drd. ing.

Svetlana Sauciuc

DEFINIIE SIMBOL
Simbolul este o poart ctre alte realiti pentru care nu avem reprezentri fizice, este modul n care putem cunoate tot ceea ce nu putem vedea, este poarta de acces ntre vizibil i invizibil, sau acel loc dintre lumi pe care-l contemplm pentru a nelege mai bine.

"Simbolurile reglementeaz lumea, nu cuvintele sau legile". Confucius

Descifrarea simbolului ne conduce, ctre descifrarea tainelor universului, deoarece simbolul anexeaz imaginii vizibile acea parte din invizibil, ntrezrit doar ocult, mai precis simbolul este poarta tainic dintre vizibil i invizibil, ua prin care trecem n dimensiunea universal i sacr.

MIEREA IN ISTORIE
Scrieri vechi si vestigii grafice confirma ca anticii confectionau stupi si foloseau mierea ca aliment, medicament sau tonic general. In India straveche, soldatii primeau, inainte de lupta, o ratie de miere, iar egiptenii rasplateau cu miere victoriosii din razboi. Mierea a fost unul din primele antiseptice si conservante cunoscute. Istoricii consemneaza informatia ca trupul lui Alexandru cel Mare a fost imbalsamat intr-un sicriu cu miere.

MIEREA UNICAT
Un unicat in natura: mierea este singurul aliment care nu se altereaza. Exploraturul rus MikluhoMaklai a avut ocazia sa descopere o amfora cu miere, conservata de cel putin 2000 de ani. A experimentat-o ca aliment pe mai multe animale si, in cele din urma, a mancat el insusi din produs. A fost tolerat perfect de organismul exploratorului.

DACII SI MIEREA
Dacii exploatau mierea pe scara larga, atat pentru consumul propriu, cat si pentru export. Din portul Tomis, vase comerciale, in special grecesti, plecau incarcate cu lana, miere si ceara cumparate de la daci.

MIEREA N ISTORIE
In Evul Mediu, mierea a ajuns obiect de cult. Aproape toate manastirile din Europa si Asia detineau stupine, iar traditia inca si astazi mai insista asupra efectului tamaduitor al fumului rezultat din arderea lumanarilor de ceara, desi laboratoarele nu au reusit nici sa confirme, nici sa infirme acest detaliu.

DACII SI MIEREA
Diferitele izvoare arat c pe teritoriul vechii Dacii apicultura cptase o mare dezvoltare. Xenofon (430-355 .Hr.) n lucrarea Anabassisarta c hrana geilor consta n primul rnd din miere, legume, lapte simplu sau preparat i foarte puin carne, cci credina n Zamolxes i oprea.

DACII SI MIEREA
Naturalistul roman Aellianus (sec.III .Hr.) n lucrarea De natura animalium arta c daco-geii creteau albine pentru miere i cear, iar prisosul l vindeau - fagurii cu miere formau un articol de seam al comerului i economiei casnice. Polibiu din Megalopolis (207127 .Hr.), geograf i istoric arta n lucrarea sa Istoria pragmatic c n regiunile pontice se exportau din teritoriile de la Dunre miere, cear i vinuri felurite.

ROMANII SI MIEREA
In secolul al XVIII-lea, conform documentelor epocii, n Moldova i Muntenia existau peste un milion de stupi. O statistic din 1763 menioneaz existena la acea dat n Moldova a 670 000 stupi. Moldova, caracterizat prin condiii pedoclimatice deosebite ce favorizeaz existena unei baze melifere bogate i diversificate, are o tradiie n creterea albinelor nc din cele mai vechi timpuri. Suprafee extinse mpturite ofer albinelor surse abundente de nectar i man pentru realizarea unor producii apreciabile de miere de calitate foarte bun.

ROMANII SI MIEREA
Odat cu dezvoltarea economic a acestei regiuni, n jurul marilor aezri urbane, dar i a celor rurale bine consolidate, s-au nfiinat culturi agricole care pe lng scopul agricol principal constituie o valoroasa surs pentru completarea produciei de miere alturi de zonele forestiere de interes melifer.

MIEREA UN ALIMENT COMPLEX

Stiinta confirma ca mierea contine toate vitaminele, mineralele, enzimele cunoscute in lumea medicala. Are toti aminoacizii esentiali cunoscuti, ceea ce face din ea o hrana proteica de exceptie, are glucide, iar hormonii, continuti in miere, sunt de o asemanare uluitoare cu cei din organismul uman.

SIMBOLISM ALBINA
De-a lungul timpului, albina, n-a scapat dorintei omului de a reprezenta ceea ce el vede si-l emotioneaza. Albina a constituit subiectul unor prejudecati, superstitii, credinte, simboluri si imagini.

 Prin etimologie si valori simbolice comune, exista o legatura mitica Intre albina si cuvant. Intr-o legenda, albinele lui Hymette sunt reprezentate asezand un fagure cu miere pe gura lui Platon, atunci cand, ca nou nascut, acesta dormea pe lauri. Dulceata mierii este emblema gingasiei, a gandurilor nobile si de asemenea este bucuria graiului. Aceeasi legenda este reluata de TiteLive, care ne relateaza: "ele (albinele) se asezau pe gura lui Platon Inca de cand era copil, prevestind In acest fel ."dulceata" graiului sau".

ALBINA - Simbolul elocintei graiului si al flatarii

ALBINA - Simbolul elocintei graiului si al flatarii

Legenda povesteste ca albinele se asezasera pe buzele Sfantului Ambrozie ca Intr-un leagan. Pliniu, vorbind In termeni plini de armonie, povesteste despre credinta romanilor, precum ca "albinele faceau mierea Intre buzele Sf. Ambrozie". Pentru Virgiliu "albinele poseda inteligenta divina". Diogene denumeste elocinta ca fiind un "snur Innobilat cu miere".

ALBINA - Simbolul elocintei graiului si al flatarii

Pythie de Apollon era deseori denumit "albina de Delphes". De la elocinta graiului la flatare nu este decat un pas. "Poate ca albina este simbolul desfatarii; ea are miere In gura si ac la coada, precum oamenii care flateaza prin grai si lovesc prin tradare. Pindare denumeste "placuta miere" ca fiind "fericirea succesului, bucuria elogiului" si adauga: "iata lucrul cel mai deosebit din lume!". Catulle, dorind sa-si Incante prietena, Ii spune ca este "dulce ca mierea".

Simbolul regalitatii
Albinei, ca simbol regal In Chaldeea si Imperiul Frantei, i se face urmatoarea apreciere: "trebuie sa luam In consideratie situatia reginei care este luata de rege pentru o viata, In fruntea unei comunitati industriale si prospere". Hieroglifa care "descrie" albina cu 6 picioare este asemanatoare cu cea a altor animale si cu a florilor si este o evocare a rotii cu 6 raze - simbolul solar. Albina ca simbol regal In Egiptul Antic, se asociaza

REGALITATEA FRANCEZA SIMBOLIZATA DE ALBINE

Regalitatea franceza este la fel de mult reprezentata de albine, stupul fiind modelul ideal de monarhie absoluta. Cei trei centi de aur sub forma de albine, descoperiti In mormantul lui Childeric I, mort In 481, reprezinta marturia acestui simbolism si pune printre altele, problema originii simbolului florii de crin prin stilizarea albinei.

SFANTUL AMBROZIE
Lupta cu arianismul era cu atat mai grea cu cat erezia patrunsese In sferele Inalte ale societatii romane. Justina mama Imparatului s-a folosit de Inalta ei pozitie sociala pentru a dispune Intemnitarea Sf. Ambrozie In biserica sa. A fost eliberat de poporul care Il Intelegea si Il pretuia. Sub Imparatul Tedosie cel Mare, scolile crestine se Inmultesc, paganismul este aproape total Infrant. Ambrozie se putea considera fericit si deplin multumit, dar nfrangerea unei rascoale la Tesalonic urmata de masuri dure de represiune cu uciderea unui mare numar de rasculati lau determinat pe Sf. Ambrozie sa interzica intrarea In biserica cerandu-i Imparatului sa se pocaiasca si sa-si marturiseasca public greseala. Pe langa epitetul de "Doctor melificus" sfantul este reprezentat si cu un bici In mana, biciuind deopotriva pe pagani, pe arieni dar si pacatele Imparatilor.

Sfanta Rita
Sfanta Rita care, era vizitata de albine care intrau si ieseau din gura ei pe cand dormea linistita In leagan.

Sfantul Bernard din Clairvaux

Sfantul Bernard din Clairvaux, cel care a fondat 160 manastiri In Europa si In Asia a fost supranumit "doctorul rau de miere", cum se poate vedea si din urmatorul fragment extras din opera "Fecioara mistica", atribuita lui: "Albinele sunt imaginea sufletelor care stiu si pot sa se Inalte pe aripile contemplatiei si care se despart, ca sa spunem asa, de trupurile lor, precum harnica insecta Isi lasa stupul spre a zbura catre gradina voluptatilor ceresti".

STUDIU
PRIVIND EFECTUL SIMBOLURILOR ASUPRA CRETERII PLANTELOR

PREAMBUL
PENTRU DEZVOLTAREA UNUI STUDIU PRIVIND AFECTELE SIMBOLURILOR ASUPRA ALBINELOR I A MIERII DE ALBINE

OCULT SI SIMBOLIC
Cuvntul ocult provine din latinescul occultus, care nseamn ascuns. n perioada contemporan cuvntul este folosit pentru acele tiine i arte care implic cercetarea lumilor subtile, care se presupune ca exista dincolo de percepiile noastre obinuite i de experiena noastra familiar.

OCULT SI SIMBOLIC
Simbolurile, care sunt numite oculte, sunt cele care ne conduc tainic n lumea adevratelor nelesuri, n lumea spiritual, pe trmul spiritului. Simbolurile oculte - scrierile oculte n care se folosesc simbolurile desemneaz existena unei lumi tainice n care, doar puini au acces.

COMPARAIE
PLANTE CRESCUTE SIMPLU I PLANTE CRESCUTE N APROPIEREA UNEI CRUCI

MOSTR

COMPARAIE
PLANTE CRESCUTE SIMPLU I PLANTE CRESCUTE N APROPIEREA UNEI ICOANE

MOSTR

COMPARAIE
PLANTE CRESCUTE SIMPLU I PLANTE CRESCUTE N APROPIEREA UNEI IMAGINI REPREZENTND-UL PE MNTUITOR

MOSTR

COMPARAIE
PLANTE CRESCUTE SIMPLU I PLANTE CRESCUTE N APROPIEREA UNEI FORME GEOMETRICE SIMBOLIZND FRUMUSEEA

MOSTR

SIMBOLISM I PUBLICITATE
Fiind universal, simbolul are capacitatea de a ne introduce simultan att n inima individului, ct i n cea a grupului social
Cine a ajuns s neleag n profunzime simbolurile folosite de o persoan sau de un popor, cunoate cu adevrat persoana sau poporul respectiv.

V MULUMESC!