete pe
trap ; s/ nu dea cu piciorul In cane, ca sá
nui fie copilul c5,nos la iniml, ori pIros ca
duläii.
Mâncarea este lucru gingag, care dI mult
de lucru femeilor ingreunate. SI nu ma-
www.digibuc.ro
16 ARTUR GOROVEI

nance poamne Ingemanate, cad va face copii


gemeni. Din mar inceput sa nu manance,
ca. face copilul cu semn, ca §i can& ar fi
murat de cane ; iar poame crude daca ar
manca, poate naste Para timp. S. nu manance
Dumineca pastai, ca-i va fi copilul tamp, si
va face fapte rele ; va avea copilul limba
prinsä, de va manca femeea grea carne ne-
taiata din frigare ; va avea copilul babe nu-
mite tocuri, §i. va zacea de boala numita
aripi, de va mänca ea bor§ um plat In zi.
de sec, ori aripi de paseri.
Cu toate acestea femeea insarcinata trebue
sa, manânce orke, cand i-ar veni poftal si
mai cu osebire, cand ar vedea pc altii man-
cand, pentruca altfel ar putea A pearda. De
aceea nu-i. bine sa intre in casa made mrt-
nand, cineva, iar de intra, gazdele o In-
deamna sa guste din tot ce-i pe'masa, pen-
truca-i mare pacat sa nu dai de mancare §i
de bautura unei femei care pofteste. §i ro-
mama din Bucovina cred ca pa'catu-i eu atat
mai mare, cu cat femeea-i mai pofticioasa.
Se poveste0e despre multe nenoiociri in-
tamplate femeilor care au poftit ceva, si n'au

www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE

putut sa capete indata. Pentru a Inlatura


asepenea nenorociri, de multe ori barbatii
sunt ivoiti s1, fure unele lucruri pe care
nu le-ar putea dobândi altfel. De pilda o
ranca, zareste in livada proprietarului niste
fructe frumoase, i pofteste. Barbatu-sau se
da In vant ca sa-i poata, implini pofta.
intre el In curtea boerului ì sa-i ceara un
mar pentru nevasta Atunci 11 fura. Jude-
catorul sever, care stie pe de rost articolele
din lege, dar nu cunoaste viata poporului,
.11 va considera pe acest faptas ca un pungas
de rand, va condamna. pentru o fapta
socotita infamanta In lumea oraselor, pe &and
cei din sate il vor aplauda vor da ca
pilda om'ului bray, iubitor de "nevasta si de
copii.
Doua popoare deoseb (e, cu doua menta-
litati deosebite
Viitoarea mama doreste ca copilul ei sa
fie frumos ca Fat-frumos din basme. De aceea
de multe trebue sa se fereasca. De va vedea
un foc, sa nu se mire si sa nu puie mama
pe obraz, caci copilul va avea pe fata pet()
rosii ; la mod sa nu se uite, ca s nu-i fie
Bib). Minervoi , No. 33
www.digibuc.ro
18 ARTUR GOROVEI

copilul galben ca mortul, §i nici §rt. nu pri-


veascg un ora §chiop, sau orb, sau cu altg
meteahnâ, ca sg nu'i fie copilul ca act,. Iar
dacg, fgrg voea ei, ar vedea oameni de ace§tia
uracio§i, A zicg : gnu vgd unu, ci vgd doi»,
§si nu i se va intrimpla nimic.
Dar frica cea mai mare o au femeile in-
särcinate, de duhurile necurate, din care cel
mai groaznic este Samca, nurait in Mun-
tenia Avestita, aripa Satanei, iar in Buco-
vina Spurcata.
Pe când fecioara Maria era insgrcinatg cu
Domnul nostru Isus Hristos, Samca a in-
cercat s'o sminteascg, e pe dânsa, adicg s'o
inspgimânte §i s'o chinuiascg, precum face
i astgzi. Dar Arbanghelul Mihail a ilitfilnit-o
in cale, §ii a luat-o la bgtae cu un biciu de
foc, pang ce duhul cel necurat i-a fggiiduit
a nu se va apropia niciodatl de casa ori
de persoana la care se vor afla scrise nu-
mirile ei. ,5i Samca are 19 §i. chiar 24 de
numiri, §1 SE) aratä femeilor ingreunate
pruncilor sub forma tuturer animalelor; nu-
mai sub forma de oaie, vitel §i porumbel nu

www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE -LA NArERE 19

se aratg, pentrua acestea inchipuesc nevi-


n o vg tia §i. curgtenia.
Pentrucg Samca nu se apropie de casa §i
de persoana la care se ggsesc numirile ei,
in multe case sunt scrise pe pgrete aceste
numiri, §i multe femei insgrcinate §i copii
poara asupra Mr o cgrticieä manuscrisg, nu-
mitg Rugelciunea sf. Arhanghel Mihail, pe
care trebue sg, o scrie numai un ona bgtrân,
cgruia Samca n'are ce-i face.
Prin .unele OKI ale Transilvaniei, ronagnii
cred cg, ar fi un duh necurat, numit Baba
'Coaja, care omoarg, pe copiii cei nebotezati
§i ascunde sufletele lor in soc, uncle, petrec
On g. ce le putreze§te trupul, din care pri-
cing, romanii nu prea stria. socul.
In Muntenia, poporul crede in alt duh ne-
curat, Sburatorul, un fel de sineu, care intrg
noapteA pe co§ in casele oamenilor, sub formg.
de §erpe cu parg de foc §i chinue§te pe
femei, care din pricina asta zac de boala
numitä lipitura, de care poate scgpa prin
anumit desantec.
*
Se apropie vremea ca femeea sg. se u§u-
www.digibuc.ro
20 ARTUR GOROVEI

reze, si ea trebue sa fie pregglitä cu de


toate, si ea cele trupesti, si cu cele sufle-
testi. Mai cu smug nu trebue sg uite de a
merge la bisericil st se spovedeascrt si sa se
impartgsasca.
Când simte ceasul mântuirei si incepe fe-
meea a se vgicgra, barbatul dg. fuga pang.
la moasg, care se si infgtiseazg cu toate so-
cotelile ei.
Prin Transilvania, se pune lânga patul fe
meei o furcg de tors, un topor si o mAciucg,
pentrucg dacg va naste fag, sà traga la furcg',
iar de va naste bgiat, sâ tragg la toper sau
la maciuca.
Dacg o femee nu poate naste cu inlesnire,
daa gse chinueste , se intrebuinteazg fel de
fel de mijloace ca O. se usureze. Pe langit
lucruri doftoricesti, care pot fi de folos, se
fac si practice superstitioase. Asa, in unele
Orti din Transilvania, moasa dg, de trei ori
cu piciorul in usg,, iar bgrbatul sloboade
pusca peste casg; alti bgrbati implântà doug,
topoare crucis In stâlpul acoperefnântului de
la casg. in Bucovina ii pun sub asternut iln
topor, ori un cutit. in Macedonia se crede
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA isTATERE 21

cii dacá o femee stie cá alta are sa, nascá,


aceasta se trudeste Ora ce vine aceea s'o
stropeascá cu apa din gurk si s'o afume cu
o bucáticá din haina cu care e imbrkatk
iar in Vlaho-Clisura e destul ca acea femee
s5.-si scoatä veriga din deget si s'o puie la
bolnavá. In Banat, se afumá in casii cu tá-
mâe si cu smirnk din care a ars la CrAciun
ori la Pasti. In Moldova si. Bucovina, când
femeea se trudeste prea mult, se crede cii,
i-a fácut cineva pe ursitk si se aduce o
viqjitoare care sä-i desfaa.
In sfarsit a dat Dumnezen si femeea s'a
usurat ; a haladuit, cum se zice prin Bu-
covina. Cea intiii grija a moasei este sá ureze
pruncului traiu bun si. viatá seninA.. In alte
ptirti, tusk 811i:it obiceiuri, foarte frumoase.
As% in Poiana Stampii, din Bucovina, cum
s'a náscut copilul, moasa II rádicrt In sus,
si. de-i biiiat, zice :
Aeest bitiat,
Ce 1-am r6dicat,
Sit fie norocos,
*i mintoc,
*i voios,
i dragostos,
www.digibuc.ro
22 ARTUR GOROVEI

sänblos,
'nvhtat,
i bogat,
Om de treabA,
*i luat In seamit !
Iar dacä-i fatä, zice:
Aceastä copila,
SA, fie frumoast ,
mintoasd,,
i voioasit,
DrAgostoas6,
SAnAtoasit,
*i 'nvatatä,
*i bogatA.
*i femeie de treabá,
luatA, 'n seam& !

in Cándreni, moa§a ridicând copilul, zice :


Cine-i acesta? Ori vornicul?
Vornicul! (räspunde tot mow.).
Cine-i acesta ? Ori dasciilul?
Dascálul I (aspunde iarhs moa§a).
Ori Ii om de ornenie,
Ori nu-i orn de omenie?
Ba Ii orn de omenie !
Om cuminte §1 de treabá,
5i de toti luat in seaml;
Om frumos, voinic, bogat,
Cu cei sAraci Indurat;
www.digibuc.ro
DATTNELE NOASTRE LA NASTERE 23

Nu-i betiv, dar indritznet,


Ca oamenii cei isteti,
Ca toti oamenii cei mari
Cari au lost mai de demult
Din mogi,
Din striimogi
§i astamogi.
Atâtea calitAti doreste tAxanul nostru sA
ttibA copiii lui, pentrucA atâtea calitAti stie
el a se cuvin unui ona, si de atfttea cali-
tAti ar da si el dovezi, daca imprejurgrile
vietei nu 1-ar indreptAti sg:si le inAduse, sau
mai drept vorbind dae A. nu i le-ar tnA-
dusi acei cari tocmai D. invinuesc cA nu le-ar
fi avand.
DupA ce moasa rosteste aceste cuvinte,
apropie copilul de masA, si zice : «Acesta
sA fie la cap de masA, .si cuvântul lui sA fie
luat in seamA de toti cäti TI vor auzi.x DupA
aceea li face semnul crucei, 11 spalA cu apA,
de obiceiu rece, ca sA fie destept, si apoi il
InvAleste intr'o cAmasg. de-a tatA-sAu.
Obiceiul de a spAlà copilul cu apA rece,
este la romfinii de pretutindeni.
In Moldova si Bucovina mai este obiceinl
cA dupA ce copilul a fost invAlit bine, sA-1
www.digibuc.ro
24 ARTUR GOROVEI

puie sub 'nag, Va s steie macar o clipa,


intocmai dupa calm erà obiceiul si la vechii
romani.
De acuma trebue s'a' se ingrijeasdi moasa
si de nepoata, adìc de lehuzA, i cea intAi
grijg este s'o pâzeasca de deochi.
Pentru asta o descant5, si-i leagN, la gat
un fir rosu, pe care trebue sa-1 poarte pânA,
ce iese la biseria.
In Bucovina se bate un canaf de lâna
rosie de-asupra usei, iar In Istria se implânta
un cubit in pragul uri, ca O. nu se apropie
duhurile rele.
In Macedonia se pune de-asupra usei un
fir de AA alb g. altul rosu rasucit. In Vlaho-
Clisura aceste fire se pun crucis de-asupra
patului lehuzei.

Precum in toate partile lumei, ash si la


noi, pArintii se bucurti mai Inuit când capM
un baiat, dealt o fatA. Ba se zice chiar ca
räd j chetorile dela casä de bucurie cfind
se naste un biat, i plâng când se naste
o fata.
Pentru poporul nostru pricina este ronnai
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NWERE 25

ch. bâiatul In curând clevine ajutor la casA,


gospodarul cu dansul nu are atâtea griji
suparitri pum poate s aib cu o fata.
Credinta In destin este inrâdäcinat5, In
mintea romanilor de pretutindeni. Toti cred
c5, dela na#ere înc Ii este omului scris tot
ce i se va intamplà In viatâ,
In cer se tine o carte, cartea sortii, in
care se scrie soarta fiecâruia. Ori ce ar face
omul, ca schimbe soarta, ar fi lucru
zadarnic. « Afa mi-a fost scris» este cuvântul
care incheie totul, este filosofia adânc g. prin
care- se explicA faptul c. poporul a râbdat
de veacuri, flr 5. a murmurà, toate nedrep-
tâtile i asupririle.
Tot atuncia cand se nagte, omului Ii rä-
sare o stea pe cer, care-1 câlâuze§te in cursul
Cand i se intamplI omului o mare
supârare, steaua i se intuneck §.1 de aceea
cand Il jâle§te cineva, Ii zice : vai de steaua
Zui I Cat Ii luce§te steaua pe cer, atata vreme
omul, i cand omul moare, cade
steaua lui. De aici credinta ca. meteorii
sunt stelele oamenilor morti.
Soarta omului nu atarná numai dela vo-
www.digibuc.ro
26 ARTUR GOROVEI

inks, ursitoarelor, despre care vom vorbl


mai la vale, ci si dela o multime de impre-
jurgri din timpul nasterei. Asa, in Blicovina
in Moldova este credinta c dad, un copil
se naste mnv1it inteun iel de pelitä, in
camassti, va fi foarte norocos. In Muntenia
se crede a norocul este partea copilului care
se naste cu cä4ä pe cap.
In Macedonia, and se naste copilul in
amasâ, este un mare eveniment. Cgmasa
aceasta este un talisman care are puterea
de a apârà viata celor primejduiV, si a im-
0111 mice dorintl. Pentru aceasta, îns ca-
masa trebue s stea patruzeci de zile in
altarul bisericei, sub sfânta mask*, si g fie
purtat6 prin trei orase mari, din trei tgri
deosebite, apoi sä fie pug sub un pod, ca g
tread, peste dânsa un om mare, un Impârat,
un mitropolit, ori mgcar un pad, in trei
Tânduri .4eosebite. Dupa acestea talismanul
capátá puterea strasnia pe care o are.
Indatâ, dupa nastere, i dupa urarea care
i-o face moasa, copilul trebue saldat.
Saldgtoarea aceasta se face cu o adevA-

www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 27

rata ceremonie, si lucrurile trebuitoare sunt


pregätite de mai inainte.
Cea mai mare grijä se pune in alegerea
apei pentru salatoare. Nu ori si ce apä,
si nu ori s'i cum, si ori si când adusä, trebue
sä so intrebuinteze, pentru a dela apa asta
atârnä, in mare parte, fericirea si linistea
omului, in tot cursul vietiflui. ,
Apa trebue adusä dupä räsäritul si inainte
de apusul soarelui, si toate scAldatorile sä
fie fäcute cu apa din acelas loc, din fântanä,
care este cea mai prielnica.
Fereasea Dumnezeu A, fie cineva scäldat
in apa de iaz :
Decat, maicii, ma faceai,
Mai bine ma praplideai,
Fedora§ nu mai aveai:
Kai sccildat cu-api de iaz
Sa" ptiu nunzai de necaz.
Nici in apa de pârä'u nu-i bine sa scalzi
copilul :
Vai rau m'ai scalciat:
Cu-apti din ptirau
Sei flu cu kW rau.
Cbiar apa din rânri mari, nu-i bunä :
www.digibuc.ro
28 ARTUR GOROVEI

Taci, ca te-am scifidat


C'u apa de Prut
Sa fii tot urit;
Cu apa de lunca,
Sa fii tot de- duca.
Apa stagtoare, ling, alungg norocul dela
copilul care-i scäldat in ea :
Frunzipara mitr milrunt,
Marini* cand m'a filcut
Tare bine i-a parut;
Dimineata m'a scaldat:
M'a schidat cu apa lina
Ca sa flu, mama, straina;
L'amiazi cu-apet din laptoc
Ca sa nu mai am noroc;
Seara cu apit din iaz,
Ca sit fiu tot de necaz.
Cine-i scAldat cu apâ din fântana, acela-i cm:
Spune-mi maica-adevarat
Cu ce apa m'ai scaldat:
Ori cu ap6, de fântânit
Sit port sabia 'ptr'o mama?
Ori cu B.O. de sub punte
sr, fiu viteazul de munte?
In sfiir§it, apa sti nu fie clocotita, ca s 1
nu ajungä copilul un desfrânat.
Oala fn care se fierbe scglatoarea trebue

www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA, rrAsTERE 29

sil fie nouä, ca sit r;Isu)ie glasul copilului,


precurn sunä oala cea nouä.
In scaldátoarea copilului se mai pune
busuioc, pentru ca sä. fie iubit ea busuiocul ;
bujor, ca sä fie rumgn si frumos ; miere,
pdne, zahar, lapte dulce, ca sä fie dulce la
vorbä ca mierea, sä-i fie viata indestulatrt
ca pânea de toate zilele si dulce ca zaharul,
.i. trupul alb ea laptele ; se mai pune un
ou, ca sä fie Intreg ca oul; bani de argint,
ca sa fie nepretuit ca argintul, si aghiazmd,
ea sä nu se apropie de dânsul duhurile ne-
curate.
Lucrurile cari se pun In scaldätoarea co-
pilului variazä, In diferitele locuri unde lo-
cuesc românii. Asa, In judetill Sucevei, se
mai pun In scrildätoare si alte buruieni, pre-
cum lemnie, ea copilul sä umble curând In
picioare ; sdrevet, popchilsor, ednepa, cat2q-
nica, pentru ca fiecare din ele sa-i comu-
nice darurile lor speciale. In Muntenia so
mai pune orz, porumb, pentruca sit aita
parte de cereale oamenii din Muntenia
sunt mai practici. In Banat si Ungaria se pune
o pietricica, pentru ca sä fie retbduriu ca
www.digibuc.ro
30 ARTUR GOROVEI

piatra pe acolo r4mânului ii trebue §i. mai


multä rgbdare. In Macedonia scglatoarea se
face inteun lighian mare de aramg, gi cu
multg bggare de seanag ca sg nu-1 ajungg
apa pe cap, de oarece pe acolo este datina
sg nu se spele capul copilul pâng ce nu
va implini un an. In Vlahe-Clisura moa§a
presurg copilul cu sare peste tot trupul §i-1
lasa ap o zi intreagg, dupg care 11 spalg pest()
tot, chiar §i pe cap, cu apg amestecatg cu vin.
In multe locuri este obiceiu ca copilul sg
se càntgreaseg, ca sä fie ferit de duhuri ne-
curate, §i sg nu se. deoache.
Dupg scuildgtoare, copilul se infav.
Toate hicrurile trebuitoare la infg§are, sunt
pregältite de mamg, sau aduse de nw Vi
toate trebuese fAcute cu socotealg.
Faga, in unele locuri, are legate inteun
colt trei fire de usturoi, trei de piper, trei
de grail de primgvarg §i trei de tow:1En* trei
de tginae, trei de sare, trei sfArgmituri de
pane §i trei bucgtele din casa copilului, ca
sg nu sg deoache. Breinetele, pelincele, scu-
tecele, tulpeinaful, toata trebuese lucrate cu
drag §i. cu voie bung.

www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 31

Astfel infasat copilul, este dat in bratele


mamei, care arde de dor sal.' sarute pruncul.
Cum il ia in brate, il säruta pe frunte,
si-i zice : cDragul mamei, cum te iubesc
eu, asa -sa te iubeasca toata rumea». si-1 in-
beste, pentruca mult a mai dorit, si mult
s'a mai rugat :
De-ar fi cerul eu priinth
Sit 'mplineascfi a mea dorint4 :
De mi-ar da un bletel,
Dragul mamei voinicel !
i cum ar vreh sa-1, culce cu dânsa, sa-i
simta balsamul rasuflarei lui caldute, sa-si
Implineasca dorul :
1-as pune sg se culca
Pe al meu sari, leagAn dulce,
i i-as zice 'ncetipor :
Nani, nani, puisor 1
Dar trei zile dela olaltä trebue asi stâm-
pere ciorul, Tentruca nu e bine sal. culce
In pat, aläturea cu dfinsa, caci altfel ar ca-
path rofii ; iar de s'ar intAmplh sa, adoarma
cu spatele spre el, ar veni smeoaicele §i. i
1-ar -schimbh.
Frica cea mare a mamelor este ca nu
www.digibuc.ro
32 ARTUR GOROVE I

cumva copilul lor sg se deoache ; de aceea


in uncle pgrV, se pune läng g. el o criziulie
Cie usturoi, §i pretutindeni i se face benghiu
In frunte. Benghiul se face Elva, ca sA fie
de folos : se ridicg piciorul drept eu di-
câiul intors inapoi in sus, se ia ting de pe
ciacki, se frgmântg cu scuipat, §i. cu degetul
argtgtor se face un semn. In frunte.
Benghiul este in leggturg cu o fiintg mi-
tologieg, cunoscutá tuturor românilor, i care
se chiamg Benga, adicg necuratul. Pe multi
ii auzi zicând : du-te la Benga, lua-te-ar
Benga, par'cd a intrat Benga'n el.
Apa in care a fost saldat copilul, nu
poate fi aruncatg In orke loc, nu numai
pentrucg. In ea a fost pusg §i. aghiazmg, ci
pentrucg daeg s'ar arunca in loc necurat, ar
fi rgu pentru copil. De asemenea nu se aruncg
spre sfântnl Soare, care ne dá luming i ne
ineglze§te, ci spre miazg-noapte. Nici pe,foc
nu se aruncg, pentrucg :
Ittlicutá, 'a meu noroc
L'ai tipat cu ciupa'n foc ;
Mrticutä, a mea tienealh
0-ai tipat cu ciupa'n pug.,
cum se zice inteun cântec din Transilvania.
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NAMRE 33

Pe gard iarg,§ nu-i bine A, arunci apa din


saldAtoare :
Spune-mi maibl-adevarat
Scalda nude mi-ai tipat?
Doar In vIrful gardului,
SA fiu sluga satului,
Catana'mpäratulut?
In multe pkti din Transilvania, segidg.-
tbarea se arunel In lee curat, la tulpina unui
nue, pentruca copilul sä fie frumos §i atrN.-
gItor.
Iatä cum se tfinguie un Blau, §i ce-i ras-
punde aceea care-1 chinue§te :
Eu, lele, de dorul tau,
Nu pot 8110 domnu-men,
Nici n'ascult pe tatti-au.
Bade, nu te supgra,
Cit, zau, na e vina mea
Ci-i vina miticut.1-mea.
Ea frumoasii m'a Mcut,
§i eu tie ti-am placut
Ca piperul grecilor,
Ca Minlia popilor.
Mad mlicuta m'a scAldat
Ea ciupa cti. mi-a tipat
Tot 'in umbra nucilor.
Spre chinul voinicilor.
*
Bibi. afiuerveia, No. SS. 8
www.digibuc.ro
34 ARTUR GOR017EI

Dupg ce s'a aruncat scadgtoarea afarg,


intrg In casa §i. tata, ca sIt-i vadg odorul.
Cum intrg, se a§eazg pe un scaun, i moap
Il cinste§te cu rachiu indulcit cu miere, §i
daca copilul li bgiat, moaa, ia aciula din
capul bArbatului §i o pune Intr'un cuiu, de
asupra lehuzei, de uncle nu o poate lua, pang
ce nu i-o rilscumparit dela moa§1. De nu
se face gluma asta, tata Intelege cg are o fatg.
Dupg asta, bgrbatul se scoalg de pe scaun,
se duce pang la masa pe care e a§ezat co-
pilul, 11 sgrutg, §i apoi 11 Incredinteazä ma-
ni-sa, dating mo§tenitg dela Romani.
Tia ace§tia, In ziva de nntere, pruncul se
Ewzà pe pgm'ant, §i numai tata avea kirept
sg-1 ridice. Dacg.-1 ridich, recuno0ea, crt-i al
lui, cg are viatg §i trebue sg-1 creascg. De
nu-1 recuno0ea, tata nu-1 ridica, iar dacg
erà un monstru, avea drept sg-1 omoare.
*
Poporul nostru are credinta di femeia care
a ngscut un copil, §i moa§a care a ingrijit-o
sunt spurcate. In Moldova nu-i este Ingg-
duit lehuzei sit se like la soare, §i pe unde
ar umbla ea cu Piciorul, arde §i pgmantul ;

www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE

iar de-ar înâlnì o altá femee care are copil


mic, aT murl pruncii amândorora.
Pentru a Inláturà astfel de nenorcciri,
preotul face anumite rugáciuni.
In uncle pári chiar in ziva când s'a ngs-
cut pruncul, iar in alte Wi mai thrziu, se
aduce preotul ca sg, facá slobozirea casei.
Cite§te anumite rugAciuni, §i face aghiazmä
din care bea lehuza de trei ori §.1 se stro-
pe§te casa in cruci§, iar o parte se pAstreazá
ca sii fie de pus In sdadátoarea copilului.
Dupá aceasta numai moa§a poate s iasä.
din casa in care a mo§ft, iar lehuza pând ce
nu i se va cetl molitva de 40 zile, nu tre-
bue sá insereze afará de gospoaria ei, cáci
altfel duhurile rele pot s'o pociascá ori s'o
nebuniascá.
In Macedonia femeile sunt §i mai fricoase ;
pilná la patruzeci de zile, nici nu iese din
casä duprt asfintitul soarelui; iar la Valahii
din Moravia, timp de §ase gptämiini lehuza
nu trece pragul casei.
Ori de cate ori, In acest timp, lehuza este
nevoitá sá iash' din casg, trebue sá puie,
peste prune, un lucru de fier : un eutit, un
www.digibuc.ro
36 ARTUR GOROVEI

cle0e, etc., ca sä-1 fereascil, de duhurile ne-


curate.
Romanii tot a§a, fticeau ca sä.-0 apere copiii,
ba chiar 0. pe cei in varstä, contra vräjito-
riilor. Ei, nu numai a descriau cu fierul un
cere in jurul pruncilor, dar chiar bateau, in
pragul u§ei, cuie scoase de pe mausolee.
*

Indatä dupä slobozirea casei, ,Tudeniile 0


prietenile lehuzei vin s'o vada. Nici una insä.
0 nicgieri pe unde Bunt Români,. nu inträ
cu maim goalä in casa lehuzei. Fiecare tre-
»tie sä aducä rodine, poclon precum se
zice In Transilvania , cinstei §i creivaiu in
Banat. Darurile acestea, rodinele, constau
din diferite lucruri de mâncare, precum 0
din lucruri trebuitoare copilului, ca 'Ana.,
scutice, 0 altele. Se mai aduce 0. rachiu in-
dulcit cu miere cu. care se cinstesc toti cei
din casa, iar vin nu se aduce, crezfindu-se
cg. vinul tulburl lini§tea din läuntru a omului,
ceea ce ar puteh aduce vätämare lehuzei.
in Macedonia, Insä, aduc vin ro§u, ca sä
aibä mama lapte.

www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 37

Bodine le se due numai pang când se bo-


teazg' copilul.
Când intrg. in casa femeea care merge in
rodine, pune darul längg lehuzg, §i atingând-o
cu mIna, li zice: «Dumnezeu s te ridice L.
Durnnezeu sg te 'ntoareg Dumnezeu sg-ti
deie brate pline !»
Prin unele locuri, femeile care §tiu mai
multe lucruri bgtrane§ti, in loc de vorbele
acestea de rand, zie a§a, mai subtire :
Bine v'am Osit!
/ntr'un ceas bun cu noroc !
§i tot bine sä v§. fie
De-acum §i vecie.
Dar cu ce vá laudati:
Gu Fete ori cu feciori?
trAiascg, odrasla
Intru multi ani fericiti.
S'ajungeti s'o botezati
s'o cununati.
Dupg ce roste§te aceste vorbe, se intoarce
cgtrg copil, seuipg, asupra lui §i zice
nu-i fie de deochi.»
Toate femeile câte-vin in rodine, se cins-
tesc, se veselesc, impreung. cu nepoata, §i
inteun târziu se imprg§tie pe la casele

www.digibuc.ro
38 ARTUR GOROVEI

dar lehuza nu li da inân, §i nici nu li spune


vre un cuvânt, ca sä nu i se ducg laptele
cu cei ce au venit s'o vadg.

Romftnii de pretutindeni cred cg soarta


fiecrtrui om este In mâna ursitoarelor; care
umesc traint tuturora. Numai inteo privintg
nu se Ii eleg toti românii: ciind vin urst-
toarele ?
Unii crod cí vin In sgpthuftna in care s'a
ngscut copilul, kti anume In noptile fat% de
sot: a treia, a cincea i a saptea ; altii cred
ea vin in cele intai trei nopti dupg na§tere,
iar altii cg vin in a opta noapte.
Ursitoarele sunt trei zâne care croesc ur-
sita pruncilor, §i in Macedonia, se numesc
mire, albe, haräsite i carnet&
Tocmai pentrucg nu se §tie anumit ziva
când vin ursitoarele, fiecine trebue sg fie
pregatit sg li faca primire bung, ca sg nu
le supere.
Ursitoareloi nu li place intunericul ; de
acea in odaia copilului trebue sg fie in tot-
deanna lumina. Nu li plac oamenii zupgrati,
posomorili i galcevitori ; de aceea pgrintii

www.digibuc.ro
D ATIN ELE NDASTRE LA NA§TERE 39

oricine ar fi In casa unui nou nNscut, trebue


sil fie veseli si 1 oiosi, maear pânä ce trece
timpul in care N in ursitoarele.
tiind di au toane, oamenii au totdeauna
In grijà ca ursitoarele sh" gNseasca, In cash',
tot ce li-ar face plácere, tot ce au nevoie.
Desi sunt zane, dar petrec ca si oamenii.
De' aceea li se Intinde mas'A mare. In Tran-
silvania, moasa asterne pe- masa un cot de
pAnzN nouN, pe care pune un blid cu fainá
de grail, sare, pâne si le lasá trei zile si trei
nopti. Dupit trei zile, se vád pe fNinN ur-
mele ursitoarelor. In alte párti, tot din Ar-
deal, se -pune pe masá trei talgere cu grfiu
fiert, trei i ahare .cu apá, trei cu untdelemn
si intr'o scIfitN chtiva bani. In Banat se
pune la capul copilului o pogace si trei cru-
ceri câte unu de fiecare zfinä, o oglindg,
un pi4tene si o lingurá do unturá, pentru
ca ursitoarele sá poatá sN, mánAnce si sá se
gáteascá. Tot In Banat, prin alte pärti, in spre
sara a treia dup./ nastere, moasa pregNteste
cina sau cinifoara ursitoarelor. Aceasta se
face asa : cfind soarele-i la chindie, ia o seinie,
adicá o masá rotundl de lemn, si o acoperá

www.digibuc.ro
40 ARTUR GOROVEI

cu o panza. noun. Imprejurul (Amid pune ni§te


breiciri noui, iar la mijloc un blidussel curat
In care toarna de 3 ori ate 3 pumni de
faina de gran ; deasupra ptinei pune o lin-
gua noua de sare §i una de unt, §i un pa-
har nou cu apa neInceputa. Apoi de tortile
blidu§elalui prinde trei lumini de ceara, O.
Imprejurul lui pune tot felul de cerealet,
precum grfiu, poramb, etc. Ia apoi mAsura
pruncului, cu trei fire de matase ro§iLe, pe
care le infkura, imprejurul paharului cu apa.
Masa astfel pregatita, o pune la capul ne-
poatei, aprinde cele trei lumini de ceara,
face de trei ori cruce §i se roaga catra Dum-
nezeu ca A. trimeata ursitoarele, zicand :
Doamne, Dumnezeule !
Triniete ursitoarele,
Sa vina toate voioase,
Voioase §i bucuroase,
La sanie sa gusteasca,
Lui X bine sa 'mparteasca,
X putinel sa-munceasca
mult bine sa traiascit.
Dupa ce s'a inchinat, mow lasa sania sa,
stee \peste noapte unde a pus-o, avand grija,
fiecare sit tie minte ce vor vish. A doua zi
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NitTERE 41

vine moaga eu trei fetite pânâ la sapte ani,


cgrora le Imparte lucrurile de pe sfinie.
In Macedonia, se obisnueste ca a treia zi
dupa nastere, sä se puie un copil, bäiat sau
fatä, ca de 12 ani, ai drui pârinti trâesc,
O. främânte o turtitX din aluat nedospit, care
se coace In cenusa din vatd, si care apoi
sA pune O. steie 40 de zile sub perna prun-
cului. In noaptea urmätoare se culd, toti
mai de vreme si se Inchid usile, care nu se
deschid pentru nimica In acea noapte, când
au A vie cele trei mire sg scrie norocul si
soarta pruncului.
Astfel pregâtiti, pârintii asteaptl ursi-
toarele.
Ele vin, inta Incet pe fereastrX sau pe
u, se wad, la cäpâtâiul pruncului, si. incep
sK-i tese viitorul.
Cea mai bätrfing, dintre ele, Tirsitoarea,
tinând furca in brâu, Invfirte fusul; cea mij-
locie, Soarta, toarce firul din caer, iar cea
mai mid., Moartea, taie firul cu foarfecele.
Dup5, ce i-au tors firul vietei, dacä co-
pilul s'a näscut intr'un ceas bun, prind a
cânth, cu vers foarte frumos, si a-i sortl de
www.digibuc.ro
42 ARTUR GOROVEI

bine ; iar daca s'a nascut in ceas rau, incep


a cantà cu vers duios §i. trist, si sortesc
numai do rau. Apoi incep a-i da pe rand :
minte §i noroc, frumusete sau uraciune, bo-
gb,lie sau saracie, intr'un cuvant ii hotaräsc
viata ce are ,s'o duca zi cu zi.
Romanul are multa credinta In ceasul bun
§i. in ceasul rau :
Din barâni se spune
Cura c5, ceasuri bune
cLasele mint:
Vai cle-acei §i-acele
Care 'n ceasuri rele
Zic vre un cuvânt !
Credinta aceasta in Ursitoare, ca multe
alte credinti ale noastre, o-am mo§tenit
dupa cum am mai vazut dela romani, unde
se numiau Parce, §i cari credeau, ea §si noi
ca ele tore firul vietii.
*

De acuma vine randul, In viata pruncului,


la un act de cea mai mare insemnatate : bo-
tezu4.
Nu-i putin lucru sa botezi pe cineva.
Intre fin t§i naf se nasc legaturi puter-
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NA§TERE 43

nice, si mai cu seamA legrduri de inrudire,


de care se tine mai multä socoteala decal
de cele firesti. Daca un frate boteazA unui
alt frate, harudirea de sânge dispare, §i ei
nici nu-si mai zic frate, ei cumetre.
Intro fini si na§i, inrudirea intru Christos
e asa de strânsä, ha cat poporul crede
mai putin pacAtueste acel care ar lua In ca-
stitorie pe sorrt-sa, decât cumâtra.
aceast strasnieie se explia Drin credinta ct
nasul e mai mult deca,Oxintele, care ti-a
dat numai viata, pe când celälalt te-a ere--
tin at.
acest pticat este asa de mare, in cat
numai atunci ti s'ar putea ierta, când, dä
ce ti-ai uns trupul ca cearti si i-ai dat foc,
ai putea scitpa teafgr.
Intr'o baladä din Ardeal, finul pe care
nasä-sa voia s'o eie de nevast'l, Ii rAspunde :

SI m. ierti na§g, pe mine,


Nu mg pot iubi cu tine,
Nici nil fin bgrbatui. thu,
L'asta nu vrea Dumnezeu ;
Tin fin §i-o na§'a se WM,
N'a fost §1 nici u'a mai I.
www.digibuc.ro
44 ARTUR GOROVEI

Rom Maul boteazA cu multA plAcere, pentru


a Dumnezeu iartl pkatele celora care cre§-
tineazA pe altii. Auk' §i. vestitul Rondin Gruie
Grozovanul "i§i ispA§e§te pAcatele botezfind :
Apoi Gruie se porne§te
i'n Moldova se ive§te
Ca un soare ce 'ncalze§te,
Inciilze§te
rode0e.
Ca znult bine 'n lume face
Sufletul sA, §i-1 impace :
Cre§tineaza
boteazI;
Da de fin
Cate-un tretin,
de finA
0 tretinl.
Cel ce nu primeqte sA fie- nag, face un
mare pAcat.
De obiceiu, acel care a cununat pe tineri,
trebue sA le §i. boteze. Daca vre-o Impre-
jurare 'II ImpiedicA dela aceasta, atunci pl.
rintii se sfAtuesc pe cine sl-§i eie cumAtru,
O. dupa ce s'au inteles, se due , sa-1 invite
sl li facA aceastA cinste.
CumAtrii se pregAtese de cele trebuitoare
pentru botez.
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 45

Lucral cel mai de capetenie este lumânarea.


Mai Inainte vreme, pe cand gospodaria
noastra erh in floare ; pe cand la casa fie-
cgrui gospodar se gasiau cativa stuvi, lu-
manArile acestea se faceau de fiecare om,
In casa lui, din ceara, curata, scoasa din
stupii lui.
Gaud gospodariile noastre au Inceput a se
destrabalà, card nevestele aitinceput a purth
fuste. cumparate din targ, si a-si Imbrach
bilrbatii cu suman aural:drat de la dugheana,
au inceput sä cumpere pana §i. lumfixtitriam.
de Pa§ti de pe la negustori.
Lumanarea de botez se impodobeste cu
flori, mai ales busuioc; cu stramatura, cu
bumbacel, si chiar cu cordele de mätasa, cand
nasul e mai cu dare de marl.
Pe langa, lumanare, trebue numai de cat
o bucata de panz.1, care se numeste crijmci,
in care se Inaleste copilul, dupä ce-1 scoate
din apa In care a fost cufundat.
In sfarsit, In zestrea aceasta a copilului
mai intra si alte lucruri. trebuitoare, precum
scutece, fasä, etc.
In ziva hotarItä pentru botez, cumatrii si
www.digibuc.ro
46 ARTUR GOROVEI

moasa se adung in casa nepoatei, si de acolo


pleacg spre bisericg, unde se face botezul,
in orice timp, vara -ca si iarna. In Bucovina,
unii preoti indgtineazg a boteza si la casa
lor, pe and in Macedonia crestinarea se face
numai'in bisericrt.
In Banat, prin pgrtile Oravitei, cfind iese
din casg, moasa atinge copilul cu crestetul
de pragul de jos al usei ca 8A nu se prindg
deochiul de el, si zice : «Cum se aseazg
pragul sub lemn, asa sg se aseze si deochiul
la cel nou-ngscut3). La esirea din. casg, il dg
pe fereastrg, zicfind : I<Cum se tine fereas-
tra de casg, asa sg se tie §i pruncul de
marna-sa.»
In Muntenia, nasul trebue sg, lese In cask'
ceva argint, spre norocul copilului ; darul
acesta este partea moasei. .
Românii din Istria au obiceiul sg duck' la
bisericg, odatg cu copilul, un paner cu de-ale
máncgrii, ca viata pruncului sg fie imbel-
sugatg.
Prin Bucovina se duce si preotului cinste:
o gging, un sip de rachiu, dacg botezul se
face in casa lui ; iar dacA se face la biseria,
www.digibuc.ro
pATINELE NOASTRE LA NAVPERE 47

i le duce mow, cand 'II In§tiinteaza sa vie


la biserica. Preotul, când prime§te darul, In-
senineazei pruncul, adica-i pune numele.
Cand toate sunt puse la cale, preotul sa-
var§e§te botezul, dupa regulele biserice§ti.
Copilul incepe sa. planga nand 11 cufunda
In apa ; acest planset poporul 11 explica zi
cand ca diavolul, care acuma este nevoit sa
iasa din copil, 'II chinue§te. naCa nu plange
copilul, pentru romanii din Ardeal acesta-i
semn ran.
Poporul crede cal dup, cre§tinare, copilul
capata un înger peizitor, care-1 apara in tot
cursul vietii.
Copiii Inv*. mai multe rugaciuni, ca sa
§tie a se ruga ingerului pazitor. nele din
aceste rugaciuni sunt foarte frumoase.
In comima Malini, judetul Suceava, se §tie
aceasta rugaciune :
Inger, ingeralul meu,
Roaga-te lui bumnezeu
Pentrn sufletelul men,
*i din zi §i din noapte
Pfta la ceasul eel de moarte.
Sfantit auce apttra-mA,
Inger bun de§teaptet-ma,
www.digibuc.ro
48 ARTUR GOROVEI

Doamne milue§te-mh,
Cu crucea paze§te-mit.
In Bucovina au o rugg.ciune mai lungi :
Inger, Ingera§ul meu,
Roaga-te lui Dumnezeu
Pentru sufletelul meu.
Roaga-te din zi de noapte
Pan' la ceasul cel de moarte.
Jar and moartea nemiloasit
A veni cu crunta-i elms&
Sufletelul sit mi-1 eie,
Atuncea sit mi se deie
Luminita mandra, '-n mama
pricestanie 'n gurti,,
Támaita, invälitii,
Cu ceará acoperita,
La sfanta biserica, dusk
pe sfanta cruce pusa.
Mama mea and m'a nfiscut,
Pe cruce cá m'a facut,
Pe cruce m'a botezat,
Sfanta cruce m'a aparat
De duhul cel necurat.
Dumnezeu e tot cu mine
In toate sfintele zile.
Trei surori a lui Lazar
Una Malina,
Alta Ma,diilina,
Una dalba Rusalina,
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NOTERE 49

DimineatA s'au sculat,


§i pe camp cl s'au luat,
Pe campul Salimului
§i-a Ierusalimului,
§i dupá ce s'au luat,
Acolo c'au cAntat
Nou ii. floricele.
Dar/ ele
Floricele
N'au gäsit,
Ci-au gasit
0 micii-albinita,
§i din albinitit
S'a fAcut cerutA,
§i din cerutii,
S'a fAcut o luminitA.
Luminita s'a aprins,
Raiul s'a deschis,
Dumnezeu a 'nvins,
Pe noi ne-a cnprins,
§.1 din gurA-a zis:
aCine-a gti gi-a spune
(Asa rugAciune
«Tot la luna,
«La sriptAmana,
«Sufletelul gi 1-a scoate
«Din ate rele din toate :
«Din negurA,
«Din paella,
«Din broagte cat vacele,

www.digibuc.ro
BibL <Minervei», No. 33. 4
50 ARTUR GORO VEI

Painjeiii cat casele,


(Din napArci 3at fagil,
qi din gerpi cal brazii.»
in alte prirti, ruggciunea e mai scurtg §i
parct mai impungtoare :
Cruce 'n cask
Cruce 'n masä,
Cruce'n patru cbrnuri de casii.
Dumnezeu cu noi la mash,
Maica sfânta la fei eastra
ingeragul m5, pAzegte,
Sfanta cruce mg 'ntAregte ;
Ingeragul mi-i lumind,
Sfanta cruce mi-i hodina(
Prin unele pgrti din Ardeal se crede ca
fiecare capng, la na0ere, pe lângg ingerul
pazitor, §i nu duh necurat, nu diavol, care
de-apururea stg In luptit cu ingerul, i dupg
cum birue§te iinul sau altul, omul face fapte
bune, sau fapte rele.
Lumânarea dela botez are o mare putere
vindecgtoare, dupg credinta poporului. Dupg
cum lumanarea dela Pa§ti, are puterea de
a alunga vântoasele i grindina, tot ap lu-
mánarea dela botez alungg boala din copii.
De aceea o bucatg din aceastg lumanare se
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 51

iea si se pgstreazg In casg, pentru vreme


de nevoie, iar restul ramhne in bisericg.
In Bucovina, prin districtul biletiului, este
obiceiul a dupg ce se intore dela botez,
moasa se pune pe laitä, in capul mesei, pe
o pering, jar pe copiI 11 aseazg pe o pilne
si o bucatg do sare ce se aflg pe mask% Pe
urmg tatgl cinsteste pe moasä cu tauturg.
Atunci moasa zice:
S4 te vgd s'Angeoasg, nepoatg. Dum-
nezeu sg, te ridice cu sgngtate si cu bratele
pline. Cum am ajuns la botez, asa sg. ajun-
gem §i la cununie.,
Nepoata multgmeste cumktrului §i-1 cins-
testa, apoi moasa incredinteazg copilul ta-
tálui.
in judetul Rgdgutului, tot din Bucovina,
este datina ca cumätrul luind copilul si lu-
vntmarea de botez aprinsg, le inching ne-
poatei, zicând aceste cuvinte :
Poftim eumAtra pruneul acesta
Pe care 1-am botezat
§i cre§tinat,
§Vn lege 1-am bagat.
Ti-I clitruim dumitale
Cu pftne §i eu sare,
www.digibuc.ro
52 ARTUR GOROVEI

Cu darul Sfintiei-Sale;
Cre§ted u§or
i siinAtos.
in alte p6rti din Bucovina, intrarea in
casä cu noul botezat se face mai ceremo-
nios. Mow inchinK mamei copilul, ziand
aceste cuvinte :
S5,-ti fie bratele pline,
Casa cu noroc §i binel
Acesta bins 0, nu creasca
Dumnezeu altul sl Wt. ditruiascii!
Precum ati ajuns pe acesta
De 1-ati botezat
i Incre§tinat,
A§a sti ajungeti
Ca s1-1 §f cre§teti,
i s6, vg htvredniciti
Ca sl-1 §i disAtoriti!
Se vede a in Bucovina s'au Ostrat mai
multe din datinele noastre vechi, de oarece
mai in fiecare comung, sunt obiceiuri uitate
in alte parti ale romtmilor. Ma, in comuna
'Varna, districtul Câmpulungului, sosincl nwl
cu pruncul acasA, 11 InchinA, mai intfiiu pe
la, icoane, cu aceste vorbe :
SA, fli, fiule, cinstit,
De toti oamenii iubit
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NMTERE 58

Ca gi sfintele icoane.
Toti sit se uite la tine,
aga sit ti se 'nehine
Cum se 'nchina la icoane.
Dupä aceea feliciteazä pe pärinti :
S6. tniiii, cumetrilor
S'ajungeti
Sit vedeti
Pe acest fiu cAsätorit
deplin gospodarit,
s'ajungeti sit vedeti
fiii fiilor s.51,
Atha, pe nepotei.
Apoi nasul desbrael cojocul, il pune pe
masrt, cu mitele In sus, aseazil Re fiul su
de-asupra, i zice :
tritegti
sit cregti,
*i sit te 'nmultegti,
Stt ai atatea oi ea miei
vaci cu vitei
noroc
Cati peri in acest cojoc.
Multimea i varietatea datinelor dela botez,
aratä crat este de insemnat acest evenirnent
In viata poporului nostru.

www.digibuc.ro
54 ARTUR GOROVEI

InsemnAtatea pe care o d românul creti-


nrii i solemnitatea cu care sävetr-
seste acest act, îì are origina In Diavol,
frica de acest duh necurat, de la care vin
toate nenorocirile.
El, Necuratul, omoar'a copiii cari se nasc
morti. Acestia, pentructi nu au fost botezati
si nu puteau sit fie, pentruet un mort nu
se boteazA nu se Inmormânteazit la un loc
cu toti morii, ci intr'un ungher al cimiti-
rului, pentrucA se prefac In spirite necurate,
numiti moroi, pricolict, vtircolaci, care ies
noaptea din morman' i pricinuesc came-
nilor multe necazuri.
In Moldova se crede c moroii, la sapte
ani dupti ce au fost ingropati, ies din mor-
mânt, noaptea, mai cu seamA and Ii lunrt,
intr5, pe feresti in casele oamenilor i sug
rIrunchii copiilor telor mici. Aceasta supä-
rare o fac moroii numai când sunt ingropati
l'Anga" casii, cum se face uneori cu copii
pierduti Inainte de vreme ; daca, insa, co-
pilul ntiscut mort e ingropat in tinterim,
degl se preface In moroiu, nu se aratrt la
nieL o

www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 55

In Muntenia, prin unele locuri, copiii


morti nebotezati se IngroapI In grAdinA, ,In
pätul sau dupä casä, fara popä., färg dascAl,
fara coseiug, färä, pomene, si färä. rugkiuni.
Prin Banat cred a copiii pierd4, fiind
nebotezati, se prelac pe ceea lume In Mil-
hari, cari träesc numai din pomana ce se
dä. pentru ceilalti copii ;- lucrurile furate le
pun in o traistä, pe care o dau mamele tor
de pomanA. Pe lângä. traistä, asemenea copii
au chte o oalä, si Cate un b4t ; In oalâ pun
apä, iar cu bâtul se ap5.11 de ceilalti tâlhari.
Dela o -vreme i se face si lui Dumnezeu
ma de chinurile pe care le indurg, in iad,
copiii cei nebotezati, si atunci ii scoate din
iad, li preface In vdrcolaci, gii. apoi rätkesc
prin väzduh, pân ä. ce ajung la lunii, pe care o
mänâncA, si atunci avem Intunecimile de lunä.
Au si Orintii paterea de a Impedica pe
acesti copii sä ajungil moroi. Prin uncle
pärti din Bucovina, se spala copiii acestia ea
aghiazmA, li se face semnul crucei, iar In
mormânt li se pune piper, tämâe si usturoin.
Apoi mormântal trebue stropit multri, vreme
cu aghiazmâ.
www.digibuc.ro
56 ARTUR GOROVEI

In unele locuri, precum in tinutul Câm-


pulungului din Bucovina, patruzeci de zile
se toarnA aghiazmA, in mormânt, prin o
bort à. anume läsatA pang, in fundul mor-
mântului.
In tinutul Dornei aceastA aghiazmA trebue
adusa dela §apte biserici, iar in Boian se
crede el timp de §apte ani trebue turnatI
mereu aghiazing, pe mormânt. Moroiul se
poate mântul §i mai degrabA, daca la Iordan
i se toarng pe mormânt aghiazm6dela §apte
biserici.
T_Tneori moroii se arat5, inaintea oamenilor
0. strigri. intr'una : «botez, botez! Atunel,
daca ai o bäsmIlutä albA o arunci asupra
lui, iar daca n'ai bIsmälutA, rupi o bucatX
din haink i-o arunci O. zici ; «Boteazä'-se
robul lui Dumnezeu X in numele Tatälui,
al Fiului i al sfântului Duh, amin!» Prin
aceasta moroiul s'a botezat, §i nu mai ese
din mormânt.
*
Oare ce nume sä punem copilului nostru ?
i- aceastl grij5, o au tinerii as'Atoriti,
Fol.

de eum simte a a devenit man* tiinära


www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NArERE 57

lqi dezmiarcIti rodul cu numele care II crede


ea mai ginga§.
Dar nu totdeauna se Indepline§te ceea ce
plk'nue§te. De multe ori, sau de cele mai
multe ori, copilul capnà un nume la care
pgrintii nu s'au gfindit nici odaa.
Daca se na§te Intr'o zi mare, sau In ajunul
ei, ca015, numele sfiintului care se prilz-
nuse§te In acea zi. Unii pgrinti tin et dea
copiilor lor numele bunicului copilului ; altii
cArora nu li tr'desc copiii, le pun numele pe
care-1 au copiii celor cari au parte de dânii.
In sffir§it §i na§ul hi are rostul lui, ba panä
§i. preotul.
Inteo vreme, mai cu seamX In Bucovina,
unde actele stärei civile se tineau de cItre
preoti, ace§tia dädeau copiilor, la botez, nu-
inele alese de ankiii, §i nimeni nu §tia cum
ill cheaml pe -copil, pang in clipa cand preo-
tul rostia cuvintele: «Boteaza-se robul lui
Dumnezeu »
Unii preoti de multe ori hi rhbunau pe
Orintii cu cari aveau ceva de Impärtit, ori pe
fetele care 0c5tuiau, punându-le copiilor lor

www.digibuc.ro
58 ARTUR GOROVEI

nume intortochiate, pe care eu greu le pu-


teau rosti cei din sat.
La poporul nostru cbiar numele de botez
au variat in cursul vremilor.
Mai pe la Inceput, numele acestea erau de
obâi **le romana. Ap, din Longinus, se trage
românescul Login sau Loghin ; din Solinus
aveam pe Sorin ; din Sabinus-Saghin ; din
Cassius-Casian.
Unele din aceste au rumas §i On g. astäzi,
dar ea nume de familie.
Din Constantinus avem o serie Intreagit
de nume : Constantin, Dinu, cu diminutivele
gi preseurtlfile bor. Din Constans se trage
Costan, Stan, Stitnila §i altele. Andreas a
dat române§tele Andrea, Andrei, Udrea ;
Florianus pe Florea, Florin, Florica ; Geor-
gius pe Giurgea, Giurgiu, George.
Mai sunt Ind. §i alte nume de origina
romanA, pe care nu-i nevoie O. le II4irsam
pe toate ; putem pomenl insä pe Tatin din
Tatius ; Domnila din Domitia, ca mai ca-
racteristice.
Ilai tarziu, sub influenta slavonâ, au in-
eeput a fi la niedii nume ca Gavril, Pavel,

www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NArERE 58

Mihail, Neculai, Vasile, Iacob flume de


sfinti.
in, epoca fanariota, care a fost o stare pe
loc a poporului nostru, din toate_ punctele
de vedere, au inceput a ni se pod si. numele,
.

s'i multe din ele au rgmas pocite si pâng,


astäzi. Din timpul grecilor ne-am Impodobit
cu Mihalache, Dumitrache, Iordache, ki altele
uricioase ca acestea. i tot dela fanarioti ni-au
rgmas numiri ca Freisina, SMaranda, Ne-
chita, Spiridon, Zamfira, Pintilei, §. a.
Pe la mijlocul veacului trecut, a inceput
influenta francezg. De atunci ne-am impo-
dobit, in lumea targurilor, cu Alfred, Gasfon,
Edgar, i altele de acestea, din care unele
au inceput a strgbate si pe la targ.
De cg,tva timp, insa, am ineeput a ne des-
meted si noi si a ne intoarce din rätäcirile
acestea, dlunktoare neamului nostru ; au
inceput si ai nostri a-si mai pune copiilor
nume romnesti, iar prin Bucovina si Ardeal
parch' se cam exagereazg, and eopiilor nu-
mai nume curat romane : Sabin, Liviu,
altele.
In România libera curentul pare a fi mai

www.digibuc.ro
60 ARTUR GOROVEI

sgngtos ; pe lângg, numele sfintilor, care tre_


bue s. rgmke, se Intrebuinteazg multe nu-
miri in contra cgrora nu este nimic de zis.
E foarte frumos, i sun g. curat române§te,
sg. se numeascg cineva Mircea, Sorin, Vin-
tila, &rban, Vlad, etc.
in privinta asta, 'ea in multe alte
am face bine sg, imitgm §i noi pe unguri,
cgrora nu li-i rusine, ba inc g. tin ca o mare
mândrie, sg-§i pgstreze numirile vechi, mgcar
a toatg lumea ridiculizeazg unele'dintre ele.

De multe ori întâlnim oameni cari au doug


nume de botez, unul care stg scris in actul
de na§tere fä.'cut la pOingrie, §i pe care ma
nimeni nu i-1 §tie, i lt nume cu care-1
strigg toatg lumea. Ma, ai srvezi a cutare
om, in toate actele lui, in registrele §coalei
in controalele armatei, e trecut cu numele
de Dimitrie, pe când neamurile i prietenii
Ii zic Mihai.
Lucrul acesta s'a intâmplat i in vremu-
rile vechi la noi, i (liar intre domnii
Ma, bungoarg, Bogdan al doilea, fiul lui

www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 61

istefan cel mare §i sfant Domnul Moldovei,


se mai numia §i Vlad.
Nu-i de crezut sg. i se fi pus lui Bogdan
al doilea i numele de Vlad, numai pentru
a se deosebi. de Bogdan intgiu ; mai de grata
trebue sg credem cì adaosul acesta se dato-
re§te obiceiului care este i astgzi In tot
poporul romanesc, de a se schimM, uneori,
numele unui copil.
Mud unui pgrinte nu-i trgiesc copiii, ori
Is tot bolnavi, ceea ce insemneazg ca-i chi-
nue§te Necuratul, atunci este datina sg i se
schimbe numele de botez, crezhndu-se
sub acest nou nume nu-1 va mai recunoa§te
Ducei-se-pe-pustii, §i-1 va lgstt 'In pace.
Schimbarea aceasta se face cu o anumitg
forma' : prin vanzare.
De pildg o femee n'are noroc la Meti. Ea
cautg pe o aka femee, ai cgrei copii sunt
voinici §i sgna'to§i, §i se intelege cu daaisa
cum sä facA.
Late() zi anumitg, femeea aceasta wine la
casa prietenei, se apropie de ereastrg, o
strigg pe gazdg, care nu iese din casg, §i
amändoug vorbese pe fereasta :
www.digibuc.ro
62 ARTUR GOROVEI

N'aveti cumva vreun briat, intreab6


vecina.
Ba avem, iiispunde cea din casA ; dar
ce folos, daca n'avem noroc sg. ne traiascä.
Vindeti-mi-1 mie, cä eu, slavä Dom-
nului, am noroc destul.
Ti-1 valid.
Da ce cereti pe dânsul?
De, ce sg.-ti spun ! asa bujor de
flacni pretueste mult.
Eu pot sa-ti dau atdta.
Adva' banii incoace.
Vecina intinde banii pe fereastra.
Gospodina ia banii, si tot pe fereastrg ii
dä, copilul, care se cheanai crt-i vfindut.
Toath scena aceasta se petrece cu toatA
seriozitatea cuvenita unui act real, precum
si este in mintea poporului.
Poporul, in mice superstitie, nu vede
numai o formalitate vagii ; tot ceea ce face
el, porneste din intima convingere c'al fiecare
gest, fiecare puvânt dintr'un descantec, de
pildrt, isi are un rol, o inseninAtate care
trebue s'A produa numai dealt efectul cXutat.
Pontifii romani râdeau de credulitatea

www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 63

celor cari puneau temeiu pe spusele lor ;


preotii catolici vor fi râzând §i astilzi, in
altar, §i. vor fi zicând, ca §i odinioarg, chnd
taie sfânta impgrtg§anie : «Pâne e§ti, pane
vei rgmânea», pentru cg. la dân§ii nu-i decât
fgtgrnicie, pe child poporul nostru, dud
crede in ceva, crede cu toatg puterea convin-
gerei, ori nu crede deloc,el nu-i fhtarnic.
Dupg, ce strgina a luat copilul pe ferea-
strg, inconjoarg cu dänsul casa, apoi inträ
pe u§e zicând aceste vorbe :
Nu mi-ti primi 0, mân la d-v, ca's
strging, §i de kparte, §i nu §tiu incotro sh
apuc.... i mai am §i copilul acesta cu mine,
§i nu sunt in stare sg merg mai departe
cu dânsul.
Mama copilului ritspunde
Ba te-orn priml, de ce nu... Ia poftim,
treci mai aproape.
Femeea pune copitul jos, §i. se a§eazg §i
ea pe laith, ca la sfat.
Mama o intreabh :
Da cum il cheamA pe bgetel ?
i ea li spune turn D. cheamg, dându-i
un alt nume.

www.digibuc.ro
64 ARiuR GOROVEI

At Ala lucru e destul, pentru a face pe


toat . lumea s creadt c acest copil, astfel
vândut, de acum nu mai este In primejdie,
§i cä va trì, precum trlesc §i ai cumpArAtoarei:
Seriozitat a cu care s'au petrecut toate
acestea, lasX in sufletul pririntilor oarecare
amäräciune. Ei cred a, In adevAr4 copilul
apartine Intru chtva celuia care 1-a cumproat
§i c pe Ceia-lume nu vor avek parte de
dânsul. De aceea prin unele 1oca1it4i, pre-
cum In Bucovina, pArintii ii rAscumpgrA,
copiii mai tarziu, tot pe fereastril, dad cred
ei ct Diavolul i-a perdut cu totul urma
CumpAAtoarea, când schimb6 numele co-
pilului, nu-i mai pune unul pe care 1-a avut
vre un alt copil al pArintilor färä noroc. Ba,
prin multe tinuturi, de pila, In Bucovina,
nici nu se pun nume de sfinii, ci mai cu
seamI nume de fiare stilbatice, de oarece
este Inr6acinat5, credinta a de acestea nu
se apropie duhurile necurate.
.A§a se explia pentruce pe multi români
ii chiama Lupu, Ursu, acestea fiind mime
de botez, nu de familie.
Tot dela aceast6 credintà este datina Mo-

www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 65

,tilor din Ardeal de a-vi boteza copiii cunumele


Lupu, Grozavu, Ursu, ca A. fie scutiti de
boale, §i A nu se apropie moartea de dan§ii.
*
Orice eveniment Intamplat In viata lui,
romtinul il Arbatore§te cu o masa mare.
Ori cat ar fi el de nevoia§, ori cat de
multe belele s'ar gritmadl pe capul lui
i-ar amärt viata, el trebue A petreacl, A
se veseleasca la Intampläri ca acegtea, calla
din moqi-stramo§i a apucat a trebue sa fie
veselie.
taranii no§tri §tiu A crute de sfieall
pe omul Arac, care din pricina Aräciei nu
ar puteb, A urmeze datina stramovasca, nu
ar puteb, A deie masa obi§nuit à. la botez.
Omul Arac I§ii va scoate toata cheltuiala
facutk din darurile fiecarui oaspete, daruri
facute In a§a fel, Meat cel care le prime§te
A nu fie intru nimic jignit.
Masa care se a in cinstea cumeitrului
mare, .sau a cumeitrilor mari, dad, stint doi
ori mai multi, se nume§te eumtitrie.
Cumatria nu se face pretutindeni In ace-
ia§i Zi.
BM. .Minervels, Na. 3.3.
www.digibuc.ro 5
66 ARTUR GOROVEI

in uncle locuri se obi§nue§te a se face


In seara botezului ; pe aiurea se face In
seara zilei urrnAtoare duiA botez : In alte
locum se face peste cAteva zile; ba chiar In.
aceia§ localitate se intärnplä sa varieze ziva
aceasta, dupa Imprejur5ri.
La cumritrie se poftesc, dc obiceiu, numai
gospodarii, adia oamenii Insurati-, 0-nimeni
nu vine nepoftit.
Pofta se face de tatal copilului, sau de
altcineva din cas6.
in Moldova, prietenul casei care face
4nvitetrile», Intrá Iii casa jaelui care ur-
meaza sa fie poftit, tinând in manA o garafâ
de rachiu 0 un pilligrel. Dupa ce zice câteva
vorbe de cinste pentru gam% umple LAU-
rutul, il inchintt fiectiruia dintre gospodari,
§i-i pofte§te pe sarä la cumAtrie.
Cine-i mai priceput, poftirea, aceasta nu.
o face In mod banal, ca In orar, uncle sân-
tern obi§nuiti cu ve§nicele cuvinte : «D. §i
d-na X au onoare a Invita pe d. 0 d-na
Y..,» Nu; la tara, hâtrul bun de glume zice
cam ar :
«Juph,nul mina§ §i jupaneasa nilna.§A,

www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 67

impreuna cu ai kr cumatri, se inchina la


cinstita fata d-voasträ, ca la un mandru
codru verde, si va pofteste sa osteniti de
seara. 'Ana la gazda dumilor sale, cil li s'a
näscut prime tânilr si frumos si de mare
veselie s'a umplut casa kr. Tare se vor su-
para cinstitii nail* si Intreaga cinstita adu-
nare, daca yeti da gres la aceasta.»
La aceasta poftire, gazda raspunde prin
câteva cuvinte, si apoi se cinstesc.
Cand tatal copilului, face singur poftirea,
atunci In Fundul-Moldpvei din Bucovina, el
se duce fall de rachiu In casele vecinilor,
si-i pofteste zichnd :
Poftiti s6, facet.' un bine
S1 veni§i On& la mine
Cti, fac astAzi botejune.
Cei poftiti, In multe locuri, nu se duc cu
mâna goall. Femeile, mai cu seamä, iau cu
ele oua, câte un blid de brânza san fling
de grail, sau si alte lucruri de ale gospodäriei,
precum câteva fuioare de cânepa, vre-o le-
gatura, de lâna, si când ajung la casa unde-i
cumatrie,odau darul In mfina mamei, si zic :
«Poftim, de sanatatea Iui Z.
www.digibuc.ro
68 ARTUR GOROVET

Dupg ce s'au adunat toti musafiril, si du' IA


ce mai glumesc intre dânsii, se aseazg, la masg..
Bucatele cele mai intrebuintate la masa
dela cumgtrie sunt ciorba (zeama), sarmalele,
friptura, plachia si plgcintele.
Friptura §i pläcintele sunt, insg, mâncgrl
traditionale, care nu pot lipsi dela nici o
masä mare, de ele fiMd legate o Multime
de credinti si mai cu seamg obiceiuri, care
nici nu s'ar putea practice fgrä aceste mancgri.
Dacg cumva cumgtria se face in zile de
post, atunci se dä de mâncare bors de peste,
ggluste, peste prgjit si värzare.
Cei de easg i moasa nu se aseazg la
masg, iar musafirii, in cale mai multe locuri,
stau de o parte bgrbatii si de altg parte a
mesei femeile. Nânasului i se da locul de
cinste, in capul mesei.
Când. fiecare s'a asezat la locul lui i s'a
adus pe masg. sorbitura, tatäl copilului iea
un pahar i inching, la cumgtrul .sau la cu-
mätra mare, zicAnd :
Cumetre, bine ati venit la noi cu sg-
ngtate !
Cumâtrul eispunde :
www.digibuc.ro
DATIKELE WOASTRE LA NArEgg 69

Bine v'am aflat ci. sgtatate ! Bine kii


noroc sA. dea Dumnezeu peste tot locul, §i
mai ales noului nostru finut !
TatAl iar4i zice
Sa trititi !... Precum ati ajuns de l-ati
cre§tinat, ap sg ajungeti sa-1 §i. cununati.
Cumâtrul rAspunde :
D. Doamne.
Cat tine masa, fiecare InchinA, câte un
pahar In cinstea cumâtrului i pentru sän6-
tatea finului.
Unele din acester felicitgri se fac In ver-
suri, precum se obicinue§te_ prin Bucovina,
uncle cel ce inching. In cinstea cumätrului
zice:
Cumgtre mare!
Precum ai ajuns al botezi,
Asa sit ajungi &A si cununi,
SA ai tot fin de fin,
Sáli fie voia deplin!
i acuma vine randul glumelor kii al v.oi-,
belor de spirit, In privinta clrora poporul
nostru este neintrecut.
Cumara mare, când Ii vim) rândul A
cinsteasa, ridicg paharul i zice:
www.digibuc.ro
70 ARTUR GOROVEI

Dragu-rni,g paharul plin


i badea nu prea batrAn.
Dragu-mi-i paharul ras
i bádika nu prea gras.
Vreunul din mesenii §agalnici, vrâncl sâ
faca pe cumâtra mare sâ beie tot paharul,
râspunde:
In fundul pAharului
SAn5tatea omului,
Dad eine nu bea de du§e6.,
Ace la moare de pupil,.
Pe la .SAli§te, In Ardeal, se mai rostesc
§i versurile acestea :
Ce frurnoasA. adunare:
Tot de cei ce scurg pahare ;
Deci, cel ce bea sl trAlasca,
Cel ce nu bea, sit plesneasa.
Cal ce bea e Rn orn 'bun ;
Cel ce nu bea, e nebun.
Cel ce bea, e mu voinic;
Cel ce nu bea, e calic.
Cel ce bea, e orn voios;
Cel ce nu bea-i ticAlos.
Cel ce vinul nu va bea,
Nici in raja nu va Ultra,
Mel §i Sfantul Petru zice:
Beti vinul sr', nu se strice.
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTREIL LA NArERE 71

Cumeitrul §i cumeitra sunt, Ins5, obiectul


atentiunei generale si a tuturor glumelor.
In pilda lor, numai ce auzi pe unul dela
un colt de mas6 :
Lelea alb5, ca oniltul,
Se iube§te cu curnittrul;
Da cumittra sit nu §tie,
Verb& 'n casé. sit nu fie,
Lelea albit cunt e capl,
Se iube§te cu näna§ul,
Da nAn4a 86 nu gtie,
Lungl vorbit sit nu fie.
Bracana§ cu varful verde,
Curnátra sprancene negre,
Cine-o vede minteali pierde!
Când se Intámplg ca A meargá vorba,
yrin sat, despre cumgtrayun autácios adaogl:
Lelea albit ea vAtrarul
Se iube§te cu jandarul.
Prin Bucovina, uncle evreii sunt stápani
pe sate, se mai aude si asa :
Lelea aMit ca ceaunul
Se iube§te cu jupanul.
Când se pun pe maa, sarmalele sau ga-
lustele, dacá cumiltria-i in zi de post, moasa
www.digibuc.ro
72 ARTUR GOROVEI

aprinde lumânarea de botez sau lumfinArile


dach stint douA, le pune Inteo cofitrt, §i
cofita o apaza, pe masa si zice :
Buna vremea la dumneavoastra
Cinstiti meseni gli gospodari,
Dar mai ales la cumittri igti mari!
IatA ca v'aduc lumini frumoase,
Stritlucite, luminoase,
Inaintea dumilorvoastre
SA gadl,
SA ardit,
SA vA vedeti de voiogi,
De bucurogi
de frumogi:
SA le priviti,
SA, cinstiti
i sA vit veseliti;
La ele sA catati,
SA vá osplitati
sit vA bucurati !
Mow, ia apoi copilul din bratele mamei,
§i-1 Inchin g. inaintea cumätrilor, a§a :
Bung vremea la dumniavoastrA
Cinstiti meseni gi gospodari,
Dar mai cu de-ales
La dumniavoastrit, cumAtri mari!
Bine v'am gAsit sAnAtogi
voiogi!

www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 73

IatA, Vaduc un fin al dumniavoastrii,


Dela nAna§i pocinoc,
Dela Dumnezeu noroc!
Poftim, curnKtrA mare,
Ditrue§te finului dumitale
pe te trage inima,
vrol, ce ti-a pllicea I
Cumätra mare räspunde :
Mult,Amim, =Oa drag% !
MultAniim c 1-ai adus
'naintea mea 1-ai pus;
Ian s1-1 vg.d cAtu-i de mare,
De istet §i de frumos.
De voinic §i slnatos!
Cumätra mare ia copilul In brate, 11 särutä,
pe frunte, apoi 11 dä altei cumetre, O. tot
)zip se perindeazä la toti oaspetii, panä ce
ajunge la cumätra care I-a luat Intái In brate,
fiecare (16 copilului In dar bani, care cât
poate : un leu, doi lei, altii i mai mutt,
altii mai putin, dar oricine se fere§te de a.
da altfel de bani decât de argint, a§a cä,
cincizeci de bard este darul cel mai mic.
Când dä, banul, oaspetele zice:-
Poftim, mo§ic5. dragA,
Dela noi cam putintel,
Dela Dumnezeti mai mult.
www.digibuc.ro
74 ARTUR GOROVEI

Pe, aiurea, precum in satul Bosanci de


längA Suceava, in Bucovina, cumätrul mare,
când ii dä moa§a copilul in brate, ia un
talger, in care pune banii ce vrea sa-i dà-
ruiascâ ; ceilalti oaspeti pun §si ei darul kr,
apoi cumnrul pune talgerul pe pieptul co-
piluhii, i astfel il dä mamei sale, zicand :
Poftim cumäträ, grijiti §i pästrati, sit
aibä finuta noasträ de salb4 kii cercei. Dela
noi putin, dela Dumnezeu mai mult, insutit
§d inmiit,
Cei de casä zic ava :
Mult.imim, cumAtre, multItinimi
De unde v'ati cheltuit
Dumnezeu sit vA, 'mplineasa,
Insutit
'nmiit!
Sit taiti,
St" sporiti,
Tot din fin
In fin,
Cum ati ajuns sit-i botezati,
S'ajungeti sä-1 cununati.
La care cumätrii räspund :
Amin! Dee humntzeu!
Dup5, ce s'au strfins darurile pentru copil,
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 75

se dä câte ceva §i. pentru moa§ä, Intr'un


talger pe care ea II pune pe masL
In Bosanci moa§a pune pe mas`a. un colac
lungilret, numit pupcizei, fitcut anume pentru
aceasta, kli puntuidu-1 Inaintea cumätrii mari,
zice :
Poftim, gospodari cinstiV,
Cum stati aici gi cinstiti
Tot aga binevoiti
'n pungl mana b6gati,
Parale albe cAtati ;
§i. de mgrunte n'aflati.
Chiar gi Intregi sit luati,
In pup6z5. le 'mplântati,
i mogictii i le dati,
S. aibg. gi ea In ist an,
Macar de un pegtiman
mogoiul de-un caftan,
C. agteapts% mai de-un an.
Fiti buni, fiti buni gi 'mplântati,
Nici decum sà. n'agteptati
Ca M. fiti prea mult rugati,
611i moaga, de trlegte,
Fiecgrui trebuegte,
Azi la unul, mttni la altul.
tot aga la 'ntreg satul.
Mesenii Implana In pupa, banii pe cari
vor sa-i aruiascä moari.
www.digibuc.ro
76 ARTUR GOROVEI

In alte parti, cumatrul mare ia o placinta


o bucata de friptura, infige 'in placinta o
monedd, §i. apoi le da moa§ei. Moa§a, jucand
cu placinta in mama', se duce pe la fiecare
oaspete, care-i da cate ceva.
In tinutul Dornei din Bucovina, darurile
copilului se dau inainte de masa.
Inainte de a incepe oaspetii sá manance,
moa§a pune copilul pe masa, dinaintea cu-
matrului, dupa ce mai Intäiu l'a suparat pe
copil, ca sa plangit. Dandu-i copilul, moap
spune cumätrului ca plánge, pentru ca ii-
trebue bani de opinci, de caciull, de itari.
Cei" de fata, incepand cu cumatrul mare,
pun banii lauga, copil, unii zicand ca-i dau
pentru pane, altii pentru sare, iar altii zic :
Eu dau pentru sAnatate,
CA-i mai bunii dintre toate.

Prin judetul Sucevei, map, cand prezinta


nana§ului copilul, zice ava :
Din gloazii din rogoz
A ie§it ist fat frumos,
cere scufA §1 salbA
SA se dud, 'n lumea albit,

www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 77

Cere cal de c5,11trie


Si o stea la pállirie
Ca sä treacl de pustie;
Si mai cere un cal breaz
Ci-i fecior de orn viteaz.
Dh-i mAicut,l-un oboroc
Ca sä-§i cate de noroe,
Si mai da-i miticutg-o
Ca sit-§i cate de ursith;
mai placintA
S'o mâncarn panti la nuntil.
Ca grAul X. sA. crease&
Si 'ntru multi ani s trAiasca.
Dapa-ce au osOtat §i s'au veselit, intr'un
thrziu musafirii se impa§tie.
Despärtirea de gazde nu se face, ca in
toate zilele. Nu se zice : orämâneti sg.ngto§i»,
sau alte formule de acestea obi§nuite. Se
observA. §i cu aceastl ocazie un ceremonial
deosebit.
CurnAtra mare, 1§i ia Aram bun cu un
cfintec, care sun'a cam a§a:
Frunza verde lernn de nucit
Mi-a venit vremea de dua;
Mi-a fost vremea mai de mult,
1Dar eu nu m'am priceput.
Se mai cântä §i altfel :
www.digibuc.ro
78 ARTIIR GOROVET

Sara bunk mi-a§ lua,


Nu ma 'ndur de dumneata,
Cumatrita, draga mea.
Sara buna, eu ma due
Multämim, gura de cue.
Sara buna, nu de tot,
Ca am gaud a te- mai vad.
GazdPle vor sil mai tie pe rnusafiri, srt
mai petreacg. Mama copilului zice:
Cumatra, eirega-amara
Fl-mi cu ochiul pan' afara;
Cumatra, cirega dulee,
El-mi cu ochiul and te-i duce.
Cumgtra vrea sg plece cu tot dinadinsul,
dar mama copilului zice:
Dragu-mi-i, boeri, de voi,
C'ati venit panit la noi,
*i mi-i drag de Dumniavoastra,
C'ati venit la casa noastra,
Da de-aeum mai dragi mi-ti fi
Ca gi mai des mi-ti venl.
Dacg vede gazda cg cumgtra nu glume§te,
@i se preggte§te de plecare, o petrece pang
lit poartg, cântându-i:
Cumatrita mea cea draga,
Mi-a trecut acum de §aga,

www.digibuc.ro
DATINELE.NOASTRE LA NMTERE 79

Cumnrk eumAtra häi,


Cand aud de sara buna
Mi se usa limbo. 'n_gura.
Când au ajuns la poartä, se face Inelt odatä
cinste, cu un pithärut de bäuturg, si apoi se
despart, uränduli fericire §i sänätate,
*Mite le satului clocotese de chiuituri §i.
cântece de veselks; in curând apoi lini§tea
se intinde, ca o negurg, peste tot, gii a doua
zi fiecare i'§i incepe traiul obipuit.
*

Seria datinelor la botez, nu s'a isprävit


numai cu aceastä cumiltrie.
Nava trebue Ali scalde nepoata.
Saldgtoarea aceasta se face §i. ea cu anu-
mite formalitäti:
Afar% de na§, nici un alt bärbat nu este
ingAduit a lua parte la aceastä ceremonie.
Moap, pregAte§te scglatoarea, sau sail-
dura, precum se zice in Bucovina, punând
in apa neinceputä busuioc, märar, mina',
romanitä, §i. altele, care au darul de a trans-
mite copilului toate calitätile bor.
Se intelege et agbiazmä se pune i in
aceastt scäldurg, precum se obi§nue§te a se
www.digibuc.ro
80 ARTUR GOROVEI

pune i in cea dintai scaldatoare de dupa


n a0ere.
Mona vara copilul in apa, iar napl aprinde
lumanarea care a servit la botez, §i picura
cu dansa cruci§ in scaldatoare, in care aruncI
§i. cltiva bani, §i apoi cumatra mare scalda
copilul, 11 inva1e0e in crajma in care a fost
pus dupa ce s'a -scos din botez, §i dupa ce-1
§terge cu crijma in gura, subsuori §i. 'n
urecbi, 11 da mfini-sa, zicand :
Poftim, tine-1!
SA fie voios,
Sanatos si frumos,
Lucrator,
A scultator
Si 'ndurator.
SA traiasca
Si sa creasca ;
Sa fie harnic, foc ;
Sit alba mult noroc
Iar dumneata, cumatra,
Ca o mama adevarata
SA traesti,
SA poti sa-1 cresti
Si sa-1 povatuesti.
Mama s'aruta" mana cumatrei ui-i multa-
meute zicand :
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRB LA NAr'ETIE

MultAmim, eumäta,
Ott, l'ai botezat
1 ai erestinat.
0 importantg deosebitg se dg locului unde
se aruncg apa tare a servit la scgldätoare,
aruncarea aceasta se face cu mare cere-
monial.
In scgldgtoare nu numai cg. s'a turnat
aghiazing, care a sfintit-o, dar in apa aceasta
s'a luat §i sffintul mir, cu care a fost uns
copilul la botez. De aceea nu se poate
arunca ori §i unde.
Data in apropiere se aflg vreo apg cur-
ggtoare, scgldgtoarea se aruncg, in ea ; de
nu, se varsg in livadá, la rgacina unui
ori in grgdina cu straturile.
Moaa ia cavgtica cu scgldgtoarea; cu-
mAtra ia lumgnarea de botez, aprinsg, o
sticlg de rachiu Indulcit cu miere i urmate
de celelalte femei cari au azistat la scMdg-
toare, iese din casg, prinzându-se de lilting
formând un fel de dant, se duc pang la
locul holgrit de mai Inainte, tot) jucând,
cfintând i strigAnd :
Hopa, hopa,
C'a zis popa4
Bibl. dMitteri eis, No.. 83.
www.digibuc.ro
82 ARTUR GOROVÉI

Sit jucAm
cAntAm,
SA ne 'nvAtitm,
Bine 'n lume sit facem,
De rAu sA ne apArAm,
SA nu facem nici arid rAu,
SA fie lui Dumnezeu
NeplAcatt
unit.
SA facern numai frumos
SA placl §i lui Christos,
Sit facem numai plAcut
SA placit duhulni sfant,
sl facem numai bine,
SI placA, la ori§icine.
Ajungând la locul acela, de pildä la un
porn, Astoarnâ covAtica, apoi o aseaz g. cu.
gura in jos si se aseazi1 moasa pe dfinsa,
zicând :
S'a ritsturnat covata,
SA, trAiascl nepoata;
s'a ritsturnat de odatA
SA mai facA Inc'o
S'a rAsturnat pe-un picior,
SI mai facA, §i-un fecior.
Oelelalte femei cari au stat roatit in jurul
moasei, bleep a .chnta :
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 83

Joaca moa§a pe covatit


SA mai oar', cate-o fata,
Joaca moa§a pe §tiubeiu
SA mai aibit nepotei.
SA traiasca. nepotul,
Sa mai faca, §i altul,
SA trliasch nepoata
SI mai facl §i alta.
Nepotul dac'a trat,
Noi bine ne-om veseli
Cu fete §i cu feciori,
CA de-acestea ne-a fost dor.
SA juclm, sit ne veselim,
Tot de-acestea ne gittim.
i.- nepotul sA traiasca,
De-acestea a ne gateasca.
Si cum stA ramp pe covatä, femeile joacg,
In jurul pomului §i a moavi, chiuind a§a :
Dragul mamei sugittor,
SI trAe§ti, stt cre§ti u§ar,
Sit fii tatei dt3 bun spor,
mamei de ajutor
De pe vatrA pe cuptor.
Daca e fata, chiuitura e altfel:
Draga mamucäi papu§it
SA trae§ti, s'ajungi matup,
SA fil buna jucau§A
Cu gunoiul dupit u.§A.

www.digibuc.ro
84 ARTUR GOROVEI

In timpul cat se Invärte a treia oarä. In


jurul pomului, se chiuie astfel, la adresa napi:
IT, iu, iu, nanagA mare.
Ia gi suflA '.n lumdnare,
Doar a arde gi mai tare
SA svdrlim cea scAldAtoare
In grAdina cu florile,
SA strangem nurorile.
Sfär§indu-se i invärtitura i chiuitura,
cumätra mare stange lumanarea.
Mid se scoalä moa§a de pe covatä, in-
deamnä pe femei sä sank' peste covatä, ca
st aibá noroc §i ele st capete un fecior ori
o fat:
Hai, sitriti peste covatA,
S'aveti gi voi cdte-o fatA;
Dar sAriti cam nMtigor,
S'aveti i cdte-un fecior.
Dupa ce au strit peste covatt, unele In
serios, altele mai in glumä, cumttra mare le
cinste§te pe toate cu rachiul indulcit cu
miere, §i ceeace rämäne in sticlt, arunct la
rädtcina copacului, unde s'a turnat
dttoarea.
Intoarcerea In casä, se face tot cu un ce-
remonial special.
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 85

Femeile impodobesc pe moasg..


Daca-i vara, o Infloresc cu diferite flori;
aaca-i iarná, ii pun numai câteva fire de
busuioc, si fiecare dintre ele isi pune busuioc
la ureche. i tot tinându-se de nafina, cân-
tfind si. chiuind, intrA in casä.
In unele locuri din Bucovina, precum in
Boian si. Mahala, femeile pun pe moa sg. in
covaticg, 0 asa o aduc in casa. Asta se face
pentru mai mult haz.
La toata ceremoniw aceasta a arunearei
scaldatoarei, nasul n'a luat nici o parte. El
a stat in casS, vorbind cu mama copihilui,
0 dându-i sfaturi bune cum sa-1 creases si
sa-1 faca gospodar de soiu. Child dantul intrg,
in casa, moasa se desprinder dintre jueguse,
ia copilul cu perinS cu tot in brate, Il d1 .

nasului, si zice :
Cinstite cumatre mar-a!
Poftim un cioban la oi,
Cá pe dealuri §i. pe vái
Toata vara le-a purta,
i le-a pa§te §i 'nturna.
Pe dealul en florile
El a pa§te oile;
Pe valea cu carpenele

www.digibuc.ro
86 A RTUR GOROVEI

A inturna caprele.
Caprele's iuti de picior,
Dar si el e sprintenior.
CiobAnasu-i mititel,
Dar fiindca-i usurel
De picior, ii bun §i el
Milcar O. e mititel.
Când II pune pe mâna cumâtrului, moa§a
zice :
Cinstite cumittre mare!
Poftim cá finul eel maPe
Cere numai o oaie mare,
lara cel mai mititel
Cere-e vacI cu vitel.
Nâna§ul, luand copilul In brate, pune pe
crijmá o suma de bani, at il tine punga,
ca clar pentru finu-sáu, zicânci:
Poftim, moa§ä, de-un purcel,
SI aib/ parte de el.
Dupa aceasta moaa, incredinteaza copilul
-mamei sale.
Pe aiurea, cumblra mare dä copilul In
mânile mamei, zicând aceste cuvinte:
Poftim, cumatra, finul
Cu pane si cu sare,
Cu daral sfintiei sale.

www.digibuc.ro
DAT1NELE NOASTRE LA NASTERE 87

Eu l'arn scAldat,
L'arn spalat,
L'am imbracat
i l'arn infrurnusetat.
Iar Dumniata-1 tine
*i. mi-1 cregte bine
Cu noroc gi sgniitate
Ca ei ai de dânsul parte.
La aceastN. urare, mama copilului räspunde:
MultImim, cumättit!
Cum ai ajuns de l'ai botezat
incregtinat,
Aga s'ajungi sa-1 gi cununi.
Iar lumina aceasta
Cura ai Mcut-o,
ai gAtit-o,
i ai Irnpodobit-o,
Aga s'9 vezi gi 'n Ceea lame
De gAtitl
i ImpodobitA,.

Lumina de care se pomene§te, este luma-


narea de botez, pe care atunci ramp o stânge
in grindarul casei.
Scäldätoarea se sfär§egte cu o masä, care-i
cu atât mai 1.mbelgugatä, cu cat sunt §i gaz-
dele mai cu dare da mfinti.
*
www.digibuc.ro
88 ARTUR GOROVEI

Crevtinul care a primit, de la curatrul


srtu, atâtea daruri la botezul copilului, trebue
sä-i multämeascä intr'un chip mai deosebit,
sä-i aräte recunovtinta.
Aceasta se face ducând cumätrului colaci.
Manifestarea de multumire pentru cl i-et
crevtinat copilul, sau rAspuns la cinstea fa-
cutä, acest obiceiu, coldcimea, se confundä
adesea cu superstitiile Sävârvevte un prtcat
acela care nu duce colaci.
Dacit pruncul a murit, vi pärintii lui nu au
dus colaci navului, se crede cä acest copil
se leapädä de pärintii lui, vi mici nu se mai
roagä lui Dumnezeu pentru dânvii.
De aici putem intelege cu atä sfintenie
trebue sä, urmeze vi aceastä datina.
Colacii cari se duc cumätrilor, Bunt mai
mari vi mai cu Ingrijire pregätiti de eta cei
obivnuiti. De regulä se Impletesc In câte
patru, vase vi câte opt Impletituri, vi se mai
Infloresc chiar cu florl.
Când copilul botezat träevte, colacii trebue
srt fie cu soti, vi acoperiti cu o panzaturä,
tulpan, testimel, basma, naframä, etc.
Când copilul e mort, colacü sunt färg. sot,
www.digibuc.ro
DATLNELE NOASTRÈ LA. NA§TERE 89

iar inAlitoarea trebue sg fie sub colaci, care


stau d esco periti.
Tot pentru copiii morti se duce .i.pomi§or,
impodobit cu lumângrele, fructe mere,
Rerje, nuci §i. un §ip cu mursg sau o ul-
cicutl cu. apg. Acestea se dan de pomang,
pentru ca sufletul celui mort sg aibg pe
Ceea-lume.
Cind ajunge cu darurile acestea la casä,
cumgtrul, i le inching cu o orage, pe care
dad, nu o poate spune tattll copilului, care
nu e bun de gurg, insgrcineazg pe altul sg,
o rosteascg.
Oratiile care se spun In asemenea ocazii,
sunt Yu felul acesteia :-

Bun& ziva,
Bun& ziva
La d-ta cum6tre mare
la d-ta, cumnr6 mare !
Ne aritttim cu colticei
CAltteeii-s mititei
Dar mitndri §i frumu§ei,
CA-s flcuti din grau frumos
Ca §i fata lui Chrisfos.
Colacii ni-s mititei,
Dar& voia noastrtt-i mare

www.digibuc.ro
90 ARTUR GOROVEI

La fata dumitale,
i voia noastrit-i deplinh
i inima Inca ni-i bunil.
Poftim de Intinde maim
Ca ti-e vina.
Uita-te In sus §i 'n jos
-§i la fata lui ChAstos.
SA la§i inima paganii,
sa iai inima romana,
SN, prinzi colacii In mana.
Uita-te In fundul covatelei
Gasi-vei funia vitelei...
Cum ai ajus a-1 boteza,
S'ajungi a-I §i cununa!

in caz când copilul acehna care aduce


colacii este molt, oratia aceasta este astfel 1
Ne aratam cu colacei,
Colacei de gram frumos
Ca §i fata lui Christos.
Colacei-s cum i-a dat
Dumnezeu cel prea 'ndurat;
Dad, voia noastra-i mare
Cittra fate, dumitale ;
Voia nostra Ii detlina,
Cit-i dam din inima buna.
Poftim, cumatra, de-I prime§te
Pentru numele lui D-zen
de sufletul lui, X.

www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 91

In unele 1oca1it6ti, precum in satele In-


dN§eni §i Malini, din judetul Suceava, se
obi§nuqte a se duce trei ,soiuri de colaci :
colaci de mort, colaci de scaldätoare §i co-
laci coperiti.
Colaci de mort se due dupA inmormântarea
pruncului botezat.
Colaci de scaldätoare so due de Orin-
tele- copilului, inapreunä cu moap, care-i
inchinä cumatrilor, zicfind :
Bunk vremea, cumAtri mari !
Se'nching finii D-voastrA
Cu colaci de grail framos,
Fata Domnului Christos.
Cum vedeti, colacii-s mici,
Pentru a §i finii-s mici,
Dal% voia lor li-i mare
Asupra fetii D-voastrA.
Ei se roaga sä-i primiti
Dark sa nu banuiti,
C. dada finii D-voastr5.
Or cre§te mari §i-or trai,
§i colacii i-or mai märi,
Voia D-voasta-or implini
§i D-voastrtt-ti cheltui.
Poftim, sA, vEt fie de bine I
Dar.... nu uitati nici de miue !
www.digibuc.ro
92 ARTUR GOROVEI

Colacii coperiti se duc mai thrziu ca cei-


laiti, si cu mai multA ceremonie.
Intr'o zi hotAritg de mi inainte, si de
obiceiu dup1.-jumnate de an, sau chiar dupX
un an de la botez, pArintii intovg.räsiti si. de
cativa prieteni, duc Intr'un paner acoperit
cu o pAnzAturä, colaci i.n greutate de opt
oca, orez, sgpun, zahIr, doua pApusi de smo-
chine, coarne de mare, o garafti de vin, pe
care moasa le inchinä cumarilor, zichnd
aceast/ oratie :
Bunt vremea, cumAtru mare!
Iaca se'nching, finnl d-tale
Cu colleei
Frumu§ei!
ColAcei's cam mititei
De-abia-i tiu In mAng. de grei.
Da se roagii, cumAtri d-voastrit
Catrit cinstita fata d-voastra,
CA chip& cum Is ei de ostenitori
S.5, nu fiti. bAnuitori,
Ci s5, fiti binevoitori,
i de colaci primitori,
Poftim, stt v6, fie de bine;
sit vii, 'ndurati a pune
In fundul covátelei
Funicica vitelei.
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 93

Da de--ar fi §i-o cirlinici,


Cii nu-i trebue funidca,
Ardelenii au foarte frumoase oratii de
acestea. Pe IângI onacuta-mare se cunoaste
oratia urnagtoare:
Cinstiti boiefi de cinste l
Este rind
cuvint
Dela Dumnezen cel sfint
Intiiia oari,
i.-a doua oar&
Este rindul
§i cuvintul
Maicei Precistei
si-a apostolilor
si-a tuturor sfintilor ;
Iar al treilea rind
Este cuvint
Dela gazdele de loc.
Da-li-ar Dumnezeu noroc,
-Cinstiti cumatri mari
Ai nina§ilor celor mari...
tiim noi drept §i-adevarat
Cura Dumnezeu a liSsat.
Ct doart noi am avut
Nu tocmai tare de mult
0 odrasli din trupul nostru,
Care 'n maica ministire
Prin -rostul nina§ilor
www.digibuc.ro
94 ARTUR GOROVEI

si-a preotului de loc


A primit sfantul botez,
Dart una noi nu §tim:
Cu ce sit le multilmim;
Si-una nu ne pricepem:
Cu ce o sit le Intorcem ?
Intoarcit-le Dumnezeu
Cu mia. §1 cu suta.
Dar §i noi tot le ritspundem
Doi colaci de grail frumos
Ca pelita lui Christos
strigitm toti la Christos.!
Sit dea Dumnezeu noroc
Si viat& la poroboc,
Si ca doi potilati lati
Tocmai din tArg cumptrati,
Din târg de la Tiligrad ;
Ni§te zodii de mätasa,
St le poarte sitnätoas1
Cinstita gazdt,de cast.
Stim drept §i-adevarat,
Cum Dumnezeu a litsat,
C'am avut, din Intâmplare,
Si-o cinstitt nrioa§t mare,
Ihmnezeu sit ni-o trliasca
Ca §i de-acum sit mo§eascg,
Si la dânsa nu putem
Zoall sit i-o Intorcem,
Intoarcfi i-o Dumnezeu
Dar noi tot li raspundem
www.digibuc.ro
DATINELE NOASTRE LA NASTERE 95

0 pane de grau curat,


Cum Dumnezeu l-a
ei-o zadie de matasa
Ca s'o poarte sAnatoasa.
Avut-am §i-un cetera§
ltut drAgilla§,
Fug de care
Yam fi In stare
Treaba-aceasta s'o facem.
lui raspundem
-Cu colac de grau frumos
Ca pelita lui Christos,
S. dea Dumnezeu noroc
cre§tere -la poroboc.
§tim drept §i-adevaralt
Cum Dumnezeu a lAsat
C'am avut §i-un dhemator,
Om voinic §i cu bun_ spor,
Care pe toti ne-a chemat
§i aici ne-a adunat,
pan 'ce ne-a adunat
SArit-a el multe garduri.
Trecut-a multe pri1azuri;0
fi raspundem deci §i lui
TJn colac de gall frumos
Ca pelita lui Christos,
SA strige §i el noroc
$i cre§tere la poroboe!
thn drept §i-HdevArat
Cum Dumnezeu a lasat,

www.digibuc.ro
96 ARTUR GOROVEI

C'am avut gi un socaciu


FAA, pie de gaci,
Care mult s'a mai trudit
Si mult pe manuri s'a fript
Tot puind gi luand
Oalele de la foc...
1i raspundem deei gi. lui
Un colac de grau frumos
Ca pelita lui Christes.
SA strige gi el la Christos
Ca sa. dea mult noroc
Si cregtere la poroboc.
CO/CiChnea se sfar§e§te iar*ä§ cu o masä
gustoasA., precum se Incheie toate petrecerile
romanilor.
*

Acestea sunt datinele poporului nostru la


na§tere.
De sigur a prin unele loca1it60 vor fi 0
alte obiceiuri, nedescrise In aceste pagini, 0
care sunt Ina necunoscute, pentrua nu a
avut cine sA le deie la aiming.
-Ina un lucru mai- este sigur : datinele
strAmo§e§ti se prXpädesc, 0 in locul lor se
Introduc, pe la sate, obiceiurile unite din
mahalalele targurilor.
i e mare pilcat 1
www.digibuc.ro
MINERVA 9, Institut de arte Grafiee
ei Editurit.Bueureeti.
13-dul Asaderniel, 3 Edgar-Quinet, 4.

AUTORII CLASICI
Alecsandri V. Poezii 1.50
Teatru, vol. I 1 50
Teatru, » II 1 50
Teatru, » III 1.50
Teatru, » IV 1.50
Teatru, 1 V 1 50
ProzA 1 50
Poezii po ulare ale Românilor 1.50
Alecsandrescu Gr. Versuri §i prozit . . . 1.25
BitIcesen N. Istoria Românilor supt Mihai-
Viteazul 1 50
Bolintineanu D. Poezii 1.50
Creangä I. Opere Complete 1 50
Eminescu M. Geniu Pustiu ..... . 1.50
Eminescu M. Poezii Postume 1 50
Poezii 1 50
Scrieri politice §i literare 1 50
Literatura popularit 1 50
Filimon N. Ciocoh vechi §i noi 1 50
Ispirescu P. Legendele sau basmele Roma-
nilor 1 50
Ispirescu P. Pove§tile unchia§ului sfAtos . . 1.50
Negrnzzi C. Prozit . . . . . ..... 3.50
Odobescu Al. Opera complete, vol. I . . 1.50
Opere complete vol. II ... 1.50
Pann Anton. Opere complete 1.50
V. Stamati, V. Cirlova, N. Nicoleanu. Opere
complete 1 50

Din autorii olasici se gisese 9i in edipe de luos, afará


de Geniu Pustiu, Poesii Postume Ti Poesil de Emipesou
eu pretul lei 3 volumul.

www.digibuc.ro
Biblioteca Minervei
a 30 bani volumul
Cuprinzând atit opere datorite scriitorilor
nostri celor mai de merit, precum i tra-
duceri, dupä capodoperile sträinäti.
II II I--
Lipsa unei asemenea biblioteci, con§tiin-
cios intocmitit, §i romkne§te redactatti,
se simtea prea mult, ca publicul cititor
sh, mai poatä a§teptà.
Daa oBibliotecile» de pänä acum, lute-
meiate numai in vederea cfi§tigului
bänesc, §i-au creat cititorii lor, cu atät
mai mult avem increderea cA, BIELIO-
TECA MINERVEI, ale 0.1.6 scopuri sant
din cele mai curate, îi va crea pe ai säi.
Spre acest scop, BIBLIOTECA MINERVEI
necrutând nici un sacrificiu :
VA APAREA LA DATE FIXE I NESCHIM-
BATE, VA PUBL1CA ADEVARATE LU-
CRARI DE MERIT, §i nu va nesocoti nici
una din cererile cititorilor sai.
Libaria editoare «MINERVA»
B-dul Academiei 3. Bucureti.

www.digibuc.ro
E.