flibina

No. 5.
Rcvist Enciclopcic opular
Pipare in fie -care Duminic
Abon. in sar epe an Lei 5 j Abon in strin. pe on Lei 8
`` 6 luni a 3 S) Un numr 15 barn
. . .

Pentru anuneluri I lea linfa

Corrtitetlrl ae Recluctie:
p. 5ar5oviceaqu . idamescu
C. c"rdulescu-jYotru V. S. 'Yoga
. Co,sbuc Acolaescu
J. Otescu t.'oqst. C. pop.-Ga;cd
/. Oulfu gr. "Ceodossiu.

SUMAR:
41H
1111110
O. Co$buc, y4cblele din IaeI.Romnil la Roma. Oheorghe ddameeou, Ale
xandru Odobescu. A1. Odobescu, Biriiganul. Arborul- Viper. L C. S., Cometele.
Un no sistem de a face vin bun. Tara Dracilor. V. O. V. Horn, Tre! Bile ei
(loud cntirl. Cronica siptmnei. Informatiuni . Bibliograee. Adrese citre re
dactle. Mllumirl.
Ilustraftunl: Al. Odobescu. O vedere din Brgan. Cometa.

edacfia ;i )Pdministrafia Str. /Yo. 9, Bucuresc7.

www.dacoromanica.ro
 Cu incepere de la 1 Ianuarie 1900
Apare in ueuresei la 1 91 15 a fie -earei luna:
NOUA REVISTA ROMAN .
Cu colaboratunea celor mal distinl scriitorl romtnT.
Director gerant: C. Rduleseu-Motrn, Bucuresc.
Noua Revist Romn cuprinde in fie-care numr al s :
Articole asupra cestiunilor politice de actualitate; studi literare $i
sciintifice; dr de sm despre publicatiunile de valre aprute. Fie-
care numr al Revistei este nsotit nc de dou suplimente : unul re-
servat informaliunilor ; cel-lalt lecturel recreative : roman, nuvel, etc.
Noua Revist Romn este publicajiunea indispensabili pentru tot"
cll doresc a urmr mi:scarea culturel romne in secolul XX.
Abonameutul pe un an Lel 24
pe 81unl 6
Un nnmr 1
Abonamentele se primesc la Administrai.ia Revistei in Bucnresci, Pasagiul Ro-
man 20; la principalele librri; precum si la biurourile postale din `ar. .

GRADINA PREOTUL ILIE

Biserica Cotrocenl.-Bucurescl.
Arbor fructiferi, Arbori pentru rosele, Arbor altoiti de
ornament, Arbusti, Plante urctre, Braci, Pini austriaci
Thuya si altele.- Stupi. Trandafir.
Cel mat mare si cel mai rast magasin din Tara $I singurul care rinde eftin
LA TOATE SEZOANELE
Bucnresci, Calea Victoriel 27, ling& Polit,ia Capitalei.
Ghete pentru brbatl Chete pentru dame
De vax eu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 De gems, 9,95, 8,95, 7,95
extra -fine, 13,95, 12,95, 11,95 chevreaux,13,95, 12,95, 11,95, 10,95
a eu sirete, 13,95, 12,95, 11,95 ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95
Ghete de lack pentru salon cu elas- High - Liffe, 16,95
tic si irete, 12,95, 11,95 color. 12,95, 11,95, 10,95
de lack intregi, 14,95, 13,95 High- Liffe, 15,95, 14,95
facon Klapp e, 51,95

extra -fine, 13,95, 12,95, 11,95
pentru d- niiofit.14,95,13,95
Pantofi pent= dame
cu nasturi, 15,95, 14,95 Colori si negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
glace vax cu nasturi, 15,95, 14,95 5,95, 4.95.
chevr. eu elastic. 15,95,14,95,13,95 Ghete pentru Metl, fete si copil
nasturi, 16,95 Pentru beti, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
Ghete color. simple, 13,95, 12,95 fete 6,95, 5,95, 4,95
beseturi, 14,95, 13,95 a copil 5,95, 4,95, 3,95, 2,95
irete, 14,95, 13,95, 12,95 Numa la tte seznele se pte Ossi in-
a nasturi, 14,95, 13,95 cltminte bun& si cu preiuri fabulse de
a piele rus. 15,95, 14,95 eftine.
Pantofi pentru brbatl Magasinul la tte Sesnele ling& Polipi.
Bucuresci, Calea Victoriel 27, Bucuresci.
De gems, 10,95, 9,95, 8,95
chevreaux american,9 ,95 5%
frantuzesc, 12,95 Cupon de reducl.ie pentru eititoril Albinel.
color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 Cititoril revistel vor av un scidmint de
ft piele russc, 12,95, 11,95 6o/a din prelurile insemnate, presentnd cupoaul.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 113

Sclele clin Jasi

itropolitul Veniamin crescuse eu a sa cheltuial
dot de preot si-e trimise la invtdtur t"nalt
prin tar streine, apoe le dele slujbe mare si cin-
sttte in Moldova. Dar boeri cet mare se uita
urit la Veniamin pentru acstd faptd, cci ridicase doi
de preot n slujbe boeresci, iar obiceiul pe atuncl er ca
bertt stn,qure s aibd dreptul la nvtturd si la slujbe.
Superat, se duser ntr'o 4i boeri la Mitropolit si-i 4i-
ser :
Ai uitat pote, Prea Sfinte Stdpne, c este vldstar al
vestitee familie boeresci Boldur, care a dat attia viteje pi
mene vestig Moldovee?
N'am uitat, 4ise Mitropolitul. aduc aminte cu
drag de tog e omenie zrediei earl a apirat cu arma vi-
tejtet beetul pamnt al Moldova. Tocmat de aceea am mild
de tole rezestt pi mazilii, mi se rupe inima de multimea
de jos afdranilor, pentru c snt Romne adevrate pi prin
vinele lor curge sn,ge curat de Moldovean.
Boerie stdtea ca pe spini si. abi se putea stdpn de
mnie.
As e, Prea sfintite, pi nu e a,s. Nu cum-v ere4e cd
mojicit aceia de la plug sint mal Romni de ct noi? Ce
snge curai a in ei?
Vedefe, boerilor, 4ise Veniamin cu linipte, eel mai multi
din clasa nostrd a boerilor ant stremi veniti de prin tota
lumea; Pdmintul aeesta cine l-a aprat ? Stramostt hoeri-
lor ? Printie tor? Ore franilor, cari n'a alta
tard de cat Moldova! Ape cei l'ape dintre noi boerie Ro-
mni din strdmos, nu ne-am tot nc2iscrit eu venetici, asa
e n'a mai remas snge romnesc in noi? Uitati-vi la
ruelele vstre, boerilor, nu Ant cu tofu strata? Cine e so-
erul cutdruia, cine e nevasta cutdruia ? neii eulrue pi
cuidrue boer nice nu sci romnesce.
Boerie tdcur pufin.
Cu tte acestea, Prea sfzntile Pdrinte, sntete boer ca
si noi, pi aveti datoria sei sprtjiniti clasa nostra, pi sei nu
intindefe mna de ajutor mojicilor, ca s se urce pe umerii
nostri si s se ridice pe ruinele fzilor nostri. Cce numae
boerie a finut Moldova, boerii, at crora cap pi, printe
sntete nsuse Prea Sftntia Vstrd.
S mi lertafe. Ed nu smut cap si pdrinte numal al bo-
erilor, ci al bisericil pi al nmulul. Chemarea mea e s'ajut
pe tog de-o potriv, si mai ales pe sdraee, ye vduve si or-
fani. E o nebunie sa mai credem c not boerie sintem
ale,cie lui Dum,ne4eic. Alesi sint toti cari a minte si bcim,

www.dacoromanica.ro
114 ALBINA

tot cari pot s se ridice prin nvttur ,si bund purtare.

.,nicet ca fil vo,stri se duc spre prapstie ,si averile spre
ruin ? Dar de ce nu.. vi oprit flit, . ca s nu . alunece din
pcate in racate.? De ce nu-a cresce in frica lu Dumne-
glec ? Daca voi nu vi putet sprijin faia ea s nu cacti, a-
tune s scit c vi vor a"ntrece mojici cum le glicet, cc
snt vrednie, ,si de gba v luptn vo sa punet stavila
vrednicie, de gba voit eu lemnnl putred sa facet slujbcL
lemnulu verde. A vstr e vina, daca se ridic vrednicia
de-asupra tielo$ie ! Nu eic Ant care ridic pe gran; se ri-
died el prin puterea lui ,si prin slcibiciunea vstr I Apa
boeri!
Sciai boeri tte acestea, dar nu voiaic s le mrturisse.
Tcur. lar Mitropolitul neepu s se plimbe prin odae.
$i la urm, boerilor, na sctet ochil c ntind mna
de ajutor franilor s se ridice pe umeri vo,stri. Carl snt
rogu-vi, cari snt aceia pe can i am ridicat?
Boeri cu gura de jumetate :
Ce do flu a protopopulu.
Veniamin stetepe-loe, uitndu se cu mil la boer.
Aceia? Apoi eu i-am ridicat? I-am luat ei, pro,st din
sat, a,s cum i-am gisit, ,si i-am trintit dea-dreptul in slujbe
marl, dup obiceiul cum se iea un fi de boer de ici pi se
ridic tocma colo? Fe ace,stia dol i-a ridicat nvtturcz
lor, mintea, boer! Capul lr ,si vrednicia.
E adevirat, Prea Sfinte Printe. Dar nu e bine-
Nu e bine s pu pe fie-care om la locul seic ? Nu e
bine s ridic vrednicia de-asupra ticlopie ,si mintea de-
asupra prostie? Nu e bine s avem ,si noi in Moldova a-
men?, destept, cu nvtlura si eu crescere! Atunci cum
e bine, boera?
Nu e bine, Prea Stinte Parinte cc ari feut o nedreptate.
Cu ? Lu Dumnegleic ? ora voui ? Cine ve opre-
sce s nu ve dcrff si vol flu la nvttur, sd-i crescefi eu
bune purtr ?
Nu noud, ci celor-l' alt fi de pop. C, de ce, Prea
Sfinite Stdpdne, ,ajut numa pe unii? De ce numa pe a-
ce,stia ndemna la nvttura, numa pe do a protopo-
pulu? De eat s rsvratese gndurile tuturor preotilor, mai
bine sa nu fi ajutat niel pe ace,st do.
Mitropolitul se opri din umblel, se uit lung la boer,
,s duse mana pe frunte ca ,si cnd ar fi ineles o gre,sl
pe care a fcut-o, ,si par-cd dete ca fulgerul prin cap
un gnd pe care nu-1 sciuse kind atunc.
Avet cuvint boeri, aise el Meet pi gnditor. lar boerilor .
le rde inima cd ad biruit pe Mitropolit ,si cd i-ad aba-
tut gandul de la mojicp. Ei s seulari, ficur mtni
ftarnice, vrnd sa piece.
AO dar Prea -Sfiintite Printe, gliser el epind, ne-am

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 115

nieles. Un boer din familia Boldur-nu va npstu clasa

boerilor.
Nu, 4ise Veniamin, Si am stima indreptez gre,vla eu
eel do flu de preot. Nu voic s fac nedreptate celor-l'al'
preo.
Si cum gndiri, Proa Sfinte, s indreptag nedreptatea?
Iat, v fagduesc s chem la maid turd pe tolz fii de
preol. Am s deschid un seminar pentru crescerea tuturor
fluor de popd, ea s nu vi plngelz e numa pe do i
ndemn la carte.
.

Boeri rmaser ea trsni{. Ce-ac &tit e cu vorba, pi

uncle- aft epit lucrurile ! -$i rrau,scndu-pi buzele a plecat,
cindu-se c ac venit pe la Mitropolitul.
lar Veniamin care nu se gndise pin'acum la un semi-
nar, a prins din vorba boerilor un gnd mare ,si ludat
de vecznzc pomenire. In curnd el prefc mnastirea So-
cold, cea fcut de hainul Vod Alexandru Lpu,snnu, in-
tr'un seminar. Iar in mnstirea sfntlu Nicolae din Ia$
deschise ,seta in care toff, preoiilor ,si a viduvelor n--
velai carte de la nvcltorz anume adu,si de Mitropolit cu
a sa cheltual. $i de ae nain.te el s'a strduit si mai eu
inim pentru luminarea ,si crescerea fluor de fran, intru
lauda nmulu romnese ,si bin-cuvntarea de ved a ce-
G. Cosbuc.

ROMANII LA ROMA
Am vorbit in No. trecut despre serbarea ce s'a fcut la
Roma, end Romni ail depus o corn la picrele columne
lu Traian.
Dm aci discursul rostit de locotiitorul de primar din
Roma.
Rom eta ,
Corona comemorativ pe care at depus -o ac} la pici-
rele acestui Insemnat monument care amintesce unul din
peridele cele mai gloriose ale putere romane, e o nou si
solemn dovad de dragostea pe care poporul romn o are
pentru Italia In general, si pentru Roma In special.
De acest frtesc omagi adus orasului, pe care genero -
sul popor romn l consider ca mama, e v mulumesc
In numele concettenilor meT pe cari am onore a -1 repre-
sinta aci.
Descendents ai legionarilor pe cari victoriosul mprat
roman IT pusese la paza grnitelor orientale ale imperiului,
Romnii snt pe drept cuvint mndri de latinitatea originel
lor.

www.dacoromanica.ro
11? ALBINA

Admirabil intr'adevr fu In istorie tenacitatea poporu-

lui romn de a conserva numele, tradiGiunilo orgoliul gin-
tel latine, rezistnd la sguduirea invasiunilor i nfrngnd
cursele inimicilor, mal ales ale fanariotilor, cari a ncercat.
a le smulge stinta lor limb qi nationalitate.
AO vie e nc in acst geners natiune consciinta ori-
ginei sale, in cat fill poporulul roman invaC din ndemnu-
rile printilor lor $i din nvtmintele profesorilor lor s iu-
bsc Italia ca o sor mai mare a natiunel lor ; poetii To
cntecele lor IT arat ca fii ai Italiel ; scriitoril strue din
rsputeri a nltur tte cuvintele strine din idiomul lot-
latin.
Ca poporul latin, tot a$ Romni lupt spre a con-
tinua opera national in contra apgrrel strinulul.
.De la traditiunile romane se inspir gloriosul pastor al
Transilvaniel, eroul Horia, cnd In 1784 din pdurea Horas-
banya, proclamndu-se ca Traian mpgrat al Daciel, a n-
ceput rsboiul de independent i de exterminare in contra
ingmfatilor maghiari.
Si tot ca un Roman a ccjut valorosul valah, sdrobind nu-
mrul inamicilor $i trdat fu condus la eafod, suferind chi-
nurile pe cari clul barbar 1-a fcut s le Indure mai nainte,
de al ucide.
Amintindu-0 de originele sale, gelos de traditiunile sale,.
mndru de cultura sa, poporul roman e acjl sentinela nain-.
tat a latinittei. Deci cu adinc bucurie cu nfocat entu-
siasm Italia urmresce vigurosul progres al tinerel $i pu-
ternicel natiuni a gentile insule latine, care se ridic ma-
lests In marea slay/ a Europei orientale.
.Si va fi In tot-d'a-una pentru Italien scump mi$c-
tre amintirea mar-ei doveill de dragoste, pe care In 1870,
a primit-o de la natiunea sor, cnd parlamentul roman
rupnd traditiunile diplomatie europene, se grbe s fell-
cite guvernul italian pentru marele eveniment al rede0ep-
trei Romel.
Rom n%
Omagiul pe care vol, In numele conationalilor vo$tri, ahi
adus a41 Romel i Italie va contribu s cimenteze In tot -
d'a -una tot mai mult uniunea spiritual care unesce pe cele
dou natiun in comun ntelegere de a realis atea mi-
siune de civilisatie de pace, care fu tot moral aspiratiu-
nea geniului latin.
UN CUV!VT
FugT In tot-d'a-una de societatea oIIllllul rod.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 117

ALEXANDRU ODOBESCU

g

.scut n Bucuresci la 23 Iunie 1834, fill al ge-
neralulus In Odobescu, i nepot prin muma
, al dr. Constantin Caraca, Alexandru Odo-
bescu a studiat mai nti acasa i la sf. Sava,
pna and Vod Bibescu a desfiintat cursurile In
limba romana i le-a nlocuit cu un pensionat fran-
cez. Peste cati-va ani (1851) s'a dus la Paris, uncle
a obtinut titlul de bacalaureat i a terminat facul-
tatea de litere.
Fiind nca In strainatate publica In diferite re-
viste din tara cate-va articole ntr'un timp (1851)
in care m4carea literara era cu totul slaba In Mun-
tenia. In Moldova nsa Alexandri ntemeia Roma-
nia literar, care dupa expresiunea d-luI Urechia
a dat semnalul unes mari campanil In contra stri-
cris limbis romane sub pretext de a o asem6n
din ce in ce mai mult limbil latine. Ac creSl ca
este locul s6 Odobescu, care a studiat cu o deo-
sebita dragoste i cu o mare staruinta producerile
poporulus i care a sciut sa se patrunOa de spiri-
tul acestor producers, In cat nsus Alexandri, acel
profund cunosc6tor al baladelor i dosnelor, a Ois
cu admiratie despre dnsul ca cuvintele populare
II vin sub condei fra sa le caute.
Intors in tar, Odobescu deven un colaborator
staruitor al revistes lui Alexandri i In acela$s timp
se hotr a serv statulus, ocupnd diferite func-
-tiuns, intrnd un moment In magistratura ca pro-
curor la Curtea de Apel din Bucuresci, iar dupa
aceia, mai conform cu dispositiile sale firescs, fu
numit membru in comisiunea documentala. Cnd
se unira ministerele la 1861, fu numit director al
ministerulus instructies, iar la 1863 ministru de culte-
i instructiune publica.
ln timpul acesta se ocup i cu sciinta $i cu li-
-teratura, face cercetars arheologice prin Ora, pu-
blic diferite articole asupra Vacrescilor, asupra

www.dacoromanica.ro
118 ALBIT:1

poesiei poporane, $. a. spre o mai spornic rs-

pndire a ideilor sale, fund Revista Romn (cu
G. Cretianu, G. Cantacuzino, P. Aurelian, D. Beren-
dei, I. Flcoianu). In acst revista Odobescu a .dat
un loe de frunte productiunile poporane, a deprins
pe Romni sa iubsc pe brbatii mari ai natiunii
$i a deteptat interes pentru monumentele trecu-
tului.
Pe cnd era ministru, s'a gitat frte tare ches-
tiunea mnstirilor Inchinate. Cuza i Coglnicnu
voia o secularisare deplin, adic averea mns-

Al. Odobescu
tirsc sa intre In averea general a statulu% cum
s'a .ci fcut mai trli. Odobescu voi de asemenea sa
se ia averile din mana clugrilor greci, dar s se
tie sm de scopul donatorilor, cari le-at dat pen-
tru cultur. ci pentru bine-facere prin urmare tot
In felul acesta sa se Intrebuinteze att In tara cat
$i In Intregul Orient, ceea-ce ar fi dat Romniei o
real preponderant politica ci cultural In acele
prti. Ueosebindu-se In pareri de colegii si, a cer-
cat sa conving opiniunea publica despre adevrul
liselor sale ci spre acest sfrit a tiprit sub pseu-
donimul Agaton Otmenedee o lucrare frte impor-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 119

tanta intitulata : Studii asupra drepturilor i In-

datoririlor manastirilor romnesci Inchinate locu-
rilor sfinte. Din causa ca ideea sa n'a fost pri-
mita, s'a $i retras din minister.
Mai triiti, cnd s'a nceput organisarea expozi-
ieI din Paris, guvernul romn a Insrcinat pe Odo -
bescu, care fusese membru in consiliul de stat, sa
mijlocsca pentru participarea Romniei la atea ex-
positie. Guvernul francez nu se put hotar a da
rspuris favorabil cererii lui Odobescu, fiind -ca nu
se sci daca un stat, nefiind cu desvrire inde-
pendent, pote sta alaturi cu cele de tot libere. Prin
struintele trimisului romn, aceste dificultad fura
nlaturate i Romnia fu primita sa participe n
mod oficial la acel concurs universal, unde a figu-
rat pentru prima r cu numele general de Rom-
nia. Prin acsta participare a Warii nostre, prin
productele el bogate i originale, grt, lemne, vite,
testuri, costume, s'a facut eunoscuta strainilor
lucru la care a contribuit $i scrierea publicata de
Odobescu In unire cu P. S. Aurelian sub titlul:
Notita despre Romnia, mai ales din punctul de
vedere al economiei rurale, industriale i comer -
ciale, urmata de catalogul special al produselor
expuse -In sectiunea romnsca la expositia din Pa-
ris In 1867 i de o notita despre istoria muncii
In tara acsta.
Odobescu publica apoi diferite articole In Co-
lumna lui Traian i prin alte reviste i liare; mai
ales ocupndu -se cu arheologia, i, ca sa rspndsca
cunoscintele asupra acestei sciinte, tin la Atene
cate-va conferinte asupra Artelor In Romnia In
periodul preistorie.
Ales membru al Academiei In 1870, el afta toc-
mai In splendore directiunea latinista, care voia sa
reformeze liinba, eliminnd cuvintele vechi, i sa
faca o ortografie care sa oglindsca originea latina
a cuvintelor. Odobescu era contra acestui mod de
a ved i de aceia staru sa se revizuiasca dictio-
narul i glosarul Academiei, lucrare de mare rab-
dare, dar greOta In nsa i conceptiunea el'. Re-

www.dacoromanica.ro
120 ALBINA

vizuire cerut, nu s'a fcut atunci, dar numal prim

acest curent, provocat de Odobescu mai ales, s'a
nscut ideia unui dictionar In care s intre limba
poporan.
La 1874 d-1 Maiorescu, fiind ministru de instruc-
tiune, 1.60 pe mai multi brbati nvtati s tie
cate-va cursuri la facultatea de litere. Odobescu
fc lectiuni de arheologie triiti deven pro-
fesor titular, cnd se nfiint prin lege catedr a-
numit.
Dup o b grea, Odobescu plec la Paris, unde
ocup ct-v timp functiunea de prim-secretar i
nsrcinat de afaceri al legatiunii (1882-1885) i In-
cept publicarea monuinentalei lucrri Le Trsor
de Petrsa. Intorcndu-se in Bucuresci la 1887 re-
Incept cursul de arheologie la universitate, fu mem-
bru al consiliulul permanent de instructiune, de unde
trec ca director al clgi normale superire.
In timpul acesta I adun In trei volume aprpe
tte operele sale $i Academia l onor cu marele
premiti Nsturel-Herscu, premiti care fusese acor-
dat numal marelui poet Alexandri.
Cele mai nsemnate din scrierile lui Odobescu
snt : nuvelele lui istorice Mihnea-Vod i Dmna
Chiajna ; apol. Tractatul de vntre, o colectiune
original de anecdote, de vorbe de spirit, descrip-
tiunl de bazme alctuite In frumsa_ limb a po-
porului nostru, cari te fac s citesci cartea cu a-
tta plcere In cat s ajungi la sfrit fr s scii cum.
Din acsta din urm dm mai la vale o bucat
In care se descrie o vntre pe Brgan, bucat
plin de farmec.
Gheorghe Adamescu.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 121

BRAGANUL
DE

AL. ODOBESCU.

rganul este un pustiil lat si lung, ce se intinde

in judetul Ialomita. Lungile lui sesurT se par
ochiulut fr margini; iar pe d'asupra lor, aerul
resfirat In unde strvd6tre sub arsita sreluT
de var, oglindesce Terburile si balriile din de-
prtare si le preface dinaintea vederiT, fermecate
in cettT cu mil de tururT si in 'palate cu mil
de ncntri. ampia e neted si nu se v&I copad cu umbr, ci
numaT din cnd in cnd nisce puturi cu cumpn, ce se inalt in
vzduh, ca gturile unor uriasT cocostrcl.
Din copilrie si eil am trit cu Tmdenit, vntoriT de dropil
din bastin, care nm de nmul lor ail rtcit prin Bragan ; pi-
tulati In carutele lor acoperite cu covergi de rogojina si mnnd
in pas a lene glbele lor de cluseT, ail dat rt, ore, dile si hunt
ntregt, mprejurul falnicilor dropioicrora le dic mitropolitT, sail
cnd acestia primvara se inteti in lupte de rivalitate sail cnd
tmna, et duc turrnele de pul s pasc tarinele ntelenite.
Ei n'am uitat nid pe rposatul Caraiman, veselul si priceputul
staroste al vntorilor Tmdeni, carele put s nghit in largul
s65 pntec attea vedre cat st-o butie de la Dlul mare ; nid pe
iscusitul mos Vlad, care cu ochil de vulpe, zri crescetul delicat
al dropiei miscnd printre fulgiT colilil; nid pe bletul Gheorghe
Gtant, cel care cu o rugin de pusc pe care ori-ce vntor ar fi
asvrlit-o in gunoiil, nimeri mai bine de cat altul cu o carabina
ghintuit, si care pe mine, nemernicul, m'a adus de multe off cu
vnat, la conacul de amiadT.
Si in adevr, s sedem strmb si s judecm drept. re ce des-
ftare vntorsc mat netrmuit, mat senin, si mai legnat in
du1cT si duise visarT, pte fi pe lume de cat aceea care o gusta
cine-va cnd, prin pustiile BrganuluT, caruta In care st culcat
abi inaintz pe at fr de urme ? Dinainte-T spatiul nemrginit ;
dar valurile de Tarb, cnd inviate de o spornic verdt, cnd ofi-
lite sub prlitura srelui, nu-T nsufl ngrijirea nestatorniculuT ocean.
In deprtare, pe linia neted a orizontuluT, se profilz, ca mosore

www.dacoromanica.ro
122 ALBINA

de crtite uriase, movilele a cat-or urzl e talna trecutuluf si po-

dba pustiettiT. De la movila NcsuluT de pe malul IalomiteT, pn
la movila VulturuluT din prjma Borcef, ele stai'i semnate in pre-
largul cmpieT, ca sentinele mute si grbovite supt ale lor btrnetT.
La plele lor cubz vulturiT ceT falnicT cu late pene negre. pre-
cum si ceT surf, al cror doe ascutit si aprig la prad rsare hidos
din ale lor grumazurT jupuite si golase. E grznic de a ved cum
aceste jivine se reped la strvurT si se mbu'b cu mortclun', cnd
prin sohaturT pica de bolesne cate o vita din ciredl.
Dar caruta trece 'n lturf de acea priveliste scrbs ; ea nain-
tz incetinel si rtcesce fr de tel, dup bunul plac al mrt-
gelor arominde sail dupa prepusul de vnat al Tmd'anuluT c-
rutas.
De cu zorile, atuncT cnd roua sta. nc aninat pe firele de'arb,
ea s'a pornit de la conacul de npte, de la coliba unch'asulu' nz-
runt, caru'a IT duce acum dorul Brganul ntreg, si tocmaf cnd
srele e de-asupra amduluf, ea sosesce la locul de intlnire al v-
ntorilor. Mai adesea acest loc este o cruce de pltr, strmbat
din piva ei, sail un put cu furc, adic o grp adnc de unde
se scte ap cu burduful. Trebue s fil la Pafcu, in gura Brga-
nuluT sail la Cornatele In medul luf, ca s gsescT cate o mica dum-
brav de vechT tufanf, sub care se adpostesc turmele de oT la ple,
iar mil si mil' de culburl de clorl printre crcile copacilor. In oil-
ce alt loc al BrganuluT, vntorul nu aft' alt adpost, spre a I'm-
buca sail a dorm diva, de cat umbra crutil sale. Dar ce vesele
snt acele ntrunirf de una sail dou ore, in care totf s' povestesc
cate isbndi ail fcut sail mai ales erail s fac, cum T a amgit
pasrea vicln, cum i-a purtat din loc in loc si cum In stir-sit s'a
fcut nevdut In sboru-i prelungit.
Dupa repaus, colinda prin pusti reincepe cu aceeasT plcere. V-
ntorul, mprosptat prin somnul, prin mncarea si prin glumele
de la conac, se aprinde din noil de ispita noroculuT ; el, cu ochil
cauta, vinatul, cu gandul sbra pte catre alte dorurT; dar simtirile
IT snt in vecT destepte, inima-' veghiat este mereil in miscare si
urtul fuge, fuge departe, dincolo de nestatornica zare a nemrgi-
nitef cmpiT.
and srele se plc spre apus, cnd inurgul seri' Incepe a se
destinde treptat peste pustiT, farmecul tainic al singurttil cresce
si maT mult in sufletul cltoruluT. Un susur noptatic se :nalt de
pre fata pmntulul: din adierea v@ntuluf prin Terburg, din tritul

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 123

greerilor, din mil de sunete usre si nedeslusite se nasce ca o slab

suspinare esit din sinul obosit al naturil. AtuncT, prin nltimile
vzduhuluT, sbr cntnd ale lor done lungT sire de cocorT, brne
serpuinde de acele pasrT cltre, n care divinul Dante a ntre-
vdut gratisa imagine a stoluluT de suflete duise.

Dar cte una, una crutele sosesc la trla sail la stna unde v-
ntoriT ail s petrc npte. Un bordeii acoperit cu pale trestia
si sovarul sint scumpe in Brgan cte-v salde si olumurT pen-
tru vite, o ct de dulT tepenT ltrnd cu inversunare si In tt
imprejmuirea un miros greti de die, de cpa si de rachiil, Tat ad-
postul si strja ce le pte ofer baciul de la Rdana sail cel de la
Rencu.

www.dacoromanica.ro
124 ALBINA

Din acestea cata vntoril s-sT ntocmsc culcus si cin, dac

cum-va n'a avut grij ail aduce asternut si merinde In crute. Pe
cnd ns, pe sub sure si la vatra bordeiulul, osptul si paturile se
gtesc dup cum pe fie-care l tale capul, limbile se desmortesc si
prin glume, prin rsurT cu hohote, ele rscumpr lungile ore de
tacere ale gild.
Spune tu ce veT vol despre superioritatea vntreT cu prepeli-
carul si despre plcerile inteligente si alese ce resimte omul In unica
societate a unuT cane dresat dup regulele artel ; cat despre mine,
e rmi tot bine incredintat c cele mal dulcl multumirl ale v-
ntrei snt acelea in carT trupul nu se afl osndit la pedpsa ji-
dovulul rtcitor, si apol nc acele cari isbucnesc cu veselie prin-
tre nisce bunT tovarsT, ntrunitT la un loc dupa o di petrecut in
emotiunT isolate.
Dar chiar si in crutf, vnatul obosesce,
Si dup o cin scurt si somnul a sosit.
Vntorl si crutasl, mrtge si dulT, culcatl tot la pmnt, dorm
acum dusl, la trl ! . . .
Singure, stelele noptiT se ult de pe cer la dnsil ; ei aud cu
urechile tt acea nenumrat lume de insecte ce se strecr prin
lerburl, tiuind, scrtind, fluernd, suernd, si tte acele mil de gla-
surT se 'nalt cu rsunet potolit in tria noptiT, se limpedesc in
aerul el rcoros si lgn in somnie, audul lor aromit. Cnd ins
vre unul se destpt si clipesce ochil, cmpia i se nftisz lumi-
nata de scnteile strlucitre ale licuricilor ; une-or cerul se Incinge
pe alocurea in deprtare de o vlvre rosiatic provenit din prjol,
si un stol ntunecos de pasrl se strecr prin npte. ..

ARBORUL- VIPERA.

In pdurile din Australia de rsrit se afl un copac

nalt de 40 de metri si al crui trunchi e gros de opt
metri, jur mprejur.
Dac un animal numai se atinge de acest copac, moare
ndat, cnd nu i-se da repede ajutre.
Indigeni l numesc wi waga ; savanti nostri unica gigas.
E de o rar frumusete; crcile lui puternice si arunc
cu ndrsnl ramurile la o mare distant in ltur, grse,
aprpe rotunde si par surori, la form, cu ale flrei sre-
lui heliliante.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 125

Aceste foi, ridicate in sus, snt acoperite pe de desubt

cu o multime de peri frte subtiri, un fel de ace vegetale
din cart unul singur, cnd ptrunde cu virful in pielea unui
animal, las un venin mai violent de cat al acelor mat te-
ribile vipere. S'a vdut cal alergnd singuri prin pdure
si atingnd cu corpul trunchiul acestui copac sa dnd cu
capul ntre frunzele lui. Imediat cail a inceput s tremure,
s se nvrtsc in loc si a cdut In convulsiuni la pmnt,
unde a si murit.
Cat despre efectele acestui venin asupra omulut, un c-
ltor povestesce urmtorul fapt la care a lost martor :

Trecnd clrt, cu mat multi europent prin pdurile

de la Ilawara, unul din ai nostri, un botanist lionez, pe care
cu tte acestea l nsciintasem de primejdia acestut copac,
av ideea nenorocit s apuce cu degetele o fie a unuia
die et, pentru a o rupe si a-si mbogt erbarul. Ins wi-
waga t rezerv o lectiune de botanic experimental la
care er departe d'a se astept; cc ndat ce atinse fia
cu vrful degetulut, mnile si bratele lui fur ca isbite de
mrte.
Efectul s'a produs cu repeziciunea unul fulger ; dege-
tele sgrcite si strnse unul lng altul, deveniser vinete,
nu se mai putea misc ; bratele, atrnate de-a lungul cor-
pulut era ca si rupte de la umeri, era red si tepene ca
niste brate de marmor.
Seful cluzelor nstre, un btrn slbatic frte harnic
si experimentat, sr jos de pe cal si ncep s'alerge dim-
prejur, plecndu-se ici si colo, culegnd nisce lerburi cu
foi rotunde si plisate si cand adun o cantitate suficient
din ele, ncep s le mestece in gur.
Apol cu sucul ce se produse ast-fel ncep s frece m-
nile, bratele, nveninatulut, murmurnd in acelast timp nisce
plngeri ce nu se pot traduce, nisce note luate die muge-
tele tempestelor, cutec de mrte si de evocare a raselor
negre.
Dup 20 de minute de frecturi si de melopee slba-
tice, fu mare bucuria nstr vdnd degetele mrte pn
ad, recptnd viat, relundu-si colrea, ntindnduse, mis-
cndu-se. Ins cum a-st art strigtul de iericire al sr-
manulut botanist? Dnsul se reped la negru, cruia

www.dacoromanica.ro
126 ALBINA

i curgeail inca din gura bale verilu $i care ave un cap

mai urit de cat al unui drac, si -1 sruta de ,se ori .
Precum se vede, natura a pus alaturea de capacul care
omr, planta care scap ; ns a lsat la ptrunderea o-
mului s'o descopere Si in ast "gna dupa antidote, sl-
batici, earl tta viaa nu fac alt -cev de ct s umble prin
pdure, sint mae trii nostri.

COMETELE
ine=i mai aduce aminte din vara anului-
1874, trebue s scie c timp de vre-o
doue lun, prin Maiil i Iunie, se vede
atunci pe cer in fie-care sera, in partea
despre miaue-npte, o stea urmat de o
cd lumins, care -se desf$ur in sus,
ca un pena militresc. Stua aceea era
o comet.
In acest articol voim s spunem cev despre comete, s
artm ce stilt ele, $i s dovedim cat de fr temeiil stilt
temerile ce ail unii men de dinsele, cnd se arata pe cer.
* *

Nenumeratele stele cari se ved pe cer ntr'o npte senin,

snt de doue feluri
nele din ele fac unele cu altele figuri cari snt tot -d'a-
una neschimbate. A, tt lumea cunsce cele pte stele
luminse,' car fac Carul sai Ursca. Ori -cine scie cum pa-
tru din aceste stele fac o figura in patru colur; cari sint
rofile Carului, iar cele -1 -alte tres snt ngirate una dupa alta,
nchipuind istea sail tnjala. El bine, de cnd tin meni
minte, figura fcut de aceste pte stele a remas neschim-
bate, a cum o vedem $i astel.
Cum este Carul, mai snt i alte figuri neschimbate, fa-
cute din stele ; a este Berbecul, Taurul. Leul i altele. Nu
e cioban care sa nu cunsc mai multe din aceste figuri de
stele.
Stelele de acest fel se chiama stele fixe sail stele neschim=
btre, pentru c nu- 1 schimb locul intre dnsele.
Snt ns alte stele, pentru cari nu este tot a ; spre pild,
lucferul. Cine a veeul luceferul, i l -a urmrit cu ochi ca-
te-va eile de -a rndul, scie ca el se arata, cnd ntre cutare
stele, cnd intro cutare altele. Intr'o ,sera-1 vedi in Berbece;
peste cate-va eile, II gsesci in Taur; mal treiil in Lei, $i
a$ mai departe.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 127

Stelele de felul lucfrului nu se mai chiam stele fixe,

de vreme ce ele 41 schimb ast -fel locul. Astronomil dove -
desc c aceste stele se nvrtesc tte mprejurul srell, pre-
cum se- nvrtesce pra tia mprejurul mne! care Cine sfra.
Vom cut noi sA artm cnd -v, in Albina, car! snt
dovedile prin cari arata ei acsta.
Stelele fixe snt nenumrate, pe cnd de felul lucfrulul
snt frte putine. Aveste din urm snt 0 ele de dou feluri:
unele nu ail cd nidi odat, cum este lucfrul, acestea se
numesc. planete. Altele ail cd, une ori mai lunga, alte ori
mai scurt acestea snt cometele.
AO dar planetele $i cometele snt un fel de trupuri ce-
resci cari se nvrtesc mprejurul srelui.
Far ndoial, de lucrul acesta nu pte s- i dea sm
cine -v, numai uitndu -se tte -v aile la o comet sat' la o
planet. Dar astronomii ail instrumente frte bune, cu cari
vd planetele gi cometele mult mat de aprpe, de ct le ve-
dein noi numai cu ochii sloboc}!. El fac socotell lungi $i grele,
$i dintr'nsele se vede, fr nidi o ndoial a planetele $i
cometele se nvrtesc in adevr mprejurul' srelu.
Dar astronomi! ma! dovedesc un lucru i mai nea teptat;
anume, cA chiar pmntul nostru, pe care locuim, este qi el
tot o planetA, care se nvrtesce mprejurul srelul, in timp
de un an tocmai. E adevrat cA nou ni se pare, tocmai din
contr, c srele se nvrtesce mprejurul pamntulul, tre-
and pe rind prin Berbece, Taur, Gemen, etc. Pricina ste
ns cd mi$earea pmntului se face fr nidi o sguduire,
cA ne mi$cm, mpreun cu dnsul, i noi, $i tte lucru-
rile cari ne nconjur. De aceea, no! nu ne dam sma de
mi carea .nstr, tot a precum unu! om care se afl Intr'o
luntre, nu i se pare cd se mi c el, cnd merge luntrea, ci i
se pare cd malurile fug napoi, $i cif el sta pe loc.
Pn s vie vremea cnd vom dovedi $i noi in Albina
cA a este in adevr, s fim crecJuti pe cuvnt, s fie sciut
cA pmntul, planetele, $i cometele, se nvrtesc mpre-
jurul srelu!, unele mai repede, altele ma! neet.
*
CA' nd se u!t cine -v la cer cu un ochian puternic, el vede
cA este mare deosebire ntre stelele fixe, ntre pianete qi co-
mete, a$ cum se vd ele in ochian.
Stelele fixe se vd a nisce puncte frte strlucitre, a cA-
ror lucire, pe vreme senin, nu se schimb nidi odata, or!
in ce lun le -am privi. Este sciut astcji cA fie -care stea fixa
este a un mit sre, care luminz cu chiar lumina lui, iar
nu cu lumina luat de la alte trupuri cerescl.
O planetA se vede in ochian a un mit disc luminos, une -
ori rotund de tot, alte or! in forma de sre, a luna nou.
Despre planete se scie cA ele nu ail lumina lor, ci ne trimit

www.dacoromanica.ro
128 ALBINA

numal lumina care le vine de la sre, ntocmai precum ve-

dem un prete alb and e luminat de sre, i nu -1 mal ve-
dem in intuneric.
In sfr it, o comet v4ut in ochian smn a un mic nor
alb, une -ori rotund, alte ori nu ; iar cda este a de str-
vec}ie, in ct nicl nu se vede In ochian. Cometele nu a nici
ele lumina lor, ci o iati tot de la sre, ca i planetele.
Invtatii sci c planetele smn ntocma cu pmntul nos -
tru, c a $i ele munti, urctur! i ape, cum snt pe pa-
mint ; dr c unele planete snt mai mari, iar altele mai mici
de ct pmntul.

Comet,
Cometele ns snt cu totul al t -fel. Unele din ele nu snt
alt -cev, de ct nisce adunturi de nenumrate buctl mici,
cari sta aprpe unele de altele, i se mi$c mpreun Im-
prejurul srelui ; dar totu I printre dinsele rmn locurl gole,
prin cari une -ori se vede cte o stea, cnd cometa vine in
dreptul ei. Alte comete se crede ca snt alctuite din nisce
abur! frte subtiri, prin cari iar$i se vd une -orI stelele.
In sfr$it, cdele cometelor snt fcute, ori din bucati de
materie risipite in spati, ori din aburi mal subtir! de ct
acei cari formz ns -$I cometa.
$
O deosebire frte nsemnat ntre planete i comete, vine
din chipul cum, i unele, i altele se nvrtesc mprejurul s-
relui.
Fie -care planeta se mi c pe cte un cerc, i in mijlocul

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 129

tuturor acestor cercurl sta srele. $i fiind -ca ateste cercurf

Out unele mai mari gi altele mai mici, se ntelege lesne ca
ele nu se intilnesc de loc unul cu altul. De aceea o planet
niel odat nu se va put lov de alta planet, de vreme ce
unele se migc mai aprpe de sre de ct dnsa, iar altele
mal departe.
Cu cometele nu este tot ag. Migcrea lor este mult mal
neregulat. O cornea nu descrie un cere, in al cru! mijloc
se fie srele, ci ea vine une -ori frte aprpe de sre; iar
alte dati se duce frte departe de el.
Din asta pricin, drumul urmat de o comet se Incruci-
gaz mai tot -d'a -una cu drumul urmat de una sail mai multe
planete.
Dar daca este ag, re nu s'ar pute ntmpl cnd -v ca
pmntul s se lovsc de vre -o cometa ?
SA ne nchipuim dou gosele, cari se ntlnesc; sa ne ma!
nchipim ca pe una din ele merge o trsur, pe cea -1 -alta
o alta trsur. Se ntelege ea daca cele doue trsuri vor a-
junge in' acola$ timp -la locul de ntilnire al soselelor, ele se
vor lov una de alta. Tot ag s'ar lov planeta cu cometa,
daca s'ar nemer sa ajung amndoue in acelag! timp la
punctul unde se ntlnese drumurile lor.
In deosebl, menil gi -al pus ntrebarea acsta pentru p-
mnt. Ere nu cum -v se va ntmpl odat ca pmntul, in
migcarea lui, sa se lovsc de vreo cometa?
Intelege ori -cine ca dac cumv ag cev s'ar ntmpl,
gi dac cometa ar fi un corp solid, cnd ea s'ar lov de p-
mint, s'ar put ntmpl, sa se sdrobsc pmntul in bu-
cati; s'ar mai pute ntmpl sa se nfierb'nte din lovitur,
precum se nfierbnt fierul lovit cu clocanul, gi nfierbn-
tarea sa fie ag de mare, in ct sa per gi menii, gi tte
vietatile de pe pmnt. S'ar maI pute Inca ca, dac cometa
ar cde In mare, s faca sa dea apa mrii peste malurl,
gi sa mece tot in drumul ei.
Snt sute gi mi! de an! de and meni trlesc cu frica
acsta. Nu se arata odat o cometa pe cer, far sa se g ,
ssc cate un istet, care sa .prec4ic ca are sa prpdsc
pmntul.
E adevrat c de cele mai multe ori meni niel. nu s'al
gndit ag de departe. Pe ce! cari n'al avut sciinta de carte,
i -a speriat mai adese -ori numai vederea comete!, pentru ca
cometele se ved rar. Cnd vedeal ivindu -se o stea cu cd
g1' nchipuial ca ea prevestesce tot felul de nenorocir! : rs-
ble, belle, frrete, versri de ape. Grza-i fce sa vada
de multe or! gi lucruri cari nu eral. Une -ori li se pre ea
Oda cutrei comete este in forma de sabie, gi -'g nchipuia
ea asta nsemnz resboil. Alti! se agteptal la mar! versr
de snge, pentru ca li se pre cd cometa era rogie ca An-
gelo.

www.dacoromanica.ro
130 ALBINA

Astcjl, multumit lui Dumnecje, tte pove tile acestea nu

le mai crede nimen. S'a tinut socotl de cometele cari s'ali
artat, $i s'a vcjut c nu este nidi olegtur ntre artarea
1or i nenorocirile ce lovesc omenirea. De cte ori pe cer
er cte o cometa frte mare, 0 tocmai atunci era anil ce!
mai bun!, mai mno$i $i ma! De cte ori iar0 ne-
ncrocirile cele ma! mari s'ali ntmplat, tocma! cnd pe cer
nu se vcjuse nid o cometa de an! ntregi !
SA ne ias dar din minte ca artarea une! comete este
semn de nenorocirl. Credinta acsta este o copilrie, pe care
n'o ma! gsesc! la nidi un om cu judecat.
Cum rmne ns cu frica calor car! se tem ca nu cumva
pmntul sa se lovsc de vre -o comet ? Am vcjut mai sus
c acsta se pte prea bine ntmpla cu att ma! mult, ca
numrul cometelor este cu mult ma! mare de ct 10 nchi-
puesce cine-va. E adevrat ca tree ani pn sa se vad cte
una pe cer. Cnd ns cercetz cine-va cerul cu ochianul
gsesce in fie -care an cte cinc!, se $i mai multe comete,
car! snt a de mici, In ct nu se pot ved de ct cu o-
chianul.
Nu cumva vre -una din acestea ar put lov pmntul?
Invtati1, msurnd drumurile tuturor cometelor gsite pn
acum, vcjuser ca nu este nid una, al cre drum sa se n-
crucikleze cu drumul pmntulu ; prin urmare, nu ar fi fost
nidi o temere de o ciocnire Intro pmnt $i vre -o cometa.
Mal in urm ns s'a v jut c snt dou sa tre! comete,
cari se pot ntln cu pmntul ; i anume : una din ele pa
la 1 August, una pe la 1 Noembre $i una pe la 15 Noembre.
Temerile menilor puteali dar sa se derotepte din nog. Eaca
ns cum s'a vcjut c nu era nimic de temut:
Astronomi! gsiser ca una din cometele acestea trebuia
sa se ntlnsca eu pmntul la 1 Noembrie 1866. In cjiva
aceea, ce! car! sciali despre ce e vorha, a tepta eu nerb-
dare, sa vad ce se va ntmpl. Cnd colo nu s'a ntmplat
nimic alt -deva de ct ca In nptea aceea a ccjut o minu-
nat plle de stele.
Ce dovedesce asta ? Nimic alt, de ct c cometa era numai
o aduntur de bucti de materie, dup cum am spus ma!
sus. Cnd pmntul a dat peste ea, petrele acelea ali intrat
in aerul pmintesc, i unele ali ccjut pe pmnt, altele art
trecut prin aer, i s'ali dus nainte. Pe cnd ns cdea
sa trecea prin aer ele, prin frecarea 1or cu aerul, s'ali in-
ferbntat a a de tare in ct, s'ali aprins, aia c menilor
li s'a prut ca vd o p16ie de stele, pe cnd nu era de ct
nisce pietre aprinse cari cdea sa trecea prin aer. Unel9
din acele pietre s'ali gsit cadute pe ici, pe colo.
Pmntul ns nu a suferit nimic, din acst ntlnire cu
cometa. Ce ma! multi Omen!, nic n'ali sciut ca pmntul se
lovise de o cometa. Cine a patit -o ns ma! r a fost co-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 131

meta, pentru c atunci ea a pierdut att de mult, din causa

prtilor el cari a cclut pe pmnt, nct ac}i nici nu se
mai scie unde este cometa aceea.
SA nu ne mai facem dar nici o spaim de comete, de vreme
ce chlar atunci cnd dm peste ele, nu se ntmpl pmn-
tului nimic r, s nu dm nici un creclmnt proorocilor
mincino$1 cari, din cnd in cnd, da de scire cd pmntul
are s se prpdsc in cliva cutare. Tte acestea sunt
nscociri.
Iac numai ce mai am de adogat :
Cometa din 1866 s'a desfiinlat, in adevr; dar tot 'a mai
rmas din ea rem$ ile, $i de cate ori pmntul trece prin-
tre rm ilele acestea, este iar cate o plle de stele. Acsta
se ntmpl in fie -care an, cam pe la 1 Noembre, dar mal
ales la fie -care 33 de ani.
El bine, tocmai anul acesta sunt 33 de ani de la ntl-
nirea din 1866. Este de cre4ut dar cd anul acesta plla de
stele va fi mal bogat i mai frums de ct in alti ani.
A a dar, daca va fi cerul senin, s -1 observm In noptile
de pe lng 1 Noembre, $i mai ales in cele de Smbt,
Duminic Luni, 30 i 31 Octombre, i 1 Noembre.
Tot a a se- vd multe stele ccltre $i in noptile dintre
30 Iulie i 2 sati 3 August, in fie -care an.
Prin urmare, ceea -ce alta dat fce grza mnilor, pentru
noi va fi numa minunat care ne -ar umple de _
multumire.
I. C. S.

Un no sistem de a face vin bun

intre tte industriile nstre, fabricarea vinu-

lui, se face .0i astii ca i acum 100 de ani.
Avem varietdti frte bune de struguri pen -
tru fabricarea vinului, dar ce folos c vinu-
rile fabricate la noi se strie. frte u or din causa
prstei fabricatiuni. Cnd din nenorocire culesul se
face In conditiuni role, atunci vinul este 0 mai prost.
Vinurile nstre fabricate In mod primitiv i fr
mult btae de cap, snt frte adese ori expuse la
flre, o *etl i alte belle; cari belle snt tte pro -
vocate de -noce fiinte frte mici microscopice. Ne-
muritorul Pasteur, in lucrrile sale a dovedit cd
aceste fiinte cari provc. fermentatiunea i blele
se pot omor la 650.

www.dacoromanica.ro
132 ALBINA

De atunci lumea s'at ncercat a apr vinul prin

ncllire, dar operatiunea este frte delicata une-
ori fiind rt condus, vinul prinde gust de fiert.
De mai multi ani, menii de sciinta., lucrza. pen-
tru a transforma metdele de vinificatie 0 a form
o industrie stabilita. pe baze ntr'adevr sciintifice.
In timpul din urma unul din aceti meni de sciinta,
d-1 Rosensthiel, a fa.cut cunoscut Academiei de sciinte
din Paris, resultatul experientelor pe cari le-a f
In acsta privinta. timp de 4 ani In Franta
Tunisia. Resultatele at fost excelente; a cd cre-
dem necesar a trage atentiunea celor interesad.
Descoperirile d-lui Rosensthiel, spune La Ligue"
du Midi, vor permite s se steriliseze mustul, pa.s-
trnd nealterat gustul lui, fapt frte important, pen-
tru ca. In general nca.liitul unui must numai la
35 fa.cut In contact cu aerul de podgoreni, comu-
nica vinului un gust nepla.cut.
D-1 Rosensthiel nca.liesce mustul la 500 In pre-
senta acidului carbonic, iar nu a aerului. Inclli-
tul l face In 3 rnduri i ntr'un aparat cu ser-
pentin (tub ncola.cit fn forina. de arpe) a ca.rui
temperatura se pte schimba.
lata cum procedza. exprimentatorul : Strugurii
culei snt calcati sat sdrobiti pui ntr'o toci-
tre ordinara iar In masa mustului din tocitre se
introduce gaz de acid carbonic. In tot timpul in-
ca.llitului acsta atmosfera. de acid carbonic este
pa.strata cu ngrijire pentru a mpiedic oxidaiu-
nile.
Mustul din tocitre se lasa. apoi sa. curga. prin
partea de jos a tocitrei In serpentinul nca.liit, de
unde eind este condus din not In tocitre nsa prin
partea de sus, i trece prin botina. pentru a se
scurge din not pe partea de jos a tocitrei 0 a
trece apoi iara. prin serpentin pna, cnd mustul
a ajuns la 50. Atunci se lasa. mustul sa se rcsc.
pina. la 38 i apoi se ncllesce Inca. o data la 50
tot prin metoda de mai sus.
Mustul trebue nca.llit cel putin de 2 ori, pentru

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 133

c temperatura mustului sclnd la 380 , fermenta-

iunile rencep sub influenta drojdiei rmase neo-
mort la prima nclSlire. Mai bine chiar este s
se nclisc mustul de 3 ori, cci 3 nclliri snt
de ajuns pentru a asigur pstrarea mustului ste-
rilisat.
Al 2-lea punct descoperit de d. Rosensthiel este
solubilitatea materiel colorante rouie In mustul stru-
gurelui, chiar fr niel o fermentatiune. Se crede
pn acum c materia colarant continut In pelita
bobului, gi care colorz mai trii vinul intr In
solutiune din causa alcoolului (spirtului) format prin
fierberea mustului. Lucrurile nu se petrec ast-fel.
Tinnd strugurii sdrobiti cate-va csuri la tempe-
ratura de 50, mustul va da un. vin frte colorat,
mai colorat chiar de cat pe calea obicinuitd.
SA se observe c. In acest not mod de vinifieatie,
plecm de la un . must steril, care nu va ptzt In-
cepe s fiarb de cat dac-i vom adog noi o alt
droj die.
Acsta este punctul capital, cci podgornul pote
alg drojdia ce voesce. Drojdia contribue In
mare parte a da gustul vinului i acst drojdie
difer att dup struguri ct dup podgorii. Pen-
tru fie-care podgorie putem alege drojdia variet-
tilor de strugur care dati vinul eel mai bun.
Sterilisnd maI ntit mustul apoI adogn-
du-i o drojdie nou ca s fiarb, obtinem un vin
mai bogat In alcool, din caus c afar de drojdia
adogat de noi, se mai gsesce In mustul tratat
ast-fel $i alte feluri de drojdii i microbi cari In
loc s prefac zahrul din must in alcool l pre-
fac In acid carbonic i ap.
In Wile calde (printre cari ne putem numr)
acst metod este cu deosebire aplicabil. Ea va
nltur fermentatiunile incomplecte cari se produc
une ori i la not Vinul va fi mai alcoolic i mai
colorat. Incercrile fcute In partea de miai-li a
Frantei a reuit de minune.
In definitiv ctigul noului mijloc de vinificatie
al d-lui Rosensthiel stilt urmtrele : Lipsa gustu-

www.dacoromanica.ro
134 ALBINA

lui de vin fiert; solubilitatea materiel colorante a

strugurelui chiar in mustul provenit din el; steri-
lisarea la o temperatura relativ mica; alegerea dupa
vointa a drojdiei, ast -fel a sa obtinem un vin mai
bogat in alcool si eu un buchet placut.
TARA DRACILOR
pitanul engles Welby, care a fcut o cltorie prin
prtile pn acum necunoscute ale Abisinie ,si Ugan-
dei, rentorcndu- se la Londra, i-a povestit intere-
santele sale aventuri i impresiuni din cltorie. Cele
mai curise lucruri le-a vclut in cercul Valamo, despre care
se dice c e tara dracilor. Valamo, dice cpitanul, are
un nume frte r; am auclit spunndu-se adese-ori, c
cine pune piciorul pe acel pmi:nt, devine victima draculu.
Se ntelege, n'am dat credmint acestor vorbe bbesci, dar
dupa ce m'am interesat de lucru, a trebuit s fia marto-
rul unor fenomene att de curise, in cat nid acum nu
pot s-mi da sma de ele.
Primul lucru neobicinuit mi s'a dat a-1 vede atunci, cnd
unul dintre somalici, ce era cu mine, ncep de odat s
ia cmpi strignd cat lu gura: Valamo! Valamo!
El era frte agitat i tremur. In unele momente pre a
fi mai linistit, si atunc strig, c l'a luat dracul. Tt np-
tea el a fost nebun, dar in diminta (ilei urmtre iarsi
s'a simtit mai bine. In decursul cltoriei a mai avut un
atac Si atunc lu in mn un cutit, amenintnd cu mrte
pe ori-cine s'ar apropi de el. Omeni spun c e frte pe-
riculos a mnc in presenta unu indigen din Valamo. Unul
dintre Sudani cari era cu mine, a mncat i timp de dou
dile nu i s'a ntmplat nimic, ns in cliva a treia a nebu-
nit. Nebunia ncep s cuprind pe un al treilea dintre
menii cari era cu mine, dar in decurs de o di si el s'a
vindecat. Voind s lmuresc aceste casuri, cudate, m'am
hotrit s mnnc in presenta unei sute de indigeni din
Valamo. Am mncat frte bine imediat, dup mncare
nu mi-a fost nimic, a doua (i ns am devenit bolnav. Se
ntelege, m'am fcut a nu da atentiune ntmplrii, dar ca
s constat causa blei mele, n'am putut nid de cum.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 135

Treff dile i dou cntri

(De V. O. V. Horn.)
Tradueere de Gr. Menitiu.
Uf, ce frig! Trebue s fac! foc, d -le profesor!
AO IT vorb poetulu! Gellert, medicul set, un brbat mic
i gros.
Voesc! d -ta s te ruinez de tot? Dta trebue s eai
Intr'o odaie mai cald.
Gellert zimb melancolic.
Lemnria mea sufer de oftic, aise el, i punga de
asemenea. Ins fil lini tit, d -le doctor, me voi ngrij, me
voi ngrij.
Medicul se plec peste masa de scris a lui Gellert i aise
ntr'un ton ntrebtor
Ah! o cntare noue ?
Gellert surprins, clip din ochi. Doctorul o tin ctre fe-
rstra mpodobit cu fiori de ghiat, i citind -o esclam
Excelent! o cntare curat cre$tinsc. Iubite d -le pro -
fesor, acsta trebue s'o copiez pentru sosia mea. Dimint
o primesc! napol.
Pe urm pip pulsul lui Gellert observnd :
Incet, incet ; ederea este pentru d -ta o nenorocire..
Iti trebue un cal, s clresci. D -ta trebue s -41 cumper! un cal.
Iar s cumper. N'ai cum-va mai multe recete de aces -
tea eftine, d -le doctor ? Tocmai bine mi vin acuma, rspunse
Gellert cu un zmbet duios.
Medicul se deprt. Gellert ca pe gnduri. Eri mai a-
vuse nc 30 de taler!, asta! nimic; lemnele mai ajun-
geail col mult opt aile. Ban! n'ave de undo -prim.
Dar ce! 30 de taler! de eel co s'a fcut?
Intr'o strad dosnic $i mica a ora$ulu! Lipsca se afl o
cscir, care era proprietatea bogatulu! Neidhardt, un om
sgrcit In t puterea cuvintulul. Er o cldire miserabil,
dar tot y! mal aduce chiria. De multl an! locui intr'nsa
un cismar srac, dar cu frica lu! Dumneae, cu femeia sa
i cu mult! copil. Grija pentru plnea de tete ailele i g-
sise aie! adpost; bietilor Omen! le merge r de tot. Peste
vara tot se luptaser e! mal u or cu greul vietil, dar acum

www.dacoromanica.ro
136 ALBINA

era iarn, er timp de rgsboi, ger mare, iar ctig putin,

.

putin de tot ; pe lng acestea se apropi i rata pentru chi-

rie, care se ridicase la 30 de talerT, i sgrcitul de Neid-
hardt IT amenintase c-' d afar.
Femeea cismaruluT se ma' -duse odat la cel cu inima im-
pietrita; dar in zadar, acesta nu cunosce ndurare. In ge-
nuch', cu ochil necat' in lacrimi se rug femeia s-' maT
a$tepte; e' tot-d'a-una ar fi pltit cinstit. Tte in zadar!
Se apropia diva ngrozitre. Supgrarea pusese pe spriji-
nul.familieT la pat. Aerul rece al ierne' strbte in odaie
pe lng gmurile descleite, i $se copil mici stetea in
jurul sobe' red', plngnd de frig i de Mine. Biete' mame
pre c i se rupe inima. Bolnavul tata ns gr :
Domnul Dumnede a eis : chiam-mg In necazurile tale
1 eil te voi mntu, i tu s mg prea mresc' pe mine.
Venid s ne ndreptm rugciunea nstr catre dnsul.
Tatl se rug fierbinte $i plin de credint. $i cnd c}ise
amin, o raza de ncredere i multumire IT nvel inima o-
bosit.
Mama plec cu dol copila' catre trgul de lemne spre a
adun -achi' pentru foc. Er o di lumins de iarn; un vnt
rece sufl de la est, cu o asprime t'etre, ptruncind prin
h'nutele subtirele ale srmanilor, in cat ace$tia muria de
ger $i de Mine.
TocmaT atunc' ieise i Gellert la preumblare din causa sa-
natati'.
Observnd copiii cu mama lor, le urm invent In palto-
nul WI* cald, cptuit cu blan. Copii' alergase cev nainte,
iar mama merge dup dnii in pas domol, $i abtut se
aecj pe o piatr cu ochil scaldati in lacrimi.
Gellert cunosce supgrarea i srcia. Amndoug a fost
adese orT speti' easel sale printesc', in care tria odat
13 copi', iar venitul printilor mic, mic de tot. De aceea p
ncetior catre sgrmana femeie i o ntreb de necazul e' cu
atta blndete, in ct cuvintele sale ptrunser adnc in su-
fletul e'. Femeea put s descopere tt supgrarea $i mize-
ria sa necunoscutuluT domn, cum bunr Neidhardt IT va
alung m'ne-po'mne pe strad dac nu-T vor put plt
ce' 30 de taler', cum va fi acsta mrtea brbatuluT e' i
cum va trebu ea i copii' s mr de Mine.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 137

Femee, esclama Gellert, Domnul Dumnede tresce nc/,

yi daca aveti credinta, vetT ved marirea lui ! . . .
El porunci femeeT, sa-1 urmeze. Acasa dESChise pupitrul
s, lua eel 30 de talent yi-T d/d femeiT. Cnd femeea de
bucurie vol sa se arunce la pamnt ei sa-T imbr/tiyeze ge-
nuchil, el o opr c}icndu-T :
Multumiti lui Dumnec}e, care a ascultat rugciunea
vstra. Iar la Neidhardt sa nu mergT nainte de 11 ore, spre
a-1 plat chiria.
Dup/ ce;, Gellert rmase singur In od/ita sa, y1 ndrepta
privirea catre cl Atot puternic yi plec/ cev mainte de 11
la b/trnul Neidhardt. Acesta tocmal yede la o, masa cu
banl, ei nu- prea vene la socotla, de a fi turburat, dar-
fata de un barbat pretutindenl att de stimat, trebui s/ fie
mai prevenitor de cat il lasa inima. Gellert *Ilse:
Domnule Neidhardt, de la d-ta pte i:nvgt omul sigur
multa bunatate. D-ta veil* pricepe bine arta de a face cu da-
rurile ceresci ntr'adevr bine.
Sgrcitul y1 perd cumptul. Consciinta sa 11 spune lu-
teo limba destul de clar/ tocmai contrariul. El ar fi dorit,
ca profesoruluT sa i se pard/ yi urma.
Gellert ins/ f vorb mai departe despre multumirile su-
fletescT ale bine-faceriT, cu atta c/ldur/, in cat c/m/tarul
ncep s/ asude.
De odat/ csul bate unspre-dece ci Cu. prima btale in-
fra ei srmana femee in odae c o fat/ stralucitre esc1a-
mnd :
Iat/ v'aduc ceT 30 de talerf, ei acum dati-mi ei scrisre
aceea, pe care v'a trimis-o b/rbatul mel bolnav de mrte
ca s/ nu ne dati afara din cas/.
Neidhardt, care p/re c/ are foc sub picire, dise:
O, n'a fost neap/rat de lips/ ; n'am luat dr lucrul ae
serios ! VedetT acum am visita ; dceti v acum.
Intr'aceea apuc/ cu degetele sale nodorse fiyicul cu bani
0-1 buzunar, Gellert ins/ murmura :
Sint treT-c}ecT de talerl el nu-1 legat niel un bestem de ei.
Si Neidhardt simt la audul acestor cuvinte nisce fiori du-
dap'. Iar femeea continua :
Da, da, acuma clicetT c/ n'ati luat lucrul serios. Eri
ins/ ne amenintati s/ no aruncatT cu bulendre cu tot pe

www.dacoromanica.ro
138 ALBINA

strada! Noi nu te-am blestemat pentru acsta; din contra,

berbatul me s'a rugat pentru d: ta; ca milostivul Dum-
nec}e s fi nmie inima impietrite, $i adT dimint Dum-
nec}e a vcjnt miseria nstr : and plngeam rezimate de
o piatre, m'a gsit acest domn bun 0 mi-a druit cet fret-
Oct de talent !. ..
Gellert IT fc semn se tace, dar femeea continua:
Nu mai faced semne ; ea trebue se o spun, cad alt-
cum prea greet mi st pe inim.
Neidhardt ro pn dupe urecht. De odat fuse se recu-
lege, Intinde femeei eel 30 de talent, trage cu condeiul peste
socotla de pe pupitru i dice :
Femee, datoria vstr este pltit, cumpr pine $i te -
'rngrijesce de bolnavul t berbat. Dupe aceea se ntrse
ctre Gellert cu cuvintele : M ult pretuitul me domn, d-ta
nu at numai serien frumse, ci fapte frumse. Vino, se
mergem mpreun la srmana familie.
is $i fcut. $i in odeita cea srace licr o raze bine-
fecetre din ajutorul ceresc omenesc, rugciunea cis-
marulu a fost aucjit peste ateptare, ego!. Neidhardt fed'
din acea di mult bine familie3.
Inainte de plecare, doctorul eel mic $i gros vru se vacle
lemnele lui Gellert. Vc}ndu-le, cletin din cap, porunc
totu0 s i se fac bolnavului foc din grea. kcum voi s
piece, spre a aduce femeei sale noua cantare a lut Gellert,
dar cnd crm pe dupe colt, l ntmpin o femee sera-ace,
cu cuvintele :
Domnule doctor, ostenit, ve rog, pine la berbatul me.
D-1 profesor Gellert d-1 Neidhardt v rg.
Iare0 Gellert, murmur doctorul ; l cunosci pe acela,
femee ?
Da, rspunse femeea ntr'un ton resolut i ncrecjtor.
Aha, ad cheltuit baai, esclama doctorul, de aceea
sufere el acum frig. Femeii IT ccj ca o ptr de mr pe
inima, aucjind, ce bunul domn trebue se duce lips din causa
e. Doctorul ns i aise: Dar nu ve ntristat, femee, pe un
ast-fel de om nu-1 prsesce bunul Dumnecje.
El proscrise cev grb In spre case. Ac l Wept un
flc cu un cal gata de nclecat.
Ce este ? ntrebe doctorul.
Primarul din Vachau ve rg, se venid, pentru Dumne.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 139

ce, numai de cat pn la dnsul. Femeea sa este gre bol-

nava. Doctorul ncleca si porn in fuga calulul.
Er aprpe de nestrbtut. Trupe prusiene ocupase strada.
In sfrsit ajun3e la locuinta primarului si doctorul si vc}
numa de cat de datorie.
Dupa ce trecuse pericolul, doctorul fu silit s ia loc la mas,
In jurul creia sedea oficeri prusieni, cac bine nteles,
primarul ave o buna gospodrie.
Doctorul era tare flmnd, de aceea se si apuc serios de
mancare. Dup ce-si pregtise stomacul pentru a doua se-
rie de bucate, aise cel mai mare dintre oficeri:
Domnule doctor, as- c sinteti din Lipsca?
Da, rspunse doctorul, scotndu-si inca o bucat de crnat.
Cunscet pe profesorul si poetul Gellert ?
Doctorul puse acum cutitul si furculita pe masa' si aise :
E sint medicul si amicul lui.
As ? mi s'a spus c ar fi bolnav.
Da, asa este, ar trebu sa faca mai multa miscare; i-am
spus chiar ac}i diminta sa-si cumpere un cal.
Ei, si el si va cumpr ?
Da, rspunse doctorul rc}nd, voint ar fi, dar cu m-
plinirea merge greti, frecndu-si la aceste cuvinte degetul
cel mare cu aratatorul.
Dar Gellert e srac? ntreb oficerul impresionat.
Da, e srac, srac lipit.
Si-acum povest doctorul tot ce scia, mai ales despre Neid-
hardt si despre srmanul cismar. Oficerul bata in palme stri-
gnd:
*i un ast-fel de om vrednic nu-si pte cumpr niel
lemne, niel un cal !
Dar, d-le doctor, aratati-mi cntarea cea nou a lui Gel-
lert, de care mi-ati vorbit! . (Sfrgitul in No. viitor).

Cronica sptmnei
In aceste din urm dou sptmn, putine lucruri
s'a intimplat in Europa, cari s merite s fie povestite.
-- La noi in tara, lipsa de ban a mers crescnd me-
re. Grnele snt putine i cele cari snt se vnd gre de
tot. Se v: rbesce mere c guvernul va face un mprumut

www.dacoromanica.ro
140 ALBINA

de bani in streintate, dar pn acum inc nu 1-a fcut. E

lips mare de ban si in streintate.
Impratul Rusiei, Nicolae II, a fost dilele acestea de
a vdut la Berlin pe Impratul Vilhelm II al Germaniel.
Peste cate-va sptmni, Impratul Vilhelm va merge si el
in Anglia, ca s visiteze pe regina Victoria, care-i este bu-
nic, de vreme ce mama mpratulu Vilhelm este fiica re-
ginel Victoria.
Nu se scie ce o e,s din aceste ntlnir de reg si im-
perati.
In Africa, continu cu nverunare rsboiul intre Boeri
,si Englezi. Cei dinti ad fost pn acum pretutindeni in-
vingtori.
In partea despre apus, el ad inconjurat i bombardz
Mafeking, cel mai nsemnat ora englezesc in partea aceea.
In partea despre rsrit, dupa ce ad intrat In colonia
Natal, si dup ce ad btut pe EnglezI la Glencoe la
Dundee, acum ia nchis inconjurat in or4elul La-
dysmith. Sptmna trecut a fost aci o btlie insemnat
pe care a c,stigat-o tot Boeri. Englezii ad perdut 6 tu-
nur ,si 2.000 de meni prinsi, pe lng mai multe mil
omorti si rniti in lupt. Pe eel' earl a mai rmas, i-a
nconjurat Boeri din tte prtile, si nu se scie de ad mai
scpat vre-unul,
Englezii sint frte ingrijati de ntorstura pe care o ia
lucrurile in Transvaal. Ei trimit mere ajutre ; deci pin
s sossc ele in Africa, trebue sa treed ,sse sptmni,
i pn atunci cine scie ce se va mal ntmpl pe acolo !

INFORMATIUNI
Creginisuaul.
Prin sfaturile preotului St. Andreescu si a nvltorului I. Dimitriu
din satul \Iosna, judetul Flci, s'a convertit la religia crestina ortodoxa
de rsrit femeea, Maria Teot, de rit apusan si care locuesce in c}isul sat.
Cerimonialul ungeri cu sf. mir, dup aprobarea chiriarhulu respectiv,
s'a efectuat de preotii St. Andreescu $i P. Profir, in diva de 9 Octoinbre
expirat, in biserica din sus disul sat, la vecernie, in present a 4 nasi :
D. Dima, consilier delegat, Ioan Proca consilier, Sim. Gay. Andronache
,i Ioan liciun locuitori fruntasi, $i a o multime de locuitori frunta,i
curiosi-de- faPtul unic in sat.
I. Dimitriu.
Asistent

www.dacoromanica.ro
 Serviciul statelor personale din ministerul Cultelor si Instructiunii
publice s'a unit cu serviciul statistici sub conducerea d -lui Mihail De-
metrescu. *
* *
Jo 28 Octombre s'a terminat examenul de definitivat al institutorilor
din circumscriptia Bucuresci. Duminec 31 Octombre ncepe exameaul
nvttorilor. Sint 300 de invttori in circumscriptia Bucuresci cari
depun acest examen.
* *
Examenele de capacitate pentru nvetmintul secundar se reduc
pentru anul scolar 1899 -1900 la urmtrele :
Religia la 1 Noembre 1899;
Geografia la 15 Decembre 1899;
Germana la 1 Martie 1900;
Franceza la 1 Maiit 1900.

BIBLIOGRAFIE
A aprut Istoria Bucurescilor de d-1 G. Ionescu-Gion, inspector ge-
neral al nvtmintului secundar. E o lucrare de 816 pagini si contine
multe si frumse ilustrati.
Vom reveni. *
* *
Lynul viselor, Poem dramatic in dou acte, de In Adam.
Pretul 1 let, la tte librriile.

ADRESE CATRE REDACTIE

Aduc cele mal marl laude, comitetuluui de initiativ si de Redactie,
earl a avut fruuis inspiratie, de a dat la lumina poporului, revista
Albina, care revars asupra cetitorilor si abonatilor dulcta si lumina
sufletulu. Neniloll
Abonatul dv.

MULTUMIRi
Venerabilul preot Marin Dumitrescu de la biserica St. Ioan (Mosi)
din Bucuresci, oferind bibliotecel parohiale Ceplenita jud. Iasicartea:
Istoricul a 40 de biserici din Romnia, volumul I-i, Epitropia i aduce
vii multumiri. C. Ianolliu
Paroch.
*
* *
Subscrisul, nvttor diriginte al sclei rurale din cat, Listva, co-
muna Grindeni, Dolji, aduc viile mele multulniri, d-lui Gheorghe L-
zrescu, comersant in orasul Caracal, jud. Romanati, care a bine-voit a
da suma de 5 lei pentru a se cumpr tblite si condeie de pitr la
elevii sraci din clasa I ai acestel scle.
Oprea I I'opescu
Inv. dirig. Ligtdva, Dolji

Domnil abonad cari si-at schimbat adresa sint rugati a ne comunic

noua adres, artnd comuna, judetul si oficiul prin care ail primit pin
In present revista; acsta pentru a nu suferl Intrerupere In primirea
reviste.

www.dacoromanica.ro
 :..:
(e'

lh {xsY

PEPINIERILE
DATCULESCU
Din Slobozia- Galbenu, jucleful R.- Surat
Comenqile se primesc si la Depoul Datculescu
117 Victorie, Bucuresci
Arbori ce se plantz d'acum, tmna, se prind fr a se uda.
Imense cantitati de arbor roditori
de alee
de imp,durir.
Preturi mai eftene ca ori-uncle
Ast-fel :
50.000 Peri altoit de 3 am, piramide frumse, cu 803 lei mia, 90 suta si 1,20 b.
40.000 Me
Men col-611a sus 900 , 100 1,50 G
L
12.000 Artar americani de 3 metri, corna sus 1000 120 1,50 , .,z)
16.000 Frasini excelsior 3 ., 1000 120 1,50
*
etc. etc. A se care catalogul de la Depoul Datculescu.
117 Victoriei, Bucuresci.

Smnt de Moha tot -d'a -una verde (Paring de Ca-

lifornia) eel mai bun nutrel pentru ori-ce vita.
Smnt de ainestecuri furagere ce se smOn odata.
s pentru mai multi ani.
Buhai Vi-tele de Ras
Unt 3e vaci de Svitera
)27 FIN EXTRA. MEIU NETREERAT
PORU1111B DE StNIIlT1
(diferite varietti).
t4
In.stde Arte Gratice CAROL GOBL, BncurescT
U./ i'
www.dacoromanica.ro