Hăi! Hăi!

Ne seularăm

Intr-o sfîntă joi,

Cu plugul

Cu doisprece boi,

Ş-ararăm,

Ararăm,

Brazdă neagră revărsarăm.

Se duse stăpinul nostru

La luna,

La săptămina,

Să vază griul de-i copt.

Cind el sosi,

Imi găsi

Spicul cit trestia,

Bobul cit mazărea.

Atuncea stăpînul nostru

Se duse la Obor :

Luă nouă oca de fer

Şi nouă de oţel,

Făcu nouă s~erele,

Şi nouă toporele,

Dădu pe la nepoţi şi nepoţele

Să cere griul cu ele,

Să secere din snop

ln snop,

Să-l ducă la arie.

Se mai duse stăpînul nostru

La Obor

Şi cumpără doi

Boi
Negri ca corbul

Şi iuţi ca focul :

Cu picioarele

Treierau,

Cu nările

Vînturau,

Cu coarnele

In car puneau.

Pe drum la moară pleca,

Pe meşterul morar îl găsea

Şi după ce măcina,

Griu acasă c-aducea.

Dalba-i soţioară, de-1 vedea,

Mînicele-şi răsfrîngea :

Punea sita şi cernea,

In copaie frămînta,

Frumos colac că făcea,

La colindători că-l da.

La anul şi la mulţi ani !

(G. Dem. Teodorescu)