1930 ,

Cântări de stea şi colinde

adunate de
H. 1. O n iita sc u si M u l Uaigriu Orişan.
Editura Asoc. „Astra“ Sibiu, Str. Şaguna 6

*.* • Preţul 6 Lei.

„ Â S O G I Â Ţ I U N E A pentru literatura
români şi cultura poporului român“.
întemeiată In 1S«1.

PREŞEDINTE DE ONOARE:
M. S. Regele CAROL 11.
Prezident aettu:
Vasilie Goldiş.
Vlee-prezident 1.: Viee-preztdent 11.:
Dp . Oct. Russu. Dp . Gh. Preda.

E de datopta fieeăpui bun

Român să sppijineaseă „A so ­
ciaţi unea“, abonând publicaţiile
ei şl inseriindu-se de membpu.

Taxele de membru sunt următoarele:

Membru fondator al Casei Naţionale,
odată pentru totdeauna..................Lei 5000’—
Membru fondator al „Asoeiaţiunei“,
odată pentru totdeauna....................„ 1000’—
Membru pe utaţă al „Asoeiaţiunei“,
odată pentru totdeauna . . . . . „ 500'—
Membru aettu al „Asoeiaţiunei“, anual „ 50'—
Membru ajut. al „Asoeiaţiunei“, anual „ 10'—
Biblioteca poporală a Asociaţiunii „Astra“ .

Anul al 20~lea. N r . 174. 1930.

Steaua dela Răsărit

Cântări de stea şi colinde

adunate de

N. I. Damitrascu si Preotul Yaleriu Crisan.

Bibiiitaea Universităţii Fardinand 1.

din C L U J.

M... LhLj9.lL.
_________ EXEM PLAR L16A L.

Editura Asoeiatiunii „Astra“, Sibiiu, Strada Şaguna 6'.

Tiparul Institutului de arte grafice „D acia T raiană“, s. a., Sibiiu.
 Cuvânt înainte.
Colindele tipărite în broşura de faţă vor
prinde bine pe satele noastre.
De pretutindeni ni se cer cărţi religioase,
dovadă că poporul nostru este adânc religios.
Ce frumoase mărturisiri conţin şi colindele
acestea! Se ridică omul cu cugetul spre ceeace
este curat şi bun şi aduce prinos de laudă, plin
de cucernicie, cu buze neîntinate, în seara sfântă
de Crăciun şi în zilele ce-i urmează. Se întremează
sufletul cu îndemnurile acestea şi mai învaţă şi
alta: să fie milostiv, să se gândească la cei săraci,
să ajutore pe cel strâns cu uşa. Adevăratul cre­
ştin numai atunci este vrednic de numele de creştin.
O mică minune este cum s’au aşternut pe
hârtie colindele acestea. Ele au fost adunate cu
scumpătate din partea unui... şef de gară şi a
unui preot român. Cam neobişnuit lucru să se
îndeletnicească cu scrisul un şef de gară! Dl N.
I- Dumitraşcu, căci aşa e numele celui ce a în­
drăgit plăsmuirile poporului: cântecele, baladele,
poveştile, adecă „folklórul“, a petrecut ani înde­
lungaţi, după răsboiu, în Ardeal, la Şercaia şi la
1*
4

Codlea, lângă Braşov, şi a scris ceeace a auzit

dela sătenii din comunele pe unde a ajuns. A
mai adăogat şi „folklor“ din alte comune din
fostul Vechiu-Regat. Aşa ă tipărit o grămadă de
broşuri preţioase, pe cari i le-a tipărit, unele,
chiar şi „Academia Română“, cea mai învăţată
societate la români şi pe cari le-a introdus, că­
rora le-a scris prefaţa, chiar şi vestitul profesor,
dl Nicolae Iorga.
Părintele Valeriu Crişan i-a dat mână de
ajutor, şi Sfinţia Sa şi aşa, înmănunchiate, apar
acum aceste frumoase cântări de stea şi colinde,
spre bucuria noastră, a tuturora.
Fie ca broşura de faţă să colinde din mână
’n mână, dela tânăr la bătrân şi să prilejească
ceasuri de întremare şi înălţare sufletească. Vai,
multă lipsă ducem noi de astfel de întremare in
zilele noastre de dihonie şi de ură turbată!
N ’avem decât să mulţămim şi telor cari au
adunat aceste preţioase cântece şi colinde şi cari
au contribuit astfel să nu se piardă acest obiceiu
frumos al colindatului.
Românul zice: ţine minte!
E vorba >e ţii minte ? Colindele astea sunt
vrednice de ţinut minte.
Răspândiţi-le!
 I.
CÂNTĂRI DE STEA.
a) Naşterea Domnului nostru Isus Christos.
— S e cântă de eopiii, cari merg eu steaua pe la g o s ­
podari, în seara de Ajun a Crăciunului, când îneep
să răsară stelele. —

CÂNTAREA 1.
0 stea, sus răsare,
Ua fi taină mare!
Steaua uarsă raze,
Ga maghi luminează;
Şi maghii grăiesc,
Graiu filozofese,
(Gă de când pământul,
S’a ’neeput euuântul):
„— Şi nouă ne serie
Ga astronomie,
Gă s’a născut jos
Un ’Mpărat Christos,
Din cetatea lut DaDid,
Din duhul sfânt zămislit.
Şi în ce chip a uenit?
O Fecioară E’a născut...
Născând pre ehristos,
Lumii de folos;
Şi a Sa iuire,
Ne ’nuaţă ’ntoemirel...— “
Pentru-aeeea ne rugăm
Şi în genunchi îţi cădem,
Priueşte şi către noi,
Că suhtem în mari neuoi,
Daţi-ne darul lumesc,
Că e sfânt, dumnezeiesc!
Iar de-aeum până ?n ueeie,
Mila Domnului să fie,
Tuturor eu bucurie,
Şi eu mare ueselie !.J)

cântarea 11.
Trei Crai de!a Răsărit,
Spre stea au călătorit;
Ei ’nainte cum mergea’,
Steaua lor tigăduial
Din comuna Hâiăngeşti-Zăieoiu, judeţul Doljiu.
Şi lor le-a fost de-o ’ntrebare,
De-o Naştere de-un Grai mare;
De-o Naştere fericită
Ge-a fost lui Irod urâtă...—
Iară Irod împărat,
Rău foarte s’a supărat,
Mare oaste-a ridicat,
Mulţi pruneuleţi a tăiat!
Paisprezece mii de prunei,
De doi ani şi 'n jos mai miei,
De doi ani şi mai în jos,
Ga să taie pe Christos...
Glas în Roma s’auzit,
Ţipete şi tânguit!
Temându-şi a sa domnie,
Că-l scoate din ’mpărăţie,
S ’aruneat în grea urgie! —
Dumnezeu să ne păzească
De urgia ’mpărăteaseă!
Iar de-aeum până’n ueeie,
Mila Domnului să fie
Tuturor eu bucurie,
Şi eu mare ueselie!...])

Culegere din comuna Halăngeşti-Zăicoiu, ju

 CÂNTAREA Ut.
Astăzi Christos s’a născut,
Precum s’a prezis de mult,
Gă o Fecioară Maria,
îl ua naşte pe Mesia... —
Oamenii s’au bucurat,
Gând de ueste li s’a datl
Numai Irod împărat,
Tare rău s’a supărat,
Căci temea împărăţia
Gă l-o ua lua M esia ...
Dar fiind-eă el n’a ştiut,
Eoeul unde s’a născut,
Poruncit-a la ai săi,
Să taie prunei mititei;
Prunei de doi ani mai în jos,
Doar de-o tăia pe Christos...
Cei trimişi au ascultat,
Mulţi coconi miei au tăiat!
Dumnezeu, El, ce şi-a zis?
Ge-a plănuit în ascuns,
Irod, tiran blăstămat,
Gă planul i l-a stricat!...
Un înger a coborât
Ea losif când a dormit,
 9

Şi i-a zis ea să pornească

In Egip să poposească!...1)

CÂNTAREA IV.
’N Viflaimul jidouese,
S’a născut Domnul ceresc;
Iară Irod, Împărat,
Foarte rău s’a tulburat,
Şi-a poruncit de-a tăiat
Patruspreee mii de prunei,
Toţi copii mărunţi, de-i miei,
Dela doi ani mai în jos,
Ga să taie pe Ghristos...
Pre Ghristos nu E au putut,
Găei Tatăl eu-al Său Duh sfânt
D-au trimis în Egiptie,
Ca să-E scape de urgie, —
Fie ’Mpărat pe ueeiel...
Mila Domnului să fie, —
Dumneauoastră bucurie,
Şi nouă de ueselie! 2)

!) Dela Valep Luca Prună, din comuna Şepcaia,

judeţul Făgăraş, şi cules în iarna anului 1923—24.
2) Culeasă din comuna Mărgineni, judeţul Fă­
găraş.
10

CÂNTAREA V.
Ol Iroade împărat,
Te-ai umplut de răutate,
Găei eu poruncile tale,
Ai umplut ţara de jalel
Niei-o easă-i neseutită,
Nici-o maică fericită;
Fără toate lăcrămate
Şi de săbii sfâşiatei...1)

CÂNTAREA VI.
O, ce Deşte minunată,
In Viflaim se-arată, —
Gerul strălucea,
îngerul uenea,
Pe rază curată ....
Gă în Viflaim, Maria,
Şi-a sfârşit călătoria,
Şi 'ntr’un mie locaş,
Din acel oraş,
A născut 2) Mesia 1
!) Culegere făcută în comuna Mărgineni, judeţul
Făgăraş.
2) (pe).
 11

Bueuraţi-uă eu toţii,
Gă s’a stins puterea morţii,
G’a s tă z is ’a născut,
Cel fără' ’ neeput,
Cum au spus prorocii ...
îngerii frumos cântară,
Şi păstorii-B lăudară ;
Dela Răsărit,
Craii au uenit
Şi I se ’nehinarăf!
Şi cuprinşi de fericire,
Domnului au dat mărire,
Şi ’n genunchi s’au pus,
Aur d’au adus
Smirnă şi tămâie...
Ceastă serbătoare mare,
S ’o prăsnuim fiecare
Şi să ne ’nehinăm
Să îl lăudăm,
Cu credinţă ta r e !...

De pe Târnaua Mică, Ardeal, culeasă în 1921,

Altă uarianlă în ale m ele Jantări de stea şi
Colinde“. Nr. 5—6 din Biblioteca populară „Ramuri“ .
Craioua, 1923, sau în Nr. 19—20 în Biblioteca S ocie
tăţii „Steaua“, Bucureşti, 1928.
 CÂNTAREA Vil.
Astăzi am uăzut minune,
Care ’ndată o uom spune ;
Astăzi toate s’a mplinit,
Precum a fost proorocit,
Despre Christos, Mesiâ,
Toate s’a ’mplinit aşâ 1
Unde este acum un om,
Precum a fost Solomon,
Să-t cântăm aleluia,
Din cântare’'acestuia ?... —
Să trecem la Palestina,
Unde-a răsărit lumina ;
Să trecem şi ’n Uiflaem,
Lumina să o uedem,
Căci o Fecioară, ea maică,
A născut Fiu fără de taica;
Acelui să ne ’nehinăm,
Credincioşii să-i strigăm :
„ — Vino, frăfiorul meu,
Vino, eă-s doritul tău ;
Uino la grădina ta,
C’a ’nflorit rudenia:
Da ’n ce chip a odrăslit
Şi frumos a răsărit 1...
 Din loaehim şi Ana,
Ca să plinească taina;
Taina cea din ueei ascunsă,
Şi de nimenea pătrunsă!...“1)

CÂNTAREA VIU.
Astăzi toţi sărbătorim
Naşterea din Uiflaim,
A lui Christos, Dumnezeu,
Că ne-a mântuit de rău.
A zi împăratul ceresc
E’n sălaş dobitoeese;
S’a născut pre fân uscat,
De îngeri înconjurat. —
Din sămânţa lui Dauid,
Din Duhul sfânt zămislit...

Mare Dumnezeule,
A-tot ţinătoriule,
Ţie noi îţi mulţămim,
Şi pre Tine Te mărim!...2)

Din comuna Mărgineni, judeţul Făgăraş.

-) Din comuna Mărgineni, judejul Făgăraş.
14

eANTAREA IX.
losif şi eu Mărie,
In Viflaim însera,
Loc în case nu auea,
. Şi-şi gătiră peştera;
Locul cel întunecos,
Unde se născu Ghristos. —
S’a născut prea luminat,
Ca un mare împărat,
Din Lumina cea cerească,
In coliba păstorească!

Amţn, Doamne, slauă Ţie, —

Dumneauoastră bucurie,
Şi nouă de Deselie 1... 1).*)

*) Din comuna Mărgineni, judeţul Făgăraş şi

cules în iarna anului 1924—5.

f
 15

ll.
EA STEA.
— S e eântă în tot timpul serbătorilor, pân' la Anul
Nou, eât şi în primele zile; tar în ziua de Sfântul Ua-
sile şi zilele următoare, în timpul ospătarilor, legân-
du-se de alte fapte din uiafa Domnului. —
a) Preamărirea Domnului.

CÂNTAREA X.
Doamne Isuse Ghristoase,
Steaua noastră luminoasă,
Ce din eer Te-ai pogorât,
din Feeioară Te-ai născut;
Pentru-aeeea Te rugăm,
Şi ’n genunchi noi îţi cădem,
Să primeşti daruri lumeşti,
Să ne dai dumnezeeştil
Iar. de-aeum pân’ la ueeie,
Mila Domnului să fie ;
Tuturor eu bucurie,
Şi nouă eu ueselie 1... *)

CÂNTAREA XI.
N oi umblăm şi eolidăm,
Pre Ghrlstos noi căutăm ...
') Culegere făcută în Hălăngeşti-Zăicoiu judeţul
Doljiu.
16
11 eătarăm şi-L aflarăm,
După ee noi mult umblarăm,
In ieslea dobitoeeaseă,
Intre ceata îngerească...
Noi II lăudăm
Şi I re ’nehinăm!... *)

b ) Vinderea, judecata şi răstignirea Lui.

Când luda L-a sărutat,

* Oureii L-au şt legat 1
L-au legat şi L-au purtat
Păn’ la casa cea de sfat...
Sfatul era hotărât,
Ca să fie răstignit! —
Pre cruce de brad L-au pus,
Cu suliţa L-au împuns,
Sângele pre eruee-a curs ...
Mulţimea tare-a strigat:
„ — Sângele-i neuinouat 1
!) Scris după Vaier G. Prună. din comuna Şer
caia, judeţul Făgăraş.
 1?

ti

Soarele s’a ’ntuneeat,

Luna ’n sânge s’a ’mbrăeat,
Apele s’au tulburat,
Şi munţi s’au cutremurat 1*)

CÂNTAREA XIII.
Gând Christos cina la masă,
]idouii pe după casă ...

Pre Christos ea să ui-luând“.

Şi când banii i-au pus jos,
Pre Christos îndat’ L’a scos.
Sus în munte că L-au dus,
Cu suliţă L-au străpuns ..—
Apă şt sânge ce-a curs,
Maica Sfântă I le-a strâns
’Ntr’ o ulcică de argint,
Să fie de miruit 1... *2)

Scris din comuna Mărgineni, judeţul Făgăraş,

în iarna anului 1924 —5.
2) Cules din jurul comunei Şercaia, judeţul F ă ­
găraş.
2
18

CÂNTAREA XIV.
Scoală gazdă, n’adormi,
Ga să uezi pe fidouii
Cum îl duc ei pe Christos,
Domn în lume eu fo lo s ..
Dar nu L due să-L omenească
Ci îl duc să-D chinuiască...
Şi ce chin, ce chin I-au dat,
Atuneia când D-au aflat ?
l-au dat întâi un pahar,
Cu un gust foarte amar;
ETa- ’neuiat îu zid de piatră!
Vine Maica Prea-eurată,
Tot plângând şi lăcrămând...
Geaba Maică Prea-eurată,
Geaba-fi plângi şitânguieşti,
Gă nimic nu-ţi foloseşti!
la mai bin’ o măturea i
Şi începe-a mătura,
Zidu-’n patru s’o crăpa, —
Şi Christos se ua ’nălţa!...J)

Din comuna Mărgineni, judeţul Făgăraş, cu­

les în iarna anului 1924—5.
 cAntarea XV.
Sus la munte în Golgotâ,
Ochilor ce s’arăta ?
Mândră cruce se ridică,
Dar oare cui o ridică ?
Lui Ghristos să-l răstignească
Lumea ea s’o mântuiască.
Strigă Jidouii mai mari,
Ce se credeau mari şi ta ri:
— „Răstigniţi-D pe Ghristos,
Că nu ne e de folos; —
Şi de nu-Ei ueţi răstigni,
Nouă ’Mpărat nu ne-o f i i “
Pe Ghristos L-au răstignit,
Gu pironi Ei-au pironit,
Cu brâuţ de rug L-a ’neins,
Cu suliţa Ei-a străpuns, —
Sângele părău de-a cu rs!
De milă şi de bănat,
Soarele s’a ’ntuneeat,
Luna ’n sânge s’a ’mbrăeat;
Stelele de jumătate
Au rămas întunecate ...
Piatra ’n patru-a alergat,
20

Văile au hăuat,
Munţii ’n două s’au crăpat!

CÂNTAREA XVI.
In ceruri s’au adunat,
îngerii la mare sfat,
Sfătuind Dumnezeirea
Să-şi împlinească zidirea;
Iar zidirea s’a ’mplinit,
Gum proorocii au uestit!...
Iuda, iubitor de bani,
Qrăi către-ai Lui duşmani:
„— Daţi- mi treizeci de arginţi
Să ui-L dau să-L răstigniţi!“
Şi L-au răstignit pre cruce
Şi I-au uărsat sfântul sân ge;
Gu capul L-au aplecat,
La Golgota L-a ’nălţat...
Bătutu-I-a cuie ’n mâni,
I-au pus cunune de spini;
Bătutu-I-a cuie ’n piept,
I-au dat fiere şi o ţe t;
*1 S eris în iarna anului 1924—5, în comuna Măr­
gineni, judeţui Făgăraş.
 21

Bătutu-I-a cuie ’n talpe,

l-au dat fiere să-L adape;
Cu suliţa L-au străpuns,
Apă şi sânge I-a eursl —
Munţii s’au cutremurat,
Pietrile s’au despicat,
Ape mari s’au turburat,
Cerul s’a întunecat;
Soarele ’mbrăeat în sânge,
îngerii ’neepur’a plânge I...—
Răbdaşi Doamne grea pedeapsă,
Pentru-a noastră trista uiaţă;
Răbdaşt, Doamne, răstignire,
Pentru a noastră mântuire ;
Şi Te-ai dat în chip de rob,
Ca să scoţi lumea din f o c ;
Şi Te-ai dat în chip de slugă,
Ca să scapi lumea din muncă;
Şi pre pământ pace bună
Peste oameni fu cunună I
Iar de acum până ’n ueeie,
Mila Domnului să fie
Tutulor eu bucurie,
Şi cu mare bucurie 1...

x) Din comuna Hălângeşli-Zăicoiu, judeţul Doljiu.

. eANTAREA XVII.

Umblă Maica după Fiu,

Umblă Maica după Fiu,
Tot plângând şi întrebând:
— N'aţi uăzut pe Fiul sfânt ?
— Nu, noi că nu L'am uăzut,
Că tocmai să-L fi uăzut,
Şi nu Ei- am fi eunoseut...
— De-a-Ei cunoaşte aţi putut
Pre semne e eunoseut:
Gâ în faţa Fiului, -
Scrisă-i raza soarelui;
Iar în sânu-I, lună plină,
Ijuna plină eu lumină;
Iar în cei doui umerei,
Strălucesc lu eeferei...
— Maică, dacă e aşa,-
Noi îţi dăm o ueste rea :
Că-i în Curtea lui Pilat,
Răstignit pre lemn de brad,
Gu jidoui înconjurat;
Cunună ghimpoasă tare
Pre eapul Sfinţiei Sale ...
Pre cruce de brad Ei-au pus,
 Gu suliţa E-au împuns,
Sânge şi apă de-au curs ...
Maica cum prinse de ueste
Cum eă lucru aşa este,
începu tare a plânge,
lnima-I batea în sân ge! —
Îngerii o ceată mare,
Sboară la Ea eu ’ntristare
Şi pe aripi 0 lua,
Sus la cer o ridica...
Maica Sfântă euuânta,
Şi către îngeri zic e a :
— Fiul meu tot Domn ua fi
Şi lumea ua mântui;
Pre eei răi ua pedepsi,
Pre cei buni ua milui!...

Şi te ’ntoaree cruce ’n masă,

Să fii gazdă sănătoasă l...1)

i) Din jurul Făgăraşului, culeasă în 1923.

24

111.
TOT „kA STEA“.
— Şi acestea, se eântă iot în serbători, după cele­
lalte cântări de stea. auând un anumit scop, ee se
poate arăta eu aeest prilej.
a) Păeatul strămoşesc.

CÂNTAREA XVIII.
Sus în poarta Raiului,
La pomul Edemului,
Sunt îşi Doamne mese ’nttnse,
Sunt şi jeturi multe scrise,
Şi făclii d’albe aprinse ...
Dar la masă cine şeade ?
Şeade Domnul, Dumnezeu,
Şi eu sfinţi în jurul Seu.
Şi-al doilea ’n corn de rţiasă?
Şeade loan,
Sfântul loan,
D’al treilea ’n corn de masă?
Şeade Petru,
Sfântul Petru.
D’al patrulea ’n corn de masă?
Şeade Adam,
 25

Moşul Adam,
Asculta
Şi lăcrăm a...
— Ştii Adame, ori nu ştii
Când uenişi aici întâi,
Slobod în Rai te-am lăsat
Şi poruncă Eu {i'ani dat,
Din toţi pomii tu să mânei,
Fâr’ mijlocul să-l atingi ...
C'aeel pom este oprit
Şi trebuie ocolit;
C’ala-i pomul lui luda
Şi te poate înşela
Alături eu gazdă ta ... —
Adam plânge şi se roagă :
— Doamne Sfinte, Doamne dragă 1
Doamne ’ndură-Te de mine
Şi lasă-mă ’n Rai la tine,
Că eu nu mă pot lăsa,
De sfânta grădina Ta ;
De mirosul florilor,
De sborul albinelor 1... *)

Din comuna Mărgineni, judeţul Făgăraş.

 CÂNTAREA XIX.
De când eu moşul Adam,
Şi eu moaşa Eua 'n Rai. —
Raiule, grădină dulee,
Eu din fin’ nu m’aş mai duee,
De mirosul florilor,
De suonul albinelor...
— Fire-ai şearpe blăstămat,
Că pre noi ne-ai îndemnat,
De-am mâncat din măr un măr,
De-atuneia-i iarnă şi g e r! —
Fire*ai şearpe blăstămat!
Când te-am găs’t în drum euleat,
Capul să ţi-l fi tăiat!
T e am lăsat la Dumnezeu,
Să-ţi îngroape trupul tău
Ea fântân’ Oceanului,
In apa Iordanului!... 1).

b) Diferite

CÂNTAREA XX.
0 pricină minunată,
Din ’neeput, din lumea toată;
Scrisă din comuna Mărgineni, judeţul Făgăraş.
Din 'neeput şi din ueeie,
Precum la carte ne serie :
Gărţile, scripturile,
Toate ’nuăţăturile;
Guuântul cel tipărit,
Nouă nt s’adeueritl
Că moartea e ’nşelătoare
Şi foarte amăgitoare,
Că ’nşeală şi amăgeşte
Şi pre toţi îi prilosteşte,
Pre Domni şi pre bogaţi mari
Şi pre cei ce sunt mai tari 1
Că ’mpăraţii şi toţi Craii,
Fac cetăţile eu aii,
Mai uârtos se neuoiese,
Cu şanţuri le o co lesc;
Cu şanţuri, eu ziduri ’nalte,
Cu porţile ferecate ;
In şanţuri şi ’n fier legate,
Par’eă n’ar mai auea moarte 1
Ba ’ntr’un sat să locuiască,
De moarte să nu gândească,
Că moartea e faptă mare,
De tot omul frică n’are,
Şi moartea eând urea să uie,
Nu-i dă ueste ea să ştie,
0i mi-1 ia eum se găseşte,
Sufletu-i din piept răpeşte,
Din scaunul luminat,
îl trânteşte moartea ’n p at;
Din scaunul sugrăuit,
îl trânteşte la pământ;
Din loc uerde şi frumos,
îl trânteşte moartea jo s ... —
Lasă haine de mătasă,
Intră ’n groapa ’ntuneeoasă;
Lasă haine de argint
Şi intră ’n negrul pământ l
eând îl scot din curte-afară,
Numele lui se uitară 1

Uita-i-se-ua euuântul
eui a ’mpresurat pământul;
Am feciori şi de-or doI,
La slujbe m’or pomeni
Ş’or da milă pentru mine
Ş’oiu merge la Rai cu bine !

Iar de-aeum până ’n ueeie,

Mila Domnului să fie
 29

Tuturor eu bucurie
Şi eu mare ueselie I... *)

c) Proorocirea.
— Încheiere, ce se spune de un stelar, după cântă'
rile stelei. —

I.

PROOROCIRE
ee se zice după cântarea întâi.

Ascultaţi dumneauoastră,
Cinstiţi boieri mari,
La aceşti trei erai filozofi, cari mergând
Şi lumină purtând,
Au găsit pre Isus, prune mie, înfăşat,
In iesle culcat,
Cu mare bucurie au strigat:
— „La anul şi la mulţi ani“ 1 *2J.

Cules din eomuna Hâlăngeşti-Zâieoiu, judeţul

Doijiu.
2) Culegere din eomuna Hălângeşti-Zăicoiu, ju­
deţul Doijiu.
30

11.
Fecioară, Fecioară, cea mai spre fiinţă,
Îngerii în peşteră eu maghii slăuese,
0u steaua călătoresc,
0ă pentru noi s’a născut un eoeon tânăr,
De curând, Dumnezeu,
Cel mai ’nainte de toţi ueeiil —
Da anul,
Şi la mulţi ani eu sănătate 1... *)

B.
COLINDE.
— Timpul colindatului, e, din miez de noapte sppe
zori, în Ziua de Crăeiuu după ee omul şi-a făcut
somnul. Gu colindatul umblă tinerii, ba eâte-odată şi
cei însuraţi, arătând prin acest japt, dragostea ce-o
au pentru obiceiul ueehiu, fată de tinerii ee încep a-1
părăsi. —

l.
COLINDE RELIGIOASE.
a) La Naşterea Domnului.
1.
A.sta-i o zi mare,
Zi de serbătoare;
!) C u legere din comuna tiă lă n geşti-Ză icoiu , ju­
deţul Doljiu S e z ic e după cântările de stea.
 31

Ziua de Crăciun,
Când s’a născut Fiu,
Din Maică curată,
Trup fâr’ de păcate ...
Doi îngeri din cer,
Da Ba au uenit,
Pe Fiu de-a cerut:
— Dă-ni-D nouăMaieă,
Să ti-C botezăm ...—
Dor că li D-au dat
Şi ’n poale D’au luat,
Da râu D-au plecat,
’N apă D-au spălat,
’N râu D-au botezat...
Şi nume l-au pus,
Domnul nost’ „Isus“,
Car’ să stăpânească,
Cerul şi pământul,
Şi pre noi de-a rândul!... *)

II.
De când Domnul s ’a născut,
De pământul a făcut,
Şi cerul a ridicat,
!) Cules din comuna Mărgineni, judeţul Făgăraş
în iarna anului 192*1— 1925.
 între trei stâlpi de argint,
Mat frumos l’a ’m podobit:
Tot eu stele
Măruntele,
Şi eu lună eu lumină,
Şi eu soare eu eăldură1

Gruee nouă în fereastră,

Să fii gazdă sănătoasă 1... *)

b ) Diferite

III.
Sus în poarta cerului,
Tpema ’ n faţa Raiului
Dumnezeu a strâns sobor, '
Ca să-i fie mai u şor;
Tot din Sfinţi,
Şi din părinţi,
Şi din îngeri,
Tot de-i tineri...
Cari din sfinţi se ua afla
Să se bată eu Iuda ...
Iar Ilie,
!) C uleasă din comuna Mărgineni, judeţul F ă
 33

Sfânt Ilie,
Din preajma Sfintei Mărie,
Bl din graiu aşa grăia :
— Da’ eu Doamne, mă uoiu bate,
Numai dă-mi să am eu p arte:
Tunetul şi fulgerul,
Şi Îngheţul dtn Crăciun,
Şi oiu tuna
Cât oiu tuna
Şi mai mult oiu fulgera,
Şi eu ’ ngheţu oiu îngheţa...—
Când tună întâia oară,
Iuda tare tremurară;
Când tună şi-a două oară,
Iuda sta gata să moară ;
Când tună a treia oară,
luda în şeapte erăp arăl.. 1)

IV.
Poruncind 2) Sfânta Mărie
Pela toţi Sfmtit să u ie ;
!) Seris dela Vaier L. Prună, din comuna Ş e r-
caia, judelui Făgăraş.
2) A p oru n ci: eu înţeles prin Ţara Făgăraşului
de a trimite vorbă.
3
34

Toţi Sfinţii eă s’au grăbit,

Şi eu toţii au uenit,
Maica ’n braţe Fiu a luat,
Şi eu toţii au plecat.
Şl porniră, eât porniră...
Puse jos, se hodiniră ...
Subt umbră de lemn de plop.
Plopul umbră nu le-a dat,
Ea din greu l-a blăstămat:
— „Fire-ai, ploape, blăstămat
Şi de mine şi de Fiul;
Bată uântul, nu mai bată,
Frunza ta să ţi se bătăi...“ —
Şi porniră, eât porniră.
Puse jos, se hodiniră,
Subt umbră de lemn de tisă
Tisa umbră lor le-a dat,
Ea atunci a euuântat:
— „Fire-ai, tisă, hodinită
Şi de mine, şi de ftul;
Bată uântul, nu mat bată,
Frunza ta să nu se bată 1... “
Şi porniră,
Cât porniră,

') lin fel de brad.

 Şi eăleă din piatră
’N piatră.
Piatra ’n trei s’a desfăcut,
Trei izuoare au ie ş it:
Un izuor de lapte dulce,
Un izuor cu apă lină
Şi-un izuor de mir cel sfânt.
Gu laptele s’a scăldat,
Cu apa s’a botezat,
Cu mirul s’a miruiat l...1)

V.
La o masă rotilată,
Şeade Maica Prea-curată
C’un prune frumuşel în braţe.
Se închină
Şi suspină ...
îngerii la Ba uenea :
— Ce Ţi-i Măieuliţa mea.
De Te ’nehini
Şi tot suspini ?...
— Cum să nu suspinez Eu,
Când uăd ee-i ’mprejurul meu ?.
!) Din comuna Mărgineni, judeţul F ă g ă ra ş.
36

0ă sunt oameni pre pământ,

Fără pie de erezămât,
Se scoală de dimineaţă,
Nu se spală, nu se roagă,
Fâr’ pleacă la fagadau 1)
, Suduind pre Dumnezeu ...
Frică nu li-i eăd trăzneşte
Şi pre loc îi potopeşte 1... 2) '

VI.
La Roşu, la Răsărit,
Turturica mea 1 3)
Bste-un poiti mândru ’nflorit.
Dar la umbra pomului ?
Este o masă
Numai ’n mătasă 1
Dar la masă cine şeade ?
Şeade Maica supărată.
Vine Domnul şi o ’ntreabă :
— 0e stal Maică supărată? -
— Da’ Eu, Doamne, cum n’oi fi,
!} Cârciumă.
2) Scrisă în iarna anului 192A— 1925, în comuna
Sebeş, judeţul Făgăraş.
3) euuinte ce se repetă de câte două ori, după
fiecare tând.
 37

Gă ’n uremea bisericii,
Şed oamenii 'n fagădau *)
Şi uită de Dumnezeu;
Beau vinars 2) şi se îmbată,
Biserie’ o face uitată 1
Doamne, cum i-aş pustii,
Dar mi-e milă de copii,
Că rămân săraci pustiii...
Turturica mea I 3)

Vil.
— Hai, fiule, la oraş,
La oraş, la Făgăraş...

Se luară,
Se dusară,
In mijloc’ oraşului
La casa bogatului.
— Bună-cină, om bogaţi
— Mulţumim, m’am săturat 1
!) eâreiumă.
Rachiu.
3) Scrisă după fata Raueca Olteanu, de 12 ani,
din comuna Măieruş, judeful Mureş, când ne-a co­
lindat.
Este o uariantă.
Bună-i cina, nu-i de uoi,
Că-i de boieri ea de noii... —

Se luară,
Se dusară
La casa săracului,
în capul oraşului,
— Bună-eină, om săraci
— Bună-eină, — nu-1 de-ajuns!
Da ’mprumut că uom lua,
La’olaltă uom cina ... —

Se luară,
Se dusară
Păn' la poarta Iadului...
— Vezi tu, Petre, uezi?
Ge uezi?...
— Văd easa bogatului
în mijlocul Iadului 1

Se luară,
Se dusară
Şi la poarta Raiului...
— Vezi tu, Petre, uezi ?
Ce uezi ?...
 39

— Văd casa săracului,

în mijlocul Raiului!
...Asta i plata Domnului 1... Ţ

11.
COLINDE TRADIŢIONALE.
a) Oe flăcăi.

Vili.
Doamne, ’n culmea munţilor,
Leroi Doamnei 12)
Către fundul zărilor,
în faţa câmpiilor,
în iarba poenilor,
Născut-au,
Creseut-au
Doui-trei păltiori,
Doui-trei frăţiori,
Sus, frunză măruntă,
]os eu umbră groasă...
Iar subt umbra lor,
Cine s’adumbresc?
1) Scris din comuna Mărgineni, judeful Făgăraş,
în 1924-5.
2) euuinte ce se repetă.
 Gele oşti leşeşti,
Şi oşti româneşti ...
Deşii, domn îşi au,
Iar Românit n’au !
Şi ee-au mat umblat,
Ce-au mai trepădat,
Până au aflat,
Că chiar ăst bun d’om,
Are un cocon,
Pe nume Mthai,
Bun de-al pune Crai....
Şi ei îl eeru ră:
— Dă-ni-1, taică, dă-ni-1,
Dă-nt l maică, dă-ni-l l —
Tata se ’nuoia,
Iar mama-l o p re a :
— N oi cum ui-l ’om dare,
Că încă nu-i mare,
Ci e erudieel,
Şi prea subţirel,
Şi încă nu ştie
Ce în lume, fie,
Sabla a ’neinge,
Mijloeel a frânge,
Gtsme a ’ncăiţare,
Gal a ’neăleeare ;
 Gâlu ’n frâu a strânge,
Grele oşti a ’nfrânge...
Şi iar îl eerură:
Dă-ni-1, taică, dă-ni-1,
Dă ni-l, maică, dă ni-1,
Că în oastea noastră
Sunt oşteni bătrâni.
Cari l'o ’nuăţare,
Cal a ’neăleeare,
Oştile-a purtare,
Sabia a ’neinge,
ealu ’n frâu a strânge,
Pe duşman a ’nfrânge;
Şi l-om dăruire,
Cu un lung uestmânt,
Lung până ’n pământ,
Cu zale cusut,
Frumos zugrăuit,
Odoarele toate,
Pe piept şi pe spate:
Soarele eu razele,
Cerul tot eu stelele,
Luna eu luminele,
 Pământul eu florile 1

N e 'nehinăm eu oreme bunăl

h ) De fete.

IX.
înaintea eestor curţi,
Hai leroi, lepoi, leroi, *2).
Creseutu-mi-a,
’Nfloritu-mi-a,
Câţi-na meri
Şi eâţi-ua peri.
Pe subt meri eine se plimbă ?
Cin’ se plimbă, eine umblă ?
Plimbă-se o eopiliţă,
Cu flori d’albe la cosiţă ...
Se tot plimbă şl se roagă:
— Pleeaţi-uă erengurele
Cu-ale noastre rămurele,
Să-mi aleg
Şi să-mi euleg,
Din uinete,
1) Din satele de pe Boreea, judelui lalomi|a.
2) Viers ee se repetă.
 4â

Mohorâte,
Din albele,
Frumuşele,
0a să facem o cunună,
S ’o ’mpletim eu-a noastră mână,
G’auem fini să cununăm
Şi finuţi să botezăm ...
Finufilor dar ee-om da?
Ge mult lor le-o trebuia :
Mieluşele
Oehieşele,
Să aibă noroc de e le !... 1)

X.

Roagă-se 2) lui Dumnezeu:

— Fă-mă Doamne ce m i'i face,
Fă-mă aur, firicel,
Rădăcină d’arginfel,
Frunză de mărgăritar,
S ’o port ziua ’n eosieioară,
Şi noaptea la inimoară, - -

1) De pe Târnaua Mieă, Ardeal.

2) „Ion“, de pildă, ştiut de colindători eă este
îndrăgostit de Ana, şi pe drum de.a se lua.
44

Gâţi pe mine m’or uedea,

La mine toţi nor râmnea...
Peste munţi,
Prin ’nalte eurţi,
Fată de-un d’om se plimba ..
Ana daeă auzea,
Ea din grai aşa g ră ia :
—- Cumpăr aur firicel,
Rădăcină de-arginţel,
Frunză de mărgăritar,
S ’o port ziua ’n eosieioară.
Şi noaptea la inimoară!

Iară Ana cea frumoasă,

Să rămâie sănătoasă 1...

XI.
la tu Ană, uiadra ’n braţe,
Şi mi-ş pleacă prin grădină,
Prin grădină,
La fântână, —*)

*) De obieeiu, colindătorii zie, ea şt aiei, anu

mite fapte, cari se nemărese, eu acelea ale eolin
daţilor.
Auzită în eomuna Mărgineni, judeţul Făgăraş.
 Î5

Fântâna fost ocolită

Tot eu uineţt porumbei!...
Dar nu-s uineţi porumbei,
Ci sunt peţitorii ei. —
Mamă-sa din grai grăia :
— Iar tu fieă, draga mea,
Intră ’n casă,
Aşterne masă,
Şi pe masă,
Grâu reuarsă,
Şi pe grâu,
Colac de grâu,
Pe colac,
Un ineluş...
De-or fi peţitorii tăi,
Pe fereşti că uor ueni,
Ineluşul şi l’or lua,
După el, pe doamna sal...

c) 'De frate şi soră.

XII.
Sus, în uârful munţilor,
L e ro i Doamne 1 *2)
1) Din comuna Mărgineni, judeţul Făgăraş.
2) Cuuinte ce se repetă.
 Subt cetina brazilor,
Mi-este strunga oilor.
— Dar în strună cine mână ?
— Mână Ana, eu ochi negri,
— Dar la uşă cine mulge ?
Mulge Petre, Fât-frumos.
Grăi Ana eu ochi n egri:
.— Mulge, frate, eât mai iute ;
Mulge două,
Dasă nouă,
Dasă nouă,
Das’ o droaie,
Că uin nori negri de p loaie...
Grăi Petre, Fât-frumos :
— Soro, nu te şpăimântal
Cată ’n zare şi-i uedea,
0ă nu-s nori de ploaie, grei,
Ci sunt peţitorii tăi,
Ce-or ueni mai în spre seară,
Pe tine să mi te eeară ...
Şi mai eer pe lângă tine, ‘
Cer o sută
De-oi cornute,
Şi-o mie de miorele, ^
Şi pe murgul după ele,
 Inşeuat şi înfrâuat,
Cum e bun de ’neăleeat...
Qrăi Ana eu oehi n eg ri:
— Frate, nu te ’nspăimânta,
Că eu grabnic uoi intra
’N cel eelar
De stejar,
Iau o iie,
Dintr’o mie,
Şi ştergar de pe tipsie;
Fotă de mătăsărie.
Şi brâu lat
Din Ţarigrad;
Şi-oiu da ochii în cerneală,
Sprâneenile ’n eondeială,
Faţa albă ’n rumeneală...
Peţitori de m’ar uedeare,
Pe toate că le-ar lăsare ...
... Numai pe min’ m’ar luare !
Dar tu frate, tu să-mi dai,
Dacă urei ea să mi-l dai,
Dă-mi pe murgul tău din grajd
înşeuat şi înfrâuat,
Cum e bin de ’neăleeat, —
48

Spre cinstirea fraţilor,

Şt fala părinţilor 1...
N e ’nehinăm eu ureme bună 1*)

XIII.
Sopole-o Măriei *2)
Uestea ee ţi-a mers,
Ţie ee ţi-a mers,
Sus la ’mpârăţte,
Pe la eea domnie,
Că ţie să-ţi dea,
Ţie ea să-ţi dea,
Gâmpi eu florile,
Belşugurile,
Şi tu să culegi,
Şi tu să-mi urâstezi,
Tot flori roşioare
Şi m ohorieoare;
Şi să ţi le-aduni
Pe-un eal de cel bun,
Şi să le trimeţi,
Tu să le trimeţi,
Din (ara Făgăraşului, de prin jurul comunei
Şercaia,
2J Uiers ee se repetă de două ori.
 La domn Constantin,
Gel eu floarea ’n sân,
Că el urea să meargă
’N Răsărit, să uadă,
Unde s’a născut
Cel dintru’neeput;
Lui să I se ’nehine,
Precum se euuine. —
Scoală, soră dragă,
Scoală, şi nu ’ntreabă,
Şi-aprinde lumini,
Ca tu să te ’nehini,
Şi-apol să plecăm,
Către Vifleem,
Dup’o stea de sus
Unde e Isus, —
Lui să ne ’nehinăm,
Lui să ne rugăm,
Să ne mântuiască,
De rău ne ferească !... *)

i) Din jurul Şereăii, judeţul Făgăraş.

 d) De oameni însuraţi.

XIV.
' Ferice de cel oraL.
D r a g D o m n u l u i d in cer
De-asupra pe masă,
Măr a răsărit,
Gata înflorit,
Tot flori roşioare, —
Mere gălbioare... —
Din sus din-spre Rai,
Aspru uânt bătea,
Mărul clătina,
M erele pica;
M erele pe masă,
Jur de jur de masă. —
Dumnezeu fiind,
Pe- acolo trecând,
Din grai a grăit:
— Cine ţi le-a dat?
— Dumnezeu mi-a dat,
C’o ploscă de uin,
Şl-o prescură ’n sân...
Şl noi când ne-am dus,
Unde-am cam ştiut,
!) Vers ee se repetă.
 51

La sfinte Dumineci,
La d’albe biserici,
La omul sărman,
Şi mai siliman;
Şi când am tunat,
Am destuneeat,
Tot eu luminele,
Şi eu preseurele 1... ])

XV.

Doi boieri bătrâni,

Precum s’au rugat,
Dumnezeu le-a dat:
Masă gălbioară,
Galbenă de cea ră ;
Pe mijloc de masă,
Faţă de mătasă,
Gu pom răsădit,
Mândru înflorit,
Gu crengi de argint.
Cu mere ro d it... —
... Boarea le bătea,i)

i) Auzită în comuna Mărgineni, judeţul Făgăraş.

21*
 ]os ele cădea,
Gazda le strângea,
Şi le trimitea,
Pe gură de plai,
Pe poartă de Rai,
La fată de Grai 1... *)

XVI.

Ceşti boieri bătrâni,

Precum s’or rugat,
Dumnezeu le-a dat:
D’un măr înflorit,
Cu flori de d’argint...
Merele-şi cădea,
Gazda le-astrângea.
La copii le da,
De se bucura:
La faţă de Crai,
La uşă de Rai 1... *2)

x) Auzită în comuna Mărgineni, judeţul Făgăraş.

2) Din comuna Mărgineni, judeţul Făgăraş.
 53

X V II.

LA IVITUL ZORILOR.

Uoi ziori de zi,

Uoi ziori de zi,
Nu uă reuărsaţi,
Nu uă reuărsaţi,
Gă noi n’ara somnat,
Gi noi e ’am umblat,
Peste munţi înalţi,
Pe la dragi de fraţi:
Peste munţi eu flori,
La dragi de surori. —
Şi noi e ’am uăzut,
Noi am mai uăzut,
Doi uulturi eam suri,
Louindu-se ’n guri,
Din aripi bătând,
Din eioeuri eăseând
Dup’un fulg de aur...
N oi ne-am cugetat,
După el ne-am luat,
Ca să-l aducem..
Cui să-l aducem?
La ăst gazdă bun,
 Bl să se gătească,
Să se ’mpodobească
La a stelei rază,
Ca el să mi-ş uază
Unde s’a născut
Cel dintru ’neeputl...

XVIII.
Dormi tu, gazdă, ori nu dormi,
H a i, le r u i , D o a m n e , l e p u i *
2)
Dormi tu gazdă, ori nu dormi,
De-i dormi, apoi te scoală,
Şt scoală şi fetii tăi,
Şi scoală şi fetele,
Fetele-ti, frumoasele ;
Feţii tăi porţi să deschidă,
Fetele lumini s’aprindă,
Că nu uine fie cine;
Dine Domnul, Dumnezeu,'
C’un ueştmânt
Până ’n pământ.
’N mâna stângă
*) Din jurul comunei Şercaia, judejul Făgăraş.
2) Guuinte ee se repetă după fiecare rând.
 O eruee sfântă,
’ N mâna dreaptă
C’o găleată...
Crucea-i a bătrânilor,
Găleata i a pruncilor!... 1

e) De uânători.
XIX
Se roagă,
Se roagă,
Da, lerui, Doamnei 2)
Nişte uânători,
Pe ei să-i sloboadă,
]os,
Pe poale ’n jos,
Jos eu negura,
Până într“o uâleea...
Şi şi-au d’oblicit,
Aici u’au găsit,
Unde-aueţi liuezi,..
’N mijloc de liuezi,
l un cerb trestior, 3)
*) De pe Târnaua Mieă, Ardeal.
2) ^ers ee se repetă.
3) Sau tpetior.
 ’N gură păltioF;
Pe coarnele lui,
’I cunună de zână ;
Pe spatele lut,
’S arme uoinleeşti;
Pe şealele lui,
’I masă de mătase,
Da’ndoită ’n şease... —
De l’am putea prinde,
Cununa i-am lua-o;
Şi ’ n dar cui i-am da-o ?
Tot noi că i-am da-o,
Fetii găzdii noastre...
De l’am putea prinde,
Armele le-om lua,
De dar cui le-om da?
Tot noi că le-om da,
Feciorului, ga zd ă ...
De l’am putea prinde,
Masa i-am lua-o,
De dâr cui i-am da-o,
Tot noi că i-am da-o
Jupânesii gazdă...
De l’am putea prinde,
Cerbul cui l’am da ?
 57

Tot noi, eă l’om da

Jupanului ga zd ă ...

Şi-astfel înzestrat,
Gu tot ee i-am dat,
l-am putea a spune
Copii să-şi cunune 1... 1)

I) De ciobani.

XX.
Pe munţii eu florile,
Paşte-şi Neagu oile;
Paşte-le, porneşte-le,
Din ’nainte ’ntoaree-le,
’N lături potriueşte-le:
Din fluier doineşte-lel...

Se seoeioară
Vânt de uară,
Frunzele se scuturară,
Oile se speriară 1. .
Freamăt mare s’a făcut,
Din cer până în pământ 1 —
i) Din comuna Mărgineni, judeţul Făgăraş.
 Dumnezeu s’a pogorât
Şi din gură a g ră it:
— Măi tu, Neagu, Fât-frumos,
Şi călare şi pe jos,
Ale cui sunt aste oi,
Căzute în mari neuoi ? —
Grăi Neagu, Făt-frumos :
— 0, Doamne, miloştiue,
Ce stătuşi de mă ’ntrebaştl
Ale cui sunt oile ?...
Şi-ale mele,
Şi-ale Tale,
Eu le pase şl le păzesc,
Tu le creşti şi le ’nmulţeşti...
Grăi Domnul, bucuros,
Către Neagu, Făt-frumos:
— Fie-ţi ţie dăruite,
Multe şi blagoslooite 1 —
Numai tu mie să-mi dai
Dintre toate ce tu a i :
La Ispas,
Câte-un miel gras,
La Sânzene,
 59

Două m iele!...

Ne ’nehinăm eu ureme bună!...1)

XXI.
— Cin’ umblă eu oile ?
D o m n u lu i d o m n i e e l 2)
— Ion umblă eu oile,
C’un fluier mare, zicând...
Cum îi ziee,
Turm’o frân ge;
Cum întoarce,
Turma ’ntoaree...
Cea mai mică,
Miorieă,
Sare ’ uânt,
Sare ’n pământ,
Sare ’n fruntea oilor !
Oile s’au spăimântat,
Mare sbierătur’ au dat...
Dumnezeu le a auzit,
Da ele s’au coborât :
!) Din Ţara Făgăraşului.
3) După fiecare rând se repetă.
 — Ale eui sunt aste oi?
Ge trec prin aşa neuoi?...
A le mele
Ş i^ le Tale,
Eii le pase şi le păzesc,
Tu le creşti şi le ’nmulţeşti...
— Dar tu mie ce mi-i da ?
Ea Crăciun,
Un miel mai bun ;
Ea Ispas,
Un punt de c a ş ;
Ea Sânzene,
Două m iele...

Iară Ion cel frumos,

Să rămâie sănătos!...

XXII.
Colo ’n uale mai la uale,
Mari cârduri de oi îmi pare.
De păzit cin’ le păzea,
Vremea eu ele-şi pierdea ?...
Tot E.ueuţă, bun1uiteaz ...
x) S c ris din comuna M ărgineni, judeţul Făgăraş.
 El atâta le păzea,
Pană somnu-l oboseai
El s’a pus şi-a adormit
Subt un pom mare ’nflorit ...
Atunci Dumnezeu ea sfânt,
A dat o ploaie e U uânt,
Oile s’au spăimântat,
Eueuţă s’a deşteptat,
Oile le-a adunat. —
... Dumnezeu din cerul sfânt,
S ’ a coborât pe pământ
Pe-o seară toată de ceară,
Pe Eueuţă-l întrebară:
— Măi Eueuţă, bun uiteaz,
Ale cui sunt es/ea oi,
Trecute prin mari neuoi ?
Ale mele,
Şi-ale Tale ;
Eu le pase şi le ’grijese,
Tu le creşti şi le ’nmulţeşti...
— Măi Eueuţă, bun uiteaz,
Bună plat’ -oiu căpăta ?...
— Ea Crăciun,
Un cojoc bun;
62

Ea Ispas,
Un bulz de eaş 1...

g ) Diferite.
XXIII.
Noi umblăm la colindat,
A i le r u i, D o a m n e i *
2)
Dintr’un sat în celălalt,
A i le r u i, D o a m n e 1
Dar gazdele nu-s acasă,
A i le r u i, D o a m n e 1
Dar gazdele nu.-s acasă,
Gi-s în uârful munţilor,
Să urăjeaseă stupilor;
Să-şt faeă seară de eeqră
Şi să coboare ’n ţară
Cu seeerea subţioară,
Să secere la secară
Şi la grâu de primăuară,
Ga să faeă eolăeei, —
Să colindăm pentru ei 1... 8)
A i le r u i , D o a m n e 1

Scris din comuna Mărgineni, judeful Făgăraş.

2) Uiers ce se repetă.
8) D e p e Târnaua-M ieă, cules în 1920, eu o c a ­
zia seruieiului în g a ra C opşă Mică.
 63

III.
SFÂRŞIT DE COLINDE.
XXIV.
„VORNICUL“ VORN1CEŞTE
FRUMOS A Ş A :
Aceasta,
Prin aceasta,
Să se uesteaseă naşterea lui Ghrtstos,
Că noi pe unde-am fost,
Pe-aproape şi pe departe,
Am înuăţat puţină earte,
Puţină earte şi înţelepciune,
Ca să ne facem haine bune,
Şubă şi eomănae,
C ă iarna-i greu elopu-’n cap
Nu uă uitaţi că şuba-i albă,
Că pe la noi aşa-i de treabă.
Precum staţi şi ascultaţi,
Aşa şi bani să ne daţi.
Băgaţi mâna până ’n cot
Şi mai scoateţi eâte-un z lo t;
Mâinile să ui se întindă.

!) Pălăria ’n eap.
84

De pungă să prindă,
Să scoateţi eâte-un ban, doi,
Să ne facem nădragi noi,
Nădragi noi, erepaţi pe subt pulpe
Să putem fugi după uulpe. —
Uulpea fiind fiară uieleartă,
Şi ştiind că suntem feeiori de eătană,
S ’a ascuns după-un butucaş de uie, —
Pe noi şi pe gazdă, Dumnezeu ne ţie !1)

XXV.

DUPĂ CB COLINDĂ, „JUNELE“

ZICE:
lan’ staţi, fraţi, şi ascultaţi
Şi bine seama să luaţi,
Gu ce ne cinsteşte cinstita gazdă ?...
G’un şold bun de porc.
Că celălalt e ’n pod,
Să-l mănânce sănătos 1
C’un dar,
Gu-al doilea dar,
0u şaisprezece galbeni de aur,
Gă noi gândim că nu sunt şaisprezece,
Seris din comuna Mărgineni, judejul Făgăraş.
 65

Ci gândim, eă-i o comoară de-o mie,

Dumnezeu Sfântul pe gazdă să ţie ;
De unde e’o mână a luat,
Dumnezeu mai mult i-a dat, —
Mai mult să i deie Dumnezeul
Cu toţii:
Să-i deie Dumnezeul... x)

XXVI.

JUN ELE ,.VORNlCEŞTE FRUM OS“

AŞA:
Să fii gazdă sănătoasă,
Să plăteşti colinda noastră,
C’un colac de grâu frumos,
Ga şi faţa lui Christos !...

Stogul cât casa,

Colacul cât masa !
Câţi cărbuni pe uatră,
Atâţia boi în poiată!
Câte eioare sburătoare,
Atâtea uaei mulgătoare !
Câte paie pe coteţ,
Aţâţi copii în ungheţ 1... 2)*3

g Din comuna Mărgineni, judejul Făgăraş.

3) Din comuna Mărgineni, judeţul Făgăraş.
5
66

XXVII.
DUPĂ CE ISPRĂVESC DE COLIN­
DAT FECIORII PRIN SAT, CÂNTĂ
APOI IN ,ZORl DE Z I :
— Sculaţi, nu dormiţi,
Voi sori de z o r i1)
— Ba noi nu dormim,
G& noi agerăm,
Peste munţi înalţi,
Peste uăi adânci,
Unde se bătură
Doi galbeni zăgani...

c) Urări.

1.
URARE DE ANUL NOU.
Anul nou eu bine,
Gu zile senine,
Şt eu sănătate,
Şi eu spor la toate.
Refren.
2) Scrisă din comuna Măpgineni, judeţul Fă­
găraş.
 Să-l petreeeţi,
Şi s’ajungeţi,
Tot eu fericire
La a lui sfârşirel
Ploi la timp, noroe la plug,
Sănătate şi bielşu g;
Iar la toate mesele,
Inimile u esele!

Să trăiţi,
Să ’nfloriţi,
Ca merii,
Ca perii,
în mijlocul primăuerii;
Ca uara uărată,
Ca toamna bogată,
Ca uiţa de uii,
în Sântămării !...
La mulţi a n i! x)

11.
într’un uârf de argieel,
Doamnele şi Doamnele *2)
Şeade bătrânul Crăciun;
Lângă bătrânul Crăciun,
!) Din judeţul Ialomiţa.
2) Cuuinte ee se repetă după fiecare rând.
 Şeade sfântul, sfânt V a sile;
Lângă sfântul, sfânt Vasile,
Şeade sfântul, sfânt Ion,
Lângă sfântul, sfânt Ion,
Şeade Maiea Preeista,
Lângă Maiea Preeista,
Şed tot sfinţi
De-i mai mărunţi,
Şi eu toţii la un loe,
Menesc lumii mult noroe.
Şi menesc
Şi sfătuese
Şi de lume se ’ngrijese 1 —

lll.
Daeă ureţi să ne primiţi, —
Şă fiţi eu toţi fericiţi;
în aceste serbători,
Să fiţi toţi ueselitori;
în această săptămână,
Să fiţi toţi eu uoie bună 1...2)

x) De pe Boreea, Ialomiţa.
2) Din eomutia Mărgineni, judeţul Făgăraş.
 Cuprinsul.
Pagina.

A) — CÂNTĂRI DE STEA
I. — Cântări de stea ..................................... 5
a) Naşterea Domnului Nostru Isus Christos 5
II. 14
a) Prea-m ărirea D o m n u lu i................. 15
bj Vinderea, judecata şi răstignirea Lui 16
111. — Tot „La stea“ ........................................ 24
a) Păcatul s t r ă m o ş e s c ............................... 24
b) D i f e r i t e ................................. • • ■ 26
e) P r o o r o c ir e a ..................................... 29

B) — COLINDE.
I. — Colinde relig io a se.............................. • 30
a) La Naşterea Domnului.................... 30
b) D i f e r i t e ............................................ 32
II. — Colinde tra d iţion a le.............................. 39
a) De flăcăi . . ........................■ . 39
70

P agina.

b) De f e t e ................ 42
c) De frate şi s o r ă .............................. 45
d) De oameni î n s u r a ţ i ........................ 50
e) De uânători . ■ .................... 55
f) De e io b a n i.................... 57
g) D ife r it e ............................ 62
111.— Sfârşit de colinde ............................... 63

C) — URĂRI . ................ . . . 66

..'" ÎS 1111""1
Din publicaţiile cMui N. I. Dumitpaşeu:

1. Nr. 1. Cântece ele poporului. 1 — 1908 (Vândut)

2. „ 2. Snoaue şi legende p op o ra le.— 1908 (Vândut)
3. „ 3. Cântece ale poporului. 11. — 1908 (Vândut)
4. ,, 4. Cântece ale poporului. 111. — 1908 (Vândut)
5. „ 8. L a namiaz, la umbra carului — Snoaue şt
pouestiri —• 1912.
6. „ 9. Isprăvi — Snoaue — 1913. (Toate apărute
în Biblioteca populară „Neamul Românesc“)
7. „ 4. F lori de câmp — Doine olteneşti — 1914 (In

8. „ 18. Din Boureni — Vorbe de clacă — 1915.

9. „ 21 Folbloriştii noştri, — uol 11. de Şt. St. Tuţeseu
— 1926. (Ambele în „Biblioteca Jolkloristieă“
— Craioua)
10. „ 5-6 Cântări de stea şi colinde — 1923. Bdi)ia 1.,
eu o prefaţă de N. lorga.
11. „ 10. Moşteniri — Pouestiri, legende şi amintiri
istorice — 1926. (Ambele în Biblioteca po- ,
porală „Ramuri“ — Craioua)
12. „ 19-20. Cântări de stea şi colinde — ed. 11., reuă-
aută, eu o prefaţă de N. lorga. (In Biblio­
teca Societăţii „Steaua“ — Bucureşti) 1928.
13. „ 1151— 1152. Poueşti oltene — 1928. (In „Biblio­
teca pentru toţi“ — Bucureşti) 1928.
14. „ 156—157. Busuioc — Poueşti oltene — 1928.
(„Biblioteca Uniuersală“, Bucureşti)
72

15. „ 165. Vorbe de demult — Pouestiri şi legende

— 1929. (în Biblioteca poporală a „Aso-
eiaţiunii“), Sibiiu.
16. „ XXXVIII. S tr ig o ii— Din credinţele, datinile şi
pouestirile poporului român, (Editura A-
eademiei Române, Bucureşti], 1929.
17. — De serbâtori — Colinde — Sibiiu, 1920.
18. — Din Boureni până ’n Gata ne — Dafii — în c o ­
laborare eu Şt. St. Tujeseu — Făgăraş, 1923.
38
38 38
38 Alte broşuri din Biblioteca poporală 38
* 38
38 38
38 Nr. 125. Prizonierul din Caucaz, de L. 38
Tolstoi ................................. L ei 5'- 38
38
38 „ 126. Ducă, minte slabă, şi alte p o ­ 38
* vestiri de 1. Pop Reteganul 4- 38
„ 127. Cum să ne îngrijim vita de viie 38
38
38 şi vitele de 1. A. şi P.şi 1. Zamfireseu 2- 38
* „ 128. Hârtia de o sută, pouestire de 38
38 Bd. de Amieis, trad. de d-na 38
¥ Şt. Bindei ........................ 5-
38
3* ■&
„ 131. Duşmanii omului, de loan Pop- 38
0âmpeanu . . . . . 38
& 132. Snoave, chiuituri etc. de A. Bâr- 38
38 38
* seanu şi biografia acestuia 38
38 133. Povestea vieţii lui V. Alexandri 38
* de G. V â l ş a n ........................ 5'— 38
*
* 135. O şezătoare românească 5,—
38 138. De cetit şi răspândit, material 38
38 pentru şezătorile culturale 38
38 5—
141. Vine Crăciunul, piesă de teatru
pentru copii de Elena G. Sporea 5'— 38
38 142. Fapte de împlinit 5— *
38
143. Qriuei şi alte povestiri, de Dr. 38
38 H. P. P e t r e s e u .................... 5— 38
38 145. Casa ţăranului de l. P. Reteganul tv— 38
38 146. Pricinuitorii boalelor, de loan
38
*
Pop-Gâmpeanu. — Plantele de *
38 leac, de N. ................. 5—
38
38 147. Din poveştile Iui M oş Toader,
I
38
38 de Ad Boleu . . . . 5— 38
38 148. Un ceas de şezătoare poporală, 38
38 38
de T. Păeăţianu, A. Boleu. 1. Pop 38
Reteganul şi Dr. H. P. Petreseu 5—
38 149. Nifă Zdrenghea, de fllex. Lu- 1
38
38 peanu-Melin ............. 5— 38
* 151. Qheorghe Cârţan de fl. P.Bănufiu 5— *
152. Nutremânt s u f l e t e s c ............. 5— 38
1 38
38 38
Au apărut în „Biblioteca poporală a
Asoeiaţiunii „Astra“, în decursul
anului 1930, următoarele numere:
Nr. 174. Steaua dela Răsărit, Cântări de stea şi
Colinde, adunate de N. 1. Dumitraşeu şi preotul Va-
leriu Crişan. Minunate colinde, eari pot fi cântate p e
satele noastre de eopit şi flăcăi în p researa Crăciu­
nului şi de sărbătorile Naşterii.
Nr. 175. Nutreţul măiestrit sau ee/e mat bune plante
de nutreţ, de loan F. Negruţiu, eu mai multe ilustra-
ftunt. Sfaturi practice, preţioase, despre lufernă, trifoiu,
esparsetă, băltăein, măzăriehe, mohor, cucuruzul uerde
şi alte ierburi de nutref.
No. 176. Tuberculoza, de Dr. tosif Stoiehiţia. O
carte de mare preţ, fiindcă arată ţăranului român cum
să se păzească de oftică şi eum să se îngrijească,
daeă a auut nenorocul să fie atins de această boală_
No. 177. Conferenţe pentru popor, scrise de S e c ­
ţiile „Astrei“. Sfaturi de aur priuitoare la educaţia,
creşterea cetăţenească, la datoriile statului fată de
eetăfean, dar şi ale cetăţeanului }a{ă de Stat. Articole
scrise de uestitul scriitor poporal /. Agârbiceanu, de
dl prof. Sabin Opreanu (România, Basarabia) şi de
dl Qr. C.Mărcuş d espre: Cum să înfiinţăm eooperatiue.
No. 178. Calendarul vAstrei“ pe a. 1931, redactat
de Horia Petra-Petrescu. Un calendar bogat în ilu­
straţii şi în articole (pouestiri, poezii poporale, poezii,
glume, chiuituri, istorie, biografii de oameni însemnaţi,
eonferente, ete ). Până la sfârşitul anului mai apar
2 broşuri.
Calendarul eostă 15 Bei, broşurile eâte 6 Bei bu­
cata şi se pot cumpăra dela sediul „A strei“, Sibiu,
str. Şaguna 6 sau la „Oficiul de d esfacere“ al „Astrei“ ,
Cluj, str. Memorandului 22.