Pli3

N-U N T A

ROMANI
STUD I U
ISTORICO-ETNOGRAFICO COMPARATIVO
T11

S. FL. MARIANO
Membrii alit Academia romCale.

EDITIUNEA ACADEM1EI ROMANE.

v31,107-.6.04
-MUNICIPIULUI

41,

-Cu

BUCURESCI

TIPOGRAFIA CAROL GOBL

16, STRADA DOAMNE1, Io

1. 8 9 0.

www.digibuc.ro

PRECUVENTARE.
In sesiunea genera% din anula 1885 Academia ronuina
escrisc, Intre altele, i urmiiterinTa concursa:
Premiuta Static lut Ifeliade-Badulescu, de 5.000 lei, se va
decerne In sesiunea generalA din anula 1888 celei mai bune
disertatiuni scrise In limba romnA asupra urmAtoruldi sublecta :
Hunta la Romani'. Studia istorico-etnograjica comparativa.

Usurile nuptiale trebuesca studiate In varietAtile lora dup

tOte provinciile Romne, comparndu-se cu nunta la vechil

Romani si la poprele neo-latine pe de o parte, cu nunta

la vecinii Romnilora (Slavi, Unguri, Greci, Albanesi), pe de

alta, de unde s res5, apoi de la sine o conclusiune istorico-etnograficA.

Manuscrisula va trebui sa coprindii materie pentru 200

300 pagine de tiparia in-80 garmond.
Cetinda acesta concursa mi-am propusa PA concureza si
ea, mai alesa ca aveama deja mai multe notite asupra nuntiI romnesci adunate de mai nainte.
Nu multa dup acsta 1ns cetinda Cuvinte din bel,trni,
t. II, de d-la B. P. Hasdea i dnda la p. 558 pesie cuvintele In opera mea despre casatoria la Romnt, la care lucreza de mat multi ant, . . . am cugetata cA de bunti srnd

www.digibuc.ro

IV

va concura si d-la llasdea. Prin urmare m Fasai cu total

de propusul mea de mal nainte, sciinda prea bine a nu
este lucru usora a m lua la lupt literar cu d-la Hasdea.
Dot ant dup acsta, si anume In sesiunea general din
anula 1887 a Academiel, la care Wall si eil parte, anal dela
unit colegi si mat dup aceea chiar de la d-la Hasdea insu'st, c d-sa, flinch) ocupata cu alte lucrarl, si mal alesa cu
Etymologicum magnum Romaniae, nu-i rmne timpa s se mat

ocupe si cu nuntile, prin urmare niel vorb ca sa concureze.

Acuma lint pru Ma de ceea ce fcusema. Ce folosa ).nsd.

c era prea tan*, de Ore-ce numat opta lunt mai rmsese

pn la espirarea concursulut.
Cu -We acestea, Indemnata i Incurajatil fiinda de mat
multi amict, m puseI pe lucru si compuinda pxi la finea
anulni 1887 partea II .i III precum si vr'o cAte-va capitule
din partea I a studiulut de fat, le si supusel la terminula
hotrita aprecierit Academiet cu urmtoriula motto : Nam.
cum sit hoc naturae commune animantium, ut habeant libidinem procreundi, prima societas in ipso conjugio, proxima in libe-

ris, deinde nna domus, communia oninia. Id autem est principium urbis et quasi seminarium reipublicae. Cicero, de off. I,
17, 54.

Nu multa dup trimiterea manuscrisulut adresat Academiel si urmtrea liimurire :

Sfirsil de compus si de prescrisa Nunta la RomecnI ,
cnd 1m1 tilset pe srn c ar fi bine s, desprtesca datinele dela nunta proprie de celea ce premerga acesteIa si s.
compuna dou tomuri de sine stttre, adic t. I incredintarea, t. II Nunta.
Si cum Int-am trasa pe sm, asa am si fcutil. Tom.
II, adicil Nunta, Tam trimisil Academiel la timpula hotrltil; t. I Ins, flinch."' c nu apucasemii tne a-la compune
www.digibuc.ro

ci nurnaI uncle capitule

adic acelea,

earl se tint" stricta de nunti, nu l'arn

Mal pe urma, petrecnclil Inch' o data cu de-a-mruntulti tOte notitele adunate

vc,incl. c5, t. I n'ar putea sa

fie tocrnal asa de voluminos ca t. II i ca multe dintre

capitulele din t. I nu se tinil tocmal strictil de nunti, ImI
paru ril de ceea ce am fcutil, dar ce lolos, ca acuma
era prea
Aducndir. acsta Imprejurare la cunoscinta Onor. CornisiunI Insrcinate cu criticarea manuscriselorti Nuntile la
ROMebei, 0 roga s bine-vosc a lua In considerare

timis de mine i, claca ul va afla demnil de a fi

premiattl, e me obliga sail a Intregi t I. dupa cum 1-am
Impartitil, sail a Incorpora capitulele cele mal esentiale dincari sunt gata, la rnanuscrisula deja
adica
duph cum va afla Onor. Comisiune de bine.
Onor. Comisiune lesne se va pute convinge, din indicele t. I, ce urmza mai la vale, earl capitule se tinil
de nuntI, i eari s'ar putO rasa cu totula afara.
Una Ins trebue sa o spuna din capulil loculul, ca cele
mal Insemnate si maI caracteristice clatine de la nunti
trimidi, era dintre cele rmase sunt nurnaI strostia, petirea, pe
vedere, apc,larea i ineredintarea, i acestea Inca sunt gata.
Comisiunea, Insarcinata cur esaminarea manuscriselora Intrate la concurs, cercetandil si manuscrisulii meil, nu mi-ld
putu recornanda spre premiare din causa capitulelor, ce nu
apucasemil Inca a le trirnite, clar recunoscndu4 rneritulil
literar, propuse AcadernieI ca sa-mi dee una ajutorig re-sI
care spre
putea tipari.

Academia, In urma acesteI propuneri, lua, In sedinta din

12 Aprilie 1888, decisiunea de a-mi acorda o ineurajare de
2.000 fr. i tot o data de-a tipari rnanuscrisulil pe spesele
sale, claca voi supune delegatiunil i complementele promise
www.digibuc.ro

VI

Scurt tirnp dupa luarea acesteI decisiunl supuind si

capitulele, cari lipsa, opul incepu pe'Reetula a se tipar
ta c acuma, multamita Incurajril din partea savantului
corpil, se presinta Onor. publica cetitori, Insa nu ln doue
tomuri, cum preoctasemil la Inceputil, nicl In treI, octavil
mic, cum proectasema mai pe urma, ci numal Intr'unit
singuril tomg octava mare tmprit in trei
In fine dtoria sunt de-a esprima aice sincera mea multamita si acelorit P. T. domnI, caffl, urmandii apeluldi
deosebita amabilitate de a-mI trimite mai multe datine, oratii, poesiI i credinte, ce nu-ml erail Inca cunoscute,
si pri'n acsta a-mi Inlesni complectarea opuldi de fata.
Suava, in qiva dc

Duininica-mare, 1E90.

S. FL. MARIANO.

www.digibuc.ro

PARTEA ANTMA

INAINTE DE NUNTA.

www.digibuc.ro

I. SCOPUL CAS:iTORIEI.
Scopulti OisMoriel la Romni, dujid cum resulta din unele

versurl ale oratilloril ce se vorti reproduce in decursul

acestui studi, apol din unele balade si dolne poporane,
precum si din unele povesti, e
antiiiii : de-a av o consrte spre ajutorare si petrecere,
spre mangaere si alinarea dureriloril in cas de nefericire
si suferintA, mai pe scurt spre impartasirea binelui si a
rOului, a bucuriei si intristarii in decursulti intregei vieti ;
alti doilea : de-a av urrnasi legitirnl (1), calif sa pastreze

numele de familie, ca sngele si semintia lor s nu se

stinga nict odat., apoi ca s aIbA cine mosteni averea p-

rintsca, ca acsta s nu trca in mni strAine, mai departe sa aib cine a se ingriji de dinsii, si a-1" sprijini
(1) V. Alecsandri: Poesil populare ale Romftnilord, Bucurescl 1866, p. 47 :

Fata de birld !
FA pe doruld med.
Ba, bAditd., ba,

Nu te-olu asculta.
CA m6-1 1nOla

i nu me-1 lua.
Caurd pe mandruld Orel
Ce sfaritd nu are,
Ca eit vrea slt-nut fit
Mama la copit L..
1

S. Fl. Marian : Nunta k. Roman!.

www.digibuc.ro

la betranete, rg. dup. mOrte sa aIba cine a-I jell si Inmormnta crestinesce, a-I pomenl si a le da de pomana,
si a se ruga pentru Iertarea pcateloril sale. (1) In fine
ali treilea : ca sa nu li se faca aruncare c numaI de
gIaba s'a nAscutii si trit In lumea acsta, dupa cum prea
adese.orI se'ntmpla eh li se face celorti ce r6mnti necstoritI.
(1) I. Popd Reteganold : Povestl ardelenescl culese din gura poporultg, partea IV. Brasovd 1888, p. 84 .A fostd und Impratd ai.o Imp5rAts5., care, cu
tte c erad trecutT cu aniT, nu avead nicl und copild, de care s e bucure,
care sg. faca sa le trc de ndcazuri, sd mat ulte de suferintele vietil acesteia ;...
n'avead nicl und copild, pe care din dragoste pArintscA sA-Id desmTerde, Impodobindu-ld ca pe-und copild de Impratd, i sArutAndu-ld ca pe-und singurd
copild la casa pdrintscl.
.Tte acestea ard fi fostd sT-ard fi trecutd, dar' durerea cea mat mare era, cd
F

nu area cine sd moftenscd scaunuld impardtescd, avutiile cele multe, cAcl avea fm-

pAratuld multa blagd, multe scumpeturl, din care sA fi mncatd cu lingura si

totd nu s'aril fi gtatd Th vecl.
Dar' ce pldtiad ttc, dacd nu area cine sd le folosscd ?
asta durere aid de cu gred, totusT mat trecea ; de una inset erad mat hp
aceea era cd ii se stinge sdngele, seminfla lord.
glInduraV ca de tte,
.0h ! Diimne ! si mare lucru era Asta. and Ist aducead bletil aminte de acsta, plAngead ca niste copil micl. Cum sA. nu albA. nAcazd i suferinte, cum sd
nu-la ajungd jelea pe ort-cine, cdnd scie cIL n'are cine
ceinte. cine
plangd

cu adearatd durere la nufrtea lut, fi cine sd-ld pominscd cu sfinfenie dupd aceea.

.Nu lns numaI el erad supratT, told poporuld din imprdtia lord era pg.trunsd de durere, vAc,Indd cd se stinge semintia
P. Ispirescu : Legende sad basmele Romanilord adunate din gura poporuluT,
Bucurescl 1882, p. 95 : .A fostd odat.5. o baba si-und unchIasd. EI pAnA la vreme
de betrAnete nu avurfi nicI und copild. Ce nu Maud.. Ce nu dreserl P i ca sA

and si el mAcard o miartA de copild-, nicI can. Ba merserd pe la descant/torese, ba pe la mesterl vrAjitorl, ba pe la cetitorl de stele, si ca sa remlle baba
grea, Mel gndb n'avea.
.Ajunsl la vretne de 135trinete Incepurl a se Ingrijura.
.Ce ne faceind noT, babo, clise Inteo di unchIasuld,
de vomd ajunge niscai-va lle de neputinfd ort de necole. Tu scil cA ain fcutd totd ce ml-a stata
prin putintA, i ca s ne clea. Dumnecled si nu und copilaf, care sa fie touanstre, nu s'a Induratd.
gul
.De ! unchIasil, cine e de vinl? Tu sciT ca am umblatd si crucisd i curmeio pe la mesterese, pe la vracT, am fAcutd totd ce m'ad invtatd unil i altiT,
si ca sil avemd fi not' o mngdere pentru pdrdalniccle de Ltrdnete, c5. grele mal
sunt ! a fostd peste pte...

www.digibuc.ro

Totil cam acesta a fost si este scopula csatoriel la

Grecii cel vechi, (1) la RomunT (2) precum si la alte natiuni

att din vechime chtii si din timpulii de Ltd.

(1) D. Friedrich Lbker : Reallexikon des klassischen Alterthums fr Gymnasien. Zweite Auflage, Leipzig 1860, p. 283.
(2) Instit. 1, 9, 1 Connubium est viri et mulieris coniunctio individuam vitae
-consuetudinem continens.

Csatoria este o legaturl Intre blrbata si muere, cuprinclndd In sine cornunicatiunea nedesprtibill pe
Digest. 23, 2, 1 : Connubium est omnis divini et humani juris comunicatio.
Cbstoria este ImpArtsirea Intregulul dreptil dumne4eescd si uminesc.
Enniu la Fest. v. quaeso : Duxit me uxorem liberuin quaerendorum gratia.
M6 lea de muere pentru ca. s-s1 cistige copil.
Varro la Macrob. : Uxorem liberoruni quaerendorum causa ducere, religiosurn est.
A se Insura spre a castiga copil, e un lucru sant.

www.digibuc.ro

II. ETATEA.
Epoca, In care Indatinza Romilnii din Dacia traiand a
se cAstori, este pentru partea femesca In genere dela
15-20 ani, era pentru cea barbatsca dela 18-30 anl. (1)
Dela 20 respective dela 30 ani incepndri Inainte, fetele devinti fete lielriine r' fecloril burlaci, sa feciori tomnaticL
La .Romanii, din Macedonia nu e hoOrItil la ce vrstA.
trebue parintil sa-s1 logodsca fiil loril ; s'a vNutri Ins
multe familii logodindu-s1 copiiI inc din fas5..

Dela vrsta de 12 ani fetele se potil marita, r' flcail

dela 18 anl.
In Pindic este obiceIulil ca fetele s nu se mrite pn
ce nu Implinescri 20 de anl. (2)
S'a Intmplatri Insa adese-ori si la Romanil din Dacia
traiana c unele fete s'ari maritata chiar si cu 13 anI. Dovadd despre acsta avernri si urmtorlula cantecti din tinutul DorneI In Bucovina :
Frund verde lemna uscatti,
Tinere111

Insuratil,

Tineried nff-amri
(1) Vedl : Colu mna luI Traiana,, an. IX. Nokia serie. t.lI1. Bucuresel 1882. p. 381.

(2) T. T. Btu ada : Patinele la nuntl ale poporulul romand din Macedonia.
publ. in dlevista peutru istorie, archeologie i filologie, an. I. Vol. II. Fasc.
Bucurescl lt83. p. 417.

www.digibuc.ro

NumaI de trei-spre-ce anT,

Tubea numaT cTobanT.

Tinerea s'o m'Aritatl,

De Tubitil nu s'o

Las c mi s'a lsa

Scndura andil T-a suna.
Popa cu cadelnita! (1)

Cu tte acestea Insa datina generala este ca copilele sa

nu se marite nici cnd Inainte de a fi devenitii fete mall,
si Meta sa nu se Insre Inainte de a fi devenitil feelori.
tr fatti mare sail simplu fatet se numesce o copila atunci,
cnd, find deplinil desvoltatAls1 schimba portula (2) si maica

sa, sat, In lipsa acesteia, o sora mal mare sail si all& ne-vasta, Inrudita cu dInsa o scte la jocii sail la Bere. (3)
Unil Matti se numesce feelorg, feclorit holteiti saU simplu
cnd a leit la joca sail a data in. Bere.
(1) Din CandrenT, corn. de Petru Ursuld.
(2) Atatd In Bucovina, catd si In cele-l'alte rT locuite de Romani este dating
.ca copilele i copilandrele sg amble altmintrelea imbacate i mal alesd Imbrobodite de cum arnbl fetele marr. Asa In unele sate din Bucovina copilele Am.

blg vara maT multd cu capuld gold, 6r' rna imbrobodite cu nisce tulanrseIn alte sate Ina, bung-rg In Mahala, tinutuld CernautuluT, prtg inelneltergure
(stergare). Acestd portd ild Intrebuinta ele pang la 15 16 anT, adia /Wind ce

iesil la joca. Dug este o sorg mal mare inaintea celel Tesite la joca, care Ina
e fatg, apol cea maT micg Ina maT prtg stergaruld prin catT-va anT totd ca In
numindu-se codeancll pentru cg prtg pdruld In cdg simplg i stergafluid simplu legatd. Mritandu-se cea de'naintea eT, sad Sincld numaT unica la
arintT, apoT dupg 16 17 anT II schimbi portuld capulul, purtancla pdruld capuluT impletitd In
i stergarluld legata peste g alt-feld, nu ca codencele,
ba la hramurT si sdrbgtori marl amblanda numaT in gate pe verfuld capulul, cart
(gate) le Infrumusetezg cu Omni si cu felurite florT de targd.
VedT despre portuld dia urmg : (Moravurl i datine pop., culese de G. Tomoiagg hare Romani! dintre Prutd i Nistru, i publ. In cAurora romanda an. II.
Cernaut. p. 42.
(3) Despre cuv. Bere. sad cl3ereanii., In Transilvania cOspgult1 fectori/org,
sg se vad mal pe larga In capitoluld Citnoscinta..

www.digibuc.ro

Din acsta Ei Incepndii fetele sunt bune de mritatil

feciorii de Insurat. (1)

Mai bund de maritatti Insa e o fata atunci, cdnd, dupa

spusa poporulul, sci:e cum se cade telte lucrurile cdte seceril dela o fata de t'ranil, i mat alesti and a prinsit
destulti minte in cav, r' feciorii sunt buni de Insuratil
cnd se pricepil cum se cuvine la rndulil gospodariei.
Ca Romanii, i mai ales eel din Dacia traiana., puna

fOrte mare prep pe aceea ca flicele loril sa scie bine a

lucra i c nu prea indatinza Inainte de acsta a le marita, ca nu cum-va mai pe urma sa traga ruOne dupa.
dinsele, se 'Ate ved i din urmatrea doina :
Frundg verde rnnTedunita
maIeulit!
(1) Sub verb, a niltrita si a se mdrita se intelege atata atd a cdsatorl
se eltatorl, dar, mal multd cu privire la fenrel. Despre und feclord se 4ice numal

atuncl cl se mdritd, and nu duce pre mirsi la dInsuld a-cask ci eld se stabilesce cu locuinta In casa miresel.
La RomAnil din muntil apuseni al TransilvaieT, dacA und fedora a luatd In.
asAtorie pre o fatA cu mosie i s'a stahilitd cu locuinta In casa el este datin
nu numal de a se (lice, ca'n Bucovina, cA. s'a mdritatd, In locd cA s'a insuratd,
ci a adopta totd-o-dat i numele de familie ald socrulul sd, dupA Tatra strdband, ca sl nu prA numele mosiesului. Und asemenea bArbatd astoritd. dacA.
e din altd satd, totd-d'a-una este consideratd de veneticd, si numal dupl o lung&
purtare bunA pte sA. aIbl cuvntd In afacerile satulul. (Verg despre Rasta.
(Romnil din Muntil apusenT (MotiT). de Teofild FrAncu si George Candrea..
Scriere etnograficA cu 10 ilustratMn1 In fotografie. Bucurescl 1888. p. 115).
Prin mAritare fetele in genere plerdd numele de familie alti pArintilord si adoptA pre celd alti bArbatulul. De aid vine apoI cA verbuld a mdrita se Intrebuinya adese-od nu numal In Intelesd de a cdsdtorl, ci si in Intelesd de a pkrde..
N. a mdritatil lucruld cutare = N. a prerdutd lucruld cutare.
Derivatele de la verb, a rndrita sunta : mdritare sf. ; mdritatil i mdritard adj. ;
mdritatd sm. ; mdritisd pl. mdritisuri.
Sub verb. a nsura si a se insura se Intelege asemenea a cdsdtori si a se cdsdtori dar' numa1 cu privire la bdrbatT. Cu privire la femel se Inirebuintza; verbuld acesta frte rard i anume numal atuncT cAnd mirsalea pre mire la sine.
Derivatele dela verb. insura suntd : insurare, sf. ; insuratd adj. ; insuratd sm. :
insurdtre sf. ; Insurdturd sf. ; Insuratord sm. ; insurdteld srn. ; insurdtie sf. ; Ins ard fiune sf.

www.digibuc.ro

Cumil foculti

marita

Dad. tu nu nil' lucra!

M'a inv'ta scra-mea!

Baca nu-I sci tare bine

Totil miemI va fi rusine! (1)

r' cum-ca nu indatinz a lua fete prea tinere, pe

langa experienta de tOte dilele, ne pote servl spre dovada
Inca si canteculii urrnatoril :
Frump verde rba ngra,
Am avut o mandril draga
,S-am lasat'o sit" mai eresea,
Minte'n mpg sa dobeindsca.

Ea s'o pusti s'o maritatil

$i de scire nu mi-o dal
Ca si era o-as fi
Macaril n'am fosta de'nsuratii
_net ea ea de maritatii.
Ba de s'aril fi maritatil
De la noi a treia satil
Nu mT-aril fi asa banatil,
numa a treTa casa
Ganda o v6dil la jocil schimbata
Inima mi- judecata. (2)

Apol

i o varianta a acestul" canted', care se incepe

:

Frunq vefde frurOuliCA,

Am avutri o mandrulita
lasat'o sa mai crsca
Minte'n capa sa dobtindscei
Milndruta s'a
Vai de mine ce pcatil !
(1) Din eolectia mea ineditA.
(2) V. Alesiu : Cntece populare, publ. In .ConvorbirI literare, an. XXII. Bucuresel 1888. p. 700.

www.digibuc.ro

8 --Si nu mT-art1 fi cu banatil,

MAndra de-ar avea bArbatil
Dia vr'unil satri maT departatti,

Dar' mandra s'o m'aritattl

Dela noT a treTa cas
mi-T iniinuta ars... (1)

Mal de multil, dupa cumil mi s'a spustl, fetele se maritail dela 20 r' fecioriI se Insurail dela 30 de anI Inainte
si nime nu-I considera la vrsta acsta de prea btrzlni,
din contra cum mai buni. de Insuratil si fetele de rnaritati).
Fecioril se Insurail si se maI Insrti. Inca si acuma sub
20 de anI numal in casuri extraordinare, adica cnd suntil

orfanI ki le trebue sotie spre ajutora ca sa nu se perda

averea mostenita dela parinti, si, daca mal sunt
copil mai mid de catil dInsiT ca sa aiba cine le cauta de grija.

Ce se atinge de deosebirea ce trebue sa existe intre etatea rnireluI si a mireseI, se caut maI nainte ca mirele sa
fie numal cu vr'o cati-va anl mal baranil de cat mirsa,

adic cu vr'o 1-5 anI. In timpul de fata plite sa fie

si

cu 10 ani mai btrana. (2)

S'a Intmplatri Ins si se mal IntOmpla Inca si acuma
ca mirele sa fie mal mica de anI de catil mirsa. Raril
candil insa exista Intre ast-felil de parechi o deplina armonie si fericire.

Despre acsta ne puterna asisderea Incredinta dintr'o

multime de doIne poporane.
ta una din Horodniculg-de-josil, satil In districtulti
Radautului :
Tinerela in6 insuraT
Si btrAnti imI luaT,
(I) Dr. Ind Urban Iarnik si Andrei BArsang : Dolne i strigturI din Ardlti.
Bucuresci 1885. p. 99.
(2) VedI si 1Co1urnria luI Traiand-, an. IX. p.406.

www.digibuc.ro

_9
Nu mi-I cluda c5.-T btr-an.

Cuing mi-I ciud cI.I nebunii.

E o mn dup5. surcele
Ea-rnI aduce viorele,
ELI o manti dup vifel
Ea-mi aduce clopoteT.
0 ! tu bdtut de stele,

Asara tI-am data inele,

Ast--11 nu te vdil cu ele.
A-sard ffam dat cerceI,

Ast-V nu te vgdil cu ei.

fi tu dragurd
N'armbla pe brum descult
li pe rla fncglfat.
Tocma ca i o
Val de mine ce pcatii,
Ce nevast mi-am luat.
Deminta nu o dat.

Mama. i nespalat,
Sara se culca ne'nchinatd.
Ea-i Ocatulti
Da nu e pnatulii meri
(1)
C'asa nif-a dat'o

In genere luat, poporulil romfind cautd totil-ct auna ca

sd nu se cdstorscd de-aceia, cari nu se prea lovesa
sa potrivescil unul cu allul in privinta etiT, i acsta
din causa, ca nu cum-va mai pe urrnd sd se nascd nepladesbindri hate cel cdsdtoriti, sciind prea bine cd :
Cine nu-Vf este de potrivA
IT va fi totil impotriva. (2)
(1) Din coleetia mea ineditd
(2) Antonil Pann Culegere de proverburl sad Povestea vorbiT. Partea II. Bucuresel 1853. p. 151.

www.digibuc.ro

10

III. FECIORII BETIANI.

Sunt o multime de fecIori, earl nu se'nsra Intre anil
18-30, candii, dupa datina din strabunl si dupa curn
am artatti in capitolulii premergtora, e timpulti cel
mal potrivit pentru Insurare, sunt rtisl fOrte multi si
de aceia carii nu se'nsra de felti.
Ace l soi de feciori, cari, dupa credinta poporului, 1.6-

mnti ne-Insurall din causa ca sunt sail prea uriti

si

prostl, sail prea pretentiosl, sari pentru ca li-i ursita mica,

sail pentru ca le-ail murita ursita, sail din alta causa reslcare, se numesc In genere in Bucovina; burlaci sing. burlacii, feciori sail flaca tomnatici, feciori sail flacai betreini, fe-

ciorl baturi de bruma si meni r6suflati.

Acel feciori, a caror ursita e mica, adica a carorti ursita

s'a nascut cu mult mal tn,liti de cftt dinsil, trebue sa

atepte pana ce le cresce ursita mare sa fie buna de maritatti, si de aceea, fiindil necesitatI a astepta atta timpti,

Imbtrnescii. Cana insa ursita a crescut mare, de si

sunt btrni, totusl se Insra.
Acel feciori insa, earl nu se Insra Did o data, flindtlea ll-ati muritti sail n'a avut de felft ursita, carl holteesai
Wta viata lorti si mor la urma urmelorti ne-insuratl, sunt,
dupa credinta unora, si mal ales daca s'ati purtatti bine,
frte buni la Dumnedeti, pentru ca el, catti ail traitti, n'a
www.digibuc.ro

11

sciutti ce-I bine si ce-I WI pe lume ; dupa credinta Thal

multora Insd ast felt' de feciorl sunt pcatosI, nefericill,
morti cu sufletuld si cu trupulti si la a delua Inviere n'ad
sa aIbd, sotie.

Romanulul In genere, si maI alesd ce se atinge de fedoll, nu-I place nici de cum ca acestia sa burlacscat Wta
viata lord, ci vointa si dorinta luI este ca sa se Inseire,
sit fie gospodari in loculd parintilorii, sit stdpiinscii averea

r6masit de la acestia si sa-i pomenscit din nm in nmit,

ca s nu se died, mai pe urma, dupa cum e datina de

a se crede si a vorbi, cd nuzai de gba arc trditit in lumea asta, dacd nu le-ad r'emasd si lord urmasi, cari sit le
perpetueze numele de familie, sii-i pomenescil si sli le dea de
pomand. (1)

Drept aceea orI si cdnd i se da Romdnulul prilejd, eld

totd-d'a-una se apuca de capulti unord feclori ca acestia, II sfdtuesce si-I Indmn sa se Insre, sei fie 0
ei in radii cm rnenii, ca sa. OM muri mai lini-.3titil al nu
i s'a stinsd semnta. r' daca sfaturile cele bune si in-

t elepte nu ajutd nimic, atuncl nu-I cruta, ci-i. apuca nu

o data si la treI parale prin o multime de istorire si cantece satirice.

Insa nu numal Romdnulul disatorit, nu numaI celul

In stare nu-I place astd-felii de feciori, ci .si tineretuluI.
De aceea fecloril ceI btrdni fOrte adese-ori sunt luati peste

piclor de catra cei tinerl. i ocasiunea cea mai buna si

mai potrivita pentru acsta suntil nuntile.
Asa aulli nu o data cdte pre un fecior tAnrd, care
vede pre und burlacd ca se amesteca In jocti si-I Ia alsa
inimel sale de'naintea nasuluI ca sa jce cu dnsa strigandii :
Frunj . verde tilipin,
Am r6masti flaccid btretnii
(1) Ve41 i f Columna luI Traiand, an. IX. p. 384.

www.digibuc.ro

12

Si a0 vrea ca se me'nsorti,
Dar' fetele nu me vorti
Pentru ce sunt cam cdrunta
$i de lile nu-sti de multa,
Numai de cincI-decT de aT
Si nu potti manca rnalaia,
Ca-I malaTulti cama uscata.
Da ea tota Nil de'nsuratti.
Gura mea-T fare de dintI
Ea betrana fer'de perint,I,
ST-are El bine sa me 'nsorti

S'am ,i eti ce-v'ajutorti! (1)

Sail :
Frunde verde rusmarinti,
116a itT sta june betrena.
MaToranti crescutti in rbil.

Rea iti sta june cm barba. (2)

SI-apol, daca puma fecIoril cel tinerI I-arti lua astil-felIa

peste piclortI, 'Dote ca totti aril mal merge, cum aril mal
merge. Dar' maI supraciosil pentru dInsil e, ca nu odata,
si fetele II apuca la treI parale, si cantecele alcatuite si
cantate de acestea pe sama lora adese-orl sunt cu multti
mai ImpungOtre si piscatre de cattl chiuiturile satirice
ale fecloriloril tineri.
ta unula :
Frunde verde stejerela,
Child eram ea tinerela
Luamil satula de-a lungulti,
De-a lungula si de-a latult.
Care mandra me vedea
Cu manuta ca-mT facea,
PorOle ce-mT deschidea,
(1) Din Undren1 corn. de P. Ursula.
(2) Tomula Erica din .Noua biblioteca roman,9 cursula 1882-83, Braviva
1882, p. 30.

www.digibuc.ro

13

Focu'n

desvglia,

Faclit pe masa punea,

In cas a me poftia
din gull ca-mi Oicea :
Vina, bade, pe-acolea,
tu WI' de sama
$i cu Vifli cg. m

cinstia,

Nume mie ca-mI punea :

eSpate late de voInicri,
,Buze moi de copilil
Frunqh verde lemnil dubitti,
Dui:4 ce-am inbetranitil,
Luamti satulti de-a lungulii,
De-a lungulri si de a latulit
Care mandra me vedea

Ca pe cani me hieala
*i din gur cA-mY Oicea :
(Ce cap', bade, pe-acolea,

.C nu esti de sama mea ?!

Portile ca-mI inchidea,

Fkliile le stingea,
Focu'n vatra-lri
Nume mie
punea :
.Spate late'nedrjobate,
a haze rno dubtiliizate.. (1)

Pretutindenl si ori de cine e prea bine cunoscutil cit

nurorile In genere nu traescil bine cu screle lori. Deci multi
feciori nu se'nsra de graba sail rmnil pentru totil-d'a-una

ne'nsuratl din simpla causa ca sa nu faca malceloril sale

prirt insurare necaza si suprare. i acsta se vede frt&
re'svedita dintr'o multime de hore saU chiuituri poporane
pre earl' le chiue el ca unU felil de desvinovatire si re'spunsti la invinovatirile ce li se facil de catra cei casatorit1
precum si de catra fecloril cel holtel.
ta una din multimea aceloril chiuiturl :
(I) Din colectia mea ineditL

www.digibuc.ro

14

Florile de pe isvorti
TOte-mT strigA se. me'nsoril,

C'arti fi prea mare pecat

SA remAnti ne-insuratA ;

NumaI thirea cea din 'faze

ImI dice sA me maI lasil
Se nu-mi legil de capti nAcazA. (1)

Sail astil-felii :
Pus'am gAndulti sA me 'nsoril
S'aducti makiI ajutoril ;
Dar' gandiI ca sit me Iasi'',
sa n'aducil maicil n'Acazil ! (2)

Sail, In fine, si asa :

Pus'am gandulti se. me'nsorii
S'aduce maIciI ajutorti,
SA o batA de cuptorA
Si de vatr cAte-o-dat
Cande va fi cam superatA. (3)

Si bd.rbatil precum si fecioril cel tinerl, vNndii dela

una timpil cd nurnaT de &ha Isl bat(' capuhl cu astii-felii
de OrnenT cd. nicl Intr'unil chipil nu-1 potil face ca sa se
insere, linndu-se de vorba veche, care sund : (pand la
20 de anT se insrd cine-va singura; de la 20-25 TM Insrd altif ; dela 25-30 na insrd o babd, r' dela 30 de
anT inainte numai dracu-1 vine de haca, (4) le dati build

pace s facd ce le place.

(1) I. P. Laza : Chiote pop. din Selagid, publ. In cTribunaP an. III. Sibad.
1886. No. 10.

(2) Idemil de eadem puhl. in (Tribuna, an III No. 140.

(3) Idem de eadem, publ. In tGazeta Transilvaniel, an. L. Brasova 1837. No. 6.
(4) Ioand Creangli. : Stand Patituld, poveste, puhl. in eConvorbirl literare,

an. XI. IasI 1878. p. 22.

www.digibuc.ro

15

IV. FETELE BTRA_NE.

o multime de fete, eari fried nu se mdrita cnd
li-F timpuld, adicd Intre anil 15-2,0, ci cu inultd mal
Sunt

tNid, r' altele de feld.

Acestd sold de fete se numescd de catrd Romnil din
Bucovina : fete btreine, fete statute, fete 'n p'ra , cosita alba.
Causele pentru ce ash)-feld de fete nu se pot(' rndrita

sunt multe i diferite. Unele nu se rndrita pentru ed., dupd

cumd crede poporuld, le-a muritii ursitula sad nu le-a so
sitd inc partea, altele pentru cd-sii prea lenee, cele mai

multe Ms pentru cd sunt urte sad pentru ca nu 0-ati

pdzitti cinstea.
Ce-I dreptd fetele s'arti mdrita bucurse. Nicl una n'ard
rrnn nemritatd. Dar'ce folosd e fecioril nu vord sd
le Tee. Ba ! nu e destuld nurnal cu atta ! Fecioril adese-

orl le ld i pre ele peste piclord, ca i pre fecloril eel'

barni, de i cele mal multe dintre dinsele nu sunt intru
nimica vinovate c'ati rrnasil nemdritate. Cad ce pot]) fi
ele vinovate, bund-Ord, daca de la naturd sunt urte sad
dacd referintele materiale ale printilord sunt w de nefavorabile cd nu potti sd le Inqestreze.
El, dar' fecloril nu vord s scie nimica despre bite acestea.
El,

mal alesd cnd sunt fOrte bine dispql, pre tte,

www.digibuc.ro

16

fr1 deosebire, le Tat peste picior, chiuindu-le felurite chui-

turi satirice i anume :

Celortt lenese :
DragA-mi estl i te-as1 lua,

Dar' mi-a spusti

te eulei sara cu sOre,
Si te scoll la pranglulti mare,
$i 'nc5.41 pare cu banat,
CA de npte te-ai sculatil. (1)
Sa asa :

FrunqA verde treI bujorl,

Dup6 Pasci in serbtori,
Mi-a lis tata sA me 'nsoril
SA nu remAnti totil
DarA mama nu me lasA
SA-1 aducil lenesa'n cas.
Si urata dupA masA. (2).

Celor gusate si buzate :

M'am &Malt' Intr'o ghiltli (3)
M'am gAsitA fatii buzatA,
$i buzata,
$i gusat,
C'am remasti nemritatA. (4)

Celord unite si sbarcite :

Frun4A verde si una,
MArita-m'as1 m Arita,

mamA, da

De m'aril lua cine-va.

(1) S. Fl. Mariand: Poesit poporale romne. t. II. Dolne i bore. Cernautt
1875, p. 226.
(2) Din coIectia mea
(3) Ghilta = galtd. = cluturd.
(4) Din Calafindescr, sata in districtuld Siretului, in Bucovina, diet. de Sofia.
Frncu.

www.digibuc.ro

17

Marita-m'asl, mama, ell.

mama,
1146rita-m'ast, da nu vreil,

Ca feciorit nu me Teti,
Cd-s urat.

barcita,

Nu potii manca niel placinta,

Ca mi-I gura to/taco/a, (1)
Nu potil manca nicT scofalei. (2)

In genere tuturor celorti urte :

Asta fata-mT place mie,
Ca-I cu loc i cu mosie
Locu-I bun, rnosia_mi place,

Dar' cu hida ce voiti face?

Locu-T bunt', si muncitorri,
Dar' urtu-T statetorri !
Yentru pmintil de ogor

Aduct ciuma'ntre cuptorrt

liamintul5 nu
CIuma-mT cere de mncatii.
Pentru doI ciocoT de boI,
AduseI cluma la noT ;

Cana am fostri la cununie,

Dumneqe5 era'n cmpie
Cu piperil si cu tmfte

De mine n'a vrutt sa scie.

Saracele sutele
Cum mrita mutele!
Saracele gecile
Cum rnarit secile!
Lacoma i eri la o sutia
si-mI luaT si cri o mut. :

(1) Despre menil cel bdtrnl, cdrora le-ad picatti tte rnZselele si din causa
acsta nu potd nicl ninca Mel vorbi bine, 5e dice a foYdescii. De la verb. a
folfin s'ad formatil apoI In decurgerea timpulul i alte cuvinte, precum: folfaita-a adj.; folidld sf. ; folfditurd sf.; folfdild sm. follea.
scofald und feld de bucate.
(2) Din Cndrenl, corn. de P. Ursula.
2

R. FL Mariann : Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

18

Lrtcorna

ell la o vacri

lual ki e o sacA ! (1)

Celora Maintate in ve'rst, dar cu tOte acestea totusI

ar vol s se mrite ca s scape o-data de fetia blstmat :
Val de m'a0 ved sc6patil
De fetia blstmat,

rttine s moril fatrt,

136triThrt. nemilritatil. (2)

Sa asa :
Maica, nu mal vine nime,
f:r' te-T alnr cu mine.
maTcrt,

Sil nu m cate la gura;

Drt-le, mafcri, de mncare

Srt nu me cerce de mare.

nicT damil rdsele

Nici

C'au cadutil ca vaT de ele. (3)

Celora ce le-ag trecutil acuma de multil timpulta mritatului:

MC duse a peti'n BoT
La fata cu ,ese boT,
NAT suntri bunT,

Dar'fata-T de multi' CraciunT. (4)

Sa asa :
Fata, care e
les5.

(1) B. C. Fontanele : DoIne si Bore din Ciimpia Ardlulul, pal. In qecle-trea, an. VI. Buda-Pesta 1880 p. 51.
(2) Iuliu Moldovanu: Cntece i chiuiturl pop puhl. in -aGazeta Transilvaan. LI. Brasovil 1888 No. 128.
(3) Idem de eadem.
(4) Idern de eadem.
-

www.digibuc.ro

19

Ca el' vremea T-a trecult,

De a ma sci de Tubitil. (1)

Safi astfel :
MAtrAgung riltezatA.

Dmne-odata,

CA de cndri isfl fata tar(,

Patrucjeci de anf imT pare.
dusei inteo rAdinA
ultaT inteo fntanA
NO vequT fata bttrclna.
Dar'dupA ce m'amti uTtatil
Mi-amil push- hobotul in cap
Ca s mrgri. vestea'n saLtI
CA
mritatti. (2)

Astfelil chiue fecioril fetelor bOtrne !

Dar el Dll se multAmesc nurnal cu fetele. El adeseori

`tell si pre marnele acestora preste piclorn, chiuindu-le nu
odat i lor :
La rachita rrtmuratil
Sede-o mama supdratd,
C fata i nemAritatA.

Nu da, mama, vina fete,

Ci d vina cui n'o cere.
C tata s'ar mririta,
Dac'ar fi cine-o lua ! (3)

Sa asa :
La rrichita riimuratA
Sede-o mamA supratA
Ca-i fata nemAritatd.
(1) A. I. Hodos0 : Poesil pop din Comitatu1d Turda-Ariesu,publ. In F'amilia.
an XXIV. Oradia mare 1888 p. 199.
(2). Din Dorna, co1eqia rnea ineditl.
(3) I. P. Lazarti Strigatur1 pop. din Selagi, publ. In eGazeta TransilvanieI,*
an. L. No. 14.

www.digibuc.ro

20

Marita-o-ar, nu se'ndura,
Ca mai are-un dinte'n gura,
Legaltl mntr'o pndatura. (1)

Si re ce spuna bletele fete la tte acestea ?... Ce facti

ele ca sh nu fie necontenitti luate'n batjocura si arnArite ?'
Eat ce :
La vatra cu dot taciuni
nett' fetele rugciuni
Sambata, Duminica,
DOra s" potil marita. (2)
(1) Din Bucovina, colectia mea inediti.
(2) Din Calafindescl, dict. de S. Frncu.

www.digibuc.ro

21

V. URSI RE A
0 sma dintre fetele cele larcine, v6dndil ca de multil
le-a trecutil acuma timpulti maritisului si cu tOte acestea
totusi nu se mai porn marita, pentru ca nicl unii feclorti
nu se arata ca sa le petsca, cugeta ca vr'ung dusmanil
sa vr'o dusmanca iire-sl-care le-a lacutti anurne ca sa nu
fie lubite si petite. Dreptil aceea cauta ele acurna tte chipurile si mijlcele cum ar putea face sa placa fecioribon. i daca prin mijice bine Ociute nu-s pot(' ajunge
scopul, atuncl isl Ii refugiuld la farmece
Farmecele In genere aU scopti bun, cacl printr'insele,
dupa credinta poportilui, fata, ce le folosesce, se curatesce
numal de ura si factitura de care se crede a fi cuprinsa si
se face placuta si Iubita de feclori. Vrajile din contra ail
totil-d'a-una scopil r, cad fata care vrajesce, dupa credinta generala a poporului, nu numal constrange pre feciori de a se arnoreza Intr'insa, ci ea, luandu-si adese-ori
refugiulii si la spiritele cele necurate ca acelea sa-I vie intru ajutoril si sa-I aduca ursitulfi cu nepusa In masa ori

de unde s'ar afta acela, il necesitza nu numal ca s'o

lubesca, ci tot-o-data s'o iea si de sotie de-ar fi nu numal betrana, ci chiar ca si nptea de urata.
DecI fiind-ca o atare fatti, care cu ori si ce prep voesce
sa se maHte, incepe mal nti cu farmecele, i numal

www.digibuc.ro

22

dupa ce vede c acestea nu I-ail ajutat nirnica, TO Iea

refugiulil la vrajl, si eti voill reproduce In sirele urmatre
mai Ant Ala un farmeca, ca cetitoril acestul studi sa aiba

o idee macar cat de mica despre chipula cumil Indatinza o srna de fete a-0 face pe dragostez, i apoi o vrajd
din care se va ved cum 41 facil ele gpe ursita, sail cum('
Isl ursesa, cumil Isl aducti ursitua
Fata, care Isi face pe dragoste se duce In revCrsatulil

zorilor la o apa cugtdre; ajunsa la starea loculul 1st

pleca corpuliI si tinnd manele cu degetele Inclestate In
apa cea curg6tre rostescP de trei oft dupd olalta versurile urmatorului farmecil :
Bun diminta apa lui Iordan
Cu stropiI lta Avrarnri
Bunk' diminta apa luI Ichimil
Cu stropii de vial !

Numa ea, ca m'o fdutil,

Numai ea m'o auditti
Din impratiea cerfului,
Din prtai rafuluI.

En Maill diminta m'am sculat,

Si ea cum m'o vdutil,

Pe obraz nu m'am spalatii,

La icne nu m'am inchinatti,
Pe cale pe crare m'am luatt,
Pe crirare necalcat,
Pe ru nescuturat,
Pe dragoste neluatd,
Si m'am trezitil de o-datd

Cum m'o auditri

La mine-o venit
Cu rumii si di 1IiduJ
Si m'o intrebatri,
Si mI-o cuvintatil :
Ce prangI N. ce oftezi,
Co te dAulescI ?
Mardi Precuratil !
EU cum n'oiri plange
Cu lacrimi de sange,
Cum nu m'oiti (Mull,
a era Mart.I demint m'am scu-

De picinre'mpTedicat,

De manurI legat,
Cu ur'n fa[5. aruncatil,
De urechi surdd,
De gur. mutd,

De ocht dike&
Plangndil,
OftAndri,

Si aulindri.
Nime nu m'o vdutti,
Nime nu m'o auditii,
Mime MaIca Precista,

Patti,

Pe obraAl nu m'am spalatri,

La icOne nu in'am inchinatil,

Pe cale, pe arare m'am luatil,

Pe crare necalcat,
Pe ru nescuturat,
Pe dragoste neluatii,

www.digibuc.ro

23

Si m'am trezitil de-o data

Trarnbita de-argint in gura pu-

De picire'mpTedicatrt,

De manuri

Cloniri de cucti in maim dreptil.

Cu ura'n fat'aruncata,
De urechi surda,
De gm% mutil,

Sulita de-arginta
In mama stanga

De ocM chlbra,
Toth' planendt,

Pe calulii sfinteT DuminicT

Incalica-te- oiD

Oftanda
Si daulindrx.

La biserica

Pe ulila cand ii ajunge

TacT N. nu plange
Cu lacrim7 de sange,
Nu te
CA eil picTorele i le-oin despie-

Prndu'n mas
Peste gardurT

rasa

arunca

$i la tine s'orri ulta

$i cu totii s'orti mira :

[dica,

Manurile ti le oui deslega,

Cu urechile il audi,

Cu gura-i put
Cu ochi-T put ved.
TacT nu plange
Cu lacrimi de sange,
Nu te
Cit eil de urs.
mantui.

Cu rumil si cu via te-oiri

fstropi.

SOrele 'n capti i 1-oiti resari,

Cu luna te-oi incalta,
Cu stelele
infrumuseta,
Rujutele sreluT
In umerele obrazuluT
Pune-

e tiT

Si tneniT

Ce imprats,
Ce vods,
Ce craiasa,
Ce preotsa,
Cc dascalita,
Ce vornicita ?
Da nu-sii vornicita,
Nu-sti dscalita,
Nu-sti preoles
Nu sti cralasa,
vodes,

Nu-s imp6ratsa,

Da RI N. cea alsa,
Mandrk i frumsa!

Luceferl in umerT aseda

In biserica cand 0111 intra

SfintiT
bucura,

Stele
Manuntele

Popa cu cartea'n man'a sta

Si la mine s'a uTta.

In spete

Top' rneniT, catT s'or afla

Frumosti
Frumosti

In biserica, la mine s'or uTta,

Si s'orti mira :

Cu dragoste inveli-te

Ce imprtsa,
Ce vodsa,

Cu rumil i cu vinri

www.digibuc.ro

24

Ce crdiasd,
Ce preotsd,

Din clontul cele de cuce oie canta,

Din sulit'oie sulita.

Cum astpta fie-care

Ce ddscalitd,
Cc vornicitd ?

Cu dragil sd audd cum,

Da nu-se vornicita,

Si cum VI dragdlasti cucu,

Nu- sil ddscalitd,

Asa sa fia dragd si ell.

La fleaf .si la tea lumea,
$i precum ii trambita

Nu-se preotsd,
Nu-se craiasil,
Nu-se vodsa,
Nu-se imperatsd,
Da-sil N. cea alsd,
Wandra si frumsd.

Drrigdlasd si vestit,

$i s'aude de departe,

Din biserica canda cal esi

Din trambit oiii trambita,

Si- o ascultd menii,

Asa cu drage se: me asculte
Si pre mine toti flecdi1

Si s'auda vorba mea...

pupa rostirea acestoja versurI Iea apa In pumn1 si aruncAnd'o peste capti rostesce versurile urmatbre asemenea

de trel orI :
Cap' stropi sari' peste mine
Atata OrnenT

SA me graescd de bine ! (1)

ta acuma si o vraja :
DI, focule, te'nvalesce,

Si-mI add ursitula mee

Dar tu te desvalesce,
Si te fa !aura',

Cele resale de Dumnegleil.

Balaure

Cu solzii de auril,
Cu 99 de MIA',
Cu 99 de cell)",

Cu 99 de mdni,
Cu 99 de piciere,
Cu 99 de capete,
Si te du peste hotara,
Tocma peste-a noua tar

De le-T gdsl la masd betide

Sverle-i paharu din mama',
De le-T giisi mancanda
Sverle-I lingura din mane.
De le-i grisi pe pate
DA le sub pate,
De le 1 gasi pe laita
Dil-lii sub lait,
De le-i gdsl pe cuptioria
Dri-lii sub cuptIoria,

(I) Farmeculd acesta, culesd dela o Roinncl din Mitoculd Dragomirnel, satil
In Bucovina nu departe de Sucva, ini l'a comunicatil d-lu Dr. St. Sagliina.

www.digibuc.ro

25

Si-16 pornesce si

Cu

add :

ochesce,
Cu cOda-Iii plesnesce,
Spre
pornesce,
La
sosesce.

Peste ape fdrd podti

Peste padure lupesce,
Peste campuri epuresce,
Prin pddure We. sine,
Prin satil fed% de rusine,

Cu dinsulri in astd sard

Aeve sd me visdei
Pe dinsulti pe mane sar

ad'anume la mine.
Ca fecTorti il add...
Cu manele
impinge,
Si cu limbele
linge ;

Cu ochi-aeve sd-ld ve,10,

Cu dinsula sa me 'ntalnescri,
Cu dinsuld ert sd vorbescri!

Fata, care voesce a-sI aduce ursitulti in chipul cumil

s'a aritattl, in timpulti acela calf"' fine rostirea versuriloril
vrdjei, invalesce focula cu untl restea furatil In sara Sf. An-

dreia sail a Sf. Vosile dela o cas, unde menii flu sunt
de-a doua Ora cununati. r' dupa ce a sfarsitti de rostita
cuvintele de maI susil lesd afara si asverle resteulil peste casd.

Se 'ntmpla insd ad se-orl cd nu numaI fetele cele statute isi i refugiull la larmece si vrajI, ci multe si dintre
cele-lalte, ctirora nu 11-a trecutil Inca timpula maritisulul.
Cele din urrnd insd nu o facil acsta nici o data din causd
cd nime n'arti voi sa le lee, ci mal multil de trnd cd fecloril, pe caril si-a pusil ele ochil, pre calif II lubescil
cu pasiune, i cariI, la rndulti lorO, Inca nu s'aii arRatti
indiferintI fata de dinsele, mal pe urind le voril un i vorti
da mna cu altele. Dec1 ca sd fie sigure cd fecloril a1es1
de dinsele nicl cndil nu le voril prdsl, Ii farmecd.
Dovadd despre acsta apucdturd a fetelorti amorizate,
cum se Vice, pn peste urechi, avernO, intre multe altele,
urmatrea dolnd din Haan in Moldova :
Frund4 verdi pima negra,
Srili-I la toed,
M'am tlnil cu ptifca'n porta.
Na-t puicut'on le bittutil

SfnI disfd ci

www.digibuc.ro

26

Nu ti-am fruttl sa-fi

Cl-am Metal, ca.-ni egi drag!.
Na't puictiVon irrnilic

Si-ni disfa ci ni-ai

Macarii st-ni dal nil di lei,
Nu ti-am fcuttl ca sa
Ti am flicut ca s. me 'Yet
Hai drag& mai la vali,
o vrjitri
Si T-o da si eti prali

farmaca mai tari. (I)

ApoI acsta :
Dest
maarrt, ce-ai fiicutil,
CA ea snt bT it pierdutil !
Si-mi deslgri, ce-ai
C e stint biatu stricatil!
Bditi. badisorula meti,
desfaeri.
Nu ti-am

Da CY-am facutil, ca-mi esti dragti.

Peril din capii eil ti am luatil,

ap. I-am aruncatii ;
Cumil mergea apa de lin,
Filed min'sd n'ai hodina ;
Cumil mergea apa de tare,

Fard mine sti n'ai stare. 2)

In fine i acsta :
Drumil la WU

i drumil la vale,

Imi facii vculti totii pe cale,

N'am in lume serhtre
Niel n'am partea mea la sure.
Baru crucea ursitre,
(1) Michailil Caniand : Poesil populare, Dolne, culese i publicate intocmal cum

se clica. 104 1888. p. 69.

(2) Alesiu V. : Poesil populare, publ. in g Convorbirt literare,, an. XXII. Bucuerscl 1889. p. 919.

www.digibuc.ro

27

Care m'a ursita pe mine

Sa n'am nici o di ea bine !

Ostenitil mereil de duc,
ITptea'n codri m6 apucg,
Copaciloril suntil n'aluck!
Ochi-mT nu se maI usuca!
Unde mergil, in orT ce parte
Dragostele-mi sunt dearte.

flolica, lied Pre !

De n'ai fi farmeeatre
Nu mal abate din eale
Sit ealca pc urmele talc ! 1)
1) V. Alecsandri : Poesil populare ale Romnilor, Bucuresd 1866, p. 277.

www.digibuc.ro

-- 28

VI. iNSU$.11RILE MIRESEI.

0 fatd mare, care voesce sa se rndrite pand a nu deveni fatd btrnd, trebue sa possada urmAtrele insusiri
principale, si anume : sa fie onestd, sttornicd, sirguincisa,

strng6tre, grijulie, istta, In(elptd, frumsd si mai pre

susii ded.til bite acestea sdntelsd. (1)
Si cum cd intru adevOrti acestea sunt insusirile cele mal

de frunte si mai cdutate de poporula romnti ne puterml

Incredinta nu nurnal din experienta de -bite Oilele, ci si
dinteo multirne de proverbe si cntece poporane, cart sunt
rspdndite In tte prtile locuite de Rornni.
Asa In privinta onestitdtil sail a purldril celei bune until
proverbil ne spune cd 4cinstea e mai scumpd de ceitii tte. (9)

in privinta slrguintei una proverb frte vechiil si destulil

de rspanditti qice :
Sirguinta
Tese panqa,
i' lenea
PIerde Nremea.

(1) Veal si eColumna lui TraianUb, an. IX. p. p84.

(t) A. Pann : Povestea vorbil, t. II. p. 134.

www.digibuc.ro

29

AIM proverbil tot6 atatti de respandittl spune :

Cine rinsed
Tottl mai piscg.,
Cine sade
COda-T cade.

Prin urmare fetele oneste si sirguincise si mai alesii

acelea ce se pricepti cum se cade in ale gospodariel sunt
totil-deauna preferate. Din contra cele lenese si mai alesil
acelea ce nu-si prea batil capula cu torsulia, tesutubl, cusutulti si cu prepararea bucatelorb, lucrurl pre call.' o fata
de Walla trebue numai de chili sa le scie, nu nurnaT ca.
sunt trecute cu vederea, ci adese-ori luate chiar si'n risit
Ma o doln poporana din Transilvania s'i anume din
Solnocti Doboca ne spune urmatrele despre o fata, care nu

scie tese si t6rce :

Iubita mea Dorofata
De te asi ved tnrtritatd

Nu te-asi da pe lumea, tag.

Mai* de-o sutd de ori

M'am totu pusti pIng6 feciori
$i le am soptitti la ureche,
CA sunt tnril, nu veche;
Dar' rdsboiulu, (1)nfanee-hl focultl,

Ala mi-a stricatii noroculti,

Clinda la furcd me puneamii,
Ttd (liva crt dormiamii. (2)

Alta doinA, totft din Transilvania, si tota despre fetele cele

lenese, cari nu si-ail prea batutti capulii cu cusutulil, tesutuld si fiertulit, Oice :
Trecui valea si-unti pril,
MO 'ntainii cu socru-meti;
(1) Rsboid=stative.
(2) Laura Veturia Mureqam, : Dolne din Ardld (Solnocd-Doboca) pub). In 'Familia'. An. XXI. Oradia-mare 1885 P. 440 No. 37.

www.digibuc.ro

30

Socru dice cara. mine :

Ie-mi fata si-m fi ginere !
da chiar sese In);
cDe

Fata ta nu e de noI ;
Maica vrea o cusutre,
Fata-tf drine'n seletre.
La rashoIti nu s'e" pricepe
De mancare nu sci flerbe, (1)

r' despre o fata, care nu scie nid flerbe nici cce, o

dolna din Satmaril ne spune urmabirele :
Narita-112'W, marita,

Pane nu sal framanta ;

Marita-m'asi si ea biata,
Ca de multil Ise si ea fata ;
Si perula prin clopli 2) sa-T Tas,

NumaI sa me yea mirsa,

Sa me pue dupa masa. 3)

0 varianta a acesteI dolne suna ast-felg :

Marita-m'asT, marita.

Pita nu scia framanta,

Nici de pita n'aril fi baia,

Dar' nu seal face =Ilea.

Nici de mlaia
fi
Nu scill face mamaliga. 4)

In fine si un proverb:1 din Bucovina ne spune despre o

fata lenesa, care sarnn ca nu va fi buna gospodina,
urrnatrele : Acest fatti pare
va uita cutitul in barheinta cu brantiti.
(1) Victoria Farca9 : Poesil pop. din Cacucia, publ. In (Grazeta TransilvanieY,i
an. XL1X. Brapv. 1886. No. 228,

2) (lopOplrie.
3) Florian Danciu : Poesil pop. de prin Satmara, publ. In (Familia,' an. XXIII.
Oradia-mare 1887 No. 2. P. 19.
4) Val, Branisce : Chiote pop. din Valea Buil, publ, In Tribuna,* an, I Sibild
1881, No, 146.

www.digibuc.ro

31

Nu4 placil Rorndnulul fetele lenese, dar nicl pre cele

mdrsave Inca, nu le pOte suferl. ta ce De spune elu in privinta celoril din urm :
Eil la voi n'am fostil de-a sara,

Pare c'a trecutt o var:

Si la voT n'am fostil de Teri,

Pare c'aij trecutil trei veri.

Am fostil a sail la WIT,
Casa-T plina de gunolil,

$i pe laita-i zalfailil,
Me mire mil la ce-am venail,
In cas nu i maturatri,
Me miramil ce-am mai catatil. . .1)

In privinta frurnuseteT una proverbt din Bucovina Vice :

De cat al intinge'n until
$i m'oiil uita in pamntii,
Mai bine-oill intinge'n sare
$i me voiil Una la sOre.

Sag, dup. cum spunti Roninii din Muntenia :

De cat sa mnancii mamilliga cu until

$i sa me lint in pamentil,
Mai bine pane cu sare
$i sa me dial la ea ca la sre. 2)

Pentru cd :
Tail de-a-una fe(isra
Maria pe fetisOi a. 3)
adicd.

decal voIti lua o slutenie avutd si nu void

put cauta la dinsa, mal bine voIti lua una mal sardcuta,
dar frumsa cu care sd pota trAl In pace si fericire, cdci :
1) Din colectia mea ineditl.
2) A. Pann: Povestea vorbiT, t. II. p. 129.
3) Idem de cadem p. 1I'9.

www.digibuc.ro

32

De catil c'o nevastil hidil

Mal bine cc boi'n smidk
De catil c'o nevasta prstil
Mal bine cu loot pe cstd. 1)

Cu tte acestea insd dacd se cere ca o mirsd stt fie

frums, trebue In acelasi timpti sa fie si istta si intelptd, cad :
Frumuseta vestedesce,
Er' intelepaunea cresce. (2)

i apoi :
Nevasta cu minte bune
E barbatuldf cunun. (3)

Asisderea sa cautd ca mirsa sd nu fie prea frurnsd,

pentru-ca daca e prea frums, rdsi nu e bine, cad
dice-o doind:
Insura-m'a0 insura,
Fat'uratil n'a.g lua,
Niel prea frums nu-ml place,

a prea multI prietenl ig face (4)

Prin urmare, dupd p.I:t.rerea poporului, e cu multti mai

bine :
SA-V. Iet nevasa de casil
Niel' uritk nicY frums. (5)

cad e :
MaI bine unil dramil de nurete
De c'atil unil car de frumusete. (6)
(1) Gr. Sima a luY Iona : Cantece pop. din Ardeala, puhl. In eFamiliaD, an. XXI.
Oradia-mare. 1885. No. 39. p. 464.

(2) Simion Rotariu : picatre din Selagia, publ. In (Ntreap an. IV. BudaPesta, 1878. p. 5.
(3) A. Pann : Povestea vorbil. t. II. p. 110.
(4) Tomula Erica. p. 27.
(5) A. Pann : Povestea vorbil, t. II, p. 151.
(6) Idem de eadem. t. II. p. 129.

www.digibuc.ro

33

Pentru el :
Ce-T frumosil la totT le place,

Dar' nu scie'n elil ce zace. (1)

i apoi :
Ce folosil de chipri frumosri
Daca nu e lipicTosil. (2)

Din causa aratata apoi nu unti feciori isl cauta mirsa

de o frumusta mijlocie, fiindit deplina iucredintatii ca cu o
atare va duce-o cu mult mai bine, decat cu una prea frumst. Afard de acsta :
De s'ari lua numaT dragi.
N'aril maT fi in codri fagi,
Dar' se Tel si eel' IMO',
Dacil-sil fagil grtimdditi. (3)

Sail, dupa cum spunii Bucovinenil :

De s'ari lua numai dragi,
N'aril mai fi frundil pe fagi,
Da se Mil si ceT urit1
De-aceea-sil fagi'nfrunditT. (4)

Pe Lang Insusirile insirate mal sus, mai caut fie-care

feclort, si mai alesii parintil s'l ca mirsa sa fie dintr'unti
nmit buna, vita bunti, din meni de omenie, cinstill si cu
vaq5. 'n sat, (5) tinndu-se in privinta acsta fOrte strictti
de proverbulit stravechiti :
Vita de vie
Toth Invie

tr' cea de rogozil

Cade &Al.
(1) Idem de eadem. t. II. p. 110.
(2) Idem de eadem t. H. p. 129.
(3) N. Petru ; PoesiI pop. publ. In eFamilia), an. VIII. Pesta 1872. No. 13. p. 11.

(4) Din colectia mea ineditl.

(5) Vedi 0 eColumna lul Traian, an. IX. p. 384.
3

S. R. xarianit: Nimbi. la Romani.

www.digibuc.ro

34

Starea, In care se afi cea mai mare parte a poporuhA

romanti In timpulti de fata l'a constrmsti a se gandi mai
multti la avere, punndti 45re-st cum In umpra cele-lalte
Insusirl ale miresel. daca voesce ca feciorulti, ce are a se
casatorl, sa pta mai usora si mat bine tral. Insa nu totil
asa era si mal de multtl, pe cnd fie-care Romani' avea
o staricica mat 'Duna, pe cand putea sa Inzestreze de-o po-

triv pre toil

fiil

sl Mra a face vre-unuia strImbatate.

Atuncl averea nu s cauta asa de tare ea in 4iga de asta-di,

atunci fie-care qicea : c nu cituta s fie bogatei, ci caut sti
fie de trbii i sirguincis, cdci cu una sirguincis pop face
ort i ceind casd i avere, pe ctind eu una leneflt, i ceea ce
pierdi. Si-apol, nu averea face pe orn, ci omulii face

averea, pentru ca bant ai qanii. r' omenie

Cu tOte acestea poporulti nostru chiar si In timpulti de
fata, cnd e vorba despre viitorulti s, prefera mat de
lua de nevasta o fata mal srmana i mai pugraba
tint pretentisa, deal una avuta i cu o multime de
fumurI In capti. $i acsta o putema cunsce fOrte lesne
din multirnea dolnelorti si horelorti, earl le audimil mat
la fie-care adunare i petrecere.
ta ce ne spune until fedora din Transilvania si anurne
din tinutulti Bargaulut In privinta acsta :
Insura-m'ast insura,

Nu scia ce fatai lua ;

Asi lua de orna bogatil,

Ma me tema de veuna pecata

Ea mi-aril cere lurnea tta,
Flea se gandi la plata,
cere pieT de smell
Sa'ncalte piciorulti
Ca de capra
Lesne crapa
$i de Me
Se despOte
Si

www.digibuc.ro

Si de tapri
Sare 'n capri.

Olt lua o srmincut,

Care pOrti opincute.
Si cAme0 cu altite,
si-i Incinsa cu catrint. (1)

Alta fecuori, totil din Transilvania, dice :

Insura-m'aff insura,
Nu sciti scra ce'mY va da :

Cowca cu fusele,
Cotrutulfi cu matele?
insura-m'ag insura,
Nu sciti ce fata-vi lua.
lua de omti bogatti...
Totti mi-e tOrni de-uni
va cere lumea'ntrg,,

chiar ciobote de capri

Ci de Ole
Se despTe

Si de tapti
1 sarti in capil !

Aff lua de la MTH

1116 temii c'a fi lucru reti,
CA fetele din BargAil
Totil reel: pe Dumneqleti

S'e" nu le dea birbatti ra,

A lua din alte sate
Chieltuel4 i departe,
VoTti lua mai srmanut6,
1-616 cumpra opincute,

Ea 0-acelea si le crute,
C'a Ambla mai multri descultil. (2)

(1) 1. Dologa : Dolne i hore din Ardld din tiuutuld Barglulul, publ. In (Familia,' an. XX. Oradia-mare 1884. No. 48 P. 575.
(2) CAntece pop. publ. In (Amieul poporuluT,' foae pop. An. I. Pesta. 1867.
No. 32. p. 264.

www.digibuc.ro

36

Romanul adevrat nu sufere nicl cnd ca femeea st

fie stapana peste dinsulti, ea sa-I Cante si el s. jce dupa
cum va vol ea. Prin urmare el I cauta tot-d'auna mirsa, care nu e cu multri mat avuta cleat
De- a1 trl ctii pitra'n vie,
Nu Mil fat cu mosie
S-mi poruncsc ea mie,
lua una saraca,
Ce voiti dice ell sit ilia,
Numal catil mie sa-mi plac. (1)

SaU asa :
De-ag tri ctil frunqa'n vie
Nu Mil fata cu moie,
poruncsc ea mie,
Ci-oit ma una sarac5.
Ce
porunci s faca
sa-mI fie mie dragd (2).

cad, dice eh"' n alta dolna :

Dragh-ini4 fata sracd,
CI cu maina el se'mbracil
fata de gasd mare
Vinde-o vacA
Vinde-o

16

l Ole i spcell (3)

Sunt, cum am
multi si de-acela, carit cauta numai la avere, r' egg despre cele-lalte insusiri ale miresei
,prea putina le pasa. Mai pe urma insa, partea cea mat
(1) Domide qi *orobetea : DoIne de pe Valea RodneT, publ. In eTraian, an II.
Becurese. 1870. No. 10.
(2) Iuliu Bugnarig : DoIne i horeppop. din glurul NgsguduluI publ. Ii (Faan XXII. Oradia-mare 1866. p. 19.
(3) 1. P. Lazar : Striggturl pop. din SelagIg. publ. In eGazeta TransilvanieT)
an. L. Braovg 1887. No. 6.

www.digibuc.ro

37

mare dintre ast-felil de feciorI se cdescii amarA de ceea-ce

aU fdcutil, dar' ce folosil c. e prea tardit.

tA. spre exemplu cum se Oesce un hdrbatil, care s'a
luattl o mirsa din
lticomita la prea mare avere si
printl mat avutl de catil aI seI :
Orbit am fostil, ori &or batil
and:4 am pornitri la'nsuratri.
Frund verde'n codru
alesti
Rita lumea
Ce-a fostti bunii i mai
Ce-a fostil verde si frumosti,
Dar' e, DOmne, am alesti
Ce-a fostii mai reti n ovsil :
Trei fire de neghinuta
0 mandruta
C'o murguta,
Lacomiamil cd-T gasda mare
51-o !at' de peste vale.
Saracile sutele
Cum marit slutele.
M6'mbiai si ell la suth
$i luaT si e o muta.

Cnd o vdil la fon sdndil

Par'ca-T ursu mormaindil ;
Cand o vedri nepieptrinata,
Par'c5.4 buha impenata.
ImI d blidulti nesplatil.

$i lingura de sub patti. (1)

Mai pe scurta fie care feclor asedata si prevNtorti i

alege, cum ()ice proverbulil peticli dupti sacula
(1) Iuliu Moldokrand : Cantece si chiuiturI pop. publ. In eGazeta Transilvanieh
an. LI. BraoVa 1888. No. 128.

www.digibuc.ro

38

VII. iNSUIRILE MIRELUI.

Ace leall Insusiri, earl' se pretindil dela mirsa, se pretindil si dela mire, cu acea deosebire numai c. pe frumu-

setea mirelul nu se pune atata prep ca pe a miresel, de

unde se vede ca s'a nscutil apol si proverbulil nu prea
mAgulitoril : barbatulg sd 6 putinteld mai frumosd deceit
draculd. (1)

Daca alegerea mirelul all atarna numal dela fetele, earl*

ail s se mrite, atunci de buna srn cO. prima Insusire,
care s'ara lua de cAtra cele mat multe dintre dinsele In consideratiune, aril fi frurnusetea.
Dar' ce folosil c la alegerea mirelui sail mai bine lisil

a ginerelui primun votti Ilti ail prin0 fetel.

Ba ! mai de multil era datin mai tota asa ca si la Romnil de all din Macedonia, ca fata nici nu era Intrebat_
de voesce a se mriia dupa cutare feciort, oil nu, ci, daca
SHOT tineriloril se ntelegeail Intre olalt, tineril trebulail
s se supue si s se cAstorsc chiar si'n casulil acela
cnd n'ar fi avutil nici cea mai mic atragere si aplecare
unulii cAtra altulil.

Din causa acsta apol se nsceail mai nainte Intre eet

maI multi' edsloritl nu numal ne'ntelegeri, certe, desbinri, ci pana chiar si desprftl.
(1) A. Pann : Povestea vorbil, t.

11

p. 121.

www.digibuc.ro

39

In timpula din uima Ins, de nu pretutindenI, totusi

In cele mai multe parti aU veniti ennenil la convingere ea:
Silita cstorie
E frignr de Livie. (1)

De-aceea raril cand se'ntmpld acuma ea pdrintii sa silscd pre fiicele lorti a se castorl dupd eine nu voescil ele.

r daed ea' tte acestea se mai afla si ast01 parinti,

earl nu vorti s iee In considerare vointa Wee lorti sale, daca

le constringa a se duce dupa bdrbali urIti, fie aceia off si

ctti de statornici si avuti, nici de cum nu le fericescil prin
acsta, din contrd le MO numai lumea, saU, dupd cum se
mal exprima poporulii, le ingrpei de vii. Cdel, dupd cum ne

spuntl o munime de doine poporane, nimiai nu e mai rOti

pe lume cleat uritulil. Tte Mole ail lcula brU, -We
se potil vindeca, uritula Insti, dup. cum prea bine se pote

ved si din urmatorea doind, Ware nici unti lc, dora

numal mrtea :
Val, milicu(.a. ce pcatil,

C'am avutil drag* in satti,

M'a cerutil si nu m'ai datil.
Pan' ce-T, maick cam saracil,
Bine c mi-i mie dragti.
MOO., da-m dupd dragil
Septe silrindare-tf facil
$i
pune la capti ;
De me-i da dup urit
SA' n'al odihn5.'n pamntil.

Nu m' da dupil until

De-ar0 avea casa de zidA ;
DA-mg dup cine-mi place,

De n'are cask si-a face,

C'om sluji o lunk duk
Si ne-om face cas nOue,
k1) A. Pann : Povestea vorbi, t. II. p. 152.

www.digibuc.ro

40

51-om sluji unti anti si doI

5i ne-omil face carti si bol".
DA-me, mamA, pe plAcere
Nu Ambla dupA avere,

Averea s'a
Cu uritti nu potti trAi,
va b,
Si averea
Cu uritti nu potil sede.
Ma :fed, mare-1 Muresulti.

Da-I maI mare uritulti.

MuresulA, maIcA, 1-oin trece,
UritulA nu-ltr potti petrece,

CA uritulti dare WA
Numal treI seandurI de bradti
51-o pItrA mare la capti. (1)

0 alai dolna, care asemenea se referesce la barbatii cel

suna precum urmza :
FrundA verdi di doT
Ca t maIcti cuI m dal,
Nu cilta arjintuluI
5i me dA urituluI,
C adintu sede'n ladA

Da uritu sede'n vatra

5i me-ntrbA cAte-o datA :
.Ce sedI dragA superdtti ?.
.Nu salt], dragd, Did de-unti ree,

Ci sedti de uritu fat

(2)

Cu totula altmintrelea e insa, Cand barbatulti e

frumusela si blnd. Atunci fata fOrte bucursa se despartesce de parintil sel si se duce dupa dnsul, cacl:
De cAtti unri tat I-o mumA
Se te certe pentru-o glurnti,

(1) Dolne pop. culese i publ. de I. P.R. In Tribune', an. II. Sibiid 1885. 273.
(2) M. Lupescu : Poesil pop. publ. In Contimpuranuld, an. V. 1411886. p. 530.

www.digibuc.ro

41

Mai bins unil barbtelil

Daca-f blanda si tinerela,
Ca.ti spune du, trei glume,
De-a dragula trIesci in lume.

De catil unri barbata urn

Mai bine-una m'andru itkitil,
Catil seOT cu ela impreuna
Grdesci totii cuvinte'n glum,
Nptea oil catu-I de mare,
Ea toff" mica ti se" pare. (1)

Pte sd fie insa feciorulii oil si ctii de frumos, dar' dacd

nu e in acelasi timpil si voinicti, atunci rarq care fatd. de

romnti cautd la dinsulti, cad dice ea :
De OA pane cu hemea
$i s'o mama c'uria metelea,
Mai bine-oiii manca pogace
Cu voinicula care-mi place. (2)

Sail :
De catri slanta c'una misela
Mai bine c'una voinicela;
Voinicula are noroca
*i cu dinsula treci prin foca. (3)

Romncele in genere sunt vesele, glumete, i ail fOrte

mare aplecare pentru voInict Linn oral vralnicti, care rupe
mtqa In clit6, dupd cum spune proverbuhl poporalti, platesce fi5rte multii in ochii lorti. Dreptil aceea fie until asttifelt" de omt ori si ctt de sdrocU, e preferatil until avutli
nevrednica. Dovadd despre acsta averali, intre altele, si
urmdtrele versuri :
Rada, Radisra,
Mandra viisra!
(1) I. Dologa : DoTne i hore din tinutuld BargauluT in Ardeald, pupl. In cFamina., an. XX. Oradia-mare 1884, No. 46. p. 552.
(2) cAlbina Carpati1or0,. an. III. SMiid 1878. p. 265.
(3) V. Alecsandri, op. cit. p. 328.

www.digibuc.ro

42

Ie-rna tu ve cline
a te-oTil itinea bine

$i II-ail da ea tie
Ruble chiar o mie,
PapucT in badiT
AdusT din Indif,
Bland lungd, mtfile,

Cu samurt in pole,
$i una asternuta
Cu aura tesuta.
Rada mi-lil videa
Si IT respundea :
Cdpitana Mate la,

Ma vreT, nu ma vrei,
Cata estT de hogata
Nu mi-T ii barbata

C ti-e barba surd

$i n'ai dintT in gura.
Brbatii ma lua.
Care s'a afla
Dunrea sd'aite
Rdicnda din cOte,
In picThre K01)&1,

Buzdugant purtnda.

Ma-I rOspunde Rada cApitanuluI avutti. $i el arg vol

sg. 'mplinscg dorinta el, ce folost insg. cg nicl elt, nic
cel alalll fnegustorl de vil nu se'ncumet a sgrl In Dunre 1-a o trece de-a'notultl.
t r'una arglifelii
Tnerit, voinictlii,

Pe loca s'apuca
De se incerca,
Dundrea trecea,

$i r' se'ntorcea
Din cOte'notnda,

In picire stAndt,
Buzdugana purtanda.

www.digibuc.ro

43

Rada, cum vNtt acsta se pmpl de veseliq si Oise :

Vin' volnictile,
Arg4elule!

Pe tine te vreil,
Barbatri sa te Teri,
Ca-T o glicatire
De insuriitre :
Cine bate Dunarea
.Nu tni-Iii bate muerea l (1)

Mug gist.' maI sus cti unil ptirintl nu prea cautd la

frumuse(ea viitoriulul lora ginere. De-aice Insa nu urmz,
cd el n'arri cduta si la cele-lalte InsusirI ale acestuia. Din
contr eI cautd tot-deauna ca acesta sd fie nu numal cu

stare, ca sd albd cu ce-sl sustin familia, ci totti o data

si statornicti, sirguinclos, sdn'tost'i, ca sa nu-sl nefericscd copila dand'o dupa until omil bolndviciosti sail
istravitoriii.

Drepta aceea el, mal nainte de ce-sl dati fata dupd

unti feciortl, cautd a se Incredinta cu deamruntul nu
numaI despre referintele sale materiale, ci si despre purtarea si sdntatea sa.
In unele pip ale BucovineI este datind chlar de a da
petitoriulul cnd vine In petit6 de gustare bucate pip_rate si lull anume ca sd se Incredinteze despre starea
stinttel sale launtrice, si daca pe(itorlult1 mdnncd din
bucatele ce i s'ail pust dinainte, Mid a face resl-care
oblectiune si fdra a schimba fete, atuncI e until semnti
cd e sdnatosO, r de nu voesce sa mnnce, atuncl nici
nu mal stall multil de vorbd cu dInsult.i.
Dar' nu numal printil, ci si fetele punti frte mare
pretti pe aceea cd viitoril boa' so(I sd fie sdndtosi, statornicI, cinstill si cu vaqd 'n satil. .5i dacd cel ce le ceril
(1) V. Alecsandri, op. cit. p. 121-123.

www.digibuc.ro

44

nu posedil aceste Insusiri nici nu se duel) dupd dInsit,

ci mat de graba prefera sa rmana fete In peril. ta ce
spune o fata din Transilvania until fedora bolnaviclostl
1 cu purtdrt rele :
Fl Ore mndril pe hinteil,
Bade, bdisorule mee !
De Tibia.] sa ne Tubime,
De luate se nu gAndimil !
6meniT ne vorovescii
Si perintiT nu voescri !...

Lumea bite de pe lume

NT- a si pust unite nume :
Mie grail, tie tecTune ;
Mie frund de se.lcut.
Ca.-sil copile: tenerute,
Tie rosmaline ciontate,
C esti copile blestemate ;
Mie flerea floriloril
$i scumpa fecTorilore,
Tie Mule reilore
Si plva emenilore ! (1)

Staruindil fecturulil si mat departe, atunci fata, voindil

sa se mantusca de dInsula, II hotaresce ca sa nu se a

dreseze mat multti catra dnsa, ci, daca numal deck
voesce s'o atba de sotie, sa mrga si s'o crd de la pariatil set, Oicendu-1 :
Cine vrea ca s'a" me Tee

Mrg'a cas se ine cee,

MCrg'a casa la paring'
Cu inima luT in dintT ! (2)

sciindil prea bine cd, daca va si face-o acsta, printit

set n'or0 sa consimlsca, si asa va scapa mai lesne de
dinsulil.
(1) Iarnik et BArsanO, op. cit. p. 65.
(2) V. Alecsandri, op. cit. p. 49

www.digibuc.ro

4.6

VIII. INCUSCRIREA.
Precum nu indatinzd fecioril de rornnil a se Insura
cu fete si fetele romne a se manna dupd feclori, cari
n'ara av daca nu tocmal tOte, eel(' patina o parte dintre

insusirile principale aratate mal sus, tot asa nu indatinzd fecioril a se insura eu fete din alte sate, ci mal
fie-care feciort cautd a se casatori eu o fatd din satulu
sg. Mal alesa Ins fetele sunt acelea, cdrora nu le convine nici de cum a se mrita prin sate strdine.
Fata sd rmle in satult1 printilorti sl, dice Romnulti,
sa se mdrite dupa unti bArbatil, care e omit din rnen-1,

adicd dupa unulti, care are nmuri si amicl.

E dreptii, ca cu Wit mat de departe vine mirele, cu
atilta mal mare e onrea, care se face familiel; dar cu

dal se mdrit fata mai departe, cu atta mal rnultQ

plerde tattil s'ti din stima.
Si-a datit fata din satir; asta nici unU romnti n'o

sufere usoril ea s i se spule.

De e mirele avutt, de e un brbat frumosti, de e
dintr'o familie respectabild ; tOte acestea nu schimbd
lucrulii (1).

Nenumrate cantece poporane din tOte provinciile Io(1) I. Slavic1 Die Rum4nen in Ungarn, Siebenbiirgen vnd der Bukovina..
Wien und Teschen 1881, p. 129.

www.digibuc.ro

46

cuite de Romani' deplangtil srtea mueril, care s'a mdritatil

dln satula sii.

td, spre exemplu, unti canted:1, care ne aratd cum
se piange o tn6rd nevastA makel sale, pentru cd nu 1-a
4scu1tatO rugdmintea ca s'o mrite In satult1 WI, ci a mdritat'o Intr'unti satil strdinti :
Spusu-ti-am, micutl, bine
SA tiT 4ile pentru mine,
Sti. me dai In satrz cu tine.
Si tT-am spusii, millcutA fOrte,
SA tiT posturile tOte
SA scapti de strainAtate.
ST-af tinutri 4i1e vrstate

$i m'ai datri pe alte sate,

N'al tinutti 4i1e deplibil
A.'i In'ai data in satii straina! (1)

Alta nevast se pldnge de tatAlil WI ast-fela :

Fruncil verde treT masline,

Ce-o O. m fad, vaT de mine,

C'ail venial din satulti meil,
Ttuca a Oisii c5:-T ril,

$i pe mine nu in'a datri.

ST-ari venitti qi din altil salt
Nesciutil 0 ne'ntrebatA
$i tAtuca cA m'ail datti,
EA de dorA c5. m'am uscatil.
$i tAtuca m'a'ntrebatA :
De mi-T bine la bArbatri,
Inima nu 1-amti stricatil
$i tow amt.] qlisti a mi-T bine,
N'a rmasti inimA'n mine,
Sufletulti ml-a'nveninatri,
Venial negru inchTegatti
De la brbatil castigatii,
(1) I. Do logl: Do Tne ei hore din Ardeala, din tinutuld Birg5u 1u1 publ. in
1Familia, an. XXII. Oradia-mare 1886 p. 190.

www.digibuc.ro

47
Veninil negru de catrank
Teituca ,sd deg alma. (1)

A trela nevasta, care asemenea a fostti maritata In

sat strin si Ina dupa unil fecior s'rmana, care nu
avea nimicii pe langa casa sa, se plange maiceI sale In
urmAtorulti mod :
Mari eil, meek te-amil rugatii
SA: ing m'arit1 4n Banatil,

Sa tini glile pentru mine,

Set m6 dal 'in sutii cu tine ;
pile, maicg, nu tints1,
Niel' in satti nu m" dadu0,
Ci pusesT picioru'n scark
Ail d'adusi in alta tara
Peste Cri01 in Chioril
Dup'unil cane de feciork
Casa luI e susti si' nalt
$i de telte-i suslugata '

$i de pita si de sare
$i de cate-sil pe sub store,
$i de pith* si de until
Si de cate-sil pe pamntil ;

Dar' la pra nuff stransura

CAA ar lua-unti piffil in gurk
In ocolri nu-1 unit tuleil,
Potil umbla In portulti meri
Cu plele sufulcate
CA nu te-oill Btropi cu laptg,
Si cu cisme rosire,
CA nu te-oiti imBligare,
SA punti manele in solduri,

a nu m'olri lovl de stogurIt (2)

(1) Sevastos, op. cit. p. 240.

(2) Niculae Popovicl : Dolne din popor0, publ. in cSedtrea, an. V. BudaPesta 1879. p. 165.

www.digibuc.ro

48

Catil de neplacutti si dureros0 e fetelorg a se intirita in-

tr'un sata strain se vede si din urrnatrea doina :

De-aril da Dumnedeil s dee

Pe tail rezorulil bujoril

5i'n tea casa feclorri.
De-arti da Dumnedeil bucate
SI-o fat la epte sate,
Aceea inc s mrd
COlea cand va fi fecira
i s'o'ngrpe'ntre pelini
Si sei n'o dee 'ntre strait& (1)
CacT :

De Catil in tara strin

Cu pit sI cu slnin,
Mai bine in satulti t
Cu malgulti catti de Ail (2)

Pentru cd :
Bine-I feteI pan-T fat
De-a mnca'n treI 4i1e-oda1. ;
Fata, dacii se mrit,
E cu inimuta fript. (3)

i daca pari01 silesc pre fetele lorti a se mrita In

sat strin, nu nurnal ca se plang, ci nu o data le audl
diand :
M'al &Ai, maica, i nu-mI place
MOrte cu mna nii-oIri face
In up. bisericii
Unde cantk dieciI
*1-apoI din moriantulti met
Va da bunul Dumnedeil

(t) luliu MoldovanU: Cantece pop. din Transilvania. publ. In t Gazeta Transilvaniel, an. LI. Brapva. 1888. No 121.
(2-3) Din Transilvania, corn, de d-la I. Popd RIteganu1a.

www.digibuc.ro

49

ST-a Te,i una lira de linte

Biserica s'a aprinde
SA se 'nvete makele
Gum iT daa fetitele. (1)

Ba fetele, dup. curn arata i doina urmtre, chlar

In casul01 acela, cAnd ar fi dispuse a se manila inteunti
sea strain, se rga parinplora si cu deosebire makelorti ca sd. nu le dee in ou i ce sata :
Nu ma da, mamA, la dog
CA se face graula rara
Si rba numal podbalii

Ci ma dd, mar* la

esil

CA se face grAula desa

erba numaT ovsil. (2)

Chlar si fetele acelea, earl din propria lorti voe se

mAritA In aitti sat, mai pe urm IncA bnuescil :

Care fatall las satult
MAnce-o jelea i bAnatula,

i eA mi l'arn itisatti
MIRA jale m'a mancatii,
PAnA ce m'am invatata
$i de casA am uTtatil, (3)

Untl proverbtl romnescil (slice : maT bund e hula din,

satul ail, de ctii lauda din satula streiinl, adica mai bunil

e un feclora din satulti t, de-ard fi el ori si cdtil de

batjocorita si hulitq, dar despre care prea bine se scie
cine este si ce pote sa fie dinteinsulii, de call unulti strintl,

al crui caractera si purtare nimrul nu este cunoscut.

De-aice vine apoi cA. numai fOrte pupn fecTorl de romanl
se duct' ,prin sate strine a pep, si numa fOrte puptif pA(1-2) Din Transilvania, corn. de cl-la I. Popd Rteganula.
(3) Iond Do logi : Do Tile si hore din CAnnpia Ardlulul, publ. In cFamilia,
an. XXIII. Oradia-mare 1887. No. 8. p. 92.
8. pi.

: Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

50

rinti sunt, cub.' vor sti-1 dee filcele lor dupd. feciori din
alte sate.
Parerea Rornanilor despre acei feciori, caril se ducil
prin alte sate a pep, In genere nu e bund. El creda, adica
ca untl ast-feill de fecIor6, daca arCi fi statornicil
si de omenie,
ambla colinclndi prin alte sate, ci
usoril
tulti

put afia rnirsa de obrazult1 lui si In sa-

Att fecloril cdtil si fetele, carl se Insra si se mdrita

in alt sea $i se stabilescil acolo, sunt priviti de catra

locuitoril satului respectivfi ca nisce striini, artandu-le dispretil $i numindu-I venetici, rd In satulii din care att eit
nu numal fetele, ci $i feciorii sunt privill ca meiritati, adica
ca ce-va femeeticii, (1)
Parere ce-va mai buna are Romnull'i numal despre acel

feciori, caril se trago dintr'o vita mal alsa, saU despre

aceia, al carora parinp sunt fOrte avuti $i despre calif prea

bine se scie ca nu le da mfma a lua off

$i

ce fata de

nevasta : (2)

0 bora ne spune In privinta acesta urmatrele :

.Ce eat); Barbule, la noi,
Nu sunt fete pe la voi ?
Ba sunt, da'sil earn mititele
Nu me potil 'WM eu ele,
La voi sunt mai naltisre,
Si de ehipil mai beliVire,
Mi le-a fcutil Dumnedeti
Toemai de pe placulti
.Barbule dela Munteni,
De-ai venitil la Moldoveni

(1) Columna lui Tralan, an. IX. p. 25.

(2) Columna lui Traian, an. IX. p. 35 : (Rard se 'ntmpli ca und flIad sad
o fata sI se c535.torsc in altd said, i atund sunt privil in satuld din care
ad 1e0td cu jale, dorindu-le care mal de care hun srtit, ri In satuld in care
ad Intratd sunt priviT ca mai aleql de MA acel din aceld satd.

www.digibuc.ro

51

Po tle-ff dorintele

Si nu-ff pierde mintile.

Mi-olli sernna numele
Fin tOte errile

S rsaie flori de doe"

Cu mirosii ptrunOtoril.
S le pOrte fetele,
Fete le, nevestele,
SA' le mrgit vestele ! (1)

tr6 o balad se ince.pe asta-felti:

Vine Magdulii de pe vale
Si 'ntalnesce-o fata'n eale :
iMagdule din 116suceni

Ce call la noi la Strimbeni ?

Ce cap' Magdule la noi ?
Off nu-sa fete pe la voi ?
Ba suet ele dar isil miel,
Nu sunt inc5. de voinieT,
ST am venitil sil cereil pe-aid,
De-dfil gasi una mal mare

S-mi fie de insurare.

iBa sunt fete maricele,
Cate flori si Cate stele,
Dar' nici una nu-i ea mine...
Te alegil dar' eil pe tine,
Amndo sa trimil bine... (2)

i$i intru adevr ca oft numai feclorii eel rnal avutl si

dinteunti nrnil mai alesti, ori numal cei mai s.racl sail
Lei ce din causa purtdrii lorti prea rele nu voesce pie! o
fata din satulti lorti s mrga dup dinsii, se ducil prin
alte sate a pesi. Top ceialalp isi itl neveste din satulti
ion), sati celil putinti mai de multti fAceati ast-fellti, cdci
de untl timpg incce si mai alesti de cand srkia si ne(1) V. Alecsandri : op. cit. p. 35.
(2) V. Alecsan3ri : Poesi1 pop. p. 377.

www.digibuc.ro

52

ajunsurile ail Inceputti a se Inculba in sinuld poporului,

multi ail Inceputil a se abate de la acesta datind si credinta veche si a pune mai mare pretil pe avere, de ctil
pe statornicia si consinflirea aceleea, care si-o alege de
consrte pentru telta viata.
Amil OM putinil mal susil ca. Romnii numaI I-aril cnd

Indatinza a lua fete din alte sate, si pdrintil acestora numai I-aril cand voril sa le marite dupa astil-felil de feclori.
$i. dac o fact' ei acesta fatd cu fecioril de aceeas1 nationalitate, cu Romara ca si dinsil, cu atata mai mult se
ferescti ei a-si da fiicele dupa feciori de alta nationalitate,
fie acestia nu numal din alt satti, ci chiar din satula
lor propri si off-calil de avuti si de cinstiti.
Romnul e unulti dintre poprele cele mat' tolerante

si mal primitre din Europa. Fie off si cine acela, care

bate la ua sa si-1 cere vre-un ajutorti sat adapost, eld
nu-lt1 respinge, ci lti primesce cu cea mal mare buna-vointa.

Pre cel nevoesil Il ajutora cu cat II iartd mijlcele, pre

caltorti MI adapostesce, celil ce are trebuinta de vre-unil
sfat Ilil capetd.

Nu tot asa Insa se arata elA cu eel de altd nationaMate si mal cu sema si de alta religie si atunci cnd e
vorba sa-si Insre feciorulil sail s-si marite fata.
$i eta de ce !
Indelungata si trista sa experiinta II spuse nu o data
i nu la o ocashme, ca strainultl, fie elil off si cine aril
fi si de ti s'arb pare oil si cittil de buntl, totu-si strdinil
re'rnane, totu-si nu poll face dintrInsulil ceea ce-11 doresce

inima, cad :
Stfainulti e tail stedin
Ca si mursa de pelint,
Dulee-I rnursa de zaharti,

Dar' pelinu-I tail amar5

www.digibuc.ro

53

Si strrtinu-I totil dumanil

i la mima tirand.
N'a fostil frate, nicI n'a fi,
PAnd lumea va teal
Si sOrele va luci ! (1)

i precum II e inima, asa-I e si vorba, cad 6t ce ne

spune alt dolnA :
Frundd verde rugil de mure,
Mi-I csuta sub pAdure,
Prin prejuril cu maracine,
Coperit cu euline
$i patuld mi-I mdrAcine,
and m'e. culcil tilted pria mine.
lesil afard catil la spinT
NumaI ngra-sri de strdiat
Ardd-lil foculd de strdind,
Cd-I ca amarulii pelind;
Pe din fatd mdgulesce,
Pe din dosil te otrvesce.
InimTra mI-a rdnitil;

Nu e rand de cutitil,
Ci-I chlar rand de cuvntil

a de cutitil dac'aril fl,

De multil s'aril tdmclui.

Dar' aceea de cuvnt

Mal tare cd m'a rnitri. (2)

i daca inima si vorba strainuluI sunt astOt-felii, nicI

casa si masa luI nu potil s. fie altmintrelea :
Frundzd verdi di cicri,
Bat'o focu vrjitri,
C ghini m'o maI vrdjitil,
a-s copchild ninorocitil.
(1) Din Zaharescl, satd In Bucovina, districtuld Sucevil, corn. de d-ld G. Tomolagi.
(2) Sevastos, op. cit. p. 216.

www.digibuc.ro

54

Una am fostd la phrintI

Ca lima pintri dol sfinti,
printi-sti plin/ de averi,
Eh Ii am fostil di mngderi.
Parinti s'o induratil
Pi mini m'o mritaW,
La negri streini m'o datil
Pisti mun(f
La celi curt!.
buni curtili ?
Da-o-ar focu'ntiinsili!
Parinti sed la masd.
E tinmil lumina 'n. cas,
Ci

1VI6 punmil s. sedil

Prini sa ulta
Cand luam o 'mbucdtura
Lacranili-ajung 'n gura
Cand luam al doilea Ora,
Lacrnile-ajung 'n
DumnHeil

fdcutti

C'o vklzutil cd sunt strain.,

M'o Mouth' o paser
Ca sa sboril a maicd-m.
MaIcd-m cnd m'o vdzuln
M'o luat la bacilli:1.

Malcd st5I nu 'Ida,

n'olb prindI-a povesti
Cum trdescil cu strdini :
Cini-s dd copchilu pi'n strainI
Nu-i nild ca di cni,
Asisdirea si din mini,
Di m'o datri pi'n trl straini,
Pi mna strinilor
Pi gura pganiloril (1).

Mal pe scurtil duptt cum spune o dolnd din Ungaria

(1) Canian, op. cit. p. 161.

www.digibuc.ro

55

Pelinu-i far smnCA,

Strinu-1 filed credint.

Strinulri s aib vreme

TTa.o-ar din tine lemne,
Strdinulri s aih modti
Te-arri face scar la podti (1).

Eta

causa de ce nu voesce Rornemulii sa se incus-

crsdi cu altul de alta nationalitate !

observa lui Engel cd : tRornnil peste
Petru
Ingretosat a se casatori cu muerl de
totia graindt
alt nmii (92).

Pentru Romilnd lcgea sa e sfantei, mal sfnta de catti a

a orI-cruia. $i daca
Incuscri cu unulti de alt lege
crede ea se peingitresce, se pricajesce, yi sparer& legea.
Frunira verde grail spillatil,
NumaT legea mi-am spurcalti
C'unti uraLii, c'unti
Cu duchula celti necuratii. (3)

Prin urmare Rorndnulil adevratti, necorcitil, nu voesce

cu nicI un pretti
amesteca sangele s6 cu al unul

strain de alta lege si nationalitate.

Experienta ne Invat, * Oice d. T. Bojinca,
cum
ca ararti se afla adev'ratii romng sa Ia muere de alt

nmti, tocma si din gintele cele cu sine de o lege, ba

Inca niei Intealte sate bucuros cauta sie-0 muere
andil :
sci vita i s6mntas (4).
Dar acsta se pote cunsce nu numaI din esperienta
de to:Ste Ii1ele, ci si dintr'o multime de dotne poporane.
Asa o dolna poporana din Transilvania ne spune, Intre
altele, si urmatrele :
(1) Din colectia mea Medal.
(2) 1st. pt. finer). Rominilord in Dacia. 62.
(3) Din Bucovina, colectia mea ineditA.
(4) Anticile Romanilorti. Partea I. Buda 1832, p. 203, Nota 1.

www.digibuc.ro

56

De-aT fi, mndrg, de Romng,

Pune-fi-asi gurita 'n sing ;

Dar nu, ep de legea mea,

Ne-omg Tubi de vorng putea.

Alta doina, totil din Transilvania suna precum urrnza :

Mandrulicg, draga mea,

Te-asi Iubi de te-asi putea,

Dar malca mea nu te vrea,
Cd nu estti de legea mea ;

Dac'aT fi o Bomncuta,
Te-asT lua eg de manutil,
Si de-arg vrea maTca, sag ba,

NoI, drag, ne-amg cununa (1)

A treia doina, din Ungaria, dice :

111ndrg-T, nana, ochisea,

NumaT nu-I, de legea mea.

Mandrg-1, nana, sfnilltutg,
Potu-o prinde drgutd.
De-T mndrg sg. ne
Cg bine ne potrivimg

Si la ochT si la sprncene
Ca si doT puni la pene.
Deg miindra, sa ne

De luall sa ne ferimu,
De luatii mare iieeatii.
De lasatii mare bauall (2)

Nu voril fecloril, dupa cum arata doInele citate, a lua

fete de altil nrn, cu atdta mal putina fetele, earl* totiid'auna sunt mai conservatOre.
ta ce ne spune una :
D'ai fi, badeo, vr'ung romanti,
purta dragostea'n sing,
(1) loan Muntean : Dorne pop. publ. in (Tribuna), an. 11 Sibild 1886. No. 160.
(2) Din eolectia mea hiedita.

www.digibuc.ro

57

Dar nu eqti de legea mea,

Ne-ame iubi i n'omil putea (1).

Alta fata, anume Angelina, din balada Iladula fi ealugarita, prefera mal de graba a apuca pugnalulii, ca o
Infige In pleptt, de ctil sa lua doua Lucretie,
bsc pre unti pagnti, caci dice ea ;
Mal bine trgescil putine
De eke sa lubescil pilgne ! (2)

r Romnca din Basarabia respinge fara Indurare chiar

pre acela ce e romanti, daca se convinge c s'a mosWail sa cazacitti. :

Drage m'f-a foste drume intr'actice,

n'am pentru cinea face !

PuIculita ce-am iubit

vice c m'am moscalite

vorbesce dumnesce,
De pe male chnd me privesce,
si-mi tote lice : fual departe,

c de mine tu n'af parte!

and eraf romne curate,
Sufletulti met' ti 1-am date,
Dar' de cand te-af cz'acite
Eti ca dracule de urite !... (3)

Mal pe scurttl Romanulti se feresce ctil 'Dote de a-Vf amesteca i corci sngele, caci casatoria amestecata e considerata de dinsubl de unil pcatti mai multa sa mal

puling greti.
Despre feciorii, calif umbla i alega prea mult, poporulti dice :
Tote alege,- alege,

Ran ce-a culege

(1) Tomul0 liricO, p. 29.
(2) At. M. Marienescu : Poesia popurarl, BaIade t. I. Pesta. 1859. p. 100.
(3) V. Alecsandri. Poesil pop. ale rom. p. 411.

www.digibuc.ro

58

Celd ce totti alege

Pe urm culege.

feclorulti cut' i se spunti aceste cuvinte, ca sa scape

odata de Gura satului se jura ca mal rnult n'a alege,
ci va lua orl si pre care fata 1-a veni inainte, fie aceea
chiar si de altd nationalitate. Dar cand vine vorba la
ached, atuncl e altd

ta ce ne spune el :
pre-a mea lege,
Am qi.5ti cal
alege,
Crt de-aeuma
Niet jidancd, nicI armancil.
Numal prisne moldovanea (1)

facuta insa esceptiunl cu poprele de legea nostra.

In partile acelea uncle traescil Romanist' arnestecap cu

alte popre de legea ort. or. buna rd ca in Bucovina

cu Rutenil i in Banatil cu Srbil, trebuira sa fie in privinta castoriilorti amestecate ce-va mal indulgenti, cacl
fostil timpurl, cand cestiunea de lege s'a radicatil

aU

peste cestiunea de sange,

i Romanulti pre celti ce se

inchina ca dmnsuth ITci nuMia Romanic...

Religiunea a fostil unti factoril puternicti la conservarea nmului nostru romanescil.

Dara sa intrebniti si poporula : ce pedpsa are pentru
cela ce va calca acsta lege, curci) du-0, Angela
lice el,
(Sei la,
ungd trupulti
/a drat
stql,

d, foca,

i,

scapiindit din flaceirl, e meintaitii de pg-

catii! (2)

La Lomani era in timpurile cele vechi datin6, ca pa(1) Din colectia mea inedit.5..

(2) Fia soc. RomAnismuld. an, I. p, 19.

www.digibuc.ro

59

rintil sa-sI caute gineri nurnal in gintea (gens) lord ; (1)

de-aceea maritarea rnuerilora afara de ginte se amintesce
ca un ce extra ordinaril. (2)
Cdsatoria cu persOne de altd ginte sa natie nicl and
n'a fost bine privitd ; din contra ea a fostil tinutd. de
riqinsei si contrare naravurilorti strdbune. de aceea esclamd.
poetulil Horatiu ;

N'a traitd ostasulil luI Crassti in asittorie rusinsd cu

o femee barbara ? si,
o curie, o ndravurl Intrse !n'a
inbtrnitil in armele socriloril dusmani sub rege Medial
unil Marsti si Appul uItandu-s1 de ancilii (scuturile cele
sfinte) si de nume i toga si Vesta (vatra) eterna, fiindil
Joe si cetatea Roma fried in vigOre ? (3)
Despre feclorulil, care Iea fata de lege strdind sail fata,
care se mrit dupd Ural fedora de nationalitate straind,
se vorbesce in genere cd respectivulti trebue sa se tragd
din aceeas1 nationalitate, (4) pentru
seingele ap nw
se face.
(I) Augustind, de civ. d. 15, 16 : Fuit autem antiquis patribus religiosae curae, ne ipsa propinquitas se paulatim propaginum ordinibus dirimens longius
abiret et propinquitas esse desisteret, earn nondum longe posit= rursus matrimonii vinculo colligare et quodammodo revocare fugientem.
Ca sit nu se prea depIrteze 1nnernurirea, despifndu-se prin siruld urmasilord,
si sit nu Inceteze cu timpuld, purtad parintil din vechime grija consciincis, de
a lega de nod Innemurirea nu prea dep6rtatd prin legtura cdstoriel i astdfeld a recherna Innernurirea fugdtre.

(2) Despre muerile, ce se mritad afard de gintea lord se dice : enubere e patribus (Liv. 4, 4, 7 ; 10, 23, 4), enuberc extroneo (Isidori opp. ed. Migne VII. p. 1327).

(3) Lib. Ill : Carm. V :

Milesne Crassi coniuge barbara
Turpis maritus vicit ? et hostium,
Pro Curia inversique mores I
Consenuit socerorum in armis

Sub rege medo Marsus et Appulus,

Anciliorum et nominis et togae
Oulitus aeternaeque Vestae,
Incolumi love et urbe Roma ?

(4) Vedl si (Columna lui Traian., an. IX. p. 409-410.

www.digibuc.ro

60

Romnul, care se cdstoresce cu o muere straind, dupd

parerea celorti mat* multi Romani, Incetzd de a fi si mat'
departe Romn si 'bite consecintele pangarirel le incarcd

asupra sa. Despre un preottr, care nu tine o romncl

de solie, mal ca nicI nu We fi vorbd, pentru ca nu s'ar
afia nicl o comund, care Vaal suferl. (1) UnO romn cultti

care line o straind de sotie, plerde Increderea poporulul,

si numal fOrte gre pOte av conexiuni si cu familiile
altort romn cultl. in scurtil, cdstoria cu un strdin
e un pcat, care nurnai frte gre se 'Ate escusa, si
anume numaI atunci, cnd nevasta e de-o frumusete surprindkre, cnd are o zestre mare, sail cnd Iubesce Intr'un mod bdtatora la ochI datinele rornne si prin acsta
lingusesce p op oruluT.

i maI aspru se mustrd muerile, cand se rndrit dupa

un strdin ; relatiunea conjugald a acestora se considera
ca ilegald, si o ast-fel de cdstorie se tratzd cu Ingaduintd nurnal In acele casuri, cand femeea cdstorita a
trit maI nainte In concubinat. Dar cu o ast-fel de
muere se Intrerumpe In genere orI si ce conexiune. (2)
Mai departe fie-care Romn cauta tott-deauna sa-si
alga de sotie pre o fata, care e de srna sa, si despre
care presupune ca va trdi In pace si liniste cu dinsa. El
nicl cand nu cauta a se prea Indlta, si td de ce :
Radcita de maslinti,
Place-nil fata de Romani:1.
C'o pop' duce 0 la renti ;
tr pe care-T domniqra
N'o poti scte nicl afard. (3)

(I) 0 esceptiune in privinta acsta face numal Bucovina q't Banatuld.

(2i I. Slavici, op. cit. p. 128.

(3) 1. P. Lazara : Chiote pop. publ. in cTribuna,, an. III. Sibii0, 1886, No. 139.

www.digibuc.ro

61

Safi :
De asi trai pnd la tbinna
S in6' 'nsor sil ICA o drnn.
Lasa-le la focul &nine,
C' si ele mug de frne ! (1)

Nu voesce ela sd se prea Inalte, dar' In acelasl timpa

se simtesce cela mal nefericita oma de pe lume, cand e
nevoita all da filca sa dupd un servitor. $i acsta se
'Ate ved din urmatrea dolna din Transilvania, care se
CLIt cu una dintre cele mai dulse aril :
Nildjitu-I omulri, &mine,
Cand se culcrt si nu dOrrne,
Nildjitu-I ornu-atuncI,

and 41 da boil pe jundi,

$i vacile pe junincI,
Si copila dup slue ! (2)

Drep VI aceea cdsatorie Intre argati si stapani nu se intmpla de calf' numai fOrte ran si In casurl esceptionale. (3)

La Romani era chlar oprita ca cetatnula romana sasi lee de sotie o libertina, carea din sclava a devenita liberg., asemenea si libertinului i-a fostil oprita ca sa se casatorscd cu o romana. Numal Senatula putea concede din
cas In casa asta-fela de casatorii. (4)
Abla dupa legea Papia Popaea, adusa de ImpOratula Au-

gusta, s'a iertata civilora romani cdsatoria cu libertine,

Insa ea a fostil oprita acuma si senatorilora si pruncilora
acestora. (5)

in unele parti din districtula Bacaului in Romania ar(1) A M. Popg. Dolne si bore pop. din Campia Transilvaniel, puhl. In cFamilias, an. VIII. Pesta, 1872. p. 581. No. 49.
(2) Din colectia mea Medal.
(3) Columna lui 'I raian, an. IX. p. 89.
(4) Senatus consultum. Hispalae libertinae permissum est, et enubere posset
neque d, qui eam duxisset, id fraudi esset.
(5) Ut omnibus ingenuis, praeter senatores, eorumque liberos, uxores libertinas hahere liceret.

www.digibuc.ro

62

gatula e privit ca o rudd, cdcl stdpdnula Ila lubesce si

comptimesce pentru el. In pArtile aceste deci se intmpld. maI adese orI castitoria Intre etapdnI si argatl, si acsta din causd cd sa mOre stdpanula si, find credinciosil
argatula, il voesee stapAna a-I Inlocul solula sn, sag se
Intrnpl ca argatib sd se cdsdtorsca chlar cu fetele stdpanulul, ca unula ce e Intelepta si robacla.
Tottl in acesta district') multe fernel, murindu-le brbaii i r6mhinda vkluve, 4 obiceia de a se mdrita dupd
argatil lora. .Asernenea l bdrbgtil se Insrd cu argatele
Ion), and le mora femeile (1).
Ins asta-fela de asatoril stint tota-d'auna privite cu
resl-care compdtirnire, dacd stdpanil aa fosta nevoill de
Imprejurdri sd se cdsdtorsci. cu argatil lora, sa cu dispreta, dacd s'aa cdsdtorita de bund voe, fdr st1-1 fi constransa Imprejurdrile la acsta.
Ce se atinge de reze
i claca0, apol si Intre acestia
rani and se Intmpla vre-o cdstorie, ddrd numaI atuncl cnd fata sa fidcdula de eldcasil Insusesce ce va
maI alesa, si 1n acesti) casa asdtoriile sunt privite de
bune si dintr'o parte si dintr'alta (2).
Asemenea rara se Intmpld i mal ales]) la poporula
de rnda ca sa se cdsdlorscd doI tinerI, earl sunt de aprpe Inrudili, temndu se, ca s nu le mrga rkl In asAtorie, apoI i pentru aceea, ca progenitura sd nu le fie
sldbngd, cci pretutindene exista credinla la poporula
noAru, c copiI celodi ce
asatorita, fiind fOrte aprpe nrudiT, devina infirml, neputinclosl.
(1) Columna luI Traian, an. IX. p. 89-90.
(2) Columna luI Traian, an. IX. p. 178.eBiserica ortodox& romin& an. VI.
Bucurescl 1882. p. 400 : cDe multe ort si pan& astit-41 se observ In Moldova,
c& und Wahl sracd, Intrndd In casa until rezepl, mal Intaid In calitate de
argeta, devine, far& de nicl o Invoialt1 prealabili, ginerele rezesului, dac& In
calitatea de argata eld a probatti onestitate i purtare bun& fat& cu parintiI
fetel, In timpd de mal multI ant'

www.digibuc.ro

63

acesta e termenulil poporalti

arnestecarea de snge apentru csatoria intre rude,
duce cu sine stingerea fatalA asupra familiei celei
S'a vqut adese-ori c. dispusatiunile episcopale, papale sati ale capului statulul
perclutti totti efectulti
In fata temeril i supersti(iunel poporulul.
facutil parintil unei generatiunl
Veril disatoriti
infirme si in fine sgetile bigotismului rarira. tot(' ce e
mai scurnptl : grbira distrugerea familiei.
Amestecarea de &Inge,

Din anticitate Oedip i Jocasta ne presinta infioratoruld

tabloti despre urmarile fatale ale acestel crime (1).
Majoritatea poporului romn tine dupd pravilele vechi,

di. este Ocatti a se casatori panA la a sep tea spit0.; r

minoritatea tine a fi pkatti papa la a patra spita. (2).
(1) nia soc. Romnismula, an. I. p. 19.
(2) Columna lu1 Traian, an. IX. p. 409.
Spita nmulul, una drptA :
Prini
soil
rAsr6strAmo0

rsrestrabumat

rstramoeti
rstrAbunica

tatA

mama

frail

tt9A.

rsrAstribunica,
rsrstrAmama,
rderdst.amva.

fia

4.40r b1
Mc& r..>

A
,er meV\
itoe,
stramoen
strAbunica

0 nepote,

40

rimed

bunica

dem. moucti

t>
Ilep6ti
dem. nepoiica

ved

al

strAmama,

etram0,

rsmama.

donee

0stranepotti

bunic A,

bunicuia,

mama bunl,
strineptN

meea.

rstranepta N mama

tali Orstrnepotfi

fin

etrabunica,

N[eXI 9

dem. nepotela

tatA bunti

rstrabunica,
rstramama,
rstramia.

OresrAstranepotti

rsr6strneptita r>

www.digibuc.ro

Melt

64

La Romani' se tinea cstitoria Intre membrii une! familli, earl, standa sub una pater familias, eraq top liberorum loco, asemenea de nemorala i ilegala (nefariae et
incestae nuptiae). (1) Acesta principia de drept Insa nu
se referia la de\svoltarea naturall a familiel, care afia loca
prin descendenta si Innemurirea laturasa, ci asupra unel.
definitiunl anumite, dupa care, sub membril familie! (cognati) se Inteleg aceia, car! sunt Innemurill pdna, Inteala
saselea grada (2).

r maI crede poporula romdna a fi pcata si prin

urmare pledica la cdsatorie si rudenia sufletsca; precum :
cumtria, fratia, cumniitia si altele.

Daca se Intmpla ca una nasa sa boteze dol copil de

sexur! diferite, ace! copif sunt socotiti de popora ca frat!
sufletescl si nu se Insotesca, precutn asemenea se socotesce
si rudenia din cumetrie. (3)
Frati sufletesci se considera si acel copil", de sexurI diferite, earl aa fosta botezall In una i aceeas1 apa. DecI si

acestia, ma! alesa Msg. In Moldova, nu se 'ncumet a se

casator Intre olaltd. (4)
Copilul luata de sufleta, dupa credinta mal de pretutindene a Romdniloril, nu pote sa se casatorsca cu copilul adevrata ala tataluI sii de sufleta, nicl cu vre-o
rudenie de ale acestuia. (5)
In fine Inca vr'o cdte-va cuvinte asupra terminilora technic! Intrebuintat! de poporula romana la Innemurire, si apoi
terminama capitolula acesta.
Tatala mireluI si au mireseI, din momentula, cdnd acestIa
(1) Gaius, 1, 59, 64. Cod. Just. 5, 27, 7.
(2) I. Marquardt : Das Privatleben der Rmer. Erst. Th. Leipzig. 1879, p. 29.
(3) Columna luI Traian, an. IX. p. 409.
(4) Auclit de la mal mult1 RomnT din Moldova.
(5) Columna ltd Traian, an.
p. 409-410.

www.digibuc.ro

65

se cunund, devinil cuscri. r' mamele lorti cuscre. sing.

cuscru-cuscrd, mrom. cuscru, art. cuscurlu pl. cuscurli, fern.
cuscra pl. cuscarle, dar' si cuscrle, lat. consocer-consocrus ;
dem. cuscriforg , cuscriOra, cuscritd.
Actiunea : incuscrire de la verb a se incuscri ; actulti implinitil : cuscrenie, cuscrie ; adj. incuscritil-d.

FratiI si surorile mireluI fata cu parintil mireluI si cu

fratil si surorile acesteea Inca sunt cuscri-cuscre ,i viceversa.

In Macedonia se numescii cuscri nu numal socriI si fratil

ginereluI si al mireseI, ci si ceialalt1 nuntasl, adica amicil
si rudele ginerelul si al miresel. (1)

Cuscri sunt numitl nuntasii, dupa cum mi s'a scrisii,

si'n unele 041 ale TransilvanieI apusene si ale UngarieI, (2) dar' mal alesti se numescii astil-felia In prtile din

urma, dupa cum se pote cunsce si din urmatrele versuri, ce le reproducemil dinteunil boceta, fratii de mire
si stegariulii mirelul :
La eras= de nuerr
Berl voinicil si se dricri
Tot ric,len' 0 povestin'

La Firuta a pep.
Cand fu Jot pe limo sera,
Pe Fira o'ncredintarrt.
Vineri bOla o loN

$i Sainbiaii si mutt
and era Dun-linen,
Cuseri frurnosil se gata,

La Firuta a pleat,
$i dela 01.0. striga :
Deschideti portile
SA intre carutele!
(1) Vangeliu Petresca (Crupvna) : Mostre de dialectuld Macedo-romnd. Partea 11. Basme i poesil populare. Bucurescl 188s p. 97.
(2) Com, de d-nil El. Pop .1 T. Dusnescu.
F. St. Mar'anu : Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

66

E0 mania FiriI
PAng 'n pragulii tinda
$i din graiti asa grgi :
StatI cuseri nu ve grbiff,
De pe cal* nu seoboriff,
CA Firuta-I mrtA 'n cash'.
Cuscri 'napoI so 'nturnar5.... (1)

Pdrintil mireluI falg. de rnirs si aI miresel fall de mire

sant socri sing. socru dem. socriprti fern. &Sera lat. socer
(socerus), socera (socra, socrus).

Mire le cu fratiI si surorile mireseI precum si cu fratil

si surorile mirelul sunt camnati sing. cumnata, lat cognatus, dem. cumndtelii ; fern. cumnata, dem. cumnafea, cumutifica ; actiunea : cumnafire, incurandfire dela verb : a se
incumnei ti ; cumnafie sf. cumnqescii-ascd adj. ; cumndfescii ad V.
(1) Frincu i Candrea, op. cit. p. 176 qi 151.

www.digibuc.ro

67

IX. CUNOSCINTA.
Am artatit In capitolele premergare ce felii de insusirl
trebue sa aiba fetele marl i fecioril holtei. ca sd se 'Nita.
mal lute si mai usorii mdrita i insura i cu cine anume
generala incuviintatti
le este lor dupa credinta si

a se Incuscri si inemuri.
SI, vedemil acuma eam la ce felti de ocasiunl si cum
indatineVa feciorii nostri, intelegemO pe eel de thanii, a
face cunoscinta mal de aprpe cu fetele, pre cari le lea
el mai pe urma in casatorie?
Ocasiunile, la carl tineretulti roman face cunoscinta,
sunt felurite, ra modulti cum face elti cunoscint este
fOrte simplu.

Mal nainte de tOte trebue s amintirn alci, ca exista

mar fella de petrecere, care o face tineretulil romant in
fie-care anti la inceputulu caslegilorti de erna $i care in
Bucovina se numesce Bere' sa g Bernii , era In Transilvania

Ospfulii feciorilarii . La acesta petrecere, care de

comunii se face la casa unul omti mal ales din sato, indatineVa in genere marnele de a scte pre filcele lor, cari

a ajunsti etatea and potti sa se marite, antaia-si data

In publicii, si totti la acesta petrecere Iesil si cel mal multi

Metani sa flaaluandri pentru prima Ora in lume. Deci

Berea sail Ospqalii feciorilorii, care de reguld dureza

&me saU trel Vile, este prima ocasiune publica, la care

tineretulti romCinti 'Ate sa facil cunoscinta.
www.digibuc.ro

68

Dupl. (Bere saa t Ospetul feeiorilorii, sunt jocurile,

carI se fact' maI In fie-care Duminica si srbatre de frupta,

set cum spuntl Transilvanenil, de dulce de peste ana.

Vinti apoI clacile de prsita, de secerata si de desfacata
papusoiult (porumbult) , secYtorile fetelora de peste rna
si nuntile.
La tate Intrunirile si petrecerile acestea, gall de uncle
nunti, fecIoril ail ocasiune de a face cunoscinl mai multa

cu fetele din satult lora. Cu fete din alte sate fact el

cunoscinta mal lesne si mai de aprpe pe la hrontiri, rugi
sa nedee, i anume la jocult care se face de regula In

restimpula acestora Intr'un loc deschisa, pe una tapsana

din mijloculil satulul sat pe imasul din marginea acestula,

la care joca la parte nu numal feciorii si fetele din satulti, unde se face hramult saa ruga, ci si o multime de
feclori si fete de prin satele Invecinate.
Mara de aceste intruniri publice, la earl fie-caruia II
este Incuviintata a lua parte, se mai pota amintl Inca si
o mullime de alte ocasiunl, buna-ra : culesula viilora,
Intrcerea dela lucrula carnpului, dela hora sail dela alune,
precum si la tilrgurile marl sat balclurile din orasele apropiate, la cari tinerii anume merg ImbracaV srbdtoresce,

ca sa se Intalnsca, sa faca cunoscinta si sa se petrca.

Decl feciorula, caruia 1-a sosita timpula de Insurata, la
fie-care dintre aceste conveniri, Intruniri si petreceri necontenita, Isl anima privirile In drpta si stanga pana ce
afia o fata, care sa fie nu numal dupa placula ski, ci
tot') o data si bund pareche cu dInsula.
.$i daca si-a pusa ochmla pe una, atund se'ntelege de
sine ca trebue sa-i descopere si dorinta, sa-I dea de cunoscut ca-I place si c'aril vol s'o le de sotie. i acsta o
face el ail nemijlocita, ail pe 'ncetisorult, dupa cum crede

call va ajunge mal de graba scopult, si dupa ce, daca e

www.digibuc.ro

69

din alta sata, s'a informata maI ant:Ma : de e din nma,

cu purtarl bune, harnica, avutti, si de n'are vre-una adoratora, carula ea sail parintil el sa-I fi data cuvntulti.
Dad, voesce sa-I descopere dorinta nemijlocita dupa ce
a facut cunoscinta cu dinsa, atunci fara multa sovaire
If spune totii ceea ce are la inima, r' daca voesce s'o lee
pe departe, atunci cauth, ca el sa fie cela d'antditi, care
o la la joca. jc i conversza mai mult cu clinsa, si
tota ela sa fie acela, care-I chiue cele mai placute si mal
magulitr chiuituri In joca.
Afara de acsta fOrte multi fecIori aa datina de a face
fetelor, pe earl si-aa pusa eI ochil, Inca si una fela de
serenada, adica a se preumpla Incolo si 'ncce pe la Inserate pe langa casele lora si a le canta diferite doIne de
dragoste din trisca, fluer saa din frunda.

Dar' nu e de ajunsa numal atata ca feclorula, care

voesce sa se Insre, s'a declarata feteI ca vrea s'o lee de
i acsta I-a data cuvntil ca va merge dupa dinsula, ci ela trebue acurna sa descopere dorinta sa si printilor sl, s vada oil de vora fi i acestla Intelesi cu
alegere L sa si de vora consimtl si el si ori de va putea
capeta dela dinsil parintesca bineeuvatare, caci fara de
acsta, dupa cum ne vorn Incredinta mal apol, rarti care
fedora se incumeta a pa5I inaintea altarului cu alpa inisotie,

mei sale.

Mal nainte Insa de ce vorna vorbi despre consimtirea

parintilora sa ne oprirn putinil Inca la una fela de convenire si petrecere, unde asemenea face tineretula cunoscinta, dar' care nu s'a amintita mal susil si care e usitata nuinal la RomAnil din muntil apusenI al Transilvaniei,

adica la asa nurnitula Trgi de fete,' .

www.digibuc.ro

70

X. TARGUL DE FETE.
In muntil apusenl al Transilvaniel, In tetra Motilora.
se afla In partea despre mgla-Oi-apusti un munte numitil Gaina, care are o Inaltime de 1744 metri peste
ruivelul maril. La plele acestui munte e comuna Vidra
de susa i numirea sa se ascunde In Intunericul0
Vidrenii spunti, ca In tirnpulti and si In muntil Bihariel se lucrati baile, o ODA de aurti esla din MI sprea se aseqa In varfulti muntelui pe cuibulfi s'ti, In care
erati eluele sale de aurti. VidreniI atrasl de frumusetea ne
mal pomenita a gainei, in multe renduri s'afi incercatti

s'o prinda, ea Insa a fugita in jurulti minelortl de aura

dela Rqia. De atunci ne mal putendu-se gasi auril In Wile-

din acestil tinutti, Motu a incetatil de a le mai lucrar

fiindti-ca gaina din poveste, era ram bailora, 0 ea a dusil
aurult cu sine in partile unde a sburattl.
Muntele Gaina are &ale piscuri, unula mal Inalt i
r' altul mal mica si incunjuratfi de paduri de
in mij1ocu1t1 carora e unti monumentti radicati) In
amintirea cale'torieI impratului Austriel, Francisc Josef I,.

pe care a facut'o In tara Motilon la 1852.

Din Gaina se zarescii o multime de poen1 si de o parte
si de cea-lalta a muntelui, care desparte teritorlulti comunei Vidra-de-susti de cela alU comunel Bulzesti, saU mat
bine lis, hotarula Mofului de ala Cr4anului.
www.digibuc.ro

71

Mal In jos sa vkld case de ale locuitorilor, unele iso-.

late si altele In grupe as'Oate, r' pe la plele Gainel ser-

In ale carul unde cristaline se scalda

raOa srelul si bea curcubeuld apa (1).
In qiva de Sein-Petru, dupl. unil (2), dupa allil insa, in
Dumineca dupa San-Petru, (3) linistea de pe
cea
Gaina se Intrerupe, cacl In acsta Oi se line aid un fel
de targ numit etargula de fete', la care Intre mull allii,
lad parte si fetele mart sad fetele de maritatel, de prin
puesce

tOta Imprejurimea anume ca sa fie petite de feciori (4).

In ijorI de Oi de diminta, de pe tOte Muffle eurg

Moti si WO, Criseni si Crisene. toll in haine de srbatOre. Cantecele igreiior (lautarilord) asurOesc padurile.

Des de diminla dol delegall din partea Motilord din

Vidra-desusil i dol din partea Criseniloril din Bulzesti
tragti o linie de despartire intre Mop' si Intre Criseni, in
campuld targului, care se line pe pajeste verde ce se intinde
Intre cele dou piscuri ale muntelut Linia e trasa ast-feld,

ca Molil I a s0a. merindele In partea de Ultra rsaritt,

CriseniI In partea de catra apusti (5).
Fetele, cart vord sa le parte la acest targd, se preparza ant Intregi pentru diva acsta, fiindt ca ele trebue sh-s1
1(".e si destrea cu dinsele. Necontenitil s tOrce, sa lese, sit
cOse si sa Impletesce: mama, matusa, bunica si alte mueri
flintre amice contribuesc Cate ce-va din propria lord (",lestre,

dupa aceea tte lucrurile se pachetza In WI frumosa

(1) Tecfila Fi ftncu i George Cordrea : Romanil din muntil apusera (MO!).

Scriere anografici cu 10 ilustratiunl in fotografie. Bucurescl 1888, p. 67 - 69.

(2) loan Slavic! : op. cit. p. 123 . Dr. Carl ReissEnbeiger : Siebenbrgen 1881,
apud Frfincu, op. cit. p. 72.
(3) Frneu, op cit. p, 69. Rubin Patita : TArgula de fete la Giina,publ. In FaIndia* an. VIII Pesta 1872, p. 94.
(4) 1. Slavic!, op. cit. p. 323.

(5) Frincu, op. cit. p. 69.

www.digibuc.ro

72

sculptate $i cu flori colorate $i se Incarca pe eel mai frumosi cal al familiel. Afara de acsta alege Inca i partea
cea mai frumsa din vite, stupi i altele, parte ca destre
pentru fata, parte spre vedere.
Pe culmea Gainel isi radica apol fie-care familie, care
are fata de maritaffi, ung corta propria, in care se esponza glestrea i alesil familiel a$tpta pe petitori.
Fecioril Inca se aclund insotip de familiile lor sag cela
putina de protector'. (patroni) a1ei, aduca cu sine ceea

ce aa mai bung, mal alesa Insd o curea frumsa plina

de arginta $i aura, si dupa ce $1-aft alesa o mirsa urmza incredintarea hiaintea publicului adunata prin schimbarea de naframi, numite credinte. Dupl. acsta se cum-

Ora darurile de mal nainte hotarite pentru mirsa.

Nu se intmpla insa mai nici o data, ca vre o fata sa
le parte la acesta 'WO cu destrea sa $i sa nu afle mirele dorha, pentru c de facto totii trgul acesta nu e niunit rendez-vouz eneralti pentru atari peirechi, a
earorit clisatorie s'a hotaritti de mai nainte, i mergndg fata
flicz

la tdrgii, ea scie acuma, ca e acolo a$teptat. Acele fete,

care nu aa mire, de ceguld nu-$i lad destrea cu dinsele,
nu ail corta i mergii la targa mai multa ca privitre ;
dacd insa cu tte acestea i$1 afla unit mire, bucuria bolt
e nespusg de mare.
Odinieira trebue sa fi fosta altmintrelea. In timpula de
fata insa, dupa parerea Motului, numai o incredidtare,
care s'a svarsitg pe culmea Gainei, pote s aduca no-

roan prin urmare datina, care $i acuma se osserva cu

cea mai mare stricteta, trebue sa Mid o origina rationabila.

Mal nainte de tte targula acesta este men,ta numal

pentru fetele Motilora i pumal Motil ag voe sa le petsca. Motula nu-0 da fiica dupa un straina ; ela nu
www.digibuc.ro

73

are nevoe s'o faca.; elf" plerde prin acsta stima generald

pentru dnsul ori cine e strin, care nu e Mott".

Dar pentru aceea si Motulti trebue sa se'nsre numal
cu o Mofogancei, cad cdsatoria cu alte mueri e nu numal
degraddtre, ci totti odatd si necuratd. (1) De aid vine apol

ea numal raft cnd se eastoresce un Criant" cu o

WA, niel o data insa unti Mold cu o Crisand (2). Si totti
de aid vine cd Mocanil din Valachia si Moldova, nu numal pstoriI (pcurarii, ciobanil), ci i partea cea mal
mare dintre cel domiciliati se insOrd numal cu Mocane,
dacd nu afld la dnsil acasit o atare, IT aduct" sotil
din Transilvania
special(' din partea aceea, de unde
se hug(' el.
Datina ttirgului de fete de pe Gaina, ne reveled asa dard.
in memorie timpul, cnd Motif 10 ante" cine scie unde
prin Turtle paslune pentru turmele lort". Atunci, cnd trlati
ei asa de imprsciatl prin lume, era la unii evenimentti

atatt" de Insemnat al vietil, cum e alegerea unel sotiI,

o adunare generala nu nurnal rationabild, ci tot odat si
n ecesara.

Parechile, earl s'a inredintatil la San-Petra pe G dina;

nu se pot(' cununa mal de graba decatil In primavara viitOre. San-Petru insd la Romnl e ca i San-Giorgi(' untl
termen general(' pentru tOte contractele. Dup. San-Petru
oile se pornesc la lernatic prin tarine, r' la SanGeorgi se'ntorc inarepti" la psctrea de yard de prin
munV. Prin urmare in restimpuld dela San-Petru pand la
San-Georgia mirele n'a fosta a casa, si elt1 pOte s se cunune cu mirsa sa numal primd-vara dupd ce s'a Intorsti.
Asta gll unt" roman(' domiciliatti nu-sl d filed-sa dupa
(1) I. Slavict, op. cit. pag. 123-125.
(2) T. Fancu op. cit. p. 72.

www.digibuc.ro

74

iin clobana, i cel mai multi clobanI de aceea

aselatil
In Moldova, Valachia si Dobrogea, pentru ca almintrelea_
n'ar fi afiata nici o sotie. Ins Moranulii, care petrece
cu lurma sa peste yard In muntil nordici, rd peste rnd_

In Dobrogea, tota-d'auna afia o sotie pe la Brasova, Fa-

WW1 i Sibilu. Cu tte acestea ela nu o la cu sine III

caltoriile sale, ci o lasd dimpreund cu copiii acasd, unde

adese-ori se Intrce abla dupa mai multi ani, dar' si atunci pentru una limp(' scurta.
macecloneni din Tesalia i Epira,.
Din contrd
earl, ca si Mocanii, duca o vita pastorscd, se trawl
dimpreuna cu familiile lora la pdsr6trea de yar astafelt), cd satele lora peste yard r-indn mai pustil.
Asa a trebuita s fi fosta odatd, cand pdsumle se
aflaa In apropiere, si la Mop (1).
Targuri de fete asemenea celora de pe Gdina, se mat
afld In Transilvania Inca si la Recea din Ora Fagdrasului, care se tine In qiva de Bobotza, apol la Teiufg de
pe vatra Muresulul, care se tine la Sdntd-Mdrie, si la
care se tine la Ispasa (2).
La aceste trgurl Ins fetele nu-si iaa clestrea ca
dinsele si Incredintarea nu se face la starea locului.
In Banata si mai departe spre orienta datina targuluf
de fete s'a prefcuta Intr'una liram bisericesca ca cela obicinuita la Germani.
In Oiva hramului bisericesc se tin e In comunele cele

mai mari din aceste parT o serbare, numita ruga, la care

lad parte locuitoril din Imprejurime; nevestele cele tinere pOrta la ocasiunea acsta vestmintele de mirsd
pdrechile Incredintate se recomanda aici cunoscutilora si
cele mai multe cunoscinte se faca la rugd. i aici se rd.(1) 1. Slavid, op. cit., p. 125-126.
(2) T. Franci... op. cit. p. 72
I. Slavici, op. cit. p. 129.

www.digibuc.ro

75

dica de regula in apropierea bisericei corturi In earl se.

esponza o rnulti'me de oblecte. Fete le Insa nu-si 'fait
destrea cu sine nici nU se savr$esce nici o IncredintareDupd sfirsitul liturghiei deschide (Incepe) jocul con-formil datinel, cel mai stimat preotil presenta, adica

protopopultr, dach e vre-unulti de fa(a, si la care, nU flecareI fete, care so afla de fata, II este incuviintatil a
lua parte(1).
Dar' sa lasarriti rugele sari hrarnurile bisericesci si sa neIntrcernil 6111 la tiirgula de fete de pe Gaina.

Pana pe la rele 10 diminta, afara de feciorii si fetele, earl' von) sa-s1 afle aid partea. toll cel-alalti sunt
cu curnprarea si vndarea lucrurilor de casa si

agricole, cari sunt expuse. precurn : cse. $trnguri, greble,

tulnice, le $i diferite prne si legume aduse in taro de

Criseni.

Dupa Incredintarea celor, ce

datti mana si dupa
trguirea celor trebuincise, lumea Incepe sa prandsca
pe rba verde $i sa se adune Imprejurulti
canta cate langa o berbint (butoi0) cu vin, ori cu
arstr de cirese, sa cu rosolie (ital. rosoglio), unti felti de
vintl-ars rosu ndulcit cu zaharil, sari cu miere de
stup, $i apol joculil sa hora se incinge peste Intregil
targulti in cate opt $i 10 grupe separate i formate din
Moll $i din Grisenl, earl la sunetul cetereloril, clarinecimpelor $i fluereloru, jucand Isl adresza prin
chiuituri tota felul de satire, strigandtt Cri?anulil catra
Mop.
Tine Motti de hasta straTtil
SA m6 hiN (joeti) en hasta tratA ;

Yana m hitaT cu meta

S duse Motultz CU straita!
,1) 1. Slavid, op. cit. p 129-130.

www.digibuc.ro

76

Er' mown' II rspunde :

Mel Criene lapte'n teocii
Ad fata s r-o jocti .
De nn ti oitl juca-o bine
Intre sineri'n ea i 'n tire !

Din aceste glume adese se nascil mid certe, cari In{lata se aplanza de catra delegatil insarcinall cu pastrarea ordineI, si carl numal atuncI degenerz in batal
si neranduell, cand politia strainulul se amesteca.
Cand srele e numal de o sulita pe cer, pana sa.
apule menil incep s. plece riOnd si glumind. Crisanul lute la fire si r la manie, fiindii-ca nu sl-a
putut vinde lele incepe a le sparge cu bata, r' motulit
voind ca lele cumprate sa ajunga mal lute de catil
el acasa, le da drumul din dlti i pzina In vale.
In vremile de mult, pastoril din muntele Gaina, faceag in fie-care anti cate o festanie In mijlocul turmelora. Cu acea ocasiune Vidrenil ducg manchri i b'euturI si se ospatati cu popa 10111 pe erba verde si Intre

braOl. In urma festania a disparut, 'r petrecerea a rmas si se tine in fie-care an la San-Petru. Crisenil din
apropiere a inceputti si el sa. Tee parte la petrecerea Vidrenilor, i asa dintr'o petrecere locala a Vidrenilor, cu
timpulti a ajunsil sa fie o petrecere generald a Motilorii
Crisenilor.

Mal era si ohiceiul ca la San-Petru sa platsca Vi-drenil despotului proprietar feudalil Holaky din Halmagel

arnda p .ntru p4unatul vitelor In Gaina; de aceea In

numita, Motil cu nevestele i cu copil lor, osptandu-se de bucurie,
pleititii de satana, participail
la acsta veselie si Crisenii, cari aflandil ca Vidrenil avea
Mutura, ducea si ei in schimbil spre vnOare tota felul
<le unelte si
s'a nascut trgurn de fete din Gitina.
www.digibuc.ro

77

Tota In acest mod(' ati fostO infiintate si alte tref

targuri in muntl : In Lespeti, Biharia i Calinsa. Celt" dinneflindO cercetatil, a incetatil la anulti 1830, err
trgulti din Biharia a Incetatti cu cati-va ani mal naint&
din causa deselorti furtune. Biharia e um'," munte in adeveratuld intelesO ala cuventului. Venturi reel si o negura ds acopere mal In tottid'auna acelti munte.
A mai remasil in fiinta teirgutii din ailinsa, care e cu
mult mai neinsemnatti ca celil din Gaina. Participatoril
la targula din Calinsa sunt mal cu serna pastorii din
aceli" munte i putinil locuitorI de pe Somesulil caldO si

rece din spre Huedinti si afara de llina dusa la targii de

Moth din Scarisra nu sunt alte marfurl de venflare.
Positia muntelui Gaina pentru linerea unui Varga e
insa cu multi" mai favorabila; de re ce Imprejurula ei
fiindti o multime de sate, formza calea de comunicatiune intre Moti i Criseni.
Despre originea tOsgulul se istorisesce ca in inteo cli
Vidrenil petreandu-si In Gaina, a fostO surprinsi de
Curup, i Lobonri, (1) pe carl respingendu-1, in amintirea
acelei invingerl

petrece mow in 4iva anumita. (2)

Tag cam In acest sensti vorbesce si etnografult" german(' d. Reissenberger, care dice ca Mongolii navalindil In
Ungaria, Romani( din tara Ungursca, earl loculail la pedele
gonitO pe munte, unde flint"
despre apusO ale Bihariel,
(t) Curucz (espr. Curut) e und cuvgntd maghiard, care sg. derivg dela lat. cruciussag cruciatus (miles). Probabild cg cal/, lat, s'a formatd In timpuld espeditlunilord
cruciate. MaI rdi s'a numitd Curutt aderentil conteltil Emerich Tkly i al tut
rancisc Rakoczi //, cart s'ad resculatd In dderite timpurI In potriva Impgratulul
Leopold I (1667-1705). Revolta lui Francisc Rakoczi II fu suprimatg abb. In Umpuld Impgratulul losifil I (1705 1711). Labanoz (rom. lobont), care se derivg dela_
cuv. magh. lab (piclord), este und nume de batjocurg prin care apostrofad partisanit conteltd Emerich Tkly i cel at lul Francise Rakoczij II. pre aderentil guvernulul In genere i mat alesd pe pedestrasil ImpgrAtesgt.

(2) T. Francu ; op. cit. p. 69-72.

www.digibuc.ro

78

Intirnpinall de Romtinil teansilvant, pe top 1-aa omorita.

In amintirea acelei invingeri ii petreca Romanil in fiecare aria la Sdnil-Petru in muntele Gaina i cu care oca..
.siune se contratte,l i unele casatoril. (1)
Din cele insirate pna aicea ara resulta ca originea tiirsului de fete de pe Gaina n'ara fi tocrnai tare veche, ci
cela multil de pe timpuhl Mongolilor sau ala Curutilorti
si ca intemeetoril lul ar fi Motif.
A sustin insa asa ce-va, ara fi o ratacire fOrte mare.
Din contra eu sunt de parere, ca origin ea teirgiclui, de
fete de pe Gaina se pierde in cea mal profunda vechime,
si ca datinele, carI se observa la acesta tdrga, sunt DUmal prefacute de WO. Moll $i acomodate vietel lora proprit $i nici o parte a poporului romilna nu le-aU pastrata
atdta strictta ca dinsil. (2)
Adundri, targitri $i serbri de felula tiirgulut din cestiune,
la cari ai luath i mai ia inca $i asta-di parte fetele de

mritata spre a fi v6dute $i petite de fectori, se afla nu

nurnal la Romfinii din Transilvania, ci $i la alte
A$a in o srna de guvernamente din Rusia domnesce
Inca $i asta-di datina straveche de a expona in dile anumite de preste an fetele de matritat la a$a nurnitele

(Brautschau). Chlar $i'n Petersburga a existata o

ast-fela de datina a doua li dupa Rusalii in gradina de
-vaia. De vr'o tref-deci de ant incce insa pefirea de mai
nainte din Petersburg s'a schimhata intr'o splendida proanenada, care o Mai in diva indatinat mamele dirnpreunk
(1) Reissenberger apud Frincu, op. cit. p. 72.
(2) De acsti parere se vede cA e i d. I. Slaviel cnd dice op. cit. p. 128 : cEs
ware jedoch voreilig behaupten zu wollen, dass diese Sitten bei den Motzen ihren
Ursprung nahmen ; aller Wahrscheinlichkeit nach sind es uralte Sitten, wel-che von den Motzen nur umgehildet und dem eigenen Leben angepasst worden sind.
Es hat auch kein Thdl des romnischen Volkes dieselben so streng bewahrt, wie
die Motzen.

www.digibuc.ro

79

cu fiicele lor, cari sunt fOrte frumosti gatite. In guvernamentulfi Novgorodului Ins& pefirea acsta s'a pastratft
pana in c;liva de ast-41, si a rmasil tottiodat terminul
(epoca), la care junelor fete de acolo le este pentru prima
ra Incuviintatti de a se arata In public. (1)
A sustin acuma ca Romnil din muntil apusenl al
Transilvaniel ar fi adoptatu datina targuluI de fete dela
Rusi sad vice-versa, ar fi totO atAtil de absurdd ca si
sustinerea Infiinlrel acestel datinl de catra Moti.
Prin urmare originea trgului de fete de pe muntele
Gaina trebue cautata Intr'o epoca, cnd casatoriile la
cele mal multe natluni se inchelati in urma rapirel cu
puterea a viitreloril sotil, bun ra cum a fost cea a
Tomanilor cu Sabinele, cad afi luatil parte la grbdtrea
jocurt, anume Inscenat de Bomulil i earl, pe cand top
cel adunati privlati Ara de grij la jocurile ce se esecutail in onrea peulul consus, furl rapite de barbatii romani (2).

In fine ce se atinge de numirea trgic de fetee data

acestel Intruniri, ea 'Dote s fie de origina straina, dupa
cum credil d nil Filncu, Candrea (3) si Patita (4), dar' tot
attti de bine s'a pututti numl trgulti acesta ast-felti si
de catra Romani, Caci aid nu e vorba despre vre o vnOre a fetelor, dupa cum pote c volt fi crelndt si sustinndti unii straini, ci de o intalnire i cunoscinta scoposita a unul numr mat considerabilli de fete marl cu
feciorii.

i apoi nu numal in muntii apuseni, ci si'n alte

(1) Ida von Dringsfeld und Otto Freiherr von Rheinsberg-Dringsfeld : Hochzeitsbuch. Brauch und Glaube der Hochzeit bei den Christlichen Vlkern Europas. Leipzig 1871. p. 22 si 23.
(2) Oscar Jdger Istoria Romanilord Traducere. Bucuresci: 1885. p. 5.
(3) Op. cit. p. 71. c.. . astfeld s'a ndscutd tdrgula din Gaina, rd i fri ca1e .
numitd de ptraint etdrgil de fete.,
(4) Loa, citatd mat' susd.

www.digibuc.ro

80

partf locuite de Romani, o adunare mai mare de fete si

neveste tinere Incas se numesce argil). Ca dovadd despre

acsta ne pOte servi si urrndtbrea hord din gIurult Cluslului :

Audit'am, auditil,
Audit'amil o poveste,
C'acuma-If 1eirg4 de neveste,

Pintre ele suntil si fete,

Merge-or s-mY 'fail o preche,
.,

0 preche ochisea,
Care-a fi de sma mea! (1)

1) S. Podli : Dolne ai hore pop. din &riot ClululuI, publ. In .FamiIiap, an.
VIII. Pests. 1872, p. 413.

www.digibuc.ro

81

XI. CONSIMTIREA PATINTILORt.

La incheIerea cstitorie Intre unii fedora si o fatd se
recere tot dauna invoirea si consimtirea parintilort din
arnndou partile, cftcl Oice poporula :
Binecuvntarea prtrin[ilorri

Intresce casa Horn

Er' blds16mulii parintilorn
Riisipesce casa fiilorti.

La casa nebinecuvntata de paring nici cand nu e Dmneajuta. Er' daca se mat si blastma, atunc e cu atta
ma r, pentru O. dupa cum spune poporulil k i dupa

cum arata si poesia urmtre, blast.6mula nu cade nici o

data pe pietre :
Mai tine-0, maicg, gura
Si nu m6 mai blstrna,
CA eil, maia, bine vdil
De ce n'am vrutil sd te credit.
$i bliistmulil dumitale

Nu cade pe pletri 'n vale

Cade pe sele mele.
Blstmuli1 de la milicut.

El te ajunge pe ulit,
Si blstmulti de parinti
Ea plane cu lacrimi ferbintl (1)
(1) Tomuhl liricd. p. 35.
6

S. FL Mariana: Nun la la Romani.

www.digibuc.ro

82

Cine nu ascultd de parinp, cine se casatoresce contra

vointeT acestora, acela nici cnd nu pOte s aibg norocil
cad scurtil tirnp dupg. aceea 116 bate Durnnedea pentru
neascultarea sa :
Cine n'ascultil de mama
N'are 'n lume nicT o
Cine n'ascult de tata
N'are norocil nicT
Niel eil nu T am(' ascultat,
Dumne0eil m'a cercatil ;
*T-arnri fAcutri precumil am vrutil
$i Dumnegleil m'a bLuL (1).

Cum cd invoirea i consimtirea parintilora e de neaparata trebuintd la IncheIerea cdsdtoriel se vede mal
departe inca si din, urmtrea doind din Transilvania:
Frun0 verde-am se face,
Ce Tuhsc mamii nu-T place ;
De aril plAcea marniT ca mie,

Mane-asi mere 'n cununie

plricea si la tata
met aql ne-am cununa (2).

Apol si dinteacsta :
VaI de mine ce m'oiil face,
Ce Tubescil mama nu-T place ,
plcea mamiT ca mie
M'asT duce la cucunie (3)

Sail din o variant a acestel dolne, care sung. asta-feltl:

Frunqd verde-acum se face,
Ce Tubescil niameT nu-T place...

De-aril plr.ea mama ca mie,

AqT m'asT duce'n cununie. (4)
(1) Elena D. O. Sevastos : antece moldovenescI, Iasl 1888, p. 34.
(2) 1. Popti Reteganuld Trandafirl si viorele p. 163.
(3) Tomul liricd, p. 2).
(4) larnik et Barsand, op. cit. p. 58.

www.digibuc.ro

83

In fine si dinteacsta :
HaT, mandO, s ne Tnbimti,
La Ina Id s nil gandimd,
C'avemd doT btrni a easil
Ne amd Ina i DU ne lasd. (1)

Mai tu srna insa se cere Ihvoirea $i consimtirea tatalul, pentru ca acesta e capula farniliet
In vechirne Invoirea parinillora era nu numai cu rigOre
cerutd, ci parintil mergeaa i mal departe alegnda singurl atata pre mire (Ala si pre mirsa. 8r, daca flu lord eraa

Inca linen, atunci, ca $i la vechil Romani, (2) nici vorba

nu era de-pre propria lora vointa, ci cum volaa parintil
$i cu deosehire tatala, asa ttebuia sa fie.
Acsta datina veche s'a mai pastrata in timpula de fata
nurnal la Romanif din Macedonia.

eParintilmacedo-romniatdta al fetel ct i ai fiadiulul hotardsca logodna, cu cine voesca ei. farn, a intreba
vre-o data pre ffil saa filcele Ion daca consimtil si el;

de multe ori ceI logoditl nu se vkla de cat In sjiva cununiel, fiind cd nu cutzil a se opune vointel parintilora.c(3)

Consimtirea parintilora, dupa datina si credinta generala, e de neapOrata trebuinta din du'e" puncte de privire,
$i anume :

nti : pentru ca, dupa cum ne spune proverbula,

nu tte paserile cede sbrtt sunt bune de nincare. Asa $j

feciorii $i fetele nu sunt tota-deauna ast-felti dupa cum

se arata la prima vedere. DecI dacd nu s'ara pune la mijloca parintil, daca fliT ar fi lasatt In vole sa alga si s
faca ceea ce le place lora, fOrte lesne ara putea sa se hi-

Parintil insa, ca unil ce sunt mai maturi $i maI

(1) Iarnik et Barsawl, op. cit. p. 60.
(2) Paulus 2, 13, 2, Dig. 23. 2, 35. *23, 1, 7, . 1. Cod, lust. 5, 4, 2.
(3) T. T. Burada : Revista pt. ist. etc. p. 417.

www.digibuc.ro

84

experti, voindii a le asigura fericirea casnica, nu-1 lasa nief

cand sa faca un pas, care ar putea sa fie spre nefericirea saU chiar pierderea

: Rornanii dela sate nu voescil cu nici unit

prep.' a-si marita mal nti fetele eele midi sag a si Insura fecioril eel mal tinerl Inaintea celorti mal inaintati
Al

In vrsta

el dic ca nu se'ncepe yid o datii saeutti, dela

Romnii pazescil cu cea mal mare strictela ea sa se

marite mat ntaiti fetele cele mai marl, i apol cele mat
mid. Tot(' asa si fecioril. (1)

Cand se'ntrba fata cea mai mica, atunci e mare suprare atatil pentru parintl catil si pentru cele-lalte surorL
Deel daca fiil ar fi kisati In voia 14)111, atuncl fOrte
put Intmpla ca cel mal tineri In v"rstd sa selesne
r' eel mai barni i cu
casatorsca inaintea
deosebire fetele usor ar put sa rmie din causa acsta
lungii timpO sa chiar pentru totil-deauna nernaritate. Si
asa ce-va parin(ii nu voril nici inteunil chip ca sa se Intmple.

Se'ntmpla, nu-1 vorba, c unil parinti rndrita pre filca

mal mica. Inaintea celei mal marl, insa el n'o facti acsta

de buna voe, ci numal atuncl, cnd cea mai mare are

re-s1 care defect(' corporalil sail spiritualtl, si din causa
acsta nu voril, dupd cum se escuza ei, ca sa strice norocul celei mal midi.
In cele mai multe part1 loeuite de Romani e datina ca
atunci cndil se manila, vr'o fata saU se'nsra veun flc

dauna sa se tina sfatil Intru eel de casa, si a-

csta se face astil-felil :

I. Dupa ce se ducil petitoril la o fata apoi parintil el

(I) Veqi

: Columna lea Tralan, an. 1X. p. 413-414.

www.digibuc.ro

-- 85
nu primesca nimica atuncI, ci le spuna sa villa. In alta

timpa, si acsta o facii numal pentru ca s alba timpa

de a se sfatul Mire ei ; in urma se sfatuescil, se decid
-ce e de facuta si acsta decisiune o faca cunoscuta petitorilora a doua ra,
II. Daca una flacaa voesce a se insura, apoI spune
parintilora ce anume fata II place, si in urma parintil lui
se consulta daca merit& a fi luata aceea sail nu, si decisiunea loril o spuna fiuluI lora, consiliindu la sa urmeze
dupa sfaturile lora.
III. Daca pariotii voesca a casatorl pre vre una fit ala
Iona fard ca acela sa fie arnorezata de vr'o fald de maI

nainte pe care s'o cel de sotie, atuncl parintil flticaulul se sfatuesca pre care anume fata din sata s'o cra
a o lua ca nord, se decida, si dupa aceea rga pe niscal
rude sail prletini ai lora de se dual In petita cu fluid
bolt la fata ce le aril convent (1).
Daca parintil nu mai traesca, atuncl se cere consimtimntula rudelor celora mat' de aprpe (2).
Copill orfani se sfatuesca maI ntaiii cu nmurile cele
mai de aprpe, apoI cu Omenit cel mal de omenie si maI
Intelepti, si abla dupa aceea se decida ce ail se'ncpa si
sa faca.
Daca e unit frate mai mare si mai cu minte, care tine
locula tatalui sal, si acela cumisce mai de aprpe referintele pPlitoriuluI, atunci r'mne dupa sfatula sea.

In scurta (lift se pretinde cu rigorositate ca attil fe-cIorula cAta si fata s aIba mai ntaiii incuviintare dela
parmtl sail, In lipsa acestora, dela nmurile cele mai de
aprpe si abia dupa aceea sa se casatorsca.
(1) Columna luI Traland an. IX p. 408-409.
(2) In Bucovina, Ne41 li Columna luI Traiand, an. IX p. 407.

www.digibuc.ro

86

Avndil feclorulii Iocuviintarea si hinecuvntarea OrintscA nu-1 maI remihie nimic alta de facutri, decAttl ca

s sl alga o i potrivita pentru petirea fttei pe care Oa

pusa ochlula si dot esce s'o aib de sotie.

www.digibuc.ro

87

XII. TIMPULU CASTORIET.

Sant dile bune i dile rele, lUe fericite i tefericite,
duph cart poporulti rornnti se orientzh in tte intreprinderile si afacerile sale. Elti nici and nu intreprinde

vre-unii lucru inteo li, care, dupa rredinta sa, este o

rea, nenorocsa i nefericit5, ci totfi-deauna, inteo di buna.
AmOsurattt credintei

acesteea urrnztt

si la

cA-

storie.
Ole le cele mai potrivite. bune si mast norocse de pornitu
in petita, de logoditii i de cununatil sunt duph credinta
Romnilorii de pretutindene, Joia i Duntineca.

Lunia nu-i bine de a merge in petitti pentru ch qiva

acsta e Inceputula s'ptmanci, si de cum va fata, pre

care st-a pusii feciorulti ochlulti si la care a mersti inteo

Luni in petite, n'aril vol s se duch dupa dnsul, lesne
'Ate sh i se intample mal pe urma c nici alta fath n'a
vol
Iee de bhrbatti ha, i se pOte tbrie lesne inte'mpla inch si alla neplcere saU nenorocire.
Marria nu-1 bine de pornitti in petita, nid de logoditti
si cununatti, pentru ch in acsth oi s'a pornittl lumea.
Dreptil aceea romncele nu Indatineza in acsta 4i Did

cnd a Incepe vre-unt lucru nor] si de o durata mal

lunga, bunti Ora : a urc,li, a porn; pimp. a cr& o ceime0,
www.digibuc.ro

88

mat' pe scurta nimicil nu Incept" diu noti a lucra ca nu

cum va sa le mrga trebile pe dosil De aici se vede ca
vine apoi i proverbulti : ctte pe dosa i nunta Marfia ,
care e fOrte rspnditil in Bucovina, si care Insemnza :

cum se potrivesca tOte lucrurile pe dos, asa se potrivesce si nunta Martia.

_Mercurio Inca nu-I bine a porni in peit pentru ca

Mercurio e sti where pe lume, Mercurio e aduvel,
ce petesce sail se cununa in acsta di fOrte lesne pOte
sa rrnAe v6duoirc. Acsta credinta se vede ca e frte rspandita, pentru c unti proverbil din Muntenia suna :
Dnp ce tOte. 'stl in cercurT
$i nunta: o avetnil Mercuri, (2)

Vineria asi5derea nu e bine niel de petitil, nici de lo

nici de cununatti si mai alesti pentru tinerettl,
care doresce sa tralasca catti se pote de multi'', cad diee
unU proverbi" :
Dupd ce nu eraii tinerT
Se logodira

Vincri (3)

Cum ca in dilele amintite nu e bine de a incepe si a

Inche a o casatorie se vede si din urmatorulti cntecil
alU unul barbatO, care nu trala bine cu nevasta sa :
Frundrt verde lernnti uscatti,
Par'c Marti, !damn insuratil,
Par'ed Viner aiuti vorbit

$i 1JJara rdaint logodittl,

CO de fela

fericita,

a de child m'ain insurat

(1) In cercurlin Invrtell.
(2) A. Patin: Culegere de proverburI sau pov. vorb. Partea

II. Bucu-

reset 1853 p.
(3) ldem de eadem. p. 148.G. S. loneanu : Mica colectiune de superstitiile
poporuluI roman, Buz, 1888, p. 8 : .0 logodnit nu este bine sit se fad.
Mutlia, Mercurio i Vineria, fiincid efile pelyubitdie..

www.digibuc.ro

89

Peste multe rele-arn dal

$i de multe-ori am oftalit..
Par'cti nime
Ca mine nefericitti

Apol si din acesta :

Frunqd verde de psatti,
Tinerel m'am insuratil,
Tinerica TM-am Matt,
Tineric si frumsti,
La Tibial cam lacormisti,
lubesce i mic i mare
si-mT face-adesti suprare.
CA' trescti totti cu banatti
Numal elI Nil vinovatti

Ca 'nfro Mart; m'am insuratu.

hite ca-sti ceva cam hida
Ea frums, m'a uritti.
$i pe altil a .ndrilgitil.
de crequtil(1)

Asia

cele maI potrivite pentru petire,

incredintare si cununie sunt Joia i Dumineca. i romnii,
dup. ctil ImI este mie pana acuma cunoscuta, numal in
aceste doue ()De indatinza a pep, a se incredinta
Decl .lilele menite

cununa.

Dovada despre acsta, pe langa esperienta de tte lilele, maI avern nc

i urmAlrea doina din Hirlail in
Moldova :
Frundzil verdi di doi
flint ii codru di voinicY
La tt fagu patru, cinci.
Dar la fagu din cdrari
Dzaci-un voinicti de lungri
Cu puTcuta la chiciri.
(1) Ainndoaa eanteeele arestea din tinutula DorneI mi le-a corn. P. Ursula

www.digibuc.ro

90

Dzaci draguta ori ti sag,

Ori ini dal si nil o bOla
dzaPemil alturea,

Sa ni privsc lumia.
S 'mpar[imil bOla cu anu
dragostea cu drarnu.
Dzaci dragup orT ti scOla,
Cd, tiii-n vinu
doi.
In tatec Givia

n Duminica MU rind.
Ca era lavi m'am saturata,
Tol mutandu-1 perina
*i la umbra si la sOri

1 la min si la recri
*i la capa st la chiciuri.
Oh, draga si* prea %haft

Plca-te si m saruta
te du di ti mnit
N'clil ca ti ai saturatii
fri-atata bOla ci dzacil. (1)

Apol i din urmdtrele versurl sciise dintr'un bocettl

din rnuntil apusetil al Transilvaniel :
La crasma de nuca
Beil voTniciT si se dual
TWA rilin'
povestin'

La Firuta a pep.
Cnd fu JO pe lnga sera
Pe Fira o'ncredagard.. (2)
(1) Mimi ld Caniana : PoesiT populasre, Dolne. Iasi 1888. p. 78. Ve4I tota despre acsta si poesia urmatre spre fine.
(2) Francu i Candrea, op. cit. p. 176.
In Silagia, dupd cum 1ml scrie dl. EI. Popa, este dating ca fecTeriT se mrga.
la pefite In nptei Bobotezet (Bolezuld Domnillul). In pi esara 1 obotezel se adun& fecloril i fatale la una loca, unde 0-an fosta tninta 0 Baba iScclairea).
Aicl se sfatuesca care are O. mrga la petite pe sate si care In conmna sa. Se departza apoI fie-care cu si ei anta ca daft-0 va Lfla o pAreche, r' fetele cA (Mat
10 vord afla lunitula lora cu credinta teceruti ctr eie.

www.digibuc.ro

91

Vechil Romani diceati : A Jove principium. (1). La not,

la Romani. dies Jovis incepe atatd posturile precum

cununiile. De aceea In Muntenia si anu me in Jalornila

line o nuntd Ordnscd chiolhanu de Joi si pand Joi,
optil dile (9).

Ca si Romanii, tow asa credd si Italienii cd nu e bine

a se ctisAtori Martia, Mercuria i Vineria, pentru di asi a deitei Vinerei. Drepld
ceslea suntti i1eIe deului
aceea locuitorit neapolilan nici cand DU indatinzd a se

cdsatori In una din aceste trei dile nefericite, ci numal

in cele norocite, adic : La?", Joi si Duminecei.
Un proverbd, care e preste ttii Italia respanclitti si care
face pre fecioril de insuratd luatori de samrt ca sd nu
petscd VinPria si Martia. sund :
N di Venere, n di Marte
Non si sposa, n si parle

Alit' proverbd spune c mirsa de lifiercurl e mai rea

dectita bruma :
Sposa mercorina
E peggiore della brina ;

Sad : Mirsa de Miercuri aduce pre brbatil in nenorocire) .

Sposa mercorina

Fa andare il marito in rovina (3)

La Ispaniolii din Castilla cununia se serbzd mal totd

deauna Dumineca dupd amda.-01, niet cnd insd Martia (4).

Mal departe crede poporuld rornand a nu e bine a

se cununa in srbdtorile mart, precum in qiva de CM(I) Vrg. Aen. HL 60.

(2) B. P. HavI60 : Dic(ionaruld limb. rom, t. II p. 1331.

(3) Daringsfeld, op. cit. p. 98.
(4) Dringsfeld. op. cit. p. 265.

www.digibuc.ro

92

i Pawl. Tota aa i cand e luna noud, ci numai

cand e luna plind anume ca celorti casatoritt sd. le mrga.

clunii

tte In plina.
Ilalienii din Neapole spun :
Per Pasqua e Natale
Non t'aceasare,

adica : la Pase 0 la Creciunii nu te

r' eel din Terra di Bari din Apulia se tema a se caWm.).

Sep16milna lvminati, cad una proverb

4lice :

Non t'inzirimu di Semana Sant

Non aceett cieciere au mese di Masce

adicd : nu te lega tn s&nti'meina Santa (luminata), nu cum-

pra asina In luna lui Magi. (1)

In fine trebue sa mal amintima incd i aceea c timpula cela mai usitat la Romani pentru incheierea sa
facerea nuntilor e tnina, dupa ce s'a sfrit totil lucrula campului i s'a storsa vinula caci lice o doIna:
Foe verde siminocri,

11;s'a badea s nu ocil

Pan' la storsu
GInd voiti fi mirsa
Eirt, storsulti a trecutri

Si badea inert n'o

Ba si bruma a picalri,
Iiadea'n capu nu m'o lega ii!
Suflii vntult frigurosil,
Badea nu s'a
lat postulii lui Craciunti
Badea dare sulletti bunti ! (2)

Dara mal cu srnd Cd0syile de mu sa Carnilegile.

Daca nu tocmal tOte nunple, apoi parka cea mal mare
(1) Driug-feld, op. cit. p. 98.
(2) laruik et 1.1arsana, op. cit. p. 112.

www.digibuc.ro

93

se fact In aceste caslegl si anume de aceea pentru

ca.

poporulil in acestO rstirnpii are cu multO ma putinti de

lucru ca prima-vara sa vara, si apol un cantecO poporan dice:
Cand e vremea de'nsuratil.
Nu ai vreme de lucratri,
Ca mergi,ndil ca sa. lucrc0
Din inimil tolil oftelT,

Si cand vrei ca sa muncesd

La inbita ta gandesci,
$i de Mai nu poll- munci
Cand vrei sa mergi a pep.
Si de locli nu poti lucra
Cand vrei a te insura
$i sa fil de alil La r6ndil
Sa nu Mali tota gandindil. (1)

rti unO proverbil dice :

Cui sta gandulil la'nsuratil
Ambla pare ea e bata,
adica : pre cine Fail palit gandurile si Fail ajunsfi dorulti

de InsuratO, nu are nief un sporifi la lucru.

Despre serbarea nuntil In timpil de tmnd, pe leinga.
dolna aratata mal susO, ne maI spune si alta urrnatrele:
Frun0 verde de granate,
Osindi-te-ara si te-aril bate,
Bade, a mea direptate,

$i te aril bate sfantula posit,

Ca tu mare cane-0 fosta,
Cad catil fu vara de mare
'Foal liceai ca. mi-i Mare,
Dara cand veni tina
DadusT nnana cu alta! (2)
1) Din tinutuld Dome! corn. de P. Ursuld.
(2) Niculaid l'opovic1 : Dotne din pop. publ. In d$eiletrea,s an. V. Buda-Pesta,
1879, p. 1b5.

www.digibuc.ro

9.1.

Dar' cum ca C4legile de rnd sunta mal cu sm me-

nite pentru facerea nunilor se pte cumisce dintr'o

multime de domne poporane, cart se cntg, mal ales0 in
decursulti acestoril caslegl.
ta una din Transilvania:
codru sunk
Sunk
ce sunk nu i minciunti. :
Cdq1egile-su tiirgil de (aril

Ce cumperi nu po1I da
:
Oyegile-sa titrgil Vault",
Ce cumperi nu-T de vndutil ;
CVq1(vile su liturghie

Ce cumperT al lti si fie. (1)

Alta totil de-acolo :

Auq mftndril, popa tcil
Iesi afar si te rg-a.
La pareti, la chiotorT
Ca s-VE vie p((itori !

Las'sa vii la furcile,

Cdci a trecutti Dulciic! (2)

Dar' mal ales') din une!e domne, cart' sunt Indatinate a

se canta spre sfArsitulti acestorti caslegi, i anume In cliva
lasatului de sicii precum :
A-16-0 e lgsatil de sect'',
I\46 duct', malc5, csa. mCnecti,
Unde-a fi tulti mai latti,
C'am r6masti ne-insuratti,
Unde a fi fault' mai lin
C'am rrnasti fecioril

C'am rmasil de HMI in satti

ne-insuratil. (3)
Pentru
(I) Din Transilvania, corn, de d-la I. Popa Reteganula.
(2) Tomula Dried, p. 26.
(3) Diu CandrenT, corn. de P. Ursula.

www.digibuc.ro

95

Sail asa :
Asti-di e lAsatil de seer],
Me dual. maicg, sA m'necti.
Unde a fi balta mai line.,
Gam remasil fatA betrAnA,

Unde-a fi valea mai !at,

C'am remasil nemritat,
$i de tu11i lepdata,
$1' am remasil de rise in lume
Ca fetele cell betrane ! (1)

in sfrsitti :
OK d-mi bArbalti net* eA plecil

SA me duet' s'd me inecil

Und'o fi laculti mai seen
CA astii--0 se lasA seal! (2)

In cele-l'alte cslegl de peste anti se Mai Ina, nuntl

dar' mai multa de vCclavoi, earl aii r'masti cu mrti multi
copii si eari nu sunt in stare a griji cum se cade de din:3D

dadri nu se'nsOr si le aduce o marnti.--vitregti ca WI

caute.
(1) Din CAnd.enT, com. de P. Urau15,
(2) A. Pann; Povestea vorbit, t. II. p. 107.

www.digibuc.ro

90

XIII. STAROSTIA.
Dupa ce sl-a pusil fecio:ulil de 'usuratti octant(' si
inima pe o fata mare. fatd de mdritatd, care socte e1t1 cd
aril fi bund plireche cu dnsulti, dupd ce sl-a declarata eI
dorinta sa, si dupd ce In fine, descoperindu-s1 elil dorinta si parintiloril s'l si a capetat de la (-Lhasa incuviintare si bine-cuvintare atuncl holteiulil isl cauta dol OmenT,

pre earl 11 rga sa mrga la parintil fetel ca sa crd pre

filca hilt pen tru dnsulil.
Fedora cel mal avuti, mai cu putere. cari de regula se
numescil fruntag, alego totil-deauna pre dol rnern, cart

ati maI mare si mat bun va0 In

satti, era eel mat

saracup, adica cod(qii, alegii pre doI insl de panura si

stamba loril, mnsa fiecare cauta ca rnenil alesl de dinsa
s fie ctO se pOte maI bunt' de gura, mai vorbarell si
carI
mal vesell, earl' se pricepil bine In ale petitelord
cdnd vortl merge in petitd sail in stdrostitd sa scie ce
vorbl si cum al lua cu cuvritulti pre parintil feteI.
menil acestIa se nurnescii In cele maI multe parti ale
i

BucovineI petitori sing. petitoriil de la lat. petitor, apol starosti sing. staroste de la mros. starosta pl. starosty (senexb'trnti) (1); In Transilvania : petitorl (2) starosti,vorbitori (3)
(1) Ddringsfeld op. oil p. 31.
(2) los fa Vuleand : Novele. t. 11. Pesta 1872, p 23.

(3) Corn. de L Popd Reteganuld.

www.digibuc.ro

Corn. de I. Popd Reteganula.

97

daca-sil rnuerl vtre sing; yard (1) In Ungaria : petitorl

starosti, gritori numip almintrelea In glumd. si straitd glet
si gura satului (2); In Romania : petitori si starosti (3) iard
rand se duel) sa crd pre cutare fa:fa pentru cutare fecior
se dice ca se ducil a peti, in petitii, in petite, la petitii, la petite, in steirostitii si in steirostie, rand o cer spunti c o petescil o steirostescii, o votresai, o cerii pentru cutare fecIort,
ra actul intreg se numesce petire si petita, steirostie (4) si
votrire(5); in fine repetirea pelirel se numesce petitorie si
pefiturd isp. pedidura. (6)
Mal nainte de ce vorn descrie solia petitorilorii sati
starostilorii sa ne oprim puOrni la Insernnarea si rpandirea cuvintelor cu carl suntti el num41.
Sub cuy. petitoriii dupa Insernnarea sa originala (7) precum si dupa usul generalli, se intelege mal cu sma ftclorulti, care, voind a se casatorl, iT erca noroculti ba la

o fata, ba la alta sa vada daca va voi sa se marite dupd:

d. P. daca Iona merge si cere (8) pre Maria de ne(1) I. C Pantu : Nip. dragA, schip din vita unuI muncitord. Brasovd. 1888
1 n chpa aceea intra pe prtd o femee. Nip tresdri i nu-1 parea bine
cit se Intrilnesce cu ea; o cunoscu Indati c era v6tra care votrise pe Chiva.
8 se vadd despre acsta i ...;!evista noud. an. I. Bucurescl 1888 p. 101-106.
(2) Com. de d. El. Popd, InvtAtord In $omcuta-mare.
(3) Iacobd Negruzzi : Copii de pe naturd, BucurescI 1874. p. 43 i urm.
(4) Corn. de d. L Popu Reteganuld : In gluruld Abrudulul persifinele, carl
umblA cu junele in pefitii, se numescd staroste, el mergd In stdrostie, starostescg
ai numal junele petesce, pe cAdnd pe Some*uld-mare starostia e altd-ceva, adici
recitarea dialogurilord la prta miresel, unde starostele, ce vine cu menil mirelul se nittatincd in vorba cu starostele ce-I in fruntea ifimeniloru miresel de la
p. 65 :

Ora.

Starostele aa dara. pe Some0 se numesce persna, care In alte locurl e nu-

mitA. colitcaritl saa mat bine cis colceria.

i5) Revista nouit, an. I. p. 104-106.

(6) Cihac, dict. t. I. p. 202.

(7) Appal. Met. 4. p, 309. Oud : Nec quisquam cupiens eius nuptiarum, petitor
accedit. i nu vine nici unuld, care doresce a se insura peste altuld ca petitorig.
(8) Verb, a cere=a peti este gee respanditd. O dolnd de pe Valea-Someulul

din Transilvania, in care provine de dti orl, sung :

ArdA-mi-te foculd, lele,

pe celd ce mi te cere

Num'odatd te-amtl cerutti,

Lumea'ntrg m'a sciutd.
7

S. Pl.-Ifar'and : Narita la Romani.

www.digibuc.ro

98

vasta de la parintil acesteea, se Qice petitoriii. Acuma e

tot una : fost'a el mai nainte de-a merge la Maria ea
s'o erd cunoscut cu dinsa orl nu, staturati el mal nainte
de acsta in Ore-0 earl relatiuni de amor off ba, Oa e
petitoriii : $i de cnd a prinsti ali, arca noroculii fie numal

la o singurd fata fie la mai multe. si pdnd ce se hotdrdsce pentru una, el e totil petitoriii, amblei a pep (1) saii
in petite. (2)

Persnele, earl' sunt trimise ca sa petsea in numele WI

pre cutare fatA sat] earl' il insoteQcil cnd se duce singur
la petit, se numescti vetitori numal in Oiva sa In sra
aceea efind s'ati dus in petitti, pe eand feciorula de insurat remdne tot(' petitoria And ce se decide a se lucredinta cu una din fetele petite.
City. staroste, precum $i tte cele-lalte cuvinte, earl* s'ati
Insiratil mai susil si earl ail aceea-si insemnare, de si sunt

respandite si intrebuintate in mal multe parp locuite de

romitni, totu-si n'ati strAbdtutil in literatura poporand;
celil pulind pand acuma nu-mi" este nici o doind sat] altd
poesie poporand cunoscutd, in care ar proven1 vre unulti
din aceste cuvinte, un semn cd sunt de provenint cu
multa mal ntid.
Din contrd cuv. petitorig atatii in adev6ratul intelesti al
euvntului ehtti si in intelesti de staroste sati vorbitoriti e mai
(t) Iarnik et BArsanil, op. cit. p. 266 :
Fle verde de dud5.6.
Bade, bAdipru inch,
Candu-1 mere a pe(1

Si la mine nu-1 veni,

Calu ti se poticnscA,
Pe tine sA te trAntsch.,
MAna stAngA

Sa V-o frAngA,

Pe cea-laltA sh. (1-o ruph,

SA (A friluld cu dintiT,
SA nu p0t1 mere a pet) !

(2) in Bucovina, Transilvania si Ungaria.

www.digibuc.ro

99

vechlii, mal rspanditil si mal intrebuintatii. T3ta asa

cu cele-lalte cuvinte Inrudite cu dinsula.
dupd ce cunscema hisemnarea cuv. peOtorin
si staroste i dupd ce am vduta care dintre aceste dem
cuvinte e cela mal rspnditii i mal Intrebuintata, sd trecerna la solia Petitorilora saa Starostilor.
Feciorula, care vrea sd se insre da starostilor, mal
nainte de-a se duce acestia in stdrostie, o ploscd sau un
ip ca vinil sail cu rachia.
Starostil, Imbratndu-se srbdtoresce, ia plosca, si intr'o di sail sera anurnita, cand adicd le vine loril mai bine
la socotld, se pornescil si se duct' la parintil fetei, pe
care feciorula, ce l-a mnatil, si-a pust ochiula si doresce ca sd-I fie sotie.
Ajunsl. la starea locului, dupd incldtinata dare de band

(fizta, bunii sra sail band vremea, dupa cuviinclsele si In-

datinatele salutari si intrebdri de santate a Intregil faatail a pdrintilora fetil, ctil si din parteaa cestora,
Incept' starostif pe de departe a cerca vola priniIor, ca
nu cum-va refusdndu-le acestia, sa patsca rusine. Asa
Incepa ei mal ntdia a vorbi despre tirnpa, despre afacerile Wesel, despre vre-o Intmplare noud, si abia mal pe
urmd aducil vorba si despre serbarea nuntilora.
Veninda vorba despre nuntl, unula din tre starosti, care
e mai isteta si mai Indrasnet, apucd lute cuvntula si
Indreptzd cam urmdtrele cuvinte catra stdpnula easel:
SA nu-II uitT cuvntulii, bade N!... Dumniavstrd
Inc aveti o fatd mare, unii bujora de copila, colea, cum
e mai bund de mdritata, si acurna, aflndu-ne In cei,slegi,
nu v'ati. gndita Inc s'o rnaritai, i ca mni-poimni sa
ne poftiti si pre noi la nuntd ?
Fata, care se afla pana acuma in casa si asculta ce
vorbescil Starostil si pdrintil sl, cum aude in cotro e
www.digibuc.ro

100

tintit vorba, isl face ce-va de lucru $i les afard din

casd, rd tatalt el, dacd voesce s'o mdrite qice :
Ne-am ganditg nol la acsta, dar' filca mistrd e Ina
prea -Lk-16rd_ Mal are timpg chid sd se marite... Halt Dom-

nului ! nu avem nici o ttnd c'a remdne fatten p&ii.

urmzd mai
0 scim noi asta destulO de bine,
dar' totusl ce po(I face asta-ll nu
departe starostele,
lAsa pe mane, vorba ceea : cine Wawa mai de demingli,
ajunge mai departe3 . i apoi, dacd v'am afla un tnrg
bung $i de omenie, credg cd $i D-vstrd v'all schimba
hotArlrea !

Nu Oicii ha !
rspunde parintele fetel,
Insd
mi-ar placea mai Antdig sd scifi : cine e tnrulg acela,
care voesce sa ne fie ginere?
La cuvintele acestea starostil, Incurdjali fiindil; se scOld
Inte de pe loculd unde ag $elutii pAnd atunci, $i scolndil

unulg de sub curea sag din traistuta plosca cea cu vin

sag rachig o pune pe masd.
La sc6terea ploscel, care pand acuma starostil o
nea indositd pdrintil fetei se convingg pe deplin ca
Intru adeve'rg spetif acestia suntg starosti. Deci intrbd
I

mai departe :
S'au4im, care e numele feciorului?

Atunci und staroste, care e mai bung de gurd $i scie

mal frumosg uret. se'ndreptzd cdtr pdrintil fetel $i cuvintzd :
Tharul nostru 'mgratu (1)
N. (2) celil de top' litudatri
Ne-a ales pre noi,
Pre nol pre-aeWi doT,

DOu slugulite

Cu bun eredintA,

Ana de statti
*i bunI de sfalti,

(1) Sub .impratt1, In tte ora(iile, cdte se vord cita In decursuld descrierel
acesteea, se'otel3ge .ndrete..
(?) Adici cum e numele si connumele fecloruluT.

www.digibuc.ro

101

Mid de ttg.tud
Si bunl de gurii,

Locu 'mpodobesce,

Dar'a rodi nu rodesce.

Si r'a

ST-a qisil sA mergemti

Si sii-T aducem

Tn 6ru 'mp'eratri,
C'odraslele- i crescti

Cu cal in olacti (1)

Unti mandru conacti, (2)

$i-a 'nflori, 'nflorescti,

Dar nu rodescil,
Lodi nu 'mpodobescil.

Car de rent
Si butT de vial

$i citi v'arti ruga,

Var pofii asa

Ia lovite (3) grase

Si jonne (4) la mash*.
Tnruli nostru'mpratil
A audit:0, a aflatil,
Ca'n grdina D-vtistr
Asa frutmlsd i mare
Este-ung coral fOrte frumosti,

Lui odrsla-T da,

S'o dap' impratultif
La stiralurile luT,

Care-a cresce, cresce,

ST-a 'nflori, 'nflorese,

51-a rodi, st). rodsc

Loctl s'mpodobsca! (5)

Ca a cresce, s crsc6
51-a 'nflori, s 'nflorseil

Dupa rostirea acesteI oratil sfarsescii dicndii

Acuma sciT pentru ce am venitg si pentru cine am
vorbita !... Dee Dumnede0 sa fl vorbit
cIasa
buna i cu norocii !...
Daca parintil nu suntii Intelesl cu propunerea starosti-

lorti, atunci rspunda ca le pare WI, ca fata lorti nu e

Inca de rnaritatii, ca inteadev6ril e prea tbnra, nepriceputa ; sa ca nu suntil nc gata,
tOte cele trebuinclOse pentru nunta ; mal pe scurtil afla el destule cuvinte
fine prin earl' s se pta desbara CI maI de grab de starosti.

Daca Ms parintil sunta intelesl, atunci chlama pre fata

In casa, ca s vada, ce-a spune si ea la propunerea acsta.

i cum lntra Inauntru tatalia s6i1 II dice :

(1) Cal de olaca=de alergaturl, de &Ewell.

(2) Conaca, dupg. spusa recitatorlulul, aril insemna aice atita cat masa, s5.13.0.
(3) lalomye=junineT.

(4) Jemna=franze16, bulc, panisrl.

(5) Din Igeit, Bahl In districtuld Storojinetulul, dict. de llie a lul Onufceia
Frundi, rezed.

www.digibuc.ro

102

cd ace$ti Omeni de omenie te petesc pentru N. N.

e$ti Intelesd ?
mama, sat" nuDaca fata rspunde cum a vrea tata
din cap, fare, sa rostscd vre-un cuvntil,.
mai

e un semnil c voesce sa mrga dupa fedora:1, pentru

care este stdrostitd. Si atunci printil o mal Intrbd Inca
oclata : ori de Intru adevril voesce sa mrga dupd feciorulti care o cere, Oicndu-i Intre multe altele $i acestea:
Cdsatoria im este un pdduretti pre care dacd-lti
Gendesce-te bine la paarunci sub laltd
muscl,
fact !
sulti ce voesci
Ne &radii fata nici ural rspunst" afirmativ, atunci nu
se mai face nirnictl, i starostu ratorandu-se cum ail ve-

niti

spun resultatulil feciorului, care I-a trimisil In stdrostie.

Daca ins capla cuvntil argil din partea printilorti
cetil $i din partea fiicei acestora atunci destupd plosca,

Incep a cinstl dinteinsa $i a se vesell.

Multi starostl $i mal cu sema cel mai de aprpe cunoscuti sail Inruditi cu parintif fetel, Incept' a cinsli pre
acestia Mainte de-a spune la ce aU venitti. Atunci, dacd
pdrintii nu suntil Intelesi saU fata nu voesce odata cu
capul s se marite dupa feciorul, pentru care s'a std.rostit, fac ce fact" pe nesimtite $i Indatd aducil pe
atela rachiti pe Celt" s'a Mutt" i umplndil rd$i plosca
saU sipulti il punt" de'naintea starostilorit Acesta e unU
semn Idvederatil, ca el nu sunt Intele$I $i prin urmgre
Ini potil sil primsca cinstea feciorului. Starostil arunci
lati plosca
cauta cat(' mai de grabd de drumil, vOndtl
ce sa stele mai
Fiind parintil i fata ratele$I, atuncl mama fetel, ctti
al bate In palme sciite $i pune pe masa ce-va de gustare
pentru starosti, ca sa nu mrga Mutura In sect". Era fate,
www.digibuc.ro

103

se 'ntelege daca bite s'aU facuta dupa placuM si doriuta

ei, dacti-1 place feciorul0. care a petiro, nu scie cum sa
dea rnduM si cum sa omenesca si multamsca pre
starosti.

Starostil, la rndula loi, inchina atat in sanetatea

parintilora cat si a tineriloril si flu incetzti de a lauda
pre feciorulii, pentru care a fosta atatti de norocitl ca
sa vie in starostie. Era colea, canal vda ca rachiula se
sfarsesce se scla dela rnasa, isl laU rmasa bung de la
cel de casa, si pornescii sa spue mal de graba resultatula soliel lord feclorului ce 1-a trimisii.

Plosca sati sipula, care rail adusti el,

1'6'1-lane

la pa-

rin0 fetel.

Fata petrece pe starosti pna afara, era dupa ce se

intrna inapoi se apuca de graba sa deretice prin casa,
cad in scurta timpti are sa vie si feclorulil dimpreuna
cu starostil saU vorbitoril ca s'o pelescel.

In unele part1 ale Tiansilvaniei, precum buna Ora in

mai nainte vreme fecIorulti tottil se mai ducea la
fata in casa, inainte de a o cere, de s'arit fi dusil ma-cart:I o jurn'tate de anti de dile, de se cunoscea bine cu
fata, si daca nu i se parea, nu se mal ducea, ra daca
fata II placea si era de la DumnecIP4 o lua. EM trimitea la
fata rtre sa-hi votresca.

Unii feclori, prea putini, laceatl cum se face asta4,11:

dupa ce puneatt ochil pre vr'o fata, de care credea fiecare, ca e de nasula lui i ca
fi potrivita de nevasta,
trinilteati de-a dreptula Ore fara sa fi calcatil mal nti
ei peste pragula easel fetel.
Vtrele mergeab la parinlil fetel, luati lucrurile de pe
departe si din vorba in vorba ajungeatl sa vorbsca despre
casatoril ; si pomeneati de fedora, (a
fi vremea sa.
se insre, ca ara fi bine sa. i se gassca o fata buna, ca
www.digibuc.ro

104
,5i elti e fedora bunti, si ca aiti fi o buna potrivla data.
0601 fetel aril vol sa-lii MI6 de ginere.
De obicelil 0601 fete): rugail pre Ware sa le dea 1.6gazil sd se mai gdndscei i nicl odata nu se facea lucrurile de-odat. si cnd parinlii nu volau sa-si dea fata

dup. fecIorulti, care o cerea, nicl odata nu-I spunea de-a

dreptulti, ca nu 1-o da ; ci gas% modru de-a amana lu-

ba ca fata e prea tnra, ba ca nu e gala din

destre orI din halne, ba ca nu ail gandti sa o marite In
crurile :

acelti anti pentru cutare si cutare pricina si altele, si tota

deauna addogea : sa" mai a;steple Isi de va fi de la Dumnqeii
se va face.

Nu totti asa se'ni6mpla cand feteI si parintilorti fetel

le placea feclorulil. EI atund, dupa ce se mal gandiail si
din noil venfail vtrele si din noti le spuneati ; se facemii dacci e datti de la Dumnecieti sii facemfi

din

vorba In

vorba Incepeail sa spun din gura vtrele : ce avere are

feclorulil ; parinlif feteI, ce destre are acsta (1).
In alte 041 ale Transilvaniel si anume despre Maramuresti, pelitoriI, dup ce mai antaiil Tail pe de departe
pre pirinlil feteI si cunoscii din vorbele acestora, ca aril
vol sa'sI marite fata, scte unulti de sub sumanti o ploscd
de rachiti, r' celalaltil unil mi.,rii si le punu pe masa.
Plosca e ca tOte ploscele, Insa ne'rula se deosibesce

multil de alte mere, ln elil sunta bagall de regula vr'o

doI-trel talerl, vr'o call-va puisori (pilule) si celil pulinti
unti galbnil, dupa cum e adica si starea feclorulul, care
'I-a trimesti In pelitti. i fie care banil trebue sa fie noti.
La vederea acestoril obiecte toti ceI de casd se convingil pe deplinii, ca spelil acestla suntu petitorl. TolI
o scia ca. Wrulti e semnulil Incredinlaril, r' plosca de
(1) G. I. Pitio : Nunta din

elleIti, publ. in cRevista noul, an. I. p. 101-106.

www.digibuc.ro

105

rachia se golesce dupd Incredintare. Cad In aceste Ora

incrediniarea se face printr'unii Ine'ra (1). Petitoril dal fetel in
mand unli Wrii inclestratil cu bani(2) dacd ea prirnesee m-

rulti, Incredintarea se face numal decatil 0 se bea rachiulti

veselindu-se top.

Dud Ins mai tarditi mirsa vrea sa, se desfacd, s

frangd logodirea, ea trimite inclrptil mrul, dar' atunci
trebue sd. Intred Indoitti banil ce era pu0 In mkt.
Cu Ceti junele e mai bogatti, cu atata 0 In mr se
pun mai multi ban'.
De eurnva Insa fata nu pritnesce mrult1 dela petitori,
e semnt, e ea refusd, i atuneea nu se mai face nimicti
0 petitoril luandti plosea cu rachi i mrulti se depdrtz a. ducnclu-se la feciorul care i-a trimesti 0 dandu-i-le
In drtti (3).

In fine In unele 041 din Romania este datind ea In

sra, cand petitoril se ducti la o fatd, dupa ce bea i ea
din plosca cu vin, pe nebdgate de srnd pune In acea
plosed o mica bucalied de lernmi dintr'unii jug ea, de va
lua in cdsatorie pre flacdula ce-o petesce, sa fie amndol
nedespartiti ca dol bol Intr'unti jugo 0 in viaia lor sit (raga
eb -o 7 otriva in dreptate (4).
(1) Iosifa Vulcana : Novele, tom. 11. Pesta, 1872, p. 24 25 : tAcesta milli*
din logodna poporala roman& ne reamintesce rub-ula de aura din grdinele Hesp lideloia. Scima el numal una Hercule a reusita a-sI castiga acesta mard. Mirele. poporala romna oferinda mOrula din gradina inimel saleunel fiinte alese

de sotie, prin asla-I declara, ca este invingtre asupra lul.

Dar' mrula acesla ne nnal revca in memorie si marula 4inel Eris, memorahilula mera de crta ala sexului frumosa, care apoi de att.& Pariu fu judecata
Vinerel.

Intocmal ca Paris, care a data manila cdel mai frumse, asta fela si mirele
din poporula romana dii una 'nerd fiintei alese dintre tte femeile..
(2 Despre Intrebuintarea hanilora ca semna de credint sa se vad mai pe
larga in capitulula f Incredintarea.
(3) Iosifa Vulcana : Novele, t. II, Pesta 1872, p. 5, 23-30.
(ii G. S. Ioneana, op. cit. p. 28.

www.digibuc.ro

1.06

XIV. PETIREA.
Dacd feclorulti, ce voesce sd se easatorsed, a capOtatti
prin starostil seI cuvntd atatii de la parintil alesel sale
cdtti si de la acsta, atunci inteo Jo sa Scimbata sra urmza petirea formalei. Adicd fecioruld merge acuma cu
sOl, cu starostil si eu vr'o cdte-va nmurl mai de aprpe precuia i cu vr'o dol lutarI sat um) cimpoie5ti, ea
Impreund to acestia sa pet.scd pre alsa sa si nemijlocittl
dupa petire sa faca si arclarea.

Se intelege de sine. ca fecIoruld, mal nainte de a se

porni cu Smith' sCI in peptii, se insciintza prin und trimisd alU s60 : orl de se afla parintil fetel acasa si ori de
aril putea el
prirnsca pre dinsuld si suita sa ?
Insa atAtil pa.rintil, egg si filca acestora, dupa ce le ad
placutil fecioruld si au datd odata curntfi starostilord s61,
sunt totil-d'auna pregatiV de petitorl i cu cea mal mare
placere i astpta in totil momentuld ca sa vie.
Decl pornin du-se acuma fecioruld, parintil acestula si
cu
si ajungndil la viitoril socri, respective
cuscri, cum intra in casa acestora, indata dupa euviinclsele si indatinatele salutarl si intrebarl de santate din
arnndou parpe, incepe und staroste, care e mal buntl
de gura si scie inai frurnosti ura, a qice :
www.digibuc.ro

107

$1-a nost' tn'erti imp6rata

Demineta s'a seulatil,

Boni vremea,
I3una vremea,

PP obrazil eh s'a

Boeri pamntesa
$1 sfetnici domnesell
Boeriulti de casa
Mara sa
Cad cu elii voirnri
Ce-va sil vorbima!

La icOne s'a *nchinatti

Lui Dumneqn s'a rugatil.

Pe calil murga a 'ncalicattl
$i la vnatil a pleeatii.
51-a vnatil, eatil a venalti
De cu oi pan' ce-a 'ns6ratti,
$i nemici n'a
colea de critri sara
Di peste-o urmi de fra
Sta loculul... si se mTara :
S5 fie urmi de ferrt ?
5i fiindti-cil nu scia
Cam ce felri de mmi e

Tatalu ftta :
Cine sunterf dumniavstri.
Ce &atoll la curtea nOstra ?
Spunet.1 de unde suntetl,

La ce-ali venal si ce vrerf ?

Starosteie:

narultii nostru 'mpi5ratti

A strinsil fela de felti de domnT

$i filosofl nvai
SI-a facuir, unil mare sfatti
5i pe totT 1-a intrebatil
Srt-I spue di-adev6ratil :

Pe aid c'a mal

De ce-I urma ee-a

$i primblandu-se 'n primblare

A vOutri o mandra flore

Unii la

Mai incetti, pe 'ncetisorulti

putemil spune adevrulil !
Noi suntemtl trimisI domnescI,
Sfetnid marl, imperalesci.

In aceste cur mirete,

0 [We mandra de raiu,
Care-a 'nflori, 'nflorea

$i din di 'n di, ce mergea,

Toth mai Inandra se ficea,
Dar' de roditti nu rodea.
$i s'a hotirittir s'o la,
S'o clued, cum va putea,
Peste vaI i peste munri
Pan' la ale sale curtT;
Pan' la curtea 'mpratscd,
Acolo s'o r6sadsci
Ca mai mandru sa 'nflorsca
5i de rodial sa rodsca.

i cumpenea

$i pe urm'asa dicea :
urma de feri mare
Si fie de 'mpreunare
Tnrulul impratil.
AltiI Or' asa qicea :

Crt e flore de gradina

Si fie de-adl de la cina
Cu 'mp6ratulti dimpreuila.
Tnerulti nostru 'mpratti

Pre tor: cum 1-a ascultala

Peste dinsii s'a uitat
$i pre noI ca. ne-a 'nsemnatrt,
Pre noi pre-acesti dol birbati
Mid de stata
buni de sfalii,

www.digibuc.ro

108

MicT de stAturA

Flrea'n curte am zAritil.

$i hunT de gurA.
$i dupA ce ne-a 'nsemnat5
Pe locil c'd ne-a i manatii
Pe crngu ceriului,

DecT sA scitY c'am venuti

Pe raqele sreluT
Pe numrulti steleloril
Flrea sa T-o a:titan-Xi
$1 pe locil sA T-o ducemil.
NoT, chi cum ne-a poruncitil,
IndatA ne-am i pornit5
$1-am cAtatii 615 am c5tatil
$i nernicA n'arn

$i pe cand pe ganduri starn5

$i ce-orn face nu sciamil,
PA'atuncea c se lash'
0 stea mandra, luminsA
Drept5spre curtea DurraffavstrA.

NoT dup stea ne-am luatti

$i'nctice ne-am indreptatil
$i dup5 ce ne am pornit5
Pan'aice am venitil,
$I-aice cnd am sositil

Flrea s'o lum

La curV s'o ducem5,
La cu4T marl, domnescT,
Curti* impriltesc,

Deci sA n'avet,1 vr'o chitld

SA ne facetT de smintld
Niel re-sT care prepusA
Ca &A nu ne datT rspuns5.
CA noT am venit5

Flrea s'o lum

La curtT s'o ducem5
La curii marl, domneseT,
Cuifi imprAtescl,
CA acolo este
Locii de infloritil.
Loc5 de odrAslitii,

Sara a'nflorl,
Demint'a odrAsli
pArintilor5 va fi
PomanA Catil

$i &far dupa

muri. (1).

0 varianta a oralieI acesteea, care se tine asemenea la

pefte. sunl precum urmza.
Bund qiva,
BunA qiva.

Starostele :
NoT

Boeri marl; lumesd

Ce cautAmil,

Boeri pmntescT !

OrT in cotro ne'nturnAmil

Bine sama cA ne amt.

Tatala fad' :
Dumilorvstre
SfetnicT mad, imprAtesci !
Daece'mblaV,
Ce cAulaIT ?

Bine sama s ne dag !

A nostii tn'ril irnd6ratri

Deminta s'a

Pe ohrazil cA s'a
La icne s'a'nchinatti,
Lui Dumnecjeti s'a rugatti.
Mndre haine a'mbrAcatui,

(1) Din Gura-Ho tiorulul, com. de Andrei Prodan, stud. gimn.

www.digibuc.ro

109

Pe calif negru-a'nchlicata,
Mndril Oste-a rdicatti :
To la boeri btranT
$i feciorT tineri
51-art plecata
La vnatil ,
Si-ail

Si earn mneata de v'rstita

A cuvOntatil :

Bucurd-te imparate,
Imp6rate prea'nltate !
CA urm'acsta-T de dinh,

Luncele
Cu frundele,

S fie de-adi dela cinh

Cu Maria Ta 'mpreunh,
AmndoT unii trupil s fitl

Vaile

Si'ntru multT anT sh trhitT !

Cu apele,

A nost' tnra imprat

FOrte mi s'a bucuratil,
In schri de-aura s'a'nhltatil
Peste Oste-a chatatii
$i ne-a alesa pre noT
Pre-acesti dol

Campif cu florde,

VAT adanci

Cu ape reel,
Satele
Cu fetele,

codri cu frle.
ST-art vnata,

Catil a vnatil
nemich n'ati aflatti.
Si vOnard
Catii vnarii :

de varh
Yana 'n sara
nemich nu aflar.
colea de chtril sarh.
Dart peste-o urnf de fr,
Sth stea'n loca si se miarrt
Sh fie urm de fril,
OrT pOte de (liniOra ?
Uni-aa Iis, ch-f flare-alsti
sa fie de adT mirsh
Cu'mOratula la o mash.
Alii: ch-T flare de raiti
sa fie 1ntru mulT a
Cu'mpratula de buna traia.
Si r'
ca.-T fOrh.
Sti fie din asth sard
La'mpratula sotira.
Si

Dar'una filosofa Inv'fala,

Mica de statil

Voinici

MicT de stata

$i bunl de gall].
Din gut% indrasnelT,
Din cal sumetT.

pe loca, cum ne-a alesa,

Inainte ne-a triinesa
Pe nurnrulii
Pe radele ceriulul,
Pe suflarea vOntuluT,
pina sh 1-o chutdmil.

Pe locil sh 1-o aducerna,

OrT de nu, bine nu 'mblmti.
NoT, cum ni s'a poruncitil,
Indat ne-am

pornitii.

Dar' ori si chili am umblata

NoT nemich n'am aflata.

tr' child am ajuns si-am data,

Sh Intl-Anal in acestii

0 stea ni s'a aratat,

De urma ding am data,
Dup dinsa ne-am

www.digibuc.ro

110

Si child am fostil
In dreptulti acesteT case
Rth steiia crt se lash
qina intl.:a in cash.
Dar' i noi mnlLtl n'am
Ci pe loch ne-am abiitrith
La acst curte-alsh

Mare, mandril i frumsh.

DecT ori Oina nc-artatT,

OrT de nu. bine nu 'mblati,

C noi n'am but holerch
Sh ne fie cuvntulti de nemicil,

CI-am butil burl' de vinil

S ne fie cuvntulil deplin !(1)

Orator Iul0 tace aice putintl, r' cirupoIesulti sa lautaril,

carT a venit cu dniT, Intonza o melodie veseld dintr'un
cottl, sat' de langa usd, dar' asa de dornold i Incetti, In

cat' pre top sa-1 umfle

Pdrintil fetel re'spunda, ca acestil felq de fra n'ag venit la casa
Oratoriulti Ins. si cel lalp petitorI, r' maI alesti celit
cu Intrga sa putere retoricd, cel" de pe urind cu
ploscele scse din tralstute, scot eel de casa pe bunica
Mel i did] :
Pre acsta o cautaff ?
Lautaril sa cimpoiesula pornesce atund tind bcetit
de jele si supraclosti, r' peptoril striga cu toPI :
Nu ! nu e acsta!
Bunica face atund locii mama felci.
Pte pre acsta o voip ?
Nu! nu!... nu pre acsta o cautdmil nol!
strigd
cu

Dupd mamd scotb pre o servitre bOreina i urltd,

hIda si cotrintosil Imbrdcat si qicti :
!... n'avo!... v'ama aflat'o!...
0 nu !... nu !
rspuncle oratoriul,
acsta nu e

fra, pre care o cdutdmii noi, pentru e a nostra e cu

prula ca aurultl, cu ochil negri ca murile si cu dinpl ca
(1

Din Iliescl, diet. de Ilie aid luI Marcu UngurnO, ecornom.

www.digibuc.ro

111

margritarele, cu buc,lele ca trandafiril, cu fata din sOre

si cu chip frumosil de dind.
Dup aceste ceremonil scota parintil pre fata lorii din
o camara sail din altil loc, uncle a fost pana acurna,
le-o aducti Imbrcata catii se pOte mal frumosil i mal bine.

Lutaril, cum o vd, II rup strunele cantand si jucanda la usa de bucurie ca se gasl fra, pre care a vclut'o tnrul impratil, cnd a fostii cu dinsil la vnatil. (1)

Lautaril canta mere, r' petitoril scotil ploscile pline

cu vin sa cu rachig i cinstesca pre cei de casa.
Stapnula "casii, la rndul sg, poftesce pre petitori sa
cuprinda locri pe laite, er' pre feclorii si pre parintil ace-

stula, ca pre cel mal de frunte

mal placutl speti

Il

ascla dupa masa in capula cinstei.

Dupa acsta Intrba parintil feciorulul atal pre viitoril
cuscri, ciita i pre viitrea nord, orl de Intru adevril simtescil cu dorinta lor, mai cu serna pre fata o Intrb el :
de-I e cu voe sa se marite dupa fiiul lor, i orl de nu

este silita de parintil sl, ca sa rnrga dupa

La acsta intrebare rspunclii atatil pailful, ct si fata,
cd li este cu vola, cacl daca nu li-ar fi fost cu vola,
atunci n'arg fi data cuventa starostilor.
De aid Inainte urmza apol 1nchinarile si urdrile de norocil .si de voe buna. Mai cu sema starostil fac mare hazil
si veselie, ca
ajunsa

Cinstea si veselia acsta dureza ca la vr'o clem oare,

cand apol urrncja capdarea, despre care vom vorbl mat
pe urrna.

Daca feclorul, ce voesce sa se insre, nu e dinteunil

sat cu alesa sa i prin urmare n'a pututil de mal nainte
sa-I descopere dorinta, cad numal din vcslute sa auOite
(1) 41lun(ile la tad., puhl. Inc Calendariuld pentru ducatulti Bucoviney,, dern Autl. 1857.

www.digibuc.ro

112

o cunsce, atunci nu trimite mal ntaig slarostil la parintil el. ci de reguld se duce elg singurg dimpreund cu
tatlt1 sal, sag si cu alp dol menI, ca s'o petsca. Er'
dacd feclorulg n'are tatd, sag acesta nu e In stare s mrga.

cu dinsulg, apol se duce elg nurna cu unul sag doI

Omenl, earl asemenea se numescil starosti sag pefitori.
In casulg acesta attii Starostia egg si Petirea urmda In
una si aceea-s1 oi, Intrebuintndu-se cam ace1ea-s1 obiceluri,

earl' s'ag artatti mal susg.

Er' dupd ce a petitg fata si feciorulg a ctiptatg cuvntg.
attti din partea el cttt si din partea parintilorg sC1, se pung
cu totil la rnasti, si scotndg petitoril o plosca de rachig,

care ag adus'o cu sine, incepg a cinsti pre cei de cas si

a se veseli.
In acela-sI timpg, ctil sedg la masa, tineril Isl del in
schimbri nisce oblecte ca serang de legeiturei, i anume feclorulg II cla fetel vr'o dite-va monete de-argintfi sag ung

galb6n, r' ea il dd orl o naframti frumosg cusutd, ori

un tulpang sag o ndframd de mtasd, adica care ce 'Ate
si dupa cum li-1 si starea.
Dupa ce ail schimbatg aceste obiecte, feciorulg se da
de-o parte cu fata ca sa facd cunoscind mal de-aprpe
cu dinsa, sd-I descopere aplecarea ce o are spre dinsa, s'o
'ntrebe ori de-o trage Mima sa se marite dupd dInsulg,
sag numaI silit find vrea sd'mplinsca vointa pdrintilorg.

Pe cnd feciorulg std de vorbd cu fat,starosth se dad

In vorbd cu parintil, spunndu-le ce avere capeta feciorul

dela pdrin[ii sl, ce purtare are si ctg de fericit va fi

fata lorg dacd voril mdrita-o dupd clinsulg.
Nu-1 vorb c starostil de multe orl lauda pre fedora
mal multg de ctg merit. Cu tOte acestea Insd se ferescii
frte tare ca sd nu le lasa din gura nisce cuvinte nerumegate sail chlar nisce minciuni, temndu-se ca s nu pawww.digibuc.ro

113

tsca mat pe urma rusine, si-apol cu tota cuvntula ce lis'a data mal nainte, sa se alga att et catil i fecIorula
cu o... cofared.

In fine dupa ce feclorula a vorbita Ceti 1-a placuta cu

fata, dupa ce 1-a spusa tow ce a avuta sa-1 spue, i dupa
ce a inchinatil cu totil Inca vr'o ea' te-va pahare In M.-

nRatea celora de casa si a petitorilora, ii yti petitoril

rknasil bun dela parinti si dela fatd si se intorca acasa,
remainda a se face cae(larea dupa gpe vedere .
in Moldova, de care s'a tinuta. maI nainte Bucovina, petirea s'a facula in vechime si se mat face Inca si acuma mal
tota asa ca si'n Bucovina.
ta ce ne spune in privinta acsta principele Dim. Canterniril :

Daca unui june 11 place o fecira; trimite la parintil eI

slarosa, carl se chiama petitori dela cuv. latina Petitores. Ace-

stia cerca maI tntti pe de departe vola prinilor fetel, ca

nu cum-va refusndu-le sa pata rusine ; cnd apoI vkla ca
parintil
fi in contra de a-sI marita fata, atunci merga cu
top conngenil mireluI la casa fiitrel mirese, si celti mal
de frunte din et, care se numesce Staroste, tine o scurta cuvntare, prin care cere fata. Cuvesntarea acsta e mat In tot('
locula asemenea, pentru aceea o transcriema aicea precum
urmza :

Mal maril nostri, rnosl si strarnosi, mblnda la vnata prin codri, ail data de tara acsta in care trima si nol
acurn, i ne nutrima si ne delectama cu laptele si cu mierea
el. Asa la exemplula lora s'a Indemnatil si maritula bo era N.N.

de ail mersil la vnatil prin cmpi, prin codri si prin munti,

si ail data de o caprira, care fiind rusinsa si onesta, n'a
stata fata cu ela, ci a fugitil i s'a ascunsil In culcusurile sale.

Noi veninda tota pe urma ei, ne-ail adusa in acsta casd.

Deci D-vstra trebue sa ne-o datl, sau s ne artati in cotro
8

S. 11. Mariann: Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

1 14

a fugita acst caprird, pre care noi cu aidta ostenld

suchre am urmlrit'o prin paduri si prin cdmpil.
La aceste ma adaoge oratoriula Inca alte alegorif si metafore dupa cum se pricepe. Pdrintil nga mai Inthia cd. arri
fi intrata In casele lora vnatula ce-la cerea ; plite i-a rtticita
urma, si se va fi ascunsa unde va In vecini. Petitoril insista

sh li se arate cdpriora. Atunci parintif le aduca Innainte o

fata b'trand. i ulna, Imbracath in vestrninte sdrentOs., si-i
Intrbd, clan asta este caprira pe care o cauta. Petitorii
rspunda :
Nu; nu este asta. Cdprira nostra are prula galb6na
ca aurulti, ochil ca a soimului. dintil ca margelele Insirate,
buzele mai rosii ca cirsa, trupula ca oleic. pieptul ca de
gdnsca, grumazil ca de lebAdd, degetele mal fine de cilia cra,

fata mai strlucitre de OM srele si de call luna.

daca pdrintii tott) neg., cd n'aa v'duta pe la ei acea
cdprirti, atunci petitoril rspunclii i dial :
Chnil nostri scia urmarl fOrte bine ; el nici odat nu
ne-at Inselat ; si chiar acum ne-a data semnele cele mai
Invederate, ca aici trebue sd fie ascunsh cdprira pre care o
cdutdrna.
Dupa aceea II ameninIA., ea dacd nu o daft de voe
vora Intrebuinta arrna i o vora lua cu puterea. Atunci parintil
merg si aduca fata, Imbrdcatd frumosa, dupd starea si averea lor. Petitoril vdndu-o Inclatd striga :
Asta e cdprira cea clorita! (1)

In unele parti din districtula Bacaulul pdrintil sa vr'o

rudenie din partea fldcdului, care voesce sd se Insre,
se duca la casa printilora fetel si le propun de a-si da fata
dupa acela flacati; i claca nu se apOrd, urmd a se mal
duce odatd cu flacaula pentru a se Intelege parintil flcdului
(1 Descrirea Moldova ed. Acad. rom. p. 143-144.

www.digibuc.ro

-- 115
aT feteT; si putndu-se pune la cale, se da mana, adica flac!aulg cu fata i prinlil ambilorg asemenea, determinndg
diva de a se logodl.
In alte parti tottl din districtulfi IJac(wli. spre incheiarea

logodnel se facg mai multe intrunirl sag adunri, pentru ca

flacault1 si fata s se WA placea unulg altuTa. Dupa aceea

mergg parintil flacaului, Insotip de Men si de alte persOne din satg mai deosebite, la fata spre a se inielege cu
parinta fete, adica lic, ca mergii in Mitre spre a se put
alcatul din destrea ce o dab fetei, spunndti i ce-1 dag
flacaului ; si daca se potg invol chiar in momentul acela
incepg logodna. (1)
In Inuntii France( datina petirei sag impetireI se practic

eVornicelulg tiindra o nafram cusuta in milna, merge

Intovarasitg de all' dol OmenI la parintil feteI si dice :
<Bun vremea la cinstita adunare ! si la cinstitil socri
mari ! cum traiti ? cum ve aflati ?
Socril raspundg :
Mila Domnulu, rie aflmtl bine ; dar' si D-vstra sma

x dat, pe la noI ce cautatI?

Vornicelulg se inchina si dice :
No1 cum umbliimu,
ce cAutamti,

Sama bine ne dmi,

Frica nimrui nu purtilmit
De unde venim
Si unde mergemil
Cunscemil,

CA noi suntemii soli imOratesci

Omeni bunf dumnedeesci,
Si avema poruncil imprtsca

Nime s nu ne oprsca.
Deci d-vstr sunterf rugati
Bine sa ne ascullati,
Cnd om cuvnta
Si sama
da :
nostru tnerti impratil
De cu sara ne a chiematil
$i acsta portmcii ne-a datii
Sa strngeti cete de volnici
Cu topOr marl si mici,
Ca s fac.o vntre,

(1) Columna luI Tralan. an. IX. p.

www.digibuc.ro

116

De paserT grilbire,
De blAnde cdprire.
NoT cu totiT ne-am supusil,

La vntre ne-am dusti.

impAratulil in de sard,

Zdri o urtnd uOrd

De sprintend frd.
Unii qiser
urmA de pasAre de rai,

Si r6spunsil apoi s'aducd

Atunci poi ne-am ales
Si pe locil am purcesti
Din urm in urrnd
Ca pdstoriulil dupd turm.
$i venindil noT trei voinicT,.
Si ajungndil pe aid
Cu suflarek vntuluT,
Pe Fata pdmntului,

Alta liserd cd T urea' de 41nd

Am zdritil cdOndil pe casd

0 stea mAndrd,

SA fie imperatuldi grAdinA,

ST-amil mat vlut o floricea

De frumse roduri plind.

Aland tnrulti nostril impratti
In scArT de aura s'a rdicatil,
Peste mndrd Oste a cAtatil

Mat mndrA de OA o stea,

SA: fie imperatului bunk.' de traiil.

Si a qisti

cine a fi in stare

SA' prindA acea frd,

Si pe urmd-T sA se ducd

Care'n flori infloresce,

Dar' de rodit nu rodesce.

Impratuld nostru o vrea,
$i ne-a trimisti dupd ea,
Ca SA' T-o ducemti
SA 0-o facA impArdtsd ! (1)

in Transilvania i anurne pe Somepdii-mare, junele si

juna, cart ail a se casatorl, daca sunt de mat nainte cunoscutt, hotaresct In Intelegere cu parintil lora precura
si cu alte rude mat de-aprpe o sera, In care parintil viitOret mirese, pregatinda o cina constatatre din placinte,
carne si friptura, si Insotita cu vina, vinars saU bere,
astpta pre junele petitora, care vine dimpreuna cu prinii cu rudele sale, si care aduce cu sine partea cea
mat mare de be'utura precum i lautariceterast.
intranda In casa Incepa a vorbl mat ntaia despre lucrurt indiferente. Dupa aceea unula dintre Omenit junelut

petitoria Incepe pe de departe a se recomanda ca un5

neguteltorg de juninci bune

frumse, care vine din depar-

tare, si audinda, ca si stap.nula casil ar avea o junincet

(1) V. Akcsandri : Op. cit. p. 364.

www.digibuc.ro

117

vndutil, s'a abtitut pe la &Insult-1 cu scop, ca, daca

va fi dela Dumnedeil dat, s'o cumpere.
Dupa sfdrsirea acestorti cuvinte se arata una dintre mueri,

fwesce ca cea mai urit, si aceea se Irnbie la tArgil.

Negutatorulti Insa nu voesce s'o cumpere cicndI, cd e

prea bardna i slaba, ca neavndil dinp nu va put

innca, sa cd e schlpa, etc. si prin urrnare nu peite
s'o cumpere.
In urmd, dupd multe glume i risete, se arata fata cea
ad ev6ratd.

Negutatorulil, cum o vede, dice :

Ia acsta Iml mal place, pre acsta voId s'o cumprti.

i fata, daca atat ea cdtil si pdrintil sl sunt intelesi

cu junele, care o cere, d maim cu dnsul. 1)

In alte prtl ale Transilvaniel cererea sec petirea fetel
se Intmpla cam de comun asa, ca tnrulii, care voesce
sd se cdsdtorscd, plcd cu doI men1 de ai s61 la locuinta fetei, pre care voesce s o petscd. Iiitrndil In casa,

se Inchind (salutd), dupa datind, mai petrecil putinil In

convorbiri despre unele si altele, In urrnd unul dintre
petitori (adicd dintre ceI dol meni de Incredere aI tnruluI), Incepe asa :
Cinstill ()meta' de omenie, i cinstita gazd ! dupa ce

arn vorbitti despre mal multe lucruri cunoseute, e

s vorbimil ce-va i despre lucrul, pentru care arn
venitil aid la casa D-velstra.
Insura pre
OdiniOrd patriarchulil Avramti
filul sal, a chlemat pre credinciosulil sal Eleazara la sine si I-a is : juru-te pre tine Eleazdre sa nu lei
fiiulu Isacti muere din nmulil Cananeilor; ci s te dud
In pdmntulD rne, Intre rudeniile mele, i sa-I alegi lui
(0 Corn. de I. Popti Reteganula.

www.digibuc.ro

118

sotie clupa cuvntula mea. Deei Eleazarti s'a i dust' Ia

pamntula lui Avrarna, i sosinda In locul, unde locuIaa
rudeniile lui, cu vola lui Durnnedea a $i intalnita pre fata,
care era dela Durnnedea alsa pentru Isaca, filula lui Avram. Spunncl
i parintilora in ce ambla, acestla numal decata a disti : cDela Dumnedea e rnduitd, $i nu-I
putema lucra lii protiva. ta flica nOstra Raveca, du-o
sotie stapiinului t Isaca. Asemenea i nol sunterna trimisl soll al D-sale N. N. din N. ca, precum atunci Eleazara pentru Isaca, asa $i nol sa fima mijlocitori pentru
o sotie fliulul sa N. si de Ore-ce tnrula nostril din luhire catra filca D-vOstra N. s'a hotarita, ca de va fi ca
vola luI D-deti si a D-vstra,
sa-sl logodsca sotie pre
filca D-vstra, de aceea MAW dela dinsa, cata si dela D-v.,
asteptamil rspunsulti imbucurdtora.

Acum, daca parintil se invoesca, se declard, ca (lima

nu stria. vola fetel, i decl atarna nurnal dela dinsa. Daca
se invoesce $i fata, tineril daa mana si se incredintza nu-

mai decata, ori se hotarasce o 4i pentru facerea credintei,

incredintarei. (1)

La Romani): din Muntil apusenl ai Transilvaniel feclorula, care a pusa ochil pe vre-o fata din alit' sea $i voinda
a se insura, pornesce la petitit cu multd precautiune $i reservd. Mal la cu sine una oma de incredere, buna de gura
me$terti in ale petitului $i mergnda in satula fetel acola
traga la una cunoscuttl, catra care adresandu-se ii Oica
Frate, arna venittt a pep, sa facI bine sa ostinesci
pan. la N. N. (parintele fetel) si sa-1 spuI cuyetulit nostru.
Cunoscutula, prirninda misiunea $i aduckidir un rs-

punsti ca pariatil feteI II astpta, plea tus-trel, i acola

dupa ce aft vorbit despre unele $i allele, omula de in(1) BenedictU Viciu : Colicaritulq. Obicelurile Oranilord Rom/1111a nuntl. Si-

bila. 1865 p. 1.

www.digibuc.ro

1.10

credere ala feclorului, a$a numitula petitorri, care de l egula la ospip face pe vornieltla mirelai, se radica $i dice :
Fratilor! de arna sedea Ma mg $edea, totti trebue
sa mergema. Sa ne &mid dar' solia pentru ce am venitd.
Scirn din santa scripturd, a. D-de a facutd cerula $i
paramtula, tOte cele vddute $i nevddute, mal pe urrna a
facut si pe omd, carula, ca sa nu-la lase singurti In lume,

I-a data $i o sotie pe stramsa nostra Eva. Asa si noi,

sciind ca D-vstra avep o feti$ra frurns $i de ornenie, ne-arna luatti voe sa v'o cerema pentru junele nostru
de fata ca sa intemelemil o nena casa.
Parintele fetel rdspunde :
De va fi dela Dunmede, D-deti sa ajute !
Cunoscutult dice fetel :
Nepta, nol ama venit calare, le$1 afara de vedi nu
s'ati cleslegatil caiI ?

Esindil fata torn ela il dice $i feclorulul :

Nepote, mergl $i tu, sa n'o lovsca veunti calti cu
piclorulil.

Afara tineril se inteleg, intrebAndt1 feclorula pe fata

daca il place de eld si dupti ce s'ati invoita Intr'un fel
sat' intealtul, se intorcti in casd, de uncle imediatil plca
la locuinta cunoscutului. Aid cunoscutulil si petitorula asculta parerea mirelul, care daca 1--a pldcut de fata rg
pe cunoscuta ca s mrga numal de calti la printil fetel
$i sag' intrebe daca $i lor le-a placutil de el ?
Cunoscutula aduce'nda unil rdspuns favorabil se duc
din nod tus-trel la casa fetel, unde parintil ei, II osp'tza
si hotardscil diva, in care parintele, sail tutorulg, fetel in-

sotit de trel &null de incredere, are sa mrga fpe

dere la casa feciorulul. (1)
(1) T. Franco i Candrea, op. cit. p. 149-151.

www.digibuc.ro

ve-

120

In Se Ia.& $i'n Chiora, adicA In giurulg 45'omcutel-marl din

Ungaria, petitorula $i cu raitorult1 sai isi intocmescg trebile astg-felg ca'n liva de Botecfulti Domnului des-deminta

sa fie acuma in casa ornuluI cu fata de maritil (maritatg).

In rndulil dintdig petitoril din aceste WO sunt numal
2A16tori $i nu capata de asta data nimicA de mncare, ci
numal de Vutt.
Petitoril dintr'o comunA strain nicl cdndg nu se duct'
de-a dreptulg la casa cu fata, ci trawl mai antditi la ling
cunoscutg sag la un vecing de-a omuluI cu fata de maHai, $i pre acela ilg trimitg apol ca sA cera audientA. Si

claca li se spune cA vorg fi primiti. nu se duc indata,

ci mai Wpta puling pan ce socotg cA pArin0 fetel se
vor fi pututg pregati de primire. Dupa aceea se dual, si
andg binete Oki) :
Totft norocti bung sil
dea Dumnele!
N-

SA trditi cu bine !

re'spunde gazda casei, r' 136-

trna casei, care il astptA standg inaintea caminulul si

tiindull fetita de mana drepta, indata dupa intrare le-o
recomandA cu cuvintele :

Din darulti lul Dumneleg acesta ni-i fetita !

Petitoril (Tail dupa acsta mdna cu fata si anume ntdig
gatitorulg, apoI junele petitorg.
PArintil poftescg pre petitorI sa sala dupti masd. Peti-

toril se pung sa sdA, dar' nu beg nict nu mananca nimicA, pan ce nu spung la ce ail venitg. Daca ve'dg cA
suntg bine-primili, petitorulg, dupa mai multe imbieturi,
manncit din brnOa (1) pusa pe masa, ,i be puting yinarsg, r' graitorulil be cu pArintil fetei pentru fericirea ti(1) E de 'nsemnata a mancarea cea me escelenta pentru una petitora selaglana e brat*. Dir' SI vine onwlul a *Ide, and o vede ca e sfaramata meruntela qi langa dinsa Diet o furcuta. Un petitorel de trad insi trebue sialbi
cutitaea la dinsula ei cu acela sa minance branda sfratnata. Espl. Comunicatorulul.

www.digibuc.ro

121.

nerilorti

pentru ca D-Oeti sa-I introlce daca-si sunt

Dupl. gustare tineril sunt lasall singurl ca sa-sl vorbsca vorbele si sa se intelga, r' Vtranii isi fact' de lucru cu altele, vorbindil sati despre economie saU despre
alta ce-va.

Vorba tinerilorti se terming, eel(' rnult inteunil patrarii

de ra ail positiva aU negativil. Daca e positivti, atuncl
fata la despartire Oice pelitorului :
S fil santosti, dar' pe'nturnate !
Dupa petite feciorula se'ntrce la quartirti, si pe cand
trag clopotele la Biserica In Oiva de BoteOula Domnului

atatti el can i graitorulil sti se afla acumil inaintea bisericei locale, unde sunt si alti petitorl dimpreuna cu graitoril bor.(' adunati. (1)

Acestea sunt bite datinele Rornaniloril dela Petire, Cate

le-arng pututil eil pna acurna aduna.
0 parte dintre datinile acestea le intalnimg nu numal
la Romani, ci si la alte natiuni din Europa, si anume :
dintre cele de vita latina la Italieni i Francesi, r' dintre
cele de origine strgina la Illaglaarl, .111-alorosienii din [Teraina

la Nrbil din Prirnorja.

in sirele urmatre reproducernti datinele usitate la poprele amintite ca sa se Was cunsce intru ea-VI se asemnza ele cu ale m5stre.
Asa la Italieni petesce tatala saU epitropulil junelui, care
are sa se casatorsca. Btranulti se duce la casa fetei alese
si indreplandu-se catra parintil acesteea fl rga ca sa-I dea
o porumbita alba i nepatata saU o vitica alba, despre care-I

este cunoscutg, ca se afla In posesiunea brU. Alegndil

icOna din urma, atunci mai adaoge : ea ara fi mandria
(1) Coni, de d-ta El. Popa, Invlr in corneutamare.

www.digibuc.ro

122

rire;la mele. Er' despre porumbip Oice : ea ar fi mangderea lAtranetelora sale.

Parintil fetel se fact' ea nu seia ce fela de fiinta alsa

ara fi cautanda eh). El ri arata una dupd alta fetele lora,
numal pre cea adevratd nu, si la fie-care intrba :
Acsta e, pre care o cautall.
In urm aduca asa licnd cu de-a sila, pre cea adevratd, cacl ea, am6surata datinel, trebue sa se apere cu
manele i cu
La vederea fetel adevrate btranula petitora se radied
in picire, bate din palmi si striga :
Acsta e, care o cauta ea ! (1)
pranula bretona, cand vola sg. Ta o fat., trimitea la familia eT ung bazvalan, soli"' de dragoste, petitor. Acest
soli' sag petitora era de obicela una croitora, cad acestia

aveati mat de min nume, ca limba lora 1I-ara fi fiinda

asa de aseutita ea si acele. Petitorula bretona trebuea sa
fie fOrte ghibacia la vorba si fOrte bogatti In glume i talcurl ; trebuea sd fie in stare a arata cu mestrie tOte in-

susirile bune ale mirelul si sa spuna in toemal cap cal,

eke vite albe si cat skara are acesta. Pleca la drum,
dacd se vedeaa semne prielnice, r' (Med. It esla inainte o
tarea sati un corba se inturna pe data. Din potriva mer-

gea veselti, daca i se ardta una porumba gurluindti.

Petitorula intrebuinta telte podbele poesiel poporane.
Zimbinda venia ela la casa tranulul si Oicea :
In numele tatlui prea puternicii,
Alu fiului
sfantuluI Duhii,
Fie bine-euvntare in astil cask"

mai mult6 bucurie de Catti a mea

(1) Diiringsfeld, op. cit. p. 94.

www.digibuc.ro

123

Apertoriultc :

Dail ce al tu, amice,

De nu-41 este initna voisA ?

Pelitoriulti :
Avern eti o porumbip
TrAinchl in cotetil cu porumbulil,
Dar' tA c'a nAvAlitil un sointa,

Jute ca si vntulil :
Mi-a spriatil porumbita
De-a fugitA nu se mai scie unde!
Aperdtoriula :

$i totu-si erl te vAdri prea gAtitri

Pentru unil ornil atalA de intristatil:
Ti-ai pieptAnatil prulti celi Wang,

Ca si cand ai merge la o horA.

Pelitoriulu :

Nuli bate jocil de mine, amice!

N'4f vOutil voi alba-mi porumbit?
EA nu youil fi fericiti in lume,
PAnA nu-mi va gAsi porumb4a.

Agratorlula :
EA n'ami vOutil porumbita ta,
NicI albuill s'll porumbehl.

.Pefitoriula :

1mi spui mincimi, tinere!

Treatorii din afarii all vOuro
Sburndil spre curtea ta
lisandu-se in grildini.
www.digibuc.ro

124

Aptirator tul :

Eti n'am vedutil porumbita ta.

Nid a1bu1 tu porumbeltl.

Pgitoriulft :

Albult met porumbelt va muri

De nuli va gesi soria
Va muri bietult porumba0...
Las' se cautt et prin ui;e.
ApertitoKulu :

amice ! Nu e vole a trece !

Voiti merge se vedt

(Infra in casa, de unele apoI se Intrce dupa o

M'am dust, amice, in gredinite,
Dar' dam gesittl porubite,
Ci o multime de flori,

Tott crini

trandafiri,
mal alest unti bobocelu
Inflorindil In coltt printre tufe.
Me duct se ti-15 gesescil.
Ca se-1.1 fie inima voies.

(Intra ra-sl in casa., si revine cu o mica. fetita).

PeOtoriulu :
frumse Wire,

TocmaI s 'nveselsce inima!

Dace porumbelult met ar fi o rcheci,

S'art rasa pe diusa...

(Dupa o pausa).
Me voit sui e in podil :Dere a nimeritt acolo porumbita.

www.digibuc.ro

125

Apertitorluli :

Mat stai, draga amice,

Me duca ei.1 insu-mi.

(Se reintrce cu sclera).

Am fosta in poda,
Dar' n'am gasita porumbita,
Ci numai acesta spicu :
Pune-ti-la in palarie,
Ca sa se mai mangaie.
Pefitoriula :
Cate graunte are spicula,
Atatia put va purta porumbita-mi
Cea alba sub aripirele ei.
Standa ea in mijlocil duisa.

(Dupil o pausa).
Me ducil s'o cauta la camp.
Ap6ratortiula :

Staf, amice! Opresce-te !

IV vei manji frumosii papuci.

Las' sa me duca ea pentru tine_

(Se intrce cu bunica).

N'am &ail nicairi porumbi(a.
Ci numai acesta taru,
Meril sbarcitil de vechirne
Sub arbore pintre frunde :
Pune-ti-la in buzunara.
Da sa-la mannce porumbula tea,
Si nu va mai plange.

www.digibuc.ro

126

Peptorizilu :
Alultilmesca, amice !

0 rd buna, fie

si

Nu-si pierde prolumulil :

Dar' mie nu-mi trebue mrula vostru,
Niel flOrea, nicT spicula,
Ci vrea a mea porumbit.
i voia gsi-o e insu-mi.

Agratortula :
O. Dumnedeule ! Ce sireta mai este !

Vino dal* amice, vino cu mine ;

Porurnbila ta nu s'a pierduta :
Efl Insu-mi am pilzit'o
In odae intr'o colivie de sedefa.
Cu gratie de aura si de arginta ;
Ea este acolo, forte vols,
FOrte drAglas, mandr.

gatitil. (1).

Dupa acestil dialog] petitoriuld merge prin casa, se az la masa, apol aduce pre mire.
'fatal(' fetel, cum il vede pre mire, II da o chinga

(tafturti) de sea. Mirele o la si Incinge cu (Hasa fata pre

care o cere.
Atuncl brentaerulg, adica ap.e'ratoriula, canta dintecal
incingttrei (le chant 'de la ceinture). (-2).
Dialogulti dintre bazvalan i breutaer, precurn si presen-

tarea de catra celt1 din urma mal Intaiti a unel copile, a-

poi a dmneI de cas si la urma a bunichel, cum s'a

aratata In sirele de mai susti, se mai repetesce odata,
(t) H. de la Villemarqu, Barzaz Breiz, chants populaires de la B etagne,
Paris, 1867, p. 413 416, apud : B. P Hd6 : Cuvinte din btrnT, t. H. BucurescT, 1879, p. 554-558.
(2) Paul Lafargue : antece i obiceTurT la nuntl, studie despre originea fa-

miliel, traducer; puhl. In eContimpuranuldv, an. VI. I4 1887, No. 1, p. 5-7.

www.digibuc.ro

127

cand vine mirele Cu suita sa. ca sd Tee pre mirsd si sd

se clued cu dinsa la cununie. Totti atund invca breutaerul, tocmai ca si Colace Oula romanit cand cere
binecuvntarea lul D le, a prea curateT fecire
Maria, a tut urord angerilorti si a mosilora, asupra miresel, care suspinnda ingenunchzd la picIrele mosulul. (1).

La Magkiari este datind ca dimpreund cu pdrintii junelui sd se duca a peti si un staroste (krti).
Starostele spuinda parintilorti feteT alese scopulii la ce
att venitti qice :
O porumbita fOrte Tabitd ne-a sburaW denaintea ochi-

lora si s'a oprit tocmai in casa D-vstrA: am voi decT sd.

IntrebAmti nu cum-va rip vclut'o ?
Parintii respund :
Nu,
porumbita D-vstrd n'am vqufo. NoT, ce-I
dreptii, avern una, dara aceei e a nOstrA. PutetT decl darA
sd mergeti mai departe si sd cAutall porumbila D-vstrd
In alta loc unde-va !
Prin rspunsula acesta starostiT fiind asa OicCmda a-

1ungati din casA, de aceea se si dual, dar indatd se Intorett indrptil si lasA a le spine prin staroste, c l-aa
trasii pe sama, si cd ei ar voi tocmai porumbita, despre
care se qice, ca ar fi in casa ; ei ar pune-o inteo colivie
Ride frumsd si artl cauta fOrte bine de dinsa.
La acsta li se respunde :
i totti asa sunta de mai
Acsta e alt ce-va!
multe oh' respinsi din casd, adicA pang. ce se gasesce
fata, apoT suntii lasall a intra si a sta iii casA. (2).
In unele WO din Ucraina starostil cnd sosescil la casa,
prinilor fetel tinti urmAtrea oratie :
Bun sara ! sAlutamil seirele, luna si stelele, casa, pre
(1) Diiringsfeld, opI cit. p. 236.
(2 Daringsfeld. op. cit. p. 44.

Gubernatis. op. cit. p. 149.

www.digibuc.ro

128

D-vstra si pre top cel ce se afld aice, si declarAmg

ca.

cnzula (impOratulg, petitorIulg) nostru s'a dusg la vnatil

si a urrnritg o nev'stuled (helge). Nevastuica a fugitg din

padure In cmpg, din campg In salg, prin satg in gradinA si din grdin s'a furisatg In casa D-vstrd. Incuca s'o cAutarng aice ? Voiri cu placere a o da
cnzulul nostru orl s'o mai lese la D-vstr ?
Tatl fetei rspunde :

Ea nu scig. De veil

aluceti-o, si de e a
D-vstr, luatl-o ; de e Ins a nstrd, atunci remne !
afla-o

Dupa acsta unulti dintre starosti se duce si aduce fata. (1).

In fine la Serbil din Primorja adica depe litoralulg din

Stagno, vechlulg teritorig aid Ragusel, qiva incredintarel
se nurnesce tpunerea sag mal bine Oisil schimbarea inece aduce inelult1 e, ca si 'n Rizano, tatAlg mirelut Avorbirea e felIurit si suna asta-feliti :
Venindri cu petreatorii mel pe drunig, amg zdrita
aice o flore roie minunatg de frums, pre care cu mare
placere asi presadi-o In gradina mea. Te rogg asa darit,
daca este cu putinta, sa mi-o dAruesei !

FOrte bucurosti, scumpe arnice, mai ales a am

respunde tatlti fetel. Dupa adestule flori frunilise !
csta scte pre una dintre fetele sale si ()lice

e o flOre frurnsa !
Starostele respunde :
Aid

Ea este fOrte frumsa, dar' nu e aceea, pre care am

vOqut'o e ! Si rostinda cuvintele acestea druesce copilei
aduse de paring ung men i multamesce pentru dinsa.
Totg asa e respinsa si a doua copild, care i se aduce,
si abla la a trela, adicA celel adevrate la care a venitil
In petitg i se pune inelulg pe degetg. (2).
(1) Dringsfeld. op. cit. p. 74.
(2) Dringsfeld. op cit. p. 74.

www.digibuc.ro

129

Din cele ce s'aa InOratti p5.na aice lesne pte orI i

cine sa vada. cala de mare e asemnarea Intre modulti de
petire ala Romfinilora i'ntre cela ala natiunilora aminRe mai susa.
Se nasce acuma intrebarea : care de la care dintre aceste nalluni a Imprumutata sag a pututg sd Imprumute
datinile .,i oratiile usitate la petire ?
La acstA Intrebare de o cam data, OM ce nu vomil
cunsce i datinele, dar' maI alesa oratiile de la Condcarie,
pre cele inainte de plecare la cununie, precum i pre

cele de la Cohlcdrie, call, dupd cum ne voma Incredinta

mai pe urma, stag in stransa legatura, nu putem da

nici una rspunsa.

P. h.

dial (anti :

Narita la Rdmani.

www.digibuc.ro

130

XV. PE VEDERE.
Arai ar6tata maT susa cum feciorula si cu tatla sal,
cnd a mersa sa petsca Intr'unti sata strainti, V-al
aruncata privirile In tte partile ca s vada cu de-ameruntulil ce fela de avere si rndul a parintil fete!, i
ce fela de gospodina pote s fie fata petita, judecndu-o
dupa rndula si Ingrijirea case!, precum si dupa Infatiarea qi purtarea lora.
Precum feciorula i cu tata-sn, numal dupd ce s'ail
Incredintata pe deplina despre tte, ail data mdna cu pa-

rintil fete! si cu fata, aa si parintil fete! voesca acuma

Inca sa scie mai de-aprpe : cine e feciorul ce le-a peOW fata?... ce purtare are?... i cam ce felt) de avere pota

sa-i dee 0601 s61? ca nu cum-va mal pe urrna, andu-si fata numaI pe vorbe Ole, sa se csca amar de
ceea ce-aa facuta.

i acsta o faca el nu numa ca sa pdstreze obiceiula

stramosesca, ci mal multa Inca si din acea causa, pentru
ca experienta 1-a a Invtata, ca multi, earl s'aa lasat numa! pe obrazula si vorbele petitorilor, s'ail Inselatii fOrte

r6a, pentru ca bite die li s'aa spus, cate li s'ail laudata,

ail fosta .nurnai nisce ne-adevrurI si Insacluni.
Decl In cea mai de-aprpe Duminica saa srbatre, r'
daca cdslegile sunt scurte, In cea mal apropiata Oi dupti
pelirea feteI, se gatesca si se duc i el la pdriniii redowww.digibuc.ro

131

rulul, ca sa se Incredinteze cum ca Inteadevr tte cMe

li s'ati spusil sunt drepte.

Acsta vizita se numesce fn limba poporului din Bucovina si a celui din Transilvania elm vederez, r' a celui
din Ungaria evNuta, si evederez.
Parintil fete, de regula, se ducil pe vederez nurnal singuni, neluandil cu dnsil pre nime altu10, nicl lautari si
nici vre-unil fel de bOuturd.
Ajunsi a-casa la parintil feciorului cauta acuma si parintil fetel ce felil de gospodari sunt viitoril lorti cuscri
si ce fel de purtare si apucaturi are feclorul, ce felti de
orndula se afla pe langa casa ?
Cat despre purtarea feciorului, trebue sa mai amintimtl,
ea el nu se multainescd numai cu aceea dupa cum 11 vd,
ci el cauta a se 1ncredinta si prin Ott Omeni nepartinitori,
earl le descopr totil adevrulil. Firesce ea despre acsta
spionare feclorulti nu trebue nimica sa scie, cad apol lesne
arti put sa se nasca intre dinsil ne'ncredere si nemultamirl, ceea-ce de multe ori le-ar fi spre re-si-care dauna

sa parere de r.
Asa dar' cum ail ajuns si sl-ail aruncat privirile prin
ograda si pe la acareturi, Indat se'ncredintza pe deplin
cu eine a de-a face.
i daca din 1ntmplare s'a Inselat In asteptarea lor,
daca nu vdil numai putin sail mal nimica din cele ce
li s'ail spus ca aril av feciorulti sa capete ca destre, atunci

nu facrt prea multi' pared, ci prin cate-va cuvinte del de

cunoscutil ca nu li-I vola sa-si marite fata dupa feciorulii,
ce-a petit-o, ett s'aril mai lua pe srna, ca nici copila nu

prea voesce s se marite, mal pe scurtil lg teie de

curmele, pana ce se vdil esitl si scapatl din casa , si cu
acsta s'a incheiatil apoI tota afacerea.
r' daca printiloril fetei le-ail placutii tOte si sunt mulwww.digibuc.ro

132

gmitl cu ceea-ce ail vqutti, apoi se punil la vorba, incepil a istorisl despre cate si mai cate, da adica de cunoscutil di le place tail.
acesta parintele feclorului daca tresce, trimite

indata sa aduca un siptl de rachiil sa alta lAutura, r'

mama lui cauta sa fie de graba ce-va de gustare pentru
()spelt

N'a apucatil insa a sosi celil trimis cu rachiulit si numai ce vedi c intra in casa veunti nmil
feclovecinil, sa vr'o rnatusil biltrana, careia
rului,
cine sei de unde I-a amirositil a voe bunk facndu se ca
a venitil te miri pentru ce lucru.
El ce mai veste ne-aduci matusa?
intrb
stapanula easel.
Totil bine, draguld matusil!... Ia arn mai venit
s vdil ce facep!
rOspunde acesta ufindu-se cu
cOda ochlulul la eel straini.
Facemil bine, matusa, ca suntemil santosT!...
Si voioi, dupa cum ve" arata cautatura! urrnza
mal departe baba.
Apoi da !... cine are feclorl holtei,
feclorI de 'nsuratil ca D-ve)stra nici n'are cum sa nu fie
veselit.. Hen cnd as1 mai av eU vr'o fatit de mritatk
ce n'asi face ca sa
potil capeta pre d-lui de ginere,
caci
! nu trehue s
laudit dar' e uno feeioragi
pul colea la inima, bunti si de omenie, i pe langa
Mote acestea foci"' de harnicit c nu se mai afla in tot
satulli altuld ca
Apoi da, matusa,

vorbesce ritsi stapanulil easel

D-ta 0-al maritatil fetele, dar'
arCtnd pe Ospep,
abia acuma voescil sa si le marite i daca va fi

impartita dela Dumnec,leil si ne vom put intelege una

are sa ne fie nord, tocmai aU venitii
gm, vedere.
Asa ? !... apol norocil sa 176 dee Dumneleil!...
www.digibuc.ro

133

Pe cnd vorbesce baba, eta cg si trimisuld sosesce cu

rachiulii, stapna de casg pune ce-va de gustare pe masg,
apoi se pun(' cu toti1 la masa, Incepti a cinsti si a mnca,
in care timpti urmzd si get/area.
Asta febl e usitatg. pc vederea In Bucovina.

eVederea e sail cela putinti era mai nainte usitatg si

In uncle pgrti ale Transilvaniel. Eta ce ne scrie In pri-

vinta acsta da G. T. PitiO:

eDaca printii feteI se'nvol'ail cu vtrele, earl' vorbiail In
nurnele feciorului si alii pgrintilorq luI, daca se'nvoiat adicg

si din destre rmanea sg emrgii la vedere Inteo srg

pe care o hotgria feclorul6 in Intelegere cu OHIO fete.
Feciorulii mergea cu vtrele si cu vr'ung vecinti sat' ruda
ce-va ; si la mirsg mai gasla pre cate cine-va afar deal easel, fie rudg, fie vecina. Dupd ce Intra In casa si era
poftiti s sdg, venia si mirsa si da bung sera si sgruta
maim strginilora, pang si ginerelul, apoi dupg ce mai sta
tle vorbg, de obicelii aducea ce-va cinste la &pep. Miresa,
off cine ara fi Intrebat'o, trebuea sa rspunda si trebuea
sa se arete destptd si rusins. Dup. o vreme re care
feciorulil esia afarg si cu vtrele, call Ilil Intreba dacg II
place fata, si de-1 placea le spunea s facg, er' de nu, re"mnea Inteo nemicg.. (1)

In muntil apuseni ai Transilvaniei, dug visitatoril, In

diva vederii se convingil de buna purtare si stare a feciorului, otgrOscil impreung cu printil diva eredinfel (logod-

nei), daca insa nu le convine, atunci se deprtzg far& a

mal Intinde multa vorbg. (2)
In Selagra i Chiorg la vr'o trei sail patru dile, dup. ce
s'a intorsti feciorulti dela petite, If si vine o comisiune din
partea familiel la care a petitil fata. Acestei comisii, care
(1) Nunta din $cheid, publ. in cRevista noul an. 1. Bucurescl 1888 p. 106-107.

(2) T. Frincu qi Candrea, op. eit. p. lb I.

www.digibuc.ro

134

consta din trel membril : o muere (mama fete! sail o sot%

sag matu0), parintele fetel i cu una fecIora consangna,
Il Oica evederoi. Vecleroil, dupa ce s'aa Incredintata des-

pre starea i. purtarea feciorului si. dupa ce at osp'tata

putina, la plecare, declara ca. daca tineril se fnvoesca Intre olalla, el Inct nu ail nimica In contra.. ApoT, puinda
termenula credintrei, se'ntorca spre casa. (1)
(1) Corn. de d-la El. Popa.

www.digibuc.ro

135

XVI. AEVAREA.
Daca tinerit sunt din unulti si acela-si sat, atunci pitrintil fete! nu se mat duct' pe vedere, cdcl n'aa trebuint
de-acsta, de re ce et sciti de mat nainte prea bine : ce
purtare are viitorul lorti ginere i. cam ce feltI de avere
'Ate s capete dela printil s61. Prin urmare apciarea se
face asa-st in aceea-sl 4i, cnd ail venitti printil fectorulut
de-ati petita formalti pre fatd. Dacd Ins tineril nu sunt
din acela si.' satti, atund afeclarea urmzd totti deauna dup
pe vedere.

In casula priinti se face a,,.e;larea de reguld la pdrintil

fete!, r' in casula ala doilea la parinti feciorulut.
.Amlarea, numit altmintrelea si legaturet, invoire, toemld,

insemnzd punerea in cale si contelegerea parintilorg din

amndou' partile asupra tutulorti oblectelord, ce se prindil
-si se lga ca vorti da acestla ca Oestre tinerilorti, ce ail s
se cdstorscd.
Decl, dupa ce s'ao inchinat vr'o cte-ve pahar de b'u-

turd in santatea pitrintilorti, a tinerilorti si a Ospetiloril

adunap indatd urmezd si amprea.
Mat ntiti apnea de comunti vorba in privin[a acsta
parintele feciorulul, care cuvintzd cam urindtbrele :
Cinstiplorti gospodart si mesent ! pand acuma vdil
www.digibuc.ro

136

ca ne-a mersd la toti minunatti de bine, cad pna cea

multa cantata,
Acea scumpa floricea

Mai mandra de cata o stea,

Care a'nflori'nfloresce
loculil Impodobesce,

Dar' de roditti nu rodesce,

arn aflat'o si Dumnia-lorti, stapanit de casa, s'aa invoit

s'o dee tenrului imkeratii, Insa ea unula nu me pota

numai cu atta, ci mi-ara placea sa sciii Inca si

pe langa dInsa, cu ce volt
aceea, ce ne mai
s'o In4estreze
Da !... da !

respundil (5spetil Intr'una glasas'auqima i noi ce fela de qestre 11 del !

La aceste hitrebari respunde tatala fetel Oicendil :
Din cAta avere mi-a datil bunula Dumne4ea pota sa
daa fleeT mele acsta si acstal...
Aid Incepe apoi a Insira tOte lucrurile pe renda, cte
este In stare i voesce sa dee flied sale ca gestre. r'
Insirata pre bite Incheie Oicenda :
dupa ce
At:Ma dela mine, r' dela Dumneqea mat' multa L.
Fiind multamita tatAla flacaulul cu cele promise la una
Ohara de rachia i Inchinnda la tatala fetei dice :
SA traesci cuscre la multi al L. D-Oeti s dea tineIndelungata si fericita, si noue de asemenea
rilor
ca sa ne putema bucura de dnsil !
Amin !... Dumneqea sa te-auda !
adaoge tatala
fetei, apoi urmza :
Ai vrea acurna sa scia i ea ce dal i D-ta tendrulul imperata ?
Aid Insira i tatala feclorulul tOte lucrurile i tta averea miscatre i nemiscatre, cta are de ganda sd o dea
filului sa.
www.digibuc.ro

137

Dupa ce, in acesta chipa, se'nteleg In privinta Oestrei,

daa amndoi btranil maim. 0 cinstesc die una Ohara

de beutura de bine.
Norocti ! s dea Dumnecka noroca!
striga atunci
top spetil adunan. r' dacid se Old $i lutarl de fatd, apoi
acestla Intona din vire una cntecti vesel, care se'ncldtinz totdeauna la asemenea ocasii.

Dud tOte celea OM aicea In0rate se petreca la parintil feciorului, unde nu se afla mai multi &pelf adunatI,
apol apdarea saa legatura acsta se face cu re-0-care lini0e 0 monotonie. Insd dacd se face la pArintil fetel, uncle
se did mai multi in$1' $i chiar lutari adunall, atunci cu
ocasia a$ecjarii se fact' $i o multime de glume. Mai ales('
atuncl, cand viitoril cuscri nu se pota impaca dintr'o data
in privinta Oestrei, fie-care din speti cautd din rsputeri
sd.-1 pue in cale 0 sa-1 aduca la invoial. Aa numai ce

at* pre unula clicnda :

Da Ian lsati-v nu mai facetl atilta clorobora pentru una topora $i sfadd pentr'o bardd, ci'nvoiti-v odatd,
cad deal n'aveti sa pierdeti o tail !... fill sunt al D-vstr,
ce v mat puneti de pricind ?... puteti sd le dap cata de
multal...
Si tota a$a prin glume $i prin risete, nu se lasa ceI de
fata papa ce nu-i aduca la Involahl.
In urmd, dupa tOte ceremoniile i glumele acesteq, mai
InchinOnda Inca cate una paharti sail doue de Muturd 10
lat.' cel straini rmasa bun dela cdsa0 $i fie-care se duce
pe-a easa, dupa ce intrb mai ntOia pe cand va ti incredintarea sail logodna.

www.digibuc.ro

138

XVII. F6EA. DE DESTRE.

Mai de multa si mai ales la clasele cele avute si mai
civilisate era datind ca nemijlocitil dupd Am, lare sd se Lett

si unit fel de inventarift, (1) in care se insira tOte lucrurile, ce le cdpka mirsa ca 4estre si care In limba poporului se numia si se mai numesce Incd. si acuma foe de
clestre, carte saa inscrisil

scrisre.

Si'n Oiva de 0'1 filed se face In unele prp acstd foe

de clestre, dar' cele mai de multe oil, cand cuscri se cunoscii fOrte bine si a deplind incredere unula in altul,
n'o mal facti, ci legItura sag invoiala lora se'nchiee numai
inaintea marturilora, rudeniilora si ala viitorlulul nuna ala
tinerilora. (2)

Dud creda cd e numal de cdta de lipsd ca sd aibd fOe

de qestre in scrist, atuncl chiamd pre unula, care scie
bine scrie si acela compune fea, in care Insmnd lucru_
rile cele mal de frunte, precum : loca, vite, banI etc., ce
s'ati obligat arnndou partile, cd vora da tinerilora.
(1) Dim. Cantemir6 : op. cit. p. 146-147.
(2) VecII i 4Co1umna lul TraTand, an IX. p. 411-413.

www.digibuc.ro

139

Imbracamintea, asternutuld i lucrurile trebuincise pen-

tru bucatarie ale fetei nu se mai insira In fea acsta cu

atata acuratla, precum era mai nainte datina de a se insemna pana chiar i cela mai mica si neinsemnata obiecta.
Fdea de destre se iscalesce apol atata de parintii tineri-

lora, ca Unii, ce ati data, Ma si de tineri ca primitori,

precum Si de martorit, cart s'ati aflatO Ltd la as6dare.
r' cand are sa piece mirsa dupa cununie la mire si anume nemijlocitti inainte de scaerea i jucarea destrei,
cal ce a compusti fea sag i alta cartutara o la dela
parintl si o cetesce cu vce inalt i clara In audula tuturora nuntasilora ca fie-care s alba cunoscinta despre
cele ce aU capatata tineril i cu deosebire mirsa dela pa-

rintii sei, apoi o da ra-si indrpta spre strangere

pastrare.

Fciea de destre era usitata si la Romani (1) si avea diferite numiri, precum : tabulae dotales, (2) instrumenta dotis,
dotalia (3)

Contracte casatoriale insa ca cele usitate pe timpula impratilora romani si numite tabulae nuptiales i sponsales, (4)
adica prin cari tinerii ce volt sa se casatoresca s'ara lega
saa obliga inteuna chipa re-si-care in privinta vletuirei,

n'aa fosta nici canda in usil la Romani.

Dar' asta-fela de contracte dintru inceputa nici la Romani n'aa existata, ci ele s'aa infrodusa abia sub Iusti-

nian 526-565 d. Ch.

(1) Suet. Claud. 26: dote inter auspices, consignata,

lat intre observatoril paserilord.
luvenal, 10, 366 : veniet cum signatoribus auspex,

fiind clestrea protoco-

va veui auspicele cu

scriitoril (foil de clestre).

(2) Dig. 2:::, 4, 29.

(3) Cod. Iust. 5, 4, 13, 22, 23 7.

(4) Cod, lust. b, 4, 9, Aril. de mag. c. 68, 88.

www.digibuc.ro

Tertull. ad. ux. 2, 3.

140

De aid vine apol c contractele acestea, dacd nu exista

Involala i consimtire intre eel ce voIati sa se casatorscd,
nu aveati nicl o valre. (1).
(5) Quintil, 5, 11, 32 : Nihil obstat, quominus iustum matrirnonium sit mente
coeuntium, etiamsi tabulae signatae non fuerint ; nihil enim proderit signasse
tabulas, si mentem matrimonii non fuisse constabit.
Us/Rorie pte fi drptit chlar numal prin ginduld (invoTala nescria) a celord
ce se Insi5rd, de qi nu s'ard A fdcutd contractd In scrisd ; WI nu va ajuta nimici contractuld scrisd, dadi se va constata cir. a lipsitd ganduld linvolala) de
cdsitorie.
8s17.ou
Dositheus Hadr. sent. 11 anexpiN 7uv4 Ptop.caxilv ceLlip Tayovivat,
p.6voy crurzypec?ivou, ytRoucr 8i p.h movivcce.

Respunse femeea, cit ea s'a ndscutd ca Roman5. ei ci a scrisd numal contractuld fArA. sA. fi fostd nunta.
Dig. 45, 1, 134, Cod. Iust. 5, 4, 13 : Neque sine nuptiis instrumental facta ad pro-

bationem matrimonii sunt idonea, diversum veritate continente, neque DOD interpositis instrumentis iure contractum matrimonium irritum est, cum omissa quoque

scripture cetera nuptiarum indicia non sint irrita.

Nid fAr nunti s'ad ilcutd instrumantele potrivite pentru dovedirea asitoriel
dad. adevruld conOne contraduld, nid nefiind Intrepuse instrumentele cdsAtoria inchelati dupd dreptd nu este invalicIA, fiind cA lipsindd cigar contractuld
in scrisd celelalte indicil ale nunlif nu sunt invalide.

www.digibuc.ro

141

XVIII. QESTREA.
Pentru destrea fie-carei fete de 16ranil se Ingrijescil totildeauna ambit s61 parinti si anuine : pentru cele din casa e
obligata mg alesil maica-sa, rd pentru cele-l'alte, precum :

locil, vite, banT si allele, tatalil sn.

Data 06/0 fetei nu maT trdescii, atunci o INestrzd

acela la care a crescutil si la care pOte el a r6masil ceva dela pitrintil sCI sail, Intemplandu-se sd OM frail sail
alte rude mal cu mild asupra-i, o In4estrzd acestia. Dar'
dacd nu 1-a rrnasii nici o avere dela pdrinP si neav'ndil

nicl rude spre a o inslestra, atuncl este silita a servi la

veunil stapanil si asi face Oestre (1). sciindii prea bine
ca faia nici unil pica de qestre cu greil 1-a fi sa se mdrite.

A Insira Insa tte lucrurile eke le capetd o fat de

tCranii, cAnd se manila, e peste putinta, pentru cd fie-care
Romani-1 fruntasii, mijlocasti sail codasil dd fiiceT sale attlta

cad 'mite si-lil trage inima.

Cu tOte acestea eil voiil Insira aid lucrurile cele maT
principale cate le capeta fata unul Romilnil de stare mijlocie.

Unil tatd, care e ce-va mai avutii, care se tine binisora

face si da thee sale candil o maritd cam urindtrele lu(1) Columna le Traiand, an. 1X. p. 411 413.

www.digibuc.ro

142 --

eruri : Una cojocd (1) sail ilia (2) unil pleptarig, unti
mand de mite sa0 mnite ca
alba de serbatorl $i unuld
alba de purtat. Apol o pareche de ciobote (cisme)
in portarep , adica sa alba ce purta $i una de serbtl-

torl, precurn i o pdreche de papuci.

TOte oblectele acestea sunt mine.

Afard de lucrurile acestea told tatalii s II mal da

din vite, $i anume : o pareche de bol, sa juncani, o vacit
sa doue cu vitel i veo cate-va ol. Daca vacile sunta a
feta i fata nu multi) dupa dsgoria fete)", atunci malca
sa Il cumpera
da Inca $i o donitd
sitird.
Pe lnga tle cdte s'a niral pdna aice, IT maI da
tatd se, daca are de unde, Inca $i o falce sa jum6tate
de falce de locd, precum $i o suma (Vest-care de banl.
TOte acestea insa atdrna mal mull(' sa mal puling
dela frumusela i cele lalte insu$irI ale fetel. Daca fata e
frumsa pitrintele s II da ctii pote
trage inima.
Daca nu e frumse, atuncI, voindil ca s'o lee cine-va, cu
edit' e mal unit& cu atdta trebue sa dee mal multil. De
aid se vede apol c s'a nascutil i dicala :
11lritA secile,

(1) Dintre tte hainele RomAnilord dela plele muntilord apuseni din Transilvania mai de pociha este cojocida, care costg. 40 pAnA la 60 fl. Dreptd aceea
fArA de cojocd niel o fatg. din pArfile acestea nu se pike mitrita. (FrAncu i
Candrea, op. cit. p. 13).
(2) Mal pl. ilice, e und fella de cojocd lungd mai pang la pAmntd, largd, i
pe marginT cusutd cu plele de dihord. de asemenea pe la maned i pe la brad,

r pe la Ole impestritd cu nite postavd rod ca fesurile turcesci.

In unele sate de pe malurile Prutului din Bucovina, precum buni &Ain Mahala, fata, care nu are ilicii, se numArA intre cele mai sgrace; ba chiar i cele
maI sitrace se opintescd s5. albA, c5. alt-felid nu se dad duse la cununie. Dreptd
aceea fie.care economd, ce vrea sA-T mArite fata, este silitd s5.4 cumpere ilicil
care costii, celd maT slabt, 25 fl. r' teld rnli de frunte i pang peste 30 fl.
(Vedi: G. Tomoiagg : Moravuri i datine etc. pub]. in Aurora romAnA,D op. cit.
p. 42-43).

www.digibuc.ro

143
Sutel e

Mrit mu tele,
Mille

Mrit urgiile ;

Sail :
Destrea tOte le astuprt

Ea 0 pe dracu ilti pup (1)

Mai de multil, dupA cum spun btrnii, nici vorbd

nu era ca fetele sl capete si parte de loci'', ci numal InbrAcAminte dimpreunA cu o ladA In care se afla5 acestea
asqate, r' fratil, dacA avea 11.0', le plAteati bAnesce

partea de locil ce li se cuvenea, erg, locul se ImpArtla

numai Intre frail, nu si'ntre surori, ca'n qiva de 4.

Du la pArinti erati nurnal fete, atunci se'ntelege de
sine cA loculti se ImpArtia, intre acestea.
Mama, care e mai avutA, face si dA flicei sale ca Ostre : o scrfti, o cergii, un folii, o pAreche de &caste, si
una de desagI, si peste cind Micere. Tte 'acestea tesute
din land. ApoI II' dA vr'o dite-va fdle, sad si lepedee de
bud. DupA acestea II mai dA dou ollMalurti 0 vr'o optii
perine. Apol trel catrinfe, dou lesute cu strUnAturA, ca
sti le Mid de serhtori si una mai simplA de purtatil ;
dou brecie marl' de Incinsti si la fie-care catrintA cate unti
briinetii (2). Dou prigitorl, dou pqtimane, InsA aceste dOu

obiecte nurnai In acele sate, unde e datinA de a le purta.

(1) Simeon0 RotarT0 : picAtre din Selagi0 pub!. In .edtrt al, an. VI. Buda-

Pesta 178, p. 117.

(2) Acest0 sold de briiie, Anguste ca de dtte degete. s'i lungT ca de untIstan-

jemi si mg bine se numesce In Calafindesci, .frdnyhih sing. .freingliies. In

cele-lalte sate din Bucovina se numesce brdneja IncA si unit ftergaria ingust0
de ina str0 buruncTuc0 cusut0 pe la capete cu diferite florT de strmaturti si
mtas, care In timpuld de fati 110 puna ca'nfrumusetare pe la icne. Mal de
multd InsA, dup6. cum mi s'a spus0, femeile se incingetta cu asemenea brdnete
gi capetele le lsa se spnzure in jos0.

www.digibuc.ro

144

Du prostir

i d(51.16 fete de masii.

Apoi m4n41erguri de

de'rnbrobodit, veo cate-va tergare de sters pe mnT

si vr'o cate-va prvete.
Din pamleturi li da : vr'o dtf-trei valuri de panda de
fulora si vr'o (16116 de 641; apol vr'o sese came0 de serhatorl. vr'o chte-va de purtat, i vr'o d6u6 sa trei came0e.

Totil cam aceste lucruri obicInuescti a le da si Romanit

din Romania.

In districtulti Husului bunara, 4estrea miresei, afara de

vite, se compune din : o lada sail douC, plina de panduri de in si de cnepa, felurite pndaturi de buringiuc,
fete de masa, prostirI; din celti putin 12
perini, din mal multe lavicere si scorturi (covra) alese
lucrate de rnirsa ; din sute de cop de panda, de sad' si
de toluri de pusti pe cara (1).
In districtula Bacaului lucrurile ce se da obicinuitti ca
qestre Impreuna cu mirsa sunt : 2 perine lungi, 4 scurte,
2 mititele ; o cerga sa plapoma ; 4 foi de scrta. ; i olti ;

4 sad; 4 prospe ; 2 fele de masa ; 4 camesi; 2 catrinte ;

capatiaula sa lucrurile de-a imbraca o casa Oransca,
straele miresei; r cele ce se da mai pe urma, suntil
vitele destinate ca destre.
In alte parti tow din districtulti Bacaului se da0 ca
destre : vite, parnnt i oblecte din casa ca : lavicere,
cergY, cojce, sumane, sarice etc. Acestea se (lei uncle
inainte odata cu mirsa, si allele in urma dupa curn le
e Involala (2).

Se'ntelege de sine ca. o fata sirguincisa, mai Vote lu-

aurae din casa '0 le face mai mult nurnai ea singura

(1) I. MArza : Regulele Nun(ilortl p. 10.
(2) Columna lui Traiand an. IX, p. 412.

www.digibuc.ro

145

In timpulti In care fetesce, avndL1 maica sa a se'ngriji

mai multa numai pentru materialula trebuinciosil.
0 fata, care nu sci tOrce, tese si cOse, dupg. parerea
$i exprimarea poporulul, $i dupa cum amii aretatil deja
In capitolula II abl acestul studiO, nu e Inca buna de

maritath, de 0 a trecuta de mult peste anil fetieL

Pentru rndulti bucgtariei capetg o fata de Want' fOrte
putine lucruri, dorg celea ce-I suntil mai antaiti $i 'ntaid
de lipsa.
Pe Ring acestea 11 mai da totti maica sa, dad. voesee,
$i vr'o pgreche de giinsce. Gala nu e obiceiti a se da nici

odata, cad se dice ca gitinile duct seraeia dela casa parintilora la casa flilor6.
Precum e In diva de astg-di, ao. era 0 mai nainte datina ea fie-care mire, chIara 0 celii mai sermana, sa mrga
calare la cununie ; care trebuea sa se ducg pe josa era, ca
si'n diva de adi, privitti de cell."' mai nefericitil mire. Dreptti
aceea Indatinail mai de mult0 parintil miresei de a da ginerelui $i unt1 calti cu care se ducea la cununie. Acestii

calii se numla cell de ginere. De la acsta dating se

vede ca vine apoi $i proverbula edupd In6rte 0 ca14 de
ginere.) (1)

Cumil ca oblectele, earl s'ail In0ratil pana aice, sunta

obicinuite a se da miresei ca destre, se Vote eunOsce $i
din urmatOrele domne :
Despre boi:
Frun4 verde usturolTi,

De ti-I dorrl, bade, de noi,

Fa-ti un sfarnarti de oi
vin'n gasd la noi,
C'are tata fese boi
qi din fese nil-a da dof
(1) A. Pann : Proverburl t. III. p. 15.
10

S. Ft. Mariana : Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

146

Dol 11 vinde, dol opresce,

Dot mi-i d mie de 4estre ;

Para boil veff tocmi
Am'ndol

logodi (1)

Sa astfeli :
Foe verde usturolil,
De-ff e dragtI, neko, de nol*
FA-te neguslorTh de boi
vino'n gasdA la noi,
CA-are talca sese bol,
vinde, dol opresce
Dol
Doi mi-I da mie de qestre,
Pe rosulti i pe
Cumpraff din Mehedinfti
Yana boil verI tocrn1
Amndol ne omii logodi (2).

Despre loc, boI si vael :

Nu venf, bade, la noi,
CA nu II-a da tata bol,
Da ff-a da o juninctqa,

Mil se cade la fautil ;

Dar'te du la cea gAsdacA,
da doi boi gi-o wed,
CA
loculit de peste ap ;
Locul apa l'a spAla,
manca
Boil chnil
totti
a
ta ;
hid'a fi

Vaca-i da-o de bean

tu rrnfli

(3)

(1) Laura Veturia Mureana : Dolne din Ardeala (Solnoc-Doboca) publ. In (Familia an. XXI. Oradia-mare 134No. 30 p. 356.
(2) TrandafIrl i viorele p. 146-147.
(3) Laura Veturia Muregana : Domne din Ardeala Solnoc Doboca, publ. In tFa
milis an. XXI. No. 37. p. 440.

www.digibuc.ro

147

Arral vlutti pn'acurna ce capt. ca ciestre o fatd de

16rana, cnd se mdritd, ded urrnzd ca sd areta mal departe qi aceea ce capeta qi una fedora dela pdrintii sl.
Feclorula unul gospodarla de starea mijlocie sail a unuI
mijlocapti capt dela tatla WI una writ cu bol, o ciirup
cu cal, o sanie, apoI vr'o douse vaci qi vr'o cdte-va oI daca
sunta. Mal departe II (Id loca In tarind qi loci"' de cas
cu o bucat de livadd.

Dacd tatahl ski nu I-a fdcuta Inc de mal nainte casd

pe locula ce 1-a cdptata, atunci II ajuta mal pe unnd
ca s'o facd.
In anula dintAia ajutd tatd-sll aql ara locula captata
dndu-I tot-data 0 sernata trebuincisa de snfaatti. De
lucratil Ins trebue sa '0-1C1 lucreze acurna feclorula sin-

gura dimpreund cu solia sa.'

Ce s'atinge de imbrcdminte, apoI II dd tatd-sed numal
cte una rndil qi anume : un cojocti, unil plept6ragc, un
cojocelic scurtrc (mintaa), und pleptarlii, doue sumane,
o manta, o curea i o phreche saa dou de direcT sat
gar/.
Md-sa, afard de doue radurI de schimburi 0-o ndfrarnd
la gtt, nu'l da nemica alta. Aqternutul qi We cele-

l'alte trebue sl le aducd mirsa dela md-sa.

RornniI mal sermaul, coclqii, neavnda de unde, se
Intelege de sine c nu dad flilora s6I nicl odatd ceea ce
le der cel mai avuti, adicd fruntcqii. .A.a oestrea uneI
fete mal sermane constd din lincere, foie, stralste, sad, de-

sayi etc. de bud qi nu de MO_ Catrintele qi britele sunt

cu rnultii maI simple. PandaturI, schimburi qi vesminte
cu rnulta mai. putine. Loca qi vite nu capeta, drd numaI vr'o vacd qi vr'o cate-va oite. Ba in unele comune
de la munte qi mai a'est in uncle comune din Macedo-

www.digibuc.ro

14S

nia nici DU e datina ca miresele sa duca iestre barbatilora sl (1).

Daca o fata are multa destre, atunci se dice ca ea este

fOrte frumosa, fOrte bine inciestratii, c parintil sOl s'ati In-

grijita cum se cuvine de dinsa, si top dmenit IT lauda

fericesca pentru acsta fapta. Daca din contra o fata
are putina destre, se dice c e rat inclestratd,
sel, mat alesa canal sunta in stare s'o Indestreze, dar'
de sgarcip ce sunta nu-1 daa mai nemica, sunta fOrte
r privip d vorbip nu numai de nrnurile mirelul, ci si
de ceialalp Orneni.
Sunta multi parintii, caril prornita chiara Intre martorl ea

vora da aceea si aceea flicei lor, mai pe urma. Insa nu

vora sa-sT Irnplinsca promisiunea. Din causa acsta apol

nu odata se Intrnpla pri6nirI i judechp pentru destre

Intre gineri si socri.
In asemenea casuri fetele maritate tintl de regula cu
barbatii, r' nicl decum cu 0E41 lor.

Daca barbatula pierde destrea femeii sale, atund Ila ur

maresca rudele el i prin judecata IT scota dtstrea. De
aict vine apoi si vorba In popora ; rfestrea femeil nu se
pierde nici in apa.)
In cele mai multe 041 Insa, plerdnda barbatula des-

trea nevestei sale nu se mai face nimica, dupa cum nu

s'a facuta nici o formalitate si la luarea in sama a acelei
qestre.

Er' nevasta nurnai atunci pierde dreptula la Oestrea

sa, and s'a data la lucruri deserte i s'a alesa rea,
din acsta causa nu merita sa mat vietusca cu brba(1) T. T. Burada: Datinele la nunt1 ale pop. rom. din Macedonia, publ. In
op. cit. p. 418. 4n genere nict odati nu se cercetza ce qestre are fata z mal
multd Ina, In multe comune, precum In comuna Crusova si altele, este opritn
prin o dispositiune comunalit a se care vre o lestre dela pArintil fetal..

www.digibuc.ro

149

tulti et, i tott1 odat are copil la cart trece dreptula acestei destre (1).
La Romani, ca i la Romnii din unele prli ale Macedoniel, dintru Inceputti muerile nu ducea oestre la WI.batti mal tarditi Insa. duceaii, i dac. se'ntmpla a se
fAcea despdrtire (divorl) din vina brbatului, acesta trebuea s re'ntra tt destrea, i candil arti fi fostii copil

din casatorie, ne fiind sad ca s rmn ce-va la barbatO pentru copil (2) ; dac desprtirea se fcea din vina
atunci brbatulii avea dreptii ca s, retiie din destre
pentru fie-care pruncil a sea parte, i peste totil pn
la jum6tate din destre. (3).
(1) Columna lul Traiand, an IX. p. 411-413.
(2) Cic. in Topic. : Si viri culpa factum est divortium, pro liberis manere, nihil oportet ;

Daci s'a fcutd desprtirea prin vira bArbatuluT, nu trebue s remlenimicd

pentru copii.

(3) Paulus de dotihus : Si divortium sine culpa mulieris fiat dotem integram
repeti. Si contra, in singulis liberis sextam partem dotis a marito, usque ad
mediam eius partem duntaxat retineri.
Dacd se face despArtirea fArd. vina femeil, se cere inapol clestrea intrgi ; in

casuld contrail se retine pentru fie-care copild a sea parte a ilestrel de la

femee, mAcal d pnit la jumtate.

www.digibuc.ro

150

XIX. RAPIREA.
Du feclorulil, care voesce sti lee pre o fatd de lievast, e dintr'o familie mal sermand 1 cu mai putind reputatiune de cat) parintil fete, si daca parintil acestela,
cu tte ca fata il lubesce
voesce din WA inima de
bArbata, nu vorti niel Inteunti chipti s'o dee dupa
atunci fecioruhl, avndil invoirea fetel, o rdpesce, si dup

ce se face cu dinsa nevNuta vr'o luna, doue, sa si numat vr'o cdte-va One, se intorcti rtt-si amndol in satula
unde se cunund, si dacd pdrintil voesca s dee fetei
ce-va, bine, r' de nu, feciorulti nu le mai face niel o
pretentie.

Acestil cast" de rapire, candti fata e mal totdeauna gata

de a parasl de bund voe pre pdrintil sl si a se duce

ori si unde cu alesula inimel sale, se numesce in limba
poporulul in genere tfugaz.
Fuga acsta a fostil si este incd i acuma fOrte respdndita nu numal la Romnil din Bucovina, ci si in cele-lalte
tri locuite de Romani.
W. de Kotzebue In to istorie fertnsett din Moldova ni
spline in privinta ei urmatrele :

Rapirea acsta nu e lucru rara la tara

si

a intraM

ast-felti in obieelu 1, incatil nu se mai mird nimeni. Fard

indola ca trebue sd se invosed fata ca s'o fure, alt-fela

www.digibuc.ro

151

ara fi lucru grea din pricina pumnilora celora sdraveni

cu earl' a Iniestrata Dumnedea pre fata RomAnului. Daca.

isbutesca Indragi(ii sa scape o npte Intrga de gna ce

le-o da tatala Infuriatil, atund r6saritu1a srelui luminza
de regula Impacaciunea (1).

D-la El. Popti, Invtatoria In Somcuta-mare, ne scrie :

Daca unei fete din Selagia II place fOrte multa feclo-

rulil, care o cere de nevasta, dar' printil el de loca nu

vrea sa o dea dupa dinsula, atuncl fata cu feciorula se
Intelega ca s fuga peste vointa parintilora fecioruluI sail
al feteI. $i dad, se'nt6mpla o ast-fela de fuga se Oice c
feclorula a fosta a peti la fata cutrare, dar' nevi-611M parintil acelela s'o dea dupa clinsula ela a /Undo, a reipit'o.
Rapirea acsta, IncheIe d-la Popa, -- e o datin de
tte Oilele la Romanil din Selagla.

Pe langa cele citate aid ne mai servesca ca dovada

despre fuga acsta Inca i o multime de dolne poporane
din tte provinciile locuite de Romani'. Ba ce este Inca
i mai multa, un num6ra lnsemnata de dolne, dupa
cuma ne voma convinge i din cele ce le voma reproduce mai la vale, ni-arata ca nu nurnat fecloril suntti
aceIa, call Inclemn pre amantele lora la fuga, ci fOrte
adese-orl i fetele pre amantil lora. $i nicI nu trebue sa
ne mirama despre a asta, daca voma lua In consideratiune ca mull,I parint nu volt nimicil sa scie dE spre aplecarea i vointa fikelort lora ctind vret sa le marite.

Dar' sa lasarna acsta i sa ne Intrcema la dolne.

0 doina din Bucovina, care nI-arata curna Indmna o
fata pre lubitula el ca s'o cera dela maica sa, i daca
acesta n'a voi s'o dek, se fuga cu dinsa, suna ast-fela :
(1) Din Moldova, descrier! si schite, traducere din limba germanl. Bucurescl

Mg. p 179.

www.digibuc.ro

152

Constantine Balucele !
Legg. calulil de zebrele
$i-1 (FA fnt cu floricele
adap'n covtele,
*i Ye'n mn due mere,

Vin' la mama de mg cere...

De m'a da, de nu m'a da,

Scrie'n carte cA-sil a' ta...
Pe ferstA rn'ofil fura
veni la DumnIa-ta,
$T-ornA fugi'n Moldova mic,

Mamuta n'a sci nemic.

$1-ornii fugi'n Moldova mare

Mmuta nu ne-a cittare.

Dup ce ne-ornil depArta
La sin.' rie-omrs 'inereditqa,
La lurid ve-onva ettntina.
Este-unA pop'ntre

Ce cunun pe
Este-unli popA 1ntre fagl

Ce cunun pe eel dragI.

Popa-I omit bunil i vioItt
Ne-a cununa i pe noT.
DupA ce ne-omA cununa
Er, straele
lua,

lua straele mele

$1 le-oili pune'n trsurele ;
duce'ntre holar
dare RNA si

$i le-ohl dare focil s. ard

'Rite mamele sA vad,
SA vadit si mama mea

CA eA m'amil dust dela ea! (1)

0 variant din Moldova a acestel domne, care asemenea nl-aratd. cum Indmnd o fatd pre Tubituld el ca sd
(1) S. Fl, Mariand : Poesil poporale rornine. t. 11. DoTne
1875, p. 30.

www.digibuc.ro

Hore. CerniutT,

153

i s'o cra de la ma-sa, i'n casti dad. acsta n'arii fi

dispusA s'o dee, sa fuga cu dinsa, sunA ap. :
vile

Fruml verde trei smincele,

MT Mete, mei muntene
Ving sara mai de vreme,
Lgg calulg la zgbrele
si-T dA Mai cu floricele
*i apoi cu viorele,
Meg dumanii de jele ;

Intan case, nu te teme,

Vin' la maica de me cere,
De m'a da, de nu m'a da,
Pe ferstg ne-omg fura,
La lung ne-omg cununa (1)

Alta doing, din Transilvania i anume din Solnoc-Doboca, in care se amintesce despre pregatirea de fuga a
dol inO, suna precum urmza :
Frunqg verde Tasomie,
Badea din cancelarie
Mi-a scrisii pe-ung picg de hArtie,
CA voescu-lil ca se viie ?

Eil i-amg scrisg lui indereptg,

Ca sg vie cg-Ig ateptg.
Peg sal% a venitil
i Mdita n'a tositg ;
Cand a fostg la despgr[itii
BAdita a 0 grgitg :
Hai, mindr, sg ne lugmg,
Pe luni se. ne cunungmg !
De n'orti vol pgrintii
Deg noi, mandrg, vomg fugi
Pe termurif Prulului
In tara Muscanulufi ! (2)
(1) Sevastos op. cit. p. 86
(2) Laura Veturia Muresand : DoTne din Ardeald (Solnoc-Doboca), publ. In
It Familia) an. XXI. Oradia-mare 1865. p. 416.

www.digibuc.ro

154

A treIa doina, asernenea din Transilvania, in care ras1

o fata indmna pre lubitulii eI sa fuga, dice:

bedile, chid. crtil,
Mn'd boa pe fena(6,
$i-T MO de treT proptele,
Cu treT fire de margele,

$i vin' la noi de me cere,

De m'or da de nu m'oril da,
M'a da frungla i rba,
fugi cu durnniata. (1)

Unele dolne ne'ndegetza ca feciorulti, ce are de scopti

sa fuga cu alsa inimel sale, ar0 fi dispusti sa trasca.
Cu dinsa si necununatti, precum bun ra cea urmatre:
Frun4 verde di aclase,
Ha Edna la Ga1a46,
SA-Ct facii rochfl de opal lat.!,
MIT dail franc! ninumeraff
traimii necununafl,
Se &remit & suntemil fra(I (2)

Cu bite acestea insa cei fugiti, dupti cum amt arCtatO

si la inceputula acestui capitulu. nici intr'un0 cas nu
petreci tota viala brU necununap, ei dupa unti timp
re-si care se intorc rasl in Ea tulil lora indCrpt, unde,
capCtiinda invoirea parintilor, se cununa.
0 doind poporana. din Transilvania dice in privinta acs ta :

Mers'a hirlulti la Galat,

C m'amil Tubit eu dol frati,
AFf-amti graita necununap

Da hiriu-a veni'napoi
lua amendoi (3).
(1) larnik et Barsand : op. cit. p.f.48.
(2) M. Canianu, op. cit. p. 23.
(3) I. Pop. Reteganulu : Trandafir i viorele, p. 156.

www.digibuc.ro

155

Saa, ceea ce s'a intmplata fOrte adese ori, i1 cauta vre

una preota mai putina scrupulosa, care nu-0 prea bate

capula de aa tineril, ce a venail la dinsula ca sa-1 cunune, binecuvntarea parintsca oil nu, i se lass a fi
cununati de acela, i apol se intorca.
Acesta abusa s'a intmplata nu o data in timpurile trecute, and legile civile nu eraa ap de aspre i preotii mal
putina luminat1 si consciincio0, ca in qiva de astacji.
Despre acsta ne putemti asemenea incredinta dinteo
multime de doine poporane.
tt una din Bedelea in Transilvania :
Haid' mandea cu mine'n lume,

La maka ta nicI nu spune.

haThele depe patti,
Haid'cu mine la Banatil,

C Banatu-I tara bunk

Aflm popi de ne cunun.

Pentru o litr de vial

CununA off ce

Pentru o Mil de here

VoIniculti e cu muere (1)

Alta doina, iota dln Transilvania :

HaIde, mndro,
AmndoT s.

noi bine ne lovim

.5i la Gehl i la sprincene
Ca dol puna1 la pene !...
Halde, mandro,

Pe din susil de tinterimil,

clcmii carArile
sa:mpart.imA dragostele !...

Hattie, mandro, sI
AmndoI sa
(1) leina Vesa : Poesil pop. din Bedele, Ingi TiaE,ea in Transilvania, publ.
In eGazeta popozulul. an. 1V TimiOra 1888 No. 19.

www.digibuc.ro

156

C'acuma-T vremea de fuga;

Pang suntil holdele'n WO :

Uncle mini'

Urm nu fad,
Linde .edT
Nu te maT vedT !...

HaTde, mndro, s fugim,

AmndoT sit' ne'nsotimii,
Unde-sil muntiT rouratI
Ca-T unil pop printre brad!

*i eunun ne'ntrebatI;
Este unil popti d'61 unitT
i eunun d'el fugitT ! (1)

Ala dollea casa de rapire e acela, care sentmpla fara

vola fete! si Mil scirea paiin(ilora. Acsta se'nt'mpla mal
alesa atuncl, canda una fedora, punendu-s1 ochil pe o fata,
sl-a data tOta silinta ca s'o capete de nevasta, dar' fie ca din
causa starii si purtaril sale, fie ca din causa familiel saa din
alta causa &es! care atata fata, pre care voesce numal decata

s'o alb& de nevasta, cata si parintil acesteIa nu vora nimica sa scie despre dinsula. Acsta rapire se'ntmpla
mal cu sama atuncl, canda fata voesce sa se marite dupa
una alit' fedora, care e Inpricinata sal) Indusmanita cu
cela ce sl-a propust sa o rapsca, si care, dupa parerea
sa, nu e cu nemictil mal superiorti de cata dinsula. Decl
fecIorula, care sl-a pusa ochTula pe fata, voinda a yen!
de hull attil acestela, cata si alesulul inimeI sale si parintilora sl, o rapesce de comuna Inainte de cununie.
Acesta fela de rapire Insa se'nternpla fOrte rart, si numal rara canda urrnza dintrInsa o casatorie adevrata
intre rapitora si fata rApita, cacl parintil fete! nu se lasa
Oa nu prinda si pedepsesca pre rapitort.
In unele partI din Romania, precum buna Ora In satula
(1) darnik et Barsand : op. cit. p., 57.

www.digibuc.ro

157

Pufesci, e chiara datina ca fie-care flacati, and!) 11 vine

vremea de insuratOre, sail fare nevasta, si de-1 Intrebi

de ce o faca acesta, iti spun') ca asa aa apucata din b6tan!. (1)
Ala treilea si cela de pe urma casa de rapire e acela,
care se 'ntmpla nu numal cu Invoirea fete!, ci i cu Invoirea si scirea parintilora saa cela putina cu invoirea

midi. Canda mama tine! fete voesce a da pre flea sa

dupa cutare feciorti, e tatala fete! nu, atunci se 'ntrebuintza. sarlatanie intre mama si fatal si fura feciorula fata
fftra voia tatalui ; in urma vine sotia lui si-1 spune, adica

tocmal dupa ce a mai trecuta timplea.

Cu invoirea si scirea amendarora parinOlora se face acesta rapire incldpuitd nurnaT atunci, canda OHO! voesca

a scut' chieltuefile nuntii saa calla feciorulu e de alta

nationalitate si prin urmare sa nu crda. ceia-l'alti Romani
ca casatoria intre cel tinerl art fi cu voia parin(ilora (2).
Acesta soia de rapire si fuga provine asisderea fOrte
rara la Romani si anume: antaia pentru a poporula romana in genere, canda e vorba mal ales') de nunta, nu
se arata prea cruXoria, si ala doilea pentru a ela, dupa
cuma ne-amil Incredintata in alta loca, nu indatinza a-si
da filcele dupa feciorl de alta nationalitate.
In genere luatti, rlipirea fetelora inainte de cununie nu
e inradacinata la poporula romant, nu este una obicela
asa de r6spandita, ca fie-care fedora sa-la Indeplinscd.
Dreptu aceea rapirea unel fete se consider& de catra popora ca cea maI mare rusine atata pentru parin01 fete!
dig si pentru nmurile acestela.
Fetele ce fuga dela parinti sunta blstamate, afurisite si
(1). Elena D. O. Sevastos5 : C511tori1 prin tara rominscit, IaVt 1858 p. 85.

(2) Vedl : (Din obiceele juridice ale poporulul romAna, puhl. In 'Columns
lut Traiand) an. IX. Noul serie, tum. III. Bucurescl 1882. p. 406-407.

www.digibuc.ro

158

lipsite de t6te drepturile de catra piiiintY, pentru cd ail

alcatil culfdrituhl parintesca. In ochil fle-cdrula insa fecIoruhl 1 apitara are tot-deauna maI mare villa, pentru ca
elti sc6te fata din minte, el o rdpesce si fuge cu dinsa.
Si fiinda cd la incheTerea 'unel cdstoril, dupd cum am)
ardtatti deja, se cere tot-dauna fnvoirea si binecuventarea
printilor6, rd in lipsa acestora invoirea si consimtirea
nmurilora ma] de a prpe, de-aceea, dupa credin(a po
porulul romann, nici o cdsdlorie ce se face intre do1 fu-

giti nu pte sa aIbd urmarl binecuventate si mal alesil

anda fug4il nu cautd tte chipurile si mijlcele ca s inbuneze pre prin0 si sd cdstige de la dinsil binecuventarea pdrintscd.
Acsta credinIA se Ole cun6sce si din urrnAtrea doind
poporand :
Mult5 me bat(' gAnduri nebune
SI-ml Te5 cal5 si arme bune
SA me ducil cu mAndra'n lume,
Dar' nu-sil popi s'A ne cunune.
Dar' nu-I baTti de cununie
DacA-mi place fata mie.
Dac5.-T place eT de mine

Merge-omil sti nu scie nime

CAnd5 or5 da de-a ne cAta
NicAirT nu ne-oril Oa
Dice-or(' el ne-amil inecatil,
DarA CUM s'aril ffnecat5
De nime nu T-a aflatil !
Dar' re unde s'a5 dusil,
De &Ord nime n'ail spusil
Si eT n'atI spustl &ALM nime

C'a5 giinditil c'oril trill bine,

Dar' trAescil in foculil lor5,
EI trAescil maT eh' nu mor5,

S'a5 dusil el dar' rtt via',

Ca n'a5 nicI apA nicT vial.

www.digibuc.ro

159 ---

S. scie qi estea fete

C. deil se usca de sete,
Panbi-T lumea n'aril fugl,
Ba nicY nu s'aril invl,
Cd-1* ma bine desvnit

De catil s6 fie fugit,

MaY bine chica pe spate
De c'atil In striliatate (1)

Datina de-a rapi fetele inainte de cununie, fie cu vola

sail fara vola lor, se afla nu numai la Romani, ci si la
alte popre, precum Ispanioll (2), Albaneji, Morlachi, Neogrecil de pe insulele ionice, Bulgari, Uscochil din Carneolia, Osse(il arid! din Caucas (3), etc.

Rapirea la aceste popra nu numal Ca, cu unele esceptiuni midi, se face ca si la Roman!, ci ea se sfarsesce mai

tow asa, ca si la acestla prin cedarea si invoirea OHOloril fete! rapite si castoria formala a celor fugiti.
Cu tte acestea insa nu se [Ate (lice ca datina rapirei
acestela ar' fi introdusa la Romani in timpulil mal noti,
pentru c noT o aflamil nu numai la poprele de asta-cji,
cari le-amil aminfit, ci si la cele vechi, precum la Indieni,
Romani i Elini.
Dionys (II 30) escusa rapirea Sabinelor de catra RomulO prin aceea, ea ea aril fi o datina straveche elina, r'
Plutarch raportza despre Spartan! : 4Ei 41 procura mueri
prin rapire. (4)
Desonrea unei fecire era tinuta de Mil Elini numai
de o amestecare in drepturile straine, care prin casatoria

(1) P. Draga : Cintece poporale din cornitatuld BraduluT , publ. In (Minas

an. 11. Viena 1867 No. 12.
(2). Diirlogsfeld, op cit. p. 265.

(2) Dargun, op. cit. p. 97 96.

(4) Dargun, op. cit. p. 99,

www.digibuc.ro

160

ulterira se aplana cu totulti sat se pedepsla nurnal cu o

injurie uOra. (1).
In Bisant6 rapirea und fete era pedepsitA tocmal prin
aceea, cil rApitorult1 trebuea sLt- se cAsatorsca cu fata rapitA : el Tec cipmilx:,- zapaiycv cpHesetev, 7t0C1.3aC mama. vip.ov Izetv

Criplav.. (2)

Becker (G811), basftndu-se pe citatul0 de mal sus6 din

Dionys, sustine, cft rApirea miresel in totti casul0 diritru

Inceput4 aft fi fosta o datina generala helenic. (3)

(1) Dargun, op. cit. p. 100.

(2).. Plutarch Sol. 23 Hermann Symb. ad doctr. iur. Att. de iniur. act. Gott
1847 p. 25, i Plut. despre Comediile 1u1 Menandru. Qu. sympos VII. 8, 3.
p. 712: at a oopel 76511 nap&E'vEov Et Aiou; hvexcZ za-.72cpouat., cit. la Hermann
Lamb. der griech. Privatalterthmer, berausg. von Bliimner, 1882. p. 253.
(3). Charikles ed 1878. III 368 apud Dargun, op. cit. p. WO.

www.digibuc.ro

161

XX. AUGURATUL.
Serbarea nuntil la vechil Romani se incepea tota-d'una
cu auspicie, (1) cad de regula se sortlaa de catra Auspicl
propriI In linitea desdeminetil. (2) In timpula vechia se
observa sburatula paserilora, (3) mal pe urma Ins& atata
In viata publica cata i cea privata, acesta moda de divi(1). Serv. ad. Aen. 4,45: nuptiae enim captatis fiebant auguriis. Nunta se
fAcea dupa observarea presemnelord augurale;Serv. ad. Aen. 4,340: Maiores
omnia auspicato gerebant,Stribunil notri Mead tte dap& ce observad auguriuld ;Cic. de div. 1, 2, 3: Nihil publice sine auspiciis nec domi nec militiae gerebatur.Nemicii nu se (Ikea In republic& Mr& auspicie, nid in timpii de
pace nicl In asboid; Val. Max. 2, 1,1: Apud antiquos non solum publice sed
etiam privatim nihil gerebatur nisi anspicia prius sumpto.
La cel vechl nu
numal In viata public.% ci i In cea privat& nu se fAcea nemicl far& a observa
mal Anti!d sboruld paserilord.
(2). Serv. ad Aen. 4,45: Varro de pudicitia ait, auspices in nuptiis appellatos

ab auspiciis, quae ab marito et nova nupta per hos auspices captabantur in

nuptiis.
Varo de pudicitia (lice cA auspicil la nunti s'ad numitd de la auspiciile,

carl se Mend la nunt& de cittr& mire i mirk& prin 4auspicIp.

(3). Phn, n. h. 10, 21 : Accipitrum genera sedecim invenimus ; ex iis aegithum-prosperrimi auguri nuptialibus negotiis.

Mama 16 fend de WI; din acetla sunta ulii ca. mid (Parrus coeruleus, pitigoluld vntd, Blaumeise) pentru augurd cel maI cu norocd la afacerl de nunAuspicia de coelo, adec& fulgeruld i tunetuld erad atAtd pentru comitil
(Mommsen Staatsrecht 12 p. '77) catd i pentru cAsAtorie o ImpIedicare anume
pentru confarreatio.
S. Ft.

11

: Nunta la RornitnI.

www.digibuc.ro

162

ngiune se suplinl prin celQ mal usor6 ala haruspicielorti (I).

Cum se adunail Ospetil indata veniaa auspicil ca sa prevestsca resultatula auspicielora (2), si abia dupa aceea se
incheia contractula de casatorie (3).
Acsta datina de a sora sail de a preclice srtea si norocult) celort) ce at1 O. se casatorsa, mai ales(' a miresel, de
si nu tocmai In tte amnuntele sale, se afla si la poporula
romanq.
In Selagitz buna-ra i in imprejurirnea ,5'orncittel-rnari
mama mireseI chiama inainte de incredintare, dar mal cu
sama in *null) cununiei, pre btranele cele mal iscusite in
ale descantecelora i vrajilor,
caci la Romani vrajitrele
i acestea tte
sunt auspicil de odinira al Romanilorti,
pana intr'una cart (4) adica descantd miresei de deochiii.

da apoi din apa cea descantata si carbonisata ca sa bee

si sa se ude pe frunte i mlele capului 1nainte de a
se 1ncredinta sail a merge la cununie, (5)
In cele mai multe locuri din Transilvania, nesciindil
fata, ce are sa se casatorsca, cum 11 va fi srtea, ursita,
scrisa, buna sa rea? face-s'a Incredintarea si cununia

(1) Cic. de div. 1, 16, 28 : Nihil fere quondam maimis rei nisi auspicato, ne
privatim quidem, gerebatur, quod etiamnunc nuptiarum auspices declarant, qui
re ornissa, nomen tantum tenent. Nam ut nunc extis, sic tune avibus magnae
res impetriri solebant.
Odati nu se Intreprindea mal cli niel und lucru mal Insemnatd MrA priyirea
sborulul paserilord. nicI chlard In viata privatd, ceea ce dovedescd i acuma
obbervatori1 paserilord intrebuintat1 la nun(I, carI, fiindd lucruld neintrebuintati
10 pdstrzd numal munele. CAd precum acuma prin observarea intestinelord
si mdruntilord, asa se obiclaula atuncI prin observarea paserilord a isbuti und
lucru mare.
(2) Tac. ann. 11, 27: atque illam audisse auspicum verba.
cd, ea a audiid cuvintele auspicilord.
(31 loachi n Marquardt : Das Privatleben der Rmer. Erster Th Leipzig. 1879.

P! 46.
(1) Md. cautA, provincialisma.

(5) Corn. de

El. Pop.

www.digibuc.ro

163

inteuna ctas bung sail rig? Inddtinzd a si cduta Inainte

de acsta srtea $i noroculii la pascalii. (1)
Totil asa faca i miresele din Bucovina. Pe langd a-csta Ins& se mai crede In Bucovina Inc& $i aceea
clan qiva In care ail eel' liner] O. se cunune, e plolsd,
W viata lora va fi mnsd; dacd e senin i frums,
asemenea va fi i viata lora; r daca e viforsa sag furtum5s., a tunci si viata lora va fi astfelig.
tu Transilvania din contra fecioril nici o dat nu manned din ea anurne, ea sa nu le phie pe vremea
Duntil. (2)

Mai departe consider& Romitnil din Bucovina trecerea

unul lepure pe denaintea feclorulul, cand aeesta se duce

sd se Incredinteze, sag a nuntil, mal alesa cnd pleed

la cununie, precum i esirea cu cofele de$erte de una
semna rg. Drepta aceea mai toll locuitorii, pe king& calif
trece nunta, lesa cu cofele pline de apd $i le varsd

lnaintea nuntasilora trecaori, anume ea tinerilora sa le

mrgd tOte In plin. Pentru fapta acsta mirele scle $i da

fie-ettrula, care a esita cu plint Inainte, ate ung bacsi,a.

Cantecula unei gini coco$esce sag a cucului In maina
stangil off In spate, (3) aparitiunea bufnitei pe sard, ur(1) Com. de d-le I. Georgescu.
(2 Cilindaruld Poporulul pe anuld comund 1889. An. IV. Sihii, p. 72.
(3) Dr. I. Urban larnik si And. Barsand : DoIne i strigaturl din Ardeald. Buciiread 1885. p. 43 :
Audl, mandrd, cucu cantd,
lesi afard
ascultd ! . . .
De (I-a cAnta cucu bine,
Trage nddejde de mine ;
De (I-a cnta cucu rd,
Grijascd-te Dumneded !

Idem de eadem, p. 335 :

Audl mndrfi, cucu amid,
IesI afar& si-ld asculta !
De (I-a cAnta cucu bine,

haInele, bal cu mine

De (1-a canta cucu rdd,
Mal rmI In satuld Mu!

www.digibuc.ro

164

letuld canelul sail mrtea unel vite din curte, sunt atatea

earl de multe orl Impledica nunta sag cela

puling o amana. Splina si ficatula vitel talate pentru lo-

semne rele,

godna prevestesce familiel lipsa sag abundenta, dupa cum

sunt pline sag secl. (1)
in fine dac osula pleptulul dela vr'o pasere domestica,

taiata la nunta, este dreptg, acsta e semng ca ambif

soll sunt Hell unula altula si ca. fericirea familiei e asiguratd. Data centrulg unul osa e de-o colOre ro0e, e
semna ca paupertatea e departe de acea pareche de soli,
r daca colrea e alba sail puling rosie, Insernnza ca
avutia nu-1 prea Iubesce. (2)
La Romani se Impledica totula cand semnele erag rele.
La nol Ins uneori rigrea lora e lovita de crestinismg.

Cu bite acestea, du casatoria s'a facuta, ori ce lovire a srtel In familie revOca In memorie prevestirea
cobeI.

Cand sernnele sunt favorabile, bucuria e nespusa. (3)

(1) In Bucovina ili Transilvania, vedi : I. C. Tacitd: Nunta la poporuld romAnd

In cornparatiune cu nunta la Eleni si la Romani, publ. in cFia societittii roninismului,b an. I. Bucuresci 1870. p. 20.
2) G. Dem. Teodorescu : Incercari critice asupra unord credinte, datine qi moravuri ale poporului romnd. Bucuresci 1874. P. 92,
k3) I. C. Tacild. op. cit. p. 20.

www.digibuc.ro

165

XXI. INCREDINTAREA.
La vr'o ate-va dile dupVcamiare saU elegeitura, adia
dup. ce parintiI tinerilor
Invoitil pe deplin In privinta cfestrii, unnda ncredinarea saU logodna.
MaI nainte Ws de ce vomil Incepe a Insira datinele si
credintele dela Incredintare, sti ne oprim putin la cuvintele cu cari obicinuesc Romnil a numl acestil actg.
Cuy. logodna, logorna, logolnet (1), logodire, a l9god, lo-

godnieg, logodittl, logodnicd i logoditd, earl tte se reducil

la -vsl. lagoditi (convenire, adulari),
Introdusil In po-

poril, dupa parerea mistra, prin biserica crestina si anume

In timpula acela, and limba slavond era la Romani limba
statului si a bisericel.
Cu tOte Insd c cuvintele acestea sunt cunoscute In tOte
provinciile romne din Dacia traiana, totu-s1 ele nu sunt

asa de r6spndite si de desil Intrebuintate ca cuvintele

credit-0 i incredintare, carI aU aceea-s1 Insemnare.
Pe cnd preotil, adia administrantil logodneI, linndu-se

de artile bisericesci, Intrebuintza numaI cuy. logodnei,

pe-atunci poporulti de jos se tine mat multil de cuvintele strAbune credinfet

i incredintare.

Ba! sunt unele provincii saU partl de provincii, ta cart

(1) Revista nOuA, an. I. p. 153.

www.digibuc.ro

166

poporuill de jos nu Intrebuintza de fel env. logodna.

Asa Romnil din Banat si cel din muntil apuseni al
Transilvaniel Intrebuintza numal credinta i Incredintare,
nici cand Insa logodd. N.
Incredintatil pre N.=N. s'a
logodit cu N. (1).
Pe Crnpiein partea Muresulul de susii si dela Mureil
pana spre Banat6 se'ntrebuintza asernenea numal credintd i incredintare : ati facutii ,credintd
s'a Incredinstricat
tata = s'a6 logoditil; 0-a stricatil credint :7z
logodna.

Pe langa isvorulti SomesuluT-mare, pe la Reteag6 si pe

Tarnave se aud tustrei terminii, adica : creclinta, Meredintare i logodni ; si-a6 datil credinta =

logodit.

Totu-si cuv. logodna se aude mal rnult In partile despre

Romania i mai ales Incepnd dela Brasovt, pe cand
credintii i incredintare In partile despre Ungaria. (2)
In Selagi6 i Chiorti se auda asisderea tustrel terminii.
Bo ! pe langa credintd i incredintare se Intrebuintza ill
partile acestea Inca si credintare (3)
In Bucovina, Basarabia, Moldova si Muntenia se Intrebuintza mal mult cuv. logodnei. Totu-si
aceste tri
se aude nu o-data si cuv. credinta. Asa Inteo balada frogmentara din Campulung In Bucovina, care tratza despre
unti vonic, ce se afla la Inchisre, damt peste cuv.
credinfa cu'ntelesul de logoina.tt6. si versurile respective
Mere,' feciorl cn fecTorite
$i cuconT cu cuconite,
$i nierea T-a lui mndrup

Cu inelult de eredinp,
Ca s'd l scCa din temnip.
(1) Flancu i Candrea, op. cit. p. 151. Ioan SlavicI, op. cit. p. 124.
(2) Conn, de d-nit Geotge Bari(d i I. Popd ReteganulO.
(3) Corn, de d-10 El. Pop0.

www.digibuc.ro

167

Domnule dela Ilargari

Sloboclesce-mt puTulti rued !... (1)

Inteo varianta a acestel balade de pe langa Crisultinegru versurile din cestiune suna asa :
Merge-o fata fecTorita

Cu inelaqg de errdintd.
Dragulil me0 Todorn
Slobo1 drgutulti met !.. (2)

Cuvintel,, earl corespundd verb, a logodi i derivatelord

sale si cart sunt asemenea pretutinden1 rspandite i intrebuintate,sunt afara de credintd,credintareiincredintare, urrnA16
rele: a credinta, iincredinta sail a credinti i incredinti, apoI
credintata, credintatd

saU

neredintatii

i incredintatd.

Verb. a credinti
credintescii
e usitatil pe la Reteag, (3) r' a incredinti pe la Giurgesci in Transilvania.
0 dolma poporana din Transilvania, in care provine
verbult) din urma, se'ncepe ast fel .
Me dusel in dumbravita,
Me'ntalniI c'o

E de tnana o-am
La parintl in sani-o-am data,
Sa o ersea, s'o marsca,
Minte'n capil sa-i dobandesca.
pusil picloru'n scara
trecutti in alta tara.
Niel treI anT n'am zabavitti
Hiri de-a cash'. ml-a venitil
Ca mandra ml-o'neredintita... (4)

La Rornanil din Macedonia cuv.

cunoscutti, ci numal cuv. isusire pl.

nu este de felt)
artcl. isusirle. (5)

logodnd
isusiri

(1) Din colectia mea ineditd.

(21 M. Pompiliu: Balade pop. romne. IaV 1870. p. 82.
) Corn, de d-10 I. Popd Reteganuld.
(4) I. Pop Beteganuld : Trandafirl i viorele, op. cit. p. 90.
(5) Corn, de d-nil Caragiani i M. lutd.

www.digibuc.ro

168

Si acum, duph ce amil vdutil, care dintre cuv. logodnei

si incredintare e celil mal r6spanditil 0 mar tare Intrebuintatil, sa trecema la desf4urarea datineloril i credinteloril
de la Incredintare.

in unele parti ale Bucovinei, precum d. e. In (inutuld

i alg Cmpulungului, se face Incredintarea In urmtorula modil :
Dornei,

Feciorulii, ce are sa se Insre, poftesce intr'una din

seri, mal alesil intr' o Joi, pre mai multi inI dintre nmurile sale la dinsulil acas i apoi, dimpreuna cu parintil
se, cu cei poftiti i c'o parechie de lautarl, se duce la
parintil alesel sale, ca sa se Incredinteze cu acsta.
Parinp fetel, la carl asemenea se afla mal multi spep
dintre nmuri, cunoscuti i vecini adunatl, cum zaresca
ca vine feclorulil cu dspetii s61', Indata Incue iwle 0 nu
le del drumul sa Intrc In casa.
Atunci unulil dintre (5spetii sositi i mal alesa acela,
care e menita sa fie colceria In decursulll nuntil, cum
ajunge suita petitorlului lnga casa fetel petite, vdndil

ca nu li se da cu una cu dou drumulii in nuntru, se

postza langa up tindii sail Yana o fersta i tine urmatrea oratie :
Bunil sara.
Bun Kira,
Cinstiti boerl pdmintesci
$1 sfetnici impriltesci !
Pe sfetnicu'mprAtescti
La noi afar-lil poftescil

Ca cu dinsulil sa vorbescil.
Cil noi inc6 suntemil soli imprritesci
De-alil nostril 'mpratil trimesi
CA-alll nost' tAnrrl Impratil
Ttil stea o adunatil

$i a scos'o la vnattl

www.digibuc.ro

169

Ca sa vneze:
MuntiT

Cu rfsil,
CodriI

Cu ursiI.
Mdgurile

Cu frele,
13dtcele

Cu ciutele,
Stancile
Cu caprele,
RedIurile
Cu vulpile,
Re ltile

Cu pescele,
Sate le

Cu fetele,
Campiile
Cu florile,
Polenile

Cu dinele,
Dumbrdvile

Cu isvrele.
Dumbrvi marl si umbriclse,
Val adncl si r'corse,
Cmpuri lug'', infloritre
Cu isvre
CurOtre
Si rdcoritre.
Sil prindemil soboll si MO,
SiVnpusemd vulpi, lupI 0 urs.

Cdnd ad fostil la o mil de locd

St'. Rd ttil stea pe loct.
Di idfi peste-o urmd de frd mare,

$i cumil Ma de acea urmd de fril

Statii singurd impdratuld si se inTaril:

cUrm'acsta de ce sd fle?.
$i elil indat'a strAnsd sfetnicl,
51 illosofl marl: si vrednicI,

www.digibuc.ro

170

Sfetnicil se sltituTa
Er filosofiT tdeea

$i la urmil totti privia ;

Sfetnicil ail sftituitti,
Er filosofiT ail gacitil,
Seetniculti dintaiti a (list :
Acsta-i urina de qinii.
Ca A. fie s6111. bunti
Cu'mptratulti dimpreun !
Sfetniculii alti dolle a qisil :

Acsta-I urinti de titre de raiti.

Care cu alt nostru imptratti
Va fl unti sotti de bunt traTil ;
C'a nost' te'n'rti imptratti
Pe-aceste locurT a vtratti
ST a ernatti
$i scie florile
$i garofele
Unde crescil
Si'nflorescil,

51-a vtgutt in rsrtriturile

Dumnilor-vstre o 116re

Cu ra4 de s6re,
Care qiva infloresce,
Nptea cresce
$1-a odrilsli nu me odrtslesce.

Er alti nost' tntril imptratti

Asa a pust la socotinta
Ca s mute-acsta &ire
Cu raqe de s6re,
Din rstiriturile Dumnilor. vstre

In grdina'mprtsc
Uncle qiva sA'nflorsct,
Si nptea s'a" odriislsca
Tat lurnea st.-T fericescil,
$1-a ganditil,

$T-a socotitt

S'o ducti la muntl

CdruntT

www.digibuc.ro

17 1

L'al e Dumni-sale curti,

C acolo va 'nflori
Si va odrasli
Dumnedeil inc'a sci...
Ala nost' tneril impratil
Deminta s'a settler'
$i pe obrazil s'a spalatti,
Pe obrazri
Cu vinarsil

51 pe man'
Cu vint
51'n scriri de argintri s'a radicattl,
Peste Oste s'a uitala
$i pe noI
Pe-acegi doI
VomnicT

Mici

De statil

$i buni de sfatil,
Din cal sumeti
La 6ste Indrasneff,
Carl acum strima sub paretf,
Ne-a ales
$i ne-a trimesa
Dill olacil

In olacti
Sa stringema haracil
Unti mandru colacti,
Unti colacri mandril frumos
Ca si fata lui Christosti,
Jiredi de 1'015,
BO' de viral,
Ialovite grase,
Copile frum6se.

$i pe-acesti dol ne alsa

Srnainte ne trimsa
Pe clugulii pamintuld,
Pe stirep srelul",
Pe stelele ceriulul

www.digibuc.ro

172

Totil sAltrindii
Si jucAndil

Si din plosce vial bung !Ana,

Din pistole Inpwcandil,
Rag le luminOse slobolindri,
Mare veselie

$i bucurie
Pretutinde fAcAndii,

Pre Dumneqeil Mandl..

Dar noi cAnd amil fostO
Pe'ndreptulil acestei case

L'o stea a ni se la*

Deci ori stua ne-arkati,
Orl rspunsti bunil sil ne dati,
CA n'amil Nutt" bull' de holercA
SA ne fie vorba de nemica,
Ci amti butil buff de vinO
SA ne fie vorba deplinil !
Respunsulii nostru ce este?
Uqele s'A. descuierf,

Ca de nu, dAmil din armati,

$i vomil da cu-armAtile

Si vomil sparge wle,

$i vomil da cu pistlele
SI-ornA sfArma fereOle ! (1)

Dup. rostirea acestel oratil 0601 fetel deschida usele

si-I slobodil In nuutru.
nail pArinti IDA. nu Incue usele, din contr cum simtescil c4 vine fecIorulil cu printif s6I si cu 6speti1 li lesil

Intru Intimpinare si-I poftescil pre top sa Intre In casa.

Pe and se petrecti aceste ceremonii pe la ferestI si pe
la use, pe cnd stApnil case poftesco pre spep s Intre
In launtru, fata petit se ascunde de grab. Inteo caniara
sail Intr'o odae deosebit.
Dupa ce all Intratil acuma fecloruld si cu spetil seI In
(t) Din Pojorita, sata In districtulti tampulunguluT, corn. de I. Flocea, stud. girnn.

www.digibuc.ro

173

nuntru, $i dupd ce fie-care a cuprinsil locd unde a apucatt, unele muerl dintre nmurile feclorulul se dad degraba

$i cauta In colo $i Inc6ce dra afld fate, ce s'a ascunsd.

Neputndu-o afla degraba $i vlndd nerabdarea 6spetilorti, Intrba fecioruld :
-- Unde-ml este flrea cea alsit, prea 'nallata imperatesa 7... unde all ascuns'o L.. aduceti-ml-o mai degraba, cacl
6stea mea este nerabdatre, voesce s'o vada cat mal lute.
Nmurile fete! respundd :
Indllate Imprate ! fil bund $i ma! astptd. putind,
cad acu$i 11-om aduce-o.

ApoI se dual $i-1 aducd mal antaid o baba btrana $i

urata sad unii Mail Imbrdcata mueresce $i cu cosite pe
capti, $i aducndu-I ()WI, ca ace$tia-sti Impratsa, ce-o
cauta eld.
MaI pe scurtd ca $i la petire, ap. $i la incredintare pana

ce se gatesce fata $i pana ceo aduct In casd, facti cel

adunatl. o multime de glume, de carl trebue sa rlda cu totil.
In restimpuld acesta rneniI, mal alesd al feciorului se

punt la masa $i Incep a inchina, a cinsti $1-a se vesell

cu totil pana ce ceI de casa aducti pre fata frumosit gatita din camara sad odala, unde-a fostd cu putind mal
nainte de acsta ascunsa.
Feciorulti, cum zaresce pre fata, care Intl srneritd. $i
cu capuld plecatd In jostl In casa, de-a una se duce la
dinsa, o apuca de mana $i a$a apol se ducti arnndul si
se pund alaturea In capul sad In crucile mesa.
Masa, In capuld care% se WO acum tineril, este de mai
nainte acoperita c'o fata de mas frte frumsa, r' in
mijloculd el, In dreptuld tinerilord se afla mil blidt i pling
de grail alesil. In grauld acesta vIrd fecioruld, dupa ce s'a
pusil In capuld mesel, vr'o ceeri-va ban! de arginta, era
fata vIra o naframd frurns, cusuta de dinsa.
www.digibuc.ro

174

Dupa ce s'ati viritti oblectele acestea In graulb din blidg,

si dupa mal multe glume si risete, qice unula dintre nemurile fetel :
Ie-ti copila lucruld WA!

adica naframa.
Ba nu!
Oice Indata unul dintre nrnurile fecIorului,
le-ti mai bine banil, copila draga, cad pentru
lucrulb teb iti sunt plata acesti banl!
Dupa schimbarea acestorb cuvinte Intindb arnndoi tineril manile si virindu-le in blidulb cu grab scte feciorul naframa, era fata banD, si dupa ce le scotb, aruncd
amendol cu putin grab Incrucis peste &spelt Ceealalt
parle de grail Insa, cata mai rmane in blid, parintil
feteI o strang si-o pastrza pana dupa cununie, adica
papa la coleicitrie.

Fata, cum a luatil banit II strange bine. Feciorula Insa

da atat naframa scsa cat si straistuta ce-o porta abb.Data de-a umrulb si cusma din capb viitorului sn socru.
Socru-sn, cum Ie dela dinsul aceste treI obiecte, deauna II pune palaria sa In capti, ca acesta sa 111.1 stee cu
capulb golii. Apoi da oblectele luate filcei sale si acsta
cosa naframa la cureua stralstuteI. era la cusma II OM
o pand (1) frumsa, facuta din pene de paun ki la mijlocti cu sorocoveti sati cu alp banI de argint. Dupa ce
sfirsesce de cusutd da obiectele tatane-s6ti, era acesta le
Interrce IndOrptii viitoriului sn ginere, luandu-sI In aceNO tirnpb plaria sa InapoI si urandil am'enduroril tinerilor sa trasca mul(I si fericiti ant
Asa se fac Incredintarile in unele sate din tinutulii
Dornel si ale Campulungulut (2).
(1) Cuv. pand In locti de flre e usitatil =I cu srn5. In Transilvania. In Bucovina numaI In tinutula Dornel. Tn cele-l'alte 041 ale BucovineI Intirnpingrnil
Cuvintula acesta numal in antece. nu Ins5. i'n N orha de tte Ildele.
(2) Coin. de d-lil Petru UrsulO, fost cnt. 14s. in CndrenI.

www.digibuc.ro

175

In celelalte part' ale Bucovinel, dupa ce s'ati adunattl

toll cel poftill la unil locil, dupa ce aducd pre fata In
casa si se as1 dup. masd, alegd pdrintii celord tinerl
pre unuld dintre elspetii de fata, care e mai b6trnti si
mai cu vagid, ca eld sa Incredinteze pre tineri. Ace la,
ludndil bliduld celd cu grad, ascunde inelele tinerilorii IntrInsulil si anume alti feclorulul Intr'o margine de blidd,
rd pre alil feteI in cealaltd margine. ra dup. ce in
acestd chipd le ascunde, pune bliduld dinaintea tnerilord
call stail alaturea si-lil Invrte astfelid, ca ineluld feclo-

rului sa vie In dreptuld fetei, ra alil fete In dreptuld

feciorului.

Dupa acsta procedura c,lice ornulil catra cei tiner sa

scta inelele si sa le puie pe degete.
Tineril se supund. Scotti cu sfild inelele, carI acuma
sunt schimbate si le pund pe degete, feclorulti pe alil
fetei, rd fata pe ald feciorului si anume fie-care pe degetuld alil patrulea.
0 parte din gritulti, care se and. In blidil, 114 arunca

tineril Incredint4 in crucisti prin cask rd

parte se

pastrzd pand dup. cununie, adicd [Ana la colacdrie, dup.

cum s'a artatil si mai susil.

pin minutuld, In care si-ad schimbatil cei tineri inelele
adicd din minutuld, In care s'ad incredintatil, logoditii, i
pand dupti, Uncropii, fecioruld lncredintatil se nurnesce in
Bucovina mire sad mnire ,$i Aire, rd fata incredintata
mirsit, mnirsd sail fiirsit.

In prejuruld Bucurescilord precum si'n alte partI din

Romania fecIoruld incredintatil se nurnesce ginere dem.
ginerica In loci) de mire, nu numal de Wr socri, parintii
fetei, ci si de catra toll ceialalli nuntas1 , asa buna-ra
lautaril qicil : ts trdesel domnale ginere, sit trdesci gine-

www.digibuc.ro

176

in locil de : sa traesci domnule mire ! (1). Fetel incredintate tns i aid i se dice mirsei.

In suduhl Transilvaniel se dice, ca si 'mprejurula Bucurescilor, ginere in locd de mire, in celelalte parti ns
ca si'n Bucovina, mire i mirs?t, dem. miresuca (2).
In Ballet% se dice numal jane. Cuvintula mirsa insa
si aid e cunoscutii.
In Selagia i Chiorii se dice asemenea mire i mirsd
dem. miresupt. (3).

In Macedonia, dupd cum mi s'a spusa, nu esista de

fella cuv, mire i mirsa, ci mirelui i se dice gzinire saU
gzinere pl. gzinerli, r miresel ma): alesii In partile Tesalief si ale Albaniel, 'nvsta naua pl. 'nvste nale. Daca aU
trecutg mal multe dile dela nunta se dice simplu 'nvesta. (4)
Comitatuld ZaNevasta noutt se numesce mirsa
randului precum i In unele parti ale Transilvaniei. (5)
Ce se atinge de numirea ginere, lat. gener-eri, acsta
este pretutindene latita i cunoscuta si'n Bucovina, insa
aice nu are insemnarea de incredinfatet, fidentatfi (Brantigam), ci numai de Mrbatul Pal mdritate (Schwiegersohn).

Ca si la Romani, asa si la Romani, cm% ginere, avea

ddu insemnri : una de fidenfatil (Brautigam), (6) si alta
de barbatulti filed maritate (Schwiegersohn) (7).
(1) Corn, de d-ld Dem. Teodorescu.

(Lumina pentru top, an. IV, Bucu-

rescl 1888, No. 7 si 8. p. 230 si 231.

(2) Com. de Id I. Georgescu si I. Popd Reteganuld.
f iresuca cu cunund
Se cunr5sce c'a fi
CAmesa pe dinsa suni.
Dintr'o doIn5. pop. din Transilvania.

(3) Com, de d-ld I. Popd.

(4) Corn, de d-nil Caragiani si M. Iu(a.
(5) Corn. de &Id T. Dusanescu.

(6) Hot% epod. 6, 13 ; Virgil Aen. 2. 342.

(7) Cic. de offic. 1. 35. 129 : Cum soceris generi non lavantur.
Socruld nu se scald& cu ginerit la und locd.

Atl. I. 1. Qui ducat., quum te viderit, socerum, generibus tanturn esse impietatem.

Care sit crd and te vede pre tine ca socru, cd genurile ad o Impietate atat
de mare.

www.digibuc.ro

177

In decursulti nuntil se mal numesce mimic pretutindene,

In tOte Wile locuite de Romdul $i maI alesa In oratil, $i

imgratii, imgratil mare, craiti noa, $i crdiprei, r mirsa
imgrettati $i eritiasd nuit.
Dupti cununie fec1orult1 Incredintata si cununata de-

vine pentru socri sl inere, rA, fata cununata nora dela

lat. nurus, us, genetiva nurorei pl. nurori, dem. nuridrd:
De vedea i r vedea
Ca logodnicI iI venia,
La petitti cA mi-I primia,
.11Turira

call tocmia,

Nurira-0 logodia,
Zestre bunrt ea-I dedea,

Frumu.lti eh mi-o 01%,

Nuntd mare crt-I Ikea
De se ducea pomina... (1)

rd la vr'o cille-va sOptCmilni" dupd nunt arnndurora

li se dice insuriltei.
NoI In cele urmtre II voma numl panA la cununie

mire i mirsd, r dupa cununie cum va cere trebuinta.

Mai de multi" era datina In Bucovina, ca $i'n celelalte
terl locuite de RomnI, at tineril, dup. afedare se duceair
Impreun cu phrinth lorti la preotula localci si inaintea
acestula Mceatl Incredintarea, elit II Incredinta, $i numa
In casulti acela, cAnda preotulti era ImpIedicatil cu alte
trebuinte mal urgente, si prin urmare nu se nutea face
Incredintarea la dInsulti, se , duceati acasa la parintil miresel si aice chiernail apol parintil amndurora tinerilorii
pre nmurile cele mat' deaprpe si pre cel mai btrni
dintre vecinl $i Inaintea acestora se Mcea logodna, care,
(1) G. Dem. Teodorescu : poesil pop. p. 167.
12

S. F. alar'ang: Nunta la Ronnini.

www.digibuc.ro

178

dupa spusa Romaniloril din cele mai multe 041, e juintate de cununie. (1)
De cand Insa legile Inipratesci i ordinatiunile consisto-

riale ail oprit sub aspra pedpsa ca sa se svrssca

Incredintarea cu mai multe eile sail chlar $i sptrnanl
Inainte de cununie, de atunci preotimea din Bucovina Incredintza pre cei tineri tot-duna precisil Inainte de cununie dupa ritualulO, care-la prescrie biserica nstra ortodoxa-orientala.
Ins cu Mote aceste ordinatiuni i opriri amenintatre,
Romanii, credinclosi datineloril $i credinteloril pastrate din
mo$1-strarnosi, serbza Incredintarea fiilor sl si acuma,
ca $i In vechirne, cu vr'o cate-va ijile sail sptmni Inainte

de cununie, $i fail de preoti, dupa cum s'a artatil mai

susti, cu acea deosebire numal c la acsta Incredintare
nu se cetesce de nimeni nici o rugaciune, ci numai se
schimba inelele, saU banil de argint si naframa.
dupa Incredinlare iea parinill pre mirsa
o dual ra$1 Inapoi In carnara saU odaia. unde a fost
mat nainte ascunsa, i acolo o lasP, apoi sa stee 'Ana ce
se'ncepe jocul (2).
In restimpulil dintre Incredintare si pana ce se'ncepe
joculil, dup. curn vorn ved acu, parintli tineriloril In(1) Cred. Romanilord din Bucovina ai a celora din Ungaria i Banata. Vedl
despre acsta i Pduna PetrifortU novell de G. TWO., publ. in (Familia.,
an. M. Pesta 1868. p. 282.

(2) Datina acsta se vede a este frte veche. de re-ce ai Dim. Cantemird
inca o amintesce. Eta ce ne spune ela in privinta acsta : cDupa aceea, adica
dup. petire, &Iamk una preola sad daca acesta este Impledecata cu alte ocupatina trimita i chlanni pre eel mal btrani din vecini. ai in presenta acestora
samba. inelele. Apol pirintil duca numal decal fata inddrpta, i rtial
o ascundil. Reintorcnda se puna cu petitoril la masti aaternuta, ai nu se ra.
dica ma! inainte de a se defige diva cuouniel. E de observata ci daca mirii sunt
feclorl de boera, Diet Incredintarea, niel cununia nu se We face fall de consensula Doinnulul ai fara de atestata dela episcopa , pentru ca de o parte sa
nu se intmple casatoril oprite de legile divine ai bisericesci. r de alta ca si
nu se unsca. mai de aprpe prin acsta legatura multe
boeresci, fara
de Iniroirea Domnultat. Dcscrierea Moldovel; ed. Acad. rom. p. 141.

www.digibuc.ro

179

credintati hotdrsctl liva pe cand va fi cununia. ApoT, hotarindu-se si acstti iji, maica mireseT si cu celelalte neveste, nmuri cu dinsa, pung pe mas diferite bucate
si Incept' cu totil a ospta, a cinsti si a se vesell. Acstti
osptare si cinstire durz maT bine de-o &A. ApoT se

scltt cu totil de la masA si Incepti a juca.

Nemijlocitti Insa Inainte de-a incepe a gusta din bu.catele puse pe mas unulti dintre petitorl, adresandu-se
a.tr6. OspetT, tine urmatrea oratie :
Multii Tubitf steni,

Prea cinstiti meseni!

av aid v'aff adunatil,

Pe D-vOstrA v'a Weptata
Acestil cinstitA gospodarti

Cu vial tocmaI din Cotnaril

Si cnd v'a vqutil venind
Ap mandri $i F,AtitI
Ca porniI eel infloriff
Pre portarl cd I-a chfernald
Si lorti poruncA li-a dal('
SA deschid portile
SA intindA mesele.
Portaril CA s'ail grAbitti,
Porunca ati implinit5.
Portile-aii deschisii,
Mesele-ail Intinsti,
AO.ernute mese
Cu fete alese.

Pe mese plinii de ,ipurf

Cu felurite bAuturi,

Si sahane cu fripturi
Pentru ale 1)-vOstre gurI.
Si furcute zugravite
Si lingurI totil cAsApite
Pentru ale D-vstre guff gAtite.

www.digibuc.ro

18.0

DecT portimii luatl

Si osptatT!...
Carl'
linguri 5i furcutT
Faceti bine i'ng'AduilT,
Cd am s'ncalecil
mndri

S m duet la Cernautil
S'aducti lingurT

furcuti,

Dar ell in Cernutil

POte c volli zabavi,
Cti pOte lingua n'oril fi,
FureutT pOte n'oirt gsi.
Trageti-nil bine in sama
C'arn sa incalecil etil de grab
Pe o epuOr albrt
$i rn'oTil duce la Suevii,
$i de.acolo, cum m'oirt duce,
Seiti prea bine e'oIrt aduce
Linguri

furcutT.

Cara nu-ti av linguri i furcutl

Mat rupeti i eu eet dintT,
CA aTa ne art invlatil

Pe not aT no0ri
De nu tii cum, apoT stati

Si la mine ve ultati
Cum ert singurrt oirt Ina
Si din bucate-oTil gusta.
Cine maT sci,
POte c'orrt fi

Furcutele ruginite,
Bucatele oti vite.

Si dect a per
stea impratulut,

Mai bine ell

Unti purice alti satuluT.
Poltimil luall i ospRati,
Dar din barb'a s nu datT! (1)
(1) Din Diesel', diet. de Ilie Ungureand. Acsti oratie se mal tine inea
(Mesa-mare gi Uncroptl.

www.digibuc.ro

i la

181

Am arnintita, mai susa, cd. mirele, cand se duce s se

incredinteze, iea cu sine pre mai multi &pep dintre nmurile sale precurn si o pareche de ldutari. Intre spetii
acW1a, precum si'ntre cel poftiti de parintiI miresei, se
-afla de multe ori, afara de barbati i neveste, Inca si
fete. Decl dupd ce s'ati logodita acuma tineril, dupa

ce a stata la masa, at osp'tata de-ajunsa si-aa Inchinata mai multe pahar6 de beutura In sannatea unora si
_a altora, se scla cu totil de la masa i spuna lautarilora
traga vr'o una 9i de jocd.
Lautarii, carii pana acuma a stata Ici veuna ungher
41e casa si-aa cantata numai cantece de masd, n'astpta
sa fie multa rugati, ci cum li s'a spus, de-a-una Intonza
o hord.

spetil adunati, si mai alesa tineretula, setosa de petrecere si de joca, cum auda cd lautaril ad intorsa arequld
_ye eta strund, de-a-una se prinda cu totil la joca i petreca pana In diud.
Cand aft Inceputa lutaril a canta de jocii, atuncl se
duc prini, saa nisce nrnurl de-ale miresel si-o aduct
pre acsta rasi In casa, de uncle apol nu se depdrtza
mai multa.
Scra-cea-mare, adic maica mirelui, care firesce Inca
trebue sa jce macara una jocti, flind Mee bine dispusd
i voinda a Indemna la voe bun& si veselie pre ceilalti
4.5speti, lncepe a chiul ast-fel :
Multtnescil lui Dumnedeg,

CR-nif e bine, nu-rnt e r I

Mulpmescil ce!ui de susti,
C'aceste dile-am ajunsil (1)

De alta parte o nevasta tenerd, nevrelida a rrnan In

(I) Din Crasna, diet. de Maria BiLrbuti.

www.digibuc.ro

182

urma screl celel marl, incepe In numele mirelul a chiul

urmatrea chiuitura :
Asl varg mT-am varatri

Sub unti &fungi de bradil uscattl

C'o puk de cripetatil,
Dar la rri mi-olti qed
Cu puTcuta drpt'a mea (t)

N'a apucata insa bine a sfars1 nevasta chiuitura sa, cancT

nurnal ce aucTi din alta parte a horel pre OM nevasta,

nma cu mirsa, luanda pre mire re-sl cum peste piciora
si anume :
Met bAditil, meT lone !

Catti a fosai vara de mare

Tottl fa disti eh' me-i lua.
f:tri c'a venial tmna
ST-aT &Uri milna cu alta.
Ce aI ganditil
De m'al. uritil ?

Ce-ai mancatti,
De m'ai lilsatil ?

Dar' lasil ea sl-a data peste oral ! Naintaa sa nu-1 da.

cu una cu doue renda ca sa pacalsca pre mire, carula
i s'aa adresata aceste versuri, apostrofandu-la de-una oma
care nu-si line cuvintula. Ea respunde indata:
Am mncatil znaril pisatil,
Si (peg Ott' c te-am lsatil,
Am mncatil zaharil batual,
Si qicil Oa c4 te-am urittl,
C'alt1- ail mere.' 1-ail logodi al,

Eti am Ainblatd tntr'o varri

AcetT-aq mersti intro saril
S1-ati luatri o buz'amara ! (2)
(1) De-acolo de idem.
(2) Din Crasna. did. de M. 131rhu(1.

www.digibuc.ro

183

Cdnd sfdgesce chiuitrea versurile acestea toti cel de

fat& Inceptt a ride ctt hohotti $i a face multd voe buna.
Si totti a$a prin glume $i risete, unii jucandil $i cliiuind
diferite chiuituri, earl' se potrivescil mai alesa la acesta
petrecere, r allit, $i mai alesi cel btrdni, bndii $i
felii de fel de Intmpldr, se petreca $i se veselescti cu to(ii pnd In diuti.

and se revarsd de diud, atuncea se impra$tie eu totil

ducndu-se fie-care pe-acasa $i caulandu-$1" de trebile sale.
In fine voia sa niaI amintesca Inca i aceea, cd mirele

din diva, in care s'a Incredintata $i pand dup. Uncropti,

porta necontenitA, atata in srbatori Ceti. $i in dilele cele
de lucru, Tana adicd flrea ce I-a cusufo mirsa la cu$md
naframa la curua traistutel.
In acele WIT ale Bucovinet, unde fecioril n'ati datind

de-a purta traistue cu sine, se OM tota In diva de increIntare numal o flre de teirg4 la cupta mirelul, pre
care, ca $i pain, o 'Arta mirele din diva Incredintrii $i
pnd dup. Uneropti.
Pe-acsta Mire sat' pand apol, precum i pe naframa
dela curua straistutel, cunoscil Rom Anil', care feciora e
mire, pentru cd in dilele de lucru numal mirh indatinza
de a purta ;lion scumpe la cu$me.
In Romania $i anume In districtulil Backlulul incredintarea sa logodna se face In urmatorula modti :
Se aduce o strachind cu grU, sa daca fata e mai

una cu orea, se puna inelele in nuntru $i se schimbd de

vr'o trel off de cine va din (imenil de NA. Nemijlocita
dupa acsta fata pune la cacibla sa palaria flacdului o
flore de WO. Flacul, adica mirele, lese apol
$i
impu$cd de vr'o cate-va ori dintr'ung pistola, dnd prin
acsta satenilora de cunoscut cum cd s'a lugodith

www.digibuc.ro

184

Dupa logodng se Intinde o masa, la care leail parte atatil

(5spetil adunan catti si mirele dimpreung cu parintii se1.
In miele pgrtI din acestil district logodna se considerg

ca terminata atuncI, cand flacaula si fata ati schimbat

inelele unulil cu altula In fata pgrintilorti $i a mal mulior
OrnenT, rude, prIeten1 sail cunoscuti, In alte WO 1nsg se
socotesce pe deplinil facuta numai atunci, cand e savarOA de preotil. (1)
In prejurulil Bucurescilor se face logodna, In lipsa unuI
preot, tot-deauna de celil mai baranil din famine. (2)
In Transilvania si anume pe Valea Somesului se face
Incredintarea astfelti :
Petitoriul da fetel petite unil inelii, numitil inela de
credinra sail simplu crecling r fata 11 da o naframd de
buzunaril numitg a$izderea ndframa de credinta sail simplu
credinfil. Dupa acsta 1$I &XI amndoI maim drpta, r
graitoriulft II stropesce cu apa $i le taie (desparte) ma-

nile ca $i la ori-care alt WO Incheiatil.

Tot cam aceste oblecte se schimba la Incredintare Intre tinerI si pe Tarnave, pe Valea Jiulul ardelenescii $i
pe Valea Hategului, (3) precum $i'n alte part1 ale Transilvaniel (4) cu acea deosebire numal ca pe Tarnave In
locil de nitframei se (lice crpii de credintd.

Inelulii, care-ld da mirele miresei, e de rnetala, de regula de arama, la eel mai avuti de argintil, rare-ori $i de
aur, r' netframa e lucrata $i tivita de mirsa. iu Valea
Jiului 0. a Hategulul naframa e pestrit, cu florl, $i. asemenea lucrata $i Impestritata de mirsa.
(I) Columna 1111 Traland, an. IX. p. 332-383.
(2i Coin, de d-la G. Dem. Teodorescu.
(3) Corn. de d-ld I. Popd Reteganuld.
(4) B. Vicid, op. cit. p. 2 : tincredintarea se face cu sad fag preotd, dupa.

&tins comunii prin Incredintarea inelelord gi a naframilord de mini Inaintea

cclord dou6 marturits

www.digibuc.ro

185

incredintarea In susa numitele locurI se face de regula

Inaintea preotulul si. a fiitorilora nasl. Dupl. Incredintare
se da una ospta, care In unele parti se numesce tocmld;
se puna cu totil la masd, osptz si bed, apol se daa la
joca, care tine cam dela 4-- 8 re (1) Pe unele locurl la
ocasiunea acsta se croesca si vestmintele trebuincise
pentru nuntd. (2)
In qckeill, mal nainte, dupd efostu la vedere urma logodna : la unil mal eurenda, la altif maI td.rdia.
Scra mica avea grija sa se pregatsca de logodna, si

sd fie cu tte In bun re'nduIala.

in gliva de logodna, prin amurgula srel, veniati plocnele dela ginere, trirnise la scra mica prin muerl, dou
orl treI nmuri de ale ginereluI. Ca plocona se aducea :
carne de porc, unula saa doi purcel jumulifi, dou plosci
de vina si doI colacl. Scra mica cinstea la inuerile, earl
aduceaa plocnele cu cdte una slota la fret inse, saa cdle

sse bancute. cdte ung Ohara de vina din plosci si le

tata cdte o lira de colac. Mal apoI ceI tineri trebuea sa
mrga la popa sa dacd nu, yenta popa acas la mirs
de-I logodia. Popa lntreba pre fie-care : cd cu voIa lora e,

nu sunt silill de nimeni ? Ginerele spunea din vorba cea

dintai : tcu vola mea, mirsa uu prea spunea din vorba
a dintditl, apoI tow spunea si ea : ccu vola mea saa putea s died tocmal atunci, eh nu e cu vola el. Daca dicea
ca nu e cu vola bolt, nu-I logodia, rmneail nelogodip.
Dupa ce rspundeat ca e cu vola lora, popa scotea inelul
mireseI si ala ginereluI si qicea : ecu vola lorft la anandol
se impreunzd fiulti cutare cu fiica cutare,.
Inelele la barbatI eraa de amnia orI de plumb cu scauna,
(I) Corn, de d-ld I. Popd Reteganuld.
(2) Corn, de d-ld I. Georgeseu.

www.digibuc.ro

186

cu ct ere' mal mari, cu atata eraa mai de prep ; fetele

purtaa inele cu cate trel luminf.
Ce-va mai tardia dupd logoclire adica pe la nou sag dece

re venia logoclna, adica masa, pe carI o da scra mica.

Lua parte la ea ceI poftitl din partea socriIor marl i
mid, de aceea era vorba : te duet la logodna ? orl tte-a
chlematil la logodnet.

Lautarii asteptaa pre speti la pragula portil si cand vedeag c vine eke una poftita, incepeail sa dica marsula, si
cand era nora si intunerica pe invitati Ii cunosceaa dupa
lampasele ori felinarele, cu earl ventaa ; une-ori se inselaa

de diceail la treatori.
in casa mesele ere' puse de mal nainte si cel ce veniaa incepeaa sa se asede la masa ; cel ce venTaa mat
tardia trebuiaa sa ski mai in Oda mesel, daca nu cumva se intmpla sa fie vre-una rung mat de sama.
La unele logodne lua parte si popa si locula lui era
totil-deauna in fruntea mesei. Dupa ce vedea ca cel poftiti s'ati cam adunata, incepea sa se aduca bucate la masa.

Daca scra mica vola sa o ojunga mat putina, facea

logodna cu fiertura si pane si la urma colaca, r dacd If
da mama sa cheltusca mal multil si voia sa faca logodna
mai mare cleat nunta ; servetti, cutitt, furculita si linglut, de era flertura, 1I aducea fie-care invitatti.
De b6utti se aducea la masa rachia sa vin, dupa darTa

de mana a screi mid.

ata tinea masa lautaril impartiti in tte casele, in care
erati asedate mese, dicead inteuna cantece de masa.
Mese eraa bara pentru rnenl, basca pentru muerl
bwa pentru feclori ; pe feciori de obicela SI punea mal
la o parte prin Cate o casa ori cascira mat dosnica.
cand la scra mica nu era destula loc, punea i la cate
una vecina.
www.digibuc.ro

187

Une orl se facea logodna fra lautari, dar a doua li

lumea ca a facut pomana.
Ct -tinea masa, ginerele ajuta $i ela la muerile, cart
duceaa pe masa, $i trebula sa fie cu bagare de sma ca
sa nu se mnjasc pe haine.
Cnd era pe la sr$itula meseI, ginerele mergea de se-

dea la masa cu cel-lalt1 feciorl, i i se aducea o sticla

sag doue de vino, de Inchina cu eI. ApoI venia mirsa
pe o tava 11 aducea flori, o garfa. Ginerele lua florile
si darula pe mirsA, dupa curn II da mama $i avea placere ; dupa aceea mirsa lua i da florl $i la celalaltI feclort

Dupa ce se ispravia cu masa, se rklica mesele $i se

scotea afara si se Incepea jocula ; mai intaia de tte se
canta thora miresel, . Din lume dupa una jocaflou incepea sa plece acasa ; aiii sta 'Ana la sfarsita, cand nu
mai avea cine sa jce.
Plocemele aduse dela ginere le frigea si le punea la socri
marl g alu doilea

A doua oi dupa logodna mirsa spala vasele. (1)

tri alte parti: tota In Transilvania, dupa ce atata tinerii
cata i parintil acestora s'ab Intelf-sa Intre ()land, junele
cu sotil sei acompaniata de lantari, plca intr'o 1i anumita cu darurl la fiitrea lui consrta. Darurile predate,

una preota sal) in absenta acestula, cela mai btran

schimlnl inelele, desemnanda ast-fela mutuala legatura 1ntre

fiitoril casatoriti. Mese cu toasturi, jocuri cu strigarl $i

chiuiturl distragO pre &pep. In fine juna trna. In batista

sa una Ohara de vina, In care junele a pusa cate-va monete. Vinula se scurge prin Casa libatiune adusa (leilora
penati pentru a-I castiga pentru casa cea nua r monetele, legate IntrInsa, se pastrza neatinse papa dupd.
(1) G. I. Pitis0 : Nunta in
1888. p. 10U-108.

cheid, publ. in (Revista noulip an. L Bucuresci

www.digibuc.ro

188

nuntd, artnda asta-fela, ca mirsa Isl la angajamentula

a fi econma si a pastra ceea ce barbatula II va aduce In
casa. Cu acsta se termina pactula de bund-credintd. (1)
In tara Mo,tilori la diva hotarita pentru credintd, feclorula InsolA de petite)* de nana0 i de dol trel dimeni
de incredere, merge la 0601 feteI si credinta se face de
preota sail de unti anti oma de Incredere, care dupa prirnirea declaratiunilor obicinuite, schimba inelele tinerilora.
Implinindu-se aceste formalitatI se da la masa si

hotaresc qiva cununiel si a ospgului. (2)

In Selagid i'n jurula ),516Incutel-mari Incredintarea se

face de comuna In presara unel Duminicl saa a unel

srbatori, nicl decum Insa In alta sar. Feciorula in sara
menita pentru Incredintare merge cu graitorIula WI la
fata petita si de aicea apoI, dupa ce saruta manile Orinflora fetel, atata el, cata si graitorIula si petita se dual

la preotula, dar aa de tardia ca nime sa nu-I vada pe

druma si daca din Intimplare II Intalnesce cine-va cauta
ca sa nu-I pta cunsce cine-sa si'n cotro se duca. Dup.
ce aU ajunsa la preotula, care a fosta de maI nainte
Insciintata despre venirea lora i dupa ce dati binetele
cuviincise, graitoriula, luanda cuvintula, spune preotulul la ce aa venita. Preotuhl poftesce pre petita i pre
graitorla sa parassca pe vr'o cate-va minute chilia, ra
pre petitona, care rmane cu dinsula, artndu-I mal intaia
partile cele bune precum i cele rele ale ca3atoriei, IlI Intrba de are aplicare a se casatorl cu fata respectiva saa nu.

In casa daca feclorula respunde negativa nu maI Intinde

multa vorba cu (IMO, ci l spune sa mrga. In trbll
de unde aa venita, ra daca rspunde afirmativa fecIo(1) I. C. Tacitd : Nunta la pop. rom. etc. publicatd in (Rominismuld. an. I.
Bucurescl /1370. p. 20.
(2) Frncu i Candrea, op. cit. p. 151.

www.digibuc.ro

189

rulti lese din chilie si'n urma sa Infra fata. Preotul o

Intrad $i pre acsta de voesce a se duce dup fedora
din bund-voe ori nu, dupa ce maI antaia 11 One $i el o predicatie despre Insemnatatea castoriel $i cum trebue sa se

porte ea nevasta. StArsindil $i cu dinsa Intra cu totil In

nuntru. Preotulil chlama acurna $i pre cantorulti bisericel
sa pre felii (palimar10) ca sa fie martor, pune apol pre
ambit tineri alaturea, feclorulti la stanga, r fata la drpta
preotuluI, cum sta acesta fata'n fata cu el, si-I 1ntrba
din noil In presenta martorilor de se lubescil si de vreil
din bun voe, ne'ndemnall si nesilitl de nime a se lua ?
Dupa afirmarile reciproce le Tea manile drepte $i punndu-le la olaltd le spune sa died un g Tatala nostru.* Dupa
Tatillft nostru le cere schimbarea semneloril de credintd.
In unele part1 din Chioril se'ntmpld Incredintarea ca $i

In Selagiu, numal ca pun un taleril cu gra, pe acela

punil semnele $i anume : naframl, banl $i Mele si dupa
o rugacIune, dall milnele, sehimba semnele si starostele
arunca peste el grti. Dupa schimbarea semnelor se'ntorcil
acasa, unde cinza, Insa fara jocii si fall, sa scie &Vella
despre celea ce s'ail petrecut. Ba ! adese-orl se'ntmpldu
ca nicl fratil Insurati si surorile mdritate nu sciil nimica
ce s'a 'ntmplath In familia lor pana a doua-di.
In decursulil cinel, urrnza dupd imprejurarl i determinarea ditel, cand incredintatul i incredintata ail sa-$1

serbeze cununia, cap: $i earl (5spell ail sa se cheme la

nunta sail oskelit, cine va fi niinagi-mare, pre cine sa Iea
de nune sail fete-de-nune, fete-dupa-masit, trap-de-mire

de mirati, $i ce feliil de lautarl ail s le cante la nuntd.

Cu ocasiunea desbaterilorti acestora atat mirele citta i
mirsa se prtd cu frte mare bagare de samd ca nu cum-

va s sl perda gustul unulil pentru altulti.

Dupa 1ncredintare nu vedl mal mult nicl pe mire
www.digibuc.ro

190

pia pre rnirs In adundrile tineretuluI, ci fie-care Isl

are gndurile si treburile sale. i dacd se si arata vre-o
data, e Mile btkorlil la ochi el feclorulti Incredintatil
nici cnd nu vorbesce cu mirsa sa, ci cu alte fete. Asemenea si mirsa. (1)
In fine In unele prti ale Macedoniel logodna sail, dupa
cum spunti Macedo Romnil, isusirea se face in moduli'
urmtorill :
Pdrintil fidcdului trimitil la parintil fetci unulil sail
mai multi petitorl, cari da4 semnulti, adicd, ducil unil

iniela legatti cu o cordea (panglica) vnal sail died (rosie)

si mal multe mone0 de aura.

Dupa ce pdrintil flcdultll si al feteI s'ati Intelesa Intre
el a se face logodna, urmzd schimbarea inelelor, care se

face numal Intre prinp, fard ca viitoril sotl sa Ia parte

la acst ceremonie.
In timpultl cand se face schimbarea inelelorri, se da
cu pusca la casa logodniculuT, r dela casa logodnicei se
impuscd asemenea ca sernnii de r6spunsil.
In genere logodnele se factl sara, si ceI Invitati se
cludi si se Intorcil cu torte aprinse, fiinda Insotiti de
multe ori si de ghiffi (lutari) urnda fie-care unulil dupd
altula : eel bitnza, sd incherdisescd i nit ra trd eta --7-- sd
trdscd, sd se folosscd si acstd logodnd sa fie odat
pentru WO. viata.

ate-odatd, Insa fOrte rat% spetil rga pre printii

fetel ca sa le-o arate, cnd atunci 'II facii mstere, adicd
il dati fie-care cte unil bawl de aurti, sail alte darurl
femeesci, inele, cercel, r ea spre multrnire sdruld mna
la top, fie barbatl, fie femei. (2)
(1) Com. de d-ld El. Popd, inv4Atord.
(2) T. T. Burada: cDatinele la nunti ale pop. rom. din Macedoniai, publ. In
4Revista pentru filologie. p. 417-418.

www.digibuc.ro

191

in alte pdrt1 ale Macedonia' isusirea se face astfel :

Dupd ce printil fetei 0-ati Mg atti fata, adicd dupd ce

ail Imbiat'o unui fedora

i aq cdpetata de la parintiI

acelula sborulti (cuvIntult1), 11 dati sentnulg, care de reguld

e un nell (inelti). Dupa aceea tineril se dual la preotul

localil ca A. le schimbe nllele.
Preotuhl atinge mat WAR"' nellele de barbd, apoI le
felicitza pre tn6ra
schimbd. Pe urma binecuvintza
pareche. Asisten0, la rndula loril, Incd o felicitzd urnsd trdscd.
du-1 sa blinezd
Dupa aceea isusita sati 'nvsta naua sdruta mna preotulul precurn si a tuturor celoril mal de Vrsta, call sunt

de fata, ra pre ceI mai tineri II sdruta pe ambele fete

ale obrazulul. Aceste bqeri (sarutari) se repetesc de
mai multe ori pand la nunt. (1)
In Pindti pe lnga cele Inirate pand aicl mal este obicaulfi sa se clued la casa logodnicel o pede (tipsie) mare:
infrumusetata cu fellurite desemnurl Incrustate, facute In

aluatt cu vrfulti cutituluI mai luainte de a se pune la

coptil, precum .$i unil pagrg (2) cu rachiil, avnda legata de elil mai multe malonudele (3); pedoa se Invlesce
Inteuml ervtil si se pune pe capultl uneI fete, care Intl%

In ograda cu ea, dupd aceea se aduce i din partea logodnicel unil pagiird cu rachia .,i amestecndu-se apol"
rachiula adusil de la logodnica cu acelti adusil dela logodnicil, se cinstesea &petit i se pund la masd, .$i dupa
osp'tare urzd cu totil : sei bitnza.

Fata odata logodit trebue s Lea tte chipurile ca sa

nu vadd nicl sd se Intalnsca cu logodniculq eI, i daca
(1) Corn, de d-ld M. Iutza, Romnd din Macedonia.
(2) Uldord de rnetald.
(3) Monecli de auril turcescI.

www.digibuc.ro

192

din Intmplare Ila zdresce, atuncl plca ochil in pamintri

i nu se ulta la dinsula. (1)

Precum logodnica-isusita, aa si ginerile dup. isusire

nu pote s vadd mai rnulta fata pana la cununie. Dela
isusire (logodnd) pana la cununie insa are voe sa rupa,
daca la logodna nu I-a placuta fata ; dar acea fan, rareoil se marita. Astfella parintil fetel sunt nevoiI sa-I dea
mai multa zestre, ca sa nu se lase. (2)
Astfelia se serbza 1ncredintarea la Romani !
Inelulf i nelframa, despre carI ama vorbita, in decursul6
acestul capitula, sunt semnele principale, cart se considera i se Intrebuintza pretutindene de totl RomAnil
ca simbolti all unirei i credintei nestramutate. Despre
csta ne putema Incredinta nu numal din cele ce
artatil pana aici, ci i dintr'o multime de cantece poporane, carl se recitza i se canta nu numai la nunti,
ci i la alte ocasiuni.

Aa una cantecu din Bucovina, care ne spune ca una

fedora a luata inelulu unei fete, firesce ca, ca semn, c va

lua-o .$i de sotie, insa fata nu-la voesce, suna precum

unnza :
Inga, (3) man* miselulti,
Cum mi-a luatil inelula,
E ild cer ca s mi-Iti dee,
Elri a spus c'ar' set" mg lee.
Cand asT sci c m'arri lua
Singura m'asT spfmzura
De capkulti brauluT
In mijloculti drumului,
De mirarea targuluT,
(1) T. T. Burada: Datinele la nunt.T ale pop. rom. din Macedonia pun in op.
cit. p. 418.
(2) Dim. Bolintineanu: Ciltoril la Romnil din Macedonia, p. 88.

(3) Inga = in cauti.

www.digibuc.ro

193

SA se mire si targul
CA ce pte miselule (I).

Acelast cantecii, dar cu unele schimbarl, se Oa si la

Romnil din Moldova. El suna asa :
LA, maTcA, voTnicu,

Cum imT cere inelu.

Et n ()id' cl nu role da.

EIA qice ccl m'a lua.
CAnd asl sci cA m'aril lua
SingurA m'as1 spAnzura
In mijloculri campulul
In crnga sovervuluT
In drumulil voIniculu7.(2)

Tottl acelasl la Rornanil din Transilvania sunA

UT- te, make., uritule,

Cum 1m1 pOrtA

EA ilti totti ceril s mi-lil dee

EN ;lice c'o s'd mg ice,
D'ELF,4 sci, maTc, cA m'aT da

Mal bine m'asT spanzura

cTucurule brAulul

In mijlocule targuluT
SA se mire tole tfirgule,
Ce mT-a flicutd uratulti ;

SA se mire si lumea
Ce mT-a facial dragostea. (3)

Alta canteca, si anume din Vlacko-Clisitra, la Romdnil

din Olimp, care ne arata ce feliil de inela de incredin-

fare a capaatfi o mirsa dela tatala s, suna astfeliA :

An, musatA, la fAntanA !

,Dutsiz Ye, cA eu ni jin,

CA dad'a ni m'isusi.
(1) S. Fl. Mariand: Poesil pop. rom. t. II. Dottie i hure. Cernituti. 1875. p. 181.

(2) Sevastos, op. cit. p. 70.

(t.) Iarnik i Birsand, op. cit. p. 271.
13

S. Fl. Mariann : Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

194

Aoaltadz, dumineca,
Nel curat (1) ,ni adusera,
5' tsints fluril* niseame (2)

Tu xirlu di mkase
Misticat cu hrisafe,
Tu maim. atsea 'ndrpta
*.tu dzdzitlu atsel niclu.

Ah, dzdzit, tsi ni stai bun

Ca sOrele dimntsa. (3)

Daco-rometnesce :
Hai frumsa, la fantana !

cDuce-ti-q, c ea nu vial,
Ca tata-mea ma'ncredinta
Alaltaeff, durninica,

Inela curatti mi-a

cina formal de credinta
Intr'una find de m'atasa

Mestecatil cu fira de aura.

In mna cea drpta

in degetula cel mica.
Ah, degela, ce-mi stai. bine
Ca srele ditninta.,

in fine o balada din Moldova, In care se amintesce

inehail alaturea cu naframa, se'ncepe asa :
Fost'aa fosta una craisora
Tinerela, mandru fedora
Cum e bradula codriloril
Susa, pe ve'rfula muntilora.
De sotie i aa luat
0 copila din celil
(1) lneld de metal adevratd, nestimatii.
(2) Mirsa capt la Incredintare dela mire o suma de monete marl de argintit, carI Insirindu-se, se prta ca salba la grumazd; cele mal cAutate monete
sunt Taleril MarieT Teresiel.
(3) Dr. Gustav Weigand : Die Sprache der Olympo-Walachen, nebst einer Einleitung fiber Land und Leute. Leipzig 1888. p. 136.

www.digibuc.ro

195

Copilii2d, Romancutd,

Toff vecinilore drgut;

Cu chipil dulce himinosil
Cu trupti gingasp mldiosfi
Cum e flrea cmpuluI
In lurnina srelig.
faa lui c5. 1-ail sositil,
Carte mare de pornitil

La tabr de ieWil.
Ele in suflett s'a mhnitti
f7ii. din gur a gritti::
cDraga mea, sufletulil meil,

Tine tu inelula meii,

l'une-lil in degetulil Me.
Cand indu-a rugin
SI sciT dragd, c'oiti muri!
De me Iasi' plngendil acas,
Na-tY niiframa de metasd
Pe marginT cu auril trasit.
Aurulil crind s'a topi

Sa mil, frate, &al muri!.

Dupa acsta tn6rula crai$ora plca la tabara, dar nu

apuca a ajunge d eparte, $i ullndu-se la naframa, vede
ca aurula de pe marginele acestela s'a topita, una semna
ca I-a murita sofia. Se'ntrce decl degraba Indrpta s
vada ce s'a Intmplata, $i afla ca tatala sfi I-a aruncata
nevasta Inteuna tail lunga $i lat, unde s'a si Inecata.
Tnerula, de 'ntristare ca. $1-a perduta sofia, care% nu
numai a I-a jurata credinta. eterna $i unire nedespartita
ci I-a data Inca $i inelult1 sac' ca semnii ca-$1 va fin
promisiunea, s'arunca $i ela In apa $i se Inca cu scop
ca cela puling dupd mOrte sa fie nEdespartip.
In fine balada se'nchele c'una blastCma asupra tuturoril

acelora, caril despartesca pre cel ce se lubesca din tota

inima :

www.digibuc.ro

196

Tuna, Dmne i trasnesce,

Tuna'n cine despartesce
Dulcea dragoste'nfocata

De-una feciora i de o fata. (1)

Intr'o poveste din Transilvania, In care asernenea

amintesce despre inelul si ndframa de 'ncredintare cairn!)
urrnatrele :

Fiindd astfeliil Invoiala gata, scra mica chIam numai decal pe popa i pe nisce nmuri, si tineril se logodesdi priminda binecuvintarea si schimbanda cate
o ndframd, dupg obiceiulii de atunct Adicg feclorulii II dg fetel unit inelit de aura i o ndfram4 de n16tasa, r fata li dgdu cu sfialg un inel i o naframtir
de care WW1 avea. Dupg aceea I1 petrecurg cu tolil Ona,
sara trli, statorindit llua de eununie pe de atunci In
doue spt6mant. (2)

Voind acuma a as6m6na datinele si credintele Rornanilora dela Incredintare, vorna afla ca cele mai multedintre dinsele se aflg si la alte
La Incredintarea Romanilorti era de ajuns, ca si la
Romani, un nudus consensus (3). In tirnpul republicei
aveati trebuintg, ca maI pe urmg In timpula ImpraWort, nicl de martori, de .si adeseori lua si acestia parte(4),.
(1) V. Alecsandri: op. cit. p. 20. Totd la acela p. 21 veril i o variantit a
balades citate.
(2) Marginnuld: Dina Imprlits

i pna eI al, poveste din popord, din.

ebiblioteca poporal a Tribune,. No. 82. Sibiid 1t386. p. 7.

(3) Dig. 23, 1, 4 pr. vi 11.
(4) Macrob. Sat. 1, 6, 29 : Nam Asinae cognomentum Cornehis datum est,.
quoniam princeps Corneliae gentis empto fundo seu filia data marito, cum spon
sores ab eo solemniter poscerentur, asinam cum pecuniae onere produxit in forum, quasi pro sponsorsbus praensens pignus.
.C1c1 Corneliilord li s'a datd porecla eAsina pentru c celd dintAid din vita.
Corneliilord, dupa ce cumgrase o movie sad dupa ce a data pre filca sa dupa
und harbatd, cerndu-i se In modd solemnd chIezevl, aduse pe pla(A o asin&
magari(a) incarcata cu haul, ca ziloga de fati In locd de chiezev O.

www.digibuc.ro

197

ilia de vre o Indatorire scrisuala (1). Era Insd datina, ca

mirele sd dee mireseI ca arvnd (arra) o moneda, dupd
.cum se Intmpla acsta maI la -kite contractele (2) sail
unU inell (3). Dacit mirele era din clasa de josa, adica.
din poportt, inelula era de fiera (4), er dac mirele era
patricit, atuncl inelula era de aura (5). Fata Inca. 11 da
tint inela (6), dar a cesta nu avea o Insemnatate asa de
mare ca ala mireluI, pentru c numal mirele era obligatti a da mireseI unti inel ca arvnd spre Implinirea
4atorintelora sale propril, din care causa, se i nurnia
pignus (7).

Inelele, ce le schimba tineril romani Intre olaltd, se

nurnlail : anuli pronubi, mutue fidei signa, adicd hiele de
Ambrosius Ae lapsu virginum 5: Nam si inter decem testes confectis spon-salibus, nuptiis consummatis, quaevis femina viro coniuncta mortali non sine
rnagno periculo penetrat ad adulterium.
Cad. fiindd InchelatA logodna lntre clece martorl gi sfArsitA nunta, fie-care
cu und bArbatd trece la adulterid cu celd mal mare periculd..
femee

(1. Dig. 23, 1, 7, 1.

(2) Dig. 14, 3, 5, 15 : Si institor, cum oleum vendidisset, anulum ariae
mornine acceperit, neque eum reddat, dominum institoria teneri.
Dad, und comerciantd, vngndd &MO, a primitd und ineld ca arvnA
dA Inapol, stApitnuld peocede conformd legil de comersd.
(3) Plin, n. h. 83, 28 : ad sponsicnes etiamnum anulo exsiliente: FArindd
.ncuma la logodne und ineld.
Isidor. or. 19, 32, 4 : Femivae non usae anulis nisi quos virgini sponsus
mi-terat.

Romilnesce: Unel femel, care n'a Intrebuintald inele afar& de cele ce 1-a trimisd el ca fatA logodniculd.
(4) PL.n. n. h. 33, 12: Etiam nunc sponsae muneris vice ferreus anulus mittitur isque sine gemma.

Inci tkacuma se trimete logodnicel ca presentd und ineld de fierd i anume

Sari petra, scumpe.
(5) Ter4.31I. apol. 6: Aurum nulla norat praeter uno digito, quem sponsus oppignerasset, pronubo anulo.

Auruld nu-ld cunoscea nicI una, afarl dectit la und degetd, pe care l'a
logitu logodniculd cu ineluld de nuntA.
(6) Terent. Eun : 3, 4, 3 : dati anuli, locus, tempus, conshtutum est.
S'ad datd inelele, s'a hotArltd loculd q't timpuld.

(7) Inv. d, 27.

www.digibuc.ro

zA-

198

casatorie ca semnii ala credintel Imprumutate, si mirsa,.

inelula ce-la capata dela mire, litt punea si purta de regula, ea si miresele romane, pe clegetula al patrulea
Pe timpula Imp6ratilorti romanI, srbarea. ,Incredintarit
se Mcea totduna in presenta spetilorti Invitati (2); si sesfarsla, ca si la Romanil
o mnsa (3), In filmpula cdreIa se hotaria locul si timpula nuntil (4).
Miresa primia darurl atata In Oiva Incredintaril, cata
mal pe urrna. la .nunta (5).
La Italienii din Boma adev6rata serbare a casatwiel e
incredintarea (capitoli), care afla loca sara si care se anunta nmurilora si amicilora prin cartl de Invitare fruinosii tiparite.
tu decursula Incredintaril se cetesce si iscalesce contractul cdsatoriala, r tnra pareche primesce Imbralinmurilora si felicitarile tuturora celora presenti..
TOM lurnea adunata e fOrte fericita.
Cu aceeasi solemnitate se serbz Incredintarea (spo-

zalizio) si la clasele de josa, precum si la Oranil dia

Imprejurimele Romet Tineiil mananca, bea si jca dimpreuna cu amicil fora si se numesc de-acuma Inainte,.
tocmal ca i la Romarff,, sposo (mire) si sposa (mirsa).
Ce se atinge de daruri, earl se aduca la acsta oca(1) Isidor. de eccles. nffic : 2, O. $: Quod in primis anulus a sponso.
sponsae datur, fit hoc nimirum vel propter mutuae fidei signum vel propter id.
magis, ut codem pignore eorum corda iungantur.. Unde et quarto digito anulus idem inseritur.

Ca se di logodnicei de and mire mai Antaid und ineld, acesta se face negreitd ori ca O. fie wad semnd de credinp. reciproca sad pentru accea, ca sa.
se impreune inimele lord prin acelas1 zalogd. De aceea se punea ace,lasl inela
pe degetuld ald patrulea.
(2)'Suet. Oct. 53 :,.In turba sponsaliorum die vexatus.
Tertull. de idololatr. 16:
Plin. ep. 1. 9,, Senee. de benef. 4. 39. 3. .
(3) PIjo, n, h. 9, 117, Cicero ad..Q. fr, 2, 6.
(4) Terent. Eun. 3, 4. 3, loc. citatd mai susl,
(5) Papinian. Dig. 16, 3, 25.

www.digibuc.ro

199

siune si carl compunt mietjulti festivitatil, tte sunt menite nurnal pentru mirsa (1).
in Genua semnele de credinta sunt, ca si'n cele mai
multe parti la Romani, una ineli i o nafranat. Daca fata
le primesce pre amndou, e unu semnii c. s'a Intelesa.
Jnelult In tota casul e de mai mare Insemnatate, decat naframa. Ela decide, ela lga.
in Apeninii ligurici se Uinta Una canteca fOrte atrag6toria, din ala cartg cuprins resulta ca si aid ineluill
e in usa la Incredintare (9,).
In Imprejurirnea Alba junele, cand visitza fata, precare voesce s'o *lee de sotie, II arunca o nelfraui. Daca
primesce, Ila voesce, daca respinge nafraina, e unU
semini ca respinge i inima acelu ce
dat'o (3).

fata

La Albanefi este datin ca In casa cand parintii fetel

saa nmurile acestela vora s'o dee dup. feciorula, pentru
care a fosta cerul a de sotie, sa schimbe Intre olalta ca
semnii de incredintare, bani vechi de aura si de arginta.
Daca, ceea ce nici cand nu se'nt'mpla fara elresi-cari
cause ponderse, se'ntrce schimbula trimisa indrptil,
atuncl Incredintarea se considera ca disfacuta.
(I) Dringsfeld, op. cit. p. 97.
(2) Dringsfeld : op. cit. p. 100. Cantecul, despre care am amintilO, sun&
ast-fel0

V'ho mai dovert a st'ora

Nanca vi voi dervi.
(La porta di voi, bello,
Mai pi la rivedr.
- - Se v ml bandonate
Mi morir d'magon.
Ma'mpreme il mio onore
Taut
vostro amore :
Abbi un po' compassion.
Vi lasela bona rim;
Diman ritornia);
Vi porter() anelio
Tutto dorriitd e bello ;
Con quel vi sposer.
(3) Dringsfeld, op. cit. p. 101.

www.digibuc.ro

200

Daca Incredintarea nu s'a disfacutil, i timpultl, care

s'a hotarat pentru nunla, se apropie, atunci Inteo Ja
sat Duminiell sara Inainte de cununie se duct' trei inl
din partea mirelul, de regula doI Wimp' i o muere, la
mirs i aicl se serbza apol adevrata Incredintare prin
schimbarea de inele de aura i de argintil. Inelele se punti
de maI multe orl Ring. olalta pe o firMntigtrd de filine't de
rostindu-se In acela0 timpti formula : duke pane
nedespar(iti i dorindu-se tinerilora Incredintap norocO,

er arnnduroril familiilorfi unite durata eterna.

Dupa ceremonia IncrediniareI urmza o masa la care
WI parte trimi0 mirelul (I).
Intrebuintarea inelelorg ca semnO de creditqa sa Ineredintare e usitata nu numaI la poprele de vila romana
la Albaneji, dupa cum s'a artatil In irele de mai
susO, ci i la alte popre indo-europene, precum la Grecii
nosi *i la Serbi (2). Cu tOte acestea ns Intrebuialarea lor
anti la Incredii-Orea oficiOsti sat bisericesca catil i mai

nainte de aesta la cea neoricisa, cand se schimba numai de unult1 dintre htrnil, call se afla de fata, e de
origine curatt romana (3), i anume din timpulO acela,
and arvna nu era Inca destul de mivatre (4).
Ce se atinge de Intrebuintarea celorlalte obiecte, cari
asemenea sunt usitate a se da miresei din partea mirelui ca sernnii de incredinrare. precum sunt buna-Ora monedele, apoi originea acesteI datine trebue cantata Intr'unO
(I) Dringsfeld. op. cit p. 60.
(2) Diiringsfeld, op. cit. p. 5G, 67, 68, 76.
(3) Theologisches Universal-Lexicon zum Handgehrauche fr Geistliche und
gebildete Nichttheologen. Erster Baud. Elberfeld. 1874. Cuv. Brautring : Der
Gebrauch des Ringes als Zeichen der Vertobung ist von den }Willem bernommen.

(4) Plin. 33, I, 6 : Consuetudo ad sponsiones etiamnum anulo exiliente tracta

ab eo tempore, quo nondum erat arrha velocior.
Obicatuld ineluluI la incredintirl se trage din timpuld, cind nc arana nu
era mid miacitre.

www.digibuc.ro

201

timp cu multa mai departatil decat cela alti Romani-

lor, desi datina acsta se afla, dupa cum pnii vuti

mai susil si la Romani.
Fenicienil, Tracii, Grecil eel vechl, Indienil, i, dupa cum
resulta din unele locuri ale sf. scripturi, i Israilenii aveail

datina de a cumpra fetele, cu cari voiad sa se casatorsca (1).

La ori ce cumpratura a fostii si este datina din cele

mat departate timpurl de a se da mat ant:Lit una oblecta
resi care ca arrnd i abla dupa aceea a Intregl suma
cu care s'a arvonita ob1ectulti().
Totil asa se facea si atuncea, cand se cumpraa fetele
cu cari aveati sa se casatorsca (3).
Eta deci de uncle se trage datina de a da monede ca
semna de credinta!
Bomanil se vede e volt fi adoptata datina acsta, ca
multe altele, de la Grecil cei vechi, r nol Rornanil nu
rmane nici o indolala ca amt.] mosteniro dela Romani,
strabunii nostri.
(I) Isid. de Onciuld : Manuald de archeologie hiblic8.. Cernautl 188i p. 148.
(2) Isid. Orig 5, 2b : Interest in loquendi usu inter pignus et arrham. Nam
pignus est, quod datur propter rem creditam, quae dum redditur, statim pignus aufertur. Arrha vero, quae primum pro re bonae fidei contractu emta ex
parte datur, et postea completur. Est enim arrha complenda, hon auferenda ;
unde qui habet arrham, non reddet sicut pignus, sed desiderat plenitudinem.
In usuld vorbirel este deosebire Intre chizigie (zitlogd) i arvna. Cicl chizlxie este aceea ce se di lnapol pentru und lucru Incredintatu, care claci

se di InapoI pe locd se la xi zaloguld. Arvna Ina este aceea parte de

bald, care se di TWA pentru und lucru i apol se Indeplinesce. Arvna deck
nu se la inapol, ci se Indeplinesce- i acela care are arvna nu o va da lnapol
ci cere Indeplinire.

(3) Plaut. Mil. 4. 1. 11, Hunc arrhabonem amoris primum a me accipe.

Primesce dela mine acst prima arvni a atnorulul.

www.digibuc.ro

202

XXII. STRIGARILE.
Timpula, cata are sg trcd de la incredintare i pang la

cununie; nu e statorita prin Did o lege sah ush reslcare apucata din mosl-stramost Ela atarnd toth-deauna
dela vointa si chibzuinta tinerilora Incredintati precum si
dela parintil acestora, dar mai cu sama dela ImprejurgrI.
in Macedonia bung-ra, unde atata fetele daft si fecloril
se marit si se Insrd dupa vola pgrintilord si unde o
samg de parechl sunt forte de mici logodite, ehiar din fagi, (1 )

e lucru firesch ca sa trca un timpil mal Indelungata.

In provinciile rornane din Dacia-tralang Msg., unde se logodesch de reguld cand sunt maturi, nu trece, mal ales

la poporuhl de josh, mal multa decal &PIA pang la patru s6ptmani. (2)
, Dacg tineril incredintap si pgrinti acestora s'aa Intelesa
si-ah push la cale ca cununia sg urmeze call se 'mite mat

de grabd dupg Incredintare, si dacd incredintarea s'a facutil far'de preota, atunci mirele si mirsa se clued la
preotula locala, Impartasescil acestuIa tg, s'aa Incredintata
atuncl si-atuncl si-la rga tott-odata ca sa. Insciinteze In
biserica pre poporula adunata despre incredintarea lora.
(1) Dim. Bolintinnd, op. cit. p. 94. T. T. Burada: Datinile la nuntl ale pop.
rom. din Macedonia, pubL in op. cit. p 417.
(2) In Bucovina li Moldova, vec11 : Columna I. Tr. an. IX. p. 382.

www.digibuc.ro

203

Acstd insciintare sad anuntare publica se numesce in

Bucovina cu und termind poporald strigitri sad vestiri, in
Transilvania, pe langd acestl dol termini, se mai dice
Inca i miirturisirl, (I) r In Selagra si in prejuruld .?omcutel-mari simplu strigitet. (2) Terminarea vestirilord se ex: Wand fl-atunci
pritn prin -env.
luti N.
s'ad
sfetrsitti,
s'ad
terminatil.
vestirele,
Strigdrile sad Vestirelc, cart' sunt menite spre descoperirea piedicelord, eari aril put sa se nascd dupd incredintare si ard put sa zdclarnicsca casatoria, se striga
de reguld In biserica In trel Duminici sad s6rbatori dupd
olalta.

Preotuld, dupa srarsirea servituluT d-deescii, se arata

In cup raiuluiA sad up doinnscclo ori lesd. Ming tetrade-aice apoi tstriga vestirelez sad martarisesce
poporulul adunatd, care astptd cu cea mai mare nerdbdare, cu deosebire Insa fetele si muerile, ca sa audd dela
preotd cine cu cine s'a logoditd, diandO : N. fecioruld
lui N. N. s'a Incredintatil cu N. flea lui N. N. si volt sd
passca la taina sf. cdstoril, Cine dintre D-vOstra scie
vr'o pfedica resi-care Intre dniT s'o aducd la cunoscintd
maicil nOstre bisericl !*

Totil asa face preotuld si'n Duminicile urmdtre.

Dacd poporuld cu-nsce resi-care pledica de cdsdtorie

Intre cel Incredintati, sat unuld dintre dinsil a data altula

mdna, adic daca sunt prea deaprpe Inruditi etc., atuncl
de regula In bisericd. e Were generald, r daca nimrui
nu-I e nici o pledica cunoscutd, atunci mal multe voci din
publicd se audd diand :
sad Dumnele s le dee
cDurnnedeil s le ajute !)
(1) Coin. de I. Popd Reteganuld si I. Georgescu.
(2) Coln. de El. Pop).

www.digibuc.ro

204

norocil si fericire !

set sa MIba parte unulil de altultir ! (I)

Daca IncredintatiI nu sunt din unulil si acelasl said,

atuncI vestirele se striget In amndou6 satele, adica atatil in

satul0 mirelul catil si In celil alit mireset In casula de pe

urma strigarile sund astil-felil : N. feciorula (fflea) lift N. N.

s'a Incredinlattii cu N. film (feclorultir) lui N. N. din satulil N. etc.

In fine e de'nsernnatil Inca si aceea ca, dacd Incredinfatil nu sunt din unulil si acelasi satil, mirele sail mirsa, dupa ce li s'ail strigata acuma vestirele, lrebue sa
cluea preotulul, care are sa-I cunune, emarturie de vestirl,
prin care sa adeversca ca li s'ail strigatil Vote vestirele
si ca nu este Did o pIedica la mijlocil, care I-aril oprl dela
cununie. Fara de acsta marturie de vestiri, celfr putinil
in Bucovina, Dime nu-I cununil.
Iscandu-se, In urma strigarilorti vre-o pledied resl-care,
atunci sall se arnand casatoria pana dupa delaturarea piedicei respective sail se nirnicesce cu totula. Matti arnanarea cala si desfacerea sail nimicirea atarna de la marimea
pledicel, dela timpil, precum si dela Imprejurarile In cari.
se afla tineril incrediniall.
(1) In Bucovina, Transilvania ai Ungaria corn. de I. Popa Reteganula, I. Georgescu

i El. Pop. Veqt i PitisO : Nunta din *cheia, In op. cit. p. 108.

www.digibuc.ro

205

XX III. PREGiiT1REA
Romanil lrani, dupa cata scia ea, $i dupa cum am artata in capitolula prernergtoria, nu hotarasca nici-odata,
una limp anurnita, care ara av sa dureze intre Incredinfare sat logodnd i intre canunie, ci el se orientza totadeauna dupa imp rejurarI. Asemenea nu-ml este cunoscuta
OM acuma, ca Romanii tranI sa'ncredinteze pre fiii loril
de mici, $i prin urmare timpula Intre lncredintare $i cu-

nunie sa dureze ant intregt

Daca petirea, a$6darea $i Incredintarea unel fete s'a In-

tmplat, cum s'ara dice, pe neasteptate, $i prin urmare

parintii miresel n'ail avutil destula timpil sa se pregatsca
pentru tOte lucrurile ce sunt de neaprata trebuinta filed
lora, sail daca alte 'Medici neprevdute aa Intrata la mijloca, atuncl timpula dintre incredintare $i cununie dureza

mai lunga. Daca Insa parintil miresei sunt pregatitl de

mat nainte, daca tta qestrea flicel lora se afla In buna
rndula, $i nici o pledica neprevduta nu Intra la mijloca,
grind cununia se serbza mal tota-deauna la trei sail,

cand sunt serbatori la mijloca, In earl sa se pta striga

cele trei vestirl, chlar $i la dou sptrnani dupa Incredintare.

In casula dintaiti parintil mireseI 10 daa bita silinta ca

In restimpula dintre Incredintare $i cununie sa pregatsca
www.digibuc.ro

206

tte cele trebuinclse fiicei lora, r dacd mal proving si

dresl-cari piedici, se silesca a le delatura cd.ta se pote mai
de grabd.
Asemenea si mirele cauta din rsputeri a deld.tura tte

piedicile, cte cada In partea sa si a grabi cu curmnia,

ca nu cum-va maI pe 'mm, veninda altti fecIorti, sa-I
fterg tl mirsa de naintea ochilord, adec sa se Incredinteze

si sa se cunune acela cu dinsa.

Casuri de-acestea s'aa intmplata de multe ori si se mai

Intmpla Inca si acuma la poporula romnt, mai alesa

and feciorula din urma e ce-va mal avuta si place atata
fetei call si parintilora acesteia mal multa deal logodnicula dintdia.

in casula aid doilea adica cnd zestrea miresei

e In

bund rndula si nu se and nicl o 'Media la mijlocti, cauta

atat logodnicii, cat si printii acestora, a se pregati cum

mai de graba pentru cele trebuincise la serbarea unel
nunti.
Parintil dinteamndou partile se'ngrijesca adic de

mncdri si bkituri, de plata lutarilora si a altora spese,

de bucatdrite, dac aa lipsa si de acestea, de farind si
carne prspt pentru rndula osptului si altele de asemenea. Mal pe scurta ei se ingrijesca de tte asa, ca In
ajunula cununiei sa nu lipssca nemica, si nirne s n'alba
cuvint4 de-a se plange sl-a crti cd nunta n'a fosta curn
aril fi pututa si cum ar fi trebuita sa fie.
Logodnicil, adica mirele si mirsa, Inca aa destula de
lucru In restimpula acesta. El trebue sd-si alg acuma
persemele, cari aa sa functioneze In decursula nuntil, adica
AM jeii sat vorniceil i druscele, i tot cu Intelegerea bolt

se alega si nunii eel marl.

Mirele tocmesce idutaril i. cumprd darurile pentru mirs.

Mirsa cautd sd pregatsca cta mai de graba darurile

www.digibuc.ro

207

pentru starosti, pentru nunil ceI marl, pentru cumnap si

cumnate. ApoI schimburile pentru mire si socrii eel marl,
parintil rnirelui.

Fie-care are cte ce-va de lucru, fie-care se gatesce si

se pregatesce. insa dintre toll mirsa are celil mal multii
de lucru.
Decl noI vomil lasa pre parintl sa-sl caute de trebile loft
cum voril pute 0 vort1 cugeta el ca va fi mal bine si vomti
urmart de-o cam data numal pre logodnicI sad Incredintati,
vorna descrie adica tOte cu dearnruntulti : cum 10 alegii
acestia vorniceil .$i druscele, nunii eel marl, ce felil de functii
aft sa Implinsca fie-care dintre acesti factori cardinali in
decursult1 nuntil ; cum se numescil darurile trebuinclse
si curn le prepara ei pre acestea ?... Vomfi Incepe asa dara
mai Intaiil cu functionarii.

www.digibuc.ro

208 -

XXIV. FUNCTIONARII.
Pe Yang functionarii bisericesci, cariI sunt preotulil i
dasctilati satl cantorulti i caril sunt indatori(1 s funcOo-

neze la ori si ce nunta, maI sunt Inca i all functionarl

carii ocupa in decursalq unel nunV diferite func0. Deci
nol, in sirele urmatre, voma vorbi numal despre cel din
urma.

Vomti incepe mai Intaiii cu Nunif.

Pretutindene In Bucovina, Moldova si in cele mal multe
parti din Muntenia pers6nele, cad asista ca martorl cu luminele aprinse la sevarsirea unel cununii se numescii c'una
cuvint technica poporal nunl sing. nunii fern. nund pl.
nune, dem. nunu i nuniOret. Daca la sevarsirea unel cununii se afla d6ue satil si trel parechi de asistenti, ceea ce
frte adeseori se intempla, mal alesa la Romanii cel mal
avuti, atunci o pareche dintre acestia, care e mai inteligenta si cu mal mare autoritate, se numesce nunl marl,
ra celelalte parechi nun mic. Daca e numal o singura
pareche. apol si acsta se numesce de regula nun% marl.
Fiind mai multe parechi de nuni, atunci nunii marl afi
totdeuna antaletate inaintea nunilorii
Nuni marl i nunl mid, la sing. nunii mare i nunii mica
se numescO in suscitatele rl barbatii asistenti, era nune
marl i nune midi, la sing. nand mare i nuna mic, fewww.digibuc.ro

209

meile asistente, cari in genere sunt sotiile nunilor, de

multe ori Ins& i alte fernei straine.
In unele tinuturi din Transilvania i Ungaria, precum
unele parti ale Munteniel se numesc aceti asistenti
nag (1) i cumetri (2).
Numirile din urma bunt cunoscute

usitate si in Bucovina, dar nu in inteles de nunl ci sub cuv, cum6trit

i

pl. eumetri tem. cumatra pl. cumgtre, neleg Bucovinenil numal pre acele pers6ne, barbati i muerl, earl asista cu

luminele aprinse la increstinarea unul copil, ra na,st sa

itecna0 sizig. nap sal) fleinagi dem. natzelucii, fern. na0 sa
minuet dem. tainqual sunt numiti asistentii acestla astfeli

numal de Mil finii lor, adica numal de call persnele

botezate safi cununate de dinsil. Cu alte cuvinte nuni se
numf scti numai eel ce cununa, r cumetri numal eel ce
botza.

Yuni marl sunt numiti asistentii cununiiloril de WO.

toti Ospetii, afaia de mire si mirsa, cari il nurnesc na0
sa neinag, numat in decursul nuntil. Cum se sfarsesce
!ma nun ta plerd0 acsta numire, rtmaindu-le pentru totduna numal cea de cumi,,tri, cu care ti intitulz socri
marl, i cea de na0 5;36 neina0 cu care 11 intitulza tineril
casatoriti.

Cum ca numirea nuni trebue sa fie cea mai veche

mal corespunOtre asistentilor unel cununii, dect rum6tri,

se vede Inca i de-acolo pentru ca tota serbarea

inainte de cununie i dupa cununia duor tinerl se
numesce nuntti, mrom. // umta pl. numfile, (3) care cuvintil
(I ) D. I. Bojncl: Anticele Bornaniloia, Buda 1832, p. 213 si 215. Notele 1
si 2. G. TAMS.: Nunta Itran6sci inprejurult TimisreL publ. In Familia an.
HI. Pesta 1867, p. 445.
Corn. de D.la G. Dem. Teodorescu. prof. gimn. in
Bucuresci.

(1) G. Trani: Nunta t6ransca, locula cit.

(3) Com, de d-la M. Iuta, romana din Macedonia.
In unele OM din Transilvania i Ungaria se numesce acstA serbare
14

S. F. Mariana: Nunta la RomanT.

www.digibuc.ro

210

e mai pretutindene latit i cunoscut, apol spe0 nunta#

nunttilcqi (1) petrecerea mintire, i a se petrece a nunti,,
mrom. a face nunttli (2), earl tete aceste cuvinte se reducti
la o unica radcina.
Pe cnd in teta Bucovina, Moldova (3), Muntenia (I) *i
Dobrogia (5) asistentil cununiilora porta una i abeeasi numire de nuni, pe atunci in Transilvania, Maramurest, Ungaria i BanatO perta schimbis cnd na0 sa lulnag,
napl, i niina0 mare, naM, i nitnaM mare (6), and cu-

m6;ri si cnd nunl.

Dovada despre acsta avema mal multe balade poporane, precum i alte scrieri din trile din urma.
Asa intr'o balada poporana din tinutulu Sibaului anume
&Tong Bradi i soro-sa aflm ca asistenW acestla se numescii nanap.
ca i textul0 baladel :
Malcd, tnecalita mea,
Sa-mt dal mi pe soro-mea.
Tara, 1umea am ocolitil
Ca i dinsa n'am gAsitti,
Niel in fatg, nicT in dosil,
Niel In portil asa frumosil
Dupil tine-old da-o e
De

face, petal ma
Podil de-arama
Peste vamil

pl. ospete, r' nun tmit -asp coI

i opeciort. C Iv. nuna in pirple respective e

privita ea o vorbi scandalsi. (Com. de. d.la I. Popd Reteganu10).

(t) D. T. BoAnca, op. cit. p. 214. Nota 1: Urezteorit sad strigltoril Romanilord adeseorl se clic4 Nuntd/a{th, &id de la Nun-Talasia.
(2) Comb de d-ld M. tug.
(3) L Mama, op. cit.
(4) 1. C. Fundescu: Basme, orgit etc. ed. 11. Bucuresci 1870, p. 151.

(5) T. T. Burada: 0 altorie in Dobrogea p. 212 si urm

(6) Com. de d-lit I. Popit Ileteganulti... 'Pe valea Somesulul persnele, cart
cununa se nurnesch nu numal nelnapI, cii pdrinti sufletesci.b

www.digibuc.ro

211.

Podri de-argintrif
Peste primiattl,

Sarieica pA.a' la sLre

S. v6 fie taina01 snare
Si lunuta
Neinelqqa,

Ste lt4ele calara4iI,

luceferiT diplaviT (1)

Tota ncina0 se numesca acestla i in Tara-Oasului, dupa

.cum ne arata o balada din Satfi-Mare, din care sceitema
ormat6rele :
Sor, sora Irodie
FA-ti colacT din nu graTe,

Si s. blemil (2) la eununie,

popa la itrosil,
$i se rgii lui Christosil !
.Ba, To frate nu nizoiri duce,
PAW tu nu mi-T aduce:
Nemaqii mare
Sntul sOre,
luna

Neinqa
5i fetele
Stelele,

Fedora'
LuceferiT (3)

In o alta balada intitulata Kunta i culsa de pe la

Dobra, aflama ca malca feclorulul, care cere pre sora-sa de
sotie, numesce pre asistenti ecumari.
ta i cuvintele baladel numite :
Mami, cte tu mi-ai
Le-am Mcutil ca, qi in
(1) Mirona Pompilia: Balade populare romane, kV 1870, p. 92.4Dipiafi7 p In-

smni Mutant
(2) Blemsl, provincialisma, Insmni

(3) Rodin, balada pop. culsa de I. T. Fane i publ. In cFamilia. an.

Buda-Pesta 1874 , p. 29.

www.digibuc.ro

X.

212

Drt-mT acum pe sora-mea,

Pieptu-mT bate dup ea.

.Bine! o re cilpta,
Daca tu imI vel chiema

Luna de cultuttra mica,

S-mi facil nuntit rat% Heil.
Sreie cumetra mare

sa cununil far' suOrare ! (1)

Intr'o varianta din Bucovina a baladelora citate mat

susti, pasaglula despre care ni-e vorba, suna precurn urmza.
.Sor dragii, soririll
Imbracrt-te'n rochird,
Ta-Vi nAframa din chilie

Fa colacT din nOue gale

i haTdemri la cununie,

a tu ce mi-ai poruncitil
Frumosti tOte s'ari gatiirt !
Sora-sa Margalina
Din gurd mi-T cuvinta :

.La bisericrt n'oni pleca

Piin'ce tu nu ti-I chTema
StIntulfi sre
Neincqn mare,
Sfetnta luurt
.3lare nund,

*1 stelute
De druscute,
LuceferiT vittrijel
C'aceTat-sn me frumuseT,

SA ne fie drawl cu el! (2)

In fine numirea de nuni o intalnimU de-mal multe orf

si in eCoUtalritultl sail 4 Vornicitulli i.litatill la nuntile
din Transilvania, (3) precum si'n alte Iowa.
(1) At. M. Marienescu: Balade pop. t. I Pesta 1859 p. 31.
(2) S. Fl. Mariand: Poesil pop. rornne t. I. Balade. CernlutT, 1811. p. 155
(3) Pelru Bancild. Colindele CrAciunuluT si ale Pascilord etc. la 'care s'ad
adaosa Coldarituld sad Vornicituld usitatd la nunti. Sibiid 1875, p. 59-73.

www.digibuc.ro

213

In Macedonia, omula care sta lnga ginere cu faclia in

timpuhl cerernoniei bisericescl, nu se numesce
mana
saa

nund, ci fartatd.

nu se dice na0 sai)

Femeea care sta king mirsa

ci se dice suratd.
La spatele tinerilorti ins& sta In piclre until omel care
e dis0 flung.
Daca nunuld are nevasta, acsta se dice nuna, si ea
sde lnga nund, la spatele tinerilor0. Daca nunula n'are
nevasta, nic1 ca e nevoe de nand, de Ore-ce langa mirsa
se afla

nund,

surata.

Omaha ales sa fie fartata, este unil aniic al ginereluI. Pentru aceea Romanil din Macedonia dicil fartatd
unul omq care n'a fostii pana atunci f1rtat4 la nunta lor
dar care este amicul lorb, care caitoresce cu din01, care
lucrza cu dinsil, etc.
Kund se nurnesce In Macedonia si omula care botza
unu copil, r nu se dice nagc. Cnda copilul e botezata
de o muere, acsta se numesce mind, r nu va,,u1 (1).

acuma, dupa ce ama vduttl cum se numesca asistentil de la cununie in tte trile locuite de Romani, urmza sa artarn6 si aceea : cand i cine-1 alege pre dinsil
ce feliti de func01 indeplinesca el in decursul nuntii?
In Bucoyina nunii se alegi1 in genere dintre nmurile
sati cunoscutii mal de aprpe ai socriloril marl cu vr'o
sOptmna sag si maI bine Inainte de cununie si rnal totduna cu Intelegerea si Invoirea tinerilord Incredintap,
adica a mirelui si a miresei. In unele parp din Transil-

vania Insa se alege de regula acelti barbatil de nun ,

care a tinutil pre mire la botegi. i nurnal unde lipsesce
acesta miril i cauta pre alp insl de nuni. (2)
(1) Vanpliu Petrescu (Crusovena): Mostre de dialectula Macedo-romana.
Basine si poesii populare. Bu:urescI 1881 p. 155.
(2) Corn, de d-la I. Treorgescu inv. in Scoreia.

www.digibuc.ro

214

Afard de acsta mai e Inca si aceea, de observat ca

dar mai cu sama nuna trebue sa fie, ca
vechit
Romani, o femee antala Ora maritata, (1) nici de cum Insa

si nici and o fat& mare. Asemenea se cauta ca nuna ,

care cununa, sa nu fie Insarcinata, caci, fiind Insarcinatar
se crede c. nu vorti trtii copffi nodoril etistdoritl. (2)
Nunulti mare, afara de aceea ca asista cu lumina aprinsa
la cununie, esercitza o guvernare absoluta In totA decursubl nuntii. El dispune In' cele mal multe parti de timpulti cununiel si tinerea pranqului, apoi de strigarea cmjucarea miresel , unde sunt acestea usitate ,
precum si de multe altele. Toll sunt supusii lul.. El
_tine ordinea ca sa nu degenereze nunta In scandal. Eld
presta in unele partl sovonulii (hobotulu); solvesce de ju-

matate pre lautarl si alte damn' miresel (3) si unora din

membril activi al nuntil.
In Macedonia e nunulti asemenea persema cea mai Insemnata de la nunta. De aice vine apoi ca un om ,
care, se prea falesce, se numesce In batjocura nunii. (4)
Nuna mare, afara de aceea c asista alaturea cu souliu
cu nunula , la cununie i sta totduna cu acesta la
masa, mai are Inca si urmatrele indatoriri de Implinitu..
Ea are de pregatit tuminele de eunvnie, call In genere la
Romani! Orani se facil din cera curata. Ea duce In cele-

mai multe 04 pre mirsa de la parintil sl acasa la

(1) Festus p. 242 b : Pronubae ad hibentur nuptis, quae sernel nupserunt, utMatrimonii perpetuitatem suspicantes.
De nune se lead la niirese acele, earl s'ad mitritatd odatA, ca i candti ard fi
le Inceputu bung pentru perpetuitatea casatoriel.
Festi ep. p. 244, 3. Serv. ad. Aen. 4,166. Varo pronuham dicit, quae ante
nupserit quaeque uni tantum nupta est, ideoque auspices deliguntur ad nuptias.
Varo numesce nuna pre aceea, care s'a maritata mat' lnainte i este mitritata
numal dupa unuld si de aceea se alega ele la nuntl ca Lind fella de mijiocitre.

(2) G. S. Ioneantt, op. cit. p. 32.

(3) G.
Nunta Oranscd, op. cit.
(4) Corn, de d-le M. ILO.

www.digibuc.ro

215

mire.- Ea a$terne patulti n'uptialti phi tineriloit casataiti

si-I petrece la odihnd. Nuna plept'ena a &am cli de cununie pre miresa $i-i pune ceirpa in cap), si totil ea eserciaza, dupa cum ne vorml Incredinta mat pe urrna, o guvernare absoluta la serbarea Uncropului.
Afara de cele Insirate papa aicea mal at) nanii eel marl
Inca si multe alte Indatorirl $i lucrurl de Implinitil, insa
despre acelea se va vorbi mai pe larg la locula s611.
Torniceil. in bite (riffle loeuite de Romani este datina ca atatri mirele catii si mirsa silll alega inainte de
cununie eke dol sail si multi feciori, calif In decursulii
nuntil sunt Indtoriti sa'mplinesca mal multe functii.
Fecioril ace$tla, dupa cab) sciii eil pana acurna $i dupa
cata ne putemil convinge $i din unele descrieri si notite
din mal multe 'Mill privitre la nuntile l'ranesci se numesc0 in Moldova $i Muntenia cu unti cuvinta poporalti
vornicei sing. vornicela ; In Bucovina in unele tinuturl vornicei, era In allele viitaji, vitiljei si vetejei, sing. vatavi i ,
Mitiljel4 $i vetejela ; In Transilvania $i anume pe Some$ii
$i In tinutul6 Bratovului claemiitorl, (1) In alte locurl insa
frari-de-mire si de mirsii sing. frate-de-mire. Pe Tarnave
vifeli, in Tara-Hategului ,giaveri sari yhiaveri sing. giaverti
$i yhiaveril ; in jurula Nds'eudulul feclori-de-imptirart sa0 ,
ca $i '11 unele partl ale Ungariel, simplu feciori; In muntii
apusenl al Transilvaniel diaveri sing. diaverii, vornic`a pl.
pelte cd de la magh. In juruhl Satmarului velfii sing. velfirc,
vornici; $i vifeli ; vfia ; (2) In tinutult1 TimiOrel divert& $i
devert i ; (3) In Selagiu si Chiorii viitavi $i frati-de-mirsii
(de mire nu's01).(4)
(1) Corn, de d-la 1. Popa Reteganula, ve4i si .Revista noul.s an. I. p. 103.
(2) Com, de d-111 I. Popa Reteganula, ver11 si ATrandafir1 si Vioreles poesil
pop. culese si aranjate de acela-sT. Tom. I. Gherla 1886. p. 197.
(3) G. Trail& : Nunta tar:blast:A, op. cit.
(4) Corn, de d. El. Popa.

www.digibuc.ro

216

Dintre tte numerile, cafe s'ail lnirat pana aicea, cele

mat' rspandite si mal usitate se paril a fi vornicelultl, pre
care fig Intalnimt, afar% de Macedonia, In Vote cele-lalte
tri locuite de Romani, apol chlematoriubl, care e usitattil
In Transilvania, Ungaria si Bucovina, reajelniii, care e
pretutindene cunoscutil ln Bucovina si In Selagill i pe
urma feciorii-de-I prati saU simplu
Gum ca numirile cMematorl i feclorl trebue sa fie frte
respandite mal alesii la Romanil din Transilvania ne putem Incredinta din versurile reproduse mal sus
balada din Satu-mare Intitulaia Irodia, apoi si din cele
urmatre, pre carl le sctemil din alta balada poporana din
Transilvania Intitulata Grillo lui Noracil .
Pre tine te-oM insura
Pe Vineri diminla,
Tf-olu da fune nevasta,
Cununil va fi
Inima goronulul
Din fala pmintuluI ;
Chlemeitotit
Ifl voril fi corbii
Nanasele
Vrabiile
Nulnasii

Si screle

Marele !... (1)

VoMceil, sail rilfiljeil la Romani'. din Bucovina se alegii

totdeauna dintre nmurile cele inal de aprOpe ale Increanume : mirele ii alege pre unil frate alU
s mal mic i pre unil ver, era daca nu are frail
si verl, apoi pre alti doi feciori straini, cu calif aU traitil
elU mal bine In iota decursula holteiei sale, pre doi din
eel mai bunt prietini al s'el.
(1) I. Popo ReteganulO: TrandafirI

Viorele p. 66.

www.digibuc.ro

217

Ca si mirele, asa i mirsa incd 1.$1 alege de vornicei

pre unti frate i vr, rd In lipsa acestora pre altI doI
feciort, carI ii sunt el mal placuti si earl In totil decursulii
fetiel sale, s'a purtatil cu dinsa frte omenesce i prIetinesce.

Lucrul principalti al vorniceitort1 este de-a pofti sad a

dfiema pre &pep la nuntd, de-a conduce jocurile atattl la
mire, cdtil $i la mirsa, de a primi
cinsti pre fispell

si de a petrece pre tineril Incredintati la cununie $i dupa

cununie IndOr'ptil sp re casa.

In ajunulil cuuunia adial SAmbat dupti amql, dacti

cununia se serbza Duminica, saU MIercuri dupa amql,
flan cunun ia se serbza Jol, se adund vorniceil mireluI
a cos la mire, rd ai miresei a casd la miresd. Dupa
ce s'ail a dunatil, care uncle a fostil meuit ca sti se adune,

capela fie-care atiltil de la mire Mil $i de la mil stl cate

o Posed plind de vinil sa radii) si cdte o ndframd pre
care o legd cu cordele rosil, galbene i albastre, saU i
cu tortil de kind de aceeasl colre In partea superiora
unni batii de alung (1) apol $i chte-o flOre frums de
pre care vorniceii o prind la cusmil, de uncle n'o
mai lepada pdnd. dupd nuntd.
In satele romilnescI de pe langa tOrmuril PrutuluI din
Bucovina. unde unulti dintre eel doi vornicei se numesce
rater:jell-I saU vete,jelfi sivoroieutfi nuntii. era celalalt 1o0ii (2)
1) In cele maI multe pill befele vorniceilord sunt acute din lemnd de fauna
rerde, pentru ca alunuld, dup. credinta general& a RoinAnilorfl, are o putere
rniracults. Ele se inpestritza prin luarea In form& de spiral& a unel 041 de
ce(jA ast-feld ca sA se formEze Mud dungI pe dinsele : una alb& i alta cum e
colrea alunuluI din care s'ad ficutd.
(2) 0 chiuituri din Boland, com, de d-la
Tuifureand, pre care o chiue
sfascele vatijeilord In decursuld nuntil
care figureza numirea acsta, sung.:
Frun# verde rogojel,
Vornieuld ni-I frumueld.
Fruml& verde bobd qi lmte,
cu minte.
Dnijbuls1 nostru

www.digibuc.ro

218

(de la Inros. drutko, nmgh. drusba) prtd celt d'intdi

In functiunile sale una WO albt cu ntiframd si unti paharil lu brag sad In 'nand, rd celalalta un6 colacii atarnatt de-o ndfrarnd Intrsd pe dupd /nan si o plosat
cu Muturd (rachiii). (1)
Dupa ce ati cap tatO fie-care vornicelil obiectele amintite se pornescU tuspatru vorniceil prin satil si Incepa a
poftl pre Went (2) la Dantti sat) Vedre si anume vorniceiI mirelui poftesca In acst sard numal la mire. rd_

ai rniresel numal la mirs. Asemenea si a doua di la

cununie poftescii vorniceil miresel pre speti nurnal la
mirsd.

Vorniceii mireseI, earl se cunoscil Indata clintre al miFeluI pe ntifrilmile de la bete si florile de la cusmd, flind
acestea cu multil maI frumse, cleat celea ale vorniceilord mireluI, functionza de reguld nurnal pand sra dupa
cununie. AI mirelul Insd pand dui:a Masei-mare, and
se inlocuesca apol prin vtiijite.,
Intre vorniceii ambeloril parti esistd*o diferen(d de demnitate si anume, vorniceil mirelui ail mal totdeaund dntaietate Inaintea vorniceilorri miresel.
Mal departe e de 'nsernnahl IM i aceea, a unulti dintre vorniceil mirelui, care e mal istetil si mal ghibaciii, se
numesce, spre deosebire de celalalti, vorniceln-primare. A.cesta,

deosebitt a e mai totdeuna

Inaintea celorlalti

vornicel, are privilegiO si Imputernicire de la mire si de

la nunulil cell" mare, de-a MO mirsa dup cununie din
mij1ocul0 tineretului ce jca si a o duce mirelul, de a Inbobota mirsa, de a conduce dantulti and scota pre

rnirsd din casa parintsa ca s'o'ducd la casa bdrbatului

(1) Corn, de d-ld V. Turfureand si M. Dimitrovicl, fostd stud. gimn.

(2) E de'nsernnata an satele amestecate, unde se add si alte na(il afard de

Romani, niel cand stritinil si cu deosebire cel de alti religie nu sunt Invitati
la nuntd, ci numat. sineurI Romnil.

www.digibuc.ro

219

Ott si de a porunci tcdrqi/org i eci1ldra#1orii, ca sa

se pregatsca de drum(' $i sa stea gata de pornire pe
cnd se va scula "imperatula i mp6raMsa de la masa
vora le$1 cu dantu1 t1 afara.

Ce se atinge insa de aranjarea i conducerea joculul

la mirsa, inainte de rapirea acestela, trebue sa spunerna,
ca aice nurnal" vorniceil miresel a a dispune, ei conduct"'
jocurile dupa cum le place bon), neave'nd0 vorniceil mirelui mai intru nemica a se amesteca, $i tott ei cauta ca
intreg tineretulti sa se petrca cilia se pote de bine ,
alesti fetele.

Afara de acsta atata vorniceil mirelui;cbl $i aI miresel,

sunt Indatorill de a nu trece pre nime cu vederea, ci a
cinstl pre toll spetil adunati, calif stall i privesc la tineretulti ce jca.
Astfeld In Bucovina.
In Transilrania, i anume In $cheln, ginerile I punea
mat" demult clatin4torl dintre nemuri ori din prietint

Daca mirsa avea veunti nm II spunea sa-la puna

pre acela din parte-1 $i atunci ginerile iu punea clecdt
unu1t1; (1)

In alte parti ale Transilvaniei precum pe Valea Sornesulul mare si pe la Reteagil, chlematoril sunt doi pana
la patru in$1 la mire $i top is Irnbracatl se"rbatoresce, tort
porta bte, batieute cu petele in mama drpta , era unuld

dintre dinsil $i anume edit mai sfatos porta in mna

stanga sa legabl la brag cu o naframa Inca si unti colac mare de grall inpodobitti cu naframi $i petele. tn
muntil apuseni In loci" de colactl a chiematoril unulti o
plosca cu ving altulU o plosca cu vinars0. In jurula Nas6uduliff a6 colaci mai mici legati cu o curea lnga serpart.
In valea-Jiului porta numal o plosca cu vinarsti. (2)
(1) Revista adult p. 108

(2) Corn, de da 1. Pop Reteganula.

www.digibuc.ro

220

In Se la& exista deosebire Intre ratavi sari vatajei

Intre fratii-de-mirsa.

Sub vdteijel se inteleg dol feciori

carii sunt alesi de catra mire si trimisl de acesta ca sg

Invite tineretulil la nuntg. Ei Ortg, ca i vtitgjeii din Bucovina, bete frumse de cari sunt legate nargml cu petele. r sub fratil-de-miresti se 'ntelegil acel feciori, carii
sunt destinati ca s petrca mirsa dela casa pgrintilortl
acesteIa la casa mirelui, (1) si calif corespundil paranimPorrt la Romani. (2)
Despre giaverti, ghiaverg, dlaver, diverg

deverii, care

numire e imprumutata dela Srbi, vechiusrbil Amp, (3)

G. Traila scrie urmgtrele :
Dupg aceea, adica dupg nunil eel marl vine conductoriul miresei, care in prejuruld Timisrei se numesce
iliverfil. Pe acesta il alege mirele. Elii are datorinta a

Invita de la nas (nunil) pna la cela mai de pe urmg

Ospe, att alU mirelul catil i alil miresei c'o li maI mainte de cununie. El In iva de cununie des-derninta

trebue sa se afle la casa miresei, pre care o numesce

i ea-l numesce Ifrate. EI o conduce la biserica si acasti. ERi de sub decursulil nuntii cu mirsa
in usa cuinel, si pre cei IntrAnli de la nasil si piing la
celia din urmg spe mutual pe leinga solvirea galbenului
untl cruceriil saU dup. voe mal multi
apol la nuntg
nu e vorbg de alti bani , numai de galbeni pentru care
diveruld le Inching cu rachie , erg mirsa II sgrut dearndulti. La demndarea nasuluf el trebue sg se presinteze cu mirsa n chilia nun fiL ERi o conduce la joculti
sorer",

(1) Corn. de

El. Pop.

(2) Fest. p. 245: Patrimi et inatrirni pueri tres, nulientem deducunt, unus qui
facem prefeit et spina alba, duo cpi tenent iubentein.

'fret baletl, caril ad tata ai marnI conduct' miria, un la care duce 1nainte
o ache de spina albd (ciriteld), dol cari1 tintd mirsa.
t?) Ire41 eIllustrirte Welt. Iahrg XXXIII. p. 555.

www.digibuc.ro

22 t

miresd, la casa mirelui, $i In urrna la culeat, preddndu-o

mirelut Diverula se cunsce pe unti stergariil mare, care
WO pune mirsa pe umeril, $i i-ld lga subsura cu Cordele rosie, In forma precum colonelii all la sabil; si pe

plosca cea cu cunund de mirsa infrumusetata , care o

tine In mama. (1)
Numirea cliverg, dupa cilia scia eg, nu e nici decum
cunoscutd Rornniloril din Bucovina, Moldova $i Munte-

nia, dar dupa descrierea de mat' susil ea corespunde numirel de gvornicelti primare.. pentru ca ceea ce e datorti
sa faca cliveral la Romnii din Transilvania $i Ungaria,
mai totiI aceea face si vornicelulii primare la Romdnil din

dupa cum se va ved In decursulft descried( datineloril din partea II a studiului acestula.
Totusl esista Ore-$1 care deosebire Intre functiile diveralui i ale vornicelalui primare, i mal alesii Intru aceea,
ca In Bucovina nici candd nu duce vornicelulil pre iniresa la culcatir, ci totdeauna nuna cea mare. Mai de
Bucovina $i Moldova,

parte, dupd cum s'a arkatil mal sus $i dupa cum scrie
$i Bojdnca, pe cancl In Bucovina petrece nuna cea mare
p e mirsa la casa mirelui, atunci In Transilvania $i Ungaria duce diverula sail deverula pre mirsil de mand, sit
o povaVieste, mergndU Inaintea el, la casa barbatulul. (2).
Datina din urrna se pare ca Romdmil si mai alesa cel din
Ungaria air adop tat'o dela Srbi, (3) de la carii ail Irn-*
prumutata si nurnirea diverii.
Afara de aceste deosebiri esenliale Intre funcPile dive-

(11) Nunta transca op cit.

12) D. I. Bojapca op. cit. p 209, Nota 1,

(3) Daring-feld, op. cit. p. 65 : 4 Deveruhl (Djever-ulal e pazitorula speciala
ala miresel, pre care o ye in saint( dela fratele saa i o predi nunul .1... Eta
o petrece pe druma si-1 tine calula, In casa mireluT atata inainte de cununie
aid gi dupa cununie o pazesce piing ce se pred. barbatuluT 01,

www.digibuc.ro

222

rului $i ale vornicelulul primare, mai esista $i altele, dar

despre acelea se ya scrie mal pe larga la locul s.
In fine trebue sa mal amintimil Inca $i aceea ca
ceil sa chiemttorii provin maI la bite poprele indoeuropene.

Colitcerfulfi. Precumil nu se face niel o mint& Oransca, la care sa nu se rostsca diferite oratil, a$a nu
esista nicI un satil locuit de Romani In care sa nu se
afle mal rnultl sat celti puling unit singuril oratoril saU
urdtorill, care sa nu scie mal multe oratii saU urtiri i sai
nu le ureze la o ocasie ca acsta a nuntiloril.
Fiind Ins ca nuntile tranesci in mai multe dile $i
fiind ca In decursubl acestora se dati mai multe mese,
unde voIa cea buna i veselia departza totduna ori $i
ce nevoI i grije, orl ce scarbe, neplacerI i neajunsuri,
de aceea e chlarti peste putinta ca Romanil sa
un
omit ales, un orator ghibacla care cu oratiile i cu
glumele sale se dee Intregel srbari un aventil
$i un aeril mai Imbucuratori, deck la alte petreceri ordinare.
Dreptil aceea Romanil terani, ca unii ce aU rmasti
credincio$1 datineloril $i credintelor strabune, ca unil ce
prin sute de ani le-a pastrata cu scumptate ca pe
cea mai str4lucita $i pretisa comra mo$tenita dela stra-

mo$iI brU, orI $i and serbza o nunta, trebue sa alba

$i un oratoril, care sit, le rostsca oratiile Indatinate din
bunl strabunl $i s.a-I Inveselsca cu cantecele sale cele
adeseorI fOrte haslii $i storctre de rIsti.
Acestg oratora poporalti , acest bilrbata pretutindene
cautatil $i fOrte plcutil tuturora', care singur pre sine
se da de untii tpurece all satului $i dice ca e
Met de gatil
*I buna de sftati,

www.digibuc.ro

223

Midi de stiltur,
bun de gurrt,

fse nurnesce In unele 041 ale BucovineI colceriu $i cold.ceritc, In altele Insit vatavil ; In Moldova i Muntenia editcariu , coloceriu $i colaceriu, (1) In vechime vatava, $i vavio ; (2) rd In Transilvania coldcerlit $i coldcariu. (3)
(1) Pr. S. S. Ep. Melchisedecd : cLiteratura
vorbirl literareD, an. XIV. IasI 1880, p. 295. Note 1.

publ. In ConG. Dem. Teodorescu

PoesiT pop. BucurescI 1885, p. 162.

(2) cLumina pentru top,. an. IV. Bucurescl 1888, No. 7 si 8. p. 229 : cOratile se recitzi maI alesd de flAcitil. caril mere, cAlAr1; el se nutnlad In vechime vatael, vania, apoI conlicari, r astA4d1 coU1car i coldceri.
(3) B. Vicid, op. cit. p. 5. G. I. Pitisd: Nunta in cheld, puM. In op. cit.
p. 151 : eCAnd pornIa dela bisericA. lAutaril Incepea s dicA marsurI, si. 4icea
aup8, el verge.
Inteuna pang ajungea unde se fAcea nunta. El mergea
chteoultorii (colAceril) IncinsI peste mijlocd, peste haine, cu cAte o carpi Wait
In clu In colturl, adid. McMsI cu basrnalele cAptate delaniirs, dela pun&
eI era cAlArT si cail gAtitI i e I legatI cu carpe la urechT de-a. drpta si de-a
stAnga de frAd de atArna In etosd. ApoI yenta bAetil, cari ducead
colliclirie, se dePr. S. S. Ep. Melchisedecd e de pArere el cuv.
rivA dela cuv. lat. colloquium = convorbire, conversare. Et ce ne spune Pr. S.
S. (Cony, lit. cit. p. 295, Nota 1) In privinta acsta: ecoldcdrie, colocarid. Aceste
dicerI se derivA dela latinuld colloquium = convorbire, conversare. Prin urmare
dreptd romAnesce trebue a se pronunta i scrie coloclirie, eolocarlil; did colocilria nu este eltd ce-va de (AM conversatie oratoricI, cu care colocartult1 (in
tara muntensc. colocaril se numescd colt:cell,

Colind. ist. si lit. 1859

Bucurescl p. 151) Intietine la sciute timpurl conversatiile cele maI Insemnate

din partea mirelul si a. miresel cAtrA pArintI i ceTalaltl nuntasl, Colcariul
dam nu este altd ce-va, decal oratorluld nuntit A degeneratd In coniiclirie ai
prin asemnarea ce este Intre sunetele dicerilord turcescl council ri de
nice condcarid, introduse In limb mal In urmA, care insmnit gazdd, gdzduire. CelS

ce se trimetea. a pregiti gazdi sad conacd, se numla conacarid. Vederatd e dar

ideile, ce contind collicdria ai coldcarld, nid de cum nu se potrivescd cu
conaculil ai couilcarluld turcescd. Cea djntAi e conversatia i conversatorluld
a drra esecutorluld ce se trimite a pregAti prirnirea rind persne mart,Ca cuvintele coldcarld j calitcdrie nu ad nemicii de a face cu cuv. ondcarie%
eondclirie, despre acsta nime nu mal pte sA sttie la Indolall. Confundarek
lord provine, clup pArerea mea, numaI de-acolo, pentru cA. atld la adevArata
condclirie, adicA la procedura ce se face SAmbAtA, sera, cAndil mirele, fiindil
dinteund satd strAind si pornindu-se SAmbAtA desdemintA trimete pre vor-

niceiI sel Inainte la mirsi, sA se ingrijscA de gazdA, de conacti, ea O. albi

uncle mAnca peste npte, cAtd si la coldcdrie, adiel la procedure dela 'Arta si,

www.digibuc.ro

224

Pe langa aceea ea top nunta0 din Bucovina Ha numescil pre acesta oratort ;;i vatavg, mal avem dovada
de'naintea csil miresd and vine a o duca pre acsta, se rostescd, cu putine
abater!, mal totd aceleall ()rap si de cAta aceleall perseme. i confundarea
acsta se face numal in Moldova, unde cuv. turcesd conacd i condcarId sad:
conocarid i conocarie (VOT: Columna lui Traiand, an. IX, p. 414-413) sunt
mal bine cunoscute; pe and in Bucovina si Transilvania nid odatA.
Dar de-aice nu urrnzi ca cuy. coldcarid i coldearie art' fi derivate dela lat.
colloquium, did daa s'ard put admite acsta, atuncl ele s'ard Intrehuinta nu
numai la nuntl
speciald and vine mirele cii al sl dupa mirsl, ci ei de
altit dati la alte festivitAtT, unde aseinenea indAtinzit poporuld a tine diferite
Dela cuv. colloquium ad pututa a se formeze numal cuv. colocerid sad coldusitate In tara muntensa i Transilvania, precum i cuv. scurtata colcarrel fern. colceritd, usitate In Bucovina si, judeandd drip& numele de famine
Colcerld frte respAndild in Transilvania,
acstA tar&
Din cele espuse aice resultA asa dart' c cuvintele :
a) Coldcarld. coldcdrie i coldceld = coMcar'ill (Ver11 Teen op. cit. p. 22 si

25) sunt derivate dela colacit, dela care mal avern ina ai un altd cuvintd
usitatd in Bucovara, anume Coldcime, numele unel datine, la care &All colaciI
jc roluld celd dintATO.
b) Colocerid sad coldcerai colcerhl fern. colcerifti de la lat. colloquium.

Did G. Dem. Teodorescu e In erre, and spune op. cit. p. 162, a (forma coldceeid e pronuntie necorectly, prin care ne de cunoscutd cA ard trebul sa se
Ilia 4 condcertd..

Auto vorniceil mirelul cAtil i al miresel, pe langit cele ce s'ad arAtatil si

se va mal arAta In decursuld acestul studid, nial ad IncA i Indtorirea de-a

impAca pre inpricinatl, in casd and ard fi a se nasa vre-o crtit resl-care
intre nuntasl, qi cu deosebire iatre tineretd, de aice apol numirea lord de corIdyl dem. vornicei;

El, ca representantl al mirelul i ai miresel, esecutA totd ce se cere spre a.

se da nuntil splendrea avenitA ; el privighiaa asupra tineretuluI, i totd el
conduc.d danturile, In carl se aflA mirele i mirsa, de-aice apol numirea lord
de Otani dem. viltdjel i 'etejer;
El suntd Indlitoriti aft chleme la nuntA, de-aice apol cldemdtorI;
El se trimitd de atr. mire spre a-ld anunta pArintilord miresel si a-I pregAti
gazdA, conacd, de-aid condcari sad conocarI;

El Vial colacii aril se schimbl cu ocasiunea coldceriet. In muntiI apusenl

al Transilvaniel, alltUrea cu torniculd sunt Llti .dol menT, caril ducd rind
colacel num itS pupdzd, i care are o formA Impletitit lungit ca de o jumtate
meta. Cel carii ducii colaculd ae numeacd coldcari i pupdza o dad la pOrtA
vorniculul miresel spre a o da tinerel crAisre, care o imparte fetelord de etatea
el. (T. FrAncu, op. cit. p. 152). De-aice apol numirea de coldcart ;
EI Inching achimburile aduse, dupA. turn spund oratiile respective,
l:61e, de-aice apol i numirea de cordbieri ;

www.digibuc.ro

cu coa-

225

despre acsta numire a sa Inc si unele oratii, ce se ling

la masa., In carI singurti oratoriulti , sup6ratil fiind pe
buditrite, ca nu cauta de dinsula cum se cade i nu-I
pun la timpil bucatele de'nainte, se numesce vatavii,
cndil dice :
Nu eaut de mine de-unti vdtavii.
CS
mai tngril i mai

Colaceriu sail colcellu In Intelesuld adev6rat alil cuvin-

tuluI pte fi numal unil barbat insuratt, care se alege

de Wr mire, si numai atuncl cnd nu se afla Wrbati
Insurall, carii se scie frumosil ura, 'Ate s fie colceriu
unul dintre feciori. In casulil din urma IlS suplinesce de

comunil unil vornicel. ra dac nici intre vornicel nu

se afia oratori buni, atunci i numal atunci se pune de
colceriu un feclor.
Datina de-a pune numai barbati Insuratl ca coleiceri sa

colceri la nuntl vine de acolo, pentru c adevratuld colceriu trebue sa stea totduna la masa, pe cnd feclorii ,
dupa cum vomil ved mai pe urma , n'a niel cand intrare la masa celorti insurati, la masi btrniloril sl mat
ales la Masd-mare i Uncropti.
Prin urmare si dacd suplinesce vre-un feclorD pre col-

ceriu, apoi 115 suplinesce numai in unele privinte, adica

unde 11 Incuviintza modestia sa de fecIonl.
Ocupatia principala a colcerIulut e de-a rostl tOte oratiile Indatinate la nuntl , de a inchina schimburile, de-a

lua de la parinp iertaciune in numele tinerilorti , de-a

stringe banil la Masd-mare i Uncroprt si de-a invesell pre
spell cu diferite glume si cantece satirice.
EI ;MO, dac0. nu tocmaT tte, apol partea cea mal mare de oratii In decur_
sul nuntil, de-aici coloceri, coldceri i colcer

EI In fine In cele mai multe parti servescd la mas, de unde apol i stolnicr
Etil decl de unde vine confundarea numirilord despre earl am vorbita mai sum,.
(1) Dintr'o oratie culs5. in Undreni.

lb

B. Fl. Mariana : Nunta la Roman!.

www.digibuc.ro

26

In Transilvania sunt de regula doi coldeerl : unulti alil

mirelui si altul al miresel. Insa atAtil unulil catil Oi alWM trebue sa fie, ca si colaceril din Bucovina, nisce (5-

meni fOrte bunt de gura. Colacerinlil transilvnnil

staroste peste totil loculil, eld scie mai multe, el vorbesce,

el direge , el imbie, eltl inchina , elti umple paharele,
elii face glumele. (1)

Era Vatalli se numesce in Transilvania conduatoriulil

calarasilorti. (2)
In Selagla 0. Chiorg colacerlul se numesce graitorlit,

si se afla unulii la mire i altul la mirsa.

Graitorlulil mirelui se cundosce pe aceea , ca el , mal

ales cand se ducb dupa mirsa ca s'o lea de-acasa si s'o

duca la cununie, are o traista de tipoi, (tipai sing. tipail,
unil Mil de panisre mici si rotunde), unil olutil cu vinarsl, baltula miresel , paharuhl cu mierea-, lumine , tamae, prima ngra de care se ling turf cel ce incunjura
masa la cununie. r bastonuill lui in cele mai multe locurl e tot') Impetelatil si cu multil mai lungil clecat dinsulii.

Gritorilorti din partile susti nurnite nu le este de felti

iertatil ca sa lipssc in clecursulil nuntii.
in fine in Chior grailoril sunt aceia, cariI chlama la
nunta, si nu vorniceil sail chlernatoril, ca in alte partl. (3)
Tarisfatulii. In tinutulti TentiOrei nunulti are pe langa
sine unil omii, care il 'Arta straista, si care se numesce
tarisfatfi. Acesta 'Arta plosca cu rachi a nunului si primesce in straista competinta nunulul si a sa, din pogacile aduse daruri la nunta, ,5i are dreptti a vorbl In numele nunulul. (4)
Nurnirea. tarisfatii vine de la srbescula cstari-svatii
(I) Corn. de d-ld I. Popd Reteganuld.
(2) Corn, de d-ld I. Georgescu.
(3) Coin. de d-ld El, Popd.
(4) G. Trail& : Nunta Orinsca', in op. cit.

www.digibuc.ro

227

sfetnica lAtran, cela mai Insemnatil nuntasii) care, ca i

la Romnil din tinutula Timisrei, e asistentul nunului. (1)
Stegaril. Intre functionarii de genul barbdtescii al u'lei nunti mai sunt de a se lnsira Inc si purtatoril de
flarnure sail stgurl, caril In Transilvania se numescil stegari, ra In prejurul Timisrei stegig.

Fiindil ca., dupa cat' sal ea pand acuma, numal la

Romnil din Transilvania si Ungaria este datina In ajumild cununiel sail si cu vr'o cte-va Oile mal nainte de
acsta de a se face unil felt" de flamure sail stgurl si a
le Implinta pe casa nunului mare, rd In Bucovina neesistanda acsta datind, vola sd rn servescil de descrierea stegiilorii, caril prt aces te stguri, de ceea ce ne
spunil despre dinsil d-nil I. Popil Reteganula si G. TIARA..

StegariulilOice d. J. Pop Reteganulatrebue sd amble cu stgulil In totii decursul nuntil, In cart, pe josil,
pe unde numai are de condus nunta; el e totdeauna In
frunte. Stegariula trebue sd fie cell"' mal bunt jucdtoritl.
In Transilvania e numai unii singur stegariii i acela
.e sotula coldcariulul de la mire.
Despre stegaril din Ungaria d-l G. Trdild scrie urmdtrele :

Acestla sunt de multe orl Cate trel, a cumtruluI mare,

a mirelui si a miresel, de rnda Insd unulil trebue sd

fie si acesta a nasulul, care is"' face o fiamurd de catrinte
rosil cusute de Ikrance orl de mardmi frumlise de catunti,
cu cordele pendente de mtasd cu ghirlandd de flori, cu
zergalaie In verf Infrumusetatil. Acesta pang. In liud pune
flamura pe casa nasulul ori pc a curntrului, F,d. are da-

torinta a ureza la conducturile nuntel. , (2)

Din cuvintele de pe urmd ale d-luf Trdild deducema
cd stegaril sail stegiii la Romanii din Transilvania si Un(1) Dringsfeld, op cit. p. 65 si urm.
(2) Nunta trnscl, op. cit.

www.digibuc.ro

228

garia, Intru ceea ce privesce a ureza, adicil a ura, ocupa.

postulti Coker lului la Romanii din Bucovina.

Lautarit

Nunta e und actil de bucurie i veselie.

Prin urmare nu esista nici o nunta romnesca, celti
putinil In Bucovina, la care sa nu fie si ldutari (1)
Escepliune de la regula general& se face dra numal atunci, cand unulil dintre tineril ce se casatoresca e ID
dolia, sail cnd unulil dintre clin0 a mai fostti odat casatorita si prin urmare nu vorti s mai faca multa Ward
in Ord ; acestia facii nuntd tdcutd, adica fara lutari. De
almintrelea, fie fidentatil catil de sarmani, trebue sa aiba
macar cate o pareche de lutari. Cela ce face nunta far&
lautarl nu e bine privitii de consatenil sei, din contra e
Mutt de un omu sgarcitO, carpOnost si morocanosii,
care nu voesce ca i altil sa aiba parte de bucuria si veselia lui. Despre astii-fela de dmeni se si dice apol el
nt fac nuntd, ci prasnicd.

Cum ca lautarii sunt usitati nu nurnai la Romnil din

Bucovina, ci pretutindene la tog Rornnii ne putemtl incredinta, afar& de esperienta de tOte dilele, Inc& si dintr'o
multime de balade precum si alte cntece poporane (2),
apot si din urmatrele proverbe, cari sunt fOrte respandite:
Cu lautarI i ca nms
Aduci pe dracu in med.

Sa:
Cu luta i cu tha
AduseI in cas globa (3).
(1) LdutariT se mal numesc aamintrelea In Bucovina qi scripeari dela &wiped,

viobni; apol 4icarI (in linutuld Darnel); In Transilvania: ceterafi dela cetera,
&Wall *i gicateti dela a time, a canta.
(2) T. T. Burada: 0 alb.torie In Dobrogea, p. 178:
Pe Stncuta me-o lua
Lautarl eid I toania,
Mare nunta ca fdeea
Ferica cu ea trAla.
(3) A. Pann: Povestea vorb. t. II. p. 111.

www.digibuc.ro

229

In Bucovina e dating, ca atAttl printil mir esei 6'16 si mirele sg tocmsca ate una saU si mal multe pgrechl de autarti

Lutaril tocmiti de pgrintii miresel cnt numal la mirsg, si anume de Smbta sarg, cnd se pornesce nunta,
si pntt Duminecg sark rnd plcl mirsa de la pgrintil
sOl la casa mireluI. Al mirelul insa cnt. de Smbata
sara si pang ce se sfassesce Uncropuii i nu numaI la
mire, ci si la mirsk Lutaril mireluI trebue
petrca
pre mire atAtii atunci cnd acesta se duce dupa mirig
ctil i atuncl child duce rnirsa a cas i sg. tnte totil
timpul ctii sta mirele la printil miresel.
Plata lgutarilorg, earl de regua la poporula de josil
.sunt OmenI simpli si mai alesii tiganl, atdrna tot-d'anna
de la imprejurgrile materiale ale tineriloril ce se cstorescil, saU maI bine disil ale phrintilor acestora. Unir
capota mat' multfl, aliI mal puin, dup. cum sO potil

Invoi. Afarg. de tooneld maI capeta de la socri marl Inc

si dite o pareche de colac1 i unU ipti de rachiii pe de
asupra, er de la mirsg cte o naframg, pre care o leg
de gtulil violinel.
In decursula nurLi, conforma datinel, capOta de la

nuntasl cte unti baci, i mal ales]) cnd Isi implinesc

cum se cuvine dtorinta. Er ferloril, dreptd multamita
pentru ea, le cnta cum se cade, pe langa aceea c i eI
le del Cate unil bacsisa, le maI striga in jocil Inca si urmatrea chiuitura :
saraculti dumnialuT
Bine vice orT i cnT !
U!

U ! sraculti bine mere,

Pare c e uns en mTere.
$i en mTere d'arti
A,a bin' nu s'arti fi dusa ! (1)

(1) Din colectia mea ineditL

www.digibuc.ro

230

Druseele. Pnd aice am Insirata, afard de nund, numat

pre functionarii de partea bArbatscd, artnda pe scurtil
ce felti de functie in deosebi ocupd fie-care dintre dinsii
In decursula nuntil.
Urmza acurna ca sit Insirdma si pre functionarele de
la nunti i sa. artmti ce fela de functil sunt Indatorite
a le Implini i acestea.
Functionarele nuntilora Wnescl, afard de nund (nasd)
despre care am vorbita deja, sunt urmdtrele Druscele,
Mitjifele i buctiMritele.

Dintre aceste trel specii de functionare druscele sing.

drupd dem. dri.qcutd (vsl. druiika), cari trebue tot-d'auna sd fie fete. ocupd locul cela dinti. Prin urmare
noi ne voma opri mai Intia la acestea, i apol voma trece
la cele-l'alte.
La fie-care nuntd mai alsii din Bucovina Irebue sa. fie
cel puVina patru drusce i anume du la mire si &Sue
la mirsd.
Ca si vorniceil, asa si druscele se alega de reguld
dintre nmurile cele mai de aprpe ale Incredintaillorti si anume surorl sa vere cu mirele si mirsa si numai atunci
cnd Incredintatil n'aa surori si vere alegt cte alte &Sue
fete, cu cari aa trdita el mai bine lnainte de a se cdstori.
Awl mirele cilia si mirsa 1l alega singuri druscele cu
vr'o cte-va dile sari s'ptmani Mainte de cununie.
Druscele mirelui, call se adund tota-d'auna la mire,

sunt Inddtorite de a cOse ndfrdmile ce se lega la betele

vernicielora inirelui Mainte de ce se pornesca acestla
poftsca pre spell la nunt ; apol de a sta dupd masa
una de-a drpta i alta de-a stnga mirelui, cnd Jol saa
Smbdtd sra i se aduca acestula si i se Inchind schimburile, ce i s'aa trimisa de mirsd. Mai departe trebue elesd. lea pre mire In mijlocula lora cand esa dupa cununie
www.digibuc.ro

23 1

cu danfula diu ograda bisericel, si cnd, dupa colticdrie,

Intra mirele cu dantulti In casa printilort) mireseI.
Pe MAIg acestea mal aa, druscele mirelul de a-i_ ajuta
si la alte lucruri.
Druscele miresel ail cu multil mal multi' de lucru, decdt cele ale mirelul. Acestea sunt Indatorite, In restimpulti
dintre Incredintare si cununie, a cOse, dupd cum vomil
vede la locula stl, nu numal naframile pentru vornicel,
ci, si cele pentru ceirelqi i lautari, apol a cOse $i a pregti si alte darurI, ce din mosl-strArnosI sunt usitate de
a se Imprti In decursult1 nuntil atAttl intre nmurile
mai de aprpe ale rnirelui, cttl si. Intre altI spetl.
Mai departe $i aceste drusce stail JoI sati Smbata
sera dupti masa una de-a drepta $i alta de-a stanga
miresel, cnd i se aducti acestela $i i se Inchind darurile
ce i le trimite mirele.
Inainte de a se porni mirsa la cununie druscele sale
o gatesca ; ele o pptnA, o Implelescil, ele II puna cu-

nuna pe capil, si tota ele II WO hobotulg pe spate.

In bisericd, Inainte de cununie, mirsa sta. totti-d'a-una
Intre druscele sale denaintea celora-lalte femel $i asculta
st. liturghie.
Dupa cununie, cnd ese mirsa cu dantula din ograda
bisericel, druscele trebue s'o Insotsca tiind'o una de maim
drpta si ceealalta de mana stangd.

Inainte de a inhobota miresa, cnd are acsta sa se

pornsca de la casa parintsca si sa se duc la casa brbatulul sni, druscele mireseI se urca pe laita la spatele
acestela si. nu lasa pre vornicel s'o Inhobote, pana ce nu
capeta unti daril.
Mai pe scurta druscele miresei jcd unti roll"' fOrte mare

In decursulti unel nunll tkrnescl.

Precum nicl o nunt mat alsa si mai pomposa nu se
www.digibuc.ro

232

pote face In Bucovina fara de vornicei, asa nu se pote ea

face nici fart de drusce.
Functiile druscelora, atata ale mirelui cata si ale miresei durza numai pan& ce nuntasil esti cu nnirsa de la
parintii acestela si se ducil cu dnsa la casa mirelui.
De acolo Inainte ele nu mai aft nemica de lucru.
Imbracamintea si gatirea druscelora e de regula a-

ceeasi, ca si In alte serbtorl si duminect, cand se duct

fetele la jocCt ; se gatesca adica tota-d'auna cu -capula
gol, In care 10' pun diferite fiori, se Imbraca In camesl
cu altite, se Incingt cu cele mai frumse catrinte, se Imbraca In cojce saa pieptare si se 1ncal. In *papuci saa
ciobote. Mai pe scurt se gatesca asta-fel, dupa cum e
si datina fetelora de a se gall In Durninici i srbatorl.
In satula, din care druscele Lea parte.
Datina Insa este pretutindene ca druscele sa fie cat se
'mite mai frumos Imbracate i gatite, ca sa nu faca rusine tinerilort, ce se casatoresca. Asemenea cauta tineril
Incredintall ca sa alga de drusee toldeauna pre fetele cele

mal istete si earl se pricept bine la cusuta.

Afara de cele Insirate pana aicea trebue sa mal amintirna Inca si aceea, ca drusca ce sta totdeauna in maim
drpta a miresel se numesce drupi primare, era ceea ce
st de-a stanga miresei se numesce druKci mica.
Druscele in cele mai multe partf ale Transilvaniel se
nurnesc surori-de-mire i de mirsei ; apol drusce (1), ca
(1) 1. Pop Reteganuld : TrandafirT i Viorele, op. cit. p. 179 : cdrusce=fetele
earl insotescd pre mire la cunimie, orl pre mirsd, de regula &la pentru mire
du pentru mirsg. ; ele timbla a chiema fetele la joculd ce se face in presara nuntil, asa numita sirotesce dela unguresculd siratest (sara deplngerel),
sara de adio, cand adicd o mirsd Tese dintre fete si mirele dintre feciorl ; de
atuncI pang dupd cununie nu sunt nicT junT niel cdsltoritT aunt mirl dintre
junT ad Tesitil, Tntre castoritt nu ad intratil. Druscele mal a.d i misiunea de a
Intovirdsi pre mire In card pand la mirs, i apol tte patru Tnsotescd pre
miri la cununie. Aqa e pe la Reteagd, po Somesuld mare.

www.digibuc.ro

233

In Bucovina ; pe rernave diavere sag gyavere, In muntii

apuseni vifelife (1) era In alte pr nune sing. nuna. (2)
In Selagia se numescg numai acelea fete nune sag fetede-nune, cari: mergg cu mirele dupa mirsd, r fetele, earl
le chlarna mirsa, se numescg fete-dupa-masa. (3)
Druscele proving, ca i vorniceii, la tOte poprele indo-europene. Ele represinta la nol pre virginele (Virgines)

romane, cari ca si la Romani, se alegeati dintre nmurile sat arnicele miresel.(4)

lratfijitele, numite in unele locurl i vornicite sag neveste tinere, era In districtula Nasudulul i pe la SdnGlorgiii In Transilvania chiematre, sunt dou sag si mal
multe neveste tinere, istett si glumete, earl In iva and
se serbza Uncropula indeplinescu mal multe functil.
Acestea se alegg totdeauna a doua i dupa masa-mare
de catrd mire dintre surorile si verele tinerilorg cdstorip sag, dac acestla n'ag surori si vere maritate, apol
dintre alte nmur, sag arnice saU cunoscute mai de aprpe cu tineril.
Prima functie a vtajittlorg este de-a inlocui pre vornicel la poftirea 6speti1org, si anume Luni sag Marti dupa
amdI, adica In qiva In care se serbn Uncropula, se a(1) Corn. de d-la I. Popa Reteganula.
(2) V. R. Butieescu Nunla. Dochitel, noveleti publ. in (Familiai, an. II
Pesta 1866, p. 460:
,Da rogu-te i cu Durnnegeil tu Palagie, cine-sa jetele de nune? Io nief acum

nu scia, se pare, ea nu sa din WA. Asta o Intreba o fata IntIentTelattt, care

e rnanicisa. cacl Dochita nu o a chlemata pe ea de nuna. Scia ea destula de
bine ca cine e nund.
.D'apol cine s fie ? ci are cloud verisre ca cloud pupadie dra n'a chIema
straine.
Efim, creda oio lo surata,

da sa ve41 ce rochil le-a cumpdrata malcele lord

la amdoddud si nafraina la inana; d'apoI ce petele cu vrdste i cu pene, de

(lad ktii de mand. I
D'apol fie si ele mate odatil, ci scull ca n'aa mal
(3) Corn. de d-la El. Popa.
(4) Virginele Rornanilora representaa pre graciile din nuntile 4eilora. Ve4I
Rossbach Untersuchungen ber die Rm. Ehe. Stuttg. 1853 p. 47.

www.digibuc.ro

-- 234
dund ele la mire i dupd. ce cap6ta dela acesta, ca $i mal
nainte vorniceil, cate-o plosca plind de rachiti $i cdte un

bap cu nararnd $i cordele legat, se pornesc prin sat

$i Incepii a chlema pre ()spell la Uncropfi.
In unele sate din Bucovina chiama pre &pep la Uncropti numai singure vatajitele, In altele ins chlama Impreund cu dinsele $i vorniceil mirelui, $i rd.,71 In altele
nu e datina de-a numi vatajite $i a-le trirnite ca ele sd
poftsca pre &pelf, ci poftesdi nurnal singurl vorniceil
mirelul, earn', In casult acesta, remn $i dupa masei-mare

In functia lorti de mai nainte.

In satele, unde e ohicei de a se Invita fispetii la Uncropa numal prin vtdjite, vatdjitele se duct' pe la case $i
invita pre &pep fdra a mai face multe tdcmuri $i glume.
In satele, unde vatdjitele Invitd pre &peg Impreund cu
vorniceii, mai la fie-care casa unde se duc s Invite, fac
o multime de glume, Rica pe drurrni i 'n ogrglile celord
ce sunt lnvit4i, chiue $i cnt feli de feli de hore satirice, $i pre cine ll intainesdi pe drum nu-I dad pace,
ieati peste
Imbrdcdmintea

$i multe altele de-asemenea fact].

gdtirea vdtdjitelor sail a vornicite-

lorti este ca $i a celor-l'alte neveste tinere din satul In

care se serbza Uncropulii.
In satele romnesci de pe hingd Prutti din Bucovina vornicitele se numesdi sfasce sing. Ffarei dem. sfdrutei. Acst
nu mire, care vine de la rusescula svacha (Brautwerberin),(1)
s'a introdusti in limba romnd abla In timpulti mai din urm,

adica dupd alipirea Bucovinei la Austria, $i se aude numai In acele sate, In earl' Romnil sunt in necontenitd
atingere cu Rutenii. i ea n'a Intratil numai in vorba de
tte Iilele, ci a strdbtutil chiar
literatura poporand.
(1) Diiringsfeld, op. cit. p. 24 qi urm.

www.digibuc.ro

235

Dovada despre acsta fie-ne urmatoriulti cntecit din Mahala, care se canta In decursulil nuntil :
Sub rchita rnnurat5.
Sde sfafca supratti,

Cti mirsa n'are tat,

N'are MM, d'are mire,
Si s'orti mAnghla mai bine.

Apot i acesta, tot din Mahala :

Colo 'n vale langa tAr16.
Sde-o sfafcci bat'n gArld

De-unri priharti de Huturd

C'unti ciolanri de carne'n gurg. (1)

In urina i dintr'unuhl din Bolanil, care suna aa :

Vine o ffascei de pe Mil

Cu trel pu*r't pe stanii,

(2)

Unu-1' ro0.1, altulri e verde,

Biue sfascei i se ede. (3)

Bucittitritele. Nu e nicl o Romnca, care sa nu scie

r'endulti bucatariel, sa nu scie fierbe i pregati mat multe
elturt de bucate, cart sunt usitate la Romanil noWi
tranl.
Fie care Romnca harnica, fie-care econOma buna fierbe

.5i pregatesce totduna singura bucatele trebuinclse pentru sustinerea easel sale.
In serbatori i la One marl' Romncele mill sa prepare
(1) Corn, de d-ld G. TomoTaga, cant. bis.
(2) Atatd carnefile cat i caniefdele (sing. camefor) femeestl sunt compuse
din difm plir(1 principale, i anume: parka dela brad In susd, care dimpreunti.
cu manecele se numesce stanil pl. slant, .5i. parka dela brad in josa care se
numesce Old pl. pdle.
Stanuld, dem. stanuld, stclnifortl, se 'mparlesce rAI In trel pIrt.1: plepta
(se'ntrebuintza mal multd In pluiald), Indneci i spate.

Putt, dem. puifortl, ptauftl, adica nisce cusuturl In diferite forme, se cos&
numal pe maned q't pe pleptl.
(3) Corn, de d-la V. Turtureanu.

www.digibuc.ro

236

mal multe fellurl de bucate, dupa cum adica

deprinsil si atl Inv6tatil i ele de la mamele i bunicele
bru si dupd cum a v6dutii ca se prepard acestea si de
alte femel la deosebite prilejuri si ospete.
Cu tOte acestea Insa ca Romance le se pricepil fOrte bine

la prepararea bucatelor poporale, la nuntl, maI ales la

nuntile cele de frunte. uncle este vorba de a cerne In

restimpil de cate-va dile corete intregI de Mina, de a
cce mal multe cuptire de pane, colaci, cozonaci, Wilde,

alte copturi, unde trebue a se

yleicinte, babe, invirtite

face mai multe turte de togmagi sail talefei, apol bure0i,

burechite sa burechiuste, sermale, geilusce, rcituri (reel, aituri) i altele de-asemenea, uncle trebue sa se frba dle

Intregi de zama pentru nuntasil adunati, mamele miriloril

trebue de tirnpuriil sa se Ingrijsea si sa-si lea si pre alte
femel inteajutoriii, ca tte copturile i fierturile acestea

sa le Wa gall la timpul cuvenitil.

Deel atal scra-mare, adica mama mirelul, ctU i scra-micei, adica mama miresel, poftescil cu v'ro eate-Va
ble inainte de cununie pre nisce matuse de ale lor sail

pre alte nmeri btilue, earl se pricep bine la rndul

bucatariel si le rga ca acestea sa le stea mana de ajutoritt si sd le ajute a gatl tte bucatele trebuinclse pentru nunta.
Aceste muleri barane, cari, mal de cum incepe pana
ce se sfarsesee nunta, sta i ajuta screlor marl ki mici
a cce si a fierbe, a tine bucataria in blind rndula sl a
grip prin cask se nurneseil de poporolil romn din BuCalcerite, dupd cum ne spunil urmatrele versurl, carI le setemil dintr'o oratie ce se urza
covina Buceitarife saU

la mesele de la nunta
Colcerip, Colcerip,

Nu .edetl totti priu cotruVe,

www.digibuc.ro

237

Tan maT TesitT si la lume

Ca s ye poth spune-unti nuine,

n'ati mesteriT ce lucra,
Boeril la mas. cu ce sta
$i slugele de ce

Calcerite Insa se numesc ele mal cu sama atunci, camd

puind bucatele pe masa, obicinuesc si ele a rosti di-

ferite oratil scurte sail a cnta unele cntece glumete.

Bucataritele se aduna inteo di anumita lnainte de cununie, fie-care unde este poftita, si impreuna cu stapna
de casa si cu alte femel Incep a cerne Mina, care estemenita pentru nunta, a o framlnta si cce.
Bucataritele, cari se cunoscii de pe pestelca, ce ne 'ntreruptil o porta pe dinainte ca s. nu se tavalsca, cnd
ambla cu lele si cu talgerele, sunt de comunil fOrte bine
dispuse. Ele cand dati bucatele la masa, cand string' talgerele, cand vin si se intorcil, facti o multime de glume..
cu ct sunt mai Milne, cu atta de multe ori si viosia
nuntasilor e mal mare, cad. atunci Colceriuta sa Gollcariul
incetza de a le lua peste piclor, de a glurni

cu dinsele si a le spune sa nu amble asa de Incetti, ci

sa se porte mal lute ca nisce fete marl, si cte altele.
Dar las' apol numal pe dinsele, ca si ele sciti ce sa
respuuda colceriului. Seal sa l palesca unde-la delre mai

atunci nurnal sa vedi risetele i strigatele de

bravo ale nuntasilor. Voia cea buna si veselia ajunge
atunci la culme.
tare.

www.digibuc.ro

238

XXV. DARURILE
Dupa apclare i incredintare Incept] incredint01 a se Ingriji i de daruK, cad este un obiceit stravechi nu nu-

mai la Romanil din Bucovina, ci pretutindeni la toll Romanil (I) ca a-raft mirele eau i mirsa sa Impartsca In
decursulii nunta mai multe feliuri de daruri.
Darurile de earl se Ingrijesce mirele i earl' sunt menite mai cu sama pentru mirs sunt urmatrele : o lada,
numita In unele parti In decursu1t1 nuntil i tronii (2), In
care II pachetza mirsa Inainte de nunta o parte de
zestre ; apoi o pc-creche de eiobote sa papuci ; unit feet
roi; ung pieptene ; o oglinda ; o bucata de soponi o petreche de coltuni ; flori de targii cu earl' se 'mpodobesce mi-

rsa cand plca la cununie ; tint tulpanrc de Una sa de

mtasa i un tistimelre, cel dintait numit i lwbotii,
care It servesce de inhobotatil, r affi doilea de legatil (hobotulii) peste frunte.
Pe unele locuri este datina de a procura miresel ca
daril Inca i una pteptarii de in6tast orl ung cojocelti sa
(I) I. Marza: Regulele nuntilord, p. 6-9.G. Trail: Hung Petriord,, noveli
pop. publ. in Familia, an. Tu. Pesta 1867 p. 282.
T. T. Burada : Datinele la nuntI ale pop. rom. din Macedonia, publ. In op. cit. p. 418:
<Dula und timpd re care se facet schimburi de darurT reciprocil intre familia
logodniculul i a logodniceT; acele darurT constaa din carnefi, colfuni, batiste

alte lucrurT, mal cu sami relative la ImbrIciiminte.,

(2) I. C. Taciti : Nunta la pop. rom. publ. In op. cit. p. 21.

www.digibuc.ro

239

until cojocr4 mueresc cu maneci precum si alte m6runtusur1(1).

La clasele mai culte precum si la Romanil de prin orase, earl sunt mal avuti, pe land unele din darurilertnsirate, se procura. Inca si o petelli din firii de aura,
care servesce rniresel In loca de hobott.
TOte darurile acestea, call se numesc edaruri de mirsa, le cump'ra mirele cu vr'o sept6mana sari si (Ma
Inainte de cununie, si unele dintre dInsele, precurn bunr
i le da miresei cu vr'o cate-va 1ile Inainte, altele Insd i mal alesa cele ce a sa-I servsca spre schimbare, din care causa se numesc ele si schimbuK, abia In
ajunula cununiei.
Pe langa aceste daruri mal cumpr mirele Inca si o

pdreche de papuci sari ciobote pentru scra cea mica,

mama miresel, r daca mama acesteia nu traesce, apoi
pentru ceea-ce o suplinesce.
Mirsa se'ngrijesce de daruri nu nurnai pentru mire,
ci si pentru socrii cei marl, pdrintil mirelui, precum si
pentru nunil cei marl, starosti, cuscri, vatajei si carausl.

De aceea darurile pregatite de mirs se numesc : danull de mire, de socri, de cuscri etc.
Darurile, carl le pregatesce mirsa anume pentru mire
si pre earl le imbraca acesta Intaia Ora cand pleca la cununie, sunt urmatrele : o ctime0 de burunciuctr, de bumbac, de in sari si de fuion, adica dupd cum e i starea
materiala a rniresel ; apol un brail, o nfnanu i o trai-

Acsta din urma Insa numai In acele sate, unde

este datind de a purta tristute. Afara de acestea II mai

stutd.

(1) G. Trdild, op. cit. p. 282 : cAci, adicd la logodnd, mat ntAld se pertractzd despre darulti tnireser. Anume pe aid mirsa cere : lad nemd, cisme rosiT,

pleptarid de mdtasd orT cojoceld, cojocd muerescd cu maned, siring de aura

pentru turbenpa orl cpsd pentru cIalma concia.
Asa cAld nu de putine
orT se IntAmpld cd mirele cu tte provede pre mirsa sa. Acsta se numesce
,tocona.

www.digibuc.ro

240

curnp6r1 si o flore de tetryg pre care mirele o prt5, de

regula In cusma ca semng cd e Incredintatii (logoditd) de
cum Incepg a li se striga vestirile i pdnd dup. cununie.
Pentru socruld celg mare cOse mirsa numai o cdmesd,
dar, si acsta nu e asa de frums, adicd cu gdurele, flu-

turi si canaft, ea a mirelui. Pentru scrd prepara asemenea o cames precum si o par cltitura adica o mdnister-

gura sag stergarg de imbroboditg, r pentru ceialalli di- ferite stergare si ndfrdmi.
Darurile mirelui le trimite mirsa, ca si mirele, abia
In ajunulg cununiel, r Vote cele-lalte le Imprtesce dupa
cununie, afard de nerdmile menite pentru vdtjei, cart

le impOrtesce Inainte de a pleca acestia ca sd Invite pre

Went la Dantit sag Vedre.
Unele dintre obiectele insirate mai susg fie-care mirsk
le are de mal nainte gata, cad' fie-care fata sirguincisd,
care astpt sd se mdrite, se'ngrijesce de cu timpurld
sd le albd. Altele Insd, precum cdmesile si cu deosebire
amesa de mire, trdistuta si o mud de nerdmi, rmdng
a fi preparate abia dupa logodna. .5i mirsa trebue sd,
caute ca si acestea sd fie numal decdt gata pang, la cununie.
Fiindu-I Insd miresel peste putintd de a pregati singurd tOte

darurile Cate sunt de lipsd, este datind ca Inainte de cu-

nunie cu vr'o s'ptmnd sag si cu (Rou s se adune

mai cu sm serile la dinsa mai multe fete si neveste
tinere, cu cari a traitg ea mai bine In timpulg fetiei sale,
Ins mai alesil druscele, i acestea II ajuta apol a croi si
a cOse tOte darurile trebuincise.
La acstd ocasiune fetele si nevestele adunate nu numaT cd, ajutd miresei a lucra, nu numai cd se Invatd una
pe alta a a:Ise, ci povestesca si canta o multime de cantece. clintre cari partea cea mal mare se referescg la mire
si mirsil.

www.digibuc.ro

241

daca mirele e pe placula miresel, daca ea Qingura

l'a ales i se duce de bund vole dupa dinsuld, atuncl cea mai mare parte din cantecele, call se cantd la
acsta ocasiune, sunt de lubire, vesele...
Se 'ntAmPld. Ins, dupa cum am mal arnintita, 0 la
Romani fOrte adese-ori ca o samd de pdrinti nu vor nimica sa scie despre vola i placerea fiulor, ee vora sa-f
casatorsca, ci el 11 faca cu de-a sila sa se duca unul
dupd altula, fara a-I Intreba mai antaia de se placa ori nu.
Pre acel pdrintl, earl se ball"' mal cu samd dupa prea
mare avere saa silescil pre fiicele lord sa se mrite anume ca sa scape de dlnsele, cari vreati numal decat
sa'mpinga cum se dice, pietrile din casa, cela1a1t1 Romani
nu-I prea fericesca.

Una canteca poporan, canlata de o nevast tn'rd,

sna de pdrintii sel ea sd se clued dupa un fedora ce
nu I-a plcuta, i numal de frica pdrintilorft si s'a dusa
dupa dinsula, i care de atunci In cce nu odata se repetesce la ocasiunea pregAtirel darurilora, sun precum
urmza :
Frungl verde treT msline,
MaT vinii mamii la mine
me-T ved *i pre mine
Cum m'aT mritatil de bine.

M'ai data dup'unfi I'M de cane,

Ca se duce serile,
Vine deminetele.
Ell IT dati zam de puTu
EI fmT Te biciulri din eau.

Eu-T dati zarra de Oink

Er clii sare la pricin.
A avutri unti comnacti,
L'a lsatil la crimd pe dulapit
*I-a avutul unri pieptrutti

l'a Until la crfsmuti...

16

311. Marian: Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

242

una barbatil, ce-a fostO silitii de parintif s'el sO. 'Tea pre

o fatA, care nu I-a placutil, ciint :

Pentru locii i pentru casa
MT-am pusti tonta dupa masa.
Tine, mama, twa bine,

C. intra Vilna la mine,

OrT o line, ori o lasa,
Cu tnta cum sa tinti casa,
Cu tOnta cum olti trill ?
Ca ea ral s'a 'mpodobit
Cu hasma ngr'd la gatil,
Cum mi-T mie maI urn.
Mama din MA m'e' scOle
Da din unfit] nu me pOte,
Ca' uritulti n'are lcti
Num.'s r wia .i. toiagti ! (1)...

In genere insA cele mai multe cantece, ce se canta la

acst ocasiune, se referescii la mirsa.
Fetele, cArora le pare r00 dupa surata loril, c acsta se
desparte de dinsele, dara mai alesii nevestele, earl prea
bine sciil ce pima bund-I maritatulti, canta o multime de
dolne de jale, prin call facti pre rnirs nu odata sA planga
de se cutremurd camea pe dinsa.
Reproducennl vr'o cate-va din acele cantece.
Din Bucovina :
Fetita din doT printi,
Ce cugeti de te maritT ?
De-aT sci cum e maritata
AT ecl la ma-ta fata.
AT sede ,i-ai maT fed,
Cosiralb'aT impleti ! (2)

Din Transilvania :
(t) Din colectia mea ineditl.
(2) Din coleetia mea inedita.

www.digibuc.ro

243

Draga tatii, mandra fatil,

SI serf cum e mritata,
Sed-o-af la in-ta fatil,
ST- ai teal nemritatli.

Si ti-aT purta fetia

Ca popa vangelia ! (1)

TottI din Transilvania :

Faith' din dol pgrintl,
Ce cuge(i de te mariti ?
De-ai sei cum e rnitritaa
AT ecl la ma-ta fatit
Si-ai maT tese panda kart !

(2)

Sail astfeliil :
Copilit cu printi !

Nu sill s'a te mariti,

Maritatu-I mare One,
Nu-lil pote strica chiar nime,
Nice pop. Did vladicil
Fail mrtea cea grabnical ! (3)

Din Moldova :
Frundl verde trei agudi,
Copil cu doi printi
Ca luna intre doi slinti
La ce tu te mai mriti ?
C mila de la pgrinti
Cu mare greil G s'o uiti,
Da mila de la bArbatil
Ca frunda-i de OM uscatil.
Cand te pui s te umbresci
Mai tare te dogoresci. 4)
1) Din Reteagu, coin. de d-ld I. Popd Reteganuld.
(2) Gr. Sima a luT loud: Cntece pop. din Buclumtl-PoTenl, publ. in gFami1; a, an. XIX. Oradia-Mare, 1883, p 33.
(3) Din colectia mea ineditd.
(4) El. D. 0. Sevastos : Qntece Mold. p. 30.

www.digibuc.ro

244

Daca mirsa se marita In altu saW, i dad. din Intmplare a avutiA unil MAUI In satultI s, dupa care bucurs ar fi mersti, Insa parintiI eI
voita s'o dee dupa
atuncl fetele, Intre multe alte cntece cnt Inca.
si pre celil urmatorlu :
.

FrunquIn lozira,
Prea iubitu sorira,

Cand te vd sara pe-afar

Arde inima-mi cu para.
CAM 041 pe prispa din dosa
Cu capulil plecatil in josil
Cu sculula pe dupa capt,

Cu maasa trasa'n
Cum frumosa cosT ntiframa,
Ci-o sei It-o dal nunet-ta,
Mi se rupe inima.

N'ara ajimge tatala t

Cum te da dup. unii reti
Ne sciutil i ne'ntrebata,
Lumea 'ntrg'o colindata
De nevasta nicT c'aa data
NumaT

Pe tine sa mi te dea,
rupa inima mea.
Frump, verde lozira,
De te-I duce, sorira,
Cu strainu 'n alta Ara,

vii si'n satula tti

S me'ntrebi ce mai faca eti,
Sa

De-I auli c'am

Tu sa-mi treci pe la morminta,

Sa-mI daI terna inteo parte
sa gasesci se'nsirate
SA ve4I dragostea ce pOte,
Ca duce la halt" de mOrte.

Mirsa, audindu-le i umplndu-o jelea, nu se plite rbda

(1) El. D. O. Sevastos : Cilatece Mold. p. 127.

www.digibuc.ro

--- 245

ile-a nu canta i ea, i anume : dac mirele e altU fedorti, i nu acela pre care l'a
:
Prutule, apd vird,
Face-te-aT ngrd cernld.
Sa-mT cernescti cu ea catrinta
Ca
jelescil pre bdita.
BAdita de peste di
Arg veni i n'are calf].
le-ti, bdit'-unti calti cu platd
trece de-a lungti-o datg. (I)

Dacd mirele e fedora betrang :

Frundd verde si una,

Me* makulita mea,

Dupd betrAnti nu me da!
Nu me da dupe. betranii,
CA card tmna la rem)

Si merge pe drumg tcndti

Si Intan cash' sfddindil.
Eil rl dati ca sd mdnnce,
Elti me sudue de cruce.
EA ii intrebti ce-a manca,
Eli mCncepe-a bldstema.
CA elA rl mai multti betrAnti

5i-T pica din gur 'n sing.

dup'ung fecTorelg
Tinerelti si sprintinelii,
CA fecTorulti tinerelA

Cand card tmna la

fc'-qiti

Vine sara suerAndti

intrd 'n casd

EA titi intrebri ce-a mAnca
Elti me prinde-a desmIerda,
En ii dari ca sd munfince
Elti lira spune vorbd dulce. (2)
(I) Din BoIan, corn, de d-10. V. Turturml.
(2) Din Boland, com. de d-ld V. Turturnd.

www.digibuc.ro

246

Daca mirele e aduvolti :

Mama:, sufleteluld me!

Da-mg dupg. ung Meat,

Ca mila de la flacail
Ca una mgrg bung de sub brag!
Er mila de vgcluvol'u
Ca oghlala din gunoTil ! (1)

Cand se croesce i se cOsa carnea de mire una dintreneveste cnt :

Haulesce fiTculita,

Catil veT fi la m-ta'n

Ca daca te-T inrita
Ilaulitulg ti-T uTta
In cash', de scra-ta,

In Una' de socru-tH
Mara de sotu-tat.
C scra-ta nu ti-T mama
Sa 1.1 tie cuvintu'n sama.
Si socru-tgg nu ti-I nene
deTe fagurl de miere,
Si barbatula nu ti-T Irate,
Sa socotT di nu te-a bate.
Ca mila de la mamuca.
Ca si mIedula ceri de nuc,
Si mila dela Matti
Ca si mierea din litrutg,
mila de la barbatil
Ca crnga de mgra uscatg.
Cand te puT sa te umbrescI
fata-tT dogorescI.

Daca-I vrea ce-va a 4ice

Elg tI-a'mplea gura de sange
vel bea.
Si te-a pune

(1) Din Boland, corn, de d-ld V. Turturai.

www.digibuc.ro

247
Mirsa

Dail di cum sa mi-la

llaca e sangele meil?
Si ea dal% cum l ()Yu bea,

C'acela-i din carnea mea? (t)

Dintre tte clarurile, eerie s'air insirattl mal susti, cele mai
principale suntil 7tobotul
ctimea de mire sari, dupa cum
spun Selagenil, ettme0 de miroiti, (2) pentru c aceste dou6
oblecte le intalnimil pretutindene la Romani. Cu tte

acestea insa nol vorn vorbl in sirele urmatre despre fie-

care dard in deosebt

Vornti Incepe mal antai cu hobotulit.
Hobotulit are in Bucovina mal multe numiri si anurne :
hobotti, baltit .$i nimitetti saU nemitetrt. Gea mal respandita
numire insa e hobort. Nu mirea baltfi se 'ntrebuintza mai multii

in muntif rornanescl despre Transilvania. Totil in acele

parti, unde esista acsta numire, se afia si verb. a "inblta, In locil de a inhobota i inbltare in locti de hawbotare, inblatatel In locil de inhobotatii.
Numirea nimiterfc e usitata mal multti In clistrictulil Storo-

jinetnlul, adica in partile despre Prut. Totti in aceste paril

esista d diferite cantece despre dinsul. Eta unulil din
satul Crasna :
Legea ta de nimitetec

Multa eti suptirela i creta

51-amagesci copilele

Si le acoperi
le TO coditele
lora lumea mai draga,
Cand
Le pui pandatura alba. (3)
(1) Din Boland, corn, de d-ld V. Turturnd.

(2) Coin. de d-ld El. Pop.

(3) Diet. de M. Brbuti. Sub pdazdtura albd se'ntekge aice rnanistergura
sad stergar1u1d cu care se Imbrobodescil nevestele.

www.digibuc.ro

248

Altulfi din satulD Vama, districtult1 Campulungulul :

Bat-lti crucea nimitep
Da elli mandru-I i iste :
Inpla copilele

5i le lg bratele,
Le-acopere cositele
le'nchide cdruirile. (1)

In unele 001 din Transilvania se numesce balf, r

Inpodobirea sat' Invlirea cu &Insult' se esprimg prin verb.
a inbdltimnbdltescii, In altele tulbentil(2), sovonfi sa zovonii,
potilattl i procorti. (3)

Numirea befit' e intrebuinlata mal cu soma. In districtubl NgsguduluI, sovonti si potilatil In muntiI apusenl,
singuril potilatti pe Tarnave (4), r procovil, dupa. catti
Iml este mie pang acuma cunoseutti, numaI la RomaniI
din

cheiu (5).

Cum ca cuvintula balf e fOrte rspandita In districtula

Nsudulul se 'Ate cumisce si de acolo, pentru ca Il

intlnirn chIar si'n descantecele din acesta tinula. Asa
Intr'unii descanted' de tIele intre multe alte versuri
provinil si acestea :
0 Maim Domnuluf cea sant5,
Nu ne incide in MA ldit4,
In lacrii, lacritA,
Niel' in sdic de mic nu ne baga,

In mare nu ne arunea ;
C ne-omii duce tare si vrtosil
Cu puterea lui flristosti
In virfula
(1) Com. de G. Torna, stud. gimn.
(2) T. T. Burada: O diatorie In Dobrogia. Iasi 1880 p. 21.
(3) Corn. de d-la I. Popd Reteganuld. VedI i Revista noul, an. I p. 109.
VedI si FrAncu i Candrea, op. Cit.
(4) Corn. de d-111 I. Popd Reteganuld.

p. 16.

(5) Revista noufi, p. 109.

www.digibuc.ro

249

In cruaile bralilore.
In cununa fetelore
In bal(ula mnireselorii,
In strutulti
In masa frapgratilor5(1).

Er cuv. potilatd, care vine de la mag. potyilat,

Intalninul In urrntitrea dolna :

Foseam fate de bogate,
Mers'ain dupe blesternatil,
Ce-am avute tote am mencatti.

Am avute vr'o doi, trei lei,

i-ame datil pe doi viteT,
grijite lupif de ei ;
Si-arn avute aT-une

$i acela c l'am date

Pe pipe ai pe tabacii,
Se nu merge sara 'n sate,
C'a veni cu capule sparte...
Nu mi-T de durerea lui,
Dar mi-i de Dricazule
CA' me face se-lti lege eti (2).

In Selagia si Chiorti se nurnesce balfd (3), In cele-lalte

prti ale UngarieI tulbentd (4) i turbentiu (5).
In fine In Moldova se numesce hobotti, In Muntenia
sovond i zovona, a sovoni =a Inveli, a Inhobota, zovonitd=
Inhobotat (6) si sobonii (7), era In Dobrogea sovond (8).
(1) Lazard

a.Ineand: lelele etc. studid de mitologie comp. BucurescI 1886, p. 12.

(2) Maria Precupd: DoIne si hne din Ardeald, publ. ta cedtrea. an. IV.

Buda-Pesta 1878 p 45.

(h) Corn, de d-ld El. Popti.

(4) D. T. Bojinca: Anticele Romanilord, p. 207, Nota 2: cAsemenea panda

adiciflamrneum
Intrebuintz si miresele romanescI cu numele ttabenttl
s. a. cu care asa se Invluescd, acoperindd totd capuld, cad numal ochil lord
se WO ved.,
(5) G. Traild, loc. cit.
(6) Corn. de d-la G. Dein. Teodorescu. Biserica ortodoxit romana, an. VI.
BucurescI 1882. p. 409.
(7) Ilasdd : Diet. limb. rom. t. II, p. 1306: sIn Valcea din Romania hobotult1
se nurnesce eobontl.

(8) T. T. Burada : O calatorie In Dobrogia, p. 20.

www.digibuc.ro

250

Hobotula la Romilnil din Bucovina e, dupa cum amil

aretat i mal sus, unu tulpanil de lana sad de rntasa
de colOre mal multO rosii aprinsa.

Aceeasi colre, adica cea rosa, avea si hobotulti flammeum (1) mireselora romane, care Ii acoperiail sa mai.
bine lis 10 Invllau (nubit, obnubit) (2) uvula cu
dinsulti chiar asa cum se Invlescil si miresele romne
din timpuli de fata. Hobotula saa vlul mireselortl romane se deosebia de celti
purtaa tOte femeile, cand
e0ail la preumblare (3) numal prin colrea lui cea rap (4).
In uncle parti ale Transilvaniei hobotula e o pimp

find cu care se invelesce uvula miresel dupa cununie (5). In alte parti insa, precum bunara In Scheiu,
era mai nainte unti fellu de materie necusuta. Eta ce ne
spune
G. I. Pitisii alitO In privinta materiel catil
alba

in privinta formel sale :

Procovu,
adieu hobotula,
ill cumpera nasa, adica nuna, de se'nvoia sa-la cumpere, ori de nu, capeta
dela cine avea cle o materie necusutd, i atuncl trebula
(1) Plin, n. h. lib. 1XI. c. VIII FlInana a fostil cea dint&id femee roman,
care a Intrebuintald astfelid de acoper4d, ce insrnod. sfiala si inocenta fecToffindd a ea a fostd cea maT shicIsA si nevinovat In viala sa.

(9) Festi ep. p. 181: o'muhit caput operit, uncle et nuptiae dictae a capitis

opertione.

Se inhobota, T acoperla capuld, de und

e dice si nuntd, adiel dela aco-

perirea capuluT.

(3) Val. Max. 6, 3, 10 : (C. Sulpicius Gallus) uxorem dimisit, quod earn capite aperto foris versatam cognoverat.
(C. Sulpichl Gallus) a alungat ferneea pentrit c aflase cl a petrecutti Mara
ell capuld gold,
(4) In cele maT multe pasage, earl amintescd despre Nuptiale flammettat (v.
Lexica si Rossbach : Untersuchungen p. 279) e vorba mal multd numal despre

colre care se 'nsmni luteus color = colre ros(Plin. n. h. 21, 16. Lucan
2,361) nu Ina. i despre forni. Cite odat se numesce flammeumamictus (Festi
ep. p. 89: Flammes amicitur nubens. Schol. Juven. 6,925: flammea genus amidi) sad vestimentum (Festi. ep. p. 92, 16) r despre o Invlitre de capd
niairl nmi e vorba.
(b) Corn, de d-ld 1. Popd Reteganultl.

www.digibuc.ro

251

sa o dea Ind 6r6ptil. Cand l cumpra nasa, procovula r-

mnea miresel, care il facea din Oa sucna, de era mai

mare ; de t ra -stofa mal mica, 40 -fcea urj. Materia,
cum era, se lua dela unti capOt, si sendola in lungil
si se costa pe muche asa at procovulti avea forma unei
gluci i cand punea in rapo, partea lunga venia pe
spate (1).

Ce se atinge de colrea materiel amintite aice, de si

nu ni se spune, se pOte lesne presupune c ea a pututa
sa fie rosietial, pentru ca sucnele si kurturile de regula
le feel romancele din materiile pestrite. Er ct pentru
forma, apol cam tota asa indatinza i miresele din Transilvania a-lit Impaturi si
pune pe spate and Oka
la cununie.
In Selagit duce nanasa in presara cununiel Laltula, cu
care are sa se imbeilteze mirsa la casa mirelui si aice fl
da ea nunelorii ca
tivsca. Nunele, luandu-lu,
cu prima (petea, pantlica) mierie. Facii apol din alta
prima Iricolora precum si din sas saU brbenogii Oat.
Vinca minor), dupa cum se numesce planta acsta in ChiortI,

o cununa pre care o cos pe ballu astfelit, ca atunci and

vorti pune-o miresei pe capti sa vina tocmal de-asupra
frunlii. In unele sate, precum buna-ra in cele de prin
apropierea oraselorO, bal1ult1 dempreuna cu cununa amin-

tin, se cumpra dip bolta (dughna). (2)

In Dobrogia e unti felitt de pane,la sa call. (3)

(1) Revista noua an. I. p 109.

(2) Corn, de d-ld El. Popu.
(3) T. T. Burada
caletorie In Dobrogia p. 20, 21 : gLa nuntl este obiceiulil ca miresa, dup. ce se gdtesce cu telii (pelld), sA fie acoperit peste told
Capuld cu o pilndi sad cita ce se numesce sovonii (hobott) In cat nu-1 se vedede locd fate, r la brAd tine o oglinda, i astfelid &ill( este condusl de man&
pftnii. la biseric5..)

www.digibuc.ro

252

In fine la miresele romane din Macedonia hobotula e

cle colOre alba si transparentil. (1)
Camp pe care mirsa indiana o tesia si o cosia pentru mire, ca si mirsa romana saa cea rusa de adi, servia mirelui spre a ved lucrula miresei.
Una cdateca iliricii ne aduce aminte ca Intre multe alte
daruri, cart le presenta mirsa mirelui, era si o citme0
elegantei, care nu era nici lesuta nici Impletita, dar pre
care copila (flica Dogelui venetiant) prin trei ant de-a rndula, liva si nptea, cu propriile sale man.' a lucrat'o si
cusut'o cu cele mal fine fire de aura. In cele mai multe
locuri din Italia, precum In Liguria, Piemont, Milan, Pesara, si Perugino, miresa '10 da cea mai mare silinta ca
sa OM cum mai bine came:,-4a care o d mirelui ca present. In Arpinate, In Abruzzi si pe Ring Lago-Maggiore,
rnirsa daruesce nu nurnat mirelui o camesa, ci tuturora
barbatilora Inruditl cu mirele. r In Pistoia capta, afara
de mire, chIar si amndoi vorniceil 01 cdte o camesa.(2)
Mirsa romdna, dupa cdta Imi este mie piind acuma
cunoscut si dupa cum am ar6tata si mai sus, dose ale
o cames numal pentru mire, socru si scra cea mare,
parintii mirelui, r celorlalti barbati Inruditi cu mirele,
le Impartesce, dupa cum ne voma Incredinta la locula WI,
alte darurl, precum : stergare, naframi si tulpane sail testimele.

Camesa de mire si cea de ski% sunt cele mai scumpe

si tota-odata mai frumosa cusute. Cea de mire o clise de
regula miresa din pAnda de dInsa lucrata. Mirsa, care
nu scie tOrce, tese si cOse, e luata in risil de Intrega satula
nu numai In anula celil dintdia, dupa ce s'a maritata, ci
chlar papa si, la ala septelea ana, si nu numal In cercuri
(1) T. T. Burada : DatinPle la nt1nt1 ale pop. rom. din Macedoaia publ. ln
op. cit. p. 421.
(2) Gubernatis, op. cit. p. 113-114.

www.digibuc.ro

253

mal restrinse, ci si la petreceri publice prin o multime

de chiuiturI satirice. Eta. una dintre acele chiuituri, care
o strip. fedora' din Bucovina in clecursulti joculut feteboar ce nu sail tese :
Hai la jocii, dragula hadiT,
Nu sci tesa nicT urql,

Tu facT panza ca un saca

$i ()lei ca e de bumbaca,
Tu facT panza ca un tola
$i Old ca e de ftflora,

Teo o tira, Did una

Hai, mama, ca nu maT potii ! (1)

Alta, totii din Bucovina, care o chiue fecioril celorti cenu sciii cOse :
M'a =Matt mama de-acasa
Sa-mi aleg una frumsa.
MT-am alesti una mai MA
Care-T cu carnqa mandra.
M sa 'mpunge, fata trage,
VaI mandril' carne01 face.
Ma-sa 'mpunge, fata scnte

$i de ltra (2) nu mai pOte. (3)

$i precurn facil fecloril din Bucovina, tot asa fad' $i

fratil loril din Transilvania. Eta cum feet si acestl din
urmd pre fetele ce nu sciir
lene a cOse pestepiclora :
Draga mi-T fata saraca.

Ea cu mana ei se'mbraca,
Dar fata gasdacului
Da-o 'n mana draculuT,
Ca pe pull de la mama
A data brat* i slanina,
(1) Din colectia mea inedita.
(2) Ltra = mandril, = cocheta.
(3) Din colectia_mea inedita.

www.digibuc.ro

254

Pe iie din bran in sus5

TreT mierl,e de eueuruzii,

Pe iie diu brAu in just'

TreT mierte de gran frumos5. (1)

Cainqa cea de socru i de scrd le csd de obiceld

una dintre drusce sad and fatd, care scie mal bine i mal
frumosti cs. .Ndframile le cosd de regula druscele. Cea
mal frumsd e ntiframa de schimbil, care o da mirsa n*6.naplul la Masii, mare. Aceea in genere e urclita (disenatd)
pe margini i prin cornuri cu negru, rd intre urcjitura

e inflorita" sad mal bine disii umpluta cu tottl felluld de

strainaturd. Dupd ce se gata se impaturesce i se csa.
pe-o cOld de hiirtie aa, ca numaI florile se v6da, r

cAmpuld celd albil nu se vede de felid. (2)

In mal multe prtI ale Italici mirele, ctind are sa faca
vre o visitd, imbracd pre mires de told nod. In alte pArtl

ins II procura nutnal unele lucrurl nou. Si rki in

alte 0111, precum 41, e. in Carpignano, in Lombardia, se
ddruescti numal unelte de lucru, precum cutite, acarite, frfecI, degetare, sad, ca In Pescara, intre cel sermanl,

o furcii fOrte frumosd lucrata. Datinele acestea intdrescd

datinele cele vechi ale Romanilorti, la cari utensiile nevestel, precum furca, fusulti i urdala, se ducead in urrna mireselord de catre un june adolescenttl nurnitd camillus (2).
(1) B. C. Fontanele: Doine si hore din Cilinpi). Ardealulut, publ.
Vireo. an. IV. Buda-Pesta 1880 p. bt.
inv6lit
(2) liaframi desvelitit :

in (SW

t^

(3) Plin, n. h. VIII, 48: Lanam cum colo et laso Tanaquil, quae eadem Coeciliarvocata est, in templo Sangi durasse, prodente se, autor est M. Varro, factamque al) ea togam regiam undulatam in aede Furtunae, qua Servius Tullus

www.digibuc.ro

255

AceeasI datinA romand despre furca nupliali1 se mantine inc i In Monferato Albese, In Monte Crestese,
Ossola, Andorno, Sardinia, Corsica, duptt cum arata unit
canted.' poporanit corsic, care ()ice :
Quando anderiti sposata
Purteriti li frineri ;

adia : cand veI fi miresa, veI pierde ficIoria. r Ili Toscana se afid unit canted' poporanit satiric, ce samnit cu
o nove15,, care vorbesce despe nevasta ce nu scie tOrce :
Frumsa denunrt ce-a pIerdutii furca !
Colinda tt Lunia cercandu-o ;
MartI o afla singur6 sfitrmatil,
MlercurT o Nab: tocmindu-o,
JoIa perde fuTorulti.

Vinerea liti pune in furck

Sambtit isT netedesce puOnil capulti,
Dumineca nu tOrce
srbtre (1).

Acest cantec toscan are fOrte mare asemnare cu

urmAtoriuM canted' romilnescil din Transilvania, prin
care se lea In risit nu numal fetele i nevestele ce nu
sciti tOrce, ci In genere tte muerile cele lenese :
DI de ciind m'am apucatil
LunTa, MarVia n'am lucratt ;
fuerat usus. lode factum ut nubentes virgines comitaretur colus com'a cum fuso
et stamine.
Tanaquil, care se numesce *i Cecilia, a torsd ltiod la fling cu fusuld In
templuld lul Sang ; acsta adeveresce Varro. care;mal dice, cd. ea a ficutd o
toga regsc undulatIL in templuld FurtuneI, cu care s'a Imbrdcatd Serv. Tad
De-aice vine c dupd mirese se duce furca -cu fusuld i urdala.
(1) Gubernatis, op. cit. p. 114-115.

La bella donna che ha perso la rocca!

E tutto il lunedt la va cercando ;
11 rnartedi la trova mezza rotta,
Mercoledi la porta rassettando,
11 giovedl le pettina la stoppa,
It venerdi la va inconocchiando,

Il Sabato si li scia un po'la testa.

Domenica non fila perch' festa.

www.digibuc.ro

256

Mercurile-sii intre ele

Si se tinii de multe rele.

Vinerile le cinstesce,
Nu lucru, ea' pecetuescii !
Sembeta-T prasnicil legate :

Nu lucru, me culce in pate !

Duminechi m'am sculate

Sapa 'n inen-o-am luate

Si la campe am alergate,
Dar popa cu tc'a datti
InapoT am inturnate :
Me 'ntelniT cu sentulti vine,

Mi-le fecui prietine deplint I(i)

Apot in at-va si cu urmAtrea poesie poporand copildrscd din Bucovina .

LunT II LuneT,
Marti IT MacoveT

Mercuri merge la tergii,

JoT oTu targui,

Vineri oiu veni,

Sembete oTu odihni,
Duminece dill lucra
Dace i pop'a Imo. (2).

Saii dupa cum sund acsta poesie in alte Wit :

LunT, LuneT,
Marti*, MarcoveT,
MercurT la t argil

JoT ome tergui,

Vineri ome veni,
Sembe a ne-ome lua.
Duminic'om serba (3).

De si furca i fusula dup. cdti.1 iml este mie pan aed6trea, an. VII. Oradia-mare, 1881. p. 122.
(2) Din coleelia mea ineditA.
(1)

(3) Fia familia an. I. Ia0 1875, No. 3, p. 34.

www.digibuc.ro

257

cuma cunoscuta, nu se -Puri In timpulil presinte de darurile ce le (la mirele miresel romne, totu$1 creda ca
mai de multil se von fi datil $i aceste du obiecte,
pentru ca si asta01 atata In Bucovina eatil $i'n Transilvania (1), ele trebuescii numal decal sa figureze Intre
obiectele ce se ducti, t a si la vechil Romani, dimpreuna
cu mirsa, cand parhsesce acsta casa parintsca $i se
duce la barbatu-sa. Furca i fusula sunt oblecte de cari
o nevasta romana nici cand nu se despartesce. Si precum la Italieni, asa si la Romani exista o multime de
cntece satirice prin carl se 'read In risil atat fetele castti si

nevestele cele ce nu scia tOrce si mai aleSil cele lenese,

carora li Cade grea a tOrce.
Despre cele ce mi sciti tese si ceise am reprodusil
mai susii vr'o cte-va cntece. Acuma voia reproduce
vet) cte-va si despre cele ce nu schl sail li-i lene a teirce.
Eta unulti din Bucovina :
Trce furca binisoril
Cri v-ou pune inisorh.
De cand trecir badea'n sush
Niel' unil firti pe fusa n'am push,
Niel Casa n'arn mhturaul
Niel' blidele n'am spalath
Numa 'n cale T-am catath.
Trce furca qi tu fusel

Ch eh mere' la crasm'n sush,

CrIsrha4 mare, frumusich,
Beil voiniciI de se strich (2).

Altul din MaraMuregi :

Cateru-I mare pedpsh,
AO dormi si nu m' lash.
(1) I. C. Tacitd : Nunta la pop. rom. op. cit. p. 28
(2) Din colectia mea inediti.
8. Fl. llarian : Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

17

258

De ciind eaferti te-am legattl

Cuyelca uff-a ruginatil.

Cu rugint din grildinii.

Cu dortl de fat lahThrt.
M'am rugalt e eittr popa
srt strilmute Dumineca

potil tOree efinepa ;

Popa nu m'a aseultatil,

Dina un mT a strilmt.tatil,
Cfmepa

giitatti (1).

In fine trebue si mai amintesc Inca i aceea ca atatti

came,,a de mire can) i cea de min'sd unil nu numal dintre
insurateil din Bucovina, ci $i din cele-lalte 1.60 locuite

de Romani nemijlocit dupa nunta le strang bine $i le

pastrza dimpreuna cu mcmlii i neiframa de credinta pnrt

la adanci btranete sa mai bine Oisti pana la mOrte,

abla atunci se imbrach ra$1 cu dinsele (2).
Unele neveste insa fac prima carnesuica pentru nounscutil lorti din came$a de mire a parintiloril sei anume
ca sii vu fugil vorocula tatellui long de la dni (3).
In

o soma de locuri din Italia precum in Tarent,

Galerate, Turbigo din Lombardia, Casato $i Palermo, se

intrebuintza, pe langa alte obiecte, ca si la Romani,
cu deosebire papucii ca darii de nunta.
(1) Tit. Budu : Dolne i bore pop. din Maramuresa, pub]. in e F am il i a
an. VIII. Pesta 1872 p. 425.
2) D. T. Bojinca : Antic. Rom, Partea I. p. 207 : cDating este la Romani

in multe OW, a nu marita fetele cu vesmintele cele de rdnda, ci aa nisce

imbrAcaminte anume de nuntii gAlite, care apol dupd nunta nu lo 2)&0.
G. Misaila cNuntile la Romani), publ. in cAteneula Romana), an. I
Bucuresci 186G, p. 151 :

Vestmintele de cununie, cu earl se imbracl mirsa i mirele, dar mal alesa

camesa de n ire, dupa ce s'a sfarOta nunta, multi inT nu le mal imbracl, ci
le pAstrza pan la mrte, cand apol sunt imbracati qi
odatA i InmormintatT cu dinsele.,
(3) Corn. de El. Popa.

www.digibuc.ro

259

Busula trimite mireseI sale papucii pe o tava anume

,ca atunci, cand va pi Intaia$1 data pragul nuptial sa
passca cu papuciI, earl !Ana atunci nu a fost de fel
atinsl

In Berry mirsa Matea cu picirele gOle, cand sosia

timpulti sa mrga la biserica $i rudele ei cerca In Wart'',
una dupa alta, sa o Inca lte. Numal mirele isbutea.
In Wales rudele miresel arunca pe fere-ti in prietenil
mireluI tte Incaltamintele vechf din casa. Pare ca ar fi

yroit sa spuna ca Dime din casa nu vrea sa nu We

merge la biserica.
Datina de a da miresel papucl ca darti este fOrte vechie.
Grigori dela Tours (in scrierea sa Vitae patrum, cap.
XX) ne spune, ea Leobardy, care mai apo s'a caluga-

rit, la casatoria sa a pus mai ntaiii In degetulti miresei un inela a sarutat'o i 1-a dat una papuca, apoI Incepa ceremonia nuntb.
Mire le german devenea domml (stapant) preste mirsa
prin aceea, ca o Inca lta cu o pareche noua de papuci.
Lacedemonianul de asemenea dadea mireseI sale o
IncaltAminte. (1)

La Evrei vkluva trebuia sa scta, Incaltamintea fratelui barbatu-se Inaintea adunaril Vtranilortl, dad el nu
vroia sa o lea pre dinsa. (2)
In fine mirsa romana la prima Intrare in casa mireluI
nu i era iertat sa atinga pragul cu picirele. (3)
De papucl se tin $i eoltunii.
Petla, numita In unele 041 i betla (4) era In Dobro(1) Lycurgus XXIII. Apud P. Lafargue.
(2) A 5. carte a lul Mo 1si XXV, q. Apud P. Lafargue.
(3) P. I afargue : Cntece i obiceIurT la nunti publ. In ,Contirnporanul,

an. VI. tall 1887 p. 8.Gubernatis, op. cit. p. 114.

(4) ILumina pentru totT, an. IV. Bucurescl 1883 No. 7 *i 8, p. 230 i 231.
Romania liberAp, an. 1886, Octomvrie

Articl. eVedrele* din foitit.

www.digibuc.ro

260

gea si Macedonia tell), plur. teliurI, care se face de regula.

din hre de aurii, rare ori si din hre de argintt. $i numita

in casulii din urma petki albd, e usitata Si la Grecif noi.(1)

Insa $i la acesta, ca si la Romani, e usitata mai mult.

la miresele din clasele mal Matte.
Fesulii dem. fesciortl, ca dull din partea mirelui Inainte
de cununi, provine si la Albanezi. i precum Bomancele, asa i Albanezele indatinza
purta mai cu sama
In anul5 cel intan`i dupa cununie. *(2)
Una aliti darti cu mult mai caracteristic decal cele
Insirate mai sust e briCutg, branefulti, cing4t6rea.

Braila era psitat si la miresele indiene, grece, romane si celtice. In Francia el a fosta darul cel mat
obicinuit alit mirelui. Asemenea este cunoscutd 1 puterea ce i se atribue brAuldi miresei de o legenda germana. Pe cat6 timp Brunilda nu se descinge,--qice legenda respectiva,
ea e minUnata, cum li cade Insa
braul, e o muere ca tOte muerlle (3).
De si brul, dupa cum ne *oral incredinta mat' pe
urma, jca unti mare rol $i la miresele romane, totu$L.
dupa ct Imi este mie 'Dana acuma eunoscut, nu e datina ca mirele sa-l darulasca miresel, ci din contra mirsa flU daruesce mirelui, asa se usitza cel
satele romnesci de pe amndue malurile PrutuluI din
Bucovina (4).

La Romani"' din Pinda este rd$1 datind ca nmurile

miresel sa incinga pre mire, cand vine acesta dupa
rsa, cu unU bredi rorti (5).
-(1) Dkringsfeld. op. cit. p. 57.
(2) Dringsfeld, op. cit. p. BO.
(3), Gubernatis, op. cit. p. 116.
(4) Com. de d-la V. Turturml.
11:0 T. T. Burada Nunta la Rom. clia Macedonia, publ. in op. cit. p. 421.

www.digibuc.ro

261

Ce se atinge In specialg de puterea miraculs ce 1-o

atribue bruluf legenda germana, apol aceeas1 putere i
se atribue lul i de ctra baladele saU cntecele b'trft-

nesci romne, cu acea deosebire numaI 0, nu cu privire la muerI, ci la barbati si in deoselb1 la volnici. Dovad
acsta avem urmatrele versull pre earl' le
reproducemil dintr'o balad populara Intitulatd Vidra .
Et de breae, s'qmearei

Si la luptl se luarA
pi de vara pAritt'n
CAnd in locri mi se'nvrtia,

and la vale s'aducea,

Nici unulti nu davedia!
Dar Stoianii mereti slab%
Bretn14 ha se desein yea.

,Vidro puiculita mea!

Vin' de-na strnge bratila meg,
Apgra-te-ar Dumnedeil,
Cii-na slbesea puterile,
.11/i se ducii averile !.(1)

AvoI gi cele urmiltre, scose din alt balad popular

anume cGlt Cdteinutd :
Aa dac'ari cuviulatti,
La lupt
apucatfi.
Se luptaril inteo di
SOrele liana Anti.
Dar in timpuld de luptatil
Bea ispit. s'a'ntemplatti.

LuT Ghi, care-T pAsa

scape nevasta sa,
Brdulte, i se sbin,d)a
&Zara mAndra grAla :

(Mndro, lasA calu'n frai

vdel-mi pUStiula brau,
(I) V. Alecsandri, op. cit. p. 9'J.

www.digibuc.ro

262

Cia-mI pune capulit codrnii,

Alu melt 0 alit hYrc dumanii

Dupa cum se vede din aceste deni citate puterea colnicilora luptatori consta in brati. Cum le cade acesta indata deving mal slahl, mal neputinclosi.
Ce se atinge In fine de cele-lalte damn, carl asemenea
Indatinza mirele miming a le da miresei Inainte de cununie, precum oglinda, yuci, turta duke sag zahara etc.,
eta ce ni se spune :
11.Eiresele Inainte de. cununie, ca sa fie vOute de scre,

li Ica!) merge'ndg la biserica in sing o Windup mica cu

dinsele, un darabg de. zahara pre care dupa cununiefiti pune screl in mancare anume ca acsta s fie intomal ca zaharulg de dulce ; si apol, nevrndg Did una
sa nasca copii, lea atatea nuci fripte cap ani nu voesce
sa nasca asemenea In sing, pre earl apol dupa cununie
le ingrpa in ung loci] insemnatg i Oice : cand aceEte
nuci vorg Ce'sari, atunci sa nasca ea copil. Trece'ndil termenult pus, lea tota atatea nuci bune, le desgrpa pe
cele fripte puse mai nainte i ingriipa pre cele hune qicnd : Cand aceste nuci vorg r'sari, atuncl sa nasal
eti copiL Se'n(elege ca nucile cele bune r'saril si apol.
femeea nasce.(2).
(1) G. Dem. Toodoresca: Poesil pop. p. 1332.

(2) cLuminatiniuit,, an. X. TimiOla 18S9, No. 27. in tFoitrls.

www.digibuc.ro

263 -

XXVI. CEIINUTULT:f.

Intr'o li anumita inainte de cununie, femeile, cari sunt

menite a fi bucatarite, se aduna la unti locfl i dimpreunit cu stapana de casa precum i cu alte femel incepti

a cerne Mina menila pentru nunta, a o frame-mta si a

o eke.
Acsta datina este fOrte rspanditit la Romani. Dolmda
despre acsta avemii cuvintele Principelul D. Cantemira,
care, cu privire la datinele dela incredintarI, scrie 1ntre
altele i cele urmatre :
eDupti ce s'a defiptu qiva cununiel, Luni inainte de acsta li, dupa st. liturghie, merg rudele atilt4 la casa

mirelul catu si la a miresei, aduc musicanii din loca

i musica lutarilorti. Dup. ce se ridica masa si se termina petrecerea,
fetele si alte femel ce sunt la casil, incep a cerne
ina care este sti fie pentru ospqa, pentru aceea se qice
si 10' petrecti ca In familie la cantarile

acsta (pua cernutuldi (1).

In Transilvania Vineri sara si noptea despre &WON,

scra mica si ajutrele ail de lucru cu framintatula panel
colacilorti pre carl 11 cod.' pentru nunta (2,).
(1) Op. cit. p. 144-145.
(2) Revista noel, p.

www.digibuc.ro

264

In Macedonia este datina ca Joi diminla sa se stranga

fetele si nevestele sd cur* grdulil si orezulil, si tota In

acsta li se trimita maI multi bdiefi cu caldaruse sa care
apd de la trel cimele cu care are a se plamall 'At-lea.
Vineri se trimite din partea logodniculuI caI la padure ca sa aduca lemne ti flu crengi marl', din call
una se pune pe ogeagula easel logoduiculuI, si celort ce
le-aa adusa li se dd. bacsisa. Lemnele aduse servesca pen-

tru a se cce pdnea Si a se face bucatele pentru nunta.

Tota Vineri spre sartt se frArnntil aluatula cdnd femeile cu tOte In cora si In unisonri cnta cdnteculti urmatora :
Nu va dada s'mi marita
Ma-iii(1) dice ca escu fiica (2)
ica, flied ca perdie.
Sc la dado s'mi marita,
Nu eseu fta di none anT,
Di noue ani calcai tu dace
Ma aim, na Ora dada nu mi face.

Daco-romdnesce :
Nu vrea mama A' me warn.
Ca imI dice cii unt mica,
Mica.. mica ea paturnichea.
SO la, mama, i me marita,
Nu sunt fata de none anT,
De noue anT ca:caT pe dece,
Dar mica, inc'odata mama nu me nasce.(3)

Sail pre acesta :

Nu va muma, si me marjai
Ca ala &Asia ca escu flick
(I) ii se citesce ca gn franc)sd.

(2) Rom Anil din Dacia-TrAianA incl rostesca cuvintula acesta In cele mal
multe pArt1 niiiica i hied pa liingd. mica.
(3) T. T. Burada : Datinele la nuntl ale pop. rom. din Macedonia, publ. In

op. cit. p. 18.

www.digibuc.ro

265

flick laie, (1) cat una bute,

Cat una bute niarxisita. (2)
Soatsile cu dzon di guqa (3),

S'eu laie, dorm la

Soatsile 'ntrecii calaril (4)

S'eu. laie, tu chelart (5) ;
Soatsile cu culopant, (6),
laie, c a manile Ole (7).

Sambata se -cce panea tta ua i se pregatescil

carnurile spre osptare (8).

In fine mai e de observatil Inca i aceea ca miresf le

din unele parp ale Romaniel Indatinza la ocasiunea cernulului de a face o aziin (pane) pe nisce desagi, r
dupa ce se cununa, rnilnnca amndol mirii din acea azima anume ca sa find 'uvula la altuta, cum se fine o desaga de alta(9).
(1) Laie=negru.
(2).Niar4isitit= tie Impluta.

(3i Gu.ra--gruma.
(4) 'nfreca calaril.--trecti calare.
(b) chelara= celard,
(0) IC(0X6nzvov (Win lel)=pelincl, scutice.

(7) Dr. Ilustav Weigand : Die Sprache der Olympo-Walachen nebst einer Einleitung iiber Land und Leute, Leipzig 1888. p. 1.1g:
(8) T. T. Burada : Datinele la nuntl ale pop. rom. din Macedonia, pal. hi'
op. cit. p. 418.
(9) G. S. lo neanO, op. cit p. 30.

www.digibuc.ro

266

s WAG ULC

In Transilvania (1) si Ungaria (2) nu se face niel a

nuota fara st(;ati, care, ca si la militari, e luat drepta
simbolti al eroismulut (3) si care, cand se ducg nuntasil
sa aduca mirsa la mire, ilfi pOrta de regula ung calretfi
volnicg numitg stegariti sag stegigt.
In partile despre MaramuresiI ale Transilvaniel i anume

pe Lang. isvorulg fluviului Sonteulti tare stgula acesta

se pregatesce cu vr'o cate-va llle inainte de cununie si

numai In casuri de tot iarl se face In

(liva cununiel

dimineta.

In 4iva menita pentru prepararLa stgulul mirele alege

2-4 feclorl dintre amicil sl pre cari m insarcinza cu
pregatirea
Fecioril alesi pregatesea stegulil in urmatoriulg moda :

Ieag mat nainte de tOte dou naframi de aceeasi marime dar de diverse colorl, mai alesg de cele nationale :
rosu, albastru si galbeng; naframile acestea, earl formza
aripa stguitti, le cos preste olalta astg-felg ca stegulii
sa aiba dou fete deosebite, i apol le pi indg de partea
(1) B. Vicid, op. cit. p. 4-5.
(2) Corn. de d. El. Popd.
t3) Coin, de d. I. Georgescu.

www.digibuc.ro

267

superirit a unel rude frumosti Impestrita i ca de o orgie de lungg, dar usrit de purtatil, asa, ca sit fluture
In aeril cnd stgult1 e purtatii. In vrfulti rudel intepe_
nesce dou betisre in forma unel crud drepte, care stg
orizontalii. Printre Om( le crucel lga spice de grant
rupte din cunuad (1) de la seccratti sari adunate vara anume spre acestii scopu, apol fire de brbiinon. tisg
alte flori, In fie-care cornet de mice anin cate un cofacutti si cate 1-3 clopotele miei, i r
brbanon.
Colceil sunt al mirilorti. Dacit in decursulCi nuntiI cade
cc-va de la crucea stgului, bung-6M unubl orI mal multi
clopotel ori colgcel, e un sernn rn, are sit se intmple
vre-o nenorocire, si cu ct e pierderea mal mare si mal
c,prpe de cununie cu atta si nenorocirea va fi mai mare (2).
Totil in aceste pititl este dating eh fedora', earl sunt

insdrcinall cu pregiltirea stgulul sit mrg cu ceterqii la

mirsg sit lea de la chiematrele acesteia cununiile de 1)(r&Moat, ce
pregittit mat nainte de acsta anume
pentru stg, i apol, intorandu-se cu dinsele tota citn-

tndil si chiuindil la mire, aid sit le cOsa pe marginea

stgulul. (3)

In muntil apusenl al Transilvaniel stgulti se face din-

vrfil suptire de brada pe care se puna nergml

de mtasg Impodobite cu ranglid si printre cornele cetinet sunt strilmgturI, Cr de corOna din AT-CW(1 e legata
untl clopotela. Milnunchluld stgulul e infitsurata cu
cu bracile de strainitturi. (4)
(1) <Cununa
secerigulul.

e o datin usilata la Romanil din Transilvania pe timpula

(2) Corn, de d. I. Popd Ret ganuld.

(A) Com. (le d. D. Cosmolet

(4) Frane.t i Candrea, op. cit. p. 16l.

www.digibuc.ro

-268
In Selagi4 i'rnprejurulfi $omutei, maK vin la mire
nunele, adica druscele cu toth ielul de florl de rna
cu fret' nafrarni una galbena, una albastrii $i una xosa
si din acestea facil apoi stgum, punndn-I tott odata

pe de laturl si nisce zurgdlia tnicuri, r la vrf ,un lopoel asisderea frte micutil. (1)
Imprejarulil Timisrel e insarcinata cu facerca stegului
stegarlula nanasuluL Acesta 110 face de catrinte rosii le,
sute de tgrance, ori de m5rami frurnse de catun cu
eordele pendinte de mlasa, cu ghiarlanda de flori, In
virf, il infrumusetza cu zurgalae si 'Ana In diva IlU
Imp lanta pe casa nasului nri pe a cumtrulat mare. (2)
Totil asa se'mplanta si la Sncel i pe langa
er pe la Rodna il anina !ntr'unii cueri orI pe grinda
in rasa, uncle sta. la vederea publica papa ce pleat la cununie. (3)
Dupa incorporarea Bucovinei la Austria Romanii din
cele mal multe sate, neconveninda-le stapanirea straink
parasira vetrile parintesci si trecura in Moldova. Scurt0
dupa aceea insa, la locul Rornanilor emigrati, pe MT
coloniile svabesci, tipteresci, slovacescl si ale Clangailor,
pe lang o multime de malorosieni si mazuri veniti
din Galitia, trecura si se asezarti in multe sate, din Bucovina si Romani din Transilvania $i Maramuresti mai
ales de prin satele margivase, precum : Bargau, Mocodfn
Prislopti, Sanglorgl etc. Acesti diu urrna firesce ca adu-

sera cu sine si datinele strabune, dintre earl multe nu

numai c le pastrara pana In iva de astadr, buna-Ora
ca Berea sail (Berenulii, ci le impusera si Romanilorti bastinasl. Unele Insa le pierdura si ei singuri. Intre
cele pierdute se numrti si stgulti de la nunti.
(1) Corn, de d. El. Pond.
(2) G. TrAita Nunta (ransa Impre:uruld Timire1, publ. In op. ciL p. 445.

(3) Corn de d. 1. Popu Reteganule.

www.digibuc.ro

269-

Totusi amintirea lui se mai pastreza Inca si asta0i in

urmtrea chiuitura, care se chiue cand scot(' pre mirsa
cu dantuln afara :
U! de mine ce
!
La pkatti c n'are stgt !
0 avulil i l'o vndutti !
Da en banit ce-o fleult ?
Ca Mandrele o
Cu mAndrele din (151atil
Cu perciunii rlezatT,

Cu OpncY ea la Fundesd,
Totd s'a" staT i sa priveseI 1 (1)

Stgulil e usitatri si la nuntile Romnilora din Macedonia, uncle se numesce flarnburd (flamura, stga). Aid se

pune In vrfulil lul o cruce de lemnO, in ale caret estremitati se Infigil trel mere. (2).
Intrebuintarea stgulul la nun'A semna el e de origine
slavonk de re-ce elO, dupa catii Imi este mie pn. acurna
cunoscutil, e usitatil mai multil la poperrele slave, precum
la Cozad (3) si la Slovacii din Ungaria, earl Mt pregatescii
toemai ca Si Romnii din Transilvania (4), apol la &I--

NI din Serbia si la cei din Riviera de la Castella romanticuld termti litoralq dintre Spalato si Trau. (5)
Romnii si Maghiaril, (6) earl asemenea iI intrebuintza,

probabila ca

adoptatii de la Serbl.

(1) Din Ilisescl. coleclia autorulul.

( ) T. D. kturada : Datinel- la nuntl ale pop. rom. din Macedonia, publ. to
op. cit. p. 420.
(3) Dringsfeld, op. cit. p. 3".

(4) Dring-feld, op. cit. p. 43-: tin diminta cununiel se pregktesce la casa
miresel asa numituld (stgt1 alO miresei., edict( se prinde o naframi aIb., ros:t
sad pestrit g. de-o rudi, care se 'nfrumusetz 6. de- jur imprejura cu cumin! si
struturt de floe si la vdrfuld careia se 'ntresce in mijloculd unul strata mare
ee fort unit zurgAlfi.a, care servesce spre aceld -scope:, ea vorniceluld ..si ptA.
da cu dinsuld, and are trebuinti, un setnad condu.ctuluLnuptiald.
(5) Dringsfeld, p. 70, 71 si 80.
(6) Idem de eadem. p. 46.

www.digibuc.ro

'270

XXVIII. DESFACEREA.
Incredintarea sa logodnq, dupa spusa poporului, e juv6tate de cununie. Cu Vote acestea insa nime nu o consideril de obligatre pentru tota vita ca cununia. De
-aice se vede ca. vine apol si urmatorTulit proverb romaneseti :
Pima nu na'ol ved cununat.
Nu tn6 (inn c sant mritat (1).

*'i tot de aice urmz ca fOrte multi incredintati se

desfcrt DU nurnal nemijlocit dupd incredintare, ci si 'n
timpul vestirilorii. ha unii chlar si'n ajunulii cununiel.

Causele desfaceril sunt fellurite, si anume : ati ea s'ati

nascut vorbe in sat, adica ea fata n'a fost cum trebuea
s. fie, att ca feciorul este din Omeni prosti, aft ca-si Tail
sama parintii sa. nu dea fiilor sl bite cele ce le-ail promist] Inaiote de incredintare, ati ca unti alt fedora mal
avutti, dintr'o vita maT buna si totil-odata si mal fru-

mosii a venitil dupa incredintare de a cerutil fata, st

atatt fete! catti si parintilor acesteTa petitoriuld din urma
le-ati placutti si le-au convenitti mai bine (2), ari ea, In
sfarsitti, fata DU voesce odata cu capubl a se marita dupa

feciorula cu care a fost fncredintat, sail si vice-versa,

(1) A. Panu : Proverbuil t. III. p. 117.
(2) Vedt despre acsta ki Columna luI TraTanO an. IX. p. 383.

www.digibuc.ro

271

din causa acsta nu staruesc parintil si mai departe

ea s se easatorsca.
Daca desfacerea purcede din partea mirelul, atuncea a
eesta &lama pre unult1 dintre starostil sl i dandu-I
semnele de mncredinfrir li spune sa se duca la parintil mi-

resel ca sa le duca vorba ca din cutare si eutare causa

DU ma face.

Starostele, luand semnele si ducndu-se la parinta miresel, dice :

Cinstite N. si einstita N. sa DU ve fie cu suprare,
vial din partea mirelui si a parintiloril sl, sA ve* aducti
vorbit ea nu mai face. A trimisti si schimbulii i s'a mgait ea sa lertati. Gatti despre incredintare ire veti intelege ,$i v6 va intrce eheltulala.
Parinti miresel rOspund de regula cam urmatrele :
Nu face nemicti, daea n'a fost de la Dumnede
sa. fie... (1)

Tota cam in acestil chiptl se anunta desfacerea si din

partea parintilor miresei.
In arnkidu" casurile insa cel ce strica sa drsface
incredintarea este obligat a intrce nu numa semnele
de incredintare, ci si tta cheltuiala facuta de ceealaltd
parte (2).

La Italienit din Genua, daca se desface logodna, mindrsa trebue, ea $i cea romana, sa intret inelulii
frama de credinta inapol, i daca feciorulti ce i le-a datil
nu voesce sa le primsea in natura, ci pretinde ca sa i
se intrca pretul lor, atunci le cumpra urmasulit s

(1) Vedt despre acsta si Gazeta TransilvanieI an. LI. Brasovd 1888 No. 229
In foiletond.

(2) Columna luI TraIano, an. IX. p. 883.

www.digibuc.ro

.272

si le dgruesce oill nog fete, r prel,ulri lag dti fecIorului,

ce a fostil mai nainte logodita cu dinsa(1).
poporuhl romanii Insg nici oclatg nu privesse cu ochi
buni pre acela, din causa cgruia a trebuitil sg se desfacg logodna, si mai ales cand acsla a trebuitil sg se
_clesfack pumai din causa unoril intrige sail din cause
materiale (2).
(1) Dringsfeld, op. cit. p. 100.

(2) In unele 041 din Romania, dupg cum ne spune d. G. S. Ioneand, op.
it. IA. 293 este dating cg, dupg ce o fat se logodesce, atata ea cata qi mg-sa cu
celelalte surorft de ma1 are, nu mal torcd pang se face nunta, ca sa nu se
MAIM% logodna.

www.digibuc.ro

PARTEA A DOTJA

NUNTA SAO OSPTULO

S. Fl. Kar'cin : Nunta la Roma T.

18

www.digibuc.ro

275

I. CHIEMAREA.

In ajunulil cununieI cam pe la vr'o clu sail treI Ore

.dupa amda-di, dupd cum e si anotimpulti ceind se serbeza nunta, se adunA vorniceil miresel la mirsa era. al
mirelui la mire si dupa ce aii capritatil de la acestia bite
insigniile si lucrurile cele trebuincIse unul vornicela, se
pornescil cu totil prin satii ca sa chIeme pre locuitoril
acestuIa la nuntil sa osptil.
In cele mai multe plri, dupa ce
pornitil, nu se
ducii cu totil la ung loca nicl nu chiama pre top siltenii
de-a rndulti, ci se impartescil luanda fie-care Cate o
parte anumit de scat' si chiamfi mal cu sauna pre nmurl, pre vecini si pre cel mal de aprpe cunoscutl
prietini al mirelui si al miresel, sag maI bine disti al
acestora. i vorniceiI mirelul chiama de regultt
numai la mire, ell ai miresel nurnal la mirs.
Chiemarea se'ncene cam de comuntl de la nuniI i
socril ceI marl si se sfarsesce cu cel mai Ormani. r
cand ajung la o casrt i intrft In liuntru, se indrpta
cAtri stapetnulil sac stdpitna easel cu urmAtrele cuvinte
Mrele nostru vestitil

AII prin mine v'a portitil

www.digibuc.ro

276

Sit facetT o cale

ST-o dirare
Pftn' la curtea dumi-sale
La unti scannil de odihnil
ST-unil Ohara de beuturil

81 maT =la voe

Oil de multe orT

Ve va sta intr'ajutoriil.
Eti sunt sohl imperiltescil

La enrtea lui ye poftescri.

Si dacil mi-tT asculta
Cu.sma din capn mI-0T
Piin' la pmitil aforii pleca,
ruga
Dumnia-vsira
faceti bine s venitT,

Dar6, sa nu binuitl (1).

Dup5. ce a rostitii cuvintele acestea scte vornicelulti

plosca si turnandil dinteinsa raclii intr'unti pahhrelt1 precare de regula nil tine sub curea sati brati cinstesce mai
antaiii pre stapanulti easel, apol pre stdpilna, si'n urma.

daca mai sunt si altI mem in casa, si pre aceja.

StAptInula easel, priminda paharubl multamesce diand4 ca numal daca I-a fi cu putinta
va trece pre
mire respective pre mirsa eu lederea.
E de'nsemnata aice inc si aceea, ca vornicen, ca Op
ai Inaltatului imperatu i ai inultato, impoAtese,
rarti In ce cas Isi radica cusma din cap, ci el tott1tent

deauna stall cu dinsa

capti 5i a5a cinstesca si cluama
la nunta pre stapiinil easel.
Mai de muitti, pe cand timpurile eraii mal bune mal
imbelsugate i pe cand locuitorii unul satii nu erail asa
de gliemuiti cu locuintele ca in (liva de ast0l, era datira ca vorniceil, numil In casul(t acesta de comuna
(l) Din 11*scT, satil in Bucovina, districtuld Sucevil.

www.digibuc.ro

277

(ViematoK, sa umble pe la casele menilor calare si asa

sa chleme la nunta. $i ca'nd aeestla se apropia de o
,easa nu Intrati _In launtru, ca acuma, ci striga :
Gospodariulti celil de casd
Poftimil afaril sil Tasti !

stapiinula easel trebula s lasa afara la dinsil, ra eI

h dicead :
Va poftitti jupftnulti mire
Si juptinsa
Nirsa

Sa faceti cale
Si cArare
Wm' la curtile dumi-sale,
Crt curtile dumi-sale

Pe din nuntru-sil
Din afard vilruite (1),
Cu Ondiracoperite
Pentru d-vostril gatiLe.
Poftimil !

C'avetY fete

i fecTori

$i v'orti fi trebuitori.

Si noi de statti ainti niai sta,

Si mai multe vaw ura,
Da ne tememii c'onitt insra,
Si ne in ferele
Crtrilrile

Si ni orti miinca upii pocirtdile (2).

In satele ronninescl de prin apropierea Prutului, unde

(latinele I,silorii i cu deosebire ale JITalo-rosienilooi ati
influentat fOrte rnult asupra celor rorminesci, este obicelu de-a merge si a chiema dimpreuna cu vorniceluld
(1) Inteo variant& se 1011 poliite. In locu de Ortrite,.
(2) Dict. de llie Fruncla, rezel& din lgesc1, sat& In Bucovina, districting' Stosojinetulu1.

T.

www.digibuc.ro

278

$i drufbulfi. In aceste parti meig mai intai la nunulfx

celti mare, apoi la nuna cea mare, daca acestia nu sunt
dupd aceea la viitoril socri $i pe urma la celalaltl,

steni. r Cand net la o cas dice vornicelulti :

V' poftesc la nunta socril cel mari, jupdnula mire $i
juplinesa mires& si v poftese
Dupa acsta scte paharul
drujbulr
cinstesc pre casa$1(1).
Astfeli ambla in Bucovina de-a lungul $i de-a latul

satului phua ce sfirsesc de uhiematti pre top call ati

avut sd-1 chieme, apoi se'ntrce fie-care indrpt si amnne vorniceil mirelui la mire, ra ai miresei la mirsa.
Vorniceil din Moldova, carora li se incredintza de capii uunlii o lista dupa clre a s chleme la nunta, mer-

gndil $i intrand In casa de invitare, dupa ce del mai

MUM bun diva sat"' bund vremea, umplu pdharulti ce-l
a dindamana $i facnda cunoscutil visita ior, poftescil
din partea socrilor, mirilor si nunilor pre pArintil sag

tutori tinerilor de cas sa cinstscd si sa vina dimpreUna cu holteil $i cu fetele lor0 la nunla.
Cuvintele ce le intrebuintza la acsta ocasiune, sunt,
ca $i ale celoril din Bucovina, alese dupd cum si dinsit
sunt ale$1 dintre holteil mai cu aptitudine in afacere,
unde sunt fete marl $i inima II atrage mal tare, acolo
intrebuintza cele mat frumse si patetice espresil in invitare. (2).
In Transilvania se face chiemarea astfelia:

Cu trel dile inainte de cununie, care de comunti se'ntmpla Dumineca, mirele trimite chematorii, pe la aceiar
, (1) Din BolanO, sag in Bucovina, districtula CerniiutuluT, coin, de d. V. TurturnO, preota.
(2) V. Saghinescu:
1887 No. Ii047.

Verlrelet, IAN. in el?omnia liberds, an. Xl. Bucurescl

www.digibuc.ro

279

pre cari voIesctit sa-I chime la osptri. Intrandil chIemit-

toril In casa celui ce vora sa-la chieme la nunta, saluta

dupa datina si unultt dintre el dice :
Ne rugarnti de lertare pentru ca Indrasnimii a Intra
in casa D-vstra cu unit cuyIntA de la mirele N. N. care
se rga prin nol sa nu pregetati de a veni si D-vstra
polmane, adica Duminica, la casa D-lorit, la a D-sale
casatorie cu N. N. inteo li de veselie,
La una taTerti de mancare,
La unti paharA de beutur.
La maI multa voe
S. petrecema impreuna,
CA cv drag" ye vomiI ved.

Sad asa:
Cand intra chIernatoril in casa si se Inchina (saluta),
gasda easel Ii poftesce sa sda, dar el nu sedii, ci unulti
dintre din01 dice :
N'avema scaunil de etiere,
NieT locil de remanere,
C'avemil calc de caletorie,
Ca llumneOert sa ne tie ;

Sunterna trimisl la D-vstra cu un cuvintil dela Dumnedea si dela mirele N. N. care v rOga prin nol sa veniti, s luati parte si D-vOstra la osptulii D-sale polmane,
adidt Duminica,
La unit' taTeril de mancare,

La un palaril de !Altura,
La me mull voe
SA petrecemti impreunA.

Cu ttA inima ye poftesce,

Si cu dragA ve si at.teptil ! (1)
(1) B. Vicid, op. cit, p. 3.

www.digibuc.ro

280

Vorniceil de pe langa isvorula Someplai mare din Transilvania, numig feelori-de-imkeratri, c1iiarn. asa :
Este slujb'd si'nchinare,
De la imp6ratulti mare,
Dela prtrinliT dumi-sale,

Cti ei frumosti s'ati rugatti,

$i asa crt
oftalti :
S'd facetl bine s'osteniti,
$i la MOT s'd venitl
La unti p5harti de buturii,
La unti scaunti de hodinrt,
La ma mult6 voe bunti,
Ca. sciT Dumnia-vstrii bine
C'asta, cale de cilsatorie
Nu se face frtr'de Omeni de omenie,
C'aN eV fete si feciori,

$i vomil fi trebuitori.
Pote vorbe arti fi mai multe,
Dar noi nu le scimti respunde.
VetT face bine-a Terta
Cum am sciutti cuvmta. (1).

In alte pr, totil din Transilvania, este dating, ca mirele sri chleme la nunta nu numaI cu o di, ci i cu (Mlle
inainte de cununie si anume prin do)." so ai s'el, cani
se numesca simplu feeton. i dacil chiemritoril mbld cftlare, atunci rostesca urmiltrele cuvinte :
S'a 'nchinatti si s'a rugatti,
N. N. feciorti din satti,
Cri pleat mfmi la 'nsurat,
Sri facl bine sri te pregrttesci,
$i mult sii nu zilbovesci,
$i la dinsulti sil porne,ci
calrt bunrt
Cu picire de alunti,
(I). Corn, de da I. Popa Reteganula, invttora In Romna-vecl e.

www.digibuc.ro

281

Fie si eu cuff' de prunli.

NumaI ea s fie bunii! (1).

In A5'c1,eirt, adica In suburbiul de susil al Brapvului,

era mail de multi" datina ca chiernatoril si ginerele sa

merga calan a chiema, si mergeail ari tustreI impreuna,
a se ornduIatl de mergeai-1 cate unuhl; de obice1a Insa
ginerele mergea Impreuna cu tin chiernatorll. Pe atuncl
se chlema la nunta de Vineri, Inainte de Dumineca
Incepndil de pe la dOue dupa arniadi i panO, sara; da
cu plsna in prta, in stresina portiI, in stobora (ulucl),
ibrI In ce era, de esia cine-va din casa: omit, mulere,
orI fata,
da sa incline din plosca ce o ducea fiecare chiematoria cu ell, si (WO ce Inchina chlematoriulA
dicea:

Se cununa cutare cu cutare;

rugatti socri marl

si mici i jupanulu 11U1111 51 cu tineri1 dimpreuna, sa faceii
sil poftiti i D-vstra.
De era numal vr'un baiatil acasa, IT spunea lui:

bpune-1, draguta, c sunt poftiti la nunta. De nu era

nimeni acasa, lasa vorba la vecinI. (2)
Aceeas1 datina, care esista la Romanil din Bucovina,
Moldova si Transilvania, cand chiama la nunta, se afia
si la Romanil din comitatull Zarandriliu in Ungaria. Chiematoril din acestil comitatil, cand chIama,
V*6 poftesee N. prin mine,
SA fac4i un bine

S venig pe mAne
La unil scaunii de odihnh,
La unil pilharil de buturA,
La mai inultA Yoe bunii.

La unti prat* bunil de maneare,

(1). Corn. de

I. Georgescu, invetatorti in Scoreiu.

(2). G. I. Pitio: Nunta in .Scheid,

in op. cit. p. 108.

www.digibuc.ro

282

La o iji de veselie,
Cad ea mfine
Ca poTtnetne

Imprinnutti o s ye fie. (1)

r eel' din Chiorti, Intrfindil aserneuea in fie-care casa,

cuvintzd :
Cuvirdulii lui Dumnedeti

Este 'ntaia rri

P.r a dOur or
Este-alit maTeel precurate
$i a:5 sfitnilorti apostolf...

$f-aste. due spunemil, tte

'sri dela Dumnedert
Dar este euvintil i grauri

$i de la alit nostru milt,

El5 dice asa si grilesee:
Lui Dumnedeti multilmesee

Pentru ea

trirnesri

Vreme de veselie,

Vrerne de dstorie.
nu se pte veseli,
Nu se pote cstori
Dar

Fra OrnenT de omenie

Cu dinsu'mpreuna srt fie.
De-aceea Oil se grabesee
Si pe D-vstr vO poftesce
La mitt seaunti de hodinri,

La unit piiharil le butur,

La mal multil voe bunk'
SO. limit eu toIT linpreunA

Cu einste
$i ca dragoste
Strignd5 la Christosil
S5. le dee Dumnedert
Fericit5 noroc5.
dumnia-vostr
(1). Corn. de &Id Teodord Duaneseu, proprietara in Mestann.

www.digibuc.ro

283
BoerT,

i Omni' de omenie

TertatT c nu scimti grill

TocmaT cum s'ar cuveni
La nisce bo'ferl ca D-vOstr...
Strutti frumosti de husul'octi
S'aIhrt [Muff norocti! (1).

In fine in unele parti ale Macedonia se invita la nunta

nu ca pe la nol prin vornicei sari chiematorT, ci cu tescherele (ravase) (2).
Chetarea sail poftirea la nunta e usitata nu numal la
Romani i la celelalte popre neo-latine, ci ea se afla
mai la Vote poprele indo-europene. (3) Modul chiemaril
insa precum si cuprinsulii oratiei sail mai bine lisfi alts1
oratiilora, ce le rostesdi chtemtitoril, cand intra in casele celorti ce ail sa fie chiematI, e feliuritii.
(1) Com. de d-la El. Popri, inv6(5.torii In omcuta-mare.

(2) T. T. Burada: Datincle la nunV ale pop. rom. din Macedonia, publ. in
op. cit. p. 419.
(3) A. de Gubernatis, op. cit. p. 136 si 137.Diiringsfeld, op. cit. p 16, 24,
61, 66, 180, 191, 204 s'i 246.

www.digibuc.ro

284

II. CUNUNA.
Dupa ce s'ati pornit vorniceil prin sat ca sti chieme
pre sateni la nunta, druscele miresei dimpreuna cu alte
fete, call asisderea sunt de irai nainte adunate, Incept
a gall si Infrumuseta pre mirsa cum cugeta ele c. arti
fi mai frumosil i mai bine si cum se cade fie-carei mirese sa fie in ajunulti cunun;ei, adica unele o peptona ,
o impletesc, o Incingu, o imbracti si ii pupil salba
grumaz, era altele ii impletescti din felturite florl o (lemma, care e menita a o purta pe cap nu numat in presara cununiei, ci si a difaia di la cununie.
In unele comune din Pindil este obiceinl, ca fetele

tottl in acsta sard sa se retraga Inteo camara si sa

punil venaoa miresel, dica sa-I vapssca prula cu unii
felfi de praf numit nou t, care-1 dti o colOre galbOnti;
unele ii mai vapsesc totil atunci unghiile , facendu-le
rosii, si sprancenele cu mezi (1), facndu-le negre (2), ca

si miresele Greeilora noi din Arcadia, mal alesti insa ale

celor din prejurulti Tripolitei, cari ati aceeasi datina (3).
(1) Seinnta unul arbore ce are fructe mat ca alunele.
(2) T. T. Burada : datinele la nuntT ale pop. rom. din Macedonia, publ. In
op. cit p. 419.
(3) Daringsfeld, op. cit. p. 57 : In casa se Incept] jocurile, si miresa. cu pe-Ma de aura In para i cu o Invlitre de purpura Imprejurula capulta, cu fata
frumosa rumenita, si cu rnele fl sprncene'e mgru colorate, lese Inaintea tutu_
frora barhatiloru ce intra in nuntru ca s le sttrute mina.

www.digibuc.ro

285

Cand IT punia ucnaoa este datina de-a se cnta urmatorIuhl cantecil :

Tine, MI desenirdate,
Ce'mi si imili abet aderate ?
Te'nvetare hra
Centecu'nii ti ad sculate.
Las' se menvte, las' sil me
A (ilia cu 'ncherdu se mi
!
Asi
me heresti,
pe und gione 'nit me isosil.
Trecu 'n cale, si e ill griT;
lid lual analtu, de'l tyriiisi ;
:
Me beg& de me a
Cu dord mare 'ail memuntri.

Me alexiI, etill me aderal,

a lid multu hare ill lual ;
Iffif bagai fustanea de dibe ;
De dada, nu'rTil aveam fricil;
FustanPa de ditie vrde,
lnima ca cra
arde ;
si-11 caftal nellu dit mane.
Ti dorlu ce se me'ncuruna .

Tu, fate desmiet date,

De ce mi nihli atitu de getite. ?
Te cunsce satuld totu,
Cntecd mi ti-au scosu.
Las' se. me cunsce, las' se me scie

Mie de norocd se-ml

A-sere me'nveselif,

c'una june me fidentat

Elu trecu'n cale, si ed it vorbil ;
lIa chIemaT susil, de-1 facul onorurl

Me puse de me primenti,
Cu dont mare me ptivi,
Me primeml .si me gatil,
lul multu uT placul ;
Iml pusel rochia de tibetu
De mama n'aveamd
;
Rochia de tilietu verde,
Inima ca cra-ml arde,
(luai) ineluld din mne
De doruld (ce am) ca sa me cunune.1)

In Bucovina totti timpuh car' o pptan, druscele

celelalte fete si mal alesti nevestele inrudite cu nmrsa,

canta feburite cantece de jale, carl sunt cu totula contrare veseliei obstesci si prin earl chiar acurna de la inceputil IT Inadusa tte ilusiile, ce si-ara fi pututa face
biata fatt despre fericirea in cisatorie.
Eta unulil din multimea acelorti cantece:
Copila din doI ptirintl
La ce focul te rnaritI?
Soil ca socrulti nu ti-I nene
Sa gandescI

este jele,

Si socra ta nu ti-I mam

tie cuvintu'n sarn,
Si barbatulti nu ti-I frate
Sil gandeseI ca nu te-a bat..
(1) Vangeliu Petrescu (Crusoveanu) : Moshe de dialectuld Macedo-romend, II
parte. Basme i poesil populate. BucurescI 1881, 13. 73-81.

www.digibuc.ro

286

milula de la nene
FAgnra0 dulce de inTere,
Si milula dela mamA
Strutuorri dulce de pm,
Si mila dela surorT

Struluorti verde de florl

Da mila dela cumnatT
Frundti de molidl
$i mila dela bilrbattl

Ca frunda de ptil uscalri

Grind te bagi sil te umbrescT
8i maT tare te negreseT. (1)

Mal RA inc. unul0 :

CopilA din doT ptirintT

La ce focul te
Nu li-T mila de pArintl?
C mila de la mAmulA
Ca i mursa din litrutA
Da mila dela bArbatti
Ca crC.nga de mril uscat. (2)

Asemenea cntece si c'una tonti tottl atiltri de duiosti

patrunOtorIn Indatin6zd a cnta la acst, ocasiune si
Romance le din Transilvanid precum si celea din Taraflomnsai.
Eta unulti din Transilvania si anume din Reteagti:
Copilil din doT pArint1

Nu grAbi sti te maritT,

CA mila dela Vrintl
Pftn' trAescI
N'o'ntAlneseT;

Dar mila dela bArbatti

E un putrigaTil uscatA. (3).
(1) Din Crasna, satti In districtuld Storojinetulu1, diet. de Mritira Bg.rbut.
(2) Din Bo Tana, corn, de d-li1 V. Turturend.
(3) Corn. de cl-la I. Popt1 Reteganula.

www.digibuc.ro

287

Ala doilea de pe Umpie :

FetiOra cu parintI
Nu sill sa te inl'xitY,
Ca mritu-Y, lucru mare,
Nime nu-lil pote stricare,
Nie popa, dar nicY birail
Numal singurti Dumne0eil (1).

in fine tad treIlea, tragico-comic din Nimegea:

Copila din dol OHO'
La ce foculil te maritl?
De nu poll petelele
Ca tOte copilele ;

Peteua-T halna u0irri,

Cand o sufla ventulti, sbra.
Dara cpsa-T barna grea,

klulta grija dud eu ea.

- Du, drace, pe popa'n Tadri,

Drnne, rti ne-a cuuunatil !
.13a, nu-lil duce, saracu,
Ca va cununa de emit !
Cununa-ne-a cununa,
Ca ni-T mare gradina,

Cununa-ne-a 0 pe noi
Penteuni1 clopil de barabal, (2).
C'a mai cununata vr'o dol.
Cununa-ne-a, cad a mere
Pentru o litra de bere. (3)

ta acuma unulti i din Tara-Romftnsca si anurne din

Laculti-SAratil :
Copilita cu parinft,
La ce foculil te maritI,
Ca mila dela parinti"
Anevoe-o s'o me dill',
(1) (Gazeta TransilvanieT., an. L. Braovd 1887 No. 267.
iabule
(2) BaraboT=pere de plinintd, napT sad
(3) Corn, de d-ld I. Popd Reteganuld

www.digibuc.ro

288

Crt-T mila dela strhil"

Ca gardultt de niiirtLinT,

$i mila dela barbatil

Ca frunda de ploprt uscatil:
Olnd gAndescT

S te umbreseT
Atuncea te dogoresci,
Cand gandescT sit tritescT bine

Atuncea e vaT d- tine.

CopilasT te o'mpresura,

Barb* lulri te-o rnustra... (1).

Daca mirsa n'are parinti, daca e orfana si strilina, atunci nevestele, totil pe cand o peptana druscele, canta
urmatorlulti cntec :
Frundd verde de frig*,
N'arn nicT tatrt nicT mainuta.
De-asT av mamit i tata

AsT tri ca banu 'n lada.

N'am niel WA, nicT mamqt,
$i traeseti ca hanu'n rrunda
N'arn niel marnuP, nicT taM,
Trescil ca frunda pe ban,
seca,
$i bhlti(a
Frundita mi s'a usca.
$i halti(a niT-a scade,
remane,
Frundita

Siiraca viala mea! (2)

In uncle 041 ale Bucovinel, precum buna Ora in unele

comune din tinutul Storojinetulm i aM Dornei, Indatinza a impleti numai o parte de peril , r cealalta
parte o lasa despletita ca sa atiirne pe spate. Din perulu
Impletita facil Ad in jurul careia punil o flOre de Virgil
precum i trel sail mai multe cordele de colre gallAn,
albastra i ros.
(1) G. Dem. Teodorescu : Poesi1 populace romne. B icurescI 1885, p. 270.
(2) Din Crasna. dict. de M. Barbuta.

www.digibuc.ro

289

Acstl flre de targd si cordelele prinse de dinsa se

numescd Cunund sai cornet mrom. eurunii.
Astti-feld de C111111111, Mcute din florI de targd, OWL' si

miresele din unele OM ale Transilvaniei si UngarieL ta

ce ne spune in privinta acsta d. I. Popa Reteganubl :

IMirsa cand plca la biserica, pune o cununa pe
pre care n'o aruncd pana ce n'o invlescri, adica ptina
ce n'o Impodobeseti ca nevasta. Cand a s'o invlsca,
atuncl o Iea de pe capil, er dupa ce a invlit'o rds1 o
pune indrptil preste invOlitre. Acsta cununa e cununa elf proprie de mirsa, care o pastrza i dupa eununie in lada. Ba! pe unele locuri, precum buna-Ora pe
freirnava-mied; cunana acsta o porta ca &coal de capti
preste nvlitre saU naframa nu numal In timpulti nuntif,

ci si dupa aceea unti an intregd saU OM ce a avutil

mirele de pe aceste locuri
nu arunca pna de mire din palarie, pana ce nu arunca
nevasla sa cununa. Se'ntelege insa de la sine, ca attitti
mirsa cununa, calti si mirele pna de mire nu le porta
si alta data, ci numal in di de s'rbatre. Cununile mireselord si struturile i penele miri1ori sunt din flori de
boa, de targt, ca unele ce se potil mal mult si mai
primulii pruned. Asemenea

bine conserva.

Cununa mireselord din tinutult1 Dome! in Bucovina

insa nu e faeuta din florl de hirgri, ca a celor din linutula Storojinelului si din locurile mai susti amintite
ale TransilvanieI si Ungariel, ci din diferite monete de
argintd si de auril. r cununa acsta se face astd-feld
se insira de-a lungula unei petele atatea monete eate sunt
de ajunsil spre a cuprinde uvula miresei, la mijlocult1
petelei fact" o rotit, r in nuntrulti acestela o florieica
in forma unel stelute, si acestea tota de monete asa ca
floricica sa vie pre frunte era peteua sa cealalta parte
L Fl. Mar 'ank : Nunta la Romani.

19

www.digibuc.ro

290

a cununei peste timple. Pe langA peteua at:6sta mal' Insir& Inca si alte petele de m8.rgele
In cele mal multe OW ale Bucovinel, precum si'n
celelalte trI locuite de Romani, rununa acsta nu o fact
nict din NIA de tdrgra, adica din floff artificIse, nid din
monete, ci din diferile florI naturale @tat de gradiWt (2)
cat si de ctImpil, pre car! si le culege sat mirsa
ca si In vechime miresele romane (3), sat mirele, dupa

cum arata si urmatrea dolut, care se cntUt in timpult

impletireI :
Pe din josa de Ostrila (4)

Pasce bon WO.

HMI !well
edia cresce
mirele 'ntineresce ;
Boil paset la rb',1 verde,
i

Mirde 'n zildarti nu ecle.,

Em cu miina flori adunrt
llenutii (5) de cununil
Cummrt de basuiocil
Sit 1-o puneung de noroca,
Pe capu-T sri 1-o puneult.
Numele

Pe gene
pe sprncene.
Pe codi(a
Sil fie draga mirelui,
(1) Com. de P. Ursula, fost cnt, his. in CAndrent
(2) Corn. de d. I. Popil Reteganula : Pe valea Jialul mirele prtl peste ps.lArie, ra mirsa pe capulo descoperita cfrte o cunun'd de hrbgnocti. Se folosesca 1ns. numal In timpula nuntit.
(3) Festi. op. p. 63 : Corollam nova nupta de floribus verhenis herhisque a
se lectis sub amiculo ferehat.
Mirsa purta sub vbla (hohota) cununittt de mirt6. i de florT de carnpa eulese de &amt.

(4) Ostrita, satO aprpe de Patti" in 13acovina, tinutuld Cern5.4ulu1. In tinutulO Cmpulungulul se MI6 un sea care se nurnesce Ostra.
(b) Aice se pune totti-duna numele de hoteei ala miresel.

www.digibuc.ro

291

111irelui si socrilorit
Curn a fostrt printilorti (1).

Fetele din Tara-romanscil precum si cele de pe valea

Somesulul din Transilvania, umie miresele IndtitinM a
purta nu numaI cumml de flori, ci si petele, ca'n Tara
romanescri (2), ciinta ati0erea feliurite cantece in timpult1
pregatireI si Impletirei acestora, i anume cele din Tranqilvania and impletesei cununa :
prin cas
vzda ()chi" ca la mire5
si cin,ei (3),
Jcil lacrimile'n
1Threinca cu cunund
Se cunsce c'a fi bun,
Crtme;a e dinsa suat.
ET !
n'a fost rea,
Numai ea de-aril fi
uTtri

Safi acesta :
Tu mires cii cunun
111ie-mi pare cd-I fi bund.
De-1 fi bun, bine-a fi.

De-i fi rea,

r'ti

II pi !

(1) Corn, de d. G. Tornotaga, cant. bis. In Alahala.

Ind Ghica : Scrisorl cdtrd. V. Atecsandri, editiune nn5.. Bucuresci 1887,
p. 31 : ),Dup ce fetele deschidead hoccelele i admiran darurile
aduse de
.caltunarese i inchinate mireseT,
ele tabarad pe tavele cu petld si pe
unele impletead cununiile : cruce Intrgd pentru ginere i cruce jumetate pentru.
mirsk. Cele-l'alte desfAsurad juruhAele de petla, le depInau i fScead o urzld.

lung& de trel cotl, podoba miresel, und rin de aurd, in care sa putea ascunde
-comla logodita din capU pand In piclre. Din vreme in vreme fetele tragead cu
,cda ochiulul si aruncau fiori sau nodurl de petla In partea flacailoru ; aceltia le ridicad si le aninau de fermenele ; pe rand fetele ca unele ce impdrpan,
i facead si ele parte, agMandu-s1 la pleptd, In dreptuld inimel, snopurl dc peWA.*

(3) Cinav dela mag. cdinas.

www.digibuc.ro

292

Cand facti petla :

Fruin ;15. verde neghinilii,

Se milrit'o
Floricea de milierml,
Mai putea-T feti unti anti,
S porrf floe' de m'aernit ;
mai podi petelele
Ca tOte copilele.

Petua nu-i haina grea

SuIlL vntulti si o Ta ;

Petua-I baina usOrti,

Cfmd o sufla vntulti, sbrtl. (1).

Cele din Tara-romnesca, cnd nuna mare pune pctaa

sa betla miresel pe capti:
Srii flori de'mbohociti
mie nu-mi
Nina Teri cu fetele
S'asta-41 cu nevestele.
Bate, vntule, prin mwfli
dori dela piirin(l.
Bate-1M, vntule, prin flori
Adit-mi doll:1 dela surori.
Bate, vemtule, prin bradi

Adi-mi dori dela doi frati. (2)

Totti cam asa Indatinza a cnta la acest ocasiune

fetele franceze.

Eta unti canted' din Bretagne.

f)iva minilirii eI
Cea mai frums'ii din tte ciie1e ;
Mirsa-i impodobit ce trandafidalbi
TrandafiriI prireril de rti,
(1) Corn, de d-1i1 I. Popd Reteganuld.
(2) D. Steffinescu : Studil asupra literatureI poporulul, publ. in (Lumina pen-

tru top, an. IV. BucurescI 1888 No. 7. 8 p. 231.

www.digibuc.ro

293

Si panglica In trei colori

Lan lulti suferinielorrt. (1).

Mirsa, care Inca ajuta surateloril sale a 1nsira la petlA si a 1mpleti la cununi,
Civa frunr,l5-T pe pamunttl,

Tt'a
s me maritil.
Numal frunqa de ovesil

T)ice ca sa me mai last.

Dara. flrea scaTului

Spune-rni lungulti trablul,

C'acela-1 unit lucru-w
De nu-lit poti lesne strica,
Nice popa, nici
Numai singurti Dumnei)eil,

Niel pope, nici vladica,

Numai mrtea grabnica. (2)

Dar maI alesti

0! cununrt, draga mea,

De-t0 sci cil te facti spre bine,
Te-a0 tail face pana mane.
De-a0 sci cil te facil spre yea
Mai bin' te-a0' tipa'n Oren
ed6 la tata-meti! (3)

Suratele. audind'o ast-fen ciintnda, nu se pota retin de-a nu o indemna sil cnte si mal departe, sa-s1
alineze tte achturile inimel sale ptinA ce e Inca, la pa-

rintl, pand ce 111.1 1-a pitrsita pre acestia, cad dupd ce

se va milrita, chiar de aril i voi, nu va cuteza :
fela, horde,
Ca daca te-T marita,
(1) P. Gebillot. La littrature orale de la Haute-Bretagne. 1881. Tra d, de I
ladejde, vedl Contimporanuliii, an. V. 141 1887. p. 514.
(2) Din Selagid, coal, de d-lit I. Popd Reteganul.
(3) Corn, de d-16 I. Popd Reteganuld.

www.digibuc.ro

291
AT hori,

cuLeia

In east", de sera-ta
In Linda de socru-160,

Afara de mutu-ta,
in poTata
De eumnata,

$i nu-T hori nici-odata. (1)

Adica tocmal du0. cum facii si suratele din Bucovina..

&Id si acestea mal totD cu ace]ea1 cuvinte indmna premiresa srt-sl continueze cantecutil inceputa :
canta,
Guru mandril,
Dnpil ee Le-T manila

Nu ti-a seapa a eanfa.

Sari asa :
Daulesee copilita
Pan' ee e:;3LI la ma-La'n flata,
Cacti daca te-T m;lrita,
OrT LT liidi, orT ba,

De mustriiri totfi nu-T seapa

In ea!,i1 de socra La,
In. Linda de soeru-Lcil,

Afara de sotu-ta.
Sotu-Lti Le-a inlreba :
CP hauleneT. puiCa.?a ?
Ca
da una puma in din(1,
ULM ii trai sa nu-Al uM1 (2)

Dad. mirsa se rnrtrit duprt untl fedora din altil satrt

apol, pe langa cnteculti cit attt mal sus, cntrt Inch
pre acesta :
fi Una pana'n brad,

In salula Inca nu tnai

De-ara li Una pan*L'n

In satu-ini nu ma am treba.
(1) Corn. de dig I. Pop Iletfganulu.
(2) Din colectia rnea

www.digibuc.ro

295

Cantati, fete, cununa,

a vstea ti
Da a vOstett fi mai bine,
Cia-C1 av pe Ore-cine,
Dar mie
cu brtnatil,

mama-i din susti de satil. (2)

In uncle 041 ale Transilvaniel, precum bunara in

muntii Abrudului, pregatirea florilorO pentru cununa. dupl.
cum arata cantecultt urmatoriO, se esprima prin a <brazda
CUflI(4Ut :

Fata de birati domnesdi

Miercuri: in
JoT florile-a

Vineri cununa'vbrazdata,

SAmbatil a 0 &att.',
Duminic'a
LunT i picire-a

Ce Iolos de tin', cununil,

Daca nu-i inina blind ! I)

Datina mireselorti de a purta cununi, cari se'mple-

tesctt In ajunula cununiel din fellurite fiori, precum ;?;i.

datina de a se cant-A fellurite cantece in timpula imple-

esista nu numai la Romani, ei ea se afla si

la alte natiunl din Europa, precum la : Franceji, Spanio14
Slovenii. din Ungaria, Germanil din muntif uriesi, Cecil, (2)
Malo-rosienil din Bucovina, etc.
In acelasl timpti , cand se'nF,4ra petla $i se imple-

tesce cununa, este in cele mal multe parti datina de a

face si runumile ofirisP, adic acelea pre car): preotultt la

actulti cununie le pune dimpreuna cu nunil eel marl pe

capultt mirelul si alO mires-q.
Pe Valea
cununile acestea se facO, ca si'n Bu(1) De ldngri. isvrele MurquItil, coin, de d-16 I. Popri Reteganula.
(2) Gr. Sima cdntece pop. din ArdRi, ve(11 op. cit. p. 3.59.
(3) Duringsfeld, op. cit. p. 248, 2(15, 43, 1.9, 190, i 191.

www.digibuc.ro

296

covina. dinteun cercti bine rotundii, imbrcatil cu sirAmatur si fire de bercti. adicA land colorat. (1)
La Romdnii Crieni se fac din crengulite de ponii ro(Mori, cu deosebire de prunI, In forma unuI cerc, si
prtil nurnele de ccununl de vutita. (2)
In jurul Retgului insu precum si pe Cfanpia Ardlului acest feli de CUMMI le fac felele in diva de
Duntineca-mare

sa si a doua di dup4 Ru-

cAnd ies preotii cu crucea sil sfintsca botarele.

Aceste cununl, earl' se facti din spice de grA curat si
din fellurite flori de cAmpt, le aninri felele de prapure, si
le duc cu acestea In bisericri, uncle se pAstrzA apol pe
la icone pentru tte cununiile de peste an. (3)
Tot Mime!, cAnd se face cununa miresel, fetele din
tinutulti Nasudului in Transilvania si cele din Selagib In
Ungaria mai Lai Inca si culnori de barb(nocil pentru
stgri si pawl sa stru(rt pentru mire si pentru fratil
mireluI.
Sa ?La e fricut, duprt cum e si datina unde se prtA

salbe, din diferite monete de arginti) si de anal, apoi din

diferite rn.qrgele si glilocel, (5) ra in prirtile de la munte
eu vr'o cate-va crud de aramrt.
CAnd 11 l6gri salba la gAt cantil :
lIgulesce coplitg
Pang e;741" la ing-ta'n gaig,

51-Vf fa salbg de leite

Ile la gatg pan' la lite,

Dupg ce te-i invli
1)umne1et1 sci cum II-a
(1) Com, de d-lu I Popa Retegani.la
(2) M. Pompilia: Balade populare rounine, lao 1870, p. 87.
(3) Corn. de d-la J. Popa Beteganula.

(4) Cow. de d-la Dim. CosrnoleT, fosta stud. &inn. In Nisaucla i d-lu El Pop.
(5) Sub cuy. gltiocela pl. phiocei, dem. dela yhiocii, se'n(elege aicea gacea
unlit cobelcia (melca) maritima, caie se numesce lat. Cypraca moneta
(6) Din Ceabora, WA in Bucovina, (inutula CernAutulul.

www.digibuc.ro

297

Dupa ce ail gatiro de pleprenat si Imbracatii si dupa

ce i-ail legattl acuma si salba la OW, vine socrul mica,
adica tatalil mireseb daca are tata, era daca n'are, apoI
un frate sail vornicelul primare si lutind'o de mana o
aseza dupil masa pe o peyina (1) anume ca viata eI sa fie
usra si placuta ca perina cea mOle, si cu scopti ca sa
se odihnsca. In unele locurI insa, precum bunara in
tinirtubl Dome)", o asezil pe o parecbe de scOrte.
De-amndOu partile mireseI se aseza apol druscele,

cari asemenea sunt galite, si anume drusca cea mare

de-a drepta r cea mica de-a stfmga, Cr de'naintea el
pe masa se pun unula peste altubil doI colaci f:ruiliosI
si marI.
Romani?, ciind mirsa era imbracata, considera ca da(I) Datina de a pune perine sub my 6-1 0 sub mire, cnd acestTa seda In
hrnpula nuntil dupi mast, trebue si fie forte veche si Ittiti la Romani, cicI
despre dinsa se amintesce adeseorT si prin povesti. PAI spre esemplu ce aflrna
In privinta acsta bite() poveste din Tara rominsci intitutalt, gBalaurula celt1
eu epte capete, : PAsimi-te hucatarulg impratuluT, una tigang negru si buzatg,

se dusese d'a minune si vadit ce mal ala, bala, pe la Mail ce stag de pindt.
*: dact dete peste dinsiI dormindg si peste dihania spurcati fart resultare,
eta se arunci cu satirulg de la bucltirie si-I tie capetele. ApoI merse la Impratula cu capetele tii i le arti, flindu-se ci eta a ficuta ishAnda. gi.
Impratula dac vdh ci se inftiOzi hucdtarulil curtil cu isbandft, fic o mast
mare. ca si-la logodsed cu filca sa. i pusese In ginda si fact o nunti, unde
sa chleme pe top Impratil.

(Tiganula arti la tt lumea haInele sale pe care le umplusese de stage

ca st fie crecluta.
eCindu ajunse vitzula nostru (adici adevratula invingtora MO BalauruluT)
la palatg, ImpOratula cu voe bunt sedea la mast; ri cioropina et's in copula
nieser pe gpfe perne.>

Apol mal la vale :

One amagesce, dice volniculd linistita, sill Ta pedpsa.
CEla Tnceph a scte limbile din shill 0 a le arta la ttt. adunarea, 0 de
cite orI arta cite o limbi, de atd'ea ori Odell f i edte o pernd de sub figand, ping,.
ee, In cele din urmi, 646 si elg de pe scauna ; atilta de tare se spiriase
dihania.,
Vedl P. I ,pirescu : L gentle sag Basmele, Rominilorg, Bucuresci 1882, p.202
0 WC

www.digibuc.ro

298

tina cea mal bunri, daca se aseza co hatnele nuptiale pe

pattl, (1) pte ca. din aceeas1 causa, ca

la Roinnii

nostri, ca Omenii, eilnd a sa intreprinda nisce afacert

grele satt o cale lunga, Inca intitia se pupil sa $eda.
adev'ra ca tici o intreprindere nu e asa de 1,ondersa si
nid O cale asa de lunga, ca aceea pre care o intreprinde
acuma tnilra mirsa. Ea criletoresce dela o lume la alta,
dela o viatil la alta, i neMcnd'o acesta, lesne ar put
In ultimul el somnil virginahl srt ulte ettte le lasa, si sa
se destepte plina de sperante placute. (2)
PArintil, cum s'ati asezat mirsa si druscele clupil
masa, ineepil a pliinge, er mirsa de abia mal putnda
plAnsil, maI ales cand rnirele e uritu, Iea unil paharil
si Inchina la OHO si anume : atitaia la tata-s6i1; iatalil
luAndri paharuhl cu mfina uiivlitri lute() ntiframa, Inchina
rttsl la mirsil, $i prin planstl si laeriml IT urza pane
si sane, viata Indelungata i trafula eel(' mal bunt( CUI

viitoruhl el sop; mirsa inchina apoI la marna sa, acsta

II urza raF,4, si asa Inchina mirsa pe rndil la top,
frap, surorl, unchI, matuse $i alte nmurl, cart se Oa
In casti.

Dup. ce a Inchinatil la top, cap se afla Iii casa, afara

de nuntasT, adica de tinerettl, poftesce vorniceluhl miresel
pre parintil acesteIa sti-i pwe cunuila
pe Calm
s'o binecuvinteze.

Paring luAnda cununa din Willa drusceloril, o tin

de-asupra capulul miresel, atAtil tata catti $i mama, si
(1) Festus p. 286-a : Regillis, tunicis albis et retieulis luteis utriggue rertis,
texlis sursurn versurn a stantibus pri lie imptiarum diem virgines
cubituin ibant ondmi causa, ut eham in togis irilibus dandis obsenari solet.
Inibrac5.-te In tunic albe i retele palmne, ambele drepte, tesute in suQ1.1
stiindQ Irocinte de qiva nun(iI inergeau feetorele la culcatu, ea s fie lutetium
obicem care se observ si la darea
csil
(2) Gabernabs, op. cit. p. 144.

www.digibuc.ro

299

binecuvIntAnd'o si urandu-1 6110, f-o asza pe capti,

o incoronzei.(1)

Tineril nuntasi, ce stall la mash Imprejurula miresel,

fritonzd In acelasl timpri urrn6toriultt cAntect, pe cand"
miresa, parintif i druscele de abla mal pot vorbi de
plns: (2)
Cum te scOte dintre fel e
Si te Rt. tutre neveste.
Si cununa cea de llorT

FrundA verde mAr'Acinrt

mirsa, diva bunil

Dela frati. dela snrorl,
Dela grklina eu florI,

're sete dintre feelorl

Si te pune'ntre nurorl.

Dela strat de busuTocil,

Dela fecloril din jocil,
Dela straffi de floricele
Si nmurl si vericele,

Dela frunda cea de bran,

Dela peal
Mange, mires'a, cu jele,
CZi nu-T mal purta petele,

Niel in degete inele,

Si Mel in urech cercel,
Niel nu-I sedea cu Meal.
Cununi(a ta eea verde

Cantatl, fete, i horitl

Ranh suntetl la printT,
Cantatl, fete, horile
Si v6 purtatl florile,
Dupil ce ve-('i mlrita

FIorile nu-ti ma juca,

Florile nu-ti mal purta,
A canla nu-tT euteza
In cash' de scril-ta,
In tindit de socru-t6i1
ST-afar de hArbatu-tai. 3)

Sag acesta :
Pe din josti de Ostr4a,

Boil 'met' r rba cresce

Pasce boil bildita.

Mirele intineresce ;

(1) In Bolang, dupe: cum ml-a scristi d-I0 V. Turtuing, este datina ca eu
liana, care se face din edjd de rdeleita i se iinpodobesce cu brebenet, ale carorg
fruntle se ungti cu mien si se lipesca cu pdeostld galbtlna i alba (Goli-und

Silberpapier), sa se pule mal antai pe colacil de pe mesa. Dupa aceea., asezandu-se miresa dupa mesa intre druscele sale. catile asernenea sedg pe perine,
vine ung frate, In lipsa acestuTa ung vertl sag si allti 'Arne, de regula
ung baled, si Wanda cununa de pe colact t-o pane pe cap, 6rA druscele
asza ca sa stea bine.
(2) G, Tomolaga : Moravurl i datine poporale, publ. in Aurora romana,..
an. II. Cerna.utt, 188!, No. 3. p. 41.
(3) Din Fundula-Moldovel, satg in tinutulti Campulungulut In Bucovina, corn,
de d-10 Thdere Leusteanti.

www.digibuc.ro

300

BoiT pasch la rba verde

Mire WI] zildarri nu sede,

El cu nihna florT adunil

llilrireT de cununk
Cununh de lasomie

$i pe caph c IT-o punemtl.

Pe gene
pe sprncene,
Pe codita ochiuluT

S fil dragh mirelul,

So pornsch 'n cununie,

Mire lui

Cununh de mirth crla.

Sa T o slobozimh pe
Cunun6 de barbhnocil
In du cu busuTocil

SkreT i cumnateloril,
Tuturorll n(inurilorri,
Cum al fost printilorh,
Chrora cu plechciune
Le ceri asti Iertriciune
$i cu acstil minutia

Sh" T-o punemil de noroch.

cantamil,
Mandrd cununh-tl ghtilnah

socrulul,

1(i lei la el diva hunii. 1)

(1) G. Tornolag : Moiavuri i datine pop. publ. in op. cit. p. 53.

www.digibuc.ro

301

III. BliRBIERITULU.

Cam in acelasi timpa, cand druseele ppte.na pre mirsa, cand o gatesci1 si-f puna cununa pe capti, poftesce
mirele pre unuld dintre vorniceil st ca
rada. $i pe
eand vornicelulli prinde
soponl si
rade, pe atucel
fecioril ce se afla de fata si mal alesa barhatil de eurnda insurati, calif sunt inruditi cu mirele, canta fellurite cantece numite in Dobrogea
ld sari Daolad (1 ,
prin earl i se descriti cu colorile cele mai posomortte nu
numal pierderea libertiT, ce o avuse ea holteia, nu numaI neajunsurile si grijele ce li astpta, ci totti odata

neplacerile ce are sa le sufere din partea nevestel sale.

ta unulil din multimea aceloril cantece

Frunglii verde alert" uscatil,

Pan' ce eramil ne'nsuratit

Aveamti calti

Mine bune de'mbracatij

$1 mandre de sttrutalii.

Dar daca m'am insuratti

Calul pe

1-am datii,

Peruvrulti pe secaril,
Dr me scute'n primilvarit
(1) B. P. lidc16u : Diet. limb. ist. i pop. mom. t.

www.digibuc.ro

IE

p. 1251.

302

Primavara I mama nstra

Ie zapada de pe esta
bruma de pe fersta
pune pluguM pe brasda
smna pane cpta
5i satura lumea tta (1.).

Mal ta 1nc

i altul :
FruneM verde mere, pere,

Nu te'nsura, frate, vere!

Destul !Wain insuratti et
$Y-am luatti urui lucru

M'am lacomitt la avere

am Willa Mr de placere.
Ce folos de-aNere multA,

DacA mi nu mi placuta!
PlAngeti ochi si lacr:Amati,

CA vol sunteti vinoval

Ca. nu catati ce
lacomia la avere
traitT Mr de placere (2).

Apol

acesta :
Tinerela m'am insurata
$i femee ml-am luata.
MI-am luat'o de lueratt,
Da ea sede numa'n pctal,
Cere ciobote de tapa.
Val' de mine ce sa anti ?
Numal ts 'jet lurnea'n capit
Mai bine mi-asi fi luata
Una multri mai saranutil,
fi

fostil

i maT draguta,

fi fosta mai harnieuta,

*-Yo purOma si'n opmuct4e. (3)
(I) Din Grilinesd, satil In Bucovina, tinutula Radautulul,
(2) Din Crasna, diet. de M. Barbuta.
(3) Din Crasna, diet. de M. Darin*.

www.digibuc.ro

303

Lautaria, caril Inca trehue sa fie la acesta acta de Ltd, canta asiOerea diferite cantece, mai alesa de jele,
pilna ce vornicelula saft cine este sfaresce pre mire
de rasa.
Linula dintre cantecele, ce le cantil lautariI i anurne
cel din Tr roulm'sed la acsta ocasiune, e cela urmatoril :
Foe verde de bujor,
In luna luI cuptorti
Vent vremea srt mThsoril.
TOW felele rn vorti

0 holrt de preotes
Nu me lasil sa fac0 casrt.
NI en spuzri pe feresta
Sri me friga srt me ardli,
Srt-mi

luminile

S5 nu mai vedil fetele.

FOe verde de susaiti.
De mititelti me'nsuraiti
Frumosil mandril lnai.
Aoleo ! miindrula mea,
Supliricil ea soba,
1)replti ea cobilita.

Inbri de la Pasei in eke,

Mai nemicil DU se eunsce,
Si sii fi Tubilui mal desti
De atuncI s'arti
lubiI fete si neveste
0 sntrt i cineTspredeee
F.31 Romkne si Tiganert

Ce-o vrea Dumnedeil s faca.

Mai am sct Inbesert optil
fatrt de protopopti

stea inima la loet.

Crind Tubiamt e la copile
Eramti voInicelti in fire,

Er acusl m'am insuratti

Null dragoste-am stricatil.

www.digibuc.ro

301 -N'am stricatti numai pe a mea

SI-am stricaul p'a multora.

Unii lntari pe langa aceste versuri mai adaog Inca si

urmatrele :
Ct oi fi, cart oi trai
Fad mare n'oiti Tubi,
Fata mare se milrit,
RemaI cu inima fripirt;
Tubi d'o

Cand vii sara de la mulled

Ea se urcli pe cpnci
guripl de fricil. (1)

Alti lutarf canta la acsta

cantec :

ocasiune urmatoriulti

l'Oe verde si unil (Marl,

Bine mai lriamti flacri,
Incuicamul calult1 men

Si plecamil unde vreamti

Dar'acum m'am insuratti,
Grija easel c'arn
Busdocil verde pe masil,
RmE, maicd, snts5,
Dacrt
fostil bucursil
Sii fil cu fecIorti la mas. (2)

Gtindu-se de ras si imbracandu-se in hainele de mire,

parintil sa i nrnurile sale cele mai de aprpe, dupa
asza
cum vomii ved mai la vale, il leati do rnana
dupa masa. (3)
La Rornanil de prin orase este datind, sa maT bine
distil era mal nainte, cad acurna pe U ce merge incepe

a se stirpi, ca mirele sa se rada nernijlocit dupa ce i

(l) P. I. Gilortnd : (Una obiceiti de la tarA,, publ. in (Tara noul,b an. IV.
Bucurescl 1887. No. 5, p.. 317.
(2) D. Stefanescu : Studil asupra literaturel pop. pub!. in op. cit. p. 230.
(3) Datina Rom. din Tieut5, 1l4escl j alte sate din Bucovina.

www.digibuc.ro

305

adusfi si inchinata schimburile trimise de miresa.

Pe atuncl barbierula radea pre mire de nr-intea tuturora
Ospetilor, cari se aflaft de fata, er lautaril cantaa diferite cantece, dintre cart' cele mai multe de jale, si numaI
putine vesele. Dupa ce-la sfarsia de rasa i se punea pe
vrfula capului unit colaca invMita intermit prosopii
ce i l'a trimis cu putina mal nainte de acista mirsa

dimpreuna cu cele-lalte schirThuri. Acesta prosopa numita

da apol mirele dimpreuna cu coprosopulti Nirbieru

lacula dinteinsulit barbierulul. care Fa rasa. Tota atunci

capRaii si lautarii cate una dara. (1)
La Romemii din Macedonia este datina, ca si la Grecii
noi din Epira, (2) ca mirele sa se rada inainte de a se
duce la cununie. Atunci vine la dinsula barbicrula ca
sa-la lee si sa-la rada. 'rota atunel se aduna mal multe
fete si neveste i canta unisona cantecula ce urmeza :
Uhl mi st spelai mi
La slopotlu di tru eheare

La-ma st spal&-m&

La sopotO de la apusd,
Spat& m1 si cele doue brate

Lai mi doaule brat&

s iii aruncal tru fat&

vedui un gione mavromat
Cu nel de aqime curat.
Gione, a bre gione,
A1u 11u-di te alavdarA.

Prot hriscu eil in Mr&

Va st1.41 dad un prirA de asime
prtA 'nvItsta di guse.

k)i NAT si-mf aruncaT pe fa(A.,

vaduf und voloicdcu ochf negri

Cu ineld de argintd curatfi.

Volnice, bre volnice,
Mu lid mi te lAudark
Celd Antaia argintard:esil In sata.
Am sa-tI dad unit band de-argintd
SA prte nevasta la gAtd.

Dupa ce barbierula a Muhl pre mire, incepe sa-la barbiersca, cand atunci fetele si nevestele ti canta imprejurula

lui eanteculii de sursire, adica de rasa, care este asa :

Chine ne vifite btrberlu

Tra sA ni sursasel grambelu.

Tine birber, asi rii bAnezi
S'Ai-1 a dari musat, musat,

Rine ne vine birbieruld,

Ca sl ne rad& ginerele (mirele).
Tu bArbierd, asa sA-mI trAestf

SA mild fad' frumosd, frumosti,

(1) Com. de d-ld N. Avrarnd. birbiert In Sucva.

(2) Diiringsfeld, op. cit. p. 57.
20

S. FL Markpla : Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

306
Pentru nund i pentru ffirtata.

T1 la nun i ti la fartat,
trA. la 'nvst. ma musat.
la-di mutriti-hz pe sufrundle
S-pare ca erlu cu stle,
Ia fi mutritilu de pe frunte,
Calo'hie de-a lut parinte.

mutriti-lu d pe nare
Calothie de care 'I are.
la-di mutriti-lu de pe
Calothie de acell 0641.
mutriti-lu d pe gusa
S-pare bilbil (1), cu mAnusa.

Ia-di mutriti-lu de pe chept,

S-pare, ca un bilbil alept.
la-di rnutriti-lu de pe bran
S-pare ea callu cu

Si pentru nevastA (mirs) mat frumosa

la priviti-mfla la sprancene,
Se pare ca cerlul cu stele.
priviti-mi-la la frunte.
Felice de-a Mt pArinte.
la priviti-mi-la la nasa
Ferice de cine-la are.
Ia priviti-mi-la la dinti,
Ferice de acel pArintl.
Ia priviti-mi-la la gAtil,
Se pare ulclord cu trt.A.
la priviti-mi-ld la plepta
Se pare privighetre alsa.
Ia priviti-mi-la la bra.d.
Se pare ca una cala cu &AA, (2)

In alle parti. cantecula de sursire sung astfelit. :

MEa ghine, ne vinne birberlu,
Ta sA, nd sursscA grambeulu,
Mea tu, hirber, aimI bAneclt,
SA nd lu adart musat, musat;

Mea ti la nun ti la frtat,

Si ti la 'nvsta ma 'musat.
Mea ia muntriti-lu de pe frimte,
Ca s3 pare cu mare minte;
Muntriti-lu pe sufrundlle

Se pare ea cerlu cu stale.

Ia muntriti-lu de pe nare
CA ste mull ti alavdare.
la muntriti-lu de pe dintI
Si alavdatl-li a hit pArintI!
Ia muntriti-lu pe chlept!
Se pare ca birbee allept.
la muntriti-la pe hArnu
Se pare eu altu cu frniu!.,

Apol bine, ne vine bArbierula

Ca s ne ra.45. ginerile.
Apot tu, bArhiera, asa sA trAtscl.
sa ni-la gltescl frurnostl, frumosa.
Apol pentru (3) la nunuld, la tArtatuld
pentru AevastA mat frumosa.
Apol la
pe frunte
CA se pare cu multA minte,
Privi(i-I sprincenele
Pare cd e cerTula cu stele.
la priviti-1 nasuld,
CA este multa- de lauda.
Ia
dizitil
lAudatT pArintit

Ia
pleptula,
Pare cA ard fi berbeca
Ia priviti-1 brAula
Pare cA, ara fi caluld cu frAa 1.,. (-1)

Dupa ce barbierulti a sfarsita de rasa pre mire se

intrcc ctitra etti si-i cant acest canted:1
(1) SP mal numesce i privighitre.
(2) T._ T. Burada : Datinele la nuntile pop. ro.n. din Macedon:a, publ. In op.

cit. p 419.
(3) Apol pentru el o si mrg5. la...
(4) V. Petrescu Crusoveana, op. cit. p. 64.
4

www.digibuc.ro

307
Tie muma ti-e musata

Tie mama 111 este frumsa

Ca lucfrulg diminta.
aqa stralucesce fata
Ca naframa impodobita.

ACa lueferlu diminta;

Itimbrisst4 fata
Tistimele ehindisita.

La tine iii-avern in
Doi le in cale ne adunam,
Fasi stra cale s'nu crapam.
Sete
t'u msce
Un caragros eu manu9.,
Si-I ;Arta 'nvsta di gusa.
Nici-1 voiu, iiii.l laesc
Si bag vula
vulusesc.

La tine pornisemg
Amrindol in cale
intalnitg.
Te-abate din cale sit nu murimg.
See punga si unil darg,
Ting earagrosd cu veriguM
perte mirsa la gatg.
Niel llii vreii, nic1116 despretuesca,
Ii pung pecetea si-b1 pecetluescg.

Dupa ce mirele s'a gatitti frumosil Imbractindu-se cu

hamele cele mai alese, trimite la casa miresel trel
(soli) CU o plosch cu vini, ca sa dea de scire ca
vine mirele, i ajungnda acolo. btil din p1osc i urza
cticnd ,sa batulzet, s'anclierdi.sasca i turnat la casele
vstre si la feciorli i Mae, se la7rssca de ininid si la
sehunchile a tei feciorli
fte, se v6 harsiti dupa
rstvei, adica : sa traescA, sa se folossca, sa vie rndul
la casele voistre si la feciorif si fetele vOstre, sA se

_bucure clin mima, i la scumpii t feclorl si fete sti ve

bucurap dupa inima vOstra.

Dupa aceea li se da cte o mandila (naframa) si se

intorct de gralya la casa mireluI; acolo se cant scref

mnirsei ctintecula urmatoria :
Esi sera

Fl scra i astpta nora,

(Thine viiiie ghirachina

Si easa 7mplinr. de farina,

Nora ta eu fiu'g
Bine vine lehada,
i casa ne-o umple de Mina.
De Mina si de lumina.

astpta nora ;
Nora ta eu hiliulo al leg.

De farina si de luiiina.

Apoi scra Uinta :

Depune 'nvst . depiine.
Nu rk pun, nu'rii depun,
Ca Ai calla ce ni tacsisl.

Scobr, mirsa. scobra.

Nu nia dag josg, nu mg dag

Cac1 certi ce nil-al promisg. (1)

(1) T. T. Mirada Datinele la nuntl ale pop. roil]. din Macedonia, pubi. in
tip. cit. p. 420.

www.digibuc.ro

308

Patina barbieritului, dupit ct am pututti e ceti si

audi pilnd acuma, se Art nu nunial la Romanl, ci la
tOte popOrele de pe peninsula Balcanick apo't si la o
samil ffintre cele ce locuesca in Asia (1).
(1) (Biserita ortodoxa ruman5., an. VI. Bucuresci 1882. p. 406.

www.digibuc.ro

209

IV. VEDRELE

Nu multu dupa cc s'a asezatil mirsa dupa masa si

s'a pug" cununa pe cap. adica cam pc cand incepe a
se ing(ina qiva cu nptca, incepil a se aduna si satenii.
calif aU fostil chlemati de vornicei la nunta si a aduce
cu deosebire tineretuhl diferite daruri pentru tineril ce
vora sa se casatorsca, precum : eo1ae, Mind de grti,
brn,O, lapte, sure. g(iin7, (Me, mere, pere, nuei etc.,

mal pe scurtil cine ce are si ce 1 da mrtna ca sa aduca.

Aceste daruri se numescg in cele mai multe OW ale
Bucovinei Daruri i Cinste, ra datina la care ocasiune
se aducil si se incbina se numesce in uncle Oat ale
Moldova precum in districtulii Nmjulul, Romanulul
al Bacaului Vedre (1).

Dupa ce Eta sosita si aU intrat in casa punCmdt1 daruffle saU cinitea adusa pe masa de'naintea miresei lic :
{Watt vremea,
Bunti vremea,
!

*edeli in cte dupd masil

Ca 0.-o varfd frum6sil.
(I V. SAghtnescu : Vdre1e, publicalP in

1`,d7 N. 047. -

Romania Libera) an. XI. Bucuresci

na lu TraIana., an. IX. p. 414.

www.digibuc.ro

De-accea femeile

Din tote partile

Nazuescil ca albinele
La Dumia-vOstrd,

s'arata cu colaceI
i frumite1
Sd avqf parte de eT;

Mfindri

Colaci mandri

frutnosT

Ca si fata tut Christosa,

Sa faceti hine sa-T pritnitT

Si... sa nu hanui(1! (1)

Mirsa se scla, primesce einstea, o pune pe masa saa

o da malcil sale ca s'o stringa, apoi luantii unu siptit
cu rachia cinstesce pre fie-earele, care i-a
Dupa acesta incepe a cinsli si pre cel-lalti, carii se afl
in casa.
ToblI asa facti i druscele ; ele Inca cinstesca pre eel
venitl.

Pe cand nmurile. vecinil si eel mal de aprpe cunoscup si cunoscute ale miresel se a duna la miresa si aducci
acesteia cinste, pe a tunci nmurile, Veciflii si eel mal cte
aprpe cunoscuti aT mirelui dimpreunit cu nunuhl

mare se aduna la mire.

Ca si miresa, asa si mirele inch se asza pe o perina
dupa masa Mire druseele sale, cu acea deosebire numai,
ca, pe cand mirsa sde dupa masa gatita ca cununa
pc cap, pe-atunei mirde sede cu cusma pe cap).
Aceeasi cinste, care o primesce mirsa, i-se aduce si
mirelui. Er cand puma cinstea pe masa de 'nainlea lut
tic

Bund. vremea,
Build vremea,
Inaltate

Imairate !
(1) Pict. de Gavrild Bonekii din Vatra-Dornei.

www.digibuc.ro

311

edetT in cote
Dupri mabrt

Ca nisce garfe
Britute, frurnse,
Si nriznescri orneniT
La Dnmia-vctra

Si s'aratil ca colriceT
Mandri si frumuzeT
Mandri si frtuno,4

si fata tut Christosil ;

Srt faceti hine sa-.1 primitt,
Dar srt nu b5nuitT ! (1)

Astfelia atata mirtsa cata si mirele, standa intre druscele lora dupa ina, primesea cinstea ce li se aduce
cinstesca cfite cu una pahara de rachia pre fie-earele, care
a adus'o pana socota ei ca s'aa adunata acurna toti
einstai7.

In unele OM ale Bucovinel nu e datina ca mirele

mirsa sa primesc singuri cinstea, ee li se aduce, ci o
primesca in genere maicele lora, adica scra mare
scra mica.

tta acuma cum se practica acesta datina in susa uumitele districte din Moldova.

In sara spre diva

se face adunare cu petrecere la casa familiei mirelui, (Taca mirsa e adusa din
aith comuna, sail la caa familiei mireei. daca ambil
canunarei

miri stint din aceeas,41 comuna.

Adunarea se compune din betranl i linen' de ambele

sexe, poftill de cu dina de catra romnieclu, carli, papa ce
acesta mtintue de poftita, conforma listet ce i s'a incredintata de catra eapil nuntil, se si aduna la easa indicata,
unde d'inta deja tarafula (lautarii).
(1) Diet. de G. BeneW,1 din Vatra-DorneL

www.digibuc.ro

312

Cur Ond dupa acsta sosesce la nunta si vornieelulti,

caci el are multa de furca asta sara si de aci inainte

pana dupa uncropii.

Ajuns la tactii, vornicelul isl la noulil rol. Inchina

mirilort1 darurile ce le aduca tineril nunta0 i tinerele
nuntase. darurl earl consta din paseri, vin sail alte
oblecte ; cad tinerii s: tinerele, pentru earl' mar cu sama

se face nunta, nu vind cu mama gat ari.

Dar cum se face inehinarea de darurl la Vedre ?
Rolubl vorniculul al e aice osehita Insemnatate.
De regula, in casuld cand miresa e adusa din alta
comuna, dupa ce tOta lutnea, care a compusti nunta
pand aci, ospitza din ceea co i s'a pregtitil, miril stag
in capuhl unei mese lute() osebita camara sad In sala
de dansii pana se adun a. mat multi dinire pout poftiti,
apm incepe dansarea. de uncle urmza ca inchinarea darurilor continua deja.
Dupa cum arlarama mal susfi. tineril nuntasl si tinerele nuntase Nind la I-edre cate cu o pasere sad ell mid
borcan en villa. Vornicelulii, care sta in adastare, cam
spre usa InirArii nuntasilorD, dupa rilnd, cum el sosescil, primesce darulii L avC4idit tn dn'pta sa pre aductlitoriula sail aductrea darului, se presenta in fata mirilor (1), si daca darulti adusa este vr'o pasere. euvintarea prin care Hit inchina consta din :
Bunil vremea,
Buug vremea !
(Hunil sara,
13unii, sara !)

Cuene mire
i eueond miresii.
(1) Daca mini sa ti vornicelul se afla in dausd la sosirea noitorri
suut avlsatt spre a se rettage pentru a se implini cerernonia darulut.

www.digibuc.ro

nun! aT.

813

Rtii vi se'nellind N.
Cu o irunc
De la iuncii,
Care piThrt nu scurtml
Nu mtinfincri;

Darulti ce v'aduce este midi

f:r dragoslea D-sale
Este mare
ilsupra Dumilorii-vOstra,
Si v*0 rgti sa-la primitT

cu cinsie

(1)

Acurna mirii, earii stag in picire, respundil intr'una

glasri

FOrte mulirtmitnti D-saleT

osteOlii,
Si Dumi:saleT
De dragoste i chTeltuRd

Dupa acsta. complenmntandu-se reciproca, nuntasif

nainteza piina la miri. cu calif daa mana. isi schimba
cate-va euvinle de

parte la petrecere.
Presentula se da in pastrarea uneI perseine de gazda
care sta. In prjrna.
ocasiune,

Daca presentulfi, ee se aduce, consta din villa, euvintarea vorniceluluI e astteli :

Bunil vretnea,
Bunii Nretnea,
Cucne mire

Si cucona
Et vi se 'nchina N.

Cu o bute de vinil
Ce are dOgele de gorunil
Si cercurile de aluml,
(1) CIA dol iriT nuntasl (fratele i sora) sunt cu acelasi presenta, vorniceluld ingrijesce a face inchinarea In plurala.

www.digibuc.ro

314

Er vinult1 e adusti dela Odoliesci,

Gaud bei te veselesci
Daruhl ce vi s'aduce e
Er dragostea D-sale
E mare
Asupra Dumilor-vstrii ;
V' rOga

cut cinste

mul(rtmi(i.

ApoT urmza multamirea ea mal susti.

Din presentele aduse la Vedre, paserile servescil la
UneropuluT, unde laU parte
completarea Mesa utri
numal eel eilsatorip, poffill cu aceeas1 rilndu6la ea si la
redre, r vinul servesce spre Indestularea ostenelelora
la nunta ;
se asigura intr.() butelie Intru adevOra de
cate-va Vedre:(1)
In Tara-romansea, pe hinga darurile artate mai susti,
era maI nainte datina, cu deosebire la boerime, a se
aduce Inca si multe allele, precum florl pentru impodobirea cimunelorti, a1uri, ginvaere, stofe scumpe,
cofeturI, etc. (2).
Ce se atinge de vechietatea i respitudirea datinel descrise in capitoluhl de f6a, care se gift nu numal la Ro(1) V. Saglrz escu, loc. cit.
(2) I. Ghica : Scrisorlf att.& V. Alecsandri. Bucuresci 1887, p. 33 : tin ajunuld nuni1, earn chip& amgi, pornlad (Allfunaresele, told cucrine alese dintre
rudele cele mal frunise ale ginerelui, in trAsurf inhAmate cu armAsari de
pretd. Antata cAltunArsl Ultra la mirsii purtilnda o,cAtue de argintd cu lion

suflate In aura, din care esla furnd de udagacid si de curse; ea mal purta si
o stropitre din care arunca apl de trandafird, semnulO curAtenieI, si urk
mireseI sA fie totdeauna spAlatA i parfumatA.

dria cAllunArsA ducea pe

tava tie argmtd llorile cu carile se Impodolilail rununiile. A treTa cAllunArA

aducea o tavA cu petlA, semnuld bogiei. Venlad in urmA celelalte cAllunA.rese cu cjece, douspregece tave IncArcate cu told feluld de darurI:
gIuvaere, stofe scumpe, hanI, cofeturl etc. Mullime de fete Incunjurail pre mirsA i lAutaril gicead din vire si din guar. calnteculd vechid:
Arksqi cu fetele
Mine cc nevesteic.

www.digibuc.ro

315

rmlnii din Bucovina si Moldova, ci si la cel din Tararmniinsca sub numirea de porlonii, insmna aice ca ea
trebue sa fie forte veche, de re ce despre o asemenea
cinste se amintesce i prin povestl. (1)

Insemnamil totodata Inca si aceea, ca datina de a da

astfelift de daruri sari

cinste tinerilorri incredintati se

afla nu puma): la Romani, ci si la alte natium, precum :

la Albaneji (2), Itailen7 (3), France. (4), CeLi (5), Po-

loni (6), etc, cu acea deosebire numal ca, pe cand la

Romfini singurl nuntasil aducri einstea, pe alunci la ii tiunile amintile, afara de Italieni, trebue sa. se duca dupa
Musa amicif incredintatilorrt sari chlar usai mirsa.
Dupa aducerea einstei, respective dupa odre, urniiza
iertarea sau Iertiieutnea

nchinarea sehintbunlorrt, daca,

mirele e din acelasl satri din care e si mirsa. Dar
i

daca mirele e dintr'uuri sata strain. atunci dupa Maelune urrnza mai antairi conacaria, si abla dupa aceea
incbinarea schhnburilora.
(I) I. C. Fuadescu: Ramie. oratil, pcu1iturl si gicitua. Bueure.ci 1570. p.
101: .Pe timpulu acela era obicelg ca la nunta unel fete de impera (.1 fle.care
locuitoriu din acela orasu, un le sedea irnperatula, sa duca (ate un t jorlond

f eta.
(2) Diiringsfeld. op. cit. p. 61.
(3) Gubernatis. op. cit. p. 112.
(4) Diiringsfeld, op. cit. p. 20 : (In Amiens i 'n orasele invccinate este datica ca chleltuelele nuntit la casatordle sermanilora s se acopere de catra
amid! incredinatiloru. i daca acestla nu sunt in stare a o face, apol se duca
pe la nmurile i cunos .141 incredintaWora st niga sa le dea galite, came
pesee i tte cate mal sunt de lips.
Idem de eadem, p. 238 : .ca f I Amiens asa si 'n Bazadais ogpetula nun(iI sepi epara din oferte benevole, eu aeea deosebire nutria! ca aice e imisa singur.
aceea care se duce din cakl In cas cut una vascfora Si cu o stialstuta ea sa.
le adune
5) Daringsfeld, op. eit. p. 180.
(6) DittingE-fe1d, op. tit. p. 21.1 i.

www.digibuc.ro

316

V. 1 E RTA REA

Nu e mat nicI una popora crestinti in tOta Europa

la care mirele si miresa s nu-si cra Iertare .4 binede la parintil
nainte de a face unit pastl
atatil de insemnatil in cuisula vietif. cum e easeitoria.
La bite poporele indo-europene mirele si miresa trelea mal ftnti ertare
bineettrintare,
hue
i abIa
dup. aceea Wed la cununie. (1)
Ce se atinge In specialil de poporula romanil, apol
acesta, urmandil proverbulul strabunil :
euvintare

Binecnvintarea pirintilorti
Intiiresce casa
blastrnalii
casa

nu numal ci tine forte multa

la acesta d Mina, ci totodatil pentru dmsulti lertarea saU iertaciunea, (WO cum o

mal nurnesce el, e unulti dintre cele mai solemne acte

(-ate se seversescii in decursula
Colacerlulil, care e insarcinatil a cere lertaciune in numele tinerilor, cad acestia raril cand se.ntimpla sa o
(-era singurl, line mai antilia o oralie lunga. de regula
(1

Diringsfri (1, op. cit p. 25, 34, 39, 11, 72, 76, 8i, 93, 138. 180, 181. 192, 252.

www.digibuc.ro

317

in versuri, care in cele mal multe locurl consta din treI

prop principale si anume : partea ntdia, in care se arata
cum a facutfr DumneOefl lumea si pre protoparintil nostri Adam
Eva i cum, cu tOte ca acestia nu Fan asca a calcatil porunca ce le-a daVo em, i din
causa acsta I-a i alungata din raiti, totusl mal pe urma
se'ndura de dinsil, Ii larta si-I binecuvintza, Oicndu-le
sa crsca si sa se inmullkca i sii. stapansca pamintul0 ; partea a doua, in care arata ea i acestl tineri earl
voril sa se casatorsca, tr;lindfl in lume, inca volt fi
greittl i cu multe vorfi fi supratli pre parintl, dar
flind ca :
Pe intinderea lumsea
Nu-T fia la parinti sa crOgeti
Si lorii sa nu le gre,seil,

de ateca in partea a trem provoca pre parintl ca sa se

indme de (IMO', sa le lerte tOte eate
si
sa-1 binecuvinteze. i paiintil It larla si-i binecuvintka.
in fine oratoriulfi, pentru oratia ce-a tinut'o, mal cere
si pentru dinsula, dreptil rsplata , unU paharil de vinil ,
o nafrarna de ;nil
copila tinerea sa-si petreca viata
cu ea.

in unele sate din Bucovina si mai cu sama in cele ce

se atla in apropierea Prutulul, este datina ca miresa sa-s1
lea Iertaclune de la parintil st nu numai in qiva cununiel demineta, inainte de a se porni la cununie si dupa
ame0, nemijlocitil inainte de a pleca de la parintil sel la
mire, ca in alte parp, ci i 'n ajunula cununiet
in unele parti ale Transilvaniel, dupa cum ne spune
doina urmatore, sernena ea asemenea esista (Willa de a-si
lua lertaclune srn ajunuhl cununiel :
Frump verde de lamae,
Mane mere' la eununie
www.digibuc.ro

318

$i TertacIune.

Pare ea me duct din lume,

De la nemuri. de la tte,
mOrte,
I-are oil me ducii
De la frati, de la surori.
Pare ca me dual s morti. (1)

Dupa ce a primita mirsi de la fie-care (5spe cinstea

-adusa si dupa ce
cinstitu pre toll, se scla de dupa
mast& si'n loculu e i al druscelorit sale se asza piirintii sl, carii tin n Oreche de colad i o husca de
sare pe brate, rd coldcerful, standit in picire la spatele
miresef, care ingenunche acuma inaintea ptirintilor se-1,
cere ertarea sa Iertaciunea In nurnele acesteia diandri :
Cli nu este 'ncepenie

Feciorasi imprejuraCi
Cusmele din capil Wan'
Si la mine ve 111141

Efi cum cusma vol lua

Si din gur'oiti euvinta.
Si Dumnia-vstr
llun si induratI printT,
Care sunteti renduiti
De la hunuiri Damneden
Ascultati cuvintult1 met,
spune
Care vi
/V.:6sta Ma.. Tubit,

Ce-o vedeti aicI smerit,

Cu fata in josil plecata
Si eu inima vighiate,
rga ca nigh mare
SA-1" datT cuvintij de iertare
Si cii-adanch plecclune,

De la acest odrasl,
De la film Dumnia-vstril,
Cii incepenia este
De la mosule nostril-Adamn
De la care snutemrt
Cii Dumnedeil de'nceputil,
S'a induratil $T-a flcutti
Cerfulil susil si josil pAmintulil
Singuril numal ca cuvintulil,
Marea i tete dinteinsa,
Singurelil nutnaT eu disa.

$i dupa ce le-a ziditil

Dumnedeil a'mpodobit :

Ceritile cu stele
Meruntele.
Cu luceferi luminosT,

Si cu mula smerenie

privimii isti pecao0,

Cu srele si cu luna,
marturi totduna.
Carl

SA-1 datI blagoslovenie,

PAmintulil l'a 'mpodobitil :

Ca sri-1 dap' ei lertdciune,

(1) Niculae Re Do Ine de pe la Topiita din ArdI, publ. In cedtrea,

an. 11. Buda-Pesta 1876 p. 41.

www.digibuc.ro

31.9

Cii poinl nalti i roditori

$i en multe mandre
Si cu paseri cantatore,
Si en ite muncitore,
Si cu fer6 rilpilore
$i

De OM cii te-I apnea,

$i cu pielea te-i alla,

Din raid af'artt
da 1,
Moo Adamti a ascultatti,

Prin totil ra elli a amblatil,

Din toll' poimilti a gustatil

vIetuitore.

5i la urma a venial

$i inert a mar faculti

Departe spre
De-aeestti 1tnnlfl de-osebitti,
ltaiulti ware, strillucitti,

Numai cu gandulti, eu
Cu tole bunatatile'ntrinsult.
Si la urmil u filcutti
Si pe moolti nostril-Adamil
De la care suntemti moral,
$in rai Ya dalti sii traesca
None le s'a slapauescil,
51 a disti bunulti Dumnedeti :
Adame, luI ii tule meil!
Prin told raTulti vel ambla,
Din totti pornulti et manca,
Dar din ponmia
beiinta,
Priceperii

ald itului
Din mijloeulti rafulai

Tri niel cand nu veI gusta,

Gacestil pomil spinosil
E 'mprejurt1 incunjuratti
De IAA serpe 'uveninatti,
Care gura a eilscalti

$i de virvti s'a apucatti

$i 'n el diavolulti a'ntralti.
Tri de nu me-1 asculta,
Samil de nu veI lua,
Dintr'acestil pomil de-1 gusta,
Porn'aceea 'n galti
sla,
$i tn 1.6(.1 te-I spd1manta,
susti veI

Si la poinulti celti
Linde era 'npletucitil
Diavolulti celti blstrnalti

La cela pointi all cunosciniiI,

Pricepern
reului,
Din mijloculti raTultif.

Si elu hiing pomil curn s a

*i la dinsuld canto.
Serpele l'a'mprejuratu
Pomele

Pome mandre artitose,

Car.niciose si frumose,

Si pe Adamu l'a indemnatti,

$i din gur'a cuvintatti :
Adame antaiti barbatti
Prin tolti ralulti ai amblatti
Din tolti pomulti ai mancatu,
Dintr'acesta nal gustatil.
lua
Hai, Adame,
5i dintr'insulti rei gusta ;
Gustli si dintr'acesla ponm,
Cii dorti i pe-aeestil point)
Domnulti l'a blagoslovitti

Pola'n josu 1-a slobozitu!,...

Adamil mullti n'a cugetatu,
Pe samil nu .s-a
Pe serpe la ascultatil
Dintr'acestit point-I a gustal.

Puma in Oil ci I-a stattl.

www.digibuc.ro

320

Adarnil 165 s'a spaTmantat5,

Mttna'n sus5 a radicatil

Si de giitil s'a apucatii

De frmiltulii frundeloril !,
Dumnederi a ascultatfi
PlAnsulti luT, ;,1-alii luT oftatri,

$i cu pIelea s'a atlatil

Mintea i s'a turburatil
$i prin raiii a alergatii.
$i prin tufisuri s'a dus5
$i prin frunde s'a ascunsti.
Dumnedefi s'a aretatil
$i vorbind5 a intrebatfi :
Adame ! de ce te-ascundi
Prin tufisurT si prin frump ?
Spune-mi ce ti s'a 'ntemplatil,
Oil porunca mi-al cillcat5 ?,
Adamil din frunde a esitti

$i din gur a vorbitil

$erpele cel5 bliistemat5

Pe mine in'a indemnatti
$i din pomulti cunoscinliT
PriceperiT si-alii sciintii.

De dinsuli1 s'a induratrt,

Spre dinsulti s'a inturnatil

Si din gur'a cuvintatri :
Adame, nu suspina,
Nu plange, nu te canto..
C'acesta-1 gresala ta.
Tu pe piimintri ii trill
Pe piime-ntil cal te-1 hrilni

$i cu morte vei muri,

$i la rairi eril-i veni !.
Dar Adamil a cuvintatil :
Alei serpe 'nveninatil
Da rett m'al' ma:I inselat5!
Unde omulti te-a ghsi,
Lngii drumil, orT unde-a II,
Adormitil signple1ucit5,
Facii-iT capulti t65 sdrobil5 !.

Si dupii ce-a envintatil

Binelui sT-alri reuluT

Din mijloculri raTului

MO;i111i1 Adamil a amblat5

Eil o penn5 am gustatri,

Porunca cti ti-am clcatri

$i cu pIelea m'am aflatti !.

Duinnedeil s'a superatil,
De miinA c l'a luat5,
Din raiil afar l'a datti.
Atunci a'nceputil a prange

None anI si none luni

Si pe atillea septemAnI
Pe campiI nemarginite,

Prin pilduri in yea umbrite,

Oleo, Oleo tu ralule,

RaTule lubitule!
Ralule, gradinil dulce

Prin pustietilti deserte...

ST-ori del dill a riltiicial
Cu nime n'a yomonitu (1).
AtuncT Dumnedeil a spus5.
$1 vorbind5 asa a (Pei :
Da mi-T mie hum) omulii
Pe acestil piimintil singur5

Nu me 'ndurri din tine-a duce

SA anThle, sil rritricesca ,

De dulcta pomilor5,
De mirsna ilorilor5,
De cAntecula paseriloril,

Cu nime sii nu vorbscii,

De cu di i Ona'n saril
Ca o selbaticil fer5;

Mosulii nostru-Adamil sl-a dice:

(1) Gomonitil-vorbitti.

www.digibuc.ro

321

Mie-mi trelmesce-unii emil

Pe pruninta sil fie Domnri
S trilesca,
S vorbescrt,
Singuril ca sa se hrrtne:,cil,
Si 'n totrt pasult1

Si singuril s'a intrebatil :

(Cum
dee numele

SI-a trimisil in patru Ora

Pptru angeri,
patru angeri
In patru 0111

Si 'n totil cesulti

Pre Dunincderi sil-la marscrt.
Lui
multrunescil !

51-a data' Drunnedeil atunce

Mosulni Adamul oma' dulce
51-adormire grea,

CricI a \Tula sil-Y .

Din crescetil o prticea
Ca
facri luI muere
Sa-i lie spre mangilere
facil lui
Mai multi" singurii sa nu fie.
Ca

Dar i s'o paruta

Nu te spilimanta,
Nu te'ncrancina,
Ca muere-acesta

Sii ne pre mare

Muerea deciU firtrbatuirt.

$i r s'a gandita,
erilsl a vrutil

E sotia ta,
C acesta-I
1'60,
C'asa a vratil Dumnedeil ;
C'acsta-I solia ta
C'asit a vrutti
sa !
Atunci-Adamil a spusil
Si din gur'itsa a disil :

'fee din talpi,

Da i s'a prutul
Cii nu-T potrivit,
Crt mucrea are

Sa fie Kea mica

Si prea usnrica
Fafa en
1)40 atil.
$i de-accea a lualti
Din trupu-i a noua costa

Dnine, multamescrt,
frtentrt

(.)i1 din

si-a 7iditrl pe mo:;,a. nostril

$1-a pusil pe Adama de-a drepta
Pe mosa nostril de-a stang,a.

6.

Diunnedeil ca

La mill loca le-a laturatil,

Numele Eva. I-a datil
Si cu duhulfi a sullatil
Si Eva vie a statil.
Cu duhula sa resuflat
Adamil s'a desteptata
Si rui s'a mai spilumantatil
Sot langa ela cinid a aflatil.
Dar Dumnedeil lui I-a spusit
Si vorbindil asa I-a i :
Marne ! Adame !
Mosule Adame !

Ca nu-I potrivitil,
Gael atuncea are

Dar acuma s'a miratil

dusil
adusti.
luatti,

trei slox e

mea,

Sange din sangele inert !.

SI-atuncI Duinnedert
l-a blagoslo\ an
Sl-apoI le a vorbilit :

a gu : Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

Liner],

trup din trnpulti

322

Adame! Adame !
Mosule Adame!

Mandru se va ..mporlobt
Ca toTagulti lui Moisi

Ca nsipu'n
Ca stelele 'n ceri
CrescetT si ye ininultitT

Ce-a stat doispredece ani

primintuiri stripanitT!.
De-atuncT ari esit
mi s.art pornitri

Aii cu hmele.
Cu septOnnile

*i en qilele
Din anti
In anti,
Din lunii

Cu rrurecina in susil
dupil doispredeee anT
Mandru (1r.a odrslitri
Si frumosil s'a'mpodobitii.
Asa scumpilorri pariniT,
indurall i cinstiti
Dacrt vC yeti indura,
Ffica dactt vetT
Mndru-a odrsii,
Mndru aiflon

Si s'a 'mpodobt
Cu tte podobele,
Care mai frumose voril fi.
Dar inert voi mal spune

Din sept6matirt
In si,2116inaurt,

Din qi
In i.
Din cenil

In cesil,
PniVntr'acestri curl.
Asa si Durnnia-vostr
indurati pirinul
BunT
indura
Wert vC,
Irma ve veil 'feria,
Duprt cum s'ari indnratil
linulil pre altulii de-au Tertatil
Cei trel sfintT dinti pe lume
i anume :
Avram pe

Vr*o done treT cuvinte

Sri ve- fie bine-aminte
Cttul degrabil sii ve' 'ngri,jitT
ii mie
daruiti

o basma de Mil
Sd-ml sterg musteta
Daca nu de inti

vinti

Mricarti de mlasrt,

Numai s fie alesit,

Crt nu sunt ile multil de-acasii.
De nu de mrptas
Mricaril de bumbacil

Precum si eri sunt de olacii.

Dar IinmnTa-vostril cinstitT,

Isacui pe Jacobi-1,

indurati
Sci crt v yeti' supCra

Pe ceT doTsprece patriersi,

Carl aft fost ceT maT
Atunci fiica Dumnia-vstr6
semnprt prietina nstr
Mandril va maT odrsli,

i mie
vre a-nif da.
slerge
Dar si eit
In asi pol de manta.

Sati ce pe mine s'a alla,

pe Dumnia-vstril WAIT,

www.digibuc.ro

323

Bunt

Trece 'ntio deminictri

Indurarf pririniT

Mai multil nu voirt mat ruga,

Niel nu voiii maI sup6ra.
Drag incti volt mat spune
Vr.o done vr'o tret cuvinte
De vremea de tnat nainte,
fie bine-aminte
mie sa-ml dfiruiri
0 brielea
Sprineinatea

Pe lang'o casti marghtiolit

les'o fatt fectivil

C'unfi }Vaunt verde 'n cosite
Vede pre voinicri sughit
*i dice : Hi, h bado!
eine n'a dice : munin
Sii traart o corobna,
Dacrt nu de-arinti
Miicart de riichitt

Care pe mine m'a vrea,

St, am parte de ea :
Dacii nu Ida vrea
Dumnedet s'o Ta
Dracului s'o dea
Sii facrt cimpoit din ea,
Sii dune la nunta mea ,
Cud cind a sos vremea
Et wit gfisi si pre-a rnea,
Ca si voinicult ce-a merst
La Domnult nostru Christosil

Tott a fi

Si-acez,ta 1-a Mruit.il

La micil si la mare,
Carii aici v'att intkmplatt
La ac6stii adwmre (1)

Unti calt mfindru potcovitit

Unt calt inindru porumbact

Ca sh-I fie de dad].

De nu de rcliili

Fie ki de bradt
Sathil miresa bunt barbatt.
Dacrt nri de bradfi

Milcart de soct
SaThii tinerit noroct:
DacZi nu de soct
Mucart de vita
Saib tinerit viatri !
fie-v6 de bine

Sfariudirt oratorIula de rostittl oratia, piirintii binecuvi ntzii pre mirsa cu panea (colaculft) i sarea, cate In

toll) restimpula acesta a tinuro pe brate.

1) Diet. de hinu Pridie din Mora, satil In apropierea CernAutulut si corn. de
M. Dirnilrovicia. stud. giinn. din Sucva.

www.digibuc.ro

324

VI. CONACA.RIA.

Dact mirele nll e dintr'una sata cu miresa se pornesce

Inca de Sambata desdeminela ca sa aduca pre viitorea
sa sotie cu nunta acasa.
tu casula acesta chiama mirele prin vorniceil s61 inca
de Vinerl sara pre Vote nmurile, pre toV pfietenil i cunoscutil se1 la sine acasa, uncle, dupa ce i se aduce obtstea indatinata, e joca pawl. ttrli nptea.
Tot in acsta sara poftesce ela pre fecioril, earn ail
cal bunt de calarita anume ca sa mrga cu dinsula dupa
rnirsa. ra a dima li desderninta plca cu dinsit ca si
c'una fella de os,Aire spre aducerea mireseL
Mai de multa insoliati pre mire si pana la. 50 de fedon

si la vr'o 10-15 trasuri eu cal si una cara

grele, ila Incu 4 boi. Acuma insa, flindri timpurile

sotesca cu multa mai putini.
Ulutarh, se intelecre de sine, ca nu lipsesca. Acestia
Inca pleca cu mirele cantanda fehurite marsuri si cantece.
In vecinatatea miresel se cauta de mal nainte o casa,
care se pregatesce anume de ga2(1, de conactr, uncle tre-

bue sa traga mirele cu suita sa.

Mirele, ajunsa in satula unde e mirsa. se apropie acolo cu tta suita sa, i trimite inainte pre doi finer'

www.digibuc.ro

325

calarl pP cal bunl

ca s vestsn miresel ci mirele se

apropie.
Ajungthui ace$t1 dol tineri, numitl tconerar), la casa
mirese unul clintre dmniT, de regula insa
,
fine celorti ce-I Yes!) Inainte spre in timpinare urmatrea
oratie :
Bond diva,

Plitniuttilti s'a cutrentura,

Portile'n laturY s'ord da,
Csele s'ord deschide,
Mesele
intinde.
sciti D-vostrd bine,
Ca 5:i mine.

Mini" dina

La D-vostra
Si vestitt
Osteni imperdtesd,
Boer1 pdmintesci!
Dar maT cu de-alesti

Cil prima itnperatuluf nostril

Este forte mare :

Blind Ohm,

Cand citi va porunci

Bund diva.
La Dumnia-ta
Strdnicil itnperiltescrt

C'o septilmAnd, eu dou sad tri,

Atund sii. ye grdbitY
IIaT nainte sti vti adtitT :

Cad cu bumnTa-ta
Ed am sd vorbescd!
ert nol

Cu 22 de card
Cu portrf de le.nri

cu 22 de bntT de vind.
Si cu 12 lalovite grase,
Ca sa fie adY la masd

Acegti doI
Suntemd
trime,T

De la cinstila imperiltie

Inaltului imperatd.

In naltA solie,

C'a nost' tenerd imperatu

primblatd.
Pe-aid caluld
bi grddina D-vstrii. s'a ultat
Si veOndil

Ca nime portile sd. nu ne lie.

Erd D-Vostril de vretl,
PutetT
SA punetT

flOre'ntlorindit

Pe porff
troqniee, cnnl lite,
De nime cidlite,

Si neodrdslindii.
In mintea Iva a gd.nditil
Si singurd a soN-Aitu

C'a no4'

Pe-aid s mai vie

si de aid s'o Yee
Si s'o mute

Tenerd, luminald

Pe-aice cdnd \ a vent

Ldeatile le-a -drobt,
nuntru cand a infra

S'o strdinute
Peste delurT,

www.digibuc.ro

326

Peste malurT,
Peste liinel

0 sama euvintarrt :
Cit nuT urmti de Icra,

$i vra ;Lane,

Ci-T urmil de dinrt

Peste could, peste muntt,

L'ale Bumni-sale curtl,
Acolo s'o r6sadescri.
In gradina 'mOrrapsca

Ca sit fie cu ala nostru

Acolo

cri. Lola nu-T

mandru sit odraslsca.

Er alit nostru

crt-i lima de fera

Ca sit lie cu ali nostru

T6lArri

Luminatti

Pe sama

lmprala

Inata
$i maT Antftirt a plecata

La vklatti
Inter) di de varrt
Pfmrt 'n sara
sa veneze lien*
$i derT.
luata,
Er pe samit
Crt fieni

Tnilra Imp Nutri

Sara dimpreuna.
0 samil dicea :

La masa de sara.
Er'ala nost' te,nrei unp6rata
In scari de-aura s'a
Preste Oste s'a uTtata
$i pre noT
Pre acestT doi :
Mici de stata
BunT de :,fatti,

$i jderiT

IT pea numaT craft

$i cu donna'.
Cu tte-aceste s'a lual
si-a ve,nata
Manta'
(11 soborit,
Valle
Cu florile,
Ormele

MicT de stilturi
BunT de gull'.
SlabT la minte
Bmil de cuvinte,
Ne-a alesa
trimeqi
$i
FCra s'o cautamil
Inapoi sit ne'nturnamrt
$i de seine Tull sa-1 [lama.
luati
$i noT inca

$i tte satcle

plecata

Cal fete16.

Pe ertngula pamintuluT

$1 a la%riatri, dart a vC,natil

$i nernica n'a aflatO,

Pe stelele cerTuluT.
Pe lumina sreluT.

FLA o urmi de lupt .

Nu multi dupa

Toti osteni-ail stata pe

0 samrt 'ntrebard :

0 stea ni s'a arRattl,

Ce urmil de 16rui ?

plecattp

0 stea milndra, lurninsa,

Ce Incea spre acvstri casi.

www.digibuc.ro

327

Si cum ne-amil pornitg

Ne'ncetatrt atnil totil venittt
pomenitg,
Pang ce

Si cine na dice-amin ! farinfi,

Sri se'mpTedece de-o emotil de
SI dee at capulti intr'unti

dreptulti aceste case

Stella nu ni se lasil.
Eii Dumnia-vstril

$i nOuti ce ni se cnvinil ?

diceirg : amin ! amin !

Lng pithgrelri piing

Cinstitg stolnicil imp6rilteseil

Ori crt siena ne-argtatT.

$i o nrtrramil de inn
.Sgnestert4cmg mnstetele de vi

Ori envintri bunti sri ne dap',

Ca

noT n'amt btiutii !Intl de hot creg

Sii ne fie cnvintele de nemicg,

Ci amti hfintil but.T de vintt

sa ne fie cnvintele defiling !

Si er en LOT Jteem :

vinti,

Da

fi

de humbacg,

Cii nou de acestea ne

de-arti si-ung pgharti de Itolerca.

Ca nu ne-arti mai

1)

a min !

CoMicaril. din Moldova asemenea indrainzA

cand a-

jungil la casa miresel, a tin o ora[ie prin care dart

de

scire parintilora miresel prccum si tuturort celorlalri nun-

tasi adunall la acsta ca sd se ingriji4scit daft mal de

graba de

de kite cele trebuincise

imperata, care indata are sti sosscii cu intiega sa
Lit una dintre orallile din Moldova, si anume din tinutulti Husilorii, care se tine la acsta ocasiune si care
cronaefi $i

decdt o varianta a celei din Bucovina, reprodusa mai suza :

nu e alta

VC rugrung sil ne-arClati

Bung dina,
Bung dina,
Nora frumosa,

Care este gazda

JupAnT D-vostril !

Ami venitfi sh ye 'ntrehrtmg

De Imng viatil,
$i vedemil
C. Dumnia-vOstrrt
Vietniti hine si Irnmosil
Din mila Dommilni

Sa hisrt sr!, ne dgmil

Sii ne spunemil poruncile.
CacI noi prea mu 10
Nu VOIT1r1 ZrlbOl

Ci ciii ni s'a argla

De sfetnicti impfirilfe,v il
vorhimfi.
Acelnia numai

Cii atti no4ru tCiiCrti impil rani

(1) Diet. de P trea Rolarid, din ll'qeseT.

www.digibuc.ro

328'

Dumneqeti incoronata
Mare Oste-a adunatil

Ca fera sii

Si la venatil a plecatil

Dupti care alai pornitil

Aicea s'a opritri,
Reset
De-asupra acestei cup' imOrtiIncunjuratil de ostf lumescI,

Deci v6c,lendri cii stem,

Prin camp.' infloriti.

Prin codri 'nfrun4iki.

Prin v adanci
Cu isvore reci,

No! aice-amrt alergatri,

Avendil cu sine pentru 0:;;tenT

Dui cu vinti
Si balerce cu

Ca sail ['era sil ne dalt.

Sari urma ei s ne-arelat.T.
Cti ahl nostru tentirti iinpratii
Odinior s'a ma! preumblatil

Si ajungendil in veniUre
Pan' la juniCtate cale.

Si pre aceste locuri a allatti

'Uncle al nostril tenril imp6ratil

De urma line! fere a datil,

De care feril
Tula ostea se miaril.
$i cu toti sfetnicii

In grdina D-vstril
0 flore mndril i frumsil
Si nerodindil,
Si ersT sfatil 11691(16

s'o cer
Ca s'o sildesca

Si filosofil

In boat su oprit
Si sfatil ail linutri.

Unit' dicea : cil aru fi urmii din

Ca sii fie tentlrului impCratil de
train.

In grildina'mp6rdtscii
Ca mai frumosti srenflorescil
$i sii. rodescrt
$i
muljiimesc5.

Al(TT dicea : cil aiui fi mind de fer

Asa dar jupant Dumnia-vostra,

Sa fie 'mpCratului de impreunare.

S4-a7a alti nostru tenerti imptiratil

Pentru cii ceea ce cutmui

Forte nuli s'a bucuratil,

Sena Al trebne sa ne dap'

Ja scdri de mil s'a mltatti

Si la frnele cailorti

Prente totil uste-a cAntatil,

Ca de departe sii

ne-a alesil pre not

Voinicil
mai eu sfatil

Tel-161mM nost' impCratil

I ram

Mici de statri

Dar buni de sfatil,

Calif avemil

alergalil,
manatil

Si 'nainte
Pe crangulti cerfului
Si pe senmele
Dandu-ne poruncil imptirWscil

Aice la Dnninia-vostril

adii

pe nude amil umblatil

lucru cC adev6ratil.
Gil Doi inapoi ne in MCI nun
Ca Ica:mini impCratil ,11-1

$i pe D-vstr

rugimil
Ca Conacil impCratulul
Si ostaOloril 1111

www.digibuc.ro

329

De grabd s gatarf

CRC( canct se voril lovi obusurilc(1),

Si tot-odatd s nu v6 spimOntaii

AtuncI s'ord alege vetejiile. (2)

In fine $i conhcarii rorniinI din Gubernia Chersona In

Rusia Inch tin la acsth ocasiune o oratie, care suna

precuin urmzit :
liun vrem ea, hord fru msd
Bine amt.] grisitil la astil

() floricicd lii, mallet,

Ea de infloritti infloresce.
Da de roditil nu rodesce,
Da nicT loculd nu-T priesce.
Ci mal multd se vesteqesee.
Da noi dac'omil lua-o
cNoTarnii mrcesti pe crtngnli ce- Omii duce-o si om da-o
Pe seranele pdmintuluT.
Thnilru !III nostril im
Pe zarea mo%
Care pe-aicI s'a mai primblatii;
Pe clipirea
In gradina irnpriitescii
ajunA la astd casd,
Frumosd sd mi-o rod6sed,
Cinstip boerI D-vstril.
Acolo a million
Arai atu)itii c ave(i in griidind Acolo a si rodi. (3)
Portimil gasd pan'afarii,
Nu iilboviin, ne ducemil eril.
Dar ce uniblaI, ee criutati.
Sama nOue sa ne da(1!

Duph sfarsirea acesteI oratil se lega chte o naframh

frumsa la frnele eailor conacariloril si InsotitI de unit

chlauzil dintre nuntasii miresei se Intorcil la. punctula ,

uncle mirele astpth cu ai set.. De aiee se pornescil aPOI
eu totil la Cortelubt sait Conacula ce le este de mat nainte preghtitu, $i uncle Incep a danta nuntasil
h.a la casa miresei dan16za nunta miresei , visitandu-se
nuntasif de ambe partile , mush totii cu Orecare seriositate. (4)
(I Prin cuvntula .obusti. se'n(elege aice cand se'nUlne-,ca dan(urile mirelui 51 a miresel, precum s'a ved la loculu
(21 I Mtrza, op. cit. p. 4.
13 T. '1. Burada : 0 alctolie in satele inoldovenesci din Gubernia Chersona
(Rusias, public. in Comorliiri literate., an.XVII. Ial. 183 pag. 2130.
(4 In B icovina i la I.Mria, op. cit . p. 6.

www.digibuc.ro

380

SCIIIMBERILE

Neniijlocit dupa Conaearic, dacil mirele e dintr'unft

sata strain, r daca e dintrun sat!) cu mirsa, apol

nemijlocitrt dup. ce si-a luattl acesta iertriciune de la paurmza inchinarea schimburilor.

Er inchinarea schimburiloril sail a daruriloril se-ncepe
toldeauna si'n tole partile, uncle esista datina acesta,
de la mirsa, adica mirele ia tOte darurile, eke stint de-a

se trimite in acesttt &aril miresel, precum si multe die

mruntusuri, cart crede el ca vora fi placute viitrei
sale sotil, d. e., nuci, mere, alune, turte dula etc., le
pune pre tote acestea inteo strachina mare. Intr'o sita,
tipsie. sa i
chirtl, care se numesce ecorabie., (1)
le acopere
tulpanil satl testimelp si dando-le apol
vornicelului primare ili trirnite cu dinsele ca sri le ducA.,
sit le inchine si sit le dee miresei.
Vornicelu16, care de asta data in nude locuri se numesce i corabierirt, luAndtt schimburile. se pornesce cu
dinsele sp-re casa miresel. Cu dinsula mai mergti Inca si
multi alti feciori, precum i o pareche de lautaii.

decum se pornescil de la mire si pftna ce ajungil la mi(I) In tinutuld Gurel-HumoruluT coin. de d la G. Avramd, invi%Atoru.

www.digibuc.ro

331

rsil, nu incetz maI de fella de a ciinta $i a

felurite cdntece $i chiuiturl.
Vorniceil miresel, cum prinda de veste cil mirele
pornita schimburile $i ca ostenil sei nu sunt departe cu
dinsele. spund miresel ca sa se retraga in cetate, adicd
sd se a$eze Mire druscele sale dupit masd, i apoi alrgd
de grabil la Oda $i inchidndu-o si legandu-o bine, stati
sa singurl sad punt) pre alti portari s'o ptizsert ca ni-

me sit nu Wit Mira printr'insa. 1r cand cei cu schimburile se apropie de peirta $i dart CU deasibi sil intro in
ogradd. unula dintre portar1, care e mal istetd .$i mai
bunt) de gurj, se pune in cale i oprindu-1 de a intra gice :
VoT voinicT,

VoInici
Mari i m6runeT,
TinerT, sprintineT.
AIAndri, fruumei

Spuneli ee funblatI
ce canta0 ?
Und.v6 este calea,

i ciurarea?
Cine v'a'nselatri

Calea

v'a hirmkatrt
De amblatT pe-aici
Ca cei besmeticT?
Uncle arf soQittt

Voi n'arf nimeriM

!

ap* rtct !

CorilbiPrn/ii :
Ce amblrunn,
Ce cruitrtmil
NinAruT sama
Nu avemn sil lirnil!
Arn sosinl,

$i lioliotinlil

Aug" nimern,

$i liudat

Ne

ImpOriltsa

Ne fiirmCcati.

lires

Vomil descuTa

vonlil intra
La a nostrA

Chiaindri

Dupil acsta, andu le portaril drumulrt, intrd cu totif

chiuimbl

ICtutaril cantandil in ogradd si de aicea in casil.

www.digibuc.ro

332

Cum ail intrata in casa se face cea mill mare liniste

si tj.cere. r corAbierulti dice :
Mina vremea,
Bunil vremea !

Bucuro:j sunterf de nor?

mireseY rilspundil :
RueurcH:4, poftim la noi!

Cora Wei ulL1 naintAndil prinde a juca schimburile si

cnta :
Dac nu ne-ati fi Poftitil

Nei pe-aii
baca nu ne-ali

fi venitO,
li

chiematil
fi 'nseratti

Nei peaicf
Dar noi avemil de'nchinatil
CIehofele
Frumn,ele
De

e la Armem,
Tulpina:.e
Dragi-dat4e

De la Olendreni (1)
TulpAnaele-sil cu flori
Si fie de 's6rbul1ori;
cu sdrente (2)
Ca :45 fie (le bliindei.e

Pima la adAnci beitrilnete 3).

Dupd ce a sfdritil de dintatil versurile acestea se apropie incetisorula de masa pe care se affil treI" cozonact S colacl pusl in rnd. dintre earl' cela din mije acoperitil cu o nilframrt cusutri de mirsil cu fluturi si ufiurele si impaturitct in patru cornuri astia-fehl ca
florile de prin cornmi vintI de-asupra. i tiind corabia
(1) ()lend rr'nii-llolihnder.
.sdrentr-ciucur1.

(3) Diet, de M. Barb ita, [(maned din Crana

www.digibuc.ro

333

cu darurile Iii fata miresel, care sta cu capulti plecat in

just] F,4i fOrte smerita intre druscele sale dupa masa. trichina schimhurile sa darurile qickidti :
Bund vremea,
Duna vremea
In acstil casil
Si cinstitil
Nunta1' multT, einstia

Diminta s'a

Pe ochi negri s'a

Cu sward nod s'a imbrdcatil,
Murguld si l'a

Cu seua l'a insenatil,

Cu triimbit'a trambitatil
Si din cornil a bucinatil
Male ste s'a-adunatd.

Milndru

Ca pomi

Dar mar cu de-alesd

Build vreniaa,
Build vremea
La Dumnia-ta jupiinesil
'mpriltesh

Si multil cinstitd niirs

Fil veseld si volsd
Precum est."' si de frumsd
Cd sl-ald nostru
Tendril, volnicu impratil
Ined-I veseld si volosd,
Precum ii i de frumosil.
Audindil de nurnele D-tale
CA etT negustorita mare
S'a bucuratil forte tare.
Par
nostru impratil
negustorlu insemnatil,
Care nu s'a marl
Tte targurile-a
Tote orasele-a
Dar citi ori-cdtil a dmblatil,

Si ministrilori
Mare poruned II a datil
Ca sd. piece la vnatd.
$i la v(\natil
An plecatil
Sii viMeze fIeri

$i jderl.
Er pe sama T a luatil
CI Rena
Si jderil
POrti nurnal Domna.
Dar hind eld vrednied,
VoInied si puternicil
Niel eil-atdtil nu s'a
Sfetnicilord
$i ministrilord

lnt poruncd
Corabie-ail cilutatd.
Corabia ail gatatil

5i orl-catd a eantatil
Marfa dup'a D-tale fata

Pe mare'n susil ati plecatil

n'a
Dar fiindil eld vrednicd,
Volnicl si puternicil

Pand'n tdrgil in Trigradd.

Gaud a fostil la Tarigradd
Aii trasil corabia la uscatil
Si'n tdrgil apol ail intratii.

Cil-atata nu s'a

Pe mare ea pe useatil

www.digibuc.ro

Er in thrgn in Tnrigradti
Ei trel dile ati 1mb latti
tref nopti neincetatti

toln meat criutatn.

Marfa de care an cnutalti
Frumusicri-an allatti
Miliune de galbini

l'e dinsa an datn,

In tncurl o-an adunatti
Sfn tipsii de diamanar
Tiitn frumosil o-an legatti
La corabie ari carat'o.
Pe curabie-an incnrcat'o,
Grea zahara ail rildicatti,
Corabia 'n josti a plecatti

Cand ati fostil pe la mijlocil

be mare, intr'unii rt locn,
A (lain D-den untt vOntn,
Cum n'a mai fostti datti nict cand,
Una vOntti mare spulberaln
Corabia a rtisturnatil,
Negulele s'a'necaln.
ostenitori,
Noi
De-aemenea cnlitorT,
o-anul inalnplatO
nu le-amn
neglele mal mice

Le-amn luatti tute'n caice

$i le-amn adusn
aice,

Vnturi. grele

Pfin' aid la Dumnia-vOstril

cu tOla sudrea nOstril.
De te temi de'nselticiune,
spune :
Noi pe nume ti
Alune si nuci.

Si \ reml rele.

Turli,re dulci

Toth pe mare ca
Dar pulinn ce-orrt

fi

plecatil

$i Dumneden a si datil

Ca sn le mmmci ;

biltutn.
abiltutti,

Corabia n locn a stillutn.

Mere, pere,-alune.
smochine.

TC.nirulil nostril 'mp6ratli.

Nisce piipucasT

Cu atilta nu s'a
Ci fiindt elli 'rdnicti

Tare drrigrda0.

Tali de melasn.
Clobole frumuse
Ca pentru miresn;
Nrartimule pestriciure,

puternicti

A strinsii patrierci
Si yladici

$i tre dile ne'ncetatil

Si trei nopti nemecurmatn
Lni D den s'an rugalil

Clobolele

Ca sti-ri fie Dumi-tale

$i'n josh"' pe mare-a plecatil.

Ori cand de traA pe picThre

Si de esitn la plimbare
Sara pe l'apusti de sure,
Deminela pe rkre.
Darn mie mi se pare
cu tnlpile de (Tn.

Dar etn:acuma aliti pkalti :

Sti-ti fie si de-adusti apri.

Pfintt v6nturile-an Agri,

\ alurile s'an alinatti
$i corabia singurn

In picire s'a sculatil

www.digibuc.ro

335

ljrnch. li-a mal cumperath

Tea:mitt nostril 'mperatil

Cu canafulti de metasit

"Unit ftstilatu lain

sa-ri fie de'nhobotalh,
Si-unn fescioril

ST-unh testimelh

ai de primbath prin casii.

Fru IT I 11

elil

Cu floricele
Sii-ti fie de mAng.ttere.
Juphnesh mir6sh,

no.7iorti,

De care
Dumi-tale
De multisoril

Dach pe :nine nu me cre0,

pune maim vedl!

Tf-a fostu

La rostirea cuvintelorti din urmil corilbieruhi Intinde

corabia cu schimburile spre inirst. Mir&sa se scea, ar

vol s pue nina, daril se sfiesce, pe uriM totti o intinde

si o pune pe corabie. Corabielulti Insa Irage repede corabia mnapot si urtnzil mal departe Oicndil :
Cu acestea cu tte,
Dula chat se pOte,
Cate le-amh urath
Se fie cu adeveratit.

Ito! Jupilnsh
Aliresh !

Nu te grhbl la luath
Precurn te-ai grilbith la
CacT pre phrinti d-tale

Poftimit ! poclonil inalihi

Dela cinstitu'mperath
Alh nostril bunil comandant
Sit fuel' bine
primesci,
Pe
ostenT
sh
mi-T
cinstesci,
DumnTa-ta at' prinsh a plange
dilruestT
Si te-aT (lath de-unti coma de \Tara Pe mestert

li cuprins'o o mare jale

Si s'ail push de price
Ca sh strice,

Si-al oisti eh nu-i remne fatil

Si-ai maT qisti r
phnh de sarh,
De nu te veT mhrita.
he grumazil o petrh
lega
Si 'ntr'o balta sach te-T ineca,
caa ca N. N. nn-1 maT afla.
Dar tot de-al maT fi sequtil
AlaT bunh omit aT

fi

gsith.

Cu galbinT imperritestT.
Er la ceTalalli scripcarT,

Bunt si istetI IhutarT,

La toti dimpreunh
o mash bunh.
loltiinii si gazdeT de loch
$a-T dea
noroch
Si multil
pliha de dulera!

.Ajungnda aice pune corabia cu Ech;mburile pe masil

de naintea miresel lic ndil :

www.digibuc.ro

336

Co Ricca ti 1-oill da,

Dara tulprmasula ba!

Dupa ee rostesce

i aceste doue versurl descopere

schimburite si ast-felitl le lasa pe musa, rit

cu earl atl fosta nv1ite hii lea cu sine. dicna:

Amin! amin! amin!

$i cine na dice amin

Sa be 'mpiedece de-una arina,
Sa dee ea capu'n spina.
Ca not Lott dicema: amin!

$i mie ce mi se euvina?
Una Ohara de vial
$i-o paframa de PIP
Sii-uil sterei mustcta de Nina,
ti si de holerca
Da
Nu mi-ara mat strica nimicrt!

Mirsa lea una paharrt de rachii i mullamindu-I peatru schimburile aduse fla cinstesce.
Coribieriulti. Wanda paharulti in rnanA, cuvintzil mal
departe dice!ndti :
Multamima!

Pe eel' neavuti,
Sa braniti

Jupanesa
kliresa

Pe eel flamandT,

Pentru acesta duke pilharri

Ca si Domnulni de darn.
Cas'acesta, ee se face,
Fie facuta pe pace
$i pe loon
Cu noroca.
Pe viath

Pe cet insetati.
$i inert ye darnesca

Cu dulceta.
Domnula skInta v(3 daruesca
Locasa pentru Dumnia-vOstra
Carte alba ifinga druma

Cont4e cu lupT

Sii salruzluilt

Sii adapa IT

DumnedEil Dumnilora-voqtr :

Sahane de bant
Ca la boerit eel mart,
Si (TAO' N 0 dartwsca
DumneOett Donmilorti-v&-tr :

Cataveici eu hulpT,
:

Err0 vti mat daruesca.

Din trupulti Dumnilora-NOstr6:
Fil i nice frumose,

www.digibuc.ro

3:37

Pitat 'n cOsulti

S trilesci naltule podn
SR 'nchinn acest5 pAharrt Mu.
SA trrtesci si tu podea

fiicele

SA fie fell
Si logofeti,
PreotI, preotese

S bee gurita mea,

Prin capuri de mese.

Incrt ye mai ddruiascd
Dumneden Dumnilorn vstre :

SA trAesci podea uscatrt

CA
hea gur cascatrt.

sa traesci si tu grindA
Cele septe daruri,
CarI le-an dAruita celorti 7 rnent : Corn mai hea si eel' din tindrt,
l'Aria lui Arontl,
S trAesci si tu scarrt
Intelepclunea lui Solomonti,
C'orn mai hea si eel de-afarii,
Daca le-a da
BlAndta lui Davidti,
Cine-va,
Vitejia lui Alexandra 'mperatil

$i ve hucure, precum a bucuratti Dadi nu, ha !

SA trrtesci si d-ta
Dumnedefi celn pre 'nduratii
Pre fericitulti Noe

'mperat6sA,

In a sa corahie,
and o porambitrt
I-a adus o mldi

TenArrt i frumsA
Mires4 !

Si-o frundrt verde de mAslinn

Si me 'nehinn cu daruln.
Dar tu holercri nu te hucura,
Niel Domnia-ta

CA en bean pAharulti

In gurri,si-a bean vinli,

s'a veselitti deplinn,
mAncatil prnrt de vie
$i s'a 'mplutil de bucurie.

InAltata 'mperAtsA,

$1-a trasn arca pe uscatil

$i s'a mAntuitti de pecatti,
$i nol to(l ne-amn bucuratil
Seminia lui
Bunula nmulai

Cinstit mirs,
TnerA si frumsrt
CA cu acesta m'oin srttura,
C'oiti face gura leicutd,
Ptinteculn balerculh

S nu lasil nici tirucutrt,

Niel unn pier' de holercutA.
SA trdiesci,vivat5 grindA.
SA se tffte eel din tindA ! (1)

TatR15 tuturorg

$i noue acestoril.
SA traitl cu totii

Astfeli se inchinil schimburile in cele mal multe sate

din Bucovina, i cu deosebire In satele curatti romAnesci.
Tot Intr'acest chip se InchinA ele i de ciitrA Ro1). Diet. de Petrea Rotariti, rran5 din satuld IliseseT.
s. 17. mar ring

Nunta la RomanT.

www.digibuc.ro

22

338

mtinil de pe la ora.e. Dovada despre acsta avem urnitirea oratie din ora$ula SiretiO.
Buna vremea.

Slugile pe ulite an pornitil,

Bung. vremea,
Cinstiti mesen1 1umesc1 !

Felitt de feliti de marfurT amti &Rif.

Ca si nol sntemil

NoY r ne-amn supratil.

SfetnieI impratesci,
Carl' amil venit acuma
Cu acesta solie
La Dumnia-vstra
Ca la ori-care imp'eratie

Din capta

Dar ca a D tale n'amil

nime sa n'aIba voe

Ca sa ne opresca,
C audindil noi, mirs,
De numele D-tale,

Ca eti negustorita forte mare,

Crt porti negotil

Cu risff si eu savoril,
De care Oral. numaI imparatil
cu domniI,

Bine sama ne-am luat

Pe la curtile D-tale

Din oclif am lacramatil.

Bine sama ne-amn luatti
$I-am pornitii indat'
Cu olacula la Tarigradri.
Olaculrt la Tarigradti a sositil,
Corturile s'art intins.
Dughenele s'an deschisti,
Slugile pe ulite an pornitil,
Felitt de felin de marram gsit

$i ea a Dumitale
Inca amil
luatil,
Atunci cu gramada
Cu radicata le-amil rddicatil
incarcata
In cara
Sa le aducemn curndn si pe uscatti.

inturnatil.

Insa mal bine sarna ne-amn

Er la jumtate de cale,
Nu tocmai departe de mare

cu olaculil la Soroca, Cerlulu s'a inouratti.

Unde se vinde negotulii cu oca.

Olaculii la Soroca a sositil,
Slugile pe uli(e a pornitrz,

Plia a ploatil,
Drumuln sa stricatn.
luatil
NoT bine sama
Corturiile
intinsil,
Nepulendil merge pe uscat
Dughenele s'art deschisti,
Pe la mare ne-amil abatutil
Feh de felifi de marramil gasitn, Cu radicata
radicatil
Dar ca a D-tale
gasitti.
In corabie
Incarcatil,
Atunci amtl pornitn
pornitil in susfi pe mare,

Er la jurnatate de cale
Unde se vinde oca cate-unti lea. Patit'amil nevoe mare,
()lacula la Movilail a sositil,
Viforulil a Inviforatil,
Corturile
intinsti,
Marea s'a turburat5
Dughenele
deschisit
corab ia fn ostru s'a asezatil.
Olacubi la Movilail,

www.digibuc.ro

339

Er noi ca nisce sfetnici

Mici de statil
Si buni de sfatil,

Ian pune =Ina de yelp' !

'mprts,
Prea cinstit mire,sh !
Ho !

ajun5if de minte
Nu te grabi la luat,
Spre a rspunde cate-va cuvinte, Cuin ai fostil la mrilatil
Bine sama ne-amil luatil
Ca o flOre la legatil.

Crt-T bine pe D-geil de rugatti.

Deci pe Dornnul l'amil rugati
Viforulti a incetatil,

Si marea s'a
Corabia din mare s'a rdicatil.
Noi In susil am pornitil,
Corabia la main a sositil.
Er not darurT amri luati
MireseT spre Inchinatri,

Si ea s nu fie insldcIune
Eli tOte pe nume le-oiii spune :
Poftescri unii confirn inrotatil
Ca
fie de cununatil,
0 oglinda frurnsti
Pentru mirsa ales.
Una tulvanti inrotatil
Ca sl-ti fie de 'nhobotatii,
Nisce papucet
Tare frumusei
Cu talpri de hartie

fie de cununie,
Cu calcilele de ep
Sall fie de &grata aprt.
Ins" nu te bucura.
Ca

Astricli nu le-T cripta.

Dar de mane Incolea

Tote 41 vorti r6man.
Si dac nu vrei s. credl

CA mai multri sil fi asteptatil

Altulil te aril fi fostri
Altulil multil mai tinereln
cu multri mai frumuselil.
Ca printii a vrutil s strice

Dar D-ta al inceput a plange.

Dar nu crede vorba mea,
Crt en qicri numal asa...
Dar acuma, draga mea,
Mie ce mi s'ar 0(16 ?
0 copil ochisea.
Care aril fi de sama mea,
Si nut prihrirelil de via.
Sri-mi fie ehefuli deplini
e'o nri.frarn de inil

S-mi stergil mustta de vial I

S trescil acuma podil,
Ca pilharulti l'oll 136 tot,

Cad e de nu Foiti cinsti

Altulil nu-mi va mai veni.
Panted' nu te bucura,
C nu te vei stura
Cu prtharult1 acesta.

Tu atunci te-i siltura,

Cnd iadulti nu va mai vra
Vornici ri i otornani
Si pre boerii cei mari.

Dupti rostirea acestora euvinte se indreptz ctr drusee, earl, ea si miresa, statl fOrte smerite dupA. mas,
si dice:
www.digibuc.ro

310
BunA vr emea,

Si una 'n

BunA vremea!
Si la Dv. drusceloril!
Sara a InsAratil
Si et] darurile

Si acuma am auqiiii
CA cea din salt"

Inca nu v'am inchinatit

Inimibra mi-a stricatil.

De ce suntetI Dumnia-vOstrii

BarlAdenc.a. logoditti

Ap de miihnite
cu inimIra rea

Pe mine m'a pArAsitil,

Inimlra mi-a

CA tocma acuma
Sunteti dupA inima mea.
CA i eii am avutii
TreI ibovnice

Gratanca
Dar acum nu mi-a stricalii.
CA ea m'am incredintaiti,
Pe la Vile am Amblatil

Una 'n

SI-am afiatil cu-adev6ratil

CA pe tte le-am scApatil.

S'a mAritatil

$i pe mine m'a

Una 'n BArladii

Acuma dA druscelora darurile de pe. tablA ,

andu-se 61.41 cAtrA miresA, qice :
lr celorti tinerI

si tutor

Vitejia
Lui Alecsandru Machedoati

Dumneqeil le dAruscA
Sese darnel' :

Toiagult1 infrunc,lita

Bogkia luI

AlA lui Arc*

Frumuseta

Si ntelepciunea

Lift

Lui SolomonA. (1)

TAria luI Samsonu

Datina de a inchina miresei schimburile sa darurile

trimise de mire esistA si la Romnil din Moldova.
Precum in Bucovina, asa i in Moldova , cum ajunge
vornicelulti mirelul de naintea miresei cu darurile trimise
de mire, pronuntA urmAtrea oralle, care att In privinta formeI, cfttil i a cuprinsuluI, pupil se deosebesce
de cele bucovinene insirate mai susil .
Ajung-te voe bunA
Pre Dumnia-ta jupAnsil
Mirsa!

BucurA-te i te veselesce,
CA jupAng mirele,

De cAnd d'astA veselie s'a apucatil

(1) Corn. de d-lti V. Slefanelli, adjunctO.

www.digibuc.ro

-- 341
La Tarigradil a plecattl
Si din cale a aflatti
De tOte a cump6ratil
Si intr'o corabie le a'ncarcatti
Si' napoI pe mare s'a'nturnatti.

A doua Ord a cumOratil :

Marfa sub tire si alsA
Pentru D-ta jupttnsil
MirsA.

TT-a eump'ratti until fesil

Dar cand a fostil la jurnOtate de cale, De la'ntATulil casAginti

S'a starnitil o furtunA mare,

Unti vnta despre rsrtritil
FOrte 'lute si

Ct sil-tT fie chiefulti de 'nfi.

IT-a maT curupratil

Si pre toll corAbieril

Numal unulil a scapali.1

Ca sA-11 fie de purtatil prin casA;

0 cutnie pentru rochiT,

Pe o scandura de bran.

Cea maT

Cum valurile

Ca sfi-IT fie de mirsg ;

Tulpane, coltunT si legAtorT,
Ca sh-ti fie de serbiltorT;
TI-a maT cumpratil o oglindA,
Cea maT frumbsA
La care sA te gAtescT ca mirsA ;

purtatil

La malti lati aruncatil

jupanuluT mire

I.a datil de scire,

Dicndu-T : FA jupane mire,

Cum ii pul,
(CA de corAbieri
Ne amfi lualil nildejdea !
Er jupanula mire
Dacil a aflatil,

LIMA bucclfteti de m'tasd

IT-a cumOratil si sopontl

Tolil de Tarigradil

Forte tare s'a supratil

Pre alai calfi a 'neAlecatil
Si 'napoT la Tarigradfi
A plecatil,
Si din efite a aflatil

CA sul-tI fie de spillatil.

maT cumpratil
ApoT
Si smochine

Cu dulcta din lume,

Ca totil omulfi srt se mire.
Poftimfi pune mfina
Si le Te cu &Aft inima !

Cand mirsa intinde mAna spre a lua yornicelula le

Irage InapoI i dice :
la maT ingildue
JupansA
Mirsti!

Nu te gribl cu
Cum te-ai grAbith cu mAritatulti,
Cu tOte cii i jupinulfi mirele
S'a prea grtbitti cu 'nsuratult1

Ca sA nu te apuce
www.digibuc.ro

312

Ei pofiimn acuma,
Pune mna
primesce cu ttii inima,
Si cautd mal voIsti,
plecatil spre a D- tale casrt.(1)

In unele sate din Bucovina si mal cu samA in celea

(le pe ambele malurl ale Prutului este datinti ca, in
vornicelului, sfascele mirelui sa duca i sui Inchine
darurile miresel. Una dintre dinsele duce pe o strachink
pe king adeVratele darurl, Ina si o pareche de conduri
umplup cu curmale, smochine, strafide, mere, pere, etc..
rui cealalta una sipfl plina cu rachia. Pe drumil, pe langa
lAutaril, calif le insotescii, canta si ele fellurite cantece.
Intre multe altele i acesta :
Frunp verde cardama,
Am cu ce me luda
Cu strafide, cu smochine,
Cu condura0 dela mine.
Condura;i-sti potcovi(f
Si de cale
En Rildufri negufati

In Sirete cumprati,
in Cernilutti banil dari.

Ajungnd i intranda in casa sfasca dntala inchina.

darurile aduse miresei Oicnda :
Jupans mirHi
Ca o garof frums.
Tnrulti nostru'mpratti
De cand pe D-ta te-a aflatri

r cnd s'a inturnatti

Din ora0 din Tarigradri,
Unde strae tl-a cumpratti,

TOte oraele a cillcalti,

Dumnedeti sfntulti a data

lint" gerti mare, ingeratti,
Coruihiilea 'nghetatil

Claar i'n l'arigradti a'mhlatti

$i pe mare 'n foal ail stall].

MIR strae

Dar tnrulri impratti

Mare grij'n capti Fa'ntratti,

aflatri.

(I) I. Marza, op. cit. p. 7-8.

www.digibuc.ro

343

Cii-atata nu s'a lsatrt

Pe caii s'el eel mai tari,

In sc5ri de-aurrt s'a'n511atri

La Dumnedett s'a rugatil,
Dumnedeil s'a indurala

Er bainele cele mici

$i ruga I-a ascultatil

$i apele-a desghetatti,
$i tnrulti imprat
In orasil a alergatil

Mai departe ch. e-amti dusrt

$i

boT a cump61'atri,

Si-a prinsii 1)61 multi si vrtosl

Pe call s61 cei niai mid.

duprt ce mi le-a pusrt
$i'n astit sar' atria ajunsil
La Dumnia-vstrit aid
Cu hainele cele micf,
Ba nu, si ca celelalte
S a dintr'insele parte.

$i bivoli tari si frumosi

Si corhiile.a scos5

Poftimri jupAnesil

Din loculil primekliostt,

De cum-va nu vreI s5 credi

$i le-a scosil la malii pre tte

$i s'a dat5 la descrircate
$I-a pus5 bainele cele mari

vedi,
Intinde maim
Dacrt singurrt-i ved
Nu-i dice crt nu-T asea !t)

Mirst1 !

Dupa ce a sfarsitg de inchinatg schimburile in modula

cum s'a arsaatg, vornicelulti sag sfa.-ica, care le-a inchinatg, pune paharultl, ce l'a primitil dela mirsa la gura

si-1g da pe gag in josg. r lautaril, caril pana acuma

aft stab) ghemuip in vre ung ungherig, incepg a canta
mat' antaig ung gvivatzb, apoi felurite alte cantece. Asijderea si tineretulg adunatg, care tot timpulg cilia a linutg oratia a statil la spatele oratmiului si prin

adica pe undo a apucatg, ascultanda cu cea mai mare

luare amine, incepe acuma a se misca si din ce in ce
a se face mal veselit si mal glumetg.
Nu multa dupa ce a sfarsitg vornicelulg sad corabierIulg de inchinatg schimburile miresel si s'a intorst cu suita

sa spre casa mirelui, trimite si miresa cu unuld dintre

vorniceii sl schitnburile pregatite pentru mire. In cele
mai multe sate din Bucovina Mst indatinka miresele
(1) Din Bolann corn, de d-15 V. Tarturn.

www.digibuc.ro

344

trimite schimburile cu acelasi vornicel cart, a adusa si

pre ale bolt.

Vornicelul, fie WI miresel. fie ant' mirelul, ludnda

schimburile si duandu-se cu dinsele, petrecut fiind de

Li utarl si mi multi feclorI, caril c(inttt si chiue de se
resunti satul, cum ajunge de 'naintea mireluI, care, ca
mirsa, st intre druscele sale dupil masti, rostesce urmatrea oralie
Bunti. vremea.

Si jderiT

Duna vremea,
Intr'acesta easti !
Ca sA m apropiT si eil
De einstita masd.
Daril maT cu de alesti
La D-ta, jup-ane mire,
Cii en audii
De numele D-tale,
CA estT un negustorin mare.
Dar si-a nostril 'mp6riltsii
Tn&A si niultl frumsti

Nu prt numaT domnii.

Er fiindil ea vrednicA,

I ncA-T

egust ori a 1 es

Tote tArgurile
Si tOte oraele
A Ainblatn,
Marfil dupri fata D-tale
N'a
Fiindil ea vrednicA
Si puternieil

Si puternicA

Niel cil-alfita nu s'a

Dinteunn coral a bucTunatil,
Ton) ostea s'a adunatil,
Sfelnicii

Si ministrit
Bine T-a imbrAt.osatn,

Si cu dinsiT stAndil de sfattl

pe toT de-odat'
De cordbiT an Otani
$i cu ele ali plecatil
Pe mare, ea pe uscatn,
La orasfi la Tarigradil.
CAnd fuserA 'n Tarigradil,
Orriseln cam minunatil,

Le traserd pe useatil.
In oraF,41 in Tarigradn

Cil-attita nu s'a

Ei trel dile an Amblatil,

Sfetniciloril
Si ministriloril

Milrfuf,Ore-ail cAutatil,

Mare poruncA le-a datn

Si a vOna ati plecatil
Ca sil vt"Ineze fIeri

Milione de galbinl

$i jderi.
Er pe samil

La corilbiT le-an cAratn

Pe corniT le-a'neAreatil,
Grea zabara an rAdieatil,

CA fferii

MArfusre an aka

luatfi

Pe dinsele-an data
$i in tencurT le-an legatil,

www.digibuc.ro

345

Sa se lipsca de trupn,
Si de-a fi veo gaurea
Cand a fostil la mijloc de mare 0 Ten en pe barba mea ;
In josil pe mare an plecatn,
TufT pe mare, ca pe uscatil.

A trimisil Domnuln tint Ontn mare, Camesulea de fulorn

Sa-ti fie pe trupusorn ;
A trimesil Dumneden sfantulii
Crunesa unfindra de in
Sa-ti fie chtefulil deplinn,
0 jirebie de vntti.
Vntuln marea 'nvolburatn,
Ismnnufe de fuTorn
Corabia a'nturnatil.
Cu gaurele la pieiorn
Negfele
Sa-Cf fie de srbatori

Si cand an fost la mijlocil

Noi cati-va ostinitori,

De asemenea cfaitori
Pe acolo ea ne-amil allat
ST-arml sarial nu le-amil
negolele maT mice

Le-aing luatn tte'n tiice

Si
adusil tote aice,
Le-amn adusn la Do.nnTa-vstra
Cu tta sudrea nstra :
.Crtmesuica de trupOu
Ca sa-ti fie de Minn train.
Batuta cu boroncTucii

Si de-alt.' data une-off,

Cu brileinarlulti de tau
Nu cum-va sa mi te lei
dupa alte femei.
ApoI si niste imineT,
Care an fostil mai frumuseT,
S1-o basma de grumazn
Sa Eli Dunmia-ta cu hazil
51-o naframa cu florl de MI
stergi mustefele de vinn !
Prea cinstite ! de nu crec,li,
Poftimil pune mftna, velT !

Mire le vrea sit pue mana pe schimburi, Insil oratorluld

le trage InapoI si dice maT departe :
iTo ! 'n'ahate

'Ncolfuratil,

Impnrate !

De grumaz ea

Asta frale

'ntr'o hulbna ut.cata

Nu se pte !
Nu te grabi la luata
Precum te-ai grabitil la'nsuratti.
Caci parinp Dumitale
I-a cuprinsn o mare kite
Si se puse 'n price
Ca sa strice,
D-ta al prinsn a plange
Si a dice :
Ca o petra,
lata

lega

Te-T arunea,
Si acolo te T ineca,

CacT ea N. N. nu-i afla.

Dsr cu aceste, cu tte.

Prednahate,
Impnrate

Poclonuri einslite. 'nalte

Del'a nstra 'mpiratsa
Prea vestita de frumsa
De-asta data sa primesei
einstescI,
ostirea

www.digibuc.ro

346

Pre scripearI,

Ca pre niste mesterf

Pre lAutarI

Cu galbinl sh.1 dAruescl!

Dupd sfitrOrea acestel orgil mirele cinstesce pre oratoriti cu uu4 pahar de rachill, r oratoriulil primindu-15
:
incepe, torafia paharulul
Mu ltmimii

$i logofetl,

Jupane mire

Preotl si preotese
Pe la eapite de mese,
$rncil ye mai dAruiascA

De acestil dulce phharil

Ca si DomnuluT de data,

Cas' acsta, ce se face,

Zidit fie pe pace

Dumneqeil Dumnilorti-vstre :

Vida
LuT Samsonti,
Intelepciunea
Lui Solomonti,
Blandetele
LuT Davidh,
Frumusetele
Lui Iosifh,

SA se facA

Pe loch
Cu noroch,

Pe viatil
Cu dulctA.
Si Inca ye dAruscA
Dumne4eti D-vstre :

BogAtia

Curti albe langa drumti

Lui
Vilejia

S sAlilsluitI

Pe ceI firimAn11,

Lui Alecsandru imperatti

Si toTagulti lui Aronti
Celh de doIsprece ani uscatil,

S'adilpatT

Care-a 'nverchtil neudatil,

Pe eel insiltatT.
Si 'n curtile Dumniloril-vstre
Dumneleti ve driruescri :
Sahane pline de banT
Ca la boeriI ceT marl,

CataveIci cu hulpi,
Si'nca ve maT druscA
Din trupuIri Dumnilorti-vstre
FiT si face,

$i ye bucure Dumneqeri
Cum a bucuratti
Pre Noe
In corabie,
Ctind o porumbitA
A adush o mlridit
SI-o frungA verde de mdslinii
beutil vin
In gurA,
Si s'a veselit deplinti,
51-a mancatti pmA de vie

Er fiiI si fiTeele

$i s'a 'mplutt de bucurie

SA fie feti

ST-a trash corabia pe uscath

Pe ceT neavutT,
SA hrAnitT

ContAse cr, lupT,

www.digibuc.ro

347

Si s'a mantuitii de pcatii

Croin face gura

$i &AA simintia nostra

Pan tecele balercutA,

S'a bucuratti.

$i noi lasa nicT o tirucutii

SA trAescI podea

De holercut.
SA trilescI si tu grindA
SA se tine ceI din tindA ! (1)

S. bee gurita mea,

SA trescT

tu pocid

SA be acestil Ohara totil,

ln unele sate din Bucovina, pi ecum buna ra

In

Calafindesci, de o data cu vornicelula miresel se duce

si nevasta, care a cusutti schimburile mirelui, si tottl
timpulD, catil tine oratia citata mai susil sta de-a drpta
oratoriulut ra dupa ce s'ati Mchinatti acuma schimbu-

i dupa ce se pupil pe masa de naintea mirelui, incepe a bate din palml, a ar'eta mal ales(' camesa atatti
mirelui catti i nunet celel marl, care sede de-a stanga
mirelui dupa drusca cea mica, si a Oice :

rile

f:c manile mi s jupite

$i trebue cu ce-va tocmite !
f:cA marine mi si impunse
$i trebue cu ce-va unse !

Nuna cea mare le unti talgerasO , pune'ntrinsulil vr'o

carf-va cruceri si-I da apol nevestel, pre care o numesce
croitorIa.

Nevasta dintru inceputti nu voesce sai primsca diandii ca i se cade mai buna plata. Acesta respingere se
repetesce de trel orl dupa olalta. Abla dupa a trela ra
se lmpaca, dupa ce si mirele a pustl tu talgerti
cruceli, ci cugeta el ca-i voril fi nevestel de ajunsfl.
Dupa ce a primitil acuma nevasta talgeruld cu cruceril,
ie nuna cea mare unil Ohara cu rachiti si cinstinda pre
nevasta dice :
(1) Din I14esc1, diet. de Petrea RotariO.

www.digibuc.ro

348
Croitorule,
Voinicelule !
S triliesci

S mai croiesci
sA mai coW

Dupa acst Inchinare si cinstire, bea paharula de bine

rasl lft cia nevestei.
Nevasta, primind paharul, I cinstesce si ea de bine.
ApoI lega cruceriI inteunii tulpan si prinde a juca cu

clnit si cu talgerul de naintea mesei. r dupa aceea

lea talgerulti cu sine si Intorce'ndu-se la mirsa se lauda
atatti cu banif cattl si cu talgerula ce la capOtatil si pre
care Ilt1 lasa apol miresel.
Nevasta acsta, care de obicei e o sora de-a miresel sa

fOrte de aprpe innemurita cu dinsa. se intrce tot() dearete darulti

a-una Ind OrOpt la mirsa nu numal ca

ce l'a capatat, ci tota odata ca sa si petrca.

Dar nu numal singura nevasta, ci i top ceialali, carii
s'ati dusil cu schimburile la mire, cum s'ati Inchinatil si
predat schimburile si au fost cinstiti din partea mirelui se 'ntorcti Inapol la mirsO tot cantand si chiuind. (1).

In Bolanti, Mahala, Clahortl, precum si'n celelalte sate

de pe langa Prutti, nu duce schimburile und barbat,
ca in alte OW, ci, ca i la mirsil, dou neveste tinere,
ist* si bune cantarele, earl de regula se aleg dintre
nmurile cele mai de aprpe ale mireseI si se numescti
sfasce.
Schimburile, aclic

o cameKt", unti breitt si o p(reche de

ismene puse intr'o strachina si acoperite cu o basma le
duce sfasca cea mare, era sfasca cea mica duce unt ip
cu rachift, care e legat la OW (gatlejti, garliciti) cu busuioc si cu o cordea rosa.
(1) Dict, de Sofia Franco.

www.digibuc.ro

349

Pe drum, gall de lautaril, calif le petrecti i mergd

In fruntea lort, cantil i ele o multime de cantece, ban
In pahnI si
Etrt unul dintre ciintecele, ce-hl cnt sfasca cea mare :
Frunda verde busulocti,
pusti sfaNa ca sa jocti.
De ce jocti, de ce mai potri,
Ca nu-srt Melia din plopti,
De ce jocti, de ce-a0 juca,
Ca ma 'ndemna inima.

Sfasca cea mica :

Fauna verde pusti in culti,
Sfava ea mine nie nu-T.
Hunt' verde pe parete,
Bine sfaca mi se ede.
In,

in

i Ora iti

A eta sfw en sa fir] ?

A celui u masa verde,
Bine jocil i mi se etie !

AntAla sfascil:
Frunda verde nuelwA,

Am unti drumti 0-o carilru0

Pan' la cusci meT la Wt.

si nu li se deschide

Cnd ajung la parintiI

de graM pOrta:

Frunda verde erba morta,

No1 de-asara stama la porti,
Er DumnTa-vstra'n locti staff :
Ospeta(4 beff

cantatT

k;i drumula nu ne mai dati !

Cand ajung la usil:

Frunda verde de nagara,
NoT de .asar stamti pe-afarii,

www.digibuc.ro

330

Dumnia-vOstra stall la magi

Si de noT nieT nu v6 pasa.
Frunr,IA verde ilorI de rujd
Ian deschidell astA
Frump verde firm de macil.
drumulil peste
Frunryd verde florT de mintk
drumulil panil 'n tind
FrunqA verde de mlasA
Da li-mT drumulti panA 'n casA
SA v'dii scra-I srintsA ?

Dupa ce

deschis

usa i le-aa data drumula sa

intre in nuntru:
Ian deschidetT u,e1c.

Ca etA vin rujele.

Midicati oslnele (1)
jce cucOnele !

Dupa ce a intratil in cas5 :

Al juca pe
CA mirele-I ea unii
Ca min domnii, ea Emil pAunil,
Nu-I de lepdatti in drumii,

Ci de strinsil de pusii in sing.

Daca una dintre sfasce e sor cu mirsa, atund canta :

juca pe langA
C'am unti cumnatil ca unti

Daca mirele are frail neinsurati :

Frun0 verde de hemeiti,
CAVi flecAl is frumwT,
cumnAleii meT!
Frunqa verde salillele,

Cate fete-sil frumwle

Tte-sii cumnatele mele.
(1) Oslne=scaune, laite.

www.digibuc.ro

351

Dup. tte acestea sfwa cea mare present-I' schimburile mirelui dicndii :
Ffira ile, iar sula.
Si le-am dusa, le-am pusa la Ong
Fara ile, frit spata.
Si tool damti vina pe ile,
Ca nu mi-a fosta cu credinld.
Bat'o pustia de spata,
Ca mi-a facial panda sparta.
Bat'o pustia
C'a umblata ea o dardala
Si mi-a faeutil panda rant.

Poftirna daruft,
Jopane mire
Dela jupanesa
111irsa!

Came0fleit de ina
Umplutil cu fira.
Nu hanui ca-I cam grsil,
in *ritre trs,
Ca jupilnsa
Mirsa

Diva n'a maI avutti timpa,

C'a 'inhlata la lucru la eampti.
Poftimil jupEtne mire :

Citme0rIcil frumuie
De algica.

Cu urdala de urdica
$i biltuta cu Inagua
Ca ne- a fosta spata cam rant
$i itele ciotorse
$I-a e0til marfa cam grstt
C'ain pusti stativele'n drumil

Pe sululti cela dinapoI

0 stag. de Fauna,
lr pe celti de de'nainte
Pustia-I mg line minte.
Poftimil marta de-o luati,
Dar corahia (1) ne o dali
Ca ea ni-T trebuitre,
C'a venita Hucclida.(2, mare

Si poi nu vomil pute trece

C'apa-I mare 0 cam rece. (3)

DupA ce primesce mirele darurile ce i s'ati adusa :

Frunda verde
Mi-am data grija de pe capa.
Hai sfarul.
juca,
51-onitt ved ce-oma capata ;
cpta galbana.51

lega la curela01.

Hopa, hopa Ianga horna,

Am una frate ca will domna.
Hopa, hopa langa mast
Am eumnata preots,
Hopa, hopa lng 10
Am eumnata ea o ruja. (4)

(1) Strachina sad tahlada pe care s'ad adusd schimburile.

(21 Hucda se numesce und prud, care trece prin Boland.
(3) T6te cntecele de pin . aice suet culese in Boland, si coin, de dld V. Tarturnu. preota.
(4) Din Clahord, diet. de fond Pridie si corn. de M. Dimitroricl.

www.digibuc.ro

352

Apol cnUt nunulul :

Vine nunulil dela curte

Cu cIubucil de cuiere,
Unde-l5 vede nuna, mOre.

Cu sprincenele aicute,

Dup aceea nunel* :

Vine nuna dela grAti
Cu treT floricele'n

Nunulil cercii A. le Tee

Nuna nu vrea O. le dee.

Apo-I la amndoI :
Frun p. verde mina crtii,
Nuna nOstr'd cea istt,

Ce cunuat i botz.N...
0 salraca nunuta
Cunt Il sunil F

$i nunultil punguta
sunrt

suna,

C'are gandti a cununa,

FrundA verde nArti mistretil
Nunulil nostru celti milretti

Sag asa :
tritscrt nunuta,

Cum IT sunrt abuta,

Sunrt, sun ei rsuari

$i ajunge a cunund :

Frund verde vieinela,

Nunultif nostru celri cinstelic
Frunda verde vieinicii,
Nuna nstrrt cea cinstit (3)

(2)

Acestea sunt tote datinele, citntecele, si oratiile Romanilor din Bucovina $i Moldova In decursulil nchinrii
schimburilor la mire $i mirs cte le-am pututti eti
pnit acuma aduna.
Came,$a, hobotulti saU v6lulti, bruI, papucil sati dobotele, coltuniI etc., earl se amintesc mal in tote oratulle In$irate in capitululil de fata sunt oblectele principale de druire $i schimbare In ajunul cununiel Intre
mire si mirs 5. nu numal la Romani, ci mal la tote po(1) Tte cntecele de pani aicea sunt culese in BolanO qi corn. de Da V.
Turturnu, preot.
(2) Cinstelil cinstit5.
(3) Din Clahorg, corn. de M. Dirnitrovicl, stud. gimn.

www.digibuc.ro

353

pOrele indo-europene. (1) Modula schimbaril si inchinArilora insa este felTurita.

A$a In Massa di Sorento din Italia se punea mal de

multa o cutiuta cu darurile mirelul pe una catara, care
le ducea la mirsa, r purtatorula catitrulul le da apol
miresel.

mirele trimetea singura in ajunula nuntiI o

la care
se afla darurile menite pentru dinsula (2)
La Albaneji din contra, fiinda ca mirsa nu cap'eta zestre, ba pna chIar $i halnele sale trebue sa le lese parintilorii, de aceea mirele Ii trimetea pe la apusula sOrelui Inainte de nunta zestrea, haina de mirsa cu una
festt cusutti cu fire de aurti, $i amCsurata datinel locale,
Inca $i o suma anumita de haul, care insa nu intrece o
suta de piastri. (3)
In unele orase mal marl din Rusia chiama mirele in ajunula cununiel pre tint' balata de 6-7 ani la sine acasa,
Impachetza inteo cutiuta anume spre acesta scopti cumprata diverse oblecte de es. papucI, coltunl, cercei, mi.nu$I, evantailti, precum $i multe altele, i le da baiatulul
$i acesta Inca In aceea-sl sara le duce miresel ca dara
din partea mirelul.
In Nerechta tota n ajunula cununiel, Bru21ca, duce
$i da miresel ca dara din partea mirelul pe langa o cutiuta, in care se afla papuci $i coltunI, pleptinl, pomada
caruta la mirsa ca sa aduca arca

alte obiecte, Inca $i o oglinda acoperita cu una Orveta. (I)

Precum am vduta, datina schimbarii de daruri intre mire

$i mirsa In ajunula cununiel esista $i la alte popre.
(1) Gubernatis, op. cit. p. 113 i urm.
(2) Ditringsfeld : op. cit. p. 102.
(3) Duringsfeld : op. cit. p. 60.
(4) Diiringsfeld : op. cit. p. 23.
S. Pi. Mariana : Nunta la Romiinl.

www.digibuc.ro

35

La nici unu1 mnsa dintre tte poprele, care s'aii

mai sustl, ba nici la altele, despre care ne-ama convinsil
ca multe datine de ale loril samena cu ale Romanilora, n'amtl
aflatil pana acuma nid o singura oratie catt de mica,

care aril aduce macaril in cattl-va cu cele romanesci usitate la acesta ocasiune. Prin urmare, de o cam data, ne

este peste putinta a ne pronunta in privinta adeveratei

lorti origine. Atata putemil spune numal de asta data, ca
Romanif trebue sa le aiba fOrte de demulta si anume
dinteunti tirnp canda stail Inteo mare legatura comerciala cu poprele din Orientti.
tri acsta presupunere ne intaresce nu numai imprejurarea, ea mai tOte oratiile amintescii despre caletoria pe
Dunare si Mare, despre orasele Tarigradil si
ci totil odata si uncle cuvinte, can' se cuprinda inteinsele.

www.digibuc.ro

355

VII I DANTULe.
Gum a piinsti a se IngAna diva cu nptea Incepii a
-se acluna atithi la mirsa daft si la mire, nu numai barball si neveste, ci si feciori si fete, si acestla nu numal
ca sa aduca chiste, ci totoclata ca sa si petrca, sa Pee.
De-aceea vornicelulil primare, era In lipsa acestula alri
doilea vornicelil, cum s'ari adunatii mal multi insT, poruncesce lautariloril sa cnte si tineretulii prinde a juca
sail ta odaia, unde se afla mirele si mirsa, sail In altil
odae deosebita. Si numaI atuncl se intrerumpe joculft pe
unri timpil maI lungii, cnd se 'nchina schimburile si sedil
la masa.
A cesta petrecere lmpreunata cu fellurite jocuri, la cari

Ia parte nu nurnal tineretula singur, ci si ceIalalti nuntasI adu lap, precum si mirele si mirsa, cand acestia nu
sCult nevoiti sa stee dup. masa, ca sa prirnsca cinstea
ce li se aduce si schimburile ce li se'nchina, se numesce
mai pretutindene in Bucovina Dantii, era In unele locurl din Transilvania Piperiti,(!) i La pomfi.
(1) V. R. Biticescu: gNunta Dochi(eI) op. cit. p. 460.
gPiperrul e o petrecere In presara nunin la casa mireluI sad a miresel
&A cand nu ,erld Inteund satd, la ambil.) G. I. Pitisd :
gNunta In Scheid), publ. In gRevista noud, an. I. No. 4. p. 155.

www.digibuc.ro

356

Numirea de eDantg, usitata in Bucovina, a capataVo

petrecerPa acsta dela jocul cu care atald mirele ct
mirsa se baga si se scotil din casa de dupa masa la
inceputulil si sfrsitul fie carui actil mai insemnatil din
decursulil nunlit si despre care Dim. Cantemiril ne spun&
urmatrele :

Cand se punil in ir lung(' pringlndu-se de mana

asa, C. attitti unti capOtti, chtil si eelalaltil se r6nridna.
beril si fac diverse rotatiuni saft Intorsaturi, se numesce
Danta, care este cuvintil polonesc. La nunti ail datina

a juca inainte de cununie in curte sati pe strada formndtl dou' siruri, unulti de barbati si altulil de fernel.
La amndou6 se alPge eitte un conductitoriti, care tre-

bue sa fie om btranti si onest; acesta prta in mana

unti batti vrgatil cu auril sa trasti cu alte colori si
captulu de susti atarnandil o 611'0 cusuta fOrte frumos. Mud fac prima miseare, unulti din conduatort
trage pre ai sel din drpta in sttinga, era celalaltil din
stdnga in drpta, asa Ineatfi sirurile sa stea fa(a in fata
apoi intors, ca sa stea dosil la dostl. Si asa se'ntorcti
amOndou sirurile in rotattudi continue ; dar atatil de
pentru ea sa nu se confunde, in dad abla let
pori observa miscarea. Atata inteung irft, cat' si in
ocupa locil fie-care dupa rangul sti. FemelIe
si fiicel2 boerilorti 1st Tad foal dupa ranguld barbatulul
saft tatalui lorO. Dar primulfl locti lift are totde-auna
conductoriulil, aid doilea nunula si al treilea mirele.

Asemenca si in siruhl femeilorti inni dntdi e conduc6torlultl, apoi nuna, mirsa, chiar si cnd arO, fi destare mat infericira decdt cetalalti.
Dupa cununie se amesteca arnndca sirurile i jca in
cercti asa, ch fie-care harbatil 1st are femeea sa de-a drpta,.

www.digibuc.ro

357

si tota de-a drpta are fie-care june cate o fata de starea sa. (1)
Numirea de Piperifi, o are petrecerea acsta, dupa
cum se vede, asemenea dela unit joca, care e Indatinata
a se juca In decursula nuntil si despre care
G. I. Piti
ee ne spune:
Pe vremurile alea se mai juca la nunti si aPiperu:
unit felia de brad, de se prindea menil ca la hora de
maul. Cela care era de purta (licea din gull:
Cine jcil Pipera.
Piperu sAracu

SA se plece cu cam

apol le spunea ce sa fac si de Cate ori sa dea cu

In paminta. OA le dicea era :

piciorul

Cine jcA Piperu

SA-0 lepede odoru,

si atuncl cu totil se desbraca de haina de pe de-asupra

de rmanea uneorI in camesa si asa juca., (2).
In fine numircka ela pomii o are de la pomulfi sTa
despre care vonia vorbi mai pe larga Intealta
capi tula.

Petrecerea acesta devine mai vie abla dupa Inchinarea

schimburilorti si cu deosebire dupa

micii,, cad'

abla atunci, cand Incept' a se amesteca printre tineri si

btrani, Incepfi glumele cele mai haslil si jocurile cele mal infocate. de Ore ce cunoscuta este, ea
eel

btrnii, ca mai fimblatt prin lume si mai esperti. sf:ia

totde-a una mai multe deck cei tineri.
Conduatoriula sa carmaclula dantului, care atata la
(l) O. cit

p. 141.

(2) Nunta in cheia, loc. cit.

www.digibuc.ro

358

mirsa, cdta si la mire e totde-a-una vaujelul sail vornicelulil primare, cum a sffirsita oratorIula saU cordbierlulq de Inchinatil schimburile, poruncesce lautarilor sa
dinte moldovensca adicd hora de bran. LutariI Incepil a
canta.

Conduatoriulil prinde acurna de mAnd pre celq dinti

din drpta miresel, sari, daca se'ntmpla acsta la mire, din drpta acestuia, i rddicandil VOID,
pre care tot-de-a-una Ha are la sine, In susil, Incepe a
juca si a scte cu dantula pre mirsa si pre drusceleacesteia de dupd masa. In acelasi timpa chiue urrnatrea chiuiturd, care e obicinuitti numai la acstd ocasiune :
lie treT orT pe dupl" masa
Sa scotemil flrea din cask
Sit rmfte binele
Sa rosc'albinele.
Ye la noT acum roescit
Ca si vara, cand cosescil,
$i cosescii riinduri de florl

Sa fie de srbatori
La fete qi la fee:icier.

$1 cosescil MA la vaci
De pe vrvuel, de pe
$i cosescil rba la junci
De pe vOrvurT, de pe land. (1).

AlU doilea vornicelil, care de reguld prinde de mna

string pre celti de pe urma espe de a stnga miresei
conduce dantulil

In add, dupa ce a

sfdrsitU ftirtatulti

sti chiuitura de mai susti, Incepe asemenea a chiul si

a qice :

(1) Din 11iese1, coleetia mea ineditA.

www.digibuc.ro

359

Told asa. c i bine asa,

Mu lid, vreme n'a fi-a;a!

Ba a fi, de omil maT teal

La yard., cnd omd cosi,
cosi re'ndurT de florT,
SA fie de sarbdtorT.

Pentru fete si fecTorl.

Dadt i celalalti feclori, caril asisderea intA in danIll,

nPvr6ndil a 1.61-mine mal pe josrt dect vorniceil, inc

prinda a chiul si a dice :

Cdte-o tird. cate-und
DOr'a face erba spied
Cdte-und picti

Dr'a face spicurti! (2).

InsA cei ma multi, voindil a ailta miresel cum va fi

tractatill de mire dup ce se va cununa cu dinsul, in
cast"' candii ea nu s'aro purta cum se cuvine, chiue ;
Nu te supra
Ca bta-T pe grindi 'n casd
Indoit 'n patru dung.
Cad
spatele de fungi (3)
Sati asa
Tu miresd
Veselosil

Nu 11 asa de voTsd,

Cd bota-T pe grind 'n cabd

CIoplit in patru dungi
CAM

spatele de lungT.

sede pe grindi parlitd

De spatele ted gititd. (4)
(I) Din

colectia mea inedita.

(2) Din Cliord.

(3) Din IliqescI.
(4) Din 11iesel.

www.digibuc.ro

360

In Transilvania :
Bueuril-mi-te mires

C bota-i pe grindil 'n

patru dungi
Cttu-s spatele de lungT,

Dupri spate earwax.

Apol

i acsta :
Noi la mire-amil Isai joeti
La mirs'-anni fact" focti ;
De la mire venimil gata.
La mires'-amCi faeri vatra.
Frump verde de rogozil,
Mire le nostru-I frumosii,
einagi i frumosii,
Pare-eil-I din lada
mire ea AM
Ba
Intrun targil nu poll alla. (1)

Astfeliti se scte mirsa dimpreurgt cu druscele sale de

dupft masa. i conduatorlula dantulul, cnd ajunge de
dupa masil la pragulti u$e1 i drt s Ias afar, face mai

(int= cruce Oicnda : Sntate la btrni $i tinerilor

noroca, i apoI pesce peste praga.
CAnd scotti pre mire cu danlula, atund feciorif din Bucovina chiue ast-felift:
De tref orI pe

mesa,

sri Tasil r6u1rt din cask

Ca s intre bindle
mirele. (2)

Safi :

Frump verde erbil grasa,

De tref ori pe Iftned
(1) De pe valea SoineiiIu1. com. de ci-10 1. Pop Reteganuld.
(2) Din Dips&

www.digibuc.ro

361

SA scotemil rtilii din casii,

SA remfte bindle,
SA traiascA mirele !

Era cel din Transilvania asa :

FrunIA verde de pe cOstil
Frurnsii-i mirsa nOstrii.
Frungili verde de pe

Niel la mire nu-i stA rat (2)

Ace Iasi fecioril sa i altul nemijlocit dupa chiuitura acsta chiue pre cea urmatre :
Floricia aThAstrea,

Ce-al crescutti pe sama mea

lusia nalti, frumwa ?
FloricicA de pe es

Din o mie te-am

Te-am alesti numaT pe mers. (3)

Dupa ce ail esita cu dantubl afar, dupa ce din lanlula de mai nainte s'a formata acuma un cerctl, o hora
mare, la care leaf.' parte mal toti Ospetii, cari sil afla de
si dupa ce hora saU moldoyensca acsta se mai
jca pulina si de naintea casil, urrnza alte jocuri.
precum la alte petreceri, asa si acuma nu le mai
tace juciui1or gura, ci chiue diferite chituturi, call le
sunt de mal nainte cunoseute sa improvisza altele
nOu, cum le tine mai bine la socotla i dupa cum sant
si de bine dispusi.

Ba, chiar pia i cate pre unil mosnt%gii, care Inca s'a
amestecatti printre cel linen i care se'nvrtesce si isbesce cu picirele in paminta mal de hal decat un
feciortl hollehl, Inca IlCi audi chiuina :
(1) Din Voltinele, com. de d-le Teofile Gramatovicl, jur6te.
(2) Din Retge corn. de d-10 I. Pope Reteganule.
(3) De pe valea Someu'u1, corn, de d-10 I. Pope Reteganule.

www.digibuc.ro

362

De ce jocti, de ce-asi juca

Pare cii-sti filcutti asa,
De ce jocti, de ce in'ndemnti
Cri dr'

fticutti din lernal (1)

Sa acsta :
FrunduliO, frunda-T
Unde-ai vdutil nuntR'n postti ?

Ba eti si la dins'am fostti,

Cocosulti cotcoacia,
Si gilina cArlia,

Dicea c'a merge si ea.

cocosulti IT qicea :

Pe tine nu te-oiti
C n1.6 ternil c te-T otia (2).

Ceialalti jucausi,
ast-fen
a ride
lua peste piclor,

Caw e mosulti de bkrAnil

Totti doresce nirti din sinti.
CAM e baba de betrana
'rota doresce voe bunA
De treT orI pe seprmAnii (3).

Aruna-te magi btrrinil

CA la rnA ti-oiti da fnti,
Da de nu te-T arunca
Nice pale nu ti-oiti da. (4).

L'aii luatd el fecloril peste piciorU, dar si mopgulti

nu se lasa aa de lesne a fi pcrdt. EI striga :
Aici locil de casti
Sede curca si se (Hitt,
(I) Din Ilisescl.
(2) Din Crasna,
(3) Din Iliszscl.
(4) Din IlisescI.

www.digibuc.ro

363

51 se (Ma doue ue,

S. v faca papa vue.. (1).

Sati
Sub potcva cismeI mele
Sede draculti 0-o muiere

$i m 'nvar a face rele.

Sub potcva mea cea nua.
$ede draculti si se (ma
v' faca papa voile. (2).

Daca mirele nu e din tr'una satti cu mirsa, atunci

chiue :
:hied nunta de trei ilile
$1 mirele nu mar vine,
Jc nunta pe surcele
Mai incetulti vatejele,

C. ve0 mirsa mai mOre

De atilla asteptare. (3).

FecToriT, ce se temil ca insurandu-se, voril capeta sotii

rele, earl nu se voril put impach cu malcele 1or, striga :
Cate florI s pe rezora
Tte-mi striga sa me 'nsoril
SI ducil mamiI ajutoril,
Numai frunquta din
Imi canta sa mai me lasil
SA nu ducti mamil necazil. (4).

CeT ce se temil a lua fete bogate, ca nu cum-va

surndu-se, sa fie nevoiti a juch cum voril cAnU, ele:
De-asi tr ca frump. 'n vie
N'asI lua fata 'n mosie
Sa'mi poruncsca ea mie,
(1) Din Crasna.
(2) Din Iliescl.
(3) Din

(4) De pe Valea Somewlul, corn. le da I. PopCi Reteganulit

www.digibuc.ro

364

Fr' grac
i slini placri,
Ce T oiri dice eri s. facr,
Cnd oiri dice : tacT! sil taca. (1).

In fine, ciind vola cea inmA. a ajunsil la culme, atuncl

nurnal ce vec,11 O. si socrula cela mictir, voindii a da petrecerii unti aeril si mal" in veselitoria, apucti pre baba sa
la jocil si invrtind'o ca una fedora holteiti, chiue :
Haide, baba, s jucrimri
Ca fata ne-o mritmri,

Fericiti de noi, c'oinii da-o,

Val' de celri ce va lua-o ! (2)

Astfelia totil jucfmda si chiuindil fellurite chiuiturl petrecti mal p 'Anil catr mledulti noptil, cand se despar-

lescil si se dual apol pe acas.

(1) Din Since10, corn. de d-la I. Pop Reteganu1a.
(2) Din Voltinela, Coln de d-lit T. Grarnatovici, juristd.

www.digibuc.ro

865

IX. BRADULII
Atilt(' in Bucovina catti si in celelalte terl locuite de
Romani este datind ca mirele sd aducd pre mirsit $i
zestrea acestela intr'ung cartt la care sunt injugati

4-12 bol. (1).

Deci in acela$T timpti sail nemijlocitti dupd pregati-

rea cununel si incoronarea miresel, fratil de mire din unele pArti ale Transilvaniei $i Ungariel pregatescri ma
multe cruel sat'i tufe de bradil verde eu carile impodobescil atatti carula in care are sa se aduca miresa efitti
$i jugurile boilorti ce ati sa fie prin$1 la acestti carii.
Aceste cruel, tufe sail vrvuri de bradt1 verde, earl
ulna loculti restelelorti, lopdtelelorti, a eulului de prin jugil

$i a lpruilorti, $i a cdrora cetina acopere mai tow carubl $i boil, se numeseti c'unti singurti cuvOnta Eradg, (2)

erd diva, in care se pregatescil, se numesee in Tara 1'3manscd 1,-Eua de bradii. (3).

Miresa, cand se pornesce dela casa pdrintscd la mire

trebue sa lege de bradulg acesta sag mal bine distl de
fie-care tutd de la jugurl cate o naframa eu cIucuri cuI. C. Tacitd : Nunta
(1) I. Mdrza, op. cit. p. 10. B. Viciu, op. cit. p. 4.
la pop. rom. puhl. tn.op. cit. p. 22.T. Francu, op. cit. p. 152.
(2) T. Fallen, op. cit. p. 152.
(3) D. Steffinescu : Studil asupra literaturel poporulul, puhl. In op. cit. No.

7 si 8 p. 231.

www.digibuc.ro

366

-suta de Insesi manele sale, earl ntiframi sunt menite

pentru carausI. (1).
Totti atunci impodobescti fratir de mire si celelalte car,
carl a sa mai fie luate la aducerea miresel, cu cetina

verde de brad cu naframi si cu petele. (2). Afara de acsta mai pregatesc ei tot atunci dimpreuna cu druscele Inca i nisce florl precum si naframile, earl a &Ilia
Oi ail a le lega de crnele boilor si de empotelele, earl
se anina acestora la grumaz. (3).
In Romania era mai nainte dat:na, cu deosebire msa
la clasele eele mal inteleginte si mal avute, ca nemijlocita inainte de qiva cununiel sa impodobsea mahalaua,
in care se serba nunta, cu braqi dela casa ginereluI
'Ana la casa miresel. (4)
Acsta datina de-a implinta bradanasi verli pe laturile drumulul, pe unde are sh trca conductulti nuptial,
precurn si de a impodobi casa miresei si a mirelul cu
cerina verde de bradti esista si asta01 in Bucovina, dar
si aice mai multti la clasele cele mal inteleginte, raril
cand si la unii dintre tranil cel rnal avuti si mal
In unele pill din Romania (5) si in Dobrogia este

&find, In locil de a impodobi jugurile si carul in care

se aduce mirsa cu bradg sa mrga inaintea miresel, cand
(1) Corn, de d-ld Dim. Cosmoleid.
(2) B. Viciu, op. cit. p. 4.- I. C. Tacild : Nunta la pop. rom. pu'a In op.
cit. p. 22.

(3) B. Viciu, op. cit. p. 4,Datina de a aduce mirha 1ntr'und card cu

carora li se ailing zurglIae la grumazd i li se irnpodobescil crnele cu flog
cu ndfrImI, esist6. i la Italien1 i la FrancejI. Vei Ddringsfeld, op. cit. p.
94 i 253.
(4) 1. (Mica, op. cit. p. 33.

(6) tBraduld de la nunt6.. scrie G. S. Ioneand, op. cit. p. 33 --In unele lord
cllitd(1 se pune susd pe cask ca sa nu-ld pt5. lua cine-va qi duce la asprinti1, cacl atuncl se rdsipesce casa

www.digibuc.ro

367

se duce acsta la biserica ca sa se cunune, doT feclori,

cart ducil unil copaca (brada) hupodobitil cu florT, cu
hartie poliitd si cu o maramd, si pre care llil jc ne-

contenita pana ajunga la biserica ; acolo acesta copaca

In timpurile vechi se svirlia pe biserica, acuma insil se
lasa In ograda bisericel. (1).
Atata copacula (bradula) dela nuntile Romanilora din
Romania si Dobrogia, cata si bradula Romanilora din
Bucovina, Transilvania si Ungaria, care se Intrebuintza
dupa cum s'a arRatil mai susa, insemnza veselie, adica :
precum orT eine se bucuril de verdla bradului, ast-felia
sa se veselsca si nuntasil, si mal alesil tineril ce se distitoresca , sa le ajute DumneOeil a al-6 si a petrece o
viala vesela (2) si a fl lunga limp(' tari si voinici ca
bradula care atata rna cab) si vara e totdeauna verde.
In fine totil pe thnpula acela, cand se pregatesce eununa sail nemijlocita dupa acsta vorniceil saa fratil-demirsd din Muntil apusenl al Transilvaniel si cel din Selagiil puna lamga pOrta curtii (ograqii) sail de-asupra a.cestela o rudd numita ciult4 ca de cinci stanjeni de Inalta
si In vrva eu o Ma cu cenusa, ra pOrta o lgd cu
funil de pale si cu lanturi dela cara. (3).
Datina din urmd se afl a. si la Romanil de pe langa
ivorula Sornesului mare din Transilvania. ta ce ne scrie
d-la I. Popil Reteganula In privinta acsta : Uneori nemurile miresei pregatescil mal multe rudi legandu-le la
olalta si impluntilndu-le de 'naintea portil. Puna apol In
vrvula rucjil, de-asupra o olitil mica cu banl de arginta
.si nu lasa pre nime sa nitre In casti pana ce mirele saa
altula mai iscusita nu Impuscd olita.
(1) T. T. Burada : 0 cAlkorie In Dobrogia, IW 1880, p. 21 i 23.
(2) Columna lu1 TraIana, an. IX. p. 418.
(3) T. Francu i G. Candrea. op. cit. p 151-152, .i com. de d-10 El. Popu, Inv.

www.digibuc.ro

368

X. MAS A MICi
Gum s'a intorsti vornicelulti mieesei, care s'a dusti
Inchinat schimburile mirelui, dimpreuna cu lautarii
Insotit, poftese cel de casa i a$za
cu fecioril ce
pre top nunta01, call se afla de fald, la masa, i anume :

cel mal Inaintati hi vrsta si mal cu vada la masa uncle

a edutti mirsa intre druscele sale, era ceialalp la alte
mese laturw earl s'ai1 adus i s'a pus In casa dupa
inchinarea darurilor.

Acsta masa In cele maI multe 041 ale Bucovinel se

pentru ca spetilor, ce se pun la
numesce masit
dinsa, li se da de asta data numaI pane i &ire de gustare i cette un Ohara sail dtt de rachitt de Muhl,
raril unde i putina sorbitura.
Daca mirele e din ace1r0 sat cu mirsa, se ask&
nunta0I la masa nemijlocit dupa ce s'a intors vornicelul, care a inchinatti schimburile mireluf, r de nu,
Wpta pana ce sosesce i mieele cu nunta0I seI i ace0a se aseza la masa.
Mal nainte de acesta insa i anume: cand bueatele
sunt gata, merge un sold de poftesce pre mire cu tta
suita sa la masa In casa unde este mirsa. Mirele, In acestil cas, trebue sa vie eu nunta0 sCi jucand un
www.digibuc.ro

369

daula, in capulti caruia este unula dintre eel niai istell

Mal, care prta nun-1de de rornicvlri.
Nuntasil miresel rasi incept"' una danta, care-la aranjaza ast-felia ca prinda tOte intrarile in casa miresel;
o custodiza asa, in catil mirele sa nu aIba pe uncle intra
In casa, tinndu se flacaii bine incle,4tatt de degete ra sa
nu pta fi desparlitI in o parte a danlulul, care apera
Intrarea in casa mireset Mirele, ajuns eu dantultt sti
In ograda, vornicelula, ca,.e este pusa in capula dantului,

trebue sa alba bagare de sama ea unit buna generarid

cum prin pasula danlulul condusa de dill sa insele pre
adversarlula stit, adica pre vornicelula. care conduce dan-

tula miresei, a se departa dela intrarea casei, spre a put

ptrunde in casa. Daca acsta n1.1 o 'mite face, caula in
care parte a dantuluI miresel i s'ara parea flacaii mai
cu putina for(a ca sa dea asalta, adica sa se isWsca printre ei spre a le put desclesta degetele, sa navalesca
Se 'ntmpla Insa de multe orl cit nici una Mel alta nu
se pOte face; atunci nunula edit mare trebue sa dea una
dart bn.sca gardiF,4ilora miresef, adieit flacitiloru, earl
compung dantula miresel, si numal ast-felia intra in casa
de se aseza la masa, Instt de multe oil se reeesca si bucatele pan sa se decida victoria dantulul. (1).
Mal nainte WM. de ce incepa nuntasil a km din bucatele, earl stint insirate pe mastt, si-a ospta, vornicelula miresel, saa altula, carele totil dmm la momentele
cele mal insemnate trebue sh fie de fala, line urroatorea
oratie :

Ian ma; eirf ;;i la lame

Colcerite, colcerile,

s vb. potti pune-uno mime

W1
W prin Potrute,

Nu

(1). umn Mirza, op. cit. p. S

.s.

ri.

9.

Mark i : N Inta la R n an .

www.digibuc.ro

24

370

me;iteril ce lucra,
I3oeriI la masA ca ce sta
Si slugile de ce cAta.
Er Dumnia-vstra cinstip
Nunta5I, mAndru renduiti,
Ca nisce pomi inflori(1,
DacA bunul Dumnederi

S'a 'nduratti
v'a adunal '1
La acstil cinstita caqA
Si la acestd cinstila masA,

Pe care se OM
Pohoru (1) mndru de mtasil,
Blide cu fripluri,
Plosci cu Unfurl,
Poftimil de luari
Si ospetali

Ali s'a arunca,

Si de-a vrea, a viea,

De nu, draculti s'o la,
SA facti cimpoiti din ea
S c,licAl

si la nunta mea. .

Si mAmaliga pe

Si &AO' ai mai ura, ura,

Dar me temil c'oi5 insera,
nu-sti de icI, de colea,
Mi-am ullatil mAmAliga pe

Care cu lingurite
Cu lingurite,
Cann n'aveti nid de unele
Mai luali si cu mftnele,

CA ell Alba ea lua

Cu bamil de teal o volt( inbrima
$i o pune-o la ciirutd
duce la Bistritil
DupA furcnlile
Si linguri(e.

lr eti pAnA ce-outi veni

reel

Si singuri
yeti cAi.
Dar oiri inturna pe la Suc6vA
Dor oi veni mai de grabil.

Ca pe acolo snt, m frate,

Nnte cArAri incureate,

Si riD,ii v'asi mii ura, ura,

Da me temil
insra,
CA nu-sil de iei, de colea,
din colo de la Illitocu
Unde'nghiaVi apa 'n tiocri

CA-sii din colo de peste

Cann' cu furculit.e,
Cu furculile,

l3ucalele vi

ni4e copile cusnate,

Si vr'o ua 'n spate

Si talgerulti cu brAndza
Mi l'a m ca tti mill a.
Si (TAO* nuntasi, cinsti(I,
CArif sAntet.1" r&nduiVf

Ca nisle pomi
Dac'acum v'aff adunatil
Din mila Dumnede6scii
din vola Dumnia-vOstril

L'acsta cinstitit casil

l'a acesUi cinstir masil
Faceri bine de limp
Si osptatf.
Da de gAncliti
CA mAncrtrile-sil otrAvite
WI imbue:A cil inainte,
CA deccu sA peTe
Ostea imperatului
Mai Nile-Mil per.' ell,

I) Poliorii=fat de mast

www.digibuc.ro

371

Unri puschin alit satulu.

Unti piihart1 de bouturrt

Dar mai nainte de-alinbuca

min voe bunrt. (I).

Eti totusi asT maI vrea

?l-acuma, dupti ce oratorTulu a sfitrsilil oratia sa,

dupa ce a fost cinstial de mirsa cu un Ohara de b6utur, incepu totl nuntasiI a lua si a gusta din bucatele ce
sfmt puse pe masti.

ra bucataritele cautd ca fie-care nuntastr sa alba de

'naintea sa bucate de ajunst), ca nime sa nu se scle
flarnandil si nemultAmit de la masa.
Lautaril, la rC-mdulil lor, Inca 1st' implinesc datoria
cantanda i inveselindil pre spetI cu fellurite cfmtece

Indatinate mal alesti la acsta ocasiuue.

Tot asa se face si la mire, daca acesta e dinteunfr

sata cu mirsa.
Ake Inca se poftesc si se aseda la masa nuntash as'a departatb vornicelula si ceialaTi trimisi
dunati
ai mireseI, carii aU adus si au inchinatu schimburile
mirelui, si nu mult dupa ce mirele a fostii scosil cu
dantul afara, i anume : nunul cell mare de a drpta
drusceI celel marl, era nuna de-a stiinga druscei cele
mici, cad de'nsemnat este ca nunulti i nuna In acsta
sera mergU numal la mire. rd dupa dinsil urrnza celalalti spetT.

Mai nainte de-a Incepe nuntasi a gusta din bucate

colacerirtl mirelul tine i aice urmatrea eratie:
Ascultail Dumnia-vstril
CinstiV meseni si nuntasT

Pre carii v'tul adunatil

Cara stati imprejurasi,

Inprejurulil mesei rnduiti
Ca nisce porra iniloriti

In acst cask

Dutnnedert ceIrt prea 'nduratrt

L'acstii cinsun masri.

Ce-i de Duntneert alsa.

(1) Dirt. dA Gavril0 Bncti.$5 din Donia

www.digibuc.ro

272

Se rgii 'mperatulri mire

La bacanti la Tonita!

Cu pArintiT Dumni-sale,

Care n'are niel de uncle

Sa rumpri si cu manile
Ca si 'mperatulii mirele

Cu fratil, cari-T mal are ,

Si en tte nmurile D-sale

CA asa

Sa'ndresnitT si sA
Din bucate sA gustatT,

Din pane si din save,

Din masa Dnmnilor-sale

C. nu-I unil rendri de bucate

C sunt miT nenumerate :
Sahane ferecate,
Talgere aurite
Linguri poleite
Pentru a D-Vstre gurI gatite
Tindurt

cuvintele.

Dar D-Vstril coloerie

Ce stalT numaT in cotrute
De ye totil lingetT pe hive.
AYet1 grija si de vatavrt
CA-T 'nainte si maT
Ian chill unrt pilharrt de vinri
ST-o naframitA de Mil

Cusuta 'n cornuri cu urti

SA-mI sterg buzele de vin

Era de gand0

Si de socotitl
bucatele otravile
Am se gustri et-t inainte,
Eu-s alti doilea sol imperatescri CA dect sa perri
Pe D-Vostra sa ve polteseil :
Ostea imperatuluT
Cu fripturT
Si ploseT eu benturT,
Pentru a D-yOstre gurT.

Voitordi de bine.,
Croitori de pane,
Pocinoculti de la mine.

MaT bine en
Unti (hi al satuluT.

Care n'are cutitti,

Pe llalba i la tergri !

cafea
ST-o copula ochisea
SA-mT petrecil yremca cut ea! 1)-

Care n'are furculitA,

Dar mie mi s'arti ruai cilde

Dupa ce a sfiirsitil oratorulil oralia sa, prinda cu totil

lua si a ospka din bucalele, ce sunt puse pe masa.
Dar ospiltulil atAttl la mire cM i la mirsa nu tine
de asta data mai multa deck o ora.
Dupit ce a osptatil toti spetil, se radica de-odata de

la masa si lesti afara. Insa el nu lesft care cum apuca,

ci, cum stail insirati dupa masa, se prindfl de maul, si
formandtI un lanttl In mijloculil carula se afl mirt",sa
sail mirele intre druscele lorti dupa cum sunt
(1)

Moldove. com, de d-111 T. Leuqfriti.

www.digibuc.ro

373

juritrile, inceptl a juca ast-feffil toff' jucanda si Incunjurilnda de treI orI masa, la care aft ospOtatti, Iestl cu
tollI
Er

vtthjelu1 primare, care conduce dantula acesta,

climue :

Frunda verde de nagar,

JUR portimil eu danVi-afara,

Ca fositi vremea mai de multil

Dar poi nu ne amti pricepulti.
Bust-act-1 erescutil pe masa.
Ian baiderf nunlasi pa-aeamil
Ori poftfinri

i ma

Ca de-a sara toW m:ineatI! (1).

Safi

Frunda verde brehanoca,

Yoftimil domnI boeri la joen,
Ci14 deslulti de efuldil mameati,

Ian poftim de maI jump! 2)

(1

2)

Din Mora.
Din Vollinelo, coin, de d-10 T. Grainatoyia

www.digibuc.ro

374

XI. SCALDA.
In ajunu1 sa i In diva cununiel desdemineta atatir
mirele catil i mirsa trebue s se scalde intr'o scald
Intr'o
sail bale anume spre acest scop fcut
apg. curetre. NescAldall ilic cnd nu se cununit

Ii scalda acsta, care e facuta din ap ne 'nceput,

pun bani de argintil, lapte dulce, unti faguril de miere,
precurn si felurite florl mirositre, mai ales ins
simbolula dragostel, anume ca tea. viata 1orq s
fie atrAg6tre i plind de dragoste ca busulocula, cural&
ca argintulil i laptele
dulce ca fagurulil de miere. (1)
Acsta datinil, care, de i nu sub forma de scaldare,
ci mal mult de splare, esisl si la Romanil din Macedonia, (2) i despre care e de presupus, cil mal de
mult va fi fosta impreunata cu resi care ceremonie,
trebue sil fie fOrte vechie, cact amintire despre dinsa se
face si In povestile poporane, si anume nu numal in
cele din Bucovina, ci si 'n cele din Romfinia. Asa intr'o
poveste din Tara-romnsc, intitulatA cRoge-inigratii
(1) Datina Romnilor5 din Bucovina.
(2). T. T. Burada : Datinele la nuritI ale pop. rom. din Macedonia, publ. In
op. cit. p. 419:
gTold SAinhAtA sara mal este obiceluld ca sl se &in-1AI din partea miresel
dol bletl cu und
(ulcIord) cu vind la 15.utarT, InvitAndu-T, ca $5. inso-

tsci pre mirs cu cntece, cnd se va duce la fantiln s5. Ta ap. Apot
mirsa cu acea ap5. 10 spal5. peruld, fata i milnele..

www.digibuc.ro

373

Alba-imprata cetiind urmatrele: Eqe unit obiceia treina in n6nulii mea, ca fetele sa nu se cunune cu logodnicil lord pana nu vord primi de la parin(1 zestrea In-

trga intreguid si a nu Infra in camara de nunta p(ina

ce nu se va nbaa impreuna cu logodniculd s'd mal nainte de nunta fie-care in cate o bale de lapte de pa
mulsd din erghelia ce face din zestrea mea.
Astd obiceid este bunu si se va indeplini
respunse
Rosd-imp'ratd, cand va sosi zestrea Mariei Sale. (1).
In alta poveste totu din Tara-romansca, intitulata
aflamd acestea:
Mare vilva se Rica in impralie, cand se audi de mrtea
Impratului celui mare si tare ; top din tOle partile se
adunara si facura o inmormintare d'alea impratestile.
Dupa acsta Oise Ilna Simdiana Ftulul frumosil :
Tu m'ai
adusd herghelia, tu
aI omoritd pre smeultl, care m furase, tu
adusd

vasuld cu botez, tu sa-ml fil barbal.d. Aidema sa ne Enbalema

sa ne cununantii !

te void lua, daca m alegi,

respunse Fstil-fru-

mosil,dara sa scii ca in casa nstra voiu ca sa cante

cocosul, r nu gaina.
Se invoir a. si intrara in bale. llna chletna armasariuld
el ca sa incropeasca laptele, in care se vord inbala.
Chiern
i impratulti celd nod pe Galbin-de-sre. i astfelid amndoi cail se intreceaa care de care sa faca baie mai
potrivita de calda staptinului sd,
mal nimeritil de ini

cropita.
Dupa ce s'aii mnbaiata, a doua (fi s'aa

cununala. Apoi

s'ad urcatil in scaunuld impratiel., (2).

(I) Caleniarlula basmelotil si legendelora populare rom. pe an. 1675. Bucurescl 18M. p. 24.
(2) P. Ispirescu : Legen le
Basme, p. i i 32.

www.digibuc.ro

376

Datina de-a se scalda $i a se curali sa cela puimi

a-$1 spala macarft in cdt-va corpubl Inainte de cununie
esista $i la alte popOre atilta din anticitate. catil si din
timpula presinte. A$a la Greeil cei cechl scalda miresel
9,..y.,;;:z6v) era a doua ceremonie careia atatn mirsa
ct $i mirele trebula sa se supusie inainte de cununie.
In Atena producea apri pentru acsta scalda a miresel
p.o.)-cpv

acum din timpurile cele wal vechl isvorula numita Kailirrhoe, care, de crud fu construitil de Peisistratos, purta
numele de Enneakrunos (I).
Eta ce (lice Tucidide In privinia acestul svoi :
Sant a$e(late din vechime $i alte obiceIuri In fellula
urinatorifl: isvorula a carui obarsie era cunoscuta In vechime se Durna Kattirrhoe, r dupa a$ezamintele domnitorilor s'a nuinit Enneakrallos. Acesta, fiina aprpe,
ul Intrebuinlati ceI vechl mat cu deosehire, $i acuma
este obicei ca scotti dintrInsula apd pentru nuntd $i
pentru alte ceremonil sfinte (2).
In Troada era renumitil pentru scopulti acesta rul
Scammatra, la care, pe langa Eschine, mirsa, ce se scalda
Indrepta urmatrea rugaminte : (la, o Scamandre, rirgiwitatea tea! In Magnesia avea acela$I renume Meandru, (3) era In Tam isvorubl Ismenw,ti (4).
Dupa divergintele testimonii ale vechiloril aut ori adu-

cerea apei pentru acsta scalda era incredintata unuI

(1) Ernst Guhl und Willi. Koner : Das Leber' der Griechen und:Riimer, nach
antiken Bildwerken. Berlin 1862. Grie chen p. 208.
xmi
xpV,vr,.
(2) Thuhydides, II, 15, 5 : Te:Y..17.zt .6: v.21 Os.a. Iipi 72:7".7,
:11V

-.:(31"

67.61 anuacriv---tov 'Fpv:34FoLvto %.2).OtWri,

=i-riZv waelv vax6s,

NW 17E a7.76 70:1

ipzz:ou np:,

ni.;;
/.

T.:

AI2 ":(uV ta?,7)/

1.-4 GE' 7.;l2t .+12vepev T;iv.

7:Az(A a"ax i4p611/70, Z2t

7.(7) 5-627,E zpf,a0.2t.

(3) Gubernatis, op. cit. p. 139.

(1). Das Wissen der Gegenwart. Deutsche Un ve rsal-Bibliothek air Gebildete.
LX. Band. Leben und Sitten der Griechen von Prof. Dr. H. Bliimmer. I. Abth.

La pzig und Piag 187 p.

1,53.

www.digibuc.ro

377

balata scul unei copile numita ),outpce4;6po;,. Pentru presu-

punerea Insa, ca o fecicira arCi fosta totdeauna insareinata cu aducerea scaldel pentru miresa, vorbesce intre
alte testimonii si icOna archaica
pe o Hydrie voleentera (1).
La Grecii, noi dalina de a se scalda mirsa in ajunulft
cununiel s'a pastrat numai in Arcadia, dar i aice numai la cei din prejurul Tripolite1(2).
Cum ea seal& a trebuitil si la _Romani sa aiba unti caractera saceu, se pOte eunOsee din urmatorula pasagiti
dela Serviu: gMiril pritnia miresele cu apa si foal.
De uncle se trage obiceiuln, ct i astadl lucescii inainte
facliile, si se duce apa scsa din isvorti curata prin unti
bajath fOrte fericitil sa pnin o fata, care este de fata la
nunta; Cu acsta apa indatinaa mirii a spala picirele (3).
In uncle locuri din Sabinia chlar i astadi mulerile ma -

ritate nu potil merge la Mntana ca sa scelta apa, ci numal singure fetele pota s'o faca acesta.
Cu tte acestea insa la Italienii de astadi scalda miresei,
care se ia de regula cu o di inainte de cununie i curata

numal pentru ca asa cere buna cuviinta, se savarsesce,

ea si la Romani, fara re-si care solemnitate.
ln India, tal a scaldelora par excellence, sunt ne numerate isvre same, din carl se pote scte apa pentru scalda
nuptiala. Inainte insa de intrebuintare, totusi se hinecuvinteza. In Alluerceda

conservat mai multil formele

pentru o atare hineeuvintare. In India de adi spala socrulci singuril picirele mirelui cu apa, cu lapte si cut haE. GuM u. W. Koner, op. cit. p. 203.
(21 Ddringsfeld. op. cit. p. 7.

11

(8) A lua et igni mariti uxores accipiebant. Unde et hodie faces prcelucent
et a iaa petita de puro fonte per puerum felicissimum vel puellam, quae inter

est 'lupins de qua solehant nuoentibus pedes lavari.

www.digibuc.ro

378

liga de vaca; dupa, acsta urmza Impreunarea maneloril

si varsarea apei peste palmile unite ale mirilora (1).
La Evrel, sosinda Oiva nuntii, era asemenea datina ca
nairesa sa se scalde (2.). Tot(' asa faca, dupa cum mi s'a
spus, si miresele evreilorri orientall din timpul presinte.

Intre poprele slave. Ruil, sunt mal cu sma acela,

la calif nu numal ca scalda miresel se piepara cu o deosebita pompa, (3) ci In acelasi timpil se ciinta
diferite cantece atattl de catra rnirsa call) si de catra constele acestela (4).

In fine trebue sa mal amintinul ca scalda mireseI

usitata si la Albanejii din Sicilia (5) precum
multe comune din Lotaringia (6).

si in

(1) Gubernatis op. cit. p. 139 si 140.

(2) I. de Onciulii: Manua1U de archeologie bihlic, CernAu1,1, 1884, p. 149.
(3) Diiringsfeld, op. cit. p. 26.
(4) Gubernatis. op. cit. p. 141 si 142.
(5) ldem de eadem, p. 141.
(6) Dringsfeld, o2. cit. p. 251.

www.digibuc.ro

mai

379

XII. GA TI REA
In qiva cununiel desdemineki se adund druscele si nmurile cele mai de aprpe la mirsA. ca s'o gdtsai si
s'o duca la cununie.

Du$ ce s'ad adunatil toV cel ce ad avuta sa. se adune, Incepd diruscele si cu nevestele cele tinere, ca si'n
sara premerg6tre, a pleptna pre mirsa, a-I &spill
p6ruld adicti al face cillare cu un felid de unlta de fferd
numitil acar t i, (1) care ne aduce aminte de hasta coelibaris a Romanilord intrelmintata asemenea spre acestd
scopt1, (2) si a o impleti in cosite, (3) pre cari In ale
-

(1) Com. de d-la I. NO Retegan ila : e .A.,,ulii este o utiela de fIer il orI
si de aram. lfttuta de unil deget, la ambele capete rotunclita si adunate nitehl spre olalt6, avndii astfeliti forma unuI cornil (chifl) de mancare. Pe Ian& acest acar0 se construesce concluhl, si peste &insult-1 se pune
mal pe urml Invlitrea..
(2). Ovid. fast 2,558: comat virgineas hasta recurva comas. Festi. ep. 1,1 :
Coelibari hasta caput nubentis cornehatur, (time in,corpore gladiatoris stetisset
abiec'i occisique ut quemadinoduin illa coniuncta fuerit cum corpore gladiatoris, sic ipsa cum viro sit ; vel quia matronae Iunonis Curitis in tutela sint;
quae ita appellabatur a ferenja hasta, qr.ae lingua Sabinorum Curis dicitur;
vel quod fortes viros genituras ominetur ; vel quo I nuptiali iure imperio virt
sublicitur nubens, quia hasta sumina armorum et imperii est. Quarn oh causam viri fortes ea donantur et captivi sub eadem veneunt, quos Graeci ao?ux
(e.)..;

et aopur.*.ou..; vocant.

(3). ,Miresele de pe Ulna isvoruld Smnesulul mare din Transilvania,- dupg._

cum scrie d-lg I. Pop Reteganuld- ail datina deall Impletl ptuId pe ling&
tmple ca si cele din Bucovina, In co.yi(e. r de la cr la jos a-Iii Impreuna.
numal Inteo singur. impletitura numit'd cj/I..

www.digibuc.ro

380

iiiai multe pArti le infrumusetzt cu diferite cordele ! (1).

Dupa ce a giltiro de pieprnat o imbraca in haine
n6ire pregatite de mai nainte anume pentru nunta (2)

o incingd cu o cingNre sari brall de kin, carula Ii faca

untl woda. (3) pre care barbatuld trebue
deslege in
Datina de-a impleti p6ru1d in mai matte cosite i anitine in ese 8e.c erines
era st la Romani. Et ce cetimd despre acsta la Fest p. 339a : senis crinibus
nubentes ornantur. quod is ornatus vetustissirnus fuit.
(1). Totd asa era Indatinald s. la Romani. Serv. ad. Aen.1 7,103 : crinales
vittas, quae solarum rnatronarum erant. Nam meritricibus non datantur.
Plaut. Md. 71.'1

Racine earn hue ornatam. ut matronarum mo lo

eapite compto crines vittasque habet adsimuletque se
Tuam esse uxorein.
Ovid. ep. ex ponto 3, 3, 51 :
Scripsimus haec istis quarum nec vita puclicos
Cotitingit crines, nec stola longa pedes.
Plept6narea i incoronarea miresei de cdtr dru ele sale cu cunund sad corna. gatirea ei cu vtu sad petla, imbrdcarea "Li vestrnintele de mirsa, mal
pe scurtd pregdtirea ei pentru cununie cu cele trebuinclse unel mirese. e usitata rani la tte poprele indo-eoropene. Vecii Daringsfeld, p. 29, 39. 41, 59
99 si 103.
(2) Pretutindene in B icovina precum si'n celPlalte tent locuite de Ro mini.
Vedi si la D. T. Bojanca: Anticile Romantloru, Buda, 1812, p. 207. Nota 1 :
.Datina este la Romani in multe parti a nu se marita fetele cu vestrnintele
cele de rilndd, ci ad nisce Imbracaminte anume de punt& gatite, care apol dupl.
nunta nu le pOrta.i.
Datina ac.ta era usitat si In Romani. Miresele acestora depuneatl cu o
inainte de cununie Imbracaminlea fecTor.,ca, toga praetexta, care o sacrificau
climpreuna cu jucariile cupildreaci cleilord si 'nainte cle-a merge la culcare se
mbraca cu tune a seeta sad regiThr, care coresplindea none! stall In earl intrau.
Festus p. i4.,a , 11 : Praetextis depositis.Schol. Crug. ad. Hor. sat. 1, 5.
69 : egressi annos piteritiae iam sumpta toga diis Penatibus bullas suas conse-crabant ut puellae pupas. Varro la Nomus p. 5R8, 14 : Suspendit Laribus
manias. mulls pflas, :reticula ac strophia. Ainobius 2,57 : cum in matr
monia, convenitis-puellarum togulas. Fortunam defeats ad Virginalem.
(3) In unele locuri, precum bund rd in Chiorii este datind ea miresele singure sa inode braulu, insa nil Inainte de cununie, ci in decursuld acestema. Et&
-ce ne scrie in privinta at sta d-10 El. Poi:id : (Se vorbesce ca miresele in decursuld cununieI 41 Ms& o farnibie (franglne, brine(, cinglitre) dela pile afa ra (sloboda), i apoI o Incla In mal multe bean. asa ca nitne sti. nu o ob-serve ce face. Acsta o face ea cu scopd ca sa alba ea copil numaI atunci,

www.digibuc.ro

patult nuptiabl. (l) Ii punii apol liobotubl pe umere (2}.

salba la grumazil, unde e clatina de-a purta salbe, si pe
urrnit o IneororW:ti, adlerL untl roona ai rienuna pe
capa, (3) prind(lnda-o cu bumbuscf, eu flutud de argiutti.

saa de aramil si tocmindu-o cu nod. (4).

Mal pe scurtil o gatesct1
Impodobescri cum se
cade unei mpr7fe.r inainte de cuuunie.
Crind o ppt6nil

impletesca druscele

celelalte

fete, cad rnal sunt adunate, cftntil : (5)

Dela noi a treTa eart
Se mrtritil o tniresrt
pe noT fele ne tas
Ca inima friptrt, arri ;
Se milritri, se mrtrit'l,
ST-arrt srt dea peste-o

cand va desnoda nurnaT cdte o inodatula de acelea. Pune apol frairibia in un r

loca frte aseunsii ea slime sa. nu Amble cu ea sa se [era.
(1), D. T. Bojanca, op. cit. p. 2J7, Nota 3 : Asernene incingere si deseingere
se indAtinzA si pan astAcil la Romani. precum prea bine cunoscutu este.
Incingerea miresel cu unu brag de lan innodata e o remasi( dela strAbunil
nostri Romani, 641 t miresel acestora se incingeag inainte de cununie cu
ung brag de lanA inodatu noduld if rculaneapre care hArbatula trebula sa-la
deslege in patula numiala, ca presemna, ca s.A. fie asa de ferecitu in glta. ca

Hercule, care a ldsata 70 copit. Vedl Fest, s. v. Cingulo p. 63, ed. M iL : cinplum (novae nuptac) Herculaneo nodo vincturn vir solvit ()minis gratin, ut
sic ipse f lix sit in susprciendis liberis, ut fuit Hercules, qui septuaginta
liberos reliquit.

(2). Tota asa faceau si Romani); cu aceea deosebire numal c pe can 1 la

dinsil adevArata intiobotare se iok,rnpla inainte de cununie, la Romani, dup
orn u ved mal pe urn A. se 'nti.mpl dup. cununie.
(31 Miresele romane inc 1 puneau o astfelia de cununit Ve)l Festr ep. p.
63. Asem. si Schol luv. 6 225.
(4). Datina. Romanilora din tinutril Nasudulul si de pe langl isvoruld
mesulul mare, corn de d-la I. Popa-Reteganula si Dim. Cosrnolel.
(5) Datina de a canta feliurite cfmtece in timpula gAtiret miresei se aria si 1
alte natiunT, precum: la Albaneiii din Calabria, la Rust (vedl Gubernatis, opu
cit. p. 142i, la Malo-rosieniI din Bucovina, si la Grecil noi din Tesalia. VedI.
curn

Ditringsfeld, op. cit. p. 59 .

www.digibuc.ro

382

cilpeta o socrit
Ca si porna cea mai acril. (1)

Tota atuncea cantd In unele locurt i fecIoril ferfurite

cillitece, Intre carile i acesta :
de-asupra istui satil

pituna0 rotatit
Nusciu-T ptinasil otatti,
Ori rnirele atriacattl ?
Dar cine l'a fArmcatri ?
0 copilit din celti satil!

bar cu ce ra fArm6catti ?
Cu sulcinil din grAdina
Si cu apt), din fnlAnit (2).

i celelalte fete, ca i cilnd ar voi s respundit

la cele cfmtate de feclorf, Intonz;
Druscele

En nu-sil frundA de rAchit,

SA m'e' lubesci de ispitu,
Da-sr' ilOre de
Jubesce-m, daca-11

Dar de nu, silA

facti ! () )

hobotultit de umere cntti :

Cand Ii punt"'

Legea ta de nimitelti,

esti subtirelii si cre0

copilele

$i le Tel coditele
Si le-acoperl gtele,
Le puT pAndutur albA
CAnd li-T lorA lumea mai draga (4).

In cele mal multe partf locu:te de Romilni este da

(1) Din tinutula DorneT, colectia autorTuluT.
(2) Din BoTana, corn. de d-la V. TurlureanO.
(31 Din BoTanil, corn. de d-ld V. Tortureln.

(41 Din Crasna diet. dP M

www.digibuc.ro

383

tin ca fetele sa amble. mai alesa la petrecerl, cu capula

ne'mbrobodite, ca si fetele romane (1). Deci prin
versurile acestea se face alusiune la acea Imprejurare c
miresa deacuma Inainte nu va mai mbla cu capul gola
ca sh i se vada codile, ci ca nevc,st va trebui totdeauna
sa amble Imbrobodiia.
e de'nsemnata aice Inca si aceea ca inainte de ce
voesca a-1 aseza liobotula l impaturesca in form de
triunghia si dupa acesta deme cornuri le prinda cu bolduri sat)
cu ata de umeri, 6ra ala treilea corna ulfl
lasa sa spandure sloboda pe spate.
De desuptula hobotului puna totdeauna i una tulpana
acesta Inca imptituritil In trel cornurl, anume ca hobotula sa nu se tavalsca.
Ciind o incoronzh. CnE

Floricied de pe
Pe din josti de MidgutT
Trecti NoTnice cu caT mul(T.

Toli a trecutil
IA-Adult-1,

NumaT calul mirelui

Murgil ea pana corbuluT
A trecutil

n'a trieutti,
2urrtitil
Eli] din frilti

din pail mi-a

verbal.'" :

Tu

TrecT prin rba

*i-t1 Te calulti de zlogt
pasce pe
1

Prin s6carT
Peuircn searT

prin rqe
(1) Varro la Non. p. 236 V. V. apertuin : rninores natu capite aperto erant
capillo pexo. ut'que in nexis erinibus.

www.digibuc.ro

:38-1

Petnil'n seortii,

Er prin grAie

hafe,
Orra

hrilnesee,
grilesee

Pentru mire
Totil eu seurtil narangie
Si porneseil'n cununie,
S le Tee
sotie

:t3i tie.
Precum
S11 I doT sotiori Tubitl
veeie uniti (1).

'rota timpubl, de cum ail incepula druscele a o plep1.6na i ptna ce 1-aa pus cununa pe cap. miresa, chIar
si atuncl, cnd mirele e dupa placult el i se duce de
bunA voie dupA dinsula, nu mal ineetza a plange. rA
daca din intmplare nu-i vin lacrimi, atunci numal ce
ve01 c vine o baba Safi si o nevasta cu O 6pa sdrobita si 'lira de veste 1-o da pe la ocbl, ea sA mat plAnga
nitela, srt nu stee cu dini1
Acesta plAnseta insernnzA. ca mirsa sa nu fie veselA,

precum a fosta mal nainte. ci a gandsca si la nevoile

carl de multe orI vora face-o sa veise irie de
lacriml. sa planga mal bine inainte deck pe urma (2).
DecI fetele i nevestele, earl' pana acuma a cantata
difrite cntece dulese, prin carl i-aa storsa o multiple
I) G. Tomotagd : Moray. i dat. pop. pub]. in Aurora', an. IL Cerniut1
18',2 p. 54.
2) Oreste Dlujanschi : Viata poporulut romdnO. publ. In Albina Crpatiloiu ,
an. Ill. Shill', 1879, p. 5:42.
.Pentru a r6man In rolulO sed
scrie P. Lafargue, .Contimporanuld

an. VI. p. 8.mirsa trebuea sa plngd In qiva nuntiI. Dac nu-I venla lacramt, in Haut Bocage (Calvados) II tdeall o cepd sub nasii. ka cte multO tineati
la nidhn'ciunea mireseT, eln MO In Roma In vremea sarbdtorilord publice nu
mdritab fete, cdcl ele sunt intristate cdn I le maiitd. Varro (Plutarch, Questionts
Pornanae Ma).

www.digibuc.ro

385

de lacrimi, voindt in lima a o mal inveseli incept a

alpha si unele cantece glumete, precum:
'fuel tuirCsa nu maT Oange,

Sucura-te ca te strange
Fara dinCr, fara masele,
Mullamesce ca te cere ! (1)

mirCsa, sciindt prea bine crt nu e asa, preemn suna

eantecult, trebue la urma sh si ridg.

f-acurna dupa ce aU gtit'o cum se euvine unei mirese
fie gatitg inainte de eununie, i dupa ce at si incoronat'o, tatglt set o
pune, ea si'n ajunult cununiel,
dupg masa pe o pering sat pe o pareche de poclacjI, dupa

cum e

adic
i datina. De-a drepta si de-a stAnga se
punt druscele, earl asisderea sunt fOrte frumost ggtite.
Cum s'a aseqatt dupa masil tte nemurile cate se afig
de fatd Teat pe rndt ciite unt pilhart de rachit
inching la dinsa. Mal intalt inching tatalt s'et, dupg aeeea
maica sa, si la sfaritt tOte nmurile pe rndil peng la

-cela de pe urrn a.

fie-carele bea cate um) Ohara de bum.

In unele locurI, precum bung Ora in linutult Dornei,

aduc i sa-I inchine cinqta,
este dating ea aeuma
care in cele mai multe locuri i se aduce si inchina in ajunul cununiel. Ciustea insa constg tott din aceleaF,..1 obiecte ea si'n alte parti cu acea deosebire numaT eg fiinda si socrii sill de fata, acestia Inca Il dgruescil vr'o
cfiti-va florini.

Mirsa Tea de la fie-care paharult, mulltmesce pentru

dinsula si dupa aceea atingndu-hl numal de buze
andu-se numal ea bea, dar nebOndt nicl uml stropt, il
fle-carula inapol.

La mijloculil mesel de 'naintea miresel se alit de astil(1) Din Crasna, did. de M. BArbutg.
S.. Fl

r.rt irs: Nunta la Romani'.

www.digibuc.ro

25

3'45

lut pusa o franzolit aoperita cu o nairamti fOrte

cusut. In cornurile mesei cilte o husca de sare.
Apoi viufi dOue sipuri pline cu raclii si in urmA in corurile mesei despre mijloculit odaii eke untt colacu.
Co ladi l s tyea insemn6z : ea miresa efita va tri st
ailift pane si sare. s-i fie casa totdeauna plinit de tOte
amatatile.

ccti colad Il da tat1 sett. era liuseele de sare maim

sa sara (WO cuilunie cand miresa se duce dela Orbit]:
la mire.
Naframa, cu care a fostii acoperita franzola, o la mir6sa simura cnd se scat dela m-tsa
pune in 1-wail.
AcestA iiaftam ii servesce ei ca sa se st6reill de sudori
in timpuln jocului de peste di.
Frauzolele le lea vornicelulil prilnare. Tot() atund cnd
lea franzolele apnea vornicelul0 si pre una din persnele.
ce slati la masa, de mana, si pormicindit lautarilora sa
cAnte o liora prinde a juca si a scte pie mires cu dan101 afara, icunjurnd i mai int1 masa. Cnd ajunee
cu danlulit la usa si da sa, Lisa afar, atunei se opresce,
si incliin c'unit paharti de rachlil la mirsil si alma dupa
ce a beutil paharula acesta lese cu dintult afarit.
Cam in acelasi timpu, cnd se adunit druscele, vorniceil si nemurile miresei la mires se aduna i druscele,
vorniceil si nemurile mirelul la mire (1).
pe cand se gtesce miresa, pe atunci se gtesce si
mirele. inschimbilmlu-se In eame;id de mire, ce I-a cusut'o

miresa anume pentru cununie, si imbraoindu-se in cele

(I Totil aa se obicinues e i la Rornatiil din &toga cDimmta in qiva cu,
nunie7,ne scrie d-ki El. Pori, dad. mitele i mii(sa lo .uescu in o corona.-

se ad inA. la mire, care se inibraca, (reVitii

%a-de-mire. nunele. stegarTulu, grAilorlul (oralorTu u , p ecurn
i)Lttanl.

www.digibuc.ro

nalnap, fraalti tinea

887

mal frumOse i scumpe vestminte ce le are, cAci prec ma

miresa, asa si mirele trebue s. albd vestmintele nue de

cununie, caul sunt anume spre acest scopti lucrate.
In fine precum mirsa, asa i mirPle, dupa ce s'a gtit cum se cuvine, se asc,1 dupA. masA, de unde se scOte

apoI cu dantulti afara.

Nemijlocilil (WO acsta urmzri atatil la
si la mire 'ierti7e7uni7e.

www.digibuc.ro

3h8

XIII IERTICIUNI
Inainte de a se porni la cununie este pretutindene datinti in Bucovina, ca miresa
lert:IcIune dela pitrinti, frat, surorl, precum si dela tte nmurile, prietenif
cunoscutii mai de aprpe, carii se aflil de flip..

Spre scopulti accsta. durA ce a ieit cu dal-41111i afilr, se WO un scaun acoperitti

liticerill de
'naintea citsii, pe scaun se pun pirinii, de'napola lorti
sta in picire fratii i nmurile, era de'naintea lorOt in
genunchie mirsa tinemdil capulti plecatti spre rOsilrit.

La spatele miresel stti colaceriul sa i alt orator,

care, lund lerriclune In numele ei rostesce urnilitrea,
oralie :
Se ruga cu mare smerenie

Ascullati cinstiri" nunIa0.

Si cu toVi imprejurasi !

Dud mai cu de adinsulil

Dumnia-vostril cinstili

Buni, si indurali
Carii sfinteti rnduili
Ca si pomii cel rodili,
Ce-si dart rOcia rainurilorti
Din ricorela rildrwinilorti
CactIstil fleA smeritrt
Si de d-vstrA nmltuz Tubitti

S-T dati cuve-ntil de blagoslovenie.

Pentru crt
sil crescA
la ptirinti srt tralascrt
I Si prinlilorrt s nu gre:pescii;
trudescti

Si multri se mal chinuescrt

PAn' pe liii lorti il cresctl
Si de rele IT ferescri,
De Vote relele

Si de tote primejdiile....

www.digibuc.ro

3E,fi

vremea T-a sositrt

Ca pomilor de 'nflorilti.
Ca Dumnedeti sfttntulti
A ricutti ntii cerTului si prtmintulit

Cu osulil din Writ

Cu sangele din routi,
Cu virtutea din vcntil,
Cu sutlelti din duhulti sfantil,

Numai singurti cu cmintulti

MaT apoi a fticulrt si omulrt

Cu ()cilia' din mare,

Cn frumseria din sOre.

In chip ca

i Domnulti,

Cn gndulti din Tulimea fingersert,

Nurnai pentru ne ascultare

liii dete la pedepsti mare,
liii scOsti din ralti afar

Ca de nentiert srt nu se sfiscti,

$i trimise

Srt-T fie viaramarrt

Palm fingeri
In patru cornorT

Milostivulil Dumneduri

$I-a pustt srele celi veclniea

Srt ne fie nOtte stesnicil
Si-i dete-apoT si rade

De lame : la rsiritti
La amdi si la sfintitil,
Precum si la mdiimpte

In toGi. lumea sii vOgtt.

Si-a fticutti Dumnedert sfantulti

Singurtt numaT cu euv&ntulti
Lunt' CIngerit, Mar Vi prtmtntufil,

Mereuri tote pas'rile,

$i JoI dobitocele,
Errt Vineri li-a pusu nume
Tuturorti celorti din lume.

Si cu acestea cu tote,
Ca unit Dumnedeti ce ple
$i lumea a 'mpodobitil
Cu raiulti la r6saritti,
Osebitti de-acestti primintri.
$T-a is bunulti Dumneqeti,

nu-T bine, ei e rti,

Ca nu e binc srt fie
Lumea sterpti si pustie,
C

Primentulii Mr' de strtpttnti,

De-aceea s'a 'ntinsti singuri),
Singurti cti-a lui santrt mfmrt

$1-a luatti de josti

fii-a luatrt din ptmintil lutrt
fili-acestil lutti l'a blagoslovitti

dintr'insulil a fticutrt

cu trupuli din p6miniti,

SI- adose par u slove de carte

$i ft talcuitti anume
A strtimosului nost' nume
cildano: omrt intitt pe lume.
$1 dise crt nu e bine
Orna 'n lume ea srt fie
Singurn frtril de scope.

I-am face-o lui din capti;

Va fi multi mai hneleptii
$i deslptrt ;

I-am face o din ochi,

Va vede prea deparle;
I-am face.o din gurii,
Va vorbi prea multe,
De nime n'a vrea s'asculte.
Si puse milostvui Domnedeti
Intra Adamti unit somai grert,
Precum mtirturisesce
Adamti singurti, cilnd vorbesce:
4ItI'am culcatti si-am adormitti
DomnuIrt m'a
$T-a luatti Dutnnedert atuncea
Lui Adamti o cstrt din stanga
ziditti

www.digibuc.ro

300
Preeum Damneder, a bIngo:dovin,
Pe stramosa nOstra Eva.
$i Adamti din sonmulti celti grert Pre impkatalii Dacia
Si nunta
$i clin mila tiff Damneder'
Din Cana Galilea,
S'a sculatil
5T-a oftatil,

$i pre euconiT din cuptioriii de locrt

5i sa bucmatti,
$i s euvintatil :

$1 I a blagosloliiti ca norocil,
Cui blagoslovenia parintilorti

lntaresce casa
.C'am vedulti osil din usele mel Era blastmula
Resipesce casa fiiloru ,
,Si va fi mie muere
Ca milostivula Dumnedeil
Pentru-acesta milrturisesce
$i sfantulit Pavelii, carol graesce Sa ve, trilesca
erMultilmeseu-IT tie Dwane

CII Lotri liului va lfisa

Pre Mail se i pre muma-sa.

5i se va lipi de muerea sa.
5I-amendoi voril fi unit trupa
Ca Dumnedeil asa a vrniti.
Dec1 eursera

$i sa NE in\ redniccsert
S'ajungetT bucurie
Din (Hi Damilor-vstra,

$i en acea bucurie
Sri. ye bucuratI

Cu care s'a bueuratri

Aronti.

5i rCiaasera
Din rodil
In rodil,
Din tiMiti
In nemti.
Din sem6nta
In seMNItg,

s'o'neredintatu

Ca toTagulti i su nfrainsetatil
Tiindu-lii in mana
neavi;ndu radeeinrt,
De doisprece anT
A infrandibi neudatil.

$i cap' mC priviti
ve vesehtl.
$i cati m'abeultati
TotT ve bueurall.
Precum s'a bueuralti Noe
Cfind a
din eorabie
Pe useatri
$i sa mantaitil de pCcatil ;

Din

In vita,

Pan' ee-a
51a sosiLil

Vremea si la acestil
Mica, a Domnilorti- vustre :
Cu genunehlurile plecate

$i eu lacrimile vNrsale
Ca DumnTa-vbslia eiwtirf
Bunt si indura41 prinff,
Din inimti sa
.ndura(T
Pe film Dumnia-vstra so
De la inima sui v' iiniili

$1-a inoitti
Pamintulti,
$1-a
Iffif Damneder, euvintulri,
TerlatT.

$i pre dinsa so blagosloviti

51 a rilsaditil vie

5i s'a umplutri toti de buenrie

$1 ail beulti vinr,

www.digibuc.ro

Si s'ati veselita deplinil...

Si mie mnc. ini s'arti ckle
Pentru urarea mea
0 copilrt ochisea
SA:mI petrecrt yremea cu ea

$i pentru c v'am uratti

Cum maY bine-am cugetalti,
Mi s'arti c'ad o ntiframti de inri
SA:mi stergri mustetele de vinil (1).

In unele parV, precum buna Ora in tinutult Cmpulunguldi si alfi Dornei, nu se leail Iertaclunile dupa ce dU
esitt cu dantult afarti, ci
dupa ce at 113C111.1julpit de-a treta ra masa Atunci parinhil i nemmile
cele mai de aprpe se punt dupa masO, mirsa n genunche
de'naintea mesel, si colaceriult, care sta la spate, luzIndil
lertaciunea in numele el, rostesce urmAtrea oralie, care

nu e alta deck o varianta a celei de mai nainte :

Slap' cinstiti nuntasI
Si boeri imprejurasi.

CerIulri cu stelele

$i cu s6rele
Si cu luna
La care privimil noi totdenna.

Gl6te

nor6de

Stati, staff

$1 a ziditil Dumnedeti
Luni

$I-ascultaU.

Aceste &me, trel cuvinte,

Carl stint de 1)- dell renduite.
Cine-I mare si lumiiiat
Cu lumin Inbrricatil ?
Dumnedeil adevratil
Celti ce a fiicutti
Dintru inceputti
Cerlulti si prunintulri
NumaI cu cuvintult
marea

$i t6te cate-sti intr'insa

Mime cu disa

MartY

MercurY pascrile,
JoY dobit6cele,

Rya \Tillerl le-a pusti nume

Tuturorti dite-sti pe Iume ,
$1-a zirlilti Dumnedeti si pe Arlamti

Din care ne tragemil si noi m,mrt :

Cu trupulti din lutti
Din oplil ptirtY fticutil

Frumuseele din sre

Cu ochtl din mare
Cu mintea din vOntil
Dilruit (Ida dubult1 sfantil,
Cu osulti din pRra,
Cu sangele din routi.

$T-a impodobitti .

Campulti cu erbile
Si al flnrile,
(1) Dintiunti rnanuseriptd vechia.

www.digibuc.ro

392

Tute-acestea ale trupului

Sil

Le-a fricutil
Deosebitil

Ca rba efimpului,
Ca frunda corlrulta,
Ca stelele ceriului.

De ale sufletula:
51-a suflatil D-deti cu duhulti
Si I-a invisrt
ST-a trilitti Adarnii in raitl
TreT deci de aT.
ST-a vedutil Dumnedeil

Ca nitsipulti iuuriloru

$i din vitfi
Di

semni

Panil l'ace,tT doT liT ai DV.

Ca Dumnia-vostrii cinstiri,3
BunT si indur41 pirinti
sa v umilifT
Si pe film DV. s'o bla4osl ovi[T,
Ca nu este fir] sii se nascil

Cii este omului greil

A trM singure in raifi.
Datu 1-a Dumn.edeil

Una somnfi greil

lu mijloculti raTului
ST-a luatil Dumnedeti

Si la pariniT si nu grasescil.
Dar nu-T nicT min pilrinte asa de reti

OA din osulil lui,

Sange din sfIngele lui
SI-a didit pe strimsa nstri Eva.
ST-a suflatil cu duhult1
$i I-a invisti trupulri.
Adamil, du:Ida s'a desteptattl
Elri tare s'a
Eri Dumhede6 a cuvintatil :
,Adame ! nu te
Nu te 'nfricosa
OA din osulfi R
$i sange din sfmgele ter!,
Yentru aceasta va Iua
Copilulti pre tatil-sal

Si se va lipi de muerea sa
Si fala pre malci-sa
Si se va lipi de bilrbatulri sal
$i vorti fi ami.ndoT unti truptl
Ci asa i Dumnedeti a vrultl.
Si de aim inainte
Dupit

inmultitT voi

Si nu-s1 blagoslovescii
Ea sLit cu genuncliri plecati
Cu lacrimi pe fala sa vrirsate
Dumnla-vstril
BunT si induratT parin(T
Ca DumnTa-vostril sa ye umilirf
$i pe fiTca DV. s'o blagoslovitT.
Cd blagoslovenia parinfilorri

Intilresce casa
Errt

prirmhilora

De pe temelie risipesce easa

Si alti trellea rendti

Thal ocestri cuvinln
Ctitrl Dumnia-vustril einstiti
BunT i indura(T pilrinfT
FiTea s'o blagosloviti,
De D-vsirrt sii fie blagoslovitil
$i de Dumnedetl
Arnhi ! Amin ! (1)

ce a sfarita oratorlulft de rostitil euvintele a-

(1) Din Varna, corn. de Andreia Prodan, studinte gimp.

www.digibuc.ro

393

cestea mirsa. care in timpulfi ace6ta a statfi IngenuchlatA,

-se soild din penunchi
Tea lertaciune dela top cel de
fala, Incep(Indil mai nti delq tattail s i pArndandu4
pre toP sffirsesce cu (TM mai mica. Chiar i dela copilubl din kTiln. (Mel este, incil i lea lertilciune.ruganda

pre fie-cale in deosebi ca s'o lerte.

nmurilor celorti maI de aprpe si mai
inaintate in verstrt deck dinsa le silrut4 maim; cu
_surorile, suratele si cunoscutele sale se saruta In guril,
ra. celorlalri le ()ice numai ea s'o lerte.
_Matti parintil. dati si cefiallI o Term T-o binecuvintzA,
dorindu-I Vote cele bune si Jictnc1t :
Dumnedea s te Terte.
Dumnedea
ajute.
Dumnedea te binecuvinteze.

liiliiint ciasa Mina cu noroet,

Sa ai parte de viata etc.

pe cand mir.za i7:1 lea iertiiciune dela fie-care. news-

tele, carile se afia de fala. si mai alesa una dintre dinciintartti. cant cu o arie fOrte
filistA urinatorIulti cantecti :
sele, care-i fOrte bund

Frunda verde-amaraciune.
eopda, iertAciune.
Dela mama. dela nene,
Dela ceriult1 cela en stele:
Dela frati, dela surori,
Dela gradina cu florl;
Dela strata ea bustfroeil,
Dela IlzieaT. dela joca:
Dela strata cu tamaiIa

Dcla fetele eu 0(5.

wzrada. dela porta
Dela fetele cu coda;
www.digibuc.ro

Dela nnellesT si
Din lindrt i dela ust (1)

Aceste vt rsurI, cantate cu o arie fOrle trilgiAnata ti duisA, storm) lacrimi pAna i lin inimile cele mai impetrite..

mirsa iertaciune 'ainte de ce plkA la

cununie.

Dar nu numaI ea, et i turele Inca isY la Tert6ciune

dela parintil i nmurile sale, eilnd are sa se pocuesca la
cununie. tlft inca Ingenunche 'naiutea parintilort) s'el, era,
colacenulD rostesce urmatrea oratie :
Cinstifl speti si puntasl
$i eu toa imprejuratT,
CatI sfinteti aiel adunati
Starf pu(intl si asculIatl
Aeeste doue, trel cuvinte,
Care sfint ornduile
Dela hunulti Dumnederk
mal ales DurnnIa-vOstril
CinstiVf
InduratI prtrintl,
Carf suntetl blagoslovi(f

Ca si pomil eel rodi(I,

Caril dar] rOdrt rarnurilorri
Din rileorile rralcinilorft.
1ril si air] doilea rCnd
CinsLitl Ospetl

Si cu totT imprejurati,
Carl (del N'atT adunalri
La acesla cinslill nuntrt
$i veselie binecnvIlnlata,
Cit acsta va s remfie
La tolil tineretult en datorie
Pfula'n veclulul vecie.
nu-i fir] pe piminll

Yana

sl IT crescri

$i de tota raft" il fere-,cri.

Crt aa i Dumnedeti
Dintru incenutri
A filculn
ceervon

Numal cu cuNintulo,
Marea, si
fritrinsa
Numal cu disa.

$i ceriul l'a'rnpodobitu
Cu sorele
$1 en stelele,
Cu lueeferil si en tuna
La earl privinnti lot(huna,
Cu lneeferI luminosI
La earl' privescri zi eel peerno]
Pininiul l'a'mpednbitri

Cu Opl si (u
Cu mona si en mr]Jurl.
Cu bradi

Sri triit,scrt
(1

$i 'nointea prainUloril
Sil nu grescsca,
Crt i pirinlil trudescil
$i multri se mal ni-ickjeReri

Din Crana, diet de M. BArbut.

www.digibuc.ro

Ratnurati,
Ca *ntrinsele
Tle ferele

a ni striL
Er Adamil
Deyeptfuldu-se din somnil
S'a spariatil
ST-a strigatil:

ST-a zi uhu pe Eva. s rrtm

Sa se nasca
crescrt

Si s vecuescri
Care dupa semintia sa
dea ruda sa,
$i
vrutil sfintia sa.
f:ra dup'aceste 101e
Dumnedert, ca celti ee pte,
A mai Metal
Ha Thin la rAsariltt
De-osebill
De-aceslii

Si'n rani pe-Adamit

l'e strrtmo ult nostru-Adam5
Di n care ne tragemil
Cu trupulrt din prtinintil.
Cu audniii din v(.ntil
Cu osulil din pelni,
Cu sfmgele din ruurt,
Cit frumuseti. din sure
suflatil eu duhuiri
Si nviserrt trupulil

Dumne ! ce

sta `).

Era Dumnede i-a 6isti :

Marne ! bucurrt-te !
Nu te sprtriC.,

kCa acesta e

0,il din osulti

-finge din sangele 16it
Came din carnea ta,
ea se va chiema
Tie setie
Pan in a veciuluT veeie.
Ca de-acum e a l-a
Feciorulil de taIll sat

St de malea sa
lipi de muerea sa,
Cri. asa
A vrutiri

slintia sa,
St-amC-ndoi se Norti chiema
i

Linn trupil

Crt si Dutmtedert a-a a vrutil...-

Deo.,ebitil de-ale ->ulletuluT.

Er' Dumnia-vustril

Era vilOndil Dumnedeil,

Buni si induratt prtrin(i

Ca nu-i bine, ci e

Toni nimicil nu granditi

Cu duhulti blandetelorri
Pre acesitt liti alit I) vu-,trii.

multi singurri st. trilescrt,

Pamin tu ti st
st.:-.panesca
A Ittatil si a poruncitil

Pe Adamil 1a adormitil
In cfunpii raiulusf

lii eodril
In campi inherit"
In codri'nfrunditT.
ST-a luatii o e6.5111

Din cu,tele lui Mama

Care rap' nriscart

Si l'ati cres ,ntri
drtruith
' Duamedeti celti sfantil
Dile de cl'isMorie
15i

$i ile bucurie
blagosloviti,

Cum a hlageslovilii

www.digibuc.ro

396

ANramil pre Isacil.

had) pre Iacobu,

lacobil pre eel 12 patrier0,

Intaresce casa

Carl de D r,ieti ail fostil alesT,

Bilsipesce casa
Ca de-aril fi

Mai alesil ea cei trei cuenni,

b!agoslovenia pilrinhilorti

Er blii.mulri parintilorrt

.CarT a fostil in cupaoriti de focil Casa loril din pkra.

lumea de norocil. Totil
rasipi
Chiar
din
talp,5,
Dumnia-vstril cinsti(T
Bunl si induraIT parimi
Si n'aril mal fi
Totil nemica nu ganditT
Vrednici s'o facil.
Cu duhulti blandetelorri
Er DV cinslili nuntiO
Pi e-acestil liti alti D-vostra
Si en MT imprejuraiT
Cap Dumnederi induratil
blagoslovitT.
Aiel v'a adunal6
Sit se bucure si elti
La aeest cinstila nunta
De blagoslovenia I) Insirrt
Cu toM s fitT
Cum Aronil s'a bucuratil,
Cand toTaguiri a allatil
trei ori ca s rostitT
De doTsprece anT usual
Amin ! amin ! amin !
ST-a intimiditti nendatil
Sit ne fie acesle
ST-a inflorilil in mana
inte
Fara de rad6cina.
Cine n'a dice de (re ori amin
ST-a fostil rorle frumosil
i se imple trupulii de venial
Langa masa luT Christosti.
ST-apoT seuil e'a (lice : amin!
$i mie mi se cuvinti :
Er Dumnia-vCisi rit cinstitT
BunT si inteleNT parinfT
Untl paharelti bunt) de vinti
Pe acest6 titi alti DumnTa-vostra ST-o basmillutil de inn
Cu duhulil bhThdefelorri
SA-mT stergri mustetele de vial.

Si aceea de nu mi T b.

blagosloNi(i

Ca sa e Inicare si elli
Dupil cum s'a bncuratil
Prea fericita Pena
Atunci, cand ea a allatil
Prea cinhtila crnce.

SA-nil dart' una de bucT,

Sil-mT ,tergri nasulti de much

aceea de nu mi-1T da
M'oT slerge intr'o pola de manta,
$i Loiti N. N. m'o chiema.
Si

$i daca-IT binevoi
Pentru mine-(1 scociori
ST-o copil ochisea
Dintr'acestea de-acolea,
t+i-astepta cuvintil de blagoslovenie Dacrt m'a vrea, m'a vrea,
C'ace,-46 litI alti Dumnia-vstril

Sede eu genunchile plecate

Cu lacriniT pe braie viirsate
$i Art forte CU smerenie

www.digibuc.ro

397

Daeit nu m'a Yrea

Draculil s'o Ta

SR (Ilea eimpoTil din ea

Srt eante la nimbi mea. (1)

Dupi rostirea acestei oratit mirele, sculandu-se din genunchi, srulla mana parintilorfi, precum si a n6muri1ora
celora mai de apipe.
Datina de a-si lua tinerii iertaciune dela printli lora
inainte de cununie esisM nu numal la Romanii din Bucovina. ci si la eel din Transilvania, (2) Ungaria (3) si
Moldova.

Una dintre oratlile sa cuvintele de iertaciune, call se

rostesca la ocasiunea acesta in Moldova e cea urmiItre:
parinti, ascullati
Durnnea-vOstra cinstili i
putintela cuvinta. pis'a prooroculu
ctt prea vecinicula D-Ie ntth Mca ceriula i pAmIntulti; pc ceria
M ea D-qe srele, luna si stelele, si pasOrile n vzdullb
marea si pescii in mare. Si dupd ce impodobl
cermla socoti Sfintia sa de impodobi si pnnintula cu isvor de apa rece si dulce, si cu pomi de tota feliulfl, i
cu multe fehuri de gadine selbatice, care de nol de ineni
sant sciute, 61%1 mai multe pota fi nesciute. Deci dupa
acele dupa tte, zidit'a Dumnedea pe omula cel dintaia
adica pre stramosiula nostru Adama, si-la faca din opta
pArri: trupula din paminta si sele din para., cu sangele
(1) Din Mitocula DragomirneT. dict. de lonu hchimducu, agriculloru.
(2) 1. C Tacitu : ,Nunta la poporulu rornanl. etc. op. cit. p. 21. Dem meta
fetele l Taa ele I ua Minit dela surata lora p in colinde
t t c ee a mirele. primincla InnecuNintarile parintilora, plcl cu nunilla insotit1 de intima loru la mitCAt..
(3) Corn. de d-1 El. Popu.
adicA deminta iii diva cunumeT,

rutila chIama. pre tata st pre malra mirelul, le tine o curbilare in numele acestuTa, ce acIT e mire si TesA de sub motectia lora prin care le multAmesce
pentru purtarea de grij i crescerea ce 1-ati dat'o. La finea cuvIntriT mirele
srutl mnele printilora, r acestla cu ochil plinT de lacrirn1 iii striingu la
pIepti. Ili srut in frunte, si hinecuN Intandu-10. IT doresca ca tte s. fie in
tr'unu cesu cu noroci, s alba viat Indelungat si plin. de fericire,.

www.digibuc.ro

din oO, cu frumsejele din seire, cu ochit din mare, cu

sufietula din duhula sffinta, cu gtindula din lulimea lincu putere dela sainta Troilli. i-la fgca om dedada somna de adormi. si Oise Dump edeil.
6
ca nu este bine sa fie omula fra de ajutor, si scse o
csta din cOsta lui Adama si o zidi de-I face femee ajutora, adica pe stramsa nstra pe Eva. i dacti se destepta Adama din somnu, si o veda, disc ai. :
<Mullameseu, Dnine Sfinliei Tale. ca. v6dul ca acesta

este osu din nsele mele si trupa din trupula mea ; c,;i acesta se va chiema fcniee; si pentru acesta i va lasa
omulti plirinlil i frati, i se va lipi catfa ala sea soil',
de sc ri impreut a si volt fi amendoi una trup. Atunci
blagoslovita : sa cresceli, si sti
Dumm-dea a (Usti si
stelele
ceriuluT,
ca nasipula maril. si sa
ve inmullilt ca
ftniplei tota pammtula ste tea lumea ; I lagoslovilI st
pamintuluI. i pe dinsula sa moscenir. i dintru acesta culinta Dumnedeescu curse isvoia de m'qua in

nma, si oma din oma curs'aa. i venifaa vreme pana

la flu d-vostra (cutarh); ales'a si d-lul inirde cu voIa hifi
1)umne0ea ve,rstnica, ca sA.-1 fie sola Dumi-sale. Deci se
iertap si
sa
rtga Dumilor-vstre. ca
merga pe cale alb, la cinstita si de Dumnec,lea daruita
casa Dumnilor-sale, care-i de Dumnedeti data, si de Ornenil eel buni aflata. Deci se rga Dumilor-vstre si cu ala
si
doilea cuvinta, ca
blatfoslovill, cum a
blagoslovita Avramti pe lsact, Isact. pre Iacova, si Iacova
pe eel dolspreOece fecIori. cad blagoslovema parinilor

Intaresce casa Holt. Deci se roga Dumilor-vstre si cu

ala treilea cuVinta. ca sa-1 IertatI si sh-I blagosloviti sa
merga pe cale albti la cinstita si de Dumnedeti druita
ca-a Dumilor-sale. casa buna, casa de bucurie. cu viali
www.digibuc.ro

399

at path. cu norocita 1inite pAnA la adAnci bUrnete. Ca

fie numilcr-vste bucurie, care bucurie a fosfa la Aronti prorocultl, cand a Infrunditif toiagul In rnfna, i
a Infloritii fiincl uscatil de doispredece ali. Acelif darti
blaposlovenie sti1 invrednicesca. Donmulti Dumnedeti
cern-

pe aceti cuconi lubilf ai dumilor-Ystre,

du-sI lertaciune, cu multa plecaclune dda Chcistosti,

fill si Durnnet vstra sanritosi!>

Toff" aceea oralie, dupti o altti versiune, insa in versuri :

Din nemil in nemil :
Cu ochiT din mare,
Cn lumina din sure,

Asculta IT
AscriltaiT

DumnTa-Nostril cinstiti

Cu tOle
trupulut
(_6e1)itil de ale sulletulut

Parinti
Si Imprejura-,:i
Si DumriTa-Nostril precum

i not Si-a suflalii Duinnede cu duliulu

CinstitT nunlai !
Acegor . paribtl ne vomil rat.a
Si de rostu Nomrt cuvinta.
Dumne-vOstra,

ST-a inliatti trupulri.

ST-a v6dutil Dumnedeil,

Cit nu este bine,

()multi singurrt sil tri-u3sca
stapanescil.
Pamintulri

Care dela D-deu sunletT osinditi

datti anti somnti dulce lui Adarml
cautati st re (HI DV. eel' smeriti
SI a adormitil torte grett
Cu duhulti blandetelorri
blagosIoNitT
ST-a scosri din stanga lui o cOsti,
tertati
Cd nu este fin pe ptrnintt si trrtesca

Si parintilorri sit nu gresescil,

Iliucar catti si prointiT se silescil,

pe Eva, strrimusa nOstra

Adamil sculfindu se a

$i de tote cele rele iT ferescri.

Domne ! Pomne ! ce-mi este mie ?

Dumnederi a Multi-.' eerTulri pa- Er Dumnec,teri T-a listi
mintulti cAdame ! Adame.!
NurnaT eu cu intulti
Marea si cele dinlr'insa
Nu te teme,
Numai CU Oisa.
Este a ta sotie ;

Si inc. duprt tute aceste a mai OA din osele tale

[ziditti
Si trup din trupula tti,
'rein pe pninttl Ram la rsiirilli Pentru aceea va !Asa
Si in rain a zidita
Fiulti pre tatillrt sOti,
Pe stiTtmosulti nustru Adamti,
Si pe muma sa
Din cat e ne tragemri si noi asti-OT 1Si se va li pi de femeea sa

www.digibuc.ro

400

Si yorti Ji amendoI unti trupil,

Crt asa Dumnedett a Yrutti.
Si de-atunci ne tragemrt nof

Din mil in omil,

Intrtrescil casele
Erti blilstemele prinilort
Resipescrt casele
De aril fi elute duratrt

l'e temelie de petra

Ea de sirgil se resipesce toti.

Si din rodrt

In rain
*i din vir

cjiceCi boeri : .aminti;

In viV,

Pinil la aceste deue tinere

Ce stati 'Main tea Dumnla-vstre

Crt ert nu volt qice-aminti,

Pin' oe nu ni4i da o nilframri de
Cusutri imprejurti cu CA,
inr
Ca

stergil gm* de yintl.

Si de ntiframi tolti Y'asl mai Terta,

Dar de priharti ba !

smerirr

cu lacrimi v rugd

lertaa si
blagos1oN0
Si-lt volt duce la gurita mea,
Pentru cii blagosloveniile Orin ( dot ti Crt ca scie cum a bea. Arnie].

Dupti oratia de lertAclune, ce s'a reprodusil, vorniceluln

spre lecunoscintd, dii din partea mirelut i a miresel o-

ratorlulni until piihar de vinti; nil acesta inainte de a

bea, urza in urtnatorlulii moat:
dumi-tale, cucune mire Milostivultt Dumnedeil
Sii ye pm Cquiascii cu sfatulti,
*i dumi-tale cuc6na (1) miresrt.
Cum m'atT YOulti DV. cu acest Ca i ve bucurap" unulti de altulti,
Ipaharil Cum s'a bucurati Aronti proroculti,
ve vaqi-i din Cand I-a odraslipt in mina toiagulil,
fceriti cu darti. Neudatti, nerouratu,
Cu darulti s41 si ye daruesc6,
De doispreqece anI uscatil,
Numele sti ve mrtrescrt,
D qeti cind 'l'a blagoslovitii
Inclat'a odrrishIti
Anil srt Vii sporesca,
srt ve'nmul(scii..
Sri vii trimitii din ceriurI

Ale sale patru darurt :

Slenii impriratesca,
Corenrt

Scaun domnescil
stripnescil.
(1) Cucomi

Si a infruOilti.
e mai bucuraff
Si-I.
Cu acea bucurie nespusa,
Cand fericita Elena
A allatil cinstita cruce.
$i era0 si vr3 invrednieescrt
Dumneqeti sfin

i Cuend,in limba veche ron Caul inghnna: june. tincrelei.

www.digibuc.ro

-- 101 -vs bucuratl unulil de altulil

lierghelil de cal
Cum s'a bucurat5 cinstitul Noe Si piing de bara
[proroct, Ca la boeril cel marl
Candil s'a isb.vitil de potopil,

Si inca srt v6" milusca,

Si din pme a gustatil

Si s'a sAturalil

Si srt v mal drusca

Si a Multi si vina

Ca apa din Pruitt.

Macard si ca Siretit,
Cii asa este acletiii (1)

Mult cu multi]

De a facutri chef deplin ;

$i de atuncl s'a fricutii
Cu care si e la fetele DV. inchinit Multrtmescri si dutni tale
Acestrt cale

Jupne vornicele !

$i impreunare
A dumilor-vstr
Sa fie cu scirea sfir4iel sale
indrepteze spre locii
Cu mare norocri,
Spre viatd

Trupuorrt de viorele,
Face-te-aril fetele manunchele,
Sii te bage 'n sinti la piele !

Cu dulce(il
Spre lauda prtrintiloril
Si a fraliloril
Si spre pomana
Si rrt-si mlostvu Dumnedeil
SA ye miluscil
$i 'MCA srt ye mai drueca
Mu la' avutie
$i intrgA bogiltie :

Ca si sfiintulul duh pentru dart"'

Pentru-acestil pAhart mndrisorii

Turme de ol
Plugurl de bol

Mullmescil dumi-tale
De acestil prtharil
Cu zrtbaril

Si gillbioril

Ca din suet' de pltiorti

Darul Sfintiei Sale

Sa fie in casa
Precum al ajunsil vornicelil de a[csta glt (2)
Sii dea D-r;le sl ajungt i vorni[celii de prt. (3)

$i pe noi srt ne bagl in smug,

(1) Adetia, este vorbd veche icomnscd, dela debitum, silaba bi dela mijlocd

se suprima depa datina i a altord cuvinte, ce contind asemene silaba d. e.

sibilo,

ueriil etc. Picerea adetiil se intrebuintzd In gura poporulul, cand voesce

a espu ima ddtoria ce are a plati proprietatii pentru drituld usufructuluT d. e.
a plati adetiulft mofier aceea ce limba modern& esprima prin efiftid. Prin urmare
ea esprima o dttorie, o trebuint de satisfcutd. In loculd decT aid colacariei
in chestie,
afct este adetiulit nu insma., deck c aa trebue,

w se cuvine.Nota ep. Melch.

(2) picerea qldta, 0 de aicl glotai i a se ingloti insmna multime, popord
i se deriva dela scrierea pkg. TXGiaaa, limbd, care in limbagiuld biblicd se ia
i in intelesu de nrnd, popord de altd limhd.
(3 Vornieubl de prtd era o boerie la curtea domnscd. Cantemird ne spune
S.

Bl. Ma anti : Nunta la Romam.

www.digibuc.ro

26

402
Macar cu cate unti pAharil de vinti, SA cante si la nunta mea (2)
CA not toti 111 multAmim,
CA eri oiti face pe ici pe colea
DupA tOle aceste ca unil voitorri
pe care ma vrea.
[de bine De a fi mat mare

Sf. D-deri sA nu ra uTte nict pe Va merge mat tare;

[mine, De-a fi mat mica
SA-m7 dAruscA o copilA tinericA. N'oiti dice nemicA :
FrnmusicA,
gra de-a fi mat fnunusea.
Ochiqicd,

Mai multri inft va place,

Macar ca cea de cnlea.

Daca si ea o vrea
Era dacA n'a vrea
Eldv (1) s'o

se va chtema ca este a mea,

Si vot fin casa cu ea.
Inchinti si la garita mea.
Ca ea scie cum a bea,
$i voI face buzele leicuta,

SA facA cimpoirt din ea

Si pantecele halercutA

SA fie sotiOra mea,

Si

erad la curte patru vornicT de piirta, cd el sedead din afard de curte, si desfAcead acolo pricinele cele ma! mid, ce vented la domnie, pedepslad pe femel
cu purtArl rele si pe acole care se silnicead, orT se Weed (litre, le Impreuna
cu cununie cu persemele de care erad atasate, dact erad de starea de jos, rd
cnd era dintre hoer!, Incunoscinta pe Do,nri. 8i cAnd sedea Domnuld Inscaunuld celd de judecatA, el stad la o parle si (inead poporuld In bung. orAnInsemnatt In condica lord pe cela ce nu se infatisa la terminuld dejudeprin care acela se fAcea viitovatd In neascultarea de Domnd, si plerdea
procesuld. ET pentru pieta serviclulul primlad adetiuld din targuld Romanuld
(Descr. Mold. 1851. lasT. f. 168.)
(1) Elele In imaginatia poporuluI sltrit msce spirite femeescl, fAcAtre de Ad,
care se numescd .Rusali. Sunt asa de pericultise, In dad nu este bine nicl pe
nume a le chiema, pentru aceea obicInuild ele se esprimI numal prin pronumele ele i dinee7e. Intie alle rele ce producti aceste spinte acelul urAtd de
dinsele, este si bla reumatismulul, pe care rominuld o numesce dineele, adicAo
bl cu care celd bolnard se crede aticatd de ele. qi se dice cd bolnavuld pAtimesce de dinsele. Se mal aude In popord Imprecatia: luate-arii Elele. Femeile
cu num2le Ruxandra chTar i prisnuesc Rusaliile In Mercurea
dupl PascT.

(2) Aid nu trebue a lua imprecatia acsta ca ceva rdatttclosti din partea
juneluT cAtrA fata ce o lubesce, ci nnal alesd ca o manierd, de a o apropia de
dinquld maT mulld, pe de o parte desteptiodd in ea frica superstit si, de a nu
WA In mttna Eleloril Elea ar refusa a merge dupd. dinsuld. act femeile mat
ot cam& sunt frte supersti(i3se 1 cu fried de spirittle rele; rd pe de alta
prim gelosia ce volesce a destepta In ea cu descrierea aRel fete ce eld o ar
gAsi luT de sotie In loculd el

www.digibuc.ro

403

n'a curge pie) o leeutri.

WA" lumea se veselesce ;

tu gurip nu te bucura
Unulii cu altulti cand ne vomil
ca de acesiti Ohara te vei siitura; sa nu avernri a ne feri.
Ca nu te veT satura nicT cu altul
Cum nu se saturd Tadulri,
De boerl de divanii (1).
De vornien i vatamana (2).

and ne vomil intimpina,

S avemil a ne Anita ;

Pentru mare mila dreplatilorti

Pentru buniltatea
Pentru inda &WO, (3)

r cand ne vomri uriftia

sa avemil a ne imbratio..
Pace intre frail

Cand ne vomil

Sa avemil a ne cinsti
Si beri acestil paharil de Hutur Cu euvinte bune,
Pentru meli voe bun ;
Cu pilhare pline ( 4);

Ca isvorulti vinuluT

impratT.

Pentru rda dimpuluT,

Care, churl infloresce,

I3oeriT eel marl

sa rmfte jitanT (5);

(1) Domnula Cantemiru ne spune ca din vechime se ImpartIa In due categorit lotert de sfala sad sfetnia i bolert de divanii. Gel dintata eraa sfetnicil
DomnuluT In trebile cele marl ale WiT, ei In politica, i eraa eepte: Logofetula
ceIa mare, Vornicula de tara de sus, cela de tara de jos, Hatmanula, Postelnicula cela mare, Spatartula cela mare, Paharnicula cela mare. BoniT de
divana se despartiau in fret
starea antata se numIaa boeril cel marl ;

ceT de starea a cl la ei a trela: boor's:

Boeril ceT marl faceaa slujbele lord

la curtea domnsca, i cand se duceaa pe la locurile lora unde aveaa ateclare,

aveaa drita a judeca pe supueil lord ei ale hotari pricinele. Boerit de starea a
difma ei a vela eraa ajutatorl In slujbele celora marl. Tustrele stgrile trebuTaa
sa fie de nma boeresca. Dupa aceetla eraa ei altiI, ce se numlaa boerenafi,
care pota fi de orI ce stare, ei faca ei et servicIurile lora la curte, ca nisce
slug! du msg. al Domnulul (Dascr Mold. cap. VI. f. 154-174).

(t) Vornic saa vorniceM i vatamana. Aceelia eraa servitorl domnescI pe la

sate, spre a educe intru Implinire poruncile carmuiril, ei a strange dgrile. Vornicula era Intala per.sna In sata din partea carmuiril. Vdtdmanulii era ajuto
rula lul, pe care ela Ila comanda, and avea de esecuta a veuna ordina..
(3) Irula Irului. Ir in liinba poporulul instnna mirodenie. Pang astgT poporuld numesce iruri o doftorie casnic pentru rant ; ea este o unsre compus
din mal multe matera mirositre, precum raOng, tamae, sacaza, cera albg, untd
de lemaa, sS de ie. Ira nu este decal o clicere stricatg. din pupop unsre.
Colicarlula decT prin cuvintele IruM
doresce ca lucrurile mirositre
grase, bi nu se sfireciti
oiata, ca isvoru1.1 vinulul.
(4) Cinstea la sensuld teranesca insmng : a vorbi cui-va cu cuvinte migulitre i placute et ala trata cu pahara de bauturi.

(5) Jitaria se deriva dela qicerea slavong juto=secarit. picere imprumutata

kiela slavonT, cart ta tarinile lord small& mat multa sgcara, juto; de aid pizttorTula tarinelora se numla jitaritl, literald siecTrariil

www.digibuc.ro

404

&era eel mai mici

Si ile bee tote,

Ca sg triliV cu noroce.
$i ee asi mat lgsa,
Dar Ine teme c nu mi- VI da.
AO mai da si pe la fete,
Dar me teme sg, nu se'mbete.

Sg remge calici.
f:r noi teraniT
S 'nflorime ca Sofranii
,
P.re. mazilii (1)
Se-I tragg cAniT,
Incil i mat.ele

$i marnele nu le yore ggsi lore ving,

S le rOda opincele.
$i eri oicti D-V6stra : amine,
$i bee acPste priharti de vine,

Ci-mi yore cgta mie pricing.,

$i me yore face pe mine vinovatil
$i yore dice et ell le-am imbetate(2).

(1) Mazilii din vechime se numlad boeril esitT din servicid. Dup ce s'ad In_
multitd tare boeriile, numirea de mazill se da rdzefitonl, cariT si acestIa se trgead din vitA, boersa. AcesIT mazill sad rfizesT se comandad pe la sate cu felurite ordine de eseculie din partea ispravnicilord si a ocolasilor (subprefecti1) care negresitd erad frte nemilostivT Wig. teranT.
(2) Vegl: Literatura religiessa popular, adunata de Episcopuld Melchisedecilsi publ. In gConvorbirl literare an. XIV. IasT 1880. No. 8. p. 293-297.

www.digibuc.ro

405

XIV. PLECAREA LA CUNUNIE.

Dupd ce s).1-a luatil acuma de la top Yertticlune se pornesce mirsa di mpreuna cu vorniceil. cu druscele, mecum
si cu alte fete si neveste la biserica, unde are sa se cunune.
La biserica se ducil miresele dela lara maI totduna pe

Jost" ra trasura In care ati sa se intrne dela cununie

se pornesce ce-va mai tetr(Jiil.

Daca biserica, uncle are sa se cunune, e cam departe

atuncI mirsa se duce Inteo caruta sail Intr'un car la
care de comunil sunt patru bol Injugatt
La munte si cu deosebire In tinutulfi CampulunguluI
si ala DorneI din Bucovina e datina ea atat mirsa cata
si Intrga sa suita sa plece la cununie Ware.
Mal' nainte Insa de-a pleca cu carula sail cu carulil o
nevasta Inrudita cu mirsa lga de capestrele cailoril si
de crnele boiloril nafrarni, carI sunt menite pentru carausi, adica pentru eel ce man vitele prinse la trasurI.
De-odata cu trsura, In care pleca miresa, mergil totduna si alte trasurl.
Atata cand merge pe josil catil si atunci dind merge
cu trasura o Insotescil si o pareche de laularI, earn de
cum se pornescil de-a casd si 'Ana ce ajungil la biserica
canta diferite marsuri.

La pornire si pe drunnl, cilnd lautaril sfarsesca marwww.digibuc.ro

406

sult" InceputO, nevestele ce o insotesca cnta Inca feliurite

cantece de jele, carI le vinfi mal de graba In minte. Din

multimea acelora reproducti aid pre cela urrnatoriil :
FloricicA dintre munti,
Copild din doT pdrinti!
De ce red mi te rnaritT,
Ori n'ai mild de pdrintl?

Nu sal tu, mandrufa lele,

CA miluta dela nene

E ca faguruld de mfere?
5i mila dela marcuta
E ca mursa din steclutd,
5i miluta dela frati
E ca umbra de sub bradT,
Si miluta de surori
E ca mirosulil de flori,
Er mila dela bdrbald
Ca umbra de Ord uscatil,

Cand te pui sa te umbresci

Mai tare te dogoresci
5i mila dela scra
E ca pOma cea mai
Ce se cce si se &Ice
5i dulce nu se mai face,
Si mila dela cutnnate
E ca pelinu'n bucate
r mila de la sir Miff
E numai cTulini si spini,
Care flOre'n ea pornesce
Cand gandesci ca infloreve
Ea atunci se vtstejesce,
51 cand astepti s rodsca
Spinil eresed s'o'nadussca, (1)

Dacd mirsa se mtirita dupa unil mire din satti strainti

uncle se presupune ca-I va merge rOti; atunci nevesteie,
ce-o petreca la cununie, sa chlar si nuniI cel mari, calif
In casubl acesta Inca sunt de faia ht petrecere, canta mi
reseI urrnatoriulil cntecil :
Copild din doi parinti,

La ce foctl te mai mariti?

Ca mila dela barbatil
Ca frunda de lard uscatd,
$i mila dela maicuta
Ca si mierea cea dulcuta.
De-al sei cutn ii cu barbata
N'ai sili la mdritatri,
TT-aT tocmi zestrea pe lada

5T ai sede la ma ta fata.
Mai still', fata, si fetesce
$i vedi lumea ce gandesce.
Da mai sedi macard o lun
SA poll' flre din graltua.
Da mai sedi tnacaril und and
SA portT strutd de intigherand..
Seil und and si jurntate
SA. maT porti cOda pe spate...

(1) G. Toutolaga ; Moray. i dat. pop publ. In 'Aurora rornin), an. I. p. 54.

www.digibuc.ro

407

Cresce0 fiori, da
Ca mie nu-mi trebuiti ;

CrescetT flori catil gardurile.

rumpe ramurile (1)

Nu

Mirele, vorniceiI acestuia, precum i intrga sa suit,

care uneori se urck si pan la 20 de fecIori holteI, attti

la munte ctii si la tark se duce totdeauna calare. Cigar
si eel maI sermanl mirl, caril nu ad cail lord propril,
imprumuta dela altil i In( a se dual Ware (2).
Pre mire in cele mal multe 041 il petrecd lutaril
cAntandu-I marsd numai pank ce lese de pe pOrta, mai
departe nu. Tot atuncl, cnd e petrecutd pink la porta,
uncle neveste inrudite cu dinsuld, cal-1M si lui, ca i miresei, ruai multe cntece de jale precum ;
Ea me duca, codru remane,
Frunda plange dupa mine,
Ea nu puna sa planga nime,
Ca mie cand mi-a fi jele,

Et1 oTA plange singurele,

$i mie, cand mi"-a fi

OiA plange singuriora. (3)

Sad acesta:
Frundulita, Inn*. crta,

Cu mirosna campuluT,

Duminica detnineta

Cu cumuta brumarie,

Mandra qi s'a mai ivita,

Mandru sure-a resarita,
$i pre mire 1-am gran
Cu cununa de arginal.

Cu cunun ar5Tinlie.

Nu scia sore a resarila,

Off mirele

Ca frumosa mal e gain

Cu poduha targuluT,

Cam gatila la manaslire

$i i-am data numele mire,
L'arn gatita la cununie
Ca sa-0' capete sotie,
$i sotie i nevasta.
noi sA se despartsca
Si nevasta si femee

(1) Din Pojorita, sata In districtuld CampulunguluT, Bucovina, corn. de I.

Flocea, stud. gimn.
(2) Aceea1 datinl esisa i la Italiera. Dringsfeld, p. 94: E1 (mire1e) e
cu totu14 nod Imbracat qi cAldresce pe celd niai frurnosil cala, ce l'a pututa
afla. k:.ua i celtlalte halaturI, de i adescorl numal imprurnutate, sunt aqa de
frumse, curn numal pte cine-va s5.11 Inchipuscit. Asernenea calrl .1 totfi
atita de serbtoresce irnbrdca(1 114 incunjur nmurile i arnicil s61
(3) Din Crasna, diet. de M. Brbutl.

www.digibuc.ro

408

Diva bunk sk si-o Tee :

Dela stratri cu busuTocil
Dela fedora din jocil ;
Dela stratti cu trtmetit,

Dela mndrele fetite ;

Dela stratulti cu hemeiti,
Dela fete si fit-ten. (1)

Si acesta:
Floridc de pe muntT,
Sus5 pe dlti la liklutT

Ori mirsa nu-I frumsil ?

Fnu-I Nina, nu-T rogozosti,

Este-o fanttlna adancrt,

Ma1 multi' cal beri i milnneti,
Toti mknanck, toti nechzrt,

$i mirele-T prea voTosil

Ca unil trandafir frumosfi ;
Apa I link i gustsil

Si la culcatil se WO.

5i rnirsa-T prea fruniosti;

A pa-I link, curetre
Si rnirsa-T ca o flOre,
Pare cii-T ruptrt din sOre,
Amndoi se potrivescil,
Ca &a porumbT se lovesca ;
Amndoi s ca doT sorT
Pe cart sttnintl fark. norl (2).

Nunn:1 calului mireluT,

Murgil ea pana corbultif,

Niel nu be, nicI nu manfincrt.

Pe picire se usua.
Nu scull rnu-T rogozosti,
OrT mirele nu-T voTosti ;
Nu scifi apa-T ruginsk,

Pe drumd merge mirele de comund inainte, vorniceil

dup dinsuld aldturea, r ceIlalti feciorl tow doi cilte dol
In urma vorniceilord. Si cei mai multi dintre (IMO, cu
deosebire Insd vorniceil, avndti arme la sine, impu$ca
de mal multe orI pe drumd, dandt prin acsta siltenilord
de scire:
impratil

Cu intregulti s palatil
La cununie-a plecatu (3).

In unele WO ale Transilvaniei venindd nunuld $i nuna

Impreuna cu vorniculd in curte la socruld mare cu alaluld $i cortegiuld usitatti la acst ocasiune i afkindd
(1) Coin. da d-id G. TomoTagd. Comp. de acelasl : Moray.
In gAurora rom. an II, p. 54.
(2) Din Mahala, coin, de d-In G. TomoIag5.; comp. Moray.

sus de acela0.
(3) Datina Bomanilord din Bucovina.

www.digibuc.ro

qi

dat. pop. publ.

dat. cit. mat

409

pre acesta seqncla pre un scaunti, vornicul se aclresza cMra dinsulti cu urmAtrea vorbire :
Bunl qiva scre mare,

Ce t1-e de plane asa tare ?

Nu cum-va ai superare,
venima cu alaTti mare ?
NoT la dumnia-ta venire]
Porunea sa-fl
Si pen tru ca ne-ai chTemat
Noi t te-amu ascultatii,

Si fiindil-ea ne-aT pain,

Acum bine te-amri grisitir !

Nol mulle nu-tT grtulrn (?)

NumaI in casil Intrmrt,
Pe mirele
In mfina nunuluT

Dupa aceea voi nicul Intra cu nunul, nuna si intreg

cortegiulti In casa si se aclresza catra mire cu urindtrele :
Acuma cinslite mire,
Dupii trecutele
Care astray s'ati plinil5,
De cand mirsa-T tocmitil ;
fad nunuiri a venitil
Precum v'aa fagaduitti,
111ftna drpta i va da

5i te va si cununa.
DecT acurna te gatesce
Si cu noT cillCtoresce.

Dupa acsta esina nunul cu mirele si cu Intregti corteglul In curte, uncle se OM socrulft mare seOnclii pe
un scaun, vornicul se mat* adresza catra socrulil mare
cu urmtrele :
Acurn cinstitti socru mare,
Santate dumi-tale.

CA pre cine-am cautattl

Et di am si ether.

www.digibuc.ro

410
Nunulil

r cum s'a

Marla drpt T-a

ca fin ascultiltoril,
datil ;

Si ye potil incredinta
C 115 va si cununa
Pre acestil mire cinstit0

I va fi multmitoril
Si acurn si'n viitor
$i la timp de ajutoriil.
Deci acum juul sArutati,

vostru, prea WNW'.

Dar nainte de-a pleca,

frumosil te voTil ruga :

Ca dumnia-ta, ca
Ce-IT iubesci finlii fierbinte,

Si ca tat cu 'ndurare
dai binecuvintare.
Ca fericit sti-T fie
Scumpa lui cAsatorie.

$i tare nu v'ntristatt,
CA merge cu Oste-rilsi
La prea scumpa lui mirsA,

Si dacd s'a cununa

Er acas s'a *nturna.
Acum v' lstim cu pace
Precum lui Dumne4eti place,
$i fiindil forte voiosi
Sul vO aflAm srtnetossi I

De aice apol pornesca cu cortegiula si- cu lAutaril Ina-

inte la socrula mica unde aflii pre acesta r sedenda

pe scaunti, si vornicula mirelul se adreszrt ctra dnsula
cu urniAtrele:
Bung qiva socru mieti!
Ce stai asa obzditri

Vorniculu miresci :

OrT pentru noi esti scat-bit:A,

Cci aice amt venuti?

Noi aici dac'amil
Credema
si nimeritil,
Si ceea ce cAutAmil
Suntem5 sigurT ca T aflmn.
CAci pe due-an-Al intreba

Totil aicl
indreptatti.
Deci nu mai stall: intristat:f,
Nu plangeti, nu HicrAmati,
Gi indat ye sculatT

Si pre noi ne intreball :

Ce culmt, ce
Ca solia sA ne-o dmti.

Cinstite vornicil de locil !

Dunmedeil s-i dea norocil.
Dumneqett s te trsed

$i graiul tom sa-v sporsck

Ce ne TaT asa cu graba ?
Sea cui graba stric treba.
'l'e met fii ce-va mat bunti,
Crt let, adevr5 ii spunti,
Cul noi nu strung obiditi
Dupil curn vCnchipuiti.

Nice nu suntemil scfirbitl,

Precurn vOdu ca ne vorbitT.
Nu plangemil, nu lcrarnmil,
Din contrA ne dasftilmt1

www.digibuc.ro

411

Cu ieutari. cu cntare.
Cu ospNil i pomp mare.

$i cu lutarT pant.ndri,

Nu vedeti 1ume-adunara
Curn ste aicT si astpte ?
Neveste, fecTorT si fete
Indesat.I pe sub perete.

Tot.i aicI neafi ndreptatl

Noi pre totI amil intrebat

DecT noT aici scimri sa fie

A mirelui post' sotie.

ca la D-Vstra'n curte
S'ati adunalil niueri mulle,

Toti asteple cu tilrie,

0 solie s ne vie.

Multil glt adunatil

De-aceea v6 intrebeni
si rugemil :
Si frumosil

Se ne spunell ce voiti
Cine suntt-t.T, ce poftiti.

Ce dutatT, ce mblati ?
Voi solia se v'o daii !
Vorniculu mirelui :

l'entru acesta venimfi

Si aici
jupenulri mire
Tuturort1 ne a datti de scire,

Ne a spuil ce i s'a'ntmplatti
Chian de curkidil la venatil :
0 dprir'a aflatil
Cu ea s'a intimpinatil
$i luandu o in brate
A shutat-o in fate ;
Dar din brate T-a scripatil
La D vtfistea

Nesciindil ce s S6 face
Fiindil cu inima sad,
Indrptil s'a inturnatri,
Oste mare-a adunatil.

Ste toai cu gura cescate.

Ce cutm cu tiirie
Trebue'n case se. fie.
Dupe Amnele ar6tate,
Credemil ea von ri av parte
Se aflmil ce amil pierdual.
Dad ne-amtl trepildatil multfi
fail dar' solia n-tre :
Silatate Dumnia-vstre.
Mulle nu mai cuvintemil,
NumaT una rugemil :
Ca miresa sil ne o datT,
C'apoI cu noT ve mpcati.
Vornicala, mil esel :

Cii stile vornicil de case 1

Multrimimil de vorb'alse.

lie celea ce ne aretatT

Suntemil forte incentatT.
Ce s'atinge de'ntrebare
De ce ne facetT rugare,
Puteti fi incredintatT,
Cii la nol aici aflatT.

La noi dad 41 venial

Frumosil o a imbrecatil
5i bine o-a ospkatil
Si cu dinsa a plecatil,
TotT cu totii la vOnatil.

FOrte bine ati nimerial.

DecT poftitT, prea iubiti frati,
MaT ntain de ne'nchinatT,
CacT noT 'am0 esiai cu
Cu multe lu-ce de

gesesce ceprird,

A Dumnia-lui s pre.
AsIfetjtj venindil cu totil bndii

S bemil cu top impreund

Ca sa fitral cu voe Lune,

www.digibuc.ro

412

Va mai (lama Inca de veste,

Ca mirsa la noi este,
Si ce dela noi poftiti
mirelut:sotiOra.
DecT acum cinstit nuna
Te rugama ca sa fIT bunit :
Dumnia-ta poftesce'n casa
La jupansa mirs

Ca pre o mama 'ntel6pta.

Tenstpta cu bucurie
sa o duel' la cununie.
Grabesce si ostinesce
Pre mirsa. o primesce,
La biseric'o pornesee,
Cu mirele o 'nsolesce.
Si-i cununati impreuna,
Dupa cum si legea sunk
Dup'aceea sa traiti

Ca umilita te aslpta

Multi ani bunT

CastigatT precum doritT,

Pre tanera caprira

fericiti !

Dupa acsta vorniceil Snvit pre mina cu arcasu1 t1 In

cas, i petrece'nal miresa de trel orl prin arcul pregatitil
anume, dice de treI ori : In nurnele TataluL al Fiului

si ala St. Duhfi. Dupa pregatirea si esirea cu mirsa in

curte, ,ornicula mirelui, se mal adresza cahli socruhl
mic cu urmatrele :
Acum cinstita socru mica,
Veqi c remai cu nemicti.
C nol ce am fositi pierdutil

Dupa cum si legea cantit.

Pan' mirsa-li sarula
Eti totti voi mai cuvinta.

La D-Vstr'amti gasita.
Noi mirsa-o-ama

Si una ulciorti smaltuitil

Voiti sa v'a* mat spunti vr'o gluma

cu inima Nana
Ca acesta in;re cinstit
Mirsa st-a dobanditti.

Cu vial bung si
Multe v'asl mai cuvinta,
Dar' nOptea m'ara apnea.

Dupa cattl a tota amblarti

El aqi o a canatatil.
De cate a fosta lipsita

Deci mirsa stirutati

Si tare nu va'ntristatT,
C'asa-T legea crestinsc

Aici tOte

Si una colactl farna lasala.

Ca sa se ca.atorsca
Tinerii, nand sunt de varsta,

gasitti.

Acum v lasamt in pace

Precum lui DumneOeti place,
Si fiincla fOrle voiosi
Remaneli toi sanatosi !

Dupa terrninarea acestoril cuvinte pornesce cortegiula,

cu lautaril cantnd Inainte, la bisericd (1).
1) Petru Bancill : Colindele Craclunulul si ale Pascilora, la care s'a adaosa
Colacarituld satt Vornicitula usitata la ramp', etc. Sihia 1875, p. 59.67.

www.digibuc.ro

413

Cum sail pornita corteglulti, saU i mal nainte de.acsta,

una s'a malt' multe neveste inrudite cu mirele si mirsa
inlonza urmatrea doina :
BouTocri verde din vie,
Jalnica mea hulteie,
Ciind mergil la cNsatorie.
Cand de-a cas am plecatil
Diva bun5 ml-am luat
Dela piirintI i frttliW,
De la prietini i vecinT,

Can acolo am intiatil,

Clopu'n ms5 1-am luatri.
Ne tiflaI la clopulti meil,
Lacrimile-mT curgil merell
De jalea $.tru1uluI meri.
Vai silrace strutti frumosil

Cat'acum s te-aruncri josti.

Maernil in cornulii mesei,
Mandru plane] ochil mireseT,
Dar nu plange ea unulti,
Care scie ce-T
Mire le-I cu voe build
CA merge si e cununil,
Mirsa-1 eu voe rea,

Si se plange vai de ea,

CA-sT inschimbri portutulti.
Si-I remane dragutulii,
Si locula din sed6h5re

Si dr6guu1ti ca sT o flre. (1).

In alte WO ale Transilvaniel adunandu-se chiematil

la casa mirelui impodobesca dou car cdte cu 4 sail 6
hol, cu naframl si cu petele, cu crengi verdl si cu het
legate la crnele hoiloril, la earl! le pun clopotele la
grumazil.

Nur ulil mare (nanasulil) cu nuna si cu cel mal be"&dui impreuna cu socrula mare, seclil in carulil acela,
in care vreail sa aduo miresa, era ceiaIal1 nuntasi sea.
In carul celU pentru vestmintele miresei. Ceterasil Mai
sedil in ceth dintaiil, care pleca Main te, apoi urmza
ceialaltl.

ColacarIuhl, stegarluhl si mirele mergu calarl impreuna

cu a1i dol spre-dece c1rei, top fee:orl holtei, cu naframl
pe spate si pe umerl in jos. Dintre acestIa sse insl mergii
inaintea mirelui totil doi cdte dol, si alt1 sse indrtulil
(1) L Popd Reteganuld : DoIne top. pub]. in Tribuna, an II. Silniu
No. 274.

www.digibuc.ro

414

asernenea dol ca'e doI. Mire le merge inainte intre aceste sse parechT, avnclti de-a drpta pre stegaria cu
-stgula, r de-a stanga pre colacarulil si asa mergri pe
damn:I pana cand ajung la calea jume'tate. Aice toli cdlaretiI se aduna pe langa care', facnda unit cern Imprejurti, atunci nunula mare scle b'eutura si colaca si
de gusta fecloril si toti nuntasil, apoI se puna r In sirti

si merga pana aprpe de porta miresel tota in acestil

rCinda. Dar colacarula cu unti calarelt1 langa sine alrga
inainte, ca sa dea de scire ca vina, si ajungnda la prta,
nu potfr sa intre, fiincia ca pOrta-I legata cu funii sa
cu lanturi infasurate cu pae.
Starostea gazcleI ru inulta iume de Ornen1 btranl si
tineri staa din launtru de porta i4 arata colacarulul
clrumula mai in colo colacarula insa dupa ce saluta pre

ceI de la Oda, incepe asa :

Le sauri, ce veselie,
Ce lucru pole sa fie,
Ce statT aicT adunati
Dumne-vstra, Tubiti frati

Dar lueruri asa toemite

Inca nu ne sunt ivite.
l'rta legata cu pae,
Glota'n capa sta s ne sae.

-GI noi forte ne mirama

$i nu v' prea
Gandindil : ca de frier,. mare,

Una cu macTucT fereeate,

AltiT cu gurile caseate

V'at,T inehisa asa de tare.

Dar de ceT cu macTuei ferecate,

Nu ne tememil cri. ne ora bate ;

VOIC.ndu-v6 fata'ntristat

$i eu galbna mestecata.
Firea vi-T cam spaTmntata
starea vi-T tremurata.
Trei hml sunt de cand venimil,
Ne uitmm i nu durmimil,

$i de garduri razamate.

Ci ne tememil de eel cu gurile

[Caseate,

Ca ne-orri manca Tepele tOte.

Mai envintatT si D-rstra ce seiV,

$i cu vorba nu ne zabovitT !

Aid starostea i espunde

le arata drumulil sri. merga.
mal departe dicnd, ca. Oar aid nid unula nu e cu gura
cascata, si altele.

www.digibuc.ro

4 15

Faceti-vi voe bung,

$i credeti, cd nu-I minciun.

Coldcarulg:

Starostra.

Cinstite vornice de cas

SpusesT multe, nu ne
Dumnedeti sil te trscri
Trait] WI totil s

ascultatil vrendti, nevrOndri,

sporsc

(Jura ct ura s IT-o lrgscil.

Nol de cand ne-amil ridical
Crt-alil nostril craiti ludatti
Multi lume antil fimblatti,
$i mblndil alMa lume
Am vedutil ctIte-o minune,
spune,
Care Vote vi

$i credetT, cil nu sunt glume

Dar lacrulil minunatil
Ca sit fie-asa
Inert MI mi s'a'ntelnphit :
Portile tare legate
Si cu pae 'nfrisurate

eil la r

multe spui si

Tu dici ca. de nol te mirl ;

Dar voi sunteti tocrtlii
De spirielti paserl in vil.

Darrt mi rogti taci acuma

Sd-ti mai spunti si eS 'ma.
The, rogu te, (Fr domolii,
Sa nu te culel pe pomnolri,
Si nu vorbi toirt minuni,
DOr n'ai mancatil bureti nebuni ;
Sail fugit.T. c'e priculici,

De aceea v'ati opritti aici ;

Ori umblati dup bostine,
aiel nu are nime

Me dOni. vi pkitT
$i de cine-va gnditl.
Sati de Turd all' anclitti,
CI male( aS tbritil.
Dar bine

Colacaru la :

Dumnia-ta-mi eslI cunoscutil,

i noi arn intelesti

De mill craiti maceclonescii,
Care-acuin s'a ridicatii
C.

$i-i lotru prea minunatil.

Vine cu niste osti grele
CM se sparie loti de ele.
Tunuri grsnici slobodescil,
si muntii se cliitescil.
Dar vi prindeli cu noi &MY,
Portile si. deslegati,

$i ne dati totil ce vomit cere,

Ch. nol suntemti cu putere
$i vomil pzi cu tilde
Fe-aici nimeni srt nu vie.

S. mai apuoil

De cand mi-te-am fosti

Scit adi var in orasil
Sedeai la unti contorasti,
La masri duph cuptorti
Rodeai unS inestecitorti,
$i eel pe nescari rozre,
Resfrttandu-te la sre.
Dumnia-ta esti dela Buda-veche

Unde milta fuge de streche...

Cinstite vornice,

mai spuna Ore ce :

Ea sunt soli impirtescil,
Nimici. nu mCndoescri,

Tots direpte si. graescil ;

cri porunca 'mpratscd
Cautil srt se implines,rt ;

www.digibuc.ro

416

Ca acolo s'o stidsen.

$i frurnosil s odrslscn,
Doinnuln gandu-T implinsa I

Cine nu vrea s'o 'mplinsa

Cu capulil o sil platsen.
Pe alil nosirn crain ludatil,
Angern blAndil l'a desteptatil,

Starostea :

Fata veseln si.a spillatn,

La Dumnedeil s'a rugatil,

Ardlulti, ciitti e de mare,

Minciunosti ca tine n'are,
Calare pe a ta Opit.
Mai mincinosil ca o babn,
Ba si sotu-tett, scin bine,
CA' vorbindii cuin se cuvine,
E minciunosti ca kii tine,
Nesptdatn si somnorosil,
Lien de gurd, flealrosn,
De (-and mii-sa l'a blatil
Si popa l'a botezatil
De locil nu s'a ma! spnlatil,
Si 'nc'asa e de mitretn
Ca si-unii purceln cretli
De duptt coletn.

Slugile ti le-a chiematn,

Mandra Oste .1-a adunatn

Din btranl si tinerel

CM ii st bine cu el.
TOM argati de eel volnici

Peste cinci sute si cinci,

Peste-o suai cilltirasT
Peste-o sutit pedestrasI.
Peste dinsil s'a ullatn
ST-apol e$ i la vnatti.

A vnatil cmpil cu florile

Muntii cu recorile

Si vedndil o urma de fer

Staturd toll si se mirara.
TJnii qiceati ca-i flOre de rain
S'o rup aln nostru dulce craiii
AltiT cn-T vit de vie
Sd-i lie cralului sotie ;

Atunci pe noi pe-acest: dol,

Vdndu-ne mai viol,
Fiindil cu calea 'nvntati
Si cu cal mai buni gAtati
Dintre Oste ne-a alest

Er D-ta ca unti dergtorti

Esitil de dupit cuptoril
Cu cisme de piele de mitt
Pe la gur totn tArit.
Cu capulii calli unti bostanil
La gura ca unit clotanii,
Unde mergeti, acolo v' ultat4
Asa sunteti de detunati,
AtT ultatil de ce-ati venitil

5Pnainte ne-a trirnesti

Ca s'aducemil veste bun
La toil si telte'mpreunn,

V'aVi clatil dup flec;iritit.

Gain nostru crain laudaln

Si pe-aici a mai ftinblatti,
Si fiindil vreme sning
A intratii intr'o grdinn.

TOte bine le-al cuvintatil,

Dar pe gurn DU le-ai sp6latii,
Si tau- si te VI' mAretii
Ca unii purcelti crep
lntr'un fundil de cotetil,
Cu muslata trasten josn
Si la gurd mancaclosti...

ST aflandn o flre'nfloritil,
Frumsti neodrslit,
Aril duce-o 'n grOdina crliscbl,

Colacarula :

www.digibuc.ro

117

Ca buzele sit ne stergemil

OrnenT de omenie
Ca Dumneqeti st v6 tie !

Vorba prea indelungatil

Nu-T de trbA, nicI o datit
dam solia
Nof acurn
Dumnia-ta ne dit simbria.
Du-te'n cea frum6,4
Veal' in cornul5 celil do masii,
Unti colacti de grftri curatil
Intr'o

'mplantatri

Pe sama nstrk gatatil ;

o glaja de vinarsti
Ca srt o damil pe sub nasa
Stt ne trcil de necazil ;
Sail si o plosca de vinti
o sterguril de inti,

S 'ncrilditI de vinti sit mergemui (1)

F6rte frurnosil multrirnimti

Ca si cand amO hea

Ch nu suntemil InvOtatI
Sit trairnil necumpraatif.

Cdcf cand eramil cO bilIata

Mama mea s'a mniatti,
0 plticintd a luatti,
M'a tovittl peste obrazil
De mT-a fostil mare nrtcazil.
Dar de-omil imbuca o bucdturil,
Vomil maT bea si din biluturil,
ImbucAndil de doue
Vointi bea si de noue orl.

deschidend6 portile, cohicaruhl si solidO s intra

calarI si mergO pana de naintea usel, unde se oprescit

si starostea aduce una colacit inteo sulita implantat, o

calla cu apa si o stecla cu vinarstl, care tOte le pune pe
un scaund micutO, jos, tual pe pamintit ; er colacarlulti
coborindu-se de pe cal, incunjura scaunulit, se pleca si

la de pe scaun colaculit implantatit in sap. si sticla

cu vinarsit, r cana cu apa o varsa. De cumva Insa nu
le pOte lua, rick% totl eel de fata. Pe unele locurl pretind

ca colacarul sa sara cu calul preste lantula nftlurat

cu pae, cu care este legata pOrta dela unit stalpii la altulO, dar datina acsta a esitil acum din no.
Dupa ce a luatil colaculit de pe scaunit, 110 impliinta
cu sulita in turteulit cismel si inchina cu sticla cu rachitt
ctre staroste diand :
Cinstite vornice
sa-tt niaT spunti Ore ce,
(1) Aid staroqea inc1iii, eu vinarsd i pe -colAcard, dar acesta nu primesce,
ci cuvintzft ma! departe.
S. Ft. Ma

27

Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

41S

aNeli grija de buti eu

Si la cal* ("r1 de fenti
Si de ov6sil vOnturatii :

Er pentru tearulti
Alesele sA fie gatate

Cu totil feliul de bueale,

CA de n'oril fi tote &ate
suna cojoeu'n in spate.

picnda acestea. colacarult1 se intrce la nuntasi, can

pAn acuml a stati1 in loc0, i 1lLUd colacul nunulul. acela Il da cuI A rea, apol vint1 cu LOU impreuna
in ordinea de mal nainte la pOrta, unde era 11 opresc
si
lasa sit intre pana ce nu dice nunulil la faurula,
portil. Incare acuma e starostea, ca sa deschida
trandil apm in launtu, calareti1 se daft apol josu de pe cal
si se puna la jocil, r nunula cu rnirele i cu
nuntas1 Infra In casa ; nunula sa colacarula cere mirsa
sa mrga la cununie cu aceste cuvinte :
tBinesciuta este D-vstra si cunoscut, cum ca D-luy
N. N. porninda a psi la sfanta talna a casatoriel i eautandu-si o sotie, Intru care inima sa-I odihnsca, din voea
lui Dumnecjea a si aflatil vrednica D-vstra casa, intru
care si binecrescuta D-vstra. ffica. El fiindu IncredintatI
cu semnula si cu darea de mana, dorim ca astgli sa se
si lege cu lantulti Ma de aura al credintei In sfnta biserica, din cue pricina Ride frumosu v6 rugamti ca sa o
lasati s pornsca lmpreuna cu noI la sfanta biserica ca
sa se primsca acsta sfanta tatna..
Dupa acestea nuntasif Oka la cununie, cam de comunii
pe josti, daca im e departe biserica. (I)
In prejurula
tow in Transilvania, intrandil
(I) B. Vicitl, op. cit. p. 4-16.

www.digibuc.ro

419

-starostea mirelui in casa miresel, r ceIalaiti nuntasT,

intre earl i mirele, remhindti afara, lice

Dusu-ne-amil si amtl Arnblatti

Palau capula Astuf satri,

Uncle-4 podulti celt1 stricat ;

Podulrt se rupse cu noi

51-amil &Mutti top in norola
Pan' de-acolo
sculatri,
-Ca lea ni s'a astupalil.
Atunci esl o baba sbarciti,
Spre alti nostru folosti tocmitri,
Si ne spuse'n gura mare
De 'mp6riltsa cea mare.
Nol pe ea o-amil ascultatri
Si aicea ne-ami brtgatti
Si mirsa o-am
;

Dar nu v fie cu binatti,

Cri noi suntemil soli imp6rittesci
Cu branele voinicesci,
Cu curele huziresci
Si eu cisme cilzieesci ;
Noi pe'mpriltesa-o
Cii buna veste o
data
Alil nostril tnril impratil
Plinti de minte kti de sfatri

Pe nol ne-a manatil

Din sari

Starostea miretta :
Alit nost' trufri impratti
CUM Ciste a strigatti :
Ori impritsa sit i-o dea

Ori cu toti'n loc sa stea.

Noi avemil crulT
Si dreptiKl.
Precum Dumnia-ta le vedi ;

De vrei sit ne primescl,

De grabi si le cetesci !
Starostca minsa, :
Le-aT ceti pe fatrt,
Dar' isti cu alb(il.
Le-as ceti pe dosil
Dar' is ponihosri.
Starostea mirelta :
Noi IT ceremrt ciirti

Sii ne dal dreptiti.

Cum cii aci arnil imblatri
La olalt'amil fiicut sfatri.
Starostea miresei :
(Luindrt unu pahard cu vita oil cu.

In satil

rachiu).

Pe 'mpratOsa s'o ctmti

Sii traesci cu sinkate,

Si nu mai cumperi bucate,
Dail in targil sit te duel
Si dela altii s'aduci.

lu sii 1-o drunil.

Starostea miresei :

Ne rugamti cu uinilinl
Sii ne &Ai ingiduinla",
Fiindti cri a nOstri-T vina
Dac'odatil ain data mina !

Sit a plinil in gibrinasri

Aduse dela orasti,

Sa ai Oat pe sub pirete

Aduse de sub gilete !

www.digibuc.ro

420

S'arobtca mirelui :
Cinstite starosle de boat
Cu opinci de porcit,
Ca cwona de mTelit
Cu bota de oteld,
Not dreptrt
spunemit,

Si'mpCrittesa nu v'o ddmit

v'omd cla o ciut
Cuventiltore, nu muLd !

Starostea mirelui :
din cas in curte, unde se afla

,Es'iridd

niirele insotitu findit de nana.IT

altT nunta.I).

Cd. nicT cand nu'mblrund

Jo Ta 'n &rg cu jocurile,

Ci noT Amblamit eu plugurile,
Si srundnilmit bujoruld
S. resard. drop,oruld
Ce se face frtrimir,

Sat el niultl att a$teptatit

Sit trdesci, dar ed n'oin bea,

C nu-mi place holirca!

De 'mpCriits'am intrebatd,

sa md vedert' nturnat
De la tabCrit departe
De unde n'ain cpOtatil carte.
Ed acolo am amblatit
Dar et mI-ail ardtatil o cTut

Cuventdtere, nu mutil ;
Starosjea miresei :

De nu-1 bea Dumnia-ta

Ord bea 4tia de eolea.

Aral& pe eel din cas)

Starostea mirelut:
NoT damn venitil sit being
Niel sit mancmil,
NoT a mil venial in grabd sdi mblmu

Cu cisme ro'i
La capil cam bitatil
;
Sub barbd
E in casd dupd masd.,
Cu ndframil de mtasii.

Pe marginT cu aurd trasii ;

Dacit
s'o vedeli
Haideti, nu IC imbiep !
Intranda cu totiT In casAr

Si 'mpdratuluT bun 'este

OrT miresa mi-o darf,
Era D-vestrd s ye spunem [cemd, Ori cu noT nu N jucaV,
Imperdtsa sd ne o da(1,
C suntemil o este mare

De nasil s nu ne purtat.T,
Cd impratuld 'vine

S5 nu ye cal cu rqine !
Starostea mirLsct

In zadard mb1a0 pe-alci

Si fceVi' intre noT prici (1)
CA dupti ce'mblW n'avemd,

De unde sere resare,

Cii daca ne-omit ,uprira
NoT pe top v'omd apuca
Si 'n
arunca ;
Er miresa drrtguOrd
OmlI prinde-o delsubsuerd
ST-ornd da-o 'n maul' la mire
Sii tritsed 'n fericire.

(1) Price pl. pria=pricind, causl, scarli. EsistA qi In Bucovina.

www.digibuc.ro

421

Dupa acsta inchind mireseI, apoI plca cu tolil la cununie. (1)

In unele comune tow' din Iinutula Nds?;udnlui inergndii
fecioril de imprat desdeminlrt la mire si scolendu-la
pre acesta, dupa ce s'a gMitti, din casa cu stgult si
cu lautaril, Ilit conduct"' pana la unil loc, unde lO lasa
dimpreuna cu nemurile i cu ceia1alT nuntasT, caril se

mal afla de fam, ca sa astepte putinti, era eI, adica fecim i de Itnperatti, numiti de asta data si colacari, lund
stegula si laulari, se ducil dupa mirsa ca s'o lea si sa
o aducrt si pre acsta. (2)
Ajungndil i. mirsa, unul dintru chiernatorI sari feclorisi-de-imprat, care e mat htranti, vec,lendil atata lume

adunata de naintea cash, cuvintza :

Ce salta, ce bucurie,
Ce lucru pOte .96 fie ?
Cad noi ori ctt amtl mb!atft,
Ca aice

$i-arriti venial din casil

Dup'o stea mandril
Para la acstil

De tre'l huff de cnd venitriui

it steua

noi pe drumil nu dormimil,

Dar ori pe unde-amil trecual

Dect ori steua ne-arAtaq,

Ori in nuntru ne lasarf !

casrt

ST-ajunge'ndil l'acCst casil

sP

vdual.

Aifa ce-va

vornicula miresei, care sta langa porta si DU lasa pre

nime sa lntre in nuntru, respunde c eRi n'a vduta nicsi
stea. Prin urmare sa se duca In trba-o de uncle ail
venita, cad aice n'ati ce cauta.
ChIematorulfi mirelul Insa nu se lasa cu una cu dou
a 11 respinst. ei eRi cuvIntanda mat departe Oice :
Vornice de-alci de casd

Dumnerjeil sii te Wieser% !

Cuvintulil

Dar nt, le purta cu gandulil

se'nmultescri,

(1) luliu Bugnariu: Datine pop. din jurula Niseudulta, pub! In cGazeta
Transilvaniar an. XLIX Braovil 1886. No. 143.
(2) Com, de d lu I. 1 opit ReteganuM.

www.digibuc.ro

422

CA ne veT muta cuvintulti

Ca si holbura cu vOn
Sari gandescI c ne-omti spArla ?

Cu vinarA,
Si pe man'

Dar mi n'omil mai face asa.

Cu Ninti bunti,

Cad batArti eh suntemti doT,

Noi nu ne tememil de voi,

CA suntemri intregT ea rarulti
Si vorbim5 tota adevrulA.
Ca'n54atu1ti impOratil

Pe obrazil

In scriri c. s'a inAltatti,

Pe calti c a 'ncalical
Peste ste s'a uitatri
$i ne-a alesrt pe
Pe aeei'i doT

Pe aid a mai mblatti,

Pentru-aceea nu s'a lAsatri,
Deminta s'a sculatti
Si curndti s'a imbrAcalti
$i pe ohrazti s'a spAlatti,

VoinicT,

De statti mici,
Dar din gura maT chitaci

$i cu caif mai fugacT,

cu trtrie,
SA-1 dAmti lucra ea trezie

Dupa rostirea acestel oratiT, care nu e alta decat untr

micti fragmenttit a celet premergtbre, i dup. mai multe
cuvinte i improliviri din partea vornicului miresel, fratil

de mire infra n casa si seotna pre mirsa Intre vivate si urari, o conductt pana la locula, unde o astpta
mirele. Aice. Intalnindu-se amindol, dart mana unult1 eu
puna apol mana pe naframa de cridinta data de
impratula si asa, stndrt mirele de a drepta r miresa
dea stanga, pleca inainte mai departe papa ce se intalnescil cu nanasil, caril asentrinea se duett de a casa cu
stgult1 si cu lautarl. Cum se intitlnescii cu acestia
le saruta maim, se a'z intie (IMO si asa pleca apot
cu totii pftna la biserica. (9.)
In unele 041, tottt din Transilvania. dual mat an-Vail pre

mire OM la biserica, apoi pre miresa, si 'n

urma pre nanasi. (3)

(1) Corn, de d-ln Dim. CoQmole1.
(2) Corn, de d-In 1 Popti litteganulti.
(3) Corn. de d-10 Dim. Cosmolel.

www.digibuc.ro

123

in

In muntil apuseni ai Transilvaniei nuntash se aduna

cununiel mal anthift la mire, si dela acesta

plett apol cu totil la mirsit. Mal antiliq e vorniculti cillare pe UU cal rnic cu panglicl rosiI in cOrna
cu
unit clucurelCi rosu pe frunte. Vorniculii are in milna o
plosca cu vin. Alaturea cu elg sunt dol nwnI, calif
clued una colacfi numi t pupaza, $i care are o forma I'mpletita lunga ca de un jumtate de metru. Cei cart' dual
i

colacula se numescra colacarl $i pupa:a o da la pcirta

vorniculuI mireseI spre a o da tinerel eraire, care o

imparte fetelor de etatea el. Urmza nasula, mirele

alti invitatt, earl lot1 sunt calrl. Pe urma e carulti, epe cryiltdri de'nainte cusen cu stegarlult, In rnijoc
cu surorile de mire si pe crWairla de 'napol
lautaril. La cart" sunt prich-el cate 8-12 hol eu colacl si
ca naframl In cOrne i m5na[i de cdte 4 6 poganici cu
biciuri lungi. de Ode en care poenescti ea trasnetulti.
Apropiindu-se de easa mireseI, la o mica dephrtare
carulit se opresce si rorniculfi, insolita de eel doI colaearl, se duce la prta, uncle it astptft cornicula miresei
in mema cu unti fiJRliT facuta elifar de mana miresel
In eja carula sunt infipte trel pene lungl de cocosti.
SosindC1 la Nait vornicula mirelul dice :
Buna diva OrnenT bunT !

Ce sal/a, ce veselie,
Ce hiera pte sii. fie ?
Ce stall' aid adunari.

Noi vedetat porta 13gaIri

o mica, mare ridicatit :
Ponta legatri cut pae,

Glta'n capri t s ne sale,

Legatri cu lantrt de (aril,
D-vstril, TubiT fratT ?
multii lo i arn ftmlilatil, Ca sit Amblrunu in zildaril,

Si asa nosi
'Frei lura sunt, de cand
Ne uTiilmil i nu dormimil,

cu funii de fuTorri,

Par de noi va li fostri dorri ?

Si asa lucruri tuernite

Noi dreptil v'

Si sfatil srinztosri v6 ditrnt :

Incrt nu ne-ari fostil ivite,

sa 1IT cu noi bunT si landT,

www.digibuc.ro

124

C noT nu suntemg flamilmy ;

Niel nu ne tememil de voI,

De si suntemti trel sa dol,
ne maT ving inapoT :
PatrOecT de cglitrasT

Cu caT de se spargg de grasT,

Dar nu gandi
ungureseT,
totg de nmil
Dar D-vstrg unde
Si din cotro venitT ?
De-atitta ne
Ca nisce tatarT venitT...

Pedestrassf cincT-OecT si nou,

Oste infocatg, noug...

Ca friturnandu-ne
S fie suta depling...

Fornicula mirdia :

Preeum i Dumnia-ta sci.

Totg cu PUSCI si cu pistle,

Dacg gtuiditl eg suntemil ttilhart,

Avemg de la 'mparAtie
Carte cu pecetiT marl,
Cine scie carte lutinsca
Sri vie sg ne-o cetseil.

Mat multi cu !Mule Ole.

Er eine nu scie

MaT

cu doT sag ea tri

Vorniculti lnireseT :

Nu ne lua cu cuvintulg,
Ca si volbura si vntul,
C de ce spuT nu ni-T

MaT bine sg nu vie.

Sd nu aduceti
\Yung popg cu barbg rarg,

Sg ne tie ping 'n de sarg,

Niel unulg ca barba

Tte sunt numaT nitnicg :

C suntemft intregT ca
Si grilimg tot adevrulit
ThAra nstril

St remAng cartea necetitg.

Mai bine unulti cu barba ca fusulg

HMI de voie si de para,

S'a sculatil de demintg
$i spglilndu-se pe rap.,
A luatil ung buciumg mare

$6se paharg cu
Sese marame cu
Numai sg fie din card

ST-a sullatg in treT pilrIT tare,

$T-a adunalil ste multa
Care de ea bine-aseultg :
Patru sute munleneseT,

sa nu fie din satil

SA ne deTe curCindii respunsuli,

Rgspunsulg nostru

Dela cinstita

Sag de cilp6tatil,

Ca atunci arti fi cinstea nstril

Si ocara D vstrii.

Dou sute din ilorese,

Dupa acsta cohicarii dati vorniculuI ruilesel pupa:a spre

o duce mireseI si acesta voinda sit mrga in can,

mireluI IlU opresce si-I dice :
Jupftne frate !
Alg nostru tngril finpgratil

www.digibuc.ro

425
A

Case le sii le inealOitT.

Blidele O. le umplell,
lr sA nu v'afltimil sumeiT,
pentru cal dou-lre care' de fenti,
Cosite din postulti lui CrticIunri ;
Dort6
eu \Intl din celti
Din luna lui Faurri stt fie eulesti,
sact de vinarst eu eilma sii fie legatil.
Pe sama te,nerulul impilratri
sr" fie giltatti.

Vorniculei mre1u, cetnd se'ntrce vornicula miresel din

urrnzil :
Ce feliti de omenT suntetI d-vstril
De slatT aci in ealea nostril ?
Noi eta arnO unThlatti
cugetatti
In calea nostril nimeni nu ne-a statO.
Vornicula miresa :

Bine vorbesel d-ta, jupttne frate,

Eti insti te-am aoeplatil cu nial mult Oste;
Dar d-vostril ati venit numal doT
*i nu prea seiti vorbi eu noI.
Dumnea-ta srt vorbeseT bine,

Nu v' lau pfm

Am veniiii dela bo'i
Niel unti pieti nu mil temti de vol.

Aid vornicult1 rnireei da vorniculut mirelul tipaulti

Impnat cu pene de cocosa. si acesta se duce cu el la
pe care nil incunjuril de treI ori impreuna cu steariu1 si eu cuscri. strigfindu :
crAisorula si craisra te'n'rA !
Dela caril se intorcit erAsis la p6rta miresel
cult1 mirelul incepe dialogula :
No ortace
Ce ne-amil face,

Hal la allti
Gaiel nu ne lasil.

www.digibuc.ro

vorni-

426

CAM ame umblate

cugetate,
C'aicT n'arn aflate.
In l'untra umenT si glOte,
Mara' portile legate.
Afard vedeme viinde i jucAnde,
In l'antru pit:Mende si jelinde.
Aceste lucru ce pOte sd fie ?

Unii dice c'are fi flure de mare,

Sd fie tneruluI imperatn de band
hm)ren Ile re;

Alp dice c'arrt fi flore de pe sate

Si fie thiruluT imperate de band.
[sdnetate,

TrecOnde la mijloce de cale,

Pierdurdme acea diet de flure,

Cind fuserrtme pe la acOsta casi,

Vede.nde cd steua inci ni se lasii,
NoT fried
spune-o vorbd band, Ne-ame abdtule la d-vustrii,
VedOnde ci suntetT de !halm nogrir
Ca si d-ta none o minciand.
OrT solia s ne-o dati
Alt" nostru tneril iinprate
Sa pe cale sd ne indreptati.
Demintil s'a pculate,

Sit ne staff adevrate,

Sii nu-ti pard !um desmTerdate,

Pe fatii s'a
Vorniculli miresti :
Lai Dumneded s'a rugafil,
Trimbit de auril in inn.nd a luate TotusT, totusT, jupdne frate,
D'aT sci o tir de carte,
$i frumosn a trimbitate,
E te-asi trece prta'n spate
Mitndrd Oste a adunate
De boerT betrant, de tinerT voinicT. Cii vede ci viT de departe.
Cum ne vede(T si ri-vOstrd aicT.

Vornicula na relui :

Alti nostru tnrt imperate

In scdrile calului s'a Militate
Peste Oste s'a uTtate
$i ne-a alese p3 noT, cesti treT volPrecum ne vederi i d-vstr'aicT,
MaT alesi de minte,
Ca vre o done treT cuvinte.
$i
date calea inainte,
Bane semne
date,
Ye bane drumuri
indreptate.

Dar dupd aceste cuvinte

Nu ne-aT pate pOrta deschide
De-ti va piir crt nu-T asa,
Mai multe iIi void insira
$i vai
sta
De nu-nfi vei sci vorba inturna.

Thirule nostril imperate

Umblande ea al sei p'aict

Dupil numruld stelelore.

A obbritu la d vOstril o flure,

Care infloresee,
!lard nu rodesce,

$i asa venirimme campT cu

NoT dupd dinsa amtl venild

Murk en

Sii o duceme In curtile tellerului

[imperater
Acolo si cresck

Dupti cugetuld ceriuluT,

Sesurile cu granele,
Cand fuserfimil la mijloce de cale,
Grtsirdmil o 1i it
Toff staturd in lode si se mirard,

Sd.

Dar sd si rodesci
$i rnuli anT cu dinsa si trdsci I

www.digibuc.ro

427

Daca umblat1 in traa imp6ratului

la o trimbita si prinde -a trimbita,
Dor vi s'orn mar aduna,
Ca. en nu ye lasti prin curtea mea,
Macarn pana pe sera yeti sed.

Vornicula tircsa :
ratacitn,
D-vstra
De oblu la noT atT veniiii.
Ce-mT vetT da
Daca pe cale voin indrepta ?
MergetT p'aicT la vale,

Dar ada cincT foring de hartie

Sa damn impratulul buna sotie.

Ca e buna carare.
OrT mergetT p'aici in josil,
Ca-T loculn destulii de frumosil.

Dacit yeti esi din satil,

Trageti in susil catra munte,
C'acolo-s5 drumurile cele multe,
bine.
Nu pe la noT prin curie,
A nostra cinstita imprat6sa, sciindn

Yornicula mireluti :
PaCca noT CU imp6ratsa amn vorbitn.

Ca de n'amti vorbitn,
NoT p'aicT n'amn fi

Da hied avemn carri bine pecetluite.

De maim imprateseT frute...
(Aici arata.

puIu imp6natil)

pana acuma nu T-a mai venitn

De sci dumnia-ta carte
nime,
Sede in camara suparata.
Cetesce de departe.
De nu credT,
De nu sci prea bine,
Astar te vcin lasa s'o vedT.
Fa te de-aicT in colea,
Mai aposf
Sh mC duen pe unde-oin vrea...
TT-oin da-o s'o duel la voi
Nu maT tine calea mea.
Numai a mstra imOrilt6sa
Se teme cil-ti fi o limbd strina,
Vomnicul miresec :
De'ndata yeti lua-o de ma*
anchin(nda dintr'o plosca cu vinu}

Orl yeti fi o limba rea,

De yeti' duce-o ci pe ea.

barn : In asta rdCcinul uscata,

E i-am spusn .s nu se superc'n La rundil cam cracanata,

Ca d-vostra yeti duce-o'n earn;
Si nu-ti arunca-o din earn josil
Ca nu-1 omil somnorosii,
Ca nu dOrme numai cate-o (it.
Dela prandn pan' la ojinii.
$i daca yell duce-o la D vstra,
S'o culcatT in camaia,
Sa nu fie cu impratulii de ocara.
Dar d-vstra, TubitI frati,

Lata si spa t3s5.

In a cat treba umblati?

Ca si cacTula din min iti

Si deschiOndn pOrta,
Las' sa intre Nita glota,

In irCba satuluT
Ori in ireba imp6ralu1ui ?

Ca o brsca testosa.
Vaici lata. p'aici lata,
inchin'odata.
Phial
Ca nu-1 tuicil, zama de prune,
Cum voi i-atT pune nume,
Ci-T Nina din MillaescT :

Cand hei te'nveselesci.

Sa n'o saruti tare.

www.digibuc.ro

428

Cii fitcndu-se totti una

Asa vomii impleti cununT,

CA. vedemil c'd sunteri hunT

aducetI

La intrare in curte mirele sag nasulg, ori altulg dintre

nuntasl, trebuo sa impusce 61a cu cenusk din vrfulg
La usa easel vorniculti miresei IT opresce si le dice :
M' rogg, fratilorg, v'ain ldsatg in curte, insa In casii
nu v6 lasti fiind ci. suntejT spte btrni, earl facg judecata si nu-I putemg smintl dela luerarile lorg.
Vorniculg mirelui rspunde
Ne itigamg, frate, lasa-ne in casa cd noi platimg haul
:

ea si1 facemil alias easily.

In acelg momenta di. vornicului miresel cdti-va haul.

Intrdndg in casa dice vorniculg mirelul
:

Frate vornice din

dale
norocil,
NoT avemil o dorire :

vedemu craisnra in ce voe-T?

Vorniculg miresei aduce o fata mica de 4-6 anT, r

yorniculg mirelu,
copila de Wind, dice :
si dandu-I doI trel
4Sti trasca
ajunga urma!
haul UnfltZa :
N6u6 ne trehue alta
MaT b1at i'mpkaai,
Cu cisme rosT !natant

Vorniculg miresel se duce i aduce mir4a din carnara

si la Intrarea sa in casd, tort, afara de mire, se ridica

lu piclre, r vorniculg mirelul dic miresei :
Vino spre mine, (lemma mea 1
Sa trdsca multi anl fericiti cu barbatulg !
Lufmdu-o de mdnd, se adresezd vorniculuI ci, dicndg :
td-o, frate ! cdnd voi. cere-o, sd ne-o dal cum e
acum .

www.digibuc.ro

429

DP aicl plect cu toii la biserica (1)...

In Selallig, nemijIocitt dupa ce
mirele lertadune dela parintil sO, Intrga Oste, care pana atuncea a
statil afara gata spre a lua si aduce pre craiulti cclii nog
la incoronare, incalica pe cal si se pornesce spre biserica
si anume : stegariul cu stgula inainte totil jucandu-lit,
dupa dinsulti doI frail de mire alaturea, dupa acestia nanulil mare cu cuscri si cu mirele abemenea alaturea,
era In urma acestora ceealalta Oste dimpreuna cu
caril canta marsul din Basarabia sa celd alil lui Mihaii
Vitzulti.

AstfeliO, ca si cand ar fi nisce ostasl, pleca cu totil

la biserica, unde fl zitepta criasa cea noua cu a sa Oste
lautari (2).

In prejurulti
dup. finea liturghirl la biseric
adica cam Ultra 12 re, cad In srbatorl pe acest Empn
urse cununa de regula satenil romani din aceste
men Invitarea cumetruluI mare din partea diverului spre
a binevoi la biserica.
Cumtrulti mare, la care se afla si musica,

Mutant'

si
cate 3, de multe ori cimpoi sa si fluer,
Intre urezate i mersurl esecutate de musica, cu tom conductula WI se ducil dupa mire pre care Ha aduc la biserica cu toll spetil

Pre mirsa o conduce de comuna diveruld pe caruta

cate cu patru cal, toll cu maraml i cordele la urecht
Mirsa, luandu-s1 diva buna. dela parinti, du ce mama

sa II deslga copciile cmesel, Intru semna cct nu e Inca

legata, trage un paiil din stresina easel, intru semn c.
ea se deslipesce din familia aceleI case, se sue pe code

(caruta), langa ea de-a drpta diverulul, de a stanga o

(1) T. Fanco, op. cit. D. 152 161.
(2) Com. de d-la El. POO.

www.digibuc.ro

-- 430
juna ori si o femee conducatore. Ceialali eispeti al' miresei urinza pe alte carute, precum i tatala mirese (1),

asa pleat la biserica, unde aa sa se cunune.

TU comitatula Zarandulni este datina ca mirele sa merga

mai antilia cu lautari, cu nunil sa cumtiii cei marl si

cu cuscril la socru cela mica ca sa lea pre mirs si
dimpreuna cu acsta sa piece apoi la cununie.

Spre casa mirese se duct' totil cantanda, chiuinda

facenda voe buna.
Insa and cuscril mirelui se apropie de curtea socrului
mica, atunci chrerfaril, adica chlematil sa speii miresei,

le les la pOrta in cale si

lasa sa nitre In Luntru,
gicndil ca el nu-I cunosca, nu scia ce felia de meni
sunt i ce fella de afacerl a pe acolo. Pe urma, lasandu-i,

intra cumtra mare (nanasa) in casa si nu multa dupa

acsta lesa cu mirsa de'naintea cash, uwle se afla o
masa cu un clubaril plina de apa si cu Una struta de
busuloca pe dinsa; lea apol strutulil, Il baga in cmbara
si prinde a stropl cu apa pre cuscri.
In acelasi timpa incept"' lautaril a cjice, r cumelrula

mare a juca cu fina sa, adica cu mirsa si cuscri cu femeile chierfarilorti.

Dupil acestil jocil , care tine ca la vr'o 40 minute,

sloboda 2-4 focuri de p,,wa sa revolvera i apoi se

pornescil cu totil la cununie cantanda urmatrele versuri

EI nam i dainamil feefr,

rEti dainamil fecTora...

In fruntea tuturor nuntasiloril merg vifelii, patru la

num'era i anume : dol ai mirelni, ra ceialali doI al
miresel (2).
(II G TrailL : Nunta trnsc In prejurula Timirei, publ. la
an. III. resta 1867. NG. 37, p. 445.
(2) Coin, de d-la Teodora Duanescu, proprietara In Mestdnl.

www.digibuc.ro

Fanilia.

431

In Romiinia mai nainte de ce plca miril la bisericti s

se cunune, mirsa impreuna cu doI flacal, carora le tra-

,escd pninii, pleca la o fntana cu apa. De a casa si

pana la fntana jca trei bore in locuri deosebite. Ajunsl
la starea loculul lad apa Inteo donita, In care pund si
busulocil, apoI se'napoiaz a casa repOnda ra trel jocurl In juruld donitel.
Cand vind colacerii, cu ginerele sa ridice mirsa, lese
nuna si cu mirsa inaintea lord cu acea donila cu apa si
cu busulocd, pre care na mile in apa si stropesce de treI
ori In cele patru parti. apol tOta apa din donita o trna
peste picirele cailord colacerilord; r busuioculd se pune
in perna pe cate vord dormi miril. Cdtti va cdc, acestil
busitiocrt
peniti ahitit vorti trd
Ginerele, cand vine la casa mireseI ca s'o ia si sa se
duca la biserica, se ulta de afard pe fersta casii la mi-

res si mirsa din casa la Oa printeo salba, ca sr( faca

copli fra1W.

Aliresa, dupa co se sue in card sa plece la biserica ca

sa se cunune, se Wt spre rsaritti si dice : unit pononbelt"( i o porumbit, adica ca sa faca numaI und baletd
si o fa ta; apoI Incepe a plange, ca sit (ad noroc4 la sein'enat de ciinepi ; er nuna II pune pe capd o azima

pe azimd sure si urni prihard cu vim), rupe dupa aceea

din azima si da putina miresel sa mannce, restuld din
azhna l rupe in mai multe 1Thcati si le arunca In cele
patru pani, vinuld rCinasd de asemenea. Cand arunca
ci seipre cestd din urma dice : n'aruncti azima
racia. Din azima aruncata este bine sa manance fetele
marl, cad se mac nairita curenda.
Cand pleca nunta la biserica pentru cununie, cauta s

nu se intalnsca cu alta nunta in cale ca sa se vada mi-

www.digibuc.ro

432

resele, cad, vtpulu-se, mre una din de,

so ti

se despartti

casiltoritil (1).

intorsa soli, caril a fosta

In Macedonia, dupa ce
trimi$1 de mire la mirsa, ca sa-I dea acestela de scire
O. vine la dinsa s'o lea $i piece la cununie, merga toi

nuntasii dimpreuna cu mirele Wart* la casa miresel ca

s'o Ta, avnda cu eT pusci $i pistOle precum i o flamburn (stgil), In vrfula careia se pune o cruce de lemnu,
In ale carel extremita(1 se Infiga trel mere. Apropiindu-se

de casa miresei, Incepa a da din pusce $i pistOle, apol

vine mirsa In fata nunta$Hora gatita frumosil, Imbracata cu trel fustane, una mal scurta decill alta, atte
cu trel degete, pentru ca sa se pta ved marginele lord

de josa, pe spate cu o scurtelca de postava cusuta cu

saU mOtasa, dupa puterea el, pe capa cu telie (petla)
alba $i mai rare orl ga1b6na, dar totdeauna fata miresel
este acoperita cu una sovonu (vela) alba transparenta ;
dupa aceea se face ceremonia turtei, adica douil fernei iu
fir

de-asupra capului mirespl can iscul, adica o turta mare de

aluata $i o alta ferrwe diii derpta tine o garala cu vina

$i scoborindu-se mirsa ILl ograda, ht scarl i se a$terne
unri ciar$af alba pe care ea calca, In semna de nevinovalie $i ca nu va fi patata In tOta viata el casnica.
Cu venirea mirelui la casa miresel se cAnta mal mule
cantece, din carl (lama aice urmatrele :
Dado, le, e stai naraita
Pana tora nu (I-am graita,

i ti al mintea aka
Inima ne harasita?
Du-te, dado, s' mi isuse01
Catu s' calla si le tacsWT.
Catu mai mult s'

Ce staI, niama, suprata,

Nina acum nu ti-am graita,
Ce-rf ai mintea mica,
Inima nebueurata.
Du-te, mama, sa m logodescl,.

OA se eauti, sa le promitl.
CAW maI multa sa te rogi,

(1) G. S. loneanu, op. cit. p. 29-3).

www.digibuc.ro

433
Sac-16 Meru s' bitisesti

NumaT lucru sa sfarsescT.

Nu tii arsine a le rizile,

Nu ti-T rusine, tu
cere patru mg,
Patru miT numaT pe strae,
Alte patru pentru salba.

Ca-fli cafta patru riffle,

Patru fiilie ma si ti stranie,

Alte patru ti gherdane.

Tora, dado, ti a mea casmte,

Acmn, mama, pentru norocula met',

fi esi noua a dete,

A OM una non obiceia

S-porta 'nvestele duvalete.

Tora, dado, n durieaie
S-porta chiurchiuri cu elmaie
Si-aiba gionele tru sevdaie.

SA pOrte mirsa toalete,

Acurna, mama, este o lume,
SA pOrte chiurchiuri cu ro.0
Sa alba voiniculti pentru amora.

Mai este o varianta a acestui cantecil; ta o :

Fanca flic, Fanca mare
Fanca flic si gramalica,
Gramatica di sculie ;
ScOla, lea dado, s'mi isusesti
Cat sa-ti calla s'nu mutresti,
Si-camal se li placarsesti;

Nu am hilie, iii am orfanie,

Patru fiili si va ti strailie,
Si alte patru di gherdane,
Fustane, dado, pan di mese.
Le dado ce caftai
Ce cafiai di me faci.

Fanca mica, Fanca mare,

Fanca mica i 'nvtata
Invtata din scla;
Scla, mama, sa in logodesci,

OrT eatil ti-a cere sa nu te ultT,

Si inca chiar sa-T roe.
Nu am Mai, am copiT sracl,
Patru miI voesce pentru strae,
Si alte patru miT pentru salba.
Rochie de mtas,
Polca, mama, Tana la mijloca,
Mama ce cautal,
Ce cautaT de m faceaT.

Dupa ce mirele intra tn casa miresel, parintii lui daa

darurt la fratil i la rudele miresel, deosebite lucruri, precum coltuni, eame0, batiste, i ma! cu sma mai multe
parechl de clubote, r mirele cu fartatii, carii sunt trei
la nurnril, scotii papucil, cu earl e incallta mirsa,
o Incalta cu alp!, pre car! 1-a aclus mirele; ea se preface
ca nu-I primesce, aruncandu-1 cu picioruld de trel orl,
dupa care apoi se lasa a fi Incaltata.
Iii Pinchi mai este obicelula ca tota atunci nrnurile sa
hieing pre mire cu bril rogt.
28

S. 14 Marianil : Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

434

Dupa aceea mirele cu mal mulI f2clori se duce la casa

nunulul, i acolo 1M invita sa mrga cu ei acasa la d7nNunula incalica pe untl cala, care i s'a adus a-

i acsta este o mare chiste ce i se face, a

lsa s mrga pe josil.
nurne,

Dupa sosirea nunulul la casa mirelui, pornesc cu tolii

la casa miresei, i acolo se canta nunulul asa :
Bung sera nune mare
Aces la srg, bung sera.

Bung sara nune mare,

Astg sarg, bun t sarg.

Ac6std ste

Acestg Oste de'mprejurg

Este tutg Oste a ta,

Una filie i einci sute.

Este tta dstea ta

Una Die si cinci snte.

Tota atunci se

(Arita si

fartatilorii cantecula urma-

torlu :
Bung sra tine fartate,
Acstg sr bung sera.
Fartate mustrea multu ghine.
Mutrea s'nu ne-arusinezi,

Bung sera tu fgrtate

Acesta sarrt bung sard.
Frtate uitg-te fOrte bine,
Ufig-te sg nu ne rusinezT

Cu acstg. Oste de'nvArligg.

Cu acslii Oste de'mprejurg.

Inainte de-a se pomi mirsa la biserica rudele el cele

mai de aprpe o saruta pe rndtl
canta cantecula ce
urmza. :
Tremurg srele a scapetd,
Tremmii inima a fetelieT,
Se'mparte fta de dada sa,
De dada-sa, fta, si de ta tg.
Pranzg-mi, dado, pranzg-mi,
Acest pranz, pranzg. mi.
CA-s i fug, lea dadc, xnele,
Xenele, ne sciutele.

Tremurg srele si apune,

Tremur inima fetei (miresei),
Se desparte mirsa de inamd
De mamg, mirsg, si de tatil.
DA-mi ung prAndg, mama, da-mi
[ung prAndg,

La acestil prAndti, mai tine-m la

[prAndti,

Ca sg scapi, mama., de straingtate,

De strgingtate, de necunoscuti.

Afara de acestft canteca obiclnuitri ferneile mai impro-

www.digibuc.ro

435

vizn si alte cntece, care atdt misca pre rnirsd si pre

celelalte rude, hi catii cu ttele Incept' a plange, jelindb
ducerea miresel din casa pdrintescd.
Scoborindu-se apol mirsa in ogradd, mirele si nmurile lui trecil pe denaintea el, si in trcdta se ulta lunga
la ea, m6surilndu-o cu ochil din capt pand In picire,
apol fratii el, veril si alte nrnuri de aprpe, rnergti pe
langd ea, tinndu-o de brapt unulti de o parte si altui
de ceelalt parte, pand cdnd Intra In bisericd, pentru ca
nu cum-va s'o atinga cine-va In cale. Totii atunci hicepti
(idutaril) a cnta...
cata merge mirsa la bisericd, are ochil
pe jumtate Inchisl, nu se ult nici In drpta nici in
stdnga, ci dreptil In pamintri, are trupulft tapan, calcd
cu pasl midi si rari, in calf."' abia se miscd.
In cele mal multe locuri mirsa se duce Ware la biserica si se intrce tota aa (1).
(1) T. T. Burada : Datinele la nuntl ale pbp. ro n. din Macedonia, publ. In
op. cit. p. 420-422.

www.digibuc.ro

436

XV. CUNUNIA.
Dupa ce a sositti la biserica (1) i dupa ce aq intrattl
In nuntru, .fie mirsa bogata sa sermana, tn6ra sa b6tranil, frumsa sa urita, este datina ca sa se aseze Inaintea tuturon femeilor0 chiar si a celoril mal bOtrane
maI cu vada In Intregil satulti. Aice sta ea apot Intre
druscele sale &la dupa liturghie, adica pana ce sosesce
timpult1 cununiet, cact In Bucovina mat t6te cununiile la
poporula de rndti se sevarsescti de unti timpi hi cce
nemijlocft dupa sfarsitulil liturghiel. La clasele cele mat
culte Insa, la o smua de orasent precuin si la unit' dintre t6ranit eel mat' avutt si mat alesl, se sevarsesce cu-

nunia totduna dupa vecerne si anume pe la Inserate

chlar ca si la Romani (2) Inca si mat tarditi. La acestl din urma adeseorl se sevrsesce cununia i acasa.
Mirele, dupit ce lntra In biserica. sta In despartitura
barbatsca, Insa nu Intre druscele sale nicI inaintea
barbatt, ci unde apuca.
(1) Mirsa din Romania, ajuns la tqa hisericel sa, se cunune, pune deasupra
110 at6te degete la cart ant voesce 8 fad& copit.G. S. lonnu, op. cit. p. 31.
(2) Festus, p. 24b-a. Patrimi et matrimi pueri praetexiati tres nubentem deducunl; unus q.ii facem praefert ea spina alba, quia noctu nubehant, duo pi
tenent nubentem.
Trel balet1 legitimI dup mam gi tall Inibra.call In toga pretexta petreca mii sa la mire, unula care duce Inainte fachia de paducela, pentru ca lnainte nunta
se facea nptea, gi dol, cari1 (ineaa mirsa.

www.digibuc.ro

437

In unele partf ale T ransilvaniel este datinil ca mini sa

Intre In biserica cu palaria sa cusma pe cap si. asa
sa se cunune. In cele mai multe parti Intra fard de palarie sat, daca si Intr cu acsta, nu se cunund cu dinsa
pe cap. Cel dintal o factl, dupa cum se erede, mai mult
din rutate, dect din datina ca mai pe urrna s alba
pretext de a 4ice : tai cununata pliiria, pdrinte !2 (1)
Acsta datina e usitata si la Rornanil din Moldova,
uncle mirele asemenea stet in

biserica cu ceidul a pe ca

dar ea are aid cu totulti alta Insernnare, adica aceea ea

mirele e socotit de ceialaltl de Impratil. (2) Acsta Insemnare, dupa parerea m5stra, e cea aclevrala si totodata si cea maI veche.
Dupa liturghie urmza cununia.
La cununie, pe langa ceremoniile curat bisericescl, se
mal observa inca i urmatnrele datine : nemijlocitil Inainte de Inceperea acesteia se asterne In mijlocul bise-

ricel, adica in desprtitura barbatsca, und scortarid sau

un covor, o bucata de Omura Impaturit In patru (3)
sa si un peticti de panda cam de o jurnatate de
metru de lunga. (4)
Acestil scortariO, sa ce este, pe carele sta mirele de-

a drepta si mirsa de-a stanga cu amndoue picirele

tota thnpulil catil durza cununia (5) ne aduce aminte de
(1) Com, de d-10 fond Georgescu. Inv. rom. din Scoreid si Al. Popd, prof.
In Bucurescl.

(2) Columna lul Traland, an. IX. p. 417. In Romania din contra este dasub cuvintd, el la cisme se potd incdputa dirimbe (in Bucovina : a cdputa turetcr sing. turtca) asttinti cA ung ginere nu se cununa incaltatd cu cisme ;

fela cA i ginerele se va cfisfitori cu

alti rnirsfi, netrdindu-i cea dintaig..

G. S. lonnu, op. cit. p. 32.
(3) In Bucovina si la Cantemird. op. cit. p 146.
(4) Com, de d-ld T. Dusanescu.
(5) Pretutindene In Bucovina. Vecp i : Calend. pentru Ducat. Bucov. pe 1857
si Dim. eanlemird, op. cit. p. 146.

www.digibuc.ro

438

plelea oil jertfite, pe care se asezail miril romanI, cnd

se casatorlati. (1)
In comitatula Honk lra insa atatti mirele dad si rni-

rsa star] nurnal cu piciorul cell) drept, si se crede ca

celt ce Vil pune Antas1 data piclorulti pe peinda, acela
dupa cununie orl si ce va face, facutil va fi, i ce va porunci va trebui sa se Irnplinsca, mai pe scurtil ca elt
va fi stapana peste sotul sell. (2)
La Romnil din prejurula TimiOrei din contra se observa adeseorl cum se silescil miril cand se aseza la
cununie, ca sa se calce unula pe allul pe pieforti din
respecluld supunerel, crelndu-se ca daca mirele a pututa mal nainte calca pe piclorul miresel, i va fi acesla
supusa. si din contra. (3)
Datina acsta esista si la Romnii din Rontnia (4)
precum i hi eel din Moravia, carii acuma de multa
sunt slavisall (5) apol hi Franceji (6) si la Liteni (7)
(1) Serv. ad Aen. 4, 374: Mos enirn apud veteres fuit flamini et flaminicae
ut, (lies cum) per farreationem in manus convenirent, sellas duas iugatas ovili
pElle super iniecta poni eius ovis, quae hostia fuisset, et (lies ut) ubi nubentes
capitibus in confarreatione flamen et flaminica, residerent.
La cel vechl era obiceid ca flaminulil i flaminica s5, se casatorsc5, prin milncarea placintet, sa se aseze doue scaune impreunate i acoperite cu pielea oil
acelela , care s'a intrebuintata ca jertf, si pe acele Beaune s se aseze cu capuld acoperitil flaminuld i flaminica, cart se t satorescd.
(2) Corn. de &Id Dusanescu.
(3) G. Traill. op. cit. p. 445.
(4) G. S. loneand, op. cit p. PI : Ctind miriT sta In biserica la cununie,
mirsa pe nebAgate de sarna pune und piclord pe all ginereluT, ca ea sit fie
ma.' mare fi mai cu autoritate in casd.
(5) Dr. Ioh. Nep. Enders : Der Molkencurort Ro2nau in Mhren und seine
Umgebungen. Wien, 1872, p. 37 : Cnd InfAsur prEotuld de naintea altarlumnele miriloi d cu stola, atunci coma mirsa ca s5. calce pre mirele sel
pe piclord. Dac5-1 succede, e de parere, c5. va predomni asupra h5trbatuluT sed.
(6) Dringsfeld, op. cit. p. 251 : In momentuld, nd Incredintatil ad s5. primscA binecuvintarea, c^c5. mirele sit Ingenunche pe rochia mireseT, si acsta
rAsT cra s-ld impTedice (oprsca), cad dad. IT succcde lui, attrneT e pentru

dinsa domnirea in cas5. o drt pentru totdeauna plerdutis

(7) Dringsfeld, op. cit. p. 21 : In timpuld cununiel caul& mirsa sa calce

www.digibuc.ro

439

Sub scortarig si anume in locula acela unde sta mirele i mirsa cu piciorulg drept se pung totdeauna atail la unulg catg $i altulg galbeni sag alti bani daca
sunt din clasa de josii. Bang acestia, calif sunt meniti
pe ntru palimarg. insemnza ca incredintatil nu cauta la
lume, ci Wt marirea el o calca in piclre (1) sag spre
a arata prin acsta ca calca In picire tota marirea strai$i desarta asteptanda i dorindil nurnai fericirea caspica. (2)
Alaturea cu chi-10 sari si de napoia lora stag nunii tinndu fie-carele in mana cate-o lumina mare de cera aprinsa $i impodobita C1.1 cordelute, cu bumbacii sag $i cu

stramatura de diferite culoni, cu deosebire insa albastrarosa si galbana, si anume : nunulu totdeauna de-a dreapta
mirelul, r nuna de-a stanga miresel. (3)
Intre doue faclii se cununa si mini rornanis (4)
si acuma, dupa ce s'a asezatil fiecarele la loculg seta,
incepe preotulil fanctionarg a le ceti mai antaig logodna,
pre mire pe pcor, ca
asigure domairea asupra viitrel sale cdsnicil, si
fiind-ca si mirele o doresce acsta, de-aceea adeseorl se nasce o luptd, care e
cu atilta mal comica cd atnndol voescd
ascunde piclrele si fie-care se
uita la piclifirele lord .
(1) Dim. Cantemird, op. cit. p. 146.

G. S. Ioneand, op. cit. p. 31 : (Miril

intratl lu biserica sa se cunune, li se asterne sub piclre o scra sad alta asternutd pe care se arunca i haul, nesocotindd prin acsta materialuld sunatoru,
calcandd in pichre tte maririle desarte, carl se facu prin haul, dorinda numai
fericirea casnica.
(2) Calend. p. Duckt. Bucovinel pe an. 1857.
(3) Dim. Cantemird, op. cit. p. 146 : Liinga el la spate stad nunuld si nuna,
tind doue facliI asemenea de lungT, de grse si de grele.
In unele 041 ale Transilvaniel insa, dupa cum ne scrie d-15 I. Georgescu, totd
timpuld catil durza cununia tind in mama ate o lumina aprinsa nu numal nunil
cel marl, ci i miril. In altele &AV, i anume pe langa isvoruld Somesulul mare,
dupa cum ne scrie d-ld I. Popd Retaganuld. miril (hid citte o lumina aprinsa in
mand and cetesce preotuld evangelia, r nunil cel mail, totd atuncea, tind deasupra capulul mirilord und colacil cu o luminL
(4) Prop. F1, 11, 46: Viximus insignes inter utramque facem.
Am tradd vestiV intre ambele faclil.

www.digibuc.ro

440

de cum-va acesta 1.1;1 li s'a cetit maI nainte, i apoi

cununia schimbandu-le In acelasI timpti inelcle i puinclule cate-o zunund pe capri.
In Tidni2ra i Inprejurime e datind de-a se Pune pe
capulti mirilor unti sovonti lunga din panqa alba i peste
acsta sr, punt' cununile bisericesci, nu, buna dra ca In
I3ucovina, pe capulti golO. Acesta sovonO se lega dupa

cununie pe dupa grumazulii miresel In semnulti verguriel. (1)

Cununile, carI se numesca cununt de nun ta si earl ati
In genere forma unul cerctl, In cele mai multe partf sunt,

dupa cum s'a artat maI susO, de mal nainte facute si

se Intrebuintza nu numai la o singura pareche de tineri,
ci la mal multe. In unele parti Insa se facti anume pentru tineriI, ce ari sa se cunune, din ramurele de pomi
roditorI, cu deosebire de pruntl, precum si din mirta
sari barbanocu.

Daca juna pareche e lovita dupa cununie de nenorochi si nacazurI, se (Pee ca a fostil cununata nu cu cununa de prunil sati de altil pomil roditori, ci cu cununa
de ruga, atribuindu-i-se astfelitl ruguluI o afinitate si legatura mistica cu nefericirile si aspra sOrte a vietil, sati
din causa ghimpilor sel sail din causa pietrosuluI si sterpuluI loc, unde cresce. (2)
nu o data juna pareche, daca II merge reti, se plange

asupra nanasilorti, dandu le vina ca ara fi cununat'o cu

cununa de ruga ca sa n' Obit traiula pruncului, adica fara
a gusta placerile si dcsmierdarile, ce ofera omuluI viata
tenera, tralului de nevasta :
Bata-le foculil nena0

Ca due me cununa5e
(I) G. TrAill, op. cit. p. 415.
(2) M. Ponrilia. Balade pop. p. 87.

www.digibuc.ro

441

Cu cununa ruguluT
S5. n'am traTulti prunculul. (11

i daca unua dintre cununati II pica in decursuld ceremoniei cununa de pe capti sail pierde ineluhl de cununie, crede

poporuhl, ea viata junei pdrechi nu va fi Incununata cu

indestulare, pace si fericire, ca va av Mile multe de suferitil sail chlar ed. unulti dintre dinsi va muri tocmal
cnd ii va fi lurnea mai draga. Destulli ca cdderea cununei de pe capfi si plerderea inelulul de cununie produce
o impresiune attil de rea, cd, numa daca ar fl cu putinta, numal daca taina cununiei nu ar fi pentru poporulil
nostru cea mal sfnta taind, n'ar sta multii pe gnduri,
ci indaNt s'ar desface numa si numal ca sa n'alba in
viitoriii a da preste o nefericire prea mare.
Dar nu numai caderea cununei de pe capil prevestesce
nenorocire, ci chlar si atunci cnd se pune strimba pe
cop) Inca nu e semml bum).
Acsta credinta se afiti .si la Macedo-romeini. 0 Oicald
de-acestora suna : chiline ! s' farim cd na-fi bag curuna
strimbu s'nu-rhi dzici pi numa ! adica : fine ! de-nu-ti puT
cununa (corOna) strimbil sa nu-mi Oki pe nurne,.

In acsta 4icala se afla mai multti o amenintare, in

cast) cnd finulfi nu aril voi a face ce-va pe placerea viitoriului sai nnasil. (2)
Precum caderea cununiei de pe capfi se considerd de
unfr semml rki, tot) asa se considera de semml ref' si
stingerea unei dintre luminele, ce le tint) nunii cei marl'
In mand, (3) sail cnd unulil dintre tineril ce se cununa
ride prea multi) in decursuld cununiel. (4)
(I) M. Pompilig, Balade pop. p 28.
12) rom, de d-ld lutza.
(3) Corn, de d-lu I. Georgescu.
(4) Cred Rom. din Bucovina.

www.digibuc.ro

442

Thip risrl vine pleinsg Oice unit proverb stravechiti.

Drept aceea amndol tinerii cauta ca In tot(' decursulil

cununi1 sa fie cata se poote de seriosi. (1)
Ba, In tinutulii Timisrei este datina ca mirsa sa lie
in tirnpulti cununiel unti ban de argintti In gura, cu
scopt, dupa unii, ca sh nu nasca pruncl In graba, rti
dupa altil ca sa-1 fie tonul
gura
predomnitori
preste barbatti ca sunetulti argintulul. Totil din acest
scop dupa cununie trage mirsa de funia campanel. (2)

Cand pune preotul cununile pe capul tinerilort si

mai cu srna rand Inconjura cu dinsil si cu nunil cei marI
in forma de dant masa la care s'a cetil cununia,
pe ctind cntaletil canta troparlulti usitat Isaia dantuesce.... vorniceil carii Inca sunt de fata precurn si n-

murile tinerilorg cununati arunca In tOte partile bisericel,

dar mai alesti asupra capetelorti celor cununati haul'
in'runti. nuci, alune .si hemeiti uscat. spre a ar6ta prin
acsta pe de-o parte c tinerii cununati nu certi dela
DumneOeti, datatoriuM de viala, decal timpuri roditre
de nucl, alune, i hernei etc, ra pe de alta parte ca se
lpada de tifite jocurile copilarescl, avnclu de aici Inainte
a se ocupa numaI cu lucrurl mal Waite si seriOse. (3)
Cei clinteo stare mal Malta precum si o sama de orasenT aruncd mai adese off zaharicale, eril la Ronulnit
din Macedonia nasa e aceea care aruncd Orezg sari orda

asupra poporului dinteun ciur ce la are cu ea. (4)

(i) Cred. Rom din Bucovina.

(2) G. TrAila, op cit. p. 44o.

(3) D. Cantemird. op. cit. p. 146 ; Calendard pentru Ducat. Bucovind pe an.
C.Tacitd: Nunta la pop. rom. op. cit.
p
: .Servituld divind finiUl, conformd prescriptelord
bisericescl, o ploe de
alune, nucT, grad ori fasole, in generalitatea casurilord mai en sarn cofeturT, acopere fata biserieeT, desemnncld astfeliU belugul pe urmele noilord

1857 ; G. S. lonnd, op. cit. p. 32;

(4) T. T. Burada : Datinele la nunIT ale pop. rom. din Macedonia, publ. in

op. cit. p. 422.

www.digibuc.ro

413

patina de a arunca diferite fructe

zarahicale , mal
ales(' instt nuel si dune, e de origine romanti (1), cad] ea
Fi

se afla nu numai la Romani, ei si la celelalle popre romanice, precum : Italieni (2), Franceji (3) si Spanioli (4).

Tot atunci, cand preotul dimpreuna cu nunii i cu

mirii ineunjura de trel ori dupLt olaltti. tetrapodul despre
stringa spre drpta (5), r eantoril dinta tropariul Isa7a
(1) Festi ep. p. 172 : Nut-es flagitantur nuptiis et iaciuntur pueris, ut novae
nuptae intranti domum novi mariti secundum fiat auspicium.
Nucile se cud la nuntl si se arunc a. copiilord, ca sa fie inceputil cu norocd
penlru ntla mirea, care intra In casa noulul el barbatd.
.3liti ad Virg. ecl. 8, 30 : Sparge marite Duces nuptiali festo nuces dividi veI
in solum abiici solent. Sic puerotum colligentiutn strepitu vox puellae non
auditor. Vel ne infausta verba ad aures ferantur. Est et illa opinio, quod, qui
nuptias contrahunt, lusus-relinquunt.
Arunca, barbate, flue! la serharca nuntil se obiclnuesce a Imparti sad a le
arunca pe parnIntd. Astfelid din causa svonuluT, ce-lu facd baetil, cand
nucile, nu se aude glasulu fail. Sad se face acsta, ca sa nu petrunda la urechI
cuvinte vorbite Inteo ra rea. Mal este si acea credinta ca acel ce se casatorescd parasescu jocurile.
Catull. 61, 127-131 :
Da mines pueris iners,
Concub ne : sat a din
Lusisti minibus : lubet
lam serviro Talasio.
Concubine, nuces da.

Da nucile haetilord, lenesule Concubine , d stuld te-al jucatit cu nucT , acum

avemd placere, sa servimil luI Talasiu, da. Duel Concubine.

(2) Ditringsfeld, op. cit. p. 96 : .La subarea nunttl din nod se arunca asupra mirveT i mirelul, Ins de asta dat nucl si nngdale,.

(3) Darivsfeld, op. cit. p. 261 : La Gaillac li se arunc mirilord, pe and

Inca Ingenunche inaintea altarTulul, nucT pe sl ate, si la balull, pe care logodniculd din Gex trehue Eti-10 dea In giva cand i s'a stnigal Intaia vestire, cel

intita(l atund nucT cu pumnils.

4) Diiringsjeld, op. cit. p. 268.
(5) Precum Indatinza. Romani! In 4iva de astaql a se'nvrti de treT oil In
prejuruld tetrapodulul, de'naintea carula s'ad cununatd tinetil, altar asa indatinad i rechit Ronian'i a se'nvrt1 maT de multe orT din stanga spre drpta Inprejuruld altarTuluT pe care aducead jertfa.
Plautus Cure. 69 : P. H. quo me vertam, nescio. P. A. Si deos salulac, dextroversum censeo.
In cotro s m6 indreptd, nu Kid. Dac salutT pie gel, credit ca mergl in spre
drpta.
Serv. ad Aen. 4, 52 : Mationae enim sacrifiraturae circa aras fa-ulas tet en-

www.digibuc.ro

444

deintuesces, palimarIulti, care merge inaintea preotului cu

unti sfesnicil , In care se afiti o 1umin. aprinsa, (1) se
plca repede i radicandil scorlarIul, ce-a fostfi asterndit
sub picirele mirilortl, lea banil de sub scortaritl si-I
stringe. (2)

Mal nainte Msa de ce Inceptl a incunjura tetrapodula

preotulti da la am'endol tineril, precum si nunilora celor0
marl, yin(' dinteunti pabaril i cate-o faliutA de pane in-

tinsa in miere, ca sa gusto de treI ori In sernntl de amre perpetua i unire nedespartita.
In cornitatulti Zarandului preolulti, dupa ce s'a Invertitti

si a treia ra cu mini in jurula meseI, aclica a tetrapodulul, tae dintr'o pogace, ce a adus'o cumetra cea mare,
patru flii inguste si din una da mireluI sa guste de treI
orl, dintr'a doua miresel, era din celelalte nunilor. Totit
atuncea le da de gustatti, ca si'n Bucovina, ving dinteuna
pal-lard totti de trel ori. (3)
Peinea de grail intinsa in miere sat) pogacea, care este
Indatinata nu numaI la Romani , ci si ht ltalieril (4) si
Franceji (5) a se da mirilora de gustare dupa actula cutes farebantur. Quidam genus sacrifich appelant, quod veteres, cum aras circuirent et rursus cum reverterentur et deinde consisterent, dicebant minusculum
sacrum.

Matrnele and volad s jertfscd rnergead lnprejuruld altarelord cu adelnite In mani.

Unil numesa und felid de jertfd ceea ce numiad eel vecht
jertfl micti daa mergemd Inprejuruld altarelord si rdsI se 'ntorcead i rdsI
se purtad.
(1) Asa Inddtinad si Romanir, and Incunjurad altarIulti de jertfd, de a merge
unuld c'e Riche spring Inainte.
Valer. Ramie Arg. 8, 245 : ignem Pollux undamque iugalem praetulit ut
clextrurn pariter vertantur in orbem.
Polux duse inainte fdclia i apa intrebuintat la cdstorie, astfelid In cdt
forma unti cercd asemenea merendd In drpta.
(2) Pretutindene In Bucovina.
(3) Coin, de d-ld T. Dusanescu.
(4) Dringsfeld, op. cit. p.116.

(5) Dringsfeld, op. cit. p. 246 : eFecioruld de onre aduce o cosIrcutd. aco-

www.digibuc.ro

445

nuniel, ne aduce arninte de placinta strabuiniorQ nostri,

a Romanilorti, MIA de care nu se incheia nid o casatorie. (1)

In fine dup0. sfirsirea cerernoniiloril si rugAciunilort1

prescrise de biserictt i dupt tte datinele artate mai
susil ies cu top): din biseric5.
perita cu und servetd albd si dintr'acsta scte preotuld o pane albi, face cu
cutituld cruce asupra eT, i tale dintr'insa o bucatici, pre care o rumpe In done
si asa o Impartesce Intre noil sott Asemenea Tea eld din cosrcuta und sipa
cu vind, Orn putind dintrInsuld Inteund pahard
da mireluT, care, dupa
ce a butd vr'o cate-va picturi dintrInsuld, ild cla la rnduld sd miresel.
(1) Gaius. 1, 119 : eFarreo in manum conveniunt per quoddam genus sacrificii, quod Iovi farreo fit : in quo farreus panis adhibetur.
Csatoria se face prin o placinta aducndu-se jertf a. luT eIupiter farreus :
la acsta jertfa. ee Intrebuintza pane (plicinta) de grad.
Ulpian. 3 : Farreo convenitur in manum certis verbis
et textibus X praesentibus et solemni sacrificio facto, in quo panis quoque farreus adhibetur.
Casatoria se face prin o placinta sub o formula anumita si In presenta a 10
marturT aducndu-se o jertfl la care se intrebuintza pane de grad.
Dionys. 2, 25 : ixiXouv
Tote; ispou; xxl vov.ip.o.o; oi gOatoi ril.Lou; Pol.mtv.fi gpo;
Ilyop4 7LE.FX2ILAvolnE4 ?akmki:ou; egl 7i; ZONUIVis;* 7.oi.; Tag .6;,
xmAol!isv
ct5;v1 .14p iv ipviix gal gat noUoi; crovia.rf; aglacv icu7o1;
XTivE; "e0v xpialx011 v.2preov

p7ca67.a7ov go)ap.3vov7z;

1,2&ce oiDa; akk v.2I051/7a,

vollitov7E;

Vcc; ati

01.17ttl

'Pr.1.1.21ot 7tELEW7X7.0v

TE,

gal (Lamp 'EX-

v auoviiv xpc&cii; za7ap76xaprfov zal Ecp7at67a7ov dvca

ip.r.tipou J 7.z7ip4ov-....4. viva ylp

X21. 0!')

1.1.E7ni7:700.EV e?; go'ku7aXeaTipa; Ecr.ccpz;

Castoriile sfinte i legitime le numlad cel vechi pe latinesce eastoril cu

pane pentru Intrebuintarea panel de grad (alaci) pre care liii numimd noi
grecesce Ciz=far-=alacd. Cci acesta (adici grauld sad alaculd) este nutrimen-

tuld loL IntrebuintatO din vechime.

i precum noT GreciT privindd orcluld de

fructuld ceM mal vechid facemd jertfele cu orcld numindu-ld co* prajitd,
asa i Romanil privindd gralild de fructuld celi mal cinstiti, Incepead cu grauld
fie-care jertfl de ardere ; cad rimane astIcll acesti obiceid si nu s'a schimbatil in jertfe mal lucsse.

www.digibuc.ro

446

XVI. INTRCEREA DELA. CUNUNIE.

Cnd da mirele
sa Tasa din biserica afara,
dupa ce s'a sfrit ceremonia cununiel, vorniceil dimpreuna cu alt1 feciori, calif astpta la usa bisericei, if lati
pre arnndol Intre drusce si forrnndil una
If scotil In chipuld acesta afara din curtea bisericei (1),
unde formeza si jca o hora, la care fail parte nu numal
rnirele, mirsa, vorniceil si druscele acestora, ci si o multime de altf feclori si fete. lus vorniceii nu ,j6c6.
ci dupa ce s'arr Invrtitil de vr'o cate-va off, lasilndu se
de joctl, Incep a cinsti i a pofti pre toll ceI ce se afla
de fata la minta.
Se Intmpla acleseori ca In aceeasi 1i si In una si aceeasi biserica se cetescal mai multe cununii dupa olalta,
ha, uneori si'n unele locuri chlar si de-odatd. Cu

tte

acestea Insa nid (And nuntasif de la doue sa trei nunt),

cate sunl, nu se amestecd Intre olalta nici nu jca cu

totil la un lcc dupa ce a scosti pre mire si pre mirsa din curtea bisericel afara, ci fie-care nunta jca pre
mirele si mirsa sa deosebit de celelalle nunti.
(1) In Selagia Ia miree dupi cununie pre mir sg. de subsueia qi nemijlocitd
dupa ce ad eitd astfelin din biseria, avndd din drnna und pistold friarcold, lid dg. in mna drpt 6. a miresel, si (inndu-se ainndoT de mnl,
rsa Impusa din pistold In semnd de multmita a a ajunsd timpeld cununiel
De aice apoT se despartd pan& la revedere.Coin. de
E. Pop&

www.digibuc.ro

411

Er dupa ce at.] sfar$it hora Inceputa de jucatil, $i vorniceil de poftitil la nun, mirele i en vorniceil sei Inca-

leca pe cal, era mirs4 cu nuna, care line luminele de

cununie aprinse In mana, cu mai multe neveste, precum
$i cu o pareche de lautarI se sue in trasura menita pentru dinqa, si a$a se Intrce fie-care la casa sa parintsca.
La munte, unde, dupa cum am arkath mal sus, Indatinza i mirsa a merge calare, cand se'ntorcil dela
cununie, mirsa merge asa de aprpe de mire ca nime,

pana ce vor ajunge acasa, sa nu se pta strecura si

trece printre dinsil. Spre scopulii acesta adese orl se lga
caluli mireseI de al mirelui $i asa se intorcti, fiind si-

guri ea facendu astfeli nime nu va put trece printre

dinsii. (I)
Alaturea cu mirsa se duce mirele si 'n acele parsi,
uncle este datina ca amndoI sa. se In Weft pe josil sa
in una i aceeasi trasura.
La Intrcere mukf le lesit Inainte cu cofe pline cu apa,
pe care le varsa in cale, urandu-le ca &AA viala s le
mrga In plinil. r mirele, dreptil resplata pentru acsta
fapta $i urare, da fie-caruIa die unit bacsisil. (2)
Totti asa e datina si la Romanil din Transilvania.

Intre doue Mehl aprinse,scrie I. C. Tacitil,plca

cununalil Insolili de publicil. Nunul ori naul i mina
arunca monete In telte donilele cu apa, ce sta puse deo parte si de alta a drumuluI, curnprndil astfeliil protectiunea deulul casatoriei. Lautalil canta $i chiuiturile amintesc satulul ca casatoria s'a facutit. (3)
(1) In Romania se crede ca, dad vre unuld dintre cL.nunati, intorcndu-se
dela biserica, va pTerde ceva pnA acas, va muri.G. S. Ionnd, op. cit. p. 34.
(2) Datina Rom. din mal tte partile Bucovinel.
(3) cliunta la pop. rom., vedl op. cit. 21.

Lotaringia e asemenea (Ma. de a se arunca monete pe drumd, cand

se'ntorcd dela cununie, ca acea deosebire numal cA aice

www.digibuc.ro

mirsa arunca. mo-

448

precum, cand
pornita la cununie, asa si acuma
cilnd se IntorcO, nevestele ce insotescil pre mirsa Canta
urrnatorlulil cntecil :
Frunqulitil de sub ghTatd.
Durninica demint
Mndru sOre-a resrittl,

$i frumost1 s'a 'inpodobitri

Cu cununil de arginai
La biseric'a

Mudra luna s'a

Nu sciti luna s'a
Ori sorele-a rsdritil,

La biser'c c'a ajunsil

$i cilptndil unti re-spunsil

In biser'cl c'a Intratil

$i la cununie-a

OrI mirile a'nflorltri,

Sari mirsa s'a grttitil

(1)

Apol i acesta :

sunt dragi sop orI ba ?

Busuiocil verde 'n psaltire,

NoI aniti fosai la mndstire,
ne-a prutil bine :
cununi(e'n masil

ApoI inelul lundu

Cruce mireluI facendil
Inelele le schimbartt,
Canunile le luarg.

$1-a trek 'n capil la mirs.

Unii sfepicil cu luminare
$i un lracerit sub picire

$i pe capil le wzaril

Due luminrI la spate

Ce qedeati lng'acea mas I

$i pe mas'o sant carte,

cu pne
rnIere
Le-a datil, la toIT In vedere.
Ca srt MI6 trairt dulcut
Ca inIerea din phrutri.
Masa c'ail inconjuratti
$i Isate le-art cntatri
$1 pe veci mi I-art juratri. (2)

Pe carte dOue inele

$I-o crucip pintre ele ;

Pe cruce dOue cununi
51-o carte de rugriciuni.
Din carte popa cnta
$i din gur intreba :

La mire si la mirs

Dupa ce a ajunsa acasa vornicell i druscele Testi miresei inainte, o scolOra din trasura. i bagAndu-o cu danlula In casa o asezit dupti masa, unde sta dimpreuua cu.
nete
Invlite bine In hrtie, ca s5. nu se vad, cata de mic e suma..
Ved1: Dringbfeld, op. cit. p. 251.
(1) G. TomoTag5.: MoravurI i datine poporale. op. cit. p. 56.

(2) G. Tomolagl : Moravur1 si datine pop. In op. cit. p. 55.

www.digibuc.ro

449

druscele $i cu vorniceil sel la masd pand. ce sosesce

mirele.

Cand intrd In cas vornicelult primare, care conduce

dantult), face de treT ori cruce cu hAtulti pe usd si dice :
viat
Trait bunt eu duleV1! (1)

Ivorocd

Safi Elsa :
Cele bune
S s'adune,
Cele rele
Sa se spele ! (2)

In Romania, cum ail sositti mirii acasa dela cununie,

miresa lea pre soicrd in brate si daca o 'Ate rddica, ea
va fi mal mare in casd, r de nu, scra ; dupd. acsta Invdlesce foculti pe vatrd anume sti astupe gura barbatuluI
si a screl, ca sd nu-i licii vre-odatd ce-va. Tota atuncl dd
nuna mirese unta prsp'til , cu care face cate o cruce

in cele patru parti atatil In afard catti si induntru

ca sd mrgd trba bine in acea casil nud. (3)

Precum la mirsd tot asa se face si la mire. Pre acesta, cum a ajunsit acasd la parintil sl, lima
vorniceil intre drusce i bdgandu-lii cu dantula in casd
tl asedd dupd masd. r pe cand 116 punti la masa newstele adunate cantti urmtoriulti cantec :
Legiina-s'art,
Clatina-s'art,

Vrvurile,
Ramurile,
$i si1-1 bata la trupinA

Legtina-s*arti bradi'n munUf

S se rge TntuluT,

Si mg just la rdteind,

VntuluT,
mintuluT,

S mi-T seral din parnintti,

Din pri.mintt,
Din negru lutP,

S6 le erute vOrvurile,

(1) Din Clior0, corn. de M. DimitrovicT, stud. girnn.

(2) Din Fundu1O-MoldoveT, corn. de
T. LeuVnt.

(3) G. S. Ioneand, op. cit. p. 34.

8. F. Mariand : Nunta la Rornlint.

www.digibuc.ro

29

450

SA' mi-T trcil prin ovs

Shilne le,

Si sill' scta'n josil la

Itarele

La pmintil sa mi-T obre,

S'a mi-T faca trei p5.1rare,

De einstitti, de osp6Mtil,

SN-T despiee'n mieT bucATT,

De einstitil parintilorit,
De'nehinat nana0org,

$5.-T inpartd in treT piirtY

Mire WI de inchinatri ;

$i s-I (Inc la trei tArguri,

La trel tftrgurT,
La treT me,terT,
Ca s'A-T facA sdh6nele,

Nana .5ilorri,

Nunta.$ilorti.

Tuturoril s1ujba0orii
$i none vtajiloril ! (I)

Insd rnirele de asta-data nu st multti la masd, ci imbued numal de vr'o cale-va orI si apol se pornesce cu
intrga sa suit la mirs ca sd o duc la sine acasd.
Dac mirele e din altti satti, atunci las pre mirs s
mrgd ea mal nti cu al sei acasd, i apoi, dupa ce
mai ingadue putinti la bisericd, se duce si OA in urma
el, Insd si acuma pe Incet asa cd, pand ce sosesce el
cu al sel nuntasl, sd fi avutil mirsa tirnp cand sd ospteze. (2)

Am amintitti mal susa cd mirele , desi e din acelasi

sat cu mirsa, totusi se duce de-odat i dimpreund cu
acsta la dinsa acas. Acsta insd se'ntmpl numal raril
unde. In genere e datind atatti In Bucovina ctrr si'n Transilvania ca mirele s se abatd putinti pe-acasd, (3) sail sd

astepte nitelti la biserica, si abia dupd aceea sd se pornscd spre casa miresel ca cu atdta mai imposantd, sa
fie sosirea i primirea sa din partea nuntasilorti, ce se
afla la mirsd.
La clasele cele culte din contr e pretutindene datind
In Bucovina ca mirele i mirsa s se intrcd de la cununie in una si aceeasi trdsurd.
(I) G. TomoTagg, : Moravuil i datine pop. publ. In op. cit. p. 54.

(2) Datina norrdnilotql din cele, mal multe OM ale Bucovinel

(3) Corn, de d-10 I. Georgescu cDupa hiserici nunula merge cu mirele la
prand6 la sorruld mare, r nuna CU mirsa la socrul0 micd.

www.digibuc.ro

451

Totil asa era mal de multil Indatinattl si'n lara-romansca, cu acea deosebire numal, ea In acsta era

amndol tineril cununag se Intorceatil dela cununie de a

dreptuhl la casa mirelul, si nu la a miresel. Eta ce ne

spune In privinta acsta d-lil I. Ghica :
Cununia se celebra la amcA la biserica enoriel, de
unde apol mirsa nu se mal Intorcea la caminula parintesci1. Ea, adica mirsa, Impreuna cu mirele, se punea in
trasura cu cal ce purtail gevrele, si luail la trasura lumInrile aprinse, 1nfipte Inteo pane ... Trasura era Incunjurata de top flacail, rude s amicl ai ginerelul, carl Incuratii caii lortl, aduandii scire ea sosesce mirsa. (1)
(1) Op. cit. p. 35.

www.digibuc.ro

452

COCAC:k R I A .
Dupa prdm1111, adica dupd ce a ospetatii
mirele pre vorniceif s61, pre lautari si pre toti spetil,
cati
aflatil la dinsulil, pornesce la mirsd. Toti se
cluc

de asta data cu dinsul0, nurnaf maica sa rknane

acasd ca s p) egatsca cele trebuincise pe cnd se va

intrce cu mirsa.
Mirele si vorniceii rnerg calan, celalaltf &pep" Insa in
diferite trasuri, intie earl de reguld se afl i unil carrot
cu patra sa cu sese boT meiii1 spre aducerea miresel si
a zestrel. i precurn mal nainte, asa i acurna atatil
vorniceil, ct si ceia1a1i feciori, cari lri insotescii, Impusca

din pusce si pistle, strip. i chiue de rsund satulil, era

lautaril nu mai incetzd de-a cnta.
Apropiinda-se de casa mireset vorniceil se clued Inainte,

rd mirele si cu ceialaltl nuntasi rinanti ce-va

urma.

Vorniceil si nmurile miresei, precum si ceialalg nuntasi, calif se afla la mirs cum auda cd vine rnirele cu
suita sa, II lesri inainte si legandil 'Arta cu funii si cu
lanViri nu lasa pre nime sd intre in nuntru.
adica unula dintre vorniceil mirelul, earn
ail ajunsa acuma la 'Arta, Incepe de calate a cuvinta :

www.digibuc.ro

453

Ce Incru pOte s. fie !

POrla legat cu paie

Peste munti
Nalti, crirunti,
PAn' la ale sale cur(T.

Glta 'n capt st s ne sale !

PA.& la curtea'mprtscli

El! ce halt, ce veselie,

.elltnlu :

Da las'o, c-T cu rogozil,

Pul o mn pic. jost
Vornicelullt:
Fratiloril

Frtatilort !
Ce arnblati?
Ce cutati?
Co lacerTula :

Noi ce 'mblmil,
Ce cautmil

Toth bine sama ne Mint.

A post' tk6rt 1mp6ratil
Pe aici a mai Amblatil

Cu pusca sa la vkatil
Si 'n grdin s'a uTtatil,
In a Niavstr. (1.) grding,
Ce en flori frumse-i plin,
SI-a vdutil o mndr. fibre.
5I-a vqutil in astil curte
0 flora mandr. de munie,
5i-a vdut-o c toff' cresce
Si-a 'nflori totil infloresce,
ST-a rodi nu mai rodesce

SI-a vdut-o antloria

$i nicT eh mar odrslia,
ST-a pust gandil ca s o Ta

s'o duc peste tri,

Peste mrI.

Acolo s'o rsklsca

Ca mndru s inflorkdi,
Sa'nck, sit odrdslscA
Si'n vecT s nu vestedsc5.
ST-a nst' tkril irnpratil
FOrte multil s'a bneuratt,
Filosnfi a adunatil,
Cu dinsii la sfattl a Malt,

$i facur gatil s'o mute

La 'rnp6rtsca sa eurte,
ST-a inflori,

SI-a rodi
$i

Mare pornand li-a fi.

Si-a nost' tnril impratil
'Pare s'a mai bueuratri,
Detnint s'a sculatil

Pe ochi negri s'a

Chien ngr pieptkatil,
StraTe note a'rnhrcatt,
La icifme s'a 'nehinatt,
In scarl de-auril s'a 'nltatil,

Pe cart negru-a
Din buciumil a bucTurnatri,
Din trimbit'a trimbitatil,

Grea ste a rdicatil

Si la vkatil a pleeatil.
Cand pe cale a p'ecatil
Totil pmintult a sunatil.
Dar'eT ori catil at amblatt
Nemica nu ail aflatil.
Rr eolea pe la 'nFtratil,
Cnd era timrsil de'nturnatti

(1) liTaveistra, Dornnia-ystril

www.digibuc.ro

454

Co lea cand el lull sosir

In polana garofiT
A5 gsitti o urind de WA.
StA'mpratul5 si se miara :
Sii fie urm de frA,
OrT 'kite de-o ginisrd ?
Unti filosofil inv6tatti

La urmA a cautatil
$i din gur'a cuvintatil :
ca-I urm'a de flre-alsA
SA stee de sara'n cas5.
Cil-a nost'impiratti la mas.
Alti dollea barbatil domnesa,
Filosofti imprAtescri

Pe-amndol :

Mid de statil,
BunT de sfatti,
Lungi de manA,

Tari la vnA ;
MicT de staturA

Baal de gurA ;
Slabi la minte,
Buni de cuvinte ;
Cu cal sumetT
Din gur 'ndrasnetT,
Cu cal bArbati
Din gura'nvAlati ;
Din pistole &Ana

A qisti : cA-I &fire de ram

Din ntifrAtni luandil

SA fie intru multi ai

Si 'n susil nuncand5.

$i cum ne-a alesti
El ne-a .i trimesti

Cu'mpAratul de bun trail'''.

Al5 trellea barbalil domnescri,
Filosof5 impilrtescti,
A qisti : c5.-T urmA de qinrt
SA fie de-aql de la club.
Cu'mpratulti impreun.
Ali patrulea om domnescil,
Filosof5 ImprAtesct,

Pe crangulil ceriului
Pe semnulil pmintulul,

Pe suflarea vtntuldf,
Pe num6rulti stelelorti,
Pe lumina luceferilorti
Dina s T-o cAutilmil,

Putin pe ganduri a staff'

$i pe urm'a cuOntatil :

Noi neam si luatil,

.Urm'asla-T de cAprir
Ca sA fie panA'n sarrt
Impratului sotirA.,

La drumil am plecattl,
CaiT i-am strunitti
La drum5 am pornit5

Tnrul5 nostru 'mpratil

Asta cum a ascultatil
Tare s'a mai bucuratil,
Din buclumd a buciumatri

S'o prindem, s T-o aducemil.

ST-am amblatri
51-am vnatti :

Munp
Cu braqii,

$i cap' erati la vnati

La un loct s'ai1 adunatri.

Dlurile

Prea'n4atul impAratil

Campurile

Peste Oste s'a ultatti

$i pe noi ne-a insemnatil
Pe-acesti dol

Cu florile.

Cu ripele

Dar noi ori catri am mblat5

Nemicrt nu am aflatil.

www.digibuc.ro

455

Er' cand am fos1.6

In poTana gamin'

Vornicclula :

Fratilorti,
Fartatiloril !

Noue-o stea ni se
0 stea ni s'a aratatti,

NoT n'am vguttl nicT o stea

Mikan)" 0E1 de mititea

$Pnainte ne-a
NoT dupti stea ne-am luatti
Pe crangulli ceriuluT,

6re cand ca sti se lase

Pe sernnele prun8ntuluT

Pe suflarea vntului,
Pe numrusulri stelelorti,
Pe lumina luceferilorti,
Multi cAmpi am cutrierat,
Multi codri am colindatti,
Prin multe sate am AmblatO,
Dar' preste nimic' n'am
r' cand am fostil
In dreptult1 acestui loc
TOM Oste-a statti in locti,
Si :And am fostti
In dreptulti acestei case
Et steua lumins6
Aice ct ni se lasA
La ast cinstit casti.
NoT asta cum am vOutil
Aice ne-am abtutti

Ca oil stua stt ne dati,

Ori gina sA ne
Ori cuvntul s ne datT,
Orr de nu. bine nu'mblati,
Cti noi n'am b6utti holerc6
ne fie cuvntul de nemicti.,

Ci am Huai butl de vinti

SA ne fie cuvntult1

Den' off stua ne-artitati,

Ori Oina sa ne-o dati,

In dreptulti acestei case,

De-aceea nici c ne pasA
De cuvinlele Nlavstril,

Carl acuma le rostiti

Inaintea meniloril
Acestoril cinstiti !
De aceea er' vO'ntrebtimil :
Ce amblati,
Ce cilutatT ?
ColOcerIulu:
Ce AmblAmti
Ce &Alit:AIDA

Tolti bine sama ne di-1mq !

A nost' tnrti impratti

NOue porunca ne-a datii
spunernil apriat
C sunteti indAtoriti
sa cAtati, str. v'ngrijiti

Cu buti de via',
Cu car% de rear
Cu Talovite grase
$i cu copile frumUse,
CA grea Oste vi se lasti;
Pentru purtAtoriri de gandil (1)
cuvintel bunti blAndil,
C'unti prihdrelil bunti de vin
c'o nirramd, de intl

sa-o trg gura de vial.

CA Doi multe nu vorbiinti,

CA prea mullti nu zAbovimti !

$i din t01e cate-am spus

(I ) Purtdlotiil dP gAnda=coLleerid.

www.digibuc.ro

456

Daca nu-t1 av deajunsti.

Nu-ff av Jodi de ascunsil
Si nicT gull do rspunsil!
Vornicelala :

Si'n locti de scripcari

Vr'o caff-va bondari,
Toff pestriff pe rrantece,
Ca sciii multe cantece,
Si galbini pe vine
SA cante mai bine!

ET fratilorri,

Culacerlulit :

Fartatiloril !

De venirea Dumnfavstra
Not de mulai am amptil
Si de-acee-ain pregatita
Pentru colacart istetl,
Cum Dumnia-vstra suntetT,
Jn lociri de cat% cu fOnti
Duesprelece jireqT de-ogrinji,

Si'n Jodi de butt marl cu vin6

ET fratilorti,
Far latiloril !

Acstea, cate v'att nevoit6,

Si nu6 ni le-atX vorbitil,
SI v'" fie de prangiti1;
Celea ce le-ati. invlat
Si nou ne-a1.1 cuvntatti
Sa v6 fie de-osptatil

Demespregece buff olge

Mani de pran0

Para cercuri, WI' d5ge.

Cu ue de mangil!

Dup. ce a rostitil cuvintele acestea, atat colaceriultI,

care le-a rostittl, catil si mirele dimpreuna cu alit doIlea
vornicela alil s611 precum si cela-lalt1 fecIorl, caril Inca
ail sositil, dad sa rumpa funiile sag lanturile cu earl este
legata porta si sa Intre cu de-a sila In nuntru. insa yo-fnicelula si cu cela-lalt1 nuntasl al miresei, opunndu-li se
din rsputerl, nu I lasa sa Intre. In urma totusl deschid
porta si Intrancl repede printrInsa se duct pana In mijloculil ogradil sail pana de naintea casil, In dreptul earela se afla unri scaunil lungft acoperita c'un laicerill

nog si curatil. Pe unil captil de scaunil se Oa o cofita

cu apa ne'nceputa sail cu aghIasma i c'unti strutil rle
busulocti si alte florl mirositre, In cela-lalt captil de
scaunil o strachina cu grail si mal ales cu graultl, ce-a
r'masii dela logodna, de cum-va logodna s'a facut Innainte de cununie, r' la mijlocula scaunuluI unil colacii
mare 0 frumosti, asisderea de grail. Iii unele sate se pune
www.digibuc.ro

457

colaculti acesta pe gura cofitel, In allele Insft ila tine stol-

niculti In man.
Denapola scaunulul sta al doilea vornicelti alti miresel, care de asta-datd se numesce stolnia, i a cArula
misiune e de a pazl colaculti, cofita i grault1 pana ce
sosesce si mirele. In lipsa acestula st i alt feciorti san
chin i o buctitarit de-ale mireseI dinpreuna cu altti femee, carl asernenea astpta cu nerabdare sosirea mirelui
ColacerIulti i cu cela-lalt1 WO cum ail Intrata In nuntru

si s'ati apropiatti de scaun, dati sa apuce colacula de pe

acesta si sa intre apol cu asaltti In cash'.
arunendti
cu grail si stropinapropie de
du-I cu aglasinti, nu-I lasti de felia sa
scaunti i sa apuco
vdenda ca nu I a succesti, se asd6 fatit
In fata cu stolnicult1 i Incepe rtisI a tine o oratie numitA la colacto, care putintl se deosebesce de ceea ce
s'a tinuta la pOrta si care sunA :
Fratiiorti
Ftirtatilor!

Bunk qiva
Bunk diuft

La Dv. boerI piimentesci

Dar' ce amblati

$i sfetnicT imprAtescY !

Ce cAutati ?

V'am intreba de traiti cum truiiT

$i de viAti cum v141141?

Colaccriulu :

Da v6dil ca 1ri(.1 prea bine

Din darulil 10' Dumnedeti
5i din ostenla ciuslitei mirese.

CA noi dreptti avemil

spuneink
sil

Dark mai cu de alesti

CA ce cautamti,
Frica nimrui nu purtAmti I

Bunk 4iva,
Bunk diva!
La D-ta stolnicti inciprtes,11

C ce AmblAmti,

Dar' v'ain mai intreba ce-va

$i nu sciil sama cum veil' da!

Ciicl cu D-la am sk vorbescd !

Stolniculu :
Mulpinimti !

Stolnicula :

Noi ne-om da sama

nost'cuvnt
E resveditA

www.digibuc.ro

-- 458
Din grail picluitil,

In palme sucitg
$i'n patru'mpletitti !

Ca nu-T stea,

..

Colliceriulti :

Si not fried v'am polli

SA ne lilsatI cu'ncetulg
S. ne cetimil cartile
S'ariithmil dreptfile,
C'alti nost' tngril impratil

Intr'o 0i crt s'a Waal

$i s'a pornitg la vnatri,
SI-a v'enatg
Campii cu -vitele,

C'asta e
Urnii de fhire de raig
Ca sh fie de bung traig
L'ala nost' tngril impratg.
Sfhtuindg a,a. dell
Alg nost' tnrg Impratil
La curlile sale-a mersg,
Si merg'endg

Inteo sard la prirnblare

A ve'qutii o stea maT mare
De catg tOte, mar luminOsi,
De cht tOte me frumsh
Strillucindil

Codri cu fierele,

Si luminndg

in prjma acestel case.

Ape le

Cu pescele,

AWL nost.' tnrii imp6ratil

Cii-alata nu s'a Pasati,

Ci elg se Ta

Sale le

Cu fetele;
$i'mblandri,
Si-alergandg

$T-o urmaria,

si de ce
`r

Alg lost' tnerg tmpralti

De eu 0i pan' ce-a'ns'errag
La venatil,

S'apropi

Vede ctt steua i se labrt

Si'n urma-I se bagit'n cash%

0 urma de fer' a aflatil.

Acuma DomnTa-vesirrt

Alil nost' tnrri impratii

Oa steiva srt ne arritatI,

Oft' bine sama ye dap' !
C'alg nost' tnrg impratg

Peste urmh child a datil

Singurg a stati
$i se rnTaril

Pe-aicea a maT hinblalti,

Sh fie urm de felt?

Singuril s'a opritil
Si a socotilg
Peste ce mind a nimeritil ?
Dar' singurg n'a socolitti,
SfetniciT l'ai sfatuitil :

C'acsta T urmh de stea

Tn'eru'mp'ralii s'o Ta.
Alg doTlea rndil

De sfetnici l'ail sfritnitil,

A mat foslil la asth cash

$T-a vlutt gradin'alesh,
$i'n grdina cea albh
Totil felTulg de floi icele,

ST-a maT vOutil printre ele

$1 o mandrd garofea,
Care de crescutg crescea,
$i de'nfloriai infloria,
Dar' de roditg nu rodea.
Alg uost' tnrg impratil

www.digibuc.ro

459

In sail de-arginta s'a'naltatri,

hi tolagil de-auril s'a radicat,

Spre arnclT, spre re's:Arita,

Spre
noptiT, spre sfintitri

$i pe-al nostru inlattl

Ochfl peste oti1e sale-a aruncatti Tenerri, vomnicil impratil
Si ne-a alesil pre noi
Le-ti vedea acu01 venindil
Pe unil cal negru scopcindii,
Ace0T. caff-va
Din copite scaperandri
00enT volnici
Cu cal murgi,
$i din nari totil strenutandil,
Mier de stat
Din cma totil fluturandil,
Buni de sfatri,
Din pahara pline bndil
Lung de mana
Si din pistole impwcandti.
&nil de gura.
Cand in ograd'a sosl,
La milostivulii D-4err s'a rugatti

Si toll' dimpreuna.

Pistnlele-oril bubui,

De-a sara ne-a adunatil,

Ne-a cinstit, ne-a ospelatil,
Si arme pe m,nl ne-a datri.
Si asta-0 sfetnicil seI
An ocolit gradina acesta
Ca sit la flrea i s'o rasedsca

Si pe top' vora asurqi. (1)

In gradina 'mperatscii,

De erI scire c v'a data

Ca pe aT
Pe la amOI

Ca de crescuta s cresca
Si de'nfloritil sa'nfloraii.
Dar de-a rodi
Ori de n'a rodi
Asta Dumnedeil o sci.
Insa noi cu Domnia-vstra
Vom be 0 ne-om
f:r' ala nose tener tint erat
Cand pe-aici s'apropia
Pamentulil s'a cutremura.

Cand In ograda a intra

DumnIa-vostril ye veri intrista.

$i de curn-va nu me credet1
Poftimil ! portile deschideti !

Deschidetl portile

$i ve ultaff. in tOte partite :

Acuma Domnia-vstril
Vedeti i singuri c acestea tete

Sunt drepte i adeverate

Cate eta vi le-am uratil.
nost' tnril imperatii

PregatitI

Pentru cal cu card de fOnii,

Pentru o0eni cu blip' de vinil
Si cu ialovite grase
$i cu copile frumse.
C'acestea cate le-am spusii,
De nu li-ti av de-ajunsu
Sa amblatI,
SA alergati

Dup dinsele pe susa

$i sa mi le cautaVi,
Ca Inca mai la urma
De nn le-ti aye de ajunsil

(1) Aiee totl, cat1 ad pistle, le sloLodd. In ace1ol timpd s'aplopie i mircle
de scaund.

www.digibuc.ro

460

SA fie a tocma.
Dar' vorbi . s'avein
Ce-a fi maT bunt:
NoT sA =Inertia,

Nu-ti ghsi hucTit de ascunsti.

CA Dv. singuri vedetT

C. in urma ne mai

in

Si vr'o cate-va radvane

Cu harmAti i cu pistole.
11:r' ri acele radvane
S'aflA si nunulti ce15 mare
Cu ciobote de vitelti
Si cu inimi rosire

Ce-a fi mal dulce

Noi

$i la Oste vr'o cite-va copile

Ca cucrele grimildite
Ce stall pe la spate

Waite pentru scra cea mare.

Cu gurile cilscate
srt muTeti cite-o cojiirt

Apo! Tan poftimil !

Care e socru cefil mare

Ca sii facemil inschirnbare

SI vedemil cu catil e re
Air] nostru co1ac mg mare,
SA ne dap* indatA mare
Unit gAllAnasil de pArale
CA si noi ne-am pregAtitil
C'unti colacii mandru'mpletitil.
Dar' alii DumnIa-vstr
Samn a fi
Dar' noi suntem Omen! bunt'
$i ne vom maT Indoi
Putinti de-a ne maT todni

In borsil si sa le dati in guritil,

Si nu sadi cu gura saca
Ca curua fiiri tci.
Amin ! amin! amin!
Si mie-uni pAharil de vinil
o naframA de Mt
De stersti mustta de vinti.
mai cidea
mi

0 copili frumtwa,
DacA a vrea, a vrea,
Dacii nu, dracu s'o Ia,
Sii fari citnpoill din ea,
Sil cinte la nunta mea. (1)

Si NOIT1 maT lisa

Precurn la Inceput, asa si dupa salQ-irea acestel oraalrga colacerIul6 1 cu celalalt vornicelt Imprejurulil scaunului vr'enda numal de cat' sa apuce colaculi,
msi stolniculti i cu ceia-lalt1 ajuiatorl al sm se apra
catti potii, aruncandil atatil In trinsii Mir si In mire cu
grail si stropindu-i cu apa. ln urma, apucandil unulid
dintre dinsil colaculq si puindua ln IJ
iir jca cu
fala printre nuntast Dupa aceea, puindu se arOndol vorniceil alaturea si lit-1611dg Muhl de am'e'ndoue capet(le
in susit ast-fen, ca colacul sa vie la mijlocil, se petrece
(1) Din Horodnicul0-de-jcsO, coin. de Pelrea

www.digibuc.ro

461

mirele de treI orl pe sub dnsuld, apoI se pelrecti vorniceil, era dupa ce s'atl petrecutd trustra vorniceiI prinda
de-odata colacula
rupti dreptd tri &me.
Dupa aceste ceremoniI Impreunate cu o multirne de glume si risete descaleca mirele de pe calf" i, condusil fiindd

de catra vorniceil si druscele sale, Intra in casa pasindd

lalcerIfi, care cu putind mal 'nainte de acsta
s'a asternutd anurne pentru dinsula Intre usa tini i
a cash'.

In acela-sl tirnpti, cdnd Intra mirele cu dantuld In nuntru, lesa i mirsa, care pana atuncia a stat dimpreuna
cu druscele sale la masa, din casa afard aserninea cu
dantuld. Insa atatd vorniceil mireluI, ctti si al miresel,
emit' conducd danturile, cauta sa le conducd ast-fella,
ca pe praguld usil din afard mirele si mirsa sa se
intfilnesca fati1 In fata. (1)

Ceremoniile coldcdrid si indeosebi cele de la scaunultit

cu colaculd nu suntil In tOte partile Bucovinei tot(' una.
Asa buna Ora in Calafindesci cand audd ca vine mirele,

to[l nuntasil, Cap se afla la mirsa, II lesd Inainte. tr'

dupd ce l'ad intimpinatil la 'Arta, dupa ce Fad retinutd putind ca sa nu Intre, pund und scaund acoperitd c'una llcerld denaintea easel, pe scaund o costrutd de busuiocti
fita cu apa ne'nceputa
gureI
und
colacti de grad.
intr'insa, era de-asupra
De'napola scaunulul sta mirsa alaturea cu unuld dintre
vorniceil set Sosinda mirele cu totd alatuld sed si ajungendd de'naintea scaunuluI sta fata In fata cu mirsa,
era colaceriulti, adica unuld dintre vorniceil sl, caril stall
alaturea cu dnsul, sad i altuld dintre nuntasl,
cire e istetd i bund de gur, tine urmateirea oralie :
(I) Datina Rornanilora din

www.digibuc.ro

- - 462
Build qiva
Bun cjiva !
La D. V. cinstitT gospodarT !

temal de-alesil a-sT intreba :

I Pe cal murgri a'ncitlecatti

Si prin tArguri a mblat5
ST-a cdtatt, dial a 0 tali"

Pang 'n urind s'i-a aflatil

Care-I aicT sfetnicil impratescil

MaTsterT eu bdill si glee
C5ci cu acela asT voi sil vorbescri ? $i stolerl cu ferestee

Vornicdulii mirescl:
NoT sOntem aicl sfetniel imprdtescI

Cu care al' voi D-ta sd vorbescl.

Dar' ce voiti,
Ce poftitl ?

$T-a idcutil punt.'"

Peste munIT

Ca sa trcri ilOrea

La ale sale curti

Ca 'nflori s5. 'nflorscrt

$1 a rodi sd rodsc.
Si'nc'alti nostru impra al
Cu atata nu s'a liisat,
CraT si sfetnici a adunat5
$1 cu dinsiT s'a luatti
Susit la munte la vnattl,

Ce mblatT,

Ce cdutati ?
Colacelialu :

NoT pe-aice am venitil

Sama ca s ne o cliimil,
ColaciT ca s.1-T schimbhmil,

$T-a vnatil

CmpiT
Pe al5 nostru ca sti-lil lumti
Cu mung
$rnapol sd ne'nturnmil.
$i muntii,
Deci colaculti unit sehimbatt
Cu cAmpil.
Pe-alti Dumnia-vstrd ni-lil dap' Dar' elil ori air' a arnblatil
$i calea nI-o ardtatT,
Peste nimicd n'a dat,
CA noi avemi, dragi frtati,
Nurna o urin'a aflatii.
Scrisre imp'eratscd
Unit asa ail cuvntatri :
Nime sd nu ne oprscd
a este urmd de fatd de craM
$i alid scrisre domnscl
S5.-I fie lui de bunil trai.
Nime ea sd nu'ndrdsnscd
UnT-a5 qisti asa :
Pe not- sd ne ziddrsed.
Cd-I urmit de stea
Sd vie s'o Ia.
C'al nostru tkrir5 impratti
Tnrulti nostru 'mpratit
Pe-unti calri murgil a'nedlicatti
Al5 nost' tnr5 1mp5ratri
L'astd curte s'a primblatti
Ne-a alesii pe noi
51-a vglutil o mandrd Mire
Pe acesti doT
Care a'nflori-'nflorla
$i dupd ce ne-a alesti
Dar'a rodi nu rodia.
l'ast5 curte ne-a trimes5.
Dar tnrulti impratil
Arna cdte le am urat
Cil-atata nu s'a lasatti
TOte-sti
cu adevratri...
N'a Multi, nicl n'a mncatit,
Dumnia-vstril v6 'ngrijill
Lui Dumne4eit s'a rugatti,

www.digibuc.ro

$i curndii sd ye gatitT
Cu card cu fnd
Si cu butT cu
Cu Talov4e grase,
Cu fete frumse.
C

al nostru indtat

-- 463
S'and cu cine sta la masd...
El% plata mea o scid :
10 mid pline, cu vind
SA-nif fie vola dep;inti,
$i-o nafrdnilrd de intl

Sd-mi stergil buzele de \intl.

Tnertl, voYniet irnprattit

Cum a sfirsit coldcerIult oralia sa, vornicelul sa ;i

alt nm de al miresel la strujulil i stropesce cu dinurma
suld mal Antdiii pre mire , apoi pre cold.ceritl
pre toll cel ce se afid de fald. Dupd acsta se apropie
vornicelult1 miresei si alU mirelui de scaunil, unul de-o
parte si celalalt de cealaltd parte, si cinstesc unulil la

altulU cate c'unti Ohara de rachi pe care nil be de

bine. Dupa acsta la vornicelul miresei colaculil de pe
cofild si-la dd colAcerluluT, r' acesta ii dd In schirnb alt
colac, care l'a adus cu sine de-acasd. Dupd schimbarea
colacilor pune vornicelulti mirelul colaculti dela mirs
pe un bdt i tinndu'l in susil dimpreund cu celalaltO
vornicel al miresel, se petrece mirele de trel ori pe sub
colacti si tott atuncia unulti dintre nuntasil miresei aruncd

stropesce cu apa. Cum s'a peIntr'Insuld cu grail

trecual a trela Ord, de-a-una apucd arnndoI vorniceii co-

rupndual In (kale , pdstrzA cdte-o bucaticrt

pentru sine, rd restulti ila arunc printre nuntasi. Unerumpe vorniceluld miresel, saU chlar
ori Il apuca
si mirele singur, dar' tot vorniceil rnirelul il impArtesc nuntasilor. r' nuntasii cauta sA apuce mdcara cate
unti mled din acest colac, cdcl se dice, cd dud voesce cine-va sd cluea vr'o vita la tdrg i va Incunjura-o
de trel ori cu colact de acesta, cum ajunge In targil, cum
li vinde vita.
Dupd ce s'a petrecut pe sub colact i dupd ce acesta
s'a Impdrtitil acuma pintre eel de Ltd, se scobrd miwww.digibuc.ro

464

rele de pe cal i princjndu-se cu cesialalp nuntasl ai s'el

de man formza unti daii. Vornicelul miresel formzd
cu nuntasil acestela asisderea un dant.
Mire le vine la mijlocul dantuluI Intre drusce. Mirsa
asemin ea.

asa merg amndue danturile, conduse fiind de vor..

nicel, panti langa usd. La usa, unde se Intillnescil amn&one danturile, cinstesce vornicelulti mirelul la vornieelula

mireseI aname ca
lese In casa, be paharulil de bine
da vornieeluluI miresel. Acesta Inca HQ be de bine
si dup. acsta se Intrce cu tot dantulil se'
vornicelul mireluI conduce dantul se" rn casa
reset', si, jucndil de trel orI In jurulti meseI, asda pre mire,

chip masa si dup. acsta lese afara dimpreund cu lotri

tineretult1 care l'a bAgat pre mire In casa.
Ctind Intr mirele ln cas. atuncl se Impusca din pistcle, r' lautariI, de cum s'ail forrnat danturile si pang
ce s'a asedat mirele dupa masa, canta un feliu de arie,
care numaI la acest prilej e indatinatd. (1)
In Reuseni, sat In districtulti Sucevil, cum Intra mirele si cu nuntasil s6I In curtea miresei, colacerful line
urmdtrea oratie
Bucuro0 stintet1 de i5spetl,
Nu seintetT banuitorT ?

Tem 6rri, voThicu, laudath?...

NoT OM am Amb

De stintetT lAnuitorT

Si am cautatil

Noi sfintem intoratorI!

Drumulil la juptinsa

De nu-V fi banuitorT,
NoI sfintem aduntitori !
ET! bucuro0 seintetT de spet,T ?
Ori Ole v'atT spiamftntatil,

C grea Oste v'a picat

Ca de la una impratil

Miresa

Nu l'am
dac'am v'edutt1

Catil timpil am pTerduta

Pe sama ne-am
Si-am culutatil

(1) Diet. de M. Moloch', Wand. din Calafindesci.

www.digibuc.ro

465

Unde stetia.

DoT 6raenT micT de stala,

NoT la jupansa

buff de sfata,
Lung de =Ina,
Bunl de gura ;

Miresa
In ograda amasintrata.

apucata.
acuma v'amri intreba
Gatit'atT off ba :

Dra cal surnetT.

Din gull 'ndrasnetT
Si aceTa drumulri

$i colacula

La jupansa

But.T cu

11Iirsa

Cara cu feral,
Ialovite grase

Ni 1-aa arOtatri,

aflala.
Niel asa nu
In scarT de aura am cAlcata,

Si copile frumOse

Pentru Ost^a ce vi se las ?

Pe caT amil incalicata,

Peste noroda ne-ama uTtata ;
Niel asa nu Varna aflata.
Da si noT dac'amil vOuta,

Vornicelula mime): :

! noT ne-amti gandita

5I-ama pregtita :

Ca vomil pierde timpa prea 1111.1

Ne-ama luat

butT olge

Fara cercurT, fara doge;

Pe crangula cerTuluT,

NOue Talovite

Pe velistea vntuluT,
Pe numOrula stelelora,
Pe lumina luceferilorti,

Ca nOue pill de prepelite,

Si n6ue curcanT
Ca nOue puT de cTocarlanT !

in tottl timpula rostiril acestorti cuvinte mirele si cu

unula dintre vornicei sT Iin unU coac pe una bhp.

petrecutil maI antalti
atatti mirele catu si vorniceil cate de trel ori pe sub
colac, oratorIula apuca. colaculti
rupe In deme. (1)
Cand sfrsesce i anume dupa. ce

In Bowe( cand sosesce mirele la mirs. atattl mirsa,

dad si nuntasil acestela II Iesu inainte i Intipinandu-ld
()ice unult1 dintre vornicell miresel edtra vorniceil mirelui :
Ce amblatT,

Trebue sama s ne (lama,

Ce cautaff ?

Mirsa s v'o luama,

8r pe voT s v

Vorniceltda mirelut :
Ce mblama,

La ea:rate sa. ye 'nhamrnil,

Pan' la Pruta sa vO manmil,

Ce cautama ?

Nasipa cu vol sa caramil !

(1) Com. de D. Marian, fosta teolo&O.

s r. Jla ia

3C

Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

466

Vornicelulu miresel :

Voi sama nu veti da

$i mirsa nu-ti lua,

Ca noi peste gardil vomri da

$i in prll v'om scida !

Pe cand se schimba aceste cuvinte 1ntre vornicel, mirsa apuc colacula purtat pana atuncla de drujbulii el,
se ult printrInsulti, face patru cruel spre rsritti, apusti
mqa-m5pte
da apol Indrptii.
Dupa acsta urmza schimbarea colacilorii de ctr vorniceI i anurne : vorniceluki mireluI da colacul6 s

vorni-

celulul miresei, ra acesta ll da pre al sti vornicelulul

mirelul, apol li rupil In doue (1).
La munte
cu deosebire in tinutulii Cennpulungulu1
alu Dornei nu rnult dupa ce s'a Intors mirsa dela cununie a casa, vine i mirele cu tet suita sa de-a dreptul
dela biserica la clinsa.

Nuntasil miresel, cum prinda de veste ca se apropie

mirele, fl Ies Inainte, r unul dintre vorniceil mireluI,
cum ajunge la rnirsti. tine urmatrea orgie numita la
ztiv6rii:
Bun deminta
Cinsliti socri marl' !
Socrulu :
MuUmiinti Dumilor-vOstre,
Beti militarT !

Dar ce'mblati
Ce eulati?
Colacenulu:
Ce mblmti,

Cu 'ncetulti, cu binisorulri
CA ne-orn da pe.ncetisorulti
Cuvintul cu adevrul.
Lsati-ne mai pe'ncetulti,
CA ne-ornti da sama cu dreptulti,
Cu sliculri luat,
Cu capulu
Dar din cele multe,
Multe si mrunte,

$i din cele dese

Ce

Noi singuri
Sama s ne dmil !

Dar' ian sA mai astepta

Cu 'ncetulii s ne lasaII,

Nu le-omil pute spune-alese,

nost' tnrri impratii

Pe aici a mai
Bine sama c sl-a datil,
0 floricea si-a 'nsemnatil,

(I) Dia BoTana, corn, de d-la V. Turturend.

www.digibuc.ro

- 467

L'ale lui curti s'a 'nturnatil,

De cu saris s'a culcatO,

Si satele
Cu fetele.
$T-ati venatil, cat-ail vilnatn.
$i nemicA n'a5 aflatil ;

Deminta s'a sculatil,

Pe obrazil ca s'a spAlat5,
Pe obrazil
Cu vinarsil

51-ail venatil tam de susil

Pia colo spre-apusil.

$i pe min'

Er colea de okra sari'

Cu vial hunit.
$i dupi ce s'a spAlatti
Chica ngea riepekatil
Murgulti 'sf l'a inselatil.

Ajungendri inteo poenA,

A5 dat5 de-o urmA de fOri.

Sti stea'n locil si se miari.
SA fie urmg. de Uri ?
$1-a15 nost' tnrti imprat5

Fe murg5 a inci-ilicatil,
Din trimbitti a sunatil,
Grea Oste s'a rAdicatil,
Sute Ca s'a.5 adunati1,

$i elil inan loc5 a statil

Si la urmi s'a Olaf ri
$i pe sfetnici a'ntrebatti :

Sute ne mg socotite

SA fie urrni de fell

$i miI nestunilluite :

Sail pote de Oinisri ?

$i s'a aiesil din oAa.s1
Unulri care-i buml puscas5,
Sf-a 4isa : c'ast.A. urmurd
Nu este urmd de frd,

TreI mil feciori de boeri.

5i trel- mil' de grAniceri,

$i din eel' aflalti din totl

Ca o mie de nepoti

Ci este urmi de OA.

SA lie 'n ast oi bunA

Tnrulil nostru 'mpratil,

stea cum s'a adunatil,
Peste dins'a cAutat5,

$i poruncA at 1 a datil
Ca srt plece la vnatil.
$i cu top ail plecatil,

Si fie urmi de OA

$1-a15 nose tnqi impratil

Cu ei incA a plecatil
$1 ail inablatti
qi- ail v (Ina t :
.1-

Muntii

Cu ursii,
Stincile
Cu qinele;
Ripile

Cu vulpilc :
ffltile

Cu pescele,

Cu-nipiratuli impreuni.
Dar si dup'acsta rd
St Ostea 'n locil si se mfaril :
Impratuld cununA,
OH pote e WW1 de fOri

Si-I fie pinO de sari

Lui Iuhiti sotirA ?
Era unulil din ostas1,
Care-a fosti mg bunti puscasil,
A oisil ei acstA urmA
Nu este urrna de 4inA,
Ci este de flOre de rai5
Ca sA fie de bunil trai
La alti nostru imp6ratti,
Tenr5, mindru, lurninatil.

www.digibuc.ro

468

Dar unulil din ostasl

Cel mal iscusita puscasil,
A 4isil ca-I de cdprirA
Ca sA fie pana'n sard
'mpratului sotird.

$i nunulri celt mare

Cu grija 'n spinare,
Mare pe-unil mitt'
Ca 0-1.111a ducipalil

Amt ales ese lipeni,

Carl aA fostt mat' nilsdrilveni:
Cu ungbile custorite,

La aceste curti Odle

$i cu crnele crtnite,
$i caul cum 1-amil ales
IndalA amii i purcest

Pe lumina steleloril,

te mirosna florilort,

Se umfla din narl,

Pe crangula cerYultil,

Se rridich" 'n sari

Pe arborele vntulul,

$i se Yu la gala

Pe Tata pmintulu,
Totil racnindii
$i chiuinclA

Dupd criprird.
Dar tnrulil impratri

Cu atata nu s'a
PP calt bunt a'ncAlicatt,
Pe scriff de-argintil
Peste Oste-a cdutatil

$i din pistole trAsnindt,

Toti cu puscI i cu pistle,
Mai multi cu
Pe urm'acelet caprire.

$i pe noi

5I-amil alergatil

Pe-acesti dol
Scarp de statil
Buni de sfatil,

Catt am5 alergatil

Pr cand amtl ajunsil
La acest5 satii
Luna s'a lsat

Din guril'nde,snelY

$i din cal sumetY,

Cum la Oste trebuesct,
Din Os le crt

alesil

Si'nainte ne-art trirnesil

Din conact
In conacil
Cu cal de ()lad'',
Pe himina stelelorri,
Pe mirosna flo.iloril,
Pe crangult
Pe arborele
Pe fata pamintuluT,
SA ne ducemil,
Cdprira sa-I prindemii.

Dar si noI
Acestl dol

La acstA casa.
Mandril si frumsti
Sttta ni se lasd,
Urma flereY intra 'n casA..NOu r6spunsil sa ne sa
DarA de ganditi

$i de socotiti
CA

caul totY

NoY avernil popi cArturari,

Voril spune c nu-sil
$i avemil
Fermanii dela 'mp6rAtie
Cu pecgie

Calea sA nu ni se tie,
$I-avemil carte latinscil
Celil ce
s'o cetscA

www.digibuc.ro

469

De noi sa nu se ferscd,
Dar celd ce-a vrea sa gacscrt
Si n'a put s'o citsed

Ca de foal sii se fersca !

Dar OA de nu credeti
SA fiti bunT si s'aduceti

'ad popa cu barba dsil

Sa lrgii casa
$i sA'ntindeti masa,
CA deed v'a datii de scire
Vorniceluld dela mire,
CA'rnpdratuld nostru vine (I.).
Al nost' tnril impdratd
Cu intreguld s'd palatd,
Cu ostiri imprejuratii,
Cu cApitani cu cAtane

SA cetscA carte-alsd.
SA n'aduceti

Und pop cu barba rard

Si ne tie pana'n sarA,
S'aduceti

Unuld cu barba ea fusuld

SA ne dee Mil r6spunsulii.
Dar' alti nost' rspunsil ce este ?
C'a nost' rspunsil este asa,
Cine doresce-a-ld afla :
Und colacti de grail, dospitil
In sese Impletitil,
Cu miere indulcit ;
Und colacd mandru, frumosti
Ca si fata lui Christosil,
SA fie Ostei de foiost.

Si r ni se mai cuvind
Sese Ohara eu vind

Cu arnhuti si cu rAdvane
Zugrivite,
Poliite,

$i'n ele ddinne

Aduce si-und rAdvanti mare
Cu-alute, cu cantare,
$i'n el sti mArita nund,
Ce tine'n mani o cununA
StrAlucit, luminati,

Cu pietre scumpe lucrati

Pentru cinstita mirsi
Cea de'mpratuld alsA.

Nu ganditi ca vorbimd glume

Ori niste basme din lume,
Ci ye &WI' catil mai tare
Cu cele de ospkare,

$i sese nd.frilmi de ind

Cu fluturi cusute,

Cu arniuti Mute,

Dati ovdsti i Mud cu care

De-aicea &He
De l'acstA easi
Mandra

$i rusinea dumnia-vstr.
Dar' Ian cinstitti socru mare
$i dumnia-ta scri mare,

i frumdsil,

$i nu de la vr'o vecinA
Pe-und dirabui build de sldnina
Sad pe-und cAusd de Mina,
CA de a fi mirsa prst
Ne-a fi nurnai cinstea nOstri

S'albA caa de mAncare,

Caii nostri sd. manAnce,
Din capete sii nu misee,
SA manAnce si sA bee,

Din capete si nu stee.

Tileti junci cu carne grasi
Ostasilord pentru masA.

(I) Versurile ce nrinzd, afar& de veo cdte-va din urnid, se afld ai'n articoluld
ei, publicatd In Calindarul pentiu ducatuld Burovinel, pe an

(Nun file la

www.digibuc.ro

470

Aduceti bug cal vinil tare

Sii ne la fie-care
De-ajunsil si cu 'ndestulare.
Ce-7 maI dulce nol s
Ce-I mal bunti noi sil mancamil.
Stringeg fete frmusele

Ca et dzintuimil cu ele
Dar si peniru aceste fete
Ce taii pe langa prete
Ca niste puid cucuete...
$I-acestoril fete venite,
Ca cIrele grmdite
Ce stag dup'a nestre spate
Cu gurile largi cAscate
MuIatI in borsil o cojit
Si le dap' ea s. Inghit
SA nu stea cu gura sae. -

Ca curua de la tca.
Er de cum-va nu se pOte
Srt 'mplinig aceste tle
Cautag locil de v'ascundeg,
NieT s stag s nial rspundeg,
Ca ostasiI nu seuul gluma

51-aril sa fie vai de murna.

OrI neue drumul ne dati,

Off calea ne-o aretag,

Ori crtile le cetig
$i 'napoi le trimeteti,

Ori portile deschideg

Ca de curn-v'ati fi sireg
deschide portile
Ca sa !titre ostile
Vomil da cu armtile
sparge cettile.
$i vomil sfrma portile,
$1-omti da cu pistOlele
sparge zaverele
$i voril Intra ostile !...
De uratii arml mai ura
Dar ni-I ca vomil Insera
$i pe cea vale-adancali
Vine-o pleie 'nviforatil
$i n'avem mantale albe

Plaa ca s nu ne scslde
Niel potcve de argintti
SA' ne tie pe
De-aceea-asl dice asa,
C mie mi
cild
0 copil de acolea,
Care-a fi de sama mea.
$i dacd nu mi-a place

Totil aici va rimn

S Neii draculil din ea
0 scripea et:1-o strun rea
Sa cante la nunta mea (1).

Dupa ce a stArsitil colacerIula de tinutil oratia acesta, socrulti cela rnic, adica tatalil mireseI, deschide
zavrele, r' scra cea mica, adica maica rniresel, aduce

o cofa cu grit si c'ung colaca mare pe gura el si-o pune

josil la mijloculti zavreloril.
Nunula celil mare sati i unil vornicelt apuca de ca(1) UnO esempl. did. de Gavrill Beinclsd din Vatra-DarneT, r altula cornunicata de Tdern Leqtn din Funduld Moldova

www.digibuc.ro

471 -lare colaculit de pe cofa si tinndu-lg amendol In susg,

unulg de-o parte si altulg de cea-l-alta parte trece mirele

pe sub dinsulg. Dupd ce a trecut mirele rupg colaculg

in dou
asvrld In cele patru 041 ale parnintulul.
Dupa aceea vornicelulg mirelul 'Arta pre mire, flindg
amncloi calarl, pe'mprejurult1 dantuitorilorg, Intre care

se afla si mirsa, Imprejurandu-1 de treI orl. La a treia

imprejurare, oprindO vornicelulg calulg mirelui lnga miresd, vine scra cea mica cu un scauIW1 mica
pune capetulg prigitrei (catrinteI), pe care se afla
cate-va fire dP grg, pe scauiesg. Mire le puinciti o moneta

de argintg pe grt i descalicandg pasesce pe graulti acela i asa se scobeira de pe calg jostL
Dupa ce a descalicatil mirele se sue unulg dintre vorniceil sel pe calg i incunjura cu dinsulg de trel orl pre
nuntasiI, earl formza ung felig de renal.
Pand acuma a fostg (MA renduri, In celg despre resaritil se afla mirele, era In celn clespre asfintitg se afla
mirsa fata In fata de mire.
Mirele si mirsa stag locului. Cela-l-alt1 insa din amendelue rendurile jca ne'ntreruptg. Si pe cand ceIa-1 alti
jca, pe atuncI vorniceil schimba ploscile si betele.
Vine apol socrulti celd mare cu ung colacg rotundil

da nunulul. Nunuld lea colaculg, se pune cu dinsulg in

mijlocul dantulul si tiindu-lil in susg intre mire si mirsa, (lice catra mirsa :
te,

Call-resare
S fan tulil SOre !

Mirsa se Wa prin borta colaculuI In cele patru partI

ale lumel. Dup. dinsa se ulla i mirele (1).
(l) Datina de a se ulta prin borla colaculul in cele patru prtl ale lumel a
fosta mal de mult usitat i'n Crasna, districtula Storojinetulul.

www.digibuc.ro

47 2

Dupa acsta striga nunulti WM. 4;licala$I sa cnte. Dicalash' Incep a canta canteculti indatinat la tOte Incunjuraturile.
Er vorniceiI, apucnd pre mire Intre drusce l vIra
cu dantul In casa, $i dupa ce a Intratil Inauntru $i a

Incunjuratil de trel orl masa, la a trela Ora Ilu asza In

capul mesel, unde rmne apol 'Ana ce sosesce timpul
ca sa-$1 lea mirsa i sa se duca cu dinsa acasa (1).
In unele locurI este datina ca, dupa ce s'a IncheIatil
colacaria, sa se prinda top nuntasil de mana si sa formeze un dant, la mijloculil cam% vine mirele, mirsa
$i druscele. Vornicelul primare conduce dantulii In casa
si se Invrte numal odata In juruld meseI pang ce ajunge

In Oda mesel r mirele i mirsa In frunte. Cum ail ajunsti aice, druscele lesti afara de dup. masa, mirele
mirsa, Insa reman alaturPa In capul mese, r nuntasii
de amndeme partile

Ast-fen se face coldcaria la Romnil din Bucovina.

In Moldova, cnd vinti nuntasil, ca sa lea mirsa, atuncl Infra In casa miresel colacerIulti cu dol vornici si
urza asa :
Ce edutdmil
Sama bine &A ne
De vreme c'ati sttutil a ne intreba,

I3und qiva,
Blind (;liva!
Nunt.d. frumds5..

In a dumilorti-vstrd

Nu f vomil intreba de viatd,

NoT sama prea bine vomti da.

$i dumnia-vstr sil nu socoliVf

CA scimil e este cu dulctil,

Niel de traid, cd este frurnosil

CA suntemil nisce OrnenT pribegiti.

Din mila domnului Christosti.

Dar d-vsted sa neintrebati :

Ce mblaff ?
Ce cautati ?
NoT

C 'mpratuld nostru de cu sard.

A datil veste In lard
$1 multe ostT se adunarti

Si ail purcesil la venare.

$i ad amblatti codri
Cdmpii ceT InfloritT,

(1) Diet. de G. BneW din Vatra Dornel.

www.digibuc.ro

473

MuntiT si Muffle reel

' In scArl de argintil s'a in51tatti,
Si vAile cu isvr si
Si peste tOtA stea-a cAutatti
$i am nostru puternicti impratti Si m'a alesti pe mine, eu acesa
Peste nict o urm de frA n'a datti.
'dot votnict
Si strinse sfetnici i filosoft.
Ca pe nisce slugi a lui mat midi
Archteret si Bogoslovi,
Din eel' mai bunt bdrbatt
Si tor( Par] sflituiLi i ran indemnat Si la graturi inv'ta(t.
SA mrgA in capulti Busalimului (1) Si ne-ati trimisti pe semnele pA[la vnat
inconjuratti
$i peste urmA de feed, ati
Impratulti nostru r strinse filoso fit
Archiereit i Bogoslovit ;

[ntintuluf,

Pe crangurile cerIulut,
Pe lumina stelelorti,
Pe curgerea
Cnd la acest cinstitA casd,
0 stea din cerTh josti ni se lasA,

Cu et se sftuta si grAta,
Care, cum capulti Ii ajungea
Rspunsul acuma in grabrt sA
[ne s
1rA dintre tott s'a ales
Conacul decl sA ne gritiff
Unulti mai midi de statti, (2)
Oar mat vrednic5 la re-spunsti si Ca pre impratuiti sA primq
Butt cu vinti
[sfatti.
In pictre el c s'a sculatil
Suit cu fOn,
Ialovie grase,
Si din gurd asa a cuvintatti
.Bucura-te imprate !
Copila cea frumsa
sad cu'mp6ratulti la masd.
acesta este urmA de
! (3)
.Ca sA fie cu impratulti impreund. CA 'mpratulti nu vine cu vr'o
[mAie,
.BucurA-te imprate !
(CA aczta este flore de raiti,
Nu cu arme, sag cu vr'o tArie,
Ca sA fie imp6ratiet tale de bung Nid eu sabie frantuzscil, 4)
[trairi. Ca pe d-vstril sA v inegrscil.
Si atunct tnlrulti impratii
Ci ati venitti,
(1) lerusalimulil, ca und locd sffintd se pomenesce aid nurnal spre a Indlta
valrea loculul de unde se Yea mirsa i spre a curteni pre parinti.
(2) Turnura acsta se gAsesce fOrte adese orY In povestile RomAnuluI: ached.
minte mare la persne care la vedere
pir mal josd decal altil.
(3) Dina qinele, sunt Dei de partea femescl. Idee sI numire remasd din idolatrie. Ea esprimA o fiinta superiora, cu calit4(T divine.
4) Credd a maT din vechime va fi fostO sabia turcscA, cad acele eratt yes_
tite. Sabia frantuzsca mal lAr4id a ajunsa la sciinta tAranuluI romfind ; si a-

nume de pe and se hitise in MU lumea bravura frantuzsa sub Napoleon

celd mare.

www.digibuc.ro

474 -Crici ati auditri

C'aici este o flOre de'nfloresce

51-a rodi nu rodesce,
$i a venite s'o Ta i s'o duce.
Peste muntI
CilruntI

PAO, la ale sale carp'.

$i acolo de'nflorite va irflori,
Dar i rdrt va rodi,
Si ma" bine II va fi,
$i nOue rd ne dea
colaceT

C'o mane, srt-I lurune

dame,
$i cu alta
Ca nu curn-va srt ne'n.5eratne (1),

$i &hie nerreinI de ine

Cusute toff' cn fire,
S lege frftele cailore, (2)
Ca multe. mit

Cand cail din eapri yore ridica

Nfrmile Incrt voril selta

$i multil s'a bucura

All nostru imperate,
Ce ne-a filcute slujbA adeverate (3).

frumtweI.

Totti In acest chipg trebue sa se faca Cola-atria si'n Tara

Romanscd.

Oratia ce o reproducema mal la vale, ne arata celti

ca Coldcaria, desi su b altti nume, e usitata si In
acsta tara.
ColacerTula :

De ce adicrt veniramil

Bunrt diminta,
Cinstifi socri marl !

$i la u ne oprire.tne,

Socrula :
Multrunime noT vOue,
Tineri voiniceI !

Cu ce trb. mare
AT venite la noI ?
ColacerTula :

Acorn. dara scre mare

C ne-atI filcute intrebare,

Ne vome da respunsule ; insil

SI ye tineti gura strinsa

$i srt tacetT ca pilmintule
Ca srt ne-auqitT cuvintule.
Ce ne intrebatT dumnea--vstra
Ingrab'de veuirea nstrrt ?
Ce-I arsfe. tinerime,
Ce e acstrt multime ?

Aste fete urg vegurri

De (Ante ochT i cased gurii ?
N'art ma.'" vequte Omen! incA,

(1) Prin acsta se curtenesce mirsa, dndil a Intelege. a este rt0a de mevter
alsd, inctd &far uitandu-se multd la lucru, und holteid pte a 0
pierde cumpetula qi a deveni din coldcarid clilar petitord pe sama sa.
(2) Este obiceid, ca mirs a. singurd sd lege la frdele cailord coldcarilord ate
o ndframd.
(3) Ep. Melchisedec : gLiteratura religis pop.* in (Convorhid lit. an. XIV.
p. 392.

www.digibuc.ro

475

Si sit tema c le mnanc. ?

NoT am5 maT mblatil si alt'dat
Pe aturea ca asedatii,

Apot cu et pe recOre
A plecat la ventre
Sa'neureze,

$i asa nu se mirar,
Niet ce cutrunil nu Intrebar?

S. vneze
Muntit

Acum toT v'ati stransil grdmad,

Cu Murk,

Ca cum att cauta sfada!

re, voitt, not de tmri,

Padurile
Cu umbrele

S strun i s ve damn stunk' ?

$i vile

Dar nict prin &Ida s ye trc

0 asa parere sac !

Nu ne speriemil de lume,

Cu luncile.
Astfelirt ambandil diva tl,
Ocolit'a

Cad put:drat de voInicT nume ;

Niel ne Ingrozesce
Ca scimil s ne diim cuvintul !
Dac voiCi si ve place

Sd ye respundemil cu pace,
0 luatt cu 'ncetisorulti
S vcrbirn cu
C ort ce, cu 'ngaduld,
Se face cu rnduld,
Er repede, cand se cere,
Nu se face cu placere,
De aceea, Psandti gluma,
Ascultatt la not acuma.
Junele nostru 'inperatil
Frumuselil ni s'a sculatti

Para l'amdi spre sub'.

Frd a vena vr'o fril ;
$i atlti se desgustase,
In c5tri era s se lase,
Dar se prea c'o nluc
it totti dicea s: se ducd.
Etri eu anti sgeta'n mand,
Ajunge la o fOntand
$i vedendri urn-id de fr,
!Oct top' desedlicara
S se tine, s privscA,

Ce uraa e, s. ghicscd.
Standil dar ast-feliii fie-care
$i privind'o cu mirare,
Una a disil c. e de
Alb'o imperatula de man. I

Inteo di de dimintk
Dup'a norilorri rosp.
Cu thief cu pompii mare,
S'a sculatil s'a gliti bine,

flOre crilsc,
ATb'o 'mperatulil mirsd!
DecT, cti-acsta cuvintare,
Pe'mperatulti ati(nra

S'a armatil, cnrn se cuvine,

Si luandti buciumil tridat
Bucluma cu el odatri.
Strinse el ostas1 multime
Totti votnici de caMrime
$i ageri cu mdestrie
La avert si venatorie.

$1 facur 'n &Ida sa-T vie

S hotrascri, sa scie
Din ce parte acea din
A venita pe la fOntan.
Si cu inima 'nfocatri,
indat.
Pleca pe
Dup dinsa se tow duse

A4iT,

Vrendri s plece'n vnrittire

www.digibuc.ro

476

Pan vdit
aduse
Cu UM:a ostirea nstra"

Pe atali car Tuti ea smet.

Cu capete toil de lei,

Dreptti curtile dumnia-vustr'a

Uncle a zaritti o flore
Ca o stea strillueitOre,
Care de creseuttl totti cresce
De'nflorial totil infloresce.

Cu cmele poleite,
C'unghiile zugravite,
Care, cnd incepti sa saie
Din nail arunert vilpae !

Er de roditil nu rodesce,
Cad pamintul nu-T priesce.
De aceea impratul
Rica Mtn' sine slatult1

C. Vacea frumsa flore

Si dulce mirositre
S'o Ye, ea sa stralucescil
La curtea 'mprittscrt
Uncle loculti sa-T priseA.
ersca"

S inflorseg.

Odrasle sa odrdslscd,

dea rodul la ivla

tr. dup ce ne-alese,

eu vorba ne tritnese
Duprt iubita luT flore
$i forte mirositre,
S'o ducernii, sa strillucsea
In gradina 'mpratscil !
NoY amit plecatri top* indatA,

Dupa vorba lui cea data.

Nu sciuramti sama bine
pe drumuri line,
Ci ne-amil indreptatti pe siele
ST-amti venitti totti dupa ele,
Pesie munti si peste sghiaburI

Si peste sute de dluri,

Si tuturorti la priv;Nii.
Asa itnpratulri june

In gandli dupa ce isl pune

Se talk lucu 'nsemnza
Dupii a stclelorti rage
$i se inturce inclarat
Cu inima ne 'mpticat
cu ganduri doritre
Pentru rumna lui flre.
A dou L di de diminia,
L'a norilorti rostri,
Se imbrcri, i incalta,

Pe sail de-argintil
Si pe eald albi. voinicesce
lnclecandii, se opresee
Si peste ostirea tOta
Intoreandu-sl oehiT rt,
Pe noi colt-well; ne-ulese,
Cu fnustatile sumese

Mancandti
$i bOndrt
Impreunti

Cu cantarI, cu voe buna.

Si 'ntrebandti in calea nOstra
Totil de curtea dumnia-vstr ;

Si asa stua doriirt

Impratului iubit
Aci din ochi o pierdurrunti
$i ci. s'a pitiL vdurainti.
Dati-ne dar acea flOre,
Acea stea stralucitre
$i cu r6spunsti Impreunti
V poftimil si voe bund !
Nu rspundelI vorbe rele,
Cu apoT vb- vinil mai grele.
Noi nu suntemil bunri-ra,
Sa indrugamti ca la rnOrrt,
Ci damii vorlm mirelui,

www.digibuc.ro

477 -Porunca 'mpera

i fermanule lui (1)
Este carte latinsci. :

Fi chTematt popa sii vie,

latinesce scie ;

Ca se deme flora en ele ;

Apoi mai gatiti si case
Imbricate cu metasii.
$i, pentru ostasi, umbrare
Cu locti de 'neeperc mare.
Intindefl mai multe mese,
Puneti bucate alese
$i cofeturi ling'aceste,

Dar nu veunule barbe lunge

C'asa obiceiule este,

TreT 4ile s nu-T Bjunge,

Jr cum-va de nu se pOte
Se le impliniri pe tate,

Rea

Puneti ca s v'o eitsce !

De nu sciti, ea de cerbune,
Ve fertti mina a pine,

NieT veunuli cu barba rare

Se ne tie pan desere,
Niel veunulti cu barba dse
S'o citsee ne'ntels ;
Ci de cei ce scie se sage
Ca s'o citsee pe fuge,

Ca ostasii nu scie glume

$1-o sii fie vai de muma!
In sfirsitil sii mai nip' bine

nu-i carte latitusse,

Ci, cum vederf plosca misted

CA si imperatuM vine
Cu c'pitani, cu ciitane

Cu vine de la Mule mare,

$i cu mai multe redvane

Gaud beti, eaciula ye sare !

Cu vine de la Valea-lunga
Cand beti, faceri gura punge I
Poftiti de 'nchinaV odate,
udati gura caseate,
$1-o treceti din mini 'n mane
ne dart pe acea dine.
Ca s'o dueeme la 'mperatulti
$i se contenime tote sfatule.
Nu gendiVi ca vorbimil glume
Off fiscal" basme din lame,

Ci ye gtiT che. mai tare

Cu cele de ospetare :
Aduceti fOnulti in care
S'albe caul de mincare,

Niel* se starf sii mai respundeti,

Ci cillaIT Jodi se v'ascundeti,

Zugravite
Poleite,

In ele dmne elate:

Vine si tine redvanti mare
Cu Mute de cntare,
Sande in elti merita nune,
Tiindti in mOEnT o canna.
Stralucita. laminate,

Cu p'etre scumpe !aerate,

Pentru rumena mirse
Cea de 'mperatalti alse.
Scteti dar acum colaculti,
CA ne-amti desertatil tole saculti

$i sii ne mai dati, sii scie,

$i cite o sangulie

Watt' junci cu carne grase

De inti sublire, tesula,

dati ostasiloril masa,

Stringeti fete frumusele

$i cu flori de fire cusuti.

Puteti da si de mkasti

(1) Aci arat4 plosca co

www.digibuc.ro

478

tr de nu, si d'arnicIii fie.

Ci de dorli sl le mal trcA;

Cum veil av omenie,

D'avetT mimi sA fe lase,

SA-sT mat potolscA jindulli

Pan'il-o veni i born rendulli!

CAcT noT cam primimli de tte,

NurnaI curndli de le T scle,
Ca s ne stergemil la gurii

Socrulu :
Dar ce nu descAlicatT?

CA-I udA de HuturA.

Er astoril fete venite,
Ca ciorele griimAdite,

Ci v stali cam pe la spate

Totti ea gurile eAscate,
MuiatT in lapte o Cojii

$i le datl ca sA inghit
S nu stea cu gura

ColuceKulu :

Vremti rspunsulti
CA de ! mar desedlica,

dati,

DarA ni-I &ma insra

51-o sA trecemli \TM adAnci,

Cu prApastif si cu stAnci,
Munti inaiT si bra0 stufog,
DatI rspunsulrt siintosl. (1)

In Tara Boandn(sca" i anurne In jude[uld Ialomita, maI

esista, dupa sosirea mireluf cu toll ai seI la locuinta miresel, Inca si urmatrea datina si anume :
(Pe cand cdrutele i caldretil se prefera pe dinaintea easel, mirsa din nauntru se rind printr'unu
un ochiti nchis, saa vada pe ginerica ; acsta ci c sa
n'o dra ochil la btranFte. ApoI se Roca joculu nurnita
apa sa geilta. Pentru acsta se trimitg dol baet1 la garla,
Insotip de unti cohzari, i aducti de acolo apa. Pe alocurl se duce la putt) dupa apa insas1 mirsa intovarasita
de unti Mtn, care are i 1at i muma bund, nu ritrigi,
cu dol ldutarl trirnisI dela ginericd, luanda apa Inteo caldare de aramd albd. Vasulti cu apd Impodobitil cu o bas:;*;

ma, until firti de (?) rost-r si busuiocii, se pune la radcina

bradulul celui infiptil de Sambatit sara, si flanl si fete

fact' hora imprejurula luI. Dupa fie-care treI InvertirI a
horet, merge mirsa, care si ea se afla jucandii alaturl cu
(1) Stet'. Stoke, apud G. Dem. Teodorescu: Poesil puporale rorn. Bucuresel,
1885 p. 165. 0 variant& a acestel oratil totd din tam romnsc 5. vegi-o la /.
C. .Fundescu: Literatura poporal, basine, oratiI, pAdliturl i gbicitorl. Ed. II,
Bucurescl 1870 p. 113.

www.digibuc.ro

479

nuna mare si vars din vast" de trel ori la radkina braduluI ; acsta ca Ga. fie Inceputuld casatoriel manos $i
Imbelsugatil. Dupa aceea stolniculg, adica flacaulil care sta

In bora cu plosca sub bratult" stangti $i cu mill pabaru

phut' cu vin rosti In "liana drpta, na Intinde peste capulti miresel catra acela, care se va brodi atuncl in acel
loci" $i care be astfelia pana de treI orl. Dupa ce s'a jucatii apa, ginerica si nunuM, care papa atunci ail statil
pe gall, se apropie de usa easel% Atunci mirsa apuca
$omolagult de busulocil celt" legat la tOrta vasului, 114
mOle In apa si stropesce de treI orI picliirele ginerical si

a celorti ce sunt cu dinsul.

1?olulti apel la nunta, aducerea el de la isvor de catra

cine-va care e privitil ca norocos, $i apol spalarea cu ea

a piclrelora, cele due trasurI fOrte caracteristice, facea
o parte din ritulti nuptial(' la vechil RomanI : aqua petita
de puro fonte per puerum felicissimum vel puellam, Tate inter.est nuptiis de qua solebant nubentibus pecks lavari.

Fost'a la (hush si dantul apa? Nu se scie. In orl-ce

cas e interesantil ca-111 jca mirsa $i nuna mrre, pe
Land mirele si nunult" mare stall afara ; cad dupa antica credinta italica, Inregistrata de cdtra Varrone, (De 1,
lat. I. 6 1) apa la nunta represinta anuine elementul femeescil, aqua femina. (1)

In unele 041 ale Transilvaniei este datina tocmal ca

$i in Bucovina, c unil dintre nuntast, nemijlocitil inainte
de sosirea mireluI, scotO o masa in mijlocult1 curtiI (ogradii),
pun pe ea unt" colacti $i unti vast" cu apa ; alta Inchidt1
pOrta si o lga cu legaturi de fntl $i pale, si astfeliti

pregatiff astpta pre mire.

Catl-va caIara$1 din suita mireluI se Intrect" la fuga papa

la 'Arta miresel.
(I) B. P. Hasded : Diet. limbeT ist. i p3por. a Rom. t. II, p. 129J-1291.

www.digibuc.ro

480

AicI, la pOrta mireseI, uncle fete si fecIorl astptd, 1mpreunA cu celalalp din sat, vornicul ginereluI (capul
cere colacelul recitnd urrnAtrea oratie :
Colt-tea-104 mirelut :

Bun g. deminta la d-vstrg !

aflatl?

In ce voe

Coldeegula miresei:
Multilmimg domnia-vOstrg !

In vola graulta
$1-a vinuluI:
In voTa cea bung.
Dar ce 'mblatI? 1)
Ce cautaVi?
Colaceriul

nire7,tO. :

NoT ce 'mblatng
Ce cgutgmg?

De treT Ii1e totg Amblging

Peste WW1 v cuLm;

Cci tnrul nostru 'mpratil

FOrte de dimintil s'a sculatil ,

Pe rap albg s'a spiatil

Buciumil de auril a luatti
In targ a bucIumatil (2)
Mare Oste a adunatg.
Vr'o cincI-OecI de calgrasT,
De se sparei caiT de grasl ;
$i despre sore rsare,
Esi Ostea vngtOre

5i vnarg, si venarg
Pang in spre murgil de sara ;
VnarA muntit
Cu ursil ,

Pe d-vstrg v rugrnil
5. ne luatI incettl, incetisorti,

Vilile

Cu frle ;
Cmpurile
Cu florile ;

SA ne tiding sama mai binisorg ;

CAcI lucrulfl de grabg

Nu e de nicI o trb,

Mgracinas1,
Cu epurasT.

Niel nOue nief d-vstrg,

Niel lui Dumnegleg nu-1 place.
Pentru alg nostru tn6r5 impratil
FOrte rnultg am Amblatil :

$i satele
Cu fetele !

vnarg, ct venarg,

Tara crucisg
$i curme4isg:

Uring de frA aflarg :

Urina era,

Prin livec;11 frumOse,

Prin locuri stancse.

$i suntemg niste osterff
Pe earl ne chiaing, 1?mleni

Fra nu era ...

Sta toff pe locti i se mirag

Si unii pe alii se intrebail

1) Cu Intelesulil : (Dui:a ce lucru Ambla(1, r nu gde ce mblap.

(2) Acsta arati modula chTemaril poporuluT sub arme In timpurile cele
vechl, rand erad ataca(1 de limbi strline, acT atuncl Amblad prin tara huclumanda. In evuld medid a avutd mare rold buciumula, cu deosebire la vnatu
In Odle apusene, Insa RomAnil n'ad avuta de a face cu eld.I. C. Tacita.

www.digibuc.ro

481

Sa fie raqa din Raiti,

Cu'mpratula la bung traiti ?
Sad sa fie urma de clina,

afara jucanda
Si vt;clncla popor adunatti,
Ama indrasnita de-am statti.
Cu tntSrula imprata la voe buna ? Oratia ni s'a incheIata :

DecI tarulti imptirata

Pe atta nu s'a lasatti,

CacI noT am ma! ura,

Ci'n scar de aur

Peste ste s'a ultaW
Si ne-a alesii pe noT,
Pe acestI treI sati do!,
Cu caul' maI bun! si ma! fugacT
Din gura ma! ispitact (1)
Si ne-a trimist1 inainte

Si carelorima Iferbinte
Pe nurne'rula stelelora,
Pe raqele srelu,
Pe aburula vintulul,
Pe fata pamintuluI
SI-arna venita, venit, venita,
Dar. . . . la poda ne-ama poticnit,
Panti ce in susti ne-ama sculatti
Urma ni s'a astupata.
Dar o baba resnta
Sedea pe ghIata
Si qicea ca-I de erI diminta
Pe ea o ama intrebat
SI-aicl ne-a Indreptat.
Pana aci ama venita
Aci aniti auqita,

Dar nT-e frica c'orna insra

Si nu suntema de ici-colea,
Ci suntem de departe,
De peste septe sate :
De la Buda-mtiti,
Pe unde milta se c5uti
De la Buda-vechie
Pe uncle Yalta strechIe
Si cotoculti
Nu1! maI a115. loculti.

Dar ca sa scurtama
Pe d-vstra v rugarna
Ca cIuta motata
Sub barba baltata
Cu tundra ngra 'mbracata,
Cu cisme rosl incaltata,
Sa nI-o ar6tatI,
Si, cu ee'spunsultt, sa ne clatI :
Una colaca de grail frumosti
Ca si fata lul Christosa.
Calarasula Nichita
Ar mnca i carne fripta;
Cate unit pahartl de vina
Sti ne maI scapama de china.

In casti plangemda (2)

Acuma Ineepe lupta pentru a Intra lu curte, cdcl vornicelulti mireseI se opune. Incepe crta, i vornicelui mirelui,

daca prta e mai mick sare cu calula peste ea; r la din

(I) Faqaciit este unul dintre adIectivele latinc, care la noT s'aCt pastratil
atittii de rara: initact,fugaci, (fugax, fugacem).Lspitacifi e vorbii strilina (kpitei)
clar formata dupli analogia limbeI romAne.
(2) Mai in -Vote casurile miresele, cAnd le cAnta asa numita desgovld, plAng
ca se separa de prin(T. Dc aid ceinteculii : Taci tnirsil nit niat pleinge."
31

S. Fl. Mariana. Nuata la Romani'.

www.digibuc.ro

982

contra, crca a o rumpe. Dar In fine i se deschide prta.

DA pintenT apol calulul, ca sA la colacula pusil pe mas. Vor-

uda, chnd
nicelula miresel apuch vasulti. cu ap, spre
se va apropia de masA s la colaculii. Intre diferite strigArl
se lnerch a se lnsela unula pe altul, phril ce In fine din fuga
calulul 114 lea. Apol se impach i lnchinA unulil la altula.
Se lgA de cmele cailora batiste si chlArasii se Intorcil
spre a anunta pre ginerile, care vine cu caruhl, de isbAnda
ce a fAeutil i s vie, cad totul e gata (1).
Pe MAIO. isvorula Sonzemlut-mare, asteptAnda mai multi
insl din partea mireseI dinaintea easel cu pane i cu. sure
puse pe o masA dimpreunti cu o ficreuta i cu ung eutitu
de lemml, cAnd sosesce mirele cu suita sa, nu lash pre nime
sA Intro In nuntru, ci Intrb : a euI e stea adunatA si ce
feli de dreptafi a, ca sh pertA Intra In nuntru? Dac despre tte acestea le va arta o adeverinta dmn de creglare,
atundi le va da drumula, de nu, sA se Intrch Ind6r6ptil de
unde a venitil!
La acsta lntrebare i pretindere unuhl din partea mirelui, care asemenea se numesce coldeerlu, rspunde :
Bun

Dar nol tot am

hua la d-vstrA

BoerT de cinste si de ornenie!

re ce stati
Aid attItTa adunati
Dragilor meT Tub4T fratT?

Nol venim ptmA la d-vstrA

Tota strigAndti
ropAind

*i fAc'nd o veselie mare,

Dar in casa la d-vstrti
E plAnsti si desfAtare

de-aicl
de-acolo
CA avetT o floricicti in grAdinuta,

Care cresce
*i 'nfloresce
*i nu odrAslesce.
Dar pe noi ne-o mAnat
Al nostru impt.irat,
imptiratulti celti tare

Din ulita cea mare

SA ne dal nou fata

TocmaT ca i la unti 1ier0 (2) mare NoT s'o lultm

(1) L C. Tacittl : Nunta popor. Rom. publ. in op. cit. p. 21-25.

(2) Pte c harttl ?

www.digibuc.ro

483

s'o ducem
La cea curte 'mp'erAtescA,
Unde-acolo sA i crescA

Pe nol pang dirninta.

Niel s nu aducet1

gi acolo sl 'nflorscil

S rantte cartea nstrA

Unii popA cu barbA'ncAlcitit

si-acolo mulT pruncI s'odrsls cit Ci sA aduceti

i noI toti arn venit

Tot cu sape de argint

Ung popA cu barba ca fusul

Care sA ne dea 'n grabil rspunCa sA v'o stiptung
CA noi Inert bine vedern [sulil.
Si bine pricepem,
TocmaI clin
Dar d-vstrA de socotiti
CA nu tot lucrul vi-l
CA ale vi le-arn spusil
Ce-I din casil si din afarA,
[Ora
Nu-T adeviirat,
Si din lucru cel de var.
Vomil araa carte de la
' m- Dar ftu met', nu-I a nstrA vina,
CA-T a cuI a 'ntinsil mana.
NumaI d-vstr
CA cnd ei infirm ail data
SA v'aduceti un pop
Pe noI nu ne-o chiemat,
Care s v'o cetsca
Si cand T o 'ncredintitil
Dar sA nu aducetI
Un pOp cu barbA dsA,
Pe noi nu ne-o poftitg!...
Care st" ne tie
DarA

SfarsindiA coleicerXulii de rostita oratia citat musica lncepe

a cnta, rd o muere lund grl i apei stropesce attil pre
mire ctil si pre cei-l'alti ce staii Irnprejuril. Apol golind ung

paharil de Mutur In sntatea celori sositl Intrd cu totii

In casd, si se asz5, la masd (1).
In prejurulil TimiOret este datin, ca dupd cununie s i se
Incopcie miresei rds1 cmesa, apoi se sue pe cocie, precum
a venitil, i dui:a ea totil conductual cu strepitula cela mai

mare nuptialli, o urmza,afard de spetii mireluI,pra

la casa miresa Aice se postza mirsa In usa Intrdrii cu
divrula. CurntruluI mare (nunului) i se dd preferintd la Intrare. Acesta ajungndil la usd, Incepe asa:
BunA liva, bura qiva divere !
MultArnimil d-vstrA cumaru mare
In ce voe estI ?
(1) Corn, de d-I I. Popa Reteganula.

www.digibuc.ro

484

in bunii:
Dar la noT i maT bunil.

Am auqitil c tresce
Dumnec,leuld d-vstr!

impreuna cu d-vstrri!

rspunde diverula i ridicndq plosea In sus dice maI departe:

Dar porunciti o Ora rachie
De veselie
Dela Bucurescl
Ca s o pltesci.

Cumaruhl mare, luandil plosca cu rachie dela diveril Inchin

Dumnedefi s trdsc5, pre acesti doI cuconi, earl astdi

Impreunatil, Intru multi ani!
r multimea din d'e'r6ptil rspunde cu: Amin! vivat!

ca cu o gur.
ApoI gust rachia cumtruldi mare, pltesce gallAnula mireseI, care din respectil, li srut mna, i apol Intr In
lttuntru.

Asa pe rndil Intra top inchinnclil, pltinclft si srutndu-se cu mirsa, afar de mire, cgiuia 11 e 1ntrarea libei
Intrnchl tog' nuntasil In chilie se 66z5. In prejurula meselori asternute, cumkrulti mare In frunte, de-a drpta lui
mirele, i lng acesta tarisfalul, apoI cei-lalt1 (1).
In Selagiit, nemijloeit dup prndil, fratiI de mire i
Insl caul, aducnda unulii care e mai frumosii, si pentlu
mire.

Dup acsta, Inclicnda mirele, fratil-de-mire i stegarIulti,

fie-care pe calula WI, se pornesca cu totii spre locuinta mireseI i anume: stegariulii cu stgula i cu una frate de mire
(1) G. Trail:I: Nunta Vriln6scri imprejurulil TimiOreT, pal. in Familia an.
III. Pesta 187, p. 445.

www.digibuc.ro

4S5

altiturea In frunte, mirele cu al doilea frate-de-mire asisd.erea alturea In urma lora, r nasii si cu nunele Intr'una
car, la care sunt Injugati sse boi frumosil Impnati In urma
acestora.
Stegariula

i cu tovarasul sh fugii cate-o bucat de locil

Inainte, apoI 6110 se'ntrna InapoI facnda omagiile cuvenite
inaltahtlia impOatft.
tkil la pornire citt i pe drum, flinda unula mai
si mai vesela deck altula, chiue i Impusca din pistOle, r
cnd ajungil la mirs descarc patru focuri de-o-dat, dndil
de scire, ca a sositil lnltatul Imprata.
Dar spre cea mai mare mirare a lora prta e ineuiatet (legat() i In vrfulfi eI sta ditha despre care am vorbita In
capitulula IX i care Insemnza Ca nu e Tertatil fie-chrul a
Intra.

Urmza deci strigate i chiote din partea ostasilorii ImpratescI ca s vie cine-va i sa le deschida prta.
Ins nirne nu s'arat, nirne nu vine sa deschida. Din contra

pe dup casa se v'da muerI cu pruncl In brate vaitanduse si plngndil, r pe de naintea caseI mai multi barbati
maturndil Firesce ca tte acestea sunt numal nisce prefaceri.

Stegariukt, vlnda ca nime nu se arat, se mimic si repelindu-se asupra portil strigd In gura mare.
Deschideti, boeri, portile,

dati-1 Inaltulul nostru Im-

pratil drumuhl sa lntre In nuntru, caci d voesce sa se

scutsed de arsita slrelui (de nea, vnt, dupa cum e ache&
anotimpulil) dimpreuna cu stea sa cea atiatt de ostenita,
care calkoresce de ani de lile pe una timpa nepldcutil ca
acesta.

La acesta strigattA fratele mireseI rspunde dicnda :

Nol sunterna numal singuri,
Mai Inceta, mai Incetil
cci inaltata vstret imperatesa s'a dusa de acasil, i ne-a clan

www.digibuc.ro

486

de grija ca sa nu lasamti pe nirne Inuntru. Dar de vreme

ce spul ea' sunteti osteniti, i aft dori s ve mai odihnii, eta
ca me dud' s Intrebti pre mal marele eartit, s vedernh ce
va spune elf".
trc,liil vine i mai marele curii, aclic5 graitoMdii,
toth chIopatndil, un semnh ea, e frte ostenitil de munca

cea mare de peste cli. Se Incepe apoI o disputa Intre

mireseI i alh mireluI, facndh care de care gura mai

mare. Graitoriulil miresel nu vrea niel de cum sa crda la

ce- ah venith, i de aceea nicI nu le da drumulh s lntre.
GraitorIulh mireldi 11 arat semnele, cari ll 1ndreptatesch a
Intra, semnele
i convingndu-lil prin acestea pe de-

plini (la pupal rachih de Inghitith anume ca s i se mai

tocsca gura, cad de sfada cea mare, cu care l'a 1ntimpinath, mai de toth I-a fostil secath.
GraitorIulh mireseI 1ns nu voesce nidi de cum s lese pre

Imperath a Intra in nuntru, 'Ana ce elh sah osta0i lui nu

vorh Impuca la cu cenuO, din verfulh ciuheI. AtuncI osta0I Imperatului 'fah, care de unde apue, eke o bucata de
lemnh, i nu se lasa, pn ce nu Impuca cu dinsulh la cu
cenu, care calndil peste eel din apropiere i umplndu-I
nascere la o multime de r1sete i hohote.
Deschiendu-li-se dupa acsta prta, mirele i cu ai sel Intr.&
in nuntru slobozindil In acela0 timph fie-care pistolulil
ra cuscril, adica nuntasii mireseI, facndh un toi Ingro-

zitorih, le iesh Inainte cu

Aice e de observath ca ie1i mireluI trebue sa fie cu
multh maI iscusiti, sa scie cu multh mai bine a lice, decAt
ielii mireseI, daca voesch sa nu fie pactiliti.
La u0t easel graitorii inceph rW a se certa Intre olalta
firesce c i de asta data tot In versuri ca i maI 'nainte,
0 abb. dupa Vote acestea Intra In casa i se a0z5, la mas (1).
(1) Com. de El. Poptl.

www.digibuc.ro

487

In fine in _Macedonia cortegiulii nuptial lese, ca si la Ito-

mnil dincce de Duntire, ntalil de la ginere si se duce la

mirdsd. Ginerele Inconjuratil de rude merge clare. Toti sunt
totl dint& cntece ce se 1ndreptz cAtr mirs. Femeile ducil de frt ung cal 1mpodobitil cu florl i gevrele
ce este al miresei.
Socra sa murna miresei intimpind pre ginere la usa easel
cu un vasir cu ap, in care mie un mnunchi de florI
si stropesce pre ginere, chruia d mnunchiulii de flori si-I
pune o batist pe umrulil dreptil (1).
Mai de multil era datin la B.omnii. din Macedonia, dup
reproducemil mai la vale, ca fecum arat cnteculil
tele, cnd erail mritate, sa se asciml la venirea ginereldi
Ezi numai de nevoe trelmai a Ii gsite i date cuscriloril si
ginereldi fr voIa lor.
Le! la Ongt, sse marmare,
La ssea marmarita,
Le! icI i drme fta singura,
Singura

icusita.

mama-sa ma li dke,
k4i mama-sa li dke:

Le! pe imrga, narga hilia mea!

Pe narga i iii ti seolI,
la 'sT ohin cuscrili
li,
Cuscrili i cu gambrolu!

Le! la chief, sse pette de marLa a sse marmura,

mura,
Le! unde drme fata sintzura,
Singura si fidentata,
manna-sa if totii dice,
mama sa IT dice
Le! incetti, incettl !ilea mca!
incettl, ncet sa mi te scolT,
Line, int& cuscril nuntasifj sa te
[Tee,
Cuscril cu ginerele! 2

Acestea sunt tte datinele si oratiile Romniloril de la Colararie, cte le-am pututil e pn acuma afla.
Mai 'nainte Ins de ce. vomil IncheIa acestil capitul s vedemi1 care e planuli oratiilor ce se tinil la acst ocasIune?
Fecioruld, care voesce s se cAstaorscit si care In tte
oratiile e numitit tenera imperatii, alum), ostea sa si plch cu
D. Bolintineanu, op. cit. p. 89.
(2) V. Petrescu Cruovi,nu, op, cit. p. 56
1

97.

www.digibuc.ro

-- 4S6

dlnsa la vnatil. Cutreerandil elil d'impreunti cu Intrga sa

Oste in colo i Incce timpil maI Indelungatil dil lntr'unil
trdiil de Irma Iola fire.
Fra, curn zresce pre vnatori, se sparie i fuge de din0i.
Tnru la lmpratil alege de grabA pe doI in1 din mijloculil ventitorilora, carl ail cai mai sprintenI i mal fugacl,
vi-I trimite s'o urmrscil.
CeI doI ini se pornescg In fuga cailorti, o urmresc, dar
tocmaI cnd vora s'o ajunga i s pule mAna pe dInsa, fra
Intr i se ascunde Intr'o grdina.
Ven Morn sail maI bine dicndil unulil dintre dinii, adicA
coldeartulet, respective coldeertulti, cum ajungil la porta easel

cu grdina, cera dela stiipAnula acestela, ca s le dea fra

sail s-I lese s intre In nuntru ca eI singuri s'o caute.
StApiinulti caseI, nesciinda cine-s i de unde-sil, le r6spunde sail singuril sail prin altii, c elil n'are scire sa fi
lntratil i s se fi ascuns o asernenea fr In grdina sa,
deci s-0 caute mai de grabil de drumil, cdci elil nu-I lash'
s Intre Inuntru.
VntoriI struescti numal deck s-I lese. StApAnulti, dupa

mai mult vorba i crtd, promite ln sf1ritil c-I va lsa,

dac-I vora ar'ta dreptatile.
Conductoriula scete dreptatile i i-le aratd. StpAnuRi, pri-

mindu-le i Incredintandu-se din acestea c nu sunt atarl

emenI rI, tocrnai pe cnd sosesce i tent!'rula imp(!ratii cu
Intrga sa liste, le desehide perta i le 6, drumulil s Intre
In nuntru.
Pari aci merge textulil oratifioril Indatinate a se tine nu
numal la Colaceirie, ci i la Starostie, Petire, Condearie, precum si a aceloril ce se tinil lnainte de plecarea tineriloril la
cununie.

Insa vntorii, dupii cum ne putemil Incredinta din cele

ce urmzli nemijlocifil dup sfirirea oratiiloril, i mai alesil

www.digibuc.ro

489

a celort de la Petire, nu se multdmescil numal cu

eT voescil numaI dectit s aIb i fra.
In urm aducndu-li-se i acesta, el sag pung mna pe
dinsa sag . . . o impiqea. Citc1 ce alta p6te s insemneze la
sag uleica Romnilorg din Transilvania i Ungaria, dac nu
Impuscarea frel, dup care tnrulg 1inp6ratil a alergatg atta
timpg? (1). Ce alta potg s 'nsemneze nenumratele ImpucACurl de pistOle i pusce, ce le sloboda nuntasil de pretutindene cnd Intr In nuntru, daca nu Invingerea cettii a lnltatei Imprtese si a lntregei sale armate de ctr 6stea
inaltatuldi lmpratg.
Acesta e, in putine cuvinte, planulg si cuprinsulti oratiilor
romnescl de la Strostie, Petire, Concrie si

Fe'ra, care cu atta struint e urmrit, trebue In urma

urmelorg s cad jertf urmritorIului s60.
P. Li.fargue, fr s fi avutg cunoscint despre oratiile
romnesci, ghee: la o ceremonie religiosa, cum e nunta,
trelnw sa fie o jertfa: mire'sa jeei rolulii (2).
Tnilrulti impO'ratti, urmtoriulg WO, e mirele r Pro, care

e urrnrit de dInsult si la urma cade jertfd, e

'rota asa era si mirsa roman de la Inceputulg
la sfr7itulg ceremonieI nuptiale la aparenta jertfa fariti de
aprare a preponderantel. brutale (3 .
Tte oratiile, cate le-am citatg nu numaI c ag o asem(1) Da B. Viciil e de parere ca' impuvarea ulcelet e datina straina, i anume
sasasca. lita ce ne spune d-sa op. cit. p. 89, in pris inta acsta. Totii asa
ulcica, radicata in susil pe o ruda inalta la pOrta miresei, care ulcicil) nuntasii
trehue s'o impusce josO, cacI pima atuncia nu-i lasa sa intre in curte;
ac6ta insa e datinIt de la striiinI Says si numai in fOrte putine locurl se
mai pate ved6 la Romani.
Fie datina acstil chiar si strAina, ea totusI, dupil pilrerea mea, insemnzil
impuscarea fOreI.
(2) Cantece i obiceiuri la nunti, publ. In Contimp. an. V. pag. 614.

(3) D-r Lothar Dargun: Mutterrecht und Raubehe und ihre Reste im germanischen Recht und Leben, apud D-r Otto Gierke: Untersuchungen zur
deutschen &wits und Rechts-geschichte. XVI. Breslau, 1883. p. 100.

www.digibuc.ro

-- 490

nare fOrte mare Intre olalt, ci si un singurti plan In esposalune, aceleaci figuri, ba! ce este si mal multa, una
aceeas,4 form.

Una si aceeasi manierd Intrebuintat de Bucovinnil si

Transilvnng, de Moldovanti i Muntnii.
Tte acestea presupunti unti singurti izvorti, un singuat
autora. Modificrile acute apartina deprinderilort) locale.

Ins de la cine si din ce timpti "11 voril fi luat originea

aceste oratiI?
I. C. Tacitil e de parere c trebue s dteze chlar din
Roma, de Ore-ce ele prin unele pasage, carI contina cte-va
frase licentise, pare c se apropie pn la una punctil Orecare de vechile Ate lane (1), carI dup cum ne spune Liviu,
erail IncA ung fen de oratiunt In versuri, pline de glume
grosolane, pe carl juniI din popora le recitail la ocasiunI
carI, Incetnclil alte petrecerI, sl-a Waal refugiulti la nunte...(2)

De-o fi tocrnai asa, cum ne spune I. C. Tacati, e greil de

crec,luta, i mat alesil c d-sa nu ne arat mal pe larga care
anurne e cuprinsula Atelanelora? Cu tte aceste Ins& nu puputemil nega c n'ar av i d-sa pAn5, la until punctil Orecare dreptate, cacI si RomaniI, ca si tte
popre
indo-europene, Inc& trebue s fi avutil re-s1 carI oraii, earl
voril ti fostil usitate nurnal la nunti.
Dar s6 trecemt Trial departe, s vedernit orI de nu se afl
asemene oratiI si la alte natlunl contimpurane, despre cari
nu s'a fcut amintire cnd ni-a fostil vorba despre oratiile
la petire.
Albanejil din Calabria, dup ce aft sal-sail consotele de a
Imbraca pre mirsa si pre cnd pOrta st neIntreruptil
chis, apropiindu-se cu mirele de casa mireseI
(1) Atelanele (Atelame) sunt miei comedii, jucate in anticitate de davit junitnea romanii, si a dirora numire derivii de la orasulil Atda in Italia, de uncle
luatii numele.

(2) Nunti la pop. rom. publ. in op. cit. p. 22 si 58.

www.digibuc.ro

491

RAndunea cu &quill
Deschide Tuff, i mi te-aratti,
ti-a venit Tuhitul la 1)6115_

Muerile respundil din nuntru restit.

Tist! plecatf crt e'mpTedecatrt
NoT avern sprdarea mare 1 ,
Noi avem ptmea 'n cuptIorM,
S'o sctern Anttat, sT-apdf
13Arbatii:

Colo susti, colo pc munte,

Era acolo un esi't mare,
Unde pitsceati priturnichT,

Dar mi s'a lasat un

cea maT frumsrt

mi-a rrtpit'o spre

Muerile se intorcil chip& acsta spre mirs5, c,4 o satuescil

ca s5, se decidtt:

0 mirbk sora mea

Servesce domnuluI tn,
Las' lucrurile ce aT
pe cele, ce le-I afla.

Barbatii facti curaja mirelul, ca

'implinsc

0 tu, domnule mire,

Nu mbla
CA nu mergi la hAtne,
Cit mergI ca sti TeI
Capula cehl ca un
Vita cea ca o

Muerile deschid prta, btirbatiI Intr In nuntru ; mirele

rpesce pre mirs, r nuierile lamentz ast-felia:
(1) Splarea crtmeilorci.

www.digibuc.ro

492

0 sormule,
soIma,
Las' la paturnichT su mrga,

hat catil if de 'ntristata

Pentru ca mf-af inhatat'o,
In lacramT sinu-f inta.

Mire le e ocupatil cu mirsa; de aceea companioniI ssel respunda pentru dInsul6 :

N'o las i n'o 'ntorcii maI
CacT eu o vre pentru mine I).

In Bohemia cnd se duct' dupal mirs, vornicelulti mireluI,

stnda de-a stnga acestub, se postzii de 'naintea prinilor

si-I rg ca sh le Incuviinteze a lua mirsa.
PArintil le lncuviintzd.

Iae atuncl colaeula In

miln, se apropie cu nmurile mireluI de cmara In care se
and mirsa cu druscele sale si cu vr'o cte-va neveste, bate

la usti, salutal si dupa ce i-se multmesce din nuntru rostesce urmtrea oratie :
D-sre drusce, nobile si frumse,
aleselor dmne,
NoT ain plecatil peste NAT si dluri,

Peste ape si campif

S. le privim de-a lungul si de-a latul,
Pretutindene 'ntrebnd,
Pretutindene iscodindit
Pretutindene ckutand,
0 comrei mare,

Pan' ce bunT menT ne-a incrediatat

Ca 'n acsta cash' aru fi locul eT
anca anume in asta camaruta,
Dar numaT tinere mndre copilite
In cerc o ineunjura, ca i pazitre
Ale acesteT comre

cu dmne-alese ca cameriere.
(1) Gubernatis, op. cit. p. 149.

www.digibuc.ro

493

De-aceea cu modestie
IT6 rutxtimii sil ne deschidetT

Ca 'ngiiduitil s ne fie
A ved comra.
NoT nu venim5 cu intentiune rea,
Niel c'o fail vesehl, dar prefacut,
Ci noI avem aid un odort scump,
Care pretuesce multa aura i argintrt.
Indattt ce-tT zrui acest odoril scump
Cred cil pe boat IT da comra
DecT mpliniti-ne dorinta

'nmultitf tuturor

0 drusca sad una dintre neveste rspunde printre us

asemenea ln versuri:
Dar pzitrele comreI Inc totti nu sciii ce anurne voesce
druzba (vornicelula). In urmd, clup mal multe vorhe si esplicri din amndou prtile, totusi se deschide usa si i se
preda comra, adica mirsa (1).
Intre aceste doue oratii strdine, carI le-am reproclusti
aice, apoI lntre cele reproduse la capitululd despre petire
si'ntre cele romnesci lesne pte ori si cine s5, vac,l c
esist o aseranare i Inca o asem6nare clestula de btAtre
la ()chi.

In tte Intimpinm acelasl plana, aceeasi actiune, aceleasI

figurI, aceeasl tint, cu o singur deosehire numaI, c5. la Cechi
fra saa paserea urmrita, respective flrea amtat, s'a schirnbatti tn comrci, r urmAtoriulii el in odora scampi. Unit semn
c Cechit sunt mai multil 6merii de specul, 6meni practici,
dect vntori,
acuma, clupd ce am sfirsitti cu oratiile, stt ne'ntrcema privirea putina i asupra datineloril de la colcarie
Am artatil din copula loculuI c nmurile miresei, cnd

prinda de veste c mirele vine cu suita sa dup mires,

(I) Diiringsfeld, op. cit. pag. 192.

www.digibuc.ro

494

Inchidg prta, o lg cu funiI sag cu lanturI si nu las pre

nime s Intre 1n nuntru pn ce nu arat dreptatile.
Acst datin se OA si la alte natiunl.
Familia,scrie P. Lafargue, vorbindg despre Franeeji,
nu se arat niel o (tat& bucur6s5,

da fata; trebue mal multg

decAt cuvinte pentru a o hotrl s se desparta de dInsa.

In Bery vine mirele insotitti de prietenI In diminta nunteI
lnaintea portil viitoruluI socru i ctfici prta inehisd zavoritd.
Mirele trebula s fgadu6sc5, miresel ung darg potrivitg, de
vroia sa i se deschid p6rta, dup5, spusele luI George Sand
In Mare du diable (Fntana draculuI). ApoI se numr darurile aduse de mire.
Deschide, deschide prta, mirs, drag! Ulta-te ce straIu
framosil ti-am cump6ratg ; deschide, deschide usa i da-ne
drumulg.

I se rspunde din ograd :

Tat-s6g nu vrea, mA-sa nu se ull la darurI!
E
Isi o fat i pretulg meg e mare, nu deschidg acuma
Mirele laud altt darg, care r nu pare Indestultorig.
told asa, pn ce pretulg darurilorCi ajunge destulg de mare.
116te cntecele cele culese ln Francia dice Langardire (1),
aveag ca refreng ceremonia cedrii mireseI pentru daruri (2).

La Italieni, cnd vine mirele cu suita sa dup mirsa,

asisderea nu e lsatg s lntre In nuntru. La acestia e usa
easel IncuIata. Ba, la Casolvieri, lng5. *pino, pe lnga Vote
btile In us, totusl nu i se deschide i mirele e nevoitg
s se v'ere In nuntru printr'o ferstr pe o scar stricatil care
o afl 6re unde Intr'ung sang', era dup ce a lntratil In nuntru rnult trebue sa caute In colo sfnc6ce, pra ce afl pre
mirs ascuns lntr'ung ungherig (3).
(1) Ch. Ribaut de LangardiCre. Les noces de campagnes en Bcry. 1885.
(2) Cntece i obiceTurI la nuntI pal. in Contimp. an. VI, pag. 7.
(3) Dringsfeld, op. cit., p. 104. Gubernatis, op. cit., p. 181-

www.digibuc.ro

495

In Imprejurimea Fenestrelel din Piezont mirele merge cu

toti ctisari s61 dup mirs, i cnd ajunga afl la localitatea acestela up de lemna, ceea ce, dup espresiunea poporal, piernontez, Insmn c, usa e lnehis, Inediat (1).
Malo-rosient, apropiindu-se mirele cu suita sa de casa
nmurile acesteIa se asz5, lng, prt, si nu daa

drumula suiteI s Intre 1n nuntru. Se nasal strigate. Nmurile intr6bA :

Ce fen de cmenI sunteti voi ? Tatuculil nostru nu v'e'

cunsce. Dati pasula vostru, nol voim s-la artma ttuculuI,
si dac eRi va porunci ca s, v lsrn, atuncI
lsa!
Pasula la acst, ocasiune e unti sipil de rachiii. Starostele

scte sipulil din sIna

Acestea pe loc deschida prta si lasA pre mire s, Intre
cu suita sa In nuntru.
Dar denaintea easel mirele rsl e oprit de tatlft mireseI, care nu-la las5, s Intre On& nu s'a 1neredintatil despre
(lama pasului (2).
Tota asa faci i Malo-rosienit din Podolia precum i Poknit din Silesia, cu aceea deosebire, c aice, ca si la Italieni,
se'ncue usile (3).

In marele ducatil al Cracoviei eel ce se Intorcil de la

cununie bata In prt, r ceI din casa miresel cntti, :
De unde-ati ailleatil easa?
I-aff rupt portile de frasinii,
*I-aV etdeatit ograda -verde 4 .

Din tOte oratiile dela Strostie, Petire, Concrie, cnd

(I) Gubernatis, op. cit., p. 148-1.49.
(2) Dtiringsfe1d. op. cit. p. 34.
(3) Dringsfeld de eadem, p. 41 si 210. Dareun, op. cit. p 105.
(4) Dargun, op. cit. p. 105 :
Skadescie dwor najechali ?
Cisowe wrota zlamali,
Zielone prodworze zdeptali?

www.digibuc.ro

496

plc la biserica i celea dela Colcrie, precum si din tte

lnsiratil pant), aice, result&
datinele de la Colcarie, cte
c atata asediarea easel printilor miresei i intrebuintarea
fortei din partea mirelui si a consotilora sei spre a Intr In
nuntru si a rapi mirsa, ctil i opunerea prinilor i a
nmuriloril acesteia de-a o da de buna voe, e usitata nu numal la poporula romnti, ci la t6te poprele indo-europene (1).

se afl si la Alban0 (2), aruncarea cu

grail In mai multe prti ale ItalicI (3), r alergaturile, strigatele i ru deosebire impuscaturile din pusce i pist6le,
Stropirea eu ape&

asemenea mai la t6te pop6rele indo-europene.

In fine s vorbimil putine cuvinte i despre colacula, care
j6ca un roM frte Insemnatil la Colacrie si care a datil
nascere i a1tori cuvinte Intrebuintate la acst ocasIune,
precum : Colacarie (4) si Coldearitti (5), procedura dela prt
de'naintea easel, cnd vine mirele dupa mires, i Coldnumele fecioruluI, care Ora colacula, in multe locuri
chiar si a oratoriului, care rostesce oratiile dela Coleicarie.
E sciut, ca tte natiunile crestine a datina de-a Intmpina pre o persna mare cnd vine Intaiasi data sail la anumite thnpuri In prtile sale, cu pne i cu sare. Panea
sarea, ca simbolti alti Imbelsugril Indestuldril, dupii curn
am vOutil din capitulele precedente i dupa cum vomfi ved
si din cele urmt6re, jca si 1n decursula nuntii unir roM
destuhl de Insemnath.
Aire, Insa nu e vorba despre o pane simpl, ci despre
doi colad mari si frumosl facuti din gritil curath, caril, dupd
(1) Gubernatis, op. cit.
(2) Dringsfeld, p. 61. In usa easel Tese maTca mireseT. Ea sine una vasa cu

apd curatd, vera una strufd de fort in nuntru, stropesce cu acesta pre mire,
dupa, aceea IT intinde strutula. Ela arunca banT in vasula cu apa, era ea
IT dilruesce o batista.
(3) Dringsfeld, p. 96.
(4) Pretutindene in BucoNina si in Transilvania, veill B. Viciu, op. cit. p. b.
(5) B. Viciu, op. cit.

www.digibuc.ro

497

ce a Intratil mirele cu suita sa in ograda socrulul s611

dupa ce s'a petrecutti pe sub unulil dintre dnsii, vorniceluRt
primare al mirelui i vornicelula primare aRi mirescI, sari
mai bine 1is coleicaril, Ii schimba si apoI rumpndu-I In
mai multe bucatele Ii Impartil ca un feliu de jertf nuntasilorti de prin prejurula
In capitulula XV am artatil c5 RomaniI nu Incheiait nicI
o casatorie fr de o pldeintit de grdic pre care o aduceail

lui Jupiter farreus ca jertfk

Decl e credil, ea colaculit sa mai bine qrsa colacil. Romnilor dela Colacarie: ca simbol al unireI vecinice, represinta placinta vechilorti Romani, care era Impletit. adic
avea forma de colacu (1) si pre care RomaniI lndatinail a o
duce Inaintea no-castoritiloril (2), tocmai ca si Romnii co-

Intrebuintarea si insemnarea placinteI de odinir a Ro-

maniloril s'a pastratti pan In diva de astadI la Romani,

adopnumele el Insa, uitndu-se In decurgerea
tatil dela Slavi (3), la nuntile earora eolacal jca asemenea
frte Insemnatil (4).
Fest. p. 310 : Strues genera liboruni, sunt digitoruin conjunctorum non
qui superiecta panicula in transversum continentur.
Strues din acestii citat e pine imp1etit6. una peste alta.

(I

(2) Plin. h. n. XVIII. 3. Quin et in sacris nihil religiosius conlarreationis

vinculo erat novaeque nuptae farreum praeferehant.
(3) A. de Cihac, Dic(. t. Il. p. 67-68.
(4 Ditringsfeld, op. cit. p. 33, 74.

.9

. Maria i,. Runt& la R

32

www.digibuc.ro

XVIII. MASA.
Inainte de ce vomil Incepe a descrie datinele earl sunt
usitate la masa ce se d nuntasilorti dup cununie de catr
printil miresei, s arunc5,ma o scurtii privire asupra meselora i bucatelorti, ce sunt puse pe dnsele.
In cele mal multe sate din Bacovin, dach nu chiar ln tte,

este datin la acest prilej de a se aseza masa In forma

until' triclinium roman&
/11i) ele (I), care e spele celti mai de frunte, si In cinstea

caruia se d masa acsta, vine In capulii mesa La drpta

mirelui vine nunula celti mare, i dup acesta tt aripa drpt

a mesel se ocupil esclusivil numai de barbati. De-a stnga

mirelui sale mina cea mare i dup dlnsa alte femel
c aripa stng a mesei e ocupath numai de femel. E de obser-

vatti mai departe c la masa acsta brbatil cei mai b'trni

si mai cu vadd In satil, se punti de regul mai nainte, mai
aprpe de nunula cela mare, mijlocasii cam la mijlocii, r
codasii, adic menii cei mai srmani, spre cda mesa Asisderea si femeile.

nime nu se supr pentru acsta, nimene nu obiectz

nimick prea bine sciindti c asa e datina din mosi strilmosi
asa se cuvine.
(1) In cele mat multe sate din Bum ina e datinil ca mirele, tottl timpul
i prtil cc se sc6111, s
stea cu cactula'n capa.

cAt(1 tine masa

www.digibuc.ro

499

Totg-odatti e de observatg i aceea, ch la acstil mash

ocupit loei mimal ceI Insuratl, nicI cnd i tineretulg. Pentru
acestg din urm, dach cere trebuinta, se preghtesce all& mash
deosebith In altd odae. Insh tineretulb, duph cum ne 10111171

lncredinta mai pe urmh, de ast-dat, are mat multi L,Tija

petreceril si a jocului, decal- a manchril.
Ce e atinge de bucatele, eari se pung de ast7dath pe
mash, apol acelea atarn mai multa de la obiceIulg satuldi,
In care se serbzh nunta, precum i de la priceperea si iscusinta buchtritelorg sag coleeriteloru:

In uncle locuri se pung jurg Imprejurul mesel pe de-amndou marginele cozonac1(1), la mijloculg meseI strachini
si talgere cu recituri (2). Dup aceste din urm se aduce zamd
cu tocmagI (theteI) i apoI sarnzale sag galusee. Pe lngh cozonaci se tae si se pune maI pe urmh cate ung rhidg de pane.
Afar de cele Insirate pnh aice se maI punt' pe mash inch
si r'o cate-va sipurl cu rachig, cu astupaurt de 'tort si legate

la arlielart cu atit rom, semnulg nevinovtiet

Dinaintea mireldi se pung In genere Inch i dou franzole,(3),

r de'napola acestora doI colacl, unul peste altulg. Franzolele sunt acoperite cu o nhframti, care mal pe urmh mirOsa o cs de braulg
Cnd Intr mirele cu dantulg In cash, masa e acuma a,ternuth, numaI sh se aseze nuntasiI la dinsa.
Dupa ce s'a asezatil mirele In capulii meseI, rti ceIalalt1
4spep fie-care la loculg sg, adic4 unde
pottitg socril cel
marl' ea sh se aseze i duph ce tta masa s.a impnatg astg-

felig, ch n'a mat' rmasti nicI ung locg desertg, vine coldceriulg miresel i Imbiindg pre ceI adunatI la mash, tine urmhtrea oratie:
(1) Cozonac4 pl. cozonacI, sun unfi Ha de pAnicire implehte.
121 Reeiturl
reel, ailurl, cotoruze.
FranzolA

www.digibuc.ro

500

Buna

Buna (Pa!
La d-v. einstitl nuntaI,
MesenI imprejuratt
rogq ca SL rAbdatI
Si
Ling csil i sa m'ascultatT,

cand 0, nu uitatl
simbria sa mi-o dati,
CA-sti strAina si de departe
CAte-oi sci, voitl ura tte.
Dar r buna qiva,
Buna qiva.
La d-v., cinstitl nuntasl,
Mesent imprejuratl,
Cara sunte0 adunatI
La acsta casa
frumsa masa.
Pe masa fata de mash'.
Pe fata de masa,
Covorti de mcItasa,
Buick smaltuite,
Talgere zugravite,
Lingurite pcostite (1),
Furculite frumosii grijite,

Si cutite ascutite,
Pentru gurile d-v. qatite.
Blide cu glanturt
Talgere cu fripturI
Pentru ale d-v. gurI.
SA facetT bine sa luati
sa osptitatl
Ca si ai nostri frati,
.s nu bnuitT

Ca si ai nostri cinstitt
i bunt parintT;
Care cu lingurite

Cu lingurite,
Care cu furculite
Cu furculite,
Care cu cutitele
Cu cutitele,
Care n'are nicI de uncle-

Sa lee cu manile
Ca cinstitula mirele.
Ca eti isti la al nostru
V.Inrti imptirat

Celli mat' mica soldatti

Cu capul plecat,
Cu

Pe d-v. de rugat
SA facetI bine sa luatl
Si sa osptati,
Ca si al nostri fratf,
sa nu bAnuitI
Ca i a nostri einstitI
Si bunt pArintl.
CA e de urat 'aI mal ura.
Dar mi-1

instira
alerga
Drit eti rrif-oiu cApta
Dot calf mAndri, suriceI

prin sat

SA-i namescii, ca n'arn at met.

Si m'oiti duce la Bistrita

Dupa lingurite
furculite.

Si cAnd ot veni,
Oi veni
Pe la Sucva
CA dr'oirt veni mal degraba
PAn'a mere sI-a veni
Cdrarile
stecli
Si caul mI-arti cIumptivi,

(1) Pocostite=poliite, espl. tramititorTulut

2) Ghintur pl. ghinturT=reci turl, espl.

www.digibuc.ro

501

Bucatele s'are rAci,

D-vstrA v

C'oi lua-o frte micA,

lua-o pe spinare,
*T-oie apuca pe icT la vale,
cand m'oie inturna'napoT
Ohl sta la mash' cu voT.

yeti' eAi.

de oi audi
Rai eti oiti plesni.
Dar r poftime i luat,T,
Lut41

Dartt r mi s'ar 0(16,

Mi s'ar di&
Pe sama mea
"Unit pahare de beutura;

ospetatT,

Ca si al nostri fratI,
nu btinuitl
Ca si al nostri cinstitl
bunT pArinV.

at eti de urate v'as'f mat ura,

Dar me teme c'oie insera
ni-se curtile
Cam departe,
cArArile

Cam incurcate
sunt fiere 'nrerinate (1
stint si fete ceisnate (2

mi s'arune vr'o una'n spate,

put-o duce,
ce
Bat'o sfanta cruce!
Dar pentru cate am state
v'am urate
Mi s'ar cAd i mie, ce-va

maT multA voe bunti ;

Mi s'ar 61(16

Pe sama mea
Une pAharti de vine
basma de ine
SA-ml sterge mustetile de Ninil.
Da de-a fi pAharule de holircei
Nu mi-ar maT fi
nAframa de-ar fi de bucT,
MT-asl sterge nasule de mucT
Pan
sta cu voi aid 3 .
ET multiimime
MultAmime,

De este pabArele,
Mandru, frumusele,

Mi s'ar, crid, did&

0 copila ochisea,

Mandru gAlbiore,

SA fie de sama mea,

C dacA a vrea, a Irea,
Dadi nu, dracule s'o 'fa
C'a vrea de fricA,

Din trupinT,

Din celii pomisore,

Din rAdeeinT,
Din colneirt (4),

Din arreiri (5 ,

(I) Inrerinate=inveninale.
(2) CrisnatA pl., Casnate=hAde, poeite, espl. triimit.
(3) In timpti cc urkit acestea, nunulti ii da unti piThard de \ iii sa
si oratoriula, luandu-l, mul(dmesce.
(41 Colnare, pl. colnlfri, e un cuvintil fOrte intrebuin(ald in munlit Bucoeld ins6mnit cracii sad ramificarile unel rddcinl sad tifituri, nom. tifitura. Se Ia insit si in intelesti de rdcind, cand acesta are multe
(5) Trrcari=v&vurT. In Bucovina se rostesce pretutindeno
cand
rblit. Pe teritorIuld satului 11iescT, districtuld Sucevel, se afIrt o bucata de
loert de 'Mitre. care se numesce Vrrata.

www.digibuc.ro

502

Din crucile mesei,

Din loculit miresel.
Dola. cea

Cu mnici pestrite,
da guritA I).
Ce (le sarA
SA trilesci pod,
SA bee aura mea totti!

mai mnca cind

Dar nu m'oirt put pries
Duce de-aia.
Si asI mnca nu
nu orti rilmn vu
Dar oiti mnca o bucAtea,
C'atAta-T simbria mea.

SA trAesci podea,

SA trilscA

SA bee aurita mea !

Cel ce-a fitcutti bucatele

sit nu mal facti altele!
Pc eke cotlete 31 'n ie

SA mat vorovescii ce-s a cu ea! 2

Dar rA de socotitI
D-vstril, cinstitl
Nuntosi
Imprejurasi,
CA-s bucatele otrAvite

Oi gusta ert inainte,

CA deck a mud

AtAtea stiruttiri la colcerite.

pe eke crupe in aAluscc

Pe atAtla petitori la druce.
Dar r in tindA intre ust
Se aflrt nisce ;wide 4 de mAnust
Pentru cinstitele drusei.

Si s'a prApAdi
stea impratuluI,

Dar rA poftimq

Mai bine srt mr

Ca si at nostri frati

luatl

osptitati

Phan sail

sit nu bAnuitt

Una puschirt al satula

Si deck a muri

Ca si ai nostri cinstitt
Si bunt pririnti,
CA ert de urattt asT mat ura,
Dar m tem c'oi insra
nu-sil de icI, de colea,

s'a prApAdi
stea impratuluT ttA
CAtA-I aid adunatri,

Mai bine srt moat ert de-odatA

De mrte spartA.
CAC( oirt lua o griluscrt

De trei qile frtrt

Intr'una fund de l spartrt,
Cu 52 de ate leaatrt
In astri zurA cAscat
Si-oi imbuca-o tt'odatrt.

CA-sui dela Buda-veche,

Unde mAta streche,

motocula
Nu-si all locul

Prin cotrut pc la no\ este

Si pe cuptiorm pela fete.
Dar rrt s'ar mai crtd,
S'ar mai cAd

(1) Acurn pune paarula la gunil.

(2) Aiel bea
mat deparle.

dii pharuld inderLIptu. SpoI vuinchl a u.,ta din bueale, (j I

3) Coller4=finp1etiluri1e i(oloru.

Rablerele, stricate,

whl

mneiiimuii inaT alesa un4 calu rea, hitionu

www.digibuc.ro

503

Va fi maT btrnui

De 'naintea cinstitului mire :

0 gilin fripta
De nu gilind

Cu atAta

Va fi maI burnt
FacetI bine si luati

cTrd

Si mie mi s'ar maI cad()

ospiltatT,

UnCi picToril de cueusil

Ca si aT nostri frati

Dela genunchTil in ust'',

Si nu biThuitT,

C'acela-T mat' carnosa

Ca si ai nostri cinstitI
Si bunt' ptiriinT 1.

Si maT gustosit
Si cu ct1 eucosulti

Cum a stirsitil oratoriulil oratia sa, top mesenii, carii pana

acuma aCt statil in pici6re si att ascultata cu cea mai mare
luare aminte, se aszh la mash si incepil a gusta din bucatele ce sunt puse pe acsta.
Acuma se incepe voia cea bunh. Din t6te phrtile
alta decat urari peste urAri si inchinhri de pahare. lar
dirma la t6te aeestea o OW, In crenere nunula si cu nuna
cea mare.

Asa se aude dintr.o parte:

Seem mare,
Socru mare!
La

oTa DomnieWale!

Srt traesci intru multi anT

Cu bucurie
cu

eselie!

Amin! sh te aud Dumnecleil!

N

r6s1)unde socrula

eselil.

Din alth parte:

Socru mare, -,oem mare!
Da Dmne One i are
Fiiloril Domniekale!
S'aTba dile,

ha

trilsc5,

Pe pririnti sa-I pomen('sca!

I) et. ch Todita

roinanu di I Can&

teoloixti.

www.digibuc.ro

)in. de Petru

504

Socrulti rspunde:
Dee Dumnedeil! amin:
SA-tf fie voia dephat!

Altulti:Fiindil-c5. ai ajunsil acele glile bune si senine,ca sil

pop noroci pe una fi WI d-vstr, da Dmne sh ajungi si

0114 la cela race/inn!

d Dmne ca si D-ta s, aI a te
scrpina o MO In barbk cum rn'am scArpinatil s,4 eft!
Multmimil 1

Altulil 61.41, care a observat6 c'd, In jurulii sil nu se Ail

nicl until sipa sail pharil cu holercil strigii:
Tao cuIe si restee,
Si holerca sA nu stee!

Asemenea se face si In partea femeiloril Din acstii parte

Inc se aude mereii Inchinndu-se, chiritisIndil si qicndil
:

Seril mare,
Sertt mare!
S'aT noroca si voe bunA.
Ci suntemtt ad1 ImpreunA.

Si-atunci and te-olu mai ved6,

Niel atuncT eu voe rea!

Sail asa:
Sit al', cuscr5, voe bunii,
Cuscril, cu sumanti de lAna!
*i-atuncl, and te-oTu maT led,
Niel atuncT cu voe rea!

Mai pe scurtil din tOte prtile se audi1 pharele

zing,-

nindii, brbatil si nevestele Inchinndii attil In snMatea socrilor marl si mid, a tineriloril cstoritl, a nuniloril marI,
ctil si In sn'tatea celoralalri spetl, caril sunt de fatA.

Er lutariI, earn n'a voe sh lipsscA mai niCi unii momentii dela acsta mask Inc Issi lmplinescil dtoria ciitil se
pte de bine cntndil atlitti din instrumente ctil si din gur,
www.digibuc.ro

505

dup cum li se poruncesce din partea socriloril si a nuniloril

celor mart
asa, tot(' bncl, mncnclil i veselindu-se, tine masa

acsta, cu Intrerumperile ce se vora arta mal la vale In

capitolele urmtre, cam la vre-o trei re (1).
In acele prti, uncle este datin, ca mirele i mirsa
lorsil dela cununie, Impreun la masa,
scl, dup ce
li se O. mai nti una oil de gain saii de puica, din care
amncloi trebue sA mannce, i numai clupd aceea potia siti
auste si din cele-lalte bucate, ce li se pun') de 'nainte (2).
In vechime durd masa acsta, firesce c dimpreunil cu
Lte datinele usitate In decursulil ei, pan6 clup5, mieduliA noptii.

1t ce ne spune D. Cantemirti 1n privinta ei:

Se osptzzl, mnc i bett pAn cittr trei re dupti
miedula nopii. Dui:a ce trece acst, r buctarii aducti pemasti, un cocosa fript ou pene cu totil ; until') din ei se
ascunde sub masa, si cntand6 ca cocosulii anunta c se revars de diuzl.
6spetii atuncl druescil cte ceva bucatarilor, si se rclie dela mas; r mirele cu miresa de a drepta, stail amncloi In mijloculti casei ; unti scriitoria cetesce cu veice &Ira

catalogulil despre dote (destre); apol tte aceste, ce mai

1) In lliesei, preeum si in multe alte sate din I3ucovina.
12) P. Ispirescu, Legendele i Basmele Romanilord. Part. I ed. II. 13neu-

rescI 1b72, p. 59: (Nu trecurd multe 4ile si le flicurit o nuntii d'ale
Cand sc puserd la masd le aduserd si lord unit on ca =ma, dnial lege,
di care manta amndol trebuia s mandnce."

G. S. Ion6n1, op. cit. p. 85 : (Dupd ennunie, Ora la masil, amOndoi mirii

manancd dintr'und oit ouiit de o rated ili5, ca sit trilescel amPndoi ludespitrtip pdml la mrte.
Aeitstil &Mind st.lm'nil cit e o reminescentd de la Romani, pentru cilla acestia, (mole de gdind format' in genere inceputuld fie-cdrul prandil i ospdtil.
De aice se vede cii s'ati formatit la dinsil i proverbele Integram famen ad

Wind la oCt adieu inceputuld ineset Cic. Fam. 9.20 si Hon

Sat. 1. 3. 6. Ab oro unite ad mala, cieref, Io Bache," adicil dela inceputd
orlon offers,

pand la sfirsitd.

www.digibuc.ro

5Ori

'nainte crail puse 1itro ,elimard la Yedezea tuturoria, se bleared pe mat s,4 se transpOrta la casa mirelui (1).
In timpula de fata este datina tit Moldova ea mirele si
mirsa, clupa ce se Intorc dela cununie, se puna In capulil
mesel eke pc o penina. La o margine a meset sta vornieuhl.
Incep apot a veni consateniI la nunta aclue6nda daruri. Unit
acluc cte-ung curcanit, curd, gdsce, rete, gainI, altfl but6ie de vial, altiI osebite legurnuri.
Totl Inmnza aceste daruri vornicelulul. lJAncI apot intina

cu miril lc urza : Millp an7.

Vornicelulb, primind darurile, pronunta urinatrele:
Ajunga-te voe bund pe D-ta, giupdne mire si pe D-ta giupiinsa mirsd, si v bucuratl si ye veseliti, ca eta fratil
sunt: o led-vostra vi se trichina cu colad. Colacil
ruc (2) cu pene, care v este trebuitre la acsta cinstita
vreme si asa VC rgd, ca colacii sa le primiti i cu dragoste
sa le multdmitl!
miril rspunda: frte multamima!(3)
Datina de a aduce si a trichina tinerilorii darurt cu ocasiunea acesteI mese, esista i In Bucovina, ins numaI din
partea aceloM spetl, carfl n'aft apucatil a vent si a aduce darurile in ajunuli-i cununiei.
In uncle parti ale Transilvaniet, cum s'ail asezatil mintasii
la masa si s'a facutil 1inite i nernijlocitil (MO ce s'a pusil
mncarea pe nnsa, dice colacerIula:
Mat nainte de miineare
Dd-mI ceruta inehinare,
Prea bunuluT Dunmedea

Pentru mare darulu sal 4

(1

Op. cit. p.

1415

147.

(2) Daciti este )ascre.

3) J. Mir/a. op. cit. p 17

B. Viciu, op. cit. p. 17.

18.

14

www.digibuc.ro

507 -In alte 041 Insrt, tota din Transilvania, cuvintka astMelitl :
Mesent de la masA,
Boert i boerese,
Acum sunt intrebatA :

Pentru cc ne-amtt adunatti

La unA loctt de bucurie,
La o casA de veselie,
La o masA 'mpodobitA
Cu felturt de mancArt gAtitrt ?
Mirele ti}arrt trrAesce,
irrAindrt v multAmesce,
Mat AntAitt la DurnneOett

t7i la dulce nmulit

La at s'et prietent, Necint,
Care-sti d'untt sAnge 1(1610.
Dup'acest cuv1htil 1116 nostru,
SA qicemtt unit Thteilu nostru.

AicI preotulii !mope numai deck Tfillti no4ru, etc.

Dupti ruOclune urtnz :
siti Oicit er
RidicAndtt acestA pAhartt :
trulscA nunu-mare

Cu sotia dumni-sale,
Multi ant bunt si fericitl
Cu de tte 'ndestulitt.
trAesch top' mesenif,
B6trAnT, tinert,

Tott mesenit sit trilsca,

Multi ant srt se veselsert! 1

o apuciti de nnincare starostea de ca-A sai.1

care scie, (pee urmiltrele :
Cand

lubitif met prietint!

'asa este pree.atitA

Cuprintlndu-si dar fie-care loculti

Gasda asa qice, bate-l'ar norocultt :
Cu lintrurf, cutite, tAtere, furculite, MAncArile pemasA nu se rilcsci,
T 1'r tneu i G. Candeea, op. cit., p. 162.

www.digibuc.ro

50H

Ca prin ncIlire lucru sa ne fa cA. Niel hiriscA, nicT alac

Precum vedeti dar
CA nu s'a fAcutil la jacii.
Aid feliula Ant ARA ni s'a adusil

Si ca nu cum-va

verse,
Mere rugAciurfi a spusti.
JupAnsA socacita

Nu le-a prea tare sAratil,

GAndinda cA d-vstr

V6 place cam pip6rat.

M6 rog cu vorbA scurtutA
Prindeti linguri i furcute ;
Gasda are voe bunA
DacA cu totiI dimpreunA
Mesenil voiosi s'aratA
Mncnda acuma indatA.
Placii-v6 c nu-1 fierbinte,

CA-I mncare romnscA,

Cine-a mAnca sA trascA.

Diplasula, cu-a lui tocmire,

Schimb a tuturoril fire,
CA r6sunnd crda bine
Se bucurA fie-cine.
pornesce
Cum qicala

That omulii se vesclesce.

Cine darA va mAnca

Din aste bucate,

e i gasda
Pof
SA-1 fie spre stin6tate ;

Asa darit fiesce-care

SA se apuce de mAncare.

Nu-1 mazere, nice linte,

Cnd se pune a1i doilea fetal de bucate pe mas5.

curechwa, coMcerinla cuvintz:
Aci e curechtul
GAtit cu marafeturI,
Precum e i carulti

anume

CA mnearea-ar rann.
Chiar acum mI-a fAcutil semntt
Ca sA nu v6 mai
Dupa dinsul nu 16 u'itaV,

Ferecat cu Q.Anjuri,

Asta-I a RomAnului
PlAcutit mncare,
GAtitA cu deresurI
De mare mirare.
FAcutil cu gAlusce

De mine sit ascu1t4

Cu bors de pe busce.

Si sti bem cu cump6tare.

De mAncare x'apucati;
Asa (bra fie-care
SA s'apuce de mAncare,
C'a mAnca nu-1 lucru mare

l milnncA i domnil

Cu mare l'ubire,

Pawl mananca :

Ba i cAlugrii
Dela mAnAstire.

sa Oicerna inila pArintelm,

Binecuvintarea
Darulii Duhului sfnt ;

Luati dar i mncatI,

Imbiatil nu asteptati,
CA gasda nu ne-a'mbiA,
Chiar flArnncli

incA bine 1-ar pAr,

rilmAn

CAM e dela apusil pAn' la r6sArit,

Dela m0A-npte pAn' la mqii-qi
SA-si punA Dumnec,left mila

www.digibuc.ro

509

Pc totl popa,

Ca piperiulg Grecilorg,
Ca sarea berbecilorg,
Ca tita pruncilorg,
Ca otava juncilorg,
Ca vinulg rosa boerilorg,

Pe totl protopopiT,
Pe totT
Pe toil* mitropolitiT,
Pe totT patriarchiT

pe toff diecil.
punrt Dumne4eri mila
*i pc acesti doT tinerl.
Sit fie fubiti unulg altuTa
Ca vara,
Ca primavara,
Ca t6mna cea botrata,

Ca iruRt rosg copiilorg,

Ca bostanul porcilorg,
Ca vinarsulii popilorg,
Ca joculg feteloril,
Ca targulg neyestelorg,
Ca Tizanula draculuT.

Dar dumnea-ta. mire, de ce ai data in ganduri,

Dr' pentru Secuil, cad p6rta scndurT ?

Lasil aste gindurT, nu gndi de nimc,

Sa bemil sa ne veselim ca ni-a fi maT bine.
Dar d-ta, mirsa, de ce eti supr:trata,
D6r' gandescI, crt butea e de tom stricata?
cnd mir6sa icI pe paminta asl
AsI be, a manca, ai juca, de m'ai sdrobi.

Aid Imbie pre mirs, cu ung pdharg de ving,

dinsa ra luatil in mnd, continua :
Veselg-T mirsa,

Acum nu t6rce lana,

Numar ctil am v'64't'o
Cu paharu'n mna
Dumnedeg sa-1 dee

'rota vesele gandurI,

Dee-1 si nunuluI
CopgrsZ,q1 de scndurl.

Cnd tC pine

treIlea rndg de bucate pe masa, adia

friptura :

Aid e carne de vita

Cu sosii bung i cu hirng
Totg cu de-aceste trake
patriarchulti A\ rai

Dupg carne e bung Ninul

Pentru aceea dar betf
La Ohara uscati-I fundul
;;;'i din taTcra totg mancatT..

www.digibuc.ro

510

Trage, trate, mT Tivane,

Mina vinula dupa came;
Dar nu-ltt bet1 in superare,
Nu e aid comndare.
De aceea'n voe buna
bemil totI nol impreuna.
SA berrai sti ne veselima
Fan'avema pe masti
SA trasca gasdele,

ne umpla lasele
SA being cu paharele
Ba si cu candauele.

Ceteraida, contorasul,
N'ati lipsi de arendasulil.
Cnd pune eupa la tuna,
Varsa'n turi ca'nteo sura.
JupAnsa socoeita

Strecuri inti prin

Gandesce ca-I zama acra,
Nu scie ce sa maI faca ;
nuna, ca o muere,
Nu se lasit de sciidere,
D'apoi sa Nedep pe nunufil

Cu ultula sea lartil ea tunulti,

Pant( lnsineinc1 hichinare :

BetI mesem
De nemich nu a.nditi
Ca buOle tte-sil pline,
Cepurile strinse bine.
Ba i popa i diacula
Inca umbla totil ea racultl.
Calaretul
Resturnatt ca praNalieubl.

Ca butucuill eelil de ntil

Cercuiti eu fertl tta
Gauritti ea obedarula
Nu-16 stemperI niel eu utarulll
De sustarulti i se pare
Nedestulil spre stmperare,
Mrta sue-se pe bute
de-acolo sa s'ajute.
Vivat, vh at, sa trai.sea
Mirele cti-a sa miresa!

La copturile de aluat :
til ea ni s'a adusti i copturile
Placa-ve ri tustatI dinteinsele
Cli tasda a platit
Cind sute de galbem,
Pentru ca
pregatittl:
Placa-1 ca-sti frte duld,
Facute cu zahaat i cu nud,
Cu miere, cu masline,
Cu stafide, eu smochine,

Cu piper
Cu multe alte somri
De bune diresurr.
N'are sta'n lume
Placinta cea buna,
Cad accea face
La omtl rinza plina :

Cu nucsre,
Cu cuisre,

Pentru ca pe aceea Ireme

Totu plaeinte ati miineatit

Betrnif din letea leche

Tra

maI indelungatti

Cu thimberti,

Pan innnc, luiid o stichti In mn. :

4 Ilaja Inca multia ajutti

CAnd o potil

www.digibuc.ro

ed umpluta,

511

Cad ad omult vlaja de gueatinve, Ca de acum sa strive cu top' dimTtii supgrarea pe 1ool i se stinze.
Ipreung
Vil at, i at, sa trAscil
Ae,,ta aduce i yob cea
Mirele cri-a sa mirsrt !

Altiti Incbinare ultra miii :

Buti pline cu \Intl alesil

GrAdini pline de ponu bunI,

men, peri, prunI, aluni,
Butuci marl, urosi din pridurl.
Fn
pale din etimpuil.
Poftescil inert tuturorri

Poduri CU zr

BunA rdA

Vt; poftescti din papaya echin

'Frei cAdi pline cu curechia,
Slanim grase. eArnati
PAn'la trnnA sit te-ajunvi.
i OA

pline de
Cepe multe
Carti notl, bine frecatti,
Pluvu alestl ii infIeratti,
Patru \Tact si boi frumosl
*epte gAini si-un coeosti.
Dece rate si-ung rAtoiti,
Q.Ascoiti,
De e gsce

Fete marl feciorilorti,

neveste
SA nu ruptt credinta
Ciff I-a plAeutti Anuta
TrAsert

bArbatti,

Cu care s'a eununattl.

Induratul Dumnedeti
SA

Patru setae oil puma

Cu purcarulti dupa ei.

ferseA de r6t1
sA trAiti fArA nori

Ant 50 de trei

Versa la ma,,a :
duset si la Avnita

boprt, vinu-I
Seiti eA-I place si la nunti.
Ploscuta mea, Tubita a sti,
Pa.-,ere cu dulce
EA cu tine m8 mAnvill
Cnd te v6dti la capAtAiti.
Vinule, frate de cruce,
PAlincutti, Kira dulce,
dusei la Dobritintl

M6'ntA1nil si cat palinea.

Palineutri, drava mea,

Pus'am anal ciTi nu te-oiA b.
Nu te-uitl be de n'oiti aN
In ttil viata mea
am pusti jurAmintti,
Dar tu nu-mi mai esl din vAndil,

jura si mai rat

Dar mt temil de Dumnedeti 1 .

MCntAlnif cu sAntulii \ 1116,

Altulti :

La vrAdina cea cu pomi,

Val* de mine bine stA

(1) B. Vic'ti, op cit., p 17

28.

www.digibuc.ro

512

La mash' cu veo doT domni ;

La gradina cca cu pme

*i la masa cea cu dame,

La masa cmenT de trail,

La gradina cea LU florI
La masa cu domniorI (1'.

La gradinita cu erha

In comitatuki Zarandulat este datin, dup ce a Intratil

asezatil la mas de a se pune
tog nuntasil in casa
Inaintea fie-crul molt ciite und tipda (2).
Dup acsta vorniculti miresei cap'ta o maram pre care
o tine de dou cornuri, r vorniculti mirelul tinndu-o de
dOue cornuri i turnnda pe dInsa butur dintr.o
glaj, lncepe a o scutura si a cjice:
Cum s'a nevedita urlala cu btla, asa s se nevedsc
sti, se Indrgscit si In fericire sa
tineril unulft cu
trsca!

Aduce apoI vornicula mireseI unit talerh1 cu doue phhare

gOle si, umplndu-le cu rachiti, plc'd un rnda de pabare,
adica Inchin cu ele la vorniculiA mirelui.
Vornicula mirelul Inclina la un clacifarifi, chIerfariulil la
un cuscru, i tota asa pn ce se sfrsesce
pan ce ajunge unde s'a lnceputil. ARi doIlea rnda de phare le cinstesce socru micil pentru siintatea
storiti.

Cand se cinstesce aRi trellea rndt'i de pdhare pentru cu

metri, adia pentru prinii sufletesci, atuncl vorniculti miresei aduce una talerici cu curechia fiertil, In care se afl
patru lingurI Implntate cu cda In josil i imbie pre vorniculti mirelul s mnnce dintr'Insulti; dar cam putinil
cOda lingureI, cAcl nu s'a fcuttl prea
Vornicula mireluI Intrce lingurile cu givann (gavanuli1) In

(1) Din Transilvania, corn. de d-I. I. Popt't Beletanula, invtritorRi.

2) Sub cuvIntula fipail se intelege o priniOrit inicA de I;rinl, care de aidata e infrumusetatil cu fonfig.

www.digibuc.ro

513

tIeri si tin6ndil eke dOue in fie-care mn Incepe cu tup

patru a baga curechia In gura si a mnca dicnda:

Nu sal cum e datina pe la D-vstra, dar pe la noI asa
se mnnca!

.ua patrulea r'endti de pahare se cinstesce pentru socru

mare, tatlti

La alti cincilea rnat de phare, care nil cinstesce scra

mica pentru scra mare, se punti pe mash plkinte i po001, cAte cu o gain& fript pe ele. Tota atunci se aducti si
einstele. Despre acestea 'Ms& vorat vorbi mai pe largti
loca.

Cnd e aRi sselea rndti de pdhare, cari se cinstescil pentru

socaciti, se aduce untt thieritt cu dw t(8' i se punc de'naintea

Mire le Iea unti ori, liti sparge, tRi curtesce si apoI Ilti tae

dintr'o dat c'o bricei (1) In dOue jurathfi, si o jumtate o

mhnnca citi singurti, r ceea-lalt jumtate o d miresel.
Cnd e alti septelea i cela de pe urm rnd de pahare, care se cinstesce in tht i reniasti, atund certt cuscriI
dela mirs 12 perini.
Vorniculti mirescI, In urma acestei cereri aduce cele 12
perini, aclic urn"' tipati cu 12 24 pene de gala, i dndu-Iti vornicului mirelul cere pentru cele 12 perini 12 amtece. Atund sculandu-se cuscriI In picire, Incepti a cnta

ton) patru chte patru In 5

desprtiminte, urmtrele

versuri:
RvA-te, rgii mirsa.

Cin' sit te serie, mirba ?

EI dam si dainam
Din cornulti tIntili de masil.
El' darn si dainarn mirsit

NoI to vorai serie.

rgit

(1) Sub euv. brifed brieffyil se 'n(elege unti cuVtasa mica, cu plAsea de
kuma i eu o singurri, custur5, E usitatri si'n Bucovina.
S. F. Narianu. Nunta la RomAnI.

33

www.digibuc.ro

514

ET dam si damam mirsti,

Din aid &Ilea corntl de masil.
ET dam si daTnam

Cin' sit te scrie, mirsit ?

Nol te vomit scrie!
1160-te, rgra mirsiI,
ET dam si daInam mirsit

Din al tretlea coral de masit,

El dam si dainam mirsti,
Cin' sit te scrie, mirsti?
NoT te vomit scrie !

Scrie-te-omil scrie, mirsA,

GrAdina nstrit
Care trehe s'o TubeseT,

CA, de ea te despti*scI,
drael vecinile talc
Suet acurn in mare jale
mirsti, traiula
Ce-aT trittl la tatAl t6ti,
PlAnm, mirsit, crriidina

Care-aT trit tu in ea.

PlAnge-tT casa pitrint.Acti

CA mergl la casa hiirbAtsert.

Rg-te, rgri mirsti,

Ei darn i dalnam mirsti,

Plane,
dara nu ulta,
Plantte-tf tu fetica ta.
Cite! mirsit-te-omg scria

Din alit patrulea cornil de masti, i so0e la birhatil,

ET darn si &Trim mirsA.
Cum Dumnedea te o liuatQ !
Cin' sit te scric, mirsti?
NoT te vorntr serie!

Catr slircitulu versurilor acestora, mire ia Incepe a plzinge

de jale GA se desprtesce de ptintI, si merge In cab& strin.
Nu multil dup acsta attil miriI ctil si cuscril, se sc6l5,

dela mas si plca spre locuinta mireluI (2).

Datina de a da o masd sa cina lu casa pniniIor mireset `Inainte de ducerea acesteIa la mire, esist nu numal
la t6te poprele romanice de ast541, precum Italien t, Francezi
i Spanioli, earl, ca si RomniT, indtinza, saa cel putinfi
Indtinail maI de multa a glumi si a cnta diferite cilntece (3 ,

ci ea se afla i la alte natiuni.

Ba, ea, dupa cum ne putemil lncredinta din opurile unorfl
autori latini, se ea ci la vechit Rozant (4).
(1) Scria, in loca de scric.
(2) rom. de (Mil J. Dttanescu, proprietari In Meste,In.
(3) Dringsfeld, op c. p. 96, 249 i 265.
(4) Poponius Dig. 23, 2, 5: Muliercm absenti per Merits eius Nei per nontium posse nubcre placct, si in domum jus deduceretur : cam lero qi ae

www.digibuc.ro

515

Al) la dupa Inchelarea uneI ast-Ieli0 de mese i a datineloril usitate In decursula eI, urma, ca i la Romnil no;itri
de astadi, ducereadeductiomireseI romane dela ptirintiI sel
la casa mireluI.
abesset, ex literis vel nuntio suo duci a marito non posse: deductione enim
opus esse in mariti, non in uxoris domum quasi in domicilium matrimonii.
Sidon. Apoll, cp. 1, 5, extr : lam quidem viriw tradita est, iam corona
sponsus honoratur et nondum tamen cuncta thalamorum pomp defremuit, quia needum ad mariti doinum nova nupta inii.traN it.

www.digibuc.ro

516

XIX. JOCUL.
Pe cAnd stag btranit dimpreun5 cu mirele Intr'o odae la
mas si ospetz, cinstesca si se veselesca, pe atunci tine-retuRi, feptorii si fetele, dintre carii o parte s'a adunata la
casa miresei nemijlocita dupil cununie, alta parte Insiti dup.&
colcrie, se petrece si se veselesce dimpreunti, cu mire'w In,
alt odae saa In vre o sura, care e anume spre acesta scopa
preghtita. Nu arare ori Insit, fie chiar
dricula et net, se
petrece afard In ogradd.
Aice feciorfi si fetele dimpreunii cu mire'sa, care, ca si
miresele romane, In cele mat multe parti ale Bucovinet nu std

de fella cu mirele la masa, ce-o daa printit sei dupA cununie (1), cu druscele si cu vorniceii, cari primesca i cin-stesca pre top eel adunati, form6zA i jc5, diferite jocurI,
mat alesa Ins Ihra, numitA altmintrelea In Bucovina si
Mohlovine'sca.

Aice se pOte cumisce daft de iscusita i poetica e HomAnula nostru, cAta de viola si vesela este eh), cAnd WO,
pe un momenta nAcazurile i neajunsurile lumet acestela.
AhIa

Inceputa

Intinde cOrdele, cAnd un

(1) Rosbach 329, apud Dargun, op. cit. p. 108 :

La festit itatea nuntiT romane, in timpul cru-eIa copila era rapit din brajele maicel sale, nu participa ackta (mirdsa) de MA ci ea. era inlocuit i rin
a'a numita Pronubo (nuna mare).

www.digibuc.ro

517

i un alict feciora din mijlocula adundrei Incope a chiu i a (pee :

vornicehl saiA

Strigit,

Sti se stringA
Fete lc din valea lungA,
Ca oitele la strungA
Crobanil ca sA le mulvA

strungarii sa le dee,
StAptmii brAn0 s'o ice (1

Sari ca'n Transilvania :

Strkei, strigA,
SA se stringA,

Fete le din valca lungh

Ca oitele la strungA;
Ttil Oiva sA jucAmil
Sara sA le sArutAmi.1 (2

feclorI, cum veal c'd lautarii a Inceputil a cnta

si ornicelula le-a dat semat ca shi jce, se prinda de man5
si formza o 1wrd mare, o hork care cuprinde mal ll ograda
si la care ieail parte nu numal fetele, ci i nevestele cele
tinere. r unulti dintre feclori, care ciittl a fosta vara de
mare s'a muncita ca in caslegile de rnA sh OVA duce la
altaria pre al6sa inimei sale, Infs.& nu i-a succesiA, cci altulti mai harnicil deck dInsul6 l'a luat pe dinainte, chiue :
Stejilrela tiTat de-asarA,
Truda mea de astA varA.
Thai o trudA si-arnagialA
mai multrt chIcltuTalA,
ChTeltuTala dracului
SA o dimfl bilrhatuluI
SA se ducA draculul,

Duces'ar In calea sa,

C'am maT v6qutil de-acestca
(1) Din liisescI, cuks de antoril.
(2) larnik si BArqang, op. cit., p :)60.

www.digibuc.ro

518

.5i mat ana,

acest aria

'Me strinse 'ntr'una bostana.

Bostanula &Ail if de mare,
Nu'ncpea &me parale,
Da bdita de calare (1 .

Alta fecioril din alt parte, vc,16ndil c bite fetele cele

mai alese si mai frumse se mrit i ternndu-se ct nici
una nu va rmetn dupe placula sa pAn' ce21 va veni
lui rndulii de Insurare, chiue
Cate fete'n sata la noi
TOte se mrtritii m61!

rmilna cele urite.

Dracula s le mai s5rute;
cele buzate,

Dracula st le aibil parte '2.

Cain aspre sunt cuvintele acestea i multora nu le vinil

la s000tl, mai ales(' Ins& fetelora, carl la o ocasiune ca
acsta nu potil nimica s icA, cci loril nu le este data a
striga In jocil ca fecioril. Dar de si multe dintre dinsele
tocmai On& Intru atata de frumse ca sa plac' fiecaruia, totus,4 In astil-felia de Imprejurtiri, Ii afl i ele cate
un fecioril, care, nu numal c le la In aprare, ci pre celit
ce a Indriisnitil s se esprime asta-felifi mi

frfec

Frune,itt verde trei

Da-o-asi doi boi i mai bine

Sa-mi gsesca pui dup mine.

Asi da patru bof
vaca
gsesca pniuta sa-mi plac.
Lasil vilcuta s'o mulg
tragit la pluga.
Boil nu mti zahaesca,

Puia pe plactt nu mg gsesca 3 .

(1) Din Iliseset
(2) Din 11iescI.
(3) Din

www.digibuc.ro

519

Safi :

arrt prin live0I

Am allatti
Titirezu-I cu picIre,
A venitil o srbtitre,
SI-a (;listi tateI sti-16 insre
Astil

ca, de nu, pc locrt si mrc 1

Dar cele mal multe here sail chiuiturr, carI se strig la

acsta ocasiune In jocil, se referesca mal cu sam la mire
si h mire'sa precum si la druscele acestora.
fad una din &WON ina :
Frunqd \ erde bArbanocil,

S'o mutatti puIca din locti

s'o dusa la i noroca 2 .

Alta din Transilvania :

Trandalirti cu frun4a dsii,
Dulce-I gura de mirsti.
Dar nu-I dulce, cum sit fic,
Far'ca strugurula din \ ie 3

Joeula dupii cununie, la care Tea parte nu numai tinereci adese orI si ceI 1nsuratI, esist fdriti abatere la tte
poprele. Moduirt Ins cum se jc,i, precum sidatinele ce se
observa In restimpulti lul, firesce c nu sunt i nici nu potil
fi la tte poprele totil una.
1
Din Mahala, corn. de (ma G. Toinoiae..a.
(2) Din Mahala, coin. de d-10 G. TomoLwit

(3

Corn. de da I. Popil Iletezanula.

www.digibuc.ro

-- 520

XX. RAPIRE A INCHIPUITA.

CALM sfArs,auli1 meseI, despre care am vorbitil In capito-

lulil XVIII si care la Romnil ceI cu dare de mnit durzd

vr'o trel re, punil bucAtitritele pe masd de'nnaintea mirelui si a nuniloril celor marl o gdind fript ,
Implut si acoperit cu
Punerea acesteI gdinI fripte sail a undi cucosil, cum era
maI nainte datin In Moldova (1), 1nsemnzd c a sositil timpula s s'aduch mireluI mirsa, care In totil decursulil mesel

a petrecutil cu tineretulil afard.

Nunulil, cum vede gina, poruncesce vorniceiloril
:
ca s aduc pre mirsd,
nostru impilratit
Mare poruneil v'a datti,
Ca'ndatii, s v duceff
pe loc sA (TntreetI
Clu'nullOta 'mprritstt,

Cinstita nstra mirs5

scl si ea la mas5.
Cu'niltatult imp6ratii

In acesal rntire0 palatil 2

Vorniceii mireseI, voinda pe de-o parte a mal retin pu(1) Dim. Cantemirti, op. cit. p. 146
(2) Din Dorna, diet. de Gal ritil

147.

www.digibuc.ro

521

pal pre meseni la masa si-a face putind cbefd i voe

pe de alt parte ffindu-le aminte si de tineretul de-afara,
voindd ca i acesta s se petrch i sa jce, se duct)
aducd pre o sprit mai mica de-a miresei, dad, mirsa are
vre-o sot* daca nu, apoI pre alta copila i rdicandu-o In
brate voescd numai deck s'o pule alaturea cu mirele dup5,
masit.

Nunuld celd mare ins, dndil vr'o cki-va crucerl codice :

buna si acsta,
vorba, dar nu pentru lnaltatuld Imprat, ci de pascut nisce gisce. Inltatului nostru
Impratil 11. trebue una mai b'tranlra ea
fie sotiOra!
Vol niceii, lntorcndu-se ind'rpt0, cauta pintre tineretukt
de-afar pre fata cea maI urltil, mai schilda i mal cotrentosii Imbracatil, o aducd apol pre aceea i arWindu-o mirelui, died :
aveti una mal b'trnIra, cum mai bun sotira pentru lnltatuld Impratd!
Nunuld r6spunde :
Nu-1 acsta lna, ce-o doresce Inltatulu nostru 'MT.&
ratil! Aduceti-o voI pre aceea, ce-a urmarit'o eld din munti

pn ce 1-a pierdutd urma In ograda acestei curtl.

alungatd nunuld cu fata cea urlta se ducd
Dup ce
Norniceii si aducd pre mama miresel si pre acsta voesc
s'o pule alturea cu mirele. MK\ nunuld dice :
Nu! nicI acesta nu e mirsa Inaltatului Itnpratd, cad

miresa Mariei-sale e cu prti galb6ni1 ca aurukt, cu ochi

cu c1inii ca mngaritarele, cu buzele
ca murea
rosi ea ciresele, cu trupd ca o leich, cu piept ca gasca,
degetele mal gingase deck cra i fata mai stralucittire
pe-aceea s ml-o aduceti!... m'att
deck sOrele i luna
untelesd!...
Acuma aducd

orniceiI pre bunica mireseI, daca are bu-

www.digibuc.ro

522

daca nu, apol pre alta baba btrana, si voinda a o

pune dupa masa lio :

gresit cautndil prin atata amarft

P6te ea
de norodd cu cele de mai nainte, dara acuma de bun
sarna ca nu ne-ama greitti, cad acsta arata la fata si la
tOte chiar asa, dup cum ne-ai descris'o. Deci grabesce
primesce Oa. nu Inserza, cci am Inteles dela nisce rneni,
facut foal si para asupra
c 6stea inaltatei imprtese
rapi stapana, si are de
Mariei tale, Intelegndu ca voescI
ganda sa Incpa rsboiti cu 6stea MarieI tale, si dad, nu te-I

grabi, nu sciu dUi cum va fi!

Poruncitl ministri1ori meI ca s se duca si s'o caute
ei, cacl nici acsta nu e mirsa mea!
dice acuma
Acuma se ducil vorniceil mirelui ca s aduca pre miresti.
llire:s.a, care, dup cum am arRatil si mai susu, In totg
decursulii mesel petrece (Ai tineretula, jucandil cu acesta
cinstindft pre tte fetele cu cari a fetit, cum prinde de veste
ca vornicell vor s'o dud In casa, Indata se face nel duta
din mijlocuhl adunariI si ascundndu-se, vorniceil trebue -a

o caute celd pupal vre-un ptraritI de Ora, wind ce dau

de dnsa r dupa ce a aflat'o, nu potti cu una cu d6ue
s o duc In cask 6.6 ea se opune din tOte rsesputerile.
Ba! cele mai multe mirese si mai ales acelea, cari se mrit
feciorI din altil sat, sa dupa de-aceIa, caril nu
stint pe placulu lor, nu numaI ca nu volt 0, se lese a ti
duse, ci prinda chiar a plnge si a se lupta formahl cu orniceiI, ca dr arg put scpa i fugi.
Ce folos Ins ca vorniceit vdnchl cit se pra Intrdie, o
apuca barbatesce de subsuorl
rapindu-o din mijlocula tincretiduI cu care a jucatil si sa petrecutU pan atuncea,

o duca pe susil pana in casa.

Dupa ce au Intratii cu dinsa In nuntru o leaf' in brate
suindu-o peste mas, o punii alturea cu mirele In metna stangi.

www.digibuc.ro

323

Mu lte mirese, chiar si aice In fata Intregil alum10, se

opunil din rsputerI, se smncesdi ln tOte partile, se oprescil
cu picirele de mash si nu voril In ruptulil capulul a II date
In sama sotulul. Si numal istetimea si virtutea vorniceilor
le oprescil de-a nu fugi din cash i a se ascunde.
Unele, schpAndil o i facil acsta si muitti timp trebue
s'alerge vorniceii panh ce puna mna pe dinsele, si le aducil
rhs1 In cash..

1;]r dupd ce afi pusil acuma pre mir6-A langh mire, unulil
dintre vorniceI (lice :
Poftima intdtate
Imprate!
Seta 41

B6til null dati,

trecc printr'o luncA mare
tilia un bi.W1 mare

fi i pentru spatele D-tale!

In uncle prtI ale Bucovinei e datin cit (WO ce ati 6.pit vorniceil pre mirsh dupd ce a dus'o ln cash, n'o
punfi el duph mash, ci o lea tath-seil de mnii., dach are tath,

dac n'are, apol un frate sati altil nmil de-aprpe si acesta, puindu-o clup mash si diindu-o mirelul In saint, qice
Poftima cinstite ginerc!
SA nu giindesc cil ti-o
n'ar ay() ce

OrI n'ar av cc purta,

OrI n'ar av ce lucra
OrI n'ar fi de ce cAta
Niel nu-I mrl
*i intuit satt poImnI

guti
tipI,

Ci-i o mandrit floricea

Sit trilescI bine cu eal.....

trecc printr'o luncutil
tiVia o vt,reutii;
I

Din Calanfidesa diet. de M. Molocid.

www.digibuc.ro

b21

Dar sa nu taT una grsrt,

Ci una maT mladisa,
Mliclisii i vnj6sa,

Ca sa fie ciite-odata
pentru-a1e cl-le st,1!

,1

Dup predarea miresel, care, dupd cum result ((intr.() poe-

sie nuptiald, a luI Cabe lit (2), tot cam asa era usitat si la
Bomanl, i dupd. rostirea versurilorti citate, mirele srutandil
mna socruluI si, Iae pre mirs In sam i o asz alturea cu
Nemijlocita dup rdpirea i aducerea miresel se ducil vorniceil mirelui si rpinda si pre druscele acesteia din mijloculti tineretulul le &Weil si pre dinsele In cas. i precum
s'a Improtivit mirsa ca s nu fie dus In cask tota asa se
improtivesca acuma i druscele, mcaril ch acestea nu ail nici

o caus, ci numai e asa e datina din mosI-stramosl. Ins

vorniceil le apucd si pre dinsele, ca si pre mirsit, pc susil si
ducndu-le In cash' le rdich preste masd si le punil pe laItd
de'napola miresel, unde stall apoI In picIre totil timpulti catil
durzd inhobotarea sa inbaltarea, despre care \ oral vorbi ln
capitulula urmAtoriil, si anume : una de-a drpta, r ceealalt de-a stnga mireset
in Selagia
tinutula ,i(:)teutet-mar7 din Ungaria mirele
singuril poftesce s5.21 &We mirsa c,licndd :
Dueeti-v6 si-ml aducetT :
Dina Oinelorii,
Flrea
Dmna 4ileT acesteTa!
(1) Din Deena. diet. de Gave. Bricil-A.
(2) Catull LXII :
At tu ne pugna cum tali coniuge vino.
Non aequomet pugnare, pater cui tradidit
Jpse pater cum matre guibus parere necesset.

Insrt tu vireintt nu te pune la luptil cu unit ast-feliti de bruhata. Nu-I eu

cale s te lupli, cricI te-a data in samrt instO aldi trt latil u a ta inarta,
Pre carl trebue
asculti.

www.digibuc.ro

525

Graitor/u/R, ducndu-se, 11 aduce de probil o muere, care

e mai btrn, mai cruntii i mai uritd.
Netrebuindu-i ins& mirelui acsta Ii aduce trei Jete ((copealg pre a sa, dar numai pe
rite, dintre cari mirele
rama &OW..

De Ore-ce Ins mirsa, care se all Intre cele trel fete,

numai inelula de credintk mirele
prt In degetula
firesce ea o cunsce frte uori dup inelulti ce i l'a data_
Dup aceea descopril pre mirs, r pre cele-lalte dou,
asa acoperite cum sunt, le duct' la locula de uncle le-ail
Mire le, mirsa, dimpreun cu nnaii, cu nunele, fetele de

dup mas si cu fratii de mire se az clup

Nu multil dup acsta i se aduce miresel unit copila dela
2 4 ani i i se pune In brate ca profetie (simbola) ala
prunciloril s'61, co are s-1 pOrte de-acuma Inainte In brate.
Mirsa ul srut In frunte si apoi 11 d o palm peste buca.

Pruncula incepe a plnge.

Mirsa scOte acuma unCi colacil In a crui boa& din mijloca e pus& o prima si leganclu-la cu prima de mna drpt
sari de gti lice :
Dragulti
de-acuma Inainte estl mare, a deci grij
si te pptna pe capii ((le si prunculd e destuli1 de curahl
si bine pieptnatil).
Dup ce prunculil capt palma merge din meina In mn
fie-care cuscru 11 druesce eke una cruceri ca stlii cumpere pieptene si shpunil spre a av cu ce se sp'la, de i e
destulil de curatil (1).
In alte prti, totil din Ungaria, rhpirea miresel, dup cum
bcri e Boyinca, se tntmpl
: Fiind rnirsa lnfrumusetqt i cu ttele de nuntii, gatitd, se 1nchide Intr'o cmar

Inca, mai cu o muere ; ajungndil nuntasii la casa de nunt

se duce deventla (ductoriula miresel) cdtra usa acelel c(

) Com, de d-le El. Pope, inviltillori C in *omen ta-mare.

www.digibuc.ro

526

fcndil nisce tocmeli cu Inchisele femei, mat pe

urm In forma* de tarie Impinge usa, i apoi apucndil pre
tnra de mn se face di o smulge din bratele ceialalte
marl,

femei (1).

0 astil-feliti de rpire hwhiptita a miresei esist nu numai

la Romni, ci dac voma lua bine sama, ea se afl, la cea

mat mare parte a popreloril de pe fata pmIntului.
P. Lafargue, vorbinda despre cntecele si obicelurile la
nunti, dice :

Obiceiurile dela nuntl arat c bum en d'asila pre

rsd, altil-feli nu mergea cu brbatulii. Este usorti de Intelesil c fata creia, prin cnterele ce i
cntatil mai 'nainte
de acsta, Ii artail unti viitorifl atiitil de posomorlt, sttea la cumpene : sa-si prssed familia sail ba.
tecil din Bas _Milton dice :
Child a ajunsa lng altarKi, mirt'ssa a plecatii capul
de jele.

Cnd a ajunsil lng u s iea aghiasmii 1-ati pieritil

plerdutil mirsa simtirea.

Iubitulti ei o Intrb : Oh, ce-ti lipnesce, dulce
gutd, de ce ti-i inima asa trist ?

Mire, vreil s m dual de aice, s m ducil In castelula tatel, sa asteptil pre mama.
Nu pop merge la tatii-tn ; leri erai stpAna pe tine,
astdl ls stpang
Mire, daca-si fi sciut, eh nu voitI fi stpim,
nu
m'asi fi mritatil niel o-dat.
Ast Impotrivire de a merge in casa bilrbatulul o simte
si femeea nobil i tranca, bogata si sdraca, F,4 i nu trebue
de confundata cu grta ce o simte ori ce femee cum se cade
Improtiva und cstorii silite (2).
(1) D. T. Bujancii, op. cit., p. 21'8. Nota 1.
12) P. Lafargue: Cantece i obieeluff la nunti, in Conlimpulanula , an. V
p 518.

www.digibuc.ro

527

In glumele si ceremoniile Romanilora de la mmtl ziicea

o amintire atAtil de prspt despre seriositatea primitiv,
di, se lua anume de M a serba nuntile t srbtori
pentru cii in asemenea c,tile era o crim (nelegluire) a Intrebuinta asupra cuI-va puterea, i totusI la nunt se'ntrebuinta puterea asupra mireseloril
Fata se tine strinsil de
malca sa sail de nmurile sale cele mai de-aprpe, dar consotiI mirelul se repec,11a41 strigAnda asupra ei si o rpia
din bratele scutitrei (2). TreI bald41 lmbrAcatl cu pretexte,
straIe impAobite pe la margini cu purpurzti o duceail la mire,
unula ducndil o facl, r ceialali doI mirsa (3).

La Spartani mirsa rpit se lua ln samil de ciitrit nuna

cea mare, i, ce e maI caracteristict, se Imbrdca In vestminte barbtescl. Brbatulul nu-1 Lra lertata a o N isita deck numai nptea pe furisil, ca nime din cas, s nu bage
de sam6. Ani Intregl puteail s, trcti la mijlocil, 0116 ce-s1
edea sotia scso la lumin (4).
Macrob. Sat. 1, 15: Feriis autem vim cuiquain fieri piaculare est, ideo
tune vitantur nuptiae, in quibus vis fieri Nirginibus videtur.
In srbiltori marl insit e p'cltil a face cul-va sill, de-aceea se evitzrt atunci
crtsiltoriile la carT pari1 virginele a se rapi cu puterea.
Fest. p. 2o9a : Rtpi simulatur virgo e gremio matris ant si ea non e,t,
proxima necessitudine, cum ad virum trahitur.
mam5,
Se face pare cii, s'ar rApi mir6sa dela sinulil mamei saU, dacil
dela rudeniile vele miff de aprpe, cAnd se trage la biirbatula
Catull. 61, 8:
Qui rapie teneram ad vir im
Virginem, o H meneee Hymen.

Cum tragi tOni.lr inWs5, la bitrbatida el, o 1h meneil

Idem de (tide, : 61, 56:
Tu fero IUN eni in litmus
no. idem ipse puelinhin
Dedis a gremi sine
Airdrie, o H menee Hymen.

st5panire copila infloritre

Tu, o 113menea, dai instO furiosuldf junc
dela sinulii maIcil sale.
(3) P. Lafargue, Ont. i obicelurile la nunti, in Con(imporanulfiu an. VI,
pag. 2.
4) Plutarch 1.curgus XXIII.

www.digibuc.ro

_ 598 _
Grecil no7, cand 10 dual miresele a cask le rtipescil cu
ajutorula consotilora din mijlocula feteloril (1).

In uncle locurl din Francia mirsa dupil ce s'a rpiti o

tinft peste npte ascuns.
La Italieni rapirea miresel In cele mat multe 1)641 urrnz,
tocmai ca si la Romani, dup sfarsitula mesei. Atunci se da
un semnii si tnra nevastd, rpindu-se din bratele Orintilora se pune pe unil calf: frte frumos intarnitattl.
Mire le din Valencia, ln ;;pania, cnd v.oesce s clued, pre
mirs, trebue s'o rpsca cu ajutorIulii consotiloril sei din
mijloculft feteloril carI o pitizesca (2).
Cercetndil pairtile nordice ale Europe):

de tm s nu i se rpsc mirsa caud o va duce la biserich, 10 lea tovarki sdraveni. In biserica veche dela IIusab
se c,lice Ca, mai sunt land, la cari se puteafi pune fclil. Pe
acestea le Impartia mirele la prietenii si, ca
ajute la

luininal si aprata nunta.

Engleji1 numescft si acuma pe cei ce ducti mirsa best nun
(cei mai bunT, voinici brbati) pentru ca mirele alegea pen-

tru acst slujba pre GM mal tari si mai viteji din sotil
In Wales in diminta nuntii mirele si prietenii lui vinft.
toti clri, la printii miresel, acolo stati rudele el r caltut
mirele cere s-I dea mirsa; rudele el nu voescil, se Incepe
o lupt in gluma i, ca si la Basc1, unula din rudele miresel o Iea pe caRi i fuge cu dinsa, urmaritil de top nuntasii (3).

Unfi canted' poporana si%rbesca, la care popora asemenea

se afl acst datin(4), face pre mire s (pea :

Dacit nu-mi dap fata de voe, o Litt cu sila.
(I) Dringsfeld, op. cit. p. 5".
(2) Diiringsfe1d, op. cit. p. 254, 96 i 267.
(3) Lord Karnes, Sketches of the History of \fan, 1807. Citatii de Ifac Lennan, Primitive Marriage.
(4) Dringsfekl, op. cit., p. 77.

www.digibuc.ro

599

In cntecele poporane rusesct prletenil mireseI batjocoresca

pre mire numindu-lil : strinti, Marti, adic5, dusmanti. Una
cntecti din Vologda dice : Dusmanulil se apropie, fetito,
tAlharIula a sosit (1).

In uncle comune din Galitia mirsa crc'd se fuga

se Inchidii, vormceil Ins& o prind i o punt' pe unti scdiesti

unde o ptizescil, In alle locuri r5.0 fuge ne'ncetatti ln

joculuI ce se jc lnainte de cununie spre us si totduna trebue s lie prinsA (2).
Din Europa sa trecema 1n Asia
Campbell povestinda despre India dice
Odatil audiI tipt strasnicil1ntr'unil satil
nit,1 temeamti s nu se fi iscatti vre-o crt, inclicai, alergaI

acolo, si vduI unti brbattl, care ducea In spate ceva Invlit

Intr'o bucat de stor stacojie. Vr'o duedeci, treideci de flIn jurulti lul
aprati In potriva atacurilorti
ctti
furise ale uneI multimi de fete. Cercetndil anal c' brbatulti se Insurase chIar atunci i cti 10 ducea a cas, la satulti

lui mirsa. Prietenele feteI cercati, cum pare a fi obicelulti

la mirsa si de aceea aruncaa cu pietre i cu bete
acolea,
In capula mireluI, pan& ce acesta a ajunsti la satulti lui (3).
Acuma, dup ce am artat c datina acsta, care st tri
strns legaturd cii datinele i oratiile dela Strostie, Petire,
Conedrie i maI alesti cu cele dela Colararie, esisth nu numal la Romani, ci si la alte natiunI, s vedemil care-i este
originea ?

Fe,slus, unti gramaticti romantt din vculil alti trellea dup

Christosil, ne spune cd, rapirea ji,fit din hratele mamel represintil rapirea Sabinelorg (4).
(I) P. Lafargue. Cant. si Ob. la nuM1 in aContimpuranulito an. VI, p. 2 3.
(2) Dargun, op. cit., p. 108.
(3 Major General Campbell, Personal Narrative of Service etc. in Khondistan, 1864.

(4) Festus p. 289`: Rapi simulatur virgo e

gremio matris aut si ea non

34

S. FL Xariunn. Nunta la RomAnt

www.digibuc.ro

530

Acsta esplicare Insk care a fostil adoptat mal pe urin5,

si de c5.tr 5. mulp alp autori, nu pte sa fie defelia aderatil din causA G Mpirea Sabinelorfi nu e una fapt istoricti,
ci

Prin urmare originea rapireI mireseI, care e usitat nu

numal la poprele neolatine, ci si la altele, la call nu esistil

&fen mitula acesta, trebue cautata ln cea mai profund

anticitate,

izvora comuna tuturorti popreloril indo-

europene, caci dac e adevrata, dup cum ne spune P.

Lafargue, c un obicei mostenitil se pastrz5, cu mare Indrtnicie, apoi totil atatil de adevratil este, di asemenea
obiceIuri nu se Intemeiaz5, In urma unui fapti1

ci din protiva obiceIurile se formza din Intmplri ce se

repet necontenita, i lucrza vreme indelungat asupra poporului. Fapte istorice mai insemnate decht fabulsa rapire
de Sabine all trecut Mr& s5, lase vre-o urmii ln amintirea
poporului (1).

Nu datinele romane dela nunti, observh cu totil dreptula Schwegler

&a nscuta din acelia fapt pretinsil, ci
pretinsil s'a riAscutill din datinele romane dela
nunp si din ideea c5.s5.toriel romane. De Ore-ce cstoria era
de atr5, Romani privit'a ca o rapire, de aceea cele dinti
castorri, call so Incheiar In Roma, trebuir5. s se aducil
la indeplinire prin rpire (2).
Ce se atinge 1ns de originea acestei datine la poporulil
romnil In speciala, nirne nu pOte s stea la Indoialk e ea
fi curet(' romana.
est, ex proxima necessitudine, cum ad virum trahitur, (pod videlicet ea res
feliciter Romulo cessit.

Se face pare a s'ar rilpi mir6sa dela sinul mamel, sat daa nu-1 =mil,
dela rudele cele mal de-aprtipe, and se trage la bArbatula et; acestil obieel
se trage negreOtil de acolo, pentru cIl acsta rilpire if succese lui Romula.
(1) Contimpuranula, an, VI. p. 4
(2) Schwegler, Rum. Geschichte, 1853, 1, 468, 470 f,. 477 apud Dargun op.
cit. p. 102.

www.digibuc.ro

-- 531

XXI. INHOBOTAREA.
Dup ce a adusil vorniceiI pre mirs si pre drusce
dup ce le-att asezatil pre tustrele la loculil lor, Iea nunul
?oat pitharil cu rachi i cinstindil la vornicelulil primare qice:
vornicele c ln sairsita ne-al adus ceea

ce am doritil!

primare, priminda phharul, cinstesce pre

druca cea mare, acsta pre drusca cea mick drusca cea
micrx pre nun, nuna pre mirs, r acsta pre alCi dollea
vornicela. Ins, afar de vorniceI, niel una nu bea, ci punil
numal pharulil la gur i apoI totii rachiula dintrInsulti lI
arunc peste capa.
Cum s.a prndatil pAharulti OM de rachi pe la fie-care,
vornicelula primare poruncesce lutarilor s cnte Reisbohelei (I) iicncl :
Citnt mgl tifxane,
da prirale,

Er de nu-I' canta
VaT de plelea ta! 2

Lutari IneeptI a cnta.

Nuna, cum ati prins lutariI s cnte, lea hobotulil de
(I) /1a se numesee in Calafindesel ciintecula ce se eiintil de lutarl cAnd
inhobot& mircisa

(2) Datina Ronulnilora din

www.digibuc.ro

532

aruncA pe &ate betisre verqi

de pomil pre Gail le tine vorniceluld primare In mAnA.
Vorniceluld se urea acuma pe und scaund si jucndd hobotuld tu tte pArtile pe denaintea miresei (1), cAntrt :
dup5, grumazuld miresel

Logea ta de nimitctil
crop
Da tu mAndru estI
De'r*latil copilele
De tipA petelele.
Pete lute cut mArgele

Le tipA cu multA jele,

PlcA-tT hobotelulA, lele.
Ca piperfulA GrecilorA

Ca rba berbeciloril
Ca laptelo
Mic, vornicelulti
Nu-mT trebe hobotulA
CA Ta-mT trebe cununa,
CA are cinc-o juca.
CununitA cu fluturT

Eti te joc, tu te scuturT.

cA nu te scutura,
Thimna ta s'a supiira
mal multA nu te-a purta (2).

Sffirsindd de cntatil versurile acestea, vorniceluld oesce

sA arunce hobotuld pe uvula miresei.
Druscele msA, cari, dupA cum am spusii mai susti, stair
In piclre la spatele miresel, tind de-asupra capului acestela
und talgeril (3) i, apArndu-o cu nisce tulpane sad nAframi,.
nu lash niel decum pre vorniceld ca s'o inhobote (4).
Vorniceluld, vlndil cA n'a isbutitd sA pule hobotuld pe(1) In uncle sate din Bucovitia precuna bunil-rA in Mahala, hibachi pre
nirs un Miatil de 7 8 anl.

(2) Din Vatra-Dornel, diet de G. Btinc4ii.

(3) Se usitzii maT alesil in BoTanti.
(4) MaT pretutindene inatinatil in Buc)vina

www.digibuc.ro

533

capui mireseI, se intrce

In kite partde cAntA:

picior si

FrundA verde si-o lalea

Vecinica, vecinea,
Vecina do lAngit casA
Se mtiritil i m las
Cu inima friptA, arsA.
VecinicA cu pArintT

La ce focil te ma
CA mila dela pArintf
Cu-anevoe if s'o
Da mila (lela bArbatil
Ca frunda de p6rA uscatri
CAnd o cadet i phrAesce
nemict1
folosesce

1).

Tact ornicelula primare, sa, dad, acesta e acuma prea

ostenitil, alti doIlea vornicelil cnt mal departe urmatrea

dont:
De-ar da Dumnedert ung vntt
SA dea gardulti la pAmintil
SA rmie numaT pariT
SA se'ntepe totT dusmanii.

Dulmanif, dumancele,
CA nu-sT pAzesca casele
Ci-mI pAzesc ulitele,
Nu-mi pAzesca ulielo
Da-mi pAzesc huditele
De-ml stricA dravostele.

CAnd e drnostea maT dulce

Bate'n palme si se duce ....

DaeA te dud dela mine
Ce nu Id doruliA cu tine,
Ce i vinovatil trupul5 moti
Ca sA prte dorulti 1,66?
Doruhl meti sT a Dumitale
(I) Din Siretitt, dict. de G. Botedanl.

www.digibuc.ro

534

Faca-la Dumnedea o flre,

Garfa mirositre (1).

Sfarsinda si acstit doInA de cantata incrca din noil a

pune hobotula pe capula miresei.
Ins druscele, carI nu-si leaa de feli ochii dela hobota,
nu se 1as5. cu una cu (Wire a fi Ins5. late. Ele si de ast-da1 5.
apra pre mirs6 asa de bine, c vorniceil, cu Vote apucAturile lora, nu sunt In stare s'o lnhobote. r'd una dintre
neveste rspunqnda In nurnele miresel la doinele de maI
susa ale vorniceilora, cnt :
Frun0 "verde solzi de pesce,
Nu trage, bade, nAdejde,
CA radejdea dela mine
II ca glifata de subtire
CAnd o calci si nu se tine
te lasA de rusine (2).

Nrk,lndil vornicelula nu numai c n'a pututil s puie hobotula pe capula miresel , ci c i iretele de neveste
Inceputa fno a-la lua peste picIora, se Indreptza cAtra drusca

cea mare si cantndil ()ice :

Garofit, garofea, (3)

Ce-ai crescut in calea mea

Asa nanta, subOrea,
Te-a0 pofti sA fiT a mea!
Drulca :

Ba ea, bade, n'oia maI vr

dusrnanil pe-acolea.

Dusmanii de-oar audi

La prinff crt ne-or pri,
Parinta ne-ora rusina
l-atuncT fi-va vina fa! ...

Tornicelulii :

FrurillA verde de beincia,

Dusmani, dusmanilor mel!
Ce voiti voi dela mine
CA nici pragul nu I' calcil
nicI in blid nu mi5 baga,
palarulti nu vt.; bet',
Ce v'am fAcutil asa r ? ....
Cine (lice c mi-i bine

Mute-0 casa Mg mine

S valA bindle med.

(1) Din Siretiii, diet. de G. Boteqatil.

(2) Din Siretia, dict. de G. Boteqatit
(3) Unii spung : Rindunick Rindunea.

www.digibuc.ro

535

SA triilascA traTulti meg,

IPAhAru01, pAharulg meg ! ... (1)

SA vadA ctri e de greil

Si cum sfArsesce cuvintele acestea rsi voesce sb.' pule

hobotulra pe capula miresel. Dar vVnclil, ch. nicl de astdata nu p6te sa-sl ajung scopulil se face miiniosil si Vice
tonti rstita :
Ce voitT, NoT druscelorg,
Druscelorti, mAestrelorg,
Pentru c slujitT miresa?

Vornicelula :

Nei v'oma da bani de surcele

SA v` cumprati mArgele !
Mrgele yeti cump6ra,

DrIwa :
Vomg parale albe,
S. ne facemg salbe!

NoT mirsa vorn lua!

Drura :

Yornicelulti :

Surcelele le-omg lua,

Focg cu ele-omg at4ati
*i pre voT Vomg afuma!

A cresce la varA nalbA

*i \ eV face cilte-o saki

Drura :

Voruicelula :

Nalba noT vomg dumica

*i pc voT vomil osp6ta!

Ce voitl voi darA, drusce?

De ce-alumentl cele musce?

Aice vornicelula le pune de nainte o

bucticil de pane.

Acsta nu-T dela voT

CA-T de aice dela nol !

Drara :
NoT vomg gAlbAnaI

Pentru conduraV.
Pe miresA atria slujita

Vornicelula

ConduraT arn ponositil (2

ApoT darA ce voir

Vornicelid

Spuneti-ne TutI, vorbitT!

NoT voing prinde-ung Tepuras4

L'omg bell de conduraT !

Drura :
Vomg pArale mruntele
S ne cump6rAing rnArgele !
noT voimg tam nai",
Nu vti dArng mirsa vu'e' !

Drara :
trb'asa
noI

Oral lua

(I) Din Siretiii, diet. de G. Boteclatil.

(2) Ponositil tvlita, itntinattl.

www.digibuc.ro

536

Pa Te de secara
SI darriti vorniceif

Voi s'astupg cahla la cas.

Drura :

Pe us afaril

Vornicelulil celli frinnosti

L'om5 pune proptea din do,41 1

FornicelulU :

Ett cu drirt;ca cea frumsa

Aice vornicelula pune vr'o cate-va pitrale pe unti talgertt

si le d druscelorti. Druscele nemulthmite spunti :
Cu \ref) dtie, trel piirale
Nu-I cump5ra nicT odat
Cosit de fat mare !

Sfarsindil dialogulil acesta, vornicelula crca din nott a

pune hobotulti pe capula mireseI, dar v6dnda di nicI de

ast5. data nu-I succede se'ndrpt catra nunulil celti m ire
si dice :
Frump erde lemat uscattl,
if vremea de'nhobotata
k5i druscele nu m6, lasil,
McYndmn sa mere' acasti,
*i hojma m`e naciijescii

Ca cu bani sit le pltitescti 2 .

Nunulii, vdnda si elii, Ca hill de plat nu mere,e, Iea

vr'o cti-va puisori de arginta si-I d vornicelului ca s5, pia_
tsca druscelortt, c acestea s-la lese a pune mal de grab
hobotula pe capula miresei.
Vornicelula, aruncndil puisoril ce I-a primita dela nunii
precum si du jemne In talgarulti druscqoril dice :
ca-ti; aici aNetI
Nu numaT sorocoNeti,
(1) Din Boittnil, coin. de d-la V. TarturOnu, preotil.
Din dosil=asupra vintulut
(2) Din Voitinela, satil in ditrict ili1 RidAutului, com, de d-la Teofila Grimatovicl, jurist. 6.

www.digibuc.ro

537

Nu numa banT de argintil

Dupa cum voI aT dorita
*i nu numaT
De cumpratil conduraI,
Ci i pne de mncatil.
Poftim, baniT vi-I

Din jemne ct vretT gustati

Si nu drumul ne datI,
Mirsa anhobotrn

Ct noi mult timpil nu averna

Cu voT ca srt ne certm!

Druscele primescii darula cdp'tatil,

i _pe...4nd leaii ele

banil si jemnele din talgerd, pe atundi vornicelul6 face ce

face i aruncd hobotulil pe capula miresei.
Nuna cea mare, nemijlocita dupd acsta, aszd bine si
frumosil hobotulti pe capulti mireseI princlndu-la cu bolduri

ca sd. nu cadd
Inhobotatd, adicd cu mijloculg bobotului pe crescetula capului, r cu capetele lsate In josil, asa ca i fata

sd-i lie acoperitd, st apoI mirsa pnd ce ajunge la bdrbatula shl a cash. Si numai atunci radied puin hobotula In
sub6, cnd nunii cei marl saft altulil cine-va dintre speti
cinstesce la dinsa.
Trebue sd Insemntima aice Inca aceea ea, tottI timpuli
cilt4 jcd vornicelula hobotula, mesenii i mai alesa nevestele
batil In palme. Si nu odatd se amestecd si ele In vorbd fdcnclii feliurite observatii atettil vorniceilora ctil i druscelora prin earl producil o multime de rlsete i vole build.

In uncle sale din Bucovina si mai alesil In cele de pe

Iftngd Prutil, uncle nu odatd se'ntmpl ea fetele romne s
se mrite i dup fecIorl de all nationalitate, mat cu sana
dup ruteni, nemijlocit dupd ce orniceluliRi sari unft baiati
de 7-8 ani a aruncatil hobotula pe capul miresel, Incep
tinerii hollei, precum i cei de curncla insurati a cnta
www.digibuc.ro

538

doina urmAtre cu unil versa atAta de dulosa i phtruncptoria ca si cnd ara boci-o :
facup, i suspinA
CA mergT in casA strAin
mustra fArA vinA
Si te-oril bate fArA milA.
Mergi la grinda ne'rnbrAcatA,
La casil nemAturatA,

E ca pOma cea maT acrA,

Ce ditA lumea de s'ar cce

Du Ice totA nu s'ar mal face,
si-T ca frumla de pelinti
Si ca mursa de venial,
Totti amarA ca

Tu te stingi si ea nu piere.

La blidele nespAlate
Si la tte 'nstrAinate.
Dragulti meA, puTutula mer !

MarirA, f6tu1 men,

DrafrulA me, puTutulti
DesrAdicAlT basmatia

RAdicAlT hobotula ti.16

Si ve0i pe cumnatA-ta

si-I ved pe socru-V6A,

Sam (Ina cu tatA-tai,
Ba, pOte-T i mai frumosn,

SarnAnA cu sorA-ta

Meirird (1), felulA

Numa nu-i

Curn alti tar nene

fostil.

Mari OrA, faulti meA,

RAdietqf hobotulA t6

Ce-1 o frti 'nveninatA,

Ce muscA i morI indatA.

IT num'ra stropi'n mare,

De veqi pe cumnatu-tai
Samn cu &ate-tn.,
Ba! pte-T multil mai frumosil
Numa nu-1 aa milosti

Cum alti tti frate

Ba! par'cA-T muitti mai frum6.41

Numai nu-T niel pica milsti,
Cum era soril-t'a casA,

fostti.

MArirA, draga mea,

DesradicAJT basmaila

si-i ved pe scra-ta,

Sam 6nA cu maTcA-ta,

Ba, pOte-i multA maT frumsil,

Numai nu-T aa milsA
Cum era maTeA-t'a casA,

Si rba pe cinci hotare,

FrunOele de pe-o pAdure,
Ghimpil de pe-un rugil de Ill tire,
Stele le Cate-sil pc ceriti

Si macula din mitre veil,

Pana pe paserl ce sbrA
ea tot nu-i sorirA
Ca s'o pui la inimirA,
CA-1 sAmntA de strAinti
Si-T amarA,
veninti,
e ffere,

Si-T seorpie cri-amara spinti

CAel clulc0 cea de scr

Cand. Yncepil fecioriI si brbatii de curnda insurap a cnta

doina acsta, a cArel melodie nu se deosebesce de a celor(1) Aice se pure totti-deauna numele de boteza al mireset.
(2) Din Mahala, corn. de G. TornoTaz, cant. his.

www.digibuc.ro

-- 539 -lalte doine, att numal c e ma duis si mai VtrunOtre,

si fie-care vers se repetesce cAle de dOue ori, atuncl top
nuntasiI alp' se afl In cas, dar mal cu smil printii
resei, mirsa si nmurile cele mal de aprpe ale acesteia
plng de se cutremur cmesa pe dlnsii.
Dup5, ce s'a Inhobotat acum mirsa si dup ce s'a cntatil si doina de maI sus5, lea vornicelula primare unti pharil de Muturti si Indreptndu-se ctr5, drusce dice ;
lbovnica din Plopeni
Si cea din PrisAcAreni
Aud5 cit s'ati mritattl,

Druscute,
Druscute,

Nu fitI tare sup5rate,

C'atT r6masti nemritate,

Cil-adev5r5 cA le-am scripat.

Errt cea din BurdujenT

CA si eCt

Auda di se Iwodesce,
Inima'n mine rnesce.

Sunt flciutt

ranas5 neinsuratti

Si tot5 nu sunt suprat5.

dupA acsta sotie

r'ce mi s'ar ciId mie?
E5 credit cA mi s'ar cAd

Cuconite
Druscute!

Nu staV asa de mhnite

Ca si niste priunite

O copilA frurnusea

Tinerele, 'mpodobite.
Fii vesele i volse

O copilA frumusic,

SA o am pe sama mea,
O Orancil cc:M*5,
Nu ca cea din Burdujeril
Niel ca cea dela PlopenT,
Niel* ca cea din PrisAcrenT...

Ca si niste flori frumse.

CA si e5,

plat si 05,
C'ain avutit
Nu demulta
TreI mandre ibovnicele
Tincre i sprintenele,
pTerqi mintea chip ele:
Una'n trgii la BurdujenT,
Una in sat5 la PlopenT,
Si una'n PristicArenT;

Si'ncrt mi s'ar maT 61(16,

SA fie pe sama mea,

O nilfrAmIrA de in5

Si ung pitharelti de ving

SA-mI fie voea deplin5,
nfrmTrit de bucT

Ca sti-mT sterga nasula de mud.

Dup ce a rostitil cuvintele acestea se'ndrpt ciltra phart si rdicAndu-la In sus dice :
www.digibuc.ro

540

trAesc mosule podil

Ca acesta Ohara
SA-Iti bee gura mea totti,
trAescT i tu podea
SA bee gurita mea,

trAscA tincriT
SA'nflorscA ca meriT,
Until de lemnii i vinii

SA triescT podea useatA

Nu mi te prea bucura

SAbea gura mea cAscatA;

S trAescI i tu grindA,

CA alit' pAhArelti

CA inteunti undieriti in tina

Scra cea mare
De ris5 mai cA mre;
S trscA nunulti mare
Si nuna cea mare,
Cea mare si tare;

vrAti

SA le dee DumneOcti!
Da tu pAntece

Nu sciii OA, de-T cAp6ta,

cu acesta
Nu sciti de te-T sAtura.

EA atund

sAtura

CAnd TadulA s'a'mplea

De vAtAmanT

Si de boterT de ceT marT!

Rostinda i aceste cuvinte bea totit pllarulii de bine. Apo'i

Implndua rsI tla da druscesi primare.

Drusca primare Iea pharul In miin i cinstind la drusca

cea mich I1 pune la gur dar nu bea niel un stropii, ci

atingndu-l numal cu buzele, totil rachiultA ce se aflii IntrInsula, Il arunc peste spate.

Tot asa face si drusca cea mic.

Una vorniceI, In locul versuriloril Insirate mai sus0, cnta
urmtrea doIn :
Frun0A verde treI uranate,
TreT ibovnicT avuT frate

Una'n sea, una'n BArladA,

Una tocma'n Tarivradq.
Cca din satii s'a mAritata
Inima cti mT-a stricatri.
Cea din Virgil din Tarivradii
Incti mi s'a mAritatA
Inima'n trupg 'mT-a s6catil.
r cea din tArgil din BArladil

Cu altulii mAna a data

cu el s'a
(1) Din Siretirt, de G. Boteqatil.

www.digibuc.ro

541

trupg mir-a rnitg.

Dar si e m'ain
Ca-atfita nu m'am lasatti,
Ci alta mi-am cautatg,
alta mi-am cripi5tata
Mai de hai i mat' de Nitii

Nu ca ele r6inttsite.
shuratg din crng'n crntrg
*T-am luatg fatii de trbg
sburatg din pomg in pomg
r;T-am luat fatg de domng

Sfar:?indil vornicelubil primare de cntatil dolnele artate

si de einstitti druscele, pune bul WI de vornicie pe mask'

denaintea miresei i tinndua drept in susg qice :

Acestg coptieela

1.11p,a,

Mndru, frumuvlg
Crescut'a crescutg,

Cu marginele
Talgerele,
Cu frunOcle
Lingurile.
lumea cea mare
Acum nime n'are
Vote s-lti rildice
Din locti (le aiee,

Ch Tar de la'nceputa
De la tinerete

Nn' la a luT

Arsta,

Cwn ilg vedeti c'aicT st,

avuta s mai crscut,

Dar Ling mare Nktil
L-o lovitti

NurnaT jupan.,a,
Miraa

Si pe astg =sr).

Cu llorT alese
De miaasii
Are voe s-lg love
de aice,

Mandr'd i frumsti

Vntulg cola eumplitg

Mi l'o prrtviilitg,
acoperitg
Cu trupina

SA-16 rdice 2).

Sag astg-feliu :
Pottimg, ju1)ti116si1
Mirsg,

A picata ung brduletil

(1) Din Siretia. diet. de G. Botetlatil.
2) Din Ciudetrt, diet. de M. Popeseu.

www.digibuc.ro

542

Din susti dela Rimoderii (1

cu marginile
A acoperitil talgerile,

Er cu vrvurile
A acoperittl lingurile
nu-1 harnicA nimene
Ca sA le descopere
NumaI jupAnsa
Mirsa (2).

Dup ce a sfArsit vornicelul de rostitO cuvintele acestea,

mirsa Iea b6tulil de pe mas, care s'a prvlitil dud a ro.stitil vornicelula versurile
ntti
L 'a lovit,
Mare

scOte apoI o nafram, care o are din dmn lang5, dinsa

si care e cusut cu noel' frurnse de rn'tasti i legAndil b
tutti cu ntiframa acsta 116 (IA vorniceluluI.
Vornicelull, priminclti b54uIti multmesce Oicndil :
MultArneseti,
MultAmescii,

upAnsii
MirsA

TtA masa-V multAmesce

noi incii-tlmultArnimil 3 .

ApoI rtidicAndil b4ulil In susti strig :

CAntA me tivane
CA 1T--oiti da pArale

gr de nu-1 cAnta
PumnI
capaa!

Lutaril prindil a cnta acurna un cntecil de joca, r

elti Incepe a juca cu blulti, a chilli si a face wile bun.
(1) Ranculep/ se numesce unti dlti aeoperitti cu padure aprpe de satuiri
Crasna.
(2) Din Crasna, diet. de M. BArbu(A.
(3) Din Crasna, diet. de M. Brirbutil.

www.digibuc.ro

543

In unele sate dimpreund cu vornicelul primare pune pe

mas b6tulti de vornicie si ala dollea vornicelil al mirelui.
In altele Insd vornicelul al doIlea 114 pune abia dupd ce
vornicelul4 primare a primitil raframa dela mirsd. In casulil
din urm si al dollea vornicelil tine o oratie i anume :
Buna diva,

Att Inchisa cararile

I3una ditia

i nime nu pte
Ca sa le deschida,
Numai a nstra alsa

La d-Ostra boeri de casa

Si l'acOsta 'ntrga masa,
Dar mg cu sama la dumnTa-ta
Ciastita impilratsa,

Ira 0 multa frumsa.

Tinra imp6ratsa
C'a faeuta feri de m6tasa.

Singura Dumnedea a yruta

nOu6 ni-a poruncita

Vederna ca binevotiti

Si eu toV
Din mila lui Dumnedea
imp6ratultif mea.
Dumnedea sfntula a data
Vremi rele,

Slujba cinstiteI mirese,

A'naltati 'mpratese
Nol s'o ascultama
sa radicarna

Bradula de pe masa.
*i ea sunt datoria
A fi ascultatoria
A plini porunca

VnturT grele,

Vnturile a suflata
BradI 414 a rt.isturnata

Inaltatei imp6ratese,
Cinstitei nOstre mirese 1.

cu turpinele
Ati inchisti drumurile,
f:ra cu rvurile

Safi asta-feliti
Ascultati d-Ostra
Meseni cinstiV
Nuntast Tubiti

Aceste vr'o du, trei

CLIN

inte

Ce'sa de Dunmedett rsnduite.

Ca. a data Dumnedea :
PloT grele,

Vnturi rele,
Multl copael la priminta
(1 Din Valea-saca, satil in dibtrictulil lioinoruluI, coin. dc ln Drobil
And era sludinle la Chun. din Sucva.

www.digibuc.ro

544

A oboriul,
Cu tuqinele (1)
drumurile
cu yrvurile
c5rrile.
Dar tn6ra 'm1)6rAtsii,
Cinstita nstra mirsi1
A facuti.1 basmale de m6tasil

*i a rildicatil
Accstl copacT do pe masil

Aice lga mirsa si btulti acestuI vornicela cu o bAsmAluta frumsa. 1:.]r vornicelulti 11 multilmesce qicndil :
InAltata

Cinstita nstrA
Bucuril-to DumneOeil,

Curn s'a bucuratii

Fericitula Aronii
Tiind toTagula in mnil,
Neavkidil
De doIspreclece anT fiindt uscatti
neudatti 2 .

In Bolanil, precum
alte sate de prin apropiere, nu e
datin de-a pune bqulil de vornicie, ci nemijlocita dupa 1nhobotarea mireseI se repede vorniceluhl acesteIa, apuc biltura si cele du rmurele de pomil din milnele lornicelulm
primare i rumpndu-le In du le soite afar si le arunc5.
peste casa (3).
Dup5, rdican ea bradulul, &Ma a biltuluI, descopere mirsa

talgeruhl cu gaina cea friptd, care 1nainte de 1nhobotare o

puser bucatdritele de naintea mireluI i gust dintrInsa In
crucisa adica din patru partI ale talgerulut Ea gusta numaI,
Tnrpine trupine sari tulpine. Asa se rostesce cuvintult1 acesta in parde dela rnunte.
(2) Din Fundulti Moldova corn. de T. Leutmu.
(1) C un. d d-la V. Turturnu, preottl.

www.digibuc.ro

-- 545

dar de mncatti nu mnanc6, chei asa e datina mireseloril

ea de ast, data s nu manance (I).
Cnd Incepe mirsa a gusta din giiin, atuncl vornicelulti,
oprindu-se de jucat si Indreptndu-se ciltr 6,4petl, dice :
Poftinul de luatT
gustatl

Din pane si din sare

Din darulti sfintiet sale.
Care avetl linfruritt
Cu linguritI,
Care aveti fureulitt
Cu fureulitI,
Care aveff cutitase

Cu cutitar,
Care n'avetl nicI de uncle
Rumpeti i cu mnele.
De ye ternetT de otriilial

Et sunt unit mg de peritg

Voiti lua

gusta eti

6%1 vedetI filuf-a

dup ce a sfrsitti de rostitti

r.,111

si cuvintele acestea,

gust& si chi din bucate. Dupil dinsultt Incepti apoI

lali &peg' a descoperi talgerele, carI pAna, a tuncea eraa acoperite cu alte talgere si a gusta din friptur si din pkicintele
ce s'att pusa pe masil pe cand se juca hobotula.
lsr cnd princla spetiI a gusta din hucate, vornicelultt primare lea pre drusca cea mare de dupd mas. r ai doIlea
vorniceltt pre drusca cea mic i scotndu-le afarii: se ducti
cu dinsele ca s le jce, cad tineretulti i duph ce ii s'a
rpittt mirsa nu Incet7.5, de a juca (3).
In tinutulii rArdsc7udillu7 din Transilvania, uncle se'ntmpla
actic lnhobotarea, cam catra., miedulft noptiI, co(I) Din Crasna, diet. de M. B5rbutil.
(2) Din CIudeia, diet. de M. Popescu.
(3) In cele maI multe 0111 ale DucovineT.
S. Fl.

35

Nunta la Rowanr.

www.digibuc.ro

546

pi1u10 care o inbalte.sce, cnd 11 aruncit AntAIa r baltulu pe

capil striga :
Feelori i fete!

Mirsa liti arunc de pe capil

puindu-lil a dua r,

Fete i tecior!

Mirsa rsi liti arunca.

Copilulti puindu-la a treIa ra, cnd mirsa

aruncti de pe cap, ci se las a ti lnbaltat, strigA :

mal

FecIorI i fete! (1)

n alte prti ale Transilvaniel, unde mirsa asisderea respinge pn de treI orl hobotulti, plngndil, i ln cele din
urm totusl 116 primesce, maI exist Inch i acea datin, catI

schimb flrea din stnga capulul ln partea drpt, spre

semn cA din momentula acesta vita el va fi vita uneI
mame de familie (2).

Desi vlu1, despre care s'a vorbitil In capitolul acesta,

e In usil la cele mai multe natiuni, totusl datina, de a se
acoper nu numaI capulii, ci i fata mireseI cu
cum fcea Romanif (3) si cum facil RomniI nostri Wadi
de astall, dup ctil 1ml este mie pra acuma cunoscutil,
se af15. numaI In unele prtl ale Italia, Greciel i la Albaneji (4).

Mai tte celelalte natiunl, ln locul adevratuluI hobottl,

adica' a unel lnvlitre cum era vlulti Romaniloril si cum
e hobotula Romnilor, care dup unii e simbolul inocen(1) Corn. de d-lil Dim. Cosmola
Romnismulile,
(2) I. C. Tacit. Nunta la pop. mu. pal. in anYla
an. I. Bucurese, 1870, P. 21.
(3) Festi ep. p. 184 : Ohnubit caput , operit unde nuptiae dictae a capitis
opertione.
Mirsa fl imbrobodesce capultl, uil acopere, de unde, adia dela acoperirea
capultil s'a i clis4 cuvintulti anuptiae (nunta)=inhohotare.
(4) Dringsfeld, op. cit., p. 102, 59 fi 62.

www.digibuc.ro

547

tel si alil Impreunril, dup5, alta Ins5, simbolulil Invlitrei,

cu care In anticitate se acoperea fata feteloril, ca s'a" nu vad5,

nemica pe unde si'ncotro \Tort fi duse, cnd nu numai la

aparenta, ci In realitate erail rapite din sInula pArintiloril si
alii nmuriloril, Intrebuintz5, mai multil un OM subtire,
alb si transparent, sail o petl5, din fire de axial, mai rar
si din argintil, earl se prindil de cunun5, si se las5, apoI s5,
atrne pe spate In ios.

www.digibuc.ro

548 --

XXII. RSBOIUL.

Mai petrecndil spetii ca la junikate de r dupa Inhobotarea miresei, adica 'Ana ce starsescil bucatele si
pusil
pe mas In timpulil InhobotariI, se scla nunulil ln picire
si striga :
&dal or?", sei se deschida plai rile !

Lutarii, cum audil cuvintele acestea, deauna Incepil a

canta un feli de cantec numitti, In cele maI multe parti
ale Bucovinei, Besboiii, care e usitatil numal la acsta ocasiune, adica la Imparprea daruriloril. fi]r scra cea mica,
adica mama mireseI, cum prindil lautaril a canta, Indat se
duce si scotnda dintr'o lath sail din altil 161 unde-va mai
multe naframi frte frumosil cusute, lega cu dnsele bulti
fie-carui

Acsta legare a beteloril Insemnza ca, vornica sunt ispreivitl, &lie& ea In urma acsta, de si rmnii i mai departe la nunt, puin ce mal functionza sub numele de voruice sail vatajet, ci loculti lor, dupa cum voma ved mat
pe urma, lIft ocupa vatjitele.
Firmanet imperatesa t! strigh mai departe nunula.
Acuma totil scra cea mica' aduce un talgeril pe care se
all o nafram de htii, numita naframa mireluT, apoI o jemla

si untI pahara de rachiil, si pre tOte acestea

www.digibuc.ro

le Inchin

mireluI singura satt i le cla Ismul vornicel, care mnhinnurza,

Bunil vremea,
Dina vremea !
La DumnIa-vstrA
BoerT de cask
SfetnicT de masit

Bogtia lul loN n,

Milostivul Dumnecje
S v6, indrepteze

Si en maka sa Ilna

Pe locil
eu norocil

Cinstita cruce.
vC bucure Dumneqeil

Si la via-VA

Dupil cum s'a bucuratil

Fericitulil Noe
Cnd l'a scosil DumnOeil
Din corabie
Pe muntele Sinae,
Si a stiditil -vita (le vie
s'a umplutil de bucurie 1) ..

Frumusetea lui Iosif,

BlAndetea lui Davidil,
IntelepcTunca lui Solomonil,
Taria luT Samsontl
Dar mg cu de-alestl
vitejia lui Alexandru
D-tale mnilltate
ve bucure Dumne0eil
Imp'rate
Dup cum s'a bucurata
intru multi anT cu siinr3tate! Fericitubl Constantinil impCratil
Cnd a aflattl

Cu dulct.
dirusc
Cele septe darurT,
Carl' le-a druitil
La ceT septe menT:

Mirele lea pharul, gustil putin

rmrtsita o arunc spre podil (2). Dup acsta, luAnda naframa (3), jemla i pharulil i vlrIndu-le pre tOte ln tristup,
Yntrce talgerulil screl Mel midi dup ce mai nti pune
pe dinsulil 50 cr. sail 1 fl., ache& dupil cum e i mirele de
strig dup acsta nunulil mare.
Acuma aduce scra cea mica o edme0 fOrte frumosil cusut5., numit eameM de mire, i pre acsta o luchin
Caftalai imperatesea !

T. Leutniil.
(2) Unii il beg de bine, de toni.
(3) In unele locurt precum bunii (mil in Fundulti-Moldovei, indtitnz dru(1) Din Fundulti-Moldovei, coin. de

scele a-T lava naframa de eurea.

www.digibuc.ro

5i-)0

Mire le face ca i mai 'nainte, gust& ce-va din pahar, pune

1 fl. pe carne0 i
o 1ntrce screi, care, luandil fiorinulil, iea totodata i cainea .*o stringe ca s i-o dea pentru

totcleauna mai pe urma la altil

TreT funari funiT fricea,

TreT lemnari lemne tgia!

La audulil acestoril cuvinte rostite a0derea de nunulil

celil mare, aduce scra cea mica mai multe mne0ergurt de
bumbacil frte frumosil tesute, precum si brdie de mtasa sa
de lama i fellurite tistimele frumse, cari sunt menite spre.
legarea nmurilorti celor mal de aprpe ale mireldi (1), cu
deosebire Ins& ale petitorilorti sa starostilorit (2).
Arai auit, dice nunulil cola mare, ea ln
acestei adunari frumse
afla mal multi meni de
bucluea i de gedeva, cari a fcutil resmiritei precum i o
multime de posne In tinutulil acesta, resculndil norodulil
din pricina torti trebue acuma sa pierdema atata timpil, care
mai bine Varna fi Intrebuintatil pentru alte lucruri mai folositre. Deci pre acei bucluearl, earn
alta ce face, fara,
numal zurbavi i buntatii, ca cele de fata, trebue numai deck sa-I prindemil i sa-1 legarnii, di de nu, el' sunt ln stare

tt tara s'o rescle, i atunci ce se va alege de averile i

mai alesil de pungele nstre ?!
Starostil, cuff asemenea se afl la mash'
despre cull
este acuma vorba, nu rspundil la acsta nemica, ci ca niste
meni 1ntru adevril vinovati se tupilza i se.ascundil dup.&
spatele
speti i tacCi ca chiticul. Insa ceialalti 6speti 11 dail de gol, artndu-I cu degetulil i dicndil :
ca buclucarii! ca cei vinovatl! pre acetia 11 prindeti
legati !...
(1.) In unele sate n6muri1e mirelta se 160. cu nAfr5M1 la Uncropii.
(2) Datina Rom, din tinutulti DorneT, com. de Gavr. Bncka.

www.digibuc.ro

551

Lt audulil acestoril cuvinte mai multi img se sclti dela

ma!,ci, se rep6dil spre starosfi i prindndu I (pea :
.Am poruncil din craisamig (1)

Sii seot vornieulti din sattl,

f-acesta de spilnzuratri,
La drtigiirt (2) de aninatil! (3)

Starostii, vnd c n,vlescil asupra lorti, nu se lis,

ci smAncindu-se din milnele celorti ce vora s5,-I lege, Incepil

a striga si a dice :
Sti, nu puneti mana pe noi, c e val i amara de cafacemil tota sdrelc! C5,
fdpula vostru!
cutil nimeruI nicl unit Mil! Din protiv6, dad, n'amii fi fostil
nol, cine mai sci ce
alesil din aceste &me floricele,
cine mai sci daca arti fi inflorn i odrslit, precum nadAjduimil d voril nflori i odrAsli de-acuma Inainte. Deci

cc fella de trbtl mai e si acsta ? s ne prindeti si s, ne

legatI diva mare ca pre niste factori de rele!
rspundil mai multe
Dad, n'atl fi facutil nemich,
atunci nime nu
glasuri de-odat,
lega de voi, nime
nu v'ara prinde i lega! Dar de vreme c sunteti vinovati,
asa vi se cade!...

Omeni buni, si duceti-I la recre!...

Bine, bine!
respund6 starostii, prefcndu-se c sunt
frte tulburati i mzlnios,31,
yeti pica si voi vr'odat in cdp-

cantl. Atunci veti ved curn yeti ride cnd vorti ride aiil
de voi, cum rider' vol acuma!
Para ce vomil pica noi, voi sunteti picati!... Dar ce
s5, mai intindemil atzlta vorb6; stringeti-I bine, copii, ca s5,

nu ne scape din mn, ca apol va fi

Asta-feli prindnda i leginda pre fie-care staroste precum
(1) Craisamtil=Kreisamt, cuv. germ.
(2) Drdgare pl. dragart, se nwnesce grinda dela casele taranesel ce se pine
de-a curmezisula pe dc desuptul celor-lalte grinj si anume pe la mijloca.
In IlisescI se numesce ineftera-grinda.
(s) Din Crasna, dict. de M. Barbu(A.

www.digibuc.ro

652

si pre tete nmurile mal de aprpe ale mireluI eke cu o

mtineiitergara, eke cu unit WO sait tistemelti peste umruhl
stiingft, si Inodndil bine capetele subsuera mnei drepte ;
trgndil i sucind pe fie-care In drpta si 1n stnga si fa-

cndu-se ca-1 dual In prinsre, se nasce o glgie si un

vuetil ca acela, de ti se pare cA toti ara fi Inceputil a se
bate. Vuetele, rlsetele i hohotele nu se mai sfirsesca, pn
ce nu ail OM pre fie-care staroste de legat (1).
In Selagitt tota la acst ocasiune sa pufin ce-va mai
nainte gritoriald inirelul scte um." colaca i o naftwmO, cari

i le-a datil scra cea mare ca s le presinte mireseI ca daril

din partea el si prin o oratie acomodat i le da miresei.
In acelasi timpft d si sorei miei o OframO.
Nemijlocit dupd acsta scete si graitorlalti
presentandu-lil mirelu dimpreund cu ctinte>.a de,
mire, dice :
Inltata 1mprilts cinstesce pre Inintatulil impratil
ceinuet de init sti-ti fie vela deplin, cu o cilmesil mai Frumesh', cum e a 1mpratuluI cea de mtas ros.

Dup Inchinarea darurileril cere gritoriul mirelui dela

gritorlubl miresel putin ap de Mutt".
GrAitorIulg mireseI, simtindu-se prin acst cerere neasteptat vtniatil, 11 d vial de butil. GrAitoriulil mirelui
Insh nu voesce s primsa dicndil c, lmpratulil si Imprtsa sunt mal setesi deck dlnsulil, s le dea lor. AtuncI
gritoriulti miresel Inchin pentru prima r mirelul, provocilndu-ki In acelasi tirnp ca i eli s 1nchine miresei. Mirele, lundt phharulil, Inchina la mirs, acsta nilnaspi sale,
riti nnasa socrulul i asa se 1ncepe apoi gustarea de villa,
Datina
(1) Datina Romanilorti din cele maT multe parti ale BucovineT.
de-a imparti darurl starostilor i nmuriloril celor maT de aprpe ale mireluT in decursula mesel dela printil miresel se aria si la MalorosienT, desi
modulti impartireT loril se deosobesce cu totul de cel alit Romaniloril.
VedI : Diiringsfeld, op. cii. p. 35.

www.digibuc.ro

553

&ILA, carea urrnzh Mutura cea adev6ratti de vinarsd, pre

care grilorii 11d scotd din straitele lord spuindd care de care
ald si e maI Imprtitescii si mai bund (1).
In unele phrti ale Transilvanici, cnd ad sh Intre nunil cei
marl In cash, duph ce
1ntorsd acuma cu totii dela cununie, Tesd Inaintea usei dOue femel CU o hota (donith) cu

i cu darurile usitate, pre call le d presentd mirsa

nunului si nunei. Mirsa Ia o both si o lrnd nailor pe
aph

mAni ca sh se spele. Duph acsta vorniculd mirelul se adre

szh clr nunl dicndd :
Cinstite jupdne
Pdrinte iubit i bun!
Miresa asa grdesce
frurnos
odihna v'aff
Pre dinsiI
cununat.
Ea frurnosti v mulpmesce,
Cu daruil vii ddruesce.

Aice mirsa cM o n5Sramd nunului si totodath

nittna, In ace1a0 tinp vorniculd cuvintzh

11

shruth

Cu ndframil de mtasd,

poftitl cu totl in casd,

Nunel
cinstit o iie
Si ca cu nunulii s yiie.

Aice mirsa dh daruld destinath nunei, shrutndu-1 asemenea mna, r vorniculd urmz mai departe :
ViWndtt cti atI asudatO,
Cu hota
De sudorI s yti spdlaV,
Mana'n punErd sia bdirati,

Dece galbenI s luatI

In bon sil-I aruncatI.
Cu nunulti
(I) Qom. de

El. Popo.

www.digibuc.ro

554

Nuntasl, calif sunt cbTematI,

CariT sunt tare de prti,

IntratI in casil la Was,

petrecern un csil, due,

Pfur la optil sail la nue,

s Tesimg r cu totiT
Colea dupil inTequla

Dupa ce lntr In cas se Impartescil darurile usitate totil

prin vornic. Acesta se adresza ciltr top aceia, earn sunt
destinati a primi daruri.
Catrel mire:

GUM socrulii mare :

Acuma, juptine mire,

SA' Tel' in numc de binc
Aceste daruri frumse
De la cinstita mirestr:
Dou nilfrilmit de mtasti
avetT totti pace 'n cas,
gura sa-ti fie dulce

CinstituluT socru mare

Ce de tinerl bine-T pare.
f]t' ung daril bun i frumos
SA-la primscil bucurosil :
Cilmesil de pilcisele
NAlbit 'n copacele

Dela cinstita

vine-4 in mil.

La culcat chid tc eT duce.

DumnTa-luT, ca unil puirinte,

fie moT,

Cnd veT veni de la oT.

Deci dumnIa-ta sri primesci
Si frumosil
mulpmesci,
Dece galbeni
cinsteseT,
Intru multi an! sa trtiescI !
Citra fratele (le mire :

incil II va face cinste,

IT va cinsti vr'o mosic,
Mirsa fan s-T fie.
Catra scra mare :

MaI pe urmil cea als,

Care astru,IT e mirsil,

Cinstite, frate de mire !

Et'o nfrarnil subtire
ip cinstesce cca alesa,
Care astdI e mirsa.
Dumia-ta s o primesci
frumos5
rnultilmescI,
Dece ruble sa-T cinstescT,

Ca'ntru multi anI sa traesci!

Cu umi1in0 cinstesce
Si frurnos 11 diruesce
screT ceT marl' o iic

Fiinclil c'a csil nu scie,

Sail nu vede ca-I
Numai sara cu
DecT dumnia-ta s'o primescI.
Norii-ta
mulpnescI,

www.digibuc.ro

555

In\ Zitndu-o cu sfatula

cinst6scii birbatulit
Curn
Nei cinsti
mirsa stritinit

C'o

dilruesce,

strgil muculti
La varA, cnd cnt cucult1
Sti

Caird (5spet-i :

Catrd

Amin cinstit mirs,

Dintre tte mai als
're rogt1 si pre vornicti cinstesce,
C'apoi e1t 1 multmesce,
Fiindti Ca pAnqa-I lipsesce

Cinstiti speV, prea TubitT!

inert una s maT seitT:

Scra mica, lada mare,

*1-a golit'o frte tare
De nilframe si de pmjA,
Cine-a ciiptattl sa ricIti!

(t) P. Bancil op'. cit., p. 67 71.

www.digibuc.ro

556

XXIII. BUSIAOCUlt.
Duph ce a mncatil si muta de ajuns, duph ce a Inhobotatil pre mirs i a legan acuma si pre starosti, sosindd timpul ca sh se scle dela mash, nunul cel mare
sa i vornicelula primare poruncesce lutarilori sA chnte
Busulocula, adich un fella de bord, care e obiclnuith mal
ales numal atuncI chnd se scld dela mash.
Lhutarri tncepil a chnta.
Mesenii, cum audil BusuIoculti cntndu-se, se rAdich dela

mash, Insh nu Iesh lie-care cum apuch si pe unde apuch,

ci princyendu-se cu totiI de mn i formndil una la*, la
mijlocul chrula se aflh mirele i mirsa, prindil a juca sa
ma bine (lid' a se misca leghnndu-se In drpta si stnga
juchndil si Incunjurndil de treI orl masa, la care

a statil i osptaLi, ies apoI cu totil afarh din cash.

Nemijlocitil Ins& Inainte de ce se scl dela mash si de
ce vor sh 'lash cu dantulil afar& se bagh mai multi feciori
In cash si princindu-se i ei In jocil, Incepti dimpreunh cu
vornicelul primare, care conduce dantultl, a chili urmilt
rea hoed :
Frunda verde busulodi
Ian poftim beer): la joc,
Jan poftimil i maI jueati,
CA-T destulii de chid mneatl!

www.digibuc.ro

557

C'a fosth vremea maI dcuultt

D'a nol nu ne-amil priceputC4
CA ne-amri pusa si la b'eutii.
Frune,lA verde de nAgarA,

liai si-oma scte dantu afarA

sa juerxmil cuenele
SA sune paftalele
tl s'asez' sarmalele
SA juciling o horA bunA,
SA ne lum sara bunA.
FrunciA verde de cicre,
Stringe masa, scr mare,
CA te bagg cu capu'n le
DaV mai tare din pier6re
CA ne-apuch qiva mare (1),

SfAr;4inda hora acsta, nu lncetz5, de a chiu

parte i a1eIe, precum :
De trei orI si de treI orI,
De treI ori ea nisce
De treI ori pe lngil mash

mai de-

SA sctemil rulil din cash

SA remile binele,
SA trilscit mirele! (2)

Safi :
De treI orI pe lAne:A masA
Sh. sctemg flrea din cash
SA rosealbinele,
SA rilmile binele,
SA trhescA mirele ! 3
:

FrundA verde busuiocti,

Dumne4ei1
dea noronii !
(1) Diet. de G. BoLeqtail din Siretia; M. Molocitt din CafindeseT i M, BArbutil din Crasna.
(2) Diet. de M. BArbut.
(3) Din Ilr:,eseI, din colectia mea

www.digibuc.ro

-- 558
Oleo leo si slava tie
Da Dmne bine stt fie,
Da Dmne. sa fie bine
La totti omulti si la mine !

(1)

Sa :
Frunqa verde busulocil,
Ian poftimil boer la jocil!
Ian poflirn i mai jucatT,
Ca-T destulil de ("And mAncati !

Bustaoc strujit pe gTosti,

nene, sanCtos.

BusuTocti strujit pe masa,

Remilf, maic, sanCtsa,
Dacrt n'ai fosta bucursa
SA mC ve0 primblndil prin casa! (2)

Tota la ocasiunea acsta nuna cea mare cAnt5. urmAtrea doIna :

Pentru mintea mea cea slabA
Mi-am perdut lumea cea dragA.

Lumea, lumea mea cea draaA,

Cum se trece ca o fragA ;
Lumea, lumea mea cea lungA

Cum se trece ca o frump,

CAnd d rua, ea'nverdesce,
CAnd iT sre vestedesce 13).

Dar i altele, precum :

Bucurti-te scra, mica,
Ca-tl rilmtme loc
In jocti
*i cArare
PAn la vale
scaunti in sedCtre (4).
(1) Diet. de G. Bridisa din Vatra-Dornet
(2) Din Margine, corn. de Efrirna Bodnrescu, stud. gimn.
(3) Din Pojorita, corn. de I. Flocea, stud. gimn.
.(4) Din Transilvania, corn, de did I. Pop Reteganuld.

www.digibuc.ro

559

totil jucndil si chiuinda lest" pe.ncetulti din cast,

atarti.

Busuloculti esista si la RomniI din Tara rowinsed, pentru

c si la dinii e datin a cnta nunului la sfArsitula

mesel marl de Durninica sara urmatrea hord, care nu e alta

dectit numal o varianta a celoril Insirate mal sus, i care
se numesce nungsca :
FOie verde busulocil,
Mal sculaV, boeff (I , la joett.
V'ajungti de cand mncatl
Mai sculatl de mal jucatI.
FOie verde busuioca,

Scff, nune mare, la jocil

dea Domnulti norocti.
Ie-Vf finisorulii de intinti
cu fma de'mpreuna
De'nvi!Ttiti o horrt burai
Sii v'ajung'o s6ptrniinti (2 .

llora acsta precum si variantele el din Bucovina ne aduce

aminte de versurile poetului romana Catull :
Sara a sosita, tiner, sculaV! Lucferuhl mil in urmil abia ridial de pe Olimptt lumina sa multa asteptat. E timpti acum sii
sculati

siti pgrasip mesele grase (3).

.cari asisderea se cnta de c6tr junimea roman& la sfarsitula cinel date de printil miresels.
(1) In alte variante figural : mesenl, voinict, etc.
(2) G. Dem. Teodorescu. Poesil pop. rom. p. 271.
43) Catull. 62, 1 :
Vesper adest, invenes, consurgite : Vesper
Olympo expectata diu via tandem lumina tollit.
Surgerd iam tempus, jam pingues linquere mensal,.

www.digibuc.ro

360

XXIV. V A M A.
Dup ce aii lncunjuratil a treIa (511 masa si pe ciind princla
acuma a lesi cu dantuRi afard, unil frate sa o sor5, mal. mica

a mireseI, rd dac acsta nu are frati mai mid decat

dInsa, apoI unil 'Ora sari unil alta Miatil, se pune liingit
usoriI usii, si cnd cla s5. Ias5, mirsa din cas5, In tind, o
opresce In locil punncla de grab5, Intre dinsa si'ntre mire
unil ho.-i i dicncla :
Acum, Inaltate Imprate, dat voesei s5, al' parte de
mirs si sii scapi cu faf5, curat5, de aice, pottima rscump6r5,-ti maI fintaiil mirsa dela ptirinti si dela frati, si apoI
poti merge cu dinsal uncle lt1 place!
Si cu ce sa mi-o rscumpril?
Intrbd mirele.
ru ce soil t
Dar de rescumpratil trebue s'o rescum-

perl, cki altmintrelea nu-I &A drumulii s Ias din cas5,!

Dac celq ce-a opritil mirsa este b5iatil, mirele scOte unii
rutitm anume pentru acestil scopil cumpratil si fAcndu-se
c'd tale ctemp6na, adic5, Ptithi, (IA cu dinsulti In susil asupra
betuldi In semn ca l'a t5Iatti, si dup5, aceea aruncndu-lil
josiA, d5, cutitasulil 1-Aiatului. f]r5, clac5, ofiritoriula miresel e

o copil, atundi tale cumpna cu o wlfraind pe care o c15

apoi asisderea copileI.
Acst, procedurA dela usti, In timpula carela tout dantulil

st locului, se numesce In cele mal multe parri ale Bucowww.digibuc.ro

561

vinei Vnui, &A In uncle parti ale Moldovel, precum hunkr In districtulil BaculuI, Iernatea (1).
La acsth ocasiune dac vamemla este marisortl si pe lng
aceea Inc i istetil, se fac frte multe glume, caci inpro-

tivindu-se mirele de a plti vama c1i Inc& sare cu gura la

dinsula dicndu-I c' ciao& nu-I va plti de bun& voie va trepltesc de nevoie.

Datina de a plati vama trebue sA fie frte veche nu numai la Romnil din Bucovina si din Moldova, ci si la cei
din unele prti ale Transilvaniei, unde asemenea e usitatd.
Cnd vrea mirii s Tag pe us din cas6. spune D. CanRomnii din Moldova,
fratil safi, In lipsa
temirit
unchil miresei le stail Inainte cu sbiile scse, i punndu-se curmezisil In 110, le oprescil iesirea. Atunci mirele
se rescumpr, druindu-le unti cala sari alta-ceva ce are la
Indemnh (2).

In TrarBilvania asemenea : cnd scotil si dual mirsa la

mire, mirele ori nAnasulf] trebue s, o rescumpere cu catl-va
haul mruntl dela starostele miresel 3).
Ir dupa ce
rescumpratti acuma mirele miresa, &He'd
dupil ce a pltita bAiatului vanw, se pune dantulil rsi In
miscare i jucndil ca mai lnainte lesi1 cu totii afar&
In unele pri, precum bun-ril In Ta)-a-romansca, mirsa,

(1 Columna lui Traianit, an. IX, p. 414 : Dupil finitulu meseI (Ilea uii dan(11

si intorei.\ndu-se odatil pe dup mask I ornicula din fruntea danlulul apnea'

pe u;,it afar& Cnd mirele i mirdsa a ajunsil intre usele easel, unulti din
rudele miresei se One la usil cer6ndil plata iernaterulni dela mire, si acesta
dandil cate-va parale, apol sunt liberi a lesi din easrt si se ducti imprejurula
caruliil destinattl a se sui mirsa.
(2) Op. cit. p. 147.
In Transilvania indil(3) Com. de d-lit I. Popil Reteganulii,
tinz a plti vanid si atunel, cand miriT 'tes din cununie. Atuncl fitulti (eras-

paraeliserIulil) le include usa si el trelme s-i dee una bacsis dreptil

mind.
. Fl. Marian e. Nunta la Roman!.

36

www.digibuc.ro

562

ciind pasesee pragulil easel parintesel, trebue s tragii din

piclora pentru ca s'a, se mrite i celelalte fete (1).

Dui:a ce a Iesitil afard nu desfacil dantulil indat, ei

formg mai ntAiil o hor5,, o Moldovens.ca de'naintea easel,

care se estinde mai citt e ograda de mare si la eare iea

parte nu numal eel ce a iet cu danul, ci si a1ii, mal
alesi feclori si fete, c'Aci hora acsta este cea mai de pe
urmit, care se jc la casa mireseI.
Nemijlocita dup ce s'a formatil Moldovonesca acsta, \ or-

niceff dimpreun ca a1i fecIori, cani asemenea sunt prinsi

in pa, incepil a cbiui urmtrea chiuiturd :

Du-te lume
Peste culme
S, i vit
Peste ghTaVii,

Trandafira la puica'n brzO.

Trandafirti de miinAstire
Dragiloril badiT copile,

Da-v'ar Dumneqeti vr'un bine

n6ue vr'o sAn6tate
SA v.6 miritrimil pre t6te,
S v dArnti pe la bArbati
Sti nu ne mai bliist'ematf.
blastrna,
Bliast6ma
Dar si voi v veV usca
Ca frun4a i ca rba,

Ca frunqa de pe-unil stiljarg.

Ca rba de pe-unil hotarti.
Ca frum,la de pe-o
Ca rba de pe-o luncutil (2).

Sfarind chiuitura acsta, incepa

altele, precum :

(1) Mild Ghica : ScrisorI cAtrl V. Alecsandri. Editiune nota. Bucuresel 1887,
p. 36.
(2) S. Fl. Mariana. PoesiI poporale rornne. IT. DoIne i hore. Cernilutl,
1875, p. 209.

www.digibuc.ro

563

FrundA verde lemn topit,

CAtti ti PrutulA de cotitil,
De treT orT l'am ocolit
Vadulti nu I-am nimeritil.
isvrele
SA-1 usce malurile,
SA-i r6mAe pletrile
SA le ardA srele,
SA le calce fetele.

SA nu fie niel o ptrA,

Nu riSmAe nieT o fatil
SA nu fie maritatA.
linde-or ved cAte-o ptrA
SA le parA cA-T o
Unde-or ved cAte-o stAncA
SA le parA nevAstuicA

DacA este timpil i voescil ca hora Incepta sA dureze

mai lung, atuncI chine si alle chiuitur, InsA mal alesti de
acelea, carI se potrivescil la acest prilej, bunA-rA :
FrundA verde de cafea,
Bine-mi pare, cA-T pe-a mea
pe-a mea c'a r'mAn,
DusmaniT s'or junghia,
C'a remas i e pc-a mea! 2
(1) Din Mahala, corn. de d-16 G. Tornotagil.
42) Din Cracna, dict. de M. 135,tbutil.

www.digibuc.ro

564

XXV. SCTEREA ZESTREL

Cum ad sarsitil de jucatd Moldovengsca urmz se(Vcrea.
zestret

Mai nainte de acsta Insd cardeisi7, adic ceI ce ad vecarle anume ca s duch pre mirsd la mire, Innit

00, bon sa lnharn cail la trsurI, i caruld, In care are

s se lncarce zestrea, Il tragil In dreptuld usei, ra una
dintre neveste cnt urmtorIuld cntecd :
reme bunrt
boa i te-aduna !
Vornicele-a vreme rea,
Vornicele-a

Nugil boa i te Tea,

te Tea Pe icl colea
PAW la puTculia Inca!

Vorniceluld primare, cum vede c crusii ari trasd acuma

crtrulil menial pentru IncArcarea si ducerea zestrel de 'naintea useI, dti semnd
vorniceI i fecIorilord, carii se

afl In nemijlocita sa apropiere, ca s Incp a rdica si

a scte zestrea prin aceea c poruncesce litutarilord s cnte
Basbohdti sad Ole'ndra (2), chntecelo usitate la scterea zestret
(1) Din Maniislirea-llomoruluI, coin. de d-la G. Avrama, invatatoria.
(2) Oleandrd se numesce i un joca poporalti, care, dupa data scia eit

pana acuma, e usitatti in satele Calafindese si Mora din Bucovina si'n

timpula cartaa fecToriI ehiue urmitrele clnuiturl:
In CalafindeseT:

www.digibuc.ro

565

LautariI lncepil a canta.

Vorniceii dimpreunti cu alp fecIori Intra In casa ca sa

scta zestrea, care, In genere, e asezat In urrnatorIula modil

In lada, ce-a cumprat'o mirele Inainte de nunta si care e

pud, pe o lalta, se afla valuri, de panzd, mdnitergurt, Oergare, tergarar, fete de masa, nafiyiml, etc., de-asupra pe lada;

sacl necusat 7, sumanl, laIcere, lalcerar, scortare, catrinte, ogkIa-

Mil, era de-asupra tuturoril acestora perine i perinute.

Dar lecioriI n'o potil lua i scOte asa de lene, dupa cum
-0-ar inchipui cine-va, cci o sora de-a mireseI, puindu-se
lng5, lada, nu las, pre nirne sa se apropie i sa apuce
zestrea, ci aparndu-o
tulpanil sa c'unil tisternelii ghee
celoriA ce voescil s'o Iea :
lio ! stati, stap!
Nu luatI!
Cad i ea am torsti la buoi
trebue de papuci! (1)

Dac mirsa n'are soil mai mica dect dInsa, se pune

lnga lad o vara de a el; ra In lipsa acestela ori si care
alt lata sa nevasta, Inemurit cu dInsa, i acsta, ca si
cea de mai nainte, jc lang zestre, bate In palmI si nu
lasa pre nirne s, se apropie de dlnsa, pAna ce nu vine nuCine jcit Olendra
Canticuta Muntdnra
Cu cosite ascutite
Cu tulpane mohorate,

'N cap6tulti tuipanuluI

Ntra sur manulul.
Sulimanuiti do ce-I Lunn?
De Amblattl sara pe drumn.

In Caoril:
Cine jc Oldndra
SaN etcuta Muntenca

Cu cosite rescosite
Cu tulpane mohorte,
Cumptirate

Din cetate
Cu Ltd lei i jumetate.

(1) Dill Calatindesel, diet. M. Moloch).

www.digibuc.ro

566

nul celil mare s'o rescumpere, iicnd c marfa ei este

fOrte scump, fiind c i ea a lucratil la dinsa.
Dac zestrea e frum6s5. nunul o rescumpr prin aceea,
c d celel ce o pAzesce o pAreche de papucI noi, 61'5, dacil
e mal slbut li d numal veo 50 cr. (1).
abia acuma, dup ce a rescumpraeo nunulii, se apropie si Iea fie-care eke un oblectil de pe lada i anume: cel
de'ntAift perinufele, r ceiala1i celelalle obiecte pe rnd. i
luatil le scotil afar& to-VI jucndu-le i chiudup ce

ind feliurite chiuiturt Eind cu dInsele afar le dual pan

lng5, trsura In care ail sa fie puse i 'n care se afl nuna
cea mare dimpreun cu alte neveste, incunjur cu dInsele de
treI ori trsura i abIa dup a treia Incunjurare le dail nuneI
celeI marl ca stl le aseze In trsurti.
Vornicen, earl a luat perinutele, cnd le jcd si le scotit
afar, chiue urmtrea chiuitur:
SA traseA rnAmuta

C'a fAcutil perinuta,

S. trilsca cea b'trn

C'a fcut VAuri de lank

S trAscA fetch;
C'ati scarmAnatil penele.

Perin* cea
CA mI-orti pune-o capatAirt,

Perinuta cea pestrita

CA mi-oril pune-o sub costite t2).
(1 Datina acilsta de-a se pune un frate, o sor saa i altul cine-va dintre
nmurile mireseT langa lacla saC chIar st de-asupra acesteTa si a nu litsa pre
nimenT s'o sciltit din casA afarii panit ce n'o rscumprlt mal antala cu o
sumil anurnitit de bani sail si c'una alta re-sl care ohlecta potrivita pentru
cela ce-o pazesce, esist nu numaT la RomanT, ci i la Morlarhif din Dalmatia,
la Serbit din Lower Intre Narenta si Cetina prqcum si la ceT de pe lAnga
Primode din Makarska, apoT la Mat/Mani' Fi la TiroV. VedT: Dringsfeld, op.
cit. p. 76, 77, 78, 47 si 113.
(2) Din Crasna, diet. de M. Brbu(4; din CalafindeseT, diet. de S. FrAnett
din Margine, coin. de Efr. I3odnarescu, stud. gimn. si din BoTana, coin. de
d-la V. Turturntl.

www.digibuc.ro

567

Sat:
Perinuta cea
LuT N. N. eapailiti,
Perinuta cea pestrit
LuT N. N. sub costite 1).

Ciind Incunjur caruill sa cruta, In care se aszrt zestrea,

chiue urmtrea chiuitur:
vara n'am lucratti

rfj

'Foul de-aceste-am asteptatii.

lucra
Niel' la varil
Tota de-aceste-oi astepta.
Dar% tare te-i mira
maT inthapla 2 .
De mi

'rota Nara n'am

Totil de-aceste-am asteptatti.

Niel la sail n'oi luera,

'rota de-acestea-oiii astepta.
Perinuta cea pestritii

La mire pe sub costite,

Perinuta cea mai mare
Cea mal mare si mai mle
La mire pe sub pieTre 3).

Tota pe cnd lncunjura trAsura amginat pre nuna cea

mare, ache& Intinc,lndu-I fie-care vornicelit oblectulii ce-la
jciti

i trgndu-l4 rki Indat Indrptil, chiue :

la, Ta, Ta, da nu tl-oiti da,
De-I fi vredniciI-T lua,

De nu, i maT astepta! (4)

Nuna sa o nevast rspunde la aceste cuvinte ale vorniceiloril

(I) Din Voninela, cow, de d-la T. Grainatoviei.

i2) Din VoItinelti, com. de da. T. Gramatovici.
(3) Din 11*seT, coleetia aut.
coleelia aut.
(4) Din

www.digibuc.ro

568

Jca zestrea pe surcele,

vornicele,

Ciltinelli, nu te sili,
Ca slujba

1)

Pe urmti, dup ce att scostt VA, zestrea si-att asezafo

In triisur, apucti dol in i lada si pre acsta tottt rdicndu-o

i lsAndu-o in jostt, o scotti. afar.

i cum simtescii

c lada e usOr, di, nu e plin cu albituri, se ;Cacti a se Indoi si a o scpa in jos, ca i cnd ar fi asa de ticsit citi
nu sunt In stare s'o duca, si nu'ncetz a bate cu pumnil IntrInsa phrid ce o puntI In trsur.
In cele mai multe loctiri din Bucovina Ins e datinti, ca
duph ce s'a luat ttii zestrea si a rmasti numal lada, s

se pule pe acsta si fata sail nevasta, care a ptizifo si s

se lese a fi scs si ea dimpreun cu lada afar.
Mai tot aceeasi datin esist si'n Moldova, ca si'n Buco\ Ma, la scaerea satt rdicarea zestrei.
Aice In timpul cand se apropie radicare zeslrei de pe ladd,
date copile cte c'o nfram In mn sunt suite si asezate
lng5. lad. Aceste copile se numescil cusci.e. Lutarii incepndil a canto, cnteculil obicinuitil la rdicarea zestril,
nuntasil mireldi, se repdli s iea zestrea cu asaitti. Copilele,
adic6 cascrele, 11 respinga artndu-le nAfrmile ca semnil po-

roncitoria s, nu se apropie. In fine, dup mai mult hral, incepe a se rdica zestrea de pe ladh, a se juca si chiui
de chtr nuntasl, prin strigAte Hd, 107.1 si asa se pune In
carultt si trsurile ce sunt pregtite.
Cnd Insh voescil s sct lqile, atuncl se punti du la
us, care se Intelege cea de pe urm gardet (2) i intignchl
cuVtele in usoril usei crucistt, nu del drumula llilorti, p;Xnti

chid nunult1 celtt mare nu pltesce o dare bnscrt (3).

(1) Din VoItineld, com. de d-Iti T. Gramatm
(2) Sub garde se 'ntclege aicT ceea-ce in Bucovina se numesce ransil".
(3) I. Ahlrza, op. cit. p. 10 11. Oprirea licJel cu zestrea e usitat 0 la T roleji ; vedi Ddringsfeld, op. cit. p. 113.

www.digibuc.ro

569

Nuna cea mare d'impreun cu celelate neveste, cari asemenea sta4 ln cgrut si asz5, zestrea ca s5, nu pice pe
bate ne'ncetatil din plmI i multmesce fie-crtruia-pentru cele
aduse. I;]r cnd a sfrsitil de scosil si de asezata tt zestrea,
Invrtindu-se ln tOte ptirtile i btndil din plml, (pee:
Bine-mT pare, bine-mT pare,

C'am umplutrt carula isttl mare

De perini si de scortare (1).

In unele sate din Bucovina, precum bun Ora In Boianil si

Choril, svayea d'impreun cu druscele stint acelea, cari asz5,
zestrea In caril, nu nuna cea mare. 1.,:r cnd asz5, zestrea

s\asca cnt:
Calinutrt verde'n

Ca mine svwutrt nu-I.

CA1inutti dupiti

Eri-st sva,cuta cea

FrunclA verde de eicre,
Am cumnatrt ca o flre.
liuliu i bine-mT pare,
Am unti tatit 2). socru mare (3 .

Dup5, ce a scosil acuma si lada si a pus'o In trsura,

lArbatil, care e mal
se duce unulil dintre fecIorl
prefacutil si mai posnasil si scte o traIsta miud sa o pdreelw
de d ,sagl, In care se af15, merinde pentru cel tineri, precum:
o guina friptd i implutd, trample, colac, plaeinte, etc., apoI
strachini, lingar7, tergare, adic ton lucrurI trebuincIse la
mas, ca tineriI, dup ce voril ajunge acasa, s alba ce mnca

cu ce si, mnnce. Pune dup aceea tralsta sa desagiI,

astil-feln Incarcatl de scra cea mick pe o eoelorvd, II lea In
spate si Iese cu cliiii afar5, tout jucnd i IncrligAndu-se,
ca si cnd ar6 avO s5,-1 scape josil de greI ce sunt. Dup5,
(I) Din Crasna, diet. de M. BArbutil.
(2) Aiee se sclumbil numele.
(3) Din Mora, coin. de M. Dimitrovidl, stud. irimn.

www.digibuc.ro

570

ce Iese afarS, Incunjurit de trel: ori trsura cu dInsil i apol

ti d nuneI celeI marl.
Nuna Iea desagil, II strInge bine si sara, cum a ajuns acas
la mire, II dit tinerilor, carii mAnnch numal el singuri din
bucatele ce se afiti. 1ntrInsii.
In unele locuri, precum bun& (5r5, In Crasna, dup ce a
scosti traIsta sa desagii din cas, nu-1 cla nunel ca s5,21 stringA,

11 punii socrulta mare, tatAlil mireluI, 'in spate

apoI nuneI.

ci

f.,4

acesta

1r pe cilnd scota desagii si pe cnd Ii jc, o nevasttl,

1nruditit cu mirsa, ctuit urmhtrea doin, care piin, chiar
si pre ceI mal ImpetritI la inimA II face sti. Merimeze:
maTcA, suinatsA,

DaeA n'al testa bucurs

vcqf flieuta'n easil
Ca
De sptIlata, de mAturata
i de fiicutti de mAncata.
Ce-a testa duke am mAncata,
Ce-a testa frumosa am luat,
Cc-a testa urita ti-am lAsata.
nene, sAn6tosii,

Dacii n'ai testa bucurosa

SA tif una copila frumosa.
CA sara, cAnd

La 114 nu te-apropial
tere01. nu zurgaI.
Da de-acum, cAnd veni,
Tota la uA te-I opri
fercri Ii zurAi (1).

Alta nevasta, 1,60ndil c phrintil mireseI att inceputti nu

numai a liicrima, ci chiar a 0 pliinge, i voind a-I mngAla,
cnt:
Frump verde de salatA,
Cuscfa ril,masa fAr'de fatA.
(I

Din Crasna, diet. de M. 13firbutil.

www.digibuc.ro

-- 571
De-ar R cuscra sAmItsti
Face-a fatii mai frumsA.

Frun0 verde de smochinti,

Fata cuscri-I gospodinri.
FrundA verde de cicre,
Socru mare, socru mare,
Nu sedea cu suptirare,
C'aveV Iiica ca o flre lip.

'rota timpulil catil tine scaerea zestreI, mirele si cu mim;sa stail alaturea afara privindil cum o scotil, si mai alesil
mirele, caci mirsa, fiinat Inhobotata, putinil ce vede din cele

ce se petrecil tn jurulil et
In fine, mai e de observatil Inca si aceea c vorniceil si
cu ceialalti fecIori, carl scotil zestrea, apuc tow ce le vine
Inainte si ce cugeta ei ca le \ a fi tineriloril de trebuint si
dual nunei In trasura. De aceea parinp miresei trebue s, lea
frte bine sam, cine ce apuca si ce scte afara, si mai alesil
atunci, cand le-ati mai rrnasil si alte fete de maritatil.
De multe ori Insa fecIorii, pe langa zestrea cea adevrat
a miresei, mai apnea si alte lucrurl din cas, cu scopti nu-

mai spre a se harti cu skra cea mica si cu surorile miresel (2).

Pe lng obiectele, cari s'a6 insiratil mai susii, miresele

romne din Transilvania mai capt Inca si multe altele.
Modula scterel din cas si asezarii lor in trasurl e Ins
acelasi ea si In Bucovina.
I45, ce ne spune In privinta acsta I. C. Tacit(' :
Cum sosesce mirele, tronula, adic lada miresei, plina cu

valurl de panza si cu hainele ei, Impreuna ea instrumentele de casa ale femeei, precum: fitsi?, fiwca, ite, etc., se puna

in caril, spre a Insemna CA mirsa are sa lmbrace familia

cea m5u5, cu tte vestmintele de panda. Apoi In elii se pune
(1) Din Mora, com. do M. Dimitrovici, stud. gimn.
12) Datina frte respanditil, In Bucovina.

www.digibuc.ro

572

mirsa, lmpreunii cu mai multe fete si femel, pe cnd In

celalalt car, In care se afli,1 jugiilr, sapa, topoodii, etc.,
instrumentele biirbdtesci pentru lucrarea cmpului
ca angajamentii c bArbatulil Mtru sudrea feteI liii va face pAmIntulti s dea fructe pentru alimentarea miuel familil
se urc mirele, feciorfi si alti barbati (1).
Luarea si ducerea nu numal a furcel si a fusuluI, ci chiar
si a stativelul (rdsboiului) dimpreun cu mirsa era usitat
si la Bomant (2).
La Romiinfi din Macedonia paw (zestrea) miresel, care

se compune din cte-va perine, chilimuri, velintI si o lad

mare OM cu albituri, si alte obiecte casnice, nu se scte
si

se duce de-odat cu mirsa, ca la Dacoromni, ci ea

se'nearcb. Duminia diminta pe unulb saft mal multi caI,

cu acestia o duc apoI la casa mireluI. 'rota atuncI se punti
de- asupra zestreI pe cal i doI Meg miei, caril mergia pnd
la casa mirelui ; acolo apol 11 scobr, dndu-le dite un
bacsis (3).
(1) Nunta la pop. rom., op. cit., p. 28.
(2) Pliniu, h. n., VIII, 194.
(3) T. T. Burada : Datinele dela nunVi ale pop. rom. din Macedonia, publ.
n op. cit., p. 419.

www.digibuc.ro

573

XXVI. TERTACIUNEA.
Nemijlocita dup ce aa scosa tt zestrea

asezat'o

In trsura urmza 7erteiciunea (1).

Acsta se Ica In urmtoriulil moat: Puna de'naintea easel*

o mas acoperit c'o fata m5ua r pe masa sarea i colacil,

cull a fosta dimint pusI de 'naintea miresel pn a nu

se porni acsta la cununie, precum i una ip ca vinti
rackia i unti pdharii. De'napoIa meseI puna una scauna lung

asternuta
lAiceria pe care se puna s sqa printil
nmurile cele mai de aprpe ale miresel. De'nain tea meseI
a;,ternil fentl, preste acesta una liViceria sari covoril, r deasupra covoruluI o perin pe care Ingenunche mirsa i mirele stnda amndoi cu fata plecatil i Indreptat spre rsritil
de'naintea parintilor.

In unele sate nu lntrebuintza masa, ci parintiI mireseI,

punndu-se pe una scaunil asternutil de'naintea easel, maicA-sa

huse de
tine In brate o perinA, pe perind o jetnnA
bare, tatit-s6a asisderea pe brate una ip cu rachia i una
Ohara, r mirsa Ingenunche de'naintea 1ori pe-o seortare,
pe cnd mirele st de'napoIa mireseI In picire.
In alte sate Ins, precum bund r In Voitinela
ne.t7 din districtula Rdutului chnd are s se cr lertacTunea
(I) In uncle sale, precum hund enii. in Boland,
inainle de sckerea zestrel.

www.digibuc.ro

fertitchenea

ac6sla se Tea

574 -

si binecuvintarea, cternil de'naintea easel fn, pe tnil o

scrt, pe scrtd pima O perintl, r pe acsta unti colae4
de graft, un ipti cu rachi i unti pharil. Alirsa Ingenunche pe perinA cu fata spre parintl, r mirele st de'napola ei In picire.
Pe cnd se asz scaunultt si masa, si pe cand se asterne
fkulti si lAicerile saft scortarele, pe atunci una dint e ne
veste chntii cu unil glas fOrte duiosti i plngkoriiI urmiltrea doin:
Frump verde
lertridune :

Dela fraV, dela surori,

Dela grtidina cu
Dela mama, (Ida none,
Dela stratil cu garofele,
Dcla fete, dela jocii,
Dela strata cu busuiocil (1

r dupa ce s'a asezatil acuma tOte la loculil lor, dupil

pusa prinii pe scaunil si mirsa a Ingenuchiatil
ce
de'naintea lor. toti nuntasii, cti se afl de fat, stringndu-se Imprejurulti miresei si a parintilor acesteia, Ii des-

copera capurile si ascult cu cea mai mare Mare aminte

iertaclunea sa lerteiciunde, carl se leail In numele miresel de ctr una vornicelil sati si de cdtr unti altil nun-

tati, care le scie mai bine si care, stndil ceva mai de-o
parte, cam Intre mirs i printii acesteia, asemenea cu
vorbesce precum urmz:
Olte i norde stati

Si la mine v' uitatT,

sta
Precum eS acum
Si din gur'oiti cuvinta,
Ctil de frurnosil m'oiti smeri,
Cta de cu rostil erL voia fi

ctit6 de mndr'oiti vorbi,

Cu capulti plecatil
Cu licul luata.
Dumnedeil dintru'nceput

S'a indurata si a fcutti

Ceriulti

(1) Din Crasna, diet de M. Bilrbulii.

www.digibuc.ro

Numai cu eindulti
Si cu
inteinsa
Mama si
Numa eu gisa.

De-acestti p5mintti.
I;]r dup' acsta viRjndti
DurnneOeti,
cunoscndti,

fi bine sit fie

De'nceputti pnil 'n vecie
Piimintulti fail de oniti,
S'a 'nduratrt
CA,

ST-apoT s'a milostivit

ST-a impodobittl:

Cerlulti cu sOrele
Si cu stelele,
Cu stele

ST-a luatti
Ptimint
Si 'n sfArsittl

MAruntele

Ca sa privima noT la ele,

cu luna
La care privirn totdeauna ;

A ziditti
Omulti cc T-a trebuitii ;
ST-a luat Dumne4eti lutti

Cu luceferT luminosT
La cariT noT itT ptieiltosI

dup'al sett chipti a Mcutti

Pre strimosul nostru
Dela care suntem nmil
Cu trupulti din
Cu sele din ptri,
Cu ochii din mare,
Cu frumuse(ea din sre,
Cu tte stichirele trupuluT
Deosebit (le ale sufletulut
SI-a suflatti cu duchufil

ori cand privim bucurost

ST-apoT r'a poruncit
PArnintuluT de-a 'nvere,litti.

Si pre ptunintti
L'a impodobita
Cu cmpiI
Si cu munOT,
Cu

Cu Muffle
Si cu m5gurile,

Si-T invise 1) trupultl.

In carile
Locuescti tte frele;
Cu totil ferfulti de copacl
Si cu tot felTulti de florT
ponif frumost roditorT,
Care-0 dupil semin0a sa,
C'as'a Nrutil S1in0a sa.
cu aceste cu tte,
Ca Dumne4e4 celti ce pte,
A mal fAcutti
RaTult1 la rgsritti
Osebit

r Oise, ci nu-I bine,

Omulti celt1
pe lume
Singur sti fie
Ftiri de sosie.
Si r puse Dumne4et1
LuT Adam unit somnutil
Si l'a adormit
In mijloculti raTulut
Precum elli mirturisesce,
Cnd din gur' asa vorbesce:
M'am culcat sT-am adormitti,
CA Domnulti m'a
Si-atuneT T-a luatil din a stnga

I-a inviatil.

www.digibuc.ro

576

0 cstA, care-a fostil mai micti (I), SA ne fie nttil sfesnicti

*i o puse si pe !unit
Ca sit nu-i fie nernicA
ziditii pre strAmsa nstrA Eva, SA ne fie nuil nunA,

Dela care ni se'ntelege vita.

suflatil cu duhulit
invisti

Adamil din somnii s'a

A oftat, s'a bucuratii,
*i din gur'a cuvintata:
MultAmescu-ti, Winne, tie,
Pentru-cA
datil sotie!
ca eti vtidtt acum prea bine,
Ca si tine,
C'acsta-i trupii din trupulil met'
sAnge din siingele mea,
*)i osil din sele mele,
carne din carnea mea,
*i-acsta se a clifema
Mie sotie
PanA'n

*i le dete rAsl rade

Ca'n ttit lumea sit vadit
*i le disc Dumnedeil
SA trititi, sA

Ca rha
PAmintulit

stApAniti!

*i de-atunci i nol* in cce

Ne tragemii nmil
Din nmit

\
Din s6mintA,

Nina ce-a venitit

sositit
Vremea i acestorii leti
AI D-Vstre fif drepti,
CArora Dumnedeit le-o induit
de cAsAtoritti,

Pentru-acea va lAsa
Multi pre Willi'. stlit
*i pre frate-sUi
*i pre muma-sa
pre sorii-sa

duprt cum si el s'ait trAtitiA,

Cu genunchiI plecati
cu ()Ail lAcrimatI,
Cu genunchil plecati la pAmintil.
Ca mlAdita cu rodil

*i se va lipi de muerea
*I-amndoi orit fi unit trupti,
caa asa Domnulii a vrutit.
Dar Adamit a si gresitil
din raiti s'a isgonit

se rgrt cu zlasil mare

SA le datI binecmintare

scosti pe-acestit

Numai pentru ne-ascultare

II dote pedpsit mare;
Isgonitti din raiti afarA
SA-I fie vit'amarA.

PuserA srele veclnicit

(1)

D-vstrA cinstiti

*i buni
SA v indurati,
IertatI
binecuvintati,
*i
Citci binecuvintarca pArintilorrt
Intilresce casa
Er blAstemula pitrintilorui
Itesipesce casa ffilorit.

Poporulti erode ert Eva e filcuai din cea ma! micri esai ce-a at ut'e.
de-aceea e nnierea intru tte mai micit si supusit brtrbalulut

www.digibuc.ro

577

Precum Domnule s'a indurate

De d-yestre,

Si a binecuyintatti :

CinstitT

Pre Adame cu Eva,

Pre Iacobe cu ReveTca,
Pre Isac cu Itachila
Decl prin cuyinte

Perintl,
NescutT

Si creseuV,

Pete &ore fi avute

Oresele inaintea d-vestre,
Ca dumnTa-vestre cinstitT
Dar se luatT sama bine
bunT perintT,
Precum poruncesce
Carl de Domnule suntetT eenduitT Dumneqeti cmpurilore
Ca si pomiT ceT rodiV,
Si se nezuesce
Ce-se face reda lore
Verdta crburilore,
Din recerea redecinelore,
Asa si d-vestre, cinstitT
Vomii incepe-ale doTlea rnde

Si bunT perintl
Sit ve 'nduratT

Se Ye induratT,
Tertag

Si pre fal d-yestre

Si se-T binecuvintatT,
CcT vree se merge la a lore case. Se-T TertatT
Si se-T binecuyintati.
Ce de DumnecJeti li cste alese.
Se ve milostivitI,
Si perintiT s treescil
Sti-T blagosloyitf,
Curtea lore s'o steptmescit

Se fie blagosloqi
Si de Dumneqee interitl
Crt perintelc mult trudesce
Pen' pre fiule see flit cresce.

Domnule ve treesce
pe d-vstril
Fil Tub41.

Si cinstiV,

P.,re fiule de la nescute

Pena la cilstorite

Si ve stepenesce
ve'nvrednicescii
Ca s'ajungeff

Nu-T inaintea perintcluT negresite.

acuma are yr
Se se duce la a lore case,

Si se ve umpleV
De bucurie
Si de vesclie
Curn s'a inzestrate
s'a bucurate
Aron prorocule,

Care-T dela Dumne4e4

Dar aducndu-sT aminte

Cnd T-a InverOitti toTagule

l'inndu-le in merle,
Ne-avnde redecine,
De doT-spre-Oece anT uscate

A 'nyer4ite fee a fi udate

d-vestre

celcate ale d-v. cuvinte,

intorse cu smerenie
Se Tee lertare i blagosloycnie.
Deci d-vestre cinstiti
Si bun! perinff
Nemice nu Ingeduiti,
De la inime ye milostivitT
Si pre fiiT d-vestre IT Tertati
37

S. PI. Marianu. blunts la Romalaal.

www.digibuc.ro

578

si-I binecuvintati,
Cad binecuvintarea printilora
Intiirescc casa
ra blstmulti pirintilorti
Rilsipesce casa ffilorti!

*i Cat( m fericitl

amin,

aminti

Cine n'a (pee: amin!

S se 'mpIedece do clad de arinil,
s dee cu capul de-unti spinu,
C'apoI scitl c'a
amin !
Mie, ce-am uratil

Astea, lt, mi se cuvin :

Unti paharti, dou de vin,
0 ntifrmlril de in
stergil de vinti,
Guria
*i de aril fi i dc holerc

TotI v veselitI
*i catT m'aseultati
bucura0,
TotI
Precum s'a bucuratil
Fericitulti Noe
Esind din corabic,
Inoindti pamintulti
*i sarsindti cuvintulti,

N'asI mai (lice, 460, nemic,

Ci m'as1 sterge pe mnic.

*i a sdit vie
s'a umplutil de bucuric,
*i a baitil vin,
Veselindu-se deplin,

mi s'ar maI 0(16

0 copil ochisea,
Care a fi de sma mea,
*i de-a vr, a vr,
De nu, draculti s o Yea!

In Fundulil-Moldovel este &Una ca, dup5, ce s'a scosa zes-

trea, nu se mil IertAciunile afar5, ca prin celelalte sate din

Bucovina, ci mirele si mirsa dimprenn cu nmurile lor cele
mai de aprpe se Intrna Indrptil In cas. Dupa acsta phrintii miresel asternil unit' covorti sa liiiceriil frumosil pe podele, pe care punil si o perina. Mirsa ingenunckezd pe perind,
r mirele, puindu-se si stndil de a drpta miresei In picIre,
Impreun Wei degete la unil loc ca si cum ar voi sa-si facA
cruce si asa le lipesce citi apoi de cusm5, sail de piihsirie. Er
unulil dintre vornicel, luandu-si cusma din cap, Incepe a vorbi
Intr'acestil
Ascultati cinstiff nuntasI
*i mesenI imprejurasl
Aceste (16116, treI cuvinte,

Care-sti de DumncOeti rnduite,

CA se rgrt acestI fif

La frati si la suriOre,
La verI si la verisre,
La unchesI si la mtusi,
Daril maI cu de alesti
La acestI cinstiti prinV,

(1) Din 11iesci, dielatil de Pelrea Rolar rt.

www.digibuc.ro

579

Ce-sa de DurnnetJeui rnduitT

Ca si pomiT ceT roditT,

Ce dag rdtt ramurilorg

CA Dumneqeddin,'nceputg
A fAcutil
CerTulti i pAmintulti
NumaT cu cuvintulg.

Din r6corile rAdgcinilorg,

SA-I Terte, sA-1 blagoslovsca,

cu aceste cu tte,

CA nu sunt fiT ca sA crscA

Si la pArintT sA nu gressdi.
CA pArinta multg trudescil
PAnA pre fliT lorg crescg

Domnulg sfntil, ca celti ce pOte,

Mu lid n'a statA, n'a zAbtivitg,
cerTulti l'a 'mpodobitil
Cu stele

Si de tOte i ferescg.

Mruntele

DecT cinstiti i bunl pArintl,

Cu srele i cu luna
Cum le vedemil totduna.
Si apoT r a poruncitg

Cani suntet1 rnduitl

Ca si pomiT ceT roditT,
Ce (lag AMA ramurilor
Din ri3corile rAd'cinilorg,

Si pArnintu-a impodobitil :

Cu ripi i cu vAl adnd,

Cu 'clluri i munti cu stAnd,

diutati
La acesti fiT al D-Vstre.
StatT

Cu pildurI, cu brali nali

Cu ultra si fael rAmurosI,
Cu IerM mAndre inflorite
cu totg felitilg de vite,
Cu lemne roditre
Si cu florI mirositre,

CariT stag ingenunchTatT

Ca nisce masline
Cu inimile pline,
Cu sufletele 'ndurate,
Cu capurile plecate

Cu ape si red isvre

cu totg feliula de fre,
cu totg feliulg de paseri
Care cntten fella de glasuri,

Si se 1'60 sA-T Tertaff

Si sA-I binecuvintati,
Spre bine sA-T inclreptaff

spre loculg
Cu noroculg,

Care dupA semintia sa

C'as'a vrutg sfintia sa.

viat,

Si cu aceste cu tte,

Cu dulctA,
Si spre sAn'tate

Durnneqeg, ca celg ce pOte,

A fAcutti cu gndulg
cu cuvintulil

Care-I mai bunA din tte.

CA nu este inceputulg
siiirsitulA

Dela acestT fil ai D-Vstr,

CA este inceputulg
De la mosT,
De la strAmosT,

De la strAmosulg Adamg
Dela care ne tragem A cu totiT nrn

RaTulg despre AsAritil

Deosebitil de acestg pAmintg

'n raig pe Adamg l'a

Cu trupulg din pAmintg
Si cu audulti din 1 intii
Cu sngele din Mug,
Cu ochil din mare,

www.digibuc.ro

ziditct

580

Cu frumuseta din sre.

$i din lutii T-a fkutg trupul
$i l'a inviata cu
Adamil in picTre s'a sculatg
Catra Domng-a cuvintatg :
uCum ea ung ()mg singurg
Acsta lume s. stapnescg ?
Era Domnulg Dumnedeg
I-a dat atuncT un somng greg,
$i Adam a adormitg
kg apoT a intinsg ram, drpta
$i a luat din csta stnga
$i a zidit pe stram* nstra Eva.
Adam deteptndu-se
$i din somng trezindu-sc
Spre Dumnedeg s'a 'ndreptatg
$i din gur'a cuN intatg :
Multamescu-tt Dmne tie,

Ca rba campuluT,
Ca frunda codruluT.
Sfaritg s n'avet1
Dar T-a muri sa muriti!

Pentru ca rag dat sotie

Ca eg vildg acum prea bine
Ce s'a intmplatil cu mine,

Deci Tubitilorti parintI,

CariT sunteti raduitT
Ca i pomiT ceT roditT

Tocm'acuma vdg'

Totil nemica nu emditt

Trupg alesti din trupulg meg,

Ci pre fill DurnnTa-vstra

S'Ange din sngele meg

Ce stag inaintea nostra

osg scos din osulti meg.

Acsta sa-mi fie sotg
Pn'la (Jiva de judetti
Cu tte stichiile trupului,
Deosebit de ale sufletulut
Adamg a vorbitg cu cuvintulg,
Dail a gre,itg cu gndulg.
Dumnedeg le-a poruncitg,

'naintea DumnTa-vstra
SmeritT i plecati
FacetT bine vi-T Tertati
mi-I binecuvintatl

ET porunca
pazitg
De aceea T-a pedepsit
$i din raiii T-a isgonitCl

De-ar fi casa lorg din ptra.

$i din gur le-a vorbitg :

A trai voT sa trait1

i acWI fiT TubitT

AT DumnTa-vstra einstitT
induratT i bunT parintl,
Aa

De child eT ca s'ag nascutti

Pte multe v'ag greitg

Para ce marl ag ereseutti,

Ca greelele fiiloril
inaintea parintilorg
1st' ca erbile campilorg

$i ca frunda codriloril.
Dar parintiT tte lasa
$i pre fil intemeTaza
Cu rabdare i Tertare
$i cu binecuvintare.

Ca binecuvntarea priniIor
intemeTaza casa fillortl,

Er blastemulg parintilorg
MIsipesce casele

Totu-T s'a rasipi tota

De susg i pang in talpa

$i n'arg fi vrednicI s'o faca.

ST-a 'nmulti sa

Er DumnTa-vstra cinstitT
induratT i bunT parintl,

Ca nasipul marit

De Dumnedeg sa fitT

www.digibuc.ro

581

Minte'ntrgii
norocti,
Mintea luT Solomon
firea luT Ariong.

Totdeauna pornenitT,
CA acestor fiT acuma

tit a le-a sosit vremea

Ca sA se ctisAtorscA
De ei singurT sA grijscA
*i sil. mrgA fie-care,

SA fie gasde de gilsduitil,

Cnd acuma este'n stare,

eti cte le-am urat

Tte-sti cu adevrat.
De s'a afla vr'o mincTunA
SA m pitlii

SAraciT de miluit,
PArintil de pomenit....

La a luT casA
Cc-1 de Dumnei,leil alsii,
SA mrgA care-sl la casa sa,
CA Durnnegeg asa vra
SA crdA intr'un cuvintil

C'asa Dumne4e a vrut.

L'acesti fil ai DumnTa-vstrA
Domnulit sfntil le dAruscA

C'o plAcintA bunA'n gurA

C'oi ciisca i e odatA
0 gurA mare cAscatA,
de-odatA (1).
cat

In _Muntenia este datin el 'nainte de ce plc nuniI acas,

lutariulil, care chnta, asterne Inaintea meseI dOue pernite,
asa numite cdpelde pe care Ingenunche mirele cu mirsa
aeril
Atunci lutarlula Incetz de a cnta din vira;
Incepe
urmtrea
oratie,
Ois
fOrte seriosil de paternitate,
a de lertdclune:
Mare le si puterniculd Dumneqe
Celit ce-a fAcuta cerTulit i pAmintulli,
ST-a impodobit cerTula cu mulV luminAtorT,
pAmintulti l'a 'mpodobitil cu florT,

Cnd v60 ca n'arti fi de locti bine

SA fie lumea fk'de stApnitoriti,
Luit trnit cu minile Sfintiei-sale
Si zidi pe strAmosul nostru Adamti
suflA duchul sti celli sfAntil
fitc orn vi pe
Si vcinda Dumne4e4 cit nu e bine
SA fie omul singur numaT cu sine,

Cu greti somn pe mosil Adarn adorn*

luAnd din cstele luT o cstA,
(I) Coin. de T. Leu,tdria, proprietarg.

www.digibuc.ro

--- 582

Zidi cu ea pe Eva, strAmsa nstrA,

Rr dup. ce o zidi, ila destept,

intrebA:

CAM dorrnisi, Adame, avusT vr'o visare?

Am ve'quta, Dmne o prea frumsA flre,
mi-se pare cA, de mi-s'ar dArui.
NieT n'asT maT inbtrAni,

Nier n'asT maT muri!

ArtAndu-T-o, Dumneleti 1-o i drui.

De aceea din nrna in nm, din rudit in rud5,

TotT rnenif de la diniT s'a trasa rudA,
obiceTula insotirei a r'emasa
PAn'a venit vremea si la acesti
SA-T Tertati, socri si nunT

sA-T blagoslovitl

Precum a blagoslovita Adam pre Avrama cu Sara

Sara pe Iacova cu Rachila;
Multi coconT sA nasca i sA crscA
asta-feli sA se tot inmultscA

Ca stelele ceriuluI
Si ca nAsipula mAriT.

Drepta aceea se rg de Dumnia-vstrA

SA-T TertatT

sA-T blagoslovitT,

Precum Musa Christosa la Cana-GalileieT

A blagoslovit apa de s'a fAcuta vin.
rAsT se mai rgA de Dumnia-vstr
NunT marl,

socri marl,
boerT de prin prejurula mesel
SA-T TertatI

sh-T blagoslovitT,

Cum a blagoslovita Dumnec,lea pe Arong

CAnd toTagula in mAnA T-a 'nfrunc,lita

De doTsprelece anT fiinda uscata;

Pentru c TertAcTunea i blagoslovenia printilora
IntAresca casele
Ca sti v bucuratT Dumnia-vstr de dinsii
DumnTa-lor sl se bucure de fiT,
sA v triiscA pAnA la cinstite btrAnete.
Asemenea si ea ni nogg de Dumnia-vstr

www.digibuc.ro

583

Ca si dup smerita-mT rugricTune

Sd le dilruitT DumnTa-loril TertricTune 1

Dup ce a. sfarsit oratoriula de luata lertacIunile, parintii

miresei leaa partea i sarea si anume tatla de-o parte, r

maIca-sa de alt parte, si puindu-le aceste mai ntaiil pe capula mirelui, apoI pe uvula miresei, 11 binecuvintzd, dicndil:
DumneOeti cola prea 'nduratti
Sri v5 binecuvinteze
Cu pane si eu sare,
Cu darul sfintiei sale,
Cu totil bindle
Din rua ceriuluT
Si grishnea pamintuluT ! ?)

In urma acestora cuvinte de binecuvintare panea si sarea

le-o dti lora.
Cererea lertdclunei sag a lertrii dupd cununie e usitat
si la RomniI din Transilvania (3), Ungaria (4), precum si la
eel din Gubernia Cherson In Rusia.
Cnd mirsa din Transilvania se desparte de casa parintsc si mai alesa cnd se mrit Intr'unil sata strdina,

atunci,scrie d-la I. Georgescu, doI fecIorl II cera terteldune dela printi, caril cu lacrimi In ochi o sruta, si o binecuvint.
&- c5, datina acsta este usitat si la Romani'. din Gu-

hernia Chersona ne putem Incredinta din urmtrea oratie,

care intru nimica nu se deosebesce de cele ce le-ama Insiratil mai susil:
0 variantil a acestni
(1) G. Dem. Teodoreseu: PoesiI pop. p. 182 183.
oraliI totil din Muntenia, glsit in colectiunea lta Radu Zugravula, din seer,luIa XVIII, ve(li-o la aeelasl autoril, pag. 183.
(2) Din Crasna, diet, de N. Bilrbutil si din Fundulti-Moldovel, coin. de T.
Leust6nd.
(31 Com. de d-16 I. Georgescu.

(4) Com. de chid El Popii.

www.digibuc.ro

584
Sta-t1 nuntasT i ascultatT
Sama bine s luatT

Resipesce casa Mora :

De-ar fi pe temelie de ptrA
0 fArimA panA'n talp

La due, treT cuvinte a nstre,

Ce
spune Dumnia-vstr e. De-ar fi pe temelie de luta
D-vstra, cinstitT pArintT,

0 frimA pttnten

Dela Dumna;leil ornduip,

D-vstrA, cinstiV pArinV,

Spre fiiT vostri cAutatT,

La pAmIntil ingenuchIMT,
Cu capula la plecAcTune,
Cu inima la TertAcTune,

Dela Durnne4eti ornduitT

La aceste mladite privitT,

St regA sa-I Tertatl

sA-I binecuvintati,

Cad nu sunt fiT sh trA6scA

Si pArirrtilort1 sa nu grcsscA.
Binecuvintarea pitriniiori
IntAresce casa

Tte la o parte lsatT

Greselele lor5 sA le uTtatT
Ca sa fie de pArintl TertatT
Si de Dumnee,leti binecuvintatT
In vecT

mie-unti pAharil de vial

o nilframA de inti,
Ca sA-mi stergil guri0 de viral (1 .

BlAst5mulii pArin tilorq

In capitolultt V. amt.' amintitil In trctil, c cererea lertdcianilorti In numele tinerilor castoriti i binecuvtntarea
acestora din partea prinilorti e usitat mai la Vote poprele crestine din Europa. Amil arkatil tot-octal& i cuprinsulil
oratiilorti ce se rostesc cu ocasiunea acestei cereri. Mann"'
amintitil Ins& nemica In privinta formel si originei acestorii
oratii.

Acuma Ins, dupa ce cunscemil tte oratiile numite cu

un termen technie poporanu lertrt satt iertdclunl, credit
c& aice e locul celti mai potrivitil s vorbimii putin si In
privinta formel si originei
Tte lertdclunile att trebuit s& fie dintru Inceputil *In pros&

numaI cu timpultt li s'ail data forma de poesie. Ca dovad despre acsta ne pottl semi chiar i uncle dintre dinsele cart nelncuviintndu-ne spatiula, nu le-amit putut reproduce si pre acelea aice. Prin urmare forma lor de
(1) T. T. Burada: 0 caliitorie in satele moldovenesel din Oubernia Clwrsonti (Rusia), publ. in op. cit. p. 291.

www.digibuc.ro

585

astdl nu ple s dateze deck dintr'unil timpti niaI no si

acst form lesne a pututil s le-o dea
Materialula, care a servita spre compunerea acestoril oratiI

sunt parte rugAciunile usitate In biserica ort. or. earl se

cetesca In timpulti logodneI si a cununiet de ctra preotri
functionari, parte cuvIntrile acestora, carI sunt In usti a
se rosti nernijlocit dupa s6vrsirea logodnel i inceperea
cununiel. Ca dovad despre acst, asertiune ne pot(' servi
multimea de frase, ba chiar si pasaje intregi, carI sunt luate
din aceste rugclunl i trecute In oratiile din cestiune. Nu-I
vorb c si fantasia poporuluI Ina, a contribuitil frte multa
la Intregirea i Infrumusetarea
Prin urmare autorIulti original(' al ertaclunilora nu pOte
s fie, dupa pdrerea mea, nimeni a1u1 fAra numaI una popor, care s'a tinutil de biserica ort. or.
Care e InsA poporula acela, i cnd le va fi compusil
ela? e o Intrebare, care de-o cam datk In lipsa isvrelorti
trebuincIse, e cam greil de resolvatil.

www.digibuc.ro

586

XXVII. DESPARTIREA.
Cum ail captatil binecuvIntarea parintesc, atatil mirele
catil si mirsa, sculandu-se din genunchl sArut manele psi ale nmuriloril, carI a sttutil pe scaunil
rintilor
aliiturea cu socriI, luandu-s1 In acelas1 timpa rmasil bunil
dela dInsfi. Mirsa srut nu numaI mnele acestora, ci si
ale tuturoril
nmurI ale sale, r cu fetele Ott cari

a fetitil se srut In gur.

Una saa i mal multe dintre nevestele de fafa, cnd Incepe mirsa a sruta manele printilor s61 si
lua remad" bunil de la dinsiI, cant diferite doine, earl storcil
lacrimi din ochll tuturoril celorti ce se aflil de fata. Din multimea acestoril dolne reproducemil aice pre cea urmatre :
Frunqa verde de alunti,
le-ti mirsa 4iva buna
Dela mama dela tata
Dela fantiina de ptrii;
Dela fray, de la surorT,
Dela fete i feciorI,
Dola crradina cu florT;
Dela flacaT, dela jocii,

Dela stratii cu busuiocii,

Dela prietini i MAO'
Dela pomii

www.digibuc.ro

387
Dola prIctinT

vecinT

De la lunca cu sulcinT (1).

Cnd spume mirsa printilorrt i celor-lalp S remde saneto# cant,

BusuTociA verde pc masA,
116mAT, maTc5,

DacA n'aT fostil bucursA

SA m'e' ve(IT primbland4 prin casa.

Busufoca strujitil pe
taicA, siinkosti,
Daca n'aT fostil bucurosti
SA al. parte i folos
De-a ta Merl multa frumsA
S'o vedI sara'rnblndil prin casA

Sati

13usulocil mndru pe masA,

maTcA, sAnts,

Dad', n'aT fost bucursA

S m'e' vedi" sara prin casA.
Ca sT-o garfA frum6s5.
BusuTocil mndru tutosq,
116mAT, tat,

DacA n'aT fostil bucurosil

SA mil vedT primblnda pc josa

Ca T-un trandafira frumosil (3

Saa i astil-felh :
Busulocil biltutil in masA,
stmiltsA,

Dac n'aT fost bucursA

SA traesci cu fiTca 'n casa,
S manncT cu ea la masA (4).
(1) Din Varna, corn. dc G. Torna, stud. gimn.
(2) Din Vama, com. de G. Toma, stud. girnn.
(3) Din ManAstirca HomoruluT, corn. de d-la G. Avramil,

Dragomirnel, corn, de da. Al. pranil.

(4) Din Crasna, diet. de M. 13iirbutil.

www.digibuc.ro

din Mitocula

588

Dup ce-a srutatil mnele tuturora

luat rrnas

bunil :

Frund verde lemna uscatil,

piva bun Mr-am luata
Dela frunduta de fagil,
Dela tatuta cela drag ;
De la firil, de la Terbutil,
Dela scumpa mea mMcul.
De la struga de viorele,
De la mandre frumusele,
De la strata de busuloca,
Dela fecTorT, dela joca ;
Dela frai, do la vecinT,
Dela lunca cu sulcinT,

Dela stea de langit sre,

Del'a mele surire;
Dela fratT, dela surorT,
Dela gradina cu florT ;

Dela stea de lang luna,

Dela nmurT dimpreuna
Siiracile vitisre (1)

N'or maT ved sifintula sre (2 .

llaca fata se mArit dup un fedora din anti satil saft

chlar dup un strAin, atunci, pe lng5, cntecele citate, se
mai dint& Inc i cele urrnatre :
)16 ruga, mad", cu mil,
puT mra duke 'n gradina,
SA m daT sa-ti firt vecinti,

Dar ti-ai pus una paduret

Si m'ai data sa nu m vedI,
Si tI-aT pusti una spina uscata
m'aT data in straina sata.
Da la cc m'aT depilrtata ?

Valeo ! rt mi te-ai temut

(1) Trififre=cosite.
(2) Din Mitoeulil DragomirneT, coin. de d-111 AI. 'prang.

www.digibuc.ro

589

CA V-oiri veni la 'mprumutti.

In strAini de ail fi lucratti,

'Frei dile n'asi fi mneatil
Si 'mprumutul
fi datil
SA nu me fi depArtat5 (1).

Sail acsta
Totil ti-am spusi, mAmutA 11A1,

Pe mine sa nu me dai :
Peste ape late
prin alte sate,
Peste ape line
Prin sate strAine.
SA nu mC da dupg. hun
Daea-i dinteunti satil strAinti;
SA me dal dup. mai
SA me' dal In satul meti.
Ce folosti, ert-mi este bine
prin sate strAine,
Mai bine mi-ar fi mai rCti
ST-asT sed pe locul me5 12).

Sari acsta :
Fost'am una la pArinV,
Ca si luna intre doT sfintl;
PArintii s'ag indurat,
De dinsii
depArtatti

Peste marl si peste munti

In codri la nisee eurti
La pArinti necunoseutl,
Clind vedearn pe scra-mea
Imi 'Area eA-T mama-mea,
Cnd vedearn pe socru-meil
Imf pArea eA-i tata-me;

and vedcamg cumnatu-meg

Imi 'Area ea-T frate-meti,
(1) Din Vama, corn. de G. Toma, stud. gimn.
(2) Din Crasna, diet. de M. BilrbutA.

www.digibuc.ro

CAnd vedeamtl cumnatele

ImI parea surorile (1).

Cnd mirsa, patruns, fiindil de jale c trebue s se despartsc5, de printri sl, Incepe a suspina si a plnge din
adncula inimel sale; nevestele cntarete, In locti s'o mnge
s'o molcomscA, cnta urmtrea doin pin care o lntArlt i mai tare la plank'', si are tota dreptula
plngA
viata cea fericit i plcut ce-a petrecut'o la parintii
ccl dup ce se mrit, sa albA t6te de'ntrecutil i s-1

mrga ori si ctil de bine, totusi nu mai pote av aceeasi

vitd, care a avut'o la Orinti.
Dar sa ascultmil doIna!
fac. plngi i suspin,
CA mergi pe mtma straina
mustra Para vina
)5i te-orit bate fara ulna,
Ca mila dela barbatil
Ca frunda de poma uscatil
CAnd socotT ca te umbrescT

Mai tare tc dovoresci.

Ca Vf-aT capaatil o scra
TocmaT ea sT-o poma acra,
ST-aI un socru
Cum iT focu
Cnd it ved scra-ta
IT gAndi ca-I mama-ta,
Cnd i ved socru-tn),
IT gindi ca-T tata-tal.
Cnd Ii ffice vole buna,

El te-oril plesni peste aura

nu-T fi cu vole buna 12

Saa acsta
PlAngi, flicl, plnel i suspina,

Ca mergI in casa straina,

(I) Din Vama, coin. de G. Toma, stud. gimn.
(2) Din Ilisesel, colectia aut.

www.digibuc.ro

591

Si te-orii mustra fArA

Te-or5 bate WA pricing
fArA veurai pica de milA,
CA mila (lela bArbatti
Ca umbra de 1)6111 uscatii.
Cnd cugeV cA te umbresei
Mai tare te dogoresci.

SA nu caV la bta prea tare

CAVA va fi de vrosa i mare,
i l'a ar6tare
Totil pentru neascultare.
SA nu caVE
grosti.

CA el

Ci sA te uii teal in josii,

plnge
suspina
Si oftnda veT cAuta,

Cnd in certi cnd in pAmintti

tu nu-1 put nicl cnd
Nim6ruT

cnd

aduce-aminte

De ale mele cuinte

Lacrirra a curve V-orti prinde.
cand V-I aduce-aminte

De acest cuvintti alti mat

'peril merge laerimI pArM 1

Precum Indatinza Romance le din Bucovina, ca.nd 10 Tea

mirsa remasti bunil dela parintii sCI, a canta feliurite can-

tece de despartire, totil asa Indatinza i surorile loril din

cele-lalte tri locuite de Romani. Bal ce este i mai bat-

torfil la ochl, cantecele acestora din urma nu numal c

tract-6a, despre unulti i ace1a0 obiectO, ci cele mal multe
dintre dInsele, fiinda compu8e mai tail din acelea0 versuri, samna aa de tare ea a celoril
ca i cand ar
fi alcatuite de acela0 autora, cu kite ca. Romanula din Bucovina i cu cela din Transilvania, Banalti i Romania sutP
de aril n'a fostil In atingere.
1) Din PatrAut, lAngl Sue6vA, corn. de d-l V. Turturdnu, preot, ,1 din
Mitoculil-Dragomirnel, diet. de Ioana Inehirneluert, proprietar.

www.digibuc.ro

592

1-4A acuma o doin din Transilvania, care se cnt citind

mirsa IsI lea rmas huna dela printii s6T:
Nimeni nu e 'nceluitA
Ca fata cnd se mAritil,
CA chi mna c'und teranii
Ce nu l'o vequtit phang (1).
I1 d mana i se duce
Si-T lasA natticuta dulcc,

Lag, fratI, lasA surori,

Lasti grAdina cu
le-tI mirsA pc vecie
Remasd bung da la fetie;
Dela fird de busuIocti,
Dela fecIoril din Jodi,
Dela fird de trunilit,
Dela fete fecIorite,
De la fird de mintA ertA,
Dela fecTori depe brate;
Dela fiat de caragiale,
De la prIetenele tale (2)

Alta doIn5, totd din Transilvania:

Npte bunk mama mea,
Desil pc-aid nu me-T vede
CA tie nu tI-a plAcutil
SA me veql mblndd prin casA,

SA lima cu totI la o mask

SA ne vecII pe totT luernda
Si la o masti prncjindd.
Tu, marnA, te-ai induratd,
Frte red m'al strAinatd,

Departe la alte eurtI

La printI necunoscuti,
Unde nu cunoscd pe nimeNicI n'oid povesti cu tine.
(1) qoltanii=nicT cnd, cuv. ung.
(2) Coin. de
Popa Retcganula.

www.digibuc.ro

593

r dac merge din satula s

nataIt adaoge:

Am avuttl WWI in safil,

M'o cerutil si nu m'al data,
Ca tu, maIca, te-a1 temuttl
Ca-oitt veni-a pita 'mprumutii
Si nu tI-oln da-o mai
Si m'aI datil in satil departe
Sa Mil cu dasad 'n spate
1

Alta clin Sanc-fil si Imprejurime :

Da Ie-ti

Gogio

2 qiva buna

De la tata, dela muma,

Dela 11.4; dela surori
De la gradina cu florI,
De la firil de busuiocil
Dela fetele din jocil.
De la firii de tamilita
De la fete din ulita.
Planfre mama GovieI
La titina portiteI,
Se rgil de santula sOre
Sa tina cjiva maI mare
rare-o filed duc6tre,
Peste muntI,
in alte curtI,
La parintl necunoseuti
Si la frati,
Neintrebati.
Ian IesT scra mic'afara
De ve4I calul mireluI

Cum vine de suOratil,

De treI qile n'a mancatti,

Orr Inul e rogososil
Ori mirele-I maniosa,
OrI rba e rogossa,
Ori mirsa nu-1 frumsa
TragetI boI,
TragetI nevoI,

Ca nu tragefi lemne grse

Ca tragetI pe dmna vstra.
Tu plngT Gogie si nu prea
Ca nu soil eine te le,
Ca sa sciI cine te Ie,
Nice mane n'aI tac.
Tipa grati, nu tipa plva,
sa fie mire de trba.
Dragil de car(' cu sse boI
AT mireluI numaI doI,
inaintea boilorti

Este-unil cire inflorita

Dar nu-I
Ca-I mirele podobitii (3).

(I) Corn, de d-lti I. Popti Reteganulil.

(2) In uncle piir(T ale TransilvanieT i cu deosebire in mun(iI apusenI inirsa in diva nMi panil o invelesce naa, ea pe neveste, se numesce gogid,
eantecele eand o ducil la cununie i eand se desparte (le casa pgrint6seit
se nuinescil: a goy). VedI T. Francu si G. Candrea, op. cit. p. 163.
(3) Corn. de
Popii Reteganuhl.
S.

38

. Nariant7. Nunta la Romanl.

www.digibuc.ro

594

Fete le din muntit apusent at Transilvaniet, de parere de

r ea se desprtesca de mirs3, o duca pre acsta ln c5.mar, unde o punil pe una scauna i ele stndil In picire,
Incepil a o gog) ln urmAtoriula moat :
Vino, vino, nuna mare,
Bate-V punga d'a stangare,
De sceite pe fina-ta,
De voescT a o av,
ST-o da 'n legea romansca
C'asa-T data la nevasta.
Goy la, gogia i nu prea
Para-ti bine ea te Tea.
fa-ti tu GogN cjiva bund
Dela fratT dela surori
Dela visiniT cu florT;
Dela fiat de busuTocii
De la fete, dela jocti,

Dela firti de silinina.

De la fete din gradina ;
De la fiat de tarnait,
Dela fete din ulita ;
Dela cash' de la mama
Dela toti cAtT sunt d'o samil
CA te duce peste muntT
La parinti necunoscuti.
Bucura-te scrA mica,

re'mne loca in joca

Si scaunil in seOtre,
cTubdril de baTne mare

carare catra vale.

Dup acestil cntecti nasa, mergnda In cmar, ddruesce

feteloril mai multe monete de argint, ca rscump6rarea
miresei dela prletenele el, si aducndu-o In cask vorniculft
mirelui, d senmalulti de plecare prin acstit cuvintare adresat vorniculuI mireseI :
lubitulul mat frate,
Tubitoria de frMietate
t multamese
multa bine itT poftesca.

De eke te-am rugata,

De tte m'ai ascultat,
!ma numaT acuma
Te maT rogri pentru una

Dupa curn mi se pare

AcstA odrasla ca o flre
Acum la a mnelora sarutare
Se rga c'una cuvintil de Tertare:

Ca sa ve'ndurati
Cuvintula de Tertare said datT.
Amti maT sta de a ura
multe am maT eminta,
Dar ni-T fricA ca voma insera.
Lunga cale avema,
Multe nu putema
SA mal
DecT acum voima
SA pornima
Si toti.1 binele

poftimti.

Vornicul mireluI mai cere de la vorniculil miresel si due

www.digibuc.ro

595

cdtane, ca c516uzi, ca s5, nu rAthcsca drumui. Ciitanele sunt

eel dol frati de mirdset, caril Il punil tn cam lada, halnele

si alte oblecte i caril Insotesca mirsa pan5, la socril marl,
uncle rmn pn la ispravitulti osptuldi (1).
Romncele din Macedonia cnt asemenea diferite cntece, cnd Ii lea mirsa rmasil buna dela phrintii sei,
e gata s plece la casa ginereluI (mirelui).
dintre cntecele acestora:Nu-mi plAnge, drrinA i dadie 2)

Nu-mi plnge
CA mi-ti aspargi musutta
Las' sti. aspargA! ce o voiti?
VA-mi plAngu!

Cum plAnqe tata ti mine,

VA-mi plAnzu!...
Nu-mi plAnge, dmrirt
Nu-mi plAnge

i dudie,

CA mi-ti aspargi tiner6ta!

Las' sA aspargA! cc o voiti ?
VA-mi plAngu!

Cum plAnge mama ti mine

VA-mi plAngu!...
Nu-mi plAnge dmnA
Nu-mi plAnge!

(ludic!

CA mi-ti aspargi musutta!

Las' sA aspargA! cc o

A-mi plAngu!

Cum plAngu fratili ti mine

A-mi plAngu!...

Nu-mi plAnge, &mina

dudic!

(1) T. FrAncu si G. Candrea, O. cit. p. l63 165.

2 Dudie este o vorb, ce nu se intrebuint6z5. de locil adl in Cru,ova s
satele vecine. Se AA vorba acsta numal in canteculti, ce se cAnt mireselltirsa e nunit ad/Inna i dudie, ccea ce ai at cii dudie li semn64
vorba actsta a fosiii cu lirnpul lisat la o rarle. Vorba dudie
nu esist la poprele vecine. Astdi miresel din Cruova il dice 'nu'sta ginerului ,aa 'nresta mid pl. 'nveste vale. Nota culcEz.

www.digibuc.ro

Nu mi plAnge!
CA mi-ti aspargi tinerta!
Las' sA aspargA ; cc o voiti?
VA mi plAngu!

Cum plAngu surorile a melt)

VA-mi plAngu!...

Nu-mi plAnge dmnA i dudie

Nu-mi plAnge!

CA mi-ti aspargi musutta!

Las' sa aspargA! ce o
VA-mi plAngu!

ca, acolo mine in inehisescu,

VA-mi plAngu ;

Nu scitl ce va se'ndiseseu,
plAngu!

Daco-romnesce:
Nu plAnge dmnA si (ludic!
Nu plAnge !

Cali strict frumusetea.

Las' sit se strice! de ce sit o voiti?

O sit plAngti!...

Cum plAnge tata de mine

O si1 plAngii!

Nu plAnge dmnA si duffle!

Nu plAnge !

CA o salt strict tineretea!

Las' sit se strice! de ce sA o voitt?
O sit plAngti!

Cum plAnge marna de mine

O sit plAngti!...
Nu plAnge (Mama i dudie!
Nu plAnge!
CA-ti strict frumusetea

Las' sit se strice! de ce sit o volt"' ?

O sA plAnga!

Cum plAngt fratit de mine

O sA

Nu plAnge drnnit

www.digibuc.ro

(ludic

97

Nu plAntre!
CA o
stricT tineretea !

Las' sA se strice ? de ce sA o voiCt ?

O si1 plAng !

Cum plAng surorile mele,

O sil pinr !...

Nu plAnge dmnA si (ludic !
Nu plAnve !
CA-tT stricT frumusetea !

Las' sii se strice ! de ce sA o voi ?

O sa plAng !

Fiiiulil cA acolo, unde e pornescil

O SA plAng !...

Nu sciti cum are sA mi se'ntmph,,

0 sA p1ingi !...

Cand lea mirsa rmasil bunii de la printl, tatlti eI

cinstesce pre mire cu paharultl, ra pre mirs6 o cinstesce
maIca sa cu ipul. AtAttl mirele ct i mirsa, priminda
cela de'ntAift pdharul, r mirsa ipul, duph ce multdmescil

si cinstesca dintrInsele le strIngil si le ieati cu sine.

PiTharula pre care piirintii mireseI l dati tinerilora distorirt de Mutti acuma la despdrtire i duph care 11 demitil
apoI In pace din casa lor, se numesce, maI ales(' ln Moldova, pakaril de cale alba (2).

In munta-apusen1 ai TransilvanieI printele miresei lea

(1) V. Petrescu Crusov6utl, op. cit. p. 76 79.
B. P. Ilasdeti spune in Dichio(2) Dim. Cantemirg, op. cit. p. 147.
naruki Ijinbel istor. si pop. a lImnanilorg t. I. p. 704: cg s(Calea-al/nTo, iii unele
locuri peste Carpa(1 se chIamg ceea ce se dice mat obidinuitg Cale-primarib ;

eg insg sunt de piirere c. cu totuld altil-ceva Je Calea-albit i cu totulg alta

Calea-primard. Sub aCale-albdu se'n(elege numaT ceea ce ne spune Budai-Dellasdeg, adieg:
lean (Diet. Mos. in Mus. istor. din I3ucur.) citatg de
Der erste Weg den die Brant zum Brutigam macht (prima cale ce-o face mi-

rsa la mire), pe cand sub Cale-primard, dupg cum vomil vede la

s'g, insemnzit: prima cale ce-o facti ana6ndol tineril la o spt6mang sa
dtt dupa cununie la prinOT mireset Adj. alini din Cale-albd are in(elesula
de curatd, nevinovatit, pe cand la Cale-primarit sag in timpulg aeesteia nu miff
pte fi vorba despre castitate sag nevinovg(ie.

www.digibuc.ro

598

una pahara nemijlocita lnainte de a se sui mirsa ln

Il Infasra Intr'o nframa, mare de metasa, l umple cu
vina i pune IntrInsula o pies& de argint sail de aura. In
pragulil useI Inchina la mama miresei, mama la mirsa,
acsta la mire, care bea vinul, i piesa o tine In gull pAna
cAnd Iese din curte (ogradd). Mirsa sruta mAna tatalui
sil, care o prinde In brate o sruta, pe obraza, 11 d o
ples, de arginta sail de aura pe care mirsa o lega Intr'una
colta ala batistel i dupa ce Ii vorbesce Incetisora la ureche
o petrece pan& la cara (1).
In Bucovina, dupa ce parintiI mireseI aa cinstita pre tineri
dup ce acestia aa multamitil, nu numaI printilora, ci si tineretuluI, care a luata parte la nunta pentru bunatatea ce aii
artafo fata de dinsfi pan& la casatoria lora, se formz ri
una fail de dant, la mijlocula crula vine mirele i mii sa

cu acesta merga apoI pAna la trasura ln care e zestrea

incarcata, Incunjural de treI orl trsura, r dup, a treta 6r
apuc5, mirele pre mires& In brate i dAndu-I de vr'o trel orI
cu biclula saa scorbaciula peste spate, o urea 1n trsura.
In unele sate din Bucovina, precum 1n Botanit, mirele sue
mai AntAia pre mirs, i apoI IncunjurAnda singura trasura

de treI ori, 11 trage miresel ate una Up, sa daca este calare, cAte una bicia, c,licnda:
Hai mirsa la siila0,
De-aia nilravula s-V

2)

Acstil, bAtae cu bul saa sbiciula, care e usitata si la

BuO- (8), Insemnza pe de-o parte c mirsa a Intrata acuma
pe mAn de omil, pe de alt.& parte 'Irish, stAnda datina acsta
In strInsA legatur cu rapirea mireseI, 1nsemnza c ea nu
(t) T4 Franco i G. Candrea, op. cit., p. 165
(2) Com, de d-la V. Turtureng.
(3) Daringsfeld, op. cit. pag. 27.

www.digibuc.ro

599

voesce de bun, voe, ci numaf cu sua s5, mrga la bArbatula

Cand d mirele s radice pre mirsA In trasur5, o nevast,

care strt la spatelo mireseI, cnt:
Tad mirsa nu mal. plnge,
Ca ell la mata te-oTt duce,
Cand a face plopulil pere
;4i rachita visinele
i protapula mugurele
tnjala viorele,
resteul crne mol,
Atuncea-T merve 'napol! 11)

Sait af_t:
Frunda verde lacrimIra,
Lado, lado, surira
Du-te'n haIne de mirsii,

La barbatulii tt acasa.
Lasa mama, lasa tata,
Ca de-acum etT maritata,
Lasa fratT, lasa surorT,

Lasa gradina cu
Ca tu singueaT
0 gradina de copiI.
Lado, Lado, nu maT plange
Mkjlocelula nu-4' maT fringe,
Ca acasa te-T intrce,
la maTca te-T duce,
Ch Tar atuncl i niel atunce

Cand bondarit-a face miere,

Cnd a face plopula pere
;4i rachita visinele
alinT pofta cu ele!
(I) Din Crasna, diet. de M. Birbu(ii.
(2) V. Alecsandri : Poesa populare ale Romnilor. Bucuresa 1866, p 333.
Despre finta initologiet Lado", care se invOca in acestii cnteca, Dim. Cantemira, op. cit. p. 154, scrie urmatrele: aLado et Mano numele acestorti der
le invcit matrnele maT alesil la nuntI, de uncle se pnte deduce c5, sub acestea

www.digibuc.ro

600

suit6 acuma mirsa In trsur, nuna cea mare

Iea o jemla i rupndu-o In (160 dreptil 1n vrvulil capuluI,
cobra amndu bucatelele pe ambele prtl ale mireseI
punndu-le una de-o parte, r cealalt de alt parte, pune pe
mirs ca s sd In mijloculil
Cnd nuna rumpe jemla, mirsa se'ntrce cu fata spre r6shritil si fcndu-s1 de treI ori cruce se rg lul Dumnec,leil
Dupa ce

ca

ajule.

In Transilvania e datin ca mirsa singur sLi rumpd o

pane In patru buci i s o arunce apoI In cele patru puncte
cardinale, dndil prin acsta a se Intelege c o ritid familie
are s-si Intind binecuvintdrile sale In tte prtile prin primirea de speri si nutrirea celord s6raci.
In Tara-romeinemi acsta se face, ca si In Bucovina, de
ctre nap, adic nuna cea mare, cu acea deosebire numaI
c aice se mai adaoge i unt vast.' cu vin, In care se mie
aruncattl (1).
pnea inainte de a
In acelasi timp maIca mireseI, sa i o nevast care e
CI

1nnemurit cu mirsa, lg eke o nfram de cApetelele cailorti

sail de crnele boiloril de &WA omil de la carale tuturorb

car(Inilortt(2). Aceste nhfrmi sunt menite pentru cdralW, adic
pentru veziteI.

Dup ce s'a fcutil i acsta si dup ce s'aiA suitil In care

si car* totI nuntaiI, carI ail de scopil s petrc pe tineriI
soti pAnt-t la mire acash, precum i o preche de lutarl, care
se iMeleg Venus 5i Cupido, patrnele amoruluI
Ce se atinge in
specialu de numele acesteI fiin(1, apoi trebue sit notilmil aice cA
.adoptatil de la Polont Veqf Diiringsteld, op. cit. p. 210:
miiIcuta Inca,

Puutre mine, Ma ta,

Ledo, Ledo.
(1)

1. C. Tacit: Nunta la pop. rom. publ. in op. cit. p. 28.

(2) Legarei unor nAfrilmI sa si tistimele de citpestrele sa cripetelcle caisi crnele boilor e usitatA si la alte natiunt Ainintiin aice pre ilfaylnari.
Ved1: Dringsfeld, op. cit. p. 47.

www.digibuc.ro

Gul

le cnt tom drumula, incalicnda si mirele d'impreund cu

vorniceii sl, se pornesca cu totii si se duca la mire. 1;3r nun-

tasii, ce mal rmna la pdrintil miresel, aruncti dupti dnii

cu grAft precum i cu alta soia de pane albA, c,licnda:
ca meril,
Ca peril
Pe la mijlocultt veril,
Ca tmna cea bogata
Cu
tte indestulaW

D.vdgirca, despre care ni-I vorba, e generala; ea se aeld,

frA abatere, la tte poprele.
Fie-care mirs e cuprinsa In momentula ace,,ta de-o nespus Intristare si durere, chIar atuncl cAnd bArbatula dup6,
care se mArit si l'a alesa ea singur5.

Asemenea si prinii, chiar si la acele popre, la earl Iubirea si alipirea de fili lora nu e asa de desvoltatA si de mare,
sciinda lnsa prea bine, ce fella de srte le astpt pre filcele

lora, cnd se mrit. sunt cuprinsI de aceeasi Intristare

simtesca aceeasi durere, cnd sosesce momentula despartirel,

ca si fiIca lora.
Deci nu trebue niel de cum s ne mirAma dac, voind
a compara datinele i cntecele de la acesta acta, vomil afla
ca ele aft o asemnare bAttre la ochI nu numal la Homni
si nu numal la poprele Inrudite cu acestia, ci pAnA chlar
la cele mai diverginte atta In privinta nationala cAta
cea etnografich.
Dovad despre acsta servsc-ne urmAtrele esemple:
Jfirsa francesd, cnd sosesce momentula despArtirii la
cl,:partie prinlnda a plAnge )10 Iea rmasa bunt', tocmai
ca i mirsa romAnA, nu numaI de la pArinti si dela lntr2A familie, nu numal dela fecIorl si fete, dela servitorI si
servitre, ci pAnA chiar si dela boil dela plugil chemAndu-I
(I) Datina Romani lorit din cele niai multe pill ale Bum\ Mel.

www.digibuc.ro

602

cu cele mai desmierltre cuvinte pe nume. Apol dela oblectele de pe lang5, casd, din cas5, si din buatitirie. i numaI
dupiti, ce
luata dela tOte acestea rmas buna se lasiti
a fi luatti si dusti la paring (1).
lr femeile din Gascogne In timpula acesta cnt.:
Nevast5., ii lavi pe ma-ta pentru totiti-duna ea sLI slu-

jescI la unil strinii... Cu lacrimI si nu cu rla

splata
mirsa picIrele. Plitingeti voI preilor, plngeti voI cApriori
al acoperemintuldi, ai pierdutil Urea caseI(2).

'rota la acst ocasiune femeile mritate din Rusin. (peg

miresel:

Greil ti s5, parilsesci pArintii,gre, s, prsescI mam5,

si tatd, grea, stti te'nveti cu alt5, familie, cu alt tat5,, cu
alta mam5,(3).

In fine prietinele miresa Vaasa din Amberg In Oberpfalz

Inainte de-a psi surata lor pentru ultima riti peste pragula uei parintescI, cnt:
PlAngI, copil, plngT
CA 'n veci nu te-omil duce-acasu,

Te ducemil peste gunofulti tatil-t66,

Niel cAnd nu Vf-a merge, cum tT-a mers (4).

Din cele artate aid result& decl, c5, aceeasl Intristare,

i r6mastti buna i mai
tora aceleasi cntece se aria In decursulil desprtirei chIar si
aceeasl durere, aceleasi Imbrtis5,1,1

la poprele cele mai diferite unula de altulti In privinta nationald.

(1) Dringsfeld, op. cit. p. 254
(2) P. Lafargue: Cant. i ob. la nuntI in Contimp. an. VI, p. 9.
(3) Idem de cadent. p. 9.
(4) Dringsfeld, op. cit. p. 130:
Woin, Moidl, woin
Mia fink di nimma hoim
Mia firn di tiba &ins Vodars Mist
Es gaid da nimma wais da gang-rist.

www.digibuc.ro

603

XXVIII. VULPEA.
Dac mirele nui e din acelasi satti cu miresa, atunci nemijlocit dupil ce s'a suiti mirsa In trsurd si Mire le cu
vorniceii sM a Inclieati pe cai si daii s piece spre cas,

feciorii de satil se repedil la pert, o inchida si nu las

pre nuntasii din satul'a strin, Ins mal cu sm pre mire
si pre mirs sit las din ograd dark pm ce acestil din
urm, nu le pltesce o desdunare, pentru c ei a jucatil
pre mires& ctil tirnp acsta a fostil Mt mare.
Acst plat, care const mai ales dintr'o msura eresl
care de lAutur, precum i datina Impreunata cu dinsa, se
numesce In cele mai multe parti ale Bucovinel Vu lpe sa
Thdpe.

Dac acuma mirele voesce ca attil lui catil si miresei sit

nu i se intmple nimica, pltesce mai nti fr cea mat
micit Impotrivire Vulpea cerut, scte dupit acsta un sipil de
rachiti, cinstesce pre tog feciorii de-a rndula, 1i Tea rrnasil

jucata mibunil dela dInsii multmindu-le pentru ca

rsa ctil a fosta fatt mare si apol, deschiOndu-i-se perta
ditindu-i-se drumula, se pornesce si se duce cat ). se pete
de repede cu mirsa i cu top petrectorfl s61 ca nu cum-va
feciorii de saki
trag pe sam i apoI s i se intmple
vre-o neplacere sa chiar nenorocire pe
Dacil inst mirele e una omi1 lninat i carpnosti, (lac&
www.digibuc.ro

604

se pune de pricina si nu voesce de fe1i s platsca feciorilorti de satil Vulpea, sail daca platesce mai pupal de cwn
at cerutil acestia, atunci nu e prea bine de dInsulil, si mai
alesi cand vre-unil fecioril din satil a avutil de gandil singuril sa lea de nevast pre fata ce s'a maritat, i parintii

vruta s'o dea sadt ea singura n'a von sa mrga

dupa dInsulti. Atundi II las pre mire :A, ias, dar pe de
&t parte se ducil lnaintea lui, stric pretutindenea tte podurile cele mai slabe pe uncle are sa trca nunta, sa, ce
e si mai rfi, cauta unit priIeji bunil de a rsturna trasura
In care se OA mirsa, a Imprastia si a tavali zestrea acesteia,
si a face astil-felia atatil mirelui catil i miresei mai multa supi'ar
Ba

i dauna, dect ar fi tinuti tab. Vulpea.

mirI nu scapa niel cu atata, ci eI o patescil si mai

r611, cacI feciorri de satil, cwn vchl ca se pun de pricina,

se apnea nu numai la crta, ci saril chiar si la batae, si

nu unit mire se duce btutil mril a cash. i (lac& se amesteed si nuntasii si, atunci i acestia sunt batuti i luati pe
fug5.

De aceea fie-care mire din satil strainil cauta catti mal de

grab& sa platsca Vulpea ca sa scape cu obrazil curatil.
La Romnii de pe ambele trmuri ale Cripslut-negric, comitatula Bihariei, cnd cuscrii si cu mirele se gat& ca sa
se duc cu mirsa la mire, e asemenea datina, de-a opri pre
mire la prta si a cere dela dinsulil unti feliti de rsplata
pentru mirs, dupa cum ne putema Incredinta din urmatoriulii cnteca, numitti Neveslsui, care se cnta la acsta
ocasiune de 4 sail 3 insi dintre cusen i totil attia din
partea miresei sa dintre Corintel clupa o melodie de totil
frumsa i armonisa.
_Mire le:

Portarl. portirel,
DragT enneniT meI,

Dati-mT mndra mea

DeschidetT prta
Ca s Testi cu ea!

www.digibuc.ro

605

Portaivii:

PortreiZ:

Mire frumuseln,

Mire prea lubitn!

T6n6r ficTorel,

Bine ne-ai vorhitn;

Dar totil nu V-omit da
Nevestuta ta,

Nu te lAuda
DCin cu acsta:
CA noT nu V-omn da
MAndruli0 ta,
PAn' ce-I fi vorbitn
Cine ne-a venitn
Dela voi la nor?
Mirele :

Bine m6, 'ntrehatT,

It6s1)unsn cApaaV:
CA en ml" am mAnatn
La vol urn."' bArbatn,

PAnA ne voi spune,

CA pe astA lume,
Pe de-asupra nstr
Ce

Mirele :

AstA lume are

0 umbra mar mare

Care-T cea mar grsA.
de-asupra nstrA;

Umbra cerrului.

Pwtircit:

Pe socru celn mare

Diva 'ntAla Ora,
SA vadA fata
CA mAndrA-1 sail ha?

Portarei:
Mireln dela masA,
Pe sorita nstrA

N'omn da nicr de cum,

PAnA nu ne spur:
Ca a doua OrA
Pe cine-mi mAnarA
De la voT la noi?

PortAreT de pOrte,

Io rspundti la tOte
Ca a &ma datA

pm en am mAnatn
Pe cum'truln mare
SA vadA fata
CA mAndrA-I san ha?

mat* grOsA?

VoInicele mire
Estr feciorti de fire,
Dar nu-T ctipaa
mAndrulita ta
PAn' te-omti intreba:
Ce apA-r mare

Aier pe sub sre?

Mirde:
Apa cea mai mare

Aid pe sub sre:

ROua de varA
Pc tOtA lumea.

Portareii:
Mire, mirisorn,
Frumuselit feciorn,
Nu te lAuda
Niel cu atAta,
CA sonia nstrA

Nu va fi a vstrA
PAnA ce ni4 spune
www.digibuc.ro

600

Cu cuvinte bune:
Ce umbra-Y mai Tsa
'N fata primIntsca

in posta de San-Petru?
Si pana-T gci

Ca To am respunsa
La cm mi-ati prepusa ;
Bine
gandi
SI-aste le-oia

Ce munte ar fi.

Si aa respunda
Ca glasu-i mai mandru

Care e maT mare

Glasil de. plufrarela

Aid pe sub sre?

Ca-ala sal sbicurel

Pe boi-T mananda

Mire le:

Din gura cntanda,

Paserl desmierdand
Tte desfatand .
pamintula n'are
Umbra mai mare

Cate ati intrebata

Tte-am deslegata,
Bine m'oTti gandi
le-oia gaci;
Cea maT grsa umbra

Ca i cea de pluet.

Pe paminta de-asupra
Umbra stogulul
'N postu San-Petrului.

Bine respunseT,
Bine ne spusei,

munte-T maT mare

Aicl pe sub sre?

Dar te-oma mai imprinde

Prta n'oma deschide
Nina ce ni-T spline
Ce rnda fu pe tine
ce te-a aflatti

V5i1 moinoTula

'N vrfula munteluT.

Portareisi:

Nu te lauda
Ca noi nu ti-oma da

De tu ai intrata:
in gradina mare

Niel acuma
Pe sorita nstra,
Nevasta frumsa,
Rana ce-i rgspunde :

Fara-'nsciintal e

Si tu aT culesa

Si tu ai alesa

Ce &sue" mai mandre

Se audit! pe-afara,

Cand II primavara ?...

Pana-1 da cuvinta
Pe acesta parninta
Cc urma-T mai mare?
Mir h :
Portarei faleti
POrta deschidett,

Cea mai mandril flore

Nearsa de sre,
Cate al. lasata
Tte le-ai calcata,
s'aa olivitti
s'ail

esteqita.
Mirele:

Portal-el de prta
Sufletele bune

www.digibuc.ro

0U7

T6te vi le-oT4 spune...

In grildina v6strA
FArA scirea v6stra,

16(1 nu m'am bgatil;

Ci de scire am data;
Niel n'am culesti
Nig n'am alesq,
Cea mat dalbA fl6re
MAndra 'nflorit6re,

ZadiT resfAtate
Cttrpc imptThate

Coj6ce 'mbumbate.
Mire le:

Portarl, portArel!

Dragi 6menii mg,

DesebideV p6rta
SA-mI Tesil cu mAndra

Ci care trif-a data,

Trgult1 va fi Joi

Care mT-a 'nsernnat

Bunula Dumnedeti
MI-am luat'o

Si vorn tTErui

Portdrea:

'Me bine, mire...

Dar tl-omil da de scire,
C fetita n6strA
Dalba drAgAst6sil,

Ea maT are fratT

166 fratT ca i bradl

Si surorl
Ca florT
fratiT cA ceril
PAIAriI de 1)61.6,

Coj6ce 'mbumbate,
Top 6re 'ncoltate,
Surorile ei
Ele I cri ceTti:

m I

noT

voT,

Ce va trebui.
Porteireil 6-dal mama mireQI:
11.61DAT san6tsil

Ma Ica, draga nstrA,

CA fetita ta

Se va 'ndepArta...
CA nu IT-a plAcutt1

Cum tl-a flicutti

Cum tI-a mAturatil
Si cum Vi-a sp61atti
Tu vet r8mAne,
f:rA ea va m

i muntl
Peste ape, punti.
Bunul Dumnedea
Nu te lasA 'n
Peste vAT

Valpea nu numal ea' se and si la Italienl, ci ea are la

acestia totodat, si o multime de numiri, precum: ln Valtlina far la serra, In unele locuri din Piemont, far la barri-

cata, ln Pistoja, far la parata, In Tarent, fare la steratta,

sa farela parata, In Corsica, far la trarata sail far la spa(I) Me, provincialismil in locil de meqp.
(2) Publ. antiVa 61.5, de M. Pompiliu in Familia
p. 346.

an. II. Pesta 1866. No. 29

www.digibuc.ro

608

tera, In Romagna, far il laccio ; In de comunti ins se nu-

mesce far il serraglio.

Dupa cum Indegetz tte numirile acestea, Vn7pea la
ilatieni const dintr'uml feliu de pIedic, cu care se opresce
mirsa de a trece, cand se duce la biserica, sa cand phrsesce locula natala, spre a urma brbatuluI s. Adese ori
consta piedica acsta dintr'o cordea, pe care mirsa o taie
cu frfecele, cnd voesce s trca, se Intelege, c5, dup ce
mirele a platitil mai antaift baniI de rscumprare (1).
In uncle prti ale Francia, daca mirele e strdinil si (Inca
pIerderea mireseI e simtit In loculti si natala, fecioriI din
sata caut a Impiedeca plecarea ei prin aceea, c arunc bucati
de lemne Inaintea caruluI, r dupa ce a facile() acsta, preda

cnd Iese din satil afara unit strutil mare de

flori. In alle prtl Ins adeseori se Intmpliti, Ca fedora de

sat, dac mirele nu le-a platitil de ajunsil de butil, 11 leail
mirsa cu puterea i numaI dupa ce le platesce o sumd 1nsemnat de banI, I-o dati rs1 Indrptil (2).
La Basel Iea pre mirs
brbatil din rudele acesteIa

pe cala i fuge, urmritil de mire si de prietenn lui, cariI

cnt, slobodil puscI i pistle, chiuincl ca nisce Indieni,
ce se repeda In luptd. Ca vntula vijle, dice cnteculfi, pana
ce la o carnitur de drumil se Oda nevoitI a se opri Maintea uneI cordel1 rosie Intins de-acurmezisula i pzita de
patru tranI voinicI si InarmatI din crescetil "Aran tlpi. FugarI si prigonitorI nu potU trece fr s pltsca bir (3).
in unele locuri din apropierea Madridulut In Spania, mirele cand e din alta loc, trebue asisderea s-si rscumpere
mirsa dela feciorii din satil prin o ctime Oresl care de vial,
pane, carne, etc., ca sa-I Incuviinteze a-sI duce mirsa a casa(4).
(1) Gubernatis, op. c., p 182
(2) Diiringsfeld, op. cit. p. 256.

183.

Drimrsfe1d, op. c. p. 104.

(3) Darintrs1e1d, op. cit., p. 113, 185, 186.

(4) Daringsfeld, op. cit., p. 267.

www.digibuc.ro

Dargun, op. cit., p. 107-108.

609

Totil asa facil i fecIoril din cele mai multe prti ale TiroSviterel, Sile.sie, Bohemiet(1), Rusie7, Gal4ie7, Ungariet (2),

ceI din Riviera delle Caste lla (3). AcestIa lnc o oprescil
pre mirs cu o funie, prjin, lantra, cordea sa i cu Impletituri de florl i
(lag de fella drumul, pan& ce mirele nu le pltesce o anumit desdilunare.
Mal pre scurtil Vulpea o ntlnim asiderea la tte poprele europene.
(1) Gubernatis, op. cit., p. 182. Dargun, p. 107
(2) Diiringsfeld, op. cit., p. 81.Dargun, p. 107.
(3) Dargun, op. cit., p. 107.

S. Fl.

10S.

39

Nunta ta Rowan!.

www.digibuc.ro

610

XXIX. PRAPURULTI
In Moldova esist, in locula datinel descrise mal susg,
Prapurtag (1), adic5, unil felig de lupt prin alergarea cailorg.

Inca pe cncl nuntasii mirelul mesescg, i pe cnd ace,tla

sunt pe la jumtatea mesel, nuntasii miresel Incep a striga
pe la ferestre prapuril, prapurit I Dach din nuntru li se cla
rspunsg afirmativg, e bine, de nu, atunci punti sub seguestru mantale, sele, ba &far si cail nuntasilor mirelul, ccI

eI prin cuvintulg prapiera le cerd o noua lupt, pentru ca

le lea o fat& din satulg lorg, la care sag trebue sh se supuna sag sa se rescumpere cu bara. Dac nu se rescurnprh
la timpg, atuncl, cnd nunta dimpreun cu mirele i CU mirsa, dupa ce li s'ag luatil acestora lertclunile, e gata de
a pleca spre cash, nuntasii de satg li se puni In cale, ii
opresca si le cerg din nog prapuri spunndu-le in acela,?1
timpg c pentru acestil sfarsitil li s'ai sequestratg chiar
din lucruri.

Deci se incepe lupta prin alergarea cailorg i pentru ca

nuntasil miresel sunt provocatoril, apol cel al mirelul ag
dreptulg s plece la fug& inainte
s-1 gonsca din
urma pant'. II ajungg. Dac5,4 ajungg trebue s-1 resfrng in-

drptii, s-1 lea in mijloculg lori ca prisonieri, ra dads,

(I) Se crede c prapurulti l aveail mat Inainte ca stg, i caril birulau
prin fuga cailora eraii bicuitorT, ctigtorii stguluT.

www.digibuc.ro

611

se lrnpotrivescil, atunci Inoepti a-I m'esura cu bicele ce a

in mana, croindu-1 pe spate. Dad, Ins curieril miresel nu
ajung din fuga cailortt pre fugariI mireluI, atuncl se Intorc
acestIa InapoI, 1I lnconjur si-i leati ei In mijlocultt lortit ca
prisonieri. Biruita trebue dup aceea s se rescumpere prin
o dare bndsc Incepndil dela unil galbriti In josil (1).
Datina acsta, care se afl si la Taio)ivif din Cociri Boemid (2), se vede c e frte vechie la Romni, pentru c5.

si Dirnitrie Cantemiril Inc o descrie, cu acea deosebire numai c pe timpul renumitulul istoric ea nu se fcea dup5,
cununie, cnd mirele Isi lua mirsa clela printiI acestia si

voIa s plece cu dinsa acask ci Inainte de cununie, cnd

mirele sosia cu suita sa la casa mireset
i cuvintele lui Cantemir.
Durninec se adun toti consngenii i cumnatil mirelui,
ca s aduc mirsa i trimetil lnainte colkari s spun, c
ine mirele. CeI cari sunt adunati la mirs phescil in drumil
si caut s-1 prind lnainte de a ajunge la casa miresel
pentru ca sa nu li se IntImple una ca acsta
PA5,

tot-deauna caI frte luti. r de se Intlmpl ca s-I prind,

dac sunt rneni de conclitiune mal inferirk 11 lg vlrtosil
purai 1ntors1 pe cal, r dac sunt
si fr de crutare
meni mal de frunte, numal cAtil II leail Imprejurt1 consngenii inireseI si-i ducti la casa eI, ca si cum 1-ar duce In
captivitate. Ajungndil colkarii aicl 11. lntrb: ce caut, ce
vrea, r5, ei rspundil c sunt trirnesi s declare rsboiti

stea va sosi Indat, ca s lea cetatea. Dup ce

acestea, 11 poftescil ln casii

facti s bea cAte-va pAhare

mari de vial, apoI asa ospkati bine II trimetti lnapol Insoacestia c

tip de cAtl-va &pep de ai mireseI. Cnd
(1) Ioana MArza, op. cit. p. 9-11.
(2) Diiringsfeld, op. cit. p. 185 : Die Burchen ballen vor der lIochzeit einen
Wettlauf.

www.digibuc.ro

612

vine mirele, las pe cordcari, adresndu-le lnfruntAri, si so

lntorca fuga ctr cas. Dac ceI ce lnsotescti pre mire potti
s alerge duph ei si sh-1 prind5., II 160, si eI aspru fr
crutare, si asa II dual cu sine prt5, la casa miresel. In
urma dup ce att ajuns aicl top spetil din amnclue,
prtile, se lntrecil cu alergare de cal, punndu-se premii pentru Gehl care va remne victoriosil. Prerniul Intro cetatenii

maI pupil avutl este o maram frte frumosit cusut, r

lntre ceI maI avuti, o bucat de pnur prelis ori pncil
de metas. Mal ntiii se trimetO rnenI lnainte, ca sA purA
semne Ora unde A, alerge, apoI unula strig6 si d semn6
de plecare: atunci ceI cari se credtt a av caI mai buni, daft
pinteni si plca. Cel, care a ajunsil maI ntitt, se declar
Invingetoria, si prirnesce premiultt din partea mireseI, r la
calulti sett
rnosil (1).

se pune o cunura de florI Impletit fOrte fill-

(1) Dimitrie Cantemiril, op. cit. p. 145,

www.digibuc.ro

613

XXX. DUCEREA.
Cum incepe a se Ingna giva cu nptea, In unele locurI
chlar F,ii mai tarcpil, i anume nemijlocit dupa luarea Tertd-

ciunilor, dac mirele e dinteuml satil cu mirsa, rd dac5,

mirele e din altii satii, apol nemijlocit dup plata vulpeI,
urmz Ducerea sail Ca lea-alba.

Vorniceil mirelui se pornescil chlare Inainte. Carulil, 1n

care se afl, mirsa, nuna cea mare, lutarii i mai multe
neveste, dintre cari una tine luminele de cununie aprinse In
mnk merge dupa dInii. Inapoia caruluI cu mirsa urmzd
mirele, avndil de-a drpta i de-a stnga sa doI sail maI
multi feciorI, cuff ca i dInsulil mergil &Mare. r dup dlnsii
urmz5, cele-l-alte trAsuri In carI se aff nunulil celil mare i
i cei-lalti nunta1.

Lutarti, vorniceiI precum i cei-lalt1 nunta0, caril petreat pre tineri, de cum ail eitil din ograda printiloril mireseI

i 'Ana', ce ajungil la mire acas, nu incetzd mal de feliil

a bate In pAlmi, a juca, a cnta i a chiui fen de felitt de
cantece i chiuituri. Mai ales Ins5, nuna cea mare i cu
nevestele, cari se OA In carulil cu mirsa, facii celii maI
mare huet i voie bun. f:r stegariulil, unde e usitatil a fi
i acesta, acti e In fruntea aciw e In urma escorteI jucandu-1 mereil stgul, ca i cnd ar griji sil nu rmle nicI
unuhl dintre ostaF;3iI 1nltatuldi Imprata indrptil.
www.digibuc.ro

614

'foal stegarIula dimpreun cu unft vornicela mergil In

fuga mare clrl spre locuinta mireluI spunndil acolo, cA
ei sosescil cu mirsa, apol se 'ntorcil r0 InapoI la ste
tota strigndil i fcndil voe bun.
Cntecele

chiuiturile cele mal 1ndtina te la acst oca-

siune sunt cele urmtre.

Cnd se pornesce din ograd sa curte:
Frunda verde de ciresil,
HaT, mama, si in petrecT,
"'Ana 'n fundul gradiniT,
Petrece-te-arti strainiT,
C'aT datti maim, cu dinsiT.
Safi :

Frum,la verde de ciresti,

HaT, mama, de m8 petrecT,
PAna la cornulti gradiniT,
Ca e mA ducti cu strainiT!

Draga mamiT te-oTti petrece

Dar foal cu straini-T merge ! (11

Dup ce lesti cu nunta din ograd:

MergulT, mergti, maTca, socriT,
Alaturea cu noriT,
[rba,
Pe marginea paduriT,
RurnpAndii frunde, rumpndil
RumpAndil fiTca de la mama,
RurnpAnda erba i sasaa,

Peste muntl,
in cele curtT,
La pttrinV necunosc4,
CAnd vede pe socrulti

FiTca de la tatala sri.

CAnd vede pe scra-sa,

Care-I marna mireseT?

GAndesce ca-T maIca-sa;

CAnd T vede cumna0T,
fratiT ;
GAndesce ca
CAnd vede cumnatele,
GAndesce ca-s surorile (2).

Cea ce sUt n praaulti tindiT,

Si se WO Mil lima,
SA fie diva maT buna,
Si se rga catrA sCire,
SA fie diva mai mare,

C'are-o fiica rnergAtre,

GAndesce ca-T tatAlti

(I) Din Orasna, corn. de M. Darbu(il.

(2) Din SAncela in Transilvania, coni. de

www.digibuc.ro

I. Popa Reteganulti.

615

April acsta:
CAM flre-T pc sub sOre,
Nu-T mai celuitA flre,

fata cea
Vine unulil i o cere,
Dice de-auna c'a mere.
Lasii fratT, lasA surori,

Lasa grAdina cu flori,

Si din gurA le grAesce:
Creseep floe cal gardurile,
SA viS batA

Creseeti flori
CA mie nu-rnI trebuiti! (1)

dac In nurnele miresel se cnta

nicI pre mire
nu p6te s-16 trca cu vederea. Din partea lul Inca se ciint:
Nime'n lume nu se'nsalA,
Ca feciorulli cAnd se'nsrA,
Prinde sese INA la carti,

aduce ha' arnaril

'2).

Cu lAutari i cu mask
Aduci pe dracu in casa

3).

Dac,4 mirsa e frums chiue

Tucu-v6 de sese boi,
MAndrA fatrt duceVi voi,
ce ye mAnA,

Cu dragli v'asi fi e stApAnA (4

Ric& mirsa e cam urtit sa cam r6,utacIs5,, chiue

Tueu-vC de ese boI,
MAndre perini ducql
Dar pc vesrfulii carului
Pe mama amarului (5).

Satt
(1) Din Transilvania, coin, de d-I6 I. Popti Reteganulii.
(2) De pe Valea Soinesultil in Transilvania, corn, de d-16 L Popil Reteganultl.
(3) A. Pann, Povestea vorbet Partea II. Bucuresel, 1853. p.
I. Popil Reteganulti.
(4) Din Transilvania, coin. de
(5) Din Lilpusil, corn. de d-14 I. Popil Reteganulii.

www.digibuc.ro

616

Mere-un voIniert cu carul

aducti amarultt.
Cnd IT colea cAtrii Jo!,
Duce-ar amaru 'napoT,
Duce-l'ar, insa nu pte,
C'a juratil pnii la mrte (1).

Dup5, acsta se Indrpt catr fetele earl a rmasil nemritate, si qic:

SedetT fete pe gunoTil,
Pan'orti veni duprt voI,

Cu carulti cu sese boT,

Cu cgruta cu treT caI,
Cnd orti fi Pascile 'n

Apof ent urmAtorfulil cntecii:

Tu mliidit din gradin,
Ce-a fcut de-aT inflorit
te-a prtzit,
OrT srele te-a
Ba maTca nu m'o
Drb,

Srele nu m'o incrOit,

C'asa-T rtmdultt fetelorn,

Cum e rndul mereloril :

Pilnh-stt mere mititele
Start sirutrt pe crengurele
Dac'apuc de se cocti,
Colo tmna picrt jos,
Pien jos i putreqescO,
NimruT nu trebuescil (3).

Sa o variant a acestuf cantecti :

Ap.-T rndulti fetelor,
Cum if rndulrt merelorti,
Pnti-s5 mere mruntele
Start In sus pe elTomburele ;
II) Din Transilvania, corn. de.
Popti Reteganulti.
(2) Din Transilvania, corn, de d-la I. Popti Reteganulti.
(3) Din Transilvania, corn. de d-ltt I. Popa Reteganula.

www.digibuc.ro

617

Cnd merele se m6rescil

PicA josil i putrezescii,
NimruT nu trebuescil (1 .

In sfirsittt se apuc'd si de cilrausil

stub. Inca Ii cnt :

pogAnicitl, si ace-

Pogniciu cu plsna mare,

Mnil boil cAta de tare,
Sit sosimil in satil cu sre,
Sti se mire rneniT
Pentru cine baV boa ;

Pentru-o ruj scuturat,

Pentru-o nevastA spdat 2 .

totil lAtndil In palme i Impuscnda, cntndil

e petrecuM i dus mirsa pnd ce ajunge la

casa mirelut
Er locuitora, pe lnga calif trece nunta, parte din curiositate, parte i spre a felicita pre tinerii cAsgtorip, le iesil
Inainte cu cofe pline cu ap, earl le- o varsii In cale, precum si cu struturi de noel saa cu gr, cu care arunc Intl-1110Y (3).

Totil asa obicinuescil a face si Romnfl din imele pArti

ale Macedonia. Top RomniI din acele pri, cAti se and In
cale pe uncle trece cortegiulil nuptiala sunt nevoiti s arate
bucuria lorti (4).

Romanii Inc5, Indtinail a duce pre mirs la mire tocmal

ca si Romnil de ast541, adic pe la Inserate sa nptea (5)
Po1)i1 Reteganul.
(t) Dela isvorulti MursuluI, com. de
(2) De pe T0rnave, com. de
I. Popil Ileteganulit
(3) Datina Bornaniloril din Bucovina.
(4) D. Bolintineanu, CillOtorff la Romani! din Macedonia si muntek Alos
sa8 Santa-Agora. Bucurescl, 1863, p. 90.
(5) Servius ad Buc. 8, 29 :Varro in Aetiis dicit, sponsas ideo faces pracire,
quod ante non nisi per noctem nubentes ducebantur a sponsis.

www.digibuc.ro

-- 618

cu cea maI mare pomp(1), cu Mutari (2), cu fachil (3) de

mohcl aprinse(4), juctindd si ciintandii asa numitele ver-

prin earl se credea ea se derartz5, vrAji-

suri
toriile (5).

Totil In acestil chip obicinuiail a duce pre mirsa si

vechl (6) i totil cam asa o duce si partea cea mai
mare dintre poprele indo-europene.
(1) Claudian, 10, 286:ante fores iam pompa sonat.
(2) Plaut. Cas. IV, 3 :
Ago. tibieen ; dum illam edueunt hue novam nuptam foras
Suavl cantu concelobra omnom hane plateam hymaeues.

to(T ceT-alIT
(3) La inunte, unde mirsa obicInuesce a merge ellare, ca
nuntaA i unde adese-orf trebue s5, mrgA, pc drurnur1 inguste i intunecose, e 0 la Romni datin ca, pe lng luminele de cununie, s prte
fachil, earl sunt fcute, ca 0 ale llomanilord, din tandurI de bradd sad mo-

bat.
(4) Serv. ad. Buc. 8, 29; Varro (sponsas) ait faces praeire.
Plaut. Cos. I, 1, 30: lucebis novae nuptae facem.
Senec. contr. 3, 21: cum infelici face ad dotalem suum nova nupta dedoceretur.
(5) Festi ep. p. 85: Fescennini versus ideo dicti, quia fascinum putabantur
a rcere.

(6) homer, II., XVIII, 490-496 :

'Ev

iitSw TcoEve Tcart pap6Trwv ihvOptUrrov

Tdp.oc. 'encv sarArcivatTe.,
vip.fcc;
.6CalalitUv t Ord brc ).rzp.i.copsveituv

;yak. 'Ev rt ply

4.iiiveov (Iv& &TED, aroM5 S'ivivato, bpo'vec.

Ko6pot '6'6pyrzarilpe iatv.011, iv VcIpm Tolatv
ceirit,o1 p6pp.:Tyi; TE: poip rzor Cd si Tuvaixe
laTey.evat 04a611.4ov ti 1rporJfor3rv iX431(1.

www.digibuc.ro

619

XXXI. PINTENELE.
In unele tinuturi din Transilvania e datind c, nuntasii,
dupd ce a esitg din curtea sag ograda parintilorg mireseT,
pled, cu carele In rndg bung, cldretii inainte, carulg In
care sade mirsa i ceterasil dupd ei, r mirele ou stegariul
c?i cu coldcariulg, tog trei clri, mergg dup5, carul miresei.
LAngd, mirs In carg sade nuna mare i fetele de ?tuna. In

carulg cu vesmintele miresel sade numal. tedarita. Ea singur petrece de la casa lorg (a miresel) pentru ca sti,
grijescd, de vestminte.
Astg-felig mergndg pAnd la ung boat, acolo stag, i mirele cu colcariulg se 1ntorcg pe Intrecute Ind6r6ptg la socruld
Mg mic dupd, pintenele sa pintenulit miresel(1), adic'd mdkrama miresel, vaula ei i s Invite tot-odat pe soot-it mid
pe liva urmtre s vind la ei pe terfarie. Ajungndg acolo

intr &AO In curte si stag Inaintea usel arnndoI clri, r

coldcariulg rostesce la acsrd, ocasiune urmtrea oratie numit Pintenuli
Tota Pintentlo se numesce in Transilvania si tulfraia, ce-o capete mi-

rele dupe, coledrie ca darii dela mird. Et ce ne scrie in privinta acOsta

d-l I. Georgescu, invete.'toriti in Score: Dupe, ce s'a rostitti colacula, mirele precla mamel mireseI un re0 care darn (o erp, o pexeche de cisme
etc.) in semn de recunoscint, ir mir6sa tot la acste, ocasiune 16g:A mireluI o drpti frumsrt, ce se numesce i pintenil. Pe unele locurI, dad socrulti mic e avutti, d. ginerultit ski un calti ca pintenii.0

www.digibuc.ro

620

maT bunA qiva

AtuncT nu v'atT fi r6sturnatti,

La Domnia vstr

Nuna preste nunti n'ar fi

Cinstip menT de-omenie,

Niel diplasul nu s'ar fi rtisturnat,

Dipla nu sT-o-ar fi stricat;

Ca Dumne0e6 sA v ie
CA ce ne vedeIT pe noT
AsT venind inapoT,

SA fi merstt obhi pe cale,

Nu v'e' prAvAllatf in vale ;

rogil nu v'e supgraIT,

Niel sA nu ne judecaIT:

Sit fi legatti rtele eu lanturT

CA noT de-aceea-am

Nu vti prAvAlIall in santurT.

CautA dar si to -earil,

SA spunemti cum amtt mblatti

Nu te-asT ved On' la vari,

cum ni s'a

CA dumnTa-ta WI de vinA,

CA nol cu povra, ce-o aveamti, CA ail *Ina' top in tinA !

Lesne pe cale merzeamti ;
Dar d-vstrA ne-aIT inselatti,
Povra ne-aIT ingreuiat,
PozanicTula Pap' inbelatil

i tare rai a mAnatti,

Carul costisti l'a bAgat,
Frte rg l'a re'sturnatti,
CAnd carul peste dl,
CAnd (Multi peste carti ;
DarA lueru minunat,

Nuna presto nunti a datti,

Pc popA l'a aflatti rsul
CAcjit el preste
Diplasulti incA s'a re'sturnatrt
Cetera sT-o a stricatt.
Starostea :

Col eicarolt1 :

Jupne staroste
SA-IT mai spunt 6re-cc :
Acuma asta-I maT
CA carul zace'n pAr
Mang( (5ment, mAnaIT boT,
voT amndoT ;
IIaTdaIT, nu v6, parA glumA,

SA nu v'e suduT de mumA,

C'asta-I mare sup6rare,
CAnd iganul dipl n'are,
Niel dipl. nict pipA,
FAr tot urA i nAcazti

De cAnd s'a lovit la nasti.

lr noT toIT de popa stAmti
SA ne cAnte sA jucAmti,

De cum-va-T adev6ratil

Dar si popa-T sup6ratil

Cum cii v'aff si rsturnatti,

SciIT ca
cerutti, v'am dat,
Calea vI-o am aritat,
SA nu v6 fi resturnat,
r dumnTa-ta, om cu minte,
SA te fi dusti inainte,

De cnd s'a fost r6sturnatti,

se face mnios,
Nu ne-ar cnta bucurosti.
pice cA in bisericA va cnta,
Dar acolo cine va juca ? !

SA fi
baidaIT dupA mine,
BatA-Ve" ejiva de mne,

CA e sciti calea maT bine !

Dar domnia-vstrA
Bine sA
purtaIl,
Un mester bunt' sA cAptItaIf,
Cu barda sit bArduscii

www.digibuc.ro

621

dipla sa T-o eleTasca.

Faceti-vg voie bun
Si credetT cA nu-I mincluna...
Cinstitl rnenT de-ornenie,
Ca Dumnei,le sil 1/6 tie,

Buna einste va cap&a.

De ne-a da-o scra mica,
SA ne-o dea pe nimica ;
De ne-a da-o scra mare
Vorn plati-o e'o caldare.

Pre noT ne-a trimes jupanesa

Starostea :

Mirsa,

DomnTa-eI asa euvintza :

S caute taTca i maTca

011! vaI, ce

cicalos
flectirosa!

In al patrulea corn de masa, AducetT nafrarna cea frumsa

Uncle a egut jupnsa mirsa, Din all patrulea coma de masa,
Este o naframa tare frurnsui,
S T-o dm, dr se va duce
Cine s'ar afla de-a ne-o da
Ursu'n labe s-la apuce.
Atunci aduce o carp . urn& i artndu-o coldcariului, lice
starostea:
Asta-T dela scra mic5,

ti-o dA chiar pe

f]r coldcariula rspunde:

Aceea nu e naframa,

Ci e lucru fara trba

S'o inealtT la vara
Cnd veT secera,
CA apoT picTorulii

va degera.
Alta e naframa
JupneseT
MireseT!

Atunci vine scra mica cu o nafram frunris5, i o cl

noului ginere, care I-o rsplatesce cu bani. Apol mirele chiama
pre socri pe terfarie In numele s i al nunului (1).

In alte tinuturi, tota din Transilvania, colcariul sosindil

la socriI ceI miei, rostesce oratia urmtre, care, in privinta
cuprinsuldf, putina ce se deosehesce de cea de mai susii :
(i) B. Viciil, op. cit. p. 29

34.

www.digibuc.ro

622

S ne da.t1 barde i lemn,

CAcT trebue sl
Si dtltT de dupri blidarg
Dar n'atT maT plecat,
dat
?!
S facem popii brAcinarti ;
CA ce ne-atT cerut
0 tirA de aramit,
Ni s'a fricutil calea cruce
sa-I facem si cAtAramg,
Si nu ne putemil duce;
CA, de nu i-l vomri drege.
CAcT d-v6strit v'atT lriudat
In fata acestuT poporti adunat, Popa cu noT nu maT merge ;
o tirii de unturA
CA ni-tT da o povrA usuricA
Sit ungemil pe nunulrt la mna,
Ca o pn1 de rindunicA,
CA, de nu-lti vomrt vindeca,
Si ne-atT dat o pov6rA urut
Tot pe noT ne-a blAstma!
Ca n6uri petre de m6rA.
ErA d6mna mirs,
Si 'ncA Vati maT laudatil
Totil atunci, cfind anni plecat, Care e cea maT
C ni-fi da o cAltiuzd bun5,
Pkingndil cu lacrimT pe frunte,
S ne ducA pe calea care-o fi bunk Ctil bbele de linte,
BunA diminta d-v6stre!
MultAmimil d-v6stre !

Dar ne-atT data o cAl6uzA nebunii, IT siirea stropiT

Ne-a dusil pc calea, care n'a fostil Totrt cAtil bobiT,
[buntt:

Prin gropisrt,
Prin resturnis ;
Prin prtrilase

pid6re s'a sculat

Peste 6ste s'a uTtat
Pe noT ne-a Mesa
Ind6rritil ne-a

Si prin viigasTe ;

Prin muntI cu stncT

Si prin vi adnci.
Si-arn dat peste-un ma mare,
CAW care nu maT era sub s6re :
Dlul s'a resturnat
Carul s'a stricat,
Carui impriratuluT ferecat5,

Cu pae de nailai legatti,

La ai patrulea corn de macti,

Unde a seilut d6mna mirs.
CA 0-a uTtatti o miihramit
Multrt mndrit i frum6sA
Sit ne-o datI d-vstrA :

Fie si de in,
S'o sterge mirele de vintt!
Fie si de bumbacii,
N6u8 si de alea ne plac !

CAM mai bine spoit

miT i fruime s'a fAcutit
Cncl s'a stricatrt carula
Popa
ruptrt brAcinarul5;
Nasul, cApndti in tr,IrCnti,
frnt i chi o mnri.
SA ne dap' bArdasulii satuluT

Fie si de strAmilturA,
Omit terge caiT la gurA
deprma dupA sung!

SA drga caru'mpi.,ratuluT;

Dar acuma sa lurn

Fie 0 de amid,
NumaT sit fie de-aid,
SA nu fie de prin vecinT,
SA patimil niscaI rusinT.

www.digibuc.ro

-- 623
Cate unil Ohara de vinarsil
SA ne trcl de necaza,
Cate-unil Ohara de buturA

SA ne mai udAmti a gurA,

CA, de nu o TO1114 uda,

Nu mg putemil culinta! (1)

0 alt varianti a oratieI acestela, tot din Transilvania,

care *-sderea se tine de coletearl, cnd se'ntorcg dup pinknit, sun aa:
*i mai bung diminta

la marca mea
Cu care am trAita.
asa am auditil

La domnia-vstrA!

Ne-amil dust'
Pn . unde ne-arn dusti,
CA scra mici
Si ni s'a fAcutil drumulii crucis5 h mal" voInici,
Si nu ne-amil mal pututti duce, CA s'a sculatil mai dimintA
desferecattl,
CA carile ni
Cu miitura 'n brate
jupnuluI mire s'a
Si a mAturatti
fn patru cornmi de casi
Junnsa

patru de masi

Mirsa

in picire s'a sculatil

cu glasti mare a strigata:

intorceti-v6 la cascle mele

*i a fi gAsit
0 nAframii de mAtas5.
Si facet1 bine i mI-o dap',

in care m'am nAscutil,

CA aceea e a nstri 2 .

in care am crescutti

Dupi ce sfArsesce colcariulg oratia acsta, li se da pintmula sag mahrama mireset

Atunci cilAretiI sag colcariI pornescg In fuga mare ca
s ajung5, carele cu zestrea mireseI, ca impreun intrndft In
curtea mirelul, spre care s'a Indreptat, si inmeineze dmnel
mirese mahrama cu care s5,-0 trg lacrimele ce-a vrsatii

pni aid (3).

La Morlachit din Dalmatia, earl luci ag datina acsta,
mirele merge asemenea numaI pttn la ung loca, se'ntrce
apol de-odat lnde'rptil i alrgi dimpreuni cu cumetrula
(1) I. C. Tacita: Nunta la pop. rom. publ. in op. cit. p. 29
(2) G. Dem. Teodorescu: PoesiI pop. rom. p. 181.
(3) I. C. Tacitil: Nunta la pop. rem. publ. in op. cit. p 54.

www.digibuc.ro

31.

624

si OA, la casa miresei. Aid, anal de scra sa, care

astptA ln pragulil usei, 1I snit 'Tana, i clup acsta, prirnind
la dInsa o amahrama, pentru care 11 d o jurntate
de techin, alrgiti ri clup escort, ca s ocupe locul ce
i-se cuvine (1).

(1) Darinesteld, op. cit. p. 78.

www.digibuc.ro

625

XXXII. iNTIMPINAREA.
In unele 041 ale Transilvaniel ajungndil nuntasil cu mi
rsa aprpe de casa mireldf, colcariul cu unil cAlretil
merge lnainte ca 85, dea scire cum c5, vinil In pace, si de
a-cas s, aduca veste, c acolo li astptd. OstasiI Zalhvescil,
r colkarlula ajungndi la pOrta mireluI lice asa :
maI bunit sra
La domnia-v6str
Cinstitl 6merif de-ornenie,

fiind vremea Virg ie,

Ea sare din cmpie

0 frii grsnicA
Cu ochir marl i sgit,

Dumneqeti s. v '6 tie !

pile septe fr sse,

De cnd am plecatti de-acasii,

Dar fiind ea vitz mare,

MI-am urtat cii sunt cilare,
pe sesul cel frumos
Am luatii fuga pe josa.
Dar si sotuli di'ngit mine
Fugea cu ciricir in vine.
El atuncea strig : bolt !
C'ati mar fugi si nu pot !

Cu al nostru impgrat,
Mult lume an umblat.
umblndil atta lume
Air&
ate-o minune,
Care t6te vi le-oi spune,
credetI, el nu sunt glume.
Dar mar nti vremil sit scim Atunci fOra 'nspiirmntat
Ore bine nimerimii ?
tncepu-a fugi 'ndatii,
Ore asta ni-I cetatea,
Preste ses i preste
Din care arn plecat cu 6stea ? Epurele fugea ca un cal.
ce veste-r in cetate,
Vedr aceea vitejie
Avetr pace siinaate ?
Un'o face dintr'o mie.
Ca nor ea-VI ce amti pornitil
FAceti-v voie bunit

0 lunc ami nimerit,

cred etT cit nu-I mincrunii.

8. FL llarian. Nunta la Romard.

40

www.digibuc.ro

626

Starostea rspunde ceva riind,

speriatil de unti
iepure de viteji mari ce sunt. 1.11 coleariultt vorbesce mai
departe :
Cinstita vornice

loctl,
Dee-tT Dumnee,leti norocti,

fasa-ti prulti prin colopti

Si cknasa prin cojocti.
POte ca
De btala ce-arnti avuttt,
Cnd pe drum cill'aorTarnti,
Cu'mpratul nostru rnergeamtt.

Cu TurciT ne-amti
ST-arn avut rasboiti cumplitti.
Dup noT ati alergat

Pan' la dlulti cela inalt.

Acolo-a stat sti rsufle
Pan' ne-am ascunsti noT in tufe.
purtatil binc,
Asa dar, ca

si sotulti de lngti mine?

Aci starostea r le rspunde re-va rilndti cu totii eel de

favd, c
purtat asa de ra. Dar colacarulti se face c
nidi nu-I aude i vorbinda mai departe
Cinstiti ornenT de-omenie,

Dumnedeil s v Ve!
A nostru mare 'mpratti
0 vedenie-a aflatti,
Uncle sde-o 'rnprtsti
Vedenia cea frumsti.

La dinsa a alergatil,
Cu dinsa mna a dat,

blagoslovsca!
Domnul
Vin amndoT impreuna,

Spre a nstr voie

Maim mireluT sti Ile snt4sti,
Cit nora-T vine veselsti
Cinstite vernice!
maT spun Ore-ce :
Dute'n cas Tute tare

spune la scra mare,

Dupiti ce
sfatuitg
ApoT s'a i logoditit

Dupa ce s'a cununatil,

ToV cu bine le-ail strigat:
Vivat, vivat s trrtscti

S dea semnulti gAtatti,

Colacu'n sulit
Ca si mireluT
placrt
Semnulti celti bun de la malciI.

Aid se aduce colacuhl cerutil i coldearul lutIndu-ha se

Intrce la Oste dimpreun cu cela ce l'a petrecutil, apoi vinft
cu top cu veselie la casa mirelui, unde 1s1 petrecil pAntt ce
se adun top spetiI, cti a testa chiemati la nuntiti, dar
nu s'ail dus duph mirs5,, fiinda-ca dui:a mirsa numal acela
pe earl Ii poftesce mirele i printii lui, Or ce1-lati
chiemati numal la casa mireluI iea6 parte la osp'til.
www.digibuc.ro

627

tsi dati josil nfrmile de pe spate, F,ii rmnil

aiel pan& dupa ein, pe1reandu-s1 cu joc. rerfarita i stegarula &scare& de pe car cele aduse, si le asaz la locula
Sosind chIematiI, pe earl de nog

invitatil chemAto-

se pun la mas i cinz cu totiI Impreuna (1).

In alte pArti din Transilvania se IntImpin mirsa

Cum ail luatil Pintenulii mireseI, clretil. Weil In fuga

mare pana ce ajung caruitt cu mirsa i apoI mntr5, lndat,
la mire In curte. Carl sunt dusl tn cosare, caruhl se &scared,
mirsa este primit de scra cea mare cu cuvintele: de ac
inainte 1ml vet fi ;Ma, i ajutoril, apoI o srut (2).
Dupti acsta se pune o masa de naintea easel, se aterne
una straig pe dInsa, se presurd cu florI se pune One, Mutur i sare, pe care suindu-se mirsa, arunc grhil In cele
patru puncturi cardinale. Prin acsta voesc s arete, c precum

sbr si se deprtz grtiuntele aruncate, asa s sbOre si sa

.qe depArteze tte relele de castoria sa; i precum grui
semnat hrte Inmultite fructe aduce, asa sa se lnmultscd
si sA sporse6 i fericirea loril (3).
Scoborindu-se de pe mas, scra cea mare o Invrtesee
(le treI ori In jurulil unuI vasti cu apa.
ApoI mirsa Ora, alp& socruluI screl, nasului i nasel
s6, se spele spre semn ca ea va asculta consiliile noilorti
pring corporali (socrulil i scra) i pe ale celoril spiritual
nasa).

ApoI mirsa stropesce pre toti giur lmpregiuril i impreun cu mirele duce restuhl apel la rdcina until pomil
in grdin (4).
(1) B. Vicid, op. cit. p. 34 38.
(2) 1. C. Tacitil, Nunta la pop. rom. publ. in op. cit p. 69.
(3) D. T. Bojinc5., op. cit., p. 211. Nota 2.
(4) I. C. Tacitii, Nunta la pop. rom. publ. In op. cit. P. 69. 0. T. Bojincit,
op. cit. p, 213 Nota 1: La Romang de acorn se face stropirea cu apit asa:
Mal antaitt se stropesce mirdsa, dupit aceea sternal ea la pragulil easel din

www.digibuc.ro

628

Joculil urmz Ina. In curte, cnd mirsa intra In cask

Inainte Ins& de lntrare In casa socriloril, ea se proptesce In
prag si nu vrea s Intre Ora dup multe rugminte, prin
ce. arat, c ea nu s'a Imbiat loril (1).
Dup ce a intratil, scra cea mare o prirnesce cu una
fr, prosopii ori br, cu un eolac ori cu una Ohara de
miere.

0 leg cu fritulil de mn artndu-I In moat alegorica

legtura conjugald, ce are s lege pre noii cdstoriti, o unge
cu miere pe frunte si, inconjurandil camera, unge cele patru
colturi ale easel.
Mirsa lea o bucatic de colaca si tritinge In miere i o
rnnnc, apol restuld se pune In vatra focului (2).
In Macedonia, ajungndir mirsa la casa mireluI, este Intimpinat la pcrl de scra sa i de nuntasi, acolo i-se aduce
una copila mica de-lfr tine In brate
srutd, apoI unt
treIlea, pre earl Ii srut pe rndil ; cnd
al doIlea

este s trc pragula s lntre In ograd, i-se d o farfurie

cu until si ea lundil din eli cu degetele, unge pragulil usoruluI susil i jos, apoI ln drpta si In stnga, i dreptil stergaril
sterge degetele, i-se (15 una caieril de lnd, apol una
spre

mril In care se afi vlrlte mai multe monede,

aruncti.
clreptil In susil si care Ha prinde acela se consider, &A are
s fie cu norocil Totil atunci In unele locuri scra pune pe
capul mireseI o turt, i o tine putinil, apoI o frnge In
doue bucti.
Cum Intr mirsa ln cas, nemurile ei tricepil a canta:

Muntru, stropesce pe toV eel ce se aft la nunt5. cu acea ap5. i il terge cu

o tergur:1 anume &it& NuntaiI tog sunt indittorill a se strecura peste
praga, ca s1-1 pt stropi mirsa.
(1) Corn, de d-lti I. Pop Reteganulti.
(2) I. C. Tacitil,_Nunta la pop. rom. publ. in op. cit. p. 69.

www.digibuc.ro

629

Sun n salge salcirA,

S-i o lia ginerile sub surA,
na bnezi lungin;
Ne-adusei o ghirachinti,
umplu casa de luriin;

Sub o salce sAlcirti,

S-T o Tea ginerile subsurA,
S trtisca lungT anT;
Ne-aT adusri o lebd,

S' nA bnezi sor, mrgea,

Si rii umpli casa di harao.

SA ne trescT sor mArgea,

Si umplu casa de lumina ;

SA ne umpli casA de bucurie!

n Pindtt cnd este sh Intre mirsa In cask scra 11 aterne

adimpt (Oiacil) aibti pe care ea calch, apol nuntaiI o urzi.1
(,licndu-1: ash bnzh, i incherdu bun, Dumnec,leu s-i dea
lilicele di tru Mai, i straile varn ra s nu ti lipsasca:
=s5, traesci, i norocil bun, Dumnec,leil s-ti dea florile din

Mai, i straele sh nu-ti lipssch nici o data.

In locurile unde este obiceiuld ca mirsa sh se Intrch
chlare de la biserich la casa mirelui, socrula eI, sa unii altil
btrnil o scobr de pc cahl, i tind chinga dela samarit
(ling feliil de ea) liti restrnd, tri semnil ch nu mai este de
trebuint, fiind ch mirsa nu va mai Inchleca, ci va rmn
1n casa barbatuluI pentru totdeauna; apol mirsa cu femeile,
cari o Insotescil se dual Intr'o camera a parte, unde vine
un Metelil, care are tat i mam i apucndil cu dintii
sovonula (vlultr) 116 scte de pe obrazulil miresei (2).
In alte locuri totil In Macedonia, ajungnchl mirsa a cash
la ginere (mire), murna ginerului arunch grti asupra corte

giului,rnirsa se d5. josil de pe calil i unit copilti ce are

phrinti vii Ana. trece pe sub calulil el; attil ginerile, chtil i

mirsa trebue sA Iea sama spre a nu atinge pragula uel

intrndil. Pe pragil se pune una cercil de bute,prin care sunt
nevoiti sA trch, plecand-se i tiindu-se de mn; pe urm acelil

cerca se rumpe In &Are asupra capeteloril loril

(2).

In Bucovina, cum ail ajunsil i ati lintratil in ogradd cu tr5.(I) T. T. Burada, Datinele la nunti ale pop. rom. din Macedonia, publ. in
op. cit, p. 422 423.
(2) Dim. Bolintindn, op. cit. pag. 90.

www.digibuc.ro

630

sura tn care se di& mirsa si pe care cArusulti o trage de

comuna de nintea easel, nuna cea mare tncepe a juca tn tOte
ptirtile, a bate In pairni si a chiu :
U, Yu, Yu si na, na, na,
ScrA mare, draga mea,
Scr mare,
ScrA mare!
EsT afarA,
EsT afarA!

EsT afar, scScr mare,

CA41 aclucil pTepOnAtre,

SA te pieptene pe capti,
Cu un pieptene de fagil,
Cu dintii ceT marl,
GrosT si tail,
Bine s te desclcsca,
Cu clintiT eel mid,
AseutitI si lungT,
Bine sii te dupticscrt! (1)

Sail astil-feliil:
BucurAte, scrA mare,
TI-aclucti norA ca o flre,
TT-a pune de lautre,

Si te-a unge cu unsre,

kli te-a la, te-a pTeptgna,

Cu capul de gard te-a da!

2i

Sail asa:
EsT dark scrA mare,
TI-am adusti p1ept6nAtre,

SA te pleptene pe capil,
C'o bucat' de lemn de fagti,
Dar fie si de rAchit,
Nurnal sA fie *IRA! (3)
(1) Din Ili.5e01, coleetia autoruldf.
(2) Din Crasna, diet. M. BrbutA.
(3) Din

che'fa, &ail liingl SuctIva, corn. de V. Balintescu, stud. gimn.

www.digibuc.ro

631

Dar nu numaI nun acea mare chine astil-felit, nu numal ea

singura striga pe scra cea mare, maica mirelul, s las afar
spre IntImpinarea miresel, ci i tte cele-lalte neveste, earl

a petrecutil pre mirdsh, cum ail Intrata In ograd Incepl

unele a bate din palmi, r altele In linguri i a (lice:
Bueura-te, scril. mare,
CA-Vi vine chiept6nAtre,

SA te chieptene pe capi.1
C'o bucat' de lemml (le fagti 1).

Sa:
Bueuril-te, scra mare,
CA-Vi vine chlept6nAtre,

SA, te chieptene pe

Cu douti lemne de fav 2).

Bucura-te, scrit mare,
C'a venitii pTeptnAtre,

Cu unil pIeptene de brada

SA to pTeptene pc capti,
SA-0 dee cAte-ung ciomaet 3).

Sail:
BucurA-te, scril mare,
CA41 vine pTepttinAtre,

S. te ung cu unsre
SA te dee

Cu uvula de chiotre 4).

Toli aa chine la acst ocasiune

nutula iTsdulu In Transilvania:

RomAncele din ti-

Bueurrit-te, scra mare,

cri-v aducil piept6nAtre.
(1) Din ManAstirea-Ilumorula corn, de d-la G. Avrain, si (lin Morita
coni. (le L Flocea, stud. ghnn.
12) Din Marginea, coin. de El*. Bodnarescu, stud. ginin.
13) Din Calafindesci, diet. de Sofia Frfincu.
4) Din Voltinelti, corn, de d-111 T. GramatovieI.

www.digibuc.ro

632

Pe uncle te-a pleptgna

,5pte anT nu te-a mnca,
Fr tot te-T veta (1).

Sa:
0 s6racrt scr mare,
Tine-te'n pieTre tare,
CA ST-aT cuiptatil nororrt,

De gindescT el si-T soror

si-1 sufl vntulti prin gura
Ca chnd al sufla prin surrt.

Tine-te, nu te lasa,
CA nora te-a scarmana
ST-a da nenumrate
Preste cal-A i preste spate,
*i ST-a da i preste mn,

si-1 rbda c estI b6trnii.

cla si la socru mare,
CA-T deet tine maT tare.
RadaST socri amndoT,
C'atuncea v'omq scte noT (2).

Dupa
usa easel :

lntratil 1ln ograda si pe cnd se apropie de

Bucur-te, scr mare,
Ca ST-am adus lucrtre

0 nor% ca i o flre.
Ne-am preumblat prin grdintt,
TI-am adus o gospodin,
Gospodin lucrtre,
Frumusid ca sT-o flre,
Totri s'o noT la cheutre (3).

Sa acsta:
Ttri Tara n'am lucrat
Tot5 de acestea-arn asteptat.
(1) Com, de d-l I. Popd Reteganuld.
(2) Din Nsktdd, corn, de d-la I. Popd Reteganuld.
(3) Din Crasna, diet. de M. Brbutd.

www.digibuc.ro

633

Niel la varA n'oiti lucra,

Totil de-aceste-oiti atepta,
CA maT am pe cine-va.
BucurA-te, scrA mare,
CA aT norA ca o flre,
Ca dumnTa-ta lucrAtre.
SA o legT la cheutdre.
M'am preumblatii prin grAdinA,
MT-am adusil o gospodina ;

M'am preumblat prin ocold,

MI-am adus Lind ajutord (1).

S6cra cea mare, care tot timpula ctil a fost si s'a petrecutil nuntasiI la printii mireseI, a sttutil a cas, cum
vede c'a 1ntrat nunta In ograd, Iese dimpreund ea brbatul s spre Intimpinarea mireseI cu pane, sare, zahara
sa miere, o strachira lin care se afl aghlasrn si unil strut
de busuioc, precum si cu un sipil de rachig In mAnh,
carI obIecte Insemnz, cA tineriI cAsAtoritl ctil voril tri sa
aibA de t6te In Indestulare si viata s le fie dulce ca m1erea(2),
si fcndil si ea vole bun& strigA:
U, Tu, Tu si bine-mT pare,
C'atT adusti voTnicA flre,
Floricicti dela Maid

SA ne fie de build traid (3

DupA acsta, stropindu-o cu aghlasm si cinstindu-o pre

mirsA o col:pill din trsur jos si tinndu-o de mAnA, IncunjurA de treI ori trdsura cu dInsa (4), sail jc ImpreunA
un jocg 1mprejurula trsurel (5). Mirsa Iea apol dela calulg din drpta cApetala de pe capg sa 11 desprinde ung
(1) Din Crasna, diet. de M Brbutit.
(2) Pretutindenea indatinata in Bucovina. Totil cu pane e intimpinat mirsa de catr5, scra cea mare si in districtulti BacAului din Romania. Verj1
Columna luY TraTantlo, an. IX, p. 417.
(3) Din IlisescI, colectia autorlulut
(4) Datina Rom. din Ilisesd si a celoril din chel'a, cont. de V. Brtlintescu.
(5) Datina Rom. din BoTan, corn. de V. Turturena.

www.digibuc.ro

634

strng ; r dac la trsura, cu care a venitil,

fostil boI

injugati, lea tom de la boulil din drpta resteulil

arunct
peste cap. Acst procedere InsemnzA c5, ea scie rndula
gospodarieI si c5, nu se va Intrce mai mult indrptil la
printiI sei (1). Dup acsta Intr cu dantula In casa, tinndil
scra cea mare si acuma pre mirs de mn. r dup cc
a intratil In cas o pune dupa mas, i cinstesce la dinsa (2).
CalafinIn unele comune, precum bun r In Crasna
s Ieas Intru Intimdesci, nu e datin ca socril ceI
pinarea miresel, ci ln loculil acestora Iesa nisce rudeniI mai
de aprpe ale mireldi i acestea o Intimpin. Socrii ceI marI
i

rmnil ln cas. Scra cea mare face numal atta, c nede ce a s intre tineriI ln cask asterne,
mijlocit
dupre cum este pretutindenea obicei, un covoril, o scrtk
un liticeriil sa i una tom de liinh din pragulil usei dela
Una, i piin ln pragulii casel, anume ca tineriI i maI alesi

miresa, cnd va intra ln cask s'd nu calce pe prnntuli

ci pc asternutil. Ins cum a asternutil covorulil Indat
Intriti r ln nuntru si se pune cu spatele la hornn, ca mirsa, cnd va Intra in cask s nu se ulte In cuptioriO, cad
nu e bine.
Dup acsta desclicanda mirele de pe calula st si ducndu-se la trsnra, In care se OA mirsa, o Iea pre acsta
frumuseRi In brate i o scobr jos. ApoI sosindil i vorniceii sCi dimpreun cu alti feciori, fete si neveste, earl se OA

de fat i formndil
dantil mare, In fruntea cruia se
alla vornicelula primare, r la mijloca mirele si mirsa, ii
vIr pre acestia cu dantulil ln casa. Dupa ce a lntratil In

casa jcii cu dantulil de treI orl pe dupa mas, r dup

a treIa r, stndil totI loculdl, se asz dup mas
ca mirele i mirsa s vie ln ca.puli meset
(1) Datina Rom. din I4escI i a celorti din
(2) Datina Rom, din k4cheta 0 Bo Tana.

www.digibuc.ro

c.heTa, cont. de V Balinteseu.

635

In timpuM acela cnd se Invrtescil cu dantulii Imprejurula mesei, nevestele, carI sunt prinse In dantil, cant& mai
multe cantece, Intre carile i acesta:
Pan' nu WI pe lngrt pata
Nu-mi d scra de mncatil.
Pan' nu jocit pe lAnga stalpti
Nu-mi drt scra srt manncii.
0 silraca scra mea
imf drt lapte 'ntr'o lulea,
MtimAlig p'o surcea,
Eti mnncii
rmnea

Pentru blat scra mea.

Ea mi; sine dup usit
intr'ung fittbeTu cu cenusil
drt brnzA pe-o tilpurt

In cele maI multe sate din Bucovina este (Wink c atunci,

cnd are mirsa s paOsc peste prag, socruhl cehl mare,
sail unula dintre nunta0, dar mai cu sm

sa, o rdice pe susil i aa s o trch ca s nu ajung de

fehl pragul cu picIrele. In allele Ins, uncle nu este acst
datin, mirsa singur cautd a p'4i asta-feli, ca Mel de cum
sti nu se ating de pragii (2).
Nuna cea mare i cu nevestele, cari se an In tritisura cu

zestre, nu se scobr din trsur pan ce nu ail bgaeo

pre mirs Iii cas i al aezaeo dup mas. Dup acsta
eindil vorniceii dimpreun cu alti feciori din casd, nuna,
i ln alte sate de pe lnga Prutti, sfaca, Incepe
lua unulg eke unull tOte lucrurile, cate se 05, In trsur
jucndu-le le d vorniceilora ca s le duc in casii. Mai
nainte ns de a le da chiue :
(11 Din Crasna, diet. de M. I3Arbutil.

(2) Acst datinl se aft si la Romanif din Transilvania. La RomilnI,

socru pre nor-sa in brate
scrie Bojinca, op. cit., p. 212, Nota I,
si asa o trece peste pragri; intr'altele r trecti singure miresele peste pra-

gulil case, ci pesc de susii. ca nu cum-va sit se atingit de pragitu

www.digibuc.ro

636

U, lu, Tu, si na, na, na,

Vinl 'n cce, nu tT-ohl cla,
Pan g. ce nu -ti-T lua
*i sT-atuncT daelI-T put (I).

Sad :

Hu, Tu, Tu, ,i na, na, na,

Da ed totusT nu 0-olil cla,
MAcar tapa te-a 'ntepa ! (2)

VorniceiT luandd zestrea, jucand'o i vIrInd'o In casA chiue :

TtA vara n'am luerat,
Totil de-aceste-am asteptatd.
Niel la varA n'omd lucra
Tot de-aceste-ornd astepta.
SA trAscA mAmuta,

CA a fAcut fetita.
SA trAhscA fetele

C'ail scArmrmatd penele.

Perinuta cea d'ntAid
CA orn pune-o cApgraid,

Perinuta cea pestrita

CA oral pune-o sub costite (3

Er dup ce ail descrcatil tt zestrea, dup ce ail dus'o

si ad asezat'o Yntr'un locil anumitil ln cas ca s nu se
prd, chiue :
U, lu, Tu, si bine-mT pare,
C'am urnplutd casa last' mare,
De perinT si de scortare.
SAracele prAgurele,

Mult ad fostd suprtitele,

Dumne4ed s'a Indurat
Voie 'n casA ne-a intratt1 (4).
(t) Din Ilisesdf, adunatI de autora.
'2 (2) Din Voltineki, corn, de d-ld T. Gramatovici.
(3) Din Crasna, dict. de M. BrbutA.
(4) Din Crasna, diet. de M. BArbut.

www.digibuc.ro

637

Sat i acesta :
Frum,1A verde haraboi,
MI-am adusil cTobanii la of,
SA ne pascA oile

Pe sesul cu florile;
Bucurn-te, scrA mare
C'amit ai pTeptilnAtre (1).

Dup acsta tntrAnd nuntasli, cag avur dragoste de a

veni dela Orintil mireseI la mire, si dupA ce socriI ceI mari
Ii asz5, pre tog la mas, care e gAtit, ca si la mirsA,
anume pre nuniI ceI marl de-a drpta miresel, r pre ceIalaltI

dupd acestia si de-a stnga mireluI, vine unil frate de-a

mireluI sa, daca acesta nu are fratl mal mici cleat cansulil, apol un Ord sa i unit vornicel, cu dou vrgute
verc,I1 de rnril sail peril In mAnA i prinlndil a juca cu
Orgutele de naintea miresel, se apropie din ce ln ce totil
mai tare de dlnsa i apoI 11 rAdicA hobotulil cu vrgutele
de pe capii, cad mirsa de cum a fostil Inhobotat a casA
la printii sCI, totil lnhobotatA rrnne pAnA In momentulil
acesta.

Cnd prinde fratele mireluI sa vornicelulil a juca cu vrguele spre a rAdica miresel hobotul, una dintre nevestele
de fatA sa lAutariI cant& urmAtrele versuri pre car.' le acorn-

paniaz cu vira :
RadicA hobotulti thA

si-I ved pe socru-tai

Vf-a par tatA-tai.
Ba! pte-T i maT frumosii,

Numa nu-i asa milos,

Cum alil t nene Vf-a fost.
RAdicA hobotu-t

SA vedI pe cumnatu-tal,
SrnAnA cu frate-tn.
(1) Din Boland, corn. de V. Turturna.

www.digibuc.ro

638

pte-T mult maT frumosii,

NumaT nu-T asa
Cum alti tti frate ST-a lost.
BildicA-ST basmaua ta
13a !

Si-T ved pe scra ta

*i ST-a pAr maTca ta.
Ba! pte-T multu maT frumip,A
NumaT nu-T asa mils5,
Cum era maTca-t'acasA.
DesrAdicti-ST basmaua,

SA v4' pe cumnatA-ta
pAr cA-T sor-ta,

Ba! par' ca-T mult maT frumsA

mils,
Cum era sorA-t'acasA ... (1

NumaT nu-T nicT

Dup6 ce
rdicata hobotula de pe cap6 liti jc atAtil
de-asupra capuldi mireseI, ct i de naintea meseI, apol liti
stringe.

Pentru rdicarea hobotuluI mirsa cl asall atund celui

ce i l'a rdicatil o nAframi, frte frumosil cusut (2).
In muntii apusent al Transilvaniel, pe cnd se apropie convoIultt nuptiala de casa socrilora, pe cnd enseril ntesca, i
nuntaii puc, se afl ln curte o mas5, pusa i acoperit
cu o fat5, alb& de 'Ariz.-a; pe mas e un blidti cu grti si
unit dubrasil noti cu ap, r pe la illogoM, lng mas e
un Armindenti. In fruntea mese'l sunt neveste, rudenn deale mireluI, i intrnchl cared ln curte, vornieulfi, stegarula,
enserii, neinait i finit lncunjr masa de trel ori, r una din
neveste arunc5, cu graa peste el si alta IT stropesce cu ap5,
inInultufg. Dup5, acsta unul5 din ceI maI de aprpe
consngeni ai mireluI scte de la jugil unti resteil pe care
litt d5, miresel ca
arunce peste casa
&era mare astpt5. mirsa In pragula uii i o prinde In
(I) Din Crasna, dict. de M. Bitrbutil si din Mahala, com.

(2) In cele mai mulle lArtl ale Bucovinei.

www.digibuc.ro

Tomotagii.

639

brate, tinndii ln am'endu mnile o bucatA de panzA albd,

ea s, nu o prind on mnile gOle, si srutnd'o in obrazil,
II pune pe capil unit colac, peste care maI p"
i unir tiern
cu grail si cu putin sare i lntrnd6 In cas, se preumbl
din not]. In ordinea cum s'a preumblatil In curte, de treI ori
Imprejurulti unel mese anurne pus
In comitatulft Zarandulul cand mirele e aprpe ca de vr'o

200 pasl de casa sa, atunci cuscril incept" a cnta :

IesT afarA scrA mare,
lesT farA de'ntArdiare,

De-T ved pe nora ta.

CA-T frumusicA

*i tinericA

Ca ung firA
De trandafirA.

cnd ajungil acum la pOrtA i IntrA In curte (ograda)

1.36era mare cu o lumina aprins Intr'o mAnA, cu sare si c'ung
tipil, In care se 05, fonfi ti de pAdure, In cea-laltA mnh,
lese lnaintea noril sale si-I grdesce asa:
NorA drAgAlas,
SA fil voTsA,

Totdeauna sAntitsA!

Nu fi intristatA,
nicT supratA,

Pentru maTca ta Yalta.

Care a rilmas amAritA,
CA si eA maicA T sunt,

in fapta si in cuvint.
Bine-mT pare c'aT
*i la noT cA mT-aT sositA.

Tipula i sarea, cu care e IntImpinatd, insnm, ca mirsa

s alba totdeauna norocti la semntura de grti si ca nicl

cnd sA nu-I lipssch cele trebuincIse din casA. P.41. fonfilllii
(I) Franeu i Candrea, op. eit ,

www.digibuc.ro

-- 640
Insmn. ca O. null prd, fata, s, nu Imbkrnsc *lute, ci
s, fie tot tnr, la fat cum e fonfiulil si vara si rna verde.

Dup acsta Infra cu top In curte si se dual pn de

naintea easel, unde se afl o masa pe care e pusil ung clubdr maI plin cu ap, un struta mare de busdloca i un
stergari.
Sositi aice cumkra (nuna) Tea strutulti, Ilti bag5, In ap, si

Incepe a stropi cu dInsuld pre cuscri, r mirsa luandil stergarIulti pe unArti si o lingur In mn5, d fie-cArdi cuscru
ap5, ca s se spele.
Dup5, ce s'ail spalat si s'ati stersil top cuscrii si dup ce
fie-care a aruncat In ciubdrula cu 30, cte vr'o cati-va baril;
ieati arnndoI miriI diubArultt de torti si clucndu-lii la o ult6Ie

de rarti sail pr vars, apa la rd'cina aceleIa, r5, baniI,

lundu-I II dail cumtriI ca s-I pstreze pn la un timp
anumit ciind II capk5, Ind'rpt. Tot atund plc una dintre

crengile ultIel si pune pe dlnsa prima din cositele mireseI,

r mirele taie crnga astil-feli ca prima s, cad 1n bratele
miresei.

In urma acestel procalurl Intr cu totiI 1n cas5, si incon-

jurnda cumkrii si cu finii de treI oil masa, se asz fiecare la locul ce i-se cuvine (1).

In unele tinuturI, maI ales pe Cripla-Albti, cnd vine

rnirele si mirsa de la biseric5, si voind sa Intre In cas
o fernee st, lng pragul useI cu unil ciubrasil no cu apb.

din care (1 la toff spetiI s5, se spele pe manl si earl se

stergil cu un stergaria no de panza. Fie-care aruncA in
ciubrasil critarl sati libre de argintil Pe urmA mirele si mirsa

bag5, prin trtele cIubrasuluI o raframa, tinnda unul do

un coltil si eel-I-anti de alt colt si merg In gradin la
o ultle (altae), unde vars apa la radcina ei, r baniI II
Iea mirsa si II pune In n.fram.
(1) Com. de d-111 T. Dupuesou.

www.digibuc.ro

641

Mire le tale o cleombet din alt6le. Tlerea acsta Insemnz:

trecerea virginei in statulit fenteilorg meiritate; r vrsarea apeI
In grdin Ia altle Insernnz ; lucrarea nioiei pltrintesci .i
neparasirea ei peind la mrte.

Ultia, lice poporulil c Insemnza legtura Intre fecloril

i feclr i viata conjugal (1).
In prejurulti TimiOrel, ajungnda nunta la casa mireluI, le
Iese Intru Intimpinare socrulil mare, talitlil mireluI In prtil, pe
care curntrulii mare nil salut dupit datin i-16 mal Intrb :

Voe vi-I de goti (2).

Din ttri inima si cu tota dragulii,rspunde socru mare,
si top Intr In ocolii
Inaintea uei cuinel e pusa o mas seurt. Diverulil aduce
mirsa lang ms 0-I dice:
Sue sor aid! si mirsa se sue cu picIrele pe msut.

Cumkrulil mare cu mirele i conductula se postz pe

de napoIa msuteI. Musica i vuetula tace.

Atunci pesce socru mare naintea mireseI, acum noriI

sale, o lea In brate, o Intrce odatii i rki o pune pe mash*.
Aa face de treI ori i la Intrerumperi multimea strigA :
Vivat! amin !

ApoI strig scra mare :

Muceti-mi cIurulil, s Oda scie nora cIurui, i da

ciurulil cu grail mireseI, care e totil pe mas, care tnvrtindil ciurula de dou treI ori, IN' aruncii peste capil.
In unele locuri aducii lnainte franele cailoril i diverulil
tnfranandil pre miri, ava-I man In cuin, lintru semnil ca
el doI aFsa se pat 6'111 o lalt ca doI cat InfranatI la rud.
In alte locuri aducil braciri, o lg pre mirsd pe dup
cpse i mirele o povtuesce ln cuin.
(1) Fritncu i Candrea, op. cit. p. 167.
(2) Goftt vine de la germ. Gast. Acest termin germana in 156 de anT s'a
respandita in tota Banatula, sco(nda pre rom. spe i turc. musafirii.
41

s. Ft. Harianii, Nunta la Rominl.

www.digibuc.ro

642

In cuinit se ask mirsa pe un scaun cu fata ctr

6speti, aci 1-aduca o pane si save In mnh, dup aceea

unulil satt doI pruncuti pe brate, crora ea le donz5, maramute.

Si cu acestea ceremonia Intrril miresel In casa mireluI

s'a terminatil (1).
In Selagiii i In prejurula Oradiei-mari, ajungnd nunta

la prta easel mireluI, arnndol socri marl II Intimpin cu

cea mat mare bucurie. Sticra Iea apol pre nor5,-sa de subsu6r si o duce pan& lang, boil nilintasi riela carul, cu
care a venit. Mcea mirsa, ca i miresele din unele 041
ale Bucovinel, lea resteulii dela boulti din brasd,

arunc,

cAtil p6te peste cap, fr, a-I p6sa In ce loc va chd6.

cu fr.* de mire pre ceI
Dup acsta luncl nnasiI
tineri In mijloculti lor i formndil un feli de cerc Incrinjura masa, ce se afl pus de naintea easel.
Nunele, earl stail lang6 mas5., arunc5,
cu gril
stropescil cu ap, cnd nmasii strig:
Gr, grAti

SA ne dea Dumnede!

r nunele:
Ba i api, apti

SA ne dea Durnnedeti!

La a trela Incunjurare a mesel mirele descarch unil pistolli cu d6ue WTI i nemipocitil dupa acsta Intr apol cu
totil ln cas.
In acelas1 timp, cand intrii In cas, s6cra mare caut
ca nirnenea s nu trc printre mire si rnirs sa s arunce
ce-va Intre eI, ca nu cum-va in urma fapteI acesteIa s, se
nasc6 trai r Intre (IMO (2).
(I) G Traila: Nunta OrInsct in prejurulil Tirnisra publ. in (Familia
an. III, p. 446 si 457.
(2) Corn, de d-lti El. Popil.

www.digibuc.ro

-- 648

In fine la 1?onz4nii slavisap din Moravia, cnd intr tn'ra nevast ntaia 611 in casa brbatulul s'66, cuprinde
soba (cuptIorulii) anume ca s5. se familiariseze In n6ua cas,

dup aceea Iese In ograd si se dit5, la ceriii, apol In hornail din buctrie anume ca s capete copiI cu ochl albastri sa negri (1).
De si nu tocrnal Vote, cele mai multe Ins dintre datinele
clescrise In capitululil acesta se afl si la alte natiuni.
La vechil Bomani bun5, r, cum ajungea cortegiulil nuptial(' la casa mireluI, care era impodobit cu ilorI i cu co-

v6re, mirsa ungea usorii easel cele1 n6ue cu untur de

porcil sail de lupil (2) sail si cu olei (3) si 11 invlia cu
15n5, (4). Prin acst Invlire i ungere se credea, c se departzA farmecele si se oprescil relele dela cash' (5). Apol

lertatil a se atinge de pragulil easel mireluI, mirsa

era rdclicat de catra altiI i trecut pe susil peste pragiA (6).
Fundamentula acesteI datine este, dup5, Plutarch, aducerea
aminte de cele
mueri ale Romaniloril, carI nu de
bun vole, ci rpite cu tria fuser duse In casele Romani; sail pentru ca sh arate c5, fr5, de vole Intra acolo,
unde are s-s1 prd fecloria; sail ca nu cum-va s calce
pe pragil i prin acsta s nu supere pre leita Vesta, creIa
era pragula consacratil (7).
(1) Dr. I. N. Enders, op. cit. p. 38.
(2) Plin, n. h. XXVIII, 9: proxima in communibus adipi laus est, sed maxime
suillo, apud antiques etiam religiosius, certe novae nuptae intrantes etiamnum
solemne habent postes eo attingere.
Idem de eadem : Masurius palmam lupine adipi dedisse antiques tradidit

deo novas nuptas illo perunguerc postes solitas tie quid mali medicamenti
inferretur.
(3) Isider, or. 9, 7, 12.

(4 Donat ad Ter. Rec. 1, 2, GO : quum puellae nuberent maritorum postes

unguebant ibique lanam figebant. Isidor, 1. c.
(6) Plin., 1. c.Serv. la Virgil, Aen., IV, 466.
(6) Plut. quest. R. 29. Serv. ad Buc. XIII, 29.Isidor or. 9, 7, 12.Plautus Cas IV. 4, 1.
(7) Plut. quest. Rom. 39. Bojinca, op. c., p. 212.

www.digibuc.ro

644

Intrat odat in cas, mirele o lntimpina aice cu ap5,

cu focia de pe vatra sa altariula easel, ca semna Ca din
cldur5, i umedl se nasal tte, asa si familia, ce se nasce
prin cldur si umedl. Apol mirsa se stropia cu ap, ceea
ce lnsemna, c, ea Intr curat In casa bArbatulul WA, cu
care va lmpartsi foculd si umedla (1). Apa acsta se aducea de c5,tril un bAiatil sa copilit de la unit izvoril cucu rm.sita se splail apoi picirele miresei (2).
Cnd intra ln casa sotului s trebuia s Intre cu furca
cu fusula in rnn'd (3).

r dup ce a intratg acuma In nuntru, dupa co a fostil

Intimpinat cu ap i cu foal i dup ce a fostil stropit,
se ruga eiIor easel nOue ca cstoria el s5, fie fericitii(4).
La ItalienX, cum ajunge mirsa la casa brbatului s, e
intImpinat la intrarea In ograda de chtr scrd-sa saa de
catr unula clintra nrnurile cele mai de aprpe ale tnru-

luI eI sop, care tine In mn unit talgeril cu gr, sare,

adese-ori i zaharicale, si din earl Ii aruncil o mn
Dui-A aceea miresa e condush la o masa, care e acoperitti

cu tint' covoril pretiosil si care st5, la Intrare In verana.

Aice tnra nevastil se scobrk cAlcncla pe
(1) Dion., 2, :30: art1 r.orviruytoe Itupb Y.cd nun,- i7pari tok 7cipoo 6,c %al ixpt 'caw v.ocri' 4itcei; inmeXo5wrat. xp6vwv.

Festi : cp. p. 2. Aqua et igni tam interdici solet, damnatis, quam accipiuntur nuptae, videlicet quia hac duae res humanarn vitam maxime continent.
Idem de eadem p. 87, 11.Propert. 5, 3, 15.
Varo la Non. p. 302, v. felixp. 182, titionem : contra a novo marito cum
item e foco intilione ex felici arbore et in aquali aqua allata esset.
(2) Serv. ad Acn. IV, 167.La RomfinI datina acstas'a schimbata; in loca
de a sp'la pruncil picIrele miresd, spala acuma miresa picIeirele unuI fedora, a nasultff si a socrilora. Ved1 Bojincil, op. cit p. 213, Nota 2.
(3) Plut. quest. Rom. 31.
(4) Nonius, p. 531: Nubentes veteri lege Romana assestres ad maritimum
venientes solebant pervehere atque unum, quern in manu tenerent, tanquain
emendi causa, marito dare; aliurn, quem in pede haberent, in foco Lariurn
larniliarum ponere; tertium quern in sacciperio condidissent, compito vicinali
solere resonare.

www.digibuc.ro

645

care anume i s'a pusa. Intrnclil In veranda sruta mna

noilora sI parintl, apoI e condus In camara pregatita pentru dInsa.

In unele pri scra cea mare varsa unil Ohara de ap

cle'naintea miresel, cnd acsta pasesce peste pragula camerel sale (1).

In unele locurl din Francia casa mirelul sta inchisa pentru tineril soti pan& ce maIca mirelul nu arunca 1ntrInsii
dintr'o ferstr mai multi pumni de ghinda, pane alba, mazre

i boba. Apol arRandu-se pe praga trichina nuroriI sale

o bucata de pane si unil pharil de vin, pre earl tn6ra

nevasta le Impartesce dupa aceea cu brbatul s6a ca simbola ala comuneI vietI viitre. Aflanda o mtur standa de-a
currnedisula de'naintea praguluI o radio& si matura casa cu
dinsa (2).

In alte locuri tota din Francia Intimpinanda scra cea mare

pre mirsa (marie) arunca IntrInsa cu pane alba. r matura, care sta de'naintea usel cle-acurmedisula, trebue s'o radice. Unil biatil fi aduce o furca cu una fuiora de canepa,

care Insemnz abundent In cnep ; fedora trnpusca cu

pistlele ln furca cutnda ca s'o aprind (3).
In Champagne, mirsa trebue s Ingenunche pe o legtuna de gateje spinse si s cnte de treI ori una canted'.
r In Gascogne socrula cela mare o prhnesce cu urinate,rele versurI
Ca aste captaie de colea, asa-sa de tarl dintii scril-ta ;

uIth-te, nor, ungherele estea, a safi casuneze plesnituri

(daca nu le-i matura) (4).
(I) Diiringsfeld, op. cit., p. 96.
(2) Daringsfeld, op. cit., pag. 253.
(3) Thiringsfeld, op. cit., p. 254.
(4) P. Lafargue; Cantece i obicelurile la nuntf, publ. in oContimp.0 anulil
VI, p. 9.

www.digibuc.ro

646

La Greeil cc vechi astepta In usa, care era Impoclobita

cu totil fellula de florI, mama mirelul pre tnra preche cu
fttclii aprinse. Dupa ce se apropiail tineriI, ea arunca
cu tota fellulil de copturi, carl insernnaa indestulare In
tOte. ApoI lua pre rnirsa i o conducea In camera nuptiala,
care asisderea era frte frurnosti Impoclobita cu totit feliulti
de florl mirositre. in acsta camera se deshobota mirsa.
IntAIa ra cle'naintea barbatulul sii (1).
Totil asa facil i Greeit not

in Tesalia, buna epra, mirsa, care e Intlmpinat de scra sa, rrnne Inhobotata pana ce se asza top spetil la
masa. Duph aceea vine vorniceluill si o deshobota, r
nuntasi cnta un cntecil, care descrie muncile vietel
cpinice (2).

La GreciI noI din Tripolita daca tnra nevastd, la intrarea sa In casa cea nOua, ar atinge pamIntulil, se credo de
un sernnii Mil, de aceea se !Idle& repede peste

inainte de ce e petrecuta la culcare, trebue sa se urce pe

turtsch spre dovadd despre fecioria sa (3).
La Albaneji apropiindu-se cortegIula nuptialil de casa mireluI, mama acestuIa se sue pe o radicatura i de-acolo arunca
cu oreza mat' ntaid In miri, apol In intregil cortegiuhl Dui-A
acsta descaleca mirele, r pre mirds o scobr tatla acestuIa
sa unula dintre nmurile sale cele mai de aprpe. Un baetelii
mica al caruI parintl Inca' traescil, cacl numai atunci e consideratil de unit aduckoriil de norocti, se petrece de treI ori In colo
'n cce pe sub calil, ca si cnd ar voi
Incinga. La up,
prin care Intr, tineril, li se tine ung cerca i pe cnd acestla,
ca

tink du-se de mama, treat printrInsulti, se rupe de-asupra

lorti spre semna de unire pna la mrte. Peste pragurile
(1) Gold et Koner, op. cit., GreciT, p. 209.Dr. II. Blniner, op. cit . p. 156.
(2) Dringsfeld, op. cit., p. 59.
(3) Dringsfeld, op. cit., la. 67.

www.digibuc.ro

647

trebue s pAssc mai nttlid cu piciorad dreptd. Er dup.&

ce ad lntratil in nuntru, vorniceluld (vlam) deshoboa pre
mirsa, rtidicndu-i hobotuld c'und obiectil de argintil, mai
cu soma Ins& cu nfanunchluld de argintil ali unel arme (1).
La SedV, lesindd scra cea mare lnaintea miresel pe pragil
guste de trei orI mIcre din tr'o lingur. Dup aceea
n intinde und bdiatd micil pre care mirsa trebue
rtldice
de trel ori In 1st' i totil de-atAtea ori
srute i apo1 sa-1
dilrusc5, o batist. Pe urm s6cra ii d o strachintt cu grad,
pre care mirsa trebue
arunce In t6te partile mai nainte
do ce pAsesce cu picioruld drepth poste praguhl easel si mai
nainte de ce-i este tncuviintatd a In tra In camera sa (2).
La S6-bii din Lovre intro Narenta i Cetina la sosirea
mireseI asemenea i-se rdicd pe cald unit oopi1, cruIa 11
dilrucsce mirsa un mril si pre care totdeauna trebue
prefereze. Dupa accea, scotndil din slat und rnr, ln care
e implntat un aspru, Il asvrle peste cas, ald cAreI pragil
flit s'ruttl. Intrndil In cash', scra o prta ln colo i In c6ce ;
apol 11 d o risnit, tneph de torsi'', andrele, o mtura, precum
acestea te
si multe alte unelte femeesci de cas,
astpt acuma (3).
In fine, la liforlacki din Dalmatia, copiluld, care i-se rdic5,

miresei pe cald, 11 d5, acesteia o sit cu migdale, nucl,

smochine spre semnil c5, ea are de acuma sA cugete la alte
lucruri mal serise, si nu la mancare, din care causa mirsa
asvrle cele primite cu dispretd printre cuscri (4).
insiratd pilnA aice, resulta ca lnDin t6te cclea, cate
timpinarea miresel cu o deosebith pompi exista fr deosebire,
la t6te poprele indo-europene i c datinele usitate la acsta

ocasiune, cu putine esceptiuni si variatiuni, sunt la t6te mal

totil una.
(I) Diiringsfeld, op. cit., p. 62.
(2) Diningsfeld, op. cit., p. 73.
(3) Dringsfeld, op. cit., p. 77.
(4) Dringsfeld, op. cit., p. 79.

www.digibuc.ro

648

XXXIII. PRIMIREA.
Nu mail dup ce i s'a rdicat mireseI hobotula de pe
capa vine o nevast, nrnil gu mirsa, cu desagiI, in carI se
afl merindea miresel adus de la p6rinti, lea fata cu care e aco-

perit, masa, scte apoi din desagi o fat'd nud, acopere cu

acsta masa, i d apoI miresel talgerile, lingurile, jemnele,
colaci'l, mai pe swag totil ce se afl in desagl. Mirsa, lu5ndu-le, le inOr tte pe mash, r gaina cea fripta o pune de
'naintea mirelul.

Nemijlocit dup6 acsta colcerIulti, indreptndu-se ctra

meseni, tine urmatrea oratie:
Fericith cash,
Mu lt frumsh mash.
Mash multa cinstith
Si blagoslovit ;
Meseni, Dumnia-vstrti
Mndru rnduitT

Ca nisce maslini
Mndru infloritT,
Mndru 'nounjuraV

Ca nisce maslini
FrumoT riimuratT,

Poftimil i luatT,
Beti i osp'tatT
Din shrinele
Cu fripturT

*i din phhirele
Cu buturT,
CA nu-s6 inirate

Un fella de bucate,
Niel deme sa triT,
sute i
MiI nenumrate
Vdti ch-sti inirate,

Sute peste sute

Pentru-a D-vstr6
vgdil ch-s flicute.
Poftirn i mblaV
Prin thlgerele
Si prin shnele
Cu linguritele

www.digibuc.ro

649

,i cu furculiOle,
Cum mbl verile
Lipovenil cu crir*le.
Cara' nu avetT
LinguritT
.51 furculitT
MaT rupeti

cu diOT,
CA pe noT pArintiT

De cnd arn apucat

Asa ne-a invtitat.
Ea am auqinl
CA la dughiana
LuT GhTorghitA

Stint multe lingurite

,5i furcuW
se vAndil

Cte 50 de o leit5....
Pe Sura (1)
$, i la Sadagura.
De-a fi Sura bunA
Le-ointi ved 'ntr'o lurid.

Nu le-om maT ved.

i pn'le-omii ved

Eil pe dumnia-ta
Mult cinstite mire,
Te poftesc
SA binevoescT

*i sA indulcescT

Aceste bucate
Pe masA 'nsirate.
Da nu le'ndulci
Cii-aln si cu jele,
Ci lesndulcesce
C'unil fagurd de infere
Crescut si strins
De la albincle d-tale,
C'asa te voeseti
MeseniT d-tale.

Dumnele a ura
Cu ctii s'a'ndura.
Er noT cu catti scinni
Cu-atta vorbim
Ca sA ne mntuim (2

De-a fi Sura rea

Mirele, lundti si tinclti gaina, irnpArtesce tuturorti Ospetilorti cte o bucAtica dintr'Insa, incepnda mai Antiil cu nunii
eel' marl Ertl inc5, gustA putina. Nurnai mirsa, de si sade
alAturea cu dinsula duph mash', nu gusta de ast, clan nimica,

cOcl se crede si se qice ca daed va nuinea i ea nu voru trai

arnndol bine.

Pe cnd mirele tae si tmpqesce gAina, pe atunci mirsa

se sclA de dupA masA si luAnd sipul cu holercA si paharulu

carI le-a cAptatti dela pdrinVi sl si cari le-a adusti cu sine,

(1) Numele unel Iepe in genere slab/.

(2) Din Mahala, com. de G. TomoIagA. AcstA oratie se rostesce si atunci
cand se'ntorcd dela cununie, atata la mire cata 0 la mirsh.

www.digibuc.ro

650

cinstesce mai AntAia sfritetiil la socrulA s i gustAndil puin

qice:

SA, tresci, tata, la multI aril!

Mee trebue sA observAmil ca mirsa acuma ntAiasi data
cjice socruluI We'd tata.

Socrul'a celti mare, priminal pnarulil i srutnd'o pc (runte,

SA tritesci, noral... Dumneqeil sA-ti ajute!... SA III bunA si

de trbA ca sA, ne putemil bucura de d-ta.

r dupd ce a rostit cuvintele acestea se'ndrptA chtr nevastA-sa, adicA cAtrA scra cea mare, si'nchinti acestela pAharulil.

Skra cinstesce rdsi la nor& si

S5. trblescI, nora, sA fil stints5, !
De-acolea ecind mirsa de dupA mas6 cinstesce pre We
nmurile de-a rndulil precum si pre toti cola-14 nuntas,4,
dig se aflA la trmsA. ApoI in acele pri, uncle nu este datina
a se da masa mare, ci numaI ceva de gustare si de butil,
se bagA rAsi dup masil si se asz alAturea cu mirele. In
acele partl'insA, unde este datiml a se da masa mare nemijlocitl dup5, ce s'a prirniti mirsa de cAtrA socrii
odat acsta de dupA mas nu se bagA mal mult indrptil,
ci cum a prinsil a cinsti pre cispeti, IndatA incep i bucAthritele a aduce si a pune pe masil bucatele, earl s'ail pregAtitil
la socril cel marI, printil mirelul, i duph acsta se incepe
masa mare, despre care vomil vorbi mai pe larg in capitolulil
urmAtoriil (1).

In Selagiii si comitatulil ZaranduluX nu multi' clup'd ce ai

intrata in casA scra mare lea pre mirsA si ducndu-o intr'o
cAmarA, acolo Ii dd de mncare.
r clup'd ce a venitil acuma
dimpreun cu
cuscriI (6spetil), caril a remasil i s'ag mai petrecutiI unil
(1) In cele mal vuulte 0111 ale Bucovina

www.digibuc.ro

651 ,
timpii resi care la printi'l miresel, se puntl cu totii la mas
dupa

positia social pre care o ocupa in satil si anume : mirele cu

pillria In capil ca semral ea e rege incoronatic r mirsa cu

baltuld totil pe capil staii in fruntea mesel, pe cnd nnaii
si ceialalti nuntasl, ce mai sunt, stall in projurul lortt (1).
In .11.1aqii apasenl al Transilvaniei este datin tot la acst
ocasiune ea mirsa, cnd se asza," in fruntea mesei, s trca
peste mas licdil : ga set fid ca masa de cinstitd inaintea bar-

batului, r unde sde i se pune unil petecil albil de pdnurd

de kind (postavii) ca copiii din acst cstorie s fie albl ca
lna si bleincJI ca la (2).

Dup ce ail statil acuma unil timpil resi care, si dup

co ail osptatil si cinstitil putinil se scl totl spetil dela mas
si 'lest] cu dantulil afar, in timpil cc una sail mal multe neveste

ulna felurite cntece, Intre carele si acestea :

Fruncl verde de ntigara,
HaI I-omil scte danta-afarti,
CA e multiorti (le-a srti,

II cam mult de chid mncati,

Poftima ca srt maI jucap! (3)

Sail acesta:
Frump verde de ov(Isti,
M'a trimcs mama trimes5,
S scot danWl de pe est't (4

r dup ce-ail esitil dal-A cnt:

Frun d5. verde de eafea,
Bine-mi pare en-I pe-a Inca.

Dumanil s'oril jungbia,

C'a remasil i'ncil-I pc-a mca!
(1) Corn, de dl. El. Popil, 0 d-1 I. Du0inescu.
(2) Francu 0 Candrea, op. cit. p. 167.
(3) Din Crasna, diet. dc M. Brbutl.
(4) Din Crasna, diet. de M. Bilrbut.

www.digibuc.ro

652

Sail acsta:
Care-I nevaste- frunllisa

Nu-1' p6eattt s'o pia la masa,

Care-I nevasta tuita
Nu-1 pticatil s'o dal' de 110 (1).

ApoI jc5, un joc, doue, adic5, pn ce scot mesele din

casd si facillocil, dup aceea 'Intr &A tri nuntru si jc diferite
jocuri pan& hAt tfirditi, mult1 el-liar Ora diminta, adic care

dui:a (AM pte find si dup cum e dispus.

(1) Din Crasna diet. de M. Brbutg.

www.digibuc.ro

653

XXXIV. MASA-MARE.
La totl Daco-RomniI este datin ca phrintil mirelul, dup

ce acesta a adus pre mirs la sine acas, s dea, ca

mai nainte printil mireseI, o mas, la care sunt poftip top'
nuntasil, cati a luata parte mai nainte de acsta la nunt.
Acst mas, care In unele prti se d Duminec sra,
adich In aceeasi di in care s'a serbatil cununia, In altele Ins
a dua i, adica Lunl sra, se numesce pretutindene in Moldova, Tra-Romilnsca si la Romanis'. din Gubernia Cherson,
It Rusia Masa-mare (1), In Bucovina Masa-mare Pripoiti (2),

r In Transilvania Masa-mare si Terfarie sa Terfarie (3).

(1) I. Mirza, op. cit. p. 18 Nota. 1.V. Alexandri, PoesiI pop. ale Rom. p.
Columna luI TraTanil, an. IX. p. 414 si 416. V. Sle:hinescu, Vedrele,

386.

publ. in Romania Lib. an. XI. Bucurescl 1887. No. 3047.

G. Dem. Teoclorescu,

PoesiI pop. rom. p. 408.T. T Burada, O citritorie in satele romnesd din

Gubernia Cherson (Rusia), puhi. in op. cit p. 280.
(2) Numireaacsta, de la mros. npon6H=buturil= masA-mare, imprumutatil in
timpulii maT noti de la MalorosienT, e usitatit mai multi" in pir(ile de pe ktng

Prutil precum

'n cele din apropierea muntiloril rusesd, unde RomitniI

vinO maT adese-orT in contact(' cu Rutenii: si Hatanit saO Httfulii.

(3) B. Vienl, op. cit. p. 38. Din descrierea (MLA Vicki resultil cr" in unele
pitr(i ale TransilvanicI Masa-mare i Uneropuhi se serbzil, ca si 'n unele pirti
ale MoldoveI (vetli Columna lui Traianil, an. IX, p. 415, A.), in una i aceeasi
qi sub numele colectivil de Tgrfitrie. Acstit numire insit nu corespunde tutu-

rora datineloril descrise de d-sa sub acesttl titlu, ci numaI und pirtl mai
mid dintre dinsele si anume acelora, carl in Bucovina si 'n cele maT mull";
pitrtl ale MoIdovel se serbzil sub numirea colectivit de Uncropit. NoT vomit
reproduce in acestil capitol(' numaT pre acelea, cari, dupit parerea nOstrA, se
tinil de Ma0-mare, Or% cele-lalte le vomit reproduce la Uneropti.

www.digibuc.ro

654

Se numesce masa acsta Masei-mare de aceea, pentru c

la dnsa Ieail parte, dad, nu tocmaI totl, apoI de bun sm
cel mai multi dintre brbatii si nevestele, carl afl fostil In
diva trecut la nunt. Ba multi i dintre acela, crora In diva
trecut nu le-a fosta cu putint s, mrg5, la mirs.
La Masa-mare se poftesca spetii, ca si mai nainte de cu
diva si anume In Bucovina de vtjeii sa vorniceiI mireluI, r 1n uncle 0111 ale Moldovei i Munteniei de lnsusl
mirele (1).

rand incepti a se aduna spetii, mirele si mirsa, dimpreun cu o preche de lautari si cu un vornicelti se ductt
dup5, nuniI ceI marl ca s5,21 poftsca i sh-i aduc, la mask
Si dac5, masa se d diva, ei se ducti cu luminele de cununie
stinse, r daca se d5, sara se ducil cu ele aprinse. LutariI,
at cand se duct' ct i cnd se Intorcti chnt feliurite
marsurI i cntece, r vornicelula precum si ceialali feclori,
cri *sderea petrecil pre miri, chiue de se resun satulti.
Ajungnda la nuniI ceI marl a cas Intra In nuntru totti
cntndil si chiuindit n cas mal traga
ropotd, pn,
ce se gsescil nuniI, apoI se Intorcti cu totii lndr'pt asemenea totil cntanda i chiuindit
Sosindil top ceI ce a fost poftitl la mire, pune socrula

celil mare, tatlti mireluI, pre nunti si pre nuna cea mare
1n capul mesel, &A pre eel-14 &pep de-a drpta si de-a
stnga lor, adic tocmai asa cum ail fostil asezati si la mirsit. Si cel mai btrani si mai de frunte vial mai 'nainte,
r cei-laltI mai 1n urm.
Cum s'a Impnatil masa cu spetii, punti luminele de cununie aprinse 1ntr'o cofit, de'naintea nunilorti i acolo le las
apoi tt5, nptea. Dup acsta punil buctritele de'naintea
(1) Columna luT TraTana, an. IX. p. 415.G. S. Ionn, op. cit. p. 32.
Dumineca sra and ginerele invita familff la masa, invita maT nti o familie
intrga, unde traescil to(i aT easel, ca stY aTh? fi curt casa intrega.

www.digibuc.ro

fie-drui (5spe. cate un cozonaa

bucat5, de pne, r la
mijlocul mesel mai multe phare i ipuri cu vin sa raehi precum i cAte un rndil sa date de talgere cu recitu ri.

acuma, dupa ce
aezatil tOte cele trebuincise pe
mas6, vine unulti dintre brbati i puindu-se fat In 1'46 cu
nunii cci mari, tine urmdtrea oratie :
Masii, masA,
FrurnsA !

Din darulg sfintieI sale,

CA nu-1 ung rndti de bucate,

MesenT dumnia-vstri,

CA sunt mil nenumiirate :

Sahane ferecate,

Pre call v'a rnduitil

Dumneie cel sfantil
In acstri cinstitA casa,
La acstA frurnsA mas5,

Tiyeaur1(2) spoite,

Talgere zugrvite,
Linguri poeostite (3)

Mash' frum6s5,

Pentru a dumnIa-vstre gu

Cu fete de masA

CA si 'mp&Atsa
Mirsa
Usele-a deschisii

Prisne (1) de metasA,

SAhane Inferecate

Cu totil fellulti de bucate,

imprejuruld meseI r6,nduitT
Ca nisce maslini odrislitT,

re rg'a' socruld celti mare,

Precum i scra cea mare,
Nunulti i cu nuna cea mare
SA luatl din pane si din sare,
Din daruhl slintieI sale,
re rgA socriI cel

Fete de mas'a'ntinsii
Fete de masii,
Prisne de mkasA,
Cu capetele cu finit
SA v6 fie vola deplin .
Poftim luaff
Si ospetatI,
Care cu cuittt
Cu cutit,
Care cu furculitil

Precum i nuniI ceT marl',

Si ea Inch' indrilsnesc
Cu furculitA.
Pe clumnia-vstri sA v'e poftescit Fiste care pentru sine
SA luati,
Fie voitori de bine
croitoria de pane.
SA ospaatI

Din pane si din sare

Care n'he eutitti,

(1) Prisne=ou totulti, curata, neamestecata.

(2) Tigaturt, in Inca de tigN, de la tigae.
(3) Pocostitepoleitc.

www.digibuc.ro

Rite.

. .

656

Pc Alba si la trg !
Care n'arc furculitii,
La WW1 la Ionit'd !
Care n'are nici de uncle
SA rumpa si cu marine
Ca si 'mpiiratulti mirele.
Eri am o custura rea

Si socotifi,
CA bucatele-sti otravite

Oiti gusta eil inainte,

CA de cAttt a peri
Ostea imp6ratuluT

Mal bine old peri

Si inch' fEir'o plisea.

DA, unti, r`66 alil satuluT :

Amin ! amin !

Dar tot m'oiii sluji cu ea.

Si mie-o niframii de ina

r d-vstra
De gandiV

Di s.-mT sterg gura de vinil (l).

Sfrsinda oratoriula de rostitil oratia acsta, top &pep, carl

Vasa acuma ail statil In picire si ati ascultaii cu cea maI mare
luare aminte, se asz la locuhl loril si Incepil a mnca din

bucatele ce le sunt puse de nainte.

Da sine se'ntelege ca precum In diva trecuta la masa, ce
s'a clan la mirsa, asa si la acsta mas pharele si sipurile
cu radii. nu mal stall loculut Din tte parple audi si de asta
data chiritisanda si dicndil :

Sa te vdil san6t6sa, nun& mare! Norocil si sn6tate

finului si fuel d-tale!... S traesci sa mal cununi!...
inchina.
.

--Amin !-respunde nuna,-s tc-auda Dumnedeil, s te yea

si pre d-ta ca mnI cununiinda, maritndil si Insurndil,
ca sii, vial si 61 la veselia d-v6str!... Multmimil de cinste
si celoril ce se ostenesca Dumnedea s le dea norocil... De
unde dail, Dumnedeti sa le Implinsca pentru una o mie.
inchina.

Nuna mare! nuna mare!audI pe alt nevasta dicndii

s aI parte de finutii d-tale! ... cum ai ajuns de I-ai cununatil, asa s ajungi sa' le si boteif !...
Mai pe scurta top sunt veseli, tort din t6te prtile Inchina
si chiritisescil. i as-a Inchinare si veselie tine mai multi. 6re
(1) Dict. de Hie UngunhAu din Ilivsel.

www.digibuc.ro

Gti7

duph olalt, chci afar& de bucatele amintite mai susg, urmzh

si altele precum : zrnh cu togmagi sag t5iei, sarmale sag
glusce, friptur, etc. (l).
In .MOldova i anume In tmprejurimea Husilorg, dup cum
scrie I. Mrza, se pofteseg Duminech sera totl sateniT cel cdstoriti la Masa-mare, care Incepe sera cam de la c,lece re

durez pnd a dua li. Masa se compune de mai multe

ori On la o suth de phrechi de meni. Fie-care primesce
Inaintea mesei eke ung piihruta de rachig si chte o buchtich de Vane.

In mash se dti nthig hot* de pasere cu tocmilgei satt

thitei, apoi ostropturi, pe urinh rciturl (2), apoi galusci(3).
Duph acsta se dag plachil(4) une-orl fheute cu orezn, dar
mai de multe ori amestecatil cu bulguri t (5) i cu pasatii (6)
apol ving fripturile (7).

E Insh de'nsemnatg c la mega mash, celg pupal In Bucovina, nu se afl nici o fath, i numai rarg cnd chte ung
fieciorg, ci numaT barbafi si neveste. Er feciori se afl numal

atunci, chnd acestia sgnt frte de aprpe Inruditi cu mirele

sag cu mirsa i sunt orfani, sag chnd parintil lorg sunt bolnavI si din causa acsta, neputndil ei singuri lua parte, ti
suplinesce feciorulg celg mai mare. De altmintrelea niel fecloril nu ail datin de a lua parte la acesta mash.
Lutarii, earl, ea si mai nainte, asa si la acesta mash trebue
mimai dect sh fie de 110, chnth feliunite chntece b6trnesci,
doine si bore.

(1) Dat. rom. din Bucovina.

(2) Zalatina romAnt.Iscri.

(3) Sarmale grecesel: in Bucovina: Olusce.

(4) Pilafil grecescil.
(6) GrAd pisatil.
(6) Meit, mlai m'run(ela.

(7) I. Mirza, op. cit. p. 18.

42

8. Fl. Jfarjan8 Nunta la 'Romani.

www.digibuc.ro

Dar nu nurnal lutari stint acela, earl cnt la acst ocashine, ci multi i dintre spetii earl stail la rnas (1).
In unele prti ale Transilvaniei incepe totdeauna preotultl
cu un cntecti de cuprinsil religios, buna rd ca Versa
la nunta sail Cana Galileel, (2) dupa care urmzit apol
versa la masii, vorbd mult srdeie, vinula pentru veselie,
precum i multe alte cntece nationale (3).
Nol vomil reproduce aici numai trei, i vomil Incepe mai

nti cu Versa la masti, care, de i e de origine ciirtur5.rsc5., srnn a fi mai rspAndittl dect allele de asemenea
categoric:

0, ce bucurie mare,
Ne-a venitti la arUare,
Ast di de bucurie
De ma mare veselie.

Vine nununi cu nuntaiT,

Mirele cu
Cnd mncep ceterele,
Desftz inimele.

In astA cinstitA casA,

VtiOndtt speV dupA
La masA edndil i bndil,
nuntaiT ateptnd.

PilnA joculti se sfaresce,

Socticita se gAtesce,

Actnn pe drumulii cel mare,

wari cA vine stea tare;
Cu carAle incArcate,

Aduc multA bunkate.

CAlArail inainte,

Ca nisce rnenT ou minte,

Da de scire tuturor,
CA se 'nsrA un fecTor.

Cand intrA spgi 'n casA,

Bucatelo sta pe mash'.
Aducti vin pc intrecute.
Unii stati pe lngrt bute,
Aducti vinul mitt maT bunti.
Ca sA 'nchine 'ntai la nunit
PAharele tte-sti pline,
De acuma totT sti 'nehine,

Pentru cinstea
Audind versulti ceterilor.

(1) G. Dem. Teodorescu: PoesiI pop. rom. p. 408: Ele, adicl cantecele vech;

sag bardnescr, sunt cntate la ospete si la festivitg(T insemnate, precum la

cumariT, la logodne, la serbittorT, cu deosebire la nunp i in specialg la niaga
cea mare de Duminecl sra.
(2) Sit se vdg' acest canted:I de origine citrturardscit in Revista p. Ist.,
Arch. filolog. an. I. Vol. II, film Il. Bucureset 1883, p. 323.
(3) Com, de d-lit I. Georgescu.

www.digibuc.ro

350 -i-asa dice, asa

meseni cu voe bunit!

iVivat! vivat! sit trilscit,

Mire le cil-a sa mirsii! (I)

Ali doilea cnteci curati poporani, care se cntg, la Masi,mare, e acesta:

BusuIocti de Po icnii,
Niinma ni-T ca si-o dmnit.
Busu Mal de pe cuierirt,
Nilnasu-T mare boeriri.
tritscii nitnasu,
Pentru dinsu-T libovu.
trascrt
Pentru dinsa-T dragostea.

Nid ntinasu nu-i

Finu-i ca
trandafirrt.
Nic nitnasa nu-i barnii,
Fina-i ca si-o rujil plinit.
triesci nitna0 mare,
mai fiT niinasit mare,

porti pnti de ptiuni,

Sil botezi i si. cununi,
Sit porti pnil de Lama cretil,
Sit cununi i sil botezi,
Battir unit satil
jurniitate,
De nepoV si de nepte (2).

Ali trellea canted' din Chiorg sung, asa:

Celli ce m5ritit i 'nsrit,
Nu-16 lisa, Dnme, sit mrit!
Ci tritsc multil in lume,

mat bine,
Sit mial vdit
La unit copili tnri ca mine (3).

La Bomard, earl Inca aveai dating, dupa aducerea miresel

la mire, de a da tn casa acestdia o cing, uni feli de Masa(1) B. Vicia, op. cit. P. 47.
(2) Din Rodna, corn. de d-li:i I. Popti Reteganultl,
(3) Cantece pop. din Chioril culese de 1. C. Someanti i publ. in Familian
an. XXII. Oradia-mare 1886. No. 36, p. 431.

www.digibuc.ro

mare (1), asemenea se cnta In decursulil meseI nu nut-11M din

fluere, instrumentele din carl era compush musica (2), ci

din gurk r spetii veselindu-se strigaa: Talassio (3).
In tinutula Zarandului, Timire, U/tiorulu i a Selagiulut din
Ungaria, precum
unele 0,41 ale Transilvaniel, nu multii
ce

asezatil spetii la masa se lncepe lnchinarea

Cinstelori sa Cinstielora, adic5, a feliuritelora oblecto pre earl

cel chlemati
adus ca daril tinerilorti cits6toriti.
Acst lnchinare se numesce In Selagi grairea, In Chiorti
respunderea (4) r Imprejurul Timisre'l strigarile einsteloral (5).
(1) Plant. Cure. 728. Plaut. Aul. 2, 2, 84, 85.
(2) Plaut. Cas. 4, 3, 1.Terent Adelph. 5, 76. Claudian, 14, 30, si =if multi')
la Rossbach, p. 342.
(3) Bojinca,
vorba despre Talassio, deulg de origine sabing ahl Romanilorti tRossbach p. 345 f f) face in opulg s'g citatg p. 214, urmiltrea
observare: Urezetorit sag strigiltorii Romanilorg adese-ori se dicg NuntillafT,
dr dela Nun-Talasiu."
D-lil G. Misaild luandu-se dupg, Bojinca, scrie op. cit. p. 154: UrgtoriT sag
striggtoriT Romanilorti, strigag. Nuntalas, apol se 'ntrbg: sit nu fie o dciivMiune dela nun Talas?
Dringsfeld, luandu-s de bung smg la rOndulg WI dup. d-ld G. Misailg
nu numai cg crede cg ar esista cuv. Nuntalas la Romani, ci
dela
Nunc Thalassic. Et ce ne spune d-sa in privinta aesta, op. cit. p. 54 : Kommt
man durch ein Dorf oder vor das l3rauthaus, so ruft der Brgutigamszug unter
Freudenschssen: Nun-talassi 1" worauf Alles herausstrzt, schiest und den
alten Rtimerruf: Nunc Thalassic" erwiedert, den man auch beim llochzeitstanze Mkt.
In fine Dargun, luandu-se dupg Dringsfeld, asemenca crede op. cit. p.
101, ea cuvintulg acesta intru adevril ar esista in Romania.
tii-ne cum amtl ajunsg dela elm nuntafit pl, nuntafi, formatil &la cm
nuntd, prin mijlocirea formeT prelungite nuntitlafd, dael intru adevgril esislil
unde-va o
de formil, i prin scrim ea cea falsg de nuntdlas a d-lift Misailg tocmai la Nunc-Thalassio.
(4) Coin de d-I El: Popti.
(5) G.

Nunta trilnseg in prejurult1 Timiscirei, pub]. in op. cit p. 416.

si 457.

De re ce in tinutulil Timisorei spetii mirelui dued cinstele lord numal

la mire, dril at miresei numai la mirdsg, de accea in acestil
este datinn
ea la Masil-mare sag tgrfgrie di se strige numal cinstele mirelui, drit a miresei se strigg de comung dupg cina sag masa ce ail dat'o soerii miei inainte
de ducerea miresei la mire.

www.digibuc.ro

661

Pe cand socriI i cu cuscriI stail cinch' la mas, pe atunci

eldematil se pregtesct i vin cu Cinstele.
Cinstele acestea la Homanil din Ungaria constati din nisce
colacl marl ca rotitele plugului, din picire si cste de porcil,
din o pogace, pe care frigii c5te un pui, i coc6 pancove
de aluatil.
Curntrulil mare Insa face ceva mal pomposa. A luI cinste

st, afara de pogacea cu puia si pancove, Arica si din unil

lemnutil cu patru crengl doplite cu tepu;ie, pe cari se insira de
josil pana susil pancove, verfulil tepuseloril se lga de o lalta

cu ata pe care sunt Insirate nuci ori prune uscate, i pe tepuse se punil totil atatea mere. Mal: de-asupra o cautatre
(oglind5,), si fellurite flori lmprejurtl, care arath fOrte frumosil.
Tte femeile, ale chrora brhati i mame sa surorl, ale cdrora fil sa fratI sunt chiematI la nunta, aducil singure cinstele.
Curntra mare insa nu. Dupa cumtra se ducil cu flamura,
musica i aii barbatI i femeI, i o aducA cu pompa la casa
purtandil altil cinstele ei lnainte. Acsta se Intmpla

de locil dupa sosirea miresel la casa mirelul 'nainte de cina.

Sosindil cumtra mare Ii iesi cu totil In cale din departe,

ra la usa saluta si ea pre mirs dup5. formula prescris
platesce gallAnulii. Cinstele celelalle sunt In cilmar depuse

a cumtrel marl si a tarisfatiM, cacl acsta se tine de conduita el, se put-al de locil Inaintea mireluI, si anume crnga
se Implanta Intr'o pane mare pus5, pe masa. Dup5, aceea se
mza top la rndil, mirele In mijlocil, de-a drpta cum'trulil

mare si sotia acestub, de-a stanga tarisfatulil cu sotia sa

pc rndd tog ceI-al alti spetI cu sotiele lor.
Dupa cin se aduc cinstele tuturora pe masa. Atunci cum'trulti mare &A semnulil i doI tinerI sprintenl i glumeti
pasescii inaintea cum6tru1ui mare si Incept' a striga einstele.
Mai antaiil a cumtruldi mare In urmatorlulil
Unulil din tre eel doI Iea crnga ln mane, drept, pogacea

o lag cu vinil In mane, stanga si

www.digibuc.ro

662

Bun diminta cumkru mare si tarisfata!

Multm d-tale !

In ce voe suntetl?
In bun&

Dar la noI i mal

ApoI continuti:

Am aulita c tresce Dumneqeil cu d-vstra.

Impreun ou d-vstrdrespunde cumtrul mare:
A fostd sti fie.
Acstti veselie.

n'a putut sh fie.

Acstti veselic,
Frit

Fini altul,
Fr cumiltrul mare,
Si cumtra mare.
Vivat ! amin ! Strig mulOmea.

Si asa cumtrulti mare se rdici si vice asa citri cumtra mare:

Ml muere! nol avem unti fiat! EIi ne chiam

cununm! Tu si te ridici si s te cAstigi dup obiceluhl

din babalucti (mosesc).
Avem noI de la Dumneqe
Stog da
CIopore
De hone,

Crubere cu unsre.

asa cumtra mare, cau-I de btrAn5, se rAclicA si se ostenesce i pregtesce o cinste frums!
Cu unti stogil de aura (1),
Cu scrte de cer (2),
(1) Pogacea.
(2) Pancovele.

www.digibuc.ro

663

Cu un pian friptil (1),

Cu o bute de vin (2),
SA trse cum6tru mare
cuintitra mare !
Primii bueurosT !
Alncati san6tosl!

Amin! vivat !

strigh din bite prtile. Apoi aa se

strig a tarisfatului, i pe rndil a tuturoril spetilorg lntre-

tesncl cte glume tote, la cari nuntaii rld cu bucurie,

r intre pause cant i musica ate o piesa.
Secundantula strightoriuldi Ins& repetza tote cuvintele lui,

ata precurn ela le rostesce.

Aceste cinste apoi se Imparta, ce e mai frumosil i mai
de frunte pred cumtrulii mare miresel, i mai cu sm5,
donurile de panuri cari se aducil, r restul se Imparte intre nunta0, i ca delicatete se consuna, tinndu-1 cum&
trulil mare dou6 pogcl pentru sine i tarisfat, care le pune
In strait, asemene deosebi captit diverul, stegivl i lAutarii separat cte o pogace (3).
in comitatul Zarandulai se aduce mai ntaiti cinstea unel
rude4ii mal de aprpe de-a miresel, se'ntelege dacd Cinstele
se strig la mirs, i vorniculti Inchinandu-o, dice :
N. N. a auditti,
De la cine-a Li auditti,
Cii este qi de bueurie
Li de vesclie,
La a luT N. easit
Cinstitti

i als.

*i cia bine s'o gndit

s'o soeotit,

s'o preggtitil
qi-aieT o venitti

C'o plicintL de grila frumos

Ca pcli0 lui Christosii,
eu de-aceste mruntele,
SiVnvrtil meseniT limba prin ele.

c'o vadrel de buturg ertiseA,

Cine-a bea din ea s5. traesert.

(1) Pulul.
(2) Iaga.

(3) G. Tnila, Nunta tnandsca imprejuruld TimiOreT, publ, op. cit. p. 446

i 457.Com. de El. Pop.

www.digibuc.ro

GGI

Ba nca
cu karca (1)
De sub cotarca(2).
Ba Inca nu-1 hard'
De sub cotarc5,

C54 und docotii (3)

De prin gunoia,
mncamil noI
cu \roll

In chipulti acesta lncbin vornicul cinstele sa darurile tuturoril chIerfariforii, r dup ce le-att Inchinat cinstesce pre
fie-care cherfariii cAte c'unil Ohara de MuturA (4).
In muntit Abrudului este asemenea datinA ca cinstele, earl
constail din : colad, pleicinte, crnurf, gaini fripte, panal,
baril, etc., set se strige sa sit se vornicsed, nemijlocit dup
aducerea lor, attItil la mirs ctil si la mire, amintindu-se
In acelasi timp i numele druitorulul. f]r strigarea sa vor-

nicitul celora ce se aducil la mirs sun

Alesen1 de la masti. !
Boerf i boerese!

s'a aflat,
Cum vedemil adevrat,
Un omil de omenie,
Pe care D-deil
dice :

m'am g5tatti,
Dupa ct D-deti ne-a data:

C'unti colacii de grail curata

Dintre
semnatil,
Cu nite plcinte frumse,
sri fie miresa stiniitsrt,
buciumapsi de vinti roiu

De care4 pl5cea la m4u,

Cu nite bani de argint,
De care s'af15 la Abrudil
Daca sapi pe sub pmintii.
(1) Sub harcit se'n(clege aice gifind friptit

pl. cotarcT=colarcd, pl. coOref, e usitatl

(3) CiocoiiicTocarlana.
(I) Com. de
T. DuF,;anescu.
(2) Cotarcif,

www.digibuc.ro

'n Bucovina.

065

A celortl ce se actual la casa mirelui,

anume mal An-

thiil a colaculuI :
CinstiV meseni dela masa :
Boer1 i boerese!
NanasT i nuntasl!

Cu sburatura
S6raca gaina sura,
Erl aT fostti pe dupa sura.
Acum esti cu banT in gura.
Er'T aT fosta pe dupa casa,
Acum esti pusa pe masa.

S'a ruptil Multi

*1-a cursa
Anume N.N. cinstesee

Pe mire si pe mirsa
colacti de grau curaLii
impletitti frte minunatit.

La donita cu vina :
Cu o donip eu
Ca sa le fie vela deplinil.
C'o cupa de vinit rosiu
De care-a b'tita si mosiu.

La gina friptA:
Ce-i mal minunatii

triptura de vnat,
Din podulti easel puscatu,
Ori prin curte fugaritil,

S'Oraca gaina muta,

Popa 'n gura 0 se Una,

Preotsa te-ar mama,
NumaT de te-ar capi.1,ta.

La bani :
Inca ce-T maI minunatil,

Lucru vrednicil de mirattt,

Niste galbeni din tra
CAstigatI asta vra.

Niste talerl marl

IliimasT de la ratan,
Cu niste hartit
Cine scie de eke miiI (

In Transit vania, undo darurile, ce se aducil la illasa-inare,

se numescil Cinstea mirose,1 fie-care trfarti si fie-care nuntasii

care e chiematil si care e la mas, aduce cu sine, ca si'n

locurile mai susil amintite, o gAind, ori unii colac frumosil

sa o plosct cu vinti, ori vinarsil; muerile si eke o bucatii

de pAnza frums albA, Invluit la olaltA, si aceste le dail
apoI cinste miresei, punndu-i-le pc masa. Cinstea *lump
de la nunulii mare, pe rndil pAnA se gat, dAndu-0 tie-care
ceea ce vrea sh cinstscA, In mAna starostei nunului, care,
luAndu-le le InchinA miresei spunndil, cine le dA, si ce
Incepe asa:
(I) Francu i Candrea, op. cit., p. 163, 167

163.

www.digibuc.ro

666

Cinstit gasd de casti,

Durnneqe s'a te trtisch,
Tram la sh
totti sporsc,
Binele s-ti inflorse.
Cinstite staroste de
Dee-tT Dumneqe noroca,
parulti prin colopa
*i din cojocti cte-una Merl,
rog sti ma ascultati,
Vorba s nu mi-o
primitI
frumosa sil multtirnitT.
Dumnla-vstril, TubitI fratT,
FacetT bine si TertatT,
Vorbele sil nu-mT schimbatT.
De-oi grid, cti ar,1T nu-I Mart!.

Asa daril Duchulil sfanta

ImT &alit i un cuvint,
Ca sil vorbesc pentru top',
FratT, cumari i nepotT.
AieT cinstita nun, mare,

Care buns voe are,

DeosebT de-a sa sotie
Ce la din sfnta cununie,

C'una colacti de grail curat

Curn Dumnerieti i l'a data,
C'o butelie de vin
Ca sa-T fie voTa'n plin,
Cinstesce pe aT stii tint !
Acsta-T cam putinela,
Da-T cinstesce i Cunt"' purceltl.

S no trcA de ncazil,
o hodd selbaticil
De pe taulti BanduluT prinsti.

Una vera sea o veri0ra

41 aratil lubirea,
C'o butelie de vial,
fie voTa deplina,

Cu o prepelitil
Pestritil,

Adus din Bistrit,

Cornurath,
Guleratil,
Mercurata,
Vineratil,
S. Cruil cte treT o-data.
trtiscrt,

sporscii!

Alta vera saa verifdra:

10 arat Tubirea
C'uni1 taTera de portelanti,

pun in eta hrnti,

Cu nescarl lingurT de plea
Sri mtinnce cu ele
Scra mica :

MaT in colo sacra micti,

Care-a remas cu nemicti,
*T-aratil Tubirea sa,
Ctri jupansa mirsti,

Cu maT multil iT va einsti.

MaT in colo o fat de nuna
si-aduce sernnula

colac de grail curatil,

Din tt inima data,
c'una valil de panzti
Cum e pnza maT frumsti,
Ur4it din postul mare,
Nevedit din Rusale,
Tesuta la San-Nicre,

0 butelie de vina
Ca s'o (lima pe sub nastl,

Viata ii fericire.

gice asa prin mine

Tea'n nume de bine
de cum-va o maT trl

Poftindu-T cu Tubire,

www.digibuc.ro

667

4ice asa prin mine,

pe la noT =IAA multi,

Mai cu smil pe la nuntl.
CA de cum-va va trAi,
Mai pe urmA mmuld mare,
Cu mai multu-1 va cinsti.
Cel cu doba in spinare.
BagA mtia 'n buzunare,
0 sord:
cinstesce pe finii d-tale:
t arata tubirea,
Cu nisce galbinT din 'fora,
Cu nisce bucine frumos gAtite, I-a ciltigatti asta-vara,
prin mijloc gAurite,
I-a tost ascunsii in (Amara,
infasurate eu curele,
acuma t-a scos rA,
I3ate-mi-ar aste
cu nisce talent mart,
C'o butelie de vin,
116mast inc de 'Mail

SI lea 'n nume de bine,

SA-1 fie voTa deplin.

Altd cineva :

Un cinstittl ()mil de-omenie,

Cu a sa dulce sotie,
arata Tubirca :
Cu nescarT frumosi buretT,

Pare cA sunt din Glogovett,

Cu nisce fluturi
Cart ArnblA pe sub munti,

Po dreptulli sunt cAstigatT,

I-a stersii c'a fost intinatT.
incA cu nisce bitrtit,
Cine scie, de cAt9, mit.
cu mat mult1
Buff milruntI,
CrucerT, grosite, bAnutT,
Ce T-a cAstigat s6racu1
De cAnd a Amblatro cu Iancula (1).

In Beteoy;na, Moldova (2) i pfra-Bomne'sed (3) e asemenea

datin, de a se aduce si a se Inchina nolor castoritl diferite

clarurI la Masd-mare, .,4i mai ales obIecte casnice, precum:
o preche de sfesnice, un5 servicia de mas, o bucat5, de materie, etc. apoI din pne alba: gr, ppusoiil, etc. ba chlar

si din vite.
Ce se atinge Ins6 de inchinarea acestoril darurl, earl de
asta, dat5, se aducil nurnal de ceI Insuratl la intemeierea nouet
ease, trebue s. arnintimii c5, ea se face In ace1as1 chip ca

lnchinarea darurilora aduse de tineretil la Vedren.

Dupa ce spetil, cAtI se AA la Masd-mare, ail osptatil
(1) B. Viciti: op. cit. 40 41.
(2) V. Sghinescu, cliarula cit.
(3) G. Dem. Teodorescu: Poesit pop. rom. p. 620.

www.digibuc.ro

668

clin tte bucatele ce

pusil clii nainte, dup ce ati butti
veselita timpil de veo dOu Ore i mai bine, aducu
bucattiritele o gdina sa i un cocoM fript, In gura carula
se afl unti barn), o poricir si
fluerasti de zharti,
lIft punti dinaintea nunilorti celorti marl.
Acst gainO, care e asezatii la untt loca cu N r'o ciite-va
pkicinte Intre dti talgere,
numal capulti lmpo
dobitft cu banulti si cu floricica i se vede, Insemnzit ca spetii
s'd se pregAtsc de bani. ChIci pretutindene In Bucovina precum si.n celelalte eri locuite de Romni, dup cum ne voniti
Incredinta mai la vale, este datinii ca la acstil, mask pc langtt
cinstele sa darurile, despre carl am vorbit mai suso, s dea
tie-care brbata i cAte vr'o dtp-va florira pentru
clixora s le fio de ajutoriti, parte spre acoperirea speselorti

acute cu nunta, parte spre lntemelerea noud case.

In uncle pArrt ale Transilvaniel, precum bun5. Orb: In Bodna,

cnd aducti buctritele g6ina acsta si o puna pe masbi denaintea nunuloil, cant5.:
Ca sa pusce gAina?
S'o pusce 'ntre pictre,
C'acolo4 carnea maT mle.

Am gifina kultuietei (I)

inchisA sulAcatA.

Ad' (Iola s'o descul

SA o dati nAnauluT.

La nAnau-sti patru bot

turmA mare de oT
sT-o pungil cu talerl noT
da i mie dol.
fa, la, la, da nu V1-o111 da! (2
PAnA nu mi artita
Curaua cu taleril
sA-rni numerT mie triT.

Cine-I hart-Ilea de asta

Sa asa:
GAina vecinului
La qiva nAnauluT,
GAina-T de curnp6rattl,

Tkt rna s'a ouata

De-aceea nu s'o 'ngrAatu.
Do n'ar fi gAina grasA
N'arritt av menT la mas5,
Toff arti fi pc duptt casrt

(I) Huhuiiicucui di, Ittellettettlcuculet6, motatA.

2 Aice il arat gaina,

www.digibuc.ro

GG9

Gaina ptin'e traita,

Totrt aa s'o carcttita :

Apol si acsta :
U, ru, Yu! gAina friptrt!
Popa 'n gura i se uTtA,

CA trebue banT de-argintrt,

Ca de-arama
Nu-sA de sama (1),

Preotsa te-ar mttnca,

Numal de te-ar captita.

DupA rostirea acestoril versuri d gdina nAnavlui ; acesta,

tindt gAiniI capula cu grumalii, le pune Intr'o plAcintA
dndu-le dimpreunA cu unti Ohara de rachia bucAtaritei, dice :
Socacita virancce
Ce-aT facuta nemica nu-mi place.
C'aT pUSrI bronza subOrca,
Vin'o 'nctice i %T-o Tea.
Placinta nu-T nicT fatata (2 ,
AT a; uta slabrt zagnata (3).
TaMei-sa subtireT,

Sa

Socacita, draffa mca,

Vin'o 'ncce de-T put,
Sa-Vf (lama puT do turturca,

Turturea cu clonta
P'nga dinsa banT de-argintti,
P'imga dinii banT de-arama,
Nu ni-al pusil piperiA in zama.

Pop' prinde boil la

Galuscelc-sa mititele,
PoVf sparge capula cu ele,
Aitura-I (4) prinsti bine,
cine.
0 pte 1)6 orI

Na-V-o i te du la vatra
,51 nou alta ni gata,
Dad' vreT sa capctf plata ;
Na-V-o T-o pune pc horna

Stiractt get' inci-albei,

te du la ccle 'n poda,

I3una-T testa de asta

Srach gaina sura
Ail aI testa pc dupa qura

Ne alege una grasa,

Nc-o ada nou la masa,

,51-ama eti cu bani in gura.

ErT ai fosta pe dupa casa,
Amit etT fripta pe masa.
Socatica ni frumsa,
Placinta nu ni branzsii.
StaV in loca, beon f. de frunte,

Ca-i dusa cu calula la munte

veni cu brnza mintenii (5).

C'apol noi inca tl-om da

Unti pahara de holercuta

vr'e dou,-trei dutctqc,
da dutcute rnntintcle

Sa cumperi pc ele
sa ne puT i naue lele.
Secacia n'f-ar fi bunk

Daca nI-ar One vr'o luna,

(1) Din Ilva micA.

(2) Cu fa(A.

(3) In Bucovina se rostcsce zagnekl.

(4) Aitarit =reciturt
(5) Com. de d-10 I. Popil Ileteganulti.

www.digibuc.ro

Pe vremo mai puOnticA,

670 -Nu-t, bade, de vina mea,

Nu ne scie face nemick

Thte le cce de frieti.
Soracita:

Nuntafl n ntipildea,
Zarna la lunA fierbea,
Colaci-a sre-I cocea,
Nice lemne cit n'avea.
Socriii marl ru s'o purtatil,
FAO. lemne I-am aflatti,
NicT secure nu mI-ati dat,
De mu cusnescii din gardil
PlAcinta nu s'o !IOW,
Nici OpoiI nu s'o coptu,

Cu lemne relo de plopil.

CA mi-o fostti cociorba rea,

Niet asta nu-I trigadA,
CA n'arn avutil nid lopatti,
ei-am bilgat'o din covatA,
nr am seos'o tot-o-datA.
Nunulg:
SA fii, lele, suintitsA,

bune i frumse,

Cate ni le-aI pusti pe masit

Socdcita:

SA fiT, bade, stinkosa,

Tte le-aT strigata frumosa,
Le-al strigata precum a fosta I)

AkT trebue s Insemnma ea

a-nume gaina albet
jc una rola frte Insemnatil nu numal la nuntile romnesci,
ci si la Me francese(2). Pr la Baliens i a-nume la eel din
Ymprejurimea Alba Monferrine i din Rim di Chieri, undo
osptula tine trei cjile dup5, olaltit, a trela oi se pune pe mast
una curcanfi care, nu numai cit e tmpodobita cu cordele rosii,
ci i primita cu cele mai marl omagiuri, tocmai ca i ghina
saa cocosula la Romni (3).

Duph acst scurt observare sit ne 'ntrcemil rsi la

Romani.

Mirele, cum a sfarsita nunula cela mare si bucttirita sa

soccita de schimbata intro olalt cuvintele ce s'aa
aduce o strachin i unti Ohara cu apt. Strachina o pune
pe mas de'naintea nunilora, r phharula Il tine tn mtin.
De-odat cu dlnsulti aduce i mirsa una Oergari saa o
ni0ergurec Ilona pentru nun si una rrvetii pentru nuna. Trn
(1) Corn, de d-Ta I. Pop(' ReteganulCt.
(2) Dringsfeld, op. cit., p. 252.
(3) Dringsfeld, op. cit., p. 105.

www.digibuc.ro

G71

apol mirele ap din phar pe mnele nunilor ca s, se

spele, si acestia se spall Dup5, ce s'a splata (IA mirsa
mnistergura nunel 6r servetula nunulul ca s se strg.
Nunii, 16,nda obiectele, ce li s'aa data si earl se numesca
tergaria de Wimp, se stergil pe mni si apoi, aruncanda
nunula eel(' mare un bana de argin in strachin, stringa
stergarele. Tota atunci mai d mirsa nunei celei marI ca
dara, pe lngh mnistergur, Inc5, si una tistimela.
Dupd acst, datin, care nu lipsesce dela nici o Masa-mare
din Bucovina, luAnda mirele strachina si pharula se ravage
dimpreun cu mirsa, ducndu-le In all& odae.
Unul dintre meseni, care e mai bun de gur, si mai sagaci, _care scie mai bine si mai frumosa uri, cum vede ca
tinerii se deprtza, se sclii, dela mas, Tea dale talgere si

puinda pe unul dintre dinsele &me phhare pline cu vina

sa cu rachi, de regul fierta si Indulcita cu micro (1) numite

pretutindene in Bucovina pahara dulei, In Moldova simplu

pahara (2), r5, in Transilvania pahara de darit (3) Incepe a
stringe banii meniti pentru intemeierea easel nite, i a-nume:

mai Antaia de la nunul cel mare, apoi de la socrula cola

mica, dup aceea de la socrula cela mare, si'n urm dela
toti spetii pe rnd cap se arl la Masa-mare.
Cum Incepe strIngkorlula a stringe banii, due pn 141se
neveste tinere se sue pe lait de'napoia nunilor si incepa
a juca si a bate ne'ntrerupta din pillmi pn dup stringerea
banilor cnt,,nda In acelasi timpil urmatoriula canteca:
Ast laip nu-T btut5.
VoTa gasdeT nu-T fticut.
Astii laTt s'o bAternti,
VoTa gasdeT sit' flicemii (4).
(1) In Bucovina si Moldova, vedI V. Alecsandri, Poesil pop. ale Rom. p. 385.
(2) Columna WI Tralanil, an. IX. p. 416.
(3) B. Viciil, op. cit. p. 50.
(4) Din Dorna, diet. de Gavr. Bnckil.

www.digibuc.ro

-- 672

Insa nevestele acestea nu jca de asta data unti jocil de

rendtt, care obicInuescil i de alt data
juca, ci unti joc
st6rnita de dtnsele.
Stringatorulti, Iund talgerele cu paharula celti dulce, se
duce la nunulti celti mare i pindu-lo de'nainte cuvintza:
Ctiltireti i pedestrime,
ST-a fostil mare si vestit,
Lumei intregi cunoseutti.
Si atuncea di'ntmplare,

&ma vremea,
Bun vremea,
Nune mare
Cinstit si tare!

tn ctisuta lui cea mare,

Unde secl5 a dumi-sale,

Nunn li2

A dumi-sale ptirale

S'a iscat o ruginime

ST-o ctti de sorecime
totT baniT
stricatti,
Teti I att scosti, 1-a.rumegatti,
panti ce alti-a face,
Daeil ctind-va a mai face,

Ostsele
Tinerele I

Dar de uncle
Si pan'unde?
De uncle esti

M'a trimesq in lumea mare

catti de rndil de pirale.
Cate sate-am alergatil,

ST-unde pornesei

Pc la cinti
Cu-astea'n intinti?
Oratorula:

Domnula nostru celti vestitti

Astticii sara m'a pornit5
Ca sa-T catti de cheltulti
Dani de-argint din alt trtt,
Si de-aril fi si de hartie,
Bine-arti fi, numai sti fie,
Ctiel avndti cIti nunt mare,
Unde lumea s'adunatti:
ImptiratiT si'm1)6rtese,
Voevoqi, crai i ertiiese,

Nevstuice frumusele
Si copile tinerele,
Fee Teri tineri, mici si
Multime de lutari,
Oste mare o multime,

Cate-orase-am trieratti,
CI rnenT am intrebatti:
Cine'n lume-I maT bogatil ?

Teti aid m'ati indreptatti,

Mar casa
araatti
La dumnia-vstrti cinstite
Nunc mare si vestite,
picndil cti esti tare
Peste lumea mare
Si ai o multime
Bani si bogtitime,
esti indurtitoriti
Si dal' ajutoriti
OrT cui, tuturoril.
DecT te rogil cu rutr,,
13ag5.-ti mana 'n punixti
arunc-t

www.digibuc.ro

67g

SA-fi 'dail si eti. unA Ohara

CAte-o rublA;
Ian dA-mi cAV-va leT de daril

De viral de celt1 din Cotnarii.

1

Nunula cela mare, dup acst oratie, deschide punga f;ii

scotndil dintrInsa vr'o 5-10 fl. adica dup stare si putint, 11 pune pe talgerula cela golil si clup acsta Iea unulti

din pAharele, care se afl pe cela-laltil thlgerelil.

Oratoriuldi dup5, ce I-a pltitil nunula ct l'a trasa inima
si dupa ce sI-a luatil pharula, se 'nclrpt5, cu cela-lalt O-

hara la nuna cea mare si lice :

Prea cinstita nunA mare
A ajunsil rndulil d-tale,
Ian sA Veda cAtil WI de tare,
Ian fA bine de-a cinsti,
CAcT e qiva, m'asi porni!

Cinstindii nunil eel marl paharele de bine, stringtoriulii lea baniI de pe talgeril si puindu-i In alti1 talgera de'naintea nunuluI III acopere cu o nilfram.
Umplndu-se dup acsta ras1 pharele si ducndu-se
66.'0 la nunula cela mare, slice :

Nune Mare! nu sciI unde se afl N.N., cci am numai deck s vorbesc ce-va cu dInsulil.
rspunde nunuld,
Am aulitil de numele d-sale
cauth-lii prin vecini, c de bun sm5, veI da de dinsula.
Acuma se duce strIngtorlulil la socrula celil mare, taIAA mireluI, si urndil lice :
BunA vremea,
BunA vremea,

ineil n'arnii inchinat,

Mari'''. dulci

Socru mare,
Vestitti si tare!
Te-ajunge o vole bunA
Si o veselie bunA.
S'o petrecemti impreunA

De la crud,
Ce cu multe,
ZAhArele le-aducT ;

Vial de celii bung din CotnariA

...

Sra de multti a 'nsArata

Si nol pAharA dulet

De-a Amblatil,
Mosula d-tale cu sAlvarT,

SA bagT mAna 'n buzunariti,

43

8. Ft. Mariana, }Tanta la Rcartml.

www.digibuc.ro

674

SIA scoff vr'o

gritarT,

De nu bagrt i 'n curea,

sete o harticea,
Te plAtesce de-o belea.
Scke aura i argint,
De care scia crt ai multa,
pe tillgerel Ii arsk

Pe ctil inima te lasg,

La fiutiT d-tale-T da,

Cu cuvinte
Cu inimg de rorntanl,
Cu inimg melitg,
Cg si scra-T rnultumitri.

Dup ce a pltiti i cinstiti i acestia se duce la

miresei si Inchinndu-i pitharula dice:
Paharti dulce,

Bunil vremea,
Bung vremea,
Cinstitit socru mare!
sara a'nsgratil,

Dela- cruce,
Care,

Prtbarti dulce,
Dela cruee,

Cu mare,
Chleltuari s'aduce.
Villa bung de la OdobescI,
De pungri sit te gritesel,

Care

De N. N. sit te

Cu mare,
Chleltulg s'aduce,
f;trt s'aratg nunult1 celti mare,
ca finiT, cari-f are.
Cu pgbare pline,
Cu cuvinte bune
Piihrtrelii cu Muturri,
mai multil vole bung;

pece slotT sii drtruesd,

1-arnndoi

Fiilorri, earl' II TubescT.

Viral bunt-I tocmaT din Cotnarig,

Srt NTT mna in buzunariti,

SA nu scoti cremene sl-amnariti
NumaI pumnuIrt piing de barn%
inthule mrtna.
vina!

LW:mat socrulil cola mare

sMng6toriula strig6

sagA:

Vine lelea de la baltd,

Cu bondita 'mboToratd
k5i cu calulii de pohod5,

Cd mai este-o bute 'n tindd,

ruldicri ping 'n podrt,
Crt mai este-unil poloboca,

Ca sd bei pdbarul totit

Ca sg beT priharula tot (1).

ii rAdicti ping 'n grindd,

Sarsindil cu mina si cu socri cei marl se duce pe la ceialali spep si anume ntAiti la nmurile mirelul si ale miresei,
(1) Din Dorna, diet. de G. Mr:m*6.

www.digibuc.ro

675

r dup5, aceea la top ceia1alt1 de-a rndulg pan& la celg din

urrnd si fie-chruia ti urz, rostindil sag cuvintele ce

susil sa cele ce urtnz5.:
I3unA sra,

$i cu ving din Odobesci

BunA sra!
Se'nehinii juptmul mire
$1 jupansa

SA facT bine sa-b1 primesci,

sa-la primesci
cinstesei,

Mirsa

La tineri sA dAruesci
Ce te-a'ndura Dumneqett

Cu pAharil dulce

Si nu ti-a pica prea greti.

Vr'o suth de of cu miel,
Vr'o patru vaci cu vita
Cate-va scrae cu pureei (I).

De la cruce,
Care

Cu mare
Cheltul s'aduce;

Sa

$i la punga sA Ondesci,

V'a trimesil juptinulg mire

$i ma1- multa voIe

Si jupilnsa
Mir6sa,

Cu vial de la Cotnaritl,
S bagi mna'n buzunaria

Cu socriT ceT marl

SA scoff vr'o

Si cu nunii eel marl

Una Ohara de buturA

Si cum ii cinsti,

gritari

Cum IT plAti! (2)

parndza stringatoriulil pre toti OspetiI, ciltI se

af1 la mas, dndil fie-caruI bArbatil precum si nevestel aceluIa

chte ung paharg dulce de cinstitil. Lipsind sotia unuia dela

mas5., atundi btirbatulil aceleIa trebue singuril si boa amndue paharAle de-odat5.. Si cum a primitg baniI de la fie-care
Oreche se duce si-I d nunuldi celdi mare c,licndg:
Poftimil de la N. N. lei de argint
La casA mtiA a dAruitil,
multamitil
Nunif cu
Si tal masa-T multurnitA (3).

CeI maI multi dintre meseni da celoti tineri bani. 0 sam5.

(1) Din Mtmastirea Homorultif, corn. de d-ki G. Avrarna.
(2) Din Tiseup corn. de Viet. Sorocnil, stud.-gimn.
(3) Din IlisescI, diet. de Ilie Ungurenu.

www.digibuc.ro

676

Irish le druescii din vite, precum: oi, vaci, vitele etc. rh

altii din pAne, adical cine ce Ole i ctl ii ti trage inima,
r cela ce primesce paharula duke multilmesce
socrilortt i tinerilora
:

Multrimeseti nunuluT mare

$i finilor Dumnilor-sale

Si socrilor celorti marl

cinstitilorti gospodarI,
CAV sunt aid adunati

Si de Dumnedeil 15sar
La acstil veselie
Haz i bueurie (1).

l7 cnd punil banil pe talger

PrimiV dela noT putin,
Dela Duninede maT mult! (2)

Tota atunci nevestele, ce stati de 'napola nunilor pe lait

dint:
FrundA verde de zilliarri,

Mulrnimti pentru acestil dar5,

Socrilor

qi euseriloril
qi tuturor
Gospodarilor.

Ttti, vara am lucratti,

pe-aist'am asteptatil (3).

In Moldova i a-nume In clistricul Ihqilora se lncepe mdlnarea paharelora i a colacilora nemijlocit dup ce
pusil

fripturile pe mas.
Se 'nchin mai ntia nunuldi celdi mare de ciltr, vornicelii
doi colad frumosi, marl si facutl din mai bine de-o banit
(1) Din llisesel, diet. de Me Unzur6nu
(2) Totii asa spunil si tiomaniT din Transilvania. Vecri, I. C. Tacitil, Nunta
la pop. born. publ. in op. cit. p. 59.
(3) Din Caoril, com. de M. Dimitrovici, stud. giinn.

www.digibuc.ro

677

de fin de grail splat i dou pdhare de vinti unuli) pentru

pentru nun (1), dicndit vornicelula:
nunti i
Agiunga-te vole bun,
Pe d-ta, glupne multi mare,
pe d-ta, giuptmsii, nurat mare.
Sra a inserata,
noi bun vreme
Eta finii d-vstra,
Vi se 'nchin,
Cu dol colaci de grail frumosil

Ca si f4a lui
cu aceste doui5 prthare de vial,
Ca si cela din Cana-Galiled de 'multi,
rg,
Ca colacii i paharele s le primiV,

CU plcere s le mult5mitI.

Nunii primescil paharele si colacil, multiimesc, urz pe

mire si pe socrii cei marl, lutarii cnt until vivat din cele
mai alese pentru nuni, le rdic5, pftharele gIucandu-le dup
canteculif cantata de lutari; dup care nunult1 pune pe un
talgerti pne i sare, pe care pune apol i un daril de WA,
care bani incep dela 2 galbeni, adicA dup puterea nunului,

dar niel odat nu se cobr mai josil de unil irrnilic, ori

ctil ar fi nunulil de sracil. Dup acsta lncep apoi a se
Inchina succesivil ca.te doue phare de ving i la menil mai
bogatli cte dol colaci mai midi clec ai nunului, i a-nume
la fie-care preche de meni conmeseni, tot]) cu aceeaF,31 rndul, dnda fie-care darulil s'il de bani, dupa putere. ns

nici unula nu se cobr mai josil decAt 2 sfanti.

Ace lea cte-va sute de lei, cari se adun de pe mas sunt
ai mirilora ca ajutoria la nima gospodarie (2).
In districtuld Baceitdid lncepe Conoeariula uratia paharelorii,
(I) PAarula nunuluT e de trel orI nvi mire decAt ala nunet
(2) I. Mirza, op. cit. p. 15

19.

www.digibuc.ro

678

dupa ce spetiI a rnancatil dou feliuri de bucate,

sandu-se cri.tra nun, II (pee asa:

aclre-

Agiunga-te vole bunk

d-riA nunA !
Domnule nun
EVA se inchinA mirele,

Cu acstA corabie;

Dar in corabie ce s lie,

Nu pte nimenea ca sa scie ;
Insh e, flinda voitori de bine,
spune :
Tote lucrurile vi
In corabie este un sal mare dela Tocat
SA ve fie d-vstrA do imbrAcat;
Un sApunti de la Bagdatti,
SA v5 fie d-vstrA de sp6lat,
Asernenea nisce pArif de la Tocatil
SA ye fie d-vstrA de gustat.

Dup% acsta r se adresaz5, Conocariul4 cu o tabl pe care

se afra doue.pdhare cu vine& i Incepnda a cuvInta c,lice:
EtA se inchinA
TineriT i totT meseniT impreunA

Cu aceste Ohara cu b&ituril !

PAharAle sunt de la sticlar,
Er vinulil de la Cotnar,
SA bAgatT mAna in buzunaril
SA sctetl
Vr'o 4, 5, galbenT de ceT marT
pe (Mora tinerT sA-T dAruitT.

Dac nunul n'are buzunaril, Conocariuld

Vinul e de la PoTana lungi,
Ca s btigatT d-vstrA mAna'n pungA
Si sA sctetl
Vr'o doI tret de eel' marT.

Si in chipuld acesta se duce Conocarlulil pe la top mesenil

de le inchin5, pharele, si fie-care s'tnil urz, vi fer-

cire la tineri, bucurie la btrni, si Una' vinul odat cu

www.digibuc.ro

679

intonarea unui cntil ce-lil cntil lutarti, bag mna In pung

si scte 5, 6 franc! de druesce tineriloril si la urm fcncluse socotla de ctr nuni, se gsescil 16 pn. la 20 galbeni (1).
In Tra-Rontetna'sed esist asemenea datina acsta, sa5 ce15

pupal va II esistatg mai nainte, cci o balad poporan Intitulat allioptgula ne spune Intre multe altele si acestea
Ela a easa, de ajungea

i in curte deli intra.

Nuntti mare di guisTa,

r in cash' de intra,
'Ntinsd mesa c5. vedea,
Mstentinsu i bogatti

Totti do lume incheTatk

Si de tinerT conjurat,

Nina nunuld se scula,

Vasa curata eh' alegea,
Hole, sare'n vasti punea,
Dara intrinsulti arunca
i pe msu cti-lti punea,
Teti-4 nuntapld ea sd dea
Cata ila lasti Mima.

Tag. lumea dtiruia:

McgiaiT osp6ta

Unit bat

Si nuntaii se cinstea!

$i alrit at,

UniT bea, alOT mnca,

Unii bani
Alfa juncant,
Unit vii,
Alfa nzoit,

i la nunT le multarnTa,
Si pe mill firitisTa.
CultorTulti de intra,
Elii la ms nu qeclea,
Ci la utt' se opea,
Inteunti colt se aeza.
Foicicu VT-o lalea,

Busdugane pentru fiat

Si mireseT balbafirti.
Dar' bogata ea' se fcea,
AvuOe se stringea (2).

Trecoa vremea. catti trecea,

In Transilvania dup ce s'a pusti alti doilea feliTt de buGate pe mask starostea nunului, adic colceriulil, sculnduse, face semn s, tac top, apoi lice :
Cinstiti mesensi si meni de omenie! Cinstitul5 nun5
mare, care bun vole are, vrea s pornsc5, unil eivaltara de
daran pe sma fmilorti d-sale, ca s-i ajutrn pre acesti dol
tineri, c acuma, fcndu-se gazde noue, ati multe lipse.
(I) Columna luI Traianil, an. IX p. 416.
(2) G. Dem. Teodorescu, PoesiT pop. rom. p. 620.

www.digibuc.ro

-- 680
Asa dara pornimg ung pAharg de darg
8i cine-s1 va bga nasulti in pilbarg
bage i mana in buzunarg,
8i cine T va be pharulg,
Sil-s1 (lee si darulg (1).

Dup'a acst oratie generalk adresndu-se In special6 ctr nuna cea mare, c,lice :
traesa, ntmasil mare !...
EA 41 inching' dumi-tale,

C'unn paharil aalbing

Dinteung virfil de palling,
De uncle sughitil
Dalba tedoritil,
Cu rained: pestrite .
De mi-I sci
Pilharulg

dobilndi;

De mi-I sci inturna,

PM-iambi li-r crwrita!

Nuna :

Pst,Irica rugulta

Cnt 'n virfulg nuculu,

piva intrg ciripesce,
Durni-tale-p multrimesce! c2)

Sfirsinda oratia acsta pune una pharil de Vin pe un

tertt si 11ft (IA nunet ApoI adresndu-se ctra aliti 6spe dice:
Et1 li Inchintl cu
Dumnec,leg fie cu darulg.
Dar inteasta bguturiti
Este sl-o cimiliturrt
8i cimilitura mea
Dice, 4eil, mndrupsa : (31
(1) B. Vicia, op. cit.. p. 50.
(2) Iarnik i Barsantl, op. cit., p. 527.
(3) Dac acela, cruia i se'nchin piTharulCi e barbatil, versulil acesta se
schimb5.,
qice, gat, InAndrule-asa .

www.digibuc.ro

681

Cti pe malulti NistruluT,

Nistrului adnculuI,

Este-un paltinas de aura

Cu vr'o noue puT de graur:
Ciripescii,
Vorovesca,

Cum s sct, cum sii fie

CeT bani de vtimsie?...
Vora trece Nistru
S prade Pistru
De zal.e, de inele,
De copile frumusele.
Frund, frundutii,
Sti treseT dragti, mandrut!

Ceea, crela s'a 'nehinatii :

Troscotel de ianga cale,
Vole bun dumi-tale.
Ptistirulca rugulul
Pe crnele pluguluT
Cripesce,
Vorovesce
Dumitale-t1 multmesce (1).

Dup5, acsta (16 rsi tkrulil cu pharulil de vinii celui

ce i l'a inchinatil, si aa urndil si lnchintindil pe rndii la
toti spetii si casnicii, In urma gatri la nunulil mare, care pune

bani mai multi (leek ori-care, r de nu pune mai multi

atuncl ori-cine are dreptil 044 cumpere, pun'endil mai multi
deck nunulil, cnd acesta Isi plerde finii si dreptuhl de
nunil; de aceea nunul e silitil a dua (51'6 si chiar si a treia

Oil sa-0 rescumpere finii si dreptula de nunil.

PAO, mbl ptharula celil de dara nuntasil nu se scOl
de la mask ci tsi petrec.
Banii adunati cu tlerulil se dail nunului sail nunei, ;;i
acsta II d miresei cu tdierulil.
(1) Iarnik qi BArsand, op. cit. p. 517.

www.digibuc.ro

682

Dui-A aceea mal mbl si ceterasulil cli cetera invluit

dicndil c5. s'a stricatil si s-I dee cruceri s-si cumpere alta,
sag s sl-o dirgh si s-si cumpere strune. AcestuIa nc6 II
mai d, cine ce vrea.
In urm vine bucdtdrsa (socAcita), cu mna legat, cu o
lingur mare in mn si cere crucerl de lcuri, ca s'a arsg
fcndg de mncare (i). i pe cndil unulil dintre meseni o
Iea peste piciorg c,licndg:
Sockit lungA'n dejte (2)

Carne'n le nu mg este :
SocAci til. lung'n nas
Carne'n 61e n'a rgmasrt (3).

pe atuncl pune fie-care cte ung cruceril sag doI in lingur,

apoI lese soccita jucndil si oicndil acuma c5, nu o dre
nemic6, (4).

Una dintre meseni, carI sunt bunI cntarep si totodat

si sgacI, cum ail primitil paharulti dulce si ail rnultmitg
pentru dinsulg, incepg a cnta cte unil canted' glumetg
prin care inveselescil tt masa.
Din multimea acelorg cntece, earl' se cnt la acst ocasiune, noi vom reproduce aice numal unulil si a-nume:
Paiirelii eu florieele,
Cum te-oril be buzele mele
Cele trase, suptirele
Ca 3 scAndurT de podele.
PAharelul eAt unit cui,
CAnd l pul la gurA nu-T.
SA maT bemA eAte-un pAharil

PAn'ce-a fi sre pe MA.

SA mal bem o tirieutA
(1)

13. Vida, op. cit. p. 50.

(2) Dejte=degete.

(3) Com, de d-li.1 I. Popil Reteganull

(4) B. Vici, op. cit. p. L.

www.digibuc.ro

683

fi sre'n luncuO.
1-Iolercup de s6cartt!

Ea te bet.' de bunisrrt,

Tu m dal pe u'afarg;
E te bat, i tu in'mbetT,
Multe nravurI m'nvet1,
Da dac m'oi desbilta,
De nravuri rn'oi lsa (1).

Sfirinda string6torlulil de strInsa baniI, nunula cel mare

II numr, spune In aulula tuturor6 mesenilor 641 s'aii

adunata i. dupa aceea legandu-I pre top la unil loc luteo
nfram, In Transilvania In pinten (2) in care mai pune 'And.

i-o Mc de pane i sare Ii d tinerilora ca sh-I strIng5, (3)

Mire le i mirsa, primindu-I, grut mna nuniloril, apol
a socriloril i In urm a tuturoril spetiloril celor mal b6trnI i mulVmescil tuturoril pentru binele ce le-aa fcuta (4).

In acela1 tirnp sa audil din tOte prtile urarl de fericire

i viatei tignitei noilor csatorig.

AstMelia scie poporula rornnil a se ajuta la IntemeIarea

noueI case, ca, Indat dup nunt, s albrt unil oral egalii
In avere, ca s pt emula cu dlnsula la Intreprinderile cele
noue i s nu fie redusa la sap de lernn prin imprumuturI (5).
Astil-feliii se ajutail i Romanif, la carI, chlar ca i la Rornnil
de ac,1I, cnd ajungeail la mensae secunclae se aduceail darari
pldatte, r blidele pline cu metneeirl le grmdiaa pe altariul
din cas sa pe vatr (6).
(I) Din Horodniculd-delosd, corn. de d-ld P. Prelipcna.

(2) I. C. Tacitd, Nunta la pop. rom. publ. in op. cit. p. 60.

(31 In unele prtI ale Transilvaniei, precum bund &I in districtuld Ns6udului, if dd dimpreunA cu o cofd de vind, cu und coladi frurnosd si c'o luruing. Corn, de d-la 1. Popd Reteganuld.
14) Datina Rom. din Bucovina.
(6) I. C. Tacitd, Nunta la pop. rom, publ. in op. cit. p. 69 si 60.
(6) Virg, Aen. VIII, 283: Instaurant epulas, et rnensae grata secundae dona
ferunt, comulantque oneratis lancibus aras. Rosbach p. 101.
Aid dona sunt dararile dr lances oneratae sunt cinstele de aqI.

www.digibuc.ro

684

Asti:I-fella se ajut i alte popre din timpul present,

precurn bun r: Srbii, Italienil, Cechi, Francesil, Spaniolii (1) i Rutenii din Bucovina, la earl' inc5, este datina de-a
se acluna in decursula acestel mese banI, de si nu in acelasi
chipil cum obicInuesca RornniI.

l3uctitaritele, cum vklil cA nunulil cel mare a inceputil

a num'ra baniI, prindil a aduce si a pune pe masa friptura

plcintele, r dupa ce a sfirsit nunul de nuraratil

dup ce I-a si data tinerilor poftesc pre &pep ca s guste
din bucatele ce
pus acuma pe mas.
Nunul descoperinda gina, ce i-s'a pus nemijlocit inainte

de stringerea banilor de nainte, Vice:

Oi siiracrt gAinusg,

Cum te-oi apuca de gush',

svrli pn' la u0,

De la us, pna 'n tinda,
Socacita sa te prinda,
sa to friga la sre,
Ca sa-t1 fie carnea mle,
ta te frig% la lima.
Ca sit-tT fie carnea bung (2).

Sa asa:
U! Tu, Tu,

grasa,

Eri eraT pe dupa casa,

Astadi ctT fripta pe masa,
U!

Yu, Tu, gaina sura,

ErI eraT pe dupa sura,

AstadT estT la mine 'n gura (3).
Precurn la RomaniT de adl, asa si la vechiT RomanT, atrita nmurile catil
amiciT i clientiT easel aduceati diferite darurl cu sine prin cari contribuTaa
la zestrea insuril(eilora, asa d. ex. Pliniti celd tnra a ddruitil la o astd-felid
de ocasiune unul arnica alit sail 50.000 sester(e. VedT: Iul. Jung. Leben und
Sitten der Rmer in der Kaiserzeit, 1 Abth. Prag. 1883. p. 92.
(I) Dringsfeld, op. cit. p. 73, 90, 100, 185, 255 si 267.
(2) VedT Gazeta TransilvanieTD, an. XLIX. Brasova, 1886. No. 248.
(3) Gazeta TransilvanieT, an. LII. Brasova 1889, No, 43.

www.digibuc.ro

685

Apoi, thind'o Incepe a mnca clintrInsa.

Duph nunul cehl mare Incept-I si cei-laltI speti a mnca
din fripturile i plcintele, ce s'aft pusil pe mask afar de
printil mirelui, de mire si de mirs, earl niel de cum nu
soda la acst mask ci caut, ne'ncetatil cum aril putO ma1
bine i mai frurnosil primi i omeni pre spetii aclunati (1).

Mai stnchI, dup inchinarea paharelora dulet i strIngerea

baniloril, ca la jumtate de r mncnda i lAndil fie-care ctil

11 poftesce inima, se scl cu totii de la mas5, si eind cu

dantulil afard, unulit dintre &peg dice:
Cine a btinta

mancati1

RA in loci i la jucatil.

Dup ce a esita afar jc, vr'o cte-va jocuri de naintea

adic pnii ce scotal tte mesele i scaunele cte afl
fostil In cas5, i miltur, puin. Apol 61'41 intr cu totii in

nuntru, dar de asta dat nu ca s mnnce nicI s bea, ci

numai ea s5, jce i sa se petrck
Si'ntr'adevril c dac masa dimpreuna cu celelalte datine

ce mai sunt usitate In decursulil ei nfl inut vr'o 3-4 Ore,

jocul ce se'ncepe acuma tine si mal rnult i anume piin
a &ma c,li dimint (2), in unele locuri chiar pn, a dOua
i la prndula celil mare, cnd se sue apol pe casa celui cu
nunta, suind i lutarii acolo: punt' o rnas. In vrfula easel,
pornesdi apoI prin satil fcndu-se In chipil de osta1, legandil
la gtulil unuia cate un fedelesti mare, dnclu-i i clOue clocane de lemnil cu carI bate in fedelesil, care, fiinda &sera"'
huesce de te ametesce, i multe alte curiositti mai inventz, de earl nu te saturi privindu-le (3). Apoi se duce fiecarele pe a-cas5,.
(1) Dal. Rom. din Bucovina
(2) In Bucovina
(3) I. MirzA op. cit. p. 19.

www.digibuc.ro

688

precurn la fie-care jocil tn decursulil nuntil se pot6 audi

fellurite hore sati chiuiturI potrivite, asa si acuma la Mas4-mare.

Dar de asta data nu aull numal pre btirbatl chinina, ci

pre multe i dintre peveste.
Una din multirnea aceloril chiuituri, cart le cntil sail le
chine nevestele la acst 5. ocasiune e i cea urmAtre :
Frunqa verde petrinjel,

A juca

vattisel.

Petrinjelu-I in pamintii,
Vittajelulti Ware cnd.
Frunqa verde de rogoz,
AsT juca i podu-I
Fruni,la verde de urzica,
AsT juca i easa-t mica.

De jucat ii juca bine,

Nu-s ciobotele la mine,
Ca le-am data la cTobotarT
n'am banT in buzunaria
Opincuta cu gurgui
De-aT juca, cat(' aT juca,
Ca ciobota n'aT suna.

Ai juca'

pana'n pod,
flarnanda si nu pot.
Da in las'dae'oiti manca,
Ce jocuri voi arta!

daca juchusulil e cam spriil, atundi numat ce audi

pre nevasta, care jc5, cu dInsula
Dragu-mi-I bdia sphiri,
Ca-T i tnt.tra i btran.

Ba! pri chIar i nuna cea mare nu se pte r,bda de

a nu trage si ea cte-o ropot si a dice:

Tropc011i pe langa horna,
Am un fin ca i un (lomn.

Trop*lil pe langa masa,

Am o Fula preotsii. 11).

(1) Din Mora.

www.digibuc.ro

687

Dar las'c' i brbatii nu stair cu gura Inchis. Pe cnd

mai 'nainte era rndulg feciorilor6 i nurnai putini brbati se

amestecall In joc, acuma, fiind nurnaI el In de el, chiue

tncte i mai cte, ca i cnd aril fi niste holteI. EI
tre multe allele si acestea :
U! siiraculti bine dice,
Sangtatea sa-15 milnnce,
SAn'tatea fetelorti,

Dragostea nevesteloril,

Dragostea de copili,
Ca zama de prepelip,
Cum ingbiO,
Cum sughitA,
Dupg badea Ionitii (1).

Si pe cnd mai 'nainte mireluI i miresel, dar mai cu

smil mireluI nu-i era niel de cum Iertatil s jce, de ast
data jca si el, Ins nu OM nptea, ci numal pana la um).
cnd se duc ca s6 se culce.
Cand cugetti, adic nuna cea mare, c tineriloril le-a sotimpulil de culcare si de odihnk atunci se duce
sit
In odaIa sail cmara destinat pentru dInsii ca s, le astrna
patuRi conjugalil.

Mai 'nainte Ins de ce vora Intra tinerii In acst5, &Amara

s, ne arunc5rnil pupal privirile ln interiorula ei.

Sub patuld pe care ail sa drrn5, ceI tineri i pe care Iltt
asterne acuma nuna, se punil vr'o cti-va mitrcinl, spre a
arta ncazurile si greutatile vietei casnice. f1.5. In amar
se afl tte uneltele agriculturei, precum: sap5., furc5 de fear,
cs, toporil, etc., si instrumentele ferneeI, precum : furck
fusk ite, etc., etc., ca s51-1 farniliariseze cu munca chiar In
aceste momente de fericire, sh-I fac a-s1 aduce aminte c5
cstige pnea i Intru racazuri
intru sudrea fetel ati
(I) Din 14eseI.

www.digibuc.ro

688

s-I Imbrace copiil, ca s-se Implinsca cuvintele CreatorIuluI:

crescep i v inmultiti stakinitt pdmintula, cuvinte aduse
de biblie (1).

Dup ce a asternuta patul nuna se Intrce trid6rpt,

Iea pre mire i pre rnirs 5. de mn, 1ncunjur de trel orl
masa cu dinsil chiuind:
De treI orI pe dupA masA,
SA asit rulti din cast',
S re'rnhe binele,
SA se culce mirele,
BucurA-te viltAjel,

CA mirele-I frumuel,
mirsa ca i el (2),

apoI ti petrece pre arnndoI la odMnet. Cnd e trig s pa-

sesc peste pragula camerel, atunci mirsa se opune, nevrncl

nicI de cum s trcti,, pra ce nu e luat pe sus i vlrith

cu de-a sila In nuntru.
Tot aa fact] i miresele din unele prp ale _Macedonia (3)
Transilvania (4).

Nevestele, carI se afla de fat, vlnd c6 nuna ti petrece

la culcare, cnt i ele urrnAtorIula cntecil:
FrundA verde de sulcing,
Duc pul'utii la hodinA.
SAracil pu141. meI
Frte bine-s loviff eI

i la ochi i la sprincene
Ca doI pAunaI la pene,
Cu atat'a maI intrecutti
(1) I. C. Tacit, Nunta la pop. Rom. publ. op. cit. p. 60.
G. Avramil.
(2) Din Manastirea Humorulul, corn. de
(3) D. Bolintindnu, op. cit. p. 91. aNptea, ginerele se ascunde in cillnara
Acolo i-se educe rnirdsa, ce trebue sa se impotrivescii spre a veni, o
eel ce o aduc acolo se retragd i inchidd up pe
-WA ea sila in crnar .
din afara.
(4) Corn. de d-la I. Pop Reteganul.

www.digibuc.ro

-- 689
CA cu condeia
Mal pe susti
suptirele
Sti nu samene ot-a mele (1).

Cu acestea se sfArsescil apoi tOte datinele usitate in decursula

Mt:set-marl.

La Romani, dup ce se deprtail spetii, dOue A irgine pretex-

Late ILIA pre mirs de brata si o petrecea In chilia htirbatului, de unde se departati apoi de dlnsa, ca de fecir(2),
o muere nuntas remnea cu tineril In thalam, adic In
chilia de locuintit In chilie se veneraft si se lnvocaii dol. genii

*toil i frucliferi de ciistorie, unulfi Jupiter, altula Juno,

lortl sacru a fostil lectus geniales (patulil
La Inceputti acesta era patuhl cAstoritiloril, mai tetrdiii un
pata simbolic, construitil numai din ocasiunea
Mirele asternea pe patil toga sa, r muerea nuntas, care
era ntetia r cstitorit si cu brbatil ce trilesce, punea pie
mirs In patil i apoi se deprta (3). Dupa acsta mirele invoca pre Juno Cinxia ca s-I ajute a deslega nodula mestrosil
de pre brAulil miresel (4).
In acelasi timp, child virginele pretextate conduceail pre
(n Din Caoril, eolectia autorlulul.
(2) Catull. LXI :
Mitte brachiulum teres,
Pmetextate, puellulae:
him cubile adeat viri
0 Hymen Hymenaee io...

Vos bonae senibus vies

Cognitae bene
Collocate puellularn
0 Hymen Hymenacm io..

(3) Censorin de D. 3: Nonnulli binos genius in hisduntaxat dominibus, quae

essent maritae colendos putaverunt. Paul D. p. 94 : Genialis lectus, qui nuptiis sternitur in honorem GeniiArnob II 69: Cum in matrimonia convinitis
toga sternitis lectulos.
Varro la Non. Marc. p. 500: Et maritorum genios
advocatis. Cicero in Cluentiana : Lectum ilium genialein, quem biennio ante
(iliac suae nubenti stratuerat, in eadem domo sibi ornari av sterni iubct.
4) Fest. Cinxia Iunonis noinen sanctum habebatur in nuptiis, quod initio
conjugii solutio erat unguli, quo nova nupta erat cineta.
44

s. P. Marialoa, Nunta la Romani.

www.digibuc.ro

690

mirsa, care se opunea, In chilia brbatulul si muerea nuntas culca pre mirs In patil, prunciI cntail versuri fescenine,
crelndu-se c prin acsta se deprtz frmkturile de casa
b rb atul di (1).

La Grecii ce7 meld asemenea era datind ca juniI i feclorele, carI remneact afar& la usa thalamulul, In care scra
cea mare, maica mireluI, conducea pre tinerl, s joke i s
cnte un epithalamia, adica un feli de cntec care de
regula se cnta numal la usa odil mirilora si prin care so
lauda si fericeati no-cstoritii (2).
(I) Catull, LXII.Lucan H, 368.
(2) Theocrit: EAENHI FAIHMAAN1101::

'Tv vox' lip IrApref

vr&rpyt aticp Meve),Cup

Trehpbevuml a.riDsovsa lep.att; becv.tv6ov ixotaat

Icpds yaoTplactu, a.cikeip.o) xopiv icivicetvto,

SWSexch Tat /yam naw, lis1 h5 xpinia

aecaov SIpu
'mac?

o irepoziotarze

Emb mze a(7.1p6p,svotip.

siSSeT'i atUlatuv carpool, cptMrryca Icvione

nbov, ETps3bat Si izpio /46 pt 'TOM113(is
vs6p.e0,1 xlcp.p.s a pripov
IcootprAto &otSb
eLvei Itek%04-011 dumaxchv stitptxce Setriv

lfiltv,

ertLivocts, -Opp ix? vp Se xaps*.

www.digibuc.ro

691

XXXV. SPALAREA.
In uncle pitirti ale Lyinsilvanid, a &Ala li dupa cununie sa
mai bine is dup5. Musa-mare, eel* mal multi dintre nuntasi

se adun rasl la socruhl mare, de unde se ducil apoi cu

totii la o fntan safl si la unil Will la adatie. La acst ocasiune doI fecIori voesca, firesce c5, nu In adinsil, a arunca
pre mire In ap. Nuna cea mare Ins Ii sare Intru ajutoriil
strigAncla sh-1 dee drumulil. Fecioril, dintru Inceputil, nu voril

de fail s'o asculte, r mai pe urma, dup ce nuna le cl alto

unit daril, cedza si-I
Dupa acestil joca se'ntorcil rsi Indrptil la socrula celt
mare, unde se ospetk i petrecil ca
trecutl(1).
In alte parti totil din Transilvania a clua 4i de diminta
mbii tineri se ducil de aduca apa, anume ca cel dint:1,M
lucru ce le Intr In cas5, s le fie elementil purgativil i viata
tort" s fie asa de curat ca apa (2).
In Selagia totil a dciva i demintzi, vinil la tinerl numai
pranclescil Impreun cu acestia, r dup5, prn mlnasulil conduce pre mire, pre mirs si pre nuna cea mare
cu o uicic plina cu apt curata In gradind, unde, dup5, ce
mai nti 1ncunjur de trel ori unti pomisoril tnril, nftnaa
(I) Cont. de d-Ia I. Greurgescu.

(2) I. C. Taeil0, Nunta la pop. rein. publ. in op. cit. p. 60.

www.digibuc.ro

092

trn tinerilortl ap din ulcic ca s se spele, Cr niinasula In

locft de seipunti, le arunc5. poi (ntisipii) pe maul.
Dup ce se spald mirele se sterge de suiluld miresel, Cr
mirsa de pla cmsiI mirelui (1):
La BonziiniX din Macedonia, a patra i, &Heil Miercuri del-11416p, mitta ctistorita impreunil cu mai multe femel. i 16,u-

tarI se duce la slopotil si lea ap cu una vasil si dupil ce

l'a umplut, unge sloputul cu until pe care Ilfi lea lnadinsil
cu ea, dupai aceea tntornndu-se a casa, aruncal lng s,;lopotil
mai multe monec,Il si o pAreche de papuci pe earl* le leail

Meta cariI se duc si el la slopotil strigAndii:

tia bThutza

'nvesta---sa trasc6 nevasta.

Ducndu-se la slopota se cntrt cntecula urmAtori:

A lea ft s'mergern tu apti;

Duce-ti-v6 voi, cu
Dada mine m' i susi
Duminica ctitra sera
Si dede cinci mii flurii
S'un nel de asime curat.
Invstete tu caftane
Stivalete de avuzame
Dirnandate pe Ufl bichiar,

Pi un bichiar neinsurat,
Ne'nsurat i ne curunat.

Hai fatil sA mergema la apil;

Duce-ti-v voI, e nu mcr0,
Mama pc mine mt'.. logodi
Durninic spre
Si a data (Ana mil fluril
Si unil inelti de argint curatu.
Imbracil-tc cu caftana
Si cu botine de lacti
Comisionate prin
Pi in ung holteig neinsuratil,
Ne insuratil i necununatri !

La slopotil se cnt, asa:

Umple soro, varsti, frate

Umple soro, trna fratc,

S' li chim ap a le musate.

Ni li sete a le musatc,
Ca li Rune a le cripatc.

Sa-I cliimi apit celel frumse.

--Nu-I sete celet frumse,

Ca-I ferne celeI mancticIese.

Intorcndu-se nevasta dela slopota i se puna In cale crengt

uscate i bolovani de ptra, pc carI ea e silit sti le dea
(1) Com. de (WC El. Point

www.digibuc.ro

693

la o parte; a cas apoi ea Incepe a luera cu furca si face

placinte pentru ca sa o vada brbatuld ch e gospodin (1).
Datina spAlarii sail a stropireI dupa cununie esista si la
alte natiuni.

Asa la Grecil eel noi e In mai multe locuri obicei ca a

treia li dupa nunt s vie femeile tnrudite si cunoscutele
tinerel neveste la acsta i s o clued, cu pomp& la izvortt
(fntAnA). Aice thira nevastA scOte apA cu un vasil anume
spre acesta scopil menit i arunck diferite victualii amestecate cu frmturi de pne In izvoril. Dup5, aceea se Incepil
jocurile rotunde Imprejurulil izvorului, cari formzd Inchelerea
ceremoniiloril nuptiale (2).
La Albancji malca mireseI merge a dita li dupd cununie

cu zaharicale, copturi si cu rachiil la ginere-shl si-I gratulzA, drA acesta Il srutA mAna. Dup Implinirea acestei formalitAti se ducil tineril cu strachini In mn la fntAnA,

unde a sA se ude. Precurn prea lesne se pOte preved,

mirsa, ajungndil la fntnbi, se scaldA cum se cade, pe cnd
mirele, ca domnir, remne mat neatinstr(3).

La Srbi, acela dintre svati care a masil In casa socriloril marl, se duce a doua i desdemintA cu mirsa, cu
mai multe fete si cu vornicel... dup cea mal bun ap de
izvoril. Pe drumil Impusc5, si cntA; la izvoril mirsa Imbie
pre toti cu ap ca s bea, r diverula (djever) fri stropesce
adusil
de trel ori pieptul. Dup acsta be rachiula ce
eu sine. La 1ntrcere mirsa duce vasulil cu aph, r fetele
ce a petrecuro. cnt (4).
La Malorosienii din Podlackia thAra nevastA se duce dup5,

ap cu una frate alti s, si dacA fntna se Oh pe ter-(1) T. T. Burada, Datincle la nunUf ale pop rom. din Macedonia, publ. in
op. cit. p. 425.
(2) Dfiringsfeld, op. cit. p. 59.
(3) Idem de eadem. P. 63.
(4) Diiringsfeld, op. cit. p. 73 i 85.

www.digibuc.ro

694

torig strhinii iea unil stergarla cu sine pre care llti lash proprietarIttlui ca dad'. Clutura Arita% de aph, care o aduce, o
trn Yntr'unii polobocil cu mustil, r dintr'a dua se spalh
boerii. Tinra nevast, fiindu-le de-ajutori la splare, capt
de la fie-care chte unil daril(1).
La 3140 lart era mai nainte asemenea datin ca mirsa
a doua c,li dup cununie s se duch desdeminth cu o fachie
aprinsit si stt aduch aph (2).
In fine la Bus,-1, In Jodi de splare sail stropire, e aidmitt' ca atAtil mirsa chth si mirele s lea eAte o hale tocmal
ca si'n nainte de cununie (3).
(1) Idem de eadern, p. 42.
(2) Idem de eadem, p. 98.
(3) Idem de eadem, p. 28 i 30

www.digibuc.ro

695

XXXVI. UNOROPULP.
Urwropuld urmza totdeauna a doua i (WO Masti-marc.
llaca Masa-mare se face Durninica sra dupa cununie, Uncro-

pulil se face Luni sra, ra data Masa-mare se face Luni,

atunci Uncropuhl se face Marti. Intre Masa-mare i Uncropil

trebue numai decal sa fie o npte la mijlocil.

Ce se atinge de cuvIntulil Uncropfi apoi acesta Ii are
numele s6i1 de la butura cea fierbinte ca uncropulfi (vsl. bulg,

si cech. mum, mros. onponb), care se bea, dupa cum vomil

yea; mal la vale, In decursulii mesei, ce se dit in acsta

la mire sail mai bine lis la InsurteI a casa.
In uncle parfi ale Moldovel" se numesce datina acsta, pe
langt1 Uncrop4 (1) sail incropfi Inca' si La plficinte (2), in TraRomnsca si a nurne In Imprejurimea Bucuresciloril Bchiulfi

ntires4 (3), ra In unele parti ale Transilvaniei Tedilric (4).

(I) I. Mirza, op. cit. p 20.
(21 Columna lui Traiantl, an. IX, p 415 si 417.
(3) Corn, de d-hl G. Dem. Teodorescu, prof. gimn. in BucureseI: aRaehiedit
miresel se serbea in imprejurimea Bucuresciloril de regule. Lunl diminta.
(4) B. Vici, op. cit. p. 38: Ce se atinge de cuvintele trfilrie sati telfarie
trfarit saa terfarel fern. tifirif sa terfaripi, usitate in unele 041 ale
Transilvaniel, notAma aiee c. ele a aceeasi insenmare, care 11Cl are si cuv.
rkerfarid rostita si etafariil intrebuintatil de Romnif din comitatukt Zaranadia chiematil, nuntarf, petreatoril miresef, dup. Diet. de Buda: spoilsae comes.

485). presupunndil, ea
A. de Cihac (Diet. d'tym. daco-rom. t. Il.
Lamianti et Maximil (Glosariii p. 658) a euv. rrfaei7 c formatti din cuv.

www.digibuc.ro

606

La Uncropil se poftescil th genere numal acei meni, harbati i mulerI, cari a luatil parte la Masa-mare si nicT cnd
de catra vornicei, ca mai nainte, ci totdeauna de catra vatajite
sa vornicite. Acestea, flindii frte frumosil Imbracate i gatite,
iea cte unil Ohara, o plosca plina cu rachiti i unti 1)46
cu nframa si ducndu-se pe la eel ce ati sa, fie poftip la.
Uncropil Ii cinstescil i poftescil In acelasi chipil cum ail
facuta i vorniceit
Dupa ce aii s1irsit6 vatajitele de poftittl, dup.& ce
Intorsil indrpta i dupil ce partea cea mal mare a spetilortt

poftiti s'att adunatil acuma la mire, leati 61.41 eke o plosch

plin de rachia i dimpreuna cu mirele, cu mirsa, cu lutarn, precum i cu altI speti se duct) sa poftsa i sa aduca
pre nunil ceI mari la Uncropil.
Cnd se ducti la nuni i cnd se intorcti cu acestIa Indr6ptil atatti lautarii, ct i vatajitele nu maT lncetza de-a
cnta
chiul feliurite cantece si chiuituri i anume ce
d'ntaiil din Nick* 6rti cele din mutt din gura.
Celia mal obicinuiti cntecti,
cntiti vtiljitele de tr,ta
data', e cela urmatoriil:
U, Tu, Tu i bine-mT pare,
CA-T mirsa fata mare,
Si frumsa ea o flOre,

Ca o flre narangie,
CUM mT-a fosta drat

i mic

trfd sail t614=feinee depriivatil, Bit derivA dimpreunif cu acestii din urma
de la cuv, rus. trjapica, trjapka,= chiffon, torchon.
AcstA derivare ins este si ramane de o cam datil frte indois, si mai

ales(' a lui Cihac nu-1 a fost de felia cunoscute pe de-oparte cuv. thrfiilog4 0=1)4406 vechid siruptit, unit omil de nimicA, tdifillqdgoclubote
opind sa pilpucT Mae Eel si vechi, apoT si o femee de nemicA, cari ca
tOrfA saft trfA, sunt usitate in Bucovina, pe de altA parte cuy.
cierfarid i cei:farip saft cheifarip =femeea cherfarIului, usitate la Rom. dut
Zarandit.
(I) Din colectia autoriulut Comp. si aContimpuranulii. an. VI. la.:4 1887
p. 137.

www.digibuc.ro

697

Dar vatajitele, hind frte bine dispuse, mi se multhmescil

numaI cu atilta c chnt, ci ele, cum intlnescil pe

onn1 trecndil cu

lash, sh tre In pace, se aninii

de dinsulil si cinstindu-la li cnt :

1115n5, bade, boa bine,
Nu ii-1(1 ochii la mine,
Oebii mei ti marghToleT,

ainttoi boil ta.

De te-i uita multi."' la mine,
am5gi

pe tine (11.

Mal pre scurt6 orI pre ce ornti lla intlnescil pe drum, nu-1
improvisz fellurite cntecedail pace, ci-la zidrescil

Dup ce ajungil la nunl i duph ce intrh in cash, vdth.

jitele scotti ploscile si cinstindu-1 Ii poftescil la Uncropil.
poftsch sa
Nunii punil pre top ceI ce a venit ca
se la pupal la mash si sh guste din bucatele ce sunt puse
pe acsta, phnit ce se voril
Ciind cugetii vatjitele, ch nunii \Torti fi acuma gata, incep

rsI a chnta

a dice:
Frunc,l5 verde petringelii,
tWit juca c'un(t vtjelti,
Petringelu-I in piimint0.

V5t5jelula n'are cnd.

Petrinjelu-I destrAmatiL
Vutuijelulti bl5st6matil.

lan prt-te v5t5jele,

1r edema de ai putere.

Vinjele, vreme bunk

Ian prtii-te pe-o mi5sur5.
vreme rea,

Iai prtit-te, nu edea,

S ne pornimil de-aeolea 2 .
(1) Din Crasna, diet. de M. Bilrbula.
(2) Din Crasna, diet. de M. BarbuA.

www.digibuc.ro

608

Dupa acsta pornindu-se cu nunii se dual cu totii totii

cantanai i chiuinda ca i mai nainte la Uncropti.
/litre multe alte cantece, ce le canta de asta data e i cela.
urmatoria:
Bucuril-te. nunA mare,
fatti mare,
CA

Si frumsrt ea o flre,
Ca o flre narangie
Cum mT-a fostil draeti i mie.
S trAseA miimuta,
CA vT-a pzit fetita,
SA trAseil nenlutu (2),
CA vl-a pzitt puiutu (31.

Dui-A ce aducil pre mini se ducti si aduc4 si pre parintii

miresei la Uncropil. Acsta poftire si aducere se face In uncle
parti ale Bucovinei, precurn buna ra In Bo Taal., In urmatorIulil

Sfascele cari sunt frumosil lmpodobite si vetqjcil, earl se

MO", crucisil peste piept cu cordele rosii, luanat un ipa
cu rachiti ros, legatil la girlecia cu cordele rosil o pAreche de colaci, ce sunt legag de urvil stegutil asemenea ros,
precum i o pareche de lautari se duca la parintii miresei.
Ajugndil a casa la aceF,4ia una dintre sfasce cnta:
ScrA mare, scrii mare,
Nu sedca cu suptirare.
CA ti-T flea ea o (16re,
DrptA ca o luminare,
Mititicii ea lintca
Daert

mintea,

Mititica ea banulil
Dacil sT-a ciiistit nmulti.
(I) 0 smil spuna nerainzie in Inca de narangie.
(2) Neniufa dein. dela nene=taki, tatu(ti, taItu(ti, tiitneA, Witueutit
(3) Din Crasna, diet. de M. BilrbulA. 0 q6init inloruescil cuy. pututa, in \
cu ropih7.

www.digibuc.ro

699

Er ceealalta sfascd cnt:

Scrii mare, scri'i mare,

Nu sedea cu sup6rare,
C'aT seOutg sl-aT legAnatg,
Bunii cinste-at cilp6tatii

Totg asa obicinuescil a cnta la acst ocasiune i Bomancele din Moldova. t unulg i dintre cntecele acestora:
U, Tu, Tu, i bine-mT pare

Crt mi-T fma ca o flre,

finuhl ca ung
MI-a stricanl crtqa'n drumil (2

spre a ar'ta si mai rsvdit, c5. cele Imphrtrisite prin

aceste cntece stint adevrate, adia eh mirsa

pkit4

cinstea 616 a fosta fa-0, mare, cum intril In casrt lg cu cordele

sag strmAtur ros, semnulg fecioriet si al nevinovAtiei,
masa, cuele de prin preti, sipurile i piTharele de earl* se
serveseft la cinste (3).

Tota asa Indatinzh a face si Romncele din Moldova (4).

Primind4 dup5, acestea sfascele pentru colacii, cel-a4 presentatil, alti colad In schimbil, se Intordt Ind6apt.
Nu multil dup acestea se duc4 apol si socriI, adich printil mireseT, la Uncropg. Scra cea mic, adic malca tinerei neveste, duce de astft data' cu sine sl-o traist In care
se afl fellurite daruri, precum raframi si s,;tergare.
Ajungndil la casa tinerilorU, sfascele le iesil tnainte
trittmpin cu felTurite canttArT. Asa una dintre sfasce, dac e

sor cu mirele, cnt:

Mult5minig lui Dumnecleil
C'am ajunsti sit jocti

La una frAtioril ahi me5.

(1) Din BoTand, corn. de dirt V. Turturnit
(2) Columna luif TraTana, an. IX. p. 418.
(3) Datina Rom. din Bucovina, coin, de da V. Turtur&al.
(4) Columna luT Traianii, an. IX. p. 417.

www.digibuc.ro

700

Dap& rostirea acetortl versuri scra cea mare lea unii ip

cu raoli i cinstesce pre tat1t si pre maica miresel, precum
si pre toti ceialali spetl, earl' aa venal) Impreunh cu
In unele parti ale Transi/vaniet chiemarea spetiloril la Drfaric adich la Uncropa se lntmpl In urmtoriula
A dua c,li de mmta, &he'd Luni diminta, desdeminth
nunula mare adunndu-se cu chIemtoriI la casa iriirelul, ioati
o rotilh de plugil i o punil pe e loitr, de mat cu unci cal-AM
pe telg, cu altula pe pmlnta i prinda la rotild unti cal
reil. Pe rotilh punti sh sd, untt oral Imbrhcatil rii cu ph-

lrie de pae pe capti, i cu piph de tuleil In gurh, r eel

la1t1 merg pe jos pe lngh eli. Asa se duct' pe la top ceI
chIemat'i la nunt, cari in qiva trecuth ai i luatil parte, r
acuma ail Intrc,liatil a veni inaintea nunului, i pe care fill
potil prinde, flU pun(' pe telgh asa cum va fi, Imbrcatil sa

desbrcatil. De nu vrea s oqd, Iii lgh si asa ila ducti pe

ulit dintr'unti santil
si de la o Ora la alta pn
la locuinta mirelui, uncle apoI iii puntl pe o banc, i dol
fecIorI punndu-I o perin pe funda, lI daft eke treI lovituri
peste perinh cu Nita. Dar maI nainte de-alii bate liii visitza
doctonda nuntqilora, eh pte-se bate ori nu, si dach Iii
afi &A se pte bate, se hothrescil cte sh-I dea. De pedpsa
acsta nu scap nimenl, de nu se rescumprh, pltindi o ferie

de vial.
Datina acsta lns se pare a fl luath dela Sap', si numal
pe unele locuri se mai practiszh.
Dup ce
adunati totl spetii la casa mirelui, li se pune
pe mash ceva de gustare i huturil; cel maI tinerI se punii

la joci, er nunuhl mare se duce a cash.

ParintiI mireseI pregtindu-se de trairie cu chIematiI lori

06c pe unii cari cu patru boi, lundi cu ei si pre ceterasi.

(I) Coin, de d-le V. Turturtinfi.

www.digibuc.ro

701

Ajungndil la casa nouluI ginere, aci II punil la mas6, pre

top trfarri, si 1F11 petrecil Impreun5, cu spetii mirelul, r co-

lcariula si cu ceterasiI merg cu carula Impodobitil dupii,

nunula mare (1).

Dupa ce aft sositil acuma top cel chiemati dimpreun5, cu

printil mireseI si cu nunulil celil mare la mire se asz cu
totil la masti si anume: Larbatii de-o parte si nevestele de
alt parte, adic5, tocmal ca si la Mash-mare. f]r dup5, ce s'a.
Impnatil masa se sc15, cu totiT in picl6re si unulil dintre
dinsfi, care e mai istetil si mal bunil de gurk le tine o oratie
de masil, prin care 11 1ndmn5, la mncare si butur.
SfIrsindil oratoriuhl oratia sa, fie-care spe se asz rsT
la loculil sil, r oratoriulil, Indreptndu-se ciltr5, bucAtIlrite
dice:
Coleeriele bucatelor,
Nu sedetT in cotrute

A vti lingo pe bum

Tema ea nisee mAte,
Ci culutatT de mine de yam-6
Pentru c6 eil sunt maT slabil!

Cohicariula sail starostea trfAriloril din Transilvania rostesce la ocasiune acsta oratia urmtre:
Cinstite socra mare si cinstiti (imenI de omenie !
NoT asttup veninchl pe cale, amil ptitit'o cam coat cu
nisce menI de omenie, cu earl ne amil 1ntlnitil pe calea du-ligat cum venTain &Mil d-vstrk cit unula ne-a lntrebat0 :
Linde mergeti rneni de omenie ?

Mergemillicilpe trfrie.
Unde,Oice, pe ctunpie?
Ba nu, cil pe trfarie.
Da, da v duceti pe ciimpie
Dupil trestie.
(I) B. VieiG, op. cit. p. 38

40

www.digibuc.ro

-- 702

a1\16I omule nu vorbi,

CA nu mergemil pe cmpie
DupA trestie,
Ci mergemi1 pe terfrie.

ll'apoI sracl 6meni!

AulI tu cA mergit la robie,
Dar ce 6meni nebuni,
CA se dual de bunA vole.

M6I omule dute 'ntrba-t1 acuma.

duceti la Gherla?
surdil, nu mule
rnen'i bunI!c,lice
ce iceti, da d-vstrA ve ducetl pe ttfArie ?

Acolo, acolo bAdicule.

s v ajute ! Dar veste an audittt de-acolo.
Cum asa!
putut
D'apoi asa, cA socacita astA n6ple t6te n6ptea
dormi de grija somnulul. Acp demintd, desdemindt, cnd
era popa ln bisericA, s'a
pornitii pe
SA mrgA la boltit,
SA cumpere borA dc-o groitti.
SA v' tactt,
Zamtt acrtt.

CAnd a fosta la calea jumtate, a statil In locil s-s1 schimbe

cismele, c era desculta si o rodeaa la cAlcAe. Cnd a ajunsil

la boltit, boltsita lnc nu s'a fost sculatil i boltasula era
Atunci de grabA mare a prinsA fuga totil ctinel
pAnd acasA i cnd a sositil aude cA i d-vstr sositi. Acuma

ce s fac?
Gate le,

Tte era' gole,

Si de blide,
itI venea a ride ;
www.digibuc.ro

703

Atuncl de sup6rare,
A cAdutil peste-o eAldam
De acolo cum s'a sculatiA,
A clidutil pe-o lA cu pAsatil.

Dar omulii acesta ne-a

CA socilcita frte bine ne-a osp6tatil,
nu gAnditY,

CA drA s'a fi
CA numaI unti butucapl (11 ca acesta,
A fostil
TrAscA dar jupAnsa socAcith,
La multi* anT !

Starostea de cas, voinda sa dea de scire buclaresei, c

e timpuhl s aduc i s pue bucatele pe mas dice:
Prea frumsii acip
M rog
daT aseultare,
La o scurtA cuvintare.
De poti, esT curAndil afarZt,

*i te du in cea cumarA,
De nu te (hire picforulii,
DrA vesi afla toporufil,

Apot du-te la cea prtA,

SI-o tae darabe ttA.

N'a vrea gasda sa te lase,

cu muchea de Me grase,
Ia darabele in brate.
vinA cu ele 'n casA,
pe locil le grumAdesce,
MAncArile le 'neAldesce

Bacataritele, nurnite In Bucovina si Colcer4e, cum audil

cuvintele din urma ale oratoriuluI, nu stail multA pe gnduri,

ci ducCndu-se i aducndil lndat umplu masa cu totii feHula de bucate.
acum top meseniT prindil a gusta s,;i a ospta din bucatele
(1) AM aratA plosca.
(2) B. Vici, op. cit. p. 4h 1 si

www.digibuc.ro

71/4

de pe mas, a b si a se veseli, 'Ana ce aducii pre mirs,

cci de ast data miresel nujf este Tertatg a Intra In odala,
ln care se OA spetinf, pn ce nu se ineeirpw&see sag imbrobodesee, adic pana ce nuna cea mare nu-T pune carpa, sag

la ordseni si cti mal culti cpsa in capg si n'o gtesce ea

nevastd.

nol ung momentg pre spep, cari a

prinsg a ospta si a se veseli, i s vedemg ce se Intmpl.
Decl stt Ism

cu mirsa.
tn cele mal multe 041 ale Bucovinel fetele nu Indtinzit

a mbla Imbrobodite cu stergare, ci numal cu tistimele sag

tulpnase, Ins& maI alest cu capulg golg. i dac In unele
parti totusi lndatinz a purta i stergare, apol le prt Iii
(Jule de lucru si se'mbrobodescg cu dInsele cu totul altg-felift

de cum IndatinzA a se Imbrobodi nevestele.

tergariult sa mnistergura e in genere Inv61itrea de
capil a nevestelorg. Prin acsta se cunsce de departe, cine
e nevast i cine e fata mare,
Deci la uncropii este datin de-a se Imbrobodi sa Incarpu
fie-care nevast, si a se da prin acsta de conoseutg, c nu
e mal multg fat In rndil cu fetele, ci nevastrt In rndg cu
nevestele.

gr Imbrobodirea sag lncrpuirea acsta, numit In TaraRomnscii Desgovire i Desgovla, dela verbulii a desgovi(1),

r In uncle partI ale Transfivaniel si In prejurul Timisorei

invelire de la verhufil inven (2), se face In urmiitoriulg chip :
G. Dem. Teodorescu : A desgorl, de unde devocire i des(t) Com. de
govld, Insemnz schimbarea &MI de pe capulg mirese prin nuna cea mare,
dupg care urmzg splarea nunilord si a altora rude pe mina, carora le torna
mirsa ap5., ca sg se spele si dupa splare dad nunit i parin(il darurl m-resel.n Dupg Cihac, Dict. t. li. P. 94 cuv. dAygovesell i desgovild ving dela
vsl. govtigorejagovlja religiose vereri, venerari, praeparari.

(2) Corn de d-ld I. Popd Reteganuld: Dupg cina, ce se dr, in sra &pi
cununie si anurne cam pe la mtegulil noptit, scotg pe mirdslt de dupg mask
o ducti intr'o casli lateral5 sag intr'o eilmark untie despletescg cda

www.digibuc.ro

705

Inteo odae deosebit, unde, afar de lutari, nimruI aItuia din partea brbtsc nu-1 este lertath s. Intre, se bag&
mirsa, nuna cea mare, precurn i alte neveste, dar nu multe
niel strine, ci Inrudite cu mirdsa i cu mirele. In odaia
aceea apoi agz nuna cea mare unil scaunii, pe care se di&
o perina, pe care agz pe mirs, (I) gi dndil unei neveste
o oglind, ca s, 1-o tie de nainte, Incepa mai ntAiil a o
despleti gi a o piepOna, apol Impletindu-o ragi o imbrobodesce sa Incrpuesce ca nevast, adic II pune .crpa In
capil gi a nume II pune mai ntiil
unil fesa rop (2);
peste fesil o lg
tulpanil sail glutil, r preste acesta o
1mbrobodesce cu o mnigtergur, frurns.
Dup ce a 1mbrobodit'o 11 pune hobotulil pe cap, ea gi
Duminech sra clupd cununie.
Vtiljite1e, precum i cele-lalte neveste, earl se mai afl

de iata, totil tirnpul ctil durzh pieptnarea i 1mbrobodirea, jc Imprejurula miresei, batti din plmi, Ii arat
partea din dosil a oglindel, li sborgescil prul gi o strlmb,
Lied prulti concid,

pe lang und acanl pe care ndnasa l'a

adusd anume spre acestd scopii de-acasii. Peste concid pund apol inNlitrea, pe uncle locurt precum bund rri pe la RcteagEl o cpsS ngrd, eu
petele i peste acsta o raframl sad invlittire. In cele mai multe locuri ins&
ii desvlesce numaT p'ruld, care e impletitd numaI intr'o singurd cdk
impletescd in &me coqI, acelea i le pund apoI pe cap format-1dd astit-felid
und colacd de prd i preste ele pun's' apoI sovonulitu
G. TrAild, Nunta Or. in prejurul TimisreI, publ, in op. cit p. 458. aMane
ji urmz1 apoI invlirea miresel, care pe aid st5, din concid, cu Ord

si se numesce dalma, apoI o sarmacordealatil, sail de ele tesuta

sad si de aurd, cate de 25 fl v. a. cumpOratd, care se trage peste
se numesce pe aid turhentg.Si aeuma e nevastil si toti o titulzd tn'rd.
(1) In unele par(1 din Romania, a &ma qi (IGO, cununie, candd mirsa se
16,0. la capil, sede pe unit fedelesii ea sit 140 nuinat Weft, Jr nu f i fete. G.
S. lonOntl, op. cif, p. 34.
(2) Fesulii e portil orientald. Romncele nOstre insk carl 110 pOrtit ma(

alesd in anuld celd dintaid dup. cununie si anume totdeauna sub stergarid
fad adoptat dimpreund cu numirea lui dela Albaneze, cari asemenea
festl)) si earl, ca si Romancele, il pOrt numai in anuld celd dintaid sub stergarid. Ve0I Dringsleld, op. cit. p. 64.
S. I%

45

.3.1ananii, Nunta la RoiranT.

www.digibuc.ro

706

cntndil in acelas1 tirnp felIurite cntece prin earl' i-se da

de cunoscutil GA ea de acurna Mainte n'a put mai mult

mbla ap, de frurnosa pieptnat

i &HA, precum a rn-

a fosta fat, mare, czi copiii, carii a s'o Impresre, vor scarmna-o, voril smulge-o, voril trage-o In tte
partile, r, brbatula, dup5, care a rnersa cu atta placere,
blat

In locil de mngere, nu o data are s'o mustre, si ea tOte

va trebui s le rabde i sa caute mal multa de barbatil
de copii cleat de sine.
TJnul dintre multimea cntecelora, ce se cnt la acst
ocasiune, e i cela urmtoriil :
Ilenut. faulil meri !
NOT mai par5 tie 1'66
Dup portisoru1
Portisorct de fat5 mare,
Uncle calcrt rba 'nflre,
Duprt ce se logodesce
Unde calc5, vestecJesce;

Dar dup ce se cununil,

Undo calcu, cade brum5.
Portisorulti de nevastu
If ca bruma de pe
Diminta alb lucesce
Dandri srele se topesce;
Ca si bruma te-I topi,
Ca si flrea-I veste0i !

1)

Altula din Mitocula Dragornirnei :

Pan' erama ea fat 'n pgril

Puneama floe( i calap&.
Mr: 'mpb'namil si in6
TotI fecIoriI nebunm.

Dar de cnd m'am mritata

Niel srt 1'1(15 nu mi-I
(1) Din Mahala, corn. de d-la G. Tornotaga.

www.digibuc.ro

707

Ard'o focul epsa rea,

Dora mi-a fost', dar mult mi-I grea! (1)

Ca i Romance le din Bucovina, totil aa cnta la ocasiuneg- acsta i surorile lorti. din Transilvania. f]ta unulil de
pe Valea-Someulul :
PtrA-I fata fath mare,
Suf1A-I vntultt prin petele,
N'o manAncl gAnduri rele.
DacA fata se mAritA,
SuflA-T vntulti pochilatulii, (2)

PrirtA Ma de brhatulii.
Petua-I hain usrA
dobrA.
SuflA vntulit
Dar cpsa-I o bainA grea,

Multe gAnduri isa in ea! (3)

Altulft din jurulti AlbaculuI:

Cilnd eramil la maka fatA
Mergeam la jocil inschimbatA.
Chilifama i tot jucam,

in deget inelti aveam.

La grurnazi mArgele
Pe cap fluricele ;

Dar de cAnd m milritai,

Lacrimele vale-mI pica
CA tot4 de bArbatil mi-I friert,
Nu pot lace-o jucrie
De care s'A-mI placA mie
CA dice, cA-i nebunie ! (4 .

Dad. din Intmplare mirele e cam Vtrn i pe Ing aceea

Inca i ceva earn urn, atunci nevestele, In locit s'o mnge
o

1n rIsii, pentru ca I-a alesti i se duce dupunil ast-

(1) Corn, de d-la Alex. T'ran, invptorin.

(2) Pochilatii, cuv. magh. dela polyilat.
(3) Corn, de d-ld I. Popil Reteganulti.
(4) Vasile Sala, DoIne si hore din jurul AlbaculuI i al VaculuT, publ. in
( Fainilia, an. XXI. Oradia-mare, 1885. Nr. 48, p. 573.

www.digibuc.ro

708

felifi de barbatti, cantandu-1, pe lang cele ce s'ati citatit mat

sus, Inca si acesta:
Tu, copilil, ce-aT ganditil,
C'asa slutu-T i boldit.
Tu, copilA, ce-aT cAtatil,
C'asa slutu-T i buzat.

Tu, mirsti, ce-at alestl

sovrnog la mTersti.
N'at mat gAsitti pe prnintil
Num'asa prosta la cuvint ?
N'ai mat gsit pe sub sre
Numa-ist cu gura mare?
N'aT mat gAsit pe sub lung,
Numa-ist c'un dinte'n guril ?
N'aT gsit altiT sub stele
Numa-ist fira masele? (1).

caritandil, plange de se cutre-

Mirsa, audindu-le

mura cdmea pe dlnsa.

Dar nevestele, cu ct vda c. plnge i oftz mat tare,
cu atitta mal rnult o zidresca, alegnda i cntndii anume
cele mat duise cntece, chef credinta generala este ea mat
bine sA plng ea acuma la Inceputil deck mai pe urm,
proverbulii romnit Ina dire :
DupA risti

Vine plansti,

Er dup. plnsii
Vine risti.

Litutaril, cavil, dupa, cum am amintitil mat sus, aclerea

se afl de fat la acesta act, Inc 1,1 Implinesca dtorinta di
cncl :
eucOnA mirsA

1141-te de nasA
S mi tenvillsch !
(I) Din Mahala, corn. de d-ld G. TomoTag.

www.digibuc.ro

709

li apoT cntndil i eI feliurite cntece, precum:

Cnd eram5 la mama fattt
Sciamtl flrea cum se prtil.
Dar de cnd m'am m5ritatti.
Pe sub patti o-am
TacT, mirsa, nu mai plnge
Ca la mti-ta mi te-1 duce,
Cnd o face plopultt nuci
tnjala mere duld.
Mi la dela strAini
Ca gardulit de mArticini.
Mi la dela brbat

Ca parultt de lemna uscatil.

Unde-1 pune florile,

0 sit curga Meek,

Unde-T pune acele,

0 sit curgrt palmele (l

Satt

Tad, mirs, nu mg plnge

CA la maica-ta te-T duce,
Cnd s'o'ntrce
Garla'netce,

Ciind o face plopula mere

tnjala viorele (2 .

Sati varianta acestul canted':

TacT, mirsit, nu mai
CIl la maicit-ta te-T duce
CAnd o face plopulit mere
tnjola vinetele,
Chnd s'o'ntrce
Grla'nctce.

Te-I duce la maTca ta,

Cand o'nflori cnepa,
(1) D. Steanescu, Studil asupra literaturiT poporuluT, pal. In op. cit. No.
7 *i 8. p. 231.
(2) G. Dem. Teodorescu, PoesiT pop. rom. p. 270.

www.digibuc.ro

710

Cnd mT-o cnta stTuca'n balta

C'atunci te-T maT face fat (I).

Sag In sfirsitil asa :

Tad, mirs, nu maT plnge,
Inimlra nu-tT mat frnge,
Ca a maTert-ta te-oTil duce,

Cnd s'o 'ntrce,

Grla 'n cce,
*i a face,
Fugulti
Mugurii,
Restee
Clostee (2),

Tnjele
Viorele,
Stremtmgrile (3)
Floricele (4).

Acestil cntecil, firesce c cu res1 care modificare e obicl-

nuitil a se cnta la acst ocasiune si de ctre Romncele

din Gubernia Chersona In Busia (5).
Attil nevestele, ctil i lutarii pPm

cntecele, ce Indtinz5,

a le cnta la Invlirea miresel, arata ce fen de viitoriii

sOrte o astpt pre tnra nevast.

si

In acelasi chipa i mai c cu aceleasi cuvinte se zugrvesce

viitorluld miresel la acestil prilej si de ctr poporulil francesil. 1;t5, ce ne spune In privinta acsta Paul Lafargue (6),

In tte cntecele, ce se cnt la acestO prilej, i-se spune

(I) G. Dem. Teodorescu, PoesiI pop. rom. p. 270.
(2) Clostee=rldcina stuhului saii trestle.
(3) Strernelndri= nuele.

(4) T. T. Burada, 0 ciatorie in Dobrogea. IasT, 1880, P. 22.

(5) T. T. Burada, 0 cAlkorie in satele moldovenese din Gubernia Chersonu
(Rusia), publ. in Cony. lit. an. XVII. IasI, 1883, p. 286.
(6) Paul Lafargue, CAntece si obiceurI la nun(I, studil despre originea fatrad. de I. NAdejde i publ. in aContimpuranulil, an. V. 14, 1887. No.
12 p. 515.

www.digibuc.ro

711

fetel, cti, de acuma a incetatil pentru dinsa veselia i Incept]

n'cazurile; In tte i-se zugrvesce cAstoria ca unit fella de

rohie. Beaurepaire, care a studiatil poesia poporal din Normandia (1), qice : cele mai multe braides (cntece de jocil), cari
zugrvescil relele cstoriei Incept] cu starea vrednic5 de
plnsil a femeii. A1ti culegkorIil de cntece poporale, Bujeaud,
prin strofele, cari vorbescil despre cstorie, se v6desce

atare simtil de suferint, sail de coruptie naiv, In cAt IntristzA pre asculttori, cu atAta mai mult, cu ctil In aceste
cntece nu strlucesce nici o raz de fericire, nici o zare de
multmire. Tnguirea este necontenit: rsun5 din tte provincele Franciei; In Bas Poitou, bun r, se cnt :
Bietele femet,

Call T amintiart cu jalc de trecutulil lor:

Unde-T vremea, cand eram5
Fat de maritatti?

In Pass Messin :
Timpulli trumosa, timpulti fericitiA,

Este acela, chid (*I a cas5 inea :

Ciind erama incit la tata,
Fat tnril, bunii de mgritatii 2 .

AmAndou'e cntecele acestea afi frte mare asemnare cu

urmtorival cantec romitnescil, care are mal multe variante
ce Inert se cnt la IncArpuirea miresel:
fi5e

lat de pe
Bine maT tram, surat,
(Ind eramil la mama fatA.
De munciamil
De nu munel'am6
MaichiT tota drag.
Pne cpta cii. mncamil,
(I) Ed. de Beaurepaire: Etude sur la posie populaire en Normandie, 1856.
(2 Cte, de Puyrnaigre: Chansons populaires recucillics dans le pays Messin, 1881.

www.digibuc.ro

712

Pane mare
De secare,

MI-era fata ca o flre ...!

Pe langa cele artate pana aice mai e de Insemnat4 Inca

aceea, ca mirsa, tot timpul, catil durza1mbrobodirea,
tine pe brate o pareche de colacl, cart la Masa-mare aft stat
pe mask precum si o bucata de sare, care 1nsemnza 1mbelsugare In pane i sare.
In comitatulil Zarandulul cumatra, adica nuna cea mare,
infra cu amndol finil s61
camark unde nu se OA

nime. Aice da ea apoI ordin mirelul ca s desfach cosita miresei. Mirele voesce s 1-o desfaca, s'o despletsc, mirsa insa 115 respinge de trei orI dupa olaltk i abia a patra
ra 115 lash sa-I despletsc cosita. Dup ce I-a desfacutil cosita, cumatra li Invlue concIu15
da cpsa i tergaritt

In restimpul desfacerei cositei si a Invluirel conclului,

mirsa st pe un scaun pe care e asternut o carnesa de a
sotuluI s. Dup ce I-a pus5 acuma si cpsa in cap5 trebue
s guste pupal din sarea, care se pune pe genuchile
;
tot asa trebue sa faca i mirele. In urma li se da amadurora de gustare i pupal casil
amesa, care se asterne pe scaun, Inseinnza ca tnra
saft noua nevasta s aIba, numai feciorI, cau1, ca toti copiil
sa fie albI ca casul, r sarea ca
sa trasca
totti-deauna bine, niel cand sa nu se certe sa sa se bat). (1).
Dupa ce a5 gatifo de Imbroboditil, lautarii incepii a canta
unit feli de canteca de joc, numitil In Tra-Romansca:
Hora-desgovelet,(2) r nuna cea mare, vtajitele
celelatte
neveste pringndu-se de mana i formnd5 una danta la
mijlocul5 caruia vine tnra nevasta, o bagh asta-feli totil ju(1) G. Dem. Teodorescu, op. cit. p. 271.
(2) Corn. de
T. Dugmescu.
(3) A. Cihac, Dict, t. II, p. 94: Isore-desyorelei, certaine clause pendant (Ott.
crmonie.

www.digibuc.ro

713

cndil si cntndil sa chiuinda fellurite cntece si chiuituri

In casa, unde se OA celalalti &pep adunati.
Intrndil 1n odaea cu spetil incunjura de trel orl masa
cntnda :
Itujmalin de busoTocti,
DA, Deanne, la mill noroc,

La mire si la mirs,
S trascrt hine'n cas,
pre socri
cinstscri.
Pre nnasif stt-I ominscri.
Susti la munte ninge'ngliTat,
CIucu-te nevast crtri.

Josti la tr cade ruti,

CIucu-te nevast rytin.

Safi asa:
Frun46 verde (le pe cstti,
Frums-1 nevasta mistr.

Dar s'a'ntorsti frunqa pe

NO la mire nu-I st r6i1(1).
ApoI

asa:
Cnd va da lapte din ptrri,
AtuncT m'oi maT face fatti 2

Dupa a treIa r, asz pre mirs In capula mesel, nuna se

pune alturea cu dInsa, r cele-lalte neveste Itmprejurula

Tnra nevast, sede dupa masa sa pe o perin, cum a

mal nainte, sa st, 1n picire (3).
Nemijlocita dup ce aft asezat'o dup, mas, vine tun) Irate

de-a mirelui, dr daca acesta n'are fratl, apoI untt vril al

WI satt i untt alt bdeteItt inrudita cu dinsul cu dOue rmurele de brada satt de busdlocil i jucndil putinti de nain(1) Din Transilvania, coin de d-li I.

Reteganulii.

(9.) Columna luT TraTana, IX. p. 415.

(3) Columna luT Tralan, an. IX, p. 415.

www.digibuc.ro

714

tea miresei, II radica cu rAimirelele hobotulil de pe capil

arunc5, pe capula nunei.
Nuna se aprk ca s, nu-i pue hobotula pe cap. In urm5,
totusl se las5, i dup ce I-a pusii bletui hobotulil, ea llci
lea de pe capil si ll pune
cuiil sub iceme (1), sail
ll strInge i mai pe urm5, Ili da 61'4 miresei, adic neve.stet
celet tinere, cad din c,liva Uncropului, cnd i s'a pusa crpa sait
cpsa pe cap, nu se numesce mal mull mirset, ci nevastd,
nevastd tenerd (2), m.-rom 'nvsta pl. 'nvste (3).
invlirea satl Incrpuirea miresei, In timpulil ciireia se ant&
diferite cntece si se facq o multime de glume, e usitatk
firesce c5, sub diferite forme, mal la tte poprele din Europa.

Ea era usitat si la Romant i anume a d6ua i dup5,

nuntk arid se da In casa mirelui o cin, o mas5 numit5.
Repotia, care corespunde Uncropulut romnescil (4). Atunci
se Invlia si se lnaugura mirsa ca nevast, (5), si tow atunci
tnra mirs5, ctiga domnia In casa brbatului ski si dreptulil de a ti Ortas5, la bite averile i lucriirile sfinte ale
acestula (6).

Cu tte acestea ins partea cea mal mare a datineloril

(1) Comp. Columna lust* TraTanii, an. IX. p. 415.

(2) In Bucovina si tinutulit TemisreT, vedI G. Trrtila: Nunta

impre).
TemisOreI, publ. in op. cit. p. 458.
(3) Cont. de
Caragiani si M. lta.
(I) Pest. p. 281-a: Repotia, postridie nuptias apud novum maritum Nutun
cenatur, quia quasi reficitur potatio.
(5) Acro ad Ilor. sat. 2, 2, 60: Repolia secundus dies a nuptiis, quo virgo
ad muliebrem habitum componitur.
(6) Macrob. sat. 1, 15, 22: Nam quia primus nuptiarum dies verecundiap

datur, postridie autem nuptam in domo viri dominium incipere oportet adipisci et rem facere divinam, omnes autem postriduani dies seu post Kalendas sive post Nonas Idusve ex aequo atri sunt, id eo et Nonas inhabiles nuptiis

esse dixerunt, ne nupta aut postero die libertatem auspicaretur uxoriam ant
atro immolaret, quo nefas est sacra celebrari.
Dionys. 2. 25:
'Mk Se 6 v61to. TovesIltm Tap.erilv c4v %crag vip.ou kW);
auwArloimay &Apt xowttri6v &='cvstuv elvat -Amp itumo

coniug. praec. 22, 34.

www.digibuc.ro

seca

lepar).

Plutarch.

715

descrise in capitolulil de fath, Rom Anil le-ail adoptatil dela

SlavI. Ca dovada despre acsta avemil multimea de cuvinte,
carI sunt de origine curatil slay&
Sfirsindu-se actulil InvlireI si Introducerea miresel ca nevasttl, lea nuna cea mare unil phhara de rachi, si Inchinndil
la scra cea mare, malca mireluT, 416 cinstesce de bine si
dup aceea implndu-hl rAls1 ll d screl.
Scra, luiindil pbaruhl dela nunk Inchin cu dnsulil la
norit-sa.

Nora, adic nevasta cea tnrd, 116 primesce, dara, nu-bl

cinstesce, ci puindu-16 numal la gur, arunc totil rachiulil
dintrInsulil peste capa, apoI Implndu-Ii1 rsT ilil Inchin
socruluI s'il, crula Ilil si d.
Nemijlocitil dup acsta ceremonie vtjitele sail sfascele
Impodobescil unil scaunil cu o perin, care e pe de-asupra
legat cu o basma ros si totil jucandu-lil TM aduci1 si Inchinndu-lil nuneI celei marl', dicil :
Jsta cala e din RaTa
Ce de grasti abia Nenia

poftesce pre
Nuna, luAndil scaunulil, WI pune pe laira
secra cea mare, malca mireluI, s se urce pe dInsulil.
Scra cea mare se urea pe scaunil de'naintea mireseI aimme ca acsta s-1 dea climesa de scr.
F.,,i

Mirsa Tae camesa de scra si lmbracii pre scra sa cu

dInsa preste celelalte vestminte, apoI o Imbrobodesce cu o
mnistergurti frums.

Scra se cobrii dups acsta de pe scaunii si Incepkdil

a juca prin odae, canta urmtorIulil cntecii:
Nu-mT da nora sa mnnett
Pan'nu joca pe langa stalpii.
Nu-mi dii nora de miineatil,
1

Din Boiana, coin. de d-la V. Turtur6na.

www.digibuc.ro

716

joca pe lng pata.

Cum mT-a dice aaoTil juca
llrA mT a da
mfinca
dunea mT-a spgla.
Merge nora la fntnrt,

Cu ctune.a scri'n mnti

*1-o
odatil : lp in balta..
scr, cti-T spglatil!.. (1

Pe cand je scra, facnda vole buna si cntnda acestil

cntec &meta, mirsa d'a si socrulul s6a o camesa, saa un
srveta ca dar. i acesta, cum a primita darula, prinde a
Rica 1mpreun cu scra si a face cu ea chefil si veselie.
Dup. socri lncepe mirsa a lmparti darurile de cumnate
darurile de cumnati, adic fie-caruia da pe 1'61-Ida cte uml
stergaria trumosa
cte o nafrarna, Incep6nda dela cehl mai
v6rstnica i sfarsinda cu celil mai t6n6ril. Cumatelora, adica

suroriloril mireldi, le dit stergare frte frumosa tsute,

tueloril, adic surorilora socrului mare, le da tistimele, r
cumnatilora feliurite nrrmi.
In urm, dup5, ce a cap6tatil atata socril cat(' i cumnatii
cumnatele darurile menite pentru dlnii, cap6t i bucti_
taritele cte una daril anume cede o manistergur, ins& nu

totil asa de frurnse si scumpe ca celea ce

cap6tata

cumnatele miresel.

Scra cea mare, dup ce-a ucata una timpa resi-care

se duce in alta, odae i acolo sehimba vestmintele, tu cati
a fosta mai nainte Imbracata, si imbrac eamesa de scra
si se 1mbrob6de cu mnistergura, ce-a cap6tafo dela nor-sa.
Nevestele, carl se ducil In urma ei, 11 mai puna Inca.
niste florl pe lng temple, unde e Indoit manistergura,
gatita ca o nevast t6n6rd se intrce In odaea, uncle

se afla spetii si din noa prinde a face chefil si voie

a juca i a canta:
(1) Din Califindesei, diet. de Sofia Franco.

www.digibuc.ro

717
Cu fectorT i cu nurorT,
cu cAmesA ou florT,

Cu tergariti de buruncTucil
Si cu nor cAtil unti turcA.
PAung verde pe parete,

Bine mie mi se sede,

eti drA cA am stata
.5i in casA de lucratti
pe-afarA pe primblatil (1

Ciind incepe nuna cea mare a pieptna pre mirsh si

pune cArpa in cap, atunci bucatritele pun borsil la foal
frb. ra dup ce a bagatil pre mirs cu dantulil in.
odaeat in care se aflail ceialaIi spep, dup ce a deshoirnprtitil darurile, aducil buditritele veo ctebotaeo
\ a strachine gole si le insir la mijlocula mesa Aducti apoi
Uncropula, ache& borsulil, care clocotesce de fierbinte ce este.
trn prin strachini. Dupa acsta clumicA in fie-care strachina colac. Nuna cea mare iee cte o lingur de borsil de acesh i cte o buctic de colacil i spune nevesteloril, ca s vie-

s le optirsc. Venindil acestea, da fie-crela eke o lingur

de borsti flerbinte i nernijlocitil dup acsta i cte una phar de rachitl. Fie-care nevast trebue s bea att lingura
de boro ctri i pharulil de rachiil de bine.
Dup., neveste urmz brbatii. Pe urmd, dup ce In chi-

pulil acesta s'ati parndattl toti, ceI ce se OA de favd, se

punil i rnnnc totil borsul clin strachini.
Asta-feliil se impArtesce Uncropula in satulii CalafinclescI

in unele 041 ale Bucovinei indatinz, in locil de boro,

da apol pre acesta arnestecat ca
a fierbe lapte dulce
hulcci spetiloril ca

mnnce. Bulca insemnz c mirsa

a fosta fecIr, r laptele, c a fostil dulce ca acesta. Irt

cele mai multe phrtl locuite de Romni tris este datinh de-a.
1

Din BoTana, coin, de da V. Turtur6nil.

www.digibuc.ro

718

fierbe vin safi raehi cu miere si acesta

da apol Ospetiloril de lAutii, pe dud e Inca fierbinte.
In Francia i anume In Sachelay (Seine-et-Oise) Inc5, este
datin a se da vin fierbinte de b6util si pane prjit de
mncatil, dar nu spetiloril, ci mireluI i miresei. Acsta lntarire, care se da cnd miresei, cnd mirelul, cnd la amndoi
de-o dat, fie In nptea a doua dup5, cununia fie In diminta 4i1ei

urmtre, nu numal c e usitat In cele mai multe provinte din

Francia, ci are totil o dat i deosebite numiri. Nol amiiitirnfj
aicenumal pre cele urmtre : Chaudeau, Pdte; Tourrin
Fricaste'e de te'pauge'e (1).

La acesta prilegia In cele mai multe 041 locuite de Romani, fie-care este dtorfil de-a canta cte unc cantedi, care
li va plc, cand Ii vine rndulii s bea uncropuRi, adieu

partea sa de rachi sari vin fiertil.

Din multimea aceloril cantece, care se cant de ast data,
noi vomil reproduce aice numal pe ce16 urmtoria:
Vine ciofulti de la balth
Cu pltica'nbherath,

Cu suclucula in pohoda
carasul in nevod,
Ce cap, ciofule, la nor?
Ce-a venit ca unti strigoi?
Du-te, du-te la prxclure

SA nu pierl de vr'o secure,

Du-te, du-te 'n mhacine,
SA nu pap vre o rusine.
C la noi sunt cununil,
*I la nol sunt veselil.
Noi juchmil i trophitn,
Phmintulii saga netei,lim,
Being, cntiim i veselima,
*i din gut% chiuirml,

shrim in hop i 'n trop,

e c,bua de Uncrop.
Val"! stirmanul de strigoitil
Croful zace pe

Nime nu cath la el,

CA-1 strhinti i singurel.
Preotsa ma
Iea pe cof, uit duce '11 cash
pune pe colpi de vatril,
Er cnii la dinsulti latrh!
Popa N ine mnios,

De pe
jos.
Preotsa mai duis,
Poftesce pe clof la mash.
Popa-1 dus, ciofu-T in cash,

Ciofu 'n sin la preotsh! (2

(1) Dilringsfeld, op. cit. p. 250 251.

(2) V. Alecsandri, Poesil poporale ale Rointiniloril. Bueuresci 1E66, p. 884

www.digibuc.ro

719

Tottl la acesta prilej, cnd se 'mprtesce i sa bea uncropulti satt paharulil dulce, este datin de a aduna banI dela
45spetii, cari In qiva trecut
pututil sa fie la Masa-Mare.
Er stringerea banlor acestora se face In Bucovina tocmai
si la Mas-mare, Intrebuintndu-se acelea0 oratil si dupa
stringere dndu-se tinerilorti casatorifi.

Tota asa obicinuescil a stringe baniI la acst ocasiune

Romnii din Moldova. LunI de cu iu scrie I. Mirza,-se pornesce prin satil o nevast tn'ra rud a miriloril c'unit
hastonil In mama, la care are legat, o basma rosie,
ulcIoril de
dupa ea, care poftesce pentru

Luni sra la Uncropii pe toti aceI, carI att fostil la Masa

cea mare (1), Lunl sra adunndu-se mesenil se punft mesele;
ntiti li se d vin fiertil i amestecat cu miere, mai tarp
se dati bucate, apoI ras1 Incepil Inchinclune de phare si

darurl de banI, Ins cam pe jum'tate de cum s'ail datil la

Masa cea mare. La masa de la Uncropil vornicelulil face
inchinare de pahare mai cu multe glurne
I16 inchina dornnule jupAnc N. N.
Ca aceste pAhare de buturA,
n unul este vin de Odobesci,
SA hei st te veselesci,

gr in unula vin de Cotnari,

SA vir mAna 'n buzunaria (2

Datina, de-a aduna bani dela speti in timpulil Uncropulul

sail a ThrfarieI esist si la Romani.' din Transilvania i Unga-

ria. Modula adunril loril este Ins cu totula deosebita de

.cela alti Romniloril din Bucovina si Moldova.
Pe cand In te'rile din urma li se 'nchina spetiloril pahare
(1) Se ducti 5i din eel* ce

fosta la mask insii flinda-cil la Uncropa darea

bani este cam pe jumOtate, decfit la Masa cea mare, aceT, earl se ducil
numaI la Uncropil, daii dare ca pentru masil .. I. M.
(2) I. Mirza, op. cit. p. 20. Comp. 5i Columna lui Tralan, an. IX. p. 417.

www.digibuc.ro

720

butii.
cu vinft sa rachia fert i, dupa ce fie-care spe
pAharulil s, pltescil o sum anurnit de buff, pe-atuncl
In t6rile cele dintiil fie-care spe trebue mal ntai sa jce
cu mirsa cte o tur de jocil, i abla dup aceea pltesce,
dial fig trage inima.
Acestil joc, nurnit ejoeula sari hora miresel (1), se
face In unele prti ale Transilvaniel
Inc.& para nu s'ail sculatil spetil de la mask stegariulii
face loc In cas, scotndil afar mese etc., apol desvlue

stgulii

malca sit mensorti

aducil in casil noel,
o batt de cuptor,
Cate o-datii i de vatra
Sit nu fie sup'eratii.

lit apoi mirsa de mil.* o Invrte de ciite-va ori, i o

d la fie-care brbatil i fernee, fr de alegere de tnrii
sa btrnii, ctI sunt de fat In cas sag pe afar, top treSpre
bue s jce joeula mireset i s pltsc pen tru
scopula acesta se pune un -Meat golU, i In acela arunca
banil de jocil, care cAti vrea s dea.
Stegariula bag, vina celdi ce-a jucatil cu mirsa, c mirsa s'a schloptatil i trebue s o vindice, i aa celil care
a jucatil, trebue s pltsca. Ba i cel carI nu jc Inc trebue s plAtsc toti jocul mireseI. Jocula acesta ins este
scurtil, numai de vr'o treI Inve'rtituri, i cnd se opresce mirsa, stegariulil o i prinde de mn, ca s nu o fure cine-N a
dela el, cnd apoi stegariula ar fi silit s o rescumpere (2).
Romnil din districtula Nasii,adulta nu numal c. datina
descristi pAn aice o nurnescii a jaca mirsa pe bani (3),.
(1) I. C. Tacittl, Nunta le pop. rom. publ. in op. cit. p. 59,
(2) B. Vicia, Colisicaritulti etc. Sibiia, 1886. p. 51-52.
(3) Corn. de d-Itl I. Popfi Reteganuld.

www.digibuc.ro

721.

ci ea la acestia se deosebesce Intru cAt-va de a celorii-laltI

Bomni din Transilvania.
1 cum ni-o scrie
I. Popil Reteganula:
La mas, dupa ce
sturatil acuma top spep, nnasula multmesce socrilora pentru buna primire i propune
apoI a se juca mirsa pe haul.
Mirsa Ies5, de dup mas. Nasa li d josil cununile de
pe cap, %i desface cda, 11 'Impletesce perulil In cosira
pune pe cap un goigi alb pan In piimIntil care se numesce sovona.

Dup acsta musica Incepe a cnta de joca r nap, prinde

a juca pe fina sa, punndil In acelasi timp pe tiieriti, care

unni omft ales(' fi tine In mna, cat-va banI de argintii.
Dup nas 06, pre mirs, totil pe banI ori si cine vrea,
pilnA ce mirele, vedendil c'd e prea ostenit, o apue din
mAna jucusilor, pune si el bani pe t.eri i jucnd'o
musica Inct!
In prejurula TintiOret miresel
este ertat s5. jce In
timpulti nuntil, pn dupg, strigarea Cinstelor, cari, dup
cum am veqlutil ln capitulula premergetoriti se intempl In
liva cununieI, ci ea, totil timpula ctil tine masa, ce-aft dat'o
prini sel, nu prdsesce de feli usa easel, ci dac de dece

ori va es cine-va afar, de atitea orl trebue

el, voinda s Intre rsi (1).

plAtsc

Dupii strigarea Cinsteloril de la mire Ins si anume cnd

strigit cumetrulil mare:
Divere

sora In cce, s vedemil scie jura, si nu

cum-va e schIoap !
Atuncl diverul, Intrndi cu salutarea Indtinat, srutnda

mirsa pre top, st In mijloculti easel, pune Ufl

mas si dice:

Me rogil de cumetru mare si

teri pe

tarisfatil, sora mea e

(1) G. Tr Aft, Nunta tr. in prej. TimircT, publ. in op. cit. p. 446.
46

S. eg. Mai fana. Nunta la Roulaal.

www.digibuc.ro

722

scumpa la joch, numai cu cela ce pltesce bine galbeni cu

acela jcA.

punndii eli nti patru sa cinci galben1 (catcerI)

jc, cu mirsa, care jocii e frte scurta, i musicantfi sci

a cnta dupa datina putina, ca sa se ptA parnda top.

Cela ce nu voesce s jce, nu e silit, Lisa a depune
gallAnulit totil insult) e dkoritl, dela na0. On la cell) mai
de pe urmA; femelle i pruncil Inca. Pentru eel ce nu o potil
juca d. e. curntrulti mare etc. jca, diverul, ca WI nu-I este
iertat a o lAsa din mAna.
Dupa joculii mireseI cum6trulit mare salutA pre parintil
mirelul cu urmAtorIul toast:
Pe acestl dol cuconi, carI astAcy s'art Impreunatti.
trsc Dumnelea la multi anil
lntre vivate i strigri se deprtzA apol nasula cu conduita sa, petrecuttl de mire i de mirs, de pi-Uinta mirelm,
panA la casa sa, firesce ca intre cntri i hore poporale (1).
In Sclagig, unde jocul miresel urmza asisderea dupA rspunderea cinstelor, este obicela ca mirele s jce AntAia-si
data cu mirsa. DupA dInsula urmz nAnasii, apol socrii
mari i socrii miei, i dupa acetia
nuntasi. Pe urma
o jcA un frate de-a mireseI chiuindil (2).
duseT pe-o
aflaT o miresutil.

Vino, mire. i o Tea,

CA' de nu me ducil cu ea!

Mire le, la auc,lul acestor cuvinte, o Tea i o mai jc unit

punndil In ace1as1 timp pe tAeria Inca pe atAtia

cAti a pusil AntAIa Oil, cAd i 'n acestil tinuta este
datinA a plti miresei o sum resi-care de bani (3).
(1) G. TrSiIS, Nunta r. iii prej. TemisnreT, publ. op. cit. p. 457.
(2) In Selagi5, in Iona de a chiza, se 'ntrebuindzit a striga ai a diat, i'3r in
Chiora rub, diuesce, fuesce=ehiuesce=strig6.
(a) Com. de
El. Popil.

www.digibuc.ro

723

In comitatulti Zarandulul, vornicultt chierfarilortt scte pre

fie-care persn la joculd miresef, i fie-care, jucndil cu dlnsa,
trebue s pue, ca vi In cele-lalte locuri unde este obicinuittt

joculti acesta, ate o librd pe tAeritt.

Musicantil vi aidi nu dial mal mult dect o minut, apol
lncetz5, de 4is prt ce persna respectiv5, n'a
Cumtrultt mare dimpreun5, cu cumtra mare platescil dela

3-4 fl. pentru joculit acesta.

Dupb, ce
scosti top baniI joculuI, chierfariI se 'ntorcti
dimpreura cu socrultt mica la casa acestula, r5, cuscriI rmindit la mire, se punit rvl la mas5, i Inceptt a ospta
vi a se veseli (1).

a TransilvanW, uncle joeutd mi esel e

asemenea usitattl, nemijiocitti dupa aducerea i vornicitultt
In .211untii apusen

cinstelora sati darurilorti, cum s'a arkatil mal sus, mirsa 10*
Impletesce prultt In cositd ca a nevestelortt vi nava tinndtt
de urnti coltil, r stegarula de celalalta coltti altt Invlitrel Ii

pat potilatuld pe capti vi cuscril

utesett.

Indat5, ce mirsa a fostti Inveit, nava poruncesce lutarulul s5, cnte de jocti, una bowel' ct cda de epure, c5,c1 Meepe joeuld miresd pe

Vorniculti vede la mijlocula mesel avndil lnaintea sa unit

tierd, In care, toti cap Invrtescil oclat5, sa de clOue orl mirsa,

trebue s pue banI.

miresel Ilti lncepe nava dicndil :
Hai, fin5,, s te jocti, s, vedemtt nu cum-va evtl vchip?
Dupa na,v5, urm&A nunulti mare, stegarultt i apol tot
ospetil pe rnda.
Joeulu

Urmnchl o paus, nava lea pre fira-sa vi Impreun5, cu

mai multe femeT o ducti ln pivnit5,, unde o desvlescil de
potilatd i o lmbrobodesctt cu o maramd colorat de mtas.
(1) Com, de da T. Du,aneseu,

www.digibuc.ro

724

Veninda In cas jocula se Incepe din noil i acum pOte oricine juca cu cine-i place, fra s mai plAtsch. Din acesta
momenta Incepa s, vie si tota feliula de marure (masce),
cum le lic pe la Benica, i cari -suet niste steni Imbracati.
In haine albastre nemtesci si cnii pe obraz si earl 'Ilea
tota feliula de joouri pantomimice i comice (1).
Joculzi ntircsci e usitatil si In Bucovina, dar dupa cata sci
ea pAn acuma, numai la Romnii din clasele mai Ina lte si la

cei de prin orase. Ela e usitat si In pra-Bonainscd, unde

se numesce Dantul miresel (2)
Singura deosebire, ce esist, Intre datina Romnilora bucovineni si a celor din Transilvania si Ungaria, cci cea din
Tra-Romnsca nu-mi e cunoscut, consta Intru aceea, ca
In Bucovina, In decursula acestuT joca, care se jc5, totik-deauna nemijlocita dupa punerea cepsei saa Invlitrei miresei,

nu se aduna nid una ban precum i Intru aceea GA nu toti

Ospetii sunt obligati a juca cu mirsa, ci numal unii dintre
anume eel mai tineri.
Candrea, op cit. p. 169.
(1) Francu
A doua sli dupA Jocult1
adicA Ludi, e in Mun0 apusenT aT Transilvaniei intarirea buzduyanulni. Acst intarire se face astd-felid: Pe la pranthl
vorniculd, stegaruld, cuscril, miriT i lutarulil merati la nanasT si it aducd

cu cerernonie la osp(d. La acstd petrecere vioC si tolarii in frunte

eu vorniculd iniresei.
Dup mas vorniculd mirelui
Tnruld imptIratil aWndil sr strabata in o cetate i neavOndil puterT
destule se r6g5, ca ceT de fa(ii sA contribue dupa putintd, spre
putO inMr)
buzduyanulti.

Ospetil incepd a da rds1 darurl: vase de lemnd, de pdmintd, 006, nafrAml, etc., r mal pe urind vorniceluld mireluT ()ice:
Am atlatd cd mir6sa a alergatd pe king% boT, vact, oT, stupt etc. diii
aceste ce ddruilT cris6reT?
Vorniculd mireseT rOspunde:

qi din acelca vomd da, dar sunt duse la munte si daca s'or inturna sL
vord fOta si d-vOstr vO vomil da.
Dupa acestd. respunsd 6spe(iT cu dare de man incepd a ddrui tinereT p.

rechi cate unO stupd, 61e, purcelas etc. Cu chipuld acesta se asigurl intomeTerea familiel neme.uPrAncu i Candrea, op. cit. p. 170.
(2) Com. d.
G. Dem. Teodorescu.

www.digibuc.ro

725

Si la Bow bat din Macedonia Inca se aft& datina acsta, dar

sub o numire sa form& deosebit de cea a Daco-Romnilorii. Acolo se numesce a bdga mWsa in cord, &lie& a se
pune In fruntea dntuitorilord si a conduce dantulil.
Cantecult) ce se cnt, cnd se bag5, mirsa In corii, este
urm Morin]

Alba s ii te v'd lea sor

CA hi te alichisT in cor.

AlbA sil mi te vi la sorA

Ta s'nri facT noue fecTorI,

DoT s'li bAgtimil prAmAtori,
dard fustuhi
bedeni ;
Ta
DoT s'li brigtima hrisii,

Ta s'ne 1110 nle s'minghiusT ;

Doi s'li brigama picurari,
S'n'aducti unt5 i casa;
DOT s'li bitgAmil e:umisari,

Ca s'alagA di usa, usa

CA te-aT prinsa in horA,

Ca sit ne facT none fecTorT,
DoT sti-T facema negustorT,

Ca sA ne facA rochii si

Dot sA-T facema giuvargiT,

Ca sA ne facti inele i cerceT ;
Dol sA-T facema pticurarT,
Ca sA ne-aducA until i casa ;
DoT sA-I facema spoitorT,

CA s'alerge din usti in WI.

Pentru o nvrA

Ti nA lae ciildArusa.

Dup dantil se punt*" la mas i atunci se cnt mai multe

cntece, din cari dmil ale! urmtrele mai obicinuite :
eraT bre gion-le a Tieu ?

lu te primnai gion-le a heu ?

Pit gardina mi primnam,
de mra hi altio.amti
mere rose hi adunama,
Iu basmaoa li bAgama
gi la vruta li ducma.

Unde era! voiniculi1 mat?

Unde te plimbaT voInicula mea ?
Prin grading ni primblama,

*i din mra in mra alergarn

*i mere rosiT IT adunama,

In basma le puneama,
kgi la Tubita le duceama,
vorbe ascunse noIne spuneama.
zboare ascunse noT na sburama.

Altula :
EsT lea Chie (1) pAnA tu obora

Ca sti4I (Pea una zborti

scusesi mintea din cap,
CA tu loclu di sor
Mine, tine, va-s-ti liau.

KO' fa Chie pnii in ograda

Ca sti-V spunti o vorbA,
MI-al scosti mintea din capa;
CA in locti de soil
Ea pe tine am sA. te Teati.

(I) Nume de femee.

www.digibuc.ro

726

Tagi bre, gione, tagi bre frate,

Tine mine nu mi liai,

Ci a afendi di nu ti alas,
(21 are's fact tata heu
Cand mire hi te voin ?

Tac bre onice, tad( bre frate,

Tu pe mine nu mg Yd.,
TT-aT tat si nu te last.

Ce are st fact tatlh meh,

Cnd e pe tine nu te vreh ?

sornnula i mi chintrli,

lua somnulh

amijamil

Si nu putuiti st dormh,
musata di vicint,
are mamt en s-ut 'ngace ;
Are tatti si nu si-o alast,

*i nu putui st

Ma di Durnnedert si-o

NumaT dela D-deti

la Mgrtduiti-I unh brth de argint,

Ea taxitili brn de asime,

Am vecint frumst
*i are mamt sf-o octresce

Are tatti si nu o last

[rOsplatt.
grisscrt

Poate va siS-s viilit

Briin di asirne li-am taxit,

Pte cit vrea sit vie.

*i nasa nu vrea s-fln

Si ea nu vrea sti vie.

Are mamt si nu si'-o last,

Are mama nu siu-alasti

Ma di Dumnedett si-o aft.
Ea taxitili flurif (1) multe
Poate va sa-s hina.
multe li-am taxitrt
rt nu va s-Vina,
SI are Wit nu si-o alasti
Ma din llumnedert si-o ant.

Brat' de-argintil 1.-am frigtduith

Numa dela D-dert s'o gsscii

multi fluri,

Me et va veni.
fluri mulV I-am friguiduith,

toth nu vrea st vie.

*i are tatrt si nu si-o last,
Numa de la D-deti s'o grtsscrt
[rtisplatt.

Ea tasiOli aione musat,

Poate \ a s s' Vint.

Gione musath li-am taxitti,

Ea-o gione iu i Vine

Si alasrt mama si Vine.

voinich frumost,
Pte crt va veni.
Ia

Vonic frumosh T-am

UTtA-te voinice ea vine

last pe maica-sa i vine (2).

Joculte miresei, asta-felia cum e usitatil la Romnil din,

Transilvania i Ungaria, se did F,+i Ja Spaniolii din Castilia.
Toti nuntasii din acst provinp mergil dup cununie la
(I) Fluril=monete de aura.
(2) T. T. Burada, Datinele la nun(T ale pop. Foul. din 'Macedonia, Ptak in
op. cit., p. 423.

www.digibuc.ro

727

casa miresei, uncle li se (IA clocolat i biscuita de gubtare

Dup mas i anume dupa amc,11 se'ncepe jocula nuptialg
numita el bade del espigo. Spre scopulg acesta se alege asa
numitul seguidillas mdchegas, una jocil poporalg, la care
juchusii stag fatti fat, fr a se prinde de mn. Fie-care
chiematil brbatg, femee, copilii sag ce este, trebue s jce

trei seguidillas cu mirsa si s-1 dea apol pentru acsta

ung presentil, care consta cAte-o dat din mobile, mai adese
ori Ins din naturalii, precum:. oloig, grg, etc. etc. de regula

bani, si care i-se da, IiI mn de ctr brbati prin o Imbriitosare, r de ctra neveste (femei) prin o srutare (1).
in fine trebue s amintimg ca Joeula miresei e usitata
si la poprele germane. Si Romnii din clasele mai lnalte
precum i eel de prin orase attii din Bucovina, ciita F;+i din
Tra-Romnsc, sm6n, ea rag adoptatfi de la Germani.
Chiar si numirea Joculu i Dantula miresei n desce In
cfail-va originea.
Dupa stringerea banilori pentru tinerii nog-cistoriti, fie
prin inchinarea pharelora, ca'n Bucovina si Moldova, fie prin
jucarea mireseI ca In Transilvania i Ungaria lea una dintre
vittjite ung talgeril si acsta Inc stringe bani de pe la meseni. Acst strinsurii, care o Imprtesce mirsa cu buctritele, se numesce In Bucovina birea miresei(2).
In urm se mai strIngg hani i pentru lautari. Acsta strinlq,egrilqra, se face in urmtoriulg
gere numittt
mo

Dringsfeld, op. cit. p. 265.

(2) In Transilvania men e obicei a se da bani bucrunriteT la acsla ocasIustrinzd de pe la Ospe(i in urnintoduld
ne, pre earT ns trebue ea singurd
modd :

Ea vine cu mna legatn, cu o lingurn mare in rnn i cere cruced de

hIcud, spuindd cn s'a arsd fWndii dennincare, si fie-care pune cate iin
crucerid sad doT in lingua aplI Tese sociicita jucndd si tiend, cn acuma
nu o &ire nernien. B. Vici, op. cit. p. 51.

www.digibuc.ro

728

Nuna cea mare pune o placint pe-ung talgerg,

IntrInsa ung gritarig sag doI i o d apol maI departe.
Pe cnd talgerulg cu plcinta trece din mnti In mn, pe
cnd fie care spe Implnt cte unti kritarig dol, pe atuncI
lutarii improviszA pentru fie-care spe cte ung canted:1
scurtil, adic cum le vine mai bine i mai In grab In minte.
Asa atrial. ei Intre altele:
Milriuca eea frumsil,

Cu statulli de jupans,
Cu ochil de qin'arsa,
Seie rndula meseloril,
BacOsulii scripcarilorti (1).

Dup ce-a mblatg talgerula cu plcinta pe la toti spetii,

dup ce fie-care a lmplntatg IntrInsa co gritarl
trasil
inima, iea nuna cea mare plcinta i le-o d lutarilor cinstindu-1 In acelai timpg i eke c'ung pharg de rachig (2).
Rometnil slavisatt din Moravia Indtinzil a aduna la acst,

ocasiune bani pentru rnirs tocmai ca i Rornnii din Bucovina. In tre multe alte bucate ce se pung pe mask aduce
vthjelulg (druzba), i o bucat de pne, i rg pre Ospeti
s contribue o suma de bani ca mirsa s-I pt cumpra
o cps sag o cingtre (0tre) de lgng. lndat ce una sag
alta dintre bucatele usitate
pusg de ciltr vtttijelg pe
mas, vine i buctrita cu mnile legate, cu Ole sparte, precum i cu alte obiecte de buctrie In odaea cu Ospetii
vtjelulg cere de la acetia i pentru dInsa o dare de bani

(1) Din Crasna diet. de M. Bgrbup.

(2) In Transilvania inbhii ceterasuld singuri cu cetera inv6luitil dicOndg cii
s'a stricatd, i sg-I dea crucerT sg-St cumpere alta, sag sg
dirgg

cumpere strune. AcestuTa Inca il mal dii cine ce vrea.

Insg atkii bucArtgrsa, aka i ceterasulg nu gmblg deck numal acolo,
unde l dg gasda voe.B. \rich'', op. cit. p. 50-51.

www.digibuc.ro

729

pt cumpra pentru mnile cele arse alifie i vasele trebuincise pentru buctrie (1).
tn comitatulti Zarandldul, nemijlocit dup joculti miresel
se mal scot Inc6 i Banitverdelorti. Pre acestia 11 scte
vornicula mirelui de la cuscri, earn, ca si mai nainte chierfarfl, asisderea trebue s jce cu mirsa F,4 anume atatit br-

bap, cta

femeile (2).

!II fine mai e de Insemnatil lnc6 si aceea, c IM mirsa

ctil timpil a fetid', a fostii ln tta privinta fat cinstit
de omenie, atundi Uncropulti se serbzii cu cea mai mare
bucurie si veselie. Totl spetfl pn intr'unulti sunt frte bine
dispusl. i ln casul acesta nuna cea mare, care, cnd duce,
lpre mirs cu dantulti in odaea, unde se afl spetii, tine
n mn una ipti cu rachi rosti, care e la grlicia Impodobita cu -WM felul de florl, mai alesti ins rosii. Dac ins&
mirsa, ca fat mare, nu si-a pzit cinstea, atunci nuna
lgtti crligele ipurilor, in care se afl rachiti alb6, cu ate
de bud sa cu petece albe,
intr in odaea unde
se afi ispetii; ln casuill acesta nu facti mal de fen voe bun,
cci, findti socril mbniti, n'are cine s-1 Indemne la acsta.
Dac mirsa a fostil cinstit atunci cntit o multime de
antece de laud att asupra el cta i asupra
sei. I;]r dac s'a consttata, cA a fosta, cum n'a trebuitil s fie,
atunci atail ea cata i printii sei sunt luati in risil si bat-

pent* cdi nuna puindil de naintea miresel si mumei sale

lingure, phare si talgere sparte Oice:
Tta lume-a fosta aeasri,
Numai fina mea n'a fostt acas4 3).

Pe valea Sffres-ulal din Francia, dac mirsa nu si-a pastrata cinstea ca fat mare, constele ei Ii smulg fr cea
(1) Dr. I. N. Enders, op. cit. p. 37.
(2) Coni. de
T. Dusanescu.
(3) Columna lui TraIan, an. IX, p. 417

418.

www.digibuc.ro

730

mai mica crutare cununa de flori sat petla (le chaperon),

cu care numal mireselorh nepkate li este Inca% iintat a se
impodobi (1).

Mai de multh, cand s'adeveria, ea' mirsa In timpulil fetiel

sale, n'a fosth cinstit, era datina, eh nuna cea mare dimpreun cu alte femei lua o preche de hamuri i inhama cu
dinsele pre printii sill, sari lua un jug') si-i Injuga, sari
sprgea mal rnulte le de capulil malcel miresel. sail Ii punea
miresei In ciiva de Uncropil o preche de ite in gat

o jucail pc drumuri cu acestea acatate de gtil, In timph

ce lautarii dint*

ridea (2), si multe alte nepla-

ceri faceail
pentru c nu si-ati pazitil fata.
Acsta datina, pare-mi-se de origina russcd (3) nu scimil
de se mai practisza unde-va In timpulil de fata. In vechime
Insa trebue s, fi fostil fOrte respandit mai Ash la Romanii
din Moldova, caci i Dimitrie Cantemirti Inca amintesce despre dinsa.

Mirelescrie Cantemirhpilzesce fOrte taro ca printii

miresel in (liva urmatre 0, nu affe ceva despre fiica
Cad ei a treia li dup nunt, cu toti constingenil lor, trebue sa mrg la mirs, s o vac,l, care se numesce Cale

mare, din causa c de aid pOte sa resulte pentru

eI

sa multa onre, sah rusine, dupa Imprejurri. i anume

data 'ilea lorh a fostil verguri5, nu numai ca tOte sunt bune,
dar se primescil cu mare onOre
spt cu mas catil se
pte de splendida... r dae mirsa n'a fosth vergura, atunci
mirele a doua i chima pe top consangenii si si le spune,
ca mirsa sa a fostil necurata; asa numesch ei pe cele gresite.
Apol caut unti caril din cele mai stricate, punil curelele cele
mai rupte i dupa ce vinti parintii miresei, 11 Inhamil, In loch
Diiringsfeld, op. cit. p. 256.
(2) Columa lui Tralana, an. IX, p. 419.
(3) aContimporanula an. VI, p. (36.
(1)

www.digibuc.ro

731

de cai, pe mirsit o punil in cara

faca prin baltai s o

tragA singuri pn a-cas ca pe o meretrice si nime nu pte

s le lac& vre-o pledec pe cale sail In drum; r daca ar

cuteza cine-va s elibereze pre parintl de la acst greutate rusimis, atuncl unula ca acesta, pe lng btae, se mai
pedepsesce de cAtr judecatoriula locului ca una calcatoria
de legile si de consuetudinile Ora Dotea (zestrea) o tine
too, pentru sine; si dac a fcutil spese cu osptulti, judectoriula le adjudec pe t6te, si printii cari nu si-aa pzit
fata sunt obligati a i le plti. Asa 1i batil jocil de bletii
6meni intre trani; dar Intre nobili nu se urmzA asa! el 1st
pzescil mai strinsil fetele, dect ca s li se 1)60 intempla
usoril vre-o rusine; i dac totusi li sarci intmpla, i printit
ariX intelege c fiica lora n'a fosta virgin, atunci suplinesca
castitatea fiicei lora cu dote mal marl, diinda mirelul sate
saa bani mai multi ; sa, nemultmindu-se mirele cu nici una
prep, 1s1 Ieaa fata si-o duca acasil; r lui ti da voie a se
cilstori din noil(1).
La Romnit din Maredonia, dad, mirsa nu a avuta calittile de virginitate, a doua cji nu se impartil cofeturi i rachiti
pe la casele rudelora, dup cum e datin, si mirsa se triimite
acasd la printi (2).

Tota asa fad' i Albanezii(3).

Mal pe scurtil veselia i voia cea bun dela Uncropil atrnit

mai tota-deauna dela purtarea de mai nainte a miresei.

r dup ce s'ati mpliniL t6te datinele Insirate mai susti,
dupa ce a mancatil i buta de ajunsil Ittutarii Incepa a
cnta una cantecil prin rare dail de cunoscutil ca a sosita
timpulil ca sti se scle dela masii.
Cum incepil lutaril a citnta, top 6spetiI se rdica dela
1) Dem. Cantemiril, op. cit. p. 147
(21 Dim. Bolintinnu, op. cit. p 91.
(3) Daringsfeld, op. cit., p.

14g.

www.digibuc.ro

732

mask Incepil a juca i Inconjura masa de trel ori. Dupl a

treia ra ies cu dantulti, care WI conduce o viltjit, afar
jc5, apoi mai multe jocuri pn ce scot mesele din
cas. Dupii aceea Intrit 61'4 In cas, unde jc si se petrecil
ca si la Mas-mare, pAn a dna li diminta.
Jocurile IndAtinate la acest ocasinne sunt aceleasi, earl
se jc si la alte ocasiuni, afar de vr'o cte-va, bun Ora
cum e Ciofittg, care e unit fail de jocil hachantinil si care
se jca mal numai la Uncropti i numai de ctrii brbati.
fIr In decursulil acestoril jocuri cntd si chine fellurite cantece si chinituri, precum:
Fete le, ptn ce-sil fete,
Nime 'n crsmii nu le vedc.
Dupii ce-f# punii crpa 'n
In crAsmil nu mai incapii (1

Sati asa:
PtIntl sunt fetele fete,

Nu le vede nime bete,

llach pun cununa 'n cap0,
La crasmil numai incapit
Una 'nehing ciltr alt :
sa trAesei soril surata,
Pe bilrbatil Vinerea-lil batti 2

Mal alesti lnsit tjiWe earl In prtile de pe Ing Prutil

ale Bucovinei se numescil cu um) cuvintil strinil i sfasce,

sunt acelea, earl fac mai multa si mai mare has si chine
mai multe chinituri:
Asa vtjita sa sfasca mare chine:
Iha! hop ! i bine-mT pare,
fasca cea mar mare.
(I) Din 11!el., eoleetia autorultd.
(2) StrigaturI pop. din. CAmpia Transilvaniet publ. in Gazeta Transilvaniel
an. L., Brfv;;ovil 1887, No. 267.

www.digibuc.ro

-- 733
Multhinescil lul Durnne4eCi,

C'ain ajuns s jocil si

La unti frAtioril de-al meA.
Scril mare Tes1 pe prag,

TI-am adusil nora pe placg.

TesI mhmuch

noI.

TT-am adusti cIebang la of,

SA-0 pascA
SA-0 mulgA cApritele.

AstAll hop i mane hop,

ed buciT In poloboeti,
De mT-ar trAi bIetula
MT-a nAmi bucil de torsii,

Penteunti chusil d fAinii,

Pentr'unil darabil de sIhninh,
Mie-a tOrce, nu mi-T lene,

CA-mI lasti furca 'n buruenc.

A tese nu mi-T rusine,

CA mal am pe poduri phne

Podu tese, podu cosh,
Podu face pnzh dsa.
Mie nunta mi-T destula,
N'am chnd sed totti la
Cu nunta
multhmescii,
N'am cnd sed sa mnjescti.
Da turca ce mi-T maI bung,
CA &RA nu-sa o nebuna (1

Svaca cea mica, nevrnchl a rrniin mai pre josil decat

cea mare, Ind, prinde a chiui
(Pee:
FrunqulicA
De-alunich,
svasca cea maI mieA,
Nu-T nemicA,
mich,

Bine ch-sa maI frumusicA (2).

(1) Din Mahala coin. de d-111 G. Tomolagil.
(2) Din Mahala, cox,. de d-lit G. Tomo

www.digibuc.ro

734

Celalalti jucausl vdndil ca svascele se cam lauda pre sine,

incepii a le lua peste pieior si-a dice:

Colo 'n vale dupa Ma,
A peritil pe sesil un
Frunslulita peril uscatil,
totil canil
mancatil,
Nurna cda I-a remas,
De stersii sfascele la nasti 1).

1r dup ce ail ,gatitil cu sfascele i cu alte neveste de-a

le lua peste picior, incepil a cbiui i alte cbiuiturI, precum:
UT se:race Moldovene!

Unde jocT tu locu geme.

Frumla verde de alunica,
Am juca i casa-I mica;
Frunqa verde de rogoz,
Am juca i podu4 jos;
Da-om scke cte-o podea,
*I-omil sari ct orn put (2).

Srntru adeveril ca la Uncropii, maI ales dupa ce a prinsil

ln eap, Incepil a sari si a tropai de se resun casa. Ba

prindil a
de multe ori, maI Cu sma cnd jca
sari si a juca chiar pe Imp i pe mese, adica pe unde II
prt vtavulil, si fie-care trebue, daca s'a prins odat In
sa tie cu ceiala)tl, caci de nu, viitavulii, care are In
rnna un bt, Inclata mi
croesce de i-se IndIe cOstele, si cela ce-o patesce acsta nimica nu pOte sa oicd,
cci asa merge joculii acesta.
In reversatulil zorilor cnd a sositil timpul ca socrii
col' marl, parintii miresei, sa se duca de la Uncropi-i a-cas,
tineril castoriti, cu lurninele de cununie aprinse; prinstiI
mireluI, lautariI, precum si multi dintre oeia1ali 6speti Ii

petrec o bucata de
(1) Din Mahala. corn. de d-lu G. TomoTag.
(2) Din Mahala, corn. do d-10 G. Torndiagil.

www.digibuc.ro

735

La acst petrecere nevestele de fatti, si mal alesii \TAMjitele cnt fellurite cantece, carI sunt potrivite la acestil
prilejil, si mai cu sm cela urrnatori :
Du-te, socru, siinkosil,
TT-am luat ce-a fostil frumosil.
Du-te, scr5, snksrt
TI-am luatil sporTulli (1 din casa 2).

Dup acsta lAsandu-1 pe socri s se ducA singurl a-cas

se'ntorcil ceialaltis Indr'ptil si mai stanch"' si mal petrecndu-se

Inca veo ra-dOu se ducil apoi cu totiI pe acas.

Cu acsta se sfiqesee apoi si nunta, care in cele mod multe
prtl se'ncepe Ai sra, cnd se cerne fina pentru a se put
plmdi pAnea trebuincIsA pentru nunt, si tine 'Dana Miercurl diminta din sptmna viitre.
(1) Uncle spunil slitjba in locti de sporiii.
(2) Din CalafindescI, dict. de M. MolociiI.

www.digibuc.ro

PARTEA A TREIA

DUPA NUNTA.

8. NI. Marianil, Slants la lionlia.

47

www.digibuc.ro

739

I. CALE PRIMARE.
La o s8ptmn dupg, cununie sa i maI tri, adich
cnd II lart Imprejurrile i starea, fac6 parinti1 miresei o
petrecere familiar, la care poftesc pre Insurtel, pre printil
mirelui, 'pre nunil cel marl si pre nmurile cele maI de aprpe.

CeI poftitl se adura cam pe la veo doue re dup amglI

la mire si de aid se pornescil apol si se duca cu totii la

prinii mireseI( 1 ).

fiindi eh tnra nevast de cum s'a mritatil i png

In ciliva acsta nu s'a dusil niel mcaril pe un minutia la
piirintil 84
dup _Hasa-mare nefiindu-I pe unele locurl
i

lertata a se duce nicI mcaril pn In vecini, pn ce nu

merge maI Antiil la biserick unde att ei ct i brbatuluI s li se cetesce rugdcfunea dupd cununie, i
ea In acst qi se Intorce la parintiI seI, de aceea Intrcerea
acsta se numesce Intorc6turei. Si fiindil ca., In sfIrsitii, calea
(1) In muntiI apuseni al Transilvaniei este datinit cit nevasta, cnd T inso-

tesce barbatula, eh" merge inainte, dr ea in urma la pentru cuvinte, c ela

e ficirea grdului

ea jlrea sreluf, care se invrtesce i sucesce duprt cum merge

sdrele. Numal in anulil anti al cisAtoria nevasta pOte sil mrg pe ulit&
alaturea cu brtrhatulu sOrt i sA jce cu cine-I place, pentru ca:
Nevasta n613/1 e seutitti pe anti ane de dare,
$i a-T da eeterastaul de mancare.

Vegi: FrAncu si Candrea, op. cit. p. 11.

Tota asa e Indatinatti si la Romina din uncle piirti ale Bucovina

www.digibuc.ro

740

ce o face ea acuma la parintil si e cea dintaia saa prima

dupa cununie, de-aceea se numesce calea acsta In Bucovina
Cale-primare saa primard.
In Moldova Insa este datina c Dumineca, la o st,Iptmna
chip cununie, merga parintiI i rudele miresei la casa noilora lnsoi, unde se face erasi masa, Insa i aicl numai
In familie, i acst mergere o numesc ei de cale-primard.

ra tineriI se dual abla la a dua sptmna la parintiI

lora, la parintiI fetel, (tinerei neveste) ras'i de cak-prilizard (1).

In uncle partl -iota din Moldova, precum buna ra In judetula Bacauldi se numesce cale-primard i aceea, care o facu

parintii miresei a dOua li dupa cununie, adica Una, cnd

se duca prima r la fiji lora spre a lua parte la Uncropu (2).
In Muntii apusod a Transilvania miril In timp de sese
s6ptmni se numesca nevastoi i In a ssa Dumenica dela
cununie se dual Impreuna pe vedere la parintil mireseI
acsta se numesce calea-prea-wre, careIa i se mal (pee si
calea intrset (3).

Pe la Retg i Rodna, pe Somesa i Tarnave,

dupa
L Popil Reteganul, cand merga a
cum mI-a scrisa
dua dupa cununie enneniI miresel la casa mireluI, tota
facnda vole buna, Venda si jucanda, cu lautarii dupa ei,
dic ca c lnerga pe cale primard.
cnd vial top ImpreunA cu rnenii miresel i cu ai mireluI indrpta la casa
mireseI, atunci faca calea ntrsa. Une-ori petreca (5menil mirelui

pre al' miresei numal calea jumtate, uncle apoI se desparta

In chiote de bucurie, si merga unii jucnda i cntnda la
(1) I. Mirza, op. cit. p. 20-21.
(2) Columna lul Traiantl, an. IX, p. 417: (A dua qi, Lunt, villa si Omni
mireset, dicnd di et se dual pc cale primara, f5.0. sI scie c acsta inscnin6z5, c facil prima cale, i esind0 niirele ca mirsa le srut mana
(3) Francu i Condrea, op. cit. p. 171.

www.digibuc.ro

741

casa prinilori miresef, de unde plecar pe calm primard,

altii la casa mirelul, de imde plecar pe calea intrset.
La cale-primare sa6 intorceturit puna printii tinereI neveste
feliurite mncri i buturl pe mas.

CeI poftiti se petrecil ei In de el fr lutarI, fr mult

sgomotil

i Lira a maI chiema pre alii, dr

pre uniI dintre vecini, pentru c5, asa cere datina, ca la caleprimare s fie numal nmurile cele maf de-aprpe.
Dup ce s'ail petrecutti
cette-va re, sosinda timpulti
ca s, se desprtscrt si szti se clue fie-care pe a-cas, nevasta cea tnrk vc,Indil c5, nu e lucru de sag, c Intru
adev6ril trebue s se desprtscA acuma pentru totil-deauna
de printil sei, cuprindndu-o jalea, Incepe a plnge.
Nuna cea mare sail si mama tinereI neveste, vdndil acsta,

prinde a cnta urmtrea doln:

FrunqA verde nisei i salce,
sci pArintiI ce face
Nu sl-aril da copii lor
Pe mAna
StrAinului nu i jele
SA lucri dupl putere,
StrAinuluI nu i milA
SA dee mAncare bunA ! (1)

cu acestea se desprtesc si fie-care se duce la ale sale.

In comitatula Zaranclulut chiam5, mirele la &me dile dup
cununie pre cumtri i vr'o sse persne din vecini sail din
rudeniile lui cele mal de aprpe, la sine, si de-aicl se duce
apoI dimpreuna cu cei chiemati pe cale-intrsei la socriI sCI,

unde rsl se omenesca si se petrec. r cnd se'ntrce

cu nevasta dela socri a cask aduce hainele nevestel sale (2).
La Grecit not e asemenea datink chiar ca si la RomniI
(1) Din Calafindesci, diet. de S. Frncit.
(21 Com, de d-la T. Du'anescu.

www.digibuc.ro

742

din Bucovina, ca tnra nevast sa visiteze a opta i dup.

cununie casa printse, In care pn atunel nu-I este de
fella Iertatil ca s Intre. Pe la sate Irish' acst cltorinta se
Implinesce, ca si la RomniI din unele prtI ale MoldoveI,
abla la doue sptmni dupa cununie. In cliva hotrlt tinerii
Insurtel, petrecutl fiinda de tte nmurile, se duel) desdemint la printil mireseI, unde se ospetz, se bea, se jc,
si se cant& pn triiCi sra, cnd se'ntorcii apoI 61'41 a.
cas la mire (1).
La lialient piin dup trel c,lile dela cununie nu-I este mireseI Incuviintatii ca s cerceteze casa printscli (2).
(1) Daringsfeld, op. cit. p. 58.
(2) Ddringsfeld, op. cit. p. 96.

www.digibuc.ro

743

II. SCOSULt. LA BISERICA.

In unele locuri din Bucovina, precum bund OM In orasult
Siretit, at. datin Romnii de a scte pre tnra nevasta la
o sptmn dup cununie sat si mai tArdit la biseried sat

a esi cu dinsa la Vadra.

Acst sctere sat esire se face in urmatorlult chipil :
Nuna cea mare trebue In acst, di numai deck s mrg cu tnra nevast la biseric.
Dup liturghie, de-art fi ori si ce persOne niai Insemnate
dect dinsele In biseric, nuna mare lea mal ntAiti nafard,
dup dinsa nevasta cea tnr, si apoi celelalte persOne.
Dup Impartirea nafurei se duct totl Ospetil, cari sunt
poftiti, dar mai alest nmurile cele mai cle aprpe la o crIsm,

uncle tlnra nevasta le pltesce de Mutt.

Acst datin se numesce a sae pre tenera nevastd la bi-

serial sat a qi la Vadrd.

Ins datina acsta, care mal nainte era obidinuit la Romnil de pe la orase, si care de bunrt sm5, e-si are numirea sa de la Vadra de beuturd, ce trebuia sd o pltscA
thira nevast In acst qi, acuma, ceind orsenii pe di ce
merge incept a da In privinta material Indr'ptia, nu scit
dac se va fi mal tinndii uncle-va In Bucovina.
Mai de multil Scosuld la biseried era usitatii si'n suburbiult Scheid alt orasului Brasovii din Transilvania.
www.digibuc.ro

744

lit ce ne spune In privinta acsta d-lil G. I. Pitis :

La o sptmn, adic In cea d'nti Duminec dupa
nunt, nasa o scotea pe cea -Ceara la biseric a, era Scosulu
biserican, si din biserich cnd esla, o ducea la ea si chiema
si pe alte neveste. Si la ea facea cinste cu covrigl si jimble,

orl cu colacl cu chitire NogoA si cu cornuri de era In

dulce, si cu rachig Incalqitil cu mlere ; la scosulit bisericii si la
boteze mlerea la rachi se scia.
De alt-feliti nuna trebuIa se chieme la scosuld bisericel
pe tte muerile, carI mersese la nuntd. Pentru ca la RusaliI

cnd Wt lumea mergea la mormInta cu coliv oil cu piisat si cu vial, mergea si a tnr, cu scr6-sa, si muerile
carl nu era chiernate la scosul bisericel nu-I cumpra MO
tinere nimica ; era muerile earl fusese chlernate 11 cumpra,

asa era obicei s-I cumpere ale o sticla, pe care i-o da la

mormIntil plin cu vin, si punea In ea si cte o sviirta de
flori, ori II da cte un castron cu urezil cu lapte si faclil de crd. Nasa la RusaliI lua fini-sil un cIubrit mare
cu nOue cercuri, unil colacil si sticl (1).
(1) Nunta in ebeiil, pubL in Revista nourk ) an. I, Bucuresel, ISSS, p. 135

www.digibuc.ro

1511.

745 --

III. MRRULT.T.

tn privinta datineI Meru la, Ilkru la de cnnunie sail

Pomulit de cununie, care e usitat6, duph cAtti sell"' ea pAn5,
acuma, numai la Ptomnii din Transilvania, d-la B. Vida scrie
urmtrele:

M'ruli1 de cununic urmz5, numaI cam dup unil anti

dela diva cununieI.
Dup ce s'a Imp Unit(' anula de cAstorie, se pune mrulil

sail pornula de cununie, pentru ca s5, aib eI si familia

celor castoriti pe ceealaltil lume unil pomil pe care sil se
odilmscl Ast-fellil In tmna anuluI urmtoria, cam pe la
Stinta Maria cea micA ori si mal tArcpil, cnd ail vina noil,

Insurilteil cumpr vre-o dou-spre-dece vase de lutil, cam

de comunil ulcire, lumini de crk unil scaunil de bradil,
mai multe specfl de pme si totii feliulil de turte; apol facil
parastasil capete atatea, cte ulcire ail cump6ratil, fhcndil pentru preotil ,i cantorg deosebitil mai frumse, precum

e datina la pomeni, si chiam pe Dumineca urmAtre pe

preota i cantora la punerea mrului de cununic, la care mal
lea' parte si nasiI de cununie si alti consngeni mai de aprpe.
Mal chiam si 12 menI sraci; earl sunt vrednici de pomank
si In Dumineca aceea, dup ce ail esita din biserick toll ceI
chlematl Impreuntl cu preotulii s,si cantorulil se adund la casa
www.digibuc.ro

746

respectivuldi, care d pomulti de cununie, inainte de a mnca

de prngil, de ami4.
insurteii cu ajutorulil nasului pun In sur, ori sub alt6
coperis mai multe mese lAng olalt, le acoper cu fete de
mas, apoI In fruntea meseI, unde sade preotul cu cantorulti,
punil un pornfl stufosil, pe care Il sap& In pmIntil s stea

asa, cum a statti In grdin,

1ncarca cu tot felfulti de

pme, cte 1ncapa pe el. Dup aceea Impletesc din lumini

de crh unti serpe mare, cu unit m'ril In gur. apol ieati

o bucat de piinc,l albd (glolgitt), Invluit la olalta i legat

cu o litra de arniciti rosiu, turte, mai multe lumini de crit,

acestea tte le punti, cu srpe cu totti, pe
de cununie,
care Insemnzh pomul lui Alam In paradisti.Lngd pomit
pun scaunulil celil de bradii, de care am amintitii mai susil.
Impregiurtat meselorti asza lavite pentru 6spetT. Pe mese
punit ulcirele i lngh fie-care ulciortt se pune unit parastas cu pomil ln Ott si Incarcat de pme, lumini de cr,
covrigi si turte. Pentru fie-care preche de 6meni brbata
si muere se pune cte un astit-feliti de parastas, r pentru

preotil si cantorti se pune deosebit, si sub pomulti lor se

pune si cdte o nAfram nti de mn,
merindp
frum6s, care apoI tte rmnit proprietatea respectivilor,
Inaintea cdrora s'att pusti.
La masd. seal dup rang, conditiune si Vtrnete, In
urm ceI 12 s6raci, avndit lnainte fie-care preche cAte unit
ulciortt si cilte un parastas cu porn. Singur pentru nAnasi

nu se pune niel parastasa, Mel pom, cadi pentru el e pusil

pomula cel mare, adic nirultl de cununie cu kite cele de
pe el.
Pentru preot mai pun
piele de 6e, adie belescii
o 6e gras, din carnea eI facil de mncare la masa pomuluI de cununie, r pIelea Indoit In d6u se pune pe pale
sat pe un OM sub picI6rele .preotuluI, care dup ce s'a
www.digibuc.ro

747

isprvit ceremonia m6ru1ui de cununie, preotula o trmite

a cas.
De Ore-ce mrula de cununie In putine locurI liii mal puna,
fiinda-c6 pentru acst ceremonie nu este tipica, ci se face
numai dupa cum e datina vechie, de aceea credit ca nu ar
fi fr5, scop a lsa s urmeze aicl acea ceremonie, asa precum
o am v6c,lut'o Insumi, i adir:
Preotula luanda patrafirula face Inceputula si cantorula
vice: Sante
Mrire Tatlui, Tatla nostru etc. Preotula: Ectenia. Apoi cantorula: Amintesce Dmne cu dreptii
etc. Cu sufletele dreptilora.
Preotul: Rugciunea, care se face la binecuvintarea fructe

lora si a pmelora, apoi binecuvintarea colivei, fiinda-c pa

mas se pune si una tdiera de coliv i paus. Dupa aceea
sculndu-se toti In picire, cantorula Intonzii: Mrire (pe
v. s.) Uncle umbrz darula ta Michaile etc. Si acum ..
Prea bineculintat esti Nascare de Dumnelea etc. ; r
piin cnt acestea preotula Iea tierula cu coliva si pausula
In mna stng, r cu drpta prinde mrula de cununie, do
care prinda top dig Incapa, er
prinda numai cle tierula cu coliva, sail de sticla cu pausa,saa, daca nu Incapa
nici aioi toti, pentru multimea menilora, se prinda toti de
asa miscnda preotula cu nnasii dimpreun cu mna

drptd pomula, cu stnga rdie taierula In susa si I josa,

Mrire tie,
pand se gat cntarea. Atunci preotula
Dumnaleula nostru, mrire tie. Cantorula Mdrire
printe binecuvint, si preotula face deslegarea (opustula).
Dup aceea vine noa-cstitoritula (care a pusu pomulu)
princ,inda pomula cu mna drpt qice catr nanasti:
Nnasule! pe lumea asta sd fie ala Domniei tle, pe cealalth ala mea. Dup aceea se duce la preota i prinOnda
cu mAna drpt pomula celti implantatil Iii parastasa (pee:

www.digibuc.ro

748

PArinte! pe lumea asta sil fie ala d-tale, r pe ceea-lalt s

fie ala meil, apoI ila di preotuldi.

Tota asemenea face la ala cantorulul si la ai tuturora pe
rnd il.

ApoI isi descarcit fie-care pomula si-sl pune la o parte tte,

eke i s'ail data.
Nnasula scte pomula din pilmintil, ila descarc, apoi

aduce unil vitela pe care Ilu da fmului in schimbil pentru

mrula de cununie.
Dupil acsta urmza prnc,lula pentru eel strdini. In fine
preotuhl se scl si cantorula ciint: Ap6rAtre Dmne etc.
(pe glasil 8), dup care strdinii se dephrtz. Se puna apoI
la mas, cAseniI cu preotula, cantoruhl, ninasula etc. si dupi
una Okra de mncare (clupil una fela) pun pe mas Maintea ninasuldi si a preotului una v-isil (clubra) cu vina not',
asemenea si pentru ceialaltl mesenI se pune unula, si lngi
vase puna pilhare si ulcele, sii bea care cum II va pltic.

Asta-felia petrecndu-si la prnda la ceI noi-cdsAtoriti,

call aa pusil pomula, nasula li pofiesce pre cinii, la dinsulil.
DecI de atr srd plc top in rnda buna la nanasula. Acesta si cu unula llinga sine, dual una ciubrasil de vina si
amndoI (carl ducil ciubarasula) tina intr'o mn cite o ul-

cicrt, ca si omensc pe ori-cine ar afla pe druma si ar

av vole, fie strina, orl cunoscuta, cu carula sail pe josa.
Asa, ajungnda la ninasulil, acolo se punt la cini, uncle
nu arare-orl ail si ceterasl.
E de sciutil, ch preotula n'are alt plat pentru serviclula
la mrula de cununie, deck pIelea de 6e, de care a fosta
vorba mai susa si celea ce a primita la masil; r cantorulil, numaI cele ce a primita la masi.
Astil-felia e datina de a se face mrula cununieI, din a c5.rul ceremonie preotulil nu pOte Lisa afar nimica. Er ce privesce partea colcariulul si a starosteI, respectiva vora sci

www.digibuc.ro

749

s, se acomodeze dupil persOne

i Imprejurdri de locil

timpil, cad in totil satul sunt i datine deosebite, particulare, cari desi nu sunt esentiale, totusi stint Mate In considerare (1).

Xicolae Togang scrie despre datina .21 Prulet urmtOrele : intro multele i frumOsele obiceluri ale poporuldi

nostru se numrd i srbarea sa punerea mrului.

picala
pusa mifrula circuld Intre tranfi nostri in
doti sensuri : In sensti figuratil si In sensil propria. In sensil
figurata se dice c,
pus/2 nurul acela, care prin vre-o
Intreprindere nechibzuit Ii causz o considerabilh pagub
materiald orl morald. Ce va s insemneze in sensil
vomil Intelege din descrierea amnuntit a acestui obiceiti
inainte de a Intra Insd in merituRi lucrului, imi permin
Inch uncle reflectiuni. fugitive. Obicelula acesta e de caracteril religiostt si este unti eflux al sentimenteloril de evlavie; nu e Inst.', din acestil punctil de vedere interesanta, ci
pentru modulil de totit originalil, In care se serbzd. recnd acestil obiceitt va fi fostil mai generala, astdi Insh a
pierdutil fOrte multil din terenultl sil si nu cunoscil locali041 romnesci In care s, se pund mjrulii cu atata originalitate i cu atiitea tormalitti, ca in Ghirsa-de-susa i Im
pregiurimea ci cea maI de aprpe, cad prin tinuturile mai
deprtate de aici a esitil deja cu totulti din usil, mai cu sm
prin cele poliglote. Causa nu pte fi alta, deck schderea
simtimintelorii religiose, ptrunderea ideilor moderne si In
masele poporultil
s'rcia murdar, care apas5, pe umerele bietuluI tranil mal rnult ca atunci, ciind era legatil
de glie, grape impositeloril de totil teliul, cdci serbarea acestuI obiceitl este Impreunat, cu spese Insemnate pentru un
tranti.
(1) B. Vicia, Colieritul5. Obicelurile Oraniloril romnI la nuntiti. Sibii
1885, p. 53

58.

www.digibuc.ro

750

Partea cca Insemnata In serbarea acestul obiceiil are, ln

prima linie, o preche de finI si dup aceea nnasfi Ion') de
la cununie.
FiniI In al doilea or*/ al trellea an de cstorie, sa
dac sunt Impledecatl prin vre-o lipsd rnateria1 i mai tarIncepil a se ocupa seriosil cu idea m6rulia.
Ar fi bine, brbate,
putern auc,li pe fina in serile
scutite de alte griji,
s punern la o parte tle neajunsurile i s ne mai gAnclimti i noi la mrulfr acela, c suntern de rIsula i povestea satului. Uit-te, Stan s'a cspusil rarulia de doi ani, macar
toritil o data cu noi
ca-I mai s6racil decett noi, nu are carul i plugulii nostru. i In urm mal soil ce se pOte Intmpla ? Ali, mane

pe chiema pe care-va clintre noi \rob, lui Durnnec,le

atunci,
atuncI vorn Mmiin goli pe ceea lume. Aide sa
facemii i noi ca ttd lumea, s nu stricrnil chlar noi obicelurile i, dacti, va da Dumnedeil o tmna bund in anulil

acesta, s ne pltim i nol dtoria ce o avem fat cu

apol fie voia luI.
Asa vorbesce o femee Intelpt, Ingrijita de scrta sufletului eI, i barbatula, care Isi Iubesce sotia evlavis, nu se
lmpotrivesce a sttori Impreun cu dinsa cutare trnn pentru punerea 9n6rulu7,
se Intelege, dac va fi o tmn,
bun si nu le Ieati esecutoril de dare tow rodula muncei
lora de preste an
Tmna odat sttorit, fina se si apuc sti procure celea de lips la mra. La cutare trgil al Sibiiulul se duce

cu 4-5 valuri de panz pentru a-si cumpra pe pretul

lor mal nisce glolgi de Brasovil pentru cmasa nasii
pentru a nasului ; mai patru core spre a le anina In cei 4
merisori ; mal nisce taiere i linguri de lemn ; mai o nfram pentru nasa i o ploscd de lemn legat cu curele
pentru merisoruh7t numit ala nunitora.

www.digibuc.ro

751

Acum se apuc fina cu deadinsula de gtirea carnesiloril

din gIolgIula curnprata deja, cosndu-le si chindisin du-le
cu bit& dibcia aculul sa, s-I morg veste si poveste In
sata si s,' nu 1360 bga vin gurile rele, c cmesile le-a
facuta numaI sa se scape de ele, c n'a alesa altite destula

de frum6se si brtarea e prea btrnsc, orI c carnsa

naseI nu-I intrs si a nasului e prins ca cu sula, i multe
altele, cte le pota vesti muerile prin sedtorl.
Acurn IsI trimete fina barbtelula la rn6r cu 3-4 sacl
de gr, cadi punerea mrului e Impreunat cu o poman
lung pentru odihna sufletelora celora adormitl din curtea
la o poman lunga trebuesca 200-300
de colcei, archanghell, scarl, prescuri i altele, carI tte
se coca din aluatil alesa.
Cu trei c-,lile Inainte de Durninoca statorita pentru srbarea
inrului se face lucrula cunoscuta popiI, diet fail de pop nu
se 'Rite face nimictl.
Dupa ce s'aa fa.cuta t6te pregtirile de trebuinta, urmz
chiemarea 6speti1ora i anume atetta finul de o parte, cAta
si nasula de alt parte, chlama 6spet1 din tte rudeniile lora.
La timpula sttorita vedema pe nasI Intrnda In curtea
finilora Incungiuratl de &pep lora aclucnda cu sine o viImpodobit cu o cunund verde de saschia la gruea
familia finilor,

maza si cu lumini de crd in crne, una colaca mare si o

spat de carne de 6e, ca cinste pentru fluff lorti; eI se aszh
fat cu masa preotului, asteptnda Inceputula ceremoniilor.
Intre masa preotului i grupa na5ilora se aftd Intins o
poniand lunga, desprtit In patru puncte anumite prin patru
merisori Impoclobiti cu mere, prune uscate, cununi de sachi,
turte, linguri i LdIere de lernna i lng tie-care se mai afl
eke o cart (botd) nu tota de lemna. Unula clintre acesti
merisorl prta nurnele de meruld nanulu1. Acesta e Infrumusetatu1 pre lnza celelalte cu o plosc de lemna, o nrram
www.digibuc.ro

752

un golgi de Impodobitii, t6te destinate pentru

De fie-care m'ril vedem Inca rezemat cte o scar& din aluat.

TOte pod6bele acestea trebue s fie puse, cad', daca nu,

respectiviI se fact"' de vorba.
In giurulii celor-lalti treI merisori se grupeza nemurile cele
maI de-aprpe ale finilor, i pod6bele aflatre pentru el sunt

destinate pentru ele.

Aprpe de masa preotulul vedern un scaun, pe care
sunt asezate camesile nailoiii, facute de fina i Impodobite
la fie-care mneca cu Gate un mr mare, apoi un colac
mare si o spat de carne de 6e. TOte acestea sunt destinate
pentru nanasi.
Finn ocupa loc In apropierea nanasilor flindil Imbracati
In haine srbatoresci. T6ta pomana In lungul ei e IncungIurata

de s'racii satuluI si alti binevoitori de ai finilor.

Acum se face deodata tacere adnca, cad se Imcepil rugaciunile pentru odihna sufletelor celor rposati din familia
finilor, precum i pentru fericirea i bunastarea

Dupa-ce s'aft terminat tte acestea, preotul ese la mijloc, i lundi cmesile si celelalte de pe scaun, le preda
nasilor cam cu urrnat6rele cuvinte
Cinstite nunule, ta finiI din mila lui
arata Iu-

birea, pe care o a fata cu d-v6stra, In qiva de all prin

aceste d6u6 camesi frum6se i v r6g sa le primip cu dragoste i sa le purtap san6tosl pe lumea asta, r pe cealalta
sa fie Impodobip finii cu ele. Se mai arata finiI i cu un
snop de grail curat (colacul) i o spata de carne i v6

r6ga, ca si pe acestea sa le primip cu dragoste, caci vi le

cinstesc cu inima curata.
La acestea respunde nunul, multamind, cam urrnatorele:
Si noI ne artmti, parinte, dragostea fat& cu finii nostril'
cu o vitea frum6sa, un snop de graa (colaculb)
o spata de carne ; s le folossca santosi i sa dea D-c,leu
www.digibuc.ro

753

ca de unde ai luata si ne-aft cinstita pre noI, s nu se cunsc5..

Mum vine rndula la fina. Ea luAndil giolgiula din mrula nunulul, Inv'lue cu ela capula nnasii sale si o srut
In fata de d6u5-ori.
Dup acestea nasiI 10 culega celelalte de pre merisorula
lora ; asemenea i rudeniile finilora de pre celalalti treI,
tt adunarca se apuc de mncarea pomenit De aci lntr
dup aceea preotulti si nuniI cu chiematil lora In casa finilora i acuma se incepe una ospeta In -WM, forma trnesc.
Sub decursul osptului mal face nunula inc o cinste finel
sale, predndu-1 adec5, un mra mare si frumosa chindisittl
cu crucerl si bncute i fina din partea el asemenea cinstesce
pre nnas-sa cu o puic de gind 1mpodobit la grumaza cu cununa verde de saschiii, gce de oa i macese Insirate In at
ca si o salb. mnainte de a preda Ins fina puica, are s premrg
e4nteculit gahfit. Anume femeile, ce se and de fat, compuna
untt cortt si tinnda conduckrea coruluI puIca In brate, cntil
urmtrea compositie cu refrenula Nune, nune, omit tnerii:
Unde ede un preot,

Par'cii edeIsus Christos

Nune, nune, om tnr !
Unde ede-o preots,
Ned], ede-o dmn alsa.
Nune, nune etc.
Uncle ede nunula mare,
Par'eti srele rsare.

Nune, nune etc

Unde ede nuna mare,
Par'anflre o rujtre.
Nune, nune etc.
Unde ed fectort de nun,
Par'cri. ed pul de porumb

Nune, nune etc.

3Iar'an

Unde-a nunulut fecIre,

Par'ca-sti dalbe lebeOlre.
Nune, nune etc.

De la prta nunulut,
prta

Nune, nune etc.

Merge rill de lapte dulce.
Nune, nune etc.

De la poarta finuluI,
Pinfla prta nunulut,
Nune, nune etc.

Curge fir] de vin rou.

Nune, nune etc.
Nu te mat aa'ntribta,
48

panto, la Itorratil.

www.digibuc.ro

754

cri nu--1 dorula aa mare ;

Nune, nune etc.

Far' clot bot injugAtei,

Dar nunuta drAguta

Pune punga de-a stAnga ;
Nune, nune etc.

Jugurelil de daurela,
De restele clopotele.
Nune, nune etc.

i scte cu dirpta,
De platesce putcuta.
Nune, nune etc.

o vacA mu1g5tre
1-o ginri ouAtre.

fit nunA'ndurAtre,
CA gaina-T outitre,

Nune, nune etc.

Nune, nune etc.

Dupa osptil nunulg se departza cu spetiI sI i Intr

In casA chlematii finuluI si-s1 petrecg adeseori pn In diminta urnigtre. Obiceiulg fi pierde acum caracterulg religios
devine cu totul profang (1).
In unele 041 ale Transilvaniel precum bunA-rh in Imprejurimea Rodnei si a Retgulta serbarea sag punerea me-

rulul nu se face, ca ln celelalte pArtI, la unil ang dupA cununie, ci In presara cununiet
Voind In aceste pArti pArechla, ce are sA se cunune, sA
albA unit conduckorig dupA mrtea prinilor si i constrIns fiindil a Implini forma prescris prin legile bisericescI, este datm ca s-si caute nasl de cununie dintre nmuri, cArora mina' Inainte de cununie li facg presentg un
colaa mare i frumosil de fArinA de grAil curatil i Irnpodobitil cu feliurite flori i pAsrele fLute totil din faring.
Predarea colaculuI acestuIa nasilorg se dice arvonirea naOlora, i pe basa acestel arvoniri a apol mina naA earl
sunt d'tori a fi la cununie.
Nasii ocup loculg celg trAntiil lngA Pomul sag Illertdu,

care spre diva nuntfi se pune pe masa, la care ail sA ospeteze nuntasii chIernati la nunta.
Mirele &lie:A tale de cu li o ramurA verde de pomfi, maI
(1) Nic. Togang, Mru1, un obicei al poporuluI nostru, publ. in Tribunal), an. III, Sibi, 1886, No. 4.

www.digibuc.ro

755

1ns5 de merit i asezndu-o In fruntea mesei, Impln-tata In colacul cel6 mare si frumosil, o lnfrumusetz cu
.turte dalci pregtite din miere, frina si zharil, apoi cu colaceI, mere, nuci, prune, etc., cu cununi de brbnocil si cu
luminite.

Acst ramur inarcat cu cele Insirate precum si cu

colacula, In care s'a implntatil, se numesce In Irnprejurimea
Rodnel, ca si In celelalte prti ale Transilvaniei,
Porn&

Pentru aceea si nuntasii din Imprejurimea Rodnel, cnd

pa, sra spre diva nuntil la mire, spun ca jca la pomit.
Pomuizi acesta, care, cum am c,lisg, se pune pe mas de
'naintea nunilorti i care Insemnz c attil Insurteil ctil

si familia lor s fah' pe cealalt lume unt pomft sub

care s se OV odihni, sta pe masa pe care s'a pusil din.
sra inainte de cununie i pn ce se stirsesce nunta. Atund
Implantatil IntrInsuhl
s lea colacula dimpreun cu
i
cu
o
parte
din
nuntasi, cari chiue
si se duce cu lutarii
si jc5, pe drurnil, pn la casa nnasiloril Ba, se dice ca
unii miri mai avuti aril duce nu numai pomula, ci si masa
pe care a sttutil. Acolo apol masa finului se pune langit a
nanasului, si lundu-se pomulik cle pe dinsa si punndu-se
pe a nasului, se trimete Indrpl desrt ori cu ceva daruri, r in jurul mesei cu pomulil Incept' acuma nuntasii
a juca. ColcerIuliu, cnd Inchina pomul acesta nasilor,
tine urmtrea oratie :
De nuntasif ce-o venitil.
Lumina si turtita
Pe gstIa doT finf frurnost.
Pusu-mi-le-a mirsa,
SA fiI nAna0 voTsA,
Mirele, el ce
pug"?
Vol'elsA i veselsA
el ceva cA
Pe un porn mAndru, frumos,
Pe unti pom verde, rAmurosil, O turtit ce-I mai sus,
Merele i nucile,
Pe la vrf mndru 'nflorit
Pusu-mi-le-o druscele.
Si tare frumos gAtit
SA fiti nAnas1 veselosl

www.digibuc.ro

756

Colricara, ei ce-o pusti?

i ei ceva el m'f-o pus:
Un'o pusti una barhAnoca,
Cela-o pusti tisa din clop.
eeterasil, ei ce-o

*i el ceva ea

*i el ceva crt mi-o pusa:

Unti potort1 cu fundu 'n

SamItatea

Apoi socriI mari ce-att pustl ?

SA, boteze pruncI trumosl! (1)

pusil :
CAte-s5 de josti pAnA susti,

TOte celea eI le-o pustt.

Cestla-lalt1 nhnicti n'ati dat,
Numal noi
impaatti,
Frumos porn amti incArcatti.
*i ei ceva ca ml-o pus:
Serif's!' la pomil de suitti in sus 5. Nrinasul5 l'o scuturatti.
cAte-o turtit'att
Er cAnd nunta s'o
Socacitele ce-o pusti?
Nrmasulti la top' a datti,
Chte-untt mrti, cAte-o turtit;
*i ele ceva o pustt:
Un colac mAnclru 'rnpletittt,
Nrtnasa-I din bunA yip ;
CAte-un mr i chte-o nuca;
Pe care pomu-am
ApoI starostea ce-o pusti?
Nanasu-I din vip lunga.
ajunga,

Ca sti fie santosl,

in alte 0,41, totil din Transilvania, oratia ce se sine la

Inchinarea pomuluI, sun precum urmza:
Cinstip mesenI,
Care statl la masa sAntitA,
De la Raiti venitA,
FiI bunI si din vorhe incetatI,
putintele cuvinte ascultatl,

Mie srt nu mi le imputatf.

Stin6tosti pomil frumos,
MAndru i manosti.
Mrinosil ca vara,
Roditortt ca tmna,

Pe la ple
Pe la mijloctt zugrAvit5,
De numele DonmuluI numit.
Acela e Domnti mare,
Care cce grAtt cu recre,

Care el*

adusti,

Din Multi cu dorti,

De unde r6sare bujorti ;
Din sesurile cu &bit,
Uncle doI cosasi cosIa,
rba nu ma:I scridea,

Dar trece-o haIta de nevasta,

Nu sa trcA,
*i srt tacrt,
Farrt strigrt;
tu
PAseruIcA!

Cu unti firup de busulocti,

Dumneqe le dea noroctt.

Acest pomtt galbintt,

Dumnecleil sti dea,

*i la curOle clumi-tale,
Nanasti mare:

Dinteunti vhf de paltin,

S,;pte pluguri cAtc cu cinci caI,

uscrt fi2multt cu sre.

(1) Corn. de d-lit I. Popti Reteganulti.

www.digibuc.ro

757

-pece costeie de mlaT,

Patru-decl de vacT cu lapte,
Patru-decT de capre.
Dumnedett s dea belsugg in tril,
Totti cu grti 1 cu secar,

Vra cald,
$i pe-o pl6e din luna lui MaTti

N'ai d-ta attla galbenI sit dal.

De gndesce,
$i ftiggduesce,

S. avemit ce lucra la v6rg.

Dumnedeti s, dea,
S, se pornsca vilile,

pe finii d-tle,
11 alegliduesce,

Ce fligitduesel la finiT d-tle ?

boT injugati,

C6 de nu te-1 gndi,
finiI a-I alegadui,
sgtiti,
Ea pornulti
$i turtele t6te-orti sri.
Cgdf turtele-sti cu mIere,
La nib-1w pe plcere,
$i de nu-1 veT da,
scutura,
Eti pomulti
De turtele tte-orti pica ;

Doi* caT inhgmatI,

Ccl pomu-T cu macti,

$I-o scrfA retiltre,

ST-o 6e cu mTelti eret,

botezT.
totil
Ce-a da Dumnedeti,
Dumnedett dit multe,
VremT inschimbt6re,
Erna ornZittt i frigg,

$i la ntinasa-I e dragit.
Jupne rainasg mare,
S te facl cu voTe bung,
Cu unii pointi dela finiT d-tale,
Cinstea mic, voIa mare ;
Santosti s, fie cine-Iti are,
$i sA trgse acuma finii d-tale,
Pomulg s-ltt desbrctimil,

De crapg lemnulti de frigti,

$1-acuma deplinti s'o incheTemi.41--:

S se nose morile,
Sit macine gzdaciT,

SA se sature s6racif,
senitmatil,

si stiracif ati lucratti.

Juptine nasti mare,

ST-o vac,

Dup ce s'a Inchinatil pomul In chipulil arkata si dup

adusa, att jucatil un rstimpil res1
ce nuntasii, carI
care Irnprejurula lui, nAnasu1t1 lncepe

Imparti Intre aceIa pre earl'

II

seutura, &lira a-16

ant el demnl, de regult

'ins& Intre nmuri.

In uncle locuri, precum bunt r pe lngr Retegg, Inainte

de scuturare, se chIam preotu16, ca st-Ift binecuvinteze (2).
/Li alte parti totil din Transilvania era In vechime.datint
(I) Vedi oGazeta Transilvaniel, an. LIII. Braovil, 1890. No. 85. p. 6.
(2) Corn. de I. Popti Reteganulg, invWttoria in Rodna-veche.

www.digibuc.ro

-- 758

ca, dupa ce se Intorcea cortegIulil nuptialil dela biserica si

Intra In casa mirelig, sa Intre si vorniculil (viltjelulil) In

cas climpreun cu trei blatI, numitI sulgl, dintre earl unulil
cu trel colaci Intr'o bt, altuld cu unil muschia frumosa de
carne si o gdletd cu vina pe capil si ala treIlea cu unil mielu
sail o e pe spate, avndil ea doue lumini aprinse In crne.

Asta-felia pregtitil vornicula se adresa &Ill mire cu urmAtrele cuvinte :

Cinstite mire i bung !
Ia de la jupanulti nun5
Aceste darur frumse.
Care le-a adusil d'acasti,
Ia-le 'n bine, si primesce
Si frumosti IT multamesce:
C'und mil de grati inctircatti,
Vinti Inteo bute bligatti,
inert si c'unil boil belitil,
Ce dumnTa-lut l'a cinstit5,

Si c'o turmti de oT grase.

Cu &we fcliT frumse.
De p'curariti te'ngrijesce,
C'acesta nu mar slujesce.
CA coborindti adi de-a munte
A ve'dutti fete prin curte.
Deci simbria sa sl-o Yea

S'o mnce cu cin'va vrea.

De va vrea cu fetele
OA si cu nevestele.

La veo cte-va re clup Inchinarea obiecteloril aduse si

rostirea acestorti cuvinte si anume dup5, ImpArtirea daruriloril

usitate, lnainte de ducerea miresel la mire, sail (lac& nunta

se serbz la mire, apoI dup rdicarea nuntasiloril dela masa
care se (FA In casa acestuIa (1), urmza scuturarea 2arulut
sail a pomuluI. r nemijlocitil Inainte de plecarea nunilorti
(1) VetlI partca II, capitolula ResboIulti, p. 548.

www.digibuc.ro

spre casA se d'a mai fie-crui nuntasa cte un present

(cinste), adica cAte unit colaca mare si cate o plesc de vina
mai departe i cte una blidil cu mere si pere, cu urmate-

rele vorbe, earl le rostesce de regula tola vornicula, respective colceriula, si anume:

Cir nuna:
Ia'n bine, jupne nune,
Cu aceste darurf bune,
C'un colac de grAti curattl,
Vin inteo ploscA bAgat,

Cu o facile aprins
SA avetl la masa'ntinsA
Si unde vetT insera
VetI sed i vetT mnca,

Fclia va lumina.

CAtr nun:
Ia'n bine cinstita nura
Ca o stApAnd si bunk
C'unti colacti de grail eurata,
Vin inteo ploscA bAgat'
Si c'o fclie aprinsA.
S aveV masa intinsA.
Si unde vetT insera
Vep' sed i Net1 mnca,

Fclia va lumina.

Cnd presint bliclul cu mere, pere i cu cele lalte fructe

cu earl a testa pomulti intrumusetata, adresnclu-se vornicula
ear& amndel nunil dice:
Dcci acum r'mal pritniti
Daruri i v veseliV
Cu un p'rti prea minunatti
Cu multA rda'ncArcatti

Si c'un m6rti cu umbra dsri

Cu mere lrte frumse,
www.digibuc.ro

760

In carele s te ad'
Sii gisesci cloca (I) cu
Er Dumnia-ta sii pornesci
Un cirAu s-Vf tocmesd

Cu caI i ctiru0 nuil

sa-ti ducti blidul cu 6116 (2 .

Punerea PomuluI In ajunulil nuntiI pe mas precum

lmpodobirea luI cu diferite cununi de noel si diverse fructe,
cum se face acsta de cAtra RomniI din Irnprejurimea Rodnel

Transilvania, e usitat si la nuntile Malorosienilora din

Ucraina.

/n acelasI timp cnd se cOce colaculil de nunt, numit

coroway, adic In ajunulil cununieI, merge mirsa malorosianA prin sattl i aducndil pre constele sale, carl ai sa-I

servscd ca drusce se duce cu dInsele totil cntnclil la casa

mirelul ca s Impodobsc, acestuIa rnaia adicA bradulft.
Mirele tale maI nainte de-acsta unit
unil l)rdddriatc
sa si un alt pomisor verde, chiarn6 apoi pre null prietinii

sail pre un nm la sine, pre care voesce

aIb5, de
bolerig (vtjelil)
poftesce s5, aduc pomulil in casii. VAtjelulti se duce si aducndu-lil Il Irnplantti

mare, ce se afki pe mas, r druscele mireseI Incep a-lit

Impodobi cantiindt1 si aninndil de ramurile lul cununI sa
struturi de brbduocil i federa, 6.'5, In lips de flori naturale
Intrebuintza i florI artifIcIse, pre carI asemenea le facil

singure. In diva nuntiI lipescil In unele locuri si luminite

aprinse de ramurile pomulut Mirsa dti In timpulil ImpodobireI med sa rachi de but, r dup ce a sfarsitil Ja
mire, se ducil cu totii la mirs, unde asemenea Impodobescil
un porn cu aceleas1 cerernoniI(31.
(I) Cloc5=closcA.
12) P. Bancila, Colindele CrAcTunulul si ale Pascilor etc. la care s'a adaosil

si colicAritul sadi vornicitul, usitatil la nu41 etc., Sibii4 1875, p. 71

(3) Dringsfcld, op. cit. p. 33.

www.digibuc.ro

73.

761

_Romani aveail datina de-a aduce Intru sfintirea legturel

Inchelate Intre do l. tineri untt sacrificirt (jertfd) de nunta, care
era partea cea mai solemn a cstorieI, si prin care se dovedea c5. cstoria s'a Incheiata nu numai lnaintea meniloril,
ci si a qeiloril si cu Invoirea loril. Acestil sacrificiil nuptialii
era de dou feliurl, si anume: simpin, dad), se aducea numaI
de tineri In cas, sail cu pompel Imptialet, dac interveneail si
persOne preotescI In curtea mireset Acsta 1ns atrna mat
cu srna dela starea printiloril.
Sacrifictura simplu, dupti cum ni-lil Inftisz unele monumente, se fcea asa ea mirele si mirsa, Indat cum se ghtia dextrarum junctio Oncredintarea), 10* da mnele peste mil
altaril alil casiI, sail portativil (masii cu treI picIre) pusil In

atriil, sail tn china cea mare a csii si pe altariil ardea o

flacr; In ceealalt mn mirele tinca tabulae nuptiales, r
mirsa unil mril ca semnil Mil amrei si alil conceptiunit Pe
alte monumente mirele si mirsa ni se'nfatisz cu fata unulil
c'tr altul Inaintea altarIulul portativil, si mirele trn dinteo
paterei (form de teneriu mica) o libatiune In focil, cildi 1nceputul sacrificiului era cu libamina prima; r mirsa tine
In mna stng5, acerra (o ladut) cu tme, ca s pund pe
foal, si drpta si-o rdich cAtr ceriil, ca si la o rugilciune.
Gstoria se inchele prin acestil actil Inaintea deilorii, si
mirsa trece In sacrele brbatuldi (nova nupta in sacra mariti) si comunitatea familieI sale (1).
Sacrificiulu nuptialit ca pomp se tinea dupa libatiune la
casa mireset Pompa nuptiald era conductulil de sacrificitl,
ce pe drumil venIa la prta miresel si Intra In curte. In frun(1) Val. Flaccus. VIII, 243 : Inde ubi sarificas cum conjuge, venit ad aras
Aesonides, unaque adeunt, pariterque precari incipiunt.
Senec. in Octav. 700, despre Pompeia : lura cum seperis dares sacrasque
grato spargeres aras mero velata summum flammeo tenui caput.
Tacit Ann. Xi, 27, despre Messalina : quam audisse auspicium verba jubisse, sacrificasse apud deos.

www.digibuc.ro

762

tea conductului mergea unt maniayed cu ladle aprins, dup

acesta urma o femee, care ordona tte si o matrn, care

purta un blidd (law) cu fructele de lips la sacrifici (1).
Nemijiocitu dup acestIa psia taurulg, de regul o vacd
pentru sacrifici si personalulil de lips& De personalil s'a
nuta victimarius (preotur, care sacriiica vita) cu securea pe

umrulti stangil; camduld, care tinea In mna drpta un

simpulum (o olut cu cOda lung In
pentru turnare la
libatiune, r In 'Dana stang o acerra pentru tmite. Dup
ei venea dol pops (popae) unul cu secespita (cutit), altul
cu unti mai (malleus) In mn, ducnd taurulil, a Cana*
frunte era Infrumusetat cu unu area sa concietur de metahl i cu crnele aurite.
Dac casatoria s'a facutil prin confareatiune, atuncI nemijlocit
dextrarum junctio din casa miresel urma pompa
de sacrificiil de-a dreptulil In curtea mireluI.
Mirele, dup cum arat sarcofagul din sala museloril In
Vatican, Imbrcatil flindil In tunic si tog si tinnd tabulae nuptiarum In drpta, astpt pompa de sacrificu, adic
conductulii. In frunte e unu servil de sacrificia, care duce
un berbece sa o e In onrea Junonei, i e un popit hostiar, care cu cuitu1 In mn psesce ctre mire. Urmz
apol doI pruncI (pueri investites), earl asista la sacrifichl ca
camili i celti de-a stnga duce un libum farreum,
care era la mai tte sacrificiile de lips, si In forme deo-

sebite, dar aice e Impletitk adic In form de colacd(2 .

La sacrificluhl cu confareatiune In casa mireluI lua parte
Pontifex Maximus dimpreuna en Flamen Diales (preotulu
lui Jupiter) nu numaI rostindu nisce formule hotarte si solemne, ci eI fceail i nisce ceremoniI simbolice, citistorinda
(1) Ausoniu Mos. v. 101 : Turibula et paterae, quae tertia vasa deurn?lanx.
(2) Fest. p. 310 Strues genera liborum, sunt digitorurn conjunctorum non
dissimilia, qui superjecta in transversurn continentur. Strues e pane impletitrt una peste alta.

www.digibuc.ro

763

pre tineri prin far i mola salsa (One si sare) si fructe, In

presenta a dece martori (I), si prin acsta matrirnoniula s'a
confareatil i tineril, avnclil prunci,

numitil paring con-

fareati, r prunciI a avutil dreptil la unele preotii (2). ..

Comparnda acuma datinele Romanilora usitate la sacrificIuld nuptialil, cum s'ail arkata ele In sirele cte mat susil,
cu datinele Romniloril din Transilvania, ne vomil convinge

c cele mai multe dintre datinele cestoril din urm sunt

reminiscent dela straunii nostri.
saa viterca a8a, lmpodobit cu cuBoula
cu lumini de cr In
nunit verde si saschiil la grumazil
crne, care se aduce de ctr nnasi si se dit finuluI In schimbil

pentru narulii de cununie, represint taurulfi sa vaca, a,

crel frunte era Infrumusetat cu un arcil sa concietur
de metalil i cu crnele aurite, si care se aducea ca sacrililielulti sa ea gras, care In unele parti ale TransilvanieI se aduce cluph cununie de ditr un Miatil In spate si
se si Inchin de cAtr vornicelil mireluI, se jupesce si din
carnea el se face mncare la masa pornului, represint berbecele sa ea pre care RomaniI o jertflail Junonel.
Vornicelula i sulgi sunt servula de sacrifichl, victimapopa hostiar i pueri investites.
Galta cm viral represint patera sa simpulum, din care
mirsa vars libatiune Intre crnele tauruluI sail ale vacel (3).
Colacula edit' mare In care s'a implntta pomula sail menda celil Incrcat de fructe i tota soiulil de copturi, care
(1) Plutarch, Q. R. 60. Gaiu. I, 112: Cum certis et solemnis verbis, praesentibus decem testibus
Serv. V. Ge. I, 31: Nuptiae fiebant farre et per Pontificem Maximum et
Dialem Flaminem per fruges et molarn salsam conjunaebantur, unde confarreatio appelabatur.
(2) Dr. At. M. Marienescu, Cultl p.gn si cresting, t. I. Serbgtorile
datinele Romane vechT. Bucuresel 1884, p. 323, 324 si 329.
(3) Dr. At. M. Marienescu, op. cit., 326.

www.digibuc.ro

704 --

ln unele locur1 se scutur dup sfirsitull mesei ce se tine

la mire In qiva cununiel, In allele Ins la nasi, i r In altele la unil an dupa cununie In casa mirelui, ne aducil
aminte de libum farreum, adic de pnea fdcut din far,
cu ap i sare la tte sarificiile, si din care mncal tineconfarreatiune (1).

ru

Fructele de pe ramuri sail mai bine

rausetatil cu fructe

pomula Infrui preotula , care Ill binecuvintz5, lnainte

de scuturare, ne revc ln memorie pre marele pontefice

romanil, care astoria pre tineri nu numai prin far i mola
salsa, ci

prin fructe.

Cei 12 sraci, carora in unele prti ale Transilvaniel Ii

se pune de nainte la serbarea mrului de cununie cte un
ctite unl parastasft de pornft, sunt cel dece martori ai Romanilor6, earl asistail la cdstoria tinerilortl prin
far, mola salsa si fructe.
Lutarii, cari cnt la scuturarea pomului sunt tibicinula
(fluerasull), care sttea aprpe de taurl si care era de lips
la sacrificil (2).

In scurtil maI tte datinele de la mrulil de cununie le

aflml si la vechiI Romani.

Nu-I vorb c mgrula de cununie, cum se serbz ell

astdl de cAtr Romnil din Transilvania, nu e o continuare

fidela a datineloril de la sacrificiull nuptialil all RomaniDeprtarea timpulul precum i crestinisrnuhl aft influenat

mult asupra sa, si din causa acsta a trebuitil

s sufere unele modificri i adausuri.

In multe locuri, bun-r, mrulil de cununie nu se ser-

bz In decursul nuntil, ci abla la unil anti dup aceea,

libum farreum adic colaculti,

mnnc tinerii cAstoriti,

ci ell se d nasilor; pe pelea oi,I, care s'a adus ca jertf,

(I) Dr. At. M. Marienescu op. cit., p. 330.
(2) Dr. At. M. Marienescu, op. cit. p. 325.

www.digibuc.ro

765

nu sedil milli, ci acsta Indoindu-se ln dou se asterne sub

piairele preotuluI, care a binecuvIntatil pomula, r mina,
In decursulil cununiei, dup cum scimil, stall cu piclrele
pe-o scOrta sail pe unil lIceriil, dar si aceste doue obIecte
trebue numaI deck s fie de hind de 0e, si nu din alt materie.

Romanil sacrifica l?eilorti, ca s capete dela acestla Incuviintare spre cstorie, r RomniI puml 1117rula saii Pomula
de ennunie ca semnil de multmire WI D-deii pentru ca le-a
ajutatil a se csatori si ca s alb pe ceea-lalt lume cele tre--

buinclse pentru sustinere, precum si sub ce se odihni.

www.digibuc.ro

766

IV. COLACIMEA.
In cele mai multe 0111 din Bucovina este datind ca Insurteii, la unil an dup ce s'ail cstoritil sa i mai de
grabd, s. cluc nuniloril respective nnasiloril sei due pdrecla de colad ca sernnil de recunoscinta i multmit pentru ca
cununatil.
Dela colacil acestia, cari sunt fcutl din frin de gril
curata i caril sunt cu multil mai marl dect colacii ordinari, se nurnesce datina acsta pretutindene In Bucovina
Coldcime pl. coletcimf i coleicimurt.

cari corespunda In ctil-va .211/frulia la Romnil

din Transilvania, se facil In ori i ce qi de peste an, dar

mai alesil de trel ori, adic sag a dua i de Crciuntl, sag
a &Ilia di de Bobotz saa In Lunia Pascilora. Facerea lora
Ins atrn totdeauna dela vointa si Imprejurrile ranasilora.
De regul nnasiI astpt 'And ce ati mai multe prechi de
fini, anurne ca sa aila mai putine spese, r cnd le convine dati de scire cu vr'o clOue sept6,mni mal nainte tuturoril finilor c5, pe atunci si-atunci
sa fac colAcime,
poftescil ca, dac
cu putinra, sa vie cu
De multe ori Ins se'ntmpl c'd finii constrIngil pre n5.nasi s fad. colcirne. Asa Intlnindu-se unula sa altulil
dintre finl cu nnasu-s611 lI Intrad cnd ar put s vie
cu colaci ?
www.digibuc.ro

767

Nnasul, recugetandil puin, li respunde c In cutare

Duminec sail serbtre, adic pe cnd cuget el c-I va
veni mal bine la socotl.
Sosincla c,liva hotrltd totI finiI, cAti
putut pn
atuncea pregti, Irnbracndu-se serbtoresce i luandil colacil

pre caril II acopril cu o imbrobodea sa cu Uflt tulpan

frumosil ca de vr'o 4-5 fl. sail i alt materie, adic5, dupa
cum e i puterea finului, care-I duce, precum i o ploscit
cu vin sail cu rachiil, se ducil la nAnasl.
Ajungnclil i intrnd In cas pun colaciI pe mas de
naintea ranasiloril i puindu-I
Poftirnil !... colacii
dar voIa ni-I mare !...
Atta dela noI, dela Dumnedeil mai
!...
Cel ma! multi Ins, dintre finl, earn, se'ntelege, sunt maI
ajunsl de capil, cnd trichina nmasiloril colaciI, IndatinzA

s tie o oratie mai lung, si de comunil In versuri.

t5, una din acele oratil, culs In satultI Cndreni, districtul Dome! In Bucovina :
Frte bunI i frumuseI,
ColitceI de gril frumosti
Ca si fata luI Christos
v fie de folosti,
D-icti 11 cu D-v.
porninda de la casa nstriL *I-o micEt bute de villa
Anul venittl i nol la D-vstrit,
fie voIa
pe cea mandril cstEt, *I-0 nitframa, nu prea mare
Pe cea cst'a
Pentru fata Dumi-talc,
Prea cinstite nfinasil mare;
Unde pitscea turina oilor,
Naframil bunk de in,
0 midi, turmutii
Ca sit-VI stergI barba de viral.
Do mtindre mIelute ;
Sii facet! bine sit primitI
Turma-I a niinasilortt
Ca s'o 'mpartit
*i sit nu bitnuitl !
Er not', niinasule, finii Durnitale. Tindeti maim, cit vi-I vina,
Tot de-acestea totdeauna! (1).
Nu V-aducem parale,
Bun'a. vremea,

Bund vremea
La D-vstrii, cinstiti nrinasi !

cu coliiceI
41) Corn. de P. Ursulit

www.digibuc.ro

768

Alta oratie, totil din Cndreni, care asernenea se tine la

inchinarea colacilora dela Colacime, sun precum urrnz:
BunA vremea, bung ntinasg,
S 'nfloriti ca meriT, ca
Ce cg-acestg sotri m6 cununasi! Pe la mijlocul verii
MultAmimg de bunA parte,
Si ca vara cea bogat
Cu de tte 'mbelsugatA.
CA-T supusA intru tte.
Primiti
si-acestil darg ahi nostra
Si-0 (lama multAmire bunA
Venindg aid dimpreund,
Pe lngd bindle D-vstre.
Si-t1 multAmimg ne'ricetatil
Primiti cohled de grail frumos
SA v6 fie de folosti
Pentru c ne-a cununatg.
Si-acstA bute de ving
Si cu totii dimpreunA
Ii adueemg voe bunk
SA v6 fie voia depling.
aducerng colAcei
Dar, iubite nrmastl,
Nu prea marl', cam micigel.
Care pe nol ne cununasii,
Dar voia nstril e mare
Pentru ostenla mea
Cara. fata Dumi-tale ;
De cAlutil mi s'ar cAd
ColAcel de grg frumosg
Un darg Ore-ce
Ca si fata lui Christosg.
SA fie pe sama mea,
Christosil (IA cu 'mbelsugare
si noi acesti colaci
Darulg bung la fie-care,
I-amg adusg, cA ne-ati fostg dragi,
Care-la rgA cu credintA
adusg, in covaticA,
Si cu mare umilint.
sa ne dAruesd vr'o viticA
Asa darA, bunT nAnasi,
vr'o vacrt mare,
Carl pe noi ne-atf culiunatg,
Nu ne-ar fi spre sup6rare.
V6' dorimg cu fericire
Caut in fundulg CON i4ele1,
Tot ani multi i eu sporire.
CA-1 funicica
SA v6 dee Domnul sfntg
Tinde mna, cA ti-i vina,
Tot binele pe prunintil,
Ti se cade totdeauna! 1)

Sfrsindil finulil de 'nchinatil colacii si de rostit oratia

acsta, Incepe nanasulil a multmi finilor pentru colacii

aclui si a le promite o vitic sail o vac, spunndu-le s

vie In cutare sa cutare c,li ca s
Tea.
In fine a treia oratie, din Polana-Stampil sail mai bine is
din Piluganl, sun
(I) Com. de P. Ursula 5i diet. de M. Spanula.

www.digibuc.ro

769

Bunii vremea,
Buna vremea
La d-vstr
CinstitI domni nunI marl !
Noi N. N. tinerI gospodarI,
Ne ar8tArnii cu colceI

Nu prea marl, earn mititeI:

Coliicei-s cum a datil
Dumnedeil celuI bung i'nalt,
Dar vola ni-I bun qi mare
CAtr cinstit fata d-vstr
Coliicei-sii de grti frurnosti
Ca i fata lui Christos,

fie la totl de folos,

Poftirn s-l primitI,
Daril sti nu banuitI!

Aice nanaiI Intindik mana ca sa lea coladi, orator-MU:1 lush'

li trage Inapol i urnclik mal departe, dice:

Ho! nu v'e' grtibitl la luatil,
Precum v'ati graitil la cununat,
Cui colkei-sti cu impletiturI
*i le mai trebue cimiliturI.
FiniI d-vstra grula acesta,
Cnd l'o semenat
0 brsdat
semnat,
cnd l'o cAtata
De resilrit6

facur,

Mil ai da o'mbucturrt
Pe cea gurrt,

Era mndru
Cnd l'o cuitatil
De'nspicat

Douespredece car

Era copt i bun de secerat.

Alergara'n dl i'n'vale
Dupa secerAtre,

0 aflata
La N. N. (Mire fetire
GArjobate de spinare,
Bune de seceratre,
aceste fetiOre
De grAil ca se apuca
Cu drpta ca
Cu stiluga-l nvluia
i clia din elti c5, fricea,

De poA rri.

i le-o dust' la mrrt,

La mr la Beiddlae 1),

i cum o alergatik
(1) In Bueasina se Ail mai multe familii romne, al cilrora connurn66
Badale. Deel Bddillte credd cit vine de la Badale.
49

S. Fl. Marianu, Nunta la Romant

www.digibuc.ro

770

ST-o pusti mtma la pisc6e (1),

Si fArina nu se mTe
SI-o pus mtma la peirptirirei (2)
curea numaT tArite.

Un bratil de lemne de zAgntrt,

Da spAnzura peste batA...
Si apoI s'o apucat

Dar si mra
C'o pus cda pe spinare
51-o apucat pe Meal la vale.
Dar si morarIulti, rnester mare,
0 bAgata mna 'n buzunarele

Cu mnicl sucite
cu mnurt albe sopoMte
Ca niste tnjele prlite,

Sf-o frAmntatil

ST-o fcut colaciT acestTa

ST-apoT pe colaciI acestIa

51-o scos doue cioettnele,

51-o fAcuta cToci boca
ST-o data mrA la loaf.
Mortirita de nAcaz,
TrAgea c'o mnA tabacil pe
Ertt cu alta trsT la Taz,
51-o venial si-o mAcinat.

TrebuTa buiI de vin.

ST-amif tiebuIa colcerite

SA frAmnte colaciT
Si sti-I c6cA.

ST-o umplutil cu cercurile

aflat o baba
Cu mnicile sucite,
Cu mnile albe soponite
Ca niste tnjele phrlite

Prilgele
51-o ales o dgrt

Si baba s'o data

51-o frAmntatil.

S'o duel la tara de josti

Dup vial de cel
Er inapoT cnd s'o'ntorsti
0 venitti pe la IIArlAti
ST-o fost drumul frte

0 spart butea intr'un t

BAlcurile

Si cu dgele
Olg5.

SI-o dat'o until mqterti-stric,

Care tocmesce de fricA,
De-o fAcutil o buticicA

Si i-o trebuitil lemne de zeigntei SI-o Licata o buticiantrgii

51 s'o uItata peste prtal
Dintr'o singurA degA

SI-o vluta un ntr,

Sq-aceea ol(50.A

51-o strigata : indatA

SA-T aducA lemne de zagntA.
NAtArAula IT aduse'ndatti

51-o pusil tot vinula intrInsa

Poftim, de nu crecleV,
GustaV i vedeV! (3).

Dupa ce a rostitil oratorula cuvintele acestea rdicA attti

colaciI ctil si vinul, sa ce Mutur este, In susit si I Intinde nAnasilor.

(1) Pine se numesce un jghebutil sad ldtocagt, pe care curge fdrina de

sub pdtra mriT.

(2) Sub parpitrita se'ntelege ulna instrumentd la mr, care nu lasd sd cadit

de-odatd tte grduntele diii cosd pe ptra moril, unde se macind.

(3) Diet, de Petrea luI Serghie P...

www.digibuc.ro

771

Nnasii, lundil colaciI si puindu-I pe masa, cinstescil pre

fiat', cart I-aa adusa.

Dup ce s'ail adunatil acuma toff finii, 04 ail avutil s
se adune, si dup ce fie-care finil a Inchinatil si Inmanatil
colaciI adusl nnasilorg s61, nnasii pofteset pe fini ca s
se aseze la mas. Pun apoI pre cel mai Inaintati In vrsta si cu mai mare vac,l In capuld meseI, r pre ceia-lalti
dupa clinsii.

Dup ce s'ail asezatil la mas, stpanulil de cas, adic

ranasulil mai multmindil finch o data pentru colacil ce I-ail
adus si cinstea ce i-ail fcutil, cinstesce la celil mai cu vac,16.,

acela la nnas, nanasa la altil finii, si totil asa cinstindu-se,

bndil si osptndii, petrecil cam de la vr'o &me sat" trel

45re dup amc,11 si pn tn amurgula seril, une-orl si mai
trcliti.

Unit dintre nAnasi, carii Isil mat' avuti, poftescii la colcime nu numaI pre finff de curndil cununati, ci si pre alte
persOne, precum pre nmurile cele mat de aprpe, pre cu-

metri si pre amid Ba o sam dintre dInsil aducii IncA si

lutarI si atunci nu numaI cA colcirnea durz mat lungil,

ci totil o dat se si jc si veselia e cu multa mai mare.

Unit cant& si diferite cntece.

www.digibuc.ro

772

V. CUNUNIA LA SALCE.
Prin unele sate din Transilvania si mai alesil din muntii
apuseni esista mai de multa obiceiul ca, daca o fat mare
era insrcinat, (Moue femeI mai in etate o lua si o cluceail

la una garda, la unil plopil sail la o salcie. Aicl, dup ce-i

lmpletia prula ca la neveste i o invliati, se intorceail
imprejurulil ei i c,licea de trei ori :
Cunun5.-se rba lul Dumnedeil N. N. cu gardulil sa

cu propttia gardului, cu plopulil sa cu salcea.

De aicl venia apol vorba, c cutare sa cutare fat

fosta cununat la plopil, la salce sail la proptua gardului (1).
Pe la OfenbaTa, tota in vremile mai de multil, fetele gre-

ite erail cununate 1n tt forma de judii comunall si de

aceea steniI cicea c asernenea fete sunt maritate sa invlite de birae.

Fata gresit era invitata printr'unil gorniat comunala la

jtra i mai multi yorniet o asteptail, i irnbiind'o cu o lAuturd o intrebail cu buna: de
cine este insrcinat? Daca spunea ea ibovniculll el e cutare fecioril june, atunci hotArail qiva in care s se fac la
primrie, unde judele, do

primrie invairea (imbroboclirea) i declararea ei ca nevast.

La qiva nurnit fata se infAtisa insotit de nasil i nas, alesi
(I) Francu i Candrea, op. cit. p 171, fi corn. de d-lri Rornulil Sirn, invVitoria in

www.digibuc.ro

773

de ea, sat.' numitl de primaril i dad, feclorulil citatil nu

se presenta, se Ikea invdirea i deelaratiunea chlar si In
lipsa lui.
TotI erail 1mbracatl srbatoresce si Invlirea se fcea c'o
solemnitate. Fata era pus pe un scaunil In mijlocul casei
si biraele la mask r nasa 11 Impletla pru1t1 ca la neveste
si O 1mbrobodla tow asemenea. Dup acsta formalitate, judele declara : tota omulti s scie c fata N. N. de adi Inainte e nevast si copilultl, care nil va nasce e ah lui N. N.
In urma declaratiuniI se osptail cu Mutur ca i la nunt
si feclorulil presenttl sa absenta era somatil s se cunune
cu ea si la bisericA; v dac se opunea trebula s-I pltsc rusinea (1).
Acest obiceitl, de i 1n timpulil de fat5
mat aduce

nime aminte despre dinsul, dar judecandil dupa unele

pasage dintr:o doinh poporan, credil c, mal de multi"' va
fi

esistat si'n Bucovina.

td si pasagele respective :
,

Batit-te crucca, ntina

Cu cine m cununai,
Cu proptua garduluI,
Cu uritul satuluT!

In timpulil de fat este obicei In unele prti ale Bucovinei GA o fatet grqitii, care e ingreunata sail a avutic de fat4
mare copilet i care mai cu sm In prtile dela munte, se

numesce v&lanit, nu pte sub nicI o conditiune s se cunune ca fetele feetre, adic cu &Wit pieptnatil 1n creti si
cu cunun de flori pe cap, ci numat Impletit ca nevestele
Imbrobodit cu un tulpan, ceea ce 1nsemnz c nu
s1-a pzi cinstea. Afar de acsta cele mai multe dintre
datinele, cari se observ la nunta fetelor fecire, precum
inhobotarea i uneropul4 cu ocasiunea crdia se bea p4harit
(1) Frncu 51 Candrea, op. cit. p. 171 172.

www.digibuc.ro

774

dulce, la nunta celoril gre0te se twit cu vederea ca i la

veduve, adica la femelle carI aU fostil o data maritate 0 murindu-le barbatii, se marita a dua rd.

In alte partl, tota din Bucovina, este datind, c5, Indata,

cum a devenitg o fat& mare grea,
lese portula de fat&
i a adopteze portulil nevesteloril usitata in comuna,
din care face parte. Ea este moralminte constrinsa de celelalte femel la acsta, cad altmintrelea arti scte-o din satil.
Si 6110 in alte parti e datina ca o atare fat& s se imbrobide numal cu untl tulpanil, neimbrobodindu-se mai multil
In tt viata el, far& numai atunci cand se la sail se pptna, i acsta ca sa n'o vada nimene, adica tocmai dupa

mare

cum facia

nevestele.

www.digibuc.ro

775

VI. A DOUA NUNTA.

Patriarchuhl Constantinopoliel dice cu privire la

a dita i a tract nunta : Cela de a dua nunta nu se cununk ci 1116, se si opresce de prea curatele talne doI ani,
r celil de a tract nunta, cinci ant
Din contra fericitulil Nichita, Mitropolitula de la Iraclia,
in rspunsurile ce le d Episcopuldi Constantinil,
CuAntuhl cel iscodit cu adeverint, nu are obiceiil s, cunune
pre eel* de a dnca nunta, r obiceiula BisericeI ceI marl pre
acestla nu-I apr, ci le d vole sA se cunune, pentru ca nu
certata nimenea pentru acestil lucru, nun-la:I se opresce
unil an sail doI, de sf. Cuminicdtur, si preotuluI care le-ail
cett cununia, nu-I este cu cale s mAnnce cu dinsii, pretinuttl la Neocum dice canonulil 7 alti Soborulut ce
cesaria.

in fine la s(Irsituhl renduelet la a &Slut nunta atram urmtrea notit5. : Acst slujb se face neschimbatii si la a

treta nunta, r cu a patra nunta nimenI s5, nu Indrilsnsca

s se Impreune. Er carI vort cuteza a cununa, se vortl lipsi
de totil si de darulil preotieI (1).
Cu tte acestea Ins& si cu Vote c partea cea maI mare
a Orintiloril bisericesci sunt In unanimitate contra nuntii a
(1) Molitvelnicil, etc. Sibiig, 1874, p. 71, 72 i 82.

www.digibuc.ro

776

d6ua, totusl la poporulil romanti provine nu numal a d6ua

treIa, ci nu o data cblar si a patra nunt.

A dzta nuntA care provine mai adese-orI, se 'ncheIe de
comunil Intre un vgduva (1) i o fata mare sail Intre o vgchat(2)
veduv

fedorfi. A treIa si a patra de regul Intre

i

vgduve. Asemenea cAstorii Ins sunt In genere

privite de chtre poporil cu desgustil, ba In uncle prti ca

si cnd
fi cstoriti (3).
A china cstorie se Incbele mai cu smh din caus
murindu-1 bun r uneI 041, ce a fosta mai nainte cstorit, sotul si rmlndu-I copiI din cAstoria ntAla, voesce
a-s1 lua alt sotii, care sh-1 fie ocrotitoria copiilorti i mn
de ajutoriil spre Ingrijirea i crescerea acestora.

Ins poporulil cunsce frte bine dac, bun 6r6, o vgduvet se mrit de nevoIa ce are pentru ocrotirea gospodrieI sale, sail c din caracterulil ei celti r. Chnd se m5.-

rit o vkluv la unil an dup ce I-a repausatit sotulti,

atunci nu-I privit bine de poporil, r dup5, doI anI nu-I
mal c,lice nime nemic (4).

MaI tot-deauna Ins castoria a dOua nu e asa de pacinic si fericit ca cea dinti. Cci lnsurndu-se a d6ua 611
rmas copiI mici dela Antia neun brbatii, cruta
vasta si lundil de sotie o fata mare sail o vduv, care asemenea are copiI mid, copiil de la nevasta cea dinti sunt
In genere frte r tractatI de ctre vitriga
Dovad despre purtarea cea rea a vitrigeloril fata de copiii
brbatilortt avem, pe lng esperienta de t6te
o multime de povesti, anecdote si cntece poporane.
Minch"'
purtarea vitrigeloril, copiil, carI ail avutil
(1) Se (lice : vdw, veduvil si v'duroa
(2) Se qice: vduc si Odnvit. De.,pre cuy. v'dand vcql partea III, cap. V.
(3) Columna ILA Tralanil, an. IX, p. 423.
4) Columna lui Tratantl, an. IX, p. 423.

www.digibuc.ro

777

nenorocirea s capete astil-feliti de mame, nicl nu ail cum

sa nu se deplnga i FA, dic:
Niel o pmil nu-T dulcie

Ca pomuta cea de vie,

Ca mMeu0 cea
Nid o prrirt nu-I amar
Ca pma de pe rezr,
Ca mama de-a dam rri! 1

Dar fOrte odese-ori se'ntrnpl c5, i vitrigii se prt, mai

totil asa de mil fat cu copiii nevestelorti sale, ca si vitrigele.
remasa copil
De-aice vine apoi c multe vduve, cdrora

din ntla cAstorie, stall fn cumpn 0, se mal mrite Inc

odat ori nu. t5, ce ne spunc una:

De cnd badea a murit,
pi i npte m'am bocitrt,
Ctirarea mI-am
Vduvit ca-sti rrnasil

cu treI copii in cas,

N'are cine-I ingriji
tat a le maT fi,

N'are cine-T drosti.

De milritat, m'a1 mrita,
tata y'a1 kia,

Da na fl ea reposatul,
Ca dinsulti n'oirt gilsi altul

Dar nu numai copiii, ci de multe ori chiar si mamele lortt

sunt e tractate de catre brbati si ma! ales cnd acestia
ca feciori holtei. i precum copiiI se plngti asupra
mai tottl cu acelea cuvinte se plngil i o sam
de vduve asupra barbatiloril de-a dam r. t cum se esprima una si'n acst privinta:
(1) Din colectia inea
(2) N. A.Bogdanili, Literatura pupulara (culegerI din suduirt MoldoveI), publ
in aGazeta slt6nuluTD an. V. R.-Sarah-1 1888, No. 10, p. 155.

www.digibuc.ro

778

Nick' o pm nu-r dulcie

Ca struguraul din vie
ca brbatulti dinare ;
Niel o pinti nu-T ainar
Ca ()multi de-a dem enii (1).

Nu le merge bine vkluveloril, cari se mrit dup feciori

holtei, cu atta mal putinil feteloril mari, cari se mrit dup

Wilvd 0 mai cu srn dup de-aceia, cari ail cte-o cas

de copii, cAci t5, ce qice una:
Cui II trebue ncazil,
Mrg dupti ornil rmasil ;
Cul il trebue nevor
Mrgti, dupa v6duvoiii ! (2)

Ce se atinge In speciahl de serbarea nuntii intre astil-felia

de soti trebue s amintimil, c ea e cu multil malt simpl

deck cea dintre feciori si fecIre. Ba adese-ori, mal cu sm
cand amnclue prtile sunt vduvite, se face nunta teccutd,
adic Mr& lutari.
Asernenea nu se caut asa de strictil la cjilele in cari are
s se serbeze cununia. De-aice vine apoi c vkluvoii se potil
cununa in ori-ce li, chiar si'n serbtorile cele marl, fr a
se crede c li se va internpla vre-o nenorocire.
Mai departe tte vMuvele, fr deosebire, merga la cununie imbrobodite cu mnistergur sail si cu unil tulpanil, nici
cnd Ins cu capulil golil ca fetele. In unele prti vkluvele
cele tinere se cunun imbrobodite cu hobotulil ce-lii cum-

Ora mirele si li se pune la ureche si o flre. La vkluvele

cele mai btrne flrea lipsesce cu totula.
Asemenea nu le este vkluvelora lertatil de-a purta cunund
de flori si petld. De-aice vine apoi c si tOte datinele 1m(1) Iarnik :0 136.rsanil, op. cit. p. 169.
(2) Vaseliand PopovicT, PoesiT pop. din Mure0-S1atina, connt. Araduluf, pub].

in Gazeta poporuluT, an. IV. Tirnira, 1888, No. 19.

www.digibuc.ro

779

preunate cu prepararea acestora ch5ue oblecte, lipsesce cu

totula. Asisderea nu provine la vcluve conadria, clddria,

Inhobotarea si uncropula cu Ohara dulce ca la fetele fecIre. Mai pe scurtil, nunta v6duve1oril se serbz, ea si odinirg, a vcluveloril romane (1) frte simplu.

Dad Insri mirsa e fata mare -si numaI mirele e vkluvoirl, atuncl tte se facil ca si la orI-care alt fan, fecIr,
numal la mire nu proving athtea datine ca la un fecioril
holteiti.

i precum vcluvelorti, asa si vcluvoilora nu le este ler-

tatil a purta flre la cusm.

In fine, trebue sti maI observil ca In Romnia, cnd o
femee se mritA a cltia cir, fiindu-I bArbatulii mortil, o alt

fernee In timpula cununiel trnA o donith de ap pe mormIntulri celui dintAiil brbatri, ca sa-I trsc cela de Ma
dollea si s' stingii, focula ce arde pe morta pe lumea cealalt ; c6Lci altil-feli 61ti va sta femeea mArilat cu ala doI-

lea brtrbatri, cela moral secle ln foal (2).

(1) Plut. Q. R. 105 : Tait: lily 7capr.I;vot; v.g.).6v
zpy wakeily iivtar, 7alisi.ollac.

v.4]

oki-jord, T.CLig

i'a AprAL; a:a-

Pentru fete tinere este frumosil a se mirita, daca nu sunt putini, r pen_
tru v6duve este o ru'ine a se milrita, daca' sunt multi (nuntasT ?)
Optatus de schism. Donatistarum p. 163 ed. Lond. 1631: Hoc nec mulieres
patiuntur, quae carnaliter nubunt. Ex quibus si alicui maritum mutare contigerit, non repetitur illa temporalis festivitas : non in altum tollitur, non populi frequentia procuratur.
Aceste nu suft-Ira nicT femeile cart se m'aritil in chipil trupescii. Si dac5, s'a
intmplatil vre-uneTa sil-sT schimbe barbatulti, nu se repetesce aceeas1 festi-

vitate temporal, nu se ralica in susil, nu se face adunare a poporulul.

(2) G. S. Ioneana, op. cit. p. 33.

www.digibuc.ro

780

VII. DESPARTENIA.
Taina cununieI, dup5, credinta poporului romnil, se Intelege c5, a celui de jos, e o tain5, a-LAM de mare si de
sant c5, pre ceI ce ail apucatil odat a se uni prin dInsa,
nime nu p6te s-I desprtsc, far numai uniculil Dumnec,leil prin mOrte.

Dovad despre acst credint fOrte rspndit si adiinc

Inrdcinat In sInulil poporului nostru, avema o multime
de doIne poporane din bite prtile locuite de Romni.

Asa o doin din Bucovina, care ne spune c nu numai

preotur6, ci chlar vldica nu pte s fad, pe placuhl unei
neveste, care voIa cu ori si ce pretil a se desprti de brbatulil ei, unil mosngil btrnit si neputinclosil, sun6, precum urrnz :
Parinte, sfintia ta!
0 sut de lei IT-oiti da,
DacA me-T descununa!
SA-mT daT Inca pe-atilta

'rota nu te-oiti descununa,

Cri nu-T vina mea,

Ci e vina ta;
Cununia-a fost la mine,
OchiT tl In cap la tine,
De cc dar n'aT catatil bine,

www.digibuc.ro

781 -De ce n'aI catatil anume

Cu cine te legI pe lume ?...
la vladica,
i el
spune-asa!

Du-te
C

.. (1)

dac5, un preotil sa chlar i un vldic, earl' ati

darul de a lega si a deslega, nu pota s desprtsc5, pre
ceI cAstori*ti, cu atta mai putin un rnirn, care nu are
acest dar. Caci t5, ce ne spune alt, doin5, tota din Bucovina :
FrundA verde avrilmascrt,
Inga scarba de nevast. !
Duce-se la vornicul
SA-s1 prasc, brbatulti.

Dar vornicu-I om cu minte,

0 scie de maI nainte,

Judecata I-a facutil
din gura I-a vorbitrt :
Mergi, femee, la barbat,
Bilrbatula si-I

De te-ar bate, dal te-ar bate,

Nime nu te pte scte
NumaI sirta de mrte ! (2

Din cele due poesii lnsirate aice urmz5, nu numal, c5,

nime nu are putere de a despArti pre ceI cununati, ci totilodat i aceea c femeea nu are nicl un drept de a se

desparti de brbatul ei. Dreptulil desprtirii zace nurnai In

puterea si vointa lui Durnnecleil, sa dup5, cum ne spun
urmtrele versuri scse asemenea dintr'o poesie poporan
din Bucovina, In voia brbatului :
Cununia-I lucru mare,
Nime n'o pte stricare,
(1) Din colectia mea
(2) Din colectia mea

www.digibuc.ro

782

NumaT unul Dumnedett

8i cnd Tart sotul tti! 111

Apoi si din urrnatrele versuri dintio poesie din Transilvania :

Wiritatu-T lucru mare

Nime nu-lii pte stricare,

Niel popa, dar nicT birn,
NumaT singur Dumnede !

(2)

Acsta credint se vede c e motenit dela strarnoiI

notri, dela vechil Romani. Cci muerea roman, dup legile lul Romula, nu a avuta drepta ca s se despart, dar
brbatula putea ca s o mie dela sine In unele casurl, anume dad, a prins'o c pregtesce venin, i atuncl Ii dicea:
ai grip, de lucrurile tale! (3).n

Intru adeOril 6, la poporula de josa, la Orani, desprtenia provine frte rara, ama put dice CA mai de fella.
Multe si marl trebue s fie pacatele i scderile prtil acelela, care a provocata desprtenia, i cu tte acestea, daca
s'a facuta, poporula o privesce cu indignare i dispreta.
In fine trebue s mat arnintima i aceea, c dac desprtenia a fosta provocat din partea brbatulul, atuncl brbatula e datoria de a Intrce tt zestrea ce a luat'o cu sotia sa, r ciao& s'a provocata de sotie, atunci zestrea acestela se Imparte Intre copil, cariI de regul rernnil In sama
tatluI lora, ca ela s se Ingrijsc de dIniI i s-1 Intratie (4).
(1) Din colectia mea ineditg.
(2) Corn. de I. Popil Reteganula.
(3) Dr. At. M. Marieneseu, Cultulti pgn, p. 333.
(4) VeclI despre acsta si Columna luI Tralana, an. IX, p. 422-423.

www.digibuc.ro

ADAUSO.

www.digibuc.ro

75

I. IERTACTUNILE.
Din BoTand, corn. de d-lu V. Turtur6n0, preot0.

Un raig rnititel,
Mndru, frumusel,
Pe patru stlpI de argint,
apoi l'a'rnpodobitti
Cu lumini de cununie

Staff, staff frafilor, staff!

Slice le din cap luafT,
Lng . mine v'adunafT,
Cu luare-aminte-ascultafl.
AscultafT cu luare-arninte

Aceste dou, trel cuvinte,

Carl si de D-c,letr rnduite
Si de mine-acurn rostite.
Dumnecleil ea s'a ganditti
ptunintulli a zidittt
cu cte-a socotitti
Cu tte le-a 'mpodobit.

Ca s ne tie

Si de Lura, cum s'a sculat,

Dar Durnner,leil a vNuttr

Ca' secle re pe pmintti.
Fr de om.

Pn SAmbill'a
Duminec s'a odihnitti,
Pe noT ne-a blagoslovitti
C'o li blind de hodin,
Ca nol lui s-T mulfmima
Pentru tt. suin'etatea

Cea de peste s'eptanntt.

lr LunT desdeminfa
Pe pmintA ca' s'a pornit

Si a pusti la tte nume

CAte le-a aflat pe lume.
nr dup'aceea-a facut
Din glosti despre rsritti,

De asupra pe

lue de veselie
Si de hucurie,
Si T-a pus propele
Mulfime de stele,
Si sfesnici
LuceferiT vecTnicT.

Si a luatti trupti
Din pmint.
Osil din ptr,
Snge din mare,
OchT din sre.
Faftt din flre,
Sprncene
Din stele,
Duhti sf. din mririle sale,
ST-a fAcutil

Pre strtimosuld nostru-Adamil

De la care tofT ne tragem
50

S. Pl. Nark tu, Nunta la Roman T.

www.digibuc.ro

786

Si incA a statti
Si s'a uttatti
Cum luT sop nu T-a ltisat ?

Bineluf
Din mijloculti rainluT

Si atuncea ce-a fAcutt.1 ?

picndu-le asa :
Din acest porn de-ff mAnca,
Porunca mea mi4i ctilca
$i 'n p'cate \Teti pica!
Dar strAmosulti nostru-Adamil,
Dela care ne tragemti toti nmti,

DumneOeti c'a socotit,

Cu somnil dulce l'a adormit,

De el s'a apropiatti
Si cu'neetulti a luatti :
Trup din trupulti
Osti din sele lul,
Sange din sticrele luI.
Ocla din ochil luI,
SprIncene din sprincenele luI,
Si fatti din fata luT,
Si dintr'aceste a fticutti
Pe stritmsa nstr Eva,
Dela care ni se'ntelege viata.
Adamti c s'a desteptat
glasti mare a strigat :

Le-a oprittt de a mnca,

Din tta dulcta ralului

N'a mncat,
Dar din pomulti ecla opritti
A gustatil,
Porunca luT Dumneqeti a calcatti
$i 'n gyeti pecatti
A picatti
DumneOeti s'a supratil
Din raiti afar I-a datti.

Pe urna r s'a induratti

Of ! of ! Dmne, ce tra-al dat ? Gresala cti le-a fertatti .

Duinne4eil prea induratri
Si Dumnla-vstrti tinstitT

InapoI s'a inturnatti,

Lui Adamil a euvintatti :

BunI

Tubitorl pArintl,

Ca doI pomi mAndri 'nfloritT,

Adame, Marne,

Tte 'n talpti le cillcati

Mosule Adame !

Si pe flic-v6 Tertati,

Nu te'nspiamnta,
Nu te'ncrncena,
Ca tie acsta
Sotti se va chfema !
$i dupd ce-a cuvintatti
De mnti c I a luatti

CA ea Ve* cere Tertare

Cu rugti multiS. i mare,
Si v cere TertacTune
Cu adnctt plecAcIune,

Si prin rain I-a preumblat

'n vanghelie I-a 'nsemnat.
SI-apoI porune le-a datil :
Din tt dulcta rafului

Cu mnele pe brate,
Cu lacrimI pe
CA ne tragemil yip de nm

Cere blagoslovenie
Cu mare smerenie,

Er din prnulti

Dela mosulti nostru-Adam ;

Vitti din vit
PAn' la acsta mltidittt;

CunoscinteI
SI-a sciinteI

CA blagoslovenia ptirintilorti
intaresce casa

Sa Tee i sA mannce,

www.digibuc.ro

787

r blastemul phriutilor
Rilsipesce casa fiilor,

Multime mare (le diavolI

Din Tada cit 1-a prpildit.
Dumnedeil, cnd a v6dutil

Sit fie clilar si de ptr5

Si se rAsipesce ttut
De sus i pAn in talp5 .
Diavolulti impelitat
Ce-a dires i ce-a lucratil?
S'a luat i a filcutil

SAnt-Ilie ce-a fAcutti,

Singur s'a inspAimntat

Ce putere mare T-a dat.

La dinsul a alergat
MAna drpt5 r-a luat,
Piciorulit drept' T-a scurtatil.
insp5Imntat

Din sus despre asfintit

De desubt, sub pamintii,
Un Tad mare si rotat
De diavoll intunecat.

De ceea ce s'a inttmplat,

In glasd mare a strigat :
Of! of! Drnne ce
datil?

Dumnede, cAnd a cAtatti,

Singur s'a ins1)5ImAntat,

Mina drpt inT-af

PicTorul5 dreptil ml-al scurtat,
Cu ce, Dmne, m'al* lAsat ?

Pre Ilie l'a strigat

Si dicndil I-a cm intat :

Dara Dumnede a stat5

Ilie,

Si dic'endil 1-a cmintat :

Mare Santa-Pie !

Ascult cuvintul me5,

lIje, SAnt-llie !

Si fa ce V-oia spune ea:

Pornesee tunetul tea,
Tunetulti tea cela cotita
$i de mine rnduita,

De-aeuma ala t s fie

Pornesce-mi-la, da-la pornesee,

pe draci mi i fugaresce,

Intr'o di de yard

Cit eT t5.

Tunetulti i ptetrile (1)

Cnd ont inflori pnile,
CA a bate ptra

SA nu aiht ce mAnca

Intr'un an o Ord._

facut

Din sus despre rgsAritil

De desubt pe sub pAmint:

Unti Tad mare si rotat,

Da Domnia-N strii cinstitI,

BunI i incluratl parinti,

Ca doI poml mndri 'nfloriff,

De dfavolI intunecat,
De care simzuril m'am spilTm n[tat 6.
Ilie, cAnd audi,
Din putere

Bine sma v'e* luatI

FiIca binecul intatI,
CA ea v5 cere Tertare
Cu rugA multA si mare,

Si din tunti cnd a trntitil

CerTula cit s'a scrijilit,

Si v cere TertAeTune
Cu adnc5 plediciune

Rimintula s'a prabusit,

Si blagoslovenie

(1) Sub cuy. ptrd plur. pietri in casula acesta intelega BornaniI din Bucovina: grindinel,

www.digibuc.ro

788

Cu mare srnerenie,
Cu manele pe brate,
Cu lacrimt pe fata,
CA ea catil a vtetuite
Pe langa parintl crescenda
Mu lte le-a mat fi gresit...
AT ura, ce-ast mat ura,
Dar nu s-ce plata mi-tt da ?

EA credil ca mi s'ar dale

Pentru ostenla mea
Un paharel bun de vine
ST-o naframita de Mil

SA-mi sterge mustta de vial.

L'ast be acestii pahare de tata,

Dar me tem sa nu me 'mbetil
Last be aceste Ohara de bine,
Dar mat sunt catt-va ca mine,
Si Past be de sanetate,
Dar mat sunt pe dupa spate
Vr'o cate-va gull caseate
Si me gbiontuescii cA-a lorA cte
Ca sA le facA i lorA parte.

Dar dealt singur Pohl b

Si le-oi face voe rea,
Mat bine peste eapti l'oie da
alira le-oie astupa !

IertAciunile.
Varian la din Vatra-DorneT, diet. de G. Bneri5ti.

Nuntasl,
Imprejurasl,
Glte i norde,

Dumnede sfantul
Numal cu cuvintule
Certule i pamintul,

Cate aict suntett adunate

De pe-aprpe i departe.
Poftimil stati

$i marea cu eke sti intrinsa

Le-a facutil numat cu disa.
$i dupa ce le-a gatatil,
La tte le-a date
Multe podbe mar*

Si-ascultatt

Si D-vstra cinstitl
Bunt si induratt parinti,

Unit suntett rkduitt,

Ca nisce point infloritr,
Ce facil roda ramurilorA
Din recorile rad6cinilore.

Poftima statt
SI-ascultatt

Pe-acsta filca Iubita,

Caren'genuche smeritA

Si cu multa rugactune
cere ail l'ertactune.

Cad dintru'nceputg
Dumnede a facuai,

Si destula frumusete.
$i dintru'nceputil
Pamintu-a umplut
Cu dcosebite
Soturt de vite,
Aeru'n naltime,
Cu paserT multime.
CertulA l'a impodobitg

Cu luna, cu sre
Si cu stele lucitre ;
Marea i apele tte
pescilor multe alte.

Dect avadti
www.digibuc.ro

789

De gAndil

Si vrnda
Ca sA se proslAl scA
Fapta cea durnnee,lescA,
Intindnd
Cea sfAnth mAnA

Si zidinda
Pe-Adamti din .ternA

Face(f bine
blagosloviti,
CA si acsta se pte,
CA ne-ascultAndu-vii la OW

Nti va fi respuns cumte

Prste i nechibzuite,
Si DumnIa-vstrAll fi disti :
Xiscat blst8matA...
CA Dumnee,leil ni-I ca tatA
Cu milA nem6,suratti,

cu suflare
Cu cuvint
Dup'a sa asemnare
Nu se grAbesce indatti,
I-a trimisa luI un somn mare CAnd facem r, s ne batA.
El ne dA a sale rade,
Si'ndatA l'a adormit
No rabdil, no luminezA,
tAiatti dintr'a lust' cstA
SI-a fAcutti pe Eva, stramsa n- Nu grAbesce sA ne ardA
strA... Si pe loc ca sA ne prdA.
De-atund doI cu doi s'adunii
SI-asa scumpiloril pArintl,
De Dumnedeil r'riduitI
SA trdscI dimpreun,
Ca pomil.
infloriV,
C'asa legea poruncesce,
Dumnedeil asa voesce.
Mila cea dumnedescA
Cnd pidun la pocAintA
Chemati ca s'o intArscA
s'o Nfrumus tesci
Ne rugAmil cu
Ca garfa i ca
Ne Iart ge.ituWi nostru,
SA'nflorscA ca mAslinulti ;
Cum cetim in Tat Wi nostru.
In viatA, in tot locula
Er maI Mesa Dumnia-u5strA,
S'o insotscA norocul,
CinstiV si 'Murat( pArinti,
Calif sunteV rnduiV
In traiil sit se resfAteze
Ca pomiI eel infloriV,
adtinci bartmete.
Iertaciunile.
Variant din RausenT, coin. de Nerula. mea, Darniana Mariana, fosta tcologa.

StaV cinstitilor nuntasI

cu top imprejurasi,

CtI aid v'ap adunat,

La astA nuntA cinstitA
Si veselie blagoslovitA,
CA asta ar' s remtlIe

La finer! ou daorie,

La bartinI cu eselie
RanA'n vechtluZ vecic,
CeI tineri sA nAzuescA
Ca s se cAsAtorscA,

CeI btrinI ca sA trAscA

mi se veselscA.
riisl, rogu-v6, stasi,

www.digibuc.ro

700

Statl putin i ascultatT,

Cusmele din capil
Aste due, treT cuvinte,

Carl din vecI sunt raduite

De la cerescul ptirinte.
Si dumnTa-vostrii.
Cinstitf i prea buni printf,

Carl suntetI blagoslovitT

Ca si pomil ceT roditT,

Ce datt rda ramurilorti

Din recorile rchicinilor,
facutil,
Pre aceti fiT, ce
Si cu nticazti T-atI crescut.
Si Dumnedett s'a'ndurat

pile bune de le-a dat,

pile de cstorittt

SA-T privirn istI pecatosT.

Si r Dumneddi cel sfntil

Pilmintultt l'a'mpodobittt
Cu cmpT mari i latT
Si cu muntT inaltT,
Cu dlurT inalte
vrtl addncate,
Vtiile

Cu izvrele
Si cu pAreele ;
CmpiT cu erbile
eu florile ;
Muntil cu negurile

cu bradi
RamuratT

Ca sa trrtscrt

Si'mpreuna de trilit,

vIetusert

UM' tera'ntr'iniT
SA-0 dee brana sa

FacetT bine si-T Tertatl

Si stt-I binecuvintatl,
Dup semintia sa.
SA se bucure
De binecuvintarea DumnIa-vstr, Si cu acele cu tte,
Ca Dumnede celtt ce pte,
Cum s'a bucurat
Dumnede dintru'nceput,
A fticutti
RaTul la r'srtrit
Cnd a fkutti
Ceriulti i parnintulti
Osebit
NumaT cu cuvintultt
De-acesta

Si marea cu tte

Si in rai ca l'a ziclit

CAte sunt intrinsa

NumaT cu disa.

Cu stele

Pe stramosulti nostru-Adam
Din care ne tragemil nmil :
Cu trupultt din ptImint.
Cu sufletulti din duhulti sfntii,
Cu sele din petrii,
Cu sangele din roua,
Cu ochiT din mare,
Cu frumsetea din sfntultt sre,
SI-a suflatti apoi cu duhultt

Wruntele

si-T invise trupulti,

Ca sa privirn5 noT la ele,

Si luceferl luminost

De-oscbitrt dc-ale sufletuluT.

Si r Dumnedett celd sfnt

Ceriulti l'a impodobitil :
Cu srele i cu luna
Ca s, privima tot-deauna

$i r Dumnede prea sMntti

CerTultt l'a impodobitil

Cu tte stichirile trupuluT

www.digibuc.ro

791

Atunci DumneOeti a gandit :

Ca sit stee pe pamint

Aist om singur sa tralsca,
Parnintula sa-la motensca !
AtuncI l'a blagoslovita
Si pe-Adarna l'a adormita,
in campir viilora,
In codrif
In cmpir
In codrif infruncJitl.
Atuner DumnecJea a stata
rar a cugetatti :

Asta se va chrema ie
De-acuma'nainte so0e
Pana'n vecruluI vecie
La tinerI cu d'torie,

La barinT cu veselie
Cer tiner1 sa nazusca
Ca sa se casatorsca,
Cer barnr ca sa trtisca
Si sa mi-se veselsca.
Ca de-acuma inainte

Va lasa, sa IMO* minte,

Feciorula pc tatala sat

Si fata pre malca sa
Si s'ora lipi dor la un trupa,

Asta cum are sit fie ?

Sa-T facri lui ti soVe;

Si ap a cugetata :

C'aa Dumneqea a vruta.

r cinstiti

Ca sa 1-o Ice din capa.

Dar ra a cugetata,
Ca daca I-o Tee din capa,

Femeea are sa fie

Mar mare peste barbata.
Si ra,1 a cugetata
Sa Tee lui din piclre,
SI-a ganditil c'a fi ferneea
Prea calcata in picIre.
Decr el a luat o celsta
Din cstele luI de a stnga
Sr-a zidita din csta
Pe Eva strama nstra,
Si a zidit pe stramNa EN a
Sa no tragerna i nor ceva.
Atunci Adarna s'a trezita
Din somnula, ce l'a. dormitti,
Si amara s'a sparmntata
Si urmita a intrebata
Ce este acsta, Dmne?

Nu te sparmanta, Adame!

Parintl,
Carr suntetr blazosloviV
Ca i pomir cet rodiV,
CariI (IA reicla ramurilora

Din recorile radcinilor,

Pre-acetr fir ce T-atl facuta
crescuta,
cu n'caza
Dumneclea s'a'ndurata

pile bune de le-a data,

pile de casatorit
Si'mpreuna de traita,
Faceti bine vi-r rertati
Si sa-T binecuvintatl,

so: se bucure i el
De binecuvintarea Dumnra-vstra,

Cum Aron s'a bucuratil

Cand dorsprecjece anT a stat
Sr-a aflatil

Toraga uscata
In mana

Carne de pe trupula Ca,

Far' de racrcina,
C'a'nverclit,

Sange din stingele

Si ttil lumea s'a veselita.

C'asta-I osa din osula

www.digibuc.ro

792
A.*a. sA se

SA le dap blagosloN enie,

eselscA

Si ace*t/ fir al. Dumnia-1 strA

Cu pane i cu sare,

Facet/ bine
IertatI
mi-I binecuvintatI,

Cu mitt i cu unt-de-leinntl.

CA blagoslovenia pArintilorA

$i &As./ cinstitI pArintl,

IntAresce casa fiilorg

DarA blst6rnulti ptrintilorti
Resipesce casa (Moat.
De-ar fi temelia *i de ptrA
Se resipesce din talpA

Carl suntetr blagoslovit/

Ca *i pornil eel roditi'
Ce dag rdA ramurilorO
Din r6cori1e
Pe-ace*tI fil ce I-aff fAcut,
*i cal nAcazg
crescutO
Si Dumne(,leg s'a'nduratil

pile bune de le-a datti,

pile de cAsAtorita
*i'mpreunA de trAitri,
FacetI bine
IertatI

$i nu-I harnica nime s'o facA

ErA Dun-In/a-1 strA,

TinerI lubitf, sii fitl',

De DurnneOeil inttiritI,
De pArintI blaErosloN,itI,

*i sA trAitI
SA v' fericitI,
Si sA N inmultiff

sA-1' binecuvintatI,
SA se bucure i el

Ca nasipulg Prutului

De binecuvintarea Dumnia-N

Cum s'a bucuratg

Constantinti *i cu Ilna
Cnd singurI a aflata cracea,
Sfnta cruce-a lui ChristosO,
Care ni-I la totT de folosii.
$i 61.41 einstitl pArinti
Carl suntetI blagoslol itI
Ca *i pomil eel' roditi,
Carl' dag rdA rarnuriloril
Din r'corile rAd6cinilorg
Pe-ace*tI fiI, ce I-ati fAcutti,

*i cu ncazil I-atI crescutil,

*i Dumneqeig s'a'nduratO
bune de le-a datO,
pile de cAsAtoritg
*i'mpreunA de trAitil,
Pe-acestl IF/ ce stag cave
Cu genunchile plecate,

Cu lacrimI pe brate vrbate

*i se MO cu smerenie

Ca rba pAmintulu.
Sii fiti stApAnitori. curtiloril
SA datI cinste
SA fie pornanA nAna*ilorO

Si nue ostenitorilora.
Er Dumnia-ta juptinsa,
TrairA mirsA

PlAngI acurna i suspinA

CA intri'n casti strAinA
$i te-org mustra fAr' de N in a,
Te-org bate farA pricinA.

*i cnd ti-I aduce arninte

De ale mele cuvinte
Totg Ii suspina i plnge
Si nimica nu-I put Oice.
$I-aminte cnd ti-I aduce
De acest cufintg ala met'
TI-org merge lacrimI pAri.16.
pAmintu
Si-T cAta 'n cerig

*i nu-I put lice nicI &Ind

NimgruI nicI ung

www.digibuc.ro

793

Da sa, nu te 14 la bOtulti
Jupmilul mire,
Catu-I de mare,

Ca el ti l'a araare
Pentru a Dumi-tale
Neascultare...
Ca al o scra
Ca o tca,

Intan cast'.
Ca o csa,
Ies'afara

Ca o para
Da mic cc mi s'ar cad

Pentru oiatia mea,

Pentru aceste cuvinte
De la Dumneqe rnduite?

'Jai Ohara de

inti

*1-o hasmaluta de inA

Sa-ml steret mustatile de villa.

Dar nimica de nu mi-tI da
roiti sterge dc-o pla de manta
totil Iona m'a chIema.
*I-acum ieci toti :
!"
Er eine n'a ()ice amin"
Sa se facii un Ciotti de-arinii,
C'atunci totl orti qice aminA !"
.

Iertaciunile.
Vananta d'a
Duna Arremea,

Buna vremea,
La Dumnla-A stril
Cinstiti

Parinti,

Cara sunteti raduiti

Ca si pomil ceI roditi
Dela hunulA Dumneq.
*i la Dumna-vstra
Cinstit1 nuntasI,
Dimpreuna 'mprejurasI!
Cinstitl
Parintl!
Dumnla-vstra
Cinstiff nuntas1
Imprejuras1!

Bine-voiti a sta
*1-a asculta

A.ceste dale, treI cu jute,

CarI sunt rtmduite
Dela bunulti Dumneqe0,

dietat de Dumitru tingurnulu.

C prea hunula DumneOcii

.La'nceputa
A facut
Cerfula si pamintulti
NumaI cu cuvintul,
Marea i tte cate-sA intr'insa
Le-a facut numal cu Oisa.
*1-a 'mpodobita Dumneqert
CcrIul cu
Cu tunetula,
Cu fulgerula
Spre stapanirea plaiI ;
Cu stelele,
Cu sOrele

*i cu luna,
Care-o privimA tot-deauna,

Si cu eel dol luceferi

Pe cari-1 privim nof i.tl pcatosl.
*i'nc'a'mpodobitti
Bunula Dumneqe
PamintulA

www.digibuc.ro

794

Cu muntiI,
Cu codril,
Cu dlurile,

Lta Adamil un somnri greit

$i Adam o adormit,
CAcI Dumneqe o voit,

Cu vitile
cu mAgurile,

In care cresca frele,

51-o intinsti Dumne4eil mAna

$1-o luatti o cstit de-a stAnaa
SI-o ziditti pe strAmOsa Eva,

Cu pomil. roditori

De la care ni se'ntelege viata.

$i cu tot teliulti de MA.

51-o suflatii Dumneqe cu duhttlti

5i 1-o invisil trupultl.

FAcut'a Dumne4eit
*i ralulit la r6,sAritti
De-acest piimint
Dar Ve'crndti Dumneqeit
CA n'ar fi bine siS, fie
Pmmntulti fArii de omit,
Pe strAmosulii nostru-Adam,

Dela care suntemil

In raiti cA l'o ziditui
Cu trupti din piimintii,
Cu 6sele din ptr,
Cu sAngele din raid,
Cu ochil din mare,
Cu frumusetea din sre,
Cu mintile din gAnd,
Cu sufletil din duhulit sfantri,
Cu tte stritchirile trupulta

Osebitit de ale sufletula

Ward Dumne4 cu duhulti
*i invise trupulit.
Era Dumneqeil o socotitia
Si asa o gAnditil
CA singurti omul
Cum a stApAni

0 gAnditd in sine
CA n'ar fi bine

Ir Adamtl s'o desteptat

$i din gur'o cmintatil:
Ce-o sit fie asta, Dmne,
Cii-osit din osti mi s'o luatti ?
Dumna,leil o cuvintat :
Adame! ett tl-am luat
0 cstA de-a stAnga

$i tl-arn zidita o muere,

C'amndoI sit fitI ung trupit.
Pentru aceea de-acuma
Pe care l'oiti imprettna
Omulti sit nu-la mal despartei!
Ir Adam s'o bucuratil,
Bura laudA 1-o datit

$i din gur'o cuntatti:

MultAmescu-tl, Dmne, tie,
Cit mI-al druit sotie,
bine c'asta este
Trupti ales(' din -trupulti mc
&Inge din sAngele meti,
carne din carnea mea,
51-acsta mi s'a chiema,
S'a clifema mie sotie
De-acum i pAnten vecie,

Omulit sA fie

Rail de sotie,
Singur sit trilscA,
PArnintula
stApanscti.

Trimis'o decI Dumneqeti

S'a chlerna mie muere,

C'asa-I place inima mele.
Pentru-acsta I a lAsa
Tottl fiul pe maica sa
$i pe tatAl stir!,
5i pe trate suit,

www.digibuc.ro

795

Si pc sora sa,

$i Iertare cerada.

Si s'a'mpreuna

Deci DumnIa-vstra cinstitI

Parintl,
Nemica sa, nu ganditI,
Ci se ye milostivitl,
Inima v'o umilitl

Cu sop sa,
SI-ora if amndol unti trupa,
C'asa Dumnedett o vrutti!...
Si de atuncI in cce
Nmula ni se trage,
De-atunci ne tragem i noI
Nrn

Din nmil
$i vita
Din siSminta
ajunsa si aid
Pantt

La acestI dot fiI IubitI

AI DumnIa-vstra
BunI i induratI Prnt

Pe cart Dumnedeti
I-o rnduit
De s'o casatorittl,
S cani sunt sfatuiti
SA se despartA de parintl,
Si sa trca peste muntl
Ca nisce pomi ne'nfloritI
Ca acolo sa'nflorsea
Si me mandru sa, rodsett.
DecI cinstitI
ParintI !
$i fficeI Dumnia-vstra
Acum I-o venit

Si pe flea s'o IertatI

Si s'o binecuvintati,
Ca hinectnintarea parintilorti
Din temei Intaresce casa
Er blastCmula parintilora
Din temelie risipesce casa
DumnIa-N stra cinstitt
Parintl,

Nemich sa nu ganditI
Ci s v milostiviti
Pe filca Dumnia-vstra o IertatI
SI-o binecuvintati.

i nol
Acestia veo dol
TreI ostenitori
Si adunator,
Inca ne'ndurama
CA inch

Si ne rugama
dollea renal,
treilea rnda
Tota cu-ala el cuvint,
DumnIa-vstra, cinstitl
Parintl,

Vremea de casatorita

Nemica sa nu ganditi,

Ca si la un porn

Dela inima
$i pc Elea DumnIa-A stra o Iertati
Si o hinecuvintatl,

Vremea de'nflorita

Si de rodita.
Dar aduendu-s1 aminte
C'a Dumnia-vstra cuvinte

Precum s'o induratil

De multe orI le-o calcata,

Genunchif i i-o plecata
Si fata sa la paminta
Cu smerenie suspinAnda

Adarnti

SI-o binecuvintata
Pe-Avrama
$I-Avramti
Pe eel doI-spre-ce patriercliI,

www.digibuc.ro

796

Ca srt mrga la acea cask

Care este de Dumnedett als.

r de-a fi si de holercA,
Lui Dumitru tota nu strica.
CA yeti' merge si DumnIa-vstrA *i o ntiframA de bud,
Ca sA-mI sterg ist nasti de mud.
La diva cea infricosan
*i inctt as mai dice,
Ca sA ye dAruscA
6re-ce i Ore-ce,
Milostil ul Dumnede
in partea mea,
i Dumnia-vstrA Tertare
De-o copilA ochisea,

FArA de nicT o'ntrebare,

*i atuncl nu I eVi
GurA de re'spunstt
NieT codru de ascuns.
Er dumnilorti-vstre, tinerT,
Ce adi N'afi crtsatorit
Dumnede
dAruscA :

Care-ar fi de sma mea,

Daett e oiti rea.

*i ea n'a vrea,
Dracula s'o Tea!

Eu cinstesc pe sma mea,

Unit pahar de UuturA,
*i la top' o sole bunA.

BogASia luT

Frumusetea luT Iosif,

TAria luT Samson,
intelepcTunea lui Solomon,
*i vetejia luT Alexandru Macedon.
Amin, amin, amin!

Poftim jupAnsrt

S'i mie un Ohara de vin,

CAnd ii vrea a face die buna,

Ti-ar da cu palma peste gurA,
*i nu-1 al, in vect oie buna.

*i o nAframA de in,
stere. gura de intl.

Ca

SCrutil mAna prtrintiloru,

C mergi pe mAna strAiniloru,

CA-1 afla alST pArinST din strAint,

IertAcTunile
Varieintit din Ti,eu(il, coin. de Vietorri Soroc6ifil, stud. ginui.

ImprejurasT,

Cu genunchile plecate,
Cu lacrimele Arsate,
cu mintele ruvate,
Ca s vC 'nduratT.

*i tt paladia 1),

*i sA-i Tertati,

CAM se aflA aicea,

Stasi,
*i-ascultati!
CA se rrgA fiii DumnIa-vstrA,

SA v*

StaST d-vstr cinstitt

PArinti,

i d-vstrA nuntal

blagosloviti.
CA blagoslovenia pArinSilor

intAresce casa fiilor,

(1) Paladieadunare de poporit

www.digibuc.ro

797

Er
51-a trilmistt unti ngeril
Din temelie risipesce casa fillorti. 5i pe Adam l'a aclormitti.
Inceputulti nu-T dela nof,
ST-a intinsti mna
ca-i dela bunuld Dumnedeti,
Sil-f Tee din capti,
Care a fcuttt cerfulti i pmintultt Ca sti-T fact), luf muere,
NumaT cu cuvintulti.
Ca sii-T fie de mngifere,
5f-a impodobittt Dumnedeti
ST-a socotitil
Cerfulti cu sOrele,
51-a chibzuitti,

Ci a fi muerca
Mai mare deck btirbatuli.

5i cu stelele,
cu luceferil de di,
cu sfnta
51-a impodobita Dumnedeil
51

Cu porrif roditorf

5i cu tota felfultt de florf,

Cu isvre de apP reef,
Cu pas6rI In v6sduhtl,
Cu dobitce s6lbatice,
cu multe felfurf de einganif.
Multe stint v6dute,
Mu lte sunt sciute,

Dar mg multe nev6dute,

5i maI multe nesciute.

Sf-a ntns mna,

Ca si-T Tee din picIre,
Si rtisI a socotittt
Si a chibzuita,
C'a fi prea tare calcatA
Muerea
ef birbatti ;
Dar a intinsti mna drptil,

La csta luf din a stnga

51-a rupti luf Adamtt o cstii,
51-a zidita pe Eva,
Pe strtimsa nstril.
$i rilsI a socotitti,

51-a trimesit unti Angerti sfntil,

51-a socotita Dumnedett sfntulti, Pe Adarni de l'a trezitti.

Cii n'ar fi buntt pmintula

Mira de stilpnti

5T-a spat lutti

Din t6rna p5mintuluf,
5i sf-a zidittt,
Pe strimosultt nostru Adamti,
De la care ne tragemtt totl nm.
Cu 6sele din ptri,
Cu ochif din mare,
Cu sAngele din rOuil,
Cu sufletulit din duhulti
Rr a socotitti Dumnedeti
gAndultt

Ci n'a fi bunti,
Omulti sinrur pe

Er Adamtt, cum b'a trezitti

Din aura a si vorbita :
Multranescil luf Dumnedeti,
Cii acuma
Snge din sAngele mett,

()se din 6sele mele,

Si carne din carnea mea!
Atund Durnnedeil a disil asa:

Marne! Adame!
Acesta se va clifema beirbatie,

5i vof si v6 unitf,
Si sit inmultitl,
1Ca rba

ea frunda codrulu,
I Ca podba flerului!

www.digibuc.ro

798

Acuma se rgti
Sf-acestI fif ai durnrifa-vstr5,
Cinstiti
Parintf,
sa-T lertatI, s5-1 blagoslovitT,

Ca si pomiT eel roditl.

Cum a vrea Domnul5, asa

8i pomiT rdlt sf-or da.
CA blagoslovenia parinti1or5,
Int5resce casa

Er bilisttirnulti printilor,
Din temelie risipesce casa fiilo
Acea blagosloN enie,

Cer5 fiiI d-vstrii,

Cinstiti

In mnele prorocului Aron

C'a verd sT-a trefa rind,

Thar cu acelti chipti de cuvintil,

Ca srt v induratT,
Cinstitl
Printi,
s5-1 blagoslovitI
Pe fiT dumnilor stre,
Precurn a blagoslovitil
Dumneee5 pre Iacobil,

Pe Avram5 i pe
8i pe ceT 12 fiI aI luI lacob..
Care n'a eice : arnin5,
85 i-se umple trupulti de venin5.

Ir mie mi s'ar crick

Pentru ostenla mea
0 ploscit de vin

Precurn a blagoslovit5,

Dumneeeti un toTag de maslin u. sf-o nafrarna de Mil

De doI-spre-ce ani uscat,
Cusut5 eta fir
CA a infruneit,
85-mi sterg mustta de vin5

Iertciunile
Variantii dinteung manuscripta vechig.

StatT norde sl-ascultatl

8i pre-acestl fil if Tertatf.
Ascultatf dumraa-vstra cinstiff

Nuntasi si parintI,
Pre-acesti fil blagoslovitl.

Acum vremea ag sosit

Care-ail fostil ornduit5
Sfatulil cela dumneeeesca
Pentru nrnul omenese5,
Cuvintndil Doirmuld cerescil :
Crescetl i v inmultitT,
Ptnintuld
stapnitf.

Nunt'acsta s'a5 facut,

DomnuluT cum T-ail placut5,

8i noT totl ne-am veselit5,

Datoria-am5 implinit5,
Ins5 nu tocma deplin5
orbind5 la vin.
Acum ni se poruncesce,
Fiindtl-ca eisa sosescc,
Care eice i artiesce :
Fiu15 casa parisesce,

De print( se desprtesce,
Pe calea sa se gatesce,
Lrisndil rodul nasceriT
Mergndti spre locul5 crescerif,

Crescerif sale de pruncI,

Litsndil pre aT sei printT.

www.digibuc.ro

799

Decl acuma ascultatI,

Dndu-I i putere mare.

r$i v&lnd Dumnedeil
Ca nu-I bine un omit singurit

DumnIa-vstril,

i nuntasI imprejuraV,
DumnIa-vstrit glte

$i nordo
$i cuconitele tote,
Si dumnIa-vstra cinstiV,
Bunt i induratI ptrinV,
Ca darulit duhuluI sfantil
In astit cas'ail venitil,
Pre noI
TaIn'acsta ce s'ait nutnitil,
Care astadl s'a 'mplinitil,
Ceriulit v'Idndit s'ait bucuratil,
adunat,
$i pre nol aid{
La acsta cinstita nunta,

Sa stapttnscit
Unit sornn
LuI

raduitil
adormit,

$i ail luatil Dumnedeil

0 distil din trupulit luI
$1-att facutil o femee
Cu numele Eva,
$i aLl pus'o din a stnga.
$i sculndu-se Adamit
S'ait sptimntatii, c'atit
Lang& &insult pre Eva,
$i

bucuratil

$i din inim'a strigat:

Care-I de Dumnedeil blagoslovitil. Multainescull cit

Ddine, Dumnedeul
Ea am mare
Indemnare
Ca am v'edutil:

A cere Iertare
De la pitrintl
Pentru acestI fit TubiV,

NumaI deck de o milt

Ca st nu cada 'n gresalt.
Dumnedeit cnd ait ftcutil
Dintru inceputil

Osti din sele mele

$i trupil din trupulti meil
snge din sncrele met !
Dumnedeil, dact
auditil
Pre Adarn asa
Ca unit sfntil

L'at blagoslovit, qicnd:

Crescetl i v inmul0t1
Poroncindil nurnai cu
Ca stelele cerfuluI
Marea
Ca frunda maslinuluI
$i Vote eke-sit inteinsa
Ca nasipuld
Numal cu disa,
Umplep ptmintul
stapnitl pre dinsulil!
Ca un mare i prea sfntil
Acsta taint mare astay
ALI disit acestil cuvintil :
De noI de totl se slaNesce.
Trebue sit facemil omenire
Pentru-acsta va lasa
Dup'a nstrt inchipuire.
$i zidind Dumnedeil din pitmlntil FecIorultt pe tatalti sal
$i pre muma sa
Pe stramosulil nostru Adamil
Si se va bpi de sotia sa
pusil sa stapnsct
$I-or fi anindoI unit trup,
Preste Vote fapturile sale
parnintulti

www.digibuc.ro

800

Crt Dumnec,le asa att vrutg.

Si acstrt taint dela Aclarnti
Trecndu-se din nnati in nm
Din rodtt

Precurn at blagoslovittt
Dumnetlett pre Avramil cu Sara
Si pre Isactt cu Reveca
Si pre Ioachimil cu Ana,

In rod,
Din vitrt

Ca blagoslovenia pririntilorti
Intriresce casa

In yip,

Era blitstmul prtrintiloril

Pnti ce-att sositti

ST-acestorti dour, mlalite.
AI domniilor-vstre fit
AstrtilI se cristtorescti
loeasti se gritesc5
Cit Dumneqeti, unde voesce,

Rrtsipesce casa Monti.

Alit doIlea rndii se rgii

Acolo-T oranduesce.

Dumneqeti e, celtt prea sfntti,

Care bine att oitti
Pre-acesti fil de T-a 'nsoOtti.
Dumnia-lortt crilritorescti
Pre pririntT iT prsescil,

La DumnIa-vlstrri. cinstitI
Prtrinti,
Ca st-T TertatI i st-T blagosIoNitf,.

Cum att blagoslovitti

Dumnelett pre Paveltt
Si pre patrilarsT,
Care hi Galileea era alesT,
Ca pre Avramil, Isacti i Iacobu.
Altt treilea rndti se rgil
La DumnIa-vstrri, cinstitI

Pentru crescere le rnultrimesetI. PrtrintI,

DumnTa-N strt, einstiti
Ca st-I TertatI ii st-I blagosloA
Precum ait blagoslovitti
PtrintT,
Dela inimrt it umilitl
Dumneqett nunta
pre-acestI FIT blagoslm it!,
Din Cana Galileea
C5, nu este fiti sit crscti
PrefricAnd apa in vial
parintilortt si. nu irresscrt,
Si pre top' blagoslovin'.
Si scitt cu adevrattt
DumnIa-vstr, cinstiV 064',
Cit este mare pticatti,
Se cade impreunti cu noT st
Inst cu tte aceste
Ca Dumneqett acestor due mltAcum vrernea at sosit,
[dite
Care-att fostit ornduitti,
St le dea darultt bogritieT luT Iovt,
Cit pre-a DurnnTa-1 strli v'o last FrumuseOle celor treI clIC011i
vorti merge la a loril cast.
Din Vavilonti,
Aceste &Ate mltdite
Cten cuptIoriti T-a aruncat

Ce stag aid smerite

Si la fatt maT frumosT s'att artitatu,

Cu capetele plecate

Si ca a lui Iosif...
Ttria luT Samson,

Si se rgri DurnnTa-vstrrt,
CinstitT printI,

Ca st-I lertatT

Vitejia luI Marchidong,

st-I blazoslovitl TraIulti lui Iachima.

www.digibuc.ro

801

SIi se bucure precum s'aa bucurata In pace s vietuscii,

Ma Tca Ilnli, chid ati Aga
Impgrtia ceriului
Cinstita cruce.
sa dobAndscl!
Ca sti aib oTisimea primtmtuluT Amin, amin, amin !

5i mana ceriului,
Desfatndu-se ca rua Ierbii.
Insusi D-dea s-I blagoslovesca

Panea sti le inmultscil,

Vinula sa le sporsc,
In dragoste s trdscii,

5i mie pentru ostenl

Una Ohara de vin,
Ca s ne fie voia deplina,
Fie i de holerctt
CIt neme tota nu ne-a fi nemicA !

Iertaciunile.
Varianti din Uindreni, corn. do Petru VisulO, fostu cant. his.

Multa se mai ostenesc

Piln pre fin s.1.1 ii cresca
5i de tte relele IT feresc.
Et'acum le-a sosita
Care in cdrti ne staa scrise
Timpul de ciisatorit,
5i trebuesca ast-41 dise.
Precum li s'ati i gatit
Cnd Dumnede cu cuvatula
Mai ales Dumnia-vstra
Cinstitl i'nduratl parinti,
FItcu ceriula si pamntula
Cali de D-dea sunteti ornduitT 5i mare cu cte-sa intensa
Ca i pomil cei infloriti
Numai cu disa,
5T-ail data podb mIirui
5i roditi,
Cc faca rd in ramurile lorti Si destulii frumust,
dati rrIcorla
Aerula susa in niiltime
Ce se rgil acestl fil ai dumnIa- Ca-a paserilor multime.
Ascultati, &AT, i'ntelegeti

5i sciintIi vi; culegeti.

Ascultati, luatl aminte
La vr'o cate-va cuvinte

[vstra DecY vrtindil sri se proslvscii

Fapta cea dumnedesdi

Cu multa i mare smerenie
SIt le dati cul 6nta de blaa.oslo- Aft pus D-de srele vecInic
[venie, Ca sA ne fie de-a pururea stepica
5i-I dete lui luminse rade
SIt faceti bine
blagoslovitl
Ca'n ttti lumea sIt se vad.
Ca pre nisce fil gresiti,
Dup'aceea aa mai pus D-deti luna
CA nu sunt fif in lume
Care-o privima noi tota-deauna.
Ca sa ietuscil
5I-a mai impodobita Dumnedeg
parintilora sit nu gr*scil.
Cerul c'o multime de stele
Adev'erata cIt i pArMtii
51

S. M. 3larianu, Nunta la Romanl.

www.digibuc.ro

8 )2

$I-a tAlmAcitil numele,

impodobitil Stramosulul nostru Adamg.

Care luminzA singure cle.

Si ptimntulti incil

Si cu totil ferfulil de verdp

51-asa l-ail inchipuita de

L'ail

De 1-ail fAcutil,
Omit AntAiu pe priramtii.
Apot ve*Ondii cit nu-1 bine,

cAmpit cu florile,
Codrit cu verdetele,
Isvrele
Cu durnbrAvile,
Muntit cu mAgurile
AdicA :

In care locuescil frele.

SA fie omulti de sine,

Sornntl unit trAmise

Si dormindil veni la dinsuli

Si fAcu dintr'a lut cstri,

Pe Eva, strAmsa nstr.

Rai sustl pre munt1 la r6sAritti Apol Dumneleil prea sfAntil,
Si cu tottl feltulil de frumsetii A trAmisti pe duhula sfAntil,
$i dede glasil mare de stArnitii.
impodobit.
Apot Dumne4eil atl mast fAcutii

Apot ail intinsii

mAna drptil Sf-a stArnittl pre Adam ii din somnil,

s'ail mat fAcuttl o fapta,

A blatroslovitii lutil
omil

fAcutil

Cu trupti din pAmntil,

Cu asele din ptrEi,
Cu ochit din Marea-ros,
Cu sAngele din rtiA,

Cu virtute din vntil,

Cu sufletulil din duhula sfAnta,
Cu frumuseta din sfAntula sre

Pe care l-aa fostii pusii in mill

[dornnii.

Si dupti ce Adamil
Din somntl
sculatii

Frte tare ail oftata,

Si ochit eAnd T deschise,
Si privi la Eva. qise :
Acsta-i a mea muere,
Si

va fi spre inAngAiere,

La trude, la ostenele,

Duptichipulst-asem6narea Sf. sale Ajutorta neputirOT mele.

Ca totil ornul va lAsa,

Pre tatAlil s si pre mumA-sa.
Dumnecle cu gAndulil,
Care umblA mat Tuti ca vntulik Si se va lipi de muerea sa,

Apot fail mat dAruitil

Totil din iutimea ingersch

Ca de nirne sA nu se siiasra
mat trimisil Durnneqeil

In patru unghturt de lume

adunatil patru slove
De ail flicutil unii nume ;
Ail trimesii la r6sAritil,
La arriNI si la srinOttl
Si la miecJil de mc,15. npte,
51-adunarii patru slove din carte,

Si wail fi dot untl

CA Dumneqeii asa a vrutii.
Si-I aseqarA 'n raiii,
Ca pururea sa atbA acolo trait.
Dar numat pentru o poruncA,
Ce o cAlcarA,

Si cuvntula nu
ascultarA,
Le dede pedpsil mare,
CA-I scse din raiii afarA,

SA le fie viata 'n yea amart.

www.digibuc.ro

803

.AtuncT Adamti a enitti,

Pe acesta pArrintrt,
Si de dulcta raTuluT,

EI in sfanta-sI indurare,
Se intrce cu rAbdare,
Gaud cildem cu pocrtinp,
Si de hrana vieteI
Si-lti rugamil cu umilint,
Fiindt pedepsitti,
Dar' insA ne qice nu'e:
A trebuitti,
De vretT ca s vC Tertil vue,
Cu sudre
agonisscA hrana, IertatI pe gresitula vostru,
Si Eva cu mare durerT sA nascA Cum cheep' la tatalg nostm.
[pruncT, De aceea acum darA.
intru care de atuncT,
AcestI fil, ce 'ffirenunchiarA,
VenirA omit din nma
Si smeritl cu ruaticIune,
Tn nrnti,
VC certi astralT IertAelune.
Rudti
VC vortt fi supCrat pote,
Din rudA,
Ne-ascultandu-v6 la tOte,
Si din vitti
v'ati rCspunsti cuvinte,
in vio.,
Din prstie i neminte.
Pan la aceste doue
ST-atuncT inteacea vreme,
Ce sedti cu genunchile plecate, VetT fi Oisti pOte blAstCme,
Cu lacrimI pe fatA lAsate,
De-aceea qic prin lertare,
Le datl binecuvntare,
Si se rgii. Domnia-vstrA,
ChIemati ca
intArscA,
Cinstiff.
Mila cea dumnOescA.
PArintI
indurati,
SA le dea unire 'n casti,
S fitT bunT,
Tertatt, Si totil bindle pe Masti,
Si pre fiiI Dumnia-vstrA
SA 'nverOscA ca masliniT,
sti ye milostivitT,
Si sA 'nflorscA ca criniT!
Si pre finiT DumnIa-vstrA,
Si pentru ostenla mea,
SA-T blagoslovitT,
mie mi s'ar cAdea,
CA Dumnia-vstrA prea bine scitT,
0
copilti
frumusea,
CA omulti cata trilesce,
SA fie pe sma mea,
Multe in lume gresesce,
ST-o eanA mare de vinti,
cu cuvntul,
Cu fapta
Si-o mtihramA de inti,
.sufere parnntulti,

Ca sti-rni stergil barba de vial,

Dar' de n'ar fi de inti,
Ca sti-rra stergtt barba de vial,

Nu se despicti, nu crap,
Ca sd-lti inghit cu apti,
Sfantulti
115 rabd

luminzti,

Voiti primi-o si de bucT,

Cci Dumneqe ca unti tatti,

Nu se grAbesce indatA,
Cum facemil re'a, sA ne batL

stergti mustetele de mud.

De-ar fi sT-o ploscA cu holercti,
Nue nu ne-arti fi nemicA.

www.digibuc.ro

804

IertacIunile
Variantil, corn. dc Em. ReT, fost stud. gimn

r ptimntulg 1-a 'mpodobitg,

Cu raTula la resritg,

AscultatT DurnnTa-lstrrt,
CinstitT nuntasT,
DumnTa-vstrii,
imprejurasT!

Cu muntiT i cu
Cu cmpiile
cu

Ct noT acestorti pitriati ne-omg Campiile cu

[ruga, Cu erbile i cu grAele,
Er 111111101.
Si dumnTalorg ne vorg Terta.
Cu bradiI,
DumnIa-vstr, cinstitT
Call de la Dumnedeg suntetT orn- Cu isvrele
[d ui tf,

Ca si pomil ceT infloritT,

Ce dag recorla
Si facti rdii din ramurile

Si cu frele.
Si att vc,lutit Dumnedeg,
e bine szi fie
Pmtntulg farii de meni
ST-ag luatg lutg
Din pmintg.

Ascultatf pre fliT dumnIa-vstrg,

Ce stag aicT ingenunchIetf,
Si dela inima 1-8 umilitT,
Si ocla din mare
frumusep din sOre,
cu duhulg blndetelorg IT blaAudg
din Aiisduhil
[goslmiti,

Cit nu este fig pe piimntg,

Si sufletg din sf. duhg

Ca s. crscrt,

ST-ag gnditg,
ST-a ziditg

Si parintilorg sZEI sA nu gresscri, Pe strAmosulg nostru-Adaing

CA parintiT multg se chinueseg,

Pnd pre fin' s6f if crescg,
Si de tOte relele IT terescil
Cit Dumnedeti dela inceputg,
A fcutg,
CerTulg

i pmhitulg,

Din care ne trweing nmg.

Sf-ag asujiat4 Dumnedeg
Si T-ag mnvis trupulg

Si rd-sT a v6,dutg Dumnedeg

CA nu-T bine sit tritscit

Pe pilmi,ntg ung omg singuri

Numa cu cuvntulg;
Si ceriulg l'a 'mpodobitg,
Cu cele vtidute,
Si neve'dute,
Cu srele i cu luna,
ST-acum i totg-deauna.

adormitil pe-Adamg in ratil

ST-ag luatti o cst
Din cstele lui,
Si snge din siingele luT
ST-ag ziditg pe Eva

Pe strimsa nOstr

www.digibuc.ro

805

insuflatti DumneOcil

$i bine s se'mpodob6scA.
Alti dollea rnclti rrt-sl
striimosulti nostru-Adamil
S'audd din gura Dumnia-vstr
Desteptndu-se din somnil
Cuvtifitil de blagoslovenie,
Art qisti ditr DumneOeil
Pentru c. blagosloveni a priniloril
Dmne,
Intresce casa fiiloril,
De darult1 cu care m'ai dtruitti
blistmul printilor
frte m'aI
Din temelie surp casa Bova.
:
lri Dumne4il a
Se rgrt se renduratT
Accst osil din ()sole tale
5i s-T Tertaff,
sAnge din sngele t
CA nu cste inceputil
Se va cbTema ie muere
De la acesti fif af Du mnfa-1 Ostra,

$i -a'niet trupulil

Si-ti

a fi de mngere

Unceputulti este

Peireen sfrsitulti vculuf.

Pentru-aceca Na lsa
Fiult1 pre tat-seil

De la strAmosulti Adamti,
Dela care ne traireniti nmti.
St1 v bucurati DumnIa-1 stra
De dumnIaloril,
5i dumnTaloril

*i pre mumrt-sa
Si se a lipi de mucrea-sa
Do DumnTa-vstr.
Si vorti fi amndoT unil trupil
Intru care Dumne0e6 asa a vrutti. 5i s v mast' bucuratf
Precum s'a bucuratil
Din aceltl cstl Dumneqeti
Cinstita llna
semintii
Din semintil
Cnd a allatti
Cinstita cruce .
Pan ce a venitti vremea
L'acestT doi fif ai DumnIa-N str. Amin, amin, amin !
Si mie-unti pilhar de vinti.
Decf printii lubitT
Stintate dumi-tale,
Din inim v. umilitt
Pre-acestf fiI blagosloviV,
IertatT greselele lor,
CticT pe ptunintil multe se Leg
51 pmntultl pe tte le mistuesce

Cucml mirsrt.
Milostivul Dumneqeil
S4' v druscil

$i pc nimeni nu vdesce.

Scaun domnescti,
ToTag impriltescti ;
5i s v maT druscil

AcestT fiT aT DumnIa-vstr

Frumosil a inflorit
$i bine s'ati impodobitti

5i a rodl n'ag
Dar acuma ail venit
Vremea de cilstoritti
Ca frumos s inflorscii

Stinzei crilsca,

Milostivuhl DumnecJeil :

Cele septe darurl,

Care le-ail ddruitil
La ceI septc OrnenT:

luI lova,
www.digibuc.ro

806

Frumusetea lui Iosifil,

Bland*a lut Davida,

hAelepcIunea lui Solomon:
ToTagulti lui Aroml,
Care-a infrundita in masa

Fara pica de raacina.

i sa v' mat bucuratt
Cum s'a bucurata Noe

In corabie
CacT atunct a fosta bucurie
In OM lumea.
,5i pe dumntavstra inca
Dumnedea sa v6 umple

De dara i de bucurie,
Cart v'att intCm1plattl aice

La acsta veselic!

www.digibuc.ro

807

IL CONACARIA.
Dictata de Garriug rom din GriizorenT, plasa
Bacrtii ;si coin. de Ern. Rest, stud. gunn.

Bunrt demin6ta,
Bunrt deminta,
Boeff dumnla-vstrti!
Cum
Cum vIeWitl?
Da ert v6drt bine,
Cit trrtitl prea bine
Din mila lui Durnnedett
$I-a'mp'ratulul nridejde.
C'a nostr' tnrit irnp6ratil
Mandril ste-a adunatrt
$1-a plecatti
La vi'matti :
MunOI cu frele,
Cmpil cu florae,
Vrtile cu isvrele.
$i child fuse la rnijlocrt
De locrt
&Au 'mpilratulrt pe

judetula

Crt-I urmrt de fr,

SA fie ptmrt de srrt
Cu-a nostru'mptiratit
Ten'erti, ludatri
$1-art dis rti

urmtt de Old
Sit fie dimpreuntt
Crt-a nostru 'mp6ratti

renr, laudatti
grrt

disrt,

Crt aflarri

Ctl are sri fie

Urma de flre de rairt
Sri-T fie in \red de trai
TnruluT imp6ratti.
Dar' tn6rulti imp6ratrt
Bunti, mintIos i asedatti,
In scarf de-aur s'a'ntiltat
$i spre ste-a criutattl
pre noi
Pre-accsti doI

Urmti de frri,

VoInici

De care si singurg

Cu cat murgi,
Cam mititeI de stat,
Dar' bunisorl de Aar',

DumnedeCt se miarri.

art disrt uniI:

Ce srt fie re
Acstrt urmrt de frrt?
$1-ati dis altiI,

Ne-art alesti
ne-art trimesrt
Din conacti

www.digibuc.ro

808

CA se lasii,
Ca rilspunsula sA nc TasA.
Dar' rsspunsula nostru ec este ?
DumnIa-vstrA sil. vCrivrijiti

In conac
Pe crugul cerTuluT,
Pe fata pAmntuluT,

Pe lumina stelelorti,
Pe mirosna florilorO,

pregAtitl :

Care cu fritt,

Fra sA-1 cAutrimil,

Scire st1-1 aducemil

Butl cu Nina,
lalovite grase,

Si noT ne-ama
Si 'ndat'arn plecat.
Si noT cnd am fosta

Copile frumse,

Dreptil in acest Ica!,

Arn vZidutti o stea frumsrt
LuminsA

L'astA easa

Carl sunt de sma nstrA!

De nu vetl avea de ajunsu,
spus
De cte
mea loca de ascuns0,
Niel zurA de r6spunsil?

www.digibuc.ro

III. SCHIMBURILE.
Oratie din Pillmuttl, salti in di5tric1ula Sum\ ii, coin. de D-lu
V. Turtur6nil, preotil.

Buna vrcmea,
Buna vremea,
Gazdasi de casa,
lleseiff de masa!
Dar' mai cii de-alesu
La DumnIa-ta

$i prin dugheni a cercatil

$i negte-a cautat,
Neate multe si frumse
De lira si de mCtasa ;
Prin dughenI deschise,

Prin ne6te 'ntinse.

Si neg.* frumusele

Juptmga
Miresa!

Multe a aflat

FiI voles:A

$i s'a cheltuit cu ele

$i veselsa
Precum esti si de frumsa!
Ca
nostru cinstitL mire

De le-a cumpCrat.
Dar s negtele frumse,
Care le-ail gasit

Inca-1 vorosa
eselos,
Precum IT si de frumo,,.

Pe trupul Dumitale
Nu s'ati

C'audinda de numele Dumitale,

Ca esti negustorita mare,
Ca portl negte frumse
Totil de lira si de mi.itasa,
De fir si de ibrisin
$i de postavil de celti bunti,
Tare s'a maI bucuratil,
Deminta s'a sculat
Cu parintiT se1 la sfat
statil

$i pe drumti c:1 s'a luat

$i la Sucv'a plecatil

El InapoY s'a'nturnattl
ScArbitit si supCratO,

C. vremea s'apropia
$i schimburl pe trupul
Dumitale nu gasia.
Si'nteo JoY desdiminta
S'a sculat
Cu parinOY Dumisale la sfat

rasf a statil,
C ulitele TarigraduluI
N'a le-a umblat.
Pe un cal(' s'a'ncalicat
Spre Tarifrrada

www.digibuc.ro

810

A alergate.
Pe ulitele TarigraduluT
S'a preumblate,
Prin dughenT deschise
Prin negte 'ntinse,
Negte frumse a gsite.

Ce fella de neg0 a gsitil

Cu fata Dumitale s'ae potrivit,
Pe trupule Dumitale s'ati
Si lui bine T-a partite
corilbil a nhnite.
Er' noT corbieriT ne-am date
Si'n corbiT le-ame incrcate,

Pe mare in suse am apucat,

Si pe mare le-ame pornite.

51-a desghTetatil mtirile

$T-ati pornite corbiile

$i pe mare-amti apucate
vntulii line a suflate,
La Ierusalimil le amt.' duse
ST-amti nimitti une caleuze
La Domnie a alergate,
Domnia sahan ne-a date,
Sahane mndru de arginte
Cum nu maT e pe pilmnte.
Poftimil jupns
Cinstit mirs !

Daca nu me creql.
Intinde miina i ielT!
HO

. . .

Jupansti

DumneOert asa n'a voite,

Mirs !

C'a date vremi rele

Nu te grbi cu luatule,

ernT grele,
ErnT gerse,
VnturT viforse,

Cum te-aT grbit cu mritatulu,

CA printiT dumitale,
Cuprin4andu-T mare jale,

Ati cpsil crt te-ore mai lsa,

CA nu te yore mrita.
Er dumniata,
Cnd mbla ei ca sit strice
AT incepute a plnge
Dar' ale nostru imperate,
$i dumnilor-sale-a (lice :
Ca une omti bine'nvtate,
Cit de nu te-T mrita
Cu stea in loce a state,
Te-I duce, if alerga,
De arme s'a desarmate,
$i'n balt te-T ineca.
La pinnte &A le-a lsate
Printil att socotite asa
51-asa ame trase la uscate.
Cit deck te-I ineca
Alte corbiT maT mief
No1 amil prinse de-ame criutate, MaT bine te-ore marita
Si de ti-I gc
Negele-ame inciircate
Marea a'nglifetate,
CorAiile nu ne-ail umblate ;
$1.-ae inghTetat mrile
SI-ae state corabfile.

$i la drum r' ame plecate.

$i Dumneqe s'a'ndurate

Dumitale

ST-a intors vremile rele

$i ernile grele,
Ernile cele gerse
$I-a date cele cAldurse

Dumitale ti-T bnui

f]r' de 0-1 gresi

$i pe
dal Ii tri
Cu btinat nu-1 fi.
NoT vome spune cu adeN Crate

www.digibuc.ro

sil
lua.
Ce feli de schimburf V-amti aflata Dar' tulpanulti
Dectitti altti-omti cumpra
Un hobota de'nhobotatti

Din Tarigrada cumprat,

Unti tulpan de legat
Totti de-acolo cumprat,
0 oglinda de cAtatti,

Si'n voe nu 1-omil infra,

Mai bine pe acesta
InapoI cA l'om lua .
NoT eke vi le-am uratti

Ctobotele de'ncrtltat,

Tte sunt cu-aderatti,

Nisce clobotele cu flea

Si de-T afla veo

Atund c'o plicintA bunA
Sii mr3 pAlescI drept6 in guri,

SA-Vi fie de srbAtorl,

Dai A. tAlpile-sil de pA

SA mergl cu ele si la apA...

Poftimil gasdA de locti
SA dea Dumnede noroc !
CA aceste nu-sti alese

suit pantece, nu te bucura,

CA cu asta nu te-i situra,

PanA mane demintA,

Dr' alta de-T cApta,

CA aceste sunt alcse

Ca still fie pe viatA.

De V-oril du, de nu, ba !

Amin, amin, amin !

cAsca gurA cAscatA

inghiti-o de-odatA...

Poftimil ! schimburile sti le primiti, Si mie un Ohara de \

OstenitoriT sA4
DacA nu-T unulti de vial.
Pe noT sii nu bAnu4T.
Macard &We' de holercA

Schimburile vi

da,

I Si

maI dice nemici.

Schimburile.
Variantil din lliesci, ,at in distrietulti Sueevil, diet:Uri, de Ilie a luT
Mareu Ungur6n

BunA vremea,
BunA vremea
InteacstA cinstitA casA
Si mesen1 dumnTa-vstrA !
BunA vremea,
BunA vremea,
CinstitA mirsa!
BucurA-te si te veselesce,
CA dela jupAnula mire

Codru a 'npnatti,
MuntiT a cileatti
Ca sA Vneze fierI

Frumos poclon T sosesce.

nost' ttmgr impratti
Multi voInici a sculattl,

Cti-atata nu s'a

soboli,

Dar' dumnfa-vOstrA sciV bine

Ca si mine,
CA rkii i jderii
Nu prtut numaI DomniT
AlCi nost' tnrti impratti

CA la slugT porunc'a data

Pe cat aCt incilicatti,

www.digibuc.ro

812

La Rusalizii s'a adunatti,

5i prin tOte orasele
5i cet5tile
Cate-s pe MI-TA Rusalim,

Pre carT noT nu le scim,

ET treT 1ile ne'ncetat
Si trel nog( s'ati preumblatil,
Marf (WO fata dumi-tale
A asem6natil,
Niel de feli n'ati aflat.
Dar' al nost' tn6r6 imp6rat
Niel eii-atilta nu s'a litsat,
La slug! r' porunc'a dat
*i pe cal ail mneulicat
pornitil la Tarigradit
Si la Tarigrada
adunat
Cu totiT
*i trel lile ne'ncetatil
$i treT noptl
preumblat
Feat de fail de milrfurT a aflat,
Dupii fa0 dumi-tale
asemtinatil,

In tncuri
De diamanturi
Le-a legat,
In rAdvane le-a6 incarcat
Sa le aducern pe uscat.
Dar Dumne4e

$i pe mare le-a plecatil.

Trimis'a DumneOcil
pe mare unil vntil Lrreti,
marea o-a
Corabiile-ag gistruitrt.

Dar' al nost' tnr imp6ratti,

Fiind vrednic,
*i puternicti,

Niai cu attita nu s'a

Miline de galbenT a dat,
*i mulV patrierci
vilidicT,

A adunat,

*i la ruva a
$i treT One ne'ncetat,
$i trel. noptl neprecurmatu
LuT Dumneqe

Dumne4 prea indurat

Ruva lor le-a ascultatil ;
CA a poruncita
ST-un vi'llt a biltutri
urnit

'n jos pe mare-ail pornit.

fiind
Poruncil dumneqescii
Trase corabille

A dat cu gindul stt:

La curtea
Dail not
Acestl vr'o

Nisce vnturT rele

*1 nisce ploT grele,
Drumurile s'ati stricatii,
Rildvanele s'ati ingreuTat.
Ala nost' tn6ril mprat

Vr'o trel' filosoif

Bine-am
CA corabia a sositil
$Pnainte 1-ain
Imp6ratulti nT-a poruncittt,

NieT cu atata nu s'a lasata,

Intrinsa ne-am suit

Miline de galbenT a datil,

corbiI a niamitil,
Din rAdvane le-a desciircatil,

Carole-amt.' cititil

*i 'n corabil le-a 'nchcatil.

Pre Mite aicT le-am

Tot felTula de marramil

In tipsil de aura

www.digibuc.ro

pu,,u

813

Inaintca feteT dumi-tale,

Hobotii latmi

Pe atrA,
mai sta
SI-a disa
Poftim jupans5,

Din Tarigrada

MirsA!

Cumperat A;

Colaceit

Taftei lata
Din SucNa eumperata :

Dar' tulpanasula ba,

.A7pHeag nalT

Din Sucva cumperati ;

Poftimil scrA de loci'',

Schimburi i norocti!

Fesii rosiorA,

Tota la volt' d-tale,

De care

JupAnsA,

Dumi-tale

Mirsa,

Tf-a fostA dora ;

aobote grdbire
De trasil in picTre
S l'esI mni la pleumbare,
nost' tneril imperat.
Dumma-ta jupAnsil

C'unti Ohara de beutura,

Si ma mult oe buna.

CinstitA mir6sA :

da,

Ca nu scia ce s'a maT

Dunmecleil ye daruscd,
CornA imperAtscA,
ToTagil stApAnescA,

Mirsa,

seaun domnescA,
SA traitl,

De nu me credi,

SA stApAniV.

PoftimA pune mitna, NOT I

Dumnedeil 16, indrepteze,

Pe loculA,
Cu noroculA,
Pe vAile,
Cu viile,

Pune mna,

vinal...

CA

Ito! jupAnsti,
Mirs !

Nu te grabi la luatil,
Cum te-al grabit la maritat,

Pe tarinele cu vrAele;

CA d-ta, cnd aT lweditA,

Tare bine ti-a pArutil.
Dar' parintif dumitale,
CoprinOndu-i mare jalc,
AA voitA s strice,
D-ta aT prinsii a plAnge,
A te vaeta sT-a dice:

Sit pomeniti,
Si O. v'e indestulati,
Ca si tOmna cea bogata,
Care tuturoril
Le este indestulatA.

Ca o ptra vet lua,

Si de cdia
lega,
pe uscatit te-T
CA ea N. nu-I afla.

saritil de pe cuptori

SA trAitl,

Si 'ncA sit ve bucurati

Cum s'a bucurat,
Fericita Ilna,
Atunci, cAnd a aflat,
Crucea Domnului Christosa,
Care nime tuturorA,
Ne este de multil folos.

www.digibuc.ro

814 -Si 'mil sA vt,1 bucuratT,

CA gur4a mea,

Cum s'a bucuratil,

Fericitul Noe,
In corabie,

Pe OM o bea.
SA traescT
SA bele i ceT din tindA.
SA trAescT poclea uscatA,

CAnd o porurnbiO,

I-a adusil o crengutii,

De mAslinas rodit,
Si vie a sAditil.
Si vin a be'utti,

Er' tu bea gurA uscatit!

Norocil si parte,

ST-a b6util
ST-a fost chTefulti deplin.
SA trriescI

In crestinAtate !
CIumA 'n TurcT,
Rie 'n TtIrtanT,
Potop in TiganT !

Er' celorti de Mai,

si e oiri bea,
Acest pAharti de tot !

SA le trimitA DumneOeil norodi

Da d-ta jupftnsil,

Dumneqeti

MirsA,

Er' DumneOeti ca un voitorig,

De mult bine,
SA nu mg uTte i pe mine !

Nu te bucura,
CA P-Oit'l maT lisa,
Niel te sp'Oria,
crt
rmnea,

Celor cAltorT

de-ajutori !

SA trAescT podea,

CA bea gurita mea!

S chimburile
VariantA din Tiseu0, satil in districtulil SuceveT, corn. de Victoril Soroc6nil,

stud. girnn.

BunA vremea,
I3unA vremea,
Jupansii,

Er' jupAnula mire,

IncA e voTosii,

Si bucuros,
Ca un trandafiril frurnosti.
Sra a 'nsrat,
Er' jupAnula mire,
Si noT ashimburT n'aln inchinat, De dumnTa-ta cum a auqitil,
SI-a fost vremea mai de mult, Frte bine T-a pArut,
Dar' noT nu ne-arn priceputti.
$i corAbierT a poruncit.
Mirsti!

ErA DumnTa-ta,

Er' corAbieriT corAbiile,

Seqi aid asa,

Pe mare le-ail pornit.

De voTsA,

TreT lile pe mare-ati

TreT lile prin Tarigradu,
S'a preumblatti.

Si bucurs5,
Ca sT-o garofA frurnsil,

www.digibuc.ro

815

Er' jupAnulii mire galbeni

In tte pArtile a turnat5,

Din Tarigrad cumOratti,

8i culrunt de mocabinii
SA-ti fie voIa deplin.
Poftim jupAnsA

CorAbille cu marfd
CA le-a incArcatti.

Er' venindt apoi pe cale,

Pe cgrare, .
A data Dumne4etl sfAntulti,
0 slOtti mare,
cordbierif,

Ca menii cc! cuminti,

Ati batutd corAbiile

Inteunti strop de mare

Ca sA'ncarce

Marfe mal usre.

Er' durni-tale,

MirsA,

Dacti nu crec,IT

Pune mna

On

jupAnsA
MirsA !

Nu te grabi cu luatult1
Cum te-ai grAbitti cu mAritatulii
Ca unti m5ril cu
Nu te grabi cu logoditul5
Ca unit zarzArti cu

CA pArintil dumi-tale
A5
qisti sA mai remAi fatA,
JupAnsii
Dumnia-ta te-af datA
Mirsk
Cu capulti de vatrA
sa nu-VI fie cu bAnatti
CA ti-oi spune lucru-adev6rat, 8T-ai Oisti ca nu-I remAnea fatti.
PArintii dumi-tale
CA marfA'n corAbii ti-a venit;
AA imblat s strice,
Ciobofele
Dumnia-ta al prins a plAnze.
Din due mandeirele
PArintiI dumi-tale
pe tureteute
AA imblat a strica,
Cu nisce flori mAndrute,
ErA dumnia-ta
Cu mndrute florI
AT mblattl a te'neca.
SA-ti fie de s'erbAtorI,
Poftima jupAnsil
Cu talpa de pA
MirsA,
SA-ti fie de mers la apA,
ColacT dela jupAnul mire.
Cu cAlcAele de calti

SA te tir bine le &lit

81-un trupanii (1 lat
Din I3Arlad cumpratti,
8I-unti fesii latti

Dela noi mal putin,

Dela Dumnale mai mult.
Poftimti primesce
CAtil a data D-Oett

(1) Trupana=lulpana.

www.digibuc.ro

cAtil este !

816

Schimburile
Variana diclata de unu ronnintit din ora5uhl Suedva

Buna vremea,
Bunit vremea,
CinstitT nuntasT lumesc!
NoT suntem sfetnicT imp6rtesci
$i aducem

Acosta mare sae

Dela'na1ta'mp6rAtie
Ca dumnIa-vstrb.

NuntasT mndru rnduitT

Ca nisce pomi
Precum i la'ntrga flask
Mai ales la dumnTa-ta
Cuconit

Audind cuconasulti mire

De numele dumi-tale
Ne-a trimes a impetire,
Ca WI negustoritA mare,
Ambli tte targurile
$i tote orasele
$i cumperT neztele,
Tote negtele
De prin tote orasele ;
Ambli pdurile
$i dumbrvile
$i vnezi tote lrele.
In orase i in tArguri
AT mblat

Felit de relit de mrirfuri

AI cump6rat.
DumbravI i ptiduri
Dumnia-ta aT partmdat

Rsur i samurT
Dumnia-ta ai vnata.
Cuconasulti mire

Frumost i subtire,
Dac'a audita asa
Ma de dor mal c perTa.
Pe cal negru-a'ncrilicatt
La Bucuresci a plecatt,
$1-acolo ctind a ajunst,
Cnd srele a apus,
Corturile era deschise
$i marfurile intinse.
El prin corturf a mblatil
$i boneturi a ciitatt,
BoneturT
De multe felTurT,

$i pe placu-tT n'a aflat.

Mai departe a plecatil,

A plecatt
Uncle

$i voinicT ca nisce bradT.

$1-acolo dac'a ajunst,

La pTata mare s'a dust,

La pIatA cnd a ajunst
Era corturile deschise
$i mrfurile intinse:
.5T-a ciltatil cuconult mire,
Lumea'ntrg sit se mire,
Multe boneturf Irumose,
Precum esti i dumnIa-ta,
Cuconitrt mirs.
Pe placul dumi-tale
BoneturT a aflat
$i'ndat cu rdicata

Pre tote le-a incrcat

$i pre mare a plecatt.

ajunvnd la mare
www.digibuc.ro

817

A data Domnulti sfAntulti,

Care tine certulti
Una ifora firte mare,
Viforulii vifora,
Valurile se rAdica.

VsOute si de nuntasf,
Care-s la masA pusi
Cu maasA 'mpodobite
f$i cu fira mAndru cusute.
pArechle de cultula
Dar nu mat este alta
Pentru rnA frte bunt,
Bun si pentru fie-cine,
Cu florf mAndru 'mpodobitt
Decath pre domnulil a ruga,
Pentru dumnia-ta
si rupte-ala prea'nrilta.
*'f.o pArechle de Alma
Si not pre domnula amft rugat Cu talpA grsA de epa
Trot lile neprecurmat
SA fie de cAratil apA.
trot noptT neincetatil.
DacA nu vreI sA m6' creqt
Poftim, pune mAna, veqf !
Domnulti sfAntti s'a indurat,
Ilo! cuconit rnirs
Viforulti a incetat,
Marea s'a alinat,
Nu fi aa de hicomsA!
Nu te grAbi la luatil
Not in corabie amtl intratil
Cum to-at grAbita la mAritatti.
Si mai departe am plecatil
DacA dumnia-ta numat
C.tA
ajuns
matali
Ce va mat ingAdutat
adus,
Un alt mire cApaat
Cuconitri mirs5,
Cu multti mat frumosti
PAn'aict in casA
la trup mat ar6tosa.
Felitt de fella de mArfurt
Dar cuconitA mires,
Si alte scumpeturi.
TinericA i frumsA,
Si de-a fi IA) inselActune
Te rog a nu te lua
Tte-anume
spune:
DupA astA vorb'a mea,
0 boucti de maasil,
Ce-a pliicut mesenilorti in casil, CA chtar cuconasulil mire
mi-a plAcuti (Altar
De-arout sA 1(1 fie

mie,

Pe mane la cununie.
*i mat este si un
De mersti cu dinsulii la balti,
*aid cu nor'' impodobit
Pentru dumnta-ta
*1-o pArechte de pintqi

M'a'nv6tatil sti
CA pArintil-ad vrut sit strice

D-ta at inceput a plAnge,

A te
st-a Oice:
CA dupA altulti nu te-1 duce.
te-at pusil pe vatrA
si-ai 4isti infuriatA
CA mat multti nu-T sedea fat!

52

S. R. Mariann, Nunta la RonifinT.

www.digibuc.ro

81

S chi mburile.
Variantil, din Fundula-Moldovel, satil in distrietula Chnipulungului, corn. de

Tderti Leutenti.

SfetnicT de masil,

Tnrult1 nostru impratil

In butcti cii s'a urcatil,
Sbici eailoril ea le-a data
spre Dunare-a plecata.
Cand la DunAre-a ajunsa

DarA mai cu de ales

In corahie s'a pus

Durni-tale irnptirAtsk
CinstitA mirsil.
Te afltima vosil

ST-apcif r a plecata

BunA vremea,
Bunii vremea,
La dumnTa-vstrA

Boerl de cask

'rota in josil spre Tanigradit

DunArea s'a turhuratil,
CoribieriT s'aa spahnintatil.

srmiltsa

Ca o garfri

DarA Domnulti,

infloritti i frumsti.

Care a ziditti pre tottl

A data vreme mandril

Audinclii de numele clumi-tale,

C est impratsa mare,

At nost' tnrti impgrata
Pe nol sluid crt ne-a chTematil
Si ne-a manata
Ca negte sa-tI gasirna
Ca-ale dumi-tale s le potri vimti
No1 negte arnti gasita,
dumitale nu s'ail po-

Si linistitA

Dunarea s'a limpedita,

Coribiile in Tarigrad a sositti.
In Tarigrada
ajunsti
Curile s'a inchisa,
Dughenele s'ail deschisa,
nost' tin'er impratil
Tref dile prin Tarigrada
[trivit. Si treI nopt1 s'a preurnblatil,
Scumph marf a cump6ratil,
Ala nost' tentira imprata
Pe corithil o-a'nctircat.
Cii-atata nu s'a lasata.
Frte derninVi s'a sculat,
Pe mare'n susti a plecat.

Pe obraza ea s'a spalata,

La idme s'a 'nchinat,
In patru pArt1 a cantata,
Slugile si le-a chiematil,
Si porunc' asa le-a data
SA 'nharne caiT indat'.
Slugile
adunat,
CaiT la butc'ati inhamatti :

Dar% Domnulti,

Care a ziditil pre tota

A data una Nntil tulburata
Corabiile 'n locti ail stat.
Al nost' tinra irriptirata
Frte rat s'a supratil,
Niet ca-atata nu s'a
Slurrile si le-a cbTemat,

www.digibuc.ro

819

Bof i biholl a'njugatg,

trasg corgbiile la uscat,
Scump marra descarcatil :
Tafti Impgrtesci,
Basmale boerescI

Li alte lucruri domnesci.

ST-alg nost' ttnrt rnpgratg
In radvane le-a'nctircatg
Si la drumg a plecat.

Si belle turcesci
Cu pretil bung le-a curnpgrat
Si ure
purtatil
Si Tickle ne-a data
A cuvinta
Si d-tale a 0-le'nchina :
0 rochip mandra de mgtasil,

Sall fie de'mblatg prin casg,

tulpana mandru cu flori

rg. Domnulg,

Rgdvanele
Tingrulg nostru'mpgratg

Sg-Vi fie de serbgtori

SI-o parecbTe de aobote roire
Ca sti
mni in pialre,
Si dclue cununi de smockine
Cu sotulg d-tale s, traesci bine,
Si due mere domnesa
Cu boeriT s vorbesci,

Frte rg s'a supgratg,

Dar cu atata nu s'a

Cu sletnici sti te sfatuesci

Pe care cale-al sg pornesci.

Ci-a trimesg soli irnpgrtesci

Pe la targurT domnesci
S'aducg haine turcesci.

Poftimg pune mana i ve4I !

Care a ziditg pre totg omulg,

A datg vremT rele
ploT grele

Drurnurile s'ag smintitg,

&El Intl ail alergatg

Si prin targuri a
Prin targuri domnesci

grg de nu mg creqf

Dar nu te sili la luat

Cum te-a silitg la mgritat,
Ca ai srit de pe cuptiorg pe vatrg
SI-ai iisui cg nu-T remnea fatiti.

Schimburile
Varianta din oraulti Rildrtuttl pescrisit dinteuntl manuscriptil vechitl.

Bung vremea,
Bung vremea,
La Dumnia-vstr
BoerT de casg,
Meseni de masg !
V'amg intreba pe Dumnia-vstr

Bung vremea,
Bung vremea,
Mai alesg la Dumnia-ta jupilnsg,
Mirs.!
Fil voisg,
Si bucursa

[de viatg, Ca o gard'alsg,

Dar vedem eg viata vi-f bung

Din a luT Dumneqeg milg
Si-a impgratului voe.

Mandra i frumsg,
Citi i

www.digibuc.ro

jupanulti mire

820
**i bucurosil

Neg.* ail cAutatti,

Ca 1-unil trandafir
MAndru i frumosa.

Metre scumpe a OW,

Audindil de numele dumitale,

Dar cu a dumi-tale nu s'ail potrivitd.

CA etI imp6rAtsit mare

Tnrulti nostru'mp.eratil
Niel eu-atAta nu s'a
Ci flindA dia vrednicil
*i puternicti
Pe cal a'ncAlecatil,
La mare a alergatil,

Adamanturl ail grisitti,

trimesil slugele

Pc tte uIiele
Negte ca sA gAsiSscit

Cu ale d-tale sA se potrivscA.

Negte ail gAsitil,
Cu ale dumi-tale nu s'a potrivit A.
f]r al nostru tinrq imp6ratil
Cu atAta nu s'a lAsatti.
Ttt stea cAtA s'a aflatti
A scos'o la vnatil
Ca sA vneze muntiT

Cu Muffle
cAmpiT

Cu florile,

CorAbii a "indmita

*i'n tam TurculuI le-a pornittl.

In Tarigradil dac'a ajunstl
Corturi a intins
Dugb en e a deschisti

trei dile ne'ncetattl

*i treT dile prin Tarigrada
S'a preumblatil,
Multe mArfurT a cump6ratil
*i'n cortibii le-a'neArcatil

DumbrAvile

Cu isvrele
*i mAgurile
Intru carele
Lucuescti frale,
Ca sA prindA riiI
*i sobolii,
De care prtA numal domnif

*i cu imp6rap.
nr de vt; tiney cu bAnatti
NoT putemil
SA viS spunernii
Cu adev6ratil,

i'napoi pc mare le-a'nturnatrt.

Dar DumnedeA a dattl
[Intl vnttl marenviforatti,
CorAbiile a'nturnat
*rnapoT cA le-a mAnatti,
*i'napor erk le-a pornitil
Din cotro
venittl.
Tntirult1 nostru'mpgratil
CA atAta nu s'a lAsat
BoT

i bivolT

CA altt nostru tnrl imp6ratti

Corabiile ati trecutil

Negtele ail descAreat,
Negte boeresci,

Niel cu a-U*11a nu s'a lAsattl,

Lucrurf imprAtescT,

Ci a trimcsil cAry

*i mue ne-a euvintattl

In (Mlle pAry :

noT tte

La imptiratulil turceseti
*i l'amp6ratul moscAcesc
Ca sit caute neg(4e.

*i dumi-tale le-amA inchinattl.

Dar tin'erulil nostru imptiratil
Cu-atAta nu s'a

www.digibuc.ro

821

Ci pe sarnti 'si-a luatrt,

C'ar fi multrt mai potrivitrt,
Lucruri maT scumpe de grisitil.
$I-asa cum a socotitrt

De 'nhobotatil cu bucurie.
Sit trilesci, jupns,
Mirs5,

Intru multi ani cu bucurie !

Dumnerleg sa te 'ndrepteze,
$i'n tam Turcului ne-a pornit Pe loculti,
ne-a manatti la Venetic
Cu norocul,
Cit mai de grabut mufti bunti sti-I vie. Pe viat,
Era domnulti Christosti
Cu dulct,
Ca un tare putinciosti
Sit trAesci ca vara,
A dat ploT relc,
Ca primilvara,
Furtuni arele,
$i ea tmna cea bogatil,
Drumurile s'art stricatil,
Cu destule 'ndestulatil.
RAdvanele nu s'art inturnatrt
Dumneqe v'e druscii,
Viata indelungat,
Ala nostlint,Irti imptirat
Cu dragoste-amestecatii,
La mare a alcrgat,
Rtidvane-a si'nmitri

Cortibii a inrunit

Milostivul Dumneqeti,

$i'n tara Turculut le-a pornitil,

ne-ati mnat la Venetic

Cele spte darurf,

Cit mai de grabti mara bung sa-1. vie. Ce le-art dtiruitrt,

PAit Domnulil Christosil

Ca unti tare putincIosti

renturi din MO a pornitti
Corbiile inert n'art sosit.
r altt nostru tinrrt imperat
NieT cu atilta nu s'a litsatti
Ci s'a luatti si a plecatil
Pe la Iarmarke impilrtitesci
4$I-acolo a cump6rat,

Unti rnd de haine turcescI,

SuptirT i usre la purtatti,
$i a prep la cumperat.
Poftirn primesce : taffil latti,
Din Bucuresci eumpratil
$I-o rorhirci albt't frumsii,
Ca sa-ti fie de primblat prin
Hobotii

Cump'eratti de la Venetic,
Dumi-tale ca

La cei spte ()merit':

Bogtiile lui Iocabri,
Frumusetele lui Iosif,
Blndetele luT Davidtt,
Intelepciunea lui Solomon,
Taria lui Samsonti,
Vetejia lui Alecsandru Machedon,

$i toiagulti lui Aron,

Celti de cloi-spreee ani uTtat,
infrunqitir neudat,
bucurati,
Cum s'a bucuratti Noe,
In corabie,
CA acolo a fost bucurie,

La OM lumea,
$i sit v mai bucuratT,
Cum s'a bucurat,
Fericita Ilna,
Cand a aflatil,

www.digibuc.ro

822

Cinstita crucea lui Christosg,

CA atuncea,

Pre noT pre tosi ne-a

Eti durni-tale i inching,
Cu ung pAhArelti de ving,
Er Dumne4eg indurata,
Tte eke v'amg urattr,

SA fie si de holercA,
CA totg nu mi-a fi nemicA,
SA trAesci potg

SA te beg de -Iota.

Dar tu pantece nu te bucura,

CA tu nu te-T sAtura,
Nici c'o mie de acestea !

SA vti clAruscA depling ;

Schimburile
Variantit din Horodnieula-de-josa, sata in districtula flMuu1ui, com. de
fostulil mat conscolara d-Itt Pctrea Prelipcdnit
BunA

remea,
BunA vremea,
La Durnnia-vstrA,

Fu veselA i volsA
Ca o gartA frurnsA,
Ca o garf 'nfioritA,

Cinstiti socri marl,

Si la Dumnia-vstrA,
Meseni de masA,
Boeri de casA!
Meseni la masa tocrniti,
Ca primAvara pomenfloriti.
Dar pan' co Dumnia-vstrA,
Ni yeti multarni,
Si ne yeti pofti,
Nol i mai nainte vom indrAsni,
Si mai aprpe vorng veril,
La acst masA,
MndrA i frurnsh,

In grAdina rAsAditA.

MAndru gAtita,

Cu mAsline 'mpodobitA,
Mandru gAtatA,
Cu bucate 'ncArcatA,
Cu mesera incunjurattt.

Dar ma alesti bunA vremea,

BunA vremea,
La Dumnia-ta jupansii
Mirsti,

CA sl-alg nostru inAltatg,

Tnrg, voinicti imprat,
IncA-I veselg

Ca ung trandafirg frumosg,

Trandafirg mAndru 'nfloritg,
In grAdinA rsAditg.

C'alii nost' tilnrg irnpratti,

A auOitg nu o dat',
De numele Dumi-tale,
CA te-af rAdicatg,
imprAtsii. mare,

Cu osti grele,
In potriva durni-sale.
Dar altt nostru lAudatg,
Tnrg, voinicti impratg,
De-asta nu s'a supratil,
Slugile i le-a chiemata,
Si a trirnesti slugile
Prin tte ulitele,
Prin tte cur(ile,
Prin tte cetA0le,

www.digibuc.ro

823

Ha Ine bune sii. negt,

Dup'a Dumitale
Ele s se potrivsc5,

C de-acele scumpe haIne

Nimene nu prtti
De ct craiI si impOratii.

pe trup bine sit se lovscrt.

Slugile
ascultat,
Hattie bune-a eilutt,
lIaIne bune-a

Si al nose tinr imptirattl.

Marta cum a eump6rat,

Tt pe loc o-a luat

Dup'a Dumi-tale fata,

Ele nu s'ati
TnruIrt nostru imp'erat,
Atunci s'a cam sup6rat,
In scilri de-argintO s'a
Slugilorti poruncti a data,
CaiI la radvanti ati inhtimat,
Merinde i baril a
Tnzurile 'n lungis,
CetAtile in eurmedisti,
Singur le-a luat,
Si le-a cutrieratil,
Dup'a Dumi-tale fatri,
HaIne-a cdutatil,

haine multe a gAsit,

Dup'a Dumi-tale fat,
Nu s'a potriN
Tmnrulrt nostru 'inp6ratil
Cu atilta nu s'a kisatti,
CaiI la bute'a'nhamatti

Pc drumula Tarigradulul
In josil s'a luat.
In Tarigrad cnd a ajuns
CorturI a intinsa
DughenT a deschisii

Feli de Mitt de marfa scos

Mine mndre de m6tasii,
&Auto eu firil de argint
Dup'a a Dumi-tale fait
Bine s'a potrivit.
Cu mult pre le-a cump6ratil
Si usre le-a purtatil,

Si'n corabie o a'neArcat,

Pc Dundre s'a
sus a plecat
Pe Duni-ire
Dar elti end a fost
La midloc de cale,
A data Dumnedea
Niste vnturI rele
Si niste phi( grele,
tulburat,
Corabia s'a lAsat
De rclulti vnturilor
In midlocul apelor,
Apele

SI-un pieil de nu s'a'neeatil.

Tinrulu nostru impratil
Frte r s'a supratti
Si treI cjile ne'ncetatil
N'a but nicl n'a mancat,
Ci ca om bun si'nvlat
$i prin multe scoli mblatii
Fata spre ceri sl-a'nturnat
LW: Dumnede s'a rugat.
Dumngeti, ea celii indurat,
Ploile a incetatil,

%Aurae a alinat.
Ploile s'al
Vnturile al ingilduit,
Apele s'al
Valurile s'al
Corabia s'a urnittl,
De-asupra apeI a esitil.
Tinrull nostru imprat

Frte multI s'a bucurat,

Cil-atata nu s'a 'ndestulat,

www.digibuc.ro

824

InapoT s'a inturnatti,

InapoT in Tarigradil,

C umpLIratti,

Firti
cumprat,
I3o1 si biN off a'njugatil,

ST-a tras corabia la uscatil

*i eke a fost inctircatd

'Vito

desciircatil

cele maT mari

pusti pc card mai

*i cele maT mici
pusil pe ear mai midi
*i

tte-aicT,

*i-aici pe tipsie
De ariiintit le-arn adusti
*Pnaintea Dumi-tale,

Cu canafei de m6tas
De primblat sera prin casa ;
51-o oglindurii 'ncornuratit

De uitatil in ea cte-odatii;
*i niste cidorele
'rare frumusele
*i sprintinele,
Cu ruimele rosire

De trasa pe picire,
Cu cputa de capr
*i co talpa de pti
De adus cu ele i apit.
jupanesil,
!

Jupnsit

nost'

impilrat

S'a fost rupti.1

Sii null fie cu bnat

'Rite

*i pc noi do nu ne credi

Schimburile sit primesci,

Poftim. pune mna, vedT!

Er' clacit pOte te terni
De vr'o 'nselcTune
NoT vi le-om spine

De bilnuitil s nu blinuesci,
Slugele sit le cinstesci

Cbiar si pc nume;
Er' de te ii cu bilnat

Er' de nu va fi vinti

Noi ne vomil intrce 'ndat'

Inapoi la Tarigradit

Cilte c'un Ohara de vial

Sit fie voia

Cu vr'o dOue de holercil,

Cii nici de-acelea nu ne-a Li nePoftimil, jupilnsti

sa ni le scric
Pe brtie

Mirs

*1-atunci si mai bine

spune :
adusit un hobotii
Mndru cornuratil
Pc astit sar de'richinata,
Pe man)" sail de hobotatO,

Macar o drusc01 care-va!

Pe mime ti

*1-un fesciorg
Rosioril
Mandru i rotatil

Din Tarigrada

OrT de nu pop* Dumnia-ta

IIo ! jupilnsit
Mirs !

Nu te sili eu luatulit
Curn te-ai silitti cu miritatul,
Dumi-tale
Cuprindndu-T mare jale

fost pusil in cale

Ca numai deck sil. strice,
Dumnia-ta ai prinsil a plnge,
www.digibuc.ro

895

te-aI pusg de pice

Scaung domnescil

SI-aI Oisg sit nu strice,

CA el de-org strica
Te-T duce si te-T ineca
lntr'o baltA mare, Ian.,
De optti anT uscat.
te-aT data cu dosula de N at rA
$1-aT Oisti tare superatA,

CA nu-I sedea mai multg fan;

Si te-al data
Cu dosulg de-ung polobocg
numaI cu N.
VeT avea mare noroca.

Si toTagil impt!rAtescil.

SA v bucurati
Cum s'a bucuratti
sd v veseliti
Cum s'a veselitg
Proroculti Aronti
Cnd T-a inver4itg
ToTagulg eelti minunatti
De doi-spre-qece ani uscatii
Nerouratg
Si neplouatg

In mAna lui neudatg:

Atunci pArintil Dumi-tale

SA v'e' bucurati

PrAsi s'ag pusg in cale

$i s'ag sfAtuitil asa.
Ca de cAtil Dumnia-ta

Cum s'a bucurat,

$i sA vt; veselitI
Cum s'a veselitg

Capul
strica,
Mai bine te-orti marita.
Ian poftimil jupnsA

ImpilrAtesa Ilna,

Cnd a gAsitti crucea

Domnulul Christos'.
Care ni-T la toti de folosg.
Crucea lui Christosg

MiresA !

Schimburile sA
A bAnui sA nu bAnuiti,

Cea adev'eratA,

Pe slugi eu ce-va cinstitl

Cte o'ung Ohara de ving

Care ni-T de folosg

La totI nu oclat.A.

puterea lui Samsong,

SA v'e' fie yob. depling,

DacA nu cu unulg de in
Cu unulg de buturA

BogAtia lui

SA al' mai multA voe bunA!

sa trAeseT jupArisa
MirsA!

$i v'e" multAmescg

Pentru-acestg pAharg
De zAharg !
Dumneqeg sil v trAseA
$i
daruscit

Sii trAiti la bung trait'

Ca si'n raig,
$i la locg
Cu norocg,
La viafa
Cu dulcVi.
Sii trieseT i tu

CornA doinnsea

CA am srt te beg de totg!

Da tu pAntece nu te bucura,
ca cu attita nu te-I sAtura,
IT mai trebue vr'o cte-va.

Sag imprAtsca,

SA trilescI podea cr'6patA

Sterna' cerseil,

www.digibuc.ro

826

tornil In astrt aura cascatit. Amin, amin, amin !

St trtesct qi tu grindt
Srt casce gura eel din tindt.
Sit trtsca i itealaltf toti
Si mirsa cu-alt et sott !

5i cine n'a 4ice: amin,

sa dee cu capult inteunt spin,
Cit atunct apoI a (pee
$i de &me ori amin !

Schimburile
Variant:1 din Margine, satil in districtulti fladutului, c(rn. de Efrimil 13odnaresculil, stud. ginan.

Bunt vremea,
Bunt vremea,
Boert de cast,
Boeri de mast,

Milndrrt i frumst,
Cit i juptmulti mire
Inct-T votosit
Si bucuros
Cinstiff. mesent Dumnta-vstrt!
Ca T-un trandafiril
Ce-ama venitil la Dumnia-vstr? Milndru i frumosiii.
Arai venita sit v vedem
Auqind Dumnia-sa
De viatt sit v intrebtmil.
De numele Dumi-tale,

imptriitst mare
A trimes slugile
Pe tte ulitele,
Negte sit gtsset
ST-a impratulut voe.
Cu a Dumi-tale st se potriN
Dar ea mat nainte voit indrasni Negte at gisita
Dar cu-a Dumi-tale nu s'ait potriSi mat aprpe \TOM pti
Dar alt."' nostru
Si de Dumnia-ta jupilnst
impgratst
vestitil
Dar not prea hine vedemii
Cit viata dumnta-vstrii
destulii de bunt
Din a ILA Dumnet,lett milt

apropia,

Si cu Dumnra-ta
Voiti vorbi

$i vat sfatui.
ET ! Bunt vremea,

Bunt vremea,
Juptmst

Cu atttta nu s'a
Ci a scosil indat'
Tat Ostea la vnatil
Sit vneze ctimpit
Cu florile,
Muntit

Mirsti,

Cu frele,

Fit volst

Dumbriivile

Si bucurst

Cu isvrele,
Si mgurile

Ca

o garM

www.digibuc.ro

b27

Intru carile,
Locuescil frele.
vimeze Pert
jdert.
Dar pe sama sT-a trasil

Ca si cum mg fi sciuttl,
Ce Dumi-tale (le multil
itT a fi fost
:
ColacI cu ziihrireturT,

TricurI de diamanturI,
But! de adamostri,
Lucruri scumpe 'mp6rAteseI.
Al nost' tinrti

CA fTeril.

jderii
Nu pelliti numaT domniT

Dar al nost'fin6rti imOratil

Niel cu-atAta nu s'a lsata
Ci pe calti
La mare a alergatil,
Si corAbii

Si'n Ora 'rural

le-a pornitti
$i le-a milnatt't
PAran Tarigradil.
Si'n Tarigradii cAnd a ajunsti
Dugheni a deschisti,
treT dile ne'ncetatil

Si treI nopti neprecurmatii

Prin dughenT s'a preumblatti
Si harabilli a'nctircatil

Niel cu atta nu s'a hisatti,

Po ung calil a ineillicat,
Prin orase s'a
Prin orase 'mptIrtitescI,

SI-una rndil de twine tureescI,

Etti s'a pustl
cump6ratti,
Cu pretti bunii le-a cump6ratil,
purtatil,
Cu usurintA
Cu usurinta Dumi-tale,
JupAnsA,

imp6rtitsti.

f]r' nue
Asa ne-a cuvintatti,

Ca si cum noi am fi sciutti,

Ce tI-ar fi de 'ntrebuintatti:
Oglinclei nu prea mare,
NumaI dupti fata Dumi-tale.
$i kobotii rosa amalut,
Cump6ratil din Veneta'.

De gtulgiuM,
$i borongiuci

Si la drumil a plecatil.
MIostvul Dumnedeti,
Ca unil vredniciI,
Si puternicil,
Writil din fatA a datil,
Si vremI role,

Poftimil jupAnssil,

intinde mna,
Ca stt se'ncrdti inima.

ploT grele,

PArinta Durni-tale,

srarmatii,
Drumurile
Harabalele inapoT s'a

Inteunil
Avea de eindil,

De uncle ail fostil pornite,

De uncle ail fostil venite.
Dar alit nostru
Niel cil-atta nu s'a
Ce-a fostil maT bunil a luatti,

Ba chlar se puse de price,

Ca nunta sti strice.
rti Dumnia-ta,

AT prinsil din buze a pdrni,

$i din gurA a tindetr),

www.digibuc.ro

828

$i usa a isbi :
astfel a vorbi :

Cu destule 'ndestulatil.
Dumneqeti sti v6 indrepte.

Of ! maTcA !

Supre locA

Of ! taicA !

Cu norocil,
Supre viatA
Cu duletA.

DacA nu mi-ti mArita,

ineca!
In helesteil
pArintiT Dumi-tale,

SA v6 diirucA,

IncA sl-a luatti de smA,

Altmintrelea,

Domnulti Dumneqeti,

$i a qisti asa:

Carl le-a dAruitti,

DecAtil filca ni s'a ineca.

Hai mai bine si-o-ornti mArita.

La eel spte Omeni:

Frumusetele

Cele spte darmi,

PoftimA jupAnsA,

LuT

MirsA!

BlAndetele

CA ti-a trimesti jupAnult1 mire,

Niste
cu florI,
Ca sA-i ai de stirbAtori,
Nisce dobote de caprA,
Cu talpA de pA.

LuT

Poftim jupAnesA,

A v6Outti cti-adev6ratti,
C'acest toiagti minunatti,

MirsA,

De nu cre01,
Pune mAna de ve011
Poftim! traIulti vomil Lisa,
Dar poclidulti vomil lua,
$i curtmdti ne-om deptirta,
CA avemg o gArlA de trecutti,
CA no Testi firele,
ne tin cArArile,

intelepciunea lui Solomontl,

Puterea lul Machedon,
$i toiagulti luT Aronti.
CAcT orf-cine s'a

De doi-sprece ani uscatti,

A odrAslitti neudat.
$i sA v6 mai bucurati,
Precum mi s'a bucurat,
$i Noe,
In corabie,
$i incA sA 16' inbucurati,
Precum mi s'a 'nbucuratti,

$i ne tememti cil ne-orA incolti, Fericita '1p6rAtsA,

CA Dumnia-vstrA, de-ti veni,
MAKI' la noi, mai r60.
SA trdesci jupAnsil
Mirsii!

La multi ani cu bucurie,

$i cu veselie,
Ca vara,

MaIca IlnA,

CAnd a aflatti,
Cinstita cruce-a lui Christosti,
Care-o vedem i noi toti.
de-aceea am inqivatti,

$i nptea a inoptatti,

Ca primAi ara,

Dar unti pAhArelti de chiste,

AmndoT n'amti

Ca tmna cea bovatA,

SA strAesci jupAnesti,

www.digibuc.ro

829

sa trilescl i tu grindA,
CA socrif ceI mart

Mirsrt !

Cu statuld de busuTocd,
cu gura de zAharrt.

Mort de list in tind5.

Ca sr), cinstirn i noT

tu pAntece nu te bucura,

Ce-I in istd einstitrt Ohara.

CA nieI cu d6ue, treI nu m'oit

Si multArnescd de-acestil pAbard,

[sAtura.
Ca i DomnuluI de dard.
Niel tu metere de la u0,
S trAscA inaltuld podd,
In lature nu te uTta,
C'arn s bed pAharuld totd.
CA te-ajunge rnduld,
SA trAescI i tu podea,
DumnIa-ta!
SA bee gura mea,

Schimburile
Varianla din Valea-Qaeii, satg in districlulg llomorulig, coin, de fostulg Inca

con,colaril Jong Drobil

Pe uli. at Amblatd
Totil prin tArgrt prin Tarigradt
La DumnIa-vstrA, boerT de cabA, Scumpil at cumpilratil,
CorAbit at ineArcatd
maI alesd la DumnIa-ta,
Si pe rnare'napoT at inturnatti.
CinstitA impilrAtsA .
Vedemd C bine-voip
Cnd at fostd la mijlocil de mare
l3unA vremea,

BunA rem ca,

Si libol iT
Din mila luT Dunmeded
Sf-a cinstituluI i1p6ratd.

A dat Dumneded und vi'mtd frte

[tare

corabia din cotro a

Aid nost' cinstitd imp6ratd

A auditd de numele Dumi-tale,

[venit.

f]r' al d noseti!n6rd imptiratd

CA' etT impiirAtsA frte mare,

Frte red s'a supgrat

Si frte deminiqA s'a seulatd,

Pe obrazd cit s'a spr,latri,
La icne s'a'nchinatti,
In patru pirV a cAtatil
Si slugile I-a chIernatd

Da nicT cu-atAta nu s'a lAsatd,

Si caul 1-ati inhtimatri

Unit radii de strae.

CAtr Tarigradd ad plecatd.

In Tarigradd dac'ad ajunsil
CorturI ad intinsd,
Trel dile i treI noptl ne'ncetatit

Una rhidd de strae-ad cAutatil

Si cu prep le-ad cumpilratd,
Si-s ure la purtatd :

Slugile a strigata
CaiI ad incillicat,
La Tarmarce at alergatd,
cumpere Dumi-tale

1?ochie albA de miRasil,

www.digibuc.ro

830

papuci cu florT
80.-t1 fie de sZirbatorI,

Ail lis c nu te-or da,

Era Dumnia-ta

Si un breig cam nzurg

Poftim ! de nu credI,
Pune mna vedT !

AT strigat funie, c te-T spzAnzura.

Da noT le-om da

La gazda de locil
SA fie'ntr'un cIas cu norocti

Da nu te bucura la luat,
Cum te-al bucurat

Poftim scr mare !...

Mirilor sit fie de bine
MincTunile de la mine !.. .

La mAritat,
CA pArintiT Durni-tale

Schimburile
Variantrt din Voltinela, said in districtuld Riiddutultd, Coln de dirt Teofild
Graniatovicid, juristit

Inc nicT cu-atAta nu ne-am lAsatti,

BunA diva,
BunA diva
La Dumrifa-vtr
CAsasT de cas,
Osten1 de masA I
Dati-ne calea
Si cArarea

CA de trgul luT Tarigradil

Arn fost uTtatil.

Pe-un cal bunq arna incAlecat

Si'n tArgulti lui Tarigrad
Am alergata,
De treT orT tArgulti am incunjurata

S tragem la al DumnTa-vstre Si prin mijlocil am mblatil

strae ca dup'a DumnTa-vstrA
Stolnic cel mare !
BunA diva,
[fatA n'am aflat.
Burul diva,
CAnd mg din trg esind
JupAnesa
ST-un cort intins Ve'dndil
Mirs!
No1 acolo am intrat
Ce staT in rt
Si strae ca dup'a Dumnia-vstre
ImprejuratA
[fapte-am aflat.
Si DumnTa-ta sup6ratrt?
Atunce un fedora s'a aflat
Muitti Dunmia-vstr pre noT ne-atT De negutitorti mare s'a datil
[purtat. Si in cort cit s'a bAgatil

Tte trgurile am Amblat

Si strae am cAutata

$i s'a negutat
Si in fata luT am stattt

Dup'a DumnIa-vstre fapte

CAnd banT pe clinsele am datii

[aflat. Cu aura si-argint le-am plAtit
Atund noT tare ne-arna sup6ratil Si frumosii
teneuitil
Si'napoT ne-am inturnat.
Si la Durnnia-vstr arn

www.digibuc.ro

831

Cand am5 fost la un mijlocti de Preici(1) ca sa strice

Era DumnIa-ta
A data Durnneqe unti vntti
AI inceputa a suspina
Mare i Infaurat
SI-a plange,
Si corabia ne-a resturnat.
$I-aI lis, ea voi de-tI strica,
Poftima jupansa.
Eti un boloban de grumaz
Mirsa !
lega
ca mi te silescI cu luatul Sinteo balta saca rn'oi neca.
Cum te-aI silit cu maritatul, EI ra s'ati sfatuit
Ca cand aT facut lwatura de nunta Ca de dal Dumnia-ta te-1 strica
Etit frati i surori sta
EI maI bine te-or marita.
Schimburile
Varianlit din Ilifesel, diet. de Die al luI Marcu Ungurna.

Buna vremea,
Buna vrernea,
Inteacsta cask
La acsta masa,

Si tte
Le-a cutrierat,
Si le-a calcat,

S,.i la Dumnia-vstra,
CinstitI nuntaI,

Dupa a Dumi-tale fata n'a aflat.

Mesen1 imprej ura1

Dar a nOstra 'mp6ratsk

Dar maI cu de-ales,

Buna vremea,
Buna vremea,
La DumnIa ta jupne mire,
FiI vesel i
Ca I-un trandafir frumos,

Tntlr i curagIsii,
Fiindi Nrednicii,
Si puternica,

Tte thrgurile,

Fella de feli de marra cautat

Ca' I-a nstra

Inca-I vesela, voIsa,
Ca I-o garfa Irumsa.
Aue,lindil de numele Dumi-tale,
Ca etI neguOtori mare,

S'a bucuratti frte tare.

r' a nstra 'mpe'ratsa,
Fiind negustorita alsa,

Ci-atata nu s'a lasat.

Diminta s'a
Pe ocM negri s'a sp6lat,
Lui Durnneqe s'a rugat,
In radvan de-aura s'a
Pan' la Tarigradt s'a dus.
Acolo cum a ajunsti,
Trel lile neprecurmatil,
treI nopti neincetat,
Prin Tarigradti a mblat,
Mart), de care a catat,

41) ln unele locurl se dice prici.

www.digibuc.ro

832

i bun'a
Miline de galbenT a dat,
'n tipsiT de diamanturi,
Friimosti si binc-a legat'o,
La corabie-a carat'o,
Urea zahara a rdicat,
Pe mare 'n josti a plceat.
Dumnerleti indurat,
Nu mult dup ce-a plecata,
Venturi protivnice-a data,
Mu lt

Venturi' rele,
Si vremuri grele.
Venturi le air suflat,
Valurilo s'ati
Spre corabie-ati btutil,

Corabia 'n locil a statutil,

8i din locil nu s'a urnit,
Par'cit s'arti fi priponit.
Dar' tinra 'mprilts,
Fiinda tare curgTsti,
Minciti vrednica,
puternicil,

Niel cti-atrit' nu s'a lsata,

Ci'ndat a adunat,
PatriarcI i multf vldicT,
8i multi alti printI maT micT,
treT (plc ne'neetatti,
treT nopti neprecurmatil,
stat,
La rug, eu

Lui Dumneqeit s'a rugatii,

Para corabia singur
In pia:we s'a sculata,

Acesti r' o doT,

TreT ostenitorT,
De-asemenea cilltorT,

Pe-acolo c ne-am
ST-am srit, nu le-am lsatil,
8i negtelc mal mice,
Le-am pusil tte prin caiee,
Si le-am adus ttc aice:
NucuOre i alune,
MeriOre i machine,
ST-o Anemicii de in,
SA-tI fie voTa de plinti,

Cu cheutori de bumbacti,
Cum Dumi-tale

Ran* de fuToril
Cu gurele pe-unti
Da de-a fi vr'o gurea,
pe barba Inca,
Si c'unti brcinari de tei,
S. nu'mbli dup alte temeT,

8i cu unul de mtasii,
S nu mbli sra
Niel cnd pe.la case.
cu aceste cu tte,
Cu eke vi le-arna urat,
Sit fie cil-adevrat.

POte DumnIa-ta nu err*,

Poftim, pune mana veriT !
Pottimil punc mtma,
vina!
De te ternT de-o 'nselcTune,

NoT pc nume ti le-orn spune,

jos pc mare s'a luat.

Pe pilrintiT Dumi-tale,
Er' cnd a fostii la mijlocil de mare, li cuprins'o mare jale,

Dumne4e sfntulti a data

Unti vatil mare spulburat,
Corabia s'a resturnat,

Si s'ati pus de price,

Ca s strice,

Negtele
Ertl noT,

8i te-aT

inecat.

Dumnia-ta aT prinsti a plnire,

Cu capul de-un tei,

www.digibuc.ro

833

strigat,
CA nu-I mar sedea
CA de nu te-I insura,

De grumn o ptrA

Mirsa,

primescl,
Ostenir s mi-T cinstescr,
Pe mesterr cu bani sa-I dAruescr.
SA

lefra,

baltA useatir,

gazdel de loc,

Te ver ineca,
CA ea jupAna N. nu-i

Dee-I Dumneqe noroefr,

jupAne mire,
Poc Iona dcla jupAnsa,

Plin de dulcetti!

Schimburile

Variant.), din Tieu(ri, coin. de Victoril Soroctlia stud. gimn.

Bum. remea.
Bunii vremea,

Pune mAna
! jupAne mire!

Nu te grabi cu luatul

upeme mire !

Sara a 'nsratil,

Curn te-ar grbitil eu'asuratulil

Ca un mertt dulce cu legatulti,

Nu
te grAbi cu primitula
sr-a fost vremea mai de mult,
Cum grabir cu
Dar nor nu ne-arati priceput.
Dumnia-ta seiyi voiosa
Ca unti zarzAr cu
bucurosil
CA pArin01 Dumi-tale a listi
Ca sA mar rCmAr
sr-unil trandafiril frumos.
Er juptinsa
CA nu esil prea bCtrAnlorti,
llirsa
Dumnia-ta te-ar supCratil
De Dumnia-ta eAnd a auOitti
Cu capul de horn te-ar
Frte bine 7-a pArutil
PArinW-ati \ oitCi sA strice,
Dumnra-ta ai prins a pliinge.
Harm) lungi ert
:
Amblat a strica
Cante.pficd de bumbadi
Dumnia-ta ar Amblat a te'neca.
Dup'a Dumi-tale pladt
CusutA ttA eu fiat
jupAne mire,
Nor schimburi n'arn inchinat,

eu a de roictil

SA nu umbli sara prin sai

CA destula aI mar Amblat,
cu brAcinaria de teal
SA nu umbli dupLi terrier!
jupAne mire,

ColacT de la juptinsa
Mirsa!
Dela nor puOnil

Dela Dumne4e mai mult,

Poftimil primesce
CAM a data Duraneqe0 si cAtti este !

Daca nu mr) cregi

53

Mariana, Nunta la Romani,

www.digibuc.ro

834

Schimburile.
Valiantil din Ctra-Pcmmuldf, (cm. de Ai dreit1 nceann. stud. gimn.

Bunt' sra,
Duna sra,
Cinst4i boerf de casti
Si 'mprejuras1 de masa!
V'am intreba pe Durnnia-vstra

Multe negte am gasita

Cti-a Dumi-tale fata s'a potrivitti.
Er' a nstra 'mptiratsa
Tne'ra si rnult frurnsa
Ca o bung i mintisa,

De traia si de viata.
Dar vedema ea' triiiti bine
$i vietuiti .si mai bine
Din mila lui Dumne0ea.
Dara mai cu de alesti
Duna sra,
Duna sra.
La Dumnia-ta, jupane mire,

Niel asa nu s'a lasata,

Marra cumOratti,
Corabii a 'ncarcata,
Cai

i bholi a namitil,

Cortibiile a urnita,

Si veselosa,

Pe mare 'n susti le-a pornita.

Era dat'a Dumnedea
Erni grele,
Geruri rele
$i una vnta mforitu

Precum esti si de frumosa,

ca
nstra imparatsa

Er' a nstra 'mOratsa,

Fir voTosti

Corabiile a

inea-I voisa
eselsa,

Tn6ril i mult frurnsa,

Si

Niel asa nu s'a lasata,

Precum e i de frunnisa.
NoI de multa am atk,fita
De numele Dumitale,
C'ai fi un negustoria mare.
Dar si-a nstra 'mpgratsa
Ventira i mult frumstt

Cele midi le-a inearcata

$i cu dinsele ama plecatti
$i aicea
aflata.
$i daca, nu yreT sa credi.
Poftima, pune mna, vedi
Ho, ho, ho ! jupne mire !

inca-I negustoriValsa.
MulV filosoff a chiemat,

Nu te grabi cu luatula,
Cum te-ai grabita cu'nsuratula,

Multi sfetnici a adunat

Ca parinOi Dumi-tale

Si la sfat cu el' a stata.

Mare sfata a sfatuita
$i pe urma a pornita

if cuprinse mare jale

51-ag disa ca nu te-orti Insura,

Pe ulitele TarigraduluT

Tocma 'n Ora Turcula

Dughene frums'am

Dar% Domnia-ta
AT disa ca te-T spnzura

Daca nu te-ora Insura,

mi te-aT dusti la una teia

www.digibuc.ro

835

ST ai dis cA mai mult nu -vrel TintirA i mult frumOsti,

SA rilmAT de-acum holtci,
CAmesti de fuToril urzitA
CA-I destulti de cnd se4I holtelil, Si cu in britutd,

SI-a venitil pan' la portitti

SI-af qisti asa din gurit
trebue o copilitil.
SI-a venita pan' la ferstrA
SI-ai lisii cti-t trebue nevastti.
Nol in rcor
bagattl,
Tote 'n primtmt le-amil lasat
Si nevastd ti-amil ctitatti.
Si dacA nu vret stt credi,
Poftima, pune mna, vedi!

Cu sula cusutti,
Pe la empagii (1)
Cu fluturi de fac...

Mcl a ctimef'alsrt
Del'a nstrtemp6rats,

Si unit paharil de \

Pe la sele
CarpitA cu nuele,

Pc la solduri
Ttti noduri ;
Si ismene de futorti

Cu turturi la un
Amin ! amin ! amin !

S ne fie voia deplin !

Schimburile
Variantl din oraFula Citinpulunga, dictata de Nie. Laciti.u,a
Georgia, stud. girnn.

Bunil vremea,
BunA vremea,
Bowl DumnIa-NstrA !

Dar mai cu de-ales

BunA vremea,
La Dumnfa-ta prea'nAltate
Si luminate'mp6rate!
voiosti,

Ca sl-unil trandafir
Mndru i frumos,
CA si-a nstrtempratsti,
TantIrd, mndrA mirs,
Inc5.4 veselA, voisA,
Ca si-o gartA alstt
MandrA i frumsti.

Si ea c'a audit

com. de V.

Din audulil Dumi-tale

Ca estf impratil vestitil
Si mare,
ST-a trimesil solil

Pe la tte targurile,
51-a trimesil solil

Pe la tte domniile
Ca negotti s negotsett
cu fata Dumi-tale
Ca s mi se potrilscA.
Si soliile aO plecatil
Si negotil a cAutatil
Si negot a cumpratil
$i'n corAbiI

Dar Dumneqc, fiindil mare.

Puternicti si tare,

(1) CTupaga=gulera.

www.digibuc.ro

836

Wmturr marT a rildicatil,

plouatil
NourT cu plor,

8i unulil moscuicescr.
Nezustorir
Pc cal ail inctilicatti,

marea s'a tulburatil

La Tarigradti ati alergattl

8i trel tile ne'ncetatil
trel nopti s'ai preumblatil
Pe ulita Taritrradulul,

Corabierir s'at't

Corabia in locil a statti.

Dar'a nstam1)i.Irtits4
renr i curagrAil
trrosl
Avndil

Pc ulita im1)6ratulu1.
Dughenele s'att deschisti
intinsa
Corturile
Mtindre barne ail cump&atil.
sositti,
Negustori

8i multi bor trumosi,

Bor i bivoli a'njutratil
Corabia a trastt la uscat.
Windre lueruri a luatil,
Pre tte le-a descrircatti:
Basntan mandre, bocrescr,

Dar' ea a er (Mtorit
TOte

le-a

C'a tesutil

Caftanuri imp6rritescr.
Dar'a
multtl frumsil,
Cu-atilta nu s'a Msatti,

81-a fticutil
Unti blreerasti de &realist

SA-0 fie de pusil pe

Cime0 de borunclucti
Sil-tr fie de pustl pc trupil
naframa de intl
SA-0 tergi mustta de intl

Ci &me calf( a luatil

8r-a trimesil una
La impilratulti turcesat
trimesil alta
La'mp6ratu1a moscriceseil

colinderirt de

inarsil

drilgute tr-ail mar remasti.

StI-T aducu

Unti radii de harne turcescr

Schimburile.
Varhna prescrisit dintr'o cArticicA, scrisI de G. In.covel, oriiand din Indiiu(5.

Bunri vremea,
Bunti vremea

8r-a impt.'watulur N oe.

La DumnIa-N strA,

BLIDA vremea,

Boerl de casil !

Bunri vremea
La DumnIa-ta juptine mire !
Fir voiosil
ii bucurosil
Ca sr-untl trandafiril

Darri mar cu-alesil

V'am intreba de viatil!

Dar' not prea bine vederml
Dumnia-vstril viau
Vi-T destuhti de bunil
Din a luT DumneOeti mUti

Milndru

www.digibuc.ro

frumosil,

837

CA si Dumnia-ci,
fuptinsa

rInr frumosii,

Miresa,
voisit
bucursri

$i neme
Ail ni le-a increclintatil,
$i not Dumi-tale vi

Ca si o garai

Crtmesulcri,

MAndrrt

Se cade ca srt aduc5,

i trumsit.

inchi[natti:

Frumusicri,

Auqinda de numele Dumi-tale,

Cit esti unit impilratil mare
A trimesil slugilo

De borunclucti,
Sa se lipescri pe trupti,

Si ismene de fulcra,
Cu grturele la unil
Ismene suptirl de
Neg.* srt grisscrt
Cu ale Dumi-tale srt se potriNscrt Cu brnetri de ibrisinti,
fie cbefula
Slutrile-art pornitil
Si c'o itrt de mtastt,
NegAe-ail grisittt,
Cu ale Dumi-tale nu s'att potriN itrt. Srt umbli rnulttt prin casii,
$i c'una de teitl,
Rt.' a nstrA'mp6rrttsrt
'I'ntSruii. i multit frumsa,
Ca srt nu te Yet,

Pe tte ulielc

Dup'alte femei.
Acestea tte sri le primesci,

Fiind rednicii
Si puternicrt,
Ca-atAta nu s'a
Teletrart la butc'a

SI-apot a luatil in susil,

Drumulti Tarigradula
In Tarigrada cand a ajunsti,
Corturt a intinsti,
Dughene-a deschibti,

Pe not sit nu brinuesci,

Crt not multe V-am mat ura,
Dar' ne tememil e'omit inscra,
Si ni-gt curtile departe,
adncate,
Pc niste
Si ne Tesil frele,
ne

Prin multe dughene-a umblatti,

Mult- negte-a cump6ratri,

Si

Corabiile a inertrcatit,

Si reil vomil p
$i nutt rtla va fi!

'rota de gtulgIrt ca boruncivat,

Precum la unit imp6rattl,

grtbui,

$1 ne-orti ncoll

S chi mburil e
Variantrt din VoTtinelu, com de

Bunrt Oiva,
Enna c,liva.

Teofat Gramatovici, jurista.

Jupne mire!
Ce esti rtri 'mprejuratil,

www.digibuc.ro

838

Si DumnTa-ta supratd ?
Multd Dumnia-vstrA pe noi ne-att
[purtatd,
Tte tArvurile am um blatd,

A datil Dumneqe un
Una vnta mare'nfOsuratil
Si corabia ne-a resturnat.

Carl am fostd mai harnicl am

[scApatil,

strae (WO a DumnIa-N (5,;trA fapte

N'amd
AtuncI nol tare ne-amil sup&atil.
Ca-atAta nu ne-amd lAsatd,
CA de tArgula luT Tarigradti,
Am fostd Latatti.

Er earl att fost maT slabT

Acolo art r6rnasti.
ApoI poftim, jupAne mire,

Pe-und cal bund am incidicatd,

Si 'n tArguld luI Tarigradd,
Am alergatil,
De trel orI 1-am incunjuratd,
prin mijlocrt am umblatd,
Dar strae ca de pe-ale
Dumnia-vstr fapte n'amd egg.

Cum te-aT silit cu insuratuld,

NoT pus'am slugile,

C voT de-tT strica,

Pe tte

E und bolohan de grumazd

(NOT strae de-tI afla,

Mie de scire mi-tT da,
ed oTd merge de le-oi cumpdra
CAnd noT mal din tArgti esind,
ST-und cortd intinsd i deschisd

C'am scApatd, sa-tT parA bine !

Dar vtidd cA nu silescl cu cercatulu
CA cAnd atI fcutil legAturA de nuntA,

Estilalti frail i surori

Sta ci totiT prdct s strice,
Dumnia-ta aT inceputd a plAnge,
suspina
A plAnge
Si le-aT disti lord asa :
lega
ineca !

Si'nteo balt sacii

ErA el s'ad
:
Decktd DumnIa-ta te-Istrica
ET maT bine te-ord insura.

[v6Pnd, D'apoT poftimd, jupAne mire !

NoT in cortd c ne-amd bAgatd. VtIdd at nu silesci cu cercatuld.
Si trae ca dupil ale Dumi-tale fapte Cum te-ai silit cu insuratuld,
[am aflatil. cri nu sciT ce haTne mAndre tI-am
.51-atunci o fatrt s'a aflat,
[adus,
1I-am wlustt o crunesA de inf.'
CA in corta s'a bAgatti,
Si s'a negutat,
CusutA cu ibrisind
Si e de fat5, am statd,
Pe marginT eu gaurele
and banl pe dinsele ad &Ad,
Ingradita cu nuele,
Cu aura i cu arginta le-ad platit. Tare mndru'ntrauritA
Si frumosd le-ad tencuit,
Ca cu nuele de rAchitA,
corabie le-ad pornit,
De n'a fi vr'o gAurea
Si la Dumnia-vstrA am venitd. Dee sama barba mea.
CAnd am fostd la mijloc de pa- Si ismene de fuTord
[mintd, Cu gaurele pe-und piclord.

www.digibuc.ro

839

pe celalaltti
Mira s'a 'ntmplatti
CA nici o dat'
n'ai insgratti.
Da le-r da veo datten jos6
Si ti-a face si pe dos.
Si tr-a pus brAcinarti de tern
SI-ar fi fAcutti

SA' nu te til dipe ferneT,

Tte-stl cu
De s'ar afla
S m'e' plese

mincIunti

Cu vr'o trel" pAbare de vin in gurA,

C'oi tinea gura criscat

Si pe tustrele le-oia be de-odat.
Da tu grindA nu te incorda,
C e nu m'oiti irnb6ta,
C mi-oiti face gura Idea

C. de te-a prinde cu altA fem CC

Si aestea ar sti ti le Tee.
Si pAntecele o balercA
Ve(JI cAte ti le-am urat
Ca sti maT potti be si bolercti.
Schimburile
Variantit din Ba1ac6na, said in districtuld SuceviT, dict. de In Corrnuil

corn de Michai Jemna, stud. girnn.

Bunti vremea,
Bunii

rem ea

La Targaliiimmosti a alergat,
TreI 4ile i trei n0141 a Amblat

La masti

'Marta

FrumsA,

Si podati

Boeri Dumnia-vstrA!
Mai cu samA insA
La dumnia-ta juptinsA
MirsA s te facI voisti,

DupA fata Dumi-tale a ctiutat.

DupA cum esti de frums.

CA si jupi'multi mire
Inca s'a fAcutil voiosti
Dupil cum e de frumosti.
JupAnula mire pe-aicT

Pe la dumnia-vstr
A mai Amblatti,
Frte bine sama a luatil.
Ala nost'tn6r impiiratti
DemintA s'a sculatti,
Pe obrazti cti s'a
La icrie s'a
LuT Dumneqe s'a rufratti,
Pe cal a incillicat,

Marfd

Si podbA

Dup fata Dumi-tale n'a

Frte r6ti s'a suOratti

Si'napoI s'a inturnat.
Dar alti nost't6n6rti impimattl
Cu-atAta nu s'a ltisatit
DemintA s'a sculatti
Pe ochl negri s'a spOlatti

Si la sre s'a uitatti,

Intr'unti caicti s'a aruncatti,
Corabia a'mptinatti,
MarfA

Si podbA
DupA fata Durni-tale-a cautat.
MarfA

Si podbit

www.digibuc.ro

840

Cum a cAutatti
Alil nost'Ven6r5 imprat
A aflat.

Papuci cu fiori

El frte s'a bucurat,

Cu cotulti le-a m'esurat
Cu fata Dumi-tale le-a asemaat.
Cu cotul le-a cotita,
Cu fata Dumi-tale le-a potril

SA-ti fie de pus in picire

SA-fi fie de s6rbAtorT,

CTobotele gAlbire

Cu talpA de pA,
SA-ti fie de cArat apA,

Cu potcve din Iacobeni

Si tinte din Folticeni.
Dacrt nu creql
Poftim ! pune maim si

Cu galbenT le-a cumpenit,

In tncurT le-a tencuit,
Pune mAna,
In corabie le-a suit,
Corabia pe mare'n sus a pornitil. CA ti-T vina!

CAnd a fost la mijlocii de cale

edi !

trintit cu capulu de

atrA

A dat Dumnecleil vremT grele :

re' nturI marl'
gerurT tarT.

Iis cA nu-T sedea

MA-ta te-a mAnatti dupii forti,
DumnTa-ta I-a adusil busuTocu

Dumneqeil r s'a milostk it,

$i te-aT dus cu el la jocil.

Si-aT

Vemturl mari a'ngAduit,

Te-a mAnatti dupA iteT,
GerurT tarI a alenit,
DumnIa-ta T-a adusa clopotei
NoT la curtile'mprniitescI amil so- Si te-a dusil la jocti cu el,
Si te-ai data dupA flAcAT.
Poftim la gasda de locil
Dar ala nostVIn'ril imp'erat
SAn6tate i noroc !
Cu-atAta nu s'a lAsat,
ColAceiT vi
da,
Pe cal a incAlicatil,
f]rA tuIpAnasulti ha !...
La Tarigradit a alergatil,
Douesprece sferT de m6tas'a cum- MulAmim jupAnsil
[ptiratil, MirsA !

La corabie le-a legat,

DoTsprece bivoli a'njugatil

Cum mi-; cinstesci cu paharulti

SA te cinstscA Dumneqe cu

Sf-a tras corabia pe uscat,

CLt sA fie lucru de miratti,

SA trilitI

CA marfA

SA'mb'trAnitT!

Si podbA

SA facet! fetT

DupA fata Dumi-tale

Cum a cAutat
A aflat :
Hobotelti de'nhobotatil

Si preutI si preutese
Pe la capete de mese.

fes eu canaf
SA-tT fie de pusti po captl,

Vi se va sAtura,
Cine a 'en insetat

Idarulu.

logolitT,

Cine va veni flAmAndti

www.digibuc.ro

841

Vi se va hoclihni! ...

SA tracscI podea uscatA!

Be gurA cascatA!
SA trAesci pod!

srt trAescl. podea!

C'am sti-l bat tom L..

Vi se va adApa,
Cino va veni truditti

Be gura, dacA ai co!

www.digibuc.ro

842

IV. COLACARIA.
Oratie din Polana-tampii, cu1s i trimes de multil regretatula meO arnica
Petrea SOnula, fostil teologa.

StatI nuntasT ImprejuratT,

*tap' putin i ascultaff!

Undo sunteti boeri, Dumnia-N 6-

Casa asta ce se tace,

Face-se pe zida de pace,
pe loca,
Cu norocd,
Pe viata,

Nid v 'ntrebtimti cum trait'',

Cu dulctti,
Bucuria socrilorti,

NoT tare 1-ama laudatti,

Eta tare s'a bucuratti,

Pe scarT de aura s'a inaltata,
Peste ste a eautata,
Pe noT doT fil ne-a aflatti,
LungT de mana,
BunT de gtort,

Naly de stat,
BunT de sfat,
*Tndata noT ne-ama luata.
Pe fata ptimntulu,

*i pe craga certului,
v6,1utti o stea sttlsa,
Luminsa,

L'asta casa,

Niel de viata cum vietuitT,

Ca de trait' Nedemil ea trait'',
In fata DomnuluT Christos,
Cum taim i noT cu toti.
NoT amti auOita,
C'avetT o flre de raitl,

fala nunilor,
nost' tnrti impOrata,
Pe aid c'a maT

Ca se lasa,

[stra

*i noue de cu huna trait",

Ca la e0i doT fiT le-a venit,
Vremea de easatoritti,
Ca la doT pornT de 'nfloritti,
Ca 'nfloresea,
*i nu ma"' rodescti.
tr noT ain venitti,
Ca s'o rasadim,
La gradina 'mpratsca,
Pan' la anulti sa 'nfloresca.
Pan' la anul a'nflori,
*i odrasle-a slohozi,
*I-a rodi
De nu credeti,
OrT colaculd ni le-tI da,
Uri dc r6sboia vet! cata!
Dar' colaculti ce este ?
ButT de vin,
Card de feral;

www.digibuc.ro

843

Vito grabe,

Pe &lull grase,
Copile frumse,
Dupit srna nstril.

Da de nu credeti,
Cur Ole d,,sPhidctI,

Cilutatt spre rsrtritil,

*i.-V vedea tn'rti imptiratil venindn.
Din pistle impuvandti,

Nhare de vina bnda,

,i-aice pe locil sosindii ...

www.digibuc.ro

b44

V. ORATIE LA MASA.
Din Horodnicula-de-jostl, com. de d-16. Petrea

Ian poftim5, juptme mire,

Dumnia-ta, nune mare,
Si cinstita nunA mare.
cinstitii socri mari

Din darulii sfiintieT-sale

SA luafi
SA osptatl.
Cart aveti palosele

Si Dumnia-vstrti fectori de gospo. Cu palosele,

[darT, Palosele 'nferecate,
Poftim la cinste,
CA prind bine la bucate ;
DacA nu la cinste
Carl cu furculitI
ApoT la ospOtti ;

Poftima luati
*i ospiltati ?
Dar sA nu bAnuiti,

Cu furculitT,

Cari cu lingurii

CA s'ar cAdea cutite

*i furcate ascutite
Am trimete bArgatulti
Pe pa cca pestritA
In Varga la BistritA
SA ne aducA furculite
cutite

MA de multe.
Dar chi pEinA ce-a
Bucatele

en

Cu linguriti,
Cari cu cutite
Cu cutite.
Carl n'aNcti nicI de uncle
SA mai prindA

cu

i cu ungbiile
C'asa face si juptmulti mirele,
CAci ea am o custurice rea
SA rusdse

*T--a fi &WI pentru trba mea.

Ian poftimii luati
osp6tafi

Dumnia-vstrA-ti flArnrindi.
PoftimA luatT

Si ospaatT,

CA se rgI jupanula mire

Ca din pne si din sare,

scaune nu asteptatd,
C'avem i scaune cu spAtariti
Da -MI in podil la SilionlLestariti 1 .

Poftimil fie-care pentru sine

I SA fie voitoriii de bine

(1) Nurnele unul" dulgherid.

www.digibuc.ro

815

Si croitoriti de pane,
P6te 15 temeti dc otraN
crt ea suntil numat pentru m ine. Dar' si eti sunt unil copilil de traitti
Ca asa socottl eti
cu t6te acestea voiCi lua
Si mai nainte
Ca nime nu si-artl Noi 1.'66
gusta,
Pantecelui sal.
Cad de catil a peri
6stea
Ca celti ce-a voi rai
Ptitccelut sai
Mat bine a peri
va mai hrani Dumnedeti. Una mincinosti alti satuluf.
Poftimil luati
Dar' nici acela n'a peri
De ospaati !
Cad n'are de ce, ci-a trai . .
Oratie la mas.
Varianta din Piliuranl, Kart din linulu la Dornel, Coin. de Petrea Spenuld.

Ca la si eti m'am
Ca unil copil insetatil,

$i la Dumnia-v6stra am alergatti,
De v'am adunat,
La acsta casa,
La acsta masa,
Seumpa i frum6sa,
Si pe masa,
Rita de masa,
De mtitasa,
Si pahare rase,

Cu capult1 plecat,

Ginturi, fripturi,

Cu

Plosce cu bCuturi,
Pentru ale Dumnia-16stril
Lingurele pocostite,
Talgerele zugravite,
Carnuri si placinte,
Pentru Dumnia-v6stra meseni chi-

masa,
Frum6sa,
Si meseril Durnma-A Ostra!
Da bine sunteti orimduitT,
Ca nisce
FacetT bine si
Si obptaff,

Inaintea cinstitului
Si stati aiel la eapulti mesei,
Inaintea cinstitulut

Si stall akt la capulti mesa,

Inaintea cinstitet impratese.

spunti o poveste :
Da vrail sa
Dar mai sunt i cate-va,
A sara, candti a insiiratti,
le de galusee,
Cinstitulti impCrattl,
Dar acele nu-sti cbitite,
La mine ail alergatti,
Pentru Dumnia-vstra,
De vtaft m'a intrehattl,
Is numat pentru drusce.
Dar' ttirdiorti m'ati aflat,
manca,
Druscele
Poruncl mare mi-ati data,

Ea tare m'am spaimintatil,

Pnit ce s'orti satura,

www.digibuc.ro

[tite.

846

Dora se pot5 i cle mrita.

Dar este o galuca nrifirea,
Ct o covAtea,
A5 iisu druscele ca-T a mea,

Dar e5 nu m'e pritnescil cu ea,

Ca-T prea natitea.

Da e tot5 nfa,T primi cu ea,

Dar ea nu-T facutA cu carne,
Niel nu-T cu branza,

tta de frunqe.
Dar pentru mine este,
Un ip cu holerca 'ndulcit5,
$I-o gaina fripta,
0 plAcintA in until uns5,
Pentru mine-adusa .
. .

CinstitT mesen1 !

Da ce stati,
$i m'ascultatT!

De ce nu prindeti a lua,
Cte ce-va,

$i niel eti nu mA potA hrani cu ea'

CA-T stricatA i rea.
$T-am avutil

Un cutita01 de rachita
$i 1-am pierdut
Mainte prin tind.
$T-am maT avutil

$i unul de plopA
$i l'am aruncatii in pod6.
D'apoi care nu-ti lua
Pe mine me-tT a0epta,
CA e pe Alba oT5 incalica
$i la Sucva oTA alerva

Dup. furcate,
Dup lingurite.
Dar ett prea de graba n'ola mbla,
CA Alba mi-T a fta

$i m tem c'a 1ep6da.

$i e5 acolo multA oi sta
mult oi zAbal

$I-a dsata?

$i eke v trebue DumnTa-vstra

Da s luatl,

TtA nu le-oiA gsi

Da mie-un5 vntil ml-a veni
51-oi scbimba pa pe-un manq
$i m'oi duce la Cernautti,

$i sA gustatI.
Care cu
Cu linguritele,
Care cu furculitele,
Cu furculitele,
Dar earl n'avetT nicT de unele,

C'acolo de eke vor trebui

De tte voi5 gasi ;

Lingurele poceistite,
SA facetT bine sA luatT i cu m- Talgerele zugraN ite,
[tite.
Ca cinstitul5 mirele.
[nele Furculite'ntraurite
Da nu luatT ca cinstitul5 mirele, Pentru Dumnla-vstra mesenT chiLuatT ca DumnTa-vstra
Da acolo sunt cArtul incurcate

Cu mna de pe masA
$i ducetT la gura cea frumsa
Ca cinstita'mptiratsa

$i fete casnate

$i m temil ca. mi s'a arunca

Vre una in spate
n'W putea veni de graba.

De cinstitulil imOrat alsa.

CA ea am o furcuta rea

Da vedetT cu totiT,

Far'de-o plasea,
Aceea-T pe sama mea,

CA rna ne vine in pripA,

POte-a ninge, pte-a vicoli,

www.digibuc.ro

847

Drumula a'nghieta i s'a stecli

lr mnOula mi-a ciumpavi,
Ca-T tnara i dispotcovita,
acolo multa oi zabovi.
Si totti D-vstra cinstiti mesenI

Zupil in asta gur a mare, easeata!

Zupa galusca hida
In furcuta mea cea mndra !. . .
SI-apoi mie mi s'ara cadea
Pentru ostenla mea

[v Netl ciii 0 naframuta de la o druscri

Ca sa m terga de galusea.

Ca bucatelc s'or reel.

D'a ma bine m'ascultatl,
Faceti bine si luati
Si osptatT
Ca al' nostri frati,
Si faceti bine si nu banuitl
Ca a nostri parinti.

Da oirt Lisa,
Ca perte-oia eapaa

Una de matasa
De la cinstita impt;ratesa,
SI-oia pune-o'n traista
duce-o acasa.
Da daca n'a fi de m6tasti
Sa fie si de fira,

Da-Dumnia-vstra, meseni

Ospaati miecjurile,
Ca drusecle ora rde cojile.
Ca mi-ola sterge gura de \ i
Si Dumnia-vstra ospkatI placin- Si de n'a fi de fira

Sa fie si de bumbaca,
Ca mie tte-mi
Da Dumnia-vstra osp6tati galus- $i de n'a fi nici de burnbacil
[cele, S fie si de buci,
Ca druscele ora rde frunqele,
C'oia lua-o intr'un gad,
m'oia sterge si de muc.
DumnIa-vstra osOtati carnu[rile. Da mie mi s'ara cadea
Pentru ostenla mea
Ca druscele ora b zamurile ;
Inca re-ce :
Si mai ail inteo caldare
0 copila ochisea,
Putina zTe de carne,
Care sa fie pe sama mea,
Si daca nu s'or hrani
Dac'a A rea, a vrea,
Dra mai
o la
Daca nu, dracula s'o Tea,
mai face zama.
Da r de ginditi Dumnia-vstra, Sa-si Lea ciumpoia din ea,
SA qica si la nunta mea...
Ca bucatele arti fi otravite
Cte frumje In galusce
Oiti gusta ea inainte.
Ca de cta a peri stea'mpgratului, Atatia petitori la drusce.
Mal bine una purice alti satului. Cte cotlete prin ite
Atatea naravuri rele la colcerite,
Hopil galusca'nflata,
Pentru ca start prin cotrute
De trei (pie ferta
A se linge pe buze,
Inteuna 'Arbil de (AA sparta
Da nu cauta de mine de vitaf,
De scra cea mare durata,
[tele,

Ca druscele ora linge blidele

www.digibuc.ro

848

CA ell isti mat t6n6rti si min slab, Ca sA nu \ fie nici la unulti neMie mi s'ar mai cAdea,f
*i de-a sarA le-am uratti

ele miincare nu mi-ati datti.

Da ele nu mi-ora da de mncat,
Ci mi-orti da cu cociorl a'n capti,
CA' prea multe le-am uratti.
Da ea, cinstitl meseni, do uratil,
mai ura
P6te at
Inca ceva,
Da druscelo acestea
Isti cam iclene, nu ce-N a,
*i s'orti face-a mti ulta
*i bolercA nu mi-orti da,
rit vinti nicl atfita.
Dar ea otri pAzi luqa,
C. d6rA ele
da

Pentru ostm6la mea :

Unti Ohara de bt,'uturA
*i mai mult oe
Da voi drusce, bate-N'arti noroNu-mi dati
cu sipu,

C n'aveti alta de lucru.

mi-oiti face Erura pAbarti
*I-oia 1)6 sA-mi fie pe-unti anti

....

FacetI bine i luati

ospaati,
mai ura..
Ca eti de uratti tet
Da diva ne-a'mpresura,
tern cA n'orn al ea

*T-oiti pAzi fuga in pripti

da un pbarg de DestulA
Cti d6r

reme cilnd juca

holereA, I

Oratie la mas.
Varianla din lliesci, dictatil de Mc al lILI Marculil Ungur6,115.

Cinstiti meseni, ce staff la masii,

Cinstitului gospodariti de casil,
CAnd v'o v&jut venindil
Asa intindri
Ca nisce pomi infloritT

La portarT o poruncitil
Pertile-o debchis,
Mesele-o intinsti

Asternute mese
Cu fete alese,
Pe mese sipuri
De biluturI,

Siihane do fripturi
Pentru ale Dumnia-N6str guri
Cu furculite zugrANite,
Lingurile crisApite,
Pentru ale Dumnia-16strA gum
[giitite..
DecT poftimil luatf

*i osptatl,
Care cu lincruri
Cu lingurT,

Care cu cutite
Cu cutite,
Care cu fureutl

(1) Aiee i-se dil, un pilhar de buturil pc care Ha cirhtesce, si-apoT urin6d .
maT deparle.

www.digibuc.ro

816

Cu furcutf.
Carl n'avetT lingurT

FacetT bide si m

furcutl

Dar din barba s nu dap',

Cum ea din bucate rra-oia lua
gusta.

'tigaduitT,

C'am sa 'ncaliai pe un manza Pte bucatele-or 11 otral ite,

Sa m duc la Cernautti
DecT oia gusta at inainte,
S'aduca linguri i furcutl.
Pte la Cernauta o zabovi,
LingurT i furcup n'oTa gasi.
Trageti-mI (led in sama
C'arn sa 'ncalecti pe o pa alba
m'oTil duce la Sucva
S'aduc lingurT i furcup.
Care null avea lingurT si furcutI
rinitT
Mat rupeV i cu diniT,
Ca pe noT asa ne-o 'nv 'elat paStatil F,;i la mine yL,'.

Ca deck a peri stea 'mparatuluT,

MaT bine at un purice alti satuluI.
Poftim totT i ospatatT,

Dar din barba nu clatinatI !

Ir NoT, colcer4ele bucatelora,
Nu sedetT in cotrute
A ye linge pe buze
Tocrnai ca nisce mle,
Ci cataV de mine de vatava,
CA e Isti cel maI slaba !

S. H. Nark 1, Wants la Eunaal.

www.digibuc.ro

54

- 851 -

ERORI DE T1PARIC.
zn WA de:

reqes r

Nota 1

I. P. Laza

I. P. Lazartl

13
9
2

Trajile
cug6tre

curg6tre

possad5,

posddri

11

minte bune
No. 13 p. 11.
plange de Willa
Sevastos op. cit. p. 240.

minte bun
No. 1Q p. l51.

Paq.

14
21
22

28
32
33
46
47

Nola 3.
17

Nota 1.

Yrdjile

plange pe tatld
El. Did. Od. Sevastosil:
Cantece Moldovenesct
IasT, 1884, p. 240,

55
67
64
71

72
72
74
76
99
102
104
108
123
124
130
140
143
146

8
12
13
17
2

eu altuld de alll
drumil intr'acce

cu unul de alt5
drumu'nteacke

se intOmpla

se intempl

pe pajeste
ac6sta alege

pe o pajeste
ac6sta se alege

17 si 18

nu e nernic deck

nu e nemic alta deck

acestea el
bine
asa i cu cele-lalle
idvederatil
TotI o sci
imderata

acestea insl el

1 si 2

7 d. j.
1 si 2 d. j.
6 col. II. d. j.
6 d. j.

bire
asa i cele-lalte
invederatil

Totl sci
irnprala

s'rt

t6i1

14
7

porubitit

coeuntium
an. VI.
1884.

1885.

169

Nota 1 sir 2.
Nota 1.
Nota 1 sir 2.
Intre 4 si 5

porurnbita
purtarea el.
coeantium
an. IV.

157

162
169

Nota 2

acesla
auspicum

acsta
attspicium
Cand a fostil la mijlocil
de cale

purtarea lorit

ad de dimint

Intre 33 si 34

www.digibuc.ro

- 852 ray.
178
180
198
209
210
211
214

215
'217

218
218
223
223

224
230
235
264
254
255
259
259

idetdu:

Nota 1 sir 3

1868

Nota 1

IliescI

Nota 1 sir 3
5 si urrn.
Nota 1.
Nota 1.
Nota 1 sir 2.

codem
cumetri

eeteere :

477 loci& de:

1867

eodern
cumAtri
Urezetorit

Urezteorii

p. 92
suspicantes

5 d. j. sIi se cetseil asa:

p. 33.

auspicantes

(rornieil pl. vomiet i vifelt, in jurula

Satmarulta yelp sing. veifin,

de la mag. vb;fiu;
Turfureana
Turturna
Nola, 2.
la sir 12 si se maT adaogrt: ir aT mireliff ntunaT la mire.
Turfureana
Nota 1.
Turturna

Nota 3 Or 14
Nota 3 Or ult.
Notrt sir 8 d. j.
6 d. j.
20
20

Nota 1 sir 2
14

Nota 1 Or 5
Nota 4 Or 1
Nota 4 Or 2
5 d. j.

colAceri

colocerT

uncle mAnca

unde manea

coliceriel
vornicielora
churl
Pescara
an. IV.
perde fuTorula
rassettando

colAcAriel

1883
1886

vorniceilora
fellurl

Pessara
an. VI.
perie fuTorula
rassettanda
1888

1887

nevasta sa

mAndruta sa

262
261

14

nicT una

vre una

Nola 1

164
267
268
285

Nola :3 Or 2
18
13

gn
p. 18
cununiile
se'ntmpla

ng
p. 418
cununile

4 col. I.

Ce'mi

289

21

struturile

315
317
321
323
331
333
333
338
352
354
356
376

Nola 1 sir 4

etel

feteT

14

crdscrt

crscA

15 col. I.

facd lui

261

se 'ntOmplA

Ce'mi ti
pentle iniri- etrufurile i pende miri

lora sunt din

ntre 7 si 8 col. I.

lora sunt fAcute din

... .... SA cAtaV

fad' luT

14 col. I.
12 col. I.
3 d j. col. II.
10 d. j. col. I.
11 col. II.

vol voTnicT

vol volniceT

vremaa
la Tarigratla
corturiile
Nunultil

vremea
in Tarigrada

10
23

leT

Nota 2 sir 2

v.fiLoty ev41

start

www.digibuc.ro

corturile
Nunula
sta
le
xrAwrivin

853
fn Ida de:

thi,I

Pa/.

Nota I 6ir 5

PIP

habeat
vesminte
atitcate
jumo
s6. primscit

2 col. I.
Nota 2 6ir 2

habet
vesmintele
atasate
juto
sa se primsc6
Dar
gina dfle
impleti cununi
qu
ea . .

5 d. j.
Nota 6 sir 7

cununieT
credil cit.

cununeT

caT

ceT

23 col. II.
20 col. I.

ngra

n6gr'a

ceT aftalti

ceTalalti.

i74

Nota 3 sir 2

478
478

18

p. 392
preterit
p. 165

380
887
902
403
418
423
426
428
426
441
443
451
453
467

487
492
522
41524

Notii, sir 4

Nota 5 sir 1
4 d. j.
4 d. j. col. II.
2 d. j. col. I.

DOI.

gina de flOre
impleti cununa
ex .

icusitil

13

Tae

Ta

6 d. j.

pra
lae
adev6ratil
atitad

530
535
536
539
565
574
599
610

2 si 3
12 col. Il.
6 d. j,

611
623

a acestea

qui

creda sit

p. 292
prefirit
p. 169.
isusitit

Nota 1 6ir 2
19 col I.

prea
Ta

adev6rata
atia

ca acestea
Bruscue
t

10 col. J.
Not6, sir 2.

Druscute

19

ingenuchiat

6 d. j.

malca te-T

Catincutit
Ingenunchiatil
inaTca ta te-1

4 i5

a striga pela ferestre

a striga de-afaril

Nola 1
15 col. I.
15 d. j. col. Il.

Burchen
Junnsit
vernice

Burschen

18

cu apa, cand

cu apA, pe cnd

Nota 2 sir 5

deo

ideo

CanticiArt

pe la fere61.T

626
642
643
666

intro 4 si 6 d. j, col I.

Juplin6srt

vornice

Ca unil porusnica imp6riltescil

655
661.

620
690
714
715
717
726

ail ascultail
din o

13
5

Nota 2 sir 5

ii.eia;

ail ascultat
si din o
PiTch

neptairro5

Tzeptaiwzot

8.i ... 6

81....
la
le
mine

8 d. j.
18

Tea
Tee

5 col. I.

mire

www.digibuc.ro

854
Pao.

726
729
734
749
762
771
774

f 'nail:
20 col. I.

in Iona de:

eereere

fiina
ipre

vina
pre

DA-om
reflectiunT

Da-om
relleesiunl

poranimfd

inn-I:Matti

10

neimbrobodindu-se

paranimfa
inmanuatil
n gdesbrobodindu-sc.

13
17
15

www.digibuc.ro

855

CUPRINSULO.
Pag

Pag.
PRECIIVENTARE

. .

Partea antdia
1nainte de nunt.
I. Scopulil cAstitorieI .

II. Etatea
Fec Torn' b6trni .
IV. Fete le btrilne . .

XXIII. Pregatirea . .
III
XXIV. Funqionaril .
XXV. Darurile
XXVI. Cernutuhl
1 XXVII. Stgulil
4 XXVIII. Desfacerea . .
10

15
21

V. Ursirea
28
VI. Insusirile miresei.
38
VII. Insusirile mirelui
45
VIII. Incuscrirea . . . .
67
IX. Cunoscin0 . . .
70
X. Thrgulil de fete .
XI. Consimt. parinOlort. 81
XII. Timpulti cristorieI . 87
96
XIII. Sta'rostia.

XIV. Pgirea
XV. Pe vedere
XVI. Aselarea
XVII. F6ea de zestre.

106
130
135
138

XVIII. Zestrea

141

XIX. RApirea

150
161
165

XX. Auguratulti .
XXI. IncredinOrea.
XXII. Striglrile

202

. 205
.

208
238
'263

266
270

Prtea a claa

Nunta sa osptuld.
I. Chremarea .
II. Cununa
III. Wirbierituill .
IV. Vedrele

V. Iertarea
VI. Conacaria . .
VII. Schimburile .
VIII. Dantulii

.
.

IX Bradulii
X. Masa mica

275
284
301
309
316
324
330
355
365
368
374
$79
388

XI. Scaldg,
XII. GAtirea
.
XIII. Iert'crunile .
XIV. Plecarea la cununie. 405
436
XV. Cununia

XVI. Intrcerea dela cun 446

XXII. ColilAria

www.digibuc.ro

. .

452-

Pag.

Pag.

XVIII. Masa .
XIX. Jocul.

49S
. 516

XX. Rapirea inchipuita. 520

. . 531
XXI. Inhobotarea
. . 548
XXII. RsboIulti .
. . 556
XXIII. Busuiocul .
XXIV. Vama
560
XXV. Scaerea zestreI . 564
XXVI. IertacIunea
. . 573
.
XXVII. Despartirea
586
Vulpea
603
XXIX. Praporul
. 619
XXX. Ducerea
613
XXXI. Pinteneile
. 610
XXXII. Intirnpnarea.
. 625
XXXIII. Primirea
648
XXXIV. Masa-mare
"XXXV. Splarea
XXXVI. Uncropuhl r

Partea a treta
Dup nunt
I. Cale primare . . .
II. Scosultt la biserica.

, 739
.

Mrulti
IV. Colcirnea

V. Cununia la salce
VI. A dOua nunta .
VII. Despaqenia

743
745
766
772
775
780

Adausrt

I. IertacIunile
II. Conikaria
III. Schimburile
IV. Colacaria

785
807
809
842

V. OrAia la masa
691 VI. ErorI de tiparig.

844

653

695

www.digibuc.ro

855

www.digibuc.ro