6. PICTURA CU CLEI.

a). Tempera cu clef animal. Leonardo da

Vinci ne spune in scrierile sale sa preparam panza cu
clei (clei de animale, pe care it intrebuinteaza lem-
narii) si pe aceasta panza sa pictam cu culori frecate
numai cu apa. Procedeul acesta, deli nu ni se pare
prea solid, va putea fi intrebuintat la pictura decora-
tive. Pictura cu clei se intrebuinta mai mult in trecut,
' culorile amestecandu-se cu alb : se facea un fel de
ogouache> . Intampinam piedici la zugravirea cu clei,
datorita inconvenientului ca culorile se ingroa§a din
pricina cleiului, care se intare§te. De aceea zugra-
vii pun otet care are insa §i el inconvenientul ca in-
fluenteaza asupra culorii cum am aratat mai sus.
Cleiul animal, de care vorbe§te Cennini, facut
din pielitele peilor de capra sau de miel, se intre-
buinteaza la miniature. Nu se recomanda cleiul fa-
cut din pe§te. Culoarea facuta cu clei animal, pro-
cedeul obinuit de zugravi pentru decoratiuni, se
face in modul urmator. Se pune inteo oala 50 gr.
del inteun litru de apa. A§ezam aceasta oala inteo
alts oala mai mare, incalzind incet pans cand cle-
iul s'a topit. In acest lichid subtire de clei, Inca cal-
dut, turnam praf de hums alba, caolin sau creta
amestecand bine. Culorile vor fi frecate bale, intai
cu apa, insa compact, §i pe urma cu solutia de clei
amestecand de data aceasta totul bine. Prin adao-
girea materiei solide, caolinul sau creta (nu insa

www.dacoromanica.ro
GIOTTO, Judecata din urma (detaliu)
(fresco in Capella degli Scrovegni (Padova)]
www.dacoromanica.ro
 45
ipsos), se obtin tonalitati solide, care acopera bine
si nu produc Pete. Zugravii au obiceiul sä prega-
teased peretele cu sapun, pentruca culoarea sa
prinda mai bine.
b). Procedeul cu find de secara. Pictorii deco-
ratori intrebuinteaza la lucrari de dimensiuni marl
-Mina de secara disolvata in apa. Ei pun 125 grame
de Mina de secara in apa calda (50 centimetri
cubi). Adaoga 100 centimetri cubi de apa rece,
amesteca si pun 300 centimetri cubi de apa cloco-
tita. Mai adaoga 125 centimetri cubi de ulei de
in fiert si, mai tarziu, 100 centimetri cubi de apa
rece si iar 125 centimetri cubi de ulei de in fiert.
La nevoe, se intrebuinteaza acest lichid addogand
atata apa cats trebue.
c). Emulsiune cu ceara. Aceasta emulsiune
se face din ceara alba de albine cu apa $i car-
bonat de amoniu : ceara alba curata (25 gr.) se.
topqte in 250 centimetri cubi de apa clocotita.
Se iau 10 grame de carbonat de amoniu amestecat
cu putina apa si se adaoga la ceara, obtinandu-se
prin acest procedeu o fierbere. Se amesteca mereti
pang cand nu se mai observa aceasta fierbere, $i
lichidul se race0e. Se recomanda a se intrebuinta
apa de ploaie pentru o mai buns reuita a emul-
siunei. Lichidul obfinut este albicios, nu se stria.
Era cunoscut $i in vechime, mai cu seams de
pictorii de icoane bizantini. Aceasta emulsiune cu_
ceara se poate foarte bine amesteca cu verniuri,
uleiuri grase, cu terpentin venetian, cu clef sau
gelatina, cu diferite emulsiuni de tempera, cum
sunt caseina, oul sau guma de cirei.
Tehnica emulsiunei cu ceara da rezultate de
o luminositate extraordinara, mai cu seams pe

www.dacoromanica.ro
46
plansetele preparate cu fonduri albe. Se poate arde
cu fierul cald, pictura facutA. Se poate obtine
putin luciu prin frecare usoara cu o carps sau cu
-o perie. Mai avem posibilitatea a obtine o emul-
siune, topind ceara in ulei de terpentina (3:1), si
.amestecand galbenus de ou sau caseina..
d). Pictura cu Wasserglas. Exista o tehnica pic-
turalA cu clei mineral format dintr'o compozitie
numita Wasserglas si care este compusa din silicat
de potasiu. Acest Wasserglas trebue sa fie un
Kaliwassergtas. Amestecat cu var stins, magneziu
-i oxid de zinc, dä silicati cari nu sunt solubili in
apa si se intaresc. Acest Wasserglas care lipeste,
se amesteca cu prafuri colorante, cari au fost mai
inainte frecate cu lapte, cad altfel am avea dificul-
tali la intinderea culorilor. Materiile colorante sunt
foarte putine la numar.

www.dacoromanica.ro