www.digibuc.

ro
 ACADEMIA ROMÂNA

DIN VIEATA POPORULUI ROM.SiN

CULEGERI SI STUDII

V.

LITER ATURA POPULARA

ROMANEASCA
ADUNATÄ. DE

NICOLAE PASCULESCU
Profesor secundar

CU 30 ARII NOTATE
DE

GHEOR GHE MATEIU

F,4efol muzieei comunale din ITO.

SEDINTA 8 MARTIE 1908.

BUCURESTI
LIBRARIA SOCEC si Comp.
VIENA LEIPZIG
GEROLD et Comp. O. HARROSSOWITZ
1 9 1 0.

www.digibuc.ro
 I.. Piirvescu (Pompiliu), Hora din Cartal. 1908.
II. Pamfilie (Tudor), Cimilituri românesti. 1908.
III. Bud (Tit), Poezii poporale din Maramures. 1908.
IV. irasiliu. (Alexandru), Cântece, uräturi §i bocete de ale po-
porului. 1908.
V. Vaseuleseu (N.), Literatura popularg româneascä. 1910.
VI. Pamfile (Tudor), Jocuri de copii. 1909.
VII. Rilduleseu-Codin (C.) si D.Mihalache, Särbälorile poporului.1909.
VIII. Marian (S. Fl.), Hore §i chiuituri din Bucovina. (Sub pres6).

Institutul de Arte Grafice Progresul". Ploet4i.

www.digibuc.ro
Raportul d-lui I. Bianu atre Seetiunea literarä a Acatiemiei,
aprobat la 22 Martie 1908.
Materialul de literaturä popular* trimis spre publicare de
d-1 N. Pttsculescu, profesor secundar la Husi, este de o insemnä-
tate cu totul deosebitä. Manuscrisul cuprinde :
15 legende si balade numite superstitioase i solare",
12 » istorice",
25 77 71 » 77 haiducesti",
9 77 77 77
n domestic e ,
22 colin de,
12 variante din plugusorul,
5 71 77
vas âlca,
2 77
sorcova,
44 colinde de anul nou,
6 77
conäcärii,
56 descântece.
208 cântece, de intindere relativ mare.
Pe lângä acestea, se mai aflä 250 proverbe si ziatori si 759
ghicitori. La proverbe, ghicitori si ziatori nu se arattt nici loca-
litätile, nici persoanele, nici timpul de unde si când an fost
adunate. Dintre descântece asemenea 13 sunt lipsite de aceste fo-
lositoare i chiar necesare indicatiuni, cari poate vor puteà fi
adaose din note si din memorie de d-1 Pasculescu. Toate celelalte
bucäti îsi au arätarea localitktilor si a persoanelor dela cari au
fost auzite si scrise; toate au fost culese direct din graiul vitt;
foarte multemarea majoritatesunt bucati cu totul nourt, iar cele-
lalte stint variante la bucäti cunoscute in alte versiuni.
Materialul acesta de literaturä, poporalädin care nu face parte
culegerea de doine, pe care negresit o are autoruleste de o mare
valOare i trebue sä fie publicat.

www.digibuc.ro
 COLINDE

1. Co Undid CrIciunulul.
Spus de unchiul meu, Radu Gdscä. Or lea, Romanati.

Bung dimineata Freza ca sa-ti faci,

La Mos Ajun. Ca sa fii pläcuta
Ne dati ?... Ne dáti?... Junilor barbati.
Ori nu ne dati ?... Ne dati ?... Ne dati ?...
Neprimind nimic, copii din nou repetä : 20. Ori nu ne dati ?..
5. Bung, dimineata Apoi din nou
La Mos Ajun.
Ne Ne dati ?. .
Draga domnisoara,
Ori nu ne dati ?... Ia iei pan'afar,
Dtt-ne un covrig,
Adaoghnd : Ca murim de frig.
Am venit i noi odata 25. Dä-ne un mar,
10. Intiun an cu sanätate. Ca nelugm cumainile de pitr.
Maica Domnului sá ne-ajute Dg-ne o nuca,
La covrigi si la nuci multe. Ca ne dam cu capul de uluca.
Dacd casa, uncle colinda, are vreo
Dä-ne o para,
domniward, colinddtorii intoneazd: 30. C'am inghetat de frig
de-aseara.
Draga domnisoarg, DA-ne, da-ne paraua,
Ia iei pan'afara, Ca-ti omorim cgteaua.
15. Ori esti ocupattt,
2. Alt Colind.
Scris dupd, C. Vasilescu, colindätor. Tulcea.

Bung, diminesta C'am inghetat de-aseara.

La Mos Ajun, 10. Da-mi o nuca,
Intr'un ceas bun. Ca madau cu capul de uluca.
Da-mi un covrig, Dati-ne o pax*
5. Cg nu mai pot de frig. Ca nu mai. plecam
un mar, La anul
Cg mg iau cu máinile de pgr. 15. i la multi ani !
Da-mi o

www.digibuc.ro
 6

3. Alt Co lind.
Scris dupa. colindatorul N. Stanculescu. Or lea, Rornanati.

Bung, dimineata la Mos Ajun 5. CA ma duc la altA cask

Intr'un ceas bun ! SA-mi dea carne grasä
D A-mi colacul Ca de prioteasä.
cârnatul,

4. Parodia Colindului.
Scris dupa spusa raposatului meu unchiu, Craciun Popa Fanoi. Orlea, Romanati.

Oitora, ori gunoaie, zicand aceasta urare de

Coitora, Craciun :
D rt-mi, jupâne, Atâtia miei,
Ro§cova. 10. Atâtia vitei,
5. Istic, Atâtia purcei,
Pistic, Atâtia boi,
Drt-mi parana, Atâtea oi,
CA ma duc. AtAtea vaci,
15. Atâtia turmaci,
Primiti in casa, in unele judete din Atâtea bghiolte,
Oltenia, colindatorii asvarlesc paie, Atittea cArlanite.

5. Colindul Caciunului.
Scris dupa Moise Musat. Cudalbi, Covurluiu.

Icia'n ceste curti, Mai de-arând cu el ?

Doamnele, *) Sed toti sfinti de-arand.
Si'n ceste domnii, Mo.§ Cráciun, BAtrAn,
Dalbe vistirii. 20. Din gurA-mi
5. Sus la case'nalte, Thane, Ioane,
'Nalte minunate. Tu, când te-ai niiscut
La mijloc de case, Pe negrul ptimânt,
Sat tot mese'ntinse, Eu m'am pârlejit
Faclii dalbe-aprin se, 25. Si te-am sprijinit
10. ScAunele intinse. In poale de ve§mAnt,
Scris-ai janturel, Vesmânt mohorit
Cine §eade'n el ? Lung panA'n pámânt.
Seade Mc's CrAciun, Si te-am botezat,
Mo§ CrAciun BritrAn. 30. Bun nume ti-am dat :
15. Mai de-arând cu el ? Ion Sant Ion.
Ion Sant Ion. Si ti-am ditruit

*) IJup fiecare vers se repeta refrenul : Doamnele.

www.digibuc.ro
 7

Cruce de mar duke, Gazditit frumoasA,

Toiag de argint,
35. Ca sa. stApanesti
Cerul §i pamantul,
pe noi de-arandul.
Dina vremea'n
40. RAmai stinatoasa.
La multi ani ea bine
cu sanatate,
mai bung decal toate!

6. Urgri de anul nou.

Catä frunzit pe umbrar, SAnAtate in asta casa,
Atatia bani in buzunar. Boieri mari la dumnea-voa-
Cata §indrilA pe casA, [stra.
Atatia galbeni pe mash'. La anul
5. Cati carbuni sunt In cuptor, 10. Si la multi ani !
Atatia'n pungA

7. Colindul omului binetUcktor.

Scris dupa I. G. Rädulescu, colinclator. Targovistea.

La nouti varfuri de mAri Iar Dumnezeu cA-1 vedeà

Arde notia lumanari,
Pica nouti picaturi,
S'a iscat raul de min
5. Dar in el cin' sA scaldit ?
Tot Dumnezeu sa scaldà,
SA sctildà §i
Tot cu mir
Langa bunul Dumnezeu
10. Scalda Maica Precista,
SA scAldit si ambAia,
Tot cu mir sa miruià.
Langa Maica Precista
Scaldit Batranul CrAciun,
15. SA scaldit §i 40.
Tot cu mir sA miruià.
Langa Batranul Craciun
SA scalda Sfantul Vasile.
SA scaldà §i ambAià,
20. Tot cu mir sá miruià. 45. Intri 'n raiu nejudecat.
Langa Sfantul Sant Vasile
SA scaldä Sfantul Ion,
SA scAlda si
Tot cu mir sa miruià.
25. SA mai scaldA dun orn bun, 50.
SA scalda §i ambAiaza,
Tot cu mir sA mirniaza.
www.digibuc.ro
din gura asà-i zicea :
30 Ce fácusi dit om bun ?
Te sctilda§i §i te'rnbaiasi
Tot cu mir te rairuia§i ? .
StAtusi, Doamne mA'ntre-
[ba§i,
Cu cuvantul spune-ti-a§.
35. Eu am fost, Doamne, de-orn
[bun,
Mi-am pus casa langii drum,
Pe golani i-am imbracat,
Pe straini i-am ospatat,
Pe disculti i-arn incaltat.
GrAi Bunul Dumnezeu.
Taciom bun nu-ti ràupAreà
Fi-va §-alea undeva.
Stai la masa ne'nchinat,
Bei paharul neurat,
Cate flori sunt pe pamant,
Tot merg la jurAmant ;
Numai floarea Pa§telui,
eade'n poarta raiului
judecii florile:
Ce-ati facut miroasele ?
A dat o ploaie c'un vant
 8
'i. mirosul 1-a pierdut.
A dat o ploaie cu soare
55. *i le-a sculat in picioare.
Ce e'n casi si trieasci,
Ce-i afarA sA izvorascA.
8. Coliudul omului bineficgtor.
Scris din gura colindatorului Manea Grazdoiu. Rinnnicu-de-sus. Tulcea.
Cestor curti, cestor domnii,
Ca doi meri dintr'o tulpina,
Ca nouti frati dintr'o murai,
La ti§i nouA meri§ori,
5. Mi-arde §i nourt lumanAri.
Sus imi arde, jos imi pica.
Pica una, pica douil,
PicAtura cea de-a nouA.
Dar in aprt limpejoarA
10. SA scAlda §i Dumnezeu.
SA scAldit, si sa'mbaiii,
Cu bun mir srt miruiit,
In vrt§mant si primineit,
Sus in &di sr), urea.
15. Mai de-arand cu Dumnealor
SA sculdi si Mo§ Craciun
SA sculdit §i si'mbaiii,
Cu bun mir si miruia,
In vasmant si priminei,
20. Sus in sag, srt urcit.
Mai de-a-ran d cuD umnealor,
SA sculdit §i Sfantul Ion
Sa scaldi §i stembaiit,
Cu bun mir si miruia
25. In vi§mant srt primineit
In sala ci si urca..
Mai de-a-rand cu Dumnealor
Si sculdit §i sfinti märunti
SA scalda, si ambriiit,
30. Cu bun mir srt miruià,
In vAsmant sii primineit,
Sus la sala sa urea.
Mai dearand cu Dumnealor,
SA sculdit §i un ora bun.
35. SA scildà §i si'mbAii,
Cu bun rn ir si rairuià,
In vrt§mant si priminek
Sus la sa li sa urea.
www.digibuc.ro
SAnAtate'n asta casa,
Boieri mari, la dumnea-voa-
[strii.
60. La anul
*i la multi ani !
Mai de-arand cu Dumnealor.
40. Atunci Dumnezeu ugh, :
-Dar cui tu te'mpotrivesti?
Doamn e, en nu ma impo-
[trivesc,
Nici tie, nici lui Ion
Nici lui BAtranu Craciun.
45. Fost-am tanir §i am putut,
Mi-a dat mina §-am fault
Fapta casei Lang& drum,
Nemerit-ai friguro§i.
Auzit- ai multumite,
50. Multumite 'mbobocite,
Bodaproste, inflorite.
Fost-ai tan:1r §-am putut,
Mi-a dat mana §- am flicut,
Fapt-ai put langa drum,
55. Nemurit-ai seceta§i.
Auzit-ai multumite,
Multumite 'mbobocite.
Bodaproste infiorite
Fost-ai tank. §-am putut,
60. Mi-a dat mina §-am facut,
Fapt-ai cruci pe la rAspantii,
Auzit-ai multumite,
Multumite 'mbobocite,
Bodaproste inflorite,
65. Fost-am -Canal. §i-am putut,
Mi-a dat mama §-am ficut
Fapt-ai pod pe la grindee,
SA treacrt cara ca fan pe ele.
Auzit-ai multumite,
70. Multumite 'mbobocite,
Bodaproste inflorite.
Fost-am taniir §-am putut,
Mi-a dat mina §-am ficut.
 9

Atunci Dumnezen graiit Rilmai gazda sanritos

75. Si din gurrt-i cuvantit:
Ia scaun de judecatä
Si judeca lumea toata,
Si da dreptilor dreptate,
Si strambilor strambatate.
80. Si drt dreptii la dreptate,
Si strambii la strambatate.
Ramai gazda sanatoasa
Ca o garoafa frumoasa.
85. Ca un trandafir frumos.
La multi ani cu sanatate,
Sanatate in ceste case,
La boieri maxi ca dumnea-
[voastra.
Multi ani fericiti, traiti,
90. SA va grtsim infloriti
Si pe noi sa ne plätiti.

9. Colindul Domnului Nostra Iisus Hristos.

Scris dupa Bucur I. Vasile, colindätor. Mircea Voda. aambovita.

Dormiti, Domni, dar nu dor- Cu vasmantul mohorit,

[miti.
Florile dalbe.
Da-mi dormiti, di nu-mi dor-
[miti.
Florile dalbe.
5. Faceti focul cam mai mare,
Si-mi aprinde-o lumanare,
Si-o candela, la icoana,
Si-mi ie§iti si pan'afara,
De il vedeti pe Hristos,
10. Cum v a vine de frumos,
De frumos, de cuvios,
Lungi-mi sunt panrt'n pa-
[mant,
Cam din spate, cam din
[pi ept,
15. Scris mi-e luna §i soarele,
Inteam ändoi umerei,
Scris mi-e doi luceferei,
Mama stanga crucea-mi duce,
Si in cea dreapta busuioc
20. Crucea e a bätranilor,
Busuiocul fetelor,
Sanatatea tuturor.

10. Colindul Domnului Nostra Isus Hristos.

Scris din gura colindätorului, Enache Istrate. Tandarei. Ialomita.

'Ntreabrt §i-mi intreaba 15. Da-ne ispititi.

Sfinti pe Dumnezeu : Eu micsor mi-am fost,
Doamne milostive, Minte n'am avut,
Tot stam, sa te'ntreb Oi dalbe am pazit
5. Si acum mi-ai stat Sus la Rusalim,
Si te-am intrebat : 20. Prin sili§ti batrani,
Din ce el s'a fapt Sus la silisti vechi,
Mirul §i vinul Vechi §i jidovesti,
i rumenul grau ? Nourt-s armene§ti.
10. G-rai Dumnezeu: Crtinii de jidovi
Dar voi, sfinti, 25. De veste mi-a prins,
Mai multi, Sfori dalbe mi-a 'ntins,
Multi nepriceputi. Pe mini m'a prins.
Dar voi bine §titi, Cainii de jidovi,

www.digibuc.ro
 10

Si m'a rastignit In cap mi-o punea

30. Crucis, curmezi§
Jos cu. fata'n sus,
In cruce de mar dulce,
In dalba Biserica,
In sfanta Dumineca.
35. Si-unde-mi aducea
Si-unde-mi Wadi,
Pan' talpe, pan' palme,
Piroane de fier,
Tagle de otel.
40. In fata le bat*
In dos le tintuia.
Sangele-mi curgea.
Si-unde-mi adnceit.
Si-unde mgenbrach
45. Camasuta verde,
Verde de urzica.
Rau trupu-mi
Child ma imbrach,
Rau sudoare-mi da!
50. $i-unde mi-aducea
Si-unde-mi puneit
Braul de maces.
Si-unde maincingeh
Rea sudoare-mi da!
55. $i-uncle-mi aduceit,
5i-unde-mi puneit
Cáciula de spini,
De spini, maracini.
60. $i tipäreit.
Laerami ciurciurit,
In barba sä'nnoclit.
In pumn le-am luat,
La pamant le-am aruncat
65. $i unde-mi cad*
Tot mir sá facea.
Mir de miruit,
Vinu-i de &gut,
Grau-i de folos,
70. Mandru §i frumos.
$1 d'atunci s'a fapt,
S'a fapt si sa'mpart,
Mir la manastiri,
Vin de podgoreni,
75. Gram_ la sesurele.
Mir de miruit,
Vinu-i de bäut,
G-rau-i de folos,
Mandru §i frumos.
80. Cetasi si vatasi !
Scoali din cap de masa,
Dä vadra de vin.
Bung, vreme'n casa
La toti dumnea-voasträ.
85. Gazdita, frumoasä,
Ramai sanatoasa.
La anul
Si la multi ani!

11. Ur Ari de anul

Cata sindrila pe casä,
Atatia galbeni pe masa.
Cat gram in ogor,
Atatea vite in obor.
5. Cate paie'n batäturit,
Atatia copii in patura.
Cat par intr'un cojoc,
Atatia copii la foc.
Câtá frunza pe umbrar,
10. Atatia bani in buzunar !

12. Judeeata lui Adam.

Scris din gura colindatorului Tudorache Popescu. Taxgoviste.

Sub poalele cerului, Dar la masa cine-mi seade ?

La mijlocul raiului, 5. Bunul nostru Dumnezeu
E-o masa 'ntinan casä. judeca pe Adam:

www.digibuc.ro
 11

Mai Adame crucidame, Merisorull-ain varsat.

Eu, pe tine, cand te-am
[fapt,
Drumul la rai ca ti-am dat,
10. Din toti pomii sà manânci.
Din ce pomi sa nu lanai-lei.
Din pomul ca cunostinta.
Din acel porn ai mancat ;
De mine n'ai ascultat.
15. Iar Adam sta, ascultit
Si lui .Dumnezeu : Trandafir verde inflorit.
Moasa Eva m'a'nselat.
Si eu, Doamne, m' am cul cat;
Ea de graba m'a sculat,
20. Merisorul mi 1-a dat
Si. eu in gura 1-am bagat.
Eu de gat m'am sugrumat,
Da-ne, Doamne, haine noui;
25. Ca acum e fitiu de noi !
Dumnezeu ca raspundeit
Si lui Adam Ii ziceh :
Mai Adame crucidame,
Eu haine noua v'am dat,
30. N'ati fost vrednici de purtat.
Trandafir verde pe masa,
Da-ne drumul gazda'n cask*.
Gazdà sa fii fericit
35. Cu-a ta cash', cu-a ta masä,
Cu-a ta mandril jupâneasa.
La anul
Si la multi ani!

13. Colindul lui Iosif i Sfintei Marii.

Scris dupa colindatorul Vasile D. Constantinescu. Targoviste.
Doi boieri d'ai mari, Si ni-1 blestema,
0! Leroi, Doamne, Din gurii-mi zicea, :
Ca i doi drumari, 25. Plop afurisit,
! Leroi, Doamne*) SA nu fii rodit.
5. Vin din Rusalim, Sà cresti tot in sus,
Merg spre Vitleim. Umbra nu mi-ai adus.
Dara cine sunt ? Iarà mai plecara
E Iosif cel sfânt 30. Si ei imi calcara
Si Maria sfânta, Prin vài si valeele,
10. Care ash cuvântä : Dealuri si derele;
Iosif, mi-e greu Porumbisti, miriîti
De acest drum ran, Si prin vechi silisti.
Vin sa-ne odihnim 35. Maria-mi cadea,
Si sa-ne umbrim. Cad ampiedeck
15. De un plop &Aura D'un 'rug ce sta 'n cale.
S'acolo statura Ea, oftând a jale,
De sit racori. Din gura-mi zicea,
Plopul sà clati, 40. Si mi-1 blestema :
Umbra si-o trageit ; Rug afurisit,
20. Soarele-i ardeit. Sa nu cresti in sus.
Sfânta-i Maria Cine de tine s'o impiedech,
Mult sa suparà Toti te-o blestemit,

Rrefrenul: 0! Leroi, Doanine° se repeta dupa fiecare vers.

www.digibuc.ro
 12

45. Te-o afurisi 60. Mariei Ii spunea

Si te-o dracui. 15'astfel Ii zicea
Iara mai plecara --Drumul de-am luit,
Si un mar aflara. Aidi sá ne grabim,
Si ei sa odihnia, Aidi spre Vitleim
50. Marul Ii umbrik. 65. Pan'ce mai zarim;
Umbra sa latia, Caci, iata, e searä
Soarele Si 'noptarn prin tarl.
Sfantai Maria ei sa sculara
Catre mar Si 'ndatä-mi plecara
55. Marul inflorit, 70. (Nitre Vitleim.
SA fii tot rodit ! Cu toti sa traim.
Sa cre§ti tu in laturi La anul
SA spore§ti cu roduri. Si la multi ani !
Iar Iosif

14. 'CAA de anul nou.

Cate flori sunt in campie, Atatia porci, vaci §i ga§te
Atatea iepe 'n erghelie. La dumnea-voastrii in curte.
Cate flori sunt pe välcele, La anul
Atatea 'n vara mielusele. Si la multi ani!
5. Cate pietri sunt la munte,

15. Colindul Sfitintului Ion.

Scis dupa colindátorul Ispas Gr. Petrescu. Tirgoviltea.

Ale cui sunt, Doamne, a- Sa gandirá, ce sa-i faca?

[ceste case Munti inalti §i vai adanci,
D'ask inalte, minunate, Pe de vale livezi verzi,
Cu. stalpii de busuioc, 20. Prin livezi tot organele,
Cu stra§ini de siminoc? Sa plimb tinerii prin ele.
5. La mijlocu caselor, Icea,Doamne, cest Domn bun,
Mi-este un stol de porumbei ; Si cu dalbe coconite,
In mijlocul stolului, Si cu dalbii cocona§i.
Este-un stol de porumb alb. 25. La multi ani cu sänätate,
Nu mi-e domn de porumb cu multa bucurie,
[alb, Bucurie veselie
10. Ci e Ion Sfant Ion, De acum pana'n vecie,
Trimis dela Dumnezeu, Mila Domnului sa fie.
SA masoare pamantul, 30. Ce e in casa sit traeasca,
Pamantul cu stanjanul Ce e afar' sa izvorasca
cerul cu cugetul. Bucurie Dumnea-voastra.
15. G-asi parnantul mai mare La anul
Si cerul mai putinel. Si la multi ani!

www.digibuc.ro
 13

16. Colindul Botezulut.

Solis dupa colinddtorii Ilie Lazar i Panait Barozi. Tulcea.

Doamnele, Mai de-arând cu. ei ?

Icea'n cestor curti, 40. Scaun zugrävit,
Doamnele, Pe jelt, jeltuit,
Si 'n cestor domnesc, Pe jelt bumbi de aur.
5. Doamnele Pe jelt, cine-mi sacle?
Mándre mese intinse, Dar sade miii ade
Fáciii dalbe-aprinse. 45. Domnul cestor cmti,
Jur prejur de mese, Cu-a lui juprineasä.
Tot scaune drese. In poare slujeste,
10. Scaun zugrävit, Pahare-mi cinsteste,
Pe jos jältuit, Rându-si implineste.
Pe jelt bumbi de aur! 50. Dumnezeu fäceh?
Pe jell cine-mi sade? Din gura-mi gräih,
Si sade mi-si sade Ash-mi cuvânth :
15. Bunul Dumnezeu. sfinti, i mâncati
Mai de-arând Si voi v 'ntrebati :
Scaun zugrävit, 55. Care, voi, mai mari,
Pe jelt jeltuit. Mai mari de marire,
Pe jelt bumbi de aur ! Si de imbatrânire
20. Pe jelt cine-mi sade? Si mai de demult.
Dar sade sada. Zise sfânt Ion:
Ion Sfânt 60. Eu vä. sunt mai mare :
Nasul lui Dumnezeu. Mai mare de märire
Mai de-a rand cu ei ? Si de imbätrânire,
25. Scaun zugrävit, Si mai de demult.
Pe jelt jeltuit, Tu, Doamne, prea sfânt,
Pe jelt, bumbi de aur ! 65. Când te-ai näscut,
Pe jelt cine-mi sade? In poalä mi-ai cäzut,
Dar sade sade In poalä de vesmânt,
30. Crächin Vesmânt mohorit.
Sfânt britrân. Mâna'n pär ti-am pus:
Mai dearând cu ei ? 70. Sus te-am ridicat
Scaun zugrävit, Si te-am botezat
Pe jelt jeltuit, Bun nume ti-am pus:
35. Pe jett bumbi de aur. Bunul Dumnezeu.
Pe jelt, cine-mi vide ? ti-am däruit
Dar sade sade 75. Cerul i pamântul
Maica Domnului. Si tot norodul.

Dupd fiecare vers se repetä Doainnele".

www.digibuc.ro
 14

17. Colindul Sffintului Nicolae.

Scris din gura colíndatorilor Ilie Lazar sj Panait Brozi. Tulcea.

Icia in cestor curti Nora pagane§ti.

Bunul Dumnezeu, 20. Pe cele cre§tin3§ti
Si'n castor domnese, El le-a vamuit,
Dun pranz s'a gatit. $i le-a slobozit.
5. Toti sfinti mi-au chemat. Celea pagane§ti,
Toti sfinti §i parinti. Varna le-a luat
Toti sfinti mi-au venit, 25. -Varna fara seama.
Toti sfinti mi-au sosit. Prunduia§ de mare,
Sfinti d'ai cerului. De azi inainte,
10. Si d'ai raiului. Care or mai trece,
Sfântul Nicolae Varna sa le iei,
Treaba §'a fi avut, 30. Varna fall seam it.
Si el n'a venit. Gazda lui Hristos,
Treaba lui cea mare Sa fiti sarato§i,
15. Pe bogaz de mare. Si mult bucuro§i
Nona' corn ioare Cu feti logofeti,
Noua nouii : 35. Cu a ta jupaneasa.
Nouà cre§tine§ti, Sanatate'n casä !

18. Colindul Judeatii d'apoi.

Scris din gura colinddtorilor Ilie Lazar si Panait Barozi. Tulcea.

La crangutii de chiparos, ---Cand va fi veacul d'apoi,

Leroi, Leroi, Doamne**)
Uncle miroasa frumos,
Lega-me-s'o leganas.
5. Dar in leagan, cine-mi
Nade ?
Sade Gheorghe, fat frumos,
Si-mi leagana pe Hristos.
Si-1 leagana intreaba:
10. Sfarsitul pämantului ?
Când va bate fiu pe tata,
Ficii-sa pa maica-sa ;
Finu-sau pe na§u-silu,
Fina-sa pe na§a-sa ;
20. Atunciva fi veacul d'apoi,
Sfarsitul pamantului.

19. Colindul lui 1114 Cráciun, Sfântului Ion, Sfântului Vasile

Sfântului §tefan.
Scris dupa Ion C. Ionescu, colindator. Gemenea. Dâmbovita.
Ia te scoala cel domn mare, I Si-mi aprinde o lumanare,
Verde flori de mar.*) I 5. S'o lipe§te 'ntre icoane,
Ia-te scoala o fata mare, i Intro icoane, intre olane,
*) Refrenul ,.Bunul Dumnezen" se repeta dupa fiecare vers.
**) Refrenul Leroi, Leroi, Doamne" se repeta dupa fiecare vers.
***) Refrenul ,.Verde flori de mär" se repeta dupa fiecare vers.

www.digibuc.ro
 15

Ce-or fi bune de cocoane. Altul este tras prin fire,

Raiule, grading, dulce,
De dulce nu m'av mai duce,
10. De dulceata pomilor,
De versul pasgrilor.
In mijlocul raiului,
Sub umbra chiparosului,
Mi-e un pat, mare 'ncheiat,
15. Dar in pat cine geade?
Imi qeade patru oameni la
[rand,
Unul este mai batran,
Si mi-1 cheama sfant Cra-
[ciun,
20. Si mi-1 chiarnä Sfant
Altul mi-este balaior,
Si mi-1 chiama, Sfant
Altul este mai Ulan,
Si mi-1 chiamä Sfânt Stefan
25. si-mi ceteste, procete§te,
sä roaga prea sä roagä
Pentru asta lume'ntreaga.
Sanätate'n astä casä
La boieri ca dumnea-voas-
[stra!
30. La anvil si la multi ani !

20. Colindal Steuitului Yasile.

Scris dupa, Tudorache S. Popescu, colindator. Thrgoviste.
In seara Sfantului Vasile, Dar in ea cine-mi se all?
Sfant Vasile Want *) Sant Vasile, Sant Vasile!
Cate flori sunt pe pämant, 20. Cu ilice prinse'n cuie,
Toate merg la jurämänt. Cu arme la cäpataie,
5. Numa floarea soarelui Cu pistoale la picioare ;
Seade'n poarta raiului Si-mi judech pämântul,
Si-mi judeca florile: Pamântul si cu cerul.
Ce-a fäcut miroasele ? 25. Pämântul cu florile
Le-a 'mpärtit cu fetele. Si cerul cu stelele.
10. Dete o ploaie cu vant Sus la poarta lui Hristos,
Si le tranti la pilmant. Rämai gazda sanatos,
Dete o ploaie cu soare Ca un trandafir frumos.
Si le sculä in picioare. 30. Sus in poarta lui Hristos,
Ce foks cá le-a sculat Ramai gazdita sanätoasä,
15. CA mirosul le-a luat! Ca o miqunea frumoasa.
Pe poteca lucioasä La anul
Nemerii la asta casa ; Si la multi ani!
21. Ceti Lung, !
Scris din spusa lui Ion I. Cojocaru, colindator. Thrgovistea.
Ceti Luna, cetitoare dragil,4*) 5. Ca de child el s'a nascut,
Cine-mi coase la fereasträ ? Jidovii 1-au. rastignit.
Coase Maica Precista, Amar fiere a baut,
Coase lui Hristos cununä, In coastä cand 1-au impuns

*) Refrenul Sfant Vasile Sfânt" se repeta dupa fiecare vers.

**) Fiecare vers sa, Uinta de doul ori.

www.digibuc.ro
 16

Aprt §i sange au curs. De mare scamelele

10. Naica eu amar plângeh, 15. De graul ea pietrele.
Lângrt cruce Uteri-ma. Mila:Domnului sä fie
LacrAmit cu amar suspin La multi ani cu veselie !
Si plângeit cu mare chin.

22. Co lind de Preot.

Scris dupa spusa d-lui Ispas Grigorie Petrescu. Targovistea.
Icea 'n mal de ostrovel,
Mi-este-o dalbrt manAstire.
Dar in ea cine-mi sluje§te ?
Slujesc trei preoti batrâni,
5. Si c'un mic de gramatic.
GrAi Al preot bAtrAn
Crttre-Al mic de gramatic:
Azi avem d-o sambatare,
Mine d-o duminicare.
10. Sä te scoli de dimine41,
Sä, te speli pe dalba-ti fata,
Sà te urci in clopotnitä,
Sä-mi dai in toacit de
[treiori
Si 'n clopot de nouä-ori ;
15. SA-mi auza noroadele,
vinä la sfânta rugit:
Sä se 'nehine, aseroage,
SA-§i mai ierte din päcate :
Din prtcate jumätate,
20. Din greseli a treia parte.
Dar §"rtl mic, de gramatic,
El d-a bine d-a§ ascultara,
De dimineatä sä scularA,
Pe ochi mândri sà sprtlarA,
25. La icoang sä 'nchinarä,
In clopotnitä sA urcarA.
Dete 'n toacà de trei ori
Si 'n clopot de nouä ori.
Dar ochi negri d-a§ arun-
[cal*
30. Cam pe vale, pe sub soare,
Tare-mi vine-o cordbioarä,
De 'ncArcatà, 'mpovrtratä:
Tot de sfinti de cei mä-
[runti,
Si de Bunul Dumnezeu.
35. Lane. Bunul Dumnezeu
Seade Maica Precista,
Lanes, Maica Precista
Seade bAtrAnul Cräciun.
Lânga bAtrAnul Cräciun
40. Seade Ion, Santul Ion.
Dar marfrt ce-mi aducearA?
Aur, smirnA §i tämâie,
Popii (cutare) bucurie.
La anul,
45. Si la multi ani !
Srtnätate 'n aste case,
Bucurie dumnea voastrA.
Fericiti sä tot träiti
Si pe noi srt ne plätiti,
50. C'a§A, este datina,
De când s'a urzit lumea.

23. Colind de Preot.

Scris dupa spusa d-lui Ispas Grigorie Petrescu. Targovilte.
Sub aripa cerului, Este Bunul Dumnezeu.
Leroi Doamne*, Langâ. Bunul Dumnezeu
Este-o dalbà mânästire, Seade Maica Precista.
Este-o sfântA bisericä. Lânga Maica Precista
5. Dar in sfântä bisericri? 10. Seade Ion sfeti Ion.
Refrenul Leroi Doamne"se zice dupa fiecare rand.

www.digibuc.ro
 17

Laugh, Ion Sfeti Ion Urn Tad s'a luminat,

Seade Bätrânul Cräciun, Frumos Raiu s'a 'ntune-
Si cu acest preot diii. cash, [cat !.
cite§te, procite§te. Gräi Maica Precista
15. Dintr'un corn de prescurä. 60. Chtre stol de porumbei :
Face ofânta liturghie, Tine äst corn de prescurrt
Cu potcapiu §i tämhie. Si cu acest pahar de vin.
That Maica Precista, Beti, voi sfinti, §i vä cins-
Când cl'oparte chtà. [titi
20. Departe la räsärit, Si de nimic nu grijiti.
Vede un pale de pormbei. 55. De uncle eu ch voiu trimite
De departe, mi-i vedeh, Tot pe Sfântul Sfeti Ilie
Mai d-aproape le gräiit: Cu träsnet §i cu mânie.
0 ! voi pale de porumbei, De departe va tunh,
25. Porumbei prea frumu§ei. Dracii s'or cutremurit.
Ce cittati, ce trepädati ? 60. Mai d'aproape va träsni,
Voi solia sá v'o dati. Dracii s'or incremeni.
Dar cel pale de porumbei, Voi la Iad oti naval",
Cum auziit, sh oprih, Toate acelea oti luit
30. Si- äl mai mare-mi gräià : Si in Raiu le veti IA&
Nu suntem pitle de po- 65. Frumos Raiu s'a
[rumbei, Ca sh-mi fie luminat
Ci suntem stol de ingeri. Deacum §i Ong 'n veac.
Ce cittäm, ce trepädam ? Urit Iad s'a 'ntunecit,
Noi solia sit v'o dam ? Ca sit fie 'ntunecat
70 De acum §i pang. 'n veac.
35. Noi pe Dumnezeu cätäm. Iar acest preot din cash,
Noi cu Iuda ne-am biitut. Cu-a lui mash, cu-a lui
Ne-am biltut, ne-a biruit !.. [cash,
Ne-a luat luna cu lumina, Cu-a lui mândrä prioteash,
Si soarele cu chldura. Cu-a lui feti, buni logo-
40. Si cheile raiului, [feti,
Si caldarea de botez, 75. Cu a lui fete, preotese,
Si cârjele ingeresti, El sä-mi fie sänätos
toiagul de dreptate, Si in stirea lui Hristos.
Si scaun de judecath. La anul
45. Toate astea le-a luat Si la multi ani!
Si in Tad ch le-a brtgat,

21. Colind de Preot.

Scris dupä spusa lui Moisie Musat. Cudalbi, Covurluiu.

Prundulet de Mare Neagrä, Cam pe prund, cam pe

Ler Doarone Ler,*) [costip,

*) Dupit fiecare vers se reutit: oLer Doamne Leri.

Pirvulescu, Literaturd popula* 2
www.digibuc.ro

Este-o dalbA manAstire.
5. Dar in ea. cine-mi slujh ?
Slujia, dun preot biltran,
Barba albil pan' la bran
Si, c'un mic de gramatic.
Imi citea si-mi procitih
10. Si din gurA imi : Cu-a lui dalbA preoteasä,
Tu, 'fist mic de grarnatic,
Tei afará, sui pe scarA
te urcä 'n clopotnitá
Si dá 'n toacA de trei ori
15. Si 'n clopot de noug ori,
S'auza noroadele,
Ca sä, vie sä-se roage.
Se le ierte din pacate:
Din pacate jumätate,
20. Din greseli a treia parte.
Iar äl mic de gramatic,
El afar% cd-mi esih,
In clopot ca, nu trägek
Nici in toacá nu-mi bat*
25. Pe Mare at s nith.
Cam pe mare, pe sub zare,
Pe sub zarea soarelui,
Pe luciul tälazului.
si-mi eirih d'o plavioará.
30. Dar nu-i dalba plevioark
Ci dalbä-i corAbioarA.
Si de valuri vAluritA,
Colindul Botezului.
Scris din gura lui Moisie Musat. Cudalbi, Covurluiu.
Trimisu-mi-a Dumnezeu,
Pe Ioan sfantul Joan,
Pe pAmant, ca sä-1 boteze.
Mi-a umblat, mi-a botezat
5. Toate limbi invrájmilsite.
Cetatea Ierodului
Nu sä dà botezului,
Nici sfintei crestinatäti.
Dar Than sfantul Than
10. La Dumnezeu sä 'ntorceh
Si ash cA mili gräià :
Doamne Sfinte, a tot Pä-
[rint e,
www.digibuc.ro
18
Si de maluri mi-e
Cu postav verde 'nvelitä.
35. Cum -venirá, cum sosirä,
Indatá schi elA mi-aruncarit.
Dar in corabie cin'erh?
Erh preotul (cutare),
40. Cn-ai lui feti i logofeti,
Cu-a lui fete preotese.
Cärti cu bratu cá-mi scoteh,
In manästire-mi in trà,
In vesminte sá 'mbräch,
45. Patrafir la gat pun*
Cu stanga cartea tineh,
CAdelnita cu dreapta,
Santa slujbii incepeh.
SA rugh, iar sä rugh
50. Pentru toatá lumea asta ;
SA le ierte din päcate:
Din pAcate jumátate,
Din greseli a treie parte.
Iar (cutare) proistos,
55. El sti-mi fie sánátos,
Cu-a lui casä, cu-a lui masá,
Cu preoteasa-i frumoasá,
Cu-a lui feti, mari logofeti,
Cu a lui fete, preotese.
60. La anul
Si la multi ani
Mi-am um blat, mi-am bo-
[tezat
Toate limbi invrajmásite.
15. Cetatea Ierodului
Nu sä, drt botezului,
Nici sfintei crestinAtäti.
Sä-mi dai pe sfautul Du-
[mitre
Sä meargä cu crucea na-
[inte.
20. SA-mi dai pe sfantul Ilie,
SA-mi facil cruce sA vie.
 19

De cu seal* fulgerarä, Cu Domnul vietuirä.

Peste noapte fan träsnirrt, 30. De acum pana'n vecie,
Cetatea o 'nspaimântara, Mila Domnului srt fie.
25. Nava la la cruce-mi darä, Srmätate 'n aste case
Frumos crt sä botezara. Si 'n altele cu bucurie.
Mai frumos sA crestinara, La anul
Si cu mir sa 35. Si la multi anì ;

26. Colhid de S oreovii.

&Hs din gura lui Gheorghe Tatomir. Teli-Grecea, Transilvania.

De cand Domnul s'a nascut, Taci, frule, nu mai plange ;

Si prtmântul 1-a facut,
cerul 1-a ridicat,
Tot in stalpi de argint,
5. Mai frumos 1-a 'mpodobit:
Tot cu luna cu lumina,
cu scare cu caldura,
Si cu stele maruntele
Si eu luna printre ele,
10. Si c'o raza la fereasträ.
Dar o raza, unde-mi este?
Mi-e sus la gradina veche.
Si, acolo, cine-mi seade ?
Seade fiu cu-a lui mama
15. Fiul plange, ma-sa-i zice :
Ca te-oiu sciildgt 'n lapte
[dulce
Si ti-oi darui piimântul,
Prunântul si cu cerul,
20. Pamantul cu florile
Si cerul cu stelele
Si scaun de judecatil,
Ca sift judeci lumea toata.
Bung veste 'n asta casä
25. La boieri mari ca dumnea-
[voasträ.
La anul
Si la multi ani!

27. Plugurelul.
Scris dupa Em. Vulcan, colindator, Strada DogAriei, Galati.

Si in sari m'am ridicat,

Oho ! ho ! seara a 'nserat,
Pe voi, boieri, nu v'am urat
Si cu fraul zornaind,
Toatrt tara ocolind.
5. S,i pe negru ea 1-am prins,
acasä, 1-am adus,
De zabreit ca 1-am legat
Si in casa am intrat.
Intr'o Joi de noapte m'am
[sculat,
10. Doua-spre-zece pluguri am
[injugat
Si pe negru din grajd 1-am
[scos, 25. Din raga, mi-1 asvarlia,
Frumos seana crt i-am pus
www.digibuc.ro
Peste câmpuri m'am uitat,
15. Ca s'aleg un loc curat;
De arat si sämanat.
Cea... Roata mai!
Hai.... Hai....
El acolo mi-ajungeit.
20. Plugurile 'n brasd a mi-asezit,
Brasda neagra-mi rristurna,,
G-ran ros imi 85132.6.'11h :
Rosu ca focul,
Mazarat ca bobul !
Din gura mi-1 blestemit :

Câncl oiu veni
La tuna,
La saptamana,
30. SA te gasesc aur margäritar.
In curtile dumnea-voastra,
Boieri mari.
Cea... Roatä mai.!
Hai... Hai...
III.
35. Staturti de arat,
Ca un domn bun imparat.
Puse grapa pe car,
Plugurile clupa car
S'a plecat acasa
40. La a-lui dalbti jupaneasa.
S'a pus plugal la perete,
Si boii la iarba verde,
Si fläcáii. 'n sat la fete :
Cei mai mari la fete mari,
45. Cei mai mici la mamaligi,
Si cornacii la neveste.
Cea... Roata, mtii!
Hai.... Hai....
IV.
Domnul intra 'n casá,
50. Puse coatele pe masa,
Sa gândi 'n sus,
Sä gandi 'n jos,
Sa gandì la deal,
SA gandi la vale,
55. Gandi la negrul din grajd.
Si pe negru-1 alegeit,
Frumos seaua i-o puneh.
Chema, §oimii si ogarii
Si pled], la vanatoare,
60. Pe asta gura de vale.
Toata ziva Imi vanara,
Pan' dadii. soarele 'n desarä.
Si dadit pe la tarlale,
S'a vaza, gram cat li de mare :
65. De departe ingalbinek
De aproape Inverzek.
Erh Lu spic ca vrabia !
Erk 'n pain ca trestia !...
Cea... Roatti mai !
70. Hai... Hai...
www.digibuc.ro
20
V.
Dumnealui, dacti vazura,
Ca, painea-i atat de bung,
Nici p'acasa nu mai da ;
Ci tocmai In targ la Barlad
[s'oprià.
75. Si cumparara:
Nouä och de fier,
Nouti de otel,
Ca sä dea la Stan tiganul.
Dar Stan tiganul nu en),
[acasa,
80. Ci venea din lunca mare,
Cu cáciula de-a spinare !
Cu ochii sticliti,
Cu luleaua in dinti,
Cu foile 'ntre picioare,
85. Si sa vaicarh ca moare!
Si facurit nouti seceretele,
Cu mänunchi de floricele,
Cu zimtii de viorele,
SA traga fetele cu drag din
[ele.
90. Cea... Roatil, mai!
Hai Hai...
VI.
S'a strâns finii §i vecinii,
Si vreo trei babe Wartime,
Care stiu rândul la pane.
95. Si pe toti i-a ad us,
Si pe toti i-a pus
La lucrul pamântului,
La putml porumbului,
La hilistea vântului,
100. Unde-i vine voinicului a
[munci
Si lenesului a odihni,
A odihni, bino a dormi.
Cea... Roo.* mad!
Hai... Hai...
VII.
105. lar o baba batrâna,
C'o secera carna,
Cu dreapta &rig*
Cu stanga polog facek

Din polog snop,
110. Din snop claie,
Din claie hodobaie :
nn stog mare rotat,
De multi boieri läudat.
Care cum tree*
115. Lui Dumnealui Ii fericea.
Cea... Roata, mai!
Hai.... Hai....
VIII.
Iar lu dalba d-arie, ce-mi
[bOgit ?
Imi 1)66 noua juncani ju-
[grtniti,
120. La coama caniti,
La potcoave zugräviti,
Cu caiit de margarint,
Bate bine la parnant.
Ei cu picioarele sfitramit,
125. Cu genunchii intorcek
Cu pieptu] la par aduceit,
Cu narile vantul
Cu urechile 'n saci tornit.
Duranealui nici cu-asta nu
[srt multamià,
130. Ce luà o lopatrt scafár-
[mata
Si &Ida si el odata.
Ce fuse bun cazu jos la
[ptimant,
Ce fuse rrtu sa dual,' in vant.
Cea... Roatä, mrti !
135. Hai... Hai...
175.
IX.
umplura buti gi poloboace
Si nu mai avura graului de
[vará ce-i face !
Si umplura gi noug cará
Cu povara
140. Si plea' la moara :
La moara lui Ivan, 180. Auzind tocmai din casa
Unde a macinat si an.
Cu boii buhaii.
Cu protapul de mrtlaiu,
145. Cu schita de putrigaiu,
www.digibuc.ro
21
Uncle dai, nadejde n'ai.
Cea... Roatä, mäi !
Hai.... Hai....
X.
Iar hoata cea de moarä,
150. Cand vrtzii atatea cara
Incrtrcate cu povara,
Puse coada pe spinare,
La cea lunca de scOpare :
Lunca mare frunza n'are.
155. Lunca mica, frunza-ipicrt.
Jeacrt baba de se stricrt
Pentr'un lucru de nimicti.
Cea... Reath', mai !
Hai.... Hai....
XI.
160. Iar morarul, megter mare,
Batä-1 mama cui il are.
Cu o ismana trasä,
Cu una sufloasa,
Cu alta pe vine
165. De abiit se tine.
Ou cojocul pe dos,
Ca e mai racores,
Apuca moara de sele,
'o ageza pe masele,
170. Si facù hodoronc tronc,
Si dadit moara la loc.
Si turna grau marunt, de
[cel rog,
Cat a mancit un cocog.
Si nu curgeit faina,
Ci aur gi margaritar
In curtile Dumnea-veasträ,
[boieri mari.
Cea.. Reath', mai !
Hai.... Hai....
XII.
Iar Dochita cea frumoasä,
Scartaitul caralor,
Chiotul fläcrtilor,
Alerga tocmai in &Amara
Si din cuie îsi luará
 22

185. Sita mare si cam deasa Dar n'e frica c'am inserà ;
Tot cu pânza de matasâ. CA trebue sit ne ducem
Ninsorile c curgeh. Si pe la casa tupilatit,
Si faca un colac mare si Unde sed trei fete la masa
[frumos 215. Cea mai mica, Ii frumu-
Ca fata lui Domnul Iisus [sica,
[Hristos. Cea mijlociee cam sglobie;
190. Si batu'n sita covatil A mare-i groasä, borcii-
Si facit alt colac indata. [noasa,
Fad' alt colac de sacara Sá faca dracu cimpoi din ea,
Si. dete la fetele din cilmara; Sit chute la nunta mea.
Ca n'au mâncat de-alalta- 220. Cea... Roata, mai!
[seara,
195. Si se trag de par afarrt!
Cea... Roata, mai ! XV.
Hai.... Hai...
XIII. Mânati, mai!
Dati-ne ce ne veti da,
Hai. Hai....
CA n'aveti sà ne dati
De urat am mai urh,
Dar n'e frica c'am inserh,
200. Tärile cu marile, 225. Caci nu suntem de ici, de
Ci aveti sa ne dati ; [col*
Soldul porcului Ci suntem din Bucuresti,
Din fundul podului, Unde jidanii
Soldul oaiei, Port jobene, de nuiele
205. Din fundul cilsoaiei; papuci de coji de nuci,
Soldul mâtii, 230. Cândi-oi vedeh, sa tot fugi.
Din fundul cotrutii. Cea... Roata, !
Cea... Roatä, mai ! Hai.... Hai....
Hai.... Hai.... La anul
XIV. Si la multi ani !
210. De urat am mai urà,

28. P1ug4oru1.
Scris dupa colindatorul Ion Nica. Darobovita.

I. 10. Casa care o ureaza

Mine anul annoeste,
Plugusorul se porneste
incepe-a colindà
Pe la case a urit.
6. Iarna grea, omete mare.
Semne bune anul are.
Semne brine de belsug
Pentru brasda de sub plug.
Doamne binecuvinteaza
Plugusorul fitrá boi,
Plugusorul tras de noi.
Mânati, mái !
.11ai... Hai.
15. Sus pe ceruri straluceste
O stea mare, ce vesteqte,
Ca se curmä de acum
La nevoi si la greu drum.

www.digibuc.ro

Asta-i steaua romaneascii,
20. Fa-o, Doamne, sa luceascá,
Steaua noastra romaneascii.
Si sa stea tot intro noi,
SA nu mai avem nevoi.
Plugusorul fárá boi,
25. Plugusorul tras cTe noi.
Gura, mäi !
Hai... Hai.
In grading, la cest domn,
La cest domn, la cest domn
[bun,
30. Mi-au nrtscut si mi-au
[crescut
Doi meri mari, inghinorati,
Cu varfurile la cer,
Cu poalele la piimant.
La tulpina merilor
35. E un pat mare 'ncheiat,
Cu scandurile de brad.
Dar in pat cine imi
[doarme?
Doarme domnul cu-a lui
[doamnil.
Si cu ei doi porumbei.
40. Porumbeii, cum sburara,
Sus, mai sus, sá inaltara,
Cu norii s'amestecara;
Jos, mai jos, ca sá lasará,
In prundul marii sa bagarä,
45. Luara appall 'n guripara,
Pietricele 'n degetele
Turuira, 'nguruira,
Pietricele räsunarg,
29. Pluguprul.
Scris din gara cplinintoralni Istrate Enache. pinda-eei,
I.
In seara Sfantului Vasile,
Ascultati, báieti, en bine ;
Ca afara a seninat,
Cum e bine de arat.
5. Aran); vaile, jaile,
www.digibuc.ro
23
Boieri mari se de§teptarä.
50. Plugusorul fará boi,
Plugu§orul tras de noi,
Manati, mai !
Hai... Hai.
IV.
Sfantul Vaqile de maine,
55. SA-1 ajungeti cu malt bine,
Si cu multa veselie.
Intr'asta casa gran r evars
pune colac pe masa.
D' asupra colacului
60. SA pui inelusul tau,
vrut-a Dumnezeu.
Cárau§i cu care mare,
Dati in boi sA mearga mai
[tare,
S'ajungem la drumul mare,
65. Srt dam cu pistoalele,
SA spärgem obloanele.
Manati !
Hai... Hai.
V.
Sus in poarta lui Hristos
70. Ramai gazdä sänátos,
Ca un trandafir frumos.
Sus in poarta lui Hristoase
Ramai gazda saniitoasa,
Ca o garoafa frumoasa.
75. Pluguprul fdra boi,
Plugusorul tras de noi.
Manati, mäi !
HAL.' Hai.
Si campul cu
Ziva toata a lucrat,
Brasda neagrá a rasturnat
Si prin brasda a semanat
10. Gram mitrunt §i gram de vara.
Manati, mai.
Hai... Hai...

II.
Si sa duse ca sa vada,
Daca-i granl copt, rascopt ;
15. Din nainte ingalbinià
Si d'aproape aurà :
Apoi nici pe la jupaneasa
[nu mai da
Si la Focsani alergit,
Si se duse ca sal iea
20. Zece och de fier
Si zece de ()tel.
Si sa faca seceri mici
Pentru copila§i voinici,
Si sa faca seceri mari
25. Pentru secerätori tari,
S'altele mai mititele
Cu manunchi de floricele.
Manati, mai!
Hai.... llAi....
III.
30. Si se duse la mos Bran,
Care erh cel mai vestittigan.
Si-1 gäsi in u§a cortului
Alb ca papa corbului,
Cu parul valvoiu,
35. Cu ochii sticliti,
Cu luleaua 'n dinti,
Cu pantaloni 'n tur rupti,
Cu ciimasa sdrentuitä,
Numai festile facuta.
40. MAnati, mai !
HAL.' Hai
IV.
S'a strâns finii
Si vecinii.
Multä lume-a adunat
45. Si la seceri§ a plecat.
Iar o baba. mai ha:till-a
Lurt secera a mai carna
Si se puse in susul vantu-
[lui,
Uncle li vine greu voini-
[cului.
50. Cu dreapta secerit,
Cu star' ga man unchi faceh.
Din manunchi snop,
www.digibuc.ro
24
Din snop in claie,
Din claie in car,
55. Din car in sirii.
Manati, mili !
Hai... Hai...
V.
Si se duse ca at iea
Nourt iepe tot sirepe,
60. De noua ani sterpe.
Tari ca primântul
tuti ca Wintul.
Cu potcoave de argint,
Ce bat bine la ptunant.
65. Cu potcoave de alama,
Cine le mai tine 'n seama.
Cu copitele treierà.
Cu narile vânturà.
Cu urechile 'n sac puneit.
70. Si 'ndata umpleit noua ca-
[ravane;
De trosniau osiile
Si schrtaiau rotile !
Si la moara ea mi-le por-
[neit.
Moara ici, moara colea,
75. Moara 'n deal la Ceochina,
Pasteit cu vacile d'avalma.
Morarul o iea de scoc
5i mi-o repezi la loc.
Mhnati, mai !
Hai... Hai...
80.
'VI.
Apoi morarul ce-mi faceit?
In usa morii s'a§ezh,
Cu luleaua 'n dinti
Cu ochii sticliti.
85. De-al dracului ce-mi erh,
Nici par in cap n'aveii.
Aveit aveit,
Pe dracu srt-1 iea :
Aveh dona-trei firicele
90. S'ale mici, mititele,
Drept in creltetul capului,
Acolo erà cuibul dracului.
Manati, mai !
1
Hai...* Hai...
 25

VII. IX.
95. Mai dA-ne douii-trei parale, Mai dA-ne dourt-trei parale,
CA noi nu suntem 110. SA facein câte-un boldi§or,
De icia, de coleh SA 'n.teptim pe bAlrmica mai
Ci suntem dela Buda-Veche, [u§or;
Uncle SA, iea cotoii de ureche CA s'a 'ntelenit plugul in
100. Si pisicile fug de streche. [o rilacinA de lAptucA
MAnati, mäi ! Si nu poate sA-1 mai ductt.
HAL.' HAL.. MAnati, mAi !
115. HE_ MIL
VIII. X.
Mai dA-ne douA-trei parale, De urat am mai urà,
SA ne cumpArAm niste man- Dar ni-e fricti c'am inserà
[tale ; Pela curtile domniei-voastre
105. CA ne plouà ploile Departe de casele nostre.
ne stria, fetele. 120. Banati, mAi !
Mânati, mAi ! HAi... HAL..
HAL_

30. Plugul.
Scris dupa Ion Postelnicul, colindator. Stoicani, Covurluiu.

La märul inrotat,
La câmpul curat,
Hodiniti, boieri, hodiniti, SA aleagA un loc curat,
Dar de noi, plugarii, nu De arat, de semiinat.
[ganditi, 20. S' a arat: Luni, piscurile;
C'afarA Ii varrt, primAvargi, Marti, costiqurile ;
In camp douAsprezece plu- Joi, vAile.
[guri arA. Si aninard plugul intr'o
5. Cea... Row* mili! [Tina
HAL.. HAi... Si l-a fAcut pe tot turtA §i
[fArâmA.
25. Iar prin brasde a asvarlit
Boii dela roate ArnAut cu grâu märunt.
Cu coarnele impreunate ; Cea... RoatA, mAi !
Boii dela pripon HAL.. HAi...
10. Cu coarnele de cosor ; IV.
Boii cle dinainte
Cu aurul in frunte. Apoi se duse acasit
Cea... Roatà, mAi! 30. La mândra lui jupâneasA.
Hai HAI... Puse plugul la perete,
Juncanii la iarba verde
Si flàcáii 'n sat la fete.
15. PlecA dumnealui Cei mai mari la fete mari,

www.digibuc.ro
 26
35. Cei mai mici la rnamäligi.
Cea... Roata, mai!
Hai Hai
V.
A doua zi de dimineata,
Dumnealui s'a de.steptat,
40. Iute din pat s'a sculat,
Pe ochi negri s'a spalat,
La icoana s'a 'nehinat.
Se gandi in sus,
Se gandi in jos,
45. Se gandi la Domnul Hristos.
Cat e graul de frumos!
De departe ingalbenià,
De aproape inverzià.
Cea... Roata, mai !
50. HAL.. Hai....
VI.
Infra' dumnealui intr'un
[grajd,
Scoase un cal,
Negru ca corbul,
Iut e ca focul.
55. Si sa dalungi campului,
S'ajunse in targul Barla-
Si lu zece oat de fier
zece oca de otel,
Si se duse la Stan tigan,
60. Stan tigan nu exit acasa.
Exit in fundul bordeiului,
Sta in varful patului,
Cu ochii
Gn luleaua 'n dinti,
65. Cu pantalonii in tur pies-
Cu mustati in sapte parti,
Ca vrejul de castraveti,
De te baga in sperieti.
Cea... Roata, mai !
70. Hai... Hai...
VII.
Dadura cioc boc
Si facura pe loc
Nouasprezece secerele,
www.digibuc.ro
Imbargaletele,
75. La manunchiu cu floricele,
fie drag sa tragi cu ele.
Cea... Roata, mäi !
Hai Hai...
VIII.
Adunara nepotei cu ne-
[potei,
80. Fini.sori cu finisori,
Finii ca spinii,
Nepotii ca hotii.
Iar nepoata cea mai groastt
Luà secera cea mai roasa,
85. Si se puse
In capul pamantului,
In bätaia vantului,
Uncle vine bine voinicului.
Cea... Roata, mai !
90. Hai... Hai...
IX.
Cu dreapta trägeit,
Dar nu prea trageh,
Tar cu stanga polog faceh.
Din polog snop,
95. Din snop claie.
Din claiepe fatá de arie.
Inträ jupanul inteun zid de
[piatra.,
scoase .doisprezece tauri
Negri ca corbul
100. Iuti ca vantul.
Uride
Graul sal*
Cu coada pleznial
Cu coarnele intorceit,
105. Cu närile vanturit,
Cu urechile 'n sac torna,
Nici banita nu-i mai trebuià.
Cea... Roata, mai!
Hai... Hai...
X.
110. Si umplura nouäsprezece
[cara
Cu povara
Si plecará 'n sus la moara
 27

La moard la cdpitan, Si numai cAt ai clipi de

Unde a miicinat si an.
115. Iar hoata de mordritä,
Când auzi atâtea card
Toate pline cu povard, 145. Ca fata lui Domnul Iisus
Boii mugind,
Tânjelile tanchnind,
120. Bicile trosnind,
Cärdusii chiuind,
Iesì afard 'n fuga mare
Cu niste mAini albe si'n-
[fdinate
Par'c'ar fi fost de albini 150. De urat am mai urh,
[muscate,
125. Ce-s dela Dumnezeu lAsate.
Cea... Roatd, mili !
Mii... Hai...
XL
Puse coada pe spinare
Si nu pe lunca a mare,
130. Ci sA suih pe costis
Si ciupià la brândusi.
Iar morarul mester mare
Cu sarica in spinare
Cioednird, bocánirA,
135. La loc moara o trântiril.
Si nu curgeh fliiná,
Ci curgeh aur si margarita r
In curtile domniei-voastre,
[boieri Inari.
Cea... Roatd, mai !
140. HAL. HAL.
XII.
Iar Dochia cea frumoasA,
BMA dumneaei din sitä si
[covatd,
[odatd
Si fäcu un colac mare, fru-
[mos,
[Hristos.
Si 1-a pus in cuiul din jos
SA fie plugarilor de folos.
Cea... Roatii, mdi !
Mi... Hdi...
XIII.
Dar ne-e fried c'om inserh;
CA nu suntem de ici de
[col*
Ci suntem dela Basarabia,
Unde-i mdmdliga at co-
[rabia
155. S'o pkeste patrusprezece
[cu sabia
SA nu apuce nici vrabia!
Cea... Roatd, mili !
Hai... Hai...
XIV.
De urat am mai urà,
160. Dar ni-e fried c'om inserh ;
CA nu suntem de ici, de
[colea,
Ci suntem dela casa tupi-
[la*
Unde sunt in casit trei fete
Si pisicile miorldie de sete.
165. Cu fântâna in bdtilturä
Si n'ai apii, nici sd iei in
[gurd.
Cea... Itoatá, ink !
Hai._ Hai_

31. Plugurelul.
Solis dupe G. Postelnicu, de 50 ani, colindator. Galati.
L La multi ani, boieri, cu bine.
Stati, boieri, si ascultati,
Aho... Aho... 5. Seama binisor luati;
De seard de Sfântu Vasile, C'afar' s'a inseninat,

www.digibuc.ro
 28

Cum e bine de arat. 45. Mânati, mai!

Mânati, mai !
Hai...
10. Dumnealui s'a sculat
Si mi-a incalecat
P'un cal negru, mititel,
Breaz in frunte, sprinte-
[nel,
Cu potcoave de argint,
15. Bate bine la pamânt.
Cu potcoave de amnia,
Bate bine peste seamä.
Manati, ! Hai Hai!
Hai...* Hai-
20. El in scari s'a ridicat,
Paste câmpuri s'a uitat, 60.
Ca s'aleaga un loc curat,
De arat si samânat.
S'a apucat inteo Joi
25. C'un plug cu 12 boi.
Boi bourei 65. Si cti nasu-i boieresc
In coada cocliabei,
In frunte tintatei ;
Sa-i faca Dumnezeu parte
[de ei.
30. Mânati, rni! 70. Si la cap sburlitä,
Hai...
IV.
Plugarii manit,
Boii trageh,
Plugul brasda rasturnà.
35. Grâu-1 arunch
0-rapa-1 neteziit,
In urma
Mânati, mai !
Hai... Hai...
V.
40. Ispravinduli de arat,
Venira cu totii 'n Sat,
Dete boii la suhat,
Plugu-1 rise la perete,
Si flacai dupg fete.
Hai...* Hai...
VI.
Dupa o saptrunâna, doua,
SA duse la camp sa vada,
Dá i-a dat Dumnezeu roada.
50. De departe Inverziit,
De aproape
De secera sä OHL
Luara un spic, luara dona
Si le duse acasa
55. Si le puse pe masti.
mái!
VII.
Dar dumnealui ce facea ?
P'un cal inctileck
Punga cu galbini umpleit
Si la târg iute plech,
La un negustor intrà.
Negustor de vistierie,
Sta ghebos in pravillie,
Si cu chipa-i bulgaresc ;
Iar jupâneasa....
Sta si ea in prävälie,
Par'ca erit, o momâie
Ca o ga,sca (Tarifa%
Mânati, mai !
Hai...*Hai...
VIII.
Fieral cântara,
75. Mu§teriul
Pe cal Il pun*
Si la drum porniit.
Mangi, mai !
Hai... Hai...
IX.
80. La buliba§a venia,
Buliba§a cel vestit,
Fierar renumit.
Bulibasa nu-i acasä,
Bulibasa-i dupa casa,

www.digibuc.ro

85. Sta la vatra focului,
Alb ca pana corbului,
Sta ghebos s,i sgribulit,
Ca un dine odarlit.
Si'n gura aveit o lulea
90. De frigi un carnat in ea.
Manati, mi !
ITAL.
X.
Mai de-o parte e Piranda,
Sta 'n btaia fumului,
95. In fundul bordeiului,
Ingâmfatrt, suptiratil,
Ca o cioark guleratrt.
Mai colo e Dancicu,
Joaca tanganica 'n drum,
100. Pentru-o luleh de tutun.
Mânati, ! La moara lui nenea Stan,
Hai... Hai...
XI.
Bulibaqa sa
Barosu'u mama luà
105. Si de lucru s'apuch,
facit seceri mari
Pentru seceratori tari,
Si fad" seceri mici
Pentru fete §i voinici,
110. Si facù seceri came,
Pentru babe batrâne.
Mânati, mai
Hai.-- Hai...
XII.
Iara baba cea batrâna
115. Lug, secera cea arna,
Si se duse §1 se puse
In capul pamântului,
In bataia vântului.
Cu dreapta trageit,
120. Cu stânga polog faceâ,
Din polog snop,
Din snop claie,
Din claie huclulbaie.
Mânati,
125. Hai... Hai...
Inträ dumnealui in grajd
www.digibuc.ro
29
Si scoase 12 elefanti,
La tavaluci inhamati.
Tavalucii sa 'nvârtiä.
130. Paiele le sfärâmà,
G-râul sà scuturà,
La par 'A strângeh,
In vânt Il vânturà,
In hambare Il puneà.
135. Mânati, mai I
Hai-, Hai
XIV.
Umplura. buti §i boloboace
Si n'avura grâului ce-i face.
Umplurä §1 19 care mocä-
[ne§ti
140. Si plecara la moara la I-
[vesti,
Uncle a macinat si an.
Mdnati, mai!
Hai... Hai...
XV.
145. Iar moara, daca vedeà,
Prea tare A, 'nspäimântit
Si p'acilea ca-mi plech.
Iar morarul, de vedeit,
Ciocanira, bocanirá,
150. La loc moara o trântirä.
Ii dete cu pumnu 'n splina
Si o dete pe fäina,
Si nu curgeit faina,
Ci numai aur si margaritar
155. Iu curtile domniei-voastre,
[boieri mari!..
Mânati, mäi !
Hai... Hai...
XVI.
De urat am mai urà,
Dar nu suntem de ici, de
[colea,
160. *i avem mult de umblat:
Hopuri hoporate,
Vai nenumarate,
Munti intuneco§i.
Ramâneti, boieri, sanäto§i
165. Mânati, !
Hai... Hai...

32. Pluguprul.
Buis diu gura colindatorului I. G. Mih Ailescu. Chisinau, Basarabia.
I.
Aho... Aho...
Odihniti, boieri, odihniti
Si de noi nici nu grijiti,
C'afara s'a inseninat,
5. Mândre stele a luminat...
E chiar -yard, prinartvarà,
In câmp plugurile arA,
In lungi§, in curmezis.
Cu borona, boroneà,
10. Cu grapa, grApit.
Grâu mândru cä, inspicit
G-râu de 'ward, panA, 'n searA,
A dat Domnul sá räsarri.
Si mai indemnati, copii !
15. S'a sculat Badea Vasile,
Intr'o Joi de dimineatA.
In grajd cA a intrat,
Un cal c'a inselat,
Pe el s'a aruucat.
20. La câmp a alergat,
Trei spice a luat.
In palme le-a frecat,
In buze le-a suflat,
La jupâneasA pe masrt le-a
[dat.
25. Mai femeie, mAi nevastrt,
Pâinea noastrA are srt se
[prApAdeascii.
Taci, bArbate, blestemate,
Crt nici targul nu-i de-
[parte.
Ne-om duce la tArg, la
[HArlAu,
30. S'om cumprtrà:
Nourt oca de fier,
Nourt de otel
S-om dit la Anton tiganu,
Marchidanu,
www.digibuc.ro
30
35. Care bate bine cu ciocanu,
Si ne-o face 12 secerele,
Ou mAnunchi de floricele,
Cu dintii de viorele.
Sá d Am pe la nepoti §i ne-
[potele,
40. Tot de acelea ochesele,
Cu brâu lásat pe §ele;
SA le fie drag a trage cu ele.
mAi indemnati, copii.
Dar cea baba britrânti,
45. FArrt nici un dinte 'n gurA,
Cu burta
De ce vântul aburilt,
Ea mai tare srt silik,
Grail la primânt
60. Si fricea
Din clAi, hodobrii.
Din hodobiii §urá mare,
Pbart la fatare cea de a-
[ramA.
Si mai indemnati, copii !
IV.
55. Apoi a scos Badea Vasile
NouA-spre-zece iepe,
De nourt-spre-zece ani sterpe.
Cu nArile crApate,
Copitele cu sArmá legate.
60. Unde cal* balta secà;
Broasca fáceit o-ca-ca,
[o-ca-cal
Cu copitele treierit,
Cu boturile 'ntorceit,
Cu nririle vAnturà,
65. Cu urechile umpleit,
Cu gurile'n sac bagh.
Si mai indemnati, copii.
 31
V.
S'a mai scos Badea Vasile
Douttsprezece carä mock-
[nesti
70. S'a plecat la moat% la Ivesti.
Dar ticaloasa de moara,
Cand vazit atatea cará
Ineärcate cu povara,
Cara le scartaind,
75. Boii din greu sufiând,
Golanii din bice plesnind,
Puse coada pe spinare
porni pe hman vale.
Luna mare, frunza n'are.
80. Luna, mica franza-Cpica
Stau voinicii s'o ridica.
Si 'ndemnati, mäi copii !
Dar morarul, master mare,
dracului ce-I are,
85. Cu luleaua'n dinti,
Cu ochii bl eojdifi,
Sorbi d'un ou
Si facù moara din nou,
Si facit cioc boc
90. Si facii moara pe loc.
Ii dada una 'n cap atanä
o tintui pe sastina.
una in sale
S'o asezil pe masele.
95. E. dàdù una in splina
Si o date pe fAina,
Dar nu curgeh faina,
Ci curgeh aur si märgaritar
33. Plugul.
Scris din gura colindatorului I. Malureanu. Slobozia-Conachi, Tulcea.
Vine anul, sh innoeste,
Plugusorul sA porneste.
Plugusor cu sash', boi,
Care 1-am manat si noi.
5. Dumnealui (cutare)
Da dimineata sa sculà,
Pe ochi negri sa spalh,
www.digibuc.ro
In casele domniei-voastre,
[boieri mari.
100. Si mai indemnati, mai copii !
VII.
V'am mai urh, urh,
Dar ni-e frica c'orn inserà.
Dati-ne cate un banisor,
Sa n-e luam cate un bicisor,
105. SA batem Asti boisori,
SA mearga m al tarisor ;
Ca sed lei, paralei.
Cu gurile caseate,
Sa ne apuce dela spate.
110. Ia mai trageti, copii !
VIII.
S'a sculat jupanul,
inteo dimineata,
S'a spus jupânesii
SA faca un colac
115. Nici mare, nici mic,
Numai d'o chila si-un mertic.
Sä-1 faca in patru,
SA-i dea si lui Radu o bucata.
Dar lui Radu nu erit a man*
120. Decat cainii de a intäratà.
la mai trageti, copii !
IX.
Ca vita vie
In postul Sfintei Marie,
Cand fierbe vinul in poloboc
125. Si un curcan gras la foc.
Oho.... Oho
Barba neagra pieptanit,
La icoane anchinit,
10. La Dumnezeu sA rugh.
El la grajd ca se duceh.
Grajd de piatra descuià.
Ales murgul, ales negrul.
Ales murgul cal mai bun,
 32
15. Cal mai bun §i mai blajân.
De crtpástru mi-1
De dereg crt, mi-1 legit
eaua frumoasá o puneit.
Taftura§i, cu nästurasi,
20. Frail let, cu ghiurulet.
El in casä cä-§i mergeit
Si el iute desbräch,
Proaste haine, proaste arme.
Scumpe haine-mi imbrkit,
25. Scumpe arme incingeit,
pe cal incglecit.
Picioru in scarrt puneit
Si din buze fluerit.
Chema soimii §i. ogarii
30. Si plecând la vâniitoare,
Lásand spre ale lui tarlale,
El acolo mi-ajungeit,
De pe cal desctilicit,
Si la argati porunciit.
35. Argati din paie särià,
Cu chibritul scäpärit,
Si luleauali aprindeit.
Roatá de boi ca-mi da
Si la plug injugit
40. Si frumos cä mi-i mana,
l3razda neagra-mi riftsturna
prin brazda siimanit
G-rau mrtrunt §i arnäut,
Ce-a dat Domnul s'a fäcut.
45. Grâu mrtrunt §i cu negarä
Sá räsarit panä'n seará.
Arará joule, toate väile,
Vinerile, gurmirele.
El pe cal inctilecit
50. La Tiglina apucit
Si. otel cumpkà,
Ca sa, facri seceri mici
Pentru copilasi voinici,
Si sti, facrt seceri mari
55. Pentru secerátori tari,
S'a ltele mai märunt,ele
611 mrtnunchi de floricele
Pentru nepoti, nepotele,
tragrt mari cocona§i din
[ele.
60. Ei cu dreapta tragegt,,
Cu stânga poloc facea
www.digibuc.ro
Din poloc claie,
Din claie hodobaie,
Din hodobaie
65. Stog mare, minunat,
De mari boieri läudat.
La stogul dumnealor
Sienvätarit un card de po-
[rumbei.
Ce sä fad.? ce srt dreagä?
70. Pe porumbei srt-i izgoneascrt,
Stogul sa nu-1 priipadeascii.
Facii o srtgeatä
Toate'n apii ruginise,
Toate'n pietri nu se frânse,
75. Iar din grajd mai aduceit
Zece iepe, toate sterpe
Si de par cri le legit
Si cu biciul le mânit
grâul sit treierit.
80. Dimirlia scuturà,
Hambarele încàrcà.
Apoi ce-i mai ramâneit
Harabal el e umplek
Si la moarä cá plecit,
85. Si umpleit, nartri umpleà;
Umplea gropi, umplea
[hârtopi,
Poloboace, cu. pristoace
Si n'aveà grâului de varä
[ce-i mai face.
Ei la moará crt-mi porniit
90. Si din bice cä-mi trosnik
Si roatele scartaiit.
Iar Dochia ce frumoasrt
Auzi tocmai din casä
Scartrtitul carálor,
95. Häitul flacailor,
Rumegatul boilor.
Brttù 'n sitrt §i'n covatá
filcit nouti colkei
Viilor si mortilor
100. Si nouá plugarilor,
.Aleasá sita rara,, de mo-
[rarrt ;
Sita, deasä, de miltasä,
Si fad' un colkel
Frumu§el §i. rumenel,
105. Nici mai mare, nici mai mic,
 33

Numai d'o banità s'un mertic El la el-4mA merge&

Sä-1 puie in cuiul de sus Si. din gurti-mi cuvântà
Sg.-i fie lui Sfântu Vasile Mrti copile, fàtul mou,
[de dus, ti-am venit eu.
SA-1 puie in cuiul de jos, 130. Pe toarta paharului
110. Ca sà fie de folos. floarea raiului
Si mi-1 dà pe u§rt afar% In fundul paharului
rândul in aceastä Scrisà-i vita vinului
[searà. Din postul
Iar Dumnealui (Cutare) 135. Apoi, când orn veni noi
S'a säturat de arat La anul ori la doi,
115. Ca un mândru SA vä gAsim infloriti
El puse grapa in car Ca merii, ca perii
Si plugul dupä car In mijlocul verii.
Si acasg, cà1i mergek 140. Ca frunza vii
A lui dalbrt jupâneasrt mi-1 In postul Sântg,
[vedeà. De urat am mai urk
120. Acas6 cum ajungek Dar avem a colinclk
Puse plugul la perete Hopuri hoporate,
Si boii la iarbli verde, 145. La multi ani cu sanittate,
Pogonaci 'n sat la fete. Multi inalti,
Cei mai mici la mamaligi, Ramâneti, boieri, sängtotii!
125. Cei mai mari la fete mari.

34. Plugurelul.
Scris din gura colindeitorului I. Mälureanu. Slobozia-Conachi. Tulcea.

'Aho... Aho... Dour% râdici s'unul bagi,

Plugurelul mititel,
Ou rotitele de fier, .
Care trage, bgieti, de el.
5. Plugu§or cu §ase boi :
Ai din nainte
Cu coarnele frânte,
dela mijloc
Cu stebe de busuioc,
10. Ai dela roatii,
Cu coarnele'n
Hai mai tare cu colacul,
CA farâmil boii pragul.
Avem doi buhai
15. Cu jugul de putregaiu,
Cu protapul de mglaiu,
Uncle dai, acolo stai.
Hai mai tare cu sämânta,
Cà mi s'a uscat brrisdita.
20. Plugurrul eu trei craci,
Piisculescu, Lileraturd popular&
www.digibuc.ro
Degetele resteiele,
Mâinile tânjelile.
De urat am mai urk
25. Poi nu suntem de ici, de
[colek
Ci suntem dela Galati,
De unde is boieri bogati
Cu giubele de nuiele,
Cu papuci de coji de nuci.
30. Si nu suntem do ici, de
[colek
Suntem dela Tipirig,
Uncle mor câinii de frig,
Si fetele de cgdurà
I§i dà cu genunchele 'n
35. De urat auf mai urk
Dar n-e fricà c'om inserà
Pe la curteaDomniei-voastra,
Departe de casa noasträ
3
 34

Si avem a trace Hopuri hopotate

40. Peste-o aprt rece La multi cu slinAtate,
Si stau leii paraleii Crt-i mai buna decitt toate.
Cu gurile caseate, La anul si la multi ani
Cu limbile lasate, 50. Sit traiti, sä margariti,
Sa ne-apuce pe la spate, SA vA gasim infloriti
45. Sá famhie fetele de Sf. Va- Ca merii, ca perii
[sile nesarutate. In mijlocul verii.

35. Plugul.
Solis dupa spusa lui Ion G-. Radulescu, colindaor. Thrgovittea.

I. Stint tot cu var vrtruite,

Seara Sfântului Vasile,
Fie-va, boieri de bine,
Seara Sfântului Vasile!
De multi§or a inserat,
5. Dar noi am intArziat
Si la boieri n'am urat.
S'a fost vreme mai de mult,
Dar noi nu ne-am priceput,
Tot ca baieti am facut.
10. A fost vremea de cu searrt,
Dar noi n'am bagat de
[seamii.
Mânati mAi!
Hai!: !...
De când noi umblam
15. Si colindrtm,
Curti c'acestea nu afiam,
Aà 'nalte, minunate
Si de bun mester luerate.
Mânati, mai !
20. HAi!... Hai !...
Am mai urit, urh, urh,
Dar ni-i ca vom inserà,
Si decht vom inserà
Pe la curtile domniilor
[voastre,
25. Mai bine pe la bordeiele
[noastre.
CA curtile domniei-voastre
Cu §indrila acoperite,
Cu catranit crttranite,
30. Dar tot mai bine se 'nserrtm
Pe la bordeiele noastre.
CA-s cu baligä lipite,
Ca pusderie acoperite.
De bune de rele,
35. Noi ne odihnim in ele.
Mânati, mrti!
Hai!: Hrti!...
IV.
Am mai urh, urit, urh,
Dar ni-i ea vom inserh
40. Si nu suntem de pe acoleh,
Ci suntem dela Buda-Ve-
[che,
Unde rniorlaie mâta de
[streche
Si motocul nu-si aflA local
Si un motoc nu-si afla loc
45. Intr'un fund de boloboc.
Mânati, mad. !
Hrti!.: Hai !..
V.
Am mai, urit, urà, urh,
Ne temem c'om inserh
50. Si nu suntem de p'acoleh,
Ci din munti intuneco§i,
Inalti, prApastiosi.
SA va lasam bucuro§i.
Mânati, mai!
55. REL.' Hai!..

www.digibuc.ro
 35

SA aiba si plugarii parte.

60. Ah000... Ah000...
Seara Sfantului Vasile Opriti
Sti NI fie tot spre bine. H0000...
La multi ani cu sanatate,

36. Plugul.
Scris din gura lui I. C. Ionescu, comuna Bezdeadu. Dfimbovita

I. Rasarit-a soarele.
Maine anul sa 'noe§te, Nu e soare rasarit,
Pluguqorul sa porne§te Ci e Domnu 'mpodobit
Si incepe-a colindh Cu podoabe de argint.
Pe la case a urà. 25. Strigati,
5. *lama grea, omatul mare, Hai !... Hai !
Semne bune anul are.
Semne bune, de belpg IV.
Pentru brasda de sub plug.
Manati, mai Cate fiori sunt pe pamant
10. , Strigati, Toate sunt de ddruit:
Hai !... Hai! Numai floarea Pastelui
30. Si cu vita dealului
*eade 'n poarta Raiului
Sa se duca dintre noi. Si judeca florile,
SA se chic' ori-ce nevoi. Florile, garoafele,
SA se duct" bombonind, Ce-a fricut miroasele ?!
15. *i cu dintii clantanind 35. A dat o ploaie cu vant
Si sit' fiti tot fericiti Si le-a culcat la pamant.
Intru multi ani veseliti A dat o ploaie cu soare
Strigati, flàeài! Si le-a sculat in picioare.
Hai !.: Hai ! Strigati, flacai.
40. Hail., Hai !
20. La pu.tul cu zalele

37. Plugurrui.
Spus de I. I. Dumitrescu, citunul Ilahalaua. Dfimbovita.
Bine v'arn gasit sängto§i ! Semne bune, din belsug,
Maine anul se innoe§te, 10. Pentru brasd a de sub plug.
Dai Domnului, Doamne1) Doamne, binecuvinteaza
Plugurrul sa porne§te, Casa care o ureaza
5. Si incepe-a colindh Plugu§orul dus de noi,
Pe la case a urii. Plugu.sorul tras de boi,
Iarna grea, ornatul mare 15. Strigati ura, mai flacai.
Semne bune anvil are, Hai... Hai !
') Se repetl dupit fiecare vers.
www.digibuc.ro
 36

Si. iar hai. ! Strïgati ura, mai flaciti

De urat, am mai ura, Hai.. Hai
Dar n'e Mcá c'om insarit, Si iar hid !
20. Pe la casa domnia-voastra, 25. La anvil si la multi ani!
Departe de casa noastra,

38. Plugurrul.
Scris din gura colindatorului I. Petricioiu. Targovistea.

Doamne'n prundurile marii, Doamne, nu mi-ati cunos cut ?

[in prundurile märii ; I)
Doamne, doi, trei paltiori,
Doamne, inalti si galbiori.
Doamne, sub umbrita lor,
5. Doamne, ma-sa lui Ion,
Doamne, c'o vadra de vin,
Doamne, si cu paharelul plin
Doamne, ea ce mi-si faceit?
Doamne, pe cine'ntalnià,
10. Doamne, di ii da sa bea.
Doamne, si mi-1 intrebh,
Doamne, n'ati vazut un fiu ?
Doamne, fetisoara lui,
15. Doamne, spuma laptelui,
Doamne, perisorul lui,
Doamne, pana corbului,
Doamne, ochisorii lui,
Doamne, mura campului,
20. Doamne, musfacioara lui,
Doamne, spicul graului.
Doamne, ash-i de subtirel !
Doamne, par-catras prininel,
Doamne, ask mandru, fru-
[musel !.

39. Tasâlea.
Scrisa din cantecul lui Niculae T. Flora. Bucureqti.

Cum e'n cer si. pe pamant ? 20. Si-mi judeca pe Siva.

Manastire de argint,
C'Etsit vrut-a Domnul Sant.
Dar in dalb e manastiri
5. Si in inalte zidiri ?
Numai jeturi scoborite,
Pentru judediti white.
Iar in jeturi cine-mi sade?
Tot la sfinti, mai maruntei.
10. Dar intaiu cine mili seade ?
Seade Bunul Dumnezeu.
Langil Bunul Dumnezeu?
Seade Maica Precista.
Langa Maica Precista ?
15. Seade bátranul Craciun.
Langa brttranul Craciun?
Seade Santu Sant Vasile.
Langii Sfautu Sant Vasile ?
Seade Santu Sant Ion,
') Cuvintele cari urmeaza dupa Doarnne" se canta toate de doua ori.
Silco-leo, Vasalco-leo,
Ce-ai baut si ce-ai mâncat?
D-ai un trup asà'ngalat?
Unde-ai varat s'ai iernat ?
25. De esti grasa si frumoasa?
Siva Domnului ziceà
$i frumos ii raspundeit:
Sus la munte am iernat,
Jar si ghindá am mancat,
30. De sunt grasa si frumoasa.
Mai la vale-am scoborit,
Apa race am baut,
Alfa rece sloiu de ghiatA,
Numai bunä la'ngrasatL
35. Mai la vale-am scoborit
Inteo grádin'am sarit,
Dona, trei verze-aln stricat..
Romanica m'a aflat

www.digibuc.ro
 37
Dupa. mine s'a hat.
40. Romanii cu topoarele,
Tiganii cu baroasele,
Cobzarii cu cobzele,
Läutarii cu diblele.
Casapii cu masatele,
45. Oltenii cu palantele,
Dänciucii cu copaile,
Bucatarii cu clestele,
Flämanzii eu gurile.
Toti pe mine m'a gonit,
50. Toti pe mine m'a
Dupa ceafa m'a lovit,
M'a 'njunghiat, m'a jupuit
Frumusel -m'a impártit.
Luat-au Romanii slänina
55. Si boierii capatana.
Iar tiganul ea tiganul,
Nu stie ce e sofranul.
Luat-au Romanii slänina
40. Vasa Ica.
Scrisá dui:a cantecul lui Nicolae Dobre, zis Ciobanul. Grorgota. Dambovita.
Ce-mi, tii, Doamne pe
?!..
Silco-leo, Vasalco-leo,
Manastire de argint!...
Doamnele i Domn din
[cer2)
5. Unde-mi sta un mos batran.
El e sfantul sfant Craciun.
Cu barba la ibrisin,
Cu mustatile de fan,.
Si cu dintii de fasoli
10. In fasasele frumusele.
Fasa alhä de matasa,
Cu scutic de borangic,
Cu scufita de bumbac,
Iar in fundul scufitei
15. Este-o piatra nestimata,
Ce plätesti lumea toata.
Bucurestii jumatate,
Taligradul a treia parte.
Dupá primul rAnd se zice de doll& ori : Silco-leo Vasálco-leo".
Dupa al doilea rand se zice de douá ori: Doamnele si Domn din cer."
www.digibuc.ro
Si boierii carnea buna ;
60. Iar tiganii capatana.
De lemn de teiu mi-o parlira
Mai frumos o'mpodobira
Cu margele i cercei,
Cu salba de ghiocei,
65. Cu parale mii de lei.
La 'mnea-voastra m'a poftit
Frumos dar däruit,
Un colac de gram curat
Cat piatra morii de lat
70. Si cu galbenul deplin,
legea din batrani,
Din batrani din oam.eni buni.
La multi ani cu sanätate,
Ca-i mai bung decal toate.
75. La boieri ca dumnea-voastra
Sa ne iasä parten noastra.
La anul
Si la multi ani !
Langii el cine seade ?
20. Seade sfantul sfánt Ion,
Oe ne vine inteajutor.
Langä sfantul sfant Ion
Seade si sfantul Vasile,
Care ne vine cu bine.
25. Si-mi judeeä pe Silca :
Salco-leo, Vasalco-leo,
Ce-mi esti grasä si frumoasá
Si 'ntre ochi cam mangâ-
[ioasä?
Ce-ai patit? Si ce-ai facut ?
30. Tu pe la noi d'ai venit ?
Sus in padure-mi intrai,
ar si ghindá imi mancai.
Mai la vale ma läsai,
Apa rece ca-mi luai,
35. Apä rece sloiu de gheata,
De sub malul cu verdeata.
Jos la camp cá m'am lasat
 38

Eu in gradini am intrat C-asa-i legea din bittrani.

Doi trei pepeni am stricat. 55. Din batrani, din oameni
40. Toti crestinii ma simtirA, [buni.
Toti cu totii ma vazura, La multi aui cu sanatate,
Toti ca ma alergarli. Boieri mari ca dumnea-voas-
Tiganii cu baroasele, [tilt,
Romanii cu parale. SA ne dati, voi, plata noas-
45. MA prinsara, ma 'njunghiara, [tea :
MA, parlirrt, ma 'mpartira. Un colac de gran curat.
Romanii luarä. slanina 60. Pe fata colacului
Si tiganii capAtina. Numele galbenului.
Vazura ca sii 'nsälara. Galbinasi d'ai auriti.
50. Mai frumos ma 'mpodobira Multi ani, boieri, sa, traiti,
Cu cercei, cu diurei, SA va gäsim infloriti.
Cu salba de icosari, 65. La anul
Icosari si galbeni mari. Si la multi ani !

41. Vasâlea.
Serial dupa eanteeul colindatorului Icn I. Cojoearu, ueenie la
eismarie. Thrgoviste

Salco, Salco, Lea Vasalco, Salca din casa iesira.

Ce-ai baut de m'ai urit ?
Apa din put pärasit
Salco, Mu), Lea Vasalco,
5. Ce-ai mancat, de m'ai uitat ?
Ou de rap, 'ncondeiat.
Sus colea pe langa cer,
E un nour negru, norel ;
Dar nu-i negru de norel,
10. Ci e Nita tinerel.
P'un cal vanAt porumbel,
Cu geaua de argintel,
Cu scarile bate'n fier.
Sus colea pe langa cer
15. Sboara Nita tinerel.
Dar nu sboara pe pamant,
Ci sboara numai prin vant.
Sales. pe Nita-1 vedeit
Si din gut% mi-i vorbeit.
20. Mai Nicut,A, fa tu bine,
Vino ratline pe la mine,
Dar sä nu vii pe parnant,
Ci sa vii in sbor in Wait,
Vantul cand se scociorira,
25. Nita la poarta sosirii.
In poarta ca mi-i batura,
Calul din mana-i luara,
In grajd de piatra-I bagarA,
30. Fan cu flori ii revarsara,
AO cu vadra ii dara.
Iar pe Nita tinerel,
Tinerel si frumusel,
In cap al mesei crt-1 pusara
35. Vin cu paharul ii dad,.
In fundul paharului,
Scrisa-i floarea raiului.
Verde, verde avrämeasä,
Busuioc bAtut pe masa,
40. Rämai, Salco, sanatoasii,
Cu-ai tiii frati, cu-ai tili
[parinti
Ai lui Dumnezeu sa fiti.
De acum 'Ana 'n vecie
Mila Domnului sa fie !
45. Ce e 'n cad', sii trAeasca,
Ce e afara sti izvorasca,
SAnatate in aste case,
Boieri mari la dumnea-voa-
[stra,
La anul
50. Si la multi ani !

www.digibuc.ro
 39

Sä traiti, sä infloriti, bela Maica Precista.

*i pe noi sä ne ; 55. De cand mi s'a fapt lumea.
C'a§à este oranda SI &dip!

4. Vasälca.
Scrisa din gura colindatorului I. G-. itaduleseu. TArgovittea.

Ce mi-e'n cer §i pe ant? Tiganii cu praftoritile.

Numai jeturi de argint.
Dar in ele cine-mi §eade?
*eade Bunul Dumnezeu.
5. Ceru-i Domn §i domn din
[cer.
Langa bunul Dumnezeu
Seade Sfantul Sant Vasile
si-mi judeca pe Siva.
Salco-leo, Vasalco-leo,
10. Ce-mi eqti grasa i frumoasä,
Salco-leo, Vasalco-leo,
Si la fata mangaioasä
Eu la munte m'am suit,
In paduri am petrecut,
15. Jar qi ghinda am pascut.
Mai de vale am scoborit,
Apt"' rece mi-am baut,
Apa rece sloiu de ghiata,
Ca sä má fac mai frumoasä.
20. Intr'o curte am särit,
Doi pepeni am incoltit,
Romanii m'au vazut:
Sarira Romanii cu säcurile,
25. Ma gonira, mä sosirä,
Ma lovira, ma'mpartira.
Romanii luará slanina,
Iar tiganii capatana !
O luara §i o gätirä
30. Si frumos o'mpodobira,
Cu inele, cu märgele,
Cu cercei, cu ghiocei,
Cu salbä de papte lei.
Bunä vremea'n asti casa
35. La boieri ca dumnea-voasträ.
Cu frumos dar mä
Tot cu poli d'äia cocliti,
Cu parale din basmale,
Capatana porcului,
40. Jumatatea francului.
Un colac de gram curat,
Tocmai cat masa de lat
Si cu o vadra de vin
C'a§it a ramas din batrani,
45. Din batrani din oameni buni.
La anul
Si la multi ani !

43. Vasalca.
Scrisa din gura colindatorulni Sandn N. Patru-Serdanu. Dtimbovita.

La cea sfanta manastire, si-mi judecä Vasalca :

Naha, falnica zidire,
Seade Bunul Dumnezeu.
Mai in jos de Dumnezeu,
6. Seade Batranul Craciun.
Mai in jos de dumnealui,
Seade Sfantul Want Vasile.
Mai in jos de dumnealui,
Seade Sfantul Sant Ion.
10. Mai in jos de dumnealui,
Seade Maica Precista
Sivuto, Vasalcuto.
Ce-ai mancat, ce-ai päscut?
15. Apa de unde-ai bruit ?
De e0i grasä si frumoasii
*i la fata lipicioasit?!
Siva Domnului graià
frumos Ii raspundeä :
20. Sus la munte m'am urcat,
Prin paduri am alergat,
Jar i ghinda am mancat.

www.digibuc.ro
 40

Jos in vale-am scoborit, Läutarii eu diblele;

Din cesmeâ apA am bAut,
25. Mai frumoasti m'am frieut.
La dumnea-voastrA am venit
SA rati vedeti, sti mä priviti,
Frumps sA mà ddruiti.
Cu parale, din basmale,
30. Cu bani mari din buzunare.
lnteo grAdinä am sArit,
Mai nici un rau n'am frteut:
Ceaph verde mi-am pilseut.
Rumânica m'a
35.. SAri Românii eu berdele,
Cobzarii cu cobzele;
Oltenii eu coasele;
MA ttliarA, má 'mpArtirA.
40. Românii luarA slAnina,
Tiganii matele §i cApiltâna.
Iar iganii, când vAzurg,
Cum ert ei sr], in§elarrt,
CAptitâna mi-o luará
45. frumos má 'mpodobirA,
Pentru boieri má ghtirA.
Sknátate 'n aste case,
La boieri mari ea dumnea-
[voastrA,
SA ne dati §i partea noastrA.

44. Urare cu Sorcova.

Sorcova. Ca un fir
Veselä: 10. De trandafir.
Peste varA Tare ca piatra,
PrimiivarA, lute ca sAgeata.
5. sA 'nfloriti, Tare ea fierul,
SA mArgiiriti, Iute ea otelul!
Ca un már, 15. La anul
Ca un pAr. Si la multi ani!

In unele parti din Moldova urarea sorcovei sund

Ca merii, ea peril., SA triiiti

In mijlocul verii, Si se 'nfloriti.
Ca toamna cea bogath, La anvil
De toate imbelsugatá. Si la multi ani !

45. Colind de anul nou.

Scris din 0.ura colindaorului I. I. Cojocaru, ucenic la Trtrgovite.

Ia sculati, sculati, Yong v'a venit

Mai boieri bogati, 10. Herglielii de cai.
De voi vA uitati. Caii nechizând,
Pe gm% de vale Mânzuleti jucând.
5. Spre soare räsare, Este-o mânzulitä
Si votal vA pare Folte §i 'nfoltitA,
CA soare nu rasare. 15. Tr'aur poleitä.
Soare a rAsArit,

www.digibuc.ro
 41

Ia sculati, sculati, 55. FlAcrti chinind.

Voi boieri bogafi,
De voi vA Ia sculati, sculati,
CA vouä vA vine Voi boieri bogati,
20. Tot cirezi de vaci De voi vA uitati:
Vacile sbierAnd. CA vouri va vine
Este-o vitelusA 60. Tot mascuri hrAniti,
Folte §1 'nfolitä, Cu coltii iesiti,
Tr'aur poleitA. Iesiti, presuciti,
'Tr'aur poleiti.
25. Ia sculati, sculati" Mi-este-o purcelusa
Voi boieri bogati, 65. Folte si 'nfoltitA
De voi vA, uitati, 'Tr'aur poleitä.
CA vourt vA vine,
Tot turme de oi. Ia sculati, sculati,
30. Oi le sbierAnd, Voi boieri bogati,
Berbecii sburdAnd, De voi
Mielu§ei jucAnd. 70. Ca vouA TA vine
Berbecei Mi, Murgu 'mpodobit,
DA. YE bucrtläi, Cu sea de argint,
35. Cu cornite 'nvolte, Cu tolul rotat,
Invoalte, prescite, Ciucuri de bumbac,
Tr'aur poleite. 75. Ciucuri de mAtase,
Este o mielusicA. Impletiti in sease.
Mthidr, frurnusicA, Cu coada. 'nnodatA
40. Folte si 'nfoltità, Tot aur suflatrt.
Tr'aur poleitA. de-mi gait
80. Si de impodobit,
Ia sculati, sculati, InfrAnat, instrunat,
Voi boieri bogati, Bun de incAlecat,
De voi vA uitati, Si bun de mAnat.
45. CA vouA vA vine, SAnAtate 'n aste case,
De din jos de mare, 85. Boieri mari ca dumnea-voa-
Tot call cu sare. [strA.
De din jos de Olt, Ce e 'n cash' sA trAeascA,
Tot cart', cu orz. Ce e afarA sä izvorascrt.
50. De din jos de pArAu, Cu voi Dumnezeu srt fie,
Tot carit cu. grAu. D'acuma pAnA in vecie.
Cara scartAind, 90. La anul
Boii in jug trAgAnd, Si la multi ani!
CArriusi mAnAnd,

4(. Colind de fereastr A.

Scris din gura colindatoruhui Nicolae Stoica. Marcesti, Diunbovita.
Astii searA ce-a 'nserat, Ain plecat la colindat.
Doi, cAntä, doi cAntarri, 5. Pe cea curte am intrat,
Doi legi in leglinare
1) Aceste cloud, versuri se ctult4 dupa fiece ver.
www.digibuc.ro
 42
Unde-s case mari si nalte
Mari inalte, minunate.
Cu strobol, mai de departe,
Cu strobol de siminoc
10. Si cu usi de busuioc.
Pe poteca
Ce duce la asta casä,
Mg 'ntâlnii cu Dumnezeu.
Frumusel mi-e 'mbracittel
15. Cu vesmânt mohorit,
Cu vesmânt pang 'n pá-
[mânt.
In faftt, el cit-mi aveit.
Soarele cu caldura;
Iar in spate purtit,
2. Purth, luna cu lumina ;
Iar in cei doi umerei,
47: (Jolind de fereastrit
Scris din gura colindatorului Nica Lazar, hamal. Tulcea.
Irodia Doamne
De nu se iubire 1)
De mari se luarii.
Ei sit 'mpricinarti.
5. Pricea lor ce-a fost?
Pent'un spic de grâu.
G-râul mi-a 'ncoltit.
El mi-a rilsärit,
El mi-s'a facut
10. Negru porumbas,.
Sus mi-s'a 'nältat,
Sus la nouras.
Jos cit s'a läsat,
Jos la vài adânci,
15. Unde miru-mi curge.
Mir §i trandafir
Si cu calomfir.
In mir cine sá scaldit?
De-a sefildat sit scaldit
20. Bunul Dumnezeu.
Mai de-a rând cu el,
Mir §i trandafir
Verde rosmalin,
De-a scaldat, sit scaldä,
25. Ion, sfânt Ion,
') Aceste doua versuri se canta fiecare de dolt& ori dupa fiecare vers.
www.digibuc.ro
Aveit doi luceferi.
Mai aveh in mitina dreaptä,
Un toiag de judecatil,
25. Sa-mi judece pämântul,
Pfimântul cut florae
Si cerul cu stelele.
Câte flori sunt pe pitmânt,
Toate merg la jurtimânt,
30. Numai floarea soarelui
cu spicul grâului
poarta Raiului
si-mi judecii florile
Ce-au filcut miroasele.
35. Busuioc bätut pe masä,
Gazdä, ràmài sänittoasä.
La anul
Si la multi ani!
Na§ul lui Dumnezeu.
Mai de-a rând cu ei,
Mir si trandafir,
Verde rosmalin,
30. In mir cine sá scaldä?
De-a sciildat sit scaldtt,
Cräciun sfânt Cráciun,
Cräciun, mo§ bätritin.
Mai de-a rand cu ei,
35. Mir §i trandafir,
Verde calomfir,
In mir cine sá scaldtt?
De-a sciadat sá scaldá
Maica Domnului.
40. Mai de-a rând cu ei?
Mir si trandafir,
Verde rosmalin,
In mir cine sá scaldä?
Domnul castor curti,
45. Cn-ai lui mândri feti,
Feti §i logofeti,
Cu-a lui jupáneastt.
Aidi, omule, acasfi,
CA nouà ne vin
50. Juni colindittori.
 43

Lasa ei sá vie, 5i-o vadrä de vin.

Plata lor sa §tie. 55. Bani din buzunar,
Un colac de grâu Galbeni, ico§ari.

48. Coliml de famine.

Scris dup spusa domnului Ancu Ion Traian. Teleorman.

Ale cui sunt, Doamne, ace- colac de grâu curat.

[ste case
0 Ler mu da,
Ler oi Doamne 1)
Aà 'nalte, minunate,
5. Cu laturi de fier legate,
Cu portile ferecate,
Cu strasini de siminoc,
Cu stâlpii de busuioc,
Cu ferestrele de sticla.
10. Inimioara mi-o despicil ?!
Dar in poartä cine-mi §eade ?
$eade -bun jupân (Cutare)
Sta in poartii rezemat,
Pe toiagu-i ferecat.
15. De scumpe arme 'nciircat.
Dar dumnealui ce-mi filceit?
Ciità 'n jos si cátà in sus,
Ciità asupra caselor
Pe luciu olanelor.
20. Vede casa intabitä
De porumbei coperia.
El, din gurii, ce-mi ziceit
Scumpii sotioara m6a,
Nu §edeà, de te uità:
25. Intril 'n casá, intinde masit,
Peste masä gram revarsa,
Sub colac vadra de vin
$i cu galbenul deplin ;
30. C'asà-i legea din bEitrâni,
Din bittrâni, din oameni
[buni.
Ai porumbei te-or
De sus, jos cà s'or lash,
In casa cà mi-or infra,
35. Grau§or c'or adunit,
Apa veseli or gustit
5'or sburit §i mi-or cânth
Sus mai sus crt s'or urcit.
Bach mi-or fi ingerasi,
40. S'or ascunde 'n noura§.
Sus mai sus ca s'or duceit,
La Dumnezen s'or rugit.
Iar d'or fi colindätori,
Ei in casa mi-or intrà,
45. Mi-or cântit, mi-or colindà,
Colacul crt §'or
Veseli vinul or gustà,
Frumos cá s'or ospätit,
legea cre§tineascä.
50. Dominil sà và fericeascrt.
La anul
$i la multi ani!

49. Colind de Brirbat.

Scris din gura colindltorului Enache Istrate. Tandarei, Ialomita.

mâinile, Taci, orn bun, nu-ti da

Mâinile §i bratele ['mputare
Tot cernând §i framântând, Càciîn raiu tevoiu chemkre).
La pitpu§i dalbe impletind, Raiul descuiat,
5. Pe la fini tot dttruind.. 10. Descuiat §i desfiiimat,
Gräi Bunul Dumnezeu Numai mese mari intinse
') Aceste doua versuri se repeta dupa, fiecare vers.

www.digibuc.ro

Cu dalbe Mclii aprinse.
Jur pre jur tot mese 'n-
[tinse.
Dar la mash cine-mi §eade?
15. 5eade Mircea, ce] domn bun.
Cal Domn §i cel bäträn bun
Si cu domnul (CutäritA)
Si cu dalba-i coconitA.
0-räi cucoana dumnealui :
20. Ce §ezi, domnule, längA
[mine ?
De nu mergi In alte täri?
In alte täri, in Tarigrad ;
SA ne cati d'o slugulitA
Slugulitä dreaptrt,
25. Dreaptii si 'nteleaptA.
S'o trimiti din alte tAri,
SA ne cate de trei mesteri,
Sä ne &CA d'o cetate.
SA n'o facA, cum sA face,
30. SA o facA cu trei turnuri.
Turnuletul cal d'intAi,
50. Colind de boieti mari.
Spus de Istrate Enache. Tandärei, Ialoì ita.
Icea, Doamne, 'n ceste curti
*i, Doamne, 'n ceste dom-
[nii,
Cestor dalbe visterii,
Sunt, Doamne, tot mese
Ditinse,
5. Mese 'ntinse, Mai da-
[prinse ;
Iar, Doamne, la cap de masA
Mi-este un leagän de fir
[galb en.
Dar pe leagän, cine-mi
Neade ?
Seade-§i Bunul Dumnezeu ;
10. Mai de-a rAnd cu Dumne-
[zeu. ?
5eade §i BAtrAnul Cräciun.
Mai de-a rAnd cu dumnea-
por ?
*ade Ion Sant Ion.
www.digibuc.ro
44
SA ne §eazà slugerele,
Turnuletul cal d'al doilea,
Sä ne seazA dal bi cocona§i.
35. TurnuIetul cal d'al treilea,
SA nu-1 facA, cum se face,
SA ni-1 facA cu pridoate,
SA ne-asternem la covoare,
SA ne fie mai räcoare.
40. §edem, sä. judecam.
SA &Am dreptii la dreptate
*i strAmbii la strambAtate.
Domnul (Cutare)
El sA-mi fie sAnlitos,
45. Mai cu taicä, mai cu maicA,
Mai cu frati, mai au cum-
[nati,
Cu feciori §i cu surori.
Sänätate 'n ceste case
*i 'n altele cu bucurie.
50. Bucurie Dumneavoastra.
La anul
*i la multi ani !...
Mai de-a rAnd en Sant
[Ion ?
15. Seade sfintii toti de-a
[rAndul.
Mai de-a rAnd cu sfintii
[toti ?
*eade-§i icea cest domn
[bun.
Cest boier, boier [Cutare].
Dar nu-mi §eade, cum se
Neade.
20. *i-mi scrie si-mi socote§te
La läscAi moldoveneste,
Tot pe taler, frantuzeste.
Gräi §i coconita lui
Ce stai, .Doamne, to
[gitude§ti
25. De-mi slove§ti, de-mi so-
[cote§ti
Tot lAscrti moldovene§ti
 45

Pe talere frantuze§ti? CA vouä, boieri, vä vine

Gräi icea acest boier!
Catä-ti, doamnä, treaba
[ta,
30. ca §i eu imi-oiu ctità
'Tot de trebu§oara mea.
C'astä, varit ce-a trecut,
Nici un lucru n'am d-avut,
Tot am scris §i-am socotit,
35. La niiframi grele am cusut,
La näfrilmi grele de fir,
Ca sa §terg guriti de vin.
Astä searii-i searä mare,
Searä mare a lui Ajun,
40. Maine-i ziva lui Cräciun.
Noaptea pe la chntätori,
Jur prejur colindiltori.
Mai frumos or colinda,
45. Mai frumos se vor cântà,
Mai frumos cä i-oti pláti,
Mai frumos i-oti därui :
C'un colac de grâu curat,
Pe colac, vadra de vin,
50. C'a§it-i legea din bätrâni.
Din bátrâni, din oameni
[buni.
La anul
Si la multi ani !

51. Co liud de negustor.

Spus de colinclatorul Istrate Enache. Tandarei, Ialomita.
Jcea 'n caste curti 30. Neagrá §i. smolitä,
Si 'n ceaste domnii De valuri bätutä,
Cestor vistierii De maluri tritutitä.
Ritsáritu-mi-a, Intr'insa cine-mi vine?
5. Si crescutu-mi-a Greci negutatori,
D-nn rosin cillin, 35. Voinici ciilátori,
D'al verCle, d'al bun. Trece §i-mi petrece,
Sus e frunzg, doasä, Sat la vad nu-mi face,
Jos e umbrii. groasá. Nici la vädurele ;
10. Jos la rädäcing, C'are märfuri grele :
La dalbil tulpiná, 40. Tot fir ibri§im
Mi-este asezat Si postav d'el bun,
Un pat incheiat, Tocuri de bumbac,
Cu scânduri de brad, Ca sä-i fiu pe plac.
15. astálniti de fag. Ei cli nemeriâ
In pat ce-i a§ternut ? 45. Ici la cost domn bun
Pilatä várgatä, (Cutare) jupân.
Si-o pernä picatä. Cil aseará mi-a sosit,
Peste celelalte ? Vezi din Bucure§ti,
20. Covor de mätase. Cu carti vämäse§ti.
In pat '2,ine-mi doarme? 60. De 1-oti de§teptit,
Icea, cest domn bun Prea grea yam' or luit.
(Gutare) jupân, Vamii färá seamä.
Cam pe bratul lui, Fir §i ibrisin
25. Coase-§i doamna lui. Postävior d'el bun.
Coase-mi, chindese§te, 55. Tocuri de bumbac,
Pe mare-mi prive§te, Ca sd-i fiu pe plac.
Departe-mi záreste La anvil
Neagra coräbioarii, Si la multi ani!

www.digibuc.ro
 46

52. Co lind de natl.

Scrisa dupg, Enache Istrate, colindittor. Tandarei,

Intreabia, intreaba, lbomnicti pe (cutare)

Mari boieri intreabrt,
Si 'ntreabti pe (Cutare):
Ce ti-i calul d'asudat,
5. D'asudat, prin apa ai dat? 35. De trei zdle pe trei cai.
Ori mi-ai gonit,
Ori mi-ai fugit ?
Nici n'stm gonit,
Nici n'am fugit.
10. La vânat crt mi-am plecat :
La vânat, peste Bârlad, 40. Ca el mi-ari o naframa,
Citalium mi-a scornit,
Din crângal Silistruhti,
Ranh 'n malul Oltului.
15. Radii cita cam pe vad,
Eu &Midi din sus de vad.
Cu cita m'alaturai
In subtioara mi-o
Pe mal negru o-aruncai,
20. Ingenunchi d'o 'ngenun-
[chiai.
DAdui sânge câmpului,
IarA pielea târgului,
Tabacari s'o tAbAceasca,
Parale dobândeasca.
25. Pitru-1 dadui la traistari,
Srt facA trAisti la magari.
Maica prunca ce-o iubeste,
Ea pe dansu pArttse§te.
Ia nu-1 credeti, boieri
[mari.
30. El mi-l.dor o ibomnica.
Si mi-e cam cu departare
Rana acolo-mi sa duce,
El mi-o face de trei zile,
Unul vine, altul sá duce,
Altul la dânsa brodeazA.
Ia nu-1 credeti, boieri
[mari,
Si-1 crttati in buzunar ;
Si nriframa-i dela dânsa.
Ea:de mult ce 1-a 'ndrAgit
Si nAframa i-a dAruit.
Ia nu-I credeti, boieri
[mari,
45. Si-1 cAtati in jiletcel
CA mi-ati gAsi d'un mel.
Ast inel la rost schimbat
El dela ea I-a luat.
Ia nu-I credeti, bioeri
[mari,
50. Si mi-1 atati in i§lecel;
CA mi-ati gasi d'o cunung,
cununa-i dela dfinsa.
Cununa-se el cu dânsa,
Cu dänsa, cu domnia-sa.
55. Busuioc batut pe masA,
G-azda ramai saniitoastt.
La multi ani
Cu sanatate !

53. Colind de tineri.

Dupa cântecul jui Enache Istrate. Tândarei, Ialomita.

Icea'n ceaste curti, De Doamna crescuti,

Si'n ceaste domnii, De domni rasaditi.
Cestor visterii, Sus li-e frunza deasä,
Crescut-am, nAscut-am, 10. Jos li-e umbra groasä.
5. Doi meri infloriti, .Tos la 11dr-icing,
Mândri-si potrivitd. La dalbrt tulpina,

www.digibuc.ro
 47

Dantul de boieri. Rupe-§i cate-un mar.

Dantul cine-1 trage? 40. Sus, marul svarle§te,
15. Icea, cest domn bun, In palme-1 spijinWe
(Cutare) jupan. Si sa ferice§te
Cu toiagu'n dreapta, Din gurä-mi graie0e :
Cu nästrapa 'n stanga. Ferice-§i de mine
Sus toiag svarlelte, 45. Si de-ai mei parinti.
20. In palme-1 sprijineste Zile ce-am nascut,
Si sä ferice§te, Parte ce-am avut,
Din gura-mi gräie§to : De taica, de maicä,
Fericili de mine De domn tinerel,
Si d'ai mei parinti, 50. Mandru frumu§el.
25. Parte ce-am avut, Mai frumos ma poarta !
Zile ce-am nascut, Ma poarta cu rochita,
Parte ce-am de-avut, Cu rochita 'n dalba,
De tad* de maicti, Dalbä de batista,
De doamna frumoasa. 55. Ca sa-ti fiu pe cinste.
30. Mu lt e mangaioasa. Nasturei cutati,
Mai frumos ma poarta, Pe piept ravarsati,
Cu camasa 'ndalba, Paftale cu zale,
Da lbil de bumbac Läsate pe pale.
Ca sa-i fin pe plac. 60. Paftale cu bolduri,
35. Sus la \III de meri, Läsate pe §olduri.
Prin dalbele flori La anul
Toarce-§i doamna lui, Si la multi ani !
Toarceli cate-un fir.

54. Urare de anul nou.

Cate cuie sus pe casii, Atatea parale 'n punga!
Atatia copii la masa! La anul
Cate paie 'n ogor, Si la multi ani!
Atatea vite in obor! La multi ani cu sanatate,
5. Cat nisip este pe luncä, 10. Ca-i mai bunà decat toate.
55. Colind de natl.
Scris dupa cAntecul colindatorului Istrate Enache. Tandarei, Ialomita.
Din vad in vadul Bräi lii Cu bici galben despletit.
Märului cu flori indalbe 1) Seade 'n apa panten sapa
Para 'n schela Dunarii, 10. Si 'n noroiu Oat 'n cotoiu.
Sta (Cutare) tanär calare, Calul mi-este alb de spume,
5. P'un cal vanät, vedrios, Dar irni este gras la vine.
Cu tolul cu tortolei, Stä'n srlita, rezemat
Cu fraul cu Vintipare, Si in paloq rangälat
') Se repeta dupa fiecare vers.

www.digibuc.ro

15. Si sii bate cu Turcii,
Cu Turcii si cu Frângii,
Cu Turcii de pe uscat,
Cu Frângii pe Mama
[Neagrâ,
sa-i dea Turcii vadurile
20. Si Frângii corniile.
Se certarä, le luarii,
D'aia parte le trecurit
D'aia parte Ierbilnas,
Ierbäna§ tot oameni gra§i,
25. De când lumea nu-s pradati.
Dar impäratul cest domn
[bun,
De trei zile tara-mi pradä,
De trei zile pe trei pleanuri:
Intâiul plean ce pleau va fi?
30. Tot junei d'ei tinerii,
De le râde mustata,
Mu lt 1-e dragg, viatal..
Dar in pleanul cel d'al
[doilea?
56. Colind de Want.
Seris dupe canteen]. lui Istrate Enache. Tindkei, Ialomita.
Ce sboarà pe längä. ceruri ?
Sboarä un stol de porumbei,
Dar nu-i stol de porumbei,
Ci e stol de boieri mari.
5. Cam inaintea stolului,
Trece (Cutare) Omar &glare
P'un cal galben, alb de
spumá.
Cal bun sare si-mi räsare,
Cal bun sare'n amp pârlit,
10. Câmp pârlit mi-a odräzlit,
Mari boieri cai s'a päscut.
Care acuma-mi paqteä,
Tot lui (Cutare) ii multamiit,
Si de-acolea incalech.
15. Cal bun sare §i-mi räsare,
Cal bun sare'n crâng uscat,
Crâng uscat, frunza i-a dat.
Mari boieri cai §'a umbrit.
www.digibuc.ro
48
Tet negele tinerele.
35. De-abiä is prinse la horà,
Cu galbeni märunti pe cap,
Uncle le vezi, mori de drag.
Dar in pleanul cel d'al tre-
[ilea ?
Fi-vor plean de nevestele,
40. Nevestele tinerele.
Neveste de câte-un prune.
Logodite de toamna,
Märitate de iarna.
Mai la urmA cine-mi vine ?
45. Vine junei §uerând.
Dar pe urma tuturor ?
Vine-o dalbä rusculità,
Dalbäneata la pielitil,
Gälbioarâ la cosiitä.
50. Iar (Cutare) frit frumos,
El sä-mi fie sanaos. .
Si cu taicá §i cu. maica,
Si cu frati §i cu surori,
Stinätate tuturor !
Lui (Cutare) i-a multumit.
20. Care acuma sti umbreit,
De colea incalecit.
Cal bun sare'n piatrii seacit,
Piateà seacä'n patru crapá
Si-mi iese izvor de apä.
25. Mari boieri caili adapit,
Care acum i§i adripâ,
Tot lui (Cutare) ii. multilmili.
Si de-acolea incâlech.
Cal bun sare pod d'aramä,
30. Zärnioara §i hautu,
Se duceit §i se duceit
La maicuta (Curäruia).
Dalba maicuta lui (Cutare),
Ea de veste le prindek
35. Inainte le ie§ik
C'un colac de grâu curat,
Pe colac vadra de vin.
 49

Din colac parte le fac. Busuioc verde pe masa,

Din vin bun la masrt 45. Rrtmâi, gazdá, sänátoasa,
'nchin. CA plecrtm la altä casä,
40. Multumim lui Dumnezeu Ca e noaptea intunecoasá
Si de bine si de AU.' 5i poteca lunecoasá.
Vzui fiu din trupul meu, La anul
Shijind mari boieri la el. 50. 5i la multi ani!
57. Colind de bitiat.
Scris din gura colindatorului T. En ache. TAndarei, Ialomita.

Ostrovel de mare, (Cutare) jupan,

Spre soare räsare, Mi-are d'un cocoa,
Pe gurtt de vale, Mari boieri mi-1 cere:
Crescutu-mi-a, 30. Dà mi-1, taicrt,
5. Näscutu-mi-a TaicA-srai ni-1 da,
D'un rosiu Maia-sa nu vrea ;
D'un verde d'el bun. CA e mic, micsor
Sus e frunza deasä, 5i nu va fi de domn.
Jos e umbra groasä. 35. Mari boieri mi-1 cere:
10. Jos la rädäcinä, Dä ni-1, taicrt,
La dalbrt tulpiná, La mesa se asezh
Osti mi-a tábarit, 5i 196., si mânch
Osti moldovenesti, 5i srt
Multe-s muntenesti. 40. Pahar inchinit
15. Multi ani, doamne stripän, Din gurti
Stäpân mare si bun, Cal bun ancalice,
Osti srt staphnesti, Pe poartá iasä,
In tart+, sa-mi domnesti. Osti stt-mi
Mari boieri graiit 45. Lefi imparteascrt,
V. Si cum ei grra, Lefi la lefegii,
Inclatá-mi La ostasi d'ei buni.
Tot din sat in sat (Cutare) voinicel
5i din vad in vad. Fie-mi srmatosel,
Ici cá-mi ajungeà, 50. Cu frati, cu pärinti,
25. Ici nemerià, Ajungrt-1 voie bung
Ici la cest domn bun Cu toti dimpreunä!
58. Colind de Mao.
Scris din gura colindatorului Nica Lazar, hamal. Tulcea.
La tulpinä, la doi uteri, Facrt-si mere in toate vere;
Vale rom §i flori de mar 1) Cum le face, nu le coace.
Doi meri nalti si minunati, Dar de ce nu mi-le coace?
De tulping depärtati, Tot din pirea dolfnlui. .

5. De värfuri apropieati. 10. Dolf de mare s'a'nvrttat

1) Se repetA dupt fiecare vers.
Päsculescu, Literatur4 populard. 4

www.digibuc.ro
 50

Si merele le-a mâncat. Dolf de mare i-a vorbit

De uncle (Critare) mi-auzit, Si ash il a gräit
Arcali in taná q'a luat. Stái, (Catare), fát h.-limos,
Arcu'n mânä sägeatii 25. Nu da, nu mil stigeth
15. Si la meri crt mi-a pornit. Cä noi suntem noug, frati,
Nici prea malt n'a zhbovit, Nona frati sor' mai micä.
Do lf de mare mi-a sosit. Sor'mai micä, cum o
Sare'n sus, sare'n pämânt, [chiamä?
Sare'n sus la mere duki. BO. Tot Anica, fatá mare.
20. De -Linde (Catare) mi-1 A lui fie, in brat'o tie.
[zura, C'o mänä de busuic,
Intinsä areal sä-1 loveascii, SR le dea Doman.' noroc!
Si sägeata sà-1 sagete.
59. Colimdul lui Ovidiu.
Scris dupa Gheorghe I. Nadrog. Agighiol, Tulcea.
Duminecä de dimineatà, Tamil lui cá i-l-a dat,
Cam pe roattä, cam pe ceatä, 25. Si el malt s'a bucurat.
Jidovii s'att spaimântat, Punta el a 1-a luat,
Pradä'n tard mi-au plecat. Dupli jâclovi a plecat.
5. Dar ce pradä mi-a prädat ? De departe i-a fulgerat.
Nana Luna, Soarele, d'aproape i-a tunat,
Si cheile raiului. 30. Jâdovii s'au sumecat,
Raiul mi-s'a 'ntunecat, Prada jos mi-a lepädat.
.Iadul mi-s'a luminat. Iar framos de Ovidiu,
10. Dumnezeu mi-s'a 'ntristat, Prada 'n poará mi-a luat,
Scam mi-a'nältat, Prada 'n raiu mi-a aruncat.
Peste lame s'a aitat, 35. Raial mi s'a luminat,
Dar in lame ce-a afiat ? Iadul mi s'a 'ntunecat.
Tot voinicul de Ovidiu. Dumnezeu s'a bucurat,
15. De dimineatri s'a sculat, Scarä d'alhä a 'nältat,
Pe ochi negri s'a Peste lume s'a uitat.
La icoane s'a 'nehinat, 40. Väza raiul luminos
Lui Dumnezeu s'a rugat. Si iadul intunecos.
El din gar' a ctivântat Asta gazda lui Hristos
20. DA-mi,Doamne,puterea ta. Sfi và läsám
Dumnezeu ii raspundeit: La anal
Eu puterea nu ti-oiu da, 45. Si la multi ani!
Numai tunul §i fulgerul.
60. Colind de 11 geAu.
Seris din spusa colindatorului Nica Lazar, hamal la Tulcea.
De-a litturia cestui sat, De boieri si de cocoane;
Lernlui DomnulaP)
stobon s'au adunat,
(5. Par mai malt de fete mari.
Si jucarä ce-ini picard,
') Se repeta dupa fiecare vers.

www.digibuc.ro
 51
Nici trei roate nu 'ncheiara,
Se uitara earn la vale,
Cam la vale, pe sub soare,
10. Si-mi vazil d'un paunas,
D'un palm cu coada ver de.
Nu-i paun cu coada verde,
Si-i Costica, fat frumos,
Pun cal negru mângaios,
15. Pintenog de trei picioare,
Fugator in goana mare.
Vânt cu batista-mi faceit,
Si la maica-sa-mi veneit.
Leaga calul de coleà,
20. De col* de cea smiceà.
Si smiceaua de mar dulce,
Murgul tau nu s'o mai duce.
Iar murgutu-mi nechizà,
Si din gura imi
25. Stäpane, stapan al raeu,
Frate, pentru Dumnezeu,
M'ai uitat aici legat,
61. Colind de ftleiin.
Scris din gura colinciAtorului Enache Istrate. Tandárei,
Dar (Cutare) al nostru
[frate,
Mai bun cal ce-si hraneste.
Ce-sihrAneste, nit-1 vesteste.
Fuse Joi d'o sArbatoare,
5. Scoase cai la jucatoare.
Jucit Joia i SAmbata,
PAna'n Sfânta Duminica.
Când fu soare in de searA,
Când fuse la 'napoiat,
10. Pe uncle calare a dat
Calu frAu'n colt a luat,
Sub negri mutrti s'a bagat,
Negri munti i vAi adânci,
Vai adânci, isvoare reci!
15. Chid acolo mi-ajungegt,
Dupa cal descii]ecit,
Caluselu-1 priponek
Cu far* de acioaie,
Si cu sfoara de matase
20. Impletita 'n vite 'u ease-
Ibânci dalbe d'asterneh,
Seaua capatAiu puneit.
www.digibuc.ro
Nebant si nemancat,
Par'c'as fi un vinovat !
30. Iar stApanu sta, ziceit :
Rabda, murgule, i taei,
Cum rabda junelu'n sat
Ne'nsurat, necununat.
Eu daca m'oiu insurit,
35. Drumul tie ti-l-oiu da
Pe coasta costeiului,
Pe floarea ghizdeiului,
tu-oiu paste ce-oiu cu-
[noaste
Si-oiu bea apa strecurata,
40. StrecuratA prin galeata,
Prin galeata de sub piatra.
Busuioc verde pe masa,
Gazda, ramâi sanatoasa
Cu-ai tad frati,
45. Cu ai fai surori
Si cu noi colindatori !
Prinde i parinti de-1 cath.
CatA-1 parinti tot prin munti,
25. Tot prin munti, prin vai a-
[d Anci.
Cata-1 ziva si noapteà.
A-1 aflit nu mi-1 puteit.
Lticramioase mi-1 lasase,
Prinde-si matusii d'al oath.
30. Cata-lmatusi prin brandusi.
ziva i noapteit
Si nu poate a-1 Oh.
Lacrämioase mi-1 lasase.
Prinde-si frati de a-1 &ail.
35. CatA-1 frati numai prin brazi.
noapte catä-1 zi,
Si nu mi-1 poate gAsi.
L'Acramioase mi-1 lasase.
Prinde-si surori a-1 cauth.
40. Cata-1 surori nuraai prin
[flori.
CatA-1 noapte, cata-1 zi.
Si nu mi.-1 poate gasi.
tAcramioase mi-1 lasase.
 62

62. Colind de bâiat.

Din gura lui Enache Istrate. Tándarei, Ia

Din celiar de Dunare Croitor, croieste-mi coleam,

Grele osti purcesc.
Dar ele pe unde-mi yin ?
Pe la maicuta lui (Cutare).
5. Ea de veste le prindea
Si'nainte le iesia,
Cu'n colac de grau curat,
Pe colac vadra de vin.
Din colac parte le fac,
10. Din vin mese aliewa.
Din gura imi graià :
Lasa-mi osti incet
Si sa-mi mearga drept
Pang, pe (Cutare) 1-o Oa,
15. Ca-i gata ca i un gatit,
Cà i-am croit d'un vesmant
D'un vesmant pana'n pa-
[mant.
Zugravi, zugraveste-mi co-
[learn.
20. Inteamandoi umeri
Scris-am doi Inceferi.
Cam in piept si cam in spate
Scris-am marea inviforata,
5i'n cele notia vadurele,
25. Slujesc mari boieri la ele.
Si 1-asteapta ca sii'mprice,
Ca stemprice sa-mi ridice.
Sfir d'el mare, sfir d'el mic,
stie d'a sfredelusi,
30. Lefile d'a imparti.
Lefile la lefegii,
Tot pe la ostasi d'ai lui.

63. Colind de fliticilu.

Scris din gura lui Gheorghe Cotofanä, de 92 ani. Foclani.
La poarta la Sitefan
Leroi Domnului 1)
Und e-mi stau boieri la vorba,
Dar vorba de cine-mi este?
5. De Ionicä, fat frumos.
Dimineata sft sculara,
Pe ochi negri sá spalara,
Barba blonda-si pieptanara,
La icoane sá 'nehinara,
10. Pe fereastra apoi catara.
Scoase cheia grajdului
64. Colind de
Scris dupb. Enache Istrate. TAndArei, Ialomita
Sus in varful muntelui,
In poalele moliftului,
E un ram repede
Parau repede,
5. Repezit i zästanit,
Drum la Chizel mi-a facut.
') Se repeta dupi fiecare vers.
alese d'un armäsar.
pe el incalecara,
La vanatoare-mi plecara,
15. SA vaneze-o caprioara.
Caprioara n'a vanat
Si el singur s'a 'mpuscat.
Busuio6 britut pe masa
Dela usrt pana'n casa,
20. Numai valuri de matasa,
Va las, gazdä, siinatoasa
La mijloc dela Chizel
Creste-un fir de bobocel.
La creangii de bobocel,
10. Mi-este-un leagan de fir
galben.
Dar pe leagän cine-mi seade?

www.digibuc.ro
 53

Seade (Cutare) ne- 25. Te rog numai pentru mine

[gri.
Dar nu seade cum sa seade;
Si-mi coase si-mi chinde-
[seste.
15. Tot cosând si chindesând,
Ochisori negri d'aruncand
Pe marne dela Chizil,
Zari tinerel,
Cu saiaua 'nfipta'n bran,
20. Cu murguletul de frau.
El venise, cat venise,
La (Cutare) se oprise
Si din gura imi graise :
(Cutare), fá atâta bine,
Colind de tineri.
Scrisä din gura lui Enache Istrate. Tandarei.
lcea, Doamne, cestor curti,
Castor curti, cestor domnii,
Cestor dalbe vistierii,
Crescutu-mi-a 'nascutu-mi-a
5. Doi merisori
Sus li-i frunza deasa,
Jos li-i umbra groasa.
Jos la radaeina,
La dalba tulpina,
10. Mi-este asezat
17n pat mare 'ncheiat
Cu seanduri de brad, -
Dastalniti de fag.
In pat ce-i asternut ?
15. Pilota vargata,
Perina cusuta.
Peste celelalte
Covor de matase.
In pat cine miii doarme ?
20. Icea cest domn bun,
(Cutare) jupân.
Cam pe bratul lui
Doarme doamna lui.
Imi dormise, cat dormise,
66. Colind de fatA mare.
Scris din spusa lui Istrate Enache. TAndarei,
Din prundul Negre,
Si ma trece i pe mine,
Si m trece ran ga tine.
(Cutare)-mi privi
S'asit Ii grai :
30. Nu pot minel,
Sa-mi trec de fel,
Ca sunt cap de lei batuti,
Urechiuse de rubletuti,
Degetele de inele.
35. Voinicel fácù,
/Ica ce putit,
Drept la ea trecù.
Malt le seade bine
Ca doi brazi inteo tulpina.
25. Doamna din somn sit po-
[meni
Si din gura imi grai:
Scoali, doamne, oiu fi
[dormit,
ci mi-a nins, mi-a viforat.
El din somn sà pomenek,
30. Catre doamna-mi cuvântà.
Si graind asa-mi zicea :
Aoleo, Doamna, proas-
[ta-mi esti,
Proasta-mi esti, ori te pre-
[faci,
Ca n'a nins, n'a viforit.
35. Vânt de vara mi-a batut,
Flori de màr s'a scuturat
Si pe noi s'a asezat,
Peste noi, peste-amândoi.
Culcii-te,doamna, sa dormim,
40. SA dormim, s odihnim,
Pâná soare a rasarl,
Fetele a rumeni.
La anul
Si la multi ani !
Paste negrul cal mai bun,
I

Paste un galben jugastru, 5. Cel cu coama vifirita

I

Langa galbenul jugastru, Si ca coada biciu facuta.

www.digibuc.ro
 54
Striga (Cutare) In gura mare:
Cine-n lume s'a
S'a aflà, s'adevara,
10. Sa'nvete negrul calare,
Far' de frail, far' de ibânci,
Far' de nimicuta 'n gura.
Niminea nu sit d'aflit,
Nici nu sa adevarit,
15. De cat (Cutare) al nostru
[frate.
El p'acolo sá duce*
Cheile 'n rating lua,
In grajd de piatra, crt intra.
Lese-si murgul, lese-si ne-
[grul,
67. Coliruhrl de fata mare.
Spus de colindAtorul Enach Istrate. Tändärei,
Intreaba, intreaba,
Mari boieri mi-o 'ntreabá
Pe (Catare), fatä taare
Daba (Cutare), de când tu
[ti-ai castor nalt,
5. Mândru imbrumat
Frumusori ochisori,
Gen.ele, sprincenele ?
Boieri, mari boieri,
Voi boieri, boieri,
10. De stätusi, de ma intrebasi,
Mai cu dreptul spune-ti-asi.
Vocla taicä, voda
Voda taica, d'un fecior,
Bun cu mine fratior.
15. Taica zice sa-1 insoare,
Maica nu vrea sag insoare.
Si-1 trimite 'ntr'o solie,
Intr'o solie 'n ungurie,
aduca trei zugravi,
20. Trei zugravi, trei musteri
[mari.
Trimisese, i-adusese,
La tarabrt i-asezase.
Ciocrtneste, bocaneste,
www.digibuc.ro
20. Lese-si negral cal mai bun,
Cal mai bun, cal mai blajin.
De capastru mi-1
In ulicioarrt mi-1 scot*
l'inrafturit,
25. Sus pe negru 'ncalech.
Merge negru 'nbuestrând,
Brazdri, neagra ravarsand,
Brazda neagra ca de plug,
Ce n'am vitzut de când sunt.
30. Dor, dor, dor, rnurgule,
[dor ;
Eu ti-oiu fi stapttna tie,
Cumnkticrt fratilor,
Chelarita banilor.
Tot nourt ne zugraveste.
25. Zalele, zabalele,
Toate curelusele.
Eu fost micrt, fara minte.
Pe perete am tras, mama.
Pe zabream'am uitat, mama.
30. Trei zugravi m'a vrtzut,
[mama.
Trei ciocane s'a is bit,
Trei scântei cá mi-a sarit
Si pe mine m'a lovit.
D'alta'n piept
35. Si d'alta 'n spate
Si eu d'atunci mi-am do-
[bandit
Cestor nalt, man dru 'mbru-
[mat,
Ochisori negrisori,
Genele, sprincenele,
40. Ceale ingalatele.
Bucurie 'n asta
Bucurie dumnea-voastra.
La anul
Si la multi ani !
 65

6S. (Jolind de fatii mare.

Scris dupä colindätorul Enache Istrate. Tandarei, Ialcnnita.

Ferice-si de-acest ora bun 25. Si-mi dati pe murgul din

Hondai, leroiü, Doamne1) [grajd,
Cest domn bun, (Cutare)ju- Desilat, deräfturat,
[1)511; Numai bun de 'neilecat.
El mi-si d'are-o fatrt mare, Intra-o-ar colea 'n celirel,
5. Fatä mare pe (Cutare) In celärel din pitinel
Si mi-o cere-un portar mare. 30. Cu o §ea de stejtirel.
Portar mare dela poarti. Leasi-si si el dintr'o mie
Si-mi mai care, zestre care : Leasrt-si el ce-mi place mie :
Cere plug cu boi plivici, rochitA din chichiti
10. Cu plivici, cu pogonici. Si britu lat din Taligrad,
Si-mi mai cere, zestre cere : 35. Si papuci de pe la Turci,
Cere miea de mioare, Si ciorapi dela Harapi.
Iese'n varä fititoare, Si unde la sbor mi-or iesi,
Cu doi miei la fiecare. Portar mare mi-o privi,
15. Si-mi mai cere, zestre cere : Portar mare dela poartä.
Cere sute de con-lute, 40. Meargi-si cal pe lângi cal
Tot cornute dilea §ute. Si olac de pe olac.
Si-mi mai cere, zestre cere : C'asa-i legea din bitrâni,
Cere zeci de berbeci, Din bitrâni din oameni buni.
20. Tot berbeci d-aceia berci. Iar (Cutare), fat& mare,
Dar voi frati, dar voi pirinti 45. Ea sg, fie sänätoash,
Ce stati tristi §i mahniti ? Ea sä fie bucuroasä.
Ce-am cerut nu v'am luat. Dela usá pink 'n casi
Dar voi frati, tot si-mi mai Numai valuri de _mitasi
[dati. La anul
50. Si la multi ani!
69. Colind de fata mare.
Scris dupä colindatorul G. Cotofanä. Putna.

Bung, seara dupi casi. Si sä ti dea pirintide toate.

Cine-mi §eade lângi masi? Si srt-mi fii blagosloviti
Seade fata cea frumoasi. 15. Cu daruri d'al trtu pirinte.
u cercei pe la urechi, Un flácáu cu chica lati,
6. Cu sprâncene groase negre, D'o veni, si-1 iei in brate.
Guritrt de porumbiti. Si srt fugi gi si te duci,
Fata mare cea din casä, Casa dulce sä porniti.
Si ne dea §i nouirdin masä, 20. Si când ai ajunge-acasi,
Ca sä dim mamei bitrâne, Sii pui un colac pe masä.
10. Ca stili filed grim cu paine. Si daca-o veni un bitrân,
Ca la lung, si-ti arate, Tu dai lint cu ciun,
Un fliicäu ca si ai parte, Ca de nu vei face-ash,
') Se repetä dupft fiecare vers.

www.digibuc.ro
 66

25. Rau va fi de pielea ta. Prine-ne un colac in traista,

Casa ta se va strich CA mergem la poarta LTA-
Si tu n'oiu mai sta in ea. [rgmata,
Path' bung, fa-ne pläcere, SA-1 asezam in cui d'oparte,
Cum si noi ti-am facut bung 35. Cg la tine aca sa n' avem parte.
[vestire. La multi ani
30. La anvil §i la multi ani, Cu bucurie !
Sa-ti porti tineri, mAndri ani.

70. Colind (le fata mare.

Scris din crintarea colinclatorului Nica Lazar, hamal la Tulcea.

Din cel cel, pe cel in cel, S'asà tare mi-o 'ndragià,

Leroi, leroi, Doamne1).
La cel verde visinel
Leaga-mi-se nn leganel.
6. Dar in leagan cine-mi seade?
Seade (Cutare) fata mare
Si imi coase la gherghef.
Nu stiu coage, ori descoase,
Guleras tatAne-säi,
10. Priporas fratine-sai,
canta un cAntecel,
Si nu-i cAntec curtenesc,
Si-i cantec impargtesc.
Si'mpäratu-i la vânat,
15. Si-i aproape de 'nturnat,
Si-i coleit p'acoleà,
P'acolek pe langa ea.
De unde 'mpärateasa
[rni-auzià,
20. Sol de pe sol trimiteà,
Dupe soli manunchi de flori,
SA nu mai ante d'ast-fel
[cantec.
Sg nu-i mai paie Impg-
[rAtesei ran ;
Ca eu sunt fata logoditg.
25. Astg-zi, maine nunta-mi vine
Si ma duce si pe mine,
Peste munti la alte curti;
Sg fiu doamna curtilor,
St ¡Tana argatilor,
30. Cumnatica fratilor,
Nurori buni parintilor.

71. Colind de fatlti mare.

Scris dup5. colindatorul L Diaconescu. §erbánesti-Pucioasa,
Dâmbovita.

Ici in zori, colea 'n grading, 10. Ca un arbore 'n grading.

Sunt doi meri inteo tulpina. Colea'n vale, in cei doi meri,
De tulpina apropieati Este-un leagán de miltase.
Si la vArf imprennati, Dar in lea On cin e-mi §eade?
6. $i la spicor Seade Mita doi ochi negrii.
Numai aur si arginti. 15. Ea-mi seade si sg ghnde§te
ToatA noaptea m'am sucit, Si de barbat sá gates-Le.
M'am sucit, m'am invârtit, Dar de zestre ce i-o da?
Ca o umbra'n apa ling, Seapte ante de cornute,
') A.ceste trei versuri se repeta dupg, fiecare vers.

www.digibuc.ro
 57
Si opt-ute d'ale ciute
20. Si cinci-zeciuri de berbeciuri
pe murgul cel din grajd,
Insälat §i infrAnat
Cu salvarul mohorit,
Numai aur si argint.
25. Si cu seaua 'ndaurit,
Face dârä pe pämânt.
72. Colind de fata mare.
Scris dupa colindatorul Ion Diaconescu. §,erbänesti-Pucioasa,
Dâmbovita.
curá-mi, apa-mi,
[curd.
Jos repede, pe lespede,
Si (Cutare) fatá mare
Isi spalä darurile,
6. Darurile, sovanile.
Le spfilft de le'nnälbeit,
Si la soare le svânth.
Doi ochi negri d'as arun-
[carä,
Cam pe vale, pe sub soare,
10. Tare-mi vine un junel
Pun cal vânät, grangorel,
Cu pane de argintel.
Pofilas cu fluturas
Frâu let cu ciucuras.
15. Tare-mi vine, jos scobdarà,
73. Colind de &Lk mare.
Scris dupa Moisie M9at. Cudalbi, Covurluiu.
Cetinele,cetioarh,dragalel)
Cetiti mic mare-a venit
Si de mare margini n'are,
Si-mi educe plävioare.
5. bar ce fel de plávioare ?
Tot brazi nalti, molifti
[uscati.
Printre brazi, printre molifti
Innoatä, innoata
Bohor negru. Bohor negru
10. Coarne-§i scoate.
') Se repetä dupa fiecare vers.
www.digibuc.ro
Murgul seade'n grajd de
[piatrfi
Si bea apá din nästrapä.
Murgul palte iarba verde,
30. In noaptea de sfântul
[G-heorghe,
Pe sub brazi, pe sub molifti.
Jos in vadul
Si din fuga calului,
Mâna. dreapta-si aruncarii
Pe (Cutare) mi-o
20. Pe vâniitu mi-o aruncarà.
Jos mai jos cà sä läsara
La curti 'nalte minunate,
Cu case neratturate.
Ea, märe, le-or maturit
25. Cu cornul sovanului :
Iar gunoiul scoate-l-ai
In poalà de sucman verde.
(Cutare) fatá frumoasit,
Ea srt-mi fie sänritoasa.
30. La anul
Si la multi ani !
In vârful cornitelor
Legänele : tafta verde.
Darin leagän cine-mi §eade?
Tot (Cutare) d'ochi-si negri.
15. Si nu-mi §eade cum sit seade,
Si-mi §eade §i-mi chinde§te,
Si la gerfe implete§te,
La basmale voinicesti,
La gulere bärbätesti.
20. Basmaua e-a frate-sbn,
Guleru e-a väru-sAu.
 58

Dar (Cutare) negri, Ca surori, cu verisori,

Ea sa-mi fie srmätoasrt, Sg-i ajungg o voie bung
Mai cu taicg, mai cu maicä, Cu (Cutare) d'impreunä !
25. Mai en frati, mai cu cumnati,

74. Co lind de fart, mare.

Suits dupa colindatorul Green Horia. Agighiol, Tulcea.

La tulping, la doi braji, Sus mai sus s'au ridicat,

Este-un pat mândru 'ncheiat,
Cu scânduri d'albe de brad,
Cu stâlpii galbeni de fag.
5. Dar pe pat ce-i asternut?
0 sternutä s'o 'nvelintg.
Dar in pat cine-i culcat ?
Tota-si tângrul (Cutare).
Dar pe mâna dreapt-a lui?
10. Mai inai doarme doi ochi
[negri.
Doi ochi negri cum Ii
[chiamg?
Totg-si tânara-mi (Cutare).
Ei îi doarme fatit'n fatg,
C'asâ Dumnezeu-i
15. Ei doarme gene la gene,
Ca doi ulubei la pene,
Dumnezeu li cere.
Ei in pene s'au umfiat,
20. Prin nouri s'au amestecat,
Din gusg au rourat,
Din gurrt ei au strigat:
Asta-i gustul lui Hristos.
Fii sg fie sgnätosi
25. Ca doi trandafiri frumosi.
. Jos mai jos mi-s'a lgsati
Apg'n gusg mi-a luat,
Pietricele 'n degitele :
Sus mai sus s'a ridicat,
30. Aprt din gus' a lasat,
Pietricele-a aruncat.
Pietricele-a rrtsunat,
Boieri mari s'a desteptat.
Iarg tânärul (Cutare)
35. Si cu tângra (Cutare)
Ajungg-i o voie bung
Si fericire depling!

M. Colind de tineri. .

Scris dupa colindatorul Me Constantin. Samova, Tulcea.

La munti ninge, plouä, 15. D'o doamng frumoasrt,

La ses cade roaug. La ochi mânggioasg,
Roaua de pe ses (Cutare) aleasä.
Face-mi-se, face, Câte-un fir imi coase,
5. D'un lac chizgrel. Doug trei descoase,
La mijloc de lac 20. Câte-un mär ce rupe,
Cresc doi meri rotati, In sus mi-1 asvârleste,
Rotati i 'mpletiti, In palme-1 sprijineste
La värf Infloriti, mi-1 fericeste
10. In aur poleiti ! De taicg, de maicrt,
La creangg de mar, 25. D'un domn tinerel,
Este-un legänel, Mândru, frumusel,
Leagrm de argint. Tângrul (Cutare).
In leagän cine-mi seade? Binisor ce-o poartg

www.digibuc.ro
 59

Cu polcii ea zale, 35. Bini§or ce-1 poartA.

30. LAsata pe §eale. Cu ctimA§i de in,
Cu colan ea bolduri, Cusute in fir.
Stransa tel pe solduri. Cu guler cusut,
Cu nasturi turnati, In aur §i argint.
Pe piept revarsati.

76. Co lind de eopil ink.

Comunicat in scris de Romulus Dumitrescu. Gara Odobesti, Putna.

Pe dinaintea istor curti, Din raiu afar'a fost dat,

Sunt doi brazi mari mi-
[nunati,
De tulpina departati,
De varfuri amestecati.
5. Pe dinaintea istor curti,
Sunt doui meri mari mi-
[nunati.
La tulpina, la doui meri,
Este-un pat mandru 'ncheiat
Ca picioarele de fag,
10. Cu scandurile de brad
.S:i pe el e a§ternut
Covor verde, mohorit.
Dar in capul patului ?
Perni§oarA galbioar5.
15. Dar pe el cine-i culcat?
Maica si cu fiul ei.
Fiul plange, ma-sa-i zice:
Taci, fiule, nu mai plange,
CA te-oiu scAlda 'n lapte
[dulce.
20. Cate flori sunt pe pamant,
Toate ti-le-am atruit,
Numai floarea soarelui
Sta in poarta raiului.
E floare rea, blestematii,
25. De singur al nostril tata
Mo§ Adam, dac'a gustat,
77. Colind de fereastrii.
Scris din citntecul colindittorului Enache Istrati.Tandareijalomila.
Ca prin muncA §i sudoare
SA-§i ducà vieat' amara,
30. SA trAiascgi in urgie,
De acum pana'n vecie,
Dela mic pana la mare
SA trrtiasca din sudoare.
El din muncii sii. trAiascrt,
35. Pamea sil-§i-o dobandeascA.
Nani, nani, puiu bAiat,
Copilas §i dragilla§
*i mi-te fa märicel,
Märicel §i frumusel
40. *i. te du cu oile
Pe toate valcelele,
*i. intoarce caprele
Ce-a umplat dealurile.
Du vacile la suhat,
45. *i boii du-i la arat.
FA-te mare, maricel,
SA fii lui ta-tau d'ajutor,
SA scoti plugul din obor
*i. carul de sub §opron.
50. Iar (Cutare) copil mic
El sä-mi fie santitos
Ca un trandafir frumos
S,i in §tirea lui Existos.
La anal
55. *i. la multi ani!

Icea, Doamne 'n caste curti, 5. Mese 'ntinse, fiiclii aprinse.

Ceste milli, ceste domnii, Sus, Doamne, la cap de magi
Cestor d'albe visterii, Mi-e un leagán de mritasá.
Sunt,Doamne,totmese'ntinse Dar in leagän, cine-mi §eade?

www.digibuc.ro
 60

Seade-si Bunul Dumnezeu, Pe la fii tot däruind.

10. Mai d'arând cu Dumnezeu, 30. Pe la fii cu cununie
Seade Ion sfant Ion. Dat-am cai de calärie.
Mai d'arând cu sfântul Ion Pe la fii mai mititei,
Seade sfintii toti d'arându. Dat-am vaci, dat-am vitei.
Mai d'arând cu sfintii toti, Gräl bunul Dumnezeu:
15. Seade icea cest domn bun, 36. Taci, orn bun, nu imputh,
Cest domn bun (Cutare) Ca oiu gasi unde-va,
[jupiln. Raiul tie ti s'o da,
El mi se gändegte Si'n el o fi casa ta.
Din gura-mi gräiegte : Dar (Cutare) bun jupan
Doamne gi d'ospati, 40. El sa-mi fie sanatos
20. Pe mine m'ascultati. Cu-ai lui frati, cu-ai lui copii,
Dor ma doare palmele, Cu a lui mandril japâneasa.
Palmele gi coatele Ajunga-1 o Toie bunt'.
Tot citind gi framântând, Cu ai lui toti de impreunä.
La pupezi dalbe despletind! 45. La anul
25. Dor mä doare palmele Si la multi ani !
Palmele gi bratele Bucurie, sanatate,
Tot ingeländ gi rafturând, Ca-i mai bung, de cat toate !
La cai buni tot inviitând,

78. Colindul Ingerilor.

Scris dupa colindatorul Alexandra Oprea. Alircea-Voda, Dâmbovita.
Cinci-ori-cinci, ori ceste In noun s amestecara.
[case 1) 20. Din nouri jos sa lasara,
Mari, inalte, luminate, Pe o apa mai la vale.
Dar in ele eine seade ? Si ei iute ca-mi luara
Ash mândre i frumo ase Apgoara in gurigoarä,
5. La vedere mângaioase, Pietricele in digitele.
Cu stobori de siminoc, 25. Iar (Cutare) mi-i vedeh
Cu stragini de busuioc. Luk arcul i pugch
Dar in ele, cine-mi geade ? Si la ei sit repezià.
Dumnealui Sfântul Vasile, Ad-o-mi arcul sa säget,
10. Cu iglice prinse'n cuie, SA saget un porumbel.
Cu pistoale la picioare. 30. Dar din stol räspundeh:
Cu arma pe bratigoare: Stai, Doamne, nu sagetà.
Noi nu suntem. porumbei,
Suntem nigte ingerei,
Jos la furca patului, Lasati dela Dumnezeu,
Patului, divanului, 35. Sa masuram pamânturile,
15. Este-un stol de porumbei, Sa strigam cu buciumele.
Porumbei d'ei frumusei. De când Domnul s'a näscut
Imi cântara, ce-mi cântaria Si pamântul 1-a filcut,
S. nàltar i sburara, Si cerul 1-a ridicat
') Se repetii, daps, fiecare vers.

www.digibuc.ro
 61

40. Pe trei stglpi de argintele. Ca imi are sfant Vasile,

Mai frumos 1-a 'mpodobit
Tot cu luna cu lumina,
Si soarele cu caldura ;
Si cu stele mgruntele,
45. Si cu luna printre ele.
Nu soare a rgsgrit,
Ci murgn-mi-e 'mpodobit,
Numai aur §i argint,
Face (Para pe pamant.
50. Raiule, grading dulce,
Nu ma 'ndur a mg mai duce
De zbârnul albinelor,
De mirosul florilor.
-- Stara Vasile, sant Vasile,
55. Taci, fiule, nu mai spune;
Un cal negru plin de spume.
Cate flori sunt pe pgmant
Toate ti-le-am daruit,
60. Numai floarea Pastelui
Si eu spicul graului,
Si cu vita dealului,
Seade'n poarta raiului,
Si-mi judecg florile,
65. Ce-a facut miroasele?
A dat o ploaie c'un vant
Si le-a culcat la pgmânt.
A dat o ploaie c'un soare
Si le-a sculat in picioare.
70. Siingtate'n astg casg,
Boieri mari, la dumnea-voa-
[strg.
La anul
Si la multi ani !

79. Colind do babá bátrknfi.

Scris din spu,a lui Moise Muat. Cudalbi, Covurluin.

LProile I) Cu braul de lama

Pe drum, pe cgrare, Sta si mi-si zicea,
Pe drumul cel mare, 25. Voi
Trec si sg petrec Voi vitejilor !
5. Stoluri de pe stoluri : Eu v'as intrebh,
Stolnri de voiliici Sä-mi spuneti eel*
Pe cai povârniti. D'al meu dritgut. fiu.
Inainte le iese 30. Voinici
D'o baba* batrang Sta si raspun d ea, :
10. Cu druga de lâng. Malcuta draguta,
Din druga 'ndrugând, P'acel voinicel
Din gurg 'ntreband Nu-i de-a-1 cunoa§te.
Hei Dungrei! 35. Nant si sprancenat,
Dunare, Dunäre, Inspicat de varsat.
15. Drum farg pulbere ! Feti§oara lui
Mult esti dragglas Spuma laptelui.
Si far' de vaga§. Ochisorii lui
Tu nu mi-ai zarit, 40. Douti muri de camp
D'al meu fiu iubit ? Coapte la prunânt,
20. Apa nu-i rgspunde, Ne-ajunse de \rant,
Ca n'are de undo. Coapte la rgcoare,
Maicuta bätrana, Ne-ajunse de soare.

') Se repeta dupii fiecare vers.

www.digibuc.ro
 62

45. Sprâncenele lui De coadii nodati,

Pana corbului. 60. De gurä 'nclestati.
Mustacioara lui Bicisorul lui
Spicul grâuhii. Puiul searpelui.
Cäluselul lui Voinioi asculth
50. Puiul S'apoi räspundeh :
Seusoara lui 65. Mrticutá biltrantt,
Doud fälci de smell. Acela voink,
Täftärasul lui cä 1-am väzut,
Doug näpfirci berci In gura râului,
55. De coadä nodate, Osti insiruind,
De gurä 'nclestate. 70. Cal buni impärtind,
Frhusorul lui Cai buni la spahii,
Doi häläurasi, Lefi la lefegii.
SO. Colind de fereastriti.
Scrisä dupa colindatorul, mort In floarea vârstei, Ton Radu Gâsca.
Orlea, Romanati.

Tati, domnul bun, Mládiaua e de Intir dulce,

Pgrinte bkitran. 20. Nici murgul nu s'o mai duce.
Mu lt bine-ai fhicut, Mai stai, murgule, legat
Oft tu ai träit. Cum sez si eu ne'nsurat,
5. Ia iei ptin'afard, Ne'nsurat, necununat,
Ca te chiama : Nici fete n'am särutat,
Doi feti logofeti. 25. Nici mustata nu mi-a dat.
D'o fi fetu-1 mic, C6, eu, chnd m'oi insurà,
Fasii de haitic, Drumul tie cá ti-oiu da,
10. D'o fi fetu-1 mare, Prin foaia livdeiului
Murgul din cosare, Si prin a costreiului
Frânat si struuat, 30. Si mi-o pàteà iarbä grasä,
Cum e bun de dat Iarbá grasä de pe coastä,
Si de 'neälecat. Ca sá faci tu spata groasä.
15. Descaledi ici, pasti iarbit din välcele
Ici coleh pe cea välceh. Si sä-mi prinzi tu la putere.
Leagã murgul 35. La amid
D-aicià de cea Si la multi ani !

SI. Colind de viinittor.

Comunicat de Romulus Dumitrescu. Odobesti, Putna.

La munti ninge plou D'un lac lázärel

Lerului*) Cu iarbá pe el.
La ses cade-mi rouä, Jur prejur de lac
Roaua ce-a pleat Multe ciute-mi pase.
5. D'nn lac a fäcut, 10. Multe si-s märunte
*) Se repetâ dupâ fiecare vers.

www.digibuc.ro
 63
Si-s nepricepute.
Nu stiu pasc nu pasc;
Nici apa nu-mi bea
De-o ciuta mioara,
15. La bot galbioara,
La par perioara,
Si rnult sprintenioara.
Joi de dimineata
Pe roaurt, pe ciata,
20. (Cutare) voinic,
La vanat plecase,
S'o SA va zareasca,
S'o sa Ira goneasca,
Pan' la munti, carunti.
25. Munti carunti n'au fost;
Munti carunti s'or face.
Dar din ce s'or face ?
Tot din par d'al ciutei.
Aste ciute multe,
30. Multe si crtrunte,
Sunt nepricepute,
Imi pasc ori nu-mi pasc.
Nici apa nu-si bea.
D'o ciuta
35. La bot galbioarrt,
La par perioara,
(Cuttare) o sá te zareasat
S'o sa te goneasca
Pan' la pod-de-os.
40. Pod-de-os n'a fost,
82. Colind de vanator.
Seris din gura colindatorului Moisie Musat. Cudalbi, Cuvurluiu.
Cerbii ici, cerbi-s
Prinse-si cerbi a scobori
De cu seará in apa' de varrt,
Dar prin zori grad ini deflori.
5. Dar (Cutare) voinicel,
Mândru, nant si frumusel,
Vázn cerbii flori mancând,
Roauä mândra scuturând.
Sageata'n mâini
10. Pe cerbi a-i insägetit.
Dar si cerbii ce-mi ziceit?
Singurei sä blestemà
Si asà sá tânguih:
www.digibuc.ro
Pod-de-os s'o face.
Dar din ce s'o face ?
Tot din os de-al cirttei.
Dar voi, mândre
45. Multe si carunte
$i nepricepute,
Pasteti nu-mi pasteti?
Nu-s-ce mai faceti.
Apa mi-o gnstati,
50. Ori de giabrt-mi stati ?
D'o chit& mioara,
La bot
La par perioara,
Voinicul (Cutare)
55. 0 sa vá areasa
sä vgi goneasca,
Pan' la lac de sânge.
Lac de sânge n'a fost,
Lac de sange s'o face.
60. Dar din ce s'o face?
Tot din slange de-al ciutei.
Voi, sprintene
Multe si marunte
$i nepricepute
65. Nu stiu page, nu-mi pasc,
Nici apa nu-mi bea
(Cutare) v'o vedeit
Si el v o prindeit.
Sit fie sanatos
70. $i mult norocos!
Voi, ochi negri vederosi,
15. Vedeit-v'as din cap sariti,
In prundul marii rasaditi.
Voi, picioare fugatoare,
Vedeit-v'as pârghii la moara,
Iar voi, cornite räsucite,
20. Vedeà-v'as plasele la cutite,
Ori mânere la bastoane,
Podoabe pe la cucoane.
Dar (Cutare) voinicel
El sa-mi fie sanatosel.
25. Ou-ai lui fratt, cu-al hn
parinti,
 64

SA-1 ajungA o voie bung 30. Mila domnului stt fie

Cu ursita dinpreunA. De-acum pântt 'n vecie.
Stmátate 'n aste curti. La anul
Si 'n altele en bucurie, Si la multi ani!

83. Urare cu sorcova zisá unui copil

Scris din gura colindatorului Corban. Panciu.

Sorcova, vesela, Tocroai in vârful Pietroiului

Sit 4i trAiasd,
SA 'mbiitrâneascA,
Ca teiul pAmântului
5. Si usor ca nuiaua vântului.
Somnul dulce noapte-1
[poarte,
Dorul de mama sA-i creasett,
Anul nici sa-1 implineasd
Si pe finturi sà nu-i slA-
[beascii.
10. SA fugA ca calulNegoiului,
Si d'acolo sit se scoboare,
SA fuga prin mândrul scare,
SA se scoboare mai la vale,
15. Si sa se 'ntâlneasd c'o fattt
[mare,
Si sá triiiaseä precum a
[trAit
Finl lui Neaesu cel vestit.
SA vA trAiasd ani multi
[fericit
Si de pungii sA nu fie sleit!

84. Drumurile colind4torului.

Scris dupa cantecul colinclatorului Nicolae Motaila. Targoviqte.

Junilor bunil) Si pe murgu 'ncAlech

Junii plead, a colina,
Juni pe juni sä däruià.
DarA darul ce-mi erit,
5. Junii de se bueurà?
Ni§te roade mAruntele
Si cam d'albe argintele,
Verigele de inele
De la dalbe feciorele.
10. Junii buni mai colindâ,
Juni pe juni sA dttruià,
Cu arc tare incordat,
De sAgete ineAreat.
Si 'ndreptau, de stigetau,
15. Ca un fulger de tunat,
Cu murg sprinten in§elat,
De bAtaie d§tigat.
Junii buni mai colindk
BAnigori Ii numArit.
20. Arcu'n mânà 11 luà
') Se repeta dupa fiece vers.
Si la blitaie-mi porneit.
Dar pe cine cA vor bate?
Niste fiartt blestemate,
25. C'au eqit din munti la tarit
Si 'ntr'D zi de d'albg searii
Mirurile le cAlcarA,
Grânele le seuturard,
Vinurile le stricarii.
30. Dar pe cine eh vor bate?
Nite fiarit blestemate,
S'a 'multit dusmanii 'n tarà
S'o maraud, ea sA piearit.
Fetele nu se mitrit,
35: CA Ili-tali au perit.
Mam'acasä lacritmi stoarce
CA flddii nu sit 'ntoarce.
Sá fiti juni prea stingto§i
Noi ne 'nchinAm bucuro§i.

www.digibuc.ro
 65

83. Co lind de CAtAnie.

Serial, din gura colindatorului Petre Codreanu. Visinesti, Dambovita.

Cânt cucu 'n par de vie, Le trimite dupe mine.

Di Domnului, Doamne,i) D'unde-o fi steagul plecat,
Eu gandiam ca-rni canta mie, Acolo neica-i culcat,
Si el cant' a catanie. 15. Cu pistoale la picioare,
5. Cataniea cui data? Si la capataiti cu arme.
La feciorul fàr tatg. SA ie§i (Cutare) pan' afara,
Catgniea cui I.-e bung? Sa vezi curtea vinecioara.
La feciorul far' de mumg. Nu e curtea vinecioarg,
Las pe mama spalancl haine, 20. Ci e vineti porumbei,
10. Haine, haine, lacrämioare, Numai fratiori d'ai
Le usuca pe cuptoare,
86. Colind de mocan.
Scris din gura colindatorului Istrati Enache. Tandarei,
Onia ora voinic, Peste tarc te-arunci,
El s'a láudat, La oi mari îmi strici,
C'are oi mai multe, Oi si melusei,
Cate pietri 'n munte, Cali mai brandusei.
5. Dar §i mieln§ei, 25. DA mi-oiti sunit clopote
Câti sunt braduqei; T'or lua lautele,
Dar §i mielusele, S'or ducea pe cer, pe senin,
Cate-s brandu§ele. La drag de stapan.
Dar unde le pa§te? El ca, mi-se plimba
10. Pe cerul senin. 30. Prin satele dese,
Dar unde le-adapg? Pela jupanese,
In cel burhain de ploae. Prin satele rari,
Dar unde le 'nehide ? Pela fete mari,
La ciarcan de lung,. Cu cincizeci de caini,
15. La usa ce-mi pune 35. Tot caini catálandri
Pe cel berbec laie, De un an mai mici.
Laie buchlaie, In goang te-or
Cu cornite 'n voalte, In mare te-or bagh,
Vai! sunt välscuite, Si te-or innech.
'20. In varf sunt poleite.
87. Colind de cioban.
Scris dupa colindatorul Gheorghe Tatomir. Teli-Grecea, Transilvania.
Pe prundul Sfintei Marii, Cum zicea, asa 'ntorcea.
Umbla Ion cu oile. 5. Miorita cea mai mica
C'un fluer mare ziceh. Sare'n vant, sare'n pamant,
1) Se repeta dupa fiecare vers.
Plisculescu, Literaturil popular& 5
www.digibuc.ro
 66

Sare'n fruntea oilor. 20. Sus in poarta Raiului,

Dumnezeu le-a d'auzit
Si la ele-a coborit :
10. L.- Mai Ionita, ciobanita,
Ale cui-s aste oi ?
Ale tele §'ale mele.
Eu le pasc §i le pazesc ;
Tu le cre§ti §i le'mmulte§ti.
15. Darà mie ce sa-mi dai ?
La Ispas un pumn de ca§,
La Zanzele doa miele,
La Rusali o oaie mare,
La Craciun un miel mai
[bun.
88. Colind de niocan.
Scris din gura colindaorulni Gheorghe Cotofana. Odobesti, Putna.
Lerului Domnului1),
Dela Bucuresti la vale,
Trece-un tren cu trei va-
[goane.
Dar intr'unu cine-mi §eade?
5. Seade mandru mocana§,
Mocana§ cu chica neagra,
Cu ochi negri de mioara.
Mandru saricali purtit,
Dar tare mandru mai cantit.
10. Math cantec plin de jale,
De plangea, intreaga vale.
Dar d'odata sa pomeni
Ca o pasare-i vorbi :
Draga, mandre ciobana§,
15. De ce e§ti a§a 'nfocat ?
Ce dor rau te-a framantat?
-Pad ca tu nu m'ai uitat.
Mandrul nostru mocana§
De-odata s'a de§teptat,
Seade Maica Domnului
C'un fiut micut in brat() :
Taci, fiute, nu mai plange,
Ca m'oiu duce, Voiu aduce
25. Doa, mere, dog pere,
Ca sa fu, tu, crai mai mare.
Colindita, colindita,
Arunca-ti ochii pe polita,
vezi carne §i carnati,
30. Noua d'alea sá ne dati.
Sanatate la Dumniavoastra
La anul
*i la multi ani!
20. C'asa cuvinte n'a auzit,
De and lumina soarelui a
[zarit.
Atuncia el plin de jale
Incepù sa spuie focul ce-1
[doare.
Dar deodata sá trezi
25. Cu puica ce mult iubi.
Cad pasarea cea nasdravanä
Sá prefacii in puica ce la-
[sase 'n crunara,
S'amandoi sa cununarä.
Busuioc batut pe masa,
30. Gazda rämâi sanatoasa.
Bucurie 'n ceste case,
Boieri maxi ca dumniavoa-
[stra,
La anul
Si la multi ani !

89. Colind de pescar.

Scris din spusa colindatorului G. CotofanA. Odobesti.

Bunrt seara, pescar vestit, I Pescara§, mandru frumos,

Iaca §i noi am sosit. 5. Arad cá tu ne e§ti de folos.
Bine ca, sanittosi v'am gasit. Joi in zori, cand oiu pie*
1) Se repetA dupa fiecare vers.

www.digibuc.ro
 67

SA pescuie§ti niscai ceva, 15. Ca-ti voiu multAmi numai

Sg, te duci intins la mare ; [tie.
SA nu cumva sA mergi la LeagA-ti asta de plasa ta.
[vale : Tu vei gäsi ce n'ai cAutit.
10. Caci valea unde tu oi Plasa mAndru s'o 'nvartesti,
[merge, Dar te rog s'A nu te pripe§ti,
0 sg, rAmAi fArg, de lege; 20. CA toate are sà-ti meargA
CAci valea id lepAdatA, [strung,.
De toti sfintii blestematg. Dacg, ai stt prinzi un pe§tero,
Dar a scultA-mA §i fA-mi un Tu sA-1 pui la cel copac ros,
[bine, Ca sil ne fie de folos.
90. Colind de soreovl.
Soria din gura colindittorului Istrate Enache. Tandarei, Ialomita.

Prichi, prichi, de vArsat, Nu te 'ndurit a te duce,

Nici cocosii n'ati cantat ;
Nici noi n'am intarziat.
Cate fiori sunt pe pAmAnt,
5. Toate merg la jurgmânt.
Numai floarea soarelui,
Seade 'n poarta Raiului,
Si pAze§te pe Hristos,
Ca p'un trandafir frumos !
10. Raiule, grAdinA dulce,
De mirosul fiorilor,
De dulceata pomilor.
Bate-mi viintul de din dos,
15. Umple-mi casa de miros.
Bate-mi vAntul de din fata,
Umple-mi casa de dulceatti.
La anul
Si la multi ani!

www.digibuc.ro
 Conacãsia.

1. Con6c4ia.
Scris duo, spusa lui Moisie Mu lat. Cudalbi, Covurluiu.

Bung. dimineata, 35. CU-al nostru imparat im-

Cinstiti socri mari!
Multilmina dumnea-voas-
[tra, bàei conacari !
Dar ce umblati?
5. $i ce-mi cg.utati ?
Ce-om eau*
Ce-om umblà,
Binisor seama ne-om da.
Dar sit ne lasati cu 'nceti-
[sorul,
10. Sri ne dam seama cu
: In scari d'albe de argint
Ca cuvântul de graba
Nu ne este de nici o treaba,
Nici noua, nici dumnea-
[voastra.
Si care sa grabeste,
15. Nimic nu ispraveste.
Al nostru tânär imparat,
Venit tocmai din Taligrad,
De dimineata s'a sculat,
Pe ochi negri s'a spalat,
20. Barba mândra piepta-
[nat,
La icoane s'a 'nchinat,
Lui Dumnezeu s'a rugat,
Apoi el ea s'a 'mbracat.
Si azi fiind ctam sârbritoare
25. A pornit la vânãtoare.
A vânat, a colindat
cu brazil,
Vaile cu fagii,
Luncile cu fânurile,
30. Podgoriile cu vinurile,
Satele cu fetele.
Când fu la mijloc de loc,
Toata ostea statu pe loc.
Am dat intr'o urma de zânii,
[preuna.
Unul zice ca e urma de crai,
Cu-al nostru bun imparat
[de bun trai.
Altul ea e urma de fiara,
Cu-al nostru bun imparat
[din alta tara.
40. Toti ziceit, care cum sa pri-
[cepeit.
Al nostru bun impárat,
Nici pe ceea nu s'a lasat,
[s'a 'naltat,
Peste toata oastea s'a uitat
45. ne-a ales pe noi
Asti doi voinici
Cu caii murgi :
Caii sunt frktiori,
Noi suntem verisori.
50. Caii buni de alergat,
Iarä noi buni de sfat.
Si ne-a trimis pe noi
In aburul vântului,
Pe fata
55. Pe urma fierei,
Pe cugetul stelii.
Unde steaua ni s'o lash,
Noi acolo om descalech.
Aici steaua ni s'a lasat,
60. Noi aici am descalecat,
La aceastä cinstita casa,
La jupâmeasa mireasa.
Noua räspuns sa ne easa.
Raspunsul nostru : ce este ?
65. Socrilor mari !
Doua basmälute de in,
Sane stergem gurita de vin,
Cusute numai in fir.

www.digibuc.ro
 69

Dar fie si de mAtase, Bine v'arn grtsit sAnAtosi,

70. Numai sA fie frumoase. SAnittosi mult bucurosi !
Fie si cu arnici, 80. Poftiti ate un pahar de
Numai sa fie d'aici. [vin dela Pitesti,
SA nu fie dela niscaiva Daert bei te sfintesti
[vecini ; Cà e vin d'el bun,
CA vecinii de le-or vedeit, Si nu zamA de ceorbrt,
75. Or veni si ni le-or hià, SA faci burta tobrt,
Si-orn pap niscaiva rusini, 85. SA te bagi de pe
Cu Dumneavoasträ dimpre- Si sA stai cu greeri la vorbgt
[unA !
Dupa aceastá oratie", cum zic taranii, mireasa pune la gilt colaceru-
lui un servet de borangic, ori bdtut cu borangic, iar ginerile leaga la urecbile
cailor Vatiste albe ; pe când socrii schimba plostile si CU totii se duc in
casa unde parintii miresei ospateazd si desfdteazd pe tcki tovardsii ginerelui.
Apoi pleaca la casa ginerelui, ldsdnd'un gol in casa parinteascd.

2. Ieraciunea.
Scrisd din spusa lui Moisie Mupt. Cudalbi, Covurluiu.
Ascultati, dumnea-voastrrt, cin- Si detere lui Adam un somn
stiti pärinti, i dumnea-voastrA, greu, si luA o coastrt din coasta
boien nuntasi, crt vreau srt v'arAt stAngrt a lui, si Ii fAcii lui bung
putine cuvinte de mAngAiere de sotie Adeeä pe strAmoasa noa-
la Irnpriratul intelept Solomon. strA Eva,
CA, in ziva dintAlu a fAcut Pe care Dumnezeu i-a impre-
Dumnezert cerul si prunântul [unat
numai cu euvAntul. Si poruncindu-le i-a binecu-
Marti a fricut soarele §i luna, [vântat
Care sti chiamä nourt plu- Mergeti, Adame, mergeti,
[mina". si vA Immultiti
Miercuri a impodobit Dumne- Ca frunza si ca earba,
zeti cerul cu stelele Ca stelele cerului,
§i prtmântul cu florile. Ca nisipul märilor,
Joia a fAcut Dumnezen Raiul, Ca chedri Livanului !.
ce se mai chiamA Eden. Si merserä si sit 'mmultirA
Vineri a fAcut Dumnezen pe Ca frunza si ea earba,
strAmosul nostru Adam : cu tru- Ca stelele cerului,
pul de munte, cu fata din soare, Ca nisipul mArilor,
en prtrul din razele soarekti, Ca chedri Livanului.
Si Arabi-IAA 1-a inviat, Si de-atunci a rAmas
$i in rain 1-a brtgat, Din neam in neam,
Fiind-cA aveit Dumnezeu srt Din rucirt in rudgi,
se plimbe prin portile Raiului, Din strAbun in nepot,
de-aceea Dumnezeu zise : umplut prtmântul tot.
Astrt a mea zidire Acuma, socrilor mari, si dum-
Nu vroiu srt fie fArä stäpâ- nea-voasträ, boieri meseni, a ve-
[nine. nit vremea si la acesti cloi fii,
www.digibuc.ro
 70

tinerei, copii dumnea-voastre, ca De foc sä nu se arza,

sti-si facA casele lor; c'ash scrie De apä sti nu se 'nece,
la Sfânta Scriptura : va lash Faceti bine si 'II. iertati
omul pe tatal si pe mama sa §1 Si ii bine-cuvântati.
sh. va lipi de femeia sa si vor Toti mesenii zic :
fi amândoi un trup, §i pe carele Dumnezeu sa-i ierte, Dumne-
Dumnezeu i-a impreunat, omul zeu sii-i bine-cuvinteze.
&A nu-i despartA. CA sä roaga cu smerenie,
Iertati-i si-i bine-cuvântati, SA le dati blagoslovenie.
precum a blagoslovit Avram CA sA roagä, ea plecáciune,
pe Isac, Isac pe Iacob si Iacob SA la dati iertaciune.
pe cei doisprezece coconi. Amin! Amin!
Iertati-i si bine-cuvântati-i, cA Si mie un pahar de yin.
bine-cuvântarea parintilor Ina, Si dela cucoana mireasä
reste casele fiilor, iar blestemul 0 batistA frumoasA
parintilor risipeste casele fiilor. Numai de miitase,
Ash si dumnea-voastrá, socri Ba fie si de arniciu,
mari, si dumnea-voastra, cinstiti Numai sä fie d'aici,
parinti, cum i-ati crescut si SA nu fie dela cineva,
i-ati päzit : Ca sä nu dau de belea.
Aceasta oratie" se spune, dupa ce tinerii s'au cununat, si masa este
incheiatá de meseni, ori cum zic taranii masa mare". Ispravita oratia, tine-
rii saruta mana tuturor mesenilor, cari zic: Dumnezeu sA vA ierte si sa vA
bine-cuvinteze". Dupa, acestea tinerii se duc la tineri; iar mesenii, in sunetul
tarafului de lautari, beau in sanatatea, fericirea si prosperitatea tinerilor.

3. Cintecul napluiNAtieasca" sau Nuneasca".

Scris din gura lautarului Iordache Petre Mirea. Orlea, Romanati.
Nasule, Näsicule, Si la plete si la fete
SA-ti traeasca cei doi boi, 10. Si la dalbe frumusete.
Finisorii d'amândoi. Ai, nasule dumnea-ta,
Amândoi s'au potrivit, Baga maim la chisa,
5. Si la stat si la cuvânt, Si scoate câte-o para,
Cum nu-s altii pe pamânt ! DA la lAutari sA bea,
CruciulitA de aramA, 15. C'a§b, este datina
Amândoi sunt tot d'o seamil Dela Maica Precista.

4. efintecul bradului.
Scris din gura lautarului Iordache Petre Mirea Ionita. Orlea, Romanati.
Plângeti ochi si lacramati, Nu stricai numai p'a mea,
CA voi sunteti vinovati, 10. Ci stricai p'a multora.
Ca ce iubiti nu luati Verde frunzA trei migdale
Si ce vedeti nu läsati. Ardi-te-ar focul de vale,
5. Si luati prigoriile Cum o sA ramAi de jale,
Sri, VA coach inimile! FArrt glas de fatä, mare,
Ce facui ?! ma maritai!! 15. Fará voinicel cAlare.
MultA dragoste stricai !..
www.digibuc.ro
 71

5. Cântecul ginerelui.
Punerea betelei sau a floarei la caciula.
Scris din gura läutarului Iordache Petre Mirea Ionitit. Or lea, Romanati.

Frundza verde maracine, Cu nuculetu 'n grading,

Pusei floare la caciula,
Parasii pe a mea vecina,
Cu cararea la fantana,
5. Facuta numai de mine!
Ce facui de ma 'nsurai?!
Mu la dragoste stricai ;
Nu stricai numai p'a mea,
Ci stricai pe-a multora.
10. Frunza verde matostat,
Ca e bine §i 'nsurat,
Ca §tii seara unde tragi.
Ca ma trag la a mea ve-
[cilia
15. Cu dorul la radacina.
Si and sä, zic foi de prun,
Si plecai sa mä cunun,
Florile 'nfloreit, pe drum,
Veneam dela cununat,
20. Zi-i q'alt data matostat,
Florile s'au scuturat.
N'am fäcut nici un pacat,
De cat ca m'am insurat.
Nevastä a mi-am luat
25. S. träesc in lume cu drag.

6. Cântecul conciului miresei.

Scrie din gura lautarului Iordache Petra Mirea Ionitä. Orlea, Romanati.

Taci, mireasä, nu mai plânge, Frunza verde-o vioreà,

Ca la ma-ta mi-te-oiu duce,
Când s'o 'ntoarce garla'n-
[coace
Si gârloiu pe dincoace.
5. Infloriti, floricelelor,
Da-v'ar daica relelor.
Ca, când exit sri, 'nfloriti,
Sa 'nfloriti, sä 'mbobociti,
Sa-mi fiti daicili de gateala,
10. Va fäceati neagra cerneala.
Fata nu te märità,
C'a venit primavara,
S'a 'nflorit tämrtioara,
15. Si n'are cine-o purth.
Lasa, neicä, sä 'nfloreasca,
C'am pus gaud s'o port ne-
[vasta,
S'am s'o pun la legatoare,
Cine m'o vedeà sä moara.

www.digibuc.ro
 Ghicitori
Acul.
Lieu licureste,
Cu coada 'ngradeste.
Am un oin mititel,
Sare gardul frumusel.
Am un purcelus : cu botul
râma si cu picioarele 'ngradeste. tate negre.
Nici d'o palma, nici d'un
[pumn,
Numai face lucru bun.
Am un par s'o nuea
Si 'ngradesc cat oiu vrea.
Am un par s'o nuea
Si ocolesc mosiea cu ea.
Dumitrica mititel,
Cu huiumul dupa el.
Altoiul.
Un ont cu capul taiat tineh
p'un mort in brate. Cel mort
strigh: Vai de mine, am sa
mor !!..." iar cel cu capul taiat
li zice: Sa nu te temi, ea eu
trtiesc".
Aluna.
Cucuiata vai de ea
Seade intr'o vale rea.
Ghici ghicitoarea mea :
Sta inteun vârf de nuiit.
www.digibuc.ro
Anal.
Am un copaciu cu dourtspre-
zece ramuri: jumatate verzi,
jumatate uscate ; in fiecare ra-
mura sunt ate patru cuiburi,
in fiecare cuib sunt câte sea-
pte calla: jumatate albe jumil-
Apa.
Ce e mare
Si gust n'are. ?
Ce nu poti sti, cari cu sita ?
Care bäuturii e mai tare?
Ariclul.
Trece pap pe ulitä,
In jurul lui tot sulite.
Intr'o vale adänca
G-ofae un parcel de brânca.
Trece Voda pe ulita
Cu trei mii de sulite.
Vine mosul pe carare
C'un maldar d'araci in spi-
nare.
Vine mosul pe carare
C'o mie d-araci In spinare.
Trece mosul pe carare
C'o mie de ace in spinare.
 73

Bastolutl. Sudoare de om,

Putere de domn.
In pádure näscui,
In pádure crescui, Caciula 'mpiiratului
In sat dacä m'aduse, In mijlocul satului.
Primar ei ca ma puse. Tärfácutil vanätä
Din surcea nuea, Gurguiatä cumnatä.
Din nuea butuc,
De nu pot sä-1 duc. Boabele de piper.
Am un mos biltran G-hemulete crete
Si pana nu-1 apuc de barbri, Umblä prin judete.
Nu plec nicäieri.
Ph bätrani sprijinesc, Boldul striimurärii.
Pe cälätor insotesc,
Pe cei Ili ii pedepsesc. Intr'un varf d'anin
Putinel senin.
In pádure näscui,
In pädure crescui, Boul.
Acas' dacá m'aduse,
Judecator mä puse. Cat fusei mic, cantai cu patru
In pädure nriscui, fluere : cand ma fäcui mai mare,
In pädure crescui, mä purtai intre douä lemne; iar
Acas dacä m'adus, child irnbätranii, imi veni chef sä
Vátaf cä m'a si pus. joc in hora.
Boil, carul, sacii cu griiu.
Berbecul, berbecii.
Patru restee duc un car de fan. Patru neteplii
Duc patru sute de mii
Patru bat, opt sprijinesc, Si le duc la impäratul
Mii si sute sä clátesc. Si le tae 'ndata capul,
Si le schimbil numele
Birul. Si ramane albele.
Ce e greul casei ? Boziea, boziile.
Biserica. Ce-i mica verdicicii,
La mare floricicä,
Ce e mare, larg si 'nalt La bätranete cälugäritä?
Si pe cap sus are cruci?
Acolo, dacri te duci, Intr'un varf de tufan
Nu te duci, ca sä te culci. Un stol de tigani.
Iar culcat dacä te duci,
Inapoi nu te intorci. Bradul.
Siret inflorit, Rätoi potcovit,
Searpe inpodobit, Pa bordei suit.

www.digibuc.ro
 74
Braila.
M'a trimes doamna de sus
la a de jos,
Sa-i dea carne färä os.
Brazdele.
Pe valea lui Maimarac
Sa dau Turcii peste cap.
Briciul.
Cu un plug de fier
Ar un munte de os.
Pe un munte de os
Paste un cal nasdrávan.
Am un cal de fier
Paste p'o punte de ()tel.
Broasca.
Ce e ciutil ca o eapa
Si mândrá ca o mireasä?
Pisicuta mutului
Sare gardu slutului.
Ce e ciutá ca o eapg?
Am un searpe chior,
Care cântä c'un mosor.
Broasca tástoasi.
Sus copae, jos copae,
La mijloc carne de oaie.
Sus casá, jos masá,
La mijloc carne grasil.
Broticelul.
Am un puiu de grec,
Ce sä suie pe ceoflec
Si face : Indec...Indec...".
www.digibuc.ro
Am un puiu de ungurean
Sä sue 'n varf de bustean,
Si strigä : Verder ! Verder !
In tufa lui mos Dan
Tipä un puiu de ungurean.
Bruma.
Pä, mágurä mä urcai,
Cutitul din tead scapai.
Luna-1 väzu, soarele-1 lug.
Bulgfirele.
Bumburel rostogol
N'are stare pä ogor.
Bu0eanul.
Intr'o vale adâncä
Zace un mos de brand.
Butia cu yin.
Nebunul satului imbräcat in
coajä de copac.
Pà, valea lui Baibarac
Vine ursul peste cap.
Lina Magdalina
Cu smicele pe spinare,
La buric calabalâc,
La inimil veselie,
Ghiciti, boieri, ce-o sä fie?
Cainele.
Tigtmus in haine scurte
Scoate seaua noaptea 'n curte.
Miele 0 pisica.
Doi prieteni de casä,
Care umblä pe sub mash',
Ori si când ei se 'nttanesc,
Amândoi cä, se 'nvrajbesc.
 75

CI Haile omului. Am o pasarue,

Nici moarta, nici vie,
Am doi boi: cand ma duc la Numai din coada adie.
fantana, ei café. acasa ; and ma
duc acasa, ei cata la fantana. Unghie de gaie,
Cap de udubaie.
Clildarea la foc.
Maciuchita Dobra
Am un bou negru §i altul Spanzurft Moldova.
[ro§u, Icaluta, Icaluta,
Cel ro§u linge pe eel negru. din coada na, taicuta.
Cft Marco §i cofa. Am un ou,
Tine in cioc un bou.
Scurto, bearco, un'te duci?
Arso 'n fund la ce ma 'n- Unghie de gaie,
[trebi ? Coada de tigaie,
unde m duc, Creasta de ridichie.
Tot tie ti-aduc.
Am un pitigoiu schiop
tine o vaca in cioc..
Cfildarea
Unghie de gaie,
Am o vacti neagra, Coada de tigaie
Cum fata vitelul, la spate ridichie.
Il mananca lupii.
Am un tintizoi schiop
Ciluglirli la bisericii. tine o vacii in cioc.
Sus tuna, jos rasuna, Capra.
Ceorile s'aduna.
Am un mo§ batran,
Cotofana faura Il duc de barba la fan.
Infra noaptea'n
Tunica §i punica Cieftmida.
La sfanta Duminica.
Din pamant má nasc,
Gamma. In apit mor,
La aer ma vestejesc
Am o casit cu patru u§i: pe la foc ma intarese?
una intru §i pe trei ies d'odata.
Ciirciuma.
Ciintarul.
Ochiul dracului.
Vine gasca dela Basca, Ibomnica satului.
Cu ghiarele harja, barja,
Cu aripele mototol,
Cu ciocul facut pistol.

www.digibuc.ro
 76
Car ligal.
Am un bou, toatä iarna ma-
named slobod la fan s,i gros tot
nu este.
Cartea.
Pasarica pestricioara
La popa pe policioarä,.
M'a trimes doamna de sus
la cea de jos
Sä-mi dea tocaturä
Fara neam de impunsatura.
Radäcinti de catinä
Putinei sunt ce-o rasfinä.
Am o turmä de oi,
Cine o paste, o cunoaste.
Radacinä impletecinä
Ales voinic o dezbina.
Cartofli.
Mä dusei in pädurice,
Gäsii ouä de guibice ;
Luai nouil, lasai doua
La guibice, ca sit orig.
Mä dusei in crâng, sa tai o
(nuià;
Nu gasii nuih, ci gäsii echiu.
Ecuiu aveh douä ouil,
Luai nona, läsai dona ;
Echiu, echiu sa mai ouä.
Carul.
Cocos potcovit
De oaste gatit.
Gäina carchià
Sä meargä, si ea.
Ce iese breaz din pädure ?
www.digibuc.ro
Carul si sania.
Am douä fete :
Una asteaptä vara,
Alta asteaptä lama.
Casa.
Closca de lemn, puii de carne.
Am un bou si vorbeste ra-
runchi in el.
Puii vii, closca moarfa.
Am o vacä cu tata in spinare.
Am o gaing, motatieä
*1i. vorbeste ranuchii din ea.
Castrayetele.
Bägai mama 'n frunzä
S'apucai pe ta-tam de buzä.
Crtteii usturoiulni.
Am mai multi frati
lntr'o cämasä 'mbrac ati.
Ceapa.
Bordea 'n groapä,
Pletele pe spate.
Ceara.
M'a trimis doamna de sus la
a de jos, sa-i späl crunasile in
apii, calda si sil i le usuc in apä
rece.
Ceasornicul.
Am o pail nu prea mare,
Dar e tare.
Ce nu OH, ea mi te 'nvata.
D'oi ghici, iti dau o rata.
 77

Ce e mic i farà minte Cerul i pinnIntul, soarele §i luna,

Si ne 'nvatil la cuvinte. ploaia.
Nichiduta mititel Dour), merg, douà stau,
SO ia lumea dupl. el. Douà judecata n'au.
viintul, noaptea i zina.
Am un lucru foarte tare
Minte n'are, Stan înalt, ginere turbat,
Grijd are, Surioaril oarba, maieä
Si te 'nvatO la cuvinte, [milostivä.
Ce cuvinte mi-te 'nvatä,
Pân'oiu ghici frigi o ratA. Cent], stelele.
Tangär, mangar, nacafta, Pe câmpul lui Basarab
Nacafta, ghirigherba, Numai mei värsat.
Ocheseaua, chesnache,
Chechismo, borti. Cheia in Mat.
Ceata. Ce trosneste 'n ?

Ce trece prin vama Cihurezul.

Si nimeni n'o bagli 'n seamii?
Gâsca titieanä
Ce trece prin sat si câinii nu Sboaril noaptea pe poiana.
latrà?
Ciobanul i oile.
Pe cea vale adâncitä
Vine mierla 'nsovonitä. Ciugurele, mugurele,
Merg pe drum insirätele ;
Tutuiana, iantt Ciugur mugur cel brttrân
Fuge noaptea pe poianti. Merge 'nainte cantând.
Cercelul. Tantur bantur §eade'n drum,
Toantele boantele trec pe
Incârligat si 'ntortochiat [drum.
Si de urechi e agatat.
Ciuperca.
Cereal.
Päläria Neamtului
Ce seacle 'n cui farit fund ? Pe marginea satului.
Ce n'are fund ? Am o cast', varuitä
Intr'un picior sprijinità.
Cent! i pruniintul. Ciurelul.
Am un porn : In pädure mrt nOscui
La rädäcintt verde, In pädure crescui
La mijloc uscat, Acas' dadi m'aduse,
La varf Lipa, lipa mä puse.

www.digibuc.ro
 78

Cintura putului. C1oFa cu U11 l uliul.

Lui Ion lungu Catilita fierbe pere,

ti picá mucul. Catiloiu vine si cere.
Catilita nu se 'ndurrt,
Am o vacA: Catiloiu vine si furä.
Toatrt zioa bea apä
Si nu se mai saturä. Titirisca face pere,
Titiroiu vine si cere.
CAciula slutului Titirisca nu se 'ndurrt,
In fundul pämântului ? Titiroiu vine si furit
Cizmele. Coada etinii.
Am douA putioare, Am o :
ziva sunt pline, Vântul o include,
Noaptea sunt goale. Vântul o deschide.
D'aci pAnA la munti Coaja oului.
Numai gropi ptinA la ge-
[nunchi. Am o ciimasä frträ nici un
refec, färA nici o deschizaturA.
Clanta.
Coarda.
Am o ctitAlusA,
Toatä noapteit latrii la usrt? Am o vacä :
Trupul vAreazA,
Clopotul. Coarnele erneazrt.

Strigá Gogea din copaciu Coasa.

Si G-ogioaie din odaie,
C'a furat lupul o oaie. Má suii in plai,
Sá vAd ai mei cai,
Strigä Buga din cetate, Dar nu vrtzui caii,
SA-i vie vacile toate. Ci väzui §tincile
GAinusrt moartit Prtscând luncile.
0 aruncai la poartti Vara : is, i prin frunzis,
Si gräeste ungureste. Iarna : tac, tac prin copac.
Când scutur frkul in curte, FAs, fAs prin pAis,
Aude murgul din munte. Tac, tac prin copac.
RagA Buga 'ntre hotarrt Cotcodaci prin copaci
Si s'aude 'n altrt tarrt. FAs, fAs prin päis.
Sus tuna, jos rAsunti,
Cocile s'adunA. Cobza.
Urfa lupu la hotare Intr'o bortA uscatA
Si s'aude 'n depärtare. LatrA o purceit turbatA.

www.digibuc.ro
 79

Vine gâsca dela Basca Corabia.

Cu aripili mototol,
Cu ciocul filcut pistol. Am o flair." 'neornoratti,
Umblii cu gura ctiscatit,
Cocoul. Suflet n'are, suflete duce,
De prtmânt nu se atinge.
La cap pieptene,
La mijloc pepene, Tändrtrica lemn uscat
La coadtt secera, Venità din Tarigrad.
La picioare rischitoare. Dulubeazil, moartrt
Multe suflete poartá.
Dintr'o piatrà albä
Nagte un prooroc, Pang imptinatrt
Ce strigii 'n miezul noptii Pe apà litsattl,
Si. 'nviazil mortii. Me§te.qugul omului
Cu voia Domnului.
Codrul , frunza.
Coarea.
S'a speriat cocoratul
CA i-a fugit satul ; Ursul seade, urechea-i bate.
Are bucurie
C'a.?teaptrt sA vie. CoFiugul.
Cojocol. Il face cine nu-i trebue,
Il cumprtrrt cine nu-I dore§te
Am o pânztt lunga, lath', Si-i trebue cui nu-1 vede.
Nici prin Jo, nici prin spatâ,
Numai din cutit tiliatà.
Copl casei.
Comoara. Cine zi si noapte tutun fa-
CAciulita mutului meaza si nu se mai satura.
In fundul pgmantului. Am un cälugär c'un mat.
Condeinl. Cotofana.
Tae-mi capul, scoate-mi limba, Cine-i la cap ca o doamnd §i
drt-mi sit beau si stt-ti vorbesc ? la coadrt ca o secera?
Condeiul de glsefi. Intril popa in altar
*i-§i lasrt toiagu afar'.
G-âsca ail, omul miinâncä ;
Climpul alb, silmânta neagra. Cotofana 0 bivolul.

Copita de fin. Tanta manta

Seade pe tantoi bantoi,
Ce e mare si mai mare Dar trtntoi bäntoi
Si rildiicirat nu are ? Nu §eade pe tanta manta.

www.digibuc.ro
 80

TitiriscA pliscrt
SA pune pe titiriscoi pliscoi, CrucHe.
Dar titiriscoi pliscoi
Nu sg, pune pe titiriscrt pliscA. D'aici pAn' la munte
Numai tApi infipte.
StAngA motAngrt
Duce pe stângoi motAngoi,
Dar stAngoi motângoi
Nu duce pe stânga motAngä. JumAtate e in casá, jumAtate
e afarA.
Col iitalele.
Culmea si nsa.
Mä dusei in pAdure, tAiai un Am dona surioare :
[lemn, Uuna asteapat seara, sd se
Nici d'o palmá, nici d'un odihneascrt ;
[pumn, Alta dimineata, sit se prime-
Numai fäcui un lucru bun. neascA.
Cripiitura. Cuuunia.
Ce sh face singurA 'n casá? Ce e : odatá se leagA cu limba
nu srt mai poate deslegit
Cremenea i amnarul. cu mAna.

NAstraprt din apti, ginere din Cuptorul, Tatra i scânteia.

lume.
Mama lunga, tata lata,
Cremenea, iasca si amnarul. Si cumnata sovalcAiata.
Vaca din apA, biciul din foc, Cutitul din teaci.
vitelul din prtdure.
Esi Anghelus din lActitus,
Crucen. CA te cheama cinci afarA.
Ce sfAnt s'a näscut fárá sufiet Degetul cu inele.
§i face minuni ?
Buckile de fier,
In marginea drumului Frigarea de os.
Zeghed nebunului.
Degetele Yemen torciind.
De aci si pan la munte nu-
mai ápi infipte. Am zece surioare :
Cinci aleargii toatá ziva pe
Crucea de pe turla bisericii. [camp
sunt sbicite,
Intr'unvArf de plop Nici de roaurt nu-s atinse ;
Un iepure schiop Si cinci §ed sub strasind
TreierA un snop. tottleauna sunt ude.

www.digibuc.ro
 81

Desagii. In valea lui Ballarat,

Seade Voda mort, umilat.
Am doua gia§te inteun gatlej.
Pe valea lui Prepeleac,
In lunca lui Trepadus Sa da dracul peste cap.
&it un stircan cu dour), gusi.
Cine sà taräste ca searpele
Sill face cuib ca iepurele.
Ingropi scanduri,
Am un tare plin de miei albi. Intinzi funii
Am o cosarita si-aduni gheme.
Mina de oitä. Am un cotecior
Am niste rufe §i nici odata Plin cu iezisori
nu se usual,. Si n'are usa nicaieri.
Am o herghelie de cai albi, Baba'n vale ca o floare,
numai unul murg in ei. Mosul. 'n deal ca, Uil bustean.
Am o stava de cai, numai Intr'o vale adanca
until din ei merge. Zace tat-tau de branch.
Am un bordei plin cu vitei,
Bonita. Pana nu sparg bordelul,
Nu pot sà scot viteii.
Am o vacii
Si-o due de coada la al-A. Hop indop,
Blani ingrop,
Bonita i ciildarea.
Ate intinse,
G-heme stranse,
Seurto, groaso, und' te duel ? Urdela priponita.
Arso 'n fund, de ce ma 'n- Am un coticior
[trebi ? Plin cu manzisori
Ca uncle 'ma duc, Si n'are usa nicaieri.
Tot tie ti-aduc.
Ingropi tandari,
Dovleacul.
Intinzi funii,
si-aduni gheme.
Pe pamant uscat Inteo vale adancâ
Sat tat-tau umflat. Zace un poph de brâncrt.
Hop indop, Pleopi in pleope,
Blani ingrop, Scânduri ingropi,
Ate 'ntinse, Franghii intinse,
Gheme strânse. Gheme strânse.
Am un bordeias
Plin de copilasi: Drumul.
Pang nu sparg bordeiasu, Matei lungul
Nu scot copilasii. Cat pamantul.
Plisculobeu, Lileraturd populard. 6
www.digibuc.ro
 82

Am un poi:A lung Tata lungu si mama cu tA-

Si n'am Oita, sA-1 ajung. tele mari.
Am o nuià lungA Am un ciocArlan si cAntA mai
Fàrà pic de umbrA. mult zioa decAt noaptea.
D'aici panA la munte Lui Matei ]ungul
Tot funii intinse. Ii picä mucul.
Dulee le si postul. Fasolea.
MA nrcai in deal,
sa vad al men cal: Enderita, menderità,
Dar nu vázui calul, CArcei, toboritä.
Ci vAzni cheile PAsrtricA rue
DeslegAnd Pe copaci se sue.
Epurele. Carne grásulie
Pe bete sA sue.
Patru infipte,
Opt spintite, Tandalita
Doug ciulite. Mandalita,
Carne-i tobolita.
DA fuga, bärbatule,
G-oanit, urechiatule. Femeia.
DA-1 ajunge bitrbatul,
S'a sfdrsit cu urechiatul. Ce Hoare e prea frumoasA,
Pe valea lui Scarlat In lume e drrtgAstoask
SA dA dracul peste cap. Si btirbatii o miroasA.
UlcelusA unsrt Femeile viinand peste.
Prin burueni ascunsä.
A venit Turcii,
Filefiletul in SA taie pruncii
Si apa curge pe fereastrA.
Intr'o vale adAncrt,
DescAntA un popä de brAncA.
Fereastra.
Fantana. Nici in casA, nici afar*
Ciocarlan motat Nici in ceriu, nici pe pámAnt.
CAnta noaptea 'n sat. Ghici ghicitoarea mea :
TJna zice : Ai srt drtm, Care sunt ochii casei ?
Alta zice : Ai sA stAm,
Alta: Aidi In scArcium sh ne Fiearele cosulni.
[drtm. Ghici ghicitoarea mea :
Am o vacrt: toatii lumea o Cine n'o
mulge si laptele ei nu se is- Matele i s'o sgarci.
prAveste.

www.digibuc.ro
 83

Firul de par. Fumul si curl.

In pádure mä dusei, Unde te duci, strain bule
Un lemn taiei, Ce má 'ntrebi, gtiunosule !
Când mä 'ntorsei,
Locul nu-1 mai Osii. Furca, caerul l degetele.
Foarfecile. Am zece cai :
Cinci in grajd §i-i ploautt,
Ita momita, toe fedelesti. Cinci afarit si nu-i ploarta
Doutt late, alâturate Furnica.
Si la cap incârligate.
Doug late, impreunate Ce râmtt prin pâmant §i nu
Si la coarne imbelciugate. se vede?
Am o vacá mare, neagrtt
Focul. Si n'are piele d'o teactt.
Cine taie
Si despoaie Furnicarul.
desagi nu bagá doutt. P'un deal mare si rotat
Ta-stm nu-i fäcut si fi-sttu Fierbe o oalä cu pâsat.
joacá pe Intr'un vârf de munte
Clocoteste o oaltt cu linte.
Fragile.
Intr'o foaie, cartifoaie, seade Fusul.
o oaie actual. Fost in sus, fost in jos,
Fostu vine burdicos.
Frunza.
Ce sung 'n pádure ? Vtaita.

Ce cade- 'n aptt si nu face Dacá-i albtt, nu-i cocoanä,

stropi? Dactt-i neagrtt, nu-i
lungtt, nu-i prfijinti.
Ce nu sit suie pe parete ?
Galeata l lantul.
Fulgerul.
Lungu, lungu
Tandäricti lemn uscat Scuturá bumbu.
Lumineaztt 'n Taligrad.
Fumul. Servetel innodatel
Am un drum lung Peste mare arundttel.
Si n'am ptinztt sit-1 ajung. Mil dusei in ptidure,
Am un drum lung La fragi si la mure,
n'am sfoartt si1-1 ajung. Gásii o nuitt
Si 'ngraclii lumea cu ea.

www.digibuc.ro
 84
Nuih vajaeh
Coprinsei lurnea cu ea
Si-o pusei tot acolea.
Am o vergeä, vergeleit,
Verguii tara cu ea
Si-o pusei tot acoleh.
Pe ce e stäpan omul?
Nuelusa 'ncorciovih,
Inconjurai lumea cu ea
Si-o pusei tot acoleh.
urzeala.
Nuelusa de cafeh
Invärtesc lumea cu ea.
Ma dusei in padure
Si taiai o nuih
Si ingradii lumea cu ea.
Nuelusa argireh
Copriusei lumea cu ea
Si-o pusei tot acoleh.
Am o nuiii, sviircolea,
Si coprind lumea cu ea.
Waal.
Dragan la noi,
Drägan la voi.
Gazul.
Stejar verde val.-h./4 arde.
Geamul.
11ra trimis doamna de sus
La a de jos,
Sii-i croiasca rochie
Fara cusaturä,
Para tivitura.
Gheata.
Am o stânca :
La caldura sa topeste,
La frig sa 'ntare0e?
www.digibuc.ro
M'a trimis doamna de sus la
a de jos, §a-i dai un procov
neurzit, netäsut, necroit.
M'a trimis doamna de sus la
a de jos, sa-i croe,Iti caniasä
fail foarfeci.
A trimis doamua de sus la a
de jos, sii-i tasa o panza fará
Gltinda.
Am o nuià de alun :
Nici d'o palmä, nici du'n
[pumn,
Din ea facui: dora älbii
[de spalat,
Doug, scandari de pat
S'un potcapiu popii.
Ma dusei in padure,
Luai un lemn:
Nici d'o palma,
Nici d'un pumn
Si facui ceeace spun :
Douä albii, un gavan
Si douti blani de car.
Ce stä ranjita 'n jos?
Am un lemn bun,
Nici d'o palma,
Nici d'o schioapii
Si acela 'n doua crapä
Si se face dauft durbace,
Doug fete de masa,
Un capac de luleh.
 85

Ghinda, porcul I 1111)111. HArtia.

Picurmul picurä, M'a trimis domna de sus
Trepadu§ul trepada, La a de jos,
Ha lea, balea Sa-i dai panza fära rost.
Ii tine calea.
M'a trimis doamna de sus
Pieuru§ul picura. La a de jos,
Trepildusul trepäda, Srt-i dai cusatura
Gadea Al mare sade 'n cale Fara nici o irnpunsatura.
Si ar mânch carne moale.
Hohlele.
Ghionoaia.
De aici pang la munte
Joaca popa craanat, Numai paturi asternute.
Cu zabunul cargrat,
Cu tichie rosie 'n cap. flora.
Cocos ro§iu, sgaiba 'n cap Ce nu 'mbatrâneste nici o-
Toaca noaptea pe meat. [data ?
Pasärica §,ue Hora
Pe copac sä sue.
Ivanosul scorborosul,
Mental. Ivan strâmb, copiii drepti.
Tärtacutii breaza Hornul.
Câmpul colindeazrt.
Patru late, ingemanate,
Oriltarul. La mijloc folfotoc.
Cat am trait, Iasca, amnarul si cremenea.
Pe foc m'a parlit :
Iar dac'am murit, Am o vacrt bung
In drum m'a asvârlit. Ce palte 'n padure,
Cu un vitel in Oda
Gresia. cu unul in tftrg.
Cine da la altul ce n'are el? Icoana.

Grinda, martacii casei. In padure näscui,

In padure crescui,
Am doisprezece boi, Acasri de m'aduse,
Toti se culca p'un capataiu In perete ma puse.
nici de cum nu se'mpung. Fara sufiet m'am nascut,
Fara graiu, farà cuvant,
Groapa. Dar totusi sunt lucru sfant.
Ce este aceea din care luand Tandarica lemn uscat,
se face tot mai mare. Lucrata in Tarigrad.

www.digibuc.ro
 86

Inelul. Am o cdttinutil tare,

Tine u§a in spinare.
Scot parul, rdmâne gaura
goald. Tigänu§ venit din munte
Stä noaptea singur in curte.
Urdel burdel
Brigat in coadd de vitel. Domnivr in haine scurte
Tine judecatd in curte.
Frigarea de carne, jumärile
de os.
Lieusta.
Seade Ftit-Frumos
Pe un cal de os. Am o vacti,
Uncle zace,
Frigare de carne si bucätile Strat nu face;
de aur. Dar topeste,
Ce 'nfrunze§te.
Isvorul.
Am un purcel Lampa.
Mic, mititel,
Si când pui mâna pe el Tândrd mândra
Face : guic...guic...". Sta in grindd
Si luce§te, te orbe§te.
Itele.
Legea.
Ghici ghicitoarea mea :
Cine n'o ghici, Ce e mare ,Ii mai mare
De tot s'o sgarci. Si de nimeni teamd n'are?
Trei tilelei, Moen.
Opt opintei,
G-herbelei gdoazd Cosoroabd strâmbä,
Ca 'n zina de Boboteazd. Surlä cocoptd.
Jirel, poreul i Inpnl. Limba.
Picuru§ picurd,
Treptidu§ trepdd A, Am o bland latd,
Hala bala ii tine calea. Zilnic e udatá
Si nu putrezeste,
Junghiul.
Cat omul trae§te.
Restei rece Am un bou intr'o cosärità
Prin inimd trece. §'acolo el i§,i face totul.
Am un cal ro§iu intre doui-
Laatul. sprezece albi.
Domni§or in haine scurte Cc stà ve§nic in apt'', §i nu
Mare divan tine 'n curte. putreze§te ?
Cocos berg, legat la gard.

www.digibuc.ro
 87

Limbo. de clopot. Funia de lemn. putul de pa-

mânt, §i apa de frunza.
Sub o foaie de lipan
.eade un puiu de motârcan. Grainusa ciusa
Strange 'n gusrt cenusrt.
Lingura. Am o mica, gilinusa,
Tavalita prin cenusii.
Am un cal :
Cand 11 duc la apa, e slab, Vaca de lut, tâtele de lemn,
[topit ; vitelul de carne suge la vaca.
Iar când Il aduc,
Abiit pot sa-1 duc. Am o gainusa ciusa
S, i mänânca, la cenusä.
Am un cal :
Când suie dealul e gras, iar Lumanarea.
cand scoboarrt e slab.
Cand intru d'odata,
Lingurile in milk. Umplu casa toatrt.
Ziva mi-e rusine,
Am un grajd : Noaptea vad prea bine.
Caii mänânca 'nauntru si coa-
dele start afara.
Lumea Tine la bisericii.
Lipitoarea.
Sus tuna, jos fasunä,
Obialrt neagra tatarasca, Toatrt lumea sa aduna
Cu câte un betigas in mama,.
Cine n'o ghici sa se sgar-
[ceascii.
Luna.
Literele.
Matrt grasa
Câmpul alb, oile negre, Trece noaptea peste casä.
Cin' le vede, nu le crede ;
Cin' le paste, le cunoaste. Am un mar de aur,
Joacri pe piei de taur.
Lubenita. Spilca doamnei,
In fundul oalei.
Am o fantana cu cheiul
verde §i cu apa rosie. In gunoiasul vecinului
Treiera catalusa domnului.
Luleaua. Am o mata alba, grasä
SA joacrt noaptea pe casrt.
Am o matusa
Tusea, tusea, prin cenusa. Ce strt 'n apá farrt umbra.
Am o gainusa cu trupul de Am o vaca balae,
primânt, au inima de frunza, cu Treierii noaptea prin gil-
coada de lemn uscat. [noaie.

www.digibuc.ro
 88

Am o rata potcovita, Seade popa 'n deal la vie

Um blä p'o casä croieste materie.
Cäciula sfartatuhri Lupul i oilo.
In mijlocul satului.
Am o vacd Mae, bälae, Tate le matele tree pe drum,
Joacit noaptea prin gunoae. TAntoiu mäntoiu seade 'n
[drum,
Luna i stelele. Cere carne de roman.
Pe valea lui Sgaidarac,
0 child de mein vdrsat,
Numai until bobonat. Tartricutä rosie
Plind de garbojie.
Am o closcä cu pui, seara
s'adunä i dimineata sä, risi- Miticepl.
peste.
Ciscoiu rosiu cu sgaibd 'n cap.
Luntrea.
Mfigarul.
Am o ratä färd vieatä,
Trece apa cat de mare E un dobitoc foarte natäntoc:
Si te poartd in spinare. Urechi lungi, minte nu are,
Rata pe baltä i fulgii 'n Are cruce pe spinare.
[pAdure. Ce e'n toate isprdvit,
Insä prost, nepotrivit?
Lupoaica i puii
Am o cätea plätandgeh
Cu 12 purcei platantigei: Am o vacd neagrä,
Vine, suge, fuge 'n tufe. Mild se pune toti aleargä.
Lupul. Am o vacd, si cum fatä, liipii
Ii mänanctt
$i codat, i coltat,
istet, i 'ndrdznet Mfinfistirea.
Ciuta mare seade 'n cale Cires Inflorit,
Si ciupeste carne moale. Searpe 'ncoldcit,
Inteo vale a dancd, Portmcd de Dornn,
Urld popa de brancd. Lucrare de om.
Cintä mare seade 'n cale
asteaptä carne moale.
Ciocia mocia std cärare
Lupul sfâíìind oile. Si asteaptrt carne moale.
Seade mosu'n deal la vie Cucu dale seade 'n cale
Si-si croeste o chitie. $i ia d'astd carne moale.

www.digibuc.ro
 89

Marea. Care-i animalul eel mai pu-

ternic.
Cine face si tot ea mAnAnca
[copii ? Vine mosul pe cdrare
Si-si duce casa 'n spinare.
Mârtacii casei. Ce sd sue in porn si n'are pi-
Am doisprezece frati cioare.
Si dorm p'un cdpdthi culcati. P'o välceh cotitd,
Vine mierla 'mbroboditd.
Masa.
La moara lui Otontoc,
Am o gdsed 'n trei picioare. MA 'ntAlnii c'un dobitoc:
Bou nu ereh, dar coarne a-
Masa [veh.
Mägar nu ereit, dar samar
Am cloud fete: [aveh,
Una umbra si nu mAnhncii, Picioare nu aveit, dar in co-
Alta sta si mereu mAnâncd. [paciu sit suih.
Matura.
Vine ghiojul pe cárare
Si-si duce casa 'n spinare.
Opincd nerasA
Hapaida prin casa. Melita.
Ocolica ocolik In piidure naste,
Ocolii casa cu ea In pAdure creste,
si-o pusei mai acoleh. Vine acasä i gdrdeste.
Opined nerasd Miezul nucii.
VovArghi prin casd.
Mis Ohl§ dela cartofia, Patru frati,
MIA mi-te acilea. Intr'un cojoe imbrdcati.

Melcul. Minciuna.

Pe cdrare, pe un loc
Ce iese pe usd cu cincizeci
de capete.
cu-un dobitoc :
Samar aveit, mAgar nu erit. Moara.
Coarne aveit, bou nu exit,.
Picioare nu aveh, dar in co- Cu apd, cu vânt i cu foc
[pac se suià. [trdesc,
Rosbie pe covoare MAncarea pe limbá, eu nu o
Cu toba'n spin are. [primesc;
Pentru ori si cine hrand
Ghionoae nu e, [pregAtese.
Dar pe copac sä sue.
Bou nu e, coarne poartd. In poiana lui Istrat,
Mägar nu-i, samar aratd. SA da dracul peste cap.

www.digibuc.ro
 90

Pang retezata, Moeirlele.

Pe apa lasata,
Cu §tirea domnului, Dela noi i pan' la voi
Cu fapta omului. Numai placinte moi.
Am o vacii :
0 mulg cu scara Mortul dus de patru oameni.
'o 'rapart cu tam. Cinci capete,
Me§teug de om, Patru suflete,
Porunca de domn, 0 suta de degete.
Casa 'ncheiata,
Pe mare aruncata. Musuroaiele.
Pe spinarea searpelui, Dela mare pan' la mare
Vistieria domnului, Numai funduri de crildare.
Ce inghite §i. Ingbite
Mille §i mii nesocotite De aici pang la mare
Si le tae capetele Numai funduri de caldare.
i le schimbil numele. Dela noi panii la voi
Gaina seina, Tot funduri de caldari noi.
Motul de ftting,
Ratg potcovitä, Nasul.
G asca 'nsovonita.
Am un ciocanel de piele
Am o vaca prieana Cu doua, gaurele.
La tot satul da hrang.
Tartacuta ro§ie
Pe spinarea searpelui, Plina de garbojie.
Vistiriea Domnului,
Vine mii nesocotite Intr'un varf de movilita,
Si le taie capetele Fierbe o oala cu chisalitii.
*i riiimane albele. Sub cel deal ingropilat
Fierbe o oalg cu pasat.
Moans 0 roatele.
Nasul, gura 0 ochil.
Ghici ghicitoarea mea :
Am doua fete : Sunt doi luceferei :
Una toad+, ziva se spala La mijloc este o cioarri spar-
i totdeauna e murdara; [caietoare
Alta nu se span, niciodata *i jos o moara ferecatoare.
Si tot e mandril, si frumoasa.

Moartea. Negura.

Am un epura§ cu urechile Ce intra in sat §i caini nu

[de ca§.
latra ?
Eu vreau sa-i-le m 'Llano, A scapat Doamna cheile
El ma apuca de gat. Si sä inchise Virile.

www.digibuc.ro
 91

Necazul. Oala.
Ce e mai amar si mai amar ? Cat am trait,
Pe foc m'a fript ;
Nevasta lui Lot. Iar and am murit,
Pe drumuri m'a asvarlit.
Cine a murit si nu s'a in-
gropat ? Ochii.

Noaptea.
Douti turturele,
Mandre frumusele
Aruncai cheile Cat le-arunc,
Si sä, 'nchise Atat se duc.
Am doua tartacute:
Noaptea, ziva. Cat le-arunc,
Am o gáiná cu dourt aripi : Atat se due.
Una-i albit neagra. Doug, gheme negre
Cu cea neagra ea aduna, Pe camp se repede.
Cu cea alba ea spulbera.
Ori cine are doi ciumpei
Noroin I. Si se serveste de ei ;
Incotro i-arunc, acolo se duc.
Dela munte pan' la noi Am cloud gogosele
Numai placinte moi.
In sus cat le-arunc,
Nuca.
At:Ala se duc.
Oglinda.
Patru frati gemeni, nhscuti,
Tot imbratisati crescuti, Intr'un varf d'anin
Totcleauna la un loc Putinel senin.
Inveliti inteun cojoc.
mtinanc acum, pe loc. Lipie pe lipie
Frunza värvarie.
Nuielele. Tandra mandrä
Sta in grinda
Vin oile dela munte Si arath la oricare
Cu toate breze in frunte. Chipul, fata, cum o are.
Numele. Eu sunt anasurrt
Fára ochi si gura.
Ce ai cu tini i nu-1 simti ? Eu ori ce-oiu vedeit,
Tie ti-oiu spuneà.
caia.
Spilca doamnei In fundul
Patru restee duc un car de [oalei.
[fan si nu sa faram. Tundra mundra seade 'n
[grindh
Si vorbeste ungureste.
www.digibuc.ro

le si ca§m.
Am o mie de gaste si fac
numai un on mare.
Oi le
Alunele ciucurile
dea ceasca duph ele.
Omul.
Ce porn e acela, care WEI cu
ramurile in jos ?
Ce vieturtoare merge:
Dimineata in patru picioare,
la prânz in cloug, si seara in trei?
Opinea.
dusei in saeit,
Luai d'acolo o nuia,
Ocolii lumea cu ea:
Mai rramase un crâmpei,
Fácui cu el rc la miei.
Am o nuià vergeleit, :
Vàrguii tara cu ea,
Mai rAmase un crampei
Fäcui ocol la vitei.
C'o mâng de sovar
Invàlii o casá s'un cosar.
Am doi boi :
Cand Ii leg, merg :
Gaud Ii desleg, nu merg.
Am doi cai:
Când Ii leg, fuge de rupe prt-
mântul: când Ii desleg, Stan pe
loc.
Osia.
Sotoroaga botoroagl,
Nouä coti de lemn intreagg.
www.digibuc.ro
92
Oul.
M'a trimis doamna de sus
La cea de jos:
Sä-i dai vin si rachiu
Tot intr'un buriu.
Ce nu stà 'n cuiu ?
Am o casä vàruifii
Pe nicilieri grurritd.
Ce e'n tufd
Si nu suflä?
Sus albus tare, jos albus
[moale,
La mijloc galbenä floare.
Am un butoiu necercuit
tine si vin si rachiu o-
[sebit.
Var vàruit. zid zidit,
Fgrà usi, fgrà ferestre.
Am un butoiu s'acolo pastrez
si vin si rachiu sr nu se ames-
tea,.
Ce nu pufue in tufä?
Am un poloboc, si de-I voiu
pune 'n pod §i va dtdeh, mester,
faca la loc nu se va
Am un niiphrstoc,
Seade jos la foc.
Piduchele.
Ce e mic, mititel
Si-si ia Vodà diciula pen-
[tru el?
Peste-un trtlerel
Trece un unchiesel.
Paharul.
Pistornic bumburat sa dä
[peste cap.
 93

Reteveiu umflat, Acas' dacä m'aduse,

La fund retezat, In hora ma prinse.
La cap piperat,
Si umblg prin sat, Parii telegrafulni.
sa da peste cap,
Spune ca e beat. Stan lungu cu luleaua 'n
[gura.
Prtiajenul. Pali old.
Gáinuá galbenusa Ce nu trece drumul ?
Trece marea'n piciorusa.
Ce e mic §i mititel Priul din cap.
S'umbla cu funia duprt el ?
In prtdure mil dusei,
Dumitrica ghiburel 0 nui imi täiei,
S'impleteste casa el Gaud locul cautai,
S'o 'mpleteste frumusel. Eu nu-1 mai aflai.
Mum Parul, urechile, Rasta, ochii si gura.
Roata, rotitä Sub o claie de fan, dourt
De lume 'nghitita. [linguri de blid ;
Sub doua linguri de blid,
Pe coasta unui deal [doi luceferi:
Sta caprele lui popa Stan, Sub doi luceferi, o cesmeh
Pravaliile rumenite. [nesecatg ;
Si sub cesmeaua nesecatg
Prtinea, cnptorul i focul. TJmblá o moard ferecata.
Mama lata, tata lungul Patele.
Si nea Ion flueratorul.
Dela noi pang, la voi
Prditiria.
Seapte albii de gunoi
S'o mâng de bucurie
Si 'nvârtita si rotitg Si prea multg fudulie.
Si sa pune cu soarele 'n
[pricing. ntrunjelul.
Prtmantul dela captor. Mosul sta., 'nchis in &Amara
pletele-i sunt afarg.
Am un cosar plin cu cai roibi,
si am si unul negru; când Il Patul, ua i culinea.
bag pe negru, Ii scoat3 pe toti
afara. Am trei surori ; una zice :
D'ar veni ziva srt ma usurez.
l'arii gardulni. Alta : D'ar sosi noaptea sá ma
odihnesc.
In padure nascrii, A treia: Vie zi si vie noapte,
In padure crescui, tot una mi-este.

www.digibuc.ro
 94

Pitu lul. Petele.

Am patru frati cu cäciula'n Apa mä na§te,
[cap.. Soarele mä cre§te
Si când vd pe mama mor.
1 epenele.
Miami in eismrt.
Strachina verde C'un paiu de §ovar
untul din ea nu sit vede. Invälii o casä §'un co§ar.
Am o casrt gogoneafft, LAE Il invelii
Invelitä cu verdeata S'apoi Il maraicii.
Si inläuntru ei Soholan ro§u In gaurà neagrit.
Sunt pui de tigrtnei.
Am o fäntânä cu cheile verzi Piatra.
si apa rosie. Eu sunt mititicä §i In pà-
[mânt cresc,
Malul verde, garla ro§ie, Afar' de mä scoate, de toti
pietrile negre. [mä lovesc.
Funii intinse, G-hemuri
[stränse. Pieptenele.

Malul verde, apa rosie, pestele Pardos mânios

cum sit nemereste. Duce porcii mânios.
Curtea verde, grecul rosiu. Bärnutä de os
Duce turma 'n jos.
Carnea ro§ie si malul cum Anghelu§ mititel
sä nemereste. Trage boierii cu el.
Hop indop,
Tándärei 'ngrop, Pieptul ki tfitele.
Funii strânse, Am un narilusor, in el sä aflä
G-heme strânse.
dortä plosci §i din plosci curge
Din surceit nuià apä.
Din nuiâ, butue,
Abià pot sa-1 duc. Piperal.
Am o fântânä: Am douä ghemulete crete,
Apa e rogie, peretii verzi §i Sunt bune de junghiulete.
pietrile negre.
Peria.
Lenea dà
Ghici ghicitoarea mea: Si munca stä.
0 motAlett de purceit.

www.digibuc.ro
 95

Mà dusei in pAdure i tA- Noaia.

[iai un lemn,
Nici d'o palmA, nici d'un Sus bat tobele,
[pumn, Jos curge lacurile.
Numai face un lucru bun. De sus fug de fricá,
Jos ma fac ninnicA.
visiea. Dar ce lucru mare,
CA 'nee pe ori cari.
Patru 'nfipte,
Doua ciulite, Plosca.
Doug rânjite
S'o fArtaetoare. Cal potcovit,
De nuntA gAtit.
Am o opincrt nerasä
Si joacA hopa prin casä. Cocos zugrAvit,
De nuntA, gAtit,
Mihaiu Mocioe
Seade jos la foc, Am o fatrt de SAcuiu,
Unge curele S'o attirn de plete 'n cuiu.
suge mustktile. Am o puidi cucuiatA
Opinat nerasä Si de pe vale 'ncuiatii,
11 árstina prin casél Cum as face s'o descuiu,
SA-i pui mama la cucui.
Am un nApArstoe
Si suflren cenush la foe. Am o vacA, când o mulg, o
pun cu picioarele 'n sus.
Am un târnAcop,
Seade jos la foc. GrAinusa potcovitä,
De nuntit insovonitti.
Care-i dobitocul
Ce pAzeste focul Popa cu disagii la spinare.
spalA cojocul?
Pe drumul lui Piciorus
Plasa. Vine un curcan cu douA gusi.
O mie de ochiuri, l'opa in bisericrt.
O mie de noduri,
O mie sti se ciisneascä CotofanA faur
Si nu pot sá o ghiceascii. IntrA noaptea 'n gaurA.
Intru 'n casá ca sA scap si Pops tocilud.
casa fuge pe fereastrA. Tunica si punicá
O mie incheiete, La sfânta
O mie neincheiate,
O mie sr), fiti, Porcul.
Si tot nu ghiciti.
Vizitiu nu e i mânA; bolnav
Sus Pang, jos MIA, nu e i genie : n'a pierdut si
La mijloc o vanA. cautA,

www.digibuc.ro
 96

Patru infipte, De aici pan' la Matei

Doug ciulite, Numai prajini de tei.
Douii sgaite,
0 ataiala Pragul easel.
S'un tarnacop.
In padure nascui,
Cine genie nebolit In padure crescui,
Si cauta nepierdut. Acas' daca m'aduse,
Porcul, ghinda
Vataf de temnita ma puse.
Mogos mogoseste, Primrtria.
Picur picureste, Inima dracului,
Trepadus trepada. Beleaua satului.
Piparusul piparä,
Treprtdusul trepada, Primavara, vara, toamna i lama.
Bala loala tine calea. Am un copaciu
Cu patru crtici :
Pored si lupul. Una inverzesto,
Chiciurusul chiciura, Una rodeste,
Trepadusul trepada, Alta vestejeste
Balea malea Si alta sta uscata.
Ii tine calea.
Protapul.
Porumbul.
Ghici ghicitoarea mea:
Este um om cam ciudat, Una moarta intro doutt vii.
Vara 'n cojoace 'nbräcat
iarna gol, despuiat. Pruna.

Este un cm care vara e im- Am o purcea c'un purcel in

bracat c'o mie de cojoace, iar burta. Punga.
iarna o petrece despuiat.
Grainusa gálbenusa
Porinnbul Cu boabele 'n gush'.
Bat omit
In pod asvarlit. Punga en bani.
Am un bat buturugat, Itele momitele,
In pod seade aruncat. Treanca fedelesile.

Potecele. Puntea, nuiaua, earpele.

Dela noi pana la voi MA dusei pe haia,
Numai prästini de teiu. Vazui o ghebreit
Luai o regeit,
De aici pant): la munte Dadui in ghebrea,
Tot präjini márunte. Ghebreaua fuge in haia

www.digibuc.ro
 97

Purecele. Am un beam scorboros

Ce e mic mititel, Pe care-I bat find jos.
El nu tace,
SA scarpinä Vodä pentru el? Ci tot face :
Am un bou : Diitai geeantai!"
Uncle paste, Buturugä bulburri
Sä cunoaste ; Seade jos i turburii.
Uncle sare,
Urmii n'are. Patul.
Peste o máciuchitri sare o Am un bou : când mä duc la
mfitusä.
el sbiarä, când plec dela el tace.
Peste o mriciuchifti
Sare o neghinuta. Ciocârlan motat
Crintä, noaptea 'n sat.
Purcell sugand.
Putul scartaind.
Boierii beau, butia geme.
Ce strigrt seara 'n sat
Pu;ca. Târziu innoptat ?
Hubueazit bubueazá, Hama.
Peste nouil munti râncheazii.
Bägai mâna in perete
C e fuge si muge, S'apucai pe dracu de spete.
D eparte sträpunge?
Am o puicit cucuiatii, Ram! en icrele la gat.
Strt 'n csárnara incuiatrt, MA dusei in pádure
.Doar sä mor sii n'o descui, SA tai restei si bulfei,
pui mâna la cucui. Si nu gäsii restei i bulfei;
Tändaricrt lemn uscat Ci gäsii un cuib de ugea
Lumineazri 'n Taligrad bugea cu 11 oauri.
Luai douit, läsai float ;
Am o iaprt breazrt, Ugea bugea ca sá oaug..
Pe munte rancheazá.
Rinna.
Am o noatiat neagrä,
Pe dealuri râncheazá. Strigà Dobra
Din Moldova
Pu,caria. S'o päzeascä de
Fierea dracului CA n'are fricit de crtini.
In mijlocul satului. Strigä. Gheorghitä -
Din costitil
Putineiul. S'o apere de
Uldup bulduc CA n'are team& de crtini.
Pe 1)arbii-1 due, Ce rilmä prin. pämânt si nu
De barbri-1 aduc. sá vede ?
Nisculescu, Literaturit populard. 7
www.digibuc.ro

BAlaure rrtrgat,
In pAmânt bägat.
Strigh caraulä din fan ding,
Si din mägurä in regulA,
prtzeascA de grtini,
CA n'are teamä de cAini.
Strigrt Dobra din anini
S'o prtzeascA de gáini,
CS -de iâini nu i-e fricá.
Curelu§rt
Sub prtmânt ascunsä.
M'a trirnis doamna de sus
, cea de jos,
dea pe§te färä os.
Stircigat imbelciugat,
Sub párnânt e tot brigat.
Tândrä mândrri
Sue 'n grin dA
vorbet;te
Ungureste
nimeni nu o 'ntelege.
Ridieh lea.
albue, dar ca§ nu e.
Coadrt are, ttioarece nu e.
Frunza are, porn nu e.
Limbh n'are, sare linge.
Rise.
Rrtsä-mi-se,
Ingtimfrt-mi-se,
Mfir-se face,
N'ai ce-i. face.
Roatele carului.
Am patru surori gemene,
La fipturil asemenea,
Una p'alta sä gonesc
Si in yea nu sä 'ntAlnesc.
www.digibuc.ro
98
Patru fetipare fug in goanä.
§i nu s'ajung niciodatri.
Am patru surori :
Ve§nic ele sA gonesc
Si nu sA mai intâlnesc.
Cercelusul doarnnei
Din ftmdul
MA suii pe scarä,
Cheile-mi picarä,
Luna le vAzurrt,
Soarele le luarà.
Sabia.
Putineiu de teiu, limbà de
balaur.
Limbs, dracului
In pielea searpelui.
Intr'o scorbore uscatri
Urlä o cgteit, turbatä.
Sacul de 'rim pelte.
O mie incheiate,
O mie descheiate,
O mie d'ai BA te casnesti
Si tot nu poti sä ghice§ti.
0 mie legate, o mie deslegate,
O mie sä zici, o mie nu ghi-
[ceqt.i.
Sania.
Ce umblä cioantä prin prtdure?
Sania i card.
Am douti surioare ; una zice :
Da, Doamne, sh, vie vara"; alta
zice: Da, Doamne, sä, vie iarna-.
 99
ScAnteile.
Am un näpkstoc,
Seade jos la foc
Si dä on sägetile
In toate partile
Si ustura si brigica
Si frige si musca.
Scara.
Dourt lemne odolemne
Si un brat de surcele.
Scoica.
Sus copae, jos copae,
La mijloc carne de oaie.
Fi;apte aile 0 ilumineca.
Sapte potcoave 'ncheiate,
De mester mare lucrate,
S'o mama de bucurie.
Ghiciti, copii, ce sA fie ?
Searpele.
Porumbar inflorit
Pe 'Ali de claie suit.
Ce se intkeste la soare, si. la
umbra sä, moaie ?
Scrisoarea.
111'a trimis Doamna de sus
La cea de jos,
SA4 dea cusatura,
Nicaieri impunskura.
Ghici ghicitoarea mea :
LimbA dulce sau amara, grill,
este. la rasArit si s'aude pan' la
apus.
Secera. ,
Am o catei, cu gura de fier
si cu trupul de lemn.
www.digibuc.ro
Cinci in brânci, râniitansintet--
Reteveiu de teiu
Pe miriste de mein.
Matusica chercheritit,
Cu dintii de veverita,
Cu mijlocul incArligat,
Cu coada de lemn us cat.
Am o scroafa mangolitä,
Cu dintii de veverit,ä,
Cu coada de leinn uscat.
Sfredelul.
Am un berbec ucgru si scoate
mite albe.
Am un bou :
Trupu-1 baga 'n cosar
Si coarnele stau afar.
Am un bou : El sa balega, el
curata.
Sits.
In padure cioca boca, in câmr
pie mi-ho-ho, iar acasit lipa lipa.
Sus bate tobele,
Jos cade negrele.
In câmp halrilau, in padure
cioca boca; iar acasa lipa lipa.
Soarele.
Am un cocolos de unt,
Toate vaile le ung.
Cercelusul doamnei
Seade 'n fundul oalei.
Am un mar aurit,
Umbla pe sus rätacit.
Cine arde si fum nu face.
Caciula sfârtarului
In marginea satului.
 100

Am un milr de aur Stelele.

Joach pe piele de taur.
Criciula sfârtatului
In mijlocul satului.
Soarele 0 Luna.
Peste munti si peste mári nu-
mai odd licaritori6
De aici pâng la munte
Tot zale mgrunte.

Doug surioare,
Dela noi 'Ana la vbi numai
Inti si sprintenioare, bani
Toatg vieata fug De aici piing la munte
Si nu se ajuug. Numai parale mgrunte.
Dintr'un ciurel de alune stelae i luna.
Numai dourt gäsii brine.
Am un cos cu alune si la
Saba. mijloc o nucti.
AIb si sulemenitä.
Când rirîtá, când
Vara nu vor sg má vazä,
Iarna toti mä 'mbrgtiseazgi 1\I'a trimis Doamna de sus la
a de jos, srt-i dea pânzg Para rost.
Am o fatg gurguiatä,
Cine intrg o iea 'n brat& Strugurele.
Tigan negrn spAnzurat,
ce este ?
Curelusg verde
Prin iarlart sa pierde. Stupul cu albine.
Sopronn I. Am un ngprästoc,
Seade langa foc
Am patin frati cu Agetile
Intr'o caciulä. bägati. In toate pärtile.
Sputa. Sucala.

Am o fatg. pe unde ea calcri, Am o chtelusg, and îi dau

locul ingheata. eu palma, face : Tudirin ! Tu-
diriu!"
Spicul en boabe.
Suttetal.
Am do rtAzeci i patru de pur-
cei : suge unul dela altul Izvor neadormit,
cel de pe urmrt e eel mai gras. Pe sub vale serpuit.
Spi(ele road. Ara un copaci?
Plin de gândaci,
Am zece frati Dad, sboarg gândacii,
Intr'o cgciulg brigati. Raman morti copacii.

www.digibuc.ro
 101

Suveica. Toaca si clopotul.

Iapa trece,. marea 'nghiatrt. Striga Dobra din Moldova
Neaga din Teleaga,
Päsiirica ici Sa vie vacile toate
Mätigu§ul dupit ea. Imbrkate, neimbrricate.
Fe lie de pepene
Trece prin gaurti repede. 'roporul.

Täfàlogiil.
Am o fatà mare. cu capul de
fier, cu coada de lemn,
Pe costie, mititie, fuge ursul Infra in valcele
peste cap. Scoate la miele.
Pe valea hti Sgaidarac, Toporul si securea.
Sä drt dracul peste cap.
lama: tac tac prin copac.
Tästul. Vara: iu iu prin
Am un ciuciulete, Träglitoarea.
*eade la perete.
Aschia bradului,
Tate le. Dreptatea satului.
Am doi saci de secarrt Trennl.
satur cu ei o
Din deal pornesc,
Ce stä 'n râpii Ca cioara gfirrtiesc,
nu sit surprt? In vale dilätoresc,
De n'ar fi doi saci de negarti, pe la carciumi mrt opresc,
N'ar mai fi oameni in Ora. Pe unii gonesc,
Pe altii primesc,
Am un munte : Pe cale lucie pornesc.
Pe munte sunt douit dealuri,
pe dealuri sunt doi nasturi. Trestia.

Tigata. Bute peste bute,

Sus coadrt de vulpe.
*eade neagra moartrt 'n §urrt,
Untu-i bate baltii 'n Tnciul.
Am o vacti neagrrt: când o
Tiganul. mulg, o intore cu fundul in sus.
Am un puree] Pe valea lui Baibarac,
Cu nasul de fier. Sä, dri Cernea peste cap.
Tigarea. Tunetul.
Gitinu§rt ciush Sbiarrt 1 eu 'ntre hotarrt
In nas cu cenu§rt. S'aude 'n a nouii tarrt.
www.digibuc.ro
 102

Tarta. Intr'o vale adâncii

Citeste un popit de brâncgt.
Bgtgai nlâna 'n gruzâ
S'apucai pe boanca de buzgi. Usa.
Uliul tit grtina. Aschie tgarascgt
Vine nichidearta Peste càlcâie sá te loveascgt.
si-mi iea pasgreaua. Am o fatgi: cine vine
Sar nichidicii brânci.
Nu-i pasarea aici.
G-riingurita fierbe pere, Usa i culmea.
G-rAngnroi vine si care. Am doua surioare :
G-riinguroi atuncia furg, Una asteaptit seara, sgt se o-
Grangurita face gurti. [dihneasegt;
Alta dimineata, sgi se preme-
Umbra. neascii.
Ce trece prin apà si nu sgt Urzica.
udgt ?
Am un drum lung Ce n'are limb i ciupeste,
n'am pâmzgt sg1-1 ajung. De präpädeste.
Cine merge pe 1.46 Urzitoarea
nu qt. ristpga
Am o iapä cu doisprezece
Cine sare 'n apá mânji: când trag de ckAstru, ne-
strop nu face? cheaza toti mânjii.
Urciona. Tälnanicul.
Am o fatii imbortosatä si cine Iepure imbáltat,
voeste o sgtruta. La spatele ma-ti 'nvátat.
Urechile. Yana.
Intr'o margine de crâng Balaur vArgat,
Dougt sparturi de blid. In pgtmânt bagat.
Urma roatei. Tântul.
Ce e latà cât urma gainii Amánar de mischia,
atât de lungá cat n'o mai vezi? Dela Duniire viu.
Ursul. Vaporul.
P'o vale adâncti, Glinusgl galbenusgt
Vine un cioban ciobâncgt Trece marea 'n piciorusgt.
Si de qeale e matâncit.

www.digibuc.ro
 103
Tfirtejul.
Turcheaza neagra
Tot campul alearga.
arza.
Anghelus c'un piciorus, haine
lungi pan' la pamant.
Am o fatil sdrenturoasa,
Seade cu Vocla la masa.
Tuntarus, bumburus,
Seade 'ntr'un piciorus.
Virteluita.
Oaie, oaie oacana,
Seade jos si deapana.
Tatraiill.
Am un Cal negru : cand Il
bag intre cei roii, pe toti Ii
goneste si-i risipeste.
Am un mos batran si stâ cu
nasu 'n scrum.
Chitias cu capul ars.
Tie&
Pe valea, lui Terteleat
Legai verdea de uscat.
Tinul.
Nebunul satului,
Imbräcat in coaja pacatului.
Ce e frumos la privire,
grabnic la ametire ?
neagra, o parte este alba.
Nebunul satului, imbracat in
coajá de lemn.
www.digibuc.ro
Vioara.
Striga Gagiu din copaci,
Gagiuleasa dela vaci.
Am o scroafa uscata,
Si sta 'n cuiu agritata.
Tandara uscatii,
In cuiu agatata.
Roscova uscata,
In cuiu agatata.
Tandarica bradului
Bucuria satului.
Am un lemn d'o litra,
Din alta tarä venitä.
Intr'o scorbora uscata,
Latra o catea, turbata.
Vitelul in vita.
Ce seade 'n apri si nu sa uda.?
Dipada.
Vin oile dela munte
Cu stelute mandre 'n frunte.
Dela munte pan' la munte
Stelute marinate.
Ce sa zideste fará ciirárnida
sboara fära fulgi?
Zioa.
Stanca groasa
Umple casa.
Am un pora: o parte este
 Intrebari si raspunsuri.

Cine nu s'a nriscut si a murit? Când e ziva mai mare ?

Adam. Când n'ai ce mâncit.
Cine a murit si nu s'a in- Cât e dela riisiirit si panä
gropat ? la apus ?
Femeia lui Lot s'a prefftcut Cale d'o zi.
in stâlp de sare, când s'a uitat
inapoi spre Sodoma. Cât e dela ceriu i pana la
piimânt ?
Ce cocos a cantat Nu-i departe, ca dacrt tuna
toatrt lumea I-a ascultat? sus, s'aude jos.
Cocosul lui Noe in corabie.
Cât e d'aici pârtrt 'n cealaltit
Când s' a bucurat toatit lumea ? lume ?
Când s'a pogorit Noe cu ai Departe.... departe.... ca cine
säi din corabie. sit duce, nu mai vine.
Cine s'a nscut odatri s'a Ce-a vazut soarele odatil
murit de dourt ori ? d'atunci n'a mai vitzut nicio-
Lazar, pe care Mântuitorul datri ?
1-a inviat. Fundul Mrtrii
Când a murit a patra parte Ce scurteazii c u cât sä lun-
din lume? geste ?
Când Abel a fost omorit de Vieata omului.
Cain.
Ce trece pe sub soare 5.11
Care e mortul acela care : srt facä umbril?
Când s'a 'ngropat, Vântul.
In mormânt el a umblat,
Pe Domnul I-a lrtudat Unde-i dealul mai mare ?
pe urnart a inviat? Unde-i valea mai adâncii.
Iona proorocul, care a fost Cine s'a nriscut i încä n'a
inghitit de chit. murit ?
Cine odatrt a murit si de Eu.
doua ori s'a nrtscut ? Cand e lemnul cu amândouii
Iona proorocul. capetele in ptimânt ?
Când Ii pui o oalti 'n cap.
www.digibuc.ro
 105

Zece erau, doi vorbiau,
Si doisprezece sii mirau?
Clind Iisus vorbià cu Sama-
rineanca, exit ora zece si cei.12
apostoli se mirau.
Când omul poate sii fie in-
gropat cu mâinile pânii la coate,
färtt sit fie in groapil ?
Când bagi inâinile 'ntr'un
borcan.

www.digibuc.ro
 Froverbe. Zicatori.
Cine
G-ura §iintinde.
Cine eade,
Coada-i cade.
Dacg nu e chiag, branza
nu se face.
Gandul nebunului,
La marginea primântului.
5. Decgt s ramaie branza,
Mai bine sa crape rânza.
Pate iarba care o cuno§ti.
Tea petecul din gunoiul tau.
Nu ma uit la ciiine, ci la
al cui e cginele.
Boa la lunga,
Moarte sigura.
10. Mai bine o zi §oim,
Dead o varg, cioarä.
Toatg burueana cu umbra ei.
Om frumos fár ponos, nu
se poate.
vieta Ingereasca si traiu
porcesc.
Dinteun cal boieresc
Iese unul tigänesc;
Si dintr'unu tiganesc,
Iese until boieresc.
www.digibuc.ro
15. Tot tiganu
I§i laudg, ciocanu.
Bung, ziva ti-am dat,
Beloit mi-am apätat.
I-a venit apa la furcri.
I-a venit apa la moara.
Câti mg roaga cu u§a In-
cuiata.
20. La baliga moale puting aprt
trebue.
Rasie, §i purceaua moartg
In copre.
Nuntä fará bátaie, i moarte
färg, brinueala, nu se poate.
Cu un ochiu la gaie
Si cu altul la tigaie.
Braila, bung 'n burduf de
&dine.
25. Unu-i frânge coastele,
S'altu-i trage ponoasele.
Pang la varg, nu4ce s'o
'ntginplà
Ori cg moare magarul,
Ori ca pierde samarul !
Ce de noH innoreazg,
Dar nu stim care ne pi-
[cureazg.

Nimeni nu intreabg de casa
frumosilor.
Nu-i frumos ce-i frumos ;
E frumos ce-mi placa mie.
30. Fiecare se leagrt unde-1
doare,
Dacrt nu-ti mänancá ursul
porumbi, nu-i da gurd.
Nici coarnele Pilau&
Nici ceafa trägand.
Mai bine 'n capul locului,
decal pe fata äriei.
Sträinul, si1-1 tii toatá ziva
'n poalä, seara ci-cä nu mai
poate de oase.
35. SA tine norocul dupe tine,
Ca pulberea dupà chine.
Oaia care nu-si poarth lama,
s'o mänance
Searpele, cand It doare ca-
pul, iese la drum.
Searpele, panà nu-1 calci
pe coadà, nu se Intoarce
sh te musce.
Unde e una, se strange
mai multe.
40. I-ai turnat laptele 'n pasat.
In necazul satului, potolii
.focul pe nevastii.
Vai de caii dela postä!
Vai de tarla fad). câini
casa färrt stäpani!
Vai de panza 'ntre douil
foarfeci.
45. Panä nu bagi cu omul In
plug, nu stii ce-ipoate pi elea.
Tot nasul are nas.
www.digibuc.ro
107
Ce e In gush
Si dupd
Ce e pe el si pe
fereasai Dumnezen de vre-
un foe, cä, n'are ce arde.
Poama bunä o mánâncà
porcii.
Lac sà fie, broaste-s multe.
50. Si-a gäsit dracu calpacu.
Dupä ce-i urith, o chiama
si Neacsa.
Copilul pan' nu plange,
MA-sa nu-i dä
Obraznicul mrtnancti praz-
nicul.
Fuga e rusinoasä,
Dar sänätoasil.
55. Deck, filozof ofticos,
Mai bine mágar
Unde-i minte
Acolo- i nebunie multd.
Din gurä e lesne :
Pune vita,
Bea vinitä.
Nu- i nebun cine manandi
sapte malaie, e nehuii
cine-i dä.
Cu nebunul:
Nici calul sä ti-1 încuri,
Nici statul sh ti-1 mdsuri.
60. A. prins mämäliga coajä.
S'a urcat scroafa 'n salcie
si
Aram ghidi, aram gheldi.
Aram vine, aram sá duce.
Ceacit, ceach :
Si apa la matcä
Si sáracul la teal*

Daca toate mustele ar face
miere,
Si la coadele cailor ar
faguri de miere.
Omului stirac
Nici boii la jug nu-i trag,
Nici lemnele in foc nu-i ard.
65. De sarac, nici unghit n'are
a, se scarpine.
Saracul dobândit
Sa mira ce 1-a gasit.
Cu Dumnezeu pe buza §i
cu dracu pe inimä.
Frt-ti imbucrttura.
Cât iti este gura.
Ochiul omuhti e rapt din
mare.
70. Nici in car, nici in &toga,
nici in telegutä.
Obrazul subtire se tine cu
cheltuealä.
Cine searartnii, vânt, aduna
furtuna.
Pomul sa cunoaste de pe
roade §i omul de pe fapte.
Otetul tare butoiul lui îi
sparge.
75. Doug, pietre tari nu ma-
cinä bine.
Fatarnicul e un lup im-
bräcat In piele de oaie.
G-ura lumii pamantul o as-
tupa.
Orbului too, dar dela orb
nimeni.
Femeia nebatutrt e ca moara
nefericata.
80. Din putin s'a flicut Raiul.
www.digibuc.ro
108
Popa are mânti de luat, iar
nu de dat.
fi
Lasrt-ti lucrul
Si iea-ti mucul.
Barbatul set fie putin mai
frumos ca dracul, numai
s'aduca ce trebue in casa.
Pe una o tine de coarne §i
p'alta o mulge.
85. Alta capra la carlig.
Malt tocat, putin papat.
Dupe potcrt si
Martie din post o sa lip-
seascä ?
Ii poarta Sâmbetele.
90. Ii trage clopotele.
hreanul este räu, §i vier-
mele seade in mijlocul lui
si crede ca loc bun ca acolo
nu mai e.
In fatrt te unge, si in dos
te frige.
Boierul fie incins cu teiu,
dar tot boier este.
Femeia e capul dracului.
95. Trage Midejde ca spânul de
barba.
Cum e sluga si stäpttnal.
Cum e turcul si pistolui.
Cum e sfântul si tämttia.
Dusmanului tau &Ai pkine
si sare.
100. Cu minciuna prânzesti, de
cinat nu cinezi.
Cre§ti cainele,
roaza vinele.
 109
Prostul intâiu vorbeste,
in urmä se gandeste.
Cu 'ncetul, cu 'ncetuli,
Sa face otetul.
Odoronc, tronc, i-a sarit
tandära.
105. Tandara nu sare departe de
tulpinä.
Poama nu cade departe de
raclacina pomului.
Nu poti face porcul s bea
apä din fedeles.
Omul inviitat are stea in
frunte.
Vorba de ran se duce ca
glontul.
110. Vorba d e ran mai lesne se
crede.
Dintr'o vorba îi aprinzi
paie in cap.
Omul intelept îi cumpärä
vara sanie, iarna car.
Mai bine srt 'ntrebi de dour%
ori, decitt sà ratiacesti odatä.
Lucrul de seara nu-1 lash,
pentru dimineata.
115. inceputul e greu.
Cu râma mica se prinde
peste mare.
Tivga nu merge de multe
[ori la apit :
Ori sa sparge. ori cá crapä.
PicAtura mica face lacul
mare.
Buturuga mica rästoarna
carul mare.
120. Picaturä micä sparge piatra
mare.
www.digibuc.ro
Cu acul de aur gauresti zid
de piaträ.
evoia invata pe om multe
lucruri.
Uncle nu este pisicä,
*oarecii vataf ridica.
Dupa creastä sä cunoaste
puica, care face ourde mo-
tate.
125. Taciunele acoperit
Arde afurisit.
Pan a sä geama boii, scartaie
întâiu citruta.
Mai bine o impacare strâmbit,
decât o judecata dreaptä.
Gura aduce ura.
Qum tragi trebue sä ajungi.
130. Omul harnic
N'are prasnic.
Câinele nu fuge de pita,
Ci fuge de biitä.
Unde dai i unde crap&
Basco, vorbim, basca ne 'n-
t,e1egem.
I-a luat apa dela moarg.
135. Nu in toate zilele Pastele.
Calul are patru picioare
tot se poticneste.
Credinta calulni, a cainelul
si a femeii sà nu o iei.
Drumul bätut sä nu-1 Iasi
niciodata.
O vede cat caciula
*'o face cat mägura.
140. Azi joacit ursul la mine,
maine la tine.
 110
A dns-o bine cacainele'n put.
A trait un train si cu al
mortii douä.
Poniul A. 'ndrepteazA de
mic, nu de mare.
Nu c Audi, acul in carul cu fan.
145. S'a lepildat ca Adam de raiu.
Hotul furä si jurä.
Hotul nedovedit e negustor
cinstit.
La o fatà mare si un mil.-
gar sbiarä.
Ce-si face omul, nici dracul
nu desface.
150. Dai, n'ai.
Fierbe sangele in el ca
intr'un rac mort.
Banii strangritorului
Pe mans, risipitorului ;
C'asä zice o prtsäricrt:
Cine strange, nu män Mica."
Faci bine s'anzi räu.
Nu cheltui tot ce ai,
Maine nu stii de ce dai.
155. Vremea pristreaat paiele si
nevoia le cumprirrt.
Ochiul stiipanului ingrasrt
vita.
Ochiul lui Dumnezeu nu
doarrne.
Cine vorbeste seamänä, eine
ascultà culege.
Ochii, ce nu se väd, se ilia...
160. Bunk mara, pficat de parale.
www.digibuc.ro
Calul bun se 'ainde din
fundul grajdului.
Dectit sä pilzesti o femeie,
mai bine un card de iepuri.
Rade harb de cieb.
Feciorul de vaduvit e al
doilea domn.
165 ai de tara fail domn §i
de casa farä stripan.
De ce te temi nu scapi.
Boala vine cu canil si iese
prin urechile acului.
Piatra care nu se miscrt din
locul ei, prinde muschi.
Cand tunä si fulgerä mult,
nu plouä.
170. Dupä foc, si parjol.
Ia-1 dupil mine, cä-1 omor.
Lesne dourtsprezece bete
la spatele altuia.
Vai de tara ce-o pun copiii
la cale !
Cal al stäpanesc,
Drumul imparritesc.
175. Copilul cu moase multe
moare cu buricul netrtiat.
La casa cu multe fete
Miorlae pisicile de sete.
Mintea domneste,
Mintea 'mprortteste.
Mintea nu se cumprtrii CU
bani.
Dumnezeu da, dar in obor
nu bagrt.
180. Omul sfinteste locul, nu
locul pe om.
 111
Capul iscusit la vreme de
nevoie SA, cunoaste.
Cu nebunul srt n'ai 'nici In
clin, nici in mânecA.
PAM% nu miinânci cu omul
[o banitit cu sare,
Nu stii ce cusururi are.
Prostul, când 1.1 bagi in
[sear*
SA in altii in sus d'o palmii.
185. PânA nu bagi cu omul in
plug, nu stii ce poamrt e.
Mai bine c'un1ntelept la pa-
gubil, cleat cu -an nerod la
câstig.
Mai bine cu intelept,
SA duci o piatrii de moaril
[la gât ;
Decitt cu un nebun,
Si pleci pe drum.
Nu e nebun cel care e ne-
bun, e ne bun cel care-si
pune mintea cu nebunul.
190. Soarele sii fie unde-o fi, luna
s'o mAnânce vârcolacii.
La mâncare lup, la lucru
vulpe.
La culcare boier mare.
Bogatul miinâncA când are
poftri, saracul când dobAn-
deste.
Bogatul triteste cu averea,
Sitracul cu nAdejdea.
195. Gândesti srt te cârpesti
mai riiu te rupi.
Lasit pe orn lu balega lui.
Fiecare sA ingrasA de ce-i
place.
www.digibuc.ro
Imprumute, imprumute,
Cum te dau, nu te iau.
Lucrul strein, nu tine de
cald.
200. Gura omului e mincinoasrt,
inima nimeni n'o stie.
Nu e nebun Al care mit-
nâncit sapte mälaie, cf. ne-
bun e Al care-i dà sil. mA-
nânce.
Vezi-mA cu un ochiu, ea
sA te yAz cu doi.
Nu pune mitna unde nu-ti
fierbe oala.
Dracul biserici nu face.
205 Dracul nu-i atât de negrrt,
pe cat Il face oarbenii.
Dracul seade in vârful dea-
lului, si carul sA ritstoarnA
in vale.
Câinele care latránu =pit.
ToatA lumea sA te invete,
dar din minte srt nu-ti
IlabdA un ceas, sit tertesti
un an.
210. Nu aduce anul, ce aduce
ceasul.
Cine nu sA multumeste de
putin, nu se multumeste
nici de mult.
Nemultumitului i se iea da-
rul.
In inima omului tAcut stä:
dracul ascuns.
Când ar fi dupii pofta
n'ar fan-lane vitA in
sat.

215. Mai multe piei de oaie fa-
"Cara decat batriina.
Matele in orn si tot sa,
cearta, dar cm cu om.
Cinci degete sunt la o mana,
si nu sunt la fel.
Boul are limba lath,
Dar nu poate sa vorbeascil.
Frate de frate, dar brânza-i
pe bani.
220. De boier boier sà fii,
Dar de frica tot. sa
Cine n'asculta de vorbe, nici
de bete.
Vrajmasului tau paine
si sare.
Omul se bate cu cuvântul,
iar nu cu
Ce-a apucat lnpul, nu poti
sá mai scoti.
225. Mira, mi-e de tine, dar de
mine mi se rupe sufletul.
Eu Il trimit la foc
Si. el mi-aduce busuioc.
En ii fac eu capul,
El imi lace cu martacul.
Tara moare de Mari,
Si el bea cu lautari.
Lumea moare si plesneste
Si proasta sg Vacaneste.
230. Ursul nu joacrt de bung-
voie, ci de nevoie.
Spune-mi : Cine ti-a scos
ochii, ca bine ti i-a secs?"
rtspuns : Frate-meu."
Dacil ai casa larga, decat
sa bagi p'altul, mai bine
baga maraeini in ea.
Daca, n'ai orn batran,
www.digibuc.ro
112
cumperi; iar dacrt ai, srt-1
vinzi.
Cine are piper mult, baga
si in pasat.
235. Numai cu vorba
Nu se face ceorba.
Nu te saturi mancând, dar
lingand.
A brigat pe dracul in casii,
cu läutari si nu poate sa-1
scoatrt cu arhierei.
Glumele sa-ti fie cumpatate,
Intocmai ca sarea in bucate.
La pgrul laudat sa nu te
duci cu sacul.
240. Pestele dela cap se impute.
Pilda cea rea o dä oamenii
mari.
Pang nu faci foc, fum nu iese.
Porcul nu sa 'ngrase in
ziva de Cráciun.
Intre oamenii cinstiti vorba
e zapis.
245. Ce se scrie cu condeiul, nu
se taie cu toporul.
Nici salcia pom,
Nici mojicul om.
Nu te lua duprt gura lumi,
cà dai in gropi.
Srt stgin stramb §i sä jude-
cam drept.
Cu incetul, cu incetul, de-
parte ajungi.
250. Punegi peticul, cum îi e
sacul.
Frica prtzeste pepenii.
Neamu-i neam. vieata-i
viatrt, soiu-i soiu,
 Descántece.

1. De dragoste.
&lie dupa Nicula Enache FafAneata. Or lea, Romanati.
Dumineca de dimineata ma Si ma despuiit,
[sculaiu, 30. Si ma bagren râu,
In varsat de zori, Pan' la brau,
In glas de cântatori, *i ma spalit:
Cu cositele pline de flori. Pe fata,
6. Si plecaiu si mersaiu, Pe brata,
P'o cale, p'o carare, 35. Pe piept,
Spre soare rasare. Pe trupul tot
La fantana lui Adam, C'o stebla de busuioc.
La paraul lui Iordan, Iar d'acolo ma scotea,
10. Cu poteca necalcata, In sbuciumatoare ma da,
Cu roaua neridicata, 40. *i ma curathl,
Cu dragostea neluata, De fapt,
Tipând si chiraind. De dai,
Maica Domnului m'auziii, De uruciuni,
15. si din gura asit-mi graia : 1 De facaturi,
Ce tipi? ce chirai ? (cu- 45. De arunaturi.
[tare) ? Si-mi lua :
Cum n'oiu tipit, Din cap
Cum nu m'oiu vaith, Par de tap,
Maica Precista ?!... Dupa trup
20. Ca dart lume m'a väzut, 50. Pär de hip,
Toata lumea m'a mil! Si dupä tate
Maica Domnului imi fa's- Par de mate,
[pundeit Si dupii mâni
*i din gull asit-mi graia : Cururi de gaini,
Nu te tern.* nu te'ntristit. 55. Din spinare
25. Scara de argint facea, Belea mare,
La mine se coborit. Si dupa picere
De mama dreapta ma .luit, Faptul megiaselor mele.
Pe cheile fântànii ma suia, Megiasele mole,
Pdaculescu, Litera tura popularâ. 8

www.digibuc.ro
 114

60. Vecinele mole, 1 80. Câi in urma mea o da,

Mrtturi legate. Toti in gura mea o &MU_
Prin fântani aruncate, Si mic, si mare,
De toatä lumen scuipate. tanär, si batran.
Iar eu : floare verde inflorita, Dar mai vârtos
65. De toata lumea privitä. 85. Cine mi-o fi mie de folos.
Fermecatoarele mele Unde mi-o auzi sgomu.
Prin fantani crizute, zicrt c. e Domnu.
De toata lumea huiduite. Uncle mi-o auzi sfatul,
Iar Maica Precista atuncia RA zing ea e imparatul.
70. De maim dreapta m luh, 90. SA fac sange pan' la Ural'.
In pat de argint mà pun* Nu e sange pan' la brad],
Si-mi puneh. 'n piept, Ci e faguri de miere,
Soarele cu razele, Sä mà linga toata lumea
Si'n spate, [pe piele.
75. Luna cu lumina, Maica Precista atuncia
In umerii mei. 95. De maim dreaptä mA luh,
Doi luceferei, Pe un gard ea ma suih
In cap, fioare verde ma fäceh.
Imi ridick steag.
2. De isdat.
Spus de Nieula Enache Fàfemeatii. Orlea, Romanati.
Isdat in cap, La picioare, crapi, drace,
Cap de corn anac. CA (cutaruia) n-ai ce-i face.
Mama dreaptä Orrice, Sá ramaie (cutare)
Cruce de mar dulce. 10. Curat luminat :
5. Mana stânga, carlig de Ca roua campului,
cioban. Ca seninul cerului.
In inima, inima de vidra.

3. De dragoste.
Seris din gura Ecaterinei Dumitriu, vrAjitoare.
In sfanta Marti La mine, sä vie sä-i dea.
15.
M'am sculat, Duprt ce am isprävit,
M' am scultat, In pragul lash am iesit.
Mara mânecut. Spre rasárit m'am uitat.
5. Toiagu 'n mama am luat. Ca soarele m'am luminat.
Vadul mi-l-am rartturat, 2a De toate m'am scuturat.
Si'n gura mare am strigat. De räuri m'am depärtat.
Oh ! plecati, dusmani parliti. Ca soarele m'am luminat.
Oh ! plecati, busteni Pe mine ce-am vazut ?
10. Si veniti. boieri, gatiti. Pe poale am vazut stelele.
Cu gurile insetate, 25. Pe piept am vazut luna.
Cu limbile läsate, Pe fatä am vazut soarele.
Cu pungile deslegate. Ca soarele m'am luminat,
Cine cinci bani o aveit, La toti cu drag am picat.

www.digibuc.ro
 115

La cine eu m'am uitat, Toti de mine se bucurh.

30. Ca vinul 1-am imbrttat. S'am
Cu cine eu am vorbit, Ca argintul de curat,
Ca mierea 1-am indulcit. 40. Ca cerul de luminat,
Oricine pe jos erit, Ca steaua cerului,
Inaintea mea toti se sculà. Ca roua: câmpului,
35. Cine cu spatele erà, Ca poala Maicai Domnului.
Cu fata la mine se'ntorceit.

4. De nkjit.
Scris chip& spusa lui Nicula En. Fäläneatä. Or lea, Romanati.
A plecat (cutare) 25. Sá se potoleascä,
Pe cale, pe cgrare. Curn sá potolesc :
Cu ndjitu se 'ntalnià, Oamenii in casa,
In gurá s'aciuh. Vacile in sat,
5. Dumitra, descantátoarea, Ii Porcii in strat,
[descânth. 30. Risiirele in cuiburele.
Cu secera Il secerh, Aà sh potoleasca:
Cu focul II ardeit, Dorul,
13,6d6cina Ii sech. Manchrimea,
D'o fi vifor, d'o fi rosatä, Usturirnea,
10. D'o fi nájit, sä potoleascä: 35. Din maini,
Dorul, Din picioare,
Mancarimea, Din vinele gatului,
Usturimea, Din mate,
Näjitul, Din 11114
15. Branca, 40. Din osanza.
Buba, Din toate cheietorelele,
Viforul Din toate sgarciuletele.
Dela (cutare) Sh se potoleascrt dela (cu-
Din. dinti, tare).
20. Din mUsele, SU-I lase :
Din gingii, 45. Curat, luminat,
Din creieri capului, Ca steaua de sus,
Din sgarciul nasului, Ca roaua de jos,
Din fata obrazului, Ca poala Maiciii Pr ecistii.

5. De desfleut.
Spus de Ecaterina Dimitriu, vräjitoare. Brdila.
In sfânta Marti Eu cu ochii nu vedeam.
M'am sculat. 10. Cu urechile nu auziam.
M'am sculat, Cu gura nu vorbiam.
M'am manecat. Cu mainile nu puteam.
5. Pe curare-am apucat, Cu picioarele nu umblam.
La angina lui Adam Ci plangeam
SI la apa lui Iordan. 15. Si mä vaietam.
Acolo... cand mà duceam,

www.digibuc.ro
 116
Pe mine nimenea nu ma
[auzeh,
Nu ma vedeh.
Numai Maica Precista
Si Santa Dumineca.
20. Ele la mine yen*
Si pe mine ma 'ntrebh :
TJnde-ai plecat,
Unde-ai manecat ?"
Eu plângeam
25. Si ma vaitam,
Si Maicài Domnului ziceam :
Oh ! Maica Domnulni,
Am plecat, am mânecat,
La antana lui Adam
30. Si la apa lui Iordan.
Maica Domnului sta
Si ma Intrebh :
Dar tu cum ai plecat,
Si cum te-ai ma,necat,
35. La cap nepieptanata,
Cu camasa neschimbata,
Si la fata inpovalatrt?
Dar eu plângeam.
Si ma vitietam :
40. Oh ! Maica Domnului,
[ziceam,
Nu sunt nici la cap
[nepieptänata,
Nici cu cilmasa neschimbata,
Nici la fara impovalata,
Dar numai stint inconjurata:
45. Ca dat,
Cu fapt,
Cu aruncat,
Cu adapiltura,
Cu hail,
50. Cu
Cu Ora.
Dar zise Maica Domnului
La Sfântai Duminecai :
Ia-o, ia-o de mama dreaptit
55. Si o du la antâna lui Adam,
Si la apa lui Iordan.
Ca sfânta
De mâna dreapta mi-o luh,
Si la fântâna ca-mi
60. La fântana lui Adam,
www.digibuc.ro
Si la apa lui Jordan.
Acolo dac' ajungeh,
Maica Domnului o lacrita
[deschideh,
O cana d'argint scoteh,
65. La antâng, ajungeh,
Mama 'n cap ca i-o puneh.
La antânit s'aplech,
Aiazma mare ca-mi
In cap i-o tornh.
70. De ce-i tort*
D'aia mai bine sa luminh.
A spalat-o,
A luminat-o,
curatit-o,
75. A limpezit-o,
De vaz a desorbit-o,
De urechi a desarzit-o,
De gura, a desamutit-o.
Mâinile i le-a deslegat,
80. Trupul i l-a usurat,
Picioarele i le-a despiedicat.
De cilmasa
Si de fapt a desbracat-o,
Cu camasa de milá a ira-
[briicat-o.
85. De camasä de cearil §i de
[smoala a desbrilcat-o,
Cu crimasti de putere a Im-
[bracat-o.
De colan de urit §i de
[boa]it a descins-o,
In colan de putere si de
[mila a incins-o.
90. De papuci de broasca tes-
[toasá a descu]tat-o,
Ca putere si cu milli a in-
[cal tat-o.
Dupil ce a usurat-o,
Dupa ce a luminat-o,
Tot uritul l-a luat,
95. In haine negre l-a legat,
Bine ea l-a infasurat.
Cu cercuri de fier le-a fe-
[recat,
Cu cuie de fier le-a lAtut.
Dupa-ce le-a ispravit,
100. Spre rasdrit a privit,
 117
In gura mare a strigat :
0, vultur, surd §i mut!
Vino, tu, cu soare neräsarit
La fat-Italia lui Adam
105. Si la apa lui Iordan
i ia utiturile,
Si ia daturile,
$i ia fapturile,
Si ia mara.
110. Si ia Ora,
Si ia ura
Vulturul turbat
Din cuib s'a ridicat,
Paduri de frunza a scuturat,
115. Apele a secat,
Soarele a intunecat.
La fantân' a alergat.
Uriturile le-a luat.
In unghie le-a aninat
120. Si cu ele a plecat.
1STouazeci de mari,
Nou'azeci de tari,
A sburat s'a calcat
S'acolo le-a lasat.
125. Acolo s lacuiasca,
Acolo s vacuiasca,
'ndarat :
La casa lor,
La masa lor,
130. La sala§ele lor
SA nu mai gândiasca. -
Si (cutare) a ramas
Ca argiutul de curat,
Ca cerul de luminat.
135. De toate, de toate scuturat.
Atuncia Maica Domnului
[isprävia.
Dupti ce ispravia,
Maica Domnului de mâna
[dreapta ma lua,
Sfânta Dumineca de stânga.
140. Unde cu &salsa porn*
Tafta verde s'a§terneh.
Toti astepth,
Cu usile deschiser
Cu lumânarile aprinse,
145. Cu casele gatite,
Cu fete inveselite.
www.digibuc.ro
Cine jos erh,
In picioare se scula.
Cine cu spatele era,
150. Cu fata sa 'ntorceh.
La cine má uitam,
Ca vinu-1 imbatam.
Cu cine vorbiam,
Ca mierea-1 indulceam.
155. La jumatate cale ajungeam.
In carare ce vbdeam ?
Vedeam un car de maracini.
In márácini. cine-mi era ?
Acolo sta : fermecatoresele,
160. Vrajitorile, care fac
Si niciodata nu desfac.
Maica Domnului
Pe Sfantai Duminecai o In-
[treabá:
Cine stà acolo ?
165. -- Oh ! zice Sfantai Dumi-
[necai,
Oh! Maica Domnului,
Acolo sat fermecatoresele,
Vrajitoresele.
Dar pe cin' asteapta?
170. Asteapta pe (cutare).
Dar de ce o asteaptä?
Ele nu stiu ?
Ele n'auzit?
Ca (cutare) azi, sfanta Marti
175. A venit,
La fantâna lui Adam,
Si la apa lui Iordan.
Si noi am luat-o,
Cu aiazma mare am spalat-o,
180. Cu vin am clatit-o,
Cu mir am miruit-o,
Cu miere am indulcit-o.
Atunci Maica Domnului
[s'a turburat,
Si spre ele a plecat,
185. Si cu foc le-a blestemat :
Blestematelor,
Juratelor,
Afurisitelor,
Intelenitelor,
190. Cine sunteti,
Si mie nu raspundeti ?
 118

Blestemate sA, fiti, Blestemate s fiti,

De ce mie nu rAspundeti ? 215. Aici sä: vA risipiti.
Ie§irA : Ele in sus sArià,
195. TArtäroaica, Ochii i§i scoteit.
VrAjâtoreasa, frângeà.
FermecAtoreasa, De picioare ologià.
LegAtoreasa, 220. Trupul li-se
Care leagA Si (cutare) rAmâneit,
200. Si nu mai desleagA. Ca argintul de curat,
Ieir 'naintea MaicAi Dom- Ca cerul de luminat.
nului, Ele m'a legat,
Si ziserA : 225. Eu m'am deslegat.
Eu sunt §i ea mine nimeni. Ele m'a 'mpiedecat,
Eu sunt aia, care fac Eu rn-am. despiedicat.
205. Si nu dAsfac. Ele mi-a
Impiedec, Eu mi-am desfAcut,
Si niciodatit nu dAspiedee. 230. Din creieri capului,
Leg §i niciodatA nu ditsleg, Pang 'n tälpile picioarelor.
FiicA de tatii, Si am rAmas curat, luminat,
210. Tatil, de ficior. Ca argintul strecurat,
Atuncia Maica Domnului Ca steaua de sus,
turburit, 235. Ca roua de jos,
Si cu foc le blestemit : Ca poala Maicki Precistei.
6. De uz4.
Spus de Ecaterina Dimitriu, vrijitoare.
Murg, murgutul Cum sA potolesc :
Cum stai de 'nmurge§ti Toate
Si legi §i 'nchegi In toate rrtraurelele,
Vitele la par, In toate cuiburelele.
5. Vacile 'n sbor, 25. Toate apsoarele,
Copii din tipat, In toate izvoarele.
Porcii 'n strat, Cum potole§ti
Lume de umblat, 8i ostoie§ti :
potolesti : Lume de umblat,
10. Uza, 30. Cai de rânchezat,
Uriciunea, Caini din alAtrat ;
FticAtura, Aà s'A potolesti:
DAtAtura, Uza,
AruncAtura, Ceata,
15. D'asupra mea, 35. Uriciunea,
D'asupra copiilor mei ; Dátritura,
D'asupra trupului meu. FAcAtura,
Sá n'aib g. dusmanii limba AruncAtura,
[ridicatA, Toate dusmániile
Nici gurA ctiscatA 40. D'asupra casei mele.
20. Asupra capului meu.

www.digibuc.ro
 119

7. Scoaterea argintului
Sims de Ecaterina Dirnitriu, vrajitoare.
Argintule, viule, Arsura,
Voinicule, SA rAmâiu,
Nu te iau, Ca tine de curat,
Nu te beau, 50. Ca cerul de luminat.
5. De voinicie. Tu esti tare ! IntAreste-mä.
Nu te iau, Tu esti vrednic ! Invredni-
Nu te beau, [ceazA-mrt.
De vitejie. Tu esti pAzitor ! Rizeste-mA.
Eu te iau Tu esti aparätor! ApárA-mit.
10. Si te beau, 55. AO:rill-mil dd cu seara.
CA eu am trei boale. ApArA-mil din miez-de
Una : sufletul sä, mi-1 [noapte.
SA trAesc, ApArii-m A din rAvArsat de
vAcuese. [zori.
15. Din astea, doua : Aprtril-ma din sfintitul Soa-
mi-le omori, [relui.
SA le depärtezi, ApArA-mA din apusul Soa-
SA mi-le rätiicesti, [relui.
Din creieri capului, 60. SA 'Imam eu
20. Din närile nasului, Ca tine de curat,
Din piept, Ca cerul de luminat.
De sub piept, Si mai am incA o
Din ficati, srL mi-o omori,
De sub ficatd, 65. SA mi-o depArtezi,
25. Din bojoc, SA mi-o rätAcesti,
De sub bojoc, SA mi-o ráspândesti,
Din splinä, SA mi-o risipesti.
De sub splinA, Din creieri capului,
Din rinichi, 70. Din nárile nasului.
30. De sub rinichi, Din fata. obrazului.
Din ränzii, Am un fapt,
De sub fanzä, Am un dat,
Din unghii, Am o aruncAturA,
De sub unghii, 75. Am o adápiiturri.,
35. Din sarcul nasului, Am o cálciiturA,
Din vârful proului. Am o Ufa',
SA rámâie (cutare) Am o mfträ
Ca tine de curat, Am o gârä.
Ca tine de luminat. 80. Am o boriturA de pisicá,
40. Mai Intk sa-mi omori : Am niste bale de stiucA.
Frica, SA mi le omori,
Lipitura, SA mi le depártezi,
SägetAtura, Sá mi le rätäcesti,
Deochetura, 85. Sä, mi le risipesti.
45. TJscAtura, Tu esti tare, sä má intáresti.
Innectitura,
www.digibuc.ro
 120

Tu esti pazitor, s m pa- Din rev Arsatul zorilor,

[zesti. Din sfintitul soarelui,
Tu esti vrednic, sa mä in- 100. Din miez-de-zi,
[vrednicesti. Din apusul soarelui.
Tu esti aparator, sa mä aperi. Ap Ara-ma.
90. De fricä, Curateste-m A.
De lipitura, Intäreste-mA.
De sAgettitura, 105. Si mä fa
De deochetura, pe mine
De uscatura, Ca pe tine.
95. De inn ecatura, Tot ash de curat,
De arunatura. Tot ash de luminat.
Din miez-de-noapte,

8. De bulA.
Spus de Nicula Enache Fafitneata. Orka, Romanati.
Bubil neagrA bilsicata, Cu phine si cu sare,
Bubil galbena basicatä, SA te duci in pamânt mai
Bubä rosie brisicatä, [tare.
Raba vanata basicatA, (Cutare) sa rämaie curat, lu-
6. Bubä cu &Mac basicata, [minat,
BubA cu vifor bäsicatA, 15. Ca steaua de sus,
Buba de 99 de féluri, Ca roua de jos,
BubA mistreatA pe os, Ca barba lui Hristos.
SA iei dela (cutare), Maica Santa-Marie,
10. SA te potolesti ; Dela mine leacril sti-i fie.
CA (cutare) te descântA,
9. De moleti.
Spus de Necula Enache Fafäne45.. Orlea, Romanati.
Strâmbe din mâncare; Din rinichi,
Strâmbe din miez-de-noapte; Din ficati.
Strâmbe dela revarsat de Sä ramâna (cutare),
[ zori ; Curat, luminat,
Strâmbe d'a miaza-zi ; 15. Ca steaua cerului,
5. Strâmbe din apusul soarelui. Ca roaua câmzului,
Voi sa iesiti dela (cutare), Ca poala Mäicai Domnului.
Din creieri capului, Maicá, Santa Marie,
Din sgarciul nasului, Dela mine leacul sa-i fie.
Din fata obrazului, 20. Leac,
10. Din inima, Si babi colac.
10. De deoehi.
Scris dupa Nicula Enache FAfaneata. Orlea, Romanati.
Fugi, deochi, dintre ocM. 5. Ca te ajunge vânt turbat.
Fugi deocheturii, Fugi deochi dintre ochi,
Cá te ajunge vânt din gurä. CA te ajunge soarele,
Fugi deochiat, Si-ti taie picioarele.
www.digibuc.ro
 121

Fugi, deochi, din fata obra- Cu mâna te-am luat,

(zului, 20. Si 'n vânt te'am aruucat.
10. Din sgArciul nasului, SA rranhie (cutare) curat,
Din grumazii gâtului, [luminat,
Din creierii capului, Ca fioarea cârapului,
Din splinä, Ca roua diminetii,
Din inimä, Ca poala Maicäi Precistei.
15. Din rinichi, 25. Descântul meu §'al Maicei
Din ficati. [Domnului,
Si sä ie§i §i srt te duel, Maicä Shntä Marie,
Crt eu cu gura te-am Dela mine leacul sh-i fie.
[cântat,

11. De deochi.
Scris dupa Nicula Enache Fafaneata. Orlea, Romanati.
Dac'o fi deochiat
De ora negru necurat,
SA-i plesneascil boa§ele,
Sä-i curgä pi§rtrteatele,
5. Sä fie de ras la toatri, lumea!
Dac' o fi däochiat
fläcriu negru necurat,
Sä-i cadä chica,
SA fie de mirare la toata
[lumea!
10. Dac'o fi deochiat
De femeie neagrä necuratrt,
plesneascrt thtele,
Srt-i curet laptele,
rämâie copilul muritor
[de foame !
15. Dac'o fi deochiat,
De fatà mare, neagrrt, ne-
[curatä,
SA-i cad& cosita,
SA rrtnahie chealrt,
Si sa raza toath lumea de ea!
20. Dac'o fi dPiochiat din soare,
piearg, razele.
Dac'o fi däochiat din vânt,
Srt-i sece rádricina.
Dacà o fi drtochiat dägard,
25. Sa-i cazri, nuelele,
S5,-1 calce vitele.
Prtsrtricit d'albästruie,
Sburrt ici, sburà col*
Unde sburà, pietrile
30. Aà sä se despice
Ochii älui, care a däochiat
[pe (cutare).
Sä rämhie curat, lurninat,
Ca steaua cerului,
Ca roaua câmpului,
35. Ca poala Maicrti Precestei.

12. De desticut.
Spus de Ecaterina Dimitriu, vrájitoare. BrAila.
In sfânta Marti, m'am sculat. In jos, am privit,
M'am sculat, m'arn mânecat, 10. O corabie am vazut.
Toiag In nahnfi am luat, In corabie cine-mi erh ?
Sus pe munte, m'am urcat, Am väzut :
5. Pe munte de fier am ealcat, Puterea cu puterile.
Pe punte de piatrá §i de Mila cu milele,
[diamant, 15. Ajutorul cu ajutoarele.
In sus m'ana urcat, Am väzut :
Dar nimic n'am väzut. Dragna cu dragostea,
www.digibuc.ro
 122
Am vazut :
Frumoasa cu frurnusetile.
20. Am vazut :
Mila cu milele.
Iubita cu iubitele.
Dorul cu dorele.
Eu and o vedeam,
25. Poalele 'n bran radicam,
Manecile mi-le suflecam,
Doua cofe in manä luam,
In corabie m'aruncam.
Cu ele apa luam,
30. Fuga acasa alergam.
Mi-am spalat :
Poarta,
Masa,
35. Casa.
Am spalat,
Am luminat,
Am limpezit,
Am curätit.
40. Maul 1-am adunat,
Toata casa am spälat.
Uritul 1-am adunat.
La un loc 1-am adunat.
Dupa ce 1-am adunat,
45. M'am spalat,
Kam u§urat,
M'am luminat,
De urit m'am depärtat,
De rauri m'am u§urat.
50. De camasa,
De toropeala,
De boala rn'am desbracat.
De cama§a neagra de smoalä
[m'am desbräcat,
Cu camasä de lumina §i
[dreptate m'am imbracat.
55. Tot uritul 1-am luat,
In haine negre 1-am legat,
Bine 1-am infä§urat,
Cu cercuri de fier 1-am legat,
Cu cuie 1-am tantuit.
60. Dupa-ce am isprävit,
In pragul u§ii am iesit,
Spre räsrtrit am privit,
In gura mare am strigat :
www.digibuc.ro
0, vultur, mut §i surd!
65. Vino, tu, in casa mea,
Si ia uriturile mele,
Si le aninina in unghiile tele
Si du-te din sat in sat ;
Din vad in vad,
70. Pan' la casa cui mi le-a dat,
Si m'a adapat.
Vulturul turbat din cuib
[s' a ridicat,
Si spre casa mea a plecat.
Pe unde tree*
75. Apele sech,
Pädurile scuturà,
Soarele intunech.
El in casele male intrà,
In mijlocul casei s'a§ezà.
80. Aripile intindeh,
Din aripi bat*
Räul luh.
Din aripi bat*
Räu Il strangeh.
85. Dupä ce uriturile le-a a-
[dunat,
In unghii aninat,
Si cu ele a placat,
Si la mine s'a uitat,
Si mie ca imi ziceh :
90. Bine te-am spälat,
Bine mi te-am luminat,
Bine mi ta-am curktat.
Apoi sá puneh in fata mea,
Si =eh : Eu bine te-oiu cu-
[rktià.
95. Apoi mi-a luat uritul din
[gura mea
Si 1-a pus in gura lui.
luat negura din ochii
[mei,
S'a pus-o in ochii lui.
Mi-a luat legaturile,
100. Si §'a legat aripile.
Mi-a luat piedicile,
Si s'a 'mpiedicat picioarele,
Mi-a luat toatä greutatea
[din trupul meu,
Si a pus-o pe trupul
105. I luat uriturile mele,
 123

Si s'a dus cu ele, El ne-a legat,

Din vad in vad, Noi ne-am deslegat.
Din gard in gard, El ne-a 'mpiedicat,
Ran' la casa cui mi-a dat, 135. Noi ne-am despiedecat.
110. Cui m'a addpat. El en dour], degete,
Din ush in cash ; Noi cu patru degete.
Din cash in mash, El cu patru degete,
Acolo sä, läcuiasch, Noi cu opt degete.
La mine sh nu mai gân- 140. El cu opt degete,
[deascrt. Noi cu zece degete.
115. De e viu, El cu zece degete,
De e vie, Noi cu dourtzeci.
In casa lor, El cu doudzeci,
In masa bor. 145. Noi cu patruzeci.
De e mort, Si m'am deslegat,
120. In mormântul lor, Din creieri capului,
Acolo sä, vheuiascrt, Pang 'n tälpile picioarelo r.
Acolo sh lacuiasch, S'am rfimas,
Acolo sá salrtslueascrt, 150. Noi cu casa noastrá,
Si la noi si la copii nostri, Cii copii nostri,
125. La casa noastra, Cu avutul nostru,
Si la shlasurile noastre, Cu tot tinutul nostru,
Si la lada cu haine Ca argintul curätat,
Sit nu se mai gandeasch. 155. Ca cerul luminat.
Si noi am /Tunas Ca steaua de sus,
130. Ca argintul de curat, Ca roua de jos,
Ca cerul de luminat. Ca poala Maichi Precistii.
13. De UZI.
Spus de Nicula Enache Faäneata. Orlea, Romanati.
Potol, potolat, SA n'aibrt dusmanii
Cum sh potolesc, 20. Limbh, ridicatä,
Vitei la par, Nici gurrt cascatrt,
Vaci in obor, Asupra capului meu,
5. Copii din tipat, Asupra tinutului meu,
Porci in strat, Asupra avutului meu,
Lume de umblat, 25. Asupra copiilor mei.
Asa sh potoltsti: Srt amuteasert,
Uza, Srt se potoleascri,
10. Valva, Cum sh potolesc
Uriciunea, Toate prtsärelele,
Phriciunea, 30. In toate rámurelele,
Filehtura, In toate cuiburelele,
Si toad', gura, Toate apsoarele,
15. D'asupra mea, In toate izvoarele.
D'asupra trupului meu, Lume de umblat,
D'asupra casei mele, 35. Cai din rânchezat,
D'asupra copiilor mei. Câini din alhtrat.

www.digibuc.ro
 124

As srt potole§ti : Clevetirile,

Uza, D'asupra m ea,
Ceata, 45. D'asupra casei mele,
40. Uriciunele, D'asupra copiilor mei,
D' asupra tinutului.
Vorbele, D'asupra avutului meu.
14. De
Spus de Stochina Florea Gitscä. Or lea, Rornanati.
G motofiacrt, La (cutare) nici una rAmri-
Unchias coco§at, [sarA.
Pe mAgurä s'a suit, Gal cile ca nucile,
Cu mriciuca a asvarlit, Gâlcile ca fragile,
5. GAlcile dela (cutare) a pierit. ca murele,
A plecat babele, 15. GAlcile ca bobul de porumb,
Cu drugile, GAlcile ca bobul de grAu,
SA ptizeascri gAlcile, GAlcile ca bobul de meiu,
lupii sà 'nvritarA, Dela (cutare), sA piei.
10. Pe toate le crtrarii, Maicá SAntä MArie,
20. Dela mine leac srt-i fie.
15. De dragoste.
Spus de Maria Ilioaia, vräjitoare. Mahalaua Sf. Ioan, Hutd.
Soare, Soare, sfinte Soare, Ca cucul cAntând,
Eu mA rog sfintii-tale, 20. Ca argintul strAlucind,
SA-mi dai trei raze de-ale Ca mAtasa din toate mart-
[tale, [surile,
In z An ate, ca busuiocul din toate
5. Inprmate, [florae.
Cu dragoste, Care cum ma vedek
Cu liboste. Ca de vin se imbAtit.
Cine m'o vedeit, 25. Eu srt fiu vorbit,
SA mA 'ndrrigeascii. Eu sA fiu poftit,
10. Cine m'a urit, Eu sä fiu chemat,
SA mri iubeascri, De toatil lumea,
SA le pai De tot norodul,
CA soarele a rAsArit, 30. De toti negustorii,
Trandafirul a inflorit, De toti boierii,
15. Codrul verde-a 'nfrunzit ! De toate mad amele,
Eu spre lume m'am gatit. De toate cucoanele ;
Glasurile mele sA le paie, Celelalte : cosnite stricate,
La dusmani si la du§manci, 35. In pod aruncate.

16. De dragoste.
Spas de Ecaterina Podoleanca, vrAjitoare.
Hustiuluc, chiticA, plätick MA uitai in sus,
Vestea lumii sri se ducA. 5. MA uitai in jos,
CAt is de vrednica si de MA uitai la räsArit,
bogatA ! VAzui pojaru] ardind.
www.digibuc.ro
 125
Nu arde pojarul,
Ci arde crIciula in capul nr-
[sitorului meu (cutare).
10. Arde cAma§a pe trup,
Trupul in cama§A.
Surtucul pe trup,
Trupul in surtuc.
Arde pantalonii. pe trup,
15. *i trupul in pantaloni.
Arde picioarele in botine,
botinele 'n picioare.
Arde, arde,
Si nimeni nu-1 vedeit.
20. Vierii numai ca-1 vedeà,
'nainte ca-i
cu vin II stingeà;
El mai tare s-aprindek
duprt (cutare) racnea.
25. Ma uitki in sus.
Ma nitai in jos,
Ma uitai la rasarit,
Vazni pojarul arzand.
Nu ardeh, pojarul,
30. Arde caciula 'n cap,
*i capul in diciulit a ursi-
[torului meu (cutare).
Arde crtma§a pe trup,
*i trupul in camaqa.
Arde surtucul pe trup,
35. i trupul in surtuc.
Arde pantalonii pe trup,
trupul in pantaloni.
Arde picioarele 'n botine,
botinele. 'n picioare.
40. Ardek ardek,
Si nimeni nu-1 vedea.
Prisecarii mi-1 zrtriit,
*i la el cA alergà,
Si cu miere 11 ungeit.
45. De ce-1 ungeit,
De ce mai tare s'aprindeit,
17. De desfrteutii.
Spus de Ecaterina Podoleanca, vrajitoare. Husi.
Fapta de cumnata,
Fapta de 'nsuratA,
www.digibuc.ro
*i dupti (cutare) rAcnih.
Ma uitai in sus,
MA uitai in jos,
50. Ma uitai la rasarit
Vazui patru stele ca.zand.
*'acele stele,
Erea ale mele.
Scare le 'n piept,
55. Luna 'n spate,
Doi luceferei,
In doi umerei.
Hici, fata neagra,
Poneagra,
60. Cu coltii pan' la genunchi,
Cu pletele pan' la parnant!
Mrt due srt raz.
In rasul tau,
In casa ta.
65. Un'te duci, tu ?
Má duc la (cutare),
Sä raz In rasul ei,
Sa, ma port in portul ei.
Srt-mi fac casa in casa ei.
70. SA te duci la vinovata (cu-
[tare).
*i te du
In casa ei,
In statul ei,
SA tu casá in casa ei.
75. Toate paturile sa le strangi,
Colac de olac,
Pe capul cui a dat.
Pe dansa s'o stupeascrt,
Pe dansa s'o buseasca,
80. Si toatti lumea s'o urascrt.
Si ursitul (cutareia) sa vie
Ca vantul,
Ca gandul,
Si dupa, (cutare) fugind,
85. *i 'n gura mare racnind.
FaptA de maica cu fiica.
Ele s'o indemnat,

5. Si mie mi-o dat.
Ele s'a vorbit.
Si mie mi-a fticut.
Ele mi-a fácut c'o mänrt,
Eu mi- am desfacut cu
10. Ele mi-a fault cu trei,
Eu mi-am desfricut cu. patru.
Ele mi-a fäcut cu cinci,
Eu mi-am desfacut CU sese.
Ele mi-a fäcut cu §epte,
15. Eu mi-am des fäcut cu opt.
Ele mi-a facut cu north',
Eu mi-am desfäcut cu zece.
Cine mi-a fäcut cu zece,
Mâinile sh-i sece.
20. Eu faptu eu nourt brazde
L-am bräzdat,
Cu nouà pluguri 1-am arat,
Cu nouà grape 1-am gräpat.
Cu nourt sape 1-ain säpat.
25. Eu cu nourt maturi 1-am.
[mäturat,
Cu nouit greble,l-am greblat,
Cu nouà lopeti 1-am luat,
In nottä care 1-am incärcat.
Cu nouä boi negri 1-am in-
[jugat,
30. Pe ulita mare 1-am plecat.
La casa vinovatului am de-
[jugat,
S'am descrircat:
Toata faptuld,
Toat5, datulä,
35. Toatä ura,
Toatä, para,
La mine n'a mai ritmas,
Nici eät un fir de mac.
Cât a rämas 1-am trimis,
40. Din vad in vad,
Din sat in sat,
Sä loc de a§ezat,
Pârà pe capul cui mi-a dat.
Crt ele mi-o chat,
45. Nici infocatä.
Nici chiperatri,
Nici indesatä,
Dar eu le-am datä,
Si infocatri.
www.digibuc.ro
126
I 50. Si chiperatä,
Sä n'aibä loc de asezatä,
Pânii pe capul cui mi-o dattt.
Dimineata m'am sculat,
Crt apri de dragoste m'am
[spälat,
55. Busmachi in picioare-am luat,
La biseric'am plecat.
Când la jumritate de cale,
Mi-a iesit inainte,
Toate ursäritele,
60. Toate linguräritele,
Toate mahalagitele,
Toate fruntiiritele,
Cu stupit stupitu-m'a,
De urit fäcutu-mi-a.
65. La biserieä, când am ajuns,
Icoanele cu dosul la mine
[s'a 'ntors.
Oamenii ghionturi §i-a dat
Si eu mai tare m'am in-
[spttim ântat !
Nimeni nu m-a vttzut,
70. Numai Maica Domnului,
Din poarta Raiu]ui,
De mâna dreaptà m'a luat,
Cu aprt de dragoste m'a
[spälat,
Busmachi in picioare mi-a
[dat,
75. Cu strae de diamant m'a
[imbracat,
Coroanit de 'mptirat pe cap
[mi-a aruncat,
Pe coalrt albä am &Lea.
Bucium de. aurá in mänä
[mi-a dat.
Din bucium am buciumat,
80. Toath lumea pe gard s'a urcat
Si la mine s'a uitat.
Ce-mi asta ?
Ori craiu,
Ori cräiasa,
85. Ori imptirateasä.
Eu stint (cutare)
Cea frumoasä,
Cea luminoasà,
Cea ursità
90. Si de toatii lumea iubità.
 127

18. De ursita cu ras.

Spus de Ecaterina Podoleanca, vajitoare. Husi.
Foc, focsorril men,
Eu te 'nvelesc de douri, pärti,
Tu sä te desvehsti de nouä
sä te faci un sarpe ba-
- [laur,
5. Cu solzii de aur,
Cu botul de cucti,
Cu limba de foc,
Si sà te duci la ursitul meu.
Cu coach sii-1 plesnesti,
10. Si la mine sa-1. pornesti.
De 1-oi gäsi la masil sezând,
Sa-i scape lingura din mânä
Si buchtura dela gurit
S'alerge la mine.
15. Sä, nu poatil ogoi
Sä 71U poatil odihni,
Cum n'a putut rat-sa ogoi.
odihni,
Pânii pe dansul nu 1-a fácut ;
Cu vine cruate,
20. Cu lacrimi värsate,
Cu sudori de moarte !
Ash sä, nu poatii,
Pang cu mine nu s'o ogoi
Si nu s'o odilini.
25. Pitnä, cu mine'n pat nu s'o
[cuIch
Si dintfo bucatá n'o mânch.
SA mä visez cu dansul
La magi sezând,
Dintr'o bucatä de pane mus-
[când
30. Si din pahar plin 'And.
Aevea sä-1 väz,
Anume sa-1 cunose.
Cum nu poate boul sh tragä
[färä jug si fáril resten:
Ash sti nu poatä
35. Ursitorul meu färii mine.
Cum umblä puiul dupä
[closcá,
Si closca dupil pui :
Ash sä, umble ursitul meu
[dupä mine.
Cum nu poate mielul fárá
[oaie,
40. Cum nu poate vitelul fará
[vac:5,
Vaca faril vite1,
Si cum nu poate copilul
[fitirá manatt
Si mama färä, copil,
Ash sä, nu poatti ursitorul
[men färä mine.
45. Eu m'oi culch si m'oi odihni;
Dar ursitorul men srt nu se
[culce,
Sä nu se odihneascá
Si la mine in astii noapte
[sri porneascd,
Prin piidure fárá sine,
50. Prin sate Mfg, rusine,
S'alerge in astä noapte la
[mine.

19. De destIcut.
Spus de Ecaterina Podoleanca, vr&jitoare. Husi.
Mânecatu-m à. Cu spumä de mir,
Sânecatu-mii, Sä-mi iau apa,
Eu (cutare), 10. Sti-mi spal faptu.
Sâmbätä seara, Când la fântânil ajunsei,
5. Pe tärarea lui Iordan, Din gut% ash zisei :
La fântâna lui Bogdan, Bunä seara. sfântä,
Unde-i apa cu izvor de vin, [albá si curatä.

www.digibuc.ro
 128

Mu ltum ese (cutare) uritä In casa noastrA,

[si uricioasA. Din urmA, luat.
15. ApA albA §i frumoasti! De ne-o fi fAcut
Cum speli toate pietrele Cu stupit de babA,
De rnuschin, 65. Cu stupit de mosneag,
De mAzgii, De ne-o fi pe gât de lup
Asit sA mft speli pe mine [sufiat.
20. De dat, De ne-o fi In gAinat de gil-
De fapt, [infi,
De uriciune, De n'o fi de gAinat dei e-
De boriciune, [pure.
Si de caseare, Iesi fapt,
25. Si de strigare, 70. Iesi dat.
Si de faptul cel mare. De n'o fi fAcut cu sgurA de-
Bunii seara, [la casA pArtisitA.
Link'. fAntAnA, SA iesi fapt,
Si tu, encoanA apA, SA iesi dat.
30. Albit si frumoasA. Cu pi-A.11A de mal pornit
SA ma speli pe mine 75. De ne-o fi fAcut.
De fapt, Din urm A. luat,
De dat. Si'n fat' aruncat.
Tu, faptule, De ne-o fi fäcut
35. Tu, datule, De mAng de om,
Iesi din norocul men, 80. SA se ducA
Iesi din calea mea. Din vad in vad,
Iesi uriciune, Din sat in sat,
Tesi boriciune, Pe capul cui ne-o fAcut
40. Din casa noastrA, Si cui ne-o dat ;
Din vatra noastrA, 85. CA eu mi-oi desface cu lu-
Din sacul en fdinA, [mina§
Din solnita cu sare, Si en desfAcAtoare.
Din lada cu bani, Dar de ne-o fi
45. Din norocul easei, Dela Dumnezeu,
Din norocul men. se ducA, pe vtii
Iesi fapt, 90. Si pe 'Aran.
Iesi dat, MA rog, Doamne,
Din ocolul cu vite, SA-mi dai leac.
50. Din cotetal cu porci, Cine mi-o fAcut cu o mAnA,
Din cutetul cu gAini. Eu imi desfac cu douil.
Iesi fapt, 95. Cine mi-a fiteut cu douti,
Iesi dat, .
Eu imi desfac cu patru.
Din cunuma mea, Cine mi-a fAcut cu patru,
55. Din rodul viei, Eu imi desfac en §ease.
Din rod ul pAmAntulni nostru, Cine mi-a fAent en sease,
Din laturile casei 1C0. Eu tini desfac cu opt.
Din strasina casei, Cine mi-a fAcut eit opt,
Din sporul casei. En Imi desfac cu non&
60. CA de ne-o fi fAcut 1
Si cu amele amAndonii.

www.digibuc.ro

Cele cinci degete rAspunse
[mie :
105. Luminos limba cucului
[si desfAcAtoare,
Cu fapt,
Cu dat,
Cu urAciune,
Cu borticiune :
110. SA se ducA
Din vad In. vad,
Din sat in sat,
Pe capul cui mi-a fäcut
Si cui mi-a dat.
115. Iar de-o fi dela Dumnezeu,
SA se dual.' pe vai
Si pe paran.
Má rog, Doamne,
dai leac
120. Cu burueni.
Cinci degete respunse mie:
BuruianA limba cucului si
[desfácAtoare,
20. De ursit6 cu braul.
Spus de Ecaterina Podoleanca, vrAjitoare.
Bran, brâusorul men,
Frt-te un searpe, un balaur,
Cu solzii de aur,
Si sä te duci la ursitorul meu,
5. Care de Dumnezeu e lásat
Si de oameni buni Indemnat.
oameni buni indemnAtori,
De Dumnezeu tematori.
SA-i paie perina
a Si asternutul ciulini,
SA nu sA poatá odihni, ostovi,
Pang, la mine n'o veni.
Rana cu mine vorbil n'o face,
SA nu sit poatti intoarce,
15. Nici sA se suceasch,
Nici sä se invârteascä
Si la mine sA porneascá,
Prin pAdure MI sine,
Prin sate fail rusine,
Pdseulescu, Literaturi popularl.
www.digibuc.ro
129
Eu imi desfac en douä,
Cine mi-a fácut cu &ma.
125. Eu îmi desfac cu patru,
Cine mi-a fäcut cu patru.
Eu imi desfac cu sase,
Cine mi-a fAcut cu sase.
Eu imi desfac cu sapte,
130. Cine mi-a fAcut cu sapte.
Cine mi-a fAcut cu opt,
Eu îmi desfac cu noug
Si cu mâinile amândouti.
Si faptul,
135. Si dat ul,
Si uriciunea,
boriciunea,
SA se ducA dela noi,
Din vad in vad,
140. Pe capul cui mi-a trimis si
[mi-a dat.
Dar de-o fi dela Dumnezeu,
SA se duca pe vAi i pe
[parau.
20. Cu inima infläctiratti,
Cu gura cAscatä !
Foc, focsorul meu,
Eu te-oiu inveli,
Tu te-oi desveli.
25. Sä te faci un cocos ros,
Din aripi sburând,
Din gull cântând,
serpi, La ursitorul meu alergând.
SA-1 sucesti,
30. SA-1 invârtesti,
Sti-1 ciupesti,
SA-1 imbrâncesti,
Si la mine sti-1 pornesti.
Cu dânsul sá mA visez,
35. In capul mesei sezând,
Paine albA mâncând
S'un pahar plin band.
9
 130

21. De dragoste.
Spus de Ecaterina Podoleanc vrdjitoare. Husi.
M'am sculat, I
35. Ash srt nu poatii,
M'am mânecat, Si sd se dea a criph si a
Si m'am sânecat, [p]esni
Sâmbrart searrt. Toti flächii si toate fetele,
5. -- Bund seara, cucoand apd Phrd cu mine n'o vorbi,
[curatä. Si nu m'o intrebh,
Multamescu-ti, fatá fru- Si 'n fata, nu m'o säruth.
[moasd 40. Child oiu iei 'n lume, i ei
Si drrigistoasä. [m'o vedeh
Cucoand apd, SA se scoale'n picioare ina-
Am venit si eu la tine, [intea mea.
10. Sii iau aprt, sii md srt mii iubeascri,
De dat, Si sä mä cinsteascä.
De fapt. Cine-o fi cu usile 'nehise,
Cd eu apd de ibosti c'oiu [srl, le deschiza.
Cu apd de ibosti m'oiu 45. Cine o fi cu ferestrele in-
15. Cu cámasd de ibosti m'oin [chise, sh le deschizä.
[imbricit. SA md priveascri,
Cu rochie de ibosti m'oiu Srt mii iubeascd,
imbrAch. Si de inima lor sd mä
Cu coltuni de ibosti m'oiu [peascrt,
[inciltà. Si sd had indrigosteascri.
Cu botini de ibosti m'oiu in- 50. Cum se inchinii toatä lumea
[la icoand,
Cu cordele de ibosti m'oiu Ash sd se 'nehine la mine
[legh, Toti fiiiciui si toate fetele.
20. Cu cercei de ibosti m'oiu Cum sede icoana de sus,
[impodobi. Ao sii fiu eu de inaltä,
Cu pudrá de ibosti m'oiu, 55. Si de toatä lumea ascultart,
[pudrh. De toatd litmea in samd
$i la lume oiu iesi. [bägatä.
La soare se va Cum sd lumea la
Dar la mine ba. [Dumnezeu,
25. 8i la toti si la toate, Ash sä se 'nchine toti fui-
Sii paiueaur i argint. [ciii la mine.
Ash sii fiu eu de intrebatil Eu Sil fiu ascultatd
[si de chutatd, 60. Si 'n samä brigati.
Cum nu poate lurnea : Si care-o fi ursitornl meu
Färd aprt, [dela Dumnezeu äsat,
30. Si färà soare, De oameni buni indemnat,
fdrä artr, Cum mri-sa n'a putut rdbdit,
Si fall argint, Child cu dânsul in pântece
*i find phine, [erh,
Si find lumine. 65. Si s'a dat a crdpit si a plesni,

www.digibuc.ro
 131

A.sh sa nu poatä räbdit, pang In divan sä mä trânteascii.

[la mine n'o veni,
*i cu mine n'o vorbi,
*i de sotie nu m'o
Cum s'a dat ma-sa a caliph
a plesni,
70. Ash sä se dea ursitorul meu
[a crapà §i a plesni,
NIA la mine n'o veni.
pe mine sä mà inbeascii,
22. De dragoste.
Spus de Ecaterina Podoleanca, vräjitoare. Husi.
Duminecii dimineata m'am
[sculat,
Pa ochi negri m'am späilat,
La icoanä m'am in chinat,
La sfânta rugg crt m'am dus.
5. Care cum m'a vAzut, de ran
[cri m'a gândit.
U§ile mis'o inchis,
Fachile mis'o stins,
Preotii s'o desbrAcat,
*i eu a inchinà nu m'am in-
[chinat.
10. Acasä ducandu-mä,
Plânghndu-md
*i
Nimeni nu m'a väzut,
Nimeni nu m'a auzit,
15 . Numai Maiea Precista
M'a auzit, m'a väzut,
*'a zis : Ce plängi (cutare)? 45. SA se duca pe vai si pe
Ce te väicärezi ?
Cum nu m'oiu plânge,
20. Cum nu m'oiu väicärà.
Cä eu Duminecä dimineatà
[m'am sculat,
Pe ochi negri m'am sptilat, 50. Facliile mi s'o aprins..
La icoanä m'am inchinat,
La sfänta rugd ca m'am dus.
25. Care cum m'a väzut,
De Hal cà m'a gandit.
Usile mi s'o inchis,
Facliile mi s'o stins,
Preotii s'o desbracat,
La mine sä porneascä,
75. Prin pädure färä sine,
Prin oameni Erg ru§ine,
Cu gura cäscatä,
Cu inima infläcäratii.
La mine sà se opreasca,
80. Pe mine sa mä iubeascii,
*i cu mine sti triieascä.
30. *i eu a inchinh nui m'am
[inchinat.
Maica Precista de mâna
[dreaptä m'a luat,
Sus, mai sus, a m'a urcat,
Pe ghisdele de argint ch.
[m'a suit,
Cart de aur c'a luat,
35. Apa, din cap pang, 'n tälpi,
mi-a turn at,
Bine cä m'a spälat,
Bine cä m'a curätat,
De dat, de fapt.
*i sä se ducá räul
40. Din vad in vad,
Din sat in sat,
Pe capul cui mi-o fäcut
cui mi-o dat.
Iar de-o fi dela Dumnezeu,
[parau.
Pe ochi negri cd m'am spälat,
La sfânta rugá m'am dus.
Mild la biseric'am ajuns,
Usile mi s'o deschis,
Goitä de miltasä cà mi-a
[slobozit,
Ochi de §oim mi-a zidit.
Sprâncene de corb mi-a dat
[däruitor.
Pe cap mi-a aruncat co-
[roan à impäräteascä.

www.digibuc.ro

55. Si tot mi-a mai dat fatä de
[impAritteasii,
Cinste de preoteasii.
Bine m'o vorbit,
Bine m'o gaudit,
Si de inima tuturor c m'o
pipit.
60. Eu
Eu numitA,
De toatA lumea fericitk
De maim dreaptii, cà m'a luat,
Sus mai sus cá m'a 'náltat.
65. Cu aripi de aur má Main*
Cu vAslä, de aur inä inaintà.
La fântâna lui Adam,
Si la apa lui Iordan
MA duceh.
70. AIDA, din crestit pang 'n
[citichie, mi-o turnat.
Bine cä m'a spälat,
Bine cá m'a curátat,
De d at,
De fapt,
75. De stupit,
De urit.
Rrtul dela mine (cutare)
[srt se ducti,
Din vad in vad,
Pe capul cui mi-a dat.
80. SA ritmäiu curatá, luminatá,
Ca argintul strecurat !
MA rog, Doamne,
Sä-mi dai leac.
La sfânta rugii am plecat,
85. Acolo, cand m'am dus,
Usile mi s'a deschis,
Fäcliile mi s'a aprins,
Preotii s'o imbräcat,
Mare slujbA cA o fapt.
90. Toti si toate la mine s'o in-
[tors,
Si la mine s'o uitat,
Si in fata m'o srtrutat.
De toatit lumea cinstitä,
De toatil lumea numitá,
95. De toatá lumea fericità
(de trei ori).
Nafurrt cá am hat,
Si acasä am plecat.
www.digibuc.ro
132
Usile mi s'o deschis,
Fácliile mi s'o aprins.
100. Mash 'ntinsä, phine bunit,
Mere dulci, pahare pline,
Cuvinte bune.
Cu vin, cu mere m'a cinstit.
Cu pAine m'a ospittat.
105. Cu mere m'a indulcit,
Ash sit se Ind alceascA,
Si de mine sit se lipeascrt,
Care cu mine o vorbi,
Care cu mine s'o 'ntâlni.
110. Cum plânge mama dupe
[copil,
Si copilul dupä mamá,
Aà sä plângit,
Ash sit se vAidtreze,
Si sit so suspineze
115. (Cutare),
Dupä vorba ei si dupit ea.
Cum sbiarä mielul dupä oaie,
$i oaia dupg. miel ;
Cum merge vaca dupe vit,e1,
120. Si vitelul dupit vacii ;
Cum necheazd iapa dupti
[mânz,
Si mânzul dupil
Ash sä plângä si sit se yid-
[cAreze,
Si sit suspineze,
125. Pârä de mine n'o intrebh,
Si de sotie nu m'o
De jos, in sus
Am plecat,
Pe soim am Meg] ecat,
130. Ca soimul suerând,
Ca cucul cântând,
Ca toaca ritsunând.
Din fatA. menta creatii,
Din dos busuioc.
135. Toti prietinii, toate prietinile
De bine sit mit vorbeascrt,
De bine sA ma &ideas*
De inima lor sA mä
Eu cinstitä,
140. Eu numitá,
De toatä lumen fericitä.
MA rog, Doamne,
SA-mi dai leac.
 133

23. De dragoste.
Spus de Ecaterina Podoleanca, vräjitoare.
0 stea, gosteh. Cine cu mine n'o vorbi,
Vostele, gostele. Fierea 'ntr'insul a plesni.
(Numeri 9 stele §i zici :) 40. Ajunsei la bisericä albä!
Voi, noua stele, Usile inchise.
Surioarele mele. Fàcliile stinse.
5. Eu m'oiu culch, Eu când am ajuns
Si m'oiu odihui. TJile mi s'a deschis,
Dar voi sä nu vä culcati, 45. Fächile mi s'a aprins.
Sä nu vä, odihniti. Preotii cetià,
Si sä vä duceti la impäratul, Daschlii cântà,
10. Cu impäriitita. La Domnul, Toatà himea la mine s'a
Cu Doamn a. La turcul, [cäciulat.
Cu turcoaica. La boierii, Cei bätrâni la sfat m'a pus,
Cu cucoana. La jAdanul, 50. Copii de poale mä trageit.
Cu j adanca. La vAdana gra sä, Pänzg albä pe drum mi s'a
15. Si la fata frumoasä. [intins,
Toate dragostile, drumul mis'a deschis.
Toate libostile, Si dus tot pe dru-
Cele alese, [mul lui Adam,
La mine trimese.. La fântâna lui Iordan.
20. Si 'n lecuta asta de aptt sh 55. Si m'am spälat,
[le puneti. De dat.
eu Duminecg dimineata De fapt.
[m'oiu sculà,
. Tot datul,
Si cu apà apii de dragoste Tot faptul,
[m'oiu,spälà, 60. Sä se dual',
Si cu haine de dragoste Din vad in vad,
. [m'oiu imbräch. Din sat In sat,
Coroanä de doanaurt in cap Pe capul cui mi-a dat,
[mi-oiu puneh. $i cmi mi-a facut.
25. In vite de vie voiu &tacit. 65. Si mie mi-a pus,
Cuboieri mari m'oiu intâlni.. In mâna dreaptä bucium
M'am gätit ca o coconip, [de aur,
Si m'am plecat ca o preu- Si in mâna stângä bucium
[teasä. [de argint.
La bisericil albä c'am purees. Si m'am dus in târguri
30. Cine-o fi inaintea mea, ma [vestite,
[va a§tepth. 'n arguri numite. Am
Cine-o fi pe urnia, o sill sä [bucium at,
[m'ajungä. 70 Toata lumea la mine s'a
Cine cu mine a vorbi, [uitat.
Gura ca merii i-oiu indulci. Ursitorul meu la mine s'a
Cine la mine se va rah, [uitat,
35. Ca vinu-1 voia imbäth. Din cale s'a inapoiat,
Cine la mine nu se va uità, Si la mine a venit,
Fierea 'utr'insul a crAph. Cu el cu dragoste-am trait.
www.digibuc.ro
 134

24. De ursitti.
Spus de Ecaterina Podoleanca, vrajitoare. Husi.
Doamnä, sfântä Duminecä, Cum n'a släbit pe mä-sa §i
Eu m'oiu culch §'oiu adormi, [nu 1-a flicut,
Tu sa nu te culci, Cu mäini frânte,
Si sä' nu adormi, Cu brate ciuntite.
5. Ci sä te duci la ursitorul meu, 15. Cu dintii sr:L-1 mozole§ti,
Care de Dumnezeu e lásat, Si la mine sä-1 porne§ti.
Si de 1-oi gäsi pe pat, Si eu In vis sä-1 visez.
sa-1 scoli. La cap de masä §ezând,
De 1-oiu glisi la masti ori la Din pâine mu§când,
[fete §ezând, sli-1 pleci, 20. Din pahar cinstind.
Srt nu-1 släbesti, Aevea sä-1 visez,
10. Sä nu-1 contene§ti, Anume sä-1 cunosc,
Si la mine sä-1 porne§ti. Si cu el sa trälesc.
25. De orbalt.
Spus de Ecaterina Podoleanca. vräjitoare. Husi.
M'am sculat Marti dimi- Din rädä cin a dintilor,
neata, Din vârful dintilor.
Ro§ii plirosii.*) Din inimli in inimä,
M'am splilat, 20. Din maiuri in maiuri,
M'am imbrä cat. Din plärnâni in pliimâni,
5. M'am spillat de negreata, Din splinä in spling,
Si m'am spalat de orbk1- Din färunchi in rärunchi,
[tliturii, de ro§eatii. Din toate vini§oarele,
Si bine m'am spälat, 25. Din toate incheieturile.
$i bine m'am curtitat, Sä fiu splilat §i curritat.
Din stärful capului, Sä fiu spälat §i curritat
10. Din rädricina plirului, De orbältäturä,
Din vederea ochilor, De stigetäturri,
Din auzirea urechilor, 30. De glilbeazii,
Din sfiircul nasului, De diochi.
Din capul fälcilor, Sà rämâiu curat, luminat,
15. Din rlidlicina mäselelor, Ca argintul strecurat.
Din värful mliselelor,
*) Se repeta dui:a fiecare vers.

26. De ursita.
Spus de Maria Ilioaig.. Mahalauq Sf. Ioan, Husi.

Sfântli Sâmbritä si sfântä Nici pentru iertare de plicate,

[Duminecii, Ci mä rog pentrn;ursitorul
Nu mä rog la tine nici [meu.
[pentru sänfitate, I 5. Sä mi-1 dati,

www.digibuc.ro
 135

Sä mi-1 arätati. Tu sträpungi

Care e de Dumnezeu läsat, Prin creierii capului,
De oarneni buni indemnat. 25. Prin fata obrazului.
Prin vis sä-1 visez Prin piept,
10. *i ia...aevea sa-1 cunose. Pe sub piept.
(Bali trei metanii. Iei papucul Prin sfArcul nasului,
c'un ac infigi in viirful pa-
pucului i zici:) 30. Prin
Ac, acusorul meu. Pe sub
Eu am sä mA culc, Prin main,
Eu am s m odihnesc. Po sub maiu.
Dar tu s nu te culci, Prin plomâi,
15. Sä nu te odihnosti, 35. Pe sub plomai.
Ci prin lume sä pornesti, Prin rärunchi,
ursitorul rneu sa-1 gäsesti. Pe sub rArunchi.
De 1-oi gäsi lucrând, Prin toate oscioarele,
Mâncând, Prin toate incheieturile.
20. Dormind, 40. SA-1 impungi,
Ori ce o fi fAcând, SA-1 strApungi,
Tu sag impungi, 5i la mine sh-1 aduci.
27. De ursititi.
Spus de Maria Ilioaia. Mahalaua Sf. Ioan,
Foc, focsorule, De 1-oi grtsi in pat,
Eu te invelesc, SA-1 dai sub pat.
Si te inbodolesc. De 1-oi gAsi la masä,
Tu sä te desvelesti, Sä-1 dai sub masa.
5. Si sA te desbodolesti, 15. De 1-oi gäsi la usii,
Si la ursitorul meu sfi por- SA-1 dai dupe usä.
[nesti, Cu aripile plesnesti,
Iute ca gandul, Cu pliscul sd-1 ciupesti,
Degrab ea vântul. -Si la mine sä-1 pornesti,
Sä-1 gAsesti 20. lute ca gAndul,
10. Si sä-1 pornesti. Degrab ca vântul.
28. De supus.
Spus de Lisaveta Novaceanu, moasä. HuO.
Ce tunil färil nori, Cum nu poate mama - färä
fulgere in sAnin? [copil,
Dor §i foe : Vaca fArA vitel,
A noug copii cu nouä femei. Iapa färä mânz,
5. A north vaci cu nouA vitAi. Oaia färd miel,
A nouri iepe cu nouA mânji. 15. Scroafa färä purcei,
A nouä oi cu nouä miei. Closca färä pui,
A nouil closci CU nouä pui. CAteaua fära cätei,
A nouä scroafe cu nouti Asit sA nu poatA (cutare)
[purcei. Färä mine.
10. A nouA atele cu nonä cätei.
www.digibuc.ro
 136

29. De supusl.
Scris din gura vrAjitoarei Ecaterina Podoleanu, Husi.
Nouäzeci si nouä femei, Iapa a nechezà,
Cu nouäzeci i nouä prunci, 20. Capra a behäl,
Inimile le-am luat, Gäina a cloncäni,
In sare le-am asezat.*) Rata a mähäni,
5. Nouäzeci i noua de oi, Gâsca a Ogg.
Cu nouäzeci miei Cum nu poate
Nouäzeci i noud iepe 25. Mama fara copil,
Cu nouazeci i nourt mânji; Oaia fara miel,
Nouazeci i nouä capre, Capra Para ied,
10. Cu nouäzeci i noua iezi ; Gaina färti pui,
Noutizeci i noutt gAini, Rata färä pui,
Cu nouazeci si nova pui ; 30. Gâsca farä boboci,
Nouäzeci i nouä rate, Ash sä nu poatá ursitorul
Cu nouäzeci si noua pui ; [meu (cutare)
15. Nouazeci si nouä gAste, Fárá mine :
Cu nourtzeci i noua boboci. Nici a se odihnl,
A inceput femeia a se yid- Nici a trai,
[ark 35. Nici a vietui.
Oaia a sbierh,
*) So repetii dupa fiecare vers.

30 1)eseantecn1 cu frigarea.
Spus de Ecaterina Podoleanca, vrajitoare. Husi.
Frigare, frigärita mea, Si dupa mine srt, se svârco-
Nu te-am pus in foc sà te [leascä,
[arzi Cu gura cascatä,
Si sä te frigi; Cu inima inflacaratä.
Ci sä te faci laur balaur, 20. Cum mä-sa lui s'a dat a
5. Cu solzii de aur, [craph si a plesni,
Cu trupul de vânt, Ash sä nu poatii, färä mine
Cu coada de foc, [a tr Ai.
Si sa te duci peste noua Toate cucoanele,
[märi, Toate madamele
Peste nouä tari, Sa-i paie plosnite 'mputite,
10. Si unde oi gäsi pe (cutare), 25. Proaste si scârboase,
Cu bici de foc sa-1 plesnesti, Broaste rhioase.
Pe coaste cu arapnicul Numai eu sä paiu cea mai
[croiesti, [frumoasá,
Cu frigarea sa-l-frigäresti Cea mai drágástoasä,
$i la mine pornesti. Cea mai luminoasa.
15. Cum arde focul in vatra 30. Si la mine sä-1 pornesti,
[si'n gura sobei; Cu gura cäsata,
Ash sä-i arda lui (cutare) Cu inima 'nfiäcaratä,
[inima Iute ca vântul,
www.digibuc.ro
 137

Degrab ca gandul. Cu el sa traesc,

35. Cu el sa mà iubesc, Cu el sa 'mbritranesc.

31. Deschntee de dragoste.

Spus de Maria Eioaia. Mahalaua Sf. loan. Husi.
Sculatu-ma Duminicà dimi- In capul (cutareia) le a-
[neata, [runcai,
Grasa §i frumoasii. Din coroana imparatilor,
Purcesai prin livezi. 15. Din coronita imparatitelor,
Vrtzui meri, peri Din potcapiul preotilor,
5. Cäutai Din gatilele cucoanelor,
Si vrtzui dragostele, Din tatele fetelor.
Impostatele, De azi inainte eu sa fiu
Trântindu-se, [cea mai aleasa
Busindu-se, 20. Si toate dragostele sit fie
10. Muscându-se. pe capul meu,
Intr'o clipa imi facii scha- Pe fata mea,
[hita. Pe vorba mea,
Le strânsai cu pumnul, Pe cautätura mea.

32. Deseitintee de desfiteut.

Spus de Ecaterina Podoleanca, vrajitoare. Husi.
Cine rni-a facut cu dotal.
[maini uscate,
Eu îmi desfac cu trei verzi.
Cine mi-a facut cu. cinci
[uscate,
Eu imi desfac cu CiflC verzi.
5. Cine mi-a fricut eu sase
[uscate,
En Imi desfac eu §ase verzi,
Cine mi-a facut cu sase
[uscate,
Eu Imi desfac cu opt verzi
cu a mele zece
10. Sari stea inima tot rece,
Alui care mi-a dat,
Alui care mi-a aruncat. 30. De pe vorbirea mea,
dimineata, apii cur-
[g atoare.
Multumesc dumi-tale,
[(cutare),
15. Sezi la noi, dac'ai venit.
Eu n'am venit sa sez,
Ci am auzit ca ai trei fete :
Una te spala,
Una te matura,
20. Si una te toarce.
S'aia de span., sa ma spele,
De fapt, de dat,
De pe fata mea,
De pe vorbirea mea,
25. De pe statul men,
De pe hainele mele.
Aceea care matura,
[mature,
Datul, faptul, uriciunea,
Din fata mea,
De pe statul meu,
De pe hainele mele.
Iar cea care toarce, sti-1
[toarca,
Sä-1 duca, sa-1 lepecle
35. Datul, faptul,
In vorba-i,

www.digibuc.ro
 138

In hanä-i, Gâra.
In fata, lui, 55. Sä, o lingä,
In up lui. De pe mine,
Si de pe hainele mele,
Si de pe cärririle mele,
40. Bung, dimineatä, aph albä, De prin blidurile mele,
[mergatoare. 60. De prin colturile casei mele.
Multämescu-ti dumitale Sä, se clued din vacl In vad,
[cutare). Pan' la .al noulea sat.
Sezi la noi, Si srt se dual sá borascä
Dac'ai venit. Pe capul cui mi-a dat.
Eu nu sed, 65. Acolo sä se borascii,
45. Ca n'am venit sä stau. In vatra lor,
Ci-am auzit cà ai o cät,elusrt, In haina lor,
De linge §i perie. In fata bor.
Sä, mi-o dai, mä rpg: Iar de-o fi dela Dumnezeu,
Sh-mi lingä, 70. Sa se dud', pe vái §i pe
50. Faptul, [pârâu.
Datul, Si eu sá rrtmâiu curatrt, lu-
Ura, [minatá,
Mâra, Ca argintul strecurat.
33. De desfaieut.
Spus de Ecaterina Podoleanc a, vräjitoare. Husi.
Martì dimineata m'am scu- Si peste nouäzeci §i noué
[lat, [de sate
M'am sculat, m'am sânecat, Cu casele pustii.
Pe ochi negri m'am spälat, S'am väzut vântu bátând,
Pragul in tälpi 1-am cälcat. 20. Vârtejurile rid icând
5. Imprejurul corpului m'am zidurile pornind,
[uitat. S'am vázut nourizeci si
Corpul men cu fapt, cu dat [nouà de idoli cu ido-
[inconjurat. [loacele lor,
Un pas mai inainte. Nougzeci si nourt tartori
Am mai chlcat, [cu cataroaicele lor,
Casa cu greu am inconjurat. ântui toate vâxtejurile Ina-
10. Vai de mine si de mine, [intea cerului sus
M'am uitat in sus §i n'am 25. pe Dumnezeu 11 mânirt
[väzut nimica. Pentru faptele mele cele
M'am uitat in jos [rele !
m'am uitat in apus de 0! Doamnii, Maica Domnu-
[noapte, [lui,
8, i m'am uitat peste nouä- Nu mä leprtdit dela fata ta;
[zeci §i nouil de ape, Ca nu sunt vinovatrt
15. Si peste nourtzeci si nouri, 30. Si nu stint fáptuitri,
[de :prtduri, La vreun rau nu am fäcut,
Netiliate de securi. Nici nu am fapt,

www.digibuc.ro
 139
Nici nu am dat nimänui.
Maica Dâmnulni,
35. Din porPle cerului,
MA auzi si-mi : Maica Domnului rifts-
Dar tine-te bine de sfânta
[cruce
Si de dreapta credinp ;
CA te-oiu scoate dela acei
[doh, care te 'nconjoará
40. Ou dat, cu fapt:
Fie prin strigare,
Fie prin ura,
Fie prin aruncktura
Dela cele nouttzeci si nouil
[de idoloaice,
45. Dela nougzeci i nouit de
[cathroaice,
Dela noulize ci si nouti, de
[idoli,
Nouiízeci si noug de tartori.
0! Maica Domnului, Pe
[m'am rugat
Si numele lui Ristos 1-am
. [luat.
50. Si 'n Duhul Sfânt m'am
[botezat.
Cá e'u nu ma cunosc vino-
[vatá;
Cà pe nimeni n'am fermecat
Si nimic rán nu am dat.
Dar voiu fi vinovatä,
55. Pentru aceasta räsplatii.
Sun t netrebnia si nevoiasii.
Si Pe ma rog, Maica Dom-
[nului,
Inaintea ta In fiecare zi,
In toatii vremea.
60. Dar Domnului Isus Hristos :
Iartri-mg pe mine,
Doamne sfinte.
Poate cu gändul c'am gândit,
Alt räu mai mult n'am filcut.
65. Nici la usä n'am ascultat,
Nici pe bucuria altuia n'am
[strigat,
CA la Maica Domnului
M'am rugat.
www.digibuc.ro
! Maica Domnului
70. Fii milostivä si pentru mine.
[pundeh :
Taci dar, nu te mai
CA de tot faptul,
De tot datul
75. Te-oiu deslegh.
Maica Domnului mi-a
[trimis,
Nouiizeci i nouâ d îngeri,
Cu caii de fiori,
Cu aripile 'n sbor.
80. Nouhzeci i nou'd de sfinti
[artitori,
Noulzeci si nouä de sfinti
[patriarhi,
Nouhzeci si nouti de sfinti
[apostoli,
Noutizeci si nourt de sfinte
[eleurome
Cu inderile suave.
85. Maica Domnului pe top
[mi-i trimisa,
Si fiecare la rândul lor cum
[erh asezatii,
Care a scos datril,
Care a scos strigatul,
Care a scos oftatul,
90. Din corpul meu,
Din calea mea,
Din fata mea,
Din drumul meu,
Din masa mea,
95. Din casa mea,
Din colturile casei mele
Din pragurile
Din mijlocul ogräzii,
Din colturile grádinii,
100. Din riispântiile drumului,
De pe calea care rnerg eu.
Si-a scos toatti si toath a-
[runciitura,
Toatii i toatá fkätura.
De grea urà m'a desincon-
[giurat

105. Si cu multa podoaba,
Si cu multa mbuseta,
cu multa frumusrtte,
M'a impodobit
Si m'a daruit,
110. $i pe vesnicie m'a pecetluit.
Slava scumpa mi-a isrtlit,
Pe satana si pe diavolul
mi-a fugarit,
De cele noua mumi daruit.
La aprt turbure i-a rânduit,
115. La piatra raspandità mi le-a
[zttpästuit.
Ingerii cu speghile i-a
[muncit,
Pentru cá raa le-am facut.
Poate cele noua muieri v'au
[rttnduit,
Rine v'am pH-AA,
120. Sau cu gandul n'ati gandit.
Voi aicea sit crapati.
Si de lipitura (cutareia) srt
[fa legati,
Ca e näscutä din puterea
[sfântului
34. De eel pierit.
Seris din gura Mariei Ilioaia. Mahalaua Sf. Ioan,
O purces (cutare)
Grasrt si frumoasa
Pe cale, pe carare
Si la jumat' de cale
5. Am intâlnit nouazeci
[noua de sagetatori,
Nourizeci si nouri de poci-
[tori.
Si (cutare) tipà,
Si sa vaith,
Si nimeni n'o auza;
10. Fara Maica Domnului
Din poarta cerului.
Iar Maica Prea Curatrt,
Dela Dumnezeu lasatä,
Mud a auzit,
15. Pe sctiri de argint s'a sco-
[borit,
Poalrt alba a asternut
Si din gura a graft :
www.digibuc.ro
140
Si botezata in numele Dom-
[nului.
125. ! Maica Domnului, bum-L-
[114e.
Cum s'a bucurat toate de
pe pamânt,
Si cei nouazeci si noua de
[sfinti artitori
Si Diunnezeu duhul nostru,
Când a vrtzut pe Isus Hris-
[tos
130. Pe mare prins, si 'mmor-
[mântat.
In mormânt pus si s'a bu-
[curat,
S'a tresaltat i 'mpäräteasa
[fiorilor.
Si la cei cinci sfinti li-s'a
[umplut candelele en
[untdelemn,
Si de bucurie s'a umplut
[soarele i luna.
135. De azi inainte Dumnezeu
[stt ne ajute.
(Cutare)! Ce tipi ? Ce
te vaieti ?
Cum n'oiu tdpit.
20. Cum nu m'oiu vaietit.
C'am purees
Grasa si frumoasa,
Pe cale, pe carare
Si pe la jumrttate de cal e,
25. Am intalnit nougzeci si
[nouri de sagetatori,
Cu nouazeci si noua de po-
[citori,
Cu pierit moborit,
Cu pierit de sus,
Cu pierit galben,
30. Cu pierit alb,
Cu pierit negra.
Si când m'au intâlnit,
Ingrabh m'a pälit
Prin crierii capului,
 141
35. Prin sarcurile nasului,
Prin umerii obrazului,
Prin vederile ochilor,
Prin auzul urechilor.
Tu cel pierit, raspierit,
40. SA piei i sä räspiei
De azi inainte.
CA eu pe tine te-oiu descanta
cu fum de petica te-oiu
[afuma.
*i tu sá te usuci ca crima-
[sa 'n gard la soare,
45. Ca panza la ghilitoare,
*i canepa la toditoare.
eu te-oiu descanta,
35. De ursitit
Spus de moasa Elisabeta Novaceanu.
Focule, focsorule,
Eu te-oiu inväli,
tu te-oi desvAli.
Eu sA te inveliu
5. Pe douä locuri,
*i tu sä te desveli
Pe dougsprezece locuri.
Eu srt te inveliu
Pe dourtzeci i patru de
[locuri,
10. Si tu sä te desveli,
Pe nougzeci si nouà de
[locuri.
Sá te faci laur balaur,
Cn solzii de aur,
Cu limbile de parA,
15. De trei coti afarA.
Si sä te duci din tarä in tall,
Pam' a noua
PanA unde-oi gäsi pe ursi-
[torul men.
Ou bicile sa-1 plesnesti,
20. Cu limbile sag in cosorAsti,
Prin coaste,
Prin mate,
Prin ranzà,
Prin osanzti,
25. Prin toate máruntaiele,
Prin toate vinisoarele.
www.digibuc.ro
Cu fum de peticA te-oiu
*i te voiu trirnite peste Ma-
[rea Neagra,
50. La fata craiului,
CA fata e nebotezatA
necrestinatd.
*i tu acolo sá vietuesti,
*i tu acolo sä, ]ocuesti,
55. *i pe (cutare) sit-I la .si,
CA e botezat,
CA e crestinat ;
Ca ma-sa and 1-o dat,
Dumnezeu cá 1-o lasat,
60. Curat, luminat,
Ca aurul strecurat.
Cu bicile sA-1 plesnesti,
la mine sä.-1 pornesti.
Cu fiarele sA-1 frigi,
30. la mine sh-1 impingi.
De 1-oi giisi la mask',
SA-1 dai sub masä.
*i la mine sà-1 pornesti,
Pajurä imp Ajuratä,
35. Pe apä ltisatä,
Cu foc imbriicatrt.
Pe cal de foc cAlare,
SA fug& 'n goana mare,
Cu bici de foc in mana.
Unde tu te duci ?
En mä due srt dau foc
La tarcurile cu fan,
La codrii cu frunzele,
La campii cu ierburile.
Nu te duce la acelea,
CA' nu sunt vinovati.
*i du-te la ursitorul men,
Care-o fi dela Dumnezeu
[lAsat,
*i de oameni buni indemnat.
50. SA-i dai foc sá arzA (cutare)
[in spuzit,
*i mAruntaiele ca paiele.
Dupii mine sA-i arzti inima
[intr'insul
 142

Si cilmasa pe dânsul, De umblh i colindh,

Si picioarele 'n botine,
r5. Si botinele 'n picioare,
capul in caciula,
Si cficiula 'n cap.
SA fuga, s'alerge,
Dupa tinere'pele mele,
60. Dupa fruniusetile mele,
Dupa dragostile mele.
SA nu-si afle ursitorul meu
Loc a sta undeva,
Cum nu si-a aflat loc
65. Maicä-sa, când 1-a nitscut,
Din cas' afarA, i d'afarA in
[ea sA.
Cu cozile pe spate,
Cu vinele cruate.
70. Sa n'aibä loc a sta,
Pang pe mine nu m'o
PAJIA pe mine nu m'o
Pang cu mine nu s'o cununh.
SA n'aibA loc de mâncare,
75. Nici odihnä de culcare,
Phil& pe mine nu m'o gäsi,
Si cu mine n'o

36. De desfacut.
Scris dupa cum mi s'a spus de Ecaterina Podoleanca, vrajitoare. HuO.
Daminecä dimineata m'am Nimi nu m'a väzut,
[sculat, Numai Maica Domnului,
M' am imbräcat, Din poarta cerului.
Pe ochinegri m'am spälat, Pe seaun de argint s'a seo-
La icoane m'am inchinat. [borit.
5. A sburà sburatu-mA 25. In eArja de argint s'a spri-
Prin nuci infrunziti, [jinit,
Prin meri infloriti, Si care mine a graft:
La sfânta bisericA sä mä duc, Nu mai plânge (cutare),
Icoanele sá le sArut, Nu mai te vAidirà,
10. Sfânta Evanghelie s'ascult. CA, eu te-oin due*
Iar mahalagitele mele, 30. La fântâna lui Adam,
Prietenele mele La pârAul lui Iordan.
Inaintea mea a iesit, In fântânä te-oir
CununA de schini pe cap, De tot faptul te-oiu spAlh,
cmi-a pus, De tot faptul,
15. Cu piele de balaur m'a in- 35. De tot datul.
[cins, Afar'pe ghisduri te-oiu scoteh
Cu piele de broaseä m'a Glas de cue in gurA
[incAltat. [bAgh,
Iar eu plângeam, Buzele cu miere ti-oiu ungeh.
Si mA väietam, Cum toed lumea asculai
Si inti miseleam. [la cuc,
20. Nimi nu m'a anzit, 40. Ash sti asculte si la mine.
37. De albeatg.
Spus de Ecaterina Podoleanca, vrajitoare.
Trei fete prea curate, Cu nouä lopeti In spate,
Cu poalele ridicate, 5. Sä vä duceti
Ca mânecile suflecate, La fântâna lui Adam,

www.digibuc.ro
 143

La pârâtil lui Jordan Si vä duceti la ochiul (cu-

Si sag curätati de miltreatil, (trtruia)
De roseatä, Si-1 curätiti
10. De negreatä. De roseatd,
Sa-1 làsati curat, luminat, De negreatä,
Cum Maica Domnului I-a 25. De albeata.
[lrisat. SA rämâie ochiul (cutäruia)
Voi nouä fete prea curate, [curat, luminat,
Cu poalele. ridicate, Ca steaua de sus,
15. Cu mânecile suflecate, Ca roua de jos,
Cu nourt lopeti in spate, Cum maieä-sa 1-a niiscut,
Lasati fântâna lui Adam, 30. Si Domnul Isus Hristos l-a
Si päihul lui Iordan, [läsat,
Luminatrt curatri, Ash sa fie de curat, de lu-
20. De Maica Domnului litsaftt, [minat.

38. De ropatfi.
Sjius de vräjitoarea Ecaterina Podoleanea. Husi.
Roseatä cräpacioasii, Cu rosiu oiu
Roseatd prin didiochi, Cu cutitu oiu
Roseat,ä, prin sugetäturä, Peste Marea Neagrit oiu a-
Roseatä prin pociturii, [runcit-o.
5. Roseatä inflocoasá, 15. Cä acolo îi odihna ei;
Roseatä neagrä, Acolo îi casa ei,
Roseatil galghenä, Acolo ii masa ei.
Roseat,rt rosie, SA iasä din ciolanele (cu-
Roseatä piroseatà, [täruia),
10. Cu foc oiu arde-o, Sä rämhie curat, luminat.
Cu miere oiu unge-o,

39. be orbalt.
Seris din gura moasei Elisabeta NovAceanu. Husi.
Unde và duceti, Si sä scuturati välle de sto-
Voi, nouà fete curate, [guri,
Din noutt sate a dunate, Ci vrt duceti de mäturati de-
Cu noutt mAturi, [la (cutare) orbaltul.
5. Cu nouti saci ? Cu mätura II mäturati,
Noi, nouri fete curate, 15. Cu secera, Il secerati,
Diii nouä sate adunate, peste Marea Neagrá il
Ne ducem sä mhturam [aruncati:
Drumul de pulbere. C'acolo Ii odihnä, i locas,
10. Voi, fetelor, nu vä duceti (cutare) rämhie curat, lu-
A mAturit drumul , de pul- [minat.
[bere,

www.digibuc.ro
 144

40. De destleut.
Scris din spusa Ecaterinei Podoleanca, vrajitoare.
Mä rog, santa Marti, 10.
De fapt, de dat sa ma dis-
[faci.
Cine mi-a fãcut c'un deget
[negru, ponegru,
Si eu Imi desfac cu douä
[albe si frumoase.
5. Cine mi-a fficut cut trei de-
[gete negre, ponegre,
Eu îmi desfac CU patru de-
[gete albe si frumoase. 15.
Cine mi-a fAcut cu patru
[degete negre, ponegre.
Eu Imi desfac cu cinci de-
[gete albe si'nflorite.
Cine mi-a facut cu cinci de-
[gete negre, ponegre,
Eu Tani desfac cut sase de-
[gete albe, inflorite.
Cine mi-a fAcut cu sase de-
[gete negre, ponegre,
Eu imi desfac cu sapte de-
[gete albe, inflorite.
Cine mi-a fäcut cu sapte
[degete negre, ponegre,
Eu îmi desfac cu opt de-
[gete albe, inflorite.
Cine mi-a fäcut cu opt de-
[gete negre, ponegre,
Ea Imi desfac cu nottä. de-
[gete albe, inflorite,
Si cu mäinile amAndouA,
SA rAmitiu curat, luminat,
Cum Durnnezeu m'a läsat.

41. De supus.
Scris din spusa moasei Lisaveta Novaceanu. Husi.
SpatA, spetisoara mea, cAnd o face cotonogii pi-
Tu cA-mi esti fAcutä din pa- [cioare,
[truzeci de buchti, Atunci si nici atunci,
SA faci lumea in patruzeci 15. Sá nu-mi poatä face rau (cu-
[de bud:4i, [tare).
Si s'alergi si pe pAmAnt, Cand o face chiorul ochi,
5. Si pe sub pAmânt, Atunci si nici atunci sr), nu
strAngi toti [poatit (cutare)
toti cotonogii, rdu.
Toti chiorii si toti mortii. Si cAnd o desehide mortii
Si sA faci o magi, mare, [gurile sA vorbeascA,
10. Si pe toti sA-i 20. Atunci i nici atunci,
Atunci i nici atunci, SA nu-mi poatil face ran mie.
SA nu-mi poatä face rail Atunci si nici atunci säli
[(cutare), [deschizA dusmanii gura
[asupra mea.

42. De ursitg.
Spus de vrajitoarea M. Ilioaia. Mahalaua Sf. Ioan,
Stea, steluta mea, De Maica Domnului cuvi-
Mult luminoasä, [oasä.
Si prea frumoasil, 5. Eu rn'oiu culcà

www.digibuc.ro
 145

Si m'oiu Cu coada sä-1 imblAtesti,

S'oiu adormi ; 20. Si spre mine sii-1 imb-rAm-
Dar tu srt nu te culci, [cesti.
SA nu te odihnesti, De 1-oi grisi in casA, la mash',
10. Ci in grabA sA pornesti Srt-1 scoli, sA nu-1 slAbesti,
Si srt to duci duprt ursi- Si la mine srt-1 pomesti.
[torul meu, Si eu sä-1 visez in capul
Care-i lAsat de Dumnezeu, [mesei sezAnd,
S:i sà alergi din vac] in vad, 25. Din paine maraud,
PitnA la al uourilea sat. Din pahar cinstind,
15. Si sti nu-1 slabesti, Cu mine glumind,
Si sá nu-1 contenesti, Ca mine vorbind,
Si la mine srt-1 pornesti. Si cu bine trAind.
Cu dintii srt-1 mozolesti,

43. De dragoste.
Spus de Elisabeta NoN;Aceanu, moasä. Husi.

PiatrA mustratti, MArgAritar oin intindeh.

Eu nu te calc, sA fii cAlcatà,
Le calc pe toti i pe toate.
Eu visinul inflorit,
5. Dela manta coborit,
Ca vArfurile panA 'n pilmAnt,
Cu rainurile pAnA sub cer.
Eu cand oiu rAdeh,
10. Eu &Anil ein vorbi,
Tafta rosie oiu croi.
eu cu miere is mieruitii,
cu zahar is indulcitA,
De toatà lumea socotitä,
15. De toatii lumea numitä,
De toatrt lumea indrAgostitrt!

44. De speriat.
Spus de Ecaterina Podoleanca, vräjitoare. Husi.
Amin.-- Amin... DescAntec 15. Si nimi n'a auzit,
[dela mine Nimi nu i s'a arAtat.
Si leac de la Dumnezeu. Numai Maica Domnului,
A purees (cutare) pe cale, Din poarta cerului,
[pe cärare, A auzit,
GrasA si frumoasA. 20. La dAnsu a alerdat,
5. Când, pe la jurnritate de cale, Si 1-a intrebat :
[de cArare, Ce plangi? Ce te vrtici1-
MA 'ntAlnii cu ceas rriu, [rezi?
Cu speriat, cu ochi beliti, Cum s'A nu plAng? Cum sA
Ca nas jupuit, [nu ing, vrticrtrez,
Cu barba pang, 'n pranânt. eu am plecat.
10. Jos trântitu-i-o. 25. D'acasA grasA i frumoasA,
Carnea muscatu-i-o. Pe cale, pe crirare,
Fata pe la jumat' de cale,
S'o lAsat sA fie, M'am intAlnit cu ceas rAu,
SA nu fie. [cu speriat.
PAsollesm, Lateraturd populanl. 10

www.digibuc.ro
 146
Taci, 'nu te
30. Si nu plângeit.
06 eu cu biciu l-oiu brtteä,
Cu matura l-oiu maturit.
Si speriatu din cap,
Din trup,
35. Din picioare.
Din spinare,
45. De strânsul eel mare.
Spus de Lisaveta Novazeanu, ruclasa, de ani 70. Husi.
Mânecatu-se, sinecatu-se
[Marti dimineata,
Pe cale, pe chrare,
Grasá §i .frumoasrt.
Când pe la mijloc de cale, .
6. Am intrtlnit sâmca cu sttm-
[carii,
Potca cu potcarii,
Säpornita cu sapornicarii.
Cu unghiile zugravite,
Cu coarnele poleite.
10. In coarne luatu-mi-o
In prtmânt trântitu-mi-o,
Sânge suptu-mi-o,
Fata
Ochii paienjinitu-mi-o,
15. Vinele incordatu-mi-o,
Mânile sucitu-mi-o,
Pi cioarele sgârcitu-mi-o,
Glasul luatu-mi-o,
Si mort in drum läsatu-mi-o.
20. De acolo, a lume nu m'o auzi,
Numai Maica Domnului,
Din poarta cerului,
A vilzut o si-a auzit-o.
Pe scarä de argint s'a sco-
[borit,
25. Si la (cutare) a venit.
De mâna dreaptä a apucat-o,
Si din gurá a intrebat-o :
Dar ce plângi (cutare)?
De ce te vrtioárezi ?
30. Cum n'oiu plânge?
Cum nu m'oiu väicärà?
crt Marti dimineata m'am
[mâne cat,
www.digibuc.ro
se duck
Pe pi etri,
Pe codri,
40. Si pe pustii.
Si (cutare) sä rámhie curat,
[luminat,
Ca argintul strecurat.
M' am sinecat,
Pe cale, pe cärare,
35. G-rasá si frumoasä.
Când pe la mijloc de cale,
M'a intâlnit sâmea, en sâm-
[coin,
Potca cu potcoiu,
Sapornita cu sapormiu,
40. Cu coarnele luatu-m'o,
In pämânt trântitu-m'o,
SAngele suptu-mi-o,
Fata
Ochii pgenjenitu-mi-o,
45. Vinele incordatu-mi-o,
Mainile sucitu-mi-o,
Picioarele sgârcitu-mi-o,
Spinarea incordatu-mi-o,
Pieptul ridicatu-mi-o,
50. Glasul luatu-mi-o,
Moartil 'n drum lrtsatu-m'o.
Maica Domnului a zis :
Taci (cutare), nu mai plAn-
[ge §i nu te mai vrticarit,
Crt curând la (cutare] oiu
[al ergh,
55. Si ea cu lint de vacä neegrä
Si cu ac de casâ primará
[iti va cântit,
Iti va descântit,
Si cu mâna iti va luh.
tu, striins,
60. SA ie§i din cap,
Din picioare,
Din piept,
Din spinare,
Din ranzA,
 147

65. Din osAnzii, Undo coops negru nu cântä,

Din maiuri,
De sub maiuri,
Din melcurile ochilor,
Din sfârcul nasului,
70. Din fata obrazului.
Si s te duci, unde popti nu
[toad+,
Unde fag mare cositä nu
[implete§te.
Si tu (cutare) sà ràmâi curat,
[luminat
75. Ca de Dumnezeu läsat.

46. De eitirtitii.
Spus de Lisaveta Novaceanu, mould, de ani 70.
Cârtitit mârtitâ, se topeascá dela
Bobocei negei, [(cutare)
Bobocei de cei râi. Cârtita mârtita.
Cum sh' topeste ceara'n foc, Bobocei negei,
5. Cum s tope§te sarea'n apa, Bobocei de cei rAi.

47. De ursità.
Spus de Lisaveta Novaceanu, inoasä, de ani 70.
Tivilichie, tivilichie. 15. Iute ca vântuj,
Tivilicb ia dracilor, Degrab ca gândul.
Si vitejii vitejilor, De l-äti gàsì pe drum,
S v duceti la ursitorul SA vie ca un nebnn
Rcutiireia). Fugind, alergAnd,
5. De l-oti gäsi in pat culcat, 20. Si la (cutare) nemerind.
In sus sh-1 ridicati, De 1-âti gàsì muncind, fa-
Din somn sa-1 desteptati, [botind,
In pämânt trântiti, Säli lase lucru,
Si la (cutare) sä-1 porniti. s'apuce câmpul,
10. De 1-Ati gasi in pat Fugind, alergând,
C'o fatii frumoasA. 25. Si la (cutare) in sbor ve-
Si culcat pe brata, [nind,
Pe sus sà-1 ridicati Si la mas6 cu ea sezând
Si la (cutare) porniti Si din pahar plin band.
48. De junghiu.
Spus de Lisaveta Novaceanu, rnoas,a, de .ani 70. Huzzi.
Am plecat la arat. S'am periat-o,
S'am arat s'ain sämänat, 10. S'am tors-o.
Cânepti. S'am fierit-o,
Si m'am dus s'am cules-o, S'am rischiet-o,
5. S'am uscat-o, S'am urzit-o.
S'am topit-o, S'am nAvAdit-o,
S'am melitat-o. 15. S'am
S'am S'am

www.digibuc.ro
 148

S'am ghilit-o, 25. Ash sit conteneascA

S'am croit o cAmasit, Junghiul (cutilruia).
S'am cusut ciimasa, St Ai, junghiule, sà te leg,
20. S'am dat-o, purtat-o. te ferec,
Si cum nu s'a ales nimica Si dela (cutare) sit piei,
[de cAmasA, 30. SA rAspiei.
Cum släbeste, Dela mine deschntat,
Cum conteneste, Dela Dumnezeu leac.
Ash sit
49. De cei
Spus de Lisaveta NovAceanu, moasa, de ani 70. Husi.
Plecate de foame, Din cosul (cutAruia),
Plecate de sete, Cà eu cu gura voiu descAnth
Plecate de cei raj., 15. Si mitna voiu luh,
S'o intrat in ininatt, In padure voiu arunch.
5. S'o intrat sub inima. Acolo vA-i casa,
Si nu-i maslaca in strovul Acolo va-i masa,
[(cutitiruia), Acolo aveti ce man*
Si e maslaca in strovul por- 20. Acolo aveti ce purtà.
. [cilor, Si la (cutare) n'aveti nici ce
Si'n culcusul cailor. [mânch,
Si nu-i maslaca in culcusul $i n'aveti nici ce purth.
RcutAruia), Si (cutare) sà ramaie curat,
10. Ci e maslaca in strovul por- luminat,
[cilor, Ca nart-sa ce 1-o facut,
Si'n culcusul cailor. 25. Si Dumnezeu 1-o niiscut.
SA ieiti cei
50. De obrintealli.
Spus de Lisaveta Novaceanu, moasA, de ani 70. Husi.
Oaie laie, bAlaie, 5. Si pit.,Airar de suerat,
Sbiara 'n vale. - Si junghiurile de sAgetat.
PAcurar quell 'n deal. Si (cutare) sit fie curat, lu-
St Ai, oaie laie, bAlaiê, de [minat.
[sbierat,

51. De tearpe.
1) Mnsaturft.
Spus de Costache Chirean, plugar, de SO ani. Husi.
Iglia, iglitA, frtmAie curat, luminat,
LipitA pe Ca aural strecurat.
Pi elita pistritit. De la mine deschntec,
Os de pamAntg Dela Dumnezeu leac.
5. Chiriac, sil-i fie (cutaruia)
[de leac.
www.digibuc.ro
 149

52. De parpe.
2) De jucat cu ,learpele.
Spus de Costache Chircanu, plugar, 80 ani. Husi.
Dedes bea din piele, Cine a adus vestea,
Pie les bea din carne, 5. Sä bea paharul.
Carnes bea din os.
53. De uimg.
Spus de Costache Chircanu, plugar, 80 ani. Husi.
Uirnil, uimoaia Ca un fir de mac,
Sä te duci la 15un 'Are, SA-i fie cutäruia de leac.
SA bei apil turbure. 10. SA' rämâie carat, luminat,
Sä te 'ntorci acasà, Ca aurul strecurat.
5. Si sä, intri in casá, Dela mine descântat,
Si sà iesi afarä, Dela Dumnezeu leac.
Si sä te usuci la soare,
54. De gitlbenare.
Spus de Costache Chircanu, plugar, de 80 ani. Husi.
GAlbenare galbenä, Din sfârcurile pärului,
GAlbenare albA, Din sAngele trupului.
Grilbenare neagrá, $i (cutare) sä, rilmäe curat,
Gálbenare rosie, [luminat,
5. Gälbenare de nouà feluri, Ca aurul strecurat,
De la (cutare) sä piei 15. Cum Dumnezeu 1-a läsat
$i &A, rtispiei, S:i. mA-sa 1-a câ§tigat.
Din albeata ochilor, .Deseantee dela mine,
Din rumeneata obrajilor, Leac dela Dumnezeu.
10. Din sfArcurile unghiilor,
55. De desfleut.
Spus de Ecaterina Podoleanca, vrAjitoare. Hqi.
CAnd popa läturghie a tocat, Cu piele de searpe incin-
Si 'n vecernie mi-a intrat, [su-m'o.
Eu cofa de toartii mi-am luat, Cu piedicit de ace impie-
La apä c'ara si alergat. [decatu-m'o.
6. Mahalagioaicele mele, Cu piele de dine incälta-
D usm an cele mele [tu-m'o.
Vesta at mi-a prins, Eu am prins a plângeh s'a
Broascit raioash 'n obraz [viticiirà.
[mi-a pus, 15. Nime pe lume nu m'auzià,
Cununä de mäcis in cap Numai Maica Precista
[mi-a bätut. Din cer eh' mä auziit,
10. Cu cAmasri de urzica imbrä- In cârje d'argint jos s'a dat,
[catu-m' o.

www.digibuc.ro
 150
A intrebh cä, m'a 'ntrebat:
20. Ce plangi (cutare) ? Ce
[te vrticArezi
Cu lacrArni 'Ana 'n pAmant?
Eu i-am spus :
Cum n'oiu plange ?
Cum nu m'oiu vAicrtrit
25. Cu lacrAmi pan' la piimant ?
CA eu, când popa lAturghie
[a tocat,
Si 'n vecernie mi-a intrat,
Eu cofa de toart' am luat,
Si la aprt am alergat.
30. Mahalagioaicele mele,
Du§mancele rnele,
Veste c mi-o prins,
Broasch raioasit in obraz
[mi-o pus,
Cununri de mAci§ in cap
[mi-o bittut,
35. CAma§ii de urzich imbrrt-
[catu-mi-o,
Piele.de §earpe incinsu-m.' o.
Piedich de ace impiedeca-
tu-m'o,
Piele de chine incAltatu-m'o.
Eu am prins a plângeh
40. S'a m vrticArà.
Maica Domnului mi-a zis :
Nu mai plange, nu mai
[vgicArh,
LacrAmi la pAmant nu mai
[v hrsh.
De grabri Maica Domnu-
[lui de mama dreapta la fan-
[tâna de mir eh má duceh.
45. Cununä de miici§ din cap
mi-o luat-o,
Jos o aruncat-o.
56. Ile diochi.
Spus de Ecaterina Podoleanca, vrajitoare,
A plecat Ro§-poro,
S'a vanat un iepure Roq,-
[poros,
S'a fAcut o zeamrt mare
www.digibuc.ro
Broasch rAioash din obraz
[luatu-mi-o,
Jos aruncatu-mi-o.
Chma§ti de urzicrt clesbrA-
[catu-mi-o,
50. Jos aruncatu-mi-o.
Piele de §earpe descinsu-
[mi-o,
Jos aruncatu-mi-o.
Piele de chine desculta-
[tu-m'o,
Jos aruncatu-m-o.
55. Piedecrt de ace despiede-
[catu-m'o,
Jos aruncatu-mi-o.
Si Maica Domnului in poalii
[cA 13-a luat,
Si la dusmanii mei si la
[duqmancele mele indatrt
[c'a plecat.
Unde le-o gAsit, pe dânsele
[le-o 'mpodobit.
60. Inapoi eh s'a 'nturnat,
Pe mine de mama dreaptä
[crt m'a luat,
La apa lui Iordan cà m'adus,
Cu apa lui Jordan cä m'a
[spälat.
Si 'n picioare conduri de
[mArgriritare eh mi-a
65. Cu straie de busuioc cà m'a
[mbrhcat,
Cu§mA de cinste in cap
[mi-a pus,
Colan de argint m-a incins,
S'am "limas curat, luminat,
Ca steaua cerului,
70. Ca roua câmpului,
Ca poala Maicei Domnului.
S'a fäcut huiet in tarrt
[Ro§-poro§,
5. S'a chemat pe toi la man-
[care Roq-poro§,
Numai pe cel ce-a deochiat
 151

Pe (cutare) flu l-a chemat, De Wit mare, neagra, ne-

Si el, de necaz ca nu ha [curatit,
[chernat, a cräpat. Sa-i caditi cosita,
Dac'o fi diochiat de barbat, Sa i se vada cheliea,
10. Sa-i cadä chica, Sit fie de ras la toata lumea.
Sa fie de râsul la toata lumea. 30. Dac'o fi diochiat de gard,
Dac'o fi deochiat Sa-i cazä proptelele,
De fl Mau negru, necurat, Sa fie de mirare la toatä
Sa-i plesneasca boasele, [lum ea.
15. Sa-i curga pisarteatele, Dac'o fi diochiat de \lilt,
SA fie de ritsul la toata lumea. Sa-i moará calu,
Dac'o fi diochiat 35. Sä fie de mirare la toata
De fern eie neagrä, necurata, [lumea.
Sa-i plesneasca tâtele, Dac'o fi diochiat de soare,
20. Srt-i curet laptele, Sa-i piarä razele,
Sa-i ramAie copilul muritor Sa fie de jale si de mirare.
[de foame, Sà ramaie (cutare)
SA fie de jale 40. Curat, luminat,
Si de mirare Ca steana cetului,
La toata lumea. Ca roua câmpului,
25. Dac'o fi diochiat Ca poala Maicei Domnului

www.digibuc.ro
 Legende i balade
superstitioase i solare.

1. Domnul Chipor Craiu.

&xis dupd cantecul lautarului Fanica Radu. Silistraru,
La câmp, la câmpie,
Uncle tufä nu e:
Fgt.' decAt ch-mi este
TJn ciungur inalt,
5. Ina lt i minunat,
FAr' de ciot de leac
In el s'acioat
Corb pasare neagrA,
Lighioana 'ntreagA.
10. Lisitä domneascA,
salt, 'mpäräteAseä.
Cuibul cä-si fAceh:
Cu case de cal.
Rabdä vânturi tari.
15. Cu piei de junici,
Rabdä vânturi reci.
Si ea sä ouh,
In luna lui Undrea,
Când e vremea rea.
20. Puii cA-mi scoteh
In luna lui Fänrat,
Când sunt vremuri tari!
Puii eä-mi scoteh:
Dar cu ce-i hräneh ?
25. Cu ceosvârti de miei,
Dela vätäsei.
Cu felii de cas.
Dela ceobAnas.
Si ea cä-i cresteh
30. MAricei. doloffinei.
SAlth i sburà,
Peste Nadolie,
Cele tari pustit,
SA iea frunza de edpsunti,
35. SA dea puilor in gurä.
Ea cA plech,
Iar când se 'ntorcea.
Departe-mi zilrea
Ciungur dilrâmat.
40. Cuibul ei stricat.
Si ea .cA-mi sosia,
Fuji ca-i vedeh,
Puii omoriti,
La pämânt trântiti!
45. Cu aripi lAsate,
G-urile caseate!
Si ea sá 'n trista,
Si ea cA sä sburh,
Vezi, la Chipor Craiu,
50. Dornn de peste plain,
CA-i bolnav de nonä ai.
Si ea ce-mi fäceit?
Pe zid sà pun*
Incepeit a tiph.
55. S'a se väieth.
Chipor Crain auzià.
Din gurA strigh :
Strtnilä Manila,
Tu slugA bätränd,
60. Dai cu flinta bine,

www.digibuc.ro
 153

Dar asta ce-o sh fie ?! 100. La cazan mergeh

Cd-s trei zile si trei nopti Si el mi-1 fierbeh.
Eu, frate, cá nu mai pociu Phil' oasele crtdeh.
A boll, a hodini !... Jos cazanul da,
De sii rttcoreh.
65. &hunk' auzih, 105. La Chipor Craiu mergeh,
Flinta c'o luit, Unde-I imbrtia,
Afar' eh iesiit Frumos mi-1 sailda,
Pe corb, pashre neagra zrtriit, Cu carnea-1 ungeA,
La chtare mi-o luh. Drept in sus shrih,
70. Dar ea eh mi strigh: 110. De rrtu srt lecuih,
Stanilit MmHg, Din gurti-mi ziceh :
Tu slugh lohtrânä, A.st bine, cin'l-a fiicut,
Nu da'n mine, mrt strich, Tine-1, Doamne. pe prt-
Loc de cuib tu cat'a-mi da [mânt!!.
75. La late corlate, Corb, pashre neagril sä
La corn de cetate, .[sculh,
Unde Mures bate. 115. Prin curte sä plimbh,
Stänifti auzih, Un inel, frate, aveh,
Loc de cuib crt-i da. Pe panh-1 pun*
80. Ea cuib ch-si faceù, Drumul in casä-i da.
Apoi ch-mi strigh, Domnul Chipor Craiu crt-1
Din gurri-mi ziceh : [luk,
Si hung Manila, 120. Foarte bine-1 cunostehr
Tu slugh brttrAnd, Chnd veleatul mi-1 vedeh,
85. Trei pui c'oiu scot* Si din gurii cuvântà:
Unul jos c'oiu da. Asta-i inel de savat,
Tu ch 1-oi hit, Care ne-a fost (-le schimbat,
Tu crt 1-oi fierbek 125. Child din oaste am plecat.
S'apoi cu zeal* Afar', neicrt, el iesià,
90. Pe Chipor Craiu oi schldit, Corb pashre neagrä-1 vedeh
Si cu carnea 1-oi ungeit; Si peste cap ch se da,
El de rau s'o lecuià. Femeitt ch sh 'ntruph,
&Anil' auzià, 130. Tocmai dupti cum erà,
Sase boi junghih, Si la domnul sh due*
95. La cuib eh venià, S, i 'n brate ch, sh luh,
Puird ch-1 luit, Prea bine srt cunosteh
In car cii-1 puneh : Si la mash' sh puneh
Pana puiului 135. Si domnià domnia 'n pace,
Cosul boulni ! N'aveh domnia ce face.

2. JAmau Craiu.
Seris dupa cantecul läutarului Dinka, Bud% Silistraru, Brai]a.
Foaie bob naut, 5. De crach de nuc.
Sub umbrä de nuc, Voinicul dorm*
Doarme d'un voinic, Calul ch-mi ptisteh,
Murgul priponit, Din picior ch da,

www.digibuc.ro
 154
PAnä strAfigk,
10. Din gurti-mi ziceä:
Dormi, stäpâne, dormi!
Dormi, fire-ai murit,
Cà m'ai priponit !..
Foaie matostat,
15. Si n'o fi pacat,
Dobitoc curat,
De seacle legat
Si neadäpat,
Si sufit nemâncat,
20. Ce mare piicat!.
Foaie s'o laleä
Din picior cg. da,
Voinic desteptit
Din gurA ziceä:
25. Muoguletul meu,
S'al lui Dumnezen,
Purii-te-ar furul,
Mânca-te-ar lupul,
Din picior cledeasi,
30. Somnul mi-1 stricasi,
Dragostea-mi sprirsasi.
CA eu mä visam,
Ca mä logodeam,
C'o fatä de craiu,
35. Tocmai de pe-1 plaiu!
Voinicul ziceä :
Murguletul meu,
S'al lui Dumnezeu.
Pasti, murgule. pasti,
40. Ca'n ziva de Pasti,
Iarbit de pe coastA,
Dà fä, coama, creatA
$i codita groasit!..
Pasti de näpârleste,
45. Frumos te griteste,
Ca noi sà mergem
La targ, la armor,
La targul de
La mari negustori.
50. Eu cA sá te vânz:
Nici la românasi,
Nici la boierasi,
Nici la ovreiasi,
Nici la 'ciobânasi,
55. Nici la väcärasi,
Nici la tigAnasi,.
www.digibuc.ro
Tot la ursitrasi.
Pe coastele tele
Sá porti tu coprele.
60. Pe grebenii täi
SA porti disägei
Cu copii mititei,
Tot de ursArei!
Calul sta,
65. Stitpâne, stäpAne,
Ce te-ai mâniat,
Ce te-ai supArat?
Ori nu te-a scäpat,
Ori nu te-am purtat
70. P'unde ti-am fost drag?
Sara 'n haimanale,
Pe la fetiscane,
Degi da floricele?
Pe mine sä mä vinzi,
75. La tArg, la tArgsor,
La mari negustori :
Nici la roman*,
Nici la boierasi,
Nici la ovreiasi,
80. Nici la ciobAnasi,
Nici la väcrtrasi,
Nici la tigänesi,
Tot la ursärasi.
Pe coastele melo,
85. Sä port eu coprele.
Pe grebeni mei,
Sä port disagei,
Cu copii mititei,
Tot de tigänei,
90. Tot de ursárei.
Verde trei mäSline,
E pAcat de mine...
Voinic auziä,
Sà desupArh,
95. sa desmâniä
Si el cä ziceä:
Pasti, Murgule, pasti,
Ca'n ziva de Pasti,
Iarbä de coasta,
100. Sä faci coamit creatá
Si codita groasA.
Pasti de näpârleste
Si mi te gäteste.
Pasti, murgule, pasti,
 155
105. Ca 'n ziaa, de Pa§ti,
Iarbä de pe hula,
Sä fii bun de fug*
Ca noi sä mergem
Sus la munte 'n plain,
110. La fata de craiu.
Noi sa logodim
La lacul rotund,
Cela färii fund.
Noi sá ne 'nbáiem,
115. Mandrá sá lnam.
Murgul d'auzih,
Mi se 'nveseleh
Si mi se gateh.
Seaua i-as.ezh
120. Si ei ca plech,
La maim 'nflorit,
La lacu rotund,
Cela Mil fund.
Sus la munte 'n plain,
125. La fata de craiu.
Acolo ei gaseh
Mare masa 'ntinsg,
Mare de batista,
Sub umbra te fish.
130. Dar la ea ca. §eade
Domnul Jaman Craiu,
Cinstitul de craiu,
Om de Bucuresti,
Al Trull Romane§ti,
135. Cu hainele stramte,
Cam vártos de minte.
Doamna Jämäneasa,
Cinstita craiasa,
Cu geana .sumeasa,
140. Cu codita groasa,
Cu ranza rasfranth,
Cu dragustea multa,
Bea, mi-se cinsteL
Cu paharul da
145. Lina Catalina,
Slujnica lor bung,
Din veac, din vecie,
Din copilärie.
Voinic ce-mi faceit?
150. El deschlech,
Calul mi-1 leg*
Lina afar' ie§ih,
www.digibuc.ro
Calul ca-1 luh,
In grajd ca bag*
155. Fani§or Ii da.
Fan din Maxie,
Numai florárie.
Voinic ce-mi faceh?
In casä eh intrh,
160. La masa-1 poftià,
Bea si sa cinsteL
Lina ce-mi faceit ?
Cu paharul da
Si ei sa vorbeh,
165. Pe Lina sa-i dea.
Inele schimbh,
Hodorul
Domnul Jarnan Crain,
Cel cinstit de craiu,
170. La Lina strigh :
Lino Catalino,
Slujnica mea
Din veac de vecie,
Din eopilarie.
175. Ei crt-i porunceh,
Paharul umpleh.
Lina ce faceit?
Paharul luh,
Lui Jäman ca-1 da.
180. Domnul Jäman Craiu,
Cinstitul de Crain.,
De manä o lu*
Si el o strange*
Inele-i frangeh,
185. Masa sdruncinh.
Doamna Jämlineasa,
Cinstita criliasa,
Ea di 11 vecleh
Si sa supärà.
190. In odaia
Palma ca-§i trageh
Paru-si jumuleit:
Parul gälbior,
De muriai de dor.
195. Astea de-mi vedeit,
Voinic sa supärit,
Hodorul dedeh,
Calu 'ncalech,
Acasa
200. El nu mai sedei,
 156
Dragostea spiírgeh.
Domnul Jgman Crain,
Cel cinstit de craiu,
Din gurg-i ziceh:
205. Lino si iar Luna,
Ling Catalina,
Slujnica mea buna,
Din veac din vecie,
Din copilarie !
210. lea plapoma 'n mang,
Perin a nprenng,
Pleaca in grading.
Srt-mi faci voia buna.
Mie sa-mi asterni,
215. Printre räzorele.
Printre floricele.
Mie ca sa-mi pui :
La cap busuioc,
Potoleste gl foc.
220. La picioare crin,
Mg. spalg de venin.
Lin a d'auzeh,
Ea ca, asculth,
Ea ca mi-si luh,
225. Pernisoara 'n mama.
Plapoma 'mpreung,
Pleaca in gradina.
Si ea asterneh
Printre razorele,
230. Printre floricele,
Sa-i facg placere.
Domnul Jgman Crain,
Cinstitul de craiu,
In grading intrit,
235. Cu ea adormeh.
Doamna Jgmaneasa,
Cinstita crttiasg,
In grading infra,
Pe ei ca-i gasih :
240. In brate 'mbratosati,
Iu gurg sgrutati,
De limbà 'nodati.
Ea sg supgrh,
Inapoi ca plech,
245. In odaia intrh,
Palme ca-si dedeh,
Pam-0 juinuleh,
www.digibuc.ro
Par d'el galbior,
De mnriai de dor!
250.Foaie .s'o laleh,
Scare rtisgrià,
Ei mi se sculà.
Domnul Jiiman Crain,
Cel cinstit de craiu,
255. La Lina strigh :
Ling Catalina,
Slujnica mea bung.
Din veac de vecie.
Din copilgrie,
260. Pl each' din grading,
FLusi voia bung,
Cg en am sA plec,
Vezi. la vanatoare.
Verde trei ogleti,
265. Si am sA vAnez.
Pasgri galbioare,
CA-s bune de mâncare,
Us.or la purtare.
Cal incalech
270. Si el ca. plech.
Pe Lina lash.
Doamna Jamaneasà.
Cinsitä erhiasa.
La Lina strigh :
275. Ling Catalina,
Slujnica mea bung,
Din veac de vecie,
Din copilärie,
Mergi, te rumeneste
280. Si mi te gAteste.
Si te spovedeste,
Si mi te grijeste,
SA mergem la baie,
La lacul rotund,
285. Cela fax& fund,
Si sa ne
Si sg ne 'nbaiem.
Eu ti-am cumpgrat,
Niste pietricele
290. In loc de margele.
Doi bolovanei,
In loc de cercei,
SA te scalzi cu ei.
Lina d'anzift,
295. Ea sa ingrijih,
 157

Ea di pricepeli,
mi se rugh,
Din gurä ziceh:
Doamná, Doamna mea,
300. Iarth-mi gre§ala,
Si dh-rni vieata.
Doamna nici c vrea
Ruga a-i asculth.
Doamna n'o ierth.
305. Lina ce fhiceh?
Slugh, ce erit,
Cuvantu-i asculth,
Si ea
Doamna Jamäneash,
310. Cinstita
De manh o luh
La lac ch. plech,
La lacul rotund,
Cela färti fund.
315. Din gura-i
Lina, Lina mea,
Ia asculth 'ncoh.
Scoateti ciorapnl,
De 'ncearch lacul,
320. Iti mane* capul,
Imi iubisi bArbatul,
Imi scosesi sufletul.
Lina ce fileeh?
Ciorapul scot*
325. Lacul de-1 cerch.
Doamna Jámáneasä,
Cinstita
La gat Ii puneit
Niste pietricele
330. In loc de miirgele,
Doi bolovánei
In luc de cercei.
Cand Lina voih
Lacul a incerch,
335. Doamna Järnidneasti,
Cinstita
La fund drumu-i da,
Pe Lina 'nnech,
S'acash p]ech.
340. Domnul JAman Crain,
Cel cinstit de craiu,
Acash-mi veneh,
Pe Lina n'o ghsih,
Prin sate intrebh,
345. Despre ea all&
La lac alergh
Si nu mi-o scäpà.
El ch, mili plech,
Din sat in sat cerceth.
350.13ine-acum stià,
Prea adevärat,
Ch ea s'a 'nnecat!..
Domnul Jamiin Craiu,
Cel cinstit do craiu,
355. Nevoade luh,
Lacul il vanh.
O mreanä prindek
Car' ce mi-o imbuch,
Pe Lina
360. Pe mal o scot*
Si mi-o despich,
Pe Lina 'nnecath,
De mreanä 'mbucath.
Domnul Jäman Crain,
365. Cel cinstit de craiu,
El ce mi-si fáceh?
Tatele-i thià
Si le spirtuih,
La piept le purtit3
370. De drag cé-i erit.
Pe Lina ingroph,
Pe drumul cel mare,
Unde trec mocani cu sare,
Ocaua patru parale.
375. SA fie dansa de mintre !

3. Runan Craiu.
VariantL
Su-is din chntecul lautarului Lucan Candoi. Celeiu, Romanati.
Ronan sá 'nsurh, De Roman shrac.
Fath ch-si luh, 5. Verde otratel,
Fath de Roman, E din Bra§ovel.

www.digibuc.ro
 158
Mandrh. si frumoash,
Cu spranceana trash,
Ou geana sumeash,
10. In chip de jupaneasä!
Verde §io laleh.
MA-sa di nu vrea.
Si sti manih,
Tot o
15. Jáman sá 'mbilth,
Odaia 'nchid eh.
MA-sa ce-mi lucré ?
La vizitii pornimeh :
Voi, vizitiilor,
20. Si voi, surugiilor.
C-ätiti --träsura,
SA punem pe Lina.
Noi sä ne plimbhm
La mhru.
25. La lacu rotund,
Cela färà fund !
Vizitii asculth,
Puneh pe Lina
De mi 86 ghtea..
30. Trhgeh träsura,
Pe Lina puneh.
plech cu ea.
La lac ajungeh,
Caii cä-i oprih,
35. Sleauri le luh,
De mai rhsuflh.
Darrt Jämáneasa,
Cinstita crhiasa,
Jos eh mi se da,
40. Bolovani adunh.
La Lina yen*
La urechi i-atarnh.
Vezi bolovánei.
In loc de cercei,
45. Si iar pietricele.
In loc de märgele,
S'o dea 'n lac en ele.
Verde de mhtasil,
Ca sh nu mai iasa.
50. Lina ch ofth.
Si mi-si suspinh.
Jämilneasa strigh:
Scoalh, Linh, scoala,
De scoate eiorapul.
www.digibuc.ro
55. Sá mäsurhm lacul,
CA mi te iea dracul.
Lina eh plhngeh,
Si en glas strigh.
Jämtmeasa n'o auzik
60. La surugii poruncià,
Pe lac o arunch.
Verde de nrtut,
Domnul ca un sfânt
Un mare pe§te trimiteh
65. Si pe Lina o
j'huarineasa ce-mi fticeh?
La surugii porunceh,
Pornek träsura,
La curte-mi veneh,
70. Mare mash asezà.
Vin §i rachiu. bea,
Litutari cantà,
Si sh. 'nveseleh.
C'a scripat de Lina.
75. Jhman sä trazvià,
Tocmai cam seara,
La Lina-mi strigh:
Link Catalina',
Tanärä
80. Floare din grádink
Scoalh, Lit* scoalti,
Scoalà de-mi asterne,
Lino, între ftizoare,
Sa-mi vie riicoare.
85. Lina nu-mi räspunde,
Cá n'are de uncle.
El sh trwrilih
Si stt vhieth,
Pe toti. intrebh :
90. Unde mi-e Lina?
Surugii spuneh :
Pe Lina am dus
La inhru. 'nflorit.
La lacu rotund,
95. Cela fail fund.
S'alta s'o laleh,
Ash a vrut
Te-a schpat de ea.
Verde már dungat,
100. Si i-a athrnat
La gat pietricele,
In loc de márgele.
 159
La urechi bolovänei,
In loc de cercei,
105. Stt se ducä cu ei.
;Taman dac' auzih,
In buzunar mâna 1)60,
O cheiä, frate, scot*
Lada iute deschid eh,
110. Gralbiori multi a luh,
La buzunar Ii pun*
Fuga 'n brasoveni cä da,
Suluri de mätasá cumpärii,
4. D'aba gaga (D'aba lèle).
Seris din gura lui Petre Stäneila. Or lea, Rornanati.
Verde floare, flori dom-
[nesti,
D'aba gaga ce gändesti,
D'atAta pâine zolesti,
Ori o sä te logodesti ?
5. Dail gaga sta, ziceh :
Ba ce... Nu mä logodesc,
la asta nici gändesc,
Dar e mâine o zi mare,
Face taica d'o prânzare.
10. Sä vii i tu, baietane.
Verde floare usturoiu,
Are taica patru boi,
CAte patru-s vineciori,
Si sunt buni de negustori,
15. Ca sä-ti dea si ie dol.
Frunzulitä avrämeasä,
MA sculai de dimineata,
Cam pe roaug, cam pe ceatá.
Pe ochi negri
20. Cu marama má tersai,
In grajd de piatrii cá intrai,
Frumos murgu-mi
Cu gliebreaua mi-1 stersai,
Seaua pe el asezai,
25. De capästru ca-1 luai,
CArrtruia apucai,
PAn' la neica 'n grädinitä,
5i gäsii d'o porambitä,
La vatrá de trandafir,
30. La umbrá de calofir.
Si cu bratul plin de flori,
Cu bratul si cu sänul.
www.digibuc.ro
La nevodari le 'mpärtià.
115. Nevodarii nevoade fAcek,
Nevoade mari de mgtash,
Pe Lina s'o gäseascä.
Jáman Craiu ce fticeit?
La lac cä mergeh,
120. Nevoade arunch,
Un somn prindeh,
Si mi-1 despich.
Pe Lina gäsift.
Si ea erà adormitä,
Adormità, incelnitä,
35. 5i stätui sá mi-o särut,
5i pe frunte s'o alint.
SA mi-o sdrut d'adormità.
Ea s'o tine inceluitä.
Mâna 'n buzunar brtgai,
40. Tabacherea o scosai,
Tabac din dânsa luai,
La nas murgului pusai,
Si murgul cd-mi sträfigh
Si din picior a-mi bäteit,
45. Porumbita desteptit.
Prunca cá mi sá sperià.
Ochii in patru cä-si fäceit,
Mândrul fläcäias vedeh,
Si din gurA-1 blestemh
50. Dar'ar dragul Dumnezeu
Peste cäluselu tau.
Si vezi lupul sà-1 mänânce
Si furul ca sä ti-1 fure ;
Pe mine mä desteptasi.
55. Si ce mai frumos dormeam
Si un vis mândru visam,
eu cá mä logodeam.
Verde floare de susaiu,
Cu un fecior, vezi, de craiu,
60. Ce domneste peste plain.
Dar voinicul räspundeh :
Verde floare de dudAu,
Ala, dragA, oiu fi eu.
Piciorul in sari pun*
65. Cruce cu dreapta-si friceh
 160

Si la Domnul A, rug*: Calul sä se potieneasca,

-Ajuta-mi, Doamne, cu bine
C' acum sunt voinic in fire,
De ce oiu fugi s'a scap,
70. Ce-oiu gandi sA izbandesc,
Inima sti-mi potolesc.
Fraul cu stanga lua
Si pe dreapta intindeà
In branl pruncei il infigea
75. Si la spate o aruncit 90. Dar voinicul ce-mi facea?
Si-o a§eza pe §ea,
S'o mai legh c'o qureil,
Sä nu caza undeva.
Darii prunca rAspundeit,
80. Din gull cti-mi blestemá:
Dar'ar clragul Dumnezeu
SA fie cum gandese eu:
Drept in gat sA te tram-
[teascä,
85. Maria stanga sa ti-o frangA
Si p'a dreaptá s'o scrin-
[teasca,
SA, duci fraul cu dintii,
SA mai calul cu mutii,
SA te yacht pärintii!
Mânit calul, fluera,
Inima-i-s5. bucura,
Drumul drept di mi-1 tineä
Si la pArinti sä duceà
95. Si catre dan§ii grAia:
Am adus sluga pArintilor
Si still:Ana curtilor.

5. Fata de Friing.
Sonia din gura lui Petrica Mirea Ionita. Orlea, Romanati.
Cea fatà de Frang,
FacutA c'un Titre,
Umblä prin crAcup,
Ca o porambitd,
5. S'o pup in guritä,
CA mult e drAgutA.
Trei zile de varil,
Trei de primAvarA,
Ea-mi strigh p'afarä:
10. Cine s'o gAsi
Si sti-o aflit
Si s'o adevAra...
Si ea ca. aveh:
La umbra, de tisil
15. Mare masA 'ntinsä,
Mare de batistä,
Cu fdclii apinse.
Dar la ea cine sedeà?
Patruzeci de diaconese,
20. Cincizeci de chinaticauese
S'o suta de preotese.
Dar in capul mesei ?
Nicolaiu Strojaiu,
Domn de peste plaiu,
25. Este 'n toale stramte,
Dar e prost de minte,
Ibomnicul fetei.
Cea fata de Frang,
FacutA c'un Turc,
30. CA ea ca-mi strigh,
Trei zile de -yard,
Trei de primAvara:
Cine s'o gäsi
Si sg-o aflit.
35. Si s'o adevAra,
Mie ca sa-mi fad.
Sus vie pe mare,
Sus la galioane,
Cu norai rAzoare.
40. Jur prejur de vie
G-utui §i lamilie,
Si cu zarzachie,
Cum imi place mie,
Si mie §i tie.
45. Verde usturoiu,
La noi amandoiu?
Dar in mijloc de vie,
Frate, ce sa fie?
D'o Eat fantanä,
50. Cu zAlugi de sauna,
Ciuturti de sticlà,
Inima-mi despicA!
Apa cargatoare,
S'o pui prin pahare,

www.digibuc.ro
 161

55. S'o treci pe la doamne, D'un brad ca taiit

Si pe la cocoane. Si el mi-1 scobek
El ca se gasik 105. Tei ca jupuik
Niculae Niculcea, Cal de inhämk
Feciorm de Sarb, Pe mare d'aP da
60. 13a§marghiol de targ. Si el ca-mi
Pe calu-i starcit, Din vasla vaslind,
Cu 'Aral sbarlit, 100. Din carma tinand,
Fuge Tot vie sadind.
La fata-mi veneá Sara d'o sadek
65. Si ea ca-mi spuneit: Dimineata sculk
Niculae Niculcea, Basmaua luk
Tu, vei face, 115. Struguri adunit.
D'o vie pe mare, In basma-i punek
Sus la galioane, La fata
70. Cu nouà razoare, Dar Niculae Strojaiu,
Cu aracii noi, Crai de peste plai,
Cu strugurii moi ; 120. Ocheanul punek
Cu aracii albi, Pe el ca-1 vedek
Cu strugurii .negri; La fata-mi strigh:
75. Tu da mi-oi facek Fa, fata de Frang,
Eu cà te-oiu luk Facuta c'un Turc,
In palat te-oiu sui 125. Ce ai poruncit,
Si tu oi stapani Hotul ti-a fficut!...
Mo§ii de moqii, La fata-mi venek
80. Al meu domn sa fii. Strugurii ca-i da.
Niculae Niculcea, In brate ca-1 luà
Gaud o auzik 130. Si mi-1 sarutk
Rau sà intristà. Apoi
La cal alergh, Niculae Niculcea,
85. Incepei, a plangeá. Feciora§ de Sarb,
Calul ca-i Ba§marghiol de targ,
SO:pane, stapane, 135. Ce ti-am poruncit,
Taci nu mai plangek Tu ca mi-ai facut.
Nu te intristk Dar ai sa mai faci:
90. Nu te supark Tu ca srt te duci,
Nu te speria; La muntele 'nalt
SA te tii pe mine, 140. La vantul turbat.
Sa te port prea bine. La marul mu§cat,
Tu ca sä-mi si iei : Mu§cat de haiduci,
95. Maldarel de fan, O suta §i cinci.
Ciocanel la bran, Tu, ca sa-mi adaci
Topora§ in mâna, 145. 0 mana de Frang
Disägei cu paine. c'un cap de Turc,
Si el luk Lemnul lui Cristos,
100. Si el crt-mi pleck Lemn de chiparos,
Si el ca-mi sburit, Miroasa frumos.
In munte sà suik 150. Tri, d'oi aducek
Plisculestu, Literaturet popular& 11
www.digibuc.ro
 162
Eu cA te-oiu
In palat te-oiu sui
tu oi stApani
Mo§ii de mo§ii,
155. Al meu domn sA, fii.
Niculae Nioulcea,
Cum o auzia,
La cal alergh,
Incepeit, a plangeit.
160. Calul 1-anzia,
Si astfel Ii vorbià :
StApane, stApane,
Taci, nu suspinh,
Taci, nu lAcrAmit ;
165.Eu c te-oiu scApà.
Tine-te pe mine,
SA te port prea bine.
Tu ca §i iei
Maldarel de fan,
170. SA tie la drum,
Ciocrinel la bran,
Topora In Juana,
Butoiu cu rachiu,
SA ne veselim.
175. Apoi Ii spuneh
MaramA de scot*
Ochii de-i
SA nu amet,easca.
Al cal amárit,
180. Cu pArul sbarlit
Si de §ea bAtut
scurt de picior,
Te scap5, din zor!
Dar el
185. Si sit' pregatià.
El cA
Crez Dumnezeu vrea !..
In munte sA suià
Si el ca-mi luà
190. 0 mama de Frang
Si c'un cap de Turc,
Lemnul lui Cristos,
Lemn de chiparos,
Miroase frumos !
195.In disagi le bAgit,
$i el scoborit:
Tot din pantA 'n pan.*
Tot din scarA in scarit
www.digibuc.ro
La fata veneà.
200. Niculae Strojaiu,
Dornn de peste
Ocheanu-lluh,
La ochi crt-1 pun*
Pe el cii-1 vedeh,
205. Din gurii-mi strigh :
FA, fatil, de Frang,
FAcutA c'un Turc,
Ce ai poruncit
Hotul ti-a fäcut...
210. La fatA-mi veneit
Si 'n rattnä, i le da.
Ea sa multamik
In brate cA-1 luà
Si mi-1 giugiuleit
215. Si mi-1 sAruta.
Apoi
Niculae Niculcea,
Feciora§ de Sarb,
Basmarghiol de targ,
220. Ce ti-am poruncit,
Tu cA mi-ai facut.
Dar tot sä-mi mai faci.
El, child auziit,
Foarte sä 'ntrista,
225. Din gurti-mi :
Dar ce-am sh-ti mai fac?!
Tu ca sá te duci
Joi de diminentA,
La ghiatA, fasneata,
230. -Uncle viteji se Strang
Si la rand sh pun
Si ei de sA 'ntrec.
Tu d'oi intreceà,
Eu eh' te-oiu lua,
235.In palat te-oin sth
Si tu oi stäpani
Mosii de mosii,
Al meu domn sA fii.
El plech,
240. La cal sA due*
Incepeit, a plangeh.
Calul d'auzigt,
Din gurrt-i
Stapane. stApane,
245. Taci si nu mai plange.
Tu ca sA-mi aduci
 163
Potcovar nemtesc,
Sä. m potcoveasca
Si sa ma 'ntareascrt,
250. Cu potcoave de argint,
Cum nimenea n'a vazut.
Cu potcoave de alama,
SA tie bine la goana
Si la jurata de piatra.
255. Dar el ce-mi faceit?
El O. prezenth
Joi de dimineata,
La ghiata ra§neata.
Mid el ajungeh,
260. Acolo-mi gasih:
Cincizeci de viteji barani,
Cincizeci de viteji mai juni.
Ei sit ramasiit,
La rand sä, puneit
265. Drumul cailor cá da.
Nicolai Niculcea
In urnart ramaneh,
Calu 'nfierbanth,
Drumul ca îi da.
270. Calul ca-mi sburit,
Pe toti intreceit.
Unde el cal*
Ghiata sa spärgeh,
Multi sa innech.
275. Ca naluca fugeh,
Inainte la toti ie§iit.
CItiva dupa el sosiit.
Niculai Niculcea,
Feciora§ de Sarb,
280. Basmarghiol de targ
Bifetul luh,
La fata-mi plecit.
Nicolai Strojaiu,
Craiu de peste plaiu,
285. Este 'n toale stramte
Si mi-e prost de minte,
Ibomnicul fetei,
Ocheanul
La ochi Il puneh,
290. Pe Niculcea zarih,
La fata strigit:
www.digibuc.ro
Fa, fata de Frang,
Facuta, c'un Turc,
Ce ai poruncit,
295. Hotul ti-a facut !!..
Mud el veneh
Biletul i-1 da,
Si ea ca-1 citih.
Verde de naut,
300. Vedeh c'a izbutit.
In brate-1 luh
Si mi-1 giugiuleh
Si mi-1 sarutit,
In palat Ii sui.h.
305. Calul ca-1 legit,
Afara-1 lash,
Ba inca-1 uitit.
Caiul nechezit.
Verde avrameasa,
310. Calul §i-1 uitasit.
Calul mi-§i. strigh :
Stapane, stäpane,
N'ai milá de mine!
Ce-am mai alergat
315. Ce-am mai trepadat!!.
Unghii de mi-am spart
S'acum stau la gard legat
Si tu dormi cu doamna'n
[pat,
Iar eu stau aici uitat,
320. Neb gut §i neman cat,
De niminea neintrebat.
Fan eu am nuelele
Si graunte stelele !!.
Doamna auzih,
325. Pe Niculcea culch,
Perini ca-i pun*
Afar' ca esih,
Calul ca-1
In graj II 136'0,
330. Si-i da orz dupa lopata,
Ca sti faca spata la*
Fanisor verde 'nflorit,
Intro särbatori cosit.
Iar calul man*
335. Nici din urechi nu mi§ch.
 164

6. Trei surori.
&xis din gura lui Petre Stand lit. Or lea, Romanati.
Joi de dimineatä, Ia-ma 'n gherisoará
Pe royal, pe ceata, *i du-ma la tail,
Trei surori la flori, 45. Sa-ti fiu verisoará.
Ele mi-si pie* Cucul raspundeb,
5. La flori sä, culeaga S'ast-fel ii ziceh :
Din Padurea Neagra. Cate vara pere,
Flori ca sa-mi gaseasca, Atatea am vere.
Sa se 'mpodobeaseä, 50. *i ea tot strigh
La sbor ea sa-mi iasa, Din gura-mi zieeh:
10. Cununi sä, 'mpleteasca. Cuculetale,
Flori ca-mi adunit, Frumuselule,
Cununi eä, 'mpleteit Fa-mi at:a:La bine,
Si la sbor ieseh. 55. Lasa-te la mine,
Dumnezeu nu vreh, la-mil 'n gherisoara
15. Da ploaie cu vant, *i du-ma la Ora,
Ceata pe pamant. Sii-'.ti fiu surioara,
Ele au ratacit !.. Dela inimioara.
Si sora mai mare 60. Cucul iar strigh,
Ratileih la vale, Fetei rttspundeit:
20. Spre soare rasare. Cate-s vara flori,
54'a mai mijlocie Eu am suriori.
Ratacih 'ntr'o vie; Al treilea strigh:
Si sora a mai mica, 65. Cuculetule,
Marmura si sticlii. Frumuselule,
25. Ele-mi ratacii, Lasii-te la vale,
Si nu sa 'ntalnià. Tot din craca 'n cradi
Si sora cea mare $i mil ia 'in ghiarii.
Apuca la vale, 70. 5i ma du la Ora,
Merse 'ntr'o padure. Sa.-ti fiu sotioara.
30. Acolo, ea-mi sta, Atunci cucul vrea,
Sarmana da ea! ! La ea sa lash,
Fata rataeita Sarmana de ea,
Si salbatácitä !!! 75. Fata rätilcitil,
Un cue auzià... *i salbatAcita!
35. Cucul mi-si can* Cucul o luh
Tot p'o ramureit, La Ora mergeh,
Ca o prtsäreit! Nuntä, ca-mi file*
Fata ea strigh: 80. Ca toatä lurnea.
Cuculetule, *i el ca sburh
40. Frumuselule, Si ea ramaneh
Lasa-te la vale: Vezi tot sangureh!
Tot din cracti 'n crack

www.digibuc.ro
 165
7. Popa eel de piatrA.
Seris din gura lui Petre Sandhi. Or lea, Romanati.
Cel popä de piaträ,
Dumnezeu srt-1 bata;
CA el a avut
Verde bob näut
5. Trei pietre de fete,
Si el le-a manat
La camp, la arat.
Ele sä due*
Boii injugh,
10. Porumbi de al-h.
Soare räsäreit,
Grijä crt aveit.
Dar fata cea mare,
Srt uith spre soare.
15. Ei i sä prtreh
Cerul di 'nnorh,
L'alelalte spuneh :
-- Eu mä uit spre soare
Si vitz cri srt 'nnoreazrt
20. Si srt 'ntunecheazii.
Cea mijlocie sä, uith
Si a§h-mi ziceh:
Nu e nor de ploaie,
Vacile scoboarrt.
25. A micrt sä uità,
Ea bine cit vedeit.
Din ochi lacrrtmi viirsh,
Din gurrt-mi gräih:
Nu e nor de ploaie,
30. Nici vaci nu scoboarä,
Tätari ne 'mpresoarä.
Vorba nu sfar§iit,
Tritarii sosih
Si le ocolih,
35. Si mi-le robeit.
Plugul cit-1 lash,
Märgele luit,
La boi le-atarnh,
Sii-i vazä cineva,
40. Verde bob näut,
Cä mile-a robit.
Tfitari le luit
Si mi-le duceit
Ziva §i noapteit.
www.digibuc.ro
'Z. Fite* ce fäceh
Cate trele-mi saph
Pin derele s'afundh,
Drumurile le pierdeit
Si mili rätäceit
50. In prtduri s'afundà,
Märäcini cälecit,
Lesuri descurch,
Vai, cum mai plangeit,
Ziva §i noapteit
55. Päduri rrisunh.
Dimineata sä luminh,
Ele-mi asculth
Si nimic na'uzigt.
Cocos,i nu can*
60. Nici vrtcar strigand,
Nici dine lätrand,
Numai cucul cantand.
Cucul ea can*
Pridurea riisunit.
65. Fata mare strigit:
Cuculetule,
Prtsgrelule,
Frummelule,
Scoate-ne la Ora
70. Sit-ti fim surioarä.
Cucul raspundeh,
Astfel le vorbeh:
Cate flori duprt soare,
Toate-mi sunt surioare.
75. A mijlocie strigh:
Cuculetale,
Päsitrelule,
Scoate-ne la tail,
Sa-ti fim veripara.
80. Cucul räspundeit
S'astfel ii vorbià:
Cate flori peste mare
Toate-mi sunt veripare.
Dar a mititeh
85. Sta §i mili vorbiit:
Cuculetule,
Prtsärelule,
Mandricelule,
 166
Scoate-ne la tartt,
90. Sa-ti fiu sotioarrt.
Cucul sta, ziceit
astfel le graih, :
Veniti dupa mine 'neoà.
Cucu 'nainte sburh,
95. Pe craei sa pun*
Incepek a-mi
Padurea rasuna.
Incotro cucul cânth,
Ele lesuri descurch,
100. Si. dupa cue ca mergeh,
Pana 'ncepea, a insArà,
Padurea li sa rArià,
Si la ses ele-mi
Drumul le-arätà.
105. Si câini auzià,
coco§i canta,
La tara
Din sat In sat intrebit,
Pang, Bârladul gäsià.
110. Acas' la popa mergeh.
Popa le vedek
Bine ca-i parea.
Masa ca puneh
Si mi sá cinsteh.
I 15. Vreme apoi tree*
Petitori veneh
Si le logodià.
Doua sa mArith,
Cea mica ramânek
120. CA, nu primeit logodna.
Treefi lama qi vara
veneb, primavara,
8. Voice. din Nadolie.
Scris din gura läutarului Lucan Candoi. Celei, Romanati.
P'a gnra de vale
Este o casa mare,
Cu noug uscioare,
Cu ferestre 'n scare.
5. U.si de isica,
Ferestre de sticla.
Cin' mi-o stapane§te
Si mi-o vätäse§te ?
D'o baba batrana,
10. Ca brAul de rang,
www.digibuc.ro
lacá cucul cA-mi sosia,
In grading ea trägeh,
125. Intr'un nue ca sift puneä,
Si canto, p'o rämnreh,
G-radina ea räsunit.
Fata din cas' auzià,
Prea bine-1 intelegeh,
130. In grading ca merge&
Si dare cue ea vorbih, :
Cuculetule,
Pasarelule,
Frumu§elule,
135. Mie mi-a venit
Petitori negutatori.
Tata i-a chemat,
In cash' i-a bagat,
Cu ei sa cinste§te
140. Si ma logode§te.
Glasul ti-am auzit,
La tine am iesit.
Voesc eu cu bine,
SA traesc cu tine.
145. Cucul jos sa da
Si Fitt desfaimit
Si fetei graih :
Nu &Anti', ea sunt cuc,
CA eu stint that; voinie.
150. Ingerul m'a inclrumat,
De v'am indrejitat.
fata
Pe cue ea luh
SA casatorih,
155. Si 'n lume trAià.
Cu doi dinti in gull.
Ea ea a avut,
Vezi, noua feciori
Si cu Voica zece,
15. Inima-i sta rece,
Din §i Constantin,
Legaior
Om cu barba neagra,
Cel cu mintea 'ntreaga !...
20. El pe ma-s' a ascultat,
 167

De nu s'a insurat. ramânek

El a 'mbatrânit, 70. 51 tot blestemit
Femei n'a avut. 5i tot orpisiit,
In lume a dorit Din gura ziceit :
25. De casatorit!! .... Dine Constantine,
Voica s'a Nu ti-ar fi cu bine,
Vremea i-a venit, 75. N'asculta§i de mine.
De disatorit., Dedegi pe Voica,
Ei cá fi venek Rupse§i inima,
30. Petiitori, negutitori. In tam Nadoleascil,
Ma-sa ca nu vrea SA se prapadeasca.
Sä dea pe Voica, 80. Tocma 'n Nadolie,
Ca-i rupeit, inima. Cea tarii pushe!...
Dar Din Constantin, Domnul ca un sfânt,
35. Leggior d'intaiu, Puternic pe pamânt,
Cel en barbri neagra, Pe baba o asculth,
Om cu mintea 'ntreaga, 85. 0 moarte grabnieä trimitek
El di o rugh, Câte-§i not-Ca feciori mura.
Din gurii-i zicek: Pe opt îi grijik
40. Maicà, maica mea, 5i Ii spovedià.
SA dam pe Voica. Baba ea 'ngrijiit,
Ei ca fi soseit, 90. Apa de cal*
Sa vezi pihtori, 5i II. tar-11'11a,
Petitori, negustori, Turte la zile mari da.
45. Tocmai din Nadolie, Pe Din Constantin,
Cea tara pustie. Tot fl oropsià
Ea sa se castitoreascal 95. 51 nu mi-1
SA se procopsesca. Nici nu-1 farnâiit,
Ma-sa cá nu vreit, Nici turte nu-i da,
50. Sit dea pe Voica. Nici apa, nu-i &ark
Constantin o da, Ca un bu§tean pârlit erid
5'o da cu sila. 100. Ma-sa de el sta,
La ma-sa veneit, Tot mi-1 blestemh,
5i ei spunek: Din gura
55. Maiga, maica mea, Dine Constantine,
Eu am §i tocmit, Fierul §i otelul
5i am logodit, 105. Tot sa rugineascil,
S'aducii pe Voica Trupul tau sti nu putre-
Vara de trei ori, [zeasca.
60. Ca sunt luerritori. Din nu putrezek
Iama de nona ori, Nici mormânt nu-i scadek
Ca sunt sarbatori. Ci tot a§it-mi sta,
Pe Voica o da 110. De blestemul maraa-sa.
o da cu sila Tocmai la nona ani,
65. $i ea ca-mi plecit Dumnezeu 11 invik.
Tocmai in Nadolie, Din mormânt el ie§itl,
Cea tará pustie. Pânza drum ea i-o facek,
Voica mi-§i pleck 115. Tronul un cal devenek

www.digibuc.ro
 168
Piedeca frâu i-o puneh
pe el incrilech,
Pe drumulet apucit,
Ape si mari el tree*
120. In Nadolie ajungeh.
La noua ani gäsiit
5i soru-sa mireasa
La ginere 'n casa.
5i la ea-mi strigit :
125. Voica, Voica mea,
Ia ie§i tu incoà,
Ne chiama mama,
vorbim cu ea.
Voica ca nu vrea
130.5i ea raspundeit :
Eu nu plec din casä,
Ca eu sunt mireasa,
Cu oameni la mast'.
El sta, s &id*
135. Pe Voica
La Voica-mi strigh :
Fiind-ca e pricina
Lasa nunta sa nunteascri,
5i vin la neica afar,
140. CiL srt-ti dau si eu un dar.
Vin' drt-mi saruta mâna,
Ca srt-ti dau si eu cevit,
Ca a§it e datina,
Dela Maica Precista.
145.. Voica d'auzià,
Diu casa ieià
Cu Dinu
Constantin ce-mi faceit ?
Mina 'n bran Ii aruncit,
150.5i la spate o arm*
5i pierea ca naluca.
Noaptea §i ziva mergeh,
Din §i cu Voica.
Pe ce drum mergeit
155. Voica nu stilt.
5i ei ca-mi mergeit
5i ei, frate, da
Peste niste tufe verzi
5i 'n ele prtsari cânth
160. 5i A, proslävià,
Din gura-mi
Felice de noi,
Ferice de parintii no§tri,
www.digibuc.ro
Au la ce muri,
165. Au la ce trai.
Voica sta 'ntrebit,
Din gura-mi ziceh :
Nene Dine Const antine,
Pe ce drum sunt ?
170. Pe unde mergem?
Ca pe unde-am venit
Aà n'am vrtzut?!.
Din crt-i raspundeit
5'ash Ii ziceit :
175. Voico, sora mea,
Taci, nu te temeit ;
Ca e§ti cu neica.
Nei*
Aátia-s copilasi mititei,
180. Ce-au murit
Grijiti,
Ferke de ei
Felice d'ai lor parinti,
Au la ce muri.
185. Au la ce trai !!.
Apoi, mari, plech,
Inainte. mergeit,
Ea ca mi-si vedeh
Niste tufe pârlite
190. 5i neinfrunzite.
Pe ele prtsrtrei,
Negri, mititei.
Ei sà vaietit
5i :
195. Vai de noi,
Vai de parintii no§tri !
N'au la ce
N'au la ce muri.
Voica de-i vedek
200. Ea srt 'nsprtimânth
Cu coragiu strigh:
Nene Dine Constantine,
Asta ce-o srt fie?
El ca Ii spun*
205. Din gull ziceit:
Voica, sora mea,
Taci nu te sperià;
Ca e§ti cu neica.
copila§i mititei,
210. Sarmanii de ei,
Ce mor de apucat,
 169
Negrijiti, necomandati;
Nici apa nu le-a carat,
Nici turtele nu le-a dat.
215. Vai de ei,
Vai de parintii lor!
N'au la ce muri,
N'au la ce tad!
Mai inainte mergeh,
220. Voica ce vedeh
Rau se 'nspaimântà.
Un trup de gaseh
Inuit si pârlit,
Ca un bivol trântit,
225. Trântit, noroit !
Ea ca-mi lacramh
Din gura-mi ziceh
Nene Dine, Constantin,
Asta ce-o sa fie ?
230. Vai de maica mea !
Mi-a ränit inima!
Diu, dac' auzià,
o incuragià
Si-asi Ii ziceh
235. Voico, sbru-mea,
Nu te spaimânth,
Ca esti cu neica.
Asta-i omul care,
In lume el moare,
240. Negrij it, nespovedit
Si e negru §i pârlit !
Nici 1-a tamitiat,
Nici 1-a comandat,
Nici turte nu i-a dat,
245. Nici apa nu i-a carat,
Numai tot 1-a blestemat!
Inainte mergeh
Si unde ajungeh,
Jos de pe cal A, da,
250. Ca sa-1 priponeasca,
Iarba sa mai pasca,
Calul sa-i traiasca.
Apoi el ziceh
Voico, Voica mea,
255. Na inelul meu de izbandet,
Din degetul dela mâna
[dreapti
Si sa-1 duci la mama acasrt
Si sa spui mamei ash,
www.digibuc.ro
C6, am adus pe Voica.
260. Si sileste de soseste
da acuma inegureaza.
Si e cale departata
Pân's'ajungi la mama acasa.
Ca eu viu chiar acuma,
265. Am sit te ajung de pe
Fuga dinsul se duceit
Si pâtai mi te-ajungek
Noaptea ca, se 'ntunech.
Mama-sa ca se culch,
270. Din väetat
Voica la usa-mi batch
Si din gura ca-mi strigh:
Maieä, maica mea,
Deschide-mi
275. C'a venit Voica.
Ma-sa auzià,
Si nici nu-mi credek
Din gura-mi zieeh
Fugi, moarte, d'aci,
280. Nu mtt ispiti ;
Ca m'ai
Pipit m'ai sfârsit !
Voica d'auzià,
Rau sa 'nfrico§à,
285. Ma .si-i raspundeh:
De ce, mama, zici ash ?
Eu nu sunt moartea,
Ci sunt fata ta,
Eu sunt Voichita.
290. Ma-sa sta, gândeh,
Apoi raspundeà:
De esti tu fata mea,
Du-te la fereasträ
SI -Oki, de esti Voica.
295. Voica ash faceh,
La fereastra mergeh,
Un geam ca cräpà,
Coada c'o IA&
Dar ma-sa tot n'o credeh
300. 5i Ii raspundeh
Fugi, moarte, d'aci,
Nu ma ispiti :
CA m'ai ispitit,
Pân' m'ai prapaclit.
305. Feciori mi-ai luat,
Cue ea m'ai lasat !..
 170
Voica, ca-mi strigh:
Maicà, maica mea,
De ce zice, ?!
310. Pe mine m'a adus
Nea Din Constantin,
Legäior
Cel ca barba neagra,
Om cu mintea 'ntreaga.
315. Apoi ce-mi faceh ?
Inelul scot,*
In casa-1 tranteh,
Casa rasunh.
Ma-sa sa sculh,
320. Inelul luh,
La el sa uith,
Bine-1 cerceth,
C'a lui Dinu erh.
9. Mistriceanul.
Scris din gura lantarului Lucan Candoiu. Celei, Romanati.
Departe, vere, departe,
Nici departe, nici aproape,
In buricul pamantului,
La mormantul Domnului,
5. La casele
La curtile Smeului,
Nascutu-mi-a,
Crescutu-mi-a,
Savai, Mistricean voinic !
10. El, Doamne, and s'a nà-
[sent,
Moaáa-sa mi 1-a moáit,
Buricelul i-a
In lapte dulce I-a scaldat,
In frocoave 1-a 'nfalat,
15. La leagan I-a aruncat.
Ma-sa afara ca-mi
Bratul cu lemne umpleh,
Pe Mistricean 1-auzià,
In leagan ca mi-gi plangeh.
20. Mii-sa 'n grab in cm* intrit
Si de prag sa 'mpiedich,
La un deget 86 lovih,
S'aP ea, sa suparà,
Mana pe leagan pun*
25. Din gull ca-1 mangaih,
De picior sà tot vaità
www.digibuc.ro
Apoi alergh,
325. Up deschideh
Si. intrà Voica.
Ma-sa d'o vedeh,
Mult se 'nveseleh,
Bani multi ea ea da
330. Popi de se strangeh,
Pe Constantin slujià
Si mi-1 pomenek
S'apoi ea-mi plat*
De mi-1 tamaià,
335. AO, Ii &Lit,
Turtele-i faceh.
Tot ce trebuih,
Ma-sa Ii Ricca,
El sit' usurit
340. De blestemul mama-sa.
ap sa. suparà
Si incepe& a-1 blestem& :
Nara-mi-te, liuliu-mi-te,
30. Pui de áearpe suga-mi-te,
De sub talpa casei noastre.
Searpele, dac'auzià,
El erh ca undreaua,
Cu Mistricean ca craáteh.
35. Savai Mistricean d'un an,
searpele de un an,
Savai Mistricean de doi
[ani,
Si. áearpele tot de doi ani!
Savai Mistricean de trei ani,
40. Si áearpele tot de. trei ani !
Si crescura pan' la zece
Si din zece nu mai trece !
Searpele 'n coada sa lunge&
Si In capatana sa mareit ;
45. Iar trupul, mare, sit faceh
Aproape cat butia!
Zfiu, mi-te prindeit groaza !
Loc sub talpa nu-mi aveh.
Dela zece ani plech,
60. De sub talpa el

Casa trei zile urlit!
El, mare, unde-mi mergeil?
In buricul pamantului,
La mijlocul campului,
55. Pe cel drum cam parasit,
Cu negara acoperit,
Cu troscot verde 'nvelit.
In buricul pamantului,
In inima câmpului.
60. El aci sa 'ncolacia,
Pe Mistricean a§teptà,
Ca manance carnea,
Srt-i sourteze viata ;
C'al lui era daruit,
65. De cand era copil mic!
Mistricean ce friceit?
Cal la bordeiu asezà,
Tot pe Negrul, pintenogul,
A lui ta-su din tinerete.
70. Bine ca mi-1 tesalit.
Dimineata sá scula,
Pe ochi negri se spitlit,
Armele cal le 'ncingeit.
Dar ce arme ca ave0
75. Tot pistoale ferecate,
Sabioare atârnate,
Curele incrucisate.
Dar cutite ascutite
Paze§te-rart, Doamne sfinte !
80. Cruciulite de argint,
Ce n'am vrtzut, de mind
Ori câmpul mi-e infiorit,
[slut!
El bine ca sá gatia, Ori e §earpe 'ncolacit,
In vânatoare ca-mi
El, Doamne, ca sa-mi vâ- 130. Si soarele Il pripe§te,
[neze:
85. Pasárele galbioare,
Ca sunt bune la mâncare
Si upare la purtare.
Toata ziva sbuciuma
Si nimic nu-mi
90. Si noaptea ca-1 ajungeit !
Dar Dumnezeu ea un sfânt
Savai mare pe pâmânt,
Las'o ceatil de 'ngrozit:
Negura, Edna 'n ptunânt,
95. Mistriceanul a ratácit !
Acuma el riltaciit
www.digibuc.ro
171
Si firea el §'o pierdea,
Toata noaptea ca unablà,
De toti bulgäri sa lovia
100. Si bu§tenii bätea.
De toti rugii sá 'ncurcit
Si pe ninaeni n'auzia.
Nici un foc nu sit' vedeit.
Nici un amânar n'aveit,
105. Ori vreo dalba pelinarita,
Ori vreo micá esculita,
Ori vreo arhie de cremi-
[nitii,
Ca sa-§i faca
mai vie inimita.
110. Toatit noaptea mi-alergà .
când zori sä rävarsà,
El cam in jos apnea.
Cam in jos, cam de lavale,
Cam despre soare rasare.
115. Foaie verde siminoc,
Vázù douri, scântei de foc.
Alea nu sint scântei de foc,
Ci sunt ochii §earpelui,
Searpelui procletului.
120. Si spre ele
La ele nu-mi ajungea,
Pan' soarele-mi rasariit.
Cand soarele-mi rasaria,
Mistiricean seama îi da
125. Si din cale putin sta,
SA gandia §'asa-mi ziceit :
cu capul pus pe trup,
Ochii 'n cap ca-i sträluce§te.
El, Doarnne, sa cute*
Cu armele ce avea.
135. Mâncit-le-ar pardalnich !
Dar la ce le mai purtit,
Ca de ele folos n'aveit ?
Când la §earpe ca trageh,
Searpele, daca-1 vedea,
140. Stat de ora
Si din gurita strigh:
Mistricene, dumnea-ta,
Bine-ai fault d'ai venit,
eu ti-am poruncit!
 172
DA-te jos, sa-te mänânc,
145. CA esti al meu däruit,
De and ai fost covil mic!
CA nu-mi este vina mea,
SAvai nu-ti e vina ta,
Dar e vina
150. CA ea, când te-a
Din guff!, te-a blestemat :
liuliu-ini-te,
Pui de searpe sugA-mi-te
,De sub talpa caseinoastre."
155. Eu ash c'am auzit,
Ina de când cram mic.
Eu cu tine am crescut,
Si la ani ne-am intrecut,
In coadA cá m'am lungit,
160. In cäpfitânii m'am märit,
Trap ca butia am &cut ;
Drt-te jos, sA te mänânc,
CA din mâna mea nu scapi,
Nici In ceriu, nici pe pá-
[mânt,
165. Nici In gaurA de searpe,
Nici in pântece de maicA,
Care pe lume nu sA poate!
Mistricean, dac'auzih,
El, frate, ce fAceh ?
170. Mic de sgArbAcel scoteh
Si pe negrul cri-1 lovik
La capul sulaciului,
Unde pasA negrului,
Negrului, nebunului.
175. Incepù negru d'a fug*
Dar nu fuge, cum sä fuge,
Ci fuge ogAreste,
s'aruncA tot lupeste,
Si-mi coteste iepureste,
180. SA nu-i mai tragit nAdejde.
Lash buza pe primânt
cAdeh fuior in vânt,
D'ash fugeh aintirit !
Searpele sä 'neollicih,
185. Dupti Mistericean sit luh,
Seapte hotarA-1 goneh.
Child oiu zice fericea.
Dar Mistricean ce-mi fAceit ?
Ochii 'n stânga s'aruncit,
www.digibuc.ro
190. VAzit capul searpelui,
La chisita Negrului.
OdatA-1 mai atingeh,
Incá trei hotarA el tree*
De searpe stt depArth.
195. Mistriceanul ce-mi fAceh ?
Calea 'nainte tineh,
Ochii pan' dreapta s'aruncà.
&Argent, de maica mea !
VAzit capul searpelui
200. Sus pe spata calului!
Uncle din gurá cAsch
Si limbile le scot*
In spate cA Il izbih,
Inima din el sech
205. Si pe negru tot bAteit.
Fuge negra ce mili poate,
SA scape voinic din moarte,
fugeh, si tot fugeh
Si fugeh, nu mai puteh.
210. SI earpele-1-Incolacià,
Si din pied tot strigh:
Mistricene, dumnea-ta,
Nu-ti bate calul geaba,
Vezi cA esti In mâna mea !
215. Mistricean bAteh.
Negrul tot cA mai fugeh.
Searpele sá necAjih,
Din gurip fluerk
Coada colac o Ric*
220. Pe negru-1 impiedich,
In margini de drum cA-1
[trânteh,
Pe Mistricean Imbuch,
Dela tAlpi ca mi-1 luh.
Il imbucA jumAtate,
225. JumAtate nu mai poate,
De curele 'ncrucisate,
De pistoale ferecate,
De sdbioare atArnate,
De cutite ascutite,
230. Searpele nu poate sag In-
Si din drum el ctt-1 trap*
incepii a mi-1 sugeh.
vere, chirileste,

Ce amarnic sa jalegte !
235. De trei zile, de trei nopti,
Tipa din gura de gearpe,
Savai cu racori de moarte!
Cand tipit, când chiraia,
Niminea nu-1 auzià;
240. Dar dela trei zile inn*
Tare-mi venea gi-mi sosiit
Un voinic din Ceobâlcie,
Cu sabie de mischie,
Pistoale de venetie,
245. Dar'ar, Domnul ca sa vie,
Sti-mi fie fratior mie.
Voinicelul ca sosek
Voinicel tot din Ardeal
P'un cal negru armasar.
250. Bilteh calul, tineh drumul.
Mistriceanul de-1 vedeh,
Aga din gura-i ziceh :
Bre, voinic din Ceo-
[balcie,
Cu sabie de mischie,
255. Ce bati calul gi tii drumul ?
Fa, frate, un mare bine
Si vino pang, la mine.
Vino, frate, gi ma scoate
Din asta gura, de gearpe,
260. Ca m'a 'mbucat jumatate,
Jumatate nu mai poate,
De pistoale ferecate,
Säbioare atârnate,
Curele incrucigate,
265. De cutite ascutite.
Scapa-ma din gura de gearpe,
Sa-ti fin frate pan' la moarte.
Searpele il auzih
Si catre voinic graia :
270. L.-- Mai voinice, dumneata,
Deck cu Mistricean frate,
Mai bine cu gearpe frate,
Vin' de-i culege armele,
Sa-i roz eu oscioarele;
275. Ca nu este vine mea,
Ci e vina maica-sa ;
Ca el, and a fost mic
$i eu am fost tot mic.
Mistricean cresca d'un an,
www.digibuc.ro
173
280. Si eu crescui tot d'un an.
Mistricean crescit de doi,
Si eu crescui tot de doi.
Mistricean crescii de trei,
Si eu crescui tot de trei...
285. Si crescuram pima la zece
Si din zece nu mai trece.
D'oiu sta gi m'oin mania,
Pe el cit 1-oiu arunch,
Cat dai cu shuratura,
290. Pe tine de te-oiu luh,
De ti-o merge pomina!
Daca, este vorba elk
Eu atata te-ag rugh,
A-i culege armele,
295. Si-i tae curelele,
Ca sa-i roz oscioarele.
Voinicelul asculth,
Dar inainte pled,.
Foicica siminoc,
300. Merse cat un jap de loc
Si-i arse trupsorelu 'n foc,
N'aveh mama gi nici tata,
Par'ca exit näscut din
[piatra.
N'aveà frati, n'aveh surori,
305. Par'cii era, nascut din flori.
Calul din mers &Ali oprià
$i din gura ca-mi grail" :
0iu dobândi fratior,
Ca sa am in lume un dor.
310. Dupa cal descalich,
Calul d'o tufa legi,
Sabioara g'o scot*
La mischie o dregea.
$i la unghie o 'ncerch,
315. Vedeit bine ca prindea,
Corajii gi le luà
$i spre gearpe ca, mergeit.
Child la searpe ajungeh,
Sta gearpele gi-i ziceit:
320. Bre, voinice, dumnea-ta,
Pe mine când m'oi täih,
Pe Mistricean 1-oiu sea*
G-eaba, neicii, gi surda,
Foitica bob naut,
 174
325. CA de supt, ce eu 1-am supt,
Ce e in mine a putrezit,
Tot nu e bun de nimic !
Voinicul dac' auzik
De curele s'apucit
330. Trtiit una, täià douä,
Curelele pang, in nourt.
Arme jos cA ingrämädih,
Movilä mare file*
Searpelui bine-i prireit.
335. Dar voinicul sta, ziceh:
A, bre, §earpe dumnea-ta,
Ia umflä-ti, tu, gusile,
Sä-i culeg eu armele,
Ca sA-i rozi tu oasele,
340. SA-si tragA pricatele!
Ash, searpele credeit,
CA arme jos &A vedeit,
Gusile cri le umflit,
lar searpele tot gräih, :
345. Mäi voinice, dumnea-ta,
Tu ph mine de m'oi täih,
Din Tama mea n'oi
Când cu otravrt oiu da,
Pämântu 1-oiu aprindeit,
350. Tot ti-oiu pierde viata !
Searpele sA opinteit,
Gusile cA le umflh,
Ochii i sA turburh,
Cut gura cAscatil sta,
355. De mi to prindeit groaza !
Dar voinicul ce friceit?
-Uncle bine cii-i veneit,
Palosul cA-1 indreptit
La 'noheietura gurii lui,
360. La puterea searpelui.
Trase odatd haiduceste
Si tiprt iortomäneste.
PAnti 'n coadri-1 despicit,
Douä scAnduri il Mush.
365. Pe Mistricean cä-1 luh,
Fuga la cal cu el da,
Si mi-1 aruncit pe sea,
Si-1 mai legit c'o cureit;
Ca sit nu dea de beleit.
370. Dar §earpele ce-mi fäceit?
Aà tiliat cum s'aflh,
Slava cerului säreit.
www.digibuc.ro
Uncle cu coada bäteit,
Toti tufanii
375. Venin din coadA-i pick
Branistea c'o aprindeit
El ca pârjolul mergeh,
Pustia p'unde mergeh.
Dar voinicul ce-mi fAceh, ?
380. Ocolià, p'unde
De focsor ash scäpit,
In valea mare cfi trägek
La o tArlä se due*
Trei turme de oi mulgeit,
385. Caprele de-a bascit.
Trei lei de parale da,
Si la put eh sit due*
'n sghebulet, ch-1 puneit
Si ca lapte mi-1 scrildh,
390. PAnii, carnea i-o
PacurA din el curgeit !
De ce oath, treaba !
Lapte de caprä
Pe unde cu lapte da,
395. Carnea bucdti cA cädeit,
Osul alb cA riimitneh.
Oasele si vinele
trAgeit pricatele.
Sui soarele la prânz.
400. Trägeit moarte cu mult plâns
Veni soarele la ameazi,
Trägeh, moarte cu necaz.
Iar cand fu pe la chindie,
TrAgeh moarte cu mânie.
405. Soarele mi-a scäpat,
Mistricean a räposat.
Voinicul cA 11 plângeh
Si din gurA tot ziceh :
Dobandisem frAtier,
410. Vezi cu mild si cu. dor,
N'avusei parte de el.
Cu palosul CA säpit,
G-roaprt mare de-i faceh,
Alaturi cu cumpAna,
415. Ca srt-i meargrt pomiva.
Sipicri cA adunh,
Tron de sipicA
Intre flori crt-1 asezh,
La cumpänA-1 ingropit,
420. Sä se ducii pominh.

10. Antofita lui
Seris din gura hiutarului Luean Candoi. Celei, Romanati.
Foitinä salcioark
Din ora§ din Fildisoark
La casele lui Vioark
Foitinä foi de tisa,
5. Mare mash* e Intinsä,
Mare cu fáclii aprinse.
Jur prejurul mesei :
Seade vere, §eade dragk
Cincizeci de nevodari,
10. Patruzeci de loptari,
Douisprezece vätafi mari,
Feciorasi de boieri mari.
In capul mesei cine geade?
Seade Vioará cal bátrân,
15. Cu firea ca de copil,
Mintea ca de om bátran.
Dar In coada mesei?
Antofita lui Viork
El nici nu beh,
20. Nici nu mânck
Numai cu ochii sä uith.
Itázmh coatele pe mask
Palme albe la obraz
Si cätä cu mare necaz.
25. G-rai. Vioará cel bätrân,
Cu barba albri pan' la bran:
Antofifk lumea mea,
Ce stai. taick acolea?
Nici nu bei, nici nu mg-
[nânci,
30. Numai cu ochii te
Ai räzmat coatele de mask
Palme ai pus la obraz
Si cati cu mare necaz !
Dar la masä ce mânch ?
35. Numai cegii §i postruga
Si galbenä caracuda,
Si nisetru d'el márunt,
D'ala prinsese mai malt,
Sta pe masá
40. Ghigortäl márunt,e1,
E ceorba dulce de el.
Grai Vioará cel bätrân,
Cu barba alba, pân' la brau:
www.digibuc.ro
175
Antofitk lumea mea,
45. Ce-mi stai, tatä, acolea ?
Nici nu bei, nici nu ma-
[nânci,
Numai cu ochii te !
Ori haine mi-ai ponosit?
Ori de chelciug ai sarsit?
50. Ori case ti s'a smolit ?
Ori pe murgul ti-ai spetit?
Ori vremea cá ti-a venit,
Taick de casiltorit ?
Antofitti asculth,
55. Si din gurri, raspundeit:
Bine, taick dumneata,
De stittusi, de má 'ntreba§i,
Mai cu dreptul spuneh-ti-a§.
Nici haine n'am ponosit,
60. Nici de chelciug n'am sfärsit,
Nici case nu s'au. smolit,
Nici pe murgul n'am spetit.
Taink vremea mi-a venit,
Mie de ciisiitorit.
65. Si mie, taink sä-mi dai
Vasele, nevoadele,
Toate cinioarele,
Tot nevoade de mátase,
Impletite ''n vite 'n §ase.
70. cincizeci de nevodari,
Patruzeci de lopätari,
Doisprezece vatafi mari.
Mie, taick sá mi-i dai.
vânez eu báltile,
75. Toate
Ca sd-mi prind eu pe§ti§or,
Sä-mi nuntesc nunta cu el.
Cu carnea nunta nuntesc,
Cu oasele case-mi zidesc.
Cu sângele s'o vopsese,
SO. Cu solzii s'o §indrilesc,
Si ca mândra sä träesc !
Dar Vicar& cel bátrân,
Cu barba albfi pan' la brâu,
Sta §i din gurrt-mi ziceh :
1 85. Antofitk lumea mea,
 176
Eu tie, taica, ti-oiu da,
Vase le, nevoadele, . Ziva si noaptea tot da,
Toate cinioarele.
Tot nevoade de matase,
90. Impletite 'n vite 'n vase.
cincizeci de nevodari,
Patruzeci de lopätari,
Douisprezece vatafi mari.
Tie, taica, ca ti-oiu da.
95. Foitica porumbi verzi,
Toate ape sa-mi vanezi;
Dar pe Vidrosul sà nu-1
[vanezi,
Ca Vidros e apä bunä
Si adanca si blajina.
100. CA 'ntaiu e dulce ca mierea,
La urma amara ca fierea.
Cat din ceriu panä 'n pa-
[mant,
Atat Vidrosul de adanc,
Eurisitul n'are fund!
105. Odata ca 1-am vanat,
Numai eu ca am sapat,
Toti nevodarii c'am innecat.
Dar Antofitä d'auzià,
Sta si din gurä-mi zicea,
110. La valtasi de poruncià,
Vatasii la nevodari,
Nevodari la lopätari
Ia 'ntariti voi gujbele,
Cetcuiti neveadele,
115. Si sleiti luntrile,
Ca sä vaniim
Ca sà prindem pestele.
Cu carnea nunta nuntesc,
Cu oasele casa zidesc,
120. Cu sangele s'o viipsesc,
Cu solzii s'o sindrilesc,
ELi cu mandra sa traesc !
Nevodarii d'auzik,
Gujbele cà le intarih,
125. Luntrile le sleih,
Nevoadele cetcuih,
Opäciini dome few*
Ispoalele le gäsih,
Edecuri asemenea,
130. Toate bine ea gatià,
Pe apa sä slobozih.
www.digibuc.ro
Toata apa yank.
Nici juvete nu prindeit!
135. Antofitä de-mi vedek
Sta i din gura-mi ziceh
Proasta-mi fu norocirea!
Antofita ce-mi fäcea ?
De foc i inimä rea,
140. Ca peste el nu prindeh,
Baston in mina luh
Si p'acilea ca-mi plech,
La Vidrosul sa trrigeh.
Prin hàtii, prin curpenisi
145. Si prin dela alunis,
La Vidrosul cä
Dar el unde sa duceh ?
Vezi la cotul malului,
La gura Vidrosului,
150. Unde malul sa coteste
apa sà asvarleste.
El dupe mal sä uith,
Seama apei ca luh,
Si din gura ash ziceh;
155. Apa asta curgatoare
Nu ne este de pierzare.
Dar este apa turburata,
Crez cu peste e ingrosatá.
Daca oiu aveh noroc,
160. Cu galbeni o sä mä joc.
Caciula din cap luit,
Si la nevodari strigh.
Luntriile le porneh
Si la Vidrosul veneh
165. Si din guril, le ziceh
Intäriti voi gujbele,
Incriluiti nevoadele,
Ca sa prindem pestele.
d'oiu aveh noroc,
170. Cu galbeni o sa ma joc.
Nevodarii ce-mi faceh?
Gujbele le intäreh,
Nevoade cá criluià,
Pe Vidros mi sá lash.
175. Trase o toana, trase doug,
Trase toane pana 'n nouä,
In. matita nevodului,
Din fundul Vidrosului,
Prinsese puiul Iudei.
 177

180. Afara pe mal ca-1 scoteh, Prin Vidros ca alArgh,

Mana pe el ca puneh, Ph.na apa turburh :
5i-1 bat* si-1 chinuih Talazii ca casa,
Si de peste-1 suduiit. 230. Naboii ca luntria,
Foitica d'o lamaie, Mi-te coprindeh groazit
185. Lui AntofitA sa-i spue Pestii mi sa, 'ntarâtà,
Tinutul morunilor, In capete sá lovià,
Adapostul somnilor, Ash multime erh !
Si jocul cosacilor, 235. Antofita, ce fticeh?
Si curetul scoicilor. Cu nevoadele plech,
190. Ii bateh, 11 canunih, Nevoadele aruneh,
Cu ochii la foc II da, Pestii de sal 'ntarâtit,
Si de muma-1 injurà. Nevoadele incur*
Si el nimie nu stih. 240. Sul, frate, le rasuciii.
Dara luda cea batranä, Dar cosac de-I máruntel
195. Bate-o-ar o tapa 'n gura, A statut nevodul in el !..
In susul apei esih, Dara soranii ce-mi faceit?
Pe luclu cà apareit, Undo cu coada ca da,
La Antoflta strigh : 245. Apa 'n luntre aruncit,
Da-mi drumul puiului, Nevodarii innech,
200. CA e mic nepriceput, Nnmai AntofltIt seriph.
Ast'noapte la-m dobandit. In zadar ca ce-a scapat !
Da-mi drumul puiului, Somnii cu coadele-au dat.
Sa-ti spuiu toana pestelui, 250. Foitica tiriplic,
Tinutul morunilor, Peste ochi ca 1-a izbit,
205. Si-adapostul somnilor, Ochii din cap i-a sarit
Vezi, frecuciul crapilor, Foaie verde d'un atlas
Si jocul cosacilor, Bustean negru mi-a rtimas
Curetul ocleilor. 255. Seade in pisc de luntri-
eu maica, am aflat, [oara,
210. Vreo seapte cete dA crap, Ca o neagra, rfitisoarti,
Si crapii ca malacii, $i mi-1 bate vânt de vara !
Când da 'n nevod. fug ca Si-1 brit* si-1 adieh
[dracii !... Langá mal alatureh!...
somnii ca luntria, 260. Gura ca orbetii da,
.Morunii ca butiea !... Nimeni nu il auzià.
215. Antofitä d'auzik Dar el, frate, ce-mi faceit ?
Drumul puiului ca da Un purcitras crt-mi aveit,
Si 'n Vidrosul eá sarih. Ce pe zi a adormit
Si Iuda sta si ziceh, 365. $i porcii ca i-a pierdut.
Sa vezi, Iuda nebunh, Dupa porci ca el plech,
220. Care apa turburh, Toatä noaptea zopotih
Ash din gura-mi porcii nu-i mai gasih.
Puiului ca-i porunceh : tin fluer la bran. aveh,
Bate, tu, mijloacele, 270. El la gura II puneh
SA bat eu marginile, $i incepeh a fluerà,
225. SA 'ntaratam pestele, Cam pe ici, cam pe col*
Sit le scurtam Tot pe margine mergeh.
Paseulescu Lileralura popular& 12

www.digibuc.ro

Foitica bobului,
275. Pe marginea Vidrosului.
Duph' ce cil fluerh,
Antofitä-1 auzi
Prea bine 11 cunosteh,
Guilt la purcäras da:
280. Mhi purcare, dumneata,
Vin de ma ia d'aicea,
Ch mi-a plesnit, vezi, fierea.
Purctirasul d'auzih,
Dosul pe mal cä, mi-si da,
285. Duph mal ea sä uità,
Pe Antofitä mi-1 vedeit,
Prea bine mi-1 cunosteh
Si care dansul griih:
Antofitä, dumneata,
290. Ce zor mare mi-ai väzut
Acum noaptea d'ai venit ?
Acum pe la miez de noapte,
Cand imi dorm toate apele ?
Antofita sta, ziceh :
295. Si taci, nu m judech
Si. ma iea, tu,
Purarasul d'auzeit,
De-o nojatä sil desculth,
Cam cum exit atuncia.
300. In luntrie o arunch
Si.'n manä o sprijineh,
Bine de ea sh tineh,
Pe mal pe Antofita scoteh,
Luntrea o näpustiit.
305. Purcarasul ce-mi fáceit, ?
Dana vedeh, si vedeh,
La spinare citi-1 luh,
Si la cätun il duceh.
In cittun cà mi-1
310.Dosul in deal cil miii da, 355. 0 zi s'o noapte trttih
Pe taich-sau aduceh :
Pe Vioarti 1 bätran,
Cu barba albit pan'la bran.
Taicti-säu dac'auzik
315. Din inimit greu ofth,
Iar din gurti cuvânth :
Asta-i bucuria meal..
M'asteptam la ash ceva !..
Srt-i fie rau, nu ash ;
320. Nu mi-a ascultat vorba !
www.digibuc.ro
178
Cincizeci nevodari ai mei,
Cum rilmäsei filrä ei !!.
Le viiduvi nevestele,
Le pustil casele,
325. Le plang aratiritele,
Pe toate drumurile,
E päcat särmanele
Tar Vioarti, 61 biltran,
Cu bärbuta pan' la bran,
330. Cii firea ca de copil.
Mintea ca de om bätran,
Cai la caruttt puneit
Si la vale plech,
La &fauna sä duceh.
335. In cittun
Pe Antofitá gäsià,
Numai cu suflet erh.
Ta-stiu din gurit-i ziceä :
Antofitti dumnea-ta,
340. Cincizeci nevodari ai mei,
Cum mä läsasi färii ei !..
Antofith rämpundeh :
Taci, tatà, nu mä, ju-
[deck
CA ce pusesem de gând,
345. Dumnezeu sfântul n'a
[vrut.
Cá zisei: sit prind pestisor,
Sti nuntez nunta cu el.
Cu carnea nunta nuntez,
Cu sângele s'o väpsesc,
350. Cu solzii s'o sindrilesc,
Cu mâncira mea sä träesc L.
Numai atata vorbià,
'n cäruth ch-1 pun*
S'acas' cu el ca plea.
S'ash popii cä-1 citih,
Si ta-stiu as6-1 plangeh,
Ta-stal si cu mumä-sa,
Dar mai foc ibomnica :
360. Bucurti-te, mänästire,
Cä vine Antofitti'n tine,
Nu-mi vine sit odritsleascá,
Ci vine sh putrezeascä,
Pe mândra sä o topeascä.
 179
11. Bogdan Damian.
Seris din gura litutarului Fitnica Radu. Silistraru, Braila.
Sub poalele cerului,
Câmpii Rusalimului,
frate, plimbä,
Sävai Bogdan Damian
5. Mare p'un puiu de leu!
SA-1114a leului
Este o fader", mari, de smeu.
Si toftarul leului
Este-o hoatA de §arpoaicit!
10. Gurita catarama,
Codita tragatoarea!
Frauletal leului
Este, raäri, doi §erpi balauri,
Din guritä incle§tati,
15. Din codità innodati,
In mâna lui Bogdan dati.
plimbh, cât sä plimbh,
El cu Si la stt 'ntâlneit.
Sävai Si la Samodiva,
20. Puterea lui Dumnezeu!
Intr'o leftinia zugrävita,
Intr'aurel, Doamne, slävitä !
Dar Si la di mi-1 vedeh,
Ea pe loc ca se oprià
25. Si din gurà a§it ziceh:
Hei Bogdane Damiane,
Am auzit, n'am crezut;
Am träit si te-am vitizut!..
Hai, Bogdane, sà ne 'ntre-
[cern
30. Si noi rämäsag cà punem,
Ca tu, Bogdane, de
[intrecek
Frumos capul trait
Si leftinica mi-oi luh.
Si eu, Bogdane, de. te-oiu
[intreceà,
35. Frumos capul ti-oiu
Puiu de leu cà ti-oiu
Rtima§agul cà file*
La 'ntrecere se luit.
Când Bogdan erà la prAnz,
40. Si la erh la amiazi.
www.digibuc.ro
Când erit Bogdan l'ameazi,
Si la ajungh la chindie.
La la chindie ce faceh?
Frumoasä magi, puneh
45. Si la masä cà edek
Pe Bogdan 11 a§tepth ;
Numai capul lea,
Puiu de leu asemeneit.
Pântt ea cà sä gândeit,
50. lad, Bogdan cg-mi yen*
Si la Sila
Iar Sila, vedek
AO din gurä-mi graiit
Hai, Bogdane Damiane,
55. Cum ne-a fost nouä cuvân-
[tul?
Curn ne fuse legttmântul?
Si nouä, neictt, rämk§agul ?
Pleactt-ti capul, sà ti-1 taiu,
Puiu de leu. ca sä ti-1 iatt.
60. Dar Bogdan de auzih,
Ctitre Sila riispundeit:
Ale Silo, Samodivo,
Puterea lui Dumnezeu,
Volnic e§ti cu capul meu;
65. A§teaptä-mtt putintel,
.13âng sä-mi tai tu capul,
Ia ascultti-mi cuvântul,
Dephide obloanele,
Ctt stt-ti vád sprâncenile,
70. Si sit-ti vád cosita ta
Si stt-mi sapi tu groapa
[mea.
Dar Sita, dac'auziit,
Ea, frate, ce fficeh?
La Bogdan ca stt uità
75. Si de fire stt muiit
frumos bärbat erit
Ea obloane deschideh,
Chipul, fata s'arätit.
Bogdan bine c'o priveit,
80. Timpul, frate, nu perdeh,
Langa Sila cà veneit,

Palma biciu. cí mi-o Meek,
pe Si la mi-o plesnik
Ochii din cap ca-i sArih,
85. Creerii ca-i turburà !..
Ash-mi dete afurisit,
C'o läsä bugtean pfirlit
Dar Bogdan ce fiiceh?
lute mi s repezih,
90. Si ochii cä mi-i luh,
In oblâncul qelei
Lui Bogdan sä luminh !..
Si din gurA ce-mi ziceh?
Hai, Silo Samodivo,
95. Poale lungi i minte scurtA,
Femeie nepriceputä.
Hai acuma sA ne 'ntrecem
Si noi rAmA§ag sá facem.
S'amândoi, frate-mi plech,
100. In apoi iute sä 'ntorceh.
Mergeh Bogdan suspe vânt,
12. Ivan Iorgovan.
Scris din gura lautarului Lucan Candoiu, Celeiu, Romanati.
Ivan Iorgovan
CAlare pe cal,
Pe cal, pe arlan,
Jugan de cinci ani.
5. Cu palosu 'n inâng,
Cu Vidra 'nainte,
De luà aminte.
Ogarii 'n privaz,
Mai mare meraz.
10. Si el cá mergeh,
Tara o colindh,
Si de Cerna 'ntrebh.
Tot de Cerna a mina',
C'aveh o ibomnica
15. Si Ca a fugit,
sAlbAtecit,
Prin Cerna a trecut,
In prunduri s'a alivAnit,
Acolo a trAit.
20. Haine a parrisit,
Pärul i-a crescut,
Din cre§tit panA 'n pa-
Trupul s'a
www.digibuc.ro
180
Mergeh Sila buciumând.
La rtisArit c'ajungeh
Si 'napoi cá sä 'ntorceh,
105. Pe Sila tot la chindie o gä-
[sih,
leftinca
Ea buciumii rAmâneh.
Bogdan p'aci cä-mi plech.
Cu leul si leftinca.
110. Frumos, Doamne, sä plimbà
Sub poalele cerului.
Câmpii Rusalimului,
In leftinca-i zugrAvitä,
Intr'aurel, Doamne,
115. Puiu de leu la ea trAgeh,
Foc pe nAri cti asvArlià ;
Bogdan mutt sit veselik
CA leftincA dobAndik,
Si pe Sila omorià,
120. Pe -Sila Samodiva.
S'a sälbAtecit,
25. S'a
Ivan plech,
.Pe Cerna apuch,
Pe Cerna in jos,
Drumul de folos.
30. La Cerna ajungeh,
Dupri cal desdilech.
Soarele rAstirih,
Ivan sit rugh,
Matánii fAceh,
35. S'ash sA rugh :
Doamne, milostive,
Eu mA rog de tiue,
SA-mi ajuti cu bine.
Eu am alergat
40. Si nu m'am insurat
Si eu m'am gAndit,
Verde bob nAut,
Ibomnicá sä-mi prinz,
Fata ce slujih,
45. La Negru-VodA.
Eu o am ciupit
Si ea s'a ferit,
 181

De mine a fugit, viatä mie.

S'a sälbAtecit, Ivan fuga da,
50. S'a nAprAsnicit. Certh pe Vidra.
Verde goroflat, Opreh ogarii,
Si eu am aflat, 100.Tineh zrtvozii.
Prin tine c'a dat. Fata inghetit,
In prunduri a trecut, Pe loc eä sedeh.
55. S'a sAlbrttecit, Ivan o prindeh,
S'a napriisnicit. Pe cal o puneh.
Cerna, apA bung, 105. Cea fatA stilbatea
Ling i blajinrt, Si nAprasnicrt,
Moaie-ti tálazurile, Prin Cerna cA da.
60. Micsoreazilgi valurile : Ea cri-I blestemit,
Eu ca sA. tree, Din gurii-mi ziceà :
FArA sá mA 'nnec. 110. Ivan Iorgovane,
eu s'o gAsesc. tu motârane,
SA mä cAsatoresc. Blestemul de tatd
65. Cerna auzih, Te face stei de piatrA;
Dumnezeu cA vrea. Blestemul de fatil,
Valuri cA muih, 115. De fatá curatä,
Talazuri cá sta. Când te-o blestemit,
Ivan incAlech, Cerna s-o 'nfärAth,
70. Ogari îi strAngeh, Talazurile le-o urnflh.
Vidra Inainte, Ivan crt mergeh,
De luh aminte. 120. Tot lui Dumnezcu sA. rugh,
Ivan cAlArià, La margine esih.
Prin aprt cá da, Fata-i atspundeh,
75. In prunduri Din gurift-i ziceh:
Ogari slobozià, Geaba i surda,
Fata d'o ulmi, 125. CA m'ai prins pe mine
Urma i-o gäsià, Eu nu-ti sunt sotie.
Pe ea c'o goneit. Verde foi de tat,
80. Vidra o pisch, Nici nu-mi esti bArbat.
Ogari o látrà, Verde otrAtel,
Fata o prindeit. 130. Ci-mi esti frAtior.
Ivan alergh Robii m'a robit,
SA scape fata. Prtrinti a prrtpAdit
85. Ea II cunosteit, Si eu m'am räsnit,
De el sri, rugh : La stäpan am venit,
Ivan, Iorgovan, 135. Ca sá mai traesc,
Tu esti motarcan, SA ma pomenesc.
Ficior de mocan, $i tu ai venit,
90. Ceartli-ti tu Vidra, Tot d'altii vândut,
Opreste-ti ogarii, Si ai nemerit
Tineli zrtvozii; 140. La stilphnul meu.
CA Vidra mA piscA, De mândru si de curat,
Ogarii mà mused, In seamA te-a bAgat,
95. Zavozii ma sfasie, Si te-a asezat.
www.digibuc.ro
 182

Tot ficior in cassA, 155. CA mi-a fost pAcat,

145. SA dai cu paharnl la masii. Ca sit-mi fii barbat.
*i tu m'ai vAzut, Verde de nAut,
La mine ai rfinanit, *i tu m'ai auzit.
CA nu ai stiut. Verde de dudAu,
Eu te-am cunoscut, 160. D'o vrea Dumnezeu,
150.*'altA s'o E§ti frätiorul men.
Tot pe firea mea, SA ne povestim,
Ce e ea si-a ta, SA ne pomenim.
iar foi de tat, SA ia sorA pe frate,
Eu m'am depArtat, 165. In lume nu sA poate !
13. Lana Sinziana.
(Soarele i Luna.)
Soria din gura läutarului Lucan Candoiu. Orlea, Roruanati.
Verde de cicoare, *i el cilutit,
Inteun ostrov de mare, Om ca el nu gAsiii.
Tasit, Lana, tasii, 35. La Iana veneò,
Sculuri de mátasä, Si iar cA-i ziceà:
5. SA facä lui Soare cAmasit. Tana Sinzianä,
Ea eh mi-si tesek, Scoali de te gäteste
PAnA le isprävià. te prim eneste,
Soare cA sosiâ, 40. CA eu am umblat
Din gurA Si am trepAd at,
10. Iano, soru-mea, *i ca tine n'am aflat.
Scoali de te gAteste Iana d'auziâ,
te premeneste. Lui Soare ziceà:
Verde de ldmâie, 45. Find cA, e pricina asit,
SA te fac sotie. Verde earbA mare,
15. Iana rAspun deh, SA-mi faci pod pe mare.
Lui Soare ziceh Eu sA mtt gAtesc,
Verde támâioarä, NuntA sA sAvársesc.
Soare, frAtioare, 50. Verde bob nAut,
-Linde s'a auzit CArute a fAcut,
20. *i s'a pomenit, Podul l-a 'ntArit.
SA ia sor'pe frate, Când nunta
In lume nu s'A poate. Iana se sculit
UmblA i aleargä, 55. Si mi sA
CA e lumea largA, mi sA
25. Doar de oi gäsi, Doamne, milostive,
De te-oi potrivi. Primeste-mA i pe
Soare a um blat Domnul ca un sfânt,
Si a cAutat 60. Ianii i-a crezut.
'Nate Ea ce fâceh ?
30. Toate luncile, In crtrutA srt
Toate dealurile Pe mare sA da.
*i dosurile. Child pe pod pornià,
www.digibuc.ro
 183

65. Podul sä muih, Ziva §i noaptek

Din crtrutä 75. Ca s'a. se 'ntalneascä,
In mare se sprijineh, Sá se logodeasch.
Razele-i piereh. Verde de näut,
Domnul ca un sfant, Pe cerin i-a sadit.
70. Puternic pe ptimant, Verde avrtimeasä,
In ceriu o 80. Sft ne lumineazä,
Si'n lung o Sä se pomeneasa.
Soarele alergh
14. Iana Sinziana.
(Soarele 0 Luna.)
Seris din gura lui Petre St Aneila. Or lea, Roinanati.
La soare rásare, 35. Sora mea, cu. mine.
In mijloc de mare, Ochisorii ti
Verde trei smicele, Par'cá sunt ai mei;
Sunt noug argele, Trupu§orul tau
5. Tesä Tana în ele. Par'ca este al men.
La mij locul lor, 40. Tana cá strigh:
O mica argeh, Soare, frätdsoare,
Tasä Iana 'n ea. Unde-ai mai vitizut
Soarele-mi veneh, Si-ai mai pomenit,
10. In gull de argeh, Sá ia sor pe frate ;
La Iana strigh: 45. Asta nu sä poate.
Iano, dumnea-ta, Dar, tu, ca sä-mi faci
Iano, sora-mea, D'o scarà de fier,
tindecheste Cu piroane de otel,
15. Si mi te gäteste. Si noi sa mergem,
Iana, Sinziana, 50. Tot la mo5 Cráciun,
Sora Soarelui, Cá e mai bátran,
Fata Sfantulu Si la mo§ Adam
Soarele-mi strigh: Si la mama Eva.
20. Iano, sora mea, Noi ca sá mergem,
Ia-mä tu pe mine, 55. Si sä-i intrebtim,
Ia-mä de sotie, S'atunci ne luäm.
eu am umblat El cá mi-si fäceh
Si mi-am trepadat, D'o scará de fier,
25. Oleo!.. noutt ani, Pan' la 'naltul ceriu
Tot pe nouä cai!.. 60. Si la ea veneh
Nona, am omorît, mi-i spuneh:
Nona am schiopit, Iano, sora mea,
Nouti 'n drum a stat, Haid' la mo§ Cráciun
30. Potrivelnic n'am aflat, Si la mama Eva.
Verde d'asomie, 65. Haide sä-i intrebilm,
Sä-mi semene mie. Si sä ne lugna.
Verde trei La scarä-mi mergeh
Tu serneni prea bine, Si-apoi plech,

www.digibuc.ro

Tot pe scarg 'n sus,
70. Amândoui s'a dus.
Tot la mos Cracinn
Si. la mo§ -Adam
Si la mama Eva.
Acolo ajungeh
75. Si Iana 'ntrebit :
D'aba, mo§ Crticiune,
Si, tu, mo§ Adame,
Si, tu, mamg Evo,
Voi ati mai vgzut,
80. Voi ati auzit,
Sg ia sor pe frate,
Srt facti plicate,
In lume sà poate ?
Mo§ Crticiun auzeh,
85. Pietre crt-mi lu
La un mrtgar da,
Din gurri-mi
Când mägarul rtsta,
Pietri mi-o mânch,
90. Atunci, dragi tatei,
Voi vrt veti luà.
Inapoi plech,
Dar Soare ziceit :
Iano, sora mea,
95. Ia-mg tu pe mine,
Sg traim pe lume,
Amândoi cu bine.
Iana d'auzià,
Lui Soare-i
100. Soare, frgtioare,
Srt-mi mai faci tu una :
Srt faci pod de cearit
Pe mijloc de mare.
Bisericg de cearrt
105. Si popii tot de cearg.
Si not. sà pornim
Srt ni spovedim
S'atunci ne lugm
Si soti crt suntem.
110. Soare mi-si fáceà
15. Soarele 0 Luna.
Scris diu gura lautarulai Fanica Rada. Silistraru, Braila.
Umblà soare sg se 'nsoare,
Noug ai pe noug cai. 5. Alti 'n grajd crt i-a spetit,
Noug pe drumuri a stat,
www.digibuc.ro
184
Tot ce-i porunceh.
Vezi un pod de ceará
Pe mijloc de mare.
Biserica de cearti,
115. Popii tot de cearri.
Si la ea-mi veneh
Din gurrt-mi graih:
Iano, sora mea,
Podul 1-am fricut
120 Si 1-am isprgvit.
Bisericrt de cearg
Si popii tot de cearg.
Haidi, ne spovedim,
S'atunci ne
125. Ei cá mi-si plecit
Tot pe pod de cearrt,
La mijloc de mare.
Iana sta, ziceh
Lui soare FLO,:
130. --Soare frgtdoare,
Noi ne-am pomenit
noi am crescut,
Razele nu ne-am väzut.
Lasà-ti, frate, razele,
135. Ca srt-ti väz puterile.
Soarele ce-mi file*
Raze &Ali Irish,
Podul sà topih,
In mare crtdeit,
140.Si sti afundà.
Dumnezeu nu vrea,
In mgini it prindeit,
Iu cer Ii asvarlih
Si mi-i blestemit
145. S'apoi le ziceh :
Sg nu vg 'ntälniti,
Nici sg vg gasiti,
Nici sh mai vorbiti.
La un loc sit nu fiti.
150. Când until o fi la rgsgrit,
.A.1glant srt fie la apus.
Noug cai mi-a cumparat.
Potrivnic ca n'a grisit
 185

Ca soru-sa Ileana, 55. Din palme

Ileana Cosinzeana, Scara mi-o
Din ostrovurile mArii, Sus at st! suih,
10. La cele noua argele, Pe scarg de fier
Tese-mi, cheldeseste, Chiar la 'italtul ceriu.
Si mi s. ggteste, 60. Eva cii-1 vedeit.
Cu suveica d'aurel, La Adam strigh
Cu sulul de argintel, Adame, Adame.
15. 5i pAnza-i de ragtag!, Ia tu cheile,
SA faca lui soare cranasii. Deschide portile.
In gull d'argeh, 65. Pe Soare sä-1 plimbi,
Soars cA sosih. Pe puntia
5i el crt-mi ziceh : Muchia cutitului
20. Hai, sorn-mea, Ileano, Adam auzià.
Ileano Sinziano, La Soars sr! duceh,
Intinde-ti, neicg, piciorul 70. 5'ash, cuvânth :
Si-ti ia condurul, Soare luminate.
Seacg-mi sufletul ; Trup far' de pricate,
25. CA eu am umblat. Dar tu ce-mi poftesti?
Mult mi-am trepridat Spune-mi ce vroiesti :
Noult ai pe noug, cai, 75. Iadul sau Raiul?
NouA pe drumuri mi-a stat, Dar soare strigh,
Noua cai mi-am cumpqrat,- Fiinda nu stià.
30. Alti 'n grajd cg i-am spetit, Iadul crt-1 dorià,
Potrivnicti n'am Iadul cg-1 poftih.
FAr' decAt, soro, pe tine, 80. Adam sA sculh,
Arde inimioara 'n mine L. De mAnä-1
Luna rgspundeh La Tad mi-1 due*
35. Lui Soare-i ziceh: Pe punte 11 da.
Frate luminate, Puntea Iadului
Trup far' de pAcate, 85. Muchea cutitului !
Uncle s'a aflat Adam sä
Si s'adevArat, La mijlocul puntii sta.
40. SA ia sor' pe frate ?! Puntea sä misch,
Asta nu SA poate. Soare
Si frate pe sor, 90. In Tad cit-mi crtdeit.
N'are 'n lume dor ! Vermii-1 incärch,
D'o fi sä te iau, Vermi neadormiti
45. Tu mie sh-mi faci Cu cap si cu
D'o scarg de fier, Cu capul de os.
Cu piroane de otel, Si el cA vedeit
Sus la 'naltul cer, Niste butuci phrliti,
Pan' la maica Eva La ptimânt trhntiti.
50. 5i la mos Adam. Si el sA mirit
Dacá ei or vrea Si el intrebit :
Atunci ne-orn luh. 100. Adame, Adame,
Soare c'auzih, Ce sunt Ai busteni
Puternic ce erh, De zac la pgmAnt trantiti?

www.digibuc.ro
 186
Adam raspundea
Lui Soare ziceh
105. Nu-s butuci
Ci-s oameni negriti,
Negriti, nespovediti,
Care nu §i-a dat,
Care nu §i-a fapt.
110.Si. sunt negri §i
Si de veci ei oropsiti.
Adam al, sculh,
Acolo-1 lash,
Si el plech.
115. Soare, cand vedeh,
Greu sa 'spaimanth,
La Adam strigh:
Adame, Adame,
D'ai facut vre'oclatil bine,
120. Fa §'acuma pentru mine.
Te rog ca pe Dumnezeu,
Vezi de sufletelul meu.
Adam 1-auzih,
Mila i sa faceit,
125. De mana-1
Pe Soare-1 scoteh.
Soare ea uità,
La soru-sa
Adam, ce-mi faceh ?
130.De mana-1 luh,
La Rain mi-1 duceit.
In Rain ce-mi vedeh?
Tot pomi inverziti,
Tot pomi infloriti,
135. Altii parguiti.
In ei pasiirele,
Mici §i mititele,
Mandre, frumu§ele,
Shoal* ciripe§te
140. Si din plisc grale§te:
Ferice de noi,
Si de parintii nostri;
De ne-au botezat,
Si ne-au comandat,
145. La dreapta ne-au dat !
Au la ce trai,
Au la ce muri !
Aici d'or veni,
Ferici dà ei o fi!
150. Adam sa sculh,
www.digibuc.ro
Drumul acas' li da.
Soare acas' -yen*
Pe loc ca uith,
La Iana gandià,
155. In ostrovurile
La cele noua argele.
Aci c'ajungeh,
La gura d'argeh,
Soare cà strigh :
160. Hai, soru-mea Ileana,
Beam, Cosinzeana,
Tinde-ti piciorul
Si-ti ia condurul,
Seaca-mi sufletul.
165. Ea ca räspruadek
Lui soare ziceh;
Frate luminate,
Trup far' de päcat,
D'o fi sa te iau,
170. Tu mie faci,
Ia d'un pod pe mare,
La capul podului,
D'alba manästire,
Chip de pomenire,
175. Pentru cununie.
Soare sà sculà,
Puternic ce exit,
Din palme hateit,
Podul mi-1 faceh.
180.La capul podului,
Chip de maniistire,
Falnica zidire,
Pentru cununie.
La gura de-argeh,
185. Soare veneh,
Din gura-mi ziceit :
Hai sorti-mea
Ileano Cosinzeano,
SA ne cununalm,
190. La dreapta sa dam.
Si ei ca porn*
La pod ajungeh,
Si pe pod mergeh:
Mireasa inainte,
195. Mirele pe urma.
La mijloc sosih,
Aci sà oprià,
Luna ca, ziceh:
 187
Soare luminate,
200. Trup fär' de pacate,
Und' s'a vgzut,
Und' s'a pomenit,
Mireasa 'nainte,
Mire le pe urmg.
205. Inainte mi-1 da,
In urmil ea cg sta,
Din gurg ziceit:
Decât nevasta fratilor
Si muma nepoti1or,
210. Mai bine a§ternut broa§telor,
Bung, masg, crapilor !..
MAinile sapg faceii,
In mare ea sg. arunch,
Si 'n apg, sti cufundà.
215. Domnul insg. n'o 1.6134
Mreang, mi-o fAcea,.
In undg, sg, sbAtiA
Si sii, svarcolià.
www.digibuc.ro
Un solz a sgrià,
220. In cer sg, prindea,
Lung, sit' fâceà.
Soare sA sculà,
Din palme báteà,
In cer s'aninii.
225. Luna ch-i ziceà:
Soare luminate,
Trup fArg pAcate,
De vgzut sg, ne vedem,
De 'ntâlnit sg nu ne 'ntâlnim.
230. Când eu oiu fi la asfintit,
Tu sg, fii la rgsgrit.
Grind eu oiu fi la rgsgrit,
Tu sg. fi la asfintit.
CA d'atunci s'a fapt,
235. Lung luminat,
SA träe§ti cu drag.
AO, o-a fost dat.
 Legende si balade istorice.
1. Miingstirea ArgeFilui.
Seris dupa spesa lui Petre Stitne
Pe vale, pe glod,
Fuge, nu se vede,
O cucioarrt verde,
Facuta de vat*
5. Ca e mai usoarii.
Dar in ea cine-mi erit?
Tot nourt zidari,
Cate noua veri primari,
Cu Manolea zece,
10. Nimeni nu-i Intrece !
Pe lunca umblit
mi srt. plimbà
Si mi-si cauth
Loc de manstire
15. Si de pomenire.
Un purcdras gäsià,
Din finer cântând
porcii 'ntorcând.
Manolea oprià,
20. La purcar strigit
Purcrtrasule, fluera§ule,
Din liner cântând
Si porcii intorcând,
Tu nu mi-ai vazut
25. Loc de mibartstire
Si de case bune.
Purcarul ca sta
Si mi se gândià
Si-ash frispundeit.
30. Ba eu am vrtzut
La a scroafa sculatrt ;
ea a filtat,
Cu râtu 'n pranânt a râmat,
Strat ca sà Isi facä
35. Purcelusi srt-si creasch.
Ea, unde râmit,
Marmurri scoateh,
Marmurrt de-a neagrrt.
Manolea auzih,
40. Si jos cá sá da,
www.digibuc.ro
Orlea, Romanati.
La purceh mergeh,
Marmorri
Cât prtmânt exit,
Tot en marmorri erh.
45. Manolea-I vedeit,
Incepeut a másurit.
Zidarii
Timent crt tun*
Marmorrt-1 faceh,
50. Zidul ridich.
Seara ea 'nserit,
Acasrt ca, mergeh.
Dimineata veneh,
Ziclul surpat gasià
55. Si sit 'nspäimânth
Si mult sà mirà !..
kanolea Incepeh
Din nou a luterh
Si el mi-si ziceh:
60. Verde milli-wino,
Doamne milostive,
pe lume,
Ca n'am fricut nici o stri-
[caciune;
Ci, cat am putut, tot bine.
I 65. Iar plech §i m'iisurà
Si zidari iar zidetà.
Când la amiazi
Manole se culcit,
Cam de muncrt grea,
70. De inimä real
Si el
In vis crt-i veneh
S'asit Ii spuneit :
Manoleo, Manoleo,
75. Mestere Manoleo,
Geaba te sileti
Si mi te muncesti ;
CA* zid nu va sta,
Pang n'oi 1360
 189
80. 0 femeie acileh.
El sa destepth,
La zidari strigh:
Voi, Doug zidari,
Nona, yeti. primari
85. Si cu mine zece,
Nimeni nu ne 'ntrece!
Voi sa a jurati,
Si. sa va legati,
tineh dreptateh.
90. Nona zidul ca ne-o sta,
Ca eu m'am culcat,
Un vis am visat.
Voi ca sa jurati.
Si sa va legati,
95. Ca-ti tineà dreptatea
Noua zidul ca ne-o sta.
Ei toti navalih,
Mâna pe stânjen puneit
Si lui Manolea Ii spuneit:
100. Cu dreptu ca orn
In dreptate c'om trageà.
Si cu totii sa jurà
Si cu totii sa le&
Atunci Manolea le spuneit:
105. Fiind-ca am jurat
Cu toti suntem frati.
Eu când m'am culcat,
In somn am visat,
Ca pana n'om brigh
110. Un trup de femeie zid,
Zidul nu va sta.
Acasä sr), mergem,
Femeilor sa nu spunem.
De mâncare sa nu lama
115. Si noi sa le spunem,
Bucate sá gateasca,
De prânz srt sosiasca.
Care intai o sosi,
Noi ea' ne-om grabi,
120. P'aceea s'o ham,
In zid s'o bagam,
La ea sa nu WI uitati,
Ci tot sa lucrati.
Zidul sa-1 ziditi
125.Si sa-1
Când fu pe sub seara,
Acasa plecara,
www.digibuc.ro
Ai noua zidari,
Noua veri primari,
130. Cu. Manolea zece,
Nirneni nu-i intrece!
Acas' ajungek
Cu totii oftà
Si 'ntristati. erà.
135. Ai lor intreba:
Ce minune e astà,
De sunteti ash 'ntristati
Si din gura ce oftati?
Ei nu mai rilbdit
140. Si jur Il calcà,
Fiecare spuneh
La femeia so.
Manolea, cá s'a culcat,
erh mult intristat.
145. Doua zile c'am lucrat
Si zidul ca nu ne-a stat
Si in vis el a visat
Ca pana n'o bagh
Trup de femeie,
150. Zidul nu va sta.
Dupa ce s'a desteptat,
Pe noi pe toti ne-a chemat
Si. pe nume ne-a 'ntrebat,
Ca sa tinem dreptatea.
155. Noi daca om jurà
Si orn tine dreptateh,
Zidul ea ne-o sta.
Dac'am auzit,
Noi am navalit,
160. Stânjenul in man'am luat
Si cu totii ne-am jurat,
Ca acasa SA, mi spunem
Si noi nu putem sa rabdam.
Si iatà, voi sa stiti,
165.Dimineata sà nit veniti.
Ca noi ne-am jurat,
Ca noi ne-am legat,
A care intai o veni,
In zid ono zidi.
170. Manolea, ce-mi faceh?
Acasa-mi mergeh
Rahclit, greu rabdh,
Nimic nu spuneit.
Dimineata sà sculà,
 190
175. Nevestii Ii ziceh:
Viloie, Viloie,
Dalbai vatksoaie,
Dupa ce te-oi sculh,
Copii oi asezà,
180. Tu sa to duci,
Si tu, vezi, s cati
Manzatul l Ulan,
Pierdut de trei ani.
Dupa ce 1-oi gasi,
185. Acasa sa-1 aduci,
Pe sapia sa-1 chemi,
Mânzatul sa-1 taie,
Cêrvarsti ca sa-1 faci
Si tu sa gate.sti,
190. Bucate sa faci
sa te grabesti
La pranz sa sose§ti.
Manolea a plecat
Si ea s'a sculat,
195. La copii a asezat.
Pe lunca a plecat,
SA caute manzat,
Manzatul al balan,
Pierdut de trei ani.
200. Cum soarale rasarih,
Cu manzatul sa 'ntalnià.
Bine ca-i pitreit,
Ca sa nu zaboveasca,
Bucate ca sa gateasca.
205. Acasa 1.1 aduceit,
Pe sapia cherah,
Manzatul taih,
Manzatul balan,
Pierdut de trei ani.
210. Cerva§tii 11 faceit
'n cuie-1 puneh.
Si ea s'apuch,
Bucate gatià.
Tingirile pun*
215. Pe cap le-asezh,
La Manolea plech.
Manolea zidià,
ridich,
Pe ea c'o vedeit,
220. Departe erà,
Dar o cunosteh.
www.digibuc.ro
Dar el ce-mi faceit?
Aillturi sà da
Si ingenuchià,
225. Matanii friceh,
La Dumnezeu sä rugh,
Din gull ziceh:
Doamne, milostive,
Asculta-mti pe mine,
230. Ca cat am trait,
Räu nu am facut.
Frt-i un balaur inainte,
Gata sa-o 'nghitä.
Ea &and o vedeh,
235. Rau s'o 'nspaimantà,
Bucate o varsà,
Indartit s'o 'ntorceh,
Ea sit le gateascii
Si O. zaboveasca.
240. Domnul ca un sfant,
Puternic pe pamânt,
Il ascultà la cuvant.
Balaur trimitah,
Ea sa 'nspaimanth,
245. Bucate varsh,
Inapoi sa 'ntorceit,
Altele
Tot nu znovià.
La drum ca pornià
250. Si s'apropià.
Manolea o ochih,
Alta nu sosià
Manolea ce-mi faceh?
Tar ingenunchih.
255. Metanii faceh,
La Dumnezen sa rugh,
Din gura §optih :
Doamne, milostive,
Asculta-ma, §i pe mine.
260. Fa-i, Doamne, In cale,
Fa de un lup mare,
Cu gull cascata,
Cu coada innodata.
Ea cand o vedeh,
265. Rau s'o 'nspaimatà,
Bucate o varsh,
Indarät s'o 'ntorceh.
Domnul ca un sfant,
Puternic pe prtmant,
 191
270. Ruga-i asculth,
Un lup trimitea,
On gura cascatä,
Cu coada 'nnodatä
Ea cand 11 vedeh,
275. Greu sa 'nspäimanth,
Indärät ca fugeh,
Si sä 'mpiedech,
Jos ca mi-§i cad*
Bucate värsh,
280. Acas' alergh,
Altele ghtià
Si nu zabovià,
ta drum ca pornia,
Si s'apropih.
285. Manolea o
Departe-mi era,
Dar o cunosteh.
El ce mi-si facea.?
La pamant cad*
290. Din gull §optia,
La Dumnezeu sä, ruga,
Doamne, milostive,
Asculta-ma pe mine.
Fa-i un urs mare
295. Sa-i iasa 'n carare,
Spre ea alergand,
G-rozav mormoind.
Ea de 1-o vedea,
Rau s'o 'nspaimantit,
300. Bucate-o varsh,
Inapoi s'o 'ntorcea.
Domnul 1-asculth,
Un urs trimiteit.
Ea and II vedell,
305. Inapoi fug*
Bucate vársh,
Acas' alergh,
Altele
La drum ca pornia,
310. Si s'apropih.
Manolea o vedea.
Incepeh a plangea,
La baeti, strigh:
Voi, noua zidari,
315. Noua veri primari,
Ziditi §i
La ea nu cátati.
www.digibuc.ro
In zid o aruncati
Si atunci lucrati,
320. Lucrati, necurmati.
Cum Viloie veneh,
Cu toti o 'mbrati§a,
In zid o arunch.
Incepeh a lucrit,
325. Timent ca tornh,
Marmura asezh.
Zidul sa. 'náltà,
Pe ea c'o strangeh.
Ea sa cam fad*
330. Credeh ca glumea.
Baqii zidek
Ei cá nu glurnek.
Zidul rid ica,
Randuri necurmate da,
335. Tot In grab lucrà,
La brau ajungeh.
Ea c5, mi-si vedea,
Gluma nu era,
Incepea a plangeh
340. Si a§à, ziceh:
Manoleo Manoleo,
Me§tere Manoleo,
Zidul ca ma strange,
Tataqoara-mi curge,
345. Iviinel ch-mi plange,
eu 1-am läsat
Pe plapoma 'n pat,
mi-e nescaldat,
Si el s'a sculat.
350. -toi de m'oti zidi
Si m'oti isprävi,
2idul de va sta,
Turnul i-oti facea.
In varful turnului,
355. Leagänul copilului.
S'acolo sá te sui,
Pe Ivänel sa-1 pui.
Mult e mititel,
Särmanul de el !..
360. Cand vantul o bat*
Pe el 1-o legánh!..
Si and o ningeh,
Pe el 1-o ungeh !..
Si cand o plouh,
365. Pe el 1-o scaldà
 192
S'o duce pominh,
Mäntistirea Manoli,
In Tara Româneasch
Ca sa-1 porneneascit!..
370. Verde s'o laleh,
Negru Vodil veneh,
Manastirea veda,
Si mirat ziceh:
Manoleo, Man oleo,
375. Vatase Manoleo,
Ai sävärsit de-a bine,
Sfânta mänästire,
Pentru pomenire ?
Manolea ziceh :
380. Tot mai e cevh.
Negru Vodli intrebh
Si din non ziceh:
Ei!.. ai puteh faceh
Ca asta alth ?
385. Manolea ambih
siret gräià
Asta e de 'nviitAturii,
Altele cut nddrijduire.
Domnul d'auziä,
390. SA cam turburk
Din gurii strigh,
Schele stt le ia :
Iacá-tä Manoleo,
-Wasp Manoleo,
395. Fiinda esti ash clibaciu,
2. Constantin Brfincoveanu.
Scris din gnra lautarului Lucan Candoi. Celei, Romanati.
Verde verde bob secarà,
Ciuda mare, räu imi pare,
C'a venit Dunarea mare,
Cu cräci si cu. burioare,
5. Iar de mare, märgini n'are!
Verde, verde-a bobului,
Prin mijlocul Dunärii,
Tare-mi vine si-mi soseste
D'un caic negru, smolit
10. Cu catargul zugrävit
Câte flori sunt pe pämânt,
Ce n'am väzut de and
[sunt,
www.digibuc.ro
Sä te dai jos de-acoleh
Si sä mai faci si
Mai frurnoasä ca asta
Si sà se pomeneascä,
400. In Tara Româneasa.
Schele sä täih,
Sus ei ramâneh.
Ei ce fAceh?
Incepe a sä rugh,
405. Dar nu erà nimenea.
Manolea zica:
Voi noug zidari,
Nouä veri primari,
Cum dreptate corn tineh,
410. Dumuezeu ne-o ajuth,
Sä ne dtim jos d'aicih.
Aripi de sith va fticeti
sburati voi cum puteti.
Si Mano]ea 'ntâiu fáceà
415. Si el, frate, cä-mi sburà.
Dar unde cädeh,
Stai de piatrii sti fäceh
5i din el apti curgeh.
Ai nouá zidari,
420. Noud veri primari,
Tot ash-mi fäceh.
Dar unde ad*
Praf cá sr], fäceh,
Nimica nu rämäneit.
425. Verde mar ursit,
Jurämânt n'a tinut.
Nici in ceriu, nici pe pil-
[mânt!
Verde, verde bob ndut,
15. Tot de valuri e trantit,
De talazuri mi-e bAtut
Si de apil mi-e
Zi-i s'al datä filaleh,
Da 'n caic cine-mi erà?
20. Sä vezi; Turbul lui Basa
cu Aga Mustafa
cu Aga Billticeanul,
Ce mai voinicel särmanul !..
 193
Cu Constandin Brâncovea-
[nul,
25. Crede 'n Dumnezeu sat.-
[manul !..
Cu trei copii ce-i avek
Cu Gherghina tiganca,
Care le purth grija
Cu zahar si. cu cafe*
30. Seara si dimineata,
Peste zi totcleauna.
Verde verde s'o laleh,
SA vezi el unde trageh?
Zi-i s'alt data matostat,
35. Din oras din Taligrad,
La cinstitul de 'mparat,
Ca sit-si pearza, al ski cap!
Verde, verde laculeasa,
Pentru Tara Româneasca!
40. N'o liish ca s'o robeasca,
Turcii ca s'o stapttneasca.
Verde verde s'o laleh,
In Taligrad mi-ajungeh,
Caic la margine-mi da,
45. Bine la par ca-1 legit.
Seapte rogojini luit,
Cu catran le catranik
Sus pe catarg cit le suiit,
Perdaf de spirt ca le da,
50. Foc de trei parti le puneh,
Vâlva 'n ceriu sa ridich.
Verde verde si-o lalek
Imparatul foc vedeit.
El in sala ca-mi esiit
55. Si din gurä asa-mi gräih :
Verde verde bob secara,
Cine arde tara 'n pail?
Arnautii ca-i spuneh :
Ma, 'mparate, dumneata,
60. Nu ne arde tara 'n partt
S'aia sunt oameni din tail,
Au venit la jaluiala.
Verde verde filaleit,
Da 'mpitratul ce-mi griiiit ?
65. Zi-i si-al-datii bob secara,
Aia sunt oameni din tara ?
N'au venit la jaluiala
Si-au venit la jacmaneala ;
Ourând sa-i bagati in fiare.
Paseuleseu, LiteraturA populaa,
www.digibuc.ro
70. Verde verde si-o laleh,
Arnautii ce-mi fäceit?
La Brâncoveanul mergeh,
Pe Brâncoveanul luit,
Cu trei copii ce-i aveit,
75. Cu Gherghina tigancit,
Care le purth grijit,,
Cu zahar si cu cafeh,
Seara si dimineata,
Peste zi 'ntodauna,.
80. Si la Sultan ii duceit.
Imparatu 'n salt', sedeit,
Pe Brâncoveanu-1 vedeit.
Cum II. vedeit '1 cunosteh.
Mustiicioara-i muscurià
85. $i din gura ash ziceit :
Brâncovene, dumneata,
Zi-i s'alt data bob naut,
Bine-ai facut d'ai venit,
Par'cii eu ti-am poruncit ;
90. Nici cu gândul n'am gam-
[dit,
Ash bine sii te-apuc!
Verde verde si-o lalek
Darueste-mi tu tara,
Tara si bogatia,
95. Care bei, manânci din ea,
Si te da in legea mea.
Verde, verde s,i-o laleit,
Brâncoveanul ce-mi faceit?
El din gura cuvânth
100. Si 'mpttratului spuneh :
Imparate, dumneata,
Nu-ti ditruesc eu tara,
Tara si bogatia,
Care beau, manânc din ea.
105. Fa cu mine ce oi vrea,
Nu ma, dau in legea ta.
Verde verde si-o laleh,
Impiiratul sii 'ncruntit
Si el, mare, ce-mi graià?
110. La arnauti porunciit,
Fecioru-iil mare-1 legh
Si la scaun ca-1 trageh,
Ochisorii ii legit,
Milinile d'asemeneh.
115. Imparatul iar griiià,
13
 194
Lui Brâncoveanul ziceh
Brâncovene, Constandine,
Lasá legea cre§tineascA
Si te dá 'n legea turceascA.
120. -Terde yerde §i-o lalea,
DAruie§te-mi tu tam,
Tara §i bogittia,
Care bei, mänânci din ea,
te clä in legea mea.
125. Brâncoveanul sta, gráià :
Impárate, dumneata,
Nu-ti däruiesc nimica,
FA cu mine ce oi vreh.
ImpAratul sä turburit,
130. La Arnhuti poruncià,
Capul de i-1 retezh.
Capul pe masä, cad*
Trupul prin curte fug*
De lemne eh sá lovih,
135. Haine mândre îi rupek
Ti-erit mai mare groaza !
Brâncoveanul eh ofth,
Dar ea ochii sh uità,
,clin gurá cuvântà:
140. Doamne, fie 'n voia ta !
ImpAratul iar gräih:
Brâncovene, dumneata,
Drtruie§te-mi t tara,
Tara §i bogktia,
145. Care bei, mänânci din ea,
CA iti thiai nAdejdea,
Care 'nflorih mustata.
Acum i-e dragh, lumea!
Brâncoveanul, ce-mi
grAià ?
150. ImpArate, dumneata,
Nu-ti dAruesc eu tara,
Tara .§i bogAtia,
Care beau, mänânc din ea.
Nu ma dau in legea ta,
155. FA cu mine ce oi vrea.
Da 'mpAratul ce-mifitceit?
La ArnAuti porunceh,
P'Al mijlociu cA-1 luà
Si la scaun mi-1 trägeh.
160. Frumos la ochi U legh,
Mainile d'asemeneit,
Capul iute cä-i tAià.
www.digibuc.ro
Capul pe masä cädeh,
Trupul prin curte fug*
165. De lemne eft se loveh,
Ti-erà mai mare groazà!
ImpAratul iar ziceh :
Brâncovene Constandine,
Lash legea cre§tineascA
170. Si te drt 'n legea turceasck
Zi-i s'aldatä bob näut)
Din trei doi tu ai pierdut,
Numai unul ti-a ramas,
Cu zile de vrei sA-1 las,
175. LasA legea cre§tineasdi
Si te dtt 'n legea turceasck
Brâncoveanul iar grAià:
Impärate, dumneata,
FA cu mine ce oi vrea,
180. Nu mA dau in legea ta.
Da 'mpAratul ce-mi fAceh?
La Arnduti poruncià,
Feciorul Al mic 11 luh.
Dar Gherghina tiganca,
185. Sub fustA Il pitulà,
P'al ei inainte-1 da,
SA nu sd pearza sämânth.
Verde, verde §'o
Brâncoveanul cá-mi vedeh.
190, Arnautii ce-mi faceb, ?
Feciorul l mic luh,
La scaun cá Ii trAgeit
capul cä, i-1 thià.
Sta 'mpAratul ai gräià :
195. Brâncovene dumneata,
Vezi ca-ti täiai nAdejdea.
Lash, legea cre§tineascA
Si te dA 'n legea turceascá.
Brâncoveanulce-migrAià?
200. Impárate dumneata,
Las' cti-mi atiasi nAdejdea,
Nu mti dau din legea mea,
Fá cu mine ce vei vrea.
Verde verde filaleh,
205. Brâncoveanul iar grAià :
Impärate dumneata,
Sà fi tu la mAna mea,
Cum sunt eu la mâna ta,
Nu te-a§ judeca a§à.
210, La scaun ch te-a§ trAgeh,
 195

La picior ca te-as cruntà, ()and oiu zice filaleit,

Cu teava ca te-as umilit,
In pripii pielea ti-as luh.
Verde verde s'o lalek
215. Impäratul ce-mi faceit ?
La Arniluti poruncià,
Jos la scaun cti-1 duceh,
La picior ea mi-1 cruntà,
Cu lava crt D. umflà,
220. In pripa pielea-i lull,
Si din guff!. ask ziceh :
Brancovene dumneata,
Cascii ochii a te Ili*
De-ti cunosti tu pielea ta.
225. Brancoveanul rtispundeh
Si din gura ash ziceit :
Imparate dumneata,
Cunosc cti e pielea mea.
SA, fi tu la mama mea,
230. Cum sunt eu la mana ta,
Nu te-as judech ash.
La scaun ca te-as tragià,
Cu toporul te-as toch,
Ceopatele te-as file*
235. Intr'un cos ca te-ag pun*
Pe mare te-as arunch.
3. Doamna Ileana.
Scris din gura lilutarului Lucan Candoiu. Celeiu, Romanati.
In curte vere, in turte
[draga,
In curte la doamna Ileana.
SA-mi vezi : Doamna Ileana,
Frumoasii ca lebäda,
5. Nu este 'n lume ca ea,
Si la finu-sau Varticin,
Frumoasa =at mi-e 'ntinsit
Si de boieri mi-e coprinsk
Si la masa cine-mi sta ?
10. treo cincizeci de diaconese, 25. Una la alta-mi catà,
Vreo sasezeci de preotese.
S,i doamna ca mi-si strigh
5i graind ash-mi ziceit:
--Vreo eincizeci de diaco-
[nese,
15. Vreo sasezeci de preotese,
Care-ati baut, n'ati baut ;
Imparatul ce-mi facelk ?
La Arnauti porunceit,
240. La scaun ca mi-1 trageh,
Cu toporul ca-1 taeh,
Ceopktele de-1 file*
Intr'un cos de il puneh,
Pe mare ca-1 arunch.
245. Mama ca sa aprindeh
Trei zile, trei nopti ardeh.
Da 'mparatul ce-mi graià?
Cata muma-sa,
Singur eu ea mintea mea
250. Detei frate de beleit!..
D'o scrisoare ca sera,
La Vladil'c'o trimiteh,
Si. ii spuneh pricina.
Dar Vilidila ce-mi ziceh?
255. Cata mumk-sa,
La ale bane nu ma 'ntreabä,
La ale rele ma chiamal..
Foitica s'o laleh,
Vladila ce mi-si faceit?
260. Patruzeci de popi strangeh,
Incepeh popii a citià,
Marea de sa potolià.
Care-ati mancat, n'ati man-
[cat.
Frate, sculati si plecati,
C'ara o vorba sä vorbesc
20. Si o doma sa domesc,
Si multi bani sit socotesc,
Ou finu-meu sa vorbesc.
Vreo cincizeci de diaco-
[nese,
Vreo sasezeci de preotese,
Pe picior ca sil cal*
La vizitii poruncih,
Cai la trasura puneh,
Cari p'acasa mili plech,
30. Numai Doamna ramaneit.
Cand oiu zice trei. lipici,
S,i ea finu-sau Vail ici.

www.digibuc.ro
 196
Doamna din gurtt gräih
Si lui finu-stiu ziceh:
35. Fine, finisorul meu,
Felice cin te-a sciildat
Si cine te-a legtmat !
Mult esti nalt §i subtirel,
Par'cit esti tras prin in.el !..
40. Am poftit la tine rtitt,
Nu te rabdä. Dumnezeu,
Mi-o face pe gAndul meu!..
Dar finu-sttu riispundeh
--Si gräind ash-mi
45. Bre nasä, näsica mea,
Mânch-mi-t'as gurite!..
Bre nastt, n'o fi pticat
Si fricA d'un blestemat?
Trei copii mi-am castigat :
50. DouA fete s'un
Pe toti trei i-ai crestinat,
PArul i-la-ai retezat.
Bre nastt, n'o fi päcat ?!
Tara Doamna Ileana,
55. Dad), auzih ash,
Ea din gurä Taspundeh:
Fine, pAcatele tele,
M'oiu imbräch eu cu ele.
Fac poduri pe la smarcuri,
60. Si cesmele pe sosele,
Si dau vaci pe la stiraci
Si inealt, la descultati.
Ba dau bani la mAnttstire,
Pentru a noastrit ispásire.
65. Iar Vartici ctt räspundeh:
Bre, nasii, nAsica mea,
Dactt este vorba ash,
Sfi mä duc si eu acasti,
Sä laptid toale de venetiie
70. Si sti iau toale de curvie.
Du-te, fine §i sä, vii
finii set nu-i mai spui.
El acas' ctt sä duceh,
4. Banul Brâncoveanul.
Scris din gura läutarului Lucan Candoiu. Celein, Romanati.
Pe dealul Perisului
Si al Perisanului,
Pe câmpiile Craiovei
www.digibuc.ro
Drept la grajd ca mi-si
[trägeh,
75. Pe negrul ca mi-1 scoteh,
Seaua pa el ctt. puneh
S'apoi, frate, 'nettle*
Ziva bung
Si din gurä-mi cuvânth:
80. Mai rämâneti sAntttosi,
Eu in lume pribegesc,
MA duc, stt mä prAptidesc,
SA, nu mai pttcátuesc.
Mergea'n Tara DatArascii,
85. Tot ca sti-se präpildeaseä,
numai pActituiasetti
Nasti-sa cä mi-si aflh,
Cai la trásurä puneh,
Dupti Vartici sä,
90. Vreo trei luni mi-1 cäutit,
Si ea, nene, mi-1 gäsià
Tocmai 'n Tara TAttirascä,
Dus ca sá sä präpikleascti!
Pe el, Doamne, mi-1 gäseh
95. Cu sotia d'al doilea.
Niste burueni ca-i da,
Frumusel cä-1 adormitt,
In trásurii mi-1 puneh,
La bisericA-mi mergek
100. Si amândoi sä cununh;
Vartici cä nu mi-si stih.
Dupti ce cä sa sculat,
Vedeh ctt, s'a cununat.
Cutitasul mi-1 scoteh,
105. Frumusel cá sä 'njunghih,
SA scape de nasfi-sa.
Si nask-sa sä taitt,
Peste el di mi-si cadeh.
Si popii Cá sA miri
110. Si din gura-mi cuvântit :
noi &am imbAtrânit
Si ash cA n'am vAzut!
pe ale Craiovitei
Scos-a Banul plugurile.
1
SAvai Banul Brâncoveanul,
 197
Care-a 'nsprtimântat Ardea-
[lul.
Sàvai Banul Brâncoveanul,
Care-a urît boieria
10. Si-a indrAgit plugAria.
Biiniiria,
Phigitria, boieria.
Foiticit murele,
l-a 'nfiAmânzit roabele,
15. A umplut ulitele,
Cerceascii, sArmanele.
Semene ogoarele,
Toate porumbistile,
Ca sA creascA meiele.
20. I-a nflämânzit roabele,
Nu mai pot, sArmanele!
FoiticA s'o
Savai Banul ce-mi fAceh?
SAmbittit pluguri dregek
25. Hamurile le cArpek
Fiarele c le-ascutih.
Când Duminicii erk
Când cocosii cil cântà,
Banul caii asezh
30. Si la pluguri punek
La roatit cine-mi trAgeh?
SAvai murgii d'amândoi,
SA, 'ngiiduesc ca doi boi.
Iar înaintea murgilor ?
35. Albii cu codalbii.
Iar naintea albilor ?
frate, negrii
Ce lucesc ca serpii,
Negrii ca corbii,
40. Tritgaci ca
Fugaci ca leii.
Bine la ham i-asezit.
Duminecit cil-i puneh,
Child popa, Doamne, tock
45. Plugurile 'n brazdrt punek
El Dumineca ark
Ark Doamne, ce puteh,
Soarele la prânz venek
Oleoleo, nagicuta mea !
50. SA vezi, Banul ce-mi fAceit?
El de prânz nu mai ark
Pe Brtneasa astepth,
www.digibuc.ro
Pe Brtneasa cea frumoask
Pe Bäneasa jupitneasa,
55. Cu sprânceana, Doamne,
[trasà!
Iar Bänesä ce fliceit?
Doamne, ea ce mi-i graiit?
Grtinusä 'n ulcelusk
Cocosel pe tAierel.
60. Turf& albA 'n cosnicioark
Turtii caldit 'n subtioark
Dud, la plug de mâncare.
Iar BAneasa ce-mi fitoeit?
In boscele sit 'mbritch,
65. Niminea n'o cunostek
La plugari cA sá ducek
Soarele la prânz erk
Si la plugari ajungek
Iar Banul Brâncoveanul,
70. Care-a 'nspilimântat Ardea-
[lul,
Si-a urît boieria
Si-a 'ndedgit plugAria;
BrtnAria, särticia.
boieria.
75. Foiticä filalek
Plugu 'n brazat crt 'nfigek
Când pe Báneasa vedek
Iar BAneasa ce-mi fficeit?
Bung ziva cA Ii da,
80. Banul cii rAspundeh:
Multumesc, Bäneasa mea,
Mâncit-mi-ti-as gurita
Searà i dimineatk
Peste zi întotdeaunk
85. BAneasa ce mi-si fticeit?
Traista jos &A mi-o punek
Pe pàmâiit cà mi-o 'ntin-
[deit
Si masa mi-o asezà.
Banul indatrt începek
90. La plugárasi ch. strigh.
Plugarasii BA strângek
Too, Doamne, ingenunchik
Chte-o bucAturä
D'a 'n picioare cá man*
95. Mâncarea nu le-ajungek
Oleoleo mAicuta mea !
Mânch, nu srt sAturk
 198
Doamne, Banul ce faceit?
El pe rotile sta,
100. S'acolo, frate, manch,
Masa crt mi-o ridicit.
Si Baneasa sta ziceh :
Mai Banule Dumneata,
Ia asculta, frate, 'ncoit.
105. Foitica martiras,
Mai Banule eu te las,
C'ai urit boieria,
C'ai läsat tu banaria,
S'ai indragit plugaria.
110. Ash Banului ziceit,
Iar banul ca nu credelt.
Dar Baneasa ce-mi faceit ?
Nuntrt 'n sat ea imi erà.
Ea acasa cum soseh,
115. Frumusel sa premen*
Bagh fata 'n rumeneala,
Sprâncenile in negreala.
Veriguta ca pun*
Lacatelul atfirnit
120. Si la nunta ca.mi plech.
Ea in hora sa prindeh
Si frumos ca rai-ei juch,
Cali vedeit, &it minunit.
Nu stiu de unde sosiit,
125. Savai Turbul lui Bask
Capitanul din Craina.
Când pe Baneasa o vedeit,
El de mânrt c'o strângeit
Si din hora c'o luit,
130. Acas' cu ea ca. plech.
Mâncit si O. säturit,
Bea bine, sa ospath
Si frumos O. saruth.
Dar Baneasa ce-mi faceit?
135. Afara cu el iesih,
Vezi cu Turbul lui Bash,
Capitanul de Craina.
El pe cal incrtlech,
Mama 'n brttu crt-i arunch
140. Si-o aruncit sus pe sea,
Mi-o mai leg& c'o cur*
Sri nu caza undevh,
86 nu-si piarza draguth.
Si mama, nu ski 'ncurch,
145. P'aci urma isi pierdeit !
www.digibuc.ro
Si finii-sa o vedeit,
A lui Dragan ca. ark
Ea la nasa-sa yen*
Pang, frate, a nu plecit,
150. Si &atria &Lisa graih ;
Bine, nasa, dumneata,
De ce-ti urisi, eau., casa ?
Taci, final nu zice-asit,
Nu-mi mai strich inima,
155. Caci nu este villa mea.
Dar fina-sa d'auzik
Binisor sit 'nfurish
Si la pluguri sit duceh
Si la nasu-sau strigh:
160. Mai nasule, dumneata,
Mi te-a hisat, zau, nasa
Si pe Turc c'et 1-a 'ndragit,
L-a 'ndragit si I-a luat
Si pe tine te-a läsat,
165. Ca p'un dobitoc la gard,
N'o fi de tine pacat ?
Foitica vioreit,
S'o craca' de micsuneh,
Tar Banul de auzik
170. La finul sgiu di strigh :
D'ale, fine, dumneata,
Foiticri samurastra,
Du-te, fine, tu acasa.
Acasa de te-oi due*
175. In grajd de piatra oi intrit
Si pe rostil 1-oi scoteh:
Tot pe rosul belnicul,
Care fuge cu anul
Si rasuflä cu ceasul.
180. Seaua pe el c'oi pun*
Bine crt 1-oi inchingit,
In sapte chingi ca 1-oi
[strângeh,
Dupti Turc ca te-oi lull.
Si and mi 1-oi ajungeit,
185. Ctipätana i-oi luit,
Pe nasa-ta oi prindeit
Ca s'o duci la casa mea;
Ca e a mea sotioarii,
Ca e a mea inimioarit ;
190. S'am sa uriisc plugaria
S'am sa 'ndragesc bänrtria,
Sit traesc cu Bäneasa,
 199
e sotioara mea.
Finul sàu dac' auzih,
195 Degrab acasa plech,
In grajd de piatra intrh
Si pe rosuI mi-1 scoteh.
Tot pe rosul belnicul,
Care fuge cu anul
200. Si räsuflä cu ceasul.
Seana pe el asezh,
Cu chinga ca-1 inchingh.
Sapte chingi, sapte tafturi,
De fac patrusprezece mii,
205. Patrusprezece mii i zece,
De-mi stä inimioara rece!..
Foiticri
Cruce cu dreapta-si faceh
Si din guff', cuvanth :
210. Ajutii-mi,Doamn e,cu bine,
C'acum sunt voinic in fire,
Ce-oiu gandi sa izbandesc,
Ce-oiu gandi sa implinesc,
Cap de Turc sá ceoprttesc.
215. Si pe rosul s'aruncit,
Tot pe rosul belnicul,
Care fuge cu anul,
Si räsufla cu ceasul.
Cand pe rosu 'ncalech,
220. Drumurile le lash,
Campurile le-apuch
Si la pluguri ajungeh.
Cand la pluguri ca. soseit,
Drágan din gut% graià:
225. Hai, nasule, dumneata,
De mai cearta pe Rosul
rapune, zau, capul.
Banul Brancoveanul auziit
Si din gurá cuvantit:
230. Ce Iasi, tu, drumurile
apuci campurile?!
SA nu mi-1 duci ca gaudul,
Ci srt mi-1 duci ca vantul.
Poruncá i-am poruncit :
235. Sa reteze cap de Turc.
Ash rosul d'auzik
Drumul drept ca-mi apuch
Si nu mi-1 duceit ca gandul,
SA nu-i scoatá sufletul.
240. Turcul trei zile fugeh,
www.digibuc.ro
El intr'un pranz 1-ajungeh.
Dupti ce ca-1 ajungeh,
Palosul in drepta luh.
Gaud cu palosul cà da,
245. Gaul Turculni ltà,
Ii sbura capritana,
Dupli cal cá mi-si cad*
Si pe nasrt-sa luh,
Si din gura sta,
250. Bine, nasa, nasa-mea,
Ce urit tu casa,
S'ai luat drumurile,
Ca srt-ti pierzi tu zilele ?
De mama dreaptrt o
255. Sus pe sea o arunch,
$i mi-o legh cu-o cur*
SA nu caza undeva.
Pe Turc bucáti II faceit,
Celmeluta i-o Ittà.
260. El capul ca-1
cu nasa-sa plech,
Si'n casä cá mi-o bagit.
Apoi la plugari plech,
Ash invelit la cap cum exit,
265. Invelitoarea n'o arunch,
Si la pluguri ajungeh.
Nasul sau ea mi-1 vedek
Pe brazdä pluguri oprih
.sa uith, cat puteh,
270. Doará Il va cunosteh,
Apoi din gurrt-mi ziceh:
Ori pe finul 1-a taiat,
Ori pe rosul a 'ncrdecat,
Vine sä-mi taie al meu cap.
275. Savai, Banul Brancovea
[nul,
Care-a sprtimantat Ardealul,
El din gut% ca strigh,
CA de cap sa, 'nspaimantà,
La plugari el crt strigh
280. Si din gurrt le ziceit:
Lásati, voi, plugurile,
$i iute umpleti Wile;
CA pe finul 1-a tiliat
Si pe rosul a luat.
285. Frunzulifa trei masline,
Vine sa má taie i pe mine!
In toate parti voi sa fugiti,
 200
Zile le sa vA lungiti.
Plugarasii d'auzià,
290. Pe fuga ei sà pun*
Valle ca le umpleit,
Tufele le indrAgeh.
Pe Dragan nu-1 cunostek
Ei pe fuga sa puneh.
295. Dara Banul ce-mi fAceit?
Peste brazde cà fug*
Tot in boiste mergeh,
Barba alba ca-si smulgeh,
Haine mândre le rupah,
300. Pe braz de di, nasildeit,
Tot crideit si tot fugeit.
Dar Dragan, dac6-1 vedek
Cealmaua din cap luà
Si jos cAl mi-o aruncit.
305. Atunci Banul cunosteh,
CA nu-i. Turbul lui Bash,
Capitanul de Craina ;
Ci e finul sari Dragan,
Deli-bas de capitan.
310. Tocmai atunci ca Il credeh,
Child guril la nasu-srm da:
Mai nasu1e, dumnea-ta,
aboveste acilea,
CA am sa, îti spun ceva,
315. C'am adus pe nasa-mea.
pe Turc eu 1-am tAiat
5. Dediu Tornieul.
Seris din gura precupetului Niculescu Dumitru. Melinesti, Dolj.
Foitica meri cretesti,
In oras in Bucuresti,
In curtea lui Stefan Voda,
Mi s'a strâns boieri la vorbri,
5. Ca frunza i ca earba,
De nu mai le dai seama.
Boierii Divanului,
Caimacanii Targului,
Si cu ai Brasovului,
10. Si toti bea, i top mânch
Si cu bine petreceh ;
Dar unii dintre boieri
Nici nu bea, nici nu man*
Numai sta, de tot park
15. Tot pe Dediu Vornicul.
www.digibuc.ro
Si la ciori 1-am aruncat,
cealmarta i-am luat,
D'aia te-ai inspaimântat.
320. Iara Banul Brâncoveanul,
Care-a 'nspAimântat Ardea-
[lul,
El, frate, ce mili faceh
El uri plugäria,
Mânch-o-ar pârdalnica,
325. Si'ndragi 'Ataxia,
sä 'ntoarse 'ngraba acasa
La a sa mândrA Btineasä,
Cu dânsa ca sà tradascA
CA de vorba fâcut,
330. CA Baneasa 1-a urit.
El dela plugari pleat
Si acasA îmi yen*
Plugurile le urit,
$i 'ndragei lot:Maria,
335. SA traiascA cu Baneasa,
Cu Bäneasa cea frumoasa,
Cu sprânceana neagrä trasa,
Chip de domnita aleasti.
Cam din veac si din vecie
340. Au avut tot boierie,
S'au fost Bani la Cra-
[iova
La Craiova, braiovita
Si stApânesc Oltenia.
Ei din gura ca-mi graià
Si. lui Voda ca-i spuneit:
Alelei, Doamne Stefane,
Dediu tau s'a läudat,
20. Ca cum ti-a luat vornicia,
Ca maine-ti ia si domnia.
Domnul Stefan, dac'auzià,
El la Dediu trimitek
Si ingraba mi-1
25. Si-I duceit de-1 inchideh,
Sus pe apa Nistrului,
Temnita Oltinului.
Dar Dragna, sotia sa,
Adastir un an sau doi,
30. Pang 'mplineit p'el de trei,
 201
Si la taica-sau merga,
La pämânt ingenuncheit,
Si din gull ca-mi graià:
Taia, taiculit'al meu,
35. Unde-mi este Dediu meu?
De e mort, sá mi-1 jelesc
Si bucate sa-i jertfesc,
Pe la popi sa-1 pomenesc.
De e viu, ca sá mi-1 §tiu.
40. Taica-sau de auzih.
AO, din gurit : Si la temnitä plea,
Nu e mort ca sa-1 jelesti
bucate jertfesti,
Si la popi sa-1 pomeneklti,
45. Ci e Dediu 'n vornicie,
Adastä cá máine o sa, vie.
Ea acasa a-mi plech,
Si acasä cá gas*
Colo jos la capul scarii,
50. 0 fetita de tigan,
De mare ca de cinci ani.
La parant inghenuchià
Si din gurá ca-mi graià ;
D'ale coconitá Dragna,
55. Nu ti-e Dediu 'n vornicie,
L'adasti ca maine o sä vie;
Ci e Dediu la 'nchisoare,
De trei ani lipsit de soare,
Sus pe apa Nistrului,
60. Temnita Oltinului.
Dar Dragna, and auzià,
Mama 'n buzunar Ugh,
Cu galbeni cá o scot*
Si la tigana cá da.
65. Apoi Dragna ce-mi faceit?
Ea la taica-sau merge*
Si din gull imi : Si peste porti a-nu sarià,
Taia, taiculit'al meu,
Ia descuie lazile
70. Si dit-mi mie cheile,
Sä-mi deschid temnitile.
u, and auzià,
El atunci sa suparit,
Cheile ca le-aruna.
75. Dragna cheile luà
Si afara a-mi eik
Si din guilt ca-mi graià:
www.digibuc.ro
Dar voi, mai birjarilor,
Si voi, cucierilor,
80. Puneti caii la cucie,
La cucia cea de vara,
Dar de ne-om duce mai
[tare.
Opt cai la buta puna :
De negri ca corbul,
85. De ducaci ca §oimul.
Si 'n buta sä puneit
Temnita o descuih
$i pe Dediu ca-1 gasitt,
90. Numai p'o grindä §edeh,
Si afarä mi-1 scoteh.
La barbier trimetek
Barbierul a-mi vena,
Cu briciul, cu curaeuit.
95. Pe-o parte a mi-1 Ada,
Pe alta carnea-i curga.
El din gurii a-mi graià:
D'ale, sotioara mea,
Eu aici and am venit.
100. Brostile erau ca nu cile
Si-acum sunt ca
gerpii erau ca undrelele,
Si-acum sunt ca sulele.
Si-o vrajmoaia de ser-
[poaicä,
105. Tot in poala-mi sa (nth,
Tot in poalä-mi pui sco-
[teh.
Jail el porunca,
Si d'un cal aducei,
pe cal inalea,
110. Si la taia-säu mergek
Vitejia i§i aratit,
Si el atunci cá murià.
Dar Dragna, sotia sa,
115. Ea din gurä ca-mi graià :
Taia, täiculit'al meu,
D'ar da Bunul Dumnezeu,
Sh te 'nsori de nouä ori
Si sä faci nouit feciori
120. Si pe urma o
86 te adape in temnita.
 . 202

6. Dediu Vornieul.
Scris din gura plugarului Nicolas Iordan Iorga. Tulcea.
Foileasert 1Mte creatä,
La temnitä, soro gaga,
La temnita cea de piaträ,
In pamant e vindecatä,
5. Seade Dediu la 'nchisoare, 45. La tatil-sau sit duceh,
La Iasi, la temnita mare.
Foiicà s'o laleh,
Iará Dragnea ce-mi fliceh ?
La temnitli cä-mi mergeh,
10. Si din gurá ert-mi strigh: 50.
Dediule, iatmanule,
De-oi fi viu, sä mi te stiu
De-oi fi mort, sit te prohod.
El din gurä cá gräih :
15. Dragneo, Dragneo, soata
mea, 55. Du-te tu la casa ta.
Nu sunt mort, dar moar-
[tea-mi reg.
Când in temnitti am intrat,
Eram tinerel bdiat.
Tinerel fará mustatrt, 60.
20. Acum sunt cu barba groasá.
Barba-mi bate genunchele,
chica alcaiele !
Sá mg, vezi acum cum sunt,
Plângi in ce jale am ajuns !
25. Când in temnitä am intrat,
Serpii erau ea trestia,
Naparcile ca vrabia.
Iar acuma.sunt:
Serpii ca drugii,
30. Ntiptocile ca butile.
Dragneo, Dragneo, soata
mea,
O pustie de näpârcä
Culcusul si I-a fácut
In buzunar sub caftan.
35. Când dau sä má odihnesc,
Tot de dânsa mä ferese,
Nu pot sá mä linistesc.
Dragneo, Dragneo, soata
mea,
Sä mergi tu la socru-meu.
40. De departe oi ingenuchih,
De aproape 1-oi rugh,
Ca sit facä d'un divan,
Sä mä scoatil la máidan.
Atunci ea ch-1 asculth,
De departe ingenuchih,
Si d'aproape sä rugh,
Ca sti-mi fad, d'un divan
sä-1 scoatä la milidan,
negru ea pämântul,
Mult e drag ea suflettil !
Tatä-säu Ii räspundeh
Si din gurá ash ziceh :
Dragneo, Dragneo, fata
[mea,
Taica face d'un divan,
Si scot pe Dediu la mäidan.
Dragnea dad), auzià,
Ea din palme ca biiteh
serpii Ii rästirà,
Ea acasii eä-mi plech,
Casa ca o mäturit,
Pentru Dediu sä
Dar taicii-srm ce-mi fäceit?
65. La temnitä sá due*
Afar' pe Dediu-1 scoteh
Si puneit de-1 imp a pit.
El acasä plech.
lar Dragnea dacti-mi vedek,
70. Crt cam mult el zabovià,
Ash din gurl-i ziceh :
Dacá záboveste sà mult,
Nu-mi este lucru curat.
Eu II asteptam poste un ceas
75: Si el nu vine nici peste
doug.
Ea atunci sá imbräch,
Cutitasul cri-1
In buzunar cä-1 puneh.
La temnita plonk
80. Cu tatri-stiu sá 'ntalnià
Si din gurá Ii zieeh :
taicutule,

www.digibuc.ro
 203
Ai fäcut d'un divan,
Ai dat pe Dediu la mäidan?
85. Tatti-säu Ii räspundeh
Si din gurit Ii ziceh :
Eul-am dat,l-am im pus cat,
Cä-i urit si blestemat!
dea taica orn galant.
90. Aideti, taieä, 'om vedeit,
Om vedeh, ce-om mai face.i.
Ea ash dac' auzih,
Inimioara Ii sbätih,
Si la Dediu sä ducek
95. Si ea mort e mi-1 gäsià.
Apoi lui ta-säu ziceh:
Taicä, ticuul meu,
Sä te 'nsori do noriä ori
Si sä faci noutt feciori.
7. Ciintecul
Solis din gura läutarului L. Candoiu. Celeiu, Rornanati.
Foitica flori domuesti,
Din oras din Bucuresti,
L'ale case mari, domnesti,
De sä vild din Stoienesti;
5. In curte vere, in curte,
[nene,
Frunsulitä lobodá,
In curte la Stefan-Vodii,
Multe carâte-au sosit,
Multe sunt, márunte aunt.
10. Sunt carâte jugrtivite,
Pe dinäuntru poleite,
Pe d'asupra sindrilite,
Cu postav verde 'nvelite.
Si cocoane 'mpodobite,
15. tot de nuntá sunt gätite.
Cä sá 'nsoarä Iancu-Vodä,
5i-1 cunungt Mihnea-Vodä.
Dar fata de unde-o ia ?
Din ores din Dobrogea.
20. Dela Letinul bogat,
Sàvai chinele spurcat,
Si de lege leplidat,
In cruce necrestinat,
Si de toate 'ndestulat,
25. Si de miere si de unt
5i de aur i de-argint,
www.digibuc.ro
100. Iar la urmil o fetitä,
ducti, apa 'n temnitti,
Cum, tatil adusei, eu,
Stii bine, lui Dediu al meu,
Sapte lutni
105. Si saptesprezece sapta-
[mâni.
Ea cuvântul nu sarsih,
Cutitasul il scoteh,
Ea seama ca îi faceh,
Ei amândoi cä murih.
110. Taica-situ sä blestemh,
Pentru *fapta ce faceit.
Ciue-o face ce-am fäcut,
locsor in pämânt,
Nici popä la prohodit,
115. Nici tärânii pe mormânt.
Bunittäti de pe pámant,
La el mi s'a ingrämtidit !
Foaie verde s'o laleh,
30. Si cu nuntá când plech ?
Ei plech pe la San.-Petru,
de-abià ajungea la San-
[Metru.
Conacul uncle conaceh?
La lacul Cocorului,
35. La putul Porumbului,
La fântâna ferului,
La pärul Cadiului,
Acolo cä conäceit.
De mâncare ce le da ?
40. o junice le gätih,
o junice le frig*
Si-un berbece de frigare,
La toti le dä demâncare,
Dar le cdá de saturare.
45. Bea vinul i sá cinstek
Voia bung cä file* -
Ltiutarii le cânth,
flactiii cä juch,
Si boferii ca privih.
50. Vin cu plostile cä da,
C'ash datorià
 204
Dela Maica Precista,
Din strAmosi si din sträbuni,
De când e neamul de
[Români.
55. Iar cu nunta ca-mi plech,
MAnh ziva i noaptea,
Mhnit de nu di vedeh,
De Letin s'apropià.
Dar Letinul ce-mi fgceh ?
60. Bine ziva o stià,
Cand nunta o sg,
Portile le 'nzAvorià.
Dar cu ce le 'fizAvorià?
Tot cu fierul plugului,
65. Cu fierul
Vin cu butia aduceh,
Sapte buti algiturih
Cum mil, una
Sacurea 'n mAng luh,
70. La portitä o puneh.
Dar Letinul ce-mi faceh?
Sus in pridor sà suih,
Ochian in mgnä luh,
In toate pArti sA uità,
75. Nunta cg mi-o nazgrià
Si bine eg mi-1 sosik
IacA nunta ca-mi veneh.
Dar Letinul c strigh,
OdatA pe letineste,
80. Al-datg iortorniineste,
Al treilea româneste,
Sävai ca Doamne fereste !
Imi strigh ce mi-si strigh
Si din gur' ash ziceit :
85. Cine este mirele,
Mirele, ginerile,
Sá s'aleagli din nuntasi,
Din nuntasi, din sichiorasi,
Si din d'albii coconasi,
90. Si din negri tigAnasi,
Care sunt lgutgrasi,
Cg sunt i ei drAgglasi.
Foicia foi de plop,
Potolesc i ei câte un foc.
95. Sg s'aleagg mirele,
Mirele, ginerele,
Inalte eu umerele,
Ca goimii cu aripele,
www.digibuc.ro
Ca sg sarà portile,
100. Portile i butile.
Ginerile d'auzià,
De cap sA inspäimânth,
Si la nasu-sgu plech
Si lui nagu-sAu spuneh.
105. Dar nasu-sAn sta, ziceh :
Taci, fine, nu te sperià,
Te roagg la Dumnezeu,
SA trAiasca nasul tau.
Si la Maica Precista,
110. SA träiasca nasg-ta,
Ca sg-ti lugm pe fina,
Ca sA faci casg cu ea,
Sávai, ca toatg lumea.
Darg nasul cel mai mare,
115. Tinerel ca i o floare,
Ca o garoafg mirositoare,
Cu toata grija 'n spinare,
In picioare stt sculà,
Ochii roatit cg-i fAceit,
120. Peste toti caii au*
Nici un cal cA nu-i plAceit.
Cam la spate
Foiticg matostat,
Un nepotel de 'mpärat !
125. FoiticA mgr sAlciu,
Càlare p'un bididiu,
Cu saiaua 'nfipth 'n brâu,
Nepotul lui Ciubucciu.
Dar nasul, dacA-1 vedeh,
130. Jos din carittg sA da,
Trei mere de aur luh,
La Al bgiat sá due*
On mere Il ingelà,
Si in brate
135. In cargtä cg-1 pun*
Aláturi cu näsica.
Apoi calul
Bine 'n chingi cg Il strân-
[geh,
Cruce cu dreapta-si. fAceit,
140. Picior in scarii puneit
Si pe cal incAlech.
Putinel ca-1 'nferbantà,
Numai spumg cg-1 fficeh,
Un sgarbAcel aveit,
145. SgarbAcel de bumbAcel
 205
Si la cap cam plumbuit,
Pe la coadd
Cu cinci litre de argint.
pe cal cA I-a lovit,
150. OdatA sumutuih,
Ca crticâile-i mai da.
OdatO-1 mai atingeh,
Ale trei porti
Sapte buti alrtturiit.
155. Jos de pe cal cá sfi da,
Drumul in eurte .crt-i da.
Portile le deschideit,
Carâtele de intrit,
Toatä nunta asemenea.
160. Postavurile-astern*
Jos cocoane mi sá da.
Dar dânsul ce mai frweit?
Vedrita cà o
De-o vadrO si cinci och.
165. Luà vadra la stângit
burghiul la dreaptit
Si pe la butii plech,
Pe toate le gAurià,
Tot vinul cit-1 incerch.
170. Care vinul ca-i pläceh,
In vAdrita cA
Pe la bojen cä mi-1 da.
Care vinisor mai dulce,
Pe la cocoane mi-1 duce.
175. Care vinul nu-i plAceit,
Säcurea 'n mânrt luà
Si pe buti cá se urch,
Toate butile spargeh,
Cercurile le 'Wit,
180. Vinurile le viirsit,
Ulitile le umpleit.
Nuntasi cai-si adfiph,
Ratele de se scrtldh.
Letinul sta, sA nith,
185. Si nimica nu ziceh.
Dar Letinul ce-mi frteeh ?
Iar al doilea strigh:
Odatà pe letineste,
Al-datA iortomAneste,
190. Savai ca Doamne ferste
s'al treilea româneste
-- Care este mirele,
Mirele, ginerile?
www.digibuc.ro
SA s'aleagrt din nuntasi,
195. Din nuntasi, din sichiorasi,
Si din albii coconasi,
Si din negri tigrinasi,
Care sunt läutärasi,
CA sunt si ei drAgAlasi.
200. Foiticrt foi de plop,
Potoleste câte-un foe.
SA-mi cunoasch bastonul,
Foitiel mgr. mustos,
Cu care cap a crescut in
[jos ?
205. Ginerile d'
De cap sA 'nspäimântit,
Tot la nasul säu plecit
Si din gull II. grAiit:
Foiticit murele,
210. Ce-i mai facem, nasule ?
RAu ne-a secat zilele !..
Dará nasul 5.1 mai mare,
Ca acest nas din astrt searit,
Care e cu grija 'n spinare,
215. Tine-1, doamne, ca p'o floare,
Ca p'o floare mirositoare,
El din gull imi grrtik
lui finu-shu ziceh :
Taci, fine, nu te sperih.
220. Fii tu nas in locul meu
Si cu fin in locul trtu,
CA ne-o ierta Dumnezeu.
Foitica s'o laleh,
CA te-orn scrIpat de beleit,
225. Si pe fina orn
Ca srt faci casä cu ea,
DupA cum e datina.
Dará nasul Al mai mare,
Ca oraul cu grija 'n spinare,
230. Ask priceput exit!
O albie ca luh,
Si cu apA o
Bastonasul i-1 luh,
Plutä pe aprt-1 pun*
235. RAdAcina 'n jos trägek
Vârful in sus rAmâneh.
Dar Letinul ce-mi fOceit?
Nici p'aia crt nu-i
Prnsoape de mfitasä
240. Si pe sfoarrt le 'ntindek
 206
In slAvi a le ridich,
Iar din gurä cA-mi strigh,
Odatá pe letineste,
Aldatrt iortilmaneste,
245. SAvai ca Doamne fereste,
Apoi strigh romAneste :
Care este mirele,
Mirele, ginerile?
SA s'aleagrt din nuntasi,
250.Din nuntasi, din sichiorasi,
Si din albii coconasi,
Si din negrii tigtinasi,
Care sunt lautArasi,
Caci sunt i ei dragAlasi,
255. Sant i ei buni la cevasi,
Foiticá foi de plop,
Potolese si ei chte-un foc,
Ca sA taie sforile,
SA cad A servetele.
260. Ginerile d'auzià,
Tot de cap sA 'nspäimântit,
Iar la nasul säu mergek
nasul shu Ii spuneit:
Taci, fine, nu te sperià,
265. RoagA-te la Dumnezeu,
SA träiasa nasal täu,
Si la Maica Precista,
SA trAiasa nasA-ta,
C'o s'A lutun pe fina,
270. S'ai sA faci casA cu ea,
C'ash ti-a fost ursita.
DarA nasul cel mai mare,
Ca list nas din astA searA,
Care-i cu grija 'n spinare,
275. Tine-1, Doamne, ca p'o floare,
Ca p'o floare mirositoare,
Intr'o zi de särbAtoare.
El la biliat sA due*
Si iar calul i-1 luh,
280. Putinel cA mi-1 plimbh,
PAnti 11 infierbAntà.
De odatä de-i sumutià
Si cu sgarbaciul de-i da,
Uncle 'n slava cA sárih
285. Si cu palosul cA da,
Sforile a le täih,
Servetele crt adeL.
El dupd cal a sArià,
www.digibuc.ro
Cu palosul le croih
290. Si pe la cai le puneh.
De erà cu calul murg,
Ti da servet de CAmpu-
[lung,
De erà cu calul breaz,
Ii da servet de atlas,
295. Pe la toti caii atarnh,
La unul nu ajungeh.
Darrt nasul ce-mi fAcea ?
Sus in pridor srt suih,
Unde Letinul cá sta,
300. Si la el sA repezià,
Si din giubeit cA-i tAià
Si la cal c'o atArnit.
Dar Letinul ce-mi fAcea ?
Nici atuncia nu-i ierth,
305. Trei fete a aduceit,
Si la prag eh le puneh,
oum ne este datoria,
Si din gurA iar strigh:
Care este mirele,
310. Mirele, ginerile?
SA s'aleagA din nuntasi,
Din nuntasi, din sichiorasi
Si din albii coconasi,
Si din negrii tigAnasi,
315. Care sunt litutArasi,
CA-s buni si ei la ceva-si ;
Foitia foi de plop,
Potolesc i ei ate un foc,
SA-si cunoasa mireasa,
320. Cunune-se en ansa.
Gineree d'auzià,
Greu de cap sá 'nsprtimAnth
Si la nasul sAu veneit
Si din gurA, Ii spuneh :
325. Foitia murele,
Ce-i mai facem, nasule ?
Mi s'a amArlt zilele,
Cu toate 'ncerarile.
Nasul situ, dac'auzià,
330. Ash din gurA-i ziceh :
Taci, fine, nu te sperià,
CA nu merge treaba ash.
RoagA-te la Dumnezeu,
SA trAiasa nasul tAu,
335. Si la Maica Precista,
 207

Sa traiasca nash ta. 375. C'aia este mireasa,

Ce oiu puteh, oiu faceit
Si te-oiu scaph de beleh,
Si i-om luà noi fata,
340. Si te-oiu cununh cu ea,
Pe cum ne scrie legea.
Savai nasul ce-mi faceit?
Prin curte ea se plimbit,
o coasta de cal gitsek
345. Pe fiul säu ca-1 luh,
In casit eu el intrit.
Gaud la prag cá sa duceh,
Nasul mai mare curagiu
[faceit.
Cu coasta cà fluciureh
350. Si din gura sit rastià :
Care este mireasa?
Ca asta spata lata
E giitita pentru cap de fatil.
Mireasa singurit 'ndatti,
355. Dad, nu s'o alegeh,
Asta capul ii va talk.
Dara nasul ce-mi faceit?
El, frate, à 'mpedecit
Si margáritare asvarliit.
360. Fetele nu culegeit,
Numai mireasa s'aplecit
Si margaritare strange*
Atunci ei o cunosteh.
Ca ele tot un covor aveh,
365. La fel imbracilmintes ;
Tot un stat §i tot un fapt,
Tot o geanit, s'o spranceanä.
Cand s'aplech mireasa
Si ea, frate, incepeit
370. Märgitritar d'adunk
Mana pe dttnsa puneh.
Liteanul, (Jack vedek
El din gura ca strigit:
Tine-o, tine-o, n'o lash,
S. Ti§ina.
Seris diU gura lui Petre Mircea Ionitft. Orlea, Rotnanati.
In valea G-albenei
Si p'a Galbenusei
Suut trei -sate iscusate
[n vistirie nebrigate.
Cununa-te cu dansa.
Salba de gat Ii puneh,
Mamudele asemenea:
C'a§à le-i datoria.
380. Si de manii o luh,
In odaie ca
Ou pahar vin Inchinh,
Gasit este datinh,
Datinit, datorià.
385. Boierii cafeit ea beit,
Cu totii afar' iesiit,
In carute se suiit
Si acasii ca-mi plech.
Ei pleci pe la Sant-Petru,
390. Abih ajungeit la San-Metru.
Cand acasa ajungeit,
La biserica trägeit,
Mireasa de cununit.
Dar Liteanul ce-mi faceit?
395. Si el pochinzeri ca da,
Nunta de o petreceh.
na§ul ce-mi faceit?
Pe mireas' o cunnnh.
Acasa cu toti -yen*
400. 0 boil mare prindeh,
Lautarii tot can*
Aluneasca o jucit.
Si a fost o nuntrt nitre,
Dela munte pan la mare!
405. Si a fost nunta domneasca,
De veci sä se pomeneascii,
Cu mari boieri si cocoane,
Ca la asta nuntd mare.
La boieri ca domnia-voa-
[stra,
410. Noi facem cantarea noastrii.
Tutora ca sift fie
Cu bine si cu bucurie.
5. Si zapcii stint ca dracii,
Batit-i Dumnezeu sdracii!
&He carti In toate parti
Si ravage prin orase

www.digibuc.ro
 208
firman la imprtrAtie,
10. De toatrt lumea srt stie :
C'Ale trei sate iscusate
Nu dau araciu de domnie,
Nici birul la 'mprtrAtie,
Spune crt n'au datorie.
15. Child ferman la Bucuresti
[sosià
Domnul numai decât srt
[uith,
Sus in salA srt suih,
LuA, frate, d'o hârtie
mi-s'apudi srt scrie.
20. Scrise vreo cinci, §ase ran-
[duri
si-1 apucA alte gân duri.
Of! Ale sate, de sunt
[bogate,
SA fie ele jurate,
C'am sà le ar cu bucate.
25. S'Ale sate de sunt pline de
[miere, de uut,
BunAtati de pe pAniânt,
Cum sunteV ash bogate,
0 sa vrt pui foc la toate
ar cu bucate.
30. DarA Domnul ce-mi frtceit ?
Numai decât porunciit,
se vie unzaru 'ncoh,
Pârcillabul asemeneit,
Ca s'aducil miria
35. Si toatá datoria.
Unzarul dac'auzii,
Cucioara o scoteh,
lute, frate, o 0-La
la'parcAlab plech.
40. Numai decât Il Os*
In bAtAtura lui trAgeh
Si afarrt mi-1 -chemit :
pfircAlabe, Inc*
Crt te chiamit Domnih,
45. Ca sA-i aduci miria.
Pârcillabul d'auzià,
Afará iute ieiã
Si din gurfi cuvântit:
Of !SAracul, vai de mine,
50. N'am strâns nici un ban
[dela mirie,
www.digibuc.ro
CA zic crt n'au datorie,
SA dea bani pentru mirie.
fac stibii fabricate,
La mAnuchi Ingenuchiate
55. zic : n'au cu cini srt
[bate.
Iar unzurul d'auzià,
Numai dada porunca,
Sid luarA de pulpangt
aruncA 'n cucioará.
60. Strigh pâroAlabu 'n gura
[mare:
copilasi, afarä,
Mai vedeti-mA pe mine,
Si dati taicului ieraciune,
CA má due la 'mprtratie
65. Si de mine nu srt stie,
D'oiu veni, de n'oiu veni.
Copii, când auzirA,
Cu totii, frate, iesirä,
Pe ta-stiu 11 särutarA
70. Si cu Ricrami Il udarii
Si 1i deterä iertare.
lute unzsrul porunceit,
La surugii de porneit.
voi moturile
75. Si bitteti cu biciurile.
Bateti cu. Ale de cur*
Sá curgä pArul cu pielea,
SA ma uit pe cardarmale,
SA, vriel din obezi esind
[vâlvare.
80. Crt-mi vine soarele 'n
[chindie
Si de noi zau nu s'A stie.
Când pe subseará erh,
Ei, frate, s'aproapià.
TraserA clopotnita,
85. S'andrt
C'a sosit cucioara.
Iar unzarul ca strigh:
A venit cucioara
Luati practilabul d'aicià.
90. luarii de pulpanA,
ridicará sus pe scara,
pârcalabul srt
plângeit §i tot ziceh :
D'aici oiu 0, cad buciicioare

Din deal la vale.
Sus indatA mi-1 suih,
'mpäratul de-1 vedeh,
Ash din gurti strigh :
WO. Caine ! De ce-ai mâncat
[banii de pe mirie ?
*i tine-ti firea prea bine,
SA nu plesneascA fierea'n
Bietul Darcrilab
Si din gu'rA-asii grAih :
105. 0, 'mpArate dumneata,
La cine mà duc sä cer bani
[de mirie,
Spune crt n'au nici o datorie.
*i fac sribii fabricate,
La m Einunchi ingenunchiate,
110. Strigd: n'au cu bate.
InapAratul ascultà
*i diu gurA ash ziceh :
--Aida parctilabe,
Ale sate ash bogate,
115. SA fie ele jurate ;
C'oiu sA le ar cu bucate.
Si sunt cu unt si cu miere,
Oiu sá ar eu grâu In ele.
Drumul pArcAlabului Ii da
120. *i la unzur cri strigh :
Vino, unzure, incoh.
*i apucA d'a scrià,
si-mi scrià §i tot plângeh.
Scris din gura lui Dionisie Meireanu, zis Cojocaru. Corabia, Romanati.
Cam pe valea Galbenei,
Galbena, Gälbenusa,
Vin TAtarii Iscrului,
Ca nisipul Oltului,
5. Ca frunza si ca iarba,
De nu mai le dai searna,
SA vorbeascA Visina,
Visina si Urzica,
SA vezi si Polovina.
10. CA ele s'a 'mbogätit,
Face sail de argint.
Nu dà birul la Domnie,
PrIsculescu Liter ttura Popzaard.
209
SA te duci i sa strângi,
125. TAtarimea Crâmului
*i a Rosmalinului,
Nadolii PAmântului.
SA inceapri a prAdà.
*i ei vedeti sa o ie
130. Tocmai din Rosava 'ncoà.
S'aud glas de fatA mare,
[tine ! VAietându-se cu jale.
vAietà Unzurul atunci porn*
Firmanul de risipià.
135. *i porni thtArimea,
Ca frunza si ca iarba,
De nu le mai dai searaa.
o luA din Rosava 'ncoà.
Ardeh focul flacAra
140. *i plângeh fete mari cu jale,
*i strigh in gura mare :
Au, nene si frAtioare !
Ce fuse si Ast pAcat,
D'arde foc la noi in sat ?!..
145. Iar Mârzacul auzià
Sl'ash din gurA-mi ziceh :
SA fie, neicgi, jurat
Cine n'a dat supunere la
['mptirat,
*i n'a vrut sA, dea rairia.
150. Noi 'ne facera datoria.
*i a fost robie mare,
Dela Rosava la vale.
9. Iii§ina.
Nici haraciu la Impärätie,
De nimeni nu vrea sg, §tie.
15. Sunt trei sate prea bogate,
In vistirie nebAgate
Si de bir neapucate.
Nu dA birul la Domnie,
Nici haraciu la ImpiirAtie,
20. De nimeni nu vor sg, stie.
Când ziva de Pasti venià
Si hora mi se prindeh,
Vai ce semne sà fAceh ?
O cioarA cA -yen*
14
www.digibuc.ro
 210

25. Asupra horei bail sta. Ca eu mi-am liisat

Balegi in ghiarti-mi aveh, Acsor in perete,
Siivai, cum mai garaia, Cu matacii verde.
Si lumea ca sa mirh, Tatar o 'mpingeh,
$i lumea c sit 'nspiiimOnth 75. Inainte-o 'mbrancih
30. Si niste unchiesi batrâni, S'ash
Doamne, sä mirh, Mergi, fatá, 'nainte,
Cu mâna pe barbil isi ziceh: Nuqi aduce aminte.
Asta nu e lucru bun ! Ma-ta mi-o cos*
Verde, verde scorogoiu, SO. Cn foc te-o plangeh.
35. 0 sá ne pierdem vai de noi ! Iar cat mai col*
Nici un ceas crt nu-mi Un Roman strigh :
[tree* Mai Tatar batran,
Si Tatarii cä-mi veneh Lasä-ma de mânii,
Ca frunza i ca earba, 85, Srt má 'ntore la urma ;
Drept la hod!, ca-mi trageh, CA eu am läsat,
40. Nici praful nu sá alegeh ! G-rau nesecerat,
Fete 'n fantâni Fan ul necosit,
Unele salbi arunch, Si ne ingramad it.
De se duceh pomina. 90. Tatar l-inabrancih
Din toata lumea lash, S'ash ii spuneh :
45. Vreo doi, trei unchiesi ba- Mergi, neica, 'nainte,
ftrani, Nu-ti aduce aminte,
ridich sprincenile, Ta-tan mi-o cosi,
Oleo, tot cu. carjele , 95. Fan mi-o gramildi
vaza, drumurile. Si mi-o secerà,
Until e Stan din Stänesti, Ou foc te-o plângeh.
50. Incaleca cat clipesti ; Dar aläturia
Si Badea din Badoesti O femeie strigh,
Si. Neagu din Negoesti. 100. Pe Tatar rugh :
P'astia, Doamne, mi-i lash, Mai Tatar biitran,
Ca sá spue pricinh, Lasii-ma de mat*
55. Cum s'a robit SA ma 'ntorc la urma ;
Dupe asta Urzica, Ca eu mi-am lasat
Pe urma Polovina. 105. Pe plapoma 'n pat,
Si lor ea le rämâneh Copil nesciild at,
Pluguri noui cu câte opt boi. Si neleganat,
60. ti jefuih, mári, jefuià, Si neinfäsat.
ti jefuià de tot ce aveit, Tatar auzih,
Nimic mi mai frunfineh, 110. Dar ii raspundeh :
Apoi banii impartih, Mergi, lele, inainte,
Másurati Cu chivara. Nu-ti aduce aminte.
65. Apoi Duniirea tree* Ploaia mi-o plonk
Cu toti robii ce prindeh. Pe el l-o ceilidh.
S'o fata cá sii rugh : 115. Vantul mi-o bateh
Mai Tatar batran, Si l-o legan h.
Lasä-ma de maná. Ninsoarea mi-o ninge
70. Sa mä duc la urma, Pe el mi-l-o unge.

www.digibuc.ro
 211
La Dunäre ajung
120. Si 'n luntri sh pun.
Pe când ei plutik
Fata iar strigh
Si ea crt-mi ziceh :
Decht roaba Tatarilor.
10. 314)5, Marcu, Pahl Baran.
Seris din cântarea lui Petre Mirea Ionita. Or lea, Romanati.
La mäidan,
La cioc-mäidan,
Pe drumul Butucilor.
La mormântul Turcilor,
5. La Al stapulet de piaträ,
Und' s'adun vitejii 'ndatä.
Cu mutdi si cu surzii,
Iertatii de Durnnezeu,
Cu rtia srt mrt bat eu?!
10. Pe drumul Istretului,
Sus la tabla
La Carla mos Radului,
Mos Radu, bärbuth surä,
Sedeh lang'o butusink
15. Tremurând cu flinta 'n
[mAna,
Sä-si prizeascti a lui turma.
Când el, frate, sä uith,
Cam din jog, cam dela vale,
De uncle soare räsare;
20. Prin negurA licurind,
Vede-o umbra de voinic.
Chnd el bine cA-1 vedeh,
Cine, frate, Imi erà :
Cripitan Bala Lira
25. Cu trei coade pe spinare,
Impresädite de parale,
Tot parale turalii,
Aduse dela beslii,
Luate dela agii.
30. Frunzulita de trei flori,
Pe frunte cu
Child la mosul cA-mi venek
Sabia s'o sdrändinek
Revorvere tächnek
www.digibuc.ro
125. Mai bine mâncarea somnilor,
Frecuciul morunilor,
Ori puntie racilor.
Si ea mi-si sàrià
Si mi sä 'neck
130. Särmana de ea !
35. Si din gurä ash-i ziceh :
L.Mos Radu, barbutri surk
SA n'ai pe cineva 'n stank
Sá mA dai de vreo rusine?
De seark child o 'nserk
40. O sri viu la tArla ta,
Sä mä vezi cu ceata mea.
Iar mos Radu d'auzih,
Bucuros el cA primeh
Si din gurä cd ziceh:
45. .Cäpitan Balaura,
Sä vii tu la thrla mea,
Tie, taica, ti-oiu
O mioarìí de cáldare
Si-un berbece de frigare.
50. Si da vin anason,
SA rAsai noaptea din somn.
dau rachiu de Ionesti,
De când bei, te 'nnebunesti,
Si'n Bucuresti te trezesti.
55. Taal seara cA-mi veneit!
Iac'aiducii sosià !
SA vezi mosul ce-mi friceh?
Pân' thrlA cä sA plimbh,
O mioarri alegek
60. La cAldare c'o bAgh.
Un berbece ch-mi prindeh,
In frigare-1 Else*
Si nu-1 frige cum sá frige,
Ci mi-1 frige In cArlige,
65. Ca sA-i fie carnea dulce !
Foiticä s'o läleh,
Cäpitanul cä-mi
--Ia mai ddi cu saramurri,
Face chief la briutura.
70. Ori bAeti mai dulce,
 212
ne prinde la colnice
ne arde i ne frige.
Dar unul canth cu solzul:
Ca maine 'nverzeste co-
[drul !
75. SA ne tMem codrnlet
Pe vale pe la Cerneti !
Mancara i s'ospatara,!
Putinel ea sa euleara.
Capitan sà destepth,
80. Drept in sus ea mili sArià
*i din gurA ziceh:
Sculati ca ne-a prins ziva
ne-o vedeh cineva,
Ne ia urma poterk
85. DA-mi, bàieti, de vreo beleh.
IarA Domnul ca un sfAnt,
LAsä o ceata i c'un vant,
Negura pana 'n pamAnt,
Uite, hotii au ratticit !
90. Ei mergeau, mare, mergeau,
Nu stiau unde erau!
Cand ceata sa ridick
Ei, nene, sa pomenek
Din inima campului,
95. In buricul pamantului,
La mtigura lupului,
La casele Marcului.
Mos Marcu Palos Baran,
Barba alba de zapada,
100. Mustatile numai chidA,
Cu toiag de ghiatA 'n mama,
Sta in scaun aurit.
El e Domnul de demult.
El cat fu la neagra tine-
[rete,
105. Fin din trup n'a castigat.
Dar la dalbe batranete,
Fiu din trup a eastigat.
Durninecti 1-a botezat,
Luni nunta i-a asezat,
110. Marti carte ea i-a sosit,
Sä dea fiiu din trup la oaste,
Sà slujeasca cu dreptate,
Nonà ani si jumätate,
Poarta Taligradului,
115. Inaintea 'inpäratului.
Uncle cartea ca-i pica.
www.digibuc.ro
Si'n carte lui Ii spuneh:
Acum Joi, in aia Joi,
Este timpul de rasboiu,
120 La magura lui Drägoiu.
Unde Domnul c'auziä,
Indata 'ncepeh a plAngeh,
El din gura imi ziceh:
Eu, frate, am imbAtranit,
125. *i copilul mi-este mic.
Cum sa mergem la rasboiu ?
Ne-am präpadit, vai de noi !
Intrà 'n cad', suspinand,
Esia afarA lacriimand.
130. Dar noru sa cit-1 vedeh
Si din gurrt-1 intrebh :
Aba, taicA, mare, taica,
Intri-'n casä suspinand,
Esi afara, lacrAmand,
135. Cu mine ti s'a urn,
C'am venit p'acest pAmant?
Sta Domnul i lacrAmh
Si din gurA cA-mi ziceh :
D-ale nora, noru-mea,
140. Cu tine nu mi s'a urit,
Ca ce-ai venit p'ast pamant,
Ci mie cA mi-a sosit,
Carte dela 'mpArAtie,
*i in carte mie scrie,
145. SA clau fiu din trup la oaste,
SA slujeascA cu dreptate,
Nona ani i jumatate,
Poarta Taligradalui,
Inaintea Imparatului.
150. SA vezi, Domnul ce-mi fa-
[ceh ?
Barbieri cA aduceit,
Frumusel cá mi-1 radek
Lash chid, voiniceascA
tAmpla iortomaneascä,
155. Tot de oaste sá gateasca.
Foitica s'o lalek
SA vezi, Domnul ce-mi
[faceh?
SA vezi, frate, depesh,
Toate goarnele veneh,
160. tobele le-aclucek
Si goarnele ca sunk
tobele ea, bat*
 213
Multi soldati ca s'adunit:
Tot soldati impletosati,
165. Cu scumpe arme 'ncarcati.
Veneau pe drumuri tot
[ghiuluri,
Si pe dealuri tot cArduri.
CAnd fu Vineri cam pe
[seara,
Toate osti ca se strânseara.
170. SA vezi, Domn Palos Ba-
[tiân
Ochian in mAna lnà
Si la ochi cà mi-1 pun*
Paste osti cà se uità.
Toate steagurile ved eh,
175. Le vedeit, le cunosteh,
Dar steagul lui Ivascuta,
lvascuta, copilul,
Incingeh barba cu brAul,
Nu-1 vedeit, nu-1 cunosteh,
180. Nu erà nicaiereh.
SA vezi, Dumitrascul Caza -
I cul,
CAinele i livrintul,
D'un cojoc mAndru
[cat,
Numai fir si diamant,
185. Drept la Domn ca mili
[mergeh
Si din gura cuvAntit:
traesti, Maria Ta!
Eu ma rog cu sandtate,
SA-mi faci atAta dreptate,
190. Sa-ti faca Dumnezeu parte,
De ochi si de sanatate,
De lumioarit la moarte;
tii ostile pe loc,
Sa-ti dea Dumnez3u noroc.
195. Eu indarAt sa ma 'ntore,
iau bani de pistoseala,
G-albiori de chirdoseala,
Sa-mi tiu oastea cu man-
[care,
Rana, 'n dalba primAvarA.
200. SA -vezi, Domn Palos
[BltrAn
Aveh po capitan Busuioc.
El indata Ii strigh
www.digibuc.ro
Si din guril Ii ziceh :
Capitane Busuioc,
205. Tine ostile pe loc,
Sa-ti dea Domnul Inuit no-
[roc !
SA vezi Pomnul Dumi-
[trascu,
Ca'ndarat ca se due*
Si 'n castt ca mi-si
210. El, frate, cmn gäsiit?
Gäsì patul urduit,
Perini d'albe risipit.
El daca astea-mi vedek
Sta, din gura ziceit :
215. Ce stà patul urduit,
Perini d'albe risipit?
Tar nevasta-sa-i spuneh :
vezi, Domnu Dumitra-
[scu,
Fata noastra-i copilita,
220. Este o fata mititica.
lonicà stii si el
Este inert mititel,
Cgi ei sunt cam rAsgaiati,
foarte neastAmparati.
225. Pernile au trântit
$i vezi cum le-au risipit !
S'altädatá lemn trasnit,
Ei patul a urduit !
El si p'aia o credeit.
230. Dar el, frate, ce-mi faceit?
El din gura ca-mi ziceh:
Ad-o 'ncoace cheierul,
Sá deschid vistierul,
iau bani de cheltu-
[ialä
235. Si galbeni de pistosala,
Sa-mi tin oastea cu mAn-
[care,
Pan'a.n d'alba-i primavarä.
Dar nevasta de-mi vedek
Ash din gura-mi
240. Ale, Doamne Dumitrache,
Ionica al räsgAlat,
Cheierul eh luat,
La fAntAna c'a plecat.
La fAntana cum s'a dus,
245. Acolo ca l-a rapus !
 214
Dumitra§cu ce-mi faceit?
El §i p'asta o crecleit
5i din gura cuvânth :
Ad-o incoh buzduganul,
250. SA deschid vistierul.
Buzduganul ca-1 luit
*i in palmä a scuiph,
De trei ori crt-1 invartih,
Si'n palmä crt-1 sprijineh.
255. Uncle 'n u§ä, cä-1 trântih,
U§a 'n patru c'o Mc*
Inäuntru a intrà,
Pe Iva§cutà mi-1 gäsià!
Cât erh de ostenit,
260. L-a gäsit §i adormit!
Palo§ul crt mi-1 scot*
Pe mischiu di mi-1 trägeh,
La unghie-1 incerch,
Sta 'ndatà gâtul sti-i ie.
265. Dar s' opri §i se gândi :
Eu a:4 taiu de adormit,
El s'o tine 'nceluit,
CA si el este voinic.
Misch §i mi-1 desteptit,
11. Arina, Dragomir.
Scris din gura ldutarului G. Stoican. B al3nii-Romani, Dilanbovita.
Bobulet de linte,
Pe picior de munte,
La muntele inalt,
Inalt §i retezat,
5. Scoboari, scoaboarä,
Tot din deal, in vale,
Ziva amiazg mare,
D'un car ferecat,
Dela Dii legat,
10. Mult e minunat 1
Pe la capätâiu,
Bate 'n stragrilii,
Rabdä §eapte raii.
Verde §'o laleh,
15. In el cin' erh ?
Tut, märe, doui frati,
Särnaanii legati,
In butuci brigati,
De spate legati,
www.digibuc.ro
270. Putinel mi-1 judech.
Mid cu palo§ul cä da,
Ii luh capul cu spata.
De dat ce da necäjit,
D'un stânj en intrà 'n pämânt,
275. Scoase brasdä ca de plug !
Apoi täiat cil-1 liish
5i cocoanei ii spuneh :
D'alelei, cocoana mea,
Place tie fapta asth ?
280. N'am vreme säti mai vorbesc,
CAci la oaste eu pornesc.
Când oiu scäpà de astà,
Oiu vedeit ce ti-oiu lucrà.
Atât numai ii spun*
285. Si la oaste cä-mi pleat,
Si la rásboiu ca-mi pornih,
El cu toatä ceata sa.
5i v'am spus un cântec
[bun,
Dela mosi, dela sträbuni.
290. Un cantec de vitejie
Si de o mare domnie ;
Ce-a fost ieri, n'o sä mai fie.
20. Legati de spetezi,
Cu nuiele verzi.
Soarele pripeste,
Curele sgârceste,
Pieptul le plesneste !
25. Verde §'o laleh,
Dar cine-i duceh ?
Arma§ Dragomir,
Vätaful Costin,
Oameni de domnie
30. Dela 'mparätie.
Sd-i ducil, märi frate,
Sgi-i ducä departe,
La temnita 'naltä,
Facutä din peatri.
35. Verde micsuneh,
Dar ei ce-mi fäceh ?
Din spate sgârceit
Curele plesnià.
 215
Din picioare da
40. Butucii spärgegt,
Si fugea, fugeh,
Ziva i noaptea,
-firma îi pierdegi.
Pe cine lovia,
45. Nu mai stilvia.
Pe cel deal, pe cea vale*
Tare-mi vine o cucea.
O cucea, de vara,
Ca e mai usoara.
50. Cu doi cai negri,
Cu coamele late,
Läsate 'ntr'o parte,
Cu stele in frunte,
Vezi, tot cai de munte !
55. Foae vioregt,
Dar cin' mi-i mama'?
Pui de moctina,
De volintiras.
Cu caciula Malta,
60. Inaltii, stogosata,
Cu moturi pe spate,
Din sträinatate !
Si e 'neins cu bete,
Vezi, maxi, dela fete,
65. Rini pa sub spate !
Mang, nu sa vede
Printre codru verde.
Dar in encioari,
Cine-mi sedegt, oare ?
70. Tamara vliditä,
12. Deli Harm.
Fratele lui Negru-Yodi.
Seris din gura lui Petra StanciId. Orlea, Rornanati.
Verde, verde loboda,
Fratele lui Negru-Voda,
Päzind
Ti fata o iapa un manz.
5. $i manzul cum &A n4tea,
Si-1r* frate, cat put*
Saria peste
Cand diucolo, cand dincoit.
Deli Marca cum vedegt,
10. Prea mult ci sii 'nspaimantit.
www.digibuc.ro
Mam'
Alba la pelitrt,
Neagra, la hiinutä,
La piept cu o cruce,
75. Mult i-e vorba dulce.
Ochii, neagra mura,
Inimioara¡i furä.
Ea ca, mi-i zarigt,
Cum ei ca-mi fugeh,
80. In loc si oprigt
Si mi-i intreba :
Fetii maichii, feti,
D'albi de logofeti,
Dar uncle vä, duce
85. Armas Dragomir,
Vätaful Costin,
Oarneni din domnie,
Din imparitie ?
Ei ci rispundeit,
90. Din gura-mi zicea, :
Mara' calugarita,
Tanara vladitä,
Pe noi ca ne duce
La temnita mare,
95. Si nu mai vedem soare
In lime cat ora fi,
Cat noi orn
Ba aicleti cu mine,
Cii mult v'o fi bine,
100. La manästirea sarbeasca,
Ca sa se pomeneasci.
Dupa ce manzul crest*
Trei ani, vere, ca 'mplinià
Si mare el sa faceà,
Deli Marcu ce-mi facea ?
15. La frate-säu sä due*
Cu bladete ii vorbigt,
Si din gura imi zicea:
Ai, frate-meu dumneata,
Si'mpartim noi averea.
20. Verde, verde lacrameasa,
 216
Vezi, averea phrinteascrt.
Negru-Vodii. rAspundeh
Si din gurA-mi env An th :
srt ne impärtim
25. Si noi srl ne bAscuim.
DouA cutite nu pot intrh
[intr'o teach,
Doui domni inteo tarh nu
[pot sh petreach.
Deli Marcu ash anzik,
Lui Negru-VocIA
30. Atunci sh-mi dai partea
[mea,
Vezi, din toatrt averea.
Negru-VocIA sta,
Cere, frate, orice oi vreh,
Iti dau cu toatA voia.
35. Deli Marcu atunci cereit:
Nu-ti cer, frate, nimica,
Decht mAnzul Al bAlan,
Ce I-a fhtat eapa acum trer ani.
Iar Negru-VocIA ziceh :
40. Bine, dach zici ash,
ha, fie partea ta.
Ba inch îi mai fac parte,
Din avere jumAtate.
Deli Marcu. rAspundeit,
45. CA nimica nu mar vrea.
FoiticA filaleh,
Negru-VocIA crt-mi aveh
O livadä foarte mare,
Ce n'aveh inch hotare.
50. Si el gärie scoteit,
SA coseasch livada.
Si multrt vreme treceh,
Pang iarna-i apuch
Si nici eh o dovedeit.
55. _bah Mara de-mi vedeh,
Lui Negru-Vodd ziceh, :
DA-mi, frate, doar demân-
[care,
Sh-ti cosesc livadh pttn'de
(searh.
Deli Marcu sh pun*
60. :Toath ziva crt coseh
Si isprilvià livada.
11.egru-VoclA sA mirh,
CA numai o zi cosi
www.digibuc.ro
Si livada isprAvi !
65. Si el en toath lurnea
Si-1 apuch i iarna,
N'aveh caii ce mAnch.
El din guril sta, ziceh :
FA en mine ce oi vrea.
70. Deli Marcu. rhsprincleit :
Eu nu îti cer nimich,
DecAt mAnzul de trei ani,
Ce I-a fäcut eapa
Murga, breaza, strAfigata.
75. Negru-VodA ce-mi ?
A ta fie toatä erghelia.
Lurt calul. incrtlech,
Zirta bunrt Isi ziceit :
RAmAi, frate, sAnAtos.
80. Si stApAneste tara cu folos.
Eu mA duc ori uncle o fi,
SA gAsese loc pentru a
[domni.
Si indatA-mi pureed*
Mergeh ziva si noapteit,
85. Mergeit, frate, intr'unk
La Craiova ajungeh.
In Craiova, ce s zic?
Aci erà lumea de peric,
Din cauza unui balaur rat-
[praznic !
90. In zori de zi el di esih
$i 'ncepeit a fluerà
Si lumea &h. 'nsphimânth,
Care 'ncotro apucit,
Acolo sA ascundeit,
95. Fria de searpe le erh.
Toti inchideh portile
Si zhvoriit usile.
Balaurul ce-mi fAceit ?
El in coadA sA
100. In toate phrti ch, se uith,
Si incepeit, a :titlark
De mi te luà groaza.
Ce 'ntAlniit, tot präpAdià.
Si acei cari stApAneit,
105. Pe atuncia Craiova,
Toti inspAimAntati erh,
CA nu-I puteh omorit.
Deli Marcu, cum sosiit,
De balaur cA-mi aflh,
 217
110. Dela lumea ce plângeh.
La stiiphniri mergeh,
Lor voie c6 le cereh,
S6, se bat6 cu balaurul
[acela.
Ei voie lui c6, Ii da
115. Si din gur6, Ii ziceâ, :
--Slobod esti, viteazule,
Numai scap6-ne din foc,
dea Dumnezu noroc.
Când fu Joi dimineata,
120. Si soarele s6
Searpele din loc esih,
De trei stanjeni s6. 'n6lth
incepeh a fluerh,
De räsunh vAile.
125. Muntii
Lumea c6 sa 'ngrozià,
Care un de apuch,
Acolo sa ascundeh,
Ca s6-si scape vieata.
130. Toti inchideau usile
Si z6voriau
Verde, verde d'o laleh,
Deli Marcu 'nc6lech,
Inaintea searpelui esih.
135. Procletul dacá vedeh,
Pan6 in munte c6, fug*
Iar d'aci s6 intorceh,
In Dunäre sá oprih.
Deli Marcu. Il urinal-lit
140. Si searpele fluerh,
Pluerh i chiuià,
Totul eh s6 ingrozià.
Si fugeh ca epurele,
Pe toate vane
145. Si toate derelele.
L'a 'ntors iar din deal la vale
www.digibuc.ro
Si pe unde treceh. faceit
[drum mare.
La Dun6re-1 ad uceh.
Când fu la Vârciorova.
150. Cu procletul s6 'ntalnih.
Deli Marcu limà buzduganul,
Il asvârli si-i retezA capul.
Trnpul acolo ramâneh
$i el grozav s6, bate*
155. Pân' soarele apuneit.
Capul prin Dunäre da
Si el drept cà s6, chic*
Intrà in vizuina sa.
Aci searpele-si vArsit
160. Oträvurile ce aveh.
Ash de multe erh,
Incât la vale curgeh.
Dar pe un de mi-si curgeh.
Sá vedeti, ce s6, fâceh !
165. Muste mari c6, se n6.steh,
Muste mari cât aluna.
Shvai, pr6p6dih lumea.
Altädatä ash de multe
Si ash de otrávite.
170. Incht vitele musch
Si 'ndatri, le otrrivih,
Nu stiu care mai sc6ph.
In lnnile Ciresar i Cuptor
E cevit ingrozitor.
175. P6mânt, arbori. lurne, vite
Sunt subte de aste muste.
Orice ar face, e 'nzadar,
Ele vin in orice an.
Deli Marcu se due&
180. In Tracia c6 ajungeh,
Aci nimeni nu domnià,
El domnie 'ntemeih.
 Ba lade Ilaiducesti.
1. Petre Haidue Petre.
Seris din gura lui Petre Mirea IonitA. Orlea, Romanati.

Strigat-am, strigat-am SA ne dea pe noi afarä,

Trei zile de varä,
Trei de primävarä,
Vezi pristav la tarä:
5. Cine s'o aflä
Si s'o adevarh,
Ca sa-mi aduca
PA Petre Haiduc Petre,
Din muntii Catrinului
10. Si ai Rosmalinulni,
Uncle earba sä 'nipleteste,
Si la vârf sä gaitaneste,
Seade Petre s'o priveste.
Niminea nu sä aflh
15. Nici nu sa adevarà,
Fried de Petre
Iacä, trei Turci arambagii,
Care tin cazaua 'n Dii,
Cu chitii, cu iminii,
20. Cu cäpute naramzii.
Nu stiu ce potop stricase,
Cä ra, temnita-i bägase,
Nouti ani i jumdtate.
Foicica bob naut,
25. In temnitä zacut,
Noua pastiuri a trecut,
Ou rosiu ca n'au väzut,
Pic de vin cd n'au bruit ;
Mira-te cum a trait !
30. D'aia ei cä s'a speriat
Si ei cä s'a läudat;
Cä pristavul
Si la pristav ca strigh :
35. Sä ne dea nouä 'mpäratul:
Banii de cheltuialä.
Rufele de premeneald,
caii de calarie,
stibii dä mischie,
40. .S6 ne raza voiniceste,
SA ne tuna, cerchezeste,
Ca noi mergem s'aducem
Pa Petru Haiduc Petru,
Din muntii Catrinului
45. Si ai Rosmalinului,
Undo earba sä 'mpleteste,
Si la vârf sä gaitilneste,
Seade Petre s'o priveste,
De niminea nu grijeste !
50. Impäratul d'auziä,
De loc afard cd-i da
Si de slabi ce ei exit,
Abih ca sa 'mpleticeh !
Binisor abià vorbià
55. Si la masä-i asezà,
Multd mâncare le da,
Pang, când sa indrepth.
Seasä saptamâni ii hräniä,
Turcii de srt 'ntepeneh
60. Si la fire îsiveneà.
Aduceh, nene, bärbieri,
Nu Bucuresteni,
Ci Taligrácleni,
Si mi-i rädeh voiniceste,
65. Si mi-i tundeä cerchezeste,
Le da cai de cdlärie,

www.digibuc.ro
 '119
Pistoale de venetie,
Säbioare de mischie.
Le da bani de cheltuialä,
70. Sä aibrt pân' la primrtvarä.
Ina leek, Turcii, pleck
Lui Dumnezeu srt rugh,
Pe numele lui Petra scäpit.
Sá duserd, si ajunserd,
75. In muntii Catrinulni
ai Rosmalinului,
Unde earba sä 'mpleteste,
La vâxf sà märgdriteste,
*eade Petre s'o priveste,
80. De nimenea nu grijeste !
SA, vezi Turcii ce-mi faced?
Cd ocoleà p rid urea,
Fria, de Petru le-erà.
La gurd de colnic irageà,
Solzu 'n gurá ch. punek
De trei ori crt, flustiurà,
Pädurea dä rdsunh.
Petru la masä erit,
Drept in picioare sàrià
90. *i la haiduci el strigh :
. Bdeti, aici m'am ndscut,
Aici am imbâtrânit,
Nimic nu mi s'a 'mpotrivit.
Crez cd vremea mi-a venit
95. Mie, vezi, de präpddit.
Cáci mai eri mi s'a fdcut
Trei semne in piez,
Oiu sá mg, präpddesc, crez!
Sdriti, 136(30, si. diutati,
100. Toatá pádurea colindati.
Ascultati i intelegeti,
Vin aici sa-1 aduceti.
Dac'o fi vreun om beat,
Sä mi-1 aduceti legat.
105. Dac'o fi vreun nebun,
trântiti toti cate-un
[pumn.
Haiducii ph:3*
Prin copaci catit,
Prin hátis ca broastele särià.
110. La teferis esià,
Ca epurii cotià,
Toatä paclurea-mi colindh.
www.digibuc.ro
De gura colnicului s'apropih,
P'äi trei Turci Ii veded.,
115. Tinded, pustile srt dea,
Iar Turcii cd: räspunded
*i milos ei sä rugh :
Fratilor, stati, nu dati,
Nu dati si mi ne'mpuscati ;
120. CA noi la 'mpdrat ne-am
[laudat,
Pá numele lui Petru am
[scdpat.
Haiducii pe Turci luà
Si pe colnic Ii bägh
Si la Petru i-aduceh.
125. Când lángá Petru-mi yen*
Câtesi trei Turcii Inge-
[nunchih,
Mainile la piept pun*
Poale, brate-i sdrutà
*i din gurrt ash-i :
130. Noi, Petre, ne-am iliudat
Si pe numele tau :.m scäpat.
Noi suntem, arambagii
Ce tineam cazaua 'n
Cu chitii, ea iminii,
135. Cu cripute ndrârnzii.
Nu stiu, noi ne-am Im-
[biltat !
Nu stiu, la 'rnpärat ce-am
[stricat,
La teranitä ne-a bagat
5i. pe noi cá ne-a uitat,
140. $i d'atunei a trecut, frate,
Nou'à ani si jumätate.
Noud pastiuri a trecut,
Ou rosm cä n'am vrizut,
Pic de vin cd, n'am bäut,
145. Mira-te cum am trait !
Lumea, frate, a ldcrilmat
Contra ta la impdrat,
CA p'rti bogati al speriat.
*i 'mpäratul a pus pristav
[la tail,
150. Verde mar dungat,
*i el a strigat
Trei zile de yard,
Trei de prinadvard,
 220
One s'o gasi
155. Si s'o adeveri,
Suíi aducg pa Petre, Hai-
[due Petre,
Din muntii Catrinului
Si ai Rosmalinului,
ln oras, in Taligrad,
160. La poarta de imparat,
Cum e bun de spanzurat.
Niminea nu s'a aflat,
Nici nu s'a adevarat.
Noi la pristav am strigat,
165. Si catre el ne-am ldudat,
Sit ne dea drurnul imparatu1,
Sil ne raza voiniceste,
SA" ne tunza, cerchezeste,
SA ne dea cai de calarie,
170. Si arme de venetie,
Si bani de cheltuiala,
$i rufe de premenea15.,
S'avem pang, 'n primilvarä ;
Ca noi om faceit,
175. Cum orn put*
Pe tine te-orn aducek :
Nelegat, neveregat,
La poarta de imparat,
Cum esti bun de spânzurat.
180. Ash, pe numele tau am
[scapat.
Petre le multama,
Si la masa-i asezà,
Si le da, bea si man*
Pânii bine-i ospath.
185. Siiptämana ca. sedeit,
Tot pe bine
La saptämânit sá sculà,
Petru calul
In cinci chingi Il inchingit,
190. Dona fade 'n cap pun*
Cu pistoale sà 'ncongiurà,
pe cal inciilech,
Voia Turcilor faceà.
Petre nainte
195. Turcii dupa el sit Init.
Da 'mparatul ce-mi fticeit?
Sus in said ca sedeit,
Ochean in mâng. luh
Peste oras
www.digibuc.ro
200. Când pa Petre Il ochih,
TJnde Turcii-1 aduceit,
El din gura cä ziceit :
Vezi : Crez n'o fi Petre
[vinovat
Ca-1 aduc Turcii deslegat !
205. Când la poarta cà veneit
Si Petre descillech,
La imparatul strigh :
Imparate, dumneata,
Ce fost eu vinovat ?
210. Telegari nu ti-am furat,
Cucoana nu ti-am trtiat,
Coconii nu ti-am taiat,
Pentru ce tu ai manat
Sa m'aduca, Turci legat ?
215. Iacrt-tii am sosit deslegat
Ad'o oaste, sit ma bat,
C'o sa-ti tairt en al tau cap.
Imparatul daca'uzià,
Tare sa inspaimântà,
220. 5i din gura cuvânth :
----Ale, Petra, dumneata,
Pentru ce graesti ash ?
Dar Petre sta raspundeit :
Foae verde foi de tat,
225. Ca eu n'am fost vinovat.
Imparatul cu. blandete Ii
[vorbià,
La slujbasi ca porunceh :
Dati pe Petro la gazdil
[undeva.
Si Petre ca-mi raspundeit:
230. Si din gull ca-mi ziceâ, :
Imparate, dumneata,
Eu n'arn venit la masa ta.
DA mai gasit vinovat,
Ad'o oaste sa ma bat,
235.C'o sa-ti tai eu al tau c ap.
D'auzik impäratu ash,
D'odata la Turci strigh :
Puneti mâna legati,
DA-1 legati i ferecati,
240. Si la temnitä-1 bagati,
Pilna când rn'oiu asezà,
Ca sa strâng en ostirea.
 221
Frumos Petre cA-mi sedeh
Si gealatii mi-1 legh.
245. Sta 'mpAratul priveh.
La temnitA-1 asezh,
Si strejele le 'rittirih,
PAnd ostile strângeh,
In trei zile le gAtiä.
250. Si ce fel de caste aveh?
TAtArimea Crâmului,
Nadolii ptimântului,
Veneh pe vài, tot in
[ghiuluri
pe dealuri tot in cArduri;
255. Ca frunza, i ca earba,
De nu le mai dai seama.
OcolirA cetatea,
Trei zile sä odihneh,
Apoi pe Petre-1 scoteh,
260. SA se batii cu oastea.
Ash Petre ce-mi fAceit?
In toate pàri cti se uità,
TAtArimea cA vedeh
Ca frunza i ca earba,
265. De nu le mai dai seama.
SA vezi, batä-i mamg-sa,
Singur dedei de belek
TAtarii imi pun vieata.
Si faisboiul intArih,
270. Toti armele îi dregeh,
Armele, sägetile,
SA-i seurteze zilele.
SA vezi, Petre ce ziceit?
N'o fi, imptirate, pAcat,
275. Cu oastea ta s mA bat,
Pe legea mea negrijit,
Negrijit, nespovedit ?!
Verde floare mtir cretesc,
DA-mi voie, ma spovedese,
280. La un popti m grijesc,
De oaste s má gAtesc.
Aduserd un ogea turcesc,
Deschise biserica
Sä-si fAsplAteascit viata.
285. Apoi oastea acluceh,
Ocolih biserica.
Toti cu armele pAzià,
SA nu scape pe Petre un-
www.digibuc.ro
Dar Petre ce ziceh?
290. Pärinte, sfintia ta,
Desleagh-mti la dreapta,
SA-mi fac cruce cu dânsa,
SA mg creazti Dumnezeu,
CA m'ain spovedit i eu.
295. Popa sá milostiveh
Si de dreapta-1 deslegh.
In loc cruce ali file*
Anna 'n cismá cá bagh,
Sabia indoitA exit.
300. De pAmânt el c'o trântih,
D'un stAnjen cA se lungih.
Popii capul mi-i
Potcapetul Il luh,
Si in cap cA-1 asezh.
305. CAldgrush 'n mânti luh,
Un fir de busuioc gäsià,
In usa bisericii esih,
Cu busuiocul incepeh,
In toate pArti a arunch
310. Si pe TAtari stropià.
Dar Tatarii, când vedeh,
Sá fereh, sA depArtà,
Canarale sä Ric*
Vezi, pe Petra cA-1
315. Si bAteh cu sabia
La dreapta si la stânga,
Le luà cApätânele,
Le cAdeh cealmalele
Tot ca tärtticutele !
320. Petre seama le luh,
El mult, frate, sá mirh
Si din gurit ziceh :
CatA, batA-i mamA-sa,
Ca când veni un vânt in-
[viforit
325. Si lovI un pom inflorit,
Ca când lovi boarea,
Si cade jos floarea,
Ash start cealmalele,
Tocmai ca ciupercile !
330. De Tätari sá curtità
Si la impArat mergeh,
Dar el fugh 'n cast'. da,
Usile le zAvorià
Si sub pat cA sA vArà.
335. SA vezi, Petro ce-mi fticeit?
 222

Cu picioru 'n usa da, Bunazina eä-si inà

Usa palatului spargeh,
2. Din si Constantin i copilul Roman.
&Hs din gura lui GhitA Gelca. Or lea, Romanati.
Pe gura movilii
S'a movilitei,
Sunt trei sulite infipte,
Bp-Adige le cort facute.
5. Dar la umbra cine seade? 45. Ca frunza si ca earba,
Seade Din si Constantin
Si cu copilal Roman,
Pecioras de iortoman.
Mare masa îi intinsa,
10. Sa vezi magi de batista,
Cu dalbe faclii aprinse.
Si ei ca sa veseliau,
Cu trei fete sa cinstiau.
Cu trei fete, vezi, de craiu,
15. Luate de peste plaiu.
ei bea i sä cinstih,
Toata ziva si noaptea,
Si pistoale slobozià,
Si din palme ca bat*
20. Grija de nimeni n'aveit.
La trei zile sa trezià,
Seamä bine
Din si Constantin vorbià
Si din gura cuvitritit:
25. Bre, copile, Roman,
Ia in mana al ochean
$i te suie pe sulicioare,
Ijita-te spre soare rasare,
De vezi, sa vede cevit,
30. Ori vin Tatarii incoa?
D'or fi 'Dana la cinci mie,
D'abia ti-or ajunge tie!
D'or trece peste cinci mie,
Sa-mi dai de veste si mie,
35. Sagi fiu mama d'ajutor
Sa nu te läsam sá mori.
Floare verde s'o
Vezi, Roman ce mili faceii?
Oeheanul ea mi-1
40. P'al-de nen-sau la mash lash,
$i la codru ca plech.
Sus pe sulite sá sula,
Spre rasarit sä uith
$i vedeh, mare, vedeh,
Ca sosiii tizitarimea,
De nu le mai dai seama,*
Nu le záresti marginea,
Nu le dai socoteala.
Foitica
50. Dar Roman ce faceii?
De rusinea fratilor,
De dragul fetitelor,
Nici la frati nu mai spun*
Si la grajd ea alergh,
55. $i pe rosul mi-1 scoteh.
Vezi, pe rosul Belnicul,
Care fuge cu anul
Si räsufla cu ceasul,
Si ma-sii ca ii spuneh.
60. Verde floare de trei flori,
Sa-mi vii, mama, in ajutor,
Cá pentru frati oiu sá mor.
Ma-sa, muiere batrana,
Inctileca p'o eapä stira,
65. Numai cu piedeca in gura,
Fugeit peste camp nebuna,
Tocmai ea o neagra ciuma!
Catre fiiu-sau strigit
$i din gura ash ziceit:
70. Ia tu, maica marginile,
Ca eu bat mijloacele,
Ca le stiu soroacele.
Vezi ca vantul viforit,
Wild bate 'n mar inflorit,
75. De-i sguduie cracile,
De-i seuturä frunzele,
Frunzele cu florile,
Ash cad celmelele,
raman trupurile.
80. Stall Tatarii jos trantiti,

www.digibuc.ro
 223

Vezi, ca bustenii Bäturii i isprävirá,

Ca bivoliti namoliti.
3. Copilot; Romanul.
Scris din gura lui Petre M. Ionitä. Or lea, Romanati.
Foaie verde matostat,
La cel porn mare rotat,
E de Roman declarat.
Acolo, frate, cä-mi este,
5. Silvai o masd de piaträ,
Cu marginile de tisä,
Tot de Roman e cnprinsä.
Dar la masá cine seade?
Seade Din si Constantin,
10. Frätiorii lui Roman.
Foae verde si-o lalek
Dar Roman ce mi-si fäceit?
Cátre fratdi
Nene Dine, Constantine,
15. Ocheanîn mânä sä luati,
Pe câmpie vá
D'o fi pulbere de drum,
De räsboin sá ne gAtim ;
Dac'o fi ceatä pe ceriu,
20. Noi sä bem si sä mâncrim.
Foae verde s'o
Dará Din ce fäceit?
Ochean in mânä
Pe câmpie sa uith,
25. El din gull cä-mi gráià :
Alei, copilas Roman
Nu-mi este ceapi pe ceria,
Ca sä bem i sá mânctim,
Ci e pulbere de drum,
30. De rasboin sà ne gatim.
Foae verde s'o laleä,
Roman d'ash mi-auziä,
Din ochi negri läcrämit,
El din gura : 75.
35. Ia vezi, nene Dine, Con-
[stantine,
D'o fi poteri cincisprezece,
Sä vä dan si vouä zece.
Fratii säi cä räspundeit:
Nu e poteri eincisprazece,
40. SA luati si voi vreo zece:
E ca frunza si ca earba
Cu fetele sà casiltorira.
N'ai sa le mai dai seams!
Unde Roman auziit,
In grajd de piatrá ca inträ,
45. Pe negrul din grajd scot*
De 'nselat i inchingat,
Cum e bun de 'ncälecat !
Sageata mi-o ascutiit
Si'n 'Atari sä repezià.
50. Sloboziit câte-o sageatà,
Surpà la Tätari o roatä.
Slobozià dourt sägeti,
Surpit la Tàtari trei roti.
Numai until ramâneit
55. Cu pieioarele de lemn
Si ca mâinile de fier,
Sä temeä Roman de el.
Dar Roman ce fäceä?
La Dumnezeu sä
60. Si din gurä ca-mi gräiä :
Ajuth-mi,Doamne, cu bine
Sä-mi scap putinele zile.
SA plimbit, cat sä
Pân'ce negra 'nfierbântà,
65. repeziä,
Capul la Tatar táiit.
Fugeä, calul tar*
Capnl jos bolborosiä.
Iar copilas Roman ee fhceä?
70. Inapoi ca se duceit
Si la frati cä ajungeit.
Seaua dupti negru
Ebancele si astern*
Frumusel crt se culcit,
De obosit ce-mi
Dar fratii säi ce fAceit?
Pe când Roman cri-mi dormià,
Frumos capul Ii tilià.
Foiticrt matostat,
80. Dar troi fete de 'mpArat,
Aduse din Taligrad,
Tot Roman at le-a luat,
Apa viä c'aduceit,

www.digibuc.ro
 294

Pe Roman cri mi-1 stropia, Cum, frate, v'ati indurat,

85. Mai frurnos c mi-1 fricea.
Dar Roman ce grdia?
Alei, Dine, Constantine,
Cate rdsboaie a venit,
Tot Roman cd le-a bdtut
90. 8i pe voi v'am ocrotit.
Capul de mi-l-ati tdiat ?
Dar Roman ce fiicegt ?
Sulita 'n sus rni-afuncit,
95. In capul lui Din picit,
Pulbere crt mi-1 Mc*
De dreptate ce era.

4. Corbea.
Seris din gura lai Stan Ciobanu. Orlea, Romanati.

8eade vere, seade drag* Si zàcea i iar zaceit,

8eade Corbea,talhar Corbea,
Din temnitd, in temnicioard.
Vezi in temnitd de piatrrt
5. De nourt ani i jumatate,
De and Corbea e bdgat,
8i nimic nu mi-a stricat,
Nici un pahdrut n'a spart !
Negru-Vod pe mnselat, 45. Ii cutropia vederile,
10. Pe Corbea mi 1-a apucat,
Fecior de mash 1-a luat,
8i la 'nehisoare 1-a bägat.
Prutul mare c'a venit
8i 'n zidul temnitii a bdtut, 50. 8'o devoloaicki de serpoaicrt
15. 8i zidul crt mi-a crdpat,
Multä aprt a intrat.
Dupg ce apa a secat,
Näparci, broaste a 'mpuiat.
8i sedeit, Corbea legat,
20. Ca un mare vinovat,
In carcaitul broastelor,
In oranitul aparcilor,
In flueratul serpilor.
Crtte lighioane-mi eri,
25. Toate din carnea lui sdospdta,
Din sângele lui sd addpk,
Nimic lui Corbea nu-i pdsh !
S. vezi, nriparca a mica
8'a fricut cuib in opincä !
30. SA vezi, ndpârca a mare
A facut cuib in spin are !
Dar naparca mijlocie
A fAcut cuib 'n chitie.
Frunza verde d'avrämeasd,
35. Nimic lui Corbea nu-i pasit.
El, frate, sà mbolnavia
Rand pdrul Ii cädeit,
Iertdciune nu-mi aveit.
40. Alt par, frate, ch-i crest*
chica mult i sa mária,
De-i brttea cdlcaiele,
8i barba-i bäteit bratele.
lard, frate, genele
Le ridici ca carjele,
De-si vedeit cärrtrile !
si-mi zace 'n aph pan 'n sapd
8i 'n noroin pânà 'n cotoiit!
Gäsise loc cuibului
Chiar in capul pieptului,
Unde-i pas voinicului !
De sä 'ntinde, mi-1 coprinde ;
55. De sa zgarceste, Ii sfarseste,
Inimioara Ii topeste !
Inteo sfanta-i Dumineca
Sta bietul Corbea, sà gandià:
Sdrricut de maica mea,
60. Cáci n'am eu pe nimenea,
Srt-mi lungiascrt viatrt ?
Crt Negru-Vodil s'a mâniat,
La temnitrt m'a bágat,
Nestricat, nemaniat,
65. Nici un pdhdrel n-am spart,
Nici la tribunal nu m'a
[chemat !
Foae verde garofitd,
O sh ma' reg de logofdtul
[Ionitrt,
Care e orn cu milá si cu
[credintrt!

www.digibuc.ro
 225
70. Foae verde mgr dungat,
Acum m'am inspgimântat,
Mi-e fricg de räposat.
N'o fi milg gi
Lui Negru-Vodg nimic n'am
[stricat,
75. Si 'n temnitg ma bägat.
M'a bggat nejudecat,
M'a bggat si m'a uitat !
Mg gtii bine c'am zäcut,
Ping pgrul mi-a cgzut.
80. Cite lighionii carcgiesc,
Aici cu mine locuesc,
Mirg-te, cum mai trgesc!
CA toate in carne-mi sapg,
Cu singele meu s'adapg.
85. Numai o devoloaica de ger-
[poaicg,
De sg 'ntinde, nag coprinde,
De sg sgarcegte, mg sfir-
{gegte
Si de tot ea mg topeste!
Foicicg, matostat,
90. Ionitg, m'am spgriat,
Mi-e fricg, de rgposat !
. Ascultg-mg, frgtioare,
Si fg-ti mint gi pomang,
De mg saltg pe proptele,
95. Pe proptele la fereastrg,
Ca sä-mi batg umbra 'n
[casg.
De ti-e fricg c'oiu schpi,
Intgreste strejile
Si bate zgvoarele,
100. Si mg, uit pe ulicioarg,
mai vie gi rgcoare.
Verde fioare garofitg,
Logofitul Ionitg,
Cu milg g1 cu credintg,
105. Milk pomang-gi fax*
Pe proptele de-1 sal*
Pe proptele la fereastrg,
Ca sg-i batá umbra 'n casä.
Corbea foarte-i multgmik
11C). Ochii roatg
Pe ulitg se uiti,
Multä lume cg vedek
Päseulescu, Ligeraturd populard.
www.digibuc.ro
Pe nimeni nu cunostei:
Dar p'o strâmbg ulicioarg,
115. Vàzù d'o babg, egluggritg,
Care era, neagrg la obele
si albal la pelit,g:
Erb, a Corbei mgiculitg,
Corbea dacg mi-o vedek
120. La Ionitg-mi strigit:
Logofete Ionita,
Cu milg gi cu credinta,
Cheamg-mi a caluggritg,
plgtese i eu cevi;
125. Cgci dacg, oiu rgposk
Säraca, m'o tämiii,
Precum ne este legeit.
Logofgtul sä
Cgluggrita-mi chemk
130. Si poarta i-o deschidek
Drumul in temnit,g-i da.
Când pe Corbea cg-1 vedelt
Cu glas mare cg plângek
Vai Corbito, dumnea-ta,
135. Ce-ai ajuns, maicg, alit?
Vodg, bun gi lgudat,
Dela mine te-a luat.
Maicg, ce räu ai stricat,
La temnitg de te-a bggat?
140. Iar Corbea .dac'auzik
Cgtre maicg-sa zicei :
mgiculita mea,
Nu sunt de loc vinovat :
Nici un pghgrut n'am spart
145. Si mg viad aci bggat,
Neintrebat, nejudecat.
Si eu, mamg, ma'am speriat,
Mi-e fricg de rgposat
Foiticg de trei nuci,
150. Si tu, maicg, sg-te dud,
La Negru-Vodg sg má ceri.
Si tu, maicg, sg te rogi,
Ca pc) mine, când m'a luat,
Eu maicti'am fost logodit.
155. S'acum vremea mi-a venit
Si, maicg, mi-a gi trecut.
Mil-sa din loc sg sculk
La Negru-Vodg mergei
Si la dânsul ajungek
15

160. De departe 'ngenunchiit,
Poale, brate-i särutit,
Si cu lcrìmi s rugit:
--Doamnule Maria-Ta,
Când mi-ai luat pe Corbea,
165. A fost Corbea logodit
S'acum vremea i-a venit,
Doamne, de cäsrttorit.
Negru-Vodrt
Sta gi din gura-mi
170. D'ale, mam' cAlugäritti,
Logodnica lui Corbitä,
In munte ea a crescut,
De dulgheri ea s'a cioplit,
In patru muchii s'a fAcut
175. Si de Corbea s'a edit!
Iatä nart-sa cä-mi pleck
Si la Corbea sä duceâ,
Si din gurrt agh-i spuneit:
Verde floare earbrt mare,
180. Maicä, nu gäsii iertare.
Auzi, logodnica-ti e fäcutä,
In munte este crescutä,
De dulgheri este cioplitä,
pentru tine-i gatitä!
185. Corbea dacä-mi auzik
Mult, frate, sä tânguiit,
Mult, frgte, ch" sä Ondeit,
Gândul din urmä-i venea,
Ciare mä-sa cuvântit:
190. S'asculti, maicä, vorba
[mea :
Acasrt ca sä-te duci,
Sä plätegti la doi oameni,
SA sape In cornul bfilega-
[rului,
Spre rästtritul soarelui,
195. CA e grajdul rogului,
Rogului, Belnicului,
Care fuge cu anul
Si rAsuflä cu ceasul.
Si tu, maicä, sä mi-1 scoti,
200. Frumos, mândru sä-1
Cu ghebreaua sA mi-1 gtergi,
Si sA-i pui o1 de argint,
Ce face raze pe pArnânt.
Si. de capAstru sä-1 iei,
www.digibuc.ro
226
205. SA-1 dai pe ulita târgului.
Cine pe rogul o vedeit,
Tot de tine s'o rugh:
71
De-ti e rogu de vânzare,
SA-ti dau bani, sä-ti dau
[parale?
210. Iar
de ti-o fi de schimbare,
SA-ti dau unul i chiar doi,
SA facem schimb amândoi.
Tu sA spui la ori gi care:
Ca
71
rogul de vânzare,
215. Sä iau bani, srt iau parale;
77
Nici nu-mi este de schim,-
[bare,
Ci-mi este de dAruialä.
71
Cine, maicA, s'o gäsi,
"SA roage pe Negru-Vodrt,
220. ,Ca srt scoatrt pe Corbea,
Aluia calul i-o da".
77
Niminea nu sä, gäsà,
Nimeni capul nu-gi bAgit.
Mergell rogul rânchezänd
225. Si oragul räsunând.
Verde floare garofitä,
Logo-Raul Ionitä,
Cu milft cu credintä,
Care päzeit la temnitä,
230. Când pe rogul cA-1 vedeit,
CAlugáritei ziceit :
Verde floare g'o
Vin, maicä, cu rogu 'nook.
CAlugarita trei pagi eh da
235. Si la poartä-mi ajungeit.
Si &Ind rogul rânchezà,
Inirafi Corbi-i veneit.
Calul mai mult rânchezit,
Pe nas
240. Când cu piciorul crt da,
Din copite scântei scoteit.
Logofätul Ionitrt se sperik
De cal nu s'apropiit.
Atunci Corbea
245. Din temnitA de unde erit :
Logofete Ionitä,
Cu railá i cu credintä,
BagA pe rogul file*
Ca sä-1 trag la mans, mea,

250. Crt nimica n'o strich,
Si ma scoate la fereastrrt,
Ca sa-mi batrt umbra 'n casä.
De ti-e fried c'oiu seal*
Intäreste strejile
255. Si bate závoarele.
Logofiltul Ionitä,
Cu milii si cu credintä,
De Corbea cá-mi asculth
Si-i deschideit portita,
260. Si chiamä 'näuntru alugä-
Vita :
Vin' mama ctilugrtrita,
[incoa.
Cum cälugärita intrit,
Ionitá s'apuch,
De intäri strejile,
265. De bath závoarele.
Verde floare s'o lalek
Calul grozav sforgiik
Nimeni la el cit veneit.
Dail Corbea ce-mi fáceit ?
270. Inima 'n el cg, sältit,
Si din gurri crt-mi ziceit:
Logofete Ionifii,
Cu milrt si cu credinO,
Ia sa-mi deschizi tu usa,
275. Calul imi stie seama,
Ca sä mä asez pe sea,
Sii-ti arät crilcatura,
Sä vezi, frate, umbletul,
De sá-ti dai si sufletul.
280. Ionitä ascultit
Si tocmai ash file*
Dupil cum doriit Corbea,
Si la rosul mi-1 scoteh.
Corbea la rosul trägeit
285. Si din gurrt cä gem*
De pätimit ce erà.
Iar rosul, nand ii vedeit,
De picioare 'nghenuchiit,
13ânti Corbea 'ncrilecit.
290. Corbea crt mi-1 mânghlit,
lie grebeni, vezi, cu palma,
Si din gurfi cii-mi ziceh, :
Multi-it:Ili m lui Dumnezeu,
www.digibuc.ro
227
Incillecai pe rosul meu.
295. Si Ware, in picioare,
Dete calului plimbare.
Si-1 plimbit si mi-1 plimbit,
Rana spumift II friceit.
Luit spuma cu. mâna,
300. Jos de primânt o trânteit,
Sloiu de ghiatrt sift faceit !
Când de logoatul Ionitri
[s'apropiit,
Iacá si flirt-se alátureit.
De pe sea ca sä, plech,
305. Mâna stângrt intindeh,
In brâul mä-sii o 'nfigeit,
La spate-i o arunch,
$i mi-o legit, cu cur*
Sä nu cazá undeva.
310. Cruce cu dreapta fáceit.
Si din gurrt ca ziceit:
Multumim lui Dumnezeu,
MA väzui pe rosul meu.
Ajutä-mi. Doamne, cu bine,
315. Acura sunt voinic in fire,
De ce-oiu fugi, ca sit scap,
Ce-oiu gândi 86 izbândesc.
De trei ori Corbea räcnià
Si pe rosul eh' svâcneh,
320. Tot ca näluca piereh.
Trei ziduri cä mi-si sitreit
$i Corbea cä multumeit,
kultumeh si se rugit:
Srt-mi dai, Doamne, sa-
[nittate,
325. Sri trag la mágura stipatä,
Ca sii, mai traese odatä !
La mrtgurà sit due*
Mil-sa masa i-o pun*
Frumusel cii-1 primeneit,
330. Sedeh, la masä, mâncit,
Si bea si se ospätà,
Si pe urmii sil gândeit,
Si din gurá cuvânth :
Bine-ai fäcut, Doamne, ca
[m'ai scrtpat,
335. Dar Negru-Vodri de mine
[nu-i ertat.
 228

Maica, ce rail mare ca sa-i Coconasul intepa,

[fac? Si niminea nu §tià.
SA ma duc, sa-i taiu tele- Dimineata cand se sculk
[g arii ? Coconul ici, coconul colek
Cainele are bani, cumpara 360. Si nu mi-e nicaierea.
[altii. Mad il gasi la fereastra,
Sti ma, duc, sa-i taiu coco- Inima lor ca secasa!
[nita ? Negru-Voda greu oftit.
340. Sa 'nsoara cainele §i. ia alta. Si suspinand cuvantà:
SA ma duc §i sa-i taiu co- 365. Vezi, hotul, c'a patimit,
[cona§ii ! D'aia el mi-a rasplatit.
Dela masä sa scula, La bunä mana mi-a fost
Miez de noapte cum erk Si vrednic eu nu mi-am.
Si pe ro§u 'ncalecit. [fost !
345. De trei ori ca mili racnià 0 cecheioarrt-mi scotek
Si trei ziduri ca särik 370. La coasta ca §'o 'nfigek
In curte la Negru-Voda Peste cocon ca-mi cadek
[intrk Sufletul ca iute-§i da,
Nici strejile nu-1 sim.tea. Ca sa duceit pominit.
Seama bine ca-i stia, Ma platii cu cantecul,
350. Cata ici, catit colek 375. Ca lupul cu urletul.
Cocona§ul nemerik S'as dori, boieri, cevii:
Cu leaganul ca-1 luk Cate-un ban cate-o park
Niminea nu mi-1 simtik C'asit este datink
La fereastra ca-1 scotea, Dela Maica Precista.
355. Frigare de fier luk

5. Corbea.
Scris din gura lui Enache Istrate. Tandarei, Ialomita.
Din ulita, ulicioarti, Naparcile ca sulurile,
Din temnita, temnicioara, Si serpii ca grinzile,
Zace Corbea "n Temi§oarrt. Mi te ia frigurile !
Si. nu-mi zace, cum se zace : 20. Muma Corbei ce-mi faceit?
5. Rasbolit cu fata 'n jos, In Sambata Pa§telui pleck
Cu inima pe pamant. Trei calla ca, mili luk
E 'n noroiu pang, 'n cotoiu, Si ea, frate, ea le da :
Si in gros 'Ana la os. Until marchearului,
Frunzulitá matostat, 25. Altu temnicierului,
10. Cand in temnita a intrat, Al treilea lui Corbea.
Erau. §erpii ca undrelele, Dail Corbea ce-rni graiä ?
Naparcile ca furcile, Mai* maiculita mea,
Broastele ca nucile. A§ trrti, cum a§ tea,
Foiticii bob naut, 30. Nu pot, maicti, odihni,
15. lar acum au crescut: De oracul broastelor,
Broa§tele ca plostile, De suerul §erpilor.

www.digibuc.ro
 229
Pe rosul sá mi-1 aduci.
Cat mi-erh baba de biltrana,
35. Ea sarià ca o tritinä.
Pe rosul c6-1 aducek
Dupa cum dorih Corbeh,
Ca sä-si scape viata.
Astazi este Sambatt,
40. Maine-i Dumineca mare,
Es boierii la plimbare.
Pe Stefan-Vodá-1 vedeh,
De departe 'nghenuchià,
Iar d'aproape sä rugh :
45. Iarta, Doamne, pe Crobea.
Stefan-Vodil räspundeh
Si din gull ash ziceh :
L-as erth, babo, ertà,
Anevoie a-1 uith ;
50. Pe cand erà Corbea 'n tara,
Ne faceit, mári, de ocarii.
Ne luh cocoanele
Si sa juch cu ele.
La rosul ca sá uità,
55. Inimioara ca-i
Si din gurá ash ziceh :
Nu ti-e rosul de vanzare,
Sa-ti dan bani, sä dau pa-
[rale ?
Baba sta i raspundeit :
60. Nu mi-e rosul de vanzare,
Mi-e rosul de daruiala.
CA Corbea al meu, zau,
[moare,
In temnitil in Temisoarrt.
Pe rosu] ca-1 dam*
65. Pe Corbea cá, mi-1 scoteit.
Cine-1 vedek nu-1 cunosteit,
Ash erà de urit,
Ca un vis de ingrozit !
Barba-i bat genuchile,
70. Mustktile bratele,
Chica bate calcaile,
Unghiile ca secerile.
Barbier bun ca-mi cheroà,
Si mi-1 radeh voiniceste,
75. Lash chica cerchezeste.
www.digibuc.ro
La rosul cand sä uità,
Inimioara sárià.
Stefan-Voda nu sedeit,
La Niferi le poruncià,
80. Calul bine 11 tineh
Si pe el incalech.
Odatá sumutià,
Cu norii 1-amestech.
Iar Corbea sta i ziceh :
85. Stefan-Voda, dumnea-ta,
Da-mi mie pe rosu 'no,*
Sa-ti arát eu umbletul,
C5, mi-e drag ca sufletul.
De-ti e frieá c'oiu seriph,
90. Zavoreste-ti portile,
Indoeste-ti strejile.
Corbea iute 'ncalech,
Lui rosul ca îi sopteh :
Ajuta-mi, floamne, cu
[bine,
95. C'acum sunt voinic in fire!
Odata ca-i sumuteh,
Cu norii sá amestech,
Si acasii sä lash.
Pe rosu 'n grajd mi-1 bagit,
100. Fan cu flori ii presark
Buzduganul ch-1 luh,
De genun chi ca mi-ltrantià,
De rugina-1 scuturà.
La Stefan-Voda plech
105. Si din gura îi ziceh :
Stefan-Vodri, dumnea-ta,
Esi afara pan' coleh.
Ce ti-am fost eu vinovat,
La temnitä de mai bilgat ?
110. Stefan-Voda raspundeh:
Iarta-mi, Corbeo, gresalh,
Ca n'oiu mai face .asth !
Te-as ertà, frate, ertà,
Anevoie-i a uith.
115. D'un ghiuluf cá mi-1 luh,
Din palos mi-1 ciocartih,
Tot targul se minunh.
Apoi cocoana-i luà
Si cu ea sti cununh.

6. Mid Haiducul.
Scris din gura läutarului Lucan Condoiu. Celeiu, Romanati.
Ticalosu-äla de Miu,
Cu zábunul närâmziu,
Cu fesul portocaliu.
Foae verde loboadä,
5. In curtea lui Stefan-Vodä,
O foita foi de tisa,
Frumoasit masä
Si de boieri mi-e coprinsä.
S'am zis verde lobodä,
10. rn curtea lui Stefan-Vodá,
S'au strâns boierii la vorbá,
Sh facit d'o vânátoare,
Dupä pasári galbioare,
CA mi-s dulce la mâncare,
15. 8i usoare la purtare.
Foae verde s'o
tefan-Vodä ce-mi gräih:
Beti, boierasi si mâncati.
Mezelac ce le faceh?
20. Seapte berbeci le täih.
In pahare vin puneh,
Sävai Calea, fatii mare,
Surioara Miului,
Miului haiducului,
25. Din codrul
Si, märe, ce imi tot bea
Si-mi bea i sh," chefuih,
Nici o grija nu aveh,.
Sävai Calea fatä, mare,
30. Ea, mare, ce-mi auzià,
De Miul ce sà vorbeh,
Stefan-Vodä ce-mi gräih?
Beti, boierasi, si mâncati
Si prin chilii vä culcati.
35. Maine 'n ziusä, vá sculati,
Frumusel sä vä armati,
La vile buzdugane,
La spinare flintä mare,
Sä, facem d'o vânátoare,
40. Dup5, pasäri gälbioare,
Ca sunt dulce la mâncare
usoare la purtare.
Aci departe pe plaiu,
Pe valea Cobiului,
www.digibuc.ro
230
45. La fägutul Miului,
Miului haiducului;
Bata-1 crucea si legea,
Pe urmä lumânarea,
La mâng, de 1-as aveh,
50. Nici nu 1-as mai judech,
Eu singur 1-as spanzurà,
Aici in targul d'afarä,
SA mi-lpui vames mai mare?
Priveascá-1 multimea 'n tarä,
55. Fär' de pic de bänuialá!
Sävai Calea fatä mare,
Ea, märe, ascultà,
'n gandul ei cä ziceh:
Sárácut de maica mea,
60. Imi omoará pe neica!
Savai Calea ce-mi faceit:
Tocmaipe la miez de noapte.
Când dusmanii dorm pe
[moarte,
Papuci in picior trägeh,
65. Sarià ici, sanò. col*
Tocmai ca o apriceit.
La drumul mare esià,
Pe frate-säu mi-1 cäuth.
D'un perisor cä-mi gäsih,
70. Mâna dreaptá o ridich,
D'o frunzulitä cä rupeh
Si'n buze-i cä o pun*
SPncepeh a suerà,
Nimenea nu auzih,
75. Nimenea n'o cunosteit,
Cä ea este soru-sa.
Dará Miul ce-mi fäcell?
Când sueratul auzià,
Intr'acolo mi-apuch,
80. Si cu dansa
Uncle Min mi-o vedeit,
Foarte mult sä minunk
Soru-sii ce ji gräi:
0 ! tu surioara mea,
85. Ce-ai pätit de mi-ai venit,
Soro, tocmai in 'fist timp
Darä Calea d'auziä,
 231
Ea lui Miu riispundeh :
D'ale, neica Miule,
90. Miule haiducule,
Sa pun mainile la piept,
Ca s spun curat §i drept.
Iar Miul ce
Nu-i da pas, ca s raspunza,
95. D'al doilea ca mi-o intrebit, :
Surioara mea cea dulce,
Ce vant la mine te-aduce ?
Ori haine tu-ai ponosit,
Ori de chelciug ai sfarsit,
100. Ori vremea ca ti-a venit,
Neictt, de casatorit,
P'a§à timp de ai venit,
Tocmai pe la miez de noapte ?
Iarä Calea, fata mare,
105 . Ea, mare, i raspund eh,
Lacrami de dingo varsà:
D'ale, neica Miule,
Miule haiducule,
Nici haine n'am ponosit,
110. Nici de chelciug n' am sfArgit,
Nici vremea nu mi-a venit,
Neica de casatorit.
Limba mi s'a amärit,
De vorbe ce-am auzit !
115. Aseara pe la o vreme,
In curtea lui Stefan-Voda,
S'au strAns boierii la vorba
Si ei, mare, tot imi bea,
Imi bea §i chefuià
120. Si de dumnea-ta vorbitl.
La mânil de te-ar apucit,,
Nici nu te-ar mai judo*
Frumugel te-ar spAnzurà,
Acilea'n targul d'afarä,
125. Doug furci §'o cumpeioara,
Sa te pue vame§ mare,
Priveasca-te lumea 'n tara,
Fàrà pic de banuiala.
D'ale Miu ce-i : D'o cáciulitá frumoasa,
130. Du-mi-te, neictt, 'ndärät,
Zori de zi s'or revarsit,
Boierii ea s'or sculà,
Apà rece or cereh,
La scara nu te-or vedeA,
135. Si-oi patl nica, cevà.
www.digibuc.ro
Si lash-1 pe mama mea,
Bata-1 crucea §i legea,
SA vedeti ce i-oiu
Savai Calea fatá mare,
140. Si ea, mare, ce-mi fticeà?
Indarat eh' se duceà
Si la boieri ca-mi tornA,
Pe ochi negri sa
Boierii ea sa 'n armit,
145. Pe la brâu cu iatagane,
La spinare flinta mare,
Sa-mi plece la vAnatoare.
$i cu toti ca sa gAtià,
Stefan ca mi-i asteptà.
150. Lail Miul ce-mi faceA ?
Prin coline apucit,
C'un ciobanag se 'ntalniit,
Cinci cite ca-mi aveit.
D'ale Miul ce-mi graià?
155. Mai ciobane, dumnea-ta,
Da-mi tu i mie trei oi,
Ca sa-ti dau §i eu cinci lei.
Iar ciobanul ca ciobanul,
Nu tià ce e gofra nul,
160. Ii da multdmit trei oi
$i primei §i el cinci lei.
D'ale Min ce-i grAià ?
Mai ciobane, dumnea-ta.
Cum mi-ai dat tu oile,
165. Ia sa-mi dai ái hainele.
Iar ciobanul ce-mi face& ?
Si hainele i-le da.
Miu dac'a§it, vedeà
Leapacla haine haiducegti
170. Si 'mbraca haine ciobanegti.
ImbracA nigte nadragei,
Ia mulgeh oile cu ei,
$i 'mbriich d'o dulamita,
Tot pe fata pod de atti,
175. Iar pe dos un teiu frumos !
Iar in cap ce punei?
Dintr'o piele strafiocoasa,
Croita pe mu§uroiu,
180. SamAnit cioban de oi !
Acum Miul ce-mi facea ?
D'o mioarA ca-mi taii,
La frigare mi-o punt*

Prin arlige mi-o atärnit,
185. Cu vin dulce mi-o stropik
La mustata mi-o trägek
Si d'un ciomag ca-mi luk
Si 'n ciomag s razetak
La oite-mi flu erk
190. Stefan-Veda cä-mi sosia
potera tot ash.
Uncle Miul mi-1 vedek
Mi-1 vedek mi-1 cunostek
Dupä dânsul ca-mi venek
195. Si el mare ce-mi graià!
2-Lash, frate, ca sa, vie,
Ca sä se dea prada mie.
Pacatu-1 mânä din urma,
Moartea-1 paste ca p'o turmä ;
200. Cä multi a venit la noi,
Putini s'a dus ! N'am bani ca sá le platese.
Stefan-Veda ca-mi Neneit,
Cu potera tot ash,
8i peste cioban cä-mi da,
205. D'o bung ziva da
Buna-ziva, mài ciobane.
Miu sta, de räspundeit:
Multumesc Domniei Tale!
Stefan-Veda ce-mi gräià,
210. Chinea, bata-1 mumá-sa.
Iar ciobanul raspundeà:
Am un tatil cam hatrân,
Si o mama cam batrânä,
Bat calea bisericeascd,
215. ,Taud popa când citeste, 260. De sumete scarile,
PeDomnia Ta tepomeneste,
8i acasä ei vorbeste,
Ca pe cine povesteste!
5tefan-Voda ce-mi gráià:
220. Ce mänânci, de esti gras 265. Si mi este mai mult de
[si frumos ?
Iar ciobanu-i raspundeh
O Doamne, Maria Ta,
Mânânc pârse de mioara,
Carne dulce de berbec,
225. Si beau apä, din vagas,
8.i vad bine cá ma 'ngras !
Stefan-Veda ca-i graià;
Bine, frate, fie ash !
Iaca vreau sa mai te 'ntreb
www.digibuc.ro
232
230. Nu stii fagul Miului,
Miului haiducului?
Iar ciobanul raspundeä,
Il stiu, Doamne, e coleh.
Numai o palmä de loc,
235. Intr'un ceas má duc, mä
['ntorc.
De vrei, lash ostile,
Sä-mi pazeasch oile,
C'a umplut välcelele
Si toate haramnele !
240. Lea te rog si-altceva
Daca vrei, Maria Ta,
Lasä-ti aici ostile
Sä-mi phzeasca, turmele ;
Ca nu e oile mele,
245. Sunt oile stapânesti,
Sa-mi dai la mânä in scris,
Sa nu-mi piste vreo oitä.
8tefan-Vocla ce-mi faceâ?
250. Mâna in buzunar punek
Scris la mâna ca îi da.
Ostirea ca s'o lash,
Ca sä-i pazeasca turma.
Amândoi cä mili pleck
255. P'o potech strimticek
Tot pe coasta sä urck
La jumätate cä-mi sta.
Iar ciobanul ce-mi graiit ?
Descalecä dupä cal,
Cä lovesc smicelele,
Si rasun valcelele,
Si m'aude cetele.
Nu, nu-mi este de tine,
[mine,
Ca sunt In haine schimbat,
Frica-mi e de cap thiat.
8tefan-Vodä ce-mi ?
Dupä cal descaleck
270. De cäpastru cä-1 lu
8i la deal cá sä duceh.
Dar ciobanul ce-mi ?
La un fag mare-1 ducek
Un fag mare minunat,
275. De sute arme 'ncarcat,
 233
Si de cräci mi-e 'molpogat.
Ciobanul ce faceh ?
In dosul fagului sá da
Si iute sa desbrach.
280. Lepàdà haine ciob
Si 'mbrach haine haiducesti.
Si o dulamita,
Verde ca foaia de vita.
Ia luh si nadragei,
285. Verzi ca foita de teiu.
Dar in cap ce îi pune it?
Ii puneh d'un comanac,
Verde ca foaia de fag.
Frumusel cá sa 'narmh,
290. Pe la brau cu iatagane,
Pe la pale cu pistoale.
Lui Stefan-Veda s'arittit,
Foarte ràu sa 'nspaimânth,
Ca nici nu-1 mai cunosteit,
295. Singurel Mihul mi-erh.
Sapte boale mi-1 loveh !
S'apoi Mihul ce-mi faceh?
Cu gurita II judecit
Si cu dreapta-1 sfatuiit.
300. Savai Calea
La nean-sau ca. veneh
Si plângând ea srt rugit :
Nu-ti omori, frate, d nmnia,
Ca te blesteama tam.
Haiducul.
Seri; diva spnsele lIntarului G. Ciocan. Gemenea, DtImbovita.
Foiticit lobodg,
In curte la Stefan-Veda,
Mi s'a strâns boieri la vorbii.
Iar boierii Tärgului
5. 5i cu ai Brasovului,
Ca stâlpii pamântului,
Fesnicii 'mparatului,
Cam cut frati, cam cu ne-
[poti,
Bucurestii mai cu toti.
10. Mid oiu zice foi de tisa,
Mândra masa intinsa,
Cu &chi d'albe aprinse.
Dar de masti cine sade ?
Sed boierii Târgului
www.digibuc.ro
305. Stefan-Veda mi-auziit
Si el, mare, sit rugh :
Miule, bUjorule,
Nu.ti emori domnia,
Ca te-o blestemit tam !
310. Cât oiu fi eu in domnie,
Sa fii si tu 'n haiducie.
Iar Mini ce mi-i ?
Din guritit spuneit :
Bine, frate, fie ash.
315. Asearrt la betie ti-am crezut ;
Pe când vorbiai tu de mine,
Eu eram la fereastra la
[tine.
Iar acuma la trezie,
De ce te tii dupa mine ?
320. D'ale Mihul ce-mi faceit?
Frumusel ca mi-1 legit
Si pe cal ca. mi-1 pun*
Cu ciomagul Ii mai da,
Unde, mare, mi-1
325. Iar Stefan ca se opriit,
Sarià cahtl, cât sarià,
Sapte dealuri valceit.
Ourgeit din el nadusealit,
De rAdeit dracul de el.
330. Singur Mihul ramâneit,
Haiduc povestit mi-erit,
Nimenea nu-1 suparh.
15. Si cu ai Brasovului,
Ca stâlpii pamântului,
Fesnicii 'mparatului.
Dar in capul mesei?
Frunza verde
20. Seade Domnul Stefan-Vodii.
Dar cu paharul-cine-mi da ?
Savai Calea fat& mare,
Surioara Miului,
Miului haiducului,
25. Din valea Cobiului.
Ea cu pahar cA le da.
Boierii bea si man*
Voia buna fiicek
Grija de nimeni n'aveit.
 234
30. Domnul Stefan sit sculh
Si din gur' ash ziceh:
Dale Cale fata mare,
Cu coadele pe spinare,
Taclisadite de parale,
35. Tot parale turalii,
Luate dela Bes
Socotite de zapcii,
Pune sangeap la pahare,
Ca sa ne dai cu dreptate,
40. Sa, ne 'mbatam tnti
Dar Ca lea de auzih,
Cu masurrt di le da.
Domnul Stefan sh sculh
S'astfel crt le poruncih :
45. Ia beti boieri si mâncati
Si beti de nu va
Ca vinu-i amagitor
Si rachiu adormitor !
Frunzulitä garofiati,
50. Totd prin chilii va culcati,
Maine 'n ziurt vá aliati.
Cu toti 'ngraba sculati,
Toti pe ochi sá va, sprtlati,
Câte-o cafeh sá luati,
55. Si pa cai sit 'ncillecati,
Car' cu sale, fail sale,
Car' cu frame, fariti frâne,
Numai cu chedeci 'n gura,
Pe la sale buzdugane,
60. La* spinare flinta m are,
Facem noi d'o vântitoare
Dupa pasari galbioare,
Cá sunt bune la mâncare
Si usoare la purtare,
65. Pe valea Cobiului,
Pe la fagul Miului,
Miului haiducului.
De 1-oiu prinde undevh,
Mai nimic nu i-as faceit:
70. Sa-1 tinem de par turceste,
Sa-i tragem palme cioco-
[este,
Shvai ca Doamne fereste!
Dar boierii d'auzià,
Dela masa sá sculh,
75. Toti prin chilii sa culch.
La mash' cá rhmâneh,
www.digibuc.ro
Foiticit loboda,
Savai Domnul Stefan-Vodit.
El chef crt imi apuch,
80. Coate de mash' rEtzmit,
Si somnul cit-1 apuch.
Savai Calea ce-mi faceh ?
Ea multrt grija aveh,
Lui Domnul Stefan asterneh,
85. Tot plapome de mittasrt,
Sa nu-1 glodeascrt la oasit.
In brate ea ca-1 luh,
In asternut 11 brigh,
Cu mane,
90. Cu gura il saruth,
Prima somnul crt-1 luh.
Ea grijrt, frate, aveh,
Urcior cu apa aduceh
S'o guritit cá luh,
95. La tatâna iii aruncit,
nu scarthie usa,
Sa destepte domnia,
Nu dea Calea de beleit,
Sa nu-si mautince pitinea.
100. Afar' pe usrt
Veriguta crt-i pun*
Poale 'n brilu ca-si sumeteä,
Si afara ca es*
Ii luà pantofii in mama,
105. Cá pe potecii erh -End.
Sari ici, sari. col*
Tocmai ca o capricek
Trei valcele s'o der*
S'o pustie de falceit.
110. Dar pe ce vreme exit?
G-lasul cântatorilor,
In varsatul zorilor,
In gull de colnic esih,
Mâna intr'un fag ca pun*
115. S'o frunsioarti cá rupeh,
Si 'ncepeit d'a perk
Codrul, frate, rasunit,
Dealuri, vrti asisderea.
Sá vezi, Miul
120. Si mirat el ea ziceit:
Cat/ ce-mi este astit ?
Par'cri, ar fi soru-mea!
A dat Calea de beleh !
Tocmai la mash erit,
 235
125. Nici din pahar nu mai boa,
El cu seapte cete de pan-
[duri sta,
Inaintea soru-sei
In potecrt o 'ntAlneit
Si din gurrt ziceâ :
130. Bine, Cale, soru-mea,
Ce zor mare ai vrtzut,
Acum noaptea d'ai venit,
Pe la miez si miez de
[noapte,
Când imi doarme toate ape,
135..liaiducii stau pe la spate,
Si dusmanii zac pe moarte ?
liar ce zor tu mi-ai vilzut?
Ori vreo pungrt s'a furat,
Ori sahane scumpe s'a spart,
140. Ori fiu de domu s'atAiat ?
SA nu mai trag vreun prtcat.
Calea asa-i räspundeit
Si din gurA crt ziceà:
NeicA, neicA Miule,
145. Nici pungti nu s'a furat,
Nici sahane nu s'a spart,
Nici Domnul nu s'a trtiat.
Dar nu asearg, alalt-eri
[seara,
FoiticA lobodri,
150. In curte la Stefan-VoclA
Mi s'a strâns boieri la vorbA,
Iar boicrii TArgului
Si cu ai Brasovului,
Fesnicii 'mpAratului,
155. Ca strtlpii prtmântului,
Cam cu frati, cam cu nepoti,
Bucurestii cam cu toti !
Vorba de cine-mi erà?
Vorbeh tot de Dumnia-ta.
160. 5i sfatul sA sfatuià,
De te-ar prinde undeva,
Mai nimic nu ti-ar
SA te tie de Or turceste,
dea palme cherche-
[zeste,
165. &iv ai ca Doamne tereste !
Miul sta drt-i rAspundeà
Si din gurrt cuvântit:
Nu purtà tu grija mea.
www.digibuc.ro
Când vorbeit, boieri'n casA,
170. Eu ascultam la fereastrrt.
Intoarce-te, Caleo, 'ndrt-
[rtit;
Domnia de s'o
AO de spalat o cerek
Si sä nu dai, Caleo, de
[beleit,
175. Ca sA-ti mAnânci tu pAineit
5i sA-ti pierzi tu lefcioarà.
Calea 'ndiirAt sA 'ntorceit,
Mud acasA ea yen*
Si soarele räsririit.
180. Si usa crt deschideit,
Si In casii ea intrit,
Domnul Stefan sA
Aprt de spAlat cereL
Ea ibricul 11 luh,
185. Ibricul vezi la dreapta
Si servetul la stânga,
Lighian dinainte-i puneit.
Domnul Stefan srt
Cu servetul sä stergeà
190. 5i-ash bine sA 'mbrAcit,
Prin chilii crt se plimbh,
Pe toti boierii desteptit.
Calea apA le tun*
Toiti boierii srt
195. Sta Domnul Stefan, ziceit:
Bine, Calea, fatA mare,
Bucatele d'alde sear&
Prin tingiri i sahane,
Mai lam ceva gustare,
200. PlecAm azi la vanAtoare.
DacA ea cA-mi
Bucatele le strângeà,
Intr'o tingire le puneà,
Pang srt mai incAlzià.
205. Câte-o cafelutA da,
Si ate un rom mai luit,
SA-si mai dreagg. inima.
*i la masä le pun*
Ad mezelic luà.
210. Dela masrt sä sculà,
To.ti pe cai incAleck
Toti cu sale, frtrit sale
Si la brâu cu iatagane,
Pe la sale buzdugane,
 236
215. La spinare flintA mare.
PlecarA dAnsii 'n vAngtoare,
DupA pasAri gAlbioare,
CA sunt dulci la mAncare,
Usure le la purtare,
220. Pe valea Cobiului,
Pan' la fagul Miului,
Miului haiducului.
Domnul Stefan incilleck
El inainte-mi pleck
225. Potera in urmA sta.
Darli Mihul ce fAceà?
DA el multà grijA aveit.
Inteun deal mi sä urck
In toate pgirti sà uitk
230. Poate o nAzAri cevi.
Un ciobAnas cg. vedek
CiobAnas cu zece oi,
G-Asi-l-ar zece bAtAi !
Fuga la el cA miii da,
235. Bung, ziva Ii spunek
CiobAnasul multumik
Sta Miul i mi-i : In sfArsit Mini ziceit :
Mai ciobane, dumneata.
DA nu vrei bunAtatea mea,
240. SA vrei mai bine pa ta.
SA-ti dau o suat de lei,
SA-mi dai tu Ale zece oi
Cum sti-ti iau suta de lei,
SA-ti dau Ale zece oi
245. Sunt oile stApAnesti,
M'apucA sA le plAtesc,
La ce foc le mai pkesc,
Cu ce sà mà folosesc ?
Dar Miul sta
250. Bre, intr'un ceas mi le-oi
[da
Si pe urmA i le-oi luk
Suta de lei mi-oi man*
SA scap i eu de belek
Dete o sutä de lei
255. Si lug Ale zece oi.
Dar Mihul Ii mai ziceit:
FAcurAm cu oile,
SA schimbam cu hainele.
Ia sh-ti dau contesul meu,
260. Tu sA-mi dai Al cojoc 164os,
De 'Il porti vara pe dos
www.digibuc.ro
si-1 mai tii §i pe sale,
SA-ti mai tie de rAcoare.
Contesul i-1 da,
265. Cojoc lAtos
IarA Miul iar
FAcurAm cu cojoacele,
SchimbAm cu cAciulile.
Iti dan verde comAnac,
270. SA-mi dai a cAciulA de tap
[bAltat,
FAcutil ap.... in cap.
Apoi Miul tot ziceit :
SchimbarAm cu hainele,
Sä schimbAm cu armele.
275. Iti dau fling ghintuitä,
De cinci luni neslobozità,
Mie dai o tArjalA par-
Numai din pAmAnt mi-e
[smicitä,
La cap e neciocArtitä,
280. De Domnul Stefan gAtità.
SchimbarAm cu armele,
SchimbAm Cil fluerile :
SA4i dau mic de albias,
285. SA-mi dai mic de flueras.
Fluerasul mi-e de soc,
Mult cAntä para de foc!
Pe-1 cioban cA-1 impAcit
Si fluerul i-1 luk
290. Miul cioban sà fAceà
Si'n bâtà sti rAztima,
Cu fluerul el doinit.
Ash cu foc de am*
Nici oile nu past*
295. Numai la dAnsul ascultit.
Dar Al cioban ce-mi faceit?
O mioarà eài luk
In colnic cu ea intrk
Mioara de o
300. La frigare o punek
G-rijA de nimeni n'aveà.
IacA Domnul Stefan sosik
D'a dreapt la Mini trgigek
Unde'n bAtA rezemat sta,
305. Si cu fluerul doink
Vai, Domnie färtt cap,
 237
Ls drumul cel bätut
S'apucii päräsit.
Când la Miul ca yen*
310. Darä nu mi-1 cuno§tea.
Domnul Stefan eä yen*
Bunä ziva cA Ii da,
Si din gurA cuvântà:
Bunä ziva, mäi ciobane.
315. Iar Miul sta §i : Sá nu pearza vreun miel,
Multumescu4i, Stefan
[VodA.
Stefan Vodä d'auzia,
Foarte mult ca BA, mira,
Pe cioban cä intrebit:
320. Mrti ciobane, dumnea-ta,
Cum §tii cä ma chiama aqit?
Dar ciobanul raspundea :
Cum srt nu §tiu cä te
[chiamrt a§it?
Am un tatrt cam bAtrAn
325. Si bate calea bisericii,
S'aude pA popa citind,
Si pe noi tot invatând,
DespreDomnia-tapovestind.
S'a§it minciuni aruncit,
330. Minciuna i sA prindeit.
Stefan Voda iar ziceh, :
ciobane, dumnea-ta,
Tu oile tot pAscând,
Drumuri mari tot trecand,
335. Ori tu n'ai fi vrtzut,
Ori n'ai fi auzit,
Tu de fagul Miului,
Miului haiducului?
Vodrt cu Miul vorbei,
340. Dar insä nu-1 cunostea,
Doar de nume
Dar Mini sta qi
Doamne, Stefan, dum-
[nea-ta,
Fagul Miului coleit,
345. Acum te duc §i te 'ntorc,
La oite sunt pe loc.
Verde frunzA siminoc,
Aci sa 'ntoarstt pe loc.
Doamne, Stefan, dum-
[nea-ta,
350. Apoi cum sä las turma
www.digibuc.ro
sA plec cu dumnea-ta?
Ia sä la§i tu oastea ta,
Sa pitzeaseä turma mea
Si sa plec cu dumnea-ta.
355. Sä nu sa piarzrt vreo
CA intru 'n pu§crtrie pen-
[tru ea.
mai dai §'un favrt§el,
Mä baga 'n foc pentru el.
360. Vai Domnie fArrt cap !
Läsrt oastea sa in camp,
S'apuca cu hotu 'n crang.
Miu 'nainte mergeit,
Pang, la parte-1 duceit:
365. Poteceaua pardositá,
Numai d'alune 'nvalita
Si de piatrA mi e facuta,
Numai de Miul §tiuta.
Ei pe parte ea mergeit,
370. Pe mica de potecea.
Sta Miul §i mi-i ziceà :
DoamneStefan,dumnea-ta,
Ia mai strange scArile,
Te lovesc smicelele,
375. Si ne-aude cetele,
Ne scurteazA zilele !
La hatis ca mi-1 bAga,
Domnul ,5tefan descaleca,
Scarile ca le strangeit,,
380. Cal de cripiistru lua
Si 'nainte ca
Miu 'n urmA ramaneit,
Sta cu dârjala srt-i dea,
Si din gurA a§it ziceit :
385. Mang, frate, nu mai sta,
CA ne atilt poterà.
Aici nu e§ti la Bucure§ti,
Sá umbli, srt te fudule§ti,
E§ti la hätis la curpeni§,
390. Unde n'ai loc de carmi§.
Când la fag cri Il scotea,
Domnul Stefan ce faceit?
Gaud fagul ca mi-1 vedeâ,
Buzelp §i le murk,
395. CA e fagu'mpodobit,
Numai d'aur §i d'argint,
In lume nu s'a pomenit.
 238
Prin crAcioare sAbioare,
De lucesc ca sfähtul soare!
400. Sta Miul si mi-si
Doamne Stefan,dumnea-ta,
Mai zAboveste
Scaun de aur Ii pun*
Domnul Stefan odihneit.
405. Sta Miul si mi-i ziceit :
Doamne Stefan, dumnea-ta,
SA nu te dai dupa fag,
SA nu fie Miul culcat,
SA mai trag cu dumnea-ta
[vreun päcat.
410. Apoi Miul ce-mi fAceit?
Cheita la el erà
Si fagul 11 descuiit.
TJnde in fag a intrit,
Haine ciobänesti arunch,
415. Haine haiducesti imbrAca,
Ca soarele ca-mi ardeit.
Dar ce arme-si incingek?
Tot pistoale ferecate
$i curele 'ncruci§ate,
420. Cum nainte si la spate.
SAbioara §'o
$i la §old c'o afar*
$i din fag el ctt esià.
Pe lAngA fag &I plimbit,
425. Gheata ctt Ii scArtAià,
Sttbioara-i sdrändmià,
La Domn Stefan ctt trAgeit,
Si din gull ash ziceit:
Doamne Stefan, du mnea-ta,
430. Ce zor mare mi-ai avut,
P'aicia de mi-ai venit,
Nici cu gandul n'am gAndit,
Ash, 'n mitnä mi-ai venit,
Par'cA eu ti-am poruncit.
435. Doamne Stefan, dumnea-ta,
Sà vezi pe Miul undeva,
L-ai cunoaste dumnea-ta ?
Stefan-Vodit sta, ziceà :
440. Eu zic zttu pe viata mea :
De nume i-am auzit,
Dar in ochi nu 1,-am vAzut.
Doamne Stefane, dumneta,
Cand vorbiai asearI 'n castt,
446. Eu ascultam la fereastra,
www.digibuc.ro
Mare laudä mi-ai dat,
Eu nimic nu ti-am stricat,
Telegari nu ti-am furat,
Cucoana nu ti-am pupat,
450. Nici hasnale nu ti-am spart,
Cate o hasnit ti-am luat,
Foae verde tiriplic,
Si eu de m'am admit.
Ala data de secartt,
455. La tine cur.& o tarA.
Foae verde de areu,
mie nu-mi pare rAu.
Sävai Miul ce-mi fliceh ?
MAna 'ntr'un fag eh' pun*
460. Si-odatA, cand §uerit,
Seapte cete s'adunit,
Cu crAngul valuri voneit.
Domnul Stefan ce-mi fAceh?
Pe scaun unde sedeit,
465. Buza 'n patru cA-i crApit,
Sange negru cA-i pick
Pe caftane stt
Mad poterile yen*
Miul a§a, le ziceit :
470. Bre, in stibii sa-1 luati,
Slava 'n ceriu cu el sa dati.
In säbii sa-1 sprijiniti,
La un deget sa nu-1 smin-
[titi.
Pacum Miul poruncià,
475. AO, pe Stefan luà,
Slava 'n ceriu cu el ca da,
In säbii Il sprijinek
La un deget nu-1 sminteit.
Tare-mi veneh sosià,
480. Savai soru-sa Calea,
Din papucei tropoind,
Cu rochita falfaind,
Maneca tragand la vant,
Si din guritii strigand :
485. Neica, neica Miule,
Nu taii, frate, domnia,
Mi sa mananca leafa.
Noua ani ca i-am slujit,
Foae verde matostat,
490. Si sambrie nu mi-a dat7
O fi de mine pticat !
NActijitA

Ea nu gAndia, sA-i facii ash.
CAnd la Miul c -yen*
495. Palma biciu c mi-o faceh
lui Miul cA i-o da,
Pe Stefan-VodA saph,
Si lui Min ash ziceh :
Nu-mi omori. domnia.
500. Tar de palma ce primigt,
Sta Miul si ash grAih :
La scoalA am invAtat,
Si.-"hsh palma n'ain mAncat,
Numai soru-mea mi-a dat.
505. Pe Domnul Stefan 1-a
[scApat.
Calul el si-1 nApAstilt
Si pe fugá sà porneh,
Leasit de märkini apuch.
Pantalonii nArâmzati.
510. Stau pe cracrt atArnati,
Si fesul cel turchizat
StA p'o cracrt atarnat,
Para, e un drac ! Si la fag mi-1 aduceit.
CAte-o nuelusA
515. Para, doamne, Il silik
Si d'acolo el scrtpit.
In curpeni cà intrh,
Curpenii de el sit luit,
Cu ele dui§ fugeh, !
620. CAnd es1 la teferis,
.8. Voica Balaca.
Seris din gura lui Petre Mirea Ioniä. Orlea, Romanati.
Foitic'a bobului,
Sus in plaiul muntelui,
La cArciuma Radulni,
La otacul Stanciului,
5. *Ad bAietii Bratului
si-ai Dobre Ploscarului,
Ion al Stirarului,
Copilasii dracului !
Ei bea §i sà 'nveselesc,
10. Din pistoale slobozesc
Si din pahare plesnesc,
De nimica nu grijesc !
FoiticA §'o
Streaja cin' le strejuii ?
15. SAvai Voica BAlaca,
www.digibuc.ro
239
Fugeh cu cinci caril de
[curpenis,
Fugea, cu ele thri.s.
Gaud potera Il vedeit,
Nu-1 mai puteh cur osteit.
525. El din gurrt le strigh :
Foiticrt, trei gritunti,
In toate pärti ca sg. fugiti.
N'a fost mic de ceobäuas,
Ci a fost hotul de Miul,
. 530. CA mi-a prripädit trupul,
Si mi-a crisnit sufletul.
Miul, frate, ce-mi friceit?
Duprt Stefan sA luà
Si din palme eA brtteit.
535. Ei pArloagele 'nfundit,
Unul cu-altul nu se 'ntalniit.
Apoi Miul cA-mi plech,
La gurä de colnic trig*
TJnde ciobAna§ erà.
540. D'acolo cA mi-1 luh
MAndrA masrt ca pun*
Bea, frate, sä
Buni frati, mare, srt prindek
545. CA scrtpase de beIeh.
Oitele ce rAmAnetà
Pe lAngrt fag le past*
GrijA de nimeni n'aveh.
Care-a 'mprAstiat tara
Si-a speriat domnia.
Sà vezi, Voica, fatrt mare,
De umblä pe hat &glare,
20. InconjoratA de pistoale,
De lucesc ca sfAntul soare,
Cu seapte coade pe spinare,
Intrtsate de parale,
Tot parale turalii,
25. Luate dela agii,
Socotite de zapcii.
Ea la Stanciu ca mergeh
Si. din gurrt Ii ziceit :
Dale neicg, Stanciule,
30. Stanciule haiducule,

Voi beti si và veseliti,
Si de nimeni nu grijiti.
Foaie verde trei smicele,
Eu dela un card de vreme,
35. Visez niste vise rele,
Vai de pacatele mele !
Sá vezi, neicrt Stanciule,
Nu aseara, alalt-eri seara,
In flintä m'am rezemat,
40. Putinel somn m'a fared,
Grele vise-am mai visat.
Sa vezi, neica. Stan ciule,
Stanciule, bujorule,
Pusculita ta cea nona,
45. Frânta, neica, 'n trei i doua.
Nei* pistoalele tale
Sede 'n cuiu fara ntale.
Scurtate-s zilele mele !
eu, noica, am mai visat
50. Trei ciolpani si trei cur-
[cani.
$i nu stint, neica, curcani, 95. Matele i le scot*
Ci sunt boieri de divan.
eu, neica, am mai visat
Intr'un ciolpan,
55. Inc' un curcan
Un curcan cu'n mat in gura.
Nu-i curcan cu matu 'n gura,
E glidea cu streangu.'n mama,.
S'inca, neica, am mai vi-
[sat :
60. Trei viguri de panza la* 105. Si cu Voica sa prindeh.
Calea noastra departata.
Bine vorba n'o ears*
Potera ca-i ocoleh:
Potera de Bucuresti,
65. Unde-i vezi, te ingrozesti.
Dar capitan Balaura,
El din gura ca strigh:
Da-te, Stanciale, legat,
Ca un mare vinovat.
70. Nu stiu tu ce ai stricat,
Ash ordin ni s'a dat
SA, te ducem la 'mparat.
Dar Voica ea' raspundeh
Si din gurä ca-mi ziceit :
75. Capitan Balaura,
www.digibuc.ro
240
Cum sa se dea Stanciu le-
[gat
Ca un mare vinovat ?
Ca nu-i femee cu carpi-J. in
[cap,
Si e voinic cu comb-mac,
80. Verde ca frunza de fag,
De da poterei de cap !
Capitan Balaura,
Daca este vorba ash,
Sa impusti tu rata
.85. P'aceea care ti-oiu da,
Eu pe Stancin ti-l-oiu da
Nelegat, neveregat,
Numai calare pe hat,
Ca sa-1 duceti la 'mparat,
90. Cum e bun de judecat,
Frate, si de spanzurat !
Dara Voica co faceh ?
D'o ratisoara prindeh,
Intr'o chine intrh,
Cu earba ca mi-o umplek
Cu cartuse mi-o bat*
Mara cu ea esià,
Capitanului strigh:
100. Clipitan Balaura,
Jo pune tu oastea ta,
Ca sa 'mpuste rata mea.
Dar capitan Balaura
Puterea Voichi n'o stia,
SA vezi Voica e faceh ?
Rata in brate ca luh,
Drumu 'n potera crt-i da,
Toti cu pustile trageh.
110. Cura gloante ca ploaia,
Nimenia ca n'o pich.
Rata pe pamant umblà,
Din gurita macanià,
Din aripi ea falfaih,
115. De nimic grija n'aveit.
Potera ca sa pun*
Toti cu pustile cà da,
Curit gloantele ca ploaia,
Nimenea ea n'o pich,
120. Nici un fulg ca nu-i strich,
 241
Ash putere-mi aveit.
Darä Voica de vedeh,
putere ei n'aveh,
La Stanciu ea ca strigh :
125. Nea Stanciule, dumnea-ta,
Acro tu pe durda mea,
C'oiu sa-i fac de mascarh.
Foae verde mar cretese,
Nu pot sä mä odihnesc.
130. Pe durda ca-i aduceh,
Ott untdelemn o ungeh.
S'o ungeh cu untdelemn,
SA bata bine la semn.
Tot la falca mi-o pun*
135. Deget la tragaciu puneit.
Când odata ca-mi trageh,
Rata in patru c'o file*
Si pe toti ca-i omorit.
Care din ei eh seal*
140. Pe sub tufe sà bagit,
Ca sa nu-i prinda Voica.
Capitan Balaura
Numai cu capul seriph,
Si la 'mparat sá duceh
145. Si din gura ash-mi graiit :
Imparate luminate,
Trupusor fárá pacate,
Verde .foae tiriplic,
Stanciu nu mi-a fost nimic,
150. Voica sarma de haiduc !
Cite hasnale a perit,-
Tot Voiça le-a sprijinit
Si Stanciu le-a chirdosit!
Imparatul d'auzik
155. Sta, din gura cuvânth :
Capitane dumnea-ta,
Capitan Balaura,
Ia fá tu cum oi puteh,
Sa-mi aduci pe Voica 'ncoa,
160. Ne-a facut de mascarh,
Ne-a präpadit ostirea !
Oapitan Balaura,
El pe cal incalech,
Si la Voica crt-mi plech.
165. Când In codru ca. intrh,
La bordeias ca mergeh,
Voica la masä sedeh.
Plisculescu, Ligeratu;ll popular&
www.digibuc.ro
Dad, pe el Il vedeh,
Mâna pe durda pun*
170. Sa-i scurteze viata.
Capitan Balaura,
Dad, astea le vedeh,
Catre Voica el strigh :
Si stai, Voico, de nu da,
175. Ca nu sunt cu vreo zurbit,
Ci m'a trimis domnia,
Cá te pofteste la ea.
Dara, Voica d'auzià,
kima 'n ea cá crestek
180. Loc la masä faceh,
Bune bucate pun*
Tot bucate sofranite,
Ca la domnie gatite.
Apoi Voica ee-mi faceh ?
185. Seaua pe hat ca, puneit.
Puneh sea moldoveneasca,
Cu scari d'albe in vârteaja,
Pofilul numai fluturi.
Dar ceoltarul de pe cal
190. Aur i margäritar,
Plätià sapte pungi de bani!
Cu capitanul plech,
La 'mpáratul sä duceit.
Când la poarta ca-mi intrà
195. Si 'mparatul mi-o vedek
El din gura ash-mi
Catä, bata-1 mama sa,
Singur detei de beleh,
Bagai pe dracu 'n casa mea,
200. SA-mi rapuie viata.
Voica la 'mpärat mergeh,
Bunä ziva Ii ziceh,
MAna cu 'mparatul da.
Imparatul ea-i ziceh
205. Si eu blândete-i vorbià :
Sa vezi, Voico, dumneata,
Foitica mandalac,
Te-am chemat sa-ti dau
[bärbat.
Voica d'auzia ash,
210. Ea 'mpäratului ziceh:
Ba, Imparate dumneata,
Barbatul cere camasa,
Fi-i-ar sufletul in oasä,
Voica nu stie sä tasa.
16

215. Decat Voica cu bdrbat,
Mai bine c'un comanac,
Verde ca frunza de fag.
Decat cu picioare 'n ite,
Mai bine c'o
220. CA mult mi-este dragulifa
De and eram copilita.
Decat Voica in argeh,
Mai bine cum o puteh,
SA, comande la haiduci
225. Poste o suta i cinci ;
SA 'mprastie poterh,
Si sa ia cate-o hasnh.
Imparatul ce-mi faceit?
Inteo chilie o 'nchideh,
230. D'un arnaut mi-aduceh
Si la Voica 6,4 bagit.
DarA Voica de-1 vedeit,
Ea din gura ca ziceh :
Ia vin tu la daica 'neck,
235. Pupu-ti crucea i legea.
Foae verde d'avriimeasä,
SA te satur de nevasta.
Si de par ca mi-I luh,
Bune palme ca-i trägeh,
240. Cu dintii de blana-1 da,
Scapat pe usa-1 faceh,
Foae verde usturoiu,
Cu parul facut valvoiu.
Dar armeanul ce-mi faceh?
245. La 'mparatul sa duce&
'mparatului spuneh :
Imparate dumneata,
Beata Voica ce mi-a fapt,
Cu dintii 'n bland m'a dat.
250. Frunza verde samurastra,
M'a saturat de nevasta.
Oasele mi le-a sdrosit,
Dintii din guril mi-a rupt.
Darà Voica crt-mi strigh
255. Si 'mpAratului ziceh :
MA 'mphrate, dumneata,
Ado caste sa ma bat,
C'oiu sa-ti taiu si p'al tau
[cap.
Dar Stanciu ce mi-si faceh ?
260. La brutariä mergeit
Si d'o pita ca-mi luh,
www.digibuc.ro
242
Miezul din ea CA scotek
Cu galbeni ca mi-o umpleh,
El prin gunoaie-mi plech,
265. Petecele d'adunh,
Din ele haina-si faceit,
El milog sa prefaceh,
Si la 'mpáratul mergek
La Voica voieli cereh,
270. Si la fereastra mergea,
Uncle Voica 'nchisä sta,
Intinse mana pit'a-i da,
Din gut% Voica-i ziceh :
Tine, Voico, pit'asta,
275. Sa-ti mai i tu inima.
Dara Voica rAspundeit
Stanciului ea ziceit:
Bre, mai neica Stanciule,
Tine-ti tu paralele,
280. Te strAmteaza vremile.
Eu pe malne ori poimaine,
CAnd oía zice mAndalac,
Eu d'aicea oiu sa scap
S'oiu taiu §i pe 'mparat,
285. Ca prea mult m'a supdrat.
Ash Stanciu ca-mi plech,
Si 'n codri ca mi-si intrà.
Voica, frate, ce-mi faceh?
Ea la 'rnparat ca strigh
290. Si din gut% ash ziceh
MA Imparate, dumnea-ta,
Ado oaste sa ma bat,
C'am sa-ti tain si p'al tau
[cap.
Imparatul de vedek
295. El. frate, ce mi-si face&
Scrià carti in toate parti
Si rävase prin orase,
Toti vitejii s'adunase.
Child fu Joi de dimineata,
300. Cu Voica sta filth 'n fath.
Dara Voica ce-mi faceh ?
Un ostas din ei
De-o suta de pasi Il da,
TJn ou in crestet Ii pun*
305. Toti cu pustile crt da,
Nici unul nu-1 nemerià.
Sá vezi, Voica ce-mi faceh ?
Maria pe durda pun*
 243
Cu untdelemn mi-o ungeit,
310. La cr.-dean mi-o asezit,
Patul la falcii puneh.
dând durda o slobozik
In patru ou-1 fäceit,
Chipiul nu mi-1 sminteit.
315. Niei p'aia crt nn-i
On 'n prastie luà
Si 'n slavä ch-1 aruncit,
Cu sulita ca sa-1 ia,
Niminea cä nu-mi puteâ,
320. Numai singurà
Dar Voica
Unde-i luà la stânga,
Mud sä 'ntorceit la dreapta,
N'aveit Voica ce
325. Si 'mptiratn1 de-mi vedeit,
In chilie sfi 'nchideit,
Z6voarele le 'ntiireit.
Voica la usä mergeit,
Când cu piciorul cà da,
330. Mergeit, usile sun ând,
Balamale trrmanind,
Si 'mpAratul speriat
Tocmai sub pat s'a bitgat.
Voica dad]," mi-1 vedeit,
335. Ea din gura mi-i ziceà
Ia esi, câine, d'acilea.
Spune-mi, Stanciu ce-a stri-
[cat?
Cucoana nu 1i-a pupat,
Telegari nu ti-a furat,
340. Cate-o hasnit ti-a luat,
Ca sä aibä ce mâncâ,
Sä-si sustie viata.
Foitia bob areu,
Tie de ce-ti pare rau ?
345. Foitica bob secarg,
Tie-ti curge 'n gurà o tara,
Si de tist bine al täu
Nora nu ne pare eau.
De urechi cà 11 hih,
350. Afar' Carl§ 11 trägeit,
Si de sub pat 11 trageh.
www.digibuc.ro
I Impáratul tremurà
Si de Voica sä, nigh:
erti, Voico, greseala,
355. Nu ti-am stiut puterea.
Foae verde colelie,
Sä fii on mine tovarà pe
[moElie.
Dar Voica ca mi-i.
'n mosia ta,
360. SA mai am grijà de ea:
Cá cât iei tu intr'o varà,
Beau cu baeti 'ntr'o searä.
Dar ckt ian eu inteo seará,
Beau cu bäetii 'ntr'o
365. Impäratul
CAtre Voica sä rugit,
Si din gull ash graià
Sä-mi ertd,Voico, greseala,
Nu ti-am stiut puterea.
370. Voica sta si ráspundeit:
Bine-afurisitule,
De ertat o sä, te ert,
Dar la catastif te trec.
Când n'oiu avail eu parale,
375. Tu sa-mi dai de cheltmalá.
Ziva bung ea-0 luà
Si 'n codru ea mi-si
Când in codru cá intrà,
De-o frunzà de fag lua,
380.Incepeit Voica a snerit
Stanciu mi-o auzik.
El prea mult ca
Si din gurä
batti-1 mamá-sa,
385. Cri, mi-a scäpat Voichita
Dela dalba 'mpärktie
Si dela neagra urgie.
La bordeiu cà sä duceit
lui Stanciu c6-i spuneh :
390. Dale neicg, Stanciule,
Haiduceste-ti tara 'n pace,
N'are nimica ce-ti face;
Pe 'mparatul 1-am supus
Si 1-am jucat ca p'un urs !
 214
9. nnislav.
S cris din gura lautarului Iordache Petra Mirea Ionitä. Orlea, Romanati.
Zi-i
Pe cea getrlit, ciorogdrlit,
Este-o salcie coco§atit,
Cu mustiktile pe
5. Caicul lui Tdnislav
P'acolo seade legat.
E c'un lnu de argit,
De cinci ori e cântärit
Si tot cinci litre-a venit.
10. Seade Tdnislav culcat,
Prei zile de când e beat,
In tavanul caicului,
Unde vântul adià,
Barba lui c o vâslià.
15. Umbla Turcii d'aiurea,
Pe dincolo, pe dincoa
Si de Tánislav nu da,
Si veneit §i ajungeh
Pe o gârld, ciorogarld,
20. Uncle fetele panzii nälbeit
femeile cdmdsi
Si Turcii cd mi-si
Fetelor, femeilor,
Sd ne spuneti de Tänislav,
25. Vezi de Tänislav copilul,
Incinge barba cu brkul.
De ne-oti spune 'prea cu
[drept,
SA, se spele pânzele,
Pânzele, crundsile.
30. Dacä nu yeti spune drept,
Sä se rupti cdmásile
Si sä se pAcureascit pânzele.
Frunzulitil d'o
0 femee cd-mi
35. Turcilor, Cadiilor,
Odutati de apucati
Pe cea gârld, ciorogarld,
Unde apa sá cote§te
Si malul mi se svârle§te,
40. Cd-i mama lui Tänislav,
Span: cdnadsi de tun., ro-
[mitn
www.digibuc.ro
Si de ovreia§ bogat.
Ei pe gitrld apucit,
La pietri§ inaintit
45. De mama lui Tänislav da
ciltre dânsa-mi
Si din gurä cuvântà:
Tu e§ti mama lui Tánislav ?
Sit ne fii mama §i noud.
50. De trei zile-1 cduttim,
Bänisorii ca sd-i däm,
Si el s'o fi imbittat
Nu §tim un's'o fi bitgat!
Iar mil-sa dac'auziit,
55. Putinel sta, sä gândià
Si a§h cá riispundeà:
Turcilor, Agalelor,
S'apucati garla la vale,
Uncle malul se cote§te
60. $i apa sh asvarle§te,
Acolo e o salcie cocosatii,
Cu mustiitile pe apd,
Si de ea ca e legat
Caicul lui Tänislav,
65. Cu un lantus de argint,
De cinci ori I-a cântärit,
Tot cinci litre a venit.
Turcii dacd
Din gurrt ash ziceà:
70. Baca, baca, gheaura,
i§a, copii, la lopatä,
S'ajungem noi mai II:Ida-tit.
Acolo (And ajungek
75. Sta, din citrmit sà oprià,
Niculcea
Si Turcii vedeà)
Ei din luntrii cá sdrid
$i umpleau ostroavele
80. Si sbierau ca vacile.
Dar Niculcea cd strigit:
Turcilor, muerilor,
Ce-ati umplut ostroavele
sbierati ca vacile?
85. dati mie un fes cu
[galbeni,
 245
Ca Tanis lav este beat
Si vi-1 dau eu, vezi, legat,
Cum e bun de judecat,
Curn e bun, vezi, de taiat.
90. Turcii dac' ash vedeit,
Mu lt, frate, sä bucurh
Si ei luntrea impingea,
Langa caic o
Treifesuri cu galbeni umpleh
95. Si lui Niculcea cii-i da.
Niculcea banii luà
cinci franghii c'adunit,
Sus pe tavan sä suia,
Unde Tanis lav dorm*
100. Vantul barba cä-i
Cu cinci franghii II legit,
Turcilor in mana-1 da.
Sa vezi, Turcii ce faceit?
Pe caic cä mi-1 legit
105. Si la Dii cä mi-1 ducea
Si lui pas& cä-i spun*
Vineh 'Nish de-1 v-edek.
Si toti Turcii s'adunk
Toti din gura ca-mi vorbeh,
110. Unii din gull ziceit:
Sä-1 trägern, sa-1 spanzu-
[ram.
Altii, frate, ca miji sta
Si amar sà valeta, :
Daca cainele-o seal*
115. Mult rau el ca ne-o theeit!
Iara altii cä-mi zieeh:
Frunzulitä foi de tat,
Bine seade el legat.
S'aducem piatra morii
120 Din tara Moldovei,
Si de gat sä i-o
Tumba 'n Dunäre sä-i dam,
Si de el sa ne scaparn.
Altii au zis :
125. Baca, baca, ghiaura,
Bine-au zis bäieti ash !
S'aduserä piatra morii
Tocmai din Ora Moldovei.
Nuiele cä ei sucean,
130. De gatul lui Tanislav o
[lega,
Tumba 'n Dunäre cä-i da.
www.digibuc.ro
Infra Turcii 'n eaten*
Bea cafeh si se cinstea,
De Tänislav grijä n'avea.
135. Niculcea 'n crag esia,
Si 'nteo carciuma intra,
Trei zile, trei nopti cä beit,
Grrija, de Tänislav n'aveit.
Tänislav ce faceit?
140. In fundu] Dunärei pad*
Uncle morunii trecea,
De Tanislav sá freca!
Veni un mic de ghigortel
Si mi s!atinse de el.
145. Si la buric ca,-1 loveh,
Oleoleo cum II. durea!
Drept In picioare atria,
Apa cu bratele trägeh,
La vale pe Dunäre o
150. Intr'un ostrov ca trageh,
Pe renie sä punea.
Acolo soarele-1 ardea
Si vantul crt mi-1 bat*
Sedeit Tänislav cu piatra
['n brate.
155. Sä vezi, Stanca Beiului,
Nepoata 'mpäratului,
Fata Cäimacanului,
Ibomnica lui Tänislav,
Caldarea 'n mama' lua
160. Si la Dunäre plech.
Vadra pe piatra pun*
Cu apä di se spälà,
Stanca de se racoreh.
Si Tänislav c'o vedeh
165. Si la &Lisa cà strigh :
L- Ai, Stancuto, lumea mea,
Vin' mä scoate d'aicia.
Eu, fata, m'am inselat,
Si eu, vezi, m'am imbatat,
170. Si Niculcea m'a vandut!
SA vezi, Stanca ce-mi
[fticeic?
Nici apä nu mai lua,
Dosu acasä fuga da
Si la ta-sau cä strigh :
175. taicuto, d'acilea,
Ca d'om aveit vreun noroc,
Cu galbeni o sà mä joe !

LuA Stanca opacinit
Si ta-san lug chrinh.
180. Vin' taica,coleien ostroave,
Este un negustor beat :
A vandut cirezile,
S'a umplut chimirile.
Rana ta-sau ajungeh,
185. Ea 'mpinsa §i oranita,
Sari §i ta-säu in ea.
Stanca lua opacinh,
Sä punek §i miii váslià
lui ta-sau crt-i ziceh :
190. Tine un' luce§te soarele,
CA-i strAluce§te chimirele.
Mid la el ch, ajungeh,
Stanca 'n picioare
Cubit din teach scot*
195. lute, frate, ch-mi thilt
Toate suciturile,
Toate
Oränita putin aph nu lnh.
Al bátraii, când Il vedek
200. Cu cat fierea nu-i plesneit.
Ai, Stäncuto, negustorul
[thu,
rupä capul meu!
Iara Stanca d'auzià,
AO, ea ch-mi rAspundeh :
205. Taci, taicA, nu zice-a§h,
Cà dac'o vrea Dumnezeu,
O sä fie norocul meu!
acasa-1 aduceh,
Rogojina-i a§terneh
210. Si-i faceit- §i o cafeh
Si cut zahar o 'ndulcià,
De-i mai dreasA inima. 260. Si cu palma sbiciuià,
Vin cu vadra
Rachiu cu ocaua-i da.
215. Carne de miel frig*
Vreo trei zile bea, manch:
Bine el sA ospätit, 265. La arnaut poruncià,
Pang 'n fire isi yen*
S'apoi el cä miii ph,*
220. De Niculcea intrebit,
L-o gAsi pe undevh?
I sa infoioasä barba.
In oglindri stt uith,
Bine seama
www.digibuc.ro
246
225. Un potcap cumpArh,
O caldriru§A luh,
Patrafir la gat puneh
Si'ncepeit a bate*
Mete d'arândul
230. Din gurä nu-§-ce balmäjih,
Gaud cu mäthuzul da.
Din casten cash intrà,
Se fticii a botezà.
Foiticä d'avrtimeasA,
235. Merse la o carciumäreasA,
Ggisi pe Niculcea acilea.
Carciumäreasa
Fugi, pArinte,
C'am un turc beat de trei zile
240. Si pe tine te-o afià
Si-ti taie cripritana,
De s'o duce pomina!
Thnislav, dac'auzih,
Din gut% a§it :
245. 0, cinstitA carciumäreasá,
A§terne-mi o rogojiná,
Taie un puiu de gilinä,
Fà turtä de paine rasa,
SA scot eu Trircul din casA!
250. Carciurnäreasa puiu
Turtá rasa di Meek
Si la mash ca-1 pun*
Pe pärinte piazA-rea.
Bea popa, sà osprità,
255. La Niculcea 'n cash 'ntrit.
Bre, Niculceo, sluga mea,
Tu bei §i te vesele§ti,
De niminea nu grije§ti !
Si de pur ca-1
5i-1 bateh §i mi-1 snopià,
Si mi-1 lhsh de urit,
Atât mi-1 bAtii de mult.
Apoi el ce face& ?
Piatra de moarA aducell,
Cu parale c'o ph-it*
La gâtul lui Niculcea o
Si la Dunäre-1 tar*
270. Toatrt lumea sä mirk.
Turcii sti ingrozià,
Toti fugià, sä pitulà!
 247
Iarrt Tanis lav ziceh
Lui Niculcea, sluga sa:
275. Bre, Niculceo, dumnea-ta,
Care erai sluga mea,
Ce räu mare ti-am fricut,
De m'ai dat legat la Turci ?
leg pietricica ras-
[nitei.
280. Turcii, vezi, nu m'au
Piatra morii de gât mi-a
s[legat !
10. Baba Sfirba.
Scris din gura lui Petre Mirea buta. Orlea, Romanati.
Frunzulitri foae lath,
Vine vântul dupg, baltrt,
Cu viscol cu zdpadrt,
Iesi, Dumitre, de te pradà.
5. Dumitre, ciocoiu turcit,
Ce te porti ash urît,
Numai aur i argint?
Foiticri salbâ neagrâ,
Ie,si, Dumitre, de te pradä.
10. Decât carte de predare,
Mai bine 'ntr'o vale mare,
Cu capu'n spanzuratoare,
Cu mainile pe pistoale,
Sá fin la lume de jale,
15. La fetite de mirare!
Bate vântul salcia,
Salcia si trestia,
SA, hàltânà papura,
Surdanul se gat*
20. Ca sit tread% Dunfirea
La baba Sârba coleit.
Dunrirea unde-o treceh?
Pe la moara lui Molh,
CA i-a luat sastinh,
25. Ca s'a treacit Dundrea.
Dunarea ca o treceh,
La baba Sarba rnergeh,
In scápritatul Soarelui,
In iutratul vitelor,
30. In sunatul clopotelor,
In stinsul bobotärilor.
La baba Sârba mergeh,
Doi la cos streajá pun*
www.digibuc.ro
Dacá mi-a vrut Dumnezeu,
heath c'am scripat eu.
Nu te tain, te sbiciuesc,
285. Si-ti leg piatra râsnitei
De junghietura gitrbitei.
D'oi fi voinic, oi sal*
De nu, aci ti-o zaceil mâ-
[tasa!
Si dumba 'n Dunä're-i da
290. Si sä duceh Niculcea,
Si s'o duceit si-acuma!
Capitanu 'n cash; 'ntrh.
35. Tocmai la masá erh,
Bund searit eh Ii da.
Baba Sarba multamià,
Si la masrt crt-I poftih.
Cripitanul sta, ziceh:
40. Nu scrie pravila mea,
SA mántmc la masa ta,
Batá-te-ar crucea, cAteh!
Cate hasnale-au. trecut,
Tot tu crt le-ai chirdosit
45. Si Stanciu le-a cheltuit.
Ado bani cu chivára,
Ca sá umplu hasnaua.
Baba Sarba d'auzih,
Ash, frate, ráspundeh:
50. puteti pune pe foc,
En parale n'am de loc.
Cdpitanul sta, strigh,
La gealapi de porunciit.
Unii la teie scoteit,
55. Altii teile
Altii la teie Impletià,
Altii pe baba legit,
Ou baltagul o Vat*
Pe ararea capului,
60. Pe fata obrazului,
Cu capul sgarbaciului.
Curgeh sângele 'nchiegat,
Cu creieri amestecat!
Atunci baba sta, strigh :
65. Nu ti-i, Surdane, päcat
Si fricti de blestemat?
 248
Apoi iarAsi se rugit
plângând ash ziceit:
CApitane Surdule,
70. TrAi-ti..-ar catanele,
Toate surioarele,
Mai lungeste-mi zilele,
SA-ti spun eu paralele,
Toate legrtturele.
75. Zi-i odatA de cApusA,
CatA colo duptt usä,
Intr'un coscior cu cenusA,
CA este o cAldArusti,
Cu câteva prtrAluse.
80. Crtpitanul mi-auzih,
La gealati de poruncià,
Coscioarele de
In btitAtura le trântiit,
CAldärusa mi-o gAsiit
85. Si'n hasnit &A, mi-o trântih,
Nici fundul nu-1 cutropiit.
BatA-i Maica Precista
Si Santa Dumiueca,
Vinerea si Mercurea
90. Si ce zi o fi mai rea !
Atunci la baba mergeit
Si pe baba mi-o legit,
Mi-o legit, mi-o ferecit
Si mi-o legit cot la cot,
95. De-i plesnise pieptul tot!
Baba Shrba greu oftit,
La cApitan sA rugh :
Cápitane Surdule,
Träi-ti-ar catanele,
100. Toate surioarele,
Mai släbeste-mA din teiu,
Stt-ti dau o mie de lei,
Lam luat pe niste
CA mai am un putineiu
105. Cu vreo cinci mii de lei,
I-am luat pe niste miei,
Stiam bine di sunt ai
Ctipitanul d'auziit,
La gealati ca porunciit,
110. CtismAlutele luh
ei, frate, sä duceit,
Sá duceh in joc de miei,
Ca sa scoatA mii de lei.
S'o laleit, s'o catifek
www.digibuc.ro
115. Putineiul mi-1 scoteit
Si'n hasni crt mi-1 trântià,
Abiit fundu-i cutropiit.
Atunci la baba mergeit,
Cu baltacul mi-o btiteh,
120. Mi-o tat* mi-o chinuià,
De parale-o suduià.
Ottpitanul sta,
Batä-te crucea, cat*
Chte hasnale-au trecut,
125. Tot tn cá le-ai sprijinit
Si Stanciu le-a ehirdosit.
Baba Sârba d'auzih,
Ea din gurd rAspundeh:
CApitane Surdule,
130. TrAi-ti-ar catanele,
Toate surioarele,
Mai lungeste-mi zilele,
Sti-ti spun eu paralele,
SA-ti umpli hasnalele.
135. CApitanul
Si firea i se strick
Ochii 'n cap i se turburit.
Atunci pe baba legit
Si mi-o legit cot la cot,
140. Cu inhinile dindärät.
S'o laleit, s'o catifek
Tâtele-i le despich.
Cu sare le presárh,
Perdaf cu piper le da
145. Si la foc cA le pripià,
De-i secase inima!
Baba Shrba sta,
CApitane Surdule,
Trrti-ti-ar catanele,
150. Toate surioarele,
CA mi-ai secat zilele!
Zi-i odatá de artar,
CatA colo'n btilegar,
CA este un poloveac
155. Poloveacul costorit,
Numai aur si argint,
In lume nu s'a pomenit!
Capitanul
La gealapi crt porunciit,
160. Poloveacul de-1 scoteit
Si 'n hasnit c6-1 rAsturnit,
D'abià o 'njumiltätiit.
 249
Apoi verde 4foi de teiu,
O strânsh bine '11 curmeiu,
165. De-i plesnise coastele,
De-i pârâià oasele.
Verde floare s'o
S'o laleh l'o micsuneh,
Iar Stirboaica sta, ziceh
170. Oh, Cripitane Surdule,
Trhi-ti-ar catanele,
Toate surioarele,
Nu ti-e frich de pilcat,
De päcat, de blestemat ?
175. C'am trei fetite ca ulcelele
S'a umplut valcelele,
Ce päcat, särmanele I
Când oiu zice floare,
Jur pe pâine i pe sare,
180. Ch eu nu mai am parale,
Decht trei sälbi dela fete,
Care sunt ici pe pärete.
Biata Shrbä, cum erit,
Drumul din teie ci-i da,
185. Puneh baieti si chuth,
Shlbitele le gäsiit.
Verde floare castravete,
Luä salbi dela trei fete,
Intrh 'n codru nu sg. vede.
190. Foicich s'o
Miez de noapte cum erà,
Feciorii Sârbei veneh
Si la geamuri c bat*
Si la manati-sa strigh
195. Ia ei, mamh,
De ne deschide usa,
Ca sh bägam hasnaua,
CA ne apuch ziva,
Ch am spart noi BrAila
200. Si dam de vreo mascarà,
De s'o râcle i lumea!
Baba Sarba auzik,
Prea bine îi cunosteit
$i astfel le riispundelt:
205. --Bunii maicài frati,
G-eaba, surda alergati!
Verde floare de niiut,
Cà Surdanul a venit,
Toti banii mi-a scotocit.
210. Verde floare s'o lalek
www.digibuc.ro
Mi-a scnrtat si viata.
Bhetii dac' auzià;
Hasnaua pe cos lash,
Fuga 'n codru alergh,
215. Dupii Surdan sh luk,
Când zorile sà värsh,
Pe Surdan II ocolià.
Iar Surdanul cà dormih
Cu capul pus pe hasnit,
220. Grijä, de nimeni n'aveh.
Da 'n streajh eine-1 pazeit?
Verde floare bob atilt,
Dumitru, ciocoiu turcit.
Cum pe fii eh Ii simteit,
225. Si o pupa slobozih,
Ei 'nainte naval*
De pusch nu sä
Dumitru la ei shrih,
Pusca de tavii luh,
230. Cu feciorii sh 'nfurcek
Pe Dumitru-1 cutropià,
Si odatä ch
Când Surdanul c'auzià,
Ash, din somn cil stir*
235. Si turbat cum el mergek
Pe (Ate trei ch-i tilih ;
D'abih Dumitru sea*
Si sta si ingenunchih,
Poalh, brate-i stiruth,
240. De Surdanul sh rugh,
Cá turbat cum el erà,
Pe seinne nu-1 cunosteit:
Cäpitane Surdule,
Mai lungeste-mi zilele,
245. CA en sunt Dumitru, cio-
[coiu turqit,
Ce mä port ash urit
Din crestet pânä 'n pilmânt
Numai aur si argiut !
Nu-mi e frieà de perit,
250. lath eh te-am strejuit,
lath eu te-am pricopsit,
Intinde epingelele,
Ca sà vàrs hasnalele,
SA 'mphr.tirn paralele.
255. Verde floare bob nhut,
Surdan cá s'a socotit,
Adevarul c'a 'mplinit
 250
Si toamna ca a venit,
Frunza 'n codru-a 'ngalbinit,
260. Pe pamânt mi s'asternut ;
Iar haiducii 'mpartit,
Vezi, frate. ce-au haiducit.
$i indata au pornit
Fiecare l'a lui vatra,
265. La copii i la nevasta,
11. Toma lu
Scris din gura pingarului Stan Cioban. Orlea, Romanati.
Frunzulitil de rogoz,
Venind Toma a lu mos,
Togmai din tara de jos.
Verde floare s'o laleh,
5. Si prin codru ca tree*
La cinci ulmi ca nemerià,
La cinci ulmi dintr'o tulpina,
Ca cinci degete la mânä.
Verde floare s'o lalek
10. Vremea pränzului veneh
Si-ar fi mâncat el cevh.
fn toate pAr.ti s. uità,
Larga mosie erh,
Ulmii multa umbra avail,.
15. De pe cal descalech,
Alaturi cu drum sa da,
Seaua de pe cal luh
Si la umbra o puneh,
Apoi, mare, ce-mi faceh ?
20. Caluselul priponeh,
Sa nu strice livada,
da earba cu palma.
Si la umbra sa tracreh
I, 7
Disagii ca-i desfAceh,
25: Scoase o midi de basmit
Si intinsa el masa.
fa merinda dela seh
Si o aseaza pe ea.
Verde floare gutuita,
30. Si mai aveh o ploschita,
vadra si cinci och,
Pe care-o purth pe seit,
Lurt Toma Ca sa bea.
Apoi mâna-si ridich,
35. Cruce cu dreapta-si faceh.
Ash el sta i ziceh:
www.digibuc.ro
La blândele
La grasele cArciumarite.
Si când vine a primávara,
Sá intre in codru iara.
270. Zi si noapte sa haiduceasca
Si mosia sa-si pazeasca.
Ma platii cu cântecul,
Ca lupul cu urletul.
Eu sh ma 'nehin ulmilor,
Ulmilor si umbrei lor?
Frunzulitá de näut,
40. Si n'oiu fi mai multamit,
Ca sa má inchin calului ?
Cain] mi-e o vita mutä,
Nu stie ca sa raspunda!
SA, má Inchin armelor ?
45. Armele sunt Ewa reci,
Bagate In lemne seci !
Foitich s'o laleh,
NIA,' el sa pogodek,
Merl, Manea nemerià.
50. Dar Manea cine-mi erà?
Stapanul
Drägálasul fetelor,
Iubetul nevestelor.
Si cum Manea ca sosih,
55. Toma 'n picioare sarià
Si lui Manea Ii ziceh:
Frunzulitä bob naut,
Bine-mi pare c'ai venit,
Ca am sezut sá manânc.
60. S'alta floare s'o laleh,
Si mi-am luat ploschita.
D'o vadra i cinci oat,
E legata c'o cureit.
S'alta floare de naut,
65. Si am stat si m'am &Ida :
Eu sa ma 'nchin calului ?
Calul e o vita muta,
N'are gura sa-mi raspunda.
SA ma Inchin câmpului ?
70. Câmpul are pelinitä.
Sufletul meu, neiculita,
M'ain inchinat umbrelor,
 251
Umbrelor si ulmilor.
Floricicä lemn träsnit,
75. Bine-mi pare c'ai venit.
Floare verde s'o
Descaledi, vin' coleh,
SA, vorbim si noi
Sh-mi racorese inima!
80. Manea de loc
Cà i-a etdcat mosia.
Cu sabia da,
Mäia.a dreaptà ii täià
Mai nimic cä nu strich,
85. Matele jos le ! St:Wine, te-ai prapildit ;
Siivai Toma ce fäceh ?
Sta in loc i greu oftà !
Manea p'aci cà pie*
Drumul calului eä da,
90. Câmpului s dälungià,
Si urma el ett-si pierd*
Savai Tom a ce-mi fäceit ?
Mainile si le intindeh,
Ash täiate cum ex*
95. Matele de le strâng*
Cam cu paie, cu gunoaie,
Si In cos cä le bilgh,
Binisor cä sà cârpià,
Alec, leo, cum II clureh !
100. In trei brâne sä 'nchingh,
Cu curele sä strângeit
Si 'n zâmboc cä le puneh.
Binisor cà sä sculh,
Si la murgul c mergeh,
105. Seaua pe dânsul pun*
In trei chingi calu 'nchingit.
Tar calul, dacä vedeik,
De picere 'ngenunchià,
Rand Toma 'nettle*
110. Cruce cu dreapta-si Mc*
Si din gurtt cuvânth :
Ajutti-mi,Doamne, cubine,
C'acum sunt voinic in fire,
Ce-oiu goni sä izbândesc,
115. Sufletul stt-mi rdeoresc.
www.digibuc.ro
Frunzulità foi de tat,
En de unde te-am luat,
Bani cu obrocul am dat !
Cht puteai la tinerete,
120. Sit poti si la batrânete.
floare s'o
Aici mi-a fost viata,
Sä mä cäsnesc cu
rásbun eu inima!
125. Floricicit vioreit,
Chluselul rgspundeh :
--Verde,"verde lemn trasnit,
Tine-te bine pe mine,
180. Ca sit fug bine cu tine,
C6ci când eram tinerel,
Mi-erh corpul subtirel,
Carnea mi-erh ca roaua,
a Si osul ca mäduva,
135. xtrt duceam ca naluca.
Dar acum la biltrânete,
Mi-este carnea ca vânjul
Si osul ca otelul,
Si dau drum ea fulgerul,
140. Si port bine voincul !
Child Toma îi sumut*
Säri trei vtti s'o vàlceà
Si ajunsä pe Manea,
Cam nainte esih.
145. Când inditritt antorceh,
De necäjit ce erà,
Când eu palosul eh da,
Lnä mâna si spate,
Thie calul si seaua,
150. Palosu 'n pennant s'a 'nfipt,
Scoasä brazdit ca de plug,
Ce n'am vazut de când sunt.
Si din gurä ash-i ziceh, :
SA sezi, Maneo) acilea,
155. Sä-ti stäpânesti mosia,
iti fuse mintea!
Verde floare maracine,
Ca virt i eu dupal tine.
Sii ne judecäm p'aia lume !
 252
12. Doicin Bo lnavul.
Scris din gura lui Stan Ciobanu. Or lea, Romanati.
In ora In Taligrad,
La portitit de 'mparat,
Sosit-a s'au poposit
D'un arap negru, buzat
5. Si de piept e sgovrtrdat
Si de spate cocosat.
Mu lt e negru i -ciudat !
De cälcaie depiirtat,
De genunchi alitturat,
10. $i rnult calcrt nristrApat,
Si pe 'mparat l-a speriat!
Si strigh 'mpitratul tare :
Bre, Sindie, dumnea-ta,
Vino mai tare incoh,
15. Ma spurcit priggingtatea'
Si-mi ritpune viata.
CA ash lucru urit
Eu n'am vrtzut, de când
[stint :
Capul e ca buriul,
20. Ochii ca taierile,
Dintii aunt ca teslele,
Masele ca râsnitele,
Picioarele ca grinzile,
Nitprasnic este, Doamne!
25. Vino, Sindio, hie*
De-mi lungeste viata
Si da-i lui ce o cereh.
Acura Sindiele venek
Cu Arap sit 'ntelegeh
30. Si din gurrt
Bre, Arape, dumnea-ta,
Cere srt-ti implinesc voia.
Iar Arapul raspundeh:
Cer de prânz eaprt cu mânz,
35. Apoi mai vreau un burin,
Ash nalt pAnii la brâu,
Ochiu sä fie cu rachiu.
De ameaz un junc gras,
De chindie vacit batrârtrt,
40. Si de saril o fatä mare.
Parcillabul cam supus
Crttre arap el a zis:
Am inteles! si s'a dus.
www.digibuc.ro
Cate fete 'n Taligrad,
45. In Taligrad si 'n Beligrad,
Si de Turc si de Român,
El cu toate sá culch,
Când sosih dimiueata,
Si groapa i sà Mph
50. Cu brad crt o ingrepit.
Cate fete crt erh,
Toate rândul fitceit,
Verd rand si la Stanca.
Verde floare de pelin,
55. vezi sora lui Doicin.
Verde floare earb6 mare,
CA e Stanca fatrt mare,
Si e lurnii de mirare.
Verde floare s'o
60. SA vezi Joi dimineata,
Sindiile ca sosià
$i Strincutei cg-i spuneh :
Vezi, StAncuto, dumneata,
Ca sa asculti vorba mea.
65. Verde floare foi de tat,
Ca sit nu intru 'n pitcat;
Cate fete 'n Taligrad,
In Taligrad si 'n Beligrad,
Toate rândul crt s'a fapt
70. Si cu brad cit le-a 'ngropat.
Verde floare
Au venit rândul la tine.
Verde floare nartr cretesc,
SA mergi sA te spovedesti
75. 8i bine s'à te grijesti,
De arap sit te grttesti.
Verde floare
Sindiile cà plech,
Stiincuta cà riimaneh,
80. Din ochi negri
Dosul afarä crt-si da,
Si glas mare slobozihf
De le frisunh curtea!
Doicin c'o auzià,
85. In cas' suspinând
Si frate-sän o
Si din gurrt cuvântit.:
 253
Ai, Stiancuto, dumneata,
Ia vino la neica 'ncoh.
90. Fuga la el cg mergeh
Si el, frate, c'o 'ntrebh
Si din gurA Ii spuneit :
--Ce eì afará glas lásfind
intri 'n casá suspinând ?
95. Ori cu min' i s'a urît,
Plapornile scuturând,
Perinile, vezi, mutând,
Dela cap pan' la picioare ?
Vai de päcatele mele!
100. Stanca dadi auzih,
Lacramile îi tergeh,
Suspinurile 'nceth,
Lui Doicin cá rAspundeh
Si astfel ca Ii ziceh :
105 Frunzulitil bob nrtut,
Neue, nu mi s'a urît
Plapomile scuturând,
Nici perinile mutand.
Dela 'mparat a sosit
110. Un arap negru ciudat,
Si de piept e cocosat,
De spinare sgovardat,
Mult e negru i ciudat,
Par'cá e impelitat.
115. Do calctie departat,
De genunchi aláturat
Si mult calca nästrápat,
E ceva, zilu, de speriat.
Ochii ea taerile,
120. Dintii i-s ca teslele,
Maselele ca râsnita,
MAinile ca tânjelile,
Picioarele ca grinzile.
Iar sulaciul trupului,
125. Ca vArtejul carului.
Câte fete 'n Taligrad,
In Taligrad si 'n Beligrad
Toate faptul si l-a fapt,
Numai eu ca am sciipat.
130. Verde floare márácine,
Au venit rând si la mine !
Doicin frate-sau ziceh
Si ash 'II rilspundeh :
Foicia, de ducläu,
135. Roagg-te lui Dumnezeu,
www.digibuc.ro
Sá trgiascii frate-tiim,
CA dacri, el o tra,
De beleit te-o curriti
Si ti-o scâph viata,
140. ti-o scáp si cinsteh.
Pune vatá in covatá,
Fá neicái o turtá caldá,
Cu sare sä o
Cu apA sa o stropesti
145. Si dii-o la mâna mea,
SA 'mbuce neica cevit.
Pusä vatá in covatá
Si fácù o turtá caldá.
Apoi Stanca ce-mi faceh?
150. In mana lui Doicin o da
Si Doicin ca-i porunceit:
eu oiu imbuch,
Du-te in grajd, soru-mea,
Pe rosul pune setuit
155. Si-1 inchingá voiniceste,
Si-1 gâteste haiduceste.
DA buzduganul Inc*
Impinge-I d'a prastavala.
Si clacA tu nu-oi put*
160. Du-te si la soru-ta.
Calai cA Il inchingi,
In mâna lui Doicin Il da
Si mâna cá-i tremurh.
Apoi Doicin ce-mi faceit?
165. Mâna 'n buzunar bEigh,
Vreo cátiva lei csá scot*
In mâna Stáncuti-i da
Si astfel Ii poruncih :
Na Stáncuto, fatá mare,
170. Si du-te la han in vale,
Ia o och untdelemn,
Si curele 'n cAtárámi.
Stanca iute alergh,
Aste toate le luh,
175. Cu bratal le adnceit,
Si friitini-säu le da.
Verde floare de pelin,
Tam adus, frate Doicin.
Si Doicin rfispundeh
180. Si din gnat, cuvântà:
Verde floare s'o laleh,
Surioark sora mea,
Unge-ma predutindeneh.
 254
Cu untdelemn 11 ungeh,
185. Cu noua brane-1 incingeh,
In curele ca-1 strangeh,
Oasele la loc veneh.
Ash Doicin sit sculh,
Binisor la cal mergeh.
190.Rosu1 dacii 11 vedeh,
De picere 'ngenunchih
D'abià Doicin incalech!
Dupà ce inalech,
Pe grebeni ca 11 bateh,
195. Si din gura ash ziceit :
Multumese luiDunmezeu,
Ma vazui pe rosul meu.
Ia asculta, soru-mea,
Adu buzduganu 'ncoh.
200. Fatä, daciti n'oi puteh,
Chiama i pe soru-ta,
d'a prastravala,
Adu-lici la 'nana mea.
saltà, nu-1 misch,
205. Alerga la soru-sa,
Si venì apoi cu ea,
Si din cui abià-1 saltà,
Il clä d'a prastavala
Si belciugu-i sdancanek
210. In mina lui Doicin Il da,
Si fetele sa casniä,
$i nu puteh a-I sälth,
Ash greu, frate, erà!
Si Doicin, cum el erà,
215. De belciusz ca Il luä,
Cu degetul Il saltà
Si in sus crt-1 asvarlià,
In nori ca-1 amestech.
Cand buzduganul cad*
220. In palma, frate-1 prindek
La sea ca il asezh.
Luá linia d'alung,
Pe rosul inboiestrand
Si oasele scartaind.
225. Arapul dac' auziä,
El pe cal incalech,
Si cu Doicin sa
Si 'n batjocora-i ziceh:
Fugi, parinte, piaza, rea,
230. Ce-ai esit naintea m ea ?
www.digibuc.ro
Dar Doicin bun de min-
[ciuni
Indatä Ii raspundeit:
Vezi, arape,,Dumneata,
Ca ti s'a desfacut chinga.
235. Arapul pan' sa 'nvartià,
La vale sa aplech,
Doicin buzduganul arunch,
Capul arapului cad*
Cu calul aläturiä,
240. Nu stiu ce bolborosià.
Iar Doicin, dac' auzià,
Ash din gura-i ziceh:
Ce dracul bolborosesti,
Acuma te spovedesti?
245. Ii lug si cealmaua,
Cealmaua i ea-area
Si pe linie pleat.
Unde calul ca calch.
Pietrile, frate, trosnià,
250. Oasele ca scarthiä.
Veneh rosu 'mboestrând
bietul Doicin gemând,
Si oasele scârtaind.
Acasa el ajungeh
255.Si soru-sei Ii ziceh:
Aidi, soro dumneata,
Primeste tu catârca,
CA te-am inzestrat cu ea,
Si te-am scapat de belek
260. S'a scapat, neica, cinstea,
Cinstea i viata ta.
Asterne-mi rogojana,
Si du-te pan' la popa,
SA vie pan' aicia,
265. Ca sa-mi citeasca ceva.
Iute Stanca sá sculà,
Catarca ca o prim*
Si la grajd ca o baigh,
Asterna rogojina
270. Si îi puse perina,
Pe .Doicin 11 asezà.
Dete fuga la popa,
Veni cu grijania.
Acuma Il spovedià,
275.Nu stiu ce mai zabovià,
Si bietul Docin murià.
 255
13. Novae Baba-Novac.
Seris din gura lui Petre Mirea Toni. Orlea, Romanati.
Foitica bob secarä,
Nu asearil, alalta seara,
In viitura vacilor,
In scapiitul soarelui,
5. In aprinsul bobotailor,
In jocul copiilor.
Foaie verde bob 'Ant,
Mi-a sosit, mi-a poposit,
Trei voinici inchivárati,
10. CA lari pe trei pui de hati.
Foae verde s'o lalek
Dara ei unde mergeh?
Cam la capul dealului,
La gura Osmolului,
15. La satul Barladului,
La carciuma Lagului.
Din batätura mergeh,
Novae din gull strigh:
Bre. Lidva. carciumarita,,
20. Pupu-ti legea ta, Lanita,
Scoate-ne-o och de vin,
Sá cereal vinul de bun.
Dacd vinul ne-o placeh,
Jos de pe hati ca ne-om da.
25. Dana, vinul ti-o fi cald,
Eu de cale ca sa-mi cat.
Dara Lidva d'auzik
Intr'o &Amara infra,
Frumos ca se premenih,
30. Raga fata in albeala,
Buzele in rumeneala.
Cofa'n mama c'o luà
Si in pivnita intrh,
Toate buti ca le cerch,
35. Si vinul ca nu-i placeh.
Si ea inert mai stih,
Cam la capul butilor,
In fundul
Ca e un mic batlagel,
40. Cu pelin bagat in el.
Nici mai mult, nici mai putin,
O suta de vedre plin.
Cofulita mi-o umpleh
Si la dansii crb-mi esia,
www.digibuc.ro
45. Din papucei tropaind,
Din rochita falfaind,
Ocaua nasturi facand !
In maim, lui Novae o da,
Cateli trei din ea gustà
50. Si vinul ca, le placea.
Cofa 'n fund o rasuflh
Si de p-truant o trantià,
S'ari fundul dela ea,
De-i suna tartacuta,
55. Rupse Lidvei inima!
Novae din gurit graià
Si pe Lidva o 'ntrebh:
Bre, Lidvä, carciumarita,
Alba ca s'o porumbitä,
60. Ai tu grajd de trei cai
[murgi,
gazda de trei voinici?
Dar Lidva se cam kandià
Si astfel le rtisdundeit :
Eu am grajd de opt cai
[murgi,
65. Si gazda de opt voinici.
Cum ash eh' auzih,
Dupa cai descalech,
Caii la grajd Ii bagh,
Fan cu flori le revitirsh,
70. Lacatul la grajd pun*
Seale pe brate luà
Si la Lidva ca strigh:
Ai, ne-aratit odaia,
Care srt sedern in ea.
75. Sealele jos ca, puneh
$i pe pat sa aseza
Si la Lidva ca strigh:
Dale Lidva, carsmárita,
Blanda ca o porumbitä,
80. Ad'o vinul cu vadrit,
Rachiul cu ocanit.
Si bea, frate, i iar bea,
Fiecare cu vadrit,
NIA, nand sit 'nturmentà.
85. Dupa ce sä 'nturmenth,
Iataganele scot*
 256
5i la Lidva cá veneh
cAtre dânsa rAgnià :
Ai, ne-aratA butia,
90. Care bem noi vin din ea.
Lidva cu dânsii mergeh,
Butia cá le-arAtit.
Dar ei, frate, ce-mi fAceit?
Trei doage cA. Ii scot*
95. Capu'n bâtlAgel Ugh,
Tot ca bbii cd sorbih,
Numai drojdii rAmâneit!
5i'nehinit cu strachina
Pentru Maica Precista,
100. Le-o ajuth undevh.
5i pentru Domnul Hristos,
SA le fie de folos.
Dará Lidva de vedeA,
Ea cu firea sA 'nciudà
105. Si oftând ash gräih:
CatA,
Singura-mi fAcui beleit!
Astia vinul cA mi-or bah,
Prici incolo s'or duceh,
110. Frill sä-mi dea vreo parà !
Vinul este stápânesc,
apuch plittesc,
Cu ce foc ma curätesc?
DarA Lidva de vedeit,
115. Vadra'n mânti cA luh,'
SA, n'o priceapti cineva.
La fântând cA mergek
Vadra jos &A o läsà,
Rochia 'n brâu sumeteh,
120. Papucii'n mânii
Trei derele
Trei derele s'o
La nasu-sau ajungeh
5i la poartá cA-mi bAteh,
125. La nasu-stiu eä strigh:
Bre, nasule, Lagule,
Nu asearA, alalt-eri sear*
Mi-au sosit mi-au poposit,
Foaie verde garoflati,
130. Trei voinici inchivArati,
Mare pe pui de hati.
Hatii la grajd i-a bágat,
Fân cu flori le-a revársat
www.digibuc.ro
5i pe pat s'a asezat,
135. 5i bea vin pe rAmAsealii,
FärA nici o socotealA.
P'ici In colo s'or duo*
FLA dea o parà.
Vinul este stApilnesc,
140. Cu ce foc mA curtitesc,
CA n'am en ce sA-1 plätesc ?
Dar Lagu de auzià,
Putinel se cam gandeh
5i pe Lidva intrebit:
145. D'ale finft, dumnea-ta,
Ce fel de oameni sunt As-
[tia?
Lidva sta si rAspundeh:
--Sunt oameni de stat inalt,
Umblä cu mârtaci 'n cap.
150. Unul are vtiz de lup,
Ash catá d'amArit!
Unul mi-are vAz de urs,
Ash-i de posomorit !
Altu-i 'nalt si subtirel
155. ImbrAcat inteun ilecel,
Numai cu fir si cu tel,
Cu cAciulitA de jder.
Darä nasul Ii spuneit:
Sá vezi, finA, dumnea-ta,
160. E Novae, Baba-Novae,
Cu nepotul sáu IovitA,
Fecioras de váduvittti,
Ce umb]d pe sub garnifii
5i dtt bine din sulitä.
165. Iar Novac Baba-Novac
Din cincizeci de piei de lup
5i-a fticut cojoc pe trup,
Guleras nu i a ajuns.
Dar unchiu-shu Bala-Bac
170. Din sasezeci de piei de urs
Si-a fAcut cojoc de trup,
MânecA nu i-a ajuns !
DA-le tu vin cat or vrea,
Nu-ti mai da socoteala.
175. D'or sta, de s'or
Foc orasului i-or da,
De ne-o arde domnik
De s'o duce pomink
De ne-o blestemit lumea,
 257
180. Acum §i totdeaung.
Lidva 'ndartit sa 'ntorceit,
Pe la fantanA eh' da,
Vadra cu apg luk
Si acasa se ducek
185. Si 'n pivnitg cg
Darg ei ce faceit?
Ca gherlanii se juck,
ca nu aveg ce mai bea.
Le turnä apA, se spalà.,
190. Si Lidvei
Bre Lidvg carciumaritg,
Pupu-te 'n ochisi 'n gurifft,
Aqterne epingeaua,
Sá ne dam refeneaua;
195. CA vinul e stapanesc,
Te-apucà ca sti-1 plate§ti.
Dar Novae ce faceit?
Disagi cu galbeni hnà
Pe epingei-i rasturna,
200. Si Lidvei, frate, îi da.
Hatii din grajd cg scoteg,
*ale pe ei cg punek
Cate trei incgleck
Ziva bung ca-§i lug,
205. Din ora§ cg e§eit,
P'aci 'ncolo sà ducea.
Iovita cà sa rasneit,
In Tarigrad nemerea
Si pe uliti sift plimbi,
210. De fata Cadiului intrebh,
De fata Cadiului,
Nepoata 'mpgratului,
Fa la Tarigradului!
El prea bine cg §tik
215. Pe la grading ca-mi da.
Dar Sofia ce-mi fgcea?
Prin grading sg plimbk
Cu trei roabe dupg ea.
Floricele adunk
220. Chiticele le fliceit,
Pe razor cg le punea.
Dar Iovita ce-mi faceit?
El pe la poarta cg-mi da
Si la Sofia-mi strigit:
225. Dar Sofio, dumnea-ta,
Da-mi si mie o floriceit.
Pitsculescu, Literatura populard.
www.digibuc.ro
Dar Sofia d'auzik
D'o chita de flori
In mama roabei le da,
230. La Iovita-o trimetek
Floricele ca sg-i dea.
Roaba la poartg mergek
Dar Iovita ce-mi facek?
D'un puiu de biciu ca sco-
[tea,
235. Si-i trase vreo cateva.
Chita din mang-i cgdek
Fugeit roaba, cat puteit,
Fugeit roaba §i plangek.
Si 'ndgrat cg sg
240. SA nu-i mai dea vreuna.
Dar Iovitg, ca-mi strigit:
Fg Sofio, dumnea-ta,
Ado flori cu mana ta,
Ca nu §tii, soro, ceva,
245. Ori ti-oiu fi vreun verisor,
Sau, soro, vreun nepotel,
Ori ti-oiu fi vreun barbg-
[tel.
D'oiu sta, de m'oiu mania,
Calu'n frau cà oiu stran-
[gek
250. Paste poartg oiu sarik
Florile incur*
Dragostea cg ti-oiu strica !
Si Sofia d'auzik
D'o chitg de flori luà
255. Si la poartg ca mergeg,
Lui lovità flori sä-i dea.
Si poarta mi-o deschidek
Dar Iovitg ce-mi faceit?
Mama stangg mi-o 'ntindek
260. Floricele ca sg iea,
Mama dreaptg in brau pu-
[neit
pe cal mi-o arunck
Si bine cg o strangek
Sa nu cazg undevit.
265. Drumul calului cA da,
Mergeh calul nastrapat,
Cum lui Iovita e drag!
Merge& calul buestriand,
Si Iovita fluerand,
270. Iar Sofia tot plangând !
17
 258

Dar roabele rtimaneh Nici un pic nu zfibovià,

Si la Cadiu mergeh, Drept in picioare sarià,
Si astfel Ii cuvánth: 320. La herghelii alergh,
Bre, Cadie. dumnea-ta, Peste herghelii catà,
275. Tu bei si te veselesti Nici un cal ca, nu-i placeh.
Si de fie-ta nici ganclesti, In grajd de piatra intrh,
Ca Iovita mi-a venit, Pe galbena mi-o scot*
Pe Sofia mi-a robit! 325. Pe galbena nebunh,
Cadiu dac' auzih, Sä vezi, mama haplor,
280. Drept In picioare Umplutura pungilor,
Cafeaua din inana-i cadeh, Fala negustorilor :
La herghelii alergh, Si pe ea ¡male*
Peste herghelii cath, 330. Para frail i fara seit,
Nici un cal cà nu-i placeh. Numai cu piedeca in
285. In apoi cà sa 'ntorceh, Fugeh galbena nebunii !
In grajd de piatra intrh, Cu Iovita sa 'ntithieh
Pe catarca mi-o luh, Si din gura Ii ziceh :
Si pe ea ca 'ncalech 335. Maria, mama, nepotele,
Fära frau si fail sea, land iute, nu te teme.
290. Nu alai cu piedeca in gurii, Putinel ca zäboveh,
Fugeh peste camp nebunä. Cu Cadiu sa 'ntalneh:
Dar Sofia ce-mi fäceit? Dur cadur, Cadiule,
D'un jau de loc ca. mergeh 310. Copiii fac vräjburile,
Si lui Iovita-i ziceh : Noi batranii paciurile.
295. Ma Iovitä, dumnea-ta, Dar Cadiu raspuncleh :
Uitä-te, frate, 'ndärat, Fugi, calugär piazti-rea,
Ca taica de o aflh, Cin'te-a scos nainteit mea?
Dupe noi ca s'o 345. 0 sit trag sabioara
P'amandoi ca ne-o täih, S'o sa-ti tain capätana.
300. De s'o duce pominh ! Dar Novae ilia ziceh :
Iovitä, frate, ascultà, Dur cadur, cuscre Cadiu,
Indarat cà sá uith, Copii fac vrajburile,
Putinel cä-1 nazäreh, 350. Noi bätranii paciurile.
Falca n ceriu, falcä 'n pa- Dar Cadiu nu 11136.
[mant, Si de mamä-I injurh.
305. Ash venih d'amarit! Dar Novae ce mi-si facei?
Dar Iovitil ce-mi faceh? In urrart putin ramanek
Buzduganul ca-1 355. Cand cu lnizduganul da,
Care-1 purth pe sacsana, Cobilita mi-1 face.h.
De trei ori ca-1 invartek Si-i mai dete una 'n piept,
310. Printre non Il asvarlià, Si mi-1 indrepta la loc,
Pe cerclac ea, mili cad* Si-i mai dete una 'n cap,
Sindrila jos cá ii da. 360. Si mi-1 p1otì ca p.un drac.
Novae la masa ex* Altituri cu drumu-1 da,
El asta daca-mi vedeh, Cealmeluta i-o luh,
315. Ash din gura-mi Cealmauà i catarch,
Cata, batti-1 nevoià, Si la Iovita mergeh
Mi-a dat nepot de beleit!
www.digibuc.ro
 259
365. Si Sofiei Ii ziceh:
Taci, nepoata, nu plangeh.
Frunza verde mar dungat,
14. Grub..
Sufis din gura lautarului FlinicA Radu. Silistraru, Bräila.
Sus, sus, sus, la munte'nalt,
La cetatea lui Novae,
Este o masa rotata,
Galbena masa, de piaträ.
5. Iar la umbra unui fag,
Bea Gruia si cu Novae.
Beaos Novae novaceste,
Cum sa chiama romaneste,
Iarä gruia lui Novae,
10. Lui Novae Baba Novae,
Nici nu bea, nici nu man*
Ci sedeit tot supra-at,
Cu capu 'n mana lasat!
Dar Novae vedeh
15. Si ash mi-1 judech:
Alelei Gruita al meu,
Frate, s'al lui Dunmezeu,
Tu cu naravia
O sa dai, mari, de beleh.
20. Ca pe mine ma urasti
Si cu hotii te 'nfratesti
Si sfatul ti-1 sfiltuesti.
Gruia atunci sä suf,tirà,
In grajd de piatra
25. Trei cai mari ca-si alegeh:
Unu-i negru ca un arc,
Altu-i cu steaua in cap,
Al treilea bate 'n sur,
Plateste-o tara singur.
30. Pe laugh' ei se piteste
'nealeca sprinteneste.
Nici de pranz Ca nu pran-
[zeste,
In Taligrad cii soseste,
La cornul piattaui,
35. La birtu 'mpäratului,
C'auzi ca-i vinul bun,
Carsmarita-i de roman.
In batatura sa oprih
www.digibuc.ro
Cu cuscrul m'am impacat,
Cealmalele am schimbat,
370. Catarca zestre ti-a dat.
Si la dansa ea strigh
40. Si din plea cuvantit :
Achito, carciumarito,
Scoate mie vin sa beau,
Cà bnne parale-ti dau.
Scoate vin cu butià,
45. Sa-ti dan bani cu chivarà.
Steteil trei zile deplin,
Bea sase butii cu vin !
o butoana de vin tras,
Nici pe doaga n'a ramas !
50. o junica, vaca grasa,
Nici un ban n'a pus pe
[masá !
Dar Achita sit sculà,
Lui G-ruia bani Ii cereit.
Gruia atunci 'ce ?
55. Palma biciu cii mi-o faceh
Si pe Achita mi-o plesnik
Si obrazul ii craph !
Si Achita sà sculà,
Bine ea sa prenaenik
60. Si la 'mparatul inergeh.
De departe 'ngenuchih,
D'aproape trupu-si frangeit,
Poala, talpa-i saruth,
Si plangand ash ziceit:
65. Imparate luminate,
Trupusor fárà pg.cate,
Sa-ti faca Dumnezeu parte
De bine i shattate,
Sami lei searna cu dreptate,
70. Ca nu sunt intr'altä parte;
Ci sunt in birtul dumnea-
[voastra;
Doer mi-oti face vreo drep-
[tate.
Ca chiar in birtul clumnea-
[voastra,
Un cräisor c'a venit,
 260
75. Criti§or ardelenesc,
Pe trei cai moldovenesti.
Unu-i negru ca un arc,
Altu-i cu steaua in cap,
Al treilea bate'n sur,
80. PlAte§te-o tart)", singur !
Impttratul asculth
Si din gurti a§h ziceh :
Achito, cArciumiirito,
Ala nu-i voinic ardelenesc,
85. Si-i chiar Gruitt lui Novac,
Lui Novae Baba Novae.
De când mtt-sa 1-a ffitat,
De trei ori tar'a prAdat !
du-te, frate, acasit
90. Si pe pace tu 11 last',
da-i, frate, vin sá bea,
Dar sit bea cAt o put*
Si dtt-i vinul piperat,
Pan' o didea jos de beat !
95. Dar Achita c'auzih,
AcasA cá sá duceit
Si lui Gruia vin da.
Dedeh vinul piperat,
G-ruia ciideh jos de beat.
100. Chita iute sti sculh,
Veste la 'mpArat dedeh,
Si 'mpitratul cA yen*
Pe Gruia ca stt mi-1 ia,
C'o suttt cincizeci de Turci,
105. C'o mie de ghiumurluci.
Turcii, frate, vedeh
Pe Gruia cum miii dormiit,
Nici unul nu
Dartt eel Turc cam bAtrAn,
110. Cu scurteicii, cu ztibun,
Impletih o sfoarti de mAtasit,
Räsucità vita 'n §astt,
Si cu alta de fuior,
zAti, ca un picior !
.115. Gruia insti nu simtih,
In somn, neiett, stt 'ntindeh,
Doutt funii le rupeh,
Numai una rAmâneh,
Una lung& nodoroasii,
120. CAt un brat voinic de groastt.
Iute Turcii-1 coprindeh,
In temnitA-1 arunch,
www.digibuc.ro
Si la osmol mi-1 bagit,
SA nu vaztt lumina.
125. Sta Gruia coprins de jale,
In noroiu pAnti 'n ciolane.
Când ziire§te despre scare,
CArduri, cArduri de cocoare,
CAltitoare, sburAtoare,
130. De nimeni neptistitoare.
Mai pe urma tuturor,
Vineit §i un corbu§or
Ce sburit inceti§or.
Dar Gruia dactt-1
135. Clare dânsul sit plitngeh
Sà plângeit §i sti rugit
Si din gull ziceh :
Ale, mic de corbu§or,
Ce tot sbori inceti§or ?
140. Ori nu vrei stt-mi faci pe dor ?
Uncle corbul mi-1 vedeh,
Pe fereastrtt sà lash
Si Gruia ce mi-i ziceh?
D'ale, frate, corbu§or,
145. Ce te legeni sus in sbor,
Tine inelusul meu
Si du-te iute cu el
In padurea pinului,
In muntii Catrinului,
150. La palatul lui Novae,
Lui Novae Baba Novac.
Corbul inelul
Sälth, neieà, §i sburà
Si ca gandul mi-ajungeh
155. In ptidurea Pinului,
In muntii Catrinului,
La palatul lui Novae,
Lui Novae Baba Novae.
Când acolo cA sosih
160. Si 'n copac el sti
Baba Novae cA stet*
Intr'o rânä rtisturnat,
Sub umbra unui copac,
Si 'n vis el cá mi-§i
165. Pe ficiprul sAu Grdia.
Dartt corbul ce-mi fliceh ?
El p'o cracti stt pun*
Mult mai jos ca sà lash,
Chiar d'asupra capului,
170. Capului Novacului,
 281
Drumu1 inelului da
Si inelul crt-mi cad*
Chiar in barba lui Novae,
Lui Novac Baba Novae.
175. Si Novae ca 86 trezià
Si inelul -vedeit,
Foarte bine-1 cunosteit,
C'al lui Gruia ca era.
Trei buzdugane-alegeh
180. Si pe cal ca, 'ncalech,
Pe la un schit el crt da.
Iar calugari-1 vedea,
Ei cu totii ca strigh :
Alelei, taidi Novae,
185. Fecior lui Caraiflac,
Ce vrei tu, frate Novae?
Iar Novac dac' auzià,
La calugari le spuneit :
VA dau haine noviicesti,
1904 sa-mi dati calugaresti.
Gaud citlugari auzià,
Haine novacesti Ina,
Calugaresti ca dedeà
Si Novae crt sa 'mbrach
195. Si pe cal ca 'nertlecit.
Incalecit voiniceste,
Si purcedea vultureste,
In oras in Taligrad,
La portitä de 'mptirat.
200. Cand acolo ajungeà,
Pe ficiorul sàu Gruia
La spanzurat crt-1 scoteit
Si Novae ca mi-1 vedeit,
Prea bine mi-1 cunosteit,
205. Crt Gruita imi era,
Si la Turci el ca, strigit :
Turcilor, Spahiilor,
De vi-i robul de vanzare ?
VA dau galbeni si parale.
210. Iar cel Turc scund i ba-
[tran,
Sdrenturos, de barba span,
De Novae nici n'ascultà,
La gealati ca porunciii, :
Ia-mi dati, dati, de-1 span-
[zurati;
215. C'asta nu-i vorba calugrt-
[reascrt,
www.digibuc.ro
Ci e vorba novaceasca !
Uncle Novae mi-auziit,
La Gruia srt repeza,
Sforile i le tra,
220. Un palo In mana-i da.
Dara G-ruia ce-mi ziceit :
Alelei, taicrt Novace,
Ad' la mine palosu Al mare
Si p'61 mic ia-1 dumi-tale,
225. Oa esti, frate, obosit
Si dupa cale venit.
Novae atunci raspundeà
Si din gurrt cuvantit :
Alelei, Gruitä-al men,
230. Frate, s'al lui Dumnezeu,
Bate tu marginile,
Eu sa bat mijloacele,
Ca le stiu soroacele
Si toate conacele.
235. Pang, Novae taie zece,
Pe toti Gruia Ii pistosaste
Si sà 'ntoarce de-i zideste,
Nei* de-i buzunareste,
De averi îi curateste.
240. Ei pe cai cà 'ncalecit
'napoi sri Intorceit,
Doi delii ca doi spahii,
La cerdac, neica, sosia,
Si la masa s'asezà
245. On cincizeci de veri primari,
Ca cincizeci de ghinerari,
Cu ciucizeci de nepotei,
Cincizeci de logofetei.
Cam colo in capul mesei,
250. Seade tanarul Iovita,
Si nici nu-mi bea, nici nu-
[mi mama,
Numai cu ochii privià,
Pe la toti ca sa uità.
Doar din cand in cand oftà,
255. Par'ca 1-ar munci cevit !
Dar Iovitä ce-mi fäceit ?
Dela masa sa
De unchi-sau srt furisit,
S'apuch de pribegeit.
260. El, frate, sa pomenià
In targul Odridului,
La fata
 262
Când acolo c sosià,
Fata Turcului gäsià,
265. Prin gräding, sá plimbh,
Cu dourt roabe clupti, ea.
Dar Iovitá ce-mi fiiceh ?
O steblá de flori cereh.
Fata turcului sculà,
270. Steblä de flori ca fiicek
Busuioc amesteci,
Lui Iovitii le 'ntindeh,
Peste pârleaz i le da.
lovitá atunci ce-mi faceh?
275. Seamit florilor nu da ;
Mâna pe fatil pun*
Dupit dânsul o asvarligt
da dosul i fugih,
Urma iute îi pierdeâ.
280. Dar roabele rämäneh
la Taro alergh.
Turcul, vezi, cá imi erà,
Erà, mári, la mihameh,
Bea cu. Turcii la cafeh.
285. Crstre dânsul cá ziceit:
Ale, stäpân drag de-al
[nostru,
Un craisor mi-a venit
stapana ne-a robit !
Turcul dacti, auzih,
290. Ash din gurii-mi ziceh :
ce-o mai fi astit?
Ala e vreun blestemat,
Ce-si face singur de cap,
TrAiascg, peaga betnica,
295. Care fuge cu luna.
Cafelusa s'o cinsteh,
Iute-acasii sá duceh,
Pe peaga o tesalit,
Cinstit seaua i-o puneh
300. 5,i pe dânsa 'nctilech.
Trei desbinári crt mi-i da,
Pe Iovitá mi-1 záreit,
Ca o neagrá rânduneh,
Ce mat* nu sá 'ncurch.
305. Gruia la masä ca sta,
Colo unde chefuih.
Lui semne i sá fáceh:
Trei picaturi de sange din
[nas pie&
www.digibuc.ro
Pe la toti ea sä
310. Pe Iovitá nu-1 vedeh,
Dar stià socoteala,
Ltd spuneh.
Uncle Novae mi-auzià,
El pe galbenul scoteh.
315. Intr'acolo cá porn*
Cu Iovitil sá 'ntâlnià,
Foarte cá sá 'nspiiimântà.
Iar Novae ce fticeh ?
Cu Turcul ca stt
320. ash el ti gräih:
Dur, dur, dur, cuscre Cadiu!
Turcul nici cá mi-1 vedek
Drumul nainte tineh.
Novae in urma ramâneh
325. pe Turc II ajungeh.
Dar Novae iar ii ziceh :
Dur, dur,dur,cuscre Cadiu,
Cá copiii, ca copiii :
Copiii fac
330. Noi bátrânii
Pe lângrt Turc cá srt da,
Cu cuvântu-1 mângâià,
Pan' de fire 11 muià.
Lulelusa c'o scot*
335. Tutun in ea cri pun*
Settptirátoarea cereit.
Dar Turcul când auzià,
Scápárittoarea chuth.
Novae la el cirt privih,
340. Când colo sá 'nghem.uià,
CA, baltagul mi-aduceit
capul retezit
pe peaga c'o luà
Si eealmaua asisderea.
345. El pe peaga
Trei repezisuri cá-i da,
Pe Iovitä-1 ajungeh.
Ioviyi sá 'nsprtimântit,
Dar Novae cti Ii ziceh :
350. Dur, dur, dur, fecior Iovitä,
Cu Turcul m'am impäcat
pe tine te-a 'nzestrat,
Vezi cu peaga betnica,
Care fuge cu luna.
I 355. Iará mie dar mi-a dat
I Chiar cialmiiluta din cap.
 263
Fata Turcului plângeh
Si lui Novae
Pe tata tu 1-ai täiat
360. Si pe peaga i-ai luat.
Dar Novae ce mi-i facea ?
Pe langa filed sa da,
Cu vorba o
SA-i intoarca inima.
365. La cerdac ei ca yen*
Frumoasit masá punea,
Frumoasa nuntä facea,
De se duceit pomina.
15. Novae.
Scris din gura lui Moise Musat. Cudalbi, Covniquiu.
Pe culmita dealului,
Dealului Ardealului,
La casele lui Novae,
Lui Novae Baba Novae,
5. Care poarta comänac
Verde ca frunza de fag,
N'are frica de 'mprirat !
Dar Gruita a lui Novae,
Care poartrt cománac
10. si nu stie de 'mparat,
Intra 'n ca....6 chef facand,
Ese afarrt maini frangând,
Din ochi negri läcramând,
Dela inimrt oftand !
15. Dar taicii-sau 1-intreba,
Asa din gura-i zicea:
D'alelei, Gruita meu,
Frate, s'al lui Dumnezeu,
Ori calul 1-ai obosit,
20. Au banii ai cheltuit,
Au straie ai ponosit,
Au fete te-au probozit ?
Calul nu 1-am obosit,
Banii nu i-am cheltuit,
25. Straiele n'am ponosit,
Fete nu m'a probozit ;
Vremea mie mi-a venit,
Taica, de casatorit !
Iar Novae sta, ascultit
30. Si graincl asit zicea:
Alelei, Gruitit al men,
Frate, s'al lui Dumnezeu,
www.digibuc.ro
cu cântecul,
370. Ca lupul cu urletul,
Vânátorii-1 dobândeste,
Da pielea §i sä. pläteste!
Dati-mi un pahar de vin,
V'am cântat cantec deplin,
375. Din strabuni, din oameni
[buni.
Haidea sä fie de bine,
La multi ani cu bucnrie,
Dumnea-voastrà veselie,.
Totdauna sh vä, fie!
Daca vremea ti-a venit,
Taica, de casatorit,
35. La cate fete te-am dus,
Nici una nu ti-a placut,
Decal fata Turcului,
Din targul Odriului.
Dad.). aceea ti-a plâcut,
40. ,5 i ti-a fost tie pe gust,
te primeneste,
Rade-te pe cap turceste,
Lasâ-ti portul novâcese
si te da portul turcesc.
45. Dar Gruita ce-mi faceit, ?
El pe cap nu sh raid*
Nici banii nu innoia,
Nici straie nu-si priminea.
El la grajd ca stt ducea,
50. Din toti caii
Pe sargul crt mi-1 scot*
Scurt in gat si lung in trup,
Ii da coama de pamant,
C'acela fuge mai mult.
55. Dangalale de sub poale,
C'acela fuge mai tare.
El pe bot mi-1 saruta,
Si pe dânsul s'asvarlia.
Mana 'n buzunar bsaga,
60. *i scoase un gâxbricel,
Un garbacel mititel,
Po trei locuri plumbuit,
Cate-o Hid', de argint.
trageh cate-un smiceag,

65. Si &Ara câte-un prolog.
Mi-1 izbi al doilea,
Drumu 'n curmezis shift.
Mi-1 izbi al treilea,
In Odriu ajungeh,
70. Chiar la fata Turcului,
Turcului Cadiului,
Nepoata 'mptiratului,
Fa la Taligradului!
Dará fata ce-mi faceit?
75.- Prin grading srt
Cu cineizeci de robulete,
Robulete tinerele,
El n'o cunosteit din ele.
G-ruia la pârleaz veneit
80. Si din gurg cuvantit:
Dg-te 'ncoace, fetisoarti,
Ca ori imi esti verisoarg,
Ori o fi sotioarrt!
Dar fata dacti-1 vedek
85. La pârleaz sh repedeit.
Dar Gruita ce-mi faceh?
Mina 'n brâu ca-i snpuneit
Si pe sargu-o arunch,
'napoi cg sa 'ntorceit,
90. Drumul sargului (led*
Si manh si tot zorià,
Frate, de-si perdeit urma.
Dar cincizeci de robulite,
Ce raman in gradinitg,
95. Tot plangeit sit tot boo*
In gura mare strigh :
Turcule, Cadiule,
Oá feciorul lui Novae,
Ia fata ca ti-a furat!
100. Dar Turcul când auzik
Inima din el sarià
Si din ochi cg lticramh,
C' atâta fata
El la grajd ca-mi alergh,
105. De toti caii se fereit
Pe sarga mi-o alegeh,
Pe sarga, mama hatului,
Ntidejdea 'mpáratului.
El pe ea sit' asvarlik 155. Cu chrja-1 blagoslovik
110. }Ira fait si fart.' sea,
Numai cu palosu 'n mftna.
Si cu chiedecain gurrt.
www.digibuc.ro
264
Fugeh sarga cea nebuna,
Mai iute ca o furtunti!
115. Dar Novae, Baba Novae,
Nepot lui Caraiflac,
El la masrt cá sedeit,
Bea, frate, srt ospittà,
Bune bucate man*
120. Dar rele semne aveit.
Cá pe Gruitá-1 gona,
Turcul cât nu-1 ajungeit.
Dar Novae ce fgeeh, ?
Ocheana 'n mânä
125. Tare afara cg-mi
Pe toti câmchii sa uith,
Pe Gruitä mi-1 vedek
Ca p'un puiu de randureh.
manh si tot mat*
130. locului nu sporeit,
Turcul cat nu-1 ajungeit.
Ca, mult mânit nectijit,
Falert 'n ceriu, falca, 'n pa-
[mânt !
Dar Novae daca vedeA,
135. Tare'n casa ca
Cu rasa sa imbräch,
Potcapul in cap puneh.
Chrja 'n mânä cä luh.
Dar carjuta mititek
140. De-o lirä i cinci och.
El pe rosul s'aruncit,
Inainte le esià
Si din gurrt cá strigh :
Turcule, Cadiule,
145. Nu sperià acesti copii,
Ca copiii-s färg minte.
Copiii fac vrajbile,
Noi batrânii pacile.
Darrt Turcul ce-mi gräih:
150. Fugi tu dinaintea mea.
Calugare, piaza rea,
Dracul te-a pus 'naintea
[mea,
zace matasa!
Iar Novae dac' auzih,
La pamant ch mi-1 tranteh,
Palos din mânti-i luh,
Frumos capul

Si pe sarga mi-o
160. *i la Gruitri-mi strigh
Alelei, taicrt Gruitri,
la stai tu, nu mai fugi ;
CA ca socru-fAu m'am
[pleat.
19. Moldovean Dobrogean.
Seris din gura lautarului Fanica Radu. Silistraru, Braila.
Frunzulitä de lipan,
Pe cel deal, pe cel mäidan, 40. Tinerel de Moldovean,
d'un mocan
P'un cal negru dobrogean,
5. C'un galben de buzdugan,
Attirnat intr'un &tan.
Se plimbit cat se plimbit,
Vremea prânzului yen*
La un tufan cà trAgeit,
10. Dupa cal descAlech
*i calul Il priponek
Ii dete iarbá cu palma,
SA nu strice undeva,
SA nu dea de vreo
15. Luri merinda dela sea
$i când intinse masa,
Seama codrului
Vrizfi codrul ofilit,
Toatti frunz'a 'ngalbenit,
20. Pe phmânt s'a asternut,
Par'crt vântul 1-a britut.
CrAcile s'a ofilit,
Parca bruma a cdzut
coaja i-a innegrit,
25. Par'cri focul 1-a pArlit !
Asii, din gurA-mi strigh,
Codrului ca mi-i ziceA, :
Dale, coadre, frate coadre,
In tine m'am pomenit,
30. In tine eu am crescut,
Ash trist nu te-am vrtzut !
Frunza de ti-a ingAlbenit,
Pe pAmânt s'a asternut,
Par'cri vântul te-a bAtut !
35. CrAcile ti-ai ofilit,
Par'cri, bruma te-a bAtut !
Daril codrul
Ash-mi sta i rrispundea
www.digibuc.ro
265
La negru prunânt 1-am pus,
165. De pe lume el s'a dus.
Cu varga te-a dAruit,
CAci mai malt el n'a putut !
Foae verde de lipan,
P'un cal negru dobregean,
C'un galben de buzdugan,
Atârnat inteun &tan,
De stritusi, de mA 'ntrebasi,
45. Mai cri dreptul spune-ti-asi,
FoiticA tiimaioarä,
AsearA pe chindioard,
Prin mine crt mi-a trecut,.
Trei singiruri de robii !
50. Alea mi-a platit cu foc,
CA 'n singirul din nainte,
Erà juni frtrA mustatA,
Ce acum, frate, sA 'nvatA
SA strângA copile 'n bratá.
55. Si 'n singirul din mijloc
Erit, fete, cu haul pe cap,
Unde le vezi, mori de drag !
La capul singirului
Era o fetitä smedisoarA,
60. Cu cosita gAlbioarri,
O trAgeh tatar la scarii,
o sAruth 'n gurisoarä.
Strigà fata 'n gura mare :
Lelea mea si
65. Cu milA si cu credintA !
Si 'n singirul de pe
Erati neveste tinerele,
Mriritate de iarna,
De le-e dragA viata.
70. D'aia mi-a dizut frunza.
Voinicel putin sedek
Mare. de sd odihnea,
$i calul de mai past*
Si calul de-1 adripà,
75. Frumusel cA-1 inchingh,

In. catarrimi II strângeh,
Si pe el incillech,
Cruce cu dreaptali faceh
Si din gurä ash ziceh :
80. Ajutä-mi, Doamne, cubine,
Acum sunt voinic in fire,
SA scot robi dela robie,
Sil mil 'nsor, sä-mi iau so-
[tie.
Un drumulet apuch
85. Si mânh si iar Inânit
Pe un mic drum päräsit,
Cu troscot verde 'nvelit.
Dar pe ce, frate, mergeh ?
Pe chite de floricele,
90. Si pe frânturi de inele,
Si pe boabe de märgele.
Frunzulita nuculni,
Când fu 'n valea Dimanului,
Tatarii ca IA. sosià,
95. Si prin ei di mi-si mergeh,
Si tot nainte trägeh,
Toate singirurile priva.
(And la fatá ajungeh,
Strigit fata 'n gura mare :
100. Dalea, nene, fratioare,
Nu ti-e mili si päcat, .
Nu vezi Thtarii cum ne-a
[legat?
Scoate robi dela robie,
Si si-ti fiu tie sotie,
105. Si sii-ti dea tata mosie.
Moldovean calu-si bat*
Si nainte tot tinek
fn Titari cii mi-si esià.
Mai manh o mili de loc
110. Si-i ardeh trupsoru 'n foc.
17. 1Iarcu1 Titeazul.
Scris din gura lantarului Lucan Condoiu. Celeitt, Romanati.
Foitic'a bobului,
Sus pe malul Oltului,
La casele Marcuhti,
Marcului Viteazului.
5. FoiPai foi de tisi,
Mândra masi mi-e intinsä !
Dar la masä cine-mi seade ?
www.digibuc.ro
966
Jos duph cal cä si da,
Putinel cä räsuflh,
In trei chingi calu 'n-
[chingh,
In catariimi II strângeh,
115. Si pe el incEdech,
Si nclärät cä sä 'ntorcek
Si strigh, iortomfineste,
Sávai ca Doamne fereste.
Calul fugeh iepureste,
120. Voinicul da vomiceste.
Cand in frunte le esià,
Si seama di le luit,
Nu mai aveh ce tuià.
Par'cä bail un viforos,
125. De vine vara din jos,
Si imi bate florile,
De umple cäririle,
Ash stall celmelele:
Dar voinicul ce-mi fAceh ?
130. Indärät ci si uità
Si din gura ash ziceh :
Cati batä-1 Precista,
Lesne fuse la täiat,
Anevoie de scurmat.
135. Si la robi cämili strigh
SA trageti, copii, 'hie*
Sä vi odihniti eel*
Pän.oiu scorfoli de parale.
Gälbiorii ce-i gäsih,
140. Ii asezh pe la sea.
Paralele märunitek
Le fficeh gramajele,
Le punea pe la rispântii,
SA, le giseasci s'alti voinici,
145. Ce or fi cle bani lipsiti.
Seade Marcul Viteazul
Si cu Turcul Bolnmul.
10. Ri mi-si bea si sä cinstih.
Cu paharul cine da ?
Si vezi, muma Marctilui,
Ibomnica Turcului,
Cätelusa dracnlui.
 267
15. Bine bea i sh cinstih,
Pang child s ametià!
Child fu despre veselie,
despre dalbä betie,
Mare prinsoare fdceh:
20. Care se va imbrith,
In ziva de ShinbAta,
Frumos capul i-o chdeh!
Dar ce prinsoare fAceit?
Turcul ch mi s sculh,
25. Disagii cu bani luh
Si sus pe masä-i puneh.
Marau c sà dAruih,
C6 phrale nu aveh.
Dar vinul ca ce 11 bea?
30. Bea Turcul cu pantoful
Si Marcul cu carAmbul.
ei tot cä sä vorbek
Care 'nainte nu s'o
Disagi cu bard o
35. Ori casele or stApAnih.
Ash Marcu sh sculà,
Afar' cu mrt-sa iesià
Si mä-si crt Ii ziceh :
Maich, nu vrei bunittate?
40. Eu atAta te rog foarte :
Cu paharul de ne-oi da,
Asculth-mi i ruga mea.
SAvai tu paharul meu
Cu vin sh-1 injumatatesti,
45. Cu apA sh-1 împlinesti,
Cu zahar sä-1 îndulcesti,
De ce-oiu bea sA mh trezesc.
Dar paharul Turcului,
Cu vin sh-I injumtitätesti,
50. Cu rachiu
Cu otet sä.-1 intäresti.
D'o bea Turcul, s'o
Frumos capul i-oiu täih,
Disagi cu bani i-oiu luit!
55. Ash mi sh pogodià,
Iar la mash eh inträ.
Atunci bea si sh cinsteh.
S'apoi muma 3larculni1
Ibomnica Turculni,
60. Critehisa dracului,
Paharele cA schimbh.
Vai, paharul Marcului,
www.digibuc.ro
CA mi-1 dete Turcului.
Si paharul Turcului,
65. Ca mi-1 dete Marcului.
Bea Turcul de se trezeste,
Bea Marcul de nebuneste !
Dupg, ce sä imbhtà,
Marcu îi pierdù minteh :
70. Mil Marcu numai douh,
Si zieeh eh sunt tot nouä,
Si de tot sä 'nnebuneit,
Mini de mash crt trAnteh,
Scumpe inele frângeh,
75. Pietre scumpe ch spArgeh,
De-ti e mai mare mila!
Dar Marcu ce fAceit?
Coate de masä rezemh,
Palme la obraz lipeh,
so. somnul cà mi-1
Si pe mash adormià.
Dar Turcul ce mi-si friceh ?
Chnd pe Marcul mi-1 vedeh,
Ca In greu somn el erà,
85. Dela masä sä sculà,
Pe nart-sa c'o
Bine eh o säruth.
Darh mama Marcului,
Ibobnica Turcului,
90. Chtelusa dracului,
Sta si din gura ziceit :
Turcule, Bolumule,
Ce grábisi la särutat,
Nu grAbisi la cap thiat ?
95. Bath-te-ar phinea, sarea,
Mila mea, chutareh !
Turcul dacil anzik
Palos din teach scoteh
Si la mischiu tfägeh,
100. CaphlAna sta iea.
Foitich gutuith,
Aveh Marcu-o slugulitä,
Cu milA i ca credintä,
Imbräcath 'ntr'o subulith,
105. Ce se chemit Nicolgitä.
El streaja le-o strejuià,
Si la usii, ascultà,
Ch ce mainri-sa -vorbeh.
CAnd Turcul eh sit sunlit,
110. Pe Marcul a mi-1 thià,
 268
Doar crtpAtana sA-i iea,
&Aria sluga si ziceit
Turcule, Bolumule,
Tu. pe Marcu de-i tAia,
115. Din mama mea n'oi scAph,
Nici in ceriu, nici pe pli-
[mant,
Nici in gaurrt de searpe,
Nici in pantece de maicii.
Ia descue tu usit,
120. Ca sä-mi dea socoteala,
SA-mi primesc sambrioara,
Si-atunci tu eh 1-oi taa,
I-oi lu cripAtanit.
Nourt ani si jumrttate,
125. I-am slugarit In dreptate,
Sambrioara nu mi-a dat,
N'o fi de mine pAcat?
Turcal dacrt
Sta, mAre, de sh &Ida.
130. Mama Marcului grAih:
Turcule, Bolum-ule,
Nu deschide tu usa,
CA sluga dac'o
P'amandoi cii ne-o
135. Ca pe boi la zahanh,
De s'o duce pomina!
5i pe Turc Il indarjih,
Capul lui Marcu sA-i iea,
Ca sä-si facti dragostea;
140. Ash-i cerea inima!
Darà sluga ce-mi fAceit?
Veriguta le puneh,
Surcel in copil briteit,
SA nu sarA veriga,
145. S'ash, bine-i inchidea.
SAvai sluga ce-mi facea?
Palos din teadi scot*
La fereastrA sii duceit,
Cand cu palosul ca da,
150. Giurgiuvelele fa*
Greamurile le spärgeit
$i in odaie
Pact' Turcul mi-1 vedeh,
Mâinile i srt muia,
155. Palos din manä-i cädeit
$i la masA cA treceit.
Sluga 'n &Amara intrà,
www.digibuc.ro
Unde ei sii ospätà,
Drept la Marcu sä duceit,
160. Unde el culcat era.
Maneca isi sumeteit,
Palma biciu cA mi-o fAceit
$i din gurrt
IartA-rni,Doamne, gresala,
165. Srt trag lui Marcu palma,
Ca sä-i lungesc vieata,
Crt mi-e viteaz tinerel,
SAvai e pAcat de el!
Sarea, painea i-am mancat,
170. Nici o palmä nu mi-a d at.
Bani ori and eu am cerut,
Mi-a dat cat mi-a trebuit.
Barem sA-i trag cu palma,
Sri-i mai lungesc vieata,
175. El in urmrt ce o vrea
D'o vrea el m'o judecit,
D'o vrea el m'o injurk
0 vrea chiar m'o si bAteh,
O vrea chiar m'o §i tAia,
180. Slobod e diu partea mea,
Fach-mi, frate, ce o vrea!
Decat ochii nu-i
Cand ca palma mi-1
Marcu mi sii destepth,
185. Ochii Ii bolovAnea
5i din guri tot ziceit:
Cin' mi-a dat mie palma ?
La scoalA am invAtat,
5i-ash palma n'am mancat!
190. DarA sluga ce-mi ?
Pe sub pat ch sA vrtrit,
De frica sá pitula.
Marcu iute sa
Palos din teacA scot*
195. 5i odatA s'opintia.
Cand cu palosul crt da,
Grinda casei o thià,
Totul sä cutremura!
Vend!, grinda tot trosnind,
200. Marta cii tot pal-hind,
Buruianul huruind,
Tärana tot turuind!
Dacrt grinda o trtià,
Necazul Ii mai treceit.
 269
205. Sluga de sub pat eseit,
Nainte-i ingenuchiä,
Si d'aproape spuneil :
Ai Marcule, dumneata,
Ia erti tu gresala,
210. Ca eu ti-am tras cu palma,
De ti-am lungit viata;
Crt tu dad te-ai
Coate la masa ai rezemat,
Palme la obraz ai lipit,
215. Si Turcul c s'a sculat,
Si pe mä-ta a särutat !
Dar ma-ta sta si zicea:
Turcule Bolumule,
Nu grabi la sarutat,
220. Ci gräbi la cap taiat:
Uite Marcu mi-este beat."
71
Doar atat c Ii spuneit,
Marcu intelegeh.
Turcul la masa era.
225. Daca Marcu auzia,
PA cum sluga Ii spunea,
Odata sa nectijia,
La Turc cá sá repeziit,
Doar de gat ca 11 Ilia,
230.De grindlt cd '11 izbià,
La pamant ca 11 trantia.
Cand cu palosul cä da,
Ii sburà caplitanit,
Cliplitana si spatit.
235. De dat ce da necajit,
SA 'nfipse palosu 'n
[maul,
Scoase brazdä ca de plug.
SA sbliteit trupul prin cash',
Iar capu îi sta pe masä.
240. Foitica iasomie,
Intr'o tipsie cu iacnie.
SA vezi, muma Marcului,
Marcului Viteazului,
Dad' pe Turc taiat vedeit,
245. La cliplitling návàlià
Dete sal sarute 'n gurA,
Si-1 siiruta 'n taitura.
far Marcu vedea,
Ash din gura-mi : 295. Dará Marcu ce-mi faceii?
250. Aba, maica, duinnea-ta,
Rau ai spurcat tu legea!
www.digibuc.ro
Pofte§ti moarte luminoasa,
Ori moarte d'a 'ntunecoasá?
Dar ina-sa ras-
[pundea
255. lui Marcu ca-mi
Poftesc moarte luminoasa,
Si nu moarte 'ntunecoasa!
Ganda c'o sti mai traiascä!
Sávai Marcu ce-mi face& ?
260 .Un stejar verde
In blitatura ca-1
Si pe ma-sa mi-o legh,
Mi-o legh, mi-o veregh,
$i la par mi-o asezà.
265. In rogojini c'o 'nvelia,
Cu catran le catränegt,
Perdaf cu spirt ca Ii da,
Foc dela tälpi Ii pun*
$i la masä s'asezi,
270. Cu sluga de sa cinstia.
Bea Marcu si chiuià
Din pahare tot ciocneit,
La pistoale slobozià;
Ma-sa ardeit, §i plesnia,
275. Si plangeit si sa rugh, :
A, bre, Marcu, dumnea-ta,
N'ai milli de mama ta ?
Marna, ard genuchele,
Te-am infasat pe dansele.
280. Iarä Marcu ospatit
ma-sii Ii raspundea :
Las' di arza, nu-i pacat,
Ai vrut sA manlinci al meu
[cap.
Tu pe Turc ai infasat,
285. Tu pe Turc ai leganat.
Iar ma-sa din nou strigit
Si de Marca sä rugh :
Mama, arde tata ta,
Care ai supt tu la ea.
290. Marcu, frate, raspundeit:
Ba nu este tata mea,
Ci e tata de cat*
CA a supt Turcu la ea !
Ea ardeit pan'
Nici atuncia n'o lash.
Prin cenu§li-o data,
 270
Toate oasele-i strângeh
Si 'ntr'o piug le puneh,
300. Cu fier de plug s'asezit,
Toate oasele-i
Pe lopath le luh.
Sus pe casg sà suià,
18. Go lea.
Seris din gura paridarului Dumitru Cioara zis Basaiagu. Orlea, Romanati.
Zi-i odath a boabelor,
Din Joia Joimarilor,
Din Siimbgta Paste lor.
S'altädatg matostat,
5. Stan al Brati s'a sculat,
Baeramu a ridicat :
Baeramn de arniciu,
Peste patruzeci i cinci.
Baieramu de mgtase,
10. Peste patruzeci i ease,
La mama G-olii plecase.
Foitich, vioreh,
La mama Golii mergeh,
Bung ziva cg Imi. da,
15. Si din gurg imi
Bung ziva, muma G-olii,
Sh ne fii si noug mama,
Sg-ti croim d'o rochie bung.
Sg-ti croim rochie si giubeit,
20. Cu fiorile cât palma,
Ca sa se mire lumea!
Sg ne dai pe
Sg-1 punem d'un frambasg
Peste patruzeci i sasg.
25. Cine 1-o vedeh cglare,
De fricg sg-i deit paralel
Mama Golii rhspundeh
Si din gurg ash-mi grgià :
Sitir, fecior de chteh,
30. Pgrilseste-mi cgrarea,
Dela cascioreaua mea,
C'am avut noug feciori
Si cu Golea sà fac zece,
De-mi stä inimioara rece !
35. Si child sg zic bob &tut,
Cei nouit cg mi-a murit:
Trei au murit Impuscati,
Trei In apg Intepati,
www.digibuc.ro
Si din Taut le vânturà,
305. Si din gurg tot ziceit:
Ce o alege Tfintul,
Sä ragnânce pgmântul.
Ash i-a fost snfietul !
Si trei de streang spAnzu-
[rati,
40. Tot de mho, lui Stan dati!
Fruuzulitli foi de praz,
Numai Golea mi-a Ames!
S'am pus gând dumnezeese,
Pe 0-olea sg-1 clisgtoresc,
45. Sg-mi aduc o norg, 'n casg,
atate-un foc pe va-
[trg,
Sg-mi adricg un pic de apg.
La vreme de slabiciune,
Sh-mi fad, o turtg de phine!
50. Stan al Brati d'auzià,
Si la ea nu-mi ascultà.
frate, cg mi-si plech,
Si la Golea sg due*
tTnde-mi stià el searah.
55. Pe Golea unde-1 gäsià?
Intr'o margine de sat,
Intr'un &tun afiunat.
Child bate Tântul din jos,
Cur& tgrâna pe cos !
60. Stan al Brati ce-mi faceit?
In britäturg mergeh
Si din gurg ash strigh :
Ia Tin', Goleo, tu Inc*
C'am sti-ti spun, frate, ceva
65. Pentru fericirea ta!
Si Golea cg-1 auzià
Pe gurg-1 Intelegeh.
SO vezi Golea ce-mi facei ?
Unde-afarti de-mi es*
70. Asà 'mbrOcat cum erh!
Foiticil mär dungat,
Dar cum erh imbrgcat ?
Tot ziibunul de ingtase,
Cismele de caprg stearpg,
 271
75. De nougi ani neffitatä,
La Go lea 'n picioare 'neál-
[tate.
Pantalon de sain tocat,
Cotul cinci galbeni luat,
Din oraq din Taligrad.
80, SA, vezi, Stan ce miji fáceh?
Cu Go lea sA 'fftelegeh:
Golii bine cA-i
Frumusel cà sá armh.
SAbioara 'hieing*
85. Pistoale imi atarnit:
Tot pistoale pe la seale,
De lucesc ca sfantul soare,
Invelite in marame,
Legate cu gAitane.
90. Muma Golii cum aflà,
Dude la G-olea mergeh,
Din gurita-mi sta,
Goleo, Goleo, maicA,
[Goleo,
AscultA la vorba mea,
95. Nu te depArth de ea.
Nu ajunge blaga mea,
Blaga mea, averea ta,
S'o mAnanci cu lingura,
te bucuri tu de ea,
100. SA stai lângá marna ta ?
Tu cu Stan n'oi mai plech,
Dana 'n codri-ati apuch,
La maica asenità,
Dar'ar Bunul Dumnezeu,
105. SA facii pe gandul men :
Cinci saptiimani sa-mi um-
[blati,
Nimic sá nu ca§tigati.
Si de foame sä radati !
FrunzA verde d'o
110. Hainele vi s'or rupeh,
Si pe voi cá v'o prindeh
Potera de Topolog,
De vA trage de vii prin
[foc !
Potera de Mehedinti,
115. Srt fugA cu voi in dinti !
Potera de Craiova,
Cand v'o prinde v'o legh,
La 'mpárat cá v'o due*
www.digibuc.ro
Sá vA luati osandh !
120. Iar potera dela baltA
SA vA batá cu apA fiartii !
SA vezi Golea ce-mi
[fAceit?
El de mA-sa n'ascultà,
Frunzä verde-o viorek
125. Frumusel cá sá 'narmh,
SAbioara mi-o 'ncingeh,
Urnpleit britul de pistoale,
Atarnate in &tame,
Invelite in marame.
130. Puse 'n cap d'un comAnac,
Verde ca frunza de fag,
Si cu Stan ca mi-si plea,
Si in codri mi-apuch.
Cinci sAptAmani cA
135. Si de geaba haiducek
Nimic ca nu-mi castigh,
Si de foame cA-mi 1%134
Hainele a le rupeh.
N'aveit, frate, de mancare,
140. Vanh pasári gAlbioare,
Ce sunt bune la gustare
Si usoare la purtare.
Si prin spuzá le trägeh,
Cum le manch, le vársit ;
145. Ash blestemat erh,
Blestemul cA-1 ajungeh,
Tot blestemul
Si pe ei cA Ii prindeit
Potera de Topolog,
150. De-i trage de vii prin foc !
Potera de Mehedinti,
De fugeh cu ei in dinti.
Potera de Craiovh,
Cand mi-i prindeit mi-i
155. Mi-i legh, mi-i veregh,
La fiard cá mi-i bägh,
In cncie-i arunch
$i la 'mpilrat mi-i duceit.
Unde 'n curte ca-i IAA
160. La rand, Doamne, cA-i pu-
[neh.
Impärat In Ka erh,
Cu cocoana alAturià,
Si la ei privih.

Iar cocoana de-i vedeh,
165. Sta si din gurä-mi grAià :
'mpArate, dumneata,
Pe toti ca nu i-oi ertà,
Iar pe Golea 1-oi ertà,
Mult mi-e Golea tinerel,
170. Tinerel si frumusel,
Par'cit mi-e tras prin inel;
SA-1 VägAm fecior in casä,
SA ne serveascA la masä !
Imparatu d'auzik
175. Sta putdni sá gândih,
Si din gurä, imi grAih :
Pe toti cä, ii voiu erth,
Iar pe Golea n'oiu erth,
CA mi-e Golea tinerel,
180. Tinerel i frumusel,
Mor cocoanele de el.
Sä-1 mai bag fecior in casä,
Sá ne serveascii, la masä,
Cu cocoana s'o 'ndrägi,
185. Pe mine m'o omori
Si s'o duce pomina,
Si mi-o luà domnia!
Frunzulitä s'o laleh,
Impáratu putin sta,
190. Putin de di judech
gräind ash ziceh :
Pe toti cä Ii voiu erth,
Iar pe Golea n'oiu ertà!
La gealapi cA porunceh :
195. Voi pe Golia 1-oti luh.
Frunzä verde trei migdale,
Duceti-1 in thrg afarA,
Douá furci s'o cumpAioarA,
Puneti-1 in sphnzuratoare,
200. De trei palme si un rup,
Sä n'atingä de pämânt,
SA-1 satur de haiducit !
Verde frunzä vioreh,
Muma Golii de-mi aflà,
205. La vizitiu poruncek
Cai de träsurä puneh
Si la 'mpärat cä-mi plech.
La 'mpárat ajungek
Si la poartA cá-mi trAgeh, 255. Sá-ti fie rail, nu ash!
210. Jos din trilsurä, sä da.
Drept la 'mphrat sá duce*
www.digibuc.ro
272
Frumusel 06 sä duceh,
Mâna, poala-i sAruth,
Si plângând ash ziceh :
215. SA trAesti, Mária Ta,
SA-ti trAeascrt cocoana,
fecioreaua.
Vezi, sA-mi dai pe Golita ;
C'am avut nouA feciori
220. $i cu Golea srt fac zece,
De-mi stä inima tot rece !
Trei au murit impuscati,
Trei de streanguri span-
[zurati,
Si trei de teapä intepati,
225. Tot de mâna lui Stan dati.
Verde frunzä foi de praz,
Numai Golea mi-a rämas !
Foiticä mar cretesc,
S'am pus gand clumnezeesc,
230. Pe Golea sa-1 cAsAtoresc.
aduc o noril 'n casä,
SA-mi athte-un foc pe vaträ,
S'aduch apA 'n
SA-mi facil azing d'o paine!
235. Impáratul d'auzià,
Ash malt nu stt &id*
Din guritä crt-mi gräih :
Verde frunzA trei migdale,
Du-te 'n thrgul de afarä,
240. Douà furci s'o cumpioara,
Mi-e pus la spanzurAtoare.
De nu 1-o fi spânzurat,
SA stii ca ti 1-am ertat.
Dacfi 1-o fi spanzurat,
245. SA stii cä nu 1-am ertat.
Mama Golii ce-mi faceit?
La vizitiu porunceh,
Sä mâie treapatul mare,
Sh-1 scoatA din spanzurA-
[toare.
250. In targul d'afarA mergek
Spânzurat, zäu, 11 käsià.
Mä-sa din gurä-mi ziceit :
Goleo, Goleo, maid+, Goleo,
N'ascultasi de vorba mea,
Blaga mea, averea ta,
S'o mänânci cu lingura.
 273
Aurul si orgintul
SA-1 mánânce primântul !
260. Chica ta cea gälbioarrt,
Cum o bate vânt de varA !
19. Golen.
Scris din gura lui Stan Ciobanu. Orlea, Romanati.
Din Joia Joimarilor,
Din Vinerea. oaurtlor,
Din SAmbrita Pa§telor,
Stan al Bratei s'a sculat,
5. Baieram mi-a adunat,
Voinici multi au alergat,
Voinici de adunriturO,
Scurti de mânii, grosi do
[vânrt,
Grasi la ceafá, rasi la falcri,
10. Cu mustAti in varvalâc,
Cum stri bine la voinic !
Ei, rain, eä s'A strângeh,
ei mi se adunit,
Pân' la patruzeci si §ase
15. Si nu-mi aveh iaramba§rt.
Plecarri diu leash' 'n leasri,
Grisi pe Golea 'n
Cum e bun de iarambasä,
Peste patruzeci §i §ase.
20. Verde, verde s'o laleh,
Stan al Bratei ce-mi friceit ?
La mama Golii mergeit,
Bung ziva .cA mi-i da,
Si din gull cnvântit :
25. Dale, mumä, muma Golii,
SO ne dai pe Golea noua,
Sh-ti croim d'o rochie
[nouri,
Strained 'n §ale, largit 'n
[poale,
Cum e bung de plimbare !
30. Când oiu zice laleh,
Muma Golii rrtspundeh :
Frunzulitrt fân cu roua,
Nu và dau pe Golea vourt.
FrunzulitA garoflitá,
35. Golea mi-a avut nouri. frati:
Cinci au murit impuscati,
De iatane spintecati ;
PAsculescu, Literaturd impulard.
www.digibuc.ro
Ochii tái mari si luciosi,
Cum stau de cotofene
[scosi !
Patru au murit spAnzurati,
De stibii injunghiati !
40. Lui Golea i-am pus de
[gând,
Pe Golea crtsätoresc,
Sd-mi iau cVo dalbrt norti,
Ca sri schimb cu ea o
[vorbri.
La vreme de britrânete,
45. Srt-mi aducd apA rece.
La vreme de slrtbiciune,
Sa-mi fact% o turat de
[pAine.
Foiticd d'o laleà
Golea retspundeit:
50. D'ale maicá, maica mea,
De mi-ai da averea ta,
Averea ta §i vlagh,
S'o mrtnânc cu lingura,
De voinici n'oin riimânert.
55. Nu mA duc la siirricie,
Nu mrt duc la calicie,
MA duc, ea mi-e dat mie,
Din midi copilArie,
SA-mi scot tara din robie !
60. 0-olea ici, Golea col*
Golea 'n margine de lac,
Intr'un &faun afumat,
De-si croeste-un cománac
Verde ca floarea de fag,
65. Cum errt lui Goloa drag.
Dar mrt-sa ce mi-§i fAcert?
Ea rämâneit tot plângând,
Si din gurri blestemând :
--Dale maidt, maicA Goleo,
70. Cinci s'AptAmâni sA um-
[blati,
Nimic sg, nu cästigati.
Cand oti plecit pe a sasa,
Potera sA vA cutroapri.
18
 274
Verde, verde, s'e
75. Nu stiu ce dracu-mi fAceh!
Cinci säpfAmtini haiduciit,
Mai nimic nu chstigh,
De blestemul maicti-sa.
Când -plech p'a d'a sasa,
80. Potera Ii cutropih.
Vezi, colea in Valea-rea,
Nu stiu ce naiba file*
CA potera-i ocoleh :
Potera Cernetului,
85. 5i cu-a Mehedintului,
*i cu Pâtru Taporeanu,
Ce mai voinicel srtrinanul!
*i cu BAloi dela oi,
Nu srt teme de rrisboi!
90. Verde, verde, s'o
Nu stiu cum dracu fAceit
Intâi pe Golea-1 prindeh,
La drumu-1 mare-I scot*
Dude tree Mocani cu sare,
95. Si cu rachias d'el tare.
Mi-este Golea de mirare!
Pantaloni de saiu tocat,
Cotul opt galbeni luat,
Tot adus din Taligrad,
100. Si tichie de frânghie,
Aleasá din sapte mie,
Ca pana de ciocârlie.
Dar pistoale, sAbioarA?
Strillucesc ca sfântul soare,
105. Si plätese un corn de tarä!
La Aianu crt-i porniit,
Si in curte cA-i bAgh. -
Coconita mi-i vedeh
Si cAtre Aian grAih:
110. Bre, Aiane dumneata,
Si pe toti sä-i spanzurati,
Pe Golea sA mi-1 ertati,
SA-1 punem d'o slugulitä,
Colea 'n vale la portitA,
115. CA mult mi-e 'nalt si fra-
[musel,
Par5e1 mi-e tras prin inel,
ar fi pAcat de el!
Dar Aianu ce
Mi 'ndrAgosteste cocoana!
120. Iar Aianu ce-mi fäcea ?
www.digibuc.ro
La gialati crt-mi purunceh:
Vezi, pe toti srt mi-i
[ertati,
Pe Golea sA-1 spânzurati,
Colea in thrgul d'afarri,
125. Doug furci s'o cumpioarri,
Fie Golea de mirare!
Frunzulitrt d'o laleh,
Mama Golii
Si la Aian cA-mi -yen*
130. De departe 'ngenuchih,
Si plângeh si sA rugh:
Aianule, dumnea-ta,
Trrti-ti-ar coconita,
Stiruth-mi-ti-as poala,
135. Poala, vezi, si cu talpa,
SA dai drumul lui Golea.
Golea nottA frati
Au murit toti impuscati.
Cinci au murit, impuscati,
140. De iatane spintecata ;
Patru au murit spânzurati,
De cutite injunghaati,
Si de sabie täiati.
Lui Golea i-am pus de
[gând,
145. Pe Golea sä-1 asätoresc,
Sä-mi aduc In casA o norA,
Ca sA schimb cu ea d'o
[vorb5.
La vreme de bAtrânete,
SA-mi aducA apA rece.
150. La vreme de sl äbiciune,
Sä-mi facA o turtrt de
[phine.
Dar Aianul ráspundeit:
Dale mumrt, muma Golii,
Du-te in targul d'afarä,
155. N'o fi Golea spAnzurat,
Tie sA-ti fie ertat.
Mama Golei sri duceh,
pe Golea mi-1 vedeit,
Si ash crt mili gräià :-
160. Dale, maicA, maich Goleo,
Chica ta cea grabioarrt,
Cum o bate vânt de varg.
Ochii tAi mari si frumosi,

Tot de cotofene scosi.
165. Fata ta d'a frumuseit,
Cum sä präpädi ash.
20. Gheorghitl.
Senis din gura lautarului Fanica Radu. Silistraru, Braila.
Foaie verde s'o crrtitä,
Cine-mi urcri la Istret,
Sävai cripitan Gheorghitä,
Feciorul lui Negoita,
5. Negoitä din Cisläu,
CA i-a esit nume rail !
Foaie verde s'o laleit,
N'avii Gheorghe ce lucrit !
De tinerel sä 'nsurit,
10. Frumoasä mândrä-si luh. 50. Friceit Gheorghè cum put*
De frumoasä ce et*
Macovei eh' mi-o 'ndritih,
Si pe Glieorghe mi-1 scrià
Si la cislä-1 asezit.
15. Pe o sudulti de cinci lei,
N'aveh nimica 'n bordeiu,
Far' d'o matit s'un coteiu,
Crivittâiu nu val de teiu.
Mai aveit el si o gâscä,
20. Si p'aia a pus-o la cislä.
Aveh numai un cocos,
S'ala-1 puse la räboj.
Mai aveit el si o oaie,
Si p'aia o puse 'n foaie.
25. Iar G-heorghilas ce-mi Meek?
El, mari, 61 O. sculit,
Si de frica birului,
De groaza zapciului,
Bäjenar sit ridich
BO. Si la Moldova treceit.
Macaveiu di rrtmâneit,
La Bucuresti sä duceh,
Armäsia cumpärit.
Unde luit armäsia,
35. Par'cä luh zapcieria!
Dupä Gheorghe se lugt,
Pe hotar di mi-1 prindeh,
Mai frumos cri mi-1 legh,
C'o cureit verde de vacrt.
40. Când soarele crt lucià,
www.digibuc.ro
275
Si te topisi d'a'n picioarc
Ca un muc de lumânare,
Maica ta crt o sa moarä !
Curelusa se sbârciit,
Pi eptul luiGheorghe plesnià.
S'aplech el srt bea aprt,
. Ii dedeh cu cisma 'n ceafä,
45. De da cu dintii de piatrá
Si bea aprt sângeratrt,
Ou mäsele amestecatri.
Verde foaie izmil creatä,
Când fu Joi de dimineatä,
Din legäturi el seal*
Codrilor sä limpeziit.
Dar Macoveiu rämäneit,
Lui semne i se fricek
55. In grajd de piaträ intrit,
Si pe murgul crt-1 scot&
Trei foarfeci crt-mi alegek
La disagi le asezh,
S'apucit de pribegià
60. La stâna din Padina,
Acolo aveit turma.
Verde verde d'o räsurä,
La mos Radu barbri surä.
La cârlani sä mituiasa,
65. La galbeni s'agoniseascrt.
Când mitele le-a vândut,
Negustorii i-au sosit.
El acolo c'ajungek .
El din gurä ce-mi ziceit?
70. Mos Radule barbri surri,
Ia iea-ti, frate, bâta 'n mânii
Si-mi apucä prin dumbravä,
*i strânge, märi, cârlanii,
Si mi-i bagrt la ocol,
75. Sä, m'apuc de mituit,
CA mitele le-am vândut.
Mos Radu dac' auzià,
Bâta 'n mânä crt luit,
Toti cârlanii aclunit,
80. La ocol di, mi-i bägit,
Frumusel ii numärit,

Si Macoveiu s sculh,
De mituit s' apuch.
Mituih cat mitaih,
85. Toti carlanii ispravià,
Numai unul ramâneit,
Si p'acela-1 ispravià,
Numai la coadg. aveh.
Dar el, mare, ce-mi faceit?
90. Ochi negri arunch,
Prin gardul saelelor,
Prin teiul ciobanilor,
'Drumul Penteleului,
Zarì ceata lui Gheorghita,
95. Nepotul lui Negoita,
Incarcat numai de arme,
Ce lucesc ca sfântul scare!
Chica 'n vânt Ii fâlfaieste,
Palosul Ii trancaneste !
100. Dar Macoveiu ca-1 vedeh,
Pe mos Radu cg chemh,
Si ash cg mi-i grgih :
Mos Radule barba, surg,
Ia te uita pe Sireu
105. Paecg-i Gheorghe Gheor-
[ghilas !
Mos Radu Ii raspundeh
Si din gurg cuvântà, :
Nu e Gheorghe Gheor-
[ghelas,
Ci e staptinul
110. Sà iea seama stânilor,
Avaietul oilor.
S'umbla din perdeien p erd eh,
Sg-si aleaga de-o pelceh.
De-o pelceh cam brumareh, 160. Na calul cu armele,
115. Sg-si facg cusmg din ea,
C'ash-i care inima !
Si umblg din stâna 'n stâng
S'aleaga brânzii de-a bung,
Si-urdä, maxi, din zaghirla.. 165. G1ieorghila Ii räspundeit,
120. Il lash, s'apropih,
Foarte bine-1 cunosteh.
D ar Macoveiu ce-mi faceh ?
Foarfeci din mâng seal*
Vinele nu-1 mai tineh.
125. D'abusele sit tarit,
Si 'n stâng cg s'ascundek
trei putini mi-alaturh,
www.digibuc.ro
276
Si 'ntre el e sà 1040,,
S'acolo ca sa pitih,
130. Sit nu-1 vaza cinevh.
lacà Gheorghe ca sosià
Si din gura ca-mi ziceh :
Mos Radu barbuta surg,
SA n'ai pe cineva 'n stâng,
135. Sa-mi fac eu vreo pricing.
Dar mos Radu sta, ziceh :
Ale Gheorghe, Gheor-
[ghilas,
Frumos ca un nästuras,
La inimg om vrgjmas,
140. N'am pe niminea in stâng,
Fär' d'un mic de ciobänas,
A mâncat asearg jant ;
A mâncat, i s'aplecat.
S'acuma sade culcat
145. Dar Gheorgbe ce
[fliceh ?
Murgu 'ntr'un loc cá bggh,
In usa stânii von*
Si 'n stâng cá sá uità,
Numai motu.1 cg-i zgrih,
150. Si din gurg cg-i ziceä :
Bine, frate Macoveiu,
Cin' te scoase 'n ochii mei ?
Cine naiba ti-a soptit,
D' ai venit la mituit ?
155. Pgcatele mele fusi,
Zilele ti. le rapt*. !
Dar Macoveiu ce-mi ziceh ?
Ale, frate Gheorghelas,
Frumos ca un pgunas,
Si lungeste-mi zilele,
SA-mi scot datoriile,
Si sg-mi fad copilele,
Sg trgesc cu dânsele.
Si. frumps I!. judech :
Ale, frate Macoveiu,
Cum eu, frate, te-as ertà,
Când tu ai vrutmoartea mea ?
170. Foiticg mere dulci.
Dar aminte nu-ti aduci,
Când tânär voinic eram,
Nici un lucru nu aveam,
 277
De tinerel ma 'nsuram,
175. Frumoasa mandra-mi luam.
Tu pe mândra indragiai,
Si. pe mine ma urai,
Si la cisla mii puneai.
Bata-te Domnul, pagane,
180. DA-te aproape lângA mine,
Sä mi te 'mpusc ca p'un
[cAine,
C'ai mâncat carne din mine.
Dad, vedeit i vedeit,
Jos de pe murgul sà da.
185. Si la Macoveiu sa da,
Si de chicri mi-1
La prepeleag mi-1 trageà,
Din gurifti-1 judecit,
Din palos mi-1 ceosvarteit.
190. Dar mos Radu nu -yen*
Dupa stânà apuch.
G-heorghilas, mare-i ziceit :
Mos Radule barbil surA,
FA-te 'ncoace de pe stâna,
195. SA-mi dai cinci sute de lei,
SA nu pati ca Macoveiu!
Dar mos Radu sta, ziceit :
Ale Gheorghe Georghilas,
Frumos ca un nasturas,
200. Acum n'am douä parale,
Rog bunatatea matale,
Ca sa vii la casa mea,
Te-oiu maul cu ceva.
Sá bagi mâna 'n putineu,
205. sa-ti iei cinci sute de lei,
Cá sunt banisorii tai.
Gheorghilas ca-iraspundegt
.din gura ziceit :
Dack este vorba ash,
210. No calul cu armele
potecele,
Ca sa-mi vad prasilele.
G-heorghilas, frate, plech,
Dal% el ce mai faceit?
216. La perdeit, ca se due*
Ochii 'n card ctt-si aruncii
Si o oaie crt-si vedek.
Lui mos Radu ca-i spuneit :
Prindeti cea oaie oachesA.
220. El, frate, ci o prindeà,
www.digibuc.ro
In maim lui Gheorghe o da.
DarA Gheorghe se sculit,
In guritä ca-i
Peste ea in piez
225. O vräjiit, o fermeck
Si drumul in card ii da,
Si din guril el ziceit :
Mos Radu bArbuta sura,
SA nu me dai de pricinA.
230. Dac' o veni poterà,
Si ea ca s'o apucit,
Dupa mine s'o
Tu O. nu spui
G-heorghilas, frate, pleck
235. Cu potera
La mos Radu ca yen*
Pe mos Radu intrebit,
De Gheorghitä Gheorghilas,
Tamar, mândru patinas.
240. Mos Radu le raspundeit
Si din gura le ziceit:
Poterasi, copii iubiti,
Dela mine voi sà stiti,
CA G-heorghe, când a plecat,
245. Cuvfint mie mi-a lasat,
Ca daca oaia-ti impuscit,
Dupa el VA veti
Unde potera
Oaia 'n tintä o asezit,
250. Gloantele 'n ea pârAiit,
Oaia numai sh scuturit,
Nimica ca nu-i 'Ash !
Potera nu srt lash,
Toti dupe Gheorghe
255. Gheorghe ici, Gheorghe
[col*
Gheorghe este 'n Valea-Rea,
La mumi-sa Rusanda.
kart potera
Si casa mi-o
260. Si la 110, ca strigit,
Si din gurA ca-mi :
Ale Gheorghe G-heorghias,
Frumos ca un fluturas,
Ia sA te dai tu legat,
265. SA nu te ducem stricat,
Vezi, stricat i vatamat.
Gheorghilas unde-auziit,
 278

Drept In picioare sgrih Tornh praful cu Diana,

poterei rgspundeit: Sburgturi cu chivgra,
270. Bo eu legat nu m'oiu da, 285. Seapte gloante d'asuprà,
Odatg cu viata mea; Si 'nclesh cu máciuca.
CA nu-s femeie cu cgrpg D'un genunchiu ingenuchià,
['n cap, La obraz o algturit.
Sg nu pot ca sg mg bat ; Când odatg drum îi da,
Si-s voinic cu cománac, 290. Potera mi-o 'mprästii,
275. Verde ca frunza de fag, Numai unul rgnagneit:
Cu seapte poteri mg bat ! Harambasä de haiduci,
Potera nu 'ntelegeh, Peste patruzeci i cinci.
Armele le Indirch Vi-eo trei palme i-asezh
Si 'n G-heorghe, frate, trg- 295. Si vreo cinci asemenek.
[geh. Calea 'napoi i-argth,
280. Gheorghe cg sg supgrh, *i p'acilea cg-mi plech,
Puneit mama pe durda, Rusinat, de mascara,
Pe durda, pe nebuna. CA ash i-a fost mintea.
21. Stauclu al Bratului.
Scris din gura lautarului Fanica Radu. Silistraru, Braila.
Foicic'a bobului, 25. Sávai micg, mititeh,
Sus la plaiul muntelui, D'o vadrá i cinci oat,
La hotarul Branului, Si 'nchinit Stanciu cu ea,
La tulpina fagului, Sg nu-1 prinzg potera.
5. Sub cetina bradului, Stanciu bea si mânch,
Mi-e cerclacul Stanciului, 30. Cu haiducii algturih.
Stanciului d'al Bratului. Streajá bung cg-si d'aveit
Nu-i cerdacul Stanciului, Pe soru-sa Ilinca,
Ci mi-e cuibul dracului ! Bat-o Maica Precista,
10. Mai la vale de cerdac, Si sfânta Dumineca,
Mi-e d'un molift, zgu, ple- 35. Si ce zi o fi mai rea,
[cat, Cg bung, streajá tineh.
Tot de arme mi-e 'ncgrcat : Stanciu bea si man*
Tot de arme lucitoare, Grijg de nimini n'aveh.
Ce lucesc ca sfäntul soare ! Dar Ilinca ce-mi faceit?
15. La umbra moliftului, 40. In cel fag mi se urch,
In fata cerdacului, Ochian la ocM punish,
Frumoasg masii e 'ntinsg In toate párti sg uità,
Si de multi haiduci co- Seapte poteri vedek.
[prinsg. Bine cri le numárit,
Dar la mash' cine-mi seade? 45. Dar nu sg inspäimânth,
20. Seade Stanciu al Bratului, Fug?), la Stanciu cg-mi da
karin al *erbanului, Si lui Stanciu cg-i spuneh.
Cu Dobre-al Ploscarului, Darä Stanciu ce-mi friceh?
cu Nitg Cománitá Mâna pe ploscg pun*
Si-mi bea vin dintr'o plos- 50. Un pahar de vin umplek
[chitg *i Ilinchii eh i-1 da.

www.digibuc.ro
 279
Dete unul, dete dourt,
Dete patruzeci i nouä.
Dar când fu despre betie,
55. Despre dalba veselie,
Ilinca cä mi-i ziceh ;
Alei, neica Stanciule,
Tu mi-ti bei chefu-
[esti,
De poterrt nici gândesti !
60. Ia mlinâncrt, nu prea bea,
Cä fusei mai cat coleh
d'o vorbri, rea,
Cà te-a prinde potera,
Potera lui Oprian,
65. Te cautä de un an.
Ash Stanciu mi-auzih
Si din guff', imi graià:
Ai tu, surioara mea !
M'ai väzut la bäuturrt,
70. Cu multi frati. d'adunaturä,
Nu-mi venisi c'o vorbä bunä?
M'ai väzut la refeneh,
Cu multi frati de searna
[mea
Si-mi venisi c'o vorbrt rea?
75. Ai Ilinco, dumnea-ta,
De nu poti in haiducie,
Ca ea nu ti-e data tie,
Ci mi-e däruitä mie,
Din mica copilarie,
80. Du-te-acasrt, ia-ti bärbat,
Sh-ti fie ciocan in cap.
Eu nu-s muiere cu conciu,
La nimich sä, nu pociu !
nici ferneie fricoasa,
85. Ca de poterä nu-mi pasä !
Ilencuta cä-mi ziceh
Si din gurrt-mi cuvânth :
Alei, neicg Stanciule,
Stanciule, Viteazule,
90. Nu m'oiu duce sh-mi lau iie,
Ci-oiu sä start In haiducie.
Nu m'oiu duce la bärbat,
Sä-mi fie ciocan in cap,
Ci-oiu sä-mi puirt d'un co-
[m Anac,
95 Verde ca foaia de fag,
www.digibuc.ro
Sä-1 port in codru cu drag
Cu potera sä mä bat !
Nici mai mult cä nu-mi
[treceh,
Seapte poteri cä-mi sosegt,
100. Cu Oprian alätureit,
Si la Stanch'. indräzneh,
Si Stanciu crt mi-i vedeit,
Ash Stanciu cä-mi ziceh :
Cäpitane, dumnea-ta,
105. Ascultä la ruga mea,
Chiama-ti ciata sä mâncrtm
s'un pahar de vin sä bem,
Cä-i fi tare ostenit,
Tot umblând si cäutând
110. Si de Stanciu intrebând.
Cäpitanul ce-mi ziceit?
Ai Stanciule, dumnea-ta,
N'am venit ca sà mâncrtm
Si'mpreun ä. vin sä barn,
115. Ci-am venit sä, te legäm.
Crt Sprttarul ne-a mânat,
S'ash poruncä ne-a dat,
Sà te ducem, màri, legat,
Nestricat, n evätäm at,
120. Numai bun de judecat,
Frate, si de spânzurat !
Stanciu d'auzih,
Ash din gurri-mi ziceh :
Cäpitane, dumneata,
125. Mai incet cu potera,
CA d'oiu sta a mä mânik
Pune-oiu maim pe durda,
Pe durda, pe nebuna,
C'oiu bägit praf cu mâna,
130. Gloantele cu chivrtra,
Fierul cu sburätura,
mi-oiu luh-o de obraz,
Nici pämântul nu và las !
Darii Stancin ce-mi ziceh?
135. Ctipitane, dumneata,
Mai asteaptä putinel,
Ca spuiu i eu nitel,
Ce-amfurat si ce-am mâncat,
Sti mä dau tie legat !
140. Ia, drt tu cu. gloante 'n mine,
Srt ai la Spätar ce spune.
 280
Cäpitanul ce-mi fäceit?
La poterri srt duceh
Si el, märi, porunciit,
145. Sä tragh cAt o puteh.
Curb, gloante ca ploaia!
Ash Stanciu ce-mi fäceit,
Dacä ash, mári, vedeh?
Gura, frate, crtscit,
150. Gloante 'n gurä sprijineh
Si 'n palmä le aduni,
Si "ndärrit le asvArlià,
rAgnind ziceit ash :
Tine-ti, frate, gloantele,
155. Si vä umpleti armele,
CA stint tari pAdurile
Si v'or mAnch hoUle !
Apoi Stanciu cuvrtnth
Si rästindu-se
160. CApitane, dumneata,
Mai incet cu potera,
CA mi-o strich mescioara
Si toatä refeneauh.
Si d'oiu sta a mrt
165. Pune-oiu mAna pe durdh,
Pe durda, pe nebunh,
PAzdärii vá voiu faceit!
Nici mai mult di nu treceit,
Maria pe durdä pun*
170. La obraz o alaturit,
Tot in carne &A nu da
prin frunze-o slobozih,
Crici din copaci doborit,
Pe poterA cä-mi cadeit.
175.0 cracä cä mili yen*
Pe cápitan mi-1 lovih,
Tocma 'n furca pieptului.
22. Badea areiumarul.
Scris din gura lautarului Lucan Ca ndoiu. Celeiu, Romanati.
La gura Osmolului,-
Sus pe malul Oltului,
Este cArciuma Badii,
Badea cArciumar de buti,
5. Noaptea mäcelar de Turci.
Ziva buti chrciumáreste,
Noaptea Turci máceläreste.
Iacit Turcii crt-1 pAndeh,
www.digibuc.ro
Väzit lucrul dracului!
Dacá vedeh si vedeh,
180. Cäpitanul ce gräih ?
Fratilor, ne pierdem capul,
Lrtsati pe Stanciul la dra-
[cul.
Am auzit, n'am crezut:
Acum cu ochii am väzut !
185. Vinele mi-s'a muiat,
Ochii mi-s'au turburat,
MAinile mi s'au legat!
Poterasii fug*
D'a 'ndaratele mergeh,
190. Joc de fuel nu-si brtteit.
Haiducii cä miji rAdeit,
De rAs mi se präpàdià,
*i in glumrt sä 'ntrebit:
De ce fuge poterit,
195. CA n'a prttit nimica?
Dará Stanciu ce-mi fäceit ?
Mai tare masá 'ntärià,
El la masä cä-mi sedek
Cu haiducii aläturià,
200. bea si mama,
Si tare sti 'nveselih.
Dar &And fu despre betie,
Despre dalba veselie,
Ash Stanciu crt-mi gräih :
205. FA, Ilinco, sora mea.
Bagá mAna 'n scorbdrä,
Si scoate pe durda mea,
SA-i mai aud gurita,
sh" 'ndemnäm poterà,
210. CAnd s'o 'ntAlni cu alta,
Sh spuie de noi cevit,
Sä se ducrt pomina !
Ran' pe Badea nemerià.
10. Frunzulitä foi de tat,
haca Badea s'a 'mbätat
Si erà culcat in pat.
Si Turcii cä-1 ocoleh,
Casele le 'mprejurh,
15. La Bäduleasa strigh:
Briduleasä, dumneata,
 281
D'o fi Badea dus la vie,
SA trimiti sluga sit vie;
D'o fi Badea dus la lemne,
20. SA trimiti sluga sA-1 cheme.
BAduleasa ráspundeit
Turcilor le spuneh :
Turcilor, Agalelor,
FoicicA foi de tat,
25. Badea nu-mi este plecat,
Ci imi este Badea beat
Si doarme lungit in pat.
Si pe mazdrag s'a jurat,
Cine-o veni 1-o sculh,
30. Rang nu-si face seama,
Frumos capul i-o tAiit!
Turcii dac'
Toti pe loc încremeneit.
Erit un Turc mititel,
35. Imbräcat in cojocel,
El din Turci sA alegeit,
Dosul la Badea cá da . Deli mai dregeh inima.
Si pe dänsul cá crtdek
Mâinile i le suciit,
40. Cot la cot cá le legit.,
Si la Ailanti eh strigit,
Cu frAnghii crt alergit
pe Badea Il legit.
si-1 legarA cot la cot,
45. De-i plesnise pieptul tot.
Si pe dânsul cA-1 trägeh,
La stAlpul cosului 11 legit,
S'acolo111 judech,
Si de bani Il suduiit,
50. Batrt-1 para fumului
Si dogoarea focului !
chinuiit
Si grozav cA II izbià,
Cu coada baltacului
55. Pe cärarea capului,
Cu talpa papucului
Pe fata obrazului.
Si Badea sá desteptit,
Ochii pe Turci cA puneit,
60. Coprins de moarte erh.
Ash din guril ziceh :
Bilduleasa cea framoasit,
Cinstitit carciumiireasA,
www.digibuc.ro
Ce stai, fatá, mA privesti,
65. Cum Turcii má chinuese
ia tu vildritä 'n ma*
Si te du la a fAntAng,
pune vaira pe cheiu.
Iea birturile d'a rAndul,
70. Si gAseste pe frate-meu
[Vladul.
Spune-i cá sunt la peire!
Unde Turcii mA cAsnesc,
Si de bani mA suduesc!
Ea vadra 'n man-a luit,
75. Printre Turci sä strecurit
Si cu vorba-i suguiit,
Apá rece a le-aduceh.
Si Turcii ca mi-o credeit,
Asit, poftA le erit.
80. Tot pe Badea-1 judecit,
Si sedeit, sA, odihnià,
Vin, rachiu ei cá mi-si boa,
Badnleasa ascultà,
85. Vadra 'n mânit cii luh,
La fAntânA, fuga da.
Vadra pe cheiu o lash,
Si prin cArciumi cA
La o carciumtireasA
90. La fund de butie
Pe cumnatu-sAu
Pe plapomá riisturnat exit,
Cu trei mAndre petreceit :
Una-1 muscA, alta-1 pis*
95. S'alta cu vin II stropeste,
Una 'n pungA-1 scotoceste.
Cumnatii-sa de-1 vedeit,
Ash din gurii-mi
cumnate, Vladule,
100. Si tu bei, te 'nveselesti,
Cu mAndrele cá petreci,
De frate-tdu nu grijesti !
Unde Turci 11 suduesc,
Si de bani Il chinuesc.
105. Dartt Vladul ce-mi grrtiit?
Ai, cumnatA, dumnea-ta,
Sileste fuga a mare
Du-te cu multä rAbdare.
S'altA floare s'o laleh,
 282
110. CA eu vin chiar acuma,
Din pistoale slobozind,
Si 'n gura mare rAcnind.
Si Turcii d'or auzi,
Pe tine te-or întrebh:
115. Cine este acela?
De vine din gull sgherând,
Din pistoale desciirchnd,
_Si gardurile rupand ?"
Tu sA-le spui cA-s negustor,
120. Si cA-s mare cirezar.
A vândut cirezile,
A umplut chimirile,
Si-a izbit cârciumile,
Si-ash vine el rAgnind,
125. Din pistoale sloboziud,
Si gardurile rupâncl.
Foicicrt márácine,
S'acuma vine la mine.
Si Turcii ce mi-si fticeit?
130. Ei pe Badea suduih
Si de bani 11 chinuiit,
Cu baltagul mi-1 izbih,
Pe cgrarea capului,
Curgeit sânge închegat,
135. Cu creier amestecat.
DacA pe Vladul vedeh,
Inarmat cum el erà :
Tot cutite ascutite,
S5bioare lucitoare,
140. Pe la sale cu pistoale,
Turcii mult cA srt uimeh
Si pe paie s'asezit,
Si pe Badea-1 tot mustrh.
IatA Vladu cA-mi sosih,
145. Pe toti Turcii-i coprindeit.
Turcii sub paturi fug*
Ca soarecii s'ascundek
Care unde nemerih.
. Vladu strigh si rAcnih:
150. BAduleasa cea frumoasrt,
Cinstitrt cArciumAreasg,
www.digibuc.ro
Adii o oalA de vin,
SA dau Alui vinovat,
De este la cos legat!
155. Cu stânga oala tineh
Si la gurrt i-o puneh,
Cu dreapta streanguri täià
Oala 'n fund o rrisuflit
Si bogdaproste-i ziceit.
160. Badea iute sA sculgt,
Mânicile sumetek
Usile le inchideit,
Si lui Vladu ii ziceh:
Bre, frate-meu, Vladule,
165. Vladule viteazule,
Sumete-ti mânicile
Si scoate iatanele,
C'am srt intru pe sub pat
Si sa-i aduc nelegati!
170. De urechi pe Turci luh
Si la Vladu crt-i scoteh.
Vlaclu di mi-i cásrtpiit,
Unul p'altul cil-i punt:*
PfinA 'n seara-i cioctirtilt.
175.Si masa e'o asezà,
La o parte crt srt da,
Foc caselor cA le da.
Ardeit casele'mi plesnià,
Badea cu Vladu sgi, veselià.
180. Cine pe drum crt tree*
Din gurit cA mi-i ziceh :
Mai, grace Badule,
Cum Iti arde citsele,
Si tu bei, te 'nveselesti,
185. Si la case nici gândesti !
Darrt Badea rrispundeit
Si grrtind ash ziceh:
Fratilor, crestinilor,
Nu 1mi pare räu de casA,
190. Da-mi pare de carne grasA;
Seaptezeci porci am trtiat,
SlAnina s'a râncezat,
Foc caselor cA le-am dat !
 283
23. Badu arciurnaru.
seris din gura lui Dionisie Maereanu. Corabia, Romanati.
Pe dincolo, pe dincoh,
Umblä Turcii d'aiureit,
D'aiurea, prin plaiureh
Si tot de Badu 'ntrebit.
5. Pe Badu c mi-1 gAseste,
Unde malul s coteste,
Dun Area sit asvArleste,
Pe Badu cä mi-1 gitseste.
P'acolo cand ajungeA,
10. Din bittAturti strigit:
Btiduleasa cea frumoasii,
Cu ochii de curvh aleasA,
De-mi este Badu acasA,
Zi-i, frate, afar' sä
15. lar de-mi este dus la vie,
Trimite-i vorbtt stt vie.
De mi-e 'n tArg la carne
[grastt,
Trimite-i sA vie acasA.
Bäduleasa rttspundeit
20. Si ash di mili vorbitt:
Nu-mi este Badu la vie,
SA trimit vorbti stt vie.
Nici in tArg la carne
Sá trimit sd-1 chieme acasA.
25. CAnd oiu zice matostat,
Badu mi-e culcat in pat.
Dela cArciumä e beat,
Si el, nene, s'a culcat,
Cu. singeru 'nfipt in masä,
30. Cu palos pe pieptul gol.
Cine mi 1-o desteptit,
Frumos capul i-o täih.
Turcii dacA auzià,
Toti pe loc incremeneh.
35. Doar unul din ei
Vezi Al Turculet, si el mi-
[titel,
Mult mi-e gingtisel :
De ctilatie ridicat,
40. De genunchi apropiat,
Cu mustätile de rac :
Cu trei fire 'n barbti,
Cu trei in musttiti !
www.digibuc.ro
Und' te ai.ti la dAnsul,
45. N'ai d'a tine rasul.
Ast Turc ce-mi fäceh ?
In cas' cA
Frumos mi-1
D'adormit cum se gtisià.
50. Unde mi-1 legit ?
Tot de stälpul cosului,
In bätaia fumului,
In dogoarea focului,
Unde-i pAs voinicului.
55. Si-1 bäteit si-1 chinuitt,
Tot de mumA-1 suduitt.
Iar Badu sá desteptit,
Si din gurä strigh :
BAduleasa cea frumoasA,
60. Ochi negri de curvti aleasA,
Ce stai, frate, mg, privesti,
Uncle Turcii mtt cAsnesc,
MA cäsnesc,. mä chinuesc?
Ia tu, frate, sä te duci,
65. Ia (IA buze 'n rumenealä,
FatA albA in
Ochii negri in cernearg,
SprAncene in condeia]à.
Imbracti ie dinteo mie,
70. Ztibunas de caftorie,
PApucei ea ltimAih ;
Uncle Turcii te-or vedeit,
Inimioara le-oi sech,
Pe mine cá m'or
75. BAchileasa 1-ascultà,
In ctimarli cA intrh,
Dote buze 'n rmnenealä,
Fata albá in albealä,
SprAncene d'in condeialti.
80. ImbrActi ie dintr'o mie,
ZA.bunas de caftorie,
Pfipucei ca
Uncle Turcii mi-o vedeh,
Inimioara le secit,
85. Mai rhu, frate, cA-1 báteit,
Tot de m amA-1 suduià,
 28-1
Si de bani Il chinuià.
Tara Badu cà strigh,
Bädulesii de-i ziceh :
90. Baduleasa cea frumoasri,
Ochi negri de curva aleasa,
Ce stai, frate, i privesti,
Uncle Turci ma chinuesc ?
Ia intra tu in camara
95. Si ia galbenii ou poala
Si fá d'a te 'mpiedich,
G-albenii dà i-oi varsh !
Unde Turcii i-or vedeit,
Pe mine m'or mai lash.
100. Briduleasa-1 ascultà,
In camara ea intrh,
Luà galbeni cu poala,
SA facii d'a 'mpiedich
Si galbenii d'a-i varsit!
105. Unde Turcii vedek
Mai ran, frate,
Tot de manart-1 sudnià!
larà Badu ca strigh,
Bridulesei
110. Bad uleasa cea frumoasa,
Ochi negri de curva aleasrt,
Ce stai, frate, i privesti,
Unde Turci ma chinuesc ?
Ia tu, frate, sit to duci,
115. Pe frate-mert Niculcea sri-1
[aduci.
Briduleasa-1 asculth,
Dupa Niculcea plech.
Lua papucii in mat*
Cà pe ulita e End.
120. Dar ea, nene, ca-mi mergeit
Din ulita 'n ulícioarä,
Din cârciuma 'n carciu-
[mioara.
Unde 'n carciuma mergeit,
De câte-o park vin bea,
125. De Niculcea intrebh.
Pe Niculcea ca-1 gas*
Cam la capul argului,
Mi-e d'o mica carciumioarrt,
Vezi, de mica ce-mi erh,
130. Cu cincizeci de bap in ea,
Imi bea Niculcea la ea,
Cu trei fete de 'mprtrat.
www.digibuc.ro
Le tineh pe dupri cap,
Le saruth cu mult drag.
135. Una cu yin 11 stropeste,
Alta bine-1 veseleste,
Alta fata-i rumeneste.
Baduleasa de-1 vedeit,
Ash din gura-i
140. Aba, Culceo, Niculceo,
Tu bei si te 'nveselesti
Si de Badu nu grijesti,
Unde Turci crt-1 chinuesc,
Tot de muma-1 sudniesc.
145. Niculcea dac'auziä,
Ash din gura
Briduleasa cea frumoasa,
Ia du-mi-1 e tu acasa,
C(ri eu, nene, o sa Ain
150. Din pistoale rapaind,
Pe ulita tot cântând,
Din vadil vin tot sorbind,
Mare ramat tot fricand.
Turcii de m'or auzi,
155. Pe tine te-or intrebh.
Si tu, nene, sà le spui :
Neste negustori de boi,
vândut cirezile
§"acum beau dobânzile.
160. Baduleasa plech,
Acasrt crt mili veneit.
Dar Niculcea ce-mi fliceit?
Vadra de vin c'o umpleh,
Pe ulita pleat,
165. Din pistoale rapaià,
Din guirita tot canth,
Din vadra vin ca sorb*
Mare ramat faceh.
Si Turcii mi-1 auzih,
170. Pe Briduleasa 'ntrebh :
Baduleaso, dumnea-ta,
Ce s'aude, vezi, p'afarrt?
Bäduleasa le spuneit:
Niste negustori de boi,
175. C'a vandut cirezile
S'acum beau dobanzile.
S'as mai zice usturoiu,
Are taica patru boi.
Si din patru vinde doi,
180. Si trag in gazda la noi.

Turcii ea Imi o credeà,
Tacà Niculcea sosià,
Din pistoale rapaià,
Din vadra vin ca sorbeit.
185. Peste Turci ea, naval*
Pe sub paturi s'ascundeh.
Drept la Badu ca mergeh
Si vadra i-o Intindeh.
Pauli vadra o sorb*
190. Vezi, Niculcea -ce-mi facea?
Pe langa Badu sa da,
Streangurile le taia
Si dupe Turci navälih,
De sub pat cà mi-i scot*
195. Frumos mi-i macelärek,
Ca pe vaci in zahanh.
d'afara ca-mi iesià,
21, Ghitg CrdAnutii.
Scris din gura lui Ghitä Ghelca. Orlea, Rornanati.
Frunzulitra
Pe cel deal, pe cea culmita,
poarta-mi-se,
D'alde Ghita Catanutii,
5. Cu flori d'albe 'n chivaruta,
Cu patru cai la carutá,
Cu doisprece eatarasi,
Intesati de gillbinasi.
Cu doisprece lautari,
10. De cantá pe galbeni mari.
Foitica s'o laleà,
Dar vezi, Ghita ce-mi faceä?
Mare masa-mi inti,ndeh
$i cu mandra-mi chefuià.
15. Lautarii ca-i can*
Nici o grija nu avek
Saracut de maica niea!
Dar vezi, Ghita ce-mi facea ? 45. Pe tine te-or omori
El din gura asà-mi ziceh :
20. Alei mandril, mandra inea,
Eu de &and mi te-am luat,
Nici o slujba, nu ti-am dat;
Dar acuma am sa-ti dau,
Sà plateasca capul tau :
25. Canta-ti, mandril, cantecul,
Ca mi-e drag ea sufletul.
S'altadata s'o lalea,
www.digibuc.ro
285
Foc caselor ca le da.
Cine pe drum Ca tree*
200. Ash mult sa minunit,
$i lui Badu ca-i
Ai, sarace Badule,
Cum iti arde casele,
$i tu bei, te 'nveselesti,
205. De nimica nu grijesti.
Pe semne tie nu-ti pasä,
Ca îti arde a ta casa ?
Mara Badu raspundeit
Si din guril imi ziceä:
210. Mie nu-mi-e casa,
Ci-mi pare ran de carne
[grasfi,
Ce sa tope,ste prin casa!
Dar vezi,mandrace-mifaceà?
D'a dracului ce-mi era,
30. Ea din gura-mi rtispundeh:
Hei, mai Ghita Catanuta,
Cu flori d'albe 'n chivaruta,
Eu oiu incepe-a canth,
Muntii s'o cutremurh,
35. -Teti adanci c'o rasunh,
Maluri mari ca s'or surpit,
Livezi verzi s'or Incur*
Apele s'or turburh.
Pe mine m'or auzi
40. Si la tine c'or veni,
Trei voinici din -ad adanci,
Ceia cu chicele lungi,
CP le poarta cam pe spate
Si le poarta stogosate.
Si eu mine s'or iubl.
S'alta data s'o lalea,
Dar vezi, Ghità ce-mi faceit?
Sprancenele le 'neruntà
50. Si din gull asà-mi gräià :
crucea i legea,
Aste maini albe, curate,
cn sarma 'nfasurate,
Dela maini i pan' la coate.
 286
55. Si n'an en cine sa bate !
Cânta-ti, mândra, cantecul,
Ca mi-e drag ca sufletul.
Mândra'ncepeh de-a canth.
Tar cand. mândra 'ncepeh,
60. Muntii sa cutremurh,
Vai adânci crt rasunh,
Maluri mari ca sa surph,
Livezi verzi sa. incur*
Brazi marunti sit scuturà,
65. Apele sa turburit,
Pe ea ca mi-o auzià
Trei voinici din vai adanei,
Ceia eu ehit.tele lungi;
Ce le poartà cam pe spate
70. Si le poarta stogosate.
Foaie verde trei alune,
Pot pe nume eh iar a-i spune
Until Pang Rosianu,
Ce tine pisma eu anu
75. Si oraoara cu tufanu !
S'altul Imi este Lotreanu,
Care-a ornorît pe Tanu,
Ce mai ora era., sarmanu!
S'altul Gruia Carbinet,
80. Ce fuge cu gardu 'n piept!
Pe ea di mi-o auzih
Si la G-hitri crt-mi veneh.
Lotreanu ea 'nainth
Si lui Ghitä ziceh
85. Hei, Mai Ghita Catanutä,
Cu fiori d'albe 'n chivarutti,
Ce ne calci mosiile
Si ne turburi apele
Si ne 'ncurci livezile?
90. Foaie verde foi de nalbrt,
Ia sa-ti dai tu Ghitri vamrt.
SA ne dai pe murgul thu,
Sa-ti mai ertarn capul tau.
Dar vezi,Ghith ce-mifilceh?
95. Crunt la Lotrean sh, uitit
Si din gura ash-mi ziceit
Eu pe murgud nu ti-oiu da,
Odata cn viata mea ;
Ca mi l-a dat socra-meu,
100. Sa-mi poarte trupsorul meu.
Dar Lotreanu ce-mi fa ceit?
Ineodatrt ea-i ziceh
www.digibuc.ro
verde foi de nalbrt,
Ia sa ne dai, Ghitä, vama
105. Sh ne dai buzduganul,
Sa-ti ertrun viata cu anul.
Daril Ghita ce-mi faceit?
El din gura raspundeit
$i lui Lotreanu ziceh:
110. Buzduganul nu ti-oiu da,
Odata cut viata mea ;
Mi l-a dat cumnatu-meu,
Sa-mi apilr ctipsorul, meu.
Dar Lotreanu ce mi faceit?
115. Inc'odata ca-i
Foaie verde flori de nalbrt,
Ia sa-ti dai, Ghitä, drept
[vandi :
Srt ne dai pe mândra ta,
Ca sa-ti mai ertilm viata.
120. Catanuta raspundeh
Si lui Lotreanu
Eu pemândra nu-ti voi da,
Odatil cu viata mea.
Dana VA este d'asta,
125. Noi la luptä ne-om
Pe cat ne-o sta putereh.
Si care orn birui
Tot d'un bArbatel i-om fi.
Foae verde s'o
130. Ei la luptrt sa h-th,
Sa luptarA pang la pranz.
Li se Omit, lupta ras.
Sà luptara pan' nameaz,
fu luptà cu necaz.
135. Sa luptara pan' la chindie,
Si cu mânie.
SA luptara pang 'n seara,
Li sa para lupta amara !
Dar vezi, Ghith ce-mi fa-
[ceä ?
140. Pe mândra lui s'o 'neereit,
Brânaciului drumu-i da
Si din gura
Alei, mandril, mandramea,
Sai de-mi sumete brânaciul,
145. Crt-mi rapune Lotrean ca-
[pul.
Dar vezi, mândra ce-mi
[faceit ?

D'a dracului ce-mi
Bat-o Maica Precista
Sfântai Duminica
150. Si ce zi o fi mai reä!
Ea din gura ziceä :
Foaie verde trei granate,
Ba sa-ti cauti treaba, frate.
Eu vreau lupta pe dreptate,
155. S'ori care oti
Tot d'un barbatel mi-o fi.
Dar vezi, Ghita ce-mi fa-
[ceit ?
Brânaciu 'n dinti apucit,
Odata sa opinteä,
160. Pe Lotrean ea mi-1 trântià
Si 'n pamant ca mi-1 bagit,
_Rana 'n subtiori
Palosul iute-1 scot*
Frumos capul
165. Apoi dupa Ai doi sa luà,
Pe ate unu-i prindeit
Si cänd cu palosul da,
Luh capul cu spata.
De dat ce da nacajit,
170. Paln§ul infra, 'n pamant,
Scotea brazda ca de plug !
Foaie verde mar mustos,
Si se 'ntoarse bucuros,
Multumind lui Dumnezeu,
175. C'a scapat de dusman ram.
La mândra crt mili yen*
Si ea, mare, 'ngenunchià,
Ca sa-i erte greseala.
Dar vezi, Ghita ce-mi faceii?
180. In trasura o suià
Si din gurä a§à-mi : Faceit moarte peste moarte,
Dalai, mandril, mândra
[mea,
Asta vará am cosit,
Nona plaste c'am facut
185. La toate le-am facut varf,
Numai una n'are varf.
Foiticä bob areu, 230. Iar ma-sa trageit murind.
S'ara pus gând la Dumne-
[zeu,
www.digibuc.ro
287
Sa-i fac vfirf en capul tau.
190. Cai la trasura-i punt*
Si la plaste c'ajungeh,
Si pe ea jos ea mi-o da.
ratile i le di*
In disagi ca le bagit.
195. Capul iar crt i-1
Si 'n disagi iar
Trupul pe plastä-1 aruncit,
Ciorile cg-1 ciuguleit,
Numai oase rilmaneä.
200. Disagii pe cal pun*
Si el ch-mi
La soacra-sa se due*
Din batatura-mi strigit :
Alei, soacra, soacra mea,
205. N'ai nitica varza act*
Sa gatim cu carne grasa ?
Soacra-sa afar' esiti,
In loc de carne ce-mi ve-
[d eh ?
Albe tativare,
210. Negre codipare,
Obraji rumeniori
Si ochi negrisori.
Si ea ca le cuno§teä.
Ca erii ale fie-sa,
215. Si din gull
Foaie verde samulastra,
Daca i-a fost mintea proasta,
Las' ca" bine i-a fricut,
I-am zis sti nu iea haiduc.
220. Din ochi negri literämit,
Langa cal ea ca cadeii
Si ea, frate, 'mi legink.
Uncle 'n lume u se poate.
225. Dar vezi, Ghita ce-mi faceit?
Pinteni calului ca da
Si fug* se &Opal-tit,
Inclarat nu sä uith.
Haiducul mânii razand,
Si s'a dus, s'a dus, s'a dus,
Pan'ce soarele a apus.
 288

25. Kira Kira Una.

Seris gura läutarului Iordache P. Mirea. Or lea, Romanati.
Verde d'o maslina, 45. Rosh si umfiate.
Din vad, din Braila, Cu ochi refecati,
Mai din jos de Mari §i bolbo§ati.
Vezi la malul mare, C'un par imbilesit
5. Este d'o vâltoare. Si incarliontit.
Colo sa descarca, 50. Cu mustati de rac,
Dincolo sä, Par-c'ar fi un drac.
Sapte balozale, Gaud te uiti la dansul,
Sapte galioane, Nu poti sa tii rasul.
10. Sapte opt sandale, Iar el unde-mi sta?
\Iu1t sunt frumusele. 55. Unde-mi ospiltit?
Dar ce se descarca Vin de unde bea
Si cu ce sa 'neared ? Tot dela Kira.
Descarea mereu, La carciuma mica,
15. Descarea din greu : Mica si
Tot fir ibrisin, 60. Cu earciumareasii
Blanuri de samur, Mandril si frumoasa,
Bogasiu d'el bun, Mult mi-e drágástoasa.
Tutun inigek Iar colo sub mal,
20. D'el de bea pasà, Sub verde umbrar,
Bata-mi4 leg* 65. sa
Batil-mi-1 cruceit. Kira cea frumoasa,
Blanuri de samur, Fata dragastoasa.
Postav de cel bun. Care-mi intreceit
25. Sculuri de matash, In frumusetea sa,
Marfa femeiasca, 70. Soarele si lung,
Ca e mai banoasa. Raza de lumina.
Dar cum sa descardi, Arapul ciudat,
Iute ea sa 'neared,. Negru §i buzat,
30. Dar cu ce sà 'nearer', ? Cum el o vedea,
G-rau §i cu secara, 75. Inima-i sarià
Adunat din tara. 5'astfel cuvanta :
Porumburi alese, Kira, Kira Lina,
Dupd, cAmp culese. Frumusica zana,
35. Dar cine le 'ncarca Fragedä copilk
Si cin' le descarca? 80. Tamara zambila,
fatil maxi iata, Floare din gradina,
Colo sa arata Sd ma iei pe mine,
D'un Arap Sangiab, Ca mult ti-o fi bine.
40. Negru §i buzat, Verde trei másline,
Cu solzi mari pe cap, 85. Sa mergi tu eu mine
Cu solzii de crap, In tara turceaseä,
Dati pe dupa cap. Tara afdpeasca,
Cu buzele late, Ca eu facea
Tot ce ti-o placeit. :

www.digibuc.ro

90. Cort de catifeh
Si salamangeit,
Cu ciucuri legati,
Numai fir lucrati ;
Pat de abanos
95. Si de chiparos.
Asternutul tgu,
D'o vrea Dumnezeu,
Cäpätâiul tau,
O sä-ti fie, zäu,
100. Numai burdusele
Cu aur in ele,
Galbeni venetici,
Mai mari decât cinci.
Kira 1-auzià
105. Si ea nu râdeib,
incruntà
S'asit rgspundeit
Arape Sangeape !
Arape ciudat, .
110. Negru si buzat,
Cu solzi mari pe cap,
Ca solzii de crap.
Cu buzele late,
Rosii si umfiate.
115. Cu ochi bolbosati,
Rosii refecati.
Cu pär imbitcsit
Si incârliontit.
Cu mustäti de rac,
120. Par' c' ai fi un drac !
Cum sa te iau pe tine?
In tara argpeascg,
Cresting româneascg,
Cum o sä trgiaseä ?!
125. Cumnatele mele,
Surioarele tele,
Aräpoaicele
Ca serpoaicele,
Cum mä vor vedeit,
130. De ciud' or cräpit.
Ele s'or rairà
Si m'or deochià,
Geaba m'oi
Ori se vor grAbi,
135. Inainte-a-mi
C'o gáinä friptg,
Friptä, otrilvitg,
Plisculescu, Litrra turd populard
289
Ca sg mä sluteascä,
Sä mä otraveascii!
140. Ce folos va fi,
Dacä voiu peri ?
Sau d'or peri ele,
Cumnatele mele,
N'o sfi fie bine,
145. De mine, de tine.
Verde usturoiu,
De noi amândoi!
Arapul ciudat,
Negru si buzat,
150. Cum o auzià,
Inima-i sárià
S'astfel cuvântit.
Kira, Kira Lina,
Frumusicg zâng,
155. Fragetà copilä,
Tân grit zambilä,
Floare din grgdinä,
}Ned de lumina,
Ascultá pe mine,
160. SA má iei pe mine,
Cg ti-o fi mult bine !
Asternutul tgu,
Parale mgr ante,
La Arap sunt multe!
165. Cgpiitâiul tau,
Tot de lei batuti,
La arap sunt multi !
Kira 1-ascultit
S'astfel ráspundeit:
170. Arape Sangeape,
Eu nu oiu mergeit,
n'oiu fi a ta,
Odatg cu via*
Arap o
175. Din gurg
Find-cA-i pricina it§à,
Sä mergi sg ne socotim,
Tie sá-ti plätim.
Eu la tine-am stat
180. Si m'am ospätat,
! Trei zile încheiate,
Cu Arapi vr'o seapte.
Vinul ti-am Wit
Si nu ti-am plätit.
19
www.digibuc.ro
 290
185. Pe Kira 'nselh,
.Dup' Arap pleat.
Si ea sit suiit
Intr'un balozal,
Sus intr'un sandal,
190. Ua sii-i dea parale,
Salbe i paftale,
Ca sa se plateasca,
Sit se fituiasca.
Arap ce-mi faceit?
195. Cum el o vedeit,
Indath 'ncepeit,
De-mi desfasurit
Cutii cu margele,
Cu galbeni si inele,
200. cu mahmudele.
Apoi bucuros,
Le-aruncit pe jos.
Kira le vedeh,
Pe jos s'aplecit,
205. In poal' adunh,
Pan' poala umpleit.
Kira ce-mi faceit?
Ea minteali pierdeit
ea nici gândeh,
210. La casa, la masa,
La mama duioasii.
Arapul buzat,
Negru si ciudat,
Cand ash vedeit,
215. Nu se sperià,
Afar' ca,
Corabia porn*
Kira drumu-i da.
Mid Kira vedeit,
220. Cum sit departh,
Poala c'o värsh,
Incepeit a plangeit,
grozav racneit.
Arap ce-mi faceit?
225. El sit repeza,
In brate-o
La catarg o trägeh,
Franghia aduceit,
De catarg o legit.
230. Panzele 'ntindeh,
Corabia porniit.
Mergek vere, 'n jos,
www.digibuc.ro
Mergeh, cu folos.
Arap s'asezit,
235. Cu caputul cântit.
Cu ciiputul de os,
De cantit frumos,
Pe Dunare 'n jos!
Caputul de tufa,
240. De cantä cu trufa!
Kira cit-mi plângeh,
Marea rasunit!
Iata 'n miez-de-noapte,
Cand dorm toate ape,
245. Fratii Kirei imi
La fereastrit strigit,
La usa-mi bateit.
Vezi, fratii Kerei,
Ilotii Brailei,
250. $erpii Dunarei,
'tot mereu o strigit,
La usrtmi bat*
Din gurii-mi
Kira, Kira Lina,
255. Sora noastr'a buna,
Deschide ush,
Srt tornam hasnarta,
Am spart Braila.
Ne prinde ziva,
260. Dam de mascarit,
De rade lumeit!
Kira nu raspuncle,
Crt n'are de unde.
Mit-sa auzih
265. i le raspunclek
Din gura zieeh:
Nu-i aici Kira.
Arap a 'nselat-o,
Pe Kira a luat-o!
270. Ei când
Mult srt incruntit,
La ma-sa strigh:
Maicä,
pan'afarti,
275. Macar in pielea goal&
Ea ca sa sculà,
O iisoarit pe ea luit,
Afarii ca esih.
Ei ca o 'ntrebit:
280. --Mai* maiculita,
 291
Aratä-ne calea
Ce-a apucat Kira.
MA-sa tot plângek
Din gurA-mi ziceh:
285. Pe Dun Are 'n jos,
Drum fgt.' de foks!
Ei când auzià,
C sá repezik
Hasnaua vArsh,
290. Opánci cá Mk,
La Dunäre alergh,
o luntrie gäsià,
In ea s'arunch.
Fratii Kirei,
295. Hotii BrAilei,
Serpii Dänärei,
ei cA strigh,
Din gurtt-mi ziceh:
Isa isa la lopata,
300. SA ajungem de Indatii.
Ei siti opintià,
Valuri cA faceh,
Dun Area táià.
Când zori sA revársh,
305. Ei cA, ajungek
Corabia-mi vedeit,
Lânga ea veneit.
Un halat apuch,
Sus cA sä urch,
310. Kira ca-i vedeh,
Si ea le vorbià:
Fratii mei cei buni,
Ce-atd &tat la mine?
Ati rtimas färä zile!
315. Arapu-i culcat,
Rásturnat In pat,
Tot arme 'narmat!
Fratii ei sárià,
La Arap intrà,
320. Trei pumni ii tag*
Ochii-i turburà,
Sângele-i pornek
www.digibuc.ro
mi-1 judech:
Când te-ai însurat,
325. Pe cine-ai Intrebat?
Arapu ate*
Nici nu mai gria.
Apoi mi-1 lash,
Pe Kira-mi judech:
330. Când te-ai logodit,
De ce n'ai plesnit?
Când tu ai plecat,
Pe cine-ai Intrebat?
Kira tot plângett
335. i ash-mi ziceh:
Fratii mei uei buni,
Eu nu-s vinovatA,
Eu sunt in§elatA,
De Arap luatA !
340. Vin ce mi-a bAut,
A fost nesocotit,
A fost neplAtit.
Arap m'a 'n§elat,
In corabie m'a bAgat,
345. Bani a a viirsat,
poala am adunat.
Corabia deslegi
S'apoi el plech.
Eu väzând a§h,
350. Plângeam si rAcniam,
Pe Duntire 'n jos
FAr' nici un folos!
Fratii Kirei atuncià
Corabia oprià,
355. La mal o trageit
mi-o ancorit.
Pe Arap luh,
CeosvAsti mi-1 fAceh,
Pe mare a-1 da.
360. Fratele mare ziceh:
Acura ne-am luat soco-
[teala.
Cu corabia qi marfa
'nzestrAm pe Kira!
 Legende si balade domestice.

1. Iencea Sábi-Iencea.
Scrisa din gura litutarului Lucan Candoi. Celei, Romanati.

Iencea Shbi-Iencea, Pe toate le-ai särutat,

Feciorasul Sârbei,
Din gura Galofii,
El s'a ländat:
5. Cate fete sunt in sat
Si 'n oraq in Taligrad,
Nici una nu mi-a sapat :
Nici de turc, nici de ro-
[mân,
Nici de Ovreia§ bogat,
10. Pe toate le-am särutat,
Si pe papuc le-am calcat,
Câte un gAlbior le-am dat.
Numai una mi-a scäpat,
vezi Stanca Beiului,
15. Nepoata 'mpAratului,
Fala Taligradului!
S'altfi floare §'o laleh,
vezi Stanca ce-mi fäceh?
Intr'o sfântä, Vinerea
20. Trecea pe la cafeneh,
Unde bea Turcii cafeh,
$i pe Iencea cA-1 vedeh.
lencea cam beat cä erh,
Si Turcii 1'1 in§elh
25. Si pe Iencea 1-apuch
Si dare Iencea gräih:
Ale, Iencea dumnea-ta,
FoiticA mär dungat,
Tu, frate, te-ai liiudat:
30. Cate fete 'n Taligrad,
In Taligrad §i 'n Beligrad,
Si pe papuc le-ai cälcat,
Câte-un gälbior le-ai dat.
35. Nurnai Stanca ti-a scApat,
SA vezi Stanca Beiului,
Nepoata 'mpAratului,
Fala Taligradului,
Si a Beligradului.
40. IacA noi prinsoare facem,
$i multi gälbiori sà4i dam,
Ca sA säruti pe Stanca.
Vezi pe Stanca Beiului,
Nepoata 'mpAratului.
45. Tu dacil n'oi sAruth,
Noi capul tu ti-ona
vezi Iencea ce-mi
[fAceit?
Cu coragiu ca-mi rAspundeh:
.Mbicar cA mi-oiu pierde
[viata,
50. O sä, sárut §i pe Stanca.
Turcii dacä auzih,
Tare din gurA sbierh :
Baca, baca, gheura,
Ne pAngAre§te legeh.
55. Dar de i-om tra cäpätina,
SA-1 facem de mascarà,
SA se ducti pomina.
Ii da drumul, sA
Iencea acasA cA veneh
60. Si sta §i tot stt, gândià.
El din gurä ch-mi

www.digibuc.ro
 293
Säräcut de maica mea!
Imi räpun. Turcii viata.
Mu lt el c sà intristh
65. Si mrt-sa ch. 11 privià
Si din gura
Dale lenceo Sabi-Ienceo,
Ce stai ash trist i mâhnit ?
Ori de chelciug ai sfärsit,
70. Ori haine ai präpädit,
Ori calul ti-a '-mbätrânit,
De esti trist i prea mähnit ?
Iencea sta i rrispundeit:
Sä' vezi maicrt maica mea!
75. Frunzulitä foi de tat,
Asarrt m'am imbätat,
Pe la cateneä am dat.
SA vezi Tumid mä' vedeit
Si din gurä cä strigh :
80. Baca, baca, gheura,
Sä dai, Ienceo, p'aicia,
, Ca sti-ti spunem noi cevau.
Si eu pe la ei am dat
Si ei, maicà, m'a 'nselat,
85. CA eu m'am riudat :
Cate fete 'n Beligrad,
In Beligrad si 'n Taligrad,
Pe toate le-am srtrutat,
Si de Turc, si de Român,
90. Si de Ovreias bogat.
Nici una nu mi-a scäpat,
Numai Stanca Beiului,
Nepoata 'mpäratului,
Fala Taligradului
95. Si a Beligradului.
D'oiu sitrutit pe Stanca,
dea impärätia,
De n'oiu sárutit pe Stanca,
Sä-mi rtipue vieata.
100. Si pe mine m'a 'nselat,
Cä eu, maicä, am fost beat !
Iar mri-sa de auzià,
Ash din gurii-i spuneit:
Taci, Ienceo, dumneta,
105. Nu purtit inimrt rea.
Cobori in vale la bär-
[bieri
Si te rade de nouä ori,
si-ti fà fatä tomeiascii,
www.digibuc.ro
sä vii apoi la maica,
110. Sà te fa c sä säruti pe
. [Stanca,
Sä le iei imprträtda.
Iencea 'n vale scoboreit,
La bärbier crt-mi trägeà,
Si brtrbierului li da,
115. De nouä ori ca razä,
scoatä fatrt fomeiascä.
Bärbierul Il rädeit
Sä vezi pän' a noulea,
Si mustata i-o luà
120. si-i infierbântà fata.
Acas' la mä-sa yen*
Mä-sa masa îi puneit.
Vin i rachiu Ii scot*
Minch de sä, ospätà
125. Si bea de se 'nveseliit,
In haine femeiesti II imbräck.
Când soarele scäprità,
Drumul pe da
Si mä-sa Il invatit
130. De-mi plângeit, de-mi chi-
[ tua,
Câinii orasului intrtrâtit,
La poarta Stancäi trageit.
Sä vezi Stanca ce-mi tä-
[cea ?
Dosul fuga cä da
135. Si poarta i-o descuià,
De câni Il cortorosià.
In curte la ea-1 13'60,
Si din gurä Ii vorbeit?
Femeie, ce plângi ash?
140. Iencea din gurrt gräik
Din ochi negri lacrämit:
Mi-a ven it puschiul beat,
Si. m'a luat la goana 'n sat,
Si-ti zic bodaproste crt m'ai
[scrtpat.
145. Dar femeia ca femeia,
Poale lungi si minte scurta,
Femeie nepriceputä.
Pe wadi. li asterneit,
Si sä se culce-o pottià.
150. Dar Iencea
Ai, Stäncuto, dumneata,
Nu-mi asterne tu pe

CA Bunt lemnele de plop,
Sar scanteile, ma' coc.
155. si-mi asterne la picioare,
Sa-ti vie si tie racoare.
vezi Stanca ce-mi
[faceá?
Asa matt' Ii yen*
La picioare-i astern*
160. i pe Iencea ca-1 culch.
Frunzulita trei granate,
CAnd fu pe la miez-de-
[noapte,
Cfi-i suflit Iencea la spate.
Când soarele räsarih,
165. Ieneea cu ea 'n brate erà.
CAncl Stanca pricepeit,
Ash din gura ziceit :
2.
Scris din gura lautarului Iordache Mirea Ioniä. Orlea, Romanati.
Bate vantul tufele,
Tufele si salcile,
Sa-mi porneasca saicile.
Bate-mi vantul salcia,
5. Salcia si trestia,
sa iltana papura,
Sa-mi pornesc cu §aica mea,
SA ma duc la Cladova,
La lelita Stancuta,
10. Ce femeie sarmana !
De vede calatorul,
De grab iea carpAtorul.
Sumete rochita 'n bran,
Framanta pAine de grau,
15. i asterne rochith,
Pune capat televechia,
M'acopere cu gheorghia.
G-heorghia cu flori marunte,
Nu-mi ajunse pe la frunte.
20. Gheorghia cu floricele,
Nu-mi ajunse la picioare.
Foaie verde bob alit,
Cand fu suarele la räsarit,
Vazui saicile venind;
25. Ibraim n'a mai sosit.
Verde floare, flori marunte,
www.digibuc.ro
294
--Dale, Ienceo, dumnea-ta,
FiindcA fuse. vorba ash,
170. Pune-mi o carpii la cap,
Sa ma stiu ca am barbat.
CAnd soarele rasarih,
Iencea bea i chiuià.
Turcii ca mi-si auzih,
175. Singuri ca sa otravià,
din gura ca-mi strigh:
Baca, baca, gheura,
Ca ne-a spurcat, vezi, legea,
Si ne-a luat, vezi, fata,
180. Ne-a facut de mascarh !
Iencea, frate, izbutik
Ramasagul nu-1 perdek.
Galbiori multi ca
sa duce& pomink
185. De fapta ce o faceh.
Ibraim.
Dar veneh i saici mai multe.
Can d oiu zice s'o
Ibraim ca-mi sosih.
30. Foitica lemn de sus,
nu-mi vine cum s'a dus ;
Ca s'a dus c'o said, veche
c'o floare la ureche,
Ci-mi venià cu una noua
35. cu flori la amandoua.
Cum in schelA el trägeh,
Parul saicii II bateh,
8i la Stancuta
*i la poarta ca bat*
40. din gura ash strigh,
Pe Stancuta o chemh :
Stanco,Stanco Ardeleanco,
Ia iesi, Stanco, pan' afarä,
C'am sa-ti spun d'o vorbi-
[soaril,
45. o pui la inimioara.
Stanca din cas' auzià
din gura cuvânth :
Nu pociu,nu pociu,Ibraime,
Ca sunt cu mainile 'n paine.
50. Mai invarteste saica 'n loc,
PAn'oiu bagh turta 'n foc.
 295
Ibraim iar crt strigit,
Catre Stäncuta : 80.
Stanco,StancoArdeleanco,
55. Ie§i, Stancuto, pân' afarä,
Ca sä-ti spun d'o vorbisoarä,
Sä o pui la inimioarä',
Atfit te rog, surioarä.
Stanca iar Ii räspundeit :
60. Frunzulitä' märacine,
Nu pociu, nu pociu, Ibraime.
Frunzulitá foi de -tat,
Cä e bärbatu-meu beat,
este culcat in pat.
65. Ibraim dac' auzià,
El din gurä iar ziceit :
Stanco, Stanco Arde-
[leanco,
Ia iesi, Stanco, pân'
C'am sä-ti spun d'o vorbi-
[soarrt,
70. Sä o 'nozi In batiscioarä,
Sä o bagi la inimioará.
Iar Stanca sá viiietà
din guilt ash ziceà :
--Stträcut de maica mea !
75. Frunzulitä trei cäline,
Nu pociu, nu pociu, Ibraime,
Ca sit ies afar' la tine.
E-o boldeicrt látrittoare,
3. Costea.
Scris din gum lui Petre Stáncilà. Orlea, Romanati.
In mägura Urzei,
La tinutul Gherghinei,
Este tarla Costei.
Umblrt Costea cältireste,
5. Stânile le ocoleste.
Pe toate derelele,
Porneit Costea oile.
Räsunit clopotele,
De-ti. lià auzele !
10. i mai aveit, Costea, aveit:
Câti vara brebenei,
Tot la Costea mielu§ei !
Cate 'n vale pietricele,
Tot la Costea mielu§ele !
15. *i mai aveit Costea, aveit :
www.digibuc.ro
0 us& scrtrtrtietoare,
o soacat simtitoare,
Nu pociu, nu pociu,frätioare.
Dar Ibraim strigit,
Pe Stäncuta c'o :
Stanco, Stanco Arde-
[leanco,
85. Pune mâna sus pe grindrt,
Iea un codru de slaninä,
Unge usa la tktânä,
Sri nu scârtaie o lunä.
Pune m*na i)e corlaltrt,
90. iea o coajá uscatit,
mi-o moie 'n lapte dulce,
art boldeicei sá mänânce.
Ash pe Stanca
Usa nu mai scârtäiit,
95. Boldeica nu mai lritrit,
Soacrrt-sa nu o
Stanca
Sus pe schelä, &it suià
*i in saicrt crt
100. Foiticrt §'o lalek
Ibraim ce mi-si fáceit ?
Drumul säicei el crt da.
Verde verde de rogoz,
Mergeh Ibraim in jos.
105. Mergea, frate, cu folos,
Cäci biitea §'un vânt in jos.
Vreo cincizeci de caini ha-
[trâni,
De pazeit tot pe la stâni.
mai aye& Costea, aveit:
Vreo cincizeci de pu§lktei,
20. De pgzese pe la odäi.
Potlogan, câine brarrtn,
De prizeit noaptea la stâni.
Doalfa, ckteaua britrâng,
Fiträ nici un dinte 'n guilt!
25. Frunzulitk garoflati,
Azi e Luni, ratline e Marti,
Pleacä Costea la G-alati,
Cu mägarii insämitrati,
Numai ruble si cu sfanti.
 296
30. Ca sit iea, frate, srt iea :
Sare bunä oilor,
TArate miorilor,
Mantale ciobanilor
Si tarsäni mägarilor.
35. Pleat Costea §i mergea
Si drumul nu §i-1 tinea,
Pe la Fulga s'abätea,
Pe la Fulga, fulg bätran
Falg bätran §i de demult,
40. Pita:tor de nouä tári,
In§elätor de nonä domni !
Bunä ziva cA ii da:
Bunä ziva, fulg bätran :
Fulg bätran, fulg de demult.
45. FrunzulitA garoflati,
Eu am plecat la Galati,
Cu mdgarii 'nsämärati:
Numai ruble §i cu sfanti,
SA iau sare oilor,
50. Tfirate miorilor,
Mantale ciobanilor
Si tarsani mägarilor.
Foicicä mAr dungat,
*Si pe la tine am dat.
55. Verde, verde markine,
Ca sA ma 'nteleg cu tine,
Sä nu-mi faci vreo pricing.
SA-ti dan o mioarA de cal-
[dare,
S'un berbece de frigare,
60. Pastramä din prepeleag,
Care e la voinic drag,
Ca§caval din comänac.
Si Fulga ii multumia,
Si din gurA ii spunea :
65. Du-te, Costea, dumneata,
Targue marfA cat oi vrea,
Cfi vAd en de turma ta.
Costea 'n Galati ajungeh
Si marfa o targuià.
70. La un porn a sä teägeit,
Bea Costea, sA 'nveselia,
GrijA de nimic n'avea.
Cand la oite veneh,
Toate oile strange*
75. Si le bagii in perdeit,
GAletile le-asezh,
www.digibuc.ro
Scaunele le puneh,
ToatA ziva &A mulgeh,
Si pe lapte pricepea,
80. CA oile ii lips*
Clici gäleti nu le umpleit.
Cheag la lapte di !Aga
Si branza o cantäria,
La mäsurä nu-i e§ik.
85. Tocm' atunci seama lua,
C'o sil-1 fi 'n§elat Fulga.
Cand prin oi di se plimbh,
Bine seama le luh,
Vedea bine cift-i lipsia :
90. Aveit o oaie buchereh,
Care and era vremea rea,
TrAgeh oile la perdea ;
Iar cand era vremea bunä,
TrAgeh oile la pä§une.
95. Mai aveit Costea, avelt,
D'un berbece prepeleag,
Cu patru coarne la cap.
Dar in varful coarnelor,
SA-mi vezi ce aveit el, frate ?
100. Numai pietre nestimate,
De lumina lumea toatA, !
Pe lumina pietrelor,
Da porneala oilor.
Gaud el seanatt ca-mi Ina,
105. A treia parte din oi lips*
SA, vezi fruntea oilor,
Fala negustorilor,
Nädejdea stApanilor !
SA vezi, Costea ce-mi facea ?
110. Tocm' atunci se necäjia.
Zerul din branzg-1 scot*
La trocuri cä 1'1 tor*
Multe ceotece tilià
Si puslAii ii chema.
115. Unde cu ceotecul da,
Lull párul cu pielea.
Peste nas crt ii lovià,
Coadele le 'nbazoiit,
VAile cA le umplea.
120. Schilálrtia cat put*
Ti-erà mai mare milà!
SA vezi Doalfa cea bátranA,
FArA nici un dinte 'n gurA,
 297
De batrana ce erà,
125. Nu ramasese par pe ea !
Câtä piele a mai avut,
I s'a strâns pe dupa gat.
Dolfa sta gräià :
Dale Costea dumnea-ta,
130. Eu, zäu, am imbatranit
Si la tatii-tu am slujit,
La mosu-tau am tinerit,
Si astfel eu n'am
Nu sunt catei vinovati !
135. Ne-ajunge de &find ne bati !
Foitica trei
Iea-te tu dupa mine,
Aidi ta Fulga al batran,
Ai bätran, äl de demult,
140. Pradator de nouit taxi,
Insalator de noua domni !
El pe tine te-a'nselat
Si oile ti-a luat !
Sa vezi Costea ce-mi faceit.
145. Lug in manti lancea
Si pleat dupii Doalfa.
Uncle Doalfa ca-mi cal*
Nici iarba nu se Gulch,
Roua nu sit scuturk
150. Tot inainte mergeh.
La Fulga ca-mi ajungeh,
4. AguOta lui Topalä.
Spus de Petre Stancila. 0rka, Romanati.
Agusita lui Topalä
Erà zurbagiu la tara,
Frunzulica untisor,
Si mai avek un fratior.
5. Foitia s'o laleh,
Umblit miireascil §i lui
[leafa.
Agusita lui Topala
Bate Turcii de-i omoara,
Fricil de nimeni nu are.
10. Agusita lui Topala
Cu cinci chile de parale,
Le usch vara la soare.
El sotie
Sa vezi tot pe Abdul*
15. Fetita lui Saisa.
www.digibuc.ro
Si la masa n gasià.
Fulga de pranz ca pranzià,
Nici bung ziva nu-i da,
155. S'asit din gufa-i ziceh :
Dale Fulgo, fulg batran,
De vorbä de ce nu te-ai
[tinut ?
Ca eu bine te-am cinstit,
C'o mioara de caldare,
160. Si un berbec de frigare,
Pastramä din prepeleag,
Cascaval din comanac.
Si tu ca m'ai inselat,
Baetil de ti-ai manat,
165. Unii ca cainii au latrat,
Altii ca lupii au urlat,
Toti cainii i-ai inselat,
Oile de mi-ai luat.
Pazeste-te haiduceste,
170. C'oiu sa dau eu ciobaneste.
Si Fulga cg, se piteh,
Cu carligul '11 minteh.
lar Costea cu lancea da,
In patru ca mi-1 taih,
175. Pe piimant 11 astern*
Ramâneh Doalfa de-1 stapa-
Ea din gura :
Tin e-ti aramb 'Asia
Si-ti mananca averea.
Averea ta si cu-a m ea,
20. S'o mananci cu lingura.
Augusitä Ca nu vrea,
El, frate, sa laudà :
Foitica bob secara,
Ca oiu sà ies eu la tara.
25. S'altä data filaleit,
SA mai inarim noi leafa.
A gusita ce-mi fticei ?
Toti Turcii ca-i adunk
Iesi din Nicopolea,
30. In Bucuresti ca-mi trageh,
Ca sr], iea bivoläria.
 298
Când ajunse pe podul Ca-
[licilor,
El dete vin Turcilor,
S'ash, din gura-mi zicea
35. SA-mi cântati Turcii tur-
[ceste,
Arnautii arnAuteste,
pofteste.
Tangara cu tambura,
SA-i mai dreaga inima,
40. Dela sotia lui Saisa.
Când auziit domnia,
To.ti pe sali ei esià
Si cu toti väietà,
CA nu e nimeni pe robealit
45. Eli% unul Abdulà,
Care tineit bivoläria.
Ochian in mâna
Sus in pridvor sä, suik.
In toate pärti sa uità,
50. Pe-Agusitä-1 cunosteà.
El putinel zAbovià
1)ân' A gusit,A sosià.
Când dete buna ziva,
cu sabia,
55. Capul in patru-i despich
Si din gull cA-i ziceh
Du-te, spune lui Saisa,
Ce lucrat Abclula !
Si II luà 'n fuga tare
5. Neguta.
Scris din gura läutarului G. Pirita. Studina, Romanati.
Verde, verde bob niint,
Neguta din Câmpu-Lung
Grea gälceavit a fäcut,
O pe Oancea I-a urit,
5. Si pe Vlaicu I-a 'ndragit !
Verde verde §'o
Vezi Oncica ce-mi faceit?
Oncica e ora domnese
Si-a plecat la Bucuresti
10. Cuni§te butd mari domnesti.
N'ai in lume sA, träiesti !
Verde floare §'o lad*
Sá vezi Neaga ce-mi
Ca turbatä cA, umblit!
15. FrunzulitA earbá creatä,
www.digibuc.ro
60. Si. II Ugh prin Arale,
Si-1 deterA, pe Olt la vale,
prinserá la Carale.
Fuga tare cA-1 scot*
Intr'un car crt II pun*
65. Si in grabil cA-I duceâ,
Acas' la Nicopolea,
Ca sä-I vadil Saisa,
Ce i-a lucrat Abdula.
Saisa dac' auzik
70. Dosul fuga la car da.
Când sag sArute in gurA,
Il sArna, in tAieturA.
Ea din gurg, ca-i ziceit
Bine ti-a lucrat Abdula;
75. N'ascultasi de vorba mea,
SA-ti tdi arambasia,
Si a4i mänânci averea.
Averea ta §i cu a mea,
SA mAnânci cu lingura,
80. N'ai avut parte de ea.
Toti Turcii o vAicArit:
AgusitA ii ziceit
Verde frunzá de dudau,
Ca sA iei pe frate-meu.
85. Dar Saisa räspundeà,
S'ash din gurti-i ziceit
fiu,frate, ai fost un voinic,
Frate-täu e un nimic!
SA sculà Vineri de dirni-
[neatá,
La nepoatA-sa sh due*
Bung dimineata-i da.
Nepoatä-sa
20. Ii dete scaun a sedeit.
Neguta Ii räspundeit
Si din gurá cuvântà
Nu saz sA mA odihnesc,
Am venit sA te procopsesc.
25. sa-ti dau galbeni cat oi
[vrea,
Sa dojenesti pentru Oancea
[ceva..
CA pe Oancea I-am urit,

Pe Vlaicu 1-am indrägit,
Fa lui Oncica de urit.
30. Foiticä d'o lalek
Nepoata-sa ca-i ziceh f
Frunzulitä foi de tat,
Mi-am uitat de descantat,
CA mi-e frica de pacat !
35. Iar Neguta ce-mi zicei ?
Ea din gurA rAspundek :
Cand oiu zice bob areu,
Pacatul o fi al meu,
*i iea bani cat oi vrea,
40. Sti-mi potolesc dragostea.
Iar nepoatii-sa ziceit :
Fugi tatarilor, d'acilea,
CA nu voiu sa pustiesc lu-
[mea.
Neguta ca sä 'ntristh
45. *i dela nepoatA-sa plech.
*i mearsä un jap de loc,
*i strait si se gandi.
*'aduse aminte de Gher-
[ghina tiganca.
La Gherghina sa ducek
50. 0 gäsi, maturà casa.
Buna dimineata-i da,
*i din gura id ziceh :
Gherghinito, 5,
Apoi nu vezi §i nu-mi crezi, 100. Sarica d'a treilea,
55. Ca sunt de dor prididitä
*i de dragoste-ocolita ?
Ca pe Oncica 1-am urît
*i pe Vlaicu 1-am indragit.
*'am venit la dumneata,
60. Ca sä faci cum oi putek
SA dam Oncicil-i sä bea.
Sit-ti dau galbeni impära-
[testi,
*l'o rochitä sa-ti croiesti, 110. Aci la jupan Ilie,
Lucratä numai in furculitä ;
65. Ca mult imi erai dragutti,
De and erai copilitA !
Dar Gherghina tiganca,
Mama la gura puneh.
Sta, la Neaga sA uità
70. *i din gurä ash-mi ziceit :
Ai Neguto, dumneata,
0 bunatate de nevasta,
www.digibuc.ro
299
Vorbisi vorba ash de proasta,
Maine ramai fara cash !
75. Foicica foi de tat,
Mi-am uitat de descantat,
CA mi-e frica de pricat !
Negula astea auzik
*i Gherghinei ii ziceit :
80. Foitica bob areu,
. Las' c'o fi pacatul meu.
Zi-i s'alt'data foi de tei,
*i al pArintilor mei.
Neguta ce mi-si faceh ?
85. Raga mama in chisk
Galbeni de aur scotek
In mana Gherghinei II. da,
Cu pacatul Neaga sä 'nearch.
De vazit tiganca ask,
90. Ea din gurii cuvanth :
Find-ca e pricina ask
Du-mi-te la casa ta,
Dar sa stai numai p'afartt
*i sA privesti tot la soare.
95. Cand o veni soarele 'n chin-
[die,
SA dai dosu 'n pravalie,
Aci la jupan Ilie.
SA iei sorecie d'o park
Argint viu d'a doilea,
SA le-aduci la mama mea,
Vedea-oin ce oiu lucrk
Floare verde bob secark
Cat fu Vineri zi de mare,
105. *ezit Neaga pe co§are,
Tot cu ochii dui:4 soare.
Verde floare colelie,
Cand fu soarele 'n chindie,
Dete dosu 'n prävalie,
*i targui marfä :
Sorecie d'o park
Axgint viu d'a doilea,
Safacica de-a treilea.
115. Apoi iute sti ducek
La Gherghina s'ajungek
In mama Gherghinei le da.
Gherghina crt le luit,
Nus-ce naiba dojenek
 300
120. CA apa 'n pahar sh 'nchiegit,
Pe Oncica-1 oropsià,
Sh ving, cat o puteit.
Oncea din Bucure§ti
[pie*
Toath noaptea caii mânit,
125. Ca sg, vie la Neaga.
La Neaga, sotiea sa,
CA i s'aprinde inima.
Sara acasti nu sosià,
Nemeri dimineata.
130. Când soarele rAshrià,
ha §i Oncea sosih !
La Neguta a intrit:
Bung, dimineata, Neguta,
Vin sh-ti stirut gurita ;
135. Mi s'a aprins inima!
Dela Bucure§ti am inhtimat,
Toatä noaptea am mânat.
Neguta fuga cg-mi da,
Rogojina o luh,
140. Sus pe prisp' o a§terneh.
Oncica pe pat §edeh,
Neaga p'alAturi cu lada
[sti da,
Pahhrelul cA-1 luit,
In mâna lui OncicA-1 da
145. Si din gurg, a§h-i ziceh : ,
Na Onciich tu, dg, bea,
Bea dela mânusita mea ;
CA ori oi bea.
Ori n'oi mai bea.
150. Dela mânutiita mea,
Pentru sAntitatea ta,
Si pentru dragostea mea.
Si Oncich cA-1 luà
Si la gurg, cA-1 pun*
155. Paste cap iute II. da,
Togmai 'in fund 'II räsuflh.
De loc II intoiegeh.
Incepa Oncea a tremurà
Si din gurti ch-i ziceä :
160 Ai Neguto, dumnea-ta,
Findch tu ma uti§i,
De ce nu mh näpusti§i?
Si de ce mg, otravisi,
Cu otravA dela Greci,
www.digibuc.ro
165. SA nu mai am leac in
veci!
att-mi, Neguto, un pic de vin,
SA-mi curtit trupul de ve-
[nin.
Neguta 'II. rtispundeit
Si din gull ii ziceit:
170. Nu este, Oncico, vin,
C'a plesnit cercurile
Si a curat butiile !
Iar Oncica ce-mi ziceit?
El din nou cg, o nigh ;
175. Dit-mi, Neguto, un pic de
[lapte,
Si mä scapA dela moarte.
Neguta spate 'ntorceh
Si din gurh cuvânth :
Nu este, Oncico, lapte,
180. C'a scApat mânzateIe
*I'a supt bivolitele.
Dacà nu ii date lapte,
Oncica dote ochii peste
[spate.
Bini§or di, sh 'ntindeit,
185. La phmânt sg, a§terneh.
Sezii Neaga la picioare,
Ranh Oncica statù din tre-
[murat.
De picior eh' mi-1 luit.,
Intr'o chilie il thrâih.
190. Up acolo i-o inchideh,
Lângg, ladg, eh trap*
Poala cu galbeni umpleh.
Nici caii nu-i dehAmh,
Drept la Vlaicu ch-ini plech,
195. Si lui Vlaicu cii-i spuneh :
Aideti, Vlaicu, sti fugim,
SA fugim, sg, pribegim,
*'amândoui sit' ne iubim.
Ch de Oncic' am schpat,
200. Dragostea mi-am cAptitat.
Vlaicu sta fli o privià,
Aläturi en ea sti da,
Uncle mâna ridich,
Palma biciu ch o Ric*
205. Si paste ochi mi-o izbih,
.Creieri de-i turburit.
 301
El din gura ash graih :
Bata-te pârdalnica!
De ti-ai omorît sotia !
210. Dar maine, ori poimaine,
Tot ash o sa-mi faci si mie.
SA vezi Neaga ce-mi faceh?
Scuiph sange 1nchiegat,
Cu masele-amestecat,
215. Ash de tare i-a dat.
Mainile i sa muih,
Vinele Ii tremurk
Poala ca o slab*
G-albiorii yank
220. Cu glas mare di plângeh
6. Dur copil de ârb.
Seris din gura lui Petro StAneil A. Orlea, Romanati.
Verde de cicoara
Sus la Inindioara,
Insoarrt-mi-sa 'nsoara,
Fecioras Oleah,
5. De parinti sarac,
De blaga bogat,
Dunanezeu i-a dat !
El ca, s'a 'nsurat,
Mândra luat.
10. Mándra i frumoasa,
Cu geana sumeasa,
Si sprânceana trasa,
In chip de jupaneasa.
Hoti de Dobrogeni,
15. Caini de Dârsoveni,
Ei s'a mâniat,
Cu araciu 1-a 'ncarcat :
Da pe an cará cu bani,
pe lunà, si pe saptamana,
20. G-ripsorasi zece,
De-i sta inima tot rece.
Duru ca mi-si da
Toti banii ce-i aveh
sa socoteh,
25. Din gurä-mi ziceh :
Verde bob naut,
Eu am saracit
Si m'am istovit
m'am präpadit.
80. El ce faceh?
www.digibuc.ro
acasa ca-mi yen*
La Oncica ca intrà,
Fata neagfa-i saruth,
Parul din cap ca-si rupeit,
225. Pe Oncica-1 arunch,
Iesià afarrt, glas lash,
Toatá lumea o ascultà,
C'a omorlt pe Oncica!
Tron de ceafa ca-i
230. Patru zeci de popi adunk
Pe Oncica ca-1 slujià
Si pe el ch-1 ingropit
La manastirea domneasca,
Oncea sa se pomeneasca!
Sta i sa gandih,
Mandrei zicek:
Mandro, mandra mea,
Eu oiu sit te vânz,
La targ, la thrgsor,
35.
La targul de flori,
La mari negustori.
Scoal' de te gateste,
Si te premeneste.
46. Ea nand auzià,
Incepe-a plângeh,
Si a se -yid*
Din gull ziceh :
Verde avrameasa,
45. Eu oiu sä rtimai fárá casa.
Dur ca mi-i vorbià
Si mi-o
Mândro, mândra mea,
Nu te teme dumnea-ta,
50. eu mite-oiu da,
La ora mândru si frumos
Si la ochi mult lipicos.
Mândra ascultà,
Ea mi sa sculà
55. Si sit premenik
De targ sa
Dur cà o
Pe cal o punt*
Pe calul bálan,
60. Jugan de cinci ani.
 302
La tärg sti duceh
*i. mili ajungek
La targ, la targsor,
La targul de flori,
65. La maxi negustori.
Trei parale da,
Pristav de punek
Pe ulitä strigh:
Aid' la roabä de vânzare,
70. Pe bani, pe parale,
Cine s'o gäsi frumos,
La ochi lipicos,
SA vie s'o iea,
Mu lt e frumu§eit!
75. Nimeni nu sr3, gäsik
Nici nu sä adevarh.
Toate uliti colindh,
Dar la un cap de ulicioarä,
La un dughean,
80. Erà un mic de turculet.
In gurä de dughean,
Numärà la bani.
El dac'auzià :
Din gura-mi ziceit :
85. Adù pa mándra 'ncoà.
Pe Dur intrebh:
Câti bani sä-ti dau pe ea?
Durul ca-i ziceh :
Cât o atkrnit ea.
90. Turcul a. umpleh :
Disägeii de porc,
Galbeni venetici
De-mi schimbi, b ei si mti-
[nânci.
Durului di-i da,
95. El luà pe mândra.
Durul ce-mi fäceit, ?
La un han trägeh,
Aci aláturek
Masa c'o punek
100. Bea §i mi-§i. mânck
Nici bine nu se sáturà.
Turcul ce-mi faceit?
El cii, nil:wall:4,
Pe mândra o luh,
105. In brate o strângeh
*i. mi-o säruth.
www.digibuc.ro
Mândra cti, ziceit:
Turculetule,
Frumu§elule,
110. Ginga§elule,
Nu näväli la särutat,
Sä, dobandim vreun päcat.
Noi sä, ne 'ntrebäin,
Din ce neam suntem ?
115. De-oi fi turc curat,
Tu sä-mi fii bärbat.
Ochisorii täi
Par'cit sunt ai mei.
Sprâncenele tele
120. Seamänä cu-a mele.
Eu sunt fata popii Oprei,
Din tara Moldovei.
Pe noi ne-a robit
*i. ne-a risipit.
125. Turcul sta, credek
CA e bine ask
Frati buni se gäsik
Turcul cä-i spuneh :
Eu sunt fecior al popii
[Oprei,
130. Din tara Moldovei.
Bine ai fticut,
De m'ai intrebat,
De n'ain intrat in mare
[päcat.
Fuga din dugheanä da,
135. Pristavul cheink
Bani cä ii plätik
S'aducti pe Duru 'neck
Sti-si iea pe mândra.
Banii ce ti-am dat,
140. Eu te-am inzestrat,
Ca p'un bun cumnat.
Durul ca-mi venek
Pe mândra o bah,
Turcului multämik
145. *i. de cumnat se tinek
Acasä pornek
Cu mândra sosik
Si ei cil-mi träik
Multi ani fericiti,
150. Pang, a 'mbätrânit.
 303
7. ZATAla§ Tudor.
Seris din gura lautarului Fanica Radu. Silistraru, Braila.
Tudor mi s'a fost
Mititel si bortosel.
El cit' mi s'a crescut
In coada täciunilor,
5. Pe mitinile sträinilor.
Din mic mare s'a facut
Si avere-a dobândit.
Nouri vii intr'un pârleaz,
Cu aracii noui,
10. Crt struguri moi.
Cu aracii obli,
Cu strugurii negri.
Cu aracii despicati,
Cu struguri atârnati.
15. Cu aracii In dungi,
Cu strugurii dulci.
Si el mai aveit:
Noutt mori pe pârâu,
De macinä la grâu.
20. Si noua de vânt,
De macinä la argint.
Si nouä sub pämânt,
De macina la porumb.
Si el s'a 'nsurat,
25. Mândra s'o luat.
Mânclra mult frumoasa,
La ochi mângâioasä,
La fatä
In chip de jupäneasa.
30. Ina ltä la stat,
La cuvânt asezat.
Cânii de Dobrogeni,
Hoti de Darsoveni,
Ei s'au mâniat,
35. Cu araciu l-a 'ncärcat.
Da pe an call de bani,
Si pe lunä pungä plinä,
Si pe saptämânEt
Sgripsoras de zece,
40. De-i sta inima tot rece.
Hai, Tudore, hai !
Tudor mi s'a dat,
Pân' bani a sfârsit
Si a saracit.
45. Intr'o sfânta Dumineca,
www.digibuc.ro
Sta Tudor si sa
El din gurä cá-mi ziceh :
Mandl* mândra mea,
Sumete rochita 'n brâu
50. $i M ask cum zic eu.
lilitura cä mi-oi luh
Si tu, soro, oi mäturit
toate ambarele
Toate coltisoarele.
55. Fhioara ce-oi adunk,
Merindä ca mi-oi fáceit,
Ca s'o asez eu la sea.
SA mä duc la Taligrad,
La cinstitul de 'mparat,
60. Sä má judece i pe mine,
Cum judecá pe o lume.
CA eu m'am insurat
Si bani prea multi am dat,
m'au istovit,
65. Si m'au. särácit
Câini de Dobrogeni,
Hoti de Dârsoveni.
Si el cá-mi plech
Si mi sä duceit
70. Zi lungii de vará,
Ziva Omit 'n seará,
Tocma'n Taligrad,
La cinstitul de 'mpärat.
Si sä
75. Si mi sä plângeh :
Ca eu am crescut,
Pe coadele táciunilor,
Pe mâinile sträinilor,
Mititel si bortosel.
80. Din mic mare m'am fäcut
$i avere-am dobandit,
Dumnezeu sfântul a vrut.
Dusmanii s'au mâniat,
De când eu m'am insurat,
85. Cu araciu m'a 'nciircat,
Ce-oiu fi fost eu vinovat !
Toatä averea am dat,
Am dat si am sfârsit,
Si la tine am venit,
90. 86 mä judeci i pe mine,
 304

Cum judeci p'asta lume. D'abia ajungeit.

Sta 'mpAratul, sä gAndiit 140. Satul potolit erit,
Si din gar' ak gräià : nevasta dormiit,
Hei, Tudore, hei, De nimeni grijä n'aveà.
95. Zhvaliiq Tudore, Pe ele nu le mai de§teptà,
Saigiu Tudore, Nici up nu le deschidek
Räziirgidan Tudore, 145. Dupti cal descàlecit,
Eu te däruese Calul In grajd cä-1
Si te miluesc, La pivnitA ca trAgeit.
100. SA iei tara d'arând Degetul cheie-1 faceà,
Si'n lungis curmezi§. Lacätul cá-1 deschideit.
Beilâc din oi s iei : 150. IJ§ile la perete le da,
Din zece numai unit, In pivnitä cA
Care tie ti-o plAceh. La o butie trägeit.
105. Tudor mi-a plecat, Si de bine ce-i Omit,
Dela cinstitu 'mpärat, Cepul dela butie trägeit,
Tocmai dela Taligrad, 155. Si gura crt o puneit
Cu firman pecetluit, Si bea On' sá sáturà.
i de oi erà gätit. Zävälas sá Imbiitit,
110. Tudor s'a bucurat, Cepul nu-1 mai nimeriit,
Din cArduri a luat, Curgeit vinul §i
Si le numära,, 160. Mare lac cä s fAceit.
Din zece una Zäväla§ cä
El oi c strângeit, In noroiu sit Oval*
115. Ciobani ca-mi bagà, Tot ca porcii sä umpleit.
Beilâc sà numià, Verde, verde trei granate,
Tudor sA 'mbogätiit, 165. Când fuse In miez de noapte,
Multe oi ch" strângeit. sä de§teptit,
Si mi le bind* Vinu 'n nas cä o loviit.
120. Bani crt strAngeit, Stir* inà säcrtrea,
Disagi Pe noru-sa
Pe cal îi apzit. 170. Si din gurA 1i
P'in päduri Scoalà, ti-a venit ibomnicul
Prin câmpii treceit. Si ne-a vtirsat tot vinul.
125. Oile pästeit Amândourt stt
Si toamna veneit, La pivnitA-mi näväliit.
De sat s'apropià, 175. Când pe Ztivala§ 11 gäsiit,
Cam pe câmpuri innoptà. Ele nu-1 mai cuno§teà.
El sr), bucurà, Iute cu securea-i da,
130. CA-i la casa sa. Cii le-a vArsat butia.
Ciobanii chemit Pe Zäväla§ 11 omoriit,
Si el le spuneit: 180. DupA butie Il ascundeit.
Fin dc' a 'nserat, Când fuse dimineata,
Nu mai biigati oile 'n sat. Iacit §i turmele-mi sosik
135. Verde 'o De ZAvrtlas Intrebh.
C'oti veni dimineatit. Atunci ma-sit Incepeit,
El IncAlecit, 185. A plângeh, a chiräiit
Calul *11 siliit, Si pe &whim boceit:

www.digibuc.ro
 305

Hei, Tudore, hei, Mama n'a stint,

Zfivälas Tudore, Si te-a ceopritit.
Bazarghidan Tudore, Verde foi de tat,
190. Saiagiu Tudore, Am intrat in mare pacat.
8. Dobrogean Tudor.
Seris (lin gura läutarului FaniciL Radu. Silistraru, Rai la.
Pe decindea de Dungre, 40. Tot de saptesprece
La hl sat mare sarbesc, [palme
Jumätate romanesc, Si la cap cu patru coarne,
A treia parte turcesc, Tot cornute imbelciugate,
5. Frumoase case sä zidesc! Intr'aurel, Doamne, suflate.
Anume-a cui sh numesc? Dobrogean Tudor,
A lui Tudor Tudurel, 45. Saigiu Tudor,
Saigiu Tudor, Bázärghidan Tudor,
Dobrogean Tudor. Avù nouh mori pe sub ph-
10. N'avù Tudor ce [mant,
De tinerel sä 'nsurä, De macinà la argint.
Frumoash mandrh-si Cu piscoaie pe fereastril,
Lui de dragit ce-i era, 50. De vrirsit argintu 'n cash.
Ii puse numele Voica. Si p'acelea le vindeà,
15. Si el, frate, ce-mi faceit? De haraciu nu sh plätia.
Carciumäritä o pun* Dach, vedeit i vedea,
Peste o sutä de buti, El din gurä ce-mi zicea?
Peste o suth de usi. 55. Scoali Vochito, draga mea,
Tot buti batlägele, Mäturä ambarele,
20. D'o mie de vedre 'n ele. Toate cäpistelile,
Vinul cine-1 bea ? $i sa-mi faci merindele.
Ininger hanger, Ca eu, Voico, o sä plec
Ciobrtnasi carligele, 60. Si eu, Voico, o sit merg,
Românit plugurile. Tot din sat in sat,
25. Si 'mpäratul ch-mi aflit Tot din vad In vad,
Si haraciu i-1 Pan' la Taligrad,
Da pe lima punga plinä La cinstitul de 'mprtrat.
Si de an carä cu bani. 65. Ca el, Voico, m'a chemat,
Avutu-le-a, facutu-le-a, In seamh nu 1-am bägat,
30. Frumos isprävitu-le-a. N'o fi, Voico, cu prtcat ?
Avù Tudor vii, Dar Vochita sá scula,
Si multe mosii, Merindele cä-i faceit.
Pe toate crt fe rind* 70. Si el, frate, ch-mi plecit
De haraciu nu sä Tot din sat in sat,
35 SA fie cortorosit Tot din vad in vatl,
Si cu Voica linistit. Pan' la Taligrad,
Avù Dobrogean Tocmai la 'mprtrat.
Nouä berbeci de cei berci, 75. Aci ajungek
Dela coarne pan' la coadrt, La poarth. ca-mi sta.
Placule:eu. Ligerutu,d popn/ard. 20
www.digibuc.ro
 306
Verde foiae ismti creatrt,
Când fu Joi de dimineatrt,
Impäratu srt sculh,
80. Ochianu 'n mângi
Peste câmpuri stt uità
Si. nimic cá nu-mi vedeh.
Dar la poarta palatului,
In fata Seraiului,
85. El pe Tudor at-1 vedeh
Si din gurà ash-i ziceh :
Hei, Tudore, hei !
Saigiu Tudor,
Bàzárghidan Tudor,
90. Dobrogeanu Tudor,
Ori c'ai sdracit,
Ori c'ai imbogâtit,
La noi d'ai venit ?
Dobrogean aseultà
95. Si el aspundeh
ziceh :
Impärate luminate,
Domnul dee-ti sAntitate,
Sâ-mi iei seama cu dreptate.
100. Cà nici n'am srtrgicit,
Nici n'am imboggitit.
Dar tu,Doamne, m'ai chemat
Si en seama nu ti-am dat.
N'o fi, doamne, cu päcat ?
105. Da 'mprtratul sta, gândià,
Si din gurgi ash-mi ziceh :
Hei, Tudore, hei,
Dobrogean Tudor,
F Saigiu Tudor,
110. BAzarghi d an Tudor,
Dela mine ce doresti,
Ce tarà stt aibi poftesti ?
Poftesti tara Româneascd,
Ori vrei,märi, tara Turcea-
[sat' ?
115. Dobrogean dac' auzih,
Ash din gurti ziceh
ImpArate luminate,
Domnul dee-ti stmatate,
Poftesc eu Ora Turceascgt ;
120. Gà sunt oitele grase
Si nevestele frumoase.
Impâratul d'auzià,
Ash din gura ziceh
www.digibuc.ro
Hei, Tudore, hei,
125. Ce tartt ai poftit,
Fie-ti daruit.
Dar Tudor, frate, pleck
Si de gäsih oi pa camp,
Le luà de beilâc.
130. De gásià turmä turceascrt,
El o sera 'mpärtiteascrt.
Si el di-mi strângeit
Tot turme de oi,
Mari cirezi de boi,
135. Sacsanale cu parale,
Catârasi cu gälbinasi.
La 'mprtratu crt-mi yen*
Si 'mpâratu ca-1 vedeit
Si din gurrt cuvânth :
140. Hei, Tudore, hei,
Saigiu Tudor,
Dobrogean Tudor,
Bazàrghid an Tudor,
Ce-mi aduce tara toad',
145. Tudor mi-aduce odatit !
Da 'mpäratul ce-mi faceh ?
Pe Tudor cá-1 daruià
Cu turme de oi,
Cu vaci cu vitei,
150. Sacsanale cu parale,
Catarasi cu galbenasi
Si drum' acastt da.
Darri Tudor cá-mi
El pe cal crt dormità,
155. Si räu vis, frate, vish,
Despre dalbá timer*
Unde, mári, stt márità.
El din somn cá sá trezik
Cuvânt la ciobani lash,
160. $i 'nainte cá plech,
Pe la poduri c'ajungeit,
Scoteh galbeni i plâteh,
Ca sd-i treaa, averea.
Acas', frate, c'ajungeh,
165. La miez de noapte cá sosià.
El la poartä ch-mi strigh,
Nimenea nu-1 anzih.
Mä-sa, nevasta dorm*
Slugile asemenea.
170. Daeá vecleh i ved eh,
Poarta pe sus o
 307
Si 'n pivnitä, nemeriit, 220. Jur pe paine i pe sare
Vin pe branci, frate, ea bea,
Sa-si potoleasca setea.
175. Ceara, una, cearcrt douä,
Ceara, frate, pan' la nouil.
El, neica, cá sa 'nchefleit, 225. Vite de matase luh.
In garliciu pivnitei cadeit
greu adormeh.
180. Dar mrt-sa cand se treziit,
Din somn cá sa desteptit,
Ea pe Voica cá sculit 230. Trageh Voica nu trageh,
Si din gura ca-i ziceh :
Scoal' Voichi to, draga mea,
185. Ado nästrapa de vin,
potol setea deplin.
Ca de cand Tudor sa dus,
Ash sate nu m'a ajuns :
Limba 'n gura mi-a crapat,
190. Buzele mi s'a uscat.
Scoal' mai iute, ado-mi vin,
Sä-mi potol setea deplin.
Iar Vochita c'auzih,
Nastrapa 'n mama luh
195. Si 'n pivnitri alergh,
De Tudor sä 'mpiedech.
Ea, frate, jos ca &axle&
Si nästrapa o sprargeit.
Si la ma-sa ca -yen*
200. Muma lui Tudor exit,
Si din guilt Ii ziceh :
Mama, mrticulita mea,
In pivniV am alergat,
D'un voinic m'am impiedicat
205. Asit Inalt si subprel,
Sämanit cu Tudorel.
Dar soacra-sa ce-mi ziceit ?
Taci, sireato, tälanita,
Cä tu esti o diavolita.
210. De cand Tudor mi s'a dus,
Tu ibomnic eh ti-ai prins,
Tu cu el cá te-ai intins,
_De ceva ea' te-ai impiedecat,
$i nastrapa crt mi-ai spart,
215. Si la mine-ai alergat.
Ce spui, nu -i adevarat.
Voica atunci ca räspundeh
Si din gull ash ziceit:
maiculita mea,
www.digibuc.ro
Si pe sfintele icoane,
Ca de cand Tudor s'a dus,
Eu ibomnic nu mi-amprins.
Unde mä-sa c'auzik
Treizeci de sfori impleteh
Si la Tudor sä duceit
Si de gat crt mi-1
Si pe el ca-1 sugrumit.
Dar mä-sa moarte facet:L.
Daca, frate-1 omork
Intre buti Il arunch.
Ele in casa ch. intrit
235. Si ele ca sti culch,
De nimic grije n'aveit.
Foitica de mohor,
Cand fu 'n revarsat de zori,
In glas, frate, de cantatori,
240. Ciobanii lui Tudor sosiit,
Sa-mi vezi, cu toata averea.
Drept la dansul nemerih,
$i la poartä crt-mi bäteit
Si din gura asit-mi
245. Hei, Tudorel, hei !
Dobrogean Tudor,
Saigiu Tudor,
Bázarghid an Tudor,
Desohide-ne poarta,
250. Sa-ti bggiim averea,
C'arn sosit noi cu ea.
Voica
In picioare sariit
Si ma-sii Ii graiit
255. Maica., maiculita mea,
Ian ascultrt acolea,
Auzi ciobanii lui Tudorel 1'
Unde mrt-sa
Iute se sculit
260. $i sá imbracit.
Faclioara-mi aprindeh
pivnitä alergit,
Dupa butii se duceit
Si la Tudor sa uitit,
265. Foarte bine-1 cunosteh !
Si plangeh i sa bociit,
Peste ochi cá se izbeit,
 308
Pärul din cap isi smulgeit.
Apoi in cash intrit,
270. Un cutit ea cà lui,
Drept in inimoara-si da.
Fàce moarte peste moarte
Si sânge d'amestecate.
Iar Voica ch sà sculà,
275. Acolo cà mi-1 ldsà,
Si la ciobani ch-mi
Om= 'n curte eh le da
Si din gurri, le ziceâ :
Hale, voi ciobanilor,
280. Si voi mari fruntasilor,
9. Stan din liArágan.
Seris din gura lautarului Fänicä Radu. Silistraru, Bräila.
Departe, frate, departe,
Nu ash tocmai departe,
La Silistea cea bätrânä,
La putul lui Cioropinh,
5. Multe herghelii
Dar de pazá cine mi-erà,
Seara si dimineata,
Peste zi totd'auna ?
Ia nea Stan din BArhgan,
10. Nepotelul lui Dragan,
CA sh poartä vara chläre§te,
Shvai ca Doamne fere§te.
Cu cinci frâne la ciochinä
cu opt pe subt ebânci,
15. Cu cincisprece in turuci,
C'un cojoc mare lätos,
De-1 poarth vara pe dos,
De tine mai rächros.
Cu caciula nedubith,
20. Dinteun chrhina§ fácutä
Si c'o ghioagil nestrujith,
Numai din topor cioplita.
Trei jughnei priph§ih,
Trei jughnei galbiori,
25. Cu dungi negre pe spinare,
Pintenogi de trei picioare,
Si stranuti de câte-o nare,
'nbue§tri in fuga mare,
Fug ca gandul fiecare.
30. Când neica Stan ca-i vedek
Inimioara-i bâcrtià.
www.digibuc.ro
voi pocärasilor,
Asterneti voi glugile,
Ghtgile, epingelile,
SA va dau sâmbriile.
285. La tnti sAmbria le da?
Pe urmii 'n cash, intrit,
La sot si la marna-sa.
Ii ghtek Ii primenek
Frumos Ii immormântit.
290. Scoteâ galbeni §i
La biserica domneasat,
Ca'n veci sa se porneneasch,
Boieri, pe la domnia voastra
Nici un lucru ca n'aveit,
Tot la harcan
Jumhtate de negarh,
35. Jumatate de tärsâra,
Ch tineit la udilturti.
Si 'mpleteâ noaptea pe
Si veneà bine la mânii.
Arcanul ca-1 ispráva,
40. Pe chrare
Pe chrare presura :
Pe chrare târâcioare,
Pe de marne sáricià
Pân'la fântânii mergek
45. Ciutura hodorogeit,
Uluc de apa urnpleh.
Dar junganii and siratih,
Pe chrare sh
De tarate cá miii da,
50. De tarâte, de shricià.
Caii de sare seceto§i,
De tarâte flamângio§i,
Pân'la fântânä mergeit,
Gura pe uluc pun*
55. Intr'o clipa i sorbik.
Dar nea Stan eh se sculk
Härchna§ul ch-1
Trei colaci eh, mi-1 fâceâ,
De-asvârlitele da.
60. Nu stiu cum dracul fAceit,,
Pe câteli trei crt-i prind eh,
 309
Dupä furca-i infai§urh,
Trei nocluri negre faceh.
Dar juganii and simtih,
65. Când de-odatii ea smucià,
Furca din pàmânt scoteh,
Si da dosul si fugeh
Cam prin, câmpii Nistrului,
Coadele Finosului.
70. Iar nea Stan ce fâceh?
Steteh 'n loc, s'olecàià
Si din gurti ziceh :
Nu imi este de jungani,
Cum imi este de harcan,
75. Ca'mpletii de vine un an.
Si 'mpletiam seara pe lunä,
Si ven eh bine la mânä.
Daca vedeh si vedeit,
Stan, frate, crt plech,
80. Dupa cai
Darà el &A imi mergeh
Cam pe urma furcii,
Târitura ciuturei.
Când juganii ca-i zärià,
85. Tocmai colo 'n Valea Rea,
Ia legati §i ferecati,
Tot in harcan incurcati.
Si nea Stan s'apropià,
De departe suerà
90. Si d'aproape-i mângâià,
Mâna pe jugani punch,
Cttpestrele le-asezà.
El pe nnu 'ncâlech
S'apuch de pribegià,
95. Tocmai in targ la Asläfat,
Und' sà vând jugani cu pret.
0-hs1 un mic de Turc srtrac,
Ce-i erà juganii pe drag.
Se fa' ceit, de se tom*
100. Dar stià socoteala,
Cat cereh, atâta da.
Banigorii ca-si prim*
Cà da juganii cu totul,
Luit banii cu obrOcul.
105. Apoi el câ plech,
La cea carciumä ajungeh
Si din gurä ca-mi strigh :
Atinito, cra§marito,
Ia scoate-o durki de vin,
www.digibuc.ro
110. Sà-ti incere vinul de bun.
CercA o durä, cercii
frate, 'Ana 'n nourt,
El bea, nene, sà chefieh,
La unchi-stiu Dr6gan yen*
115. Dar unchi-sau ca-1 vedeit,
Bucuros cá II. prim*
Si la masa-1 asezit
Si din guilt
Alelei, nepoate Stane,
120. Tot umblând §i trepädând,
Tu, frate, n'oi fi väzând
Trei jugânei gälbiori,
Cu dungi negre pe spinare,
Pintenogi de trei picioare,
125. Si stranuti de câte o nare,
Si 'mbue§tri n fuga mare?
Tara Stan dac'auzik
AO din gurä-mi ziceh :
Alelei, unche Dragane,
130. Eu, frate, nu i-am vtizut,
Dar eu, frate-am auzit,
Ca-s in târg la Aslavgt,
Und' sà vând jugani cu pret.
Unde unchiul d'auzià,
135. El pe galbena scoteh,
SA vezi, mama cailor,
Sàvai §i-a junganilor !
Näclejdea stapanului,
Fala negustorului !
140. Dona, frâne cg-i pun*
In trei tafture c'o strângeh,
Si pe dânsa 'neillech.
S' apuch de pribegià
Tocma 'n tArg la AslAvilt
145. Und'sä vând iepe cu pret.
Dete muma cailor,
In pretul juganilor.
La unchi-stiu cà yen*
Cela tristul si mâhnitul,
150. Si de Dumnezeu bâtutul!
Dar unchi-sgu ce-i zicei :
Alelei, nepoate Stane,
Eu te-wept sà vii razând,
tu vii trist §i mâhnit,
155. Ca de Dumnezeu bâtut !
Dar n ea Stan ce-i
 310
Me lei, unche Drägane,
Stiusi iapa de furat,
La Mine la ce o-ai dat?
160. Pägubasii m'au
M'au batut, m'au omorit,
Oasele mi le-au zdrobit.
Avui frati, avui fartati,
Ei pe mine m'au scgpat,
165. In chizásie m'a !mat.
Jar Drägan undo auzià,
Ash din gurti geäih :
Alelei, nepoate Stane;
Nu-mi e iapa de furat,
170. Ci este de chpätat.
frate, dar nu stii,
Cârciumar la drum am fost,
Un olac mare a trecut
Si iapa c'a obosit,
175. Pe mine m'a ddruit.
Trei jughnei mi-a fäcut:
Trei jugänei gAlbiori,
www.digibuc.ro
Cu dungi negre pe spinare
Pintenogi de trei picioare,
180. Si stranuti de cate-o nare,
Si 'mbuestri 'n fuga mare,
La inimA ru mrt doare !
Alelei, nepoate Stane,
Ia, mai na cincizeci de lei,
185. Ca sá aibi tu sá mai bei.
Si aideti noi sg, fugim,
Amândoi sá pribegim,
Tocma 'n tara Ungureascii,
Unde-i pita voiniceascil,
190. Si cununii si boteazá.
Mä 'nchinai cu cantecul,
Ca si lupul cu crângul.
Cat trrieste liboveste,
ag, pielea i sá pläteste.
195. Face pielea cinci parale,
Nici p'acelea nu le are.
Ash-i saracul din näscare!
 NUME PROPRII
Walla numär aratä pagina, al doilea este numärul de ordine al
poeziei, iar al treilea i urm. numärul versurilor.

A. 14, 173, 174, 175, 184, 186, 187,

AbduM : masc., 297, 4, 14; 298, 194, 203, 212, 217, 222, 235 ; 262,
4, 14, 313, 318, 324, 339 ; 363, 14, 358,
45, 58, 68, 74. 361 ; 363, 15, 3, 4, 8, 29; 264, 15,
Abel: masc. 104. 98, 115, 133, 151, 154.
Achita: fern., 259, 14. 41, 52, 56, Baba Setrba : fern., 247, 10, 21, 27,
58; 260, 14, 83, 95. 32, 37, 48 ; 248, 10, 96, 127, 202.
Adam: masc., 10 12, 6 ; 11, 12, 7, Badetz, Badu Bdloi: masc., 30, 32,
5, 27 ; 59, 76, 26 ; 69, 2 ; 104 ; 11.0, 15, 55 ; 31, 32, 68; 210, 9, 51 ;
145 ; 113, 1 8; 115, 5, 6 ; 116, 280, 22, 3, 9, 15, 16 ; 281, 22, 17,
5, 29, 55, 60 ; 117, 5, 104, 175 ;
183, 14, 52 ; 184, 14, 72, 77 ; 185, 19, 20, 26, 37, 43, 58, 62, 80, 84.;
15, 50, 61, 62, 80, 100 ; 186, 15, 232, 22, 130, 143, 150, 182, 186;
283, 23, 4, 8, 11, 13, 19, 21,
103, 112, 117, 118, 150 ; 114, 15, 16, 57, 59, 75; 284, 23, 88, 89, 90,
17 ; 132, 22, 67 ; 133, 23, 53 ; 100, 110, 116, 138, 142, 147,
142, 36, 30 ; 142, 37, 6; 143, 37, 160, 170, 171, 173 ; 285, 23, 187,
17. 191, 201, 202, 208 ; 274, 19, 88.
Agusita: masc., 297 4, 1, 7, 10, Baibarac, Bailarat: masc., 74, 81, 101.
21, 27 ; 298, 4, 50, 52, 82.
Aian : masc., mare dregätor la Turci, Balabac: masc., 256, 13, 169.
274, 19, 106, 109, 110, 118, 120, Bdlaca Voica: fern., 239, 8, 15, 18;
240, 8, 92, 93, 104, 105, 106 ;
132, 152. 241, 8, 122, 141, 1.59, 164, 167,
Ajun: masc., ziva dinaintea unei sär- 173, 174, 178, 184, 201, 206,
bätori, personifieat In Mo Ajun, 209, 214; 242, 8, 215, 222, 231,
5, 1, 2, 6 ; 5, 2, 2 ; 6, 3, 1. 232, 241, 254, 269, 271, 273, 274,
Anghelus: masc., deminutiv, 80. 276, 300 301, 307; 243, 8, 320,
Anica: fern., 50, 58, 30. 321, 324, 353, 354, 358, 366, 368,
Antolitd : masc., 175, 10, 18, 27, 44, 380, 385.
54, 85 ; 176, 10, 107, 135 ; 177,
10, 185, 235, 247; 178, 10, 286, Baldceanu Agd: masc., 192, 2, 22.
289, 294, 303, 336, 361. Balaura : masc., mare haiduc odini-
Anton: masc., 30 32, 33. oarä, 211, 10, 24, 45 ; 240, 8,
Arale: masc., 298, 4, 60. 75, 82, 100, 103, 142, 157, 162, 171.
Ardeal: masc., 263, 15, 2 ; 197, 4, Bdrägan:
152.
masc., 308, 8, 9, 30, 56,
770 ; 199, 4, 276; 200, 5, 321 ;
173, 9, 248 ; 263, 15, 2. Beirlad: masc., 1, 20, 27, 74 ; 166,
Aslavdt: masc., 309, 8, 95, 132, 144. 7, 109; 255, 13, 15 ; 26, 30, 56;
Avram: masc., 70, 2. 46, 52, 11 ; 166, 7, 109; 255, 13,
15.
Basarabia : fern., 27, 30, 152.
Basa Turbul: masc., 198, 4, 125,
Baba Novae: masc., 255, 13, 48 ; 136 ; 200, 4, 306 ; 192, 2, 20 ;
256, 13, 160, 165 ; 257, 13, 197; 198, 4, 125.
258, 13, 347 353; 259, 14, 2, Hisca, Buga: zem., 75 ; 78.
6, 9, 10, 14 ; 260, 14, 86, 150, Bazarghidan Tudor : masc., 304, 7,
151, 157, 158, 161, 170 ; 261, 97.

www.digibuc.ro
 312

Beligrad : masc., numele popular al Terii-Românesti i locuitorilor ei,

Belgradului sarbese, 262, 12, 45, 261, 13, 185 ; 264, 15, 116.
68 ; 253, 12, 127 ; 292, 1, 30, 39 ; Casa Leului: fem., 170, 9, 5.
293, 1, 81, 95. Catrinul: masc., munte din Balcani,
Belnicul : masc., 222, 2, 56 ; 226, 260, 14, 156 ; 218, 1, 9, 44 ; 219,
4, 196. 1, 75 ; 220, 1, 157.
Bogdan Damian : masc., 127, 19, Ceobálcie : fem., sat in Transilvania,
6 ; 179, 11, 4, 16, 29, 31, 34, 39, 173, 9 242, 253.
41, 46 50, 54, 60, 74, 79 180, Cerna, Cernet: masc., 101 ; 274, 19,
11, 88 92, 101, 117. 84 ; 180, 12, 12, 13, 17, 27, 28,
Bolumul: masc., 266, 17, 9 ; 267, 17, 30 ; 181, 12, 57, 65, 107 ; 212, 10, 76.
92 ; 268, 17, 103, 131 ; 269, 17, Cetin: masc., rau, 57, 73, 1, 2.
271, 276, 280, 287, 290, 295, Chipor Craiu : masc., 152, 1, 49, 66 ;
208, 221, 242, 243, 248, 255, 259, 153, 1, 90, 105, 119.
218. Chizel: masc., rtiu in Asia rnieä. 52,
Bran : masc., trecatoare in judetul 64, 6, 7.
Museel, apoi nume de mu, 278, Cioropinci: masc., 308, 8, 4.
21, 3 ; 24, 29, 30. Ciresar : masc., nume pop. pentru
Brasov, Brasovel : masc., 157, 3, 6 ; Iunie. 217, 12, 173.
233, 7, 5, 15 ; 200, 5, 9. Cislciu: masc., sat in jud. Buzau.
Brdila: fern., 47, 55, 1 ; 249', 10, 275, 20, 5.
199 ; 288, 25, 2 ; 290, 25, 258, Ciubucciu : masc., insareinat cu in-
249 ; 291, 25, 296. grijirea ciubucelor domnesti, 204,
Brtincoveanu Banu : masc., 196, 4, 7, 128.
5, 6 ; 197, 6, 8, 11, 25, 29, 50, 52, Cladova : masc., 294, 2, 8.
53, 54, 56, 63, 69, 77, 80, 81, Cobiu: masc., muscel in jud. Diimbo-
85, 89 ; 198, 4, 102, 103, 106, vita, 230, 6, 25, 44 ; 233, 7, 25 ;
110, 111, 112, 169 ; 199, 4, 228, 234, 7, 65 ; 236, 7, 220.
275 ; 200, 4, 295, 305, 320, 341. Cocorul: masc., 203, 7, 34.
Brâncoveanu Constantin: masc., 193, Corbea : masc., 224, 4, 2, 6, 10, 19,
2, 24, 72, 73, 82, 86, 98 ; 194, 27, 35, 58 ; 225, 4, 132, 134, 140 ;
2, 116, 117 125, 137, 142, 149, 226, 4, 164, 165, 171, 177, 185,
168, 177, 189, 195, 199. 220, 237, 224 ; 2 27, 4, 258, 269,
Bratu : masc., 239, 8, 5 ; 273, 19, 282, 289, 318, 322 ; 2 28, 5, 3, 20,
4, 21. 26, 27 ; 229, 5, 37, 50, 62, 65,
Bucuresti: masc., 22, 27, 226 ; 45, 84, 111.
51, 48; 203, 7,2; 211, 10, 54; Costea : masc., 295, 3, 4, 7, 10, 12,
218, 1, 62 ; 208, 8, 15 ; 155, 2, 14, 15, 18, 27 ; 296, 3, 35, 65,
133, 200, 5, 2 ; 237, 7, 387. 68, 95, 109 ; 297, 3, 129, 144,
Buda-Veche: fern., 25, 29, 98 ; 34, 173.
35, 41. Costict t: masc., 50, 50, 13.
Butuc : masc., 211, 10, 3. Costin : masc., 214, 18, 28, 86.
C.
Crdciun: masc., 6, 5, 13, 14, 19 ;
7, 7, 17 ; 8, 8, 16, 44 ; 13,
14,
Cadiu : masc., 203, 7, 37. 16, 30 ; 15, 19, 18 ; 16, 22, 38,
Cain: masc., 104. 39'; 17, 23, 12 ; 36, 39, 15, 16 ;
Calea : fern., sora lui Miu Haiducu, 37, 40, 6 ; 39, 13, 5 ; 42, 47, 32,
230, 6, 22, 29, 55, 61, 87 ; 231, 33 ; 44, 60, 9 ; 183, 14, 50, 51,
6, 104, 139 ; 233, 6, 300 ; 233, 7, 63 ; 184, 14 71 76, 84.
22 ; 234, 7, 32, 41, 82, 98, 123 ; Craina : fern., 198, 4, 126, 137.
235, 7, 130, 170, 174, 177, 196. Craiova, Craiovita : fern., 196, 4, 3,
Calicilor Podul : masc., azi Calea 4 ; 200, 4, 341, 342, 271, 18, 116,
Rahovei". Bucuresti. 298, 4, 32. 152 ; 216, 12, 86, 87, 105.
Ciirnpu-Lung : masc., 205, 4, 292 ; Crdmul : masc., Crimea, 209, 8, 125 ;
298, 5, 2. 221, 1, 250.
Carale: masc., probabil orasul de azi Cuptor : masc. nume pop. pentru Iu-
Caracal, 298, 4, 62. lie. 217, 12, 173.
Caraiflac: masc., nume dat de Turci Curtea Smeulud : fern., 170, 9, 6.

www.digibuc.ro
 313

D. 7 ; 138, 32, 69 ; 140, 33, 135 ; 141,

34, 59 ; 145, 42, 12 ; 145, 44, 2 ;
Ddnciuc: masc., 29, 31, 98 ; 37, 39, 147, 45, 75 ; 148, 48, 32 ; 148, 49,
46. 25 ; 148, 51, 9 ; 149, 53, 15, 18 ;
Diiiyovean: masc., locuitor din Du- 110.
rostor sau Dristor, Silistra, 301, Dundrea: fern., 47, 55, 3, 52, 62, 1 ;
6, 15 ; 303, 7, 33, 67. 61, 72, 13, 14 ; 283, 23, 7 ; 217, 12,
Dediu Vornicul: masc., 200, 5, 15, 148, 156 ; 245, 9, 122, 131, 140, 149,
19, 23 ; 201, 5, 35, 45, 55, 57, 166 ; 246, 9, 269 ; 247, 9, 289 ; 247,
59, 63 ; 203, 6, 84 ; 202, 6, 5, 11, 10, 20, 22, 25 ; 211, 9, 119 ; 102,
57. 192, 2, 3 ; 347, 10, 20, 25.
Deli-Marcu: masc., 215, 12, 9, 14 ;
216, 12, 28, 44, 55, 70, 108 ; 217,
12, 133, 138, 179.
Dii: fern,. nume pop. al Vidinului, Fdurar: masc., nume popular pentru
214, 11. 9 ; 218, 1, 18 ; 219, 1, Fevruarie, 152, 8, 69.
133 ; 245, 9, 105. Fildisoard: fem., 175, 10, 2.
Dimanul: masc., 266, 16, 93. Finosul: masc. probabil sfarcul u-
Din $i Constandin: masc., 222, 2, nui lac din partea sudieä a Basara-
6 ; 223, 3, 9. 14, 22, 35 ; 224, biei, 308, 8, 69.
3, 87 ; 166, 8, 16 ; 167, 8, 34 ; Floarea Pa$telui: fern., plantä, 7,
168, 8, 34, 51, 72, 93, 103, 147, 7, 48 ; 61, 78, 60 ; 35, 36, 29.
148, 153, 168, 173, 202 ; 169, 8, Floarea Raiului: fern., 33, 33, 131.
228. Floarea Soarelui: fem., pop. riisaritä,
Doamnd: fern., 13, 16, 1, 2, 3 ; 37, 59, 76, 22.
40, 4 ; 34, 42, 5. Fooani: masc., 24, 9, 18.
Dobre Ploscarul: masc., 239, 8, 6 ; Frdng : masc., nume vechiu al Fran-
278, 21, 22; 75; 97; 101. cezilor si Italienilor In Orient. 48,
Dobrogean: masc., 301, 6, 14 ; 303, 55, 16, 18, 20 ; 160, 5, 1, 28 ;
7, 32, 66 ; 203, 7, 19. 161, 5, 123 145 ; 162, 5, 190, 206 ;
Dochita: fern., 21, 27, 179 ; 27, 30, 163, 5, 292.
141. Fulqa: masc., 296, 3, 37, 38, 44, 63 ;
Doicin Bolnavul: masc., 252, 12, 55 ; 297, 3, 138, 151, 153, 171.
253, 12, 103, 150, 151, 162, 164,
163, 166 ; 254, 12, 188, 192, 210, (4.
214, 227, 2.31, 2 11, 23 2, 271, 276.
Dommul Sfânt: 36, 39 3 ; 35, 37, 3. Gagiu, Gogea: masc., 78, 103.
Drdgan: masc., 198, 4, 147 ; 200, 4, Galati: masc., 33, 34, 26 ; 295, 3,
302 ; 308, 8, 10, 114, 157, 166. 27 ; 296, 3, 46, 68.
Dragna: fern., 200, 5, 28 ; 201, 5, 54, Galofa: fern., 292, 1, 2.
61, 65, 114 ; 202, 6, 15, 31, 38, Gheorghe, Gheorghitd: masc., 97 ; 57,
54, 58, 69. 71, 30 ; 275, 20, 3, 8, 13, 25, 36,
Duminecd: 51, 61. ; 287, 24, 149 ; 42, 50 ; 14, 18, 6.
Dumitru: masc., 247, 10, 5, 6 ; 249, Gheorghitd : masc., 275, 20, 3, 8,
10, 208, 228. 230, 237, 245. 13, 2 5, 36, 42, 50 ; 276, 20, 94,
Dumnezeu: 7, 7, 6, 9 ; 7, 7, 28, 40 ; 131, 137, 145. 158 ; 277, 20, 192,
7, 7 33, 35 ; 8 8, 10 ; 9, 8, 71 ; 198, 207, 212 221, 222, 234, 239,
9, 10, 2, 3, 10 ; 10, 12, 5 ; 11, 244, 254, 262, 267 ; 278, 20, 278,
12, 16, 18, 24, 26 ; 12, 15, 11 ; 13, 280.
16, 15, 23, 73 ; 14, 17, 2 ; 16, 22, Gherghina: fern., 299, 5, 48, 49, 53,
34, 35 ; 16, 23, 6, 7 ; 17, 23, 35 ; 67, 79, 87, 115, 116, 117 ; 295,
18, 25, 1 ; 23, 28, 61 ; 27, 30, 135 ; 3, 2.
28, 29, 31, 39 ; 36 39, 11, 12 ; 39, Ghitd Cdtanutd: masc., 285, 24, 4,
42, 4 ; 39, 43, 3, 4 ; 41, 45, 88 ; 12, 18, 31 48 ; 286, 24, 82, 84,
42, 47, 26 ; 44, 50, 9, 10 ; 50, 59, 85, 91, 94, 107, 109, 117, 120,
18, 19 ; 58, 74, 14, 17 ; 60, 78, 34 ; 139 ; 287, 24, 157, 179, 225.
179, 11, 20, 63 ; 181, 12, 120 ; 182, Golea: masc., 270, 18, 11, 13,
12, 160, 128, 19, 88 ; 129, 19, 141 ; 16, 22, 27, 33, 42, 44, 53, 55,
130, 21 57 ; 130, 22, 44 ; 135, 26, 63, 66, 68 ; 271, 18, 76, 81, 82,

www.digibuc.ro
 314

90, 91, 99, 122 ; 272 18, 168, 224, 4, 68 ; 225, 4, 90, 103, 121;
169, 178, 179, 220, 227, 230, 193, 226, 4, 227, 246 ; 227, 4, 256, 272,
195, 200, 246, 253 ; 273, 19, 22, 280, 302.
25, 26, 31, 33, 35, 40 41, 49, lordan: masc., 113, 1, 9 ; 115, 5,
60, 65 69, 274, 19, 92, 96, 112, 7; 116, 5, 30, 56, 61 ; 117, 5,
122, 126, 128, 136, 144, 145, 153, 105, 177 ; 182, 22, 68 ; 142, 36,
155, 157, 158, 160. 30 ; 142 37, 6 ; 143, 37, 18 ; 150,,
Gruia: masc., 259, 14, 6, 16, 23, 55, 62, 63.
53, 64 ; 260, 14, 85, 97, 99, 103, losif : masc., 11, 13, 8, 11 ; 12,
107, 125, 135 ; 261, 14, 178 ; 261, 13, 59.
14, 201, 205, 218, 230, 235 ; 263, lovitd : masc., 257, 13, 207, 222,
15, 8, 17, 31, 45 ; 264, 15, 121, 230, 233, 241. 256, 258, 267,
127 ; 286, 24, 79. 268 ; 258, 13, 277, 294, 301, 306,
333, 364 ; 261, 14, 250, 256 ; 269,
H. 14, 267, 272 274, 316, 317, 348.
lrodia: fern., 42, 47, 1.
Harap: masc., nume de popor, 55, Iscrul: masc., rail din Bulgaria, 209,
68, 36. 9, 3.
Heirldu: masc., 30, 32, 29. Ispas: fem., sarbatoarea Inältarii
Hristos: masc., 9, 9, 9 ; 14, 17, 31 ; Domnului, 66, 87, 16.
14, 18, 7 ; 15, 20, 27, 30 ; 17, 23, Istrate: masc., 89.
77; 22, 27, 189 ; 23, 28, 69, 72 ; 50, Istret: masc., munte in jud. Buzau,
59, 42 ; 27, 30, 145 ; 26, 30, 45 ; 275, 20, 2 ; 211, 10, 10.
58, 74, 23 ; 59, 76, 53, 67, 90, 8 ; lsus: masc., 104.
256, 13, 101 ; 120, 8, 18 ; 139, 33, luda : masc., 17 23 36 ; 176 ; 10,
60 ; 143, 37, 30 ; 161, 5, 147 ; 162, 179, 177, 10, 194, 218, 219.
5, 192. Ivan lorgovan, Ivänel, I =nos : masc.,
I. 180, 12, 1, 26 ; 181, 12, 69, 83,
lad: masc., 17, 23, 62, 68, 46, 47 ; 78, 97, 110., 119, 191, 1, 357, 345 ;
85 ; 21, 27, 141.
50, 59, 9, 36.
lana : fern., nume pop. dat Lunii, /vevti: masc., 29, 31, 40.
182, 13, 3, 10, 15, 35, 37 ; 183, 14,
5, 8, 11, 12, 13, 16, 20, 40, 62 ; J.
184, 14, 94, 98, 118. Jadov: masc., jidan, popor urias,
lancu Vodd: masc., 253, 7, 16. 15, 21, 6 ; 50, 59, 3, 30.
Ianu: masc., 286, 24, 77. Jeiman Craiu: masc., 155, 2, 131,
Iasi: masc., 201, 6, 6. 168, 181 ; 156, 2, 202, 232, 253 ;
Ibraim: masc., 294, 2, 25, 29, 48 ; 157, 2, 340, 353, 364 ; 157, 3, 15 ;
295, 2, 52, 61, 65, 68, 76, 82, 158, 3, 75 ; 159, 3, 106, 118.
101, 104. Joi, Joimari: fern., Joia cea mare
Icautd: masc., 75. dinaintea Pastelui. 28, 31, 24 ;
lencea: masc., 292, 1, 1, 22, 23, 25, 273, 19, 1 ; 163, 5, 257 ; 25, 30,
27, 47, 59 ; 293, 1, 67, 73, 81, 22; 28, 31, 24; 30, 32, 16; 51,
104, 112, 140, 150 ; 294, 1, 160, 61, 4, 6.
163, 168, 173, 181. K.
lerod: masc., 18, 25, 6, 15.
Ileana: fern., nume dat Lunii si al Kira: fern. 288, 23, 57, 66, 77 ;
unei doamne din cantecele batrane, 289, 25, 104, 153, 168 ; 290, 25,
185, 15, 13, 14, 20, 21 ; 186, 15, 185, 203, 207, 219, 245, 248, 249,
160, 161, 187 188, 195, 3, 2, 254, 267, 269 ; 291, 25, 282, 294, 329,
3; 196, 3, 54. 334, 353, 363.
Ilinca: fern., 278, 21, 32, 39, 51 ;
279, 21, 75, 86 ; 280, 21, 205. L.
lnindioard: fern., 301, 6, 2.
Ininqea:' fem., oras in Macedonia, Lagul: masc., 255, 13, 16.
28.8, 25, 19. Late Corlate: masc., oras legendar
Ion, lona, lonitd: masc., 65, 87, 2 ; in Transilvania, 153, 1, 75.
66, 87, 10; 78; 104; 239, 8, 7; Lazdr : masc., personagiu biblic, 104.

www.digibuc.ro
 315

Leroi Doamne: 11, 13, 2, 4 ; 14, Manolea: masc., vestitul arhitect care
18, 7. a zidit Curtea de Arges. 188, 1,
Lerul, Leroile : 62, 81, 2 ; 61, 79, 9, 19, 45, 74, 75 ; 189, 1, 99,
1 ; 50, 60, 2 ; 52, 63, 2 ; 65, 68, 104, 130, 143, 170 ; 190, 1, 193,
2 ; 66, 70, 2 ; 66, 88, 1 ; 17, 24, 2. 216, 217, 251 ; 191, 1, 285, 311,
Letinul: masc., expresiune pop. pen- 341, 342 ; 192, 1, 367, 374, 375,
tru Latin, 203, 7, 20 ; 204, 7, 379, 385, 390, 394.
58, 59, 71, 78 ; 205, 7, 186 ; 206, Maroc Viteazul: masc., 266, 17, 3,
7, 299, 303 ; 207 7, 394. 4, 8, 12 ; 267, 17, 31, 36, 62, 62,
Lidvd: fem., 255, 13, 19, 27, 55, 65, 67, 69, 70, 77, 83, 88, 103,
57, 58, 62, 72, 77, 78 ; 256, 13, 110 ; 268, 17, 114, 130, 138, 165,
87, 91, 103, 114, 144, 147 ; 257, 184, 19' .
13, 181, 190, 191, 200. Marea Neagrd: fem., 17, 21, 1 ; 143,
Lina Catalina: fern., 155, 2, 145, 34, 78 ; 143, 38, 14 ; 143, 39, 16 ;
165, 170, 175 ; 156, 2, 205, 206, 48, 55, 18 ; 53, 66, 1.
222, 255, 256, 274, 275 ; 157, 2, Marea Rosie: fern., 104.
316, 323 336 371. Maria Sfiinta: fem., adica Maica Pre-
Lot: masc., personagiu biblic, 104. cista, 11, 13, 9, 21 ; 12, 13, 60 ;
101, 114, 121, 145 ; 287, 24, 160. 31, 32, 123 ; 34, 35, 13 ; 35, 36, 56.
Lotreanul: masc., 286, 24, 76, 95. Marin: masc., 278, 21. 21.
Luna : fem., 50, 59, 6. Mateiu: masc., 96.
Mehedinti: masc., 271, 18, 114, 151 ;
274, 19, 85.
Mihai Mocioc: masc., 95.
Mihnea Vodd : masc., 203, 7, 17.
Macovei: masc., 275, 20, 12, 53 ; Mistriceanul: masc., 170, 9, 9, 34,
276, 20, 82, 100, 122, 151, 157, 35, 37, 39 ; 171, 9, 61, 65, 66, 142 ;
167 ; 277, 20, 185, 19, 6. 172, 9, 168, 185, 188, 195 212,
Magdalina: fern., 74. 215, 222 ; 173, 9, 271, 322 ; 174,
Maica Dainnutui : fern., 13, 16, 38 ; 9, 365, 406.
113, 1, 14, 22 ; 115, 3, 43 ; 116, Mita: fem., 56, 71, 14.
5, 26, 27, 31, 40, 52, 63 ; 117, 5, Miul: masc., mare haiduc pe timpul
135, 138 ; 162, 166 ; 118, 5, 201, lui Stefanita Voda, 230, 6, 1, 23,
211 ; 120, 9, 17 ; 121, 10, 25 ; 126, 24, 46, 46, 77, 81 ; 231, 6, 88, 89,
17, 70 ; 138, 33, 27 ; 139, 33, 90, 93, 107, 108, 129, 150, 154,
33, 48, 57, 71, 85, 64 ; 140, 33, 162, 181 ; 232, 6, 192, 230, 231 ;
125 ; 142, 36, 22 ; 143, 37, 20 ; 233, 6, 295, 297, 307, 312, 320,
144, 42, 4 ; 145, 44, 17 ; 146, 45, 330 ; 233, 7, 23, 24 ; 234, 7, 66,
21, 52 ; 150, 55, 41, 44, 57, 71 ; 121 ; 235, 7, 144 ; 236, 7, 221,
151, 56, 43 ; 42, 47, 39. 226, 249, 256. 266, 272, 281, 303 ;
Maica Precista: fem., 7, 7, 10, 13 ; 15, 237, 7, 309, 31.5, 337, 338, 363, 368,
Isus Hristos. 7, 7, 10, 13 ; 15, 400, 405, 408, 410,
371 ; 338, 7,
21, 3 ; 16, 22, 36, 37 ; 39, 41, 436, 458, 475, 485 ; 239, 7, 494,
54 ; 39, 43, 11 ; 16, 23, 9, 10 ; 17, 496, 498, 501, 529, 532, 537.
23, 18, 49 ; 36, 39, 1, 3, 14 ; 204, Moasa Eva: fern., sotia lui Adam,
7, 52, 109 ; 206, 7, 335 ; 256, 13, 11, 12, 17 ; 183, 14, 53, 64 ; 184,
99; 113, 1, 19; 114, 1, 69, 94; 14, 73', 78 ; 186, 15, 49.
115, 4, 48 ; 116, 5, 18 ; 118, 6, Mola: masc., 247, 10, 23.
236 ; 121, 10, 24 ; 121, 11, 35 ; 123,
: fern., 97, 245, 9 120, 128 ;
12, 158 ; 131, 22, 15, 31 ; 149, Moldova
275, 20, 30 ; 302, 6, 130.
55, 16 ; 168, 8, 144 ; 266, 16, 132 ;
278, 21, 33. Mormeintul Domnului: masc., 170,
Maica Sfânta Maria: fem., 120, 8, 9, 4.
18 ;120, 9, 18 ; 121, 10, 26 ; 124, Mos Marcu Palos Bdtrdn: masc., dom-
14, 19. nitor legendar, 212, 10, 97, 98 ;
Maimaroc: masc., 74. 213, 10, 170, 200.
Manea: masc., 250, 11, 49, 50, 54, Muresul: masc., 153, 1, 77.
56 ; 251, 11, 80, 143, 154. Mustafa: masc. 192, 2, 21.

www.digibuc.ro
 316

N. Pand Rosianu: masc., 286, 24, 73.

.Nadolie: fern., forma, pop. in loc de Pastele, Pasti: masc., 109 ; 154, 2,
Anatolia, 152, 1, 32 ; 176, 8, 45, 40, 98 ; 155, 2, 105.
65, 78, 80 ; 168, 8, 120 ; 221, 8, Penteleu: masc., munte, 276, 20, 93.
127. Perisul, Perisanul: masc., 196, 4,
Neacs: masc., 64, 83, 17. 1, 2.
.Neaga: fem., 101. Petre Haiduc Petre: masc., 218, 1,
Neagu. Negoesti: masc., 210, 9, 52. 8, 16, 43, 48 ; 219, 1, 79, 83, 121,
Negoiu: masc., munte, 64, 83, 10. 124, 130 ; 220, 1, 156, 181, 194,
Negoitd: masc., 275, 20, 4, 5 ; 276, 203, 221, 223, 227 ; 221, 1, 243,
20, 96. 259, 273, 289, 314, 335,
.Neguta: fem., 298, 5, 1, 13, 21 ; Petre Tdpureanu: masc., 274, 19, 86.
299, 1, 5, 35, 44, 69, 71, 78, 88. Piciorus: masc., 95.
105 ; 300, 5, 125, 126, 132, 138, Pietroinl: masc., \rail de munte din
160, 166, 167, 175, 186 ; 301, 3, Vrancea, 64, 83, 11.
212. Pinul: masc., munte, probabil din lan-
Negru Vodd: masc., 215, 12, 2 ; 216, tul Balcanilor. 260, 14, 148.
12, 22, 29, 32, 39, 47, 56, 62, Polovina: fern. comuna odinioara In
75 ; 221, 4, 9, 62; 225, 4, 74, jucl. Meheclinti. 210, 9, 57.
151, 158 ; 150, 12 45. Porumbul: masc., 203, 7, 35.
Nicolai Strojaiu: masc., 160, 5, 23 ; Prepeleac: masc., 81.
161, 6, 118 ; 162, 5, 200 ; 163, 5,
282. It.
Nicopolea: fern., 298, 4, 66.
Niculcea: masc., 284, 23, 115, 117, Radu: masc., 275, 20, 63, 70, 77 ; 276,
20, 133, 136 ; 277, 20, 190, 193,
123, 126, 131, 140, 145, 162 ; 285, 197, 218, 228, 237, 236, 240 ; 31,
23, 182, 190 ; 165, 5, 58, 66, 81, 33, 118, 119 ; 239, 8, 3.
132 ; 162, 5, 156, 217 ; 163, 5, 266,
278, 290, 325 ; 244, 9, 76, 81 ; 246, Rain: masc., 126, 17, 17, 17, 23,
64, 65 ; 35, 36, 31 ; 42, 46, 32 ; 43,
9, 95, 170 ; 246, 9, 220, 235, 255, 49, 9 ; 50, 59, 7, 8 ; 61, 78, 50 ; 66,
256, 268 ; 247, 9, 274, 275. 87, 20.
Nicutd: masc., 38, 41, 32. Ristos: masc., forma prescurtata, din
Nistrul: masc., 200, 5, 26 ; 201, 5, Hristos, 139, 33, 49.
59 ; 308, 8, 68 ; 192, 1, 371.
Nita Nicutd: masc., 38, 41, 10, 15, Roman: masc, mare viteaz, 222, 2,
25 ; 223, 3, 3, 7, 10, 12, 26, 43,
18 ; 278, 21, 23, 38, 41, 20.
.Nae: masc., 104. 57, 69, 77, 82 ; 224, 2, 84, 86, 89,
93.
O. Rosava: fern., Orsova, 209, 8, 130,
138, 152.
Oancea: masc., 298, 5, 4, 7, 26, 27 ; Rosmalin:
299, 5, 29, 67, 61 ; 300, 5, 121, masc., nume de munte,,
131, 141, 144, 146, 153, 158, 170, 218, 1, 10, 45 ; 219, 1, 76 ; 220, 1,
173, 187, 199 ; 220, 5, 222, 225, 157 ; 209, 8, 126.
231. Ros-poros: masc., 150, 56, 1, 2, 3,
4, 5.
Odrihul: masc., probabil Ohrida, 261, Rusaliile:
14, 261 ; 263, 15, 38 ; 264, 15, 69. masc., 66, 87, 18.
Oleah: masc., 301, 6, 4. Rusalim: masc., forma prescurtata
Oltinul: masc., forma pop. In loc de din Ierusalirn, 9, 10, 29 ; 11, 13,
; 179, 11, 2 ; 180, 11, 112.
Hotin. 200, 5, 27 ; 201, 5, 60.
Onia: masc., 65, 86, 1.
Oprianul: masc., 279, 21 ,64.
Osmol: mac., 255 13, 14 ; 280, 2.? 1. Sacniu: masc., 95.
Otontoc: mac., 89. Saigiu Tudor: masc., 304, 7, 96.
Ovidiu: masc., 50, 59, 32. Samarineanca: fern., 104.
P. ,aisa: fern., 298, 4, 40, 57, 67, 69.
85.
Padina: fern., 275, 20, 60. Sdn-Petru: masc., 203, 7, 31 ; 207,
Piidurea Neagre fern., 164, 66. 7 389.

www.digibuc.ro
 317

Sfânta Maria: fern., 65, 8, 71.. 295, 2, 54, 55, 56, 59, 67, 71, 83,
SIdntul Dumitru, Slin-Petru: masc., 153, 1, 65, 71, 73, 83, 93.
18, 25 18; 203, 7, 32; 207, 7, 390. 64, 33, WI.
Sfdntul Ilia: masc., 17, 23, 56; 18, Stanciu: masc., 278, 21, 46, 27,
25, 21. 29, 46, 47, 48 ; 279, 21, 57,
Sfeintul Ion: masc., 6, 5, 21, 31; 7, 65, 75, 86, 101, 102, 103, 110, 112,
7, 22 ; 8, 8, 22 ; 12, 15, 13 ; 13, 122, 134 ; 280, 21, 147, 158, 182,
16, 22, 59 ; 1.5, 19, 22 ; 16, 22, 40; 196, 204 ; 278, 21, 46, 239, 8, 27,
16, 23, 10 ; 17, 23, 11 ; 18, 25, 37, 42 ; 240, 8, 76, 86 ; 241, 8,
2 ; 36, 39, 19 ; 37, 40, 20, 22 ; 38, 124, 125 ; 242, 8, 259, 277, 278, 285 ;
41, 42 ; 39, 43, 9; 42, 47, 20 ; 243, 8, 337, 381, 389, 390, 247, 10,
44, 50, 14. 45, 126.
Sfatul .Nicolae: masc.. 14, 17, 11. Stanilet masc., 152, 1, 58.
.tefan: masc., 15, 19, 2.1. Stefan Vodli: masc., 230, 6, 5, 10,
Sfiintul Fasilie: masc., 7, 7, 18, 21 ; 17, 32 ; 231 6. 116 ; 232, 6, 190,
15, 19, 18, 20 ; 15, 20, 1, 19; 202, 219, 227, 249, 268 ; 233, 6,
23, 29, 1; 36, 39, 1, 18 ; 37, 40, 292, 305, 325 ; 233, 7, 2, 20 ;234,
23 ; 39, 42, 7; 39, 43, 7; 60, 78, 7, 43, 78, 84; 235, 7, 150, 182,
9 ; 61, 78, 54, 56. 187, 195; 236; 7, 280, 302; 237,
Sdmbiitä: fern., 51, 61, 6; 103, 89; 7, 311, 316, 317, 331, 343, 349,
293, 19, 3. 372, 378 ; 238 7, 406, 427, 429,
Sgaidarac: masc., 88. 435, 439, 443, 463, 475 ; 239, 7,
Sila Samodiva: fem., zana rea si rapi- 505, 533 ; 229, 5, 42, 85, 104;
toare de copii ; ademeneste si o- 200, 5, 8 ; 233, 7, 4, 14; 203,
moara pe orn, 179, 11, 18, 19. 23, 7, 7.
61, 62, 72 ; 180, 11, 83, 94, 102, Surdanul: masc., 247, 10 ; 19, 65 ;
105, 119, 120. 248, 10, 69, 98, 129 ; 249, 10,
Sitco, Siva, Sivuta: fern., prescurtare 170, 215 ; 217, 218, 233, 240, 243,
din Vasalca, 36, 39, 21; 37, 40, 2, 266.
25, 26; 38, 41, 1, 4, 40; 39, 42, 11 ;
36, 39, 20; 39, 42, 9; 39, 43, 13. T.
Silistea: fern., 308, 8, 3.
Silistrui: masc., Silistra de azi, 46, Taligrad: masc., Constantinopole, 44,
52, 13. 49, 22; 55, 68, 35 ; 292, 1, 6,
Sireu: masc., =rite in jud. Buzau, 16, 31, 38; 297, 1, 87, 94; 252,
276, 20, 104. 12, 1, 44 ; 252, 12, 67 ; 253, 12,
Spatar : masc., seful armatei mun- 126; 257, 13, 208, 213, 259, 14, 33;
tene, 279, 21, 116, 141. 261, 14, 19 ; 264, 15, 73 ; 271,
Soarele: masc., 50, 59, 6 ; 183, 14, 1, 18, 79; 274, 19, 99; 303, 7, 58, 72 ;
9, 17, 19, 41.; 184, 14, 93, 99, 100, 304, 7, 107 ; 79, 83; 97 ; 218, 1,
110, 130, 136; 134, 15, 1 ; 185. 63 ; 220, 1, 159 ; 223, 3, 81 ; 292, 1,
15, 18, 35, 53, 65, 69, 71, 76, 89 ; 16, 30, 31 ; 212, 10, 114, 118 ;
186, 15, 104, 115, 126, 127, 152, 193, 2, 35, 43.; 194, 2, 184.
166, 176, 185 ; 187, 15, 199, 222, Teirgul: masc., expres. pop. In loc
226 ; 214, 11, 22 171, 9, 122, 123 ; de Targovistea, 200, 6, 8 ; 233,
275, 20, 40 ; 276, 20, 97; 299, 5, 7, 4, 14.
95, 106. Tiirislav: masc., 244, 9, 5, 10,
Sodoma: fem., cetate biblica, 104. 17, 24, 25, 40, 45, 48, 64 ;
Sofia: fem., 257, 13, 216, 224, 225, 245, 9, 86, 100, 134, 138, 139, 143,
227, 242, 253, 270 ; 258, 13, 278, 154, 158, 164 ; 246, 9, 243 ; 247,
292. 9, 273.
Stan, Steinesti: masc., 29, 31, 141 ; Tati: masc., forma pop. in loc de
93 , 210, 9, 49. Titu, imperator roman, 62, 80, 1.
Stanca, Steincuta: fem., 292, 1, 14, 35, Terteteat: masc., 103.
36, 42, 43, 50 ; 245, 9, 155, 171; Tipirig : masc., 33, 34, 31.
246, 9, 178, 201, 203 ; 293, 1, 92, Toma la Moe: masc., 25% 11, 2
110, 132,. 133, 151 ; 294, 1, 157, 251, 11, 86, 92, 109, 141.
165 ; 294, 2, 9, 41, 42, 43, 38 ; Tracia: fem., 219, 12, 180.

www.digibuc.ro
 318

Viloaie: fern., sotia meterului Mano-

Undrea: fern., numele pop. al lunii
Decemvrie, 152, 1, 18.
Urzea: fern., 295, 3, 1.
rirrica: fem., comunä in jud. Roma-
natl. 210, 9, 56.
V.
Valea-Rea: fern., 274, 19 ,81; 277,
20, 256.
Valerom: expresiune pop. in colinde,
49, 58, 2.
Wirciorova: fem., 217, 12, 149.
Vartici: masc., 195, 3, 6, 32; 196,
3, 65, 89, 101.
Vasdlca: fern., 36, 39 21; 37, 40, 2,
26; 38, 41, 1, 4; 39, 42, 9, 11;
39, 43, 12, 13.
Vicleim: masc., 11 13, 6; 12, 13,
64, 70.
Vidra: fern., 180, 12, 6; 181, 12,
71, 80,, 90, 93, 98.
Vidrosul: masc., balta mare, 176, 10, 161, 175, 183, 186.
97, 103, 143, 146, 149, 164, 174, Z(inzele: fem., Na4terea Sf. Than
178 ; 177, 10, 217, 227; 178, 10,
75.
lea. 190, 1, 176 ; 191, 1, 205, 311,
321.
Vinerea: fern. , 248, 10, 89.
Vioard: masc. , 175, 10, 14, 25, 42,
82; 178, 10, 312, 328, 342.
Vi4ina: fern., comunä in jud. Roma-
natl. 209, 9, 7 ; 210, 9, 55.
Vlad: masc., 28 0,22, 70, 92, 105;
282, 22, 136, 144, 163, 164, 165,
171, 179.
Vlaicu: masc., 298, 5, 5 ; 299, 5, 28,
58; 300, 5, 194, 195, 196, 201.
Vodd.: masc., Voevod, 92; 97; 103.
Voica: fern., 166, 8, 14 ; 167, 8, 32,
41 ; 167, 8, 32, 41, 58, 63, 68, 76;
168, 8, 125, 129, 135, 136, 145, 153,
155, 166, 175 ; 206 ; 169, 8, 254,
259, 271, 275, 289, 294, 295; 170,
8, 307, 311, 323, 326, 331.
Z.
Zdvala6 Tudor: masc., 304, 7, 95,
Botezatorul, 66, 87, 17.

www.digibuc.ro
 GLOSAR
MUNI nnnuir aratil pagina, al dollea este numilrul de ordine al
pocziel, lar al trellea i urm. numilrul Tersurilor.

A. 31. Husi. Aevea sa-1 visez, 134g

24, 21, idem. 135 26, 10, idem.
A: form& pronominal& auzit& in Ol- aga, agale: subst. nume dat Turci-
tenia $i Muntenia. A care 'ntalu o lor, considerati ca márimi, ca auto-
veni, 189, 1. 168. Or lea, Romanati. ritati. Turcilor, Agalelor, 244, 9,
a: exclamare, bre. A, bre, $earpe 57. Orlea, Romanati. 281, 22, 23,
dumneata, 174, 9, 336. Celeiu, Ro- idem.
manati. 267, 17, 277, idem. agin, pL agii:
aba: exclamare eu sens de mirare oamenilor cari adj. determinant al
au fost la inchinare
si intrebare totdeodatä. Se aude in la locurile sfinte. Luate dela agii,
grain mai mult in regiunea dunärea- 211, 10. 29. Orlea, Romanati. 239,
n& si mai cu seam& in Oltenia. D'aba 8. 25. idem.
(cutare), de când tu ti-ai cestor exclamare cu sens imperativ,
nalt, 54, 67, 4. Tändärei. Ialomita. Aho.... Aho.... 27, 31, 1. Galati.
D'aba Mos Cräciun, 184, 14, 74. 30, 32, 1. Chisinau, Basarabia. 33,
Or lea, Romanati. Aba, taick mare, 34, 1. Slobozia-Conache, Tulcea. 35,
taica, 212, 10, 132, idem. Aba, 35, 60. Taxgovistea.
maica, dumneata, 269, 17, 253. Ce- ai: subst.
leiu, Romanati. 266, 16, 100. Si lis- de Ilonainai,loci152,
de ani. bolnav
1, 51. Silistraru,
tram, Braila. 284. 23. 140. Corabia, Braila. 184, 15, 2, idem. 185, 15,
Romanati.
aburl: vb. batere, adiere ineetisoara ai:27, idem.
interj. cu sens de mirare,
a vântului. De ee vantul aburin, intrebare si indemnare. Ai, frate-
30, 32, 47. Chisinau, Basarabia.
abusele, de: adv. plecat piti$, pe meu, dumneata, 215, 12, 18, Orlea,
aproape de pamtint. D'abusele sä Romanati. 215, 9, 166, idem. 246,
9, 201, idem. Ai, Neguto, dumneata,
taraià, 276, 20, 125. Silistraru, 293, 4, 71, idem. 300, 4, 160,
Braila.
acioaie: subst. Cu täru$i de acioaie, idem. 281, 22, 106, Celeiu, Ro-
51, 61, 18. Tändärei. Ialomita. manati. 285, 23, 202. Corabia, Ro-
aciuh, se: vb. a locul, a salilslui, manati.
a sta, a se aflà, a se incuiba un- ilia: form& prescurtata din pron.
deva. In el s'acioat, 152, 1, 7. Si- acei, aceia. Ai porumbei te-or ve-
lictraru, BrAila. In guri dea, 43, 48, 38. Traian, Teleorman.
115, 4, 4. Orlea, Romanati. 23, 34, 6 8, 10. Slobozia-Conachi,
subst. oriee soiu de Tulcea. 189, 1, 128.. Orlea. Roma-
boala, prin vreun farmoc. dit- nati. 192, 1, 419, idem. 176, 10,
cui va prin a dapa ro, prin b;pitnra. 91. Celeiu, Romanati. 281, 22, .11,
Cu adapiitnra, 116, 5 18. Braila. idem. 175, 10, 70, idem. 176, 10,
km o adapatura. 119, 7, 73, idem. 91, idem. Doi boieri, d'ai mari, 11,
mliistà: vb. a Wept& ne eineva. k- 13, 1. Tirgovi$tea. Tot cu poli
dästa un an san doi, 200, 3. 29. d'aia rocliti, 39, 42. 37, idem. 38,
Melinesti, Dolj. L'a la$ti ea maine 40, 62. Gorgota, Dtimbovita. 185,
o sti vie, 201, 5, 56, idem. 15, 101. Silistraru, Braila.
aduce: h. Dar marfa ee-mi nia : mina preseurtata din pron.
earii, 16, 22. 11. TIrgovi$te. I fern. aceea. D'aia parte le trecura,
aeven: adv. Aevea sa-I vaz, 1.27, 18. 48, 55, 22, 23. Tandarei, Ialornita.

www.digibuc.ro
 320

Eu sunt aia, 118, 5, 204. Bräila. 18, 33, idem. 51, 61, 21, idem.
20, 4, 319. Celeiu, Romanati. 205. 59, 77, 3, idem. Se ara d'alba
7, 38, idem. 199, 2, 66, idem. C'aia mi-a 'nriltat, 50, 59, 11. Agi-
este mireasa, 207, 7 375, idem. ghiol, Tulcea. Cu scdnduri d'albe
205, 7, 238, idem. 213, 10, 229. de brad, 58, 74. 3, idem. 64, 34,
Orlea, Romanati. 243, 8, 315, idem. 7, 26. Tärgovistea, 16, 22, 2, 11,
228, 336, idem. 243, 8, 315,
4, idem. 12, 15, 23, idem. 33, 33,
idem. 229, 4, 366, idem. 219, 1, 119. Slobozia-Conachi, Tulcea. D'al-
148, idem. 275, 20, 20. Silistraru, bi de logofeti, 215, 11, 83. Balenii-
Romani, Dänabovita. 204, 7, 89.
aiurea: adv. de colo pana colo, pre- Celeiu, Romanati, 205, 7, 196, idem.
tutindenea, pe dincolo. TJmbld Tur- 267, 17, 18, idem. Ori vreo d'albä
cii d'aiurea, 244. 9, 15. Orlea, Ro- pelinaritä, 171, 9, 105, idem. Cu
manati. 283, 23, 23. Corabia, Ro- eämasa 'ndalba, 47, 53, 32, 33. Win-
manati. darei, Ialomita. Märului cu flori
ajun: subst. ziva dinaintea Cräciunu- indalbe, 47, 55, 2, idem. D'albä-
lui, Bobotezei cum si dinaintea ori- neatä la pielitä, 48, 55, 48, idem.
cdrei zile mari. Bunä dimineata la 18, 24, 4, 31, 32, 39. Cudalbi, Co-
mos Ajun, 5, 1, 2, 6. Orlea, Ro- vurluiu. 68, I, 43, idem. In d'alba
manati. 6, 3, 1, idem. 5, 2, 2. d'arie ce-rni baga? 21, 27, 118.
Tulcea. Galati. Florile d'albe, 9, 9, 2, 4.
Al, Ai: forma prescurtaa din
'Oa, Mircea-Vodd, Thimbovita. 13, 16,
pron. cel, cela. Gräi dl preot bá- 7. Tuleea. Cu flori d'albe in chiva-
trän, 16, 22, 6, 7, 21. Tdrgovistea. rutd, 285, 24, 5, 32. Orlea, Roma-
Ai porumbei te-or vedeh, 43, 48, nati. 286, 24 86, idem. Prin d'al-
32. Traian, Teleorman. D'al verde, bele flori, 47, 53, 36. TändArei, Ia-
d'al bun, 45, 51, 7. Tändärei, Ialo- lomita. Despre d'alba veselie, 279,
mita. 236, 7. 296. Gemenea, Dam- 21, 55. Silistraru, Bräila. 280, 21,
bovita. 211 10. 5. Orlea, Roma- 203, idem. $i despre d'alba betie,
nati. 216, 12, 37, idem. 162, 5, 179, 267, 17, 18. Celeiu, Romanati. D'al-
idem. Fecior äi mare-1 luh, 193, bai värasoaie, 190, 1, 1.77. Orlea,
2 111. Celeiu. Romanati. 194, 2, Romanati. $i eu d'albii coconasi,
158, 183, idem. 204, 7, 132, idem. 12, 15, 24. Thrgovistea.
205, 7, 212, idem. 156, 2, 219, albealä: subst. sing. suliman, dres,
idem. 178, 10, 312, 328, idem. olman cu care femeile si fetele
Malant sa fie la apus, 184. 14, dau pe abraz ca sä se facd. albe.
151. Orlea, Romanati. Ticälosul ala Bag& fata in albealä, 255, 13, 30.
de Mill, 230, 6, 1. Celeiu, Roma- Orlea, Romanati. 283, 23, 78. Co.
nati. rabia, Romanati.
ala: forma prescurtatä din pron. a- albeatii: subst. sing. posvitä, perdea
cela. Ala, dragä, oiu fi eu, 159, 4, care acoperind mijlocul ochiului,
63. Orlea, Romanati. 262, 14. 292. impiedicä vederea. De albeatä, 148,
Silistraru, Braila. 275, 20, 22, idem. 37, 25. Husi. 149, 54, 8, idem.
260, 14, 84, idem. albiaa: subst. flueras mic. Sä-ti dau
alittrh: vb. a lätra. Cdini din alä- mic de albias, 236, 7, 284. Geme-
trat, 123, 13, 36. Orlea, Romanati. nea, Dâmbovita.
albii: adj. Dela d'alba 'mpärätie, albue: adj. fem. sing. Albä-i, al-
243, 8, 386. Orlea, Romanati. Sä-mi bue. Ghicitoare. 98. Ridichea.
iau d'o d'albä norä, 273, 19, 42, alde: pron. formä pop. in Oltenia
idem. Dar la d'albe bätränete, 212, in regiunea dundreanä a Munte-
10, 206, idem. 222 2, 11, idem. niei. P'alde nean-säu la masä Ii
285, 24, 5, idem. 286, 24, 86, idem. läsà, 222, 2. 40. Orlea, Romanati.
70, 3, 10, idem. 213, 10, 212, idem. d'ale: interj. de mirare. Ale,
241, 8, 187, idem. D'alba mäicuta stäpfin, drag de-al nostru, 262, 14,
lui (eutare), 48, 56. 33. Tandarei, 286. Silistraru, Bräila. 179, 11. 62,,
Ialomita. 45, 51, 11, idem. 46. idem. 260, 14, 138, idem. 260, 14,
53, 12, idem. 48, 55, 47, idem. 138, idem. Ale, Petre, dumneata,.
43, 49, 4. idem. 44, 49, 12, 220, 1, 221. Orlea. Romanati. 212,.

www.digibuc.ro
 321

10, 139, idem. D'ale Mihul ce-mi prin desul alunis, 176, 10, 145.
faceh? 233, 6, 320. Celeiu, Roma- Celeiu, Romanati.
nati. 23, 6, 89 107, 129, 162, 164, aluia: pron. Aluia calul i-oiu da,
idem. 198, 4, 171, idem. D'ale 226, 4, 221. Orlea, Romanati.
frate, corbusor, 260, 14, 144. Silis- amanar: subst. Amanar de mischiu,
traru, Braila. 266, 16, 28, idem. 102. Vantul. Ghicitoare. Nici un a-
266. 16, 100, idem. D'ale, mam' ca- manar, n'aveä, 171 9, 104. Celeiu,
lugaritä, 226, 4, 170. Or lea, Roma- Romanati.
nati. 212, 10, 139, idem. 239, 8, ambar: sub. obiect facut pentru
29, idem. 255, 13, 78, idem. 273, pastrarea cerealelor. Toate amba-
19, 25, 50, 60, idem. 243, 8, 390, rele, 303, 7, 63. Silistraru,
idem. 234, 7, 32. Gemenea, Dam- anasura: subst. Eu sunt anasura.
bovita. Ghicitoare. 91. Ochii.
ale, ale, a: forma, populadt, pron. anin: subst. arbore. Intr'un varf de
Fi-va s-alea undevä, 7, 7, 42. Tar- anin, putinel senin. Ghicitoare. 91.
govistea. 266, 19, 50. Silistraru, Oglinda.
Braila. L'ale case mari domnesti, aninh: vb. a agata, a prinde de
205, 7, 3. Celeiu, Romanati. 195. cevh, a se prinde cu ceva. $i le
2, 236, 257, idem. Ale trei porti aninä in unghiile tele, 122, 12, 67,
ca salsa, 205, 7, 153, idem. Ale 86. Braila. Si aninara plugul In-
trei sate iscusate, 208, 8, 11, 22, teo rana, 25, 30, 23. Stbicani, Co-
76. Or lea, Romanati. L'alelalte vurluiu. In cer sä aninh, 187, 15,
spuneä, 166, 7, 17, idem. 236, 224. Silistraru, Braila.
7, 244. Gemenea, Dambovita. Tot subst. deminutiv dela apa.
cornute dllea sute, 55, 68, 17. Luarä award 'n gurisoara, 23, 28,
Wanditrei, Ialomita. 45. Varfurile, Dambovita. Toate ap-
alei, alelei: interj. Alei, copilas soarele, 118, 6, 25. Braila. 123,
Roman, 223, 3, 26. Or lea, Roma- 13, 32. Orlea, Romanati.
natl. 224, 3, 87, idem. Ale lei, araciu: subst. dajdie data Turcilor.
taicä Novace, 261, 14, 184, 222, Nici araciu la domnie, 208, 8, 12.
229. Silistraru, Braila. 259, 14,Orlea, Romanati. 301, 6, 17, idem.
16. Silistraru, Braila. 200, 5, 303, 7, 85. Silistraru,
18. Melinesti, Do lj. D'alei, coco- aram: adv. In zadar, geaba, surda.
nit& Dragna, 201, 5, 64, idem. Aram ghidi. Aram gheldi. Proverb.
D'alelei, Gruita al meu, 263, 16, 107, 60.
17, 31, 265, 15, 161, idem. arambagiu: subst. negustori tur-
aleo, leo: interj. de exclamare arä- cesti, vindeau marfa umbland cu
Ward o durere. Aleo, leo, cum II cärute mari si lungi. Iaca trei
dureä, 251, 11. 99. Or lea, Roma- Turci arambagii, 218, 1, 1'7. Orlea,
nati. Romanati. 219, 1, 132, idem.
alieh: vb. a da, a indestulà, pe cine- arambasia: subst. veche functiune
va cu ceva. Din vin mese aliea, de percepere la Turci. Wine-ti a-
62, 62, 10. Wändarei, Ialomita. rambasia, 297, 4, 17. Orlea, Roma-
alinh: vb. a incetà, a ostoi. Din nati. 298, 4, 76 idem.
vaiet sä alina, 169, 8, 270. Celeiu, aranl: vb. a hräni, a ingriji, a
Romanati. intretineä din hranä. Expresiune
alinth: vb. a mangada. i pe frunte. intrebuintatä numai in Muntenia
s'o alint, 159. 4, 36. Or lea, Ro- si mai mult in Oltenia. $i eu m'am
manati. aranit, 238, 7, 453. Gemenea, Dam-
aluneasca: subst. Hora nasului, zisa bovita.
näseasca. A se vedeä, cantecul arapnie: subst. biciu lung, mare,
nasului, näseasca sau nuneasca, pag. noduros, Intrebuintat numai In Mol-
70, 3. Aluneasca o jucà, 207, 7, dova. Pe coaste cu arapnicul sa-1
402. Celeiu, Romanati. croesti, 136. 30, 12. Husi.
almlisle: subst. fern. pl. deminutiv arm!: subst. planta eu foaia lata,
dela subst. alunä. Alunele ciucurele, creste numai prin locuri baltoase.
Ghk it. 92. Oile si Lupii. Foaie verde de areu, 238. 7, 48.
aluni$: subst. padure de aluni. Si G emenea, Dambovita. Foitieä bob
Pásridescu, Lifrratnri populard 21

www.digibuc.ro
 392

areu, 243. 8, 343. Or lea, Romanati. in sus. $i apa se asvArleste, 244,

argat: subst. slug* servitor. La ar- 9, 60, 39. Orlea, Romanati.
gati ca poruncia, 32. 33, 34, 35, ant% -el: subst. sing. Tr'aur poleità,
Slobozia-Conachi, Tulcea. 56, 70, 40, 45, 15. Targovistea. 41, 45, 24,
29, idem. 37, 41, 63, 66, idem. Intr'aurel,
argek: subst. locul unde se tese Doamne, slavitä, 179, 11, 22. Silis-
ceva. O mica argeh, 183, 14, 7, traru, Braila. 180, 11, 114, idem.
10. Or lea, Romanati. 186, 15, Cu suveica d'aurel, 185, 15, 13,
158 184. Silistraru, Braila. Sunt idem. $i eu eaua ind'aurit, 57, 71,
nou'd argele, 183, 14, 4. Or lea, Ro- 25. $erbanesti-Pucioasa, DAmbovi-
manati. 242, 8, 222, idem. 183. ta. Inteaurel, Doamne, suflate, 305,
14, 4, idem. 186, 15, 156. Silistra- 5, 43. Silistraru, Braila.
ru, aurk: v. A avek, coloarea auru-
argintel: subst. deminutiv dela ar- lui. $i d'aproape aurh, 24, 29, 16.
gint. Cu seaua de argintel, 38, 41, TandArei, Ialomita. Aura : Buciu-
12. Targovistea. 57, 72, 12. $erba- ma de aura in mana mi-a dat, 126,
nesti-Pucioasa, Dambovita. 185, 15, 17, 78. Husi.
14. Silistraru, Braila. Pe trei stAlpi avalmk: adv. impreunk la un loc.
de argintele, 61, 78, 40. Mircea- Pasteà cu vacile d'avalmh, 24, 29,
VodA, Dambovita. $i cam d'albe ar- 76. Tandarei, Ialomita.
gintele, 64, 84, 7. Targovistea. avaietul: subst. dajdie, venit, pro-
subst. functiune superioarA, fit. Avaietul oilor, 276, 20, 111.
disparutA azi. Uncle luh armäsia, Silistraru, BrMla.
275, 20, 33, 34. Silistraru, avrameasi: subst. Planth pe care tä-
arnicin: subst. bumbac colorat, bun ranii o numesc Milostiva", o cu-
pentru brodat si cusut. Fie si cu leg in Dumineca Rusaliilor si cred
arniciu, 69 1, 71. Cudalbi, Covur- cà e bun& pentru descantat. Verde,
luiu. verde avrameasa, 38, 41, 38, TAr-
artar: subst. sing. masc. arbore. Zi-i govistea. 163, 6, 309, Orlea, Ro-
s-alt'data de artar, 248, 10, 152. manati. 183, 13, 79, idem. 242, 8,
Or lea, Romanati. 236. idem. 246, 9, 234, idem. 224,
artitor: subst. atotputernic, a toate 4, 34, idem.
factitor. Noudzeci si noua de sfinti
artitori, 139, 33, 80. 111.1EA. 140, 33, B.
127, idem.
arnnchturft: subst. orice fel de boar& Back, back: expresiune cu care Ma-
provenita dela vreun dusman prin homedanii numesc pe Crestini. Ba-
vreun farmec. Am o aruncatura, ck, back gheaurh=-Uite, uite Cres-
120, 7, 96, idem. AruncAtura, tinul. Iar figurat ar fi 'Hite, uite
118, 6, 14, 38, idem. Cu arun- pagAnul, chinele, 244, 9, 70, Orlea.
cat, 116, 5, 47, idem. De aruncia- Romanati. 245, 9, 125, idem. 292, 1,
turi, 113, 1, 45. Or lea, Romanati. 53, idem. 293, 1, 80, idem. 294, 1,
in fatä aruncat, 128, 19, 77. 177, idem.
Husi. Fie prin aruncAtura, 139, 33, brichnl: vb. a da pe obraz cu dre-
43, 100, idem. suri, suliman, olman, stiubei. Lu-
fisi: pron. forma pop. din acesti. La mea moare si plesneste i proasta
asi noua merisori, 8, 8, 4. Ram- se bacaneste. Proverb. 112.
nicu-de-sus, Tulcea., baibarac: subst. Pe valea lui Baiba-
asisderea: adv. asemenea. Expre- rac. Ghicitoare. 101. Tuciul.
siune intrebuintata mai mult In beieram: subst. Baieram a ridicat,
Oltenia si in regiunea dunarea- 270, 18, 6 7, 9, Orlea, Romanati.
nil din Muntenia. t3i celmaua 273, 19, 5. idem.
asisderea, 262, 14, 344. Silistraru, baietan: subst. augmentativ dela bA-
Braila. iat. SA vii si tu, baietane, 159,
asomie: subst. planta ce infloreste 4, 10, Orlea, Romanati.
in Maiu si Iunie. Verde d'asomie, bailarat: subst. Pe yalea lui Bana-
183, 14, 31. Or lea, Romanati. 1 at. Ghicitoare. 81. Dovleacul. (bos-
asvarli: vb. a se ridich, a se arunch tanul).

www.digibuc.ro
 323

bäjenar: subst. Bajenar sa ridich, porci 'n jos. Ghicitoare. 94. Piep-
275, 20, 29. Silistraru, Bräi la. tenele.
bala, balea: subst. Ha la bala Ii tine baros: subst. ciocan mare. Barosu 'n
calea. Ghicitoare. 86. Jarul, por- manti lua, 29, 31, 104. Galati. Ti-
cul ai lupul. Ha lea balea Ii tine ganii cu baroasele, 37, 39, 41. Bu-
calea. Ghicitoare. 85. Ghinda, por- curesti. 38, 40, 43. Gemenea, Dam-
cul i lupul. Balea majea tine bovita.
calea. Ghicitoare. 96. Porcul si lu- basca, bilscul: Deoparte, separat, di-
pul. vizat. A pune deoparte, a separa,
Wale: adj. fern. Oaie laie a diviza. Basca vorbim. Basca ne
148, 50, 1, 4. Husi. Am o vaca, bä- intelegem. Proverb. 109, 133. Ca-
laie, balaie, 87, 88. Luna. prele de-a bascà, 174, 9, 385. Ce-
balamk: subst. obiect in care se leiu, Romanati. i noi sa ne 1)4-
fixeaza usile, ferestrele si altele. cuim, 216, 12, 25. Orlea, Roma-
Balamale trancanind, 243, 8, 331. nati.
Or lea, Romanati. basca: subst. Vine gasca dela Basco..
bälan, balaior: adj. Altul mi-este mai Ghicitoare. 75. Cantarul. 78. Cobza.
Ulan, 15, 19, 23. Gemenea, Dam- subst. Basmaua e a frate-
bovita. Altul mi-este biladar, 15, säu, 57, 73, 20. Cudalbi, Covurluiu.
19, 21, idem. In basmh-i puneh, 161, 5, 114,
bálaniea: adj. calif. Sit 'ntepam pe 116. Orlea, Romanati. 250, 11, 25,
balanica mai usor, 25, 29, 111. idem. Cu parale diii basmale, 39,
Tandärei, Ialomita. 42, 38. Targovi$tea. 40, 43, 39.Sär-
balauras: subst. Este, märi, daru, Dambovita. Douft basmalute
doi sarpi, bälauri, 179, 11, 13. Si- de in, 68, 1, 66. Cudalbi, Covur-
hstraru, Braila. Doi balaurasi, 62, luiu.
79, 58. Cudalbi, Covurluiu. Ci sä te basmarghiol: Subst. om Insarcinat
faci un laur bälaur, 129, 20, 20. cu tinerea ordinei intr'un targ.
Husi. 186, 30, 4, idem. 141, 35,12, Basmarghiol de targ, 161, 5, 60,
idem. 134. Orlea, Romanati. 162, 5, 219,
balmajl: vb. a .spune ceva confuz, idem. 163, 5, 280, ideal.
neinteles, incurcat. Din guilt nu-s- bata: subst. fem. bät ciobanesc, ma-
ce bälmäjia, 246, 9, 230. Or lea, rket si avand o maciuca la capul
Romanati. cel mai gros. ,Expresiune intrebu-
babazal: subst. was pentru transpor- intata In Oltenia si In Muntenia.
tul märfurilor pe apa. Sapte ba- Cainele nu fuge de pita, ci de bâ,tä.
lozale, 288, 5, 8. Or lea, Romanati. Proverb. 109.
baltag: subst. Cu baltagul o batea, batatura: subst. partea dinaintea
247. 10, 58. Or lea, Romanati. 248, casei. Se aude numai In Oltenia.
10, 119, idem. 262, 14, 342. Si- Cate paie 'n bätaturä, 10, 11, 5.
listraru, Braila. Cu coada baltagu- Orlea, Romanati. In batätura le
lui. 281, 22, 54. Celeiu, Romanati. trantia, 248, 10, 83, idem.
282, 22, 132, idem. batlagel: subst. vas mic pentru vin,
baniaor: subst. deminutiv dela bait rachiu si alte lichide. Ca e un mic
Dati-ne cate-un bänisor, 31, 32, batlägel, 255, 13, 39. Orlea, Roma-
103. Chisinau, Basarabia. nati. 256, 13, 95, idem. Tot buti
bitotoi: subst. eade pe tantoi ban- batlagele, 305, 8, 14. Silistraru,
toi, dar täntoi bantoi.... Ghici- Braila.
toare. 79. Cotofana si bivolul. bea: vb. Beao$ Novae novace$te,
bantur: subst. Taptur bantur seade 259, 14, '7. Silistraru, Braila.
'n drum. Ghicitoare. 77. giobanul belea: subst. paguba, jugubina, pos-
si oile. Bunii ziva ti-am dat, belea
barem: adv. cel putin, macar. mi-am cdpatat. Proverb. 106, 16.
rem sä-i trag cu palma, 268, 17, Beleh mare, 113, 1, 56. Orlea, Roma-
173. Celeiu, Rornanati. nati. Singur detei de belea, 221, 1,
bärja: Cu ghiarele harja barja. Ghi- 267, idem. 235, 7, 174. Gemenea,
citoare. 76. Cantarul. Dambovita. 236, 7, 253, idem. 253,
barnuta: subst. Baruuta de o.s duce 12, 138. Orlea, Romanati. 254, 12,

www.digibuc.ro
 324

259, idem. 259, 14, 19. Silistraru, bun si mai blajdn, 32, 33, 15.
Braila. 265, 19, 14, idem. 259, 14, Slobozia-Conaehi, Tulcea. Apit a-
19, idem. 205, 7, 224. Celeiu, Ito- dam& si blajänä, 176, 10, 99. Ce-
manai. 207, 7, 338, idem. 212, 10, leiu, Romanati. 181, 12, 68, idem.
85. Or lea, Romanati. 256, 13, 107, bleojdì: vb. a face ochii mari. Cu.
idem. 258, 13, 317, idem. 254, 12, ochii bleojditi, 31, 32, 86. Chisindu,
259, idem. 239, 7, 545. Gemenea, Basarabia.
DAmbovita. Inima satului, beleaua blid: subst. intrebuintat numai In
dracului. Ghieit. 96. Prinadria. Moldova, foarte rar in Oltenia si
belnicul: adj. Tot pe rosul bel- Muntenia. Doud spärturi de blid.
nicul, 199, 4, 216. Celeiu, Romanati. Ghicitoare. 93, 102. Pärul, urechile
belsug: subst. indestulare, multime. nasul, ochii si gura. De prin blidu-
Semne bune din belsug, 35, 36, 7. rile mele, 138, 32, 59. Husi.
Bezdeadu, DAmbovita. 35, 37, 9. boanca: expresiune pop. rotund. S-a-
Mahalaua, DAmbovita. pucai pe boanca de bluzd. Ghici-
berbeciuri: $i cincizeciuri de ber- toare. 102. Turta.
beciuri, 57, 71, 20. $erbanesti-Pu- boanta: subst. Tantele boantele tree
cioasa, Dämbovita. pe drum. Ghicitoare. 77. CiobanuL
berc: adj. sing. Dou'd, naparci berci, $1 oile.
62, 79, 54. Cudalbi, Covurluiu. bobonat, -I: adj. mdricel ea bobul. Nu-
Noud berbeei de cei berei, 305, 8. mai unul bobonat. Ghicitoare. 88.
38. Silistraru, Braila. Tot berbeei Luna si stelele.
d'aceia berei, 55, 68, 20. Tandärei, bobotaie: subst. foe micsor, ce, la.
Ialomita. 55, 68, 20, idem. inceputul primEtverii, copii din.
berg: adj. Cocos berg, legat la gard. Muntenia si din Oltenia, de pe
Ghicit. 86. Lacätul. Seurto, beareo, Dunäre, fac ask cam pe sub
un'te duci? Ghicit. 75. Cäldarea, sear& $i-1 sting tdrziu de tot. In
Cofa. aprinsul bobotailor, 255, 13, 5.
besliu: subst. functionar turcese, in- Orlea, Romanati. In stinsul bobo-
sdrcinat cu strangerea dajdiilor. tailor, 247, 10, 31, idem.
Azi comuna rural& langd Dundre, bocánl, boca: Ciocanird, bocd,nirär
la gura Iscrului in dreptul portului 29, 31, 149. Galati. In pädure cidca.
Corabia. Luate dela be$lii, 211, 10, boca. Ghicitoare. 99. Sita.
28. Orlea, Romanati. Aduse dela bodaproste, bogdaproste: Dumnezeu
beslii, 234, 7. 36. Gemenea, Dam- sa primeased. Multämim. Bodapros-
bovita. te, inflorite, 8, 8, 61, 58, 64, 71.
bgbioltrt: subst. bivolitä, expresiune Ramnieu-de-sus, Tulcea. Bogdapro-
intrebuintatd In toatä regiunea du- ste Ii ziced, 282, 22, 159. Celeiu,.
näreand din Muntenia si Oltenia. Romanati.
AtAtea bghiolte, 6, 4, 15. Orlea, bogasiu: subst. abd find, sai turcesc
Romanati. ea mätasa, vopsit albastru. Boga-
bicisor: subst. deminutiv dela bieiu. siu d'Al bun, 288, 25, 18. Orlea,.
SA ne luAm eate-un bicisor, 31, 32, Romanati.
104. Chisinau, Basarabia. Bicisorul bogaz: subst. garlä formatä dintr'o
lui, 62, 79, 61. Cudalbi, Covurluiu. apd mai mare. Pe bogaz de mare,
bididin: subst. cal micut, dar puter- 14, 17, 15. Tulcea.
nic. Mare pe-un bididiu, 204, 7, bohor: subst. bour. Bohor negru, 13o-
126. Celeiu, Romanati. hor negru, 67, 73, 9, 10. Cudalbi,
bir: subst. dajdie, impozit, dare per- Covurluiu.
sonalä. Nici birul la 'mpärätie, 208, boiste: adv. plecat la pämänt, pi-
8, 13. Orlea, Rotnanati. Nu dä birul tiptil. Tot In boiste merged,
la domnie, 209, 9, 18, 17. Corabia, 200, 4, 297. Celeiu, Romanati.
Romanati. bolborosi: vb. vezi a balmaji. Capul
blagfi: subst. avere, bogätie, bu- jos bolborosiä, 223, 3, 68. Orlea,
nuri. Nu-ti ajunge blaga mea, 271, Romanati. 254, 12, 243, idem.
18, 96. Orlea, Romanati. Eilaga mea, bolbosat: adj. mare, rotund. Cu ochi
averea ta, 271, 18, 97, idem. refecati, mari si bolbosati, 288,
blajftn, adj. bun, pläcut. Cal mai 25, 46, 47. Orlea, Romanati.

www.digibuc.ro
 325

bold: subst. Sä, facem cate-un boldi- botoroagil: subst. Sotoroaga botoroa-
sor, 25, 29, 110. Tandärei, Ialomi- gä notiä coti de lemn intreagä.
ta. Paftale cu bolduri, 47, 53, 60, Ghicitoare. 92. Osia.
idem. Cu colan cu bolduri, 59, bourel: subst. deminutiv dela bour.
75, 31. Samova, Tulcea. Boi bourei, 28, 31, 36. Galati.
subst. catälusä micä i brad: subst. cracä. de mar, impodo-
foarte simtitoare. E o boldeicA lä- bita cu flori verzi $i purtatä îna-
trátoare, 295, 78, 92, 95. Or lea, intea tinerilor, cand ii duce la
Romanati. biserica sa se cunune $i a mortului
subst. deminutiv dela bo- cand il duce la mormant. Arbore
lovan. Doi boloviinei, 156, 2, 291. ce creste in regiunea muntelui. $i
Silistraru, Bräila. 157, 2, 331, idem. cu brad ca le-a 'ngropat, 252, 12,
La urechi doi bolovänei, 159, 3, 70. Orlea, Romanati. Cati sunt bra-
103. Celeiu, Romanati. 158, 3, 43, duei, 65, 86, 6. Tandarei, Ialomita.
idem. brAnaciul: subst. incingatoare. Bra-
bolovanl: vb. a face mare ca un naciului drumu-i da, 286, 24, 141,
bolovan. Ochii Ii bolovánià, 268, 144. Orlea, Romanati.
17, 185. Celeiu, Romanati. brandu§ä: subst. floare ce creste pri-
bombonl: vb. v. balmäji. SA se ducä mävara, coloarea alb& si tranda-
bombonind, 35, 36, 14. Bezdeadu, fide, tulpina subtire, rädäcina o-
Dambovita. vala. $i ciupia la brandusi, 27, 30,
bordea: subst. Bordea 'n groapä, 131. Stoicani, Covurluiu. Cate-s
plete pe spate, Ghicitoare. 76. brandusele, 65 86. 8. Tandärer,
Geapa. Ialomita. Cati mai brandusei, 65,
bordein: subst. Erb, 'n fundul borde- 86, 24, idem. 51, 61, 30, idem.
iului, 26, 30 61. Stoicani, Covur- bre: forma de exclamare. Bre, nasa,
luiu. 29, 31, 95. Galati. Pe la borde- näsica mea, 196, 3, 66. Celeiu, Ro-
iele noastre, 34, 35, 25, 61. Targovi- manati. Bre, Niculceo, sluga mea,
$tea. Ratoiu potcovit pe bordeiu suit. 246, 9, 256. Orlea, Romanati. 247,
Ghicitoare. 73. Bradul. Pana nu 9, 275, idem. 222, 2, 25, idem.
spargi bordeiulk Ghicitoare. 81. Do- 255, 13, 19, idem. 256, 13, 126,
vleacul. 171, 9, 67. Celeiu, Roma- .idem. 257, 13, 191, idem. 238, 14,
nati. La bordeias cä mergeh, 241, 274, idem. 274, 19, 110, idem.
8, 166. Orlea, Romanati. 243, 8, 242, 8, 278, idem. Bre, fratilor,
289, idem. 275, 20, 16. Silistraru, cre$tinilor, 282, 22, 164, 188. Ce-
Braila. leiu, Rornanati. Bre, intr'un ceas
borona: subst. un fel de grapa. Cu mi le-oiu da, 236, 7, 250. Gemenea,
borona boronia, 30, 32, 9. Chisinäu,
Dambovita. 238, 7, 470, idem.
Basarabia. brumärea: adj. D'o pelcea cam bru-
borta: subst. groapa, deschizaturä, märea, 276, 20, 114. Silistraru,
gaura. Intr'o borta uscatä, latra Braila.
o purceà turbata. Ghicitoare. 78. bubul: vb. Hubueazä bubueazä, peste
Cobza. nouä munti rancheaza. Ghicitoare.
born: vb. Chechismo borti. Ghicitoa- 97. Pusca.
re. 77. Ceasornicul. bucacioarit: subst. demnuitiv dela
bovea: subst. un fel de fota de lanS bucata. D'aici oiu sa, cad buca-
pe care in Oltenia si in Muntenia cioare, 208, 8, 94. Orlea, Romanati.
dunäreana, fetele si femeile, in- bucalaie: adj. oaie grasä, avand
cingandu-se pe la mijloc, pune una lama alb& amestecata cu vänäta.
dinainte si alta dinapoi. In bos- Laie, bucalaie, 65, 86, 17. Tanda-
cele sä'mbraca, 197, 4, 64. Ce- rei, Ialomita. DA läi, bucaläi, 41,
leiu, Romanati, 45, 34. Targovistea.
subst. incältaminte. Arde pi- bucherek: adj. lanoasä, cu Una
cioarele 'n botine si botinele 'n mare si lungä. la fir. Aveà o oaie
picioare, 125, 16, 16, 17, 38, 39. bucherea, 296 3, 89. Silistraru,
Hu$i. Cu botine de ibosti m'oiu Braila.
imbracA, 130, 21, 18, idem. 142, bucium: subst, instrument ciobanesc
35, 54, 55, idem. de cantat. Sa. strigAm cu buciumele,

www.digibuc.ro
 326

60, 78, 36. Mircea-Vodä, Dambo- idem. 129, 19, 120. Husi. Prin bu-
vita. Bucium de aura in mãnã mi-a ruieni ascunsa. Ghicit. 82. Iepurele.
dat, 126, 17, 78. 79. Husi. Ea bu- Tout& buruiana cu umbra ei. Pro-
ciumä ramatea, 180, 11, 107. Sills- verb. 106, 11.
traru, Bráila. Merge& Si la buciu- bu$1: vb. a lovi In eeva facand uu
!nand, 180, 11, 102, idem. sunet. Busindu-se, 137, 31, 9. Husi.
buga: subst. Raga buga 'ntre hotara. Pe dansa s'o btiseasca, 125, 16,
Ghicitoare. 78. Clopotul. StrigA 79, idem.
Buga din cetate. 78, idem. butunachi : subst. incaltaminte. B us-
buhaiu: subst. taur. Cu boii buhai, machi in picioare mi-a dat, 126,
21, 27, 143. Galati. 33, 34, 14. Slo- 17, 74. Husi.
bozia-Conachi, Tulcea. bustean: subst. parte din trunchiul
bujor: subst. plant& ce infloreste in unui copac. Ce sunt Ai busteni
Maiu, are flori albe i rosii. Stan- parliti, 185, 15, 96. .Silistraru,
ciule, bujorule, 240, 8, 43. Or lea, Braila. 223, 2, 81. Orlea, Roma-
Romanati. nati. Ca un bustean parlit era,
bulbura: adj. Buturuga bulburä sea- 167, 8, 99. Celeiu, Romanati. 17,
de jos si tulburä. Ghicitoare. 97. 9, 100, idem. Bustedn negru a rä-
Putineiul. mas, 177, 10, 254, idem. 180, 11,
buldne: expresiune onomatopeica. Ui- 87. Silistraru, Braila. Sa suie 'n
duc bulduc. Ghicitoare. 97. Puti- varf de bustean. Gbicitoare. 74.
neiul. Brotacelul. Mosu'n deal ca un bus-
bulfein: adj. grasuliu. M dusei In tean. Ghicitoare. 81. Dovleacul.
padure sä taiu restei si bulfeiu. butch: subst. träsura boiereaseä. Si
Ghicitoare. 97. Racul cu icre la gat. in buteit sá punek 201, 5, 83, 86.
buliba$a: subSt. jude, capetenie, sef. Melinesti, Dolj.
La butibasto venik, 28, 31, 80, 84, bntoani: subst. vas pentru vin.
83, 84. Galati. butoanä de via tras, 269, 14, 48.
bumb, binnburu$, bumburel, bum- Silistraru, Braila.
burat: Lungu, lungu scuturä bum- butuc: subst. retezitturi groase de
bul. Ghicitoare. 83. Gäleata si lan- lemn, serviau cat mijloace de pe-
Tunturus bumburus seade 'n- deapsa. Niste butuci parliti, 185,
tr'un piciorus. Ghicitoare. 103. Var- 15, 96. Silistrarn, Braila. 186, 15,
za. Bumburel rostogol n'are astam. 105. idem. In butuci bagati, 214,
par pe ogor. Ghicitoare. 74. Bul- 11, 40, idem. Din nuiti butuc, de
gärele. Pistornic bumburat se (la nu pot sa-1 duc. 73. Ghicitoare.
peste cap. Ghicitoare. 92. Paharul. Bastonul.
Pe jelt bumbi de aur, 13, 16, 12, butorngii: subst. Butirrugä bulburá
19, 27, 35, 42.Tulcea. seade jos si tulburä. Ghieitoare.
bumbricel: deminutiv dela
subst. 97. Putineiul. Am un ba,t buturn-
bumbac. Sgarbacel de bumbaeel, gat. Ghicitoare. 96. Porumbul. Bu-
204. 7, 145. Celeiu, Romanati. turuga Proverb. 109, 119.
bnrdel: Ûrdel burdel bägat in coada butu$ina: subst. Retezatura de o pal-
de vitel. Ghicitoare. 86. Inelul. má dela suprafata Oman-
burdieos: adj. gras, umflat la mij- tului. Sedea, Mug% o butusinä, 211,
loc. Fostu'n sus si fostu'n jos, 10, 14. Orlea, Rmtanati.
fostu vine burdicos. Ghicitoare. 83. bnAIngan : subst. Ad-o'ncok buzdu-
Fusul. ganul, 214. 10, 249. Orlea, Roma-
børbaiu: subst. miá adunare de nati. 217, 12, 151, idem. 229, 5,
apti. In eel bnrhaiu de ploaie. 101. Tändärei, Ialomita. La sele
65, 86, 12. TAndärei, Ialomita. buzdugane, 234 7. 52. Genienea,
buriu: subst. vas, pentru pastrarea Dambovita, 235, 7, 214, idem. 235,
lichidelor, cat de inalt, atat 'de 12, 157. Orlea, Romanati. 254, 12,
lung. Sä-i dai vin si rachiu tot 199, idem. 258, 13, 307, 355, idem.
intr'un buriu. Ghicitoare. 82. Oul. Trei buzdugane alegeh, 261, 14,
burueanul: subst. Buruianul huru- 179. Silistraru, Braila. C'un galben
ind, 286, 17, 201. Celeiu, Romanati. de buzdugan, 265, 19, 42, idem.
Niste buruieni ett-i da, 196, 3, 96, 286, 24, 110. OrIea, Romanati.

www.digibuc.ro
 327

bnzunarl: vb. a umbla, a scotoci calabalac: subst. bagaj. La buric ca-

prin buzunarele cuiva. Neica, de-i labalac. Ghicitoare. 74. Butia cu
buzuni,re$te, 261, 14, 238. Silistra- vin.
ru, Braila. subst. urma, mers. Sa-ti
arat calcatura, 227, 4, 277. Orlea,
C. Romanati.
CaciuRt: verb, a saluth descoperind calicie: subst. säracie, lipsa, mi-
capul. Toata lumea la mine s'a ea, zerie. Nu ma duc de calicie, 273,
ciulat, 133, 23, 48. 19, 56. Orlea, Romanati. Podul Ca-
cadiu: subst. judecator turcesc. Si licilor : numele strazii Calea Ra-
la Cadiu mergeh, 258, 13, 272, hovei" din Bucuresti. Cand ajunse
279, 238, 318, ,351, Or lea, Roma- pe Podul Calicilor, 298, 4, 32.
nati. De fata Cadiului intrebà, 257, Orlea, Romanati.
13, 210, 211, idem. Bre, Cadie, calin: subst. plant& ce face fructe
dumneata, 258, 13, 274, idem. Dur ro$ii. D'un rosiu cälin, 49, 57, 6.
cadur, Cadiule, 253, 13, 339, idem. Tandärei, Ialomita. Verde trei ca-
Turcilor Cadiilor, 244, 9, 35, idem. line, 183, 14, 33. Orlea, Romanati.
La fata Cadiului, 261, 14, 262. Si- calomfir: subst. planta de gradina.,
listraru, Braila. 263, 15, 71. Cu- Are foaia lata si miros placut. $i
dalbi, Covurluiu. Turcule, Cadiule, cu calomfir, 42, 47, 17, 36. Tulcea.
264, 16, 97, 144, idem. La parul calpac: subst. caciula. Si-a gasit dra-
Cadiului, 203, 7, 37. Celeiu, Ro- cu calpacu. Proverb. 107. 50.
manti. camarä: subst. odaie mai mica, de
cadnr : adj. batran, ghiuj, om care- locuire. Alergä tocmai in camara,
tarie picioarele din cauza ba- 21, 27, 183. Galati. 22, 27, 193,
idem. Am. o puica cucuiata, sta 'n
tranetei. Dur cadur, Cadiule, 258, camara
13, 339. Orlea, Romanati. 'neuiata. Ghicitoare.. 97.
caftan: subst. haina mare, lung& $i PLI.5ca. Mo$ui sta. 'nchis in climark.
largä cu gulerul de samur, pe care Ghicit. 98. Patrunjelul.
Sultanul o da Domnitorilor nostri canark: subst. earduri, grupe, cete
$i acestia la randul lor ca semn de indivizi. Canarale se facea, 221,
1, 313. Orlea, Romanati.
distinctiv si onorific o dedeau boie-
rilor divaniti. In buzunar sub caf- canit: adj. vopsit, boit, zugravit.
tan, 202, 6, 34. Tulcea. Pe caftane La coamä caniti, 21, 27, 120. Ga-
sa sleià,. 238, 7, lati.
467. Gemenea,
Dambovita. capatanit: subst. 5i-i dete una 'n
caftorie: subst. materie turceasca. capatäna, 31, 32, 91. Chisinau, Ba-
Zabunas de caftorie, 283, 23, 81. sarabia. $i boierii capatana, 37, 394
Corabia, Romanati. 55, 60. Bucuresti. 38, 40, 48. Gor-
caik: subst. cuiu de fier ce se in- gota, Dambovita. 39, 42, 28. Tar-
trebuinteaza la potcovirea cailor si govistea. 40, 43, 41. Sardaru, Dam-
boilor. Cu caia de margarint, 21, bovita. In capatana sa maria, 170,
27, 122. Galati. 9, 44. Celeiu, Romanati. 172, 9, 160,
calc: subst. vas pentru comunicatie idem. Capatana sta, sa-i iea, 267,
pe ape, ceva mai mic decal saica 17, 100, idem. 268, 17, 111, 123,
sau ghimia. Caicul lui Tanislav, idem. 269, 17, 233, 234, idem. $-o
244, 9, 64. Orlea, Romanati. 245, sä-ti tai c-apatana, 258, 13, 346,
9, 93, 104, idem. In tavanul caicu- Orlea, Romanati.
lui, 244, 9, 12, idem. D'un caic capistelea: subst. albie mica pentru
negru, smolit, 192, 2, 9, 19. Ce- cernut faina i framantat coca, $i
leiu, Romanati. 193, 2, 44, idem. pentru cernutul malaiului. Toate
caimacan: subst. functionar superior capistelile, 305, 5, 57. Silistraru,
nurnit de Poarta $i avand atribu-
tiuni domnesti. Caimacanii Targu- eapricea: subst. deminutiv dela ca-
lui, 200, 5, 8. Melinesti, Dolj. pra. Tocmai ca o capriceà, 230, 6,
Fata Caimacanului, 245, 9, 157. 66. Celeiu Romanati. 234, 7, 107.
Orlea, Romanati. Cincizeci de cái- Gemenea, Dambovita.
macanese, 160, 5, 20, idem. ciipu*a: subst. mugurele din care

www.digibuc.ro
 328

se desvoltä coarda si rodul vitei; putin incovrigata la capul de sus.

parazit de forma rotunda ce träeste Matta stanga carlig de cioban, 114,
pe unele animale. Zi-i odatä, de ca- 2, 5. Or lea, Romanati. $i mi-1 frige
pusä, 248, 10, 75. Or lea, Romanati. in eärlige, 211, 10, 64, idem. Cu
cfiput: subst. instrument de cam- carligul Il mint* 297, 4, 172,
tat. Cu citputul can* 290, 25, idem.
237, 238, 241. Or lea, Romanati. cftrmä: subst. obiectul cu care se.
subst. Cu cäpute narâmzii, dirige cevà. Opäcini, carme facea,
218, 1, 20. Or lea, Romanati. 219, 176, 10, 127. Celeiu, Romanati.
1, 135, idem. cftrmis: subst. Uncle n'ai loc de
citrare, chriirue: subst. drum numai carmis, 237, 7, 390. Gemenea,
de picior. Päräseste-mi cärarea, Dambovita.
270, 18, 39. Or lea, Romanati. Cft,- citrn: adj. Lua seeera a mai cárnä,
räruia mi-apucai, 159, 4, 26, idem. 24, 29, 47. Tändärei, Ialomita. 29,
115, 4, 2, idem. 31, 115. Galati. $i facit seceri car-
carfttä: subst. träsura boiereascä. ne, 29, 31, 110, idem. C'o secerä
Multe carate-au sosit, 203, 7, 8, 10. carnä, 20, 27, 106, idem.
Celeiu, Romanati. 204, 7, 135, idem. carpi: vb. a coase, a drege ceva co-
Cardtele de intra, 205, 7, 158, sând. Gandesti sä te carpesti si mai
idem. räu te rupi. Proverb. 111.
cartimb: subst. partea dela glesna in citrsmitritti: subst. Carsmarita-i de
sus a cismei. $i Marcul cu caräm- Roman, 259, 14, 37. Silistraru,
bul, 267, 17, 31. Celeiu, Roma- Braila.
nati. cartifoaie: subst. Intr'o foaie carti-
caraulii: subst. streajä, paznic, pä- foaie, seade o oaie (Juana. Ghici-
zitor. Strigit caraulä din fântand. toare. 83. Fragile.
Ghicitoare. 98. Mama. cartofia: subst. Mis päius dela car-
subst. Cäräusi mänand, 41, tofia. Ghicitoare. 98. Matura.
45, 54. Targovistea. 27, 30, 121. carunt: adj. albit. Pan la munti cä-
Stoicani, Covurluiu. runti, 63, 81, 24, 25, 26. Putna.
caravan: subst. car mare pentru cas: subst. branza proaspätä nesä-
transport. $Pndatä umplea nouä ratä. La Ispas un pumn de cas, 66,
caravane, 24, 29, 70. Tändärei, Ia- 87, 16. Teli-Grecea, Transilvania."
lomita. casap: subst. mäcelar. Casapii cu
carcal: vb. Gäina carcäià.... Ghici- masatele, 37, 39, 44. Bucuresti.
toare. 76. Carul. In carcditul broas- vb. a taià, a imbucati, a
telor, 224, 4, 21. Or lea, Romanati. faramiti. Vlad ca mi-i casäpiit, 282,
caece: pron. Car'ce mi-o 'mbuca, 22, 173. Celeiu, Romanati.
157, 2, 358. Silistraru, Braila. cascare: vb. Cu cascare, 128, 19, 24.
cardarma: subst. roatä de car si de Husi.
cärutä. Sä mft uit pe cardarmale, ciisciorea: subst. Ca si cea de sus,
208, 8, 78. Or lea, Romanati. form.ä pop. Dela cäscioreaua mea,
cftrja: subst. baston, bat, pentru bä- 270, 18, 39. Or lea, Romanati.
trftni numai. Carja 'n man& cä lua, casmilluta: subst. deminutiv dela
264, 15, 138, 139, 155. Cudalbi, Co- casma. Cäsinälutele Wit, 248, 10,
vurluiu. Oleo, tot eu carjele, 210, 110. Or lea, Romanati.
9, 47. Corabia, Romanati. 224, 4, distil: vb. a munci, a chinui, a si-
46. Or lea, Romanati. 17, 23, 42, lui pe cine0. $i mi-a casnit sufle-
Tftrgovistea. tul, 239, 7, 331. Gemenea, Dilnabo-
Orkin, subst. cal sau ber- vita.
bec Intre un an si jumate si cinci casoaie: subst. forma pop. dela casti.
ani. Pe cal, pe carlan, 180, 12, 3, Din funclul cäsoaiei, 22, 27, 205.
Celeiu, Romanati. La carlani sä mi- Galati.
tueascä, 275, 20, 64, 73. Silistraru, catalita: subst. Catalita fierbe pere,
Bräila. Dinteun cttrlänas facuti, Cataloiu vine si cere. Ghicitoare.
308, 9, 20, idem. Atatea ctirlanite, 78. Closca cu pui i uliul.
6, 4, 17. Or lea, Romanati. catanä: subst. soldat, militar. Träd-
subst. bat, bâta ciobäneascä ti-ar catanele, 248, 10, 70, 99, 130,

www.digibuc.ro
 329

149. Or lea, Romanati. 249, 10, 171, si catarca, 258, 13, 363. Orlea, Ro-
idem. Si el cant& a catanie, 65, manati. Celmeluta i-o lutt, 199, 4,
85, 4, 5, 7. Visinesti, Dambovita. 259. Celeiu, Romanati. 258, 13, 363,
catanutti: subst. deminutiv dela ca. Orlea, Romanati. 258, 13, 362, idem.
tanä. Ain o catanuta tare. Ghici- Cealmalele am schimbat, 259, 13,
toare. 86. Lacatul. 370, idem. 222, 2. 78, idem. Asa
catarama: subst. Si curele 'n cätä- stau celmelele, 266, 16, 128. Sills-
râmi, 253, 12, 172. Or lea, Roma- traru, Braila. $i cealmaua asiscle-
nati. Si'n catarami II strangea, 266, rea, 262, 14, 344. Silistraru, Braila.
16, 76. Silistraru, Braila. cela: pron. Cela farä fund, 156, 2,
catarca: subst. partea femenina ra 285. Silistraru, Braila. 157, 2, 314,
catarului. Primeste tu catarca, 254, idem. 158 3, 26, 95. Celeiu, Roma-
12, 257, Or lea, Romanati. 258, 13, nati.
287, 363, idem. Catarca zestre ti-a celarel: subst. deminutiv dela ce-
dat, 259, 13, 370, idem. lar=odaita, chitimie, ascunzatoare.
catarg: subst. Cu catargul zugravit, colea 'n celarel, 55, 68,
192, 2, 10. Celeiu, Romanati. 193, 28, 29. Tandarei, Ialomita.
2, 48, idem. 290, 25, 229, 231, celiar: adv. De dincolo, de cea parte.
idem. Din celiar de Dunare, 52, 62, 1.
cataroaiell: subst. Notazeci sì noua Tandarei, Ialomita.
de tartori eu cataroakele lor, 138, ceoflec: subst. lemn mic si scurt,
33, 23. Husi. ramura, cäzuta jos. Am un puiu de
catina: subst. planta cu ramuri lungi Grec, ce se suie pe ceoflec. Ghicit.
si subtiri. Radacina de cätina. Ghi- 74. Brotacelul.
citoare. 76. Cartea. ceoltarul: subst. acoperemant ce se
catranl, catranii: smoala. Cu catrana pune pe cal, de desuptul selei. Dar
catränite, 34, 35, 29. Targovistea.
Cu catran le catranià, 193, 2, 47. ceoltarul de pe cal, 241, 8, 189.
Orlea, Romanati.
Celeiu, Romanati. 269, 17, 267, ceopätl: verb, a taia in mici buca-
idem. tele. Cap de Turc sa ceopatesc,
catun: subst. locuinta pentru put'. 199, 4, 214. Orlea, Romanati. Ceo-
cari si pescari. Si la catun fl adu- patele te-as faceh, 195, 2, 234, 242,
cea, 178, 10, 308, 309, 335. Celeiu, idem.
Romanati. 270, 18, 57. Or lea, Ro-
manati. 273, 19, 62, idem. ceosvarte, cervars,ste: subst. sfert
caztt: subst. plasa, despartire ad-
din earnea unui miel. Cu ceosvarti
ministrativa. Care tin cazaua'n Dii, de miel, 125, 1, 25. Silistraru, Braila.
218, 1, 18. Or lea, Romanati. 219, 1,
Ceosvarti mi-1 facea, 291, 25, 358.
133, idem.
Orlea, Romanati. Cervarsti ca sa-1
faci, 190, 1, 188, 210, idem. Din
cea: interj. eu sens imperativ. Cea... palos mi-1 ceosvartia, 277, 20, 189,
Roata mad 1 19, 27, 17. Galati. 26, Silistraru,
27, 33, 47, 69, 90, 103, idem. 21, ceotec: subst. frantura,, retezatura
27, 116, 134, 158, 177, idem. 22, de lemn, bun de asvarlit cu ele In
27, 196, 208, 220, 230, idem. Cea... eineva. Multe ceotece taià, 296,
Roatft mad I 25, 30, 5, 14, 27. Stoi- 113, 115. Orlea, Romanati.
cani, Covurluiu. 26, 30, 36, 49, 62,
77, 89, 108, idem. 27, 30, 126, 139, cerchezeste: adv. Si mi-i tundea
148, 157, 167, idem. Cu sens excla- cerchezeste, 118, 1, 65. Orlea, Ro-
mativ. Cea fata de Frang, 160, 5, manati. 220, 1, 168, idem. 235, 7,
1. Orlea, Romanati. 164. Gemenea, Dambovita. Lasa
ceacii: adv. incet, binisor. Ceaca, chica cerchezeste, 229, 5, 75. Tan-
ceaca si raid la mate& si prostul la,darei, Ialomita.
teapii. Proverb. 107. 60. cerci: vb. a cersi. Cerceasca, sax-
ceale: pron. forma pop. Ceale In- manele, 197 4. 16. Celeiu, Ro-
galatele, 54 67, 40. Tandarei, Ia- manati.
Lomita. cerdac: subst. partea dinaintea unei
cealmaua, celmeluta: subst. inveli- unei case. Pe cerdac cá mi-si ca-
toarea capului la Turci. Cealmaua dell, 258, 13, 311. Orlea, Romanati.

www.digibuc.ro
 330

La cerdac, neica, sosia, 261, 14, starsit, 175, 10, 49, 60. Celeiu, Ro-
243. Silistraru, manati. 231, 6, 99, 110, idem.
cest: pron. forma scurtä din acesta. cheldesl: vb. a mutà destindechea,
Seade icea cest domn bun, 44, 50, cand se tese. Tese-mi, cheldeseste,
17, 18. Tandarei, Ialomita. 45, 51, 185, 15, 11. Silistraru, Braila.
22, idem. 47, 63, 15, idem. 53, 65, chelie, chealii: Sá i se vada chelia,
20, idem. In gradina la cest domn, 151, 56, 28. Husi. SA ramdie chea-
23, 28, 28, 29. Varfurile, Dambo- la, 121, 11 17, 18. Orlea, Ro-
vita. $i'n ceste domnii, 6, 5, 3. manati.
Cudalbi, Covurluiu. Icea 'n ceste chercherita: adj. Mätusica, cherche-
curti, si 'n ceste domnii, 45, 51, rita.... Ghicit. 99. Secera.
1, 2. Tandärei, Ialomita. 44, 50, chesnache, chechismo: Ocheseaua
1, 2, idem. 46. 53, 1, 2, idem. chesnache, chechismo borti. Ghi-
59, 77, 1, 2, idem. 60, 78, 1. 'citoare. 77. Ceasornicul.
Mircea-Vocla, Dambovita. Domnul chica: subst. tundere mocaneasca.
cestor curti, 42, 47, 44. Tulcea. Un fläcau cu chica latti, 55, 69,
44, 50, 3. Tandärei, Ialomita. 46, 16. Putna. 66, 88, 6, idem. Sa-i
53, 3, idem. 53, 65, 1, 2, 3, i- cad& chica, 121, 11, 8. Orlea, Ro-
dem. D'alaturia cestui sat, 50, 60, manati. Chica ta cea gälbioara,
1. Tulcea. Cestor curti... cestor 273, 18, 261. idem. 274, 19, 161,
domnesc, 13, 16, 2, 4, idem. 14, idem. Lash*, chica voiniceascä, 212,
17, 93, idem. 54 67, 37. Tändärei, 10, 153, idem. 224, 4, 41, idem.
Ialomita. 59, 77. 3, idem. $i chica calciliele, 202, 6, 22. Tul-
cetas: subst. om ce face parte dintr'o cea. 229, 5, 71. Tändarei, Ialomita.
ceatä. Cetasi i vatasi, 10, 10, 80. Ceia cu chicele lungi, 285, 24, 42.
Tändarei, Ialomita. Orlea, Romanati. 286, 24, 68, idem.
cetcul: vb. a impleti plasa de nevod $i de chicä lud, 277, 20, 186.
pe odgoane. Cetcuiti nevoadele, Silistraru,
176, 10, 114. Celeiu, Romanati. Ne- chichitä: subst. cutie mica la ca-
voadele cetcuid. 176, 10, 126, idem. pul unei Uzi in partea de sus, ser-
cetina: subst. Sub cetina bradului, vind spre a pune ceva mai de va-
8, 8, 1. Rdmnicu-de-sus, Tulcea. loare. $i rochitä din chichita, 55,
278, 21, 6. Silistraru, Braila. 68, 33. Tandärei, Ialomita.
cetiu: Cetiu mic, mare a venit, 57, chicuruul: subst. Chicurusul chicu-
curä... Ghicitoare. 96. Porcul si lu-
73, 2. Cudalbi, Covurluiu. Cetinele,
cetioara, dragale, 57, 73, 1, idem. pul.
Ceti lunä, cetioara drag* 15, 21, chidä: subst. un fel de zapadä ce se
1. Tilrgovistea. pune pe cräcile pomilor. Mustätile
numai chida, 212, 10, 100. Orlea,
chedeci: subst. forma pop. In loc Romanati.
de piedica. Mica funie cu care se chilie: subst. camera mica destinatä
leaga picioarele animalelor, oprin- numai pentru un singur om. $i prin
du-le de a alergh. $i en chedeca chilii va culcati, 230, 6, 34. Celeiu,
In gurä, 264, 18, 112. Cudalbi, Co- Romanati. 234, 7, 50. Gemenea,
vurluiu. Dambovita. 235, 7, 191, idem. In-
cheierul: subst. instrument pentru tr'o chilie intrà, 240, 8, 94. Orlea,
a deschide cevà. Ad'o'ncoace che- Romanati. 242, 8, 229, idem. 243,
ierul, 213, 10, 232, 242. Orlea, Ro- 8, 326, idem.
manati. chimir: subst. incingatoare latá de
cheietoare: subst. Din toate cheie- cured. $-a umplut chimirele, 246,
torelele, 115 4. 41. Husi, 9, 183, 191. Orlea, Rornanati.
cheiul: subst. timent ori altcevd. Am chindesl: vb. Si-rni coase si-mi chin-
o fantana cu cheiul verde si cu deseste, 53, 64, 14, 15. Tandärei,
apa rosie. Ghicit. 87. Lubenita. Ialnmita. 57, 73, 16. Cudalbi, Co-
chelärita: subst. pasträtoarea chei- vurluiu.
bor. Chelärita baniloT, 54, 66, 33. chinea: Forma pop. cu sens de ex-
Tandärei, Ialomita. clamare. Chinea batä-1 mamtt-sa,
chelcing: subst. Ori de cheliciug ai 232. 6, 210. Celeiu, Ronaanati.

www.digibuc.ro
 331

chiot: subst. Chiotul fläcailor, 21, cicoari: subst. plant& cu flori al-
27, 182. Galati. bastre. Verde de cicoara, 182, 13,
chiparos: subst. arbore. La cran- 1. Orlea, Romanati. 301, 6, 1, idem.
gut& de chiparos, 14 18. 1. Tul- cinie: subst. luptaci, nevod, difan
cea. Sub umbra chiparosului, 15, cu tot ce trebue la vanat. Toate
19, 13. Gemenea, Dämbovita. cinioarele, 175, 10, 67. Celeiu, Ro-
chiperati: adj. forma pop. in loc manati. 175, 10, 87, idem.
de piperata. Niei chiperatä, 126, ciobánci: subst. P'o vale adanca.,
17, 46, 50. Husi. vine un cioban ciobanea. Ghici-
chiral: vb. tipa, vere, ehiraeste, toare. 102. Ursul.
172, 9, 233. Celeiu, Romanati. Ce cioc-boc: cuvant onomatopeic. In pä.-
tipi?.... Ce chirai (cutare)? 113, dure cioca, boca. Ghicitoare. 99.
1, 16. Or lea, Romanati. Sita. $i facil cioc, boc, 31. 32, 89.
chirdosealä: subst. cheltueala. Galbi- Chisinau, Basarabia. Dalura cioc,
ori de chirdosealá, 213, 10, 197. boc, 26, 30, 71. Stoicani, Covurluiu.
Or lea, Romanati. subst. La mäidan, la
chirdoel: vb. a cheltui. Si Stanciu cioc-maidan 211, 10, 1. Orlea, Ro-
le-a chirdosit, 241, 8; 153. Or lea, manati.
Romanati. 247, 10, 44, idem. ciociinl: vb. Cioeaneste, bocaneste,
chisa: subst. pungä taraneasca, vas 54. 67, 23. Tandarei, Ialomita. Cio-
pentru duketuri. Baga mana la eanira, bocanira, 27, 30 134. Ga-
thine, 70, 3, 12. Or lea, Romanati. lati, 29, 31, 149. idem.
chisfilitä: subst. bor$ muntenesc sau eiocirtl: vb. a WA, seotand mici
nioldovenesc. Fierbe o oala cu chi- buciti.. Din palos mi-1 ciocártià,
Ghicitoare. 90. Nasul. 229, 5, 116. Tandarei, Ialomita.
subst. scobiturá deasupra ciocia: subst. Ciocia mocia sta'n ca-
copitei la animale. La chisita Ne- rare. Ghkitoare. 88. Märacinele.
grului, 172, 9, 191. Celeiu, Roma- ciolpan: subst. porn inalt fära ra-
nati. muri si far& frunze. Trei ciolpani
chithl subst. gramada, manuchiu. si trei eurcani, 240, 8, 50, 54.
D'o chit& de flori ha, 257, 18, 228. Orlea, Romanati.
236, 254. Or lea, Romanati. Chiti- subst. Pe cea garla, cio-
cele le faceit, 257, 13, 220, idem. rogarlä, 244, 9, 2. Orlea, Romanati.
Pe chite de floricele, 266, 16, 89. ciot: subst. ramura seurta, franta.
Silistraru, Braila. Far'de eiot de leac 1 152, 1, 6. Si-
&Was: subst. Chitias eu capul ars... listraru, Braila.
Ghicitoare. 103. Vátraiul. subst. $i la cislä-1 aseza, 275,
chiticfi: adj. forma pop. in loc de 20, 14. Silistraru, Braila. 277, 20,
peste. Hustiuluc, chitica, 178 idem.
pliitica, 124, 16, 1. Husi. subst. Ciscoiu rosin eu sgai-
hiti subst. sctfa rotunda si rosie b a'n cap. Ghicitoare. 88. Mäcesul.
cu care-si acopere capul taranii cita, citalium : subst. forma pop. dela
din regiunea dunareana. 5i-si cro- cinta. Dada cita cam pe vad,
ieste o chitie.... Ghicitoare. 88. Lu- 46, 52, 15, 17. Tändarei, Ialomita.
pul sfasaind oile. Cu chitii eu ini- Citalium mi-a seornit, 46, 52, 12,
mii, 218, 1, 19. Orlea, Romanati. idem.
219, 1, 134, idem. 224, 4, 33, idem. ciuciulete: subst, Am nn
chivärä: subst. cAciula de metal, cas- Ghicitoare. 101. Tástul.
ea. Mäsurati eu chivära, 210, 9, 64. eincura$: subst. deminutiv dela du-
Corabia, Romanati. 247, 10, 46. cure. Fr&ule CU ciucurash 67,
Orlea, Romanati. 278, 20, 284. Si- 72, 14. Serbitnesti-Pucioasa, Dam-
listraru, Braila. Cu flori d'albe 'n bovita.
chivarutb, 285, 24, 5. Orlea, RoIna- ciucure: subst. Alunele ciucurele, sá
nati. 286, 24, 86. idem. da ceasca dupe ele. Ghicitoare. 92.
ciarcan: subst. circumferinta ce une- Oile si lupii.
ori se vede In jurul lunii. La ciar- ciudft: subst. necaz, durere, supa-
can de luna, 65, 86, 14. Tandarei, rare. Ciuda mare, rail 1mi pare,
Ialomita. 192, 2, 2. Orlea, Romanati.

www.digibuc.ro
 332

ciugur: subst. Ciugur mugur cel ba- Tulcea. Cu colan de argint m'a In-
tran. Ghicitoare. 77. Ciobanul cins, 150, 55, 67.
oile. Ciugurele mugurele.... idem, colelie: subst. plant& cu fulgi albi.
idem. Foaie verde colelie, 243, 8, 356.
ciulitä: adj.... Dottä ciulite. Ghici- Orlea, Romanati.
toare. 82. Iepurele. idem. 95. Ghici- colindh: vb. a umblh cu colindul.
toare. Pisica. Mi-or Cana, mi-or colindh, 43, 48,
ciumpeu: subst. Oricine are doi 45. Traian, Teleorman. Am vanat,
ciumpei.... Ghicitoare. 91. Ochii. am colindat, 68, 1, 26. Cudalbi,
ciupl: verb. Ce n'are limba $i ciu- Covurluiu. De umblh $i
peste.... Ghie itoare. 102. Urzica. 142, 35. 66. Husi. Campul colin-
Ciupih la brandwi, 26, 30, 131. deazä. Ghicitoare. 85. Glontul. Dar
Stoicani, Covurluiu. Cu pliscul sa-1 avem a colindà, 33, 33, 143. Slobo-
ciupesti, 135, 27, 18. Husi. 129, zia-Conachi, Tulcea.
20, 31, idem. colindritor: subst. Juni colindätori,
ciurcurit: vb. a pica incet, incet. 42, 44, 50. Tulcea.
Lacrami ciurcurà, 10, 10, 61. Tan- colinditrt: subst. Colinditä, colinditä,
därei, Ialomita. 66, 87, 27. Teli-Grecea, Transil-
OWL : adj. Gainusä ciu$ä. Ghici- vania.
toare. 87. Luleaua. 101. Ghicit. Ti- colnic: subst. partea luminoasä
garea. deschisä a unei päduri. In gut% de
ciuta: subst. Ciutä mare $eade 'n colnic iesia, 234 7. 113. Gemenea,
cale.... Ghicitoare. 88. Lupul. D'o Dambovita. In colnic cu ea intrh,
ciutä mioarä, 63, 81. 14, 34, 51. 236, 7, 298, idem. 239, 7, 538,
Odobe$ti, Putna. Multe ciute-mi idem. Ca ne prinde la colnice, 212,
pasc, 62, 81. 9, idem. Tot din par 10, 71. Orlea, Romanati.
d'al ciutei, 63, 81. 28, 43, 61, colt: subst. Calu frau'n colt a luat,
idem. Aste ciute multe, 63, 81, 51, 61, 11. Tandarei, Ialomita.
29, 44, 62, idem. Si opt sute d'ale coltun: subst. incaltaminte, ciorapi.
ciute, 57, 71. 19. Serbane$ti-Pu- Cu coltuni de ibosti m'oiu Incaltà,
cioasa, Dambovita. Ce e ciuta ca o 130, 21, 17. Husi.
iapa $i mandra ca o mireash? comanac: subst. caciula ce purtau
Ghicitoare. 74. Broasca. numai haiducii $i erh de coloare
coada: subst. vezi cosita. Cu cozile verde. Cap de comänac, 114, 2.
pe spate, 142, 35, 68. Hu$i. Coada 2. Orlea, Romanati. 240, 8, 79,
c'o bagit 169, 8, 299. Celeiu, Ro- idem. 242, 8, 216. idem. 296, 3,
manati. 62 idem. 297, 3, 162, idem. 278,
coclit : adj. acoperit de coclealä. Tot 21, 274. Silistraru, Braila. 297. 21,
cu poli d'aia cocliti, 39, 42, 37. 94, idem. Iti dau verde comänac,
Targovi$tea. 236, 7, 269. Gemenea. Dambovita.
cocona$, coconitti: subst. cleminutiv 1$i punea d'un comanac, 233, 6,
dela cocon, cocoana. SA ne $eazä Romanati. 263, 15,
287. Celeiu,
d'albi coconasi, 44, 49, 34. Tana.- 9. Cudalbi, Covurluiu.
rei, Ialomita. $i cu d'albai coco- comandh: vb. a 1ngriji de sufletul
nitä, 44, 49, 18. Idem. cuiva. Nici 1-a comandat, 169, 8,
cocorat: adj. Inalt ca un cocor. S'a 243. Celeiu, Romanati. Si ne-a co-
speriat cocoratul. Ghicitoare. 79. Co- mandat, 186, 15, 144. Silistraru,
drul $i frunza. Bräila.
codalb: adj. cu coada alba. In coada conac: subst. loc de odihnä. Conacul
codalbei, 28, 31, 37. Galati. unde conaceh? 203, 7, 33. Celeiu,
coitora: Oitora Coitora, 6, 4, 1, 2. Romanati. Acolo ca conacià, 203,
Orlea, Romanati. 7, 38 idem. $i toate conacele, 261,
coleam, colan: subst. Incingätoare. 14, 234. Silistraru, Braila.
Croitor croeçte-mi coleam, 52, 62, conacar: subst. tinerii calari, ce fac
18, 19. Tändärei, Ialomita. De co- suita tinerilor la o nuntä taränea-
Ian, de urit $i de board, descin- scä. Multamim dumnea-voasträ, ba-
su-o, 116, 5, 87, 88. Braila. Cu co- ieti conacari I 68, 1, 3. Cudalbi,
lan cu bolduri, 59, 75, 31. Samova, Covurluiu.

www.digibuc.ro
 333

conch': subst. obiect de podoaba cani, Covurluiu. Pe costie mititie....

peste care femeile dela tara se im- Ghicit. 101. Tafalogul.
brobodesc cu sterorul sau mara- costrein: subst. plantä eu foaia lata.
ma. Eu nu-s muiere cu conciu, Pe coasta costreinlui, 51, 60, 36.
279, 21, 82. Silistraru, Braila. Tulcea. 62, 89, 29. Orlea, Roma-
condur: subst. Incaltäminte femeia- nati.
sca. In picioare conduri de märga- cotecior: subst. deminutiv dala co-
ritar ca mi-a bagat, 150, 55, 64. tet. Am un cotecior.... Ghicitoare.
Husi. Si-ti iea condurul, 185, 15, 23. 81. Dovleacul.
Silistraru, Braila. con: vb. a fugi cand friteo parte,
contenl: vb. a slabl, a incetà, a po- cänd Intealta. $i coteste iepureste,
toll. Sa nu-1 eontenesti, 134, 24, 10, 172, 9, 179. Celeiu, Romanati.
Husi. 148, 48, 23, idem. 145, 42, cotoiu: subst. forma pop. partea
16, idem. piciorului pana la genunchiu. E'n
contes: subst. imbracäminte haidu- noroiu pana'n cotoiu, 228, 5. 7.
ceased. Ia sa-ti dau contesul meu, Tändarei, Ialomita. 224, 4. 49. Or-
236, 7, 259, 264. Gehnenea, Mambo- lea, Romanati. Animal : pisic. Far'
vita. de-o mata s-un cotoiu, 275, 20, 17.
coprealit subst. prkjina lung& de Silistraru,
lemn. Sa porti tu coprele, 154, 2, cotonog: adj. defectuos de picioare.
59, 85. Silistraru, Braila. $i toti cotonogii, 144, 41, 7, 13.
corfibioaril: subst. deminutiv dela Husi.
corabie. Noua coräbioare, 14, 17, cotruta: subst. cos märicel cu capac.
16. Tulcea. Ci d'albai corabioara, Din fundul cotrutei, 22, 27, 207.
18, 25, 31. Cudalbi, Covurluiu. Galati.
Neagra corabioard, 45, 51, 29. Tan- covata: subst. albie. Dadu 'n sitä.
clarei, Ialomita. si 'n covatä, 22, 27. 190. G-alati.
coraj: subst. cutezanta, 1ndräznealä. 27, 30, 142. Stoicani, Covurluiu.
Corajii si le luà. 173, 9, 316. Ce- 32. 33, 97. Slobozia-Conachi, Tul-
leiu, Romanati. cea. 253, 12, 141, 147. Orlea, Ro-
cordek: subst. panglica. Cu cordele manati.
de ibosti m'oiu leg* 130, 21, 19. cracan: subst. trei lemne, sus le-
Husi. gate crucis, iar In partea de jos
cornacin: subst. cel ce tine coarnele formand un triunghiu. La el-dean
plugului, cand ark. $i cornacii la mi-o asezà, 243, 8, 310. Orlea, Ro-
neveste, 20, 27, 46. Galati. manati.
coronith: subst. deminutiv dela co- crfictinat: adj. departat, cu picioa-
roana. Din coronita imparatitelor, rele departate. Joaca, popa cracä-
137, 31, 15. Husi. nat... Ghicitoare. 85. Ghionoaia.
cosith: subst. coadele femeilor si fe- cricioarä: subst. deminutiv dela era-
telor. Gälbioarä la cosit,a, 48, 55, ca. Prin cracioare sabioare, 238, 7,
49. Tändärei, Ialomita. 265, 19, 60. 398. Gemenea, Dämbovita.
Silistraru, Braila. 179, 11, 70, idem. cräiasä: subst. Cinstitä cräiasa, 155,
Sä-i cada cosita, 121, 11, 17. Orlea, 2, 138, 187. Silistraru, Braila.
Romanati. 147, 45, 73. Husi. 156, 2, 237, 273, idem. 157, 2, 310,
cosnicior, coscior: subst. forma pop. 327, idem.
dela cos si cosnitä. Turtä albä 'n critisor: subst. deminutiv dela craiu.
cosnicioark 197, 4, 60. Celeiu, Ro- Un cräisor c'a venit, 259, 14, 74.
manati. Coscioarele de luk, 248, 10, Silistraru, Braila. 262, 14, 287,
82. Orlea, Romanati. idem.
cosoroabä: subst. lemn pe care se subst. planta de ornament,
reazamä martacii unei case sau creste prin grädini si are floarea
bordeiu. Cosoroabä stramta... G hi- galbena. Foaie verde s-o craita, 275,
citoare. 86. Leoca. 20, 1. l-Alistraru, Braila.
costita. costis. costie: Panta unui craiu: subst. rege. Domnul Chipor
deal. Cam pe prund, cam pe costita. Craiu, 153, 1. 119. Silistraru, Bra-
17, 2 ', 3. Cudalbi, Covurluiu. Ci sa ila. 152, 1, 49. 56, 90, 105, idem.
sulk pe costis, 27, 39, 130. Stoi- 155, 2, 131, 132, idem. 156, 2,

www.digibuc.ro
 334

232, 233 253, 254, idem. 157, 2, ' gi in curmezis, 30, 32, 8. Chisis
C'o fata de craiu, 154, 2, 34, idem. Basarabia.
340 341, 353, 354, idem. curpenis: subst. Ice acoperit de cur-
crâmpein: subst. bucata mica de peni, vita salbateck Prin
lemn. Mai ramase un crampeiu... prin curpenis, l'76; 10, 144. Celeiu;
Ghicitoare. Opinca. Romanati. Esti la hatis, la curpenis,
cruet: adj., forma arhaick plin cu 237, 7, 389. Gemenea, Dambovita.
sange, sangerat. Cu vine cruate, Curpenii de el sa luk, 239, 7, 518,
127, 18, 19. Husi. 142, 35, 69, idem. 239, 7, 517, 621, idem.
idem. curtenesc: adj. ademenitor, Induio-
crucidante: subst. Kai Adame, Cru- sator, milos. 5i nu-i cantec curte-
cidame, 11 12 7, 28. Targovistea. nese, 56, 70, 12. Tulcea.
cruntii: vb. a taia putinel, a face o cusma: subst. caciula. Cum& de
micá deschizatura. La picior ca cinste In cap mi-a pus, 150, 55,
te-as cruntà, 195, 2, 211, 218. Ce- 66. Husi.
leiu, Romanati. cusur: subst. defect, vitiu, patima.
crick: subst. scufie cu varful sub- Rana' nu bagi cu omul In plug, nu
tiat si adus inainte, semn di- stii ce cusur are. Proverb. 111.
stinetiv ca si caftanul. Partea fe- cutropl: vb. Potera sa va cutroapk
mela a cucului. Deschiderea de pe 273, 19, 73. Or lea, Romanati. 274,
acoperisul caselorservind ca sa 19, 80, idem. Nici fundul nu-i cu-
intre lumina in podul casei. Cu tropià, 284, 10. 86, idem. 249, 10,
botul de cuck 127, 18, 6. Huai. 231, idem.
cucie subst. träsura boiereasca. In
cucie i-arunck 271, 18, 157. Or- D.
lea Romanati. Cucioara o scotek
208, 8, 37, 86, idem. arun-
call in cucioara, 208, 8 59, 88, Mika: expresiune pop. In loc de
idem. O cucioara verde, 188, 1, tatk lele. Da-v'ar daica relelor, 71,
3, idem. Puneti caii la cucie, 201, 6, 6. Or lea, Romanati.
5, 80, 81. Melinesti, Do lj. $i voi, dalbrinea46: adj. albk albuie. Dal-
cucierilor, 201, 5, 78, idem. Tare- bäneata la pielita, 48, 55, 48. Tan-
mi vine o cucek 215, 11. 47. Bale- darei, Ialomita.
nii-Romani, Dambovita. dalungl: vb. a merge, a fugi dea-
cuoudale: Cucudale seade 'n cale.... lungul, Inteo directie. 5i sa dà-
Ghicitoare. 88. Märäcinele. lungi campului, 26, 30, 55. Stoi-
subst. ridicatura, ceva um- cani, Covurluift-
flat. Sa-i pui maim la cucui... Ghi- dangalale: subst. decoruri, zorzoa-
cit. 95. Plosca. Am o puica ne. Dangalale pe sub poale, 263,
Ghicitoare. 95, idem. 97. 15, 56. Cudalbi, Covurluiu.
Pusca. Cucuiata vai de ea... Ghi- dautul.: subst. jocul, hora. Dautul
citoare. 72. Aluna. de boieri. Dantul cine-1 trage? 47,
culme: subst. lemn suspendat la un 63, 13, 14. Tand4rei, 14101114a.
perete al casei i servind Wanilor dar: subst. ceeace se Eta cuiva.
a pune hainele pe el. Ce e pe el si Dará darul ce-mi era? 64, 84, 4.
pe culme. Prove-b. 107, 47. Targovistea. Darurile, sovanile, 67,
cumpäioarrl: subst. deminutiv dela 42, 4, 5. Serbanesti-Pueioasa, Dam-
cumpana. Doua furci s-o cumpa- bovita.
ioara, 272, 18. 240. Or lea, Ro- dArá: subst. urma, tavitura, eara-
manati. ruie. Face dara pe pamant, 57, 71,
curetul: subst. mersul, cursul, dru- 26. Serbitnesti-Pucioasa, DAmbovi-
mul. Curetul revicilor,177, 10, 189, ta. 61, 78, 49. Mircea-VoCIA, Dam-
208. Celeiu, Rornanati. bovita.
curmeiu: subst. 0 mica bucata de dfirjalk: subst. präjina mare, lun-
funie. O stránsa bine 'n currneiu, ga ; lemn necioplit, bun de batut.
249, 10, 164. Or lea, Romanati. Sta cu darjala sa-i dea, 237, 7,
curmezi: adv. Crucis curmezis, 10, 383. Gemenea. Dambovita.
10, 30. Tandarei, Ialomita. In lun- diirul: vb. a da cuiva un dar. Juni

www.digibuc.ro
 335

pe juni sa claruia, 64, 48, 3. Tar- deochi: subst. boala ce se manifesta

govistea. prin durere de cap. Fugi deochi
daruiala: subst. ceeace se darueste, dintre ochi, 120, 10, 1, 6. Orlea,
ceeace se fagadueste cuiva. Ci-mi Romanati.
este de daruiala, 226, 4, 217. Or lea, deochiat: adj. eel ce sufere de de-
Romanati. 229, 5, 61. Tandarei, Ia- ochi. 121, 11,, 1, 6, 10, 15, 20,
lomita. 24. Orlea, Romanati. Subst. vezi
daruitor: adj. eel ce da eu priso- deochi si deochietura. Fugi deo-
sinta. Sprancene de eorb mi-a dat chiat, 120. 10. 4. idem.
daruitor, 131, 22, 53. Hu Si. deochietura: subst. ea si deochi,
dastalnita: subst. lemnale läturale boala provenita din pironirea ochi-
ce inch eie un pat. Dästalniti de lor. Mai intaiu sa-mi omori....
fag, 53, 65, 13. Tanditrei, Ialomita. Deochietura, 119, 7., 44 Braila. Tu
dat: subst. boala data cuiva de duS- esti aparator, sa ma aperi.... De-
man prin vreun farmee. $i ma ochietura. 120, 7, 93, idem. 120,
euratia.... de dat, 113, 1. 42. Or- 10, 2. Orlea, Romanati.
lea, Romanati. Dar nu mai swat in- del:Mutt: vb. a pune firele pe rischi-
conjurata : eu dat, 116, 5. 45. tor, a face gheme, a strange ceva.
Braila. Am un dat, 119, 7, 73, Oaie oaie oacanä seade jos si dea-
idem. Ash sa ma speli pe mine de piana. Ghicit. 103. Vartelnita.
dat, 128, 19, 20, 33, 48, 53, 70, 73. derafturat: adj. neavand nimic pe
Husi. Cu dat, 129, 19, 107, idem. el. Destilat, derafturat, 55, 68, 26.
130, 21, 19, 11, idem. 131, 22, 38, Tandärei, Ialomita.
idem. 132, 22, 73, idem. e-aia de derett: subst. costie, loc ridicat, de-
spalä sit ma spele de dat, de fapt Trei valcele s-o derek, 234,
137, 32, 22. idem. $i m'am spalat 7, 108. Gemenea, Dambovita. Dea-
de dat, 133, 23, 56, idem. 138, 33, luri i derele, 11, 13, 32. Targovis-
6, idem. De dat, de fapt sa ma des- tea. P'in derele s'afundk 165, 7,
faci, 141,. 40, 2, idem. $i datul, 47. Orlea, Romanati. $i toate dere-
129, 19, 135, idem. 137, 32, 35, lele, 217, 12, 145, idem. 295, 3,
idem. Tot datul, 133, .23, 58, idem. 6, idem. 256, 13, 121, idem.
137, 32, 28, 35, idem. 138, 32, 51, dereg: subst. lemn pe care se rea-
idem. 139, 33, 74, 87, idem. De tot zima acoperisul din fata al casei.
datul, 142, 36, 35, idem. Toata da- De dereg ea mi-1 lega, 32, 33, 17.
tula, 126, 17, 31, idem. Tu datule, Slobozia-Conachi, Tulcea.
128, 19, 34 idem. $i iea daturile, desamutita: adj. a face pe eineva, sa
117, 5, 107. Braila. vorbeasea,, a nu fi mut. De gura
datatura: subst. ceeace se cla de a desamutit-o, 116, 5, 78. Braila.
vreun dtisman ca sa se bolnavea- desbink: vb. a desface, a desparti.
sea eineva. Asa sa potolesti Ales 'wink o desbina. Ghieitoare.
....Dätatura, 118, 6, 13, 36. Braila 76. Cartea.
datini: subst. obiceiu, uz. C'asit, este desbinare: subst. Infierbantarea, da-
datina, 16, 22, 50. Targovistea. 70, sea drumului cand luge calul. Trei
d, 15. Orlea, Romanati. 205, 7, 227. desbinari ea mi4 da, 262, 14, 301.
Celeiu, Romanati. 207, 7, 383, 384, Silistraru, Braila.
idem. desbodoll: vb. a descoperi, desface
declarat.: adj. numit, 1nsemnat, ves- eeva acoperit. $i sa te desbodolesti,
tit. E de Roman declarat, 223, 3, 135, 27, 5. Husi.
3. Orlea, Romanati. desculta: vb, a scoate inealtamin-
dedes.: subst. eel ce (Fa cuiva ceva. tea. D'o twig& sa desculta, 178,
Dedes bea din piele, 149, 52, 1. Husi. 10, 298. Celeiu, Romanati.
&llama: vb. a scoate hamurile de desficatoare: subst. buruidna ce se
pe cai. Nici caii nu-i dehamk 300, 'ntrebuinteaza la desfacerea farme-
5, 193. Studina, Romanati. celor. Luminos limba cucului si des-
dell-bas: subst. comandant, mai facatoare, 129, 19, 105, 122. Husi.
mare ; viteaz, furios, nabädaios. De- Ca eu mi-oiu desface si cu des-
li-bas de capitan, 200, 4, 309. Ce- facatoare, 128, 19, 86, idem.
leiu, Romanati. desfaima: vb. a se schimba, a se

www.digibuc.ro
 336

preface, a luh alta forma. Si sa diurel: subst. forma pop. In loc de

desfaimh, 166, 7, 146. Or lea, Ro- ghiocel, floare ce creste prima!vara.,
manati. Cu cercei, cu diurei, 38, 40, 51.
desincongiurh: vb. a desocoli, a Gorgota, Dambovita.
scoate pe cinevh din mijlocul cui- divan: subst. scaun pentru dregatori ;
vh. De grea board m'a desincongiu- adunarea marilor boieri, numiti
rat, 139, 33, 104. Husi. boieri divaniti. Domnisor In haine
desmanih: vb. a nu mai fi maniat, a scurte mare divan tine 'n curte.
nu mai tineit suparare pe cinevh. SA Ghicitoare. 86. Lacatul. Ca sä fach
desmanih, 154, 2, 95. Silistraru, d'un divan, 202, 6, 42, 48, 56.
Braila. Tulcea. 203 6, 83, idem. Patului,
desorbl: vb. a face pe cinevh sa divanului, 60, 78, 14. Mircea-Vodä,
vazd, a face pe cinevit sa nu mai Dambovita. In divan stt ma tram-
fie orb. De vaz a desorbit-o, 116, teased, 131, 21, 7..3. Husi. Boierii
5, 76. Husi. Divanului, 200, 6, 7. Melinesti,
desuparh: vb. a nu mai fi trist, Dolj. Ci sunt boieri de divan,
240, 8, 52. Orlea, Romanati.
mahnit, supärat. Sà desupiirà, 154, dobrogean:
2, 94. Silistraru, Braila.
adj. locuitor din Dobro-
gea, originar din Dobrogea. P'un
desurzl: vb. a face sä auza, a face cal negru, dobrogean, 265. 16, 4,
pe cinevh sà nu mai fie surd. De 41. Silistraru, Braila.
urechi a desurzit-o, 116, 5, dogoare: subst. caldura ce raspan-
77.
Husi. deste focul In jurul sáu, bätaia fo-
devoloaicä: subst. fem. dela diavol. cului. In dogoarea focului, 283,
Numai o devoloaica de serpoaica, 23 53. Corabia, Romanati.
225, 4, 85. Or lea, Romanati. &ink: vb. a can* a canta doine.
diamant: subst. mineral pretios. Nu- Cu fluerul el doink 236, 7, 292,
mai fir si diamant, 213, 10, 184. 305. Gemenea, Dambovita.
Or lea, Romanati. dojenl: vb. a spune eel* a des-
dilmeiu: adj. mester, priceput, iscu- canth, a oropsi pe cinevh. Sá doje-
sit. Fiindch esti ash dibaciu, 192, nesti pentru Oncica cevh, 298, 5,
1, 395. Or lea, Romanati. 26. Studina, Romanati. Nu-s-ce nai-
subst. forma pop. instrument ba dojenià, 299, 5, 119, idem.
de cantat : vioarä. Läutarii cu di- dolf : subst. forma pop. dela delfin.
blele, 37, 39, 43. Bucuresti. 40, 43, Dolf de mare s'a 'nvAtat, 49, 58,
37. SArdaru, Dâmbovita. 10. Tulcea. 50, 58, 17. 23, idem.
didiochi: subst. vezi deochi. Roseata Tot din pirea dolfului, 49, 58. 9,
prin didiochi, 143, 38, 2. Husi. idem.
diochi: subst. ca si didiochi; vezi doloffinel: adj. märicel, maricut,
deochi. Sä fiu spalat si curätat gräsuliu. MAricei, dolofänei, 152,
De diochi, 134, 25, 31. Husi. 1. 30. Silistraru, Braila.
dimirlia: subst. vas pentru masurarea donna: vb. a spune cevá, a vorbl.
gräuntelor, banita. Dimirlia scuturà, cuivh mai incet, In secret. Si a
32, 33, 80. Slobozia-Conachi, Tul- domä sá domäesc, 195, 3, 20. Ce-
cea. leiu, Romanati.
digitel, degitel: subst. deminutiv domnesc: adj. cevh care apartine
dela deget. Pietricele 'n degitele, 58, numai domnitorului. Foitica flori
74, 28. Agighiol, Tulcea. Pietricele domnesti, 203, 7, 1. Celeiu, Roma-
'n digitele, 60, 78. 19. Mircea-Voda, nati.
Dambovita. dor: subst. a aveh durere, a avea do-
diitai: forma onomatopeica. Diitai rintä de cevh. Dor-mä, dor-ma.
geantai. Ghicitoare. 97. Putineiul. mainile, 43, 49, 1. Tändarei, lab).
disagel: subst. deminutiv dela di- mita. El mi-1 dor o ibomnica, 46,
sagi. Disagei cu pftine; 161, 5, 98. 52, 30, idem. N'are 'n lume dor I
Orlea, 11 omanati. 154, 2, 61, 87. 185, 15, 43. Silistraru, Braila. Do.
Celeiu, Romanati. rul cu dorele, 122, 12, 23. Braila.
disfacere: vb. De dat, de fapt sA má dos: subst. partea dinapoi a corpu-
disfaci, 144, 40, 2. Husi. lui, spatele ; loc retras, ascuns. Din

www.digibuc.ro
 337

dos busuioc, 132, 22, 134. Husi. dungat: adj. cevä care are dungi
Toate dealurile $i dosurile, 182, 13, parti mai groase, mai rasarite.
31, 32. Orlea, Romanati. $i da do- Verde mar dungat, 219, 1, 150.
sul i fugia, 262, 14, 278. Silistra- Orlea, Romanati. Foaie verde mar
eu, Braila. 292, 1, 134. Celeiu, Ro- dungat, 225, 4, 70, idem. Foitica
manati. mar dungat, 270, 18, 71, idem. 296,
drfigala$: adj. iubit, placut, atrac- 3, 53, idem.
tios. Cd sunt si ei dragalasi, 204, dumbravä: subst. padurice mica. 5i-
7, 92. Celeiu, Romanati. 205, 7, 199, mi apucA prin dumbrava, 275, 20,
idem. 206, 7, 254, idem. Dragala- 72. Silistraru,
fetelor, 250, 11, 52. Orlea, Ro- durbaciu: subst. buchti, partícele.
manati. CA mult mi-este dragulitä, $i se face doll& durbace. Ghicitoa-
242, 8, 220, idem. re. 84, Ghinda.
dragna: subst. iubirea, dragostea, durda: subst. puscä mica% haiducea-
amorul. Dragna cu dragostea, 121, sca. Mana pe durda puneh, 241.
12, 17. Braila. 8, 169, 130. Orlea. Romanati. 242,
dragostea: subst. vezi dragna. $i 8. 308, 312. idem. Puneh mama pe
vazui dragostele, 137, 31, 6. Husi. durda, 278, 20. 281, 282. Silis-
dreapta, dreptatea: subst. La dreap- traru, Braila. Puneh-oiu mama pe
ta sa dam, 186, 15, 190. Silistraru, durda, Pe durda, pe nebuna, 279,
Braila. C'o tineh dreptatea, 189, 1, 21, 127, 128, idem. 280, 21, 165,
89, 95, 101, 154, 156: Orlea, Roma- 166, 169, 207, idem.
nati. Cu dreptu cá om tinea, 189,
1, 100, ideth. E.
drege : vb. a repara. Toti armele Îi EbAncti: subst. pasla ce se pune pe
dregeh, 221, 1, 270. Orlea, Romanati. cal cand Ii inset:am pentru eälärit.
drug, druga: subst. bucatä de fier Ebancile $i-mterneh, 223, 3, 73.
sau de lemn. $erpii ca drugii, 202, Orlea, Romanati.
6, 29. Tulcea. Cu drugile, 124, 14, echiu: subst. Nu gäsii nuih, ci gash
7. Orlea, Romanati. echiu. Echiu avea doua oua.... E-
drumar: subst. calator. Ca si doi chiu, echiu sä mai ouä. Ghicit. 76.
drumari, 11, 13, 3. Targovistea. Canto f ul.
drumulet: subst, drum mic, cArare, edec: subst. franghie subtirica, In-
potecä. Pe drumulet apuch, 168, 8, trebuintata de pescari la vanat. E-
118. Celeiu, Romanati. 266, 16, 84. decuri asemenea, 176, 10, 129. Ce-
Silistraru, Braila. leiu, Romanati.
ducaciu: adj. cel ce se duce, alear- eleurom: subst. Nouazeci $i noita,
ga, fuge iute. De ducaci ca $oimul, de sfinte eleurome, 139, 33, 83.
201, 5, 85. Meline$ti, Dolj. Husi.
dudau: subst. plante, buruieni ce enderita: subst. Enderita, menderitä,
cresc mai mult prin balti. Verde carcei toborità. Ghicitoare. 82. Fa-
floare de dudau, 159, 4, 62. Orlea, solea.
Romanati. 298, 4, 83, idem. Foicica subst. deminutiv dela ias-
de dudau, 253, 12, 134, idem. 182, sca. Ori vreo mica esculitä, 171,
12, 159. Celeiu, Romanati. 9, 106. Celeiu, Romanati.
dugheun: subst. carciuma, pravalie. epangeli: subst. hainä mare, larga,
In gurä de dughean, 302, 6, 81, 79. farä maneci i eu chepeneag la
Orlea, Romanati. spate (gluga), purtata mai cu seam&
dulfinita: subst. deminutiv dela du- de ciobani. Epangele cort M-
lama : haina groasä pentru iarna. eek 222, 2, 4. Orlea, Romanati. In-
231, 6, 173. Celeiu, Romanati. 233, tinde epingelele, 249, 10, 252,
6, 282, idem. idem. Asterne epingeaua, 257, 13,
dulobeaza: subst. Dulubeazä moartä 193, 199, idem.
multe suflete poartä. Ghicitoare. 79. F.
Corabia.
duminecare: forma, pop. verbal& dela Fabricat, -a: adj. facut, produetiunea
subst. Duminecä. Maine d'o du- unei fabrici. $i fac säbii fabricate,
minecare, 16, 22, 9. Targovistea, 208, 8, 53. Orlea, Romanati.
Pdsculescu. Litrraturd populard. 22

www.digibuc.ro
 338

subst. lumanare de cearä Cs& de tot faptul, 139, 33, 73, idem.
mare. Mare cu radii aprinse, 175, Si iea fapturile, 117, 5, 108. Braila.
10, 6. Celeiu, Romanati. Cu dalbe Am un fapt, 119, 7, 72, idem. Si
radii aprinse, 222, 2, 11, idem. ma euratih, de fapt, 113, 1, 40, 41.
233, 7, 12. Gemenea, Dambovita. Orlea, Rornanati. Asa sa potolesti...
fägut: subst. deminutiv dela fag. Fheatura, 123, 13, 8, 13, idena, $i
La fägutul Miului, 230, 6. 45. Ce- ma curätiä, de fapt, 113, 1, 40, 41.
leiu, Romanati. 44, idem. Toatä si toata facatura,
falfal: vb. a misch ceva producand 139, 33, 103. Husi. Ash sa potole-
un sunet asemenea cu al pasari- .sti Facatura, 118, 6, 9, 12, 37.
lor In sbor. Din aripi cä fMfaih, Braila.
240, 8, 114. Or lea, Romanati. Cu fartilietoare: adj. cevá care se mis-
rochita falfaind, 238, 7, 482. Ge- cá Inteo parte, cand intr'alta,
menea, Dambovita. Chica 'n vant Ti far& rost S-o farthietoare. 95.
falfaeste, 276, 20, 98. Silistraru, Pisica.
Braila. expresiune onomatopeica ce i-
fanfirie: subst. Fan din fanarie, 155, mita freamatul frunzelor. Fas, fas
2, 156. Silistraru, Braila. prin pais. Ghicit. 78. Coasa.
fttniwr: subst. deminutiv dela fan. fa§ä, fh'§äeä: subst. legatura In-
Fanisor Ii da, 155, 2, 155. Silis- gustä, fälie Ingustä de panza. FaA
traru, Brâila. Fanisor verde 'n- de haitie, 62, 80, 9. Orlea, Roma-
florit, 163, 5 332. Orlea, Romanati. nati. In fásasele frumusele, 37, 40,
fapt, fapta: forme arhaice verbale. 10 11. Gorgota, Dambovita.
Fapta easei langä drum, 8, 8, 47, expresiune onomatopeicä a-
54, 61, 67. Tulcea. Eu, pe tine, ratand darea din coadä (primitiv
child te-am fapt, 11, 12, 8. Tar- despre câini) .... O fathiala. Ghi-
govistea. 39, 41, 55, idem. Toate cit. 96. Porcul.
faptul si 1-a fapt, 253, 12, 128. fatare: subst. fat& de arie, locul
Orlea, Romanati. Nici nu am fapt, unde se treierá cereale. Pan& la
138, 33, 32. Husi. Din ce el s'a fapt, fatarea cea de aramä, 30, 32, 53.
9, 10, 7. Tändärei, Ialomita. Care Chisinau, Basarabia.
nu si-a fapt, 186, 15, 109. Silistra- fätarnie: adj. orn cu cloud fete, pre-
ru, Bräila. Tot un stat si tot un faeut, ipoerit. Fatarnicul e un lup
fapt, 207, 7, 366. Celeiu, Romanati. Imbracat In piele de oaie. Proverb.
fapt, faptu, faptä, faptulä, faptul: 108, 76.
subst. boala prin mijlocirea faurä: adj. mesterä, pläsmuitoare,
ce
vreunui farmec se pricinueste cur- priceputa. Cotofan& faurä intra noa-
vh. Dar eu sunt Inconjurata.... Cu ptea In gaurä. Ghicit. 95. Popa in
fapt, 116, 5, 46. Braila. De camas& biserica.
si de fapt a desbräcat-o, 116, fecioreh: subst. deminutiv dela fe-
5,
82, 83, idem. S&-mi speli faptu, cioarä. Dela dalbe feciorele, 64,
127 19, 10. Husi. Ash sä ma speli 84, 9. Targovistea. 272, 18, 217,
pe mine De fapt, 128, 19, 21, Orlea, Rornanati.
32, 47, 52, 69, 72, idem. Cu fapt, fedele: subst. vas de lemn In care
129, 19, 106, idem. 130, 21, 12, täranii pun apa. Nu poti face
idem. 131, 22, 28, idem. Bine ca porcul s& bea aph din fedeles.
m'am curatat.... De fapt, 132, 22, Proverb. 109. 107. Itele momitele
74, 89, idem. Faptä de cumnata, treanca fedelesele. Ghieit. 96. Pun-
125, 17, 1, 2, 3, idem. Eu faptu cu ga cu bani.
nouä brazde, 126, 17, 20, idem. fereek: vb. a legh cu fier, a strange
Toat& faptulä, 126, 17, 33, idem. cu cercuri de fier sau cu metal, a
Tu faptule, 128, 19, 34, idem. Si Inläntul. Mi-o legà, mi-o ferech,
faptul, 129, 19, 134, idem. 133, 23, 248 10, 93. Orlea. Romanati.
57, 59, idem. Acea care mätura, junghiule, sa te leg, sä te feree,
sä-mi mature datul, faptul, 138, 32, 148, 48, 27. 28. Husi. Cu cercuri
49, 50, idem. Corpul meu cu fapt, cu de fier le-a ferecat, 116, 5, 97.
dat inconjurat, 138, 33, 6, idem. Braila. D'un car ferecat, 214, 11,
Cu dat, eu fapt, 139, 33, 40, idem. 8. Balenii-Romani, Dambovita. Da-I

www.digibuc.ro
 339

legati si ferecati, 220, 1. 239. Or- filalek: subst. plantä. Zi-i s-al datä,
lea, Romanati. Pe toiagu-i ferecat, filalea, 192, 2. 18. Celeiu, Roma-
43, 48, 6. 14. Traian, Teleorman. nati. 193, 2, 63, idem. 194, 2, 204,
feria: vb. a urà ferkire cuiva, a-I idem. 195, 2, 237, idem. Foiticä. fi-
crede .multumit, fericit. Lui Dum- lalea, 197 4. 75, idem. 199, 4,
nealui li fericia, 21, 27, 115. Galati. 207, idem. 216, 12, 46. Orlea, Ro-
fermeeatoare, -easa: subst. persoana manati. 297, 4, 25. idem.
care prin recitarea unor formula fir, firkeit: subst. metal subtire ce
leaga, desleagä, face de dragoste si se 'ntrebuinteaza la brodarie, ter-
de uriciune, tämädueste si imbolna- tel. Numai fir si diamant, 213,
veste pe alte persoane. Fermecatoa- 10, 184. Orlea, Romanati. Numai
rele mele, 114, 1, 66. Orlea, Roma- cu fir si cu tel, 256, 13. 156,
nati. Acolo sta fermecätoresele, idem. aänd oiu zice firicea, 172,
117, 5, 159, 167. Braila. Iesira 3 187. Celeiu, Romanati.
Fermecatoreasa, 118, 5, 197, idem. fire: subst. Altul este tras la fire,
fes : subst. scufie purtatä de Turci 15, 19, 19. Gemenea, Dambovita.
sub turban si de boieri sub islic. $i de fire sa muià, 179, 11, 75.
$i fesul cel turchezat, 239, 7, 511. Silistraru, Braila. 262, 14, 333,
G-emenea, DA,mbovita. Cu fesul por- idem. $i tine-ti firea prea bine,
tocaliu, 230, 6. 3. Celeiu, Roma- 209, 8, 101. Orlea, Romanati. Acum
nati. Sa-mi dati mie un fes cu sunt voinic in fire, 266, 16, 81,
galbeni, 244, 9. 85. Orlea, Roma- idem. Cu firea ca de copil, 175,
nati. Trei fesuri cu galbeni um- 10 15. Celeiu, Romanati. 171, 3,
plea, 245, 9, 94, idem. 97 idem.
festila: subst. sunur de bumbac in- firman: subst. ordin al Sultanului.
tr'o materie inflamabila, din care Cänd firman la Bucuresti sosià,
se fac lumanarf; bucata rupta din- 208, 8, 15. Orlea, Romanati. 209,
tr'o panza. Numai festile fäcuta, 8, 134, idem. Cu firman pecetluit,
27, 29, 39. Tandarei, 304, 7, 108. Silistraru, Braila.
fet, fat-frumos subst. copil,
fiu, fecior, copil in pantecele ma- fui, avb.
fitul: a achità, a socoti, a ra-
sfarsi eu totul. S'a se fituea-
sei ; eroul povestilor populare. Stai
(Cutare) fat-frumos, 50, 58. 24. sea, 290, 25, 193. Orlea, Romanati.
Tulcea. D'o fi fetul mic, 62, 80, nut: subst. -deminutiv dela fiu. C'un
micut fiut in brate, 66, 87. 22.
.10. Orlea, Romanati. Fetii maichii, Teli-Grecea, Transilvania. 66, 87,
feti, 215. 11 82. Balenii-Romani.
Dambovita. Cu ai lui mandri feti, 23, idem.
42, 47, 45. Tulcea. subst. puscá lung& haiducea-
fetiscana. fetisoara: subst. fatä ma,- sea. Dai cu flinta bine, 152, 1,
ricica, codana. Pe la fetiscane, 154, 60. Silistraru, Braila. Flinta c'o luà,
2, 72. Silistraru, Braila. Patru feti- 163, 1, 66, idem. La spinare flinta
soare fug Ghicit. 98. Roatele mare, 230, 6, 38. Celeiu, Romanati.
carului. 231, 6, 146, idem, 234, 7, 60. Ge-
fiarä: subst. animal räpitor, ani- menea, Dambovita. 236, 7, 215, i-
mal sälbatec ; lanturi. Niste fiará dem. In flint& ea, m'am rezemat,
blestemate, 64, 84, 24, 31. Tärgo- 240, 8, 39. Orlea, Romanati. Sa
vistea. Altul ea e urmä de fiat* ma casnesc cu flinta, 251, 11, 123,
69, 1, 38. Cudalbi, Covurluiu. Pe idem.
urma fierei, 69, 1, 38, idem. La flintulita: subst. deminutiv dela
Ear& cá mi-i baga, 271, 18, 156. Mai bine c'o flintulitä, 242,
Orlea, Romanati. 8, 219. Orlea, Romanati.
fiere; subst. lichidul secretat de fi- fluciurk: vb. a agita incoace si in-
cat, amäräciune, potroacä, necaz. colo, a misch, a MM. Cu coasta
Amar fiere a Milt, 15, 21, 7. cä fluciurg 207, 8, 349. Celeiu,
Targoviste. Fierea 'ntrânsul a era- Romanati:
ph, 133, 23. 37, 39. Husi. Cá mi-a ,fliWiurk: vb. indicä suflarea vantu-
plesnit, zau, fierea, 178, 10, 282. lui sau falfairea aripilor. De trei
Celeiu, Romanati. Cu cat fierea ori cá flustiura, 219, 1 86. Or-
nu-i plesnia, 246, 9. 200, idem. lea, Romanati.

www.digibuc.ro
 340

folfotoe: adj. ceva umflat, ingra- fur: subst. hot, rapitor, jefuitor.
madit, maricel, oval la mijloc. Pa- Fura-te-ar furul, 154, 2, 27. Si-
tru late, ingemanate, la rnijloc fol- listraru, Braila. 159, 4. 53. Orlea,
fotoc. Ghicit. 85. Hornul. Romanati.
folte: adj. pantecos, burticos, man- furisa: vb. a intra si iesi pe nesim-
cacios, nesatios, gras. Folte si 'n. tite, tiptil, fara sh se stie. De
foltita, 40, 45. 14. Targovistea. unchi-sau sa furisà, 261, 14, 258.
41, 45, 20, 40, 65, idem. Silistraru, Braila.
fost, fostu: expresiune onomatopei-
ea ce imita un sunet asemuitor G.
cu fosnetul de frunze. Post in sus,
fost In jos, fostu vine burdicos. gade: sub. calau. E gadea cu stream
Ghicit. 83. Fusul. gu 'n manä, 240, 8, 58. Orlea, Ro-
frang, franghie: expresiune cu care manati. Gadea al mare seade 'n
Orientalii numiau pe Francezi si pe cale. Ghicit. 85. Ghinda, porcul
Italieni. Cea fat& de Frang, 160, 6, si lupul.
1 28. Orlea, Romanati. 161, 5, Gaga: subst. expresiune pop. In loc
123, idem. 162, 5 190, 206, idem. de tata, lele, soro. D'aba gaga ce
Fa, fata de Frang, 163, 3, 232, gandesti? 159, 4, 2, 5. Orlea, Ro-
idem. Si tichie de franghie, 274, manati. 202, 6, 2. Tulcea.
19, 100, idem. gagill: vb. expresiune onomatopeicä
franturil: subst. parte, bucata, ceea- ce imitä strigatul gastelor. Gasca
ce se rupe dintr'un Intreg. Si pe a gagäi, 16, 29, 23. Husi.
franturi de inele, 266, 16, 90. Si- gagiu: subst. expresiune pop. indi.
listraru, cand pe cel mai mare ca varsta si
fraulet: subst. deminutiv dela frau. autoritate. Striga Gagiu din co-
Doua fraie 'n cap punea, 220, 1, paci, Gagiuleasa dela vaci. Ghi-
190. Orlea, Romanati. Car'cu frame, cit. 103. Vioara.
Mill 'frame, 234, 7, 57. Gemenea; gaie: subst. pasare de prada din spe-
Dambovita. Fraulet cu ghiurulet, cia soimilor. C'un ochiu la gaie si
32, 33, 20. Slobozia-Conachi, Tul- cu altul la tigaie. Proverb. 106,
cea. Fraulet cu ciucuras, 57, 72, 23.
14. Serbänesti-Pucioasa, Dambovita. subst. fire de land si ma-
freeuein: subst. Vezi, frecuciul cra- tase, de aur si argint impletite
pilor, 177, 10, 206. Celeiu, Roma- sau räsucite. Legate in gaitane,
nati. Frecuciul morunilor, 211, 9, 271, 18, 89. 128. Orlea, Romanati.
126. Corabia, Romanati. gilitinl: vb. a Impleti gaitane, a Im-
MOO: vb. a intepà, a baga friga- pleti in genere. La varf sa gaita-
rea, a arde de dorul cuivh. Cu neste, 218, 1, 12, 47. Orlea, Roma-
frigarea sa-I frigäresti, 136, 30, nati.
13. Husi. galant, adj. politicos si gratios,
frumoasa: subst. numire popularà luxos, elegant. Kt-0 dea taica orn
data Ielelor. Frumoasa cu frumu- galant, 203, 6, 89. Tulcea.
setile, 122, 12, 19. Braila. galbeazil: subst. boalä de ficat a. o-
fruntariti: subst. femeie de jos, ilor. SA fiu spalat si curätat....
murdara, negligentä. Toate fron- De gälbeazä, 134, 25, 30. Husi.
tàritele, 126, 17. 62. Husi. gfilbioaril: adj. deminutiv dela ga1-
fudulie: subst. mandrie, ingamfare, ben. Chica ta cea galbioarä, 273,
fanfaronada. $i prea multa fudu- 18, 260. Orlea, Romanati. 274, 19,
lie. Ghicit. 93. Pastele. 161, idem. Cu cosita fgalbioarä, 265,
fugitor, fugaeiu: adj. cel care fuge 16. 60. Silistraru, Braila. Galbioarä
iute. Fugator In goana mare, 51, la cositä, 48, 55, 49. Tandärei, Ia-
60, 16. Tulcea. Fugaoi ca lei, 197, lomita. Dupä pasari gälbioare, 230,
4, 41. Celeiu, Romanati. 6, 13, 40. Celeiu, Romanati. 234,
fuior: subst. manunchiu de fire de 7, 62. Gemenea, Dambovita. 236,
canepa sau de in. Si cu alta de 7, 217, idem. 27lo 18, 140. Orlea,
fuior, 260, 14 113. Silistraru, Romanati.
Braila. gälbinas: subst. monedä de

www.digibuc.ro
 341

aur, deminutiv dela galben ; peva garnitfi: subst. soiu de stejar. Ce

avand coloarea galbena. Cate un umbrä pes ub garnita, 256, 13, 163.
gälbior le-am dat, 292, 1, 12, Orlea, Romanati.
34, 41. Celeiu, Romanati. 294, 1, garoafit: subst. floare. Ca o garoa-
183, idem. Galbiorii ca-i varsa, 301, fa rnirositoare, 204, 5. 116. Ce-
5, 219. Studina, Romanati. Galbi- leiu, Romanati. Florile, garoafele,
nasi d'ai auriti, 38, 39, 62. Gor- 35, 36, 33. Bezdeadu, Dambovita.
gota, Dfunbovita. Doamne, inalti si Ca o garoafa frumoask 9, 8, 83.
galbiori, 36, 38, 3. Targovistea. Ramnicu-de-sus, Tulcea.
gala: subst. umflatura, tumoare. Gal- garofita: subst. deminutiv dela ga-
ca, motoMIca, 124, 14, 1. Orlea, roafa. Foaie verde garofita, 221, 4,
Romanati. 67. Orlea, Romanati. 225, 4, 102,
galceavA: subst. ceartil sgomotoasä, idem. 226, 4, 226. idem. Frunzulitä
neintelegere, zarvä, sgomot. Grea garofitä, 273 19. 34, idem.
galceavä a facut, 298, 5, 3. Stu- garoflate: subst. mica floricica lili-
dina, Romanati. achie ce rasare primavara prin
gäleata: subst. vas de scos apa sau campiile intelenite. Foaie verde ga-
In care se mulg oile. Strecurata roflati, 256, 13, 129. Orlea, Roma-
prin galeata, 51, 60, 40, 41. Tulcea. nati. Frunzulitä garoflati, 295, 3,
galghen, -A: adj. expresiune pop. in 25, idem. 296, 3, 45, idem. Verde
loc de galben. Roseata galghena, garoflat, 181, 12, 51, Celeiu, Roma-
143, 38, 7. Hu$i. nati. 234, 7, 49. Gemenea, Dam-
galion: subst. corabie mare. Sus la bovita.
galioane, 160 5. 38. Orlea, Ro- gatealti: subst. Sa-mi fiti daicai de
manati. 161, 5, 69. idem. gateala, 71 6, 9. Orlea, Romanati.
Ora: subst. cearta continua, urä, OHO: subst. ornament, podoabii,
clevetire, dispret general. Dar nu frumusete corporalä. Din gatitele
mai sunt Inconjuratä Cu gara, cocoanelor, 137, 31, 17. Hu$i.
116, 5, 51. Braila. Si iea gara, 117, gaunos: adj. gaurit pe din launtru,
5, 110, idem. Sa-mi linga.... Gara, lipsit de miez. Ce ma 'ntrebi, gau-
138, 32, 54. Huqi. nosule? I Ghicit. 83. Fumul si co$ul.
giiral: vb. expresiune ce imita stri- gavan: subst. un fel de strachink
gatul cioarelor si al gastelor. Sa- din lemn scobit. Doti& albii, un
vai, cum mai gäritia 1 210, 9, 27. gavan. Ghicit. 84. Ghinda.
Corabia, Romanati. gazdit: subst. stapana casei in ra-
giiraie: subst. multime ce face un port cu oaspetii sai, locuinta provi-
sunet confuz, sgomot nelnteles pa zorie. Rämad, gazdä, sänätoasa, 9,
ciorile. Si el garaie scotek 216, 8, 82. Ramnicul-de-sus, Tulcea. Ra-
12, 50. Orlea, Romanati. gazda, sänätos, 9, 8, 84, idem.
garbAcel: subst. deminutiv dela gar- Gazdk sa fii fericit, 11, 12, 32, 34.
baciu : biciu gros si adesea plum- Targovi$tea. Gazda lui Hristos, 14,
buit. $i scoase un garbacel, 263, 17, 31. Tulcea. Ramai, gazda, sand.-
15 60, 61. Cudalbi, Covurluiu. toasa, 23, 28, 70, 73. Varfurile,
garbitä: subst. grebenii calului, gru- Dambovita. 15, 20, 28. Targovistea.
majii boului, ceafa, partea dinapoi 42, 46, 36. Mä.rce$ti, Dambovita. 46,
a gatului. De junghietura garbi- 52, 56. Tändärei, Ialomita. 49, 56,
tei, 247, 9, 286. Orlea, Romanati. 45, idem. VA las, gazda, sänätos I
garbojie: subst. Tartacuta rosie plinä 52, 63, 21. Foc$ani. Gazda, ramai
de garbojie. Ghicit. 88. Mitcesul sAnatoask 66, 88, 30. Odobesti, Put-
90. Nasul. na. Asta gazda lui Hristos, 50, 59,
Ora: vb. a tock a pisalogi, a sfa- 42. Agighiol, Tulcea. Gazdä, ramai
rarah. In padure naste, In padure sanatoasa, 51, 60, 43. Tulcea. 52,
rce$te, vine acasa gardeste. Ghi- 63, 21. Focsani. Dati pe Petru la
cit. 89. Melita. gazda undeva, 220, 1, 228. Orlea,
garloiu: subst. expresiune pop. cu Romanati. $i trag in gazda la noi,
aceea$ Insemnare ca $i Oda: mic 284, 23, 180. Corabia, Romanati.
curs de apä. Si garloiu pe dincoa- 10, 10, 85. Tändärei, Ialomita.
ce, 71, 6, 4. Orlea, Romanati. gitzditä: subst. deminutiv dela gaz-

www.digibuc.ro
 342

Gazditä frumoasä, 10, 10, 85. gherlan: subst. soarece mare, guz-
TAndärei, Ialomita. 7, 5, 39. Cu- gan, sobol. Ca gherlanii se juck
dalbi, Covurluiu. 15, 20, 31. Tar- 257, 13, 187. Orlea, Romanati.
govistea. gheorghia: subst. velintä, chilim, a-
geaba: adv. färä nici un folos, In coperernant. M'acopere cu gheor-
zadar, gratuit. Geaba, neica, $i sur- ghia, 294, 2, 17, 18, 20. Orlea, Ro-
dà, 173, 9, 323. Celeiu, Romanati. manati.
172, 9, 213, idem. Geaba $i surda, gheura: subst. ghiaur. Baca, baca
181, 12, 124, idem. Geaba, surda, gheura, 292, 1. 53. Celeiu, Roma-
alergati, 249, -10, 206. Orlea, Ro- nati. 293, 1, 80, idem. 294, 1,
manati. Si de geaba haidueià, 271, 177, idem. 244, 9, 70, idem. 245,
18, 135, idem. Geaba m'oiu luh, 9, 125, idem.
289, 25, 133, idem. Geaba te silesti, glaurel: adj. maruntel, mititel, ghe-
188, 1, 76, idem. bo$el. Dumitricä ghiburel. Ghicit.
gealap: subst. are aceeas semni- 93. Päiajenul.
ficatiune cu gealat. La gealapi cá ghigortal: subst. peste mic, cu solzii
poruncik, 247 10, 53. Orlea, Ro- mici si aspri si cu tepi pe spinare
manati. 248, 10, 51, 109, idem. 272, si pe burtä. Ghigortal d'äl märun-
18, 194, idem. till, 175, 10, 40. Celeiu, Romanati.
gealat: subst. caläu. Si gealatii mi-1 ghill : vb. a inälbi (panza), a-$1 drege
lega, 221, 1, 244. Orlea, Romanati. fan., a se suleaneni facandu-se albä.
La gealati ca-mi poruncia, 247, S-am ghilit-o, 148, 48, 17. Hu$1.
19, 121, idem. 261, 14, 213. Si- ghilitoare: subst. nälbitoare. Ca pan-
listraru, Braila. 248, 10, 81, 109. za la ghilitoare, 141, 34. 45. Husi.
Orlea, Romanati. 274, 19, 121, ghinfirar: subst. general. Cu cinci-
idem. zeci de ghinärari, 261, 14, 246.
geantai: expresiune onomatopeich ce- Silistraru, Braila.
imitä sunetul ce-1 face laptele cand ghindil: subst. Jar si ghindä imi
e bätut in putineiu. Diitai gean- mancai, 37, 40, 32. Gorgota, Dam-
tai. Ghicit. 97. Putineiul. bovita. Jar $1 ghindä am pascut,
ghebos, -a: adj. coco$at, incovrigat, 39, 42, 15. Targovistea. 39, 43,
diformat, curbat. Sta ghebos si 22. Särdaru, Dambovita. 36, 39,
sgribulit, 29, 31, 87. Galati. 28, 29. Bucureai.
31, 64, idem. ghintuit, -A: adj. Iti dau flint& ghin-
ghebrek: subst. haina de paslä In- tuita, 236, 7, 275. Gemenea, Dam-
florata cu gaitane, pätura moale, bovita.
ceva mathsos, dulce, fin la Pipäit. subst. plantä. Cu salbä de
Cu ghebreaua mi-1 stersei, 159., 4, ghiocei, 37 39, 64. Bucuresti. Cu
23. Orlea,. Romanati. 226, 4; 201, cercei, cu ghiocei, 39, 42, 32. Tar-
idem. Väeui o ghebrea, luai o nuia, govistea,
dädui In ghebrea, ghebreaua fuge ghioj: adj. bätran, mos. Vine ghiojul
in haia. Ghicit. 96. Puntea, nuiaua pe cärare $i-si duce casa 'n spi-
searpele. nare. Ghicit. 89. Melcul.
gheldl ghidi: vb. Aram ghidl, aram ghionoaie: subst. pasäre. Ghionoaie
gheldi. In zadar a venit, in zadar nu e. Ghicit. 89. Melcul.
s'a dus. Proverb. 107, 63. ghiont: subst. loviturä violentä cu
gherbeleu: adj. avand sau facand pumnul. Oamenii ghionturi $i-a
ochii mici, chior. Trei tililei, opt dat, 126, 17, 67. HuO.
opintei, gherbelei gäoazä.... Ghicit. ghiul: subst. scul de tort, gramada,
86. Itele. adunaturä, mänunchiu. Veniau pe
gherfit: subst. $i la gherfe implete- drumuri tot ghiuluri, 213, 10, 166.
ste, 57, 73, 17. Cudalbi, Covurluiu. Orlea, Romanati. 221, 1, 253, fdem.
Si imi coase la gherghef, 56, 70, ghiuluf: subst. buclä, perciun, zu-
7. Tulcea. luf, cum poartä Evreii. D'un ghiu-
gheri$oarii: subst. unghie incarli- luf ch. mi-1 10,, 229, 5, 115. Tan-
gatä a unor animale sau pasäri därei, Ialomita.
rapitoare. Ia-ma 'n gheri$oarä, ghiumurlue: subst. soldat Insarcinat
164, 6, 56. Orlea, Romanati. cu paza hotarelor la Turd, gräni.

www.digibuc.ro
 343

cer. C'o mie de ghiumurluci, 260, gorn: subst. instrument pentru darea
14, 105. Silistraru, Braila. signalelor, trambita militara. $i
ghinnilef: subst. mic sirulet de mar- goarnele ca suna, 212, 10, 161.
gele. Frau let cu ghiurulet, 32, 34, Orlea, Romanati.
29. Slobozia-Conachi, Tulcea. gostea: subst. stea. O stea, gostek,
ghizd, -ea: subst. lemne in forma de vostele, gostele, 133, 23, 1, 2. Husi.
colac puse la gura fantanii, colac grajd: subst. locuintä pentru vite, lo-
de piatra. Afar' pe ghizduri te-oiu cuintä murdarä. Alti'n grajd ca i-a
scotea, 142, 36, 36. Husi. Pe ghiz- spetit, 184, 15, 5, 30. Silistraru,
dele de argint ca m'a suit, 131, 22, Drept la grajd eà, mi-si
23. Husi.
ghizdein: subst. planta furagerä. Prin tragett, 196, 3, 74. Celeiu, Roma-
floarea ghizdeiului, 51, 60, 37.
nati. In grajd de piatra oiu intrk
Tulcea. 198, 4, 175, idem. 199, 4, 196;
giubek: subst. haina larga purtatä idem.
de boieri pe deasupra antereului. subst. deminutiv dela
Din giubea ca ii taik 206, 7, 301. gramada. Le face& gramajele,
Celeiu, Romanati. Cu giubele de 266, 16, 142. Silistraru, Braila.
nuiele, 33, 34, 28. Slobozia-Cona- gannatie: subst. scriitor, secretar.
chi, Tulcea. Sä-ti croim rochie si Si c'un mic de gramatic, 16, 22,
giubeà, 270, 18, 19. Or lea, Roma- Thrgovistea. 18, 24, 8,
6, 6, 21.
nati. 11, 21. Cudalbi, Covurluiu.
giugiull: vb. a mangaik a desmier- granatä: subst. plantä aromaticä.
a, a rasfatà. Si mi-1 giugiulik, Foaie verde trei granate, 287, 24,
162, 5, 214. Or lea, Romanati. 163, 152. Orlea, Romanati. 294, 1, 160.
5, 302, idem. Celeiu, Romanati. Verde, verde trei
glod: subst. pamant uscat si bulga- granate, 304, 7, 164. Silistraru,
ros, nomol uscat $i bolovänos. Pe Braila.
vale, pe glod, 188, 1, 1. Or lea, grangorel: subst. deminutiv dela
Romanati. grangur. P'un cal vanät grango-
glodl: vb. a supara, a necäji, a rel, 57, 72, 11. Serbanesti-Pucioa-
strange ca sa doara. SA nu-1 glo- sk Dambovita.
deasca la oasa, 234, 7, 86. Gerne- grangurif a: subst. cu aceeas semni-
nea, Dambovita. ficatiune ca si granguroiu. Gran-
gofill: vb. a scoate sunet, a imita gurita fierbe pere.... Grangurita
sunetul, glasul porcilor. S'a suit face gura. Ghicit. 102. Uliul
scroafa 'n salcie $i gofMe. Pro-
verb. 107, 61. granguroin: subst. are aceeas in-
gogia, gogioaia: subst. Strigä Gogia semnare ca si grangorel. Grangu-
din copaciu si Gogioaie din odaie. roiu vine si cere.... Granguroiu a-
Ghicit. 78. Clopotul. tuncia furá. Ghicit. 102. Uliul
gogoasä : subst. fruct rotund sau um - gaina.
flat, invelisul viermelui de ma- gransor: subst. planta din familia
tasä, obiect de formä sfericä pu- gramineelor. Grausor c'or adunk,
tin hinguiata. Am douä gogosele, 43, 48, 35. Traian, Teleorman.
in sus cat le arunc, atata se duc. greblin: subst. partea ridicata peste
Ghicit. 91. Ochii. spinare in dreptul picioarelor dina-
gogonat, : adj. umflat, rotunjit, sfe- in-te la cal.
Pe grebenii tai, 154,
ric. Am o casa gogoneata.... Ghi- 2, 60, 86. Silistraru, Braila. Pe
Cit. 94. Pepenele. grebeni, vezi, cu palma, 227, 4,
subst. scufie de copil mic, 291. Orlea, Romanati. Pe grebeni
legatá pe sub bärbie, scufie cu cd, Il bätek 254, 12, 194, idem.
monede impodobita.. Goita de ma- grijanie: subst. impärtasanie, cumi-
tasa ca mi-a slobozit, 131, 22, 51. necaturii. Veni cu grijania, 254,
Husi. 12, 273. Orlea, Romanati.
golan: adj. nehnbracat, despuiat, griji: vb. a deretech prin cask a in-
gol. Pe golani i-am irnbräcat, 7, griji, a se ingriji, a aye& grija
7, 37. Targovistea. de ceva. $i de nimeni nu grijiti,

www.digibuc.ro
 344

240, 8, 31. Or lea, Romanati. i bine 68, 1, 67. Cudalbi, Covurluiu, Lu-
sa te grijesti, 252, 12, 75, idem. arä ap$oara 'n guri$oara, 23, 28,
grijit, 4: adj. gatit, imparta$it cu 45. Varfurile, -Dambovita. Cu gu-
grijanie. Pe opt ii grijitt, 167, 8, rita-1 judech, 233, 6, 298, 313. Ce-
87. Celeiu, Romanati. Ce-au murit leiu, Romanati. Ca sä $terg guriti
grijiti, 168, 8, 180, idem. Negrijiti de vin, 45, 50, 37. Tändarei, Ialo-
necomandati, 169, 8, 212, idem. mita. Guritä de porumbita, 55, 69,
grind: subst. deal mic, tap$an. Fapt- 6. Putna. Ap$oarä in guri$oara, 60,
ai pod pe la grindee, 8, 8, 67. 78, 23. Mircea-Vocla, Dambovita.
Ramnicu-de-sus, Tulcea. 277, 20, 223. Silistraru,
grindfi: subst. lemn lung $i gros gurmir: subst. loc putin ridicat; po-
de constructiune. i erpii ca grin- dis. Vinerile, gurmirele, 32, 33,
zile, 228, 5, 18. Tändarei, Ialo- 48. Slobozia-Conachi, Tulcea.
mita. Picioarele ca grinzile, 252, gu$ä: subst. umflatura la 1ndoitura
12, 23. Orlea, Romanati. 253, 12, barbiei (de gräsime) ; de sub gat
123, idem. Gririda casei o taiS, 268, la pasari $i reptile. Ia umfla-ti tu
17, 197. Celeiu, Romanati. 269, 17, gulile, 174, 9, 337, 352. Celeiu,
, 230, idem. 295, 2, 85. Orlea, Ro- Romanati.
manati. ' gutuita: subst. deminutiv dela gu-
gripsore: subst. moneda turceasca. tuie. Verde floare gutuita, 250, 11,
Gripsora$i de zece, 303, 7, 39. Si- 29. Orlea, Romanati. Foitica gu-
listraru, Braila. Gripsora$i zece, tuita, 267, 17, 101. Celeiu, Roma-
301, 6, 20. Orlea, Romnnati. nati.
guibice: subst. ceva ce $eade in
cuib, pe cnibar. Gash oua de gui-
bice La guibice ca sa 'Dud. Ghi-
cit. 76 Cartofii. Hai, haide, haidi: interj. cu sens de
guic: a strigh ascutit $i subtire ca imbarbatare, de indemnare. Hai,
purceii. Face Guic, guic...". Ghi- ' Bogdane, sa ne 'ritrecem, 179, 11,
cit. 86. Izvorul. 29, 55. Silistraru, Brailà. Hai, soru-
subst. Ord de nuia sticita, mea, Ileano, 185, 15, 20, idem. 186,
ori de cure& ce se fixeaza de lun- 15, 160, 187, idem. Hai, Tudore,
.
trie $i prin care se bagl opa- hai, 303, ' 7, 41. idem. Haide sa-i
cina pentru a vasli pe apa. Ia intrebarn, 183, 14, 63, 65. 'Orlea,
'ntäriti voi gujbele, 176, 10, 113, Romanati. Haidi ne spovedim, 184.
166, 172. Celeiu, Romanati. . 14, 123, idem. Hai, na$ule, dum-
gulera$, -at: subst. deminutiv dela neath, 190, 4, 225..Celeiu, Roma-
guler. Gulera$ tätäne-sau, 56, 70, nati. Haidea sä fie de bine, 263,
9. Tulcea. Gulera$ nu i-a ajuns, 14, 376. Silistraru, Braila. Hai mai
256, 13, 168. Orlea, Romanati ; adj. tare cu colaeul, 53, 34, 12, 18.
Ca o cioara guleratä 29, 31, 97. Slobozia-Conachi, Tulcea.
Galati. bra: interj. de imboldit vitele. Hai....
gurguiat, -A: adj. tuguiat, rotunjit, H ai.,.. 19, 27, 18. Galati. 20, 27,
oval. Tartacutä vänätä.., gurguia- 3 4, 48, 70, 91, 104, idem. 21, 27, 117,
ta cumnata. Ghicit. 73. Biserica. 135, 148, 159, 178, idem. 22, 27,
Am o fata gurguiata. Ghicit. 100. 197, 209, 222; 232, idem. Hai....
Soba. Hai.... 22, 28, 14. Varfurile, Dam-
gurisoarA: sub'st. deminutiv bovita. 23, 28, 27, idem. 23, 28, 63,
dela gull. Din guritä macanik 6 8, 78, idem. Hai.... Mai.... 23, .29,
210, 8, 113. Orlea, Romanati. Din 12. Tandarei, Ialomita. 24, 29, 29,
garita cä-mi graiä, 272, 18, 237, 41, 57, 80, 9-1, idem. 25, 29; 102,
idem. Din gurita tot can* 284, 108, 115, 121, idem. Hai.... Hai....
28, 166. Corabia, Romanati. Vin 25, 30, 6, 14, 28. Stoicani, Covur-
sarut gurita, 309, 5, 134. Studi- luiu. 26, 30, 37, 50, 70; 78, 90, 109,
na, Romanati. Sa-i mai aud ourita, idem. 27, 30, 127, 140, 149, 158,
280, 21, 208. Silistraru, Bräila. Gu- 168, idem. 28, 31, 9, 19, 31, 39, 57.
rita, catarama, 179, 11, 10, 15, 73, 79. Galati. 29, 31, 92, 102, 113,
idem. SS ne $tergem gurita de vin, 125, 136, 144; 157, 166, idem. HAL..

www.digibuc.ro
 345

Hai 34, 35, 13, 20, 37, 47, 55.

padure cioca boea, iar .a.casa, lipa,
lipa. Ghicit. 99. Sita.
Targovistea. Hai.... Hai.... 35, .36,
11, 19, 26, 40. Bezdeadu, Dambo- halat: subst. lantul de strans moara,
vita. Hai.... Hai 33, 37, 16. Ma-. funie groasa catranita cu care se
halaua, Dambovità. 36, 35, 23, 24. leaga, vasele plutitoare. Un halat a-
idem. pucà, 291, 25, 308. Orlea, Roma-
haih: Ma dusei pe haia, ghebreaua nati.
fuge in haia. Ghicit. 96. Puntea, hilltash: vb. a misca, a clatina ceva.
nuiaua i arpele. Sa haltanä papura, 247, 10, 18.
haidue: subst. hot de codru. I-am Orlea, Romanati. 294, 2, 6, idem.
zis sa nu iea haiduc, 287, 24, 219, ham : subst. curelele pentru Inhamarea
229. Orlea, Romanati. Voica sarma cailor. Hamurile le carpià, 197, 4,
de haiduc, 241, 8, 150, idem. 25. Celeiu, Romanati.
la haiduci el striga, 219, 1, 90, hambar: subst. magazie pentru pas-
107, 122, idem. Sa comande la hai- trarea cerealelor, depozit. In ham-
duci, 242, 8, 224, idem. Miului hai- bare le punea, 29, 31, 35. Galati.
ducului, 230, 6, 46. Celeiu, Roma- 303, 7, -53. Silistraru, Braila. Ham-
nati. 231, 6, 90, idem. 232, 6, 231, barele Incarca, 32, 33, 81. Slobozia-
idem. 233, 7, 24. Gemenea, Dam- Conachi, Tulcea.
bovita. 234, 7, 67, idem. 236, 7, han: subst. ospätärie ordinal* birt,
222, idem. 237, 7, 338, idem. Cu carciuma. i du-te la han In vale,
haiducii alaturik, 280, 21, 191, 199. 253, 12, 170. Orlea, Romanati.
Silistraru, Braila. 278, 20, 292, hantu: Zarnioara si hantu, 48, 56,
idem. 30. Tändarei, Ialomita.
haiducese: adj. privitor la haiduci, hark': subst. clevetire, defaimare,
apartinand haiducului. Leapada hai- dispret. Dar nu mai sunt inconju-
ne haiducesti, 231, 6, 169. Celeiu, rata cu liana; 116, 5, 49. Bra-
Romanati. Si 'mbrach haine haidu- ila. Am o hark 119, 7, 77, idem.
cesti, 233, 6, 281, idem. Haine hai harabh: subst. ear mare de trans-
ducesti imbraca, 238, 7, 415. Ge- port. Harabalele umplea, 32, 33,
menea, Dambovith. 297, 3, 169. 83. Slobozia-Conachi, Tulcea.
Orlea, Romanati. haraeiu: subst. tribut platit Portii
haidliel: vb. a duce vieata de hai- de terile romfine. Niel haraciu la
duci. Haiduceste-ti tara 'n pace, domnie, 209, 9, 13, 19. Corabia,
243, 3. 391. Orlea, Romanati. .Zi Romanati.
si noapte sa haiduceasca, 250, harambasa: subst. capitan de hoti,
10, 270, 261, 262, idem. i degeaba de haiduci. Harambasa, de haiduci,
haiducià, 271, 18, 135. Orlea, Ro- 278, 20, 292. Orlea, Romanati.
manati. Cinci saptärnani haiducia, haramn: subst. codru nestrabätat,
274, 19, 76, idem. Sad satur de care-ti .inspira groazá. Si toate ha-
haiducit, 272, 18, 202, idem. ramnele, 232, 6, 239. Celeiu, Ro-
haiducie: subst. vieati de haiduc. manati.
Ci-oiu sa stau In haiducie, 279, barb: subst. ciob, spartura dintOun
21, 91. Silistraru, Braila. 233, 6, intreg. Ride harb de ciob. Pro-
311. Çeleiu, Romanati. verb. 110, 163.
haimanh: subst. oni färâ capabliu, harean, -as: subst. funie de par de
i vagabond. Seara 'n haimanale, 154, prins caii. Tot la harcan finpletià,
2, 71. Silistraru, 308, 8, 33, 39, 74, 87. Silistraru,
haitul: subst. indemnare, urmarire, Braila. Harctinasul 308, 8,
strigatul cu care oamenii indeamna
57, idem.
flacailor, 32, hrtrjil: subst. Vine gasca dela Basca
boii la jug. Haitul
33, 93. Slobozia-Conachi, Tulcea.
. cu ghiarele harja, 'Ada. Ghicit.
liala halea: subst. joe Oopiläresc cu 75. Cantarul.
mingea. Halea, balea ii tine calea. harnie: adj. activ, muncitor, stärui-
: Ghicit. 85, 96. Ghinda, porcul si tor. Omul harnic n'are pra.znic.
lupul. 86. Ghicit. Jitrul, porcul si Proverb. 109, 130.
lupul. harstina: expresiune ce imita sulae-
hillalau: sullst. In camp hillalau, in tul unei 1oviri repecle. Opine& ne-

www.digibuc.ro
 346

rasa harstina prin casä. Ghicit. 95. hodinl: vb a odihni. Hodiniti, boieri,
Pisica. hodiniti, 25, 30, 1. Stoicani, Co-
hartop: subst. loc infundat cu gropi, vurluiu.
vagauna, scufundAtura. Umplea. gro - hodobaie: subst. ceva, mare, inalt,
pi, umplea hartopi, 32, 33, 86. Slo- magurat, gramadä mare de fan.
bozia-Conachi, Tulcea. Din claie hodobaie, 21, 27, 111.
hasnä: subst. ladä, casa de bani, Galati. Din OM hodobAi, 30, 32, 51.
vistierie, locul unde se adunä cevá. 52. Chisinau, Basarabia. Din claie
Cate-o hasna ti-am luat, 238, 7, hodobaie, din hodobaie 32,
450, 451. Gemenea, Dambovita. Si 33. 63, 64. Slobozia-Conachi, Tult
'n hasnA ca le trantià, 248, 10, 85, cea.
116, 161, Or lea, Romanati. 249, 10, hodor: subst. amanet, garantie, ca-
197, 213, 219, idem. 5i sa iea cate doul ce ginerele face miresei in
o hasna, 242 8, 227, idem. 243, seara logodnei. Hodorul lua, 155; 2,
8. 340, idem. 247, 10, 43, 47, idem. 167. Silistraru, Braila.
Nici hasnale nu ti-am spart, 238, 7, liodoronc: interj. exprimä sunetul u-
450. Gemenea, Dambovita. Cate has- nui lucru ce eade cu vuet. Si fAcil
nale a pierit, 241, 8 151. Or lea, hodoronc tronc, 21, 27, 170. Galati.
Romanati. Cate hasnale au trecut, holie: subst. duh necurat, spirit rail
248, 10, 124, idem. Ca sa värs fAcittor, boalA ce locueste prin lo-
hasnalele, 249, 10, 253, idem. SA curi neumblate. $i v'or mama ho-
torntim hasnautt, 290, 25, 257, idem. lile, 280, 21, 157. Silistraru, Braila.
Hasnaua vArsà, 291, 25, 289, idem. hondai: interj. cu sens de exclama-
hat: subst. armasar, cal dobrogean, re. Hondai, leroiu Doamne, 55, 68,
gras, puternic si frumos. Jos'de pe 2, Tändärel, Ialomita.
hati cä ne-om da, 256, 13, 24.
Or lea, Romanati. 241, 8, 185, idem. hop, hopa: interj. exprima sgomotul
CA läri pe trei pui de hati,, 256, 13, saririi peste o adancime periculoa-
131, 132, idem. Hatii din grajd cä sA sau sant greu de trecut ; subst.
scoteh, 257, 13, 201, idem. SA vezi adancime, sant, loc periculos. Hop
mama hatilor, 258, 13, 326, idem. Indop, bläni ingrop, ate intinse,
Pe sarga, mama hatului, 264, 15, gheme stranse. Ghicit. 81, 91. Do-
107. Cudalbi, Covurluiu. vleacul. Pepenele. Hopuri hoporate,
hhtis: subst. tufis de maracini, loc 29. 31, 161. Galati. 33, 33, 144. Slo-
bozia-Conachi, Tulcea. 34, 34, 46,
greu de strAbatut. La hätis ea, mi-1 idem. Opine& nerasä joaca hopa
bliga, 237, 7. 377, 389. Gemenea,
Dambovita. Prin hatis ca broastele prin casa. Ghicit. 95. Pisica.
säria, 219 1, 109. Orlea, Roma- hopaida: interj. cu aceeas semnifi-
nati. Prin häti, prin curpenis, 176, catiune ca si hop si hopa. Opine&
10, 144. Celeiu, Romanati. nerasä hopaida prin casti. Ghicit.
hei: interj. eu sens de chemare, de 89. Matura.
indemnare. Hei Dunärei, 61, 79, hrfinl: vb. a nutrl, a ingriji. Mai
13. Cudalbi, Covurluiu. Hei Tudore, bun cal ce-si haineste, 51, 61, 2,
hei, 304, 7 94. Silistraru, Braila. 3. Tfinclarei, Ialomíta.
herghelie: subst. cireada de cai, lo- hubul: vb. a da un sunet surd, dar
cul unde se cresc caii. Herghelii de puternic, ca sgomotul tunetului.Hu-
eai, 40, 45, 10. Targoviste. La her- bueazit bubueaza, peste nouä munti
ghelii alerga, 258, 13, 282, 283. rancheazä. Ghicit. 97. Pusca.
320, 321. Orlea, Romanati. Pazind huiduit, -A: adj. prigonit, clevetit.
herghelia lui, 215, 12, 3, idem. De toatä lumea huiduite, 114, 1,
Am o herghelie de cai albi. Ghicit. 68. Orlea, Romanat!.
81. Dintii. huium: subst. fir, atä, mätigus. Du-
hici: adv. nici de cum, de loc. Hici, mitricä mititel cu buiumul dupä el.
fatA neagra, poneagrä, 125,. 16, 58, Ghicit. 72. Acul.
59. Husi. hustiuluc: interj. exprimä sgomotul
hiliste: subst. adiere incetisoarä a cäderii in apä a unui corp mare.
vantului, liniste placuta. La hilistea Hustiuluc chiticä, platica, 124, 16,
vantului, 20, 27, 99. Galati. 1. Husi.

www.digibuc.ro
 347

I. eu, 33, 83, 129. Slobozia-Conache,

Tulcea.
Ia: interj. exprimä, o idee de indem- iatagan: subst. sabie turceaseä. $i la
nare, de sfatuire. Ia umflä-ti tu brau cu iatagane, 235, 7, 213. Ge-
gusile, 174, 9, 337. Celeiu, Ro- menea, Dambovita. Iataganele sco-
manati. Ia 'ntäriti voi gujbele, tea, 255, 13, 86. Orlea, Romanati.
176, 10, 113, idem. 198, 4, 104, iatan: subst. prescurtare din iatagan.
idem. 269, 17, 209, idem. Ia nu-1 De iatane spintecati, 273, 19, 37.
credeti, boieri mari, 46, 62, 29, Orlea, Romanati. 274, 19, 140, i-
33, 44, 49. Tandarei, Ialomita. Ia dem. Si scoate iatanele, 282, 23,
te scoalä eel domn mare, 14, 19, 167. Celeiu, Romanati.
1, 3. Gemenea, Dambovita. Ia beti, iatman : subst. formä pop. In loc de
boieH, si mancati, 234, 7, 45, idem. hatman : capitan de ostire la Ca-
236, 7, 259, idem. 237, 7,352, idem. zaci si la Poloni ; comandantul ar-
Ia sculati, sculati, 40, 45, 1. Tar- matei moldovene. Dediule, iatma-
govistea. 41, 45, 16, 25, 42, 56, nule, 202, 6, 11. Tulcea.
67, idem. Ia iei pan'afara, 62, 80, ibanca: subst. patura ce se pune
5. Or lea, Romanati. Ia sa-mi des- sub sea. Ibanci dalbe astern* 61,
.chizi tu usa, 227, 4, 274, idem. 61, 21. Tandärei, Ialomita. 54, 66,
240, 8, 101, idem. 241, 8, 158, idem. 11, idem.
242, 8, 234, idem. 243, 8, 336, idem. ,ibontnic, -A: sub. iubit, dragut. Dar
270, 18, 63, idem. 286, 21, 91, 104, mai foc ibomnica, 178, 10, 359. Ce-
117, idem. 294, 2, 43, idem. 249, .leiu, Romanati. C'avea, o ibomnick
10, 195, idem. 253, 12, 89 idem. 180, 12, 14, 43, idem. 266, 17, 13,
254, 12, 198, idem. Ia asculta-mi idem. Ibomnicul fetei, 160, 5, 27.
cuvantul, 179, 11, 67. Silistraru, Orlea, Romanati. El mi-1 dor o i-
Braila. Ia d'un pod pe mare, 186, bomnica, 46, 52, 30, 31. Tiindarei,
15, 171, idem. 261, 14, 214, idem. Ialomita. Ochiul dracului, ibomnica
275, 20, 71, idem. 276, 20, 104, satului. Ghicit. 76. Cärciuma. Scoa-
idem. 279,21, 140, idem. Ia stai tu, lä, ti-a venit ibomnicul, 304, 7, 171.
nu mai fugi, 265, 15, 112. Cudalbi, Silistraru,
Covurluiu. Ia tu frate, sa te duci, ibosti: subst. iubire, dragoste. Ca
283, 23, 64, 65. Corabia, Romanati. eu apa de ibosti c'oiu lua, 130, 21,
284, 23, 94, 114, 148, idem. 5, 1, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20,
14, 22. Orlea, Romanati. 21, 22. Husi.
interj. vezi (aci sau acolo). ibric: subst. vas de apa, cu gatul lung,
lacA Domnul Stefan sosiä, 236, 7, curbat. Ea ibricul il lull, 235, 7,
302. Gemenea, Dambovita. Iaca si 184, 185. Gemenea, Dambovita.
noi am sosit, 66, 89, 2. Odobesti. subst. fir de mätase räsucitä
lac& i turmele-mi sosiä 304, 7, si coloratä. Tot fir ibrisin, 288, 25,
182. Silistraru, Braila. Iacit Turcii 16. Orlea, Romanati. Cu barba de
ca-1 panditt, 280, 22, 8, 11. Celeiu, ibrisin, 37, 40, 7. Gorgota, Dambo-
Romanati. 292, 1, 40, idem. lad% si vita. Tot fir ibrisin, 45, 51, 40, 63.
ma-sa allturik, 227, 4, 304. Orlea, Tändärei, Ialomita.
Romanati. 250, 11, 49, idem. lac& subst. forma deminutivä a-
Niculcea sosia, 285, 23, 182. Cora- ratand ceva. mic. Icaluta, icaluta
bia, Romanati. si din coada na, taicuta. Ghicit. 75.
interj. compusä din iaca Cantarul.
iatä. Iacata c'am scäpat eu, 247, 9, icea: adv. in loc de aicea. Icea, Doam-
283. Orlea, Romanati. Iacasta Alamo- ne, 'n ceste curti, 44, 50, 1. ran-
leo, 192, 1, 393, idem. Ialomita. 45, 51, 122, idem.
iatä: interj. acelas sens ca si iaca. 46, 53, 1, idem. 53, 65, 1, 20, idem.
te-am strejuit, 249, 10, 69, 77, 1, idem.
250. Orlea, Romanati. 241, 10, 251, icosar: subst. moiled& turceasca. Cu
idem. 288, 37, 65, idem. latS. Vladu salba de icosari, 38, 40, 62, 55.
sosia, 282, 22, 144. Celeiu, Gorgota, Dambovita. 43, 47, 56.
Romanati. CS. iata, e seara, 12, 13, Tulcea.
66. Targovistea. latS. ea ti-am venit idol, idolonica: subst. figura unei

www.digibuc.ro
 348

false divinitati, diavol. S-am vazut 50, 57, 63, 70. Ramnicu-de-sus,
nourizeci $i nbua de idoli cu ido- Tulcea.
loaicele lor, 138, 33, 22. Huai. 139, Imbodoll: vb. a APoperi, a ascunde, a
33, 44, 46, idem. pune cevh peste cevh. $i te imbo-
iepureste: adv. ch iepurele, in goana dolesc, 135, 27, 3. Huai.
mare. 5i-mi coteate iepureate, 172, Imbortosat, -a: adj. cu burta mare,
9, 179. Celeiu, Romanati. bortos. Am o fat& imbortoaata $i
ierbanas: subst. dajdia ce dedeau cine vine o saruta. Ghicit. 102.
popoarele pradate. D'aia parte ier Ureiorul.
bana$, 48, 55, 23, 24. Tandarei Imbracatel: adj. deminutiv dela im-
Ialomita. bracat. Frumos mi-e imbracatel,
iertaciune: subst. gratiere, uitare. 42, 46, 14. Marceati, Dambovita.
Iertaciune nu-mi aveh, 224, 4, 39. Imbraucl: vb. a da in branci, a im-
Orlea, Romanati. 5i dati taicului pinge afara. Sa-1 imbranceati, 129,
iertaciune, 208, 8, 63, idem. 70, 2, 20, 32. Huai. 145, 42, 20, idem.
Cudalbi, Covurluiu. Imbratosh: vb. a luh, a strange in
iezisor : subst. deminutiv dela ied. brate. In brate imbratiaati, 156,
Am un cotecior plin cu ieziaori 2, 240. Silistraru, Braila.
$i n'are uä pe nicaieri. Ghieit. umbrobodl: vb. a acoperi capul cu
81. Dovleacul. un voal, a acoperi cu ceva. P'o
iglita: subst. ac cu care se luereaza valcea, cotita vine mierla 'mbro
la ciorapi sau se croaeteaza. I- bodita. Ghicit. 89. Melcul.
glita, iglita, 148, 51, 1. Huai.. umbrumat: adj. batut de bruma, a-
iie, iisoara: subst camasa de tiftranca. coperit cu praf fin ce se depune
Imbraca iie dintr'o mie, 283, 23, pe fructe, pudrat putin. Cestor nalt,
80. Corabia, Romanati. O iiaoara pe ma,ndru 'mbrumat, 54, 67, 5, 37.
ea Ilia, 290, 25, 277. Orlea, Roma- TA nclarei, Ialomita.
nati. Imbuch: vb. a pune cevh in gura, a
ilecel: subst. deminutiv dela ilic : manch putin $i repede. II imbu-
hainä tartineasca de abh, fad ma- eh jumatate, 172, 9, 224. Celeiu,
ned $i impodobita cu gaitane. Im- Romanati. Ca m'a 'mbucat juma-
bracat intr'un ilecel, 256, 13, 155. tato, 173, 9 260, idem. Car'ce mi-o
Orlea, Romanati. Cu ilice prinse 'n 'mbuch, 157 2, 358, 363. Silistra-
cuie, 15, 20, 20. Targoviatea. ru, Braila. Proverb. 108, 68.
Imbacsit, -A: adj. incurcat, amestecat, umbuestrand : part. Merge negru
greu de aranjat. Cu par imbacsit, buestrand, 54, 66, 26. Tandarei,
289, 25, 117. Orlea. Romanati. Ialomita. 254. 12, 223, 251. Orlea,
Imbilltut, -a: adj. patati colorat fe- Romanati.
lurit. Iepure imbaltat, la spatele iminei: subst. pantofi boiereati de
ma-tii invatat. Ghicit. 102. Valna- marochin galben ; azi pantofi groai
nicul. taräneati. Cu chitii cu iminii, 218,
imbargilletel: adj. adus, incovrigat, 1 19. Orlea, Romanati. 219, 1,
curbat. Si faeura pe loc nouaspre- 134, idem. ,

z.ce secerele imbargaletele, 26, 30, Impajurat, 41: adj. intr'aripat ca o pa-
72, 73, 74. Stoicani, Covurluiu. jurä, cu aripi. Pajurii impajurata,
Imbatranire: subst. inaintare in var. 141 35, 34. Huai.
sta. $i de imbatranire, 13, 16, 57, Impleticin, -a: adj. incurcat, impie-
62. Tulcea. dicat, $ovaitor, indescifrabil. Rsa-
Imbelciugut, -A: adj. in forma de dacina impleticina ales voinic o
belciug, de cerc, rotund. Doua late, desbina. Ghicit. 76. Cartea.
impreunate ai la coarne Imbelciu- Impletosat, -tt: adj. sdravan, tapan,
gate. Ghicit. 83. Foarfecele. puternic, lat in spete. Tot soldati
Iniblatl: vb. a bate cu imblaciul, a impletoaati, 213, 10, 164. Orlea,
treierh, a bate rau. Cu coada sa-1 Romanati.
imblateati, 145, 42, 19, Huai. Impologat, -a: adj. turtit, apasat, a-
Imbobocl: vb. a desvoltà bobocii, a plecat spre pamant. Si de craci
inflori. SA 'nfloriti, sa 'mbobociti, mi-e 'mpologat, 233, 6, 276. Ce-
71, 6, 8. Orlea, Romanati. 8, t3; leiu, Romanati. .

www.digibuc.ro
 349

/mpostat, -it: adj. mandru, inalt, fru- cet. Dar sä ne lasati cu inceti.
mos; chipes, care e mai pre sus de $orul, 68, 1, 9. Cudalbi, Covurluiu.
altii. $i vazui dragostele, imposta- Inchinh: vb. a saluth cu supunere,
tele, 137, 31, 6, 7. Hu$i. a hdrazi, a adork a se rugh. Si
Impoviilat, -A: adj. nespälat, necurat, 'nchinh cu strachina, 266, 13, 98.
murdar. Si la fatä impovalatä? Orlea, Romanati. Eu sa ma 'nchin
116, 5, 37, 43. Braila. ulmilor?1 250, 11, 37 41, 44, 66,
Impovorat, -11: adj. incärcat cu greu- 69, 72, idem. La icoane sà 'nchi.
tate, cu poveri, cople$it. De 'n- nark 16, 22 26. Targovi$tea. La
c *Arcata, 'mpovoratä, 16, 22, 32. icoana m'am inchinat, 131, 22, 23,
Targovi$tea. 30. Huai. 142 36, 4, idem.
Imprä$tih: vb. a risipi, a alungh pe inchingh: vb. a pune calului ehinga,
(inevh. Potera mi-o 'mprd$tià, 278, a strange calul in chino.ba. Bine
20, 290. Silistraru, Braila. ea 1-oiu inchingh, 198, 4, 181. Ce-
Impresadit, -a: adj. pus 'unul langa leiu, Romanati. Cu chinga ca-1 in-
altul, sadit, intesat, indesat. Impre- chinga, 199, 4, 202, idem. In trei
säclite de parale, 211, 10, 26. Or- braneOrlea,
sa .'nchingh, 251, 11, 100.
Romanati. 253, 12, 155, idem.
lea, Romanati. Inchivarat, -a: adj. cu chivaril pe
Imprieink: vb. a se certh cu cinevh, cap. Trei voinici inchivarati, 266,
a acuzh pe einevh, a se supara cu 13 130. Orlea, Romanati.
cinevh. Ei sa 'mpricinarit, 42, 47, II-mina,: vb. a se supära, a se nechji,
4. Tulcea. a$teapta ca sä 'rn- a se ingriji de cevh. Ea cu firea
price, 52, 62, 26, 27. Tändarei, Ia- sä 'nciudh, 256, 13, 104. Orlea, Bo-
lomita. manati.
Imputa: vb. a atribui cuiva, o faptä tnele$tat, -a: adj. strans, apucat, In-
blamabilä, a dojeni, a critich. Taci,, tepenit parVar fi prins in cle$te.
orn bun, nu-ti da 'mputare, 43, 49: Din gurita Inelemtati, 179, 11, 14.
7. Tändarei, Ialomita. 60, 77, 35, Silistraru,
idern. incondeiat, -a: adj. scris, zugrävit,
Inarmat, -a: adj. cu urme, armat. colorat cu un condeiu. Ou de rata.
Inarmat cum el erà, 289, 23, 137. 'ncondeiat, 38, 41, 6. Targovi$tea.
Celeiu, Romanati. 282, 22, 137, Incorcioveh: adj. mlädioasä. Nuelusä
idem. 291 25, 317. Orlea, Roma- 'ncorcioveh Ghieit. 84. Gandul.
nati. Ineordat, -ä: adj. intins peste fire,
/nbaih: vb. a se spälà, a face baie. atent, vigilent, treaz. Cu arc tare
Si sa ne 'mbhiem, 166, 2, 287. incordat, 64, 84, 12. Targovi$tea.
Silistraru, Bráila. Sä scald& $i sa Incornorat, -a: adj. eu coarne ca a-
'nbäih, 7, 7, 7, 11, 15, 19, 23, nimalele. Am o fiarä incornorata.
26. 31. Targovi$tea. 8, 8, 11, 17, Ghicit. 79. Corabia.
23, 29, 35. Ramnieu-de-sus, Tul- Incosort: vb. a fi in forma de co-
cea. sor, a, fi putin curbat. Cu limbile
Inbazol: vb. a 0116, coda dreaptä in sä-1 incosora$ti, 141 35, 20. Hu$i.
sus, a sta bazoi. Coadele le 'nba- Ineremenl: vb. a impietri, a rämä-
zoia, 2962 3, 118. Orlea, Romanati. nob. nemi$cat de mirare ori spai-
Inearligat, -A: adj. adus cu un car- mä. Toti pe loc incremenià, 281,
lig. Incarligat $i 'ntortochiat... Ghi- 22, 33. Celeiu, Romanati. 283, 23.
cit. 77. Cercelul. 83. Foarfecele. 99. 34. Corabia, Romanati. Dracii s'or
Secera. incremeni, 17, 23. 61. Targovistea.
Incarliontit, -A: adj. sucit $i rasucit Inerilul: v413. a legh una de alta cele
in forma, de spiralä, ca un car- douä parti ale unui nevod, numite
liont. Si 'ncarliontit, 289, 26, 118. crile. Incriluiti nevoadele, 176, 10,
Orlea, Romanati. 167. Celeiu, Romanati.
Ineelnit, -A: adj. in$elat, nedumerit, Inerunta: vb. a privi aspru, sälbatic,
nesigur. Ea s'o tine inceluitä, 169, crunt, cu ochii sangerati, cu pärul
4, 38. Orlea, Romanati. 214, 10, sbarlit. Sprancenele le 'ncrunth, 286,
267, idem. 24, 49. Orlea, Romanati. Mult sa
Ineeti$or: adv. deminutiv dela in, incruntà, 290, 25, 271, idem.

www.digibuc.ro
 350

IneurA: vb. a alerga la intrecere. cravasa. Putinel ca-1 Infierbanta,

Cu nebunul: nici calul sa ti-1 In- 204, 7, 142. Celeiu, Ronaanati. 206,
curi, nici statul sa ti-1 masuri. 7, 281, idem.
Proverb. 107, 69. ftnflocos, -coital: adj. acoperit cu par
Indalb, -A: adj. de coloare albá, albit. subtire si scurt. Roseata Inflocoasa,
Marului cu flori Indalbe, 47, 55, 143, 38, 5. Husi.
2. Tandarei, Ialomita. 47, 53, 32, Infoia: vb. a acoperi cu foi, a se
63, idem. umfla, a se desface. I se infoia-
InditrAt, IndAratele: adv. mergand cu sit barba, 246 9, 222. Orlea, Ro-
spatele Inainte $i cu fata inapoi. manati.
D'a 'ndaratele mergea, 280, 21, Infoltit, -A: adj. mare, gras, cu burta
189. Silistraru Braila. Si 'ndarat mare (vorbind de animale). Folte
le asviirlià, 280, 21, 152, idem. si 'nfoltita, 40, 45, 14. Targovis-
266, 16, 116, 130, idem. 257, 13, tea. 41, 45 23 40, 65, idemt.
181 239. Orlea, Romanati. 251, InfrAtl: vb. a se face frate, a fi la
11, 145, i 'P.m. 235, 7, 171, 177. fel, a se immulti. Si cu hotii te 'n-
Gemenea, Dambovita. fratesti, 259, 14, 21. Silistraru,
indarjl: vt. Indemná, a Incuraja,
a sfatul cu stáruinta la ceva. Si Infurel: vb. a se bifurca, a se luptit
pe Turc Il Indarjia, 268, 17, 137. unul contra altuia. Cu feciorii sa
Celeiu, Ronaanati. 'nfurcia, 249, 10, 230. Orlea, Roma-
indaurit, adj. de coloarea auru- nati.
lui, galben ea aurul. Si cu seaua Ingädul: vb. a permite; a suferi cui-
indaurit, 57, 71, 25. Serbanesti- va, a merge deopotriva. Sa 'nga-
Pucioasa, Dambovita. duesc ca doi boi, 197, 4, 33. Ce-
indee: expresiune onomatopeica, imi- leiu, Romanati.
tand sgomotul ce fac broastele
$i face : Indec.... Indec....". Ghi- IngAlat, -A: adj. gras, frumos, bine
Neut. D'ai un trup asit, 'ngalat,
cit. 74. Brotacelul. 36, 39, 23. Bucuresti. 54, 67, 40.
inder: subst. chip, infatisare, felul Tândarei, Ialomita.
de purtare si de prezentare al unui Ingamfat, -A: adj. mandru, ambitios,
mu. Cu inderile suave, 139, 33, 84. pretentios. Ingamfata, suparatä, 29,
Husi. 31, 91. Galati.
IndrAgl:. vb. a iubi, a aye& dragoste Inghemul: vb. a se aduna, a se
pentru cinevà. Si-a Indragit plu- starci, a se face ca un ghem.
garia, 197, 4, 10, 72. Celeiu, Roma- Cand colo sä 'nghemuia 262, 14,
nati. 198, 4, 109, 162, idem. Si 'n- 340. Silistraru,
dragl BM-atria, 200, 4, 325, idem. Inghinorat, -A: adj. insemnat, deose-
299, 5, 28, 58. Studina, Romanati. bit, inalt, mandru, frumos. Doi meri
Indrugh: a toarce cu un fel de fus mari, inghinorati, 23, 28, 31. \Tar-
maricel si groscior numit druga. furile, Dambovita.
Din druga indrugand, 61 79, 11. IngrAsatii: subst. grasime, Ingr&sare.
Cudalbi, Covurluiu. Numai bun& la ingrasata, 36, 39,
Indruma: vb. a arata, drumul, a pune 34. Bucure0i.
pe cale. Ingerul m'a Indrumat, 466, Ingropilat, adj. cu gropi, cu gauri.
7, 150, Orlea, Romanati. Sub cel deal ingropilat fierbe o
inelus: subs.t. deminutiv dela inel. ()alá cu pasat. Ghicit. 90. Nasul.
Tine inelusul meu, 260, 14, 146. Ingrosat, -A: adj. amestecat, gros,
Silistraru, Braila. Sa pui inelu- mare, pus unul peste altul. Crez
sul tau, 23, 28, 60. Varferile, Dam- cu peste e 'ngrosata, 176, 10, 158.
bovita. Geleiu, Romanati.
InfAinat, 4: adj. acoperit cu prea Ingurul: vb. expresiune onomatopei-
subtire praf de Mimi, albit. Cu ca imitand cantul porumbeilor.
niste maini albe si 'nfainate, 27, Turuira 'nguruira, 23, 28, 47. Tar-.
30, 123. Stoicani, Covurluiu. furile, Dambovita.
InfierbAnta: vb. a atatà calul la fu- Inhilma: vb. a pune hamurRe pe cai.
g-4, strunindu-1 cu fraul, atatan- Dela Bucuresti am Inhamat, 300, 5,
du-1 cu pintenii si piscandu-1 cu 136. Studina, Romanati. 161, 5, 106.

www.digibuc.ro
 351

Or lea, Romanati. 29, 31, 131. Ga- Insovonit, -A: adj. pe cap cu sovon:
lati. -materie. Vine mierla insovonita.
subst. aeeeas insemnare Ghicit. 77. Ceata. 95. Plosca.
ea si inimita. Cit e a mea Moara.
198, 4, 189. Celeiu, Romanati. Inspitimanta: vb. a aye& teama.,
Inimioara ii topeste 224, 4, 56. spaimä, groaziti de ceva. De cap
Or lea, Romanati. 270, 18, 34, i- sä Inspäimanta, 204, 7, 102. Celeiu,
dem. 295, 2, 57, 71, idem. 229, Romanati. 205, 7, 206, idem. 206,
5, 55, 77. Tändarei, Ialomita. I- 7, 261, 322, idem.
nimioara le seat, 283, 2, 384.. Co- Inspicat, -A: adj. ciupit, stropít, eiu-
rabia, Romanati. Inimioara-ti fura, gulit de varsat. Inspicat de varsat,
215, 11, 77. Balenii-Romani, Dam- 61, 79, 36. Cudalbi, Covurluiu.
bovita. 43, 48, 10. Trojan, Tele- Instrunat, adj. strans, incordat,
orman. cu zäbala In cap. Infranat, Instru-
inimitä: subst. deminutiv dela inimä- nat, 41, 45, 81. Targovistea.
Sa-i mai vie inimitä, 171, 9, 109. Intarata: vb. a necaji, a supara, a
Celeiu, Romanati. atata. Decat cainii de a Intaratà,
Injumittip: vb. a Impärti in douä 31, 32, 120. Chisinäu, Basarabia.
parti, a umplek numai pe jumätate. Intelenit, adj. Impiedicat, greu
D'abik o 'njumatatiä, 248, 10, 162. de sträbätut, incult, barbar. Ca, S'a
Orléa, Romanati. Cu vin sa-1 Inju- 'ntelenit plugul inteo ill:Mein& de
mätätesti, 267, 17, 49. Celeiu, Ro- läptuca, 25, 29, 112. Tandarei, Ia-
manati. lomita. Intelenitelor, 117, 5, 189.
Inmurgi: vb. a se,Ipata, a apune soa- Braila.
rele, a se face noapte. Cum stai Intesat, adj. pus unul Mug& altul
de 'nmurgesti, 118, 6, 2. Braila. tesut Impreuna, des, grämädit.
Innalbi: vb. a all* a se face alb, Intesati de gälbinasi, 285, 24, 8.
a inälbi. Le span, de le 'nälbiä, Orlea, Romanati.
57, 72, 6. Serbanesti-Pucioasa.
Dambovita. Intoiegl: vb. a sta drept si nemiscat
Inneciturit: subst. sufocare, Innä- ca un toiag, a Inghetà. De loc Il
busire. Mai Intaiu sa-mi omori... intoiegiä, 300 5, 157. Studina, Ro-
innecätura, 119, 7, 46. Braila. 120, manati.
7, 95, idem. Intortochiat, adj. In forma de
Innodatel: adj. deminutiv dela Inno- circumferinta, adus ea un cerc, ca
dat. Servetel innodätel... Ghicit. 83. o toarta. Incarligat si 'ntorto-.
Gandul. chiat.... Ghicit. 77. Cercelul.
Innol: vb. a face din nou, a reface, Intuneca: vb. a se face intunerec,
a restaurit. Nici banii nu-i negura, a nu mai fi lumina soare-
263, 15, 47. Cudalbi, Covurluiu. lui. $i sa 'ntunecheazä, 165, 7, 20.
Inrotat, -A: adj. ca o roata (vorbind Orlea, Romanati.
de ramuri). La mitrul Inrotat, 25, inturmentit: vb. a se imbittà, a-si
30, 16. Stoicani, Covurluiu. pierde constiinta, a nu-si mai da
Insilmärat, -A: adj. cu samar In spi- seama de ce face. Dup.& ee sä 'n-
nare. Cu mho-arii Insamarati 295. turmenta, 255, 13, 86. Orlea, Ro-
3, 28. Orlea, e'Romanati. 296, 3, 47, manati.
idem. Inturnit: vb. a veni inapoi, a se in-
Inselit: vb. a pune seaua pe cal. toarce, a reveni. $i-i aproape de
Tot inseland si rafturand, 60, 77, 'nturnat, 56, 70, 15. Tuleea.
27. Tändarei, Ialomita. Invelinta: subst. forma pop. velinta :
l'inräftura, 64, 67 24, idem. asternut, scoarta, chilim. O sternu-
Insiriitel: 'adj. deminutiv dela insi- ta s-o 'nvelintä, 58, 74, 6. Tulcea.
rat. Ciugurele, mugurele, merg pe taveselit, -a: adf. vesel, voios, dis-
drum insirätele. Ghicit. 77. Cio- pus la fata, prietenos la inima. Cu
banul si oile. fetele inveselite, 117, 5, 146. Bra-
tnsirul: vb. a pune unul langa, altul ila.
formand un sir. Osti Insiruind, 62, Inviforat, -it: adj. furtunos, vijelios,
79, 69. Cudalbi, Covurluiu. viforos, Intaratat. Scris-am marea

www.digibuc.ro
 352

'nviforata, 52, 62, 21. Tandärei, Ia- in cap, 114, 2, 1. Orlea, Roma-
lomita. nati.
involt, -A: adj. adus in forma de cerc, isica: subst. plant& cu miros plä-
de circumferintä. Cu coarnele in: cut. Osi de isieä, 166, 8, 5. Ce-
volta, 33, 34 11. Slobozia-Conachi. leiu, Romanati.
Tulcea. Cu cornite involte. Invoal- subst. deminutiv din islic,
te, prescite, 41, 45, 35, 36. Targo- caciula boiereasca. Si mi-1 cati in
viste. 65, 86, 18. Tandarei, Ialo- islicel, 46, 52, 50. Tandarei, Ialo-
mita. mita.
fnvriijmásit, -fi: adj. dusmänit, certat. ispfisire: subst. mantuire, curatire
Toate limbi invrälmäsite, 18, 25, 5, de greseli. Pentru a noastra isp&-
14. Cudalbi, Covurluiu. sire, 196, 3 64. Celeiu, Romanati.
inzilnat, -A: adj. cu puterile i fru- ispiti: vb. a cerceta, incerca, indem-
musetile supranaturale ale zane- na, afla. Nu ma ispiti, 169, 8,
bor. Sa-mi dai trei, raze de-ale tale, 280, 281, 302, 303. Celeiu, Roma-
inzanate, 124, 15, 3, 4. Husi. nati.
Inztivorf : vb. a inchide usa cu za- ispol: subst. obiect de lemn, drepturi-
vorul. Portile le 'nzavoria, 204, 7, ghiular, cu maner si cu scobiturä
62 63. Celeiu, Romanati. in partea dinainte, serveste pes
iortomilnesc. -it: adj. inalt, mandru, carilor ea sa sleiasc& luntrile, a-
voinic, puternic, viteaz. $i tamplä runcand apa din ele. Ispoalele le
iortomäneasca, 212, 10, 154. Orlea, gasia, 176, 10, 128. Celeiu, Roma-
Romanati. nati.
iortomilneste: adv. cu curaj, cu voi- ispravit: adj. mantuit, terminat, sfär-
nicie, cu tarie. Si tipa iortomä, sit. Ce e 'n toate isprävit, ins&
neste, 174, 9. 362. Celeiu, Roma- prost, nepotrivit? Ghicit. 88. Ma-
nati. 204, 7. 80, idem. 205, 7, 189, garul.
idem. 206, 7, 244, idem. Si strigà istet: adj. indraznet, curagios. $i co-
iortomäneste 266, 16, 117. Silis- dat si coltat, si istet si indraznet.
traru, Braila. Ghicit. 88. Lupul.
irambasit: subst. harambasa si a- istovi: vb. a sech, isprävl puterile,
rambasä. Vezi aceste vorbe. Sal a terminit cevA., material. 51 m'am
punem d'un irambasa, 270, 18, 23. istovit, 301, 6, 28. Orlea, Romanati.
Orlea, Romanati. Cum e bun de 303, 7, 64. Silistraru, Braila.
irambasa, 273, 19, 18, idem. subst. obiect intrebuintat la ta-
interj. expresiune onomatopeica sut. It& momitä, toc fedelesä. Ghi-
ce imitä sunetul coasei când cose- cit. 83. Foarfecele.
ste. Vara : is, is prin frunzis. G-hi- iubet: subst. om care iubeste, indra-
cit. 78. Coasa. gostit. Iuhetul nevestelor, 250, 11,
isa, isa: interj. cu sens de indem . 53. Orlea, Romanati.
nare, de sfätuire, sfortare, opin- iubita: subst. fiinta abstract& care
tire. Isa, isa la lopata, 291, 25, da nastere iubirii. Iubita cu iubi-
299. Orlea, Romanati. 244, 9, 71, tele, 122, 12, 22. Braila.
idem. iubusetà: subst. dragoste, iubire, a-
isäll: vb. a aparea, a ie$1, a tisni, mor. Si cu multä iubusetä m'a da.
a provenl. Slav& scumpä mi-a isalit, ruit, 140, 33, 106, 107. Husi.
140, 33, 111. Husi. 114: interj, cu aceeas insemnare ca
iscusat: adj. forma pop. compusä si is. Vara ius ius prin paius.
din iscusit+sat : sat, comuna in- Ghicit. 101. Toporul si secera.
semnatä, bogata. Sunt trei sate is- subst. succes, räsbunare. 0-
cusate, 207, 8, 3. Orlea, Romanati. biect inzestrat cu putere suprana-
208, 7, 11, idem. turalä, de a izbandi ori ce o gandi.
iscusit, -a: adj. priceput, istet, lesne Na inelul meu de izbanda, 169, 8,
patrunzator. Capul iscusit la vre- 255. Celeiu, Romanati.
me de nevoie sa cunoaste. Proverb. izbilndl: vb. a reusi, a se rasbuna
111, 181. pe cineva, a ies1 victorios. Ce-oiu
isdat: subst. boala ce se manifest& gandi sa izbandesc, 199, 4, 212.
prin dureri teribile la inimä. Isdat Celeiu, Romanati.

www.digibuc.ro
 353

izvorft: vb. a pi.01, a ti$ni, a curge votà, a renunta de bunä vole. $1

mereu. Ce-i afar' sa izvorasca, 8, bucate sä-i jertfesc, 201, 5 37,
7, 57. Targoviste. 12, 15, 31, idem. 43. Tulcea.
38, 41, 46, idem. 41, 45, 37, idem. jet: subst. are aceeas fnsemnare ea
. $i jelt. Numai jeturi scoborite. 36,
J. 39 6, 8. Bucure$ti. Numai jeturi
de argint, 39. 42, 2. Targovistea..
Jfiemaneali: subst. jafueala, prädare, jiletcel subst. forma. derainutivä dela
rapire, sustragere In mod WU,- jiletcä. 5i-1 catati In jiletcel, 46,
rem Si-au venit la jacmäneala, 52, 45. Tändärei, Ialomita.
193, 2, 68. Celeiu, Romanati. jueätoare: subst. adunare de tineri
jadov: subst. jidan, pagan, spurcat ; ea sa Incure caii, sä se Intreaca
personaj legendar avand o maxi- la alergare. Scoase cai la jucatoare,
$i o putere extraordinarä. Dupa 51, 61, 5. Tändärei, Ialomita.
Jadovi plecat, 60, 59, 27, 30. Agi- jugan: subst. cal. Jugan de 5 ani.
ghiol, Tulcea. 301. 6, 60. Orlea, Romanati. 180,
jadovese: adj. päganese, jiclanese, ne- 12, 4. Celeiu, Romanati. Trei ju-
legiuit, spurcat ; ceva uria$, ce tre- gänei prip4a, 308, 8, 23. Sills-
ce peste puterile omene$ti. Vechi $i traru, Braila. Salmi s-a juganilor,
jidove$ti, 9, 10, 22. Tändarei, Ia- 309, 8, 138. idem.
lomita. jugastru: subst. un fel de artar din
jältnit: adj. dres, aranjat, lustruit care se fac juguri. Pa$te un gal-
frumos. Pe jos AIWA, 13, 16, 11, ben jugastru, 53, 66, 2, 3. Tanda-
18, 26, 34, 41. Tulcea. rei, Ialomita.
jälniala: subst. plangere, reclamatiu- jumarfi: subst. mancare din slänina,
ne, nemultumire, jalba. N'au venit partea ce rämane din gräsimea to-
la jäluiala, 193, 2, 63, 67. Celeiu, pitä, mancare din oua präjite, car-
Romanati. ne pus& 5i friptä In frigare. Fri-
jant: subst. jantitä partea ce rä- garea de carne, jumärile de os.
mane nelnchegata, dupa ce s'a Ghicit. 86. Inelul.
strans branza. A mancat aseara
jant, 276, 20. 143. Silistraru, Bra- jumull: vb. a smulge cev& din rad&-
ila. cina. Paruli jumuliä, 155, 2, 192.
jap: subst. distant& cat bate o pia- Silistraru,
fiind asvarlita cu o fort& oa- june, -an: subst. bou tänär, nepus la
recare. Mersa eat un jap de loc, jug, cam de 2-3 ani. De ameazi un
173, 9, 300, Celeiu, Romanati. junc gras, 252, 12, 38. Orlea, Ro-
jar: subst. rodul fagului. Jar $i manati. 21, 27, 119. Galati. 25, 30,
ghinda am mancat 36, 39, 29. 32. Stoicani, Covurluiu.
Bucure$ti. Jar si ghindä fmi man- jnne, junel: subst. eopil tanär, tine-
cai, 37, 40, 32. Gorgota, Dambo- rel, bäletandru. Cum rabdä junelu
vita. Jar $i ghind& am pascut, 'n sat, 51, 60, 32. Tulcea. Juni
39, 42, 18. Targovistea. Jar $i ghin- colindätori, 42, 47, 50, idem. Tot
da. am mancat, 39, 43, 22. Sarda- junei d'ei tinerei, 48 55, 30, 45.
ru, Dambovita. Tändärei, Ialomita. Junilor buni,
subst. distant& de loc maricieä : 64, 84, 1, 2, 3, 6, 10, 18. 'largo-
o fncuräturä bun& de cal. D'un vi$tea. Tare-mi vine un junel, 57,
jau de loc cA mergeä, 258, 13, 72, 10. Serbanesti-Pucioasa, Dam-
293. Orlea, Romanati. bovita. Cu cincizeci de viteji mai
jder: subst. soiu de dihor cu blana juni, 163, 5, 262. Orlea, Romanati.
foarte cäutata. Cu caciulita de Er& juni färä mustatä, 265, 16, 52.
jder, 256, 13 157. Orlea, Roma- Silistraru, Braila.
nati. junghieturä: subst. Incheietura gatu-
jelt: subst. scaun, tron, fotoliu. Pe lui cu trunebiul corpului. De jun-
jelt bumbi de aur, 13, 16, 12, 13, ghietura garbitei, 247, 9, 286. Or-
18, 19, 26, 27, 34, 35, 36, 41, 42, lea, Romanati.
43. Tulcea. junghiulet: subst. deminutiv dela jun-
jerttl: vb. a aduce jertfa, a se de- ghiu : durere ascutitä ce se simte
PPetnescu, Literaturtt populard. 23

www.digibuc.ro
 354

In oase... Sunt bune de junghiu- fir alb si unul negru. Berbeci lai,
lete. Ghicit. 94. Piperul. 41, 45, 34, 35. Targovistea. Pe
junice: subst. vitea tanarrt, ca si junc. eel berbec laie, 65, 86, 16, 17.
O junice, vac& grasa, 258, 14, 50. Tandarei, Ialomita. Oaie laie, ba-
Silistraru, Braila. 203, 7. 40, 41. laie, 148, 50, 1. Husi.
Celeiu, Romanati. lalea: subst. floare. Verde, verde d'o
jupaneasa: subst. sotia boierului, azi lalea, 217, 12, 132. Orlea, Roma-
titlu dat femeilor din popor. Cu-a nati. Floare verde s-o lalea, 222,
ta mandra jupaneasa, 11, 12, 36. 2, 37, idem. 223, 3, 31 idem. 226,
Targovistea. 14, 17, 35. Tulcea. 4, 232, idem. 227, 4, 226, idem.
La al ui &Aid jupaneasa, 20, 27, Foitica s-o lalea, 297, 4, 5, idem.
40. Galati. La mandra lui ¡up.- 239, 8, 13, idem. 244, 9, 33, idem.
neasa, 25, 30, 30. Stoicani, Covur- S-o lalea s-o catifea, 248, 10, 141,
luiu. La jupaneasa, pe masä le-a idem. 250, 11, 4, 9, 47, 60, idem.
dat, 30, 32, 24, 113. Chisinäti, Ba- 273, 19, 20, idem. 274, 19, 74, 90,
sarabia. Pe Baneasa jupaneasa, 197, 127, idem. 251, 11, 76, 121, idem.
4, 54. Celeiu, Romanati. Apoi nici 252, 12, 59, 77, idem. 253, 12, 181,
pe la jupaneasa nu mai da, 24, 29, idem. 273, 19, 20, 48, idem. 5-alta
17. Tandarei, Ialomita. 65, 86, 31, s-o laleà, 182, 12, 150. Celeiu, Ro-
idem. manati. 299, 5, 30. Studina, Roma-
jur: subst. prescurtare din juramant : nati. 275, 20, 7. Silistraru, Braila.
afirmare, Incredintare, indatorire subst. rodul lamaiului. Verde
luand martor pe Dumnezeu. Si jur de larnaie, 182, 13, 13. Orlea, Ro-
calca., 189, 1, 140. Orlea, Roma- manati. 162. 5, 41, idem. 283, 23,
nati. 82, idem. Foitica d'o lamaie, 177,
juvete: subst. peste mic, jumugaiu. 10, 184. Celeiu, Romanati.
Nici juvete nu prindea, 1 176, 10, lanie, litnitg: adj. mandra, curagioa-
134. Celeiu Romanati. sa, viteaza. Nu m'oiu duce, sä-mi
lanie, 279, 21, 90. Silistraru,
L. Pupu-ti legea ta, lanita, 255,
13, 20. Orlea, Romanati.
subst. deminutiv dela lacat. Riptuca: subst. plant& de salata. Ca
Lacatelul atarnà, 198, 4, 119. Ce- s'a 'ntelenit plugul inteo radacina
leiu, Romanati. de laptuca, 25, 29, 112. Tandarei,
lacrama: vb. a plange, a varsh la- Ialomita.
crimi, a se plange de ceva. La- lascae: subst. moneda cea mai ma,
cramioase mi-1 lasase, 51, 61, 28, runta. La läscai moldoveneste, 44,
33 38, 43. Tandarei, Ialomita. Lu- 50, 21, 26. Tandarei, Ialomita. Ghi-
mea, frate, a lacramat, 219, 1, cit. 100. Stelele.
146. Orlea, Romanati. latrator, -e: adj. care laträ. E o
lacriimeasa: subst. lacramioara, mar- boldeica latratoare, 295, 2, 78. Or-
garitar. Verde, verde lacrameasä, lea, Romanati.
215, 12, 20. Orlea, Romanati. laturghie: subst. serviciu divin. Cand
läcramioara: subst. deminutiv dela popa laturghie a tocat, 149, 55, 1.
lacraina. Haine, haine lacramioare, Husi.
65, 85, 10. Visinesti, Dambovita, Muria: subst. partea dreapta sau
lacritä: subst. deminutiv dela lacra : stanga a corpului, partea laterala,
ladä, tron, cufar. Maica Domnului märginasä. De-a Muria cestui sat,
o lacrita deschidea, 116, 5, 63, 50, 60, 1. Tulcea.
Braila. laur: subst. plant& ale carei seminte,
WM: vb. a sedea, a trai, a locul. in forma de mici graunte negre,
Acolo sä lacueasca, 117, 5, 125. sunt veninoase ; ceva, disperat, ne-
Braila. 123, 12, 121, idem. bunatic. Ci sá te faci laur ha-
subst. plant& ce creste laur, 136, 30. 4. Husi. 141, 35,
prin locuri umede, aproape de la- 12, idem.
curi. Verde, verde laculeasa, 193, Wart: subst. instrument muzical, me-
2, 38. Orlea, Romanati. lodie, cantec, auzire. Ti-or 10, l'au-
laiu, laie: adj. cu lama cenusie : un tele, 65, 86, 23. Tandarei, Ialomita.

www.digibuc.ro
 355

lazarel: adj. izolat, singuratic, raz- th verde, 57, 73, 12. Oudalbi, Co-
natic, care nu se aflä cu nimeni in vurluiu.
legatura. Vim lac lazarel, 62, 81, legatoare: subst. basma de legat ca-
6. Odobesti, Putna. pul, cravata de legat la gat. 5-arn
leac: subst. medicament, remediu. s'o pun la legatoare, 71, 6, 18,
Leac, 120 9 20. Or lea, Romanati. Orlea, Romanati.
Dela mine leacul, 121, 10, 27, i- legatoreasa: subst. femeia vräjitoare
dem. 124, 14, 20, idem. Sa-mi dai care prin puterea farmecelor leaga,
leac, 132, 22, 143. Husi. Dela Dum- si desleagä, omoara si incheaga.
nezeu leac, 148, 48, 32. Husi. Legatoreasa, 118, 5, 198. Braila.
leastl: subst. Impletitura de nuiele pe lege: vb. prescurtare din alege : a
care se usucä poame, se bat po- lua, de ici, de colo, pe ales. Le-
rumbi, se prinde peste, sau cu se-si murgul, lese-si negrul, 54,
care se infundä loitrele ; petec de 66, 19, 20. Tandärei, Ialomita. Lea-
pamant acoperit cu maracinis, dra- sa-si si el dintr'o mie, 55, 68 31,
cilä, spini. Leasa de märäcini a- 32, idem.
puck, 239, 7, 508. Gemenea, Dam- lele: subst. titlu ce se da unei su-
bovita. Plecard din leasä in leasä, rori sau femei mai In varsta. Mer-
273, 19, 16. Orlea, Romanati. Ele gi, lele, nainte, 210, 9, 111. Co-
lesuri descurcit, 166, 7, 99. rabia, Romanati.
lecul: vb. a svidul, a vindecit, a ta- lepädat, -a: adj. aruncat, asvarlit ca
madui, a se insänätosi. El de eau necurat, spurcat, blestemat. Caci
sa lecuia, 153, 1, 92, 110. Silis- valea Ii lepädatä, 67, 89, 12. Odo-
traru, Braila. besti.
lecuta: subst. deminutiv dela leaca : lespede: subst. tablä de piatra, bu-
putin de tot, o tarä, nitelus. Si'n cat& mare 'si Was de ghiatä, etc.
lecuta asta de apä sa le puneti, Jos repede, pe lespede, 57, 72, 2.
133, 23, 20. Husi. Serbanesti-Pucioasa, Dambovita.
lefeioara: subst. deminutiv dela lea- letineste: adv. catoliceste, eretiee-
f& : sold& plata, salar. Si sä-ti ste. Odatä pe letineste, 204, 7, 79.
pierzi tu lefcioara, 235, 7, 176. Celeiu, Romanati. 205, 7, 188, i-
Gemenea, Dambovita. dem. 206, 7, 243, idem.
lefegin: subst. soldat strain cu leafa, liboste: subst. iubire, dragoste, amor.
mercenar. Lefile la lefegii, 52, 62, Toate libostile, 133, 23, 17. Husi.
31. Tändärei, Ialomita. 49, 67, 46, Cu liboste, 124, 15, 7, idem.
idem. 62, 79, 72. Cudalbi, Covur- licurl: vb. a licari, a luci, a da pu-
luiu. tinä. lumina. Lieu licureste, cu coa-
leftinca: subst. cärucioara mica pen- da 'ngrädeste. Ghicit. 72. Acul. Pes-
tru plimbarea unei singure per- te munti si peste maxi numai ochi
soane. Inteo leftincä zugrävitä, 179, liearitori. Ghicit. 100. Stelele. Prin
11, 21, 33. Silistraru, Braila. 180, negurä licurind, 211, 10, 20. Orlea,
106, 112, 118, idem. Romanati.
leg: subst. formä pop. subintelegan- lighean: subst. vas de spalat si de
du-se fiinta. Doi legi In leganare, ras barba, basin mic. Ligheanul
41, 46, 3. Märcesti, Dambovita. dinainte-i punea, 235, 7, 187. Ge-
legaior: subst. deminutiv dela lea- menea, Dambovita.
subintelegandu-se primii ani lighioana: subst. animal, mai ales
ai vietii, prune. Legaior dintaiu. necurat, care face rail omului; in
166, 8, 17. Celeiu, Romanati. 167, Oltenia pasäri de curte. Lighioa-
8, 35, idem. 170, 8, 312, idem. nä 'ntreaga, 152, 1, 9. Silistraru,
legand: vb. a da in leagan, a misca, Braila. Cate lighioane-mi era, 224,
a adormi pruncul. Lega-me-s'o le- 4, 24. Orlea, Romanati. 225, 4, 80,
ganas, 14, 18, 4. Tulcea. idem.
legfinel, leganas: subst. deminutiv limpejor, -A: adj. deminutiv dela lim-
dela leagän. Lega-me-s'o legänas, pede : curat, stravazator, deschis,
14, 18, 4. Tulcea. Leagä-mi-se un luminos, deslusit. Dar in apa lim-
leganel, 56, 70. 4, idem. 58, 75, pejoara, 8, 8, 9. Ramnicu-de-sus.
12. Samova, Tulcea. Leganele : taf- Tulcea.

www.digibuc.ro
 356

lingurfiritä: subst. Tingurareasä : fe- 'C'acolo Ii odihnä i louts, 143, 39,

meie care se ocupa cu facerea si 17. Hu§i.
- vinderea lingurilor. Toate lingu- locsor: subst. deminutiv dela loc.
raritele, 126, 17, 60. HuO. N'aibä locsor pe pamAnt, 203, 6,
Unto: subst. plantä leguminoasä. Bo- 113. Tulcea.
bulet de linte, 214, 11, 1. Bale- legofia: subst. odinioara hataiul bo-
nii-Romani, Dambovita. ier, azi notar intr'o comuna ru-
lipa: expresiune onomatopeick ce ralk secretar, copist. Cu-a lui feti
mita sgomotul papucilor la um- buni logofeti, 17, 23. 74. Targo-
blat.... iar masts lipa lipa. Ghicit. vi§tea. 14, 17, 34. Tulcea. 42, 47,
Sita. 46, idem. Cincizeci de logofeti,
lipan: subst. brusture. Sub o foaie 261, 14, 248. Silistraru,
de lipan Ghicit. 87. Limba de D'albi de logofeti, 215, 11, 83.
clopot. Frunzulita de lipan, 265, Balenii-Romani, Dambovita. 18, 24,
16, 1, 39. Silistraru, Braila. 58. Cudalbi, Covurluiu.
lipicios, -oasii: adj. atractios, conta- luceferel: subst. deminutiv dela lu-
gios. $i la fatä lipicioasil, 39, 43, ceafar. Scris mi-e doi luceferei,
17. Särdaru, Dambovita. $i la ochi 9, 9. 17. Mircea-Voda, Dambovita.
mult lipicios 301, 6, 52. Orlea, lulelusfi: subst. deminutiv dela lulea.
Romanati. 302, 6, 72, idem. La Luleiwa c'o scotek 262, 14, 334.
fatä lipicioask 303, 7 28. Silis- Silistraru,
traru, Braila. hunine: subst. lumanare, candela,
lamp& aprinsa. $i Para lumine, 130,
lipiciu: subst. plantä. Cand oii zice 21, 34. Husi.
trei lipici, 195 3. 31. Celein, Ro- 1uminitri: subst. deminutiv dela lu-
manati. mina. Ca sä-si faca luminitk 171,
lipie: subst. plane din coca nedos- 9, 108. Celeiu, Romanati.
pita. Lipie peste lipie, frunza vAr- luntioara: subst. deminutiv dela lu-
vArie. Ghicit. 91. Oglinda. mina. De lumioarä la moarte, 213,
subst. boalä ce provine din 10, 192. Orlea, Romanati.
fria, sau din dragoste cauzata de luminos: subst. plantä. Lunainos lim-
smeu sau de sburator. $i de lipi- ba cucului, 129, 19, 105. Husi.
tura (cutareia). sa va legati, 140.. lunca: subst. campie acoperita, cu fa-
33 122. Husi. Mai intaiu sä-mi neat:a, sub poala unui deal, pädu-
omori.... Lipitura, 119, 7. 42. Bra- rice in apropierea apelor. La cea
ila. De lipiturk 120, 7 91, idem. luncil de scäpare, 21, 27, 153, 154,
lisitä: subst. pasäre neagrä de apä. 155. Galati. 31, 32, 79, 80. Chi$i-
1,Asita domneasca, 152, 1, W. Si- näu, Basarabia.
listraru, lupe.5te: adv. iute, grabnic. $i s'a-
liuliu: interj. refrenul cantecelor de rune& tot lupeste, 172, 9 178. Ce-
leagän. Nani-mi-te, liuliu-mi-te, leiu, Rornanati.
70, 9, 29. Celeiu, Romanati. 172,
9, 152, idem. N.
livdeiu: subst. planta. Prin foaia liv-
deiului, 62, 80, 28. Orlea, Roma- Mac: subst. plantä. Nici cat un fir
nati. de mac, 126, 17. 38. Hu5i.
livrint: subst. nenorocit, orn dernu mficar: adv. exprima o restrictiune,
de dispret. Cainele i livrintul, 213, o ipoteza, o eventualitate. Macar
10, 182. Orlea, Romanati. cä mi-oiu pierde vieata, 292, 1, 49.
lobodá: subst. planta de buciitarie. Celeiu, Romanati.
Frunzulita. lobodä, 203, 7 6. Ce- mäcies: subst. trandafir salbatec.
leiu, Romanati. 230, 6, 9, idem. Braul de mitcietu, 10, 10, 52. Tan-
Verde, verde lobodk 215, 12, 1. därei, Ialornita.
Orlea, Romanati. Foitica lobodk miteinehita: subst. deminutiv dela ma-
233, 7, f. Gemenea, Dambovita. ciuck Maciuchita Dobra spanzura
234 7, 77, idem. 235, 7, 149, i- Moldova. Ghicitoare. 75. Cantarul.
dena. mahalagioaica, mahalagita: subst.
locas: subst. locuintk cask bordeiu. fern. dela mahalagiu : Mahalagioai-

www.digibuc.ro
 357

cele mele 149, 55, 5. Hu $i. 150, ioasä? 39, 42, 12. Targovistea.
53, 30, idem. Toate mahalagitele, Mult e mangaioasa, 47, 53, 30.
126, 17, 61, idem. Thndarei, Ialomita. La ochi man-
mithinl: vb. expresiune onomatopeica. gaioasä, 58, 75, 16. Samova, Tul-
imitand vocea ratelor. Rata a mä- cea. La vedere mangaioase, 60, 78,
hani, 136, 29, 22. Husi. 240, 8, 5. Mircea-Voda, Dambovita. La ochi
113, Orlea, Romanati. mangaioask 303, 7, 27. Silistraru,
mahnoudeh: subst. moneda turceascä
de aur. $i cu mahmudele, 290, mania., se: vb. a se supará, a se In-
25, 200. Orlea, Romanati. 207, 7, ditrji contra cuivà. Ei s'a maniat,
378, idem. 301 6, 16. Orlea, Romanati. 303, 7,
mrticutfi, subst. deminutiv 83. Silistraru, Braila.
dela maieä, forma mangaietoare manta: subst. nume de flint& : pa-
pentru mama. Mdicutft dragutä, 61, sare. Tanta manta.... Nu wade pe
79, 32. Cudalbi, Covurluiu. Maica tanta manta. Ghicit. 79. Cotofana
mhiculita, 290, 25 273, 280. Or- si bivolul.
lea, Romanati. 225, 4, 118, 142, subst. Mina, apoi pane de
idem. 228, 5, 28. Tandarei, Ia- porumb (popuwi) coaptii In test.
lomita. Nu-i nebun eine in-inane& $apte
mäidan: subst. spatiu gol, teren nea- malaie Proverb. 107, 58.
coperit cu cladiri. SA, ma scoata Mäldar, -el: subst. snop de coceni de
la maidan, 202, 6, 43, 57. Tulcea. porumb, iarba verde cosita pentru
203, 6, 84, idem. La mitidan, la vite. Vine mosul pe carare c'un
cioc-maidan, 211, 10, 1, 2. Orlea, maldär de arad In spinare. Ghicit.
Romanati. 72. Ariciul. Maldarel de fan, 161,
main: subst. ficat alb, bojoc. Prin 5, 95. Orlea, Romanati. 162, 5,
maiu, pe sub maiu, 135, 26, 32, 33. 169, idem.
Husi. Din maiuri In maiuri, 134, mfiluwr: subst. deminutiv dela mal.
26, 20, idem. 147, 45, 66, 67, idem. Am un Ghicit. 94. Piep-
malac: subst. puiul bivolitei, turmac. tul, Tatele.
$i crapii ea malacii, 177, 10, 211. mftndlilac: subst. plant& numita
Celeiu, Romanati. $i
alunele, barlaboiu. Foitieä manda-
207, 7, 359, 362, 370. Celeiu, Ro- lac,
manati. 241, 8, 207. Orlea, Romanati.
242,
mftnh: vb. a trimite, a Indemnh sa mandalita 8, 282, idem.
mearga. Baietii de ti-ai manat, 297, subst. Tandalita manda-
3, 164. Orlea, Romanati. Toata lita.... Ghicit. 82. Fasolea.
noaptea caii manh, 300, 6, 124, mangir:mangar, subst. nume de fiinta.
nacafth,... Ghieit. 77.
137. Studina, Romanati.
Ceasornicul.
mftneárime: subst. iritatie In piele. mangolitä: subst. ram& de porci. Am
D'o fi näjit, sä potoleasca... Man-
carimea, 115, 4, 10, 11, 12, 33. o scroafa mangolita.... Ghicit. 99.
Orlea, Romanati. Secera.
subst. expresie pop. ara-
mftnech: vb. a plech dis de diminea- tand o flint:a
tä. M'am manecat, 114, 3 4. Bra- toiu mäntoiu eade sau un lucru. Tän-
ila. 115, 5, 4, idem. Am plecat, 'n drum. Ghi-
am manecat, 116, 5, 28, 34, idem. cit. 88. Lupul $i oile.
M'am sculat, m'am manecat, 121, mitnunchin: subst. legatura de mai
12, 2, idem. Manecatu-ma, 127, 19, multe lueruri. Cu mänunchi de flo-
1. Husi. M'am manecat, 130, 21, ricele, 30, 32, 37. Chisinau, Basa-
2, idem. Mamecatu-se, sanecatu-se, rabia.
146. 45, 1, 32, idem. manu$itit subst. deminutiv dela ma-
mftngftios, -11,: adj. care aduce manga- na. Bea dela manusita mea, 300,
iere, care farmeca prin dulceata 6, 147. Studina, Romanati.
privirii. P'un cal negru, manga- mftnzat, -A: subst. vitel sau viteh
ios, 51, 60, 14. Tulcea. Si 'ntre ochi de un an. Manzatul al 'Alan, 190,
cam mangaioash? 37 40, 28. Gor- 1, 182, 187 19'7, 198, 201, 207,
gota, Dambovita. Si la fata manga- 208. Orlea, Romanati. C'a scapat

www.digibuc.ro
 358

manzatele 300. 5, 180. Studina, marne: subst. forma pop. in kw do

Romanati. margine. Pe marne dela Chizil,
53, 64, 17. Tändärei, Ialomita. Pe
manzulet, manzulitii: subst. deminu-
tiv dela manz. Manzuleti jucand, la marne säricea, 308, 7, 43. Si-
40, 45, 12, 13. Targovi$tea. Ii listraru,
fata o iapä un manz, 215, 12, martac: subst. lernn gros care c'un
4, 5, 11. Or lea, Romanati. 216, 12¡, cap sä pune pe cäprior jos, cu
37. 72, idem. 135, 28, 6. klusi.. altul pe grind& sus, $i casa sau
136, 29, 8, idem. bordeiul se zice cä s'a martacit.
mari: subst. expresiune onomatopei- Umbrä cu martaci 'n cap, 256, 13,
Ca, arätänd o ceartä continua, 149. Orlea, Rornanati. Martacii tot
válva mare. Dar nu mai sunt in- partind, 268, 17, 200. Celeiu, Ro-
conjuratä.... Cu mara, 116, 5, 60. manati. Proverb. 112, 227. Ghicit.
Braila. Si ea mara, 117, 6, 109, idem. 94. Piciorul in cizma.
Am o mark 119, 7,, 78, idem. Sä-mi martita: adj. ceva mare, märicel,
lingä.... Mara, 138, 32, 53. Husi. crescuriu. Cartitä martitä, 147, 46,
maracine: subst. porumbar, paducel, 17. Husi.
plant& cu spini. Verde, verde ma- rnitruntaie: subst. pl. organele din
räcine, 296, 3. 55. Or lea, Roma- pantecele omului sau animalelor.
nati. Proverb. 112, 232. Prin toate märuntaele, 141, 35, 25,
mararni: subst. $tergar In genere, 51. Husi.
fasie de pain& cusutá cu flori. mftrzac: subst. capetenie tätäreasca.
Invelite in marame, 271, 18, 88, Iar marzacul auzia, 209, 8, 145.
129. Or lea, Romanati. 159, 4, 20, Orlea, Romanati.
idem. 162, 5, 176, idem. masat: subst. instrument pentru as-
mararas: subst. plant& aromatica. cutitul cutitelor. Casapii cu masa-
Foitich märära$, 198, 4, 105. Ce- tele, 37, 39, 44. Bucure$ti.
leiu, Romanati. mascara: subst. paiatä, ras, batjo-
marchidan: adj. negustor de marfuri curd. Däm de mascara, 290, 26,
märunte. 5-orn da la Anton Tiganu, 260. Orlea, Romanati. Ru$inat de
marchidanu, 30, 32, 33, 34. mascara, 278, 20, 298. Silistraru,
Basarabia.
mare, marl, mai: interj. de mirare, Braila. Sa-1 facem de mascara, 292,
1, 56. Celeiu, Romanati.
chemare sau de provocare. O sä mascur: subst. pore scopit. Tot mas-
dai, maxi, de belea, 259, 14, 19. curi hräniti, 41, 45, 60. Targo-
Silistraru, Braila. 262, 14, 283, i- vistea.
dem. Mare, de se odihnià, 265, 16, mat: subst. parte a tubului digestiv,
72, idem. Ei, mare, eh se stran- conduct, tavä de dus apa ; In sens
gek 273, 19, 12. Or lea, Romanati. figurat aratä o fiintä sau un lu.
287, 24, 177, idem. 5i, mare, ce
Imi tot bea, 230, 6, 30. Celeiu, Ro- cru. Tatele matele trec pe drum....
manati. 231, 6, 118, 140, idem. Ghicit. 88. Lupul $i oile.
232, 6, 195, idem. 233, 6, 306, idem. subst. pisica. Fär'd'o mata 5-un
Bre mM neica Stanciule, 212, 8, cotoiu, 275, 20, 17. Silistraru, Bra-
278. Or lea, Romanati. 198, 4, 104. ila. Ghicit. 87. Luna. 34, 35, 42.
Celeiu, Romanati. Targovistea.
margarl, margfiritl: vb. a aveä co- mateä: subst. imparateasa albinelor,
loarea märgäritarului, a fi pretios stup batran, albia unei ape $i par-
ca un märgäritar. Sti trMti, sa tea ei cea mai adancitä pe undo
märgariti, 34 33, 50. Slobozia-Co- curge. Ceaca, ceacä.: si apa la
nachi, Tulcea. 40, 44, 6, idem. mated $i saracul la teapa. Pro-
La varf sä märgariteste, 219, verb. 107, 62.
1,
78. Or lea, Romanati. matigus: subst. deminutiv dela mat.
margaritar: subst. Ci numai aur si Matigusul dupä ea. Ghicit. 101.
märgaritar. Chisinau, Basarabia. $i Suveica.
märgaritar, 29. 31, 154. Galati. 31, matita: subst. coada nevodului, unde
32, 98. $i margaritare asvarlia, se adunä pestele prins. In matita
207, 7, 359, 362, 370. Celeiu, Ro- nevodului, 176, 10, 177. Celeiu, Ro-
manati. manati.

www.digibuc.ro
 359

matostat: subst. piatit verde gu mesean: subst. oaspete. Ascultati, so-

pete rosii. Frunzä verde matostat, crilor mari, si dumneavoasträ, bo-
71, 5, 10, 20. Or lea, Romanati. 238, ieri meseni, 69 2. Cudalbi, Co-
7, 489, idem. 283, 13, 25, idem. vurluiu.
223, 3, 1 79, idem. 225, 4, 89, subst. tot ce se manilla
idem. Frunzulita matostat, 228, 5, inainte sau dupä mask seminte
9. Tandarei, Ialomita. 193, 2, 34. de dovleac präjite. Mezelac ce le
Celeiu, Romanati. facea? 230, 6, 19. Orlea, Roma-
mitreatä: subst. necuratenie fäinoa- nati. Aci mezelac luh, 235, 7, 209.
sa in cap. Si sa-1 curätati de mä- Gemenea, Dämbovita.
treatä, 143, 37, 8. Husi. subst. floare. Ca o mic-
subst..deminutiv dela ma- miesuneh:
suneh frumoasa, 15, 20, 32. Tar-
tusa, : sora mamei sau a tatälui,
femeie in värsta. Mätusica cher- govistea. 214, 11, 35. Balenii-Ro-
mani, Dambovita. 249, 10, 168.
cherita.... Ghieit. 99. Secera. Orlea, Romanati.
mazfirat, -A: adj. mare ca un bob de
mazäre, boburos. Mazarat ca bo- mieluseh: subst.
bul, 19, 27, 24: Galati. deminutive dela miel. Atatea 'n
mazdrag: subst. sulita lunga caza- varä mielusele, 12, 14, 4. Mie-
ceased. $i pe mazdrag s'a jurat, lusei juchnd, 41, 45, 32, 38. Tar-
281, 22, 28. Celeiu, Romanati. govistea. 7, 23, 6. Tandarei, Ia-
subst. seva plantelor, noroiu lomita.
in urma unei ploi repezi, cand e subst. pasare neagrä cu cio-
lunecus. De mazga, 128, 19, 18. cul galben. Vine mierla insovonitä.
Huai. Ghicit. 77. Ceata. P'o välca, co-
megieas, subst. vecin. Faptul me- tita, vine mierla 'mbroboditä. Ghi-
gieaselor mele, 113, 1, 58, 59. Or- cit. 89. Melcul.
lea, Romanati. mieruit, -ä: adj. uns cu miere, Indul-
meiu, meie: subst. plant& cerealä, cit cu miere. Ca eu cu miere is
loc samanat numai cu meiu. Ca mieruita, 145, 43, 12. Husi.
sa crease& meile, 197, 4, 19. Ce- subst. fruct de migdal.
leiu, Romanati. Frunzä verde trei migdale, 70, 4,
nick: subst. molusc ; orbita in care 11. Orlea, Romanati. 272 18, 196,
se aflä ochii. Din melcurile ochi- 238, idem.
lor, 147, 45, 68. Husi.
melith: vb. a sfäranah inul sau ca- miglisl: vb. a ademeni, a induplech,
a mangaih. Cu vorba o miglisià,
nepa cu melita, aleghnd fuiorul din 263, 14, 363. Silistraru, Braila.
puzderie. melitat-o, 147, 48, mihameh: subst. cafenea, ceainarie,
7. Husi. loc de adunare. Fri, märi, la mi-
menderitä: subst. expresiune pop. in- hameh, 262, 14, 283. Silistraru,
dicand o fiinta sau un lucru. En- Braila.
deritä, menderita.... Ghicit. 82. Fa-
sole. mijga: subst. deschizaturä, gaurä,
subst. izma. Din fatä menta borta. Ce trosneste 'n mijga? Ghi-
creata, 132, 22, 133. Husi. cit. 77. Cheia in lacat.
meraz: subst. mostenire, venit, a- marl: subst. masura itinerara. Mai
vere, ceeace castiga cinevh. Mai mama, o mili de loc, 266, 16, 109.
mare meraz, 180, 12, 9. Celeiu, Silistraru, Braila.
Romanati. subst. indurare, compätimire.
merinda: subst. proviziune de drum. Am vazut : Mila cu milele, 121,
Iea merinda dela sea, 250, 11, 27. 12, 14. Braila.
Orlea, Romanati. 265, 16, 15. Si- mini, minel: pron. personal, forme
listraru, Braila. pop. de acuzativ. Pe mini m'a
merisor: subst. deminutiv dela mar. prins, 9, 10, 27. Tandarei. Ialo-
La asi Jima merisori, 8, 8, 4. mita. Zari mine-si tinerel, 53, 64,
Ramnicu-de-sus, Tulcea. Merisorul 18 idem. Nu pot minel, 53, 64,
mi 1-a dat, 11, 12, 20, 23. Tar- 30, idem.
govistea. Doi merisori inaltatori, mioarit: subst. mieluseaua in al doi-
53. 65, 5. Tandärei, Ialomita. lea an. D'o ciuta mioark 63, 81,

www.digibuc.ro
 360

14, 34, 51. Odobesti, Putna. S-o cot: adj. forme deminutive dela mic.
.mioarit de cäldare, 211, 10, 48, Eu Bunt mititica si in paintint
59. Or lea, Romanati. 296, 3, 58, cresc Ghicit. 94. Piatra. Anghe-
idem. Tärate miorilor, 296, 3, 32, lu$ mititel trage boierii dupa el.
50, idem. D'o mioara ca-mi taia, Ghicit. 94. Pieptenele. Ghicit. 97.
231, 6, 182. Celeiu, Romanati. 236, Purecele. Ghicit. 72. Acul. Am un
7, 297, 299. Gemenea, Dämbovita. purcel mic, mititel. Gticit. 86. Tz-
miorlal: vb. a miaunä ca pisicile. vorul. Ghicit. 92. Päduchele. Pe
Uncle miorlaie mata de streche, costie, mititie, fuge ursul peste
34, 35, 42. Targovistea. 27, 30, 164. cap. Ghicit. 101. Täfälogul. Eu mic-
Stoicani, Covurluiu. Proverb. 110, $or mi-am fost, 9, 10, 16. Tändärei,
176. Ialomita. 60, 77, 12, idem. C'un Hut
mir: subst. untdelemn sfintit. Miru- micut In brat,e,66, 87, 22. Teli-
rile le calcara, 64, 84, 27. Tar- Grecea, Transilvania. Ghicit. 93.
govi$tea. Päiajenul.
subst. fel de impozit. Ca s'a- mitul: vb. a tunde oile. La carlani
duca miria, 208, 8, 34, 45, 50, 52. sa mitueasca, 275, 20, 64, 75. Si-
Orlea, Romanati. 209, 8, 100, 106, listraru, Braila. De mituit s'apuch,
149, idem. 276, 20, 84, idem.
subst. locul $i ceeace ra- mRideit: subst. ramura tänära, vlas-
mane dupä seceri$. Porumbisti, mi- tar. D'aicia de cea mladeä, 62,
ri$ti, 11, 13, 33. Tärgovistea. Ghi- 80, 18, 19. Orlea, Romanati.
cit, 99. Secera. mocan, mocana$: subst. cioban din
miros: subst. aroma, odor. Ce-au fa- Carpati. Ficior de mocan, 181, 12,
cut miroasele, 42, 46, 34. Mar- 89. Celeiu, Romanati. Pui de mocä-
cesti, Dambovita. 7, 7, 51. Tax- nas, 215, 11, 57. Baleni-Romami,
govistea. Dambovita. Plimba-mi-se d'un mo-
mirul: vb. a unge cu sfantul mir, a can, 265, 16 3. Silistraru,
sfinti. Tot cu mir te miruiasi? 7, 66, 88, 5. 6. Odobesti, Putna.
7, 27, 32, 17, 20, 24. Targovistea. modinese: adj. referitor la mocan,
Cu bun mir sa miruia, 8, 8, 12, 18, din tinutul mocanilor. Umplura $i
24, 30, 36. Rämnicu-de-sus, Tulcea. si 19 care mocanesti, 29, 31, 139.
Si cu mir sa miruira, 19, 26, 28. Galati. 31, 32, 69. Chisinäu, Ba-
Cudalbi, Covurluiu. 117, 5 181. sarabia.
mocia: subst. expresiune pop. arli-
mi$: expresiune onomatopeicä. Mis tänd o insusire oarecare. Ciocia
päius dela cartofia Ghicit. 89. mocia stä 'n carare.... Ghicit. 88.
Matura. Maräcinele.
mischiu, mischie: subst. otel magne- mogo$1: vb. a face ceva Meet, a
tizat. Si la mischiu ca-1 trageà, sta plecat cautand ceva, a nu face
267, 17, 99. Celeiu, Romanati. Cu iute. Mc:0-os mogose$te Ghicit.
sabie de mischie, 173, 9, 243, 254, 96. Porcul, ghinda si lupul.
213, idem. Amamar de mischiu, dela mohorit, adj. de coloarea rolie in-
Dunare viu. Ghicit. 102. Vantul. chisä a mohorului, negru, intune-
214, 10, 262. Orlea, Romanati. 218, cat. Vemant mohorit, 6, 5, 27. Cu-
1, 39, idem. 219, 1, 68, idem. dalbi, Covurluiu. 9, 9, 12. Targo-
mi$ell: vb. a duce vieata mizerabilä, viF,4tea. 42 46, 15. Märcesti, Dam-
ticaloasä, lash, fricoasa. Si ma mi- bovita. 13, 16, 68. Tulcea. Cu sal-
$eliam, 142, 36, 19. Husi. varul mohorit, 57, 71, 23. Serba-
mistret, -it: adj. sälbatec, rail, care nesti-Pucioasa. Dambovita. Covor
nu s'a mai pomenit. Bub& mistrea- verde mohorit, 59, 76, 12. Odo-
fa pe os, 120, 8, 8. Orlea, Roma- besti, Putna. Cu pierit mohorit,
natl. 140, 34, 27. Hu$i.
mite: subst. lanä fin& de miei. Când molete: subst. mic viermisor de co-
mitele le-a vandut, 275 20, 66, loare gulbena, se gase$te in locuri
76. Silistraru, Braila. Ghicit. 99. umede, prin fundul bordeielor. De
Sfredelul. moleti, 120, 9, 1. Hu$i.
nUtitel, mititici, mititle, mickior, mi- molift: subst. specie de brad. Tot

www.digibuc.ro
 361

brazi nalti, molifti uscati, 57, 73, tocul nu-si afla locul, 34, 35, 43,
6, 7. Cudalbi, Covurluiu. 278, 21, 44. Targovistea.
15. Silistrazu, Braila. In poalele motoillcA: subst. umflaturä, inghe-
moliftului, 52, 64, 2. Tandarei, Ia- muiturä, rotunda ca un mar. Gala,
lomita. Pe sub brazi, pe sub mo- motofalca, 124, 14, 1. Orlea, Ro-
lifti, 57, 71, 31. Serbänesti-Pu- manati.
cioasa, Dambovita. mototol: subst. ceva, ghemuit, strans,
mornaie: subst. om de paie, sperie- diformat, ingrämädit.... Cu aripile
toare, fantomä, gogorita. Par'ca, era mototol.... Ghicit. 75. Cantarul. Ghi-
o mornaie, 28, 31, 69. Galati. cit. 78, 79. Cobza.
subst. bucatele mici de carne movilä, movilitA: subst. ridicatura de
gustoasä, momealä ; in Moldova pamant conica; cevi mai mare
maimutA. ItA momita, toc fede- decat mägura. Intr'un varf de mo-
lesä. Ghicit. 83. Foorfecile. Itele vilita... Ghicit. 90. Nasul. Pe gura
momitele, treanca fedelesele. Ghi- movilii s-a movilitei, 222, 2, 1, 2.
cit. 96. Punga cu bani. Orlea, Rornanati.
morAritA: subst. fern. dela morar. mozoll: vb. a amesteca din gura
Iar hoata de rnorärita, 27, 30,115. fara, sa roaza, a spill. Para sa
Stoicani, Covurluiu frece. Cu dintii sa-1 mozolesti, 134,
mormol: vb. a scoate un glas infun- 24, 15. Husi. 145, 42, 18, idem.
dat, arätand nemultamirea prin mugur: subst. expresiune pop. ara-
murmure. Grozav mormoind, 191, tand fiinte. Ciugurele mugurele....
1, 297. Orlea, Rornanati. Ciugur mugur.... Ghicit. 77. Cio-
mo$1: vb. a ajutk unei femei sa banul si oile.
nasca, a talä buricul copilului. multämitA: subst. forma pop. in loc
Moasa-sa mi 1-a mosit, 170, 9, 11. de multämire. Auzit-ai multämite,
Celeiu, Romanati. 8, 8, 49, 50, 56, 57, 62. 63 69, 70.
mot: subst. mänunchiu de par pe Ramnicu-de-sus, Tulcea.
frunte sau pe crestet, mänunchiu multior: adv. De multisor am in-
serat, 34, 35, 4. Targovistea.
de pene la pasari, varful ascutit murA: subst. rodul rugului. Foitica
al unei caciuli, mänunchiu de fire murele, 197 4. 13. Celeiu, Roma-
de lama sau de bumbac rosii, ce nati. 205, 7, 209, idem. 206, 7,
purtau vätäseii $i cucierii dela pos-
325, idem.
ta domniei, in varful caciulii. Ri- murgulet,
dicati, voi, moturile, 208, 8, 74. murg: adj. negru bAtAnd
Orlea, Romanati. Numai rnotul ca-i in rosu (vorbind despre cai). Cu
zarià, 276, 20. 149. Silistearu, murguletul de frau, 53, 64, 20.
Tandarei, Ialomita. Murguletul meu,
motat, motAtica: adj. care poarta 154, 2, 25, 37. Silistraru, Braila;
mot, care este la un cap cam asen- expresie pop. scapatul soarelui.
tit. Dupa creasta se cunoaste puica Murg murgutul Will, 118, 6, 1.
care face ouäle motate. Proverb.
109, 124. Am o gain& motatica muvhiu: subst. planta criptogamä.
Ghicit. 76. Casa. Ciocarlan motat Cum speli toate pietrile de mus-
Ghicit. 97. Putul. chiu, 128, 19, 16, 17. Hu$i.
muscurl: vb. a zaingbi, a rade de bu-
motanci, mottlicä: adj. aceea$ sem- curie, a fi multumit, a-i para.
nificatiune ca si motangd. $i de bine. Mustacioara-i muscurik, 193,
sale e ,rnotanca. Ghicit. 102. Ursul. 2, F5. Celeiu, Romanati.
Idem. 94. Feria. mustacioarti: subst. deminutiv dela
motangil, motftngoi: adj. rotund, in- mustatä. Mustacioara-i muscuria,
ghemuit. Stang& motanga duce pe 193, 2, 85. Celeiu, Romanati. Mus-
stangoi motangoi.... Ghicit. 80. Co . täcioara lui, 62, 79, 47. Cudalbi,
tofana si bivolul. Covurluiu. 36, 38 20. Targovistea.
motarcan, -A: adj. om de jos, mojic, mustrat, adj. aspru, bätut, ciocä-
prost. Tu esti motarcan, 181, 12, nit, nelustruit, dojenit. Piaträ mus-
88. Celeiu, Romanati. Ghicit. 87. trata, 145, 43, 1. Husi.
Limba clopotului. muFmroiu: subst. ridicatura mica de
motoc: subst. cotoiu, pisic. Si mo- pamant, mare cat caciula. Croita pe

www.digibuc.ro
 362

musuroiu, 231, 6, 179. Celeiu, Ro- naparstoe: subst. degetar Mt fund.

manati. Am un näpArstoc, seade jos la foc.
Ghicit. Oul. 92. Idem. 99. Scanteia.
N. näpraznie, adj. fioros, cumplit,
salbatic, ingrozitor. $i napraznick
Na: interj. primeste, poftim : Na ine- 181, 12, 106. Celein, Romanati. NA-
lul meu de izbanda, 169, 8, 255. praznic este, Doamne, 252, 12, 24.
Celeiu, Romanati. Na, Stancuto, Orlea, Romanati.
fatä mare, 253, 12, 169. Orlea, Ro- naprazniel. se: vb. a deveni fioros,
manati. Na calul cu armele, 276, cumplit, salbatic. S'a napraznicit,
20, 160. Silistraru, 180. 12, 25. Celeiu, Romanati. 181,
naeafta: expresiune pop. Tangär, 12, 50, 56, idem.
mangar, nacafta, nacafta ghirigher- napustl: vb. a para.si, a lasà pe cine-
ba. Ghicit. 77. Ceasornicul. vh cu totul, a näväli. Luntria o
nadajduire: subst. sperantä. Altele näpustid, 178, 10, 304. Celeiu, Ro-
cu hadajduire, 192, 1, 388. Orlea, manati.
Romanati. nara.niziu, -e: adj. tie coloarea nä-
nkframit: subst. basmh de panza Era ramzii, adica portocaliu, stacojiu.
ori de mätase. La naframi grele Cu capute naramzii, 218, 1, 20.
am cusut, 45, 50, 35, 36. Tandärei, Orlea, Romanati. 219, 1, 135, Idem.
Ialomita. 46, 52, 40, 41, idem. Cu zabunul närämziu, 230, 6, 2.
naiba: subst. dracul. Nu $tiu ce naiba Celeiu, Romanati. Pantalonii WA-
faceh, 274, 19, 82. Orlea, Romanati. ramzati, 239, 7, 509. Gemenea,
Cine naiba ti-a soptit, 276, 20, 15. Dambovita.
Silistraru,
nitjit : subst. in flamatiunea urechii, nfiravie: subst. obiceiu, apucatura.
boalä la oi, cand au bube pe obraz. deprindere rea. Tu cu naravia ta.
259, 14, 18. Silistraru, Braila.
Cu näjit sa 'ntalnih, 115, 4, 3, 10, nasadl:
14. Orlea, Romanati. vb. a acoperì fata ariei cu
snopi itentru a treierà, a pune in
näluett: subst. arätare Inselatoare, gramada unul altul, a fi
fantoma. Ma duceam ca näluch, mult la un loc. Sta pe masa näsä-
251, 11, 135. Orlea, Romanati. 324, dit, 175, 10, 39. Celeiu, Romanati.
4, 320, idem. 227, 4, 320, idem. 200, 4, 300, idem.
Si pierih ca naluch, 168, 8, 151. naqdritivan, -it: adj. inzestrat cu da-
Celeiu, Romanati. ruri supranaturale, magice, minu-
nameaz: adv. ora doutisprezece. Sä nate. Caci pasarea cea nasdravana,
luptarä pan'nameaz, 286, 24, 133. 66, 86, 26. Odobesti, Putna. Pe un
Orlea, Romanati. munte de os, paste un cal nasdra-
namolit, adj. plin, spoit, murdärit van. Ghicit. 74. Briciul,
de noroiu, de namol. Ca bivolii nastrapa: subst. calla. Cu nastrapa 'n
namoliti, 223, 2, 82. Orlea, Roma- mama stanga, 47, 53, 18. Tandarei,
nati. Ialomita. Si bea apa din nästrapa,
nani: interj. dormi, In limba copiilor. 57, 71, 28. Thrgovistea. Ad'o näs-
Nani-mi-te, liuliu-mi-te, 170, 9, 20. trapa de vin, 306, 7, 185, 194, 198,
Celetu, Romanati. 172, 9, 152, idem. 214. Silistraru, Braila. Nastrapa din
nilparea: subst. soiu de searpe ve- apa... Ghicit. 80. Cremenea $i am-
ninos. Naparcile ea vrabia, 202, narul.
6, 27, 30. Tulcea. O pustie de nä- nästräpat: adj. cand incolo, cand in-
pared, 202, 6, 32, idem. Naparci, eolo, aruncand picioarele, mergand
broaste a impuiat, 224, 4, 18, 30. urit. Si mult calca nasträpat, 252,
Orlea, Romanati. Naparcile ca fur- 12, 10. Orlea, Romanati. 253, 12,
cile, 228, 5, 12, 17. Tändarei, Ia- 117, idem. 257, 13, 266, idem.
lomita. nasturel, -a$: subst. deminutiv dela
naparll: vb. a-si schimba pärul, a-si nasture. Nasturei cutati, 47, 53,
lepada penele primavara, vorbind 56. Tandarei, Ialomita. Taftura$i,
de animale. Pasti de näparleste, eu nästura5i, 32, 33, 19. Slobozia-
154, 2, 44, 102. Silistraru, Braila. Conachi, Tulcea. Frumos ca un

www.digibuc.ro
 363

nästura$, 276, 20, 138. Silistraru, ghinä. Peste o mäciuchitä, sare o

Ghicit. 97. Purecele.
nittfintoc: adj. lenes, prost. E un negreatti: subst. calitatea lucrurilor
dobitoc foarte nätäntoc... Ghicit. de a fi negre ; boalä de ochi;
88. Mägarul. M'am spälat de negreatä, 134, 25,
näut: subst. un fel de bob. Verde 5. Husi. 143, 37, 24, idem.
floare de naut, 249, 10, 207, 255. nemerl: vb. a ajunge la timp, a aflh,
Or lea, Romanati. 250, 11, 39, idem. a gäsl, a se potrivi, a se intampla.
255, 13, 7, idem. Verde, verde bob Nemerit-ai friguro$i, 8, 8, 48, 55.
näut, 298, 5, 1. Studina, Romanati. Rämnicu-de-sus. Tulcea. Ei ca. ne-
165, 7, 4, 40. Or lea, Romanati. merih, 45, 51, 44. Tandarei, Ialo-
218, 1, 24, idem. Foiticä bob näut, mita. 49, 57, 25, idem. lack Manea
173, 9, 324. Celeiu, Romanati. 180, nemeria, 250, 11, 49. Orlea, Roma-
12, 42, idem. 182, 12, 157, idem. nati. $i ai nemerit, 181, 12, 139.
192, 2, 14, idem. 194, 2, 171, idem. Celeiu, Romanati. Nemerii la astä
Foiticä bob näut, 228, 5, 14. Tän- cash, 15, 20, 17. Targovi$tea.
därei, Ialomita. nerod, norod: adj. prost, stängaciu,
nävädl: vb. a petrece firele dela na- stupid ; poporul de jos, mojic, ne-
trä (pänza) prin ochiurile itelor $i invatat. Mai bine c'un intelept la
prin spatä. S-am nävadit-o, 147, pagubä, cleat e'un nerod la ckstig.
48, 14. Husi. Proverb. 111. 186. De tot norodul,
näväll: vb. a se repezi, a se näpusti 124 15, 29. Husi. 13, 16, 75. Tul-
deodatä asupra cuivh. Voi la iad oti cea. 16, 22, 16. Tärgovistea. 18,
,näväli, 17, 20, 62. Tärgovistea. 24, 16. Cudalbi, Covurluiu.
Ei toti nävälià, 189, 1, 97, 159. nestimat, -ä: adj. scump, nepretuit.
Or lea, Romanati. Numai pietre nestimate, 296, 3,
nfizfirl: vb. a vedeh confuz, a i se 100. Orlea, Romanati.
päreh. Putinel ca-1 nazarih, 258, netepliu: expresiune pop. denotänd
13, 309. Or lea, Romanati. Poate o o flintä. Patru neteplii duc patru
nazäri cevh, 236, 7, 230. Gemenea, sute de mii... Ghicit. 73. Boil, ca-
Dâmbovita. Nunta cä mi-o näzärih, rul sacii cu grau.
204, 4, 75. Celeiu, Romanati. netrebnie, -A: adj. care nu-i bun de
nea, nene, neich, subst. tit- de nimic. Sunt netrebnich si nevo-
lu ce se da, unui frate mai mare ia$Et, 139, 33, 56. Hu$i.
sau unei persoane mai in varstä. neurat: adj. neinchinat In sänätatea
Nene Dine, Constantine, 169, 8, $i fericirea cuivh. Bei paharul ne-
228. Celeiu, Romanati. $i vin la urat, 7, 7, 44. Thrgovi$tea.
neica afar, , 168, 8, 13V, 17'i, 17b, nevod: subst. plasä mare cu care se
208, idem. 169, 8, 237. idem. Dalea väneazä pestele. Nevoade Ina, 157,
nene, frätioare, 266, 16, 100. Silis- 2, 355. Silistraru, Braila. Nevodari
traru, Braila. Sufletul meu, neicu- nevoade Meek 159, 3, 115, 116,
litä, 250, 11, 71. Orlea, Romanati. 120. Celeiu, Romanati. 175, 10,
209, 8, 147, idem. 212, 10, 93, idem. 66, 68. idem. 176, 10, 88, 114,,
Bre, mai neich, Stanciule, 242, 8, 126, 168, 173 idem. In matita ne
278, idem. 240, 8, 51, 53, 59 idem. vodului, 176 10, 177, idem. 1771,,
Nea Stanciule, dumneata, 241, 8, 10. 236, 237, 239, idem.
125, idem. nevodar: subst. cel ce vaneaza,pete
necomandat, -A: adj. caruia nu i s'au cu nevodul, cel ce face sau are un
fäcut slujbele pentru odihna su- nevod. La nevodari le 'mpärtih,
fletului. Negrijiti, necomandati, 169, 159, 3, 114, 115. Silistraru, Braila.
8, 212. Celeiu, Romanati. Cu cincizeci de nevodari, 175, 10,
negará: subst. plantä ierboasä cu 9, 70. Celeiu, Romanati. 176, 10,
frunza räsucita. Cu negarä acope- 91, 107, 111, 123, idem. 177, 10,
rit, 171, 9, 56. Celeiu, Romanati. 246, idem. 178, 10, 321, idem.
negeä: subst. fata. Tot negele tine- ni: pron. pers. in dativ pl.. Si ni-1
rele, 48, 55, 34. Tändarei, Ialo- blestemh, 11, 13, 23. Targovistea.
mita. niehideaua: subst. expresiune pop.
neghinitä: subst. deminutiv dela ne- designänd o fiinta. Vine nichideaua

www.digibuc.ro
 364

sa-mi lea pasäreaua... Sar nichi-

dici... Ghicit. 102. Uliul i gaina.
nichiduti: subst. nume dat celui ne- Oacanti: adj . sireatä, prefacuta, hoatä.
curat. Nichidutä, mititel, se iea Inteo foaie, cartifoaie seade o
dupa el. Ghicit. 77. Ceasor- oaie oacana. Ghicit, 83. Pragile.
nicul. Idem. 103. Värtelnita.
nifer; subst. poteras, soldat din cor- ()aches, oachesà: adj. care bate bine
pul arnautilor. La niferi le po- in negru, vorbind de coloarea o-
runcia, 229 5, 79. Tandärei, Ia- chilor, fetei si a pärului, Prindeti
lomita. cea oaie oachesk 277, 20, 219. Si-
nimi: pronume nehotärit in loc de listraru, Brila.
nimeni. $i nimi n'a auzit, 145, 44, obialii: subst. petec de panza ori de
15, 16,. Husi. abk ce tine kw de ciorap. Obialä
nimicuta: adv. deminutiv dela ni- tattireasca... Ghicit, 87. Lipitoarea.
mica. Far'de nimicuta 'n gura, 54, 225, 4, 116. Orlea, Romanati.
66, 12. Tändarei, Ialomita. oblinc: subst. partea dinainte sau
nisetru: subst. specie de peste. Si dinapoi la o sea. In oblancul se-
nisetru d'el märunt, 175, 10, 37. lei ii tintuil, 180, 11, 91. Silistra-
Celeiu, Romanati. ru,
nitel, niticti: adj. indica cantita- oblon: subst. fereasträ astupata cu
tea. N'ai nitica varza act* 287, scânduri, usa ce se ridica si se
24, 205. Or lea, Romanati. Ca sii-ti lasa in jos, apärand ferestrele
spuiu si eu nitel, 279, 21, 137. usile. Sä spargem obloanele, 23,
'Silistraru, Braila. 28, 66. Värfurile, Dambovita. Des-
noatin, -A: subst. miel sau manz de chide obloanele, 179, 11, 68, 77.
doi ani. Am o noatinti neagrk pe Silistraru, Braila.
dealuri rancheaza. Ghicit. 97. obor: subst. imprejmuirea casei la
Pusca. tat* imprejmuire pentru vite. Dum-
noroit, -ä: adj. plin, murdar de no- nezeu da, dar in obor nu baga.
roiu. Trantit, noroit, 169, 8, 225. Proverb. 110, 179. Vacile 'n obor,
Celeiu, Romanati. 123, 13, 4. Orlea, Romanati,
noroin: subst. Si 'n noroiu, Ora 'n obroc: subst. banita, mertic, sinic.
cotoiu, 47, 55, 10. Tandärei, Ialo- Bani cu obrocul am dat, 251, llb
mita. 224, 4, 49. Orlea, Romanati. 118. Orlea, Romanati.
nouras, -el: subst. deminutiv dela ocheana: subst. instrument optic cu
nor. Sus la noura$, 42, 47, 12. care se poate vedeä in depärtare.
Tulcea. E un nor negru, norel, 38, Ocheana 'n mama luk 264, 15,
41, 8, 9. TArgovistea. S'or ascunde 124. Cudalbi, Covurluiu.
'n nouras, 43, 48, 40. Traian, Te- ochesel, -eft: adj. cu aceeas semnifi-
leorman. catiune ca si oaches, oachesä. 0-
novricese, novAceascli: adj. ceva rela- cheseaua, chesnache.... Ghicit. 77.
tiv la puterea supranaturalä, a lui Ceasornicul.
Novae, urias. Lasa-ti portul novä,- ()chi: vb. a pune ochii pe cinevä, a
cesc, 263, 15, 43. Cudalbi, Co- tinti, a bilk la ochi, a vedeä.
vurluiu. Ci e vorba novaceasca, Manolea o ochik, 190, 1, 251. Or-
261, 14, 216. Silistraru, Braila. lea, Romanati.
nuntas: subst. cel chemat la o nuntk ocol: subst. inconjur, ingradire, im-
a insoti pe tänära pereche. Sa prejmuire ; vezi obor. Din ocolul
s'aleaga din nuntasi, 204, 7, 87. cu vite, 128, 19, 49. Husi. 275, 20,
C'eleiu, Romanati. 205, 7, 194, 193, 74, 80. Silistraru,
idem. 206, 7, 249, 250, 311, 312, ocolicii: adj. cea care ocoleste, care
idem. incongioara. Ocolica monk, ocolii
multi: vb. a serbh nuntal., a se cäsa- casa cu ea Ghicit. 89. Matura.
tori. Sa-mi nuntesc nunta cu el, ocroti: vb. a proteja., a alink, a in-
175, 10, 77. 78. Celeiu, Romanati. gadul cuivä ceva, a nu supara.
176, 10, 118, idem. 178, 10, 347, pe voi v'am ocrotit, 224, 3, 90.
348, idem. Lasa nunta sä nuntea- Orlea, Romanati.
sca, 168, 8, 138, idem. adj. alungat, dispretuit,

www.digibuc.ro
 36&

buidult. Ca un cane odarlik "29, leiu, Romanati. 291, 25, 301. Orlea,
all, 88. Galati. Romanati.
odoienin: subst. lemn lung ai rotund. opiuteu: adj. cel care se opinte$te,
Douai lemue odolemne si un brat isi incordeazá puterile fizice si mo-
de surcele. Ghicit. 99. Scara.. rale. Opt opintei.... Ghicit. 86. I-
fUa vb, a ingalbini a, se vestejl, tele.
a se trece. Väzit codrul ofilit, 265, orac: subst. actiunea $i efectul ora-
16, 18, 22, 35, Silistraru Braila. cairii : sgomotul ce fac broastele.
ogar :. subst. caine de vanätoare, cel De oracul broastelor, 228, 5 31.
mai jute la fuga. Ogarii 'n privaz, TandArel, Ialomita..
180 12, 8. Celeiu, Romanati. 181, oranitâ :. subst. luntrie larga si scurta.
12, 70, 76, 81, 90, 94, 99, ideal. Ea, 'mpinsa si oranita, 246, 9, 185.
ogitreste: adv. ca un ogar, foarte Orlea, Romanati.
iute la goana. Ci mi-si fuge oga- orbalt, orbaltatura: subst. bránca.
reste, 172, 9, 177. Celeiu, Roma- 5i m'am spalat de orbaltatura, de
nati. roseata, 134 25. 6, 28. Husi. Ci
oglete: subst. plant& cu frunze fru- va duceti de maturati dela (cutare)
moase si miros placut. Verde trei orbaltul, 143, 39, 13. Husi.
ogleti, 156, 2, 246. Silistraru, Bra- orbet, orbeatil: adj. orb, fara, ve-
ila. dere. G»rä ca orbetii da, 177, 10,
ogol: vb. a odihni, a se lintstis, a-i 260. Celeiu, Romanati.
ticni, a ti multumit. SA nu poatä, oreanit: subst. cu aceea$ semnifica-
ogoi, 127, 18, 15, 17, 23. Ilusi. tiune ca. si orac. In orciinitul na-
ogor: subst. intindere de pamant a- parcilor, 224, 4, 22. Orlea, Roma-
rat pentru a samanà ceva in el. natl.
Seinene ogoarele, 197, 4, 17. Ce- orgau :. subst. delulet, movilita, for-
Romanati. 47, 54, 8. ma, pop. dela gorgan. Prin livezi
olae: subst. curier, cal de post& de tot organele, 12, 15, 20. Targo-
olac : iute, Intins. Colac de olac, vistea.
125, 16, 76. Husi. 5i olac de pe oropst: vb. a alungh cu mAnie, a
olac, 55, 68, 41. Tandarei, blestema, a, afurisi, a d,escantà.
Pe Ongica-1 oropsiA, 300, 5, 121.
olem: subst. tub, urloiu de cemea, Studina, Romanati. 5i tot oropsia,
tigla de invelit case, sobe. Intre 167, 8, 71, 94. Celeiu, Romanati.
icoane, intre olane, 14, 19, 6, Ge- 5i de veci oropsiti, 186, 15, 111.
menea, Dambovita. Silistraru, Braila.
olecitl, se: Vb. a se vAietà, a se tan- orandrt: subst. condamnare,
gui, a plange. Si s'olecaia, 168, pedeapsa, ursit. SA va luati osAnda,
8, 194. Celeiu, Romanati. 271, ,18, 119. Orlea, Romanati. C'ash
oleo, oleoleo: interj. cu sens de du- este oranda, 39, 41, 53. Targo-
rere, milâ, compatimire. Oleo I vistea.
nota ani, 183, 14, 25. Orlea, Roma- oseior: subst. deminutiv dela os. Ca
nati. Oleo, tot cu carjele, 210, 9, sa-i rod oscioarele, 173, 9, 274,
47. Corabia, Romanati. Oleoleo, 296. Celeiu, Romanati.
maicuta mea, 197, 4, 96. Celeiu, osmol: subst. loc rnocirlos si namo-
Romanati. los. La, gura Osmolului, 255, 13,
omit, omete: subst. dtpadA. lama 14. Orlea, Romanati.
grea, otnatul mare, 35, 36, 5. Bez- ostol, ostovl: vb. a Incetit, a se li-
deadu, Dambovita. 35, 37, 7. Ma- nisti, a sta, a se odihni. $i os-
halaua, Dambovita. 22, 28, 5. Val.- toiesti, 118, 6, 28. Braila. Sä nu
furile, Dambovita. sa poata odihni, ostovi, 129, 20,
opaelna: subst. vttsla. Opacini cA lua, 11. Husi.
291, 25, 290. Orlea, Romanati, 0- ostrov, -el: subst. insula. Inteun os-
cArme faceà, 176, 10, 127. troy de mare, 182, 13, 2. Orlea,
Celeiu, Romanati. Romanati. Din ostrovurile marii,
opintl, se: vb. a se sfortit din toate 185, 15, 9. Silistraru, Braila. 186,
puterile, a lupth din rasputeri. 5-o- 15, 155, idem. In cel mal de ostro-
data sit opintia, 268, 17, 195. Ce- vel, 16, 22, 1. Targovi$tea. Os-

www.digibuc.ro
 366

trovel de mare, 49, 57, 1. Tändarei, idem. 268, 17, 147, 149. 155, 194,
Ialomita. Si umpleau ostroavele, 196, idem. 269, 17, 232. 236, idem.
244, 9, 79, 83. Or lea, Romanati. Din palo$ mi-1 ceo$vartih, 277,
245, 9, 150, idem. 246, 9, 180, 20, 189. Silistraru, Braila. Cu palo-
idem. $ul pe pieptul gol, 283, 23, 30. Co-
otac: subst. locuintä, cask bordeiu. rabia, Romanati. Palos din mana-i
La otacul Stanciului, 239, 8, 4. luh, 264, 15, 157. Cudalbi, Covur-
Or lea, Romanati. luiu. Cand cu palosul ea da, 214,
subst. fier tare, serva la facerea 10, 271. Orlea, Romanati. 251, 11,
armelor, cutitelor, etc.; otale : co- 150 idem. 287, 24, 167, 170, idem.
cosul eu cremenea si amanarul dela pang: subst. unealtä servind la des-
pusca ; arma insä$ cu toate piesele. picarea lemnelor. Pan& impanatA...
Sedeh 'n cuiu fara otale, 240, 8, Ghicit. 79. Corabia. Pan& retezata...
47. Orlea, Romanati. Ghicit. 90. Moara.
oträtel: subst. planta. Verde otratel, papa.: vb. (in limbs, pruneilor)
157, 3, 5. Celeiu, Romanati. 181, manch, a inghiti, a risipl. Mult
12, 129, idem. tocat, putin päpat. Proverb. 108,
86.
1'. papurA: subst. plant& de apa. SA
haltana papura, 247, 10, 18. Orlea,
Pacurar: subst. cel ce scoate sau Romanati. 294, 2, 6, idem.
vinde 'Acura; cioban, pazitor. Pä- parh: subst. monedä turceascA. Da-
curar suer& 'n deal, 148, 50, 3, ne, da-ne parauh, 5, 1. 31. Orlea,
5. Husi. Romanati. 5, 2, 12. Tulcea. Mai
pacurl: vb. a se face negru ca pA- da-ne doua-trei parale, 25, 29, 95,
cura, a devenì smolit, murdar. 103, 109. Tandarei, Ialomita. Ocaua
sa se pacureasea panzele, 244, 9, patru parale, 157, 2, 375. Silistraru,
32. Orlea, Romanati. Braila. Cu parale mii de lei, 37,
pafth: subst. agrafa de metal sau 39, 65. Bueuresti. Cu parale din
de sidef. Paftale cu zale, 47, 53, basmale, 39, 42, 38. Targovistea.
58, 60. Tandärei, Ialomita. Salbé si Impresädite de parale, 211, 10,
pa ftale, 290, 25, 191. Orlea, Roma- 26, 27. Orlea, Romanati. 239, 8,
nati. 23, 24, idem. 248, 10, 73, 133, idem.
paiejenl: vb. a aeoperi cu päiiajen, 249, 10, 180, 254, idem. Pan& oiu
a se acoperl cu o ceatä., a nu ve- scorfoli de parale, 266, 16, 138.
deh. Ochii paiejenitu-mi-o, 146, 45, Silistraru, Braila. 47, 54, 6.
14, 44. Husi. Oral: vb. a face un sgomot surd si
subst. fir subtire, plantä ier- des, vorbind de foc, zapada, lu-
boasä. Mi$ paius dela cartofia pana cruri tari. De-i paraià oasele, 249,
mi-te acilea. Ghicit. 89. Matura. 10, 166. Orlea, Romanati. 277, 20,
pajurrt: subst. specie de aevila, pa- 250. Cudalbi, Covurluiu.
säre uriasä de pe täramul celälalt. paralusii: subst. deminutiv dela para.
Pajura impajuratk 141, 35, 34. Cu cateva päräluse, 248, 10, 79.
Husi. Orlea, Romanati.
palanta: subst. balantä. Oltenii cu parealab: subst. Pareälabul aseme-
palantele, 37, 39, 45. Bucuresti. nea, 208, 8 33, 39, 43, 46, 60,
pale: subst. stol de pasäri, ceata, a- 89, 92, 104, 113, 119. Orlea, Ro-
dunare. manati. 252, 12 41, idem.
voi pale de porumbei,
17, 23, 24, Targovi$tea. pardalnicul, -a : subst., necuratul, pus-
28, 31.
pall: vb. a lovl, a izbi, a bate pe tiul, afurisitul. Manch-le-ar par-
einevh. In grab& m'a palit, 140, dalnich, 171, 9, 135. Celeiu, Ro-
34, 33. manati. 200, 4, 324, idem. 301, 5,.
palo$: subst. arma. Si in palo$ ran- 208. Studina, Romanati.
g-Mat, 47, 55, 14. Tandärei, Ialo- pardos: subst. leopard, viteaz. Pardos
mita. 229, 5, 116, idem. Ou palo- mänios duce porcii 'n jos. Ghicit.
sul ca. sal* 174, 9, 412. Celeiu, 94. Pieptenele.
Romanati. 180, 12, 5, idem. 206, parghie: subst. drug pentru miscat,
7, 285, 289, idem. 267, 17, 98, ridicat si sprijinit o greutate. Ve-

www.digibuc.ro
 367

deh-v'as parghii la moara, 63, 82, $i-mi vazd d'un patinas, 51, 60,
18. Tandarei, Ialomita. 10. Tulcea. Tartar ca un patinas,
parguit, -a: adj. aproape copt, In 277, 2, 239. Silistraru, Braila.
parga. Altii parguiti, 186, 15, 135. pazderie: subst. partea lemnoasa ce
Silistraru, Braila. ramane din canepa melitata. Paz-
pfti Mime: subst. acuzare, denuntare, derii va voiu Meek 280, 21, 167.
clevetire, para. Ash sa potolesti.... Silistraru,
Parlciunea, 123, 13, 12. Husi. peagi: adj. baltata, breaza. Traeasca
Toata Ora, 126, 17, 36, idem. peaga betnica, 262, 14, 294, 299,
pftrjol: subst. foc mare, ineendiu, 343 353. Silistraru, Braila. 262, 14,
dezastru, jaf cumplit. Dnpa foc 360, idem.
parjol. Proverb. 110, 17J. pecetluit, -a: adj. cu o pecetie, inta-
parleaz: subst. trecatoare peste un rit, cimentat. $i pe vesnicie m'a
pecetluit, 140, 33, 110. Husi.
gard de nuiele sau peste un sant. pelceit:
Peste parleaz i le da, 262, 14, subst. piele pentru caciuli.
273. Silistraru, Braila. La parleaz D'o pelceh cam brumareà, 270, 20,
114. Silistraru, Braila.
sa repedeh, 264 15, 85. Cudalbi. pelinarita:
Covurluiu. subst. plantä. Ori vreo
dalba pelinarita, 171, 9, 105. Ce
pfirlejl: vb. a grabi, a ajunge in leiu, Romanati.
graba,, a fi de fata. Eu m'am par- pelinitä: subst. planta. Campul are
lejit, 6, 5, .24. Cudalbi, Covurluiu.
OAR, -a: adj. ars de foc, de soare, pelinita, 250, 11, 70. Orlea, Roma-
nati.
prapädit, ticalos. Cal bun sare 'n perdaf:
camp parlit, 48, 56, 9, 10. Täinda- subst. stropirea unei materii
rei, Ialomita. 168, 8, 189. Celeiu, spre a-i da lustru; la barbier :
Romanati. rasatura in raspar. Perdaf cu pi-
parlog: subst. loc nearat, acoperit
per le da, 248, 10, 144. Orlea, Ro
cu maracinis. Ei parloagele 'nfun- manati. Perdaf cu spirt ea, le da,
193, 2, 49. Celeiu, Romanati.
dh, 239, 7, 535. Gemenea, Dambo- perded: subst. panza ce se pune la
vita. 264, 15. Cudalbi, Covurluiu. fereastra ; sopron sau adapost pen-
fiarsh: subst. muschiulet de carne. tru oi. La perdeh Ca sa duceh, 277
Mananc parse de mioara, 232, 6, 20, 215. Silistraru, Braila. $i la
223. Celeiu, Romanati.
pasat: subst. malaiu fiert groscior bag& Orlea,
in perdeh, 296, 3, 75, 92.
Romanati.
amestecat cu untura, lapte sau
unt. Fierbe o oala cu pasat. Ghi- perk: subst. forma prescurtata din
pericol. Aci era lumea de peric,
cit. 90. Nasul. I-a tornat laptele 216, 12, 88. Orlea, Romanati.
'n pasat. Proverb. 107, 40. perisor: subst. deminutiv dela par.
pasti, pl. pastiuri: subst. sarbätoarea D'un perisor ca-mi gasih, 230, 6,
invierii Domnului nostru Isus Hri- 69. Celeiu, Romanati.
stos. Noua pastiuri au trecut, 219, pernisoara: subst. deminutiv dela
1, 26, 142. Orlea, Romanati. perna. Pernisoara galbioara, 59, 76,
Patrafir la gat puneh, 246, 9, 227. 14. Odobesti, Putna.
Orlea, Romanati. 18, 24, 45. Cu pestricior, -d: adj. deminutiv dela
dalbi, Covurluiu. pestrit. Pastirica pestricioara... Ghi-
patimit, -rt: adj. suferit, indurat, bol- cit. 76. Cartea.
nav. De patimit ce erh, 227, 4, subst. prevestire buna sau
286. Orlea, Rornanati. 228, 4, 365, rea, augur, cobe. Pe parinte piaza
idem. rea, 246, 9, 253. Orlea, Romanati.
subst. deminutiv dela pat. 258, 13, 343, idem. 264, 15, 151.
In celarel din phtinel, 55, 68, 29. Cudalbi, Covurluiu.
randarei, Ialomita. picior: subst. De picere 'ngenun-
patrafir: subst. veesmant sacerdotal. chià, 251 11 108. Orlea, Roma-
Patrafir la gat purled., 246, 9, 227. nati. 254, 12, 191, idem.
Orlea, Romanati. 18, 24, 45, Cu- picurus: subst. Picurusul picura....
dalbi, Covurlui.' Ghicit. 85. Ghinda, porcul i lu-
patinas: subst. deminutiv dela paun. pul. Ghicit. 86. Jarul, porcul si

www.digibuc.ro
 368

lupul Picur picureste Ghi- cu care se striga la pisici. Pistic,

cit. 96. Porcul, ghinda si lupul. 6, 4, 6. Orlea, Romanati.
pieles:. adj. acoperit, cel imbrdcat pistol: subst. armA de foc. Cu ciocul
cu. piele. Pie les bea din carne, 149, fäcut pistol. Ghicit. 75. CAntarul.
52, 2. Husi. Cu pistoale la picioare, 60, 78, 11.
pierit: subst. cel ce se vede odatä si Mircea-Vodä, Dambovita. 15, 20,
dispare, necuratul, spiridusul. Cu 22. Thrgovistea. De pistoale fere-
pierit, mohorit, 140, 34, 27. 28, cate, 171 9, 75. Celeiu, Romanati.
29, 30, 31. Husi. 173, 9, 244, 262, idem. 219, 1, 67,
pietricick -ea: subst. deminutiv dela idem. 222, 2, 18, idem. 238, 7,
piatra. Iaca-ti leg pietricica rds- 418. Gemenea, Ddmbovita. 240, 8,
nitei, 247, 9, 279. Or lea, Romanati. 46. Orlea, Romanati. 271, 18, 85,
Pietricele 'n digitele, 58, 74, 28. 86, idem. Pe la seale cu pistoale,
Tulcea. 282, 22, 140. Celeiu, Romanati. Din
pietris: subst. grämädire de pietri- pistoale rdpdià, 284, 23, 150, 165.
cele, nisip amestecat cu pietricele. Corabia, Romanati.
La pietris inaintà, 244, 9, 44. Or- pistornic: subst. pecetie in formä de
lea, Romanati. cruce cu care se tipäresc prescu-
piez: adv. oblic. Trei semne in piez, rile. Pistornic bumburat se dä peste
219, 1, 97. Orlea, Romanati. cap. Ghicit. Paharul. 92.
pildfi: subst. exemplu, parabola, mo- pistoseald: subst. cheltuealä, intreti-
del. Pilda cea rea o dä oamenii nere zilnica cu hrand, SA iau bani
mari. Proverb. 112, 241. de pistosealä, 213, 10, 196, 235.
Orlea, Romanati.
pilotä: subst. salted, moale de fulgi. pistosi:
Pilot& värgatä, 53, 65, 15. Tanda- vb. a pisà, a strivi, a tAid,
rei, Ialomita. a maceldri. Pe toti Gruia II pis-
tosäste, 261, 14, 236. Silistraru,
pin: subst. arbore räsinos. In pd- Braila.
durea Pinului, 260, 14, 148, 155. pistrit, -A: adj. cu pete sau fete
Silistraru, Braila.
pintenog, pintenoagi: adj. cu pete multe, multicolor. Pielitä pistritd,
148. 51, 3. Husi.
albe la picioare. Pintenog de trei pitl: vb. a se ascunde ghemuindu-se,
picioare, &1 60, 15. Tulcea. 171,
9, 68. Celeiu, Romanati. a se face nevAzut. Pe länga ei sit
pipirus: subst. Pipärusul piteste, 259, 14, 30. Silistraru, BrA-
Ghicit. 96. Ghinda, porcul i lupul. -A: adj. mic, scund. Mica si
piperat, -et: adj. ardeiat, usturos, iute. pitic,
pitied, 288, 25, 59. Orlea, Roma-
Si dA-i vinul piperat, 260 14, 93, nati.
98. Silistraru, Braila. pitigoiu: subst. pasAre. Am un pi-
pire: subst. cauzä, pricinä, motiv. Tot tigoiu schiop si tine o vacA in
din pirea dolfului, 49, 58, 9. Tul- cioc. Ghicit. 75. Cantarul.
cea. pituld.: vb. a ascunde, a pune deo-
piron: subst. cuiu gros si lung. Cu parte, a pu se mai veded,. Sub
piroane de otel, 183, 14, 48. Orlea, fustä II pitulä, 194, 2, 185. Celeiu,
Romanati. 185, 15, 47. Silistraru, Romanati.
BrAila. 10, 10, 38. Tändärei, Ialo- plaiu: subst. munte inalt, lature, pc).
mita. teed, districte de munte. Domn de
piroseatA: subst. roseatä infläcäxata. peste plaiu, 152, 1, 50. Silistraru,
Roseati piroseatA, 143, 38, 9. Husi. Braila. Tocmai de pe'l plaiu, 154,
pisarteatit: subst. urinA de animale. 2, 35, idem. 155, 2, 109. 124.
SA-i curgä pisArteatele, 121, 11, idem. Ce domneste peste plaiu, 159,
4. Orlea, Romanati. 151, 56, 15. 4, 60. Orlea, Romanati. 160. 5, 24.
Husi. idem. 163, 5, 284, idem.
pisck: vb. a strange cu varful de- plaiuren: adv. in lungisul si curme-
getelor, a Impunge eu un ac. Vi- zisul plaiurilor, pretutindenea.
dra o pised, 181, 12, 80, 93. Ce- prin plaiurea, 283, 23, 3.
leiu, Romanati. 281, 229, idem. Corabia, Romanati.
pistic: interj. expresiune onomatopee subst. invelitoare de pat.

www.digibuc.ro
 369

Iea plapoma 'n mama, 156, 2, 210; plosti ca p'un drac 258, 13, 3,
226. Silistraru, Braila. Pe plaporna 60. Orlea, Romanati.
'n pat, 191, 1, 347. Or lea, Roma- plugaras: subst. cel ce man& boii
nati. 210, 9, 105. Corabia, Roma- la plug, slugä, pogonici. La plu-
nati. garasi ca, strigh, 197, 4, 90, 91.
plasta: subst. gramada de fan, a- Celeiu, Romanati.
valid forma unei cäpatani de zahar. plugusor, plugurel: subst. plug cu
Noua plaste c'am fäcut, 287, 24, care se umblä spre a urh de Sfan-
184. Or lea, Romanati. tul Vasilie. Plugusorul se porneste,
platanagel, -eh: adj. de coloare \TA- 22, 28, 2. Varfurile, DaTabovita.
nätä. Am o citteO plätlinageh, cu plutä: subst. plop ; stejar cu coaja
doisprezece purcei plätänägei moale, intrebuintat In industrie ;
Ghicit. 88. Lupoaica i puii säi. substantä din care se fac dopuri;
plavioarii: subst. deminutiv dela pla- grinzi legate la olaltä ce plutesc pe
vie : mici resturi aduse de tälazul apä. Plutä. pe apä-1 punea,, 205, 7.
apelor i depuse la tärm. $i-mi 234. Celeiu, Romanati.
zärià d'o plävioarä, 18, 24, 29, pochinzer: subst. persoane cäläri ori
30. Cudalbi, Covurluiu. 57, 73, 45 In cärute ce insotesc pe mireasä
idem. o duc la mire. $i el pochinzerl
plavit, -a: adj. de coloare alb& IA- cä da, 207, 7, 395. Celeiu, Roma-
tand in galben. Cere plug cu boi nati.
plavici, 65, 68, 9, 10. Tändärei, pocitoare: subst. paralizie subitä,
Ialomita. boala din senin, duh necurat care
plean: sub. card, rand, adunare de poceste lumea. Nouäzeci si nouä de
oameni robiti, prada, jaf. De trei pocitori, 140, 34, 25. Husi.
zile pe trei pleanuri, 48, 55, 28, podgorie: subst. localitate unde se
29. Tändarei, Ialomita. cultivä vii. Podgoriile cu vinurile,
pleata: subst. pär impletit; pär lung 68, 1, 30. Cudalbi, Covurluiu.
ce cade pe umere. Bordea 'n groa- pofil: subst. care& care se trece pe
pä, pletele pe spate. Ghicit. 76. sub coada calului. Pofilul numai
Ceapa. Ghicit. 93. Pätrunjelul. fluturi, 241, 8, 188. Orlea, Ro-
plecate: subst. indigestie, greata., in- manati.
dispozitiune. Plecate din foame, pogodl, se: vt. a cugetà, a se gandi a
148, 49, 1, 2, 3. Husi. se sfátui. Pan& el sä pogodia,
subst. Pleopi In pleope 250, 11, 48. Orlea, Romanati.
Ghicit. 81. Dovleacul. poianii: subst. loc deschis in padure,
plisc: subst. cioc. Cu pliscul 6ä-1 ciu- unde creste iarbä. Gäscä titieanä
pesti, 135, 27, 18. Husi. sboarä noaptea pe poianä. Ghicit.
pHs* pliscoi: subst. expresiune pop. 77. Cihurezul. In poiana lui Istrat...
denotand o fiintä. Titirisca, pliscä Uhicit. 89. Moara.
sä pune pe titiriscoi pliscoi pojar: subst. foc, incendiu, focul ini-
Ghicit. 80. Cotofana si bivolul. mii, mahnirea. Väzui pojarul ar-
plomaiu, -an: subst. pläman. Prin zand, 124, 16, 7. Husi. 125, 16,
plomai, 135, 26, 34, 35. Huai. Din 8, 28, 29, idem.
plämani in plämâni, 134, 25, 21, polca: subst. ciupagul sau pieptarul
idem. de lama, al femeilor, scurteicuta,
plosci, ploschitä: subst. vas pentru täräneascä. Cu pole& cu zale, 69,
conservarea vinului si a rachiului. 75, 29. Samova, Tulcea.
Am un mälusor, in el se afla policioarrt: subst. deminutiv dela po-
douä plosci... Ghicit. 94. Pieptul litä. Päsäricä pestricioarä la popa
si tatele. $i mai aveh o ploschitä, pe policioara. Ghicit. 76. Cartea.
250, 11, 30, 61. Orlea, Romanati. politä: subst. scandurä de asezat ceva,
plosnitä: subst. päduche de lemn. pe Omsk, lavitä, etagerä. Aruncä-
Sä-i paie plosnite 'mputite, 137, 30, ti ochii pe politä, 66, 37, 28. Teli-
24. Husi Grecea, Tratnsilvania.
plostl: vb. a incovoia sub greutate. poloboc: subst. vas pentru vin. Am
a turn, a strivi, a nimici. $i un poloboc.... Ghicit. 92. Oul. 31,
24
Pisculeseu. Literature% popula&

www.digibuc.ro
 370

32, 124. Chisinau, Basarabia. 32, 4, 45. Orlea, Romanati. Ca o po-

33, 87. Slobozia-Conache. Tulcea. rumbita, 160, 5, 4, idem.
polog: subst. brazda de fan cosit, posomorit, adj. crunt, urf.t, cu
manunchiu de gram, otcos. Cu stan- sprancenele incruntate. A$a-i de
ga polog facea, 21, 27, 108, 109. posomorit, 256 13, 153. Orlea, Ro-
Galati. 26, 30, 93, 94. Stoicani, manati.
Covurluiu. 29, 31, 120, 121. Galati. postavior: subst. sto fa, de ldna. Pos-
32, 33, 61, 62. Slobozia-Conachi, tavior d'el bun, 45, 51, 54. Tan-
Tulcea. darei, Ialomita.
poloveac: subst. caldare mare de a- postrugd: subst. peste de soiul nise-
rama, stramtä la gurä i largä trului, Ins& ceva mai mic. Numai
la fund. Ca este un poloveac, 248, cega $i postrugd, 175, 10, 33. Ce-
10, 154, 155. Orlea, Romanati. leiu, Romanati.
pomenl: vb. a face rugäciune pen potcoiu: subst. boala din de-
tru un mort, a aduce aminte. Si ochi sau din senin, beleh, bocluc,
mi-1 pomenik 170, 8, 332. Celeiu, intalniturd (cu un duh ram), de
Romanati. unde moarte napraznicä. Dupa pot-
pomenire: subst. amintire, nemurire. c'a si 'ntamplare. Proverb. 108, 87.
Pentru pomenire? 192, 1, 378. Potca cu potcoiu, 146, 45, 38, 6.
Orlea, Romanati. Hu$i.
pomina: subst. amintirea, vestea. S'o potcapiu: subst. cdciula de forma ci-
duce pomina, 192 1, 366. Orlea, lindrica ce poartd clericii. S-un
Romanati. 268, 17, 136. Celeiu, potcapiu popii. Ghicit. 84. Ghindu.
Romanati. 292, 1, 57, idem. 280, Din potcapiul preotilor, 137, 31,
21, 212. Silistraru, Braila. 16. Hu$i. Cu potcapiu $i tdmaie.
17, 23, 17. Targovi$tea. Potcapul
ponegru, poneagra: adj. urn, cleve- In cap puneh, 264, 15, 137. Cu-
tit, dispretuit, defaimat de toatä dalbi, Covurluiu.
lumea. Hici, fata neagrä, ponea- poteca, -cea: subst. carare de picior
grit, 125, 16, 58, 59. Husi. 144, prin padure $i pe dealuri. Pe poteca
40, 3, 5, 7, 9, 11, idem. lucioasd, 15, 20, 16. Tdorgovi$tea.
ponos: subst. nume ram, poreclä, gre- 42, 46, 11. Marcesti, Dambovita.
sealä, ru$ine. Unu-i frange coas- 49, 56, 48. Tändärei, Ialomita. 113,
tele $-altu-i trage ponoasele. Pro- 1, 10. Orlea, Romanati. 237, 7, 365,
verb. 106, 26. 370. Gemenea, Dambovita. 277, 20,
ponosl: vb. a invechi, a murdäri, 211. Silistraru, Braila.
a rupe. Ori haine mi-a ponosit, potent: subst. ceata de arnäuti pen-
175, 10, 48. Celeiu, Romanati. 263, tru urmarirea hotilor. Ne urnah
poposl: vb. a face popas, a sta spre potera, 212, 10, 84. Orlea, Roma-
rapaos. Sosit-a $-a poposit, 252. nati. Potera sa vit cutroapa, 240,
12, 3. Orlea, Romanati. 255, 13. 8 63, 64, idem. 271. 18, 112,
8, idem. 256, 13, 128, idem. 113, 116, idem. 273, 19, 73, idem.
pornealä: subst. plecarea oilor dela 274, 19, 80, 83, 84, idem. Dac'o
perdea, ducere la pä$une. Da por- veld potent, 277, 20, 230, 235, 248,
neala oilor, 296, 3, 103. Orlea, Ro- 258. Silistraru, Braila. 278, 20,
manati. 269, 276, 277, 290, idem. 279, 21,
portar: subst. marele usier, Intro- 59, 63, 64, 85, 97, 99, idem. 280,
ducator al palatului domnesc sau 21, 143, 161, 174, idem. Cit ne
al Seraiului. Portar mare dela poar- aflä potera, 237, 7, 386. Gemenea,
tä, 55, 68, 6, 7, 38, 39. Tandärei, Dambovita. 238, 7, 468, idem. 239,
Ialomita. 7, 523, idem.
porumbi$te: subst. locul rämas dupa potera$: subst. sbir, arnaut ce face
ce s'au cules porumburile. Porum- parte din potent*. Poterasi, copii
bi$ti, miri$ti, 11, 13, 33. Virgo- iubiti, 277, 20, 242. Silistraru, Bra-
vistea. 197, 4, 18. Celeiu, Roma- ila. 280, 21, 188, idem.
nati. potienl: vb. a $chiopath din genun-
porumbitä: subst. femeiu$ca porum- chi, a alunech. Calul are patru pi-
belului. Porumbita de$tepth, 159, cioare si tot sa poticne$te. Pro-

www.digibuc.ro
 371

verb. 109, 136, 160, 4. 83. Or lea, prastavala, 253, 12, 158. Or lea,
Romanati. Romanati. 254 12, 202, 208, idem.
potlogan: adj. cel ce roade la pot- pra$tie: subst. unelta de aruncat,
loage (vorbind de caini). Pot lo- compusä dintr'un ochiu sustinut de
gan, caine btitran, 295, 3, 20. dou& sfori. Ou 'n prastie lua, 243,
Or lea, Romanati. 8, 816. Orlea, Romanati.
potol: subst. cel ce potole$te, liniste- prl$tintt: subst. partea ramasa din
ste si dä rapaosul din timpul noptii, strugurii storsi; präjina pe coama
spiritul ce stäpaneste in timpul casei spre a ferl acoperisul de
noptii. Potol, potolat, 123, 13, 1. violenta vantului. Dela noi 'Ana
Or lea, Romanati. la voi, numai prastini de teiu.
potoll: vb. a stamp:irk a linistl. Po- Ghicit. 96. Potecele.
toleste al foc, 156, 2, 219. Silis- praz: subst. plantä de buctitarie. 270,
traru, Braila. Inima sä-mi potolese, 18, 41. Orlea, Romanati. 272, 18,
160, 4, 71. Or lea, Romanati. Poto- 226, idem.
lesc si ei cate-un foc, 204, 7,
94. Celeiu, Romanati. 205, 7, 201, praznic: subst. sarbätoare mare bise-
riceascá, masä mare, oaspät fune-
idem. 206, 7, 257, idem.
bru, comandare. Omul harnic n'are
potrivelnic, -ä: adj. asemenea, la fel, praznic. Proverb. 109, 130.
care se aseamana. Potrivelnic n'am privälit, -a: adj. rostogolit, rasturnat.
gasit, 183, 14, 30. Or lea, Roma- inteo parte plecat. Pe coasta unui
nati. deal, stä caprele lui popa Stan,
potrivnic, -a: adj. aceeas semnifica- prävälite, rumenite. Ghicit. 93.
tie ca si potrivelnic. Potrivnic ca PA inea.
n'a gasit, 184, 15, 6. Silistraru, prepeleag: subst. cracanti sau par
Potrivnica n'am gäsit, 185, in care ciobanii pune merinda, ca
15, 31, idem.
povara: subst. greutate, ceeace poate sä n'o ma/lance cainii sau s'o Pure
transport& un car, o corabie; ceea- cinevh. La prepeleag mi-1 trägek
ce poate duce un ora, un cal. $i 277, 20, 187. Silistraru, Braila.
umplura si nouä cara cu povarä, Pastraraa din prepeleag, 296, 3, 60.
21, 27, 151, 139. Galati. 26, 30, Orlea, Romanati.
111. Stoicani, Covurluiu. 27, 30, presara: vb. a pune deasupra sare
117, idem. 31, 32, 73. Chisintiu, si (prin extensiune) Mina, nisip,
Basarabia. etc. Cu sare le presarà, 248, 10,
143. Orlea, Romanati.
povarnit, -ii: adj. inclinat, plecat, dat prescurti:
cam intr'o parte. Pe cai povar- cuminecatura subst. paine pentru sfanta
niti, 61, 79, 7. Cudalbi, Covurluiu. sau grijanie. Tine list
pradti: subst. ceeace fiarale räpesc corn de prescurä, 17, 23, 51. Tar-
cu sila. Pradä 'n tar& mi-au plecat, govistea.
50, 59, 4, 5, 31, 34. Agighiol, presucit, -rt: adj. sucit, incovrigat,
Tulcea. intortochiat. Iesiti, presuciti, 41,
prädator, -oare: adj. cel ce prada, 45, 62. Targovistea. Invoalte, pre-
cel ce rapeste, cel ce iea cu sucite, 41, 45 36. idem.
Prädator de nou& täri, 297, 3, 140. prian, -A: adj. cu pete albe (vorbind
Or lea, Romanati. de vite). Am o vac& prianä, la tot
praftoritä: subst. stropitoare de udat satul dä hranä. Ghicit. 90. Moara.
fierul ars in foc. Tiganii cu praf- pribegl: vb. a rataci, a se expatriä.
toritele, 39, 42, 24. Targovistea. Eu in lume pribegesc, 196, 3, 81.
pranz, pranzare: subst. mancare la Celeiu, Romanati. S'apuch de pri-
ameazi. D'un pranz s'a gatit, 14, begià, 261, 14, 259. Silistraru,
17, 4. Tulcea. Face taica d'o pram- Braila.
zare, 159, 4, 9. Or lea, Roraanati. price: subst. pricinä, ceartä, inpoara.
subst. progeniturk ram& (vor- Pricea lor ce a fost, 42, 47, 6.
bind de animale). Ca pa-mi \Tad Tulcea.
präsilele, 277, 20, 212. Silistraru, prichi: adj. istet, glumet, sglobiu, a-
Braila. tractios. Prichi, prichi, de värsat,
prastavala: adv. rostogolind, rastur- 67, 90, 1. Tändarei, Ialomita.
nand inteo directie. Impinge-1 d'a prididit, -it: adj. coplesit, cuprins, in-

www.digibuc.ro
 372

cins de cevh. Ca sunt de dor pri- Ogarii 'n privaz, 180, 12, 8. Ce-
diditä, 299, 5, 65. Studina, Roma- leiu, Romanati.
nati. probozl: vb. infrunth, ocari, rusina.
pridvor: subst. galerie exterioara for- Au fete te-au probozit? 263, 15,
mänd un balcon, tindä. Sus in 22, 26. Cudalbi, Covurluiu.
pridvor sä suià, 204, 7, 72. Celeiu, procetl: vb. a ceti de mai multe ori,
Romanati. 206, 7, 298, idem. 298, a repeth. $i-mi ceteste, proceteste,
4, 48. Or lea, Romanati. 17. 23, 14. Thrgoviste. 15, 19, 25.
prigorie: subst. pasare ce se hräneste Gemenea, Dambovita. $i-mi cetih
cu albine, viespar. $i luati prigo- si-mi procetih, 18, 24, 9. Cudalbi,
riile, 70, 4, 5. Or lea, Romanati. Covurluiu.
prinde: vb. a incepe a simtis Prin- proclet, -a: adj. blestemat, anatema-
de-si parinti de-1 OA 51, 61, 23, tizat, a furisit, diavol. $earpelui,
29, 34, 39. Tandärei, Ialomita. Prin- procletului. 171, 9, 119. Celeiu,
se-si cerbi a scobori, 63, 82, 2. Romanati. 217, 12, 135. 150. Orlea,
Cudalbi, Covurluiu. Romanati.
pripa: subst. grab& mare, iutealä. procopsl, pricopsl: vb. a capätul, a
Iii pripa pielea ti-as lta, 195, 2, folosi, a imbogäti, a progresh. Sa
213, 220. Celeiu, Romanati. se procopseasek 167, 8, 48. Ce-
pripl: vb. a coace de timpuriu, a leiu, Romanati. Iata eu te-am pri-
arde, vorbind de soare sau de foc. copsit, 249, 10, 251. Orlea, Roma-
Soarele pripeste, 214, 11, 22. Ba- nati. 298, 5, 24. Studina, Roma-
lenii-Romani, Dambovita. 171, 9, nati.
130. Orlea, Romanati. procov: subst. acoperemhnt, tol, scu-
prip), se: vb. a se gräbl (cu o nu- . tec, panza numitä antimis. M'a
ant& de precipitatiune). Dar te rog trimis doamna de sus la a de jos,
sa nu te pripesti, 67, 89, 19. Odo- sä-i dai un procov, neurzit, net;a-
best, Putna. sut, necroit. Ghicit. 84. Ghiata. In
pripon: sub, par de care se leagä vi- procoave 1-a 'nfäsat, 170, 9, 14.
tele la 'Asyut. Boii dela pripon, 25, Celeiu, Romanati.
30, 9. Stoicani, Covurluiu. prohodi: vb. a face slujba Ingro-
priponl: vb. a legh de pripon. Ca päciunii. De-oiu fi mort, sä te pro-
sa-1 priponeasea, 169, 8, 250. Ce- hod. 202, 6, 13. Tulcea. Nici popä.
leiu, Romanati. Cäluselul priponih, la prohodit 203, 6, 114, idem.
250, 11, 20. Orlea, Romanati. $i proistos: subst. ajutor de protoiereu.
calul Il priponia, 265, 16, 11. Si- Iar (cutare) proistos, 18, 24, 54,
listraru, Cudalbi, Covurluiu.
priponit, -A: adj. legat cu funia de propteala: subst. ceeace serveste a,
un tams, numit pripon. Murgul propti, a da ajutor, reazim
priponit, 153, 2, 4. Silistraru, Bra- cazä proptelele, 151, 56, 31.
ila. Husi. 225, 4, 94, 106, 107. Orlea,
priporas: snbst. sal ce poarta la gat Romanati.
fläcäii arani. Priporas fratine-sau, proroc: subst. Dintr'o piatra albá
56, 70, 10. Tulcea. naste un proroc.... Ghicit. 79. Co-
prisecar: subst. cel ce se ocupä ci1 cosul.
ingrijirea albinelor. Prisecarii mi-1 proslrivi: vb. a se glorifica, läudh,
zä,rià, 125, 16 42. Husi. celebrit,, a se crede fericit. $i sa
pristav: subst. strightor public. Ca proslävih, 168, 8, 160. Celeiu, Ro-
pristavul i-auzih, 218, 1, 32, 33, manati.
4. Celein, Romanati. 219, 1, 149, prosop: subst. stergar, peschir, ser- '
idem. 220 , 1, 164, idem. Pristav vet. Prosoape de mätasä luà, 205,
de pun* 302, 6, 67, 135. Orlea, 7. 239. Celeiu, Romanati.
Romanati. protap: sub. partea dinainte a caru-
pristoc: subst. vas scurt i larg. Po- lui, de care se injuga boii ; lemn
loboace cu pristoace, 32, 33, 87. sau firma in care se pune
Slobozia-Conachi, Tulcea. Cu protapul de malaiu, 21, 27, 144.
privat: subst. punerea ogarilor la Galati.
lantut, ea di nu sperie vanatul. prund, prunduia$ pruachilet: subst.

www.digibuc.ro
 373

depozit de nisip si pietris pe malul tina : vas de pus apa, varza, etc.
apelor. In prund Inarii se lasarã, Am doua putioare.... Ghicit. 78.
23, 28, 44. Varfurile, Dambovita. Cizmele.
Prunduia§ de mare, 14, 17, 26.
Tulcea. Prundulet de Mare Neagra, R.
17, 24, 1. Cudalbi, Covurluiu. 11,
182, 54, 75. Celeiu, Romanati.
pufftl: vb. a face puf din buze, a Rfibotl: vb. a tunic', a se sill la
lucru. De 1-ftti gasi muncind, ra-
sufla fumul band tutun. Ce nu pu- botind, 147, 47, 21. Husi.
fae in tufa? Ghicit. 92. Oul. rftde, ras: vb,. rade, a-si bate joc.
pulpana: subst. partite de jos si de Rasa-mi-se, ingamfa-mi-se, mar se
dinainte ale hainei, si.-1 luara de face, n'ai ce-i face. Ghieit. 98.
pulpana, 208 9, 58. Or lea, Roma- Rasul.... In rasul tau, 125, 16, 63.
nati. Huai.
punka: semnificatia neeunoseuta. Co- räfturk: vb. a pune harnasamentul
tofana fatted inträ noaptea 'n ga- pe cal. Tot Inseland i rafturand,
m* tunic& si punica la sfanta Du- 60, 77, 27. Tandarei, Ialomita.
minecä. Ghicit. 75. Calugarii la rage: vb. indica strigatul boilor. Rage
biserica. Buga 'ntre hotara si s'aude 'n alta
pupaza: subst. colac in forma cuibu- tara. GI-licit. 78. Clopotul.
lui de pupaza cu care se impodo- raghilit: vb. a räzui cu pieptenele de
beste pomul dat de sufletul mor- tras canepa si inul. 5,-am raghi-
tului : in Oltenia are forma unei lat-o, 147, 48 8. Husi.
pasäri, se da de pomana, peste rfimasl: vb. a pune ramasag, a face
pragul casei, In Joia cea mare, prinsoare, a se legatul. Ei sa ra-
pentru cei morti si earora n'are tnäsik, 163, 5, 263. Orlea, Roma-
cine sa le dea pentru suflet. La nati.
pupezi dalbe despletind, 60, 77, ramat: subst. larma, gälägie, zurba.
24. Tandarei, Ialomita. Mare ramat ca-mi facea, 284, 23,
pureiras: subst. deminutiv dela pur- 168. Corabia, Romanati.
ear : pazitor, ingrijitor de pqrci. ramni: vb. a pofti, a voi, a dori
Un purcäras eft-mi aveit, 177, 10, cu Infocare. La mine ai ramnit,
263. Celeiu, Romanati. 178, 10, 182, 12, 147. Celeiu, Romanati.
280, 283, 297, 305, idem. rang,: subst. lature, coastä, loc putin
pureede: vb. a porni, a pleca, a de- ridicat, dalma. 51 aninara plugul
veal. Purcesai prin livezi, 137, 31, intr'o rank 25, 30, 23, Stoicani,
3. Husi. O purees (cutare), 1401 Covurluiu.
34, 1, 21, idem. 145, 44, 3, idem. raneheza: vb. a nechezà. Peste 'Lou&
pusehiu: adj. craidon, strengar, hai- mu.nti rancheaza. Ghicit. 97. Pusca.
mani. Mi-a venit puschiul beat. Cai de ranchezat, 118, 6, 30. Bra-
293 1, 142. Celeiu, Romanati. ila. Cai de ranchezat, 123, 13, 35.
puseulita: subst. deminutiv dela pus- Orlea, Romanati. 226, 4, 238, idem,
ea. Pusculita ta cea noua, 240, 8, rftnjit, -a; adj. care sta cu dintii
44. Orlea, Romanati. iesiti, care rade cu rautate; iesit
puslatel: adj. deminutiv dela pusla : afara, deschis. Cinci In branci,
secatura, prost, jagaros, japos (vor- ranjita nainte. Ghicit. 99. Secera.
bind In special de chin* Vreq rftnunehiu, riniehiu: subst. Am o
cincizeci de puslatei, 295, 3, 19. gain& motatica si vorbeste si ra-
Orlea, Romanati. 296, 3, 114. idem. nunchii din ea. Ghicit. 76. Casa.
vb. a devasta, omorl, distru- Din rinichi, 119 7, 29, 30. Braila.
ge, lash, pustiu. Pustia p'unde mer- 121 10, 15. Orlea, Romanati. Din
gea, 174, 9, 378. Celeiu, Romanati. ranunchiu, 134, 25 23. Husi. 135.
178, 10, 324, idem. 26, 36, 37, idem.
putineiu: subst. vas de lemn, in care ranza: subst. stomaeul animalelor,
se bate laptele spre a se scoate chiag, pipota. Decal sa rämaie
untul. Ca mai am un putineiu, branza, mai bine sa crape ranza.
248, 10, 104. Orlea, Romanati. Proverb. 106, 5. Din ranza; 115,
putioara: subst. deminutiv dela pu- 4, 39. Orlea, Romanati. Prin ranza,

www.digibuc.ro
 374

141, 35, 23. Husi. Cu ranza ras- ridicatura. Cu ochi refecati, 288,
franta, 155. 2, 141. Silistraru, Bra- 26, 45. Orlea, Romanati. 289, 25,
ila. 116, idem.
raposat: subst. moarte. Mi-e frieä de refeneh: subst. cotizatie, socoteala,
räposat 1 225, 472, 92. Orlea, Ro- petrecere In comun mancand, band
manati. si jucand. SA ne dam refeneauh,
rfipune: vb. a omori, a prapadi, a 257, 13, 194. Orlea, Romanati.
pierde. Si-mi rapune, zäu, capul, renie: subst. marginea marii cu fun-
199, 4, 227. Celeiu, Romanati. dul putin &lane, plaid. Pe renie sä.
rasa: subst. hainä ce poartä calu- puned, 245, 9, 151. Orlea, Ro-
garii. Cu rasa sa imbräch, 264, 15, manati.
136. Cudalbi, Covurluiu. reteveiu: subst. bata scurta si groasa,
orice retezaturä de lemn. Rete-
rasbolit, -a: adj. bolit, zäcut imp
veiu umflat.... Ghicit. 93. Paharul.
indelungat pe pat de moarte. Räs-
bolit cu fata 'n jos, 228, 5, 5. Reteveiu
cera.
de teiu.... Ghicit. 99. Se-
Tändarei, Ialomita. rischil: vb. a intinde firele pe ris-
riisfirh: vb. a depart:1 unul de altul, chitor. S-am rischiet-o, 147, 48, 12.
a desfäsurh, a imprästià. Rädäcina Husi.
de catina, putinei sunt ce-o räsfi- rogoz: subst. iarba de band. Frunzu-
rä, 202, 6. 60. Tulcea. lita de rogoz, 250, 11, 1. Orlea,
ra$neat, adj. luciu, straveziu, Romanati.
färä ridicaturi. La ghiata rasneata, rosbie: subst. iubitul, drägutul, scum-
162, 5, 229. Orlea, Romanati. 163, pul. Rosbie pe covoare cu toba 'n
5, 258, idem. spinare. Ghicit. 89. Melcul.
riisnl: vb. a plech, a se desparti, a roseata: subst. coloare rosie, pete
plech pe furi$. Si eu m'am räsnit, rosii pe piele $i pe fata. $i m'am
181, 12, 133. Celeiu, Romanati. spalat de orbältatura, de roseatä,
rapita: subst. mieä mori$crt de man& ; 134, 25, 6. Husi. Roseata crapa-
raori$ca de rasnit cafeh. Iaca-ti cioasa, 143, 38, 1, 2, 3, 4, 5,
leg pietrica rasnitei, 247, 9, 279. 6, 7, 8, 9. Husi.
285. Orlea, Romanati. Mäsele ea rosmalin: subst. arbust aromatic, tot-
rasnitele, 252, 12, 22, idem. 253, deauna verde, ale eärui frunze se
12, 121, idem. intrebuinteaza In medicina. Verde
raspantie : subst. Inerucisearea a doua rosmalin, 42, 47, 23, 29, 34, 42.
Tulcea.
drumuri. Din itspantiile drumului, rost: subst. ordine, regulä, dispozi-
139, 33, 100. Husi. tiune, efigie. Ast inel la rost sehim-
rfispierl: vb. a lipsi cu desavarsire,
bat, 46, 52, 47. Tandarei, Ialo-
a ruin& cu totul, a nu mai fi. SA mita.
raspiei, 148, 48, 30. Husi. 149, rubletut, -I: adj. avand ruble IA-
54, 7, idem. tute. Urechiuse de rubletuti, 53,
riisplatit, -a: a4j. rasbunat, plätit, pe- 64, 33. Tandarei, Ialomita.
depsit. D'aia el mi-a rasplatit, 228, rue: adj. care merge, alearga, sboa-
4, 366. Orlea, Romanati. ra. Pasarieä rue pe copaci se sue.
rasura: subst. floarea rasurului, roza Ghicit. 82. Fasolea.
salbaticä. Verde verde d'o räsurä, rumeneala: subst. coloare rosie a
275, 20, 62. Silistraru, Braila. obrazilor, foitä, olman, suliman.
rau: adj. care nu-i bun, vinovat, Buzele in rumeneala, 255, 13, 31.
eulpabil. De rauri m'am depärtat, Orlea, Romanati.
114, 3, 21. Braila. rumeni: vb. a face rumena, rosie,
rava$, räväsel: subst. biletel, seri- a da cu rumenell. Mergi, te rume-
sorica. $i ravase prin orase, 207, neste, 156, 2, 279. Silistraru, Braila.
8, 8. Orlea, Romanati. Sa-mi mai rusculet, rusculita: adj. deminutiv
dai s'un räväsel, 237, 7, 357. Ge- dela rus, ruse& : oaie ce e rosie
menea, Dambovita. pe la ochi. Vinde-o dalbä rusculitä,
refecat, -a: adj. cusaturä pe margi- 48, 55, 47. Tandarei, Ialomita.
nea unei stofe, ceva, prezentand o ruffine: sub. necinste, desonoare, o-

www.digibuc.ro
 375

card. $-om pati niscaiva rusini, 69, trebuinteazä numai la mitgari. Pan'
1, 76. Cudalbi, Covurluiu. la varä nu-s-ce s'o intampla, : ori
moare mägarul, ori pierde samarul.
S. Proverb. 106, 26.
sambatare: subst. formä pop. In loc
Sabioaril: subst. deminutiv dela sa- de Sambätä. Azi avem d'o sambä-
bie, armä alb& ; peste numit ash tare, 16, 22, 8. Targovistea.
dupä comformatia corpului. O sä sambrie, -oarit: subst. plata unei slu-
trag sabioara, 258, 13, 345. Orlea, gi, leafa. $i sambrie nu mi-a dat.
Romanati. 270, 18, 84, idem. Sä- 238, 7, 490. Gemenea, Dambovita.
bioare atarnate, 171, 9, 76. Celeiu, Sambrioara nu mi-a dat, 268, 17,
Romanati. Säbioara s-o lua, 238, 216. Celeiu, Romanati.
7, 421. Gemenea, Dambovita. saincit, samcoiu: subst. nume dat A-
stigetitturl: subst. dAtaturä de sa- vestitei ; boalä de prunci care Ii
geata, loviturä pe care moartea o face sä sank' din somn si sä of-
dá omului sändtos, boalä näpras- teze greu. Am Intalnit samca cu
nied. Tu esti apärätor, sä mä a- samcarii, 146, 45 5. Husi. M'a in-
peri.... De sägetätura, 120, 7, 92. talnit samca cu samcoiu, 146, 45,
Braila. Mai intaiu sä-mi omori... 37, idem.
Sägetätura, 119, 7, 42, idem. Sä sandal: subst. luntre lung& pentru
fiu spalat i curatat.... De sEigeta- transportul märfurilor. $apte opt
turd, 134, 25, 29. Husi. sandale, 288, 25, 10. Orlea, Ro-
sahan: subst. castron de aramä, vas manati.
mare pentru placintari. Ori sahane sanech, mil: vb. a porni disdedimi-
scumpe s'au spart, 235, 7, 139, neat.a. Sanecatu-mä, 127, 19, 2.
146, 198. Gemenea, Dambovita.
Husi.
saih: subst. stofa värgatä de land, 3, idem. $i m'am sanecat, 130, 21,
rochie fäcutä dinteansa. Cu sa- 138, 33, 2, idem. Mane-
iaua 'nfiptä 'n brau, 53, 64, 19. catu-se,
idem.
sinecatu-se, 146, 45, 133,
Tandärei, Ialornita. 204, 7, 127. sangeap: subst. in loc de sangeapä :
Orlea, Romanati.
saica: subst. salupa turceaseä pentru Indsurä de 50 dramuri. Pune san-
geap la pahare, 234, 7, 38. Gerne-
transportul mtirfurilor. Sa-mi por- nea, Dambovita.
neasch saicile, 294. 2, 3, 24, 26,
37, 50. Orlea, Romanati. 295, 2, sangeap, adj. negru, de coloarea
99, 102, idem. blanii de jder. D'un Arap san-
saiu: subst. varietate de aba finä, geap, 288, 25, 39. Orlea, Roma-
stofä värgatä de lanä. Pantalon de nati. 289, 25, 108, 170, idem.
saiu tocat, 271 18, 77. Orlea, Ro- sapit: subst. uneltä de lucru; soldul
manati. calului. $eade 'n apa panti, 'n sapä,
salamangeh: stofä de mätase verde, 47, 55, 9. Tandarei, lalomita. 224,
taftti. $i salamangea, 289, 25, 91. 4, 48. Orlea, Romanati.
Orlea, Romanati. sapia: subst. prescurtSre din casap :
Was, shifts: subst. loc de adäpost, macelar, täietor, vanzator de carne.
gazdä, cartier, cätun, mai multe Pe sapia sä-1 chemi, 190, 1, 186,
familii nomade de tigani sub con- 206. Orlea, Romanati.
ducerea unui jude. La salasele lor, sapornoiu, sapornicar, sapornilit:
117, 5, 130. Braila. $i la säläsurile subst. duh necurat care Imbolna-
noastre, 123 12, 126. idem. vests si chiar omoarä lumea. Sa-
salfislul, -se: vb. a se opri, a se o- pornita cu sapornicarii, 146, 45,
dihni, a sta, a locui. Acolo sä sti..- 7. Husi. Sapornita eu sapornoiu,
laslueasca, 123. 12, 123. Braila. 146, 45, 39, idem.
subst. nädragi largi, cumpur- sarg, -ä: adj. cu pärul galben spa-
tau Turcii si unii din boierii nos- rk:it, cu coama mai inchisa decat
tri azi numai prin Teleorman. pärul. $i pe sargu-o arunch, 264,
Cu salvarul mohorit, 57, 71, 23. 15, 88, 90. Cudalbi, Covurluiu. Pe
$erbänesti-Pucioasa, Dambovita. sarga mi-o alegea, 264, 15, 106,
samar: subst. sea de lemn ; se in- 107, idem. 265, 15, 166, idem.

www.digibuc.ro
 376

sarieti: subst. hainä, latoasä de lanä ziva sbuciumh, 171, 9, 88. Celeiu,
a mocanilor si a muntenilor. Man- Romanati.
dru sarica-si purth, 66, 88, 8. 0- sbuciumatoare: subst. care sbuciuma,
dobesti, Putna. trambiteazä, lauda in gura mare.
subst. piatra soarecelui sau In sbuciumlitoare m'a da, 113, 1,
acid arsenios, otrava. Säricica de-a 39. Orlea, Romanati.
treilea, 299, 5, 114, 100. Studina, sburat: part. dela vb. a sburh; a-si
Romanati. luh vant, a merge cu mare iutealh,
subst. luntre largh si seurta a circulá. A sburà sburatu-ma, 142,
pe care se aseazä morile de aph. 36, 5. Husi.
S-o tintul pe sastinä, 31, 32, 92. sburatura: subst. bucatä de lemn, de
Chisinau, Basarabia. Ca i-a luat piatrh, de fier si de plumb. Sbu-
sastina, 247, 10, 24. Orlea, Ro- räturi eu ehivärh, 278, 20, 284.
manati. Silistraru, Braila.
§fiulita, seusoara: subst. deminutiv scartirmat, -a: adj. scobit, adancit,
dela sea. $aulita leului, 179, 11, gaunos, sgovardat. Ce luà o lopata
6. Silistraru, Braila. Seusoara lui, scafarmata, 21, 27. 130. Galati.
62, 79, 51. Cudalbi, Covurluiu. scaldh: vb. a (se) imbhià, a muih,
expresiune a carei insemnare a udà. De a seäldat sä sealdä, 42,
si origine nu se cunoaste. Stivai, 47, 19, 18, 24, 30, 31, 37, 38, 43.
Mistricean voinic 170, 9 9, 39. Tulcea.
Celeiu, Romanati, 171, 9, 92, idem. scamela: subst. asperitate, durere, in-
172, 9, 148, idem.. 173, 9, 237, tristare adaneä,. De mare searae-
idem. 230, 6, 56, 61, idem. 269, 17, lele, 16, 21, 14. Targovistea.
259, idem. Sävai, prapädià lumea, seiipärtitoare: subst. uneltà de schpä-
217, 12, 167. Orlea, Romanati. Sa- rat pentru aprins foc. Seaparatoa.
' vai, Calea ce-mi faceh? 234, 7, rea cereh, 262. 14, 336. 338. Si-
82. Gemenea, Dambovita. Savai ca listraru, Braila.
Doamne ferestel, 266, 16, 118. Si- seliptith: vb. a cacleh jos, a alunech.
listraru, Braila. Soare scapatà, 185, 15, 89. Silis-
savarsi: vb. a sMrsi, a terminh traru, Bräila.
ceva, a muri. Ai savarsit de-a seapätat. seaptit: subst. apusul, as-
bine? 192, 1, 376. Orlea, Roma- fintitul soarelui. In scapätatul soa-
nati. relui, 247, 10, 28. Orlea, Roma-
savut: adj. savant, invätat, stiutor nati. In seapiitul soarelui, 255, 13,
a multe. Asta-i inel de savat, 153, 4, idem.
1, 123. Silistraru, seareium: subst. scrAnciob. Aidi in
sbarel, se: vb. a face cute, indoituri, searcium sà ne dam. Ghicit. 82.
a se strange. Curelusa se sbarcia, Fantana.
275, 20, 41. Silistraru, scartal: vb. a produce un sunet stri-
sbieit, adj. uscat la soare, svan- dent. SA nu sea:1.We o lunä, 295,
2, 88. Orlea, Romanati. Gheata eh
tat, prea putin umed.... $i sunt sbi-
Ghieit. 80. Degetele femeii Ii scartäih, 238, 7, 425. Gemenea,
torcánd. Dambovita. O usa scarthietoare,
295, 2, 79, 88. Orlea, Romanati.
sbierh, sgherh: vb. a, strigh tare si sehela:
neplacut, vorbind de mägari si de fluviu,subst.
port mic langh un
podis de lemne pe care lu-
vaci, a strigà in gura mare. Si creaza hamalii in port. Indata sche-
sbierati ea vacile. 244, 9, 80, 84. là mi-aruncarh, 18, 24, 36. Cu-
Orlea, Romanati. De vine din gurä dalbi, Covurluiu. PAO. 'n schela
, sgherand, 282, 22, 116. Celeiu, Ro-
Dunärii, 47, 55, 3. Tändärei, Ialo-
manati. mita. 288 25, 3. Orlea, Romanati.
sbor: subst. balciu, targ, iarmaroc. schilalill: vb. imitä tipätul ce scot
$i unde la sbor mi-or iesi, 55, 68, câinii cand sunt loviti. Schiläläià
37. Tändarei, Ialomita. 164, 6, 9. cat puteh, 296, 3, 120. Orlea, Ro-
Orlea, Romanati. manati.
sbnciumh: vb. a se agith, a se casni, sehin, spin: subst. maracine. Cununä
a alerga de colo pana colo. TWA de schini pe cap mi-a pus, 142,

www.digibuc.ro
 877

36, 14. Husi. Caciula de spini, 10, de mare prodigalitate. Sfir d'el
10, 52, 53. Tandarei, Ialomita. mare, sfir d'el mic, 52, 62, 28.
schiopl: vb. a umbla ca un schiop, Tandarei,
a merge rau, defectuos. Noua am sfredelusl: vb. a gauri cu sfredèlul,
schiopit, 183, 14, 28. Or lea, Ro- a patrunde, a rezolva ceva. CS tie
manati. d'a sfredelu$1, 52, 62, 29. Tan-
schita: subst. lemn care c'un cap se därei, lalomita.
imbued in capatana rotii, cu altul subst. coaja ce a inceput sa
In obada. Cu schita de putrigaiu, se princla pe deasupra unei rani.
21, 27, 145. Galati. Coco$ ro$iu, sgaiba 'n cap, toaca
scoc: subst. ghijoiul ce duce apa la noapte pe sub pat. Ghicit. 85. Ghi-
roata morii. Morarul o iea de scoc, onoaia.
24, 29, 77. Tandarei, Ialomita. sgarbacel: subst. mic biciu, adeseori
scociort: vb. a scorni furtuni, vi- plumbuit in varf. Mic de sgarbacel
jelii, a scotoci, a c.a.uth, si a sccate scotek, 172, 9, 170. Celeiu, Ro-
ceva de undeva. Vantul cand se manati. 204, 7, 144 15, idem.
scociorirk 38. 41 24. Targovistea. sgarbaciu: subst. biciu mare si plum-
scorogoiu: subst. planta ce se in- buit pentru manat calul. Si cu sgar-
trebuinteaza in vopsitorie. Verde, baciul de-i da, 206, 7, 283. Celeiu,
verde scorogoiu, 210, 9, 34. Cora- Romanati. 247, 10, 61. Orlea, Ro-
bia, Romanati. manati.
scotoci: vb. a cautà, a dibui in toate sghebulet : subst. deminutiv dela
partile. Una 'n punga-1 scotoceste, sghiab : vas lunguet din care se
281, 22, 95. Celeiu, Romanati. adapa vitele. 5i 'n sghebulet ca-1
scrum: subst. materie ce Minima din- punek 174, 9. 388. Celeiu, Roma-
tr'un corp ars, scrumb. Am un mo$ nati.
batran si sta cu nasu 'n scrum. sgomu: subst. prescurtare din sgo-
Ghicit. 103. Vatraiul. mot : glas, strigat tare, stire. Unde
scufita, scald* subst. deminutiv dela mi-o auzi sgomu, 114, 2, 86. Orlea,
scufa sau scufie. Cu scufita de Romanati.
bumbac, 37, 40, 13. 14. Gorgota, sgovardat, -a: adj. diform, adus, In-
Dambovita. Intr'o clip& imi facii covrigat. Si de piept e sgovardat,
scahita, 137, 31 11. Husi. 252, 12, 5. Orlea, Romanati. 253,
scurma: vb. a racai, a scurma cu 12, 112, idem.
unghiile, ori a rama cu. botul vor- sgriptoras: subst. deminutiv dela
bind de gain& $i de pore, a cautà, sgriptor, moiled& de argint in va-
a scruth. Anevoie de scurmat, 266, loare de 12 lei vechi si 20 parale.
16, 134. Silistraru, Braila. Sgriptora$ de zece, 303, 7, 39. Si-
scutic: subst. bucata patrata de fla- listraru, Braila.
nerd sau pichet pentru tnfasarea sgura: subst. spuma metalelor in fu-
copiilor. Cu scutic do horangic, ziune, partea pietroasä ce scoate
37, 40, 12. Gorgota, Dambovita. Tiganul dintr'o cusnita. De n'o fi
sdrenturos, -oasi: adj. inibracat in facut cu sgura dela cash, parasita.
. haine vechi, rupte si petecite. Sdren- 128, 19, 71. Husi.
turos, de barb& span, 261, 14, 211. sichioras: subst. ora de cask fecior,
Silistraru, Braila. sluga. Din nuntasi, din sichiorasi,
sdrosi: vb. a sfa.rama prin calcare 204, 7, 88. Celeiu, Romanati. 205,
sau pisare, a nimici, a omori. Oa- 7, 195, idem. 206, 7, 250 idem.
sele mi le-a sdrosit, 242, 8, 252. siliste: subst. vatra satului, locul unde
Orlea, Romanati. a fost un sat. Sus la silisti vechi,
Mitre: subst. cap, varf, extremitate. 9, 10, 21. Tandarei, Ialomita. 11.
Din sfarcul nasului, 119, 7, 35. 13, 34. Targovistea.
Braila. siminoc: subst. plant& cu flori gal-
sfartat: subst. ruda, frate. Caciula bene ; se intrebuinteadt 'n farma-
sfartatului in mijlocul satului. Ghi- Verde frunza siminoc, 237,
cie.
cit. 88. Luna. Ghicit. 99. Soarele. 7. 347. Gemenea, Dambovita.
Ghicit. 10.0, idem. sindie: subst. insárcinat cu ingrijirea
sfir: subst. activitate, putere, talent de interesele unui corp sau a unei

www.digibuc.ro
 378

Bre, sindie, dum- smintl: vb. a lovi, atinge, vatäma,

neata, 252, 12, 13, 25, 28, 61, 78. schilodi. La un deget sa nu-1 smin-
Or lea, Romanati. titi, 238, 7, 473, 478. Gemenea,
subst. scandurele subtiri cu Dambovita.
cari se acopere casele. Sindrilä jos $obolan: subst. gherlan, chitcan, $oa-
da, 258, 13, 312. Orlea rece mare de camp. $obolan rosu
Romanati. 7, 6, 3. Urare de anul in gaura neagrk Ghicit. 94. Pi-
nou. ciorul in cisink
singer: subst. cutit mare turcesc, soc: subst. arbust ; florile uscate se
purtat la brau. Cu singeru 'nfipt intrebuinteazA ca ceaiu contra ra-
in mash, 283, 23, 29. Corabia, Ro- celii ; fructele, coaja si radAcina ca
manati. purgativ. Fluerasul mi-e de soc,
singir: subst. unitate de mäsurä 286, 7 286. Gemenea, Dambovita.
stanjen sau prAjinä, lant. Trei sin- sofran: subst. plantA industrialä ; flo-
giruri de robi, 265, 16, 49, 51, rile uscate se intrebuinteaza la
55, 65. Silistraru Braila. 266, 16. vopsirea stofelor in galben, iar se-
97, idem. mintele la farmacie. Nu stie ce e
sirul: vb. a pune in rand, ordine, sofranul, 37, 39, 57. Bucuresti.
$ir, in linie de bätaie. 0$ti sa-mi sofrAnit, -A: adj. vopsit cu sofran,
sirueasck 49, 57, 44. TandArei, Ia- avand saran inteansul. Tot bucate
lomita. $ofrAnite, 241, 8, 182. Orlea, Ro-
sleau: subst. cureaua de care calul manati.
trage träsura. Sleauri le luk 158, $oim: subst. pasäre räpitoare; soimii
3, 35. Celeiu, Romanati. se dresau in evul mediu pentru va-
slovi: vb. a slomni, a scrie slove. nat. Chem& soimii si ogarii, 20.
De-mi slovesti, de-mi socotesti, 44, 27, 53. Galati. 32, 33, 29. Slobozia-
50, 25. Tändärei, Ialomita. Conachi, Tulcea.
sluger: subst. boier insärcinat cu sol: subst. insarcinat, trimis, mis!o-
aprovizionarea Curtii si a armatei nar. Sol de pe sol ca-i trimitek
cu paine, carne si lumanäri ; mai 56, 70, 20, 21. Tulcea.
tarziu rang de boiernas. SA ne solie: subst. insarcinare, indatorire,
seaza. slugerele, 44, 49, 32. TändA- misiune. Voi solia sä v'o dati, 17,
rei, Ialomita. 23, 27, 34. Targovistea. 54, 67,
slugulitA: subst. deminutiv dela slu- 17, 18. TandArei, Ialomita.
g& om de incredere, servitor in solz: subst. plAcile ce acopere pielea
curte. Sa ne cati d'o slugulitk crapilor ; cu solzul, iar in lips4
44, 49, 23, 2. Tändarei, Ialomita. puteA sä fie si chiar o frunzA de
SA-1 punem d'o slugulitk 274, 19, salcam, par, etc., intonau haiducii
113. Orlea, Rornanati. cantece de vitejie. Dar unul cant&
slutl: vb. a ciuntl, schilodi, neno- cu solzul, 212, 10, 73. Orlea, Ro-
roci. Ca sä ma, sluteasck 289, 25, manati.
138. Orlea, Romanati. $opron: subst. cosaritä unde sá pas-
smedisor, -oarA: adj. de coloare plä- treaza carul si cäruta, adäpost pen-
vita, blond, blondinä. Era o fe- tru vite si nutret in timp de iarnä.
tita smedisoarä, 265, 16, 59. Si- 5i carul de sub sopron, 69, 76, 49.
listraru, Odobesti, Putna.
smiceA: subst. vlAstar, vergeh, nuie- $orecie: subst. acid arsenios, otrava
lusä subtirek De colek de cea pentru starpirea $oarecilor. SA iei
smicek 51, 60, 20, 21. Tulcea. Cá sorecie d'o park 299, 5, 98. 112.
lovesc smicelele, 232, 6, 261. Ce- Studina, Romanati.
leiu, Romanati. Te lovesc smice- sotorog, -oagA: adj. cam stramb,
lele, 236, 7, 374. Gemenea, Dam- cam Adus, cam curbat. $otoroaga,
bovita. botoroaga nouä coti de lemn in-
smiceag: subst. smicirea ce cAlAretul treagä. Ghicit. 92. Osia.
face cu fraul calului lovindu-1 tot- sovalciliat, -A: adj. care coteste, osci-
deodatä cu biciul. Bi trägea cate- leaza de colo pana colo. Mama
un smiceag, 263, 15, 64. Cudalbi, lunga, tata lata, si cumnata $o-
Covurluiu. valcaiata. Ghicit. 80. Scanteia.

www.digibuc.ro
 379

$ovan: subst. zestre, trusou de mi- 7, 366. Orlea, Romanati. 171, 9,

reasa, calabalacul nuntii. Darurile, 140, idem. 303, 7, 30. Silistraru,
sovaniile, 57, 72, 5, 26. Serbanesti-
Pucioasa, Dambovita. stavA: subst. herghelie, cireada,
$ovar: subst. un fel de trestie sub- time de vite mari. Am o stava de
tire, intrebuintata la aeoperirea ca- cai, numai unul din ei merge. Ghi-
selor, bordeielor si cosarilor. C'un cit. 81. Dintii.
paiu de sovar.... Ghicit. 94. Pi- stAvl, se: vb. a se statornici, a mai
ciorul in cisma. sta, a mai exista. Nu se mai stavih,
spahiu: subst. soldat calaret turc, 215, 11, 45. Balenii-Romani, Dam-
in opozitie cu ienicerii, cari erau bovita.
pedestri. Cai buni la spahii, 62, steag: subst. drape]. Unde-o fi stea-
79, 71. Cudalbi, Covurluiu, 261, 14, gul plecat, 65, 85, 13. Visinesti.
207. Silistraru, Braila. Dâmbovita. In cap 1mi ridica steag,
speghe: subst. sabie lath cu doua 114, 1, 78, 79. Orlea, Romanati.
Ingerii cu speghile i-a mun- Toate steagurile vedea, 213, 10,
cit, 140, 33, 116. Husi. 174, 176, idem.
speriet, speriat: adj. apucat de spai- steblä: subst. manunchiu, legatura de
ma, de duh necurat. De te baga flori smulsä din pamánt. Cu steble
in sperieti, 26, 30, 68. Stoicani, de busuioc, 33, 34, 9. Slobozia-
Covurluiu. 146, 44, 33. Husi. Conachi, Tulcea. O stebla de flori
spicor: subst. partea superioara, var- cerea, 262, 14, 268, 270. Silistraru,
ful plantelor. $i la spicor inflo- Braila.
riti, 56, 71, 5. Serbanesti-Pucibasa, stejArel: subst. deminutiv dela ste-
Dambovita. jar. Cu seaua de stejarel, 55, 68,
spilcA: subst. ac cu gamalie mare si 30. Tandarei, Ialomita.
eolorata. Spilca doamnei In fundul sternuta: subst. asternut, saltea, ve-
oalei. Ghicit. 87. Luna. lintA; ceeace se asterne 'n pat. 0
spor: subst. folos, immultire, succes, sternuta s'o 'nvelinta, 58, 74, 6.
avutie, rod. Din sporul casei, 128, Arighiol, Tulcea.
19 59. Husi. $tircan: subst. pasare ; traeste prin
spovedi, se: vb. a-si marturisi pi/ea- bäbfi si locuri mocirloase, se nu-
tele. S. mergi sa te spovedesti, treste cu peste si cu broaste. In
252, 12, 74. Or lea, Romanati. 254. lunca lui Trepadus sta un stircan
12, 244. 274, idem. cu doll& gusi. Ghicit. 81. Desagii.
staiu: subst. stana, stanca, bucata stogosat. -A: adj. latos aspru (ca
mare de piatra. Staiu de piatra se lana oilor stogosate). $i le poarta
facea, 192, 1, 417. Or lea, Roma- stogosate, 285, 24, 44. Orlea, Ro-
nati. manati.
stalpulet: subst. deminutiv dela stalp. stol: subst. card, pale, adunare de
La al stalpulet de piatra, 211, 10, mai multi indivizi. Este-un stol
5. Or lea, Romanati. Ca stalpii pa- de porumbei, 60, 78, 15. Mircea-
mantului, 233, 7, 6. Gemenea, Dam- Voda, Dambovita. Stoluri de pe sto-
bovita. 235, 7, 155, idem. lull, 61, 79, 5, 6. Cudalbi, Covur-
stanga, stangoiu: subst. nume de strafigh:luiu.
fiinte. Stanga motanga duce pe vb. a stranuta. Pan& strafi-
stangoiu motangoim... Ghicit. 80. ga, 154, 2, 13. Silistraru, Braila.
Coto fana si bivolul. $i murgul ca-mi strafiga., 159, 4,
43. Orlea, Romanati.
starcigat, -A: adj. incretit, strans, strafigat,
inghemuit, sgarcit. Starcigat im-
-A: adj. avand pe una sau
amandoua narile o pata alb& (vor-
belciugat sub pamant e tot bagat. bind de cai). Murga, breaza, stra-
Ghicit. Rama. 98. figata, 216, 12, 74. Orlea, Roma-
starf: subst. totalitatea membrelor nati.
maruntaielor dintr'un corp. Din strain: subst. patura Mom& de Ulna
starful capului, 134, 25, 9. Husi. pentru acoperit, haine, toale. Cu
stat: subst. inaltime, staturä. De pe straie de diamant m'a imbracat,
statul meu, 13, 32, 25. 31. Husi. 126, 17, 75. Husi. 150, 65. 65,
Tot un stat si tot un fapt, 207, idem.

www.digibuc.ro
 380

strAmb, -A: adj. intr'o parte, piezis, näreand. In poalä de sucinan verde,
fals, nedrept, pacatos. Si stritmbii 57, 72, 27. $erb'anesti-Pucioasa,
la strambdtate, 44, 49, 42. Tan- Ddmbovita.
därei, Ialomita. sudul: vb. a injurà, a dojeni, a mus-
strasiat: subst. marginea acoperisu- trà. Si de peste-1 suduiii, 177, 10,
lui servind la scurgerea ploii. Cu 183. Celeiu, Romanati. 281, 22,
strasini de siminoc, 43, 48, 7. Tra- 49, idem. 283, 23, 56. Corabia,
ian, Teleorman. Cu strasini de bu- Romanati.
suioc, 60, 78, 7. Mircea-Vodd,, Ddm- suer, suerat: subst. actiunea de a
bovita. Cu strasini de siminoc, Suerh, sgomot ascutit iI unor ani-
12, 15, 4. Targovistea. 128, 19, male sau al unui corp ce spinteci
58. Husi. repede aerul. De suerul serpilor,
strat: subst. asternutul vitelor in co- 228, 5, 32. Tändärei, Ialomita. Cand
sar, culcus de fiard, locul unde a sueratul auzid, 230, 6, 78. Celeiu,
&unit cinevh. Cum sä potolesc.... Romanati.
Porcii 'n strat, 1,15, 4,29. Or lea, sufleed: vb. a ridich indoind, a su-
Romanati. 123, 13, 6, idem. Porcii mete. Winecile mi le suflecam,
'n strat, 118, 6, 7. Brdila. 122, 12, 26. Braila. 142, 37, 3.
streajA: sub, gardä, sentineld, pazd. Husi. 143, 37, 15, idem.
Si strejile le 'ntärid, 221, 1, 247. suflos, -oasA: adj. care face vant im-
Or lea, Romanati. 225, 4, 98, idem. pingfind aerul, care se misch, vor-
227, 4, 254. 264, idem. 247, 10, bind de cevit umflat de aer. Cu
33, idem. 249, 10, 221, idem. El una sufloasä, 21, 27, 164. Galati.
streaja le-o strejuià, 267, 17, 106. sugul: vb. a glumi. $i cu vorba-i
Celeiu, Romanati. suguih, 281, 22, 76. Celeiu, Ro-
streehe subst. insect& foarte pericu- manati..
loasa care bantue vitele. Unde suhat: .subst. pdsune, mai ales la
miorldie mdta de streche, 34, 35, munte si In cámpia BdrAganului.
42. Tärgovistea. Du vacile la suhat, 59, 76, 44. Odo-
besti, Putna.
strejui: vb, a pazi, a sta de pazd,, suin,
sentineld. Iatd cá te-am strejuit, -e: adj. subtire, inalt, tignit,
249, 10, 250. Or lea, Romanati. inteo parte. Ns:dried suie pe copac
strobol, stobor: subst. par ascutit sul: sd, suie. Ghicit. 85. Gbionoaia.
la capul de sus ; gard din scánduri subst. object avdnd forma ci-
asezate vertical. Cu strobol, mai bucatd, de lemn pe care se
inväleste urzeala si se strhnge
de departe, 42, 46, 8, 9. Mdrcesti, panza.
Dâmbovita. Multi stobori s'au adu- 6, 103, Si-acum sunt ca sulele, 201,
Melinesti, Dolj.
nat, 50, 60, 3. Tulcea. Cu stobori
de siminoc, 60, 78, 6. Mircea-Vodd, sulemenit, adj. dat pe fatd cu su-
Dambovita. liman, olman, dres. Alba si suleme-
nit&
strunat, -A: adj. avand pusti, in gurä sulitit: Ghicit. 100. Soba.
zabila, halcaua, struna (vorbind de subst. arm& de impuns, pur-
c ai). Frdnat si strunat, 62, 80, 12. tatii azi numai de cavaleria grea,
Orlea, Romanati. toglie. Trace pasa pe ulitd, in ju-
rul lui tat sulite. Ghicit. 72. Ari-
stupl: vb. a scuiph. Pe ddrisa s'o stu- ciul.
peascd, 125, 16 78. HuSi. sumeed, -se: vb. a se supune, a se
stupit: subst. scuipat, saliva. Cu stu- da invins. Jddovii s'au sumecat, 50,
pit de baba, 128, 19. 64. 65. Husi. 69, 30. Agighiol, Tulcea.
subulitä: subst. deminutiv dela subd,, sumutl: vb. a asmute, a intarhtà,
Imbracdminte tiirdneascd, Vacua', din infierbantd. Odatá sumutià,
abd groasd, si impodobitd cu gäi- 205, 7, 150. Celeiu, Romanati.
tane. ImbrAcat inteo subulitd,, 267, sunat: subst. actiunea de p. sunk
17, 104. Celeiu, Romanati. a scoate un sunet oarecare. In su-
surman: subst. postav gros de land natul clopotelor, 247, 10, 30. Orlea,
albd, ghebd, de suman cu &tame, Romanati.
cum poarta tdranii din muntii Mol- sur, adj. cenusiu, alb amestecat
dovei si tdrancele din regiunea du- cu negru, argintiu. Mos Radu,

www.digibuc.ro
 381

bärbutä surä, 211, 10, 13, 36. Or- 117. 5, 141. Braila. Tana rosie oiu
lea, Romanati. Mo$ Radule, barbä croi, 145, 43, 11. Huai.
surk 275, 10, 70. Silistraru, taftar: subst. aceeaa semnificatiune
276, 10, 103, 133, idem. 277, 10, ea $1 taftäras $i täfturas. 51 taf-
193, 228, idem. tarul leului, 119, 11, 8. Silistraru,
sureek: subst. aachie, tandärä Braila.
Douä lemne odolemne $i un tkftira$: subst. deminutiv dela taf-
brat de surcele. Ghicit. 9l Scara. tar, avand aceea$ semnificatiune.
268, 17, 143. Celeiu, Roma:14i. Taftäraaul lui, 62, 79, 53. Cudalbi,
surda: adv. inzadar, degeaba, färà Covurluiu.
nici un folos. Geaba, neicä $1 sur- taftura$: subst. cure& de inchingat
dit, 173, 9, 323. Celeiu, Romanati. calul ; harnaaament in general. Taf-
249. 10, 206. Or lea, Romanati. turaa cu nästuraai, 32, 33, 19. Slo-
surlk: subst. adäpost de pari, acoperit bozia-Conachi, Tulcea. Sapte chin-
cu stuf. Cosoroabá strämtä, surlä gi, aeapte tafturi, 199, 4, 203.
cocoaatä. Ghicit. 86. Leoca. Celeiu, Romanati.
surtue: subst. hainä scurtä, yedin- tagle$: subst. piron, cuiu mare. Ta-
gotä. Surtucul pe trup, 125, 16, glee de otel, 10, 10, 39. Tändärei,
12, 13, 34. Huai. Ialomita.
snrugiu: subst. vizitiu care mânii taler: subst. veche monedä de ar-
call la poatalion. 5i voi, surugii- gint. Tot pe taler, frantuzeate, 44,
lor, 158, 3, 20, 60, 67, 91. Celeiu, 50, 23. Tändärei, Ialomita. 45, 50,
Romanati. 27, idem.
eut, adj. ciut, ciutä : färk coarne, tkinilik: vb. a afurnä cu tämtlie, a
vorbind de animale. Tot cornute lingual, a onorá. 51 li ttintaià, 167,
d'älea aute, 55, 68, 17. Tändärei, 8, 91, 96. Celeiu, Romanati. Nici
lalomita. 1-a tämäiat, 169, 8, 242, idem. De
sväreoleit: adj. care suceate, care mi-1 tamädä, 170, 8, 334, idem.
se sbate cu mare iuteala. Am o tamburk: subst. mandolinä cu gatul
nuià, svärcoleä ai cuprind lumea lung ai coardele de metal. Tan-
cu ea. Ghicit. 84. Gändul. gara cu tambura, 298, 4, 38. Or-
svär11: vb. a arunch ceva cu mäna, lea, Romanati.
a da din picioare (vorbind de cai). tandalita: subst. deminutiv dela ;Ian-
Sus toiag svarleate, 47, 53, 19. dalä : personagiu bufon opus lui
Tändärei, Ialomita. Neal& ; ora de nimica. Tandalita,
mandalita, carcei tobolita. Ghicit.
T. 82. Fasolea.
tándri: subst. tandard, aschie de
lemn. Tandrä mandrä stä in grin-
Täbärf : vb. a aseza, tabärao a aedeit d& al luceate, te orbeate. Ghicit. 86.
undevä, a atack a da návalá. Oati Lampa.
mi-a tabärit, 49, 57, 12. Tändärei, tangär: expresiunp onomatopee imi-
lalomita. tänd o lovire, tädtnealä, tängäire
tat interj. indicä un sgomot regu- regulatä In timpi anumiti. Tan-
lat te se reinnoeate la intervale gar, mangär.... Ghicit. 77. Cea-
egale, expresiune onomatopee. Tac, sornicul.
tac prin copac. Ghicit. 78. Coasa. tangark: subst. instrument muzical
Iarna : tac, tac prin copac; vara : turcese, un fel de clan* tambal.
iu iu$ prin päius. Ghicit. 101. Tangark cu tamburk, 298, 4, 38.
Toporul i skurea. Orlea, Romanati.
tarlisidit, 4: adj. In forma unui ta- tknjalk: subst. al doilea protap le-
: incingâtoare de stofä värgatä gat de oiate, când se Injuga patru
ce se leg& peste mijloc sau la cap boi. Máinile tânjelite, 33, 34, 23.
turceate ; purtat de boieri, apoi de Slobozia-Conachi, Tulcea.
preoti. Taclisädite de parale, 234, tantn, täntoin: subst. indicä o fiintä.
7, 34. Gemenea, Dämbovita. Tanta manta $eade pe täntoiu bän-
tartk: subst. stofä de rasatasä lucioasä toiu, dar täntoiu bintoiu nu aeade
$1 netedä. Tafth verde s'aaterneä, pe tanta manta. Ghicit. 79. Coto-

www.digibuc.ro
 382

fana si bivolul. Tantele mantele 61* 299, 5, 42. Studina, Roma-

tree pe drum, täntoiu mantoiu sea nati.
de 'n drum.... Ghicit. 88. Lupul Wirt: vb. a blestemä, a oropsi, a
si oile. mustrà, a dojeni. Tot o tätärk
tântisoarii: subst. deminutiv dela tin- 158, 3, 14. Celeiu, Romanati.
ta :cuiu mic, Cu fraul cu tanti- tävälue: subst. sul de lemn gros si
soare, 47, 56, 7. Tandarei, Ialo- greu, uneori de fier, servind la
mita. sfaramare. La tävaluci Inhämati,
tantur: adj. cev& care sta tantos, 29, 31, 129. Galati.
drept in sus, darj. Tantur ban- tavan: subst. partea de sus a unei
tur seade 'n drum. Ghicit. 77. Cio- camere ; cele doua extremitäti ale
banul si oile. unei corabii, unde sunt locuintele
tare: subst. ocol de vite, gard im- corabierilor ; partea de sus a aces-
prejurul stogului, cosul teascului. tora. In tavanul caicului, 244, 9,
Peste tare te arunci, 65, 86, 21. 12. Orlea, Romanati. 245 9, 98,
Tandärei, Ialomita. Ghicit. 81. Din- idem.
tii. 141, 35, 42. Husi. subst. fire, caracter, rang
subst. bat ciobanesc : lung, social. Ceaca, ceaca, $i apa la
gros, nestrujit, cu noduri pe el. matca si saracul la teapa. Proverb.
Mie sä-mi dai a tarjala parlita, 107. 62.
236, 7, 277, Gemenea. Dambovita. telegar: subst. cal de teleagä, cal
taria: subst. bucatä de pämant arata iute si sprinten. Telegari nu ti-am
si samanatä uneori drumul dintre furat, 220, 1, 210. Orlea, Roma-
semanäturi. ',Maud spre ale lui nati. 228, 4, 337, idem. 243, 8, 339,
tarlale, 32, 33, 31. Slobozia-Cona- idem.
chi, Tulcea. telegutii: subst. deminutiv dela te-
tarla: subst. loc de iernat pentru leaga mica carucioarä cu doua
vite cu bordeie pentru pazitori; roate tras& de un cal. Nici in car,
asezare provizorie pentru a val.& nici in caruta, nici in teleguta,
cu oile pe o mosie strainä. Vai Proverb. 108, 70.
de tärla far& caini si casa far& televechiä: subst. un fel de asternut,
chilim Pune capätaiu televechia,
stapani ! Proverb. 107, 43. La o
294, 2, 16. Orlea, Romanati.
tarlä sä ducek, 174, 9, 383. Ce- temnicioarä:
leiu, Romanati. subst. deminutiv dela
temnita : inchisoare intunecoasa,
tarnacop: subst. instrument de fier puscarie. Din temnita In temni-
cu care se sapä si se scot rädäcini cioarä, 224, 4, 3. Orlea. Romanati.
din pamant.... Fun tarnacop. Ghi- Din temnitä in temnicioara., 228,
cit, 96. Porcul. 5, 2. Tändarei,
tarsfina: subst. legatura, nojita din tichie:
par de cal a opincilor, funie, lat. mici.subst.
Joac&
scufitä, ce poartä copiii
popa cräcanat, cu zä-
Si tarsani magarilor, 296, 3, 34,
52. Orlea, Romanati. Jumätate de bunul carärat, cu tichie rosie 'n
cap. Ghicit. 85. Ghionoaia.
tarsanä, 308, 8, 35. Siistraru, tilelen: adj. teleleu, vagabond, usar-
nic, care umblä de colo pan& colo.
tartacutfi: subst. curcubeta tätärea- Trei tilelei, opt opintei... Ghicit.
sca, plant& original& din Asia tro- 86. Itele.
picalä, are form& cam elipsoidalä. tindechl: vb. a intinde panza cu tin-
Tärtacutä vanatä, gurguiata cum- . dechea, a tese mereu mutand tin-
natä. Ghicit. 73. Biserica. De-i sun& dechea. Tasa, tindecheste, 183, 14,
tartäcuta, 255, 13, 54. Orlea, Ro- 14. Orlea, Romanati.
manati. tintätel: adj. cel ce are o mica, patä
tartilroi, subst. drac, dracoai- albä in frunte, vorbind de cai si
ca. Tartaroaica, 118, 5, 195. Braila. boi. In frunte tintatei, 28, 31, 28.
Nouazeci si nou& tartori cu cata- Galati.
roaicele lor, 138, 33, 23. Husi. tintizoiu: subst, micä, pasarica care
Uttar: adj. nume de popor, urias din prin cântecul Ciuci opinci
vremuri, drac. Fugi tätarilor d'a- intern). picior $i cälcadu e tot gol",

www.digibuc.ro
 383

vesteste inceputul primäverii. Am govistea. Cu toiag de gheata 'n

un tintizoiu schiop si tine o vacä mana, 212, 10, 101. Or lea, Roma-
In cioc. Ghicit. 75. Cantarul. nati Si-si lasä toiagu afar'. Ghi-
tinut: subst. sediu, loc unde se aduna cit. 79. Cotofana. Toiagu 'n man&
multime, piata publicä. Tinutul mo- am luat, 114, 3, 5. Braila. 121, 12,
runilor, 177, 10, 204, 186. Celeiu, 3, idem. Pe toiagu-i ferecat, 43,
Romanati. 48, 14. Traian, Teleorman. Sus to-
tiriplic: subst. bumbacel de impletit. iag svarleste, 47, 53, 17, 19. Tan-
Foaie verde tiriplic, 238, 7, 452. clarei, lalomita.
Gemenea, Dambovita. Foaie verde tol: subst. panzä groasä de invent
tiriplic, 241, 8, 148. Or lea, Roma- mai ales carutele, cioltar, haina.
nati. Cu tolul rotat, 41, 46, 73. Targo-
titieanii: adj. mititica, sprintena. Gas- vistea. Cu tolul cu tortolei, 47, 55,
ca titieana sboara noaptea prin 6. Tandarei, Ialomita. Sa lapad
poianä. Ghicit. 77. Cihurezul. toale de venetiie, 196, 3, 69, 70.
titirisca. titiriscoiu: expre- Celeiu, Romanati.
siuni onomatopeice, aratand ceva toropeala: subst. amortealä, lance-
mic ea o sfarleazä, ca o titirica zeala, ameteala. De toropeala, de
sau titirez ce se misca in continuu. boalä m'am desbracat, 122, 13, 51,
Titirisca face pere, titiroiu vine 52. Braila.
cere. Titirisca nu se 'ndurä, ti- tot, toa tit: pron. adjectival arätänd
tiroiu vine si furL Ghicit. 78. o cantitate numericä. Toata-si tä-
Closca cu pull si uliul. Titirisca, nara-mi (cutare), 58, 74, 12. Agi-
pliscã sá pune pe titiriscoiu plis- ghiol, Tulcea.
coiu; dar titiriscoiu pliscoiu nu sä trägaciu: adj. cel ce trage, cel ce
pune pe titirisca plisca. Ghicit. 80. duce ceva iute (vorbind de cai si
Cotofana si bivolul. boi). Tragaci ca soimii, 197, 4, 40.
tivga: subst. rodul unei plante cu Celeiu, Romanati.
acelas nume. Tivga nu merge de traistar: subst. cel ee face traisti.
multe ori la apa. Proverb. 109, 17. Parul 11 dadui la traistari, 46, 52,
tivilichie: subst. pieptar lung al ta- 25, 26. Tändärei, Ialomita.
rancelor, cusut in fir si matase. trazvl: vb. a se trezi, a se desme-
Tivilicbie, tivilichie, tivilichia dra- tici, a se desteptà din somn dupa
cilor, 147, 47, 1, 2. Husi. putin chef. Jaman sä trazvia, 158,
tivitura: subst. efectul tivirii si lu- 3, 75. Celeiu, Romanati.
crul tivit; fasie ce se coase pe treanca: subst. fleacuri, nimicuri.
marginea manecii, pe marginea u- Itele momitele, treanca fedelesele.
nei materii. M'a trimis 'doamna de Ghicit. 96. Punga cu bani.
sus la a de jos, sa-i croeaseä ro- trepfidus, -A: adj. cel ce alearga de
chie faM cusaturä, far& tivitura. colo pan& colo, cel ce treapada.
Ghicit. 84. Geamul. Trepädusul Ghicit. 85,
toanit: subst. durata de timp de cand 96. Ghinda, porcul si lupul.
aruncä si pana scoate nevodul, ca- tron: subst. cosciug, raclä, sicriu in
pritiu. Trase o toana., trase (Iota, care se pune spre Ingropare cor-
Trase toane pana 'n nouä, 176, pul omenesc mort. Tron de sipica.
10, 175, 176. Celeiu, Romanati. 'ngradia, 174, 9, 416. Celeiu, Ro-
177, 10, 203, idem. manati. Tron de cearä cä-i facea,
toborita: subst. expresiune pop. dela 301, 5, 229. Studina, Romanati.
toba. Enderitä, menderitä, carcei tronc: interj. imita sgomotul unei cä-
toboritä. Ghicit. 82. Faso lea. deri subite; ceva nepotrivit, neas-
toc: interj. imitä sgomotul särutatu- teptat ; expresiune onomatopee. 0-
lui repede sau al suptului prunci- doronc tronc, i-a särit tandära. Pro-
lor. Expresiune onomatopee. Itä verb. 109. 104.
momita, toe fedelesä. Ghicit. 83. tudiriu: expresiune onomatopee, imi-
Foarfecile. ta sgomotul unei sucale ce se in-
toiag: subst. bat lung, baston de ce- varteste. Am o catalusä, cand 11
remonie, insigniile demnitatii. Si dau cu palma face : 1 Tu-
toiagul de dreptate, 17, 23, 42. Tar- diriul Ghicit. 100. Sucala.

www.digibuc.ro
 384

tumba: subst. dare peste cap, rosto- corp face cand este aruncat Inteo
golire. Tumba 'n Dunäre eä-i da, baltä sgomotul cand batem puti-
245, 9, 131. Or lea, Romanati. neiul ; expresiune onomatopee. Ui-
tunica: vb. a merge ca o gingie, ea duc bulduc de barbä-1 aduc. Ghi-
un invelis negru, ca o membrana... cit. 97. Putineiul.
Tunica si punicii la sf. Duminecä. ulicioara: subst. deminutiv dela u-
Ghieit. 75. Calugärii la bisericä. lita. Din ulit.a 'n ulicioarä, 228,
tunturus: adj. mic, rotunjior ca un 5, 1. 17iindiirei, Ialomita.
nästuras. Tunturus, bumburus, sea- ulmh: vb. a plea, pe urmele cuivà
de inteun piciorus. Ghicit. 103. spre a-1 gasi, a adulmech, a ob-
Varza. serva. Fata d'o ulmh, 181, 12, 77.
tupilat, -11: adj. ascuns, mititel, scun- Celeiu, Romanati.
dac, bondoc. $i pe la casa tupilata, ulubel: subst. deminutiv dela ulub
22, 27, 213. Galati. 27, 30, 162. porumbel. Ca doi ulubei la pene,
Stoicani, Covurluiu. 58, 74, 16. Agighiol, Tulcea.
turalin, -ie: adj. ceva, cu turit, ima- untisor: subst. plant& ale carei frun-
gine, inscriptie, scriiturä. Tot pa- ze tinere sunt intrebuintate in bu-
rale turalii, 234, 7, 35. Gemenea, catarie ca salatä. Frunzulita un-
Dambovita. 239, 8, 24. Orlea, Ro- tisor, 297, 4, 3. Orlea, Romanati.
manati. 211, 10, 27, idem. unzur: subst. functionar insärcinat
turchez, -eaza: adj. albastru inchis. cu perceperea dajdiilor puse pe
Turcheazä neagrä tot campul a- vitele cari dau lapte, unt. Sä vie
leargä. Ghicit. 103. Varteiul. unzuru 'nook 208, 9, 33. Orlea,
turtä: subst. paine nedospitä, coapta Romanati.
in tast ori in spuzä, cevh strivit. urdul: vb. a risipi, a asvarli eolo si
$i 1-a fäcut pe tot turtä si farama, colo lueruri puse inteo ordine.
25, 30, 24. Stoicani, Covurluiu. Ei patul a urduit, 213, 10, 228,
facä o turta de paine, 274, 19, 211. Orlea, Romanati.
151, Orlea, Romanati. Turtä alba urgie: subst. urä, manie mare, bles-
'n cosnicioara, 197, 4, 60. Celeiu, tern, exil. SA traeascä in urgie, 59,
Romanati. Nici turte nu i-a dat, 76, 30. Odobesti, Putna.
167, 8, 97. Celeiu, Romanati. 169, urit, urfciune: subst. actiunea de
8, 214, 244, idem. 170, 8, 336, a uri; temerea, grija, spaima de
idem. cinevh care-1 uräste sau ii face
turul: vb. imita sgomotul sau cantul vreun mare ram, groaza de duhur1
porumbeilor ; expresiune onomato- rele. $i iea uriturile, 117, 5, 106,
pee. Turuirä, 'nguruirä, 23, 28, 47. 118. Braila. 122, 12, 66, 85, 105,
Varfurile, Dambovita. idem. Ash sä Uriciunea.
tusea: semnificatiune necunoscutä. 123, 13, 11. Orlea, Romanati. Uri-
Am o matusä, tusea, tusea prin ciunile, 124, 13, 40, idem.
cenusa. Ghicit. 87. Luleaua. ursita: subst. destin, soartä ; iubita
tutuiana: adj. tacut, posomorit, po- sau mireasa hotäritä de soartä, fla-
sac, incetisor. Tutuianä ianä fuge call si fetele crezand in influenta
noaptea pe poiana. Ghicit. 77. norocului asupra vietii. Cu ursita
Ceata. dimpreuna, 64, 82, 27. Cudalbi,
U.
Covurluiu. ti-a fost ursita,
t06, 7, 271. Celeiu, Romanati. 126,
Udubaie: adj. aratä ceva mare, inalt, 17, 89. Husi.
dar primitiv. Unghie de gaie, cap ursitor: subst. cel ursit de soarta.
de udubaie. Ghicit. 75. Cantarul. ca sä fie bärbat al unei femei.
ugea: indicti o fiinta.... Ci gasii un Ci arde caciula in capul ursitorului
cuib de ugea bugea.... Ugea bugea meu, 125, 16, 9. 31. Husi. $i sa.
ca sä ouá. Ghicit. 97. Racul cu i- te duci la ursitul meu, 127, 18, 8,
crele la gat. 35, 44, idem. 129, 20, 4, idem. $i
nimoaich: subst. umfläturä mare care o fi ursitorul meu dela Duni-
la gat, la subtioarä, la vintre. Ui- nezeu lasat, 130, 21, 61, idem. 131,
mä, uimoaica,, 149, 63, 1. Husi. 21, 70, idem. 134, 24, 5, idem. 134,
ulduc: interj. ludic& sgomotul ce un 26, 4, idem. 135, 27, 6, idem. 141,

www.digibuc.ro
 385

35, 18, 47. idem. 142, 35, 62, idem. valva: subst. faimä, sgomot, reputa-
145, 42, 11, idem. tiune bun& sau rea, flacrtra. Ash
ma: sub. vorbire de rau, clevetire, sa potolesti.... Välva, 123, 13, 10.
critica adusa cuiva. Ash sà poto- Orlea, Romanati. Valva 'n ceriu sit
le$ti... Ura, 123, 13, 9. Or lea, Ro-
ridich, 193, 2, 51. Celeiu,Romanati.
manati. 124, 13, 38, idem. 118, viilvoiu: adv. sbarlit, drept in sus,
6, 10, 33. Braila. tapoi, vorbind de par. Cu parul
facut valvoiu, 242, 8, 243. Orlea,
Y. Romanati.
vamasese -easert: adj. privitor la
vaeul: vb. a trill timp indelungat. vanni, la trecere. Cu cart" vamase-
Acolo sä vilcueascii, 117, 5, 126. sti, 45, 51, 19. Tandarei. Ialomita.
Braila.SO, vacuesc, 119, 7, 14 väntul: vb. a produce furtuna, ura-
idcm. 123, 12, 121, idem. gane, vijelii. Väntui toate varte-
viidrith: sub. deminutiv dela vadrti. jurile inaintea cerului sus, 138,
Si iea tu vadrita 'n mana, 281, 22, 33, 24. Husi.
66. Celeiu, Romanati. viipaie: subst. flacära, mare. Pe nas
subst. deminutiv dela vad. vapai cO. läsh, 236, 4, 239. Orlea,
Nici la viidurele, 45, 51 38. Tan- Romanati.
därei, Ialomita. 52, 62 24. idem. vilreolae: subst. oameni-lupi, earl,
vilduvitii: subst. deminutiv dela va- dupa credinta poporului, inghit soa-
duva. Pecioras de vaduvitii, 236, role si luna in timpul eclipselor.
13, 162. Or lea, Romanati. Soarele sa fie unde o fi, luna s'o
subst. urma whine& ce lasä mänance varcolacii. Proverb. 111,
carul si caruta, directiune sau cale 19.
de urmat. 5i far'de viigas, 61, 79. vart, se: vb. 'a se bäga, a se as-
17. Cudalbi, Covuriui. $i beau ain't cunde, a intra undeva. Si sub pat
din vägas, 232, 6, 225. Celeiu, Ro- cä sa, vara, 221, 1, 331. Orlea,
manati. Romanati.
vfijilih: adj. care imita sunetul valu- vilrtej: subst. surup, eevh ce se
rilor sau urletul vantului. Nuia inNarteste. Cu scari d'albe in var-
vajaih coprinsei lumea cu ea teaja, 241, 8, 187. Orlea, Roma-
Ghicit. 84. Gandul. nati. Ca värtejul carului, 253, 12,
val: subst. apä agitata si ridicatä de 125, idem.
furtunii; prin analogic tot ceeace varvalfte: subst. port de haiduc cu
se aseamana cu valul. Numai va- mustati si groase. Cu mus-
luri de matasä, 52, 63, 20. Focsani täti in varvaläc, 273, 19, 10. Orlea,
Putna. Tot de valuri e trantit, Romanati.
192, 2, 15. Celeiu, Romanati. Va- varvarie: subst. barbaric, cruzime,
luri ea muih, 181, 12, 67, 60. salbataciune. Lip:e peste lipie frun-
idem. 234, 7, 108, 109. Gemenea, zä. varvarie. Ghicit. 91. Oglinda.
Tändärei, Ialomita. vasla: subst. lopatd, opacina, de mh,-
väleeh: subst. vale mica intre douä . nat o luntrie sau corabie. Din vas-
dealuri. Ici colea, pe cea välcea, 11 väslind, 161, 5, 99. Orlea, Ro-
62, 80, 16. Orlea, Romanati. C'a manati.
umplut valcele, 232 6, 238, 262, vitql: vb. a impinge, a nifinh cora-
6. Celeiu, Romanati. 233, 6, 327, bia cu väsiele, a da de colo pana
idem. 234, 7, 108, 109. Gemenea. colo. Barba lui cä o vtislia, 241,
Dambovita. Trei derele s-o välcea, 9, 14. Orlea, Roman*. 245, 9,
256, 13, 122. Orlea, Romanati. 100 idem. 246, 9, 188, idem.
valseuit, -a: adj. unse, lustruite cu viitaf. subst. cioban care pä-
vase, din ale cärui bobite s^ pre- zeste stana, mai mare, Ingrijitorul
para cleiul sau vascul de prins pa- mosiei sau curtii boiere$ti, cäpi-
siiri. Vai I sunt valscuite, 65, 86, tan peste osteni. Acas' daca m'a
19. Tändarei, Ialomita. dus, vataf cO. m'a pus. Ghicit. 73.
välurit. -A: adj. biitut, trintit de Bastonul. Doisprezece vatafi mari,
valuri. Si de valuri viilurita, 18, 175, 10, 11, 72. Celeiu, Romanati.
24, 32. Cudalbi, Covurluiu. La vatasi de poruncih, 176, 10,
Pdsculescu, Literature! Pupulard 25
www.digibuc.ro
 386

110, 111. idem. Vataful Costin, 214, D'o fi vifor, d'o fi roseata, 115,
11, 28. Bälenii-Romani, Dambovita. 4, 9, 17. Orlea, Romanati. Buba
Proverb. 109, 123. cu vifor basicata, 120, 8, 6, idem.
vatti*el: subst. comisar de cartier, vifirit, -a: adj. tasalat, pieptanat, a-
gardian de noapte, curier rural, rangiat bine, vorbind de coama
slujbas la primarie, vornicel de cailor. Si cu coama vifirita, 53,
nunta si batul Impodobit ce poarth. 66, 5. Tandärei, Ialomita.
Dela vatasei, 152, 1, 26. Silis- vifort: vb. a bate viforul, crivatul,
traru, Braila. vijelie teribila. Caci mi-a nins,
vittasl: vb. a stapani, a Ingriji, a mi-a viforat, 53 65, 34. Tandarei,
fi mai mare peste o cash'. Si mi-o Ialomita.
vataseste? 166, 8, 8. Celeiu, Ro- viitura: subst. timpul cand Incepe sa
manati. vina cevh. In viitura vacilor, 255,
vat4oin, -aie: adj. cu aceeas Insem- 255, 13, 4. Orlea, Romanati.
nare ca si vataf si vatas. Dalbai vindecat, -a: adj. facut, sapat, cli-
vathsoaie, 190, 1, 177. Orlea, Ro- dit. In pamant e vindecata, 202,
manati. 6, 4. Tulcea.
vatra: subst. locul unde se face fo- vinecior, -oara: adj. deminutiv dela
cul cmn i imprejmuirea. Nu-mi vanat. Si vezi curtea vinecioara,
asterne tu pe vatra, 293, 1, 152. 65, 85, 18, 19. Visinesti, Dambo-
Studina, Romanati. vita.
vedrios, -oasti: adj. cel ce vede bine, subst. expresiune pop. in loc
vioiu, sprinten. P'un cal negru, de vin. Din gun& e lesne : Pune
vedrios, 47, 55, 5. Tandarei, Ia- vita, bea vinita. Proverb. 107. 52.
lomita. vistirie, vistier: subst. tezaurul Sta-
veleat: subst. data anului, termenul tului, comoara ascunsa in pamant.
vietii. Cand veleatul mi-1 vedeh, In vistirie nebagate, 207. 8, 4.
153, 1, 121. Silistraru, Braila. Orlea, Romanati. 209, 9, 16. Co-
venetic, -a: adj. strain, venetian, rabia, Romanati. Sa deschid vis-
vorbind in special de monede, gal tierul, 213, 10, 233. Orlea, Roma-
nati.
ben de Venetia. Galbeni venetici, vladitä,
289, 25, 102. Orlea, Romanati. 302, vlädil: subst. forma pop. dela
6, 92, idem. vladica : episcop. Tanana vllídita,
215, 11, 70, 92. Balenii-Romini,
venetie, venetaie: adj. cevh strain, Dambovita. La Vladil c'o trimiteh,
venetic, din alte lumi. Pistoale de 195, 2, 252, 254. Celeiu, Romanati.
venetie, 176, 9, 244. Celeiu, Ro- subst. bunatati, bogatii, averi,
manati. Sa lapad haine de vene- Averea ta si vlaga, 273, 19, 52.
taie, 196, 3, 69, idem. 219, 1, 67, Orlea, Romanati.
Orlea, Romanati. Si arme de vene- voinicie: subst. starea de a fi aS-
tie, 220, 1, 170, idem. niltos, robust. De voinicie, 119, 7,
verder: expresiune onomatopee, imi- 5. Braila.
tä brotacului. Am un puiu
de Ungurean, sii suie pe bustean volnie, -a: adj. binevoitor, doritor cu
infocare, peste masura de mult.
si striga : Verder, verder. Ghicit.
74. Brotaeelul. Volnic esti cu eapul meu, 179, 11,
64. Silistraru, Braila.
vergeleh: subst. vergeh, lastar, mla- vosteh: subst. stea mare luminoasa.
dita. Am o vergek Ghi- Vostele, gostele, 133, 23, 2. Husi.
cit. 84. Gandul. Ghicit. 92. Opinca vovarghi: expresiune pop., samnifi-
verigeh: subst. obiect In forma de catiune necunoscuta. Opinca nerasa
inel. Verigele de inele, 61, 84, 8. vovarghi prin casit. Ghieit. 89. Ma-
Targovistea. tura.
vestl: vb. a laudh, a da de stire, vrajl: vb. a fermech, a face vraji,
a trambith despre cevh. Ce-si hrä- a evoeh puteri diabolice spre a
neste, nu-1 vesteste, 51, 61, 3. Tan- face minuni. O vrajih, o fermech,
Ialomita. 277, 20, 225. Silistraru, Braila.
vifor: subst. boala ce se manifest'', vrajitoreasii: subst. femeie care prin
printr'o durere teribila de gull. puterea descantecelor inchiaga, a-

www.digibuc.ro
 387

pele. Vräjitoreasa, 118, 5, subst. ninth Inchipuita de o

19(3. Braila. frumusete extraordinara, cu putere
supranaturala. Am dat intr'o urma
Z. de zänä, 68, 1, 34. Cudalbi, Co-
vurluiu.
Za: subst. ochiu de lant, camasa de zapastul: vb a arunch, tintul, pi.
&Irma, de pläci de metal. Zalele, ronl. La piatra raspandita mi le-a
zabalele, 51, 67, 25. Tandarei, Ia- zapastuit, 140, 33, 115. Husi.
lomita. zapeierie: subst. functiunea de zap-
zabala: subst. frau, halca ce se pune ciu, de subprefect. Par'ca luh zap-
in gura calului. Zalele, zäbalele, cierih, 275, 20, 35. Silistraru, Bra-
51, 67, 25. Tandärei, Ialomita. ila.
zabovl: vb. a intarza, a ramaneh in zapeiu: subst. subprefect. Luate dela
Nici prea mult n'a zabovit, zapcii, 234, 7, 37. Gemenea, Dam-
50, 58, M. Tulcea. 202, 6, 72, idem. bovita. Socotite de zapcii, 239, 8,
Mai zaboveste colea, 234, 7, 404. 26. Orlea, Romanati. De groaza
Gemeuea, Dambovila. Putinel cá zapciului, 275, 20, 27. Silistraru,
zabovia, 258, 13, 337. Or lea, Ro- Braila.
manati. zapis: subst. act de cumparare sau
7. subst. drug de fier dela un de vänzare, inseris. lntre oameni
grilaj. De zabreh ca 1-am legat, cinstiti vorba e zapis. Proverb.
19, 27, 7. Galati. 54, 67, 29. Tan- 112, 244.
darei, Ialomita. zarl: vb. a vedea cevh inteo de-
zabun, -as; subst. odinioara haina partare foarte mare. De nu le za-
lunga färá maneci, inchisa pe di- resti marginea, 222, 2, 47. Orlea,
napoi ; azi, haina de iarnä, usoara Romanati.
si calduroasä de bumbac. Cu scur- zarnioara : subst. deminutiv dela zar-
teica cu zabun, 260, 14, 110. Si- na plant& veninoasä cu aplicatiuni
listraru, Braila. Cu zabunul naram- medicinale si magice. Zarnioara si
ziu, 230, 6 2. Celeiu, Romanati. hantu, 48, 56, 30. Tändärei, Ia-
Tot zabunul de matase, 270, 18, lomita.
73. Orlea, Romanati. Zabunas de zarzachic: subst. loc plantat cu zar-
caftorie, 283, 23, 81. Corabia, Ro- zari. $i cu zarzachie, 160, 5, 42.
manati. Orlea, Romanati.
zaghirla: subst. traista mare de hina, estalnita: subst. laturEe marginase
prin care se strecoara branza. $i ce serva a incheia un pat. Zas-
urdä, maxi, din ziighirla, 276, 20, stalniti de fag, 45, 51, 15. Tan-
119. Silistraru, darei, Ialomita.
zahanh: subst. locul unde se taie zilstanit, -ft: adj. oprit din distanta
vite, abator. Ca pe boi la zahana, in distanta. (vrobind de rauri).
268, 17, 135. Celeiu, Romanati. Repezit si zastanit, 52, 64, 5. Tan-
285, 23, 196. Corabia, Romanati. darei, Ialomita.
zalug: subst. lant impletit din sarma. za.u: interj. serva a intari zisa cuiva.
Cu zalugi de sarma, 160, 5, 50. Cá Corbea al meu, zau, moare, 229,
Orlea, Romanati. 5, 62. Tandarei, Ialomita. Mi-e
subst. plantä din familia d'un molift, zau, plecat, 278, 21,
liliaceelor, floarea frumoasa si mi- 11. Silistraru, Braila. Eu, zau, am
rositoare. Tandra zambilä, 289, 25, lmbatranit, 297, 3, 130. Orlea, Ro-
156. Orlea, Romanati. manati.
zamboe: subst. mic cuiu de fier al zavor: subst. drug de fier cu care
cataramei ce se pune la tapatul sà incuie o poarta. $i bate zavoa-
unei curele. Si 'n zamboc ca le rele, 225, 4, 99. Orlea, Romanati.
puneh, 251 11, 102. Orlea, Roma- 227, 4, 255, 265, idem. 243, 8,
nati. 327, idem.
211114: subst. mici crestäturi facute ziivori,: vb. a inchide casa sau cur-
in panza secerii, ca s'o faca burl:a tea cu zavorul. $1 zavorih usile,
de taiat. Cu zimtii de viorele, 20, 216, 12, 97. Orlea, Romanati. 221,
27, 88. Galati. 1, 333, idem.

www.digibuc.ro
 388

zbarn: subst. expresiune onomatopee, zori: subst. pl. revarsatul luminii,

imita sgomotul ce fac unele insecte faptul zilch Zori de zi s'or re-
din aripi si in deosebi albinele. De varsa, 231, 6, 131. Celciu, Roma-
zbarnul albinelor, 61, 78, 52. Mir- nati. In värsatul zorilor, 234, 7,
cea-Voda, Dambovita. 112. Gemenea, Dambovita. Cand
Loll: vb. a framanta, paine. D'atata zorile sa varsa, 249, 10, 216. Or lea,
pâiIle zolesti? 159, 4, 3. Or lea, Romanati.
Romanati. 7orl: vb. a indemnh, a mina din
copotl: vb. a alerga de colo pand toate puterile. $i mama si tot zorid,
colo, a nu pune piciorul jos la 264, 15, 91. Cudalbi, Covurluiu.
odihna. Toata noaptea zopotia, 177, zornfil: vb. a face sgomot miscand
10, 267. Celeiu, Romanati. fiardle. $i cu fraul zornMnd, 19,
zor: subst. urgenta, graba, nevoie 27, 3. Galati.
mare. Ce zor mare mi-ai vazut, zurba: subst. gälagie, cearta, revoltd.
178, 10, 290. Celeiu, Romanati. Dar Ca nu sunt cu vreo zurba, 241,
ce zor tu mi-ai vazut? 235, 7, 137. 8, 175. Or lea, Romanati.
Gemenea, Dambovita. Ce zor mare zurbagiu: adj. nemultumit,
mi-ai avut? 238, 7, 430. Gemenea, revolutionar. Era zurbagiu la tara,
Dambovita. 297, 4, '2. Or lea, Romanati.

www.digibuc.ro
 INDREPTAR1
.1M2-
Fag. Vers. In loe de: Sii se eefeaseft :
17. 64. Si in Rain le yeti MO. In Raiu le yeti taiga.
18. 30. Dar nu-i dalba plevioarä. Dar nu-i &abr. plevioara.
31. 111. S'a sculat jupänul. S'a sculat jupänul.
33. 129. lutii el ti-am venit eu. Iata eä ti-am venit eu.
33. 9. Cu stele de busuioc. Cu steble de busuioc.
41. 23. Folte si 'nfolitä. Folte si 'nfoltita.
42. 2. De nu se iubire. De mi se iubire.
43. 5. Cu laturi de fier legate. Cu lanturi de fier legate.
45. 17. Pilata vargata. Pilot& värgata.
47. 33. Da lbii de Immbac. Dalbd de bumbac.
48. 34. Tet negele tinerele. Tot negele tinerele.
50. 6. Nuna Luna, Soarele. Numai Luna, Soarele.
51. 36. Pe coasta costeiului. Pe coasta costreiului.
54. 3. D'aba (eutare) de cand tu D'aba (cutare) de cand tu ti-ai
ti-ai cestor nalt. cestor nalt.
54. 20. Trei zugravi, trei musteri Trei zugravi, trei mesteri
mari. mari.
61. 70. Sanatate 'n asta casä. Sänatate 'n asta east.
65. 9. Las pe mama sptiland haine . Las pe mama spaltind haine.
65.
76.
78.
--
21. Numai fratiori d'ai tai.
Putinei sunt ce-o rasfinä.
Raga', Buga 'ntre hotara.
Numai fratiori d'ai
Putinei sunt ce-o räsfirä.
Rage Buga 'ntre hotarä.
79.
79. --
-- Si radacinä nu are.
Si trebue cui nu-I vede.
ii rädacina nu are.
5i-i trebue cui nu-1 vede.
80.
80.
80.
--- Covätalele.
Zeghed nebunului.
Covatalele.
Zeghea nebunului.
Uuna asteaptä seara sä, se o- Una asteaptil seara sti se o-
80.
83.
-- dihneaseä.
Si cumnata 5ovalcaiata.
Ce rämii prin primant.
dihneascd.
$i cumnata sovalciiiata.
Ce ramt prin pärnant.
83. Intr'o foaie cartifoaie seade Intr'o foaie cartifoaie seade

--
o oaie aeänä. o oaie oacanii.
89. Hapaida prin casä. Hopaida prin east.
91. Ce ai cu tini si nu-1 simti ? Ce ai cu tine si nu-1 simti?
93.
93. -- Prtivii Hite rumenite.
Piimantul dela cuptor.
Prävälite rumenite.
Pamätuful dela cuptor.
94.
94.
96.
--
Sobolan rosu In gaunt neagrä .
Duce porcii manies.
llala loala tine calea.
Sobolan rosu In gaurä neagrá.
Duce porcii 'n jos.
Ha lea balea tine calea.
102. Si de scale e mätäncä. de sale e motâneä.
118. 213. Si cu foe le blestemit, eu foc le blestema.

www.digibuc.ro
 390

Peg. Ters. In loc : Sri, se ceteascii:

122. 67. $i le anininä In unghiile tele. $i le aninä In unghiile tele.
128. 68. De n'o fi de gäinat dei De ne-o fi de gäinati de
epure. iepure.
135. 15. Sä nu te odihnosti. Sä nu te odihnesti.
138. 19. S-am vázut vantu bätänd. $-am vazut vântul bätänd.
139. 34. Maica Dämnului. Maica Domnului.
146. 39. Sapornita cu sapormiu. Sapornita cu saporniu.
147. 11. 5-am fierit-o. $i-am fiert-o.
152. 21. In lunal ui Fäurat. In luna lui Fäurar.
159. 34. Adormitä, Incelnitä. Adormitä, Inceluitä.
159. 113. Suluri de mätasä cumpärh. Sculuri de matasä cumpärà.
160. 17. Cu radii apinse. Cu fficlii aprinse.
161. 96. Ciocänel la bran. Ciocänel la brat:.
169. 266. Fuga, dansul se duceä. Fuga, dosul se duceä.
172. 182. $i cadeä, fuior in \rant. $i coada fuior in \rant.
176. 145. $i prin dela alunis. $i pnin desul alunis.
179. 22,23. Intr'o leftinicä zugrävitä. Intr'o leftincä zugrävitä.
181. 111. $i tu, motarane. $i tu, motarcane.
182. 6. Ea cä mi-si teseh. Ea cä mi-si teseh.
182. 148. Ca nu ai stiut. $i tu n'ai stiut.
193. 96. Si te dä in legea mea. $i te dä in legea mea.
201. 94. Cu briciul cu curaeuh. Cu briciul cu cureauh.
208. 32,36. Sh, vie unzaru 'ncoà. Sa vie unzuru 'ncoh.
215. 45. Numai stävih. Nu sä mai stävih.
215. 16. $i cu bladete vorbih. $i cu bländete vorbih.
225. 116. Care erh neagrä la obele. Care erà neagra la obiele.
233. 276. $i de cräci mi-e 'molpogat. $i de cräci mi-e 'mpologat.
236. 277. Mie sd-mi dai o tarjalä Mie dai a tárjali
parlitä. parlitä.
237. 316. Multämescu-ti Stefan-Vociä. Multumescu-ti $tefan-Vodä.
247. 31. In stinsul bobotarilor. In stinsul bobotäilor.
248. 107. Stiam bine Ca sunt ai tad. Stiam bine ch,' sunt ai täi.
249. 34. La cornul Piatului. La cornul Piatului.
265. 50. Alea mi-a plätit cu foc I Alea m'a pälit cu foc 1
267. 104. Imbräcatä 'ntr'o subulitä. Imbracatä Inteo subulitä.
275. 17. Fär'd'o math', s'un coteiu. Fár'd'o math s'un cotoiu.
279. 90. Nu m'oiu duce sä-mi lau iie. Nu m'oiu duce sa-mi lanie.
288. 39. D'un Arap Sangiab. D'un Arap Sangiap.
291. 296. Serpii Dänärei. $erpii Dunärei.

www.digibuc.ro
 CIA prinsuil
Pag. Pag.

Raportul d-lui I. Bianu . . . 3 37. Plugusorul 35

38. Plugusorul 96
Colinde. 39. Vasalc'a
40. Vasilca h
1. Colindul Cräciunilui. 41. Vasalca
5 98
2. Alt Colind 42. Vasalca 39
3. Alt Colind, 43. Vasalca
4. Parodia Colindului . 44. Urare cu sorcova To
5. Colindul Craciunului. 45. Colind de anul nou . . .
6. Urari de anul nou . . . . 46. Colind de fereastra . . . .11

7. Colindul omului binefacator . 47. Colind de fereastri 42

8. Colindul omului binefacator.
9. Colindul Domnului Nostru
Iisus Hristos
10. Colindul Domnului Nostru
lisus Hristos
11. Urari de until nou . . .
12. Judecata lui Adam . . .
13. Colindul lui Iosif si Sfintei
Marii
14. Urari de anul nou . . .
15. Colindul Sfantului Ion . .
16. Colindul Botezului . . .
17. Colindul Sfantului Nicolae
18. Colindul Judecatii d'apoi . .
19. Colindul lui Mos Craciun,Sfan-
tului Ion, SlAntului Va-
sile si Sfantului tefan.
20. Colindiil Sfantului Vasile .
21. Ceti Luna
22. Colind de Preot
23. Colind de Preot
'24. Colind de Preot
8 48. Colind de familie 43
49. Colind de barbat
9 50. Colind de boieri marl . 44
51. Colind de negustor . . 45
52. Colind de flacau 46
18 53. Colind de tineri
54. Urare de anul nou
11
47
n
55. Colind de flacau
11 56. Colind de baiat 48
12 57. Colind de baiat 49
58. Colind de flacau
f3 59. Colindul lui Ovidiu . 50
14 60. Colind de liacan
61. Colind de flacau gi
62. Colind de bakt 52
63. Colind de flacau n
64. Colind de fat&
175 65. Colind de tineri d'3
66. Colind de fata mare.
16 67. ColMdul de fata mare . 551
63. Colind de fata mare . .
69. Colind de fata mare. . . 11

'25. Colindul Botezului 18 70. Colind de fata mare . . . . 56

26. Colind de Sorcova. 19 71. Colind de fata mare . . . .
27. Plugurelul 72. Colind de fat& mare . . . . 5'7
28. Plugurrul 73. Colind de fata mare. . .
29. Plugusorul 23 74. Colind de fata mare. . . . g's
30. Pluguf 25 75. Colind do tineri
31. Plugurelul 27 76. Colind de copil mic . . 59
"
32. Plugusorul 30 77. Colind de fereastra . .
33. Plugur 91 78. Colindul Ingerilor tib
34. Plugurelul 33 79. Colind de baba batrana 61
35. Plugul 34 SO. Colind de fereastra . . 62
36. Plugul 35 81. Colind de vanittor . . . .

www.digibuc.ro
 392

Pag Pag
82. Colind de vanator 63 31. Descântec de dragoste 137
83. Urare cu sorcova zisa until 32. Descrintec de destacut . .
copil mic 64 33. De desfacut 158
84. Drumurile colindatorului . 34. De cel pierit 140
85. Colind de Catanie 35. De ursita 141
86. Colind de mocan 71
36. De desfacut 142
87. Colind de cioban 71
37. De a1beata
88. eolind de mocan 66 38. De roseqta 113
89. Colind de pescar . 11
39. De orbali
90. Colind de sorcova 67 40. De desfacut 144
41. De supus
Confiefisia. 42. De ursita
43. De dragoste 115
Conâcasia 68 44. De sperilt
2. lertaciu'nea 69 45. De stransul cel mare 146
3. Canteen] nasului, Naseasca" 46. De cartita 147
sau Ntmeasea" 70 47. De ursita
4. Chntecul bradului 48. De ju ngliiu
5. Cântecul ginerelui . . . 71 49. De cei rai 118
6. Canteen] conciului miresei 50. De obrinteala If
51. De searpe. 1) Mu,scatura. 11

(411ici1ori 72-103 52. De searpe. 2) De jty-at cu

searpeie 149
Intrebrui si rilspunsuri . . 104-105 53. De uima.
Proverbe. Zicälori. . . . 106-112 54. De galben9xe 11

55. De desfacut
Deseantece. 56. De diochi 1g0

1. De dragoste 113 Legende si balade superstitioase

2. De isdat 114 si solare.
3. De dragoste ..
4. De najit 115 1. Domnul Chipor Crain . 152
b. De desfacut 2 Jaman Crain 153
6. De uza 1,18 3. Taman Crain Varianta. 157
7. 8coaterea argintului yin 4. D'aba gaga. (D'aba lele). 159
8. De buba 9
11210 5. Fata de Frang 160
9. De moleti n 6. Trei surori 161
10. De deochi 7. Popa cel de piatra 165
11. De deochi 121 8. Voica din Nadolie 166
12. De desfacut 9. Misticeanul 170
13. De uza 123 10. Antofita lui Vioar1 175
14. De gillci .124 11. Bogdan Damian 179
15. De dragoste 71
12. Ivan lorgovan 180
16. De dragoste 13. lima Sinziana. (Soarele si Luna)182
17. De destacuta 11.'n 14. Ian a Sinziana. (Soarele si Luna) 183
18. De ursita cu tits 127 15. Soarele si Luna 184
19. De destacut 17

20. De ursita cu bran] 129 Legende si balade istorice

21. De dragoste 130
22. Pe dragoste 111 1. Manastirea Argesului. . 188
23. De dragoste 133 2. Constantin Brilncoveann 192
24. De ursitá 134 3. Doamna Ileana 195
'25. De orba1t, 4. Banul Brancoveanul 196
26. De ursiti 5. Dediu Vornicul 2 '0
27. De ursita 1q5 G. Dedin Vornicul 2e
'28. De supus n 7. Cantecul Nasului 203
29. De supusa 136 8. Visina 207
30. Descântecul cu frigarea. , 11
9. Visina 209

www.digibuc.ro
 393

Pag. Pag.
10. Mos Marcu, Palos Baran . . 211 16. Moldovean Dobrogean . 265
11. Armas Dragomir 214 17. Maroul Viteazul 266
12. Deli karcu. Fratele lui Ne- 18. Golea 270
gru-Voda 215 19. Golea 273
20. Gheorghita 275
Balade haiduce0I. 21. Stanciu al Bratului . . 278
22. Badea carciumarul . . 280
1. Petro Haiduc Petra . . . . 218 23. Bruin carciumaru 283
2. Din si Constantin si copilul 24. Ghita Catanuta 285
Roman 222 25 Kii4, Kira Lina 288
3. Copilas Romanul 223
4. Corbea' 224 Legende i Balade domestice.
5. Corbea 228
6. Miul Haiducul 230 1. Iencea Sabi-Iencea 292
7. Miul Haiducul 233 2. Ibraim 294
8. Voica Balaca 239 3. Costea 295
9. Tanislav 244 4. Agusita lui Topala . 297
10. Baba Sarba 247 5. Neguta 298
11. Toma lu mos 250 6. Dur copil de SAO) 301
12. Doiciii Bolnavul '252 7. Zavalas Tudor 303
13. Novae Baba-Novac
14. Gruia
. . 255
259
8. Dobroiean Tudor
9. Stan din Barag n
305
308
15. Novae 263
Nume proprii pag. 311
Glosar 319
Indreptäri , 389

Arii
Pad
1. Iana Sinziana
2. Tana Sinziana
3. ViOna
4. Doamna Ileana IT
5. Manitstirea Argesului
6. Cantecul nasului
7. Antofita lui 'Woara.
8. Golea
9. Miul haiducul
10. Miul haiducul
11. Ivan Ioigovan
12. Voica din Nadolia
13. Surori la flori
14. Marcu Viteazul
15. Jaman Craiu
16. Ghita Catanuta
17. DoiCin Bolnavul
18. Constantin Brancoveanu
19. Tanislav
20. Chira Chira Lina
21. Corbea
22. Agusita lui Topala
23. Ibratm
24. Fata din Frang
25. Zavalas Tudor
26. Mistriceanul
27. Visina

www.digibuc.ro
 394

Pag.

28J Novae Baba) Novae XII

29. Neguta n
30. Ience;1 Sithiieneea . 17

www.digibuc.ro
 1. IANA SINZIANk.
1 3

-42-r; 1-0 17 5A. 5

Ver- de trei smi - ce le Sunt no - ug ar - ge le,
a

0 Vsa Ia-na'n e le, Tea- sa Ia na'n ele.

LT-lT
La mij - lo - cul lo r 0 mi a ar - gea,

if 17 fleF3f_
T-4---4PP 0-0
c
Tea Ia-na'n ea, Tea - Ia-na'n

2. IANA SINZIANA.

Inteun os-trov de ma re Tea - srt Ia - na

rit

0=1V
Sou-luri de mg ta SA

3. VIINA.

,2_1
Cam pe va lea Gal - be-nei, Gal- be-na gal-be-

nu qa, Vi n Ta - ta rii Iscru - lui

Pasculescu, Lileratura poporala.

www.digibuc.ro
 If

Ca ni - si - pul 01- tu lui, Ca ni - si -pul 01 - tu - lui.

4. DOAMNA ILEANA.
3

JP
0-19-
In curte ve re, In curte drag* In cur-te la

jr11]
Doatn-na Ilea-na si la fl - nu su Var - ti gi

0
si la - nu sáu Var ti gi.

5. MANISTIREA ARGEVILUI.

nu se ve de 0 cu-cioa - rá ver de

=4=I
cu tit de va Crt e mai u - soa

mai u - soaa.

6. CINTWUL NMULUI.

Fo i- cA Din
tdj;
o - ras din
ALI
1) Li 1-741;
Bu - cu - rey - ti, L'a - le ca - se mari dom nesti,

www.digibuc.ro
 HI

Fine.
De se vlid din Sto nesti.

7. ANTOFIT A LUI VIOARA.

/rs
_e

Fo - i - - cg, sAl- ci oa - rA, Din o - ras din

,Fil di pa ri, La ea- se - le lui Vi oa-rA,

Fo - - cl foi de ti - ss Ma - re ma

e 9n tin - sA, ma - re cu fA chi , - prin sA.

8. GOLEA.

Fo - i - ti - ca bo - bu - 1 -u- i

11

MIL

Din jo - ea joi - mare

din Vj - ne rea

lì
Din SMI1 - paste - lui.

www.digibuc.ro
 IV

9. MIUL HAIDUCUL.
a

o bo - dA In ourte la domn

P.11
te-fan Vo - clA Mi s'a strAns bo eri la vor- ba,

mi s'a strins bo
{t)=; eri la vo 135..
D C.

10. MIUL HAIDUCUL.

a
e=0
Ti - el - lo - sul Ala de Mi u
3

P
cA - rA. mi -ziu, Ca fe su - 1 por - to - ca - liu,

1=1
D. C.
'id 0 0
fe - sul por - to ea u.

11. IVAN IORGOVAN.

I- van Ior - go - van CA la - re

=]
pe cal
3

ttàr__
r0
Pe cal pe cAr - la n
-
s

Jug an de un an.

www.digibuc.ro
 V

12. VOICA DIN NADOLIA.

Pa gu- r5. de va - le Este o ea - O. ma- re

41.0m.bij I At1.4
Cu noua uqcioa re Cu fe res tre'n soa - re,

U sii
t) 1 -Or4 -0
0-1
de isi eA,
`.1r r
Fe - res-tre
-FP=
de sti - elä,

D C.
Fe res - tre de sti -

13. TREI SUROR,I LA FLORI.

_12.54_1! m
Joi de di - mi-nea - tá. Trei su rori la flori

E plea-ea La flori eu -lea -- gä

Din pl du-rea nea-grA Flori ea sa eu - lea - g'A

D C.
SA se'n po - do-beas-c5. La zbor ea s5-mi easA.

14. MARCU V1TEAZUL.

Fo - i - - bo-bu - lui

www.digibuc.ro
 VI

01 - tu lui 0, La ca - se - le Mar - ou - lui

Mar - ou - lui vi

15. 'TAMAN CRAW.

,
Foa - e bob n5. u t Sub um - bra de

n - uc Doar - me un voi ni o

Mur-gu - 1 pri - po - ni - t De cra ca de um).

16. GHITA CXTANUTA.

Moderato
_tr-- _i_ 9-!---P----A-- 7 ,f-- --,.-- ,
r_p 4
I' 0 i . ti --- ea
1---1.' ----P ---0 jo J
pe - li - ni - ta, Pe col de - al pe

--i------ 47-1 1 1-731-5-j--r7-i

----G / 0 -----...----
oea au - 1 mi ta, Pli - ba, mi se
......,
_e I, -f iz-_--F-,--,
poa - r ta
--b--49
mi - se
17-1---0 V -----o o
D' - al - de Ghi ta,

iIN
Fine
1D. C.
-4 0ro
cis - ta- nu - trt Ca flo - ri d'alb - e chivaruta.

www.digibuc.ro
 ¡At

17. DOICIN BOLNAVUL

4--_.aL
Din o -ray din Ta li - grad Din o - ras din
er.

I
grad La por ti de 'npi - rat.

ø D C.
La por ti - tA de *npà- rat.

18. CONSTANTIN BRANCOVEANU.

Ver -de ver-de bob se ea r5. Ciu di ma re

..

tAu imi pa- re C'a ve nit Du nA-rea mare

D C.
Cu crAci cu bu ri oare.

19. TANI-SLAV.

Andante

Zil pe cea gar-ll cio-rogirlA

co- co
P 447; tfi Cu mus-tà - le

ca i cul lui TA - nis lay. -

www.digibuc.ro
 tent

20. CHIRA CHIRA LINA.

e--01
6T-1
Ver- de de-o mas Din vad din Bra - i - la, Co-lo se'n-

car-ca
- Din - co
t
lo des - car ca *ap - te bo - lo -

f2A

5 "
za - le 5ap - te ga li - oa - ne
1#1 te san-da - le

itr- :4=1 DfinC.

P
sap te san - da le ap te san-dale.

21. CORBEA.

-R

Sa - de ve - re sa - de
-1-4
dra

F a
sit - de Cor-bea al - ha - ri Cor bea

I
sa, - de Cor-bea tal ha ri Cor bea

141

tia -, de Cor bea la 'nchi-soa - re In tern ni

_ de pea tra De noua ani ì ju-na

tate.

www.digibuc.ro
 IX

22. AGUSITA LITT TOPAL.X.

-r?
A - gu - si - ta lui To - pa - E - rà zur-ba

giu la E - rà zur ba - giu la Ora.

§i mai avea un
"
frA - ti - or.
r=OF }-41g
i al-tA da-tä sl-o la-lea

Um-bla sl-i mA-reas-cA i lui leafa. A - gu - i - ta,

lui To - pa - lA Cu cinci chi - le de pa - ra - le, La usca

-1 D. C.
va ra la soare, Fri - a de ni meni nu are.

23. IBRAIM.

Tu fe le sAl - ce le SA-mi por-nea

3

0
i -,11
=P=F=.V =1-10A--5 20--
s-o- sai - oe - le. Ba te vAn-tul s a 1

sai ca mea,

www.digibuc.ro
 X

t44--
72V_LA Fine D. C.
a
Sá mA due la Cla- do va.

24. FATA DIN FRANG.

S'o pup In gu - ri - á CA mult e drA gu

á. Trei zi le de va - rá, Trei de pri-mA - va - rA

Ea-mi stri
n
gò. pe-a-fa
--k

rA.

25. ZA.VALA TUDOR.

:13 _t__ eAr=7-rq

17-4 J47 I) 01
Tu - dor miq a fost mi 7 ti - tel i bo - r - tä
fs----4t. I- -I I-4.05 -
4---0 4 0 1Ev=0'
I. El eq. miq a cres-cut In coa-de le tä

Fine
D C.
ci - ni-lor, Pe imAl ne le stre-ine-lor.

www.digibuc.ro
 XI

26. MISTRICEANUL.

°==e41:111 717-11---=r74 V-Fr7-5.--Vii

De-par - te ve re de-par-te, Nici de - par-te

't
. 5
a-proa-pe

°--17
Nici de - par: te nici aproa - pe, In bu - ri - cul

r r:N

La morLinan-tul dom-nu lu - i, La ca - se - le

le u lui, La cur - ti - le snie - u - lui

La
_40
cur - ti - le
r 0

arne - u - lui.
0 Fine c

27. VIINA.

_
P P
Pe vi lea Gal - be - nei pe-a

5
41-4' I-0= . -141=1" 6-]
nu - sei Su nt trei sa - te bo ga - te

In visti-rie no - bi- gate In vis - ti - ri - e ne-bfiga-te.

www.digibuc.ro
 XII

28. NOVAC BABA NOVAC,

12-- rii P -rp

a
1
'
--......--
Frun-zA ver - de de se - ca rA Nu a - sea- rA

, alat - ieri Beall. In vii tu ra va ci lor.

29. NEGIJTA.
...............,
a
_e_ 4,
tr-r-i) o
Ver-de floare de nA u Ne-gu-ta din cAm-pu -
.......-*---...
3
r-=- --,E--v4
P IT-----P- IT r,---r-C-7---;-r-l-"
0 P 0
,---0 o
; 1
lu - 1/1 g Grea gAl cea vA

--11-- -t 1- 3
.L.
a fA - cu- t CA pe Oan-cea l'a url t.

30. IENCEA SABIIENCEA.

:
G
;_t- _r0 A=D-1 5- D
D'a - le Ien - cea SA - bi len-cea Fe - do - ra - sul

0,--
SAr bii
r FDin gu - ri Ga TO - Ili.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro