Slujba Cuviosului Părintelui nostru Gherasim din Kefalonia

la mutarea sfintelor moaşte, 20 octombrie

LA VECERNIA MICĂ
La „Doamne, strigat-am...”, stihirile pe gl. 1, podobie: Ceea ce eşti
bucuria...
Pe povăţuitorul monahilor şi întărirea nevoitorilor, pe podoaba
cea dumnezeiască a Peloponesului, pe marele Gherasim acum
să îl lăudăm desăvârşit, căci tuturor celor credincioşi le este pus
înainte un preabogat ospăţ duhovnicesc.
Veniţi ceata celor feciorelnici şi mulţimea călugărilor în
mănăstirea cea sfinţită, unde se află trupul cel minunat şi
preacinstit al Cuviosului Gherasim, ca să vă adăpaţi din el cu
îndestulare cu apele faptelor celor drepte.
Lupte cu adevărat de negrăit ai purtat pe pământ, fericite,
iar Cel de Sus, Care pe toate mai înainte le vede, puternic te-a
arătat pe tine acum, în vremurile cele de pe urmă, ca mărturie
neclătinată a dreptei credinţe.
Ocrotitor al Kefaloniei şi întărire a ortodocşilor cu adevărat
ai fost dăruit de Dumnezeu, Sfinte Gherasime, fericite, nouă
tuturor celor ce scăpăm la tine, ca să ne izbăveşti pe toţi din
primejdii şi încercări.
Slavă... gl. 4
Când te-ai înălţat la Hristos cel dorit al tău, atunci Minţile
cele dumnezeieşti au primit cinstitul tău suflet, Sfinte Gherasim,
de Dumnezeu insuflate, şi, săvârşind lupta cea bună pe pământ,
întru odihna cea de dincolo te-ai sălăşluit dimpreună cu ceata
tuturor cuvioşilor, cu care nu înceta a te ruga lui Hristos
Dumnezeu pentru cei ce cu credinţă prăznuiesc sfântă
pomenirea ta.
Şi acum...
De toate primejdiile păzeşte pe robii tăi, binecuvântată de
Dumnezeu Născătoare, ca să te mărim pe tine, nădejdea
sufletelor noastre.

Stihoavna
stihirile pe gl. 2, podobie: Casa Efratului...
Bucură-te, slava monahilor şi a preoţilor, căci de
petrecerea ta, Sfinte Gherasime, de Dumnezeu înţelepţite, şi
îngerii s-au minunat.
Stih: Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului Lui.

1
 Slavă Ţie, Împărate, Ziditorule a toate, care pe
dumnezeiescul Gherasim lumii l-ai arătat ca pe un alt soare
strălucitor.
Stih: Fericit bărbatul care se teme de Domnul, întru poruncile Lui
va voi foarte.
Cu tine, vistieria cea mare, ne îmbogăţim, fericite, care ai
fost dăruit insulei tale ca păzitor şi izvor ce varsă tămăduiri.

Slavă... Şi acum...
Lumină în trei străluciri, Părinte, Fiule şi Duhule, pentru
rugăciunile Cuviosului Gherasim şi ale Preacuratei Fecioare,
miluieşte pe robii tăi.
Acum slobozeşte... Sfinte Dumnezeule... Preasfântă Treime... Tatăl
nostru...

Troparele Sfântului Gherasim, gl. 1

Pe ocrotitorul ortodocşilor şi îngerul în trup, pe purtătorul
de Dumnezeu de minuni făcător, cel de curând arătat, pe
Sfântul Gherasim să îl lăudăm, credincioşilor, căci s-a
învrednicit a lua harul cel de-a pururea curgător al tămăduirilor.
Pentru aceasta, pe bolnavi îi întăreşte, pe cei stăpâniţi de duhuri
îi vindecă şi spre toţi cei ce îl cinstesc revarsă tămăduiri.
Zburdările trupului de-a pururea le-ai ţinut în frâu, iar
patimile lui le-ai omorât cu săgeţile înfrânării şi, ţintind spre
nepătimire, înţelepte, ca un fără de trup ai vieţuit pe pământ,
Sfinte Gherasime. Pentru aceasta şi izvoarele tămăduirilor ai
revărsat spre cei ce strigă: Slavă Celui ce te-a întărit pe tine,
slavă Celui ce te-a mărit pe tine, slavă Celui ce ni te-a dăruit
ocrotitor.
Slavă...
Ca pe odrasla Trikalei, păzitorul Kefaloniei şi ocrotitorul
Mănăstirii omaliţilor te lăudăm, Sfinte Gherasime, că în viaţa
aceasta ai trăit ca un înger din cer al lui Dumnezeu. Pentru
aceasta, de slavă şi de nestricăciunea trupului tău celui cinstit
te-ai învrednicit: Slavă Celui ce te-a mărit pe tine, slavă Celui ce
te-a păzit nestricat, slavă Celui ce te-a dăruit celor credincioşi
rugător nebiruit.
Şi acum...
Gavriil zicând ţie, Fecioară, bucură-te, împreună cu glasul
S-a întrupat Stăpânul tuturor, întru tine chivotul cel sfânt,

2
precum a zis dreptul David. Arătatu-te-ai mai desfătată decât
cerurile, ceea ce ai purtat pe Făcătorul tău: Mărire Celui ce S-a
sălăşluit întru tine, mărire Celui ce a ieşit din tine, mărire Celui
ce ne-a izbăvit pe noi cu naşterea ta.

LA VECERNIA MARE
La „Doamne, strigat-am...”, stihirile pe 8, 5 ale Cuviosului şi 3 ale
Mucenicului, gl. 4
Stihirile Cuviosului, gl. 1, podobie: Prealăudaţilor mucenici...
Sfinte Gherasime, de izbânzile tale cele dumnezeieşti s-au
spăimântat neamul omenesc şi cetele cele de lumină ale
îngerilor, dimpreună cu care roagă-te Domnului pentru cei ce
săvârşesc sfânta şi mântuitoarea ta pomenire.
Părinte Gherasime, cu privegherile cele de toată noaptea şi
curgerile lacrimilor tale ţi-ai stins cu desăvârşire toate poftele
trupului, iar mintea şi ochii inimii ţi-ai întraripat către
Dumnezeu, Căruia roagă-te fierbinte să se dăruiască sufletelor
noastre pace şi mare milă.
Cuvioase Gherasime, ca unul ce te-ai umplut în chip
desăvârşit de lumina dumnezeiască, de razele negrăitei
frumuseţi şi de împărtăşirea de cele dumnezeieşti, înfăţişându-
te acum luminat înaintea lui Hristos, Acestuia roagă-te stăruitor
să se dăruiască sufletelor noastre pace şi mare milă.
Cinstite Gherasime, sălaş al lui Dumnezeu te-ai arătat, iar
trupul tău cel nestricat, Sfinte, izvorăşte mireasmă şi tămăduiri
sufletelor şi trupurilor celor ce se apropie cu credinţă. Pentru
aceasta, roagă-te Domnului să îi întărească pe cei ce te laudă şi
te slujesc cu evlavie.
stihirile pe gl. 2, podobie: Cu ce cununi de laude...
Ce cântări duhovniceşti îţi vom aduce acum, de Dumnezeu
purtătorule, că ducând viaţă îngerească prin nevoinţă şi unindu-
te veşnic cu Hristos, la cele de Sus te-ai mutat, văzând cu
mintea slava cea de negrăit, şi ai făcut cinstit trupul tău cămară
ce răspândeşte tămăduiri, plin de cereasca veselie, dând celor
ce cred şi aleargă către tine harul cel dumnezeiesc.
Slavă... Şi acum...
Gl.1: Cu duh mulţumitor s-a strâns laolaltă din cămările caselor
poporul din Kefalonia,
Gl.5: grăbindu-ne să primim în dar din minunile făcliei Bisericii,
cea de curând aprinsă,

3
Gl.2: şi înconjurând nepreţuita raclă cu veselie, din harul său ne
hrănim.
Gl.6: La trupul lui cel preacinstit şi de Dumnezeu încununat
alergând, cu teamă fiind ţinuţi şi cu bună-credinţă lăudând pe
slujitorul lui Hristos, cu grăbire îi aducem cântare: Iată, înainte
se pune preaminunatul Gherasim.
Gl.3: Să ne ridicăm, deci, mâinile şi pe acesta cu mulţumită să îl
primim ca pe un trimis din cer,
Gl.7: ca pe un împărţitor de preabogate faceri de bine, de care
nu vom zăbovi a ne apropia, măcar că este cu neputinţă să îi
aducem dar vrednic,
Gl.4: căci l-am dobândit vistierie vie încă şi după moarte.
Gl.8: Pentru aceasta, Cuvioase, de Dumnezeu purtătorule,
dimpreună cu Născătoarea de Dumnezeu, lui Hristos neîncetat
roagă-te să păzească din toate părţile şi să izbăvească de orice
bântuială potrivnică pe credincioşii, care am dobândit ocrotirea
ta
Gl.1: şi te fericim cu strălucire în veci.
Vohod... Lumină lină...
Prochimenul zilei.
Paremiile:
Înţelepciunea lui Solomon 3, 1-9.
Sufletele drepţilor sunt în mâna lui Dumnezeu şi chinul nu
se va atinge de ele. În ochii celor fără de minte, drepţii sunt
morţi cu desăvârşire şi ieşirea lor din lume li se pare mare
nenorocire, şi plecarea lor dintre noi, un prăpăd, dar ei sunt în
pace. Chiar dacă în faţa oamenilor ei au îndurat suferinţe,
nădejdea lor este plină de nemurire. Şi fiind pedepsiţi cu puţin,
mare răsplată vor primi, căci Dumnezeu i-a pus la încercare şi i-
a găsit Luişi vrednici. Ca pe aur în topitoare, aşa i-a lămurit, şi
ca pe o jertfă de ardere de tot întreagă i-a primit. Străluci-vor în
ziua răsplătirii şi ca nişte scântei care se lasă pe mirişte, aşa vor
fi. Judeca-vor neamurile şi stăpâni vor fi peste popoare, şi
Domnul va împărăţi întru ei în veci. Ei vor înţelege adevărul, ca
unii care şi-au pus încrederea în Domnul; cei credincioşi vor
petrece cu El în iubire, căci harul şi îndurarea sunt partea
aleşilor Lui.
Înţelepciunea lui Solomon 5, 16 - 6, 3.
Drepţii în veac vor fi vii şi la Domnul este plata lor şi
purtarea de grijă pentru dânşii de la Cel Preaînalt. Pentru aceea,
vor primi din mâna Domnului împărăţia frumuseţii şi cununa cea

4
strălucitoare, căci El îi va ocroti cu dreapta Sa şi cu braţul Său;
asemenea unui scut, îi va acoperi. El va face arme din mânia Sa
şi cu ele va întări făptura mâinilor Sale ca să răsplătească
vrăjmaşilor. Din dreptate El Îşi va face platoşă şi din judecata
cea nefăţarnică Îşi va face coif. Din sfinţenia Sa va face pavăză
nebiruită; iar din cumplita Sa mânie va face sabie ascuţită şi
lumea va porni război împreună cu El împotriva celor fără de
minte. Săgeţile fulgerului Său vor porni bine îndreptate şi vor
lovi în ţintă, zburând din arcul puternic încordat al norilor.
Mânia Lui, ca o praştie, va azvârli noian de grindină; apele mării
se vor întărâta asupra lor şi râurile îi vor îneca vijelios. Duhul
puterii dumnezeieşti se va ridica împotriva lor şi ca viscolul îi va
vântura. Astfel fărădelegea va aduce pustiire pe pământ şi
răutatea va răsturna scaunele celor puternici. Ascultaţi deci,
regilor, şi înţelegeţi, luaţi învăţătură, voi, care judecaţi
marginile pământului. Băgaţi în urechi, voi cei ce stăpâniţi peste
mulţimi şi care vă mândriţi cu mulţimea popoarelor voastre.
Pricepeţi că stăpânirea vi s-a dat de la Domnul şi puterea de la
Cel Preaînalt, Care va cerceta faptele voastre şi va pune la
încercare gândurile voastre.
Înţelepciunea lui Solomon 4, 7-15.
Cel drept, chiar când apucă să moară mai devreme, dă de
odihnă. Bătrâneţile cinstite nu sunt cele aduse de o viaţă lungă,
nici nu le măsori după numărul anilor. Înţelepciunea este la om
adevărata cărunteţe şi vârsta bătrâneţilor înseamnă o viaţă
neîntinată. Plăcut fiind lui Dumnezeu, Domnul l-a iubit şi,
fiindcă trăia între păcătoşi, l-a mutat de pe pământ. A fost răpit,
ca răutatea să nu-i schimbe mintea sa, înşelăciunea să nu-i
amăgească sufletul. Că vraja viciului întunecă cele bune şi
ameţeala poftei schimbă gândul cel fără de răutate. Ajungând
curând la desăvârşire, dreptul a apucat ani îndelungaţi. Sufletul
lui era plăcut lui Dumnezeu, pentru aceasta Domnul S-a grăbit
să-l scoată din mijlocul răutăţii. Neamurile văd, dar nu pricep
nimic şi nu-şi bat capul cu aşa ceva, că adică harul lui
Dumnezeu şi mila Lui sunt cu aleşii Săi şi că poartă grijă de
sfinţii Săi.
Litia
Stihirile idiomelare, glasul 1
Pe nevoitorul cel văzător de Dumnezeu şi steaua cea de
curând răsărită, pe dumnezeiescul Gherasim să îl lăudăm, căci
acesta, cât a trăit, mult s-a ostenit cu starea cea înaintea

5
Domnului întru rugăciune. Pentru aceasta şi după moarte
sfinţita lui raclă revarsă fără încetare minuni celor ce se apropie
cu credinţă şi lui Hristos Dumnezeu se roagă să le dăruiască
mare milă.
În sălaşurile cele cereşti de-a pururea se veseleşte duhul
tău, Cuvioase, dimpreună cu cetele sfinţilor, iar trupul tău cel
dumnezeiesc şi sfinţit se păzeşte în Kefalonia ca un izvor de
minuni, luminându-i pe cei ce îl cinstesc cu cununa slavei
dumnezeieşti. Pentru aceasta, Domnului roagă-te, de Dumnezeu
purtătorule Gherasime, să se dăruiască milă celor ce cu bună-
credinţă săvârşesc sfântă pomenirea ta.
Minunat te-a arătat harul Duhului, Cuvioase Părinte, şi de
darurile celor aleşi te-ai învrednicit, căci încă fiind în viaţă, cu
îndrăzneala ta către Domnul şi cu rugăciunile cele bine-primite
ai contenit seceta pe pământ, postiri de câte patruzeci de zile ai
săvârşit, deloc împărtăşindu-te de bucate, iar după moarte, o
fată ai izbăvit de la înec şi ai izgonit duhul dintr-însa. Pentru
aceasta, spre toţi cei ce credem în harul cel dumnezeiesc care
lucra întru tine, de Dumnezeu purtătorule, revarsă minuni şi
roagă-te pentru sufletele noastre.
Dimpreună cu oştirile de Sus dănţuieşte în ceruri duhul
tău, Cuvioase Gherasime, iar trupul tău cel izvorâtor de minuni
răspândeşte bună mireasmă şi binecuvintează pe cei ce se
apropie de dânsul şi îl sărută cu evlavie. Pentru aceasta, roagă-
te, de Dumnezeu purtătorule, Celui ce răsplăteşte pe cei ce te
cinstesc să ne izbăvim din primejdii şi să se mântuiască
sufletele noastre.
Glasul 4
Când te-ai mutat, Părinte de Dumnezeu purtătorule, către
Făcătorul tău, Hristos, maicile au stat de faţă tânguindu-se şi
zicând: Învăţătorule, nu ne lăsa pe noi orfane tu, care cu
plângere ai zidit acest sfinţit lăcaş monahicesc, căci cele ce
scapă la acesta, se izbăvesc de zarva vieţii. Pentru aceştia
roagă-te, fericite, lui Hristos Dumnezeu, celor ce cu credinţă
săvârşesc pomenirea ta să se dăruiască îndurare şi mare milă.
Veniţi, toţi credincioşii, să cădem la Cuviosul Gherasim, ca
următori ai ostenelilor şi ai biruinţei sale celei dumnezeieşti, ca
să îl încununăm cu imne şi cântări, strigându-i fără încetare: Nu
înceta a mijloci pentru noi, Părinte, ci cere Dătătorului a toate
Dumnezeu să se mântuiască sufletele ortodocşilor ce săvârşesc
preasfinţita ta pomenire.

6
 Părinte Gherasime, nou ostaş al lui Hristos te-ai arătat cu
nevoinţele minţii, făcându-te organ al Duhului Sfânt, cu a Cărui
strălucire fiind insuflat, mănăstire sfinţită din temelii ai zidit şi
rugăciuni către Dumnezeu ai înălţat. Pentru aceasta, pentru cei
ce se ostenesc într-însa şi săvârşesc în fiecare an prăznuirea ta,
slăvindu-L pe Domnul, Cel ce te-a mărit, pe Acesta neîncetat
roagă-L să se mântuiască sufletele noastre.
Slavă... gl. 5
Împărate ceresc, am cunoscut câte lucruri minunate ai
săvârşit: pe Cuviosul Gherasim cel cu cuget dumnezeiesc l-ai
împodobit preabogat, căci sădit fiind în casa Ta, a odrăslit cu
dreptate şi în toată Kefalonia a răspândit seminţele cele
duhovniceşti, icoană şi pildă făcându-se nouă cu virtuţile cele
dumnezeieşti. Pentru aceasta, Bunule, pentru mijlocirile
Sfântului, ca unul care are multă îndrăzneală la Tine,
învredniceşte-ne şi pe noi Împărăţiei Tale, pe cei ce prăznuim cu
credinţă şi dragoste pururea cinstita lui pomenire.
Şi acum...
Fericimu-te pe tine, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, şi
te mărim credincioşii după datorie, cetatea cea neclătită, zidul
cel nesurpat, folositoarea cea tare şi scăparea sufletelor
noastre.

Stihoavna
Stihirile pe gl. 5, podobie: Bucură-te, cămara...
Bucură-te, întărirea Kefaloniei şi din pronia lui Dumnezeu
sprijinitor neclătit, izbăvitor şi ocrotitor neadormit, care
dăruieşti ajutorul tău tuturor celor ce de-a pururea te
împodobesc cu laude, păzitorul nostru în primejdii şi împreună-
pătimitorule în întristări, care ne izbăveşti de molima ce ne
împresoară. Apără pe cei ce ţi se închină, Cuvioase Gherasime,
şi pe toţi cei ce săvârşesc pomenirea ta din toată nevoia, iar lui
Hristos pururea te roagă pentru turma ta.
Stih: Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului Lui.
Bucură-te, steaua cea de curând ivită şi pururea
strălucitoare a Bisericii lui Hristos, cel înfrumuseţat cu
chemarea vieţii celei îngereşti, cu strălucirile virtuţilor celor
dumnezeieşti, cel ce prin nevoinţă ţi-ai curăţit trupul şi sufletul,
cel luminat cu Lumina Treimii, cel ce cu razele faptelor tale celor
sfinţitoare tuturor le arăţi plata cea vrednică de dorire pentru

7
vieţuirea cea virtuoasă, care Îl bucură pe Domnul. Acestuia cu
stăruinţă roagă-te să dea celor ce te cinstesc mare milă.
Stih: Fericit bărbatul care se teme de Domnul, întru poruncile Lui
va voi foarte.
Vistierie de virtuţi şi învăţător al dragostei celei
dumnezeieşti te-ai făcut, mărindu-L pe Dumnezeul cel dintru
înălţime cu ostenelile şi durerile tale, pentru care Dătătorul de
cununi cel preaînţelept te-a şi răsplătit cu slava şi cu facerea de
minuni, lăsându-te pe tine, Cuvioase Gherasime, potir
nedeşertat de tămăduiri celor ce au trebuinţă şi izgonitor al
duhurilor, iar preacinstit trupul tău spre desfătarea de buna-
mireasmă, ca unul ce eşti rugător, ocrotitor şi ajutător al celor
credincioşi.
Slavă..., gl. 6 a Mucenicului, Şi acum..., din Minei.
Acum slobozeşte... Sfinte Dumnezeule... Preasfântă Treime... Tatăl
nostru...
Troparele Sfântului şi Născătoare de Dumnezeu sau acestea:
Troparele Sfântului Gherasim, gl. 1
Pe ocrotitorul ortodocşilor şi îngerul în trup, pe purtătorul
de Dumnezeu cel de minuni făcător, cel de curând arătat, pe
Sfântul Gherasim să îl lăudăm, credincioşilor, căci s-a
învrednicit a lua harul cel de-a pururea curgător al tămăduirilor.
Pentru aceasta, pe bolnavi îi întăreşte, pe cei stăpâniţi de duhuri
îi vindecă şi spre toţi cei ce îl cinstesc revarsă tămăduiri.
Zburdările trupului de-a pururea le-ai ţinut în frâu, iar
patimile lui le-ai omorât cu săgeţile înfrânării şi, ţintind spre
nepătimire, înţelepte, ca un fără-de-trup ai vieţuit pe pământ,
Sfinte Gherasime. Pentru aceasta şi izvoarele tămăduirilor ai
revărsat spre cei ce strigă: Slavă Celui ce te-a întărit pe tine,
slavă Celui ce te-a mărit pe tine, slavă Celui ce ni te-a dăruit
ocrotitor.
Slavă...
Ca pe odrasla Trikalei, păzitorul Kefaloniei şi ocrotitorul
Mănăstirii omaliţilor te lăudăm, Sfinte Gherasime, că în viaţa
aceasta ai trăit ca un înger din cer al lui Dumnezeu. Pentru
aceasta de slavă şi de nestricăciunea trupului tău celui cinstit
te-ai învrednicit: Slavă Celui ce te-a mărit pe tine, slavă Celui ce
te-a păzit nestricat, slavă Celui ce te-a dăruit celor credincioşi
rugător nebiruit.
Şi acum...

8
 Gavriil zicând ţie, Fecioară, bucură-te, împreună cu glasul
S-a întrupat Stăpânul tuturor, întru tine chivotul cel sfânt,
precum a zis dreptul David. Arătatu-te-ai mai desfătată decâr
cerurile, ceea ce ai purtat pe Făcătorul tău: Mărire Celui ce S-a
sălăşluit întru tine, mărire Celui ce a ieşit din tine, mărire Celui
ce ne-a izbăvit pe noicu naşterea ta.
LA UTRENIE
La „Dumnezeu este Domnul...” Troparele Sfântului, gl. 1
Slavă... troparul Mucenicului, gl. 1, Şi acum... Al Născătoarei - Învierii
După prima catismă, Sedealna, gl. 1, podobie: Mormântul Tău,
Mântuitorule...
Pe noul nevoitor şi slujitor al lui Hristos, pe frumuseţea
cuvioşilor şi podoaba preoţilor, pe Sfântul Gherasim să îl lăudăm
şi în cântări să îl mărim, căci acesta a ajuns în cămara de nuntă
cea cerească şi a luat de acolo răsplata cuvenită pentru osteneli.
Slavă...
Viaţă plină de cucernicie vieţuind pe pământ, te-ai arătat
locaş curat al Duhului, luminând, fericite, pe cei ce vin la tine cu
credinţă. Pentru aceasta roagă pe Stăpânul tău să lumineze
sufletele noastre, ale celor ce te lăudăm pe tine, Părinte
Gherasime, de Dumnezeu înţelepţite.
Şi acum...
Fecioară înainte de naştere, Fecioară la naştere, pururea
Fecioară cu adevărat te-ai arătat şi după naştere. Ca pe întâia
între fecioare, singura care ai întrecut oştile cereşti, făcându-te
vrednică de toate măririle, te rog, întăreşte-mă, Stăpână, să mă
izbăvesc de patimile care mă robesc pe mine, cel singur osândit,
şi să mă fac feciorelnic cu mintea, cu trupul şi cu sufletul.

După a doua catismă, Sedealna, gl. 3, podobie: De frumuseţea fecioriei

tale...
Calea de mulţi necălcată ai străbătut, săvârşind postiri de
patruzeci de zile asemeni Stăpânului, de Dumnezeu purtătorule.
Pentru aceasta, te-ai şi învrednicit de răsplată de la Acesta,
trupul tău, Sfinte, fiind proslăvit cu nestricăciunea, pentru care
cu mulţumire strigăm: Slavă Ţie, Dătătorule de cununi.
Patimile trupului, Părinte fericite, le-ai deşertat afară cu
curgerile lacrimilor şi râuri de tămăduiri ai izvorât, de
Dumnezeu cuvântătorule. Pentru aceasta, cei ce scăpăm la
moaştele tale, har şi milă dobândim.
Slavă...

9
 Tot cugetul trupesc l-ai stins, lucrând desăvârşit dreptatea,
şi ca răsplată pentru osteneli facerea de minuni ai luat. Pentru
aceasta, şi trupul tău cel luminat revarsă tămăduiri celor ce cad
cu credinţă la sfinţitul tău acoperământ, de Dumnezeu
înţelepţite, Părinte Gherasim.
Şi acum...
De Dumnezeu fericită, Maică nenuntită, sufletul meu care
boleşte tămăduieşte-l, căci sunt ţinut de multe păcate,
Născătoare de Dumnezeu. Pentru aceasta, te rog întru suspinul
inimii mele să mă primeşti, Preacurată, pe mine cel mult
păcătos, ca să îţi strig ţie cu îndrăzneală: Bucură-te, cea plină
de dar.
Polieleu şi Mărimuri
Mărimu-te pe tine, Sfinte Cuvioase Părinte Gherasime,
lauda cea mare a Eladei, de Dumnezeu înţelepţit povăţuitor al
călugărilor.

Veniţi toţi credincioşii să lăudăm, pe ajutătorul cel nebiruit

din Kefalonia, zicând: podoaba preoţilor, slava cuvioşilor şi
lauda ortodocşilor.

Stihuri:
Aşteptând, am aşteptat pe Domnul şi a căutat spre mine şi a auzit
rugăciunea mea.
Genunchii mei au slăbit de post şi trupul meu s-a istovit de lipsa
untdelemnului.
Pentru cuvintele buzelor Tale, eu am păzit căi aspre.
Întors-ai plângerea mea întru bucurie, luat-ai sacul de pe mine şi m-ai încins
cu veselie.
Să ştiţi că Domnul Şi-a cunoscut pe sluga Sa cea credincioasă.
Cinstită este înaintea Domnului moartea cuvioşilor Lui.

Sedealna de după Polieleu, gl. 8, podobie: Pe Înţelepciunea şi

Cuvântul...
Prin înfrânare, dureri şi rugăciune ţi-ai împodobit sufletul
cu cuviinţa dumnezeiască, făcându-te împreună petrecător cu
îngerii şi darurile minunilor luând, al tămăduirii celor bolnavi,
care cu credinţă te cinstesc pe tine. Pentru aceasta, şi mulţimile
duhurilor le izgoneşti şi oamenilor le dai vindecări, fericite, de
Dumnezeu purtătorule Gherasim. Roagă-te lui Hristos

10
Dumnezeu să se dăruiască iertare de greşale celor ce săvârşesc
cu credinţă şi cu dragoste sfântă pomenirea ta.
Slavă...
Petrecerea ta din pustiul Iordanului, cea din chemare
dumnezeiască, minunată şi preaslăvită s-a vădit. Ca Moise te-ai
îmbogăţit cu harul postirii, ca Ilie cu bărbăţia, atingând
desăvârşirea, căci pe urmele acestora călcând, te-ai făcut
următor al Stăpânului şi ai fost mărit cu strălucirea vieţuirii tale,
lumii arătându-te cu totul ceresc. Pe cei ce te lăudăm şi ţie ne
rugăm cu dorire izbăveşte-ne de primejdii din toate părţile,
Sfinte Gherasime.
Şi acum...
Norul Soarelui celui înţelegător, făclia cea cu totul de aur a
strălucirii dumnezeieşti, nepătată, neîntinată, cea prea fără
prihană, Stăpână, sufletul meu cel întunecat şi orbit cu patimile
luminează-l cu razele nepătimirii şi inima mea cea necurată
spal-o cu şiroaiele de lacrimi ale umilinţei şi pocăinţei,
curăţindu-mă pe mine tot de întinăciune, ca să îţi strig cu dorire,
Născătoare de Dumnezeu prealăudată: Roagă-te Fiului şi
Dumnezeului Tău să se dăruiască iertare de greşale celor ce I se
închină cu bună credinţă.
Antifonul 1 al gl. 4
Prochimenul, gl. 4:
Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului Lui.
Stih: Ce vom răsplăti Domnului pentru toate câte ne-a dat nouă.
Evanghelia: Luca 6, 17-23, p. 304. Psalmul 50.
Slavă...
Pentru rugăciunile Cuviosului Tău Gherasim, Milostive,
curăţeşte mulţimea greşalelor noastre.
Şi acum...
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, curăţeşte
mulţimea greşalelor noastre.
Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea...
Stihira, gl. 6:
Cuvioase Gherasime, cel împreună petrecător cu îngerii şi
slujitorule credincios, ca unul ce ai îndrăzneală la Mântuitorul
Hristos, cu rugăciunile tale cele bine primite, izbăveşte-ne pe
noi de toată primejdia, căci suntem turma ta.
Canoanele
Se pune Canonul Născătoarei din Bogorodicină, Canonul Cuviosului şi al
Mucenicului

11
 Canonul Cuviosului
gl. 1, podobie: Hristos Se naşte...
Cântarea 1
Nimeni altul nu s-a arătat lucrător al nevoinţelor în viaţă
asemeni ţie, cel de curând ivit, că fiind insuflat de Domnul, te-ai
învrednicit de vedere ca oarecând dumnezeiescul Moise,
preaînţelepte.
Stând la rugăciune cu insuflare, preafericite, pe Dumnezeul
cel desăvârşit L-ai văzut cu ochiul curat al minţii. Pentru aceea,
acum în sălaşurile cereşti cu cuvioşii nevoitori te veseleşti.
Viaţa ta cea strălucită, slăvite, a luminat pentru totdeauna
lumea ca un far şi o îmbogăţeşte cu razele lui Dumnezeu, Cel ce
le-a făcut pe toate numai cu cuvântul.
Al Născătoarei de Dumnezeu:
Cuvântul Tatălui a binevoit să ia trup după asemănare din
tine, cea prea-nevinovată, secerând prin tine, Preacurată,
păcatul lui Adam şi al Evei, de Dumnezeu dăruită, Stăpână.

Cântarea a 3-a
Trupul ţi l-ai supus duhului cu postirile şi răbdarea
răutăţilor diavolilor, care îţi întindeau curse, şi rugându-te, te-ai
alipit desăvârşit de Hristos, Care te-a încununat.
Din pântece te-ai arătat vas ales al Duhului, curăţit cu
suflarea acestuia, dintru Care umplându-te cu totul de lumină,
ţi-ai împodobit mintea cu strălucirea cea dumnezeiască.
Neamul, patria şi averea ai lăsat, de Dumnezeu înţelepţite,
şi ai urmat cu inima poruncilor Stăpânului. De aceea, stând
înaintea Acestuia, roagă-te stăruitor pentru cei ce îţi cântă ţie.
Al Născătoarei de Dumnezeu:
Ceea ce eşti mai sfântă decât puterile de Sus, Născătoare
de Dumnezeu Fecioară Curată, ocrotitoarea şi acoperământul
celor ce aleargă la tine, nu ne trece cu vederea pe noi, care
neîncetat îţi aducem laude.

Condacul, Icosul şi Sedealna Mucenicului

Sedealna Cuviosului, gl. 8, podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Nesocotind dorinţa părinţilor tăi şi pe Hristos iubindu-L,
Acestuia I-ai urmat până în sfârşit, pururea pomenite. Căci
crucea pe umere-ţi ridicând, în pustiul cel neştiut ca un fără-de-
trup ai vieţuit, unde şi răsplată bogată pentru ostenelile tale din
mâinile Stăpânului tău ai primit, fericite, de Dumnezeu

12
purtătorule Gherasim. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să se
dăruiască iertare de greşale celor ce prăznuiesc cu dragoste
sfântă pomenirea ta.
Slavă...
Cu rugăciunile şi lacrimile tale cele smerite ai contenit
seceta pământului ca un purtător de grijă şi ai izbăvit-o pe fata
care căzuse în fântână, izgonind duhul dintr-însa, căci ai trăit
înălţându-te spre Dumnezeu. De aceea, luând harul facerii de
minuni, alungi pe diavoli, întăreşti pe bolnavi, izbăveşti de-a
pururea insula ta de molime, primejdii şi necazuri, iar celor ce
cu credinţă se apropie, le dăruieşti cererile cele de folos.
Şi acum...
Veniţi, credincioşilor, pe Împărăteasa şi Maica Făcătorului
a toate cu glas mare să o mărim şi cu imne să-i strigăm:
Fecioară prealăudată, pricina bucuriei, mântuieşte-ne pe noi, cei
ce te cinstim şi ne acoperă cu rugăciunile tale în toate ispitele,
bolile şi întristările, căci ai îndrăzneală de Maică să dai, cu
îndurare, tămăduire de boli şi să ceri pentru noi de la Fiul şi
Dumnezeul tău iertare de păcate.

Cântarea a 4-a
Ai ajuns mulţimea îngerilor, trăind mai presus decât
oamenii şi te-ai desăvârşit pe pământ ca un fără de trup. Pentru
aceasta, te-ai arătat călugărilor oglindă cu adevărat cerească,
care oglindeşte razele harului, împodobindu-se cu strălucirea
cea dumnezeiască.
Toiagul tău cel sfinţit şi cinstit s-a făcut făcător de minuni,
tămăduind tot felul de boli şi izbăvind de patimile ruşinoase pe
cei ce cu evlavie scapă la acesta cu suflet curat, Părinte de
Dumnezeu purtătorule.
Lupte insuflate de Sus ai purtat pe pământ, preafericite,
următor fiind legii dreptăţii, şi toată răsplata durerilor odrăslind,
roadele virtuţii ai cules, dobândind cununa nevoinţelor tale
celor sfinţitoare.
Al Născătoarei de Dumnezeu:
Oştile sfinţilor îngeri nu pot a-ţi aduce cântări şi a te lăuda
după vrednicie, Maica cea nepătată a Ziditorului a toate, pe care
roagă-L fără zăbavă să slobozească de-a pururea din primejdii şi
încercări pe robii tăi.

Cântarea a 5-a

13
 Ca un fără de trup te-ai arătat totdeauna, că virtutea celor
nematerialnici ai lucrat şi viaţă fără pată ai petrecut. Pe toţi cei
din lume care urmează izbânzilor tale acoperă-i, Părinte de
Dumnezeu insuflate.
Vieţuirea ta mintea omenească nu a putut să o înţeleagă,
cuvioase cu cuget dumnezeiesc, nici chipurile nevoinţelor tale
cele sfinţitoare şi cinstite. De aceea, pentru noi, cei ce trăim în
lume, roagă-te Împăratului a toate.
Văzându-te Ziditorul că Îl slăveşti netulburat, neprefăcut şi
fără de patimă, te-a cinstit cu cununi de virtuţi şi acum
dănţuieşti în lăcaşurile cele cereşti. Pentru aceasta, mijloceşte
pentru noi la Făcătorul.
Al Născătoarei de Dumnezeu:
Cuvântul a ieşit tainic din tine, Preacurată, şi a strălucit
negrăit şi iarăşi te-a lăsat curată, că Fecioară înainte de naştere,
în naştere şi după naştere cu adevărat ai rămas.
Cântarea a 6-a
Mare sprijinitor ai fost dat cu adevărat, Sfinte Gherasime,
Bisericii Ortodoxe, fiind aşezat ca un far dumnezeiesc care
străluceşte veşnic cu minunile. Pentru aceasta, putere ai primit
să răsplăteşti cu dar preabogat celor ce ţi se închină.
Te-ai mutat de pe pământ la înălţimea cea cerească, cu
îngerii împreună petrecând şi veselindu-te, şi ai lăsat fiicelor
tale monahii binecuvântarea ta părintească, ca să afle pacea şi
să săvârşească pururea pomenirea ta, primind dintr-însa har şi
milă.
Trupul ţi-ai lăsat pe pământ, de Dumnezeu insuflate, iar
duhul tău cel sfinţit l-ai suit la ceruri, din stricăciune la slava cea
nepieritoare, şi înaintea Preasfintei Treimi acum te înfăţişezi,
Căreia roagă-te pururea pentru cei ce cu credinţă îţi cântă ţie.
Al Născătoarei de Dumnezeu:
Străluceşte în mine lumina cea neapropiată, Fecioară
curată, de-a pururea fericită şi prea fără prihană, mijlocind la
Fiul tău să-mi dea mie iertare de răutăţile cu care L-am amărât,
ceea ce eşti cu dar dăruită.

Condacul, gl. 3, podobie: Fecioara astăzi...

Cu cântări de mulţumire astăzi insula Kefalonia cheamă
mulţimile credincioşilor, ca să laude pe podoaba Ortodoxiei cea
de curând ivită, pe Sfântul Gherasim, cel ce s-a arătat
ocrotitorul şi izbăvitorul acesteia.

14
 Gl. 4, podobie: Cel ce Te-ai înălţat pe Cruce...
Cetele de maici, care se nevoiesc cu râvnă în Mănăstirea ta
şi astăzi se veselesc, săvârşindu-ţi cu dragoste pomenirea,
păzeşte-le şi împreună cu ele şi pe noi fereşte-ne neatinşi de
săgeţile lui Veliar şi întăreşte-ne să păşim pe căi drepte cu
rugăciunile tale, Sfinte Gherasime.
Cu înfrânare ţi-ai curăţit mintea, Cuvioase, şi nesocotindu-
ţi trupul, ţi-ai luminat sufletul şi te-ai întraripat către slava cea
dumnezeiască cea fără de sfârşit a lui Hristos, Dumnezeul
nostru.
Icosul:
Pe tine, steaua cea de curând răsărită pe pământ, care cu
razele minunilor ai strălucit de departe, pe cel care ai petrecut
în chip minunat viaţă îngerească, pe vasul cel ales al Duhul ce
deşartă prebogat tuturor tămăduiri, pe întăritura cea
înţelegătoare a Bisericii, cu cunună de laude te încununăm şi te
rugăm, mănăstirea şi insula ta, Sfinte Gherasim să le păzeşti din
toate părţile neatinse de nici o primejdie cu mijlocirile tale, că
pe tine te-am dobândit ocrotitor fierbinte şi trupul tău cel
preamărit îl cinstim cu dorire, că revarsă fără încetare minuni
celor care îţi cântă: Bucură-te, Cuvioase, lauda noastră, care te-
ai întraripat către slava cea fără de sfârşit a lui Hristos,
Dumnezeul nostru.

Sinaxar
În luna octombrie, în ziua a 20-a, facem pomenirea mutării sfintelor
moaşte ale Preacuviosului de Dumnezeu purtătorului Părintelui nostru
Gherasim, cel din Kefalonia.
Această stea de curând ivită pe bolta Bisericii, Gherasim, a
răsărit în veacul al XV-lea din părţile Trikalei Peloponezului, din
părinţi cucernici şi nobili, pe nume Dimitrie şi Kalí, din cunoscuta
familie Notara. Dăruit de Domnul cu o minte ageră, de mic s-a
îndeletnicit cu citirea cărţilor sfinte, îndeosebi a Scripturii celei
dumnezeieşti. Pentru aceasta, ca un pom răsădit lângă izvoarele
apelor, a supt înţelepciunea cea adevărată, ivindu-se într-însul dorul
după Dumnezeu şi râvna pentru viaţa cea îngerească.
Astfel, nesocotind dorinţa părinţilor săi, ce ar fi voit ca fiul lor
să se înalţe în lumea aceasta, a plecat ca un cerb însetat după Apa
cea vie, întâi în Zakintos, apoi înspre Pontul Euxin, la Bizantion.
Sălăşluindu-se pentru o vreme în Muntele Athos, şi trăind în
ascultare la bătrânii cei iscusiţi întru virtute şi liniştire, s-a sârguit în
tot chipul să îşi potolească zburdările trupului şi să îşi curăţească
mintea. Mânat de evlavie, dorind să se închine la Sfintele Locuri, se
15
îndreaptă spre Ierusalim, cercetând totodată şi pe sfinţii nevoitori
din Sinai, Antiohia, Alexandria, Damasc, Egipt şi Libia. În sfânta
cetate a Ierusalimului este hirotonit preot de către Sfântul Patriah
Gherman şi numit cel dintâi îngrjitor al candelelor de la Sfântul
Mormânt pentru un an, iar pe urmă slujind ca secretar al Patriarhului
vreme de 20 de ani. Aici, călcând pe urmele Stăpânului său preaiubit
şi ale marilor prooroci şi pustnici, cu binecuvântarea Patriarhului, se
retrăgea adeseori în pustiul Iordanului şi săvârşea postiri de câte
patruzeci de zile, neîndulcindu-se deloc de bucate, supunându-şi
astfel trupul şi întraripându-şi mintea către Hristos.
Cu învoirea Patriarhului Gherman al Ierusalimului, arzând de
dorul după viaţa pustnicească, se întoarce pe meleagurile părinteşti.
A vieţuit vreme de cinci ani în peşterile din Zakintos ca un fără-de-
trup, întărit fiind de darul lui Dumnezeu. Gusta numai arareori puţini
pesmeţi muiaţi în apă şi verdeţuri care creşteau acolo,
îndeletnicindu-se în tot ceasul cu rugăciunea cea înţelegătoare.
Pe urmă s-a mutat în insula Kefalonia, unde vreme de câteva
luni a vieţuit prin peşteri, până ce a sosit la locul numit Omalá. Aici a
aflat rămăşiţele unei biserici, pe care cu mult sânge şi sudoare a
zidit-o din nou, numind-o Ierusalimul cel ceresc. Cuviosul a
întemeiat şi o obşte de maici, statornicind ca în acest sălaş să nu fie
mai mult de douăzeci şi cinci de vieţuitoare. Le-a învăţat cele pentru
petrecerea îngerească, făcându-se acestora pildă în tot ceasul cu
postirile, reaua-pătimire a trupului şi privegherile cele de toată
noaptea întru rugăciune. A povăţuit obştea vreme de treizeci de ani,
neuitând nici o clipă să se grijească de sufletul său, ştiind „omul cel
bun din vistieria lui scoate afară cele bune”.
Sunt cu anevoie de însemnat toate faptele cele bune săvârşite
în taină de Cuviosul Gherasim, pe care numai Cunoscătorul celor
ascunse le ştie. Însă prin toate acestea a sălăşluit într-însul pe
Sfântul Duh şi s-a învrednicit să vadă ca oarecând Proorocul Moise
chipul preadoritului Mire, luând de la Dumnezeu încă din viaţă harul
cel îmbelşugat al facerii de minuni. Contenea seceta, izgonea
duhurile şi tămăduia cu rugăciunea sa pe cei bolnavi care veneau la
dânsul.
Cunoscându-şi dinainte sfârşitul, a chemat la sine tot soborul,
cerându-şi iertare de la fiicele sale duhovniceşti şi iertând din inimă
la rându-i pe toţi câţi îi greşiseră. Şi-a dat sufletul în pace în mâinile
Preacuratei Fecioare la praznicul Adormirii sale, la 15 august 1579.
Arătându-se mormântul său izvor nesecat de minuni,
tămăduind pe cei bolnavi, izgonind duhurile cele necurate şi pe toţi
câţi au alergat la acoperământul său izbăvindu-i din toată primejdia,
în 1581 sfintele sale moaşte au fost dezgropate, aflându-se
nestricate şi răspândind bună mireasmă. Din pricina unor clevetiri
împotriva sfântului, au fost îngropate din nou, însă numai pentru
16
puţină vreme, căci cu binecuvântarea Patriarhului ecumenic Chiril,
ele au fost mutate cu cinste în biserica Mănăstirii în 1582, când a şi
fost canonizat. Tot atunci s-a rânduit ca pomenirea lui să se facă la
20 octombrie, data mutării sfintelor moaşte, iar nu la 15 august,
când a trecut la Domnul, din evlavie pentru marele praznic al
Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.
Pentru rugăciunile Cuviosului Gherasim, Hristoase Dumnezeule,
miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Cântarea a 7-a
Treaz şi înţelept ai fost, întraripându-te către Dumnezeu, şi
nu te-ai înfricoşat de cursele răufăcătorului, căci, după cum se
cuvine frumuseţilor celor dumnezeieşti ai strigat: Dumnezeul
Părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Ai ales a te sui la înălţime, la bunătăţile veşnice, şi
dulceaţa cea de negrăit în locul celor pământeşti, preaînţelepte,
de aceea, cântând, ai strigat: Dumnezeul Părinţilor noştri, bine
eşti cuvântat.
Pe calea cea strâmtă şi cu chinuri, care suie la înălţimea
vederii, ai păşit, Cuvioase, socotind-o lină şi veselitoare, şi ai
strigat din tot sufletul Stăpânului tău: Dumnezeul Părinţilor
noştri, bine eşti cuvântat.
Cu limba şi cu inima îţi aduc această cântare smerită şi
netrebnică, minunate Gherasime, pe care primeşte-o şi roagă-L
stăruitor pe Hristos să ne mântuiască, ca să strigăm şi noi
dimpreună cu tine: Dumnezeul Părinţilor noştri, bine eşti
cuvântat.
Al Născătoarei de Dumnezeu:
Fecioară iubitoare de bine, sufletul meu care rău pătimeşte
mântuieşte-l şi îl tămăduieşte cu mijlocirile tale cele bine
primite şi de tot păcatul îl spală, ceea ce L-ai zămislit pe
Dumnezeu fără de sămânţă.

Cântarea a 8-a
Strălucita ta pomenire, Părinte, a răspândit luminare şi
milă tuturor creştinilor în lume, cu îndrăzneala ta cea bine
primită, preafericite. Pentru aceea, pe tine prăznuindu-te,
strigăm: Să binecuvinteze toată făptura pe Domnul şi să Îl
preaînalţe întru toţi vecii.
Cetele celor feciorelnici, ale preoţilor şi ale călugărilor ca
pe un văzător de Dumnezeu şi biruitor pentru sudorile
ostenelilor de pe pământ te cinstesc pe tine, Cuvioase. De

17
aceea, cei ce îţi cântăm ţie strigăm: Să binecuvinteze toată
făptura pe Domnul şi să Îl preaînalţe întru toţi vecii.
A sosit pomenirea ta cea sfinţită a cinstitelor tale moaşte,
chemând laolaltă pe toţi la un ospăţ duhovnicesc, şi văzând
această revărsare de minuni, cu bucurie îţi lăudăm luptele şi
ostenelile, strigând: Să binecuvinteze toată făptura pe Domnul
şi să Îl preaînalţe întru toţi vecii.
Al Născătoarei de Dumnezeu:
S-a mântuit firea omenească cea căzută odinioară prin
tine, Fecioară, căci cu Dumnezeu, prin cinstită naşterea ta, ai
împăcat-o şi cele de jos cu cele de Sus le-ai unit. Pentru aceea,
cu cântări te slăvim ca pe Maica Stăpânului cel prealăudat şi te
preaînălţăm întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a
Frumuseţea şi focul trupului tău celui tânăr le-ai stins,
preafericite, păzindu-te de odihna şi de lucrările lui cele
nelegiuite, ca să se lumineze mintea şi sufletul tău către
Domnul, pe care cântându-L Îl mărim.
Văzându-ţi vieţuirea cea peste fire, Părinte, cei ce te
cinstesc, dimpreună cu păstorii lor, s-au minunat cu înfricoşare
de tine, ca de un vas ceresc în care Dumnezeu a deşertat
preabogate răsplătiri.
Slavă nepieritoare şi strălucită luând de la Domnul, de
Dumnezeu insuflate, te-ai arătat viu şi după moarte şi de minuni
făcător. Pentru aceasta, roagă-te pentru toţi lui Dumnezeu, Cel
ce te-a încununat pe pământ şi în cer.
Biserică curată aflându-te Dumnezeu, mult te-a slăvit,
îmbogăţindu-te cu harul cel dătător de daruri şi cununi, Căruia
roagă-te acum cu stăruinţă să strălucească mare milă celor
credincioşi.
Al Născătoarei de Dumnezeu:
Naştere de negrăit şi minunată văd, cer şi scaun de
heruvimi fiind pântecele tău, Fecioară Maria, întru care S-a
culcat nedespărţit Dumnezeu, pe Care lăudându-L Îl mărim.
Luminânda
Gl. 3
Cu virtutea şi nevoinţa te-ai distins, preafericite, şi te-ai
arătat ostaş biruitor şi slujitor strălucit al lui Hristos, Împăratul

18
a toate, Căruia roagă-te, de Dumnezeu înţelepţite, pentru noi,
robii tăi, care săvârşim cu dragoste, cinstita şi sfinţita ta
pomenire.
Gl. 2, podobie: Femei, auziţi...
Ocrotitor fierbinte te-a dobândit Kefalonia şi sprijinitor,
pentru aceasta cu strălucire prăznuieşte pomenirea ta strigând:
Acoperă insula ta în veci şi izbăveşte-o de molimi, de foamete şi
de primejdii, de Dumnezeu purtătorule Gherasim.
Slavă..., a Mucenicului, Şi acum..., din Minei.

Laudele
Stihirile pe 4 ale Cuviosului şi Stihira Mucenicului, gl. 6
Stihirile Cuviosului, gl. 8, podobie: Ce vă vom numi...
Ce te vom numi acum pe tine, minunate? Învăţător al
bunei credinţe, pildă de virtute, nevoitor, căci cu bărbăţie te-ai
împotrivit vrăjmaşilor. Prooroc, că ai spus dinainte cele ce
aveau să fie. Mângâietor, că pe toţi i-ai miluit. Multe sunt
izbânzile tale, dar mai multe-s darurile, roagă-te să se
mântuiască sufletele noastre.
Ce te vom numi te tine, cuvioase? Miluitor al celor din
nevoi şi ocrotitor al orfanilor, învăţător al tuturor înţelesurilor
bunei credinţe şi secure care tai din rădăcină spinii înşelării şi ai
ereziilor. Multe sunt biruinţele tale şi vrednice darurile, roagă-te
să se mântuiască sufletele noastre.
Ce te vom numi pe tine, fericite? Cer, că ai încăput slava lui
Dumnezeu, râu, că ai adăpat toate sufletele sterpe, izvor
preabogat, care reverşi viaţă, ţarină cu bună roadă a virtuţii şi a
harului, care cu credinţă le-ai luat de la Dumnezeu. Roagă-te să
se mântuiască sufletele noastre.
Ce te vom numi pe tine, Sfinte Gherasime? Bucuria
monahilor şi dulceaţa pustnicilor, mijlocitorul celor cucernici şi
frumuseţea preoţilor, far care răspândeşti lumina cea
înţelegătoare, vas ales care deşerţi apele dumnezeieşti ale
vieţuirii tale. Sfinte strălucite şi de Dumnezeu insuflate, roagă-
te să se mântuiască sufletele noastre.
Stih: Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului Lui.
(Stihira Mucenicului de la Slava Stihoavnei, gl. 6, din Minei).
Slavă... gl.8
Aceasta grăieşte Cuviosul către călugări: Fiilor, aflaţi pacea
în voi înşivă şi nu vă înălţaţi cu mintea, ci smeriţi-vă pe voi
pentru Domnul, Care atâta S-a micşorat pe Sine pentru noi că a

19
luat chip de rob, căci Acesta celor smeriţi le dă har. Puneţi-vă în
minte să vă lepădaţi de cele ale lumii ca să fiţi socotiţi la un loc
cu Hristos, Cel împodobit cu frumuseţea mai mult decât fiii
oamenilor, Care a făgăduit Împărăţia celor ce se răstignesc
dimpreună cu patimile şi stăruie în adevăr până la sfârşit. Staţi,
dar, treji în rugăciune ca să vă izbăviţi din cursele stricătorului
de suflete, de care Acesta păzi-vă-va pe voi ca un iubitor de
oameni, dându-vă vouă iertare de păcate pentru mine, smeritul,
în ziua Judecăţii.
Şi acum...
Stăpână, primeşte rugăciunile robilor tăi şi ne izbăveşte
din toată nevoia şi necazul.
Doxologia Mare şi otpustul.

LA LITURGHIE:
Fericirile pe 8, din cântarea a 3-a şi a 6-a a Cuviosului.
Apostolul: Gal. 5, 22 – 6, 2 (p. 190).
Evanghelia: Matei 11, 27-30, pag. 72, de joi.
Chinonic: Întru pomenire veşnică va fi dreptul, de auzul de rău nu se va
teme.

20