Anul III, nr.

30
apare
iulie 2009 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Ce sã facã Dumnezeu când

Din cuprins
Înfruntarea stresului nu Se mai poate înþelege cu noi?
Stresul este o provocare cu care
fiecare dintre noi ne-am întâl-
nit. Ceea ce, poate, nu ºtim, este
cã bãrbaþii ºi femeile reacþio-
neazã diferit la aceastã presiu-
ne, iar acest lucru ne afecteazã
de multe ori cãsnicia. (pag. 9)
Cum trãim
Sfânta Liturghie?
Ce înseamnã pentru noi Sf.
Liturghie? O trãim sau doar par-
ticipãm ca la un spectacol, une-
ori parcã plictisitor? (pag. 14)
Tristeþea, între
normalitate ºi patologie
De multe ori suntem cuprinºi
de tristeþe, sentiment care ne
paralizeazã voinþa ºi ne alungã
bucuria. Ce este însã tristeþea ºi
ce se ascunde în spatele ei?
(pag. 7)
(pag. 3)
Editorial de Pr. Rãzvan Timofte obligatoriu prin casa ºi inima celui sufe- flãmând am fost ºi Mi-aþi dat sã mãnânc;
rind. Sf. Ioan Teologul ne spune: "Dacã zi- însetat am fost ºi Mi-aþi dat sã beau".
Liturghia aproapelui ce cineva: Iubesc pe Dumnezeu, iar pe fra- Milostenia primeazã în faþa tuturor
Viaþa creºtinã se desfã- tele sãu îl urãºte, mincinos este! Pentru cã celorlalte fapte bune. "Dacã la poarta ta
ºoarã într-o întreitã liturghi- cel care nu iubeºte pe fratele sãu, pe care bate un sãrac ºi tu atunci te rogi, rugãciu-
sire: liturghia inimii, litur- l-a vãzut, pe Dumnezeu, pe care nu L-a vã- nea ta devine pãcat dacã nu te scoli sã-l
ghia euharisticã ºi liturghia zut, nu poate sã îl iubeascã" (1 Ioan 4, 20). miluieºti pe cel ce strigã de durere", zicea
aproapelui. Cele trei sunt com- În Liturghia euharisticã existã un mo- Petre Þuþea. Iatã de ce Biserica noastrã
plementare. Niciuna nu este ment final în care preotul se adreseazã cre- îndeamnã mereu pe toþi creºtinii "sã nu
întreagã fãrã celelalte douã. Prin liturghia dincioºilor cu îndemnul: "Cu pace sã ieºim!", iubim numai cu vorba, numai din gurã, ci
inimii, sufletul aduce jertfã de rugãciune la care aceºtia rãspund: "Întru numele Dom- cu fapta ºi cu adevãrul" (I Ioan 3, 18). Sã
ºi de fapte de iubire. În Liturghia euharis- nului!" Îndemnul ne invitã sã ieºim din nu uitãm însã cã milostenia nu înseamnã
ticã sufletul se împãrtãºeºte cu Hristos prin bisericã cu pace, spre împlinirea poruncii banul aruncat cerºetorului pe stradã, acþi-
cuvânt, cântare ºi rugãciune comunã, dar iubirii aproapelui, deoarece toatã legea une mai degrabã pãcãtoasã, pentru cã în-
mai ales prin Sfânta Împãrtãºanie, ºi reali- moralã "se cuprinde într-un singur cuvânt: treþine fie diverse patimi, fie pe cei care se
zeazã comuniunea sublimã cu Dumnezeu: iubeºte pe aproapele tãu" (Galateni 5, 14). ascund în spatele cerºetorilor. Milostenia
"Cel ce mãnâncã Trupul Meu ºi bea Sânge- Creºtinul vede în persoana sãracului se îndreaptã cãtre aproapele lovit de sufe-
le Meu are viaþã veºnicã", zice Mântuitorul pe Însuºi Hristos. De aici proverbul: "Cine rinþã ºi constã fie în ajutor material, dar
Hristos. Prin liturghia aproapelui, creºtinul pe sãrac ajutã, pe Dumnezeu împrumutã". mai ales în iubire ºi rugãciune, pentru cã
dezvoltã comuniunea de iubire cu Dum- Chiar Domnul ne descoperã acest lucru: lipsa iubirii este mult mai cruntã decât
nezeu prin inima celui aflat în suferinþã. "Veniþi, binecuvântaþii Pãrintelui Meu, moº- lipsa confortului. Cu ce mãsurã mãsurãm,
Calea spre Împãrãþia lui Dumnezeu trece teniþi Împãrãþia cea pregãtitã vouã… cãci cu aceea ni se va mãsura.
CMYK
 2 Eveniment
Ridicarea noului sediu al Protopopiatului
a ajuns la final
Pe strada Andrei Mureºanu, la numãrul 2, se înalþã astãzi noul ºi
impozantul sediu al Protopopiatului Ortodox Român Fãgãraº. Construit
pe o suprafaþã de 450 mp în formã de cruce cu o turlã octogonalã, cu
demisol, trei nivele ºi mansardã, acest nou sediu este întru totul pregãtit
pentru noile nevoi ale protoieriei ºi gata pentru a primi potenþiali chiriaºi.
Construcþia acestei clãdiri a început în najeze o capelã care va avea
octombrie 2007, pânã la sfârºitul acelui an hramul Soborul Sfinþilor Apos-
finalizându-se demisolul. Lucrãrile au toli, prãznuit la 30 iunie. Curtea
continuat în primãvara anului 2008, când acestei clãdiri are o suprafaþã de 3000 mp, "Odatã cu finalizarea lucrãrilor de con-
s-a construit parterul ºi a fost posibilã iar în faþã ºi lateral sunt amenajate aproxi- strucþie ale acestui nou sediu mulþumesc
mutarea birourilor din vechiul sediu. Pânã mativ 20 de locuri de parcare. lui Dumnezeu cã ne-a ajutat sã ducem la
la sfârºitul lui 2008 s-au finalizat lucrãrile Coordonator al tuturor lucrãrilor a fost bun sfârºit ridicarea clãdirii ºi vreau sã mul-
la parter ºi primul nivel. neobositul Pãrinte Protopop Ioan Ciocan þumesc tuturor preoþilor din Protopopiat
La începutul anului 2009 s-au finisat care, pe lângã dificila misiune de a ridica care au sprijinit financiar ºi moral aceastã
ºi au devenit funcþionale încã douã birouri, catedrala din centrul Fãgãraºului, ºi-a asu- lucrare", ne-a spus pãrintele protopop.
s-au continuat lucrãrile cu încã un etaj, mat ºi sarcina ridicãrii acestui nou sediu. Pr. Ovidiu Bostan
mansarda ºi, în final, acoperiºul. De
asemenea, clãdirea este dotatã cu
energie electricã, apã curentã, cana- Un nou aºezãmânt monahal: ªinca Nouã
lizare, gaz metan, instalaþie de încãl-
zire la parter, geamurile sunt din lemn În curând, în pãdurile de la ªinca Nouã se va auzi din nou glas de rugãciune. Pe locul
stratificat, iar acoperiºul din þiglã. unei vechi vetre monahale se ridicã o nouã mãnãstire, cu sprijinul localnicilor inimoºi.
Iatã cum, într-un timp relativ scurt, Sihãstria unde au fost începute lucrãrile a fost vizitatã duminicã, 5 iulie, de cãtre PS Andrei.
din octombrie 2007 pânã în iunie ªinca Nouã a avut mai bile. Frumuseþea rãcoroa-
2009 s-a ridicat o clãdire impunã- multe aºezãminte mona- sã a pãdurii ne-a mai es-
toare, care de acum înainte mai are hale. Chiar localnicii, când tompat din emoþiile cãlã-
nevoie doar de lucrãri de finisare. au fugit din ªinca Veche, toriei, pentru care ar fi
O mare parte din spaþiul acestui pentru cã nu doreau sã ac- fost mai potrivit un tractor
nou sediu poate fi pus la dispoziþia cepte trecerea forþatã la (cu care se parcurge în
celor care doresc sã închirieze. greco-catolicism, ºi au în- mod obiºnuit distanþa pâ-
Demisolul, cu o suprafaþã de 450 fiinþat localitatea ªinca nã la mãnãstire) sau o ma-
mp ºi o înãlþime de 3,5 m are trei Nouã, au gãsit mângâiere ºinã de teren. Liniºtea ºi
cãi de acces ºi este disponibil în duhovniceascã la unul din- frumuseþea locului, nu de-
întregime. Parterul gãzduieºte un tre ele. De aceea, parcã au pãstrat adânc în geaba ales în vechime pentru mãnãstire, ne-au
hol spaþios pardosit cu gresie, o sufletele lor dorul de mãnãstire. Iatã cã, dupã ºters însã cu totul din inimã îngrijorãrile.
salã de conferinþe înaltã de 6 m, cu veacuri de aºteptare, visul le este împlinit: la Aflate în binecuvântata pauzã duminicalã,
balcon ºi o capacitate de 250 de ºapte kilometri de sat, pe locul unui alt vechi lucrãrile ne-au fãcut sã apreciem binecu-
locuri; în partea stângã se aflã un aºezãmânt dispãrut în urma prigoanei pusã în vântarea locului, dar ºi sã înmulþim rugãciu-
birou pentru contabilitate, iar în aplicare de generalul Bukov, au fost desco- nea pentru cei care s-au implicat în reînvierea
partea dreaptã alte douã birouri, al perite de curând ruinele unei biserici de piatrã, vetrei monahale, pentru cã munca se vesteºte
pãrintelui protopop ºi al pãrintelui împodobitã cu picturã în frescã. În acest loc, a fi lungã ºi anevoioasã. Ceea ce pare însã
secretar. La acest nivel se mai gã- unde slujirea a fost întreruptã de atâta vreme, greu pentru oameni, se plineºte uºor cu aju-
sesc trei încãperi: douã dintre ele se ridicã astãzi schitul cu hramul „Duminica torul Domnului ºi cu iubirea omului, de care
gãzduiesc arhiva, iar a treia e ma- Sfinþilor Români“. Stareþul aºezãmântului au dat dovadã din plin sãtenii din ªinca Nouã,
gazie pentru lumânãri. Tot la parter este Pãrintele Matei Bilauca, care va sluji aici în frunte cu primarul lor, Dumitru Flucuº, ºi
se mai gãsesc grupurile sanitare. împreunã cu obºtea de cãlugãri ce a vieþuit pãrintele paroh Sorin Suciu.
La etajul 1 sunt construite douã pânã nu demult la ªinca Veche. Dacã doriþi sã vã faceþi parte a ctitoriei
apartamente cu balcon, de aseme- Locul unde se ridicã clãdirea care va adã- acestui nou (ºi vechi în acelaºi timp) aºe-
nea disponibile pentru închiriat. posti câteva chilii ºi un paraclis a fost vizitat în zãmânt monahal, puteþi face acest lucru con-
Tot posibili chiriaºi aºteaptã ºi eta- dupã-amiaza zilei de duminicã, 5 iulie, de tribuind, din puþinul fiecãruia, la ridicarea lui.
jul 2, cu întreaga sa suprafaþã. Man- cãtre Preasfinþitul Andrei, Episcopul Vicar al Contul care vã stã la dispoziþie este deschis la
sarda este construitã pe douã nive- Arhiepiscopiei Sibiului. Drumul de munte, Banca Româneascã, filiala Fãgãraº:
le, primul dintre ele fiind liber, iar la anevoios ºi îngust, le-a amintit vizitatorilor de RO 79 BRMA 0082 0292 1630 0000
cel de-al doilea urmând sã se ame- Muntele Athos ºi de alte sihãstrii greu accesi- Natalia Corlean
 Actual 3
Ce sã facã Dumnezeu când nu Se mai poate
înþelege cu noi?
Cu prilejul Duminicii Pãrinþilor ºi a Copiilor, sãrbãtoritã anul acesta chiar
de Rusalii, Înaltpreasfinþitul Laurenþiu Streza ne-a adresat un cuvânt în
care ne atrage atenþia asupra faptului cã nu Dumnezeu este cauza relelor înºelãciune, de pur-
ce ni se întâmplã, ci stilul nostru de viaþã, atitudinea egoistã de necredinþã tãri rele"?
ºi nerecunoºtinþã cu care privim lumea ce ne înconjoarã. Vã prezentãm Vom fi mai li-
câteva fragmente, cu menþiunea cã subtitlurile aparþin redacþiei. beri, mai avuþi, mai
mulþumiþi de viaþã
ªtim ºi sã mulþumim, golit, pretutindeni, ca sã trezim punându-ne pe noi
nu doar sã cerem? poftele cele ruºinoase. Dumne- ºi voia noastrã în lo-
zeu ne dã minte luminatã, dar cul lui Dumnezeu?
Slujba Sfintei Liturghii, pe care o sã- noi o folosim ca sã înºelãm ºi sã
vârºim în fiecare duminicã sau sãrbãtoare profitãm necinstit de ceilalþi. "Au schimbat slava
sau în alte zile, în care se actualizeazã pen- Dumnezeu ne dã bunãstare, dar lui Dumnezeu celui
tru noi Cincizecimea, se mai numeºte ºi noi o transformãm în lãcomie ºi invidie. El nestricãcios cu ase-
Euharistie - mulþumire, tocmai pentru cã dã roade bogate, dar noi nu mai încetãm mãnarea chipului omului celui stricã-
Îi mulþumim Sf. Treimi pentru darurile Sa- sã furãm, sã luãm din ceea ce nu e al nos- cios… de aceea Dumnezeu i-a dat necu-
le revãrsate asupra noastrã, pentru toate tru. El ne dãruieºte viaþã paºnicã, dar noi rãþiei, dupã poftele inimilor lor, ca sã-ºi
cele ce le-am primit din bunãtatea Sa, pen- ne învrãjbim ºi ne rãzbunãm. Dumnezeu pângãreascã trupurile lor între ei", spune
tru cele arãtate ºi pentru cele nearãtate, doreºte sã ne dea armonie în familie, dar Sf. Ap. Pavel. Ce fel de viaþã vom duce, ce
pentru sãnãtate ºi bunãstare, pentru reali- noi nu mai contenim violenþa, divorþurile, fel de bine vom aºtepta pentru acestea de
zãrile în familie, la ºcoalã, în profesiune. adulterele. Dumnezeu vrea sã ne dea copii la Dumnezeu?
Desigur, avem ºi greutãþi, necazuri ºi buni ºi ascultãtori, dar noi îi avortãm sau îi Desigur, nu Dumnezeu e pricina atâtor
întristãri multe, parcã tot mai multe. Îi abandonãm la naºtere, sau îi educãm cu rele, ci rãtãcirea noastrã de la credinþã,
mulþumim lui Dumnezeu ºi pentru aces- abaterea noastrã de la rânduiala firii, negli-
televizorul sau îi pãrãsim pentru câºtigu- jarea instituþiei sfinte a familiei, nere-
tea? Dar sã fim sinceri, nu o prea facem.
rile materiale. Dumnezeu doreºte sã avem cunoºtinþa ºi nemulþumirea. Când ne
Mai mult, adeseori uitãm sã-I mulþumim
copii sãnãtoºi, dar noi umplem þara cu merge rãu, Dumnezeu nu ne pãrãseºte,
pentru binele pe care îl primim din pricina
greutãþilor pe care le suferim, ca îndrep- anticoncepþionale ºi plãtim campanii de cãci nu este niciun pãcat care sã biruiascã
tare de la Dumnezeu. vaccinare. Dumnezeu doreºte sã avem iubirea Lui de oameni, ci El ne lasã în voia
Cu atât mai mult, uitãm de binele conducãtori vrednici, dar noi acceptãm cu inimilor noastre. Ca un pãrinte iubitor ne
primit când necazurile se adunã. Dacã uºurinþã prevederi legale împotriva mora- îngãduie cu îndelungã rãbdare ºi, dacã nu
privim în urmã, la cele douã decenii de la litãþii ºi a sfinþeniei vieþii, doar pentru a înþelegem din experienþa binelui, ne lasã
cãderea comunismului, nu ne bucurãm oferi drepturi unor minoritãþi bolnave, sã înþelegem ce se întâmplã cu noi din
atât de mult, precum s-ar cuveni, de darul împotriva vieþii normale rânduite de experienþa rãului.
eliberãrii pe care ni l-a fãcut Dumnezeu, Dumnezeu. Dacã însã dorim iarãºi sã avem parte
cât ne supãrãm pentru starea în care am Rând pe rând, îngãduim prin lege de bine, trebuie sã încetãm rãul pe care îl
ajuns: foarte multe boli grave, epidemii, omorârea copiilor în pântece, prostituþia, facem ºi sã-L rugãm pe Dumnezeu sã ne
multe morþi premature, sinucideri ale incestul, relaþiile nefireºti. Dacã acestea ierte. Sã alergãm la mila Lui, la iertarea
tinerilor, ºomaj, nedreptate, corupþie, sunt pãcate pe care nu le putem curma prin Lui, la iubirea Lui pãrinteascã ºi sã cerem:
înstrãinare de casã, secetã, cutremure, închisoare, nici mãcar nu prevedem o "Pãcatele tinereþilor ºi ale neºtiinþei nu le
alunecãri de teren, inundaþii, dereglare a sancþiune moralã ca sã arãtãm cã preþuim pomeni, ºi de cele ascunse ale noastre,
climei, crizã financiarã ºi economicã. cum se cuvine viaþa primitã de la Dum- curãþeºte-ne pe noi. Nu ne lepãda pe noi în
nezeu ºi buna ei cuviinþã. vremea bãtrâneþilor; când slãbeºte tãria
Ce facem cu darurile primite? noastrã, nu ne pãrãsi pe noi. Mai înainte de
Ne punem, desigur, întrebarea: De ce
Suntem lãsaþi în voia a ne întoarce în pãmânt, învredniceºte-ne
aceastã degradare a vieþii noastre? A înce- inimilor noastre sã ne întoarcem la Tine ºi cautã spre noi cu
tat Dumnezeu sã fie iubitor faþã de noi? Iubiþi credincioºi, ce sã facã Dumne- bunãvoinþã ºi cu har. (…) Cerceteazã-ne pe
Nu mai avem în cer un Pãrinte bun la Care zeu când nu Se mai poate înþelege cu noi? noi cu bunãtatea Ta. Izbãveºte-ne pe noi de
S-a înãlþat Mântuitorul ca sã ne trimitã pe Sã ne batã sau mai bine sã ne lase în voia tirania diavolului. Întãreºte viaþa noastrã
Duhul Sfânt ºi, odatã cu Acesta, toate noastrã? Despre unii ca noi, Sf. Apostol cu poruncile Tale cele sfinte ºi sfinþitoare.
darurile Lui? ªi-a întors Dumnezeu faþa de Pavel spunea: “Precum n-au încercat sã Înger credincios, pãzitor, pune poporului
la noi? Sau, mai degrabã, noi L-am uitat? pãstreze pe Dumnezeu în cugetele lor, aºa Tãu ºi pe toþi ne adunã întru Împãrãþia Ta.
Ce ar trebui sã facã Dumnezeu cu noi? ºi Dumnezeu i-a lãsat la mintea lor fãrã de Dã iertare celor ce nãdãjduiesc întru Tine.
În negrãita Sa bunãtate, Dumnezeu dã judecatã, sã facã cele ce nu se cuvine” Iartã-le lor ºi nouã pãcatele. Curãþeºte-ne
tuturor sãnãtate, dar noi o cheltuim trãind (Rom. 1, 28). Sã ne lase aºadar Dumnezeu cu lucrarea Sfântului Tãu Duh". Amin.
dezordonat, numai pentru plãcere ºi negli- sã ajungem "plini de toatã nedreptatea, de †Dr. LAURENÞIU STREZA,
jând rânduiala posturilor. Dumnezeu ne dã desfrânare, de viclenie, de lãcomie, de rãu- Arhiepiscopul Sibiului ºi
frumuseþe trupului, dar noi îl afiºãm dez- tate, de pizmã, de ucidere, de ceartã, de Mitropolitul Ardealului
 4 Eveniment
Sfinþirea bisericii din ªinca Veche acesteiPãrintele
"În Biserica slavei Tale stând, în cer ni se pare a sta!"
Biserica ortodoxã din ªinca Veche,
cu hramul "Sfinþii Apostoli Petru ºi
Pavel", s-a bucurat în data de 21 iunie
de vizita ÎPS Dr. Laurenþiu Streza,
care a rãspuns invitaþiei pãrintelui
paroh, Iosif Florin Ciolan, de a fi în
mijlocul comunitãþii pentru târnosirea
locaºului de cult. O zi de mare sãrbã-
toare, la care credincioºi din toate
satele comunei ªinca, împreunã cu
preoþii lor, au venit sã fie alãturi
de ºincani în aceastã zi istoricã
pentru comunitatea noastrã.
Pãrintele Mitropolit a fost în-
tâmpinat la intrarea în sat de cãtre
domnul primar Victor Bîrlez, îm-
preunã cu fii ai satului ºi cãlãreþi,
care l-au condus pânã la bisericã.
Într-o atmosferã de mare bucu-
rie ºi emoþie, pãrintele paroh împre-
unã cu un numãr mare de enoriaºi,
îmbrãcaþi în straie de sãrbãtoare, au
fãcut primirea Pãrintelui Mitropolit în faþa
bisericii, cântând imnul arhieresc.
Slujba de sfinþire a început afarã, apoi
s-a înconjurat locaºul de cult, sfinþindu-se
pereþii prin stropire cu apã sfinþitã ºi ungere
cu Sfântul Mir ºi citindu-se la fiecare laturã
o pericopã din Sf. Evanghelie. Dupã
intrarea în bisericã, ce s-a fãcut ca la În-
viere, pãrintele protopop Ioan Ciocan a citit
hrisovul de sfinþire, introdus apoi în
piciorul Sfintei Mese împreunã cu sfinte
moaºte, peste ele turnându-se cearã. Niºa a
fost închisã ºi pecetluitã, asemenea Mor-
mântului Mântuitorului, iar masa altarului
a fost îmbrãcatã ºi sigilatã. ÎPS Laurenþiu a
subliniat faptul cã, astfel, biserica a devenit
"Mormântul Domnului, altar de jertfã ºi
tronul slavei lui Dumnezeu".
A urmat oficierea Sfintei Liturghii
afarã, în grãdina bisericii, iar credincioºii,
plini de bucurie, s-au fãcut împreunã-rugã-
tori cu Pãrintele Mitropolit, soborul de pre-
oþi ºi diaconi slujitori, dar ºi cu natura
înverzitã ºi pãsãrile care acompaniau corul
bisericii, într-o liturghie cosmicã la care a
participat întreaga creaþie.
Un moment de maximã intensitate pen-
tru noi, enoriaºii acestei parohii, a fost îna-
inte de sfârºitul Sfintei Liturghii, când ÎPS
Laurenþiu l-a hirotesit pe pãrintele paroh
Iosif Ciolan iconom stavrofor. Aceastã dis-
tincþie este încununarea activitãþii pastorale
de nouã ani, timp în care pãrintele împre-
unã cu enoriaºii din ªinca Veche au efec-
CMYK
parohii.
paroh, copleºit de
emoþii, a mulþumit lui Dumnezeu
pentru binecuvântãrile revãrsate în
decursul activitãþii sale pastorale la ªinca
Veche, apoi a mulþumit Înalt Preasfinþi-
tului ºi enoriaºilor care, "cu timp ºi fãrã
timp", s-au dedicat lui Dumnezeu, dorind
sã aibã în sat o micã catedralã, în care
neîncetat sã plece genunchii, pentru prea-
mãrirea Creatorului ºi mulþumind Aces-
tuia pentru toate facerile de bine.
Slujba de la bisericã s-a încheiat, însã
agapa frãþeascã de la Cãminul Cultural a
tuat ample lucrãri de renovare ºi înfru- fost o continuare a comuniunii, la care a
museþare a întregii biserici: pictare, schim- participat ºi Pãrintele Mitropolit, alãturi de
barea mobilierului, a stranelor ºi a par- soborul de preoþi ºi sãteni.
doselii, montarea unui iconostas nou, Acest eveniment va rãmâne scris în
înlocuirea ferestrelor ºi a acoperiºului, ten- inimile fiecãrui participant, atât prin inten-
cuirea exteriorului, renovarea turnului ºi sitatea lui, cât ºi prin faptul cã, prin intrarea
construirea unei anexe de lumânãri. Toate în Sfântul Altar, fiecare s-a simþit mai
acestea s-au fãcut prin jertfelnicia ºi aproape de cer.
dragostea de Dumnezeu a credincioºilor Aurelian Cîrstea, ªinca Veche
Apostolat în Þara Fãgãraºului - locul 7 în
topul celor mai influente bloguri din România
Luna trecutã FocusBlog a dat publicitãþii un
studiu pe care specialiºtii acestui site l-au fãcut în
sfera blogurilor din România. Scopul a fost acela
de a identifica statistic care sunt cele mai influ-
ente bloguri din þara noastrã. Modalitatea de cal-
cul a influenþei nu ia în considerare numãrul vizi-
tatorilor zilnici care, în marea lor majoritate,
ajung întâmplãtor pe un blog, ci numãrul celor care acceseazã direct pagina respectivã,
precum ºi numãrul articolelor care sunt preluate pe alte site-uri. Aceºtia sunt indicii care
aratã influenþa pe care un blog o are în sfera virtualã.
În acest top, spre surprinderea realizatorilor (dar ºi a noastrã), se aflã ºi site-ul pu-
blicaþiei "Apostolat în Þara Fãgãraºului", pe un onorant loc 7. Aceastã clasare nu aratã
faptul cã numãrul de vizitatori unici pe zi ai blogului (care variazã între 40 ºi 150), este
foarte mare, ci altceva: „deºi ele (singurele douã bloguri cu specific religios din acest
top, locurile 7 ºi 14) nu sunt bloguri “mainstream”, au câte o comunitate construitã în
jurul lor“ – spun realizatorii clasamentului.
Asta înseamnã cã cei care nu au acces la varianta tipãritã a publicaþiei ºi au ajuns
sã o citeascã pe internet revin pe acest site, iar ei sunt în numãr destul de mare. De
asemenea, un numãr mare de articole de aici au fost preluate de alte site-uri. Pentru
acest lucru nu putem decât sã dãm slavã lui Dumnezeu, pe care Îl rugãm sã lucreze în
continuare în sufletele noastre, ale celor care realizãm cu ajutorul Lui aceastã publi-
caþie, precum ºi în sufletele celor care o citesc. Natalia Corlean
 Jurnal de pelerin 5
Muntele Athos, loc de pelerinaj ºi reculegere
Muntele Athos sau Sfântul Munte, cum i se mai spune, este unul dintre cele care pleacã din Ouranopolis spre Dafni,
mai importante þinuturi, nu numai ale Greciei ºi Peninsulei Balcanice, ci ale portul de intrare al Sfântului Munte, numit
întregului pãmânt, datoritã valorii sale spirituale, aici aflându-se cea mai impor- aºa de la numeroºii dafini care cresc în
tantã comunitate monahalã ortodoxã din lume. Datoritã poziþiei geografice privi- zonã. Aici, viaþa se desfãºoarã în ritm lent.
legiate - o peninsulã cu o lungime de circa 30 km ºi o lãþime medie de 12 km, Monahii, absorbiþi de lucrarea lor duhov-
strãbãtutã de un lanþ muntos care se terminã spre sud cu vârful stâncos al niceascã, se amestecã cu pelerinii care, la
Athosului (2033 m), monahismul a gãsit în Muntele Athos un loc deosebit pen- rândul lor, sunt cuprinºi de dorinþa de a
face cunoºtinþã cu muntele sfânt. Legãtura
tru izolare, într-o lume a liniºtii ºi a reculegerii. între portul Dafni ºi Careia, capitala Mun-
ÎNCEPUTURI. Începu- telui Athos, este asiguratã
turile vieþii monahale în Athos de un autobuz, iar din Careia
se pierd în negura vremuri- pelerinii au la dispoziþie
lor. Timp de cinci secole mo- microbuze pentru a ajunge
nahismul atonit s-a dezvoltat la mãnãstirile sau schiturile
în mici sihãstrii, primele aºe- pe care doresc sã le viziteze.
zãri monahale fiind conside- La intrarea în mãnãstire, pe-
rate Vatopedu ºi Xiropotamu. lerinii sunt întâmpinaþi, du-
Viaþa de obºte a fost introdusã de pã obiceiul locului, cu o bu-
Cuviosul Atanasie Atonitul, care cãþicã de rahat, cu un pãhã-
a întemeiat în 963 Mãnãstirea rel de ouzo (bãuturã alcooli-
Lavra. Celelalte mãnãstiri au fost cã greceascã), o cafea gre-
întemeiate pânã prin secolul al ceascã ºi apã rece. Tot a-
XIV-lea. Perioada de înflorire a cest ,,meniu" repre-
monahismului de aici a fost între zintã un excelent re-
anii 963 ºi 1453, când Athosul se vigorant al trupului
afla sub directa supraveghere ºi mai puþin obiºnuit
întreþinere a împãraþilor bizantini. cu drumurile ºi pote-
AJUTOR DE LA ROMÂNI. cile de munte.
Dupã cãderea Constantinopolului, COMORI NE-
Muntele Athos a stat cinci sute de PREÞUITE. Pe lângã
ani sub stãpânire otomanã. În frumuseþea ºi puritatea
aceastã perioadã, aºezãmintele muntelui în ansamblu, cu
vãi ºi defileuri înverzite
athonite au fost foarte mult ajutate Sfântului cu pãduri de pini, castani,
de cele douã þãri române - Moldova ºi Munte. În chiparoºi, mãslini ºi da-
Þara Româneascã. Domnitorii trimiteau acest regu- fini, cu vârfuri semeþe, se
danii anuale în bani, sumele necesare plãþii lament se prevede interzi- Schitul românesc Prodromu profileazã aºezãmintele
birului cãtre turci (pentru a asigura un cerea intrãrii femeilor în Sf. Munte. Dintre monahale, fie aºezate la vedere pe þãrm,
oarecare statut de libertate), dar ºi pentru cele 20 de mãnãstiri, 17 sunt greceºti, una ru- fie pe versanþi, în cele mai îndrãzneþe po-
întreþinere ºi reparaþii. seascã, una sârbã ºi una bulgarã. Pe lângã ziþii. Acestea impresioneazã prin dimensi-
Dupã secularizarea averilor mãnãsti- mãnãstiri mai existã în Sfântul Munte ºi uni ºi stilurile arhitectonice, dar mai ales
reºti (1863), ajutoarele româneºti încetea- alte categorii de aºezãminte monahale: prin adevãratul ,,tezaur" pe care îl deþin,
zã. În 1912 Athosul intrã sub tutela ºi ad- schiturile, chiliile, sihãstriile. Noi, românii, fiecare dintre ele: icoane fãcãtoare de mi-
ministraþia Greciei, iar în 1926 este decla- nu avem o mãnãstire a noastrã, ci doar do- nuni, sfinte moaºte, cruci conþinând lemn
rat republicã monahalã ortodoxã autono- uã schituri: Prodromu ºi Lacu. Schitul ro- din Sfânta Cruce, brâul Maicii Domnului,
mã în cadrul Greciei. Jurisdicþional ºi spi- mânesc Prodromu, închinat Sfântului Ioan, epitafuri, veºminte liturgice, biblioteci
ritual a depins ºi depinde de Patriarhia Botezãtorul ºi Înaintemergãtorul (Prodro- impresionante etc.
Ecumenicã de Constantinopol, care apro- mos), se aflã sub jurisdicþia mãnãstirii gre- Cadrul natural fãrã prihanã, frumu-
bã orice numiri ºi schimbãri de stareþi ºi ceºti Marea Lavrã, iar Schitul Lacu, închi- seþea aºezãmintelor monahale, în care nu
supravegheazã viaþa duhovniceascã. nat Sfântului Dimitrie, se aflã sub juris- se foloseºte curentul electric, ci doar can-
REGULAMENT STRICT. În ceea dicþia mãnãstirii greceºti Sfântul Pavel. dele ºi lumânãri, rânduiala liturgicã carac-
ce priveºte organizarea administrativã, INTRAREA. Intrarea pe teritoriul Sfân- terizatã prin slujbe de noapte, muzica bise-
Muntele Athos se conduce dupã un Re- tului Munte Athos presupune obþinerea riceascã, monahii preocupaþi în perma-
gulament Monastic elaborat de Comuni- unui permis special de vizitare, eliberat de nenþã de cele duhovniceºti învãluie Sfân-
tatea celor 20 de stareþi, numitã Chinotita. cãtre biroul abilitat din Ouranopolis, în tul Munte într-o atmosferã sacrã care îþi
Regulamentul stabileºte regulile de vieþui- baza rezervãrii prealabile fãcute la Biroul purificã sufletul ºi te face sã-þi doreºti sã
re, drepturile ºi datoriile mãnãstirilor ºi cã- pentru pelerini din Tesalonic. Accesul se revii cât mai des pe aceste locuri binecu-
lugãrilor, precum ºi condiþiile de vizitare a face exclusiv la bordul unor ambarcaþiuni, vântate. Diac. Nicolae Lie
CMYK
 6 Catehism pe înþelesul tuturor
foarte bine slãbiciunile oamenilor, pentru
Simbolul de credinþã (VII) cã a avut de luptat cu ele, dar cunoaºte ºi
mãsura în care oamenii pot
Din articolul al VI-lea al sim- Judecata de Apoi sã le depãºeascã.
bolului de credinþã am învã-
þat cã, dupã Învierea Sa din morþi,
(frescã, Mãnãstirea Voroneþ) 3. Domnul Hristos are
dreptul de a judeca lumea
Domnul S-a înãlþat cu trupul la pentru cã ªi-a dat viaþa pen-
Cer. Articolul al VII-lea ne des- tru ea, iar prin jertfa Sa a
coperã ce sa va întâmpla la sfâr- dãruit lumii puterea de a
ºitul lumii, când Fiul Omului va scãpa de pãcat ºi de osândã.
veni pe pãmânt cu slavã, pentru 4. Acordând Fiului
cinstea de a judeca lumea,
a judeca lumea.
Dumnezeu-Tatãl aratã tu-
Articolul al VII-lea turor deofiinþimea ºi egali-
„ªi iarãºi va sã vie cu mãrire sã tatea Sa cu Fiul, desfiinþând
judece viii ºi morþii, a Cãrui astfel concepþiile greºite
împãrãþie nu va avea sfârºit.” care au fost promovate în
lume de cãtre unii eretici
Slava lui Dumnezeu precum Arie.
Atunci când, la „plinirea
vremii”, Mântuitorul Hristos S-a Ziua neînseratã
întrupat „de la Duhul Sfânt ºi din ºedea pe tronul slavei Sale” (Matei 25, 31). Atunci când, la Sfânta
Fecioara Maria”, El a venit în lume într-un Liturghie, preotul aºazã în Sfântul Potir
mod umil, fãrã ca cineva sã vadã la pro- Iisus Hristos, Judecãtorul miridele (pãrticelele) celor nouã cete
priu slava Sa dumnezeiascã. De dum- îngereºti, rosteºte urmãtoarele cuvinte:
nezeirea Mântuitorului ºi-au dat seama Dupã Înãlþare, Tatãl I-a dat Fiului lo- „O, Paºtile cele mari ºi preasfinþite,
pãrinþii dupã trup ai Domnului, rudele, cul cel de cinste, adicã cel de-a dreapta Hristoase! O, Înþelepciunea ºi Puterea ºi
ucenicii ºi contemporanii Lui, în urma Lui. Mai mult, Tatãl I-a dat ºi dreptul de a Cuvântul lui Dumnezeu! Dã-ne nouã sã ne
faptelor minunate pe care le-a sãvârºit pe „face judecatã”, adicã de a judeca lumea, împãrtãºim cu Tine mai adevãrat în ziua
parcursul celor 33 de ani de împreunã- la sfârºitul ei: „Cã Tatãl nu judecã pe cea neînseratã a Împãrãþiei Tale”. Aceas-
vieþuire cu ei, iar „mai adevãrat” slava lui nimeni, ci toatã judecata a dat-o Fiului, ca tã „zi neînseratã” este însãºi veºnicia
Dumnezeu a fost revelatã dupã moartea toþi sã cinsteascã pe Fiul cum cinstesc pe trãitã cu Dumnezeu. O zi dupã care nu mai
Sa, prin Înviere ºi Înãlþare. Tatãl” (Ioan 5, 22). urmeazã noaptea, aºa cum suntem obiº-
Adevãrata slavã a lui Dumnezeu se va nuiþi, pentru cã Dumnezeu este Luminã
descoperi la sfârºitul lumii, când Fiul
De ce este Domnul Hristos veºnicã.
Omului nu va mai veni singur ºi necunos- Judecãtor al lumii? Unii teologi numesc aceastã zi „ziua a
cut, ci înconjurat de sfinþii îngeri ºi cu
mare strãlucire dumnezeiascã: „ªi vor
 1. Pentru cã este mai potrivit ca un om
sã-i judece pe oameni, iar Domnul Hristos
opta”, o zi în care timpul nu se mai
mãsoarã în ore, ci în bucuria trãirii alãturi
vedea pe Fiul Onului venind pe norii ceru- este Dumnezeu (dupã firea dumnezeiascã de Dumnezeu, a scãldãrii în Lumina Lui, a
lui, cu putere ºi cu slavã multã” (Matei 24, pe care nu a lepãdat-o prin Întrupare) dar nesfârºitei împãrtãºiri de slava dum-
30). Tot Sf. Evanghelist Matei ne spune cã ºi om (dupã trupul pe care l-a primit prin nezeiascã. O zi de care sã ne învredni-
atunci „când va veni Fiul Omului întru Naºtere). ceascã Domnul pe toþi!
slava Sa ºi toþi sfinþii îngeri cu El, atunci va  2. Ca om, Domnul Hristos cunoaºte Pr. Adrian Magda
nerecunoºtinþa e mare ºi multe sunt poftele lacomilor.
"Cel ce are milã de sãrman împrumutã Domnului Mai mult chiar, aici pe pãmânt mulþi oameni de foarte
ºi El îi va rãsplãti fapta lui cea bunã." bunã credinþã nu întorc împrumutul, fie din nere-
(Pildele lui Solomon 19, 17) cunoºtinþã, fie cã sunt împiedicaþi de multe ori de sãrã-
cie. Dar cu împrumutul pe care-l facem Stãpânului tu-
Vezi ce împrumut neobiºnuit ºi nemaiauzit? turor nu se petrece lucrul acesta; împrumutul rãmâne întreg ºi
Unul primeºte împrumutul ºi altul este obligat Dumnezeu ne fãgãduieºte sã ne dea aici înapoi de o sutã de ori
sã-l de înapoi! Dar nu numai atât, ci ºi aceea cã mai mult decât am dat, iar în veacul ce va sã fie ne pregãteºte
acest împrumut nu aduce cu el nici nerecunoº- viaþã veºnicã. Ce cuvânt de apãrare mai putem oare avea, dacã nu
tinþã, nici vreo altã pagubã. Dumnezeu, apoi, nu ne silim, dacã nu ne grãbim sã primim însutit în locul celor
fãgãduieºte sã dea, ca aici pe pãmânt, un procent de unu la sutã, puþine, cele viitoare în locul celor de acum, cele veºnice în locul
ci de o sutã de ori mai mult decât împrumutul. ªi nu se celor vremelnice, ci încuiem cu plãcere banii cu uºi ºi cu zãvoare
mãrgineºte la atâta, ci dã atât de mult în viaþa de acum, iar în ºi nu vrem sã dãm acum celor sãraci banii, care stau încuiaþi fãrã
veacul ce va sã fie dã viaþa veºnicã. Aici pe pãmânt, dacã ne-ar rost ºi în zadar, ca sã ne bucurãm în veacul viitor de ajutorul pe
fãgãdui cineva cã ne dã numai de douã ori cât l-am împrumuta, care aceºtia ni-l pot da?
i-am da cu dragã inimã toatã averea noastrã, deºi de multe ori Sf. Ioan Gurã de Aur
 Psihoterapie ortodoxã 7
Tristeþea, între normalitate ºi patologie
De multe ori suntem triºti. Adicã avem acel sentiment de mâhnire, care ne pa- atitudinea lui faþã de cele ce îi vin din
ralizeazã voinþa, ne alungã bucuria, ne face sã gândim în termeni negativi, sã afarã, ca ºi faþã de sine însuºi. Omul este
vedem lucrurile în negru. Nu ºtiu câþi se întreabã ce este tristeþea ºi dacã în spatele deci cel rãspunzãtor de tristeþea de care se
ei se ascunde vreo patimã sau un demon. Probabil cã de aºa de multe ori oamenii lasã cuprins, iar împrejurãrile ºi relele care
sunt triºti, încât tristeþea este luatã ca ceva firesc în viaþã. Când este tristeþea nor- i se întâmplã nu-i pot servi drept scuzã
malitate ºi când patologie vom vedea în rândurile urmãtoare; ca ºi pânã acum, întemeiatã. Ele gãsesc doar terenul priel-
ghid ne sunt scrierile Sfinþilor Pãrinþi, sintetizate de teologul Jean-Claude Larchet. nic, iar pentru a prinde rãdãcini se folosesc
de participarea mai mult sau mai puþin
CONSECINÞÃ A CÃDERII ÎN PÃ- conºtientã a voinþei omului.
CAT. Sfinþii Pãrinþi afirmã cã, fãrã
îndoialã, în Rai omul nu cunoºtea tris- CONSECINÞE: LIPSA BUCURIEI -
teþea ºi cã aceasta a apãrut în urma DEZNÃDEJDE - SINUCIDERE. Pe lângã
pãcatului strãmoºilor noºtri, fiind legatã faptul cã aduce dupã sine alte rele, tris-
deci de starea de cãdere în care se aflã teþea întreþine ºi alte patimi. Încã de la
omul. Cu toate cã este consecinþa cã- primele manifestãri ea îl poate face pe
derii, nu este prin natura sa o patimã rea om morocãnos, rãu, ranchiunos, piz-
ºi nici nu este strãinã de firea omului. maº, lipsit de rãbdare, iar relaþiile cu
Existã astfel douã forme de tristeþe. aproapele se înrãutãþesc.
Prima face parte din afectele "fireºti Dar cel mai cumplit efect pe care îl
ºi neprihãnite", adicã stãri care au are tristeþea este transformarea ei în
apãrut în firea omeneascã în urma deznãdejde. O prea mare întristare este
pãcatului originar ºi care, chiar dacã foarte primejdioasã, de aceea Sfântul
sunt mãrturii ale cãderii omului, nu sunt Apostol Pavel îi îndeamnã pe corinteni
rele. În plus, acest afect poate fi un sã-l ierte pe cel ce a greºit, pentru ca
temei al unei virtuþi: "întristarea cea acesta "sã nu fie copleºit de prea multã
dupã Dumnezeu" (2 Cor. 7, 10), care-l multor dorinþe, sau mai precis plãceri. A- întristare" (2 Cor. 2, 7). Tristeþea este o
face pe om sã se mâhneascã pentru starea tunci când nu este satisfãcutã, pofta pro- stare la care diavolul doreºte foarte mult sã
decãzutã în care se aflã, sã-ºi plângã voacã întristare, mai ales celui care dã va- ajungem, pentru cã atunci omul îºi pierde
loare foarte mare împlinirii acelei plãceri.
pãcatele, sã sufere din pricina depãrtãrii de cu totul nãdejdea în Dumnezeu, tãind
Dumnezeu. Aceastã stare o mai numim ºi Absenþa unui bun material, pizma faþã de legãtura cu El. În felul acesta vrãjmaºul
pocãinþã ºi este absolut necesarã omului ale altcuiva sunt ºi ele cauze ale tristeþii. omului are câmp liber de lucru, pentru cã
cãzut pentru a regãsi calea spre Dumnezeu Starea de tristeþe poate fi provocatã ºi de o omul poate ajunge sã se dedea patimilor,
ºi a-L primi în suflet. insatisfacþie generalã, generatã de neîm- crezând cã ele sunt leac pentru starea lui
plinirea unor nevoi profunde ale per-
A douã formã a tristeþii este o patimã, rea, fie ºi numai pentru cã îl fac sã uite
soanei, ca nevoia de a fi iubit ºi apreciat.
o boalã a sufletului, ca ºi consecinþã a relei pentru moment starea în care se aflã.
întrebuinþãri a primei forme, descrisã mai 2. O altã cauzã a tristeþii este mânia Culmea deznãdejdii este ºi cel mai
sus. În locul întristãrii pentru pãcatele sale - o dorinþã de rãzbunare care, dacã nu mare pãcat: sinuciderea - atunci când
ºi a mâhnirii pentru înstrãinarea de Dum- este împlinitã, naºte tristeþe. Uneori omul omul crede cã nimeni ºi nimic nu-i mai
nezeu, pentru pierderea bunurilor duhov- se întristeazã pentru cã mânia sa a fost mai poate fi de folos, negând astfel puterea ºi
niceºti, omul deplânge pierderea bunurilormare decât problema care a generat-o sau, dragostea lui Dumnezeu faþã de fiecare
dimpotrivã, pentru cã n-a izbucnit pe
materiale, sau se întristeazã pentru cã n-a dintre noi.
mãsura supãrãrii, sau cã nu a trezit, în cel
putut sã-ºi împlineascã vreo dorinþã sau sã Vedem cã tristeþea poate deveni o
asupra cãruia s-a pornit, reacþia pe care o
guste vreo plãcere, sau pentru cã a suferit boalã a sufletului extrem de periculoasã,
ceva neplãcut de la oamenii. Astfel, omul aºtepta. dacã nu este luatã în seamã. Este foarte
dã tristeþii o folosinþã contrarã firii ei. Pe 3. Uneori tristeþea poate apãrea ca important deci sã ºtim ce sã facem atunci
de o parte, el nu se întristeazã pentru rãul fiind nemotivatã, neexistând o cauzã când simþim cã suntem cuprinºi de acest
din sufletul ºi viaþa sa, pentru starea declarã. De aceea trebuie sã ºtim cã ºi duºman al seninãtãþii ºi liniºtii sufletului
demonii au un rol important în naºterea,
decãdere, de pãcat ºi boalã în care se aflã, nostru. Mai mult decât în cazul oricãrei
dezvoltarea ºi menþinerea oricãrei forme
iar pe de altã parte se întristeazã din prici- alte patimi, pentru vindecare este necesar
de tristeþe, dar mai ales a tristeþii care se
na unor lucruri pentru care nu meritã sã te ca omul sã fie conºtient cã tristeþea este o
mâhneºti. instaleazã parcã fãrã motiv. boalã ºi sã îºi doreascã sã se vindece.
Cu toate cã tristeþea pare provocatã de Despre ce putem face pentru a preveni ºi
CAUZE APARENTE ºI CAUZE REA- evenimente exterioare, nu acestea sunt pentru a vindeca tristeþea care ne cuprinde
LE. Cel mai adesea aceasta este provocatã adevãrata ei pricinã. Lucrul acesta este sufletul vom vorbi în numãrul viitor.
de foarte important de reþinut. Izvorul ei se (Va urma)
1. lipsa împlinirii uneia sau mai aflã în sufletul omului, mai precis în Pr. Marius Corlean
 8 Fii tânãr cu Hristos
„Staþi liniºtiþi, Dumnezeu nu existã“
Nu-mi place când alþii îmi spun cã
am greºit sau când îmi aratã cu dege-
tul defectele. La fel mã supãr când mã
mustrã pe faþã sau când îmi spun cã
sunt pãcãtos. Nu prea suport sã citesc
sau sã ascult pe cineva vorbind despre
pãcatele ºi patimile pe care ºi eu le am,
ºi de care nu pot scãpa. Prefer mai
degrabã sã nu aud vorbindu-se de ele
ºi sã le trec cu vederea, ca ºi cum ar fi
ceva minor, ºi sã uit de ele.
La fel e ºi lumea în care trãim. Nu
prea suportã sã i se spunã cã lucrurile
ei sunt rele, cã e plinã de pãcate, cã se
îndreaptã în direcþia greºitã, ci îºi astupã
urechile ºi se face cã nu aude. Ba mai
mult, a început de o vreme o campanie
mondialã care ne învaþã cã pãcatul nu
existã, pentru cã dacã nu existã pãcat nu
existã nici pedeapsã, ºi dacã nu existã
pedeapsã nu existã nici Cel ce pedepseºte.
Iar dacã nu existã Cel ce pedepseºte,
atunci nu mai e nimeni care s-o sâcâie
mereu cã ce face e rãu; ºi aºa fiind, poate
sã facã ce vrea, poate - chipurile - "sã fie
liberã". Chiar Domnul a spus-o când a
venit pe pãmânt: "Pe voi lumea nu poate
sã vã urascã, dar pe Mine Mã urãºte, pen-
tru cã Eu mãrturisesc despre ea cã lucrurile
ei sunt rele" (Ioan 7, 7).
Astfel s-a ajuns ca astãzi sã se vorbeas-
cã de întrerupere de sarcinã în loc de omo-
rârea unui copil, a unui om adevãrat, care
are viaþã, personalitate ºi libertate încã din
momentul conceperii. Astfel, sub pretextul
comoditãþii, a lipsei de bani, a tinereþii, li se
lasã femeilor impresia cã a omorî copilul
din burtã este o opþiune ºi nu are nici o con-
secinþã, deºi bunul-simþ ºi conºtiinþa te
învaþã sã nu omori nici un gândãcel.
La fel s-a ajuns sã se vorbeascã de orien-
tare sexualã (homosexualitate ºi hetero-
sexualitate) ca ºi cum ar fi ceva de ales,
transformând marea urâciune a pãcatului
în opþiune de viaþã. Dar faptele se cunosc
dupã roade. Dacã unirea dintre un bãrbat
ºi o femeie dã viaþã unui copil extraordinar
ºi bucurã întreaga lume, unirea dintre un
bãrbat ºi alt bãrbat, sau dintre douã femei
aduce doar o plãcere egoistã, limitatã, care
sfârºeºte prin nefericire, frustrãri ºi mai
ales neîmplinire, în final ducând la moarte.
Asemenea ºi bãrbaþii vor "sã-ºi clã-
teascã puþin ochii" ieºind la o plimbare,
uitându-se la femeile ce trec pe stradã, sub
CMYK
La fel, peste tot la televizor auzim
cum "mama naturã" l-a fãcut pe
cutare, sau l-a creat aºa cum e pe
cutãricã, înlocuindu-L pe Creator cu
creaþia. Ca ºi cum aº spune cã lemnul
s-a modelat ºi s-a fãcut singur statuie
sau ulcea, în loc sã spun cã meºterul
sculptor a gândit ºi a creat totul.
Astfel, Dumnezeu este eliminat
din discuþie uºor-uºor, lãsându-se
impresia cã nu existã. ªi dacã nu
existã e bine, cãci nu pedepseºte.
Ascundem gunoiul sub covor ºi
ne pãcãlim singuri. Conºtiinþa ne
nesimþirea pretextului cã "ce-i frumos ºi lui mustrã la orice rãu, cãci e vocea lui
Dumnezeu îi place". Astfel, porunca lui Dumnezeu în noi, ºi pe ea nu putem s-o
Dumnezeu: "Eu însã vã spun vouã: Cã pãcãlim ºi s-o acoperim. La Judecata
oricine se uitã la femeie, poftind-o, a ºi Universalã conºtiinþa va fi "foaia de drum"
sãvârºit adulter cu ea în inima lui" (Matei care va mãrturisi pentru noi în faþa lui
5, 28) este acoperitã finuþ sub pãtura lim- Dumnezeu ºi a oamenilor dacã am fãcut
bajului, deviind discuþia departe de pãcat. bine sau rãu. Claudiu Bãlan
„Tehnici“ de înfrumuseþare
Poate am auzit de multe ori spunându-se cã
frumuseþea vine din interior sau cã Împãrãþia
Cerurilor este în inima noastrã, dar am perceput
acestea fie ca pe o simplã metaforã, fie ca pe
ceva imposibil de avut.
Dar iatã în continuare cuvintele cuviosului
nostru pãrinte Siluan Athonitul, despre cum se
pierde ºi cum se câºtigã frumuseþea chipului.
"Am cunoscut odatã un bãieþel. Era ca un
înger: ascultãtor, conºtiincios ºi blând, alb ºi
îmbujorat la faþã, cu ochi luminoºi, adânci, buni
ºi liniºtiþi. Dar când a crescut, a început sã trã-
iascã în necurãþie ºi a pierdut harul dumneze-
iesc; iar când a ajuns la treizeci de ani semãna în acelaºi timp cu un om ºi cu un demon,
cu o fiarã sãlbaticã ºi cu un tâlhar, ºi toatã înfãþiºarea lui era asprã ºi înfricoºãtoare.
Am cunoscut ºi o fatã foarte frumoasã, cu o faþã atât de luminoasã ºi plãcutã, cã
multe fete pizmuiau frumuseþea ei. Dar pãcatele au fãcut-o sã piardã harul, ºi abia de te
mai puteai uita la ea.
Dar am vãzut ºi altceva. Am vãzut oameni care veneau în monahism cu feþe urâþite
de pãcate ºi de patimi, dar care, prin pocãinþã ºi printr-o viaþã cucernicã, s-au schimbat
ºi au ajuns foarte plãcuþi la vedere.
Odatã, Domnul mi-a dat sã vãd la Vechiul Russikon un ieromonah duhovnic la
vremea mãrturisirii, în chipul lui Hristos. Stãtea în picioare în locul în care se ascultau
mãrturisirile, strãlucind în chip negrãit ºi, deºi pãrul sãu era cu totul alb din pricina
vârstei înaintate, faþa lui era frumoasã ºi tânãrã, ca a unui bãiat. Am vãzut un asemenea
chip la un episcop în timpul Liturghiei. L-am vãzut aºa ºi pe pãrintele Ioan din
Kronstadt, care prin fire era la înfãþiºare un om obiºnuit, dar prin harul lui Dumnezeu
faþa sa strãlucea ca a unui înger ºi voiai sã te uiþi la ea.
Astfel, pãcatul urâþeºte pe om, dar harul îl face frumos."
Extras din Sf. Siluan Athonitul - "Între iadul deznãdejdii ºi iadul smereniei"
www.ortodoxiatinerilor.ro
 Pas în doi 9
Înfruntarea stresului Eliberarea prin vorbire
Când o femeie este încordatã, ea simte instinctiv nevoia
de a vorbi. Când începe discuþia, ea nu acordã prioritate vre-
De-a lungul rubricii "Pas în doi" am mai atins problema mo- uneia dintre probleme; dacã este supãratã, o supãrã toate - ºi
dului diferit de exista cu care au fost înzestraþi de Dumnezeu bãr- mici ºi mari. Nu este preocupatã neapãrat de gãsirea unor
batul ºi femeia. Pentru cã este un lucru esenþial în împlinirea unei soluþii, ci cautã mai degrabã sã se descarce explicându-se ºi
cãsnicii, revenim la acest subiect referindu-ne de data aceasta la aºteptând sã fie înþeleasã. Simplul fapt cã vorbeºte despre
modul diferit în care cei doi soþi înfruntã stresul. Ghid ne va fi Dr. probleme o face deja sã se simtã mai bine.
John Gray, autorul cãrþii "Bãrbaþii sunt de pe Marte, femeile REACÞIA BÃRBATULUI. Atunci când femeia
sunt de pe Venus" - al cãrei titlu metaforic ne transmite urmãtorul vorbeºte despre necazurile ei, bãrbatul are impresia cã ea îl
fapt: felul în care bãrbatul ºi femeia comunicã, gândesc, simt, per- gãseºte responsabil de acestea. Cu cât sunt mai multe proble-
cep, reacþioneazã, rãspund, iubesc ºi apreciazã, este atât de dife- me, cu atât el se simte mai acuzat. El nu înþelege cã ea
rit, încât parcã ar fi vorba de persoane de pe "planete" diferite. vorbeºte ca sã se simtã mai bine ºi nu ºtie cã ea l-ar aprecia
dacã ar asculta-o pur ºi simplu. Bãr-
Retragerea în vizuinã baþii au doar douã motive sã discute
Atunci când un bãrbat este indispus ºi supus stresului, despre problemele lor: când acuzã pe
el nu vorbeºte despre ceea ce îl supãrã. Va povesti unei alte cineva sau când cer sfaturi. Dacã o
persoane despre problemele lui doar dacã are nevoie de femeie este supãratã, el presupune cã
ajutorul acesteia. Modul lui de a reacþiona la stres constã în este o acuzã la adresa lui. Dacã nu pare
a se retrage în vizuina gândurilor sale ºi a se concentra chiar atât de supãratã, presupune cã ea
asupra rezolvãrii problemelor, ceea ce îl face absent pentru orice altceva. În cautã un sfat ºi atunci îºi pune pãlãria domnului
asemenea momente el devine distant, uituc ºi preocupat, incapabil sã acorde Rezolvã-tot, încercând sã îi rezolve problema.
unei femei atenþia ºi sentimentele de care are ea nevoie. Ambele moduri de a privi situaþia duc la
Dacã gãseºte o soluþie, se va simþi de îndatã mult mai bine ºi iese din reacþii greºite:
"ascunziº", devenind din nou disponibil pentru cei din jur. Dacã însã nu gãseºte dacã se simte acuzat, el începe sã se explice
o rezolvare, rãmâne în continuare izolat, iar pentru a se elibera de stres va face sau scoate sabia pentru a contracara atacul închipuit;
lucruri care îi solicitã cât mai puþin atenþia ºi efortul: se uitã la televizor, citeºte dacã crede cã soþia lui are nevoie de sfaturi ºi
ziare, conduce maºina, priveºte un meci de fotbal etc., activitãþi care îl fac sã începe sã le ofere, devine frustrat când vede cã
îºi uite problemele nerezolvate. ele nu sunt apreciate.
REACÞIA FEMEII. Când un bãrbat se înfundã în vizuinã, el nu poate sã SOLUÞII. Bãrbatul trebuie sã înþeleagã cã,
îi acorde soþiei atenþie. Ea vede cã este indispus, însã pentru cã nu vorbeºte cu atunci când este necãjitã, femeia aºteaptã de la el
ea presupune, în mod greºit, cã nu îi pasã de ea. Nu înþelege cã acesta este atenþie ºi înþelegere. Nu are nevoie de sfaturi ºi
modul lui de a se comporta în faþa problemelor, pentru cã se aºteaptã ca în acest soluþii (decât în cazul în care le cere în mod expli-
caz el sã-ºi etaleze ºi sã-ºi discute grijile, aºa cum ar face ea. De aceea, atunci cit), ci doar sã fie ascultatã ºi înþeleasã. Pe mãsurã ce
când bãrbatul vine acasã ºi, în loc sã povesteascã cu ea, dã drumul la televizor, bãrbatul învaþã cum sã-i dea satisfacþie ºi sã o înþe-
este contrariatã ºi devine nervoasã. Îl atacã cu replici de genul: "Nu asculþi ce leagã, el va descoperi cã nu este chiar atât de greu sã
spun", "Am impresia cã nu eºti aici", "Nu-þi pasã de mine" etc., la care el o asculte. În plus, dacã femeia i-ar putea aminti cã
rãspunde, potrivit modului lui de a fi: "Cum sã nu ascult? Pot repeta tot ce ai ea doreºte doar sã-i mãrturiseascã frãmântãrile ei ºi
spus" (cele 5 procente disponibile din atenþia sa îi permit sã reproducã, iar asta îi cã el nu este obligat sã rezolve vreuna dintre ele,
dã impresia cã ascultã, neînþelegând cã femeia are nevoie de întreaga lui atenþie), l-ar ajuta astfel sã se calmeze ºi sã asculte.
"Cum adicã nu sunt aici? Nu mã vezi?" PENTRU EA PENTRU EL
SOLUÞII. Este o greºealã sã îi ceri unui Femeia care înþelege cã bãr-
CONCLUZII Bãrbatul care înþelege cã,
bãrbat sã fie mereu prezent cu sentimente de atunci când femeia se plânge, nu îi
dragoste. Atunci când se retrage în bârlog, el batul care se retrage în bârlog nu o iubeºte
reproºeazã lui ceva ºi nici nu are
tinde sã uite cã ºi ceilalþi pot avea probleme, mai puþin, devine mai tolerantã în momentele nevoie de sfaturi, va învãþa sã o asculte
pentru cã instinctul le spune cã înainte de a în care el este supus unui stres. Ea nu se mai
pur ºi simplu ºi va descoperi câtã ne-
te îngriji de altcineva trebuie sã ai grijã de tine. simte jignitã de neatenþia lui ºi învaþã ca, a-
În plus, bãrbatul percepe rezolvarea proble- tunci când ea vorbeºte ºi el devine neatent, sã voie are o femeie sã îºi comunice frã-
melor ca o dovadã a dragostei sale pentru fami- îi atragã atenþia în mod politicos. Ea desco- mântãrile. El îºi gãseºte împãcarea
lie, de aceea nu înþelege când în aceastã situa- perã faptul cã atunci când îi solicitã atenþia atunci când ºtie cã nevoia femeii de a
þie soþia îi spune cã este "lipsit de dragoste". într-o manierã calmã ºi înþelegãtoare, el este discuta despre probleme nu se dato-
Pentru a coopera, cei doi trebuie sã îºi bucuros sã i-o acorde. Înþelege ºi faptul cã une- reazã vreunei deficienþe de-a lui. Mai
înþeleagã modul diferit de a reacþiona. Este ori lui îi vine greu sã îi acorde întreaga atenþie. mult, va vedea cã atunci când o femeie
foarte util ca ea sã ºtie cã acesta este modul Iar atunci când soþul este complet absent ºi se se simte ascultatã ea se liniºteºte mai
lui de a se adapta la stres, dar asta nu o ajutã izoleazã, femeia înþeleaptã nu considerã repede. Astfel îºi va da seama cã soþia
sã sufere mai puþin. Dacã ºi ea are probleme aceasta o ofensã, ci ºtie cã atunci nu este mo- are o mare nevoie de a se simþi iubitã
în acelaºi timp, simte nevoia sã vorbeascã mentul de a-l lua ca partener în conversaþii de ºi înþeleasã. Conºtient de aceasta, el va
despre ele. În acest caz este important ca suflet. Ea va observa astfel cã bãrbatul iese deveni capabil sã asculte fãrã a se
soþul sã þinã cont de sensibilitatea ei ºi de mai repede din vizuina lui atunci când se simþi obligat sã-i rezolve problemele.
nevoia de a le împãrtãºi cu el. simte iubit ºi acceptat aºa cum este el. A consemnat Natalia Corlean

CMYK
 10 Educaþie creºtinã
negociabile ºi care sunt limitele care nu
Pãrinþi inteligenþi (7) pot fi negociate. De exemplu, a merge la
Pãrinþii buni oferã oportunitãþi, culcare noaptea târziu în cursul sãptãmânii
ºi a se trezi devreme pentru a învãþa este
pãrinþii inteligenþi nu renunþã niciodatã inacceptabil, deci nu poate fi negociat.
Într-o societate în care pãrinþii îºi ascund Timpul petrecut cu internetul ºi ora de
fim rãniþi, dar niciodatã nu trebuie întoarcere acasã pot fi negociate.
sentimentele de copii, copiii îºi ascund lacrimile sã încetãm lupta, trebuie sã vedem
de pãrinþi, profesorii se refugiazã în autori- ceea ce nimeni nu vede, sã întrezã-
tarism, iar noile generaþii nu sunt formate pen- rim o comoarã îngropatã sub pie- ÎNVÃÞARE CONTINUÃ ºI RÃBDARE.
tru a gândi, ci pentru a repeta informaþii, nu Dacã pãrinþii vor asimila cele ºapte de-
trele din inima copiilor noºtri. prinderi ale educatorilor inteligenþi pe care
ajunge sã fim pãrinþi buni, ci trebuie sã devenim
pãrinþi inteligenþi. Iatã-ne ajunºi la finalul seri- le-am menþionat, vor putea, fãrã nicio
ÎNVÃÞAÞI SÃ SPUNEÞI "NU". teamã, sã contrazicã, sã impunã limite ºi sã
alului "Pãrinþi inteligenþi", de-a lungul cãruia Înainte, pãrinþii erau autoritari; as-
am urmãrit împreunã cu Dr. Augusto Cury, psi- tãzi, sunt copiii. Înainte, profesorii spunã "nu" copiilor. Bombãnelile, încãpã-
hiatru ºi psihoterapeut, cum "pãrinþii buni" se erau eroii elevilor; astãzi sunt vic- þânãrile ºi crizele acestora nu vor fi dis-
pot transforma în "pãrinþi inteligenþi". tructive, ci constructive.
timele lor. Tinerii nu ºtiu sã fie con- Trebuie însã sã reþinem faptul cã
IUBIREA VEDE COMOARA ÎNGROPATÃ. traziºi. Niciodatã de-a lungul isto- nimeni nu îºi ia diplomã în educaþia copi-
riei nu am vãzut copii ºi tineri care sã-i ilor. Cel care spune "Eu ºtiu" sau "Nu am
Dacã pãrinþii buni sunt toleranþi faþã de
domine în felul acesta pe adulþi. Fiii se nevoie de ajutorul nimãnui" are o pro-
anumite greºeli ale copiilor, pãrinþii inte-
comportã ca niºte regi ale cãror dorinþe tre- blemã. Pentru a educa trebuie sã învãþãm
ligenþi nu renunþã niciodatã, chiar dacã co-
buie îndeplinite imediat. mereu ºi sã cunoaºtem din plin cuvântul
piii îi dezamãgesc. Lumea poate sã nu dea
1. În primul rând, învãþaþi sã spuneþi rãbdare. Cel care nu are rãbdare renunþã,
ºanse copiilor noºtri, dar nu trebuie sã ne
fãrã teamã "NU" copiilor dumneavoastrã.
pierdem niciodatã speranþa cã ei vor deve- Dacã ei nu aud "nu" de la pãrinþii lor, nu cel care nu reuºeºte sã înveþe, nu gãseºte
ni oameni de valoare (sã nu uitãm cã om de vor fi pregãtiþi sã audã "nu" de la viaþã ºi drumuri inteligente. Nefericiþi sunt psihia-
valoare nu înseamnã neapãrat "de succes"). astfel nu vor avea ºanse sã supravieþuiascã. trii care nu reuºesc sã înveþe de la pacienþii
Pãrinþii inteligenþi sunt semãnãtori de lor, nefericiþi sunt pãrinþii care nu reuºesc
2. În al doilea rând, când spun "nu"
idei ºi nu controleazã viaþa copiilor lor. Ei pãrinþii nu trebuie sã cedeze în faþa ºanta- sã înveþe de la copiii lor ºi sã corecteze
seamãnã doar solul inteligenþei lor ºi aº- jelor ºi presiunilor copiilor lor. Dacã se modalitãþile de comunicare ºi educare, ne-
teaptã ca, într-o zi, seminþele sã rodeascã. formeazã ºantajiºti, vor avea de suferit ºi fericiþi sunt profesorii care nu reuºesc sã
În acest timp putem suferi, copiii noºtri pot chiar vor fi excluºi din mediul social. înveþe de la elevii lor ºi sã-ºi înnoiascã
ajunge sã treacã prin crize profunde; dacã metodele. Viaþa este o mare ºcoalã la care
3. În al treilea rând, pãrinþii trebuie sã
însã seminþele pe care le-am sãdit în sufle- stabileascã în mod clar care sunt aspectele nu poþi învãþa dacã nu ºtii sã citeºti.
tul lor sunt bune, într-o zi vor încolþi. A consemnat Natalia Corlean
Ce este de fãcut în asemenea cazuri?
Parabola fiului risipitor ne oferã un exem-
plu minunat despre cum sã procedãm. În
Cum îi putem obiºnui pe copii sã
aceastã parabolã fiul a renunþat la tatã, dar
tatãl nu a renunþat niciodatã la fiu. Lacrimi- se roage în fiecare zi?
le lui nu l-au impresionat pe fiu, care a ple- Întâi de toate, tre- în acest sens, cu proprii
cat ºi ºi-a risipit averea. Tatãl nu l-a criti- buie sã le dãm propriul copii. Pãrinþii cred cã prun-
cat, ci doar l-a aºteptat ºi a avut rãbdare ca exemplu de rugãciune cii lor, nãscuþi în cadrul
fiul sã înveþe la ºcoala vieþii lecþiile pe care zilnicã, fãrã a-i obliga. unei cãsnicii creºtine, vor
nu le învãþase alãturi de el. ªi iatã cã dure- În timpurile de demult, trebui sã ajungã cât de
rea, pierderea ºi sentimentul de nesigu- cea mai importantã pen- curând la aceeaºi mã-
ranþã pe care le resimþea tânãrul au rupt coa- tru copil era învãþarea surã a evlaviei ca ºi ei.
ja seminþelor pe care tatãl le-a plantat, iar rugãciunilor de searã ºi Numai cã aceasta este
fiul s-a întors acasã. A ieºit de sub protec- de dimineaþã. Aceastã mãsura omului matur.
þia tatãlui, a cãpãtat cicatrice adânci în su- învãþare a rugãciunilor Este bine cã astãzi a-
flet, dar a devenit mai matur ºi experimen- se transmitea de la o par cãrþi de rugãciuni
tat. La întoarcere, tatãl a alergat în întâmpi- generaþie la alta. Din pã- pentru cei mici. Nu tre-
narea lui. Nu l-a condamnat, nu a spus ni- cate, tradiþia bisericeas- buie sã ne grãbim, ci sã
mic. Doar l-a îmbrãþiºat ºi i-a fãcut o primi- cã a fost întreruptã în lãsãm copiii sã fie cât mai
re de sãrbãtoare. Nimeni nu a înþeles, pen- acest sens. Astãzi, mulþi mult cu aceastã carte de
tru cã iubirea nu este ceva ce se înþelege. Dar ajung la credinþã atunci rugãciuni, nu cu Ceaslo-
fiul nu a mai fost niciodatã cel dinainte. când sunt maturi deja, vul din care nu înþeleg
Trebuie sã fim poeþi în bãtãlia edu- învãþând sã se roage încã foarte multe lucruri.
caþiei. Putem sã plângem, dar niciodatã nu conform pravilei mari. Cel mai adesea, ei Pr. Maxim Kozlov -
trebuie sã ne pierdem curajul. E posibil sã fac aceasta fãrã a ºti cum sã se comporte, Familia, ultimul bastion
 Dialoguri 11
„Secolul nostru e un secol al scuzelor“
Pãrintele Adrian Ghindea slujeºte de ceva vreme la Parohia Corbi, din comuna Nume: Pr. Adrian
Ucea. O parohie micã, cu mulþi oameni în vârstã, dar primitoare ºi liniºtitã, a Ghindea
devenit familia cea mare unde pãrintele Adrian îi slujeºte pe toþi deopotrivã. La Data ºi locul
ceas de vecernie, ostenit de lucrul de la casa parohialã de curând achiziþionatã, naºterii: 23 septem-
frãmântat de problemele financiare întâmpinate, dar încrezãtor în purtarea de brie 1976, Victoria
grijã a lui Dumnezeu, l-am gãsit pe pãrintele alãturi de familia sa dragã, purtând Studii: Seminarul teo-
pe braþe unul din preþioasele daruri de la Dumnezeu: ªtefania. Sub candela aprin- logic din Alba-Iulia,
sã de la icoanele de pe perete, am cules de la pãrintele Adrian câteva frânturi de Facultatea de Teologie "Sf. Muceniþã
gând despre rugãciune. Filofteia" din Piteºti, promoþia 2003.
Pãrinte, sunteþi la parohia Corbi de Mântuitorul în locaºul sufletului lor. Toate Familia: cãsãtorit cu doamna preoteasã
aproape un an ºi jumãtate, timp în care acestea nu se întâmplã acasã. Claudia (profesoarã), au doi copii: Matei
am observat cã acordaþi o atenþie deo- Cum rãmâne cu credincioºii care (2 ani) ºi ªtefania (4 luni).
sebitã slujbelor de la bisericã. Care este refuzã sã vinã la bisericã, argumentând Parohia în care slujeºte: Corbi,
programul slujbelor la Parohia Corbi? aceasta cu rugãciunea de acasã? din mai 2008.
Programul este cel obiºnuit: sâmbãtã Rugãciunea de acasã trebuie sã fie în
seara ºi în ajunul sãrbãtorilor facem Ve- strânsã legãturã cu cea de la bisericã. Nu se pãcate, se pare cã nouã ne place foarte mult
cernia ºi uneori citim dupã Vecernie ºi poate una fãrã alta. Dacã vreþi, se condiþio- sã ne complicãm viaþa, uitãm cã Dumne-
Acatistul sfântului pe care îl prãznuim a neazã una pe alta. Rugãciunea de acasã este zeu a venit într-o familie simplã, uitãm cã
doua zi; duminica ºi în sãrbãtori sãvârºim pregãtitoare pentru cea de la bisericã, iar cea în simplitate Îl vom gãsi pe Dumnezeu.
Utrenia ºi Sfânta Liturghie, apoi seara, din de la bisericã este încununarea celei de aca- Concepþia materialist-consumistã
nou Vecernie. Începem, deci, ºi sfârºim cu sã. Rugãciunea particularã cere pe cea ob- de astãzi determinã un comportament
Vecernia. În cursul sãptãmânii facem sluj- ºteascã pentru a se împlini, iar cea obºteas- lumesc al multor creºtini. Se exagereazã
bã doar a doua miercuri din lunã, când cu cã o cere pe cea particularã pentru a o pre- în ce priveºte munca ºi distracþia,
un grup de preoþi sãvârºim Taina Sfântului lungi, pentru a întreþine starea de har uitând de Dumnezeu ºi de rugãciune.
Maslu. Facem ce putem, ca prin rugãciu- dobânditã în bisericã. Deci, cine se roagã Cum poate creºtinul de azi sã-ºi facã
ne, ºi în special rugãciunea de la bisericã, numai acasã a fãcut doar jumãtate dintr-un timp de rugãciune?
sã fim mai aproape de Dumnezeu! întreg, ºi invers. Vedeþi, educaþia copilului Oricât de grãbiþi am fi în curgerea
Pãrinte care este rostul slujbelor? de la ºcoalã nu este completã dacã ea se vieþii noastre, sã nu uitãm cã timpul nu-i al
Cum ar trebui credincioºii sã priveascã rezumã doar la activitatea dascãlului. Nu nostru, ci al lui Dumnezeu. Ni l-a dãruit
slujbele din Bisericã? aduce niciun rod dacã nu se împleteºte cu Dumnezeu nouã sã-l folosim spre mân-
Slujbele sunt prilejuri de a ne întâlni cu cea a pãrinþilor. Aºa ºi cu rugãciunea. Ne tuirea sufletelor noastre. Þine de voinþa
Dumnezeu într-un loc special, care este bise- rugãm lui Dumnezeu ºi acasã, dar ºi la bise- noastrã cum alegem sã administrãm tim-
rica. Ne întâlnim cu Dumnezeu ºi vorbim ricã. În bisericã suntem una, suntem uniþi pul, cum anume îl gestionãm spre folosul
cu El ºi în rugãciunea de acasã, dar la bise- unul cu altul prin harul lui Dumnezeu, for- nostru, spre laudã ºi recunoºtinþã adusã lui
ricã e altceva. Aici avem posibilitatea de mãm poporul lui Dumnezeu ºi împreunã Dumnezeu sau spre pierzania noastrã. Ori-
a-L preamãri pe Dumnezeu, de a-I mulþu- putem aduce lui Dumnezeu închinarea ce cum e o mare greºealã sã spui cã nu ai
mi mai profund decât acasã. Îl lãudãm pe I se cuvine, ºi anume adorarea. timp sã te rogi. Oferã-i lui Dumnezeu din
Dumnezeu împreunã cu sfinþii, cu îngerii, Una din ispitele creºtinilor atunci ceea ce El þi-a dat! Secolul nostru e un se-
într-un spaþiu dedicat Lui, de aceea o alcã- când se roagã este plictiseala din timpul col al scuzelor. Suntem obiºnuiþi sã gãsim
tuire din cãrþile de slujbã spune atât de fru- rugãciunii, mai ales când rugãciunile scuze la orice. Dar dacã Dumnezeu ºi-ar
mos: "În biserica slavei Tale stând, în cer sau slujbele sunt mai lungi. Cum ne face timp de noi doar cât noi ne facem
ni se pare a fi". Slujbele de la bisericã ne putem ruga fãrã sã ne plictisim? timp de El, cred cã nu ar fi bine pentru noi!
oferã o atmosferã de rai, unde toatã su- Înainte de rugãciune trebuie sã ne des- Pãrinte, vã mulþumim pentru ama-
flarea laudã pe Domnul, unde Dumnezeu chidem sufletul ºi inima cã sã primim pe bilitatea de a ne împãrtãºi aceste gân-
îi ascultã ºi îi binecuvânteazã pe toþi. Dacã Dumnezeu, pentru cã Dumnezeu nu intrã duri. Vã rugãm, în încheiere, sã adre-
la rugãciunea particularã Dumnezeu ne în dialog cu oamenii falºi ºi cred cã în zile- saþi un îndemn cititorilor noºtri ºi, evi-
cinsteºte cu prezenþa prin harul Sãu în le noastre avem parte de foarte multã falsi- dent, credincioºilor Parohiei Corbi.
inima noastrã, dar ºi în casa noastrã, în tate. Trebuie sã-L percepem pe Dumnezeu Sã înmulþim rugãciunea ca sã devenim
locul unde ne rugãm, cred cã se cuvine ºi ca pe Tatãl nostru, cãruia îi spunem tot ce a- mai buni! Sã ne rugãm cum ºtim ºi cum
noi sã-L cinstim pe Dumnezeu cu prezenþa vem pe suflet. Dumnezeu ne ºtie viaþa, dorin- putem, ca sã fim mai buni! Sã fim preocu-
la bisericã, cãci la slujbele ce se fac aici Îl þele ºi necazurile noastre, ºtie de ce avem ne- paþi de îmbunãtãþirea noastrã sufleteascã,
recunoaºtem pe Dumnezeu ca Stãpân al voie, de ce suferim, ºtie remediul suferin- lãsându-L pe Duhul Sfânt sã lucreze în
vieþii noastre ºi ne închinãm Lui. Aici Îl þelor noastre. El e dispus sã ne ajute, numai noi. În aºa fel sã fie rugãciunea, încât dupã
gãsim pe Hristos prezent în mod concret sã-i deschidem uºa sufletului nostru. Cel mai ce ne-am rugat sã se cunoascã prezenþa ºi
prin Trupul ºi Sângele Lui, din care se important lucru este deci sã fim deschiºi ºi lucrarea Duhului Sfânt în noi.
împãrtãºesc cei care vor sã Îl primeascã pe simpli în relaþia noastrã cu Dumnezeu. Din Interviu realizat de Pr. Ion Tãrcuþã
 S fântul Ilie (20 iulie)
Pe vremea regelui Ahab trãia proorocul Ilie, un om
sfânt, ales de Dumnezeu pentru a-i întoarce pe oameni la
credinþã. Într-o zi, Sfântul Ilie s-a dus la regele Ahab ºi i-a
transmis cã Dumnezeu, ca pedeapsã pentru necredinþã,
nu va mai da poporului ploaie timp de câþiva ani.
Dumnezeu ºtia cã Ahab va fi foarte mânios ºi l-a trimis
pe Sfântul Ilie într-un loc ascuns, la pârâul Cherit, unde îi
trimitea în fiecare zi corbi care îi duceau de mâncare.
Dupã cum a spus Sfântul Ilie, nu a mai plouat în Israel
timp de trei ani. Atunci Dumnezeu i-a spus: "Du-te la
Ahab, pentru cã în curând voi trimite ploaie pe pãmânt".
Sfântul Ilie a mers la regele Ahab ºi i-a spus sã aducã cei
450 de profeþi care slujeau idolului Baal pe Muntele Car-
mel, pentru un concurs. Dupã ce s-au adunat toþi, Sfântul
Ilie le-a spus: "Nu puteþi sã vã închinaþi ºi lui Baal ºi lui
Dumnezeu. Sã vedem cine este adevãratul Dumnezeu!
Dacã se va dovedi cã Domnul este Dumnezeu, Lui sã vã
închinaþi; iar dacã se va dovedi a fi Baal, atunci vã puteþi
închina aceluia". S-a întors apoi spre profeþii lui Baal ºi
le-a spus: "Voi jertfiþi un bou lui Baal, iar eu voi jertfi
unul lui Dumnezeu". Profeþii lui Baal au fãcut un altar, au
jertfit boul ºi s-au rugat foarte mult. Dar nu s-a întâmplat
nimic.
Atunci Sfântul Ilie a zidit ºi el un altar pe care a pus
boul ºi a turnat multã apã peste el. Apoi s-a rugat:
"Doamne, lasã poporul acesta sã vadã cã Tu eºti
Dumnezeul cel adevãrat!" Atunci Dumnezeu a trimis foc
din cer ºi flãcãrile au înghiþit întreaga jertfã, chiar ºi
pietrele ºi apa. Vãzând aceasta, poporul a strigat:
"Domnul este Dumnezeul cel adevãrat!"

Activitãþi:
1. Din viaþa Sfântului Ilie ve-
dem cât de mare este puterea ru-
gãciunii, precum ºi puterea datã de
Dumnezeu oamenilor sfinþi. Sfântul
Ilie ne îndeamnã sã nu fim rãi, ci Dumnezeu.
buni, sã nu fim leneºi, ci harnici.
Astfel Îl bucurãm pe Dumnezeu.
Pentru cã a ascultat de El, Dumnezeu
i-a împlinit Sfântului Ilie rugãciunea
ºi a trimis foc din cer. Gândeºte-te sau
discutã împreunã cu cei din familie
despre rugãciunile care v-au fost îm- Sfântul Ilie i-a spus cã _____.
plinite ºi despre cele care (încã) nu au
fost.
alt popor
2. Completeazã spaþiile libere:
1. ______ era un rege rãu.
A. Solomon
B. Ahab
4. În perioada în care a stat as-
cuns, Sf. Ilie a fost hrãnit de _____.
A. cineva care avea o grãdinã
C. David B. corbi care îi aduceau de mâncare
C. un alt prooroc bun la suflet
2. Ilie era un ______ al lui
5. Când profeþii lui Baal s-au
A. prooroc rugat pentru foc _____.
B. rege A. nu s-a întâmplat nimic
C. preot B. jertfa a luat foc
C. focul s-a aprins ºi apoi s-a stins.
3. Regele s-a înfuriat pentru cã
6. Când s-a rugat Sf. Ilie, _____.
A. un alt rege îi va lua locul A. nu s-a întâmplat nimic
B. va trebui sã îºi împartã averea cu B. focul s-a aprins dupã o orã
C. Dumnezeu a trimis foc din cer
C. nu va ploua multã vreme care a ars jertfa ºi pietrele.

CMYK
 Mãrturisitori ai Ortodoxiei 13
Sfântul Ioan Rusul sfântul umilinþei
Deoarece Biserica Ortodoxã l-a prãznuit în data de 27 mai pe Sfântul Ioan Ioan Rusul ilustreazã un episod emble-
Rusul (1690 - 1730), care a fost un mãrturisitor al Ortodoxiei în faþa lumii isla- matic al confruntãrii dintre lumea creºtinã
mice, mi-am îngãduit sã îi fac o prezentare inimii voastre în cadrul acestei rubrici, ºi islam. Chiar dacã a devenit prizonier ºi
chiar dacã el nu este un mãrturisitor ortodox contemporan. Despre acest sfânt se rob al unui agã turc, sfântul împlineºte pil-
ºtie cã a fost soldat în armata lui Petru cel Mare al Rusiei ºi cã, în timpul luptelor duitor porunca de a-ºi pãstra credinþa ºi
pentru dezrobirea Azovului, a cãzut prizonier ºi apoi a fost luat în stãpânire de un legea ortodoxã, fãrã sã se lepede de ea în
agã turc, în localitatea Procopie, aproape de faþa terorii ºi a prigoanei islamice. Pe de
Cezareea Palestinei. altã parte, împlineºte legea
iubirii creºtine - prin slu-
ESTE SILIT SÃ SE LE- jirea cu dragoste ºi cu de-
PEDE DE HRISTOS. Fiind votament faþã de stãpânul
luat prizonier, Sfântul lui, chiar dacã acesta este
Ioan începe viaþa sa musulman, dar ºi prin rãb-
muceniceascã în lumea darea suferinþei ºi a chinu-
islamicã, deoarece mãr- rilor pentru Hristos.
turiseºte cã este creºtin, IZVOR DE VINDE-
robul lui Hristos, pe Care CÃRI. Mucenicia lui l-a
îl iubeºte din toatã inima, fãcut vrednic de mari
cã singurul lui stãpân este daruri tãmãduitoare
Hristos ºi cã nu se va lepãda pentru cei care cred
niciodatã de Acesta. Pentru cu toatã inima în ha-
aceastã mãrturisire este tortu- rismele lui tauma-
rat, bãtut cu beþe groase de turgice: el are darul
lemn, lovit cu picioarele, vindecãrii bolilor de
scuipat, i se ard pãrul ºi piele, de sânge ºi
pielea capului, este trimis de oase; darul vin-
sã locuiascã cu animalele decãrii bolilor ºi tu-
într-un grajd. La toate morilor legate de
acestea, el rãspunde cu cap; darul de a-i
dragoste, cu nevoinþe, cu pãzi pe cãlãtori -
privegheri ºi post, cu ru- suferinþa mulþi marinari greci îl au ca ocro-
gãciuni fãrã de numãr, încât topeºte au luat sfârºit ºi a trecut cãtre titor ºi i-au închinat ºi construit paraclise;
sãlbãticia cu care turcii îl tratau ºi aceºtia veºnica bucurie ºi fericire, de îndatã ce a darul mijlocirii între pãrinþii ºi copii sau
ajung sã îl numeascã "sfânt". primit Preacuratele Taine. În anul 1733, tinerii care se aflã în neînþelegeri ºi certuri.
PRIMA MINUNE. Prin îngerul Domnu- prin rânduialã dumnezeiascã, pãrintele lui Din mila lui Dumnezeu, am avut
lui, Sfântul Ioan a trimis din Procopie duhovnic a aflat cã trupul sfântului a bucuria de a-l cunoaºte personal ºi de a-mi
(Asia Micã) mâncare într-o farfurie de rãmas intact, a mers ºi l-a dezgropat ºi încãrca inima de bucuria ºi sfinþenia pe
aramã, stãpânului lui, care în acea vreme apoi a depus moaºtele în biserica unde care trupul înmiresmat al sfântului le de-
se afla la Mecca (Arabia), iar acesta a mân- sfântul obiºnuia sã privegheze. gajã. E imposibil sã spun în cuvinte ce am
cat-o acolo caldã. Întorcându-se dupã 3 OSAMA PAºA ARDE SFINTELE MOAº- simþit în apropierea raclei sfântului. E o
luni, acesta a arãtat celorlalþi ofiþeri far- TE. Nevoinþa sfântului nu s-a oprit aici. ªi stare de trãire duhovniceascã deosebitã,
furia cu însemnele taberei pe ea. Aceastã nici ura lumii musulmane împotriva plinã de liniºte, bucurie, inimã bunã.
minune, fãcutã de sfântul cu îngãduinþa creºtinilor. În drumul spre Egipt, Osama CEL MAI MARE PELERINAJ DIN GRE-
Domnului, prin dragostea ºi rãbdarea sufe- Paºa, din dorinþa de a se rãzbuna pe CIA. Meritã sã amintesc ºi faptul cã peleri-
rinþei, a oprit ura ºi mânia chinuitorilor sãi. creºtinii din regiune, a dat foc bisericii în najul la Sfântul Ioan Rusul are cea mai
Farfuria se poate vedea ºi astãzi în Biseri- care se aflau sfintele moaºte. Ienicerii mare amploare din Grecia creºtinã contem-
ca din localitatea Noul Procopie (Grecia), turci însã se înfricoºeazã ºi fug, deoarece poranã ºi cã, potrivit unui "clasament du-
care adãposteºte ºi moaºtele sfântului. vãd trupul sfântului miºcându-se în foc, hovnicesc" realizat pentru sfinþii din insu-
SFÂRºITUL. În fiecare sâmbãtã, sfân- renunþând astfel la nelegiuirea pe care o lele greceºti, Sfântul Nectarie ocupã locul
tul se împãrtãºea cu Trupul lui Hristos, în fãceau. Prin pronia lui Dumnezeu, sfintele doi, Sfântul Spiridon ocupã locul trei ºi sfin-
ascuns faþã de turci. Când a simþit cã viaþa moaºte au rãmas intacte, dar pãstrând þii Nicolae, Rafael ºi Irina ocupã locul patru.
pãmânteascã i se apropie de sfârºit, l-a în- totuºi o negrealã de la jar ºi fum, care se Pentru rugãciunile Sfântului Ioan
ºtiinþat pe pãrintele duhovnic ºi acesta i-a vede pânã astãzi, pentru a ne aminti de Rusul din Evvia, Doamne Iisuse Hristoase,
adus Sfânta Împãrtãºanie înãuntrul unui minunea petrecutã. Fiul lui Dumnezeu, miluieºte-ne ºi ne
mãr, pe care îl scobise. Astfel, robia lui IMPORTANÞA ºI ACTUALITATEA VIEÞII mântuieºte pe noi!
trecãtoare ºi mãrturisitoare, pãtimirea ºi SFÂNTULUI ÎN ZILELE NOASTRE. Sfântul Eufemia Toma
CMYK
 14 Viaþa în Hristos

Cum trãim Sfânta Liturghie? Comportamentul,

Ce înseamnã plecarea înainte
de sfârºitul slujbei
Ai venit aºadar la bisericã ºi te-ai învrednicit sã te
întâlneºti cu Hristos? Nu pleca pânã nu se terminã slujba.
Dacã pleci înainte de otpust (binecuvântarea de încheiere)
eºti întocmai ca un dezertor. De la teatru nu pleci pânã nu se
terminã spectacolul. Dar atunci când intri în bisericã, în casa
Domnului, întorci spatele Preacuratelor Taine? Înfrico-
ºeazã-te cel puþin de cel ce zice: "Cel ce nu ia în seamã
cuvântul lui Dumnezeu este dat pierzãrii" (Pilde 13, 13).
Ce faci, omule? În vreme ce Hristos este prezent, îngerii
stau de faþã, fraþii tãi se împãrtãºesc, tu îi pãrãseºti ºi pleci?
Hristos îþi dãruieºte Trupul Sãu cel sfânt ºi tu nu aºtepþi
puþin ca sã Îi mulþumeºti cel puþin prin cuvinte? Când cinezi
nu îndrãzneºti sã pleci, chiar dacã te-ai sãturat, atâta timp cât
prietenii tãi stau încã la masã. Iar acum, când se sãvârºesc
înfricoºatele Taine ale lui Hristos, le laºi pe toate ºi
pleci?
Vreþi sã vã spun cui se aseamãnã cei ce pleacã
înainte de a se termina Sfânta Liturghie ºi nu participã
la ultimele rugãciuni de mulþumire? Poate este greu
ceea ce voi spune, dar trebuie sã o spun. Când Iuda a
luat parte la Cina cea de Taina a lui Hristos, pe când
ceilalþi stãteau la masã, el s-a sculat înaintea celorlalþi ºi
a plecat. Aºadar cu Iuda se aseamãnã aceºtia. Dacã nu
ar fi plecat atunci nu s-ar fi fãcut trãdãtor, nu s-ar fi pier-
dut. Dacã nu s-ar fi despãrþit de turmã, nu l-ar fi gãsit
lupul ºi nu l-ar fi mâncat.
Sf. Ioan Gurã de Aur
nu vorbele, trebuie
sã ne arate cã venim de la bisericã
Sã plecãm de la Sfânta Liturghie ca niºte lei care scot flãcãri,
fãcându-ne înfricoºãtori chiar ºi diavolului. Asta pentru cã sfântul
Sânge al Domnului, cu care ne împãrtãºim, adapã sufletul nostru ºi
îi dã multã putere. Când îl primim cu vrednicie, acesta îi alungã pe
diavoli ºi îi aduce aproape de noi pe îngeri ºi pe Domnul îngerilor.
Acest Sânge este mântuirea sufletelor noastre, cu El se spalã sufle-
tul, cu el se ºi împodobeºte. Acest sânge face mintea noastrã mai
strãlucitoare decât focul ºi sufletul nostru mai strãlucitor decât
aurul.
Apropierea fraþilor noºtri cãtre bisericã se face ºi prin fapte, nu
numai prin cuvinte. Chiar dacã nu spui nimic, dar pleci de la sfân-
ta slujbã arãtând celor care au lipsit - prin înfãþiºare, prin felul cum
priveºti, vorbeºti ºi mergi ºi prin toatã bunãcuviinþa ta - câºtigul pe
care l-ai dobândit la bisericã, acesta este destul pentru povãþuirea
celorlalþi. Pentru cã din bisericã aºa trebuie sã ieºim, ca din Sfintele
Sfintelor, ca ºi cum am coborî din ceruri.
Celor care nu merg la bisericã
spune-le cã ai cântat împreunã cu
serafimii, cã eºti cetãþean al patriei
cereºti, cã te-ai întâlnit cu Hristos
ºi ai vorbit cu El. Dacã trãim în
felul acesta Sfânta Liturghie, nu va
mai fi nevoie sã spunem nimic
celor ce nu merg la bisericã, ci
vãzând ei folosul nostru vor simþi
paguba lor ºi vor alerga repede la
bisericã, pentru a se desfãta ºi ei de
aceleaºi bunãtãþi.
Sf. Ioan Gurã de Aur

sã ne faci sã ne iubim unii pe alþii ºi

Ce trebuie sã facem pe parcursul celor 2-3 ore
pe care le petrecem în bisericã?
Cum ar trebui sã ne comportãm la
Sfânta Liturghie? Ce trebuie sã facem pe
parcursul celor 2-3 ore pe care le petre-
cem în bisericã? Eu personal încerc sã
zic tot felul de rugãciuni, altfel mã plic-
tisesc, ºi mã uit cu durere la feþele
creºtinilor plictisite de slujbã ºi asta din
cauzã cã noi, cei neiniþiaþi, nu prea ºtim
ce sã facem. Sper cã mi-aþi înþeles între-
barea, Domnul sã fie lãudat!
Daniel
Amin!
Dragã Daniel, ce sã facem? Sã intrãm
în Împãrãþia lui Dumnezeu ºi sã strigãm la
Domnul: "Doamne, iatã, am intrat în
Împãrãþia Ta ºi mã plictisesc! Ajutã-mã!
Nu mã lãsa sã mor uitându-mã la ceea ce
mi se pare cã vãd pe feþele celorlalþi, cã
acolo nu e decât ce e în mine! Oare ce caut
eu aici? Tu m-ai chemat? Atunci fã ceva
cu mine! Iatã, eu sunt un sac de piele de
om în care nu mã simt bine deloc ºi caut o
ieºire! Am auzit ºi cred cã Tu eºti Uºa! Te
rog, ajutã-mã!"
Sau: "ªi dacã tot ce se spune ºi se face
AICI este adevãrat? Doamne, miluieºte-mã!"
Sau: "Doamne, ºtiu cã voi muri ºi mi-e
fricã de moarte, dar iatã, acum deja sunt
mort de plictisealã! Acesta sã fie darul
Tãu? Pentru asta ai murit Tu pe Cruce?"
ªi: "Doamne, ai rãbdare cu mine, cã
sufletul meu e spart ºi risipit în mii ºi mii
de bucãþele ºi greu mã mai adun. Dar Îþi
mulþumesc, Domnul meu ºi Dumnezeul
meu, cã nu m-ai lãsat în colbul drumului,
ci m-ai adus Aici ºi iatã, stau ºi aºtept cu
încredere sã mã aduni ºi sã mã faci din nou!
ªi tot Tu sã faci ca noi toþi, care ne-am
adunat aici, sã nu fim o adunãturã, ci o
Adunare Sfântã în Tine. Cã numai Tu poþi
sã fim ºi noi, egoiºtii ºi individualiºtii,
"una" în Tine, cum Tu eºti Una cu Tatãl
ºi cu Duhul Sfânt! Cã eu atâta ºtiu: cã Tu
eºti Iubire ºi nu lepezi pe nimeni din cei ce
vin la Tine! Iatã, sunt aici! Îþi mulþumesc!"
ªi, mai ales, sã participi cu tot ce ai tu
disponibil prin voinþã ºi bunãvoinþã: cu tru-
pul, fãcând gesturile cerute de Sfânta sluj-
bã, ºi cu mintea, fiind atent la cele ce se fac
ºi se spun, pentru cã numai pe ele le poþi
controla. ªi lasã sentimentele, asupra cã-
rora nu ai nicio putere, sã se converteascã
ºi ele încet, încet, luminate de duhul tãu
hrãnit, în ciuda lor, a sentimentelor, cu
Duhul Sfânt lucrãtor Aici! Îndrãzneºte!
Sfânta Liturghie nu e un film palpitant de
aventuri, ci cea mai Mare Aventurã divi-
no-umanã din cer ºi de pe pãmânt! ªi nu
uita: Împãrãþia lui Dumnezeu se ia cu sila!
Sileºte-te! ªi adunã-i în rugãciunea ta ºi pe
cei la care te gândeai când mi-ai scris!
Cu dragoste,
M. Siluana
 Cu Dumnezeu în casã 15
pot lua din alte darul marilor sãrbãtori din
Principiile unei alimentaþii sãnãtoase (3) alimente; anul bisericesc (4 perioade de
Continuãm sã vã prezentãm principiile alimentaþiei sãnãtoase, - efortul pen- post pe an), precum ºi cel al
bazându-ne pe sfaturile domnului prof. dr. Pavel Chirilã. În acest tru a metaboliza carnea celor douã zile sãptãmânale
numãr, despre efectele consumului de carne asupra sãnãtãþii noastre ºi este foarte mare, iar (miercurea ºi vinerea); acest
despre necesitatea unei detoxifieri periodice a organismului prin post: pH-ul dupã consumul ritm ajutã la eliminãrile deºeu-
de carne are tendinþa sã rilor metabolice.
Abuzul de carne ºi grãsimi zilnic carne este vireze rapid spre acid;
clar un abuz.
Postul ortodox nu este doar
- abuzul de carne este alimentar, ci are ºi o dimensi-
În Sf. Scripturã carnea nu Abuzul de grãsimi este responsabil pentru unele boli: une duhovniceascã (miloste-
este interzisã, dar se recoman- responsabil pentru creºterea gutam pancreatita, litiaza uricã, nie, înfrânare, curãþirea gân-
dã cumpãtarea sau chiar renun- mortalitãþii prin bolile cardio- dermatoze. durilor etc.).
þarea la carne. Sf. Clement vasculare. Alte studii indicã Postitorii consecvenþi nu fac
Alexandrinul spune despre lipsa cancerului de sân la po- Postul cancer, nici unele boli metabo-
carne cã "e mai mult pentru pulaþiile cu consum de lipide Postul alimentar ºi religios lice (diabet, gutã, obezitate).
fiare… Dacã cineva vrea sã ce conþin sub 10% acizi graºi are efect profilactic ºi curativ. A consemnat
mãnânce carne nu e pãcat, dar sa-turaþi. Pentru o creºtere de Postul creºtin urmeazã calen- Natalia Corlean
sã mãnânce cumpãtat". 5% a caloriilor prin a-
Carnea este un aliment care port de grãsimi satu-
necesitã un mare efort de di- rate, riscul de cancer Spaghete cu legume proaspete
gestie ºi, în plus, creºte nivelul de sân creºte cu 50%.
colesterolului, iar prin carnea Împotriva consumu- INGREDIENTE:
animalelor crescute în regim de lui sau abuzului de car- 500 g spaghete
crescãtorie închisã (foarte polua- ne existã câteva argumente: 1 cãpãþânã salatã verde
tã cu antibiotice, vaccinuri, seda- - fiziologic vorbind, 4 roºii
tive, hormoni) ºi prin produse- acesta nu este absolut 2 ardei roºii
le de carne se aduc foarte multe necesar, adicã toate 2 ardei verzi
E-uri în organism. A mânca principiile nutritive se 2 castraveþi
4 mere
400 ml suc portocale
Salatã cu orez, mazãre, (natural sau din comerþ)
porumb ºi ciuperci 300 g ºuncã (felii de 5
cm lãþime ºi 10 cm lun-
gime) face o maionezã (cantitatea depin-
Ingrediente:
1 canã orez  3 ouã de de gusturi) ºi se dã ºi ea la fri-
3 cãni apã  ulei gider pentru o orã. Spaghetele se
1 cutie micã de mazãre  sare, piper dupã gust, pãtrunjel amestecã cu legumele scurse de
MOD DE PREPARARE: Se fierb suc ºi cu maioneza ºi se mai dau la
1 cutie porumb spaghetele în 3 litri de apã cu sare, frigider o orã.
1 cutie ciuperci dupã care se lasã la rãcit. Roºiile, ARANJAREA: Se ia un platou (de
1 cãþel de usturoi castraveþii ºi merele se taie cu- preferat pãtrat) adânc, se aºazã
2 cepe ardeii se taie fideluþã. Peste salata, se pun pe margine rulourile
1 lingurã oþet 4 linguri ulei de mãsline buleþe,toate legumele se toarnã sucul de de ºuncã, iar în centru compoziþia
verdeaþã proaspãtã zeama de la o jumã- portocale, se condimenteazã cu de mai sus. Se orneazã cu pãtrunjel
sare, piper dupã gust tate de lãmâie sare ºi piper, dupã care se dau la tocat.
Mod de preparare: frigider 2 ore. Între timp, din cele 3 Reþetã oferitã de doamna
Orezul se spalã foarte bine, pânã ce apa este limpede, ouã (2 fierte ºi unul crud) ºi ulei se Nicoleta Maier din Fãgãraº
apoi se pune cu apa într-un vas, de preferat de inox, la foc
mic ºi acoperit cu capac. Nu trebuie sã fie foarte moale, ci sã rãmânã bob întreg. Se BINE DE ªTIUT:
lasã sã se rãceascã. Carnea pentru friptura la grãtar se
Între timp, ceapa se taie peºtiºori subþiri, se aºeazã într-un bol ºi se freacã cu mâna, aºazã pe grãtarul încins ºi uns; ca sã
adãugând un praf de sare ºi apoi oþetul. Peste ceapã se pun mazãrea, porumbul ºi ciuper- nu îºi piardã sucul nu se înþeapã, iar ca sã
cile, toate scurse bine. Adãugaþi usturoiul tãiat mãrunt, verdeaþa, sarea ºi piperul. Se face rãmânã mustoasã se sãreazã doar când se
un amestec din uleiul de mãsline ºi lãmâia stoarsã, care dã un gust suav, apoi se amestecã serveºte.
cu cele douã compoziþii, cu grijã. Salata este afânatã ºi are un aspect cromatic plãcut! Zahãrul pulbere presãrat deasupra
Variante: cãrnii face friptura mai crocantã.
dacã este dezlegare la peºte, puteþi înlocui ciupercile cu bucãþele de ton din con- Carnea care a prins miros de
servã. stãtut se opãreºte cu ceai de
 dacã nu este post, puteþi adãuga 150-200 g smântânã. muºeþel, apoi se clãteºte de câteva ori.
Reþetã oferitã de doamna Doina Popa din Bucureºti Mihala Bîlbã
 16 Trecut ºi prezent

Biserica „Sf. Cuvioasã Parascheva“ din Grid

Satul Grid este cunoscut în întreaga þarã, în special datoritã
romancierului ºi cineastului Grid Modorcea, care ºi-a preluat
prenumele literar dupã iubitul sãu sat natal, dar ºi datoritã
corului de femei numite "bocitoare", cunoscute românilor de
la festivalurile de muzicã popularã la care au participat, prin-
tre care ºi "Cerbul de Aur". Despre istoria Gridului ºi a
locaºului sãu de cult ne vorbeºte pãrintele paroh Iulian Avram:
La hotarul de 5 metri, cu al-
tar cu tot (acesta
dintre douã "þãri" avea 2,5 metri).
Satul Grid este un sat mãrginaº al fos- Cupola s-a fãcut
tului judeþ Fãgãraº, care face graniþã între din piatrã de Cris-
douã ,,þãri", Þara Oltului ºi Þara Bârsei, ºi bav ºi se pãstrea-
este aºezat pe ambele pãrþi ale unui pâ- zã ºi astãzi dea-
râu numit Valea Gridului, în partea de supra altarului;
rãsãrit a Þãrii Fãgãraºului. Hotarul lui se altarul avea douã
mãrgineºte cu hotarele satelor Vlãdeni ºi uºi, una împãrã-
Þânþari (azi Dumbrãviþa) - spre est, cu Ve- teascã ºi alta în partea de miazãnoapte. lui din 1940 nu a mai
neþia de Jos ºi Pãrãu - înspre nord, cu Pictura a fost executatã de pictorul Ioan rezistat.
ªercaia - spre apus, iar spre sud cu hotarul Dako din Braºov, însã ea s-a pãstrat numai
satului Vad. De la Fãgãraº, fosta capitalã pânã în anul 1898. Revenirea
de judeþ, pânã la Grid sunt 21 km, iar de la Datoritã mãririi numãrului de credin- la Ortodoxie
ªercaia, cu piciorul, drumul se parcurge cioºi, locaºul de cult a fost extins prin trei În 1948 s-a anulat
într-o orã. alungiri succesive de: 5 metri în anul actul mincinos de
Acest sat este destul de vechi (1450), 1748, 5 metri în anul 1802 ºi 4 metri în unire cu Roma (de la
iar numele lui nici pânã azi nu se ºtie cum anul 1898, când a fost adãugat ºi turnul 1700), iar credincioºii Pr. Iulian
a apãrut. Probabil vine de la un nume de clopotniþei, care se vede ºi astãzi. aflaþi în rãtãcire s-au întors Avram
persoanã, dupã cum afirmã anumite surse
Cedatã greco-catolicilor la sânul Bisericii strãmoºeºti ortodoxe
istorice. În anul 1850 în sat se gãseau 230
împreunã cu locaºul de cult, care astfel a
de case, dintre care 105 erau din lemn, li- La sfârºitul sec. al XVII-lea, peste
pite cu pãmânt ºi acoperite cu paie. În anul credincioºii ortodocºi din Ardealul strã- revenit în patrimoniul Ortodoxiei.
1941 s-a ajuns la 297 de case, iar casele de moºesc s-a abãtut teroarea imperialã de la Astãzi, biserica este într-o stare de în-
lemn au dispãrut. treþinere bunã, ca urmare a renovãrilor
Viena, care prin minciuni ºi înºelãciune a
fãcute în ultimele decenii; a fost pictatã în
Biserica ºi ºcoala, fãcut posibilã nefericita trecere la unirea
anul 2008, acoperiºul a fost refãcut, iar
cu Roma a unei mari pãrþi dintre românii
baza vieþii spirituale ardeleni ai acelor vremuri. În aceste încãlzirea este asiguratã de un sistem de
încãlzire centralã.
Viaþa spiritualã a satului s-a desfãºurat condiþii ºi în urma marilor presiuni care au
în cadrul celor douã instituþii tradiþionale: fost fãcute (fapte de care nu vrem sã ne Parohia pe care, din mila lui Dumnezeu,
ºcoala ºi biserica. Clãdirea ºcolii vechi - aducem aminte, dar pe care istoria le-a o pãstorim, are o pondere de 90% din to-
azi dãrâmatã - s-a edificat între anii 1860- consemnat), biserica din Grid este cedatã talul populaþiei satului, aproximativ 110 ca-
se din cele 124 existente, din care aproape
1869; în 1938 localul vechi a fost dãrâmat, parohiei unite, ortodocºii fiind nevoiþi sã-ºi
iar pe locul acela s-a clãdit o ºcoalã nouã, gãseascã un alt loc în care sã-ºi poatã sã- jumãtate (48), sunt locuite de vãduve ºi vã-
duvi trecuþi de 70 de ani, ale cãror venituri
cu patru sãli de clasã, atelier, birou ºi lo- vârºi slujbele bisericeºti, ceea ce au ºi fã-
cuinþã pentru director. cut, amenajâdu-ºi o bisericuþã din lemn, sunt la limita subzistenþei, însã care sunt
Biserica parohiei ortodoxe are hramul apoi între anii 1857-1865 construind o bi- silitori spre a ajunge la limanul cel bun,
Sf. Cuvioasã Parascheva ºi a fost ziditã pe sericã din piatrã ºi cãrãmidã. Deºi mare ºi acolo unde pe toþi ne aºteaptã Ziditorul ca
la anul 1641, date conþinute într-un docu- frumoasã, din cauza deplasãrilor de teren sã ne dea rãsplata: Împãrãþia Lui cea
ment gãsit sub tabla care acoperã turnul. ea a avut nevoie de mai multe consolidãri cereascã. Aºa sã ne ajute Dumnezeu!
La data zidirii ei, biserica a avut lungimea de-a lungul anilor, iar în urma cutremuru- Pr. paroh Iulian Avram
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã Corecturã: Amalia Rãibuleþ
nr. 2. Tel. 0268211790 (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Tehnoredactor: Natalia Corlean
Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Corlean (Bu-
Preºedinte fondator: Pr. protopop Ioan Ciocan cium), Arhidiac. Nicolae Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Aºteptãm opiniile dvs. la adresa
Redactor ºef: Natalia Corlean redacþiei sau pe e-mail la
Magda (Victoria), Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº),
www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Ion apostolatfagaras@yahoo.com
Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL, Braºov Tãrcuþã (Ucea de Jos), Pr. Cãtãlin Teulea (Recea) ISSN 2065 - 765X
CMYK