Sunteți pe pagina 1din 858

Pli3

N-U N T A

ROMANI
STUD I U
ISTORICO-ETNOGRAFICO COMPARATIVO
T11

S. FL. MARIANO
Membrii alit Academia romCale.

EDITIUNEA ACADEM1EI ROMANE.

v31,107-.6.04
-MUNICIPIULUI

41,

-Cu

BUCURESCI

TIPOGRAFIA CAROL GOBL


16, STRADA DOAMNE1, Io

1. 8 9 0.

www.digibuc.ro

PRECUVENTARE.
In sesiunea genera% din anula 1885 Academia ronuina
escrisc, Intre altele, i urmiiterinTa concursa:
Premiuta Static lut Ifeliade-Badulescu, de 5.000 lei, se va
decerne In sesiunea generalA din anula 1888 celei mai bune
disertatiuni scrise In limba romnA asupra urmAtoruldi sublecta :
Hunta la Romani'. Studia istorico-etnograjica comparativa.

Usurile nuptiale trebuesca studiate In varietAtile lora dup


tOte provinciile Romne, comparndu-se cu nunta la vechil

Romani si la poprele neo-latine pe de o parte, cu nunta


la vecinii Romnilora (Slavi, Unguri, Greci, Albanesi), pe de

alta, de unde s res5, apoi de la sine o conclusiune istorico-etnograficA.

Manuscrisula va trebui sa coprindii materie pentru 200


300 pagine de tiparia in-80 garmond.
Cetinda acesta concursa mi-am propusa PA concureza si
ea, mai alesa ca aveama deja mai multe notite asupra nuntiI romnesci adunate de mai nainte.
Nu multa dup acsta 1ns cetinda Cuvinte din bel,trni,
t. II, de d-la B. P. Hasdea i dnda la p. 558 pesie cuvintele In opera mea despre casatoria la Romnt, la care lucreza de mat multi ant, . . . am cugetata cA de bunti srnd

www.digibuc.ro

IV

va concura si d-la llasdea. Prin urmare m Fasai cu total


de propusul mea de mal nainte, sciinda prea bine a nu
este lucru usora a m lua la lupt literar cu d-la Hasdea.
Dot ant dup acsta, si anume In sesiunea general din
anula 1887 a Academiel, la care Wall si eil parte, anal dela
unit colegi si mat dup aceea chiar de la d-la Hasdea insu'st, c d-sa, flinch) ocupata cu alte lucrarl, si mal alesa cu
Etymologicum magnum Romaniae, nu-i rmne timpa s se mat

ocupe si cu nuntile, prin urmare niel vorb ca sa concureze.

Acuma lint pru Ma de ceea ce fcusema. Ce folosa ).nsd.

c era prea tan*, de Ore-ce numat opta lunt mai rmsese


pn la espirarea concursulut.
Cu -We acestea, Indemnata i Incurajatil fiinda de mat
multi amict, m puseI pe lucru si compuinda pxi la finea
anulni 1887 partea II .i III precum si vr'o cAte-va capitule
din partea I a studiulut de fat, le si supusel la terminula
hotrita aprecierit Academiet cu urmtoriula motto : Nam.
cum sit hoc naturae commune animantium, ut habeant libidinem procreundi, prima societas in ipso conjugio, proxima in libe-

ris, deinde nna domus, communia oninia. Id autem est principium urbis et quasi seminarium reipublicae. Cicero, de off. I,
17, 54.

Nu multa dup trimiterea manuscrisulut adresat Academiel si urmtrea liimurire :


Sfirsil de compus si de prescrisa Nunta la RomecnI ,
cnd 1m1 tilset pe srn c ar fi bine s, desprtesca datinele dela nunta proprie de celea ce premerga acesteIa si s.
compuna dou tomuri de sine stttre, adic t. I incredintarea, t. II Nunta.
Si cum Int-am trasa pe sm, asa am si fcutil. Tom.
II, adicil Nunta, Tam trimisil Academiel la timpula hotrltil; t. I Ins, flinch."' c nu apucasemii tne a-la compune
www.digibuc.ro

ci nurnaI uncle capitule

adic acelea,

earl se tint" stricta de nunti, nu l'arn


Mal pe urma, petrecnclil Inch' o data cu de-a-mruntulti tOte notitele adunate

vc,incl. c5, t. I n'ar putea sa

fie tocrnal asa de voluminos ca t. II i ca multe dintre


capitulele din t. I nu se tinil tocmal strictil de nunti, ImI
paru ril de ceea ce am fcutil, dar ce lolos, ca acuma
era prea
Aducndir. acsta Imprejurare la cunoscinta Onor. CornisiunI Insrcinate cu criticarea manuscriselorti Nuntile la
ROMebei, 0 roga s bine-vosc a lua In considerare

timis de mine i, claca ul va afla demnil de a fi


premiattl, e me obliga sail a Intregi t I. dupa cum 1-am
Impartitil, sail a Incorpora capitulele cele mal esentiale dincari sunt gata, la rnanuscrisula deja
adica
duph cum va afla Onor. Comisiune de bine.
Onor. Comisiune lesne se va pute convinge, din indicele t. I, ce urmza mai la vale, earl capitule se tinil
de nuntI, i eari s'ar putO rasa cu totula afara.
Una Ins trebue sa o spuna din capulil loculul, ca cele
mal Insemnate si maI caracteristice clatine de la nunti
trimidi, era dintre cele rmase sunt nurnaI strostia, petirea, pe
vedere, apc,larea i ineredintarea, i acestea Inca sunt gata.
Comisiunea, Insarcinata cur esaminarea manuscriselora Intrate la concurs, cercetandil si manuscrisulii meil, nu mi-ld
putu recornanda spre premiare din causa capitulelor, ce nu
apucasemil Inca a le trirnite, clar recunoscndu4 rneritulil
literar, propuse AcadernieI ca sa-mi dee una ajutorig re-sI
care spre
putea tipari.

Academia, In urma acesteI propuneri, lua, In sedinta din


12 Aprilie 1888, decisiunea de a-mi acorda o ineurajare de
2.000 fr. i tot o data de-a tipari rnanuscrisulil pe spesele
sale, claca voi supune delegatiunil i complementele promise
www.digibuc.ro

VI

Scurt tirnp dupa luarea acesteI decisiunl supuind si


capitulele, cari lipsa, opul incepu pe'Reetula a se tipar
ta c acuma, multamita Incurajril din partea savantului
corpil, se presinta Onor. publica cetitori, Insa nu ln doue
tomuri, cum preoctasemil la Inceputil, nicl In treI, octavil
mic, cum proectasema mai pe urma, ci numal Intr'unit
singuril tomg octava mare tmprit in trei
In fine dtoria sunt de-a esprima aice sincera mea multamita si acelorit P. T. domnI, caffl, urmandii apeluldi
deosebita amabilitate de a-mI trimite mai multe datine, oratii, poesiI i credinte, ce nu-ml erail Inca cunoscute,
si pri'n acsta a-mi Inlesni complectarea opuldi de fata.
Suava, in qiva dc

Duininica-mare, 1E90.

S. FL. MARIANO.

www.digibuc.ro

PARTEA ANTMA

INAINTE DE NUNTA.

www.digibuc.ro

I. SCOPUL CAS:iTORIEI.
Scopulti OisMoriel la Romni, dujid cum resulta din unele

versurl ale oratilloril ce se vorti reproduce in decursul


acestui studi, apol din unele balade si dolne poporane,
precum si din unele povesti, e
antiiiii : de-a av o consrte spre ajutorare si petrecere,
spre mangaere si alinarea dureriloril in cas de nefericire
si suferintA, mai pe scurt spre impartasirea binelui si a
rOului, a bucuriei si intristarii in decursulti intregei vieti ;
alti doilea : de-a av urrnasi legitirnl (1), calif sa pastreze

numele de familie, ca sngele si semintia lor s nu se


stinga nict odat., apoi ca s aIbA cine mosteni averea p-

rintsca, ca acsta s nu trca in mni strAine, mai departe sa aib cine a se ingriji de dinsii, si a-1" sprijini
(1) V. Alecsandri: Poesil populare ale Romftnilord, Bucurescl 1866, p. 47 :

Fata de birld !
FA pe doruld med.
Ba, bAditd., ba,

Nu te-olu asculta.
CA m6-1 1nOla

i nu me-1 lua.
Caurd pe mandruld Orel
Ce sfaritd nu are,
Ca eit vrea slt-nut fit
Mama la copit L..
1

S. Fl. Marian : Nunta k. Roman!.

www.digibuc.ro

la betranete, rg. dup. mOrte sa aIba cine a-I jell si Inmormnta crestinesce, a-I pomenl si a le da de pomana,
si a se ruga pentru Iertarea pcateloril sale. (1) In fine
ali treilea : ca sa nu li se faca aruncare c numaI de
gIaba s'a nAscutii si trit In lumea acsta, dupa cum prea
adese.orI se'ntmpla eh li se face celorti ce r6mnti necstoritI.
(1) I. Popd Reteganold : Povestl ardelenescl culese din gura poporultg, partea IV. Brasovd 1888, p. 84 .A fostd und Impratd ai.o Imp5rAts5., care, cu
tte c erad trecutT cu aniT, nu avead nicl und copild, de care s e bucure,
care sg. faca sa le trc de ndcazuri, sd mat ulte de suferintele vietil acesteia ;...
n'avead nicl und copild, pe care din dragoste pArintscA sA-Id desmTerde, Impodobindu-ld ca pe-und copild de Impratd, i sArutAndu-ld ca pe-und singurd
copild la casa pdrintscl.
.Tte acestea ard fi fostd sT-ard fi trecutd, dar' durerea cea mat mare era, cd
F

nu area cine sd moftenscd scaunuld impardtescd, avutiile cele multe, cAcl avea fm-

pAratuld multa blagd, multe scumpeturl, din care sA fi mncatd cu lingura si


totd nu s'aril fi gtatd Th vecl.
Dar' ce pldtiad ttc, dacd nu area cine sd le folosscd ?
asta durere aid de cu gred, totusT mat trecea ; de una inset erad mat hp
aceea era cd ii se stinge sdngele, seminfla lord.
glInduraV ca de tte,
.0h ! Diimne ! si mare lucru era Asta. and Ist aducead bletil aminte de acsta, plAngead ca niste copil micl. Cum sA. nu albA. nAcazd i suferinte, cum sd
nu-la ajungd jelea pe ort-cine, cdnd scie cIL n'are cine
ceinte. cine
plangd

cu adearatd durere la nufrtea lut, fi cine sd-ld pominscd cu sfinfenie dupd aceea.

.Nu lns numaI el erad supratT, told poporuld din imprdtia lord era pg.trunsd de durere, vAc,Indd cd se stinge semintia
P. Ispirescu : Legende sad basmele Romanilord adunate din gura poporuluT,
Bucurescl 1882, p. 95 : .A fostd odat.5. o baba si-und unchIasd. EI pAnA la vreme
de betrAnete nu avurfi nicI und copild. Ce nu Maud.. Ce nu dreserl P i ca sA

and si el mAcard o miartA de copild-, nicI can. Ba merserd pe la descant/torese, ba pe la mesterl vrAjitorl, ba pe la cetitorl de stele, si ca sa remlle baba
grea, Mel gndb n'avea.
.Ajunsl la vretne de 135trinete Incepurl a se Ingrijura.
.Ce ne faceind noT, babo, clise Inteo di unchIasuld,
de vomd ajunge niscai-va lle de neputinfd ort de necole. Tu scil cA ain fcutd totd ce ml-a stata
prin putintA, i ca s ne clea. Dumnecled si nu und copilaf, care sa fie touanstre, nu s'a Induratd.
gul
.De ! unchIasil, cine e de vinl? Tu sciT ca am umblatd si crucisd i curmeio pe la mesterese, pe la vracT, am fAcutd totd ce m'ad invtatd unil i altiT,
si ca sil avemd fi not' o mngdere pentru pdrdalniccle de Ltrdnete, c5. grele mal
sunt ! a fostd peste pte...

www.digibuc.ro

Totil cam acesta a fost si este scopula csatoriel la


Grecii cel vechi, (1) la RomunT (2) precum si la alte natiuni

att din vechime chtii si din timpulii de Ltd.


(1) D. Friedrich Lbker : Reallexikon des klassischen Alterthums fr Gymnasien. Zweite Auflage, Leipzig 1860, p. 283.
(2) Instit. 1, 9, 1 Connubium est viri et mulieris coniunctio individuam vitae
-consuetudinem continens.

Csatoria este o legaturl Intre blrbata si muere, cuprinclndd In sine cornunicatiunea nedesprtibill pe
Digest. 23, 2, 1 : Connubium est omnis divini et humani juris comunicatio.
Cbstoria este ImpArtsirea Intregulul dreptil dumne4eescd si uminesc.
Enniu la Fest. v. quaeso : Duxit me uxorem liberuin quaerendorum gratia.
M6 lea de muere pentru ca. s-s1 cistige copil.
Varro la Macrob. : Uxorem liberoruni quaerendorum causa ducere, religiosurn est.
A se Insura spre a castiga copil, e un lucru sant.

www.digibuc.ro

II. ETATEA.
Epoca, In care Indatinza Romilnii din Dacia traiand a
se cAstori, este pentru partea femesca In genere dela
15-20 ani, era pentru cea barbatsca dela 18-30 anl. (1)
Dela 20 respective dela 30 ani incepndri Inainte, fetele devinti fete lielriine r' fecloril burlaci, sa feciori tomnaticL
La .Romanii, din Macedonia nu e hoOrItil la ce vrstA.
trebue parintil sa-s1 logodsca fiil loril ; s'a vNutri Ins
multe familii logodindu-s1 copiiI inc din fas5..

Dela vrsta de 12 ani fetele se potil marita, r' flcail


dela 18 anl.
In Pindic este obiceIulil ca fetele s nu se mrite pn
ce nu Implinescri 20 de anl. (2)
S'a Intmplatri Insa adese-ori si la Romanil din Dacia
traiana c unele fete s'ari maritata chiar si cu 13 anI. Dovadd despre acsta avernri si urmtorlula cantecti din tinutul DorneI In Bucovina :
Frund verde lemna uscatti,
Tinere111

Insuratil,

Tineried nff-amri
(1) Vedl : Colu mna luI Traiana,, an. IX. Nokia serie. t.lI1. Bucuresel 1882. p. 381.

(2) T. T. Btu ada : Patinele la nuntl ale poporulul romand din Macedonia.
publ. in dlevista peutru istorie, archeologie i filologie, an. I. Vol. II. Fasc.
Bucurescl lt83. p. 417.

www.digibuc.ro

NumaI de trei-spre-ce anT,


Tubea numaT cTobanT.

Tinerea s'o m'Aritatl,


De Tubitil nu s'o

Las c mi s'a lsa


Scndura andil T-a suna.
Popa cu cadelnita! (1)

Cu tte acestea Insa datina generala este ca copilele sa


nu se marite nici cnd Inainte de a fi devenitii fete mall,
si Meta sa nu se Insre Inainte de a fi devenitil feelori.
tr fatti mare sail simplu fatet se numesce o copila atunci,
cnd, find deplinil desvoltatAls1 schimba portula (2) si maica

sa, sat, In lipsa acesteia, o sora mal mare sail si all& ne-vasta, Inrudita cu dInsa o scte la jocii sail la Bere. (3)
Unil Matti se numesce feelorg, feclorit holteiti saU simplu
cnd a leit la joca sail a data in. Bere.
(1) Din CandrenT, corn. de Petru Ursuld.
(2) Atatd In Bucovina, catd si In cele-l'alte rT locuite de Romani este dating
.ca copilele i copilandrele sg amble altmintrelea imbacate i mal alesd Imbrobodite de cum arnbl fetele marr. Asa In unele sate din Bucovina copilele Am.

blg vara maT multd cu capuld gold, 6r' rna imbrobodite cu nisce tulanrseIn alte sate Ina, bung-rg In Mahala, tinutuld CernautuluT, prtg inelneltergure
(stergare). Acestd portd ild Intrebuinta ele pang la 15 16 anT, adia /Wind ce

iesil la joca. Dug este o sorg mal mare inaintea celel Tesite la joca, care Ina
e fatg, apol cea maT micg Ina maT prtg stergaruld prin catT-va anT totd ca In
numindu-se codeancll pentru cg prtg pdruld In cdg simplg i stergafluid simplu legatd. Mritandu-se cea de'naintea eT, sad Sincld numaT unica la
arintT, apoT dupg 16 17 anT II schimbi portuld capulul, purtancla pdruld capuluT impletitd In
i stergarluld legata peste g alt-feld, nu ca codencele,
ba la hramurT si sdrbgtori marl amblanda numaT in gate pe verfuld capulul, cart
(gate) le Infrumusetezg cu Omni si cu felurite florT de targd.
VedT despre portuld dia urmg : (Moravurl i datine pop., culese de G. Tomoiagg hare Romani! dintre Prutd i Nistru, i publ. In cAurora romanda an. II.
Cernaut. p. 42.
(3) Despre cuv. Bere. sad cl3ereanii., In Transilvania cOspgult1 fectori/org,
sg se vad mal pe larga In capitoluld Citnoscinta..

www.digibuc.ro

Din acsta Ei Incepndii fetele sunt bune de mritatil


feciorii de Insurat. (1)

Mai bund de maritatti Insa e o fata atunci, cdnd, dupa


spusa poporulul, sci:e cum se cade telte lucrurile cdte seceril dela o fata de t'ranil, i mat alesti and a prinsit
destulti minte in cav, r' feciorii sunt buni de Insuratil
cnd se pricepil cum se cuvine la rndulil gospodariei.
Ca Romanii, i mai ales eel din Dacia traiana., puna

fOrte mare prep pe aceea ca flicele loril sa scie bine a


lucra i c nu prea indatinza Inainte de acsta a le marita, ca nu cum-va mai pe urma sa traga ruOne dupa.
dinsele, se 'Ate ved i din urmatrea doina :
Frundg verde rnnTedunita
maIeulit!
(1) Sub verb, a niltrita si a se mdrita se intelege atata atd a cdsatorl
se eltatorl, dar, mal multd cu privire la fenrel. Despre und feclord se 4ice numal

atuncl cl se mdritd, and nu duce pre mirsi la dInsuld a-cask ci eld se stabilesce cu locuinta In casa miresel.
La RomAnil din muntil apuseni al TransilvaieT, dacA und fedora a luatd In.
asAtorie pre o fatA cu mosie i s'a stahilitd cu locuinta In casa el este datin
nu numal de a se (lice, ca'n Bucovina, cA. s'a mdritatd, In locd cA s'a insuratd,
ci a adopta totd-o-dat i numele de familie ald socrulul sd, dupA Tatra strdband, ca sl nu prA numele mosiesului. Und asemenea bArbatd astoritd. dacA.
e din altd satd, totd-d'a-una este consideratd de veneticd, si numal dupl o lung&
purtare bunA pte sA. aIbl cuvntd In afacerile satulul. (Verg despre Rasta.
(Romnil din Muntil apusenT (MotiT). de Teofild FrAncu si George Candrea..
Scriere etnograficA cu 10 ilustratMn1 In fotografie. Bucurescl 1888. p. 115).
Prin mAritare fetele in genere plerdd numele de familie alti pArintilord si adoptA pre celd alti bArbatulul. De aid vine apoI cA verbuld a mdrita se Intrebuinya adese-od nu numal In Intelesd de a cdsdtorl, ci si in Intelesd de a pkrde..
N. a mdritatil lucruld cutare = N. a prerdutd lucruld cutare.
Derivatele de la verb, a rndrita sunta : mdritare sf. ; mdritatil i mdritard adj. ;
mdritatd sm. ; mdritisd pl. mdritisuri.
Sub verb. a nsura si a se insura se Intelege asemenea a cdsdtori si a se cdsdtori dar' numa1 cu privire la bdrbatT. Cu privire la femel se Inirebuintza; verbuld acesta frte rard i anume numal atuncT cAnd mirsalea pre mire la sine.
Derivatele dela verb. insura suntd : insurare, sf. ; insuratd adj. ; insuratd sm. :
insurdtre sf. ; Insurdturd sf. ; Insuratord sm. ; insurdteld srn. ; insurdtie sf. ; Ins ard fiune sf.

www.digibuc.ro

Cumil foculti

marita

Dad. tu nu nil' lucra!


M'a inv'ta scra-mea!

Baca nu-I sci tare bine


Totil miemI va fi rusine! (1)

r' cum-ca nu indatinz a lua fete prea tinere, pe


langa experienta de tOte dilele, ne pote servl spre dovada
Inca si canteculii urrnatoril :
Frump verde rba ngra,
Am avut o mandril draga
,S-am lasat'o sit" mai eresea,
Minte'n mpg sa dobeindsca.

Ea s'o pusti s'o maritatil


$i de scire nu mi-o dal
Ca si era o-as fi
Macaril n'am fosta de'nsuratii
_net ea ea de maritatii.
Ba de s'aril fi maritatil
De la noi a treia satil
Nu mT-aril fi asa banatil,
numa a treTa casa
Ganda o v6dil la jocil schimbata
Inima mi- judecata. (2)

Apol

i o varianta a acestul" canted', care se incepe


:

Frunq vefde frurOuliCA,

Am avutri o mandrulita
lasat'o sa mai crsca
Minte'n capa sa dobtindscei
Milndruta s'a
Vai de mine ce pcatil !
(1) Din eolectia mea ineditA.
(2) V. Alesiu : Cntece populare, publ. In .ConvorbirI literare, an. XXII. Bucuresel 1888. p. 700.

www.digibuc.ro

8 --Si nu mT-art1 fi cu banatil,


MAndra de-ar avea bArbatil
Dia vr'unil satri maT departatti,

Dar' mandra s'o m'aritattl


Dela noT a treTa cas
mi-T iniinuta ars... (1)

Mal de multil, dupa cumil mi s'a spustl, fetele se maritail dela 20 r' fecioriI se Insurail dela 30 de anI Inainte
si nime nu-I considera la vrsta acsta de prea btrzlni,
din contra cum mai buni. de Insuratil si fetele de rnaritati).
Fecioril se Insurail si se maI Insrti. Inca si acuma sub
20 de anI numal in casuri extraordinare, adica cnd suntil

orfanI ki le trebue sotie spre ajutora ca sa nu se perda


averea mostenita dela parinti, si, daca mal sunt
copil mai mid de catil dInsiT ca sa aiba cine le cauta de grija.

Ce se atinge de deosebirea ce trebue sa existe intre etatea rnireluI si a mireseI, se caut maI nainte ca mirele sa
fie numal cu vr'o cati-va anl mal baranil de cat mirsa,

adic cu vr'o 1-5 anI. In timpul de fata plite sa fie

si

cu 10 ani mai btrana. (2)


S'a Intmplatri Ins si se mal IntOmpla Inca si acuma
ca mirele sa fie mal mica de anI de catil mirsa. Raril
candil insa exista Intre ast-felil de parechi o deplina armonie si fericire.

Despre acsta ne puterna asisderea Incredinta dintr'o


multime de doIne poporane.
ta una din Horodniculg-de-josil, satil In districtulti
Radautului :
Tinerela in6 insuraT
Si btrAnti imI luaT,
(I) Dr. Ind Urban Iarnik si Andrei BArsang : Dolne i strigturI din Ardlti.
Bucuresci 1885. p. 99.
(2) VedI si 1Co1urnria luI Traiand-, an. IX. p.406.

www.digibuc.ro

_9
Nu mi-I cluda c5.-T btr-an.

Cuing mi-I ciud cI.I nebunii.


E o mn dup5. surcele
Ea-rnI aduce viorele,
ELI o manti dup vifel
Ea-mi aduce clopoteT.
0 ! tu bdtut de stele,

Asara tI-am data inele,


Ast--11 nu te vdil cu ele.
A-sard ffam dat cerceI,

Ast-V nu te vgdil cu ei.


fi tu dragurd
N'armbla pe brum descult
li pe rla fncglfat.
Tocma ca i o
Val de mine ce pcatii,
Ce nevast mi-am luat.
Deminta nu o dat.

Mama. i nespalat,
Sara se culca ne'nchinatd.
Ea-i Ocatulti
Da nu e pnatulii meri
(1)
C'asa nif-a dat'o

In genere luat, poporulil romfind cautd totil-ct auna ca


sd nu se cdstorscd de-aceia, cari nu se prea lovesa
sa potrivescil unul cu allul in privinta etiT, i acsta
din causa, ca nu cum-va mai pe urrnd sd se nascd nepladesbindri hate cel cdsdtoriti, sciind prea bine cd :
Cine nu-Vf este de potrivA
IT va fi totil impotriva. (2)
(1) Din coleetia mea ineditd
(2) Antonil Pann Culegere de proverburl sad Povestea vorbiT. Partea II. Bucuresel 1853. p. 151.

www.digibuc.ro

10

III. FECIORII BETIANI.


Sunt o multime de fecIori, earl nu se'nsra Intre anil
18-30, candii, dupa datina din strabunl si dupa curn
am artatti in capitolulii premergtora, e timpulti cel
mal potrivit pentru Insurare, sunt rtisl fOrte multi si
de aceia carii nu se'nsra de felti.
Ace l soi de feciori, cari, dupa credinta poporului, 1.6-

mnti ne-Insurall din causa ca sunt sail prea uriti

si

prostl, sail prea pretentiosl, sari pentru ca li-i ursita mica,


sail pentru ca le-ail murita ursita, sail din alta causa reslcare, se numesc In genere in Bucovina; burlaci sing. burlacii, feciori sail flaca tomnatici, feciori sail flacai betreini, fe-

ciorl baturi de bruma si meni r6suflati.


Acel feciori, a caror ursita e mica, adica a carorti ursita

s'a nascut cu mult mal tn,liti de cftt dinsil, trebue sa


atepte pana ce le cresce ursita mare sa fie buna de maritatti, si de aceea, fiindil necesitatI a astepta atta timpti,

Imbtrnescii. Cana insa ursita a crescut mare, de si


sunt btrni, totusl se Insra.
Acel feciori insa, earl nu se Insra Did o data, flindtlea ll-ati muritti sail n'a avut de felft ursita, carl holteesai
Wta viata lorti si mor la urma urmelorti ne-insuratl, sunt,
dupa credinta unora, si mal ales daca s'ati purtatti bine,
frte buni la Dumnedeti, pentru ca el, catti ail traitti, n'a
www.digibuc.ro

11

sciutti ce-I bine si ce-I WI pe lume ; dupa credinta Thal


multora Insd ast felt' de feciorl sunt pcatosI, nefericill,
morti cu sufletuld si cu trupulti si la a delua Inviere n'ad
sa aIbd, sotie.

Romanulul In genere, si maI alesd ce se atinge de fedoll, nu-I place nici de cum ca acestia sa burlacscat Wta
viata lord, ci vointa si dorinta luI este ca sa se Inseire,
sit fie gospodari in loculd parintilorii, sit stdpiinscii averea

r6masit de la acestia si sa-i pomenscit din nm in nmit,

ca s nu se died, mai pe urma, dupa cum e datina de


a se crede si a vorbi, cd nuzai de gba arc trditit in lumea asta, dacd nu le-ad r'emasd si lord urmasi, cari sit le
perpetueze numele de familie, sii-i pomenescil si sli le dea de
pomand. (1)

Drept aceea orI si cdnd i se da Romdnulul prilejd, eld


totd-d'a-una se apuca de capulti unord feclori ca acestia, II sfdtuesce si-I Indmn sa se Insre, sei fie 0
ei in radii cm rnenii, ca sa. OM muri mai lini-.3titil al nu
i s'a stinsd semnta. r' daca sfaturile cele bune si in-

t elepte nu ajutd nimic, atuncl nu-I cruta, ci-i. apuca nu


o data si la treI parale prin o multime de istorire si cantece satirice.

Insa nu numal Romdnulul disatorit, nu numaI celul


In stare nu-I place astd-felii de feciori, ci .si tineretuluI.
De aceea fecloril ceI btrdni fOrte adese-ori sunt luati peste

piclor de catra cei tinerl. i ocasiunea cea mai buna si


mai potrivita pentru acsta suntil nuntile.
Asa aulli nu o data cdte pre un fecior tAnrd, care
vede pre und burlacd ca se amesteca In jocti si-I Ia alsa
inimel sale de'naintea nasuluI ca sa jce cu dnsa strigandii :
Frunj . verde tilipin,
Am r6masti flaccid btretnii
(1) Ve41 i f Columna luI Traiand, an. IX. p. 384.

www.digibuc.ro

12

Si a0 vrea ca se me'nsorti,
Dar' fetele nu me vorti
Pentru ce sunt cam cdrunta
$i de lile nu-sti de multa,
Numai de cincI-decT de aT
Si nu potti manca rnalaia,
Ca-I malaTulti cama uscata.
Da ea tota Nil de'nsuratti.
Gura mea-T fare de dintI
Ea betrana fer'de perint,I,
ST-are El bine sa me 'nsorti

S'am ,i eti ce-v'ajutorti! (1)

Sail :
Frunde verde rusmarinti,
116a itT sta june betrena.
MaToranti crescutti in rbil.

Rea iti sta june cm barba. (2)

SI-apol, daca puma fecIoril cel tinerI I-arti lua astil-felIa

peste piclortI, 'Dote ca totti aril mal merge, cum aril mal
merge. Dar' maI supraciosil pentru dInsil e, ca nu odata,
si fetele II apuca la treI parale, si cantecele alcatuite si
cantate de acestea pe sama lora adese-orl sunt cu multti
mai ImpungOtre si piscatre de cattl chiuiturile satirice
ale fecloriloril tineri.
ta unula :
Frunde verde stejerela,
Child eram ea tinerela
Luamil satula de-a lungulti,
De-a lungula si de-a latult.
Care mandra me vedea
Cu manuta ca-mT facea,
PorOle ce-mT deschidea,
(1) Din Undren1 corn. de P. Ursula.
(2) Tomula Erica din .Noua biblioteca roman,9 cursula 1882-83, Braviva
1882, p. 30.

www.digibuc.ro

13

Focu'n

desvglia,

Faclit pe masa punea,

In cas a me poftia
din gull ca-mi Oicea :
Vina, bade, pe-acolea,
tu WI' de sama
$i cu Vifli cg. m

cinstia,

Nume mie ca-mI punea :


eSpate late de voInicri,
,Buze moi de copilil
Frunqh verde lemnil dubitti,
Dui:4 ce-am inbetranitil,
Luamti satulti de-a lungulii,
De-a lungulri si de a latulit
Care mandra me vedea

Ca pe cani me hieala
*i din gur cA-mY Oicea :
(Ce cap', bade, pe-acolea,

.C nu esti de sama mea ?!


Portile ca-mI inchidea,

Fkliile le stingea,
Focu'n vatra-lri
Nume mie
punea :
.Spate late'nedrjobate,
a haze rno dubtiliizate.. (1)

Pretutindenl si ori de cine e prea bine cunoscutil cit


nurorile In genere nu traescil bine cu screle lori. Deci multi
feciori nu se'nsra de graba sail rmnil pentru totil-d'a-una

ne'nsuratl din simpla causa ca sa nu faca malceloril sale


prirt insurare necaza si suprare. i acsta se vede frt&
re'svedita dintr'o multime de hore saU chiuituri poporane
pre earl' le chiue el ca unU felil de desvinovatire si re'spunsti la invinovatirile ce li se facil de catra cei casatorit1
precum si de catra fecloril cel holtel.
ta una din multimea aceloril chiuiturl :
(I) Din colectia mea ineditL

www.digibuc.ro

14

Florile de pe isvorti
TOte-mT strigA se. me'nsoril,

C'arti fi prea mare pecat


SA remAnti ne-insuratA ;

NumaI thirea cea din 'faze


ImI dice sA me maI lasil
Se nu-mi legil de capti nAcazA. (1)

Sail astil-felii :
Pus'am gAndulti sA me 'nsoril
S'aducti makiI ajutoril ;
Dar' gandiI ca sit me Iasi'',
sa n'aducil maicil n'Acazil ! (2)

Sail, In fine, si asa :


Pus'am gandulti se. me'nsorii
S'aduce maIciI ajutorti,
SA o batA de cuptorA
Si de vatr cAte-o-dat
Cande va fi cam superatA. (3)

Si bd.rbatil precum si fecioril cel tinerl, vNndii dela


una timpil cd nurnaT de &ha Isl bat(' capuhl cu astii-felii
de OrnenT cd. nicl Intr'unil chipil nu-1 potil face ca sa se
insere, linndu-se de vorba veche, care sund : (pand la
20 de anT se insrd cine-va singura; de la 20-25 TM Insrd altif ; dela 25-30 na insrd o babd, r' dela 30 de
anT inainte numai dracu-1 vine de haca, (4) le dati build

pace s facd ce le place.


(1) I. P. Laza : Chiote pop. din Selagid, publ. In cTribunaP an. III. Sibad.
1886. No. 10.

(2) Idemil de eadem puhl. in (Tribuna, an III No. 140.


(3) Idem de eadem, publ. In tGazeta Transilvaniel, an. L. Brasova 1837. No. 6.
(4) Ioand Creangli. : Stand Patituld, poveste, puhl. in eConvorbirl literare,

an. XI. IasI 1878. p. 22.

www.digibuc.ro

15

IV. FETELE BTRA_NE.


o multime de fete, eari fried nu se mdrita cnd
li-F timpuld, adicd Intre anil 15-2,0, ci cu inultd mal
Sunt

tNid, r' altele de feld.


Acestd sold de fete se numescd de catrd Romnil din
Bucovina : fete btreine, fete statute, fete 'n p'ra , cosita alba.
Causele pentru ce ash)-feld de fete nu se pot(' rndrita

sunt multe i diferite. Unele nu se rndrita pentru ed., dupd


cumd crede poporuld, le-a muritii ursitula sad nu le-a so
sitd inc partea, altele pentru cd-sii prea lenee, cele mai

multe Ms pentru cd sunt urte sad pentru ca nu 0-ati


pdzitti cinstea.
Ce-I dreptd fetele s'arti mdrita bucurse. Nicl una n'ard
rrnn nemritatd. Dar'ce folosd e fecioril nu vord sd
le Tee. Ba ! nu e destuld nurnal cu atta ! Fecioril adese-

orl le ld i pre ele peste piclord, ca i pre fecloril eel'


barni, de i cele mal multe dintre dinsele nu sunt intru
nimica vinovate c'ati rrnasil nemdritate. Cad ce pot]) fi
ele vinovate, bund-Ord, daca de la naturd sunt urte sad
dacd referintele materiale ale printilord sunt w de nefavorabile cd nu potti sd le Inqestreze.
El, dar' fecloril nu vord s scie nimica despre bite acestea.
El,

mal alesd cnd sunt fOrte bine dispql, pre tte,


www.digibuc.ro

16

fr1 deosebire, le Tat peste picior, chiuindu-le felurite chui-

turi satirice i anume :


Celortt lenese :
DragA-mi estl i te-as1 lua,

Dar' mi-a spusti


te eulei sara cu sOre,
Si te scoll la pranglulti mare,
$i 'nc5.41 pare cu banat,
CA de npte te-ai sculatil. (1)
Sa asa :

FrunqA verde treI bujorl,


Dup6 Pasci in serbtori,
Mi-a lis tata sA me 'nsoril
SA nu remAnti totil
DarA mama nu me lasA
SA-1 aducil lenesa'n cas.
Si urata dupA masA. (2).

Celor gusate si buzate :


M'am &Malt' Intr'o ghiltli (3)
M'am gAsitA fatii buzatA,
$i buzata,
$i gusat,
C'am remasti nemritatA. (4)

Celord unite si sbarcite :


Frun4A verde si una,
MArita-m'as1 m Arita,

mamA, da

De m'aril lua cine-va.


(1) S. Fl. Mariand: Poesit poporale romne. t. II. Dolne i bore. Cernautt
1875, p. 226.
(2) Din coIectia mea
(3) Ghilta = galtd. = cluturd.
(4) Din Calafindescr, sata in districtuld Siretului, in Bucovina, diet. de Sofia.
Frncu.

www.digibuc.ro

17

Marita-m'asl, mama, ell.


mama,
1146rita-m'ast, da nu vreil,

Ca feciorit nu me Teti,
Cd-s urat.

barcita,

Nu potii manca niel placinta,


Ca mi-I gura to/taco/a, (1)
Nu potil manca nicT scofalei. (2)

In genere tuturor celorti urte :


Asta fata-mT place mie,
Ca-I cu loc i cu mosie
Locu-I bun, rnosia_mi place,

Dar' cu hida ce voiti face?


Locu-T bunt', si muncitorri,
Dar' urtu-T statetorri !
Yentru pmintil de ogor

Aduct ciuma'ntre cuptorrt


liamintul5 nu
CIuma-mT cere de mncatii.
Pentru doI ciocoT de boI,
AduseI cluma la noT ;

Cana am fostri la cununie,


Dumneqe5 era'n cmpie
Cu piperil si cu tmfte

De mine n'a vrutt sa scie.


Saracele sutele
Cum mrita mutele!
Saracele gecile
Cum rnarit secile!
Lacoma i eri la o sutia
si-mI luaT si cri o mut. :

(1) Despre menil cel bdtrnl, cdrora le-ad picatti tte rnZselele si din causa
acsta nu potd nicl ninca Mel vorbi bine, 5e dice a foYdescii. De la verb. a
folfin s'ad formatil apoI In decurgerea timpulul i alte cuvinte, precum: folfaita-a adj.; folidld sf. ; folfditurd sf.; folfdild sm. follea.
scofald und feld de bucate.
(2) Din Cndrenl, corn. de P. Ursula.
2

R. FL Mariann : Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

18

Lrtcorna

ell la o vacri

lual ki e o sacA ! (1)

Celora Maintate in ve'rst, dar cu tOte acestea totusI


ar vol s se mrite ca s scape o-data de fetia blstmat :
Val de m'a0 ved sc6patil
De fetia blstmat,

rttine s moril fatrt,


136triThrt. nemilritatil. (2)

Sa asa :
Maica, nu mal vine nime,
f:r' te-T alnr cu mine.
maTcrt,

Sil nu m cate la gura;


Drt-le, mafcri, de mncare

Srt nu me cerce de mare.


nicT damil rdsele

Nici

C'au cadutil ca vaT de ele. (3)

Celora ce le-ag trecutil acuma de multil timpulta mritatului:


MC duse a peti'n BoT
La fata cu ,ese boT,
NAT suntri bunT,

Dar'fata-T de multi' CraciunT. (4)

Sa asa :
Fata, care e
les5.

(1) B. C. Fontanele : DoIne si Bore din Ciimpia Ardlulul, pal. In qecle-trea, an. VI. Buda-Pesta 1880 p. 51.
(2) Iuliu Moldovanu: Cntece i chiuiturl pop puhl. in -aGazeta Transilvaan. LI. Brasovil 1888 No. 128.
(3) Idem de eadem.
(4) Idern de eadem.
-

www.digibuc.ro

19

Ca el' vremea T-a trecult,


De a ma sci de Tubitil. (1)

Safi astfel :
MAtrAgung riltezatA.

Dmne-odata,

CA de cndri isfl fata tar(,


Patrucjeci de anf imT pare.
dusei inteo rAdinA
ultaT inteo fntanA
NO vequT fata bttrclna.
Dar'dupA ce m'amti uTtatil
Mi-amil push- hobotul in cap
Ca s mrgri. vestea'n saLtI
CA
mritatti. (2)

Astfelil chiue fecioril fetelor bOtrne !

Dar el Dll se multAmesc nurnal cu fetele. El adeseori


`tell si pre marnele acestora preste piclorn, chiuindu-le nu
odat i lor :
La rachita rrtmuratil
Sede-o mama supdratd,
C fata i nemAritatA.

Nu da, mama, vina fete,


Ci d vina cui n'o cere.
C tata s'ar mririta,
Dac'ar fi cine-o lua ! (3)

Sa asa :
La rrichita riimuratA
Sede-o mamA supratA
Ca-i fata nemAritatd.
(1) A. I. Hodos0 : Poesil pop din Comitatu1d Turda-Ariesu,publ. In F'amilia.
an XXIV. Oradia mare 1888 p. 199.
(2). Din Dorna, co1eqia rnea ineditl.
(3) I. P. Lazarti Strigatur1 pop. din Selagi, publ. In eGazeta TransilvanieI,*
an. L. No. 14.

www.digibuc.ro

20

Marita-o-ar, nu se'ndura,
Ca mai are-un dinte'n gura,
Legaltl mntr'o pndatura. (1)

Si re ce spuna bletele fete la tte acestea ?... Ce facti


ele ca sh nu fie necontenitti luate'n batjocura si arnArite ?'
Eat ce :
La vatra cu dot taciuni
nett' fetele rugciuni
Sambata, Duminica,
DOra s" potil marita. (2)
(1) Din Bucovina, colectia mea inediti.
(2) Din Calafindescl, dict. de S. Frncu.

www.digibuc.ro

21

V. URSI RE A
0 sma dintre fetele cele larcine, v6dndil ca de multil
le-a trecutil acuma timpulti maritisului si cu tOte acestea
totusi nu se mai porn marita, pentru ca nicl unii feclorti
nu se arata ca sa le petsca, cugeta ca vr'ung dusmanil
sa vr'o dusmanca iire-sl-care le-a lacutti anurne ca sa nu
fie lubite si petite. Dreptil aceea cauta ele acurna tte chipurile si mijlcele cum ar putea face sa placa fecioribon. i daca prin mijice bine Ociute nu-s pot(' ajunge
scopul, atuncl isl Ii refugiuld la farmece
Farmecele In genere aU scopti bun, cacl printr'insele,
dupa credinta poportilui, fata, ce le folosesce, se curatesce
numal de ura si factitura de care se crede a fi cuprinsa si
se face placuta si Iubita de feclori. Vrajile din contra ail
totil-d'a-una scopil r, cad fata care vrajesce, dupa credinta generala a poporului, nu numal constrange pre feciori de a se arnoreza Intr'insa, ci ea, luandu-si adese-ori
refugiulii si la spiritele cele necurate ca acelea sa-I vie intru ajutoril si sa-I aduca ursitulfi cu nepusa In masa ori

de unde s'ar afta acela, il necesitza nu numal ca s'o


lubesca, ci tot-o-data s'o iea si de sotie de-ar fi nu numal betrana, ci chiar ca si nptea de urata.
DecI fiind-ca o atare fatti, care cu ori si ce prep voesce
sa se maHte, incepe mal nti cu farmecele, i numal

www.digibuc.ro

22

dupa ce vede c acestea nu I-ail ajutat nirnica, TO Iea


refugiulil la vrajl, si eti voill reproduce In sirele urmatre
mai Ant Ala un farmeca, ca cetitoril acestul studi sa aiba

o idee macar cat de mica despre chipula cumil Indatinza o srna de fete a-0 face pe dragostez, i apoi o vrajd
din care se va ved cum 41 facil ele gpe ursita, sail cum('
Isl ursesa, cumil Isl aducti ursitua
Fata, care Isi face pe dragoste se duce In revCrsatulil

zorilor la o apa cugtdre; ajunsa la starea loculul 1st


pleca corpuliI si tinnd manele cu degetele Inclestate In
apa cea curg6tre rostescP de trei oft dupd olalta versurile urmatorului farmecil :
Bun diminta apa lui Iordan
Cu stropiI lta Avrarnri
Bunk' diminta apa luI Ichimil
Cu stropii de vial !

Numa ea, ca m'o fdutil,


Numai ea m'o auditti
Din impratiea cerfului,
Din prtai rafuluI.

En Maill diminta m'am sculat,

Si ea cum m'o vdutil,

Pe obraz nu m'am spalatii,


La icne nu m'am inchinatti,
Pe cale pe crare m'am luatt,
Pe crirare necalcat,
Pe ru nescuturat,
Pe dragoste neluatd,
Si m'am trezitil de o-datd

Cum m'o auditri


La mine-o venit
Cu rumii si di 1IiduJ
Si m'o intrebatri,
Si mI-o cuvintatil :
Ce prangI N. ce oftezi,
Co te dAulescI ?
Mardi Precuratil !
EU cum n'oiri plange
Cu lacrimi de sange,
Cum nu m'oiti (Mull,
a era Mart.I demint m'am scu-

De picinre'mpTedicat,

De manurI legat,
Cu ur'n fa[5. aruncatil,
De urechi surdd,
De gur. mutd,

De ocht dike&
Plangndil,
OftAndri,

Si aulindri.
Nime nu m'o vdutti,
Nime nu m'o auditii,
Mime MaIca Precista,

Patti,

Pe obraAl nu m'am spalatri,


La icOne nu in'am inchinatil,

Pe cale, pe arare m'am luatil,


Pe crare necalcat,
Pe ru nescuturat,
Pe dragoste neluatii,

www.digibuc.ro

23

Si m'am trezitil de-o data

Trarnbita de-argint in gura pu-

De picire'mpTedicatrt,

De manuri

Cloniri de cucti in maim dreptil.

Cu ura'n fat'aruncata,
De urechi surda,
De gm% mutil,

Sulita de-arginta
In mama stanga

De ocM chlbra,
Toth' planendt,

Pe calulii sfinteT DuminicT


Incalica-te- oiD

Oftanda
Si daulindrx.

La biserica

Pe ulila cand ii ajunge

TacT N. nu plange
Cu lacrim7 de sange,
Nu te
CA eil picTorele i le-oin despie-

Prndu'n mas
Peste gardurT

rasa

arunca

$i la tine s'orri ulta


$i cu totii s'orti mira :

[dica,

Manurile ti le oui deslega,


Cu urechile il audi,

Cu gura-i put
Cu ochi-T put ved.
TacT nu plange
Cu lacrimi de sange,
Nu te
Cit eil de urs.
mantui.

Cu rumil si cu via te-oiri


fstropi.

SOrele 'n capti i 1-oiti resari,


Cu luna te-oi incalta,
Cu stelele
infrumuseta,
Rujutele sreluT
In umerele obrazuluT
Pune-

e tiT

Si tneniT

Ce imprats,
Ce vods,
Ce craiasa,
Ce preotsa,
Cc dascalita,
Ce vornicita ?
Da nu-sii vornicita,
Nu-sti dscalita,
Nu-sti preoles
Nu sti cralasa,
vodes,

Nu-s imp6ratsa,

Da RI N. cea alsa,
Mandrk i frumsa!

Luceferl in umerT aseda

In biserica cand 0111 intra


SfintiT
bucura,

Stele
Manuntele

Popa cu cartea'n man'a sta


Si la mine s'a uTta.

In spete

Top' rneniT, catT s'or afla

Frumosti
Frumosti

In biserica, la mine s'or uTta,


Si s'orti mira :

Cu dragoste inveli-te

Ce imprtsa,
Ce vodsa,

Cu rumil i cu vinri

www.digibuc.ro

24

Ce crdiasd,
Ce preotsd,

Din clontul cele de cuce oie canta,

Din sulit'oie sulita.


Cum astpta fie-care

Ce ddscalitd,
Cc vornicitd ?

Cu dragil sd audd cum,

Da nu-se vornicita,

Si cum VI dragdlasti cucu,

Nu- sil ddscalitd,

Asa sa fia dragd si ell.


La fleaf .si la tea lumea,
$i precum ii trambita

Nu-se preotsd,
Nu-se craiasil,
Nu-se vodsa,
Nu-se imperatsd,
Da-sil N. cea alsd,
Wandra si frumsd.

Drrigdlasd si vestit,

$i s'aude de departe,

Din biserica canda cal esi


Din trambit oiii trambita,

Si- o ascultd menii,


Asa cu drage se: me asculte
Si pre mine toti flecdi1

Si s'auda vorba mea...

pupa rostirea acestoja versurI Iea apa In pumn1 si aruncAnd'o peste capti rostesce versurile urmatbre asemenea

de trel orI :
Cap' stropi sari' peste mine
Atata OrnenT

SA me graescd de bine ! (1)

ta acuma si o vraja :
DI, focule, te'nvalesce,

Si-mI add ursitula mee

Dar tu te desvalesce,
Si te fa !aura',

Cele resale de Dumnegleil.

Balaure

Cu solzii de auril,
Cu 99 de MIA',
Cu 99 de cell)",

Cu 99 de mdni,
Cu 99 de piciere,
Cu 99 de capete,
Si te du peste hotara,
Tocma peste-a noua tar

De le-T gdsl la masd betide


Sverle-i paharu din mama',
De le-T giisi mancanda
Sverle-I lingura din mane.
De le-i grisi pe pate
DA le sub pate,
De le 1 gasi pe laita
Dil-lii sub lait,
De le-i gdsl pe cuptioria
Dri-lii sub cuptIoria,

(I) Farmeculd acesta, culesd dela o Roinncl din Mitoculd Dragomirnel, satil
In Bucovina nu departe de Sucva, ini l'a comunicatil d-lu Dr. St. Sagliina.

www.digibuc.ro

25

Si-16 pornesce si

Cu

add :

ochesce,
Cu cOda-Iii plesnesce,
Spre
pornesce,
La
sosesce.

Peste ape fdrd podti


Peste padure lupesce,
Peste campuri epuresce,
Prin pddure We. sine,
Prin satil fed% de rusine,

Cu dinsulri in astd sard


Aeve sd me visdei
Pe dinsulti pe mane sar

ad'anume la mine.
Ca fecTorti il add...
Cu manele
impinge,
Si cu limbele
linge ;

Cu ochi-aeve sd-ld ve,10,

Cu dinsula sa me 'ntalnescri,
Cu dinsuld ert sd vorbescri!

Fata, care voesce a-sI aduce ursitulti in chipul cumil


s'a aritattl, in timpulti acela calf"' fine rostirea versuriloril
vrdjei, invalesce focula cu untl restea furatil In sara Sf. An-

dreia sail a Sf. Vosile dela o cas, unde menii flu sunt
de-a doua Ora cununati. r' dupa ce a sfarsitti de rostita
cuvintele de maI susil lesd afara si asverle resteulil peste casd.

Se 'ntmpla insd ad se-orl cd nu numaI fetele cele statute isi i refugiull la larmece si vrajI, ci multe si dintre
cele-lalte, ctirora nu 11-a trecutil Inca timpula maritisulul.
Cele din urrnd insd nu o facil acsta nici o data din causd
cd nime n'arti voi sa le lee, ci mal multil de trnd cd fecloril, pe caril si-a pusil ele ochil, pre calif II lubescil
cu pasiune, i cariI, la rndulti lorO, Inca nu s'aii arRatti
indiferintI fata de dinsele, mal pe urind le voril un i vorti
da mna cu altele. Dec1 ca sd fie sigure cd fecloril a1es1
de dinsele nicl cndil nu le voril prdsl, Ii farmecd.
Dovadd despre acsta apucdturd a fetelorti amorizate,
cum se Vice, pn peste urechi, avernO, intre multe altele,
urmatrea dolnd din Haan in Moldova :
Frund4 verdi pima negra,
Srili-I la toed,
M'am tlnil cu ptifca'n porta.
Na-t puicut'on le bittutil

SfnI disfd ci

www.digibuc.ro

26

Nu ti-am fruttl sa-fi


Cl-am Metal, ca.-ni egi drag!.
Na't puictiVon irrnilic

Si-ni disfa ci ni-ai


Macarii st-ni dal nil di lei,
Nu ti-am fcuttl ca sa
Ti am flicut ca s. me 'Yet
Hai drag& mai la vali,
o vrjitri
Si T-o da si eti prali

farmaca mai tari. (I)

ApoI acsta :
Dest
maarrt, ce-ai fiicutil,
CA ea snt bT it pierdutil !
Si-mi deslgri, ce-ai
C e stint biatu stricatil!
Bditi. badisorula meti,
desfaeri.
Nu ti-am

Da CY-am facutil, ca-mi esti dragti.

Peril din capii eil ti am luatil,


ap. I-am aruncatii ;
Cumil mergea apa de lin,
Filed min'sd n'ai hodina ;
Cumil mergea apa de tare,

Fard mine sti n'ai stare. 2)

In fine i acsta :
Drumil la WU

i drumil la vale,

Imi facii vculti totii pe cale,


N'am in lume serhtre
Niel n'am partea mea la sure.
Baru crucea ursitre,
(1) Michailil Caniand : Poesil populare, Dolne, culese i publicate intocmal cum

se clica. 104 1888. p. 69.


(2) Alesiu V. : Poesil populare, publ. in g Convorbirt literare,, an. XXII. Bucuerscl 1889. p. 919.

www.digibuc.ro

27

Care m'a ursita pe mine

Sa n'am nici o di ea bine !


Ostenitil mereil de duc,
ITptea'n codri m6 apucg,
Copaciloril suntil n'aluck!
Ochi-mT nu se maI usuca!
Unde mergil, in orT ce parte
Dragostele-mi sunt dearte.

flolica, lied Pre !


De n'ai fi farmeeatre
Nu mal abate din eale
Sit ealca pc urmele talc ! 1)
1) V. Alecsandri : Poesil populare ale Romnilor, Bucuresd 1866, p. 277.

www.digibuc.ro

-- 28

VI. iNSU$.11RILE MIRESEI.


0 fatd mare, care voesce sa se rndrite pand a nu deveni fatd btrnd, trebue sa possada urmAtrele insusiri
principale, si anume : sa fie onestd, sttornicd, sirguincisa,

strng6tre, grijulie, istta, In(elptd, frumsd si mai pre


susii ded.til bite acestea sdntelsd. (1)
Si cum cd intru adevOrti acestea sunt insusirile cele mal

de frunte si mai cdutate de poporula romnti ne puterml


Incredinta nu nurnal din experienta de -bite Oilele, ci si
dinteo multirne de proverbe si cntece poporane, cart sunt
rspdndite In tte prtile locuite de Rornni.
Asa In privinta onestitdtil sail a purldril celei bune until
proverbil ne spune cd 4cinstea e mai scumpd de ceitii tte. (9)

in privinta slrguintei una proverb frte vechiil si destulil


de rspanditti qice :
Sirguinta
Tese panqa,
i' lenea
PIerde Nremea.

(1) Veal si eColumna lui TraianUb, an. IX. p. p84.

(t) A. Pann : Povestea vorbil, t. II. p. 134.

www.digibuc.ro

29

AIM proverbil tot6 atatti de respandittl spune :


Cine rinsed
Tottl mai piscg.,
Cine sade
COda-T cade.

Prin urmare fetele oneste si sirguincise si mai alesii


acelea ce se pricepti cum se cade in ale gospodariel sunt
totil-deauna preferate. Din contra cele lenese si mai alesil
acelea ce nu-si prea batil capula cu torsulia, tesutubl, cusutulti si cu prepararea bucatelorb, lucrurl pre call.' o fata
de Walla trebue numai de chili sa le scie, nu nurnaT ca.
sunt trecute cu vederea, ci adese-ori luate chiar si'n risit
Ma o doln poporana din Transilvania s'i anume din
Solnocti Doboca ne spune urmatrele despre o fata, care nu

scie tese si t6rce :


Iubita mea Dorofata
De te asi ved tnrtritatd

Nu te-asi da pe lumea, tag.

Mai* de-o sutd de ori


M'am totu pusti pIng6 feciori
$i le am soptitti la ureche,
CA sunt tnril, nu veche;
Dar' rdsboiulu, (1)nfanee-hl focultl,

Ala mi-a stricatii noroculti,


Clinda la furcd me puneamii,
Ttd (liva crt dormiamii. (2)

Alta doinA, totft din Transilvania, si tota despre fetele cele

lenese, cari nu si-ail prea batutti capulii cu cusutulil, tesutuld si fiertulit, Oice :
Trecui valea si-unti pril,
MO 'ntainii cu socru-meti;
(1) Rsboid=stative.
(2) Laura Veturia Mureqam, : Dolne din Ardld (Solnocd-Doboca) pub). In 'Familia'. An. XXI. Oradia-mare 1885 P. 440 No. 37.

www.digibuc.ro

30

Socru dice cara. mine :


Ie-mi fata si-m fi ginere !
da chiar sese In);
cDe

Fata ta nu e de noI ;
Maica vrea o cusutre,
Fata-tf drine'n seletre.
La rashoIti nu s'e" pricepe
De mancare nu sci flerbe, (1)

r' despre o fata, care nu scie nid flerbe nici cce, o


dolna din Satmaril ne spune urmabirele :
Narita-112'W, marita,

Pane nu sal framanta ;


Marita-m'asi si ea biata,
Ca de multil Ise si ea fata ;
Si perula prin clopli 2) sa-T Tas,

NumaI sa me yea mirsa,


Sa me pue dupa masa. 3)

0 varianta a acesteI dolne suna ast-felg :


Marita-m'asT, marita.

Pita nu scia framanta,


Nici de pita n'aril fi baia,

Dar' nu seal face =Ilea.


Nici de mlaia
fi
Nu scill face mamaliga. 4)

In fine si un proverb:1 din Bucovina ne spune despre o


fata lenesa, care sarnn ca nu va fi buna gospodina,
urrnatrele : Acest fatti pare
va uita cutitul in barheinta cu brantiti.
(1) Victoria Farca9 : Poesil pop. din Cacucia, publ. In (Grazeta TransilvanieY,i
an. XL1X. Brapv. 1886. No. 228,

2) (lopOplrie.
3) Florian Danciu : Poesil pop. de prin Satmara, publ. In (Familia,' an. XXIII.
Oradia-mare 1887 No. 2. P. 19.
4) Val, Branisce : Chiote pop. din Valea Buil, publ, In Tribuna,* an, I Sibild
1881, No, 146.

www.digibuc.ro

31

Nu4 placil Rorndnulul fetele lenese, dar nicl pre cele


mdrsave Inca, nu le pOte suferl. ta ce De spune elu in privinta celoril din urm :
Eil la voi n'am fostil de-a sara,

Pare c'a trecutt o var:


Si la voT n'am fostil de Teri,

Pare c'aij trecutil trei veri.


Am fostil a sail la WIT,
Casa-T plina de gunolil,

$i pe laita-i zalfailil,
Me mire mil la ce-am venail,
In cas nu i maturatri,
Me miramil ce-am mai catatil. . .1)

In privinta frurnuseteT una proverbt din Bucovina Vice :


De cat al intinge'n until
$i m'oiil uita in pamntii,
Mai bine-oill intinge'n sare
$i me voiil Una la sOre.

Sag, dup. cum spunti Roninii din Muntenia :


De cat sa mnancii mamilliga cu until

$i sa me lint in pamentil,
Mai bine pane cu sare
$i sa me dial la ea ca la sre. 2)

Pentru cd :
Tail de-a-una fe(isra
Maria pe fetisOi a. 3)
adicd.

decal voIti lua o slutenie avutd si nu void

put cauta la dinsa, mal bine voIti lua una mal sardcuta,
dar frumsa cu care sd pota trAl In pace si fericire, cdci :
1) Din colectia mea ineditl.
2) A. Pann: Povestea vorbiT, t. II. p. 129.
3) Idem de cadem p. 1I'9.

www.digibuc.ro

32

De catil c'o nevastil hidil


Mal bine cc boi'n smidk
De catil c'o nevasta prstil
Mal bine cu loot pe cstd. 1)

Cu tte acestea insd dacd se cere ca o mirsd stt fie


frums, trebue In acelasi timpti sa fie si istta si intelptd, cad :
Frumuseta vestedesce,
Er' intelepaunea cresce. (2)

i apoi :
Nevasta cu minte bune
E barbatuldf cunun. (3)

Asisderea sa cautd ca mirsa sd nu fie prea frurnsd,


pentru-ca daca e prea frums, rdsi nu e bine, cad
dice-o doind:
Insura-m'a0 insura,
Fat'uratil n'a.g lua,
Niel prea frums nu-ml place,

a prea multI prietenl ig face (4)

Prin urmare, dupd p.I:t.rerea poporului, e cu multti mai


bine :
SA-V. Iet nevasa de casil
Niel' uritk nicY frums. (5)

cad e :
MaI bine unil dramil de nurete
De c'atil unil car de frumusete. (6)
(1) Gr. Sima a luY Iona : Cantece pop. din Ardeala, puhl. In eFamiliaD, an. XXI.
Oradia-mare. 1885. No. 39. p. 464.

(2) Simion Rotariu : picatre din Selagia, publ. In (Ntreap an. IV. BudaPesta, 1878. p. 5.
(3) A. Pann : Povestea vorbil. t. II. p. 110.
(4) Tomula Erica. p. 27.
(5) A. Pann : Povestea vorbil, t. II, p. 151.
(6) Idem de eadem. t. II. p. 129.

www.digibuc.ro

33

Pentru el :
Ce-T frumosil la totT le place,

Dar' nu scie'n elil ce zace. (1)

i apoi :
Ce folosil de chipri frumosri
Daca nu e lipicTosil. (2)

Din causa aratata apoi nu unti feciori isl cauta mirsa


de o frumusta mijlocie, fiindit deplina iucredintatii ca cu o
atare va duce-o cu mult mai bine, decat cu una prea frumst. Afard de acsta :
De s'ari lua numaT dragi.
N'aril maT fi in codri fagi,
Dar' se Tel si eel' IMO',
Dacil-sil fagil grtimdditi. (3)

Sail, dupa cum spunii Bucovinenil :


De s'ari lua numai dragi,
N'aril mai fi frundil pe fagi,
Da se Mil si ceT urit1
De-aceea-sil fagi'nfrunditT. (4)

Pe Lang Insusirile insirate mal sus, mai caut fie-care


feclort, si mai alesii parintil s'l ca mirsa sa fie dintr'unti
nmit buna, vita bunti, din meni de omenie, cinstill si cu
vaq5. 'n sat, (5) tinndu-se in privinta acsta fOrte strictti
de proverbulit stravechiti :
Vita de vie
Toth Invie

tr' cea de rogozil


Cade &Al.
(1) Idem de eadem. t. II. p. 110.
(2) Idem de eadem t. H. p. 129.
(3) N. Petru ; PoesiI pop. publ. In eFamilia), an. VIII. Pesta 1872. No. 13. p. 11.

(4) Din colectia mea ineditl.


(5) Vedi 0 eColumna lul Traian, an. IX. p. 384.
3

S. R. xarianit: Nimbi. la Romani.

www.digibuc.ro

34

Starea, In care se afi cea mai mare parte a poporuhA


romanti In timpulti de fata l'a constrmsti a se gandi mai
multti la avere, punndti 45re-st cum In umpra cele-lalte
Insusirl ale miresel. daca voesce ca feciorulti, ce are a se
casatorl, sa pta mai usora si mat bine tral. Insa nu totil
asa era si mal de multtl, pe cnd fie-care Romani' avea
o staricica mat 'Duna, pe cand putea sa Inzestreze de-o po-

triv pre toil

fiil

sl Mra a face vre-unuia strImbatate.

Atuncl averea nu s cauta asa de tare ea in 4iga de asta-di,


atunci fie-care qicea : c nu cituta s fie bogatei, ci caut sti
fie de trbii i sirguincis, cdci cu una sirguincis pop face
ort i ceind casd i avere, pe ctind eu una leneflt, i ceea ce
pierdi. Si-apol, nu averea face pe orn, ci omulii face

averea, pentru ca bant ai qanii. r' omenie


Cu tOte acestea poporulti nostru chiar si In timpulti de
fata, cnd e vorba despre viitorulti s, prefera mat de
lua de nevasta o fata mal srmana i mai pugraba
tint pretentisa, deal una avuta i cu o multime de
fumurI In capti. $i acsta o putema cunsce fOrte lesne
din multirnea dolnelorti si horelorti, earl le audimil mat
la fie-care adunare i petrecere.
ta ce ne spune until fedora din Transilvania si anurne
din tinutulti Bargaulut In privinta acsta :
Insura-m'ast insura,

Nu scia ce fatai lua ;


Asi lua de orna bogatil,

Ma me tema de veuna pecata


Ea mi-aril cere lurnea tta,
Flea se gandi la plata,
cere pieT de smell
Sa'ncalte piciorulti
Ca de capra
Lesne crapa
$i de Me
Se despOte
Si

www.digibuc.ro

Si de tapri
Sare 'n capri.

Olt lua o srmincut,


Care pOrti opincute.
Si cAme0 cu altite,
si-i Incinsa cu catrint. (1)

Alta fecuori, totil din Transilvania, dice :


Insura-m'aff insura,
Nu sciti scra ce'mY va da :

Cowca cu fusele,
Cotrutulfi cu matele?
insura-m'ag insura,
Nu sciti ce fata-vi lua.
lua de omti bogatti...
Totti mi-e tOrni de-uni
va cere lumea'ntrg,,

chiar ciobote de capri


Ci de Ole
Se despTe

Si de tapti
1 sarti in capil !

Aff lua de la MTH


1116 temii c'a fi lucru reti,
CA fetele din BargAil
Totil reel: pe Dumneqleti

S'e" nu le dea birbatti ra,


A lua din alte sate
Chieltuel4 i departe,
VoTti lua mai srmanut6,
1-616 cumpra opincute,

Ea 0-acelea si le crute,
C'a Ambla mai multri descultil. (2)

(1) 1. Dologa : Dolne i hore din Ardld din tiuutuld Barglulul, publ. In (Familia,' an. XX. Oradia-mare 1884. No. 48 P. 575.
(2) CAntece pop. publ. In (Amieul poporuluT,' foae pop. An. I. Pesta. 1867.
No. 32. p. 264.

www.digibuc.ro

36

Romanul adevrat nu sufere nicl cnd ca femeea st


fie stapana peste dinsulti, ea sa-I Cante si el s. jce dupa
cum va vol ea. Prin urmare el I cauta tot-d'auna mirsa, care nu e cu multri mat avuta cleat
De- a1 trl ctii pitra'n vie,
Nu Mil fat cu mosie
S-mi poruncsc ea mie,
lua una saraca,
Ce voiti dice ell sit ilia,
Numal catil mie sa-mi plac. (1)

SaU asa :
De-ag tri ctil frunqa'n vie
Nu Mil fata cu moie,
poruncsc ea mie,
Ci-oit ma una sarac5.
Ce
porunci s faca
sa-mI fie mie dragd (2).

cad, dice eh"' n alta dolna :


Dragh-ini4 fata sracd,
CI cu maina el se'mbracil
fata de gasd mare
Vinde-o vacA
Vinde-o

16

l Ole i spcell (3)

Sunt, cum am
multi si de-acela, carit cauta numai la avere, r' egg despre cele-lalte insusiri ale miresei
,prea putina le pasa. Mai pe urma insa, partea cea mat
(1) Domide qi *orobetea : DoIne de pe Valea RodneT, publ. In eTraian, an II.
Becurese. 1870. No. 10.
(2) Iuliu Bugnarig : DoIne i horeppop. din glurul NgsguduluI publ. Ii (Faan XXII. Oradia-mare 1866. p. 19.
(3) 1. P. Lazar : Striggturl pop. din SelagIg. publ. In eGazeta TransilvanieT)
an. L. Braovg 1887. No. 6.

www.digibuc.ro

37

mare dintre ast-felil de feciorI se cdescii amarA de ceea-ce

aU fdcutil, dar' ce folosil c. e prea tardit.


tA. spre exemplu cum se Oesce un hdrbatil, care s'a
luattl o mirsa din
lticomita la prea mare avere si
printl mat avutl de catil aI seI :
Orbit am fostil, ori &or batil
and:4 am pornitri la'nsuratri.
Frund verde'n codru
alesti
Rita lumea
Ce-a fostti bunii i mai
Ce-a fostil verde si frumosti,
Dar' e, DOmne, am alesti
Ce-a fostii mai reti n ovsil :
Trei fire de neghinuta
0 mandruta
C'o murguta,
Lacomiamil cd-T gasda mare
51-o !at' de peste vale.
Saracile sutele
Cum marit slutele.
M6'mbiai si ell la suth
$i luaT si e o muta.

Cnd o vdil la fon sdndil


Par'ca-T ursu mormaindil ;
Cand o vedri nepieptrinata,
Par'c5.4 buha impenata.
ImI d blidulti nesplatil.

$i lingura de sub patti. (1)

Mai pe scurta fie care feclor asedata si prevNtorti i


alege, cum ()ice proverbulil peticli dupti sacula
(1) Iuliu Moldokrand : Cantece si chiuiturI pop. publ. In eGazeta Transilvanieh
an. LI. BraoVa 1888. No. 128.

www.digibuc.ro

38

VII. iNSUIRILE MIRELUI.


Ace leall Insusiri, earl' se pretindil dela mirsa, se pretindil si dela mire, cu acea deosebire numai c. pe frumu-

setea mirelul nu se pune atata prep ca pe a miresel, de


unde se vede ca s'a nscutil apol si proverbulil nu prea
mAgulitoril : barbatulg sd 6 putinteld mai frumosd deceit
draculd. (1)

Daca alegerea mirelul all atarna numal dela fetele, earl*


ail s se mrite, atunci de buna srn cO. prima Insusire,
care s'ara lua de cAtra cele mat multe dintre dinsele In consideratiune, aril fi frurnusetea.
Dar' ce folosil c la alegerea mirelui sail mai bine lisil

a ginerelui primun votti Ilti ail prin0 fetel.


Ba ! mai de multil era datin mai tota asa ca si la Romnil de all din Macedonia, ca fata nici nu era Intrebat_
de voesce a se mriia dupa cutare feciort, oil nu, ci, daca
SHOT tineriloril se ntelegeail Intre olalt, tineril trebulail
s se supue si s se cAstorsc chiar si'n casulil acela
cnd n'ar fi avutil nici cea mai mic atragere si aplecare
unulii cAtra altulil.

Din causa acsta apol se nsceail mai nainte Intre eet


maI multi' edsloritl nu numal ne'ntelegeri, certe, desbinri, ci pana chiar si desprftl.
(1) A. Pann : Povestea vorbil, t.

11

p. 121.

www.digibuc.ro

39

In timpula din uima Ins, de nu pretutindenI, totusi


In cele mai multe parti aU veniti ennenil la convingere ea:
Silita cstorie
E frignr de Livie. (1)

De-aceea raril cand se'ntmpld acuma ea pdrintii sa silscd pre fiicele lorti a se castorl dupd eine nu voescil ele.

r daed ea' tte acestea se mai afla si ast01 parinti,


earl nu vorti s iee In considerare vointa Wee lorti sale, daca

le constringa a se duce dupa bdrbali urIti, fie aceia off si


ctti de statornici si avuti, nici de cum nu le fericescil prin
acsta, din contrd le MO numai lumea, saU, dupd cum se
mal exprima poporulii, le ingrpei de vii. Cdel, dupd cum ne

spuntl o munime de doine poporane, nimiai nu e mai rOti


pe lume cleat uritulil. Tte Mole ail lcula brU, -We
se potil vindeca, uritula Insti, dup. cum prea bine se pote

ved si din urmatorea doind, Ware nici unti lc, dora


numal mrtea :
Val, milicu(.a. ce pcatil,

C'am avutil drag* in satti,


M'a cerutil si nu m'ai datil.
Pan' ce-T, maick cam saracil,
Bine c mi-i mie dragti.
MOO., da-m dupd dragil
Septe silrindare-tf facil
$i
pune la capti ;
De me-i da dup urit
SA' n'al odihn5.'n pamntil.

Nu m' da dupil until


De-ar0 avea casa de zidA ;
DA-mg dup cine-mi place,

De n'are cask si-a face,


C'om sluji o lunk duk
Si ne-om face cas nOue,
k1) A. Pann : Povestea vorbi, t. II. p. 152.

www.digibuc.ro

40

51-om sluji unti anti si doI


5i ne-omil face carti si bol".
DA-me, mamA, pe plAcere
Nu Ambla dupA avere,

Averea s'a
Cu uritti nu potti trAi,
va b,
Si averea
Cu uritti nu potil sede.
Ma :fed, mare-1 Muresulti.

Da-I maI mare uritulti.


MuresulA, maIcA, 1-oin trece,
UritulA nu-ltr potti petrece,

CA uritulti dare WA
Numal treI seandurI de bradti
51-o pItrA mare la capti. (1)

0 alai dolna, care asemenea se referesce la barbatii cel


suna precum urmza :
FrundA verdi di doT
Ca t maIcti cuI m dal,
Nu cilta arjintuluI
5i me dA urituluI,
C adintu sede'n ladA

Da uritu sede'n vatra


5i me-ntrbA cAte-o datA :
.Ce sedI dragA superdtti ?.
.Nu salt], dragd, Did de-unti ree,

Ci sedti de uritu fat

(2)

Cu totula altmintrelea e insa, Cand barbatulti e


frumusela si blnd. Atunci fata fOrte bucursa se despartesce de parintil sel si se duce dupa dnsul, cacl:
De cAtti unri tat I-o mumA
Se te certe pentru-o glurnti,

(1) Dolne pop. culese i publ. de I. P.R. In Tribune', an. II. Sibiid 1885. 273.
(2) M. Lupescu : Poesil pop. publ. In Contimpuranuld, an. V. 1411886. p. 530.

www.digibuc.ro

41

Mai bins unil barbtelil


Daca-f blanda si tinerela,
Ca.ti spune du, trei glume,
De-a dragula trIesci in lume.

De catil unri barbata urn


Mai bine-una m'andru itkitil,
Catil seOT cu ela impreuna
Grdesci totii cuvinte'n glum,
Nptea oil catu-I de mare,
Ea toff" mica ti se" pare. (1)

Pte sd fie insa feciorulii oil si ctii de frumos, dar' dacd

nu e in acelasi timpil si voinicti, atunci rarq care fatd. de


romnti cautd la dinsulti, cad dice ea :
De OA pane cu hemea
$i s'o mama c'uria metelea,
Mai bine-oiii manca pogace
Cu voinicula care-mi place. (2)

Sail :
De catri slanta c'una misela
Mai bine c'una voinicela;
Voinicula are noroca
*i cu dinsula treci prin foca. (3)

Romncele in genere sunt vesele, glumete, i ail fOrte


mare aplecare pentru voInict Linn oral vralnicti, care rupe
mtqa In clit6, dupd cum spune proverbuhl poporalti, platesce fi5rte multii in ochii lorti. Dreptil aceea fie until asttifelt" de omt ori si ctt de sdrocU, e preferatil until avutli
nevrednica. Dovadd despre acsta averali, intre altele, si
urmdtrele versuri :
Rada, Radisra,
Mandra viisra!
(1) I. Dologa : DoTne i hore din tinutuld BargauluT in Ardeald, pupl. In cFamina., an. XX. Oradia-mare 1884, No. 46. p. 552.
(2) cAlbina Carpati1or0,. an. III. SMiid 1878. p. 265.
(3) V. Alecsandri, op. cit. p. 328.

www.digibuc.ro

42

Ie-rna tu ve cline
a te-oTil itinea bine

$i II-ail da ea tie
Ruble chiar o mie,
PapucT in badiT
AdusT din Indif,
Bland lungd, mtfile,

Cu samurt in pole,
$i una asternuta
Cu aura tesuta.
Rada mi-lil videa
Si IT respundea :
Cdpitana Mate la,

Ma vreT, nu ma vrei,
Cata estT de hogata
Nu mi-T ii barbata

C ti-e barba surd


$i n'ai dintT in gura.
Brbatii ma lua.
Care s'a afla
Dunrea sd'aite
Rdicnda din cOte,
In picThre K01)&1,

Buzdugant purtnda.

Ma-I rOspunde Rada cApitanuluI avutti. $i el arg vol


sg. 'mplinscg dorinta el, ce folost insg. cg nicl elt, nic
cel alalll fnegustorl de vil nu se'ncumet a sgrl In Dunre 1-a o trece de-a'notultl.
t r'una arglifelii
Tnerit, voinictlii,

Pe loca s'apuca
De se incerca,
Dundrea trecea,

$i r' se'ntorcea
Din cOte'notnda,

In picire stAndt,
Buzdugana purtanda.

www.digibuc.ro

43

Rada, cum vNtt acsta se pmpl de veseliq si Oise :


Vin' volnictile,
Arg4elule!

Pe tine te vreil,
Barbatri sa te Teri,
Ca-T o glicatire
De insuriitre :
Cine bate Dunarea
.Nu tni-Iii bate muerea l (1)

Mug gist.' maI sus cti unil ptirintl nu prea cautd la


frumuse(ea viitoriulul lora ginere. De-aice Insa nu urmz,
cd el n'arri cduta si la cele-lalte InsusirI ale acestuia. Din
contr eI cautd tot-deauna ca acesta sd fie nu numal cu

stare, ca sd albd cu ce-sl sustin familia, ci totti o data


si statornicti, sirguinclos, sdn'tost'i, ca sa nu-sl nefericscd copila dand'o dupa until omil bolndviciosti sail
istravitoriii.

Drepta aceea el, mal nainte de ce-sl dati fata dupd


unti feciortl, cautd a se Incredinta cu deamruntul nu
numaI despre referintele sale materiale, ci si despre purtarea si sdntatea sa.
In unele pip ale BucovineI este datind chlar de a da
petitoriulul cnd vine In petit6 de gustare bucate pip_rate si lull anume ca sd se Incredinteze despre starea
stinttel sale launtrice, si daca pe(itorlult1 mdnncd din
bucatele ce i s'ail pust dinainte, Mid a face resl-care
oblectiune si fdra a schimba fete, atuncI e until semnti
cd e sdnatosO, r de nu voesce sa mnnce, atuncl nici
nu mal stall multil de vorbd cu dInsult.i.
Dar' nu numal printil, ci si fetele punti frte mare
pretti pe aceea cd viitoril boa' so(I sd fie sdndtosi, statornicI, cinstill si cu vaqd 'n satil. .5i dacd cel ce le ceril
(1) V. Alecsandri, op. cit. p. 121-123.

www.digibuc.ro

44

nu posedil aceste Insusiri nici nu se duel) dupd dInsit,


ci mat de graba prefera sa rmana fete In peril. ta ce
spune o fata din Transilvania until fedora bolnaviclostl
1 cu purtdrt rele :
Fl Ore mndril pe hinteil,
Bade, bdisorule mee !
De Tibia.] sa ne Tubime,
De luate se nu gAndimil !
6meniT ne vorovescii
Si perintiT nu voescri !...

Lumea bite de pe lume


NT- a si pust unite nume :
Mie grail, tie tecTune ;
Mie frund de se.lcut.
Ca.-sil copile: tenerute,
Tie rosmaline ciontate,
C esti copile blestemate ;
Mie flerea floriloril
$i scumpa fecTorilore,
Tie Mule reilore
Si plva emenilore ! (1)

Staruindil fecturulil si mat departe, atunci fata, voindil

sa se mantusca de dInsula, II hotaresce ca sa nu se a


dreseze mat multti catra dnsa, ci, daca numal deck
voesce s'o atba de sotie, sa mrga si s'o crd de la pariatil set, Oicendu-1 :
Cine vrea ca s'a" me Tee

Mrg'a cas se ine cee,


MCrg'a casa la paring'
Cu inima luT in dintT ! (2)

sciindil prea bine cd, daca va si face-o acsta, printit


set n'or0 sa consimlsca, si asa va scapa mai lesne de
dinsulil.
(1) Iarnik et BArsanO, op. cit. p. 65.
(2) V. Alecsandri, op. cit. p. 49

www.digibuc.ro

4.6

VIII. INCUSCRIREA.
Precum nu indatinzd fecioril de rornnil a se Insura
cu fete si fetele romne a se manna dupd feclori, cari
n'ara av daca nu tocmal tOte, eel(' patina o parte dintre

insusirile principale aratate mal sus, tot asa nu indatinzd fecioril a se insura eu fete din alte sate, ci mal
fie-care feciort cautd a se casatori eu o fatd din satulu
sg. Mal alesa Ins fetele sunt acelea, cdrora nu le convine nici de cum a se mrita prin sate strdine.
Fata sd rmle in satult1 printilorti sl, dice Romnulti,
sa se mdrite dupa unti bArbatil, care e omit din rnen-1,

adicd dupa unulti, care are nmuri si amicl.


E dreptii, ca cu Wit mat de departe vine mirele, cu
atilta mal mare e onrea, care se face familiel; dar cu

dal se mdrit fata mai departe, cu atta mal rnultQ


plerde tattil s'ti din stima.
Si-a datit fata din satir; asta nici unU romnti n'o

sufere usoril ea s i se spule.


De e mirele avutt, de e un brbat frumosti, de e
dintr'o familie respectabild ; tOte acestea nu schimbd
lucrulii (1).

Nenumrate cantece poporane din tOte provinciile Io(1) I. Slavic1 Die Rum4nen in Ungarn, Siebenbiirgen vnd der Bukovina..
Wien und Teschen 1881, p. 129.

www.digibuc.ro

46

cuite de Romani' deplangtil srtea mueril, care s'a mdritatil

dln satula sii.


td, spre exemplu, unti canted:1, care ne aratd cum
se piange o tn6rd nevastA makel sale, pentru cd nu 1-a
4scu1tatO rugdmintea ca s'o mrite In satult1 WI, ci a mdritat'o Intr'unti satil strdinti :
Spusu-ti-am, micutl, bine
SA tiT 4ile pentru mine,
Sti. me dai In satrz cu tine.
Si tT-am spusii, millcutA fOrte,
SA tiT posturile tOte
SA scapti de strainAtate.
ST-af tinutri 4i1e vrstate

$i m'ai datri pe alte sate,


N'al tinutti 4i1e deplibil
A.'i In'ai data in satii straina! (1)

Alta nevast se pldnge de tatAlil WI ast-fela :


Fruncil verde treT masline,

Ce-o O. m fad, vaT de mine,


C'ail venial din satulti meil,
Ttuca a Oisii c5:-T ril,

$i pe mine nu in'a datri.


ST-ari venitti qi din altil salt
Nesciutil 0 ne'ntrebatA
$i tAtuca cA m'ail datti,
EA de dorA c5. m'am uscatil.
$i tAtuca m'a'ntrebatA :
De mi-T bine la bArbatri,
Inima nu 1-amti stricatil
$i tow amt.] qlisti a mi-T bine,
N'a rmasti inimA'n mine,
Sufletulti ml-a'nveninatri,
Venial negru inchTegatti
De la brbatil castigatii,
(1) I. Do logl: Do Tne ei hore din Ardeala, din tinutuld Birg5u 1u1 publ. in
1Familia, an. XXII. Oradia-mare 1886 p. 190.

www.digibuc.ro

47
Veninil negru de catrank
Teituca ,sd deg alma. (1)

A trela nevasta, care asemenea a fostti maritata In


sat strin si Ina dupa unil fecior s'rmana, care nu
avea nimicii pe langa casa sa, se plange maiceI sale In
urmAtorulti mod :
Mari eil, meek te-amil rugatii
SA: ing m'arit1 4n Banatil,

Sa tini glile pentru mine,


Set m6 dal 'in sutii cu tine ;
pile, maicg, nu tints1,
Niel' in satti nu m" dadu0,
Ci pusesT picioru'n scark
Ail d'adusi in alta tara
Peste Cri01 in Chioril
Dup'unil cane de feciork
Casa luI e susti si' nalt
$i de telte-i suslugata '

$i de pita si de sare
$i de cate-sil pe sub store,
$i de pith* si de until
Si de cate-sil pe pamntil ;

Dar' la pra nuff stransura


CAA ar lua-unti piffil in gurk
In ocolri nu-1 unit tuleil,
Potil umbla In portulti meri
Cu plele sufulcate
CA nu te-oill Btropi cu laptg,
Si cu cisme rosire,
CA nu te-oiti imBligare,
SA punti manele in solduri,

a nu m'olri lovl de stogurIt (2)

(1) Sevastos, op. cit. p. 240.


(2) Niculae Popovicl : Dolne din popor0, publ. in cSedtrea, an. V. BudaPesta 1879. p. 165.

www.digibuc.ro

48

Catil de neplacutti si dureros0 e fetelorg a se intirita in-

tr'un sata strain se vede si din urrnatrea doina :


De-aril da Dumnedeil s dee

Pe tail rezorulil bujoril


5i'n tea casa feclorri.
De-arti da Dumnedeil bucate
SI-o fat la epte sate,
Aceea inc s mrd
COlea cand va fi fecira
i s'o'ngrpe'ntre pelini
Si sei n'o dee 'ntre strait& (1)
CacT :

De Catil in tara strin


Cu pit sI cu slnin,
Mai bine in satulti t
Cu malgulti catti de Ail (2)

Pentru cd :
Bine-I feteI pan-T fat
De-a mnca'n treI 4i1e-oda1. ;
Fata, dacii se mrit,
E cu inimuta fript. (3)

i daca pari01 silesc pre fetele lorti a se mrita In


sat strin, nu nurnal ca se plang, ci nu o data le audl
diand :
M'al &Ai, maica, i nu-mI place
MOrte cu mna nii-oIri face
In up. bisericii
Unde cantk dieciI
*1-apoI din moriantulti met
Va da bunul Dumnedeil

(t) luliu MoldovanU: Cantece pop. din Transilvania. publ. In t Gazeta Transilvaniel, an. LI. Brapva. 1888. No 121.
(2-3) Din Transilvania, corn, de d-la I. Popd RIteganu1a.

www.digibuc.ro

49

ST-a Te,i una lira de linte


Biserica s'a aprinde
SA se 'nvete makele
Gum iT daa fetitele. (1)

Ba fetele, dup. curn arata i doina urmtre, chlar


In casul01 acela, cAnd ar fi dispuse a se manila inteunti
sea strain, se rga parinplora si cu deosebire makelorti ca sd. nu le dee in ou i ce sata :
Nu ma da, mamA, la dog
CA se face graula rara
Si rba numal podbalii

Ci ma dd, mar* la

esil

CA se face grAula desa


erba numaT ovsil. (2)

Chlar si fetele acelea, earl din propria lorti voe se

mAritA In aitti sat, mai pe urm IncA bnuescil :


Care fatall las satult
MAnce-o jelea i bAnatula,

i eA mi l'arn itisatti
MIRA jale m'a mancatii,
PAnA ce m'am invatata
$i de casA am uTtatil, (3)

Untl proverbtl romnescil (slice : maT bund e hula din,


satul ail, de ctii lauda din satula streiinl, adica mai bunil

e un feclora din satulti t, de-ard fi el ori si cdtil de


batjocorita si hulitq, dar despre care prea bine se scie
cine este si ce pote sa fie dinteinsulii, de call unulti strintl,

al crui caractera si purtare nimrul nu este cunoscut.


De-aice vine apoi cA. numai fOrte pupn fecTorl de romanl
se duct' ,prin sate strine a pep, si numa fOrte puptif pA(1-2) Din Transilvania, corn. de cl-la I. Popd Rteganula.
(3) Iond Do logi : Do Tile si hore din CAnnpia Ardlulul, publ. In cFamilia,
an. XXIII. Oradia-mare 1887. No. 8. p. 92.
8. pi.

: Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

50

rinti sunt, cub.' vor sti-1 dee filcele lor dupd. feciori din
alte sate.
Parerea Rornanilor despre acei feciori, caril se ducil
prin alte sate a pep, In genere nu e bund. El creda, adica
ca untl ast-feill de fecIor6, daca arCi fi statornicil
si de omenie,
ambla colinclndi prin alte sate, ci
usoril
tulti

put afia rnirsa de obrazult1 lui si In sa-

Att fecloril cdtil si fetele, carl se Insra si se mdrita

in alt sea $i se stabilescil acolo, sunt priviti de catra


locuitoril satului respectivfi ca nisce striini, artandu-le dispretil $i numindu-I venetici, rd In satulii din care att eit
nu numal fetele, ci $i feciorii sunt privill ca meiritati, adica
ca ce-va femeeticii, (1)
Parere ce-va mai buna are Romnull'i numal despre acel

feciori, caril se trago dintr'o vita mal alsa, saU despre


aceia, al carora parinp sunt fOrte avuti $i despre calif prea

bine se scie ca nu le da mfma a lua off

$i

ce fata de

nevasta : (2)

0 bora ne spune In privinta acesta urmatrele :


.Ce eat); Barbule, la noi,
Nu sunt fete pe la voi ?
Ba sunt, da'sil earn mititele
Nu me potil 'WM eu ele,
La voi sunt mai naltisre,
Si de ehipil mai beliVire,
Mi le-a fcutil Dumnedeti
Toemai de pe placulti
.Barbule dela Munteni,
De-ai venitil la Moldoveni

(1) Columna lui Tralan, an. IX. p. 25.


(2) Columna lui Traian, an. IX. p. 35 : (Rard se 'ntmpli ca und flIad sad
o fata sI se c535.torsc in altd said, i atund sunt privil in satuld din care
ad 1e0td cu jale, dorindu-le care mal de care hun srtit, ri In satuld in care
ad Intratd sunt priviT ca mai aleql de MA acel din aceld satd.

www.digibuc.ro

51

Po tle-ff dorintele

Si nu-ff pierde mintile.


Mi-olli sernna numele
Fin tOte errile

S rsaie flori de doe"


Cu mirosii ptrunOtoril.
S le pOrte fetele,
Fete le, nevestele,
SA' le mrgit vestele ! (1)

tr6 o balad se ince.pe asta-felti:


Vine Magdulii de pe vale
Si 'ntalnesce-o fata'n eale :
iMagdule din 116suceni

Ce call la noi la Strimbeni ?


Ce cap' Magdule la noi ?
Off nu-sa fete pe la voi ?
Ba suet ele dar isil miel,
Nu sunt inc5. de voinieT,
ST am venitil sil cereil pe-aid,
De-dfil gasi una mal mare

S-mi fie de insurare.


iBa sunt fete maricele,
Cate flori si Cate stele,
Dar' nici una nu-i ea mine...
Te alegil dar' eil pe tine,
Amndo sa trimil bine... (2)

i$i intru adevr ca oft numai feclorii eel rnal avutl si


dinteunti nrnil mai alesti, ori numal cei mai s.racl sail
Lei ce din causa purtdrii lorti prea rele nu voesce pie! o
fata din satulti lorti s mrga dup dinsii, se ducil prin
alte sate a pesi. Top ceialalp isi itl neveste din satulti
ion), sati celil putinti mai de multti fAceati ast-fellti, cdci
de untl timpg incce si mai alesti de cand srkia si ne(1) V. Alecsandri : op. cit. p. 35.
(2) V. Alecsan3ri : Poesi1 pop. p. 377.

www.digibuc.ro

52

ajunsurile ail Inceputti a se Inculba in sinuld poporului,


multi ail Inceputil a se abate de la acesta datind si credinta veche si a pune mai mare pretil pe avere, de ctil
pe statornicia si consinflirea aceleea, care si-o alege de
consrte pentru telta viata.
Amil OM putinil mal susil ca. Romnii numaI I-aril cnd

Indatinza a lua fete din alte sate, si pdrintil acestora numai I-aril cand voril sa le marite dupa astil-felil de feclori.
$i. dac o fact' ei acesta fatd cu fecioril de aceeas1 nationalitate, cu Romara ca si dinsil, cu atata mai mult se
ferescti ei a-si da fiicele dupa feciori de alta nationalitate,
fie acestia nu numal din alt satti, ci chiar din satula
lor propri si off-calil de avuti si de cinstiti.
Romnul e unulti dintre poprele cele mat' tolerante

si mal primitre din Europa. Fie off si cine acela, care


bate la ua sa si-1 cere vre-un ajutorti sat adapost, eld
nu-lt1 respinge, ci lti primesce cu cea mal mare buna-vointa.

Pre cel nevoesil Il ajutora cu cat II iartd mijlcele, pre


caltorti MI adapostesce, celil ce are trebuinta de vre-unil
sfat Ilil capetd.

Nu tot asa Insa se arata elA cu eel de altd nationaMate si mal cu sema si de alta religie si atunci cnd e
vorba sa-si Insre feciorulil sail s-si marite fata.
$i eta de ce !
Indelungata si trista sa experiinta II spuse nu o data
i nu la o ocashme, ca strainultl, fie elil off si cine aril
fi si de ti s'arb pare oil si cittil de buntl, totu-si strdinil
re'rnane, totu-si nu poll face dintrInsulil ceea ce-11 doresce

inima, cad :
Stfainulti e tail stedin
Ca si mursa de pelint,
Dulee-I rnursa de zaharti,

Dar' pelinu-I tail amar5

www.digibuc.ro

53

Si strrtinu-I totil dumanil


i la mima tirand.
N'a fostil frate, nicI n'a fi,
PAnd lumea va teal
Si sOrele va luci ! (1)

i precum II e inima, asa-I e si vorba, cad 6t ce ne


spune alt dolnA :
Frundd verde rugil de mure,
Mi-I csuta sub pAdure,
Prin prejuril cu maracine,
Coperit cu euline
$i patuld mi-I mdrAcine,
and m'e. culcil tilted pria mine.
lesil afard catil la spinT
NumaI ngra-sri de strdiat
Ardd-lil foculd de strdind,
Cd-I ca amarulii pelind;
Pe din fatd mdgulesce,
Pe din dosil te otrvesce.
InimTra mI-a rdnitil;

Nu e rand de cutitil,
Ci-I chlar rand de cuvntil

a de cutitil dac'aril fl,


De multil s'aril tdmclui.

Dar' aceea de cuvnt


Mal tare cd m'a rnitri. (2)

i daca inima si vorba strainuluI sunt astOt-felii, nicI


casa si masa luI nu potil s. fie altmintrelea :
Frundzd verdi di cicri,
Bat'o focu vrjitri,
C ghini m'o maI vrdjitil,
a-s copchild ninorocitil.
(1) Din Zaharescl, satd In Bucovina, districtuld Sucevil, corn. de d-ld G. Tomolagi.
(2) Sevastos, op. cit. p. 216.

www.digibuc.ro

54

Una am fostd la phrintI


Ca lima pintri dol sfinti,
printi-sti plin/ de averi,
Eh Ii am fostil di mngderi.
Parinti s'o induratil
Pi mini m'o mritaW,
La negri streini m'o datil
Pisti mun(f
La celi curt!.
buni curtili ?
Da-o-ar focu'ntiinsili!
Parinti sed la masd.
E tinmil lumina 'n. cas,
Ci

1VI6 punmil s. sedil

Prini sa ulta
Cand luam o 'mbucdtura
Lacranili-ajung 'n gura
Cand luam al doilea Ora,
Lacrnile-ajung 'n
DumnHeil

fdcutti

C'o vklzutil cd sunt strain.,


M'o Mouth' o paser
Ca sa sboril a maicd-m.
MaIcd-m cnd m'o vdzuln
M'o luat la bacilli:1.

Malcd st5I nu 'Ida,


n'olb prindI-a povesti
Cum trdescil cu strdini :
Cini-s dd copchilu pi'n strainI
Nu-i nild ca di cni,
Asisdirea si din mini,
Di m'o datri pi'n trl straini,
Pi mna strinilor
Pi gura pganiloril (1).

Mal pe scurtil duptt cum spune o dolnd din Ungaria


(1) Canian, op. cit. p. 161.

www.digibuc.ro

55

Pelinu-i far smnCA,


Strinu-1 filed credint.

Strinulri s aib vreme


TTa.o-ar din tine lemne,
Strdinulri s aih modti
Te-arri face scar la podti (1).

Eta

causa de ce nu voesce Rornemulii sa se incus-

crsdi cu altul de alta nationalitate !


observa lui Engel cd : tRornnil peste
Petru
Ingretosat a se casatori cu muerl de
totia graindt
alt nmii (92).

Pentru Romilnd lcgea sa e sfantei, mal sfnta de catti a


a orI-cruia. $i daca
Incuscri cu unulti de alt lege
crede ea se peingitresce, se pricajesce, yi sparer& legea.
Frunira verde grail spillatil,
NumaT legea mi-am spurcalti
C'unti uraLii, c'unti
Cu duchula celti necuratii. (3)

Prin urmare Rorndnulil adevratti, necorcitil, nu voesce


cu nicI un pretti
amesteca sangele s6 cu al unul

strain de alta lege si nationalitate.


Experienta ne Invat, * Oice d. T. Bojinca,
cum
ca ararti se afla adev'ratii romng sa Ia muere de alt

nmti, tocma si din gintele cele cu sine de o lege, ba


Inca niei Intealte sate bucuros cauta sie-0 muere
andil :
sci vita i s6mntas (4).
Dar acsta se pote cunsce nu numaI din esperienta
de to:Ste Ii1ele, ci si dintr'o multime de dotne poporane.
Asa o dolna poporana din Transilvania ne spune, Intre
altele, si urmatrele :
(1) Din colectia mea Medal.
(2) 1st. pt. finer). Rominilord in Dacia. 62.
(3) Din Bucovina, colectia mea ineditA.
(4) Anticile Romanilorti. Partea I. Buda 1832, p. 203, Nota 1.

www.digibuc.ro

56

De-aT fi, mndrg, de Romng,


Pune-fi-asi gurita 'n sing ;

Dar nu, ep de legea mea,


Ne-omg Tubi de vorng putea.

Alta doina, totil din Transilvania suna precum urrnza :


Mandrulicg, draga mea,

Te-asi Iubi de te-asi putea,


Dar malca mea nu te vrea,
Cd nu estti de legea mea ;

Dac'aT fi o Bomncuta,
Te-asT lua eg de manutil,
Si de-arg vrea maTca, sag ba,

NoI, drag, ne-amg cununa (1)

A treia doina, din Ungaria, dice :


111ndrg-T, nana, ochisea,

NumaT nu-I, de legea mea.


Mandrg-1, nana, sfnilltutg,
Potu-o prinde drgutd.
De-T mndrg sg. ne
Cg bine ne potrivimg

Si la ochT si la sprncene
Ca si doT puni la pene.
Deg miindra, sa ne

De luall sa ne ferimu,
De luatii mare iieeatii.
De lasatii mare bauall (2)

Nu voril fecloril, dupa cum arata doInele citate, a lua


fete de altil nrn, cu atdta mal putina fetele, earl* totiid'auna sunt mai conservatOre.
ta ce ne spune una :
D'ai fi, badeo, vr'ung romanti,
purta dragostea'n sing,
(1) loan Muntean : Dorne pop. publ. in (Tribuna), an. 11 Sibild 1886. No. 160.
(2) Din eolectia mea hiedita.

www.digibuc.ro

57

Dar nu eqti de legea mea,


Ne-ame iubi i n'omil putea (1).

Alta fata, anume Angelina, din balada Iladula fi ealugarita, prefera mal de graba a apuca pugnalulii, ca o
Infige In pleptt, de ctil sa lua doua Lucretie,
bsc pre unti pagnti, caci dice ea ;
Mal bine trgescil putine
De eke sa lubescil pilgne ! (2)

r Romnca din Basarabia respinge fara Indurare chiar

pre acela ce e romanti, daca se convinge c s'a mosWail sa cazacitti. :


Drage m'f-a foste drume intr'actice,

n'am pentru cinea face !


PuIculita ce-am iubit

vice c m'am moscalite


vorbesce dumnesce,
De pe male chnd me privesce,
si-mi tote lice : fual departe,

c de mine tu n'af parte!


and eraf romne curate,
Sufletulti met' ti 1-am date,
Dar' de cand te-af cz'acite
Eti ca dracule de urite !... (3)

Mal pe scurttl Romanulti se feresce ctil 'Dote de a-Vf amesteca i corci sngele, caci casatoria amestecata e considerata de dinsubl de unil pcatti mai multa sa mal

puling greti.
Despre feciorii, calif umbla i alega prea mult, poporulti dice :
Tote alege,- alege,

Ran ce-a culege


(1) Tomul0 liricO, p. 29.
(2) At. M. Marienescu : Poesia popurarl, BaIade t. I. Pesta. 1859. p. 100.
(3) V. Alecsandri. Poesil pop. ale rom. p. 411.

www.digibuc.ro

58

Celd ce totti alege


Pe urm culege.

feclorulti cut' i se spunti aceste cuvinte, ca sa scape


odata de Gura satului se jura ca mal rnult n'a alege,
ci va lua orl si pre care fata 1-a veni inainte, fie aceea
chiar si de altd nationalitate. Dar cand vine vorba la
ached, atuncl e altd

ta ce ne spune el :
pre-a mea lege,
Am qi.5ti cal
alege,
Crt de-aeuma
Niet jidancd, nicI armancil.
Numal prisne moldovanea (1)

facuta insa esceptiunl cu poprele de legea nostra.


In partile acelea uncle traescil Romanist' arnestecap cu

alte popre de legea ort. or. buna rd ca in Bucovina


cu Rutenil i in Banatil cu Srbil, trebuira sa fie in privinta castoriilorti amestecate ce-va mal indulgenti, cacl
fostil timpurl, cand cestiunea de lege s'a radicatil

aU

peste cestiunea de sange,

i Romanulti pre celti ce se

inchina ca dmnsuth ITci nuMia Romanic...

Religiunea a fostil unti factoril puternicti la conservarea nmului nostru romanescil.


Dara sa intrebniti si poporula : ce pedpsa are pentru
cela ce va calca acsta lege, curci) du-0, Angela
lice el,
(Sei la,
ungd trupulti
/a drat
stql,

d, foca,

i,

scapiindit din flaceirl, e meintaitii de pg-

catii! (2)

La Lomani era in timpurile cele vechi datin6, ca pa(1) Din colectia mea inedit.5..

(2) Fia soc. RomAnismuld. an, I. p, 19.

www.digibuc.ro

59

rintil sa-sI caute gineri nurnal in gintea (gens) lord ; (1)


de-aceea maritarea rnuerilora afara de ginte se amintesce
ca un ce extra ordinaril. (2)
Cdsatoria cu persOne de altd ginte sa natie nicl and
n'a fost bine privitd ; din contra ea a fostil tinutd. de
riqinsei si contrare naravurilorti strdbune. de aceea esclamd.
poetulil Horatiu ;

N'a traitd ostasulil luI Crassti in asittorie rusinsd cu


o femee barbara ? si,
o curie, o ndravurl Intrse !n'a
inbtrnitil in armele socriloril dusmani sub rege Medial
unil Marsti si Appul uItandu-s1 de ancilii (scuturile cele
sfinte) si de nume i toga si Vesta (vatra) eterna, fiindil
Joe si cetatea Roma fried in vigOre ? (3)
Despre feclorulil, care Iea fata de lege strdind sail fata,
care se mrit dupd Ural fedora de nationalitate straind,
se vorbesce in genere cd respectivulti trebue sa se tragd
din aceeas1 nationalitate, (4) pentru
seingele ap nw
se face.
(I) Augustind, de civ. d. 15, 16 : Fuit autem antiquis patribus religiosae curae, ne ipsa propinquitas se paulatim propaginum ordinibus dirimens longius
abiret et propinquitas esse desisteret, earn nondum longe posit= rursus matrimonii vinculo colligare et quodammodo revocare fugientem.
Ca sit nu se prea depIrteze 1nnernurirea, despifndu-se prin siruld urmasilord,
si sit nu Inceteze cu timpuld, purtad parintil din vechime grija consciincis, de
a lega de nod Innemurirea nu prea dep6rtatd prin legtura cdstoriel i astdfeld a recherna Innernurirea fugdtre.

(2) Despre muerile, ce se mritad afard de gintea lord se dice : enubere e patribus (Liv. 4, 4, 7 ; 10, 23, 4), enuberc extroneo (Isidori opp. ed. Migne VII. p. 1327).

(3) Lib. Ill : Carm. V :


Milesne Crassi coniuge barbara
Turpis maritus vicit ? et hostium,
Pro Curia inversique mores I
Consenuit socerorum in armis

Sub rege medo Marsus et Appulus,


Anciliorum et nominis et togae
Oulitus aeternaeque Vestae,
Incolumi love et urbe Roma ?

(4) Vedl si (Columna lui Traian., an. IX. p. 409-410.

www.digibuc.ro

60

Romnul, care se cdstoresce cu o muere straind, dupd


parerea celorti mat* multi Romani, Incetzd de a fi si mat'
departe Romn si 'bite consecintele pangarirel le incarcd

asupra sa. Despre un preottr, care nu tine o romncl


de solie, mal ca nicI nu We fi vorbd, pentru ca nu s'ar
afia nicl o comund, care Vaal suferl. (1) UnO romn cultti

care line o straind de sotie, plerde Increderea poporulul,


si numal fOrte gre pOte av conexiuni si cu familiile
altort romn cultl. in scurtil, cdstoria cu un strdin
e un pcat, care nurnai frte gre se 'Ate escusa, si
anume numaI atunci, cnd nevasta e de-o frumusete surprindkre, cnd are o zestre mare, sail cnd Iubesce Intr'un mod bdtatora la ochI datinele rornne si prin acsta
lingusesce p op oruluT.

i maI aspru se mustrd muerile, cand se rndrit dupa


un strdin ; relatiunea conjugald a acestora se considera
ca ilegald, si o ast-fel de cdstorie se tratzd cu Ingaduintd nurnal In acele casuri, cand femeea cdstorita a
trit maI nainte In concubinat. Dar cu o ast-fel de
muere se Intrerumpe In genere orI si ce conexiune. (2)
Mai departe fie-care Romn cauta tott-deauna sa-si
alga de sotie pre o fata, care e de srna sa, si despre
care presupune ca va trdi In pace si liniste cu dinsa. El
nicl cand nu cauta a se prea Indlta, si td de ce :
Radcita de maslinti,
Place-nil fata de Romani:1.
C'o pop' duce 0 la renti ;
tr pe care-T domniqra
N'o poti scte nicl afard. (3)

(I) 0 esceptiune in privinta acsta face numal Bucovina q't Banatuld.

(2i I. Slavici, op. cit. p. 128.


(3) 1. P. Lazara : Chiote pop. publ. in cTribuna,, an. III. Sibii0, 1886, No. 139.

www.digibuc.ro

61

Safi :
De asi trai pnd la tbinna
S in6' 'nsor sil ICA o drnn.
Lasa-le la focul &nine,
C' si ele mug de frne ! (1)

Nu voesce ela sd se prea Inalte, dar' In acelasl timpa


se simtesce cela mal nefericita oma de pe lume, cand e
nevoita all da filca sa dupd un servitor. $i acsta se
'Ate ved din urmatrea dolna din Transilvania, care se
CLIt cu una dintre cele mai dulse aril :
Nildjitu-I omulri, &mine,
Cand se culcrt si nu dOrrne,
Nildjitu-I ornu-atuncI,

and 41 da boil pe jundi,


$i vacile pe junincI,
Si copila dup slue ! (2)

Drep VI aceea cdsatorie Intre argati si stapani nu se intmpla de calf' numai fOrte ran si In casurl esceptionale. (3)

La Romani era chlar oprita ca cetatnula romana sasi lee de sotie o libertina, carea din sclava a devenita liberg., asemenea si libertinului i-a fostil oprita ca sa se casatorscd cu o romana. Numal Senatula putea concede din
cas In casa asta-fela de casatorii. (4)
Abla dupa legea Papia Popaea, adusa de ImpOratula Au-

gusta, s'a iertata civilora romani cdsatoria cu libertine,


Insa ea a fostil oprita acuma si senatorilora si pruncilora
acestora. (5)

in unele parti din districtula Bacaului in Romania ar(1) A M. Popg. Dolne si bore pop. din Campia Transilvaniel, puhl. In cFamilias, an. VIII. Pesta, 1872. p. 581. No. 49.
(2) Din colectia mea Medal.
(3) Columna lui 'I raian, an. IX. p. 89.
(4) Senatus consultum. Hispalae libertinae permissum est, et enubere posset
neque d, qui eam duxisset, id fraudi esset.
(5) Ut omnibus ingenuis, praeter senatores, eorumque liberos, uxores libertinas hahere liceret.

www.digibuc.ro

62

gatula e privit ca o rudd, cdcl stdpdnula Ila lubesce si


comptimesce pentru el. In pArtile aceste deci se intmpld. maI adese orI castitoria Intre etapdnI si argatl, si acsta din causd cd sa mOre stdpanula si, find credinciosil
argatula, il voesee stapAna a-I Inlocul solula sn, sag se
Intrnpl ca argatib sd se cdsdtorsca chlar cu fetele stdpanulul, ca unula ce e Intelepta si robacla.
Tottl in acesta district') multe fernel, murindu-le brbaii i r6mhinda vkluve, 4 obiceia de a se mdrita dupd
argatil lora. .Asernenea l bdrbgtil se Insrd cu argatele
Ion), and le mora femeile (1).
Ins asta-fela de asatoril stint tota-d'auna privite cu
resl-care compdtirnire, dacd stdpanil aa fosta nevoill de
Imprejurdri sd se cdsdtorsci. cu argatil lora, sa cu dispreta, dacd s'aa cdsdtorita de bund voe, fdr st1-1 fi constransa Imprejurdrile la acsta.
Ce se atinge de reze
i claca0, apol si Intre acestia
rani and se Intmpla vre-o cdstorie, ddrd numaI atuncl cnd fata sa fidcdula de eldcasil Insusesce ce va
maI alesa, si 1n acesti) casa asdtoriile sunt privite de
bune si dintr'o parte si dintr'alta (2).
Asemenea rara se Intmpld i mal ales]) la poporula
de rnda ca sa se cdsdlorscd doI tinerI, earl sunt de aprpe Inrudili, temndu se, ca s nu le mrga rkl In asAtorie, apoI i pentru aceea, ca progenitura sd nu le fie
sldbngd, cci pretutindene exista credinla la poporula
noAru, c copiI celodi ce
asatorita, fiind fOrte aprpe nrudiT, devina infirml, neputinclosl.
(1) Columna luI Traian, an. IX. p. 89-90.
(2) Columna luI Traian, an. IX. p. 178.eBiserica ortodox& romin& an. VI.
Bucurescl 1882. p. 400 : cDe multe ort si pan& astit-41 se observ In Moldova,
c& und Wahl sracd, Intrndd In casa until rezepl, mal Intaid In calitate de
argeta, devine, far& de nicl o Invoialt1 prealabili, ginerele rezesului, dac& In
calitatea de argata eld a probatti onestitate i purtare bun& fat& cu parintiI
fetel, In timpd de mal multI ant'

www.digibuc.ro

63

acesta e termenulil poporalti


arnestecarea de snge apentru csatoria intre rude,
duce cu sine stingerea fatalA asupra familiei celei
S'a vqut adese-ori c. dispusatiunile episcopale, papale sati ale capului statulul
perclutti totti efectulti
In fata temeril i supersti(iunel poporulul.
facutil parintil unei generatiunl
Veril disatoriti
infirme si in fine sgetile bigotismului rarira. tot(' ce e
mai scurnptl : grbira distrugerea familiei.
Amestecarea de &Inge,

Din anticitate Oedip i Jocasta ne presinta infioratoruld


tabloti despre urmarile fatale ale acestel crime (1).
Majoritatea poporului romn tine dupd pravilele vechi,

di. este Ocatti a se casatori panA la a sep tea spit0.; r


minoritatea tine a fi pkatti papa la a patra spita. (2).
(1) nia soc. Romnismula, an. I. p. 19.
(2) Columna lu1 Traian, an. IX. p. 409.
Spita nmulul, una drptA :
Prini
soil
rAsr6strAmo0

rsrestrabumat

rstramoeti
rstrAbunica

tatA

mama

frail

tt9A.

rsrAstribunica,
rsrstrAmama,
rderdst.amva.

fia

4.40r b1
Mc& r..>

A
,er meV\
itoe,
stramoen
strAbunica

0 nepote,

40

rimed

bunica

dem. moucti

t>
Ilep6ti
dem. nepoiica

ved

al

strAmama,

etram0,

rsmama.

donee

0stranepotti

bunic A,

bunicuia,

mama bunl,
strineptN

meea.

rstranepta N mama

tali Orstrnepotfi

fin

etrabunica,

N[eXI 9

dem. nepotela

tatA bunti

rstrabunica,
rstramama,
rstramia.

OresrAstranepotti

rsr6strneptita r>

www.digibuc.ro

Melt

64

La Romani' se tinea cstitoria Intre membrii une! familli, earl, standa sub una pater familias, eraq top liberorum loco, asemenea de nemorala i ilegala (nefariae et
incestae nuptiae). (1) Acesta principia de drept Insa nu
se referia la de\svoltarea naturall a familiel, care afia loca
prin descendenta si Innemurirea laturasa, ci asupra unel.
definitiunl anumite, dupa care, sub membril familie! (cognati) se Inteleg aceia, car! sunt Innemurill pdna, Inteala
saselea grada (2).

r maI crede poporula romdna a fi pcata si prin


urmare pledica la cdsatorie si rudenia sufletsca; precum :
cumtria, fratia, cumniitia si altele.

Daca se Intmpla ca una nasa sa boteze dol copil de


sexur! diferite, ace! copif sunt socotiti de popora ca frat!
sufletescl si nu se Insotesca, precutn asemenea se socotesce
si rudenia din cumetrie. (3)
Frati sufletesci se considera si acel copil", de sexurI diferite, earl aa fosta botezall In una i aceeas1 apa. DecI si

acestia, ma! alesa Msg. In Moldova, nu se 'ncumet a se


casator Intre olaltd. (4)
Copilul luata de sufleta, dupa credinta mal de pretutindene a Romdniloril, nu pote sa se casatorsca cu copilul adevrata ala tataluI sii de sufleta, nicl cu vre-o
rudenie de ale acestuia. (5)
In fine Inca vr'o cdte-va cuvinte asupra terminilora technic! Intrebuintat! de poporula romana la Innemurire, si apoi
terminama capitolula acesta.
Tatala mireluI si au mireseI, din momentula, cdnd acestIa
(1) Gaius, 1, 59, 64. Cod. Just. 5, 27, 7.
(2) I. Marquardt : Das Privatleben der Rmer. Erst. Th. Leipzig. 1879, p. 29.
(3) Columna luI Traian, an. IX. p. 409.
(4) Auclit de la mal mult1 RomnT din Moldova.
(5) Columna ltd Traian, an.
p. 409-410.

www.digibuc.ro

65

se cunund, devinil cuscri. r' mamele lorti cuscre. sing.


cuscru-cuscrd, mrom. cuscru, art. cuscurlu pl. cuscurli, fern.
cuscra pl. cuscarle, dar' si cuscrle, lat. consocer-consocrus ;
dem. cuscriforg , cuscriOra, cuscritd.
Actiunea : incuscrire de la verb a se incuscri ; actulti implinitil : cuscrenie, cuscrie ; adj. incuscritil-d.

FratiI si surorile mireluI fata cu parintil mireluI si cu


fratil si surorile acesteea Inca sunt cuscri-cuscre ,i viceversa.

In Macedonia se numescii cuscri nu numal socriI si fratil


ginereluI si al mireseI, ci si ceialalt1 nuntasl, adica amicil
si rudele ginerelul si al miresel. (1)

Cuscri sunt numitl nuntasii, dupa cum mi s'a scrisii,


si'n unele 041 ale TransilvanieI apusene si ale UngarieI, (2) dar' mal alesti se numescii astil-felia In prtile din

urma, dupa cum se pote cunsce si din urmatrele versuri, ce le reproducemil dinteunil boceta, fratii de mire
si stegariulii mirelul :
La eras= de nuerr
Berl voinicil si se dricri
Tot ric,len' 0 povestin'

La Firuta a pep.
Cand fu Jot pe limo sera,
Pe Fira o'ncredintarrt.
Vineri bOla o loN

$i Sainbiaii si mutt
and era Dun-linen,
Cuseri frurnosil se gata,

La Firuta a pleat,
$i dela 01.0. striga :
Deschideti portile
SA intre carutele!
(1) Vangeliu Petresca (Crupvna) : Mostre de dialectuld Macedo-romnd. Partea 11. Basme i poesil populare. Bucurescl 188s p. 97.
(2) Com, de d-nil El. Pop .1 T. Dusnescu.
F. St. Mar'anu : Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

66

E0 mania FiriI
PAng 'n pragulii tinda
$i din graiti asa grgi :
StatI cuseri nu ve grbiff,
De pe cal* nu seoboriff,
CA Firuta-I mrtA 'n cash'.
Cuscri 'napoI so 'nturnar5.... (1)

Pdrintil mireluI falg. de rnirs si aI miresel fall de mire


sant socri sing. socru dem. socriprti fern. &Sera lat. socer
(socerus), socera (socra, socrus).

Mire le cu fratiI si surorile mireseI precum si cu fratil


si surorile mirelul sunt camnati sing. cumnata, lat cognatus, dem. cumndtelii ; fern. cumnata, dem. cumnafea, cumutifica ; actiunea : cumnafire, incurandfire dela verb : a se
incumnei ti ; cumnafie sf. cumnqescii-ascd adj. ; cumndfescii ad V.
(1) Frincu i Candrea, op. cit. p. 176 qi 151.

www.digibuc.ro

67

IX. CUNOSCINTA.
Am artatit In capitolele premergare ce felii de insusirl
trebue sa aiba fetele marl i fecioril holtei. ca sd se 'Nita.
mal lute si mai usorii mdrita i insura i cu cine anume
generala incuviintatti
le este lor dupa credinta si

a se Incuscri si inemuri.
SI, vedemil acuma eam la ce felti de ocasiunl si cum
indatineVa feciorii nostri, intelegemO pe eel de thanii, a
face cunoscinta mal de aprpe cu fetele, pre cari le lea
el mai pe urma in casatorie?
Ocasiunile, la carl tineretulti roman face cunoscinta,
sunt felurite, ra modulti cum face elti cunoscint este
fOrte simplu.

Mal nainte de tOte trebue s amintirn alci, ca exista


mar fella de petrecere, care o face tineretulil romant in
fie-care anti la inceputulu caslegilorti de erna $i care in
Bucovina se numesce Bere' sa g Bernii , era In Transilvania

Ospfulii feciorilarii . La acesta petrecere, care de

comunii se face la casa unul omti mal ales din sato, indatineVa in genere marnele de a scte pre filcele lor, cari

a ajunsti etatea and potti sa se marite, antaia-si data


In publicii, si totti la acesta petrecere Iesil si cel mal multi

Metani sa flaaluandri pentru prima Ora in lume. Deci


Berea sail Ospqalii feciorilorii, care de reguld dureza

&me saU trel Vile, este prima ocasiune publica, la care


tineretulti romCinti 'Ate sa facil cunoscinta.
www.digibuc.ro

68

Dupl. (Bere saa t Ospetul feeiorilorii, sunt jocurile,


carI se fact' maI In fie-care Duminica si srbatre de frupta,

set cum spuntl Transilvanenil, de dulce de peste ana.


Vinti apoI clacile de prsita, de secerata si de desfacata
papusoiult (porumbult) , secYtorile fetelora de peste rna
si nuntile.
La tate Intrunirile si petrecerile acestea, gall de uncle
nunti, fecIoril ail ocasiune de a face cunoscinl mai multa

cu fetele din satult lora. Cu fete din alte sate fact el


cunoscinta mal lesne si mai de aprpe pe la hrontiri, rugi
sa nedee, i anume la jocult care se face de regula In

restimpula acestora Intr'un loc deschisa, pe una tapsana


din mijloculil satulul sat pe imasul din marginea acestula,

la care joca la parte nu numal feciorii si fetele din satulti, unde se face hramult saa ruga, ci si o multime de
feclori si fete de prin satele Invecinate.
Mara de aceste intruniri publice, la earl fie-caruia II
este Incuviintata a lua parte, se mai pota amintl Inca si
o mullime de alte ocasiunl, buna-ra : culesula viilora,
Intrcerea dela lucrula carnpului, dela hora sail dela alune,
precum si la tilrgurile marl sat balclurile din orasele apropiate, la cari tinerii anume merg ImbracaV srbdtoresce,

ca sa se Intalnsca, sa faca cunoscinta si sa se petrca.


Decl feciorula, caruia 1-a sosita timpula de Insurata, la
fie-care dintre aceste conveniri, Intruniri si petreceri necontenita, Isl anima privirile In drpta si stanga pana ce
afia o fata, care sa fie nu numal dupa placula ski, ci
tot') o data si bund pareche cu dInsula.
.$i daca si-a pusa ochmla pe una, atund se'ntelege de
sine ca trebue sa-i descopere si dorinta, sa-I dea de cunoscut ca-I place si c'aril vol s'o le de sotie. i acsta o
face el ail nemijlocita, ail pe 'ncetisorult, dupa cum crede

call va ajunge mal de graba scopult, si dupa ce, daca e


www.digibuc.ro

69

din alta sata, s'a informata maI ant:Ma : de e din nma,


cu purtarl bune, harnica, avutti, si de n'are vre-una adoratora, carula ea sail parintil el sa-I fi data cuvntulti.
Dad, voesce sa-I descopere dorinta nemijlocita dupa ce
a facut cunoscinta cu dinsa, atunci fara multa sovaire
If spune totii ceea ce are la inima, r' daca voesce s'o lee
pe departe, atunci cauth, ca el sa fie cela d'antditi, care
o la la joca. jc i conversza mai mult cu clinsa, si
tota ela sa fie acela, care-I chiue cele mai placute si mal
magulitr chiuituri In joca.
Afara de acsta fOrte multi fecIori aa datina de a face
fetelor, pe earl si-aa pusa eI ochil, Inca si una fela de
serenada, adica a se preumpla Incolo si 'ncce pe la Inserate pe langa casele lora si a le canta diferite doIne de
dragoste din trisca, fluer saa din frunda.

Dar' nu e de ajunsa numal atata ca feclorula, care


voesce sa se Insre, s'a declarata feteI ca vrea s'o lee de
i acsta I-a data cuvntil ca va merge dupa dinsula, ci ela trebue acurna sa descopere dorinta sa si printilor sl, s vada oil de vora fi i acestla Intelesi cu
alegere L sa si de vora consimtl si el si ori de va putea
capeta dela dinsil parintesca bineeuvatare, caci fara de
acsta, dupa cum ne vorn Incredinta mal apol, rarti care
fedora se incumeta a pa5I inaintea altarului cu alpa inisotie,

mei sale.

Mal nainte Insa de ce vorna vorbi despre consimtirea


parintilora sa ne oprirn putinil Inca la una fela de convenire si petrecere, unde asemenea face tineretula cunoscinta, dar' care nu s'a amintita mal susil si care e usitata nuinal la RomAnil din muntil apusenI al Transilvaniei,

adica la asa nurnitula Trgi de fete,' .

www.digibuc.ro

70

X. TARGUL DE FETE.
In muntil apusenl al Transilvaniel, In tetra Motilora.
se afla In partea despre mgla-Oi-apusti un munte numitil Gaina, care are o Inaltime de 1744 metri peste
ruivelul maril. La plele acestui munte e comuna Vidra
de susa i numirea sa se ascunde In Intunericul0
Vidrenii spunti, ca In tirnpulti and si In muntil Bihariel se lucrati baile, o ODA de aurti esla din MI sprea se aseqa In varfulti muntelui pe cuibulfi s'ti, In care
erati eluele sale de aurti. VidreniI atrasl de frumusetea ne
mal pomenita a gainei, in multe renduri s'afi incercatti

s'o prinda, ea Insa a fugita in jurulti minelortl de aura


dela Rqia. De atunci ne mal putendu-se gasi auril In Wile-

din acestil tinutti, Motu a incetatil de a le mai lucrar


fiindti-ca gaina din poveste, era ram bailora, 0 ea a dusil
aurult cu sine in partile unde a sburattl.
Muntele Gaina are &ale piscuri, unula mal Inalt i
r' altul mal mica si incunjuratfi de paduri de
in mij1ocu1t1 carora e unti monumentti radicati) In
amintirea cale'torieI impratului Austriel, Francisc Josef I,.

pe care a facut'o In tara Motilon la 1852.


Din Gaina se zarescii o multime de poen1 si de o parte
si de cea-lalta a muntelui, care desparte teritorlulti comunei Vidra-de-susti de cela alU comunel Bulzesti, saU mat
bine lis, hotarula Mofului de ala Cr4anului.
www.digibuc.ro

71

Mal In jos sa vkld case de ale locuitorilor, unele iso-.


late si altele In grupe as'Oate, r' pe la plele Gainel ser-

In ale carul unde cristaline se scalda


raOa srelul si bea curcubeuld apa (1).
In qiva de Sein-Petru, dupl. unil (2), dupa allil insa, in
Dumineca dupa San-Petru, (3) linistea de pe
cea
Gaina se Intrerupe, cacl In acsta Oi se line aid un fel
de targ numit etargula de fete', la care Intre mull allii,
lad parte si fetele mart sad fetele de maritatel, de prin
puesce

tOta Imprejurimea anume ca sa fie petite de feciori (4).


In ijorI de Oi de diminta, de pe tOte Muffle eurg

Moti si WO, Criseni si Crisene. toll in haine de srbatOre. Cantecele igreiior (lautarilord) asurOesc padurile.

Des de diminla dol delegall din partea Motilord din


Vidra-desusil i dol din partea Criseniloril din Bulzesti
tragti o linie de despartire intre Mop' si Intre Criseni, in
campuld targului, care se line pe pajeste verde ce se intinde
Intre cele dou piscuri ale muntelut Linia e trasa ast-feld,

ca Molil I a s0a. merindele In partea de Ultra rsaritt,


CriseniI In partea de catra apusti (5).
Fetele, cart vord sa le parte la acest targd, se preparza ant Intregi pentru diva acsta, fiindt ca ele trebue sh-s1
1(".e si destrea cu dinsele. Necontenitil s tOrce, sa lese, sit
cOse si sa Impletesce: mama, matusa, bunica si alte mueri
flintre amice contribuesc Cate ce-va din propria lord (",lestre,

dupa aceea tte lucrurile se pachetza In WI frumosa


(1) Tecfila Fi ftncu i George Cordrea : Romanil din muntil apusera (MO!).

Scriere anografici cu 10 ilustratiunl in fotografie. Bucurescl 1888, p. 67 - 69.


(2) loan Slavic! : op. cit. p. 123 . Dr. Carl ReissEnbeiger : Siebenbrgen 1881,
apud Frfincu, op. cit. p. 72.
(3) Frneu, op cit. p, 69. Rubin Patita : TArgula de fete la Giina,publ. In FaIndia* an. VIII Pesta 1872, p. 94.
(4) 1. Slavic!, op. cit. p. 323.

(5) Frincu, op. cit. p. 69.

www.digibuc.ro

72

sculptate $i cu flori colorate $i se Incarca pe eel mai frumosi cal al familiel. Afara de acsta alege Inca i partea
cea mai frumsa din vite, stupi i altele, parte ca destre
pentru fata, parte spre vedere.
Pe culmea Gainel isi radica apol fie-care familie, care
are fata de maritaffi, ung corta propria, in care se esponza glestrea i alesil familiel a$tpta pe petitori.
Fecioril Inca se aclund insotip de familiile lor sag cela
putina de protector'. (patroni) a1ei, aduca cu sine ceea

ce aa mai bung, mal alesa Insd o curea frumsa plina


de arginta $i aura, si dupa ce $1-aft alesa o mirsa urmza incredintarea hiaintea publicului adunata prin schimbarea de naframi, numite credinte. Dupl. acsta se cum-

Ora darurile de mal nainte hotarite pentru mirsa.


Nu se intmpla insa mai nici o data, ca vre o fata sa
le parte la acesta 'WO cu destrea sa $i sa nu afle mirele dorha, pentru c de facto totii trgul acesta nu e niunit rendez-vouz eneralti pentru atari peirechi, a
earorit clisatorie s'a hotaritti de mai nainte, i mergndg fata
flicz

la tdrgii, ea scie acuma, ca e acolo a$teptat. Acele fete,


care nu aa mire, de ceguld nu-$i lad destrea cu dinsele,
nu ail corta i mergii la targa mai multa ca privitre ;
dacd insa cu tte acestea i$1 afla unit mire, bucuria bolt
e nespusg de mare.
Odinieira trebue sa fi fosta altmintrelea. In timpula de
fata insa, dupa parerea Motului, numai o incredidtare,
care s'a svarsitg pe culmea Gainei, pote s aduca no-

roan prin urmare datina, care $i acuma se osserva cu


cea mai mare stricteta, trebue sa Mid o origina rationabila.

Mal nainte de tte targula acesta este men,ta numal


pentru fetele Motilora i pumal Motil ag voe sa le petsca. Motula nu-0 da fiica dupa un straina ; ela nu
www.digibuc.ro

73

are nevoe s'o faca.; elf" plerde prin acsta stima generald

pentru dnsul ori cine e strin, care nu e Mott".


Dar pentru aceea si Motulti trebue sa se'nsre numal
cu o Mofogancei, cad cdsatoria cu alte mueri e nu numal
degraddtre, ci totti odatd si necuratd. (1) De aid vine apol

ea numal raft cnd se eastoresce un Criant" cu o


WA, niel o data insa unti Mold cu o Crisand (2). Si totti
de aid vine cd Mocanil din Valachia si Moldova, nu numal pstoriI (pcurarii, ciobanil), ci i partea cea mal
mare dintre cel domiciliati se insOrd numal cu Mocane,
dacd nu afld la dnsil acasit o atare, IT aduct" sotil
din Transilvania
special(' din partea aceea, de unde
se hug(' el.
Datina ttirgului de fete de pe Gaina, ne reveled asa dard.
in memorie timpul, cnd Motif 10 ante" cine scie unde
prin Turtle paslune pentru turmele lort". Atunci, cnd trlati
ei asa de imprsciatl prin lume, era la unii evenimentti

atatt" de Insemnat al vietil, cum e alegerea unel sotiI,


o adunare generala nu nurnal rationabild, ci tot odat si
n ecesara.

Parechile, earl s'a inredintatil la San-Petra pe G dina;


nu se pot(' cununa mal de graba decatil In primavara viitOre. San-Petru insd la Romnl e ca i San-Giorgi(' untl
termen general(' pentru tOte contractele. Dup. San-Petru
oile se pornesc la lernatic prin tarine, r' la SanGeorgi se'ntorc inarepti" la psctrea de yard de prin
munV. Prin urmare in restimpuld dela San-Petru pand la
San-Georgia mirele n'a fosta a casa, si elt1 pOte s se cunune cu mirsa sa numal primd-vara dupd ce s'a Intorsti.
Asta gll unt" roman(' domiciliatti nu-sl d filed-sa dupa
(1) I. Slavict, op. cit. pag. 123-125.
(2) T. Fancu op. cit. p. 72.

www.digibuc.ro

74

iin clobana, i cel mai multi clobanI de aceea


aselatil
In Moldova, Valachia si Dobrogea, pentru ca almintrelea_
n'ar fi afiata nici o sotie. Ins Moranulii, care petrece
cu lurma sa peste yard In muntil nordici, rd peste rnd_

In Dobrogea, tota-d'auna afia o sotie pe la Brasova, Fa-

WW1 i Sibilu. Cu tte acestea ela nu o la cu sine III


caltoriile sale, ci o lasd dimpreund cu copiii acasd, unde

adese-ori se Intrce abla dupa mai multi ani, dar' si atunci pentru una limp(' scurta.
macecloneni din Tesalia i Epira,.
Din contrd
earl, ca si Mocanii, duca o vita pastorscd, se trawl
dimpreuna cu familiile lora la pdsr6trea de yar astafelt), cd satele lora peste yard r-indn mai pustil.
Asa a trebuita s fi fosta odatd, cand pdsumle se
aflaa In apropiere, si la Mop (1).
Targuri de fete asemenea celora de pe Gdina, se mat
afld In Transilvania Inca si la Recea din Ora Fagdrasului, care se tine In qiva de Bobotza, apol la Teiufg de
pe vatra Muresulul, care se tine la Sdntd-Mdrie, si la
care se tine la Ispasa (2).
La aceste trgurl Ins fetele nu-si iaa clestrea ca
dinsele si Incredintarea nu se face la starea locului.
In Banata si mai departe spre orienta datina targuluf
de fete s'a prefcuta Intr'una liram bisericesca ca cela obicinuita la Germani.
In Oiva hramului bisericesc se tin e In comunele cele

mai mari din aceste parT o serbare, numita ruga, la care


lad parte locuitoril din Imprejurime; nevestele cele tinere pOrta la ocasiunea acsta vestmintele de mirsd
pdrechile Incredintate se recomanda aici cunoscutilora si
cele mai multe cunoscinte se faca la rugd. i aici se rd.(1) 1. Slavid, op. cit., p. 125-126.
(2) T. Franci... op. cit. p. 72
I. Slavici, op. cit. p. 129.

www.digibuc.ro

75

dica de regula in apropierea bisericei corturi In earl se.


esponza o rnulti'me de oblecte. Fete le Insa nu-si 'fait
destrea cu sine nici nU se savr$esce nici o IncredintareDupd sfirsitul liturghiei deschide (Incepe) jocul con-formil datinel, cel mai stimat preotil presenta, adica

protopopultr, dach e vre-unulti de fa(a, si la care, nU flecareI fete, care so afla de fata, II este incuviintatil a
lua parte(1).
Dar' sa lasarriti rugele sari hrarnurile bisericesci si sa neIntrcernil 6111 la tiirgula de fete de pe Gaina.

Pana pe la rele 10 diminta, afara de feciorii si fetele, earl' von) sa-s1 afle aid partea. toll cel-alalti sunt
cu curnprarea si vndarea lucrurilor de casa si

agricole, cari sunt expuse. precurn : cse. $trnguri, greble,

tulnice, le $i diferite prne si legume aduse in taro de


Criseni.

Dupa Incredintarea celor, ce


datti mana si dupa
trguirea celor trebuincise, lumea Incepe sa prandsca
pe rba verde $i sa se adune Imprejurulti
canta cate langa o berbint (butoi0) cu vin, ori cu
arstr de cirese, sa cu rosolie (ital. rosoglio), unti felti de
vintl-ars rosu ndulcit cu zaharil, sari cu miere de
stup, $i apol joculil sa hora se incinge peste Intregil
targulti in cate opt $i 10 grupe separate i formate din
Moll $i din Grisenl, earl la sunetul cetereloril, clarinecimpelor $i fluereloru, jucand Isl adresza prin
chiuituri tota felul de satire, strigandtt Cri?anulil catra
Mop.
Tine Motti de hasta straTtil
SA m6 hiN (joeti) en hasta tratA ;

Yana m hitaT cu meta


S duse Motultz CU straita!
,1) 1. Slavid, op. cit. p 129-130.

www.digibuc.ro

76

Er' mown' II rspunde :


Mel Criene lapte'n teocii
Ad fata s r-o jocti .
De nn ti oitl juca-o bine
Intre sineri'n ea i 'n tire !

Din aceste glume adese se nascil mid certe, cari In{lata se aplanza de catra delegatil insarcinall cu pastrarea ordineI, si carl numal atuncI degenerz in batal
si neranduell, cand politia strainulul se amesteca.
Cand srele e numal de o sulita pe cer, pana sa.
apule menil incep s. plece riOnd si glumind. Crisanul lute la fire si r la manie, fiindii-ca nu sl-a
putut vinde lele incepe a le sparge cu bata, r' motulit
voind ca lele cumprate sa ajunga mal lute de catil
el acasa, le da drumul din dlti i pzina In vale.
In vremile de mult, pastoril din muntele Gaina, faceag in fie-care anti cate o festanie In mijlocul turmelora. Cu acea ocasiune Vidrenil ducg manchri i b'euturI si se ospatati cu popa 10111 pe erba verde si Intre

braOl. In urma festania a disparut, 'r petrecerea a rmas si se tine in fie-care an la San-Petru. Crisenil din
apropiere a inceputti si el sa. Tee parte la petrecerea Vidrenilor, i asa dintr'o petrecere locala a Vidrenilor, cu
timpulti a ajunsil sa fie o petrecere generald a Motilorii
Crisenilor.

Mal era si ohiceiul ca la San-Petru sa platsca Vi-drenil despotului proprietar feudalil Holaky din Halmagel

arnda p .ntru p4unatul vitelor In Gaina; de aceea In


numita, Motil cu nevestele i cu copil lor, osptandu-se de bucurie,
pleititii de satana, participail
la acsta veselie si Crisenii, cari aflandil ca Vidrenil avea
Mutura, ducea si ei in schimbil spre vnOare tota felul
<le unelte si
s'a nascut trgurn de fete din Gitina.
www.digibuc.ro

77

Tota In acest mod(' ati fostO infiintate si alte tref


targuri in muntl : In Lespeti, Biharia i Calinsa. Celt" dinneflindO cercetatil, a incetatil la anulti 1830, err
trgulti din Biharia a Incetatti cu cati-va ani mal naint&
din causa deselorti furtune. Biharia e um'," munte in adeveratuld intelesO ala cuventului. Venturi reel si o negura ds acopere mal In tottid'auna acelti munte.
A mai remasil in fiinta teirgutii din ailinsa, care e cu
mult mai neinsemnatti ca celil din Gaina. Participatoril
la targula din Calinsa sunt mal cu serna pastorii din
aceli" munte i putinil locuitorI de pe Somesulil caldO si

rece din spre Huedinti si afara de llina dusa la targii de


Moth din Scarisra nu sunt alte marfurl de venflare.
Positia muntelui Gaina pentru linerea unui Varga e
insa cu multi" mai favorabila; de re ce Imprejurula ei
fiindti o multime de sate, formza calea de comunicatiune intre Moti i Criseni.
Despre originea tOsgulul se istorisesce ca in inteo cli
Vidrenil petreandu-si In Gaina, a fostO surprinsi de
Curup, i Lobonri, (1) pe carl respingendu-1, in amintirea
acelei invingerl

petrece mow in 4iva anumita. (2)

Tag cam In acest sensti vorbesce si etnografult" german(' d. Reissenberger, care dice ca Mongolii navalindil In
Ungaria, Romani( din tara Ungursca, earl loculail la pedele
gonitO pe munte, unde flint"
despre apusO ale Bihariel,
(t) Curucz (espr. Curut) e und cuvgntd maghiard, care sg. derivg dela lat. cruciussag cruciatus (miles). Probabild cg cal/, lat, s'a formatd In timpuld espeditlunilord
cruciate. MaI rdi s'a numitd Curutt aderentil conteltil Emerich Tkly i al tut
rancisc Rakoczi //, cart s'ad resculatd In dderite timpurI In potriva Impgratulul
Leopold I (1667-1705). Revolta lui Francisc Rakoczi II fu suprimatg abb. In Umpuld Impgratulul losifil I (1705 1711). Labanoz (rom. lobont), care se derivg dela_
cuv. magh. lab (piclord), este und nume de batjocurg prin care apostrofad partisanit conteltd Emerich Tkly i cel at lul Francise Rakoczij II. pre aderentil guvernulul In genere i mat alesd pe pedestrasil ImpgrAtesgt.

(2) T. Francu ; op. cit. p. 69-72.

www.digibuc.ro

78

Intirnpinall de Romtinil teansilvant, pe top 1-aa omorita.


In amintirea acelei invingeri ii petreca Romanil in fiecare aria la Sdnil-Petru in muntele Gaina i cu care oca..
.siune se contratte,l i unele casatoril. (1)
Din cele insirate pna aicea ara resulta ca originea tiirsului de fete de pe Gaina n'ara fi tocrnai tare veche, ci
cela multil de pe timpuhl Mongolilor sau ala Curutilorti
si ca intemeetoril lul ar fi Motif.
A sustin insa asa ce-va, ara fi o ratacire fOrte mare.
Din contra eu sunt de parere, ca origin ea teirgiclui, de
fete de pe Gaina se pierde in cea mal profunda vechime,
si ca datinele, carI se observa la acesta tdrga, sunt DUmal prefacute de WO. Moll $i acomodate vietel lora proprit $i nici o parte a poporului romilna nu le-aU pastrata
atdta strictta ca dinsil. (2)
Adundri, targitri $i serbri de felula tiirgulut din cestiune,
la cari ai luath i mai ia inca $i asta-di parte fetele de

mritata spre a fi v6dute $i petite de fectori, se afla nu


nurnal la Romfinii din Transilvania, ci $i la alte
A$a in o srna de guvernamente din Rusia domnesce
Inca $i asta-di datina straveche de a expona in dile anumite de preste an fetele de matritat la a$a nurnitele

(Brautschau). Chlar $i'n Petersburga a existata o


ast-fela de datina a doua li dupa Rusalii in gradina de
-vaia. De vr'o tref-deci de ant incce insa pefirea de mai
nainte din Petersburg s'a schimhata intr'o splendida proanenada, care o Mai in diva indatinat mamele dirnpreunk
(1) Reissenberger apud Frincu, op. cit. p. 72.
(2) De acsti parere se vede cA e i d. I. Slaviel cnd dice op. cit. p. 128 : cEs
ware jedoch voreilig behaupten zu wollen, dass diese Sitten bei den Motzen ihren
Ursprung nahmen ; aller Wahrscheinlichkeit nach sind es uralte Sitten, wel-che von den Motzen nur umgehildet und dem eigenen Leben angepasst worden sind.
Es hat auch kein Thdl des romnischen Volkes dieselben so streng bewahrt, wie
die Motzen.

www.digibuc.ro

79

cu fiicele lor, cari sunt fOrte frumosti gatite. In guvernamentulfi Novgorodului Ins& pefirea acsta s'a pastratft
pana in c;liva de ast-41, si a rmasil tottiodat terminul
(epoca), la care junelor fete de acolo le este pentru prima
ra Incuviintatti de a se arata In public. (1)
A sustin acuma ca Romnil din muntil apusenl al
Transilvaniel ar fi adoptatu datina targuluI de fete dela
Rusi sad vice-versa, ar fi totO atAtil de absurdd ca si
sustinerea Infiinlrel acestel datinl de catra Moti.
Prin urmare originea trgului de fete de pe muntele
Gaina trebue cautata Intr'o epoca, cnd casatoriile la
cele mal multe natluni se inchelati in urma rapirel cu
puterea a viitreloril sotil, bun ra cum a fost cea a
Tomanilor cu Sabinele, cad afi luatil parte la grbdtrea
jocurt, anume Inscenat de Bomulil i earl, pe cand top
cel adunati privlati Ara de grij la jocurile ce se esecutail in onrea peulul consus, furl rapite de barbatii romani (2).

In fine ce se atinge de numirea trgic de fetee data


acestel Intruniri, ea 'Dote s fie de origina straina, dupa
cum credil d nil Filncu, Candrea (3) si Patita (4), dar' tot
attti de bine s'a pututti numl trgulti acesta ast-felti si
de catra Romani, Caci aid nu e vorba despre vre o vnOre a fetelor, dupa cum pote c volt fi crelndt si sustinndti unii straini, ci de o intalnire i cunoscinta scoposita a unul numr mat considerabilli de fete marl cu
feciorii.

i apoi nu numal in muntii apuseni, ci si'n alte

(1) Ida von Dringsfeld und Otto Freiherr von Rheinsberg-Dringsfeld : Hochzeitsbuch. Brauch und Glaube der Hochzeit bei den Christlichen Vlkern Europas. Leipzig 1871. p. 22 si 23.
(2) Oscar Jdger Istoria Romanilord Traducere. Bucuresci: 1885. p. 5.
(3) Op. cit. p. 71. c.. . astfeld s'a ndscutd tdrgula din Gaina, rd i fri ca1e .
numitd de ptraint etdrgil de fete.,
(4) Loa, citatd mat' susd.

www.digibuc.ro

80

partf locuite de Romani, o adunare mai mare de fete si


neveste tinere Incas se numesce argil). Ca dovadd despre

acsta ne pOte servi si urrndtbrea hord din gIurult Cluslului :


Audit'am, auditil,
Audit'amil o poveste,
C'acuma-If 1eirg4 de neveste,

Pintre ele suntil si fete,


Merge-or s-mY 'fail o preche,
.,

0 preche ochisea,
Care-a fi de sma mea! (1)

1) S. Podli : Dolne ai hore pop. din &riot ClululuI, publ. In .FamiIiap, an.
VIII. Pests. 1872, p. 413.

www.digibuc.ro

81

XI. CONSIMTIREA PATINTILORt.


La incheIerea cstitorie Intre unii fedora si o fatd se
recere tot dauna invoirea si consimtirea parintilort din
arnndou partile, cftcl Oice poporula :
Binecuvntarea prtrin[ilorri

Intresce casa Horn


Er' blds16mulii parintilorn
Riisipesce casa fiilorti.

La casa nebinecuvntata de paring nici cand nu e Dmneajuta. Er' daca se mat si blastma, atunc e cu atta
ma r, pentru O. dupa cum spune poporulil k i dupa

cum arata si poesia urmtre, blast.6mula nu cade nici o


data pe pietre :
Mai tine-0, maicg, gura
Si nu m6 mai blstrna,
CA eil, maia, bine vdil
De ce n'am vrutil sd te credit.
$i bliistmulil dumitale

Nu cade pe pletri 'n vale


Cade pe sele mele.
Blstmuli1 de la milicut.

El te ajunge pe ulit,
Si blstmulti de parinti
Ea plane cu lacrimi ferbintl (1)
(1) Tomuhl liricd. p. 35.
6

S. FL Mariana: Nun la la Romani.

www.digibuc.ro

82

Cine nu ascultd de parinp, cine se casatoresce contra


vointeT acestora, acela nici cnd nu pOte s aibg norocil
cad scurtil tirnp dupg. aceea 116 bate Durnnedea pentru
neascultarea sa :
Cine n'ascultil de mama
N'are 'n lume nicT o
Cine n'ascult de tata
N'are norocil nicT
Niel eil nu T am(' ascultat,
Dumne0eil m'a cercatil ;
*T-arnri fAcutri precumil am vrutil
$i Dumnegleil m'a bLuL (1).

Cum cd invoirea i consimtirea parintilora e de neaparata trebuintd la IncheIerea cdsdtoriel se vede mal
departe inca si din, urmtrea doind din Transilvania:
Frun0 verde-am se face,
Ce Tuhsc mamii nu-T place ;
De aril plAcea marniT ca mie,

Mane-asi mere 'n cununie


plricea si la tata
met aql ne-am cununa (2).

Apol si dinteacsta :
VaI de mine ce m'oiil face,
Ce Tubescil mama nu-T place ,
plcea mamiT ca mie
M'asT duce la cucunie (3)

Sail din o variant a acestel dolne, care sung. asta-feltl:


Frunqd verde-acum se face,
Ce Tubescil niameT nu-T place...

De-aril plr.ea mama ca mie,


AqT m'asT duce'n cununie. (4)
(1) Elena D. O. Sevastos : antece moldovenescI, Iasl 1888, p. 34.
(2) 1. Popti Reteganuld Trandafirl si viorele p. 163.
(3) Tomul liricd, p. 2).
(4) larnik et Barsand, op. cit. p. 58.

www.digibuc.ro

83

In fine si dinteacsta :
HaT, mandO, s ne Tnbimti,
La Ina Id s nil gandimd,
C'avemd doT btrni a easil
Ne amd Ina i DU ne lasd. (1)

Mai tu srna insa se cere Ihvoirea $i consimtirea tatalul, pentru ca acesta e capula farniliet
In vechirne Invoirea parinillora era nu numai cu rigOre
cerutd, ci parintil mergeaa i mal departe alegnda singurl atata pre mire (Ala si pre mirsa. 8r, daca flu lord eraa

Inca linen, atunci, ca $i la vechil Romani, (2) nici vorba


nu era de-pre propria lora vointa, ci cum volaa parintil
$i cu deosehire tatala, asa ttebuia sa fie.
Acsta datina veche s'a mai pastrata in timpula de fata
nurnal la Romanif din Macedonia.

eParintilmacedo-romniatdta al fetel ct i ai fiadiulul hotardsca logodna, cu cine voesca ei. farn, a intreba
vre-o data pre ffil saa filcele Ion daca consimtil si el;

de multe ori ceI logoditl nu se vkla de cat In sjiva cununiel, fiind cd nu cutzil a se opune vointel parintilora.c(3)

Consimtirea parintilora, dupa datina si credinta generala, e de neapOrata trebuinta din du'e" puncte de privire,
$i anume :

nti : pentru ca, dupa cum ne spune proverbula,


nu tte paserile cede sbrtt sunt bune de nincare. Asa $j

feciorii $i fetele nu sunt tota-deauna ast-felti dupa cum


se arata la prima vedere. DecI dacd nu s'ara pune la mijloca parintil, daca fliT ar fi lasatt In vole sa alga si s
faca ceea ce le place lora, fOrte lesne ara putea sa se hi-

Parintil insa, ca unil ce sunt mai maturi $i maI


(1) Iarnik et Barsawl, op. cit. p. 60.
(2) Paulus 2, 13, 2, Dig. 23. 2, 35. *23, 1, 7, . 1. Cod, lust. 5, 4, 2.
(3) T. T. Burada : Revista pt. ist. etc. p. 417.

www.digibuc.ro

84

experti, voindii a le asigura fericirea casnica, nu-1 lasa nief

cand sa faca un pas, care ar putea sa fie spre nefericirea saU chiar pierderea

: Rornanii dela sate nu voescil cu nici unit


prep.' a-si marita mal nti fetele eele midi sag a si Insura fecioril eel mal tinerl Inaintea celorti mal inaintati
Al

In vrsta

el dic ca nu se'ncepe yid o datii saeutti, dela

Romnii pazescil cu cea mal mare strictela ea sa se


marite mat ntaiti fetele cele mai marl, i apol cele mat
mid. Tot(' asa si fecioril. (1)

Cand se'ntrba fata cea mai mica, atunci e mare suprare atatil pentru parintl catil si pentru cele-lalte surorL
Deel daca fiil ar fi kisati In voia 14)111, atuncl fOrte
put Intmpla ca cel mal tineri In v"rstd sa selesne
r' eel mai barni i cu
casatorsca inaintea
deosebire fetele usor ar put sa rmie din causa acsta
lungii timpO sa chiar pentru totil-deauna nernaritate. Si
asa ce-va parin(ii nu voril nici inteunil chip ca sa se Intmple.

Se'ntmpla, nu-1 vorba, c unil parinti rndrita pre filca


mal mica. Inaintea celei mal marl, insa el n'o facti acsta

de buna voe, ci numal atuncl, cnd cea mai mare are


re-s1 care defect(' corporalil sail spiritualtl, si din causa
acsta nu voril, dupd cum se escuza ei, ca sa strice norocul celei mal midi.
In cele mai multe part1 loeuite de Romani e datina ca
atunci cndil se manila, vr'o fata saU se'nsra veun flc

dauna sa se tina sfatil Intru eel de casa, si a-

csta se face astil-felil :

I. Dupa ce se ducil petitoril la o fata apoi parintil el


(I) Veqi

: Columna lea Tralan, an. 1X. p. 413-414.

www.digibuc.ro

-- 85
nu primesca nimica atuncI, ci le spuna sa villa. In alta

timpa, si acsta o facii numal pentru ca s alba timpa


de a se sfatul Mire ei ; in urma se sfatuescil, se decid
-ce e de facuta si acsta decisiune o faca cunoscuta petitorilora a doua ra,
II. Daca una flacaa voesce a se insura, apoI spune
parintilora ce anume fata II place, si in urma parintil lui
se consulta daca merit& a fi luata aceea sail nu, si decisiunea loril o spuna fiuluI lora, consiliindu la sa urmeze
dupa sfaturile lora.
III. Daca pariotii voesca a casatorl pre vre una fit ala
Iona fard ca acela sa fie arnorezata de vr'o fald de maI

nainte pe care s'o cel de sotie, atuncl parintil flticaulul se sfatuesca pre care anume fata din sata s'o cra
a o lua ca nord, se decida, si dupa aceea rga pe niscal
rude sail prletini ai lora de se dual In petita cu fluid
bolt la fata ce le aril convent (1).
Daca parintil nu mai traesca, atuncl se cere consimtimntula rudelor celora mat' de aprpe (2).
Copill orfani se sfatuesca maI ntaiii cu nmurile cele
mai de aprpe, apoI cu Omenit cel mal de omenie si maI
Intelepti, si abla dupa aceea se decida ce ail se'ncpa si
sa faca.
Daca e unit frate mai mare si mai cu minte, care tine
locula tatalui sal, si acela cumisce mai de aprpe referintele pPlitoriuluI, atunci r'mne dupa sfatula sea.

In scurta (lift se pretinde cu rigorositate ca attil fe-cIorula cAta si fata s aIba mai ntaiii incuviintare dela
parmtl sail, In lipsa acestora, dela nmurile cele mai de
aprpe si abia dupa aceea sa se casatorsca.
(1) Columna luI Traland an. IX p. 408-409.
(2) In Bucovina, Ne41 li Columna luI Traiand, an. IX p. 407.

www.digibuc.ro

86

Avndil feclorulii Iocuviintarea si hinecuvntarea OrintscA nu-1 maI remihie nimic alta de facutri, decAttl ca

s sl alga o i potrivita pentru petirea fttei pe care Oa


pusa ochlula si dot esce s'o aib de sotie.

www.digibuc.ro

87

XII. TIMPULU CASTORIET.


Sant dile bune i dile rele, lUe fericite i tefericite,
duph cart poporulti rornnti se orientzh in tte intreprinderile si afacerile sale. Elti nici and nu intreprinde

vre-unii lucru inteo li, care, dupa rredinta sa, este o


rea, nenorocsa i nefericit5, ci totfi-deauna, inteo di buna.
AmOsurattt credintei

acesteea urrnztt

si la

cA-

storie.
Ole le cele mai potrivite. bune si mast norocse de pornitu
in petita, de logoditii i de cununatil sunt duph credinta
Romnilorii de pretutindene, Joia i Duntineca.

Lunia nu-i bine de a merge in petitti pentru ch qiva


acsta e Inceputula s'ptmanci, si de cum va fata, pre

care st-a pusii feciorulti ochlulti si la care a mersti inteo


Luni in petite, n'aril vol s se duch dupa dnsul, lesne
'Ate sh i se intample mal pe urma c nici alta fath n'a
vol
Iee de bhrbatti ha, i se pOte tbrie lesne inte'mpla inch si alla neplcere saU nenorocire.
Marria nu-1 bine de pornitti in petita, nid de logoditti
si cununatti, pentru ch in acsth oi s'a pornittl lumea.
Dreptil aceea romncele nu Indatineza in acsta 4i Did

cnd a Incepe vre-unt lucru nor] si de o durata mal


lunga, bunti Ora : a urc,li, a porn; pimp. a cr& o ceime0,
www.digibuc.ro

88

mat' pe scurta nimicil nu Incept" diu noti a lucra ca nu


cum va sa le mrga trebile pe dosil De aici se vede ca
vine apoi i proverbulti : ctte pe dosa i nunta Marfia ,
care e fOrte rspnditil in Bucovina, si care Insemnza :

cum se potrivesca tOte lucrurile pe dos, asa se potrivesce si nunta Martia.

_Mercurio Inca nu-I bine a porni in peit pentru ca


Mercurio e sti where pe lume, Mercurio e aduvel,
ce petesce sail se cununa in acsta di fOrte lesne pOte
sa rrnAe v6duoirc. Acsta credinta se vede ca e frte rspandita, pentru c unti proverbil din Muntenia suna :
Dnp ce tOte. 'stl in cercurT
$i nunta: o avetnil Mercuri, (2)

Vineria asi5derea nu e bine niel de petitil, nici de lo


nici de cununatti si mai alesti pentru tinerettl,
care doresce sa tralasca catti se pote de multi'', cad diee
unU proverbi" :
Dupd ce nu eraii tinerT
Se logodira

Vincri (3)

Cum ca in dilele amintite nu e bine de a incepe si a


Inche a o casatorie se vede si din urmatorulti cntecil
alU unul barbatO, care nu trala bine cu nevasta sa :
Frundrt verde lernnti uscatti,
Par'c Marti, !damn insuratil,
Par'ed Viner aiuti vorbit

$i 1JJara rdaint logodittl,


CO de fela

fericita,

a de child m'ain insurat


(1) In cercurlin Invrtell.
(2) A. Patin: Culegere de proverburI sau pov. vorb. Partea

II. Bucu-

reset 1853 p.
(3) ldem de eadem. p. 148.G. S. loneanu : Mica colectiune de superstitiile
poporuluI roman, Buz, 1888, p. 8 : .0 logodnit nu este bine sit se fad.
Mutlia, Mercurio i Vineria, fiincid efile pelyubitdie..

www.digibuc.ro

89

Peste multe rele-arn dal


$i de multe-ori am oftalit..
Par'cti nime
Ca mine nefericitti

Apol si din acesta :


Frunqd verde de psatti,
Tinerel m'am insuratil,
Tinerica TM-am Matt,
Tineric si frumsti,
La Tibial cam lacormisti,
lubesce i mic i mare
si-mT face-adesti suprare.
CA' trescti totti cu banatti
Numal elI Nil vinovatti

Ca 'nfro Mart; m'am insuratu.


hite ca-sti ceva cam hida
Ea frums, m'a uritti.
$i pe altil a .ndrilgitil.
de crequtil(1)

Asia

cele maI potrivite pentru petire,


incredintare si cununie sunt Joia i Dumineca. i romnii,
dup. ctil ImI este mie pana acuma cunoscuta, numal in
aceste doue ()De indatinza a pep, a se incredinta
Decl .lilele menite

cununa.

Dovada despre acsta, pe langa esperienta de tte lilele, maI avern nc


i urmAlrea doina din Hirlail in
Moldova :
Frundzil verdi di doi
flint ii codru di voinicY
La tt fagu patru, cinci.
Dar la fagu din cdrari
Dzaci-un voinicti de lungri
Cu puTcuta la chiciri.
(1) Ainndoaa eanteeele arestea din tinutula DorneI mi le-a corn. P. Ursula

www.digibuc.ro

90

Dzaci draguta ori ti sag,


Ori ini dal si nil o bOla
dzaPemil alturea,

Sa ni privsc lumia.
S 'mpar[imil bOla cu anu
dragostea cu drarnu.
Dzaci dragup orT ti scOla,
Cd, tiii-n vinu
doi.
In tatec Givia

n Duminica MU rind.
Ca era lavi m'am saturata,
Tol mutandu-1 perina
*i la umbra si la sOri

1 la min si la recri
*i la capa st la chiciuri.
Oh, draga si* prea %haft

Plca-te si m saruta
te du di ti mnit
N'clil ca ti ai saturatii
fri-atata bOla ci dzacil. (1)

Apol i din urmdtrele versurl sciise dintr'un bocettl


din rnuntil apusetil al Transilvaniel :
La crasma de nuca
Beil voTniciT si se dual
TWA rilin'
povestin'

La Firuta a pep.
Cnd fu JO pe lnga sera
Pe Fira o'ncredagard.. (2)
(1) Mimi ld Caniana : PoesiT populasre, Dolne. Iasi 1888. p. 78. Ve4I tota despre acsta si poesia urmatre spre fine.
(2) Francu i Candrea, op. cit. p. 176.
In Silagia, dupd cum 1ml scrie dl. EI. Popa, este dating ca fecTeriT se mrga.
la pefite In nptei Bobotezet (Bolezuld Domnillul). In pi esara 1 obotezel se adun& fecloril i fatale la una loca, unde 0-an fosta tninta 0 Baba iScclairea).
Aicl se sfatuesca care are O. mrga la petite pe sate si care In conmna sa. Se departza apoI fie-care cu si ei anta ca daft-0 va Lfla o pAreche, r' fetele cA (Mat
10 vord afla lunitula lora cu credinta teceruti ctr eie.

www.digibuc.ro

91

Vechil Romani diceati : A Jove principium. (1). La not,


la Romani. dies Jovis incepe atatd posturile precum

cununiile. De aceea In Muntenia si anu me in Jalornila


line o nuntd Ordnscd chiolhanu de Joi si pand Joi,
optil dile (9).

Ca si Romanii, tow asa credd si Italienii cd nu e bine


a se ctisAtori Martia, Mercuria i Vineria, pentru di asi a deitei Vinerei. Drepld
ceslea suntti i1eIe deului
aceea locuitorit neapolilan nici cand DU indatinzd a se

cdsatori In una din aceste trei dile nefericite, ci numal


in cele norocite, adic : La?", Joi si Duminecei.
Un proverbd, care e preste ttii Italia respanclitti si care
face pre fecioril de insuratd luatori de samrt ca sd nu
petscd VinPria si Martia. sund :
N di Venere, n di Marte
Non si sposa, n si parle

Alit' proverbd spune c mirsa de lifiercurl e mai rea


dectita bruma :
Sposa mercorina
E peggiore della brina ;

Sad : Mirsa de Miercuri aduce pre brbatil in nenorocire) .


Sposa mercorina

Fa andare il marito in rovina (3)

La Ispaniolii din Castilla cununia se serbzd mal totd


deauna Dumineca dupd amda.-01, niet cnd insd Martia (4).

Mal departe crede poporuld rornand a nu e bine a


se cununa in srbdtorile mart, precum in qiva de CM(I) Vrg. Aen. HL 60.

(2) B. P. HavI60 : Dic(ionaruld limb. rom, t. II p. 1331.


(3) Daringsfeld, op. cit. p. 98.
(4) Dringsfeld. op. cit. p. 265.

www.digibuc.ro

92

i Pawl. Tota aa i cand e luna noud, ci numai


cand e luna plind anume ca celorti casatoritt sd. le mrga.

clunii

tte In plina.
Ilalienii din Neapole spun :
Per Pasqua e Natale
Non t'aceasare,

adica : la Pase 0 la Creciunii nu te

r' eel din Terra di Bari din Apulia se tema a se caWm.).

Sep16milna lvminati, cad una proverb

4lice :

Non t'inzirimu di Semana Sant


Non aceett cieciere au mese di Masce

adicd : nu te lega tn s&nti'meina Santa (luminata), nu cum-

pra asina In luna lui Magi. (1)


In fine trebue sa mal amintima incd i aceea c timpula cela mai usitat la Romani pentru incheierea sa
facerea nuntilor e tnina, dupa ce s'a sfrit totil lucrula campului i s'a storsa vinula caci lice o doIna:
Foe verde siminocri,

11;s'a badea s nu ocil


Pan' la storsu
GInd voiti fi mirsa
Eirt, storsulti a trecutri

Si badea inert n'o


Ba si bruma a picalri,
Iiadea'n capu nu m'o lega ii!
Suflii vntult frigurosil,
Badea nu s'a
lat postulii lui Craciunti
Badea dare sulletti bunti ! (2)

Dara mal cu srnd Cd0syile de mu sa Carnilegile.


Daca nu tocmal tOte nunple, apoi parka cea mal mare
(1) Driug-feld, op. cit. p. 98.
(2) laruik et 1.1arsana, op. cit. p. 112.

www.digibuc.ro

93

se fact In aceste caslegl si anume de aceea pentru

ca.

poporulil in acestO rstirnpii are cu multO ma putinti de


lucru ca prima-vara sa vara, si apol un cantecO poporan dice:
Cand e vremea de'nsuratil.
Nu ai vreme de lucratri,
Ca mergi,ndil ca sa. lucrc0
Din inimil tolil oftelT,

Si cand vrei ca sa muncesd


La inbita ta gandesci,
$i de Mai nu poll- munci
Cand vrei sa mergi a pep.
Si de locli nu poti lucra
Cand vrei a te insura
$i sa fil de alil La r6ndil
Sa nu Mali tota gandindil. (1)

rti unO proverbil dice :


Cui sta gandulil la'nsuratil
Ambla pare ea e bata,
adica : pre cine Fail palit gandurile si Fail ajunsfi dorulti

de InsuratO, nu are nief un sporifi la lucru.


Despre serbarea nuntil In timpil de tmnd, pe leinga.
dolna aratata mal susO, ne maI spune si alta urrnatrele:
Frun0 verde de granate,
Osindi-te-ara si te-aril bate,
Bade, a mea direptate,

$i te aril bate sfantula posit,


Ca tu mare cane-0 fosta,
Cad catil fu vara de mare
'Foal liceai ca. mi-i Mare,
Dara cand veni tina
DadusT nnana cu alta! (2)
1) Din tinutuld Dome! corn. de P. Ursuld.
(2) Niculaid l'opovic1 : Dotne din pop. publ. In d$eiletrea,s an. V. Buda-Pesta,
1879, p. 1b5.

www.digibuc.ro

9.1.

Dar' cum ca C4legile de rnd sunta mal cu sm me-

nite pentru facerea nunilor se pte cumisce dintr'o


multime de domne poporane, cart se cntg, mal ales0 in
decursulti acestoril caslegl.
ta una din Transilvania:
codru sunk
Sunk
ce sunk nu i minciunti. :
Cdq1egile-su tiirgil de (aril

Ce cumperi nu po1I da
:
Oyegile-sa titrgil Vault",
Ce cumperi nu-T de vndutil ;
CVq1(vile su liturghie

Ce cumperT al lti si fie. (1)

Alta totil de-acolo :


Auq mftndril, popa tcil
Iesi afar si te rg-a.
La pareti, la chiotorT
Ca s-VE vie p((itori !

Las'sa vii la furcile,


Cdci a trecutti Dulciic! (2)

Dar' mal ales') din une!e domne, cart' sunt Indatinate a


se canta spre sfArsitulti acestorti caslegi, i anume In cliva
lasatului de sicii precum :
A-16-0 e lgsatil de sect'',
I\46 duct', malc5, csa. mCnecti,
Unde-a fi tulti mai latti,
C'am r6masti ne-insuratti,
Unde a fi fault' mai lin
C'am rrnasti fecioril

C'am rmasil de HMI in satti


ne-insuratil. (3)
Pentru
(I) Din Transilvania, corn, de d-la I. Popa Reteganula.
(2) Tomula Dried, p. 26.
(3) Diu CandrenT, corn. de P. Ursula.

www.digibuc.ro

95

Sail asa :
Asti-di e lAsatil de seer],
Me dual. maicg, sA m'necti.
Unde a fi balta mai line.,
Gam remasil fatA betrAnA,

Unde-a fi valea mai !at,


C'am remasil nemritat,
$i de tu11i lepdata,
$1' am remasil de rise in lume
Ca fetele cell betrane ! (1)

in sfrsitti :
OK d-mi bArbalti net* eA plecil

SA me duet' s'd me inecil


Und'o fi laculti mai seen
CA astii--0 se lasA seal! (2)

In cele-l'alte cslegl de peste anti se Mai Ina, nuntl


dar' mai multa de vCclavoi, earl aii r'masti cu mrti multi
copii si eari nu sunt in stare a griji cum se cade de din:3D

dadri nu se'nsOr si le aduce o marnti.--vitregti ca WI


caute.
(1) Din CAnd.enT, com. de P. Urau15,
(2) A. Pann; Povestea vorbit, t. II. p. 107.

www.digibuc.ro

90

XIII. STAROSTIA.
Dupa ce sl-a pusil fecio:ulil de 'usuratti octant(' si
inima pe o fata mare. fatd de mdritatd, care socte e1t1 cd
aril fi bund plireche cu dnsulti, dupd ce sl-a declarata eI
dorinta sa, si dupd ce In fine, descoperindu-s1 elil dorinta si parintiloril s'l si a capetat de la (-Lhasa incuviintare si bine-cuvintare atuncl holteiulil isl cauta dol OmenT,

pre earl 11 rga sa mrga la parintil fetel ca sa crd pre


filca hilt pen tru dnsulil.
Fedora cel mal avuti, mai cu putere. cari de regula se
numescil fruntag, alego totil-deauna pre dol rnern, cart

ati maI mare si mat bun va0 In

satti, era eel mat

saracup, adica cod(qii, alegii pre doI insl de panura si


stamba loril, mnsa fiecare cauta ca rnenil alesl de dinsa
s fie ctO se pOte maI bunt' de gura, mai vorbarell si
carI
mal vesell, earl' se pricepil bine In ale petitelord
cdnd vortl merge in petitd sail in stdrostitd sa scie ce
vorbl si cum al lua cu cuvritulti pre parintil feteI.
menil acestIa se nurnescii In cele maI multe parti ale
i

BucovineI petitori sing. petitoriil de la lat. petitor, apol starosti sing. staroste de la mros. starosta pl. starosty (senexb'trnti) (1); In Transilvania : petitorl (2) starosti,vorbitori (3)
(1) Ddringsfeld op. oil p. 31.
(2) los fa Vuleand : Novele. t. 11. Pesta 1872, p 23.

(3) Corn. de L Popd Reteganuld.

www.digibuc.ro

Corn. de I. Popd Reteganula.

97

daca-sil rnuerl vtre sing; yard (1) In Ungaria : petitorl


starosti, gritori numip almintrelea In glumd. si straitd glet
si gura satului (2); In Romania : petitori si starosti (3) iard
rand se duel) sa crd pre cutare fa:fa pentru cutare fecior
se dice ca se ducil a peti, in petitii, in petite, la petitii, la petite, in steirostitii si in steirostie, rand o cer spunti c o petescil o steirostescii, o votresai, o cerii pentru cutare fecIort,
ra actul intreg se numesce petire si petita, steirostie (4) si
votrire(5); in fine repetirea pelirel se numesce petitorie si
pefiturd isp. pedidura. (6)
Mal nainte de ce vorn descrie solia petitorilorii sati
starostilorii sa ne oprim puOrni la Insernnarea si rpandirea cuvintelor cu carl suntti el num41.
Sub cuy. petitoriii dupa Insernnarea sa originala (7) precum si dupa usul generalli, se intelege mal cu sma ftclorulti, care, voind a se casatorl, iT erca noroculti ba la

o fata, ba la alta sa vada daca va voi sa se marite dupd:


d. P. daca Iona merge si cere (8) pre Maria de ne(1) I. C Pantu : Nip. dragA, schip din vita unuI muncitord. Brasovd. 1888
1 n chpa aceea intra pe prtd o femee. Nip tresdri i nu-1 parea bine
cit se Intrilnesce cu ea; o cunoscu Indati c era v6tra care votrise pe Chiva.
8 se vadd despre acsta i ...;!evista noud. an. I. Bucurescl 1888 p. 101-106.
(2) Com. de d. El. Popd, InvtAtord In $omcuta-mare.
(3) Iacobd Negruzzi : Copii de pe naturd, BucurescI 1874. p. 43 i urm.
(4) Corn. de d. L Popu Reteganuld : In gluruld Abrudulul persifinele, carl
umblA cu junele in pefitii, se numescd staroste, el mergd In stdrostie, starostescg
ai numal junele petesce, pe cAdnd pe Some*uld-mare starostia e altd-ceva, adici
recitarea dialogurilord la prta miresel, unde starostele, ce vine cu menil mirelul se nittatincd in vorba cu starostele ce-I in fruntea ifimeniloru miresel de la
p. 65 :

Ora.

Starostele aa dara. pe Some0 se numesce persna, care In alte locurl e nu-

mitA. colitcaritl saa mat bine cis colceria.

i5) Revista nouit, an. I. p. 104-106.

(6) Cihac, dict. t. I. p. 202.


(7) Appal. Met. 4. p, 309. Oud : Nec quisquam cupiens eius nuptiarum, petitor
accedit. i nu vine nici unuld, care doresce a se insura peste altuld ca petitorig.
(8) Verb, a cere=a peti este gee respanditd. O dolnd de pe Valea-Someulul

din Transilvania, in care provine de dti orl, sung :


ArdA-mi-te foculd, lele,

pe celd ce mi te cere

Num'odatd te-amtl cerutti,


Lumea'ntrg m'a sciutd.
7

S. Pl.-Ifar'and : Narita la Romani.

www.digibuc.ro

98

vasta de la parintil acesteea, se Qice petitoriii. Acuma e


tot una : fost'a el mai nainte de-a merge la Maria ea
s'o erd cunoscut cu dinsa orl nu, staturati el mal nainte
de acsta in Ore-0 earl relatiuni de amor off ba, Oa e
petitoriii : $i de cnd a prinsti ali, arca noroculii fie numal

la o singurd fata fie la mai multe. si pdnd ce se hotdrdsce pentru una, el e totil petitoriii, amblei a pep (1) saii
in petite. (2)

Persnele, earl' sunt trimise ca sa petsea in numele WI


pre cutare fatA sat] earl' il insoteQcil cnd se duce singur
la petit, se numescti vetitori numal in Oiva sa In sra
aceea efind s'ati dus in petitti, pe eand feciorula de insurat remdne tot(' petitoria And ce se decide a se lucredinta cu una din fetele petite.
City. staroste, precum $i tte cele-lalte cuvinte, earl* s'ati
Insiratil mai susil si earl ail aceea-si insemnare, de si sunt

respandite si intrebuintate in mal multe parp locuite de


romitni, totu-si n'ati strAbdtutil in literatura poporand;
celil pulind pand acuma nu-mi" este nici o doind sat] altd
poesie poporand cunoscutd, in care ar proven1 vre unulti
din aceste cuvinte, un semn cd sunt de provenint cu
multa mal ntid.
Din contrd cuv. petitorig atatii in adev6ratul intelesti al
euvntului ehtti si in intelesti de staroste sati vorbitoriti e mai
(t) Iarnik et BArsanil, op. cit. p. 266 :
Fle verde de dud5.6.
Bade, bAdipru inch,
Candu-1 mere a pe(1

Si la mine nu-1 veni,


Calu ti se poticnscA,
Pe tine sA te trAntsch.,
MAna stAngA

Sa V-o frAngA,

Pe cea-laltA sh. (1-o ruph,


SA (A friluld cu dintiT,
SA nu p0t1 mere a pet) !

(2) in Bucovina, Transilvania si Ungaria.

www.digibuc.ro

99

vechlii, mal rspanditil si mal intrebuintatii. T3ta asa


cu cele-lalte cuvinte Inrudite cu dinsula.
dupd ce cunscema hisemnarea cuv. peOtorin
si staroste i dupd ce am vduta care dintre aceste dem
cuvinte e cela mal rspnditii i mal Intrebuintata, sd trecerna la solia Petitorilora saa Starostilor.
Feciorula, care vrea sd se insre da starostilor, mal
nainte de-a se duce acestia in stdrostie, o ploscd sau un
ip ca vinil sail cu rachia.
Starostil, Imbratndu-se srbdtoresce, ia plosca, si intr'o di sail sera anurnita, cand adicd le vine loril mai bine
la socotld, se pornescil si se duct' la parintil fetei, pe
care feciorula, ce l-a mnatil, si-a pust ochiula si doresce ca sd-I fie sotie.
Ajunsl. la starea locului, dupd incldtinata dare de band

(fizta, bunii sra sail band vremea, dupa cuviinclsele si In-

datinatele salutari si intrebdri de santate a Intregil faatail a pdrintilora fetil, ctil si din parteaa cestora,
Incept' starostif pe de departe a cerca vola priniIor, ca
nu cum-va refusdndu-le acestia, sa patsca rusine. Asa
Incepa ei mal ntdia a vorbi despre tirnpa, despre afacerile Wesel, despre vre-o Intmplare noud, si abia mal pe
urmd aducil vorba si despre serbarea nuntilora.
Veninda vorba despre nuntl, unula din tre starosti, care
e mai isteta si mai Indrasnet, apucd lute cuvntula si
Indreptzd cam urmdtrele cuvinte catra stdpnula easel:
SA nu-II uitT cuvntulii, bade N!... Dumniavstrd
Inc aveti o fatd mare, unii bujora de copila, colea, cum
e mai bund de mdritata, si acurna, aflndu-ne In cei,slegi,
nu v'ati. gndita Inc s'o rnaritai, i ca mni-poimni sa
ne poftiti si pre noi la nuntd ?
Fata, care se afla pana acuma in casa si asculta ce
vorbescil Starostil si pdrintil sl, cum aude in cotro e
www.digibuc.ro

100

tintit vorba, isl face ce-va de lucru $i les afard din


casd, rd tatalt el, dacd voesce s'o mdrite qice :
Ne-am ganditg nol la acsta, dar' filca mistrd e Ina
prea -Lk-16rd_ Mal are timpg chid sd se marite... Halt Dom-

nului ! nu avem nici o ttnd c'a remdne fatten p&ii.


urmzd mai
0 scim noi asta destulO de bine,
dar' totusl ce po(I face asta-ll nu
departe starostele,
lAsa pe mane, vorba ceea : cine Wawa mai de demingli,
ajunge mai departe3 . i apoi, dacd v'am afla un tnrg
bung $i de omenie, credg cd $i D-vstrd v'all schimba
hotArlrea !

Nu Oicii ha !
rspunde parintele fetel,
Insd
mi-ar placea mai Antdig sd scifi : cine e tnrulg acela,
care voesce sa ne fie ginere?
La cuvintele acestea starostil, Incurdjali fiindil; se scOld
Inte de pe loculd unde ag $elutii pAnd atunci, $i scolndil

unulg de sub curea sag din traistuta plosca cea cu vin


sag rachig o pune pe masd.
La sc6terea ploscel, care pand acuma starostil o
nea indositd pdrintil fetei se convingg pe deplin ca
Intru adeve'rg spetif acestia suntg starosti. Deci intrbd
I

mai departe :
S'au4im, care e numele feciorului?

Atunci und staroste, care e mai bung de gurd $i scie


mal frumosg uret. se'ndreptzd cdtr pdrintil fetel $i cuvintzd :
Tharul nostru 'mgratu (1)
N. (2) celil de top' litudatri
Ne-a ales pre noi,
Pre nol pre-aeWi doT,

DOu slugulite

Cu bun eredintA,

Ana de statti
*i bunI de sfalti,

(1) Sub .impratt1, In tte ora(iile, cdte se vord cita In decursuld descrierel
acesteea, se'otel3ge .ndrete..
(?) Adici cum e numele si connumele fecloruluT.

www.digibuc.ro

101

Mid de ttg.tud
Si bunl de gurii,

Locu 'mpodobesce,

Dar'a rodi nu rodesce.


Si r'a

ST-a qisil sA mergemti


Si sii-T aducem

Tn 6ru 'mp'eratri,
C'odraslele- i crescti

Cu cal in olacti (1)


Unti mandru conacti, (2)

$i-a 'nflori, 'nflorescti,


Dar nu rodescil,
Lodi nu 'mpodobescil.

Car de rent
Si butT de vial

$i citi v'arti ruga,


Var pofii asa

Ia lovite (3) grase


Si jonne (4) la mash*.
Tnruli nostru'mpratil
A audit:0, a aflatil,
Ca'n grdina D-vtistr
Asa frutmlsd i mare
Este-ung coral fOrte frumosti,

Lui odrsla-T da,


S'o dap' impratultif
La stiralurile luT,

Care-a cresce, cresce,


ST-a 'nflori, 'nflorese,

51-a rodi, st). rodsc


Loctl s'mpodobsca! (5)

Ca a cresce, s crsc6
51-a 'nflori, s 'nflorseil

Dupa rostirea acesteI oratil sfarsescii dicndii


Acuma sciT pentru ce am venitg si pentru cine am
vorbita !... Dee Dumnede0 sa fl vorbit
cIasa
buna i cu norocii !...
Daca parintil nu suntii Intelesl cu propunerea starosti-

lorti, atunci rspunda ca le pare WI, ca fata lorti nu e


Inca de rnaritatii, ca inteadev6ril e prea tbnra, nepriceputa ; sa ca nu suntil nc gata,
tOte cele trebuinclOse pentru nunta ; mal pe scurtil afla el destule cuvinte
fine prin earl' s se pta desbara CI maI de grab de starosti.

Daca Ms parintil sunta intelesl, atunci chlama pre fata

In casa, ca s vada, ce-a spune si ea la propunerea acsta.

i cum lntra Inauntru tatalia s6i1 II dice :

(1) Cal de olaca=de alergaturl, de &Ewell.


(2) Conaca, dupg. spusa recitatorlulul, aril insemna aice atita cat masa, s5.13.0.
(3) lalomye=junineT.

(4) Jemna=franze16, bulc, panisrl.


(5) Din Igeit, Bahl In districtuld Storojinetulul, dict. de llie a lul Onufceia
Frundi, rezed.

www.digibuc.ro

102

cd ace$ti Omeni de omenie te petesc pentru N. N.


e$ti Intelesd ?
mama, sat" nuDaca fata rspunde cum a vrea tata
din cap, fare, sa rostscd vre-un cuvntil,.
mai

e un semnil c voesce sa mrga dupa fedora:1, pentru


care este stdrostitd. Si atunci printil o mal Intrbd Inca
oclata : ori de Intru adevril voesce sa mrga dupd feciorulti care o cere, Oicndu-i Intre multe altele $i acestea:
Cdsatoria im este un pdduretti pre care dacd-lti
Gendesce-te bine la paarunci sub laltd
muscl,
fact !
sulti ce voesci
Ne &radii fata nici ural rspunst" afirmativ, atunci nu
se mai face nirnictl, i starostu ratorandu-se cum ail ve-

niti

spun resultatulil feciorului, care I-a trimisil In stdrostie.


Daca ins capla cuvntil argil din partea printilorti
cetil $i din partea fiicei acestora atunci destupd plosca,

Incep a cinstl dinteinsa $i a se vesell.


Multi starostl $i mal cu sema cel mai de aprpe cunoscuti sail Inruditi cu parintif fetel, Incept' a cinsli pre
acestia Mainte de-a spune la ce aU venitti. Atunci, dacd
pdrintii nu suntil Intelesi saU fata nu voesce odata cu
capul s se marite dupa feciorul, pentru care s'a std.rostit, fac ce fact" pe nesimtite $i Indatd aducil pe
atela rachiti pe Celt" s'a Mutt" i umplndil rd$i plosca
saU sipulti il punt" de'naintea starostilorit Acesta e unU
semn Idvederatil, ca el nu sunt Intele$I $i prin urmgre
Ini potil sil primsca cinstea feciorului. Starostil arunci
lati plosca
cauta cat(' mai de grabd de drumil, vOndtl
ce sa stele mai
Fiind parintil i fata ratele$I, atuncl mama fetel, ctti
al bate In palme sciite $i pune pe masa ce-va de gustare
pentru starosti, ca sa nu mrga Mutura In sect". Era fate,
www.digibuc.ro

103

se 'ntelege daca bite s'aU facuta dupa placuM si doriuta


ei, dacti-1 place feciorul0. care a petiro, nu scie cum sa
dea rnduM si cum sa omenesca si multamsca pre
starosti.

Starostil, la rndula loi, inchina atat in sanetatea


parintilora cat si a tineriloril si flu incetzti de a lauda
pre feciorulii, pentru care a fosta atatti de norocitl ca
sa vie in starostie. Era colea, canal vda ca rachiula se
sfarsesce se scla dela rnasa, isl laU rmasa bung de la
cel de casa, si pornescii sa spue mal de graba resultatula soliel lord feclorului ce 1-a trimisii.

Plosca sati sipula, care rail adusti el,

1'6'1-lane

la pa-

rin0 fetel.

Fata petrece pe starosti pna afara, era dupa ce se


intrna inapoi se apuca de graba sa deretice prin casa,
cad in scurta timpti are sa vie si feclorulil dimpreuna
cu starostil saU vorbitoril ca s'o pelescel.

In unele part1 ale Tiansilvaniei, precum buna Ora in


mai nainte vreme fecIorulti tottil se mai ducea la
fata in casa, inainte de a o cere, de s'arit fi dusil ma-cart:I o jurn'tate de anti de dile, de se cunoscea bine cu
fata, si daca nu i se parea, nu se mal ducea, ra daca
fata II placea si era de la DumnecIP4 o lua. EM trimitea la
fata rtre sa-hi votresca.

Unii feclori, prea putini, laceatl cum se face asta4,11:


dupa ce puneatt ochil pre vr'o fata, de care credea fiecare, ca e de nasula lui i ca
fi potrivita de nevasta,
trinilteati de-a dreptula Ore fara sa fi calcatil mal nti
ei peste pragula easel fetel.
Vtrele mergeab la parinlil fetel, luati lucrurile de pe
departe si din vorba in vorba ajungeatl sa vorbsca despre
casatoril ; si pomeneati de fedora, (a
fi vremea sa.
se insre, ca ara fi bine sa. i se gassca o fata buna, ca
www.digibuc.ro

104
,5i elti e fedora bunti, si ca aiti fi o buna potrivla data.
0601 fetel aril vol sa-lii MI6 de ginere.
De obicelil 0601 fete): rugail pre Ware sa le dea 1.6gazil sd se mai gdndscei i nicl odata nu se facea lucrurile de-odat. si cnd parinlii nu volau sa-si dea fata

dup. fecIorulti, care o cerea, nicl odata nu-I spunea de-a


dreptulti, ca nu 1-o da ; ci gas% modru de-a amana lu-

ba ca fata e prea tnra, ba ca nu e gala din


destre orI din halne, ba ca nu ail gandti sa o marite In
crurile :

acelti anti pentru cutare si cutare pricina si altele, si tota


deauna addogea : sa" mai a;steple Isi de va fi de la Dumnqeii
se va face.

Nu totti asa se'ni6mpla cand feteI si parintilorti fetel


le placea feclorulil. EI atund, dupa ce se mal gandiail si
din noil venfail vtrele si din noti le spuneati ; se facemii dacci e datti de la Dumnecieti sii facemfi

din

vorba In

vorba Incepeail sa spun din gura vtrele : ce avere are


feclorulil ; parinlif feteI, ce destre are acsta (1).
In alte 041 ale Transilvaniel si anume despre Maramuresti, pelitoriI, dup ce mai antaiil Tail pe de departe
pre pirinlil feteI si cunoscii din vorbele acestora, ca aril
vol sa'sI marite fata, scte unulti de sub sumanti o ploscd
de rachiti, r' celalaltil unil mi.,rii si le punu pe masa.
Plosca e ca tOte ploscele, Insa ne'rula se deosibesce

multil de alte mere, ln elil sunta bagall de regula vr'o


doI-trel talerl, vr'o call-va puisori (pilule) si celil pulinti
unti galbnil, dupa cum e adica si starea feclorulul, care
'I-a trimesti In pelitti. i fie care banil trebue sa fie noti.
La vederea acestoril obiecte toti ceI de casd se convingil pe deplinii, ca spelil acestla suntu petitorl. TolI
o scia ca. Wrulti e semnulil Incredinlaril, r' plosca de
(1) G. I. Pitio : Nunta din

elleIti, publ. in cRevista noul, an. I. p. 101-106.

www.digibuc.ro

105

rachia se golesce dupd Incredintare. Cad In aceste Ora


incrediniarea se face printr'unii Ine'ra (1). Petitoril dal fetel in
mand unli Wrii inclestratil cu bani(2) dacd ea prirnesee m-

rulti, Incredintarea se face numal decatil 0 se bea rachiulti


veselindu-se top.

Dud Ins mai tarditi mirsa vrea sa, se desfacd, s


frangd logodirea, ea trimite inclrptil mrul, dar' atunci
trebue sd. Intred Indoitti banil ce era pu0 In mkt.
Cu Ceti junele e mai bogatti, cu atata 0 In mr se
pun mai multi ban'.
De eurnva Insa fata nu pritnesce mrult1 dela petitori,
e semnt, e ea refusd, i atuneea nu se mai face nimicti
0 petitoril luandti plosea cu rachi i mrulti se depdrtz a. ducnclu-se la feciorul care i-a trimesti 0 dandu-i-le
In drtti (3).

In fine In unele 041 din Romania este datind ea In


sra, cand petitoril se ducti la o fatd, dupa ce bea i ea
din plosca cu vin, pe nebdgate de srnd pune In acea
plosed o mica bucalied de lernmi dintr'unii jug ea, de va
lua in cdsatorie pre flacdula ce-o petesce, sa fie amndol
nedespartiti ca dol bol Intr'unti jugo 0 in viaia lor sit (raga
eb -o 7 otriva in dreptate (4).
(1) Iosifa Vulcana : Novele, tom. 11. Pesta, 1872, p. 24 25 : tAcesta milli*
din logodna poporala roman& ne reamintesce rub-ula de aura din grdinele Hesp lideloia. Scima el numal una Hercule a reusita a-sI castiga acesta mard. Mirele. poporala romna oferinda mOrula din gradina inimel saleunel fiinte alese

de sotie, prin asla-I declara, ca este invingtre asupra lul.


Dar' mrula acesla ne nnal revca in memorie si marula 4inel Eris, memorahilula mera de crta ala sexului frumosa, care apoi de att.& Pariu fu judecata
Vinerel.

Intocmal ca Paris, care a data manila cdel mai frumse, asta fela si mirele
din poporula romana dii una 'nerd fiintei alese dintre tte femeile..
(2 Despre Intrebuintarea hanilora ca semna de credint sa se vad mai pe
larga in capitulula f Incredintarea.
(3) Iosifa Vulcana : Novele, t. II, Pesta 1872, p. 5, 23-30.
(ii G. S. Ioneana, op. cit. p. 28.

www.digibuc.ro

1.06

XIV. PETIREA.
Dacd feclorulti, ce voesce sd se easatorsed, a capOtatti
prin starostil seI cuvntd atatii de la parintil alesel sale
cdtti si de la acsta, atunci inteo Jo sa Scimbata sra urmza petirea formalei. Adicd fecioruld merge acuma cu
sOl, cu starostil si eu vr'o cdte-va nmurl mai de aprpe precuia i cu vr'o dol lutarI sat um) cimpoie5ti, ea
Impreund to acestia sa pet.scd pre alsa sa si nemijlocittl
dupa petire sa faca si arclarea.

Se intelege de sine. ca fecIoruld, mal nainte de a se


porni cu Smith' sCI in peptii, se insciintza prin und trimisd alU s60 : orl de se afla parintil fetel acasa si ori de
aril putea el
prirnsca pre dinsuld si suita sa ?
Insa atAtil pa.rintil, egg si filca acestora, dupa ce le ad
placutil fecioruld si au datd odata curntfi starostilord s61,
sunt totil-d'auna pregatiV de petitorl i cu cea mal mare
placere i astpta in totil momentuld ca sa vie.
Decl pornin du-se acuma fecioruld, parintil acestula si
cu
si ajungndil la viitoril socri, respective
cuscri, cum intra in casa acestora, indata dupa euviinclsele si indatinatele salutarl si intrebarl de santate din
arnndou parpe, incepe und staroste, care e mal buntl
de gura si scie inai frurnosti ura, a qice :
www.digibuc.ro

107

$1-a nost' tn'erti imp6rata


Demineta s'a seulatil,

Boni vremea,
I3una vremea,

PP obrazil eh s'a

Boeri pamntesa
$1 sfetnici domnesell
Boeriulti de casa
Mara sa
Cad cu elii voirnri
Ce-va sil vorbima!

La icOne s'a *nchinatti

Lui Dumneqn s'a rugatil.


Pe calil murga a 'ncalicattl
$i la vnatil a pleeatii.
51-a vnatil, eatil a venalti
De cu oi pan' ce-a 'ns6ratti,
$i nemici n'a
colea de critri sara
Di peste-o urmi de fra
Sta loculul... si se mTara :
S5 fie urmi de ferrt ?
5i fiindti-cil nu scia
Cam ce felri de mmi e

Tatalu ftta :
Cine sunterf dumniavstri.
Ce &atoll la curtea nOstra ?
Spunet.1 de unde suntetl,

La ce-ali venal si ce vrerf ?


Starosteie:

narultii nostru 'mpi5ratti

A strinsil fela de felti de domnT


$i filosofl nvai
SI-a facuir, unil mare sfatti
5i pe totT 1-a intrebatil
Srt-I spue di-adev6ratil :

Pe aid c'a mal

De ce-I urma ee-a

$i primblandu-se 'n primblare


A vOutri o mandra flore

Unii la

Mai incetti, pe 'ncetisorulti


putemil spune adevrulil !
Noi suntemtl trimisI domnescI,
Sfetnid marl, imperalesci.

In aceste cur mirete,


0 [We mandra de raiu,
Care-a 'nflori, 'nflorea

$i din di 'n di, ce mergea,


Toth mai Inandra se ficea,
Dar' de roditti nu rodea.
$i s'a hotirittir s'o la,
S'o clued, cum va putea,
Peste vaI i peste munri
Pan' la ale sale curtT;
Pan' la curtea 'mpratscd,
Acolo s'o r6sadsci
Ca mai mandru sa 'nflorsca
5i de rodial sa rodsca.

i cumpenea

$i pe urm'asa dicea :
urma de feri mare
Si fie de 'mpreunare
Tnrulul impratil.
AltiI Or' asa qicea :

Crt e flore de gradina


Si fie de-adl de la cina
Cu 'mp6ratulti dimpreuila.
Tnerulti nostru 'mpratti

Pre tor: cum 1-a ascultala


Peste dinsii s'a uitat
$i pre noI ca. ne-a 'nsemnatrt,
Pre noi pre-acesti dol birbati
Mid de stata
buni de sfalii,

www.digibuc.ro

108

MicT de stAturA

Flrea'n curte am zAritil.

$i hunT de gurA.
$i dupA ce ne-a 'nsemnat5
Pe locil c'd ne-a i manatii
Pe crngu ceriului,

DecT sA scitY c'am venuti

Pe raqele sreluT
Pe numrulti steleloril
Flrea sa T-o a:titan-Xi
$1 pe locil sA T-o ducemil.
NoT, chi cum ne-a poruncitil,
IndatA ne-am i pornit5
$1-am cAtatii 615 am c5tatil
$i nernicA n'arn

$i pe cand pe ganduri starn5


$i ce-orn face nu sciamil,
PA'atuncea c se lash'
0 stea mandra, luminsA
Drept5spre curtea DurraffavstrA.

NoT dup stea ne-am luatti


$i'nctice ne-am indreptatil
$i dup5 ce ne am pornit5
Pan'aice am venitil,
$I-aice cnd am sositil

Flrea s'o lum


La curV s'o ducem5,
La cu4T marl, domnescT,
Curti* impriltesc,

Deci sA n'avet,1 vr'o chitld


SA ne facetT de smintld
Niel re-sT care prepusA
Ca &A nu ne datT rspuns5.
CA noT am venit5

Flrea s'o lum


La curtT s'o ducem5
La curii marl, domneseT,
Cuifi imprAtescl,
CA acolo este
Locii de infloritil.
Loc5 de odrAslitii,

Sara a'nflorl,
Demint'a odrAsli
pArintilor5 va fi
PomanA Catil

$i &far dupa

muri. (1).

0 varianta a oralieI acesteea, care se tine asemenea la


pefte. sunl precum urmza.
Bund qiva,
BunA qiva.

Starostele :
NoT

Boeri marl; lumesd

Ce cautAmil,

Boeri pmntescT !

OrT in cotro ne'nturnAmil

Bine sama cA ne amt.

Tatala fad' :
Dumilorvstre
SfetnicT mad, imprAtesci !
Daece'mblaV,
Ce cAulaIT ?

Bine sama s ne dag !

A nostii tn'ril irnd6ratri


Deminta s'a

Pe ohrazil cA s'a
La icne s'a'nchinatti,
Lui Dumnecjeti s'a rugatti.
Mndre haine a'mbrAcatui,

(1) Din Gura-Ho tiorulul, com. de Andrei Prodan, stud. gimn.

www.digibuc.ro

109

Pe calif negru-a'nchlicata,
Mndril Oste-a rdicatti :
To la boeri btranT
$i feciorT tineri
51-art plecata
La vnatil ,
Si-ail

Si earn mneata de v'rstita


A cuvOntatil :

Bucurd-te imparate,
Imp6rate prea'nltate !
CA urm'acsta-T de dinh,

Luncele
Cu frundele,

S fie de-adi dela cinh


Cu Maria Ta 'mpreunh,
AmndoT unii trupil s fitl

Vaile

Si'ntru multT anT sh trhitT !

Cu apele,

A nost' tnra imprat


FOrte mi s'a bucuratil,
In schri de-aura s'a'nhltatil
Peste Oste-a chatatii
$i ne-a alesa pre noT
Pre-acesti dol

Campif cu florde,

VAT adanci

Cu ape reel,
Satele
Cu fetele,

codri cu frle.
ST-art vnata,

Catil a vnatil
nemich n'ati aflatti.
Si vOnard
Catii vnarii :

de varh
Yana 'n sara
nemich nu aflar.
colea de chtril sarh.
Dart peste-o urnf de fr,
Sth stea'n loca si se miarrt
Sh fie urm de fril,
OrT pOte de (liniOra ?
Uni-aa Iis, ch-f flare-alsti
sa fie de adT mirsh
Cu'mOratula la o mash.
Alii: ch-T flare de raiti
sa fie 1ntru mulT a
Cu'mpratula de buna traia.
Si r'
ca.-T fOrh.
Sti fie din asth sard
La'mpratula sotira.
Si

Dar'una filosofa Inv'fala,


Mica de statil

Voinici

MicT de stata

$i bunl de gall].
Din gut% indrasnelT,
Din cal sumetT.

pe loca, cum ne-a alesa,


Inainte ne-a triinesa
Pe nurnrulii
Pe radele ceriulul,
Pe suflarea vOntuluT,
pina sh 1-o chutdmil.

Pe locil sh 1-o aducerna,


OrT de nu, bine nu 'mblmti.
NoT, cum ni s'a poruncitil,
Indat ne-am

pornitii.

Dar' ori si chili am umblata


NoT nemich n'am aflata.

tr' child am ajuns si-am data,


Sh Intl-Anal in acestii

0 stea ni s'a aratat,


De urma ding am data,
Dup dinsa ne-am

www.digibuc.ro

110

Si child am fostil
In dreptulti acesteT case
Rth steiia crt se lash
qina intl.:a in cash.
Dar' i noi mnlLtl n'am
Ci pe loch ne-am abiitrith
La acst curte-alsh

Mare, mandril i frumsh.


DecT ori Oina nc-artatT,

OrT de nu. bine nu 'mblati,


C noi n'am but holerch
Sh ne fie cuvntulti de nemicil,

CI-am butil burl' de vinil


S ne fie cuvntulil deplin !(1)

Orator Iul0 tace aice putintl, r' cirupoIesulti sa lautaril,


carT a venit cu dniT, Intonza o melodie veseld dintr'un
cottl, sat' de langa usd, dar' asa de dornold i Incetti, In

cat' pre top sa-1 umfle


Pdrintil fetel re'spunda, ca acestil felq de fra n'ag venit la casa
Oratoriulti Ins. si cel lalp petitorI, r' maI alesti celit
cu Intrga sa putere retoricd, cel" de pe urind cu
ploscele scse din tralstute, scot eel de casa pe bunica
Mel i did] :
Pre acsta o cautaff ?
Lautaril sa cimpoiesula pornesce atund tind bcetit
de jele si supraclosti, r' peptoril striga cu toPI :
Nu ! nu e acsta!
Bunica face atund locii mama felci.
Pte pre acsta o voip ?
Nu! nu!... nu pre acsta o cautdmil nol!
strigd
cu

Dupd mamd scotb pre o servitre bOreina i urltd,


hIda si cotrintosil Imbrdcat si qicti :
!... n'avo!... v'ama aflat'o!...
0 nu !... nu !
rspuncle oratoriul,
acsta nu e

fra, pre care o cdutdmii noi, pentru e a nostra e cu


prula ca aurultl, cu ochil negri ca murile si cu dinpl ca
(1

Din Iliescl, diet. de Ilie aid luI Marcu UngurnO, ecornom.

www.digibuc.ro

111

margritarele, cu buc,lele ca trandafiril, cu fata din sOre


si cu chip frumosil de dind.
Dup aceste ceremonil scota parintil pre fata lorii din
o camara sail din altil loc, uncle a fost pana acurna,
le-o aducti Imbrcata catii se pOte mal frumosil i mal bine.

Lutaril, cum o vd, II rup strunele cantand si jucanda la usa de bucurie ca se gasl fra, pre care a vclut'o tnrul impratil, cnd a fostii cu dinsil la vnatil. (1)

Lautaril canta mere, r' petitoril scotil ploscile pline


cu vin sa cu rachig i cinstesca pre cei de casa.
Stapnula "casii, la rndul sg, poftesce pre petitori sa
cuprinda locri pe laite, er' pre feclorii si pre parintil ace-

stula, ca pre cel mal de frunte

mal placutl speti

Il

ascla dupa masa in capula cinstei.


Dupa acsta Intrba parintil feciorulul atal pre viitoril
cuscri, ciita i pre viitrea nord, orl de Intru adevril simtescil cu dorinta lor, mai cu serna pre fata o Intrb el :
de-I e cu voe sa se marite dupa fiiul lor, i orl de nu

este silita de parintil sl, ca sa rnrga dupa


La acsta intrebare rspunclii atatil pailful, ct si fata,
cd li este cu vola, cacl daca nu li-ar fi fost cu vola,
atunci n'arg fi data cuventa starostilor.
De aid Inainte urmza apol 1nchinarile si urdrile de norocil .si de voe buna. Mai cu sema starostil fac mare hazil
si veselie, ca
ajunsa

Cinstea si veselia acsta dureza ca la vr'o clem oare,


cand apol urrncja capdarea, despre care vom vorbl mat
pe urrna.

Daca feclorul, ce voesce sa se insre, nu e dinteunil


sat cu alesa sa i prin urmare n'a pututil de mal nainte
sa-I descopere dorinta, cad numal din vcslute sa auOite
(1) 41lun(ile la tad., puhl. Inc Calendariuld pentru ducatulti Bucoviney,, dern Autl. 1857.

www.digibuc.ro

112

o cunsce, atunci nu trimite mal ntaig slarostil la parintil el. ci de reguld se duce elg singurg dimpreund cu
tatlt1 sal, sag si cu alp dol menI, ca s'o petsca. Er'
dacd feclorulg n'are tatd, sag acesta nu e In stare s mrga.

cu dinsulg, apol se duce elg nurna cu unul sag doI


Omenl, earl asemenea se numescil starosti sag pefitori.
In casulg acesta attii Starostia egg si Petirea urmda In
una si aceea-s1 oi, Intrebuintndu-se cam ace1ea-s1 obiceluri,

earl' s'ag artatti mal susg.


Er' dupd ce a petitg fata si feciorulg a ctiptatg cuvntg.
attti din partea el cttt si din partea parintilorg sC1, se pung
cu totil la rnasti, si scotndg petitoril o plosca de rachig,

care ag adus'o cu sine, incepg a cinsti pre cei de cas si


a se veseli.
In acela-sI timpg, ctil sedg la masa, tineril Isl del in
schimbri nisce oblecte ca serang de legeiturei, i anume feclorulg II cla fetel vr'o dite-va monete de-argintfi sag ung

galb6n, r' ea il dd orl o naframti frumosg cusutd, ori


un tulpang sag o ndframd de mtasd, adica care ce 'Ate
si dupa cum li-1 si starea.
Dupa ce ail schimbatg aceste obiecte, feciorulg se da
de-o parte cu fata ca sa facd cunoscind mal de-aprpe
cu dinsa, sd-I descopere aplecarea ce o are spre dinsa, s'o
'ntrebe ori de-o trage Mima sa se marite dupd dInsulg,
sag numaI silit find vrea sd'mplinsca vointa pdrintilorg.

Pe cnd feciorulg std de vorbd cu fat,starosth se dad


In vorbd cu parintil, spunndu-le ce avere capeta feciorul

dela pdrin[ii sl, ce purtare are si ctg de fericit va fi


fata lorg dacd voril mdrita-o dupd clinsulg.
Nu-1 vorb c starostil de multe orl lauda pre fedora
mal multg de ctg merit. Cu tOte acestea Insd se ferescii
frte tare ca sd nu le lasa din gura nisce cuvinte nerumegate sail chlar nisce minciuni, temndu-se ca s nu pawww.digibuc.ro

113

tsca mat pe urma rusine, si-apol cu tota cuvntula ce lis'a data mal nainte, sa se alga att et catil i fecIorula
cu o... cofared.

In fine dupa ce feclorula a vorbita Ceti 1-a placuta cu


fata, dupa ce 1-a spusa tow ce a avuta sa-1 spue, i dupa
ce a inchinatil cu totil Inca vr'o ea' te-va pahare In M.-

nRatea celora de casa si a petitorilora, ii yti petitoril


rknasil bun dela parinti si dela fatd si se intorca acasa,
remainda a se face cae(larea dupa gpe vedere .
in Moldova, de care s'a tinuta. maI nainte Bucovina, petirea s'a facula in vechime si se mat face Inca si acuma mal
tota asa ca si'n Bucovina.
ta ce ne spune in privinta acsta principele Dim. Canterniril :

Daca unui june 11 place o fecira; trimite la parintil eI


slarosa, carl se chiama petitori dela cuv. latina Petitores. Ace-

stia cerca maI tntti pe de departe vola prinilor fetel, ca


nu cum-va refusndu-le sa pata rusine ; cnd apoI vkla ca
parintil
fi in contra de a-sI marita fata, atunci merga cu
top conngenil mireluI la casa fiitrel mirese, si celti mal
de frunte din et, care se numesce Staroste, tine o scurta cuvntare, prin care cere fata. Cuvesntarea acsta e mat In tot('
locula asemenea, pentru aceea o transcriema aicea precum
urmza :

Mal maril nostri, rnosl si strarnosi, mblnda la vnata prin codri, ail data de tara acsta in care trima si nol
acurn, i ne nutrima si ne delectama cu laptele si cu mierea
el. Asa la exemplula lora s'a Indemnatil si maritula bo era N.N.

de ail mersil la vnatil prin cmpi, prin codri si prin munti,


si ail data de o caprira, care fiind rusinsa si onesta, n'a
stata fata cu ela, ci a fugitil i s'a ascunsil In culcusurile sale.

Noi veninda tota pe urma ei, ne-ail adusa in acsta casd.


Deci D-vstra trebue sa ne-o datl, sau s ne artati in cotro
8

S. 11. Mariann: Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

1 14

a fugita acst caprird, pre care noi cu aidta ostenld


suchre am urmlrit'o prin paduri si prin cdmpil.
La aceste ma adaoge oratoriula Inca alte alegorif si metafore dupa cum se pricepe. Pdrintil nga mai Inthia cd. arri
fi intrata In casele lora vnatula ce-la cerea ; plite i-a rtticita
urma, si se va fi ascunsa unde va In vecini. Petitoril insista

sh li se arate cdpriora. Atunci parintif le aduca Innainte o


fata b'trand. i ulna, Imbracath in vestrninte sdrentOs., si-i
Intrbd, clan asta este caprira pe care o cauta. Petitorii
rspunda :
Nu; nu este asta. Cdprira nostra are prula galb6na
ca aurulti, ochil ca a soimului. dintil ca margelele Insirate,
buzele mai rosii ca cirsa, trupula ca oleic. pieptul ca de
gdnsca, grumazil ca de lebAdd, degetele mal fine de cilia cra,

fata mai strlucitre de OM srele si de call luna.


daca pdrintii tott) neg., cd n'aa v'duta pe la ei acea
cdprirti, atunci petitoril rspunclii i dial :
Chnil nostri scia urmarl fOrte bine ; el nici odat nu
ne-at Inselat ; si chiar acum ne-a data semnele cele mai
Invederate, ca aici trebue sd fie ascunsh cdprira pre care o
cdutdrna.
Dupa aceea II ameninIA., ea dacd nu o daft de voe
vora Intrebuinta arrna i o vora lua cu puterea. Atunci parintil
merg si aduca fata, Imbrdcatd frumosa, dupd starea si averea lor. Petitoril vdndu-o Inclatd striga :
Asta e cdprira cea clorita! (1)

In unele parti din districtula Bacaulul pdrintil sa vr'o


rudenie din partea fldcdului, care voesce sd se Insre,
se duca la casa printilora fetel si le propun de a-si da fata
dupa acela flacati; i claca nu se apOrd, urmd a se mal
duce odatd cu flacaula pentru a se Intelege parintil flcdului
(1 Descrirea Moldova ed. Acad. rom. p. 143-144.

www.digibuc.ro

-- 115
aT feteT; si putndu-se pune la cale, se da mana, adica flac!aulg cu fata i prinlil ambilorg asemenea, determinndg
diva de a se logodl.
In alte parti tottl din districtulfi IJac(wli. spre incheiarea

logodnel se facg mai multe intrunirl sag adunri, pentru ca


flacault1 si fata s se WA placea unulg altuTa. Dupa aceea

mergg parintil flacaului, Insotip de Men si de alte persOne din satg mai deosebite, la fata spre a se inielege cu
parinta fete, adica lic, ca mergii in Mitre spre a se put
alcatul din destrea ce o dab fetei, spunndti i ce-1 dag
flacaului ; si daca se potg invol chiar in momentul acela
incepg logodna. (1)
In Inuntii France( datina petirei sag impetireI se practic

eVornicelulg tiindra o nafram cusuta in milna, merge


Intovarasitg de all' dol OmenI la parintil feteI si dice :
<Bun vremea la cinstita adunare ! si la cinstitil socri
mari ! cum traiti ? cum ve aflati ?
Socril raspundg :
Mila Domnulu, rie aflmtl bine ; dar' si D-vstra sma

x dat, pe la noI ce cautatI?


Vornicelulg se inchina si dice :
No1 cum umbliimu,
ce cAutamti,

Sama bine ne dmi,


Frica nimrui nu purtilmit
De unde venim
Si unde mergemil
Cunscemil,

CA noi suntemii soli imOratesci


Omeni bunf dumnedeesci,
Si avema poruncil imprtsca

Nime s nu ne oprsca.
Deci d-vstr sunterf rugati
Bine sa ne ascullati,
Cnd om cuvnta
Si sama
da :
nostru tnerti impratil
De cu sara ne a chiematil
$i acsta portmcii ne-a datii
Sa strngeti cete de volnici
Cu topOr marl si mici,
Ca s fac.o vntre,

(1) Columna luI Tralan. an. IX. p.

www.digibuc.ro

116

De paserT grilbire,
De blAnde cdprire.
NoT cu totiT ne-am supusil,

La vntre ne-am dusti.


impAratulil in de sard,

Zdri o urtnd uOrd


De sprintend frd.
Unii qiser
urmA de pasAre de rai,

Si r6spunsil apoi s'aducd


Atunci poi ne-am ales
Si pe locil am purcesti
Din urm in urrnd
Ca pdstoriulil dupd turm.
$i venindil noT trei voinicT,.
Si ajungndil pe aid
Cu suflarek vntuluT,
Pe Fata pdmntului,

Alta liserd cd T urea' de 41nd

Am zdritil cdOndil pe casd


0 stea mAndrd,

SA fie imperatuldi grAdinA,

ST-amil mat vlut o floricea

De frumse roduri plind.


Aland tnrulti nostril impratti
In scArT de aura s'a rdicatil,
Peste mndrd Oste a cAtatil

Mat mndrA de OA o stea,

SA: fie imperatului bunk.' de traiil.

Si a qisti

cine a fi in stare

SA' prindA acea frd,

Si pe urmd-T sA se ducd

Care'n flori infloresce,

Dar' de rodit nu rodesce.


Impratuld nostru o vrea,
$i ne-a trimisti dupd ea,
Ca SA' T-o ducemti
SA 0-o facA impArdtsd ! (1)

in Transilvania i anurne pe Somepdii-mare, junele si

juna, cart ail a se casatorl, daca sunt de mat nainte cunoscutt, hotaresct In Intelegere cu parintil lora precura
si cu alte rude mat de-aprpe o sera, In care parintil viitOret mirese, pregatinda o cina constatatre din placinte,
carne si friptura, si Insotita cu vina, vinars saU bere,
astpta pre junele petitora, care vine dimpreuna cu prinii cu rudele sale, si care aduce cu sine partea cea
mat mare de be'utura precum i lautariceterast.
intranda In casa Incepa a vorbl mat ntaia despre lucrurt indiferente. Dupa aceea unula dintre Omenit junelut

petitoria Incepe pe de departe a se recomanda ca un5


neguteltorg de juninci bune

frumse, care vine din depar-

tare, si audinda, ca si stap.nula casil ar avea o junincet


(1) V. Akcsandri : Op. cit. p. 364.

www.digibuc.ro

117

vndutil, s'a abtitut pe la &Insult-1 cu scop, ca, daca


va fi dela Dumnedeil dat, s'o cumpere.
Dupa sfdrsirea acestorti cuvinte se arata una dintre mueri,

fwesce ca cea mai urit, si aceea se Irnbie la tArgil.


Negutatorulti Insa nu voesce s'o cumpere cicndI, cd e

prea bardna i slaba, ca neavndil dinp nu va put


innca, sa cd e schlpa, etc. si prin urrnare nu peite
s'o cumpere.
In urmd, dupd multe glume i risete, se arata fata cea
ad ev6ratd.

Negutatorulil, cum o vede, dice :

Ia acsta Iml mal place, pre acsta voId s'o cumprti.

i fata, daca atat ea cdtil si pdrintil sl sunt intelesi

cu junele, care o cere, d maim cu dnsul. 1)


In alte prtl ale Transilvaniel cererea sec petirea fetel
se Intmpla cam de comun asa, ca tnrulii, care voesce
sd se cdsdtorscd, plcd cu doI men1 de ai s61 la locuinta fetei, pre care voesce s o petscd. Iiitrndil In casa,

se Inchind (salutd), dupa datind, mai petrecil putinil In


convorbiri despre unele si altele, In urrnd unul dintre
petitori (adicd dintre ceI dol meni de Incredere aI tnruluI), Incepe asa :
Cinstill ()meta' de omenie, i cinstita gazd ! dupa ce

arn vorbitti despre mal multe lucruri cunoseute, e


s vorbimil ce-va i despre lucrul, pentru care arn
venitil aid la casa D-velstra.
Insura pre
OdiniOrd patriarchulil Avramti
filul sal, a chlemat pre credinciosulil sal Eleazara la sine si I-a is : juru-te pre tine Eleazdre sa nu lei
fiiulu Isacti muere din nmulil Cananeilor; ci s te dud
In pdmntulD rne, Intre rudeniile mele, i sa-I alegi lui
(0 Corn. de I. Popti Reteganula.

www.digibuc.ro

118

sotie clupa cuvntula mea. Deei Eleazarti s'a i dust' Ia


pamntula lui Avrarna, i sosinda In locul, unde locuIaa
rudeniile lui, cu vola lui Durnnedea a $i intalnita pre fata,
care era dela Durnnedea alsa pentru Isaca, filula lui Avram. Spunncl
i parintilora in ce ambla, acestla numal decata a disti : cDela Dumnedea e rnduitd, $i nu-I
putema lucra lii protiva. ta flica nOstra Raveca, du-o
sotie stapiinului t Isaca. Asemenea i nol sunterna trimisl soll al D-sale N. N. din N. ca, precum atunci Eleazara pentru Isaca, asa $i nol sa fima mijlocitori pentru
o sotie fliulul sa N. si de Ore-ce tnrula nostril din luhire catra filca D-vOstra N. s'a hotarita, ca de va fi ca
vola luI D-deti si a D-vstra,
sa-sl logodsca sotie pre
filca D-vstra, de aceea MAW dela dinsa, cata si dela D-v.,
asteptamil rspunsulti imbucurdtora.

Acum, daca parintil se invoesca, se declard, ca (lima


nu stria. vola fetel, i decl atarna nurnal dela dinsa. Daca
se invoesce $i fata, tineril daa mana si se incredintza nu-

mai decata, ori se hotarasce o 4i pentru facerea credintei,

incredintarei. (1)

La Romani): din Muntil apusenl ai Transilvaniel feclorula, care a pusa ochil pe vre-o fata din alit' sea $i voinda
a se insura, pornesce la petitit cu multd precautiune $i reservd. Mal la cu sine una oma de incredere, buna de gura
me$terti in ale petitului $i mergnda in satula fetel acola
traga la una cunoscuttl, catra care adresandu-se ii Oica
Frate, arna venittt a pep, sa facI bine sa ostinesci
pan. la N. N. (parintele fetel) si sa-1 spuI cuyetulit nostru.
Cunoscutula, prirninda misiunea $i aduckidir un rs-

punsti ca pariatil feteI II astpta, plea tus-trel, i acola


dupa ce aft vorbit despre unele $i allele, omula de in(1) BenedictU Viciu : Colicaritulq. Obicelurile Oranilord Rom/1111a nuntl. Si-

bila. 1865 p. 1.

www.digibuc.ro

1.10

credere ala feclorului, a$a numitula petitorri, care de l egula la ospip face pe vornieltla mirelai, se radica $i dice :
Fratilor! de arna sedea Ma mg $edea, totti trebue
sa mergema. Sa ne &mid dar' solia pentru ce am venitd.
Scirn din santa scripturd, a. D-de a facutd cerula $i
paramtula, tOte cele vddute $i nevddute, mal pe urrna a
facut si pe omd, carula, ca sa nu-la lase singurti In lume,

I-a data $i o sotie pe stramsa nostra Eva. Asa si noi,


sciind ca D-vstra avep o feti$ra frurns $i de ornenie, ne-arna luatti voe sa v'o cerema pentru junele nostru
de fata ca sa intemelemil o nena casa.
Parintele fetel rdspunde :
De va fi dela Dunmede, D-deti sa ajute !
Cunoscutult dice fetel :
Nepta, nol ama venit calare, le$1 afara de vedi nu
s'ati cleslegatil caiI ?

Esindil fata torn ela il dice $i feclorulul :


Nepote, mergl $i tu, sa n'o lovsca veunti calti cu
piclorulil.

Afara tineril se inteleg, intrebAndt1 feclorula pe fata


daca il place de eld si dupti ce s'ati invoita Intr'un fel
sat' intealtul, se intorcti in casd, de uncle imediatil plca
la locuinta cunoscutului. Aid cunoscutulil si petitorula asculta parerea mirelul, care daca 1--a pldcut de fata rg
pe cunoscuta ca s mrga numal de calti la printil fetel
$i sag' intrebe daca $i lor le-a placutil de el ?
Cunoscutula aduce'nda unil rdspuns favorabil se duc
din nod tus-trel la casa fetel, unde parintil ei, II osp'tza
si hotardscil diva, in care parintele, sail tutorulg, fetel in-

sotit de trel &null de incredere, are sa mrga fpe


dere la casa feciorulul. (1)
(1) T. Franco i Candrea, op. cit. p. 149-151.

www.digibuc.ro

ve-

120

In Se Ia.& $i'n Chiora, adicA In giurulg 45'omcutel-marl din

Ungaria, petitorula $i cu raitorult1 sai isi intocmescg trebile astg-felg ca'n liva de Botecfulti Domnului des-deminta

sa fie acuma in casa ornuluI cu fata de maritil (maritatg).


In rndulil dintdig petitoril din aceste WO sunt numal
2A16tori $i nu capata de asta data nimicA de mncare, ci
numal de Vutt.
Petitoril dintr'o comunA strain nicl cdndg nu se duct'
de-a dreptulg la casa cu fata, ci trawl mai antditi la ling
cunoscutg sag la un vecing de-a omuluI cu fata de maHai, $i pre acela ilg trimitg apol ca sA cera audientA. Si

claca li se spune cA vorg fi primiti. nu se duc indata,


ci mai Wpta puling pan ce socotg cA pArin0 fetel se
vor fi pututg pregati de primire. Dupa aceea se dual, si
andg binete Oki) :
Totft norocti bung sil
dea Dumnele!
N-

SA trditi cu bine !

re'spunde gazda casei, r' 136-

trna casei, care il astptA standg inaintea caminulul si


tiindull fetita de mana drepta, indata dupa intrare le-o
recomandA cu cuvintele :

Din darulti lul Dumneleg acesta ni-i fetita !


Petitoril (Tail dupa acsta mdna cu fata si anume ntdig
gatitorulg, apoI junele petitorg.
PArintil poftescg pre petitorI sa sala dupti masd. Peti-

toril se pung sa sdA, dar' nu beg nict nu mananca nimicA, pan ce nu spung la ce ail venitg. Daca ve'dg cA
suntg bine-primili, petitorulg, dupa mai multe imbieturi,
manncit din brnOa (1) pusa pe masa, ,i be puting yinarsg, r' graitorulil be cu pArintil fetei pentru fericirea ti(1) E de 'nsemnata a mancarea cea me escelenta pentru una petitora selaglana e brat*. Dir' SI vine onwlul a *Ide, and o vede ca e sfaramata meruntela qi langa dinsa Diet o furcuta. Un petitorel de trad insi trebue sialbi
cutitaea la dinsula ei cu acela sa minance branda sfratnata. Espl. Comunicatorulul.

www.digibuc.ro

121.

nerilorti

pentru ca D-Oeti sa-I introlce daca-si sunt

Dupl. gustare tineril sunt lasall singurl ca sa-sl vorbsca vorbele si sa se intelga, r' Vtranii isi fact' de lucru cu altele, vorbindil sati despre economie saU despre
alta ce-va.

Vorba tinerilorti se terming, eel(' rnult inteunil patrarii


de ra ail positiva aU negativil. Daca e positivti, atuncl
fata la despartire Oice pelitorului :
S fil santosti, dar' pe'nturnate !
Dupa petite feciorula se'ntrce la quartirti, si pe cand
trag clopotele la Biserica In Oiva de BoteOula Domnului

atatti el can i graitorulil sti se afla acumil inaintea bisericei locale, unde sunt si alti petitorl dimpreuna cu graitoril bor.(' adunati. (1)

Acestea sunt bite datinele Rornaniloril dela Petire, Cate


le-arng pututil eil pna acurna aduna.
0 parte dintre datinile acestea le intalnimg nu numal
la Romani, ci si la alte natiuni din Europa, si anume :
dintre cele de vita latina la Italieni i Francesi, r' dintre
cele de origine strgina la Illaglaarl, .111-alorosienii din [Teraina

la Nrbil din Prirnorja.


in sirele urmatre reproducernti datinele usitate la poprele amintite ca sa se Was cunsce intru ea-VI se asemnza ele cu ale m5stre.
Asa la Italieni petesce tatala saU epitropulil junelui, care
are sa se casatorsca. Btranulti se duce la casa fetei alese
si indreplandu-se catra parintil acesteea fl rga ca sa-I dea
o porumbita alba i nepatata saU o vitica alba, despre care-I

este cunoscutg, ca se afla In posesiunea brU. Alegndil


icOna din urma, atunci mai adaoge : ea ara fi mandria
(1) Coni, de d-ta El. Popa, Invlr in corneutamare.

www.digibuc.ro

122

rire;la mele. Er' despre porumbip Oice : ea ar fi mangderea lAtranetelora sale.

Parintil fetel se fact' ea nu seia ce fela de fiinta alsa


ara fi cautanda eh). El ri arata una dupd alta fetele lora,
numal pre cea adevratd nu, si la fie-care intrba :
Acsta e, pre care o cautall.
In urm aduca asa licnd cu de-a sila, pre cea adevratd, cacl ea, am6surata datinel, trebue sa se apere cu
manele i cu
La vederea fetel adevrate btranula petitora se radied
in picire, bate din palmi si striga :
Acsta e, care o cauta ea ! (1)
pranula bretona, cand vola sg. Ta o fat., trimitea la familia eT ung bazvalan, soli"' de dragoste, petitor. Acest
soli' sag petitora era de obicela una croitora, cad acestia

aveati mat de min nume, ca limba lora 1I-ara fi fiinda


asa de aseutita ea si acele. Petitorula bretona trebuea sa
fie fOrte ghibacia la vorba si fOrte bogatti In glume i talcurl ; trebuea sd fie in stare a arata cu mestrie tOte in-

susirile bune ale mirelul si sa spuna in toemal cap cal,


eke vite albe si cat skara are acesta. Pleca la drum,
dacd se vedeaa semne prielnice, r' (Med. It esla inainte o
tarea sati un corba se inturna pe data. Din potriva mer-

gea veselti, daca i se ardta una porumba gurluindti.


Petitorula intrebuinta telte podbele poesiel poporane.
Zimbinda venia ela la casa tranulul si Oicea :
In numele tatlui prea puternicii,
Alu fiului
sfantuluI Duhii,
Fie bine-euvntare in astil cask"

mai mult6 bucurie de Catti a mea

(1) Diiringsfeld, op. cit. p. 94.

www.digibuc.ro

123

Apertoriultc :

Dail ce al tu, amice,


De nu-41 este initna voisA ?

Pelitoriulti :
Avern eti o porumbip
TrAinchl in cotetil cu porumbulil,
Dar' tA c'a nAvAlitil un sointa,

Jute ca si vntulil :
Mi-a spriatil porumbita
De-a fugitA nu se mai scie unde!
Aperdtoriula :

$i totu-si erl te vAdri prea gAtitri


Pentru unil ornil atalA de intristatil:
Ti-ai pieptAnatil prulti celi Wang,

Ca si cand ai merge la o horA.


Pelitoriulu :

Nuli bate jocil de mine, amice!


N'4f vOutil voi alba-mi porumbit?
EA nu youil fi fericiti in lume,
PAnA nu-mi va gAsi porumb4a.

Agratorlula :
EA n'ami vOutil porumbita ta,
NicI albuill s'll porumbehl.

.Pefitoriula :

1mi spui mincimi, tinere!


Treatorii din afarii all vOuro
Sburndil spre curtea ta
lisandu-se in grildini.
www.digibuc.ro

124

Aptirator tul :

Eti n'am vedutil porumbita ta.


Nid a1bu1 tu porumbeltl.

Pgitoriulft :

Albult met porumbelt va muri


De nuli va gesi soria
Va muri bietult porumba0...
Las' se cautt et prin ui;e.
ApertitoKulu :

amice ! Nu e vole a trece !


Voiti merge se vedt

(Infra in casa, de unele apoI se Intrce dupa o


M'am dust, amice, in gredinite,
Dar' dam gesittl porubite,
Ci o multime de flori,

Tott crini

trandafiri,
mal alest unti bobocelu
Inflorindil In coltt printre tufe.
Me duct se ti-15 gesescil.
Ca se-1.1 fie inima voies.

(Intra ra-sl in casa., si revine cu o mica. fetita).


PeOtoriulu :
frumse Wire,

TocmaI s 'nveselsce inima!


Dace porumbelult met ar fi o rcheci,

S'art rasa pe diusa...

(Dupa o pausa).
Me voit sui e in podil :Dere a nimeritt acolo porumbita.

www.digibuc.ro

125

Apertitorluli :

Mat stai, draga amice,


Me duca ei.1 insu-mi.

(Se reintrce cu sclera).


Am fosta in poda,
Dar' n'am gasita porumbita,
Ci numai acesta spicu :
Pune-ti-la in palarie,
Ca sa se mai mangaie.
Pefitoriula :
Cate graunte are spicula,
Atatia put va purta porumbita-mi
Cea alba sub aripirele ei.
Standa ea in mijlocil duisa.

(Dupil o pausa).
Me ducil s'o cauta la camp.
Ap6ratortiula :

Staf, amice! Opresce-te !


IV vei manji frumosii papuci.

Las' sa me duca ea pentru tine_

(Se intrce cu bunica).


N'am &ail nicairi porumbi(a.
Ci numai acesta taru,
Meril sbarcitil de vechirne
Sub arbore pintre frunde :
Pune-ti-la in buzunara.
Da sa-la mannce porumbula tea,
Si nu va mai plange.

www.digibuc.ro

126

Peptorizilu :
Alultilmesca, amice !

0 rd buna, fie

si

Nu-si pierde prolumulil :


Dar' mie nu-mi trebue mrula vostru,
Niel flOrea, nicT spicula,
Ci vrea a mea porumbit.
i voia gsi-o e insu-mi.

Agratortula :
O. Dumnedeule ! Ce sireta mai este !

Vino dal* amice, vino cu mine ;


Porurnbila ta nu s'a pierduta :
Efl Insu-mi am pilzit'o
In odae intr'o colivie de sedefa.
Cu gratie de aura si de arginta ;
Ea este acolo, forte vols,
FOrte drAglas, mandr.

gatitil. (1).

Dupa acestil dialog] petitoriuld merge prin casa, se az la masa, apol aduce pre mire.
'fatal(' fetel, cum il vede pre mire, II da o chinga

(tafturti) de sea. Mirele o la si Incinge cu (Hasa fata pre


care o cere.
Atuncl brentaerulg, adica ap.e'ratoriula, canta dintecal
incingttrei (le chant 'de la ceinture). (-2).
Dialogulti dintre bazvalan i breutaer, precurn si presen-

tarea de catra celt1 din urma mal Intaiti a unel copile, a-

poi a dmneI de cas si la urma a bunichel, cum s'a


aratata In sirele de mai susti, se mai repetesce odata,
(t) H. de la Villemarqu, Barzaz Breiz, chants populaires de la B etagne,
Paris, 1867, p. 413 416, apud : B. P Hd6 : Cuvinte din btrnT, t. H. BucurescT, 1879, p. 554-558.
(2) Paul Lafargue : antece i obiceTurT la nuntl, studie despre originea fa-

miliel, traducer; puhl. In eContimpuranuldv, an. VI. I4 1887, No. 1, p. 5-7.

www.digibuc.ro

127

cand vine mirele Cu suita sa. ca sd Tee pre mirsd si sd


se clued cu dinsa la cununie. Totti atund invca breutaerul, tocmai ca si Colace Oula romanit cand cere
binecuvntarea lul D le, a prea curateT fecire
Maria, a tut urord angerilorti si a mosilora, asupra miresel, care suspinnda ingenunchzd la picIrele mosulul. (1).

La Magkiari este datind ca dimpreund cu pdrintii junelui sd se duca a peti si un staroste (krti).
Starostele spuinda parintilorti feteT alese scopulii la ce
att venitti qice :
O porumbita fOrte Tabitd ne-a sburaW denaintea ochi-

lora si s'a oprit tocmai in casa D-vstrA: am voi decT sd.


IntrebAmti nu cum-va rip vclut'o ?
Parintii respund :
Nu,
porumbita D-vstrd n'am vqufo. NoT, ce-I
dreptii, avern una, dara aceei e a nOstrA. PutetT decl darA
sd mergeti mai departe si sd cAutall porumbila D-vstrd
In alta loc unde-va !
Prin rspunsula acesta starostiT fiind asa OicCmda a-

1ungati din casA, de aceea se si dual, dar indatd se Intorett indrptil si lasA a le spine prin staroste, c l-aa
trasii pe sama, si cd ei ar voi tocmai porumbita, despre
care se qice, ca ar fi in casa ; ei ar pune-o inteo colivie
Ride frumsd si artl cauta fOrte bine de dinsa.
La acsta li se respunde :
i totti asa sunta de mai
Acsta e alt ce-va!
multe oh' respinsi din casd, adicA pang. ce se gasesce
fata, apoT suntii lasall a intra si a sta iii casA. (2).
In unele WO din Ucraina starostil cnd sosescil la casa,
prinilor fetel tinti urmAtrea oratie :
Bun sara ! sAlutamil seirele, luna si stelele, casa, pre
(1) Diiringsfeld, opI cit. p. 236.
(2 Daringsfeld. op. cit. p. 44.

Gubernatis. op. cit. p. 149.

www.digibuc.ro

128

D-vstra si pre top cel ce se afld aice, si declarAmg

ca.

cnzula (impOratulg, petitorIulg) nostru s'a dusg la vnatil


si a urrnritg o nev'stuled (helge). Nevastuica a fugitg din

padure In cmpg, din campg In salg, prin satg in gradinA si din grdin s'a furisatg In casa D-vstrd. Incuca s'o cAutarng aice ? Voiri cu placere a o da
cnzulul nostru orl s'o mai lese la D-vstr ?
Tatl fetei rspunde :

Ea nu scig. De veil

aluceti-o, si de e a
D-vstr, luatl-o ; de e Ins a nstrd, atunci remne !
afla-o

Dupa acsta unulti dintre starosti se duce si aduce fata. (1).

In fine la Serbil din Primorja adica depe litoralulg din


Stagno, vechlulg teritorig aid Ragusel, qiva incredintarel
se nurnesce tpunerea sag mal bine Oisil schimbarea inece aduce inelult1 e, ca si 'n Rizano, tatAlg mirelut Avorbirea e felIurit si suna asta-feliti :
Venindri cu petreatorii mel pe drunig, amg zdrita
aice o flore roie minunatg de frums, pre care cu mare
placere asi presadi-o In gradina mea. Te rogg asa darit,
daca este cu putinta, sa mi-o dAruesei !

FOrte bucurosti, scumpe arnice, mai ales a am


respunde tatlti fetel. Dupa adestule flori frunilise !
csta scte pre una dintre fetele sale si ()lice

e o flOre frurnsa !
Starostele respunde :
Aid

Ea este fOrte frumsa, dar' nu e aceea, pre care am


vOqut'o e ! Si rostinda cuvintele acestea druesce copilei
aduse de paring ung men i multamesce pentru dinsa.
Totg asa e respinsa si a doua copild, care i se aduce,
si abla la a trela, adicA celel adevrate la care a venitil
In petitg i se pune inelulg pe degetg. (2).
(1) Dringsfeld. op. cit. p. 74.
(2) Dringsfeld. op cit. p. 74.

www.digibuc.ro

129

Din cele ce s'aa InOratti p5.na aice lesne pte orI i


cine sa vada. cala de mare e asemnarea Intre modulti de
petire ala Romfinilora i'ntre cela ala natiunilora aminRe mai susa.
Se nasce acuma intrebarea : care de la care dintre aceste nalluni a Imprumutata sag a pututg sd Imprumute
datinile .,i oratiile usitate la petire ?
La acstA Intrebare de o cam data, OM ce nu vomil
cunsce i datinele, dar' maI alesa oratiile de la Condcarie,
pre cele inainte de plecare la cununie, precum i pre

cele de la Cohlcdrie, call, dupd cum ne voma Incredinta

mai pe urma, stag in stransa legatura, nu putem da


nici una rspunsa.

P. h.

dial (anti :

Narita la Rdmani.

www.digibuc.ro

130

XV. PE VEDERE.
Arai ar6tata maT susa cum feciorula si cu tatla sal,
cnd a mersa sa petsca Intr'unti sata strainti, V-al
aruncata privirile In tte partile ca s vada cu de-ameruntulil ce fela de avere si rndul a parintil fete!, i
ce fela de gospodina pote s fie fata petita, judecndu-o
dupa rndula si Ingrijirea case!, precum si dupa Infatiarea qi purtarea lora.
Precum feciorula i cu tata-sn, numal dupd ce s'ail
Incredintata pe deplina despre tte, ail data mdna cu pa-

rintil fete! si cu fata, aa si parintil fete! voesca acuma


Inca sa scie mai de-aprpe : cine e feciorul ce le-a peOW fata?... ce purtare are?... i cam ce felt) de avere pota

sa-i dee 0601 s61? ca nu cum-va mal pe urrna, andu-si fata numaI pe vorbe Ole, sa se csca amar de
ceea ce-aa facuta.

i acsta o faca el nu numa ca sa pdstreze obiceiula


stramosesca, ci mal multa Inca si din acea causa, pentru
ca experienta 1-a a Invtata, ca multi, earl s'aa lasat numa! pe obrazula si vorbele petitorilor, s'ail Inselatii fOrte

r6a, pentru ca bite die li s'aa spus, cate li s'ail laudata,


ail fosta .nurnai nisce ne-adevrurI si Insacluni.
Decl In cea mai de-aprpe Duminica saa srbatre, r'
daca cdslegile sunt scurte, In cea mal apropiata Oi dupti
pelirea feteI, se gatesca si se duc i el la pdriniii redowww.digibuc.ro

131

rulul, ca sa se Incredinteze cum ca Inteadevr tte cMe

li s'ati spusil sunt drepte.


Acsta vizita se numesce fn limba poporului din Bucovina si a celui din Transilvania elm vederez, r' a celui
din Ungaria evNuta, si evederez.
Parintil fete, de regula, se ducil pe vederez nurnal singuni, neluandil cu dnsil pre nime altu10, nicl lautari si
nici vre-unil fel de bOuturd.
Ajunsi a-casa la parintil feciorului cauta acuma si parintil fetel ce felil de gospodari sunt viitoril lorti cuscri
si ce fel de purtare si apucaturi are feclorul, ce felti de
orndula se afla pe langa casa ?
Cat despre purtarea feciorului, trebue sa mai amintimtl,
ea el nu se multainescd numai cu aceea dupa cum 11 vd,
ci el cauta a se 1ncredinta si prin Ott Omeni nepartinitori,
earl le descopr totil adevrulil. Firesce ea despre acsta
spionare feclorulti nu trebue nimica sa scie, cad apol lesne
arti put sa se nasca intre dinsil ne'ncredere si nemultamirl, ceea-ce de multe ori le-ar fi spre re-si-care dauna

sa parere de r.
Asa dar' cum ail ajuns si sl-ail aruncat privirile prin
ograda si pe la acareturi, Indat se'ncredintza pe deplin
cu eine a de-a face.
i daca din 1ntmplare s'a Inselat In asteptarea lor,
daca nu vdil numai putin sail mal nimica din cele ce
li s'ail spus ca aril av feciorulti sa capete ca destre, atunci

nu facrt prea multi' pared, ci prin cate-va cuvinte del de


cunoscutil ca nu li-I vola sa-si marite fata dupa feciorulii,
ce-a petit-o, ett s'aril mai lua pe srna, ca nici copila nu

prea voesce s se marite, mal pe scurtil lg teie de


curmele, pana ce se vdil esitl si scapatl din casa , si cu
acsta s'a incheiatil apoI tota afacerea.
r' daca printiloril fetei le-ail placutii tOte si sunt mulwww.digibuc.ro

132

gmitl cu ceea-ce ail vqutti, apoi se punil la vorba, incepil a istorisl despre cate si mai cate, da adica de cunoscutil di le place tail.
acesta parintele feclorului daca tresce, trimite

indata sa aduca un siptl de rachiil sa alta lAutura, r'


mama lui cauta sa fie de graba ce-va de gustare pentru
()spelt

N'a apucatil insa a sosi celil trimis cu rachiulit si numai ce vedi c intra in casa veunti nmil
feclovecinil, sa vr'o rnatusil biltrana, careia
rului,
cine sei de unde I-a amirositil a voe bunk facndu se ca
a venitil te miri pentru ce lucru.
El ce mai veste ne-aduci matusa?
intrb
stapanula easel.
Totil bine, draguld matusil!... Ia arn mai venit
s vdil ce facep!
rOspunde acesta ufindu-se cu
cOda ochlulul la eel straini.
Facemil bine, matusa, ca suntemil santosT!...
Si voioi, dupa cum ve" arata cautatura! urrnza
mal departe baba.
Apoi da !... cine are feclorl holtei,
feclorI de 'nsuratil ca D-ve)stra nici n'are cum sa nu fie
veselit.. Hen cnd as1 mai av eU vr'o fatit de mritatk
ce n'asi face ca sa
potil capeta pre d-lui de ginere,
caci
! nu trehue s
laudit dar' e uno feeioragi
pul colea la inima, bunti si de omenie, i pe langa
Mote acestea foci"' de harnicit c nu se mai afla in tot
satulli altuld ca
Apoi da, matusa,

vorbesce ritsi stapanulil easel


D-ta 0-al maritatil fetele, dar'
arCtnd pe Ospep,
abia acuma voescil sa si le marite i daca va fi

impartita dela Dumnec,leil si ne vom put intelege una


are sa ne fie nord, tocmai aU venitii
gm, vedere.
Asa ? !... apol norocil sa 176 dee Dumneleil!...
www.digibuc.ro

133

Pe cnd vorbesce baba, eta cg si trimisuld sosesce cu


rachiulii, stapna de casg pune ce-va de gustare pe masg,
apoi se pun(' cu toti1 la masa, Incepti a cinsti si a mnca,
in care timpti urmzd si get/area.
Asta febl e usitatg. pc vederea In Bucovina.

eVederea e sail cela putinti era mai nainte usitatg si


In uncle pgrti ale Transilvaniel. Eta ce ne scrie In pri-

vinta acsta da G. T. PitiO:


eDaca printii feteI se'nvol'ail cu vtrele, earl' vorbiail In
nurnele feciorului si alii pgrintilorq luI, daca se'nvoiat adicg

si din destre rmanea sg emrgii la vedere Inteo srg


pe care o hotgria feclorul6 in Intelegere cu OHIO fete.
Feciorulii mergea cu vtrele si cu vr'ung vecinti sat' ruda
ce-va ; si la mirsg mai gasla pre cate cine-va afar deal easel, fie rudg, fie vecina. Dupd ce Intra In casa si era
poftiti s sdg, venia si mirsa si da bung sera si sgruta
maim strginilora, pang si ginerelul, apoi dupg ce mai sta
tle vorbg, de obicelii aducea ce-va cinste la &pep. Miresa,
off cine ara fi Intrebat'o, trebuea sa rspunda si trebuea
sa se arete destptd si rusins. Dup. o vreme re care
feciorulil esia afarg si cu vtrele, call Ilil Intreba dacg II
place fata, si de-1 placea le spunea s facg, er' de nu, re"mnea Inteo nemicg.. (1)

In muntil apuseni ai Transilvaniei, dug visitatoril, In


diva vederii se convingil de buna purtare si stare a feciorului, otgrOscil impreung cu printil diva eredinfel (logod-

nei), daca insa nu le convine, atunci se deprtzg far& a


mal Intinde multa vorbg. (2)
In Selagra i Chiorg la vr'o trei sail patru dile, dup. ce
s'a intorsti feciorulti dela petite, If si vine o comisiune din
partea familiel la care a petitil fata. Acestei comisii, care
(1) Nunta din $cheid, publ. in cRevista noul an. 1. Bucurescl 1888 p. 106-107.

(2) T. Frincu qi Candrea, op. eit. p. lb I.

www.digibuc.ro

134

consta din trel membril : o muere (mama fete! sail o sot%


sag matu0), parintele fetel i cu una fecIora consangna,
Il Oica evederoi. Vecleroil, dupa ce s'aa Incredintata des-

pre starea i. purtarea feciorului si. dupa ce at osp'tata


putina, la plecare, declara ca. daca tineril se fnvoesca Intre olalla, el Inct nu ail nimica In contra.. ApoT, puinda
termenula credintrei, se'ntorca spre casa. (1)
(1) Corn. de d-la El. Popa.

www.digibuc.ro

135

XVI. AEVAREA.
Daca tinerit sunt din unulti si acela-si sat, atunci pitrintil fete! nu se mat duct' pe vedere, cdcl n'aa trebuint
de-acsta, de re ce et sciti de mat nainte prea bine : ce
purtare are viitorul lorti ginere i. cam ce feltI de avere
'Ate s capete dela printil s61. Prin urmare apciarea se
face asa-st in aceea-sl 4i, cnd ail venitti printil fectorulut
de-ati petita formalti pre fatd. Dacd Ins tineril nu sunt
din acela si.' satti, atund afeclarea urmzd totti deauna dup
pe vedere.

In casula priinti se face a,,.e;larea de reguld la pdrintil


fete!, r' in casula ala doilea la parinti feciorulut.
.Amlarea, numit altmintrelea si legaturet, invoire, toemld,

insemnzd punerea in cale si contelegerea parintilorg din


amndou' partile asupra tutulorti oblectelord, ce se prindil
-si se lga ca vorti da acestla ca Oestre tinerilorti, ce ail s
se cdstorscd.
Decl, dupa ce s'ao inchinat vr'o cte-ve pahar de b'u-

turd in santatea pitrintilorti, a tinerilorti si a Ospetiloril


adunap indatd urmezd si amprea.
Mat ntiti apnea de comunti vorba in privin[a acsta
parintele feciorulul, care cuvintzd cam urindtbrele :
Cinstiplorti gospodart si mesent ! pand acuma vdil
www.digibuc.ro

136

ca ne-a mersd la toti minunatti de bine, cad pna cea


multa cantata,
Acea scumpa floricea

Mai mandra de cata o stea,


Care a'nflori'nfloresce
loculil Impodobesce,

Dar' de roditti nu rodesce,

arn aflat'o si Dumnia-lorti, stapanit de casa, s'aa invoit


s'o dee tenrului imkeratii, Insa ea unula nu me pota

numai cu atta, ci mi-ara placea sa sciii Inca si


pe langa dInsa, cu ce volt
aceea, ce ne mai
s'o In4estreze
Da !... da !

respundil (5spetil Intr'una glasas'auqima i noi ce fela de qestre 11 del !


La aceste hitrebari respunde tatala fetel Oicendil :
Din cAta avere mi-a datil bunula Dumne4ea pota sa
daa fleeT mele acsta si acstal...
Aid Incepe apoi a Insira tOte lucrurile pe renda, cte
este In stare i voesce sa dee flied sale ca gestre. r'
Insirata pre bite Incheie Oicenda :
dupa ce
At:Ma dela mine, r' dela Dumneqea mat' multa L.
Fiind multamita tatAla flacaulul cu cele promise la una
Ohara de rachia i Inchinnda la tatala fetei dice :
SA traesci cuscre la multi al L. D-Oeti s dea tineIndelungata si fericita, si noue de asemenea
rilor
ca sa ne putema bucura de dnsil !
Amin !... Dumneqea sa te-auda !
adaoge tatala
fetei, apoi urmza :
Ai vrea acurna sa scia i ea ce dal i D-ta tendrulul imperata ?
Aid Insira i tatala feclorulul tOte lucrurile i tta averea miscatre i nemiscatre, cta are de ganda sd o dea
filului sa.
www.digibuc.ro

137

Dupa ce, in acesta chipa, se'nteleg In privinta Oestrei,

daa amndoi btranil maim. 0 cinstesc die una Ohara


de beutura de bine.
Norocti ! s dea Dumnecka noroca!
striga atunci
top spetil adunan. r' dacid se Old $i lutarl de fatd, apoi
acestla Intona din vire una cntecti vesel, care se'ncldtinz totdeauna la asemenea ocasii.

Dud tOte celea OM aicea In0rate se petreca la parintil feciorului, unde nu se afla mai multi &pelf adunatI,
apol apdarea saa legatura acsta se face cu re-0-care lini0e 0 monotonie. Insd dacd se face la pArintil fetel, uncle
se did mai multi in$1' $i chiar lutari adunall, atunci cu
ocasia a$ecjarii se fact' $i o multime de glume. Mai ales('
atuncl, cand viitoril cuscri nu se pota impaca dintr'o data
in privinta Oestrei, fie-care din speti cautd din rsputeri
sd.-1 pue in cale 0 sa-1 aduca la invoial. Aa numai ce

at* pre unula clicnda :


Da Ian lsati-v nu mai facetl atilta clorobora pentru una topora $i sfadd pentr'o bardd, ci'nvoiti-v odatd,
cad deal n'aveti sa pierdeti o tail !... fill sunt al D-vstr,
ce v mat puneti de pricind ?... puteti sd le dap cata de
multal...
Si tota a$a prin glume $i prin risete, nu se lasa ceI de
fata papa ce nu-i aduca la Involahl.
In urmd, dupa tOte ceremoniile i glumele acesteq, mai
InchinOnda Inca cate una paharti sail doue de Muturd 10
lat.' cel straini rmasa bun dela cdsa0 $i fie-care se duce
pe-a easa, dupa ce intrb mai ntOia pe cand va ti incredintarea sail logodna.

www.digibuc.ro

138

XVII. F6EA. DE DESTRE.


Mai de multa si mai ales la clasele cele avute si mai
civilisate era datind ca nemijlocitil dupd Am, lare sd se Lett

si unit fel de inventarift, (1) in care se insira tOte lucrurile, ce le cdpka mirsa ca 4estre si care In limba poporului se numia si se mai numesce Incd. si acuma foe de
clestre, carte saa inscrisil

scrisre.

Si'n Oiva de 0'1 filed se face In unele prp acstd foe


de clestre, dar' cele mai de multe oil, cand cuscri se cunoscii fOrte bine si a deplind incredere unula in altul,
n'o mal facti, ci legItura sag invoiala lora se'nchiee numai
inaintea marturilora, rudeniilora si ala viitorlulul nuna ala
tinerilora. (2)

Dud creda cd e numal de cdta de lipsd ca sd aibd fOe


de qestre in scrist, atuncl chiamd pre unula, care scie
bine scrie si acela compune fea, in care Insmnd lucru_
rile cele mal de frunte, precum : loca, vite, banI etc., ce
s'ati obligat arnndou partile, cd vora da tinerilora.
(1) Dim. Cantemir6 : op. cit. p. 146-147.
(2) VecII i 4Co1umna lul TraTand, an IX. p. 411-413.

www.digibuc.ro

139

Imbracamintea, asternutuld i lucrurile trebuincise pen-

tru bucatarie ale fetei nu se mai insira In fea acsta cu


atata acuratla, precum era mai nainte datina de a se insemna pana chiar i cela mai mica si neinsemnata obiecta.
Fdea de destre se iscalesce apol atata de parintii tineri-

lora, ca Unii, ce ati data, Ma si de tineri ca primitori,


precum Si de martorit, cart s'ati aflatO Ltd la as6dare.
r' cand are sa piece mirsa dupa cununie la mire si anume nemijlocitti inainte de scaerea i jucarea destrei,
cal ce a compusti fea sag i alta cartutara o la dela
parintl si o cetesce cu vce inalt i clara In audula tuturora nuntasilora ca fie-care s alba cunoscinta despre
cele ce aU capatata tineril i cu deosebire mirsa dela pa-

rintii sei, apoi o da ra-si indrpta spre strangere


pastrare.

Fciea de destre era usitata si la Romani (1) si avea diferite numiri, precum : tabulae dotales, (2) instrumenta dotis,
dotalia (3)

Contracte casatoriale insa ca cele usitate pe timpula impratilora romani si numite tabulae nuptiales i sponsales, (4)
adica prin cari tinerii ce volt sa se casatoresca s'ara lega
saa obliga inteuna chipa re-si-care in privinta vletuirei,

n'aa fosta nici canda in usil la Romani.


Dar' asta-fela de contracte dintru inceputa nici la Romani n'aa existata, ci ele s'aa infrodusa abia sub Iusti-

nian 526-565 d. Ch.

(1) Suet. Claud. 26: dote inter auspices, consignata,


lat intre observatoril paserilord.
luvenal, 10, 366 : veniet cum signatoribus auspex,

fiind clestrea protoco-

va veui auspicele cu

scriitoril (foil de clestre).


(2) Dig. 2:::, 4, 29.

(3) Cod. Iust. 5, 4, 13, 22, 23 7.


(4) Cod, lust. b, 4, 9, Aril. de mag. c. 68, 88.

www.digibuc.ro

Tertull. ad. ux. 2, 3.

140

De aid vine apol c contractele acestea, dacd nu exista


Involala i consimtire intre eel ce voIati sa se casatorscd,
nu aveati nicl o valre. (1).
(5) Quintil, 5, 11, 32 : Nihil obstat, quominus iustum matrirnonium sit mente
coeuntium, etiamsi tabulae signatae non fuerint ; nihil enim proderit signasse
tabulas, si mentem matrimonii non fuisse constabit.
Us/Rorie pte fi drptit chlar numal prin ginduld (invoTala nescria) a celord
ce se Insi5rd, de qi nu s'ard A fdcutd contractd In scrisd ; WI nu va ajuta nimici contractuld scrisd, dadi se va constata cir. a lipsitd ganduld linvolala) de
cdsitorie.
8s17.ou
Dositheus Hadr. sent. 11 anexpiN 7uv4 Ptop.caxilv ceLlip Tayovivat,
p.6voy crurzypec?ivou, ytRoucr 8i p.h movivcce.

Respunse femeea, cit ea s'a ndscutd ca Roman5. ei ci a scrisd numal contractuld fArA. sA. fi fostd nunta.
Dig. 45, 1, 134, Cod. Iust. 5, 4, 13 : Neque sine nuptiis instrumental facta ad pro-

bationem matrimonii sunt idonea, diversum veritate continente, neque DOD interpositis instrumentis iure contractum matrimonium irritum est, cum omissa quoque

scripture cetera nuptiarum indicia non sint irrita.


Nid fAr nunti s'ad ilcutd instrumantele potrivite pentru dovedirea asitoriel
dad. adevruld conOne contraduld, nid nefiind Intrepuse instrumentele cdsAtoria inchelati dupd dreptd nu este invalicIA, fiind cA lipsindd cigar contractuld
in scrisd celelalte indicil ale nunlif nu sunt invalide.

www.digibuc.ro

141

XVIII. QESTREA.
Pentru destrea fie-carei fete de 16ranil se Ingrijescil totildeauna ambit s61 parinti si anuine : pentru cele din casa e
obligata mg alesil maica-sa, rd pentru cele-l'alte, precum :

locil, vite, banT si allele, tatalil sn.

Data 06/0 fetei nu maT trdescii, atunci o INestrzd


acela la care a crescutil si la care pOte el a r6masil ceva dela pitrintil sCI sail, Intemplandu-se sd OM frail sail
alte rude mal cu mild asupra-i, o In4estrzd acestia. Dar'
dacd nu 1-a rrnasii nici o avere dela pdrinP si neav'ndil

nicl rude spre a o inslestra, atuncl este silita a servi la


veunil stapanil si asi face Oestre (1). sciindii prea bine
ca faia nici unil pica de qestre cu greil 1-a fi sa se mdrite.

A Insira Insa tte lucrurile eke le capetd o fat de


tCranii, cAnd se manila, e peste putinta, pentru cd fie-care
Romani-1 fruntasii, mijlocasti sail codasil dd fiiceT sale attlta

cad 'mite si-lil trage inima.


Cu tOte acestea eil voiil Insira aid lucrurile cele maT
principale cate le capeta fata unul Romilnil de stare mijlocie.

Unil tatd, care e ce-va mai avutii, care se tine binisora


face si da thee sale candil o maritd cam urindtrele lu(1) Columna le Traiand, an. 1X. p. 411 413.

www.digibuc.ro

142 --

eruri : Una cojocd (1) sail ilia (2) unil pleptarig, unti
mand de mite sa0 mnite ca
alba de serbatorl $i unuld
alba de purtat. Apol o pareche de ciobote (cisme)
in portarep , adica sa alba ce purta $i una de serbtl-

torl, precurn i o pdreche de papuci.


TOte oblectele acestea sunt mine.

Afard de lucrurile acestea told tatalii s II mal da


din vite, $i anume : o pareche de bol, sa juncani, o vacit
sa doue cu vitel i veo cate-va ol. Daca vacile sunta a
feta i fata nu multi) dupa dsgoria fete)", atunci malca
sa Il cumpera
da Inca $i o donitd
sitird.
Pe lnga tle cdte s'a niral pdna aice, IT maI da
tatd se, daca are de unde, Inca $i o falce sa jum6tate
de falce de locd, precum $i o suma (Vest-care de banl.
TOte acestea insa atdrna mal mull(' sa mal puling
dela frumusela i cele lalte insu$irI ale fetel. Daca fata e
frumsa pitrintele s II da ctii pote
trage inima.
Daca nu e frumse, atuncI, voindil ca s'o lee cine-va, cu
edit' e mal unit& cu atdta trebue sa dee mal multil. De
aid se vede apol c s'a nascutil i dicala :
11lritA secile,

(1) Dintre tte hainele RomAnilord dela plele muntilord apuseni din Transilvania mai de pociha este cojocida, care costg. 40 pAnA la 60 fl. Dreptd aceea
fArA de cojocd niel o fatg. din pArfile acestea nu se pike mitrita. (FrAncu i
Candrea, op. cit. p. 13).
(2) Mal pl. ilice, e und fella de cojocd lungd mai pang la pAmntd, largd, i
pe marginT cusutd cu plele de dihord. de asemenea pe la maned i pe la brad,

r pe la Ole impestritd cu nite postavd rod ca fesurile turcesci.


In unele sate de pe malurile Prutului din Bucovina, precum buni &Ain Mahala, fata, care nu are ilicii, se numArA intre cele mai sgrace; ba chiar i cele
maI sitrace se opintescd s5. albA, c5. alt-felid nu se dad duse la cununie. Dreptd
aceea fie.care economd, ce vrea sA-T mArite fata, este silitd s5.4 cumpere ilicil
care costii, celd maT slabt, 25 fl. r' teld rnli de frunte i pang peste 30 fl.
(Vedi: G. Tomoiagg : Moravuri i datine etc. pub]. in Aurora romAnA,D op. cit.
p. 42-43).

www.digibuc.ro

143
Sutel e

Mrit mu tele,
Mille

Mrit urgiile ;

Sail :
Destrea tOte le astuprt

Ea 0 pe dracu ilti pup (1)

Mai de multil, dupA cum spun btrnii, nici vorbd


nu era ca fetele sl capete si parte de loci'', ci numal InbrAcAminte dimpreunA cu o ladA In care se afla5 acestea
asqate, r' fratil, dacA avea 11.0', le plAteati bAnesce

partea de locil ce li se cuvenea, erg, locul se ImpArtla

numai Intre frail, nu si'ntre surori, ca'n qiva de 4.


Du la pArinti erati nurnal fete, atunci se'ntelege de
sine cA loculti se ImpArtia, intre acestea.
Mama, care e mai avutA, face si dA flicei sale ca Ostre : o scrfti, o cergii, un folii, o pAreche de &caste, si
una de desagI, si peste cind Micere. Tte 'acestea tesute
din land. ApoI II' dA vr'o dite-va fdle, sad si lepedee de
bud. DupA acestea II mai dA dou ollMalurti 0 vr'o optii
perine. Apol trel catrinfe, dou lesute cu strUnAturA, ca
sti le Mid de serhtori si una mai simplA de purtatil ;
dou brecie marl' de Incinsti si la fie-care catrintA cate unti
briinetii (2). Dou prigitorl, dou pqtimane, InsA aceste dOu

obiecte nurnai In acele sate, unde e datinA de a le purta.


(1) Simeon0 RotarT0 : picAtre din Selagi0 pub!. In .edtrt al, an. VI. Buda-

Pesta 178, p. 117.


(2) Acest0 sold de briiie, Anguste ca de dtte degete. s'i lungT ca de untIstan-

jemi si mg bine se numesce In Calafindesci, .frdnyhih sing. .freingliies. In


cele-lalte sate din Bucovina se numesce brdneja IncA si unit ftergaria ingust0
de ina str0 buruncTuc0 cusut0 pe la capete cu diferite florT de strmaturti si
mtas, care In timpuld de fati 110 puna ca'nfrumusetare pe la icne. Mal de
multd InsA, dup6. cum mi s'a spus0, femeile se incingetta cu asemenea brdnete
gi capetele le lsa se spnzure in jos0.

www.digibuc.ro

144

Du prostir

i d(51.16 fete de masii.

Apoi m4n41erguri de

de'rnbrobodit, veo cate-va tergare de sters pe mnT


si vr'o cate-va prvete.
Din pamleturi li da : vr'o dtf-trei valuri de panda de
fulora si vr'o (16116 de 641; apol vr'o sese came0 de serhatorl. vr'o chte-va de purtat, i vr'o d6u6 sa trei came0e.

Totil cam aceste lucruri obicInuescti a le da si Romanit


din Romania.

In districtulti Husului bunara, 4estrea miresei, afara de


vite, se compune din : o lada sail douC, plina de panduri de in si de cnepa, felurite pndaturi de buringiuc,
fete de masa, prostirI; din celti putin 12
perini, din mal multe lavicere si scorturi (covra) alese
lucrate de rnirsa ; din sute de cop de panda, de sad' si
de toluri de pusti pe cara (1).
In districtula Bacaului lucrurile ce se da obicinuitti ca
qestre Impreuna cu mirsa sunt : 2 perine lungi, 4 scurte,
2 mititele ; o cerga sa plapoma ; 4 foi de scrta. ; i olti ;

4 sad; 4 prospe ; 2 fele de masa ; 4 camesi; 2 catrinte ;


capatiaula sa lucrurile de-a imbraca o casa Oransca,
straele miresei; r cele ce se da mai pe urma, suntil
vitele destinate ca destre.
In alte parti tow din districtulti Bacaului se da0 ca
destre : vite, parnnt i oblecte din casa ca : lavicere,
cergY, cojce, sumane, sarice etc. Acestea se (lei uncle
inainte odata cu mirsa, si allele in urma dupa curn le
e Involala (2).

Se'ntelege de sine ca. o fata sirguincisa, mai Vote lu-

aurae din casa '0 le face mai mult nurnai ea singura


(1) I. MArza : Regulele Nun(ilortl p. 10.
(2) Columna lui Traiand an. IX, p. 412.

www.digibuc.ro

145

In timpulti In care fetesce, avndL1 maica sa a se'ngriji


mai multa numai pentru materialula trebuinciosil.
0 fata, care nu sci tOrce, tese si cOse, dupg. parerea
$i exprimarea poporulul, $i dupa cum amii aretatil deja
In capitolula II abl acestul studiO, nu e Inca buna de

maritath, de 0 a trecuta de mult peste anil fetieL


Pentru rndulti bucgtariei capetg o fata de Want' fOrte
putine lucruri, dorg celea ce-I suntil mai antaiti $i 'ntaid
de lipsa.
Pe Ring acestea 11 mai da totti maica sa, dad. voesee,
$i vr'o pgreche de giinsce. Gala nu e obiceiti a se da nici

odata, cad se dice ca gitinile duct seraeia dela casa parintilora la casa flilor6.
Precum e In diva de astg-di, ao. era 0 mai nainte datina ea fie-care mire, chIara 0 celii mai sermana, sa mrga
calare la cununie ; care trebuea sa se ducg pe josa era, ca
si'n diva de adi, privitti de cell."' mai nefericitil mire. Dreptti
aceea Indatinail mai de mult0 parintil miresei de a da ginerelui $i unt1 calti cu care se ducea la cununie. Acestii

calii se numla cell de ginere. De la acsta dating se


vede ca vine apoi $i proverbula edupd In6rte 0 ca14 de
ginere.) (1)

Cumil ca oblectele, earl s'ail In0ratil pana aice, sunta


obicinuite a se da miresei ca destre, se Vote eunOsce $i
din urmatOrele domne :
Despre boi:
Frun4 verde usturolTi,

De ti-I dorrl, bade, de noi,


Fa-ti un sfarnarti de oi
vin'n gasd la noi,
C'are tata fese boi
qi din fese nil-a da dof
(1) A. Pann : Proverburl t. III. p. 15.
10

S. Ft. Mariana : Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

146

Dol 11 vinde, dol opresce,

Dot mi-i d mie de 4estre ;


Para boil veff tocmi
Am'ndol

logodi (1)

Sa astfeli :
Foe verde usturolil,
De-ff e dragtI, neko, de nol*
FA-te neguslorTh de boi
vino'n gasdA la noi,
CA-are talca sese bol,
vinde, dol opresce
Dol
Doi mi-I da mie de qestre,
Pe rosulti i pe
Cumpraff din Mehedinfti
Yana boil verI tocrn1
Amndol ne omii logodi (2).

Despre loc, boI si vael :


Nu venf, bade, la noi,
CA nu II-a da tata bol,
Da ff-a da o juninctqa,

Mil se cade la fautil ;


Dar'te du la cea gAsdacA,
da doi boi gi-o wed,
CA
loculit de peste ap ;
Locul apa l'a spAla,
manca
Boil chnil
totti
a
ta ;
hid'a fi

Vaca-i da-o de bean


tu rrnfli

(3)

(1) Laura Veturia Mureana : Dolne din Ardeala (Solnoc-Doboca) publ. In (Familia an. XXI. Oradia-mare 134No. 30 p. 356.
(2) TrandafIrl i viorele p. 146-147.
(3) Laura Veturia Muregana : Domne din Ardeala Solnoc Doboca, publ. In tFa
milis an. XXI. No. 37. p. 440.

www.digibuc.ro

147

Arral vlutti pn'acurna ce capt. ca ciestre o fatd de


16rana, cnd se mdritd, ded urrnzd ca sd areta mal departe qi aceea ce capeta qi una fedora dela pdrintii sl.
Feclorula unul gospodarla de starea mijlocie sail a unuI
mijlocapti capt dela tatla WI una writ cu bol, o ciirup
cu cal, o sanie, apoI vr'o douse vaci qi vr'o cdte-va oI daca
sunta. Mal departe II (Id loca In tarind qi loci"' de cas
cu o bucat de livadd.

Dacd tatahl ski nu I-a fdcuta Inc de mal nainte casd


pe locula ce 1-a cdptata, atunci II ajuta mal pe unnd
ca s'o facd.
In anula dintAia ajutd tatd-sll aql ara locula captata
dndu-I tot-data 0 sernata trebuincisa de snfaatti. De
lucratil Ins trebue sa '0-1C1 lucreze acurna feclorula sin-

gura dimpreund cu solia sa.'


Ce s'atinge de imbrcdminte, apoI II dd tatd-sed numal
cte una rndil qi anume : un cojocti, unil plept6ragc, un
cojocelic scurtrc (mintaa), und pleptarlii, doue sumane,
o manta, o curea i o phreche saa dou de direcT sat
gar/.
Md-sa, afard de doue radurI de schimburi 0-o ndfrarnd
la gtt, nu'l da nemica alta. Aqternutul qi We cele-

l'alte trebue sl le aducd mirsa dela md-sa.


RornniI mal sermaul, coclqii, neavnda de unde, se
Intelege de sine c nu dad flilora s6I nicl odatd ceea ce
le der cel mai avuti, adicd fruntcqii. .A.a oestrea uneI
fete mal sermane constd din lincere, foie, stralste, sad, de-

sayi etc. de bud qi nu de MO_ Catrintele qi britele sunt


cu rnultii maI simple. PandaturI, schimburi qi vesminte
cu rnulta mai. putine. Loca qi vite nu capeta, drd numaI vr'o vacd qi vr'o cate-va oite. Ba in unele comune
de la munte qi mai a'est in uncle comune din Macedo-

www.digibuc.ro

14S

nia nici DU e datina ca miresele sa duca iestre barbatilora sl (1).

Daca o fata are multa destre, atunci se dice ca ea este


fOrte frumosa, fOrte bine inciestratii, c parintil sOl s'ati In-

grijita cum se cuvine de dinsa, si top dmenit IT lauda


fericesca pentru acsta fapta. Daca din contra o fata
are putina destre, se dice c e rat inclestratd,
sel, mat alesa canal sunta in stare s'o Indestreze, dar'
de sgarcip ce sunta nu-1 daa mai nemica, sunta fOrte
r privip d vorbip nu numai de nrnurile mirelul, ci si
de ceialalp Orneni.
Sunta multi parintii, caril prornita chiara Intre martorl ea

vora da aceea si aceea flicei lor, mai pe urma. Insa nu


vora sa-sT Irnplinsca promisiunea. Din causa acsta apol

nu odata se Intrnpla pri6nirI i judechp pentru destre


Intre gineri si socri.
In asemenea casuri fetele maritate tintl de regula cu
barbatii, r' nicl decum cu 0E41 lor.

Daca barbatula pierde destrea femeii sale, atund Ila ur


maresca rudele el i prin judecata IT scota dtstrea. De
aict vine apoi si vorba In popora ; rfestrea femeil nu se
pierde nici in apa.)
In cele mai multe 041 Insa, plerdnda barbatula des-

trea nevestei sale nu se mai face nimica, dupa cum nu


s'a facuta nici o formalitate si la luarea in sama a acelei
qestre.

Er' nevasta nurnai atunci pierde dreptula la Oestrea


sa, and s'a data la lucruri deserte i s'a alesa rea,
din acsta causa nu merita sa mat vietusca cu brba(1) T. T. Burada: Datinele la nunt1 ale pop. rom. din Macedonia, publ. In
op. cit. p. 418. 4n genere nict odati nu se cercetza ce qestre are fata z mal
multd Ina, In multe comune, precum In comuna Crusova si altele, este opritn
prin o dispositiune comunalit a se care vre o lestre dela pArintil fetal..

www.digibuc.ro

149

tulti et, i tott1 odat are copil la cart trece dreptula acestei destre (1).
La Romani, ca i la Romnii din unele prli ale Macedoniel, dintru Inceputti muerile nu ducea oestre la WI.batti mal tarditi Insa. duceaii, i dac. se'ntmpla a se
fAcea despdrtire (divorl) din vina brbatului, acesta trebuea s re'ntra tt destrea, i candil arti fi fostii copil

din casatorie, ne fiind sad ca s rmn ce-va la barbatO pentru copil (2) ; dac desprtirea se fcea din vina
atunci brbatulii avea dreptii ca s, retiie din destre
pentru fie-care pruncil a sea parte, i peste totil pn
la jum6tate din destre. (3).
(1) Columna lul Traiand, an IX. p. 411-413.
(2) Cic. in Topic. : Si viri culpa factum est divortium, pro liberis manere, nihil oportet ;

Daci s'a fcutd desprtirea prin vira bArbatuluT, nu trebue s remlenimicd


pentru copii.

(3) Paulus de dotihus : Si divortium sine culpa mulieris fiat dotem integram
repeti. Si contra, in singulis liberis sextam partem dotis a marito, usque ad
mediam eius partem duntaxat retineri.
Dacd se face despArtirea fArd. vina femeil, se cere inapol clestrea intrgi ; in

casuld contrail se retine pentru fie-care copild a sea parte a ilestrel de la


femee, mAcal d pnit la jumtate.

www.digibuc.ro

150

XIX. RAPIREA.
Du feclorulil, care voesce sti lee pre o fatd de lievast, e dintr'o familie mal sermand 1 cu mai putind reputatiune de cat) parintil fete, si daca parintil acestela,
cu tte ca fata il lubesce
voesce din WA inima de
bArbata, nu vorti niel Inteunti chipti s'o dee dupa
atunci fecioruhl, avndil invoirea fetel, o rdpesce, si dup

ce se face cu dinsa nevNuta vr'o luna, doue, sa si numat vr'o cdte-va One, se intorcti rtt-si amndol in satula
unde se cunund, si dacd pdrintil voesca s dee fetei
ce-va, bine, r' de nu, feciorulti nu le mai face niel o
pretentie.

Acestil cast" de rapire, candti fata e mal totdeauna gata

de a parasl de bund voe pre pdrintil sl si a se duce


ori si unde cu alesula inimel sale, se numesce in limba
poporulul in genere tfugaz.
Fuga acsta a fostil si este incd i acuma fOrte respdndita nu numal la Romnil din Bucovina, ci si in cele-lalte
tri locuite de Romani.
W. de Kotzebue In to istorie fertnsett din Moldova ni
spline in privinta ei urmatrele :

Rapirea acsta nu e lucru rara la tara

si

a intraM

ast-felti in obieelu 1, incatil nu se mai mird nimeni. Fard

indola ca trebue sd se invosed fata ca s'o fure, alt-fela


www.digibuc.ro

151

ara fi lucru grea din pricina pumnilora celora sdraveni


cu earl' a Iniestrata Dumnedea pre fata RomAnului. Daca.

isbutesca Indragi(ii sa scape o npte Intrga de gna ce


le-o da tatala Infuriatil, atund r6saritu1a srelui luminza
de regula Impacaciunea (1).

D-la El. Popti, Invtatoria In Somcuta-mare, ne scrie :


Daca unei fete din Selagia II place fOrte multa feclo-

rulil, care o cere de nevasta, dar' printil el de loca nu


vrea sa o dea dupa dinsula, atuncl fata cu feciorula se
Intelega ca s fuga peste vointa parintilora fecioruluI sail
al feteI. $i dad, se'nt6mpla o ast-fela de fuga se Oice c
feclorula a fosta a peti la fata cutrare, dar' nevi-611M parintil acelela s'o dea dupa clinsula ela a /Undo, a reipit'o.
Rapirea acsta, IncheIe d-la Popa, -- e o datin de
tte Oilele la Romanil din Selagla.

Pe langa cele citate aid ne mai servesca ca dovada


despre fuga acsta Inca i o multime de dolne poporane
din tte provinciile locuite de Romani'. Ba ce este Inca
i mai multa, un num6ra lnsemnata de dolne, dupa
cuma ne voma convinge i din cele ce le voma reproduce mai la vale, ni-arata ca nu nurnat fecloril suntti
aceIa, call Inclemn pre amantele lora la fuga, ci fOrte
adese-orl i fetele pre amantil lora. $i nicI nu trebue sa
ne mirama despre a asta, daca voma lua In consideratiune ca mull,I parint nu volt nimicil sa scie dE spre aplecarea i vointa fikelort lora ctind vret sa le marite.

Dar' sa lasarna acsta i sa ne Intrcema la dolne.


0 doina din Bucovina, care nI-arata curna Indmna o
fata pre lubitula el ca s'o cera dela maica sa, i daca
acesta n'a voi s'o dek, se fuga cu dinsa, suna ast-fela :
(1) Din Moldova, descrier! si schite, traducere din limba germanl. Bucurescl

Mg. p 179.

www.digibuc.ro

152

Constantine Balucele !
Legg. calulil de zebrele
$i-1 (FA fnt cu floricele
adap'n covtele,
*i Ye'n mn due mere,

Vin' la mama de mg cere...

De m'a da, de nu m'a da,


Scrie'n carte cA-sil a' ta...
Pe ferstA rn'ofil fura
veni la DumnIa-ta,
$T-ornA fugi'n Moldova mic,

Mamuta n'a sci nemic.


$1-ornii fugi'n Moldova mare

Mmuta nu ne-a cittare.


Dup ce ne-ornil depArta
La sin.' rie-omrs 'inereditqa,
La lurid ve-onva ettntina.
Este-unA pop'ntre

Ce cunun pe
Este-unli popA 1ntre fagl

Ce cunun pe eel dragI.


Popa-I omit bunil i vioItt
Ne-a cununa i pe noT.
DupA ce ne-omA cununa
Er, straele
lua,

lua straele mele


$1 le-oili pune'n trsurele ;
duce'ntre holar
dare RNA si

$i le-ohl dare focil s. ard


'Rite mamele sA vad,
SA vadit si mama mea

CA eA m'amil dust dela ea! (1)

0 variant din Moldova a acestel domne, care asemenea nl-aratd. cum Indmnd o fatd pre Tubituld el ca sd
(1) S. Fl, Mariand : Poesil poporale rornine. t. 11. DoTne
1875, p. 30.

www.digibuc.ro

Hore. CerniutT,

153

i s'o cra de la ma-sa, i'n casti dad. acsta n'arii fi


dispusA s'o dee, sa fuga cu dinsa, sunA ap. :
vile

Fruml verde trei smincele,


MT Mete, mei muntene
Ving sara mai de vreme,
Lgg calulg la zgbrele
si-T dA Mai cu floricele
*i apoi cu viorele,
Meg dumanii de jele ;

Intan case, nu te teme,


Vin' la maica de me cere,
De m'a da, de nu m'a da,
Pe ferstg ne-omg fura,
La lung ne-omg cununa (1)

Alta doing, din Transilvania i anume din Solnoc-Doboca, in care se amintesce despre pregatirea de fuga a
dol inO, suna precum urmza :
Frunqg verde Tasomie,
Badea din cancelarie
Mi-a scrisii pe-ung picg de hArtie,
CA voescu-lil ca se viie ?

Eil i-amg scrisg lui indereptg,


Ca sg vie cg-Ig ateptg.
Peg sal% a venitil
i Mdita n'a tositg ;
Cand a fostg la despgr[itii
BAdita a 0 grgitg :
Hai, mindr, sg ne lugmg,
Pe luni se. ne cunungmg !
De n'orti vol pgrintii
Deg noi, mandrg, vomg fugi
Pe termurif Prulului
In tara Muscanulufi ! (2)
(1) Sevastos op. cit. p. 86
(2) Laura Veturia Muresand : DoTne din Ardeald (Solnoc-Doboca), publ. In
It Familia) an. XXI. Oradia-mare 1865. p. 416.

www.digibuc.ro

154

A treIa doina, asernenea din Transilvania, in care ras1

o fata indmna pre lubitulii eI sa fuga, dice:


bedile, chid. crtil,
Mn'd boa pe fena(6,
$i-T MO de treT proptele,
Cu treT fire de margele,

$i vin' la noi de me cere,


De m'or da de nu m'oril da,
M'a da frungla i rba,
fugi cu durnniata. (1)

Unele dolne ne'ndegetza ca feciorulti, ce are de scopti


sa fuga cu alsa inimel sale, ar0 fi dispusti sa trasca.
Cu dinsa si necununatti, precum bun ra cea urmatre:
Frun4 verde di aclase,
Ha Edna la Ga1a46,
SA-Ct facii rochfl de opal lat.!,
MIT dail franc! ninumeraff
traimii necununafl,
Se &remit & suntemil fra(I (2)

Cu bite acestea insa cei fugiti, dupti cum amt arCtatO


si la inceputula acestui capitulu. nici intr'un0 cas nu
petreci tota viala brU necununap, ei dupa unti timp
re-si care se intorc rasl in Ea tulil lora indCrpt, unde,
capCtiinda invoirea parintilor, se cununa.
0 doind poporana. din Transilvania dice in privinta acs ta :

Mers'a hirlulti la Galat,


C m'amil Tubit eu dol frati,
AFf-amti graita necununap

Da hiriu-a veni'napoi
lua amendoi (3).
(1) larnik et Barsand : op. cit. p.f.48.
(2) M. Canianu, op. cit. p. 23.
(3) I. Pop. Reteganulu : Trandafir i viorele, p. 156.

www.digibuc.ro

155

Saa, ceea ce s'a intmplata fOrte adese ori, i1 cauta vre

una preota mai putina scrupulosa, care nu-0 prea bate


capula de aa tineril, ce a venail la dinsula ca sa-1 cunune, binecuvntarea parintsca oil nu, i se lass a fi
cununati de acela, i apol se intorca.
Acesta abusa s'a intmplata nu o data in timpurile trecute, and legile civile nu eraa ap de aspre i preotii mal
putina luminat1 si consciincio0, ca in qiva de astacji.
Despre acsta ne putemti asemenea incredinta dinteo
multime de doine poporane.
tt una din Bedelea in Transilvania :
Haid' mandea cu mine'n lume,

La maka ta nicI nu spune.


haThele depe patti,
Haid'cu mine la Banatil,

C Banatu-I tara bunk


Aflm popi de ne cunun.

Pentru o litr de vial


CununA off ce

Pentru o Mil de here


VoIniculti e cu muere (1)

Alta doina, iota dln Transilvania :


HaIde, mndro,
AmndoT s.

noi bine ne lovim


.5i la Gehl i la sprincene
Ca dol puna1 la pene !...
Halde, mandro,

Pe din susil de tinterimil,


clcmii carArile
sa:mpart.imA dragostele !...

Hattie, mandro, sI
AmndoI sa
(1) leina Vesa : Poesil pop. din Bedele, Ingi TiaE,ea in Transilvania, publ.
In eGazeta popozulul. an. 1V TimiOra 1888 No. 19.

www.digibuc.ro

156

C'acuma-T vremea de fuga;

Pang suntil holdele'n WO :


Uncle mini'

Urm nu fad,
Linde .edT
Nu te maT vedT !...

HaTde, mndro, s fugim,


AmndoT sit' ne'nsotimii,
Unde-sil muntiT rouratI
Ca-T unil pop printre brad!

*i eunun ne'ntrebatI;
Este unil popti d'61 unitT
i eunun d'el fugitT ! (1)

Ala dollea casa de rapire e acela, care sentmpla fara


vola fete! si Mil scirea paiin(ilora. Acsta se'nt'mpla mal
alesa atuncl, canda una fedora, punendu-s1 ochil pe o fata,
sl-a data tOta silinta ca s'o capete de nevasta, dar' fie ca din
causa starii si purtaril sale, fie ca din causa familiel saa din
alta causa &es! care atata fata, pre care voesce numal decata

s'o alb& de nevasta, cata si parintil acesteIa nu vora nimica sa scie despre dinsula. Acsta rapire se'ntmpla
mal cu sama atuncl, canda fata voesce sa se marite dupa
una alit' fedora, care e Inpricinata sal) Indusmanita cu
cela ce sl-a propust sa o rapsca, si care, dupa parerea
sa, nu e cu nemictil mal superiorti de cata dinsula. Decl
fecIorula, care sl-a pusa ochTula pe fata, voinda a yen!
de hull attil acestela, cata si alesulul inimeI sale si parintilora sl, o rapesce de comuna Inainte de cununie.
Acesta fela de rapire Insa se'nternpla fOrte rart, si numal rara canda urrnza dintrInsa o casatorie adevrata
intre rapitora si fata rApita, cacl parintil fete! nu se lasa
Oa nu prinda si pedepsesca pre rapitort.
In unele partI din Romania, precum buna Ora In satula
(1) darnik et Barsand : op. cit. p., 57.

www.digibuc.ro

157

Pufesci, e chiara datina ca fie-care flacati, and!) 11 vine

vremea de insuratOre, sail fare nevasta, si de-1 Intrebi


de ce o faca acesta, iti spun') ca asa aa apucata din b6tan!. (1)
Ala treilea si cela de pe urma casa de rapire e acela,
care se 'ntmpla nu numal cu Invoirea fete!, ci i cu Invoirea si scirea parintilora saa cela putina cu invoirea

midi. Canda mama tine! fete voesce a da pre flea sa


dupa cutare feciorti, e tatala fete! nu, atunci se 'ntrebuintza. sarlatanie intre mama si fatal si fura feciorula fata
fftra voia tatalui ; in urma vine sotia lui si-1 spune, adica

tocmal dupa ce a mai trecuta timplea.


Cu invoirea si scirea amendarora parinOlora se face acesta rapire incldpuitd nurnaT atunci, canda OHO! voesca

a scut' chieltuefile nuntii saa calla feciorulu e de alta


nationalitate si prin urmare sa nu crda. ceia-l'alti Romani
ca casatoria intre cel tinerl art fi cu voia parin(ilora (2).
Acesta soia de rapire si fuga provine asisderea fOrte
rara la Romani si anume: antaia pentru a poporula romana in genere, canda e vorba mal ales') de nunta, nu
se arata prea cruXoria, si ala doilea pentru a ela, dupa
cuma ne-amil Incredintata in alta loca, nu indatinza a-si
da filcele dupa feciorl de alta nationalitate.
In genere luatti, rlipirea fetelora inainte de cununie nu
e inradacinata la poporula romant, nu este una obicela
asa de r6spandita, ca fie-care fedora sa-la Indeplinscd.
Dreptu aceea rapirea unel fete se consider& de catra popora ca cea maI mare rusine atata pentru parin01 fete!
dig si pentru nmurile acestela.
Fetele ce fuga dela parinti sunta blstamate, afurisite si
(1). Elena D. O. Sevastos5 : C511tori1 prin tara rominscit, IaVt 1858 p. 85.

(2) Vedl : (Din obiceele juridice ale poporulul romAna, puhl. In 'Columns
lut Traiand) an. IX. Noul serie, tum. III. Bucurescl 1882. p. 406-407.

www.digibuc.ro

158

lipsite de t6te drepturile de catra piiiintY, pentru cd ail


alcatil culfdrituhl parintesca. In ochil fle-cdrula insa fecIoruhl 1 apitara are tot-deauna maI mare villa, pentru ca
elti sc6te fata din minte, el o rdpesce si fuge cu dinsa.
Si fiinda cd la incheTerea 'unel cdstoril, dupd cum am)
ardtatti deja, se cere tot-dauna fnvoirea si binecuventarea
printilor6, rd in lipsa acestora invoirea si consimtirea
nmurilora ma] de a prpe, de-aceea, dupa credin(a po
porulul romann, nici o cdsdlorie ce se face intre do1 fu-

giti nu pte sa aIbd urmarl binecuventate si mal alesil


anda fug4il nu cautd tte chipurile si mijlcele ca s inbuneze pre prin0 si sd cdstige de la dinsil binecuventarea pdrintscd.
Acsta credinIA se Ole cun6sce si din urrnAtrea doind
poporand :
Mult5 me bat(' gAnduri nebune
SI-ml Te5 cal5 si arme bune
SA me ducil cu mAndra'n lume,
Dar' nu-sil popi s'A ne cunune.
Dar' nu-I baTti de cununie
DacA-mi place fata mie.
Dac5.-T place eT de mine

Merge-omil sti nu scie nime


CAnd5 or5 da de-a ne cAta
NicAirT nu ne-oril Oa
Dice-or(' el ne-amil inecatil,
DarA CUM s'aril ffnecat5
De nime nu T-a aflatil !
Dar' re unde s'a5 dusil,
De &Ord nime n'ail spusil
Si eT n'atI spustl &ALM nime

C'a5 giinditil c'oril trill bine,


Dar' trAescil in foculil lor5,
EI trAescil maT eh' nu mor5,

S'a5 dusil el dar' rtt via',


Ca n'a5 nicI apA nicT vial.

www.digibuc.ro

159 ---

S. scie qi estea fete


C. deil se usca de sete,
Panbi-T lumea n'aril fugl,
Ba nicY nu s'aril invl,
Cd-1* ma bine desvnit

De catil s6 fie fugit,


MaY bine chica pe spate
De c'atil In striliatate (1)

Datina de-a rapi fetele inainte de cununie, fie cu vola


sail fara vola lor, se afla nu numai la Romani, ci si la
alte popre, precum Ispanioll (2), Albaneji, Morlachi, Neogrecil de pe insulele ionice, Bulgari, Uscochil din Carneolia, Osse(il arid! din Caucas (3), etc.

Rapirea la aceste popra nu numal Ca, cu unele esceptiuni midi, se face ca si la Roman!, ci ea se sfarsesce mai

tow asa, ca si la acestla prin cedarea si invoirea OHOloril fete! rapite si castoria formala a celor fugiti.
Cu tte acestea insa nu se [Ate (lice ca datina rapirei
acestela ar' fi introdusa la Romani in timpulil mal noti,
pentru c noT o aflamil nu numai la poprele de asta-cji,
cari le-amil aminfit, ci si la cele vechi, precum la Indieni,
Romani i Elini.
Dionys (II 30) escusa rapirea Sabinelor de catra RomulO prin aceea, ea ea aril fi o datina straveche elina, r'
Plutarch raportza despre Spartan! : 4Ei 41 procura mueri
prin rapire. (4)
Desonrea unei fecire era tinuta de Mil Elini numai
de o amestecare in drepturile straine, care prin casatoria

(1) P. Draga : Cintece poporale din cornitatuld BraduluT , publ. In (Minas


an. 11. Viena 1867 No. 12.
(2). Diirlogsfeld, op cit. p. 265.

(2) Dargun, op. cit. p. 97 96.


(4) Dargun, op. cit. p. 99,

www.digibuc.ro

160

ulterira se aplana cu totulti sat se pedepsla nurnal cu o


injurie uOra. (1).
In Bisant6 rapirea und fete era pedepsitA tocmal prin
aceea, cil rApitorult1 trebuea sLt- se cAsatorsca cu fata rapitA : el Tec cipmilx:,- zapaiycv cpHesetev, 7t0C1.3aC mama. vip.ov Izetv

Criplav.. (2)

Becker (G811), basftndu-se pe citatul0 de mal sus6 din


Dionys, sustine, cft rApirea miresel in totti casul0 diritru

Inceput4 aft fi fosta o datina generala helenic. (3)


(1) Dargun, op. cit. p. 100.

(2).. Plutarch Sol. 23 Hermann Symb. ad doctr. iur. Att. de iniur. act. Gott
1847 p. 25, i Plut. despre Comediile 1u1 Menandru. Qu. sympos VII. 8, 3.
p. 712: at a oopel 76511 nap&E'vEov Et Aiou; hvexcZ za-.72cpouat., cit. la Hermann
Lamb. der griech. Privatalterthmer, berausg. von Bliimner, 1882. p. 253.
(3). Charikles ed 1878. III 368 apud Dargun, op. cit. p. WO.

www.digibuc.ro

161

XX. AUGURATUL.
Serbarea nuntil la vechil Romani se incepea tota-d'una
cu auspicie, (1) cad de regula se sortlaa de catra Auspicl
propriI In linitea desdeminetil. (2) In timpula vechia se
observa sburatula paserilora, (3) mal pe urma Ins& atata
In viata publica cata i cea privata, acesta moda de divi(1). Serv. ad. Aen. 4,45: nuptiae enim captatis fiebant auguriis. Nunta se
fAcea dupa observarea presemnelord augurale;Serv. ad. Aen. 4,340: Maiores
omnia auspicato gerebant,Stribunil notri Mead tte dap& ce observad auguriuld ;Cic. de div. 1, 2, 3: Nihil publice sine auspiciis nec domi nec militiae gerebatur.Nemicii nu se (Ikea In republic& Mr& auspicie, nid in timpii de
pace nicl In asboid; Val. Max. 2, 1,1: Apud antiquos non solum publice sed
etiam privatim nihil gerebatur nisi anspicia prius sumpto.
La cel vechl nu
numal In viata public.% ci i In cea privat& nu se fAcea nemicl far& a observa
mal Anti!d sboruld paserilord.
(2). Serv. ad Aen. 4,45: Varro de pudicitia ait, auspices in nuptiis appellatos

ab auspiciis, quae ab marito et nova nupta per hos auspices captabantur in


nuptiis.
Varo de pudicitia (lice cA auspicil la nunti s'ad numitd de la auspiciile,

carl se Mend la nunt& de cittr& mire i mirk& prin 4auspicIp.


(3). Phn, n. h. 10, 21 : Accipitrum genera sedecim invenimus ; ex iis aegithum-prosperrimi auguri nuptialibus negotiis.

Mama 16 fend de WI; din acetla sunta ulii ca. mid (Parrus coeruleus, pitigoluld vntd, Blaumeise) pentru augurd cel maI cu norocd la afacerl de nunAuspicia de coelo, adec& fulgeruld i tunetuld erad atAtd pentru comitil
(Mommsen Staatsrecht 12 p. '77) catd i pentru cAsAtorie o ImpIedicare anume
pentru confarreatio.
S. Ft.

11

: Nunta la RornitnI.

www.digibuc.ro

162

ngiune se suplinl prin celQ mal usor6 ala haruspicielorti (I).


Cum se adunail Ospetil indata veniaa auspicil ca sa prevestsca resultatula auspicielora (2), si abia dupa aceea se
incheia contractula de casatorie (3).
Acsta datina de a sora sail de a preclice srtea si norocult) celort) ce at1 O. se casatorsa, mai ales(' a miresel, de
si nu tocmai In tte amnuntele sale, se afla si la poporula
romanq.
In Selagitz buna-ra i in imprejurirnea ,5'orncittel-rnari
mama mireseI chiama inainte de incredintare, dar mal cu
sama in *null) cununiei, pre btranele cele mal iscusite in
ale descantecelora i vrajilor,
caci la Romani vrajitrele
i acestea tte
sunt auspicil de odinira al Romanilorti,
pana intr'una cart (4) adica descantd miresei de deochiii.

da apoi din apa cea descantata si carbonisata ca sa bee


si sa se ude pe frunte i mlele capului 1nainte de a
se 1ncredinta sail a merge la cununie, (5)
In cele mai multe locuri din Transilvania, nesciindil
fata, ce are sa se casatorsca, cum 11 va fi srtea, ursita,
scrisa, buna sa rea? face-s'a Incredintarea si cununia

(1) Cic. de div. 1, 16, 28 : Nihil fere quondam maimis rei nisi auspicato, ne
privatim quidem, gerebatur, quod etiamnunc nuptiarum auspices declarant, qui
re ornissa, nomen tantum tenent. Nam ut nunc extis, sic tune avibus magnae
res impetriri solebant.
Odati nu se Intreprindea mal cli niel und lucru mal Insemnatd MrA priyirea
sborulul paserilord. nicI chlard In viata privatd, ceea ce dovedescd i acuma
obbervatori1 paserilord intrebuintat1 la nun(I, carI, fiindd lucruld neintrebuintati
10 pdstrzd numal munele. CAd precum acuma prin observarea intestinelord
si mdruntilord, asa se obiclaula atuncI prin observarea paserilord a isbuti und
lucru mare.
(2) Tac. ann. 11, 27: atque illam audisse auspicum verba.
cd, ea a audiid cuvintele auspicilord.
(31 loachi n Marquardt : Das Privatleben der Rmer. Erster Th Leipzig. 1879.

P! 46.
(1) Md. cautA, provincialisma.

(5) Corn. de

El. Pop.

www.digibuc.ro

163

inteuna ctas bung sail rig? Inddtinzd a si cduta Inainte


de acsta srtea $i noroculii la pascalii. (1)
Totil asa faca i miresele din Bucovina. Pe langd a-csta Ins& se mai crede In Bucovina Inc& $i aceea
clan qiva In care ail eel' liner] O. se cunune, e plolsd,
W viata lora va fi mnsd; dacd e senin i frums,
asemenea va fi i viata lora; r daca e viforsa sag furtum5s., a tunci si viata lora va fi astfelig.
tu Transilvania din contra fecioril nici o dat nu manned din ea anurne, ea sa nu le phie pe vremea
Duntil. (2)

Mai departe consider& Romitnil din Bucovina trecerea


unul lepure pe denaintea feclorulul, cand aeesta se duce

sd se Incredinteze, sag a nuntil, mal alesa cnd pleed


la cununie, precum i esirea cu cofele de$erte de una
semna rg. Drepta aceea mai toll locuitorii, pe king& calif
trece nunta, lesa cu cofele pline de apd $i le varsd

lnaintea nuntasilora trecaori, anume ea tinerilora sa le


mrgd tOte In plin. Pentru fapta acsta mirele scle $i da

fie-ettrula, care a esita cu plint Inainte, ate ung bacsi,a.


Cantecula unei gini coco$esce sag a cucului In maina
stangil off In spate, (3) aparitiunea bufnitei pe sard, ur(1) Com. de d-le I. Georgescu.
(2 Cilindaruld Poporulul pe anuld comund 1889. An. IV. Sihii, p. 72.
(3) Dr. I. Urban larnik si And. Barsand : DoIne i strigaturl din Ardeald. Buciiread 1885. p. 43 :
Audl, mandrd, cucu cantd,
lesi afard
ascultd ! . . .
De (I-a cAnta cucu bine,
Trage nddejde de mine ;
De (I-a cnta cucu rd,
Grijascd-te Dumneded !

Idem de eadem, p. 335 :


Audl mndrfi, cucu amid,
IesI afar& si-ld asculta !
De (I-a cAnta cucu bine,

haInele, bal cu mine


De (1-a canta cucu rdd,
Mal rmI In satuld Mu!

www.digibuc.ro

164

letuld canelul sail mrtea unel vite din curte, sunt atatea

earl de multe orl Impledica nunta sag cela


puling o amana. Splina si ficatula vitel talate pentru lo-

semne rele,

godna prevestesce familiel lipsa sag abundenta, dupa cum


sunt pline sag secl. (1)
in fine dac osula pleptulul dela vr'o pasere domestica,

taiata la nunta, este dreptg, acsta e semng ca ambif


soll sunt Hell unula altula si ca. fericirea familiei e asiguratd. Data centrulg unul osa e de-o colOre ro0e, e
semna ca paupertatea e departe de acea pareche de soli,
r daca colrea e alba sail puling rosie, Insernnza ca
avutia nu-1 prea Iubesce. (2)
La Romani se Impledica totula cand semnele erag rele.
La nol Ins uneori rigrea lora e lovita de crestinismg.

Cu bite acestea, du casatoria s'a facuta, ori ce lovire a srtel In familie revOca In memorie prevestirea
cobeI.

Cand sernnele sunt favorabile, bucuria e nespusa. (3)


(1) In Bucovina ili Transilvania, vedi : I. C. Tacitd: Nunta la poporuld romAnd

In cornparatiune cu nunta la Eleni si la Romani, publ. in cFia societittii roninismului,b an. I. Bucuresci 1870. p. 20.
2) G. Dem. Teodorescu : Incercari critice asupra unord credinte, datine qi moravuri ale poporului romnd. Bucuresci 1874. P. 92,
k3) I. C. Tacild. op. cit. p. 20.

www.digibuc.ro

165

XXI. INCREDINTAREA.
La vr'o ate-va dile dupVcamiare saU elegeitura, adia
dup. ce parintiI tinerilor
Invoitil pe deplin In privinta cfestrii, unnda ncredinarea saU logodna.
MaI nainte Ws de ce vomil Incepe a Insira datinele si
credintele dela Incredintare, sti ne oprim putin la cuvintele cu cari obicinuesc Romnil a numl acestil actg.
Cuy. logodna, logorna, logolnet (1), logodire, a l9god, lo-

godnieg, logodittl, logodnicd i logoditd, earl tte se reducil


la -vsl. lagoditi (convenire, adulari),
Introdusil In po-

poril, dupa parerea mistra, prin biserica crestina si anume


In timpula acela, and limba slavond era la Romani limba
statului si a bisericel.
Cu tOte Insd c cuvintele acestea sunt cunoscute In tOte
provinciile romne din Dacia traiana, totu-s1 ele nu sunt

asa de r6spndite si de desil Intrebuintate ca cuvintele


credit-0 i incredintare, carI aU aceea-s1 Insemnare.
Pe cnd preotil, adia administrantil logodneI, linndu-se

de artile bisericesci, Intrebuintza numaI cuy. logodnei,


pe-atunci poporulti de jos se tine mat multil de cuvintele strAbune credinfet

i incredintare.

Ba! sunt unele provincii saU partl de provincii, ta cart


(1) Revista nOuA, an. I. p. 153.

www.digibuc.ro

166

poporuill de jos nu Intrebuintza de fel env. logodna.


Asa Romnil din Banat si cel din muntil apuseni al
Transilvaniel Intrebuintza numal credinta i Incredintare,
nici cand Insa logodd. N.
Incredintatil pre N.=N. s'a
logodit cu N. (1).
Pe Crnpiein partea Muresulul de susii si dela Mureil
pana spre Banat6 se'ntrebuintza asernenea numal credintd i incredintare : ati facutii ,credintd
s'a Incredinstricat
tata = s'a6 logoditil; 0-a stricatil credint :7z
logodna.

Pe langa isvorulti SomesuluT-mare, pe la Reteag6 si pe


Tarnave se aud tustrei terminii, adica : creclinta, Meredintare i logodni ; si-a6 datil credinta =

logodit.

Totu-si cuv. logodna se aude mal rnult In partile despre


Romania i mai ales Incepnd dela Brasovt, pe cand
credintii i incredintare In partile despre Ungaria. (2)
In Selagi6 i Chiorti se auda asisderea tustrel terminii.
Bo ! pe langa credintd i incredintare se Intrebuintza ill
partile acestea Inca si credintare (3)
In Bucovina, Basarabia, Moldova si Muntenia se Intrebuintza mal mult cuv. logodnei. Totu-si
aceste tri
se aude nu o-data si cuv. credinta. Asa Inteo balada frogmentara din Campulung In Bucovina, care tratza despre
unti vonic, ce se afla la Inchisre, damt peste cuv.
credinfa cu'ntelesul de logoina.tt6. si versurile respective
Mere,' feciorl cn fecTorite
$i cuconT cu cuconite,
$i nierea T-a lui mndrup

Cu inelult de eredinp,
Ca s'd l scCa din temnip.
(1) Flancu i Candrea, op. cit. p. 151. Ioan SlavicI, op. cit. p. 124.
(2) Conn, de d-nit Geotge Bari(d i I. Popd ReteganulO.
(3) Corn, de d-10 El. Pop0.

www.digibuc.ro

167

Domnule dela Ilargari


Sloboclesce-mt puTulti rued !... (1)

Inteo varianta a acestel balade de pe langa Crisultinegru versurile din cestiune suna asa :
Merge-o fata fecTorita

Cu inelaqg de errdintd.
Dragulil me0 Todorn
Slobo1 drgutulti met !.. (2)

Cuvintel,, earl corespundd verb, a logodi i derivatelord


sale si cart sunt asemenea pretutinden1 rspandite i intrebuintate,sunt afara de credintd,credintareiincredintare, urrnA16
rele: a credinta, iincredinta sail a credinti i incredinti, apoI
credintata, credintatd

saU

neredintatii

i incredintatd.

Verb. a credinti
credintescii
e usitatil pe la Reteag, (3) r' a incredinti pe la Giurgesci in Transilvania.
0 dolma poporana din Transilvania, in care provine
verbult) din urma, se'ncepe ast fel .
Me dusel in dumbravita,
Me'ntalniI c'o

E de tnana o-am
La parintl in sani-o-am data,
Sa o ersea, s'o marsca,
Minte'n capil sa-i dobandesca.
pusil picloru'n scara
trecutti in alta tara.
Niel treI anT n'am zabavitti
Hiri de-a cash'. ml-a venitil
Ca mandra ml-o'neredintita... (4)

La Rornanil din Macedonia cuv.


cunoscutti, ci numal cuv. isusire pl.

nu este de felt)
artcl. isusirle. (5)

logodnd
isusiri

(1) Din colectia mea ineditd.


(21 M. Pompiliu: Balade pop. romne. IaV 1870. p. 82.
) Corn, de d-10 I. Popd Reteganuld.
(4) I. Pop Beteganuld : Trandafirl i viorele, op. cit. p. 90.
(5) Corn, de d-nil Caragiani i M. lutd.

www.digibuc.ro

168

Si acum, duph ce amil vdutil, care dintre cuv. logodnei


si incredintare e celil mal r6spanditil 0 mar tare Intrebuintatil, sa trecema la desf4urarea datineloril i credinteloril
de la Incredintare.

in unele parti ale Bucovinei, precum d. e. In (inutuld


i alg Cmpulungului, se face Incredintarea In urmtorula modil :
Dornei,

Feciorulii, ce are sa se Insre, poftesce intr'una din


seri, mal alesil intr' o Joi, pre mai multi inI dintre nmurile sale la dinsulil acas i apoi, dimpreuna cu parintil
se, cu cei poftiti i c'o parechie de lautarl, se duce la
parintil alesel sale, ca sa se Incredinteze cu acsta.
Parinp fetel, la carl asemenea se afla mal multi spep
dintre nmuri, cunoscuti i vecini adunatl, cum zaresca
ca vine feclorulil cu dspetii s61', Indata Incue iwle 0 nu
le del drumul sa Intrc In casa.
Atunci unulil dintre (5spetii sositi i mal alesa acela,
care e menita sa fie colceria In decursulll nuntil, cum
ajunge suita petitorlului lnga casa fetel petite, vdndil

ca nu li se da cu una cu dou drumulii in nuntru, se


postza langa up tindii sail Yana o fersta i tine urmatrea oratie :
Bunil sara.
Bun Kira,
Cinstiti boerl pdmintesci
$1 sfetnici impriltesci !
Pe sfetnicu'mprAtescti
La noi afar-lil poftescil

Ca cu dinsulil sa vorbescil.
Cil noi inc6 suntemil soli imprritesci
De-alil nostril 'mpratil trimesi
CA-alll nost' tAnrrl Impratil
Ttil stea o adunatil

$i a scos'o la vnattl

www.digibuc.ro

169

Ca sa vneze:
MuntiT

Cu rfsil,
CodriI

Cu ursiI.
Mdgurile

Cu frele,
13dtcele

Cu ciutele,
Stancile
Cu caprele,
RedIurile
Cu vulpile,
Re ltile

Cu pescele,
Sate le

Cu fetele,
Campiile
Cu florile,
Polenile

Cu dinele,
Dumbrdvile

Cu isvrele.
Dumbrvi marl si umbriclse,
Val adncl si r'corse,
Cmpuri lug'', infloritre
Cu isvre
CurOtre
Si rdcoritre.
Sil prindemil soboll si MO,
SiVnpusemd vulpi, lupI 0 urs.

Cdnd ad fostil la o mil de locd


St'. Rd ttil stea pe loct.
Di idfi peste-o urmd de frd mare,

$i cumil Ma de acea urmd de fril


Statii singurd impdratuld si se inTaril:

cUrm'acsta de ce sd fle?.
$i elil indat'a strAnsd sfetnicl,
51 illosofl marl: si vrednicI,

www.digibuc.ro

170

Sfetnicil se sltituTa
Er filosofiT tdeea

$i la urmil totti privia ;


Sfetnicil ail sftituitti,
Er filosofiT ail gacitil,
Seetniculti dintaiti a (list :
Acsta-i urina de qinii.
Ca A. fie s6111. bunti
Cu'mptratulti dimpreun !
Sfetniculii alti dolle a qisil :

Acsta-I urinti de titre de raiti.


Care cu alt nostru imptratti
Va fl unti sotti de bunt traTil ;
C'a nost' te'n'rti imptratti
Pe-aceste locurT a vtratti
ST a ernatti
$i scie florile
$i garofele
Unde crescil
Si'nflorescil,

51-a vtgutt in rsrtriturile


Dumnilor-vstre o 116re

Cu ra4 de s6re,
Care qiva infloresce,
Nptea cresce
$1-a odrilsli nu me odrtslesce.

Er alti nost' tntril imptratti


Asa a pust la socotinta
Ca s mute-acsta &ire
Cu raqe de s6re,
Din rstiriturile Dumnilor. vstre

In grdina'mprtsc
Uncle qiva sA'nflorsct,
Si nptea s'a" odriislsca
Tat lurnea st.-T fericescil,
$1-a ganditil,

$T-a socotitt

S'o ducti la muntl


CdruntT

www.digibuc.ro

17 1

L'al e Dumni-sale curti,

C acolo va 'nflori
Si va odrasli
Dumnedeil inc'a sci...
Ala nost' tneril impratil
Deminta s'a settler'
$i pe obrazil s'a spalatti,
Pe obrazri
Cu vinarsil

51 pe man'
Cu vint
51'n scriri de argintri s'a radicattl,
Peste Oste s'a uitala
$i pe noI
Pe-acegi doI
VomnicT

Mici

De statil

$i buni de sfatil,
Din cal sumeti
La 6ste Indrasneff,
Carl acum strima sub paretf,
Ne-a ales
$i ne-a trimesa
Dill olacil

In olacti
Sa stringema haracil
Unti mandru colacti,
Unti colacri mandril frumos
Ca si fata lui Christosti,
Jiredi de 1'015,
BO' de viral,
Ialovite grase,
Copile frum6se.

$i pe-acesti dol ne alsa


Srnainte ne trimsa
Pe clugulii pamintuld,
Pe stirep srelul",
Pe stelele ceriulul

www.digibuc.ro

172

Totil sAltrindii
Si jucAndil

Si din plosce vial bung !Ana,


Din pistole Inpwcandil,
Rag le luminOse slobolindri,
Mare veselie

$i bucurie
Pretutinde fAcAndii,

Pre Dumneqeil Mandl..


Dar noi cAnd amil fostO
Pe'ndreptulil acestei case

L'o stea a ni se la*


Deci ori stua ne-arkati,
Orl rspunsti bunil sil ne dati,
CA n'amil Nutt" bull' de holercA
SA ne fie vorba de nemica,
Ci amti butil buff de vinO
SA ne fie vorba deplinil !
Respunsulii nostru ce este?
Uqele s'A. descuierf,

Ca de nu, dAmil din armati,


$i vomil da cu-armAtile

Si vomil sparge wle,


$i vomil da cu pistlele
SI-ornA sfArma fereOle ! (1)

Dup. rostirea acestel oratil 0601 fetel deschida usele


si-I slobodil In nuutru.
nail pArinti IDA. nu Incue usele, din contr cum simtescil c4 vine fecIorulil cu printif s6I si cu 6speti1 li lesil

Intru Intimpinare si-I poftescil pre top sa Intre In casa.


Pe and se petrecti aceste ceremonii pe la ferestI si pe
la use, pe cnd stApnil case poftesco pre spep s Intre
In launtru, fata petit se ascunde de grab. Inteo caniara
sail Intr'o odae deosebit.
Dupa ce all Intratil acuma fecloruld si cu spetil seI In
(t) Din Pojorita, sata In districtulti tampulunguluT, corn. de I. Flocea, stud. girnn.

www.digibuc.ro

173

nuntru, $i dupd ce fie-care a cuprinsil locd unde a apucatt, unele muerl dintre nmurile feclorulul se dad degraba

$i cauta In colo $i Inc6ce dra afld fate, ce s'a ascunsd.


Neputndu-o afla degraba $i vlndd nerabdarea 6spetilorti, Intrba fecioruld :
-- Unde-ml este flrea cea alsit, prea 'nallata imperatesa 7... unde all ascuns'o L.. aduceti-ml-o mai degraba, cacl
6stea mea este nerabdatre, voesce s'o vada cat mal lute.
Nmurile fete! respundd :
Indllate Imprate ! fil bund $i ma! astptd. putind,
cad acu$i 11-om aduce-o.

ApoI se dual $i-1 aducd mal antaid o baba btrana $i


urata sad unii Mail Imbrdcata mueresce $i cu cosite pe
capti, $i aducndu-I ()WI, ca ace$tia-sti Impratsa, ce-o
cauta eld.
MaI pe scurtd ca $i la petire, ap. $i la incredintare pana

ce se gatesce fata $i pana ceo aduct In casd, facti cel


adunatl. o multime de glume, de carl trebue sa rlda cu totil.
In restimpuld acesta rneniI, mal alesd al feciorului se

punt la masa $i Incep a inchina, a cinsti $1-a se vesell


cu totil pana ce ceI de casa aducti pre fata frumosit gatita din camara sad odala, unde-a fostd cu putind mal
nainte de acsta ascunsa.
Feciorulti, cum zaresce pre fata, care Intl srneritd. $i
cu capuld plecatd In jostl In casa, de-a una se duce la
dinsa, o apuca de mana $i a$a apol se ducti arnndul si
se pund alaturea In capul sad In crucile mesa.
Masa, In capuld care% se WO acum tineril, este de mai
nainte acoperita c'o fata de mas frte frumsa, r' in
mijloculd el, In dreptuld tinerilord se afla mil blidt i pling
de grail alesil. In grauld acesta vIrd fecioruld, dupa ce s'a
pusil In capuld mesel, vr'o ceeri-va ban! de arginta, era
fata vIra o naframd frurns, cusuta de dinsa.
www.digibuc.ro

174

Dupa ce s'ati viritti oblectele acestea In graulb din blidg,

si dupa mal multe glume si risete, qice unula dintre nemurile fetel :
Ie-ti copila lucruld WA!

adica naframa.
Ba nu!
Oice Indata unul dintre nrnurile fecIorului,
le-ti mai bine banil, copila draga, cad pentru
lucrulb teb iti sunt plata acesti banl!
Dupa schimbarea acestorb cuvinte Intindb arnndoi tineril manile si virindu-le in blidulb cu grab scte feciorul naframa, era fata banD, si dupa ce le scotb, aruncd
amendol cu putin grab Incrucis peste &spelt Ceealalt
parle de grail Insa, cata mai rmane in blid, parintil
feteI o strang si-o pastrza pana dupa cununie, adica
papa la coleicitrie.

Fata, cum a luatil banit II strange bine. Feciorula Insa


da atat naframa scsa cat si straistuta ce-o porta abb.Data de-a umrulb si cusma din capb viitorului sn socru.
Socru-sn, cum Ie dela dinsul aceste treI obiecte, deauna II pune palaria sa In capti, ca acesta sa 111.1 stee cu
capulb golii. Apoi da oblectele luate filcei sale si acsta
cosa naframa la cureua stralstuteI. era la cusma II OM
o pand (1) frumsa, facuta din pene de paun ki la mijlocti cu sorocoveti sati cu alp banI de argint. Dupa ce
sfirsesce de cusutd da obiectele tatane-s6ti, era acesta le
Interrce IndOrptii viitoriului sn ginere, luandu-sI In aceNO tirnpb plaria sa InapoI si urandil am'enduroril tinerilor sa trasca mul(I si fericiti ant
Asa se fac Incredintarile in unele sate din tinutulii
Dornel si ale Campulungulut (2).
(1) Cuv. pand In locti de flre e usitatil =I cu srn5. In Transilvania. In Bucovina numaI In tinutula Dornel. Tn cele-l'alte 041 ale BucovineI Intirnpingrnil
Cuvintula acesta numal in antece. nu Ins5. i'n N orha de tte Ildele.
(2) Coin. de d-lil Petru UrsulO, fost cnt. 14s. in CndrenI.

www.digibuc.ro

175

In celelalte part' ale Bucovinel, dupa ce s'ati adunattl


toll cel poftill la unil locil, dupa ce aducd pre fata In
casa si se as1 dup. masd, alegd pdrintii celord tinerl
pre unuld dintre elspetii de fata, care e mai b6trnti si
mai cu vagid, ca eld sa Incredinteze pre tineri. Ace la,
ludndil bliduld celd cu grad, ascunde inelele tinerilorii IntrInsulil si anume alti feclorulul Intr'o margine de blidd,
rd pre alil feteI in cealaltd margine. ra dup. ce in
acestd chipd le ascunde, pune bliduld dinaintea tnerilord
call stail alaturea si-lil Invrte astfelid, ca ineluld feclo-

rului sa vie In dreptuld fetei, ra alil fete In dreptuld


feciorului.

Dupa acsta procedura c,lice ornulil catra cei tiner sa


scta inelele si sa le puie pe degete.
Tineril se supund. Scotti cu sfild inelele, carI acuma
sunt schimbate si le pund pe degete, feclorulti pe alil
fetei, rd fata pe ald feciorului si anume fie-care pe degetuld alil patrulea.
0 parte din gritulti, care se and. In blidil, 114 arunca

tineril Incredint4 in crucisti prin cask rd

parte se

pastrzd pand dup. cununie, adicd [Ana la colacdrie, dup.

cum s'a artatil si mai susil.


pin minutuld, In care si-ad schimbatil cei tineri inelele
adicd din minutuld, In care s'ad incredintatil, logoditii, i
pand dupti, Uncropii, fecioruld lncredintatil se nurnesce in
Bucovina mire sad mnire ,$i Aire, rd fata incredintata
mirsit, mnirsd sail fiirsit.

In prejuruld Bucurescilord precum si'n alte partI din


Romania fecIoruld incredintatil se nurnesce ginere dem.
ginerica In loci) de mire, nu numal de Wr socri, parintii
fetei, ci si de catra toll ceialalli nuntas1 , asa buna-ra
lautaril qicil : ts trdesel domnale ginere, sit trdesci gine-

www.digibuc.ro

176

in locil de : sa traesci domnule mire ! (1). Fetel incredintate tns i aid i se dice mirsei.

In suduhl Transilvaniel se dice, ca si 'mprejurula Bucurescilor, ginere in locd de mire, in celelalte parti ns
ca si'n Bucovina, mire i mirs?t, dem. miresuca (2).
In Ballet% se dice numal jane. Cuvintula mirsa insa
si aid e cunoscutii.
In Selagia i Chiorii se dice asemenea mire i mirsd
dem. miresupt. (3).

In Macedonia, dupd cum mi s'a spusa, nu esista de


fella cuv, mire i mirsa, ci mirelui i se dice gzinire saU
gzinere pl. gzinerli, r miresel ma): alesii In partile Tesalief si ale Albaniel, 'nvsta naua pl. 'nvste nale. Daca aU
trecutg mal multe dile dela nunta se dice simplu 'nvesta. (4)
Comitatuld ZaNevasta noutt se numesce mirsa
randului precum i In unele parti ale Transilvaniei. (5)
Ce se atinge de numirea ginere, lat. gener-eri, acsta
este pretutindene latita i cunoscuta si'n Bucovina, insa
aice nu are insemnarea de incredinfatet, fidentatfi (Brantigam), ci numai de Mrbatul Pal mdritate (Schwiegersohn).

Ca si la Romani, asa si la Romani, cm% ginere, avea


ddu insemnri : una de fidenfatil (Brautigam), (6) si alta
de barbatulti filed maritate (Schwiegersohn) (7).
(1) Corn, de d-ld Dem. Teodorescu.

(Lumina pentru top, an. IV, Bucu-

rescl 1888, No. 7 si 8. p. 230 si 231.


(2) Com. de Id I. Georgescu si I. Popd Reteganuld.
f iresuca cu cunund
Se cunr5sce c'a fi
CAmesa pe dinsa suni.
Dintr'o doIn5. pop. din Transilvania.

(3) Com, de d-ld I. Popd.


(4) Corn, de d-nil Caragiani si M. Iu(a.
(5) Corn. de &Id T. Dusanescu.

(6) Hot% epod. 6, 13 ; Virgil Aen. 2. 342.

(7) Cic. de offic. 1. 35. 129 : Cum soceris generi non lavantur.
Socruld nu se scald& cu ginerit la und locd.

Atl. I. 1. Qui ducat., quum te viderit, socerum, generibus tanturn esse impietatem.

Care sit crd and te vede pre tine ca socru, cd genurile ad o Impietate atat
de mare.

www.digibuc.ro

177

In decursulti nuntil se mal numesce mimic pretutindene,

In tOte Wile locuite de Romdul $i maI alesa In oratil, $i


imgratii, imgratil mare, craiti noa, $i crdiprei, r mirsa
imgrettati $i eritiasd nuit.
Dupti cununie fec1orult1 Incredintata si cununata de-

vine pentru socri sl inere, rA, fata cununata nora dela


lat. nurus, us, genetiva nurorei pl. nurori, dem. nuridrd:
De vedea i r vedea
Ca logodnicI iI venia,
La petitti cA mi-I primia,
.11Turira

call tocmia,

Nurira-0 logodia,
Zestre bunrt ea-I dedea,

Frumu.lti eh mi-o 01%,


Nuntd mare crt-I Ikea
De se ducea pomina... (1)

rd la vr'o cille-va sOptCmilni" dupd nunt arnndurora


li se dice insuriltei.
NoI In cele urmtre II voma numl panA la cununie

mire i mirsd, r dupa cununie cum va cere trebuinta.


Mai de multi" era datina In Bucovina, ca $i'n celelalte
terl locuite de RomnI, at tineril, dup. afedare se duceair
Impreun cu phrinth lorti la preotula localci si inaintea
acestula Mceatl Incredintarea, elit II Incredinta, $i numa
In casulti acela, cAnda preotulti era ImpIedicatil cu alte
trebuinte mal urgente, si prin urmare nu se nutea face
Incredintarea la dInsulti, se , duceati acasa la parintil miresel si aice chiernail apol parintil amndurora tinerilorii
pre nmurile cele mat' deaprpe si pre cel mai btrni
dintre vecinl $i Inaintea acestora se Mcea logodna, care,
(1) G. Dem. Teodorescu : poesil pop. p. 167.
12

S. F. alar'ang: Nunta la Ronnini.

www.digibuc.ro

178

dupa spusa Romaniloril din cele mai multe 041, e juintate de cununie. (1)
De cand Insa legile Inipratesci i ordinatiunile consisto-

riale ail oprit sub aspra pedpsa ca sa se svrssca


Incredintarea cu mai multe eile sail chlar $i sptrnanl
Inainte de cununie, de atunci preotimea din Bucovina Incredintza pre cei tineri tot-duna precisil Inainte de cununie dupa ritualulO, care-la prescrie biserica nstra ortodoxa-orientala.
Ins cu Mote aceste ordinatiuni i opriri amenintatre,
Romanii, credinclosi datineloril $i credinteloril pastrate din
mo$1-strarnosi, serbza Incredintarea fiilor sl si acuma,
ca $i In vechirne, cu vr'o cate-va ijile sail sptmni Inainte

de cununie, $i fail de preoti, dupa cum s'a artatil mai


susti, cu acea deosebire numal c la acsta Incredintare
nu se cetesce de nimeni nici o rugaciune, ci numai se
schimba inelele, saU banil de argint si naframa.
dupa Incredinlare iea parinill pre mirsa
o dual ra$1 Inapoi In carnara saU odaia. unde a fost
mat nainte ascunsa, i acolo o lasP, apoi sa stee 'Ana ce
se'ncepe jocul (2).
In restimpulil dintre Incredintare si pana ce se'ncepe
joculil, dup. curn vorn ved acu, parintli tineriloril In(1) Cred. Romanilord din Bucovina ai a celora din Ungaria i Banata. Vedl
despre acsta i Pduna PetrifortU novell de G. TWO., publ. in (Familia.,
an. M. Pesta 1868. p. 282.

(2) Datina acsta se vede a este frte veche. de re-ce ai Dim. Cantemird
inca o amintesce. Eta ce ne spune ela in privinta acsta : cDupa aceea, adica
dup. petire, &Iamk una preola sad daca acesta este Impledecata cu alte ocupatina trimita i chlanni pre eel mal btrani din vecini. ai in presenta acestora
samba. inelele. Apol pirintil duca numal decal fata inddrpta, i rtial
o ascundil. Reintorcnda se puna cu petitoril la masti aaternuta, ai nu se ra.
dica ma! inainte de a se defige diva cuouniel. E de observata ci daca mirii sunt
feclorl de boera, Diet Incredintarea, niel cununia nu se We face fall de consensula Doinnulul ai fara de atestata dela episcopa , pentru ca de o parte sa
nu se intmple casatoril oprite de legile divine ai bisericesci. r de alta ca si
nu se unsca. mai de aprpe prin acsta legatura multe
boeresci, fara
de Iniroirea Domnultat. Dcscrierea Moldovel; ed. Acad. rom. p. 141.

www.digibuc.ro

179

credintati hotdrsctl liva pe cand va fi cununia. ApoT, hotarindu-se si acstti iji, maica mireseT si cu celelalte neveste, nmuri cu dinsa, pung pe mas diferite bucate
si Incept' cu totil a ospta, a cinsti si a se vesell. Acstti
osptare si cinstire durz maT bine de-o &A. ApoT se

scltt cu totil de la masA si Incepti a juca.


Nemijlocitti Insa Inainte de-a incepe a gusta din bu.catele puse pe mas unulti dintre petitorl, adresandu-se
a.tr6. OspetT, tine urmatrea oratie :
Multii Tubitf steni,

Prea cinstiti meseni!

av aid v'aff adunatil,


Pe D-vOstrA v'a Weptata
Acestil cinstitA gospodarti

Cu vial tocmaI din Cotnaril


Si cnd v'a vqutil venind
Ap mandri $i F,AtitI
Ca porniI eel infloriff
Pre portarl cd I-a chfernald
Si lorti poruncA li-a dal('
SA deschid portile
SA intindA mesele.
Portaril CA s'ail grAbitti,
Porunca ati implinit5.
Portile-aii deschisii,
Mesele-ail Intinsti,
AO.ernute mese
Cu fete alese.

Pe mese plinii de ,ipurf


Cu felurite bAuturi,

Si sahane cu fripturi
Pentru ale 1)-vOstre gurI.
Si furcute zugravite
Si lingurI totil cAsApite
Pentru ale D-vstre guff gAtite.

www.digibuc.ro

18.0

DecT portimii luatl


Si osptatT!...
Carl'
linguri 5i furcutT
Faceti bine i'ng'AduilT,
Cd am s'ncalecil
mndri

S m duet la Cernautil
S'aducti lingurT

furcuti,

Dar ell in Cernutil


POte c volli zabavi,
Cti pOte lingua n'oril fi,
FureutT pOte n'oirt gsi.
Trageti-nil bine in sama
C'arn sa incalecil etil de grab
Pe o epuOr albrt
$i rn'oTil duce la Suevii,
$i de.acolo, cum m'oirt duce,
Seiti prea bine e'oIrt aduce
Linguri

furcutT.

Cara nu-ti av linguri i furcutl


Mat rupeti i eu eet dintT,
CA aTa ne art invlatil

Pe not aT no0ri
De nu tii cum, apoT stati

Si la mine ve ultati
Cum ert singurrt oirt Ina
Si din bucate-oTil gusta.
Cine maT sci,
POte c'orrt fi

Furcutele ruginite,
Bucatele oti vite.

Si dect a per
stea impratulut,

Mai bine ell


Unti purice alti satuluT.
Poltimil luall i ospRati,
Dar din barb'a s nu datT! (1)
(1) Din Diesel', diet. de Ilie Ungureand. Acsti oratie se mal tine inea
(Mesa-mare gi Uncroptl.

www.digibuc.ro

i la

181

Am arnintita, mai susa, cd. mirele, cand se duce s se


incredinteze, iea cu sine pre mai multi &pep dintre nmurile sale precurn si o pareche de ldutari. Intre spetii
acW1a, precum si'ntre cel poftiti de parintiI miresei, se
-afla de multe ori, afara de barbati i neveste, Inca si
fete. Decl dupd ce s'ati logodita acuma tineril, dupa

ce a stata la masa, at osp'tata de-ajunsa si-aa Inchinata mai multe pahar6 de beutura In sannatea unora si
_a altora, se scla cu totil de la masa i spuna lautarilora
traga vr'o una 9i de jocd.
Lautarii, carii pana acuma a stata Ici veuna ungher
41e casa si-aa cantata numai cantece de masd, n'astpta
sa fie multa rugati, ci cum li s'a spus, de-a-una Intonza
o hord.

spetil adunati, si mai alesa tineretula, setosa de petrecere si de joca, cum auda cd lautaril ad intorsa arequld
_ye eta strund, de-a-una se prinda cu totil la joca i petreca pana In diud.
Cand aft Inceputa lutaril a canta de jocii, atuncl se
duc prini, saa nisce nrnurl de-ale miresel si-o aduct
pre acsta rasi In casa, de uncle apol nu se depdrtza
mai multa.
Scra-cea-mare, adic maica mirelui, care firesce Inca
trebue sa jce macara una jocti, flind Mee bine dispusd
i voinda a Indemna la voe bun& si veselie pre ceilalti
4.5speti, lncepe a chiul ast-fel :
Multtnescil lui Dumnedeg,

CR-nif e bine, nu-rnt e r I


Mulpmescil ce!ui de susti,
C'aceste dile-am ajunsil (1)

De alta parte o nevasta tenerd, nevrelida a rrnan In


(I) Din Crasna, diet. de Maria BiLrbuti.

www.digibuc.ro

182

urma screl celel marl, incepe In numele mirelul a chiul


urmatrea chiuitura :
Asl varg mT-am varatri

Sub unti &fungi de bradil uscattl


C'o puk de cripetatil,
Dar la rri mi-olti qed
Cu puTcuta drpt'a mea (t)

N'a apucata insa bine a sfars1 nevasta chiuitura sa, cancT

nurnal ce aucTi din alta parte a horel pre OM nevasta,


nma cu mirsa, luanda pre mire re-sl cum peste piciora
si anume :
Met bAditil, meT lone !

Catti a fosai vara de mare


Tottl fa disti eh' me-i lua.
f:tri c'a venial tmna
ST-aT &Uri milna cu alta.
Ce aI ganditil
De m'al. uritil ?

Ce-ai mancatti,
De m'ai lilsatil ?

Dar' lasil ea sl-a data peste oral ! Naintaa sa nu-1 da.


cu una cu doue renda ca sa pacalsca pre mire, carula
i s'aa adresata aceste versuri, apostrofandu-la de-una oma
care nu-si line cuvintula. Ea respunde indata:
Am mncatil znaril pisatil,
Si (peg Ott' c te-am lsatil,
Am mncatil zaharil batual,
Si qicil Oa c4 te-am urittl,
C'alt1- ail mere.' 1-ail logodi al,

Eti am Ainblatd tntr'o varri


AcetT-aq mersti intro saril
S1-ati luatri o buz'amara ! (2)
(1) De-acolo de idem.
(2) Din Crasna. did. de M. 131rhu(1.

www.digibuc.ro

183

Cdnd sfdgesce chiuitrea versurile acestea toti cel de


fat& Inceptt a ride ctt hohotti $i a face multd voe buna.
Si totti a$a prin glume $i risete, unii jucandil $i cliiuind
diferite chiuituri, earl' se potrivescil mai alesa la acesta
petrecere, r allit, $i mai alesi cel btrdni, bndii $i
felii de fel de Intmpldr, se petreca $i se veselescti cu to(ii pnd In diuti.

and se revarsd de diud, atuncea se impra$tie eu totil


ducndu-se fie-care pe-acasa $i caulandu-$1" de trebile sale.
In fine voia sa niaI amintesca Inca i aceea, cd mirele

din diva, in care s'a Incredintata $i pand dup. Uncropti,


porta necontenitA, atata in srbatori Ceti. $i in dilele cele
de lucru, Tana adicd flrea ce I-a cusufo mirsa la cu$md
naframa la curua traistutel.
In acele WIT ale Bucovinet, unde fecioril n'ati datind

de-a purta traistue cu sine, se OM tota In diva de increIntare numal o flre de teirg4 la cupta mirelul, pre
care, ca $i pain, o 'Arta mirele din diva Incredintrii $i
pnd dup. Uneropti.
Pe-acsta Mire sat' pand apol, precum i pe naframa
dela curua straistutel, cunoscil Rom Anil', care feciora e
mire, pentru cd in dilele de lucru numal mirh indatinza
de a purta ;lion scumpe la cu$me.
In Romania $i anume In districtulil Backlulul incredintarea sa logodna se face In urmatorula modti :
Se aduce o strachind cu grU, sa daca fata e mai

una cu orea, se puna inelele in nuntru $i se schimbd de


vr'o trel off de cine va din (imenil de NA. Nemijlocita
dupa acsta fata pune la cacibla sa palaria flacdului o
flore de WO. Flacul, adica mirele, lese apol
$i
impu$cd de vr'o cate-va ori dintr'ung pistola, dnd prin
acsta satenilora de cunoscut cum cd s'a lugodith

www.digibuc.ro

184

Dupa logodng se Intinde o masa, la care leail parte atatil


(5spetil adunan catti si mirele dimpreung cu parintii se1.
In miele pgrtI din acestil district logodna se considerg

ca terminata atuncI, cand flacaula si fata ati schimbat


inelele unulil cu altula In fata pgrintilorti $i a mal mulior
OrnenT, rude, prIeten1 sail cunoscuti, In alte WO 1nsg se
socotesce pe deplinil facuta numai atunci, cand e savarOA de preotil. (1)
In prejurulil Bucurescilor se face logodna, In lipsa unuI
preot, tot-deauna de celil mai baranil din famine. (2)
In Transilvania si anume pe Valea Somesului se face
Incredintarea astfelti :
Petitoriul da fetel petite unil inelii, numitil inela de
credinra sail simplu crecling r fata 11 da o naframd de
buzunaril numitg a$izderea ndframa de credinta sail simplu
credinfil. Dupa acsta 1$I &XI amndoI maim drpta, r
graitoriulft II stropesce cu apa $i le taie (desparte) ma-

nile ca $i la ori-care alt WO Incheiatil.


Tot cam aceste oblecte se schimba la Incredintare Intre tinerI si pe Tarnave, pe Valea Jiulul ardelenescii $i
pe Valea Hategului, (3) precum $i'n alte part1 ale Transilvaniel (4) cu acea deosebire numal ca pe Tarnave In
locil de nitframei se (lice crpii de credintd.

Inelulii, care-ld da mirele miresei, e de rnetala, de regula de arama, la eel mai avuti de argintil, rare-ori $i de
aur, r' netframa e lucrata $i tivita de mirsa. iu Valea
Jiului 0. a Hategulul naframa e pestrit, cu florl, $i. asemenea lucrata $i Impestritata de mirsa.
(I) Columna 1111 Traland, an. IX. p. 332-383.
(2i Coin, de d-la G. Dem. Teodorescu.
(3) Corn. de d-ld I. Popd Reteganuld.
(4) B. Vicid, op. cit. p. 2 : tincredintarea se face cu sad fag preotd, dupa.

&tins comunii prin Incredintarea inelelord gi a naframilord de mini Inaintea


cclord dou6 marturits

www.digibuc.ro

185

incredintarea In susa numitele locurI se face de regula


Inaintea preotulul si. a fiitorilora nasl. Dupl. Incredintare
se da una ospta, care In unele parti se numesce tocmld;
se puna cu totil la masd, osptz si bed, apol se daa la
joca, care tine cam dela 4-- 8 re (1) Pe unele locurl la
ocasiunea acsta se croesca si vestmintele trebuincise
pentru nuntd. (2)
In qckeill, mal nainte, dupd efostu la vedere urma logodna : la unil mal eurenda, la altif maI td.rdia.
Scra mica avea grija sa se pregatsca de logodna, si

sd fie cu tte In bun re'nduIala.


in gliva de logodna, prin amurgula srel, veniati plocnele dela ginere, trirnise la scra mica prin muerl, dou
orl treI nmuri de ale ginereluI. Ca plocona se aducea :
carne de porc, unula saa doi purcel jumulifi, dou plosci
de vina si doI colacl. Scra mica cinstea la inuerile, earl
aduceaa plocnele cu cdte una slota la fret inse, saa cdle

sse bancute. cdte ung Ohara de vina din plosci si le


tata cdte o lira de colac. Mal apoI ceI tineri trebuea sa
mrga la popa sa dacd nu, yenta popa acas la mirs
de-I logodia. Popa lntreba pre fie-care : cd cu voIa lora e,

nu sunt silill de nimeni ? Ginerele spunea din vorba cea


dintai : tcu vola mea, mirsa uu prea spunea din vorba
a dintditl, apoI tow spunea si ea : ccu vola mea saa putea s died tocmal atunci, eh nu e cu vola el. Daca dicea
ca nu e cu vola bolt, nu-I logodia, rmneail nelogodip.
Dupa ce rspundeat ca e cu vola lora, popa scotea inelul
mireseI si ala ginereluI si qicea : ecu vola lorft la anandol
se impreunzd fiulti cutare cu fiica cutare,.
Inelele la barbatI eraa de amnia orI de plumb cu scauna,
(I) Corn, de d-ld I. Popd Reteganuld.
(2) Corn, de d-ld I. Georgeseu.

www.digibuc.ro

186

cu ct ere' mal mari, cu atata eraa mai de prep ; fetele


purtaa inele cu cate trel luminf.
Ce-va mai tardia dupd logoclire adica pe la nou sag dece

re venia logoclna, adica masa, pe carI o da scra mica.


Lua parte la ea ceI poftitl din partea socriIor marl i
mid, de aceea era vorba : te duet la logodna ? orl tte-a
chlematil la logodnet.

Lautarii asteptaa pre speti la pragula portil si cand vedeag c vine eke una poftita, incepeail sa dica marsula, si
cand era nora si intunerica pe invitati Ii cunosceaa dupa
lampasele ori felinarele, cu earl ventaa ; une-ori se inselaa

de diceail la treatori.
in casa mesele ere' puse de mal nainte si cel ce veniaa incepeaa sa se asede la masa ; cel ce venTaa mat
tardia trebuiaa sa ski mai in Oda mesel, daca nu cumva se intmpla sa fie vre-una rung mat de sama.
La unele logodne lua parte si popa si locula lui era
totil-deauna in fruntea mesei. Dupa ce vedea ca cel poftiti s'ati cam adunata, incepea sa se aduca bucate la masa.

Daca scra mica vola sa o ojunga mat putina, facea


logodna cu fiertura si pane si la urma colaca, r dacd If
da mama sa cheltusca mal multil si voia sa faca logodna
mai mare cleat nunta ; servetti, cutitt, furculita si linglut, de era flertura, 1I aducea fie-care invitatti.
De b6utti se aducea la masa rachia sa vin, dupa darTa

de mana a screi mid.


ata tinea masa lautaril impartiti in tte casele, in care
erati asedate mese, dicead inteuna cantece de masa.
Mese eraa bara pentru rnenl, basca pentru muerl
bwa pentru feclori ; pe feciori de obicela SI punea mal
la o parte prin Cate o casa ori cascira mat dosnica.
cand la scra mica nu era destula loc, punea i la cate
una vecina.
www.digibuc.ro

187

Une orl se facea logodna fra lautari, dar a doua li


lumea ca a facut pomana.
Ct -tinea masa, ginerele ajuta $i ela la muerile, cart
duceaa pe masa, $i trebula sa fie cu bagare de sma ca
sa nu se mnjasc pe haine.
Cnd era pe la sr$itula meseI, ginerele mergea de se-

dea la masa cu cel-lalt1 feciorl, i i se aducea o sticla


sag doue de vino, de Inchina cu eI. ApoI venia mirsa
pe o tava 11 aducea flori, o garfa. Ginerele lua florile
si darula pe mirsA, dupa curn II da mama $i avea placere ; dupa aceea mirsa lua i da florl $i la celalaltI feclort

Dupa ce se ispravia cu masa, se rklica mesele $i se


scotea afara si se Incepea jocula ; mai intaia de tte se
canta thora miresel, . Din lume dupa una jocaflou incepea sa plece acasa ; aiii sta 'Ana la sfarsita, cand nu
mai avea cine sa jce.
Plocemele aduse dela ginere le frigea si le punea la socri
marl g alu doilea

A doua oi dupa logodna mirsa spala vasele. (1)


tri alte parti: tota In Transilvania, dupa ce atata tinerii
cata i parintil acestora s'ab Intelf-sa Intre ()land, junele
cu sotil sei acompaniata de lantari, plca intr'o 1i anumita cu darurl la fiitrea lui consrta. Darurile predate,

una preota sal) in absenta acestula, cela mai btran


schimlnl inelele, desemnanda ast-fela mutuala legatura 1ntre

fiitoril casatoriti. Mese cu toasturi, jocuri cu strigarl $i


chiuiturl distragO pre &pep. In fine juna trna. In batista

sa una Ohara de vina, In care junele a pusa cate-va monete. Vinula se scurge prin Casa libatiune adusa (leilora
penati pentru a-I castiga pentru casa cea nua r monetele, legate IntrInsa, se pastrza neatinse papa dupd.
(1) G. I. Pitis0 : Nunta in
1888. p. 10U-108.

cheid, publ. in (Revista noulip an. L Bucuresci

www.digibuc.ro

188

nuntd, artnda asta-fela, ca mirsa Isl la angajamentula


a fi econma si a pastra ceea ce barbatula II va aduce In
casa. Cu acsta se termina pactula de bund-credintd. (1)
In tara Mo,tilori la diva hotarita pentru credintd, feclorula InsolA de petite)* de nana0 i de dol trel dimeni
de incredere, merge la 0601 feteI si credinta se face de
preota sail de unti anti oma de Incredere, care dupa prirnirea declaratiunilor obicinuite, schimba inelele tinerilora.
Implinindu-se aceste formalitatI se da la masa si

hotaresc qiva cununiel si a ospgului. (2)


In Selagid i'n jurula ),516Incutel-mari Incredintarea se

face de comuna In presara unel Duminicl saa a unel


srbatori, nicl decum Insa In alta sar. Feciorula in sara
menita pentru Incredintare merge cu graitorIula WI la
fata petita si de aicea apoI, dupa ce saruta manile Orinflora fetel, atata el, cata si graitorIula si petita se dual

la preotula, dar aa de tardia ca nime sa nu-I vada pe


druma si daca din Intimplare II Intalnesce cine-va cauta
ca sa nu-I pta cunsce cine-sa si'n cotro se duca. Dup.
ce aU ajunsa la preotula, care a fosta de maI nainte
Insciintata despre venirea lora i dupa ce dati binetele
cuviincise, graitoriula, luanda cuvintula, spune preotulul la ce aa venita. Preotuhl poftesce pre petita i pre
graitorla sa parassca pe vr'o cate-va minute chilia, ra
pre petitona, care rmane cu dinsula, artndu-I mal intaia
partile cele bune precum i cele rele ale ca3atoriei, IlI Intrba de are aplicare a se casatorl cu fata respectiva saa nu.

In casa daca feclorula respunde negativa nu maI Intinde


multa vorba cu (IMO, ci l spune sa mrga. In trbll
de unde aa venita, ra daca rspunde afirmativa fecIo(1) I. C. Tacitd : Nunta la pop. rom. etc. publicatd in (Rominismuld. an. I.
Bucurescl /1370. p. 20.
(2) Frncu i Candrea, op. cit. p. 151.

www.digibuc.ro

189

rulti lese din chilie si'n urma sa Infra fata. Preotul o


Intrad $i pre acsta de voesce a se duce dup fedora
din bund-voe ori nu, dupa ce maI antaia 11 One $i el o predicatie despre Insemnatatea castoriel $i cum trebue sa se

porte ea nevasta. StArsindil $i cu dinsa Intra cu totil In


nuntru. Preotulil chlama acurna $i pre cantorulti bisericel
sa pre felii (palimar10) ca sa fie martor, pune apol pre
ambit tineri alaturea, feclorulti la stanga, r fata la drpta
preotuluI, cum sta acesta fata'n fata cu el, si-I 1ntrba
din noil In presenta martorilor de se lubescil si de vreil
din bun voe, ne'ndemnall si nesilitl de nime a se lua ?
Dupa afirmarile reciproce le Tea manile drepte $i punndu-le la olaltd le spune sa died un g Tatala nostru.* Dupa
Tatillft nostru le cere schimbarea semneloril de credintd.
In unele part1 din Chioril se'ntmpld Incredintarea ca $i

In Selagiu, numal ca pun un taleril cu gra, pe acela


punil semnele $i anume : naframl, banl $i Mele si dupa
o rugacIune, dall milnele, sehimba semnele si starostele
arunca peste el grti. Dupa schimbarea semnelor se'ntorcil
acasa, unde cinza, Insa fara jocii si fall, sa scie &Vella
despre celea ce s'ail petrecut. Ba ! adese-orl se'ntmpldu
ca nicl fratil Insurati si surorile mdritate nu sciil nimica
ce s'a 'ntmplath In familia lor pana a doua-di.
In decursulil cinel, urrnza dupd imprejurarl i determinarea ditel, cand incredintatul i incredintata ail sa-$1

serbeze cununia, cap: $i earl (5spell ail sa se cheme la


nunta sail oskelit, cine va fi niinagi-mare, pre cine sa Iea
de nune sail fete-de-nune, fete-dupa-masit, trap-de-mire

de mirati, $i ce feliil de lautarl ail s le cante la nuntd.


Cu ocasiunea desbaterilorti acestora atat mirele citta i
mirsa se prtd cu frte mare bagare de samd ca nu cum-

va s sl perda gustul unulil pentru altulti.


Dupa 1ncredintare nu vedl mal mult nicl pe mire
www.digibuc.ro

190

pia pre rnirs In adundrile tineretuluI, ci fie-care Isl


are gndurile si treburile sale. i dacd se si arata vre-o
data, e Mile btkorlil la ochi el feclorulti Incredintatil
nici cnd nu vorbesce cu mirsa sa, ci cu alte fete. Asemenea si mirsa. (1)
In fine In unele prti ale Macedoniel logodna sail, dupa
cum spunti Macedo Romnil, isusirea se face in moduli'
urmtorill :
Pdrintil fidcdului trimitil la parintil fetci unulil sail
mai multi petitorl, cari da4 semnulti, adicd, ducil unil

iniela legatti cu o cordea (panglica) vnal sail died (rosie)

si mal multe mone0 de aura.


Dupa ce pdrintil flcdultll si al feteI s'ati Intelesa Intre
el a se face logodna, urmzd schimbarea inelelor, care se

face numal Intre prinp, fard ca viitoril sotl sa Ia parte


la acst ceremonie.
In timpultl cand se face schimbarea inelelorri, se da
cu pusca la casa logodniculuT, r dela casa logodnicei se
impuscd asemenea ca sernnii de r6spunsil.
In genere logodnele se factl sara, si ceI Invitati se
cludi si se Intorcil cu torte aprinse, fiinda Insotiti de
multe ori si de ghiffi (lutari) urnda fie-care unulil dupd
altula : eel bitnza, sd incherdisescd i nit ra trd eta --7-- sd
trdscd, sd se folosscd si acstd logodnd sa fie odat
pentru WO. viata.

ate-odatd, Insa fOrte rat% spetil rga pre printii


fetel ca sa le-o arate, cnd atunci 'II facii mstere, adicd
il dati fie-care cte unil bawl de aurti, sail alte darurl
femeesci, inele, cercel, r ea spre multrnire sdruld mna
la top, fie barbatl, fie femei. (2)
(1) Com. de d-ld El. Popd, inv4Atord.
(2) T. T. Burada: cDatinele la nunti ale pop. rom. din Macedoniai, publ. In
4Revista pentru filologie. p. 417-418.

www.digibuc.ro

191

in alte pdrt1 ale Macedonia' isusirea se face astfel :


Dupd ce printil fetei 0-ati Mg atti fata, adicd dupd ce

ail Imbiat'o unui fedora

i aq cdpetata de la parintiI

acelula sborulti (cuvIntult1), 11 dati sentnulg, care de reguld

e un nell (inelti). Dupa aceea tineril se dual la preotul


localil ca A. le schimbe nllele.
Preotuhl atinge mat WAR"' nellele de barbd, apoI le
felicitza pre tn6ra
schimbd. Pe urma binecuvintza
pareche. Asisten0, la rndula loril, Incd o felicitzd urnsd trdscd.
du-1 sa blinezd
Dupa aceea isusita sati 'nvsta naua sdruta mna preotulul precurn si a tuturor celoril mal de Vrsta, call sunt

de fata, ra pre ceI mai tineri II sdruta pe ambele fete


ale obrazulul. Aceste bqeri (sarutari) se repetesc de
mai multe ori pand la nunt. (1)
In Pindti pe lnga cele Inirate pand aicl mal este obicaulfi sa se clued la casa logodnicel o pede (tipsie) mare:
infrumusetata cu fellurite desemnurl Incrustate, facute In

aluatt cu vrfulti cutituluI mai luainte de a se pune la


coptil, precum .$i unil pagrg (2) cu rachiil, avnda legata de elil mai multe malonudele (3); pedoa se Invlesce
Inteuml ervtil si se pune pe capultl uneI fete, care Intl%

In ograda cu ea, dupd aceea se aduce i din partea logodnicel unil pagiird cu rachia .,i amestecndu-se apol"
rachiula adusil de la logodnica cu acelti adusil dela logodnicil, se cinstesea &petit i se pund la masd, .$i dupa
osp'tare urzd cu totil : sei bitnza.

Fata odata logodit trebue s Lea tte chipurile ca sa


nu vadd nicl sd se Intalnsca cu logodniculq eI, i daca
(1) Corn, de d-ld M. Iutza, Romnd din Macedonia.
(2) Uldord de rnetald.
(3) Monecli de auril turcescI.

www.digibuc.ro

192

din Intmplare Ila zdresce, atuncl plca ochil in pamintri


i nu se ulta la dinsula. (1)

Precum logodnica-isusita, aa si ginerile dup. isusire


nu pote s vadd mai rnulta fata pana la cununie. Dela
isusire (logodnd) pana la cununie insa are voe sa rupa,
daca la logodna nu I-a placuta fata ; dar acea fan, rareoil se marita. Astfella parintil fetel sunt nevoiI sa-I dea
mai multa zestre, ca sa nu se lase. (2)
Astfelia se serbza 1ncredintarea la Romani !
Inelulf i nelframa, despre carI ama vorbita, in decursul6
acestul capitula, sunt semnele principale, cart se considera i se Intrebuintza pretutindene de totl RomAnil
ca simbolti all unirei i credintei nestramutate. Despre
csta ne putema Incredinta nu numal din cele ce
artatil pana aici, ci i dintr'o multime de cantece poporane, carl se recitza i se canta nu numai la nunti,
ci i la alte ocasiuni.

Aa una cantecu din Bucovina, care ne spune ca una


fedora a luata inelulu unei fete, firesce ca, ca semn, c va

lua-o .$i de sotie, insa fata nu-la voesce, suna precum


unnza :
Inga, (3) man* miselulti,
Cum mi-a luatil inelula,
E ild cer ca s mi-Iti dee,
Elri a spus c'ar' set" mg lee.
Cand asT sci c m'arri lua
Singura m'asT spfmzura
De capkulti brauluT
In mijloculti drumului,
De mirarea targuluT,
(1) T. T. Burada: Datinele la nunt.T ale pop. rom. din Macedonia pun in op.
cit. p. 418.
(2) Dim. Bolintineanu: Ciltoril la Romnil din Macedonia, p. 88.

(3) Inga = in cauti.

www.digibuc.ro

193

SA se mire si targul
CA ce pte miselule (I).

Acelast cantecii, dar cu unele schimbarl, se Oa si la


Romnil din Moldova. El suna asa :
LA, maTcA, voTnicu,

Cum imT cere inelu.

Et n ()id' cl nu role da.


EIA qice ccl m'a lua.
CAnd asl sci cA m'aril lua
SingurA m'as1 spAnzura
In mijloculri campulul
In crnga sovervuluT
In drumulil voIniculu7.(2)

Tottl acelasl la Rornanil din Transilvania sunA

UT- te, make., uritule,


Cum 1m1 pOrtA

EA ilti totti ceril s mi-lil dee


EN ;lice c'o s'd mg ice,
D'ELF,4 sci, maTc, cA m'aT da

Mal bine m'asT spanzura


cTucurule brAulul

In mijlocule targuluT
SA se mire tole tfirgule,
Ce mT-a flicutd uratulti ;

SA se mire si lumea
Ce mT-a facial dragostea. (3)

Alta canteca, si anume din Vlacko-Clisitra, la Romdnil


din Olimp, care ne arata ce feliil de inela de incredin-

fare a capaatfi o mirsa dela tatala s, suna astfeliA :


An, musatA, la fAntanA !

,Dutsiz Ye, cA eu ni jin,


CA dad'a ni m'isusi.
(1) S. Fl. Mariand: Poesil pop. rom. t. II. Dottie i hure. Cernituti. 1875. p. 181.

(2) Sevastos, op. cit. p. 70.


(t.) Iarnik i Birsand, op. cit. p. 271.
13

S. Fl. Mariann : Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

194

Aoaltadz, dumineca,
Nel curat (1) ,ni adusera,
5' tsints fluril* niseame (2)

Tu xirlu di mkase
Misticat cu hrisafe,
Tu maim. atsea 'ndrpta
*.tu dzdzitlu atsel niclu.

Ah, dzdzit, tsi ni stai bun


Ca sOrele dimntsa. (3)

Daco-rometnesce :
Hai frumsa, la fantana !

cDuce-ti-q, c ea nu vial,
Ca tata-mea ma'ncredinta
Alaltaeff, durninica,

Inela curatti mi-a


cina formal de credinta
Intr'una find de m'atasa

Mestecatil cu fira de aura.

In mna cea drpta


in degetula cel mica.
Ah, degela, ce-mi stai. bine
Ca srele ditninta.,

in fine o balada din Moldova, In care se amintesce


inehail alaturea cu naframa, se'ncepe asa :
Fost'aa fosta una craisora
Tinerela, mandru fedora
Cum e bradula codriloril
Susa, pe ve'rfula muntilora.
De sotie i aa luat
0 copila din celil
(1) lneld de metal adevratd, nestimatii.
(2) Mirsa capt la Incredintare dela mire o suma de monete marl de argintit, carI Insirindu-se, se prta ca salba la grumazd; cele mal cAutate monete
sunt Taleril MarieT Teresiel.
(3) Dr. Gustav Weigand : Die Sprache der Olympo-Walachen, nebst einer Einleitung fiber Land und Leute. Leipzig 1888. p. 136.

www.digibuc.ro

195

Copilii2d, Romancutd,

Toff vecinilore drgut;


Cu chipil dulce himinosil
Cu trupti gingasp mldiosfi
Cum e flrea cmpuluI
In lurnina srelig.
faa lui c5. 1-ail sositil,
Carte mare de pornitil

La tabr de ieWil.
Ele in suflett s'a mhnitti
f7ii. din gur a gritti::
cDraga mea, sufletulil meil,

Tine tu inelula meii,


l'une-lil in degetulil Me.
Cand indu-a rugin
SI sciT dragd, c'oiti muri!
De me Iasi' plngendil acas,
Na-tY niiframa de metasd
Pe marginT cu auril trasit.
Aurulil crind s'a topi

Sa mil, frate, &al muri!.

Dupa acsta tn6rula crai$ora plca la tabara, dar nu


apuca a ajunge d eparte, $i ullndu-se la naframa, vede
ca aurula de pe marginele acestela s'a topita, una semna
ca I-a murita sofia. Se'ntrce decl degraba Indrpta s
vada ce s'a Intmplata, $i afla ca tatala sfi I-a aruncata
nevasta Inteuna tail lunga $i lat, unde s'a si Inecata.
Tnerula, de 'ntristare ca. $1-a perduta sofia, care% nu
numai a I-a jurata credinta. eterna $i unire nedespartita
ci I-a data Inca $i inelult1 sac' ca semnii ca-$1 va fin
promisiunea, s'arunca $i ela In apa $i se Inca cu scop
ca cela puling dupd mOrte sa fie nEdespartip.
In fine balada se'nchele c'una blastCma asupra tuturoril

acelora, caril despartesca pre cel ce se lubesca din tota


inima :

www.digibuc.ro

196

Tuna, Dmne i trasnesce,


Tuna'n cine despartesce
Dulcea dragoste'nfocata

De-una feciora i de o fata. (1)

Intr'o poveste din Transilvania, In care asernenea


amintesce despre inelul si ndframa de 'ncredintare cairn!)
urrnatrele :

Fiindd astfeliil Invoiala gata, scra mica chIam numai decal pe popa i pe nisce nmuri, si tineril se logodesdi priminda binecuvintarea si schimbanda cate
o ndframd, dupg obiceiulii de atunct Adicg feclorulii II dg fetel unit inelit de aura i o ndfram4 de n16tasa, r fata li dgdu cu sfialg un inel i o naframtir
de care WW1 avea. Dupg aceea I1 petrecurg cu tolil Ona,
sara trli, statorindit llua de eununie pe de atunci In
doue spt6mant. (2)

Voind acuma a as6m6na datinele si credintele Rornanilora dela Incredintare, vorna afla ca cele mai multedintre dinsele se aflg si la alte
La Incredintarea Romanilorti era de ajuns, ca si la
Romani, un nudus consensus (3). In tirnpul republicei
aveati trebuintg, ca maI pe urmg In timpula ImpraWort, nicl de martori, de .si adeseori lua si acestia parte(4),.
(1) V. Alecsandri: op. cit. p. 20. Totd la acela p. 21 veril i o variantit a
balades citate.
(2) Marginnuld: Dina Imprlits

i pna eI al, poveste din popord, din.

ebiblioteca poporal a Tribune,. No. 82. Sibiid 1t386. p. 7.


(3) Dig. 23, 1, 4 pr. vi 11.
(4) Macrob. Sat. 1, 6, 29 : Nam Asinae cognomentum Cornehis datum est,.
quoniam princeps Corneliae gentis empto fundo seu filia data marito, cum spon
sores ab eo solemniter poscerentur, asinam cum pecuniae onere produxit in forum, quasi pro sponsorsbus praensens pignus.
.C1c1 Corneliilord li s'a datd porecla eAsina pentru c celd dintAid din vita.
Corneliilord, dupa ce cumgrase o movie sad dupa ce a data pre filca sa dupa
und harbatd, cerndu-i se In modd solemnd chIezevl, aduse pe pla(A o asin&
magari(a) incarcata cu haul, ca ziloga de fati In locd de chiezev O.

www.digibuc.ro

197

ilia de vre o Indatorire scrisuala (1). Era Insd datina, ca


mirele sd dee mireseI ca arvnd (arra) o moneda, dupd
.cum se Intmpla acsta maI la -kite contractele (2) sail
unU inell (3). Dacit mirele era din clasa de josa, adica.
din poportt, inelula era de fiera (4), er dac mirele era
patricit, atuncl inelula era de aura (5). Fata Inca. 11 da
tint inela (6), dar a cesta nu avea o Insemnatate asa de
mare ca ala mireluI, pentru c numal mirele era obligatti a da mireseI unti inel ca arvnd spre Implinirea
4atorintelora sale propril, din care causa, se i nurnia
pignus (7).

Inelele, ce le schimba tineril romani Intre olaltd, se


nurnlail : anuli pronubi, mutue fidei signa, adicd hiele de
Ambrosius Ae lapsu virginum 5: Nam si inter decem testes confectis spon-salibus, nuptiis consummatis, quaevis femina viro coniuncta mortali non sine
rnagno periculo penetrat ad adulterium.
Cad. fiindd InchelatA logodna lntre clece martorl gi sfArsitA nunta, fie-care
cu und bArbatd trece la adulterid cu celd mal mare periculd..
femee

(1. Dig. 23, 1, 7, 1.


(2) Dig. 14, 3, 5, 15 : Si institor, cum oleum vendidisset, anulum ariae
mornine acceperit, neque eum reddat, dominum institoria teneri.
Dad, und comerciantd, vngndd &MO, a primitd und ineld ca arvnA
dA Inapol, stApitnuld peocede conformd legil de comersd.
(3) Plin, n. h. 83, 28 : ad sponsicnes etiamnum anulo exsiliente: FArindd
.ncuma la logodne und ineld.
Isidor. or. 19, 32, 4 : Femivae non usae anulis nisi quos virgini sponsus
mi-terat.

Romilnesce: Unel femel, care n'a Intrebuintald inele afar& de cele ce 1-a trimisd el ca fatA logodniculd.
(4) PL.n. n. h. 33, 12: Etiam nunc sponsae muneris vice ferreus anulus mittitur isque sine gemma.

Inci tkacuma se trimete logodnicel ca presentd und ineld de fierd i anume


Sari petra, scumpe.
(5) Ter4.31I. apol. 6: Aurum nulla norat praeter uno digito, quem sponsus oppignerasset, pronubo anulo.

Auruld nu-ld cunoscea nicI una, afarl dectit la und degetd, pe care l'a
logitu logodniculd cu ineluld de nuntA.
(6) Terent. Eun : 3, 4, 3 : dati anuli, locus, tempus, conshtutum est.
S'ad datd inelele, s'a hotArltd loculd q't timpuld.

(7) Inv. d, 27.

www.digibuc.ro

zA-

198

casatorie ca semnii ala credintel Imprumutate, si mirsa,.


inelula ce-la capata dela mire, litt punea si purta de regula, ea si miresele romane, pe clegetula al patrulea
Pe timpula Imp6ratilorti romanI, srbarea. ,Incredintarit
se Mcea totduna in presenta spetilorti Invitati (2); si sesfarsla, ca si la Romanil
o mnsa (3), In filmpula cdreIa se hotaria locul si timpula nuntil (4).
Miresa primia darurl atata In Oiva Incredintaril, cata
mal pe urrna. la .nunta (5).
La Italienii din Boma adev6rata serbare a casatwiel e
incredintarea (capitoli), care afla loca sara si care se anunta nmurilora si amicilora prin cartl de Invitare fruinosii tiparite.
tu decursula Incredintaril se cetesce si iscalesce contractul cdsatoriala, r tnra pareche primesce Imbralinmurilora si felicitarile tuturora celora presenti..
TOM lurnea adunata e fOrte fericita.
Cu aceeasi solemnitate se serbz Incredintarea (spo-

zalizio) si la clasele de josa, precum si la Oranil dia


Imprejurimele Romet Tineiil mananca, bea si jca dimpreuna cu amicil fora si se numesc de-acuma Inainte,.
tocmal ca i la Romarff,, sposo (mire) si sposa (mirsa).
Ce se atinge de daruri, earl se aduca la acsta oca(1) Isidor. de eccles. nffic : 2, O. $: Quod in primis anulus a sponso.
sponsae datur, fit hoc nimirum vel propter mutuae fidei signum vel propter id.
magis, ut codem pignore eorum corda iungantur.. Unde et quarto digito anulus idem inseritur.

Ca se di logodnicei de and mire mai Antaid und ineld, acesta se face negreitd ori ca O. fie wad semnd de credinp. reciproca sad pentru accea, ca sa.
se impreune inimele lord prin acelas1 zalogd. De aceea se punea ace,lasl inela
pe degetuld ald patrulea.
(2)'Suet. Oct. 53 :,.In turba sponsaliorum die vexatus.
Tertull. de idololatr. 16:
Plin. ep. 1. 9,, Senee. de benef. 4. 39. 3. .
(3) PIjo, n, h. 9, 117, Cicero ad..Q. fr, 2, 6.
(4) Terent. Eun. 3, 4. 3, loc. citatd mai susl,
(5) Papinian. Dig. 16, 3, 25.

www.digibuc.ro

199

siune si carl compunt mietjulti festivitatil, tte sunt menite nurnal pentru mirsa (1).
in Genua semnele de credinta sunt, ca si'n cele mai
multe parti la Romani, una ineli i o nafranat. Daca fata
le primesce pre amndou, e unu semnii c. s'a Intelesa.
Jnelult In tota casul e de mai mare Insemnatate, decat naframa. Ela decide, ela lga.
in Apeninii ligurici se Uinta Una canteca fOrte atrag6toria, din ala cartg cuprins resulta ca si aid ineluill
e in usa la Incredintare (9,).
In Imprejurirnea Alba junele, cand visitza fata, precare voesce s'o *lee de sotie, II arunca o nelfraui. Daca
primesce, Ila voesce, daca respinge nafraina, e unU
semini ca respinge i inima acelu ce
dat'o (3).

fata

La Albanefi este datin ca In casa cand parintii fetel


saa nmurile acestela vora s'o dee dup. feciorula, pentru
care a fosta cerul a de sotie, sa schimbe Intre olalta ca
semnii de incredintare, bani vechi de aura si de arginta.
Daca, ceea ce nici cand nu se'nt'mpla fara elresi-cari
cause ponderse, se'ntrce schimbula trimisa indrptil,
atuncl Incredintarea se considera ca disfacuta.
(I) Dringsfeld, op. cit. p. 97.
(2) Dringsfeld : op. cit. p. 100. Cantecul, despre care am amintilO, sun&
ast-fel0

V'ho mai dovert a st'ora


Nanca vi voi dervi.
(La porta di voi, bello,
Mai pi la rivedr.
- - Se v ml bandonate
Mi morir d'magon.
Ma'mpreme il mio onore
Taut
vostro amore :
Abbi un po' compassion.
Vi lasela bona rim;
Diman ritornia);
Vi porter() anelio
Tutto dorriitd e bello ;
Con quel vi sposer.
(3) Dringsfeld, op. cit. p. 101.

www.digibuc.ro

200

Daca Incredintarea nu s'a disfacutil, i timpultl, care


s'a hotarat pentru nunla, se apropie, atunci Inteo Ja
sat Duminiell sara Inainte de cununie se duct' trei inl
din partea mirelul, de regula doI Wimp' i o muere, la
mirs i aicl se serbza apol adevrata Incredintare prin
schimbarea de inele de aura i de argintil. Inelele se punti
de maI multe orl Ring. olalta pe o firMntigtrd de filine't de
rostindu-se In acela0 timpti formula : duke pane
nedespar(iti i dorindu-se tinerilora Incredintap norocO,

er arnnduroril familiilorfi unite durata eterna.


Dupa ceremonia IncrediniareI urmza o masa la care
WI parte trimi0 mirelul (I).
Intrebuintarea inelelorg ca semnO de creditqa sa Ineredintare e usitata nu numaI la poprele de vila romana
la Albaneji, dupa cum s'a artatil In irele de mai
susO, ci i la alte popre indo-europene, precum la Grecii
nosi *i la Serbi (2). Cu tOte acestea ns Intrebuialarea lor
anti la Incredii-Orea oficiOsti sat bisericesca catil i mai

nainte de aesta la cea neoricisa, cand se schimba numai de unult1 dintre htrnil, call se afla de fata, e de
origine curatt romana (3), i anume din timpulO acela,
and arvna nu era Inca destul de mivatre (4).
Ce se atinge de Intrebuintarea celorlalte obiecte, cari
asemenea sunt usitate a se da miresei din partea mirelui ca sernnii de incredinrare. precum sunt buna-Ora monedele, apoi originea acesteI datine trebue cantata Intr'unO
(I) Dringsfeld. op. cit p. 60.
(2) Diiringsfeld, op. cit. p. 5G, 67, 68, 76.
(3) Theologisches Universal-Lexicon zum Handgehrauche fr Geistliche und
gebildete Nichttheologen. Erster Baud. Elberfeld. 1874. Cuv. Brautring : Der
Gebrauch des Ringes als Zeichen der Vertobung ist von den }Willem bernommen.

(4) Plin. 33, I, 6 : Consuetudo ad sponsiones etiamnum anulo exiliente tracta


ab eo tempore, quo nondum erat arrha velocior.
Obicatuld ineluluI la incredintirl se trage din timpuld, cind nc arana nu
era mid miacitre.

www.digibuc.ro

201

timp cu multa mai departatil decat cela alti Romani-

lor, desi datina acsta se afla, dupa cum pnii vuti


mai susil si la Romani.
Fenicienil, Tracii, Grecil eel vechl, Indienil, i, dupa cum
resulta din unele locuri ale sf. scripturi, i Israilenii aveail

datina de a cumpra fetele, cu cari voiad sa se casatorsca (1).

La ori ce cumpratura a fostii si este datina din cele


mat departate timpurl de a se da mat ant:Lit una oblecta
resi care ca arrnd i abla dupa aceea a Intregl suma
cu care s'a arvonita ob1ectulti().
Totil asa se facea si atuncea, cand se cumpraa fetele
cu cari aveati sa se casatorsca (3).
Eta deci de uncle se trage datina de a da monede ca
semna de credinta!
Bomanil se vede e volt fi adoptata datina acsta, ca
multe altele, de la Grecil cei vechi, r nol Rornanil nu
rmane nici o indolala ca amt.] mosteniro dela Romani,
strabunii nostri.
(I) Isid. de Onciuld : Manuald de archeologie hiblic8.. Cernautl 188i p. 148.
(2) Isid. Orig 5, 2b : Interest in loquendi usu inter pignus et arrham. Nam
pignus est, quod datur propter rem creditam, quae dum redditur, statim pignus aufertur. Arrha vero, quae primum pro re bonae fidei contractu emta ex
parte datur, et postea completur. Est enim arrha complenda, hon auferenda ;
unde qui habet arrham, non reddet sicut pignus, sed desiderat plenitudinem.
In usuld vorbirel este deosebire Intre chizigie (zitlogd) i arvna. Cicl chizlxie este aceea ce se di lnapol pentru und lucru Incredintatu, care claci

se di InapoI pe locd se la xi zaloguld. Arvna Ina este aceea parte de


bald, care se di TWA pentru und lucru i apol se Indeplinesce. Arvna deck
nu se la inapol, ci se Indeplinesce- i acela care are arvna nu o va da lnapol
ci cere Indeplinire.

(3) Plaut. Mil. 4. 1. 11, Hunc arrhabonem amoris primum a me accipe.


Primesce dela mine acst prima arvni a atnorulul.

www.digibuc.ro

202

XXII. STRIGARILE.
Timpula, cata are sg trcd de la incredintare i pang la

cununie; nu e statorita prin Did o lege sah ush reslcare apucata din mosl-stramost Ela atarnd toth-deauna
dela vointa si chibzuinta tinerilora Incredintati precum si
dela parintil acestora, dar mai cu sama dela ImprejurgrI.
in Macedonia bung-ra, unde atata fetele daft si fecloril
se marit si se Insrd dupa vola pgrintilord si unde o
samg de parechl sunt forte de mici logodite, ehiar din fagi, (1 )

e lucru firesch ca sa trca un timpil mal Indelungata.


In provinciile rornane din Dacia-tralang Msg., unde se logodesch de reguld cand sunt maturi, nu trece, mal ales

la poporuhl de josh, mal multa decal &PIA pang la patru s6ptmani. (2)
, Dacg tineril incredintap si pgrinti acestora s'aa Intelesa
si-ah push la cale ca cununia sg urmeze call se 'mite mat

de grabd dupg Incredintare, si dacd incredintarea s'a facutil far'de preota, atunci mirele si mirsa se clued la
preotula locala, Impartasescil acestuIa tg, s'aa Incredintata
atuncl si-atuncl si-la rga tott-odata ca sa. Insciinteze In
biserica pre poporula adunata despre incredintarea lora.
(1) Dim. Bolintinnd, op. cit. p. 94. T. T. Burada: Datinile la nuntl ale pop.
rom. din Macedonia, pubL in op. cit. p 417.
(2) In Bucovina li Moldova, vec11 : Columna I. Tr. an. IX. p. 382.

www.digibuc.ro

203

Acstd insciintare sad anuntare publica se numesce in


Bucovina cu und termind poporald strigitri sad vestiri, in
Transilvania, pe langd acestl dol termini, se mai dice
Inca i miirturisirl, (I) r In Selagra si in prejuruld .?omcutel-mari simplu strigitet. (2) Terminarea vestirilord se ex: Wand fl-atunci
pritn prin -env.
luti N.
s'ad
sfetrsitti,
s'ad
terminatil.
vestirele,
Strigdrile sad Vestirelc, cart' sunt menite spre descoperirea piedicelord, eari aril put sa se nascd dupd incredintare si ard put sa zdclarnicsca casatoria, se striga
de reguld In biserica In trel Duminici sad s6rbatori dupd
olalta.

Preotuld, dupa srarsirea servituluT d-deescii, se arata


In cup raiuluiA sad up doinnscclo ori lesd. Ming tetrade-aice apoi tstriga vestirelez sad martarisesce
poporulul adunatd, care astptd cu cea mai mare nerdbdare, cu deosebire Insa fetele si muerile, ca sa audd dela
preotd cine cu cine s'a logoditd, diandO : N. fecioruld
lui N. N. s'a Incredintatil cu N. flea lui N. N. si volt sd
passca la taina sf. cdstoril, Cine dintre D-vOstra scie
vr'o pfedica resi-care Intre dniT s'o aducd la cunoscintd
maicil nOstre bisericl !*

Totil asa face preotuld si'n Duminicile urmdtre.


Dacd poporuld cu-nsce resi-care pledica de cdsdtorie

Intre cel Incredintati, sat unuld dintre dinsil a data altula


mdna, adic daca sunt prea deaprpe Inruditi etc., atuncl
de regula In bisericd. e Were generald, r daca nimrui
nu-I e nici o pledica cunoscutd, atunci mal multe voci din
publicd se audd diand :
sad Dumnele s le dee
cDurnnedeil s le ajute !)
(1) Coin. de I. Popd Reteganuld si I. Georgescu.
(2) Coln. de El. Pop).

www.digibuc.ro

204

norocil si fericire !

set sa MIba parte unulil de altultir ! (I)

Daca IncredintatiI nu sunt din unulil si acelasl said,


atuncI vestirele se striget In amndou6 satele, adica atatil in

satul0 mirelul catil si In celil alit mireset In casula de pe


urma strigarile sund astil-felil : N. feciorula (fflea) lift N. N.

s'a Incredinlattii cu N. film (feclorultir) lui N. N. din satulil N. etc.


In fine e de'nsernnatil Inca si aceea ca, dacd Incredinfatil nu sunt din unulil si acelasi satil, mirele sail mirsa, dupa ce li s'ail strigata acuma vestirele, lrebue sa
cluea preotulul, care are sa-I cunune, emarturie de vestirl,
prin care sa adeversca ca li s'ail strigatil Vote vestirele
si ca nu este Did o pIedica la mijlocil, care I-aril oprl dela
cununie. Fara de acsta marturie de vestiri, celfr putinil
in Bucovina, Dime nu-I cununil.
Iscandu-se, In urma strigarilorti vre-o pledied resl-care,
atunci sall se arnand casatoria pana dupa delaturarea piedicei respective sail se nirnicesce cu totula. Matti arnanarea cala si desfacerea sail nimicirea atarna de la marimea
pledicel, dela timpil, precum si dela Imprejurarile In cari.
se afla tineril incrediniall.
(1) In Bucovina, Transilvania ai Ungaria corn. de I. Popa Reteganula, I. Georgescu

i El. Pop. Veqt i PitisO : Nunta din *cheia, In op. cit. p. 108.

www.digibuc.ro

205

XX III. PREGiiT1REA
Romanil lrani, dupa cata scia ea, $i dupa cum am artata in capitolula prernergtoria, nu hotarasca nici-odata,
una limp anurnita, care ara av sa dureze intre Incredinfare sat logodnd i intre canunie, ci el se orientza totadeauna dupa imp rejurarI. Asemenea nu-ml este cunoscuta
OM acuma, ca Romanii tranI sa'ncredinteze pre fiii loril
de mici, $i prin urmare timpula Intre lncredintare $i cu-

nunie sa dureze ant intregt


Daca petirea, a$6darea $i Incredintarea unel fete s'a In-

tmplat, cum s'ara dice, pe neasteptate, $i prin urmare


parintii miresel n'ail avutil destula timpil sa se pregatsca
pentru tOte lucrurile ce sunt de neaprata trebuinta filed
lora, sail daca alte 'Medici neprevdute aa Intrata la mijloca, atuncl timpula dintre incredintare $i cununie dureza

mai lunga. Daca Insa parintil miresei sunt pregatitl de


mat nainte, daca tta qestrea flicel lora se afla In buna
rndula, $i nici o pledica neprevduta nu Intra la mijloca,
grind cununia se serbza mal tota-deauna la trei sail,

cand sunt serbatori la mijloca, In earl sa se pta striga


cele trei vestirl, chlar $i la dou sptrnani dupa Incredintare.

In casula dintaiti parintil mireseI 10 daa bita silinta ca


In restimpula dintre Incredintare $i cununie sa pregatsca
www.digibuc.ro

206

tte cele trebuinclse fiicei lora, r dacd mal proving si


dresl-cari piedici, se silesca a le delatura cd.ta se pote mai
de grabd.
Asemenea si mirele cauta din rsputeri a deld.tura tte

piedicile, cte cada In partea sa si a grabi cu curmnia,


ca nu cum-va maI pe 'mm, veninda altti fecIorti, sa-I
fterg tl mirsa de naintea ochilord, adec sa se Incredinteze

si sa se cunune acela cu dinsa.


Casuri de-acestea s'aa intmplata de multe ori si se mai

Intmpla Inca si acuma la poporula romnt, mai alesa


and feciorula din urma e ce-va mal avuta si place atata
fetei call si parintilora acesteia mal multa deal logodnicula dintdia.

in casula aid doilea adica cnd zestrea miresei

e In

bund rndula si nu se and nicl o 'Media la mijlocti, cauta

atat logodnicii, cat si printii acestora, a se pregati cum


mai de graba pentru cele trebuincise la serbarea unel
nunti.
Parintil dinteamndou partile se'ngrijesca adic de

mncdri si bkituri, de plata lutarilora si a altora spese,


de bucatdrite, dac aa lipsa si de acestea, de farind si
carne prspt pentru rndula osptului si altele de asemenea. Mal pe scurta ei se ingrijesca de tte asa, ca In
ajunula cununiei sa nu lipssca nemica, si nirne s n'alba
cuvint4 de-a se plange sl-a crti cd nunta n'a fosta curn
aril fi pututa si cum ar fi trebuita sa fie.
Logodnicil, adica mirele si mirsa, Inca aa destula de
lucru In restimpula acesta. El trebue sd-si alg acuma
persemele, cari aa sa functioneze In decursula nuntil, adica
AM jeii sat vorniceil i druscele, i tot cu Intelegerea bolt

se alega si nunii eel marl.


Mirele tocmesce idutaril i. cumprd darurile pentru mirs.

Mirsa cautd sd pregatsca cta mai de graba darurile


www.digibuc.ro

207

pentru starosti, pentru nunil ceI marl, pentru cumnap si


cumnate. ApoI schimburile pentru mire si socrii eel marl,
parintil rnirelui.

Fie-care are cte ce-va de lucru, fie-care se gatesce si


se pregatesce. insa dintre toll mirsa are celil mal multii
de lucru.
Decl noI vomil lasa pre parintl sa-sl caute de trebile loft
cum voril pute 0 vort1 cugeta el ca va fi mal bine si vomti
urmart de-o cam data numal pre logodnicI sad Incredintati,
vorna descrie adica tOte cu dearnruntulti : cum 10 alegii
acestia vorniceil .$i druscele, nunii eel marl, ce felil de functii
aft sa Implinsca fie-care dintre acesti factori cardinali in
decursult1 nuntil ; cum se numescil darurile trebuinclse
si curn le prepara ei pre acestea ?... Vomfi Incepe asa dara
mai Intaiil cu functionarii.

www.digibuc.ro

208 -

XXIV. FUNCTIONARII.
Pe Yang functionarii bisericesci, cariI sunt preotulil i
dasctilati satl cantorulti i caril sunt indatori(1 s funcOo-

neze la ori si ce nunta, maI sunt Inca i all functionarl


carii ocupa in decursalq unel nunV diferite func0. Deci
nol, in sirele urmatre, voma vorbi numal despre cel din
urma.

Vomti incepe mai Intaiii cu Nunif.


Pretutindene In Bucovina, Moldova si in cele mal multe
parti din Muntenia pers6nele, cad asista ca martorl cu luminele aprinse la sevarsirea unel cununii se numescii c'una
cuvint technica poporal nunl sing. nunii fern. nund pl.
nune, dem. nunu i nuniOret. Daca la sevarsirea unel cununii se afla d6ue satil si trel parechi de asistenti, ceea ce
frte adeseori se intempla, mal alesa la Romanii cel mal
avuti, atunci o pareche dintre acestia, care e mai inteligenta si cu mal mare autoritate, se numesce nunl marl,
ra celelalte parechi nun mic. Daca e numal o singura
pareche. apol si acsta se numesce de regula nun% marl.
Fiind mai multe parechi de nuni, atunci nunii marl afi
totdeuna antaletate inaintea nunilorii
Nuni marl i nunl mid, la sing. nunii mare i nunii mica
se numescO in suscitatele rl barbatii asistenti, era nune
marl i nune midi, la sing. nand mare i nuna mic, fewww.digibuc.ro

209

meile asistente, cari in genere sunt sotiile nunilor, de


multe ori Ins& i alte fernei straine.
In unele tinuturi din Transilvania i Ungaria, precum
unele parti ale Munteniel se numesc aceti asistenti
nag (1) i cumetri (2).
Numirile din urma bunt cunoscute

usitate si in Bucovina, dar nu in inteles de nunl ci sub cuv, cum6trit


i

pl. eumetri tem. cumatra pl. cumgtre, neleg Bucovinenil numal pre acele pers6ne, barbati i muerl, earl asista cu

luminele aprinse la increstinarea unul copil, ra na,st sa


itecna0 sizig. nap sal) fleinagi dem. natzelucii, fern. na0 sa
minuet dem. tainqual sunt numiti asistentii acestla astfeli

numal de Mil finii lor, adica numal de call persnele


botezate safi cununate de dinsil. Cu alte cuvinte nuni se
numf scti numai eel ce cununa, r cumetri numal eel ce
botza.

Yuni marl sunt numiti asistentii cununiiloril de WO.


toti Ospetii, afaia de mire si mirsa, cari il nurnesc na0
sa neinag, numat in decursul nuntil. Cum se sfarsesce
!ma nun ta plerd0 acsta numire, rtmaindu-le pentru totduna numal cea de cumi,,tri, cu care ti intitulz socri
marl, i cea de na0 5;36 neina0 cu care 11 intitulza tineril
casatoriti.

Cum ca numirea nuni trebue sa fie cea mai veche


mal corespunOtre asistentilor unel cununii, dect rum6tri,

se vede Inca i de-acolo pentru ca tota serbarea


inainte de cununie i dupa cununia duor tinerl se
numesce nuntti, mrom. // umta pl. numfile, (3) care cuvintil
(I ) D. I. Bojncl: Anticele Bornaniloia, Buda 1832, p. 213 si 215. Notele 1
si 2. G. TAMS.: Nunta Itran6sci inprejurult TimisreL publ. In Familia an.
HI. Pesta 1867, p. 445.
Corn. de D.la G. Dem. Teodorescu. prof. gimn. in
Bucuresci.

(1) G. Trani: Nunta t6ransca, locula cit.


(3) Com, de d-la M. Iuta, romana din Macedonia.
In unele OM din Transilvania i Ungaria se numesce acstA serbare
14

S. F. Mariana: Nunta la RomanT.

www.digibuc.ro

210

e mai pretutindene latit i cunoscut, apol spe0 nunta#


nunttilcqi (1) petrecerea mintire, i a se petrece a nunti,,
mrom. a face nunttli (2), earl tete aceste cuvinte se reducti
la o unica radcina.
Pe cnd in teta Bucovina, Moldova (3), Muntenia (I) *i
Dobrogia (5) asistentil cununiilora porta una i abeeasi numire de nuni, pe atunci in Transilvania, Maramurest, Ungaria i BanatO perta schimbis cnd na0 sa lulnag,
napl, i niina0 mare, naM, i nitnaM mare (6), and cu-

m6;ri si cnd nunl.


Dovada despre acsta avema mal multe balade poporane, precum i alte scrieri din trile din urma.
Asa intr'o balada poporana din tinutulu Sibaului anume
&Tong Bradi i soro-sa aflm ca asistenW acestla se numescii nanap.
ca i textul0 baladel :
Malcd, tnecalita mea,
Sa-mt dal mi pe soro-mea.
Tara, 1umea am ocolitil
Ca i dinsa n'am gAsitti,
Niel in fatg, nicT in dosil,
Niel In portil asa frumosil
Dupil tine-old da-o e
De

face, petal ma
Podil de-arama
Peste vamil

pl. ospete, r' nun tmit -asp coI

i opeciort. C Iv. nuna in pirple respective e

privita ea o vorbi scandalsi. (Com. de. d.la I. Popd Reteganu10).


(t) D. T. BoAnca, op. cit. p. 214. Nota 1: Urezteorit sad strigltoril Romanilord adeseorl se clic4 Nuntd/a{th, &id de la Nun-Talasia.
(2) Comb de d-ld M. tug.
(3) L Mama, op. cit.
(4) 1. C. Fundescu: Basme, orgit etc. ed. 11. Bucuresci 1870, p. 151.

(5) T. T. Burada: 0 altorie in Dobrogea p. 212 si urm


(6) Com. de d-lit I. Popit Ileteganulti... 'Pe valea Somesulul persnele, cart
cununa se nurnesch nu numal nelnapI, cii pdrinti sufletesci.b

www.digibuc.ro

211.

Podri de-argintrif
Peste primiattl,

Sarieica pA.a' la sLre


S. v6 fie taina01 snare
Si lunuta
Neinelqqa,

Ste lt4ele calara4iI,


luceferiT diplaviT (1)

Tota ncina0 se numesca acestla i in Tara-Oasului, dupa


.cum ne arata o balada din Satfi-Mare, din care sceitema
ormat6rele :
Sor, sora Irodie
FA-ti colacT din nu graTe,

Si s. blemil (2) la eununie,


popa la itrosil,
$i se rgii lui Christosil !
.Ba, To frate nu nizoiri duce,
PAW tu nu mi-T aduce:
Nemaqii mare
Sntul sOre,
luna

Neinqa
5i fetele
Stelele,

Fedora'
LuceferiT (3)

In o alta balada intitulata Kunta i culsa de pe la


Dobra, aflama ca malca feclorulul, care cere pre sora-sa de
sotie, numesce pre asistenti ecumari.
ta i cuvintele baladel numite :
Mami, cte tu mi-ai
Le-am Mcutil ca, qi in
(1) Mirona Pompilia: Balade populare romane, kV 1870, p. 92.4Dipiafi7 p In-

smni Mutant
(2) Blemsl, provincialisma, Insmni

(3) Rodin, balada pop. culsa de I. T. Fane i publ. In cFamilia. an.


Buda-Pesta 1874 , p. 29.

www.digibuc.ro

X.

212

Drt-mT acum pe sora-mea,


Pieptu-mT bate dup ea.

.Bine! o re cilpta,
Daca tu imI vel chiema

Luna de cultuttra mica,


S-mi facil nuntit rat% Heil.
Sreie cumetra mare

sa cununil far' suOrare ! (1)

Intr'o varianta din Bucovina a baladelora citate mat


susti, pasaglula despre care ni-e vorba, suna precurn urmza.
.Sor dragii, soririll
Imbracrt-te'n rochird,
Ta-Vi nAframa din chilie

Fa colacT din nOue gale


i haTdemri la cununie,

a tu ce mi-ai poruncitil
Frumosti tOte s'ari gatiirt !
Sora-sa Margalina
Din gurd mi-T cuvinta :

.La bisericrt n'oni pleca


Piin'ce tu nu ti-I chTema
StIntulfi sre
Neincqn mare,
Sfetnta luurt
.3lare nund,

*1 stelute
De druscute,
LuceferiT vittrijel
C'aceTat-sn me frumuseT,

SA ne fie drawl cu el! (2)

In fine numirea de nuni o intalnimU de-mal multe orf


si in eCoUtalritultl sail 4 Vornicitulli i.litatill la nuntile
din Transilvania, (3) precum si'n alte Iowa.
(1) At. M. Marienescu: Balade pop. t. I Pesta 1859 p. 31.
(2) S. Fl. Mariand: Poesil pop. rornne t. I. Balade. CernlutT, 1811. p. 155
(3) Pelru Bancild. Colindele CrAciunuluT si ale Pascilord etc. la 'care s'ad
adaosa Coldarituld sad Vornicituld usitatd la nunti. Sibiid 1875, p. 59-73.

www.digibuc.ro

213

In Macedonia, omula care sta lnga ginere cu faclia in


timpuhl cerernoniei bisericescl, nu se numesce
mana
saa

nund, ci fartatd.

nu se dice na0 sai)

Femeea care sta king mirsa

ci se dice suratd.
La spatele tinerilorti ins& sta In piclre until omel care
e dis0 flung.
Daca nunuld are nevasta, acsta se dice nuna, si ea
sde lnga nund, la spatele tinerilor0. Daca nunula n'are
nevasta, nic1 ca e nevoe de nand, de Ore-ce langa mirsa
se afla

nund,

surata.

Omaha ales sa fie fartata, este unil aniic al ginereluI. Pentru aceea Romanil din Macedonia dicil fartatd
unul omq care n'a fostii pana atunci f1rtat4 la nunta lor
dar care este amicul lorb, care caitoresce cu din01, care
lucrza cu dinsil, etc.
Kund se nurnesce In Macedonia si omula care botza
unu copil, r nu se dice nagc. Cnda copilul e botezata
de o muere, acsta se numesce mind, r nu va,,u1 (1).

acuma, dupa ce ama vduttl cum se numesca asistentil de la cununie in tte trile locuite de Romani, urmza sa artarn6 si aceea : cand i cine-1 alege pre dinsil
ce feliti de func01 indeplinesca el in decursul nuntii?
In Bucoyina nunii se alegi1 in genere dintre nmurile
sati cunoscutii mal de aprpe ai socriloril marl cu vr'o
sOptmna sag si maI bine Inainte de cununie si rnal totduna cu Intelegerea si Invoirea tinerilord Incredintap,
adica a mirelui si a miresei. In unele parp din Transil-

vania Insa se alege de regula acelti barbatil de nun ,


care a tinutil pre mire la botegi. i nurnal unde lipsesce
acesta miril i cauta pre alp insl de nuni. (2)
(1) Vanpliu Petrescu (Crusovena): Mostre de dialectula Macedo-romana.
Basine si poesii populare. Bu:urescI 1881 p. 155.
(2) Corn, de d-la I. Treorgescu inv. in Scoreia.

www.digibuc.ro

214

Afard de acsta mai e Inca si aceea, de observat ca


dar mai cu sama nuna trebue sa fie, ca
vechit
Romani, o femee antala Ora maritata, (1) nici de cum Insa

si nici and o fat& mare. Asemenea se cauta ca nuna ,


care cununa, sa nu fie Insarcinata, caci, fiind Insarcinatar
se crede c. nu vorti trtii copffi nodoril etistdoritl. (2)
Nunulti mare, afara de aceea ca asista cu lumina aprinsa
la cununie, esercitza o guvernare absoluta In totA decursubl nuntii. El dispune In' cele mal multe parti de timpulti cununiel si tinerea pranqului, apoi de strigarea cmjucarea miresel , unde sunt acestea usitate ,
precum si de multe altele. Toll sunt supusii lul.. El
_tine ordinea ca sa nu degenereze nunta In scandal. Eld
presta in unele partl sovonulii (hobotulu); solvesce de ju-

matate pre lautarl si alte damn' miresel (3) si unora din


membril activi al nuntil.
In Macedonia e nunulti asemenea persema cea mai Insemnata de la nunta. De aice vine apoi ca un om ,
care, se prea falesce, se numesce In batjocura nunii. (4)
Nuna mare, afara de aceea c asista alaturea cu souliu
cu nunula , la cununie i sta totduna cu acesta la
masa, mai are Inca si urmatrele indatoriri de Implinitu..
Ea are de pregatit tuminele de eunvnie, call In genere la
Romani! Orani se facil din cera curata. Ea duce In cele-

mai multe 04 pre mirsa de la parintil sl acasa la


(1) Festus p. 242 b : Pronubae ad hibentur nuptis, quae sernel nupserunt, utMatrimonii perpetuitatem suspicantes.
De nune se lead la niirese acele, earl s'ad mitritatd odatA, ca i candti ard fi
le Inceputu bung pentru perpetuitatea casatoriel.
Festi ep. p. 244, 3. Serv. ad. Aen. 4,166. Varo pronuham dicit, quae ante
nupserit quaeque uni tantum nupta est, ideoque auspices deliguntur ad nuptias.
Varo numesce nuna pre aceea, care s'a maritata mat' lnainte i este mitritata
numal dupa unuld si de aceea se alega ele la nuntl ca Lind fella de mijiocitre.

(2) G. S. Ioneantt, op. cit. p. 32.


(3) G.
Nunta Oranscd, op. cit.
(4) Corn, de d-le M. ILO.

www.digibuc.ro

215

mire.- Ea a$terne patulti n'uptialti phi tineriloit casataiti


si-I petrece la odihnd. Nuna plept'ena a &am cli de cununie pre miresa $i-i pune ceirpa in cap), si totil ea eserciaza, dupa cum ne vorml Incredinta mat pe urrna, o guvernare absoluta la serbarea Uncropului.
Afara de cele Insirate papa aicea mal at) nanii eel marl
Inca si multe alte Indatorirl $i lucrurl de Implinitil, insa
despre acelea se va vorbi mai pe larg la locula s611.
Torniceil. in bite (riffle loeuite de Romani este datina ca atatri mirele catii si mirsa silll alega inainte de
cununie eke dol sail si multi feciori, calif In decursulii
nuntil sunt Indtoriti sa'mplinesca mal multe functii.
Fecioril ace$tla, dupa cab) sciii eil pana acurna $i dupa
cata ne putemil convinge $i din unele descrieri si notite
din mal multe 'Mill privitre la nuntile l'ranesci se numesc0 in Moldova $i Muntenia cu unti cuvinta poporalti
vornicei sing. vornicela ; In Bucovina in unele tinuturl vornicei, era In allele viitaji, vitiljei si vetejei, sing. vatavi i ,
Mitiljel4 $i vetejela ; In Transilvania $i anume pe Some$ii
$i In tinutul6 Bratovului claemiitorl, (1) In alte locurl insa
frari-de-mire si de mirsii sing. frate-de-mire. Pe Tarnave
vifeli, in Tara-Hategului ,giaveri sari yhiaveri sing. giaverti
$i yhiaveril ; in jurula Nds'eudulul feclori-de-imptirart sa0 ,
ca $i '11 unele partl ale Ungariel, simplu feciori; In muntii
apusenl al Transilvaniel diaveri sing. diaverii, vornic`a pl.
pelte cd de la magh. In juruhl Satmarului velfii sing. velfirc,
vornici; $i vifeli ; vfia ; (2) In tinutult1 TimiOrel divert& $i
devert i ; (3) In Selagiu si Chiorii viitavi $i frati-de-mirsii
(de mire nu's01).(4)
(1) Corn, de d-la 1. Popa Reteganula, ve4i si .Revista noul.s an. I. p. 103.
(2) Com, de d-111 I. Popa Reteganula, ver11 si ATrandafir1 si Vioreles poesil
pop. culese si aranjate de acela-sT. Tom. I. Gherla 1886. p. 197.
(3) G. Trail& : Nunta tar:blast:A, op. cit.
(4) Corn, de d. El. Popa.

www.digibuc.ro

216

Dintre tte numerile, cafe s'ail lnirat pana aicea, cele


mat' rspandite si mal usitate se paril a fi vornicelultl, pre
care fig Intalnimt, afar% de Macedonia, In Vote cele-lalte
tri locuite de Romani, apol chlematoriubl, care e usitattil
In Transilvania, Ungaria si Bucovina, reajelniii, care e
pretutindene cunoscutil ln Bucovina si In Selagill i pe
urma feciorii-de-I prati saU simplu
Gum ca numirile cMematorl i feclorl trebue sa fie frte
respandite mal alesii la Romanil din Transilvania ne putem Incredinta din versurile reproduse mal sus
balada din Satu-mare Intitulaia Irodia, apoi si din cele
urmatre, pre carl le sctemil din alta balada poporana din
Transilvania Intitulata Grillo lui Noracil .
Pre tine te-oM insura
Pe Vineri diminla,
Tf-olu da fune nevasta,
Cununil va fi
Inima goronulul
Din fala pmintuluI ;
Chlemeitotit
Ifl voril fi corbii
Nanasele
Vrabiile
Nulnasii

Si screle

Marele !... (1)

VoMceil, sail rilfiljeil la Romani'. din Bucovina se alegii

totdeauna dintre nmurile cele inal de aprOpe ale Increanume : mirele ii alege pre unil frate alU
s mal mic i pre unil ver, era daca nu are frail
si verl, apoi pre alti doi feciori straini, cu calif aU traitil
elU mal bine In iota decursula holteiei sale, pre doi din
eel mai bunt prietini al s'el.
(1) I. Popo ReteganulO: TrandafirI

Viorele p. 66.

www.digibuc.ro

217

Ca si mirele, asa i mirsa incd 1.$1 alege de vornicei


pre unti frate i vr, rd In lipsa acestora pre altI doI
feciort, carI ii sunt el mal placuti si earl In totil decursulii
fetiel sale, s'a purtatil cu dinsa frte omenesce i prIetinesce.

Lucrul principalti al vorniceitort1 este de-a pofti sad a


dfiema pre &pep la nuntd, de-a conduce jocurile atattl la
mire, cdtil $i la mirsa, de a primi
cinsti pre fispell

si de a petrece pre tineril Incredintati la cununie $i dupa


cununie IndOr'ptil sp re casa.

In ajunulil cuuunia adial SAmbat dupti amql, dacti


cununia se serbza Duminica, saU MIercuri dupa amql,
flan cunun ia se serbza Jol, se adund vorniceil mireluI
a cos la mire, rd ai miresei a casd la miresd. Dupa
ce s'ail a dunatil, care uncle a fostil meuit ca sti se adune,

capela fie-care atiltil de la mire Mil $i de la mil stl cate


o Posed plind de vinil sa radii) si cdte o ndframd pre
care o legd cu cordele rosil, galbene i albastre, saU i
cu tortil de kind de aceeasl colre In partea superiora
unni batii de alung (1) apol $i chte-o flOre frums de
pre care vorniceii o prind la cusmil, de uncle n'o
mai lepada pdnd. dupd nuntd.
In satele romilnescI de pe langa tOrmuril PrutuluI din
Bucovina. unde unulti dintre eel doi vornicei se numesce
rater:jell-I saU vete,jelfi sivoroieutfi nuntii. era celalalt 1o0ii (2)
1) In cele maI multe pill befele vorniceilord sunt acute din lemnd de fauna
rerde, pentru ca alunuld, dup. credinta general& a RoinAnilorfl, are o putere
rniracults. Ele se inpestritza prin luarea In form& de spiral& a unel 041 de
ce(jA ast-feld ca sA se formEze Mud dungI pe dinsele : una alb& i alta cum e
colrea alunuluI din care s'ad ficutd.
(2) 0 chiuituri din Boland, com, de d-la
Tuifureand, pre care o chiue
sfascele vatijeilord In decursuld nuntil
care figureza numirea acsta, sung.:
Frun# verde rogojel,
Vornieuld ni-I frumueld.
Fruml& verde bobd qi lmte,
cu minte.
Dnijbuls1 nostru

www.digibuc.ro

218

(de la Inros. drutko, nmgh. drusba) prtd celt d'intdi


In functiunile sale una WO albt cu ntiframd si unti paharil lu brag sad In 'nand, rd celalalta un6 colacii atarnatt de-o ndfrarnd Intrsd pe dupd /nan si o plosat
cu Muturd (rachiii). (1)
Dupa ce ati cap tatO fie-care vornicelil obiectele amintite se pornescU tuspatru vorniceil prin satil si Incepa a
poftl pre Went (2) la Dantti sat) Vedre si anume vorniceiI mirelui poftesca In acst sard numal la mire. rd_

ai rniresel numal la mirs. Asemenea si a doua di la


cununie poftescii vorniceil miresel pre speti nurnal la
mirsd.

Vorniceii mireseI, earl se cunoscil Indata clintre al miFeluI pe ntifrilmile de la bete si florile de la cusmd, flind
acestea cu multil maI frumse, cleat celea ale vorniceilord mireluI, functionza de reguld nurnal pand sra dupa
cununie. AI mirelul Insd pand dui:a Masei-mare, and
se inlocuesca apol prin vtiijite.,
Intre vorniceii ambeloril parti esistd*o diferen(d de demnitate si anume, vorniceil mirelui ail mal totdeaund dntaietate Inaintea vorniceilorri miresel.
Mal departe e de 'nsernnahl IM i aceea, a unulti dintre vorniceil mirelui, care e mal istetil si mal ghibaciii, se
numesce, spre deosebire de celalalti, vorniceln-primare. A.cesta,

deosebitt a e mai totdeuna

Inaintea celorlalti

vornicel, are privilegiO si Imputernicire de la mire si de


la nunulil cell" mare, de-a MO mirsa dup cununie din
mij1ocul0 tineretului ce jca si a o duce mirelul, de a Inbobota mirsa, de a conduce dantulti and scota pre

rnirsd din casa parintsa ca s'o'ducd la casa bdrbatului


(1) Corn, de d-ld V. Turfureand si M. Dimitrovicl, fostd stud. gimn.

(2) E de'nsernnata an satele amestecate, unde se add si alte na(il afard de


Romani, niel cand stritinil si cu deosebire cel de alti religie nu sunt Invitati
la nuntd, ci numat. sineurI Romnil.

www.digibuc.ro

219

Ott si de a porunci tcdrqi/org i eci1ldra#1orii, ca sa


se pregatsca de drum(' $i sa stea gata de pornire pe
cnd se va scula "imperatula i mp6raMsa de la masa
vora le$1 cu dantu1 t1 afara.

Ce se atinge insa de aranjarea i conducerea joculul


la mirsa, inainte de rapirea acestela, trebue sa spunerna,
ca aice nurnal" vorniceil miresel a a dispune, ei conduct"'
jocurile dupa cum le place bon), neave'nd0 vorniceil mirelui mai intru nemica a se amesteca, $i tott ei cauta ca
intreg tineretulti sa se petrca cilia se pote de bine ,
alesti fetele.

Afara de acsta atata vorniceil mirelui;cbl $i aI miresel,


sunt Indatorill de a nu trece pre nime cu vederea, ci a
cinstl pre toll spetil adunati, calif stall i privesc la tineretulti ce jca.
Astfeld In Bucovina.
In Transilrania, i anume In $cheln, ginerile I punea
mat" demult clatin4torl dintre nemuri ori din prietint

Daca mirsa avea veunti nm II spunea sa-la puna


pre acela din parte-1 $i atunci ginerile iu punea clecdt
unu1t1; (1)

In alte parti ale Transilvaniei precum pe Valea Sornesulul mare si pe la Reteagil, chlematoril sunt doi pana
la patru in$1 la mire $i top is Irnbracatl se"rbatoresce, tort
porta bte, batieute cu petele in mama drpta , era unuld

dintre dinsil $i anume edit mai sfatos porta in mna


stanga sa legabl la brag cu o naframa Inca si unti colac mare de grall inpodobitti cu naframi $i petele. tn
muntil apuseni In loci" de colactl a chiematoril unulti o
plosca cu ving altulU o plosca cu vinars0. In jurula Nas6uduliff a6 colaci mai mici legati cu o curea lnga serpart.
In valea-Jiului porta numal o plosca cu vinarsti. (2)
(1) Revista adult p. 108

(2) Corn, de da 1. Pop Reteganula.

www.digibuc.ro

220

In Se la& exista deosebire Intre ratavi sari vatajei


Intre fratii-de-mirsa.

Sub vdteijel se inteleg dol feciori

carii sunt alesi de catra mire si trimisl de acesta ca sg


Invite tineretulil la nuntg. Ei Ortg, ca i vtitgjeii din Bucovina, bete frumse de cari sunt legate nargml cu petele. r sub fratil-de-miresti se 'ntelegil acel feciori, carii
sunt destinati ca s petrca mirsa dela casa pgrintilortl
acesteIa la casa mirelui, (1) si calif corespundil paranimPorrt la Romani. (2)
Despre giaverti, ghiaverg, dlaver, diverg

deverii, care

numire e imprumutata dela Srbi, vechiusrbil Amp, (3)


G. Traila scrie urmgtrele :
Dupg aceea, adica dupg nunil eel marl vine conductoriul miresei, care in prejuruld Timisrei se numesce
iliverfil. Pe acesta il alege mirele. Elii are datorinta a

Invita de la nas (nunil) pna la cela mai de pe urmg


Ospe, att alU mirelul catil i alil miresei c'o li maI mainte de cununie. El In iva de cununie des-derninta

trebue sa se afle la casa miresei, pre care o numesce


i ea-l numesce Ifrate. EI o conduce la biserica si acasti. ERi de sub decursulil nuntii cu mirsa
in usa cuinel, si pre cei IntrAnli de la nasil si piing la
celia din urmg spe mutual pe leinga solvirea galbenului
untl cruceriil saU dup. voe mal multi
apol la nuntg
nu e vorbg de alti bani , numai de galbeni pentru care
diveruld le Inching cu rachie , erg mirsa II sgrut dearndulti. La demndarea nasuluf el trebue sg se presinteze cu mirsa n chilia nun fiL ERi o conduce la joculti
sorer",

(1) Corn. de

El. Pop.

(2) Fest. p. 245: Patrimi et inatrirni pueri tres, nulientem deducunt, unus qui
facem prefeit et spina alba, duo cpi tenent iubentein.

'fret baletl, caril ad tata ai marnI conduct' miria, un la care duce 1nainte
o ache de spina albd (ciriteld), dol cari1 tintd mirsa.
t?) Ire41 eIllustrirte Welt. Iahrg XXXIII. p. 555.

www.digibuc.ro

22 t

miresd, la casa mirelui, $i In urrna la culeat, preddndu-o


mirelut Diverula se cunsce pe unti stergariil mare, care
WO pune mirsa pe umeril, $i i-ld lga subsura cu Cordele rosie, In forma precum colonelii all la sabil; si pe

plosca cea cu cunund de mirsa infrumusetata , care o


tine In mama. (1)
Numirea cliverg, dupa cilia scia eg, nu e nici decum
cunoscutd Rornniloril din Bucovina, Moldova $i Munte-

nia, dar dupa descrierea de mat' susil ea corespunde numirel de gvornicelti primare.. pentru ca ceea ce e datorti
sa faca cliveral la Romnii din Transilvania $i Ungaria,
mai totiI aceea face si vornicelulii primare la Romdnil din

dupa cum se va ved In decursulft descried( datineloril din partea II a studiului acestula.
Totusl esista Ore-$1 care deosebire Intre functiile diveralui i ale vornicelalui primare, i mal alesii Intru aceea,
ca In Bucovina nici candd nu duce vornicelulil pre iniresa la culcatir, ci totdeauna nuna cea mare. Mai de
Bucovina $i Moldova,

parte, dupd cum s'a arkatil mal sus $i dupa cum scrie
$i Bojdnca, pe cancl In Bucovina petrece nuna cea mare
p e mirsa la casa mirelui, atunci In Transilvania $i Ungaria duce diverula sail deverula pre mirsil de mand, sit
o povaVieste, mergndU Inaintea el, la casa barbatulul. (2).
Datina din urrna se pare ca Romdmil si mai alesa cel din
Ungaria air adop tat'o dela Srbi, (3) de la carii ail Irn-*
prumutata si nurnirea diverii.
Afara de aceste deosebiri esenliale Intre funcPile dive-

(11) Nunta transca op cit.

12) D. I. Bojapca op. cit. p 209, Nota 1,


(3) Daring-feld, op. cit. p. 65 : 4 Deveruhl (Djever-ulal e pazitorula speciala
ala miresel, pre care o ye in saint( dela fratele saa i o predi nunul .1... Eta
o petrece pe druma si-1 tine calula, In casa mireluT atata inainte de cununie
aid gi dupa cununie o pazesce piing ce se pred. barbatuluT 01,

www.digibuc.ro

222

rului $i ale vornicelulul primare, mai esista $i altele, dar


despre acelea se ya scrie mal pe larga la locul s.
In fine trebue sa mal amintimil Inca $i aceea ca
ceil sa chiemttorii provin maI la bite poprele indoeuropene.

Colitcerfulfi. Precumil nu se face niel o mint& Oransca, la care sa nu se rostsca diferite oratil, a$a nu
esista nicI un satil locuit de Romani In care sa nu se
afle mal rnultl sat celti puling unit singuril oratoril saU
urdtorill, care sa nu scie mal multe oratii saU urtiri i sai
nu le ureze la o ocasie ca acsta a nuntiloril.
Fiind Ins ca nuntile tranesci in mai multe dile $i
fiind ca In decursubl acestora se dati mai multe mese,
unde voIa cea buna i veselia departza totduna ori $i
ce nevoI i grije, orl ce scarbe, neplacerI i neajunsuri,
de aceea e chlarti peste putinta ca Romanil sa
un
omit ales, un orator ghibacla care cu oratiile i cu
glumele sale se dee Intregel srbari un aventil
$i un aeril mai Imbucuratori, deck la alte petreceri ordinare.
Dreptil aceea Romanil terani, ca unii ce aU rmasti
credincio$1 datineloril $i credintelor strabune, ca unil ce
prin sute de ani le-a pastrata cu scumptate ca pe
cea mai str4lucita $i pretisa comra mo$tenita dela stra-

mo$iI brU, orI $i and serbza o nunta, trebue sa alba


$i un oratoril, care sit, le rostsca oratiile Indatinate din
bunl strabunl $i s.a-I Inveselsca cu cantecele sale cele
adeseorI fOrte haslii $i storctre de rIsti.
Acestg oratora poporalti , acest bilrbata pretutindene
cautatil $i fOrte plcutil tuturora', care singur pre sine
se da de untii tpurece all satului $i dice ca e
Met de gatil
*I buna de sftati,

www.digibuc.ro

223

Midi de stiltur,
bun de gurrt,

fse nurnesce In unele 041 ale BucovineI colceriu $i cold.ceritc, In altele Insit vatavil ; In Moldova i Muntenia editcariu , coloceriu $i colaceriu, (1) In vechime vatava, $i vavio ; (2) rd In Transilvania coldcerlit $i coldcariu. (3)
(1) Pr. S. S. Ep. Melchisedecd : cLiteratura
vorbirl literareD, an. XIV. IasI 1880, p. 295. Note 1.

publ. In ConG. Dem. Teodorescu

PoesiT pop. BucurescI 1885, p. 162.

(2) cLumina pentru top,. an. IV. Bucurescl 1888, No. 7 si 8. p. 229 : cOratile se recitzi maI alesd de flAcitil. caril mere, cAlAr1; el se nutnlad In vechime vatael, vania, apoI conlicari, r astA4d1 coU1car i coldceri.
(3) B. Vicid, op. cit. p. 5. G. I. Pitisd: Nunta in cheld, puM. In op. cit.
p. 151 : eCAnd pornIa dela bisericA. lAutaril Incepea s dicA marsurI, si. 4icea
aup8, el verge.
Inteuna pang ajungea unde se fAcea nunta. El mergea
chteoultorii (colAceril) IncinsI peste mijlocd, peste haine, cu cAte o carpi Wait
In clu In colturl, adid. McMsI cu basrnalele cAptate delaniirs, dela pun&
eI era cAlArT si cail gAtitI i e I legatI cu carpe la urechT de-a. drpta si de-a
stAnga de frAd de atArna In etosd. ApoI yenta bAetil, cari ducead
colliclirie, se dePr. S. S. Ep. Melchisedecd e de pArere el cuv.
rivA dela cuv. lat. colloquium = convorbire, conversare. Et ce ne spune Pr. S.
S. (Cony, lit. cit. p. 295, Nota 1) In privinta acsta: ecoldcdrie, colocarid. Aceste
dicerI se derivA dela latinuld colloquium = convorbire, conversare. Prin urmare
dreptd romAnesce trebue a se pronunta i scrie coloclirie, eolocarlil; did colocilria nu este eltd ce-va de (AM conversatie oratoricI, cu care colocartult1 (in
tara muntensc. colocaril se numescd colt:cell,

Colind. ist. si lit. 1859

Bucurescl p. 151) Intietine la sciute timpurl conversatiile cele maI Insemnate


din partea mirelul si a. miresel cAtrA pArintI i ceTalaltl nuntasl, Colcariul
dam nu este altd ce-va, decal oratorluld nuntit A degeneratd In coniiclirie ai
prin asemnarea ce este Intre sunetele dicerilord turcescl council ri de
nice condcarid, introduse In limb mal In urmA, care insmnit gazdd, gdzduire. CelS

ce se trimetea. a pregiti gazdi sad conacd, se numla conacarid. Vederatd e dar


ideile, ce contind collicdria ai coldcarld, nid de cum nu se potrivescd cu
conaculil ai couilcarluld turcescd. Cea djntAi e conversatia i conversatorluld
a drra esecutorluld ce se trimite a pregAti prirnirea rind persne mart,Ca cuvintele coldcarld j calitcdrie nu ad nemicii de a face cu cuv. ondcarie%
eondclirie, despre acsta nime nu mal pte sA sttie la Indolall. Confundarek
lord provine, clup pArerea mea, numaI de-acolo, pentru cA. atld la adevArata
condclirie, adicA la procedura ce se face SAmbAtA, sera, cAndil mirele, fiindil
dinteund satd strAind si pornindu-se SAmbAtA desdemintA trimete pre vor-

niceiI sel Inainte la mirsi, sA se ingrijscA de gazdA, de conacti, ea O. albi


uncle mAnca peste npte, cAtd si la coldcdrie, adiel la procedure dela 'Arta si,

www.digibuc.ro

224

Pe langa aceea ea top nunta0 din Bucovina Ha numescil pre acesta oratort ;;i vatavg, mal avem dovada
de'naintea csil miresd and vine a o duca pre acsta, se rostescd, cu putine
abater!, mal totd aceleall ()rap si de cAta aceleall perseme. i confundarea
acsta se face numal in Moldova, unde cuv. turcesd conacd i condcarId sad:
conocarid i conocarie (VOT: Columna lui Traiand, an. IX, p. 414-413) sunt
mal bine cunoscute; pe and in Bucovina si Transilvania nid odatA.
Dar de-aice nu urrnzi ca cuy. coldcarid i coldearie art' fi derivate dela lat.
colloquium, did daa s'ard put admite acsta, atuncl ele s'ard Intrehuinta nu
numai la nuntl
speciald and vine mirele cii al sl dupa mirsl, ci ei de
altit dati la alte festivitAtT, unde aseinenea indAtinzit poporuld a tine diferite
Dela cuv. colloquium ad pututa a se formeze numal cuv. colocerid sad coldusitate In tara muntensa i Transilvania, precum i cuv. scurtata colcarrel fern. colceritd, usitate In Bucovina si, judeandd drip& numele de famine
Colcerld frte respAndild in Transilvania,
acstA tar&
Din cele espuse aice resultA asa dart' c cuvintele :
a) Coldcarld. coldcdrie i coldceld = coMcar'ill (Ver11 Teen op. cit. p. 22 si

25) sunt derivate dela colacit, dela care mal avern ina ai un altd cuvintd
usitatd in Bucovara, anume Coldcime, numele unel datine, la care &All colaciI
jc roluld celd dintATO.
b) Colocerid sad coldcerai colcerhl fern. colcerifti de la lat. colloquium.

Did G. Dem. Teodorescu e In erre, and spune op. cit. p. 162, a (forma coldceeid e pronuntie necorectly, prin care ne de cunoscutd cA ard trebul sa se
Ilia 4 condcertd..

Auto vorniceil mirelul cAtil i al miresel, pe langit cele ce s'ad arAtatil si


se va mal arAta In decursuld acestul studid, nial ad IncA i Indtorirea de-a

impAca pre inpricinatl, in casd and ard fi a se nasa vre-o crtit resl-care
intre nuntasl, qi cu deosebire iatre tineretd, de aice apol numirea lord de corIdyl dem. vornicei;

El, ca representantl al mirelul i ai miresel, esecutA totd ce se cere spre a.


se da nuntil splendrea avenitA ; el privighiaa asupra tineretuluI, i totd el
conduc.d danturile, In carl se aflA mirele i mirsa, de-aice apol numirea lord
de Otani dem. viltdjel i 'etejer;
El suntd Indlitoriti aft chleme la nuntA, de-aice apol cldemdtorI;
El se trimitd de atr. mire spre a-ld anunta pArintilord miresel si a-I pregAti
gazdA, conacd, de-aid condcari sad conocarI;

El Vial colacii aril se schimbl cu ocasiunea coldceriet. In muntiI apusenl


al Transilvaniel, alltUrea cu torniculd sunt Llti .dol menT, caril ducd rind
colacel num itS pupdzd, i care are o formA Impletitit lungit ca de o jumtate
meta. Cel carii ducii colaculd ae numeacd coldcari i pupdza o dad la pOrtA
vorniculul miresel spre a o da tinerel crAisre, care o imparte fetelord de etatea
el. (T. FrAncu, op. cit. p. 152). De-aice apol numirea de coldcart ;
EI Inching achimburile aduse, dupA. turn spund oratiile respective,
l:61e, de-aice apol i numirea de cordbieri ;

www.digibuc.ro

cu coa-

225

despre acsta numire a sa Inc si unele oratii, ce se ling


la masa., In carI singurti oratoriulti , sup6ratil fiind pe
buditrite, ca nu cauta de dinsula cum se cade i nu-I
pun la timpil bucatele de'nainte, se numesce vatavii,
cndil dice :
Nu eaut de mine de-unti vdtavii.
CS
mai tngril i mai

Colaceriu sail colcellu In Intelesuld adev6rat alil cuvin-

tuluI pte fi numal unil barbat insuratt, care se alege


de Wr mire, si numai atuncl cnd nu se afla Wrbati
Insurall, carii se scie frumosil ura, 'Ate s fie colceriu
unul dintre feciori. In casulil din urma IlS suplinesce de

comunil unil vornicel. ra dac nici intre vornicel nu


se afia oratori buni, atunci i numal atunci se pune de
colceriu un feclor.
Datina de-a pune numai barbati Insuratl ca coleiceri sa

colceri la nuntl vine de acolo, pentru c adevratuld colceriu trebue sa stea totduna la masa, pe cnd feclorii ,
dupa cum vomil ved mai pe urma , n'a niel cand intrare la masa celorti insurati, la masi btrniloril sl mat
ales la Masd-mare i Uncropti.
Prin urmare si dacd suplinesce vre-un feclorD pre col-

ceriu, apoi 115 suplinesce numai in unele privinte, adica


unde 11 Incuviintza modestia sa de fecIonl.
Ocupatia principala a colcerIulut e de-a rostl tOte oratiile Indatinate la nuntl , de a inchina schimburile, de-a

lua de la parinp iertaciune in numele tinerilorti , de-a


stringe banil la Masd-mare i Uncroprt si de-a invesell pre
spell cu diferite glume si cantece satirice.
EI ;MO, dac0. nu tocmaT tte, apol partea cea mal mare de oratii In decur_
sul nuntil, de-aici coloceri, coldceri i colcer

EI In fine In cele mai multe parti servescd la mas, de unde apol i stolnicr
Etil decl de unde vine confundarea numirilord despre earl am vorbita mai sum,.
(1) Dintr'o oratie culs5. in Undreni.

lb

B. Fl. Mariana : Nunta la Roman!.

www.digibuc.ro

26

In Transilvania sunt de regula doi coldeerl : unulti alil


mirelui si altul al miresel. Insa atAtil unulil catil Oi alWM trebue sa fie, ca si colaceril din Bucovina, nisce (5-

meni fOrte bunt de gura. Colacerinlil transilvnnil

staroste peste totil loculil, eld scie mai multe, el vorbesce,


el direge , el imbie, eltl inchina , elti umple paharele,
elii face glumele. (1)

Era Vatalli se numesce in Transilvania conduatoriulil


calarasilorti. (2)
In Selagla 0. Chiorg colacerlul se numesce graitorlit,

si se afla unulii la mire i altul la mirsa.


Graitorlulil mirelui se cundosce pe aceea , ca el , mal

ales cand se ducb dupa mirsa ca s'o lea de-acasa si s'o


duca la cununie, are o traista de tipoi, (tipai sing. tipail,
unil Mil de panisre mici si rotunde), unil olutil cu vinarsl, baltula miresel , paharuhl cu mierea-, lumine , tamae, prima ngra de care se ling turf cel ce incunjura
masa la cununie. r bastonuill lui in cele mai multe locurl e tot') Impetelatil si cu multil mai lungil clecat dinsulii.

Gritorilorti din partile susti nurnite nu le este de felti


iertatil ca sa lipssc in clecursulil nuntii.
in fine in Chior grailoril sunt aceia, cariI chlama la
nunta, si nu vorniceil sail chlernatoril, ca in alte partl. (3)
Tarisfatulii. In tinutulti TentiOrei nunulti are pe langa
sine unil omii, care il 'Arta straista, si care se numesce
tarisfatfi. Acesta 'Arta plosca cu rachi a nunului si primesce in straista competinta nunulul si a sa, din pogacile aduse daruri la nunta, ,5i are dreptti a vorbl In numele nunulul. (4)
Nurnirea. tarisfatii vine de la srbescula cstari-svatii
(I) Corn. de d-ld I. Popd Reteganuld.
(2) Corn, de d-ld I. Georgescu.
(3) Coin. de d-ld El, Popd.
(4) G. Trail& : Nunta Orinsca', in op. cit.

www.digibuc.ro

227

sfetnica lAtran, cela mai Insemnatil nuntasii) care, ca i


la Romnil din tinutula Timisrei, e asistentul nunului. (1)
Stegaril. Intre functionarii de genul barbdtescii al u'lei nunti mai sunt de a se lnsira Inc si purtatoril de
flarnure sail stgurl, caril In Transilvania se numescil stegari, ra In prejurul Timisrei stegig.

Fiindil ca., dupa cat' sal ea pand acuma, numal la


Romnil din Transilvania si Ungaria este datina In ajumild cununiel sail si cu vr'o cte-va Oile mal nainte de
acsta de a se face unil felt" de flamure sail stgurl si a
le Implinta pe casa nunului mare, rd In Bucovina neesistanda acsta datind, vola sd rn servescil de descrierea stegiilorii, caril prt aces te stguri, de ceea ce ne
spunil despre dinsil d-nil I. Popil Reteganula si G. TIARA..

StegariulilOice d. J. Pop Reteganulatrebue sd amble cu stgulil In totii decursul nuntil, In cart, pe josil,
pe unde numai are de condus nunta; el e totdeauna In
frunte. Stegariula trebue sd fie cell"' mal bunt jucdtoritl.
In Transilvania e numai unii singur stegariii i acela
.e sotula coldcariulul de la mire.
Despre stegaril din Ungaria d-l G. Trdild scrie urmdtrele :

Acestla sunt de multe orl Cate trel, a cumtruluI mare,

a mirelui si a miresel, de rnda Insd unulil trebue sd


fie si acesta a nasulul, care is"' face o fiamurd de catrinte
rosil cusute de Ikrance orl de mardmi frumlise de catunti,
cu cordele pendente de mtasd cu ghirlandd de flori, cu
zergalaie In verf Infrumusetatil. Acesta pang. In liud pune
flamura pe casa nasulul ori pc a curntrului, F,d. are da-

torinta a ureza la conducturile nuntel. , (2)


Din cuvintele de pe urmd ale d-luf Trdild deducema
cd stegaril sail stegiii la Romanii din Transilvania si Un(1) Dringsfeld, op cit. p. 65 si urm.
(2) Nunta trnscl, op. cit.

www.digibuc.ro

228

garia, Intru ceea ce privesce a ureza, adicil a ura, ocupa.


postulti Coker lului la Romanii din Bucovina.

Lautarit

Nunta e und actil de bucurie i veselie.


Prin urmare nu esista nici o nunta romnesca, celti
putinil In Bucovina, la care sa nu fie si ldutari (1)
Escepliune de la regula general& se face dra numal atunci, cand unulil dintre tineril ce se casatoresca e ID
dolia, sail cnd unulil dintre clin0 a mai fostti odat casatorita si prin urmare nu vorti s mai faca multa Ward
in Ord ; acestia facii nuntd tdcutd, adica fara lutari. De
almintrelea, fie fidentatil catil de sarmani, trebue sa aiba
macar cate o pareche de lutari. Cela ce face nunta far&
lautarl nu e bine privitii de consatenil sei, din contra e
Mutt de un omu sgarcitO, carpOnost si morocanosii,
care nu voesce ca i altil sa aiba parte de bucuria si veselia lui. Despre astii-fela de dmeni se si dice apol el
nt fac nuntd, ci prasnicd.

Cum ca lautarii sunt usitati nu nurnai la Romnil din


Bucovina, ci pretutindene la tog Rornnii ne putemtl incredinta, afar& de esperienta de tOte dilele, Inc& si dintr'o
multime de balade precum si alte cntece poporane (2),
apot si din urmatrele proverbe, cari sunt fOrte respandite:
Cu lautarI i ca nms
Aduci pe dracu in med.

Sa:
Cu luta i cu tha
AduseI in cas globa (3).
(1) LdutariT se mal numesc aamintrelea In Bucovina qi scripeari dela &wiped,

viobni; apol 4icarI (in linutuld Darnel); In Transilvania: ceterafi dela cetera,
&Wall *i gicateti dela a time, a canta.
(2) T. T. Burada: 0 alb.torie In Dobrogea, p. 178:
Pe Stncuta me-o lua
Lautarl eid I toania,
Mare nunta ca fdeea
Ferica cu ea trAla.
(3) A. Pann: Povestea vorb. t. II. p. 111.

www.digibuc.ro

229

In Bucovina e dating, ca atAttl printil mir esei 6'16 si mirele sg tocmsca ate una saU si mal multe pgrechl de autarti

Lutaril tocmiti de pgrintii miresel cnt numal la mirsg, si anume de Smbta sarg, cnd se pornesce nunta,
si pntt Duminecg sark rnd plcl mirsa de la pgrintil
sOl la casa mireluI. Al mirelul insa cnt. de Smbata
sara si pang ce se sfassesce Uncropuii i nu numaI la
mire, ci si la mirsk Lutaril mireluI trebue
petrca
pre mire atAtii atunci cnd acesta se duce dupa mirig
ctil i atuncl child duce rnirsa a cas i sg. tnte totil
timpul ctii sta mirele la printil miresel.
Plata lgutarilorg, earl de regua la poporula de josil
.sunt OmenI simpli si mai alesii tiganl, atdrna tot-d'anna
de la imprejurgrile materiale ale tineriloril ce se cstorescil, saU maI bine disil ale phrintilor acestora. Unir
capota mat' multfl, aliI mal puin, dup. cum sO potil

Invoi. Afarg. de tooneld maI capeta de la socri marl Inc


si dite o pareche de colac1 i unU ipti de rachiii pe de
asupra, er de la mirsg cte o naframg, pre care o leg
de gtulil violinel.
In decursula nurLi, conforma datinel, capOta de la

nuntasl cte unti baci, i mal ales]) cnd Isi implinesc


cum se cuvine dtorinta. Er ferloril, dreptd multamita
pentru ea, le cnta cum se cade, pe langa aceea c i eI
le del Cate unil bacsisa, le maI striga in jocil Inca si urmatrea chiuitura :
saraculti dumnialuT
Bine vice orT i cnT !
U!

U ! sraculti bine mere,


Pare c e uns en mTere.
$i en mTere d'arti
A,a bin' nu s'arti fi dusa ! (1)

(1) Din colectia mea ineditL

www.digibuc.ro

230

Druseele. Pnd aice am Insirata, afard de nund, numat


pre functionarii de partea bArbatscd, artnda pe scurtil
ce felti de functie in deosebi ocupd fie-care dintre dinsii
In decursula nuntil.
Urmza acurna ca sit Insirdma si pre functionarele de
la nunti i sa. artmti ce fela de functil sunt Indatorite
a le Implini i acestea.
Functionarele nuntilora Wnescl, afard de nund (nasd)
despre care am vorbita deja, sunt urmdtrele Druscele,
Mitjifele i buctiMritele.

Dintre aceste trel specii de functionare druscele sing.


drupd dem. dri.qcutd (vsl. druiika), cari trebue tot-d'auna sd fie fete. ocupd locul cela dinti. Prin urmare
noi ne voma opri mai Intia la acestea, i apol voma trece
la cele-l'alte.
La fie-care nuntd mai alsii din Bucovina Irebue sa. fie
cel puVina patru drusce i anume du la mire si &Sue
la mirsd.
Ca si vorniceil, asa si druscele se alega de reguld
dintre nmurile cele mai de aprpe ale Incredintaillorti si anume surorl sa vere cu mirele si mirsa si numai atunci
cnd Incredintatil n'aa surori si vere alegt cte alte &Sue
fete, cu cari aa trdita el mai bine lnainte de a se cdstori.
Awl mirele cilia si mirsa 1l alega singuri druscele cu
vr'o cte-va dile sari s'ptmani Mainte de cununie.
Druscele mirelui, call se adund tota-d'auna la mire,

sunt Inddtorite de a cOse ndfrdmile ce se lega la betele


vernicielora inirelui Mainte de ce se pornesca acestla
poftsca pre spell la nunt ; apol de a sta dupd masa
una de-a drpta i alta de-a stnga mirelui, cnd Jol saa
Smbdtd sra i se aduca acestula si i se Inchind schimburile, ce i s'aa trimisa de mirsd. Mai departe trebue elesd. lea pre mire In mijlocula lora cand esa dupa cununie
www.digibuc.ro

23 1

cu danfula diu ograda bisericel, si cnd, dupa colticdrie,


Intra mirele cu dantulti In casa printilort) mireseI.
Pe MAIg acestea mal aa, druscele mirelul de a-i_ ajuta
si la alte lucruri.
Druscele miresel ail cu multil mal multi' de lucru, decdt cele ale mirelul. Acestea sunt Indatorite, In restimpulti
dintre Incredintare si cununie, a cOse, dupd cum vomil
vede la locula stl, nu numal naframile pentru vornicel,
ci, si cele pentru ceirelqi i lautari, apol a cOse $i a pregti si alte darurI, ce din mosl-strArnosI sunt usitate de
a se Imprti In decursult1 nuntil atAttl intre nmurile
mai de aprpe ale rnirelui, cttl si. Intre altI spetl.
Mai departe $i aceste drusce stail JoI sati Smbata
sera dupti masa una de-a drepta $i alta de-a stanga
miresel, cnd i se aducti acestela $i i se Inchind darurile
ce i le trimite mirele.
Inainte de a se porni mirsa la cununie druscele sale
o gatesca ; ele o pptnA, o Implelescil, ele II puna cu-

nuna pe capil, si tota ele II WO hobotulg pe spate.


In bisericd, Inainte de cununie, mirsa sta. totti-d'a-una
Intre druscele sale denaintea celora-lalte femel $i asculta
st. liturghie.
Dupa cununie, cnd ese mirsa cu dantula din ograda
bisericel, druscele trebue s'o Insotsca tiind'o una de maim
drpta si ceealalta de mana stangd.

Inainte de a inhobota miresa, cnd are acsta sa se


pornsca de la casa parintsca si sa se duc la casa brbatulul sni, druscele mireseI se urca pe laita la spatele
acestela si. nu lasa pre vornicel s'o Inhobote, pana ce nu
capeta unti daril.
Mai pe scurta druscele miresei jcd unti roll"' fOrte mare

In decursulti unel nunll tkrnescl.


Precum nicl o nunt mat alsa si mai pomposa nu se
www.digibuc.ro

232

pote face In Bucovina fara de vornicei, asa nu se pote ea


face nici fart de drusce.
Functiile druscelora, atata ale mirelui cata si ale miresei durza numai pan& ce nuntasil esti cu nnirsa de la
parintii acestela si se ducil cu dnsa la casa mirelui.
De acolo Inainte ele nu mai aft nemica de lucru.
Imbracamintea si gatirea druscelora e de regula a-

ceeasi, ca si In alte serbtorl si duminect, cand se duct


fetele la jocCt ; se gatesca adica tota-d'auna cu -capula
gol, In care 10' pun diferite fiori, se Imbraca In camesl
cu altite, se Incingt cu cele mai frumse catrinte, se Imbraca In cojce saa pieptare si se 1ncal. In *papuci saa
ciobote. Mai pe scurt se gatesca asta-fel, dupa cum e
si datina fetelora de a se gall In Durninici i srbatorl.
In satula, din care druscele Lea parte.
Datina Insa este pretutindene ca druscele sa fie cat se
'mite mai frumos Imbracate i gatite, ca sa nu faca rusine tinerilort, ce se casatoresca. Asemenea cauta tineril
Incredintall ca sa alga de drusee toldeauna pre fetele cele

mal istete si earl se pricept bine la cusuta.


Afara de cele Insirate pana aicea trebue sa mal amintirna Inca si aceea, ca drusca ce sta totdeauna in maim
drpta a miresel se numesce drupi primare, era ceea ce
st de-a stanga miresei se numesce druKci mica.
Druscele in cele mai multe partf ale Transilvaniel se
nurnesc surori-de-mire i de mirsei ; apol drusce (1), ca
(1) 1. Pop Reteganuld : TrandafirT i Viorele, op. cit. p. 179 : cdrusce=fetele
earl insotescd pre mire la cunimie, orl pre mirsd, de regula &la pentru mire
du pentru mirsg. ; ele timbla a chiema fetele la joculd ce se face in presara nuntil, asa numita sirotesce dela unguresculd siratest (sara deplngerel),
sara de adio, cand adicd o mirsd Tese dintre fete si mirele dintre feciorl ; de
atuncI pang dupd cununie nu sunt nicT junT niel cdsltoritT aunt mirl dintre
junT ad Tesitil, Tntre castoritt nu ad intratil. Druscele mal a.d i misiunea de a
Intovirdsi pre mire In card pand la mirs, i apol tte patru Tnsotescd pre
miri la cununie. Aqa e pe la Reteagd, po Somesuld mare.

www.digibuc.ro

233

In Bucovina ; pe rernave diavere sag gyavere, In muntii


apuseni vifelife (1) era In alte pr nune sing. nuna. (2)
In Selagia se numescg numai acelea fete nune sag fetede-nune, cari: mergg cu mirele dupa mirsd, r fetele, earl
le chlarna mirsa, se numescg fete-dupa-masa. (3)
Druscele proving, ca i vorniceii, la tOte poprele indo-europene. Ele represinta la nol pre virginele (Virgines)

romane, cari ca si la Romani, se alegeati dintre nmurile sat arnicele miresel.(4)


lratfijitele, numite in unele locurl i vornicite sag neveste tinere, era In districtula Nasudulul i pe la SdnGlorgiii In Transilvania chiematre, sunt dou sag si mal
multe neveste tinere, istett si glumete, earl In iva and
se serbza Uncropula indeplinescu mal multe functil.
Acestea se alegg totdeauna a doua i dupa masa-mare
de catrd mire dintre surorile si verele tinerilorg cdstorip sag, dac acestla n'ag surori si vere maritate, apol
dintre alte nmur, sag arnice saU cunoscute mai de aprpe cu tineril.
Prima functie a vtajittlorg este de-a inlocui pre vornicel la poftirea 6speti1org, si anume Luni sag Marti dupa
amdI, adica In qiva In care se serbn Uncropula, se a(1) Corn. de d-la I. Popa Reteganula.
(2) V. R. Butieescu Nunla. Dochitel, noveleti publ. in (Familiai, an. II
Pesta 1866, p. 460:
,Da rogu-te i cu Durnnegeil tu Palagie, cine-sa jetele de nune? Io nief acum

nu scia, se pare, ea nu sa din WA. Asta o Intreba o fata IntIentTelattt, care


e rnanicisa. cacl Dochita nu o a chlemata pe ea de nuna. Scia ea destula de
bine ca cine e nund.
.D'apol cine s fie ? ci are cloud verisre ca cloud pupadie dra n'a chIema
straine.
Efim, creda oio lo surata,

da sa ve41 ce rochil le-a cumpdrata malcele lord

la amdoddud si nafraina la inana; d'apoI ce petele cu vrdste i cu pene, de


(lad ktii de mand. I
D'apol fie si ele mate odatil, ci scull ca n'aa mal
(3) Corn. de d-la El. Popa.
(4) Virginele Rornanilora representaa pre graciile din nuntile 4eilora. Ve4I
Rossbach Untersuchungen ber die Rm. Ehe. Stuttg. 1853 p. 47.

www.digibuc.ro

-- 234
dund ele la mire i dupd. ce cap6ta dela acesta, ca $i mal
nainte vorniceil, cate-o plosca plind de rachiti $i cdte un

bap cu nararnd $i cordele legat, se pornesc prin sat


$i Incepii a chlema pre ()spell la Uncropfi.
In unele sate din Bucovina chiama pre &pep la Uncropti numai singure vatajitele, In altele ins chlama Impreund cu dinsele $i vorniceil mirelui, $i rd.,71 In altele
nu e datina de-a numi vatajite $i a-le trirnite ca ele sd
poftsca pre &pelf, ci poftesdi nurnal singurl vorniceil
mirelul, earn', In casult acesta, remn $i dupa masei-mare

In functia lorti de mai nainte.


In satele, unde e ohicei de a se Invita fispetii la Uncropa numal prin vtdjite, vatdjitele se duct' pe la case $i
invita pre &pep fdra a mai face multe tdcmuri $i glume.
In satele, unde vatdjitele Invitd pre &peg Impreund cu
vorniceii, mai la fie-care casa unde se duc s Invite, fac
o multime de glume, Rica pe drurrni i 'n ogrglile celord
ce sunt lnvit4i, chiue $i cnt feli de feli de hore satirice, $i pre cine ll intainesdi pe drum nu-I dad pace,
ieati peste
Imbrdcdmintea

$i multe altele de-asemenea fact].


gdtirea vdtdjitelor sail a vornicite-

lorti este ca $i a celor-l'alte neveste tinere din satul In


care se serbza Uncropulii.
In satele romnesci de pe hingd Prutti din Bucovina vornicitele se numesdi sfasce sing. Ffarei dem. sfdrutei. Acst
nu mire, care vine de la rusescula svacha (Brautwerberin),(1)
s'a introdusti in limba romnd abla In timpulti mai din urm,

adica dupd alipirea Bucovinei la Austria, $i se aude numai In acele sate, In earl' Romnil sunt in necontenitd
atingere cu Rutenii. i ea n'a Intratil numai in vorba de
tte Iilele, ci a strdbtutil chiar
literatura poporand.
(1) Diiringsfeld, op. cit. p. 24 qi urm.

www.digibuc.ro

235

Dovada despre acsta fie-ne urmatoriulti cntecit din Mahala, care se canta In decursulil nuntil :
Sub rchita rnnurat5.
Sde sfafca supratti,

Cti mirsa n'are tat,


N'are MM, d'are mire,
Si s'orti mAnghla mai bine.

Apot i acesta, tot din Mahala :


Colo 'n vale langa tAr16.
Sde-o sfafcci bat'n gArld

De-unri priharti de Huturd


C'unti ciolanri de carne'n gurg. (1)

In urina i dintr'unuhl din Bolanil, care suna aa :


Vine o ffascei de pe Mil

Cu trel pu*r't pe stanii,

(2)

Unu-1' ro0.1, altulri e verde,


Biue sfascei i se ede. (3)

Bucittitritele. Nu e nicl o Romnca, care sa nu scie


r'endulti bucatariel, sa nu scie fierbe i pregati mat multe
elturt de bucate, cart sunt usitate la Romanil noWi
tranl.
Fie care Romnca harnica, fie-care econOma buna fierbe

.5i pregatesce totduna singura bucatele trebuinclse pentru sustinerea easel sale.
In serbatori i la One marl' Romncele mill sa prepare
(1) Corn, de d-ld G. TomoTaga, cant. bis.
(2) Atatd carnefile cat i caniefdele (sing. camefor) femeestl sunt compuse
din difm plir(1 principale, i anume: parka dela brad In susd, care dimpreunti.
cu manecele se numesce stanil pl. slant, .5i. parka dela brad in josa care se
numesce Old pl. pdle.
Stanuld, dem. stanuld, stclnifortl, se 'mparlesce rAI In trel pIrt.1: plepta
(se'ntrebuintza mal multd In pluiald), Indneci i spate.

Putt, dem. puifortl, ptauftl, adica nisce cusuturl In diferite forme, se cos&
numal pe maned q't pe pleptl.
(3) Corn, de d-la V. Turtureanu.

www.digibuc.ro

236

mal multe fellurl de bucate, dupa cum adica


deprinsil si atl Inv6tatil i ele de la mamele i bunicele
bru si dupd cum a v6dutii ca se prepard acestea si de
alte femel la deosebite prilejuri si ospete.
Cu tOte acestea Insa ca Romance le se pricepil fOrte bine

la prepararea bucatelor poporale, la nuntl, maI ales la

nuntile cele de frunte. uncle este vorba de a cerne In


restimpil de cate-va dile corete intregI de Mina, de a
cce mal multe cuptire de pane, colaci, cozonaci, Wilde,

alte copturi, unde trebue a se

yleicinte, babe, invirtite

face mai multe turte de togmagi sail talefei, apol bure0i,


burechite sa burechiuste, sermale, geilusce, rcituri (reel, aituri) i altele de-asemenea, uncle trebue sa se frba dle

Intregi de zama pentru nuntasil adunati, mamele miriloril


trebue de tirnpuriil sa se Ingrijsea si sa-si lea si pre alte
femel inteajutoriii, ca tte copturile i fierturile acestea

sa le Wa gall la timpul cuvenitil.

Deel atal scra-mare, adica mama mirelul, ctU i scra-micei, adica mama miresel, poftescil cu v'ro eate-Va
ble inainte de cununie pre nisce matuse de ale lor sail

pre alte nmeri btilue, earl se pricep bine la rndul


bucatariel si le rga ca acestea sa le stea mana de ajutoritt si sd le ajute a gatl tte bucatele trebuinclse pentru nunta.
Aceste muleri barane, cari, mal de cum incepe pana
ce se sfarsesee nunta, sta i ajuta screlor marl ki mici
a cce si a fierbe, a tine bucataria in blind rndula sl a
grip prin cask se nurneseil de poporolil romn din BuCalcerite, dupd cum ne spunil urmatrele versurl, carI le setemil dintr'o oratie ce se urza
covina Buceitarife saU

la mesele de la nunta
Colcerip, Colcerip,

Nu .edetl totti priu cotruVe,

www.digibuc.ro

237

Tan maT TesitT si la lume

Ca s ye poth spune-unti nuine,


n'ati mesteriT ce lucra,
Boeril la mas. cu ce sta
$i slugele de ce

Calcerite Insa se numesc ele mal cu sama atunci, camd


puind bucatele pe masa, obicinuesc si ele a rosti di-

ferite oratil scurte sail a cnta unele cntece glumete.


Bucataritele se aduna inteo di anumita lnainte de cununie, fie-care unde este poftita, si impreuna cu stapna
de casa si cu alte femel Incep a cerne Mina, care estemenita pentru nunta, a o framlnta si cce.
Bucataritele, cari se cunoscii de pe pestelca, ce ne 'ntreruptil o porta pe dinainte ca s. nu se tavalsca, cnd
ambla cu lele si cu talgerele, sunt de comunil fOrte bine
dispuse. Ele cand dati bucatele la masa, cand string' talgerele, cand vin si se intorcil, facti o multime de glume..
cu ct sunt mai Milne, cu atta de multe ori si viosia
nuntasilor e mal mare, cad. atunci Colceriuta sa Gollcariul
incetza de a le lua peste piclor, de a glurni

cu dinsele si a le spune sa nu amble asa de Incetti, ci


sa se porte mal lute ca nisce fete marl, si cte altele.
Dar las' apol numal pe dinsele, ca si ele sciti ce sa
respuuda colceriului. Seal sa l palesca unde-la delre mai

atunci nurnal sa vedi risetele i strigatele de


bravo ale nuntasilor. Voia cea buna si veselia ajunge
atunci la culme.
tare.

www.digibuc.ro

238

XXV. DARURILE
Dupa apclare i incredintare Incept] incredint01 a se Ingriji i de daruK, cad este un obiceit stravechi nu nu-

mai la Romanil din Bucovina, ci pretutindeni la toll Romanil (I) ca a-raft mirele eau i mirsa sa Impartsca In
decursulii nunta mai multe feliuri de daruri.
Darurile de earl se Ingrijesce mirele i earl' sunt menite mai cu sama pentru mirs sunt urmatrele : o lada,
numita In unele parti In decursu1t1 nuntil i tronii (2), In
care II pachetza mirsa Inainte de nunta o parte de
zestre ; apoi o pc-creche de eiobote sa papuci ; unit feet
roi; ung pieptene ; o oglinda ; o bucata de soponi o petreche de coltuni ; flori de targii cu earl' se 'mpodobesce mi-

rsa cand plca la cununie ; tint tulpanrc de Una sa de


mtasa i un tistimelre, cel dintait numit i lwbotii,
care It servesce de inhobotatil, r affi doilea de legatil (hobotulii) peste frunte.
Pe unele locuri este datina de a procura miresel ca
daril Inca i una pteptarii de in6tast orl ung cojocelti sa
(I) I. Marza: Regulele nuntilord, p. 6-9.G. Trail: Hung Petriord,, noveli
pop. publ. in Familia, an. Tu. Pesta 1867 p. 282.
T. T. Burada : Datinele la nuntI ale pop. rom. din Macedonia, publ. In op. cit. p. 418:
<Dula und timpd re care se facet schimburi de darurT reciprocil intre familia
logodniculul i a logodniceT; acele darurT constaa din carnefi, colfuni, batiste

alte lucrurT, mal cu sami relative la ImbrIciiminte.,


(2) I. C. Taciti : Nunta la pop. rom. publ. In op. cit. p. 21.

www.digibuc.ro

239

until cojocr4 mueresc cu maneci precum si alte m6runtusur1(1).

La clasele mai culte precum si la Romanil de prin orase, earl sunt mal avuti, pe land unele din darurilertnsirate, se procura. Inca si o petelli din firii de aura,
care servesce rniresel In loca de hobott.
TOte darurile acestea, call se numesc edaruri de mirsa, le cump'ra mirele cu vr'o sept6mana sari si (Ma
Inainte de cununie, si unele dintre dInsele, precurn bunr
i le da miresei cu vr'o cate-va 1ile Inainte, altele Insd i mal alesa cele ce a sa-I servsca spre schimbare, din care causa se numesc ele si schimbuK, abia In
ajunula cununiei.
Pe langa aceste daruri mal cumpr mirele Inca si o

pdreche de papuci sari ciobote pentru scra cea mica,


mama miresel, r daca mama acesteia nu traesce, apoi
pentru ceea-ce o suplinesce.
Mirsa se'ngrijesce de daruri nu nurnai pentru mire,
ci si pentru socrii cei marl, pdrintil mirelui, precum si
pentru nunil cei marl, starosti, cuscri, vatajei si carausl.

De aceea darurile pregatite de mirs se numesc : danull de mire, de socri, de cuscri etc.
Darurile, carl le pregatesce mirsa anume pentru mire
si pre earl le imbraca acesta Intaia Ora cand pleca la cununie, sunt urmatrele : o ctime0 de burunciuctr, de bumbac, de in sari si de fuion, adica dupd cum e i starea
materiala a rniresel ; apol un brail, o nfnanu i o trai-

Acsta din urma Insa numai In acele sate, unde


este datind de a purta tristute. Afara de acestea II mai

stutd.

(1) G. Trdild, op. cit. p. 282 : cAci, adicd la logodnd, mat ntAld se pertractzd despre darulti tnireser. Anume pe aid mirsa cere : lad nemd, cisme rosiT,

pleptarid de mdtasd orT cojoceld, cojocd muerescd cu maned, siring de aura


pentru turbenpa orl cpsd pentru cIalma concia.
Asa cAld nu de putine
orT se IntAmpld cd mirele cu tte provede pre mirsa sa. Acsta se numesce
,tocona.

www.digibuc.ro

240

curnp6r1 si o flore de tetryg pre care mirele o prt5, de


regula In cusma ca semng cd e Incredintatii (logoditd) de
cum Incepg a li se striga vestirile i pdnd dup. cununie.
Pentru socruld celg mare cOse mirsa numai o cdmesd,
dar, si acsta nu e asa de frums, adicd cu gdurele, flu-

turi si canaft, ea a mirelui. Pentru scrd prepara asemenea o cames precum si o par cltitura adica o mdnister-

gura sag stergarg de imbroboditg, r pentru ceialalli di- ferite stergare si ndfrdmi.
Darurile mirelui le trimite mirsa, ca si mirele, abia
In ajunulg cununiel, r Vote cele-lalte le Imprtesce dupa
cununie, afard de nerdmile menite pentru vdtjei, cart

le impOrtesce Inainte de a pleca acestia ca sd Invite pre


Went la Dantit sag Vedre.
Unele dintre obiectele insirate mai susg fie-care mirsk
le are de mal nainte gata, cad' fie-care fata sirguincisd,
care astpt sd se mdrite, se'ngrijesce de cu timpurld
sd le albd. Altele Insd, precum cdmesile si cu deosebire
amesa de mire, trdistuta si o mud de nerdmi, rmdng
a fi preparate abia dupa logodna. .5i mirsa trebue sd,
caute ca si acestea sd fie numal decdt gata pang, la cununie.
Fiindu-I Insd miresel peste putintd de a pregati singurd tOte

darurile Cate sunt de lipsd, este datind ca Inainte de cu-

nunie cu vr'o s'ptmnd sag si cu (Rou s se adune


mai cu sm serile la dinsa mai multe fete si neveste
tinere, cu cari a traitg ea mai bine In timpulg fetiei sale,
Ins mai alesil druscele, i acestea II ajuta apol a croi si
a cOse tOte darurile trebuincise.
La acstd ocasiune fetele si nevestele adunate nu numaT cd, ajutd miresei a lucra, nu numai cd se Invatd una
pe alta a a:Ise, ci povestesca si canta o multime de cantece. clintre cari partea cea mal mare se referescg la mire
si mirsil.

www.digibuc.ro

241

daca mirele e pe placula miresel, daca ea Qingura


l'a ales i se duce de bund vole dupa dinsuld, atuncl cea mai mare parte din cantecele, call se cantd la
acsta ocasiune, sunt de lubire, vesele...
Se 'ntAmPld. Ins, dupa cum am mal arnintita, 0 la
Romani fOrte adese-ori ca o samd de pdrinti nu vor nimica sa scie despre vola i placerea fiulor, ee vora sa-f
casatorsca, ci el 11 faca cu de-a sila sa se duca unul
dupd altula, fara a-I Intreba mai antaia de se placa ori nu.
Pre acel pdrintl, earl se ball"' mal cu samd dupa prea
mare avere saa silescil pre fiicele lord sa se mrite anume ca sa scape de dlnsele, cari vreati numal decat
sa'mpinga cum se dice, pietrile din casa, cela1a1t1 Romani
nu-I prea fericesca.

Una canteca poporan, canlata de o nevast tn'rd,


sna de pdrintii sel ea sd se clued dupa un fedora ce
nu I-a plcuta, i numal de frica pdrintilorft si s'a dusa
dupa dinsula, i care de atunci In cce nu odata se repetesce la ocasiunea pregAtirel darurilora, sun precum
urmza :
Frungl verde treT msline,
MaT vinii mamii la mine
me-T ved *i pre mine
Cum m'aT mritatil de bine.

M'ai data dup'unfi I'M de cane,


Ca se duce serile,
Vine deminetele.
Ell IT dati zam de puTu
EI fmT Te biciulri din eau.

Eu-T dati zarra de Oink


Er clii sare la pricin.
A avutri unti comnacti,
L'a lsatil la crimd pe dulapit
*I-a avutul unri pieptrutti

l'a Until la crfsmuti...


16

311. Marian: Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

242

una barbatil, ce-a fostO silitii de parintif s'el sO. 'Tea pre

o fatA, care nu I-a placutil, ciint :


Pentru locii i pentru casa
MT-am pusti tonta dupa masa.
Tine, mama, twa bine,

C. intra Vilna la mine,


OrT o line, ori o lasa,
Cu tnta cum sa tinti casa,
Cu tOnta cum olti trill ?
Ca ea ral s'a 'mpodobit
Cu hasma ngr'd la gatil,
Cum mi-T mie maI urn.
Mama din MA m'e' scOle
Da din unfit] nu me pOte,
Ca' uritulti n'are lcti
Num.'s r wia .i. toiagti ! (1)...

In genere insA cele mai multe cantece, ce se canta la


acst ocasiune, se referescii la mirsa.
Fetele, cArora le pare r00 dupa surata loril, c acsta se
desparte de dinsele, dara mai alesii nevestele, earl prea
bine sciil ce pima bund-I maritatulti, canta o multime de
dolne de jale, prin call facti pre rnirs nu odata sA planga
de se cutremurd camea pe dinsa.
Reproducennl vr'o cate-va din acele cantece.
Din Bucovina :
Fetita din doT printi,
Ce cugeti de te maritT ?
De-aT sci cum e maritata
AT ecl la ma-ta fata.
AT sede ,i-ai maT fed,
Cosiralb'aT impleti ! (2)

Din Transilvania :
(t) Din colectia mea ineditl.
(2) Din coleetia mea inedita.

www.digibuc.ro

243

Draga tatii, mandra fatil,


SI serf cum e mritata,
Sed-o-af la in-ta fatil,
ST- ai teal nemritatli.

Si ti-aT purta fetia


Ca popa vangelia ! (1)

TottI din Transilvania :


Faith' din dol pgrintl,
Ce cuge(i de te mariti ?
De-ai sei cum e rnitritaa
AT ecl la ma-ta fatit
Si-ai maT tese panda kart !

(2)

Sail astfeliil :
Copilit cu printi !

Nu sill s'a te mariti,


Maritatu-I mare One,
Nu-lil pote strica chiar nime,
Nice pop. Did vladicil
Fail mrtea cea grabnical ! (3)

Din Moldova :
Frundl verde trei agudi,
Copil cu doi printi
Ca luna intre doi slinti
La ce tu te mai mriti ?
C mila de la pgrinti
Cu mare greil G s'o uiti,
Da mila de la bArbatil
Ca frunda-i de OM uscatil.
Cand te pui s te umbresci
Mai tare te dogoresci. 4)
1) Din Reteagu, coin. de d-ld I. Popd Reteganuld.
(2) Gr. Sima a luT loud: Cntece pop. din Buclumtl-PoTenl, publ. in gFami1; a, an. XIX. Oradia-Mare, 1883, p 33.
(3) Din colectia mea ineditd.
(4) El. D. 0. Sevastos : Qntece Mold. p. 30.

www.digibuc.ro

244

Daca mirsa se marita In altu saW, i dad. din Intmplare a avutiA unil MAUI In satultI s, dupa care bucurs ar fi mersti, Insa parintiI eI
voita s'o dee dupa
atuncl fetele, Intre multe alte cntece cnt Inca.
si pre celil urmatorlu :
.

FrunquIn lozira,
Prea iubitu sorira,

Cand te vd sara pe-afar


Arde inima-mi cu para.
CAM 041 pe prispa din dosa
Cu capulil plecatil in josil
Cu sculula pe dupa capt,

Cu maasa trasa'n
Cum frumosa cosT ntiframa,
Ci-o sei It-o dal nunet-ta,
Mi se rupe inima.

N'ara ajimge tatala t


Cum te da dup. unii reti
Ne sciutil i ne'ntrebata,
Lumea 'ntrg'o colindata
De nevasta nicT c'aa data
NumaT

Pe tine sa mi te dea,
rupa inima mea.
Frump, verde lozira,
De te-I duce, sorira,
Cu strainu 'n alta Ara,

vii si'n satula tti


S me'ntrebi ce mai faca eti,
Sa

De-I auli c'am

Tu sa-mi treci pe la morminta,


Sa-mI daI terna inteo parte
sa gasesci se'nsirate
SA ve4I dragostea ce pOte,
Ca duce la halt" de mOrte.

Mirsa, audindu-le i umplndu-o jelea, nu se plite rbda


(1) El. D. O. Sevastos : Cilatece Mold. p. 127.

www.digibuc.ro

--- 245

ile-a nu canta i ea, i anume : dac mirele e altU fedorti, i nu acela pre care l'a
:
Prutule, apd vird,
Face-te-aT ngrd cernld.
Sa-mT cernescti cu ea catrinta
Ca
jelescil pre bdita.
BAdita de peste di
Arg veni i n'are calf].
le-ti, bdit'-unti calti cu platd
trece de-a lungti-o datg. (I)

Dacd mirele e fedora betrang :


Frundd verde si una,

Me* makulita mea,


Dupd betrAnti nu me da!
Nu me da dupe. betranii,
CA card tmna la rem)

Si merge pe drumg tcndti


Si Intan cash' sfddindil.
Eil rl dati ca sd mdnnce,
Elti me sudue de cruce.
EA ii intrebti ce-a manca,
Eli mCncepe-a bldstema.
CA elA rl mai multti betrAnti

5i-T pica din gur 'n sing.


dup'ung fecTorelg
Tinerelti si sprintinelii,
CA fecTorulti tinerelA

Cand card tmna la

fc'-qiti

Vine sara suerAndti

intrd 'n casd


EA titi intrebri ce-a mAnca
Elti me prinde-a desmIerda,
En ii dari ca sd munfince
Elti lira spune vorbd dulce. (2)
(I) Din BoIan, corn, de d-10. V. Turturml.
(2) Din Boland, com. de d-ld V. Turturnd.

www.digibuc.ro

246

Daca mirele e aduvolti :


Mama:, sufleteluld me!

Da-mg dupg. ung Meat,


Ca mila de la flacail
Ca una mgrg bung de sub brag!
Er mila de vgcluvol'u
Ca oghlala din gunoTil ! (1)

Cand se croesce i se cOsa carnea de mire una dintreneveste cnt :


Haulesce fiTculita,

Catil veT fi la m-ta'n


Ca daca te-T inrita
Ilaulitulg ti-T uTta
In cash', de scra-ta,

In Una' de socru-tH
Mara de sotu-tat.
C scra-ta nu ti-T mama
Sa 1.1 tie cuvintu'n sama.
Si socru-tgg nu ti-I nene
deTe fagurl de miere,
Si barbatula nu ti-T Irate,
Sa socotT di nu te-a bate.
Ca mila de la mamuca.
Ca si mIedula ceri de nuc,
Si mila dela Matti
Ca si mierea din litrutg,
mila de la barbatil
Ca crnga de mgra uscatg.
Cand te puT sa te umbrescI
fata-tT dogorescI.

Daca-I vrea ce-va a 4ice


Elg tI-a'mplea gura de sange
vel bea.
Si te-a pune

(1) Din Boland, corn, de d-ld V. Turturai.

www.digibuc.ro

247
Mirsa

Dail di cum sa mi-la


llaca e sangele meil?
Si ea dal% cum l ()Yu bea,

C'acela-i din carnea mea? (t)

Dintre tte clarurile, eerie s'air insirattl mal susti, cele mai
principale suntil 7tobotul
ctimea de mire sari, dupa cum
spun Selagenil, ettme0 de miroiti, (2) pentru c aceste dou6
oblecte le intalnimil pretutindene la Romani. Cu tte

acestea insa nol vorn vorbl in sirele urmatre despre fie-

care dard in deosebt


Vornti Incepe mal antai cu hobotulit.
Hobotulit are in Bucovina mal multe numiri si anurne :
hobotti, baltit .$i nimitetti saU nemitetrt. Gea mal respandita
numire insa e hobort. Nu mirea baltfi se 'ntrebuintza mai multii

in muntif rornanescl despre Transilvania. Totil in acele


parti, unde esista acsta numire, se afia si verb. a "inblta, In locil de a inhobota i inbltare in locti de hawbotare, inblatatel In locil de inhobotatii.
Numirea nimiterfc e usitata mal multti In clistrictulil Storo-

jinetnlul, adica in partile despre Prut. Totti in aceste paril


esista d diferite cantece despre dinsul. Eta unulil din
satul Crasna :
Legea ta de nimitetec

Multa eti suptirela i creta


51-amagesci copilele

Si le acoperi
le TO coditele
lora lumea mai draga,
Cand
Le pui pandatura alba. (3)
(1) Din Boland, corn, de d-ld V. Turturnd.

(2) Coin. de d-ld El. Pop.


(3) Diet. de M. Brbuti. Sub pdazdtura albd se'ntekge aice rnanistergura
sad stergar1u1d cu care se Imbrobodescil nevestele.

www.digibuc.ro

248

Altulfi din satulD Vama, districtult1 Campulungulul :


Bat-lti crucea nimitep
Da elli mandru-I i iste :
Inpla copilele

5i le lg bratele,
Le-acopere cositele
le'nchide cdruirile. (1)

In unele 001 din Transilvania se numesce balf, r


Inpodobirea sat' Invlirea cu &Insult' se esprimg prin verb.
a inbdltimnbdltescii, In altele tulbentil(2), sovonfi sa zovonii,
potilattl i procorti. (3)

Numirea befit' e intrebuinlata mal cu soma. In districtubl NgsguduluI, sovonti si potilatil In muntiI apusenl,
singuril potilatti pe Tarnave (4), r procovil, dupa. catti
Iml este mie pang acuma cunoseutti, numaI la RomaniI
din

cheiu (5).

Cum ca cuvintula balf e fOrte rspandita In districtula

Nsudulul se 'Ate cumisce si de acolo, pentru ca Il


intlnirn chIar si'n descantecele din acesta tinula. Asa
Intr'unii descanted' de tIele intre multe alte versuri
provinil si acestea :
0 Maim Domnuluf cea sant5,
Nu ne incide in MA ldit4,
In lacrii, lacritA,
Niel' in sdic de mic nu ne baga,

In mare nu ne arunea ;
C ne-omii duce tare si vrtosil
Cu puterea lui flristosti
In virfula
(1) Com. de G. Torna, stud. gimn.
(2) T. T. Burada: O diatorie In Dobrogia. Iasi 1880 p. 21.
(3) Corn. de d-la I. Popd Reteganuld. VedI i Revista noul, an. I p. 109.
VedI si FrAncu i Candrea, op. Cit.
(4) Corn. de d-111 I. Popd Reteganuld.

p. 16.

(5) Revista noufi, p. 109.

www.digibuc.ro

249

In cruaile bralilore.
In cununa fetelore
In bal(ula mnireselorii,
In strutulti
In masa frapgratilor5(1).

Er cuv. potilatd, care vine de la mag. potyilat,

Intalninul In urrntitrea dolna :


Foseam fate de bogate,
Mers'ain dupe blesternatil,
Ce-am avute tote am mencatti.

Am avute vr'o doi, trei lei,


i-ame datil pe doi viteT,
grijite lupif de ei ;
Si-arn avute aT-une

$i acela c l'am date


Pe pipe ai pe tabacii,
Se nu merge sara 'n sate,
C'a veni cu capule sparte...
Nu mi-T de durerea lui,
Dar mi-i de Dricazule
CA' me face se-lti lege eti (2).

In Selagia si Chiorti se nurnesce balfd (3), In cele-lalte


prti ale UngarieI tulbentd (4) i turbentiu (5).
In fine In Moldova se numesce hobotti, In Muntenia
sovond i zovona, a sovoni =a Inveli, a Inhobota, zovonitd=
Inhobotat (6) si sobonii (7), era In Dobrogea sovond (8).
(1) Lazard

a.Ineand: lelele etc. studid de mitologie comp. BucurescI 1886, p. 12.

(2) Maria Precupd: DoIne si hne din Ardeald, publ. ta cedtrea. an. IV.

Buda-Pesta 1878 p 45.


(h) Corn, de d-ld El. Popti.

(4) D. T. Bojinca: Anticele Romanilord, p. 207, Nota 2: cAsemenea panda


adiciflamrneum
Intrebuintz si miresele romanescI cu numele ttabenttl
s. a. cu care asa se Invluescd, acoperindd totd capuld, cad numal ochil lord
se WO ved.,
(5) G. Traild, loc. cit.
(6) Corn. de d-la G. Dein. Teodorescu. Biserica ortodoxit romana, an. VI.
BucurescI 1882. p. 409.
(7) Ilasdd : Diet. limb. rom. t. II, p. 1306: sIn Valcea din Romania hobotult1
se nurnesce eobontl.

(8) T. T. Burada : O calatorie In Dobrogia, p. 20.

www.digibuc.ro

250

Hobotula la Romilnil din Bucovina e, dupa cum amil


aretat i mal sus, unu tulpanil de lana sad de rntasa
de colOre mal multO rosii aprinsa.

Aceeasi colre, adica cea rosa, avea si hobotulti flammeum (1) mireselora romane, care Ii acoperiail sa mai.
bine lis 10 Invllau (nubit, obnubit) (2) uvula cu
dinsulti chiar asa cum se Invlescil si miresele romne
din timpuli de fata. Hobotula saa vlul mireselortl romane se deosebia de celti
purtaa tOte femeile, cand
e0ail la preumblare (3) numal prin colrea lui cea rap (4).
In uncle parti ale Transilvaniei hobotula e o pimp

find cu care se invelesce uvula miresel dupa cununie (5). In alte parti insa, precum bunara In Scheiu,
era mai nainte unti fellu de materie necusuta. Eta ce ne
spune
G. I. Pitisii alitO In privinta materiel catil
alba

in privinta formel sale :


Procovu,
adieu hobotula,
ill cumpera nasa, adica nuna, de se'nvoia sa-la cumpere, ori de nu, capeta
dela cine avea cle o materie necusutd, i atuncl trebula
(1) Plin, n. h. lib. 1XI. c. VIII FlInana a fostil cea dint&id femee roman,
care a Intrebuintald astfelid de acoper4d, ce insrnod. sfiala si inocenta fecToffindd a ea a fostd cea maT shicIsA si nevinovat In viala sa.

(9) Festi ep. p. 181: o'muhit caput operit, uncle et nuptiae dictae a capitis

opertione.

Se inhobota, T acoperla capuld, de und

e dice si nuntd, adiel dela aco-

perirea capuluT.

(3) Val. Max. 6, 3, 10 : (C. Sulpicius Gallus) uxorem dimisit, quod earn capite aperto foris versatam cognoverat.
(C. Sulpichl Gallus) a alungat ferneea pentrit c aflase cl a petrecutti Mara
ell capuld gold,
(4) In cele maT multe pasage, earl amintescd despre Nuptiale flammettat (v.
Lexica si Rossbach : Untersuchungen p. 279) e vorba mal multd numal despre

colre care se 'nsmni luteus color = colre ros(Plin. n. h. 21, 16. Lucan
2,361) nu Ina. i despre forni. Cite odat se numesce flammeumamictus (Festi
ep. p. 89: Flammes amicitur nubens. Schol. Juven. 6,925: flammea genus amidi) sad vestimentum (Festi. ep. p. 92, 16) r despre o Invlitre de capd
niairl nmi e vorba.
(b) Corn, de d-ld 1. Popd Reteganultl.

www.digibuc.ro

251

sa o dea Ind 6r6ptil. Cand l cumpra nasa, procovula r-

mnea miresel, care il facea din Oa sucna, de era mai


mare ; de t ra -stofa mal mica, 40 -fcea urj. Materia,
cum era, se lua dela unti capOt, si sendola in lungil
si se costa pe muche asa at procovulti avea forma unei
gluci i cand punea in rapo, partea lunga venia pe
spate (1).

Ce se atinge de colrea materiel amintite aice, de si


nu ni se spune, se pOte lesne presupune c ea a pututa
sa fie rosietial, pentru ca sucnele si kurturile de regula
le feel romancele din materiile pestrite. Er ct pentru
forma, apol cam tota asa indatinza i miresele din Transilvania a-lit Impaturi si
pune pe spate and Oka
la cununie.
In Selagit duce nanasa in presara cununiel Laltula, cu
care are sa se imbeilteze mirsa la casa mirelui si aice fl
da ea nunelorii ca
tivsca. Nunele, luandu-lu,
cu prima (petea, pantlica) mierie. Facii apol din alta
prima Iricolora precum si din sas saU brbenogii Oat.
Vinca minor), dupa cum se numesce planta acsta in ChiortI,

o cununa pre care o cos pe ballu astfelit, ca atunci and


vorti pune-o miresei pe capti sa vina tocmal de-asupra
frunlii. In unele sate, precum buna-ra in cele de prin
apropierea oraselorO, bal1ult1 dempreuna cu cununa amin-

tin, se cumpra dip bolta (dughna). (2)


In Dobrogia e unti felitt de pane,la sa call. (3)

(1) Revista noua an. I. p 109.


(2) Corn, de d-ld El. Popu.
(3) T. T. Burada
caletorie In Dobrogia p. 20, 21 : gLa nuntl este obiceiulil ca miresa, dup. ce se gdtesce cu telii (pelld), sA fie acoperit peste told
Capuld cu o pilndi sad cita ce se numesce sovonii (hobott) In cat nu-1 se vedede locd fate, r la brAd tine o oglinda, i astfelid &ill( este condusl de man&
pftnii. la biseric5..)

www.digibuc.ro

252

In fine la miresele romane din Macedonia hobotula e


cle colOre alba si transparentil. (1)
Camp pe care mirsa indiana o tesia si o cosia pentru mire, ca si mirsa romana saa cea rusa de adi, servia mirelui spre a ved lucrula miresei.
Una cdateca iliricii ne aduce aminte ca Intre multe alte
daruri, cart le presenta mirsa mirelui, era si o citme0
elegantei, care nu era nici lesuta nici Impletita, dar pre
care copila (flica Dogelui venetiant) prin trei ant de-a rndula, liva si nptea, cu propriile sale man.' a lucrat'o si
cusut'o cu cele mal fine fire de aura. In cele mai multe
locuri din Italia, precum In Liguria, Piemont, Milan, Pesara, si Perugino, miresa '10 da cea mai mare silinta ca
sa OM cum mai bine came:,-4a care o d mirelui ca present. In Arpinate, In Abruzzi si pe Ring Lago-Maggiore,
rnirsa daruesce nu nurnat mirelui o camesa, ci tuturora
barbatilora Inruditl cu mirele. r In Pistoia capta, afara
de mire, chIar si amndoi vorniceil 01 cdte o camesa.(2)
Mirsa romdna, dupa cdta Imi este mie piind acuma
cunoscut si dupa cum am ar6tata si mai sus, dose ale
o cames numal pentru mire, socru si scra cea mare,
parintii mirelui, r celorlalti barbati Inruditi cu mirele,
le Impartesce, dupa cum ne voma Incredinta la locula WI,
alte darurl, precum : stergare, naframi si tulpane sail testimele.

Camesa de mire si cea de ski% sunt cele mai scumpe


si tota-odata mai frumosa cusute. Cea de mire o clise de
regula miresa din pAnda de dInsa lucrata. Mirsa, care
nu scie tOrce, tese si cOse, e luata in risil de Intrega satula
nu numai In anula celil dintdia, dupa ce s'a maritata, ci
chlar papa si, la ala septelea ana, si nu numal In cercuri
(1) T. T. Burada : DatinPle la nt1nt1 ale pop. rom. din Macedoaia publ. ln
op. cit. p. 421.
(2) Gubernatis, op. cit. p. 113-114.

www.digibuc.ro

253

mal restrinse, ci si la petreceri publice prin o multime


de chiuiturI satirice. Eta. una dintre acele chiuituri, care
o strip. fedora' din Bucovina in clecursulti joculut feteboar ce nu sail tese :
Hai la jocii, dragula hadiT,
Nu sci tesa nicT urql,

Tu facT panza ca un saca


$i ()lei ca e de bumbaca,
Tu facT panza ca un tola
$i Old ca e de ftflora,

Teo o tira, Did una


Hai, mama, ca nu maT potii ! (1)

Alta, totii din Bucovina, care o chiue fecioril celorti cenu sciii cOse :
M'a =Matt mama de-acasa
Sa-mi aleg una frumsa.
MT-am alesti una mai MA
Care-T cu carnqa mandra.
M sa 'mpunge, fata trage,
VaI mandril' carne01 face.
Ma-sa 'mpunge, fata scnte

$i de ltra (2) nu mai pOte. (3)

$i precurn facil fecloril din Bucovina, tot asa fad' $i


fratil loril din Transilvania. Eta cum feet si acestl din
urmd pre fetele ce nu sciir
lene a cOse pestepiclora :
Draga mi-T fata saraca.

Ea cu mana ei se'mbraca,
Dar fata gasdacului
Da-o 'n mana draculuT,
Ca pe pull de la mama
A data brat* i slanina,
(1) Din colectia mea inedita.
(2) Ltra = mandril, = cocheta.
(3) Din colectia_mea inedita.

www.digibuc.ro

254

Pe iie din bran in sus5


TreT mierl,e de eueuruzii,

Pe iie diu brAu in just'


TreT mierte de gran frumos5. (1)

Cainqa cea de socru i de scrd le csd de obiceld


una dintre drusce sad and fatd, care scie mal bine i mal
frumosti cs. .Ndframile le cosd de regula druscele. Cea
mal frumsd e ntiframa de schimbil, care o da mirsa n*6.naplul la Masii, mare. Aceea in genere e urclita (disenatd)
pe margini i prin cornuri cu negru, rd intre urcjitura

e inflorita" sad mal bine disii umpluta cu tottl felluld de


strainaturd. Dupd ce se gata se impaturesce i se csa.
pe-o cOld de hiirtie aa, ca numaI florile se v6da, r

cAmpuld celd albil nu se vede de felid. (2)


In mal multe prtI ale Italici mirele, ctind are sa faca
vre o visitd, imbracd pre mires de told nod. In alte pArtl

ins II procura nutnal unele lucrurl nou. Si rki in


alte 0111, precum 41, e. in Carpignano, in Lombardia, se
ddruescti numal unelte de lucru, precum cutite, acarite, frfecI, degetare, sad, ca In Pescara, intre cel sermanl,

o furcii fOrte frumosd lucrata. Datinele acestea intdrescd


datinele cele vechi ale Romanilorti, la cari utensiile nevestel, precum furca, fusulti i urdala, se ducead in urrna mireselord de catre un june adolescenttl nurnitd camillus (2).
(1) B. C. Fontanele: Doine si hore din Cilinpi). Ardealulut, publ.
Vireo. an. IV. Buda-Pesta 1880 p. bt.
inv6lit
(2) liaframi desvelitit :

in (SW

t^

(3) Plin, n. h. VIII, 48: Lanam cum colo et laso Tanaquil, quae eadem Coeciliarvocata est, in templo Sangi durasse, prodente se, autor est M. Varro, factamque al) ea togam regiam undulatam in aede Furtunae, qua Servius Tullus

www.digibuc.ro

255

AceeasI datinA romand despre furca nupliali1 se mantine inc i In Monferato Albese, In Monte Crestese,
Ossola, Andorno, Sardinia, Corsica, duptt cum arata unit
canted.' poporanit corsic, care ()ice :
Quando anderiti sposata
Purteriti li frineri ;

adia : cand veI fi miresa, veI pierde ficIoria. r Ili Toscana se afid unit canted' poporanit satiric, ce samnit cu
o nove15,, care vorbesce despe nevasta ce nu scie tOrce :
Frumsa denunrt ce-a pIerdutii furca !
Colinda tt Lunia cercandu-o ;
MartI o afla singur6 sfitrmatil,
MlercurT o Nab: tocmindu-o,
JoIa perde fuTorulti.

Vinerea liti pune in furck


Sambtit isT netedesce puOnil capulti,
Dumineca nu tOrce
srbtre (1).

Acest cantec toscan are fOrte mare asemnare cu


urmAtoriuM canted' romilnescil din Transilvania, prin
care se lea In risit nu numal fetele i nevestele ce nu
sciti tOrce, ci In genere tte muerile cele lenese :
DI de ciind m'am apucatil
LunTa, MarVia n'am lucratt ;
fuerat usus. lode factum ut nubentes virgines comitaretur colus com'a cum fuso
et stamine.
Tanaquil, care se numesce *i Cecilia, a torsd ltiod la fling cu fusuld In
templuld lul Sang ; acsta adeveresce Varro. care;mal dice, cd. ea a ficutd o
toga regsc undulatIL in templuld FurtuneI, cu care s'a Imbrdcatd Serv. Tad
De-aice vine c dupd mirese se duce furca -cu fusuld i urdala.
(1) Gubernatis, op. cit. p. 114-115.

La bella donna che ha perso la rocca!


E tutto il lunedt la va cercando ;
11 rnartedi la trova mezza rotta,
Mercoledi la porta rassettando,
11 giovedl le pettina la stoppa,
It venerdi la va inconocchiando,

Il Sabato si li scia un po'la testa.


Domenica non fila perch' festa.

www.digibuc.ro

256

Mercurile-sii intre ele

Si se tinii de multe rele.


Vinerile le cinstesce,
Nu lucru, ea' pecetuescii !
Sembeta-T prasnicil legate :

Nu lucru, me culce in pate !


Duminechi m'am sculate

Sapa 'n inen-o-am luate


Si la campe am alergate,
Dar popa cu tc'a datti
InapoT am inturnate :
Me 'ntelniT cu sentulti vine,

Mi-le fecui prietine deplint I(i)

Apot in at-va si cu urmAtrea poesie poporand copildrscd din Bucovina .


LunT II LuneT,
Marti IT MacoveT

Mercuri merge la tergii,


JoT oTu targui,

Vineri oiu veni,


Sembete oTu odihni,
Duminece dill lucra
Dace i pop'a Imo. (2).

Saii dupa cum sund acsta poesie in alte Wit :


LunT, LuneT,
Marti*, MarcoveT,
MercurT la t argil

JoT ome tergui,


Vineri ome veni,
Sembe a ne-ome lua.
Duminic'om serba (3).

De si furca i fusula dup. cdti.1 iml este mie pan aed6trea, an. VII. Oradia-mare, 1881. p. 122.
(2) Din coleelia mea ineditA.
(1)

(3) Fia familia an. I. Ia0 1875, No. 3, p. 34.

www.digibuc.ro

257

cuma cunoscuta, nu se -Puri In timpulil presinte de darurile ce le (la mirele miresel romne, totu$1 creda ca
mai de multil se von fi datil $i aceste du obiecte,
pentru ca si asta01 atata In Bucovina eatil $i'n Transilvania (1), ele trebuescii numal decal sa figureze Intre
obiectele ce se ducti, t a si la vechil Romani, dimpreuna
cu mirsa, cand parhsesce acsta casa parintsca $i se
duce la barbatu-sa. Furca i fusula sunt oblecte de cari
o nevasta romana nici cand nu se despartesce. Si precum la Italieni, asa si la Romani exista o multime de
cntece satirice prin carl se 'read In risil atat fetele castti si

nevestele cele ce nu scia tOrce si mai aleSil cele lenese,


carora li Cade grea a tOrce.
Despre cele ce mi sciti tese si ceise am reprodusil
mai susii vr'o cte-va cntece. Acuma voia reproduce
vet) cte-va si despre cele ce nu schl sail li-i lene a teirce.
Eta unulti din Bucovina :
Trce furca binisoril
Cri v-ou pune inisorh.
De cand trecir badea'n sush
Niel' unil firti pe fusa n'am push,
Niel Casa n'arn mhturaul
Niel' blidele n'am spalath
Numa 'n cale T-am catath.
Trce furca qi tu fusel

Ch eh mere' la crasm'n sush,


CrIsrha4 mare, frumusich,
Beil voiniciI de se strich (2).

Altul din MaraMuregi :


Cateru-I mare pedpsh,
AO dormi si nu m' lash.
(1) I. C. Tacitd : Nunta la pop. rom. op. cit. p. 28
(2) Din colectia mea inediti.
8. Fl. llarian : Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

17

258

De ciind eaferti te-am legattl


Cuyelca uff-a ruginatil.

Cu rugint din grildinii.


Cu dortl de fat lahThrt.
M'am rugalt e eittr popa
srt strilmute Dumineca

potil tOree efinepa ;

Popa nu m'a aseultatil,


Dina un mT a strilmt.tatil,
Cfmepa

giitatti (1).

In fine trebue si mai amintesc Inca i aceea ca atatti


came,,a de mire can) i cea de min'sd unil nu numal dintre
insurateil din Bucovina, ci $i din cele-lalte 1.60 locuite

de Romani nemijlocit dupa nunta le strang bine $i le


pastrza dimpreuna cu mcmlii i neiframa de credinta pnrt

la adanci btranete sa mai bine Oisti pana la mOrte,


abla atunci se imbrach ra$1 cu dinsele (2).
Unele neveste insa fac prima carnesuica pentru nounscutil lorti din came$a de mire a parintiloril sei anume
ca sii vu fugil vorocula tatellui long de la dni (3).
In

o soma de locuri din Italia precum in Tarent,

Galerate, Turbigo din Lombardia, Casato $i Palermo, se


intrebuintza, pe langa alte obiecte, ca si la Romani,
cu deosebire papucii ca darii de nunta.
(1) Tit. Budu : Dolne i bore pop. din Maramuresa, pub]. in e F am il i a
an. VIII. Pesta 1872 p. 425.
2) D. T. Bojinca : Antic. Rom, Partea I. p. 207 : cDating este la Romani

in multe OW, a nu marita fetele cu vesmintele cele de rdnda, ci aa nisce


imbrAcaminte anume de nuntii gAlite, care apol dupd nunta nu lo 2)&0.
G. Misaila cNuntile la Romani), publ. in cAteneula Romana), an. I
Bucuresci 186G, p. 151 :

Vestmintele de cununie, cu earl se imbracl mirsa i mirele, dar mal alesa


camesa de n ire, dupa ce s'a sfarOta nunta, multi inT nu le mal imbracl, ci
le pAstrza pan la mrte, cand apol sunt imbracati qi
odatA i InmormintatT cu dinsele.,
(3) Corn. de El. Popa.

www.digibuc.ro

259

Busula trimite mireseI sale papucii pe o tava anume


,ca atunci, cand va pi Intaia$1 data pragul nuptial sa
passca cu papuciI, earl !Ana atunci nu a fost de fel
atinsl

In Berry mirsa Matea cu picirele gOle, cand sosia


timpulti sa mrga la biserica $i rudele ei cerca In Wart'',
una dupa alta, sa o Inca lte. Numal mirele isbutea.
In Wales rudele miresel arunca pe fere-ti in prietenil
mireluI tte Incaltamintele vechf din casa. Pare ca ar fi

yroit sa spuna ca Dime din casa nu vrea sa nu We


merge la biserica.
Datina de a da miresel papucl ca darti este fOrte vechie.
Grigori dela Tours (in scrierea sa Vitae patrum, cap.
XX) ne spune, ea Leobardy, care mai apo s'a caluga-

rit, la casatoria sa a pus mai ntaiii In degetulti miresei un inela a sarutat'o i 1-a dat una papuca, apoI Incepa ceremonia nuntb.
Mire le german devenea domml (stapant) preste mirsa
prin aceea, ca o Inca lta cu o pareche noua de papuci.
Lacedemonianul de asemenea dadea mireseI sale o
IncaltAminte. (1)

La Evrei vkluva trebuia sa scta, Incaltamintea fratelui barbatu-se Inaintea adunaril Vtranilortl, dad el nu
vroia sa o lea pre dinsa. (2)
In fine mirsa romana la prima Intrare in casa mireluI
nu i era iertat sa atinga pragul cu picirele. (3)
De papucl se tin $i eoltunii.
Petla, numita In unele 041 i betla (4) era In Dobro(1) Lycurgus XXIII. Apud P. Lafargue.
(2) A 5. carte a lul Mo 1si XXV, q. Apud P. Lafargue.
(3) P. I afargue : Cntece i obiceIurT la nunti publ. In ,Contirnporanul,

an. VI. tall 1887 p. 8.Gubernatis, op. cit. p. 114.


(4) ILumina pentru totT, an. IV. Bucurescl 1883 No. 7 *i 8, p. 230 i 231.
Romania liberAp, an. 1886, Octomvrie

Articl. eVedrele* din foitit.

www.digibuc.ro

260

gea si Macedonia tell), plur. teliurI, care se face de regula.

din hre de aurii, rare ori si din hre de argintt. $i numita


in casulii din urma petki albd, e usitata Si la Grecif noi.(1)

Insa $i la acesta, ca si la Romani, e usitata mai mult.


la miresele din clasele mal Matte.
Fesulii dem. fesciortl, ca dull din partea mirelui Inainte
de cununi, provine si la Albanezi. i precum Bomancele, asa i Albanezele indatinza
purta mai cu sama
In anul5 cel intan`i dupa cununie. *(2)
Una aliti darti cu mult mai caracteristic decal cele
Insirate mai sust e briCutg, branefulti, cing4t6rea.

Braila era psitat si la miresele indiene, grece, romane si celtice. In Francia el a fosta darul cel mat
obicinuit alit mirelui. Asemenea este cunoscutd 1 puterea ce i se atribue brAuldi miresei de o legenda germana. Pe cat6 timp Brunilda nu se descinge,--qice legenda respectiva,
ea e minUnata, cum li cade Insa
braul, e o muere ca tOte muerlle (3).
De si brul, dupa cum ne *oral incredinta mat' pe
urma, jca unti mare rol $i la miresele romane, totu$L.
dupa ct Imi este mie 'Dana acuma eunoscut, nu e datina ca mirele sa-l darulasca miresel, ci din contra mirsa flU daruesce mirelui, asa se usitza cel
satele romnesci de pe amndue malurile PrutuluI din
Bucovina (4).

La Romani"' din Pinda este rd$1 datind ca nmurile


miresel sa incinga pre mire, cand vine acesta dupa
rsa, cu unU bredi rorti (5).
-(1) Dkringsfeld. op. cit. p. 57.
(2) Dringsfeld, op. cit. p. BO.
(3), Gubernatis, op. cit. p. 116.
(4) Com. de d-la V. Turturml.
11:0 T. T. Burada Nunta la Rom. clia Macedonia, publ. in op. cit. p. 421.

www.digibuc.ro

261

Ce se atinge In specialg de puterea miraculs ce 1-o


atribue bruluf legenda germana, apol aceeas1 putere i
se atribue lul i de ctra baladele saU cntecele b'trft-

nesci romne, cu acea deosebire numaI 0, nu cu privire la muerI, ci la barbati si in deoselb1 la volnici. Dovad
acsta avem urmatrele versull pre earl' le
reproducemil dintr'o balad populara Intitulatd Vidra .
Et de breae, s'qmearei

Si la luptl se luarA
pi de vara pAritt'n
CAnd in locri mi se'nvrtia,

and la vale s'aducea,


Nici unulti nu davedia!
Dar Stoianii mereti slab%
Bretn14 ha se desein yea.

,Vidro puiculita mea!


Vin' de-na strnge bratila meg,
Apgra-te-ar Dumnedeil,
Cii-na slbesea puterile,
.11/i se ducii averile !.(1)

AvoI gi cele urmiltre, scose din alt balad popular


anume cGlt Cdteinutd :
Aa dac'ari cuviulatti,
La lupt
apucatfi.
Se luptaril inteo di
SOrele liana Anti.
Dar in timpuld de luptatil
Bea ispit. s'a'ntemplatti.

LuT Ghi, care-T pAsa


scape nevasta sa,
Brdulte, i se sbin,d)a
&Zara mAndra grAla :

(Mndro, lasA calu'n frai


vdel-mi pUStiula brau,
(I) V. Alecsandri, op. cit. p. 9'J.

www.digibuc.ro

262

Cia-mI pune capulit codrnii,


Alu melt 0 alit hYrc dumanii

Dupa cum se vede din aceste deni citate puterea colnicilora luptatori consta in brati. Cum le cade acesta indata deving mal slahl, mal neputinclosi.
Ce se atinge In fine de cele-lalte damn, carl asemenea
Indatinza mirele miming a le da miresei Inainte de cununie, precum oglinda, yuci, turta duke sag zahara etc.,
eta ce ni se spune :
11.Eiresele Inainte de. cununie, ca sa fie vOute de scre,

li Ica!) merge'ndg la biserica in sing o Windup mica cu


dinsele, un darabg de. zahara pre care dupa cununiefiti pune screl in mancare anume ca acsta s fie intomal ca zaharulg de dulce ; si apol, nevrndg Did una
sa nasca copii, lea atatea nuci fripte cap ani nu voesce
sa nasca asemenea In sing, pre earl apol dupa cununie
le ingrpa in ung loci] insemnatg i Oice : cand aceEte
nuci vorg Ce'sari, atunci sa nasca ea copil. Trece'ndil termenult pus, lea tota atatea nuci bune, le desgrpa pe
cele fripte puse mai nainte i ingriipa pre cele hune qicnd : Cand aceste nuci vorg r'sari, atuncl sa nasal
eti copiL Se'n(elege ca nucile cele bune r'saril si apol.
femeea nasce.(2).
(1) G. Dem. Toodoresca: Poesil pop. p. 1332.

(2) cLuminatiniuit,, an. X. TimiOla 18S9, No. 27. in tFoitrls.

www.digibuc.ro

263 -

XXVI. CEIINUTULT:f.

Intr'o li anumita inainte de cununie, femeile, cari sunt


menite a fi bucatarite, se aduna la unti locfl i dimpreunit cu stapana de casa precum i cu alte femel incepti

a cerne Mina menila pentru nunta, a o frame-mta si a

o eke.
Acsta datina este fOrte rspanditit la Romani. Dolmda
despre acsta avemii cuvintele Principelul D. Cantemira,
care, cu privire la datinele dela incredintarI, scrie 1ntre
altele i cele urmatre :
eDupti ce s'a defiptu qiva cununiel, Luni inainte de acsta li, dupa st. liturghie, merg rudele atilt4 la casa

mirelul catu si la a miresei, aduc musicanii din loca


i musica lutarilorti. Dup. ce se ridica masa si se termina petrecerea,
fetele si alte femel ce sunt la casil, incep a cerne
ina care este sti fie pentru ospqa, pentru aceea se qice
si 10' petrecti ca In familie la cantarile

acsta (pua cernutuldi (1).

In Transilvania Vineri sara si noptea despre &WON,


scra mica si ajutrele ail de lucru cu framintatula panel
colacilorti pre carl 11 cod.' pentru nunta (2,).
(1) Op. cit. p. 144-145.
(2) Revista noel, p.

www.digibuc.ro

264

In Macedonia este datina ca Joi diminla sa se stranga

fetele si nevestele sd cur* grdulil si orezulil, si tota In


acsta li se trimita maI multi bdiefi cu caldaruse sa care
apd de la trel cimele cu care are a se plamall 'At-lea.
Vineri se trimite din partea logodniculuI caI la padure ca sa aduca lemne ti flu crengi marl', din call
una se pune pe ogeagula easel logoduiculuI, si celort ce
le-aa adusa li se dd. bacsisa. Lemnele aduse servesca pen-

tru a se cce pdnea Si a se face bucatele pentru nunta.


Tota Vineri spre sartt se frArnntil aluatula cdnd femeile cu tOte In cora si In unisonri cnta cdnteculti urmatora :
Nu va dada s'mi marita
Ma-iii(1) dice ca escu fiica (2)
ica, flied ca perdie.
Sc la dado s'mi marita,
Nu eseu fta di none anT,
Di noue ani calcai tu dace
Ma aim, na Ora dada nu mi face.

Daco-romdnesce :
Nu vrea mama A' me warn.
Ca imI dice cii unt mica,
Mica.. mica ea paturnichea.
SO la, mama, i me marita,
Nu sunt fata de none anT,
De noue anT ca:caT pe dece,
Dar mica, inc'odata mama nu me nasce.(3)

Sail pre acesta :


Nu va muma, si me marjai
Ca ala &Asia ca escu flick
(I) ii se citesce ca gn franc)sd.

(2) Rom Anil din Dacia-TrAianA incl rostesca cuvintula acesta In cele mal
multe pArt1 niiiica i hied pa liingd. mica.
(3) T. T. Burada : Datinele la nuntl ale pop. rom. din Macedonia, publ. In

op. cit. p. 18.

www.digibuc.ro

265

flick laie, (1) cat una bute,


Cat una bute niarxisita. (2)
Soatsile cu dzon di guqa (3),

S'eu laie, dorm la

Soatsile 'ntrecii calaril (4)


S'eu. laie, tu chelart (5) ;
Soatsile cu culopant, (6),
laie, c a manile Ole (7).

Sambata se -cce panea tta ua i se pregatescil


carnurile spre osptare (8).

In fine mai e de observatil Inca i aceea ca miresf le


din unele parp ale Romaniel Indatinza la ocasiunea cernulului de a face o aziin (pane) pe nisce desagi, r
dupa ce se cununa, rnilnnca amndol mirii din acea azima anume ca sa find 'uvula la altuta, cum se fine o desaga de alta(9).
(1) Laie=negru.
(2).Niar4isitit= tie Impluta.

(3i Gu.ra--gruma.
(4) 'nfreca calaril.--trecti calare.
(b) chelara= celard,
(0) IC(0X6nzvov (Win lel)=pelincl, scutice.

(7) Dr. Ilustav Weigand : Die Sprache der Olympo-Walachen nebst einer Einleitung iiber Land und Leute, Leipzig 1888. p. 1.1g:
(8) T. T. Burada : Datinele la nuntl ale pop. rom. din Macedonia, pal. hi'
op. cit. p. 418.
(9) G. S. lo neanO, op. cit p. 30.

www.digibuc.ro

266

s WAG ULC

In Transilvania (1) si Ungaria (2) nu se face niel a


nuota fara st(;ati, care, ca si la militari, e luat drepta
simbolti al eroismulut (3) si care, cand se ducg nuntasil
sa aduca mirsa la mire, ilfi pOrta de regula ung calretfi
volnicg numitg stegariti sag stegigt.
In partile despre MaramuresiI ale Transilvaniel i anume

pe Lang. isvorulg fluviului Sonteulti tare stgula acesta


se pregatesce cu vr'o cate-va llle inainte de cununie si

numai In casuri de tot iarl se face In

(liva cununiel

dimineta.

In 4iva menita pentru prepararLa stgulul mirele alege


2-4 feclorl dintre amicil sl pre cari m insarcinza cu
pregatirea
Fecioril alesi pregatesea stegulil in urmatoriulg moda :

Ieag mat nainte de tOte dou naframi de aceeasi marime dar de diverse colorl, mai alesg de cele nationale :
rosu, albastru si galbeng; naframile acestea, earl formza
aripa stguitti, le cos preste olalta astg-felg ca stegulii
sa aiba dou fete deosebite, i apol le pi indg de partea
(1) B. Vicid, op. cit. p. 4-5.
(2) Corn. de d. El. Popd.
t3) Coin, de d. I. Georgescu.

www.digibuc.ro

267

superirit a unel rude frumosti Impestrita i ca de o orgie de lungg, dar usrit de purtatil, asa, ca sit fluture
In aeril cnd stgult1 e purtatii. In vrfulti rudel intepe_
nesce dou betisre in forma unel crud drepte, care stg
orizontalii. Printre Om( le crucel lga spice de grant
rupte din cunuad (1) de la seccratti sari adunate vara anume spre acestii scopu, apol fire de brbiinon. tisg
alte flori, In fie-care cornet de mice anin cate un cofacutti si cate 1-3 clopotele miei, i r
brbanon.
Colceil sunt al mirilorti. Dacit in decursulCi nuntiI cade
cc-va de la crucea stgului, bung-6M unubl orI mal multi
clopotel ori colgcel, e un sernn rn, are sit se intmple
vre-o nenorocire, si cu ct e pierderea mal mare si mal
c,prpe de cununie cu atta si nenorocirea va fi mai mare (2).
Totil in aceste pititl este dating eh fedora', earl sunt

insdrcinall cu pregiltirea stgulul sit mrg cu ceterqii la


mirsg sit lea de la chiematrele acesteia cununiile de 1)(r&Moat, ce
pregittit mat nainte de acsta anume
pentru stg, i apol, intorandu-se cu dinsele tota citn-

tndil si chiuindil la mire, aid sit le cOsa pe marginea


stgulul. (3)

In muntil apusenl al Transilvaniel stgulti se face din-

vrfil suptire de brada pe care se puna nergml


de mtasg Impodobite cu ranglid si printre cornele cetinet sunt strilmgturI, Cr de corOna din AT-CW(1 e legata
untl clopotela. Milnunchluld stgulul e infitsurata cu
cu bracile de strainitturi. (4)
(1) <Cununa
secerigulul.

e o datin usilata la Romanil din Transilvania pe timpula

(2) Corn, de d. I. Popd Ret ganuld.


(A) Com. (le d. D. Cosmolet

(4) Frane.t i Candrea, op. cit. p. 16l.

www.digibuc.ro

-268
In Selagi4 i'rnprejurulfi $omutei, maK vin la mire
nunele, adica druscele cu toth ielul de florl de rna
cu fret' nafrarni una galbena, una albastrii $i una xosa
si din acestea facil apoi stgum, punndn-I tott odata

pe de laturl si nisce zurgdlia tnicuri, r la vrf ,un lopoel asisderea frte micutil. (1)
Imprejarulil Timisrel e insarcinata cu facerca stegului
stegarlula nanasuluL Acesta 110 face de catrinte rosii le,
sute de tgrance, ori de m5rami frurnse de catun cu
eordele pendinte de mlasa, cu ghiarlanda de flori, In
virf, il infrumusetza cu zurgalae si 'Ana In diva IlU
Imp lanta pe casa nasului nri pe a cumtrulat mare. (2)
Totil asa se'mplanta si la Sncel i pe langa
er pe la Rodna il anina !ntr'unii cueri orI pe grinda
in rasa, uncle sta. la vederea publica papa ce pleat la cununie. (3)
Dupa incorporarea Bucovinei la Austria Romanii din
cele mal multe sate, neconveninda-le stapanirea straink
parasira vetrile parintesci si trecura in Moldova. Scurt0
dupa aceea insa, la locul Rornanilor emigrati, pe MT
coloniile svabesci, tipteresci, slovacescl si ale Clangailor,
pe lang o multime de malorosieni si mazuri veniti
din Galitia, trecura si se asezarti in multe sate, din Bucovina si Romani din Transilvania $i Maramuresti mai
ales de prin satele margivase, precum : Bargau, Mocodfn
Prislopti, Sanglorgl etc. Acesti diu urrna firesce ca adu-

sera cu sine si datinele strabune, dintre earl multe nu


numai c le pastrara pana In iva de astadr, buna-Ora
ca Berea sail (Berenulii, ci le impusera si Romanilorti bastinasl. Unele Insa le pierdura si ei singuri. Intre
cele pierdute se numrti si stgulti de la nunti.
(1) Corn, de d. El. Pond.
(2) G. TrAita Nunta (ransa Impre:uruld Timire1, publ. In op. ciL p. 445.

(3) Corn de d. 1. Popu Reteganule.

www.digibuc.ro

269-

Totusi amintirea lui se mai pastreza Inca si asta0i in


urmtrea chiuitura, care se chiue cand scot(' pre mirsa
cu dantuln afara :
U! de mine ce
!
La pkatti c n'are stgt !
0 avulil i l'o vndutti !
Da en banit ce-o fleult ?
Ca Mandrele o
Cu mAndrele din (151atil
Cu perciunii rlezatT,

Cu OpncY ea la Fundesd,
Totd s'a" staT i sa priveseI 1 (1)

Stgulil e usitatri si la nuntile Romnilora din Macedonia, uncle se numesce flarnburd (flamura, stga). Aid se

pune In vrfulil lul o cruce de lemnO, in ale caret estremitati se Infigil trel mere. (2).
Intrebuintarea stgulul la nun'A semna el e de origine
slavonk de re-ce elO, dupa catii Imi este mie pn. acurna
cunoscutil, e usitatil mai multil la poperrele slave, precum
la Cozad (3) si la Slovacii din Ungaria, earl Mt pregatescii
toemai ca Si Romnii din Transilvania (4), apol la &I--

NI din Serbia si la cei din Riviera de la Castella romanticuld termti litoralq dintre Spalato si Trau. (5)
Romnii si Maghiaril, (6) earl asemenea iI intrebuintza,

probabila ca

adoptatii de la Serbl.

(1) Din Ilisescl. coleclia autorulul.


( ) T. D. kturada : Datinel- la nuntl ale pop. rom. din Macedonia, publ. to
op. cit. p. 420.
(3) Dringsfeld, op. cit. p. 3".

(4) Dring-feld, op. cit. p. 43-: tin diminta cununiel se pregktesce la casa
miresel asa numituld (stgt1 alO miresei., edict( se prinde o naframi aIb., ros:t
sad pestrit g. de-o rudi, care se 'nfrumusetz 6. de- jur imprejura cu cumin! si
struturt de floe si la vdrfuld careia se 'ntresce in mijloculd unul strata mare
ee fort unit zurgAlfi.a, care servesce spre aceld -scope:, ea vorniceluld ..si ptA.
da cu dinsuld, and are trebuinti, un setnad condu.ctuluLnuptiald.
(5) Dringsfeld, p. 70, 71 si 80.
(6) Idem de eadem. p. 46.

www.digibuc.ro

'270

XXVIII. DESFACEREA.
Incredintarea sa logodnq, dupa spusa poporului, e juv6tate de cununie. Cu Vote acestea insa nime nu o consideril de obligatre pentru tota vita ca cununia. De
-aice se vede ca. vine apol si urmatorTulit proverb romaneseti :
Pima nu na'ol ved cununat.
Nu tn6 (inn c sant mritat (1).

*'i tot de aice urmz ca fOrte multi incredintati se


desfcrt DU nurnal nemijlocit dupd incredintare, ci si 'n
timpul vestirilorii. ha unii chlar si'n ajunulii cununiel.

Causele desfaceril sunt fellurite, si anume : ati ea s'ati


nascut vorbe in sat, adica ea fata n'a fost cum trebuea
s. fie, att ca feciorul este din Omeni prosti, aft ca-si Tail
sama parintii sa. nu dea fiilor sl bite cele ce le-ail promist] Inaiote de incredintare, ati ca unti alt fedora mal
avutti, dintr'o vita maT buna si totil-odata si mal fru-

mosii a venitil dupa incredintare de a cerutil fata, st


atatt fete! catti si parintilor acesteTa petitoriuld din urma
le-ati placutti si le-au convenitti mai bine (2), ari ea, In
sfarsitti, fata DU voesce odata cu capubl a se marita dupa

feciorula cu care a fost fncredintat, sail si vice-versa,


(1) A. Panu : Proverbuil t. III. p. 117.
(2) Vedt despre acsta ki Columna luI TraTanO an. IX. p. 383.

www.digibuc.ro

271

din causa acsta nu staruesc parintil si mai departe


ea s se easatorsca.
Daca desfacerea purcede din partea mirelul, atuncea a
eesta &lama pre unult1 dintre starostil sl i dandu-I
semnele de mncredinfrir li spune sa se duca la parintil mi-

resel ca sa le duca vorba ca din cutare si eutare causa


DU ma face.

Starostele, luand semnele si ducndu-se la parinta miresel, dice :


Cinstite N. si einstita N. sa DU ve fie cu suprare,
vial din partea mirelui si a parintiloril sl, sA ve* aducti
vorbit ea nu mai face. A trimisti si schimbulii i s'a mgait ea sa lertati. Gatti despre incredintare ire veti intelege ,$i v6 va intrce eheltulala.
Parinti miresel rOspund de regula cam urmatrele :
Nu face nemicti, daea n'a fost de la Dumnede
sa. fie... (1)

Tota cam in acestil chiptl se anunta desfacerea si din


partea parintilor miresei.
In arnkidu" casurile insa cel ce strica sa drsface
incredintarea este obligat a intrce nu numa semnele
de incredintare, ci si tta cheltuiala facuta de ceealaltd
parte (2).

La Italienit din Genua, daca se desface logodna, mindrsa trebue, ea $i cea romana, sa intret inelulii
frama de credinta inapol, i daca feciorulti ce i le-a datil
nu voesce sa le primsea in natura, ci pretinde ca sa i
se intrca pretul lor, atunci le cumpra urmasulit s

(1) Vedt despre acsta si Gazeta TransilvanieI an. LI. Brasovd 1888 No. 229
In foiletond.

(2) Columna luI TraIano, an. IX. p. 883.

www.digibuc.ro

.272

si le dgruesce oill nog fete, r prel,ulri lag dti fecIorului,


ce a fostil mai nainte logodita cu dinsa(1).
poporuhl romanii Insg nici oclatg nu privesse cu ochi
buni pre acela, din causa cgruia a trebuitil sg se desfacg logodna, si mai ales cand acsla a trebuitil sg se
_clesfack pumai din causa unoril intrige sail din cause
materiale (2).
(1) Dringsfeld, op. cit. p. 100.

(2) In unele 041 din Romania, dupg cum ne spune d. G. S. Ioneand, op.
it. IA. 293 este dating cg, dupg ce o fat se logodesce, atata ea cata qi mg-sa cu
celelalte surorft de ma1 are, nu mal torcd pang se face nunta, ca sa nu se
MAIM% logodna.

www.digibuc.ro

PARTEA A DOTJA

NUNTA SAO OSPTULO

S. Fl. Kar'cin : Nunta la Roma T.

18

www.digibuc.ro

275

I. CHIEMAREA.

In ajunulil cununieI cam pe la vr'o clu sail treI Ore


.dupa amda-di, dupd cum e si anotimpulti ceind se serbeza nunta, se adunA vorniceil miresel la mirsa era. al
mirelui la mire si dupa ce aii capritatil de la acestia bite
insigniile si lucrurile cele trebuincIse unul vornicela, se
pornescil cu totil prin satii ca sa chIeme pre locuitoril
acestuIa la nuntil sa osptil.
In cele mai multe plri, dupa ce
pornitil, nu se
ducii cu totil la ung loca nicl nu chiama pre top siltenii
de-a rndulti, ci se impartescil luanda fie-care Cate o
parte anumit de scat' si chiamfi mal cu sauna pre nmurl, pre vecini si pre cel mal de aprpe cunoscutl
prietini al mirelui si al miresel, sag maI bine disti al
acestora. i vorniceiI mirelul chiama de regultt
numai la mire, ell ai miresel nurnal la mirs.
Chiemarea se'ncene cam de comuntl de la nuniI i
socril ceI marl si se sfarsesce cu cel mai Ormani. r
cand ajung la o casrt i intrft In liuntru, se indrpta
cAtri stapetnulil sac stdpitna easel cu urmAtrele cuvinte
Mrele nostru vestitil

AII prin mine v'a portitil

www.digibuc.ro

276

Sit facetT o cale


ST-o dirare
Pftn' la curtea dumi-sale
La unti scannil de odihnil
ST-unil Ohara de beuturil

81 maT =la voe


Oil de multe orT

Ve va sta intr'ajutoriil.
Eti sunt sohl imperiltescil

La enrtea lui ye poftescri.


Si dacil mi-tT asculta
Cu.sma din capn mI-0T
Piin' la pmitil aforii pleca,
ruga
Dumnia-vsira
faceti bine s venitT,

Dar6, sa nu binuitl (1).

Dup5. ce a rostitii cuvintele acestea scte vornicelulti


plosca si turnandil dinteinsa raclii intr'unti pahhrelt1 precare de regula nil tine sub curea sati brati cinstesce mai
antaiii pre stapanulti easel, apol pre stdpilna, si'n urma.

daca mai sunt si altI mem in casa, si pre aceja.


StAptInula easel, priminda paharubl multamesce diand4 ca numal daca I-a fi cu putinta
va trece pre
mire respective pre mirsa eu lederea.
E de'nsemnata aice inc si aceea, ca vornicen, ca Op
ai Inaltatului imperatu i ai inultato, impoAtese,
rarti In ce cas Isi radica cusma din cap, ci el tott1tent

deauna stall cu dinsa


capti 5i a5a cinstesca si cluama
la nunta pre stapiinil easel.
Mai de muitti, pe cand timpurile eraii mal bune mal
imbelsugate i pe cand locuitorii unul satii nu erail asa
de gliemuiti cu locuintele ca in (liva de ast0l, era datira ca vorniceil, numil In casul(t acesta de comuna
(l) Din 11*scT, satil in Bucovina, districtuld Sucevil.

www.digibuc.ro

277

(ViematoK, sa umble pe la casele menilor calare si asa


sa chleme la nunta. $i ca'nd aeestla se apropia de o
,easa nu Intrati _In launtru, ca acuma, ci striga :
Gospodariulti celil de casd
Poftimil afaril sil Tasti !

stapiinula easel trebula s lasa afara la dinsil, ra eI


h dicead :
Va poftitti jupftnulti mire
Si juptinsa
Nirsa

Sa faceti cale
Si cArare
Wm' la curtile dumi-sale,
Crt curtile dumi-sale

Pe din nuntru-sil
Din afard vilruite (1),
Cu Ondiracoperite
Pentru d-vostril gatiLe.
Poftimil !

C'avetY fete

i fecTori

$i v'orti fi trebuitori.

Si noi de statti ainti niai sta,


Si mai multe vaw ura,
Da ne tememii c'onitt insra,
Si ne in ferele
Crtrilrile

Si ni orti miinca upii pocirtdile (2).

In satele ronninescl de prin apropierea Prutului, unde


(latinele I,silorii i cu deosebire ale JITalo-rosienilooi ati
influentat fOrte rnult asupra celor rorminesci, este obicelu de-a merge si a chiema dimpreuna cu vorniceluld
(1) Inteo variant& se 1011 poliite. In locu de Ortrite,.
(2) Dict. de llie Fruncla, rezel& din lgesc1, sat& In Bucovina, districting' Stosojinetulu1.

T.

www.digibuc.ro

278

$i drufbulfi. In aceste parti meig mai intai la nunulfx


celti mare, apoi la nuna cea mare, daca acestia nu sunt
dupd aceea la viitoril socri $i pe urma la celalaltl,

steni. r Cand net la o cas dice vornicelulti :


V' poftesc la nunta socril cel mari, jupdnula mire $i
juplinesa mires& si v poftese
Dupa acsta scte paharul
drujbulr
cinstesc pre casa$1(1).
Astfeli ambla in Bucovina de-a lungul $i de-a latul

satului phua ce sfirsesc de uhiematti pre top call ati


avut sd-1 chieme, apoi se'ntrce fie-care indrpt si amnne vorniceil mirelui la mire, ra ai miresei la mirsa.
Vorniceil din Moldova, carora li se incredintza de capii uunlii o lista dupa clre a s chleme la nunta, mer-

gndil $i intrand In casa de invitare, dupa ce del mai


MUM bun diva sat"' bund vremea, umplu pdharulti ce-l
a dindamana $i facnda cunoscutil visita ior, poftescil
din partea socrilor, mirilor si nunilor pre pArintil sag

tutori tinerilor de cas sa cinstscd si sa vina dimpreUna cu holteil $i cu fetele lor0 la nunla.
Cuvintele ce le intrebuintza la acsta ocasiune, sunt,
ca $i ale celoril din Bucovina, alese dupd cum si dinsit
sunt ale$1 dintre holteil mai cu aptitudine in afacere,
unde sunt fete marl $i inima II atrage mal tare, acolo
intrebuintza cele mat frumse si patetice espresil in invitare. (2).
In Transilvania se face chiemarea astfelia:

Cu trel dile inainte de cununie, care de comunti se'ntmpla Dumineca, mirele trimite chematorii, pe la aceiar
, (1) Din BolanO, sag in Bucovina, districtula CerniiutuluT, coin, de d. V. TurturnO, preota.
(2) V. Saghinescu:
1887 No. Ii047.

Verlrelet, IAN. in el?omnia liberds, an. Xl. Bucurescl

www.digibuc.ro

279

pre cari voIesctit sa-I chime la osptri. Intrandil chIemit-

toril In casa celui ce vora sa-la chieme la nunta, saluta


dupa datina si unultt dintre el dice :
Ne rugarnti de lertare pentru ca Indrasnimii a Intra
in casa D-vstra cu unit cuyIntA de la mirele N. N. care
se rga prin nol sa nu pregetati de a veni si D-vstra
polmane, adica Duminica, la casa D-lorit, la a D-sale
casatorie cu N. N. inteo li de veselie,
La una taTerti de mancare,
La unti paharA de beutur.
La maI multa voe
S. petrecema impreuna,
CA cv drag" ye vomiI ved.

Sad asa:
Cand intra chIernatoril in casa si se Inchina (saluta),
gasda easel Ii poftesce sa sda, dar el nu sedii, ci unulti
dintre din01 dice :
N'avema scaunil de etiere,
NieT locil de remanere,
C'avemil calc de caletorie,
Ca llumneOert sa ne tie ;

Sunterna trimisl la D-vstra cu un cuvintil dela Dumnedea si dela mirele N. N. care v rOga prin nol sa veniti, s luati parte si D-vOstra la osptulii D-sale polmane,
adidt Duminica,
La unit' taTeril de mancare,

La un palaril de !Altura,
La me mull voe
SA petrecemti impreunA.

Cu ttA inima ye poftesce,


Si cu dragA ve si at.teptil ! (1)
(1) B. Vicid, op. cit, p. 3.

www.digibuc.ro

280

Vorniceil de pe langa isvorula Someplai mare din Transilvania, numig feelori-de-imkeratri, c1iiarn. asa :
Este slujb'd si'nchinare,
De la imp6ratulti mare,
Dela prtrinliT dumi-sale,

Cti ei frumosti s'ati rugatti,


$i asa crt
oftalti :
S'd facetl bine s'osteniti,
$i la MOT s'd venitl
La unti p5harti de buturii,
La unti scaunti de hodinrt,
La ma mult6 voe bunti,
Ca. sciT Dumnia-vstrii bine
C'asta, cale de cilsatorie
Nu se face frtr'de Omeni de omenie,
C'aN eV fete si feciori,

$i vomil fi trebuitori.
Pote vorbe arti fi mai multe,
Dar noi nu le scimti respunde.
VetT face bine-a Terta
Cum am sciutti cuvmta. (1).

In alte pr, totil din Transilvania, este dating, ca mirele sri chleme la nunta nu numaI cu o di, ci i cu (Mlle
inainte de cununie si anume prin do)." so ai s'el, cani
se numesca simplu feeton. i dacil chiemritoril mbld cftlare, atunci rostesca urmiltrele cuvinte :
S'a 'nchinatti si s'a rugatti,
N. N. feciorti din satti,
Cri pleat mfmi la 'nsurat,
Sri facl bine sri te pregrttesci,
$i mult sii nu zilbovesci,
$i la dinsulti sil porne,ci
calrt bunrt
Cu picire de alunti,
(I). Corn, de da I. Popa Reteganula, invttora In Romna-vecl e.

www.digibuc.ro

281

Fie si eu cuff' de prunli.


NumaI ea s fie bunii! (1).

In A5'c1,eirt, adica In suburbiul de susil al Brapvului,

era mail de multi" datina ca chiernatoril si ginerele sa


merga calan a chiema, si mergeail ari tustreI impreuna,
a se ornduIatl de mergeai-1 cate unuhl; de obice1a Insa
ginerele mergea Impreuna cu tin chiernatorll. Pe atuncl
se chlema la nunta de Vineri, Inainte de Dumineca
Incepndil de pe la dOue dupa arniadi i panO, sara; da
cu plsna in prta, in stresina portiI, in stobora (ulucl),
ibrI In ce era, de esia cine-va din casa: omit, mulere,
orI fata,
da sa incline din plosca ce o ducea fiecare chiematoria cu ell, si (WO ce Inchina chlematoriulA
dicea:

Se cununa cutare cu cutare;

rugatti socri marl


si mici i jupanulu 11U1111 51 cu tineri1 dimpreuna, sa faceii
sil poftiti i D-vstra.
De era numal vr'un baiatil acasa, IT spunea lui:

bpune-1, draguta, c sunt poftiti la nunta. De nu era


nimeni acasa, lasa vorba la vecinI. (2)
Aceeas1 datina, care esista la Romanil din Bucovina,
Moldova si Transilvania, cand chiama la nunta, se afia
si la Romanil din comitatull Zarandriliu in Ungaria. Chiematoril din acestil comitatil, cand chIama,
V*6 poftesee N. prin mine,
SA fac4i un bine

S venig pe mAne
La unil scaunii de odihnh,
La unil pilharil de buturA,
La mai inultA Yoe bunii.

La unti prat* bunil de maneare,


(1). Corn. de

I. Georgescu, invetatorti in Scoreiu.

(2). G. I. Pitio: Nunta in .Scheid,

in op. cit. p. 108.

www.digibuc.ro

282

La o iji de veselie,
Cad ea mfine
Ca poTtnetne

Imprinnutti o s ye fie. (1)

r eel' din Chiorti, Intrfindil aserneuea in fie-care casa,


cuvintzd :
Cuvirdulii lui Dumnedeti

Este 'ntaia rri


P.r a dOur or
Este-alit maTeel precurate
$i a:5 sfitnilorti apostolf...

$f-aste. due spunemil, tte


'sri dela Dumnedert
Dar este euvintil i grauri

$i de la alit nostru milt,


El5 dice asa si grilesee:
Lui Dumnedeti multilmesee

Pentru ea

trirnesri

Vreme de veselie,

Vrerne de dstorie.
nu se pte veseli,
Nu se pote cstori
Dar

Fra OrnenT de omenie


Cu dinsu'mpreuna srt fie.
De-aceea Oil se grabesee
Si pe D-vstr vO poftesce
La mitt seaunti de hodinri,

La unit piiharil le butur,


La mal multil voe bunk'
SO. limit eu toIT linpreunA

Cu einste
$i ca dragoste
Strignd5 la Christosil
S5. le dee Dumnedert
Fericit5 noroc5.
dumnia-vostr
(1). Corn. de &Id Teodord Duaneseu, proprietara in Mestann.

www.digibuc.ro

283
BoerT,

i Omni' de omenie

TertatT c nu scimti grill


TocmaT cum s'ar cuveni
La nisce bo'ferl ca D-vOstr...
Strutti frumosti de husul'octi
S'aIhrt [Muff norocti! (1).

In fine in unele parti ale Macedonia se invita la nunta


nu ca pe la nol prin vornicei sari chiematorT, ci cu tescherele (ravase) (2).
Chetarea sail poftirea la nunta e usitata nu numal la
Romani i la celelalte popre neo-latine, ci ea se afla
mai la Vote poprele indo-europene. (3) Modul chiemaril
insa precum si cuprinsulii oratiei sail mai bine lisfi alts1
oratiilora, ce le rostesdi chtemtitoril, cand intra in casele celorti ce ail sa fie chiematI, e feliuritii.
(1) Com. de d-la El. Popri, inv6(5.torii In omcuta-mare.

(2) T. T. Burada: Datincle la nunV ale pop. rom. din Macedonia, publ. in
op. cit. p. 419.
(3) A. de Gubernatis, op. cit. p. 136 si 137.Diiringsfeld, op. cit. p 16, 24,
61, 66, 180, 191, 204 s'i 246.

www.digibuc.ro

284

II. CUNUNA.
Dupa ce s'ati pornit vorniceil prin sat ca sti chieme
pre sateni la nunta, druscele miresei dimpreuna cu alte
fete, call asisderea sunt de irai nainte adunate, Incept
a gall si Infrumuseta pre mirsa cum cugeta ele c. arti
fi mai frumosil i mai bine si cum se cade fie-carei mirese sa fie in ajunulti cunun;ei, adica unele o peptona ,
o impletesc, o Incingu, o imbracti si ii pupil salba
grumaz, era altele ii impletescti din felturite florl o (lemma, care e menita a o purta pe cap nu numat in presara cununiei, ci si a difaia di la cununie.
In unele comune din Pindil este obiceinl, ca fetele

tottl in acsta sard sa se retraga Inteo camara si sa


punil venaoa miresel, dica sa-I vapssca prula cu unii
felfi de praf numit nou t, care-1 dti o colOre galbOnti;
unele ii mai vapsesc totil atunci unghiile , facendu-le
rosii, si sprancenele cu mezi (1), facndu-le negre (2), ca

si miresele Greeilora noi din Arcadia, mal alesti insa ale


celor din prejurulti Tripolitei, cari ati aceeasi datina (3).
(1) Seinnta unul arbore ce are fructe mat ca alunele.
(2) T. T. Burada : datinele la nuntT ale pop. rom. din Macedonia, publ. In
op. cit p. 419.
(3) Daringsfeld, op. cit. p. 57 : In casa se Incept] jocurile, si miresa. cu pe-Ma de aura In para i cu o Invlitre de purpura Imprejurula capulta, cu fata
frumosa rumenita, si cu rnele fl sprncene'e mgru colorate, lese Inaintea tutu_
frora barhatiloru ce intra in nuntru ca s le sttrute mina.

www.digibuc.ro

285

Cand IT punia ucnaoa este datina de-a se cnta urmatorIuhl cantecil :


Tine, MI desenirdate,
Ce'mi si imili abet aderate ?
Te'nvetare hra
Centecu'nii ti ad sculate.
Las' se menvte, las' sil me
A (ilia cu 'ncherdu se mi
!
Asi
me heresti,
pe und gione 'nit me isosil.
Trecu 'n cale, si e ill griT;
lid lual analtu, de'l tyriiisi ;
:
Me beg& de me a
Cu dord mare 'ail memuntri.

Me alexiI, etill me aderal,


a lid multu hare ill lual ;
Iffif bagai fustanea de dibe ;
De dada, nu'rTil aveam fricil;
FustanPa de ditie vrde,
lnima ca cra
arde ;
si-11 caftal nellu dit mane.
Ti dorlu ce se me'ncuruna .

Tu, fate desmiet date,


De ce mi nihli atitu de getite. ?
Te cunsce satuld totu,
Cntecd mi ti-au scosu.
Las' se. me cunsce, las' se me scie

Mie de norocd se-ml


A-sere me'nveselif,

c'una june me fidentat


Elu trecu'n cale, si ed it vorbil ;
lIa chIemaT susil, de-1 facul onorurl

Me puse de me primenti,
Cu dont mare me ptivi,
Me primeml .si me gatil,
lul multu uT placul ;
Iml pusel rochia de tibetu
De mama n'aveamd
;
Rochia de tilietu verde,
Inima ca cra-ml arde,
(luai) ineluld din mne
De doruld (ce am) ca sa me cunune.1)

In Bucovina totti timpuh car' o pptan, druscele


celelalte fete si mal alesti nevestele inrudite cu nmrsa,

canta feburite cantece de jale, carl sunt cu totula contrare veseliei obstesci si prin earl chiar acurna de la inceputil IT Inadusa tte ilusiile, ce si-ara fi pututa face
biata fatt despre fericirea in cisatorie.
Eta unulil din multimea acelorti cantece:
Copila din doI ptirintl
La ce focul te rnaritI?
Soil ca socrulti nu ti-I nene
Sa gandescI

este jele,

Si socra ta nu ti-I mam


tie cuvintu'n sarn,
Si barbatulti nu ti-I frate
Sil gandeseI ca nu te-a bat..
(1) Vangeliu Petrescu (Crusoveanu) : Moshe de dialectuld Macedo-romend, II
parte. Basme i poesil populate. BucurescI 1881, 13. 73-81.

www.digibuc.ro

286

milula de la nene
FAgnra0 dulce de inTere,
Si milula dela mamA
Strutuorri dulce de pm,
Si mila dela surorT

Struluorti verde de florl


Da mila dela cumnatT
Frundti de molidl
$i mila dela bilrbattl

Ca frunda de ptil uscalri


Grind te bagi sil te umbrescT
8i maT tare te negreseT. (1)

Mal RA inc. unul0 :


CopilA din doT ptirintT

La ce focul te
Nu li-T mila de pArintl?
C mila de la mAmulA
Ca i mursa din litrutA
Da mila dela bArbatti
Ca crC.nga de mril uscat. (2)

Asemenea cntece si c'una tonti tottl atiltri de duiosti


patrunOtorIn Indatin6zd a cnta la acst, ocasiune si
Romance le din Transilvanid precum si celea din Taraflomnsai.
Eta unulti din Transilvania si anume din Reteagti:
Copilil din doT pArint1

Nu grAbi sti te maritT,


CA mila dela Vrintl
Pftn' trAescI
N'o'ntAlneseT;

Dar mila dela bArbatti


E un putrigaTil uscatA. (3).
(1) Din Crasna, satti In districtuld Storojinetulu1, diet. de Mritira Bg.rbut.
(2) Din Bo Tana, corn, de d-li1 V. Turturend.
(3) Corn. de cl-la I. Popt1 Reteganula.

www.digibuc.ro

287

Ala doilea de pe Umpie :


FetiOra cu parintI
Nu sill sa te inl'xitY,
Ca mritu-Y, lucru mare,
Nime nu-lil pote stricare,
Nie popa, dar nicY birail
Numal singurti Dumne0eil (1).

in fine tad treIlea, tragico-comic din Nimegea:


Copila din dol OHO'
La ce foculil te maritl?
De nu poll petelele
Ca tOte copilele ;

Peteua-T halna u0irri,


Cand o sufla ventulti, sbra.
Dara cpsa-T barna grea,

klulta grija dud eu ea.

- Du, drace, pe popa'n Tadri,


Drnne, rti ne-a cuuunatil !
.13a, nu-lil duce, saracu,
Ca va cununa de emit !
Cununa-ne-a cununa,
Ca ni-T mare gradina,

Cununa-ne-a 0 pe noi
Penteuni1 clopil de barabal, (2).
C'a mai cununata vr'o dol.
Cununa-ne-a, cad a mere
Pentru o litra de bere. (3)

ta acuma unulti i din Tara-Romftnsca si anurne din


Laculti-SAratil :
Copilita cu parinft,
La ce foculil te maritI,
Ca mila dela parinti"
Anevoe-o s'o me dill',
(1) (Gazeta TransilvanieT., an. L. Braovd 1887 No. 267.
iabule
(2) BaraboT=pere de plinintd, napT sad
(3) Corn, de d-ld I. Popd Reteganuld

www.digibuc.ro

288

Crt-T mila dela strhil"


Ca gardultt de niiirtLinT,

$i mila dela barbatil


Ca frunda de ploprt uscatil:
Olnd gAndescT

S te umbreseT
Atuncea te dogoresci,
Cand gandescT sit tritescT bine

Atuncea e vaT d- tine.


CopilasT te o'mpresura,

Barb* lulri te-o rnustra... (1).

Daca mirsa n'are parinti, daca e orfana si strilina, atunci nevestele, totil pe cand o peptana druscele, canta
urmatorlulti cntec :
Frundd verde de frig*,
N'arn nicT tatrt nicT mainuta.
De-asT av mamit i tata

AsT tri ca banu 'n lada.


N'am niel WA, nicT mamqt,
$i traeseti ca hanu'n rrunda
N'arn niel marnuP, nicT taM,
Trescil ca frunda pe ban,
seca,
$i bhlti(a
Frundita mi s'a usca.
$i halti(a niT-a scade,
remane,
Frundita

Siiraca viala mea! (2)

In uncle 041 ale Bucovinel, precum buna Ora in unele


comune din tinutul Storojinetulm i aM Dornei, Indatinza a impleti numai o parte de peril , r cealalta
parte o lasa despletita ca sa atiirne pe spate. Din perulu
Impletita facil Ad in jurul careia punil o flOre de Virgil
precum i trel sail mai multe cordele de colre gallAn,
albastra i ros.
(1) G. Dem. Teodorescu : Poesi1 populace romne. B icurescI 1885, p. 270.
(2) Din Crasna. dict. de M. Barbuta.

www.digibuc.ro

289

Acstl flre de targd si cordelele prinse de dinsa se


numescd Cunund sai cornet mrom. eurunii.
Astti-feld de C111111111, Mcute din florI de targd, OWL' si

miresele din unele OM ale Transilvaniei si UngarieL ta

ce ne spune in privinta acsta d. I. Popa Reteganubl :


IMirsa cand plca la biserica, pune o cununa pe
pre care n'o aruncd pana ce n'o invlescri, adica ptina
ce n'o Impodobeseti ca nevasta. Cand a s'o invlsca,
atuncl o Iea de pe capil, er dupa ce a invlit'o rds1 o
pune indrptil preste invOlitre. Acsta cununa e cununa elf proprie de mirsa, care o pastrza i dupa eununie in lada. Ba! pe unele locuri, precum buna-Ora pe
freirnava-mied; cunana acsta o porta ca &coal de capti
preste nvlitre saU naframa nu numal In timpulti nuntif,

ci si dupa aceea unti an intregd saU OM ce a avutil


mirele de pe aceste locuri
nu arunca pna de mire din palarie, pana ce nu arunca
nevasla sa cununa. Se'ntelege insa de la sine, ca attitti
mirsa cununa, calti si mirele pna de mire nu le porta
si alta data, ci numal in di de s'rbatre. Cununile mireselord si struturile i penele miri1ori sunt din flori de
boa, de targt, ca unele ce se potil mal mult si mai
primulii pruned. Asemenea

bine conserva.

Cununa mireselord din tinutult1 Dome! in Bucovina


insa nu e faeuta din florl de hirgri, ca a celor din linutula Storojinelului si din locurile mai susti amintite
ale TransilvanieI si Ungariel, ci din diferite monete de
argintd si de auril. r cununa acsta se face astd-feld
se insira de-a lungula unei petele atatea monete eate sunt
de ajunsil spre a cuprinde uvula miresei, la mijlocult1
petelei fact" o rotit, r in nuntrulti acestela o florieica
in forma unel stelute, si acestea tota de monete asa ca
floricica sa vie pre frunte era peteua sa cealalta parte
L Fl. Mar 'ank : Nunta la Romani.

19

www.digibuc.ro

290

a cununei peste timple. Pe langA peteua at:6sta mal' Insir& Inca si alte petele de m8.rgele
In cele mal multe OW ale Bucovinel, precum si'n
celelalte trI locuite de Romani, rununa acsta nu o fact
nict din NIA de tdrgra, adica din floff artificIse, nid din
monete, ci din diferile florI naturale @tat de gradiWt (2)
cat si de ctImpil, pre car! si le culege sat mirsa
ca si In vechime miresele romane (3), sat mirele, dupa

cum arata si urmatrea dolut, care se cntUt in timpult


impletireI :
Pe din josa de Ostrila (4)

Pasce bon WO.


HMI !well
edia cresce
mirele 'ntineresce ;
Boil paset la rb',1 verde,
i

Mirde 'n zildarti nu ecle.,


Em cu miina flori adunrt
llenutii (5) de cununil
Cummrt de basuiocil
Sit 1-o puneung de noroca,
Pe capu-T sri 1-o puneult.
Numele

Pe gene
pe sprncene.
Pe codi(a
Sil fie draga mirelui,
(1) Com. de P. Ursula, fost cnt, his. in CAndrent
(2) Corn. de d. I. Popil Reteganula : Pe valea Jialul mirele prtl peste ps.lArie, ra mirsa pe capulo descoperita cfrte o cunun'd de hrbgnocti. Se folosesca 1ns. numal In timpula nuntit.
(3) Festi. op. p. 63 : Corollam nova nupta de floribus verhenis herhisque a
se lectis sub amiculo ferehat.
Mirsa purta sub vbla (hohota) cununittt de mirt6. i de florT de carnpa eulese de &amt.

(4) Ostrita, satO aprpe de Patti" in 13acovina, tinutuld Cern5.4ulu1. In tinutulO Cmpulungulul se MI6 un sea care se nurnesce Ostra.
(b) Aice se pune totti-duna numele de hoteei ala miresel.

www.digibuc.ro

291

111irelui si socrilorit
Curn a fostrt printilorti (1).

Fetele din Tara-romanscil precum si cele de pe valea


Somesulul din Transilvania, umie miresele IndtitinM a
purta nu numaI cumml de flori, ci si petele, ca'n Tara
romanescri (2), ciinta ati0erea feliurite cantece in timpult1
pregatireI si Impletirei acestora, i anume cele din Tranqilvania and impletesei cununa :
prin cas
vzda ()chi" ca la mire5
si cin,ei (3),
Jcil lacrimile'n
1Threinca cu cunund
Se cunsce c'a fi bun,
Crtme;a e dinsa suat.
ET !
n'a fost rea,
Numai ea de-aril fi
uTtri

Safi acesta :
Tu mires cii cunun
111ie-mi pare cd-I fi bund.
De-1 fi bun, bine-a fi.

De-i fi rea,

r'ti

II pi !

(1) Corn, de d. G. Tornotaga, cant. bis. In Alahala.


Ind Ghica : Scrisorl cdtrd. V. Atecsandri, editiune nn5.. Bucuresci 1887,
p. 31 : ),Dup ce fetele deschidead hoccelele i admiran darurile
aduse de
.caltunarese i inchinate mireseT,
ele tabarad pe tavele cu petld si pe
unele impletead cununiile : cruce Intrgd pentru ginere i cruce jumetate pentru.
mirsk. Cele-l'alte desfAsurad juruhAele de petla, le depInau i fScead o urzld.

lung& de trel cotl, podoba miresel, und rin de aurd, in care sa putea ascunde
-comla logodita din capU pand In piclre. Din vreme in vreme fetele tragead cu
,cda ochiulul si aruncau fiori sau nodurl de petla In partea flacailoru ; aceltia le ridicad si le aninau de fermenele ; pe rand fetele ca unele ce impdrpan,
i facead si ele parte, agMandu-s1 la pleptd, In dreptuld inimel, snopurl dc peWA.*

(3) Cinav dela mag. cdinas.

www.digibuc.ro

292

Cand facti petla :


Fruin ;15. verde neghinilii,

Se milrit'o
Floricea de milierml,
Mai putea-T feti unti anti,
S porrf floe' de m'aernit ;
mai podi petelele
Ca tOte copilele.

Petua nu-i haina grea


SuIlL vntulti si o Ta ;

Petua-I baina usOrti,


Cfmd o sufla vntulti, sbrtl. (1).

Cele din Tara-romnesca, cnd nuna mare pune pctaa


sa betla miresel pe capti:
Srii flori de'mbohociti
mie nu-mi
Nina Teri cu fetele
S'asta-41 cu nevestele.
Bate, vntule, prin mwfli
dori dela piirin(l.
Bate-1M, vntule, prin flori
Adit-mi doll:1 dela surori.
Bate, vemtule, prin bradi

Adi-mi dori dela doi frati. (2)

Totti cam asa Indatinza a cnta la acest ocasiune


fetele franceze.

Eta unti canted' din Bretagne.


f)iva minilirii eI
Cea mai frums'ii din tte ciie1e ;
Mirsa-i impodobit ce trandafidalbi
TrandafiriI prireril de rti,
(1) Corn, de d-1i1 I. Popd Reteganuld.
(2) D. Steffinescu : Studil asupra literatureI poporulul, publ. in (Lumina pen-

tru top, an. IV. BucurescI 1888 No. 7. 8 p. 231.

www.digibuc.ro

293

Si panglica In trei colori


Lan lulti suferinielorrt. (1).

Mirsa, care Inca ajuta surateloril sale a 1nsira la petlA si a 1mpleti la cununi,
Civa frunr,l5-T pe pamunttl,

Tt'a
s me maritil.
Numal frunqa de ovesil

T)ice ca sa me mai last.


Dara. flrea scaTului

Spune-rni lungulti trablul,


C'acela-1 unit lucru-w
De nu-lit poti lesne strica,
Nice popa, nici
Numai singurti Dumnei)eil,

Niel pope, nici vladica,


Numai mrtea grabnica. (2)

Dar maI alesti

0! cununrt, draga mea,


De-t0 sci cil te facti spre bine,
Te-a0 tail face pana mane.
De-a0 sci cil te facil spre yea
Mai bin' te-a0' tipa'n Oren
ed6 la tata-meti! (3)

Suratele. audind'o ast-fen ciintnda, nu se pota retin de-a nu o indemna sil cnte si mal departe, sa-s1
alineze tte achturile inimel sale ptinA ce e Inca, la pa-

rintl, pand ce 111.1 1-a pitrsita pre acestia, cad dupd ce


se va milrita, chiar de aril i voi, nu va cuteza :
fela, horde,
Ca daca te-T marita,
(1) P. Gebillot. La littrature orale de la Haute-Bretagne. 1881. Tra d, de I
ladejde, vedl Contimporanuliii, an. V. 141 1887. p. 514.
(2) Din Selagid, coal, de d-lit I. Popd Reteganul.
(3) Corn, de d-16 I. Popd Reteganuld.

www.digibuc.ro

291
AT hori,

cuLeia

In east", de sera-ta
In Linda de socru-160,

Afara de mutu-ta,
in poTata
De eumnata,

$i nu-T hori nici-odata. (1)

Adica tocmal du0. cum facii si suratele din Bucovina..


&Id si acestea mal totD cu ace]ea1 cuvinte indmna premiresa srt-sl continueze cantecutil inceputa :
canta,
Guru mandril,
Dnpil ee Le-T manila

Nu ti-a seapa a eanfa.

Sari asa :
Daulesee copilita
Pan' ee e:;3LI la ma-La'n flata,
Cacti daca te-T m;lrita,
OrT LT liidi, orT ba,

De mustriiri totfi nu-T seapa


In ea!,i1 de socra La,
In. Linda de soeru-Lcil,

Afara de sotu-ta.
Sotu-Lti Le-a inlreba :
CP hauleneT. puiCa.?a ?
Ca
da una puma in din(1,
ULM ii trai sa nu-Al uM1 (2)

Dad. mirsa se rnrtrit duprt untl fedora din altil satrt


apol, pe langa cnteculti cit attt mal sus, cntrt Inch
pre acesta :
fi Una pana'n brad,

In salula Inca nu tnai


De-ara li Una pan*L'n

In satu-ini nu ma am treba.
(1) Corn. de dig I. Pop Iletfganulu.
(2) Din colectia rnea

www.digibuc.ro

295

Cantati, fete, cununa,


a vstea ti
Da a vOstett fi mai bine,
Cia-C1 av pe Ore-cine,
Dar mie
cu brtnatil,

mama-i din susti de satil. (2)

In uncle 041 ale Transilvaniel, precum bunara in


muntii Abrudului, pregatirea florilorO pentru cununa. dupl.
cum arata cantecultt urmatoriO, se esprima prin a <brazda
CUflI(4Ut :

Fata de birati domnesdi


Miercuri: in
JoT florile-a

Vineri cununa'vbrazdata,

SAmbatil a 0 &att.',
Duminic'a
LunT i picire-a

Ce Iolos de tin', cununil,


Daca nu-i inina blind ! I)

Datina mireselorti de a purta cununi, cari se'mple-

tesctt In ajunula cununiel din fellurite fiori, precum ;?;i.


datina de a se cant-A fellurite cantece in timpula imple-

esista nu numai la Romani, ei ea se afla si


la alte natiunl din Europa, precum la : Franceji, Spanio14
Slovenii. din Ungaria, Germanil din muntif uriesi, Cecil, (2)
Malo-rosienil din Bucovina, etc.
In acelasl timpti , cand se'nF,4ra petla $i se imple-

tesce cununa, este in cele mal multe parti datina de a


face si runumile ofirisP, adic acelea pre car): preotultt la

actulti cununie le pune dimpreuna cu nunil eel marl pe


capultt mirelul si alO mires-q.
Pe Valea
cununile acestea se facO, ca si'n Bu(1) De ldngri. isvrele MurquItil, coin, de d-16 I. Popri Reteganula.
(2) Gr. Sima cdntece pop. din ArdRi, ve(11 op. cit. p. 3.59.
(3) Duringsfeld, op. cit. p. 248, 2(15, 43, 1.9, 190, i 191.

www.digibuc.ro

296

covina. dinteun cercti bine rotundii, imbrcatil cu sirAmatur si fire de bercti. adicA land colorat. (1)
La Romdnii Crieni se fac din crengulite de ponii ro(Mori, cu deosebire de prunI, In forma unuI cerc, si
prtil nurnele de ccununl de vutita. (2)
In jurul Retgului insu precum si pe Cfanpia Ardlului acest feli de CUMMI le fac felele in diva de
Duntineca-mare

sa si a doua di dup4 Ru-

cAnd ies preotii cu crucea sil sfintsca botarele.


Aceste cununl, earl' se facti din spice de grA curat si
din fellurite flori de cAmpt, le aninri felele de prapure, si
le duc cu acestea In bisericri, uncle se pAstrzA apol pe
la icone pentru tte cununiile de peste an. (3)
Tot Mime!, cAnd se face cununa miresel, fetele din
tinutulti Nasudului in Transilvania si cele din Selagib In
Ungaria mai Lai Inca si culnori de barb(nocil pentru
stgri si pawl sa stru(rt pentru mire si pentru fratil
mireluI.
Sa ?La e fricut, duprt cum e si datina unde se prtA

salbe, din diferite monete de arginti) si de anal, apoi din


diferite rn.qrgele si glilocel, (5) ra in prirtile de la munte
eu vr'o cate-va crud de aramrt.
CAnd 11 l6gri salba la gAt cantil :
lIgulesce coplitg
Pang e;741" la ing-ta'n gaig,

51-Vf fa salbg de leite

Ile la gatg pan' la lite,


Dupg ce te-i invli
1)umne1et1 sci cum II-a
(1) Com, de d-lu I Popa Retegani.la
(2) M. Pompilia: Balade populare rounine, lao 1870, p. 87.
(3) Corn. de d-la J. Popa Beteganula.

(4) Cow. de d-la Dim. CosrnoleT, fosta stud. &inn. In Nisaucla i d-lu El Pop.
(5) Sub cuy. gltiocela pl. phiocei, dem. dela yhiocii, se'n(elege aicea gacea
unlit cobelcia (melca) maritima, caie se numesce lat. Cypraca moneta
(6) Din Ceabora, WA in Bucovina, (inutula CernAutulul.

www.digibuc.ro

297

Dupa ce ail gatiro de pleprenat si Imbracatii si dupa


ce i-ail legattl acuma si salba la OW, vine socrul mica,
adica tatalil mireseb daca are tata, era daca n'are, apoI
un frate sail vornicelul primare si lutind'o de mana o
aseza dupil masa pe o peyina (1) anume ca viata eI sa fie
usra si placuta ca perina cea mOle, si cu scopti ca sa
se odihnsca. In unele locurI insa, precum bunara in
tinirtubl Dome)", o asezil pe o parecbe de scOrte.
De-amndOu partile mireseI se aseza apol druscele,

cari asemenea sunt galite, si anume drusca cea mare


de-a drepta r cea mica de-a stfmga, Cr de'naintea el
pe masa se pun unula peste altubil doI colaci f:ruiliosI
si marI.
Romani?, ciind mirsa era imbracata, considera ca da(I) Datina de a pune perine sub my 6-1 0 sub mire, cnd acestTa seda In
hrnpula nuntil dupi mast, trebue si fie forte veche si Ittiti la Romani, cicI
despre dinsa se amintesce adeseorT si prin povesti. PAI spre esemplu ce aflrna
In privinta acsta bite() poveste din Tara rominsci intitutalt, gBalaurula celt1
eu epte capete, : PAsimi-te hucatarulg impratuluT, una tigang negru si buzatg,

se dusese d'a minune si vadit ce mal ala, bala, pe la Mail ce stag de pindt.
*: dact dete peste dinsiI dormindg si peste dihania spurcati fart resultare,
eta se arunci cu satirulg de la bucltirie si-I tie capetele. ApoI merse la Impratula cu capetele tii i le arti, flindu-se ci eta a ficuta ishAnda. gi.
Impratula dac vdh ci se inftiOzi hucdtarulil curtil cu isbandft, fic o mast
mare. ca si-la logodsed cu filca sa. i pusese In ginda si fact o nunti, unde
sa chleme pe top Impratil.

(Tiganula arti la tt lumea haInele sale pe care le umplusese de stage


ca st fie crecluta.
eCindu ajunse vitzula nostru (adici adevratula invingtora MO BalauruluT)
la palatg, ImpOratula cu voe bunt sedea la mast; ri cioropina et's in copula
nieser pe gpfe perne.>

Apol mal la vale :


One amagesce, dice volniculd linistita, sill Ta pedpsa.
CEla Tnceph a scte limbile din shill 0 a le arta la ttt. adunarea, 0 de
cite orI arta cite o limbi, de atd'ea ori Odell f i edte o pernd de sub figand, ping,.
ee, In cele din urmi, 646 si elg de pe scauna ; atilta de tare se spiriase
dihania.,
Vedl P. I ,pirescu : L gentle sag Basmele, Rominilorg, Bucuresci 1882, p.202
0 WC

www.digibuc.ro

298

tina cea mal bunri, daca se aseza co hatnele nuptiale pe


pattl, (1) pte ca. din aceeas1 causa, ca

la Roinnii

nostri, ca Omenii, eilnd a sa intreprinda nisce afacert


grele satt o cale lunga, Inca intitia se pupil sa $eda.
adev'ra ca tici o intreprindere nu e asa de 1,ondersa si
nid O cale asa de lunga, ca aceea pre care o intreprinde
acuma tnilra mirsa. Ea criletoresce dela o lume la alta,
dela o viatil la alta, i neMcnd'o acesta, lesne ar put
In ultimul el somnil virginahl srt ulte ettte le lasa, si sa
se destepte plina de sperante placute. (2)
PArintil, cum s'ati asezat mirsa si druscele clupil
masa, ineepil a pliinge, er mirsa de abia mal putnda
plAnsil, maI ales cand rnirele e uritu, Iea unil paharil
si Inchina la OHO si anume : atitaia la tata-s6i1; iatalil
luAndri paharuhl cu mfina uiivlitri lute() ntiframa, Inchina
rttsl la mirsil, $i prin planstl si laeriml IT urza pane
si sane, viata Indelungata i trafula eel(' mal bunt( CUI

viitoruhl el sop; mirsa inchina apoI la marna sa, acsta


II urza raF,4, si asa Inchina mirsa pe rndil la top,
frap, surorl, unchI, matuse $i alte nmurl, cart se Oa
In casti.

Dup. ce a Inchinatil la top, cap se afla Iii casa, afara


de nuntasT, adica de tinerettl, poftesce vorniceluhl miresel
pre parintil acesteIa sti-i pwe cunuila
pe Calm
s'o binecuvinteze.

Paring luAnda cununa din Willa drusceloril, o tin


de-asupra capulul miresel, atAtil tata catti $i mama, si
(1) Festus p. 286-a : Regillis, tunicis albis et retieulis luteis utriggue rertis,
texlis sursurn versurn a stantibus pri lie imptiarum diem virgines
cubituin ibant ondmi causa, ut eham in togis irilibus dandis obsenari solet.
Inibrac5.-te In tunic albe i retele palmne, ambele drepte, tesute in suQ1.1
stiindQ Irocinte de qiva nun(iI inergeau feetorele la culcatu, ea s fie lutetium
obicem care se observ si la darea
csil
(2) Gabernabs, op. cit. p. 144.

www.digibuc.ro

299

binecuvIntAnd'o si urandu-1 6110, f-o asza pe capti,


o incoronzei.(1)

Tineril nuntasi, ce stall la mash Imprejurula miresel,


fritonzd In acelasl timpri urrn6toriultt cAntect, pe cand"
miresa, parintif i druscele de abla mal pot vorbi de
plns: (2)
Cum te scOte dintre fel e
Si te Rt. tutre neveste.
Si cununa cea de llorT

FrundA verde mAr'Acinrt

mirsa, diva bunil


Dela frati. dela snrorl,
Dela grklina eu florI,

're sete dintre feelorl


Si te pune'ntre nurorl.

Dela strat de busuTocil,


Dela fecloril din jocil,
Dela straffi de floricele
Si nmurl si vericele,

Dela frunda cea de bran,

Dela peal
Mange, mires'a, cu jele,
CZi nu-T mal purta petele,

Niel in degete inele,


Si Mel in urech cercel,
Niel nu-I sedea cu Meal.
Cununi(a ta eea verde

Cantatl, fete, i horitl


Ranh suntetl la printT,
Cantatl, fete, horile
Si v6 purtatl florile,
Dupil ce ve-('i mlrita

FIorile nu-ti ma juca,


Florile nu-ti mal purta,
A canla nu-tT euteza
In cash' de scril-ta,
In tindit de socru-t6i1
ST-afar de hArbatu-tai. 3)

Sag acesta :
Pe din josti de Ostr4a,

Boil 'met' r rba cresce

Pasce boil bildita.

Mirele intineresce ;

(1) In Bolang, dupe: cum ml-a scristi d-I0 V. Turtuing, este datina ca eu
liana, care se face din edjd de rdeleita i se iinpodobesce cu brebenet, ale carorg
fruntle se ungti cu mien si se lipesca cu pdeostld galbtlna i alba (Goli-und

Silberpapier), sa se pule mal antai pe colacil de pe mesa. Dupa aceea., asezandu-se miresa dupa mesa intre druscele sale. catile asernenea sedg pe perine,
vine ung frate, In lipsa acestuTa ung vertl sag si allti 'Arne, de regula
ung baled, si Wanda cununa de pe colact t-o pane pe cap, 6rA druscele
asza ca sa stea bine.
(2) G, Tomolaga : Moravurl i datine poporale, publ. in Aurora romana,..
an. II. Cerna.utt, 188!, No. 3. p. 41.
(3) Din Fundula-Moldovel, satg in tinutulti Campulungulut In Bucovina, corn,
de d-10 Thdere Leusteanti.

www.digibuc.ro

300

BoiT pasch la rba verde


Mire WI] zildarri nu sede,

El cu nihna florT adunil


llilrireT de cununk
Cununh de lasomie

$i pe caph c IT-o punemtl.


Pe gene
pe sprncene,
Pe codita ochiuluT

S fil dragh mirelul,

So pornsch 'n cununie,

Mire lui

Cununh de mirth crla.


Sa T o slobozimh pe
Cunun6 de barbhnocil
In du cu busuTocil

SkreT i cumnateloril,
Tuturorll n(inurilorri,
Cum al fost printilorh,
Chrora cu plechciune
Le ceri asti Iertriciune
$i cu acstil minutia

Sh" T-o punemil de noroch.


cantamil,
Mandrd cununh-tl ghtilnah

socrulul,

1(i lei la el diva hunii. 1)

(1) G. Tornolag : Moiavuri i datine pop. publ. in op. cit. p. 53.

www.digibuc.ro

301

III. BliRBIERITULU.

Cam in acelasi timpa, cand druseele ppte.na pre mirsa, cand o gatesci1 si-f puna cununa pe capti, poftesce
mirele pre unuld dintre vorniceil st ca
rada. $i pe
eand vornicelulli prinde
soponl si
rade, pe atucel
fecioril ce se afla de fata si mal alesa barhatil de eurnda insurati, calif sunt inruditi cu mirele, canta fellurite cantece numite in Dobrogea
ld sari Daolad (1 ,
prin earl i se descriti cu colorile cele mai posomortte nu
numal pierderea libertiT, ce o avuse ea holteia, nu numaI neajunsurile si grijele ce li astpta, ci totti odata

neplacerile ce are sa le sufere din partea nevestel sale.


ta unulil din multimea aceloril cantece

Frunglii verde alert" uscatil,

Pan' ce eramil ne'nsuratit


Aveamti calti

Mine bune de'mbracatij


$1 mandre de sttrutalii.

Dar daca m'am insuratti


Calul pe

1-am datii,

Peruvrulti pe secaril,
Dr me scute'n primilvarit
(1) B. P. lidc16u : Diet. limb. ist. i pop. mom. t.

www.digibuc.ro

IE

p. 1251.

302

Primavara I mama nstra


Ie zapada de pe esta
bruma de pe fersta
pune pluguM pe brasda
smna pane cpta
5i satura lumea tta (1.).

Mal ta 1nc

i altul :
FruneM verde mere, pere,

Nu te'nsura, frate, vere!


Destul !Wain insuratti et
$Y-am luatti urui lucru

M'am lacomitt la avere


am Willa Mr de placere.
Ce folos de-aNere multA,

DacA mi nu mi placuta!
PlAngeti ochi si lacr:Amati,

CA vol sunteti vinoval


Ca. nu catati ce
lacomia la avere
traitT Mr de placere (2).

Apol

acesta :
Tinerela m'am insurata
$i femee ml-am luata.
MI-am luat'o de lueratt,
Da ea sede numa'n pctal,
Cere ciobote de tapa.
Val' de mine ce sa anti ?
Numal ts 'jet lurnea'n capit
Mai bine mi-asi fi luata
Una multri mai saranutil,
fi

fostil

i maT draguta,

fi fosta mai harnieuta,


*-Yo purOma si'n opmuct4e. (3)
(I) Din Grilinesd, satil In Bucovina, tinutula Radautulul,
(2) Din Crasna, diet. de M. Barbuta.
(3) Din Crasna, diet. de M. Darin*.

www.digibuc.ro

303

Lautaria, caril Inca trehue sa fie la acesta acta de Ltd, canta asiOerea diferite cantece, mai alesa de jele,
pilna ce vornicelula saft cine este sfaresce pre mire
de rasa.
Linula dintre cantecele, ce le cantil lautariI i anurne
cel din Tr roulm'sed la acsta ocasiune, e cela urmatoril :
Foe verde de bujor,
In luna luI cuptorti
Vent vremea srt mThsoril.
TOW felele rn vorti

0 holrt de preotes
Nu me lasil sa fac0 casrt.
NI en spuzri pe feresta
Sri me friga srt me ardli,
Srt-mi

luminile

S5 nu mai vedil fetele.


FOe verde de susaiti.
De mititelti me'nsuraiti
Frumosil mandril lnai.
Aoleo ! miindrula mea,
Supliricil ea soba,
1)replti ea cobilita.

Inbri de la Pasei in eke,


Mai nemicil DU se eunsce,
Si sii fi Tubilui mal desti
De atuncI s'arti
lubiI fete si neveste
0 sntrt i cineTspredeee
F.31 Romkne si Tiganert

Ce-o vrea Dumnedeil s faca.


Mai am sct Inbesert optil
fatrt de protopopti

stea inima la loet.


Crind Tubiamt e la copile
Eramti voInicelti in fire,

Er acusl m'am insuratti


Null dragoste-am stricatil.

www.digibuc.ro

301 -N'am stricatti numai pe a mea


SI-am stricaul p'a multora.

Unii lntari pe langa aceste versuri mai adaog Inca si


urmatrele :
Ct oi fi, cart oi trai
Fad mare n'oiti Tubi,
Fata mare se milrit,
RemaI cu inima fripirt;
Tubi d'o

Cand vii sara de la mulled


Ea se urcli pe cpnci
guripl de fricil. (1)

Alti lutarf canta la acsta


cantec :

ocasiune urmatoriulti

l'Oe verde si unil (Marl,


Bine mai lriamti flacri,
Incuicamul calult1 men

Si plecamil unde vreamti


Dar'acum m'am insuratti,
Grija easel c'arn
Busdocil verde pe masil,
RmE, maicd, snts5,
Dacrt
fostil bucursil
Sii fil cu fecIorti la mas. (2)

Gtindu-se de ras si imbracandu-se in hainele de mire,


parintil sa i nrnurile sale cele mai de aprpe, dupa
asza
cum vomii ved mai la vale, il leati do rnana
dupa masa. (3)
La Rornanil de prin orase este datind, sa maT bine
distil era mal nainte, cad acurna pe U ce merge incepe

a se stirpi, ca mirele sa se rada nernijlocit dupa ce i


(l) P. I. Gilortnd : (Una obiceiti de la tarA,, publ. in (Tara noul,b an. IV.
Bucurescl 1887. No. 5, p.. 317.
(2) D. Stefanescu : Studil asupra literaturel pop. pub!. in op. cit. p. 230.
(3) Datina Rom. din Tieut5, 1l4escl j alte sate din Bucovina.

www.digibuc.ro

305

adusfi si inchinata schimburile trimise de miresa.


Pe atuncl barbierula radea pre mire de nr-intea tuturora
Ospetilor, cari se aflaft de fata, er lautaril cantaa diferite cantece, dintre cart' cele mai multe de jale, si numaI
putine vesele. Dupa ce-la sfarsia de rasa i se punea pe
vrfula capului unit colaca invMita intermit prosopii
ce i l'a trimis cu putina mal nainte de acista mirsa

dimpreuna cu cele-lalte schirThuri. Acesta prosopa numita


da apol mirele dimpreuna cu coprosopulti Nirbieru

lacula dinteinsulit barbierulul. care Fa rasa. Tota atunci


capRaii si lautarii cate una dara. (1)
La Romemii din Macedonia este datina, ca si la Grecii
noi din Epira, (2) ca mirele sa se rada inainte de a se
duce la cununie. Atunci vine la dinsula barbicrula ca
sa-la lee si sa-la rada. 'rota atunel se aduna mal multe
fete si neveste i canta unisona cantecula ce urmeza :
Uhl mi st spelai mi
La slopotlu di tru eheare

La-ma st spal&-m&

La sopotO de la apusd,
Spat& m1 si cele doue brate

Lai mi doaule brat&

s iii aruncal tru fat&


vedui un gione mavromat
Cu nel de aqime curat.
Gione, a bre gione,
A1u 11u-di te alavdarA.

Prot hriscu eil in Mr&


Va st1.41 dad un prirA de asime
prtA 'nvItsta di guse.

k)i NAT si-mf aruncaT pe fa(A.,

vaduf und voloicdcu ochf negri

Cu ineld de argintd curatfi.


Volnice, bre volnice,
Mu lid mi te lAudark
Celd Antaia argintard:esil In sata.
Am sa-tI dad unit band de-argintd
SA prte nevasta la gAtd.

Dupa ce barbierula a Muhl pre mire, incepe sa-la barbiersca, cand atunci fetele si nevestele ti canta imprejurula

lui eanteculii de sursire, adica de rasa, care este asa :


Chine ne vifite btrberlu

Tra sA ni sursasel grambelu.


Tine birber, asi rii bAnezi
S'Ai-1 a dari musat, musat,

Rine ne vine birbieruld,


Ca sl ne rad& ginerele (mirele).
Tu bArbierd, asa sA-mI trAestf

SA mild fad' frumosd, frumosti,

(1) Com. de d-ld N. Avrarnd. birbiert In Sucva.


(2) Diiringsfeld, op. cit. p. 57.
20

S. FL Markpla : Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

306
Pentru nund i pentru ffirtata.

T1 la nun i ti la fartat,
trA. la 'nvst. ma musat.
la-di mutriti-hz pe sufrundle
S-pare ca erlu cu stle,
Ia fi mutritilu de pe frunte,
Calo'hie de-a lut parinte.

mutriti-lu d pe nare
Calothie de care 'I are.
la-di mutriti-lu de pe
Calothie de acell 0641.
mutriti-lu d pe gusa
S-pare bilbil (1), cu mAnusa.

Ia-di mutriti-lu de pe chept,


S-pare, ca un bilbil alept.
la-di rnutriti-lu de pe bran
S-pare ea callu cu

Si pentru nevastA (mirs) mat frumosa

la priviti-mfla la sprancene,
Se pare ca cerlul cu stele.
priviti-mi-la la frunte.
Felice de-a Mt pArinte.
la priviti-mi-la la nasa
Ferice de cine-la are.
Ia priviti-mi-la la dinti,
Ferice de acel pArintl.
Ia priviti-mi-la la gAtil,
Se pare ulclord cu trt.A.
la priviti-mi-ld la plepta
Se pare privighetre alsa.
Ia priviti-mi-la la bra.d.
Se pare ca una cala cu &AA, (2)

In alle parti. cantecula de sursire sung astfelit. :


MEa ghine, ne vinne birberlu,
Ta sA, nd sursscA grambeulu,
Mea tu, hirber, aimI bAneclt,
SA nd lu adart musat, musat;

Mea ti la nun ti la frtat,


Si ti la 'nvsta ma 'musat.
Mea ia muntriti-lu de pe frimte,
Ca s3 pare cu mare minte;
Muntriti-lu pe sufrundlle

Se pare ea cerlu cu stale.


Ia muntriti-lu de pe nare
CA ste mull ti alavdare.
la muntriti-lu de pe dintI
Si alavdatl-li a hit pArintI!
Ia muntriti-lu pe chlept!
Se pare ca birbee allept.
la muntriti-la pe hArnu
Se pare eu altu cu frniu!.,

Apol bine, ne vine bArbierula


Ca s ne ra.45. ginerile.
Apot tu, bArhiera, asa sA trAtscl.
sa ni-la gltescl frurnostl, frumosa.
Apol pentru (3) la nunuld, la tArtatuld
pentru AevastA mat frumosa.
Apol la
pe frunte
CA se pare cu multA minte,
Privi(i-I sprincenele
Pare cd e cerTula cu stele.
la priviti-1 nasuld,
CA este multa- de lauda.
Ia
dizitil
lAudatT pArintit

Ia
pleptula,
Pare cA ard fi berbeca
Ia priviti-1 brAula
Pare cA, ara fi caluld cu frAa 1.,. (-1)

Dupa ce barbierulti a sfarsita de rasa pre mire se


intrcc ctitra etti si-i cant acest canted:1
(1) SP mal numesce i privighitre.
(2) T._ T. Burada : Datinele la nuntile pop. ro.n. din Macedon:a, publ. In op.

cit. p 419.
(3) Apol pentru el o si mrg5. la...
(4) V. Petrescu Crusoveana, op. cit. p. 64.
4

www.digibuc.ro

307
Tie muma ti-e musata

Tie mama 111 este frumsa


Ca lucfrulg diminta.
aqa stralucesce fata
Ca naframa impodobita.

ACa lueferlu diminta;


Itimbrisst4 fata
Tistimele ehindisita.

La tine iii-avern in
Doi le in cale ne adunam,
Fasi stra cale s'nu crapam.
Sete
t'u msce
Un caragros eu manu9.,
Si-I ;Arta 'nvsta di gusa.
Nici-1 voiu, iiii.l laesc
Si bag vula
vulusesc.

La tine pornisemg
Amrindol in cale
intalnitg.
Te-abate din cale sit nu murimg.
See punga si unil darg,
Ting earagrosd cu veriguM
perte mirsa la gatg.
Niel llii vreii, nic1116 despretuesca,
Ii pung pecetea si-b1 pecetluescg.

Dupa ce mirele s'a gatitti frumosil Imbractindu-se cu


hamele cele mai alese, trimite la casa miresel trel
(soli) CU o plosch cu vini, ca sa dea de scire ca
vine mirele, i ajungnda acolo. btil din p1osc i urza
cticnd ,sa batulzet, s'anclierdi.sasca i turnat la casele
vstre si la feciorli i Mae, se la7rssca de ininid si la
sehunchile a tei feciorli
fte, se v6 harsiti dupa
rstvei, adica : sa traescA, sa se folossca, sa vie rndul
la casele voistre si la feciorif si fetele vOstre, sA se

_bucure clin mima, i la scumpii t feclorl si fete sti ve

bucurap dupa inima vOstra.


Dupa aceea li se da cte o mandila (naframa) si se

intorct de gralya la casa mireluI; acolo se cant scref


mnirsei ctintecula urmatoria :
Esi sera

Fl scra i astpta nora,

(Thine viiiie ghirachina


Si easa 7mplinr. de farina,

Nora ta eu fiu'g
Bine vine lehada,
i casa ne-o umple de Mina.
De Mina si de lumina.

astpta nora ;
Nora ta eu hiliulo al leg.

De farina si de luiiina.

Apoi scra Uinta :


Depune 'nvst . depiine.
Nu rk pun, nu'rii depun,
Ca Ai calla ce ni tacsisl.

Scobr, mirsa. scobra.

Nu nia dag josg, nu mg dag


Cac1 certi ce nil-al promisg. (1)

(1) T. T. Mirada Datinele la nuntl ale pop. roil]. din Macedonia, pubi. in
tip. cit. p. 420.

www.digibuc.ro

308

Patina barbieritului, dupit ct am pututti e ceti si


audi pilnd acuma, se Art nu nunial la Romanl, ci la
tOte popOrele de pe peninsula Balcanick apo't si la o
samil ffintre cele ce locuesca in Asia (1).
(1) (Biserita ortodoxa ruman5., an. VI. Bucuresci 1882. p. 406.

www.digibuc.ro

209

IV. VEDRELE

Nu multu dupa cc s'a asezatil mirsa dupa masa si


s'a pug" cununa pe cap. adica cam pc cand incepe a
se ing(ina qiva cu nptca, incepil a se aduna si satenii.
calif aU fostil chlemati de vornicei la nunta si a aduce
cu deosebire tineretuhl diferite daruri pentru tineril ce
vora sa se casatorsca, precum : eo1ae, Mind de grti,
brn,O, lapte, sure. g(iin7, (Me, mere, pere, nuei etc.,

mal pe scurtil cine ce are si ce 1 da mrtna ca sa aduca.


Aceste daruri se numescg in cele mai multe OW ale
Bucovinei Daruri i Cinste, ra datina la care ocasiune
se aducil si se incbina se numesce in uncle Oat ale
Moldova precum in districtulii Nmjulul, Romanulul
al Bacaului Vedre (1).

Dupa ce Eta sosita si aU intrat in casa punCmdt1 daruffle saU cinitea adusa pe masa de'naintea miresei lic :
{Watt vremea,
Bunti vremea,
!

*edeli in cte dupd masil


Ca 0.-o varfd frum6sil.
(I V. SAghtnescu : Vdre1e, publicalP in

1`,d7 N. 047. -

Romania Libera) an. XI. Bucuresci

na lu TraIana., an. IX. p. 414.

www.digibuc.ro

De-accea femeile

Din tote partile


Nazuescil ca albinele
La Dumia-vOstrd,

s'arata cu colaceI
i frumite1
Sd avqf parte de eT;

Mfindri

Colaci mandri

frutnosT

Ca si fata tut Christosa,


Sa faceti hine sa-T pritnitT

Si... sa nu hanui(1! (1)

Mirsa se scla, primesce einstea, o pune pe masa saa


o da malcil sale ca s'o stringa, apoi luantii unu siptit
cu rachia cinstesce pre fie-earele, care i-a
Dupa acesta incepe a cinsli si pre cel-lalti, carii se afl
in casa.
ToblI asa facti i druscele ; ele Inca cinstesca pre eel
venitl.

Pe cand nmurile. vecinil si eel mal de aprpe cunoscup si cunoscute ale miresel se a duna la miresa si aducci
acesteia cinste, pe a tunci nmurile, Veciflii si eel mal cte
aprpe cunoscuti aT mirelui dimpreunit cu nunuhl

mare se aduna la mire.


Ca si miresa, asa si mirele inch se asza pe o perina
dupa masa Mire druseele sale, cu acea deosebire numai,
ca, pe cand mirsa sde dupa masa gatita ca cununa
pc cap, pe-atunei mirde sede cu cusma pe cap).
Aceeasi cinste, care o primesce mirsa, i-se aduce si
mirelui. Er cand puma cinstea pe masa de 'nainlea lut
tic

Bund. vremea,
Build vremea,
Inaltate

Imairate !
(1) Pict. de Gavrild Bonekii din Vatra-Dornei.

www.digibuc.ro

311

edetT in cote
Dupri mabrt

Ca nisce garfe
Britute, frurnse,
Si nriznescri orneniT
La Dnmia-vctra

Si s'aratil ca colriceT
Mandri si frumuzeT
Mandri si frtuno,4

si fata tut Christosil ;


Srt faceti hine sa-.1 primitt,
Dar srt nu b5nuitT ! (1)

Astfelia atata mirtsa cata si mirele, standa intre druscele lora dupa ina, primesea cinstea ce li se aduce
cinstesca cfite cu una pahara de rachia pre fie-earele, care
a adus'o pana socota ei ca s'aa adunata acurna toti
einstai7.

In unele OM ale Bucovinel nu e datina ca mirele


mirsa sa primesc singuri cinstea, ee li se aduce, ci o
primesca in genere maicele lora, adica scra mare
scra mica.

tta acuma cum se practica acesta datina in susa uumitele districte din Moldova.

In sara spre diva

se face adunare cu petrecere la casa familiei mirelui, (Taca mirsa e adusa din
aith comuna, sail la caa familiei mireei. daca ambil
canunarei

miri stint din aceeas,41 comuna.

Adunarea se compune din betranl i linen' de ambele


sexe, poftill de cu dina de catra romnieclu, carli, papa ce
acesta mtintue de poftita, conforma listet ce i s'a incredintata de catra eapil nuntil, se si aduna la easa indicata,
unde d'inta deja tarafula (lautarii).
(1) Diet. de G. BeneW,1 din Vatra-DorneL

www.digibuc.ro

312

Cur Ond dupa acsta sosesce la nunta si vornieelulti,

caci el are multa de furca asta sara si de aci inainte


pana dupa uncropii.

Ajuns la tactii, vornicelul isl la noulil rol. Inchina


mirilort1 darurile ce le aduca tineril nunta0 i tinerele
nuntase. darurl earl consta din paseri, vin sail alte
oblecte ; cad tinerii s: tinerele, pentru earl' mar cu sama

se face nunta, nu vind cu mama gat ari.


Dar cum se face inehinarea de darurl la Vedre ?
Rolubl vorniculul al e aice osehita Insemnatate.
De regula, in casuld cand miresa e adusa din alta
comuna, dupa ce tOta lutnea, care a compusti nunta
pand aci, ospitza din ceea co i s'a pregtitil, miril stag
in capuhl unei mese lute() osebita camara sad In sala
de dansii pana se adun a. mat multi dinire pout poftiti,
apm incepe dansarea. de uncle urmza ca inchinarea darurilor continua deja.
Dupa cum arlarama mal susfi. tineril nuntasl si tinerele nuntase Nind la I-edre cate cu o pasere sad ell mid
borcan en villa. Vornicelulii, care sta in adastare, cam
spre usa InirArii nuntasilorD, dupa rilnd, cum el sosescil, primesce darulii L avC4idit tn dn'pta sa pre aductlitoriula sail aductrea darului, se presenta in fata mirilor (1), si daca darulti adusa este vr'o pasere. euvintarea prin care Hit inchina consta din :
Bunil vremea,
Buug vremea !
(Hunil sara,
13unii, sara !)

Cuene mire
i eueond miresii.
(1) Daca mini sa ti vornicelul se afla in dausd la sosirea noitorri
suut avlsatt spre a se rettage pentru a se implini cerernonia darulut.

www.digibuc.ro

nun! aT.

813

Rtii vi se'nellind N.
Cu o irunc
De la iuncii,
Care piThrt nu scurtml
Nu mtinfincri;

Darulti ce v'aduce este midi


f:r dragoslea D-sale
Este mare
ilsupra Dumilorii-vOstra,
Si v*0 rgti sa-la primitT

cu cinsie

(1)

Acurna mirii, earii stag in picire, respundil intr'una


glasri

FOrte mulirtmitnti D-saleT


osteOlii,
Si Dumi:saleT
De dragoste i chTeltuRd

Dupa acsta. complenmntandu-se reciproca, nuntasif


nainteza piina la miri. cu calif daa mana. isi schimba
cate-va euvinle de

parte la petrecere.
Presentula se da in pastrarea uneI perseine de gazda
care sta. In prjrna.
ocasiune,

Daca presentulfi, ee se aduce, consta din villa, euvintarea vorniceluluI e astteli :


Bunil vretnea,
Bunii Nretnea,
Cucne mire

Si cucona
Et vi se 'nchina N.

Cu o bute de vinil
Ce are dOgele de gorunil
Si cercurile de aluml,
(1) CIA dol iriT nuntasl (fratele i sora) sunt cu acelasi presenta, vorniceluld ingrijesce a face inchinarea In plurala.

www.digibuc.ro

314

Er vinult1 e adusti dela Odoliesci,


Gaud bei te veselesci
Daruhl ce vi s'aduce e
Er dragostea D-sale
E mare
Asupra Dumilor-vstrii ;
V' rOga

cut cinste

mul(rtmi(i.

ApoT urmza multamirea ea mal susti.


Din presentele aduse la Vedre, paserile servescil la
UneropuluT, unde laU parte
completarea Mesa utri
numal eel eilsatorip, poffill cu aceeas1 rilndu6la ea si la
redre, r vinul servesce spre Indestularea ostenelelora
la nunta ;
se asigura intr.() butelie Intru adevOra de
cate-va Vedre:(1)
In Tara-romansea, pe hinga darurile artate mai susti,
era maI nainte datina, cu deosebire la boerime, a se
aduce Inca si multe allele, precum florl pentru impodobirea cimunelorti, a1uri, ginvaere, stofe scumpe,
cofeturI, etc. (2).
Ce se atinge de vechietatea i respitudirea datinel descrise in capitoluhl de f6a, care se gift nu numal la Ro(1) V. Saglrz escu, loc. cit.
(2) I. Ghica : Scrisorlf att.& V. Alecsandri. Bucuresci 1887, p. 33 : tin ajunuld nuni1, earn chip& amgi, pornlad (Allfunaresele, told cucrine alese dintre
rudele cele mal frunise ale ginerelui, in trAsurf inhAmate cu armAsari de
pretd. Antata cAltunArsl Ultra la mirsii purtilnda o,cAtue de argintd cu lion

suflate In aura, din care esla furnd de udagacid si de curse; ea mal purta si
o stropitre din care arunca apl de trandafird, semnulO curAtenieI, si urk
mireseI sA fie totdeauna spAlatA i parfumatA.

dria cAllunArsA ducea pe

tava tie argmtd llorile cu carile se Impodolilail rununiile. A treTa cAllunArA


aducea o tavA cu petlA, semnuld bogiei. Venlad in urmA celelalte cAllunA.rese cu cjece, douspregece tave IncArcate cu told feluld de darurI:
gIuvaere, stofe scumpe, hanI, cofeturl etc. Mullime de fete Incunjurail pre mirsA i lAutaril gicead din vire si din guar. calnteculd vechid:
Arksqi cu fetele
Mine cc nevesteic.

www.digibuc.ro

315

rmlnii din Bucovina si Moldova, ci si la cel din Tararmniinsca sub numirea de porlonii, insmna aice ca ea
trebue sa fie forte veche, de re ce despre o asemenea
cinste se amintesce i prin povestl. (1)

Insemnamil totodata Inca si aceea, ca datina de a da


astfelift de daruri sari

cinste tinerilorri incredintati se

afla nu puma): la Romani, ci si la alte natium, precum :


la Albaneji (2), Itailen7 (3), France. (4), CeLi (5), Po-

loni (6), etc, cu acea deosebire numal ca, pe cand la


Romfini singurl nuntasil aducri einstea, pe alunci la ii tiunile amintile, afara de Italieni, trebue sa. se duca dupa
Musa amicif incredintatilorrt sari chlar usai mirsa.
Dupa aducerea einstei, respective dupa odre, urniiza
iertarea sau Iertiieutnea

nchinarea sehintbunlorrt, daca,


mirele e din acelasl satri din care e si mirsa. Dar
i

daca mirele e dintr'uuri sata strain. atunci dupa Maelune urrnza mai antairi conacaria, si abla dupa aceea
incbinarea schhnburilora.
(I) I. C. Fuadescu: Ramie. oratil, pcu1iturl si gicitua. Bueure.ci 1570. p.
101: .Pe timpulu acela era obicelg ca la nunta unel fete de impera (.1 fle.care
locuitoriu din acela orasu, un le sedea irnperatula, sa duca (ate un t jorlond

f eta.
(2) Diiringsfeld. op. cit. p. 61.
(3) Gubernatis. op. cit. p. 112.
(4) Diiringsfeld, op. cit. p. 20 : (In Amiens i 'n orasele invccinate este datica ca chleltuelele nuntit la casatordle sermanilora s se acopere de catra
amid! incredinatiloru. i daca acestla nu sunt in stare a o face, apol se duca
pe la nmurile i cunos .141 incredintaWora st niga sa le dea galite, came
pesee i tte cate mal sunt de lips.
Idem de eadem, p. 238 : .ca f I Amiens asa si 'n Bazadais ogpetula nun(iI sepi epara din oferte benevole, eu aeea deosebire nutria! ca aice e imisa singur.
aceea care se duce din cakl In cas cut una vascfora Si cu o stialstuta ea sa.
le adune
5) Daringsfeld, op. eit. p. 180.
(6) DittingE-fe1d, op. tit. p. 21.1 i.

www.digibuc.ro

316

V. 1 E RTA REA

Nu e mat nicI una popora crestinti in tOta Europa


la care mirele si miresa s nu-si cra Iertare .4 binede la parintil
nainte de a face unit pastl
atatil de insemnatil in cuisula vietif. cum e easeitoria.
La bite poporele indo-europene mirele si miresa trelea mal ftnti ertare
bineettrintare,
hue
i abIa
dup. aceea Wed la cununie. (1)
Ce se atinge In specialil de poporula romanil, apol
acesta, urmandil proverbulul strabunil :
euvintare

Binecnvintarea pirintilorti
Intiiresce casa
blastrnalii
casa

nu numal ci tine forte multa

la acesta d Mina, ci totodatil pentru dmsulti lertarea saU iertaciunea, (WO cum o

mal nurnesce el, e unulti dintre cele mai solemne acte


(-ate se seversescii in decursula
Colacerlulil, care e insarcinatil a cere lertaciune in numele tinerilor, cad acestia raril cand se.ntimpla sa o
(-era singurl, line mai antilia o oralie lunga. de regula
(1

Diringsfri (1, op. cit p. 25, 34, 39, 11, 72, 76, 8i, 93, 138. 180, 181. 192, 252.

www.digibuc.ro

317

in versuri, care in cele mal multe locurl consta din treI


prop principale si anume : partea ntdia, in care se arata
cum a facutfr DumneOefl lumea si pre protoparintil nostri Adam
Eva i cum, cu tOte ca acestia nu Fan asca a calcatil porunca ce le-a daVo em, i din
causa acsta I-a i alungata din raiti, totusl mal pe urma
se'ndura de dinsil, Ii larta si-I binecuvintza, Oicndu-le
sa crsca si sa se inmullkca i sii. stapansca pamintul0 ; partea a doua, in care arata ea i acestl tineri earl
voril sa se casatorsca, tr;lindfl in lume, inca volt fi
greittl i cu multe vorfi fi supratli pre parintl, dar
flind ca :
Pe intinderea lumsea
Nu-T fia la parinti sa crOgeti
Si lorii sa nu le gre,seil,

de ateca in partea a trem provoca pre parintl ca sa se


indme de (IMO', sa le lerte tOte eate
si
sa-1 binecuvinteze. i paiintil It larla si-i binecuvintka.
in fine oratoriulfi, pentru oratia ce-a tinut'o, mal cere
si pentru dinsula, dreptil rsplata , unU paharil de vinil ,
o nafrarna de ;nil
copila tinerea sa-si petreca viata
cu ea.

in unele sate din Bucovina si mai cu sama in cele ce


se atla in apropierea Prutulul, este datina ca miresa sa-s1
lea Iertaclune de la parintil st nu numai in qiva cununiel demineta, inainte de a se porni la cununie si dupa
ame0, nemijlocitil inainte de a pleca de la parintil sel la
mire, ca in alte parp, ci i 'n ajunula cununiet
in unele parti ale Transilvaniel, dupa cum ne spune
doina urmatore, sernena ea asemenea esista (Willa de a-si
lua lertaclune srn ajunuhl cununiel :
Frump verde de lamae,
Mane mere' la eununie
www.digibuc.ro

318

$i TertacIune.

Pare ea me duct din lume,


De la nemuri. de la tte,
mOrte,
I-are oil me ducii
De la frati, de la surori.
Pare ca me dual s morti. (1)

Dupa ce a primita mirsi de la fie-care (5spe cinstea


-adusa si dupa ce
cinstitu pre toll, se scla de dupa
mast& si'n loculu e i al druscelorit sale se asza piirintii sl, carii tin n Oreche de colad i o husca de
sare pe brate, rd coldcerful, standit in picire la spatele
miresef, care ingenunche acuma inaintea ptirintilor se-1,
cere ertarea sa Iertaciunea In nurnele acesteia diandri :
Cli nu este 'ncepenie

Feciorasi imprejuraCi
Cusmele din capil Wan'
Si la mine ve 111141

Efi cum cusma vol lua


Si din gur'oiti euvinta.
Si Dumnia-vstr
llun si induratI printT,
Care sunteti renduiti
De la hunuiri Damneden
Ascultati cuvintult1 met,
spune
Care vi
/V.:6sta Ma.. Tubit,

Ce-o vedeti aicI smerit,


Cu fata in josil plecata
Si eu inima vighiate,
rga ca nigh mare
SA-1" datT cuvintij de iertare
Si cii-adanch plecclune,

De la acest odrasl,
De la film Dumnia-vstril,
Cii incepenia este
De la mosule nostril-Adamn
De la care snutemrt
Cii Dumnedeil de'nceputil,
S'a induratil $T-a flcutti
Cerfulil susil si josil pAmintulil
Singuril numal ca cuvintulil,
Marea i tete dinteinsa,
Singurelil nutnaT eu disa.

$i dupa ce le-a ziditil


Dumnedeil a'mpodobit :

Ceritile cu stele
Meruntele.
Cu luceferi luminosT,

Si cu mula smerenie

privimii isti pecao0,


Cu srele si cu luna,
marturi totduna.
Carl

SA-1 datI blagoslovenie,

PAmintulil l'a 'mpodobitil :

Ca sri-1 dap' ei lertdciune,

(1) Niculae Re Do Ine de pe la Topiita din ArdI, publ. In cedtrea,


an. 11. Buda-Pesta 1876 p. 41.

www.digibuc.ro

31.9

Cii poinl nalti i roditori


$i en multe mandre
Si cu paseri cantatore,
Si en ite muncitore,
Si cu fer6 rilpilore
$i

De OM cii te-I apnea,

$i cu pielea te-i alla,


Din raid af'artt
da 1,
Moo Adamti a ascultatti,

Prin totil ra elli a amblatil,


Din toll' poimilti a gustatil

vIetuitore.

5i la urma a venial

$i inert a mar faculti


Departe spre
De-aeestti 1tnnlfl de-osebitti,
ltaiulti ware, strillucitti,

Numai cu gandulti, eu
Cu tole bunatatile'ntrinsult.
Si la urmil u filcutti
Si pe moolti nostril-Adamil
De la care suntemti moral,
$in rai Ya dalti sii traesca
None le s'a slapauescil,
51 a disti bunulti Dumnedeti :
Adame, luI ii tule meil!
Prin told raTulti vel ambla,
Din totti pornulti et manca,
Dar din ponmia
beiinta,
Priceperii

ald itului
Din mijloeulti rafulai

Tri niel cand nu veI gusta,


Gacestil pomil spinosil
E 'mprejurt1 incunjuratti
De IAA serpe 'uveninatti,
Care gura a eilscalti

$i de virvti s'a apucatti


$i 'n el diavolulti a'ntralti.
Tri de nu me-1 asculta,
Samil de nu veI lua,
Dintr'acestil pomil de-1 gusta,
Porn'aceea 'n galti
sla,
$i tn 1.6(.1 te-I spd1manta,
susti veI

Si la poinulti celti
Linde era 'npletucitil
Diavolulti celti blstrnalti

La cela pointi all cunosciniiI,


Pricepern
reului,
Din mijloculti raTultif.

Si elu hiing pomil curn s a


*i la dinsuld canto.
Serpele l'a'mprejuratu
Pomele

Pome mandre artitose,


Car.niciose si frumose,

Si pe Adamu l'a indemnatti,


$i din gur'a cuvintatti :
Adame antaiti barbatti
Prin tolti ralulti ai amblatti
Din tolti pomulti ai mancatu,
Dintr'acesta nal gustatil.
lua
Hai, Adame,
5i dintr'insulti rei gusta ;
Gustli si dintr'acesla ponm,
Cii dorti i pe-aeestil point)
Domnulti l'a blagoslovitti

Pola'n josu 1-a slobozitu!,...


Adamil mullti n'a cugetatu,
Pe samil nu .s-a
Pe serpe la ascultatil
Dintr'acestit point-I a gustal.

Puma in Oil ci I-a stattl.

www.digibuc.ro

320

Adarnil 165 s'a spaTmantat5,

Mttna'n sus5 a radicatil


Si de giitil s'a apucatii

De frmiltulii frundeloril !,
Dumnederi a ascultatfi
PlAnsulti luT, ;,1-alii luT oftatri,

$i cu pIelea s'a atlatil


Mintea i s'a turburatil
$i prin raiii a alergatii.
$i prin tufisuri s'a dus5
$i prin frunde s'a ascunsti.
Dumnedefi s'a aretatil
$i vorbind5 a intrebatfi :
Adame ! de ce te-ascundi
Prin tufisurT si prin frump ?
Spune-mi ce ti s'a 'ntemplatil,
Oil porunca mi-al cillcat5 ?,
Adamil din frunde a esitti

$i din gur a vorbitil

$erpele cel5 bliistemat5


Pe mine in'a indemnatti
$i din pomulti cunoscinliT
PriceperiT si-alii sciintii.

De dinsuli1 s'a induratrt,

Spre dinsulti s'a inturnatil


Si din gur'a cuvintatri :
Adame, nu suspina,
Nu plange, nu te canto..
C'acesta-1 gresala ta.
Tu pe piimintri ii trill
Pe piime-ntil cal te-1 hrilni

$i cu morte vei muri,


$i la rairi eril-i veni !.
Dar Adamil a cuvintatil :
Alei serpe 'nveninatil
Da rett m'al' ma:I inselat5!
Unde omulti te-a ghsi,
Lngii drumil, orT unde-a II,
Adormitil signple1ucit5,
Facii-iT capulti t65 sdrobil5 !.

Si dupii ce-a envintatil

Binelui sT-alri reuluT


Din mijloculri raTului

MO;i111i1 Adamil a amblat5

Eil o penn5 am gustatri,


Porunca cti ti-am clcatri

$i cu pIelea m'am aflatti !.


Duinnedeil s'a superatil,
De miinA c l'a luat5,
Din raiil afar l'a datti.
Atunci a'nceputil a prange

None anI si none luni


Si pe atillea septemAnI
Pe campiI nemarginite,

Prin pilduri in yea umbrite,

Oleo, Oleo tu ralule,


RaTule lubitule!
Ralule, gradinil dulce

Prin pustietilti deserte...


ST-ori del dill a riltiicial
Cu nime n'a yomonitu (1).
AtuncT Dumnedeil a spus5.
$1 vorbind5 asa a (Pei :
Da mi-T mie hum) omulii
Pe acestil piimintil singur5

Nu me 'ndurri din tine-a duce

SA anThle, sil rritricesca ,

De dulcta pomilor5,
De mirsna ilorilor5,
De cAntecula paseriloril,

Cu nime sii nu vorbscii,


De cu di i Ona'n saril
Ca o selbaticil fer5;

Mosulii nostru-Adamil sl-a dice:

(1) Gomonitil-vorbitti.

www.digibuc.ro

321

Mie-mi trelmesce-unii emil


Pe pruninta sil fie Domnri
S trilesca,
S vorbescrt,
Singuril ca sa se hrrtne:,cil,
Si 'n totrt pasult1

Si singuril s'a intrebatil :


(Cum
dee numele

SI-a trimisil in patru Ora


Pptru angeri,
patru angeri
In patru 0111

Si 'n totil cesulti


Pre Dunincderi sil-la marscrt.
Lui
multrunescil !

51-a data' Drunnedeil atunce


Mosulni Adamul oma' dulce
51-adormire grea,

CricI a \Tula sil-Y .


Din crescetil o prticea
Ca
facri luI muere
Sa-i lie spre mangilere
facil lui
Mai multi" singurii sa nu fie.
Ca

Dar i s'o paruta

Nu te spilimanta,
Nu te'ncrancina,
Ca muere-acesta

Sii ne pre mare


Muerea deciU firtrbatuirt.

$i r s'a gandita,
erilsl a vrutil

E sotia ta,
C acesta-I
1'60,
C'asa a vratil Dumnedeil ;
C'acsta-I solia ta
C'asit a vrutti
sa !
Atunci-Adamil a spusil
Si din gur'itsa a disil :

'fee din talpi,


Da i s'a prutul
Cii nu-T potrivit,
Crt mucrea are

Sa fie Kea mica


Si prea usnrica
Fafa en
1)40 atil.
$i de-accea a lualti
Din trupu-i a noua costa

Dnine, multamescrt,
frtentrt

(.)i1 din

si-a 7iditrl pe mo:;,a. nostril


$1-a pusil pe Adama de-a drepta
Pe mosa nostril de-a stang,a.

6.

Diunnedeil ca

La mill loca le-a laturatil,


Numele Eva. I-a datil
Si cu duhulfi a sullatil
Si Eva vie a statil.
Cu duhula sa resuflat
Adamil s'a desteptata
Si rui s'a mai spilumantatil
Sot langa ela cinid a aflatil.
Dar Dumnedeil lui I-a spusit
Si vorbindil asa I-a i :
Marne ! Adame !
Mosule Adame !

Ca nu-I potrivitil,
Gael atuncea are

Dar acuma s'a miratil

dusil
adusti.
luatti,

trei slox e

mea,

Sange din sangele inert !.


SI-atuncI Duinnedert
l-a blagoslo\ an
Sl-apoI le a vorbilit :

a gu : Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

Liner],

trup din trnpulti

322

Adame! Adame !
Mosule Adame!

Mandru se va ..mporlobt
Ca toTagulti lui Moisi

Ca nsipu'n
Ca stelele 'n ceri
CrescetT si ye ininultitT

Ce-a stat doispredece ani

primintuiri stripanitT!.
De-atuncT ari esit
mi s.art pornitri

Aii cu hmele.
Cu septOnnile

*i en qilele
Din anti
In anti,
Din lunii

Cu rrurecina in susil
dupil doispredeee anT
Mandru (1r.a odrslitri
Si frumosil s'a'mpodobitii.
Asa scumpilorri pariniT,
indurall i cinstiti
Dacrt vC yeti indura,
Ffica dactt vetT
Mndru-a odrsii,
Mndru aiflon

Si s'a 'mpodobt
Cu tte podobele,
Care mai frumose voril fi.
Dar inert voi mal spune

Din sept6matirt
In si,2116inaurt,

Din qi
In i.
Din cenil

In cesil,
PniVntr'acestri curl.
Asa si Durnnia-vostr
indurati pirinul
BunT
indura
Wert vC,
Irma ve veil 'feria,
Duprt cum s'ari indnratil
linulil pre altulii de-au Tertatil
Cei trel sfintT dinti pe lume
i anume :
Avram pe

Vr*o done treT cuvinte


Sri ve- fie bine-aminte
Cttul degrabil sii ve' 'ngri,jitT
ii mie
daruiti

o basma de Mil
Sd-ml sterg musteta
Daca nu de inti

vinti

Mricarti de mlasrt,

Numai s fie alesit,


Crt nu sunt ile multil de-acasii.
De nu de mrptas
Mricaril de bumbacil

Precum si eri sunt de olacii.


Dar IinmnTa-vostril cinstitT,

Isacui pe Jacobi-1,

indurati
Sci crt v yeti' supCra

Pe ceT doTsprece patriersi,


Carl aft fost ceT maT
Atunci fiica Dumnia-vstr6
semnprt prietina nstr
Mandril va maT odrsli,

i mie
vre a-nif da.
slerge
Dar si eit
In asi pol de manta.

Sati ce pe mine s'a alla,


pe Dumnia-vstril WAIT,

www.digibuc.ro

323

Bunt

Trece 'ntio deminictri

Indurarf pririniT

Mai multil nu voirt mat ruga,


Niel nu voiii maI sup6ra.
Drag incti volt mat spune
Vr.o done vr'o tret cuvinte
De vremea de tnat nainte,
fie bine-aminte
mie sa-ml dfiruiri
0 brielea
Sprineinatea

Pe lang'o casti marghtiolit

les'o fatt fectivil


C'unfi }Vaunt verde 'n cosite
Vede pre voinicri sughit
*i dice : Hi, h bado!
eine n'a dice : munin
Sii traart o corobna,
Dacrt nu de-arinti
Miicart de riichitt

Care pe mine m'a vrea,


St, am parte de ea :
Dacii nu Ida vrea
Dumnedet s'o Ta
Dracului s'o dea
Sii facrt cimpoit din ea,
Sii dune la nunta mea ,
Cud cind a sos vremea
Et wit gfisi si pre-a rnea,
Ca si voinicult ce-a merst
La Domnult nostru Christosil

Tott a fi

Si-acez,ta 1-a Mruit.il

La micil si la mare,
Carii aici v'att intkmplatt
La ac6stii adwmre (1)

Unti calt mfindru potcovitit

Unt calt inindru porumbact


Ca sh-I fie de dad].

De nu de rcliili

Fie ki de bradt
Sathil miresa bunt barbatt.
Dacrt nri de bradfi

Milcart de soct
SaThii tinerit noroct:
DacZi nu de soct
Mucart de vita
Saib tinerit viatri !
fie-v6 de bine

Sfariudirt oratorIula de rostittl oratia, piirintii binecuvi ntzii pre mirsa cu panea (colaculft) i sarea, cate In

toll) restimpula acesta a tinuro pe brate.


1) Diet. de hinu Pridie din Mora, satil In apropierea CernAutulut si corn. de
M. Dirnilrovicia. stud. giinn. din Sucva.

www.digibuc.ro

324

VI. CONACA.RIA.

Dact mirele nll e dintr'una sata cu miresa se pornesce


Inca de Sambata desdeminela ca sa aduca pre viitorea
sa sotie cu nunta acasa.
tu casula acesta chiama mirele prin vorniceil s61 inca
de Vinerl sara pre Vote nmurile, pre toV pfietenil i cunoscutil se1 la sine acasa, uncle, dupa ce i se aduce obtstea indatinata, e joca pawl. ttrli nptea.
Tot in acsta sara poftesce ela pre fecioril, earn ail
cal bunt de calarita anume ca sa mrga cu dinsula dupa
rnirsa. ra a dima li desderninta plca cu dinsit ca si
c'una fella de os,Aire spre aducerea mireseL
Mai de multa insoliati pre mire si pana la. 50 de fedon

si la vr'o 10-15 trasuri eu cal si una cara

grele, ila Incu 4 boi. Acuma insa, flindri timpurile


sotesca cu multa mai putini.
Ulutarh, se intelecre de sine, ca nu lipsesca. Acestia
Inca pleca cu mirele cantanda fehurite marsuri si cantece.
In vecinatatea miresel se cauta de mal nainte o casa,
care se pregatesce anume de ga2(1, de conactr, uncle tre-

bue sa traga mirele cu suita sa.


Mirele, ajunsa in satula unde e mirsa. se apropie acolo cu tta suita sa, i trimite inainte pre doi finer'

www.digibuc.ro

325

calarl pP cal bunl

ca s vestsn miresel ci mirele se

apropie.
Ajungthui ace$t1 dol tineri, numitl tconerar), la casa
mirese unul clintre dmniT, de regula insa
,
fine celorti ce-I Yes!) Inainte spre in timpinare urmatrea
oratie :
Bond diva,

Plitniuttilti s'a cutrentura,


Portile'n laturY s'ord da,
Csele s'ord deschide,
Mesele
intinde.
sciti D-vostrd bine,
Ca 5:i mine.

Mini" dina

La D-vostra
Si vestitt
Osteni imperdtesd,
Boer1 pdmintesci!
Dar maT cu de-alesti

Cil prima itnperatuluf nostril


Este forte mare :

Blind Ohm,

Cand citi va porunci

Bund diva.
La Dumnia-ta
Strdnicil itnperiltescrt

C'o septilmAnd, eu dou sad tri,


Atund sii. ye grdbitY
IIaT nainte sti vti adtitT :

Cad cu bumnTa-ta
Ed am sd vorbescd!
ert nol

Cu 22 de card
Cu portrf de le.nri

cu 22 de bntT de vind.
Si cu 12 lalovite grase,
Ca sa fie adY la masd

Acegti doI
Suntemd
trime,T

De la cinstila imperiltie

Inaltului imperatd.

In naltA solie,

C'a nost' tenerd imperatu


primblatd.
Pe-aid caluld
bi grddina D-vstrii. s'a ultat
Si veOndil

Ca nime portile sd. nu ne lie.


Erd D-Vostril de vretl,
PutetT
SA punetT

flOre'ntlorindit

Pe porff
troqniee, cnnl lite,
De nime cidlite,

Si neodrdslindii.
In mintea Iva a gd.nditil
Si singurd a soN-Aitu

C'a no4'

Pe-aid s mai vie


si de aid s'o Yee
Si s'o mute

Tenerd, luminald

Pe-aice cdnd \ a vent


Ldeatile le-a -drobt,
nuntru cand a infra

S'o strdinute
Peste delurT,

www.digibuc.ro

326

Peste malurT,
Peste liinel

0 sama euvintarrt :
Cit nuT urmti de Icra,

$i vra ;Lane,

Ci-T urmil de dinrt

Peste could, peste muntt,


L'ale Bumni-sale curtl,
Acolo s'o r6sadescri.
In gradina 'mOrrapsca

Ca sit fie cu ala nostru

Acolo

cri. Lola nu-T

mandru sit odraslsca.


Er alit nostru

crt-i lima de fera


Ca sit lie cu ali nostru

T6lArri

Luminatti

Pe sama

lmprala

Inata
$i maT Antftirt a plecata

La vklatti
Inter) di de varrt
Pfmrt 'n sara
sa veneze lien*
$i derT.
luata,
Er pe samit
Crt fieni

Tnilra Imp Nutri

Sara dimpreuna.
0 samil dicea :

La masa de sara.
Er'ala nost' te,nrei unp6rata
In scari de-aura s'a
Preste Oste s'a uTtata
$i pre noT
Pre acestT doi :
Mici de stata
BunT de :,fatti,

$i jderiT

IT pea numaT craft


$i cu donna'.
Cu tte-aceste s'a lual
si-a ve,nata
Manta'
(11 soborit,
Valle
Cu florile,
Ormele

MicT de stilturi
BunT de gull'.
SlabT la minte
Bmil de cuvinte,
Ne-a alesa
trimeqi
$i
FCra s'o cautamil
Inapoi sit ne'nturnamrt
$i de seine Tull sa-1 [lama.
luati
$i noT inca

$i tte satcle

plecata

Cal fete16.

Pe ertngula pamintuluT

$1 a la%riatri, dart a vC,natil

$i nernica n'a aflatO,

Pe stelele cerTuluT.
Pe lumina sreluT.

FLA o urmi de lupt .

Nu multi dupa

Toti osteni-ail stata pe


0 samrt 'ntrebard :

0 stea ni s'a arRattl,

Ce urmil de 16rui ?

plecattp

0 stea milndra, lurninsa,


Ce Incea spre acvstri casi.

www.digibuc.ro

327

Si cum ne-amil pornitg


Ne'ncetatrt atnil totil venittt
pomenitg,
Pang ce

Si cine na dice-amin ! farinfi,


Sri se'mpTedece de-o emotil de
SI dee at capulti intr'unti

dreptulti aceste case


Stella nu ni se lasil.
Eii Dumnia-vstril

$i nOuti ce ni se cnvinil ?

diceirg : amin ! amin !


Lng pithgrelri piing

Cinstitg stolnicil imp6rilteseil


Ori crt siena ne-argtatT.

$i o nrtrramil de inn
.Sgnestert4cmg mnstetele de vi

Ori envintri bunti sri ne dap',


Ca

noT n'amt btiutii !Intl de hot creg

Sii ne fie cnvintele de nemicg,

Ci amti hfintil but.T de vintt


sa ne fie cnvintele defiling !

Si er en LOT Jteem :

vinti,

Da

fi

de humbacg,

Cii nou de acestea ne


de-arti si-ung pgharti de Itolerca.

Ca nu ne-arti mai

1)

a min !

CoMicaril. din Moldova asemenea indrainzA

cand a-

jungil la casa miresel, a tin o ora[ie prin care dart

de

scire parintilora miresel prccum si tuturort celorlalri nun-

tasi adunall la acsta ca sd se ingriji4scit daft mal de


graba de

de kite cele trebuincise


imperata, care indata are sti sosscii cu intiega sa
Lit una dintre orallile din Moldova, si anume din tinutulti Husilorii, care se tine la acsta ocasiune si care
cronaefi $i

decdt o varianta a celei din Bucovina, reprodusa mai suza :


nu e alta

VC rugrung sil ne-arClati

Bung dina,
Bung dina,
Nora frumosa,

Care este gazda

JupAnT D-vostril !

Ami venitfi sh ye 'ntrehrtmg


De Imng viatil,
$i vedemil
C. Dumnia-vOstrrt
Vietniti hine si Irnmosil
Din mila Dommilni

Sa hisrt sr!, ne dgmil


Sii ne spunemil poruncile.
CacI noi prea mu 10
Nu VOIT1r1 ZrlbOl

Ci ciii ni s'a argla


De sfetnicti impfirilfe,v il
vorhimfi.
Acelnia numai

Cii atti no4ru tCiiCrti impil rani

(1) Diet. de P trea Rolarid, din ll'qeseT.

www.digibuc.ro

328'

Dumneqeti incoronata
Mare Oste-a adunatil

Ca fera sii

Si la venatil a plecatil

Dupti care alai pornitil


Aicea s'a opritri,
Reset
De-asupra acestei cup' imOrtiIncunjuratil de ostf lumescI,

Deci v6c,lendri cii stem,

Prin camp.' infloriti.


Prin codri 'nfrun4iki.

Prin v adanci
Cu isvore reci,

No! aice-amrt alergatri,

Avendil cu sine pentru 0:;;tenT

Dui cu vinti
Si balerce cu

Ca sail ['era sil ne dalt.


Sari urma ei s ne-arelat.T.
Cti ahl nostru tentirti iinpratii
Odinior s'a ma! preumblatil

Si ajungendil in veniUre
Pan' la juniCtate cale.

Si pre aceste locuri a allatti

'Uncle al nostril tenril imp6ratil

De urma line! fere a datil,


De care feril
Tula ostea se miaril.
$i cu toti sfetnicii

In grdina D-vstril
0 flore mndril i frumsil
Si nerodindil,
Si ersT sfatil 11691(16

s'o cer
Ca s'o sildesca

Si filosofil

In boat su oprit
Si sfatil ail linutri.

Unit' dicea : cil aru fi urmii din


Ca sii fie tentlrului impCratil de
train.

In grildina'mp6rdtscii
Ca mai frumosti srenflorescil
$i sii. rodescrt
$i
muljiimesc5.

Al(TT dicea : cil aiui fi mind de fer

Asa dar jupant Dumnia-vostra,

Sa fie 'mpCratului de impreunare.


S4-a7a alti nostru tenerti imptiratil

Pentru cii ceea ce cutmui

Forte nuli s'a bucuratil,

Sena Al trebne sa ne dap'

Ja scdri de mil s'a mltatti

Si la frnele cailorti

Prente totil uste-a cAntatil,

Ca de departe sii

ne-a alesil pre not


Voinicil
mai eu sfatil

Tel-161mM nost' impCratil

I ram

Mici de statri

Dar buni de sfatil,


Calif avemil

alergalil,
manatil

Si 'nainte
Pe crangulti cerfului
Si pe senmele
Dandu-ne poruncil imptirWscil

Aice la Dnninia-vostril

adii

pe nude amil umblatil


lucru cC adev6ratil.
Gil Doi inapoi ne in MCI nun
Ca Ica:mini impCratil ,11-1

$i pe D-vstr

rugimil
Ca Conacil impCratulul
Si ostaOloril 1111

www.digibuc.ro

329

De grabd s gatarf

CRC( canct se voril lovi obusurilc(1),

Si tot-odatd s nu v6 spimOntaii

AtuncI s'ord alege vetejiile. (2)

In fine $i conhcarii rorniinI din Gubernia Chersona In

Rusia Inch tin la acsth ocasiune o oratie, care suna


precuin urmzit :
liun vrem ea, hord fru msd
Bine amt.] grisitil la astil

() floricicd lii, mallet,

Ea de infloritti infloresce.
Da de roditil nu rodesce,
Da nicT loculd nu-T priesce.
Ci mal multd se vesteqesee.
Da noi dac'omil lua-o
cNoTarnii mrcesti pe crtngnli ce- Omii duce-o si om da-o
Pe seranele pdmintuluT.
Thnilru !III nostril im
Pe zarea mo%
Care pe-aicI s'a mai primblatii;
Pe clipirea
In gradina irnpriitescii
ajunA la astd casd,
Frumosd sd mi-o rod6sed,
Cinstip boerI D-vstril.
Acolo a million
Arai atu)itii c ave(i in griidind Acolo a si rodi. (3)
Portimil gasd pan'afarii,
Nu iilboviin, ne ducemil eril.
Dar ce uniblaI, ee criutati.
Sama nOue sa ne da(1!

Duph sfarsirea acesteI oratil se lega chte o naframh


frumsa la frnele eailor conacariloril si InsotitI de unit

chlauzil dintre nuntasii miresei se Intorcil la. punctula ,


uncle mirele astpth cu ai set.. De aiee se pornescil aPOI
eu totil la Cortelubt sait Conacula ce le este de mat nainte preghtitu, $i uncle Incep a danta nuntasil
h.a la casa miresei dan16za nunta miresei , visitandu-se
nuntasif de ambe partile , mush totii cu Orecare seriositate. (4)
(I Prin cuvntula .obusti. se'n(elege aice cand se'nUlne-,ca dan(urile mirelui 51 a miresel, precum s'a ved la loculu
(21 I Mtrza, op. cit. p. 4.
13 T. '1. Burada : 0 alctolie in satele inoldovenesci din Gubernia Chersona
(Rusias, public. in Comorliiri literate., an.XVII. Ial. 183 pag. 2130.
(4 In B icovina i la I.Mria, op. cit . p. 6.

www.digibuc.ro

380

SCIIIMBERILE

Neniijlocit dupa Conaearic, dacil mirele e dintr'unft


sata strain, r daca e dintrun sat!) cu mirsa, apol

nemijlocitrt dup. ce si-a luattl acesta iertriciune de la paurmza inchinarea schimburilor.


Er inchinarea schimburiloril sail a daruriloril se-ncepe
toldeauna si'n tole partile, uncle esista datina acesta,
de la mirsa, adica mirele ia tOte darurile, eke stint de-a

se trimite in acesttt &aril miresel, precum si multe die


mruntusuri, cart crede el ca vora fi placute viitrei
sale sotil, d. e., nuci, mere, alune, turte dula etc., le
pune pre tote acestea inteo strachina mare. Intr'o sita,
tipsie. sa i
chirtl, care se numesce ecorabie., (1)
le acopere
tulpanil satl testimelp si dando-le apol
vornicelului primare ili trirnite cu dinsele ca sri le ducA.,
sit le inchine si sit le dee miresei.
Vornicelu16, care de asta data in nude locuri se numesce i corabierirt, luAndtt schimburile. se pornesce cu
dinsele sp-re casa miresel. Cu dinsula mai mergti Inca si
multi alti feciori, precum i o pareche de lautaii.

decum se pornescil de la mire si pftna ce ajungil la mi(I) In tinutuld Gurel-HumoruluT coin. de d la G. Avramd, invi%Atoru.

www.digibuc.ro

331

rsil, nu incetz maI de fella de a ciinta $i a


felurite cdntece $i chiuiturl.
Vorniceil miresel, cum prinda de veste cil mirele
pornita schimburile $i ca ostenil sei nu sunt departe cu
dinsele. spund miresel ca sa se retraga in cetate, adicd
sd se a$eze Mire druscele sale dupit masd, i apoi alrgd
de grabil la Oda $i inchidndu-o si legandu-o bine, stati
sa singurl sad punt) pre alti portari s'o ptizsert ca ni-

me sit nu Wit Mira printr'insa. 1r cand cei cu schimburile se apropie de peirta $i dart CU deasibi sil intro in
ogradd. unula dintre portar1, care e mal istetd .$i mai
bunt) de gurj, se pune in cale i oprindu-1 de a intra gice :
VoT voinicT,

VoInici
Mari i m6runeT,
TinerT, sprintineT.
AIAndri, fruumei

Spuneli ee funblatI
ce canta0 ?
Und.v6 este calea,

i ciurarea?
Cine v'a'nselatri

Calea

v'a hirmkatrt
De amblatT pe-aici
Ca cei besmeticT?
Uncle arf soQittt

Voi n'arf nimeriM


!

ap* rtct !

CorilbiPrn/ii :
Ce amblrunn,
Ce cruitrtmil
NinAruT sama
Nu avemn sil lirnil!
Arn sosinl,

$i lioliotinlil

Aug" nimern,

$i liudat

Ne

ImpOriltsa

Ne fiirmCcati.

lires

Vomil descuTa

vonlil intra
La a nostrA

Chiaindri

Dupil acsta, andu le portaril drumulrt, intrd cu totif


chiuimbl

ICtutaril cantandil in ogradd si de aicea in casil.

www.digibuc.ro

332

Cum ail intrata in casa se face cea mill mare liniste


si tj.cere. r corAbierulti dice :
Mina vremea,
Bunil vremea !

Bucuro:j sunterf de nor?

mireseY rilspundil :
RueurcH:4, poftim la noi!

Cora Wei ulL1 naintAndil prinde a juca schimburile si


cnta :
Dac nu ne-ati fi Poftitil

Nei pe-aii
baca nu ne-ali

fi venitO,
li

chiematil
fi 'nseratti

Nei peaicf
Dar noi avemil de'nchinatil
CIehofele
Frumn,ele
De

e la Armem,
Tulpina:.e
Dragi-dat4e

De la Olendreni (1)
TulpAnaele-sil cu flori
Si fie de 's6rbul1ori;
cu sdrente (2)
Ca :45 fie (le bliindei.e

Pima la adAnci beitrilnete 3).

Dupd ce a sfdritil de dintatil versurile acestea se apropie incetisorula de masa pe care se affil treI" cozonact S colacl pusl in rnd. dintre earl' cela din mije acoperitil cu o nilframrt cusutri de mirsil cu fluturi si ufiurele si impaturitct in patru cornuri astia-fehl ca
florile de prin cornmi vintI de-asupra. i tiind corabia
(1) ()lend rr'nii-llolihnder.
.sdrentr-ciucur1.

(3) Diet, de M. Barb ita, [(maned din Crana

www.digibuc.ro

333

cu darurile Iii fata miresel, care sta cu capulti plecat in


just] F,4i fOrte smerita intre druscele sale dupa masa. trichina schimhurile sa darurile qickidti :
Bund vremea,
Duna vremea
In acstil casil
Si cinstitil
Nunta1' multT, einstia

Diminta s'a

Pe ochi negri s'a


Cu sward nod s'a imbrdcatil,
Murguld si l'a

Cu seua l'a insenatil,


Cu triimbit'a trambitatil
Si din cornil a bucinatil
Male ste s'a-adunatd.

Milndru

Ca pomi

Dar mar cu de-alesd


Build vreniaa,
Build vremea
La Dumnia-ta jupiinesil
'mpriltesh

Si multil cinstitd niirs


Fil veseld si volsd
Precum est."' si de frumsd
Cd sl-ald nostru
Tendril, volnicu impratil
Ined-I veseld si volosd,
Precum ii i de frumosil.
Audindil de nurnele D-tale
CA etT negustorita mare
S'a bucuratil forte tare.
Par
nostru impratil
negustorlu insemnatil,
Care nu s'a marl
Tte targurile-a
Tote orasele-a
Dar citi ori-cdtil a dmblatil,

Si ministrilori
Mare poruned II a datil
Ca sd. piece la vnatd.
$i la v(\natil
An plecatil
Sii viMeze fIeri

$i jderl.
Er pe sama T a luatil
CI Rena
Si jderil
POrti nurnal Domna.
Dar hind eld vrednied,
VoInied si puternicil
Niel eil-atdtil nu s'a
Sfetnicilord
$i ministrilord

lnt poruncd
Corabie-ail cilutatd.
Corabia ail gatatil

5i orl-catd a eantatil
Marfa dup'a D-tale fata

Pe mare'n susil ati plecatil

n'a
Dar fiindil eld vrednicd,
Volnicl si puternicil

Pand'n tdrgil in Trigradd.


Gaud a fostil la Tarigradd
Aii trasil corabia la uscatil
Si'n tdrgil apol ail intratii.

Cil-atata nu s'a

Pe mare ea pe useatil

www.digibuc.ro

Er in thrgn in Tnrigradti
Ei trel dile ati 1mb latti
tref nopti neincetatti

toln meat criutatn.


Marfa de care an cnutalti
Frumusicri-an allatti
Miliune de galbini

l'e dinsa an datn,


In tncurl o-an adunatti
Sfn tipsii de diamanar
Tiitn frumosil o-an legatti
La corabie ari carat'o.
Pe curabie-an incnrcat'o,
Grea zahara ail rildicatti,
Corabia 'n josti a plecatti

Cand ati fostil pe la mijlocil


be mare, intr'unii rt locn,
A (lain D-den untt vOntn,
Cum n'a mai fostti datti nict cand,
Una vOntti mare spulberaln
Corabia a rtisturnatil,
Negulele s'a'necaln.
ostenitori,
Noi
De-aemenea cnlitorT,
o-anul inalnplatO
nu le-amn
neglele mal mice

Le-amn luatti tute'n caice


$i le-amn adusn
aice,

Vnturi. grele

Pfin' aid la Dumnia-vOstril


cu tOla sudrea nOstril.
De te temi de'nselticiune,
spune :
Noi pe nume ti
Alune si nuci.

Si \ reml rele.

Turli,re dulci

Toth pe mare ca
Dar pulinn ce-orrt

fi

plecatil

$i Dumneden a si datil

Ca sn le mmmci ;

biltutn.
abiltutti,

Corabia n locn a stillutn.

Mere, pere,-alune.
smochine.

TC.nirulil nostril 'mp6ratli.

Nisce piipucasT

Cu atilta nu s'a
Ci fiindt elli 'rdnicti

Tare drrigrda0.

Tali de melasn.
Clobole frumuse
Ca pentru miresn;
Nrartimule pestriciure,

puternicti

A strinsii patrierci
Si yladici

$i tre dile ne'ncetatil


Si trei nopti nemecurmatn
Lni D den s'an rugalil

Clobolele

Ca sti-ri fie Dumi-tale

$i'n josh"' pe mare-a plecatil.

Ori cand de traA pe picThre


Si de esitn la plimbare
Sara pe l'apusti de sure,
Deminela pe rkre.
Darn mie mi se pare
cu tnlpile de (Tn.

Dar etn:acuma aliti pkalti :

Sti-ti fie si de-adusti apri.

Pfintt v6nturile-an Agri,


\ alurile s'an alinatti
$i corabia singurn

In picire s'a sculatil

www.digibuc.ro

335

ljrnch. li-a mal cumperath


Tea:mitt nostril 'mperatil

Cu canafulti de metasit

"Unit ftstilatu lain


sa-ri fie de'nhobotalh,
Si-unn fescioril

ST-unh testimelh

ai de primbath prin casii.


Fru IT I 11

elil

Cu floricele
Sii-ti fie de mAng.ttere.
Juphnesh mir6sh,

no.7iorti,

De care
Dumi-tale
De multisoril

Dach pe :nine nu me cre0,


pune maim vedl!

Tf-a fostu

La rostirea cuvintelorti din urmil corilbieruhi Intinde


corabia cu schimburile spre inirst. Mir&sa se scea, ar

vol s pue nina, daril se sfiesce, pe uriM totti o intinde


si o pune pe corabie. Corabielulti Insa Irage repede corabia mnapot si urtnzil mal departe Oicndil :
Cu acestea cu tte,
Dula chat se pOte,
Cate le-amh urath
Se fie cu adeveratit.

Ito! Jupilnsh
Aliresh !

Nu te grhbl la luath
Precurn te-ai grilbith la
CacT pre phrinti d-tale

Poftimit ! poclonil inalihi

Dela cinstitu'mperath
Alh nostril bunil comandant
Sit fuel' bine
primesci,
Pe
ostenT
sh
mi-T
cinstesci,
DumnTa-ta at' prinsh a plange
dilruestT
Si te-aT (lath de-unti coma de \Tara Pe mestert

li cuprins'o o mare jale


Si s'ail push de price
Ca sh strice,

Si-al oisti eh nu-i remne fatil


Si-ai maT qisti r
phnh de sarh,
De nu te veT mhrita.
he grumazil o petrh
lega
Si 'ntr'o balta sach te-T ineca,
caa ca N. N. nn-1 maT afla.
Dar tot de-al maT fi sequtil
AlaT bunh omit aT

fi

gsith.

Cu galbinT imperritestT.
Er la ceTalalli scripcarT,

Bunt si istetI IhutarT,


La toti dimpreunh
o mash bunh.
loltiinii si gazdeT de loch
$a-T dea
noroch
Si multil
pliha de dulera!

.Ajungnda aice pune corabia cu Ech;mburile pe masil


de naintea miresel lic ndil :

www.digibuc.ro

336

Co Ricca ti 1-oill da,


Dara tulprmasula ba!

Dupa ee rostesce

i aceste doue versurl descopere


schimburite si ast-felitl le lasa pe musa, rit

cu earl atl fosta nv1ite hii lea cu sine. dicna:


Amin! amin! amin!

$i cine na dice amin


Sa be 'mpiedece de-una arina,
Sa dee ea capu'n spina.
Ca not Lott dicema: amin!

$i mie ce mi se euvina?
Una Ohara de vial
$i-o paframa de PIP
Sii-uil sterei mustcta de Nina,
ti si de holerca
Da
Nu mi-ara mat strica nimicrt!

Mirsa lea una paharrt de rachii i mullamindu-I peatru schimburile aduse fla cinstesce.
Coribieriulti. Wanda paharulti in rnanA, cuvintzil mal
departe dice!ndti :
Multamima!

Pe eel' neavuti,
Sa braniti

Jupanesa
kliresa

Pe eel flamandT,

Pentru acesta duke pilharri


Ca si Domnulni de darn.
Cas'acesta, ee se face,
Fie facuta pe pace
$i pe loon
Cu noroca.
Pe viath

Pe cet insetati.
$i inert ye darnesca

Cu dulceta.
Domnula skInta v(3 daruesca
Locasa pentru Dumnia-vOstra
Carte alba ifinga druma

Cont4e cu lupT

Sii salruzluilt

Sii adapa IT

DumnedEil Dumnilora-voqtr :

Sahane de bant
Ca la boerit eel mart,
Si (TAO' N 0 dartwsca
DumneOett Donmilorti-v&-tr :

Cataveici eu hulpT,
:

Err0 vti mat daruesca.


Din trupulti Dumnilora-NOstr6:
Fil i nice frumose,

www.digibuc.ro

3:37

Pitat 'n cOsulti


S trilesci naltule podn
SR 'nchinn acest5 pAharrt Mu.
SA trrtesci si tu podea

fiicele

SA fie fell
Si logofeti,
PreotI, preotese

S bee gurita mea,

Prin capuri de mese.


Incrt ye mai ddruiascd
Dumneden Dumnilorn vstre :

SA trAesci podea uscatrt


CA
hea gur cascatrt.

sa traesci si tu grindA
Cele septe daruri,
CarI le-an dAruita celorti 7 rnent : Corn mai hea si eel' din tindrt,
l'Aria lui Arontl,
S trAesci si tu scarrt
Intelepclunea lui Solomonti,
C'orn mai hea si eel de-afarii,
Daca le-a da
BlAndta lui Davidti,
Cine-va,
Vitejia lui Alexandra 'mperatil

$i ve hucure, precum a bucuratti Dadi nu, ha !


SA trrtesci si d-ta
Dumnedefi celn pre 'nduratii
Pre fericitulti Noe

'mperat6sA,

In a sa corahie,
and o porambitrt
I-a adus o mldi

TenArrt i frumsA
Mires4 !

Si-o frundrt verde de mAslinn

Si me 'nehinn cu daruln.
Dar tu holercri nu te hucura,
Niel Domnia-ta

CA en bean pAharulti

In gurri,si-a bean vinli,


s'a veselitti deplinn,
mAncatil prnrt de vie
$i s'a 'mplutil de bucurie.

InAltata 'mperAtsA,

$1-a trasn arca pe uscatil


$i s'a mAntuitti de pecatti,
$i nol to(l ne-amn bucuratil
Seminia lui
Bunula nmulai

Cinstit mirs,
TnerA si frumsrt
CA cu acesta m'oin srttura,
C'oiti face gura leicutd,
Ptinteculn balerculh

S nu lasil nici tirucutrt,


Niel unn pier' de holercutA.
SA trdiesci,vivat5 grindA.
SA se tffte eel din tindA ! (1)

TatR15 tuturorg

$i noue acestoril.
SA traitl cu totii

Astfeli se inchinil schimburile in cele mal multe sate


din Bucovina, i cu deosebire In satele curatti romAnesci.
Tot Intr'acest chip se InchinA ele i de ciitrA Ro1). Diet. de Petrea Rotariti, rran5 din satuld IliseseT.
s. 17. mar ring

Nunta la RomanT.

www.digibuc.ro

22

338

mtinil de pe la ora.e. Dovada despre acsta avem urnitirea oratie din ora$ula SiretiO.
Buna vremea.

Slugile pe ulite an pornitil,

Bung. vremea,
Cinstiti mesen1 1umesc1 !

Felitt de feliti de marfurT amti &Rif.

Ca si nol sntemil

NoY r ne-amn supratil.

SfetnieI impratesci,
Carl' amil venit acuma
Cu acesta solie
La Dumnia-vstra
Ca la ori-care imp'eratie

Din capta

Dar ca a D tale n'amil

nime sa n'aIba voe


Ca sa ne opresca,
C audindil noi, mirs,
De numele D-tale,

Ca eti negustorita forte mare,


Crt porti negotil

Cu risff si eu savoril,
De care Oral. numaI imparatil
cu domniI,

Bine sama ne-am luat


Pe la curtile D-tale

Din oclif am lacramatil.


Bine sama ne-amn luatti
$I-am pornitii indat'
Cu olacula la Tarigradri.
Olaculrt la Tarigradti a sositil,
Corturile s'art intins.
Dughenele s'an deschisti,
Slugile pe ulite an pornitil,
Felitt de felin de marram gsit

$i ea a Dumitale
Inca amil
luatil,
Atunci cu gramada
Cu radicata le-amil rddicatil
incarcata
In cara
Sa le aducemn curndn si pe uscatti.

inturnatil.

Insa mal bine sarna ne-amn

Er la jumtate de cale,
Nu tocmai departe de mare

cu olaculil la Soroca, Cerlulu s'a inouratti.

Unde se vinde negotulii cu oca.


Olaculii la Soroca a sositil,
Slugile pe uli(e a pornitrz,

Plia a ploatil,
Drumuln sa stricatn.
luatil
NoT bine sama
Corturiile
intinsil,
Nepulendil merge pe uscat
Dughenele s'art deschisti,
Pe la mare ne-amil abatutil
Feh de felifi de marramil gasitn, Cu radicata
radicatil
Dar ca a D-tale
gasitti.
In corabie
Incarcatil,
Atunci amtl pornitn
pornitil in susfi pe mare,

Er la jurnatate de cale
Unde se vinde oca cate-unti lea. Patit'amil nevoe mare,
()lacula la Movilail a sositil,
Viforulil a Inviforatil,
Corturile
intinsti,
Marea s'a turburat5
Dughenele
deschisit
corab ia fn ostru s'a asezatil.
Olacubi la Movilail,

www.digibuc.ro

339

Er noi ca nisce sfetnici


Mici de statil
Si buni de sfatil,

Ian pune =Ina de yelp' !


'mprts,
Prea cinstit mire,sh !
Ho !

ajun5if de minte
Nu te grabi la luat,
Spre a rspunde cate-va cuvinte, Cuin ai fostil la mrilatil
Bine sama ne-amil luatil
Ca o flOre la legatil.

Crt-T bine pe D-geil de rugatti.


Deci pe Dornnul l'amil rugati
Viforulti a incetatil,

Si marea s'a
Corabia din mare s'a rdicatil.
Noi In susil am pornitil,
Corabia la main a sositil.
Er not darurT amri luati
MireseT spre Inchinatri,

Si ea s nu fie insldcIune
Eli tOte pe nume le-oiii spune :
Poftescri unii confirn inrotatil
Ca
fie de cununatil,
0 oglinda frurnsti
Pentru mirsa ales.
Una tulvanti inrotatil
Ca sl-ti fie de 'nhobotatii,
Nisce papucet
Tare frumusei
Cu talpri de hartie

fie de cununie,
Cu calcilele de ep
Sall fie de &grata aprt.
Ins" nu te bucura.
Ca

Astricli nu le-T cripta.

Dar de mane Incolea


Tote 41 vorti r6man.
Si dac nu vrei s. credl

CA mai multri sil fi asteptatil


Altulil te aril fi fostri
Altulil multil mai tinereln
cu multri mai frumuselil.
Ca printii a vrutil s strice

Dar D-ta al inceput a plange.


Dar nu crede vorba mea,
Crt en qicri numal asa...
Dar acuma, draga mea,
Mie ce mi s'ar 0(16 ?
0 copil ochisea.
Care aril fi de sama mea,
Si nut prihrirelil de via.
Sri-mi fie ehefuli deplini
e'o nri.frarn de inil

S-mi stergil mustta de vial I


S trescil acuma podil,
Ca pilharulti l'oll 136 tot,

Cad e de nu Foiti cinsti


Altulil nu-mi va mai veni.
Panted' nu te bucura,
C nu te vei stura
Cu prtharult1 acesta.

Tu atunci te-i siltura,


Cnd iadulti nu va mai vra
Vornici ri i otornani
Si pre boerii cei mari.

Dupti rostirea acestora euvinte se indreptz ctr drusee, earl, ea si miresa, statl fOrte smerite dupA. mas,
si dice:
www.digibuc.ro

310
BunA vr emea,

Si una 'n

BunA vremea!
Si la Dv. drusceloril!
Sara a InsAratil
Si et] darurile

Si acuma am auqiiii
CA cea din salt"

Inca nu v'am inchinatit

Inimibra mi-a stricatil.

De ce suntetI Dumnia-vOstrii

BarlAdenc.a. logoditti

Ap de miihnite
cu inimIra rea

Pe mine m'a pArAsitil,


Inimlra mi-a

CA tocma acuma
Sunteti dupA inima mea.
CA i eii am avutii
TreI ibovnice

Gratanca
Dar acum nu mi-a stricalii.
CA ea m'am incredintaiti,
Pe la Vile am Amblatil

Una 'n

SI-am afiatil cu-adev6ratil


CA pe tte le-am scApatil.

S'a mAritatil

$i pe mine m'a

Una 'n BArladii

Acuma dA druscelora darurile de pe. tablA ,


andu-se 61.41 cAtrA miresA, qice :
lr celorti tinerI

si tutor

Vitejia
Lui Alecsandru Machedoati

Dumneqeil le dAruscA
Sese darnel' :

Toiagult1 infrunc,lita

Bogkia luI

AlA lui Arc*

Frumuseta

Si ntelepciunea

Lift

Lui SolomonA. (1)

TAria luI Samsonu

Datina de a inchina miresei schimburile sa darurile


trimise de mire esistA si la Romnil din Moldova.
Precum in Bucovina, asa i in Moldova , cum ajunge
vornicelulti mirelul de naintea miresei cu darurile trimise
de mire, pronuntA urmAtrea oralle, care att In privinta formeI, cfttil i a cuprinsuluI, pupil se deosebesce
de cele bucovinene insirate mai susil .
Ajung-te voe bunA
Pre Dumnia-ta jupAnsil
Mirsa!

BucurA-te i te veselesce,
CA jupAng mirele,

De cAnd d'astA veselie s'a apucatil

(1) Corn. de d-lti V. Slefanelli, adjunctO.

www.digibuc.ro

-- 341
La Tarigradil a plecattl
Si din cale a aflatti
De tOte a cump6ratil
Si intr'o corabie le a'ncarcatti
Si' napoI pe mare s'a'nturnatti.

A doua Ord a cumOratil :


Marfa sub tire si alsA
Pentru D-ta jupttnsil
MirsA.

TT-a eump'ratti until fesil


Dar cand a fostil la jurnOtate de cale, De la'ntATulil casAginti

S'a starnitil o furtunA mare,


Unti vnta despre rsrtritil
FOrte 'lute si

Ct sil-tT fie chiefulti de 'nfi.


IT-a maT curupratil

Si pre toll corAbieril


Numal unulil a scapali.1

Ca sA-11 fie de purtatil prin casA;


0 cutnie pentru rochiT,

Pe o scandura de bran.

Cea maT

Cum valurile

Ca sfi-IT fie de mirsg ;


Tulpane, coltunT si legAtorT,
Ca sh-ti fie de serbiltorT;
TI-a maT cumpratil o oglindA,
Cea maT frumbsA
La care sA te gAtescT ca mirsA ;

purtatil

La malti lati aruncatil


jupanuluT mire

I.a datil de scire,


Dicndu-T : FA jupane mire,

Cum ii pul,
(CA de corAbieri
Ne amfi lualil nildejdea !
Er jupanula mire
Dacil a aflatil,

LIMA bucclfteti de m'tasd

IT-a cumOratil si sopontl


Tolil de Tarigradil

Forte tare s'a supratil


Pre alai calfi a 'neAlecatil
Si 'napoT la Tarigradfi
A plecatil,
Si din efite a aflatil

CA sul-tI fie de spillatil.


maT cumpratil
ApoT
Si smochine

Cu dulcta din lume,


Ca totil omulfi srt se mire.
Poftimfi pune mfina
Si le Te cu &Aft inima !

Cand mirsa intinde mAna spre a lua yornicelula le


Irage InapoI i dice :
la maT ingildue
JupansA
Mirsti!

Nu te gribl cu
Cum te-ai grAbith cu mAritatulti,
Cu tOte cii i jupinulfi mirele
S'a prea grtbitti cu 'nsuratult1

Ca sA nu te apuce
www.digibuc.ro

312

Ei pofiimn acuma,
Pune mna
primesce cu ttii inima,
Si cautd mal voIsti,
plecatil spre a D- tale casrt.(1)

In unele sate din Bucovina si mal cu samA in celea


(le pe ambele malurl ale Prutului este datinti ca, in
vornicelului, sfascele mirelui sa duca i sui Inchine
darurile miresel. Una dintre dinsele duce pe o strachink
pe king adeVratele darurl, Ina si o pareche de conduri
umplup cu curmale, smochine, strafide, mere, pere, etc..
rui cealalta una sipfl plina cu rachia. Pe drumil, pe langa
lAutaril, calif le insotescii, canta si ele fellurite cantece.
Intre multe altele i acesta :
Frunp verde cardama,
Am cu ce me luda
Cu strafide, cu smochine,
Cu condura0 dela mine.
Condura;i-sti potcovi(f
Si de cale
En Rildufri negufati

In Sirete cumprati,
in Cernilutti banil dari.

Ajungnd i intranda in casa sfasca dntala inchina.


darurile aduse miresei Oicnda :
Jupans mirHi
Ca o garof frums.
Tnrulti nostru'mpratti
De cand pe D-ta te-a aflatri

r cnd s'a inturnatti


Din ora0 din Tarigradri,
Unde strae tl-a cumpratti,

TOte oraele a cillcalti,

Dumnedeti sfntulti a data


lint" gerti mare, ingeratti,
Coruihiilea 'nghetatil

Claar i'n l'arigradti a'mhlatti

$i pe mare 'n foal ail stall].

MIR strae

Dar tnrulri impratti

Mare grij'n capti Fa'ntratti,

aflatri.

(I) I. Marza, op. cit. p. 7-8.

www.digibuc.ro

343

Cii-atata nu s'a lsatrt

Pe caii s'el eel mai tari,

In sc5ri de-aurrt s'a'n511atri


La Dumnedett s'a rugatil,
Dumnedeil s'a indurala

Er bainele cele mici

$i ruga I-a ascultatil


$i apele-a desghetatti,
$i tnrulti imprat
In orasil a alergatil

Mai departe ch. e-amti dusrt

$i

boT a cump61'atri,

Si-a prinsii 1)61 multi si vrtosl

Pe call s61 cei niai mid.


duprt ce mi le-a pusrt
$i'n astit sar' atria ajunsil
La Dumnia-vstrit aid
Cu hainele cele micf,
Ba nu, si ca celelalte
S a dintr'insele parte.

$i bivoli tari si frumosi


Si corhiile.a scos5

Poftimri jupAnesil

Din loculil primekliostt,

De cum-va nu vreI s5 credi

$i le-a scosil la malii pre tte


$i s'a dat5 la descrircate
$I-a pus5 bainele cele mari

vedi,
Intinde maim
Dacrt singurrt-i ved
Nu-i dice crt nu-T asea !t)

Mirst1 !

Dupa ce a sfarsitg de inchinatg schimburile in modula


cum s'a arsaatg, vornicelulti sag sfa.-ica, care le-a inchinatg, pune paharultl, ce l'a primitil dela mirsa la gura

si-1g da pe gag in josg. r lautaril, caril pana acuma


aft stab) ghemuip in vre ung ungherig, incepg a canta
mat' antaig ung gvivatzb, apoi felurite alte cantece. Asijderea si tineretulg adunatg, care tot timpulg cilia a linutg oratia a statil la spatele oratmiului si prin

adica pe undo a apucatg, ascultanda cu cea mai mare


luare amine, incepe acuma a se misca si din ce in ce
a se face mal veselit si mal glumetg.
Nu multa dupa ce a sfarsitg vornicelulg sad corabierIulg de inchinatg schimburile miresel si s'a intorst cu suita

sa spre casa mirelui, trimite si miresa cu unuld dintre


vorniceii sl schitnburile pregatite pentru mire. In cele
mai multe sate din Bucovina Mst indatinka miresele
(1) Din Bolann corn, de d-15 V. Tarturn.

www.digibuc.ro

344

trimite schimburile cu acelasi vornicel cart, a adusa si

pre ale bolt.


Vornicelul, fie WI miresel. fie ant' mirelul, ludnda

schimburile si duandu-se cu dinsele, petrecut fiind de


Li utarl si mi multi feclorI, caril c(inttt si chiue de se
resunti satul, cum ajunge de 'naintea mireluI, care, ca
mirsa, st intre druscele sale dupil masti, rostesce urmatrea oralie
Bunti. vremea.

Si jderiT

Duna vremea,
Intr'acesta easti !
Ca sA m apropiT si eil
De einstita masd.
Daril maT cu de alesti
La D-ta, jup-ane mire,
Cii en audii
De numele D-tale,
CA estT un negustorin mare.
Dar si-a nostril 'mp6riltsii
Tn&A si niultl frumsti

Nu prt numaT domnii.


Er fiindil ea vrednicA,

I ncA-T

egust ori a 1 es

Tote tArgurile
Si tOte oraele
A Ainblatn,
Marfil dupri fata D-tale
N'a
Fiindil ea vrednicA
Si puternieil

Si puternicA

Niel cil-alfita nu s'a


Dinteunn coral a bucTunatil,
Ton) ostea s'a adunatil,
Sfelnicii

Si ministrit
Bine T-a imbrAt.osatn,

Si cu dinsiT stAndil de sfattl

pe toT de-odat'
De cordbiT an Otani
$i cu ele ali plecatil
Pe mare, ea pe uscatn,
La orasfi la Tarigradil.
CAnd fuserA 'n Tarigradil,
Orriseln cam minunatil,

Le traserd pe useatil.
In oraF,41 in Tarigradn

Cil-attita nu s'a

Ei trel dile an Amblatil,

Sfetniciloril
Si ministriloril

Milrfuf,Ore-ail cAutatil,

Mare poruncA le-a datn


Si a vOna ati plecatil
Ca sil vt"Ineze fIeri

Milione de galbinl

$i jderi.
Er pe samil

La corilbiT le-an cAratn


Pe corniT le-a'neAreatil,
Grea zabara an rAdieatil,

CA fferii

MArfusre an aka

luatfi

Pe dinsele-an data
$i in tencurT le-an legatil,

www.digibuc.ro

345

Sa se lipsca de trupn,
Si de-a fi veo gaurea
Cand a fostil la mijloc de mare 0 Ten en pe barba mea ;
In josil pe mare an plecatn,
TufT pe mare, ca pe uscatil.

A trimisil Domnuln tint Ontn mare, Camesulea de fulorn


Sa-ti fie pe trupusorn ;
A trimesil Dumneden sfantulii
Crunesa unfindra de in
Sa-ti fie chtefulil deplinn,
0 jirebie de vntti.
Vntuln marea 'nvolburatn,
Ismnnufe de fuTorn
Corabia a'nturnatil.
Cu gaurele la pieiorn
Negfele
Sa-Cf fie de srbatori

Si cand an fost la mijlocil

Noi cati-va ostinitori,


De asemenea cfaitori
Pe acolo ea ne-amil allat
ST-arml sarial nu le-amil
negolele maT mice

Le-aing luatn tte'n tiice


Si
adusil tote aice,
Le-amn adusn la Do.nnTa-vstra
Cu tta sudrea nstra :
.Crtmesuica de trupOu
Ca sa-ti fie de Minn train.
Batuta cu boroncTucii

Si de-alt.' data une-off,


Cu brileinarlulti de tau
Nu cum-va sa mi te lei
dupa alte femei.
ApoI si niste imineT,
Care an fostil mai frumuseT,
S1-o basma de grumazn
Sa Eli Dunmia-ta cu hazil
51-o naframa cu florl de MI
stergi mustefele de vinn !
Prea cinstite ! de nu crec,li,
Poftimil pune mftna, velT !

Mire le vrea sit pue mana pe schimburi, Insil oratorluld


le trage InapoI si dice maT departe :
iTo ! 'n'ahate

'Ncolfuratil,

Impnrate !

De grumaz ea

Asta frale

'ntr'o hulbna ut.cata

Nu se pte !
Nu te grabi la luata
Precum te-ai grabitil la'nsuratti.
Caci parinp Dumitale
I-a cuprinsn o mare kite
Si se puse 'n price
Ca sa strice,
D-ta al prinsn a plange
Si a dice :
Ca o petra,
lata

lega

Te-T arunea,
Si acolo te T ineca,

CacT ea N. N. nu-i afla.

Dsr cu aceste, cu tte.


Prednahate,
Impnrate

Poclonuri einslite. 'nalte


Del'a nstra 'mpiratsa
Prea vestita de frumsa
De-asta data sa primesei
einstescI,
ostirea

www.digibuc.ro

346

Pre scripearI,

Ca pre niste mesterf

Pre lAutarI

Cu galbinl sh.1 dAruescl!

Dupd sfitrOrea acestel orgil mirele cinstesce pre oratoriti cu uu4 pahar de rachill, r oratoriulil primindu-15
:
incepe, torafia paharulul
Mu ltmimii

$i logofetl,

Jupane mire

Preotl si preotese
Pe la eapite de mese,
$rncil ye mai dAruiascA

De acestil dulce phharil


Ca si DomnuluT de data,

Cas' acsta, ce se face,


Zidit fie pe pace

Dumneqeil Dumnilorti-vstre :

Vida
LuT Samsonti,
Intelepciunea
Lui Solomonti,
Blandetele
LuT Davidh,
Frumusetele
Lui Iosifh,

SA se facA

Pe loch
Cu noroch,

Pe viatil
Cu dulctA.
Si Inca ye dAruscA
Dumne4eti D-vstre :

BogAtia

Curti albe langa drumti

Lui
Vilejia

S sAlilsluitI

Pe ceI firimAn11,

Lui Alecsandru imperatti


Si toTagulti lui Aronti
Celh de doIsprece ani uscatil,

S'adilpatT

Care-a 'nverchtil neudatil,

Pe eel insiltatT.
Si 'n curtile Dumniloril-vstre
Dumneleti ve driruescri :
Sahane pline de banT
Ca la boeriI ceT marl,

CataveIci cu hulpi,
Si'nca ve maT druscA
Din trupuIri Dumnilorti-vstre
FiT si face,

$i ye bucure Dumneqeri
Cum a bucuratti
Pre Noe
In corabie,
Ctind o porumbitA
A adush o mlridit
SI-o frungA verde de mdslinii
beutil vin
In gurA,
Si s'a veselit deplinti,
51-a mancatti pmA de vie

Er fiiI si fiTeele

$i s'a 'mplutt de bucurie

SA fie feti

ST-a trash corabia pe uscath

Pe ceT neavutT,
SA hrAnitT

ContAse cr, lupT,

www.digibuc.ro

347

Si s'a mantuitii de pcatii

Croin face gura

$i &AA simintia nostra

Pan tecele balercutA,

S'a bucuratti.

$i noi lasa nicT o tirucutii

SA trAescI podea

De holercut.
SA trilescI si tu grindA
SA se tine ceI din tindA ! (1)

S. bee gurita mea,


SA trescT

tu pocid

SA be acestil Ohara totil,

ln unele sate din Bucovina, pi ecum buna ra

In

Calafindesci, de o data cu vornicelula miresel se duce


si nevasta, care a cusutti schimburile mirelui, si tottl
timpulD, catil tine oratia citata mai susil sta de-a drpta
oratoriulut ra dupa ce s'ati Mchinatti acuma schimbu-

i dupa ce se pupil pe masa de naintea mirelui, incepe a bate din palml, a ar'eta mal ales(' camesa atatti
mirelui catti i nunet celel marl, care sede de-a stanga
mirelui dupa drusca cea mica, si a Oice :

rile

f:c manile mi s jupite


$i trebue cu ce-va tocmite !
f:cA marine mi si impunse
$i trebue cu ce-va unse !

Nuna cea mare le unti talgerasO , pune'ntrinsulil vr'o


carf-va cruceri si-I da apol nevestel, pre care o numesce
croitorIa.

Nevasta dintru inceputti nu voesce sai primsca diandii ca i se cade mai buna plata. Acesta respingere se
repetesce de trel orl dupa olalta. Abla dupa a trela ra
se lmpaca, dupa ce si mirele a pustl tu talgerti
cruceli, ci cugeta el ca-i voril fi nevestel de ajunsfl.
Dupa ce a primitil acuma nevasta talgeruld cu cruceril,
ie nuna cea mare unil Ohara cu rachiti si cinstinda pre
nevasta dice :
(1) Din I14esc1, diet. de Petrea RotariO.

www.digibuc.ro

348
Croitorule,
Voinicelule !
S triliesci

S mai croiesci
sA mai coW

Dupa acst Inchinare si cinstire, bea paharula de bine


rasl lft cia nevestei.
Nevasta, primind paharul, I cinstesce si ea de bine.
ApoI lega cruceriI inteunii tulpan si prinde a juca cu

clnit si cu talgerul de naintea mesei. r dupa aceea


lea talgerulti cu sine si Intorce'ndu-se la mirsa se lauda
atatti cu banif cattl si cu talgerula ce la capOtatil si pre
care Ilt1 lasa apol miresel.
Nevasta acsta, care de obicei e o sora de-a miresel sa

fOrte de aprpe innemurita cu dinsa. se intrce tot() dearete darulti


a-una Ind OrOpt la mirsa nu numal ca

ce l'a capatat, ci tota odata ca sa si petrca.


Dar nu numal singura nevasta, ci i top ceialali, carii
s'ati dusil cu schimburile la mire, cum s'ati Inchinatil si
predat schimburile si au fost cinstiti din partea mirelui se 'ntorcti Inapol la mirsO tot cantand si chiuind. (1).

In Bolanti, Mahala, Clahortl, precum si'n celelalte sate


de pe langa Prutti, nu duce schimburile und barbat,
ca in alte OW, ci, ca i la mirsil, dou neveste tinere,
ist* si bune cantarele, earl de regula se aleg dintre
nmurile cele mai de aprpe ale mireseI si se numescti
sfasce.
Schimburile, aclic

o cameKt", unti breitt si o p(reche de


ismene puse intr'o strachina si acoperite cu o basma le
duce sfasca cea mare, era sfasca cea mica duce unt ip
cu rachift, care e legat la OW (gatlejti, garliciti) cu busuioc si cu o cordea rosa.
(1) Dict, de Sofia Franco.

www.digibuc.ro

349

Pe drum, gall de lautaril, calif le petrecti i mergd


In fruntea lort, cantil i ele o multime de cantece, ban
In pahnI si
Etrt unul dintre ciintecele, ce-hl cnt sfasca cea mare :
Frunda verde busulocti,
pusti sfaNa ca sa jocti.
De ce jocti, de ce mai potri,
Ca nu-srt Melia din plopti,
De ce jocti, de ce-a0 juca,
Ca ma 'ndemna inima.

Sfasca cea mica :


Fauna verde pusti in culti,
Sfava ea mine nie nu-T.
Hunt' verde pe parete,
Bine sfaca mi se ede.
In,

in

i Ora iti

A eta sfw en sa fir] ?


A celui u masa verde,
Bine jocil i mi se etie !

AntAla sfascil:
Frunda verde nuelwA,

Am unti drumti 0-o carilru0


Pan' la cusci meT la Wt.

si nu li se deschide

Cnd ajung la parintiI


de graM pOrta:

Frunda verde erba morta,


No1 de-asara stama la porti,
Er DumnTa-vstra'n locti staff :
Ospeta(4 beff

cantatT

k;i drumula nu ne mai dati !

Cand ajung la usil:


Frunda verde de nagara,
NoT de .asar stamti pe-afarii,

www.digibuc.ro

330

Dumnia-vOstra stall la magi


Si de noT nieT nu v6 pasa.
Frunr,IA verde ilorI de rujd
Ian deschidell astA
Frump verde firm de macil.
drumulil peste
Frunryd verde florT de mintk
drumulil panil 'n tind
FrunqA verde de mlasA
Da li-mT drumulti panA 'n casA
SA v'dii scra-I srintsA ?

Dupa ce

deschis

usa i le-aa data drumula sa

intre in nuntru:
Ian deschidetT u,e1c.

Ca etA vin rujele.


Midicati oslnele (1)
jce cucOnele !

Dupa ce a intratil in cas5 :

Al juca pe
CA mirele-I ea unii
Ca min domnii, ea Emil pAunil,
Nu-I de lepdatti in drumii,

Ci de strinsil de pusii in sing.

Daca una dintre sfasce e sor cu mirsa, atund canta :


juca pe langA
C'am unti cumnatil ca unti

Daca mirele are frail neinsurati :


Frun0 verde de hemeiti,
CAVi flecAl is frumwT,
cumnAleii meT!
Frunqa verde salillele,

Cate fete-sil frumwle


Tte-sii cumnatele mele.
(1) Oslne=scaune, laite.

www.digibuc.ro

351

Dup. tte acestea sfwa cea mare present-I' schimburile mirelui dicndii :
Ffira ile, iar sula.
Si le-am dusa, le-am pusa la Ong
Fara ile, frit spata.
Si tool damti vina pe ile,
Ca nu mi-a fosta cu credinld.
Bat'o pustia de spata,
Ca mi-a facial panda sparta.
Bat'o pustia
C'a umblata ea o dardala
Si mi-a faeutil panda rant.

Poftirna daruft,
Jopane mire
Dela jupanesa
111irsa!

Came0fleit de ina
Umplutil cu fira.
Nu hanui ca-I cam grsil,
in *ritre trs,
Ca jupilnsa
Mirsa

Diva n'a maI avutti timpa,


C'a 'inhlata la lucru la eampti.
Poftimil jupEtne mire :

Citme0rIcil frumuie
De algica.

Cu urdala de urdica
$i biltuta cu Inagua
Ca ne- a fosta spata cam rant
$i itele ciotorse
$I-a e0til marfa cam grstt
C'ain pusti stativele'n drumil

Pe sululti cela dinapoI

0 stag. de Fauna,
lr pe celti de de'nainte
Pustia-I mg line minte.
Poftimil marta de-o luati,
Dar corahia (1) ne o dali
Ca ea ni-T trebuitre,
C'a venita Hucclida.(2, mare

Si poi nu vomil pute trece


C'apa-I mare 0 cam rece. (3)

DupA ce primesce mirele darurile ce i s'ati adusa :


Frunda verde
Mi-am data grija de pe capa.
Hai sfarul.
juca,
51-onitt ved ce-oma capata ;
cpta galbana.51

lega la curela01.

Hopa, hopa Ianga horna,


Am una frate ca will domna.
Hopa, hopa langa mast
Am eumnata preots,
Hopa, hopa lng 10
Am eumnata ea o ruja. (4)

(1) Strachina sad tahlada pe care s'ad adusd schimburile.


(21 Hucda se numesce und prud, care trece prin Boland.
(3) T6te cntecele de pin . aice suet culese in Boland, si coin, de dld V. Tarturnu. preota.
(4) Din Clahord, diet. de fond Pridie si corn. de M. Dimitroricl.

www.digibuc.ro

352

Apol cnUt nunulul :


Vine nunulil dela curte

Cu cIubucil de cuiere,
Unde-l5 vede nuna, mOre.

Cu sprincenele aicute,

Dup aceea nunel* :


Vine nuna dela grAti
Cu treT floricele'n

Nunulil cercii A. le Tee


Nuna nu vrea O. le dee.

Apo-I la amndoI :
Frun p. verde mina crtii,
Nuna nOstr'd cea istt,

Ce cunuat i botz.N...
0 salraca nunuta
Cunt Il sunil F

$i nunultil punguta
sunrt

suna,

C'are gandti a cununa,


FrundA verde nArti mistretil
Nunulil nostru celti milretti

Sag asa :
tritscrt nunuta,

Cum IT sunrt abuta,


Sunrt, sun ei rsuari

$i ajunge a cunund :

Frund verde vieinela,


Nunultif nostru celri cinstelic
Frunda verde vieinicii,
Nuna nstrrt cea cinstit (3)

(2)

Acestea sunt tote datinele, citntecele, si oratiile Romanilor din Bucovina $i Moldova In decursulil nchinrii
schimburilor la mire $i mirs cte le-am pututti eti
pnit acuma aduna.
Came,$a, hobotulti saU v6lulti, bruI, papucil sati dobotele, coltuniI etc., earl se amintesc mal in tote oratulle In$irate in capitululil de fata sunt oblectele principale de druire $i schimbare In ajunul cununiel Intre
mire si mirs 5. nu numal la Romani, ci mal la tote po(1) Tte cntecele de pani aicea sunt culese in BolanO qi corn. de Da V.
Turturnu, preot.
(2) Cinstelil cinstit5.
(3) Din Clahorg, corn. de M. Dirnitrovicl, stud. gimn.

www.digibuc.ro

353

pOrele indo-europene. (1) Modula schimbaril si inchinArilora insa este felTurita.

A$a In Massa di Sorento din Italia se punea mal de


multa o cutiuta cu darurile mirelul pe una catara, care
le ducea la mirsa, r purtatorula catitrulul le da apol
miresel.

mirele trimetea singura in ajunula nuntiI o


la care
se afla darurile menite pentru dinsula (2)
La Albaneji din contra, fiinda ca mirsa nu cap'eta zestre, ba pna chIar $i halnele sale trebue sa le lese parintilorii, de aceea mirele Ii trimetea pe la apusula sOrelui Inainte de nunta zestrea, haina de mirsa cu una
festt cusutti cu fire de aurti, $i amCsurata datinel locale,
Inca $i o suma anumita de haul, care insa nu intrece o
suta de piastri. (3)
In unele orase mal marl din Rusia chiama mirele in ajunula cununiel pre tint' balata de 6-7 ani la sine acasa,
Impachetza inteo cutiuta anume spre acesta scopti cumprata diverse oblecte de es. papucI, coltunl, cercei, mi.nu$I, evantailti, precum $i multe altele, i le da baiatulul
$i acesta Inca In aceea-sl sara le duce miresel ca dara
din partea mirelul.
In Nerechta tota n ajunula cununiel, Bru21ca, duce
$i da miresel ca dara din partea mirelul pe langa o cutiuta, in care se afla papuci $i coltunI, pleptinl, pomada
caruta la mirsa ca sa aduca arca

alte obiecte, Inca $i o oglinda acoperita cu una Orveta. (I)

Precum am vduta, datina schimbarii de daruri intre mire


$i mirsa In ajunula cununiel esista $i la alte popre.
(1) Gubernatis, op. cit. p. 113 i urm.
(2) Ditringsfeld : op. cit. p. 102.
(3) Duringsfeld : op. cit. p. 60.
(4) Diiringsfeld : op. cit. p. 23.
S. Pi. Mariana : Nunta la Romiinl.

www.digibuc.ro

35

La nici unu1 mnsa dintre tte poprele, care s'aii


mai sustl, ba nici la altele, despre care ne-ama convinsil
ca multe datine de ale loril samena cu ale Romanilora, n'amtl
aflatil pana acuma nid o singura oratie catt de mica,

care aril aduce macaril in cattl-va cu cele romanesci usitate la acesta ocasiune. Prin urmare, de o cam data, ne

este peste putinta a ne pronunta in privinta adeveratei


lorti origine. Atata putemil spune numal de asta data, ca
Romanif trebue sa le aiba fOrte de demulta si anume
dinteunti tirnp canda stail Inteo mare legatura comerciala cu poprele din Orientti.
tri acsta presupunere ne intaresce nu numai imprejurarea, ea mai tOte oratiile amintescii despre caletoria pe
Dunare si Mare, despre orasele Tarigradil si
ci totil odata si uncle cuvinte, can' se cuprinda inteinsele.

www.digibuc.ro

355

VII I DANTULe.
Gum a piinsti a se IngAna diva cu nptea Incepii a
-se acluna atithi la mirsa daft si la mire, nu numai barball si neveste, ci si feciori si fete, si acestla nu numal
ca sa aduca chiste, ci totoclata ca sa si petrca, sa Pee.
De-aceea vornicelulil primare, era In lipsa acestula alri
doilea vornicelil, cum s'ari adunatii mal multi insT, poruncesce lautariloril sa cnte si tineretulii prinde a juca
sail ta odaia, unde se afla mirele si mirsa, sail In altil
odae deosebita. Si numaI atuncl se intrerumpe joculft pe
unri timpil maI lungii, cnd se 'nchina schimburile si sedil
la masa.
A cesta petrecere lmpreunata cu fellurite jocuri, la cari

Ia parte nu nurnal tineretula singur, ci si ceIalalti nuntasI adu lap, precum si mirele si mirsa, cand acestia nu
sCult nevoiti sa stee dup. masa, ca sa prirnsca cinstea
ce li se aduce si schimburile ce li se'nchina, se numesce
mai pretutindene in Bucovina Dantii, era In unele locurl din Transilvania Piperiti,(!) i La pomfi.
(1) V. R. Biticescu: gNunta Dochi(eI) op. cit. p. 460.
gPiperrul e o petrecere In presara nunin la casa mireluI sad a miresel
&A cand nu ,erld Inteund satd, la ambil.) G. I. Pitisd :
gNunta In Scheid), publ. In gRevista noud, an. I. No. 4. p. 155.

www.digibuc.ro

356

Numirea de eDantg, usitata in Bucovina, a capataVo


petrecerPa acsta dela jocul cu care atald mirele ct
mirsa se baga si se scotil din casa de dupa masa la
inceputulil si sfrsitul fie carui actil mai insemnatil din
decursulil nunlit si despre care Dim. Cantemiril ne spun&
urmatrele :

Cand se punil in ir lung(' pringlndu-se de mana


asa, C. attitti unti capOtti, chtil si eelalaltil se r6nridna.
beril si fac diverse rotatiuni saft Intorsaturi, se numesce
Danta, care este cuvintil polonesc. La nunti ail datina

a juca inainte de cununie in curte sati pe strada formndtl dou' siruri, unulti de barbati si altulil de fernel.
La amndou6 se alPge eitte un conductitoriti, care tre-

bue sa fie om btranti si onest; acesta prta in mana


unti batti vrgatil cu auril sa trasti cu alte colori si
captulu de susti atarnandil o 611'0 cusuta fOrte frumos. Mud fac prima miseare, unulti din conduatort
trage pre ai sel din drpta in sttinga, era celalaltil din
stdnga in drpta, asa Ineatfi sirurile sa stea fa(a in fata
apoi intors, ca sa stea dosil la dostl. Si asa se'ntorcti
amOndou sirurile in rotattudi continue ; dar atatil de
pentru ea sa nu se confunde, in dad abla let
pori observa miscarea. Atata inteung irft, cat' si in
ocupa locil fie-care dupa rangul sti. FemelIe
si fiicel2 boerilorti 1st Tad foal dupa ranguld barbatulul
saft tatalui lorO. Dar primulfl locti lift are totde-auna
conductoriulil, aid doilea nunula si al treilea mirele.

Asemenca si in siruhl femeilorti inni dntdi e conduc6torlultl, apoi nuna, mirsa, chiar si cnd arO, fi destare mat infericira decdt cetalalti.
Dupa cununie se amesteca arnndca sirurile i jca in
cercti asa, ch fie-care harbatil 1st are femeea sa de-a drpta,.

www.digibuc.ro

357

si tota de-a drpta are fie-care june cate o fata de starea sa. (1)
Numirea de Piperifi, o are petrecerea acsta, dupa
cum se vede, asemenea dela unit joca, care e Indatinata
a se juca In decursula nuntil si despre care
G. I. Piti
ee ne spune:
Pe vremurile alea se mai juca la nunti si aPiperu:
unit felia de brad, de se prindea menil ca la hora de
maul. Cela care era de purta (licea din gull:
Cine jcil Pipera.
Piperu sAracu

SA se plece cu cam

apol le spunea ce sa fac si de Cate ori sa dea cu


In paminta. OA le dicea era :

piciorul

Cine jcA Piperu


SA-0 lepede odoru,

si atuncl cu totil se desbraca de haina de pe de-asupra


de rmanea uneorI in camesa si asa juca., (2).
In fine numircka ela pomii o are de la pomulfi sTa
despre care vonia vorbi mai pe larga Intealta
capi tula.

Petrecerea acesta devine mai vie abla dupa Inchinarea


schimburilorti si cu deosebire dupa

micii,, cad'

abla atunci, cand Incept' a se amesteca printre tineri si


btrani, Incepfi glumele cele mai haslil si jocurile cele mal infocate. de Ore ce cunoscuta este, ea
eel

btrnii, ca mai fimblatt prin lume si mai esperti. sf:ia


totde-a una mai multe deck cei tineri.
Conduatoriula sa carmaclula dantului, care atata la
(l) O. cit

p. 141.

(2) Nunta in cheia, loc. cit.

www.digibuc.ro

358

mirsa, cdta si la mire e totde-a-una vaujelul sail vornicelulil primare, cum a sffirsita oratorIula saU cordbierlulq de Inchinatil schimburile, poruncesce lautarilor sa
dinte moldovensca adicd hora de bran. LutariI Incepil a
canta.

Conduatoriulil prinde acurna de mAnd pre celq dinti


din drpta miresel, sari, daca se'ntmpla acsta la mire, din drpta acestuia, i rddicandil VOID,
pre care tot-de-a-una Ha are la sine, In susil, Incepe a
juca si a scte cu dantula pre mirsa si pre drusceleacesteia de dupd masa. In acelasi timpa chiue urrnatrea chiuiturd, care e obicinuitti numai la acstd ocasiune :
lie treT orT pe dupl" masa
Sa scotemil flrea din cask
Sit rmfte binele
Sa rosc'albinele.
Ye la noT acum roescit
Ca si vara, cand cosescil,
$i cosescii riinduri de florl

Sa fie de srbatori
La fete qi la fee:icier.

$1 cosescil MA la vaci
De pe vrvuel, de pe
$i cosescil rba la junci
De pe vOrvurT, de pe land. (1).

AlU doilea vornicelil, care de reguld prinde de mna


string pre celti de pe urma espe de a stnga miresei
conduce dantulil

In add, dupa ce a

sfdrsitU ftirtatulti

sti chiuitura de mai susti, Incepe asemenea a chiul si


a qice :

(1) Din 11iese1, coleetia mea ineditA.

www.digibuc.ro

359

Told asa. c i bine asa,


Mu lid, vreme n'a fi-a;a!

Ba a fi, de omil maT teal


La yard., cnd omd cosi,
cosi re'ndurT de florT,
SA fie de sarbdtorT.

Pentru fete si fecTorl.

Dadt i celalalti feclori, caril asisderea intA in danIll,


nPvr6ndil a 1.61-mine mal pe josrt dect vorniceil, inc

prinda a chiul si a dice :


Cdte-o tird. cate-und
DOr'a face erba spied
Cdte-und picti

Dr'a face spicurti! (2).

InsA cei ma multi, voindil a ailta miresel cum va fi


tractatill de mire dup ce se va cununa cu dinsul, in
cast"' candii ea nu s'aro purta cum se cuvine, chiue ;
Nu te supra
Ca bta-T pe grindi 'n casd
Indoit 'n patru dung.
Cad
spatele de fungi (3)
Sati asa
Tu miresd
Veselosil

Nu 11 asa de voTsd,

Cd bota-T pe grind 'n cabd


CIoplit in patru dungi
CAM

spatele de lungT.

sede pe grindi parlitd


De spatele ted gititd. (4)
(I) Din

colectia mea inedita.

(2) Din Cliord.


(3) Din IliqescI.
(4) Din 11iesel.

www.digibuc.ro

360

In Transilvania :
Bueuril-mi-te mires

C bota-i pe grindil 'n


patru dungi
Cttu-s spatele de lungT,

Dupri spate earwax.

Apol

i acsta :
Noi la mire-amil Isai joeti
La mirs'-anni fact" focti ;
De la mire venimil gata.
La mires'-amCi faeri vatra.
Frump verde de rogozil,
Mire le nostru-I frumosii,
einagi i frumosii,
Pare-eil-I din lada
mire ea AM
Ba
Intrun targil nu poll alla. (1)

Astfeliti se scte mirsa dimpreurgt cu druscele sale de


dupft masa. i conduatorlula dantulul, cnd ajunge de
dupa masil la pragulti u$e1 i drt s Ias afar, face mai

(int= cruce Oicnda : Sntate la btrni $i tinerilor


noroca, i apoI pesce peste praga.
CAnd scotti pre mire cu danlula, atund feciorif din Bucovina chiue ast-felift:
De tref orI pe

mesa,

sri Tasil r6u1rt din cask


Ca s intre bindle
mirele. (2)

Safi :

Frump verde erbil grasa,


De tref ori pe Iftned
(1) De pe valea SoineiiIu1. com. de ci-10 1. Pop Reteganuld.
(2) Din Dips&

www.digibuc.ro

361

SA scotemil rtilii din casii,


SA remfte bindle,
SA traiascA mirele !

Era cel din Transilvania asa :


FrunIA verde de pe cOstil
Frurnsii-i mirsa nOstrii.
Frungili verde de pe

Niel la mire nu-i stA rat (2)

Ace Iasi fecioril sa i altul nemijlocit dupa chiuitura acsta chiue pre cea urmatre :
Floricia aThAstrea,

Ce-al crescutti pe sama mea


lusia nalti, frumwa ?
FloricicA de pe es

Din o mie te-am


Te-am alesti numaT pe mers. (3)

Dupa ce ail esita cu dantubl afar, dupa ce din lanlula de mai nainte s'a formata acuma un cerctl, o hora
mare, la care leaf.' parte mal toti Ospetii, cari sil afla de
si dupa ce hora saU moldoyensca acsta se mai
jca pulina si de naintea casil, urrnza alte jocuri.
precum la alte petreceri, asa si acuma nu le mai
tace juciui1or gura, ci chiue diferite chituturi, call le
sunt de mal nainte cunoseute sa improvisza altele
nOu, cum le tine mai bine la socotla i dupa cum sant
si de bine dispusi.

Ba, chiar pia i cate pre unil mosnt%gii, care Inca s'a
amestecatti printre cel linen i care se'nvrtesce si isbesce cu picirele in paminta mal de hal decat un
feciortl hollehl, Inca IlCi audi chiuina :
(1) Din Voltinele, com. de d-le Teofile Gramatovicl, jur6te.
(2) Din Retge corn. de d-10 I. Pope Reteganule.
(3) De pe valea Someu'u1, corn, de d-10 I. Pope Reteganule.

www.digibuc.ro

362

De ce jocti, de ce-asi juca


Pare cii-sti filcutti asa,
De ce jocti, de ce in'ndemnti
Cri dr'

fticutti din lernal (1)

Sa acsta :
FrunduliO, frunda-T
Unde-ai vdutil nuntR'n postti ?

Ba eti si la dins'am fostti,


Cocosulti cotcoacia,
Si gilina cArlia,

Dicea c'a merge si ea.


cocosulti IT qicea :

Pe tine nu te-oiti
C n1.6 ternil c te-T otia (2).

Ceialalti jucausi,
ast-fen
a ride
lua peste piclor,

Caw e mosulti de bkrAnil


Totti doresce nirti din sinti.
CAM e baba de betrana
'rota doresce voe bunA
De treT orI pe seprmAnii (3).

Aruna-te magi btrrinil


CA la rnA ti-oiti da fnti,
Da de nu te-T arunca
Nice pale nu ti-oiti da. (4).

L'aii luatd el fecloril peste piciorU, dar si mopgulti


nu se lasa aa de lesne a fi pcrdt. EI striga :
Aici locil de casti
Sede curca si se (Hitt,
(I) Din Ilisescl.
(2) Din Crasna,
(3) Din Iliszscl.
(4) Din IlisescI.

www.digibuc.ro

363

51 se (Ma doue ue,


S. v faca papa vue.. (1).

Sati
Sub potcva cismeI mele
Sede draculti 0-o muiere

$i m 'nvar a face rele.


Sub potcva mea cea nua.
$ede draculti si se (ma
v' faca papa voile. (2).

Daca mirele nu e din tr'una satti cu mirsa, atunci


chiue :
:hied nunta de trei ilile
$1 mirele nu mar vine,
Jc nunta pe surcele
Mai incetulti vatejele,

C. ve0 mirsa mai mOre


De atilla asteptare. (3).

FecToriT, ce se temil ca insurandu-se, voril capeta sotii


rele, earl nu se voril put impach cu malcele 1or, striga :
Cate florI s pe rezora
Tte-mi striga sa me 'nsoril
SI ducil mamiI ajutoril,
Numai frunquta din
Imi canta sa mai me lasil
SA nu ducti mamil necazil. (4).

CeT ce se temil a lua fete bogate, ca nu cum-va


surndu-se, sa fie nevoiti a juch cum voril cAnU, ele:
De-asi tr ca frump. 'n vie
N'asI lua fata 'n mosie
Sa'mi poruncsca ea mie,
(1) Din Crasna.
(2) Din Iliescl.
(3) Din

(4) De pe Valea Somewlul, corn. le da I. PopCi Reteganulit

www.digibuc.ro

364

Fr' grac
i slini placri,
Ce T oiri dice eri s. facr,
Cnd oiri dice : tacT! sil taca. (1).

In fine, ciind vola cea inmA. a ajunsil la culme, atuncl


nurnal ce vec,11 O. si socrula cela mictir, voindii a da petrecerii unti aeril si mal" in veselitoria, apucti pre baba sa
la jocil si invrtind'o ca una fedora holteiti, chiue :
Haide, baba, s jucrimri
Ca fata ne-o mritmri,

Fericiti de noi, c'oinii da-o,


Val' de celri ce va lua-o ! (2)

Astfelia totil jucfmda si chiuindil fellurite chiuiturl petrecti mal p 'Anil catr mledulti noptil, cand se despar-

lescil si se dual apol pe acas.


(1) Din Since10, corn. de d-la I. Pop Reteganu1a.
(2) Din Voltinela, Coln de d-lit T. Grarnatovici, juristd.

www.digibuc.ro

865

IX. BRADULII
Atilt(' in Bucovina catti si in celelalte terl locuite de
Romani este datind ca mirele sd aducd pre mirsit $i
zestrea acestela intr'ung cartt la care sunt injugati

4-12 bol. (1).


Deci in acela$T timpti sail nemijlocitti dupd pregati-

rea cununel si incoronarea miresel, fratil de mire din unele pArti ale Transilvaniei $i Ungariel pregatescri ma
multe cruel sat'i tufe de bradil verde eu carile impodobescil atatti carula in care are sa se aduca miresa efitti
$i jugurile boilorti ce ati sa fie prin$1 la acestti carii.
Aceste cruel, tufe sail vrvuri de bradt1 verde, earl
ulna loculti restelelorti, lopdtelelorti, a eulului de prin jugil

$i a lpruilorti, $i a cdrora cetina acopere mai tow carubl $i boil, se numeseti c'unti singurti cuvOnta Eradg, (2)

erd diva, in care se pregatescil, se numesee in Tara 1'3manscd 1,-Eua de bradii. (3).

Miresa, cand se pornesce dela casa pdrintscd la mire


trebue sa lege de bradulg acesta sag mal bine distl de
fie-care tutd de la jugurl cate o naframa eu cIucuri cuI. C. Tacitd : Nunta
(1) I. Mdrza, op. cit. p. 10. B. Viciu, op. cit. p. 4.
la pop. rom. puhl. tn.op. cit. p. 22.T. Francu, op. cit. p. 152.
(2) T. Fallen, op. cit. p. 152.
(3) D. Steffinescu : Studil asupra literaturel poporulul, puhl. In op. cit. No.

7 si 8 p. 231.

www.digibuc.ro

366

-suta de Insesi manele sale, earl ntiframi sunt menite


pentru carausI. (1).
Totti atunci impodobescti fratir de mire si celelalte car,
carl a sa mai fie luate la aducerea miresel, cu cetina

verde de brad cu naframi si cu petele. (2). Afara de acsta mai pregatesc ei tot atunci dimpreuna cu druscele Inca i nisce florl precum si naframile, earl a &Ilia
Oi ail a le lega de crnele boilor si de empotelele, earl
se anina acestora la grumaz. (3).
In Romania era mai nainte dat:na, cu deosebire msa
la clasele eele mal inteleginte si mal avute, ca nemijlocita inainte de qiva cununiel sa impodobsea mahalaua,
in care se serba nunta, cu braqi dela casa ginereluI
'Ana la casa miresel. (4)
Acsta datina de-a implinta bradanasi verli pe laturile drumulul, pe unde are sh trca conductulti nuptial,
precurn si de a impodobi casa miresei si a mirelul cu
cerina verde de bradti esista si asta01 in Bucovina, dar
si aice mai multti la clasele cele mal inteleginte, raril
cand si la unii dintre tranil cel rnal avuti si mal
In unele pill din Romania (5) si in Dobrogia este

&find, In locil de a impodobi jugurile si carul in care


se aduce mirsa cu bradg sa mrga inaintea miresel, cand
(1) Corn, de d-ld Dim. Cosmoleid.
(2) B. Viciu, op. cit. p. 4.- I. C. Tacild : Nunta la pop. rom. pu'a In op.
cit. p. 22.

(3) B. Viciu, op. cit. p. 4,Datina de a aduce mirha 1ntr'und card cu


carora li se ailing zurglIae la grumazd i li se irnpodobescil crnele cu flog
cu ndfrImI, esist6. i la Italien1 i la FrancejI. Vei Ddringsfeld, op. cit. p.
94 i 253.
(4) 1. (Mica, op. cit. p. 33.

(6) tBraduld de la nunt6.. scrie G. S. Ioneand, op. cit. p. 33 --In unele lord
cllitd(1 se pune susd pe cask ca sa nu-ld pt5. lua cine-va qi duce la asprinti1, cacl atuncl se rdsipesce casa

www.digibuc.ro

367

se duce acsta la biserica ca sa se cunune, doT feclori,


cart ducil unil copaca (brada) hupodobitil cu florT, cu
hartie poliitd si cu o maramd, si pre care llil jc ne-

contenita pana ajunga la biserica ; acolo acesta copaca


In timpurile vechi se svirlia pe biserica, acuma insil se
lasa In ograda bisericel. (1).
Atata copacula (bradula) dela nuntile Romanilora din
Romania si Dobrogia, cata si bradula Romanilora din
Bucovina, Transilvania si Ungaria, care se Intrebuintza
dupa cum s'a arRatil mai susa, insemnza veselie, adica :
precum orT eine se bucuril de verdla bradului, ast-felia
sa se veselsca si nuntasil, si mal alesil tineril ce se distitoresca , sa le ajute DumneOeil a al-6 si a petrece o
viala vesela (2) si a fl lunga limp(' tari si voinici ca
bradula care atata rna cab) si vara e totdeauna verde.
In fine totil pe thnpula acela, cand se pregatesce eununa sail nemijlocita dupa acsta vorniceil saa fratil-demirsd din Muntil apusenl al Transilvaniel si cel din Selagiil puna lamga pOrta curtii (ograqii) sail de-asupra a.cestela o rudd numita ciult4 ca de cinci stanjeni de Inalta
si In vrva eu o Ma cu cenusa, ra pOrta o lgd cu
funil de pale si cu lanturi dela cara. (3).
Datina din urmd se afl a. si la Romanil de pe langa
ivorula Sornesului mare din Transilvania. ta ce ne scrie
d-la I. Popil Reteganula In privinta acsta : Uneori nemurile miresei pregatescil mal multe rudi legandu-le la
olalta si impluntilndu-le de 'naintea portil. Puna apol In
vrvula rucjil, de-asupra o olitil mica cu banl de arginta
.si nu lasa pre nime sa nitre In casti pana ce mirele saa
altula mai iscusita nu Impuscd olita.
(1) T. T. Burada : 0 cAlkorie In Dobrogia, IW 1880, p. 21 i 23.
(2) Columna lu1 TraIana, an. IX. p. 418.
(3) T. Francu i G. Candrea. op. cit. p 151-152, .i com. de d-10 El. Popu, Inv.

www.digibuc.ro

368

X. MAS A MICi
Gum s'a intorsti vornicelulti mieesei, care s'a dusti
Inchinat schimburile mirelui, dimpreuna cu lautarii
Insotit, poftese cel de casa i a$za
cu fecioril ce
pre top nunta01, call se afla de fald, la masa, i anume :

cel mal Inaintati hi vrsta si mal cu vada la masa uncle


a edutti mirsa intre druscele sale, era ceialalp la alte
mese laturw earl s'ai1 adus i s'a pus In casa dupa
inchinarea darurilor.

Acsta masa In cele maI multe 041 ale Bucovinel se


pentru ca spetilor, ce se pun la
numesce masit
dinsa, li se da de asta data numaI pane i &ire de gustare i cette un Ohara sail dtt de rachitt de Muhl,
raril unde i putina sorbitura.
Daca mirele e din ace1r0 sat cu mirsa, se ask&
nunta0I la masa nemijlocit dupa ce s'a intors vornicelul, care a inchinatti schimburile mireluf, r de nu,
Wpta pana ce sosesce i mieele cu nunta0I seI i ace0a se aseza la masa.
Mal nainte de acesta insa i anume: cand bueatele
sunt gata, merge un sold de poftesce pre mire cu tta
suita sa la masa In casa unde este mirsa. Mirele, In acestil cas, trebue sa vie eu nunta0 sCi jucand un
www.digibuc.ro

369

daula, in capulti caruia este unula dintre eel niai istell


Mal, care prta nun-1de de rornicvlri.
Nuntasil miresel rasi incept"' una danta, care-la aranjaza ast-felia ca prinda tOte intrarile in casa miresel;
o custodiza asa, in catil mirele sa nu aIba pe uncle intra
In casa, tinndu se flacaii bine incle,4tatt de degete ra sa
nu pta fi desparlitI in o parte a danlulul, care apera
Intrarea in casa mireset Mirele, ajuns eu dantultt sti
In ograda, vornicelula, ca,.e este pusa in capula dantului,

trebue sa alba bagare de sama ea unit buna generarid


cum prin pasula danlulul condusa de dill sa insele pre
adversarlula stit, adica pre vornicelula. care conduce dan-

tula miresei, a se departa dela intrarea casei, spre a put


ptrunde in casa. Daca acsta n1.1 o 'mite face, caula in
care parte a dantuluI miresel i s'ara parea flacaii mai
cu putina for(a ca sa dea asalta, adica sa se isWsca printre ei spre a le put desclesta degetele, sa navalesca
Se 'ntmpla Insa de multe orl cit nici una Mel alta nu
se pOte face; atunci nunula edit mare trebue sa dea una
dart bn.sca gardiF,4ilora miresef, adieit flacitiloru, earl
compung dantula miresel, si numal ast-felia intra in casa
de se aseza la masa, Instt de multe oil se reeesca si bucatele pan sa se decida victoria dantulul. (1).
Mal nainte WM. de ce incepa nuntasil a km din bucatele, earl stint insirate pe mastt, si-a ospta, vornicelula miresel, saa altula, carele totil dmm la momentele
cele mal insemnate trebue sh fie de fala, line urroatorea
oratie :

Ian ma; eirf ;;i la lame

Colcerite, colcerile,

s vb. potti pune-uno mime

W1
W prin Potrute,

Nu

(1). umn Mirza, op. cit. p. S


.s.

ri.

9.

Mark i : N Inta la R n an .

www.digibuc.ro

24

370

me;iteril ce lucra,
I3oeriI la masA ca ce sta
Si slugile de ce cAta.
Er Dumnia-vstra cinstip
Nunta5I, mAndru renduiti,
Ca nisce pomi inflori(1,
DacA bunul Dumnederi

S'a 'nduratti
v'a adunal '1
La acstil cinstita caqA
Si la acestd cinstila masA,

Pe care se OM
Pohoru (1) mndru de mtasil,
Blide cu fripluri,
Plosci cu Unfurl,
Poftimil de luari
Si ospetali

Ali s'a arunca,

Si de-a vrea, a viea,


De nu, draculti s'o la,
SA facti cimpoiti din ea
S c,licAl

si la nunta mea. .

Si mAmaliga pe

Si &AO' ai mai ura, ura,


Dar me temil c'oi5 insera,
nu-sti de icI, de colea,
Mi-am ullatil mAmAliga pe

Care cu lingurite
Cu lingurite,
Cann n'aveti nid de unele
Mai luali si cu mftnele,

CA ell Alba ea lua


Cu bamil de teal o volt( inbrima
$i o pune-o la ciirutd
duce la Bistritil
DupA furcnlile
Si linguri(e.

lr eti pAnA ce-outi veni


reel

Si singuri
yeti cAi.
Dar oiri inturna pe la Suc6vA
Dor oi veni mai de grabil.

Ca pe acolo snt, m frate,


Nnte cArAri incureate,

Si riD,ii v'asi mii ura, ura,


Da me temil
insra,
CA nu-sil de iei, de colea,
din colo de la Illitocu
Unde'nghiaVi apa 'n tiocri

CA-sii din colo de peste

Cann' cu furculit.e,
Cu furculile,

l3ucalele vi

ni4e copile cusnate,

Si vr'o ua 'n spate

Si talgerulti cu brAndza
Mi l'a m ca tti mill a.
Si (TAO* nuntasi, cinsti(I,
CArif sAntet.1" r&nduiVf

Ca nisle pomi
Dac'acum v'aff adunatil
Din mila Dumnede6scii
din vola Dumnia-vOstril

L'acsta cinstitit casil


l'a acesUi cinstir masil
Faceri bine de limp
Si osptatf.
Da de gAncliti
CA mAncrtrile-sil otrAvite
WI imbue:A cil inainte,
CA deccu sA peTe
Ostea imperatului
Mai Nile-Mil per.' ell,

I) Poliorii=fat de mast

www.digibuc.ro

371

Unri puschin alit satulu.

Unti piihart1 de bouturrt

Dar mai nainte de-alinbuca

min voe bunrt. (I).

Eti totusi asT maI vrea

?l-acuma, dupti ce oratorTulu a sfitrsilil oratia sa,

dupa ce a fost cinstial de mirsa cu un Ohara de b6utur, incepu totl nuntasiI a lua si a gusta din bucatele ce
sfmt puse pe masti.

ra bucataritele cautd ca fie-care nuntastr sa alba de


'naintea sa bucate de ajunst), ca nime sa nu se scle
flarnandil si nemultAmit de la masa.
Lautaril, la rC-mdulil lor, Inca 1st' implinesc datoria
cantanda i inveselindil pre spetI cu fellurite cfmtece

Indatinate mal alesti la acsta ocasiuue.

Tot asa se face si la mire, daca acesta e dinteunfr


sata cu mirsa.
Ake Inca se poftesc si se aseda la masa nuntash as'a departatb vornicelula si ceialaTi trimisi
dunati
ai mireseI, carii aU adus si au inchinatu schimburile
mirelui, si nu mult dupa ce mirele a fostii scosil cu
dantul afara, i anume : nunul cell mare de a drpta
drusceI celel marl, era nuna de-a stiinga druscei cele
mici, cad de'nsemnat este ca nunulti i nuna In acsta
sera mergU numal la mire. rd dupa dinsil urrnza celalalti spetT.

Mai nainte de-a Incepe nuntasi a gusta din bucate


colacerirtl mirelul tine i aice urmatrea eratie:
Ascultail Dumnia-vstril
CinstiV meseni si nuntasT

Pre carii v'tul adunatil

Cara stati imprejurasi,


Inprejurulil mesei rnduiti
Ca nisce porra iniloriti

In acst cask

Dutnnedert ceIrt prea 'nduratrt

L'acstii cinsun masri.

Ce-i de Duntneert alsa.

(1) Dirt. dA Gavril0 Bncti.$5 din Donia

www.digibuc.ro

272

Se rgii 'mperatulri mire

La bacanti la Tonita!

Cu pArintiT Dumni-sale,

Care n'are niel de uncle


Sa rumpri si cu manile
Ca si 'mperatulii mirele

Cu fratil, cari-T mal are ,


Si en tte nmurile D-sale

CA asa

Sa'ndresnitT si sA
Din bucate sA gustatT,

Din pane si din save,


Din masa Dnmnilor-sale

C. nu-I unil rendri de bucate


C sunt miT nenumerate :
Sahane ferecate,
Talgere aurite
Linguri poleite
Pentru a D-Vstre gurI gatite
Tindurt

cuvintele.

Dar D-Vstril coloerie


Ce stalT numaT in cotrute
De ye totil lingetT pe hive.
AYet1 grija si de vatavrt
CA-T 'nainte si maT
Ian chill unrt pilharrt de vinri
ST-o naframitA de Mil

Cusuta 'n cornuri cu urti


SA-mI sterg buzele de vin

Era de gand0

Si de socotitl
bucatele otravile
Am se gustri et-t inainte,
Eu-s alti doilea sol imperatescri CA dect sa perri
Pe D-Vostra sa ve polteseil :
Ostea imperatuluT
Cu fripturT
Si ploseT eu benturT,
Pentru a D-yOstre gurT.

Voitordi de bine.,
Croitori de pane,
Pocinoculti de la mine.

MaT bine en
Unti (hi al satuluT.

Care n'are cutitti,


Pe llalba i la tergri !

cafea
ST-o copula ochisea
SA-mT petrecil yremca cut ea! 1)-

Care n'are furculitA,

Dar mie mi s'arti ruai cilde

Dupa ce a sfiirsitil oratorulil oralia sa, prinda cu totil


lua si a ospka din bucalele, ce sunt puse pe masa.
Dar ospiltulil atAttl la mire cM i la mirsa nu tine
de asta data mai multa deck o ora.
Dupit ce a osptatil toti spetil, se radica de-odata de

la masa si lesti afara. Insa el nu lesft care cum apuca,


ci, cum stail insirati dupa masa, se prindfl de maul, si
formandtI un lanttl In mijloculil carula se afl mirt",sa
sail mirele intre druscele lorti dupa cum sunt
(1)

Moldove. com, de d-111 T. Leuqfriti.

www.digibuc.ro

373

juritrile, inceptl a juca ast-feffil toff' jucanda si Incunjurilnda de treI orI masa, la care aft ospOtatti, Iestl cu
tollI
Er

vtthjelu1 primare, care conduce dantula acesta,

climue :

Frunda verde de nagar,


JUR portimil eu danVi-afara,

Ca fositi vremea mai de multil


Dar poi nu ne amti pricepulti.
Bust-act-1 erescutil pe masa.
Ian baiderf nunlasi pa-aeamil
Ori poftfinri

i ma

Ca de-a sara toW m:ineatI! (1).

Safi

Frunda verde brehanoca,


Yoftimil domnI boeri la joen,
Ci14 deslulti de efuldil mameati,

Ian poftim de maI jump! 2)


(1

2)

Din Mora.
Din Vollinelo, coin, de d-10 T. Grainatoyia

www.digibuc.ro

374

XI. SCALDA.
In ajunu1 sa i In diva cununiel desdemineta atatir
mirele catil i mirsa trebue s se scalde intr'o scald
Intr'o
sail bale anume spre acest scop fcut
apg. curetre. NescAldall ilic cnd nu se cununit

Ii scalda acsta, care e facuta din ap ne 'nceput,


pun bani de argintil, lapte dulce, unti faguril de miere,
precurn si felurite florl mirositre, mai ales ins
simbolula dragostel, anume ca tea. viata 1orq s
fie atrAg6tre i plind de dragoste ca busulocula, cural&
ca argintulil i laptele
dulce ca fagurulil de miere. (1)
Acsta datinil, care, de i nu sub forma de scaldare,
ci mal mult de splare, esisl si la Romanil din Macedonia, (2) i despre care e de presupus, cil mal de
mult va fi fosta impreunata cu resi care ceremonie,
trebue sil fie fOrte vechie, cact amintire despre dinsa se
face si In povestile poporane, si anume nu numal in
cele din Bucovina, ci si 'n cele din Romfinia. Asa intr'o
poveste din Tara-romnsc, intitulatA cRoge-inigratii
(1) Datina Romnilor5 din Bucovina.
(2). T. T. Burada : Datinele la nuritI ale pop. rom. din Macedonia, publ. In
op. cit. p. 419:
gTold SAinhAtA sara mal este obiceluld ca sl se &in-1AI din partea miresel
dol bletl cu und
(ulcIord) cu vind la 15.utarT, InvitAndu-T, ca $5. inso-

tsci pre mirs cu cntece, cnd se va duce la fantiln s5. Ta ap. Apot
mirsa cu acea ap5. 10 spal5. peruld, fata i milnele..

www.digibuc.ro

373

Alba-imprata cetiind urmatrele: Eqe unit obiceia treina in n6nulii mea, ca fetele sa nu se cunune cu logodnicil lord pana nu vord primi de la parin(1 zestrea In-

trga intreguid si a nu Infra in camara de nunta p(ina


ce nu se va nbaa impreuna cu logodniculd s'd mal nainte de nunta fie-care in cate o bale de lapte de pa
mulsd din erghelia ce face din zestrea mea.
Astd obiceid este bunu si se va indeplini
respunse
Rosd-imp'ratd, cand va sosi zestrea Mariei Sale. (1).
In alta poveste totu din Tara-romansca, intitulata
aflamd acestea:
Mare vilva se Rica in impralie, cand se audi de mrtea
Impratului celui mare si tare ; top din tOle partile se
adunara si facura o inmormintare d'alea impratestile.
Dupa acsta Oise Ilna Simdiana Ftulul frumosil :
Tu m'ai
adusd herghelia, tu
aI omoritd pre smeultl, care m furase, tu
adusd

vasuld cu botez, tu sa-ml fil barbal.d. Aidema sa ne Enbalema

sa ne cununantii !

te void lua, daca m alegi,

respunse Fstil-fru-

mosil,dara sa scii ca in casa nstra voiu ca sa cante


cocosul, r nu gaina.
Se invoir a. si intrara in bale. llna chletna armasariuld
el ca sa incropeasca laptele, in care se vord inbala.
Chiern
i impratulti celd nod pe Galbin-de-sre. i astfelid amndoi cail se intreceaa care de care sa faca baie mai
potrivita de calda staptinului sd,
mal nimeritil de ini

cropita.
Dupa ce s'aii mnbaiata, a doua (fi s'aa

cununala. Apoi

s'ad urcatil in scaunuld impratiel., (2).


(I) Caleniarlula basmelotil si legendelora populare rom. pe an. 1675. Bucurescl 18M. p. 24.
(2) P. Ispirescu : Legen le
Basme, p. i i 32.

www.digibuc.ro

376

Datina de-a se scalda $i a se curali sa cela puimi


a-$1 spala macarft in cdt-va corpubl Inainte de cununie
esista $i la alte popOre atilta din anticitate. catil si din
timpula presinte. A$a la Greeil cei cechl scalda miresel
9,..y.,;;:z6v) era a doua ceremonie careia atatn mirsa
ct $i mirele trebula sa se supusie inainte de cununie.
In Atena producea apri pentru acsta scalda a miresel
p.o.)-cpv

acum din timpurile cele wal vechl isvorula numita Kailirrhoe, care, de crud fu construitil de Peisistratos, purta
numele de Enneakrunos (I).
Eta ce (lice Tucidide In privinia acestul svoi :
Sant a$e(late din vechime $i alte obiceIuri In fellula
urinatorifl: isvorula a carui obarsie era cunoscuta In vechime se Durna Kattirrhoe, r dupa a$ezamintele domnitorilor s'a nuinit Enneakrallos. Acesta, fiina aprpe,
ul Intrebuinlati ceI vechl mat cu deosehire, $i acuma
este obicei ca scotti dintrInsula apd pentru nuntd $i
pentru alte ceremonil sfinte (2).
In Troada era renumitil pentru scopulti acesta rul
Scammatra, la care, pe langa Eschine, mirsa, ce se scalda
Indrepta urmatrea rugaminte : (la, o Scamandre, rirgiwitatea tea! In Magnesia avea acela$I renume Meandru, (3) era In Tam isvorubl Ismenw,ti (4).
Dupa divergintele testimonii ale vechiloril aut ori adu-

cerea apei pentru acsta scalda era incredintata unuI


(1) Ernst Guhl und Willi. Koner : Das Leber' der Griechen und:Riimer, nach
antiken Bildwerken. Berlin 1862. Grie chen p. 208.
xmi
xpV,vr,.
(2) Thuhydides, II, 15, 5 : Te:Y..17.zt .6: v.21 Os.a. Iipi 72:7".7,
:11V

-.:(31"

67.61 anuacriv---tov 'Fpv:34FoLvto %.2).OtWri,

=i-riZv waelv vax6s,


NW 17E a7.76 70:1

ipzz:ou np:,

ni.;;
/.

T.:

AI2 ":(uV ta?,7)/

1.-4 GE' 7.;l2t .+12vepev T;iv.

7:Az(A a"ax i4p611/70, Z2t


7.(7) 5-627,E zpf,a0.2t.

(3) Gubernatis, op. cit. p. 139.


(1). Das Wissen der Gegenwart. Deutsche Un ve rsal-Bibliothek air Gebildete.
LX. Band. Leben und Sitten der Griechen von Prof. Dr. H. Bliimmer. I. Abth.

La pzig und Piag 187 p.

1,53.

www.digibuc.ro

377

balata scul unei copile numita ),outpce4;6po;,. Pentru presu-

punerea Insa, ca o fecicira arCi fosta totdeauna insareinata cu aducerea scaldel pentru miresa, vorbesce intre
alte testimonii si icOna archaica
pe o Hydrie voleentera (1).
La Grecii, noi dalina de a se scalda mirsa in ajunulft
cununiel s'a pastrat numai in Arcadia, dar i aice numai la cei din prejurul Tripolite1(2).
Cum ea seal& a trebuitil si la _Romani sa aiba unti caractera saceu, se pOte eunOsee din urmatorula pasagiti
dela Serviu: gMiril pritnia miresele cu apa si foal.
De uncle se trage obiceiuln, ct i astadl lucescii inainte
facliile, si se duce apa scsa din isvorti curata prin unti
bajath fOrte fericitil sa pnin o fata, care este de fata la
nunta; Cu acsta apa indatinaa mirii a spala picirele (3).
In uncle locuri din Sabinia chlar i astadi mulerile ma -

ritate nu potil merge la Mntana ca sa scelta apa, ci numal singure fetele pota s'o faca acesta.
Cu tte acestea insa la Italienii de astadi scalda miresei,
care se ia de regula cu o di inainte de cununie i curata

numal pentru ca asa cere buna cuviinta, se savarsesce,


ea si la Romani, fara re-si care solemnitate.
ln India, tal a scaldelora par excellence, sunt ne numerate isvre same, din carl se pote scte apa pentru scalda
nuptiala. Inainte insa de intrebuintare, totusi se hinecuvinteza. In Alluerceda

conservat mai multil formele

pentru o atare hineeuvintare. In India de adi spala socrulci singuril picirele mirelui cu apa, cu lapte si cut haE. GuM u. W. Koner, op. cit. p. 203.
(21 Ddringsfeld. op. cit. p. 7.

11

(8) A lua et igni mariti uxores accipiebant. Unde et hodie faces prcelucent
et a iaa petita de puro fonte per puerum felicissimum vel puellam, quae inter

est 'lupins de qua solehant nuoentibus pedes lavari.

www.digibuc.ro

378

liga de vaca; dupa, acsta urmza Impreunarea maneloril


si varsarea apei peste palmile unite ale mirilora (1).
La Evrel, sosinda Oiva nuntii, era asemenea datina ca
nairesa sa se scalde (2.). Tot(' asa faca, dupa cum mi s'a
spus, si miresele evreilorri orientall din timpul presinte.

Intre poprele slave. Ruil, sunt mal cu sma acela,


la calif nu numal ca scalda miresel se piepara cu o deosebita pompa, (3) ci In acelasi timpil se ciinta
diferite cantece atattl de catra rnirsa call) si de catra constele acestela (4).

In fine trebue sa mal amintinul ca scalda mireseI


usitata si la Albanejii din Sicilia (5) precum
multe comune din Lotaringia (6).

si in

(1) Gubernatis op. cit. p. 139 si 140.


(2) I. de Onciulii: Manua1U de archeologie bihlic, CernAu1,1, 1884, p. 149.
(3) Diiringsfeld, op. cit. p. 26.
(4) Gubernatis. op. cit. p. 141 si 142.
(5) ldem de eadem, p. 141.
(6) Dringsfeld, o2. cit. p. 251.

www.digibuc.ro

mai

379

XII. GA TI REA
In qiva cununiel desdemineki se adund druscele si nmurile cele mai de aprpe la mirsA. ca s'o gdtsai si
s'o duca la cununie.

Du$ ce s'ad adunatil toV cel ce ad avuta sa. se adune, Incepd diruscele si cu nevestele cele tinere, ca si'n
sara premerg6tre, a pleptna pre mirsa, a-I &spill
p6ruld adicti al face cillare cu un felid de unlta de fferd
numitil acar t i, (1) care ne aduce aminte de hasta coelibaris a Romanilord intrelmintata asemenea spre acestd
scopt1, (2) si a o impleti in cosite, (3) pre cari In ale
-

(1) Com. de d-la I. NO Retegan ila : e .A.,,ulii este o utiela de fIer il orI
si de aram. lfttuta de unil deget, la ambele capete rotunclita si adunate nitehl spre olalt6, avndii astfeliti forma unuI cornil (chifl) de mancare. Pe Ian& acest acar0 se construesce concluhl, si peste &insult-1 se pune
mal pe urml Invlitrea..
(2). Ovid. fast 2,558: comat virgineas hasta recurva comas. Festi. ep. 1,1 :
Coelibari hasta caput nubentis cornehatur, (time in,corpore gladiatoris stetisset
abiec'i occisique ut quemadinoduin illa coniuncta fuerit cum corpore gladiatoris, sic ipsa cum viro sit ; vel quia matronae Iunonis Curitis in tutela sint;
quae ita appellabatur a ferenja hasta, qr.ae lingua Sabinorum Curis dicitur;
vel quod fortes viros genituras ominetur ; vel quo I nuptiali iure imperio virt
sublicitur nubens, quia hasta sumina armorum et imperii est. Quarn oh causam viri fortes ea donantur et captivi sub eadem veneunt, quos Graeci ao?ux
(e.)..;

et aopur.*.ou..; vocant.

(3). ,Miresele de pe Ulna isvoruld Smnesulul mare din Transilvania,- dupg._


cum scrie d-lg I. Pop Reteganuld- ail datina deall Impletl ptuId pe ling&
tmple ca si cele din Bucovina, In co.yi(e. r de la cr la jos a-Iii Impreuna.
numal Inteo singur. impletitura numit'd cj/I..

www.digibuc.ro

380

iiiai multe pArti le infrumusetzt cu diferite cordele ! (1).


Dupa ce a giltiro de pieprnat o imbraca in haine
n6ire pregatite de mai nainte anume pentru nunta (2)

o incingd cu o cingNre sari brall de kin, carula Ii faca


untl woda. (3) pre care barbatuld trebue
deslege in
Datina de-a impleti p6ru1d in mai matte cosite i anitine in ese 8e.c erines
era st la Romani. Et ce cetimd despre acsta la Fest p. 339a : senis crinibus
nubentes ornantur. quod is ornatus vetustissirnus fuit.
(1). Totd asa era Indatinald s. la Romani. Serv. ad. Aen.1 7,103 : crinales
vittas, quae solarum rnatronarum erant. Nam meritricibus non datantur.
Plaut. Md. 71.'1

Racine earn hue ornatam. ut matronarum mo lo


eapite compto crines vittasque habet adsimuletque se
Tuam esse uxorein.
Ovid. ep. ex ponto 3, 3, 51 :
Scripsimus haec istis quarum nec vita puclicos
Cotitingit crines, nec stola longa pedes.
Plept6narea i incoronarea miresei de cdtr dru ele sale cu cunund sad corna. gatirea ei cu vtu sad petla, imbrdcarea "Li vestrnintele de mirsa, mal
pe scurtd pregdtirea ei pentru cununie cu cele trebuinclse unel mirese. e usitata rani la tte poprele indo-eoropene. Vecii Daringsfeld, p. 29, 39. 41, 59
99 si 103.
(2) Pretutindene in B icovina precum si'n celPlalte tent locuite de Ro mini.
Vedi si la D. T. Bojanca: Anticile Romantloru, Buda, 1812, p. 207. Nota 1 :
.Datina este la Romani in multe parti a nu se marita fetele cu vestrnintele
cele de rilndd, ci ad nisce Imbracaminte anume de punt& gatite, care apol dupl.
nunta nu le pOrta.i.
Datina ac.ta era usitat si In Romani. Miresele acestora depuneatl cu o
inainte de cununie Imbracaminlea fecTor.,ca, toga praetexta, care o sacrificau
climpreuna cu jucariile cupildreaci cleilord si 'nainte cle-a merge la culcare se
mbraca cu tune a seeta sad regiThr, care coresplindea none! stall In earl intrau.
Festus p. i4.,a , 11 : Praetextis depositis.Schol. Crug. ad. Hor. sat. 1, 5.
69 : egressi annos piteritiae iam sumpta toga diis Penatibus bullas suas conse-crabant ut puellae pupas. Varro la Nomus p. 5R8, 14 : Suspendit Laribus
manias. mulls pflas, :reticula ac strophia. Ainobius 2,57 : cum in matr
monia, convenitis-puellarum togulas. Fortunam defeats ad Virginalem.
(3) In unele locuri, precum bund rd in Chiorii este datind ea miresele singure sa inode braulu, insa nil Inainte de cununie, ci in decursuld acestema. Et&
-ce ne scrie in privinta at sta d-10 El. Poi:id : (Se vorbesce ca miresele in decursuld cununieI 41 Ms& o farnibie (franglne, brine(, cinglitre) dela pile afa ra (sloboda), i apoI o Incla In mal multe bean. asa ca nitne sti. nu o ob-serve ce face. Acsta o face ea cu scopd ca sa alba ea copil numaI atunci,

www.digibuc.ro

patult nuptiabl. (l) Ii punii apol liobotubl pe umere (2}.


salba la grumazil, unde e clatina de-a purta salbe, si pe
urrnit o IneororW:ti, adlerL untl roona ai rienuna pe
capa, (3) prind(lnda-o cu bumbuscf, eu flutud de argiutti.

saa de aramil si tocmindu-o cu nod. (4).


Mal pe scurtil o gatesct1
Impodobescri cum se
cade unei mpr7fe.r inainte de cuuunie.
Crind o ppt6nil

impletesca druscele

celelalte

fete, cad rnal sunt adunate, cftntil : (5)


Dela noi a treTa eart
Se mrtritil o tniresrt
pe noT fele ne tas
Ca inima friptrt, arri ;
Se milritri, se mrtrit'l,
ST-arrt srt dea peste-o

cand va desnoda nurnaT cdte o inodatula de acelea. Pune apol frairibia in un r


loca frte aseunsii ea slime sa. nu Amble cu ea sa se [era.
(1), D. T. Bojanca, op. cit. p. 2J7, Nota 3 : Asernene incingere si deseingere
se indAtinzA si pan astAcil la Romani. precum prea bine cunoscutu este.
Incingerea miresel cu unu brag de lan innodata e o remasi( dela strAbunil
nostri Romani, 641 t miresel acestora se incingeag inainte de cununie cu
ung brag de lanA inodatu noduld if rculaneapre care hArbatula trebula sa-la
deslege in patula numiala, ca presemna, ca s.A. fie asa de ferecitu in glta. ca

Hercule, care a ldsata 70 copit. Vedl Fest, s. v. Cingulo p. 63, ed. M iL : cinplum (novae nuptac) Herculaneo nodo vincturn vir solvit ()minis gratin, ut
sic ipse f lix sit in susprciendis liberis, ut fuit Hercules, qui septuaginta
liberos reliquit.

(2). Tota asa faceau si Romani); cu aceea deosebire numal c pe can 1 la


dinsil adevArata intiobotare se iok,rnpla inainte de cununie, la Romani, dup
orn u ved mal pe urn A. se 'nti.mpl dup. cununie.
(31 Miresele romane inc 1 puneau o astfelia de cununit Ve)l Festr ep. p.
63. Asem. si Schol luv. 6 225.
(4). Datina. Romanilora din tinutril Nasudulul si de pe langl isvoruld
mesulul mare, corn de d-la I. Popa-Reteganula si Dim. Cosrnolel.
(5) Datina de a canta feliurite cfmtece in timpula gAtiret miresei se aria si 1
alte natiunT, precum: la Albaneiii din Calabria, la Rust (vedl Gubernatis, opu
cit. p. 142i, la Malo-rosieniI din Bucovina, si la Grecil noi din Tesalia. VedI.
curn

Ditringsfeld, op. cit. p. 59 .

www.digibuc.ro

382

cilpeta o socrit
Ca si porna cea mai acril. (1)

Tota atuncea cantd In unele locurt i fecIoril ferfurite


cillitece, Intre carile i acesta :
de-asupra istui satil

pituna0 rotatit
Nusciu-T ptinasil otatti,
Ori rnirele atriacattl ?
Dar cine l'a fArmcatri ?
0 copilit din celti satil!

bar cu ce ra fArm6catti ?
Cu sulcinil din grAdina
Si cu apt), din fnlAnit (2).

i celelalte fete, ca i cilnd ar voi s respundit


la cele cfmtate de feclorf, Intonz;
Druscele

En nu-sil frundA de rAchit,


SA m'e' lubesci de ispitu,
Da-sr' ilOre de
Jubesce-m, daca-11

Dar de nu, silA

facti ! () )

hobotultit de umere cntti :

Cand Ii punt"'

Legea ta de nimitelti,

esti subtirelii si cre0


copilele

$i le Tel coditele
Si le-acoperl gtele,
Le puT pAndutur albA
CAnd li-T lorA lumea mai draga (4).

In cele mal multe partf locu:te de Romilni este da


(1) Din tinutula DorneT, colectia autorTuluT.
(2) Din BoTana, corn. de d-la V. TurlureanO.
(31 Din BoTanil, corn. de d-ld V. Tortureln.

(41 Din Crasna diet. dP M

www.digibuc.ro

383

tin ca fetele sa amble. mai alesa la petrecerl, cu capula


ne'mbrobodite, ca si fetele romane (1). Deci prin
versurile acestea se face alusiune la acea Imprejurare c
miresa deacuma Inainte nu va mai mbla cu capul gola
ca sh i se vada codile, ci ca nevc,st va trebui totdeauna
sa amble Imbrobodiia.
e de'nsemnata aice Inca si aceea ca inainte de ce
voesca a-1 aseza liobotula l impaturesca in form de
triunghia si dupa acesta deme cornuri le prinda cu bolduri sat)
cu ata de umeri, 6ra ala treilea corna ulfl
lasa sa spandure sloboda pe spate.
De desuptula hobotului puna totdeauna i una tulpana
acesta Inca imptituritil In trel cornurl, anume ca hobotula sa nu se tavalsca.
Ciind o incoronzh. CnE

Floricied de pe
Pe din josti de MidgutT
Trecti NoTnice cu caT mul(T.

Toli a trecutil
IA-Adult-1,

NumaT calul mirelui


Murgil ea pana corbuluT
A trecutil

n'a trieutti,
2urrtitil
Eli] din frilti

din pail mi-a

verbal.'" :

Tu

TrecT prin rba


*i-t1 Te calulti de zlogt
pasce pe
1

Prin s6carT
Peuircn searT

prin rqe
(1) Varro la Non. p. 236 V. V. apertuin : rninores natu capite aperto erant
capillo pexo. ut'que in nexis erinibus.

www.digibuc.ro

:38-1

Petnil'n seortii,

Er prin grAie

hafe,
Orra

hrilnesee,
grilesee

Pentru mire
Totil eu seurtil narangie
Si porneseil'n cununie,
S le Tee
sotie

:t3i tie.
Precum
S11 I doT sotiori Tubitl
veeie uniti (1).

'rota timpubl, de cum ail incepula druscele a o plep1.6na i ptna ce 1-aa pus cununa pe cap. miresa, chIar
si atuncl, cnd mirele e dupa placult el i se duce de
bunA voie dupA dinsula, nu mal ineetza a plange. rA
daca din intmplare nu-i vin lacrimi, atunci numal ce
ve01 c vine o baba Safi si o nevasta cu O 6pa sdrobita si 'lira de veste 1-o da pe la ocbl, ea sA mat plAnga
nitela, srt nu stee cu dini1
Acesta plAnseta insernnzA. ca mirsa sa nu fie veselA,

precum a fosta mal nainte. ci a gandsca si la nevoile


carl de multe orI vora face-o sa veise irie de
lacriml. sa planga mal bine inainte deck pe urma (2).
DecI fetele i nevestele, earl' pana acuma a cantata
difrite cntece dulese, prin carl i-aa storsa o multiple
I) G. Tomotagd : Moray. i dat. pop. pub]. in Aurora', an. IL Cerniut1
18',2 p. 54.
2) Oreste Dlujanschi : Viata poporulut romdnO. publ. In Albina Crpatiloiu ,
an. Ill. Shill', 1879, p. 5:42.
.Pentru a r6man In rolulO sed
scrie P. Lafargue, .Contimporanuld

an. VI. p. 8.mirsa trebuea sa plngd In qiva nuntiI. Dac nu-I venla lacramt, in Haut Bocage (Calvados) II tdeall o cepd sub nasii. ka cte multO tineati
la nidhn'ciunea mireseT, eln MO In Roma In vremea sarbdtorilord publice nu
mdritab fete, cdcl ele sunt intristate cdn I le maiitd. Varro (Plutarch, Questionts
Pornanae Ma).

www.digibuc.ro

385

de lacrimi, voindt in lima a o mal inveseli incept a


alpha si unele cantece glumete, precum:
'fuel tuirCsa nu maT Oange,

Sucura-te ca te strange
Fara dinCr, fara masele,
Mullamesce ca te cere ! (1)

mirCsa, sciindt prea bine crt nu e asa, preemn suna

eantecult, trebue la urma sh si ridg.


f-acurna dupa ce aU gtit'o cum se euvine unei mirese
fie gatitg inainte de eununie, i dupa ce at si incoronat'o, tatglt set o
pune, ea si'n ajunult cununiel,
dupg masa pe o pering sat pe o pareche de poclacjI, dupa

cum e

adic
i datina. De-a drepta si de-a stAnga se
punt druscele, earl asisderea sunt fOrte frumost ggtite.
Cum s'a aseqatt dupa masil tte nemurile cate se afig
de fatd Teat pe rndt ciite unt pilhart de rachit
inching la dinsa. Mal intalt inching tatalt s'et, dupg aeeea
maica sa, si la sfaritt tOte nmurile pe rndil peng la

-cela de pe urrn a.

fie-carele bea cate um) Ohara de bum.

In unele locurI, precum bung Ora in linutult Dornei,


aduc i sa-I inchine cinqta,
este dating ea aeuma
care in cele mai multe locuri i se aduce si inchina in ajunul cununiel. Ciustea insa constg tott din aceleaF,..1 obiecte ea si'n alte parti cu acea deosebire numaT eg fiinda si socrii sill de fata, acestia Inca Il dgruescil vr'o
cfiti-va florini.

Mirsa Tea de la fie-care paharult, mulltmesce pentru


dinsula si dupa aceea atingndu-hl numal de buze
andu-se numal ea bea, dar nebOndt nicl uml stropt, il
fle-carula inapol.

La mijloculil mesel de 'naintea miresel se alit de astil(1) Din Crasna, did. de M. BArbutg.
S.. Fl

r.rt irs: Nunta la Romani'.

www.digibuc.ro

25

3'45

lut pusa o franzolit aoperita cu o nairamti fOrte


cusut. In cornurile mesei cilte o husca de sare.
Apoi viufi dOue sipuri pline cu raclii si in urmA in corurile mesei despre mijloculit odaii eke untt colacu.
Co ladi l s tyea insemn6z : ea miresa efita va tri st
ailift pane si sare. s-i fie casa totdeauna plinit de tOte
amatatile.

ccti colad Il da tat1 sett. era liuseele de sare maim


sa sara (WO cuilunie cand miresa se duce dela Orbit]:
la mire.
Naframa, cu care a fostii acoperita franzola, o la mir6sa simura cnd se scat dela m-tsa
pune in 1-wail.
AcestA iiaftam ii servesce ei ca sa se st6reill de sudori
in timpuln jocului de peste di.
Frauzolele le lea vornicelulil prilnare. Tot() atund cnd
lea franzolele apnea vornicelul0 si pre una din persnele.
ce slati la masa, de mana, si pormicindit lautarilora sa
cAnte o liora prinde a juca si a scte pie mires cu dan101 afara, icunjurnd i mai int1 masa. Cnd ajunee
cu danlulit la usa si da sa, Lisa afar, atunei se opresce,
si incliin c'unit paharti de rachlil la mirsil si alma dupa
ce a beutil paharula acesta lese cu dintult afarit.
Cam in acelasi timpu, cnd se adunit druscele, vorniceil si nemurile miresei la mires se aduna i druscele,
vorniceil si nemurile mirelul la mire (1).
pe cand se gtesce miresa, pe atunci se gtesce si
mirele. inschimbilmlu-se In eame;id de mire, ce I-a cusut'o

miresa anume pentru cununie, si imbraoindu-se in cele


(I Totil aa se obicinues e i la Rornatiil din &toga cDimmta in qiva cu,
nunie7,ne scrie d-ki El. Pori, dad. mitele i mii(sa lo .uescu in o corona.-

se ad inA. la mire, care se inibraca, (reVitii


%a-de-mire. nunele. stegarTulu, grAilorlul (oralorTu u , p ecurn
i)Lttanl.

www.digibuc.ro

nalnap, fraalti tinea

887

mal frumOse i scumpe vestminte ce le are, cAci prec ma

miresa, asa si mirele trebue s. albd vestmintele nue de


cununie, caul sunt anume spre acest scopti lucrate.
In fine precum mirsa, asa i mirPle, dupa ce s'a gtit cum se cuvine, se asc,1 dupA. masA, de unde se scOte

apoI cu dantulti afara.


Nemijlocilil (WO acsta urmzri atatil la
si la mire 'ierti7e7uni7e.

www.digibuc.ro

3h8

XIII IERTICIUNI
Inainte de a se porni la cununie este pretutindene datinti in Bucovina, ca miresa
lert:IcIune dela pitrinti, frat, surorl, precum si dela tte nmurile, prietenif
cunoscutii mai de aprpe, carii se aflil de flip..

Spre scopulti accsta. durA ce a ieit cu dal-41111i afilr, se WO un scaun acoperitti


liticerill de
'naintea citsii, pe scaun se pun pirinii, de'napola lorti
sta in picire fratii i nmurile, era de'naintea lorOt in
genunchie mirsa tinemdil capulti plecatti spre rOsilrit.

La spatele miresel stti colaceriul sa i alt orator,


care, lund lerriclune In numele ei rostesce urnilitrea,
oralie :
Se ruga cu mare smerenie

Ascullati cinstiri" nunIa0.


Si cu toVi imprejurasi !

Dud mai cu de adinsulil


Dumnia-vostril cinstili

Buni, si indurali
Carii sfinteti rnduili
Ca si pomii cel rodili,
Ce-si dart rOcia rainurilorti
Din ricorela rildrwinilorti
CactIstil fleA smeritrt
Si de d-vstrA nmltuz Tubitti

S-T dati cuve-ntil de blagoslovenie.


Pentru crt
sil crescA
la ptirinti srt tralascrt
I Si prinlilorrt s nu gre:pescii;
trudescti

Si multri se mal chinuescrt


PAn' pe liii lorti il cresctl
Si de rele IT ferescri,
De Vote relele

Si de tote primejdiile....

www.digibuc.ro

3E,fi

vremea T-a sositrt


Ca pomilor de 'nflorilti.
Ca Dumnedeti sfttntulti
A ricutti ntii cerTului si prtmintulit

Cu osulil din Writ


Cu sangele din routi,
Cu virtutea din vcntil,
Cu sutlelti din duhulti sfantil,

Numai singurti cu cmintulti


MaT apoi a fticulrt si omulrt

Cu ()cilia' din mare,


Cn frumseria din sOre.

In chip ca

i Domnulti,

Cn gndulti din Tulimea fingersert,

Nurnai pentru ne ascultare


liii dete la pedepsti mare,
liii scOsti din ralti afar

Ca de nentiert srt nu se sfiscti,


$i trimise

Srt-T fie viaramarrt

Palm fingeri
In patru cornorT

Milostivulil Dumneduri

$I-a pustt srele celi veclniea


Srt ne fie nOtte stesnicil
Si-i dete-apoT si rade

De lame : la rsiritti
La amdi si la sfintitil,
Precum si la mdiimpte

In toGi. lumea sii vOgtt.

Si-a fticutti Dumnedert sfantulti


Singurtt numaT cu euv&ntulti
Lunt' CIngerit, Mar Vi prtmtntufil,

Mereuri tote pas'rile,


$i JoI dobitocele,
Errt Vineri li-a pusu nume
Tuturorti celorti din lume.

Si cu acestea cu tote,
Ca unit Dumnedeti ce ple
$i lumea a 'mpodobitil
Cu raiulti la r6saritti,
Osebitti de-acestti primintri.
$T-a is bunulti Dumneqeti,

nu-T bine, ei e rti,


Ca nu e binc srt fie
Lumea sterpti si pustie,
C

Primentulii Mr' de strtpttnti,


De-aceea s'a 'ntinsti singuri),
Singurti cti-a lui santrt mfmrt

$1-a luatti de josti


fii-a luatrt din ptmintil lutrt
fili-acestil lutti l'a blagoslovitti

dintr'insulil a fticutrt

cu trupuli din p6miniti,

SI- adose par u slove de carte


$i ft talcuitti anume
A strtimosului nost' nume
cildano: omrt intitt pe lume.
$1 dise crt nu e bine
Orna 'n lume ea srt fie
Singurn frtril de scope.

I-am face-o lui din capti;


Va fi multi mai hneleptii
$i deslptrt ;

I-am face o din ochi,


Va vede prea deparle;
I-am face.o din gurii,
Va vorbi prea multe,
De nime n'a vrea s'asculte.
Si puse milostvui Domnedeti
Intra Adamti unit somai grert,
Precum mtirturisesce
Adamti singurti, cilnd vorbesce:
4ItI'am culcatti si-am adormitti
DomnuIrt m'a
$T-a luatti Dutnnedert atuncea
Lui Adamti o cstrt din stanga
ziditti

www.digibuc.ro

300
Preeum Damneder, a bIngo:dovin,
Pe stramosa nOstra Eva.
$i Adamti din sonmulti celti grert Pre impkatalii Dacia
Si nunta
$i clin mila tiff Damneder'
Din Cana Galilea,
S'a sculatil
5T-a oftatil,

$i pre euconiT din cuptioriii de locrt

5i sa bucmatti,
$i s euvintatil :

$1 I a blagosloliiti ca norocil,
Cui blagoslovenia parintilorti

lntaresce casa
.C'am vedulti osil din usele mel Era blastmula
Resipesce casa fiiloru ,
,Si va fi mie muere
Ca milostivula Dumnedeil
Pentru-acesta milrturisesce
$i sfantulit Pavelii, carol graesce Sa ve, trilesca
erMultilmeseu-IT tie Dwane

CII Lotri liului va lfisa

Pre Mail se i pre muma-sa.


5i se va lipi de muerea sa.
5I-amendoi voril fi unit trupa
Ca Dumnedeil asa a vrniti.
Dec1 eursera

$i sa NE in\ redniccsert
S'ajungetT bucurie
Din (Hi Damilor-vstra,

$i en acea bucurie
Sri. ye bucuratI

Cu care s'a bueuratri


Aronti.

5i rCiaasera
Din rodil
In rodil,
Din tiMiti
In nemti.
Din sem6nta
In seMNItg,

s'o'neredintatu

Ca toTagulti i su nfrainsetatil
Tiindu-lii in mana
neavi;ndu radeeinrt,
De doisprece anT
A infrandibi neudatil.

$i cap' mC priviti
ve vesehtl.
$i cati m'abeultati
TotT ve bueurall.
Precum s'a bueuralti Noe
Cfind a
din eorabie
Pe useatri
$i sa mantaitil de pCcatil ;

Din

In vita,

Pan' ee-a
51a sosiLil

Vremea si la acestil
Mica, a Domnilorti- vustre :
Cu genunehlurile plecate

$i eu lacrimile vNrsale
Ca DumnTa-vbslia eiwtirf
Bunt si indura41 prinff,
Din inimti sa
.ndura(T
Pe film Dumnia-vstra so
De la inima sui v' iiniili

$1-a inoitti
Pamintulti,
$1-a
Iffif Damneder, euvintulri,
TerlatT.

$i pre dinsa so blagosloviti

51 a rilsaditil vie

5i s'a umplutri toti de buenrie


$1 ail beulti vinr,

www.digibuc.ro

Si s'ati veselita deplinil...


Si mie mnc. ini s'arti ckle
Pentru urarea mea
0 copilrt ochisea
SA:mI petrecrt yremea cu ea

$i pentru c v'am uratti


Cum maY bine-am cugetalti,
Mi s'arti c'ad o ntiframti de inri
SA:mi stergri mustetele de vinil (1).

In unele parV, precum buna Ora in tinutult Cmpulunguldi si alfi Dornei, nu se leail Iertaclunile dupa ce dU
esitt cu dantult afarti, ci
dupa ce at 113C111.1julpit de-a treta ra masa Atunci parinhil i nemmile
cele mai de aprpe se punt dupa masO, mirsa n genunche
de'naintea mesel, si colaceriult, care sta la spate, luzIndil
lertaciunea in numele el, rostesce urmAtrea oralie, care

nu e alta deck o varianta a celei de mai nainte :


Slap' cinstiti nuntasI
Si boeri imprejurasi.

CerIulri cu stelele

$i cu s6rele
Si cu luna
La care privimil noi totdenna.

Gl6te

nor6de

Stati, staff

$1 a ziditil Dumnedeti
Luni

$I-ascultaU.

Aceste &me, trel cuvinte,


Carl stint de 1)- dell renduite.
Cine-I mare si lumiiiat
Cu lumin Inbrricatil ?
Dumnedeil adevratil
Celti ce a fiicutti
Dintru inceputti
Cerlulti si prunintulri
NumaI cu cuvintult
marea

$i t6te cate-sti intr'insa


Mime cu disa

MartY

MercurY pascrile,
JoY dobit6cele,

Rya \Tillerl le-a pusti nume


Tuturorti dite-sti pe Iume ,
$1-a zirlilti Dumnedeti si pe Arlamti

Din care ne tragemil si noi m,mrt :


Cu trupulti din lutti
Din oplil ptirtY fticutil

Frumuseele din sre


Cu ochtl din mare
Cu mintea din vOntil
Dilruit (Ida dubult1 sfantil,
Cu osulti din pRra,
Cu sangele din routi.

$T-a impodobitti .

Campulti cu erbile
Si al flnrile,
(1) Dintiunti rnanuseriptd vechia.

www.digibuc.ro

392

Tute-acestea ale trupului

Sil

Le-a fricutil
Deosebitil

Ca rba efimpului,
Ca frunda corlrulta,
Ca stelele ceriului.

De ale sufletula:
51-a suflatil D-deti cu duhulti
Si I-a invisrt
ST-a trilitti Adarnii in raitl
TreT deci de aT.
ST-a vedutil Dumnedeil

Ca nitsipulti iuuriloru

$i din vitfi
Di

semni

Panil l'ace,tT doT liT ai DV.


Ca Dumnia-vostrii cinstiri,3
BunT si indur41 pirinti
sa v umilifT
Si pe film DV. s'o bla4osl ovi[T,
Ca nu este fir] sii se nascil

Cii este omului greil


A trM singure in raifi.
Datu 1-a Dumn.edeil

Una somnfi greil


lu mijloculti raTului
ST-a luatil Dumnedeti

Si la pariniT si nu grasescil.
Dar nu-T nicT min pilrinte asa de reti

OA din osulil lui,


Sange din sfIngele lui
SI-a didit pe strimsa nstri Eva.
ST-a suflatil cu duhult1
$i I-a invisti trupulri.
Adamil, du:Ida s'a desteptattl
Elri tare s'a
Eri Dumhede6 a cuvintatil :
,Adame ! nu te
Nu te 'nfricosa
OA din osulfi R
$i sange din sfmgele ter!,
Yentru aceasta va Iua
Copilulti pre tatil-sal

Si se va lipi de muerea sa
Si fala pre malci-sa
Si se va lipi de bilrbatulri sal
$i vorti fi ami.ndoT unti truptl
Ci asa i Dumnedeti a vrultl.
Si de aim inainte
Dupit

inmultitT voi

Si nu-s1 blagoslovescii
Ea sLit cu genuncliri plecati
Cu lacrimi pe fala sa vrirsate
Dumnla-vstril
BunT si induratT parin(T
Ca DumnTa-vostril sa ye umilirf
$i pe fiTca DV. s'o blagoslovitT.
Cd blagoslovenia parinfilorri

Intilresce casa
Errt

prirmhilora

De pe temelie risipesce easa

Si alti trellea rendti


Thal ocestri cuvinln
Ctitrl Dumnia-vustril einstiti
BunT i indura(T pilrinfT
FiTea s'o blagosloviti,
De D-vsirrt sii fie blagoslovitil
$i de Dumnedetl
Arnhi ! Amin ! (1)

ce a sfarita oratorlulft de rostitil euvintele a-

(1) Din Varna, corn. de Andreia Prodan, studinte gimp.

www.digibuc.ro

393

cestea mirsa. care in timpulfi ace6ta a statfi IngenuchlatA,


-se soild din penunchi
Tea lertaciune dela top cel de
fala, Incep(Indil mai nti delq tattail s i pArndandu4
pre toP sffirsesce cu (TM mai mica. Chiar i dela copilubl din kTiln. (Mel este, incil i lea lertilciune.ruganda

pre fie-cale in deosebi ca s'o lerte.


nmurilor celorti maI de aprpe si mai
inaintate in verstrt deck dinsa le silrut4 maim; cu
_surorile, suratele si cunoscutele sale se saruta In guril,
ra. celorlalri le ()ice numai ea s'o lerte.
_Matti parintil. dati si cefiallI o Term T-o binecuvintzA,
dorindu-I Vote cele bune si Jictnc1t :
Dumnedea s te Terte.
Dumnedea
ajute.
Dumnedea te binecuvinteze.

liiliiint ciasa Mina cu noroet,


Sa ai parte de viata etc.

pe cand mir.za i7:1 lea iertiiciune dela fie-care. news-

tele, carile se afia de fala. si mai alesa una dintre dinciintartti. cant cu o arie fOrte
filistA urinatorIulti cantecti :
sele, care-i fOrte bund

Frunda verde-amaraciune.
eopda, iertAciune.
Dela mama. dela nene,
Dela ceriult1 cela en stele:
Dela frati, dela surori,
Dela gradina cu florl;
Dela strata ea bustfroeil,
Dela IlzieaT. dela joca:
Dela strata cu tamaiIa

Dcla fetele eu 0(5.


wzrada. dela porta
Dela fetele cu coda;
www.digibuc.ro

Dela nnellesT si
Din lindrt i dela ust (1)

Aceste vt rsurI, cantate cu o arie fOrle trilgiAnata ti duisA, storm) lacrimi pAna i lin inimile cele mai impetrite..

mirsa iertaciune 'ainte de ce plkA la


cununie.

Dar nu numaI ea, et i turele Inca isY la Tert6ciune


dela parintil i nmurile sale, eilnd are sa se pocuesca la
cununie. tlft inca Ingenunche 'naiutea parintilort) s'el, era,
colacenulD rostesce urmatrea oratie :
Cinstifl speti si puntasl
$i eu toa imprejuratT,
CatI sfinteti aiel adunati
Starf pu(intl si asculIatl
Aeeste doue, trel cuvinte,
Care sfint ornduile
Dela hunulti Dumnederk
mal ales DurnnIa-vOstril
CinstiVf
InduratI prtrintl,
Carf suntetl blagoslovi(f

Ca si pomil eel rodi(I,


Caril dar] rOdrt rarnurilorri
Din rileorile rralcinilorft.
1ril si air] doilea rCnd
CinsLitl Ospetl

Si cu totT imprejurati,
Carl (del N'atT adunalri
La acesla cinslill nuntrt
$i veselie binecnvIlnlata,
Cit acsta va s remfie
La tolil tineretult en datorie
Pfula'n veclulul vecie.
nu-i fir] pe piminll

Yana

sl IT crescri

$i de tota raft" il fere-,cri.


Crt aa i Dumnedeti
Dintru incenutri
A filculn
ceervon

Numal cu cuNintulo,
Marea, si
fritrinsa
Numal cu disa.

$i ceriul l'a'rnpodobitu
Cu sorele
$1 en stelele,
Cu lueeferil si en tuna
La earl privinnti lot(huna,
Cu lneeferI luminosI
La earl' privescri zi eel peerno]
Pininiul l'a'mpednbitri

Cu Opl si (u
Cu mona si en mr]Jurl.
Cu bradi

Sri triit,scrt
(1

$i 'nointea prainUloril
Sil nu grescsca,
Crt i pirinlil trudescil
$i multri se mal ni-ickjeReri

Din Crana, diet de M. BArbut.

www.digibuc.ro

Ratnurati,
Ca *ntrinsele
Tle ferele

a ni striL
Er Adamil
Deyeptfuldu-se din somnil
S'a spariatil
ST-a strigatil:

ST-a zi uhu pe Eva. s rrtm

Sa se nasca
crescrt

Si s vecuescri
Care dupa semintia sa
dea ruda sa,
$i
vrutil sfintia sa.
f:ra dup'aceste 101e
Dumnedert, ca celti ee pte,
A mai Metal
Ha Thin la rAsariltt
De-osebill
De-aceslii

Si'n rani pe-Adamit


l'e strrtmo ult nostru-Adam5
Di n care ne tragemil
Cu trupulrt din prtinintil.
Cu audniii din v(.ntil
Cu osulil din pelni,
Cu sfmgele din ruurt,
Cit frumuseti. din sure
suflatil eu duhuiri
Si nviserrt trupulil

Dumne ! ce

sta `).

Era Dumnede i-a 6isti :


Marne ! bucurrt-te !
Nu te sprtriC.,

kCa acesta e

0,il din osulti


-finge din sangele 16it
Came din carnea ta,
ea se va chiema
Tie setie
Pan in a veciuluT veeie.
Ca de-acum e a l-a
Feciorulil de taIll sat

St de malea sa
lipi de muerea sa,
Cri. asa
A vrutiri

slintia sa,
St-amC-ndoi se Norti chiema
i

Linn trupil

Crt si Dutmtedert a-a a vrutil...-

Deo.,ebitil de-ale ->ulletuluT.

Er' Dumnia-vustril

Era vilOndil Dumnedeil,

Buni si induratt prtrin(i

Ca nu-i bine, ci e

Toni nimicil nu granditi


Cu duhulti blandetelorri
Pre acesitt liti alit I) vu-,trii.

multi singurri st. trilescrt,


Pamin tu ti st
st.:-.panesca
A Ittatil si a poruncitil

Pe Adamil 1a adormitil
In cfunpii raiulusf

lii eodril
In campi inherit"
In codri'nfrunditT.
ST-a luatii o e6.5111

Din cu,tele lui Mama

Care rap' nriscart


Si l'ati cres ,ntri
drtruith
' Duamedeti celti sfantil
Dile de cl'isMorie
15i

$i ile bucurie
blagosloviti,

Cum a hlageslovilii

www.digibuc.ro

396

ANramil pre Isacil.

had) pre Iacobu,


lacobil pre eel 12 patrier0,

Intaresce casa

Carl de D r,ieti ail fostil alesT,

Bilsipesce casa
Ca de-aril fi

Mai alesil ea cei trei cuenni,

b!agoslovenia pilrinhilorti

Er blii.mulri parintilorrt

.CarT a fostil in cupaoriti de focil Casa loril din pkra.


lumea de norocil. Totil
rasipi
Chiar
din
talp,5,
Dumnia-vstril cinsti(T
Bunl si induraIT parimi
Si n'aril mal fi
Totil nemica nu ganditT
Vrednici s'o facil.
Cu duhulti blandetelorri
Er DV cinslili nuntiO
Pi e-acestil liti alti D-vostra
Si en MT imprejuraiT
Cap Dumnederi induratil
blagoslovitT.
Aiel v'a adunal6
Sit se bucure si elti
La aeest cinstila nunta
De blagoslovenia I) Insirrt
Cu toM s fitT
Cum Aronil s'a bucuratil,
Cand toTaguiri a allatil
trei ori ca s rostitT
De doTsprece anT usual
Amin ! amin ! amin !
ST-a intimiditti nendatil
Sit ne fie acesle
ST-a inflorilil in mana
inte
Fara de rad6cina.
Cine n'a dice de (re ori amin
ST-a fostil rorle frumosil
i se imple trupulii de venial
Langa masa luT Christosti.
ST-apoT seuil e'a (lice : amin!
$i mie mi se cuvinti :
Er Dumnia-vCisi rit cinstitT
BunT si inteleNT parinfT
Untl paharelti bunt) de vinti
Pe acest6 titi alti DumnTa-vostra ST-o basmillutil de inn
Cu duhulil bhThdefelorri
SA-mT stergri mustetele de vial.

Si aceea de nu mi T b.

blagosloNi(i

Ca sa e Inicare si elli
Dupil cum s'a bncuratil
Prea fericita Pena
Atunci, cand ea a allatil
Prea cinhtila crnce.

SA-nil dart' una de bucT,


Sil-mT ,tergri nasulti de much

aceea de nu mi-1T da
M'oT slerge intr'o pola de manta,
$i Loiti N. N. m'o chiema.
Si

$i daca-IT binevoi
Pentru mine-(1 scociori
ST-o copil ochisea
Dintr'acestea de-acolea,
t+i-astepta cuvintil de blagoslovenie Dacrt m'a vrea, m'a vrea,
C'ace,-46 litI alti Dumnia-vstril

Sede eu genunchile plecate


Cu lacriniT pe braie viirsate
$i Art forte CU smerenie

www.digibuc.ro

397

Daeit nu m'a Yrea


Draculil s'o Ta

SR (Ilea eimpoTil din ea

Srt eante la nimbi mea. (1)

Dupi rostirea acestei oratit mirele, sculandu-se din genunchi, srulla mana parintilorfi, precum si a n6muri1ora
celora mai de apipe.
Datina de a-si lua tinerii iertaciune dela printli lora
inainte de cununie esisM nu numal la Romanii din Bucovina. ci si la eel din Transilvania, (2) Ungaria (3) si
Moldova.

Una dintre oratlile sa cuvintele de iertaciune, call se


rostesca la ocasiunea acesta in Moldova e cea urmiItre:
parinti, ascullati
Durnnea-vOstra cinstili i
putintela cuvinta. pis'a prooroculu
ctt prea vecinicula D-Ie ntth Mca ceriula i pAmIntulti; pc ceria
M ea D-qe srele, luna si stelele, si pasOrile n vzdullb
marea si pescii in mare. Si dupd ce impodobl
cermla socoti Sfintia sa de impodobi si pnnintula cu isvor de apa rece si dulce, si cu pomi de tota feliulfl, i
cu multe fehuri de gadine selbatice, care de nol de ineni
sant sciute, 61%1 mai multe pota fi nesciute. Deci dupa
acele dupa tte, zidit'a Dumnedea pe omula cel dintaia
adica pre stramosiula nostru Adama, si-la faca din opta
pArri: trupula din paminta si sele din para., cu sangele
(1) Din Mitocula DragomirneT. dict. de lonu hchimducu, agriculloru.
(2) 1. C Tacitu : ,Nunta la poporulu rornanl. etc. op. cit. p. 21. Dem meta
fetele l Taa ele I ua Minit dela surata lora p in colinde
t t c ee a mirele. primincla InnecuNintarile parintilora, plcl cu nunilla insotit1 de intima loru la mitCAt..
(3) Corn. de d-1 El. Popu.
adicA deminta iii diva cunumeT,

rutila chIama. pre tata st pre malra mirelul, le tine o curbilare in numele acestuTa, ce acIT e mire si TesA de sub motectia lora prin care le multAmesce
pentru purtarea de grij i crescerea ce 1-ati dat'o. La finea cuvIntriT mirele
srutl mnele printilora, r acestla cu ochil plinT de lacrirn1 iii striingu la
pIepti. Ili srut in frunte, si hinecuN Intandu-10. IT doresca ca tte s. fie in
tr'unu cesu cu noroci, s alba viat Indelungat si plin. de fericire,.

www.digibuc.ro

din oO, cu frumsejele din seire, cu ochit din mare, cu


sufietula din duhula sffinta, cu gtindula din lulimea lincu putere dela sainta Troilli. i-la fgca om dedada somna de adormi. si Oise Dump edeil.
6
ca nu este bine sa fie omula fra de ajutor, si scse o
csta din cOsta lui Adama si o zidi de-I face femee ajutora, adica pe stramsa nstra pe Eva. i dacti se destepta Adama din somnu, si o veda, disc ai. :
<Mullameseu, Dnine Sfinliei Tale. ca. v6dul ca acesta

este osu din nsele mele si trupa din trupula mea ; c,;i acesta se va chiema fcniee; si pentru acesta i va lasa
omulti plirinlil i frati, i se va lipi catfa ala sea soil',
de sc ri impreut a si volt fi amendoi una trup. Atunci
blagoslovita : sa cresceli, si sti
Dumm-dea a (Usti si
stelele
ceriuluT,
ca nasipula maril. si sa
ve inmullilt ca
ftniplei tota pammtula ste tea lumea ; I lagoslovilI st
pamintuluI. i pe dinsula sa moscenir. i dintru acesta culinta Dumnedeescu curse isvoia de m'qua in

nma, si oma din oma curs'aa. i venifaa vreme pana


la flu d-vostra (cutarh); ales'a si d-lul inirde cu voIa hifi
1)umne0ea ve,rstnica, ca sA.-1 fie sola Dumi-sale. Deci se
iertap si
sa
rtga Dumilor-vstre. ca
merga pe cale alb, la cinstita si de Dumnec,lea daruita
casa Dumnilor-sale, care-i de Dumnedeti data, si de Ornenil eel buni aflata. Deci se rga Dumilor-vstre si cu ala
si
doilea cuvinta, ca
blatfoslovill, cum a
blagoslovita Avramti pe lsact, Isact. pre Iacova, si Iacova
pe eel dolspreOece fecIori. cad blagoslovema parinilor

Intaresce casa Holt. Deci se roga Dumilor-vstre si cu


ala treilea cuVinta. ca sa-1 IertatI si sh-I blagosloviti sa
merga pe cale albti la cinstita si de Dumnedeti druita
ca-a Dumilor-sale. casa buna, casa de bucurie. cu viali
www.digibuc.ro

399

at path. cu norocita 1inite pAnA la adAnci bUrnete. Ca


fie numilcr-vste bucurie, care bucurie a fosfa la Aronti prorocultl, cand a Infrunditif toiagul In rnfna, i
a Infloritii fiincl uscatil de doispredece ali. Acelif darti
blaposlovenie sti1 invrednicesca. Donmulti Dumnedeti
cern-

pe aceti cuconi lubilf ai dumilor-Ystre,

du-sI lertaciune, cu multa plecaclune dda Chcistosti,


fill si Durnnet vstra sanritosi!>

Toff" aceea oralie, dupti o altti versiune, insa in versuri :


Din nemil in nemil :
Cu ochiT din mare,
Cn lumina din sure,

Asculta IT
AscriltaiT

DumnTa-Nostril cinstiti

Cu tOle
trupulut
(_6e1)itil de ale sulletulut

Parinti
Si Imprejura-,:i
Si DumriTa-Nostril precum

i not Si-a suflalii Duinnede cu duliulu

CinstitT nunlai !
Acegor . paribtl ne vomil rat.a
Si de rostu Nomrt cuvinta.
Dumne-vOstra,

ST-a inliatti trupulri.


ST-a v6dutil Dumnedeil,

Cit nu este bine,


()multi singurrt sil tri-u3sca
stapanescil.
Pamintulri

Care dela D-deu sunletT osinditi


datti anti somnti dulce lui Adarml
cautati st re (HI DV. eel' smeriti
SI a adormitil torte grett
Cu duhulti blandetelorri
blagosIoNitT
ST-a scosri din stanga lui o cOsti,
tertati
Cd nu este fin pe ptrnintt si trrtesca

Si parintilorri sit nu gresescil,


Iliucar catti si prointiT se silescil,

pe Eva, strrimusa nOstra


Adamil sculfindu se a

$i de tote cele rele iT ferescri.

Domne ! Pomne ! ce-mi este mie ?


Dumnederi a Multi-.' eerTulri pa- Er Dumnec,teri T-a listi
mintulti cAdame ! Adame.!
NurnaT eu cu intulti
Marea si cele dinlr'insa
Nu te teme,
Numai CU Oisa.
Este a ta sotie ;

Si inc. duprt tute aceste a mai OA din osele tale


[ziditti
Si trup din trupula tti,
'rein pe pninttl Ram la rsiirilli Pentru aceea va !Asa
Si in rain a zidita
Fiulti pre tatillrt sOti,
Pe stiTtmosulti nustru Adamti,
Si pe muma sa
Din cat e ne tragemri si noi asti-OT 1Si se va li pi de femeea sa

www.digibuc.ro

400

Si yorti Ji amendoI unti trupil,


Crt asa Dumnedett a Yrutti.
Si de-atunci ne tragemrt nof

Din mil in omil,

Intrtrescil casele
Erti blilstemele prinilort
Resipescrt casele
De aril fi elute duratrt

l'e temelie de petra


Ea de sirgil se resipesce toti.

Si din rodrt

In rain
*i din vir

cjiceCi boeri : .aminti;

In viV,

Pinil la aceste deue tinere


Ce stati 'Main tea Dumnla-vstre

Crt ert nu volt qice-aminti,


Pin' oe nu ni4i da o nilframri de
Cusutri imprejurti cu CA,
inr
Ca

stergil gm* de yintl.

Si de ntiframi tolti Y'asl mai Terta,


Dar de priharti ba !

smerirr

cu lacrimi v rugd

lertaa si
blagos1oN0
Si-lt volt duce la gurita mea,
Pentru cii blagosloveniile Orin ( dot ti Crt ca scie cum a bea. Arnie].

Dupti oratia de lertAclune, ce s'a reprodusil, vorniceluln


spre lecunoscintd, dii din partea mirelut i a miresel o-

ratorlulni until piihar de vinti; nil acesta inainte de a


bea, urza in urtnatorlulii moat:
dumi-tale, cucune mire Milostivultt Dumnedeil
Sii ye pm Cquiascii cu sfatulti,
*i dumi-tale cuc6na (1) miresrt.
Cum m'atT YOulti DV. cu acest Ca i ve bucurap" unulti de altulti,
Ipaharil Cum s'a bucurati Aronti proroculti,
ve vaqi-i din Cand I-a odraslipt in mina toiagulil,
fceriti cu darti. Neudatti, nerouratu,
Cu darulti s41 si ye daruesc6,
De doispreqece anI uscatil,
Numele sti ve mrtrescrt,
D qeti cind 'l'a blagoslovitii
Inclat'a odrrishIti
Anil srt Vii sporesca,
srt ve'nmul(scii..
Sri vii trimitii din ceriurI

Ale sale patru darurt :


Slenii impriratesca,
Corenrt

Scaun domnescil
stripnescil.
(1) Cucomi

Si a infruOilti.
e mai bucuraff
Si-I.
Cu acea bucurie nespusa,
Cand fericita Elena
A allatil cinstita cruce.
$i era0 si vr3 invrednieescrt
Dumneqeti sfin

i Cuend,in limba veche ron Caul inghnna: june. tincrelei.

www.digibuc.ro

-- 101 -vs bucuratl unulil de altulil


lierghelil de cal
Cum s'a bucurat5 cinstitul Noe Si piing de bara
[proroct, Ca la boeril cel marl
Candil s'a isb.vitil de potopil,

Si inca srt v6" milusca,

Si din pme a gustatil


Si s'a sAturalil

Si srt v mal drusca

Si a Multi si vina

Ca apa din Pruitt.


Macard si ca Siretit,
Cii asa este acletiii (1)

Mult cu multi]

De a facutri chef deplin ;


$i de atuncl s'a fricutii
Cu care si e la fetele DV. inchinit Multrtmescri si dutni tale
Acestrt cale

Jupne vornicele !

$i impreunare
A dumilor-vstr
Sa fie cu scirea sfir4iel sale
indrepteze spre locii
Cu mare norocri,
Spre viatd

Trupuorrt de viorele,
Face-te-aril fetele manunchele,
Sii te bage 'n sinti la piele !

Cu dulce(il
Spre lauda prtrintiloril
Si a fraliloril
Si spre pomana
Si rrt-si mlostvu Dumnedeil
SA ye miluscil
$i 'MCA srt ye mai drueca
Mu la' avutie
$i intrgA bogiltie :

Ca si sfiintulul duh pentru dart"'


Pentru-acestil pAhart mndrisorii

Turme de ol
Plugurl de bol

Mullmescil dumi-tale
De acestil prtharil
Cu zrtbaril

Si gillbioril

Ca din suet' de pltiorti


Darul Sfintiei Sale

Sa fie in casa
Precum al ajunsil vornicelil de a[csta glt (2)
Sii dea D-r;le sl ajungt i vorni[celii de prt. (3)

$i pe noi srt ne bagl in smug,

(1) Adetia, este vorbd veche icomnscd, dela debitum, silaba bi dela mijlocd

se suprima depa datina i a altord cuvinte, ce contind asemene silaba d. e.


sibilo,

ueriil etc. Picerea adetiil se intrebuintzd In gura poporulul, cand voesce


a espu ima ddtoria ce are a plati proprietatii pentru drituld usufructuluT d. e.
a plati adetiulft mofier aceea ce limba modern& esprima prin efiftid. Prin urmare
ea esprima o dttorie, o trebuint de satisfcutd. In loculd decT aid colacariei
in chestie,
afct este adetiulit nu insma., deck c aa trebue,

w se cuvine.Nota ep. Melch.


(2) picerea qldta, 0 de aicl glotai i a se ingloti insmna multime, popord
i se deriva dela scrierea pkg. TXGiaaa, limbd, care in limbagiuld biblicd se ia
i in intelesu de nrnd, popord de altd limhd.
(3 Vornieubl de prtd era o boerie la curtea domnscd. Cantemird ne spune
S.

Bl. Ma anti : Nunta la Romam.

www.digibuc.ro

26

402
Macar cu cate unti pAharil de vinti, SA cante si la nunta mea (2)
CA not toti 111 multAmim,
CA eri oiti face pe ici pe colea
DupA tOle aceste ca unil voitorri
pe care ma vrea.
[de bine De a fi mat mare

Sf. D-deri sA nu ra uTte nict pe Va merge mat tare;


[mine, De-a fi mat mica
SA-m7 dAruscA o copilA tinericA. N'oiti dice nemicA :
FrnmusicA,
gra de-a fi mat fnunusea.
Ochiqicd,

Mai multri inft va place,

Macar ca cea de cnlea.


Daca si ea o vrea
Era dacA n'a vrea
Eldv (1) s'o

se va chtema ca este a mea,


Si vot fin casa cu ea.
Inchinti si la garita mea.
Ca ea scie cum a bea,
$i voI face buzele leicuta,

SA facA cimpoirt din ea

Si pantecele halercutA

SA fie sotiOra mea,

Si

erad la curte patru vornicT de piirta, cd el sedead din afard de curte, si desfAcead acolo pricinele cele ma! mid, ce vented la domnie, pedepslad pe femel
cu purtArl rele si pe acole care se silnicead, orT se Weed (litre, le Impreuna
cu cununie cu persemele de care erad atasate, dact erad de starea de jos, rd
cnd era dintre hoer!, Incunoscinta pe Do,nri. 8i cAnd sedea Domnuld Inscaunuld celd de judecatA, el stad la o parle si (inead poporuld In bung. orAnInsemnatt In condica lord pe cela ce nu se infatisa la terminuld dejudeprin care acela se fAcea viitovatd In neascultarea de Domnd, si plerdea
procesuld. ET pentru pieta serviclulul primlad adetiuld din targuld Romanuld
(Descr. Mold. 1851. lasT. f. 168.)
(1) Elele In imaginatia poporuluI sltrit msce spirite femeescl, fAcAtre de Ad,
care se numescd .Rusali. Sunt asa de pericultise, In dad nu este bine nicl pe
nume a le chiema, pentru aceea obicInuild ele se esprimI numal prin pronumele ele i dinee7e. Intie alle rele ce producti aceste spinte acelul urAtd de
dinsele, este si bla reumatismulul, pe care rominuld o numesce dineele, adicAo
bl cu care celd bolnard se crede aticatd de ele. qi se dice cd bolnavuld pAtimesce de dinsele. Se mal aude In popord Imprecatia: luate-arii Elele. Femeile
cu num2le Ruxandra chTar i prisnuesc Rusaliile In Mercurea
dupl PascT.

(2) Aid nu trebue a lua imprecatia acsta ca ceva rdatttclosti din partea
juneluT cAtrA fata ce o lubesce, ci nnal alesd ca o manierd, de a o apropia de
dinquld maT mulld, pe de o parte desteptiodd in ea frica superstit si, de a nu
WA In mttna Eleloril Elea ar refusa a merge dupd. dinsuld. act femeile mat
ot cam& sunt frte supersti(i3se 1 cu fried de spirittle rele; rd pe de alta
prim gelosia ce volesce a destepta In ea cu descrierea aRel fete ce eld o ar
gAsi luT de sotie In loculd el

www.digibuc.ro

403

n'a curge pie) o leeutri.

WA" lumea se veselesce ;

tu gurip nu te bucura
Unulii cu altulti cand ne vomil
ca de acesiti Ohara te vei siitura; sa nu avernri a ne feri.
Ca nu te veT satura nicT cu altul
Cum nu se saturd Tadulri,
De boerl de divanii (1).
De vornien i vatamana (2).

and ne vomil intimpina,


S avemil a ne Anita ;

Pentru mare mila dreplatilorti


Pentru buniltatea
Pentru inda &WO, (3)

r cand ne vomri uriftia


sa avemil a ne imbratio..
Pace intre frail

Cand ne vomil

Sa avemil a ne cinsti
Si beri acestil paharil de Hutur Cu euvinte bune,
Pentru meli voe bun ;
Cu pilhare pline ( 4);

Ca isvorulti vinuluT

impratT.

Pentru rda dimpuluT,


Care, churl infloresce,

I3oeriT eel marl


sa rmfte jitanT (5);

(1) Domnula Cantemiru ne spune ca din vechime se ImpartIa In due categorit lotert de sfala sad sfetnia i bolert de divanii. Gel dintata eraa sfetnicil
DomnuluT In trebile cele marl ale WiT, ei In politica, i eraa eepte: Logofetula
ceIa mare, Vornicula de tara de sus, cela de tara de jos, Hatmanula, Postelnicula cela mare, Spatartula cela mare, Paharnicula cela mare. BoniT de
divana se despartiau in fret
starea antata se numIaa boeril cel marl ;

ceT de starea a cl la ei a trela: boor's:

Boeril ceT marl faceaa slujbele lord

la curtea domnsca, i cand se duceaa pe la locurile lora unde aveaa ateclare,


aveaa drita a judeca pe supueil lord ei ale hotari pricinele. Boerit de starea a
difma ei a vela eraa ajutatorl In slujbele celora marl. Tustrele stgrile trebuTaa
sa fie de nma boeresca. Dupa aceetla eraa ei altiI, ce se numlaa boerenafi,
care pota fi de orI ce stare, ei faca ei et servicIurile lora la curte, ca nisce
slug! du msg. al Domnulul (Dascr Mold. cap. VI. f. 154-174).

(t) Vornic saa vorniceM i vatamana. Aceelia eraa servitorl domnescI pe la


sate, spre a educe intru Implinire poruncile carmuiril, ei a strange dgrile. Vornicula era Intala per.sna In sata din partea carmuiril. Vdtdmanulii era ajuto
rula lul, pe care ela Ila comanda, and avea de esecuta a veuna ordina..
(3) Irula Irului. Ir in liinba poporulul instnna mirodenie. Pang astgT poporuld numesce iruri o doftorie casnic pentru rant ; ea este o unsre compus
din mal multe matera mirositre, precum raOng, tamae, sacaza, cera albg, untd
de lemaa, sS de ie. Ira nu este decal o clicere stricatg. din pupop unsre.
Colicarlula decT prin cuvintele IruM
doresce ca lucrurile mirositre
grase, bi nu se sfireciti
oiata, ca isvoru1.1 vinulul.
(4) Cinstea la sensuld teranesca insmng : a vorbi cui-va cu cuvinte migulitre i placute et ala trata cu pahara de bauturi.

(5) Jitaria se deriva dela qicerea slavong juto=secarit. picere imprumutata


kiela slavonT, cart ta tarinile lord small& mat multa sgcara, juto; de aid pizttorTula tarinelora se numla jitaritl, literald siecTrariil

www.digibuc.ro

404

&era eel mai mici

Si ile bee tote,


Ca sg triliV cu noroce.
$i ee asi mat lgsa,
Dar Ine teme c nu mi- VI da.
AO mai da si pe la fete,
Dar me teme sg, nu se'mbete.

Sg remge calici.
f:r noi teraniT
S 'nflorime ca Sofranii
,
P.re. mazilii (1)
Se-I tragg cAniT,
Incil i mat.ele

$i marnele nu le yore ggsi lore ving,

S le rOda opincele.
$i eri oicti D-V6stra : amine,
$i bee acPste priharti de vine,

Ci-mi yore cgta mie pricing.,


$i me yore face pe mine vinovatil
$i yore dice et ell le-am imbetate(2).

(1) Mazilii din vechime se numlad boeril esitT din servicid. Dup ce s'ad In_
multitd tare boeriile, numirea de mazill se da rdzefitonl, cariT si acestIa se trgead din vitA, boersa. AcesIT mazill sad rfizesT se comandad pe la sate cu felurite ordine de eseculie din partea ispravnicilord si a ocolasilor (subprefecti1) care negresitd erad frte nemilostivT Wig. teranT.
(2) Vegl: Literatura religiessa popular, adunata de Episcopuld Melchisedecilsi publ. In gConvorbirl literare an. XIV. IasT 1880. No. 8. p. 293-297.

www.digibuc.ro

405

XIV. PLECAREA LA CUNUNIE.


Dupd ce s).1-a luatil acuma de la top Yertticlune se pornesce mirsa di mpreuna cu vorniceil. cu druscele, mecum
si cu alte fete si neveste la biserica, unde are sa se cunune.
La biserica se ducil miresele dela lara maI totduna pe

Jost" ra trasura In care ati sa se intrne dela cununie


se pornesce ce-va mai tetr(Jiil.

Daca biserica, uncle are sa se cunune, e cam departe


atuncI mirsa se duce Inteo caruta sail Intr'un car la
care de comunil sunt patru bol Injugatt
La munte si cu deosebire In tinutulfi CampulunguluI
si ala DorneI din Bucovina e datina ea atat mirsa cata
si Intrga sa suita sa plece la cununie Ware.
Mal' nainte Insa de-a pleca cu carula sail cu carulil o
nevasta Inrudita cu mirsa lga de capestrele cailoril si
de crnele boiloril nafrarni, carI sunt menite pentru carausi, adica pentru eel ce man vitele prinse la trasurI.
De-odata cu trsura, In care pleca miresa, mergil totduna si alte trasurl.
Atata cand merge pe josil catil si atunci dind merge
cu trasura o Insotescil si o pareche de laularI, earn de
cum se pornescil de-a casd si 'Ana ce ajungil la biserica
canta diferite marsuri.

La pornire si pe drunnl, cilnd lautaril sfarsesca marwww.digibuc.ro

406

sult" InceputO, nevestele ce o insotesca cnta Inca feliurite

cantece de jele, carI le vinfi mal de graba In minte. Din


multimea acelora reproducti aid pre cela urrnatoriil :
FloricicA dintre munti,
Copild din doT pdrinti!
De ce red mi te rnaritT,
Ori n'ai mild de pdrintl?

Nu sal tu, mandrufa lele,


CA miluta dela nene

E ca faguruld de mfere?
5i mila dela marcuta
E ca mursa din steclutd,
5i miluta dela frati
E ca umbra de sub bradT,
Si miluta de surori
E ca mirosulil de flori,
Er mila dela bdrbald
Ca umbra de Ord uscatil,

Cand te pui sa te umbresci


Mai tare te dogoresci
5i mila dela scra
E ca pOma cea mai
Ce se cce si se &Ice
5i dulce nu se mai face,
Si mila dela cutnnate
E ca pelinu'n bucate
r mila de la sir Miff
E numai cTulini si spini,
Care flOre'n ea pornesce
Cand gandesci ca infloreve
Ea atunci se vtstejesce,
51 cand astepti s rodsca
Spinil eresed s'o'nadussca, (1)

Dacd mirsa se mtirita dupa unil mire din satti strainti


uncle se presupune ca-I va merge rOti; atunci nevesteie,
ce-o petreca la cununie, sa chlar si nuniI cel mari, calif
In casubl acesta Inca sunt de faia ht petrecere, canta mi
reseI urrnatoriulil cntecil :
Copild din doi parinti,

La ce foctl te mai mariti?


Ca mila dela barbatil
Ca frunda de lard uscatd,
$i mila dela maicuta
Ca si mierea cea dulcuta.
De-al sei cutn ii cu barbata
N'ai sili la mdritatri,
TT-aT tocmi zestrea pe lada

5T ai sede la ma ta fata.
Mai still', fata, si fetesce
$i vedi lumea ce gandesce.
Da mai sedi macard o lun
SA poll' flre din graltua.
Da mai sedi tnacaril und and
SA portT strutd de intigherand..
Seil und and si jurntate
SA. maT porti cOda pe spate...

(1) G. Toutolaga ; Moray. i dat. pop publ. In 'Aurora rornin), an. I. p. 54.

www.digibuc.ro

407

Cresce0 fiori, da
Ca mie nu-mi trebuiti ;

CrescetT flori catil gardurile.


rumpe ramurile (1)

Nu

Mirele, vorniceiI acestuia, precum i intrga sa suit,

care uneori se urck si pan la 20 de fecIori holteI, attti


la munte ctii si la tark se duce totdeauna calare. Cigar
si eel maI sermanl mirl, caril nu ad cail lord propril,
imprumuta dela altil i In( a se dual Ware (2).
Pre mire in cele mal multe 041 il petrecd lutaril
cAntandu-I marsd numai pank ce lese de pe pOrta, mai
departe nu. Tot atuncl, cnd e petrecutd pink la porta,
uncle neveste inrudite cu dinsuld, cal-1M si lui, ca i miresei, ruai multe cntece de jale precum ;
Ea me duca, codru remane,
Frunda plange dupa mine,
Ea nu puna sa planga nime,
Ca mie cand mi-a fi jele,

Et1 oTA plange singurele,

$i mie, cand mi"-a fi


OiA plange singuriora. (3)

Sad acesta:
Frundulita, Inn*. crta,

Cu mirosna campuluT,

Duminica detnineta

Cu cumuta brumarie,

Mandra qi s'a mai ivita,


Mandru sure-a resarita,
$i pre mire 1-am gran
Cu cununa de arginal.

Cu cunun ar5Tinlie.

Nu scia sore a resarila,


Off mirele

Ca frumosa mal e gain


Cu poduha targuluT,

Cam gatila la manaslire


$i i-am data numele mire,
L'arn gatita la cununie
Ca sa-0' capete sotie,
$i sotie i nevasta.
noi sA se despartsca
Si nevasta si femee

(1) Din Pojorita, sata In districtuld CampulunguluT, Bucovina, corn. de I.


Flocea, stud. gimn.
(2) Aceea1 datinl esisa i la Italiera. Dringsfeld, p. 94: E1 (mire1e) e
cu totu14 nod Imbracat qi cAldresce pe celd niai frurnosil cala, ce l'a pututa
afla. k:.ua i celtlalte halaturI, de i adescorl numal imprurnutate, sunt aqa de
frumse, curn numal pte cine-va s5.11 Inchipuscit. Asernenea calrl .1 totfi
atita de serbtoresce irnbrdca(1 114 incunjur nmurile i arnicil s61
(3) Din Crasna, diet. de M. Brbutl.

www.digibuc.ro

408

Diva bunk sk si-o Tee :


Dela stratri cu busuTocil
Dela fedora din jocil ;
Dela stratti cu trtmetit,

Dela mndrele fetite ;


Dela stratulti cu hemeiti,
Dela fete si fit-ten. (1)

Si acesta:
Floridc de pe muntT,
Sus5 pe dlti la liklutT

Ori mirsa nu-I frumsil ?


Fnu-I Nina, nu-T rogozosti,

Este-o fanttlna adancrt,


Ma1 multi' cal beri i milnneti,
Toti mknanck, toti nechzrt,

$i mirele-T prea voTosil


Ca unil trandafir frumosfi ;
Apa I link i gustsil

Si la culcatil se WO.

5i rnirsa-T prea fruniosti;


A pa-I link, curetre
Si rnirsa-T ca o flOre,
Pare cii-T ruptrt din sOre,
Amndoi se potrivescil,
Ca &a porumbT se lovesca ;
Amndoi s ca doT sorT
Pe cart sttnintl fark. norl (2).

Nunn:1 calului mireluT,

Murgil ea pana corbultif,


Niel nu be, nicI nu manfincrt.

Pe picire se usua.
Nu scull rnu-T rogozosti,
OrT mirele nu-T voTosti ;
Nu scifi apa-T ruginsk,

Pe drumd merge mirele de comund inainte, vorniceil


dup dinsuld aldturea, r ceIlalti feciorl tow doi cilte dol
In urma vorniceilord. Si cei mai multi dintre (IMO, cu
deosebire Insd vorniceil, avndti arme la sine, impu$ca
de mal multe orI pe drumd, dandt prin acsta siltenilord
de scire:
impratil

Cu intregulti s palatil
La cununie-a plecatu (3).

In unele WO ale Transilvaniei venindd nunuld $i nuna


Impreuna cu vorniculd in curte la socruld mare cu alaluld $i cortegiuld usitatti la acst ocasiune i afkindd
(1) Coin. da d-id G. TomoTagd. Comp. de acelasl : Moray.
In gAurora rom. an II, p. 54.
(2) Din Mahala, coin, de d-In G. TomoIag5.; comp. Moray.

sus de acela0.
(3) Datina Bomanilord din Bucovina.

www.digibuc.ro

qi

dat. pop. publ.


dat. cit. mat

409

pre acesta seqncla pre un scaunti, vornicul se aclresza cMra dinsulti cu urmAtrea vorbire :
Bunl qiva scre mare,

Ce t1-e de plane asa tare ?


Nu cum-va ai superare,
venima cu alaTti mare ?
NoT la dumnia-ta venire]
Porunea sa-fl
Si pen tru ca ne-ai chTemat
Noi t te-amu ascultatii,

Si fiindil-ea ne-aT pain,


Acum bine te-amri grisitir !

Nol mulle nu-tT grtulrn (?)


NumaI in casil Intrmrt,
Pe mirele
In mfina nunuluT

Dupa aceea voi nicul Intra cu nunul, nuna si intreg


cortegiulti In casa si se aclresza catra mire cu urindtrele :
Acuma cinslite mire,
Dupii trecutele
Care astray s'ati plinil5,
De cand mirsa-T tocmitil ;
fad nunuiri a venitil
Precum v'aa fagaduitti,
111ftna drpta i va da

5i te va si cununa.
DecT acurna te gatesce
Si cu noT cillCtoresce.

Dupa acsta esina nunul cu mirele si cu Intregti corteglul In curte, uncle se OM socrulft mare seOnclii pe
un scaun, vornicul se mat* adresza catra socrulil mare
cu urmtrele :
Acurn cinstitti socru mare,
Santate dumi-tale.

CA pre cine-am cautattl

Et di am si ether.

www.digibuc.ro

410
Nunulil

r cum s'a

Marla drpt T-a

ca fin ascultiltoril,
datil ;

Si ye potil incredinta
C 115 va si cununa
Pre acestil mire cinstit0

I va fi multmitoril
Si acurn si'n viitor
$i la timp de ajutoriil.
Deci acum juul sArutati,

vostru, prea WNW'.

Dar nainte de-a pleca,


frumosil te voTil ruga :

Ca dumnia-ta, ca
Ce-IT iubesci finlii fierbinte,

Si ca tat cu 'ndurare
dai binecuvintare.
Ca fericit sti-T fie
Scumpa lui cAsatorie.

$i tare nu v'ntristatt,
CA merge cu Oste-rilsi
La prea scumpa lui mirsA,

Si dacd s'a cununa


Er acas s'a *nturna.
Acum v' lstim cu pace
Precum lui Dumne4eti place,
$i fiindil forte voiosi
Sul vO aflAm srtnetossi I

De aice apol pornesca cu cortegiula si- cu lAutaril Ina-

inte la socrula mica unde aflii pre acesta r sedenda


pe scaunti, si vornicula mirelul se adreszrt ctra dnsula
cu urniAtrele:
Bung qiva socru mieti!
Ce stai asa obzditri

Vorniculu miresci :

OrT pentru noi esti scat-bit:A,

Cci aice amt venuti?


Noi aici dac'amil
Credema
si nimeritil,
Si ceea ce cAutAmil
Suntem5 sigurT ca T aflmn.
CAci pe due-an-Al intreba

Totil aicl
indreptatti.
Deci nu mai stall: intristat:f,
Nu plangeti, nu HicrAmati,
Gi indat ye sculatT

Si pre noi ne intreball :


Ce culmt, ce
Ca solia sA ne-o dmti.

Cinstite vornicil de locil !


Dunmedeil s-i dea norocil.
Dumneqett s te trsed

$i graiul tom sa-v sporsck


Ce ne TaT asa cu graba ?
Sea cui graba stric treba.
'l'e met fii ce-va mat bunti,
Crt let, adevr5 ii spunti,
Cul noi nu strung obiditi
Dupil curn vCnchipuiti.

Nice nu suntemil scfirbitl,


Precurn vOdu ca ne vorbitT.
Nu plangemil, nu lcrarnmil,
Din contrA ne dasftilmt1

www.digibuc.ro

411

Cu ieutari. cu cntare.
Cu ospNil i pomp mare.

$i cu lutarT pant.ndri,

Nu vedeti 1ume-adunara
Curn ste aicT si astpte ?
Neveste, fecTorT si fete
Indesat.I pe sub perete.

Tot.i aicI neafi ndreptatl

Noi pre totI amil intrebat


DecT noT aici scimri sa fie

A mirelui post' sotie.


ca la D-Vstra'n curte
S'ati adunalil niueri mulle,

Toti asteple cu tilrie,


0 solie s ne vie.

Multil glt adunatil

De-aceea v6 intrebeni
si rugemil :
Si frumosil

Se ne spunell ce voiti
Cine suntt-t.T, ce poftiti.

Ce dutatT, ce mblati ?
Voi solia se v'o daii !
Vorniculu mirelui :

l'entru acesta venimfi


Si aici
jupenulri mire
Tuturort1 ne a datti de scire,

Ne a spuil ce i s'a'ntmplatti
Chian de curkidil la venatil :
0 dprir'a aflatil
Cu ea s'a intimpinatil
$i luandu o in brate
A shutat-o in fate ;
Dar din brate T-a scripatil
La D vtfistea

Nesciindil ce s S6 face
Fiindil cu inima sad,
Indrptil s'a inturnatri,
Oste mare-a adunatil.

Ste toai cu gura cescate.


Ce cutm cu tiirie
Trebue'n case se. fie.
Dupe Amnele ar6tate,
Credemil ea von ri av parte
Se aflmil ce amil pierdual.
Dad ne-amtl trepildatil multfi
fail dar' solia n-tre :
Silatate Dumnia-vstre.
Mulle nu mai cuvintemil,
NumaT una rugemil :
Ca miresa sil ne o datT,
C'apoI cu noT ve mpcati.
Vornicala, mil esel :

Cii stile vornicil de case 1


Multrimimil de vorb'alse.

lie celea ce ne aretatT


Suntemil forte incentatT.
Ce s'atinge de'ntrebare
De ce ne facetT rugare,
Puteti fi incredintatT,
Cii la nol aici aflatT.

La noi dad 41 venial

Frumosil o a imbrecatil
5i bine o-a ospkatil
Si cu dinsa a plecatil,
TotT cu totii la vOnatil.

FOrte bine ati nimerial.


DecT poftitT, prea iubiti frati,
MaT ntain de ne'nchinatT,
CacT noT 'am0 esiai cu
Cu multe lu-ce de

gesesce ceprird,

A Dumnia-lui s pre.
AsIfetjtj venindil cu totil bndii

S bemil cu top impreund


Ca sa fitral cu voe Lune,

www.digibuc.ro

412

Va mai (lama Inca de veste,


Ca mirsa la noi este,
Si ce dela noi poftiti
mirelut:sotiOra.
DecT acum cinstit nuna
Te rugama ca sa fIT bunit :
Dumnia-ta poftesce'n casa
La jupansa mirs

Ca pre o mama 'ntel6pta.


Tenstpta cu bucurie
sa o duel' la cununie.
Grabesce si ostinesce
Pre mirsa. o primesce,
La biseric'o pornesee,
Cu mirele o 'nsolesce.
Si-i cununati impreuna,
Dupa cum si legea sunk
Dup'aceea sa traiti

Ca umilita te aslpta

Multi ani bunT

CastigatT precum doritT,

Pre tanera caprira

fericiti !

Dupa acsta vorniceil Snvit pre mina cu arcasu1 t1 In


cas, i petrece'nal miresa de trel orl prin arcul pregatitil
anume, dice de treI ori : In nurnele TataluL al Fiului

si ala St. Duhfi. Dupa pregatirea si esirea cu mirsa in


curte, ,ornicula mirelui, se mal adresza cahli socruhl
mic cu urmatrele :
Acum cinstita socru mica,
Veqi c remai cu nemicti.
C nol ce am fositi pierdutil

Dupa cum si legea cantit.


Pan' mirsa-li sarula
Eti totti voi mai cuvinta.

La D-Vstr'amti gasita.
Noi mirsa-o-ama

Si una ulciorti smaltuitil

Voiti sa v'a* mat spunti vr'o gluma


cu inima Nana
Ca acesta in;re cinstit
Mirsa st-a dobanditti.

Cu vial bung si
Multe v'asl mai cuvinta,
Dar' nOptea m'ara apnea.

Dupa cattl a tota amblarti


El aqi o a canatatil.
De cate a fosta lipsita

Deci mirsa stirutati


Si tare nu va'ntristatT,
C'asa-T legea crestinsc

Aici tOte

Si una colactl farna lasala.

Ca sa se ca.atorsca
Tinerii, nand sunt de varsta,

gasitti.

Acum v lasamt in pace


Precum lui DumneOeti place,
Si fiincla fOrle voiosi
Remaneli toi sanatosi !

Dupa terrninarea acestoril cuvinte pornesce cortegiula,


cu lautaril cantnd Inainte, la bisericd (1).
1) Petru Bancill : Colindele Craclunulul si ale Pascilora, la care s'a adaosa
Colacarituld satt Vornicitula usitata la ramp', etc. Sihia 1875, p. 59.67.

www.digibuc.ro

413

Cum sail pornita corteglulti, saU i mal nainte de.acsta,


una s'a malt' multe neveste inrudite cu mirele si mirsa
inlonza urmatrea doina :
BouTocri verde din vie,
Jalnica mea hulteie,
Ciind mergil la cNsatorie.
Cand de-a cas am plecatil
Diva bun5 ml-am luat
Dela piirintI i frttliW,
De la prietini i vecinT,

Can acolo am intiatil,


Clopu'n ms5 1-am luatri.
Ne tiflaI la clopulti meil,
Lacrimile-mT curgil merell
De jalea $.tru1uluI meri.
Vai silrace strutti frumosil

Cat'acum s te-aruncri josti.


Maernil in cornulii mesei,
Mandru plane] ochil mireseT,
Dar nu plange ea unulti,
Care scie ce-T
Mire le-I cu voe build
CA merge si e cununil,
Mirsa-1 eu voe rea,

Si se plange vai de ea,


CA-sT inschimbri portutulti.
Si-I remane dragutulii,
Si locula din sed6h5re

Si dr6guu1ti ca sT o flre. (1).

In alte WO ale Transilvaniel adunandu-se chiematil


la casa mirelui impodobesca dou car cdte cu 4 sail 6
hol, cu naframl si cu petele, cu crengi verdl si cu het
legate la crnele hoiloril, la earl! le pun clopotele la
grumazil.

Nur ulil mare (nanasulil) cu nuna si cu cel mal be"&dui impreuna cu socrula mare, seclil in carulil acela,
in care vreail sa aduo miresa, era ceiaIal1 nuntasi sea.
In carul celU pentru vestmintele miresei. Ceterasil Mai
sedil in ceth dintaiil, care pleca Main te, apoi urmza
ceialaltl.

ColacarIuhl, stegarluhl si mirele mergu calarl impreuna


cu a1i dol spre-dece c1rei, top fee:orl holtei, cu naframl
pe spate si pe umerl in jos. Dintre acestIa sse insl mergii
inaintea mirelui totil doi cdte dol, si alt1 sse indrtulil
(1) L Popd Reteganuld : DoIne top. pub]. in Tribuna, an II. Silniu
No. 274.

www.digibuc.ro

414

asernenea dol ca'e doI. Mire le merge inainte intre aceste sse parechT, avnclti de-a drpta pre stegaria cu
-stgula, r de-a stanga pre colacarulil si asa mergri pe
damn:I pana cand ajung la calea jume'tate. Aice toli cdlaretiI se aduna pe langa care', facnda unit cern Imprejurti, atunci nunula mare scle b'eutura si colaca si
de gusta fecloril si toti nuntasil, apoI se puna r In sirti

si merga pana aprpe de porta miresel tota in acestil


rCinda. Dar colacarula cu unti calarelt1 langa sine alrga
inainte, ca sa dea de scire ca vina, si ajungnda la prta,
nu potfr sa intre, fiincia ca pOrta-I legata cu funii sa
cu lanturi infasurate cu pae.
Starostea gazcleI ru inulta iume de Ornen1 btranl si
tineri staa din launtru de porta i4 arata colacarulul
clrumula mai in colo colacarula insa dupa ce saluta pre

ceI de la Oda, incepe asa :


Le sauri, ce veselie,
Ce lucru pole sa fie,
Ce statT aicT adunati
Dumne-vstra, Tubiti frati

Dar lueruri asa toemite


Inca nu ne sunt ivite.
l'rta legata cu pae,
Glota'n capa sta s ne sae.

-GI noi forte ne mirama


$i nu v' prea
Gandindil : ca de frier,. mare,

Una cu macTucT fereeate,


AltiT cu gurile caseate

V'at,T inehisa asa de tare.

Dar de ceT cu macTuei ferecate,


Nu ne tememil cri. ne ora bate ;

VOIC.ndu-v6 fata'ntristat

$i eu galbna mestecata.
Firea vi-T cam spaTmntata
starea vi-T tremurata.
Trei hml sunt de cand venimil,
Ne uitmm i nu durmimil,

$i de garduri razamate.

Ci ne tememil de eel cu gurile


[Caseate,

Ca ne-orri manca Tepele tOte.


Mai envintatT si D-rstra ce seiV,

$i cu vorba nu ne zabovitT !

Aid starostea i espunde


le arata drumulil sri. merga.
mal departe dicnd, ca. Oar aid nid unula nu e cu gura
cascata, si altele.

www.digibuc.ro

4 15

Faceti-vi voe bung,


$i credeti, cd nu-I minciun.

Coldcarulg:

Starostra.

Cinstite vornice de cas


SpusesT multe, nu ne
Dumnedeti sil te trscri
Trait] WI totil s

ascultatil vrendti, nevrOndri,

sporsc

(Jura ct ura s IT-o lrgscil.


Nol de cand ne-amil ridical
Crt-alil nostril craiti ludatti
Multi lume antil fimblatti,
$i mblndil alMa lume
Am vedutil ctIte-o minune,
spune,
Care Vote vi

$i credetT, cil nu sunt glume


Dar lacrulil minunatil
Ca sit fie-asa
Inert MI mi s'a'ntelnphit :
Portile tare legate
Si cu pae 'nfrisurate

eil la r

multe spui si

Tu dici ca. de nol te mirl ;


Dar voi sunteti tocrtlii
De spirielti paserl in vil.

Darrt mi rogti taci acuma


Sd-ti mai spunti si eS 'ma.
The, rogu te, (Fr domolii,
Sa nu te culel pe pomnolri,
Si nu vorbi toirt minuni,
DOr n'ai mancatil bureti nebuni ;
Sail fugit.T. c'e priculici,

De aceea v'ati opritti aici ;


Ori umblati dup bostine,
aiel nu are nime

Me dOni. vi pkitT
$i de cine-va gnditl.
Sati de Turd all' anclitti,
CI male( aS tbritil.
Dar bine

Colacaru la :

Dumnia-ta-mi eslI cunoscutil,

i noi arn intelesti


De mill craiti maceclonescii,
Care-acuin s'a ridicatii
C.

$i-i lotru prea minunatil.


Vine cu niste osti grele
CM se sparie loti de ele.
Tunuri grsnici slobodescil,
si muntii se cliitescil.
Dar vi prindeli cu noi &MY,
Portile si. deslegati,

$i ne dati totil ce vomit cere,


Ch. nol suntemti cu putere
$i vomil pzi cu tilde
Fe-aici nimeni srt nu vie.

S. mai apuoil

De cand mi-te-am fosti


Scit adi var in orasil
Sedeai la unti contorasti,
La masri duph cuptorti
Rodeai unS inestecitorti,
$i eel pe nescari rozre,
Resfrttandu-te la sre.
Dumnia-ta esti dela Buda-veche

Unde milta fuge de streche...


Cinstite vornice,

mai spuna Ore ce :


Ea sunt soli impirtescil,
Nimici. nu mCndoescri,

Tots direpte si. graescil ;


cri porunca 'mpratscd
Cautil srt se implines,rt ;

www.digibuc.ro

416

Ca acolo s'o stidsen.


$i frurnosil s odrslscn,
Doinnuln gandu-T implinsa I

Cine nu vrea s'o 'mplinsa


Cu capulil o sil platsen.
Pe alil nosirn crain ludatil,
Angern blAndil l'a desteptatil,

Starostea :

Fata veseln si.a spillatn,


La Dumnedeil s'a rugatil,

Ardlulti, ciitti e de mare,


Minciunosti ca tine n'are,
Calare pe a ta Opit.
Mai mincinosil ca o babn,
Ba si sotu-tett, scin bine,
CA' vorbindii cuin se cuvine,
E minciunosti ca kii tine,
Nesptdatn si somnorosil,
Lien de gurd, flealrosn,
De (-and mii-sa l'a blatil
Si popa l'a botezatil
De locil nu s'a ma! spnlatil,
Si 'nc'asa e de mitretn
Ca si-unii purceln cretli
De duptt coletn.

Slugile ti le-a chiematn,


Mandra Oste .1-a adunatn

Din btranl si tinerel


CM ii st bine cu el.
TOM argati de eel volnici

Peste cinci sute si cinci,


Peste-o suai cilltirasT
Peste-o sutit pedestrasI.
Peste dinsil s'a ullatn
ST-apol e$ i la vnatti.

A vnatil cmpil cu florile


Muntii cu recorile

Si vedndil o urma de fer


Staturd toll si se mirara.
TJnii qiceati ca-i flOre de rain
S'o rup aln nostru dulce craiii
AltiT cn-T vit de vie
Sd-i lie cralului sotie ;

Atunci pe noi pe-acest: dol,


Vdndu-ne mai viol,
Fiindil cu calea 'nvntati
Si cu cal mai buni gAtati
Dintre Oste ne-a alest

Er D-ta ca unti dergtorti


Esitil de dupit cuptoril
Cu cisme de piele de mitt
Pe la gur totn tArit.
Cu capulii calli unti bostanil
La gura ca unit clotanii,
Unde mergeti, acolo v' ultat4
Asa sunteti de detunati,
AtT ultatil de ce-ati venitil

5Pnainte ne-a trirnesti


Ca s'aducemil veste bun
La toil si telte'mpreunn,

V'aVi clatil dup flec;iritit.

Gain nostru crain laudaln


Si pe-aici a mai ftinblatti,
Si fiindil vreme sning
A intratii intr'o grdinn.

TOte bine le-al cuvintatil,


Dar pe gurn DU le-ai sp6latii,
Si tau- si te VI' mAretii
Ca unii purcelti crep
lntr'un fundil de cotetil,
Cu muslata trasten josn
Si la gurd mancaclosti...

ST aflandn o flre'nfloritil,
Frumsti neodrslit,
Aril duce-o 'n grOdina crliscbl,

Colacarula :

www.digibuc.ro

117

Ca buzele sit ne stergemil

OrnenT de omenie
Ca Dumneqeti st v6 tie !

Vorba prea indelungatil


Nu-T de trbA, nicI o datit
dam solia
Nof acurn
Dumnia-ta ne dit simbria.
Du-te'n cea frum6,4
Veal' in cornul5 celil do masii,
Unti colacti de grftri curatil
Intr'o

'mplantatri

Pe sama nstrk gatatil ;


o glaja de vinarsti
Ca srt o damil pe sub nasa
Stt ne trcil de necazil ;
Sail si o plosca de vinti
o sterguril de inti,

S 'ncrilditI de vinti sit mergemui (1)


F6rte frurnosil multrirnimti

Ca si cand amO hea


Ch nu suntemil InvOtatI
Sit trairnil necumpraatif.

Cdcf cand eramil cO bilIata


Mama mea s'a mniatti,
0 plticintd a luatti,
M'a tovittl peste obrazil
De mT-a fostil mare nrtcazil.
Dar de-omil imbuca o bucdturil,
Vomil maT bea si din biluturil,
ImbucAndil de doue
Vointi bea si de noue orl.

deschidend6 portile, cohicaruhl si solidO s intra


calarI si mergO pana de naintea usel, unde se oprescit

si starostea aduce una colacit inteo sulita implantat, o


calla cu apa si o stecla cu vinarstl, care tOte le pune pe
un scaund micutO, jos, tual pe pamintit ; er colacarlulti
coborindu-se de pe cal, incunjura scaunulit, se pleca si

la de pe scaun colaculit implantatit in sap. si sticla


cu vinarsit, r cana cu apa o varsa. De cumva Insa nu
le pOte lua, rick% totl eel de fata. Pe unele locurl pretind

ca colacarul sa sara cu calul preste lantula nftlurat


cu pae, cu care este legata pOrta dela unit stalpii la altulO, dar datina acsta a esitil acum din no.
Dupa ce a luatil colaculit de pe scaunit, 110 impliinta
cu sulita in turteulit cismel si inchina cu sticla cu rachitt
ctre staroste diand :
Cinstite vornice
sa-tt niaT spunti Ore ce,
(1) Aid staroqea inc1iii, eu vinarsd i pe -colAcard, dar acesta nu primesce,
ci cuvintzft ma! departe.
S. Ft. Ma

27

Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

41S

aNeli grija de buti eu


Si la cal* ("r1 de fenti
Si de ov6sil vOnturatii :

Er pentru tearulti
Alesele sA fie gatate

Cu totil feliul de bueale,


CA de n'oril fi tote &ate
suna cojoeu'n in spate.

picnda acestea. colacarult1 se intrce la nuntasi, can


pAn acuml a stati1 in loc0, i 1lLUd colacul nunulul. acela Il da cuI A rea, apol vint1 cu LOU impreuna
in ordinea de mal nainte la pOrta, unde era 11 opresc
si
lasa sit intre pana ce nu dice nunulil la faurula,
portil. Incare acuma e starostea, ca sa deschida
trandil apm in launtu, calareti1 se daft apol josu de pe cal
si se puna la jocil, r nunula cu rnirele i cu
nuntas1 Infra In casa ; nunula sa colacarula cere mirsa
sa mrga la cununie cu aceste cuvinte :
tBinesciuta este D-vstra si cunoscut, cum ca D-luy
N. N. porninda a psi la sfanta talna a casatoriel i eautandu-si o sotie, Intru care inima sa-I odihnsca, din voea
lui Dumnecjea a si aflatil vrednica D-vstra casa, intru
care si binecrescuta D-vstra. ffica. El fiindu IncredintatI
cu semnula si cu darea de mana, dorim ca astgli sa se
si lege cu lantulti Ma de aura al credintei In sfnta biserica, din cue pricina Ride frumosu v6 rugamti ca sa o
lasati s pornsca lmpreuna cu noI la sfanta biserica ca
sa se primsca acsta sfanta tatna..
Dupa acestea nuntasif Oka la cununie, cam de comunii
pe josti, daca im e departe biserica. (I)
In prejurula
tow in Transilvania, intrandil
(I) B. Vicitl, op. cit. p. 4-16.

www.digibuc.ro

419

-starostea mirelui in casa miresel, r ceIalaiti nuntasT,

intre earl i mirele, remhindti afara, lice


Dusu-ne-amil si amtl Arnblatti

Palau capula Astuf satri,


Uncle-4 podulti celt1 stricat ;

Podulrt se rupse cu noi


51-amil &Mutti top in norola
Pan' de-acolo
sculatri,
-Ca lea ni s'a astupalil.
Atunci esl o baba sbarciti,
Spre alti nostru folosti tocmitri,
Si ne spuse'n gura mare
De 'mp6riltsa cea mare.
Nol pe ea o-amil ascultatri
Si aicea ne-ami brtgatti
Si mirsa o-am
;

Dar nu v fie cu binatti,


Cri noi suntemil soli imp6rittesci
Cu branele voinicesci,
Cu curele huziresci
Si eu cisme cilzieesci ;
Noi pe'mpriltesa-o
Cii buna veste o
data
Alil nostril tnril impratil
Plinti de minte kti de sfatri

Pe nol ne-a manatil


Din sari

Starostea miretta :
Alit nost' trufri impratti
CUM Ciste a strigatti :
Ori impritsa sit i-o dea

Ori cu toti'n loc sa stea.


Noi avemil crulT
Si dreptiKl.
Precum Dumnia-ta le vedi ;

De vrei sit ne primescl,


De grabi si le cetesci !
Starostca minsa, :
Le-aT ceti pe fatrt,
Dar' isti cu alb(il.
Le-as ceti pe dosil
Dar' is ponihosri.
Starostea mirelta :
Noi IT ceremrt ciirti

Sii ne dal dreptiti.


Cum cii aci arnil imblatri
La olalt'amil fiicut sfatri.
Starostea miresei :
(Luindrt unu pahard cu vita oil cu.

In satil

rachiu).

Pe 'mpratOsa s'o ctmti

Sii traesci cu sinkate,


Si nu mai cumperi bucate,
Dail in targil sit te duel
Si dela altii s'aduci.

lu sii 1-o drunil.

Starostea miresei :

Ne rugamti cu uinilinl
Sii ne &Ai ingiduinla",
Fiindti cri a nOstri-T vina
Dac'odatil ain data mina !

Sit a plinil in gibrinasri


Aduse dela orasti,

Sa ai Oat pe sub pirete


Aduse de sub gilete !

www.digibuc.ro

420

S'arobtca mirelui :
Cinstite starosle de boat
Cu opinci de porcit,
Ca cwona de mTelit
Cu bota de oteld,
Not dreptrt
spunemit,

Si'mpCrittesa nu v'o ddmit


v'omd cla o ciut
Cuventiltore, nu muLd !

Starostea mirelui :
din cas in curte, unde se afla

,Es'iridd

niirele insotitu findit de nana.IT


altT nunta.I).

Cd. nicT cand nu'mblrund

Jo Ta 'n &rg cu jocurile,


Ci noT Amblamit eu plugurile,
Si srundnilmit bujoruld
S. resard. drop,oruld
Ce se face frtrimir,

Sat el niultl att a$teptatit

Sit trdesci, dar ed n'oin bea,


C nu-mi place holirca!

De 'mpCriits'am intrebatd,

sa md vedert' nturnat
De la tabCrit departe
De unde n'ain cpOtatil carte.
Ed acolo am amblatit
Dar et mI-ail ardtatil o cTut

Cuventdtere, nu mutil ;
Starosjea miresei :

De nu-1 bea Dumnia-ta

Ord bea 4tia de eolea.


Aral& pe eel din cas)

Starostea mirelut:
NoT damn venitil sit being
Niel sit mancmil,
NoT a mil venial in grabd sdi mblmu

Cu cisme ro'i
La capil cam bitatil
;
Sub barbd
E in casd dupd masd.,
Cu ndframil de mtasii.

Pe marginT cu aurd trasii ;


Dacit
s'o vedeli
Haideti, nu IC imbiep !
Intranda cu totiT In casAr

Si 'mpdratuluT bun 'este


OrT miresa mi-o darf,
Era D-vestrd s ye spunem [cemd, Ori cu noT nu N jucaV,
Imperdtsa sd ne o da(1,
C suntemil o este mare

De nasil s nu ne purtat.T,
Cd impratuld 'vine

S5 nu ye cal cu rqine !
Starostea mirLsct

In zadard mb1a0 pe-alci


Si fceVi' intre noT prici (1)
CA dupti ce'mblW n'avemd,

De unde sere resare,


Cii daca ne-omit ,uprira
NoT pe top v'omd apuca
Si 'n
arunca ;
Er miresa drrtguOrd
OmlI prinde-o delsubsuerd
ST-ornd da-o 'n maul' la mire
Sii tritsed 'n fericire.

(1) Price pl. pria=pricind, causl, scarli. EsistA qi In Bucovina.

www.digibuc.ro

421

Dupa acsta inchind mireseI, apoI plca cu tolil la cununie. (1)


In unele comune tow' din Iinutula Nds?;udnlui inergndii
fecioril de imprat desdeminlrt la mire si scolendu-la
pre acesta, dupa ce s'a gMitti, din casa cu stgult si
cu lautaril, Ilit conduct"' pana la unil loc, unde lO lasa
dimpreuna cu nemurile i cu ceia1alT nuntasT, caril se

mal afla de fam, ca sa astepte putinti, era eI, adica fecim i de Itnperatti, numiti de asta data si colacari, lund
stegula si laulari, se ducil dupa mirsa ca s'o lea si sa
o aducrt si pre acsta. (2)
Ajungndil i. mirsa, unul dintru chiernatorI sari feclorisi-de-imprat, care e mat htranti, vec,lendil atata lume

adunata de naintea cash, cuvintza :


Ce salta, ce bucurie,
Ce lucru pOte .96 fie ?
Cad noi ori ctt amtl mb!atft,
Ca aice

$i-arriti venial din casil


Dup'o stea mandril
Para la acstil

De tre'l huff de cnd venitriui

it steua

noi pe drumil nu dormimil,


Dar ori pe unde-amil trecual

Dect ori steua ne-arAtaq,


Ori in nuntru ne lasarf !

casrt

ST-ajunge'ndil l'acCst casil


sP

vdual.

Aifa ce-va

vornicula miresei, care sta langa porta si DU lasa pre


nime sa lntre in nuntru, respunde c eRi n'a vduta nicsi
stea. Prin urmare sa se duca In trba-o de uncle ail
venita, cad aice n'ati ce cauta.
ChIematorulfi mirelul Insa nu se lasa cu una cu dou
a 11 respinst. ei eRi cuvIntanda mat departe Oice :
Vornice de-alci de casd

Dumnerjeil sii te Wieser% !

Cuvintulil

Dar nt, le purta cu gandulil

se'nmultescri,

(1) luliu Bugnariu: Datine pop. din jurula Niseudulta, pub! In cGazeta
Transilvaniar an. XLIX Braovil 1886. No. 143.
(2) Com, de d lu I. 1 opit ReteganuM.

www.digibuc.ro

422

CA ne veT muta cuvintulti


Ca si holbura cu vOn
Sari gandescI c ne-omti spArla ?

Cu vinarA,
Si pe man'

Dar mi n'omil mai face asa.

Cu Ninti bunti,

Cad batArti eh suntemti doT,

Noi nu ne tememil de voi,


CA suntemri intregT ea rarulti
Si vorbim5 tota adevrulA.
Ca'n54atu1ti impOratil

Pe obrazil

In scriri c. s'a inAltatti,


Pe calti c a 'ncalical
Peste ste s'a uitatri
$i ne-a alesrt pe
Pe aeei'i doT

Pe aid a mai mblatti,


Pentru-aceea nu s'a lAsatri,
Deminta s'a sculatti
Si curndti s'a imbrAcalti
$i pe ohrazti s'a spAlatti,

VoinicT,

De statti mici,
Dar din gura maT chitaci

$i cu caif mai fugacT,


cu trtrie,
SA-1 dAmti lucra ea trezie

Dupa rostirea acestel oratiT, care nu e alta decat untr


micti fragmenttit a celet premergtbre, i dup. mai multe
cuvinte i improliviri din partea vornicului miresel, fratil

de mire infra n casa si seotna pre mirsa Intre vivate si urari, o conductt pana la locula, unde o astpta
mirele. Aice. Intalnindu-se amindol, dart mana unult1 eu
puna apol mana pe naframa de cridinta data de
impratula si asa, stndrt mirele de a drepta r miresa
dea stanga, pleca inainte mai departe papa ce se intalnescil cu nanasil, caril asentrinea se duett de a casa cu
stgult1 si cu lautarl. Cum se intitlnescii cu acestia
le saruta maim, se a'z intie (IMO si asa pleca apot
cu totii pftna la biserica. (9.)
In unele 041, tottt din Transilvania. dual mat an-Vail pre

mire OM la biserica, apoi pre miresa, si 'n

urma pre nanasi. (3)


(1) Corn, de d-ln Dim. CoQmole1.
(2) Corn, de d-In 1 Popti litteganulti.
(3) Corn. de d-10 Dim. Cosmolel.

www.digibuc.ro

123

in

In muntil apuseni ai Transilvaniei nuntash se aduna


cununiel mal anthift la mire, si dela acesta

plett apol cu totil la mirsit. Mal antiliq e vorniculti cillare pe UU cal rnic cu panglicl rosiI in cOrna
cu
unit clucurelCi rosu pe frunte. Vorniculii are in milna o
plosca cu vin. Alaturea cu elg sunt dol nwnI, calif
clued una colacfi numi t pupaza, $i care are o forma I'mpletita lunga ca de un jumtate de metru. Cei cart' dual
i

colacula se numescra colacarl $i pupa:a o da la pcirta


vorniculuI mireseI spre a o da tinerel eraire, care o

imparte fetelor de etatea el. Urmza nasula, mirele


alti invitatt, earl lot1 sunt calrl. Pe urma e carulti, epe cryiltdri de'nainte cusen cu stegarlult, In rnijoc
cu surorile de mire si pe crWairla de 'napol
lautaril. La cart" sunt prich-el cate 8-12 hol eu colacl si
ca naframl In cOrne i m5na[i de cdte 4 6 poganici cu
biciuri lungi. de Ode en care poenescti ea trasnetulti.
Apropiindu-se de easa mireseI, la o mica dephrtare
carulit se opresce si rorniculfi, insolita de eel doI colaearl, se duce la prta, uncle it astptft cornicula miresei
in mema cu unti fiJRliT facuta elifar de mana miresel
In eja carula sunt infipte trel pene lungl de cocosti.
SosindC1 la Nait vornicula mirelul dice :
Buna diva OrnenT bunT !

Ce sal/a, ce veselie,
Ce hiera pte sii. fie ?
Ce stall' aid adunari.

Noi vedetat porta 13gaIri


o mica, mare ridicatit :
Ponta legatri cut pae,

Glta'n capri t s ne sale,


Legatri cu lantrt de (aril,
D-vstril, TubiT fratT ?
multii lo i arn ftmlilatil, Ca sit Amblrunu in zildaril,

Si asa nosi
'Frei lura sunt, de cand
Ne uTiilmil i nu dormimil,

cu funii de fuTorri,

Par de noi va li fostri dorri ?

Si asa lucruri tuernite

Noi dreptil v'


Si sfatil srinztosri v6 ditrnt :

Incrt nu ne-ari fostil ivite,

sa 1IT cu noi bunT si landT,

www.digibuc.ro

124

C noT nu suntemg flamilmy ;

Niel nu ne tememil de voI,


De si suntemti trel sa dol,
ne maT ving inapoT :
PatrOecT de cglitrasT

Cu caT de se spargg de grasT,

Dar nu gandi
ungureseT,
totg de nmil
Dar D-vstrg unde
Si din cotro venitT ?
De-atitta ne
Ca nisce tatarT venitT...

Pedestrassf cincT-OecT si nou,

Oste infocatg, noug...


Ca friturnandu-ne
S fie suta depling...

Fornicula mirdia :

Preeum i Dumnia-ta sci.


Totg cu PUSCI si cu pistle,

Dacg gtuiditl eg suntemil ttilhart,


Avemg de la 'mparAtie
Carte cu pecetiT marl,
Cine scie carte lutinsca
Sri vie sg ne-o cetseil.

Mat multi cu !Mule Ole.

Er eine nu scie

MaT

cu doT sag ea tri

Vorniculti lnireseT :

Nu ne lua cu cuvintulg,
Ca si volbura si vntul,
C de ce spuT nu ni-T

MaT bine sg nu vie.

Sd nu aduceti
\Yung popg cu barbg rarg,

Sg ne tie ping 'n de sarg,


Niel unulg ca barba

Tte sunt numaT nitnicg :


C suntemft intregT ca
Si grilimg tot adevrulit
ThAra nstril

St remAng cartea necetitg.


Mai bine unulti cu barba ca fusulg

HMI de voie si de para,


S'a sculatil de demintg
$i spglilndu-se pe rap.,
A luatil ung buciumg mare

$6se paharg cu
Sese marame cu
Numai sg fie din card

ST-a sullatg in treT pilrIT tare,


$T-a adunalil ste multa
Care de ea bine-aseultg :
Patru sute munleneseT,

sa nu fie din satil

SA ne deTe curCindii respunsuli,


Rgspunsulg nostru

Dela cinstita

Sag de cilp6tatil,

Ca atunci arti fi cinstea nstril


Si ocara D vstrii.

Dou sute din ilorese,

Dupa acsta cohicarii dati vorniculuI ruilesel pupa:a spre

o duce mireseI si acesta voinda sit mrga in can,


mireluI IlU opresce si-I dice :
Jupftne frate !
Alg nostru tngril finpgratil

www.digibuc.ro

425
A

Case le sii le inealOitT.

Blidele O. le umplell,
lr sA nu v'afltimil sumeiT,
pentru cal dou-lre care' de fenti,
Cosite din postulti lui CrticIunri ;
Dort6
eu \Intl din celti
Din luna lui Faurri stt fie eulesti,
sact de vinarst eu eilma sii fie legatil.
Pe sama te,nerulul impilratri
sr" fie giltatti.

Vorniculei mre1u, cetnd se'ntrce vornicula miresel din


urrnzil :
Ce feliti de omenT suntetI d-vstril
De slatT aci in ealea nostril ?
Noi eta arnO unThlatti
cugetatti
In calea nostril nimeni nu ne-a statO.
Vornicula miresa :

Bine vorbesel d-ta, jupttne frate,


Eti insti te-am aoeplatil cu nial mult Oste;
Dar d-vostril ati venit numal doT
*i nu prea seiti vorbi eu noI.
Dumnea-ta srt vorbeseT bine,

Nu v' lau pfm


Am veniiii dela bo'i
Niel unti pieti nu mil temti de vol.

Aid vornicult1 rnireei da vorniculut mirelul tipaulti


Impnat cu pene de cocosa. si acesta se duce cu el la
pe care nil incunjuril de treI ori impreuna cu steariu1 si eu cuscri. strigfindu :
crAisorula si craisra te'n'rA !
Dela caril se intorcit erAsis la p6rta miresel
cult1 mirelul incepe dialogula :
No ortace
Ce ne-amil face,

Hal la allti
Gaiel nu ne lasil.

www.digibuc.ro

vorni-

426

CAM ame umblate


cugetate,
C'aicT n'arn aflate.
In l'untra umenT si glOte,
Mara' portile legate.
Afard vedeme viinde i jucAnde,
In l'antru pit:Mende si jelinde.
Aceste lucru ce pOte sd fie ?

Unii dice c'are fi flure de mare,


Sd fie tneruluI imperatn de band
hm)ren Ile re;

Alp dice c'arrt fi flore de pe sate


Si fie thiruluT imperate de band.
[sdnetate,

TrecOnde la mijloce de cale,

Pierdurdme acea diet de flure,

Cind fuserrtme pe la acOsta casi,


Vede.nde cd steua inci ni se lasii,
NoT fried
spune-o vorbd band, Ne-ame abdtule la d-vustrii,
VedOnde ci suntetT de !halm nogrir
Ca si d-ta none o minciand.
OrT solia s ne-o dati
Alt" nostru tneril iinprate
Sa pe cale sd ne indreptati.
Demintil s'a pculate,

Sit ne staff adevrate,


Sii nu-ti pard !um desmTerdate,

Pe fatii s'a
Vorniculli miresti :
Lai Dumneded s'a rugafil,
Trimbit de auril in inn.nd a luate TotusT, totusT, jupdne frate,
D'aT sci o tir de carte,
$i frumosn a trimbitate,
E te-asi trece prta'n spate
Mitndrd Oste a adunate
De boerT betrant, de tinerT voinicT. Cii vede ci viT de departe.
Cum ne vede(T si ri-vOstrd aicT.

Vornicula na relui :

Alti nostru tnrt imperate


In scdrile calului s'a Militate
Peste Oste s'a uTtate
$i ne-a alese p3 noT, cesti treT volPrecum ne vederi i d-vstr'aicT,
MaT alesi de minte,
Ca vre o done treT cuvinte.
$i
date calea inainte,
Bane semne
date,
Ye bane drumuri
indreptate.

Dar dupd aceste cuvinte


Nu ne-aT pate pOrta deschide
De-ti va piir crt nu-T asa,
Mai multe iIi void insira
$i vai
sta
De nu-nfi vei sci vorba inturna.

Thirule nostril imperate


Umblande ea al sei p'aict

Dupil numruld stelelore.

A obbritu la d vOstril o flure,


Care infloresee,
!lard nu rodesce,

$i asa venirimme campT cu

NoT dupd dinsa amtl venild

Murk en

Sii o duceme In curtile tellerului


[imperater
Acolo si cresck

Dupti cugetuld ceriuluT,

Sesurile cu granele,
Cand fuserfimil la mijloce de cale,
Grtsirdmil o 1i it
Toff staturd in lode si se mirard,

Sd.

Dar sd si rodesci
$i rnuli anT cu dinsa si trdsci I

www.digibuc.ro

427

Daca umblat1 in traa imp6ratului


la o trimbita si prinde -a trimbita,
Dor vi s'orn mar aduna,
Ca. en nu ye lasti prin curtea mea,
Macarn pana pe sera yeti sed.

Vornicula tircsa :
ratacitn,
D-vstra
De oblu la noT atT veniiii.
Ce-mT vetT da
Daca pe cale voin indrepta ?
MergetT p'aicT la vale,

Dar ada cincT foring de hartie


Sa damn impratulul buna sotie.

Ca e buna carare.
OrT mergetT p'aici in josil,
Ca-T loculn destulii de frumosil.

Dacit yeti esi din satil,


Trageti in susil catra munte,
C'acolo-s5 drumurile cele multe,
bine.
Nu pe la noT prin curie,
A nostra cinstita imprat6sa, sciindn

Yornicula mireluti :
PaCca noT CU imp6ratsa amn vorbitn.

Ca de n'amti vorbitn,
NoT p'aicT n'amn fi

Da hied avemn carri bine pecetluite.


De maim imprateseT frute...
(Aici arata.

puIu imp6natil)

pana acuma nu T-a mai venitn


De sci dumnia-ta carte
nime,
Sede in camara suparata.
Cetesce de departe.
De nu credT,
De nu sci prea bine,
Astar te vcin lasa s'o vedT.
Fa te de-aicT in colea,
Mai aposf
Sh mC duen pe unde-oin vrea...
TT-oin da-o s'o duel la voi
Nu maT tine calea mea.
Numai a mstra imOrilt6sa
Se teme cil-ti fi o limbd strina,
Vomnicul miresec :
De'ndata yeti lua-o de ma*
anchin(nda dintr'o plosca cu vinu}

Orl yeti fi o limba rea,


De yeti' duce-o ci pe ea.

barn : In asta rdCcinul uscata,

E i-am spusn .s nu se superc'n La rundil cam cracanata,


Ca d-vostra yeti duce-o'n earn;
Si nu-ti arunca-o din earn josil
Ca nu-1 omil somnorosii,
Ca nu dOrme numai cate-o (it.
Dela prandn pan' la ojinii.
$i daca yell duce-o la D vstra,
S'o culcatT in camaia,
Sa nu fie cu impratulii de ocara.
Dar d-vstra, TubitI frati,

Lata si spa t3s5.

In a cat treba umblati?

Ca si cacTula din min iti


Si deschiOndn pOrta,
Las' sa intre Nita glota,

In irCba satuluT
Ori in ireba imp6ralu1ui ?

Ca o brsca testosa.
Vaici lata. p'aici lata,
inchin'odata.
Phial
Ca nu-1 tuicil, zama de prune,
Cum voi i-atT pune nume,
Ci-T Nina din MillaescT :

Cand hei te'nveselesci.

Sa n'o saruti tare.

www.digibuc.ro

428

Cii fitcndu-se totti una


Asa vomii impleti cununT,

CA. vedemil c'd sunteri hunT


aducetI

La intrare in curte mirele sag nasulg, ori altulg dintre


nuntasl, trebuo sa impusce 61a cu cenusk din vrfulg
La usa easel vorniculti miresei IT opresce si le dice :
M' rogg, fratilorg, v'ain ldsatg in curte, insa In casii
nu v6 lasti fiind ci. suntejT spte btrni, earl facg judecata si nu-I putemg smintl dela luerarile lorg.
Vorniculg mirelui rspunde
Ne itigamg, frate, lasa-ne in casa cd noi platimg haul
:

ea si1 facemil alias easily.

In acelg momenta di. vornicului miresel cdti-va haul.


Intrdndg in casa dice vorniculg mirelul
:

Frate vornice din


dale
norocil,
NoT avemil o dorire :

vedemu craisnra in ce voe-T?

Vorniculg miresei aduce o fata mica de 4-6 anT, r


yorniculg mirelu,
copila de Wind, dice :
si dandu-I doI trel
4Sti trasca
ajunga urma!
haul UnfltZa :
N6u6 ne trehue alta
MaT b1at i'mpkaai,
Cu cisme rosT !natant

Vorniculg miresel se duce i aduce mir4a din carnara

si la Intrarea sa in casd, tort, afara de mire, se ridica


lu piclre, r vorniculg mirelul dic miresei :
Vino spre mine, (lemma mea 1
Sa trdsca multi anl fericiti cu barbatulg !
Lufmdu-o de mdnd, se adresezd vorniculuI ci, dicndg :
td-o, frate ! cdnd voi. cere-o, sd ne-o dal cum e
acum .

www.digibuc.ro

429

DP aicl plect cu toii la biserica (1)...


In Selallig, nemijIocitt dupa ce
mirele lertadune dela parintil sO, Intrga Oste, care pana atuncea a
statil afara gata spre a lua si aduce pre craiulti cclii nog
la incoronare, incalica pe cal si se pornesce spre biserica
si anume : stegariul cu stgula inainte totil jucandu-lit,
dupa dinsulti doI frail de mire alaturea, dupa acestia nanulil mare cu cuscri si cu mirele abemenea alaturea,
era In urma acestora ceealalta Oste dimpreuna cu
caril canta marsul din Basarabia sa celd alil lui Mihaii
Vitzulti.

AstfeliO, ca si cand ar fi nisce ostasl, pleca cu totil


la biserica, unde fl zitepta criasa cea noua cu a sa Oste
lautari (2).

In prejurulti
dup. finea liturghirl la biseric
adica cam Ultra 12 re, cad In srbatorl pe acest Empn
urse cununa de regula satenil romani din aceste
men Invitarea cumetruluI mare din partea diverului spre
a binevoi la biserica.
Cumtrulti mare, la care se afla si musica,

Mutant'

si
cate 3, de multe ori cimpoi sa si fluer,
Intre urezate i mersurl esecutate de musica, cu tom conductula WI se ducil dupa mire pre care Ha aduc la biserica cu toll spetil

Pre mirsa o conduce de comuna diveruld pe caruta


cate cu patru cal, toll cu maraml i cordele la urecht
Mirsa, luandu-s1 diva buna. dela parinti, du ce mama

sa II deslga copciile cmesel, Intru semna cct nu e Inca


legata, trage un paiil din stresina easel, intru semn c.
ea se deslipesce din familia aceleI case, se sue pe code

(caruta), langa ea de-a drpta diverulul, de a stanga o


(1) T. Fanco, op. cit. D. 152 161.
(2) Com. de d-la El. POO.

www.digibuc.ro

-- 430
juna ori si o femee conducatore. Ceialali eispeti al' miresei urinza pe alte carute, precum i tatala mirese (1),

asa pleat la biserica, unde aa sa se cunune.


TU comitatula Zarandulni este datina ca mirele sa merga

mai antilia cu lautari, cu nunil sa cumtiii cei marl si


cu cuscril la socru cela mica ca sa lea pre mirs si
dimpreuna cu acsta sa piece apoi la cununie.

Spre casa mirese se duct' totil cantanda, chiuinda


facenda voe buna.
Insa and cuscril mirelui se apropie de curtea socrului
mica, atunci chrerfaril, adica chlematil sa speii miresei,

le les la pOrta in cale si


lasa sa nitre In Luntru,
gicndil ca el nu-I cunosca, nu scia ce felia de meni
sunt i ce fella de afacerl a pe acolo. Pe urma, lasandu-i,

intra cumtra mare (nanasa) in casa si nu multa dupa


acsta lesa cu mirsa de'naintea cash, uwle se afla o
masa cu un clubaril plina de apa si cu Una struta de
busuloca pe dinsa; lea apol strutulil, Il baga in cmbara
si prinde a stropl cu apa pre cuscri.
In acelasi timpa incept"' lautaril a cjice, r cumelrula

mare a juca cu fina sa, adica cu mirsa si cuscri cu femeile chierfarilorti.


Dupil acestil jocil , care tine ca la vr'o 40 minute,

sloboda 2-4 focuri de p,,wa sa revolvera i apoi se


pornescil cu totil la cununie cantanda urmatrele versuri

EI nam i dainamil feefr,


rEti dainamil fecTora...

In fruntea tuturor nuntasiloril merg vifelii, patru la


num'era i anume : dol ai mirelni, ra ceialali doI al
miresel (2).
(II G TrailL : Nunta trnsc In prejurula Timirei, publ. la
an. III. resta 1867. NG. 37, p. 445.
(2) Coin, de d-la Teodora Duanescu, proprietara In Mestdnl.

www.digibuc.ro

Fanilia.

431

In Romiinia mai nainte de ce plca miril la bisericti s


se cunune, mirsa impreuna cu doI flacal, carora le tra-

,escd pninii, pleca la o fntana cu apa. De a casa si


pana la fntana jca trei bore in locuri deosebite. Ajunsl
la starea loculul lad apa Inteo donita, In care pund si
busulocil, apoI se'napoiaz a casa repOnda ra trel jocurl In juruld donitel.
Cand vind colacerii, cu ginerele sa ridice mirsa, lese
nuna si cu mirsa inaintea lord cu acea donila cu apa si
cu busulocd, pre care na mile in apa si stropesce de treI
ori In cele patru parti. apol tOta apa din donita o trna
peste picirele cailord colacerilord; r busuioculd se pune
in perna pe cate vord dormi miril. Cdtti va cdc, acestil
busitiocrt
peniti ahitit vorti trd
Ginerele, cand vine la casa mireseI ca s'o ia si sa se
duca la biserica, se ulta de afard pe fersta casii la mi-

res si mirsa din casa la Oa printeo salba, ca sr( faca


copli fra1W.

Aliresa, dupa co se sue in card sa plece la biserica ca


sa se cunune, se Wt spre rsaritti si dice : unit pononbelt"( i o porumbit, adica ca sa faca numaI und baletd
si o fa ta; apoI Incepe a plange, ca sit (ad noroc4 la sein'enat de ciinepi ; er nuna II pune pe capd o azima

pe azimd sure si urni prihard cu vim), rupe dupa aceea


din azima si da putina miresel sa mannce, restuld din
azhna l rupe in mai multe 1Thcati si le arunca In cele
patru pani, vinuld rCinasd de asemenea. Cand arunca
ci seipre cestd din urma dice : n'aruncti azima
racia. Din azima aruncata este bine sa manance fetele
marl, cad se mac nairita curenda.
Cand pleca nunta la biserica pentru cununie, cauta s

nu se intalnsca cu alta nunta in cale ca sa se vada mi-

www.digibuc.ro

432

resele, cad, vtpulu-se, mre una din de,

so ti

se despartti

casiltoritil (1).

intorsa soli, caril a fosta


In Macedonia, dupa ce
trimi$1 de mire la mirsa, ca sa-I dea acestela de scire
O. vine la dinsa s'o lea $i piece la cununie, merga toi

nuntasii dimpreuna cu mirele Wart* la casa miresel ca


s'o Ta, avnda cu eT pusci $i pistOle precum i o flamburn (stgil), In vrfula careia se pune o cruce de lemnu,
In ale carel extremita(1 se Infiga trel mere. Apropiindu-se

de casa miresei, Incepa a da din pusce $i pistOle, apol


vine mirsa In fata nunta$Hora gatita frumosil, Imbracata cu trel fustane, una mal scurta decill alta, atte
cu trel degete, pentru ca sa se pta ved marginele lord

de josa, pe spate cu o scurtelca de postava cusuta cu


saU mOtasa, dupa puterea el, pe capa cu telie (petla)
alba $i mai rare orl ga1b6na, dar totdeauna fata miresel
este acoperita cu una sovonu (vela) alba transparenta ;
dupa aceea se face ceremonia turtei, adica douil fernei iu
fir

de-asupra capului mirespl can iscul, adica o turta mare de

aluata $i o alta ferrwe diii derpta tine o garala cu vina


$i scoborindu-se mirsa ILl ograda, ht scarl i se a$terne
unri ciar$af alba pe care ea calca, In semna de nevinovalie $i ca nu va fi patata In tOta viata el casnica.
Cu venirea mirelui la casa miresel se cAnta mal mule
cantece, din carl (lama aice urmatrele :
Dado, le, e stai naraita
Pana tora nu (I-am graita,

i ti al mintea aka
Inima ne harasita?
Du-te, dado, s' mi isuse01
Catu s' calla si le tacsWT.
Catu mai mult s'

Ce staI, niama, suprata,


Nina acum nu ti-am graita,
Ce-rf ai mintea mica,
Inima nebueurata.
Du-te, mama, sa m logodescl,.

OA se eauti, sa le promitl.
CAW maI multa sa te rogi,

(1) G. S. loneanu, op. cit. p. 29-3).

www.digibuc.ro

433
Sac-16 Meru s' bitisesti

NumaT lucru sa sfarsescT.

Nu tii arsine a le rizile,

Nu ti-T rusine, tu
cere patru mg,
Patru miT numaT pe strae,
Alte patru pentru salba.

Ca-fli cafta patru riffle,


Patru fiilie ma si ti stranie,

Alte patru ti gherdane.


Tora, dado, ti a mea casmte,

Acmn, mama, pentru norocula met',

fi esi noua a dete,

A OM una non obiceia

S-porta 'nvestele duvalete.


Tora, dado, n durieaie
S-porta chiurchiuri cu elmaie
Si-aiba gionele tru sevdaie.

SA pOrte mirsa toalete,


Acurna, mama, este o lume,
SA pOrte chiurchiuri cu ro.0
Sa alba voiniculti pentru amora.

Mai este o varianta a acestui cantecil; ta o :


Fanca flic, Fanca mare
Fanca flic si gramalica,
Gramatica di sculie ;
ScOla, lea dado, s'mi isusesti
Cat sa-ti calla s'nu mutresti,
Si-camal se li placarsesti;

Nu am hilie, iii am orfanie,


Patru fiili si va ti strailie,
Si alte patru di gherdane,
Fustane, dado, pan di mese.
Le dado ce caftai
Ce cafiai di me faci.

Fanca mica, Fanca mare,


Fanca mica i 'nvtata
Invtata din scla;
Scla, mama, sa in logodesci,

OrT eatil ti-a cere sa nu te ultT,


Si inca chiar sa-T roe.
Nu am Mai, am copiT sracl,
Patru miI voesce pentru strae,
Si alte patru miT pentru salba.
Rochie de mtas,
Polca, mama, Tana la mijloca,
Mama ce cautal,
Ce cautaT de m faceaT.

Dupa ce mirele intra tn casa miresel, parintii lui daa


darurt la fratil i la rudele miresel, deosebite lucruri, precum coltuni, eame0, batiste, i ma! cu sma mai multe
parechl de clubote, r mirele cu fartatii, carii sunt trei
la nurnril, scotii papucil, cu earl e incallta mirsa,
o Incalta cu alp!, pre car! 1-a aclus mirele; ea se preface
ca nu-I primesce, aruncandu-1 cu picioruld de trel orl,
dupa care apoi se lasa a fi Incaltata.
Iii Pinchi mai este obicelula ca tota atunci nrnurile sa
hieing pre mire cu bril rogt.
28

S. 14 Marianil : Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

434

Dupa aceea mirele cu mal mulI f2clori se duce la casa


nunulul, i acolo 1M invita sa mrga cu ei acasa la d7nNunula incalica pe untl cala, care i s'a adus a-

i acsta este o mare chiste ce i se face, a


lsa s mrga pe josil.
nurne,

Dupa sosirea nunulul la casa mirelui, pornesc cu tolii


la casa miresei, i acolo se canta nunulul asa :
Bung sera nune mare
Aces la srg, bung sera.

Bung sara nune mare,


Astg sarg, bun t sarg.

Ac6std ste

Acestg Oste de'mprejurg

Este tutg Oste a ta,


Una filie i einci sute.

Este tta dstea ta


Una Die si cinci snte.

Tota atunci se

(Arita si

fartatilorii cantecula urma-

torlu :
Bung sra tine fartate,
Acstg sr bung sera.
Fartate mustrea multu ghine.
Mutrea s'nu ne-arusinezi,

Bung sera tu fgrtate


Acesta sarrt bung sard.
Frtate uitg-te fOrte bine,
Ufig-te sg nu ne rusinezT

Cu acstg. Oste de'nvArligg.

Cu acslii Oste de'mprejurg.

Inainte de-a se pomi mirsa la biserica rudele el cele


mai de aprpe o saruta pe rndtl
canta cantecula ce
urmza. :
Tremurg srele a scapetd,
Tremmii inima a fetelieT,
Se'mparte fta de dada sa,
De dada-sa, fta, si de ta tg.
Pranzg-mi, dado, pranzg-mi,
Acest pranz, pranzg. mi.
CA-s i fug, lea dadc, xnele,
Xenele, ne sciutele.

Tremurg srele si apune,


Tremur inima fetei (miresei),
Se desparte mirsa de inamd
De mamg, mirsg, si de tatil.
DA-mi ung prAndg, mama, da-mi
[ung prAndg,

La acestil prAndti, mai tine-m la


[prAndti,

Ca sg scapi, mama., de straingtate,


De strgingtate, de necunoscuti.

Afara de acestft canteca obiclnuitri ferneile mai impro-

www.digibuc.ro

435

vizn si alte cntece, care atdt misca pre rnirsd si pre


celelalte rude, hi catii cu ttele Incept' a plange, jelindb
ducerea miresel din casa pdrintescd.
Scoborindu-se apol mirsa in ogradd, mirele si nmurile lui trecil pe denaintea el, si in trcdta se ulta lunga
la ea, m6surilndu-o cu ochil din capt pand In picire,
apol fratii el, veril si alte nrnuri de aprpe, rnergti pe
langd ea, tinndu-o de brapt unulti de o parte si altui
de ceelalt parte, pand cdnd Intra In bisericd, pentru ca
nu cum-va s'o atinga cine-va In cale. Totii atunci hicepti
(idutaril) a cnta...
cata merge mirsa la bisericd, are ochil
pe jumtate Inchisl, nu se ult nici In drpta nici in
stdnga, ci dreptil In pamintri, are trupulft tapan, calcd
cu pasl midi si rari, in calf."' abia se miscd.
In cele mal multe locuri mirsa se duce Ware la biserica si se intrce tota aa (1).
(1) T. T. Burada : Datinele la nuntl ale pbp. ro n. din Macedonia, publ. In
op. cit. p. 420-422.

www.digibuc.ro

436

XV. CUNUNIA.
Dupa ce a sositti la biserica (1) i dupa ce aq intrattl
In nuntru, .fie mirsa bogata sa sermana, tn6ra sa b6tranil, frumsa sa urita, este datina ca sa se aseze Inaintea tuturon femeilor0 chiar si a celoril mal bOtrane
maI cu vada In Intregil satulti. Aice sta ea apot Intre
druscele sale &la dupa liturghie, adica pana ce sosesce
timpult1 cununiet, cact In Bucovina mat t6te cununiile la
poporula de rndti se sevarsescti de unti timpi hi cce
nemijlocft dupa sfarsitulil liturghiel. La clasele cele mat
culte Insa, la o smua de orasent precuin si la unit' dintre t6ranit eel mat' avutt si mat alesl, se sevarsesce cu-

nunia totduna dupa vecerne si anume pe la Inserate


chlar ca si la Romani (2) Inca si mat tarditi. La acestl din urma adeseorl se sevrsesce cununia i acasa.
Mirele, dupit ce lntra In biserica. sta In despartitura
barbatsca, Insa nu Intre druscele sale nicI inaintea
barbatt, ci unde apuca.
(1) Mirsa din Romania, ajuns la tqa hisericel sa, se cunune, pune deasupra
110 at6te degete la cart ant voesce 8 fad& copit.G. S. lonnu, op. cit. p. 31.
(2) Festus, p. 24b-a. Patrimi et matrimi pueri praetexiati tres nubentem deducunl; unus q.ii facem praefert ea spina alba, quia noctu nubehant, duo pi
tenent nubentem.
Trel balet1 legitimI dup mam gi tall Inibra.call In toga pretexta petreca mii sa la mire, unula care duce Inainte fachia de paducela, pentru ca lnainte nunta
se facea nptea, gi dol, cari1 (ineaa mirsa.

www.digibuc.ro

437

In unele partf ale T ransilvaniel este datinil ca mini sa


Intre In biserica cu palaria sa cusma pe cap si. asa
sa se cunune. In cele mai multe parti Intra fard de palarie sat, daca si Intr cu acsta, nu se cunund cu dinsa
pe cap. Cel dintal o factl, dupa cum se erede, mai mult
din rutate, dect din datina ca mai pe urrna s alba
pretext de a 4ice : tai cununata pliiria, pdrinte !2 (1)
Acsta datina e usitata si la Rornanil din Moldova,
uncle mirele asemenea stet in

biserica cu ceidul a pe ca

dar ea are aid cu totulti alta Insernnare, adica aceea ea


mirele e socotit de ceialaltl de Impratil. (2) Acsta Insemnare, dupa parerea m5stra, e cea aclevrala si totodata si cea maI veche.
Dupa liturghie urmza cununia.
La cununie, pe langa ceremoniile curat bisericescl, se
mal observa inca i urmatnrele datine : nemijlocitil Inainte de Inceperea acesteia se asterne In mijlocul bise-

ricel, adica in desprtitura barbatsca, und scortarid sau


un covor, o bucata de Omura Impaturit In patru (3)
sa si un peticti de panda cam de o jurnatate de
metru de lunga. (4)
Acestil scortariO, sa ce este, pe carele sta mirele de-

a drepta si mirsa de-a stanga cu amndoue picirele


tota thnpulil catil durza cununia (5) ne aduce aminte de
(1) Com, de d-10 fond Georgescu. Inv. rom. din Scoreid si Al. Popd, prof.
In Bucurescl.

(2) Columna lul Traland, an. IX. p. 417. In Romania din contra este dasub cuvintd, el la cisme se potd incdputa dirimbe (in Bucovina : a cdputa turetcr sing. turtca) asttinti cA ung ginere nu se cununa incaltatd cu cisme ;

fela cA i ginerele se va cfisfitori cu

alti rnirsfi, netrdindu-i cea dintaig..


G. S. lonnu, op. cit. p. 32.
(3) In Bucovina si la Cantemird. op. cit. p 146.
(4) Com, de d-ld T. Dusanescu.
(5) Pretutindene In Bucovina. Vecp i : Calend. pentru Ducat. Bucov. pe 1857
si Dim. eanlemird, op. cit. p. 146.

www.digibuc.ro

438

plelea oil jertfite, pe care se asezail miril romanI, cnd


se casatorlati. (1)
In comitatula Honk lra insa atatti mirele dad si rni-

rsa star] nurnal cu piciorul cell) drept, si se crede ca


celt ce Vil pune Antas1 data piclorulti pe peinda, acela
dupa cununie orl si ce va face, facutil va fi, i ce va porunci va trebui sa se Irnplinsca, mai pe scurtil ca elt
va fi stapana peste sotul sell. (2)
La Romnil din prejurula TimiOrei din contra se observa adeseorl cum se silescil miril cand se aseza la
cununie, ca sa se calce unula pe allul pe pieforti din
respecluld supunerel, crelndu-se ca daca mirele a pututa mal nainte calca pe piclorul miresel, i va fi acesla
supusa. si din contra. (3)
Datina acsta esista si la Romnii din Rontnia (4)
precum i hi eel din Moravia, carii acuma de multa
sunt slavisall (5) apol hi Franceji (6) si la Liteni (7)
(1) Serv. ad Aen. 4, 374: Mos enirn apud veteres fuit flamini et flaminicae
ut, (lies cum) per farreationem in manus convenirent, sellas duas iugatas ovili
pElle super iniecta poni eius ovis, quae hostia fuisset, et (lies ut) ubi nubentes
capitibus in confarreatione flamen et flaminica, residerent.
La cel vechl era obiceid ca flaminulil i flaminica s5, se casatorsc5, prin milncarea placintet, sa se aseze doue scaune impreunate i acoperite cu pielea oil
acelela , care s'a intrebuintata ca jertf, si pe acele Beaune s se aseze cu capuld acoperitil flaminuld i flaminica, cart se t satorescd.
(2) Corn. de &Id Dusanescu.
(3) G. Traill. op. cit. p. 445.
(4) G. S. loneand, op. cit p. PI : Ctind miriT sta In biserica la cununie,
mirsa pe nebAgate de sarna pune und piclord pe all ginereluT, ca ea sit fie
ma.' mare fi mai cu autoritate in casd.
(5) Dr. Ioh. Nep. Enders : Der Molkencurort Ro2nau in Mhren und seine
Umgebungen. Wien, 1872, p. 37 : Cnd InfAsur prEotuld de naintea altarlumnele miriloi d cu stola, atunci coma mirsa ca s5. calce pre mirele sel
pe piclord. Dac5-1 succede, e de parere, c5. va predomni asupra h5trbatuluT sed.
(6) Dringsfeld, op. cit. p. 251 : In momentuld, nd Incredintatil ad s5. primscA binecuvintarea, c^c5. mirele sit Ingenunche pe rochia mireseT, si acsta
rAsT cra s-ld impTedice (oprsca), cad dad. IT succcde lui, attrneT e pentru

dinsa domnirea in cas5. o drt pentru totdeauna plerdutis


(7) Dringsfeld, op. cit. p. 21 : In timpuld cununiel caul& mirsa sa calce

www.digibuc.ro

439

Sub scortarig si anume in locula acela unde sta mirele i mirsa cu piciorulg drept se pung totdeauna atail la unulg catg $i altulg galbeni sag alti bani daca
sunt din clasa de josii. Bang acestia, calif sunt meniti
pe ntru palimarg. insemnza ca incredintatil nu cauta la
lume, ci Wt marirea el o calca in piclre (1) sag spre
a arata prin acsta ca calca In picire tota marirea strai$i desarta asteptanda i dorindil nurnai fericirea caspica. (2)
Alaturea cu chi-10 sari si de napoia lora stag nunii tinndu fie-carele in mana cate-o lumina mare de cera aprinsa $i impodobita C1.1 cordelute, cu bumbacii sag $i cu

stramatura de diferite culoni, cu deosebire insa albastrarosa si galbana, si anume : nunulu totdeauna de-a dreapta
mirelul, r nuna de-a stanga miresel. (3)
Intre doue faclii se cununa si mini rornanis (4)
si acuma, dupa ce s'a asezatil fiecarele la loculg seta,
incepe preotulil fanctionarg a le ceti mai antaig logodna,
pre mire pe pcor, ca
asigure domairea asupra viitrel sale cdsnicil, si
fiind-ca si mirele o doresce acsta, de-aceea adeseorl se nasce o luptd, care e
cu atilta mal comica cd atnndol voescd
ascunde piclrele si fie-care se
uita la piclifirele lord .
(1) Dim. Cantemird, op. cit. p. 146.

G. S. Ioneand, op. cit. p. 31 : (Miril


intratl lu biserica sa se cunune, li se asterne sub piclre o scra sad alta asternutd pe care se arunca i haul, nesocotindd prin acsta materialuld sunatoru,
calcandd in pichre tte maririle desarte, carl se facu prin haul, dorinda numai
fericirea casnica.
(2) Calend. p. Duckt. Bucovinel pe an. 1857.
(3) Dim. Cantemird, op. cit. p. 146 : Liinga el la spate stad nunuld si nuna,
tind doue facliI asemenea de lungT, de grse si de grele.
In unele 041 ale Transilvaniel insa, dupa cum ne scrie d-15 I. Georgescu, totd
timpuld catil durza cununia tind in mama ate o lumina aprinsa nu numal nunil
cel marl, ci i miril. In altele &AV, i anume pe langa isvoruld Somesulul mare,
dupa cum ne scrie d-ld I. Popd Retaganuld. miril (hid citte o lumina aprinsa in
mand and cetesce preotuld evangelia, r nunil cel mail, totd atuncea, tind deasupra capulul mirilord und colacil cu o luminL
(4) Prop. F1, 11, 46: Viximus insignes inter utramque facem.
Am tradd vestiV intre ambele faclil.

www.digibuc.ro

440

de cum-va acesta 1.1;1 li s'a cetit maI nainte, i apoi


cununia schimbandu-le In acelasI timpti inelcle i puinclule cate-o zunund pe capri.
In Tidni2ra i Inprejurime e datind de-a se Pune pe
capulti mirilor unti sovonti lunga din panqa alba i peste
acsta sr, punt' cununile bisericesci, nu, buna dra ca In
I3ucovina, pe capulti golO. Acesta sovonO se lega dupa

cununie pe dupa grumazulii miresel In semnulti verguriel. (1)


Cununile, carI se numesca cununt de nun ta si earl ati
In genere forma unul cerctl, In cele mai multe partf sunt,

dupa cum s'a artat maI susO, de mal nainte facute si


se Intrebuintza nu numai la o singura pareche de tineri,
ci la mal multe. In unele parti Insa se facti anume pentru tineriI, ce ari sa se cunune, din ramurele de pomi
roditorI, cu deosebire de pruntl, precum si din mirta
sari barbanocu.

Daca juna pareche e lovita dupa cununie de nenorochi si nacazurI, se (Pee ca a fostil cununata nu cu cununa de prunil sati de altil pomil roditori, ci cu cununa
de ruga, atribuindu-i-se astfelitl ruguluI o afinitate si legatura mistica cu nefericirile si aspra sOrte a vietil, sati
din causa ghimpilor sel sail din causa pietrosuluI si sterpuluI loc, unde cresce. (2)
nu o data juna pareche, daca II merge reti, se plange

asupra nanasilorti, dandu le vina ca ara fi cununat'o cu


cununa de ruga ca sa n' Obit traiula pruncului, adica fara
a gusta placerile si dcsmierdarile, ce ofera omuluI viata
tenera, tralului de nevasta :
Bata-le foculil nena0

Ca due me cununa5e
(I) G. TrAill, op. cit. p. 415.
(2) M. Ponrilia. Balade pop. p. 87.

www.digibuc.ro

441

Cu cununa ruguluT
S5. n'am traTulti prunculul. (11

i daca unua dintre cununati II pica in decursuld ceremoniei cununa de pe capti sail pierde ineluhl de cununie, crede

poporuhl, ea viata junei pdrechi nu va fi Incununata cu


indestulare, pace si fericire, ca va av Mile multe de suferitil sail chlar ed. unulti dintre dinsi va muri tocmal
cnd ii va fi lurnea mai draga. Destulli ca cdderea cununei de pe capfi si plerderea inelulul de cununie produce
o impresiune attil de rea, cd, numa daca ar fl cu putinta, numal daca taina cununiei nu ar fi pentru poporulil
nostru cea mal sfnta taind, n'ar sta multii pe gnduri,
ci indaNt s'ar desface numa si numal ca sa n'alba in
viitoriii a da preste o nefericire prea mare.
Dar nu numai caderea cununei de pe capil prevestesce
nenorocire, ci chlar si atunci cnd se pune strimba pe
cop) Inca nu e semml bum).
Acsta credinta se afiti .si la Macedo-romeini. 0 Oicald
de-acestora suna : chiline ! s' farim cd na-fi bag curuna
strimbu s'nu-rhi dzici pi numa ! adica : fine ! de-nu-ti puT
cununa (corOna) strimbil sa nu-mi Oki pe nurne,.

In acsta 4icala se afla mai multti o amenintare, in


cast) cnd finulfi nu aril voi a face ce-va pe placerea viitoriului sai nnasil. (2)
Precum caderea cununiei de pe capfi se considerd de
unfr semml rki, tot) asa se considera de semml ref' si
stingerea unei dintre luminele, ce le tint) nunii cei marl'
In mand, (3) sail cnd unulil dintre tineril ce se cununa
ride prea multi) in decursuld cununiel. (4)
(I) M. Pompilig, Balade pop. p 28.
12) rom, de d-ld lutza.
(3) Corn, de d-lu I. Georgescu.
(4) Cred Rom. din Bucovina.

www.digibuc.ro

442

Thip risrl vine pleinsg Oice unit proverb stravechiti.

Drept aceea amndol tinerii cauta ca In tot(' decursulil


cununi1 sa fie cata se poote de seriosi. (1)
Ba, In tinutulii Timisrei este datina ca mirsa sa lie
in tirnpulti cununiel unti ban de argintti In gura, cu
scopt, dupa unii, ca sh nu nasca pruncl In graba, rti
dupa altil ca sa-1 fie tonul
gura
predomnitori
preste barbatti ca sunetulti argintulul. Totil din acest
scop dupa cununie trage mirsa de funia campanel. (2)

Cand pune preotul cununile pe capul tinerilort si


mai cu srna rand Inconjura cu dinsil si cu nunil cei marI
in forma de dant masa la care s'a cetil cununia,
pe ctind cntaletil canta troparlulti usitat Isaia dantuesce.... vorniceil carii Inca sunt de fata precurn si n-

murile tinerilorg cununati arunca In tOte partile bisericel,


dar mai alesti asupra capetelorti celor cununati haul'
in'runti. nuci, alune .si hemeiti uscat. spre a ar6ta prin
acsta pe de-o parte c tinerii cununati nu certi dela
DumneOeti, datatoriuM de viala, decal timpuri roditre
de nucl, alune, i hernei etc, ra pe de alta parte ca se
lpada de tifite jocurile copilarescl, avnclu de aici Inainte
a se ocupa numaI cu lucrurl mal Waite si seriOse. (3)
Cei clinteo stare mal Malta precum si o sama de orasenT aruncd mai adese off zaharicale, eril la Ronulnit
din Macedonia nasa e aceea care aruncd Orezg sari orda

asupra poporului dinteun ciur ce la are cu ea. (4)


(i) Cred. Rom din Bucovina.

(2) G. TrAila, op cit. p. 44o.

(3) D. Cantemird. op. cit. p. 146 ; Calendard pentru Ducat. Bucovind pe an.
C.Tacitd: Nunta la pop. rom. op. cit.
p
: .Servituld divind finiUl, conformd prescriptelord
bisericescl, o ploe de
alune, nucT, grad ori fasole, in generalitatea casurilord mai en sarn cofeturT, acopere fata biserieeT, desemnncld astfeliU belugul pe urmele noilord

1857 ; G. S. lonnd, op. cit. p. 32;

(4) T. T. Burada : Datinele la nunIT ale pop. rom. din Macedonia, publ. in

op. cit. p. 422.

www.digibuc.ro

413

patina de a arunca diferite fructe

zarahicale , mal
ales(' instt nuel si dune, e de origine romanti (1), cad] ea
Fi

se afla nu numai la Romani, ei si la celelalle popre romanice, precum : Italieni (2), Franceji (3) si Spanioli (4).

Tot atunci, cand preotul dimpreuna cu nunii i cu


mirii ineunjura de trel ori dupLt olaltti. tetrapodul despre
stringa spre drpta (5), r eantoril dinta tropariul Isa7a
(1) Festi ep. p. 172 : Nut-es flagitantur nuptiis et iaciuntur pueris, ut novae
nuptae intranti domum novi mariti secundum fiat auspicium.
Nucile se cud la nuntl si se arunc a. copiilord, ca sa fie inceputil cu norocd
penlru ntla mirea, care intra In casa noulul el barbatd.
.3liti ad Virg. ecl. 8, 30 : Sparge marite Duces nuptiali festo nuces dividi veI
in solum abiici solent. Sic puerotum colligentiutn strepitu vox puellae non
auditor. Vel ne infausta verba ad aures ferantur. Est et illa opinio, quod, qui
nuptias contrahunt, lusus-relinquunt.
Arunca, barbate, flue! la serharca nuntil se obiclnuesce a Imparti sad a le
arunca pe parnIntd. Astfelid din causa svonuluT, ce-lu facd baetil, cand
nucile, nu se aude glasulu fail. Sad se face acsta, ca sa nu petrunda la urechI
cuvinte vorbite Inteo ra rea. Mal este si acea credinta ca acel ce se casatorescd parasescu jocurile.
Catull. 61, 127-131 :
Da mines pueris iners,
Concub ne : sat a din
Lusisti minibus : lubet
lam serviro Talasio.
Concubine, nuces da.

Da nucile haetilord, lenesule Concubine , d stuld te-al jucatit cu nucT , acum


avemd placere, sa servimil luI Talasiu, da. Duel Concubine.

(2) Ditringsfeld, op. cit. p. 96 : .La subarea nunttl din nod se arunca asupra mirveT i mirelul, Ins de asta dat nucl si nngdale,.

(3) Darivsfeld, op. cit. p. 261 : La Gaillac li se arunc mirilord, pe and


Inca Ingenunche inaintea altarTulul, nucT pe sl ate, si la balull, pe care logodniculd din Gex trehue Eti-10 dea In giva cand i s'a stnigal Intaia vestire, cel

intita(l atund nucT cu pumnils.


4) Diiringsjeld, op. cit. p. 268.
(5) Precum Indatinza. Romani! In 4iva de astaql a se'nvrti de treT oil In
prejuruld tetrapodulul, de'naintea carula s'ad cununatd tinetil, altar asa indatinad i rechit Ronian'i a se'nvrt1 maT de multe orT din stanga spre drpta Inprejuruld altarTuluT pe care aducead jertfa.
Plautus Cure. 69 : P. H. quo me vertam, nescio. P. A. Si deos salulac, dextroversum censeo.
In cotro s m6 indreptd, nu Kid. Dac salutT pie gel, credit ca mergl in spre
drpta.
Serv. ad Aen. 4, 52 : Mationae enim sacrifiraturae circa aras fa-ulas tet en-

www.digibuc.ro

444

deintuesces, palimarIulti, care merge inaintea preotului cu


unti sfesnicil , In care se afiti o 1umin. aprinsa, (1) se
plca repede i radicandil scorlarIul, ce-a fostfi asterndit
sub picirele mirilortl, lea banil de sub scortaritl si-I
stringe. (2)

Mal nainte Msa de ce Inceptl a incunjura tetrapodula


preotulti da la am'endol tineril, precum si nunilora celor0
marl, yin(' dinteunti pabaril i cate-o faliutA de pane in-

tinsa in miere, ca sa gusto de treI ori In sernntl de amre perpetua i unire nedespartita.
In cornitatulti Zarandului preolulti, dupa ce s'a Invertitti

si a treia ra cu mini in jurula meseI, aclica a tetrapodulul, tae dintr'o pogace, ce a adus'o cumetra cea mare,
patru flii inguste si din una da mireluI sa guste de treI
orl, dintr'a doua miresel, era din celelalte nunilor. Totit
atuncea le da de gustatti, ca si'n Bucovina, ving dinteuna
pal-lard totti de trel ori. (3)
Peinea de grail intinsa in miere sat) pogacea, care este
Indatinata nu numaI la Romani , ci si ht ltalieril (4) si
Franceji (5) a se da mirilora de gustare dupa actula cutes farebantur. Quidam genus sacrifich appelant, quod veteres, cum aras circuirent et rursus cum reverterentur et deinde consisterent, dicebant minusculum
sacrum.

Matrnele and volad s jertfscd rnergead lnprejuruld altarelord cu adelnite In mani.


Unil numesa und felid de jertfd ceea ce numiad eel vecht
jertfl micti daa mergemd Inprejuruld altarelord si rdsI se 'ntorcead i rdsI
se purtad.
(1) Asa Inddtinad si Romanir, and Incunjurad altarIulti de jertfd, de a merge
unuld c'e Riche spring Inainte.
Valer. Ramie Arg. 8, 245 : ignem Pollux undamque iugalem praetulit ut
clextrurn pariter vertantur in orbem.
Polux duse inainte fdclia i apa intrebuintat la cdstorie, astfelid In cdt
forma unti cercd asemenea merendd In drpta.
(2) Pretutindene In Bucovina.
(3) Coin, de d-ld T. Dusanescu.
(4) Dringsfeld, op. cit. p.116.

(5) Dringsfeld, op. cit. p. 246 : eFecioruld de onre aduce o cosIrcutd. aco-

www.digibuc.ro

445

nuniel, ne aduce arninte de placinta strabuiniorQ nostri,

a Romanilorti, MIA de care nu se incheia nid o casatorie. (1)

In fine dup0. sfirsirea cerernoniiloril si rugAciunilort1


prescrise de biserictt i dupt tte datinele artate mai
susil ies cu top): din biseric5.
perita cu und servetd albd si dintr'acsta scte preotuld o pane albi, face cu
cutituld cruce asupra eT, i tale dintr'insa o bucatici, pre care o rumpe In done
si asa o Impartesce Intre noil sott Asemenea Tea eld din cosrcuta und sipa
cu vind, Orn putind dintrInsuld Inteund pahard
da mireluT, care, dupa
ce a butd vr'o cate-va picturi dintrInsuld, ild cla la rnduld sd miresel.
(1) Gaius. 1, 119 : eFarreo in manum conveniunt per quoddam genus sacrificii, quod Iovi farreo fit : in quo farreus panis adhibetur.
Csatoria se face prin o placinta aducndu-se jertf a. luT eIupiter farreus :
la acsta jertfa. ee Intrebuintza pane (plicinta) de grad.
Ulpian. 3 : Farreo convenitur in manum certis verbis
et textibus X praesentibus et solemni sacrificio facto, in quo panis quoque farreus adhibetur.
Casatoria se face prin o placinta sub o formula anumita si In presenta a 10
marturT aducndu-se o jertfl la care se intrebuintza pane de grad.
Dionys. 2, 25 : ixiXouv
Tote; ispou; xxl vov.ip.o.o; oi gOatoi ril.Lou; Pol.mtv.fi gpo;
Ilyop4 7LE.FX2ILAvolnE4 ?akmki:ou; egl 7i; ZONUIVis;* 7.oi.; Tag .6;,
xmAol!isv
ct5;v1 .14p iv ipviix gal gat noUoi; crovia.rf; aglacv icu7o1;
XTivE; "e0v xpialx011 v.2preov

p7ca67.a7ov go)ap.3vov7z;

1,2&ce oiDa; akk v.2I051/7a,


vollitov7E;

Vcc; ati

01.17ttl

'Pr.1.1.21ot 7tELEW7X7.0v

TE,

gal (Lamp 'EX-

v auoviiv xpc&cii; za7ap76xaprfov zal Ecp7at67a7ov dvca

ip.r.tipou J 7.z7ip4ov-....4. viva ylp

X21. 0!')

1.1.E7ni7:700.EV e?; go'ku7aXeaTipa; Ecr.ccpz;

Castoriile sfinte i legitime le numlad cel vechi pe latinesce eastoril cu


pane pentru Intrebuintarea panel de grad (alaci) pre care liii numimd noi
grecesce Ciz=far-=alacd. Cci acesta (adici grauld sad alaculd) este nutrimen-

tuld loL IntrebuintatO din vechime.

i precum noT GreciT privindd orcluld de

fructuld ceM mal vechid facemd jertfele cu orcld numindu-ld co* prajitd,
asa i Romanil privindd gralild de fructuld celi mal cinstiti, Incepead cu grauld
fie-care jertfl de ardere ; cad rimane astIcll acesti obiceid si nu s'a schimbatil in jertfe mal lucsse.

www.digibuc.ro

446

XVI. INTRCEREA DELA. CUNUNIE.


Cnd da mirele
sa Tasa din biserica afara,
dupa ce s'a sfrit ceremonia cununiel, vorniceil dimpreuna cu alt1 feciori, calif astpta la usa bisericei, if lati
pre arnndol Intre drusce si forrnndil una
If scotil In chipuld acesta afara din curtea bisericei (1),
unde formeza si jca o hora, la care fail parte nu numal
rnirele, mirsa, vorniceil si druscele acestora, ci si o multime de altf feclori si fete. lus vorniceii nu ,j6c6.
ci dupa ce s'arr Invrtitil de vr'o cate-va off, lasilndu se
de joctl, Incep a cinsti i a pofti pre toll ceI ce se afla
de fata la minta.
Se Intmpla acleseori ca In aceeasi 1i si In una si aceeasi biserica se cetescal mai multe cununii dupa olalta,
ha, uneori si'n unele locuri chlar si de-odatd. Cu

tte

acestea Insa nid (And nuntasif de la doue sa trei nunt),

cate sunl, nu se amestecd Intre olalta nici nu jca cu


totil la un lcc dupa ce a scosti pre mire si pre mirsa din curtea bisericel afara, ci fie-care nunta jca pre
mirele si mirsa sa deosebit de celelalle nunti.
(1) In Selagia Ia miree dupi cununie pre mir sg. de subsueia qi nemijlocitd
dupa ce ad eitd astfelin din biseria, avndd din drnna und pistold friarcold, lid dg. in mna drpt 6. a miresel, si (inndu-se ainndoT de mnl,
rsa Impusa din pistold In semnd de multmita a a ajunsd timpeld cununiel
De aice apoT se despartd pan& la revedere.Coin. de
E. Pop&

www.digibuc.ro

411

Er dupa ce at.] sfar$it hora Inceputa de jucatil, $i vorniceil de poftitil la nun, mirele i en vorniceil sei Inca-

leca pe cal, era mirs4 cu nuna, care line luminele de


cununie aprinse In mana, cu mai multe neveste, precum
$i cu o pareche de lautarI se sue in trasura menita pentru dinqa, si a$a se Intrce fie-care la casa sa parintsca.
La munte, unde, dupa cum am arkath mal sus, Indatinza i mirsa a merge calare, cand se'ntorcil dela
cununie, mirsa merge asa de aprpe de mire ca nime,

pana ce vor ajunge acasa, sa nu se pta strecura si


trece printre dinsil. Spre scopulii acesta adese orl se lga
caluli mireseI de al mirelui $i asa se intorcti, fiind si-

guri ea facendu astfeli nime nu va put trece printre


dinsii. (I)
Alaturea cu mirsa se duce mirele si 'n acele parsi,
uncle este datina ca amndoI sa. se In Weft pe josil sa
in una i aceeasi trasura.
La Intrcere mukf le lesit Inainte cu cofe pline cu apa,
pe care le varsa in cale, urandu-le ca &AA viala s le
mrga In plinil. r mirele, dreptil resplata pentru acsta
fapta $i urare, da fie-caruIa die unit bacsisil. (2)
Totti asa e datina si la Romanil din Transilvania.

Intre doue Mehl aprinse,scrie I. C. Tacitil,plca


cununalil Insolili de publicil. Nunul ori naul i mina
arunca monete In telte donilele cu apa, ce sta puse deo parte si de alta a drumuluI, curnprndil astfeliil protectiunea deulul casatoriei. Lautalil canta $i chiuiturile amintesc satulul ca casatoria s'a facutit. (3)
(1) In Romania se crede ca, dad vre unuld dintre cL.nunati, intorcndu-se
dela biserica, va pTerde ceva pnA acas, va muri.G. S. Ionnd, op. cit. p. 34.
(2) Datina Rom. din mal tte partile Bucovinel.
(3) cliunta la pop. rom., vedl op. cit. 21.

Lotaringia e asemenea (Ma. de a se arunca monete pe drumd, cand


se'ntorcd dela cununie, ca acea deosebire numal cA aice

www.digibuc.ro

mirsa arunca. mo-

448

precum, cand
pornita la cununie, asa si acuma
cilnd se IntorcO, nevestele ce insotescil pre mirsa Canta
urrnatorlulil cntecil :
Frunqulitil de sub ghTatd.
Durninica demint
Mndru sOre-a resrittl,

$i frumost1 s'a 'inpodobitri


Cu cununil de arginai
La biseric'a

Mudra luna s'a


Nu sciti luna s'a
Ori sorele-a rsdritil,

La biser'c c'a ajunsil


$i cilptndil unti re-spunsil

In biser'cl c'a Intratil


$i la cununie-a

OrI mirile a'nflorltri,


Sari mirsa s'a grttitil

(1)

Apol i acesta :

sunt dragi sop orI ba ?

Busuiocil verde 'n psaltire,


NoI aniti fosai la mndstire,
ne-a prutil bine :
cununi(e'n masil

ApoI inelul lundu


Cruce mireluI facendil
Inelele le schimbartt,
Canunile le luarg.

$1-a trek 'n capil la mirs.


Unii sfepicil cu luminare
$i un lracerit sub picire

$i pe capil le wzaril

Due luminrI la spate

Ce qedeati lng'acea mas I

$i pe mas'o sant carte,

cu pne
rnIere
Le-a datil, la toIT In vedere.
Ca srt MI6 trairt dulcut
Ca inIerea din phrutri.
Masa c'ail inconjuratti
$i Isate le-art cntatri
$1 pe veci mi I-art juratri. (2)

Pe carte dOue inele

$I-o crucip pintre ele ;


Pe cruce dOue cununi
51-o carte de rugriciuni.
Din carte popa cnta
$i din gur intreba :

La mire si la mirs

Dupa ce a ajunsa acasa vornicell i druscele Testi miresei inainte, o scolOra din trasura. i bagAndu-o cu danlula In casa o asezit dupti masa, unde sta dimpreuua cu.
nete
Invlite bine In hrtie, ca s5. nu se vad, cata de mic e suma..
Ved1: Dringbfeld, op. cit. p. 251.
(1) G. TomoTag5.: MoravurI i datine poporale. op. cit. p. 56.

(2) G. Tomolagl : Moravur1 si datine pop. In op. cit. p. 55.

www.digibuc.ro

449

druscele $i cu vorniceil sel la masd pand. ce sosesce


mirele.

Cand intrd In cas vornicelult primare, care conduce


dantult), face de treT ori cruce cu hAtulti pe usd si dice :
viat
Trait bunt eu duleV1! (1)

Ivorocd

Safi Elsa :
Cele bune
S s'adune,
Cele rele
Sa se spele ! (2)

In Romania, cum ail sositti mirii acasa dela cununie,


miresa lea pre soicrd in brate si daca o 'Ate rddica, ea
va fi mal mare in casd, r de nu, scra ; dupd. acsta Invdlesce foculti pe vatrd anume sti astupe gura barbatuluI
si a screl, ca sd nu-i licii vre-odatd ce-va. Tota atuncl dd
nuna mirese unta prsp'til , cu care face cate o cruce

in cele patru parti atatil In afard catti si induntru


ca sd mrgd trba bine in acea casil nud. (3)

Precum la mirsd tot asa se face si la mire. Pre acesta, cum a ajunsit acasd la parintil sl, lima
vorniceil intre drusce i bdgandu-lii cu dantula in casd
tl asedd dupd masd. r pe cand 116 punti la masa newstele adunate cantti urmtoriulti cantec :
Legiina-s'art,
Clatina-s'art,

Vrvurile,
Ramurile,
$i si1-1 bata la trupinA

Legtina-s*arti bradi'n munUf


S se rge TntuluT,

Si mg just la rdteind,

VntuluT,
mintuluT,

S mi-T seral din parnintti,


Din pri.mintt,
Din negru lutP,

S6 le erute vOrvurile,

(1) Din Clior0, corn. de M. DimitrovicT, stud. girnn.


(2) Din Fundu1O-MoldoveT, corn. de
T. LeuVnt.

(3) G. S. Ioneand, op. cit. p. 34.


8. F. Mariand : Nunta la Rornlint.

www.digibuc.ro

29

450

SA' mi-T trcil prin ovs

Shilne le,

Si sill' scta'n josil la

Itarele

La pmintil sa mi-T obre,


S'a mi-T faca trei p5.1rare,

De einstitti, de osp6Mtil,

SN-T despiee'n mieT bucATT,

De einstitil parintilorit,
De'nehinat nana0org,

$5.-T inpartd in treT piirtY

Mire WI de inchinatri ;

$i s-I (Inc la trei tArguri,


La trel tftrgurT,
La treT me,terT,
Ca s'A-T facA sdh6nele,

Nana .5ilorri,

Nunta.$ilorti.

Tuturoril s1ujba0orii
$i none vtajiloril ! (I)

Insd rnirele de asta-data nu st multti la masd, ci imbued numal de vr'o cale-va orI si apol se pornesce cu
intrga sa suit la mirs ca sd o duc la sine acasd.
Dac mirele e din altti satti, atunci las pre mirs s
mrgd ea mal nti cu al sei acasd, i apoi, dupa ce
mai ingadue putinti la bisericd, se duce si OA in urma
el, Insd si acuma pe Incet asa cd, pand ce sosesce el
cu al sel nuntasl, sd fi avutil mirsa tirnp cand sd ospteze. (2)

Am amintitti mal susa cd mirele , desi e din acelasi


sat cu mirsa, totusi se duce de-odat i dimpreund cu
acsta la dinsa acas. Acsta insd se'ntmpl numal raril
unde. In genere e datind atatti In Bucovina ctrr si'n Transilvania ca mirele s se abatd putinti pe-acasd, (3) sail sd

astepte nitelti la biserica, si abia dupd aceea sd se pornscd spre casa miresel ca cu atdta mai imposantd, sa
fie sosirea i primirea sa din partea nuntasilorti, ce se
afla la mirsd.
La clasele cele culte din contr e pretutindene datind
In Bucovina ca mirele i mirsa s se intrcd de la cununie in una si aceeasi trdsurd.
(I) G. TomoTagg, : Moravuil i datine pop. publ. In op. cit. p. 54.

(2) Datina norrdnilotql din cele, mal multe OM ale Bucovinel


(3) Corn, de d-10 I. Georgescu cDupa hiserici nunula merge cu mirele la
prand6 la sorruld mare, r nuna CU mirsa la socrul0 micd.

www.digibuc.ro

451

Totil asa era mal de multil Indatinattl si'n lara-romansca, cu acea deosebire numal, ea In acsta era

amndol tineril cununag se Intorceatil dela cununie de a

dreptuhl la casa mirelul, si nu la a miresel. Eta ce ne


spune In privinta acsta d-lil I. Ghica :
Cununia se celebra la amcA la biserica enoriel, de
unde apol mirsa nu se mal Intorcea la caminula parintesci1. Ea, adica mirsa, Impreuna cu mirele, se punea in
trasura cu cal ce purtail gevrele, si luail la trasura lumInrile aprinse, 1nfipte Inteo pane ... Trasura era Incunjurata de top flacail, rude s amicl ai ginerelul, carl Incuratii caii lortl, aduandii scire ea sosesce mirsa. (1)
(1) Op. cit. p. 35.

www.digibuc.ro

452

COCAC:k R I A .
Dupa prdm1111, adica dupd ce a ospetatii
mirele pre vorniceif s61, pre lautari si pre toti spetil,
cati
aflatil la dinsulil, pornesce la mirsd. Toti se
cluc

de asta data cu dinsul0, nurnaf maica sa rknane

acasd ca s p) egatsca cele trebuincise pe cnd se va


intrce cu mirsa.
Mirele si vorniceii rnerg calan, celalaltf &pep" Insa in
diferite trasuri, intie earl de reguld se afl i unil carrot
cu patra sa cu sese boT meiii1 spre aducerea miresel si
a zestrel. i precurn mal nainte, asa i acurna atatil
vorniceil, ct si ceia1a1i feciori, cari lri insotescii, Impusca

din pusce si pistle, strip. i chiue de rsund satulil, era


lautaril nu mai incetzd de-a cnta.
Apropiinda-se de casa mireset vorniceil se clued Inainte,

rd mirele si cu ceialaltl nuntasi rinanti ce-va


urma.

Vorniceil si nmurile miresei, precum si ceialalg nuntasi, calif se afla la mirs cum auda cd vine rnirele cu
suita sa, II lesri inainte si legandil 'Arta cu funii si cu
lanViri nu lasa pre nime sd intre in nuntru.
adica unula dintre vorniceil mirelul, earn
ail ajunsa acuma la 'Arta, Incepe de calate a cuvinta :

www.digibuc.ro

453

Ce Incru pOte s. fie !


POrla legat cu paie

Peste munti
Nalti, crirunti,
PAn' la ale sale cur(T.

Glta 'n capt st s ne sale !

PA.& la curtea'mprtscli

El! ce halt, ce veselie,

.elltnlu :

Da las'o, c-T cu rogozil,


Pul o mn pic. jost
Vornicelullt:
Fratiloril

Frtatilort !
Ce arnblati?
Ce cutati?
Co lacerTula :

Noi ce 'mblmil,
Ce cautmil

Toth bine sama ne Mint.


A post' tk6rt 1mp6ratil
Pe aici a mai Amblatil

Cu pusca sa la vkatil
Si 'n grdin s'a uTtatil,
In a Niavstr. (1.) grding,
Ce en flori frumse-i plin,
SI-a vdutil o mndr. fibre.
5I-a vqutil in astil curte
0 flora mandr. de munie,
5i-a vdut-o c toff' cresce
Si-a 'nflori totil infloresce,
ST-a rodi nu mai rodesce

SI-a vdut-o antloria


$i nicT eh mar odrslia,
ST-a pust gandil ca s o Ta

s'o duc peste tri,


Peste mrI.

Acolo s'o rsklsca


Ca mndru s inflorkdi,
Sa'nck, sit odrdslscA
Si'n vecT s nu vestedsc5.
ST-a nst' tkril irnpratil
FOrte multil s'a bneuratt,
Filosnfi a adunatil,
Cu dinsii la sfattl a Malt,

$i facur gatil s'o mute


La 'rnp6rtsca sa eurte,
ST-a inflori,

SI-a rodi
$i

Mare pornand li-a fi.


Si-a nost' tnril impratil
'Pare s'a mai bueuratri,
Detnint s'a sculatil

Pe ochi negri s'a


Chien ngr pieptkatil,
StraTe note a'rnhrcatt,
La icifme s'a 'nehinatt,
In scarl de-auril s'a 'nltatil,

Pe cart negru-a
Din buciumil a bucTurnatri,
Din trimbit'a trimbitatil,

Grea ste a rdicatil


Si la vkatil a pleeatil.
Cand pe cale a p'ecatil
Totil pmintult a sunatil.
Dar'eT ori catil at amblatt
Nemica nu ail aflatil.
Rr eolea pe la 'nFtratil,
Cnd era timrsil de'nturnatti

(1) liTaveistra, Dornnia-ystril

www.digibuc.ro

454

Co lea cand el lull sosir


In polana garofiT
A5 gsitti o urind de WA.
StA'mpratul5 si se miara :
Sii fie urm de frA,
OrT 'kite de-o ginisrd ?
Unti filosofil inv6tatti

La urmA a cautatil
$i din gur'a cuvintatil :
ca-I urm'a de flre-alsA
SA stee de sara'n cas5.
Cil-a nost'impiratti la mas.
Alti dollea barbatil domnesa,
Filosofti imprAtescri

Pe-amndol :

Mid de statil,
BunT de sfatti,
Lungi de manA,

Tari la vnA ;
MicT de staturA

Baal de gurA ;
Slabi la minte,
Buni de cuvinte ;
Cu cal sumetT
Din gur 'ndrasnetT,
Cu cal bArbati
Din gura'nvAlati ;
Din pistole &Ana

A qisti : cA-I &fire de ram

Din ntifrAtni luandil

SA fie intru multi ai

Si 'n susil nuncand5.


$i cum ne-a alesti
El ne-a .i trimesti

Cu'mpAratul de bun trail'''.


Al5 trellea barbalil domnescri,
Filosof5 impilrtescti,
A qisti : c5.-T urmA de qinrt
SA fie de-aql de la club.
Cu'mpratulti impreun.
Ali patrulea om domnescil,
Filosof5 ImprAtesct,

Pe crangulil ceriului
Pe semnulil pmintulul,

Pe suflarea vtntuldf,
Pe num6rulti stelelorti,
Pe lumina luceferilorti
Dina s T-o cAutilmil,

Putin pe ganduri a staff'


$i pe urm'a cuOntatil :

Noi neam si luatil,

.Urm'asla-T de cAprir
Ca sA fie panA'n sarrt
Impratului sotirA.,

La drumil am plecattl,
CaiT i-am strunitti
La drum5 am pornit5

Tnrul5 nostru 'mpratil


Asta cum a ascultatil
Tare s'a mai bucuratil,
Din buclumd a buciumatri

S'o prindem, s T-o aducemil.

ST-am amblatri
51-am vnatti :

Munp
Cu braqii,

$i cap' erati la vnati


La un loct s'ai1 adunatri.

Dlurile

Prea'n4atul impAratil

Campurile

Peste Oste s'a ultatti


$i pe noi ne-a insemnatil
Pe-acesti dol

Cu florile.

Cu ripele

Dar noi ori catri am mblat5


Nemicrt nu am aflatil.

www.digibuc.ro

455

Er' cand am fos1.6


In poTana gamin'

Vornicclula :

Fratilorti,
Fartatiloril !

Noue-o stea ni se
0 stea ni s'a aratatti,

NoT n'am vguttl nicT o stea


Mikan)" 0E1 de mititea

$Pnainte ne-a
NoT dupti stea ne-am luatti
Pe crangulli ceriuluT,

6re cand ca sti se lase

Pe sernnele prun8ntuluT

Pe suflarea vntului,
Pe numrusulri stelelorti,
Pe lumina luceferilorti,
Multi cAmpi am cutrierat,
Multi codri am colindatti,
Prin multe sate am AmblatO,
Dar' preste nimic' n'am
r' cand am fostil
In dreptult1 acestui loc
TOM Oste-a statti in locti,
Si :And am fostti
In dreptulti acestei case
Et steua lumins6
Aice ct ni se lasA
La ast cinstit casti.
NoT asta cum am vOutil
Aice ne-am abtutti

Ca oil stua stt ne dati,


Ori gina sA ne
Ori cuvntul s ne datT,
Orr de nu. bine nu'mblati,
Cti noi n'am b6utti holerc6
ne fie cuvntul de nemicti.,

Ci am Huai butl de vinti


SA ne fie cuvntult1

Den' off stua ne-artitati,


Ori Oina sa ne-o dati,

In dreptulti acestei case,


De-aceea nici c ne pasA
De cuvinlele Nlavstril,

Carl acuma le rostiti


Inaintea meniloril
Acestoril cinstiti !
De aceea er' vO'ntrebtimil :
Ce amblati,
Ce cilutatT ?
ColOcerIulu:
Ce AmblAmti
Ce &Alit:AIDA

Tolti bine sama ne di-1mq !

A nost' tnrti impratti


NOue porunca ne-a datii
spunernil apriat
C sunteti indAtoriti
sa cAtati, str. v'ngrijiti

Cu buti de via',
Cu car% de rear
Cu Talovite grase
$i cu copile frumUse,
CA grea Oste vi se lasti;
Pentru purtAtoriri de gandil (1)
cuvintel bunti blAndil,
C'unti prihdrelil bunti de vin
c'o nirramd, de intl

sa-o trg gura de vial.

CA Doi multe nu vorbiinti,


CA prea mullti nu zAbovimti !

$i din t01e cate-am spus

(I ) Purtdlotiil dP gAnda=coLleerid.

www.digibuc.ro

456

Daca nu-t1 av deajunsti.


Nu-ff av Jodi de ascunsil
Si nicT gull do rspunsil!
Vornicelala :

Si'n locti de scripcari


Vr'o caff-va bondari,
Toff pestriff pe rrantece,
Ca sciii multe cantece,
Si galbini pe vine
SA cante mai bine!

ET fratilorri,

Culacerlulit :

Fartatiloril !

De venirea Dumnfavstra
Not de mulai am amptil
Si de-acee-ain pregatita
Pentru colacart istetl,
Cum Dumnia-vstra suntetT,
Jn lociri de cat% cu fOnti
Duesprelece jireqT de-ogrinji,

Si'n Jodi de butt marl cu vin6

ET fratilorti,
Far latiloril !

Acstea, cate v'att nevoit6,


Si nu6 ni le-atX vorbitil,
SI v'" fie de prangiti1;
Celea ce le-ati. invlat
Si nou ne-a1.1 cuvntatti
Sa v6 fie de-osptatil

Demespregece buff olge

Mani de pran0

Para cercuri, WI' d5ge.

Cu ue de mangil!

Dup. ce a rostitil cuvintele acestea, atat colaceriultI,


care le-a rostittl, catil si mirele dimpreuna cu alit doIlea
vornicela alil s611 precum si cela-lalt1 fecIorl, caril Inca
ail sositil, dad sa rumpa funiile sag lanturile cu earl este
legata porta si sa Intre cu de-a sila In nuntru. insa yo-fnicelula si cu cela-lalt1 nuntasl al miresei, opunndu-li se
din rsputerl, nu I lasa sa Intre. In urma totusl deschid
porta si Intrancl repede printrInsa se duct pana In mijloculil ogradil sail pana de naintea casil, In dreptul earela se afla unri scaunil lungft acoperita c'un laicerill

nog si curatil. Pe unil captil de scaunil se Oa o cofita


cu apa ne'nceputa sail cu aghIasma i c'unti strutil rle
busulocti si alte florl mirositre, In cela-lalt captil de
scaunil o strachina cu grail si mal ales cu graultl, ce-a
r'masii dela logodna, de cum-va logodna s'a facut Innainte de cununie, r' la mijlocula scaunuluI unil colacii
mare 0 frumosti, asisderea de grail. Iii unele sate se pune
www.digibuc.ro

457

colaculti acesta pe gura cofitel, In allele Insft ila tine stol-

niculti In man.
Denapola scaunulul sta al doilea vornicelti alti miresel, care de asta-datd se numesce stolnia, i a cArula
misiune e de a pazl colaculti, cofita i grault1 pana ce
sosesce si mirele. In lipsa acestula st i alt feciorti san
chin i o buctitarit de-ale mireseI dinpreuna cu altti femee, carl asernenea astpta cu nerabdare sosirea mirelui
ColacerIulti i cu cela-lalt1 WO cum ail Intrata In nuntru

si s'ati apropiatti de scaun, dati sa apuce colacula de pe


acesta si sa intre apol cu asaltti In cash'.
arunendti
cu grail si stropinapropie de
du-I cu aglasinti, nu-I lasti de felia sa
scaunti i sa apuco
vdenda ca nu I a succesti, se asd6 fatit
In fata cu stolnicult1 i Incepe rtisI a tine o oratie numitA la colacto, care putintl se deosebesce de ceea ce
s'a tinuta la pOrta si care sunA :
Fratiiorti
Ftirtatilor!

Bunk qiva
Bunk diuft

La Dv. boerI piimentesci

Dar' ce amblati

$i sfetnicT imprAtescY !

Ce cAutati ?

V'am intreba de traiti cum truiiT


$i de viAti cum v141141?

Colaccriulu :

Da v6dil ca 1ri(.1 prea bine


Din darulil 10' Dumnedeti
5i din ostenla ciuslitei mirese.

CA noi dreptti avemil


spuneink
sil

Dark mai cu de alesti

CA ce cautamti,
Frica nimrui nu purtAmti I

Bunk 4iva,
Bunk diva!
La D-ta stolnicti inciprtes,11

C ce AmblAmti,

Dar' v'ain mai intreba ce-va


$i nu sciil sama cum veil' da!

Ciicl cu D-la am sk vorbescd !


Stolniculu :
Mulpinimti !

Stolnicula :

Noi ne-om da sama


nost'cuvnt
E resveditA

www.digibuc.ro

-- 458
Din grail picluitil,

In palme sucitg
$i'n patru'mpletitti !

Ca nu-T stea,

..

Colliceriulti :

Si not fried v'am polli


SA ne lilsatI cu'ncetulg
S. ne cetimil cartile
S'ariithmil dreptfile,
C'alti nost' tngril impratil

Intr'o 0i crt s'a Waal


$i s'a pornitg la vnatri,
SI-a v'enatg
Campii cu -vitele,

C'asta e
Urnii de fhire de raig
Ca sh fie de bung traig
L'ala nost' tngril impratg.
Sfhtuindg a,a. dell
Alg nost' tnrg Impratil
La curlile sale-a mersg,
Si merg'endg

Inteo sard la prirnblare


A ve'qutii o stea maT mare
De catg tOte, mar luminOsi,
De cht tOte me frumsh
Strillucindil

Codri cu fierele,

Si luminndg

in prjma acestel case.

Ape le

Cu pescele,

AWL nost.' tnrii imp6ratil

Cii-alata nu s'a Pasati,


Ci elg se Ta

Sale le

Cu fetele;
$i'mblandri,
Si-alergandg

$T-o urmaria,

si de ce
`r

Alg lost' tnerg tmpralti


De eu 0i pan' ce-a'ns'errag
La venatil,

S'apropi

Vede ctt steua i se labrt


Si'n urma-I se bagit'n cash%

0 urma de fer' a aflatil.

Acuma DomnTa-vesirrt

Alil nost' tnrri impratii

Oa steiva srt ne arritatI,


Oft' bine sama ye dap' !
C'alg nost' tnrg impratg

Peste urmh child a datil


Singurg a stati
$i se rnTaril

Pe-aicea a maT hinblalti,

Sh fie urm de felt?


Singuril s'a opritil
Si a socotilg
Peste ce mind a nimeritil ?
Dar' singurg n'a socolitti,
SfetniciT l'ai sfatuitil :

C'acsta T urmh de stea


Tn'eru'mp'ralii s'o Ta.
Alg doTlea rndil

De sfetnici l'ail sfritnitil,

A mat foslil la asth cash


$T-a vlutt gradin'alesh,
$i'n grdina cea albh
Totil felTulg de floi icele,

ST-a maT vOutil printre ele


$1 o mandrd garofea,
Care de crescutg crescea,
$i de'nfloriai infloria,
Dar' de roditg nu rodea.
Alg uost' tnrg impratil

www.digibuc.ro

459

In sail de-arginta s'a'naltatri,


hi tolagil de-auril s'a radicat,

Spre arnclT, spre re's:Arita,


Spre
noptiT, spre sfintitri

$i pe-al nostru inlattl


Ochfl peste oti1e sale-a aruncatti Tenerri, vomnicil impratil
Si ne-a alesil pre noi
Le-ti vedea acu01 venindil
Pe unil cal negru scopcindii,
Ace0T. caff-va
Din copite scaperandri
00enT volnici
Cu cal murgi,
$i din nari totil strenutandil,
Mier de stat
Din cma totil fluturandil,
Buni de sfatri,
Din pahara pline bndil
Lung de mana
Si din pistole impwcandti.
&nil de gura.
Cand in ograd'a sosl,
La milostivulii D-4err s'a rugatti

Si toll' dimpreuna.

Pistnlele-oril bubui,

De-a sara ne-a adunatil,


Ne-a cinstit, ne-a ospelatil,
Si arme pe m,nl ne-a datri.
Si asta-0 sfetnicil seI
An ocolit gradina acesta
Ca sit la flrea i s'o rasedsca

Si pe top' vora asurqi. (1)

In gradina 'mperatscii,

De erI scire c v'a data


Ca pe aT
Pe la amOI

Ca de crescuta s cresca
Si de'nfloritil sa'nfloraii.
Dar de-a rodi
Ori de n'a rodi
Asta Dumnedeil o sci.
Insa noi cu Domnia-vstra
Vom be 0 ne-om
f:r' ala nose tener tint erat
Cand pe-aici s'apropia
Pamentulil s'a cutremura.

Cand In ograda a intra


DumnIa-vostril ye veri intrista.

$i de curn-va nu me credet1
Poftimil ! portile deschideti !

Deschidetl portile

$i ve ultaff. in tOte partite :

Acuma Domnia-vstril
Vedeti i singuri c acestea tete

Sunt drepte i adeverate


Cate eta vi le-am uratil.
nost' tnril imperatii

PregatitI

Pentru cal cu card de fOnii,


Pentru o0eni cu blip' de vinil
Si cu ialovite grase
$i cu copile frumse.
C'acestea cate le-am spusii,
De nu li-ti av de-ajunsu
Sa amblatI,
SA alergati

Dup dinsele pe susa


$i sa mi le cautaVi,
Ca Inca mai la urma
De nn le-ti aye de ajunsil

(1) Aiee totl, cat1 ad pistle, le sloLodd. In ace1ol timpd s'aplopie i mircle
de scaund.

www.digibuc.ro

460

SA fie a tocma.
Dar' vorbi . s'avein
Ce-a fi maT bunt:
NoT sA =Inertia,

Nu-ti ghsi hucTit de ascunsti.


CA Dv. singuri vedetT

C. in urma ne mai

in

Si vr'o cate-va radvane


Cu harmAti i cu pistole.
11:r' ri acele radvane
S'aflA si nunulti ce15 mare
Cu ciobote de vitelti
Si cu inimi rosire

Ce-a fi mal dulce


Noi

$i la Oste vr'o cite-va copile


Ca cucrele grimildite
Ce stall pe la spate

Waite pentru scra cea mare.

Cu gurile cilscate
srt muTeti cite-o cojiirt

Apo! Tan poftimil !

Care e socru cefil mare


Ca sii facemil inschirnbare

SI vedemil cu catil e re
Air] nostru co1ac mg mare,
SA ne dap* indatA mare
Unit gAllAnasil de pArale
CA si noi ne-am pregAtitil
C'unti colacii mandru'mpletitil.
Dar' alii DumnIa-vstr
Samn a fi
Dar' noi suntem Omen! bunt'
$i ne vom maT Indoi
Putinti de-a ne maT todni

In borsil si sa le dati in guritil,


Si nu sadi cu gura saca
Ca curua fiiri tci.
Amin ! amin! amin!
Si mie-uni pAharil de vinil
o naframA de Mt
De stersti mustta de vinti.
mai cidea
mi

0 copili frumtwa,
DacA a vrea, a vrea,
Dacii nu, dracu s'o Ia,
Sii fari citnpoill din ea,
Sil cinte la nunta mea. (1)

Si NOIT1 maT lisa

Precurn la Inceput, asa si dupa salQ-irea acestel oraalrga colacerIul6 1 cu celalalt vornicelt Imprejurulil scaunului vr'enda numal de cat' sa apuce colaculi,
msi stolniculti i cu ceia-lalt1 ajuiatorl al sm se apra
catti potii, aruncandil atatil In trinsii Mir si In mire cu
grail si stropindu-i cu apa. ln urma, apucandil unulid
dintre dinsil colaculq si puindua ln IJ
iir jca cu
fala printre nuntast Dupa aceea, puindu se arOndol vorniceil alaturea si lit-1611dg Muhl de am'e'ndoue capet(le
in susit ast-fen, ca colacul sa vie la mijlocil, se petrece
(1) Din Horodnicul0-de-jcsO, coin. de Pelrea

www.digibuc.ro

461

mirele de treI orl pe sub dnsuld, apoI se pelrecti vorniceil, era dupa ce s'atl petrecutd trustra vorniceiI prinda
de-odata colacula
rupti dreptd tri &me.
Dupa aceste ceremoniI Impreunate cu o multirne de glume si risete descaleca mirele de pe calf" i, condusil fiindd

de catra vorniceil si druscele sale, Intra in casa pasindd


lalcerIfi, care cu putind mal 'nainte de acsta
s'a asternutd anurne pentru dinsula Intre usa tini i
a cash'.

In acela-sl tirnpti, cdnd Intra mirele cu dantuld In nuntru, lesa i mirsa, care pana atuncia a stat dimpreuna
cu druscele sale la masa, din casa afard aserninea cu
dantuld. Insa atatd vorniceil mireluI, ctti si al miresel,
emit' conducd danturile, cauta sa le conducd ast-fella,
ca pe praguld usil din afard mirele si mirsa sa se
intfilnesca fati1 In fata. (1)

Ceremoniile coldcdrid si indeosebi cele de la scaunultit


cu colaculd nu suntil In tOte partile Bucovinei tot(' una.
Asa buna Ora in Calafindesci cand audd ca vine mirele,

to[l nuntasil, Cap se afla la mirsa, II lesd Inainte. tr'


dupd ce l'ad intimpinatil la 'Arta, dupa ce Fad retinutd putind ca sa nu Intre, pund und scaund acoperitd c'una llcerld denaintea easel, pe scaund o costrutd de busuiocti
fita cu apa ne'nceputa
gureI
und
colacti de grad.
intr'insa, era de-asupra
De'napola scaunulul sta mirsa alaturea cu unuld dintre
vorniceil set Sosinda mirele cu totd alatuld sed si ajungendd de'naintea scaunuluI sta fata In fata cu mirsa,
era colaceriulti, adica unuld dintre vorniceil sl, caril stall
alaturea cu dnsul, sad i altuld dintre nuntasl,
cire e istetd i bund de gur, tine urmateirea oralie :
(I) Datina Rornanilora din

www.digibuc.ro

- - 462
Build qiva
Bun cjiva !
La D. V. cinstitT gospodarT !

temal de-alesil a-sT intreba :

I Pe cal murgri a'ncitlecatti


Si prin tArguri a mblat5
ST-a cdtatt, dial a 0 tali"

Pang 'n urind s'i-a aflatil

Care-I aicT sfetnicil impratescil


MaTsterT eu bdill si glee
C5ci cu acela asT voi sil vorbescri ? $i stolerl cu ferestee

Vornicdulii mirescl:
NoT sOntem aicl sfetniel imprdtescI

Cu care al' voi D-ta sd vorbescl.


Dar' ce voiti,
Ce poftitl ?

$T-a idcutil punt.'"


Peste munIT

Ca sa trcri ilOrea

La ale sale curti


Ca 'nflori s5. 'nflorscrt

$1 a rodi sd rodsc.
Si'nc'alti nostru impra al
Cu atata nu s'a liisat,
CraT si sfetnici a adunat5
$1 cu dinsiT s'a luatti
Susit la munte la vnattl,

Ce mblatT,

Ce cdutati ?
Colacelialu :

NoT pe-aice am venitil


Sama ca s ne o cliimil,
ColaciT ca s.1-T schimbhmil,

$T-a vnatil

CmpiT
Pe al5 nostru ca sti-lil lumti
Cu mung
$rnapol sd ne'nturnmil.
$i muntii,
Deci colaculti unit sehimbatt
Cu cAmpil.
Pe-alti Dumnia-vstrd ni-lil dap' Dar' elil ori air' a arnblatil
$i calea nI-o ardtatT,
Peste nimicd n'a dat,
CA noi avemi, dragi frtati,
Nurna o urin'a aflatii.
Scrisre imp'eratscd
Unit asa ail cuvntatri :
Nime sd nu ne oprscd
a este urmd de fatd de craM
$i alid scrisre domnscl
S5.-I fie lui de bunil trai.
Nime ea sd nu'ndrdsnscd
UnT-a5 qisti asa :
Pe not- sd ne ziddrsed.
Cd-I urmit de stea
Sd vie s'o Ia.
C'al nostru tkrir5 impratti
Tnrulti nostru 'mpratit
Pe-unti calri murgil a'nedlicatti
Al5 nost' tnr5 1mp5ratri
L'astd curte s'a primblatti
Ne-a alesii pe noi
51-a vglutil o mandrd Mire
Pe acesti doT
Care a'nflori-'nflorla
$i dupd ce ne-a alesti
Dar'a rodi nu rodia.
l'ast5 curte ne-a trimes5.
Dar tnrulti impratil
Arna cdte le am urat
Cil-atata nu s'a lasatti
TOte-sti
cu adevratri...
N'a Multi, nicl n'a mncatit,
Dumnia-vstril v6 'ngrijill
Lui Dumne4eit s'a rugatti,

www.digibuc.ro

$i curndii sd ye gatitT
Cu card cu fnd
Si cu butT cu
Cu Talov4e grase,
Cu fete frumse.
C

al nostru indtat

-- 463
S'and cu cine sta la masd...
El% plata mea o scid :
10 mid pline, cu vind
SA-nif fie vola dep;inti,
$i-o nafrdnilrd de intl