PĂZITORII

PRAGULUI
la
PĂTRĂUŢI

BUCUREŞTI • 2018
 Această carte apare în urma colaborării dintre voluntarii Asociaţiei „Prietenii Bucovinei”
şi voluntarii „Art &Heritage Association Romania”

Povara şi Bucuria Moştenirii (G.H.)................................ 4

Geometrii Ziditoare (T.U.) .............................................. 43
Vocea Soarelui (G.H.) ...................................................... 52
Ţarul Ioan Ştefan şi Ţara Moldovei (G.H.).................. 77
Bucuria şi Povara Moştenirii (G.H.) ..........................111

Text:
Gabriel HEREA, Tudor Cătălin URCAN
Foto:
Petru PALAMAR, Costin POPESCU, Dragoş LUMPAN
Redactori:
Nicoleta ZAGURA, Cristian MUCILEANU
Tipar:
ACCENT PRINT Suceava, Director: Cătălin EPURE

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Păzitorii pragului la Pătrăuţi / text: Gabriel Dinu Herea şi Tudor Cătălin
Urcan ; foto: Petru Palamar, Costin Popescu şi Dragoş Lumpan ; red.:
Nicoleta Zagura şi Cristi Mucileanu. - Bucureşti : Meteor Publishing, 2018
ISBN 978-606-910-090-5
I. Herea, Gabriel-Dinu (text) II. Urcan, Tudor Cătălin (text) III. Palamar, Petru (foto.)
IV. Popescu, Costin (foto.) V. Lumpan, Dragoş (foto.) VI. Zagura, Nicoleta (red.) VII. Mucileanu, Cristi (red.)
008

© Asociaţia „Prietenii Bucovinei”

POVARA ŞI BUCURIA MOŞTENIRII 3
4 PĂZITORII PRAGULUI LA PĂTRĂUŢI

POVARA ŞI BUCURIA MOŞTENIRII

Timpul este cel mai subtil dintre dușmanii materiali ai omului. Ciocnirea noastră cu puterea distrugătoare a kro-
nosului este dramatică. Trăim sub influența timpului și el se comportă asemenea unui râu care ne cuprinde și ne poartă
îndepărtându-ne de menirea noastră. E ca și cum ar trebui să urcăm pe o scară rulantă care coboară. Putem urca? Sigur
că da! Nu e însă un lucru ușor: trebuie să alergăm mai repede decât scara. Vom înainta încet, făcând un efort dublu.
Dacă vom persevera, vom ajunge sus. Dacă însă ne vom opri, scara ne va purta înapoi și toată munca se va pierde.
Întreaga existență materială este în contratimp. Doar dibăcia și perseverența ne ajută să evoluăm spiritual și cultural.
Comoditatea sau incidentul istoric au ca urmare involuția spirituală și dezintegrarea culturală.
Parcursul intelectual al omului este un fenomen individual care poate suferi diverse fluctuații în timpul viețuirii pe
pământ. Disoluția culturală însă afectează întreaga societate și efectele ei se pot întinde pe mai multe generații. De cele
mai multe ori, pierderile culturale sunt iremediabile. De aceea ne este greu să înțelegem cultura oamenilor care au trăit
acum 500 de ani.
Dacă strămoșii au reușit să imprime cultura lor în piatră și culoare, se poate întâmpla ca perisabilitatea generată de
timp să nu își fi dus la capăt misiunea distrugătoare. În asemenea cazuri fericite, noi, oamenii de astăzi, avem șansa de
a fi moștenitori ai unor reflexii din munca și trăirile înaintașilor. Popoarele care reușesc să integreze această moștenire
în cultura contemporană înving lăcomia timpului și dăruiesc urmașilor o șansă de a continua pe calea victoriei. Cei ce
ignoră importanța darurilor primite de la Strămoși sunt târâți de puterea distrugătoare a timpului spre mediocritate și
dispariție.
La o sută de ani de la șansa istorică de a avea o țară a noastră, noi, românii, în ce direcție ne îndreptăm?
5
10 PĂZITORII PRAGULUI LA PĂTRĂUŢI

Nu știm care a fost funcțiunea

acestei biserici în prima sută de ani
ai vieții sale. Știm însă că, în secolul
al XVI-lea, o mânie necruțătoare s-a
abătut asupra ei. Biserica a fost atacată
de soldați. Buiandrugul din piatră al
primului portal și ușorii portalului
naosului au fost sfărâmați cu berbece
militar. Tăblia din piatră a Sfintei
Mese a fost lovită și ruptă în bucăți.
Biserica a fost apoi părăsită pentru
o lungă perioadă de timp. Pădurea a
invadat curtea. Semințe de copaci au
rodit în lutul cărămizilor ce fuseseră
așezate la 1487 pe bolțile bisericii.

„Sub semnul abandonului”, 50 x 70,

tehnică mixtă pe pânză, Kharevsky
Roman, Cehia
 POVARA ŞI BUCURIA MOŞTENIRII 11

În prima parte a secolului al XVIII-lea,

episcopul Calistru de la Rădăuți a salvat
Biserica Sfintei Cruci din apropierea
satului Pătrăuți. S-au reparat atunci bolțile
căzute, s-a construit un acoperiș nou,
s-a ridicat o clopotniță din lemn și case
pentru o mică mănăstire de maici. După
anul 1775 biserica a fost încredințată
oamenilor din Pătrăuți.

Familiile pătrăucenilor și-au asumat

misiunea de păzitori ai pragului bisericii
ștefaniene. Nu le-a fost ușor. Au simțit
însă valoarea cărării bătătorite, a porții
cerești prin care strămoșii își făcuseră loc
în Împărăția lui Dumnezeu. Noi creștinii
căutăm mereu cărări bătătorite prin timp
și prin spațiu. De aceea avem sărbători și
locuri de pelerinaj.
34 PĂZITORII PRAGULUI LA PĂTRĂUŢI
POVARA ŞI BUCURIA MOŞTENIRII 35
36 PĂZITORII PRAGULUI LA PĂTRĂUŢI

„Piatră și lemn”, 80 x 60, ulei pe pânză,Victor Frimu, Republica Moldova

 POVARA ŞI BUCURIA MOŞTENIRII 37

„Rainbow”, 30 x 30, acril pe pânză, Kata Rudakova, Ucraina „Lumină și întuneric”, 30 x 30, tehnică mixtă pe pânză,
Radu Negru, Republica Moldova
40
 POVARA ŞI BUCURIA MOŞTENIRII 41

În lumea istoricilor de artă există un consens asupra armoniilor vizibile în arhitectura

bisericii de la Pătrăuți. Formula „admirabil proporționată”, pusă în circulație de Vasile
Drăguț, e nelipsită din descrierile edificiului. În ultimii 15 ani am fost martor al
entuziasmului multor iubitori de frumos care s-au regăsit în formele Bisericii Sfânta
Cruce. Timpul și oamenii aveau să demonstreze că aceste armonii sunt susținute de
prezența unor geometrii ziditoare.
În anul 2006, inginerul Vasile Puiu, prorector al Universității din Bacău, m-a vizitat
și mi-a povestit despre preocupările fizicianului Andrei Vartic, profesor la Universitatea
de Stat din Moldova, și despre interesul omului de știință basarabean pentru Pătrăuți.
În acel moment nu știam mare lucru despre sistemele de proporționare utilizate încă din
Antichitate, așa că, din curiozitate, m-am lăsat antrenat într-o corespondență intensă cu
Andrei Vartic. Pentru dânsul am realizat primele relevee personale ale planului bisericii
de la Pătrăuți și tot atunci am descoperit primele segmente aflate în proporție de aur.
Descoperirea nu l-a mirat pe Andrei Vartic, care îşi făcuse deja publice intuiţiile:
„Dacă ar fi să-ți dai o scurtă întâlnire cu un extraterestru care poate să stea pe Pământ
numai câteva ore, locul acestei întâlniri, după opinia noastră, poate fi la biserica Pătrăuți,
de lângă Suceava, în România … Formele acestei superbe construcții miniaturale,
coborâte parcă din ceruri, dar mai ales pictura ei interioară, pot fi duse fără nicio jenă la
oricare expoziție de artă universală.”

Andrei Vartic s-a alăturat strămoşilor în iunie 2009. Nici el şi nici eu nu am publicat
despre proporţiile de aur descoperite în frumosul plan de la Pătrăuţi. Am rămas însă
marcat de metafora extraterestrului care ar şti să citească matematic formele ctitoriei lui
Ştefan cel Mare. Ani la rând, am fost atent şi am aşteptat.
La două săptămâni după Sărbătoarea Învierii Domnului din anul 2016, am primit
un e-mail care avea să readucă în actualitate subiectul intuit de fizicianul de la Chișinău.
Designerul clujean Tudor Cătălin Urcan apela la cunoștințele mele de hermeneut pentru
o recenzie la cercetarea sa despre proporția de aur și utilitatea simbolului în reconstrucția
iconică a Cosmosului. După doar câteva minute de consultare a materialelor primite,
cuprins de sentimentul incredibilului, am simțit nevoia de a răspunde. Am scris doar atât:
„La prima vedere, munca dumneavoastră este răspunsul așteptărilor mele. Cu prețuire,
pr. Gabriel Herea”. Astăzi, la aproape doi ani de atunci, l-am rugat pe domnul Urcan să
trimită pentru această carte câteva rezultate din cercetarea pe care și-a asumat-o asupra
arhitecturii Pătrăuților.
Text: Gabriel Herea
42 PĂZITORII PRAGULUI LA PĂTRĂUŢI
ELEMENTE GEOMETRICE de BAZĂ MASA ALTARULUI

TĂBLIA • 3/4 PICIORUL • 1/√2

GEOMETRII PROPUSE pentru PROIECȚIA pe SOL

ÎNĂLȚIMEA TĂBLIEI ÎNĂLȚIMILE PICIORULUI

GEOMETRII PROPUSE pentru ELEVAȚIE
 GEOMETRII ZIDITOARE 43

GEOMETRII ZIDITOARE
o analiză geometrică a arhitecturii Bisericii „Sfintei Cruci” din PĂTRĂUȚI

Se cuvine spus pentru început că în întâlnirea preliminară avută cu

părintele Herea și domnul Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei,
am propus ca studiul „proporțiilor admirabile” (Drăguț) ale bisericii
să fie așezat pe baze științifice și să depășească nivelul unei investigații
unilaterale, limitată la căutarea „secțiunii de aur”.

„S’a putut caracteriza biserica moldovenească ca fiind un plan bizantin

executat de mâini gotice şi după principii în parte gotice”.
Gh. Balș, Bisericile lui Ștefan cel Mare,
ed. Karl A. Romstorfer, Suceava, 2012, p.14.

Proiectul, aflat la această oră încă în lucru:

a) are așadar ca premisă presupunerea că stilul moldovenesc
cuprinde, în fapt, dincolo de elementele formale gotice vizibile
(portalurile intrării și ale naosului, ancadramentele ferestrelor
etc.), știința meșterilor vremii de a construi și armoniza ansamblul
arhitectural al unui lăcaș de cult, bazată pe geometria euclidiană;
b) are, în consecință, ca scop, analiza cu mijloace geometrice a
arhitecturii bisericii, cu speranța mărturisită că unele din construcțiile
geometrice propuse au fost de asemenea utilizate de meșterii
constructori la structurarea și proporționarea edificiului. Această
analiză trebuie să se bazeze pe cele trei poligoane regulate „primare”,
„multiplii” lor și, implicit, pe sistemele proporționale derivate din ele,
utilizate de constructorii medievali:
1) triunghiul echilateral, hexagonul regulat, dodecagonul
regulat și triangulatura;
2) pătratul, octogonul regulat, cuadratura și dreptunghiul
1/√2 „conform adevăratei măsuri”;
3) pentagonul regulat, decagonul regulat și geometriile
proporției „de aur” bazate pe pătrat.
52 PĂZITORII PRAGULUI LA PĂTRĂUŢI

VOCEA SOARELUI
Sărbătoarea Sfântului Evdochimos

Trecerea luminii Soarelui peste reprezentarea Sfântului Evdochimos

în ziua de 22.07.2017, între orele 11:56 și 12:28.
Spaţiul interior al oricărei biserici medievale ortodoxe este conectat cu lumea materială
prin intermediul câtorva ferestre mici. Puțina lumină care pătrunde în interior creează un
clarobscur în care se înscriu câteva proiecții de fascicul luminos, în momentul în care Soarele
se aliniază cu ferestrele sau cu ușa. Călătoria luminii Soarelui prin clarobscurul bisericii
declanșează în discursul interior al pelerinului o întrebare legată de probabilitatea prezenței
unor semnificații simbolice.
Distanța culturală dintre noi și cei ce au construit bisericile medievale e atât de mare încât
oamenii de știință preferă să ocolească asemenea întrebări, preferând să mizeze pe teoria
întâmplării. La fel am făcut și eu mult timp. Anumite proiecții solare s-au încăpățânat însă să
mi se arate în fiecare an, una dintre ele creându-mi mari suspiciuni.
În luna iulie, între zilele de 21 și 28, proiecția soarelui de pe fereastra de sud a turlei, la
amiază, tranzitează icoana Sfântului Evdochimos. Atunci când te uiți puțin în calendar și
observi că Sfântul Evdochimos e serbat pe 31 iulie (calendar îndreptat) și când scazi cele
9 zile cu care era în urmă calendarul acum 530 de ani, constați că în vremea lui Ștefan cel
Mare, de ziua sfântului, soarele poposea la amiază pe icoana lui. Oare este o întâmplare?
VOCEA SOARELUI 53
54 PĂZITORII PRAGULUI LA PĂTRĂUŢI
 VOCEA SOARELUI 55

Dimineaţa zilei de Hram

Trecerea luminii Soarelui peste nișa Proscomidiarului, în dimineața zilei de 15 septembrie 2016, între orele 8.37 și 9.27

Am văzut proiecția Soarelui pe icoana Sfântului Evdochimos încă din anul 2005. Până
la acest material, m-am ferit să public despre acest lucru. Am vorbit însă despre observațiile
mele și am așteptat. Unul dintre sfaturile pe care le-am primit avea să dea roade neașteptate.
În timpul primei sesiuni de măsurători pentru studiile de geometrie, i-am povestit domnului
Tudor Urcan despre bănuielile mele privitoare la anumite alinieri solare. Dumnealui mi-a
spus că asemenea lucruri se petrec și în alte edificii gotice și m-a sfătuit să urmăresc ce se
întâmplă de hramul bisericii, care este pe 14 septembrie. Din acest moment, surprizele aveau
să se țină lanț!
Cu cât se apropia ziua de hram, dimineața între orele 8.37 și 9.27 (ora de iarnă), proiecția
Soarelui prin fereastra construită în axul altarului se ridica spre nișa Proscomidiarului. Foto-
grafiile surprinse în data de 15 septembrie 2016 arată foarte clar cum lumina se aliniază com-
plet cu Proscomidiarul. Dat fiind faptul că la două săptămâni după alinierea perfectă razele
Soarelui ajung în continuare în nișa ce simbolizează Peștera din Betleem și Mormântul lui
Hristos, putem afirma că în vremea lui Ștefan cel Mare, de hramul bisericii, se producea acest
aliniament solar. Astăzi, asociem această aliniere cu semnificațiile liturgice ale Proscomidia-
rului. În secolul al XV-lea, această aliniere ar fi putut fi asociată și cu relicvele ce se păstrau în
spațiul special amenajat și păstrat până astăzi, în partea superioară a Proscomidiarului.
56 PĂZITORII PRAGULUI LA PĂTRĂUŢI

Seara zilei de Hram

Alinierea proiecției solare prin Alinierea proiecției solare cu ușile Reflectarea luminii de pe pardoseală pe Sfânta
portalul naosului, în ziua de împărătești ale catapetesmei, în ziua Masă și în axul absidei Altarului, în ziua de
6 septembrie 2016, ora 17:43. de 6 septembrie 2016, ora 17:44. 6 septembrie 2016, ora 17:42.

Vorbind în continuare despre hramul bisericii, trebuie să spun că surpriza cea mai mare
am avut-o spre seară. Observasem încă din data de 15 august 2016 că la ora 17.42 (ora
de iarnă) lumina proiectată de Soare prin ușa de intrare în biserică se alinia cu portalul
naosului și pe zi ce trecea pătrundea mai adânc în spațiul naosului apropiindu-se de Sfântul
Altar. În ziua de 6 septembrie, cărarea de lumină proiectată pe pardoseala bisericii a ajuns
în pragul ușilor împărătești. Lumina reflectată de pardoseală și adunată de absida altarului
a creat o interacțiune emoționantă, a cărei fotografie o public pe această pagină.
Punctul culminant aveam să îl trăim însă în preajma hramului. În data de
15 septembrie 2016, între 17.34 și 18.05, proiecția solară a inundat efectiv latura de apus
a Sfintei Mese și s-a stins odată cu dispariția Soarelui după dealul Chetrosul. Am știut
atunci că atât poziția geografică a bisericii, cât și arhitectura ei au fost hotărâte în funcție
de poziția Soarelui în ziua de hram și în funcție de înălțimea dealurilor ce străjuiesc valea
Pătrăucencei. Din acel moment, pentru mine a fost clar: proiecțiile solare de la Pătrăuți
nu sunt întâmplătoare!
 VOCEA SOARELUI 57

În preajma hramului bisericii, Soarele luminează în momentul apusului Sfânta Masă.

Fotografiile surprind realitatea din ziua de 15 septembrie 2016, între orele 17.40 și 18.02.

Apusul Soarelui, în dreptul ușii de

intrare a bisericii de la Pătrăuți,
în ziua de 15 septembrie 2016,
ora 18.03.
68 PĂZITORII PRAGULUI LA PĂTRĂUŢI

Sfânta Masă în ziua de Sânziene

Razele Soarelui inundă latura de nord a 19 iunie 2017, ora 8.42

Sfintei Mese. 21 iunie 2017, ora 8.25
Pe măsură ce înțelegeam importanța proiecțiilor solare din ziua solstițiului, în mintea mea a
încolțit o întrebare: „Oare în ce zi a anului 6995 (1487) s-a împlinit solstițiul de vară?” I-am transmis
această întrebare lui Dan-George Uza, care era la curent cu observațiile mele. Răspunsul astronomului
clujean m-a introdus din nou în spațiul incredibilului: solstițiul de vară în anul construcției bisericii de
la Pătrăuți a fost „cam pe 12/13 iunie în calendarul iulian.”

„Io Ştefan voievod, domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a început să zidească casa
aceasta în numele cinstitei cruci în anul 6995 (=1487), luna iunie 13.”
Text: Gabriel Herea
 VOCEA SOARELUI 69

21 iunie 2017, ora 8.27

70 PĂZITORII PRAGULUI LA PĂTRĂUŢI

< „Ușă dinspre pământ spre cer”,

60 x 75, ulei pe pânză, Titi
Gheorghiu, New York

„Sora Soarelui”, 41 x 32, ulei pe

pânză, Svetlana Inaç, Turcia >
VOCEA SOARELUI 71
108 PĂZITORII PRAGULUI LA PĂTRĂUŢI
 ŢARUL IOAN ŞTEFAN ŞI ŢARA MOLDOVEI 109

Portalul care face conexiune între Patria pământească și Patria cerească este spațiul liturgic. În el se produce comuniunea cu în-
gerii și strămoșii în jurul lui Dumnezeu. Pentru Ștefan cel Mare și oamenii săi, Biserica Sfintei Cruci de la Pătrăuți era prototipul
spațiului liturgic. Aici au fost puse în operă geometrii aduse în Moldova de oameni ca Bautista italianul din Vesentino, „magister
in divertibus artibus”, mort la Suceava în anul 1512.
Aici, la Pătrăuți, au învățat moldovenii să picteze „al fresco” în jurul zugravului Gheorghe din Tricala vlahă, mort la Hârlău
în anul 1530. Meșterii și zugravii ce au construit și au pictat în epoca de aur a artei moldovenești înscriu astăzi în Patrimoniul
Mondial UNESCO opt monumente, al căror prototip este Pătrăuțiul. O minune face ca biserica să fi ajuns până la noi cu așa de
multă pictură și încă sper ca drumul ei prin istorie să devină mai lin.
Text: Gabriel Herea
120 PĂZITORII PRAGULUI LA PĂTRĂUŢI

Anul acesta se împlinesc 15 ani de când Înaltpreasfințitul

Pimen mi-a încredințat cheile bisericii construite de Ștefan cel
Mare la Pătrăuți. Starea de fapt a Pătrăuților anului 2003 a fost bine
surprinsă de Iaromira Popovici, în articolul său „Dulce Bucovină”
din numărul 544 al revistei Dilema.
Nu am fost deloc încântat să simt colțul umbros în care
supraviețuia această biserică. Îmi venea greu să îmi descopăr rostul
în acest spațiu. Și așa am trăit luni bune, până când biserica lui
Ștefan, asemenea cuptorului din povestea „Fata babei și Fata
moșneagului”, a început să vorbească.
Prima dată a vorbit prin culoare. Comemorarea celor 500
de ani de la adormirea marelui domn a redeschis interesul
pentru Pătrăuți. Prin grija lui Răzvan Theodorescu și a Terezei
Sinigalia, restauratorul Ion Chiriac a început să curețe pereții.
Din acel moment, surprizele s-au ținut lanț. Pe an ce trecea, glasul
strămoșilor se făcea din ce în ce mai clar.
În anul 2015 am scos afară schela de care ne folosiserăm pentru
intervenția asupra picturii. Acest lucru a permis bisericii să își
continue discursul, prin vocea Soarelui și a arhitecturii. Pot afirma
astăzi că cercetarea domnului Tudor Cătălin Urcan, după publicarea
completă, va avea o valoare istorică similară descoperirii picturii
interioare. Înțelegerea noastră asupra Evului Mediu românesc și
european are multe de câștigat în urma acestor descoperiri. Practic,
în arhitectura bisericii de la Pătrăuți, strămoșii s-au exprimat și ne
vorbesc prin armonii geometrice.
Enunțam mai sus „vocea Soarelui”, care vorbește celui ce are
ochi să înțeleagă, despre felul cum e construită biserica și despre
sensul pe care putea să îl aibă o proiecție solară în secolul al
XV-lea moldovenesc. Până la această dată, nu a fost realizat un
studiu științific asupra aliniamentelor solare de la Pătrăuți. Biserica
mi-a vorbit însă prin mijlocirea lor și socot că sunt dator să duc
această vorbă mai departe, fie și cu statut de observație.
Dar cea mai efervescentă vorbire a tezaurului moștenit de la
strămoși la Pătrăuți se face prin efectul pe care îl au pictura și
arhitectura acestei biserici asupra oamenilor în general, și a artiștilor
în special. Icoanele Pătrăuților au fost studiate și fotografiate de
Ioan Popa, de Mihai Coman și de colegii lor de generație.

„Verticalitatea sufletului nostru”, 50 x 100,

tehnică mixtă, Ihor Khilko, Ucraina
 BUCURIA ŞI POVARA MOŞTENIRII 121

Astfel, soluții plastice fundamentate de zugravul Gheorghe din Tricala vlahă își
găsesc astăzi locul în noile ansambluri iconografice. Și nu e doar atât! Armoniile
bisericii de la Pătrăuți au generat între artiștii plastici contemporani un adevărat
val de inspirație care a depășit de mult granițele României. Cu ajutorul doamnei
Nicoleta Zagura, am ținut mult ca acest album dedicat centenarului României să
surprindă și acest lucru.

Și acum, să trecem la lucruri mai puțin frumoase: În ciuda valorii istorice

recunoscute, în ciuda tuturor descoperirilor din ultimii ani, trebuie să afirm, din nou,
că acest monument medieval nu trece printr-o perioadă fastă. În ultimii cincisprezece
ani am avut de multe ori senzația că factorii de decizie care ar fi putut hotărî ceva
bun pentru Pătrăuți la un anumit moment se simțeau stingheriți de existența lui. Ca
argument, cred că este suficient să spun că din toamna anului 2003 se discută între
instituțiile responsabile despre schimbarea acoperișului, lucru neîmplinit la această
dată. De prea multe ori am auzit: „Păi... UNESCO ce face? De ce nu se ocupă de
monument?” sau „E un monument UNESCO, normal că e scumpă proiectarea și
restaurarea!” Cu timpul am înțeles că această catalogare a făcut prea puțin bine acestei
biserici, în comparație cu atitudinea declanșată asupra ei: „Să rezolve UNESCO!”
Oamenilor degeaba le explici că UNESCO e un brand cultural și nu o bancă, ei nu
se mai simt datori să intervină. Câteodată, mă gândesc că nu am fost eu omul potrivit
pentru a înțelege și ordona hățișurile ce mi s-au înfățișat de fiecare dată când a fost
vorba despre restaurarea și conservarea bisericii.
Cu riscul de a fi redundant, voi afirma din nou: Acest monument se întreţine
exclusiv din donaţiile credincioşilor şi iubitorilor de frumos. Biserica aparţine
Parohiei Pătrăuţi 2, care are doar 300 de membri. Practic, enoriaşii reprezintă 8 %
din totalul de 2300 de locuitori (majoritar etnici rromi neoprotestanţi) ai regiunii
Moldoveni din comuna Pătrăuţi, comună ce găzduieşte 6 case neoprotestante pentru
rugăciune.  Sub asediu confesional şi etnic, Parohia Pătrăuţi 2 nu poate susţine
singură paza, îngrijirea şi promovarea Bisericii lui Ştefan cel Mare. Pe lângă acestea,
biserica are nevoie urgent de înălţarea zidului de incintă, acoperiş nou, pardoseală
nouă, mobilier şi inventar liturgic.
Oricine crede că poate susține prelungirea vieții acestui monument, devenind un
„păzitor al pragului”, este invitat să cuteze!

Biserica Monument UNESCO,

Parohia Pătrăuţi II, Comuna Pătrăuţi, 727420, Judeţul Suceava
IBAN: RO 24 RNCB 0234 0370 0392 0001,
Banca: B.C.R. Suceava
CIF: 9593670
Pr.dr. Gabriel Herea 0740057712