Liturgia Orelor

29 aprilie
SFÂNTA ECATERINA DIN SIENA,

FECIOARÃ ªI ÎNVÃÞÃTOARE A BISERICII,
PATROANÃ A EUROPEI
Sãrbãtoare
S-a nãscut la Siena, în anul 1347. Încã de micã, aspirând
la desãvârºire, s-a înscris printre terþiarele sfântului Dominic.
Arzând de iubire faþã de Dumnezeu ºi faþã de aproapele, a
luptat pentru stabilirea pãcii ºi armoniei între diverse cetãþi
italiene, pentru apãrarea drepturilor ºi a libertãþii Pontifului
Roman ºi pentru reînnoirea vieþii religioase. A dictat lucrãri
pline de învãþãturã sãnãtoasã ºi spiritualitate înaltã. A murit
în anul 1380.
Invitatoriul
V. Doamne, deschide-mi buzele.

R. ªi gura mea va vesti lauda ta.
Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Mielul pe care-l urmeazã
fecioarele, aleluia!
Psalmul 94 (95)
Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu
Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem
zice: „Astãzi!” (Evr 3,13).
1
Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului,
sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre!
2
Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã
ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim!
3
Cãci mare Dumnezeu este Domnul
ºi mare împãrat peste toþi zeii;
4
în mâna lui sunt adâncurile pãmântului
ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor;
2 29 aprilie, sfânta Ecaterina din Siena, fc. înv.
5
a lui este marea, cãci el a fãcut-o,
ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.
6
Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui
ºi sã îngenunchem înaintea Domnului,
creatorul nostru,
7
cãci el este Dumnezeul nostru,
iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte,
turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte.
8
O, de aþi asculta astãzi glasul lui:
„Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba,
ca în ziua de la Massa, în pustiu;
9
acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri,
m-au pus la încercare,
deºi au vãzut lucrãrile mele.
10
Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta;
de aceea am zis:
Este un popor cu inima rãtãcitã,
11
nu au cunoscut cãile mele;
de aceea am jurat în mânia mea:
Nu vor intra în odihna mea!”
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh.
Precum era la început, ºi acum, ºi pururea,
ºi în vecii vecilor. Amin.
Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Mielul pe care-l urmeazã
fecioarele, aleluia!
Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã
Invitatoriul se spune înainte de Laude.
Oficiul lecturilor
V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.
R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.
Oficiul lecturilor 3
IMNUL
Aceasta-i fecioara-nþeleaptã ºi treazã
Din numãrul celor ce-n noapte vegheazã;
Cu candela-aprinsã în mâinile sale,
Cerescului mire îi iese în cale.
Isus, alegând-o pe veci pentru sine,
Îi pune în deget inel cu rubine
ªi-i spune: „Primeºte-l în semn de iubire,
Mireasã sã-mi fii tu, iar eu sã-þi fiu mire”.
El vrea sã ºi-o facã asemãnãtoare,
De-aceea, pe trupul plãpândei fecioare
Mai pune-un odor lângã cel dinainte;
Sunt rãnile patimii sale preasfinte.
Lumina divinã, cu tainice raze,
O face sã cadã în dese extaze;
Sunt clipele mari de totalã unire
Cu cel care este iubitul sãu mire.
De-ajunsã mãrire, Preasfântã Treime,
Cuvintele noastre nu pot sã exprime.
Întreg universul cu tot ce el are
Mereu sã-þi aducã prinos de-nchinare. Amin.
PSALMODIA
Ant. 1 Tu strãluceºti, fecioarã, de sfinþenie ºi înþelep-
ciune, alãturi de mirele tãu, Cuvântul imaculat al lui
Dumnezeu, aleluia.
Psalmul 18 A (19 A)
2
Cerurile vorbesc despre slava lui Dumnezeu *
ºi firmamentul vesteºte lucrarea mâinilor sale.
3
Ziua încredinþeazã zilei mesajul, *
iar noaptea transmite nopþii înþelegerea.
4
Nu e vorbire, nu sunt cuvinte *
ale cãror glasuri sã se poatã auzi,
5
ºi totuºi, vocea lor strãbate tot pãmântul, *
vestea lor ajunge la marginile lumii.
6
În ele, acolo a fixat un cort pentru soare, †
ºi el, ca un mire, iese din camera sa nupþialã, *
se bucurã ca un viteaz
ce porneºte la drum în grabã.
7
Rãsare la un capãt al cerurilor †
ºi-l strãbate pânã la celãlalt capãt, *
ºi nimic nu se poate ascunde de cãldura lui.
Ant. Tu strãluceºti, fecioarã, de sfinþenie ºi înþelep-
ciune, alãturi de mirele tãu, Cuvântul imaculat al lui
Dumnezeu, aleluia.
Ant. 2 Din dragoste pentru Domnul meu, Isus Cristos,
am dispreþuit împãrãþia lumii ºi toatã slava ei, aleluia.
Psalmul 44 (45)
I
2
Din inima mea se revarsã cuvinte frumoase, †
eu vreau sã-i prezint regelui opera mea. *
Limba mea sã fie ca pana unui scriitor iscusit.
3
Tu eºti cel mai fermecãtor dintre fiii oamenilor; †
har a fost revãrsat pe buzele tale *
ºi, de aceea, te-a binecuvântat Dumnezeu în veac.
4
Încinge-þi sabia peste coapsa ta, viteazule, *
ea este strãlucirea ºi mãreþia ta.
5
Înainteazã cu maiestate, suie în carul de luptã, †
pentru adevãr, blândeþe ºi dreptate, *
ºi te va învãþa lucruri minunate dreapta ta.
6
Sãgeþile tale sunt ascuþite,†
pãtrund în inima duºmanilor regelui; *
popoarele cad la picioarele tale.
7
Tronul tãu, Dumnezeule, este veºnic; *
sceptrul dreptãþii este sceptrul domniei tale.
8
Ai iubit dreptatea ºi ai urât fãrãdelegea; †
de aceea te-a uns Dumnezeu, Dumnezeul tãu,
cu untdelemnul bucuriei, *
ca pe nimeni altul dintre semenii tãi.
9
Mir, aloe ºi casia înmiresmeazã toate hainele tale; *
din palate de fildeº, coarde de harpã te înveselesc.
10
Fiice de regi sunt în preajma ta, *
regina stã la dreapta ta, împodobitã cu aur de Ofir.
Ant. Din dragoste pentru Domnul meu, Isus Cristos,
am dispreþuit împãrãþia lumii ºi toatã slava ei, aleluia.
Ant. 3 Regele râvneºte frumuseþea ta, pentru cã el
este Domnul, Dumnezeul tãu, aleluia.
II
11
Ascultã, fiicã, priveºte ºi pleacã-þi urechea, *
uitã de poporul tãu ºi de casa tatãlui tãu.
12
Regele râvneºte frumuseþea ta; *
el îþi este stãpânul, pleacã-te în faþa lui.
13
Fiicele Tirului aduc daruri *
ºi bogaþii poporului cautã faþa ta.
14
Fiica regelui este strãlucitoare *
când îºi face intrarea
îmbrãcatã în haine brodate cu aur.
15
În haine strãlucitoare e adusã la rege; †
fecioare formeazã alaiul ei, *
prietenele ei sunt aduse la tine.
16
Sunt aduse în bucurie ºi veselie, *
sunt conduse în palatul regelui.
17
În locul pãrinþilor tãi vor fi copiii tãi, *
ºi îi vei pune stãpânitori peste tot pãmântul.
18
Îmi voi aduce aminte de numele tãu
din neam în neam; *
de aceea te vor lãuda popoarele în veci
ºi în vecii vecilor.
Ant. Regele râvneºte frumuseþea ta, pentru cã el este
Domnul, Dumnezeul tãu, aleluia.
V. Tu mi-ai fãcut cunoscute cãile vieþii, aleluia.
R. ªi chipul tãu mã va umple de bucurie, aleluia.
LECTURA ÎNTÂI
Din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul
cãtre Corinteni 7,25-40
Fecioria creºtinã
25
Fraþilor, despre fecioare nu am nici o poruncã de
la Domnul, însã le dau un sfat, ca unul care am primit
de la Domnul harul de a fi vrednic de crezare. 26 Eu
cred cã este bine, din cauza dificultãþii timpului de faþã,
e bine ca omul sã fie aºa: 27 eºti legat de femeie, nu
cãuta sã te desparþi; nu eºti legat de femeie, nu cãuta
femeie. 28 Totuºi, dacã te cãsãtoreºti, nu pãcãtuieºti. Iar
dacã o fecioarã se cãsãtoreºte, nu pãcãtuieºte. Dar aceºtia
vor avea suferinþe în trupul lor. Eu însã vreau sã vã cruþ.
29
Fraþilor, eu vã spun aceasta: timpul s-a scurtat. De
acum, cei care au femeie sã fie ca ºi cum nu ar avea, 30 cei
care plâng, ca ºi cum nu ar plânge, cei care se bucurã,
ca ºi cum nu s-ar bucura, cei care cumpãrã, ca ºi cum
nu ar fi stãpâni, 31 cei care se folosesc de lumea aceasta,
ca ºi cum nu s-ar folosi: cãci chipul acestei lumi trece.
32
Eu aº vrea ca voi sã fiþi fãrã griji. Cel care este
necãsãtorit se îngrijeºte de cele ale Domnului, cum sã-i
placã Domnului, 33 însã cel care este cãsãtorit se îngri-
jeºte de cele ale lumii, cum sã-i placã soþiei, 34 ºi este îm-
pãrþit. Tot aºa, ºi femeia necãsãtoritã, tot aºa, ºi fecioara
se îngrijeºte de cele ale Domnului, ca sã fie sfântã în
trup ºi în duh, însã cea cãsãtoritã se îngrijeºte de cele
ale lumii, cum sã-i placã bãrbatului. 35 Aceasta o spun
pentru binele vostru, nu ca sã vã întind o cursã, ci pentru
ceea ce este vrednic de cinste ºi conduce la Domnul, fãrã
abatere.
36
Dacã cineva crede cã este o ruºine dacã fecioara
lui trece de floarea vârstei, ºi aºa trebuie sã fie, sã facã
ceea ce vrea. Nu pãcãtuieºte. Ei sã se cãsãtoreascã. 37 Dar
dacã cineva a hotãrât în inima lui, cu tãrie, fãrã sã fie
constrâns, ºi are deplinã stãpânire asupra propriei voinþe
ºi a judecat astfel în inima sa, sã o pãstreze fecioarã, va
face bine. 38 Aºa încât cel care îºi dã în cãsãtorie fecioara
sa face bine, iar cel care nu o dã în cãsãtorie va face ºi
mai bine.
39
O femeie este legatã cât timp îi trãieºte bãrbatul.
Dar dacã îi moare bãrbatul, este liberã sã se cãsãtoreascã
40
cu cine vrea, numai în Domnul. Însã, dupã pãrerea
mea, ar fi mai fericitã dacã ar rãmâne aºa. Cred cã am
ºi eu Duhul lui Dumnezeu.
RESPONSORIUL
R. Regele râvneºte frumuseþea ta, pe care el a creat-o;
el este Dumnezeul tãu, el este regele tãu; * el este regele
tãu ºi tot el este mirele tãu, aleluia.
V. Mireasã pentru regele Dumnezeu, de la el primeºti
daruri, de el eºti înfrumuseþatã, de el eºti rãscumpãratã,
de el eºti sfinþitã; * el este regele.
LECTURA A DOUA
Din Dialogul despre providenþa divinã,
al sfintei Ecaterina din Siena, fecioarã
(Cap. 167, Gratiarum actio ad Trinitatem:
ed. lat., Ingolstadii, 1583, f. 290v-291)
Am gustat ºi am vãzut
O, dumnezeire veºnicã, veºnicã Treime, care, prin
unirea naturii divine, ai dat atâta valoare sângelui Fiului
tãu unul-nãscut! Tu, Treime veºnicã, eºti ca o mare
adâncã în care, cu cât încerc sã caut mai mult, cu atât
gãsesc mai mult ºi cu cât gãsesc mai mult, cu atât creºte
mai mult setea de a te cãuta. Sufletul meu nu este nicio-
datã sãtul de tine. Sãturându-se în abisul tãu, nu se saturã,
pentru cã rãmâne înfometat de tine ºi doreºte tot mai
mult, Treime veºnicã, sã te vadã cu lumina luminii tale.
Eu am gustat ºi am vãzut cu lumina intelectului în
lumina ta abisul tãu, Treime veºnicã, ºi frumuseþea crea-
turii tale. Pentru aceasta, vãzându-mã pe mine în tine,
am vãzut cã sunt chipul tãu prin acea inteligenþã care
îmi este datã din puterea ta, Pãrinte veºnic, ºi din înþelep-
ciunea ta, care este înþelepciunea Fiului tãu unul-nãscut.
Apoi, Duhul Sfânt, care purcede din tine, Tatã, ºi din
Fiul tãu, mi-a dat voinþa cu care sã te pot iubi.
Într-adevãr, tu, Treime veºnicã, eºti creator iar eu
sunt creaturã, ºi am cunoscut – pentru cã tu mi-ai dat
inteligenþa atunci când m-ai recreat prin sângele Fiului

tãu unul-nãscut – cã eºti îndrãgostit de frumuseþea crea-
turii tale.
O, abis, o, Treime veºnicã, o, dumnezeire, o, mare
adâncã! Ce puteai sã-mi dai mai mult decât pe tine însuþi?
Tu eºti un foc ce arde mereu ºi nu se consumã. Tu con-
sumi orice iubire proprie a sufletului cu cãldura ta. Tu
eºti foc ce îndepãrteazã orice rãcealã ºi luminezi minþile
cu lumina ta, cu acea luminã cu care m-ai fãcut sã cunosc
adevãrul.
Oglindindu-mã în aceastã luminã, te cunosc ca bine
suprem, bine mai presus de orice bine, bine fericit, bine
de neînþeles, bine de nepreþuit. Frumuseþe mai presus de
orice frumuseþe. Înþelepciune mai presus de orice înþelep-
ciune. Ba mai mult, tu eºti însãºi înþelepciunea, tu, hranã
a îngerilor, care te-ai dat oamenilor cu foc de iubire.
Tu, hainã ce acoperi orice goliciune a mea. Tu, hranã
care îi hrãneºti pe cei înfometaþi cu dulceaþa ta. Tu eºti
dulce fãrã nici o amãrãciune. O, Treime veºnicã!
RESPONSORIUL
R. Deschide-mi, sora mea, tu, care ai devenit comoº-
tenitoare a împãrãþiei mele, prietena mea, care ai desluºit
secretele adevãrului meu; * bogatã în darurile Duhului
meu, curãþatã de orice patã prin revãrsarea sângelui meu,
aleluia!
V. Ieºi din liniºtea contemplaþiei tale ºi fii mereu mar-
torã neobositã a adevãrului meu. * Bogatã.
IMNUL TE DEUM
Pe tine, Dumnezeule, te lãudãm,
Pe tine, Doamne, te mãrturisim.
Pe tine, veºnicul Pãrinte,
Tot pãmântul te cinsteºte.
Þie toþi îngerii, cerurile ºi toate puterile,
Heruvimii ºi serafimii îþi cântã fãrã încetare:
Sfânt, sfânt, sfânt e Domnul, Dumnezeul Sabaot!
Plin e cerul ºi pãmântul de mãrirea slavei tale!
Laudele 9
Pe tine te mãreºte corul preaslãvit al apostolilor;
Pe tine te slãveºte
Numãrul vrednic de laudã al profeþilor;
Pe tine te laudã ceata strãlucitã a martirilor;
Pe tine te mãrturiseºte sfânta Bisericã
Pe toatã faþa pãmântului:
Pe tine, Tatãl, a cãrui slavã este fãrã de sfârºit,
ªi pe Fiul tãu, unic, adevãrat ºi vrednic de închinare,
ªi pe Duhul Sfânt, Mângâietorul.
Tu eºti regele mãririi, Cristoase,
Tu eºti Fiul cel veºnic al Tatãlui.
Pentru mântuirea noastrã
Tu nu te-ai sfiit sã te cobori în sânul Fecioarei.
Tu ai biruit ghimpele morþii
ªi ai deschis celor ce cred împãrãþia cerurilor.
Tu stai de-a dreapta lui Dumnezeu
Întru mãrirea Tatãlui.
Noi credem cã vei veni ca judecãtor,
Deci, pe tine te rugãm sã vii în ajutorul slugilor tale
Pe care le-ai rãscumpãrat cu sângele tãu scump.
Învredniceºte-ne sã fim numãraþi printre sfinþii tãi
În slava ta cereascã.
¶ Mântuieºte, Doamne, poporul tãu
ªi binecuvânteazã moºtenirea ta.
Cãlãuzeºte-i ºi înalþã-i pe ei pânã în veac.
În toate zilele te binecuvântãm
ªi lãudãm numele tãu în veci ºi în vecii vecilor.
Binevoieºte, Doamne, în ziua aceasta
Sã ne fereºti de pãcat.
Miluieºte-ne, Doamne, miluieºte-ne.
Fie, Doamne, mila ta asupra noastrã
Precum am nãdãjduit ºi noi în tine.
În tine, Doamne, am nãdãjduit
ªi nu voi regreta în veci.
¶ Aceastã ultimã parte a imnului se poate omite, la alegere.
Rugãciunea de încheiere
Dumnezeule, care ai înflãcãrat-o cu iubirea ta pe sfânta
Ecaterina din Siena atât în contemplarea pãtimirii Dom-
nului, cât ºi în slujirea Bisericii tale, fã, te rugãm, ca,

prin mijlocirea ei, poporul tãu, împãrtãºindu-se din mis-
terul lui Cristos, sã tresalte pururi de bucurie la arãtarea
slavei lui. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu,
care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi
domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor.
R. Amin.
Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul.
R. Mulþumim lui Dumnezeu.
Laudele
IMNUL
Slavã þi-aducem, Ecaterinã,
Sfintei Biserici far de luminã.
Mai minunatã ca aurora
Apari în ceruri azi tuturora.
Floare aleasã, tu eºti culeasã
De însuºi Domnul sã-i fii mireasã.
Gândul spre dânsul paºii þi-i duce,
Ochii avându-i numai spre cruce.
Focul iubirii, înger de pace,
L-aprinzi în lumea ce-n urã zace.
Te-ndrepþi cu grijã spre mic ºi mare,
Pe toþi ducându-i la împãcare.
Duhul iubirii, când te inspirã,
Face din tine coardã de lirã.
Vorbe sublime îþi ies din gurã,
Dai tuturora învãþãturã.
Laudele 11
Ecaterinã, castã fecioarã,
Astãzi privirea spre noi coboarã;
Aratã calea lumii ce geme
Spre bucuria vieþii supreme.
Slavã ºi cinste Tatãlui fie-i,
Slavã primeascã Fiul Mariei;
Slavã primeascã Duhul Sfânt care
Vrednic e pururi de închinare. Amin.
PSALMODIA
Ant. 1 Pe Cristos de bunãvoie îl mãrturisesc, de Cris-
tos adânc însetez, cu Cristos doresc sã fiu de-a pururi,
aleluia.
Psalmul 62 (63),2-9
Sufletul însetat de Dumnezeu
Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pen-
tru Dumnezeu.
2
Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, *
pe tine te caut dis-de-dimineaþã.
Sufletul meu e însetat de tine, †
pe tine te doreºte trupul meu, *
ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã.
3
Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, *
ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta.
4
Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, *
de aceea buzele mele te laudã.
5
Te voi binecuvânta toatã viaþa mea *
ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu.
6
Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, *
aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã,
7
când îmi amintesc de tine în aºternutul meu *
ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea.
8
Pentru cã ai fost ajutorul meu, *
la umbra aripilor tale tresalt de bucurie.
9
Mã ataºez de tine cu tot sufletul *
ºi dreapta ta mã ocroteºte.
Ant. Pe Cristos de bunãvoie îl mãrturisesc, de Cristos

adânc însetez, cu Cristos doresc sã fiu de-a pururi,
aleluia.
Ant. 2 Binecuvântaþi-l, fecioare, pe Domnul; cel care
a semãnat în voi iubirea neîmpãrþitã încununeazã în voi
darurile sale, aleluia.
Cântarea Dan 3,57-88.56
Toatã creatura sã-l laude pe Domnul
Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii
lui! (Ap 19,5).
57
Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului,
pe Domnul, *
lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci!
58
Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, *
59
binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul!
60
Binecuvântaþi-l, toate apele
care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, *
61
sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul!
62
Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, *
63
binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul!
64
Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, *
65
binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul!
66
Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, *
67
binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul!
68
Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, *
69
binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul!
70
Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, *
71
binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul!
72
Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, *
73
binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul!
74
Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, *
sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci!
75
Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, *
76
binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul!
77
Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, *
78
binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul!
Laudele 13
79
Binecuvântaþi-l, balene
ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, *
80
binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul!
81
Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, *
82
binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul!
83
Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, *
84
Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, *
85
binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul!
86
Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor,
pe Domnul, *
87
binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima,
pe Domnul!
88
Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael,
pe Domnul, *
Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul
ºi pe Duhul Sfânt, *
sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci!
56
Binecuvântat eºti în tãria cerului, *
vrednic de laudã ºi preamãrit în veci!
La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.
Ant. Binecuvântaþi-l, fecioare, pe Domnul; cel care a
semãnat în voi iubirea neîmpãrþitã încununeazã în voi
darurile sale, aleluia.
Ant. 3 Vor tresãlta sfinþii în mãrire, cãci victoria lor
strãluceºte cu putere în trupurile lor, aleluia.
Psalmul 149
Noua cântare a sfinþilor
Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie
pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius).
1
Cântaþi Domnului un cântec nou, *
lauda lui în adunarea credincioºilor sãi.
2
Sã se bucure Israel de creatorul sãu, *
sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor.
3
Sã laude numele lui în dansuri, *
sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera.
4
Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu *
ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire.
5
Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, *
sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor.
6
Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; *
ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor,
7
ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor *
ºi pedeapsã asupra popoarelor;
8
ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri *
ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier,
9
ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; *
aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui.
Ant. Vor tresãlta sfinþii în mãrire, cãci victoria lor
strãluceºte cu putere în trupurile lor, aleluia.
LECTURA SCURTÃ Ct 8,7
Apele multe nu pot stinge iubirea, nici râurile sã o
înãbuºe. De-ar da cineva toate avuþiile casei sale pentru
iubire, cu dispreþ ar fi respins.
RESPONSORIUL SCURT
R. Despre tine îmi spune inima: „Cautã faþa lui!”
* Aleluia, aleluia! Despre tine.
V. Faþa ta, Doamne, o caut! * Aleluia, aleluia! Slavã
Tatãlui. Despre tine.
Ant. la Benedictus: Fecioara sfântã, Ecaterina, nu
înceta sã strige cãtre Domnul, implorându-l sã dãruiascã
iarãºi Bisericii sale pacea, aleluia!
CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79
Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu
68
Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, *
pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu,
69
ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire *
în casa lui David, slujitorul sãu,
Laudele 15
70
precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi *
care au fost în vechime,
71
sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri *
ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc.
72
Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri *
ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt.
73
De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham,
pãrintele nostru, *
cã ne va dãrui harul,
74
ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, *
sã-i slujim fãrã teamã,
75
în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, *
în toate zilele vieþii noastre.
76
Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: *
cãci vei merge înaintea Domnului
sã pregãteºti cãile sale,
77
pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii *
întru iertarea pãcatelor,
78
prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, *
cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime
79
ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric
ºi în umbra morþii *
ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.
Slavã Tatãlui ºi Fiului *
ºi Sfântului Duh.
Precum era la început ºi acum ºi pururea *
Ant. Fecioara sfântã, Ecaterina, nu înceta sã strige
cãtre Domnul, implorându-l sã dãruiascã iarãºi Bisericii
sale pacea, aleluia!
RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ
Sã-l aclamãm cu bucurie pe Cristos, mirele ºi cununa
fecioarelor, ºi sã-l implorãm cu evlavie:
Isuse, cununa fecioarelor, ascultã-ne!
Cristoase, fecioarele sfinte te-au iubit ca pe unicul lor
Mire:
– dã-ne harul ca nimic sã nu ne despartã de iubirea ta.
Tu ai încununat-o ca reginã a fecioarelor pe Maria, maica ta:

– învredniceºte-ne, prin mijlocirea ei, sã-þi slujim pururi
cu inimã curatã.
(Isuse, cununa fecioarelor, ascultã-ne!)
Prin mijlocirea slujitoarelor tale, care, cu inimã neîm-
pãrþitã, s-au îngrijit pururi de cele ce sunt ale tale pentru
a fi sfinte cu trupul ºi cu sufletul,
– nu lãsa chipul acestei lumi trecãtoare sã ne abatã vreo-
datã de la tine.
Doamne Isuse, Mire aºteptat de fecioarele înþelepte,
– învredniceºte-ne sã te întâmpinãm veghind în spe-
ranþã.
Prin mijlocirea sfintei Ecaterina din Siena care s-a nu-
mãrat printre fecioarele înþelepte,
– dãruieºte-ne viaþã nepãtatã ºi înþelepciune.
Tatãl nostru.
slavei lui. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu,
care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi
domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor.
R. Amin.
Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice
rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.
Ora medie
Ora medie 17
IMNUL
Toþi lui Dumnezeu cel mare
Sã-i aducem închinare;
Nu-i nimic mai sfânt pe lume
Ca în veci slãvitu-i nume.
Este ora cea obscurã,
Când sãrmana creaturã,
Pradã unei uri perfide,
Creatorul ºi-l ucide.
Marea crimã ne constrânge
Sã vãrsãm lacrimi de sânge
ªi sã stingem oarba urã
Cu a dragostei cãldurã.
Ale tale slugi supuse
Slavã îþi aduc, Isuse.
Tatã, cinste-n veci sã-þi fie,
Duhule, mãrire þie. Amin.
PSALMODIA
Ant. Primeºte-mã, Doamne, dupã cuvântul tãu ºi voi
trãi; sã nu dai de ruºine speranþa mea, aleluia.
Psalmul 118 (119),49-56
VII (Zain)
49
Adu-þi aminte de cuvântul dat slujitorului tãu, *
prin care m-ai fãcut sã sper.
50
Aceasta e mângâierea mea în necazuri: *
cãci cuvântul tãu îmi dã viaþã.
51
Niºte îngâmfaþi mã batjocoresc peste mãsurã, *
dar eu nu mã abat de la legea ta.
52
Mi-am adus aminte, Doamne,
de judecãþile tale cele din veac *
ºi mi-am gãsit mângâierea.
53
Sunt cuprins de indignare din cauza pãcãtoºilor *
care pãrãsesc legile tale.
54
Cântãri sunt pentru mine îndreptãrile tale, *
în casa în care nu sunt decât un trecãtor.
55
Mi-am amintit noaptea de numele tãu, Doamne, *
ºi am pãzit legea ta.
56
Acesta e rostul meu: *
sã urmez învãþãturile tale.
Psalmul 52 (53)
Nebunia celor fãrã de lege
Toþi au pãcãtuit ºi sunt lipsiþi de gloria lui Dumnezeu
(Rom 3,23).
1
A spus nebunul în inima lui: *
„Nu este Dumnezeu”.
2
Sunt corupþi, au sãvârºit lucruri oribile; *
nu-i nimeni care sã facã binele.
3
Dumnezeu din ceruri priveºte spre fiii oamenilor, †
ca sã vadã dacã este un înþelept care înþelege, *
unul care sã-l caute pe Dumnezeu.
4
Toþi au rãtãcit, s-au pervertit cu toþii, *
nu-i nimeni care sã facã binele,
nu este nici mãcar unul.
5
Oare nu ºtiu toþi cei ce sãvârºesc fãrãdelegea, †
care devoreazã poporul meu
cum ar mânca o pâine *
ºi pe Domnul nu l-au invocat?
6
Acolo vor tremura de spaimã, *
unde nu este spaimã.
Cãci Dumnezeu a risipit oasele
celor ce te împresurau; *
au fost fãcuþi de ruºine,
pentru cã Dumnezeu i-a respins.
7
Cine va da din Sion mântuirea lui Israel? †
Când va întoarce Domnul poporul sãu din robie, *
va tresãlta Iacob ºi se va bucura Israel.
Psalmul 53 (54),3-6.8-9
Rugãciune pentru a cere ajutor
Vesperele 19
Profetul se roagã ca în numele Domnului sã fie eliberat
de rãutatea celui care-l urmãrea (Cassiodor).
3
Dumnezeule, pentru numele tãu, mântuieºte-mã, *
ºi fã-mi dreptate prin puterea ta;
4
ascultã-mi rugãciunea, Dumnezeule, *
pleacã-þi urechea la cuvintele gurii mele;
5
pentru cã cei mândri s-au ridicat împotriva mea †
ºi cei puternici vor sã-mi ia sufletul: *
ei nu-l pun pe Dumnezeu înaintea lor.
6
Dar Dumnezeu este ajutorul meu, *
Domnul este ocrotitorul vieþii mele.
8
Cu bucurie îþi voi aduce jertfã, *
voi preamãri numele tãu, Doamne,
pentru cã este bun.
9
Cãci m-a eliberat din orice strâmtorare *
ºi ochii mei i-au vãzut învinºi pe duºmanii mei.
Ant. Primeºte-mã, Doamne, dupã cuvântul tãu ºi voi
trãi; sã nu dai de ruºine speranþa mea, aleluia.
LECTURA SCURTÃ 1Cor 7,25
Cât despre fecioare, nu am nici o poruncã de la Dom-
nul, însã le dau un sfat, ca unul care am primit de la
Domnul harul de a fi vrednic de crezare.
V. Aceasta este fecioara înþeleaptã, aleluia.
R. Ea va fi numãratã printre cei care iubesc înþelepciu-
nea, aleluia.
slavei lui. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin.
Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul.
R. Mulþumim lui Dumnezeu.
Vesperele
IMNUL
Slavã þi-aducem, Ecaterinã,
Sfintei Biserici far de luminã.
Mai minunatã ca aurora
Apari în ceruri azi tuturora.
Floare aleasã, tu eºti culeasã
De însuºi Domnul sã-i fii mireasã.
Gândul spre dânsul paºii þi-i duce,
Ochii avându-i numai spre cruce.
Focul iubirii, înger de pace,
L-aprinzi în lumea ce-n urã zace.
Te-ndrepþi cu grijã spre mic ºi mare,
Pe toþi ducându-i la împãcare.
Duhul iubirii, când te inspirã,
Face din tine coardã de lirã.
Vorbe sublime îþi ies din gurã,
Dai tuturora învãþãturã.
Ecaterinã, castã fecioarã,
Astãzi privirea spre noi coboarã;
Aratã calea lumii ce geme
Spre bucuria vieþii supreme.
Slavã ºi cinste Tatãlui fie-i,
Slavã primeascã Fiul Mariei;
Slavã primeascã Duhul Sfânt care
Vrednic e pururi de închinare. Amin.
PSALMODIA
Ant. 1 Pentru tine mã pãstrez curatã ºi þie îþi ies în în-
tâmpinare cu candela aprinsã, o, Mirele meu, aleluia.
Vesperele 21
Psalmul 121 (122)
1
M-am bucurat când mi s-a spus: †
„Sã mergem la casa Domnului”. *
2
Iatã, picioarele noastre au ajuns
la porþile tale, Ierusalime!
3
Ierusalimul este zidit *
ca o cetate bine întãritã.
4
Acolo urcã seminþiile, seminþiile Domnului, †
dupã legea lui Israel, *
ca sã laude numele Domnului.
5
Cãci acolo sunt scaunele de judecatã, *
tronurile casei lui David.
6
Rugaþi-vã pentru pacea Ierusalimului: *
„Sã fie în siguranþã cei care te iubesc!
7
Pacea sã locuiascã între zidurile tale *
ºi liniºtea în palatele tale”.
8
De dragul fraþilor ºi prietenilor mei, *
eu spun: „Pace þie!”
9
De dragul casei Domnului Dumnezeului nostru, *
mã rog pentru fericirea ta!
Ant. Pentru tine mã pãstrez curatã ºi þie îþi ies în întâm-
pinare cu candela aprinsã, o, Mirele meu, aleluia.
Ant. 2 Fericiþi cei curaþi cu inima, pentru cã ei îl vor
vedea pe Dumnezeu, aleluia.
Psalmul 126 (127)
1
Dacã Domnul n-ar zidi casa, *
în zadar ar trudi cei care o zidesc.
Dacã Domnul n-ar pãzi cetatea, *
în zadar ar veghea cel care o pãzeºte.
2
În zadar vã sculaþi dis-de-dimineaþã
ºi vã culcaþi târziu, †
mâncându-vã pâinea în obosealã, *
pe când Domnul o dã preaiubiþilor sãi
în timpul somnului.
3
Iatã, moºtenire de la Domnul sunt fiii, *
rodul sânului este rãsplatã de la el.
4
Ca sãgeþile în mâna celui viteaz, *
aºa sunt fiii tinereþilor.
5
Fericit bãrbatul care-ºi umple tolba cu ei; *
nu se va face de ruºine
când va vorbi cu duºmanii sãi la poartã.
Ant. Fericiþi cei curaþi cu inima, pentru cã ei îl vor ve-
dea pe Dumnezeu, aleluia.
Ant. 3 Speranþa mea nu se va clãtina; ea se bazeazã
pe Cristos ca o casã construitã pe stâncã, aleluia.
Cântarea Ef 1,3-10
3
Binecuvântat sã fie Dumnezeu
ºi Tatãl Domnului nostru Isus Cristos, *
care ne-a copleºit cu binecuvântarea sa spiritualã
în ceruri, în Cristos.
4
În el, Dumnezeu ne-a ales
înainte de întemeierea lumii, *
ca sã fim sfinþi ºi fãrã prihanã în faþa lui,
în dragoste.
5
El a orânduit de mai înainte †
sã fim adoptaþi ca fii, prin Isus Cristos, în el, *
dupã bunul plac al voinþei sale,
6
spre lauda gloriei harului sãu, *
pe care ni l-a dãruit prin Fiul sãu preaiubit.
7
Prin sângele lui avem rãscumpãrarea, *
iertarea pãcatelor;
prin bogãþia harului sãu †
8
care a prisosit în noi, *
în toatã înþelepciunea ºi înþelegerea.
9
El ne-a descoperit misterul voinþei sale *
dupã bunãvoinþa sa,
pe care îl hotãrâse de mai înainte în el, *
10
ca sã-l înfãptuiascã la împlinirea timpurilor,
Vesperele 23
recapitulând toate în Cristos, *
cele din cer ºi cele de pe pãmânt.
Ant. Speranþa mea nu se va clãtina; ea se bazeazã pe
Cristos ca o casã construitã pe stâncã, aleluia.
LECTURA SCURTÃ 1Cor 7,32b.34a
Cel care este necãsãtorit se îngrijeºte de cele ale Dom-
nului, cum sã-i placã Domnului. Tot aºa, ºi femeia necã-
sãtoritã, tot aºa, ºi fecioara se îngrijeºte de cele ale Dom-
nului, ca sã fie sfântã în trup ºi în duh.
RESPONSORIUL SCURT
R. Îi sunt înfãþiºate regelui fecioare în bucurie ºi vese-
lie. * Aleluia, aleluia! Îi sunt.
V. Sunt aduse în palatul regelui. * Aleluia, aleluia!
Slavã Tatãlui. Îi sunt.
Ant. la Magnificat: Pururea ºi în tot locul, Ecaterina
îl cãuta pe Dumnezeu ºi îl afla ºi era unitã cu el prin
iubire nestinsã, aleluia!
CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55
Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul
46
Sufletul meu *
îl preamãreºte pe Domnul
47
ºi duhul meu tresaltã de bucurie *
în Dumnezeu, mântuitorul meu,
48
cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. *
Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã,
49
cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, *
ºi numele lui e sfânt.
50
Milostivirea lui rãmâne din neam în neam *
peste cei ce se tem de el.
51
A arãtat puterea braþului sãu, *
i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,
52
i-a dat jos de pe tron pe cei puternici *
ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi;
53
pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, *
iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale.
54
L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, *
amintindu-ºi de îndurarea sa,
55
dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, *
lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.
Slavã Tatãlui ºi Fiului *
ºi Sfântului Duh.
Precum era la început ºi acum ºi pururea *
Ant. Pururea ºi în tot locul, Ecaterina îl cãuta pe
Dumnezeu ºi îl afla ºi era unitã cu el prin iubire
nestinsã, aleluia!
RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ
Sã-l sãrbãtorim cu bucurie pe Cristos, care i-a lãudat
pe aceia care aleg calea fecioriei pentru împãrãþia
cerurilor, ºi sã-l implorãm, spunând:
Isuse, regele fecioarelor, ascultã-ne!
Cristoase, mirele Bisericii, tu ai voit ca ea sã se înfãþi-
ºeze înaintea ta ca o fecioarã nepãtatã:
– fã-o pururi neprihãnitã ºi sfântã.
Cristoase, fecioarele sfinte þi-au ieºit în întâmpinare cu
candelele aprinse:
– nu îngãdui sã scadã lumina fidelitãþii în candelele
acelora care s-au consacrat cu totul slujirii tale.
Doamne, Biserica ta, fecioarã ºi mamã, n-a încetat sã
pãstreze neatinsã ºi curatã credinþa faþã de tine:
– dãruieºte-le tuturor creºtinilor harul sã rãmânã cre-
dincioºi învãþãturii tale.
Tu dai poporului tãu bucuria de a o sãrbãtori pe sfânta N.:
– dãruieºte-ne harul sã ne bucurãm pururi ºi de mijlo-
cirea ei.
(Isuse, regele fecioarelor, ascultã-ne!)
Tu le-ai primit pe fecioarele sfinte la ospãþul tãu de nuntã:
– primeºte-i cu bunãtate pe cei rãposaþi la ospãþul tãu
ceresc.
Tatãl nostru.
Completoriul 25
slavei lui. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care,
fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte,
în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin.
Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice
rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.
Completoriul
IMNUL
Salvator al omenirii, o, Isuse, tu, Cuvântul
Tatãlui din înãlþime, care-ai pãrãsit mormântul,
Tu, luminã din luminã, ce reverºi cereasca-þi razã
Peste cei ce te urmeazã ºi-i pãstrezi în sfântã pazã,
Ziditorule a toate, ce-ai aprins pe cer un soare,
Rânduind ca dupã ziuã, iarãºi noaptea sã coboare,
Fã ca trupurile noastre obosite, fãrã vlagã,
Din odihna dulce-a nopþii, iarãºi forþele sã-ºi tragã.
Tu pe principele morþii izbutit-ai a-l înfrânge;
Nu lãsa sã-i cadã pradã cei salvaþi prin scumpu-þi sânge.
Cu putere izgoneºte-l de la noi în prag de noapte,
Nu-l lãsa sã ne înºele cu-ale lui viclene ºoapte,
Ca în timp ce trupul noastru îºi petrece somnu-n pace
ªi în timp ce mintea noastrã energiile-ºi reface,
Inima ce þie-þi bate sã rãmânã pururi treazã,
Sã vegheze cum în ceruri îngerii mereu vegheazã.
Tu primeºte-ne, Cristoase, cântul inimii sincere

Ce-þi aducem azi cu toþii pentru sfânta înviere.
Pentru Tatãl, de asemeni, glasul nostru azi rãsunã,
Duhul Sfânt, prin cântul nostru,
cinste aibã împreunã. Amin.
PSALMODIA
Ant. Aleluia, aleluia, aleluia!
Psalmul 142 (143),1-11
Rugãciune la vreme de strâmtorare
Omul nu este justificat prin faptele legii, ci doar prin
credinþa în Isus Cristos (Gal 2,16).
1
Doamne, ascultã rugãciunea mea, †
pleacã-þi urechea la cererea mea, *
rãspunde-mi în adevãrul ºi în dreptatea ta!
2
ªi sã nu intri la judecatã cu slujitorul tãu, *
cãci niciunul dintre cei vii
nu va fi îndreptãþit înaintea ta.
3
Duºmanul prigoneºte sufletul meu, *
îmi calcã viaþa în picioare,
m-a fãcut sã locuiesc în întuneric, *
ca cei morþi pentru vecie.
4
Se stinge în mine sufletul *
ºi neliniºtitã este în mine inima mea.
5
Îmi aduc aminte de zilele de demult, †
mã gândesc la toate faptele tale *
ºi meditez la lucrãrile mâinilor tale.
6
Întind spre tine mâinile mele, *
sufletul meu este înaintea ta
ca un pãmânt lipsit de apã.
7
Doamne, grãbeºte-te ca sã-mi rãspunzi, *
cã se sfârºeºte duhul meu.
Nu-þi ascunde faþa de la mine, *
ca sã nu mã asemãn cu cei ce se coboarã în groapã.
8
Fã sã aud dis-de-dimineaþã îndurarea ta, *
cãci în tine mi-am pus încrederea!
Completoriul 27
Fã-mã sã cunosc calea pe care voi merge, *
cãci sufletul meu spre tine îl înalþ!
9
Elibereazã-mã de duºmanii mei, Doamne, *
cãci la tine îmi aflu adãpost!
10
Învaþã-mã sã fac voia ta, *
cãci tu eºti Dumnezeul meu.
Duhul tãu cel bun mã va cãlãuzi cãtre pãmântul drept. *
11
De dragul numelui tãu, Doamne, îmi vei da viaþã.
În dreptatea ta, *
vei scoate sufletul meu din strâmtorare!
Ant. Aleluia, aleluia, aleluia!
LECTURA SCURTÃ 1Pt 5,8-9a
Fiþi cumpãtaþi, vegheaþi! Duºmanul vostru, diavolul,
ca un leu care rage, dã târcoale cãutând pe cine sã înghitã.
Împotriviþi-vã lui, tari în credinþã.
RESPONSORIUL SCURT
R. În mâinile tale, Doamne, încredinþez sufletul meu.
* Aleluia, aleluia! În mâinile tale.
V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevã-
rului. * Aleluia, aleluia! Slavã Tatãlui. În mâinile tale.
Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-
teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne
odihnim în pace, aleluia.
CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32
Cristos – lumina neamurilor ºi slava lui Israel
29
Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, *
dupã cuvântul tãu, în pace,
30
cãci au vãzut ochii mei *
mântuirea ta,
31
pe care ai pregãtit-o *
înaintea tuturor popoarelor,
32
luminã spre luminarea neamurilor *
ºi slava poporului tãu, Israel.
Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-

teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne
odihnim în pace, aleluia.
Te rugãm, Doamne, sã reverºi cu bunãtate lumina ta
asupra slujitorilor tãi în aceastã noapte ºi sã le dai harul
sã adoarmã în pace, pentru a se trezi bucuroºi la lumina
zilei de mâine, în numele tãu. Prin Cristos, Domnul
nostru. R. Amin.
Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã
în particular:
Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputer-
nicul Dumnezeu. R. Amin.
Antifone finale cãtre
sfânta Fecioarã Maria
Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:
Bucurã-te, Regina cerului, aleluia,
cãci acela pe care ai fost vrednicã sã-l porþi, aleluia
a înviat precum a zis, aleluia!
Roagã-te pentru noi lui Dumnezeu, aleluia!
Sau:
Te bucurã, a cerului Reginã,
A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã.
Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii
ªi poartã eºti luminii nemuririi!
Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã,
Decât fãptura toatã mai mãritã!
Te salutãm, a cerului minune;
Du la Cristos a noastrã rugãciune!
Sau:
Bucurã-te, Reginã, Maica milei,
viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te!
Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei;
cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând
în aceastã vale de lacrimi.
Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria 29
Aºadar, Mijlocitoarea noastrã,

întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi
ºi, dupã surghiunul acesta,
aratã-ni-l nouã pe Isus,
binecuvântatul rod al trupului tãu.
O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie!
Sau:
Sub ocrotirea ta alergãm,
sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu.
Nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre,
ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile,
Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.

Liturgia Orelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Liturgia Orelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

29 aprilie

SFÂNTA ECATERINA DIN SIENA,

V. Doamne, deschide-mi buzele.

inteligenþa atunci când m-ai recreat prin sângele Fiului

nului, cât ºi în slujirea Bisericii tale, fã, te rugãm, ca,

Ant. Pe Cristos de bunãvoie îl mãrturisesc, de Cristos

Tu ai încununat-o ca reginã a fecioarelor pe Maria, maica ta:

Tu primeºte-ne, Cristoase, cântul inimii sincere

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-

Aºadar, Mijlocitoarea noastrã,

S-ar putea să vă placă și