Sunteți pe pagina 1din 40

memoria ethnologica nr.

26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

ILEANA GRAD moartea


Să mă puie-n copârşeu
La un loc cu Dumnezeu.
Cântece
G. Leşe

Cântecul Săcelului
(compus de Informator III)
7A
În zile de sărbătoare
Săcelu-i o mândră floare
Îi un trandafir frumos There is no light anywhere
Aşezat pă Iza-n jos. There is no light anywhere
All people are dead and
Plin de oameni gospodari bare
Şi de harnici butinari Only at my sweetheart’s,
Care lucră la pădure far
Cu ţapin şi cu săcure. The lamp’s burning like a
star
Iar acas femeile lor I will travel through the
Lucră la tiară cu spor night
Scot pân iţe şi pân spată Till I stumble upon death
Ca să ţeasă pânza lată. May it lay me in the coffin,
tight
Şi din pânză cos cu spor To be with God in one
Costume de sărbători, breath.
Ele cos cămăşi şi poale
Să le poarte-n sărbătoare. G. Leşe

Şi mai fac din pânza lor


Cămaşă bărbaţilor
Şi gatii din patru laţi
Să fie mândru-mbrăcaţi.

113
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

8 Când vin sărbătorile


Noi îmbrăcăm hainele
Hainele noi şi frumoase
Când m-o făcut mama-n Făcute de mâna noastră.
lume
Când m-o făcut mama-n Şi străbunii le-o purtat
lume Când o mărs lo joc în sat
N-o fo’ ceasurile bune Noi le îmbrăcăm cu dor
C-o fo’ ceasurile răle Că suntem urmaşii lor1.
Aşe-s şi zâlele mele
Două-s bune, zăce-s rele 1. Când m-o făcut mama-n lume
Ei, ba nu, dorule, nu N-o fo ceasurile bune
Pă când trec ş-acelea zăce C-o fo ceasurile rele
Din bune nu ai ce-alege Aşă-s şi zâlele mele.
Cele bune-s ca trecute
Ce m-oi face-n cele Când m-o făcut mama me
multe ? Fost-o nor şi ploaie gre
Aşă-i şi viaţa me.

Mămucă când m-ai născut


8A Mai bine să si făcut
Două fântânele reci
Între două dealuri săci.
When mother gave birth
to me Şi din picioarele mele
When mother gave birth Să si făcut scăunele,
to me Din mâna me ce dreaptă
That hour wasn’t good, Ulcică de băut apă.
you see
Cause that hour was so Cine p-acolo trece
bad Pă scaun să hodine,
As are all the days I’ve Cu ulcica apă be,
had Ţie mamă-ţi mulţăme,
Two are good and ten are 1
v. Inf. II, 2008.

114
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

Da’aşă m-ai făcut pă mine bad


Şi nu-ţi mulţămeşte nime. Oh no, oh, my woe, oh no
2. Frunză verde de pe baltă When all those ten days are
Lasă vântu să mă bată past
Şi soarele să mă ardă From the good ones
Că m-am sîlit măritată. nothing lasts
Să siu de bărbat mustrată The good ones are as good
Şi de soacră judecată, as gone
Că mila de la bărbat What will I do during the
Ca frunza de păr uscat. many ones?
Când gândeşti că te umbreşti
Mai tare te dogorăşti.
Da şi mila de la soacră
Strugurel de poamă acră, 9
De s-ar coace un an şi-o vară
Tăt îi acră şi amară.
Când eram la mama fată Când îmi vine dor de ducă
Eram pui şi turture Când îmi vine dor de ducă
Şi dragă cui mă vede. Mărg pă deal ca şi pă luncă
De când îs la mama lui Şi de jelea mea de ducă
Nu-s nici turture, nici pui Crengile-n codru să culcă
Nici nu-s dragă nimănui. De jelea traiului meu
Plâng pietrile pă părău
Păsările-n cuibul său.
Cântec de cătănie
G. Leşe
Vezi măicuţă, negrii-s munţii
Toaman când pleacă recruţii?
Vezi măicuţă, negrii-s norii 9A
Toamna când pleacă feciorii?
Joacă lacrimile-n ei
Că las mamă şi las tată When wanderlust strikes
Mândruţă nemăritată me down
Iar eu să plec în armată. When wanderlust strikes

115
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

me down Râtule cu iarbă rară


On the hill, near the river Cin te-o mai cosî la vară?
I go Feciorii nu te-or cosî
When I’m yearning to Că să duc a cătăni
wander Fetele nu te-or grebla
The wood’s branches all Că numai la poştă-or sta
recline Pă poştaş l-or întreba
Because of my living’s N-am carte de la badea?
woe
The rocks in the river cry
The birds in their nest cry, Iza izvor (compus de Informator III)
too.
Am venit şi noi cu dor
G. Leşe Aici la Iza Izvor,
Să vedem Iza izvorând
Cucu pă crangă cântând.

10 Să bem apă de izvor


Să ne stâmparăm de dor
Jos pă iarbă noi să stăm
Zis-o mama cătă mine Şi cucu să-l ascultăm.
Să-mi învăţ horile bine
În lume cât oi umbla Să ne cânte şi-o mierliţă
Multe rele m-or mânca În mijloc de poeniţă
În lume cât oi trăi Mierlă ş-alte păsărele
De mângâiere mi-or fi Să cântăm şi noi cu ele.
Horele-s de stâmpărare
La omul cu supărare. Iză apă curgătoare
Să curgi liniştită-n vale
Grigore Leşe Pă sub poala codrului
Şi-n mijlocu satului.

Dumnezeu ne-o dăruit


Un izvor curat şi sfânt

116
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

El să curgă-ncetinel 10A
Noi să ne mândrim cu el.

Şi cântăm a nostru plai To me, my mother, she did


Că este un colţ de rai. tell
Câte-n ţară s-o-ntâmplat To me, my mother, she did
2
Dumnezeu ne-o apărat . tell
To learn the « hora » songs
well
Balada Izei Out in the world when I go
-Creată de către un săcean, tatăl lui Grad Maria, Informator IV The evils will hit me low
In this world as long as I
Ei, hai, pă Vârvuţu Obcinii live,
Ei, hai, trecând doru bădiţii To me comfort they will
Coborî spre Iza-n vale give
Iese-mi doru badi-n cale. The “hora” songs are for
Coborâ spre Iza-n vale calming down
Every man whose face is
Hai, iese-mi doru badi-n cale. frowned.
Hai, doru prinse a mă-ntreba
Te caut pă dumneata Grigore Leşe
Că m-o trimăs bădiţa

Du-te dorule şi-i spune


Lu bădiţa că-s pă lume 11
Şi spune cu dulci cuvinte
Pă mine să nu mă uite.
Că dacă el m-a uita Tună drace-n ce-i tuna
Întruna l-oi blăstăma. Frunză verde ca iarba
Tună drace-n ce-i tuna
Hei, hai, Iză izvor curat Tună-n hiru paiului
Hei, hai, du-mi doru la badea-n sat Şi-n condeiul neamţului
Iză-n valurile tale Să nu poată altu scrie
2
v. Inf. III, 2007. Alţi feciori la cătănie.

117
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

Mie cucu mi-o cântat Du-mi doru la badea-n vale,


Neprânzit şi necinat Pă Vârvuţu Obcinii
În cătane de plecat Către Preluca Izii3.
Mie cucu mi-o horit
Necinat şi neprânzit
În cătane de pornit. Câte flori pă Iza-n sus

G. Leşe Câte flori pă Iza-n sus } bis


Tăte cu mândru le-am pus } bis
Câte-am pus până la prânz } bis
Tăte-s mândre şi s-o prins } bis
11A Câte-am pus până-n gustare } bis
Tăte-s mândre şi au floare } bis
Câte-am pus până-n ojână } bis
Devil, you may thunder S-o uscat la rădăcină } bis
all of us Cât îi Maramureşu } bis
Oh, you leaf as green as Nu-i fată ca eu şi tu
grass Nici oraş ca Sighetu } bis
Devil, you may thunder Sighetu-i un oraş mare } bis
all of us Nicio fată drăguţ n-are } bis
You may thunder any Săcelu-i un sat micuţ } bis
straw Tătă fata-i cu drăguţ } bis
And the German’s writing
pen -melodia acestui cântec se regăseşte pe dvd-ul cu Ruptul Sterpelor
So that he can’t draft
anymore
Lads into the army, again.
As for me, the cuckoo Doină, originară din Săcel
sang me
Without having supped or O neagră călugăriţă
dined Ce avea o copiliţă
Because I left for the army Tatî-so o dezmierdat
As for me, the cuckoo Mă-sa rău i-o blăstămat
sang me a “hora” song 3
v. Inf. IV, 2008.

118
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

Noauă ani nu-şi împlinea Without having dined or


Pă codrii să-şi pribegea supped
Noauă ani nu şi-o-mplinit ‘Cause in the army I don’t
Pă codrii o pribegit. belong.

Şi drăguţu i-o zânit


Şi drăguţu i-o zânit.
Şi-o luat puşcuţa-n spate 12
Şi-o plecat colo departe.
În mijlocu pădurii
La fântâna dorului Nu gândească tăt omu
Păntru ca să beie apă Nu gândească tăt omu
S-o uitat în sus pă crangă C-a trăi cât pământu
Şi-o văzut o corbă neagră De jelea vieţii mele
Şi-o văzut o corbă neagră. Plâng pietrile pă vâlcele
Păsările-n cuiburele.
Luă puşca să o-mpuşte
Ea de-acolo şi-o strâgat G. Leşe
-Stăi, fârta, nu mă-mpuşca
Că eu ţi-s drăguţa ta
Că eu ţi-s nevasta ta! 12A

-De-mi eşti tu drăguţă dragă


Coborî-te jos pă crangă. Everyone should not
-De aici n-oi coborî believe
Două vorbe ne-om grăi Everyone should not
Două vorbe de iubire believe
Tri, patru de despărţire. That as long as the earth
-Hei, măi mândruiorule they’ll live
N-ai văzut pă mămuca? Because of my life’s woe
The rocks in the dales
-Eu pă mă-ta o-am văzut grieve
La fereasta ce din sus The birds in their nests cry,
Pită albă frământând too.

119
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

13 Pă ie apă nu puind
Fără lacrămi o scăldând.

Pântru ochii mândrului -Hei, măi mândruiorule,


Pântru ochii mândrului Du-te spune mămuchii
Fac un drum pă unde nu-i Pită albă nu frământe
Pântru ochii bădiţî După mine nu să cânte...
Fac un drum p-unde
n-ar si. -Hei, măi mândruiorule,
N-ai văzut pă soruca?
G. Leşe -Eu pă soruca o am văzut
La fereasta ce din jos.
Păr galbân că desplete
Pă tine să te jelea...
13A -Hei, măi mândruiorule,
Du-te spuni-i soruchii
Păr galbân nu despletea
To see my lover’s eyes Pă mine nu mă jelea...
To see my sweet lover’s
eyes -Hei, măi mândruiorule,
I’d make a road where N-ai văzut pă tătuca?
there’s none -Pă tatî-to l-am văzut
For my sweet swain’s eyes Pă tatî-to l-am văzut.
I’d make a road where Într-o şatră ţâgănească
there isn’t one Cai negrii să potcozească
După tine să pornescă,
G. Leşe După tine să pornescă.

-Hei, măi mândruiorule,


Du-te spuni-i tătuchii
Cai negrii nu potcozea
După mine nu pornea
Că eu m-am băgat
Nime nu mă poate scoate

120
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

Numa strajnica de moarte, 14


Numa strajnica de moarte.
-Hei, măi mândruiorule,
Du-te spune tătuchii Când o hi nunta mândrii
Hainele mele de vară M-oi culca, m-oi hodini
Să le-ncarce pă tri care Pe piatra bisericii
Să le scoată-ntre hotare De m-a scula mirele
Să le dăie foc şi pară. Acolo îs zâlele
Să le văd şi eu fumu De m-a scula mireasa
Dacă nu le-am fo domnu, Acolo-i viaţa.
Să le văd şi eu para
Dacă nu le-am fo doamna. G. Leşe

- Culeasă de la Şuşca Doca, nr 254, Săcel. Vechimea acestei piese


este de peste 100 de ani!, aşadar este o adevărată valoare pentru
lucrarea de faţă, cât şi pentru localitate în sine. Este prezent ritualul 14A
de înmormântare a celui care nu a fost nuntit în viaţa pământească.

Seceriş When my sweetheart shall


Horă in timpul seceratului be wed
Tânără m-am măritat, I’ll lie down, I’ll rest my
Ră soacră mi-am căpătat, head
Mă mână la săcerat On the church’s stone, as
Tânără fără bărbat. dead.
If the groom should wake
Când soarele răsăre me up
Tăte soacrele vine I shall know my days are
De prânz la nurori duce. all there
Mă uit şi ieu la mine, If the bride should wake
Că a me soacră nu mai vine. me up
I shall know my life lies
M-am pus jos ş-am hodinit, there.

121
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

15 Ca să vadă c-am prânzât.


Vine vremea de gustat,
M-am pus jos şi m-am culcat
N-am băut de-un an, Ca să vadă c-am gustat.
de doi
C-am ştiut c-oi be la oi De acolo m-am sculat
N-am băut de-o Din holdă am mai săcerat.
săptămână Când soarele-n nor sfinţă
C-am ştiut c-oi be la Am pus săcerea la brâu,
stână. Şi-am venit pă lângă râu,
Vin de la holdă de grâu.
G. Leşe
Când acasă am sosât
Soacra ’nainte o ieşit
Adă-mi noră apă bună
15A Că mă duc şi-ţ pun de cină!
Apă bună i-am adus,
Ie de cină nu mi-o pus.
I haven’t drunk for a year
or two Bărbatu-i culcat în pat,
Cause I’ll drink where the Şi de-acolo o cuvântat
sheep aren’t few Spală mamă vasele
I haven’t been drinking for Dă la noră hâlbele.
a week, not ten
Cause I’ll drink at the Mănâncă-le cu mă-ta,
sheep pen. Că eu mă duc la mama!
De-oi lucra, de n-oi lucra
Tăt de mâncare mi-a da.

Horă la terminatul secerişului

Uiu iu că şi eu vin
Cu zadia prinsă-n brâu,
Cu cununa înstruţată

122
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

La a noşti domni adresată, 16


Cu cununa înflorită
La a noşti domni dăruită.
Mă dusei pă sub
Noi de mult am şi venit dumbravă,
Ne-o fost holda încâlcită, Să văd mugurii cum leagă;
Tăt cu flori şi floricele Răchita cum înfrunzè
Noi, copile tinerele Şi mândruţa ce gândè.
Fără dinţi, fără măsăle Răchita-nfrunzeşte bine,
N-am putut trece pân ele. Mândra duce dor de mine;
Gazda noast’s-o lăudat Dumbrava-nfrunzeşte
Că atunci când om găta greu,
Tăte gata le-om afla, Mândra duce dorul meu.
Da’ noi când ne-am înturnat
Nimic gata n-am aflat, Petre Lenghel – Izanu, în
Tigăile tăte sparte, Folclor din Transilvania,
Uiegile răsturnate. Vol. 1, 1962, p. 307 (130)
Bârsana, Maramureş
Gazda noast’s-o lăudat,
Că are un fecior frumos
Şi ne-a lua cununa jos.
Nu ni-l dăie de la pat
Că mă tem ca si-nholbat, 16A
Nu ni-l dăie de la uşă
Că mă tem ca si cu guşă.
Acela ce-i mic la casă Oh, I went into the grove
Dumnezău să ni-l trăiască. To see the buds burgeon;
And see how the osier
leafs,
Hore la diferite ocazii And what my sweetheart
thinks.
1. Măi bădiţă, rujă creaţă The osier is leafing well,
Spune cine te învaţă My sweetheart misses me
De cu mine nu dai faţă. like hell

123
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

The grove is leafing badly De te-nvaţă neamul tău


My sweetheart, she longs Eu mă las de capu tău,
for me. De te-nvaţă maică-ta
Spune că eu te-oi lăsa.
Nu stă masa-ntun picior,
17 Nicio fată-ntun fecior.

2. Bade cum ne-am iubit noi


Auzit-am eu asară Nu s-o iubit alţii doi
C-or zini domnii pă ţară Că şi alţii o trăit bine
Şi-or tăia fagi şi brazi Dragostea de ei rămâne.
lungi,
Unde s-or ascunde dulci, Şi din noi a rămâne
Ce-or mânca săracii cuci? Dacă ţ-o fo mintea ră
Or tăie brazii şi fagii, Ţ-o fo mintea-n şăpte părţi,
Unde s-or ascunde dragii, De iubeşti câte le vezi.
Ce-or face cucii săracii?
Câte hâde ruginoase,
Petre Lenghel – Izanu, în Tăte-ţi cad ţie frumoase,
Ceas pe ceas se alunga, Câte hâde cu rugină,
1970, p. 93 Pă tăte le ţii de mână.
Onceşti, Maramureş
3. Pă deluţu Bistriţii
Cântă puiu mierliţî
Aşă cântă de cu jăle,
17A Nici drumarii nu pot mere
Nici domnii nu pot prânzî,
Până or tăie molizii
Last night someone told Să să ieie iubiţii.
me Să rămâie numa brazi
That the gentlemen to us Să să ieie toţi cei dragi.
would flee (Valea Bistriţei este strada pe care locuieşte persoana de la care am
They will cut beeches and strâns informaţia)
fir trees

124
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

4.La ce cruce de fereastră Oh, where will the sweet


Verde-şi plânge o nevastă Cuckoos hide, what will
Că o mustră bărbatu they eat?
Că să iube cu altu. They will cut the firs and
beeches
De băte o băte rău, Oh, where will the dear,
De mustra o mustra rău, Cuckoos hide, what will we
Da trece un voinicel hear?
Cu murguţ galbăn su iel.

-Măi nevastă, neveste


Lasă scârba la focu 18
Păză-ţi casa şi locu,
Lasă scârba la para
Păză-ţi lucru şi casa. Cum oi ave glas de om
C-oi veni la voi sara! Dacă nopţile nu dorm?
-Tu, la noi la cei veni? Mă sucesc şi tăt mă-ntorn
Că eşti tânăr, neînsurat, Ca peştele-n apă lină,
Io-s nevastă cu bărbat. Ca omu-n ţară străină.
Că mi-oi pierde sufletu,
Tu ţi-i mânca sufletu. Culeg. Dumitru Iuga
Anuţa Iuga, 67 de ani
-Ce mi de norocu meu? Săliştea de Sus, 1968,
Unde-ţi văd portuţu tău Maramureş
Ce mi-i de-a meu însurat,
Când te văd cum te-ai purtat,
Când te-ai dus undeva în sat.
18A
5. Hori-aş, horile-mi plac
Nu pot hori de sărac.
Hori-aş, horile-mi vin How could I still speak like
Nu pot hori de străin. men
If I can’t sleep again and
again?

125
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

All I do is twist and turn Amară străinătate,


Like the fish in slow water, Mult mi-ai fost soră şi frate,
As on foreign land I burn. Şi mi si până la moarte.

6.Măi bădiţă, Ionele


Leagă murgu de nuiele
19 Hai la mama de mă cere,
De ma da, de nu ma da
Pă fereastă m-oi urca,
De-aş şti cânta ca şi cucu M-oi duce cu dumneata,
Nu m-aş mai strâca cu Fără bumbi, fără mărgele,
lucru: Fără ştirea maicii mele.
Aş zbura din creangă-n
creangă, Când om trece pe la vamă,
Şi-aş trăi lumea de dragă; Tu spune ca eşti cătană
Aş zbura din fag în fag, Eu pruncuţă fără mamă.
Mi-aş ale omu de drag. Vămile te-or întreba
Unde te duci cu prunca?
Culeg. Dumitru Iuga Tu bădiţă spune aşă
Anuţa Iuga, 67 de ani Că prunca o duc cu mine
Săliştea de Sus, 1968, Că de mici am trăit bine.
Maramureş Ne-am iubit de mici copii
Nu ne putem despărţi.
Dragostea de copii mici,
Îi păcat să o strâci.
19A Dragostea de copii dragi
Îi păcat să o desparţi.

If like a cuckoo I could 7.Râtule, floare-nflorită


sing, Bădiţă gură-ndulcită.
I wouldn’t work or do a Îndulcită o fo cu miere
thing: Despărţită ni cu jăle.
I would fly from branch to
branch,

126
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

Şi cine ne-o despărţit And I’d live in the sweet


N-aibă cruce la mormânt, world;
Nici cuie la copârşău, I would fly from beech to
Nici bine la Dumnezeu. beech,
And I’d choose the man I
Pă cum n-am avut nici eu reach.
Parte de bădiţa meu,
Pă cum nici eu n-am avut
Parte de badea mai mult4.
20
MIORIŢA (variante)
Trihuri, riuri, hu, ha
Trihuri riuri regii Pentru tine, bade drag,
C-o veni pribegii Multe-aud şi multe trag;
Ş-o venit să mă omoară Pentru tine, mândruluc
Şi oile să le mâie Multe-aud şi multe duc.
Mândră mioriţă Pentru tine, mândru, bată-l
Dalbă bălăiţă para,
Tu de săptămână Mi-am lăsat locu şi ţara,
Tu tot zderi într-una Şi binele şi tihneala.
Dacă vrei să spui Pentru mândru, bată-l focul
Ciobănaşului Mi-am lăsat casa şi locul,
Spune-i fără frică Şi binele şi norocul.
Dalbă Mioriţă
Mândru ciobănaş Bârlea I., vol I. 1968, p.
Zi-i din fluieraş 304, Vişeu de Sus,
Că peste o oară Maramureş
Vin să te omoară
Oile le cară.
Cântă din trâmbdită
Cu a ta guriţă
Ca să urle cânii
S-audă stăpânii.
4
v. Inf. III, 2007.

127
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

20A Măi pribegi hapsâni


Care furaţi câni
Mai lăsa-ţi să-mi cânt
For you, my beloved lover Oile să-mi plâng
I hear and endure much; Voi mi-ţi omorî
For you, and for your Turma mi-ţi răpi
sweet touch Dar să mă-ngropaţi
I hear and I bear much. În strunguţa oilor
For you, lover, may you Sub poalele brazilor
burn Altu n-oi vedea
My place and country to Stânişoara mea.
leave I’ve learned Când răsuna trâmbdita
And my welfare and my Stăpânii o auzea
rest. Caii îi încălecau
For my lover, may he die Şi în fugă alergau
in flames Pribegii când îi văzură
I’ve left my home and my În codrii fugiră
place, La stână când au sosit
My welfare and my nest. Ciobănaşu-i omorât
Oile tăte zbiera
Cânii a mnilă urla
Iar stăpânii îi plângea
21 Codrii-n munţi răsuna
Trihuri hu ha regii
C-o vinit pribegii
Hai, mândrule, să fugim Ş-o vinit să mă omoare
Prin pădurea de mălin; Şi oile să le mâne.
Ziua-i mică,
Frunza-i pică 2. Sus în vârvu muntelei
Şi mă-ta n-a şti nimică; Su cruciţa bradului
Noaptea-i mare Era trei păcurărei
Pică tare Cu oile pângă ei
Şi acolo nu ne-afla-re. Zâce unu cătă altu
Noi acolo să şidem, - Haide noi să ne cotăm

128
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

Care ce neam ne aflăm Dacă aicea nu putem


Cei mai mari îs veri primari Şi de lume nu-ncăpem.
Cel mai mnic îi străinic Hai, mândrule, să fujim
Şi pă cel mic l-o mânat Unde-om videa lupi arând,
Numa la lină fântână Şi hulpile săcerând,
Cu găleţ dalbe d-a mână Iepuraşii snop legând.
Până el că să întorcea Să mâncăm de-aceea pită
Lui legea că i-o făcea Dac-am rămas de ispită.
Tăt căpuţu să îl taie
Ţie oile să le ieie Petre Lenghel – Izanu,
Oaia lui cea oacheşe în Folclor din
Doamne bine auze Translivania, vol. I, 1962,
Şi la dânsu cobora p. 278 (54))
Lasă găleţile jos Bârsana, Maramureş
Şi te du numa în lume
Noi ne-om duce după tine
Că ia cum îţi fac legea
Tăt căpuţu să ţi-l taie
Şi el tot n-o ascultat 21A
Iară-n mână le-o luat
Şi la ei că şi-o ieşit
Şi din gură şi-o grăit Oh, my lover, let us run
- Dragilor mei vătăjei In the bird cherry forest
Dacă capu mi-ţ tăie Hide from the sun.
Pă mine mă astupaţ The day’s small,
În strunguţa oilor The leaves fall,
În giocuţul mneilor And your mom won’t make
Flueru mni-l puneţi cruce a fuss;
Tăt flueru de-a dreapta The night’s long,
Şi trâmbita de-a stânga The leaf falling’s strong,
5
Dincotro vântu a tra... And back there she can’t
find us.
5
v. Inf. IV, 2007.
We will be staying there
If we can’t stay over here

129
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

‘Cause people won’t let us


be. Nunta în Săcel
Oh, my lover, let us run
Where we can see the
wolves plough În săptămâna nunţii se face chemarea la nuntă. La mireasă,
And the foxes mow aceasta este făcută de către două druşte. Astăzi chemarea la nuntă se
And the young hares face pe bază de invitaţie, sau merge mireasa însoţită de o druşcă prin
making sheaves. sat şi cheamă lumea în săptâmâna nunţii, cu vreo două trei zile mai
Let us eat from their bread repede.
‘Cause we’ve sinned on Druştele de acum 50 de ani aveau o vestimentaţie specială
the green leaves. atunci când începeau a umbla prin sat să cheme lumea la nuntă. Fetele
aveau pânzături cu scrisori, opinci, obiele cu cunună (o cununiţă de
vreo doi cm), cămeşă şi pe deasupra o năframă albă cu ciucuri.
Această năframă putea însă să aibă şi o culoare diversă, de multe ori
22 roşie. Era o naframă care avea dimensiuni foarte mari, şi care astăzi
sunt adevărate piese de muzeu pentru cele care mai au aşa ceva în
lada de zestre. Druştele purtau pe mâini colacii. În timpurile străvechi,
Fă-mă, Doamne, ce mi-i aceştia erau în număr de trei, numărul lor a ajuns la unul şi astăzi nu
fa’ se mai păstrează deloc. Atunci când ele intrau în casă spuneau o scurtă
Pasăre să pot zbura oraţie, prin care i se spunea gazdei scopul vizitei şi îi cerea să participe
Peste codru cu frundza. şi ei la nunta care va avea loc. Această oraţie circulă sub mai multe
De-aici până la badea, forme:
Să văd sara de-a cina 1. Noi în casă ne-am băgat
Şi-n care pat s-a culca; Pă laiţă ne-am aşăzat,
Dimineaţa ce-a prândzi Cuvântul nu ni l-am dat.
Şi de mine ce-a gândi, Di pă laiţă ne-om scula
Peste dzî cum a trăi. Şi cuvântu ni l-om da
Suntem două temătoare
Papahagi T., 1925, CVII Cu drumu suntem dătoare,
Vişeu de Jos, Maramureş Cu petele de mătase,
Trimise de la mnireasă
Şi cu struţ de busuioc
Cum poartă mnirile-n clop.
Şi cuvinte-ar si mai multe,

130
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

Dar noi nu le ştim răspunde, 22A


Îi fa bine şi-ţi ierta
Cum v-am ştiut cuvânta,
Că-s copilă de sub munte Make me, God, whatev’r
N-am umblat la şcoale multe you may
Şă ştiu spune vorbe multe, Make me a bird so that I fly
Că-s copilă de plugari, Over the forest full of
N-am umblat la şcoale mari leaves.
Să ştiu spune vorbe mari. From here up to where my
S-o rugat de la mnireasa (numele) love lives,
Şi de la mine (numele) To see how he sups in
Să poftiţi la nuntă. th’evening,
In what bed he sleeps at
Cei chemaţi la nuntă răspund: night;
Să trăiască tinerii See what he eats in the
Să trăiţi şi dumneavoastră morning
6
Să aibă noroc în casă . And if he thinks of me right
And what he does on
Mirele avea în trecut unul sau doi temători, care erau daylight.
specializaţi în acest lucru şi care erau plătiţi pentru acest lucru.
Semnul distinctiv al acestuia era o botă care avea struţ de busuioc,
alte flori şi petale colorate. Oraţia acestuia era mai scurtă decât a
druştelor: 23
S-o rugat de la mnire şi de la mnireasă
Să faceţi bine să vă osteniţi
Şi sâmbătă seara să veniţi Când eram nevastă nouă
Să petreceţi la casa noastră, Auzeam cum pică rouă,
La un pahar de băutură, Amu n-aud nici când plouă
La un scaun de hodină Când eram nevastă bună,
La mai multă voie bună. Auzeam cum pică brumă,
Amu n-aud nici când tună.
6
v. Inf. I, 2007.

Culeg. Vasile Latiş, Viorica


Nadiş, 50, Costeni, Lăpuş

131
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

23A Cei care erau chemaţi răspundeau:


Să trăiască tinerii,
Să trăiţi şi dumneavoastră
When I was just a fresh Să aibă noroc în casă7.
wife
I would hear the dew fall
down Strigături la Mireasa
Now I don’t hear when it’s
raining; Mniresă de-amu-nainte
When I was a good, young Cărările ţi-s oprite,
wife Numa tri ţi-s năpustite:
I would hear when it was La fântână după apă
riming În grădină după ceapă,
Now I can’t hear when it’s Şi la mă-ta câteodat,
thundering. Când îi si mai supărată.
Mniresucă draga me
N-ai putut şede aşe
Să pui coadă în pete
Să te duci unde îi vre
24 Că peteaua-i tătă flori
Şi-ai grăi cu mulţi feciori.
Mniresucă struţ tomnit,
Foaie verde foi mărunte Vine-ţi vremea de pornit,
Cântă cucu-n vârf de La soacră şi la iubit.
munte. Mniresucă struţ gătat
Doamne-ajută cucului Vine-ţi vremea de plecat,
Să zboare din cuibul lui La soacră şi la bărbat.
În mijlocul codrului Mniresucă după tine
Pă creanga gorunului, Pare rău la oarecine;
Să cânte din pom în pom Dar după mnirele tău
Să-l asculte orice om; La multe le pare rău.
Să cânte din curte-n curte Te-ai silit la măritat
Şi mândrile să-l asculte, Ca floarea la scuturat.
Să-l asculte mândra mea 7
v. Inf. VII, 2007.

132
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

Te-ai silit la nevestit, Care m-am iubit cu ea


Ca floarea la veştejit. Cam din tinereţea mea.
Mniresuică, mniresuică,
Pân-ai fo la mă-ta fată Culeg. I. Chiş Ster
Te-ai culcat sara pă ţol AFIIS
Şi te-ai sculat târzâor. Năprădean Ilisie, 61
Dar de când ti-i mărita Buteasa-Râu, 1972
Ti-i culca sara pă braţă,
Şi ti-i scula dimineaţă.
Uită-te mai mnire bine,
Cine şede lângă tine; 24A
O bumbuşcă mohorâtă
Nu ţi-a si lumea urâtă;
O bumbuşcă mândră albă, Oh, green leaf and small
Cum să-ţi sie lumea dragă. leaves, too
Măi bădiţă ce oti ai, On a mountain top sings
Nu-şi ce-aş face să mi-i dai, the cuckoo.
Batăr pă vreo doi-tri ai Oh, may God help this
8
Şi de-acolo p-a nost trai . cuckoo
Fly away from its small
nest
Strigături pentru soacră: To the deep mid of the
forest
Soacră mare hai la poartă On an oak’s branch may it
Vine nora să te vadă, be
O, ieşi, afară soacră mare May it sing from tree to
Că-ţi aducem noră tare. tree
Să-ţi ajute la ciubăr So that everyone can hear
Să te scalmine de păr it;
Să te-ajute la căldare, May it sing from yard to
Să te scalmene mai tare. yard
So that the sweethearts
8
v. Inf. I, 2007
may hear it
May she hear it, my

133
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

sweetheart Pentru noră


Because she has been my
lover Frunză verde a rătiţii
E’er since I was young at Hai, în casă draga mamii
heart. Şi de azi aşă să ştii
Eşti-a me între copii
Ţi dacă ne-am mai sfădi
Îi tăce şi nu-i grăi
25 Să nu ştie oamenii
Să ne poate povesti9.

Bade, de dragostea
noastră Alte strigături:
Răsărit-on pom în coastă. - strigătură în timpul nunţii:
- Hai, mândră, să tăiem
pomu Cântă-te mnireasă amu
Să nu ştie tot omu. Că nu ti-i cânta altu,
- Lasă, bade, pomu-n pace Că eu când m-am măritat
Să vedem ce poame-a Tri zâle m-am tot cântat
face. Da ş-amu mă cânt bugăt
De a face poame bune Până cu otii nu văd.
Ne-om găta ş-om mere-n Mniresucă, draga mea
lume, Ascultă de soacră ta
De a face poame rele Nu mere sara-n minciuni
Ne-om lăsa, bade, n-om C-apoi socrii ţi-or si buni
mere. Şi soacră-ta n-a si ră
Numa să asculţi de ie,
Culeg. Aurelia Târşar Nici socru-to n-a si drac
Raveca Lenghel, 46 Numa dacă-i faci pe plac.
Boiu Mare, 1972, Chioar Mniresucă struţ tomnit
Vine-ţi vreamea de pornit
La soacră şi la iubit.
Ia-ţi mnireasă ziua bună

9
v. Inf. I, 2007.

134
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

De la Soare de la Lună 25A


De la mama ta cea bună,
De la fraţi de la surori
De la grădina cu flori. “My lover, because of our
Măi, mnire de nu-i si bun love
Ploaie-te ploaie cu tun A tree sprouted on the hill
Pe mnireasă ploaie deasă, above.”
De n-a si găzdoaie-n casă. “Let’s cut the tree down,
Suie-te mnire-n cireş, sweetheart
Şi te uită ce-ai ales, So that noone know about
O bumbuşcă mohorâtă us thereof.”
Nu ţ-a si lumea urâtă10. “Let the tree alone, my
love
Ce mnireasă avem noi, To see what fruit it will
Nu o dăm pă patru boi; give
Ş-o vinit un coptil mic If the fruit it gives is good,
Şi am dat-o pă nimnic. We will get dressed and see
Ş-o vinit un tânăr prunc, the world
Ş-am dat-o numa p-un jug. If the fruit it gives is bad,
We’ll break up, and I’ll be
Mnireasă, mnirele tău, sad.”
Să cunoaşte ca si rău
Să cunoaşte pă uitat
Ca si rău şi blăstămat.
De ţi-a si mnirele bun, 26
Poartă-l numa în costum,
Da de-a si blăstămat,
Dă-i ismenele de sac Luncă, luncă vale lungă,
Şi de-a zice că nu-i plac Pă când merg, mândra să
Dă-i cu ele păste cap. culcă;
10
Luncă, luncă vale ră,
v. Inf. VII, 2008.
Pă când merg, mândra
doarme.
Eu veneam, mândră, la

135
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

tine, - Strigătura miresei către mama ei:


Tu dormeai, dormire-ai Nu-i bai mă că mă vinzi
bine Ştiu că raiul nu-l cuprinzi,
Eu veneam, mândră, la Nu-i bai mamă că mă dai
poartă, Ştiu că nu cuprinzi un rai,
Tu dormeai, dormire-ai Şi raiul de l-ai cuprinde
moartă. N-o trebuit a mă vinde
Eu veneam, mândră, prin Raiul de l-ai căpăta
pustă, N-o trebuit a mă da
Tu dormeai, dormire-ai Tu mămucă te-ai temut
dusă. C-oi veni după-mprumut
Şi nu ţi l-oi da mai mult,
Culeg. Vasile Latiş Eu aş fi lucrat în sat
Gavrilă Buda, 69, Lăpuş Şi iarăş ţi l-aş fi dat11.

Un moment important în cadrul ceremonialului de nuntă este


cel al luării urăciunilor (de consemnat faptul că varianta iertăciuni
26A nu este corectă, pentru că acesta este un moment din cadrul
ceremonialului funerar, când mortul îşi ia prin gura părintelui iertare
de cei din jur), care se desfăşoară atât la casă la mire cât şi la mireasă.
Meadow, meadow, you Se face o scurtă incursiune în Biblie, în care deacul sau un alt om
long vale, religios povesteşte despre crearea lui Adam şi Eva şi despre rostul
I arrive, my sweetheart familei lăsat de Dumnezeu. Dacă astăzi deacul rosteşte o simplă
sleeps. poveste a celor ilustrate mai sus, în trecut urăciunile erau spuse sub
Meadow, meadow, you forma unei oraţii:
bad vale,
I go to her, she’s fast Ascultaţi dragii mnei părinţi şi fraţi
asleep. Să înţelegeţi şi ştiinţa voi o culegeţi
I came, oh, to you, I tell Ascultaţi şi luaţi aminte
You were sleeping, may La vreo câteva cuvinte
you sleep well Care în carte îs scrise
I came, sweetheart, at the Şi astăzi trebuie zise.
gate, 11
v. Inf. I, 2008.
You were sleeping, may

136
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

Căci şi Dumnezeu cu cuvântul you sleep dead.


A făcut cerul şi pământul I cut, sweetheart, through
Le-a dat podoabe măreţe the steppe,
Şi destulă frumuseţe, You were sleeping, may
Cerul împodobit cu Soare you sleep deep.
Şi cu stele lucitoare.
Pământul umplut cu vite Collected by Vasile Latiş,
Şi cu feluri deosebite Gavrilă Buda, 69, Lăpuş
Şi-a văzduhului ‘nălţime,
Mare şi apele toate
Cu peşti fără număr gloate,
Vrând ca să se proslăvească
Fapta cea Dumnezeiască 27
Întinzând Sfânta sa mână
Zidi pe Adam din ţărână
După chip şi asemănare, - Pupăză, de unde vii?
Cu cuvânt şi cu suflare. - De la deal, de peste vii.
Dar văzând că nu e bine, - Da ce veste-i pe la vii?
Să fie singur pe lume, - Că-s culese şi pustii.
Îi făcu din a lui coastă - Mănânce-o potopu vie,
Pe Eva strămoaşa noastră Că nu te-ntreb de-i pustie
Când el ochii îi deschise Cât te-ntreb de mândru
O privi pe ea şi zise: meu,
P-asta s-o numim muiere, N-o trecut în drumu tău?
Ca s-avem o mângâiere. - Ba el poate c-o trecut,
La trudă şi ostenele Da’ eu nu l-am cunoscut.
Căci e din oasele mele - Pupăză, vicleană eşti,
Şi de atunci şi până acuma, Da’ de ce tăgăduieşti?
Laşi pe tata, laşi pe muma, Spusu-ţi-am eu doară ţie
Şi doi cu doi se adună, Că cine mi-e drăguţ mie
Să trăiască împreună, Se cunoaşte dintr-o mie.
C-aşa Dumnezeu voieşte C-are ochi nestâmpăraţi
Şi legea o potriveşte. Şi curea cu bumbi tărcaţi,
Ascultaţi cinstiţi părinţi Şi pe clop pantlică verde,

137
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

Rău mă tem că mi l-oi Vă poftim pă dumneavoastră


pierde. S-ascultaţi şi zisa noastră:
Că l-am mai pierdut Omu-n viaţă cât trăieşte,
odată, Multe-n lume el greşeşte,
Şi l-am cătat lumea toată. Cu fapta şi cu cuvântul
Şi le suferă Pământul.
D. Pop, în Folcloristica Nu se deschide, nu creapă
Maramureşului, 1970) Ca să-l înece cu apă
p. 162, Maramureş Soarele îi dă lui rază
Îl rabdă şi-l luminează
Nu se porneşte să-l arză.
Iar Dumnezeu ca un tată
Cu mila nemăsurată
27A Nu se grăbeşte îndată
Cum facem rău să ne bată
El are multă răbdare
“Oh, hoopoo, where do Şi suferă cu-ndurare
you come from?” De cădem la pocăinţă
“From the hill, behind the Îl rugăm cu umilinţă
vines.” Pe aceşti fii ce-ngenuchiază
“What have you found out Şi prin sfânta rugăciune
’bout the vines?” Le cer astăzi iertăciune
“They’re bare, and the Ăstor fii care-i născurăţi
wine’s done.” Pân-la o vârstă îi crescurăţi
“May it sink forever, the Vă vor fi supărat poate
vine, Neascultându-vă în toate
I’m not asking you ‘bout Şi până-n această vreme
the wine Le-aţi zis şi nişte blesteme
I’m asking about my lover, Azi îi iertaţi şi-i blagosloviţi,
hey Căci iertăciunea părintească,
Did he happen to cross E casă dumnezeiască
your way?” Dar blestemul părintesc
“He may very well have Pă copii îi risipesc
crossed Doriţi ca să-i însoţească

138
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

Mila cea Dumnezeiască, If he did, I’ve had him


Amin12. lost.”
“Oh, hoopoo, you are so
Adusul găinii este încă un obicei care individualizează sly,
nunta din Maramureş, şi prin urmare şi pe cea din Săcel. Acest Why do you want to deny?
obicei este foarte vechi şi este de nelipsit la o nuntă din Săcel, Cause I told you, oh my
indiferent de statul social al celor care sunt implicaţi. Atâtea găini dove
sunt câte rânduri de nănaşi. Cea care pregăteşte găina este socăciţa That the only one that I
şi de cele mai multe ori este cea care duce găina la nănaşi. Dar love
atunci când sunt mai mulţi nănaşi se găsesc femei din sat pricepute One can see him from a
la strigat şi alduit care să aducă câte o găină la fiecare. hundred.
Gaina se frige în cuptor şi se împodobeşte cu flori, cu zgardă When I saw his eyes I
din prăjituri în loc de pene şi cu o ţigare aprinsă în gură; aceasta wondered
este pusă pe o tavă, o farfurie. Muzica acompaniază pe tot drumul He has a nice buttoned
socociţa care are găina în mână. belt.
Astfel, de îndată ce femeia care are găina în mâna apare şi And on his cloche a green
o văd nuntaşii, ea şi începe a striga. Sunt mai multe strigături, dar band,
în continuare le vom prezenta pe cele care sunt mai valoroase prin I’m so afraid I might lose
limbajul lor colorat, sugestiv şi de ce nu, haios: him.
For I lost him once again
Hai, ceteraş să bem zin Oh, to me I’d have him
Că cu găina pornim, chained.”
Hai, ceteraş să bem bere
Cu găina trebe a mere.
Să mă duc cu găina
Că-i flămândă nănaşa 28
Că de când s-o măritat,
Ie găină n-o mâncat
Ie aşă-o venit de-acasă Nu-i, mămucă, nu-i şi nu-i
C-ar mânca găină grasă Şi-oi si prunca nimănui.
Numa să nu o plătească Vai de mine ce-am pierdut
Da i-oi da lu nănaşu Nu aflu-n târg de vândut.
De-aş înconjura lumea,
12
Elena Grad, Op. cit., Editura Societăţii Culturale Pro Maramureş „Dragoş
Vodă ”, Cluj Napoca, 2000, p. 185-186. Mămucă n-oi mai afla

139
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

Şi orfană-oi rămânea. Că la el îi salariu


Şi oricât de greu mi-a si Nănaşu-i din Baia Mare (sau numele localităţii)
N-oi şti cui mă jălcui: Are şepte buzunare
Jălcui-m-aş la vecin Milionu-n fiecare.
Pă sară-a si satu plin;
Jălcui-m-aş la vecină, Ca a me găină nu-i
Pă sară-a si lumea plină. Şi cu oauă şi cu pui
C-o ouat un coş de ouă
Culeg. P. L. – Izanu, MM Cu-a nănaşului doauă.

Găina-i frumoasă tare


Cu slănină pă stinare
28A Şi cu floci pântre pticioare,
Că la naş bine îi pare.

Oh, mom, you’re not here Doamne, mult am mai îmblat


anymore Găină neagră-am cătat
And I’ll be nobody’s Am cătat găină neagră,
daughter La nănaş aşă i-i dragă
Oh, my God, what I have Că de când s-o însurat
lost Tăt cu neagră o lucrat,
Can’t be bought at any Şi-acasă şi până-n sat
cost. Şi pă unde-o căpătat.
Even if I went around the Nănăşuca-i ca şi-o floare
world Nănaşu mai multe are.
I won’t find another mom.
And I’ll be left an orphan. După găina cât am fugit
To whom could I tell my Am căpătat roşu-n gât
pain Fă nănaşule cumva,
Tell how hard it is alone to Mă consultă dumneata
be? Cu mânuţa ta cea fină
If to the man living next to Mă consultă pă la splină,
me I cry Cu mânuţa ta cea moale,
Until evening all the Mă consultă la pticioare,

140
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

Ioi naşule rău mă doare... village will know, oh, me.


Pân-am fript găina, If to the woman next to me
Mi-am pârjolit şi hulpea, I cry
Nănaşule de nu crezi, Until evening all the world
Rădică zadia / sugna şi vezi. will know, oh, my.
Puind pă foc lemne bune
Mi-o sărit şi un cărbune
Şi mni-o sărit la pticioare,
Mni-o făcut gaură-n poale, 29
Fă nanaşule cumva
Şi astupă gaura,
C-amu lumea-i prefăcută, Cine, Doamne, şi-o văzut
13
Tăt la gaură să uită . Mireasă ca ş-aista?
Din gură să nu grăia’
2. Îţi fa bine şi-ţi ierta Cu ochii săi nu scliptea!
De-i târziu cu găina Să plece la cununie,
Că am zăbăzit pân tindă La părinţi să nu le-nti(n)e.
Uitându-mă pân oglindă Scumpa mè, prietenă bună,
Să vedem de mni s-a sta Rumpe-o floare din
Ca să vin cu găina. grădină
C-am fript-o cum am putut Şi o dă mâne-ta-n mână,
Că eu lemne n-am avut Să n-o doară la inimă.
Că lemnele îs pă Iştioară Rumpe-o floare de durzău
Am un cal ce pune poară, Şi o dă la tată-tău,
Pădurarii-s oameni răi Să nu-i pară-aşă de rău.
Şi să dau după fimei,
Şi după mine s-o dat Culeg. P. L., Izanu - MM
Fără plată n-am scăpat.
Pănt-un braţ de uscături
Am dat o sută de guri.

3. Zi-i ceteraş mai cu drag


Să mă pot sui pă prag.

13
v. Inf. VII, 2007.

141
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

29A Zi-i ceteraş mai cu dor


De pă prag să mă cobor,
Că prăguţu-i cu tinguţă
Oh, God, who has seen Nu pot trece că-s mnicuţă
before C-amu vin cu găina,
A bride like this one here? Să cinstesc pă nănaşa.
She doesn’t utter a thing Că nănaşu-i om de frunte
And her eyes aren’t Şi mni-a da parale multe;
shining! Şi mni-a da o sută-ntreagă,
She has come to get Să-mi cumpăr năframă albă.
married Să trăieşti nănaşă mare,
And her parents know Mândră-i casa dumnitale.
nothing. Să trăieşti şi să trăiţi,
Oh, my darling, my good Că mândru vă veseliţi,
friend, Fă bine nănaşă iartă,
Pick a flower from the Găina de n-a si siartă;
garden’s end Îi seartă pă jumătate,
And handle it to your N-am avut lemne uscate
mother C-am sert-o cum am putut
So that she may not suffer. Dacă lemne n-am avut
Then pick a juniper flower Că lemnele-s pă vâlcele
And give it to your father N-oi prinde mâţu la ele,
So that he not be sorry Că lemnele-s pă Iştioară
and sour. Am un cal şi pune paoră...

Placă nănaşă şi ie
Găina din mâna me!
30 - nănaşa vrea să ia găina, dar posesoarea ei nu o dă până când nu
vede banii pe ea:
Eu găina nu voi da,
Doamne, tăt am zis să-mi Până n-oi vedea suta.
dai
Om frumos, şi-ai zîs că - nănaşa dă banii femeii, îşi pune găina pă masă, nănaşul îi închină
n-ai; femeii un pahar cu horincă, ea le urează sănătate la toţi cei care stau

142
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

la masa mirilor şi apoi continuă a striga: Om frumos ai dat la multe


Mi-ai zâs că n-ai de unde,
Ia uitaţi-vă nuntaşi Om frumos la toate-ai dat
Ce de bani are-un nănaş! Numa mie mi-ai luat.
Bine-mi pare că-i la voi
C-o fo moartă pă gunoi. Culeg. D. Iuga, MM
Bine-mi pare că v-am dat,
C-o fo moartă lângă gard.
Eu am zis că îi puicuţă
Şi v-am dat cocoş cu puţă. 30A

- nănaşa răspunde socociţei:


Socociţă hai încoace, Oh, God, I’ve always told
Ce-ai făcut mnie nu-mi place, you to give me
C-ai copt colacii pă şură, Handsome man, and you
Şi mni-i să leagă de gură. told me you had none;
You gave handsome men to
- Socăciţa îi răspunde: girls so many
Cui nu-i plac mâncărurile, To me, you told me you
P-aicea-s cărările; didn’t have any
Cui nu-i place ce-am făcut You gave handsome men to
P-aice-i drumu bătut14. every maid
And you left me alone to
Un grup de femei, acompaniate de ceteră cântă gozia fade.
miresei. Este un cântec ce pare mai degrabă bocet funebru, decât un
cântec de nuntă. Este cântată pe de-alungul, astfel încât mireasa să
aibă timp să–şi plângă transformarea. Tot acest moment anunţă că
nunta este pe sfârşite şi că nu va trece mult timp până ce tineretul va
conduce pe miri acasă. Gozia cuprinde două părţi. Prima parte este 31
cântată pe de-alungul, iar partea a două este cântată sacadat şi are un
ton vioi:
La stâlpuţu vraniţii Nu-i vedere, nu-i şi nu-i
Şăde mama mniresii Numa-n vârful dâmbului
La Măria lui Văsâi.
14
v. Inf. IX, 2008.

143
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

Nu-i vedere nicări Să roagă la Sfântul Soare


Parc-o murit oamenii. C-are-o fată ducătoare
Păste munţi la dalbe cruci
Culeg. Ioan Chioreanu, La părinţi necunoscuţi,
Oaş Păste munţi la dalbe văi
Unde nu-s oameni de-ai ei
A vede pă soacră-sa
Ş-a gândi că-i mamă-sa,
31A A vide pă socru-so
A gândi că-i tatî-so,
Când a vide cumnăţăle,
There’s no light, no light A gândi că-s surorele...
at all (cântecul are ton alert)
Only on the top of the hill Noi mnireasa nu o dăm,
At Basil’s daughter, Mary Până ce nu căpătăm
the small.l Cizme albe ca la doamne,
There is no light anywhere Ş-o părete de cercei,
All people are dead and Şi-o sută cincezăci de lei15.
bare.
Fetele care erau după masă mai strigau:
Noi de aicea n-om pleca
Până nu ni-ţi întina
32 De tri ori cu uiaga!
Feciorii:
Ieşiţi fete din burdei
De-oi trăi şi n-oi muri Să vedeţi afară ce-i
Să văd mândra ce-a iubi. C-o vinit un rămăsoi
De-a iubi unu ca mine, Şi va lua şi pă voi.
Şohan nu i-a fi ruşine. Fetele:
De-a iubi unu mai hâd N-oi de-aicea n-om ieşi
Nu o rabde pă pământ. Pân-om mere a ogorî
Noi de-aicea n-om pleca
Culeg. Ioan Chioreanu - Pân om mere a săcera.
Oaş
15
v. Inf. VII, 2008.

144
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

Casa noastră nu-i bordei, 32A


Nu-i drăniţâtă cu tei,
Ce-i cu draniţi drăniţâtă
Numa gura ta cea strâmbă. Oh, if only I could live
some more
Bădiţă cioarecii tăi To see whom my
Când îi zâuă de lucrat sweetheart will love,
Tu pă dos i-ai înturnat, If she loves one just like me
Când colea Duminica At least no harm will be
Le arăţi mândru faţa. done.
If she loves an uglier one
Taci, bade şi du-te-n bai She won’t stand with him to
Că ţi-i casa grajd de cai be.
Şi tinda ţi-i de coteţ
Tu te ţii fecior măreţ16.

Strigătură la sfârşitul nunţii: 33


Mniresucă, mniresucă,
Vin străinii să te ducă
Să pleci de la casa ta Desfă, mândră, ce-ai făcut
În casă la soacră-ta. De nu, nu trăieşti mai mult.
Mădărean prădat pă masă, Nu ţi-am făcut, mândrior
Rămâi mamă sănătoasă Nu ţ-am făcut că să mori.
Dacă n-ai fo bucuroasă Ce ţi-am făcut să te-nsori
Să rămân la casa voastă. Eu ţi-am făcut, mândruţ,
Măderen prădat pă jos ţie
Rămâi tată sănătos Ca să mă iei de soţie.
Dacă n-ai fost bucuros
Să rămân la pragu vost. Culeg. Ioan Chioreanu,
Plânge-mă mamă pă mine Oaş
De ţi-am fo cândva de bine
De ţi-am fo cândva de rău
Lasă-mă c-oi plânge eu,
16
Idem

145
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

33A Dumăta-i plânge lucru


Şi eu ţi-oi plânge doru
Dumăta-i plânge munca
“Undo, love, what you Şi eu ţi-oi plânge jelea.
have done Hai, mnireasă suie-n car
If not, I will have you Lasă drăguţii-n amar17.
undone.”
“I’ve done nothing, my
sweet lover
I’ve done nothing for you FIŞĂ INFORMATOR I
to die.
But something for you to
marry, oh, my NUMELE: DANCI
I’ve done something, my PRENUMELE: MARIA
love and life PORECLA: MĂRIA LU IONU LU NICULAI
So that you make me your LOCUL ŞI DATA NAŞTERII: 26 august 1927, SĂCEL,
wife.” MARAMUREŞ
VÂRSTA: 81 ANI
SATUL: SĂCEL
JUDEŢUL: MARAMUREŞ
34 ŞTIINŢĂ DE CARTE: 5 clase
OCUPAŢIE PRINCIPALĂ: CASNICĂ ŞI LA MUNCA
CÂMPULUI
Mândra ce de astă vară DEPLASĂRI: PRIN ORAŞELE: VIŞEU, BORŞA, SIGHETUL
Poartă miere cu trei cară MARMAŢIEI, CLUJ, OLTENIA
Şi gura-i-i tăt amară EVENIMENTE IMPORTANTE DIN VIAŢĂ: Mătuşa Maria
Dar mândruţa cea de-amu provine dintr-o familie cu cinci copii. A făcut şcoală în Săcel. Ea
Nu poartă nici cu unu mărturiseşte că tăbliţa de scris ajungea numai prin rotaţie şi pe la ea,
Gura-i-i ca faguru. şi că la şcoală ajungea doar iarna, pentru că în rest toată familia era
ocupată cu munca câmpului.
Culeg. Ioan Chioreanu, S-a căsătorit după vârsta de 20 de ani, iar bărbatul ei a fost gazdă de
Oaş oi recunoscut în sat.
A avut cinci naşteri, dintre care numai trei copii au rămas în viaţă.
17
v. Inf. VI, 2007

146
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

Prima fată s-a născut în 26 februarie 1948. 34A


Al doilea băiat s-a născut la 7 decembrie 1950.
Al treilea băiat s-a născut la 23 iulie 1952.
Al patrulea băiat s-a născut la 26 decembrie 1954. My sweetheart of this
A cincea fată s-a născut la 2 septembrie 1962. summer
Unul dintre copiii ce i-a murit s-a născut la dispensar şi a trăit doar Has honey to fill three
3 luni, iar celălalt a murit pentru că l-a născut prematur la 8 luni. carts
SCURTĂ CARACTERIZARE: Este o fire voioasă, de omenie, o And her mouth is still so
femeie căreia i-a plăcut viaţa şi care astăzi transmite multe sour
cunoştinţe (poezii, cântece, doine, balade, descântece etc.) despre The sweetheart I’ve at this
Săcelul de odinioară. Este o principală sursă de informare pentru hour
grupul ,,Izvorul Izei”, având o voce foarte frumoasă, suavă şi caldă. Hasn’t any honey-full cart
Îşi poartă cu mândrie portul popular atât în zile de sărbătoare, cât şi Still, her mouth is honey-
în celelalte. sweet, as is her heart.
DATA ŞI LOCUL ÎNTOCMIRII FIŞEI:
24 august 2007, 20 februarie 2008, comuna SĂCEL, judeţul
Maramureş
35

FIŞĂ INFORMATOR II
Trandafir sara pe lună
NUMELE: GRAD Du-i bădiţii voie bună.
PRENUMELE: ILEANA Trandafir sara pe nori
PORECLA: ILEANA LU SIMNION Du-i bădiţii sărutări
LOCUL ŞI DATA NAŞTERII: 21 martie 1950, Săcel, Maramureş Trandafir sara pe stele
VÂRSTA: 58 ANI Du-i badelui buzele mele
SATUL: SĂCEL Şi spune-i c-al meu noroc
JUDEŢUL: MARAMUREŞ L-au pus duşmanii pe foc
ŞTIINŢĂ DE CARTE: 8 clase Şi-i spune că al meu bine
OCUPAŢIE PRINCIPALĂ: CASNICĂ ŞI LA MUNCA A plecat şi nu mai vine
CÂMPULUI A plecat în ţări străine.
DEPLASĂRI: PRIN ORAŞELE DIN OLTENIA ŞI
TRANSILVANIA
EVENIMENTE IMPORTANTE DIN VIAŢĂ: Căsătoria şi

147
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

35A naşterea copiilor. Iar acum în ultima vreme boala ce a pus stăpânire pe
ea.
SCURTĂ CARACTERIZARE: o fire plăpândă, răpusă de boală,
Oh, rose, every moon-lit dar care încearcă să nu o ia în considerare. Are un remarcabil talent în
eve poezie, ea compunând multe poezii, cântece, verşuri pentru morţi, în
Send my lover all my best special noaptea, sau pe patul de spital. Se îngrijeşte şi de nepoţi, pentru
Oh, rose, every cloudy eve că nora ei este asistentă la Borşa.
Send my lover many a kiss DATA ŞI LOCUL ÎNTOCMIRII FIŞEI:
Oh, rose, every starry eve 25 august 2007, comuna Săcel, judeţul Maramureş
Send my lover my sweet
lips
And tell him that all my
enemies FIŞĂ INFORMATOR III
Now they must be all at
ease NUMELE: PETER
‘Cause they burned down PRENUMELE: ILEANA
my good mood PORECLA: ILEANA ŞPANELULUI
So tell him my happiness LOCUL ŞI DATA NAŞTERII: 26 martie 1921, Săcel, Maramureş
Is now gone, and gone for VÂRSTA: 87 ANI
good SATUL: SĂCEL
Gone to foreign lands and JUDEŢUL: MARAMUREŞ
woods. ŞTIINŢA DE CARTE: nu ştie carte
OCUPAŢIA PRINCIPALĂ: CASNICĂ ŞI LA MUNCA
CÂMPULUI
DEPLASĂRI: VIŞEU, BORŞA, SIGHETUL MARMAŢIEI,
OLTENIA, judeţul CLUJ
36 EVENIMENTE IMPORTANTE DIN VIAŢA EI: Căsătoria şi
naşterea copiilor ei, precum şi a strănepoţilor de care se îngrijeşte. A
avut 5 naşteri, dar un copil i-a murit. Prima naştere a fost în anul 1940
Mamă, când m-ai legănat pe data de 2 martie, acasă, alături de moaşa urmedească. A doua
Numai de dor mi-ai cântat naştere a fost în data de 28 iunie 1945, şi a fost făcută pe câmp,
Dar de noroc niciodat’ singură, ea venind acasă cu el înfăţişat cu năframa de pe cap. Acest
Numai de dor mi-ai doinit copil a murit după 2 luni. A treia naştere a fost în data de 2 august
De noroc n-ai amintit 1947, a patra în data de 7 ianuarie 1949, iar ultima în octombrie 1950,

148
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

la casa de naştere din comună. Şi-am dus dor măicuţă


SCURTĂ CARACTERIZARE: Este o femeie cunoscută în sat mult
pentru ştiinţa ei de a descânta la necaz. De altminteri este o femeie Dar noroc n-am mai avut
foarte credincioasă şi cumsecade, şi care la vârsta pe care o are încă Şi-am dus dor maică mereu
se mai ocupă de gospodărie. Ştie multe cântece şi rugăciuni foarte Doru-a fost norocu meu.
vechi, pe care le ţine minte de la mama ei şi de la biserică.
DATA ŞI LOCUL ÎNTOCMIRII FIŞEI:
1 septembrie 2007, comuna Săcel, judeţul Maramureş
36A

Mother, when I was a baby


All you did was sing to me
FIŞĂ INFORMATOR IV About longing, not ‘bout
luck
NUMELE: GRAD All you did was cry and tell
PRENUMELE: MARIA me
PORECLA: MĂRIA LU HOSANU About longing, but you
LOCUL ŞI DATA NAŞTERII: 20 mai 1951, Săcel, Maramureş forgot
VÂRSTA: 57 de ani To tell me all about luck
SATUL: SĂCEL Thus I’ve really missed all
JUDEŢUL: MARAMUREŞ that
ŞTIINŢA DE CARTE: 8 clase Your luck made me to
OCUPAŢIA PRINCIPALĂ: CASNICĂ ŞI LA MUNCA forget
CÂMPULUI As my longing got me stuck
DEPLASĂRI: În tinereţe, mătuşa Mărie a participat pe la multe Oh, mum, longing was my
concursuri, pe la zalău, Sighetul Marmaţiei, Baia Mare, Satu luck.
Mare,Vişeu, Borşa pentru că a avut şi mai are o voce foarte
frumoasă, câştigând şi multe premii.
EVENIMENTE IMPORTANTE DIN VIAŢA EI: Din tinereţe,
mătuşa Mărie îşi aminteşte cu nostalgie concursurile la care a
participat, dar pentru care trebuia să facă sacrificii foarte multe,
datorită familiei ei. Provine dintr-o familie de gazdă de oi şi ea
trebuia să fie alături de tatăl ei tot timpul. Tatăl ei este cel care i-a

149
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

37 compus multe din cântecele, doinele şi pricesnele cu care a colindat


lumea. Apoi s-a căsătorit, dar dragostea pentru cântec a rămas. Are
doi copii: o fată care este studentă la drept şi un băiat plecat în
Frunză verde bob de linte străinătate. Este supărată că cei doi copii nu au moştenit cel puţin o
Descunună-mă părinte parte din talentul ei.
Că de când m-am cununat SCURTĂ CARACTERIZARE: Mătuşa este o femeie înaltă,
Eu, mămucă n-am lucrat slăbuţă, pe faţa căreia se poate citi, parcă prea devreme, trecerea
Fără cât te-am blestemat timpului. Doar vocea a rămas suavă, caldă, subţire ca şi a unei ciocârlii
Cu cine m-am cununat sau a unei fete îndurerate. Atunci când cântă acasă, la biserică în cor
Cu propteaua de la gard sau la muncă, spune ea, trăieşte într-o altă lume, este mai aproape de
Şi cu mutu de la sat. Dumnzeu. Se mândreşte cu copiii ei şi cu faptul că le poate oferi ceea
Nu te pot descununa ce ea nu a putut primi de la părinţi. Vocea ei se poate auzi pe dvd, ea
Că mi-oi pierde popia făcând parte şi din grupul ,,Izvorul Albastru al Izei”. O parte din
Cununa este la mine cântecele ei au fost culese şi sunt cântate de o fată din Săcel plecată
Ochii, capu sunt la tine în judeţul Bihor.
Că n-ai luat seama bine DATA ŞI LOCUL ÎNTOCMIRII FIŞEI:
Cu cine-ai venit la mine. 18 august 2007, 22 februarie 2008, comuna Săcel, nr 1053, judeţul
Maramureş

FIŞĂ INFORMATOR V
37A
NUMELE. TOMOIAGĂ
PRENUMELE: MARIA
Oh, my sweet and green PORECLA: MĂRIA LU BOŞTOC CE BĂTRÂNĂ (BABA LU
duckweed BOŞTOC)
Father, please have me LOCUL ŞI DATA NAŞTERII: 23 august 1931, Săcel, Maramureş
unwed! VÂRSTA: 77 DE ANI
Since the moment I got SATUL: SĂCEL
married JUDEŢUL: MARAMUREŞ
Mum, I had no time to ŞTIINŢA DE CARTE: 3 clase le-a făcut la români şi una la unguri,
work deci 4 clase
All I could do is curse thee OCUPAŢIA PRINCIPALĂ: CASNICĂ ŞI LA MUNCA
Cause I married so badly CÂMPULUI

150
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

DEPLASĂRI: Pe la muncă prin ţară, pe lângă Cluj, prin Bihor, şi Fence’s buttress is my man
când fiul ei s-a căsătorit în Timişoara a mai mers şi pe la el, dar viaţa Be a fool, that’s all he can
a purtat-o şi prin Baia Mare, Vişeu, Sighetul Marmaţiei. Do. “Oh, but I cannot
EVENIMENTE IMPORTANTE DIN VIAŢĂ: Căsătoria şi unwed thee
naşterea celor doi băieţi la Dispensarul Comunal din Săcel. Cause I’d loose my saint
SCURTĂ CARACTERIZARE: Viaţa i-a adus şi bucurii şi priesthood
supărări. Acum spre bătrâneţe se alină cu nepoţii şi cu o noră, pentru The ring, it is I who gave it
că unul din fii este plecat în străinătate, iar celălalt a căzut în patima to thee
alcoolului. Şi soţul ei bea, dar atunci când este vorba de lucru But thy eyes and head are
renunţă la băutură, şi deşi are o vârstă înaintată ni se dă înapoi de la good
nimic – arat, cosit, mers cu caii după fân, ridicat de saci cu cartofi Thus, it’s not at all my sin
etc. Când era mai tânără râdea şi glumea mai mult, mai făcea câteo Since you came to me with
hore, o strigătură pentru vecini, dar acum abia mai schiţează câte him.
un zâmbet, sau îşi mai aduce aminte de vremurile bune...parcă prea
multe sunt pe capul ei.
DATA ŞI LOCUL ÎNTOCMIRII FIŞEI:
12 septembrie 2007, 15 martie 2008, comuna Săcel, nr. 1193/ A,
judeţul Maramureş 38

Căpitane Solomoane
FIŞĂ INFORMATOR VI Slobozi-mă din cătane
Să mai prind plugu de
NUMELE: MIHALI coarne.
PRENUMELE: MARIA De când de-acasă-am
PORECLA: FLOROAIE plecat
LOCUL ŞI DATA NAŞTERII: 15 IUNIE 1924, Săcel, Maramureş Pită caldă n-am mâncat
LOCUL ŞI DATA MORŢII: 1 DECEMBRIE 2007, Săcel, Numai prifont nesărat
Maramureş Cu picioru frământat
VÂRSTA: 83 DE ANI Las’ să vadă orişicine
SATUL: SĂCEL Cătana cât îi de bine
JUDEŢUL: MARAMUREŞ Las’ să vadă măcar care
ŞTIINŢA DE CARTE: 4 CLASE Cătana ce plată are

151
memoria ethnologica nr. 26 - 27 * ianuarie - iunie 2008 ( An VIII )

Trei piţule pă cinci zile DEPLASĂRI: A fost în ţară pe la Grâie. Pe la Baia Mare, pe la Vişeu,
Apoi trăieşti, măi copile Borşa.
OCUPAŢIA PRINCIPALĂ: CASNICĂ ŞI CU MUNCA
De la Vasile Ceh, 25 ani CÂMPULUI
EVENIMENTE IMPORTANTE DIN VIAŢĂ: S-a căsătorit din
dragoste şi a avut patru naşteri toate acasă. Unul dintre fiii ei este
actualul deac la Biserica numărul 2 din Săcel. A fost corătoriţă multă
38A vreme tot la aceeaşi parohie. Un eveniment foarte important a fost
atunci când nepotul ei pe care l-a crescut a fost hirotonisit ca preot.
A murit fără a se chinui mult, lăsând în urmă un soţ îndurerat şi un
Oh, you, captain Salomon nepot care a condus-o pe ultimul drum în calitate de preot.
Let me go away from the SCURTĂ CARACTERIZARE: O femeie mică de statură, ce o dată
army cu anii bătrâneţii s- a gârbovit şi mai mult, tovarăş de nedespărţit
‘Cause I long to work my fiindu-i bastonul. Era de nelipsit în fiecare sărbătoare la biserică, locul
land ei fiind pe partea stângă, pe scaunul de lângă icoana de sărutat pentru
Ever since I left my home femei. A fost şi naşă şi are un fin – Văsălea lu Găvrila lu Pavăl. Ca şi
Haven’t had warm bread soţul ei, a purtat cu mândrie portul tradiţional în fiecare zi, neavând
at hand parcă încredere în textilele purtate de tineri.
Only had unsalted food DATA ŞI LOCUL ÎNTOCMIRII FIŞEI:
That was touched by 29 AUGUST 2007, comuna Săcel, nr. 1185, judeţul Maramureş
others’ foot
Just let anybody see
That the army’s not for me
Just let everybody know
How much money soldiers
owe
A few nickels once a week
And all of us have this to
live with.

From Vasile Ceh, 25 years


old

152