ACADEMIA ROMANIA

ulN VIEATA POPORULUI ROMAN

CULEGERI I STUDIT

CIMIL1TUR1 ROMANESTI
INTRODUCTIUNE I GLOSAR
DE

TUDOR PAMFILE

EDINTA 28 MARTIE 1908.

B U (: TJU E TI

1908.

PRETUL 1 LEU.
www.digibuc.ro
 ACADEMIA ROMANIA

DIN VIEATA POPORULUI ROW

C U LEG ERI SI STUDII

II.

CIMIL1TURI ROVIAXESTI
INTRODUCTIUNE 1 GLOSAR

DE

TUDOR PAMFILE

EDINTA 28 MARTIE 1908.

BU CURE STI
1908.

www.digibuc.ro
 PREFATA
In 1898 Academia Romanei editeazä singura colectinne de
eimilituri ram:Me ce-o avem, intocmitä de d-1 Artur G-orovei,
conduatorul revistei de literatura i traditiuni populare
S'ezcitoarea, din Fälticeni.
Ca ori i ce colectiune, ea este departe de a fi completà;
pentru a contribui i eu la mersul ei spre intregire, aduc
acest nou material de limbä in aceste vremuri de cercetäri.
Si cu acest prilej, sunt dator sá aduc multumirile mele
cele mai cäldurase luminatei Institutiuni, care poartà un deo-
sehit interes grainlui i simirii românesti.
Tot ce urmeaz6 este cules duff satul meu de nastere
copilärie Tepu, jud. Tecuciu. Ce va fi sträin, se va arätà.
TArgoviste, Martie 100S.

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE
Incepând ca si d-1 Gorovei, trebue s stabilese ca, dupA
cercetare personalh prin pat-tile Moldovei de jos si ale Munte-
niei de rásdrit, vorba cimiliturd nu poate fi continua in vorba
ghicitoare, deoarece prin aceste locuri vorba cimiliturd nu se
cunoaste. Dacii ins6 prin Ortile uncle se intrebuinteazii, vorba
cimiliturd are un inteles mai restrâns, atunci enuntul dat de
d-1 Gorovei e just.
Observ insa c6 in muntii Sucevei vorba ghicitoare nu este in-
trebuintatä de popor : poate prin alte pArti. Consideratiunea finalà
ar fi ea vorba cimil iturd" e sinonimä cu vorba ghicitoare," dupil
cum sinonime sunt toate cuvintele din cele douà familii :
cinghilituri, imilituui i ciumelituri pe de o parte, iar pe de alta ghi-
citori si alte dortä nuante de rostire nepomenite : ghicituri si
gdcituri sau gdcitori.
Pentru Românii din Macedonia corespund vorbele : angu-
titori, ñngalfdtorí, iingutitori i kutitori, citate de d-1 Gorovei, pe
lângä cari se mai adaug minciuni dela Românii din Meglenia i .
Alt lucru nou Il afldm din Ardeal, relativ la formula de
intrebare: rsciu (mai mult s decât me/ce-ia.cimili-ce-i 2
sau pentru Moldova de jos avem formula: Gdci
gdcitoare mea".
In intelesul adevärat al cuvântului, ghicitoare (gacitoare).
sau cimiliturd inseamna o descriere scurt6 a unui obiect, o
insirare de chtevit note particulare cuvântului. Acul e mic, a-
cul coase (care prin parafrazd ingreideste ata In tesàtura pânzei)
sunt douà propozitii din cari rezultil douä note sau insusiri
despre ac. Gâcitoarea acului poate fi deci: ce e mic i ingrddete.
Ea si este la temelie. Tot astfel si cu altele.
1) P. Papahagi, Megleno-Romanii I (Ed. Acad. Rom.), 4S.
2) Al. Viciu, Glosar (Ed. Acad. Rom.), 74.
3) Idem, ibidem, 77.

www.digibuc.ro
 6

Chiar din exemplul de mai sus se vede c notele unui

cuvilut pot fi sau calificative sau predicative. Cimilitura cocou-
lni: La trup pepene, la cap pieptene, la picioare räschitoare-L
cuprinde numai note calificative: Voinic sunt, haine port, ne-
fâcute de mâni de om; strig noaptea pe la miezul noptii §i in-
viez mortii" e tot cimilitura cocortlai, alcatuità insa numai din
note predicative, afail de
Ghicitoarea e cu atât mai u§or de deslegat, cu cAt con-
tine insu§iri §i predicate mai multe. Sunt cercel cu toartà,
dar om nu mg, poartà, deal mä agatd, la case in WI," e ghi-
citoarea laceitulai; ea e completti prin continutul ei si prin ar-
mare uparri de aflat. Dimpotrivä, cu cat notele enuntate sunt
mai putine, cu atilt delesgarea sau aflarea este mai grea: sá
ne uitrim la cea a lacdtalui, dacti, ar lipsi jumátatea din urma.
Insirarea sau excluderea attr mai multe note din notele
totale ale mini obiect constitue un defect de constructie al
ghicitoarei. In primul caz deslegarea este ward sau evidenta,
in al doilea caz e grea i neprecisà. 0 ghicitoare bine
e cea care tine mai mult pe ganduri pe cei ce vor s'o
deslege; e rea, când poate sä aiba mai multe solutii. Exemplu:
Am un cojoe plin cu petece" se zice cri insemaeaza : varza
(curechiul). Tot astfel poate însemnì i cerul cu nori, cdmpul
cu deosebite semänäturi, etc., si chiar cojocal plin cu petece.
Prin armare, ca caprins, o ghicitoare bund e cea care este
descrisä prin cdt mai patine insiqiri ale obiectului, dar aceste Insu-
sü fie cele mai esentiale, mai particalare.
Ca fond. ghicitorile nu se referâ numai la obiecte, ci si
la raporturi dintre obiecte cari constituesc un sistem, un ob-
neKtr mai mare. Ex.: _mosul suie si coboard cu mätusa
orfa i cdrligul ; aceastä ghicitoare se mai poate numi
gh-c-b ire dutdü. De felul ei sunt §i triplele. etc. Ele pot sä
rpfr i la aqiuni. obiecte abstracte: ex.: Seara Oita and
q4cott chii. nu ma culc- vrea sa arate ca, nu md cute
permit Mal nu di inchin.
**
Thick rile. fin I niste productii ale graitilui §i simtirii
nu in Ix por, ele trebueqc sà tileascA. sä circule prin urmare
, fie mem rizate. Pentru a fi memorizate se cer douä lu-
criari: a 4 fie interesante prin continutal lor i b) sà aibà o

www.digibuc.ro
 7

Intâia cerintâ atrage dupä sine faptul c multe dintre

ghicitori sunt scânteieri geniale, simbole de descriptii iiiteli-
gente, iar altele picAturi de humor ales. Forma cea mai usoarg
de memorizat e versul rimat sau versul ritmat: Iatiä câtevä
exemple:
Macul: Oastea unui craiu,
Intr'un vârf de pain.
Protapul: Un mort intre doi vii.
Purecele: Am un cal
ca uu mal:
Unde sare,
Urnig n'are;
Unde paste,
Se cunoaste.
TJmorul gâcitorilor devine eâteodat6 prea exagerat, cäpä-
tând nuanta pornograficd, sau chiar o pornografie adeváratil.
Din ultimele am multe in colectia mea de literaturá popularil :
din primele am dat eâtevä si in aceastâ eoleetie find si in
altele. Ex. :
Pe lelea cracAnatd,
Salle lelea roseata;
'n lelea roscatg,
ade lelea fâsâitâ (Pirostriile, ceaonul i mämdliga).
Mosul se culcâ pe moasa
Si moasa face foss! (Perina).
** *
ITmorul unei gâcitori constând din legatura vorbelor, dar
si din vorbele poporul a imprumutat din alte productii
ale lui formele neintelese dirora le-a dat o insemnare arbitrará
sau coventionalä. Recitativul :
Unuma, Hurduc,
Dunuma, Burduc,
Zaia, Sacalie,
Paia, Pic,
Chicura, Poe,
Cucura,
nu poate sa insemneze pura, dupa cum crede poporul, sau vrea

www.digibuc.ro
 8

sä fie crezut. Acest recitativ este un sort sau un formulet din

jocurile copiláre.sti. Si de acestea sunt multe.
Cântecelele :
Doug mere, S'a dus la racu',
Doug pere, Nici pentru mine,
Doug fuse de aur: Nici pentru tine,
Ferice de cel graur : Numai pentru popa racu',
S'a dus la punte Cä d zece rate de aramil
Sä astupe o bute, Si-o ngramrt(Stativele,rdsboiul)

Este o baba hreabänä, Until a murit,

Sede jos §i deapänd Unul a pierit,
se roagä lupului, Unul in munte s'a suit.
Si se'nehing cueului : El in munte cu ciocanul a dat,
Cucule, märia ta, Muntele s'a cutremurat,
Am venit la dumneata, Fatale s'au märitat,
SA-mi dai calul i cäruta, Eu bacsis am dipätat ;
Sä mä duc pan'la mäicuta, Iesi fetitä
C'am auzit La portitä
C'a fäcut Cä te strigA Daleon,
Trei feti Daleon, fecior de domn.
Logofeti, (Untlyca).
Cu pärul de aur cret ;
nu pot reprezentà cu nici un chip ceeace poporul vrea sa re-
prezente.
Daeä dar ghicitorile trebue sä indeplineasa anumite con-
ditiuni ea fond si formä, de ce se gäsese in prezenta colectie
si in altele atât de multe cari se abat dela aceste reguli? Cele
ce se abat sunt ghicitori necorecte, dupg cum versuri necorecte
are §i cel mai mare poet.
Nu tot ce produce poporul, sau are produs si pästrat, are
valoare literará. Strângerea in coleetii a acestor materiale fe-
lurite s'ar asemänit cu o colectie de tot ce se scrie astäzi de
me§teri §i incepätori, chemati si nechemati. Acest fel de co-
lectii n'au nici o valoare ; cele populare au valoare din alte
puncte de vedere : ca limbA, ca idee, etc.
* *
Ca gen al literaturii populare, ghicitoarea se inrudWe
cu alte genuri. Frail a intrà in analize greu de räsbgtut, voiu

www.digibuc.ro
 9

arätit pe cele mai de seamg neamuri ale ei, trecute chiar in

literatura cultg, la popoarele vechi, mai ales.1).
1. Intrebiiri si rilspunsuri comune. Ex. :
I. Unde e mijlocul pâmautului ?
R. Aici, unde mg. ggsesc.
De ce latrrt cânele ?
Pentrucii nu poate vorbi?
De ce fuge iepurele la deal?
Pentrucrt nu poate intrit sub deal, etc.
2. IntrebAri si raspunsuri cu snbiecte religioase. Ex. :
Ce cocos a cântat si s'a auzit in toatà lumea ?
Cocosul din corabia lui Noe.
Cine de vin s'a ingropat,
Mormantul a umblat,
Si mortul a cântat ?
Ionit Proorocul când erà in pAntecele chitului.
Care este intâia porunca a lui Dumnezeu?
Postul, când a poruncit lui Adam sg nu mAnânce din porn.
3. Poemul numeric. Exemplu iudaic 2)
Cine cunoaste (ce este) u»ul?
En cunosc unul.
Unul este Dumnezeu care stgpAneste cerul si pgrnântal.
Cine cunoaste (ce sunt) cloud?
Eu cunosc cloud.
Dotal sunt tablele aliantei.
Dar unul, Dumnezeul nostru care stgpâneste cerul si
mântul.
Cine canoaste trei?
Eu cunosc trei.
Trei sunt patriarhii,
Doud tablele....
') Pentru acestea vezi : D-r. M. G-aster, Literaturcl populard rom"ind.
1883, p. 224-50, si G. Dem. Teodorescu, Poezii populare romdne. 1885, p.
214-5.
9) G. Dem. Teodorescu, op. cit., p. 252 si urm.

www.digibuc.ro
 10

Cine cunoaste patru ?

Eu cimosc patm,
Patru sunt matroanele,
Trei patriarhii....
Cine cunoaste cinci ?
Eu cunosc cinci.
Cinci sunt cArtile legii,
Patru sunt matroanele...
Cine cunoaste .ase ?
Eu cunosc fuse.
;5ase agile lui Michnah,
Cinci
Cine cunoaste apte'?
Eu cunose lapte.
,apte zile silptamâna,
&*tse...
Cine cunoaste opt?
Eu cunosc opt.
Opt zilele dinaintea tierii imprejur,

Cine cunoaste nouei?

Eu cunosc noud.
Nouä inni dinaintea nasterii,

Cine cunoaste zpce ?

En cunose zece.
Zece poruncile.
Nouä....
Cine cunoaste unsprezece ?
Eu cunosc unsprezece.
Unsprezece stelele.
Zece....
Cine cunoaste doiyrezece ?
Eu cunosc doisprezece.
Doisprezece
Unsprezece...
Cine cunoaste treisprezece ?
Eu cunosc treisprezece.
Treisprezece insusirile divine,
Douäsprezece...

www.digibuc.ro
 11

Dar unul Dumnezeul nostru care stiipâneste cerul

mântul.
Crestinismul a transformat aceste poeme in altele cu
cuprins din invatâturile lui. iL) Paralel cu acestea s'an näscut.
sau s'au format dupà constructia lor altele, in cari lipseste cu-
prinsul religios.
latà un exemplu, fragment dintr'o poveste 1Iotanul lui
Nitzt" din colectia mea; el reprezentà un dialog intre Dumne-
zeu si diavol:
Diavolul: Ce-i una?
Dumnezen: La fântânit ling, multi voinici
Ce-i cloud?
Omul cu doi ochi, bine mai vede.
Ce-i trei?
Pusca de trei strati, bine mai bate.
Ce-i patru?
Carul cu patru roate, bine mai umblà.
Ce-i cinci?
Palma cu cinci degete, bine mai lipeste.
Ce-i sase?
Plugul cu sase boi, bine mai umbld.
Ce-i sapte?
in casa cu trei flàeài si patru fete, srt stii ca-i sezd-
toare i sg, nu bagi mâna pe fereasträ, dacii nu vrei s'o scoti
ciungd.
Ce-i opt?
Racul cu opt picioare, bine mai merge.
Ce-i nourt?
Nouà godaci in curte.
Ba opt cg, unul Il iea lupul.
Las' sà-1 iee câ-i al lui.
duce pe vale.
Päi ce vrei: sä-1 ducà pe deal?
si-1 duce covitânid.
11'4 ce vrei? sh-1 ducà antând? Ptiu drace!
dracul plesni in nouil sute nouazeci i noud!

G. Dem. Teodorescu, op. cit., p. 235-6

www.digibuc.ro
 19

4. Anecdote, povestiri i pove!4i. Exemple :

a) De asta, zise mos Neagu, sunt de nu le isprdvesti,
Dar A) sti va spuin acuma niste intrebdri cu povesti.
Odatd trecand pe-o cale i intr'o luncà valzand
Pe un bArbat c'o femeie bucatele lor sdpand.
Eu gandind cd e bdrbatul cu femeia lui, vrusei
Ca sd le dau bung, ziva si'ntrecest chip le zisei :
Bunä zit-La om c'omoaie. Tar nevasta mi-a rdspuns
Nu e omul cu omoaia, cu ochii nu ne-ai pdtruns:
Ci te uità si iea seama ea muma acestui om,
Este soacra mamei mele (ea sunt vldstar si el e pom).
Mergand tot gandind in mine, ce rudd sunt arnandoi,
$i am Pásat pan'acurna ca sd vd intreb pe voi.
Cu zicerea voi", mos Neagu, cdtre fete artità
$i aceastä intrebare la ele o indreaptd.
Popa insd Ii rdspunse: Asta eu sd ti-o ghicesc,
CA la (=P-) ash intrebdri grele, ele nu se domiresc.
Rdspunsul (=rdspunsu-- acestei neveste, nu e greu de deslegat,
Cdci erh tata cu fata impreund la shpat.
Spre pildd: eu fecior tati(i) iar mumd-mea lui e nor
Mama tati(i) prin urmare e soacrá despre
Ash e, zise mos Neagu, ati ghicit-o prea curand.
Acum(a sd, mai spui una sä dart altuia rand.
Si urmeazii intr'adevär o multime de aceste.a.1)
b) (ficitoare: 1: Din pulpd tdiatd,
Tn frigas aruncatd:
2: De cioarä mare gäsità,
La cuib adusä si crescutd :
3 : De soldatii impdratului dovedità ;
4: De baba oarbd mintitá :
5: De tigancd prinsh i tunsd,
Cu baligd unsd,
Dupd porci pusd.
Deslegarea e aceasta: 1: 0 baba i un unchias n'aveau
copii. Se sfätnesc ei cum ar puteh ciipdth unul: unchiasul
pleacà spre lumea cealaltä sd afie un chip. Ajunge la Sf.Marti
Sf. Joi, dar ele nu-i pot spans nimic, ci-i dan câte o pres-
') Anton Pann, vol. I. Minerva", p. 257 F2i urm.

www.digibuc.ro
 13

curd si un pahar de vin. pe care unchiasul le manâncd si le

bea pe drum. Sf. Sâmbdtà Ii dà trei mere si sfatul acesta:
pe unul mäinânca-1 acum, pe al doilea sa-1 manânci pe drum,
iar pe al treilea sag dai babei ca sh purceaclä grea".
Venindu-i unchiasului foame, II mänâncd si peal treilea si
pentru aceastä i se urnild pulpa piciorului stâng. De clurere
unchiasul taie umfldtura svArle in fägasul carului cu care
umblh.
2 : 0 cioard dà de bucata de pulpd i gäsind in ea o fatd
frumoasd, o duce la cuib i o creste.
3: Impdratul locului, neinsurat, stâpânul pdurii, trimite
ostasi vândtori si acestia gäsesc fata cântând i luerfind In-
tr'un copac. Din mânile ei curgeh aur i pietre scumpe. Au
incercat sà taie copacul, dar uncle clddeau odatd, de cloud, ori
mai mult cresteit copacul la loc.
4: Impdratul clddit poruncd unei babe vrdjitoare ca
aducd pe fata cea frumoasd. Baba ii cerù un citrut, o iapä
chioard, o pâne, o ploscd, de vin, o dildare, un fäcdlet si pu-
tin mdldias, apoi lemne, apd i chibrituri. In padure baba puse
ciaunul cu fundul in sus, turnd apd pe fundul ceaunului
presdrä mdlaiu. Fata crezând-o nepriceputd, ii strigd de sus:
Nu ash babo, MI ash! Tar baba:
Vino, mdiculifd, aratd.
Fata scobori, baba-i &MA vin i One, fata i§i uitä de
cuib, se sui in &drat si baba pleacrt cu ea spre impdrittie.
5: Duprt nuntd., impdratul porni la rdsboaie, iar inaprtrd.-
teasa încàpù pe miina unei tigance, slujnicd i ibovnia mai
de mult impitratului, careli facit râs de ea si o puse duprt
porci.
Mid se intoarce, imparatul afrd dela tiganca cea rea cd;
porcii Ii sunt paziti de un ,,cioban" ?). La o sezdtoare a curtii,
spune fiecare slugd chte o ghicitoare, fdrá de purcar, care
grdi : când voiu spune si eu una, voiu fi stäpâmil vostru".
Impriratul aflà i puse pe purcar sd spuie ghicitoarea si lucru-
rile luminandu-se, imprträteasa se incunund cu slava ei de mai
inainte, iar tiganca îi sfaxseste zilele de cutit.1)
5.Si acestea, fireste, nu sunt singurele inrudiri cu ghi-
') G. Popescu-Ciocanel, E. Patricia i G. Salvia, Brapave, 1905,
p. 218-54.

www.digibuc.ro
 14

citoarea. Ar trebui o monografie specialä pentru lämurirea

acelor situatli ca si pentru alte chestii folcloristice cari
start incurcate, ori se incurat tot mai malt in zilele noastre.
De .sarade, enigme si felurite probleme si aritmogrife, din
cari anumite suflete îi creeazti o pläcere §i o petrecere, mi
mai pomenesc cleat c. au o inraurire primejdioasä asupra
acestei ramuri de literaturtt popularg.
Am dat si eu chtevit exmple de ghicitori influentate, ma-
halalizate, ca sti se conving6 cei ce au putinta de a inlesni,
a§teptâncl sau intärziind culegerile de folclor, se pun in pri-
mejdie multe lucruri de seamtt.

www.digibuc.ro
 CIMILITURI ROMANE
I. Acul. 13. De mititel ce sunt,
Nam loc pe pamânt ;
1.* Ce e mic, mititel, Ma tine legat,
Nu' ngrádeste nimeni ca el?1) Ma poartd prin sat.
G-or. 2.2)
2.* Ce e mic i mititel Din Buciumeni-Tecticiu.
Si-o lume ingradeste cu el ? 14. Mititel,
Gor. 11. Mititel,
3.* Am un vitelus : Mai lunga-i coada decat el.
Sparge cu cornul, Din Buciumeni-Tecuciu.
Drege cu coada.
G or. 19. Albina.
4* Die trece pe cale 15.* Maciucuta brava,
lasa matele pe vale. Inconjurd dumbrava.
G-or. 22.
5.* Luciu luceste, 16* Mariuta graha
Luciu strdluceste, Std cu zabava,
La gard mereu impleteste. Si vine cu graba.
Din Barhasesti-Tecuciu. 17 Marghiolita graba
6.* Am un baiet harnicel, lnconjurd dumbrava
Mai lungd-i coada decilt el. Prapädeste cheiele,
Inconjura tarile.
7* Tallied. maruntel, Din Poiana-Tecuciu.
. Ingradeste frumusel.
18.* Helghitd,
8.* Am un unchesel, Pestrita,
Ii curg matele dupa Se duce la bisericd
Si se 'nchina .si se roaga
9* Am o rdrad §i când vine se balega.
Pe unde roade nu despicd.
19.* Bitz in sus,
10.* Gfinganie fard suflare, Btu: in jos,
Urina impletitd are. Ronde din rogoz.
11.* Am un cucosel : 20.* La cap limbit cu miere,
Cu pliscu' sparge,
La coadd limba cu venin.
Cu condo, drege,
21.* Coarne n'are i impunge,
12.* Picior n'are,
Buza n'are i suge.
Urma lasa.
1) Steluta arata eimiliturile culese din Tepu (Tecueiu).
2) Varianta cimiliturii No. 2 din colectia Gorovei.

www.digibuc.ro
 16

22. Striga Lina Tata-i tataran,

Din Sulina Roata de bostan.
S'o pazeasca de gaini,
Ca de caini frica. 31.* Tata mare
Din Maxineni. R.-Sarat. Straie are,
Cate odatä albe,
Aluna. 'Cate odata negre.
23.* Sacilita, vai de ea
VI. Apa.
Sade 'ntr'un Wirt' de nuia
Si se vaita, vai de ea, 32.* Suflet are
Ca nu-i nimeni ca s'o iea. Si mica si mare;
Peste dealuri nu sare,
24. Sacitita vai de ea, In groapa moare.
Sade 'ntr'un Arad' de nuiit
Cu patru surori alaturea. 33.* Manea lunga
Din Bnciumeni-Tecuciu. Fara umbra.
25. Vai de ea 34.Nici nu creste, nici nu scade
Si de ea, Si pe loc de fel nu sade;
Spanzurata 'ntr'o nuia. Picioare
Din Negrilesti-Tecuciu. N'are,
Umbra nu i se vede.
IV. Alunul si alana. Din Cornetu-Dambovita.
26. El lung, ea scurta, 35. M'a manat domnul de sus
Frunza bate si ea-i muta. La cel de jos,
Din Buciumeni-Tecuciu. Sa-i tes panza far' de rost.
27. Viljaitul sarmanel, Din Titu-Dambovita.
Puiu'n varf de curcudel. VII. Apa si gheata.
Din Buciumeni-Tecuciu.
36.*Ma-sa o face pe fica-sa
V. Anul (si subampartirile lni). fica-sa pe ma-sa.
28. Am un copaciu VIII. _Ipdreltoarea.
Cu douasprezece crangi;
In toata cranga patru cuibare, 37.*Am o gaina:
In tot cuibul sapte ona, Cand bate vantul,
In tot oul doi pui: Intinde coada.
Unul alb si unul negru. iiX Ariciul.
Din Buciumeni-Tecucin.
38.* Merge mosul pe carare
29. Am un pom Cu acele 'n spinare.
Cu douasprezece crangi; Gor. 83
In toata cranga patru lamuri. 39. Tata-mosul cel batran
In toata, lamura sapte frunze. Iese pe carare
Din Buciumeni-Tecuciu. C'o mie de cercuri pe spinare.
30.* Una si cu una Din Balotesti-Pntna.
Face una, 40.*Merge pasan pe ulita
Si de-acestea-s donasprezece; C-o caniesa de sulita.

www.digibuc.ro
 17

41.* Am un motan mare XIV . B. fina.

Cii parul ca aeul,
Cu trupul ca dracul. 50.* Ce se naste fara piele
Si tipa pang, piere?
X. -lta clela opinci. 51.* Ce ipá intre doi munti?
42.* Am o nuià lunga, lunga,
Ingradesc o poarta XV. Birul.
Si-o poiata 52.* Ce e gren pe casa
Si mai ramâne o bucata. Si cm maim nu se iea?
43.* Am o nuid
Si Ingradesc cu ea XVI. Biserica.
O poarta 53.* Intr.() nalta,
Si-o poiata, Tuguiata,
Si-mi mai ram 'due o bucatd. Sbiarà o capriata;
44.* Am luat o secure Capra sbiara,
Si inamn dus la padure Jiganiile s'aduna.
Si-am taiat o nuik lunga, 54.* Tuguiul curatului
De douasprezece palme, sa-mi In mijlocul satului.
ajungd.
45* Am o nuid lunga, XVII. Borta (gaura).
Sa'ngradesc o poiata
Si sa-mi mai ramdie o bucata. 55.* De ce-o mananci,
De ce se face mai mare.
XI. Banita (dimirlia). Gor. 920.

46.*In padure ma nascui, Bostanul (dovleac, dovlete).

In padure ma crescui,
Acasil, cum m'aduse, 56.* Hop, hop, hop,
Curva satului m'a pus. Ciurcele ingrop:')
Gor. 91. Ghemuri stranse,
Funii intinse.
17.*In padure ma nascui, Gor. 146.
In padure ma crescui,
Acasa cum m'a adus. 57. Casa fdra de intrare
Tdrfa satulni m'a pus. Fierbe'n ea ca 'n viermanare.
Gor. 91. Din Tiganesti-Tecuciu.
XII. Ban ul. 58.* Pe valea lui Bobarnac,
Zace un popa mort-beat.
48.*Ce-mi cere, le dau ;
La nimeni nu start. 59.* Trece mosul peste gard
ramâne spauzurat.
XIII. Berbecii (cand se bat).
XIX. Boul.
49. Opt opintite
Si patru 60.* Cat traeste,
Din Tiganesti-Tecuciu. Lumen hraneste;
1 In grop, ingrop ?
Tud )r Pamlil ron'liture thandnefti.

www.digibuc.ro
 18

Daca moare, 69.*Retevei rotund,

Jalanie n'are. Baga pana'n fund.
Gor. 265.
XX. Bricinl. 70.* Flocosel rotund,
61.* Cosor de fier Se baga pana'n fund.
Da padurea jos. XXV. Calla.
62. Cal cu dinti de fier 71. Moregel batran,
Paste muntele de par. Cu barba de fan;
Din Poiana-Tecuciu. De barba 11 duc,
De barba-1 aduc.
XXI. Broasca Din Bar lad.
63. Ce sade la usa XXVI. Calul vi ceildretul.
Si canta din gusa?
Din Nartesti-Tecuciu. 72.* Patru fug,
Doua ataxna.
XXII. Burca (turta, pita).
XXVII. Candle p. naita.
64.* Turtel,
Burtel, 73.* Prietenii de casa
Buza de vitel. Umbla pe sub masa;
Cand se intalnesc,
65.* Bagai mana in spuza Rau se mai sfadese.
Si scosei pe balan de buza.
Gor. 1849. XXVIII. Cúnepa.
(36. Scot rosul 74. Striga Petrisor,
Si var bortochinosul. Din cotisor,
Din Nartesti-Tecuciu. Sa-1 apere de gaini,
XXIII. Butia cu tälvul') Ca de cane
Nu se teme.
67. Burta mea Din Runcu-Dambovita.
Pe burta ta,
Lunga mea XXIX. (Jäntarul.
In gaura ta. 75. Logolita, loga
Din Oltenia. Spanzura-n Moldova.
XXIV. (Vein la. Din Carniceni-Iasi.
63.*Sac, XXX. Capcana.
Bac,
In c.r ti-1 bag; 76. Gracitoare tátdrascd,
Puiu de has, Cine o gacl-o sa se fereasca.
In c.r ti-'ncles. Din Bárlad.

1) e un fel de pzilnie cu care se senate vin sau tuica dintr'un poloboc sau
butte, tragand" (aspirand) aerul gi apoi punand degetul.

www.digibuc.ro
 19

XXXI. Capol. 86.* Pusei una,

'77*. Am o padure Gasii doua;
Sub padure, doua tnfe; Pusei doua,
Langa tufe, doua lacuri: Gäsii noua;
Lang& lacuri, o movila; Pusei doua,
Langa movila, o rapa; Pusei nouä,
Padure dedesubt, Gasii nouazeci i noua.
Padure de-asnpra. 87.* Ma dusei in padure.
78. Intr'un ciovartac, Gdsii oua de bobice;
Doua fèlii de dovleac. Luai noda,
Din Salcuta-Dambovita. Läsdi cloud,
Ca bobicii iar sa oua,
XXXII. Card rile. Sa mai iau odata noud.
79.*Dela noi Gor. 95.
pan'la voi, 88.* Am o tufa de nagara,
Tot fasii de teiu Se oua noua oua pe yard.
capete de curmeiu.
Gor. 285. 89.* Wind verde
XXXIII. Cdreirile putolui. §i ouale galbene.

80.* Am un bou mancat de lup XXXVII. Casa.

Pe la toate casele
Inainte(i)-s matele.
Carlitptl de paie.
81. Am un cal c'un dinte:
Toata zion mananca paie
baliga nu face.
Din Titu-Dâmbovita.
XXXV. Cartea.
82.* Cine ma'ntelege
Cuvinte culege.
83.* lirechi n'am ca sa ascult,
Gura n'arn ca sa cuvant.
XXXVI. Cartoftle.
84.* Sede popa in camara,
Cu pletele afara.
85. Ma dnsei in padure.
Sapai ouä de bobice;
Sapai noua,
Lasai doua,
Ca bobicii iar se oua.
Com. de L. Mrejeriu,
Cotragani-Suceava.
90* Sub o vovilata alba,
Stau diavolii de vorba.
91. Am o vaca mare, mare,
cu tatele 'n spinare.
Din Perieti-Ialomita.
Castravetele.
92. Bute butelate
Cu dona feluri de bncate.
Din Ciumesti-Dâmbovita.
XXXIX. Ceiteaua.
93.* Este o cueonitd;
In piept poarta noduri
sare gardul
Cu manile'n solduri.
XL. Ceapa.
94. Sus padure,
Jos prescure,
La mijloc rniezure.
Din Brasov.

www.digibuc.ro
 20

95* Sus padure, XLVII. Chiperul (ardeiul).

Jos prescure,
Zi-i ceapa, 104.* Butucel de teiu,
SA inceapA. P.ta. de coteiu.
96.* Am o fetisoarA XLVIII. Chirostiile (pirostii,
Cu rochie rosioara; chirostrii).
Cand incepi n o desbrack,
105.* Trei cAlugArèle
Incepi a lacrImii.
Gor. 365. Cu trei piciorèle.

XLI. Ceara (lumanarea). 106. Ciunteiu,

Bunteiu,
97* Ce se spalA in foc Picioare de coteiu.
Si se usucA in apa Com. de L. Mrejeriu,
vai de omul care Cotragasi-Suceava.
Fárá dansa scapi? 107.* Am o purcicuta
XLII. Ceata. Cu trei peri la p.ta.
98. Pe o vale cotita XLIX. Cimpoiul.
Vine vulpea, zovonita.
Din Nicoresti-Tecuciu. 108. Am o rata
Gudureata,
XLIII. Ceaunul. Gromájui
99. Am o vaca. neagra, Cu Gudurlui;
Cand se baliga, Cine-a gacl,
Toti Ii stau gramada. Sapte sate c'a sgarci.
Din Toflea-Tecuciu. Din Jud. Suceava.
XLIV. Cernutul. L. Ciohota.
100. Cinel, cinel : 109.* Hot,
Sus bat dnele, Cot,
Jos curg nègurele. Cand o scot ;
Din Bogdanesti-Suceava. Hai)
XLV. Cerul. Bar,
Cand o var.
101.* Zion tAvit
Si noaptea darmoiu. 110.* Cu mama tragi,
Cu dintii strangi
102.* In varf iuflorit, Din c.r impingi.
La mijloc uscat,
La rAdacinA verde, LI. Ciuperca.
Cine are ochi II vede.
111*. Caciulita 'ntr'un picior.
XLVI Cerul, ptimetntul ci rántul.
LII. Ciutura putului.
103. Tata "nalt,
Mama groasa, 112. Lui Ilie
Frate-meu dela until la altul. Ii atarna mucul.
Din Nicoresti-Tecuciu. Din Brahaser;ti-Tecuciu.

www.digibuc.ro
 21

LIII. Clopotnita. LIX: Cob.w.

113. SpAnzuratoare mare, 123. Am o vacA
Cautare are. HandraboarcA,
Din Negrilesti-Tecuciu. Pe la pântece
Cu descântece,
LIV. Clopotul. Pa la sele
114.* UrlA lupul cam intre hotare Cu margele.
Si s'aude 'n depArtare. Din Poiana-Tecuciu.
Gor. 478.
115. Titileana, leanA,
Striga in poianA. LX. Cofa.
Din Perieti-Ialomita.
124.* Am o vacâ :
LV. Clopa i uliul De coadä o duc la apa,
De coadA o aduc.
116.* Safta are nuci si mere, Gor. 502.
Tandalic vine si cere ;
Iar când Safta'nu se'ndurA, 125.* Am un vitel
Tandalic vine si furA. C'un singur cercel.
LVI. Coarnele LXI. Colacul roatelor.
117.* IncArligate,
126.* Lung si lat s'a 'niment.
ImbEtrligate,
gaina l-a "Asa.
Pe vArful dealului asezate. Gor. 1925.
LVII. Coa.sa. LXII. Copilul (purtat in brate).
118. Harcea, 127. Ce trece prin vad si nu se udA?
Parcea, Din Nartesti-Tecuciu.
Prin copacea,
Iuse, LXIII. Corabia.
Iuse,
Prin pdiuse. 128.* GAscA pe
Din Runcu-Dâmbovita. Cu pene din padure.
Gor. 523.
LVIII. Cobilita.
LXIV. Cqul (coserul).
119.* MA duc cAntand
Si viu plangAnd. 129.* Am o vacA :
Iarna-i grasa,
120.* Slabá si subtire, Vara-i slabA.
Grei cercei mai tine.
LXV. Copt (horna).
121*. Este-o baba 'nghebosatA, 130. Am o bivolita,
Si tot ca cercei se poarta. In frunte c'o tAtA.
Din Maxineni-R.-Sarat.
122.* Am un cal ;
De slab ce-i, 131.* Ursu 'n sat
Il duc de coadA la apa. Si cAinii nu bat.

www.digibuc.ro
 22

LXVI. Crapdtura. LXXIII. Dintii

132. Singura se face 141. Intr'o casa, o spuza de cai albi
Si nimeni n'o desface. Si numai o iapa-i rosie.
Din Brahasesti-Tecuciu.
LXXIV. Dorm irea.
LXVII. Cucuveaua. 142.*Cand dormi un an?
133.* Striga noaptea --In noaptea dinspre Sf. Vasile.
Ca vine moartea. LXXV Drumul (cararea).
LXVIIL.Culbeciul (Melcul). 143.* Ce-i lung si n'are umbra?
134. Bou nu-i i coarne are, 144.* Ce-i lung si faro umbra?
Cal nu-i si-i cu sea'n spinare,
Searpe nu-i i 'n pom se suie. 145.* Am un bete lung,
Din Nicoresti-Tecuciu. La capat n'ajung.
Gor. 611. 140*. Toader-Lungul
135.* Pe-o curare Ocoleste pamantul;
Merge-oaratare; Todereasa
Sea are, cal nu-i; Ii gaseste casa.
Coarne are, bou nu-i. 147. Panza lunga,
Nu se prapadeste.
LXIX. Cumpana putului. Din Poiana-Tecuciu.
136. Cine-i popa
LXXVI. Epistola.
Tot îsi moaie mucul?
Din Negrilesti-Tecuciu. 14V Gainusa pestrita
Duce vestea lui Gheorghita.
LXX. Curcubeul.
LXXVIL
137.* Am un brat] vargat,
In cer spanzurat. 149.* Ce-i:'iarba uscata" intr'u n
cuvant?
LXXI. (Jutitul. LXXVIII. Fasolea.
138. Gainusa 150. Cercelusul doanmei,
Ciunsa, Sta in fundid oalei.
Cu minciunèle In gusa. Din Negrilesti-Tecuchi.
Din Toflea-Tecuciu.
LXXIX. Fata easei 1).
139.* Putineiu
De teiu, 151. Lata imbujorata,
Limbo de balaur. Peste lata imbujorata;
Peste lata imbujorata,
LXXII. Degetele.
Imbujorata;
140.* Cinci Peste imbujorata,
In branci, Cracanata;
Neagra inainte. Peste cracanata,
1) Vatra, focal, pireotiie, ceaunul, apa, Mina facdjetul.

www.digibuc.ro
 23

Maciolie; LXXXV. Fulgerul (trasnetul).

Peste maciulie,
159.* Scanteioara, ioara,
Limpezeala; Pe om 11 omoara.
Peste limpezeala,
Galbineala; LXXXVI. Fulgii de mat.
Peste galbineala
Chnt 'un bat. 160.* Vin oitele din munte
Din Nicore;ti-Tecuciu.. Cu stelute albe'n frunte.
Gor. 748.
LXXXVII. Fumul.
LXXX. Femeia ingreunatd.
161. Toderel
152.* Pe cel drum, pe cea carare, Din firicel
Merge-o mare matahaie; Sus se suie,
Cu 4 mami, en 4 picioare, Din catuie.
Cu patruzeci de unghisoare. Din Poiana-Tecuciu.
Gor. 7(59-70.
LXXXVIII. Furea.
LX XXI. Fereasta.
162. Cnmetrita suparata,
153.* Nici in casa, nici afara, Seade tot nepieptanatd.
la, a;k, o dard'aiala. Cand o piepteni, Ii pica panul.
Din Buciurneni-Teeuciu.
LXXXII. Foarl'eeele.
LXXXIX. Furnica.
154. Dona late
Lat urate, 1G3. La un capat bacank,
Doua strambe 'n gren legate. La un capat bacana,
Din Maxineni-R-Sarat. Iar la mijloc fiu-fiu-fiu!
XC. Fusul.
Focul.
164. Hur in sus,
155. Am o pasare: Hur in jos,
Uncle cinpette, Pica noaptea burdubos.
Iarba nu mai creste. Din Nicoresti-Tecuciu.
Din Poiana-Tecuciu.
165. Am un mosneag burduhos
156.* Hai pe ro;u1 sa-1 invalim, Si o baba strentaroasa;
Lunga'n borta s-o bagam, Pe mosneag Il sucesc,
Floci cu foci s'amestecam. Pe baba o smucesc.
157.* Hai soro, ad ne culcam, C in. de M. Lupescu,
Bogdanesti-Suceava.
Cuiu'n c.r sa bagam,
(San : lunga 'n borta s'o bagam) XCI.Gtilbapl(calbasul,caltabosul).
Pe rov sa-1 invalim,
166.* Am un balaur mare,
Floci cu foci s'amestecam.'). Si-i pus in frigare.
LXXXIV. Frica. GOndul.
158.*De ce nu ;tie Dumnezeu? 167.* Am un cal ce-1 iU de frail
De frica. i inconjor lumen cu el.
I In No. 155-7: incuierca Uiil cu cheia, invelirea lOCIlhi i impreunarea pleoapelor.

www.digibuc.ro
 24

168. Nuielusa vanjata XCVII. Grapa.

Inconjor lurnea cu ea.
Din Brahasesti-Tecuciu. 175.* Este-un ariciu lataret
Gor. 876-7. Tot cu tepi pe trupulet ;
El pamantul rascoleste
XCIII. Gd sea . Si pamantul inveleste.
169. Linga, lingaiana, XCXIII. Gura.
Striga in poiana.
Din Runcu-Dambovita. 176. Am tin cotet,
Gor. 882. Mina cu lopeti.
XCIV. Gheonoai a. Din Brahasesti-Tecuciu.
170. Cucos, XCIX. Holdele.
Ros,
Nebun la cap, 177. Piciorul Muscalului
Toaca noaptea pe uscat. Sade'n varful dealului.
Din Runcrt-Dâmbovita. Din Carlomanesti-Covurluiu.
178.* De aici si pan' la munte,
XC V. .0/data.
Numai paturi asternute.
171.* Incepui o cusuturft,
Fitrit pic de tiviturd. C. lepurele.
Gor. 892.
179. Cui Ii pare dealul vale
172. Tot in jos, Si valea deal?
La vadu' gros, Din Nicoresti-Tecuciu.
Coase lelea cusutura,
Fárá leac de tivitura. 180.* Da iute barbatule,
Fuga urechiatule ;
Din Negrilesti-Tecuciu.
De-1 ajunge barbatul,
Gor. 892.
S'a sfarsit cu urechiatul.
XCVI. Ghinda. CI. Inch ina rea.
173. Am un trunchin de brad,
Fac doua blani de pat 181. Nu ma culc
Pan, nu-mi scot ochii.
Si-mi mai ramane un potcap Din Titu-Dambovita.
Din Perieti-Ialomita.
174. Chicurusu' CH. Inelul.
Chicura,' 182. Sucala de .carne
Trepadusu, Si carnea de fier.
Treapada, Din Brahasesti-Tecuciu.
Hal ea, Gor. 687.
Malea,
I tinea calea. CHI. Lad a.
Din Salcuta-Dambovita.
Gor. 897. 183. Am o icy& slaba:

1) Gbinda, porcul i lupul.

www.digibuc.ro
 25

Cand Ii iau seaua, CX. Lumtinarea (lampa).

Ii vad matele.
Din Nicoresti-Tecuciu, 191. Mititica, mititica.
Gor. 981.
Baga ziva in argeit.
Din Runcu-Dâmbovita.
CIV. Lampa (lumanarea). Gor. 1046.

184.* Am o catelusa chioara : apa 192.* Safta groasa

nurnai sa-i dai si ea toate ti Umple casa
le-arata. 193.* Dedesubt cârlige,
De asupra basilice.
185.* Baba groasa
Umple casa. 194.* Cine moare si
Sa mi-o spuie cine stie.
CV. Lantul.
Din Negrilesti-Tecuciu.
186. Am un copilas :
Cand 11 mangaiu plânge, CXI. Lumea.
Cand il bat plange,
Când 11 las jos, tace. 195.* Am o casa invalita cu tini-
Din Peneti-Ialomita. 66, si in casa numai furnici.
CVI. Limba. CXII.Lumina (lampa, lumanarea).
187.* Scandura de carne : 196.* Chior sa nu esti, ca pa,
In apa sta si nu putrezeste. mant cut (Musa vezi.
Gor. 1001-2.
CVII. Lingura. CXIII. Luna.
188.* Inteo vale adanca, 197. Am o gura de tigaie
Zac ciorile de branca. Canta noaptea prin gunoaie.
Din Poiana-Tecuciu.
188. Sus tuna,
Jos rasuna,
CXIV. Luntrea.
Nagatii s'adun a.
Din Buciumeni-Tecuciu. 198.* Am o rata
CVIII. Livada cu pomi. Fara vieata,
Trece apa cat de mare,
189. Mireasa. Ba te duce si'n spinare.
Dupa casa ;
Intaiu se gateste, CXV. Lupul.
Si pe urma vorbeste.
Din Poiana-Tecuciu. 199.* Otrocol
Prin ocol;
CVIX. Luleaua. Unul râcle,
O suta
190. Gainusa
Cu gusa, 200.* Cotelet
Poarta'n plisc cenusa. Prin cotet ;
Din Negrilesti-Tecuciu. Unul joaca,
Gor. 1031. O suta plâng.

www.digibuc.ro
 26

201.* Si codat cel crt pielea goala

Si coltat ; In sän 1-a bagat.
Si istet Din Nicoresti-Tecuciu.
Si nclraznet. 'Gor. 1145.

CXVI. CXXII. Mintea.

202, Cucos. 209. Cimiliga, cimilea,
Ros Ocolesc lumen cu ea.
Cu aia'n cap. Din Bogdanesti-Suceava.
Din Runcu-Dambovita.
CXXIII. Moara.
CXVII. Mcimaliga.
210.* Merge si nu merge,
203.* Hopa, hopa prin obor, De ascultat, te asculta,
Hop si eu cu cu capul gol. Face vorba multa,
Gor. 1115. Ce-i dai, ii da,
204.* Otrocol Cu talpa 'n apa sta.
Peste ocol ; 211. Turta lata
Manzul besa, In covata,
Bumbn-i iese. Hesteleu
Iii c.rul tau.
Mein a.
Din Brahasesti-Tecuciu.
205. Am o grebaluta, ell 5 dintisori,
212. Filta
Pe zi imi trebue de o mie de ori. Costofata
Din Runcu-Dambovita. Pe la nari
Gor. 1129. Cu lumanari,
Pe la pantece
CXXIX. map. Cu deschntece.
206. Mihaiu sfantoc Din Perieti-Ialomita.
Sede langa foe; CXXIV. Morarul.
Ii unge curelele
i-i rasuceste mustatile. 218.* Child am apd, beau yin,
Din Maxineni-R.-Sarat. Cand n'am apa, beau apa,
Cu apa
CXX. Mat ura.
CXXV. Musca.
207.* Si sucita,
SÇnvärtitä
214. Sede'n grinda
Si colinda
Si tapoasa,
graeste
Noduroasa.
Ungureste
CXXI. Minciuna. Si se'nchina
Crestineste.
208. lute() scurmatura de oaie Din Barlad.
Ara gasit un corn de porc :
Cum 1-am vazut, 215.* Spuneti-mi cum ma numiti
Orbului 1-am aratat, Si vara pentru mine, de ce và
Ciungului 1-am dat [palmuiti?(!)

www.digibuc.ro
 27

CXXVI. Mustafa. 225.* Cand te uiti la mine,

Te vezi pe tine.
216.* Sub muche de deal,
Doua cozi de cal. CXXXIII. Oile,mocanul(0cdnele
CXXVII. Kasul. 226. Ciugurele,
217. Butucel de piele Maruntele.
Cu doul borticele. Sed pe drum insiratele;
Din Brahasesti-Tecuciu. Ciugur,
Gor. 1186. Mugur
Cel batriin,
CXXVII. Nuca. Sade jos si bea tutun.
218*. Am o fata, Din Popesti-R.-Sarat.
'Ngreunata, Gor. 403.
C-o camesa galbena 227. Tugurele,
Si cu una verde. Mugurele,
Merg pe drum insiratele;
CXXIX. Kuielele. Tugur,
219. Mu lte Mugur
Dela munte, Cel batrân,
Tintate la frunte. Sade jos si bea tutun;
Din Soveja-Putna. Ha lea,
Gor. 1220. Ma lea
Tine calea.
CXXX. Oaia. Din Popesti-R.-Sarat.
220. Cu patru rasteie Gor. 403
Duc un car cu fftn.
Din Poiana-Tecuciu. CXXXIV. Quad.
Gor. 1316. 228. Am doi pari;
221. Am un car cu teie. Pe doi pari o putina,
Teie Pe putina un bostan.
Si curmeie Pe bostan o padtire,
In patru rasteie. Si'n padure umbla oile.
Din Maxineni-R.-Sarat. Din Negrilesti-Tecuciu.

CXXXI. Ochii. CXXXV. Omul co femcia lui

292.* Am doua gheme negre:
Cht le arunc, 229. Ivaivas,
Atfita se due. Ivaivas,
Unde-ai mas?
CXXXII. Oglinda. La un cap de oras.
Ce-ai vazut
293.* Strachina verde, Ce-ai auzit?
Ochii se vede. Ce s. vad,
224.* Licie, Ce sa and:
Policie, Am viizut un cocos
Frunza varvalicie. gaina,

www.digibuc.ro
 28

C'un puiu Nu intra in grajd.

Si-o Din Dragomiresti-Dambovita.
Din Popesti-R.-Sarat.
CXXXVI. Opa tul CXLII. Parol ariei .

230.* Omusor de lut, 240.* Nalt si subtirel,

Cu parul de foc. Lata-i langa el.
241.* Slava sfantului,
CXXXVII. Oul. Tine si el umbra pamantului.
231. M'a manat doamna de sus CXLIII. Pdunul.
La cea de jos,
Sa-i aduc vin i rachiu, 242. Ma dusei la Chiuleasa
Tot inteun bultiu. Sa-mi inceapa 'ncepatura,
Din Perieti-Ialomita. Far& leac de tivitura.
232.* Albeste'n paie. Din Cerna-Constanta.

233. Casa, väruita, CXLIV. Pepenele.

Peste tot boltita.
Din Runcu-Dambovita. 243. Carnea rosie si malurile negre.
Din Brahasesti-Tecuciu.
234. Am intr'un burin
Si vin si rachin. 244.* Ate 'ntinse,
Din Runcu-Dambovita. Gheme stranse.
235.* Casa varuitä, faa usi, fara 245. Dendelitä,
feresti. Mendel ita,
CXXXVIII. Peteorni(a. Carciu tobolita.
Din Runcu-Dambovita.
236. Ploscutä cu apa neagra,
Unge muta i alearga. 246. 0 bag lata
Din Negrilesti-Tecuciu. Si iese lunga
Si funia face gheine.
CXXXIX. Pdingeinul. Din Poiana-Tecuciu.
237.* Intr'un varf de pain 247.* Am o casuta
Manastire de craiu. Plina cu ratute.
CXL. Pantecele (stomacul).
CXLV. Perj a (prima).
238.* Doi,
Iaratoi: 248. Umflami-se,
Doi il poarta, Gamfami-se,
Doi l'inbuca, Ferfeleaga scoalami-se.
Si el se hodineste Din Runcu-Dambovita.
Si tot nemultumit.
249. Am o purcea plina cu purcei.
CXLI. Para. Din Popesti-R.-Sarat.
239. Am o iapa grasa: 250.* Am o vaca si-i a ') fath
Paul cand nu-i rup coada, vitelului tot asit.
1) 0 este a,

www.digibuc.ro
 29
CXLVI. Pevtele.
251. Ostas gait
Pe cash, suit.
Din Runcu-Dâmbovita.
252.* Soldat otelit
De oaste gait.
CLXVII. Piatra de nward.
253.* Torta mea
Pe turta ta,
Fusul meu
In c.rul tau.
Gor. 1386.
CLXVIII. Piciorul In ciobotä.
254.* Drugul ros in borta neagra.
CLXIX. Pieptenele de cap.
2,55. Tandara turceasca,
Cine o gaci-o, sa traeasca.
Din Brahasesti-Tecuciu.
250.* Ciurcica de os,
Mama pored in jos.
Gor. 1395-6.
257. Parcel borcanos,
Mfina porcii in jos.
Din Negrilesti-Tecuciu.
258.* Bot gros
Scoate lupii din dos.
CLXXX. Pieptenele de hind.
259.* Am doi unchesei,
Se trag de barba amândoi.
CLXXI. Pistolul.
260. Scurt i gros
§i frumos
§i te da jos.
Din Runcu-Dambovita.
CLXXII. Pleaca i grdul.
261. Am doi cal:
Unul slab si altul gras;
www.digibuc.ro
Cel slab sare gardul,
Cel gras pica jos.
Din Negrilesti-Tecuciu.
262.* La picioare roica
Boica,
Pe la mijloc soviatoica,
La gura pahaniceste;
Cine zice c'o gâceste.
Gor. 1447.
263. Am o fata de Sacuiu,
Sta cu pletele in cuiu.
Din Runcu-Dâmbovita.
CLXXIII. Plugul.
264.* Ce fiara 'ncornorata
Umbla cut gura cascati
Cu limbo, lasata;
Cu limba rama
§i darâma ?
Gor. 1454.
265.* Am un pore,
Râma campul tot.
266.* Nebunii se opinteste,
Cumintele scrisneste,
Tutunic gâceste.
CLXX1V. Poarna (strugurul).
267. Vacii mele i-a fah
§i vitelei tot ash.
Din Nicoresti-Tecuciu.
268.* Am o baba buboasa,
Sede ca Voda la masa.
Gor. 1766.
269.* Am o gasca buboasa,
Sede ca Vodá la masa.
270.* Am un cane spanzurat inteo
[tufa.
271. Dimirlie
Cu dimirlie,
Mare veselie ;
Siminoc
Ca Siminoc,
 30

Cranguta de busuioc. Fetitele,

Ce-i ? Tranca si c.itele.
Din Carniceni-Iasi. Din Vizuresti-Tecuciu.
CLXXV. Polobocul. CLXXXII. Pu recele.
272.* Hurduf,
281* Am un puiu de drac
Burduf, Latit si sarac,
Cand mi-i sete, plang,
Cand ma satur, tac. Ca picioarele sucite,
Cu soldurile stalcite,
273.* Am o vaca mare Cu panteçele latite,
Cu Vita 'n spinare Cu limbile-ascutite
Si-o mulg pe la coada. Unde sare,
Urma n'are ;
CLXXVI. Popapial. Unde paste,
274.* Fits, Urma se cunoaste.
Mâs Gor. 1507.
Prin paius,
Mare tulihoiu am scos. 282. Am o vaca neagra,
Neagra,
275.* Inteun vaf de deal. Nu i-i piolea nici de-o treaba.
Picior de Muscal. Din Vizuresti-Tecuoiu.
CLXXVII. Porumbelete. 283.* Tupa ici, tupa coleh,
Fofarlita fotarlea.
276. M'am dus padure,
SA iau o poala de prune. 284. Pe valea lui Berbeleac,
Din Runeu-Dâmbovita. Se da dracul peste cap,
Din Liesti-Tecuciu.
CLXXVIII. Prima rul.
277. Tiovul imparatului CLXXXIII. Pu ra.
In mijlocul satului.
Din Brasov. 285.* Ce n'are suflet
Si suflet fura ?
CLXXIX. Priscornicul. 286. Titireaza
Breaza,
278. Am un lemn cum ii mai bun: Departe necheaza.
Nici de-o palma nici de-un Din Runcu-Dambovita.
[pumn.
Din Liesti-Tecuciu. 287.* Rage murga in cetate
Si rilsuna mai departe.
CLXXX. Privighitoarea.
288.* Cocos potcovit,
279.* Ce graeste De oaste gatit.
Pe turceste
Si nu stie ce vorbeste ? 289. Am o gain& cucuiata,
Sede in camera incuiata ;
CLXXXI. Punga . Doar sä mor sa n'o descuiu,
S'o mangaiu pe la cucuiu.
280. Itele, Din Dragomiresti-Dâmbovita.

www.digibuc.ro
 31

CLXXXIV. Putineiul. Jos toaca,

Dom), babe 'n c.r se freaca.
290.* Buturuga burbura
Sede jos si tulbura. 300.* Turta
Gor. 1338. Peste turta
La mijloc borta.
291. Am un lemn gaunos Gor. 1564.
Si unul scorburos ;
De bati cu cel gaunos CXC. Roatele camulni.
Pe cel scorburos,
301. Am doua catele :
Face horc, horc, horc ! Toata ziva fug
Din Ciumesti-Dambovita. Si nu se mai ajung.
Din Carniceni-Iasi.
CLXXV. Rack int.
292.* Tu ma faci om, CXCI. Rona i bruma.
Eu te fac neom. 302. Ma suii pe scars,
Cartile-mi picara ;
CLXXVI. Brien!.
Luna le vazil,
293.* Am un puiu de drac Soarele le lua.
Cu coada de rac ; Din Runcu-Dambovita.
Cu mnstati de ace
Si nu vine 'n coace. CXCII. Rugul.
294. Striga Lira, dela gard 303. Verde-i, verde, nu-i soparla,
Sa-1 apere de gaini, Are dinti i n'are gura.
Ca nu se teme le rani. Din Brasov.
Din Runcu-Dambovita. Gor.
Gor. 1547.
295. Striga Neaga din pelin CXCIII. &teal.
Ca i-i frica de gaini. 301.* Child Ii slab, n'are os,
Din Runcu-Darnbovita. Cându-i gras,
Gor. 1547. Totu-i os.
296.* Striga Ioana Gor. 1391.
Din poiana :
Aparati-ma de gaini, ca de CXCIV. Sania, ctimuta si calul.
cani nu nfi-i fries.
305. Am trei lucruri la olalta:
CLXXXVII. Rand Unul zice : Tare mi-i bine vara;
Altul zice: Tare mi-i bine iarna,
297.* Doamna noua Al treilea zice: Cum mi-i vara,
Cu coada'n doua. Mi-i si iarna.
Din Carniceni-Iasi.
CLXXXVIII. Reirhitomul.
298.* Ce-i tapan In ismene ? CXCV. Scamul.

CLXXXIX. R4nita. 306. Pe valea lui Handrabac

Se da ursul peste cap.
299.* Sus toaca, Din Perieti-Ialomita.

www.digibuc.ro
 32

CXCVI. Scanteia. CCII. Sita.

307. Cinghilita, 317. Icea bane.
Minghilita, Icea tame,
Pac! pac! tirichitä. De vale ninge.
Din jud. Din Runcu-Dâmbovita.
308.* Io-te-o nu-i; 318.* In padure cioc,
Daca nu-i, Boc;
Nici eu n'o spuiu. Acasa teap!
Leap!
309. Ce e mica In poiana, mihoho!
Mititica Gor. 1678.
Si de Voda nu i-i frica?
319. Sus tuna,
CXCVII. Scoica.
Jos rasuna
Negura s'aduna.
310.* La dreapta poarta, Din Brahanti-Tecuciu.
La stanga poarta, CCIII. qoarecele.
In nuntru carne moarta.
320.* Morisca de os,
CXCVIII. Scripca. Fugi mai iute 'n jos.
311. Intr'o salcie uscata CCIV. Soarele ci luna.
Tipa o purcica roscata.
Din Liesti-Tecuciu. 321. Am doua talgere pe masura:
Unul arde, celalt, nu.
312. Vine gasca Din Negrilesti-Tecuciu.
Dela husca,
Cu aripa mototol, 322.* Dintr'o suta de alune,
Cu ciocul ca un pistol. Alesei doll& mai bune.
D in Runcu-Dambovita. CCV. Sontnul.
CXCVIX. Sfarfitul 323.* Ce e dulce
313.*Cand e sfarsitul Si nu poate sa se 'mbuce ?
Gor. 1700.
Cand ojo muri.
CCX. Sfredelul. CCVI. Apata rttsboiului.

314.* Am un bou: 324. Dona lemne,

Se baliga seu. Dona pene
Gor. 1668. Si o mie de surcele.
Din Negrilesti-Tecuciu.
315. Am un bou, care nu intra la
dos, de coada. 325.* Dona lemne
Din Perieti-Ialomita. Ondolene
Si sae mai máruntele.
CCI. Sicriul.
326. Dona lemne
316.* Cine-1 face, nu-1 face pentru Codolemne
el; cui ii trebuie nu-1 vede. Si mai multe maruntele.
Gor. 530. Din Liesti-Tecuciu.

www.digibuc.ro
 33

CCVII. Sprincencle ci ochii. La mijloc poloboc,

Sus coada vulpii smoc.
327.* Sub doua paduri intinse. Din Maxineni-R.-Sarat.
Dona ape aprinse.

CCVIII. Stelae. CCXIV. Sufletul.

32;%* Dela noi 33S.* Sa te sachesti, cat te-ai

Si pan' la voi. Fara el nu poti tral.
Numai urme de copoi.
CCXV. Sureica.
329. Pe câmpul lui Galbanat,
.Numai mein varsat. 339. Peste gheata,
Din Runcu-Dâmbovita. Pe sub gheata,
Printre ele canfo rata.
330.* Dela noi Din Buciumeni-Tecucin.
Si phn' la voi
Numai zale 340.* Am o felie de pepene,
Si parale. Trece pe gat repede.

CCIX. Stiubeiul. CCXVI. Tdigarul.

331. Am o casa 'ntr'o gradina : 341.* Î mititel si slabusor
Multi voinici In ea s'aduna. Si ma hranesc cu sange de om.
Din Bralnesti-Tecuciu.
CCXVII. Tapul.
CCX. Stiuletele de popupiu.
342.* Barba am si popa nu-s,
332.* Ce stä tapan in ismene? Coarne am si drac nu-s.
333.* Ce-i tapan in ismene?
CCXVIII. Tatele femeii.
331.* Am o furca cu fusele pline:
Fusele de n'ar fi, 343.* Am doi saci de nagara:
Oamenii ar Daca n'ar fi sacii de nagara,
N'ar mai fi lumea in tara.
CCXI. Stogul.
CCXIX. Taurul.
335.* Pe campul rotat
Sede mosul burzuiat. 34-1. Rage greu 'ntre hotare[a]
Gor. 1763. Si rasun'a nona tara.
Din Carniceni-Iasi.
CCXII. Strqina.
CCXX. Tärdlucul (valatucul,
336.* La The,
Palarie valul).
Si pe vara 245. Pe valea lui Gansac,
Si pe iarna. SA da ariciul peste cap.
Din Runcu-Dambovita.
CCXIII. Stuful.
346.* Pe valea lui Cioropac
837. Jos copac, Se dan porcii peste cap.
Tudor Pamfi le c imil tu 7'1 roman eflti

www.digibuc.ro
 34

CCXXI. Tigaia (tingirea). CCXXVII.

347.* et-le baba in cotruta 359.* Tuchihs pe la parete
§i tot linge-un puiu de mata. Tustiu belita'n p.ta feth.
CCXXII. Tiganul. CCXXVIII, Umbra.
318.* Cu trupul de om.
360. Ridiche grasa
Cu chip de faraon.
Sta lânga casa.
Din Dragomiresti-Dâmbovita.
CCXXIII. Tigara
361. Ce trece apa
349.* Sus fum
Si nu lasa urnad ?
Jos scrum. Din Brahasesti-Tecucin.
350.* Sus fumatul,
362.* Lata.
Jos scuipatul Lata,
In gura c.catul. N'are !Irma nici o data.
351.* Ciucite,
Botite, CCXXIX. Undita.
La un cap-at fum.
La celalt un nebun. 363.* hielas rapt
Scoate harmasarii din fund.
352.* La un capat foc si scrum.
Iar la celalt un nebun. CCXXX. Urechea.
353.* Bala spurcatulni
In gura saracului. 364. Pe margenele crângului
Stau feliile harbului.
354* Bala dracului, Din Maxineni-R.-Sarat.
In gura saracului. Gor. 1888.
355.* B.sina dracului
CCXXXI. Ufa.
In gura saracului.
365.* Tilic afara,
CCXXIV. Trambita. Tilic in casa,
Titilic cine ma lasa.
356.* Tura,
Vura,
Neamulni CCXXXII. 1,cr i patal.
In mijlocul satulni. 366.* Until zice : De-ar veni noap-
tea sa ma hodinesc ;
CCXXV. Tunetul. Altai zice: De-ar veni ziva
357.* Unul urla, tu te'nchini, sa mii usurez.
§i o sutd fug in spini.
CCXXXIII. Usturolul.
CCXXVI.
367. Plete impletite,
358. Cand II duc la apa sbiara; Capete spanzurate,
Cand 1-aduc acasa tace In pod aruncate.
Din Runcu-Dfimbovita. Din Polovraci-Valcea.

www.digibuc.ro
 35

CCXXXIV. Vaca. CCXXXIX. Vatra, burca si

368* Patru merg, puza (focul).
Doua 'nainte 379.* Lata;
patru mai cuminte. Peste lata,
CCXXXV. Vântul. Bosumflata;
Peste bosurnflata,
369.* Ocolesc pamantul si nu cu- Chioara cu ochi.
nose nici un loc.
380. Mama lata,
CCXXXVI. Vtirtejul. Tata gro:,,
Nenea-Iancu hartagos.
370. De-ai ghici, Din Brahasesti-Tecuciu.
ghici,
Mati le ti s'or sgarci. CCXL. Vtitraiul.
Din Runcu-Dambovita.
381. Am o multime de cai roibi si
371. Nichiduta cu tichie unul rnurg;
Arunca'n nori pan' la nue (?) Cand intra negrul, roibii ies
Din Dragomiresti-Dambovita. afara.
Din Negrilesti-Tecuciu.
CCXXXVII. Vartelnita.
382.* Tata lung si 'ncarligatei.
372. Iepurasul schiop Mama lata
Treiera un snop. i-afumata,
Din Salcuta-Dambovita. Iar báieii maruntei.
CCXXXVIII. Varza (curechiul). Iese tata afara cu ei.
373. Am camesi nenumarate CCXLI. Via.
Toate-s pe mine 'mbracate.
Din Runcu-Dambovita. 388.* Mama lunga, tata latä,
Gor. 653.
Sora-mea umbarligata,
Frate-meu, nebunul satului,
374.* Camesa mi-i toatá petecita, Sede la masa Imparatului.
nu-i de ac bortelitä. Gor. 1940-1.
375.* Culmeciu, 384.* Tata gros, mama lard,
Culmeciu, Sora-mea bogheta,
Turturel intr'un picior. Frate-m6u, nebunul satului.
Gor. 1940-1.
376. Ain o multime de porci
cu ciao un picior. CCXLII. Final.
Din Perieti-Ialomita.
385. Lie,
377.* Hurduz, Lie,
Burduz, Ciocarlie,
Sade intr'un piciorus. Ca la nunta noastra joaca,
Gor. 666. Santa poama busuioaca.
378.* Am o baba, flenduroasa Din Carniceni-Iasi.
Sede cu boieri la masa. 386.* Sângele Domnului.
Gor. 672. In capul omului.

www.digibuc.ro
 36

387.* Trece mosul prin sat CCXLV. Ziva si noaptea.

Cu cojoc de brad 392.* Am donA fete cari poarta
Si cAinii nu-1 bat.
salbe :
Gor. 1934.
Meren se gonesc
Si nu se 'ntAlnesc.
CCXLIII. Vite (nefatat). Gor. 728.
388.* Apa o trece, dar de udat rin 393. Am doua gaini :
se udA. Una albl,
Alta neagra;
CCXLIV. Vulpea. Neagra aduna,
Alba imprastie.
389. Lica striga dela gard, Din Dragomiresti-DAmbovita.
S'o pazeasca de cAni,
CA nu se teme de gaini. 394. Am o closcA c'o aripä neagra
Din Runcu-DAmbovita. si una MIA.; cu cea neagra
adunA phi, iar cu cea albA
390. Iese dracul din cotet prastie.
Si nu-1 prinde nici c'un pret. Din Runcu-Dambovita.
Din Negrilesti-Tecuciu
Gor. 1958. 395.* Am douA gaini,
Una alba i alta neagra :
391*. Imbritcatii-i ca o doamna Cea neagrit adunä,
Si se plimbA prin poianit Cea alba imprastie.

www.digibuc.ro
 GLOSAR
A.
Ac, s. acid, p. 15.
Adeincat, adj. adâncit.
Advocedeir, s. advocat (Ardeal).
Adulmecei, v. pers. 3. sing.: chnele
adulmech urma iepurelui (mi-
roasä).
Agniu.?: nu face agniu (a bine),
cht e lumea!
Aia, pron., p. 25, aceea, acea.
Alan, s., prigined, ndpatcd de prins
peste.
¡WHY, s, tot alba (iapd) la roatd
(omul bdtrfin lamunca mai grea).
a trecut alba prin ham = nu
mai pot.
s. albina, p. 15. Lharnic
(par'ch-i o albinh). j rduthcios.
Alergäturd, s. trudd, streinsuret,
agoniseala: ne-a mancat dus-
manul alergatura din ist' an.
Alun, s., alunul i aluna, p. 16.
Alund, s., aluna, p. 15. alunul si
aluna, p. 16. I alunica, aluneh =
punct negru pe corp.
Anecdotei, s., p. 12.
Angutitori, s. pl., p. 5.
Antita. s.. nume de femeie.
Apd, s., apa ci ghiata, p. 16. I apa
0, etc. p. 22. I bate apa'n piud=
isipetrece vremeain zadar. I cand
'a mergema la deal (niciodath).
mjam facut tot o apd (am asu-
dat). stiueuînce ape se scald h. el!
www.digibuc.ro
(ii stiu gandurile lui ascunse).
sa aibd cine-mi da o lingura de
aph. (ajutor) la bdtriinete.
Apeiduc, s. conduct de aph. facut
din uluce de lemn.
Apäreitoare, s. apärettoarea, p. 16.
Ardtare. s., sthfie, nálucà, p 22.
om slab la trup. I face ardtare, ara-
ta (denunth). I descriere,deslusire.
Ardeiu. s., ardeiul, p. 20.
Argeei, s. p. 25. rdsboiu, stative.
Argintuesc, v. argintesc.
Ariciu, s., ariciul, P. 16.
Arie, s.. parul ariei, p. 23. acusi
te dau la arie ca pe cai, chnd
treierd) amenintare cu bátaia).
Aritmogrif s., p. 14.
Arhie, s. surcica: c'o aschie nu
se taie capul (cu te miri ce, nu
sfarsesti nimic . I lasä-ma in pace
ca acit imi sare aschia thndara)
(md supar). aschia nu sare de-
parte de taietor butucul pe care
se taie lemne) ce naste din pi-
sicd, soareci mhnânch.).
Atei, s., ata dela opinci, p. 16.
ata de unde e mai subtire, de
acolo se rupe. I ata limbii (pun-
tea subtire de sub limba. ata..
(org. genit. masc.)
B.
Babtilnic, S. planta.
Bac, interj., p. ls.
 38
Bacana? p. 23.
Bdddrdnie, s. mitocanie, mad drd-
nie, modoronie.
Ban, s. banul, p. 17. fecior de
bani-gata. I lumina din fundul o-
ului, care se mai numeste si
bdnut. I lasa-ma in banii mei (in
pace). bani au i Tiganii, numai
cinstea le lipseste.
Bändrie, s., bani multi, banCt.
Banc, interj., p. 32.
Btincutd s. piesa de argint de 50
bani; se mai numeste pituld sau
d uped.
Bet-nicer, s.banita. I mester de
facut banite sau vâcdlii (cosuri)
de banite, din coarja de teiu.
Banitd, s., banita, p. 17.
Bar, interj., strigare in urma oi-
lor, ca sá mearga: bar, oaie, brr!
Barbura, s. nume de femeie: Vdr-
vara.
Bardacd, s., ulcicà, oald, mica.
Bdrzoiu, adj.: cane cut coada bar-
zoiu (ridicata insus). cand 1-am
vazut ca sare la mine sa nu strig:
barzoi macinca» (sa nu-1 iaula
bataie!).
Bds, s. b.sina, p. 18: se zice, nu
still en ce inteles:
am un pain de bas
cu ochii de Ms.
Basalic, s., p. 25. porceriu san
porcan de fan, cam de o juma-
tate de car.
Basma, s. fel de panza, proasta
de targ. I din incurcatura. tot el
a iesit basmk curata (en fata en-
rata).
Baal, s. berbec necastrat. I ti-i cu
batal (intiadins, serios)?
Bate, v. pers. 3. sing.: latra.
Bdcsesc, v. am Mesa toate lucru-
rile intr'o singura odaie (ingra-
madesc); imbeicsit insemneaza:
plin; odaie imbitcsita ca colb,
horna imbacsita de funingina.
www.digibuc.ro
Baz, interj. sgomotul mustei, p.15.
Belitd, adj. si s., p. 34: org. genit.
masc. se zice si vitelor: hi! be-
litule, la deal!
Berbec, s., berbecii cand se bat
(in capete). p. 17. = berbece
berbeciu.
Berbeleac, s. p. 30 ; a se da de-a
berbeleacu, a se da peste cap.
de-a tumba.
s., b. sina. p.17. unui orn
galbigios.
Bete, s., p. 22. masculinizare fortata
din batd.
Binet, s. formula de salutarebu-
nl, zina, ce mai faceti?" mul-
tdmim dumitale, mai muncim
ate cevit astazi".
Bir, s., birul p. 17. lasa-1 sa vor-
beasca, si el plateste bir (e om).
I dadii bir cu fugitii (cand sa-si
iea osanda, o sterse.) I cearea face
banii birului cu gardul tarinei
(pop.: tarnii) (una vorbim i alta
ne.ntelegem). las' can'am venit
sd-ti cer banii
Bisericti, s. biserica, p. 17, las sa
nu esti cheie de biserica. =usa
de biserica (cel sfant, cum vrei
sa te arati).
Bliot. adj. prost, natang.
Boald, s. nici o boala far' de leac.
Bobeirnac, s., p. 17. i-a tras un
bobarnac peste nas (= i-a tras
ca degetul peste nas, i-a tras o
sfarla; 1-a atins unde-1 doare .
Bobic, s., p. 19; pl.: bobici, bobice
Boc, interj., p. 32.
Bogitean, s. name de bou. I unuia
cu ochii mari.
Boghet, adj.= bogheat, cu ochii
mari ca ai boghiului (huhure-
zului)., p. 35.
Boicd p. 29.
Bolnita, s. loc de ingropare comun.
Borednos, adj., borchinos, mic si
gros, p. 29.

Bomboatd, s. = board, posnä. co-
tapta rea.
Bortd, s. borta, p. 17
Borfochinos, adj., p. 18, cevit gros,
umfiat, pantecos.
Bostan, s. bostanul, p. 17. I capului
(n'ai nimica in bostan; bostann-i
mare, dar ce folos ca-i sec!)
Bot, s. da'n bot muncind (nu-si
vede capul de treaba, din pri-
cina trebii multe).
Bo( it, adj., p. 34, mototolit. am sa
te botesc urit (am sa te bat).
Brdeiri. s. pl. bete de ilwins.
Breicuese, v. rästorn, strie: ant
brácuit toata padurea pána am
täiat lemn de casit.
Brava, interj., halal, foarte bine.
p. 15, voinica,
Briciu, s., briciul, p. 17. am as-
cutit coasa, briciu (ca sa taie ca
Broascd. s. broasca u0i, p. 17.
lin bea apa multa, cá faci broa-
sea (nod sub piele, gusa). plona
co broaste (tare).
Bruind, s. ce bruma de parale le-am
mai avnt, le-am cheltuit.
Bou. s. bold, p. 17. I coarnele bou-
lui, p. 21. I pentrn boii batrani,
trebue carul mic.
Bubd, s. tot omul se leagá unde
buba (se vaita de ce-1 doare)
=stiu en unde-i buba (pricina) I
umblu en el ca c'o buba coaptä
(cu binisorul).
Bucatied, s. dela bucatica, hai la
bucdtoiu (nu se multitimeste cu
putinul). carne (azi am fiert varza
cu bucatica); pop.: bacatacii.
Budard, s. putineiu.
Buduhoiu, s. se zice unni om gras
si greoin.
Buduroiu, s. un butuc gros ca pi-
ua, in a carui scobitura se pas-
treazA faina de popusoi.
Buiac, adj. crescut din sloata, dar
fara rod ;popusoibuiaci
www.digibuc.ro
39
dar cari nu au begat papule; a-
semenea despre oameni.
Buigueald, s. dela buiguesc (bid-
guesc), vorbesc intr'aiurea, za-
paceald, aiurare, nitare de sine.
Bujor, s. frumos. I nume de bon.
Buitiu? p. 28.
Built cese, v. ingrâmädesc; buio-
cesc toate intr'un Ice; se bulu-
cieau ca la pomana.
Bunteiu,? p. 20; dela bunt, bout,
nod: i-a täiat mána si drip& ta-
maduire a nimas cu un bont.
Burboand. s. besica sau buba mica.
BArburd? p. :30.
Burcd, s. harca, p. 18. I vatra,burca
spuza (focul), p. 35.
I Burdue ? p. 7.
Burduf, s. i interj, p 29. satul,
branza buna in burduf de cane.
Burduhos. adj. p. 23, satul. gros.
printecos.
I Burdurl, s. vas mic de lemn.
Burduz, interj.. p. :35.
Burin, s. putinica, putina mica,
p. 28.
Burtel? p. 18, dela burtd.
Burzuiat, adj., burzuluit, supärat,
p. 33.
Busuioacd, adj., p. 35 specie de
struguri (poama busuioaca),
Butelat, adj. butelate, pentru fem.
sing. butelata, p. 19.
Butie, s. byte, India cutálvul, p.
18. I umfiat bate (gata sa, crape).
Butucel, s. butuc mic, trunchiulet,
p. 20.
C.
Cal, s. calul si caldreful, p. 18. I
sania, cdruta si calul, p. 31. I ai
mai viizut cal batran sa se in-
vete la buestru! s'a dus cal si-a
venit magar (s'a dus bou si-a
venit vaca). I nu ma face din cal
magar.
Cdciuld, s. cdciula, p. 18. I imi pun
cáciula pe-o ureche pa-4 .
 40
Ca Wet, s. calul 1ti calaretal, p. 18.
s. calboqul, p. 23.
Calcaiu, s. ini s'aprinde calcaiele
dupa cutare (mor de. dragoste
dupd). J da, se duce cu calcaiele
inainte (nu se duce). I fugik i Carare. s. cararile putalui, p 19 I
sarhiau cdlchiele. fugiti cal-
caie cà vá (spurc). cu calchie c.-
cate (pacatos). I cdlchie crapate
(soios.) until de cel carlia Ii
cant& greieru cdlchin. un cal-
cäiu de pilne (un colt).
Calcatori, S. pl talpigi. iepe la ras-
boiu.
Cale, s. tin calea cuiva ii atin ca-
sa-i ies inainte . p. 27.
Caltabo, s. caltabosal, p. 23.
Caltunaf, s. nemtisor. o Spare.
tel de placinte.
Calut. s.; pl. cainti.
Camp. s. ceimind ea, p. 6. I fata
netedd a pielii tabacite.
Cane, s. de ce laird ciinele? p. 8.
cdnele 9i mata, p.18. oile. mo-
canal i canele, p 27.
Canepa, s. ciinepa, p. 17. I las-o
moarta 'n canepa (las'o moarta'n
popusoi).
Cantar, s. cantarul. p. 1S. om ea
chntar la cap.
Cantec, s. i-am chntat eu chntecul
(i-am spas mai dinainte ca).
Cap. s. mind, p. 18. capul-cucului,
floare albastrii. ori capul de
piatra, ori piatra de cap. se bate
cu capul de pereti si nu stie
cum sa facd. n'oiu iesi la
un cap (capät) nu md las. fard
cap si färd coadd. J in capulnoptii
(in miez de noapte).
Capatueala, s. pomana. mild um-
bla dupa .
Capcand,s. capcana, p. 18. ini-ei
cade tu vr'odatd in capcana (in
mana.)
Capilte, s. capetenie, capitanie.
Capra, s. e gren sa'mpaci si ca-
pra i varzd. capra b.se si ottia
www.digibuc.ro
trage pate, pateste) rusinea. ca-
prei sh-i pice coada de rhie si
tot sus o tine .
Car, s. roatele caralui, p 31.
Carafta, s. stinghia de sus a ras-
cararea, p. 22.
ecircitt?, p. 28, dela cdrceia.
Carcota, s. un pururea nemultamit
cu. ninlica.
Ciircotesc. v. chrtesc, mi-arat ne-
multamirea.
Caraeala. s. sfada, neintelegere.
Care, pTon., care cum poate (fie
care cum poate). care mai de-
care sd iasä mai bine.
Carlig, s. cofa si cûriigul. p. G. I
carligul de paie, p. 19.
Carnesc, v. chrmesc; a ajuns la
rdspantie i apoi a carnit la
dreapta. J chnd i-am spus. a car-
nit din nas si-a tdcut. J ne-am
invoit; sd nu mai chrnesti.
Carte, s. cartea, p 19.
Cartoafa, s.. cartofa, cartoaftle,
p. 19. i-am dat o cartoafa (sea-
toalcd) la ureche palm54. u-
nui om tembel.
Cartulie, s. cdrticicd, scrisoare.
Carturareasa, s. care stie sa dea
in earth min ferneie invatatd
dupa cum: cárturar, invatat.
Carata, s. sania. carata ci calal.
p. 31.
Casa, s. casa, p.19. fata casei, p. 22.
Ca0ig, v. doi câsligi
si trei
ce-ti ramâne,
pune 'n pungd.
Castravete, s. si crastravete (dupa
cum: castron si crastron , cas-
travetele, p. 19.
Cat, adv. cht de cht, tot muncesc si
eu. adeca, I Cat ce vorbeste el, noi
sá credem ? erd cht pe ce sa mor.
Cdtaiu, v. si catdiesc, mata: cht.
mftta de-aici!
Catea, s. cateana, p.

Cdtel, s. am plecat cu catel,
purcel (cu totul).
Catinel, ad v. ineet, incetinel.
Cathie, s., p. 23, vas mic de tini-
cheit cu coadä.în care se pune car-
buni si tamhie pentru tamai ere.
Ceapit, s. ceapa, p.19. I ceapa-cio-
rii (planta)! j Dar n'am mâncat
ceapa-ciorii. sä plec acum noap-
tea la drum!
Ceara, se ceard, pag. 19. I sa ma
pici cu ceara si tot nu te-ascult.
galban ca ceara.
Ceatd, s. ceata, p. 20.
Ceaun, s. si ceaon ; pirostiile,cea-
unul ci mThnaliga, p 7. ceatt- I p. 29.
nut, p. 20. ceannul si, etc, p.22.
cand i-am spus, s'a facut ca cea-
unul (fundul ceaunului).
Cen usernita, s. scrumiera(!)
Cer, s. cerul, p. cerul, peiman-
tul si vantul, p. 20. I se crede ca-
zut din cer. I pica cerulpe mine
cand 11 vac'. stie si toaca 'n cer.
Cernut, s. ccmutul, p. 20.
Cesreirte, s. ciosvarte, un sfert din-
tr'o vita.
Cetluesc, v. leg tare, strans. du-
rerea m'a cetluit.
Chearhuz, adj. chearaud, nebun,
bite() parte.
Chefelesc, v. fac chef.
Chiag, s. e cu ehiag (bogat).
Chi curd, v. pers. 3. pl.: picura? p. 7.
Chicurus, ? p. 24.
Chieptanusi, s. pl. flori.
Chilaman, s. galagie.
Chin, S. chin i suspin ! (pron. pop.:
susch i)? . sit unei stezi. etc
Chiompe nesc, V. cand lucrezi pe ii-
nerec : mai chiompanesc (cos) la
o camass;A.
Chiorae, v. pers. 3. pl. si ghiorae
mate] e de foame.
Chiper, s. p. 20, piper.
Chipueald, s. chipueala (adeca , am
bani, dar nu-s la mine.
Chirostii, s. pl. pirostii, p 20.
www.digibuc.ro
41
cu ('hiuleasa, s. dela a chill) sau
phut ? p. 2S.
Ci»tilea, ? 26.
? p.
s.. p. 5.
Cimpoiu, s. cimpoiul, p. 20.
Cine, pron. eine ce poate fiecare
ce poate .
Cinel, ? p 20.
? p 31.
Cin ghiliturel. s., p. 5.
Cinzec, s. einzeaca, shngep. ban-
geacA, o jumatate de litra.
Ciobota, s. : ciubotei. cibotei; cio-
bola, p. 20. piciorul in ciobotd,
I
Cioceinese. v. ciocanesc capul euivit
ii stau cioean pe cap lihat capul).
Cioceirtesc,v. ciopârtesc, ciopârtesc.
Cioropac, ? p. 33. asonantä ca c ior-
pac, unelta de prins peste.
Cioveirtac ? p
Ciucit, adj. pop. pentru sucit: om
sucit. p. 34.
Ciuhd, s. momâie, sperietoare. pen-
tru a inspaimânth paserile cari
strica samanaturile : pl.: ciuhi.
Ciugur ?, p. 27.
Ciugurel ?, p. 27.
Ciumeliturd, s. p. 5.
Ciunsei ? p. 22.
Ciunteiu? dela ciunt,ciuntesc. p.20.
Ciupercet, s. ciuperca, p. 20. paid-
rie mica.
Ciurcea, s. p. 17, surcea. surcica,
ciurcica, aschie.
Ciuturet, s. ciutura putului,p. 20.
Clapa, s. i-a pus elapa a pus sfilr-
.
Clinchet, s. sgomotul elopoteilor
si zurgalailor.
Clocotici, s. pl. tiori.
Clopot, s. clopotid, p 20.
lopednitti, s. clopotnita, p. 20. u-
nei case Incite.
Closca, s. closca si uliul, p. 20.
(Vasa. s. coasa, p . 21. ti-i foame,
par'ca viidela coasa muncagrea).
 42
la toata casa
bate coasa
numai la mine
if are cine. (despre casa
fara barbat).
s. cobilita, p. 21.
Cobzd,s. cobza, p. 21. I (gras cobza).
legat cobza.
Cocq, s. si cuco.ç; cocayul, p. G. I ce
cocof a ctintat i s'a auzit in
toatcl lumea p. 8.
C'odolemne ? p. 32.
Cofti, s. cofa S carligul, p. 6. co fa,
p. 21.
Cojoc, S. C0j0C/d, p.
Colac, s. colacul roatelor (de car),
p. 21.
Cblea, adv. si colea; el inainte si
en cat coleh (aproape) in urma
lui. sit' am eu, colea, bani multi
si-as sti ee sa fac ca ei !
Colilie, s. floare.
Colo, adv. auzi colo! ei !
Copacea ? dela copaci, p. 21.
Copil, s. copilul laie purtat Ill
brate, p. 21.
Copitd, s. capita de fan.
Copoardie, s. coporaie, toporaie,
toporaste, coada de coasa.
Copt, adj. om copt (in toate min-
tile). ei asta pica de coapta (ce
e (asta-i culmea)!
Corabie, s. corabia, p. 21.
Corb, s. Tigan. inghiata (male sub
corb (de yer).
Corn, s. coarnele boului, p. 21.
(An, s. horna: cootl, p. 21. coer, p.21.
Coeociturd, s. coscoveala, dela
cbeovd: in urma ploii, paretii
au ramas coscova (s.au coscovit).
Coer, s. coprul, p. 21.
Coshed, s. ce folos ca-I cbeama
[Costica
si'n casa n'are mamaliga! I
Costica,
Costica,
batista-ti pica ! (vai de capul tau!)
Cot, interj., p. 20.
www.digibuc.ro
Cotelet ? dela: a coteli, p. 25.
Cotrietd. s. partea cea mai din fund
vetrii de foc, p. 34.
Coritdie, v. pers. 3. sing., p. 11,
dela : corit!, cum face purcelul;
sinonim en: Oita,.
Cranyd, s. craca, creanga. p. 16.
singur isi taie cranga de sub pi-
eior.
Crapeiturd, s.crapdtura. p. 2 L. org.
wenit. femenin.
Cruce, s. ridic cuivit cruci (sau:
cruci stinte (injur). (facerea cru-
eil la juramant :) ea crucea sa. se
usuce eine nu spune drept.
Crucer. s. ban: Kreuzer-ul.
Cue, s. sare enc, de bucurie (in sus .
Cucurd ? p. 7.
Cucured, s., cucuveica, ciuveica ;
eueuveana p. 21.
Culbeciu? s. mele: culbeciul. p. 21.
Culineciu ? p. 35.
Cum pan a , s. cu inpà na putului,
p. 22.
C. r,R. da-i la c.r, sa-i vie mintea
la cap. vorba ta o pun la c.r
(njai crezamant la mine).
Cured', s. parca-i o curca plouata.
parca-i o curca beata. cand
te-oiu ocari eu. au sa te rada
curcile. dragoste de curca chioa-
ra. porecla infanteristilor.
Daca-i curca,
Ce se 'neurca
In zorii zorilor,
In calea vanatorilor! (din
anecdota Tiganului care gasia
curcii vina ea se afla in traista
lui.)
C'urcubeu, s. cureubeut, p. 22.
Curcudel s., specie de prun. p. 16.
Curechiu, s. varzci ; Citi echiul, p. 0,
35.
Curinezi, s. si adv. un curmezis
de pamant (o seurtliturd sau
truncbiu intre doua drumuri.
l-au cautat in lungis si'n cur-
mezis si tot nu 1-an gasit. fata

asta e 'ocurmezis de frumoasa
(foarte).
Cutit, s. cutitul, p. 22. I junghiu.
Cutitori, s. pl., p.
D.
Daleon, s., p S.
Dardaiala, p. 22; dardaie (tremu-
ra) frestrele de cntremur si omul
dardaie de frig. dardaie din gnra
(vorbeste fleacuri).
Ddrmoiu, s. 20 ; sau darmon, ciur
de piele cu gauri mari pentru cer-
nutul samantei de chnepa. j e tre-
cut si prin ciur si prin darmoiu
(ales .
Deal, s. s'ajunge deal cu deal
dar mite (pron. pop. : gnite) om
cu om! ce mai la deal, la vale :
esti : un ticalos, si pace! rau la
deal, ran la vale, ran pe drum,
ràu pe carare (despre eel vesnic
nemultamit).
De-a valma, adv. la o lalta (calul
si calaretul s'au prabusit in pra-
pastie de-a valma).
Dec, intreg, ; dec ! (de !) mai sti ?!
De cdt, interj.are sa te baita ;
Ware cleat ! te-a facut nebun:
dealt ! ei ! ce-mi pasa mie !
De ce, adv. de ce..., de ce
cu atat, p. 17.
DegPt, s. degetele, p 22.
DOndelita? p. 28.
Deochiat, adj. om patat. j s'arata
deocheat (priceput).
Dimirlie, s. banitä, stamboala:
dimirlia, p. 17.
Dinte, s. dinlii ci limba, p. 22.
mai aproape-s diiitjj decat parin-
tii (interesul poarta fesul).
Dirept, s. F;i adj. drept.
Doara, s. intr. o doara, merg, (la'n-
tamplare).
Dobd, s. toba, p. 20,
Donuma? p. 7.
Dormire, s. dormirea, p 22.
Dovedesc, v. nfani luat la tranta
www.digibuc.ro
43
cu el si 1-am dovedit (rapus). s'a
dovedit ca (e lucru sigur).
Docleac, s. bostan : dovleacul, p. 17.
Dovlete, s. dorletele, p. 17.
Drac, s. atatia draci ! (crezi ca-i
ash ?)
Drag, adv. mai mare dragul sa-1
privesti ! drept dragol sa-1 vezi!
Dragoste, s. nude-1 dragostea pu-
lesne-i a gasi pricina.
Dric, s. in dricul (mijlocul) satului.
Dristd, s. prins furand mere si
apoi 1-a bagat la drista (a inceput
sa-1 frece). I
drastie (1-a bagat
la arie).
Dropie. s. stá ca dropia 'n ploaie.
Drum, s. drumul, p. 22.
Drumeag, s. drum mai mic, in sin-
guratate.
Duc, v. cum o mai duel (ce mai
veste)? j cand se duce, par'ca vine).
Dubesc, v. iar te asezi pe dnbit
(dormit).
Duped, s. piesa de 50 b. cla argint.
Durlingi, s. pl. durligi, un fel de
iminei.
E.
Enigma, s.. p. 14.
Epistold, s. râ vas, scrisoare ; epis-
tola, p. 22.
F.
Facalet, s. melesteu, cudiser; facet-
p. 22.
Fdgaf, s. cosul carulni, p. 12.
Faind, s. Mina, etc.. p. 22. i-a tras
o faink bun& (1-a batut).
Edn, s. Mnul, p. 22. ei! âl cu paie
cu fan! (unuia care nu se pH-
j cepe la cevh usor).
Faramitez, v. farilm, fac farma-
turi (farimituri),
interj., p. 30.
s. i fa0e; fase de infasurat
copiii mici.
Fasdiu, v. mamaliga fasaie pe foc
(sgomotul aburilor) p. 7. I gansa-
cul fashie cand se apropie cine-
vh de gaste. j ce tot fasili (vor-
 44

bete de geaba)! om fa,a it Meet, Geilbanat,? dela galbän (galben).

domol).
Fasold, s. fasola, p. 22.
Fenzeie, s. femeia ingreunatd, p. 22.
Ferche:uesc, v. gatesc, impodobesc.
bat ; ferchezueald.
Fereastd, s. fereasta (fereastra),
p. 23.
Ferfeleaga ? p. 28.
Fiu! interj.. p.
Flenduros, s. rupt. sdrentos. tren-
tos, cotrento:j, p. 35.
Floare, s. Hoare diutre flori ales).
Flocan, s. nume de câne (flocos).
Flocofel, adj. flocos, p. 18.
Flogotoiu, s. fulg de omât mare.
Foarfece, s. foarfecele, foarfeci ;
foarfecele, p. 23 ; mai rar se mule
si farfeci.
Foe, s. Acid, etc., p. 22. 1 Meld. p.
23. vatra. burca spuza fo-
cal , p. 35.
Foprled? p. 30.
Fofarlitd? p. 30.
Fos, interj., p. 7 fos.
Fosdie, V. pers. 3 pl., fft.,ilie
sacul).
Fried, s. frica, p. 23. nu-mi place
nici de fried.
Fript, adj. cu afacerea lui s'a fript
(nu i-a mers bine). când am au-
uzit, am sarit fript (ars).
Fulg, s. fulgii de omdt, p.
am sa-1 bat, sa-i mearga fulgii.
Fulger, s. fulgerul, p. 23.
Fulgue, v. fulgue a ninsoare
cepe sa ninga).
Fum, s. fumul, p. 23.
Furcd, S. furca, p. 23.
Furnicd, s. furnica, p. 23.
Fus, S. fusul. p. 23.
Gacitoare, s., p 5.
Gaciturd, s., p. 5.
Galtitq, s. ii merge mancarea pe
gat galatus.
p. 33.
s. galbard, p. 23.
Galbinied, s. ; pl.: galbinele.
G«nd, s. gandul, p. 23. Imi dau
cugandul ca asta nu se poate.
a-ti cruce'n gAnd.
(hingti, S. gangimie, gaza, musca,
vietate mica.
Garbaciu, s. bât noduros acum
te mäsor cu garbaciul.
Gascd, s. gasca, p. 23. 1 ai gasit
gasca de jumulit (pe prost ca sa-1
manânci). cap de gasca (prost).
Gatejele,s. pl. mancare mocaneascii
de stana.
Gaurd, s, gaura, p. 17.
Gebuta, adj. vii de gebuta (de-
geaba, in sadar) pe la mine.
Germ.. s. Ianuar.
Gheonoaie, s. gheonoaea,ghionoaia,
13. 23.
Gheorghe,s. nu fii Gheorgl ! prost).
Ghiatd, s. ghiata, p. 24.
Ghicitoare, s., p. 5.
Ghimpe, s. sta ca pe ghimpi (e
nerabdator). Il roade ghimpele
sa, faca asta (II indeamna dra-
cul sa ).
s. ghinda, p. 24, 27.
apa ghiolcaie in pan-
tece.
Ghiorlan, s. um dela tara
23. tale de joc, obicinuita si rauta-
cioasa).
Ghiot, adj. nebunatec.
Ghisduese, v. zidesc o fantâna ;
ii pun ghizdele sau ghizduri, ea
sa nu i se darâme peretii.
Giugiulesc, v. dragalesc. alMt ; a-
sonanta cu : gigea, frumoasa.
Gnioatcd, s. are o gnioatcl (um-
liaturd, galca) la gat ; si gaiotcd.
Goangd, s. si adj. musca, vietate.
mica. gong, prost.
Goazd, s. grauntele cari s'au us-
cat InaMte de a se urnpleh :
acestea merg mtre pleava i vra-
vul degi ft i nte pline.

www.digibuc.ro
 45
Godac, s. purcelus. p. 11.
Gogalt, interj. ash se amle child
inghite mâncarea.
Gonesc, v. alung, p. 36. vaca
goneste (impreunarea en bit/mini
sau taurul).
Grddind, s. o gradina de baiat
(foarte cum se cade).
Grapd, s. grapa. p. 24.
Grail, pleava i !paid, p. 29.
Uiebtllittã, s. grebluta. p. 26.
areittate, s. om ea greutate (casa
grea) vorb a cu greutate (en scaun'.
Gramdjui? p. 20 : asonanta cu :
grumaz.
Gudurini? p 20 ; asonanta cu :
a se gudard (se gudura chnele
pe lânga staphnul lui .
H.
liar tna? p. 23
Ilai-huia, adj. umbla hai-huiu
(nauc .
_Lhasa, s.? nu stie nici de cea
(ceala. ta , nici de haisa (nu vrea
sa asculte . cu haisdn ceala, rin
vezi zanta 'n oala (cu incurca-
turn, n'o sfhrsesti bine).
Haitie, s. haita. potaie, noaja (de
lupi)
s. cal haitis, care merge
intr.() patte,
Halea? p. 21, 27:poate vine dela
&dd. jivina, fiarh.
Handrabac? p. 31
Handraboarcd? p. 21; pare: gros,
umflat.
Har, s. liar Domnul (slava Dom-
nului, multhmith Domnulul).
liar. interj., p. 20; chnele hardie
maraie. ca-i hâr, mar,
vremea treat.
Harain,v. ciodanesc. tocmesc. tft-
rhiu. cânele hfirilie.
Harbuzeei, adj. pl. specie de pere.
Harcea?, p. 21 lupul facut
harcea-parcea.
Harnicesc. V. ma fac harnic.
www.digibuc.ro
liasnii. s. farapâ de bani (eassierie).
Hatrsc, v. asmut chnele. a ni ut cd-
n
Helghitd? p 15.
Heeeleu.? dupa inteles. heleftra,
prin metateza.
illizesc, v. zambesc (cu anumit
gând), janghesc; m'am jfingbit
rade.
Hodinesr, v. odihnesc, p. 34.
Hoitind, s. ho it. carne multa : pen-
tru ostire se taie multa hoitina.
Holdd, s. holdele, p. 24.
Hopa, interj. p. 26.
Hore, interj., p. 31; de aici a hor-
cdi (a sforal prin somn).
Ho0noagd, s. acaret prost; mai
ales cash.
Ikt, interj. p. 20: hat, hat!
Hreabdu, ? p. 8; inteles: ddrdpd-
n at, subred.
Hrentuit, adj. si hrentuit : de mun-
ca grea. tot trupul mi-i hrentuit
(hrentuit) de4acut).
Haluieee, V. pers. 3 pl. lasa ea
nu se hulueste (darama) cerul
pe tine.
liar, interj., p. 23.
Harduc, interj. p. 7. sgomotul po-
lobocului in car; a harducdi
a clatink tare: cdruta asta mi
hurducait toate matele; pers. 3.
sing. si: harducd.
Harduf, interj. p 29 ; inteles:
h urduc.
Harduz, interj. p. 35.
Harnia, v. duruia; hi-truie trenul.
Hased, ? p. 32. sare dobandita prin
térbere, din apa saratä (slatind,
salumard.
Iaratoi ? p. 28.
lepare, s. de ce fageiepurile fage
la deal?, p. 8. ieparele, p. 24.
fmbarligat, adj. inchxligat, legat
la o lalth, p. 21.
Imbajorez, v. fac ros ca bujorul,
p. 22.
 46
Imponcipz, V. ni uit urit la ci-
nevit. 1 lucru rau imponcisat (al-
catuit).
Improplez, v. proptesc, reazim.
Inehin, v. sara &bid md
p.
Inchinare, s. inchinarea, p. 24.
incopeez, V. incopciu, pun coped
(dela haina) pun copca, incheiu.
stau cu mânile neopeete, in-
copcez manile (stau cu ele, una
sub alta, pe gin).
Ineotro, adv. spuneh el ca. nu vrea,
dar n'are incotro (trebue sa se
supuna).
Indrea, s. nume de barbat.
Inel,s. meint, p. 24. 1 sa-1 tragi prin
inel (despre unul sau una sub-
tire).
InMptuese, v. fac, indeplinesc.
s'a infaptuit de zi (s'a luminat).
in fapt de zi.
Ingreunatd, adj. fem., insarcinata;
femeie ingTeunata; verbul: a in-
greuna, a lash grea, p. 22.
Inseilez, v. prind cu ata douapanze,
ca O. se tina laolalta, ca apoi
sa le cos bine; subst.: insdilare
(actiunea).
lnabc, v. iou repede, pe furis sau
cu forta.
InOrdtel, adj. dela: mnir, p. 27.
Intrebare, s., p. 8.
Iona, S. p. 8.
Iota, s. nume de barbat.
Ipingea, s. tralala si-o ipingeh
(es spun eu i ce spui tu!)
luse ? p. 21.
Ivaivas ? p. 27.
J.
s. porecla Jidanilor.
Jighireald, s. usturime de gat. 1
greseala.
Jur, v. fire-ar jurat (blastam)! 1 ju-
ratul de stdpan ma bateh in toate
zilele.
www.digibuc.ro
L.
Laceit, s., Zaceitui,p. 6. pune-ti la-
cat la gura! sä ti-o pastrezi cu
9 locate (bine).
Ldcumbs, adj. lacom.
Ladd, s. lada, p. 24.
Lciduned, s. nume de femeie.
Lampd, s. lampa, p. 24, 25 ; se
aude si: lambd.
Lamurd, s. ramura, p.16.
Lant, s. lantul, p. 25.
Lapte, s. sa-ti miroasa oala a lapte
si piciorul a baliga nu, nu se poate.
Leand ? p. sufix, p. 20. 1 Leona
(Leana).
Leap, interj., p. 32; sgomotul fa-
cut deun comp ce cade.
Lied ? p. 31, 26.
Licie ? p. 27; lucie?
Limbd, s. dintii si limba, p. 22. j
p. 25. 1 un limba-lunga,
vorbaret.
Linciuresc, v. linchiresc, ling.
Linger? p. 23.
Lingdiana ? p. 23.
Lingurd, s. 25. iti punem lingu-
rile la brau, daca nu vei veni
la vremea mesei (nu-ti vom lash.
mancare).
Li plan, s. pazitor de porci sau
boi.
Livadd, s. livada, p. 25.
Loga? p. 18.
Logolita? p. 18.
Lopatied s. lopätica gaurita care
tine intins sulul de dinainte
Litciu, adj. p. 15. lucitor, i scurt
plin, fora a fi accentuat.
Lulea, s. luleaua, p. 25.
Lumanare, s. lumanarea, p 19,
24, 25.
Lume, s. lumea, p. 25. 1 sfar01ul
lumii, p. 32. 1 sa mori cand ti-o
fi lumea mai draga (blästam),
anti] acesta s'a facut panea, ca
de cand lumea (in abondenta).
Lumind, s. lumina, p. 25.
 47

Lund, s. luna, p. 25. soarele Minciunele. b. pl. p 22, un fel de

tuna, p 32. un impusca 'n luna placinte.
zMud). p. 31.
Luntre, s. luntrea, p. 25. Minte, s. mintea, p.
Lup. s. lupul etc., p. 24. lupul. Mtddiu, adj. niladios.
P. 25. Moc, adj. fem.: »ward, prost, ta-
M. cut, unit.
Mac s. macul, p. 7. Moaret, s. moara, p. 26. piatra de
Macie0, s. maciev, p. 25, se aude moard. p.20. piatra de moara(greu);
si macièsä. cá doar n'o fi piatra de moara.
Macin, V. ei la mine nu se macina Moarte, s. e bun de tri mis diva
ash usor (nu ti se trec toate). moarte (care nu vine la vreme).
s., p. 22, gamalie,dnagedie. _Wean, s. oile. mocanul i ceinele,
Malea,? p. 24, 27. p. 27.
Mdmaligd, s. pirosteiite, ceannul Mogeildeatd, s. gomdldeatd; por-
si mdmaliga, p. 7. mdmaliga, coin mic de fan. om scund.
p. 26. Moloman, adj. prost.
Meind, s. ni (in a, p. 26. I Linde pune el Morar, s. morarul, p 20.
mama, pune i Dumnezeu mila. 21 Tort. s. adj. nu ma ian eu dupa
stä cu manile in sail (indiferent, morti (prosti).
nepasator). Motan, s. motanul lui Nip( (po-
Maneet, s. p. 16. drug de lemn care veste) p. 11.
se prinde in doua scoabe de fier Mototol, s. a facut hartia mototol
pe dinäuntrul usii, peste noapte. (ghem, cocolos) si a aruncat-o in
s. omul la mí.nie cade'n foc, p. 32.
nebunie. j mania din astaseara, Mitedle, musca, despre catei.
las-o pe mani. Murmueald, s. murmur (de apa).
Mantel, s. manta de vremea rea Mused, s. musca, p. 26.
(sprijin). (malta rea a cuiva.) Muscat, s., p. 30.
Mar, s. i catelul turcului a mancat Mustatd, s. mustata, p. 26.
mere padurete. N.
interj., p. 30. Näcaz, s. necaz; ai sa dai de ziva
Mascara, s. org. genit. masc. I spune necazului (beleh).
mascarale (pornografii). I masca- Nagard, s., p. 33, planta.
ra (orn de nimic). Nagq, s. p. 25, pasere de balta.
s. ceinele qi mata, p. 18. Nan, s. nas.
mei(a, p. 26. Kandraf, s. neindref, flacdoan.
Mettahaie, s. narnilä, matahald, p. 22. Nangota. s. om cicalitor, care se
Metturd, s. meitura, p. 26. tine scaiu de cineva.
Melc, s. melcul, p. 21. Nets, nasul, p. 20.
Mendelita? p. 28. Nascideald, s. asezarea snopilor pe
Jibed?, pron. pop.: gnicd; de camel fata ariei pentru a fi treierati.
1-a apucat frigurile, bea apa pe bataia (bat atura panzei in ur-
mica pe ceas (vesnic). zeala.)
Miezure, S. p. 19; miez. Neistrupic, adj. minunat.
Mihoho, interj. pron. pop.: gni- Neiviirna, adv. da navarna (merge
hoho ; strigatul cailor. j cal, p. 32. inainte, cu câ ii ele prin bat,
s. minciuna, p. 26. obraznic).

www.digibuc.ro
 48
Ndvoloaea, adj. nlerge navoloaca,
navarna.
.Neaga, s. e o Xeagd-rea, unul de
care nu te poti Scapa,.
Nedeie. s. balciu, iarmaroc.
Xemi.jlocit, adv. indata.
Nenivor. s. termen familiar : ei, ne-
nisorule, vazusi cmn s'a
incurratnra ?
N(stoiazd, v. pers. 3 sing. genii
s'a mai nestoiat, s'a mai domolit
(immuiat).
s. pl., p. 5.
Nkhidutd, s. Michiduta, diavol. p.
35.
Ximica, num nehot. ma ocarit
pentru o nimica toata.
.A"ngutitori. s. pl., p. 5.
Noapte, s. ziva sì noaptea, p. 36.
Noroc, s. am noroc tin In
oboroc. daca nu-i noroc si parte,
geaba te mai scoli din noapte.
Xucd, s. nuca, p. 27.
Xneer. s. nuelele, p. 27.
Xutne, s. i-a iesit nume rau. mere-
fara-mune (specie .
o.
Oa ie, s. oaia, p. 27.oile, mocanul
cOnele, p. 27.
Oarba, s. umbla de-a oarba (fara
rost).
(Midd, s. traesc cu obida (amar,
malmire).
Oboiu, s. instrument de cantat.
Ochiu, s. ochiu, p. 27. I sprincenele
ci ochii, p. 23. se uita cu ochii
rai la mine, cofa este cu apa,
plina-ochiu (rasa). I ma fura din
(dela) ocbi (asit-i de mester ho-
tul), ainchis ochii. a dat ochii
peste cap (murit). I ochird stapa-
nului ingrasa vita.
Oglinda, s. oglinda, p. 27.
Om, s. omul cu femeia ci fiii lor,
p. 27.
Onteit, s. fulgii de omdt. p. 23.
www.digibuc.ro
01111101% s. oinulet, oln mic. p.
Ondolene ?, p. 32.
Opait, S. opaitul, p. 27.
Opirit, adj. pierdut, trecut, despre
infatisarea
Opcind, s. cuhne mnntoasa.
Opined, s. ata dela opinri, p. 16.
sa umbli dupa mine en opinca
de fier si tot nu te iert.
Opintesc, v. p. 17 s'a opintit odata
in usa si a intrat ea usa cu tot
In casa, ma opintesc sa vars si
nu pot.
Ordnda.y, s. crismar.
Oriele. s. pl. unealta de prins pe-;te.
Ospetie, s. ospat.
Otrocol ? p. 25, 26. ificunjur.
Ou. s. oul, p. 28. astazi e mai des-
tept onl decat gaina.
P.
Pac, interj., p. 31.
Pdcornitti, s. pdcornita, p. 28.
Pilluirnicete, adj.. p. 29; larga la
gura ca un pahar.
Fake ? p. 7.
Paingdn, s. paianjan ; paingdnul,
11. 28.
Pain, s. carligul de paie, p. 19.
pun foc in paie (atit, intetesc,
innaspresc). foc de paie (ceva
trecator).
Pdiuf s., p. 21, 30.
Pdmant, s. mijlocul (buricul pd-
nuintului, p. S.
Pima, s. se umfil in pene (fuda-
leste).
Pantece, s. pdntecele, p. 28.
Par, s. parul aria, p. 28.
Ptir, s. n'am par in cap, de cate
ori I-am scapat. I nu te teme: un
fir de par n'are sa ti se piarda.
dimineata toti oamenii erau la
curte in par. I cam trasa de par,
izbanda ta.
Para, s. para, p. 28.
Parà, s. nu face nici o para (nici
un ban).

Parcea, ? harcea-parcea, p. 21.
»fugal), adj. dat in copt,
Parpalec, s. porecla Grecilor.
Pas, s. mai las-o la pas (nu te
grabl).
Papn, ? dela pap.; p. 16; inteles
de: greoiu, mähdlos.
s. cel ce stie sa caute
in zodiac (carte de zodii.)
Pat, s. ufa ci patul, p. 34.
Patina, s. patnovd, bentlita sau
gaica care strange mantaua la
spate.
un, s. pd. u nul ,p. 28. I cioara lin-
podobita cu pene de pilAm. I glas
de paun (urit). I picioare de Olin
(nespalate). I frumos. I Patm, Pa-
una, nume.
s. porecla, din Phval (Pa-
vel).
Pepene, s. pepenele, p 28.
Perini", s. pernd; perina, p. 32.
Pedei, s. peda, p. 28. I org. genit.
fem.
Peee, s. pegele, p. 29. I acum dorm
si
Pestèti, s. pl. superstitii, credinte.
Pi atre s. piatra de moard, p. 29.
tu esti piatra de 'ncercare In
sat (duci greul). piatra din casa
(fata care-si asteapta maritisul).
ori capul de piatra, ori piatra
de cap. (ori-ori).
Pic, interj. p. 7.
Pic, adv. putin : n'am nici un pic
de apa; poate si: picdturd.
Picior, s. piciorul lU ciobotei, p.29.
Piciorute, s. pl. pron. pop.: chi-
ciorute (desemnuri la horbotele).
s. i-am dat tot, prima la piele,
numai sa ma vad scapat de el.
Pieptene,s.pieptenele d e cap, p.29.
pieptenele de hind, (cu care se
piaptana Una), p. 29.
Merit, adj. shimbat, traustigurat
(la fata).
Tudor Pamlile ; Cimiffiuri rominefti
www.digibuc.ro
49
Pinos, adj. lemn-pinos, specie.
Pirostii, s. pl. pirostiile, ceaunul
p. 7.
Pirostrii, s. pl. pirostii, chirostii,
P. 7-
Pisoiu. s. mat, motan. I un lemn
scurt cu care se piseaza ustu-
roiu (pron. pop.: chisoiu). I rubla,
piesa de 5 lei.
Pistol, s. pistolul, p. 29.
Pitd, s. pita, p. 18.; pron. pop.
chita. I asta-i chita lui! (chiteald,
socoteala, plan).
Find, s. bate apa in pitta. I mai
multa vorba deck, treaba.
Plaset, s. claie (o plasa de fan).
Pleavd, s. pleana g rd nl, p. 29. I
pleava oamenilor (tot ce-i mai
Plodicios, adj. care are (face) copii
(ploduri) multi.
s. loc, umed. ploginos.
Plug, s. plugul, p. 29.
s. o specie de plop, sau chiar:
plop, pleop.
Ptutqie, s. indeletnicire cu con-
ducerea plutelor pe ape.
I
Poald, s. margine (poala padurii).
Poamei, S. poama, p. 29.
Poe, interj. p. 7.
Pocoiu, V. ma pocoiu (ma linistesc).
Poem. s. poenzul numeric, p. 8.
Pofticios, adj. poftitor, dornic, do-
ritor.
Pogace, s. mamaliga framantata
cu apa, facuta turta, coapta pe
jaratec i unsa cu mujdeiu (us-
turoiu pisat cu apa); sau numai
felii de marnaliga prajite pe ja-
ratec.
Poian, s. poiana, lumin is in padure.
Policie, s. ghetusca, provenita din
umezeala pamantului prin ceata
sau negura si apoi inghetata, p.
27.
Poloboc, s. polobocul, p. 29.
4
 50
Poncif, adv. se uita poncis la mine
(urit).
Popa, s. zi de popa (de dulce . 1 smite) cate delaun lucru la altul.
popa sii aiba dirii sanatosi (des-
pre un orn braparet, cand i se
ivtste san îi face un prilej). ma
/nand dela popd la preoteasa (de
colo pana colo). I popa sfinteste
biserica si femeia casa. 1 nu m'as-
culta ? lasa, ca eu i-s popa.
Popupiu, s. popuriul p. 30. 1 eiu-
letele de popupi, p. 33.
Pore, s. porcul si, etc., p. 24.
Porcoiu, s. gramada: un porcoin
de bani, de fan.
Porpr, s. porcoiu mai mic.
Porunca, S. care este intdia po-
runca a lui Dumnezeu, p. S.
Potnof, s. roata de papura, pusa la
usa, pentru a se curati ciobotele.
Potrivti, adv. casa din potriva (vis-
a-vis).
Poveste, s. ei, ce mai veste, pove-
ste? (non). lncruri neadevarate.
frumoasa poveste si mare min-
ciuna (dupa ce unul vorbeste).
Prapastie, s. spune prapastii (1u-
cruri de necrezut).
Predidesc, v. ma predideste (apnea)
plansul.
Prepus, s. banueala.
Preval, S. preval de apa(unde curge
mai repede).
Primar, s. primarul, p. 30.
Primareasa, s. nevasta de primar.
Prima Hi, adj. pl. pere primarii
(specie.)
Primesc, V. Domnul sa primeasca
(cand se da de pomana).
Prind . V. de-a prinde- a (de-a prin-
sul), joc.
Priscornic, s. priscornicul, p. 30.
Pririgh itoare, s. privighitoarea, p.
30. 1 glas de privighitoare.
Problemci s., p. 14.
Protap, s. protapul, p. 7.
Prima, s. p. 28, rab at cu
prune, (fleacuri).
www.digibuc.ro
Puieee, V. can ii se puiesc (impre-
unare). J focul se puieste (se tran-
Puitd, s. un cane si-o cateh In im-
preunare. J mai multi cari se tin
dupa una.
Pungd, S. punga, p. 30.
Purcar, s., p. 13 pomar, pazitor de
porci.
Purece, s. purecele, p. 7, 30. 1 arun-
ca-te purece, nu mai pot de
pantece.
Pura, s. pura, p. 7, 30. I femeia,
calul si pusca n'au crezamant (sa
nu te Increzi in ).
Put, s.fantana. cardrileputului, p.
19. cintura putului. p. 20. cum-
pana putului. p. 22.
Putinatate, s. putinul.
Putinein, s. putineiul, p. :30.
R.
Rac, s. racul, p. 31.
Rachiu, s. rachiul, p. 31. I cand sa
mantui rachiul din Bucuresti si
bodaprostea din tard (niciodata).
Ragila, s. raghild, pentru ragbilat
fuioarele de in si canepa.
Rdndunica, s. rdndunica, p. 31
child canta randunica 'n stresina
(in zori de zi).
Rdnete, adj. pl. soin de mere.
Rdnzos, adj. dela A? nza (pipota sail
stomacul paserilor), rautacios, Im-
bufnat.
Rapaesc, v. merg repede : rapaiut
pe
Rapezi, s. inclinarea mare a al-
biei unei ape.
Rara, adv. mergea pe drum ra ra-
rara (domol.)
Rasboiu. s. reishoiul (stativele), p.
S. J spata rashoiutui, p. 31.
Rarhitor. s. raschitorul, p. 31.
Rasnesc, v. pierd drumul ; umblând
singur prin targ m'am rasnit.
Rdfnita, s. rdezita, p. 31.
Raspuns. s. intrebari vi raspun-
 51
suri comune, p. 8. I intrebari ci
reispunsuri reli g oa se, p. 8. I mi-a
trimis raspuns (veste, poftire, fara
protocare) sa má duc astazi la el.
1?asturnica, s. nume de femeie.
Rci(u(d, s., p. 28, ratusca, ratisoara.
Raznese, v. iau cu sila, retfluese
(mai mult cand e vorha de pa-
plant) : lupul mi-a raznit un miel
Refeneit, s. betie, chef.
Roatd, s. eolarul roatelor,p. 21. roa-
tele carului, p. 31.
Rogoz, s. p.15, sau stuf
amestecat cu papura si fan.
Roica ?, s., p. 29.
Rost 7, fiecare lucru are un rost
pe fume. mi-am facut rosturile
mele (planuri, socoteli). fac rost
de parale (ea sa capat) .rosul
panzei.
Rozor, s. popusoiu de rozor (de re-
zerva), termen vechiu istoric.
Rug, s. rugul, p 31.
Rupt, s. nu vrea sa munceasca, in
ruptul capului (cu nici LIII pret).
S, S.
Sac, s. sacul, p. 31.
Sae, interj. p. 18.
Socaiesc, a. fac in ciuda cuivit, p.
15. I sâcâit, chinuit de cinevit. in-
eetinel, domol, migalos (despre
oameni).
Saralia? p. 7,
Sacttizz, s., p. 29.
Scingeriu, adj. culoare sangerie, ca
sangele.
Sanie, s. sania, cdruta ui coin!,
p. 31.
Sa0e, S. toate le-am facut din sa-
nia mea (din indemn propriu).
S'apd, s. apa de sapa (vin).
Särg, s. graba : a venit in sarg.
Saradei, s., P. 14.
araband, s. harabit.
Seircicie, s. m'am deprins cu sara-
cia, ca tiganul cu scanteia.
Sdritd, s. sg, nu ma scoti din sa-
www.digibuc.ro
rite (pepeni), ca o patesti eu mine.
ti-ai prapadit sarita (mintea en m-
patul).
Sbeguiesc, v. ma shenguesc, sben-
guire, fac nebunii.
Sbenghiu, s. benchiu : i-a facut cu
cerneala un sbenghiu in frunte
(o pata).
S"burlesc, v. cand m'am shurlit o-
data la el, 1-am bagat in pamant.
Scaiu, s. scai nl, p. 31.
Scdnteie, s. scdnteia, p. 31.
Scdrbozenie, s. scarhosenie.
Sciu ?
Scoicd, s. scoica, p. 32. org. I genit.
fem. J un os mort la cal, deasupra
copitei.
)S'cot, v. eu scot (scot) dupa cum :
vad,vadz, etc., p. 20. ei, pe unde-o
scoti acum (ce-i de facut) ?
Scranciob, s. ii stiff eu scranciobul
lui (siriclicul).
Serdranie, s. amar, greutate, mie
voie.
Scripcd, s. dibla, dipla ; scripea
p. 32.
Seroafei, porcul si cu scoafa-s frati.
Scutesc, v. ia, sa ma mai scutesti,
sa ma mai lasi in pace, sa ma
mai slabesti (cu dragostea .
Metz, s; pl.: silele, hartii de inta-
rire, dela : sdelai sau sadelca.
Sdrelese, v. m'am sdrelit la o maim
(sgariat).
Sea, s. iea seaua de pe cal (hot a-
raste-te).
Sfantoc,? dela sfant, p. 26.
Sfiirlezese, v. s'a stärlezit (iutit,
harnicit).
Sfartec, v. spintec, tain in bucati ;
lupul mi-a sfartecat un purcel.
Sfredel, s. sfredelut, p. 32.
Sgomotez, v. fac sgomot.
s. sicriul, p. 32.
p. 5.
s. cel ce face sindile.
Sitä, s. sita, p. 32. I din coada de
cane sita de matasa nu se poate
 52
face. sita cht enoua sade in cuiu.
vad ca prin sita (abih zaresc).
Smiircaiu, v. fac smdre-smdrc (ca
si cum imi trag mucii pe nas).
plhng.
Smintit, adj. smintit din botez (tic-
nit). I sh nu-mi smintesti un lucru
dela locul lui.
moc, s. mhnuchin, buchet, p. 33.
Soacrd, s. îi träeste soacra (in-
thmpinare la vremea mesei). I la-
sa-mh, nu-mi sta soacra pe cap.
Soare, s. soarele i tuna, p. 32.
qoarece, s. foarecele, p. 32.
Somn, s. somnul, p. 32 I par'ca ai
somnul mieilor (ash dormi de
malt). I dormire-ai somnul tatei
(când acesta e mort) (celor ce
d orm prea mu tl.)
,Fordltoicd? p. 29.
Spanzur, v. am sphnzurat o
time de parade in zadar (cheltuit,
fara reusita).
Spdrcuiu, v. ucid :lupul mi-a spar-
cuit (rupt) un bon.
Spatd, s. spata rdsboiului, p. 82.
Sprinceand, s. sprincenele 1i ochii,
p. 33. I doi fläcai, alesi pe sprin-
ceana (fbarte buni).
Spulher, s. spulberare.
Spuzd, s., p. 23, multime : am 0
spuza de slngi. I vatra, burca
spnza (focul), p. 35.
Stative, s. pl. statirele (rasboiul),
1)- 8.
Stea, s. stelele, p. 33.
Steag, s. a inchinat steagul (a mu-
rit). daca-i ash, inchin steagul
(cedez).
Steaz, s. sihoin de apa.
s. vas de lemn pentru zoi.
gti u, v. a luat pe nu stiu" 'n brate
(nu raspunde altcevh deck : nu
stiu").
qtiubeiv, s. tgiubeiul, p. 33.
qautete, 8. eiuletele de popuoi,
p. 33.
Stog, s. stogul, p. 33.
www.digibuc.ro
Strachind, s. calan strachini (e
beat). I ce vii ash (de 'met) de
par'ca calci iii strachini !
Streifulgerd. v. fulgerh.
Stramb, v. a inceput sa strambe
(din nas), sh-si arate nemultami-
rea.
Strángetturd, s. agoniseala, econo-
mie.
Strdreivitor, adj. stravezin.
StreFind, s. strasin a ; strevina, p. 33.
Stroh, s. strOhot, culcusul de paie
al porcilor. si al oamenilor lenesi
fara a fi de paie=croh.
Strugur, s. strugure ; stru g urut ,
p. 29. I stateau bubele pe el (ea
un) strugur.
Stuf, s. stuh ; stu ful, p. 33.
Su feir, v. nu-mi sufere (prieste) n iei
o mâncare.
uflet, s. sit/Jett/1, p. 33. (i.si cauta
de suflet (traeste crestineste). isi
da de suflet (de pomana). I copil
de suflet (adoptat). suflet (Al unel
trebi (capetenia).
s., p. 15.
Suresc, v. lac sur (colorez sur
lama).
Sureicd, s. sureica, p. 33. I stiu en
ce suveici (masinarii) poarta.
Srant, v. usuc: camesile se sviinta
la soare. I bea de svamta. I l-am
svântat in bataie.
T. T.
TObric, s. chibrit.
Tar, V. daca taci, nimic nu fari ;
daca ziei mai rau o strici. I ,,tac-
ma cheama (am sa tae) ta-
cit-ma" ma cheama.
Tacalie, s. cioc, barba subtire
ascutita.
Tagadd, s. tagaduiala.
a/Heat, adj. modern, modificat.
radluiesc, v. tuhdiesc, chin uiu.
Tahui u, adj. intr'o parte, smintit.
Thin, v. rachiu (putere de rachiu)
thiat cu apa.
s. butia Cit tatrut, p.
 53
Tam, ? i tam-nesam, mg bate pe
umär.
Tatuja, s. eti o tamjä (fleac,
Tanc, interj., P. 32.
andard, s. buteatieä da-mi o tan-
dara de phine. I mie repede
sare tandgra.
Tandalic, ? dela Tandald, p. 20,
21; cu inteles de posnaij.
Tänjese, v. de dorul tau tânjese
(suparare lungá i potolita).
dntar, s. ttintarul, P. 33.
Tap, s. tapul, p. 33.
'tardita, s. mi-a dat bani eu
râita (ale putin).
Tared, S. cap de tarea, (prost).
Tarcdiu, v. mulg: tárchiu vaca.
Tareuiesc, V. lupii tareuian (da-
dean ocol (oilor). mi-am tarcuit
samanatura (aln imprejmuit-o).
Tarciq, s. nume de cane; dela
tareat (cu pete).
s. femeie urara, ordinara.
TaM, S. tata-moul, p. 16: bunicul,
tata-mare, tata-batränul, batra-
nul, batranelul.
Tap, s. tatele femeii, p. 33.
? tata, lelea.
Tritana, s. am sa te strang in tà-
tâni (fortez).
Tatar, s. crud, sälbatec.
Tataran, ? dela Tatar, p. 16.
s. tava, p 20. vas de tini-
cheit, eu marginile de un lat de
palma, in care se coace
Tardluc, s. tavaqueut, p. 83.
Taur, s. taurul, p. 33. I unuia ea-
ruia ii place sa umble in necu-
ratenii.
Teacd, s. cá teaca, ea punga, vre-
m ea treell.
s. femeie eu apucaturi
proaste.
Tied? ep itet copiilor dinp. tied, (zed.
Tiedit, s. Incet, domol (despre oa-
meni).
Tigaie, s. tigaia, p. 34.
www.digibuc.ro
Tigan, s. tiganul, p. 34. I vai de
tiganul fara traista.
Tigard, s. tigara, p. 34.
Tilie ? p. 34.
Tililic ? p. 34.
Tilitica ? 15.
v. tine-te sa nu te rupi. I tie-se
de el (farmecele pe cari le face). I
te tineam om de treaba.
Tingdu, s. flacáies.
Tingire, s. tingirea, p. 34.
Tintat, adj. breaz, p. 27.
Tioc, s. toc de piele pentru Vita
gresia de ascutit coasa, etc.
Tiov ?, p. 30.
Tirichita ? p. 31.
Titi? sau titileand, p. 20.
Titireaza? din titirez, p. 30.
Tobolitä ?, p. 28.
Toloacd, s. loc batut bataturit, cal-
cat, umblat).
Tonatie, adj. cu toane, sehimba-
tor.
Tontaldu, adj. prostanae.
Toplita, s. gärla curgatoare (de
izvor).
Topor, s. coada de topor. (omul,
unelta rea a cuivil).
Tot, adv. toate ca toate, dar asta-i
prea motata.
Trritnba, s. val ; trâmba de pänza.
Trdmbitd, s. trdnibita, p 34.
Tranca, interj., p. 30.
Trasnet, s. trasnetul, p. 23.
Treapad, s. diareie. I mers repede
al omului, de colo pänä colo. I
trap de cal.
Trehdluiesc, v. fac cAte cevit.
Trepaduf, s. P. 24; inteles de: u-
nul care-ti vine veric.
Tretior, adj. cal tretior.
7'rezie, s. starea In toate mintile
acuma-s la trezie, nu la betie.
Tron, s. lada.
Tuchilif, adj. p. 34; tupi1i, pe pi-
tite.
Tuguiat, adj. p. 17; cu värf as-
cutit.
 54
Tuguiu, s. p. 17, vhrf ascutit.
Tugurel? p. 27.
Tulihoiu, s., p. 30, stiulete.
Tunet, s. tunetul, p. 34.
Tupa, interj. dela Op sau (op (a
(opd)), p. 30.
Titra ? tura-vura, p. 34 ; ce mai
tura-vura (atata vorba de geaba).
Turc, s. pagan, spurcat. sa fiu turc,
daca stin eu de asta.
Turtd, s. turta, p. 18. I beat turta.
Turtel,? dela turta, p. 18.
7urptrel,? dela furtur, p. 35.
Tuftiu, inter; tusti, (tusti ! iepu-
rele din tufa), p. 34.
Tutunic?, p. 29.
U.
s. ulciorul, p. :31.
Utiu, s. erete ; clora ti uliul, p.
20. I uliul, p. 34.
Umdr, s. ma lea peste Omar (in rhs).
tu n'ai pus umarul la greu.
Umblat, adj. orn umblat, care a
vazut mUlte locuri.
Umbrd, umbra, p. 34. Ifrica si
de umbra lui. pe langa frate-seu,
el a ramas in umbra.
Una, num. una. cloud, el tot la
crasma (se duce des).
s. undifa, p. 34.
Untird, s. untira. p. 8.
Untifor, s. planta,
Ununia,? dela : unu, p. 7.
Ureic, s. lemnul de un cot de care
se leaga streangurile la trasuri.
Ureche, s. urechea, p. 34. J tare (fu-
dul) de-o ureche (surd). I i-a pus
captfntre urechi si nu se mai
uita, 'n laturi (incapatinat). are
ureche prinde lesne cantarile).
dupa ureche (canta din auzite).
iti rup urechile(amenintare). doar
n'a dus la ureche (ci in gura, a
baut ;i a mancat). inteo ureche
(nebun). Ii intra pe o ureche si-i
iese pe cealalta. trage cu ure-
chea (asculta pe furls). imi shar-
www.digibuc.ro
nhie pe la ureche (mi-a trecut pe la
ureche) (am auzit svonindu-se).
Urochitte, S. p1. : urechiu0, ure-
chiur, un fel de ciuperci.
Urmd, s. la urma urmei (candu-i
pe aceea) ce are el eu mine ? ur-
ma alege.
Ursat, adj. ursit, sortit.
Urzeald, s. sortire scris.
Ursitori, s. pl. : ursite, ursoi, ursi-
toare.
Up, s. broasca, usii, p. 17. up i
patul, p. 34.
Urhior, s. usor, cadrul de lenm
gros al usii.
Usturoiu, S. usturoiul, P. 31. nici
usturoiu n'a mancat, niei gura
nu-i pute (se face ea ini stie ni-
mici, nu i amestecat in afaceri).
Y.
Vacit, raca, p. 34.
Vad, v. multi vad, putilli cunose.
Val, s. valul, p. 33.
Veda:tile, s. välatucut, p.
Vandtor, s. saracia in palaria vâ-
uätorului. J celor en un ochiu mai
mie.
Veinjd(a? p. 23 i vanjetea.
mint, s. cerul, pdmdntul u ran-
tul, p. 20.minttd, p. 35. se da'n
vant dupa dansa.
Vd eta, s. vinde eu varta, cu top-
tonal en gros".
Veirtej, s. vartejul, p. 35. umbl
val-vhrtej. r vartej in cap (undo
parul are alta directie).
Värtelni(d, s. rartelni(a, p. 85.
Varzà, s. varza, p. (i, 35.
Vdtraiu, s. si vatrar ; vatraiul,
1). 35.
Vatrd, s. vatra 0, etc., p. 22. la I
vatra mea, la casa mea.
p. 27.
Veghe, s. veghere.
Venin, s. nu-mi fac venin (supa-
rare).
Verde, adj. peste verde (proaspat)
 55
Vie, s. ria, p. 35.
Vierme, s. s'a deprins ea viermele'n
hrean.
HOre, adj. pl. soin de mere.
Vinetied, s.; pl. : vinetele,
Vitd, s. vita de vie.
tot mai invie ;
iar cea de urzica (salt: laurnseä)
se usuca.
Vita, s. vitelul, p. 36.
s. ce ? suntem in pädurea
Vläsiei. (e tara'n pradd) ?.
S. ask se mänânea pita lui
Voda (cu greu).
Vole, s. voia la Dumnezeu (salu-
tare). I fac voie de nevoie si haz
de necaz. daca vine, bine ; daca
nu, sanatate i voie buna. I lui
cu greu ii poate cinevit intrit In
voie. I voie la mine, ca la banul
Ghica.
Vorbd, s. numai vorba-i de tine.
www.digibuc.ro
? p. 19.
Vulpe, s. vulpea, p. 36.
Vura? tura-vura p 34,
Z.
Zdeeq, adj. si zdedv, lenes.
Zadiald, s. miscare si sgomot (ca
la iarmaroc).
Zaia? p. 7.
Zeistese, V. umplu, ingrämädesc
peste-plin.
Zdronit, ad. Imbräcat ea zilvon,
inzdvonit, p. 20.
Zdror, s. zAvorul, räsboiului (In
care intra lopätica).
Zi s. zina i noaptea, P. 36. zi I
de vará, panä'n seara.
Zie, v. cum m'ei zice, ask mä
cheamá.
Zoald, s. muncl grea, stradanie. I
ifadil, cicalealá.
Zorbaleic, s. cal bun de zorbalttc.
 INDREPTARI
-Pag. 19 col. I Mud. 21 In loc de: Inainte, trebue: Intinse.
71 77 77 71
41 71
: CotMgani, : Cotrttgmi
11 17
II 98 71
: almbovita 11
: Muscel.
11
21 18 : 'niment 17
: 'nirnerit.
25 I 16 11
: Peneti 11
: Perietj.
11 11 11 1) 17 24 r n : 188 11
: 188 bis.
11
2G 17 11 77 23 17 17
: CXXIX 11 : CXIX
28 33 : Prnbucit : l'imbuca.
17 42 11 77 7) 38 n 17
: coscotealit : coscoveala
77 43 77 7) 17
8 71
: frestrele lf : ferestrele.

77 77 7, 7, 26 71
: intreg 77
: interj.

n 44 II 41 n : asonantii : asonantfi.
45 I 32 7. " : Hft lea 11
: Hales.
17 11
11 8 n n : jangbese 11
: janghesc

17 11 n 11 n 90 : salumunl : salamura.
11 11

47 1 10 n , : miícièlã : macIes.A.
71 11 11 71 11
29 n : malth : unealta.
50 11 11 11 5 n 77
: hraparet , : hriiparet
51 7. 11 17
19 11
: rosul 71
: rostul
77 71
II 14 11
: &in
11
: Sciu.
n 53 » I n 18 11 11
: Tarcaiu : Tarcâiu (2 ori.:

www.digibuc.ro
 DIN PUBLICATIUNILE ACADEMIEI ROMANE

L. B.
Crainiceann Dr, Gh., Igiena taxanului roman. Locuinta, Incaltamin-
tea si Imbracamititea ; álimentatiunea In diferite regitoli ale
terii i In diferite timpuri ale anului. Buc. 1895 5.-
Gorovei Artur, Cimiliturile Romanilor. Buc 1898
Grigoriu Gr., iledicina poporului.I. Boalele oamenilor.-Anal. Acad
XXX Lit
- II. Boalele vitelor.-Anal. Acad. XXX Lit .... .
Jarnik Dr. I. U. si A. Rarseanu, Doine si strigaturi din Ardeal, date
.
la iveala en un glosar complet de'Dr. I. -U. Jarnik. Buc. 1885.
1.60
-.50
Lupasçu D. P., Medicina babelor. Adunare de descantece, retete de
-doftorii si vrajitorii babesti. Cu on raport de Prof. I. Bianu.
Anal.' Acad. XII Lit.'
Manolesen Dr. N., Igiena taranului. Locuinta, iluminatul, si Neal-
zitul ei. Imbracamintea, Incältamintea, alimentatiunea -tam-
nului. Bue 1895
Marian S. Fl., Cromatica poporului roman.-Discurs de receptiune, 5.-
Raspuns de B. P. Hasdeu.-Anal. Acad. IV, 2 . . . . 1.-
Descantece adunate de G. Situlescu. Raport.-Anal. Acad. V, 2.
Vraji farmece si desfaceri.-Anal. Acad. XV Lit.
InseAele In lintba credintele si obiceinrile Romanilor. Studio
folkloristic. Buc. 1903. . . . . . 6.-
Legendele Maicii Domnului. Studiu folkloristic. Bue. 1904. 4.-
Nasterea la Romani. Studio etnografic. Buc. 1892 5.-
Nunta la Romani. Studiu istorico-etnografic comparativ. Buc
1890. 10.
Immormantarea la Romani. Studio etnografic. Buc. 1892.. 5.-
Sarbatorile la Romani. Studio etnografic:
Vol: I. - Carnilegile. Buc. 1898. 3.-
Vol. II. Paresimele. Bue 1899 9.
Vol. III. Cincizecimea. Buc. 1901 4.-
Obedenaru Dr. M. G., Texte macedoromane, basme i poezii popo-
rale dela Crusova. Poblicate- dupa manoseriptele originale, eu
un glosar complect, de Prof. I. Bianu. Buc. 1891. 4.-
Ottescu I.,Credintele täranului roman despre cer si stele. - Anal.
Acad. XXIX Lit. 1.--
Pamflle Tudor, Jocuri de copii, adunate din satul Tepu (jud. Tecuciu).
Anal. Acad. XXVIII Lit 1.40
- Jocuri de copii; adunate din satul Tepu (jud. Tecuciu). Mem. II.
Anal. Acad. XXIX Lit. 1.60
PapahagiVurdanii. P. N., Jocuri copilaresti culese dela Romanii din
Macedonia. -- Anal. Acad. XXV Lit. -.75
Megleno-Romanii. Studiu etnografico-filologic. Partea I. -
Anal. Acad. XXV Lit. 1.40
Partea II. Anal. Acad. XXV Lit 1.40
Graie aromane. - Anal. Acad. XXVII Lit IMO
Basme aromane si glosar. Bue 1905 8.
Srtineann Lazar, Basméle romane In comparatiune en legendele an-
tice clasice si In legatura eu basmele popoarelor Invecinate si
ale tuturor popoarelor romanice. Buc. 1895 .
Sevastos Elena, Nunta la Romani. Studio istorico-etnogTafic compa- 10.-
rativ. Buc 1889. (Sfar0t).
Tiplea Alexandru, Poezii populare din Maramures. - Anal. Acad.
XXVIII Lit .

"{gem Alexiu, Glosar de cuvinte dialectale din graiul yin al poporului 1.20
roman din Ardeal. - Anal. Acad. XXIX. Lit

www.digibuc.ro