Tit Liviu Legende Eroice TR Nicolae Pand

13\ 1113', IL.
11 (O)ll·IE· (CA
114 ~li NI E:IQ.J'VA
TIT LIVIU
Legende eroice
TRADUCERII DIN LATINEŞ
Dl!
Nicolae Pan:'lelea
....
Preţul Lei S
j
fDITURA „CARTEA ROMANEASC.~"
NUMERE A?ĂRUTE DlN „Bl3LI0TECA MJNER'I A"
1. !I. Sadoveanu. - Du.du. ia 2i. Mumuleann., Hriso'Ve'I,.
'Margareto.. ghi, Cuciureanu. - Scr i•ri
l. ,L. Andreie w. - Gurnl'Uu,• &1 !">&:I C.
turn!. 25. H . S. Olcott. - Ccitochi•-

I. L. Andre;ew - Nuvel,., mul Di sc•r ·cei Iluddhiste u•
4. Prosper Merimee. - C11r- "Mia~·dl-y,i,
m.en. 2r.. Alphonse Daudet. - Ni-
5. M. Eminescu.- Proza li• verneza..
teraă. 27. Loniij Jacolliot.- lu ţar
&. T. Robea.nu. - Poezii po- fachirilor.
stume. 23-29. Prosoer Merimee. -
7. Alnhonse Daudet.-Scri- Colomb&.. Voi. I şi II.
sori din u;ioa.ra mea. 83. Dr. Andt'ei Iliescu-Les-
8. Teodor Vărnav. - Istorfa pezi. - Căstoria fn\a rl..-
,9ieţ: mele. ştinţ.
9 Ioan SlBvici.-Spiro Călin. 31. O. Pursch.- Mn.~ttfrii rn' 1-
L0. I. Rossi11:non.-Ia livadă. zir'l.nti.
U-12 I. N. Potapenlto.- ln 33. Fridtjof Nansen. - Sps1>
slujbă o.devi,r:cti. Pol.
lS. N. N. Beldiceanu. - Cea 33. Artut' Gorovei. -'Oatiu„Je,
dintâiu iubire. noaf.:tr~ la n.şt • re.
H. Karl Emil Franzos. - 34. Guy de Me,1passant
Vră.jitoae Cei d:ntâi fulgi
li. C. Negruzzi. - Trad11cerl 8!\. Z Iliir•an. ·- Nuvo!~.
tn p1·07,ă. 26. Scarl•t Georges c- u .-
1~17. N. V. G'>:-:ol. - Tarlls Cartea Poporului SAU nr, }>-
Bull>n. Vol. l. şi JI. ~ . turi şi Dntorii.
18. AL G. Doinaru. - Călu 87. I.-A. Candre:\. - D i a 13~-
gii.rul Oheraoim. trâni.
19. I. Slavici. - n·n vulurl)e 38. A. Duma,3 Tat:11. - S1. i-
-vieţ. goiu Cnrpn\ilor
20. Camille Flfi=nrion. - 39 I ..Adam. - Voia mări.
Visuri înstelate. 40. Victor Anestin.- Stelele.
21. Ivan Turgheniev. - ro- 41. G. Ve1·ga. - F.re de ti-
"estiri 1·i.n>t • reş : i. groaică.
:u R. Festetlcz. - 'fărmui 4~. I. Cioc~rla.n. - 'Vis ,1..,
bir.are. primă.va
:ia. Grazio.}Jeleddn.-Vo.lurile 43. Jules Claretic · Mu.n sar<la...
Y.t.=lii.
https://biblioteca-digitala.ro
BIBILIOTt!:CA „MINERVA''
No. 114.
TIT LIVIU
LEGENDE EROICE
I TRADUCERE DIN LATINE$TE
NICOLAE PANDELEA
DE
~
8UCUWP-$Tî
iOlTIJRJ, •CAllffA IGMA.NHSCÂ•, S, I'.,
PRECUVÂNTARE
Dacd e sau nu JJO/ri1Jit cccace am de gânâ

sr1 fac, anume, să scriu întreaga istorie a
7wporului roman dela obârşia 1/omei, rrn
.~fiu tocmai bine; şi, de-aş şti, n'a.~i cutezâ
su spun, mai ale.~ când văd că faptele aces-
t ca pe c6J, de îndepărta, pc atâta sunt şi
de cunoscute, findcă scriitori din ce în cc
1r1ai noi -~e bizue, fie că ·vor fi adus în atori
lucruri o mai mare siguranţă, fie cii 1'0T fi
infrecut prin me.~tşu<J1l lor de a scrie shn-
?Jlhitatea strâbună. Oricum ar fi. 1:oiu a'Vl'd
cel J)Utin bucuria de a fi aju,tal şi 1·u la vc.1-
nicirea faptelor sâvrîr,itc de cel dintâiu po-
por din lume pentru lHir/Jăţa lui, iar dac:1
în mu//imea atâtor scriitori faima mea se
va fi întunecat, mă voi11 m6.ngâiri uifân<l!!-
mi'i la străluciea şi măriea acelora, <:are
îmi vor fi înăbuşit numele. De altfel e şi-o
uriaşă întreprindere acestă lucrare, care
îmbră/işt mai /Jine âe şapte sute de ani;
pornind apoi dda modeste inccputuri, Romr1
(J cnsc11/ 7H;11d î11/r'uf/f/lf, 111 nîl se 111-
dnaic sub 11wn111cr1 ei. Mâ tem apoi, că po-
i·r•slirea întâielor olJOr8ii şi-a -i-rcmilor re-
lor mai apropiate de obâr8ii fă_q,1deşt p11-
f inâ plăcer celor mai rnulţi cititori. ner<llJ-
r/r7iori de-a a.i1111ge la .timpurile din 11rm,'i,
când puterile acestui 1rn1wr, stăpânior a.
ffitea veac11ri, sr rnistue înt1·e sine. Cât dcs-
J))'e mine, '1Joi11 Jraqe până şi din lucrarea
or·easfa un folos: anume, îmi voiu. întoarce
O<'hii ele la pri reliştca relelnr, pe cari vremea
noaslrc1 le pri:eşt drt at{iţ ani, cel pu(in
af1îta c<Ît mintea îmi L'a fi pe deplin închi-
nată studiului vechimei: pe de aUă parte,
roiu fi scutit de toate _qri.iile, cari su-nt as-
I ă.zi în stare, dacă nu să abtă sufletul unui
scriitor dela adevăr, să-l facâ cel puţin să
fie plin de nelişt.
C'ele ce se povesfl!SC despre faptele dina-
inte de întemeierea oraş1i/. sau din timpul
înlernefrrei, sunt împodo/Jitc mai mult cu
veştr1indl poeziei. decât cu mărtuile ne-
pieritoare ale istoriei; nu-mi str1 deci 'în
.r,IÎnd nici să le a!lrn,. nici să le tăgduesc.
Vechimei i se dă întrn. acestă iertare, căi
amestecând lucrurile omenşti cu cele di-
i,foe face ca 'inccpufurile oraşel să firJ
ourecnrn sfinte, for dacă trcbue să ingădu-m
m1f11i '{IOJJor să-şi sfintrns<'ii. obâr-sia şi s,î
prirr:ascr'i pe :zei drept strdmoşi lui. gloria
rizlwncă a poporulu roman f'. aş de mari',
111cât at1111ci c{ind 1Joe.~tr? sâ farr'J din zeul
Jl1arle ta:MI lHi .~i nl î11/1•111cieforuh1i sc'i11, se-
111in/iil<· 01·.eşli trcln1e sr1 i-n .~11fcre cu a-
- 5 -
ciaş inimr1, cu care îi sufere stăpânirea.

Dca/lminleri, l11cr11rilc acestea, sau de felul
acestora, fie că 1:or fi 1·cspinse san crezute,
imi J;'(!r ele p11tinâ 7nsemă.ta Ccrace trr-
/)l(c sd ne atra_r,d insr1 luarea a111i11te, al,î!
mie, crît şi fiecârufo, este care a /os/ ria{a,
cari datinile lor; cari br7rlw(i şi 1,1rin cc
mi,i/oncc. în timp de JJace ca şi ele riizbolu,
au î11/c111cioit şi (ur fdcut să creasă sfr1prÎ-
uirca noastriî. Sâ urrm7rim apoi cu .r11111dul
cum disciJJlina a vrins sit şo-i·ăe încetul cu
i'.ncctul şi cum moravurile se schimbarri',
c11111 d111Jd aceea alunccarii din ce în ce 111ai
rdu, iar la urmii i11crp11râ să cadâ tot 11111i
.ios, JJ/Înif. aj1wscriîm la timvurile di11 ur11d,
cr111d nu mai puie111 răbda nici ticălo$
noastre si nici leacurile trebuitoare. Parlert
cu dcosdJire săntoa si rodnică a istorici
este di-ţ p11,ne sub ochi învături drsprc
lnaife faJJfcle, aşezt pe o tentelie l11111inoa-
sl'i; de râd srt ici 1rihW, de ce să faci ·în il1-
l ercs11l tău şi într'al (ărei, de ce anume S('i te
f('rcşti, căi e o ruşine să plănueşti, rnşie
.w7 aduci la îndeplinire.
De altfel, sau pc 'IIIÎlle mi"i înşală dra_(Jos-
fra C(' arn. pentru l 11crarro încrp1i.tii, swt
•11ir'i crînd n'a fnst altă (an1 mai marc, mai
s/nnfr'i, mai bogat,1 în pilele săntoae, nici
(ltă ('etate, 111 care luxHl şi setea de !in_r,<I( ii
sr1 r<'i,:beascâ aş de târziu; nicc1eri siîrr'ir:a
şi economia n'an fost în moi mare 8i mai
'hulrl1111.o7o{('i cinste: clici, r,r rât de mirii el'â
m,u(iu, pe utat do mici cr111r şi clorin/de,
Al1ia in zilele nocts.lre bogci(ia ar/1rse cu .~inc
lăcomia de bani, iar plăceri de tot soiul.
năzuiţa de a se riierde ve sine si de a ni-
mici totul în lux şi desfrâu. Aceste tâng1:iri
însă nu vor fi plc1cute nici chinr atunci câ;,:!
1-'0T fi trebuitoare; departe dar ele început11l
1111ei iucră mari, care abia se plăzrnueştc.
ncă am avea şi noi drepturile ce le nu
porţi, s'ar cădea mai degra/Jci sci începe1,1
cu un'iri de bine, cu jurinţe şi rugăci1
către zei şi zeiţ, ca să clcâ inf!eputurilor
unei aş de mari opere nornc şi iz/;tindr:.
VENIREA TROIENILOR 1N ITALiA
Obârşia Venţi.
1\Tni întâin de toate e destul d'e cunoscu·t,

(•;·1 clupă cucerirea Troiei, Grecii se răzbu-
1ară pe toti ceilnlti •rroieni, afră de <loi,
gnrn şi Antenor. J)L~ (•,ni îi f.e:rirli de orice
silnicie a răzliou, fie pentru strlivechile
lor legături ci,~ ospc(i ~. fie unde fusese to•t-
deauna îndemători la pace şi la darea îna-
poi a Elenei. După felurite păţani, Ante-
nor, î~reună c'o mulţie de H~neti, cari--
ce clnpli fnsc~eră la Troin - căuta acum
liman şi stăpân, răzbi pânli în fnndul gol-
fului mărei Adriatice; alungând pe Eu-
ganii, rari locuiau întl'P rna;rc şi Alpi. He-
neţi şi T,roienii luară în siăpânre aceste
pământuri. Locul, pe care cobrâă mai în-
tâiu pe uscat, a fost numit Troia, rle unde
şi ~.,tnl şi-n luat numelP (].~ Troia. Poporul
î:u,1,_i:ei; însă se 11 urneşt V cneţi.
Enea !n Laţi1t.
V,nN1, pribeginrl <lin tarriî pe urma aN'1inş

prăd, ci1L1uzit îu,1;:i c:,, ursi-tl! intru întt'-
mei,~rea uno:r lucruri 11,ai. mari, aj11~1s,.. mai
întâiu în Mace<dont.a; de aici, tot căutân
du-şi adllpost. fu împins până în Sicili.a;
din Sicilia ajunse cu flota în tinnturilc
Laurentului. Şi locul acesta şi-a Inat nu-·
mele tot dela Troia. Aici Tr,iif!nii sr, cobo-
rârll ŢÎe uscat: ca nnii căro,1. rlupă .artâtca
ne,;fârşit rl:ităc<, nu le riî mi1s1'.c;e ni mir
de.cât doar armele şi corl!bHle, înc,pură sii
care la prăzi de prin ogoare: ia-tă însă "'i
regele Latinus şi Aborigenii, cari sUip:ineau
pe atunci locurile:! accstc,n, alc.1-rgă îna I'"
maţi d~n oraş şi de pe cfunp, ca să g·oneasc:1
liota asta de nmetici. In ace:i.s!:1 pr1vinţ,:
e o îndoiU1 poveste. Unii ~pnn că Lnltinus.
învins în luptA, f/lcn mai întâin pa.ce cu
F.nea, apoi se încuscri cu dânsul. Alţi, că
în timp ce oştil, erau faţă în faţl'i gata de
luptA, mai înainte ins!!. ca trâmbiţel si'i
r)ea semnruul, L!!!ti-nus ar fi prişt înainte,
împreun.A cu căpe,i(•.nl şi ar fi cl1rmat b
consfAtuire pe şeful ostnşilr s1 r.'1 i ni. D npfî.
aci!ea îl întrebă din ce nrnrn sunt, dl' nnd,•
ei d\n pricina cărPl 11rnorociri nn prihegit
<lin t.ara lor şi c,e vor. de-n.n încfik:1.t moşia
Laurent.nlni.
pi~1<l Dflă că mulţiea aceasta sunt Tro-
-9-
ieni. că şeful lol' e Ene,a, fini Iul Anchise l'Ji

al zeiţ V•~nus, că au pribegit după ce ţarn
şi onsele lor au fost arse şi acum îşi cant,1
adăpilst şi un Inc p1mtru întemeierea 1111 ni
oraş, cntropit de :idmra,ţe pentrn gloria
I)O'poru'lui şi a şcfnlui, peintru suflc0t11l lor
~ata şi dr ră.zhoin !ci de par:e. îi dău dreapta
l11i. pcrdluind astf('] chezăşia prieteniei lor
di.toa,re.
Şefi Închdiarii dec-i l('gă,mânt intre diân-
~;ii, inr oştile se salutarl!.. Enea aju1,cr orr~-
pPlc lni Latinus; spre a adl!.oga la legămâ1-
f ul lor public unnl casnic, Latinus, ina~nte:i.
zf'ilor penaţi, dău de soţie lui gnea p \
fiioo-sa. Fa,ptul acesta întărl mai cu sean1fi
pc Troicn i în n :î,dejdea lor, de) ,, pune odal:i
c•.;1,păt n;tfttor r:îU'iciri printr'o aşezr sigur/ci
şi trnică: înt 1 ~meiară deci uln ornş, pe
cnre Encn după nrlmele soţie, îl botez!! La-
vinium. Din acc::isti'i noni'i căstorie în cn-
râ nd răsi:l 1111 dăstar, tot hi1.rb1Hese, căruia
purintii îi puseră numelP Ascaniu
Luptele Troienilor în Italia.
Dupii aceas-ta, atât Aborigt·nii cât şi Tro-

ir!tlii. furii loviţ în ac~lş ti111p cu războiu.
'I'nrnus, regele Rutulilor, cn care Lavinia
fuse-se logdită înainte de sosirea lui Enea,
~11 nă rat că 11 n venetic a fost a lrs înaintea
l11i cl.!dari'\ în :ielaş timp r[,zhoiu şi lui E>
uP;_; 0)1 lui LuLiuus, Nici o oşLin•, nici i::e.;,,,
- 10
lată nu fu bucuroas:1 de rezultatul luptei:

Rutnlii fµră 1'1vini;-i; Aborige11ii învi.!ră
tori şi Troienii perduă însă pe mg-ele La-
tinus. După aceasta Turnus şi Rutulii, ne-
încrezându-se în puterile lor, eăutar aju-
tor în ţar înfloritoare .a Etruscilor şi la
Mezent!i.us, regele lor. Acesta stăpânia în
Cere, un oraş puternic pe atunci. Incll dela
început, el nu fuses·d de loc bucuros de ridi-
carea noului oraş; acuma, cu atât mai mult,
cu cât socotia că creşt-a putereii troie1w
amenită strnşic neamurile megiş; d1·
aceea, făr nici o greuh1te îşi împrc'I.ă oş
tile ea aliait cu oştile Rutulilor. Enea, spl'I'
a•şi câştiga, fată dle grozăvia unui aş rk
mal"d războiu, inimile Aborigenilor, pentru
ca to\i să aibă nn numai acelşi drepturi,
ci şi aoelşi nume, botrză amândouă popoa-
rele cu numele d(~ Latini. De aici înainte
Ahorigenii nu se lăsar mai prejos de Tro-
ieni nici în ce privc~fte zelul, nici credinţa
faţă de regele lor Eu~a. Biznin<lu-se deci pc
simţântel celor două popoare, a căro
nnire erşta pc fiecare zi mai mult - dc~i
l':truria 'drit atât de puternic~, încât um-
pluse cu faima numelui său nu numai us-
catul, ci şi ma.rea, pc toaiă lungimea Ita-
liei, dela Alpi până la strâmtoarea Siciliei
şi cu toate că Enea ar fi putut să lupte îm-
potriva duşmanli la adi1po1, tnl zi,durilor
0
- el îşi scoase touşi oştirea la lupti1. Iz.

bân<la fu d~ partea Latinilor; aceasta î11-s,1
fu ~i cea ,lin urmă dintre faptele mu.rH,oar(i
- 11
ale lni Enca. Oricum ne-ar fi îngl!duit sll-1

11111•:'rn. astfizi e Îngropat pe malurile râu-
l::: '·:11rnicns Numele său p Jupiter Băşti
L •. ';Jl
Urmaşi lui Enea.
Fiul lui IGn~.1. Ascaniu, nu era încă în

vârstă de a domni; touşi puierea lui ră·
masr• neatinsl:'i pânll. ce deveni v;râstnir. A-
tâta tărie de suflet era în Lavilnia îndlt
epi-tropia unei fem~ fu în destulăo.a~ sprP
a păstra Latinilor puterea, iar ac,e,stui coJJil
t1"011ul bunicului ş1 pJl.rintelui său. Nu voiu
l„u.tâ să bot.ârăsc - căi cine a.r a.firrni1
c. q1t sigur<' lucruri aş de vechi, - dacii
•--'-'"'t fiu a fo~t Ascaniu, sau altul mai mar('
1... ,ut dânsul, născu1 dintr'ală maă. Crenz:1,
i l' când 'J'roia erâ neatinsll, tovarăş de pri-
ll";(c al taălui siău. acel Iulus. pe care g-in•
tl-:.i I nlia îl priveşt drep:t înt.3meietorul sc-
1 .• ip ţie. Acest Ascaniu - ori în ce loc s'ar
;.. născut şi d1n orica,re maă, l acru sigur
( .. ;.., c'a fost fiul lui Enea-lăs mamei-sau
sc.~rei - sale oraşul Lavinium, în care
t„u..ItimPa prisos:ia şi <'are. după cum ·t!rau
· .crurile atunci, era înfloritor şi puten1ic
· int1•me.ă dânsul la poalele muntelui Al-
t.ar, a!t oraş non, c:rre, fiind aşezt de0lu11-
;•·": pe costişă, fJ 1;:.:uit Alba Longa. Intr~
infclll'i!ierea Lav!::iullli şi a.şezr ace:;;tcI'
colo,nii trernrll lreizl'ei ele ani,
-- 12 - •
C11 fo1fn :ir 1 •-J,,:i r11:!r!'r:1 s:i l'l'f'Sl'l'<(' :1.~:i

de mult, rnai cu scamă dupi'.i infrfrng·rr~a
Etruscilor, încât nici chian- la moartea lui E-
uea, sau, după aceea, în timpul epitropiei
unei femei şi ucenicia 1rnni copil în meşt
şugl d•~ a domnl, niei "Mczen:tins, nici 11;-
truscii, nici v.re-un alt pupo1· mrgieş nu în-
drăzni să tmie mâna pe arme. Le-gămân
tul de pace hotărâse anuu:r~ ca hotarul în-
tre filtrusci şi Latini să fie fluviul Albuia,
care se numeşt acum Tib,rnl. Dupg-''"-asta
domnr•şte Silviu, fini luf""Kscâniu, născut,
prin 1111 şi1 ce Î11lâmplarc, în piidure. A-
cesta· are ca fecior pe Enea Silviu, iar acest
la rându-i pe Silviu Latinus. Dânsul descă
lecă câiteva colonii, numite Vechii Latini.
Numele de Silviu rămase a·poi tuturor ace-
lora oorl domniră în Alba. Latinus năsr1 re
Alba, Alba pr, Atis, A tis pe Oapis, Capis p~
Capetns, Capctns pc Tihcrinus; accst'l, trP-
câ.nd fluviul Albuia, s·e înr,·:t, dând fluviu-
lui numele său, ve.stH rl1pă :1cc~a l:t urmn,;i.
Pe urmă domni A 1-sri:\a. fiul lui Tiberinus,
i:11 duJă i\gTipa, Homulns Sildu, ca.re primi
tronul de\:J taăl săn." Lovit şi el de trăsne,
trecu domnia în mâinile lui Aventinus: a-
l'~sta fu îngropai pe drnlnl, cnre azi face
parrte din onaşul Roma, <lfmrl colinei nnrnrle
săn. După dânsul dnrnni l'rorn: acesta năs
cu pe Numitor şi pc Amnliu. Proca Lă,si'
moştenir lui Numitor, finlni său mai marc.
vechiul regat al gintei Silvi:1. l\lni mnltă
puter~ avu însă silinicin, deciH voin(a unui
- 11 -
HaHi ~::u rr8riertnl vârs1ci. An111li11 iz~oui

lle fra lele său şi SP, urcu el pc tron; la a-
1·castă nelegiuire m11.i ncJlăog o fărd·~lcge:
nirnicl toate odraslRlc bărMeşti ale frate-
lni său; pe dP altă parte, sub cuvânt c'o ri-
cliC'ă la cinste, răp-~şte nădr:iea de zămislr'.)
fiicei fnatelni siiu, Hca Silvia, hăr.zinl-o
•;a vestală unei feciorii veşnicP.
ROMULUS SI R~.MUS
Naşter lui Romulus şi Remus,
Grsita însă, dup,l cum cred, hu·tărâse in-

ti:mcier~a unui oraş aş de mare şi începu-
tul unei împărţi cea mai puternică după
stilpânirea zeilor. Constrâă poate, vestala
cl1iidu naşter La doi copii şi, fie că aş cre-
d ·ii, fie CJă vina era mai uşoară, făptaşul
fiind un zeu, ea ară:t pe Marte c,a părin
tele acestor îndoclnire vlăstare. Nici zeii.
nici oamenii însă nu pot mântnl, pc mamii
-,,au r,P. odrci~l-!lc ci, c'.c rn•zilllra rcr:rrl11i.
Preoteasa c leg-ati1 în hrnturi şi pi;<, la i:;-
chisoarc, iar cât priveşt copiii se d[t po-
runcă s!l fie aruncati în valurile râului.
Printr'o întâmplare oarecum dumne:ll~iascll.,
Tibrul se l.'evărsa peste m,aluri în bălţi
stAtAtoare. aşă. încât dr nicăe-r nu puteai
s~ ajungi la albin olişnut5 a flnd11!11i; npa
in;:t., Ul'Şi \i:n~tă, dt:deii. tl•uşi r ·I ,r 1·:.t i
îl adu1;:esră pruncii nădeja. c,!I vor pn'-·!'t
s!I se înece. Aşa dar, ca şi cum ar fi indo-
plinit porunca regelui, a:runcar!I pe copii în
balta cca mai aproită, pc unde-i acum smo-
chinul Ruminal, oore se numia pe atunci, zi-
ce-se, Romnlar. Pe acea vreme locurile a-
rpstca,. erau niştJ~ s:vng·urătliţ ncsl,î.rşit
După cum spune povesitea, apele, rrntin a-
dânci, lăsar pe uscat albia plutitoare, în
care fusese lcp!ld-ati copiii. O lupoaică în-
setaă îşi îndr~ptă paşi, din munţi de prin
prejur. spre orăcitul copiilor, le dău \â•
tele ei şi se filcll aş de blândl'i, încât p:'izi-
torul tu,rmc.Jor regelui o găsi Jingân;cl cu
limba pe cei doi prurnci. Se spun-, dl nu-
mele lui era Fausfolus; el îi luă. şi- du," la
stână, ca să-i creasă femeia lui, Lanrentia_
Al(ii socot că Lanrcţi erii o muerc, pe care
ciobanii o numiau Lupoaica; de airi a por-
nit basmul cu minunea aceasta. Astfe.] fn
naşter. şi creşta lor; abia ajunşi ce,·n
mai în vârstă, nu sO!.tură locului, în s'tânti
şi la tnrme, ci JJ-Ornir.l'i să cutre~re cu vâni'l·
toarea 1ii.îdurile de rrin prejur. Câştignd
astre] viriut.c şi -trupea,<;cl1 şi sufletacă,
1111 goniau acum numni fiarele, ci dă.eau
năval şi asupra tâlha.Tllor încăr.ati tlc
pnl'izi şi împărţiau printr,~ ciohan11 cee~cc
ră.pise Pc fiecare zi creşta ceata fl!1cliilor,
cari înpărHişa. împrruni'l ru df1şi, vrl-
111cjrliile şi jo('Ul'ik lor,
- Hi -
Romulus şi Remus recunosţi ele

unchiul lor.
Incă de pe atnnci se zice crL se prăznui:\

Fl'irblitoa1·ca L11perral pe m11n•hc,lc PaJatin.
numi:t, dup,1 oraşnl Palantea din Arca.dia,
nrnntrlc Pu.lantiurn. apoi Palatium. A.ici E-
Y:rndrn - unul din seminţa acea de Arca-
di mi cari, cu mulţi ani mai înaintP, luase
i u stăpânire ,a(le<o,,te locnri - orânduise a-
<'lnstă sărbitoac adusă d'in Arcadia_ când
flăc,1i în pielea goalii alergau în jocul lor
desfrânat, proslăvind pr · Pan. srtlăşnio
pe Liceu 1 ) şi pe care Romanii îl numiră
mai re nrmă Lnuus. In timp re se di'ideau
deci acestor jocuri, a căro prăznuie fnsese
vestiă mai dinainte. fură surpinş rlP tâl-
harii, furioş că le luase prăzile; Romnlu~
~2 apfirii cn virtute. Remus îns<li fu prins
Punând dar mâna pe el. îl d'llsc• , regehii
Amuliu şi tăbrâ asupra-i cu în inuirile.
Cea mai marc lnvi,nov/'i ţi.re rrâ c,ă ei fac
năvlir pe pământurile lni Numitor şi ră,
,trângând rât.e o ceată d,, rlcrbrclei. pornesc
dnpă jaf ca în tarii ~lnş1wi. 'Pentru a.ceea.
Ht'mns fu da.t pe mâna !ia t~ u,u:lut, pentru
osf1ndr1.
Fa1.,;•tulus însă rh:ar rl,~1:i i , cepnt eăpi
1
ta::<c 1iiide~dea c:i ;,; c-nsa lu, U<).SC :işte o
- 17
rlrasle 1xa rege: clici ştia ŢJe de o parte e!l

pruncii fusese leŢJi1dat rli11 porune:i reg-e-
lni, iar de altă parte timpul, când dânsul îi
g-iisise, se potriviii tocmai cn :cieastă împre-
jurare. Nu vroise insă <.ă dea lucrnl pt
faţ.ă în.ainite de vreme, afră numai la un
prilej, sm1 la nevoe. Nevoia •e înfăţiş rlrci
cea dintâi; ascnltfmd dar de frică. dezvă
lui lucrul l11i Romulns. Din întâmpla.re Nu-
mitor, în mâna căruia era Remus, au,:ise c,î
ei sunt doi fraţi gemeni; comparând apDi
şi vârsta şi firP.a lor, cc1rc nu semi:ina de lile
a c1rgat, amintirea nepotilor îi răscoli~ ,u-
fletul; tot rlescusându-1, .ajunse la un,;:i
prună acolo. e;î nu mc1i era departe de a re-
cunoaşte pe Remus ..
Romulu;; ş1 Remus pnn pe tron pe

:.rnchiul lor
Aşa dar o uneltire s•e ţesa din toate pă1·

tile împotriva regelui. Romulus, nn cu cec1ta
lui de flăci - într'adevă numai cu ei ar
fi foS't prea slab într'o lnptă făt.iş - ci po-
runcind altor ciobani să vină la ceasul ho-
tărâ pe alt drum la palat dău năval asu-
• pra regelui; în fruntea al~i cete. ad11~ia.t,î
de pe moşia lui Xumitor, Remus îi dă aju-
tor, a.~â încât omrâă pe Amuliu.
Numitor, la inee.putul acestei învalr!şe.
începuse să <1trlg-e ci\ rlnşma.i pătrn:!,P~e
ln oraş şi lovis,• palatul regelui, d1e111âml
astfol tinerim<!a aLbnă să ,~trăjuiasc ce-
tăuea şi să stea ue pazăîn arme: dupii ce
văzi1 însă pe nepoţi lui, cari, după săvâr
şire.a omonilui, veniau la el felicitându-l.
t:ll't~mll numaidecât divanul, câruia îi arat;1
nelegiuirile făptuie de fratele sAu faţl!, de
dânsul, obârşia nepoţilr sAi, cum fusese
născutl, cum cresuţi, cum recunosţi, după
aceea uciderPa tiranului şi că fâptaşul e el.
Cei doi tineri pwtrunscă atunci în mijlocul
nduărei în fruntea cetei lor şi salutră pc
unchiul lor de rege; mulţiea întreagâ ur-
mă pilda lor şi într'nn singur glas îi întă
l"~şte şi titlnl şi pU'terea de reig-f'_
lntemeierea Romei.
După ce redaă atitfol lui Numitor st.ăpfl
nil'ea Albei, pe Romulus şi pe Remus îi eu-
prinse dorul să întemeieze nn oraş pe locu-
rile aciastea., unde fusenă lepădaţi şi unde
•Tcscuseri:i. Intr'adevă, în Alba şi în Laţiu
era prisos de no rod: pe hlngă asta se ina i
adăogu şi. cioban.ii; :toti :.icşta făeau
foarte l~nidoasă năclejdra că Alba Longa
va fi mică şi mic şi Laviniul faţă dle oraşul,
cari! aviea să se întemeieze. In gânrlurilc a-
cestea ,sie :mwstcă apoi şi U!l rău stră mo-
şesc, anume dori,nţ elf' domnie, după asta o•
luptă ruşinoasă, iscaă touşi pe un :temeiu
aş dr blând. Findcă erau gcm~ni şi n's
pect11l întPă(.i vrnstPi 1111 putea s:i hnUi-
r,i.,,;;;iî în·trc rlân~ii. îşi ;i)pg· tl1·ci loc11ril,i
- )l) -
pentru sfinţwa vefr~i. Romulus pe Pnla•

tin şi Remus pf' Aventin, aş ca zeii, :;uh a.
căro ocrotire erau .aceste locuri, să răs
punclă prin auguri, care din ei are să dea
noubi oraş num,~le său, care să-l cârmu-
in.scă, dupll întemeiere, după legile sale.
Se zice c.l auguriul s'a arăt mai întâiu
lui Remus : şase vulturi. Tocmai dăuse de
şilre de acest auguriu, când Romulus vădi
1111 număr îndoit. Ceata fiecllrula salută
deci ca rege şi pe unul şi pe altul. Unii ce-
reau domnia pe temeiul întâeă>.i timpn·
lui, ceilaţ pe al num!!:rului păsrilo. Din
:wriastă pricnă se porniă pe ccarll!. şi în
fnria lor lupta se schimbă în măcel; atunci,
ît1 invălmşeaU!, Hemus, lovit, căzu. Este
şi altă păre, cu mult mai răspândit : că
Remus, spre &-şi bate joc de fratele său, să
ris·~ peste zidurile cele noull, rlnpl!. care ar
fi fost omorât de oătre mâniatul Romulus,
care l'ar fi şi mustrat, adăog:lnc aceste cu-
vinte:
- Ai;.a va păţi de aci înainte oricare al·
tul, carr va sărl peste me,terezele mele.
A~tl'el Romulus singur puse mâna pe dom-
nir; or;:işul fiind întemeiat fu bot~zat după
1:11nlC'le întemeietorului. Mai întâiu întări
Pala;tinul, pe care el însuşi crescuse. Sacri-
ficiile le acl\HM tuturor celor la ţi ze.i dup;l
datina albnă, lui HPrcnle însft rli1pă ePa
,:recasă aş cum fuse;;e butăr:'. Llc ~11.trc
E\'andru.
LEGENDA LUI HERCULE
Hercule şi Cacus.
Sr> ~rnnr, ci\ lll~rcule, Ciff~ omorâse prin

lornrik acestf~n p8 Ghe!'ion, adusese niştl
boi de-o frun1.c;ţe minuată; după c>, trrc-u
fluviul Tibru înno't, mânând din urmă ci-
reada, se opri în pr<>ajmil., intr'un loc plin
cu Iarbă, cn sfi-ş întremeze boii cu odihnă
şi pAeune grasă; el însuşi, după aceea, se
culcase obosit de <lrum. In timp o~, îngreu-
iat de mâncare şi băutr, dormia adâ:ic,
un cioban cu numele Cacus, locuitor prin
meleagurile acestea, mândru de puterile lni
şi adcm>nit de frumseţa boilor, hotărî sli
abtă la o parte atare pra,dii. Cum însă,
dacă ar fi mânat din urmă cireada şi ar fi
băgat-o în peştră, urmele însăşi ar fi dus
într'acolc pe stăpânul lor, când i-ar fi cău
tat, răşin r-fiţva boi dintre· cei mal frn-
moşi, ttit unul şi unul şi- trase de ooncl.1
până în pr!şteă. l-brcule, trezinch1-,se din
semn în rcvt'lrsa,tul zorilor, certă ciread„t
din ochi şi simţnd că-i lipseşt o pa:rte, o
111ft spre pe,5tera cen m~i apropia:Ui, să va1U
dacă nu cumva urmrlc duc înt.r'acolo. Cânu
- 21 -
\ ~z,1 îns!'i ci'I tonh snnt îlntnarsP în ,n 1':ll'ii

~i 1m <luc nLr'altăî p:irfr. î11c11rcut şi nedu-
merH în sufletul său, hoti.îrî să-şi de,părt'l.)
cirrada de aco:;tr; locuri primejdioase. A-
tunci, cum se nUimplă de obic~iu câteva
v:ici mugiră la plecare, de dorn! ~elo,r de
cari se despărţiau; g-!asul vacelor închise în
pcşter 1ă le răspune, făcând p-1 Herculc să
,p întoarcă. î1nwpoi. Aleargă deci la hrubă;
C:i.rus înrecă să-l opreascli cu d,easila şi în
;,:Hlu.r chemă într'ajutor pe ciobani; Her-
l'llil•- îl plesni cu ghioag-a şi-l aştcrni1 morţ,~i.
Cultul lui Hercule.
Evnndrn, un pribt'.ag din Prloponcs, căr

muia ac~ste ţinutr mulţită m-a.i mult
trccerei decât puterei sale; băratul acesfa
erf1 s·timat pentru cunoşti.a scrisului, o
rnj,nune cu totul IFJUă pc·ntru oamenii aceşti
nepricepi:itor; într'alc artelor. Şi mai respec-
tat eri1 pentru mama sa, Carmenta, socti·ă
c·a o zeitate şi ale ci:irei profeţi, cu mult îna-
inte de sosirea Sibilei în Hali.a, umpluse de
admirţ•~ pe aceste popoare. Acest Evandrn,
alras atunci de zarva ciobanilor, cari strig-au
în jurul străinul învioăţ1du-l d'e ace.,t
omor vi:idit, după ce a,scultă povestirea cri-
mei şi pricina crimei, privind cn luare a-
minte la aerul şi frumseţa acestui bl!.rbat,
cn nrnlt mai mare şi mai nobilă decât a ce-
lorlalti oaml·ni, ii î11frvliu cine este. Cirnd
- 22 -
nfL:i nnnir'lr lui şi :i) tnlnlni săn, rum şi pa•

tria lui :
Hercule, fiu al lui ,Tupiter, te salut
Mama mea, tâlmaciu cred'incios al zeilor.
mi-a prezis 0!1 tu viai. mări 1mărul săl,;•
luitorilor cerului ş! cll pr locul acesta arr
,si:î ţi se hărzeaso un alfar, pr carr neamul
cel mai puternic ce va fi fost vreodntă pt'
lume îl va botJt!za eu numele de Prea Marele
şi a cărui datină o vei hotărî chiar tu.
Hercule îi dău mâna dreaptă· şi spuse c!1
primeşt profeţia şi, spre a se împlini ur-
sita, el va ridica şi vii hărzi un aHar. Lu!1
deci cea mai frumoasă juncă din cireadă.
care fu j,t!rtfitl1 lui Hercule; la ,-]ujba alta-
1·ului şi la ospăţ fură puşi alrlr Potiţ şi
Pinarii, familiile cele mai vestite ce locuian
prin părţile acestea. Din întâmplare se făc1·
aş că Potiţ fură gafa la timp şi lor li se'
puse înainte carn~a victimei ; Pinarii ve-
niră când carne,a se mânca.se, la urma ospii-
tului. De aici rl1mase datina. c1tât rât dlllnu:
g-intea Rinaria, ca ei să nu mănâce carne,J
la sacrificii. Potiţl, învăţai de Evandru.
fură mai rn ulte veacuri slujHorii acestui
sacrificiu : pâ1TIA când, Hisând pe s·~ma u
nor robi înjosiţ aceste sfinte îndatoriri ale
familiei, gintea Pinariilor pi,cri pân!L la
unul. Din toate datinile, aceasta fn singur:1
pe care Romulus o Iuit dela străin: încă dr
pe atunci eră spri.iinHorul acestei nemuriri
r:î~ti_g-at:1 prin vitejie, la care îl rlncPa şi JJ6
d,1nsul lll'!-i1 „ lui.
CREŞTA ROMEI
Romul dă legi poporului.
Săvârşind astfel în regulă lucrurile sfintei,

chrmă la sfat norodul, care prin nici un alt
chip nu pu,tea să ,se întăreasc, ca :trup al
unui sing-u'i- popor, decât prfo higi şi de a-
ceea îi dău lrgi. Incrediţ.:t după aceea
că numa,i atunci ele vor fi sfinte pentru nea-
mul acesb de oameni grosolani, când el în-
snşi S'i! va face mai de temut prin Îlnsemnek
rrnfo·rii, se făcu ma:i m\ă.reţ nu numai prin
îmbrăcinte şi celelalte, ci mai ales pri11
aceea că se încojră de doisprezece lictori.
l"nii cred că Rormilm, s·a lunt, pentru nu-
mărul ac~sia, după numărl păsrilo, cari
i-ar fi profeţit domnia. Eu însă primesc
mai de grabă părea acelora, cari socot că,
după cum am luat dela vccinLi noştri E-
trusci şi slnjitorii şi folnl lor, împreună cu
scaunul curi1l şi toga protcxbi, am luat dela
dânşi şi numărl. Etruscii îl avL1au astfal,
fHndcă regele lor era aJeis în d'-•oL,;;: e tl1· ('.iî •
tre cele douăspre;z,c popn:we şi ficl1a r ~ pn,
por îi tlărd1 câte un lit'.ln;·, ·
- 24 -
înt':!meierea Senatulni.
In acest timp oraşul creşta şi pe fiecare

zi locuri era11 tncinse de ziduri, de oarece ei
ridicau la metereze mai mult în nAdejdea
poulaţie viitoare•, rlerât pantl·u oame,nii
câţi emu în 'timpul de fată. Alunei, penim
e.a întinderea ac;~stui oraş să nu t'ie gonLi.
spre a mărl numărl norodului, după vechiul
plan c1l întemeietorilor de oraşe. - cari,
~trâugând în jnru-le o multime de oal!lc11i
de rft11d şi făr nume, dă,-Je.au apoi sifoarft
eă pământul a născut ac2,,le vl::ista.re - des-
chise ca azil focul ingri.idit, pes'te cnre 1b 11
astăzi cei ce se cobnră print.re cele dou,1
dumbrăvi'). Aici dău fuga o gloaUi rlc· tot
soiul, doritoare de lucruri nouă, ~trf1l'ă
de pe la popoa;rele megi•ş, făr deosclii1 c
1lacă erâ rob sau om liber. Acesta fo în-lfri iii
sprijin al puterci noastre nă,scâde.
Mulţmit de pnterile lui, pregti•ş o în-
telapă cârmuire ncestor puteri. Alege dcc.i
o sută ele SC\lrn-tori, fie că numărl acesta îi
purusc îndestulăor, fie că nu se găseau de
cât o sutA de inş, cari să pontă fi ~leşi ~·~-
!tatori. Cee,arr> l' ,-iQ'nr. c ci\, în semn de cin-
ste. fură. numiţ. ['iiri11/i 1), iar urn1:i,:;ii lor
riatri('icni.
') .\ ( ·:1pi(olului şi a ('l'1[1\u~1,

') L',H1'\!~
RĂZBOIUL CU SAB1NI1
Răpirea Sabinelor.
~=n.:11111 roman era acnm aşi rlP pn1rn1Î<\

Î11t·i1t ·~r:1 eg·a] în a.rnw rn oriPan• d1iJu cc1,l-
ţile vecine: din lipsa de fcllloi însă, toaă
mărie.a ace:i.sta n'aveil să ţină decât o viaţă
de om: n'avPau într'alevă nici nădej <l~
nrmaşi înăutrl oraşuli, nici le,gături de
focuscrire cn megiş, Atunci, rlnpă sfrit.nl
srmatorilor, Romulus trimise pe la cetăţil
v··cine soli, cari s.l ceară alinţă şi încus-
crire cu noul popor .
.. Oraşel, ra to;:ite celelalte de altfel, por-
nPsc la început cu puţin; mai târziu îns11..
:trPle, pe cari vii!:P.iia lor şi z~ii le ajută, îş:
f'1ştigă mari puteri şi nume mare. Se ştir·
prea binl'. eiî zeii au ocrotit obârşia Romei,
i::tr cât rl e~pre vit,~jic, nn le .,.a lipsl. Plmtrn
1
:1ceea, oa,men1i să. nu ref1rne a-şi amcsted1 cu

:ilti o:nneni si'tnJ~r•le şi sr,rnintia".
Ni<•:1eri îns;i .-,olia nu fn ascnH:it:1 cu bunii
voi1\ă, uşa de mult ii dispreţua şi se ic,-
- 26 -·
tne:111 în arclnş timp pC'ntru sine şi pentru

urmaşi lor Je ~1ecusiă putere, care creşt<'i1
în mijlocul lor! Mulţi îi trimseă la prim-
blare, în:tNbiîJndu-i, de ce nu deschisese nn
azil şi pentru femei, ,căi numai atare în-
cuscrire ar fi potrivă cu dânşi". Cu grnn
·răbd tinerimea romană Iucrul acesta şi er:'1
în afră de orice îndoială. ră treburile înca-
peau f;ă pornea,scă spre silnicie. Pentru a a-
duce îns!l. momentul şi locul JHltrh·it. Romu-
lus îşi ru,cunde amărAciune, sufleiulni si111
i;,i se puni! să pregătas,ol! într'adin,; !ni ~q.1-
tun, fălptuior calµuţ_;.), jocuri soleu:i'ne,
pe cari litbotezll. consualii. După ,nC€a.sta
porunceşt să dea de ştire dr acestă prive-
lişte megişlor şl desfăşur toat.11 pompa
pa care o ştiau, sau de care erau în ,.,ta l'I'.
spre a face ca lucrul să fie cât mai străluci
şi aştep mai cu ne,răbla. Veniră mnl-
ţime de muritori mw ales sii vad!!. noul o-
raş, în deosebi însă popoarele ceh1 mai a-
propiate, Ceninicnii, Crustuminii şi Antem-
naţi; câl despre S.abin_l, veni norodul întt;eg
cu copii, cu t:emei -cu· tot. Fiind poftiţ şi
găzduiţ ~ la case şi vă.zânrl aşezr ora-
şuli, întărimle şi multimC'-a de locuint<>.
se mirau cl'i s<t,a.tul roman crescuse într'şi,
<le scurt timp. V-e,n1 şi vremea jocn,rilor : pe
') Dnpi'! poves•te, zeul Neptun lovind în

p•mfrnt <'11 fur<'n lni cn trei dinţ, pămf\i-1
se dl'sehi:;e Hh:h,d ~ă i:isii l'c'] dinti'iiu eul,
- 27
când minţle şi '.ld1ii lt, t•r;111 piro!li(i intr'a•

colo, planul sic înd~plini clupil cum se p11-
sese la· cale : la un semn dat, flăoi romani
se re1ziă şi răpi fetele. Cele mai multe
fură luiate la întâmpla1·e, după cum îi că
zus·~ fiecărua în mânll ; câteva dintre ele,
cari se deosebiau p,rin frumseţa lor hă
răzite .senatorilor fruntaşi, erau duse ~casă
de oameni din popor, căroa li se dăuse a-
nume acestă însărciae. Una dintre ace.<;-
tea, cu mnlt mai deosbită decât toate cele-
lalte prin înfăi~are şi frumseţa ei, fu-
;;es·~ luată, se zice. de ceata unuia, anume
Talasius; findcă mult.i ilnş tot întrebau,
cui o duc, aceşti, ca să nu se atingă cine-
va de dânsa, striga n că o duc Iui Talasi us.
Oe aici, obiceiul cu acest cuYânt la nută.
Frica turbă tot jocul ; părint fetelor
o rup de fugă supămţi, învioăţdu- că
au călat în picioare legământu ospeţi~ şi
luAnd de martor pe zeul, Li ale cărui jo-
curi solemne venisră, amăgiţ de faptul şi
de cuvântnl rlat.
Desnăd„jca celor răpite şi furia lor nu
e de altă parte mai micit Romulus însă le
vizteaă pe rând şi le artă, că ,.fapta a-
cea,sta se datoreş trufiei părinţl lor,
cari nu voi1;rr11 să s•c încnscreascll cu me-
deşli lor. Ele ,.rar fi cu toate acestea soţi
legiui·te şi vor lua parte la soarta hlrbaţi
lor lor şi,a cetăţi. cum şi - lucru decât
~nre nimic nu-i mal o;;cnmp neamului ome-
:1-~sc - a copiilor lur. Su şi potulia.<;că pu-
- 28 -
tin mama lor şi s:i-ş de;\ inim:i. :icclnr,1, r/1-

rora soarta le rli:iduse şi t.rupnl lor. ,\1lr-s,·-
ori, dintr'o nedreptate s'a născut mai pc 11r-
rnă un dulce sirnţ.mât şi ele se vor lrnci1r;'1
de ni~b~ băraţi ru at:lt mai bm1i, ru (•iii
fieca.r<! oo V'a sili s,ă facă aşi, în cât sic'-ş
încJepl.iasă nu num;:i,i datorirr lui. în
,:eicace-1 priveşt, ci să le ogi,ască şi dorul
d<' părint ',i de patrie".
La :wastea se mai adlogă şi doomerdiîrile
hiî1·batilor, oori se de'lvinoăta de fapta
săvâri; prin dorul şi dragostea lor, scn,,e
c:ari an o deosbită înrîurire as111Jra sufle-
tului femeilor.
Sabinii cuceresc cetatea.
Cel din urmă războiu, dar şi ecl rn:,i

crâncen în acelşi :timp, fu stib:nit d-} Sa-
bini. Jutr'a{lcvă aceşti nn făvtuesc nimic
<lin mânie sau în grnhă şi nici nu amenin-
ţari cu războinl înainte (le a-l porni. Apni
afarl!. die chib,rn~ă. se fol.sdră fii de şiret
nie. Spurius. Tarp~ius comanda cetă1;P:
Romei. Tatius 1) ademeni PU au,r ve fccin· 1•
ra, fiica lui, să bag·e pe ostaşi în cetate. J)i 11

întâmpkLre. ea ~~ise focm:ii în afara zid11-
rilor, ca ~ă aducă apl1 rwntrn sacrificii. A-
Lia intrati înăuir, Srihinii o coplşei,;
subt annclc lor şi o nro,1-l"ă fie spre a pil.-
- 29 -
rea că cetatea fusese luată cu ;;1,alt, fie spr.l

a da un exemplu, anume c.ă fotă de un trll-
dăitor nu se încape. b1mil-e.rdnţă Povootea
mai spum'l, că îm deobşt Sa,hinii pnrtruu la
braţul stâng brăţae de am· de-o mare greu-
tate şi inel& eu pietre prctioas,e, de-o mai·e
frumuseQc şi fata ce1ruse, la învoertlă., ceea
ce dânşi purtau în mâna stângă : de aceea
o coplşb·ă subt scniuri în loc de da,ruri de
aur. Sunt unii cari spun că ea, cGrând, du-
pă învoeală, ce,eace ei avrau în mâna stân-
gă, ar fi inţdes intr'adevi:ir armele ; părân
du-Ii-se însă că pHinueşt o trădae, o nimi•
ciră subt ră,splait vânzărci ei.
Oricum, Sabinii puseră mâna pe cetate;
a doua zi oştirea romanii. gata de bătae,
umpluse toaă câmpia. rliit1tre Palatin şi
dealul Capitolului. Sabinii nici nu coborâse
în vale şi Romanii, în mânia şi dorul de-a
recuceri cetatea, dor ca.re le îmhnldea sufle-
tele, se repziă spr,c mnntr>lr, din fotu. De
o parte şi de alfa c11pe,tcniile îndemă la
luptă, la Snhini Mcttus Curijus, la Romani
Hortu•s Hostilins.
Acesta, în fruntoo steag-urilor d·~şl în-
tr'un loc neprielnic, îmb,ărti:'1 oastea ro-
mană prin înd 1 răzneal şi cnrajul lni. 0nm
căzu însă Hostus, linia de biltae a Romani-
lor se slăbi şi fu respină până la. v,f'chea
poartă Pal:!Ună. Târât el imrnş dP 1?lo:ita
fugarilor, Romulus îşi ridcă arn1 ·le spre
cer, strigând :
- Jnpilcr. c>ll p(ll'liil,•i]llr t.n)n rn'am su-
- ao -
pns, când am pns aici pe Palatin în•Ulile te-

melii ale oraşuli. Sabinii însă sunt stă
pâni pe cetatea. pe care-am cumpărat-o prin
crimă; acuma au trecut d2 mijlocul v,ăei şi
înaiteză înarmţi până aici. Tn însă, pi1-
1;i ntele zeilor şi-al oamenilor, îndcpărtea.~,i1
pe duşmani cel puţin de-aicea; ridcă spai-
ma din sufletele Romanilor şi opraşte fuga
lor ruşinoasă. Chiar 'pe locul acesta î( i hă
răzesc un templu ţie, Jupiter StăiHorul,
care să fie monnmemt pen:tru viitorime,
cu.ci cu ajutorul Uiu cel pntcrnic ne-ai mân-
tuit oraşul.
După ce rosti a.cestă rugăcint•, ea şi
cum ar fi simţt că vorbele lui sunt auziic,
spuse:
- Romani, Jupiter cel prea bun şi prea
puternic vă porunceşt să vă opriţ aici şi
să Vă întoarceţi la luptă.
Romanii s·c opriă, ca şi cum ar fi alscul-
tat de porunca oorea,scll: Romulus însuşi
zhoară pâlnă in rândurile întâi. MeLtns
('urtius, în fruntea Sabinilor, se coborâse
din cetii(ue ~i goaiii pe Romanii în rlsip/1,
pc~te tot locul cât e în for. Acuma nu mai
er:'\ depart,, de poa:rta P:1btium şi striga :
- Am invins pe aceşti vickni găzrlnito,
pe aceşti duşmani mişe. Acuma vă<l şi foi,
că cu totul altreva e să ră!M'şt.i nişte fete şi
altceva s/l te lupţi eu băratiL
Im timp cc se lăudrc-şif el :ht l'td. Romn-
ln~ se rcprrJ,, :1s11pr/l-i r:'o cic:1U.i el,· tineri,
tli:,ln: 1,:ei 111ai \ il1·ji,
'--- 31
î>in întâmplar~ în momentele acesf P!l

l\fettus l11pt.h ci"ilare; Le fi'1 cu atfot mai les-
ne să-l iee la goană; după ce-l puseriă. pc
fugă, Romanii se luară după el. In acest
timp şi rC1stul oştirU romane, înflăc,rat J.~
înclrăuH'-a regelui său, respi,nse pe Sa-
l,ini. Metitus al cărui cal se speri.ase de chio-
ic}e C'c'lor ce-l urmăia, dă într'o mlaşti1.:
Primejdia, în care se afla nn aşA de mare
hă,rat atrage luaren aminte a Sn.binilor_
Mettus, încurajat şi d1cma;t pe nume dr ai
săi, căpt mai multă inmă văzând dra-
goshia acea.sta a multimei şi scăp. Roma-
nii şi SahLnii reîncep lupta. la mijlocul vă1)i
intre eele două dealuri, oastea romană era
însă mai :tare..
Femeile sabine mijlocesc pentru pace.

A tun ci femeile snbine, pentru răpie.a câ-
tora se stârnise 1,;izboiul, bi,ruind, în de~mă
rlc.iflea lor, sfiiciunea-lor femdască, cu pA-
rnl desphitit şi cu rochiile sfâşiate, Îşi lu-
ară inima în dilnti şi se aruncă prl.ntre
~ăgetil cari zburau, punându-se la mijloc:
astfel oprlă locului oştile vrăjmaşe şi ],,
potliră furia. După as:ta se rugaifă când rl1•
părinţ, când df' băraţi lor, să nu se stro-
1ii asc!l. cu sâng-Pl2 sfânt al nnui socru sau al
unul ginere; să nn pâ'ngi.rea,că cu atare
firă.delg fruntea ndr::u,lelor lor, ceştia pe
J ne]'.)ţilor e<'ilaţ pe-ri copiilor lor.
, ,,.. ~a.că vi•i ru~in~ de înrudirea dintrg
·'~~ ~ .
vnt, (le înmi seri l'C•a. aeMAta, în to:i,reeti-v1l
mânia împotl'iva noa'°'tl'ii: noi sunt.L'lll pri-
cima războiul, noi a rănHo şi a m1icelu-
lui între părint şi soţi. Mai degrabă să
pierim noi, decât să triiim fări careva rlin-
tre voi, ol'i vi'iduve, ori orfane! ...
Cuvinte].~ lor mişcară şi pe ostaşi şi pe
şefi. Se t'iic11 rl.eod:ită tăcer şi linşte. Nn-
mai deefrt r<ă~wtcnil înaitră. ca să Î1i-
cheie nn J,eg-ărnât şi făcur nu numai price,
ci şi o singură cetate din doui11. Regii, îşi
împărţi între ei puterea,; scaunul împă
răţie îl stră.nua însă la Roma. Astfrl
dar puterea Romei se îndoi ; spre a. rla însă
ceva şi Sa_hinilor,.Bomnnii luar,î. rlPla C11-
~ ) nuT_I.1S.l~-~R~- _Ca po~neni,r? a ,1-
cestei Tifple,, rnl;i,şt. rlln adanc11n1le• cei-
reia calul lni Cnrtins sriîf)nsc' şi eşis pe ll"·
cat, fu botcz::1tr1 lnrnl Cndins.
1
) Ca1iit,iln Sal~Lu.ilor. i
MOARTEA LOI ROMULUS
Indumnezeirea lui.
Crun acestea s'a,1 petrcleut itat în timp de
pace cât şi de războiu sub domnia lui Ro-
mnltu;. Toate conglăsue cu crodinţa în o-
liâ.rşa lui dumneziasc,ă cum şi în dumne-
zeirea lui după morurte: şi vitejia lui în a
recueeri tronul pentru unchiul său şi pla,-
nul de-a. întemeia un oraş şi de a-l în,tări
atât în timp de pace cât şi de războiu. Mul-
t umHă puterilor, re le dăusP întemeiet.orul
ei, Roma f11 atâit de temuă, încât vremP. de
patruzeci de ani după aceea !Oe bucră de o
paee neturbaă. Cu toati) acC"stea Romu-
lus fo. mai drag norodului decât senatori-
lor ; mai mult decâit toti însă Pra iubit de
o'-taşi. El avea trei sute de inş în1.rmaţi, nu
1111mai în timp di 1 pa,e,r ci şi de 1'1Lzboiu, pân-
trn pa7,a J"i1ţ lui şi pe cari îi boteulse
Celerii ').
•) Cei iuţ.
- 14
Dupll. ce si! vârşise aceste ]urniri nrm uri-

toare, într'o zi, când 'lua: pai;te la o adunar~
pe câmpia de lângă balta Ca,prei. ,spre a
fal"~ numărtoae oştire, se stârni deochi-
tă o furtnă cu trăsne şi tunde înfric,1-
şate r.,i regele fu învăluit într'un nor aş dh
1les, focâ:t fu ascuns din vcd·~rea nrlţime.
Iar după acea Romulus :n'a rnai fost pe 111-
rne. După ce spaima se potoli în sfârşit.
după ce -~e făcu iarăş lumină. senin !;'i li-
1işte în urma atâtni întuneric şi vijclir, v:1-
zur! scaunul regelui gol. Tim~rimea ro-
mauă. deş- dăea crezaa·e ,;pnatorilor. cari,
aflân.clu-se lângă dânsul. SŢJtrneau r,ii fusese
Inat în cer dr vijelie. to'uşi, loYită par'ă
oe to~amă, văzându-se lipst.ă de dân~ul. ră
mase câtva timp posmrâtă şi tăcu. Lrr
1rmă, după ce câ.ţiva inşj făcur începntnl,
foţi oe grăbi să salute pe Romnlus, zPu,
născut d'e un zeu, rege şi părinte al oraşn
foi Roma. In rugăminţle lo,r îi c,,r sti Jp a-
'cluel§. pac•~ şi să ocroteasdi. pururi binevoi-
tor şi prielnic, pc urmaşi săi.
Cred insă că aiu fost atunci şi câţ.iva d1~
aceia ,cari înviură în şoa;ptă pe senatori
c'a.u sfâşiat pe rege cu mâinile .lor; zvo1111l
aceeta s'a răspândH chiar, însă mai mult
în f:affnl1. Admiraţ pentru un aş bărat
şi !lpaima mom:eintulpi consfi.ţr1 dimpo-
trivă cealtă leg,~ndă; Se spune apoi e11
'destăinura unui om întări credinţa în a-
C<'l'!t lucru. In 1.imp ce oraşul era în <lolin
peol\.iu pierderea regieJlui şi moonia împotri-
- 3'i -
va sc·natorilor, Proculus Iulius, aJ cărui cu-

y[~11t era - s·a zice - cu greutate chiair în-
tr'o împrejurare aş de însemată, veni în
11d1111an,.
- Romani, zise el, Romulus, părintel a-
ecsh1i oraş, coborându-se făr veste ddn cer
azi tlirn1'aă în zmii zilei, mi s'a arăt
înaintea ochilor. In timp ce, cutropit de
.iroa~ă şi de respect, rămse nemişcat,
rugând-mă în genunchi să-mi îngădue a-i
privi ehipul: .,Du-te - zise dânsul - şi dă
\·nste Romanilor că voinţa zeilor •~te ca
Borna mea să fie regina lumei întregi. Pen-
trn aceea, să cultive meştugl ostăşec;
să ştie - şi să spună şi urmaşilo lor - că
nici o put~.re omenască nn se va putea îm-
potrivi a,rruclor romane'·. După ce grtii a-
t·c~tea, contin nă Proculus, pieri în văzduh.
F, de rnirnre, câtă creza.re dăur acootui
om, care aducea atare Ve6,te, cum şi faptul
eă jal~a norodului şi a oştrei se ogoi atât
rlc mult, după ce se încrediţaă de nemu-
rirea lui Homulus.
HORAŢI ŞI CURIAŢ 1)
Tulus Ilo„tilius, rrg-elP Romei, porneşt~

cu r!zboiu împotrh-a Albei; înainte dc-:1
s·" inclfora, Mettus 'Fefţius, generalul oş
tirii albane, propune :-ă alegă un mijloc,
prin eare să ~e hnti'îrn•~ciâ, cn rnai puţină.
vărsae de sâ!1g·e, tctJT din 1•p]e două popoa-
re v;1 fi sUipâ!i.
Lupta între cei 6 cumnaţi.
Din in-tamplarc, în amândouă oştirle Sl'

:iflan atunl'i câh trei fraţi g,emcni, eam
denpotrivă în vârstă şi pukre. Se ştie Cei a-
r:<•ştia e,ruu I-foraţi şi Curiatii; în VPchimc
apro:ipc. nu-i nltă fa.pti'i mai ves;tiă deeâ! a
I())·. Cu toaă acea-.;l.i împrP-jurnw~ î11s:i :l!;':t
de străluci, -~ totu-:;i ne~ig-rată în pri-
vinţa numelor, a·numc din care popor eraa
') ('apitolnl acesta din Tit Li\-i11 n inspi-

rnt lui Corneille subiectul w~lilri lni fra-
~·t::Liii, Horace, · ~
ffora(ii, din ca.rr Cnriaţ. Gronir:il'ij se dl!O•
,;t>l.Jcsc asupra acestui lucru. Cn toate a-
l'Ps1en, g·ăsc cu mnH mai 11111]ti, cari pri-
\'1",,e pe [foraţi dt·Ppt Ronwni; :rnf'lctnl îtt-
1:ii mit înc!PaltJă sit-i cred JH: acPşti.
!<'il'e,tl'l' din Cl'i do,i t'e;.d liotă.reşk ea e, i
0
trei .!!'PlllCrti să lup,te l'U paloşu prntru 1>a-

tri;1 l11i, iar „clo1t1nia va fi ele p:1d„e,1 :wl'lui.
tic p;trtl'a cui \·a fi !:\i izhâ11da·•. Nu se Îlll-
put:·iviri'i la nimie, ci :t!~seră timpul şi lo-
eul. :\f:1i Îtt,tinlt• însă de a se îneiîrra, sl'
1'1îc11 111) leg-i1111i'111t înlre Romani şi All.J;111i
(•li ,H•(•<;te 1•011riil_ii. ca JJc,porul, ai ciirui c<·ti1-
(eni vor uirni î11 aceasti1 lupt,ii. si1 dom-

lf',1-.ă cu hliinclt'(r asupr:1 Cl l11ila,lt popor.
0
După c~ le1.?J1111antul fo încheiat, el'i trl'i

frn(i i:111, d1qHî l:u111 fn-e~e învoiala. :innclc.
Fic,•arc îşi îml.Ji'.irhiîUt 1w :1i s,il.i: ,,Zeii pa-
triei, rati-ia !-;i piîl'i11tii lor, toti N'ti:it<'nil
rari suu{ î11 or:i;;;, sau în oştin•, îşi piron<'sc
pri vi ri]P :1s11pra tHllH.'lor lor şi a:H11>ra ura-
(rlor lor".
Curng-ioş clin J)ropria lot· fii·e, înfliîc,i'i,rati
ac11111 şi de g·lasurill• t•elor c,iri îi îmbiirb:'l.-
1an, p:'işr l:i miji.ie, Îll1.rt! ce-IP dou/'i b.lwrc.
CPl,1•. rln11::i n;;;ti se ,:ş•z;1ră fiP1':t!'e înaintra
lagiîrulni ei, ,dp:tL' 111:1i mult de pri111ejdLa
111011H1!1tul11i dt>eât rit> g:ri.iJ; eri1 în joe în·
tr'a<le\·i.ir 11ea,lf1r11,1rt'.1 lor şi ac1111sta fusese
lă,;ati' pc• s.1':n11a 11oroc1tl11i şi vitc•.iiei câtor-
va inş. A~ii drn· ~P11:1torii. r-11 snH~tul t/\iat,
;-iş1·:t t·11 în1·nnl.: re• a,·l';,.,-;'[;'j prhc·lişf,_
u~it dL· vu\iu pLkt:la. ::ie llti s_c11_ll!d~l; t.:i1-
- ::18 --
teşi trei, de amândoră părţile, ti11erii dau

năval, ca o oştire g-ata dC' luptă, t·tt al'ltJ~li'
întinse înaitn;te, având în suflf'tnl lor cura-
giul a două mari popoare. In inimfL lor nu-şi
află loc grija <le propria-le pl'Îrnejdic, ci
ne1:::târnarea so.u rnbia ţărci şi soarta pa-
triei care va fi aş cum vor face-o ·2i.
Când, ·1a. întâi-a ciocnire, armele zăng
niră şi săbile încruişâa1d-se scaparari\.
o spaimă făr d!e margini cutropi pe privi-
tori şi, cum nădej nu se vedea nic:i într'!,
parte, nici într'aHa, glasul şi răsufLa~ li
se opri. In curând se încăera trup la
trup, aş .în cât acum nu mai aveau drept
pl'iYcşte numai frământa.e trupnrilor
şi învălmşa nelămriH a armelor şi 3CU-
inrilor, ci răni şi sânge ; doi Romani se şi
prăbuşi unul peste altul şi- dăm• su-
fletul, în timp cc' Alba nii. câteşi trei, era n
Tăniţ. La cădera Rom:milo,r, oşti·ea alba-
nă chiot) de bucurie ; legiunile romane însă,
părsite de orice spera.nţă, cla,r nu şi de ne-
linşte, s;t:.iu cu sufl2t.ul ti'ii,at de grija celui
rămas. pe care îl încojuraseă cei trei
Ouriaţ. Din întâmplare, acesta era nea-
tins, aş în cât, prea shtb rl singur fa.tă de
toţi ]a un loc, era mai puternic decât fi-~-
care în parte. Aşa dar, spre a fărâmiţ8 a-ta-
cmile lor, o luă 1a fugă, încre<liţ,at că fie-
care îl va urmăi după cum îi va îo1g-ăclni
puterile trupului, stingherit de ri'ini. · Se ue-
părtas,~ acum o bneat.ă de locul unde dăuse
lupta., ciind, nitâncln-se înrlifri'H, Y<'rlc pe
39
Cnriaţ nrm:irinrlu-1 la mari infe,rvalc unul

de altul; unul dintre ei însti nu e,ra tocmai
<lrparte de dânsul ; se întoarse deci a.supra
lui într'o nrtva.lă furioasă. Şi, în timp c>.
oştira alb:•n;1 ;trigă cr>lor doi Curiati sit
r]p:1 ajutor fratP]ni lor, Horaţiu îşi isp,·ăv
duşmanl şi, învigător. prtşe la a rlnua
lup1.ă AtunPi, Pll 1111 strig:ă, cum îti scapă
de obiooiu l.i o h11(·11rie nca.ştepfHi, Roma-
nii îşi îmbărhfaz osfşul lor, iar aer.sta
se gd hcştP. din_ partJ~-i. să termin,e lupta.'
Aş:'t da•·. mai îm1.inte ca crlăaH, ca,rc lle
:iltfel nici nu era aş drp2rtc, să-l po:it.11 a~
jung·p, st',îrşec de zilP şi w-al doilea Cu-
riatin. Răm.~Psc acum singuri fată în fată
c11 egali -:orţi rlc izhfrnrl:1, da.r nu şi egali în
spc.rn,nte şi puteri. lTnul, eu trupul neatins
de paloş şi 111â11clrn rlP în1foita lui birunţ:1,
păş,:!;ite la a trfli;1 luptă ; celăat, istovit de
rnna lui, obosit de alergare, a.bia. târâ'l-
1lu-şi corpul. învin,; rnai din,a111te văzâ1d
moartea fratilor să.i, îşi pune pieptul unui
duşman înving-iltor: la dreptul vorbind.
nici n'a foc;t lu1-,iă.
Romanul, ne mai pu;tân.cl de h11c11rie:
- Pe cei doi i-am jertfit. - zise el - su-
fl ,tului fratilor mei: pc ~el ele-al treilea îl
voin j,,rtfi pricinr~ arestui războiu, pentru
ra Românii sil do11rnPasei1 asupra Albanilor.
Işi înfipse apoi sa,bia. în gâtlejul celui
care abia îşi mai pntr,·, tine armele; odată
răzn:t, îl ,J,,~poajp_ Romanii. prim~sc pe Ho-
raţiu în t~·iumf şi-1 felictă, cu o I;,u~ui:i,e ~__y.
- 40 -
ntiit m:it m:,1·r. rn l'fif f11,;r<;C1 r.nal a.pro::ip

dP s1~:irn:1. Dupii asta., şi llllii şi alţi po1
11e+ic f:ă îngroape pc ai 101·, cu simtimâ11t
cn totnl doosehit.:i însil, de oarece unii er(•;
<·nser:i in p1rtere, iar r<"ilaţ treceau s11l1
st,i:i.pitnii-P străin.
1[ormir.t.ele lor dăi1rsc şi a,enrnn, pn le
<~nl unde a căzut fier.ar~; cele ,două al{• Rt
rnanilot·, alături şi mai aproape de Albi
ee]e, trei ale Allrnnilor clin spre partea Re
mei, în:'!ă <lepădat întrfi.' elP, după emu l
.t;usese l'llr,tai,
Horaţiu omară pe sora lui

l)npă aceasta., oele dou:ă. oşUri sr înure::ir
tă spre rosiă. In frunte merg'°"a Hora.ţi
purtfrnd înainte-i ce.le trei rânduri de 1n-i!.z
O faM, sorii a lni, ca,re fusese logdită c•
1~m] ,lintre C-nriaţ, Îi eşl înb.'l.l întâmp
nare la poairta Capema. Recunoscând p~ r
merii fr:1telni !'lăn manti,a lo-godnicului, J•
care Pa însăşi o făcuse rn mâinile ei, î,
zmulse părul şi p-rint.rP suspine eharlă r•
numi' pe log-odnicul ei mort. Jalea suroTf
~alP. în mijlocul triurnf1ilui l'ău şi unei ~
de mnri huenrit o-hştei. turbiă sufleit1
sl'metnlui t.âmăr TrasP dPei saibia şi l'!trl
punse pe fată, must.rând-o tot deoa,tă cu ,'
ee;~e r,uvinte:
- Piei d~ ai<'.i, zise eil, şi du-te, eu drag11-
tt-a t~i UPRăbuitl cu tot, la log·donir.ul ff
tu, can ţi-a nita.t de feraţi tăi morţi, ca 1
- u -
de eel vin, care ti-ai uitat pânli şi de patriP.

_-\şa s:ă piară orier' Romană, ca.re v:a plângl!
pe un dnşm.
Judecata lui Horaţiu;

Infrieoşat p'ir11 0111m·11I ac•.rist;i atât sen.:1-
forilor, cât şi 11ovorul11i; 1H·ospăta izbâ.nd~
a l11i Horaţiu în.~,ă îi mic-şor1 gT07Âl.via. Cn
to.at"" aeestea. 1H trns la jlc<'ntă înah1tea rf'-
gelni. Regele însă ea să 1111 fir; dcad~·epin 1
răsp1zto dr-o l1ot.ărâc ,~~tr1:t de trisă şi
de nr'plăct. în or.hii popornlni., cum şi dr•
osând;i ce trebuii1 să. urn1c,z-} jndP<'R,ta, chemă
n·dunarea poporul1li.
-- N urnesc, zi.se el. pot1·iYit legei <loi jnde-
eătol"i, cari ,,,:i ju1leet' f.11•::idclegea, lui Ho-
ratil,.
Leg-•a avPi1 formnle î1frie.oşatc:
,,Cei doi :i11dcc11Hori să judece nelegiuirea;
daeă se Y,:1 faci" :1,pel îrn;potriva hntă.râei cr-
lor doi, siî se !10tlrnseă aimpra apelului.
Daeu. se întăL-·~ş1 t' hotitrihea, să i se acopere
wpul, să fip spâ.nzura.t dc copacul fatail 1 ) şi
să fie btitn:t en Yergile, fie î11 unntrnl cetăţi,
fie în a[a:i-a reiăt i".
Findcă Cl'Î uoi j11cfol'i:itori. numiţ potrivit
uwstei 1-~g-i, îl lls,111diri'i, 11nul d'inti-e ei zisr:
-- l'. Hor.ati u, tr ,lt•t•lar vinovat de acestă
fi'ir::iclf'l<'gc. ,·i110, lk;to;r, şi-' lea.gi'î mfi],,:11·.
Licton1l st• ;ipn1piase şi- ar11n<·a,;1• :;;lre,a..n.•
1
) Hărazil :tl'ilor lnfernului.
l!lll. Atunci Horaţiu, după îndemnul lui Tu
Ins'), tâlml3Jciul mai blâ/nd al t gci, strig·ă 0
- Fac al){'l !
Aş:'1 dm·, in urma ap,e,Jului pricina fu a
dnsă înaintea poporului.
Oamenii fură mişcat. auzind mai .ales p,
bătrfu,nl P. Horatiu decla,rând înaintea ju
decătoril, că „el crede că fiica lui a fost p,
rl ➔ p:t omrâtă; dacă nn s'a.r fi întâmpla
a.stt'el. el singur. pott-ivit dreptului siău d,
pt1rh1te ..ar fi pedepsit pc fică-sa". li rugi
dupi'i aceea sil nu-l lase făr de nici un cop.ii
PI' el. JW care cu pntin mai înaint-~ îl văzus1
înconjur:1t. de o nrnltimr eh• vM.starr. Dupi
an'asta bMrâuul. cnrrinzâncl in brate pe fiu
s.'i11. arăt prăzile dela Cur~ati. spânzurau
în locul rare pfonă şi astăzi S'C nui-~şte S1t
li(ele lui Hora/iu.
- Pe acest ostaş - zi,;e ci. pp eare ii vii
zură(i adineaori păşind împodobit cu prii.zi
şi dus în triumf pentru izbânda lui. vPti p11
'te:\ să-l priviti, Romani. legat suh fure.fi'\
bătu cu vPrgile şi dat mortei L. O prh-elişt
aş de crâne,ă până şi ochii Albanilor a.bii1
daeă nr puteit s'o rabde!... Vino. lictor~ şi
leagă mâinile cari cu puţin mai iuaint.(' câş
tigară c·u a,nnclo o împărtil' poporului ro·,
man. Vino şi acope.ră capul liberaforului a·.
Regele roman.
2)
ţăpoiu
1) Un
de lemn. eare, $C puneii pe u-i
merii osânditului; mâinile-i erau legate de:
dinţ ţ,ăpoiul. I
- 43 -
cec;tui oraş! Spânzură-l de copacul fa.foi; lo-

veşt-I, fie înăutrl cetăţ,~i numai să fie în-
tre .suliţe a.celea şi prăzile luate deJ.a duş
rnani, fiie 'n-afara cetăţ~, numai să fie prin-
tr~ mormintele Ouriaţlo. Veţi pu:t.ea duce
pe acest osta.7 în vrc-un Ioc, unde gloria lui
să nu-l răzbune dei-o osândă aş de mişe
lească 1
Poporul nu puti, să se împotri\,e1asci1 nici
larri:im1lor taălui, nici f.':iried lui de snf'lct.
nestrămua foţă de orie~ prinwjdic; îl er-
tară ded, mai mult din aKlmiratie pentru
r•urajul lui, decât p~ntru d-reptat.€ia cauzei.
Oricmm însă, pentru a isl])1ă 1 şi crima a,ş de
Yărl-it1 prin oareicari s,alcrificii.i curi:ţtoa.e,
dăur poruncă bMrânului să-şi răscumpe
finl de păca.1 pe socote11da obştei. Acesta,
după cc făcu dooi câteva jerfe isp!Lştoare,
cari după aceea rămase pe se-ama gintei
Horaţ.i .. puse <leacurm~iş drumului un
stâlp. pe sub ca;r•~ trecu flinl s-liu, cu ca,Pul a-
roperit, ca sub jug. s:tâlpul a.cesta dăinueşt
până 1stăzi, întreţiu toitde:auna cu cheltu-
ial:1 obştei şi se numeşt Slâlmil Surorei;
iar în locul urnde Camila a căzut lovită, i
s'a ridicat un mormânt de piatră, tăia în
coltnri.
ROMA REPUBLICĂ
Nerinstea ~i moartea Lucreţi.
TU7.uoiul împoi,riY:1 H111ulilor ') Se' l)l'·'giî-

1Pil cu cea mni mnrc struş1icl'. H.ntnlii. uu
ut"lam pu:tornic şi bogat pentru locurile ~i
timpurile acestea, aY'an drept eapitalii Ar-
<IP:1. Pricina a.cicstui războiu fu, deopark
fiindr·i:î statul roma(n cri1 fări'! lle bani, d,·
oan·ce lucrăie cele mari ruina.~r. vi:,it~ria.
pe Je altă pai:tc fiinde.1 re.g;dc ") voia s,1-şi
:1trag-il prin prii.zi dr:1~rostP,1 cdiitPnilor. Mai
întf.1i11 Îll('l·;rcai·t1 siî vachi clac::i a.r pnteit ,;Lt
cuc·en•,1~(·ti Ardt>a cn asalt. Fiu-clră acE'<st 111-
cru nu k pre~\ izbfrndi însă, începură să în-
colţeasă cu asediul pc Jrn;m:rni înăulr
zidurilor lor.
Stând asUel în tabilriî. lupă cum '1P îi1-
tfi111pli'i în riîzboaicle mai n111lt lungi ul'eiH
') Popor din L;iţu, pe malul wăN~i Tire·

nia1w.
'! T:1rq:tiniu cel MâuJru.
-.J.;i-
g1·rl învoirile se cliicleau cl't•11tul uc a1rll'sf\a,

0
,
touşi mai rnnlt căpetr•nilo decât osfaşilcr.

Fili reg-flni îşi omorau uneori plictiseala cu
ospeţ şi petreceri. Intr'o zi, câncl aceşti
c~hefuian l:1 Sr.xtus Tarqni11ius ') nndle lui,
ma;sa şi Tarqninins Collatinus '), veni vorba
şi ele neYrstclc lor; fi·~care şi-o lăuc deci
pc a lni cât putea mai mnlt. La urmă, dis-
cutia îHfierbântându-s", Collatirrns spuse. c,1
nu-i nevoe de. vorbă: în câteva ceasuri nu-
mai ei ar put!,t afla, cfrt ele mult le întrect•
Lucreţia lui IH) toate cdelalte.
- La urma urmei, dacă avem în noi vla!?'a
tinerţ, s:'i sărim pe c~i şi să mergPn1 să
ne încr~di1.ăm noi înşi-c ele meritul llf'\'l'>--
ielor. Findcă nu :;e aş1cpt.iî la sosirc.•a băr
hatilor, fiecare să judepc după eeence va ve-
tle:1 cu ochii.
Yiirnl îi înficrbftnta'-'c.
- Fo:.11;b-~ binP, siî merg,•111 !... sh-ig-ar,i Pll
1otii.
~i zburaă spre Roma, în goana cailor. A·
.inscră tocmai când inc,•pf',\ sii se î11ti111l::i
:111rnrgul : clupă. aceasta porniă spre Cola -
(ia"), unde g-ăsir pe Lucreţia en totul altfel
Ll•PPÎlt pe celelaltr nurori ah regelui, pe cari
le· yăzuser,:i picrzfnl-ş vreme:1 în ziafeturi
şi o,s.pet~ cu pl'ietenf'le; no:iptPa târziu ea
') Finl rPl 111:1i 111:1:·,, :il rrg-rlni.

·•1 \"1·pot.11l n•g••l:ii.
") Ori.l,;;,,J î11 ~,propi,·r•·:.i !~urnei.
- 1G -
sta în fundul pa.fotului, îndcfoth1ici11da s<~

cn torsul lânei, în mijlocul rottbclor cari lu-
crau cu dânsa. Premiul weiestei înfrPccri cn
privire la femei fu hărzit LucrPtfri. Sosi-
r'}a băratuli ei şi a celor doi T:uqui11i J',i
întâmpiaă cu bnă.voiţ; soţul învigă
for pofteş prietnş la dânsul pe fiii re-
gelui. Atuncea îl cuprinse pe Sextus Tarqui-
nius pofta destrăbla de a avea p~ Lucre-
ţia, chiar cu ,sila; la a:c()asta îl aţâ atât
fruil1seţa ei, cât şi virtufoa-i încercat.:î.
După ce-şi trP,euă noaptea în jocuri tine-
reşti, se întoars.PTă în hh::j,ril.
1 •P ~te câteva zile·, Srxlns Tarquinins vrni
la Colaţi. cu nn singur tovarăş făr ştirea
ln1 Collatinus. Ai.ci fu primit pJ"ietr~1şc tlc
Lueretia, care nu-i ştia planurilf', apoi dnp:t
cină fu dus în camera oaspeţilr. A.pri.ns ck
dlor şi după cei se păn1. că se făcns•C destulă
linşte şi toţi •~rau adânciţ în somn, trn.sc
sabia şi se duse la patul Lncretiei, carf'. dor-
rneâ. Apăsându-şi mâna st5.ng{L pc pir;pt11l
femee,i, zi.ie :
- Tăcer, Lucreţio; sunt S•~xtrns Tn.rqnî-
niu!'. Sunt cu fllabia-'!l mână; o vorbă cladl
scoţi, eşti moa:rt.ă
In tiill1p ce, cleştr,fmn-.<; speriată :lin
somn, feimeia nu vedea în juru-i niri un a-
jutor, ci numai moartea deasupra capului,
']'arquinius începu să-i măduris~ac dra-
g011,tea lui, s'o roa,_g-e, s:i a111esiL,ce rng-ăi
nile eu ameinţ.1\rl<', să-i r/jscolrascii frl şi
ţhipur inima ei de fewee. Viizând însă că
- ,,··.,.,
•2a S1' îndl.-păţâeaz, şi nu se lasll nici, de
frica morţei, ceară s'o spăimânte cu ruşi
nea: spuse, anume, că după cc o va omorî,
va gâtui pe-un rob şi-l va pune lângă dâmsa
în pielea goală, ca să se spună c'a fost ucisă
intru sftvârşica unui murdar a,dulter.
După ce desfrâul săi.batc învins,~ încăp,/1-
tânarea cinstei prin acestă amenirţ dco-
g1otrivă cu silnicia, 'I'arquinius plecă, mân-
dru c'a biruit virtutea unei femei. Lucretia,
zurohită de acestă m:norocire, trimise un
ns·liiur atât la Roma, la taăl său, cât şi la
Aruea la băratul ci, să-i ch1;mc să vie, fic-
c:tre cu câte-un prieten credincios: ,,trcbue
să vi~ eât mai îin grabă, căi s'a întâmplat
un lucru înfricoşat".
Spurius Lucretîns sosi împreună cu P.
Vulerius. fiul lui Volcsus, iar Collatiuus cu
L. lu ni us Brutus, cu care se întorceau îm-
1reună la Roma, câncl se întâlni din întâm-
plare cu tr :wisul soţie sal;e. Găsir pe Ln-
cr-~tia in oclaea ele culcare, stând trisă şi
posr,m, •râtă. La 6osirea alor săi, lacrimile o
pc,di•Jră. iar la în:trebarea băratuli ci,
,dacă tr,tul e bine;" :
- ,Câtuşi de puţin răs~unf' ea; căi ce
hir,e mai poate avea o femee, dacă şi-a per-
dut cinstea t .. Urmele unui bă.rat stroin
sunt fo patul :tău, Collatine !... Cu toate a-
cestea numai trupul a fost pâ.ngărit; inima
e <:urată şi moartea mea va fi dlovaă. Da-
ţi-m linsă mâna şi juraţi-m că. siluitorii}
!JU ~ );ăl~I',ie nepedepsit, Se~tus ·r~ i4.Îr
- -H, -
nin,s e duşnrl. ca.re sub înfătiş:-ea. ·af'

oaspr a YPnit noaptea t.recutiî şi, îmn·rnat
eu sabin, :1 zmul.s o plăcer, cm·e, (·a şi JJ"
miiw. îl \'a costa scump. dn(•iî Yoi Y('ţi fi
hi'irha(i.
"roti îi d,m pc rând cuvântul şi ea1tă s'o
rnfmg-aH• în d,)sni:ldejdPa ei, aru11eâ11tl hm~:1
Yina, silniciei asupra. făpta.şulni ace:.;tui pil-
eat: sufletul e -vinovat., nu trnpnl şi acolo
1111clc H lipsit g-ânrlul anume, orice yină lip-
St'.Şe
- Voi, zise dânsa. Yeţi ve(lea c·r i se cu-
vine lui: '<lu însă. deşi mă dcsleg de orice
Yini:\, nu mă scutesc şi de pe,deapsii, şi dup:1
pilda Lucrctici, de a.ci înainfo nici o fcmre
să nu mai trăiascl'î. în ruşine.
După, asta îşi înfipse în inmă. euţitl, ce-l
avea ascuns s1ilt hai1.ă, s,l îndoi ele rună. şi
căzu f,ă.r suflare. Zh1wniru în bol'ete şi ta-
tăl şi bll,rbatul ei.
Izgonirea lui Tarquiniu.
In timp ce oeilalti sunt adâneiti în jalea

lor, Brutus secase din nrna Luerţi cuţi
•t.111 şirond ele sânge~ şi, ridieândn-1 în Sll-",
zise:
-- .Tur pe sfu1gele ,lL'~-sta, 1cprihănt îna-
inte de pâng·ărie-l făptui de fiul reg,elui
~i Yă iau martrnri şi pe Yoi, zeilor. eă yoi1,
prig·oHl de aci îuaiJlti• pe L. 'l'.~nJninius c1•l
mânrll'll şi pe n,1!l'ginita lui soţie 1) împre•
1nă <·u toate odraslele 101· ,le copii cu fernl.
<'·U fo('U] Şi CU Ol'ir;e Îllli Y/1 1:Sta Îll pnte1•0 f;'Î
1rn ·voin mai î11gi1rlni siî rlomneasc;t în Roma
111c1 ci, nici nim<>11.i altul.
Du1,i1 acea rlădt lni ('oll,dinns cuţitl, a-
poi lui Lnreţiu, şi lui V,alPriu,-, încreme-
niţ <·a tk-o rni1Lu11,• dP acP,i.sLt noă tre:t.irc
a sul'l"tulni lui Drnh1s. Cn toţi jurar:1,
d11'[1ii nrn1 îi învăţ el; după aceasta jalea
li se ]Jrefr1t·11 în l'11ri1, şi a,<-cnlt.ră de porun-
cilP lui Brntus, ear<'-i ehemi1 ,să nimceasă
put,·rca regalii. Scoaseră deci din cas.ă tru-
pul Lncntici şi-l duse1·ă î11 for: dup,~ cum
se aşfopt.u oamenii fm·ă auâ111· turbnaţ.i
şi 1'.ncrmiţ de apeasti:i Jrive.lş făr pe-
reclw şi dl' aeea,;;1:î mişPl<': fi.,1•;in• dnpă
c·mil îi eri1 firea, deplângea fiil'iidcleg0a şi
~ilnieia fiulni legclui. Poporul e mişcat aitât
da durerea taălui, cfit şi UP Brutus, care-i
mustrti pentrn aceste berimi. şi tânguiri 7,.a-
darnice ~i le dă c:-i11gnrul sfat vn•d11i<· <l:•
nişte hărbaţ.i şi de nîştl, Romani. anume, să
ia armele îmJ)otriva 11celora, cari s'au purtat
cu L"Î ca cu nişb <lnşri. Cei mrni viteji
dintre tineri se î-nfăţişea:u de bunl'i.voe, în-
narmati ga:ta; rP.stul tineriml'i îi urmează
în curând. Dnpă n,.;b.1 lăsa.r jumătae din-
tre dânşi de p11z:i la porţile Colaţi.e şi pu-
s~rli străji, ca nu cumva vreunul si.î dea de
ştire regelui desp.re acestă răzmeiţ; re.1-
') Tullia. <·ar<• ( n·<•n,;p e11 frii,mra µc-sLI! trq•

pul neîsuflţit al latului e4,.
;:iU-
tnl oştire plecă ,:pre Roma, s 11h conducerea

lui Brntus. Când soiră aici, gloa:ta acerrsta
î1rn.tă stârnh'i. pe oriu:nde tr,:Pea, spaimă
~i învălmşea. De altă parte, când văzur
di în frunte păşiau dtpeteniile. cetăţi, se în-
C'edinta1·ă că, orice ar fi, nu c nimic nrsă
bnit. Grozăvia crimPi nu stârni mai puţină
riîscoalu în suflete la Romn;, decât stârnise
la Colaţi. Aşa da.r din t0ate părţile oraşu-
1ui di:idur(1 fuga -spre for. lndată ce poporul
se nc!uă, un crainic îl chemă în jurul tri-
bunnlni Celerilor, în care dregătoi din în-
iâ111pla1-~ era focrnai Brutus. Atunci el le
tin11 o cuvântare, cu totul altfel decât s'nr
fi presupu;, după spiritul şi judecata cc ară
tase, pâ.ni:'1 în ziua de astăzi; le ari:"tă pati11rn
neruşiată a lui Sextus 'l'arquinius, clesfrâni
!ni silnic a,mpra Lucrc,tici şi cumplibt ci
moarte, dur~rea lni TriPipitinus, rămas f~ră
de copil şi care se revolta touşi şi se plân-
gea 1rn a:tât de moartea fiicei sale, cât de
prici na mortei. V orbi apoi d2spre trufia re-
g-2lui însuşi, muntile şi nevoile poporului,
înecat în şanţurile şi scursorile, pe cari tre-
bue să le cureţ: ostaşi romani, î1vingă
torii tuturor popoarelor de prin prejur. s'au
prdăcut din războinc în salahori şi zidari.
Reaminti de omorul rnişel,~sc al regelui Ser-
vius ·rullius şi de. acestă fică nelgiuHă
care :i trecut cu trăsua peste trupul taălui
ei şi chemă în ajutor pe zeii, răzbuntoi ai
părinţlo.
J.'rin poves:tir0~ unor atari .groiă•;U şi a
riltora, cred, pe carî c,ronrcarul nu le poate
iugrăv eu aceşi putere ca aceia ca.1·i au
fost ei înşi martori, înflăcr norodul şi-l
hotărî, să ia puterea din mâna rcgelni şi să
d'~clare surghinţ pc L. 'ra.rquini11,;;, îm-
preună cn soţia şi copiii lor. De altă part<•.
alrgându-şi o sea.mrt <le tineri, ca;ri dlP hm1t1
voc îşi dăeiau numele şi înarmându-i, pleră
cu dânşi la Ardr.a, în :taihăr, să ră,~<·oal
împotriva. rcgalui oştirea. Cârmui;rea. oraşu
lui o l:.î1să lui Lucrrtins, eare fus<esr numit
încă mai dinainte de rege prrfeict al oraşu
lui. In mijlocul acestei învi:lmăşe, Tnllia
fugi din, pa.lat; pe ori undf' tiw,ea î'.nsă şi
bărati şi femei numai cât o bli:ist.iî.uia11 şi
chemau .asnpră-i furiile răzhun:itoP, ,lll!
pi11rintilo1·.
Ajungând în fabări: vt•stL'a acrstor î111;îlll-
pl:iri. rci~;elc, înfri.oşat de acest~ lncrnri 11('·
:iştr1be, porni spre Roma spre a înăbuşi
răscnl:i; Bn1tus, care-i în~tiţ.a_ dr :ipro-
pirrP:i lui. o lui'i pe alt drum, sprr a nn-i
irş în cnh\ nşit încât ajunsri-ă ap1•m1..pP în
t1(•.elaş timp, JJP drumuri deosebitr însii, Br11-
t11s ];i Ardc,1, şi Tarquiniu,~ la Rollla. l'or-
ti1'c se! închiscrtî însă înaintrn rrp;rlni şi i ;;c•
aduse Ia cunoştiţă surg-hin,1111 I. Onc:f('a
primi dinpotrvă cu bucuriJ pr lilwrafornl
Romei şi goni din sânul ei pc feciorii rege-
lui. Doi dintre dânşi urmaă pc taăl lor,
care ~e dnse~e în ,surghiun la Etrusci, în
orasnl Ce1·r. Snxtns Tt1r(]11ini11s, rnrr. s·,~ rr>-
tră~p,;c la GalJii ca în statele lui, fu omorât
tlP rei cari Îşi 1-.>izbnnan veehea ~or 'd1şmă
i11ie, pe eare şi-o a,frăsei prin jal'nrile şi o-
rnol'llrile lni.
L. Tarq11i11im: cel mândru d0111ni,~e două
zePi şi rinei de ani. Domnia regilor a ţinut
la Rom;1, dela înt"rneinca oraşul1i până la
libera1 .. ~a. lni. două sufo patruzPt•i şi patru
de ani. Comisiile rrnturbtP. :idun:de de prc-
fre(nl or:1şlui după planurile lui Serviu~
Tullins, ales,ră doi consuli, pe L. Im1ii1s
Bru t11s şi L. 'l'arq11 in ius Colla:tinus.
Uneltiri împotriva republicai.

Ximrni nu se îndoi.\ c:i r:-izboiul cn Tnr-
q 11 i II ii '~°''· a pl'Opic•: cn ton le nePslPa 1'11 111a i
târzin dcelit -,p a.ştrp:iu cn toţ.i
Libert.a:tra insi1. lucru dr care nn se tr-
111eau câtuşi dr puţin. fn cfit pc ce si1 fie ni-
1ietă prin vielenie şi tră-dm·,'. Print.re th1P-
rirnea roman:"î ern,1 câtiva flăciandr, năs
cnti din familii ck seală şi cari Prnu. în
tilllpnl rcg·ilor. 1w.;t:înjPniti în desfrâul lor,
tn,·:irş cir aeePa5i vrasfă cu tinerii Tar-
qui11i. deprinş ,-fi b-i'dnsr:î viata d,~ cnrt,,.
PPntr11 aceasta lor le părei, răn ele când
rlrrptnrilc' SC' făcnsr (leoptrivă prntrn toti- -
dnpii pri\'i]pg·iilr el" alt:~dă şi sP tânguian
între (lânşi eii lib~rtate;1 celorlalti se prefiî-
rn;;i· prntrn 1•i în 1·ohie.
„HPg-rle 1· 1rn n11J clrla can' po(i cloliiludl
oril'C', fie pP clr<'pL fi,• P-' 11Prlrrpt: c·11 el P pri-
lej c.le haH1rnri, de biueLn:cri; el poate şi
s:'i prdepsr:1si•iî. 11:u şi si:i ertJ şi şlie clcosl:\-
birea ilinln· nu prirtr11 şi un duşman. Le-
gile clin potrh·iî sunt hrnrnri surde, neînllu-
rat<\ mai prielnice şi mai folositoare c<'-lui
sărman, cleeât eelui puternic. Nici o îngă
duire, nici o rniLî, dacă ai trecut peste ele.
1,: primPjclios e:1, printre atâtea gr.:işel ome-
!l('şti en putin\;'i, 1rnmai nevioflţa singură
s.'i tri:lia~e:1".
Spirill'lt' :istl'l'! sr îni:1spreă dela sin<',
l'ând iatri 61 Yin "oli drla familia rrgalii.
e:ui. făriî să pornrnra„ri:i ci<'- înloarcnea lor,
îşi l'l'rnriî nn111ai Îllllilrîil bunurile. Dnpă CI'.
1·11vintrlt' Io~· fură a,sculb1te în Senat, i-l'
tini1 timp ele rfiit'Ya zile sfat în areasti:i pri-
vint.i.'I: <.;1 r,11 ]p dei,. '<'-l"cl pricinii clt> rii1,hoi11:
să le de.'1, erai: pl'ntru Tarq11ini mi,iloal'·' şi
aju·toare Pl'nlr11 riizhoiu. 111 acest timp solii
11neltim1 fi'! şi eliipuri: p1• l'.1li:i cPrean Îlllli1-
riît b111111rill'. iar pr aseun,- pun,•au la r'.:1L·
planuri ş;pr<' a rrdohâud1 tronul. PrPfiie:în-
dn-sc cil luereaziî pr,nt.rn reeacP-i anu,w,-l'.
vizitau pp t.inC'rii patririPJJi şi l<' i,;pit.iau :"11·
l'letul. C1'lor, ra,•i prirnean ru b1mfiYoinU1
propuuerilP 101-, ]p înmii.nan se'.·i,~ori din p:1r
tea Tarqninilc:r şi se întclPg"Pau C'U cl:'1şi
spre a băg,\ nonptea P'~ ascuns pe t.oO ui
rf'gelni în oraş.
Lnerul acesta fu îrnpiî dăşit mai întâi 11
fraţilo Vitrlius şi AqniJiu-,. O sorit n Vite-
lilor !'e măritase eu eo11snlnl Brntus; eopiii
eşiţ din ace,-tă căstoriP. 'l'itns şi Tiheriu~,
er-au acuma fli~ăaur. Unchii lor îi pri-
- !it -
mr<;c f;.i pe dânşi în complotul plănuit. A-

fară d~ aceşti[] îşi mai luară ca pă.rtaşi câti-
va tine;ii nobili, ale căro nume s'au uitit
din pricina vechimei. Int.r'acest timp în Se-
nat biruise porerr.a, caJ·e cerra să dea. în(Jiii-
răt bum1rile. S:iUd ,sp slujiră chia,r da a-
ceastă împrrjnrare spre a întâ.rziii în R.oma,
căi dobândiR~r(L dela consuli un rilgaz, spre~
a aduna <'::wd,·. Cil cari an~an să ducă ave-
rea rpgp]ui. Tnt ·timpul ac?st:i. îl întrebnin-
tariî întru a se chihzni Cil nnrltitorii şi dnpă
11111ltr stă.ruin• izhnti1·iî să le dea o scrisoar<'
c•i'itrr Tarqnini. Căci ~llfel, cnrn s'ar crede că
t·l•rnr~ a1rlnc Pi rl~n ,-oliri lor într'11n lucnt aş
clP îrissernna't Illh-i o î1whipnire 7 Scrisoarea,,
C'arc li se dărli1, s,prr a fi chezaşă a sincf',ri-
dtii lor, făc1 sii sr dovească crima. Tn-
1.r'akvă·, în ajnnnl zilri rânrl solii :nr~a.n
~f, plf'cir· ln Tarqnini. lnarii clin întârnpbre
masa la alck Vitelii, i:i,r nmrltitorii. după ce
încl'Ppărtai orice mart.ori. cle,hărn multe
înfre dânşi drsprr• non] lol' plan. dnpă cnrn
s•a întâmplă dP ohief'in. U1111l rlint.rP robii
lor, ca11r înci:î mai din:iintl' mirosisr ce sr.
urzeşt, au.zi tnt r-r vorbiI1ă ; el aşfopti:î îns:i
momentul, pfrnă r'fmcl diîclni-il solilor seri
soarea, prnl rn C'a acPast:i, fiin<l d~scoperitri,
să se poată rlon'<li 1ncrn 1.
Indată ce i,imtl ci.i ,scl'isoarPa fnsrsr dată,
destăinu consulilor nncltirra. C()nsnlii plc,-
cai·ă numai decât dr-:ica~i.i sprP a p11n:i
mâna P<' soli şi pe un<'ltitori şi îna'ibs!·ă
făr:1 nici u11 vuet întreg-ni cnrn:)lot. Cca. uin-
tâ; grijă a lor fu să se asigure de scrisoarl',
tră:doi apoi furii la moment aruncţi în
lanţuri. Asupra solilor &tăur puţin la în-
doială. Şi, cu toate c.ă ei păreau că se pur-
taseră aş. încât să fie privţ drept duş
mani, touşi: dreptul g-inţlor treci1 înnintr-.
Brutus osândeşt la moarte pe

propriii lui fii.
In privnţa bu mnilor rege] ui. cari în·tu:
se hoti:irâse să i se deh înapoi. lucrnl fu a-
dus din nou în dezbater~ în senat. Ascul-
tând acuma de. ura lor, scnntorii opririi eh·
a se mai dit înapoi, opridi de a~cmcnca rk
a fi luate pe seama stat11l11i. Le dălnr clcei
norodului si:i l~ p.-;cull', pcutruca înt'rupt:111-
du-sc cu prăzi 1·egale. ;ă piardi:i pentrn vl'ş
nicie nădeja de a mai faCl' pacr cu dâ1şi i.
Moşi"a Tarquinilor, aşez:it.î între Homa şi
Tibru. o hi'r.îză Zt'nlni l\Ia.rtc şi d,' aci în-
colo fii Câm))ul lui Marte. S1, ziec' di pc In-
cul acesta lanul dt' g-nîu er;\ tocmai Imn cfo
secerat; fin<l0ă o team~i rcliig;io:i.<i îi îm-
piedica să mănâce ro1lul ae:siui ogor, tri-
miseri:i o marc 11rnl(.i111c eh o;rnwni. cari 1::i-
iară 5piccle cu paic cn tol şi p111Hî.nch1-IL· în
panere le aruncă r11 to(ii deoată în Ti-
bru, pe cart' curgea putini"'! :1pi1, Jupă c.11111
se întâmpli'i pe vreme de a.rşită
După ce ave.rile regelui fură pr:1clatc, triî-
dători furii nsâuditi: osânrl;1 av11 loe şi fii
i:.µ atât nia.i dcosebHă, cu l'âi ure¼:;ătoia dl;)
- 56 -
ronsul impm,,. mrni taă datoria să îndepli-

nească pe(la,Ţ>F as11pn1. propriilor s.ăi copii,
iar soarb• a]r>,,<' drept caluu la :uwastă o-
sândă JW ac(!la, ca1·p ehiar ca pi·ivitor ar fi
trchuH î1tlPpăra. Tineri dintre cei mai no-
bili st.ăen legaţi de stâlp; privirile tutu-
rnn, insă se ahătcn dela ceilaţ, ca de la
niş1<· finţe 11:'etm:1s<•,11t!', şi se îndreptau ;:,.-
c-HJll'a fiil01· consulului şi oamenii deplân-
g·r:rn llll a:tât 1wd,•a,psa, cât nPlcgi11irc,a lol',
p<•nitr11 eare me1-it:rn a.<'Ra-;tii :riedea,psi'i;
1·11111 ,lr• fiinrisP în sufldul 101· g·â.ndul să
t!P:i 1w rnfina 'lrnui om odh1ioanî rege tru-
faş. uc·11111 <luşman lor în pribegi.:) - şi
mai cn searnit în anul eând patria fusese li-
lH'raLî - tocmai lll' taăl lor. liberaiorul a-
1·.<·stci pa.trii. r•on:-;•ilatnl <'al'P lu<tsc naştei
î11 f:, 1 11ilia Iunia, pe sP~rntorii, ]loporul şi
toti z,•ii ŞÎ (•i>tăţ01 l"OlllHni "/.,.
('ou~11]ii luară loc pP ,,,t·ai111df'l lor şi po-
1·1•11eii-i1 lictoril,1r. să ad1r·ă la îndeplLni,re 0-
>'Îlnd:1; îi rlesb1ih·:ă cl1,ei pâ,1:î la, piele, îi
hi'1turt1 cn vergile ~i )p tăiar capetele cn
s~1·1nc·:1. In tot ti:npnl aee,sta privirile erau
atintfo~ a,s11pr:1 tatulni, asupra chipului şi
1ftiţşă:r lui şi se Yiîzi'1 cum simtimântele
Jdîrinteş îşi fac loc. c11 toaW îndeplinirea.
])edepscii ohş1:'ti. Dnpă pPcfopsirea oelor vi-
novaţi, l)entru ea 11ild:1 ,să fiil şi 1le pa;rtea
cealal:Ui tot aş dP st.ri:lncă şi s,ă împie-
dil'e şi pn alţi dPla · IL<'kg-i11iTi, d1ură cle-
111m1,11or11lni <':t riispl:dii 11 !<1•111ii rlo hnni.
luat.a <lin vi;;i.erie, liuel'Lalea e;;i <lreptld d.i
-o·, -
l'Pl!lfr-:m. RP zit•r <''.I acesfa a ro~t rel rlirr'tâi

rob libe;rat 1iri11 1:indictn '). Unii socot t•t1
însuşi numele a-0e~tui ,scbiptrn se trage dfi
la omuiJ. ace.sta, al cărui nume ar fi fos·t
Vindicius. Dnp!:!. el însă se făei1 regulă ca
toţi eari se voi· libera în chipul acesta, să
capete şi drepinrile r.eti'!nş
Eroismul lui Horaţius Cocles.
Tntr'a<'PSt timp Tai·qninii .~c :ulăpo,dt.i-r'

la Larte Porsena, r,~gele din Clusinm. Ai,•i,
a.rnestf'cânrl şi Tngă.ci !;'i sfaturi, eâ11d ii
rugau „să nn sufere cn nişte domnitori, lle
obârşie clin EtrurLn, tlr. acdş neam şi 1111-
me ca el, să trăiase în sarac1r şi sur-
ghi-nn"; când îl înrlrrnnan să nu lasP ,wrăz
bunată apucătnr aceasta. înNî. în t'aşă, llc-:1
izg·on1 pe reg-i. ,.Căd lilrnrtat.Pa are priu si1H'
ÎB!;ăşi rlestnl fa,rmec ; thi<stt reg-ii 1'şi vor
apăriL t.ro11urile cn ace,iş străşnice• e11 ti-:i-
re c•,~hiţlp. râvnesc după li.hcrtate, cei rnart
se vor fapc nna cu cei mici şi atn/Jlci nu va
mai fi nirnie mai deo;.:ebit, 11imic em·e să fiP
mai presus ca ceilaţ : s'a sfârşH atunci ,•11
domnia reg·ilor, f!Cest lncrn :itât de minunat
între zei şi oa 111e111i".
') Vindicta n-ă nn sdtipb-n d'I' lemn, <'11

care lictorul ating,'i1 capul robului. în limp
ce d1•cH„ătorul numit pretor rostia formula
de libe;ÎU·e.
- 58 -
Pnr "n:::t. înrrei-1infat. PP ·ar o parl(' ri:1 !Ir fi

0
Li1w ,;ă fie la Roma uu rege, dQ alta ar fi

folositor pentru To-scani ca regele acesta să
sr tragă din seminţa Etru,s,cilor, porni asu-
pra Romei c'o oştire puten-iră. O aş spai-
lllil nici odată nu mai năpdisr până atunci
s,~natul, atât dr puternică era. pe acele v1·c-
rnnri ţar Olusiulni şi atât ,de vestit nu-
11wle lui Po,rsena. Pe lâ.ng-ă a,sita~ nu se te-
meau numai de Juşni-a, ci şi rlle proprii
lor conetăţi, ca nu cumva prostimea din
Homa, birn1ă de frică, să primea,,;cii p~ cei
doi regi înlăutr cetăţi şi să-şi cumpere
pacea cu preţul robi-ri. Pentru a:cestc cu-
vinte, multe înlr;;;nlri s•~ făcur prostimPi
~li,n partP.a senatului în tdt timpul a,ee,;ta.
In rtrndul întâiu, îi purtaă de grijă de rn<•-
rilldc·: pentru asta trimseă oanie:ni, pP
nnii la Volsci, pe altii la Cume, să cumpere
gT:111. Dreptul de a vind·e sare, care se cum-
păra pe un preţ foarte scump. fii 1·idica·t
particularilor şi hat pir, sem!la stntului.
P]'(istimea fu scutitii de va mii şi dr orie 1
bir, aş în cât numai bogatii să plăteascf1,
eăci ci pu:tea'n duce greuUitile; ,;ă.raci plicî-
trau destul bir, oda.tă ce-şi creştau copiii.
Prin ncpastă ehiYrn.<;,~ală sP11atorii păs
traă nşa de hiin,· printn• cr;tJ::ttcni buna î11-
trleg-er,-, chiar mai târziu, cu ;tonfo gToză
viilc a,;;rdinlni şi ale foamei, în cât numde
rle rege îl urâă m1 nnmai rf'i mari ci şi cei
llliPi şi niei nn 0111 n'a ajuns <lupii nreP:t aşit
ck pupnl:1r ririn mijluacl, 1wcinstite, t>e cat
11 fost în timpul acesta întreg senalul, nu-
mai printr'o lrnă ocârmuire.
La apropierea duşmanilor, toţi locuitorii
rlela ţară îşi eă1t:w aidăpost în oraş; cât
despre cetate, o întăresc cu st.răji Deopmte
părea apărUi de zitduri, de alta de 'l'ibni,
rare 1'2 sta în ea1e. Un pod de lemn însă fo
cât pe ee să lase drum liber vrăjmaşilo,
dacă n'ar fi fost un singur bărat, Horaţius
Coclcs. El fu, în aoistă zi, singura apăre
şi norocul oraşuli Roma. Din î-ntâmplare
fusese pus tocmai să păzC'aso podul. Când
văzu că Ianiculul fusese cuprins printr'un
atac făr veste, că duşmani coborau acum
la vaJ:2 în fugă, iar gloata alor săi îşi piir.iî •
sise în spaima-le şi armele şi rândrnrilc,
opri pc câţiva din ei, împotrivindu-se la
fug-a lor, apoi lnând de chezaşi pe zei şi po
oanwni, îi rnstă că „în zadar şi-an păr
sit locurile ele cinst·2 şi fug. Dacii în urmă-le
lasă libf'T[î trccc~rea pod1ulni, în curând vor
fi mai mulţi duşmani pe Palatin şi pe Oa.-
pitoi, decât p,' Ianicul. Pentru aceasta el ii
îndeamă şi le pornceşt~ să întrebuiţz
ferul, focul şi orice mijloc cu putinţă ca să
distrug.i:l. podul. Cât despre dânsul va ţine
piept năvlire duşmanilor, atât pc cât sc
poate împotrivi un sing-ur om".
Se reped-a fkci la c~pul podului; printre
-ţi aceia cai·i dlăeau dosul. fugind clin bă
tălie, el se cleoscbh\ biuc prin a:rrnele lui în-
toarse înninte, gata să reînc~-apă lupta pept
la Ţlf'pt. Duşmani însi,si înc·:,1Hmi.ră înain-
tca acpstci minuni de înd!'ilznrali'i. Un sim-
timânt de ruşine oprise însă al.Hnri dP dân-
sul pe doi inş. Sp. Lartins şi T. ffc>rmini11s,
vestiti amândoi priu neamul şi isprii\'ilP
lor. Cu a.ceşti ţinu câtva. timp p,•pt înt:îPi
,-ijelii a atacnlui şi furiei dela înce-rrntul
luptei.
:\fai pe u,rmă îns.1. findt·,ă cei cari -Lâian
podul, îi chemau înapoi. 'l~i îi ~iii şi pc a-
ceştia să se retrag-ii la adlăpost pt' crâmpeiul
rle pod, lăsat în bună sta.re. Anrncându-:;;i
după aceea asnprn e,i\peteniilor Etruscilo1·
pri,·iri!C' lui crnnt<• şi anw,1iţ.ăto·\ când
îi înfrută pe fict•arl' în p:11·te, când îi rnu~-
tră PC' toţi laolalti'i eiî .,sunt robii unor ti-
rani fruaşi şi uitând-ş dP propria lor li-
lwrtatc, vin acun1:1 ~:'i ail:aPl' libertatea al-
tol'a". ,
Câtva 1.i1J1p sU11ur;i nehotiirâti, uîtânrlu-
!-,e unii la. alt.ii, ;;:1 ,·:idă par'di cine are sii
îineapă lnpt:i. Tiuşne:1 cuprins!' în sfârşH
intrc>:11.ra- "şti1• ,;i s<·o1_ând un chiot a.run-
enriî din toat.P piir(ilP " ploaie de sigcţ asn-
prn unui Pm sing-ur. Toate răn,1e- însil
î11t'iph• în scutul, eu e:1rc se ncop,'re; v:1-
zfrndn-l fot at:î.1 t]p 111'--drnmubt în h0Uirf1-
rca !ni. -;h\pân Pc pori. JW care-] rniisnr:'1 cn
p:iş 111a.ri. se a.n1:11L·ar[1 :1,;nprn !ni. încrr-
dl11d ~:i-l prăva]P în ;ipii.
D!'o,lată in:-ă trosnetul podului. c,ire i;ra
rup,!',-P, împn'uni:i c11 chiot11L Pf' c;ire-1 ri,li-
rnr:i Tionrnnii df' h1w11ri,- <·:'î L-'.hf11111is1• în lu-
crul lur, îi m1111h1 de-o 111'g·,i1HUt:i spai111:1 şi
- fil
Ir tl'.;iă ayântul. Aturwi Cocles ~

-- Ta.t:1 Tihruh~, zise rl. 1mterii tale sfinte
rnă re,g: primeşt cu milostivire în valurile
1:iJe armele acestea şi pe ostaşul acest.a'. ...
Grăind acesteia, sări cu arme cu tot în
flnvin şi trecii sănfo şi teafăr înnot la
ai s:li, dieş m·1ărit de o ploae r]p 'si!g-eţ, să
Yâ1rşind a1-tfel o fa,ptii'i, care va g·ăsi Ia ur-
l:iş mai multă admirţ,e. decât crezare.
Cetatea se arăt 1·c!trnosăae fată de a-
tâb vitejir: îi ridcă o statuP în omiţ şi-
clădu atâta pământ. rât puil'i să ar<• de jnr
împrejur înfr'o zi între::i,~ii. Afar:î de acr:is-
ti:i cinste a obştei, <lrng·r.-;tca ceti:îţ,~nlr
încă Sf' ari'tă la iYP.ali'i, r-:iei în foarnetPa <•Pa
111,nc fi!'c:,re, P<' cât îi îngiădu:r pnh•rile,
î\i rupse c~v.1 dda g·nri'.i şi diidu eroului.
Eroismul lui Mucius Scevola.

Aceastri întâie ·111crreare a lui Porsena fi-
ind respină, rf'geJe îşi schimbă plannJ: î:,
Joc să df':1 asalt cetăi. -.'o asedieze. Prnfru
ae ~a,,ta lăsi
1 eâteva străji pe munte](' Inni-
('lll. i:u el îşi a1;,e.z(i băra îu câmpie pc nw-
lnrilr Tibrului. După ace.a adună la ('nr,1hii
clin toate p,ărlic ,1tfrt pentru 1ază, i-;pn' ;i
nu Htsit să Sf' mhH':t pe a,pă a;rân î11 R.orna,
eât şi pentru pră<lein, aş,\ ca ostaşi s:'i
poati:i trece fluvinl. f'ând Yor avea prih.i,
prin feluritt~ Jocuri. Tn sf'nrt timp făc:1 ra
toate împrejnrimilc Rornf'i să fir nşit rlr 11c-
,i;.;11n', ÎJ1l'il( 1111 numai că hi.g-ară în oraş
tPatc rlc pc c·,împ, ci şi turmde cn grăn~ad
şi ninieni nu cuteza 1,;î le rr1wi rnâic dincolo
Jc porţi. De altfel lăsau aş de mare libcr-
fatc Et.rnsc-ilor nu atftt de frică, cât din-
tr'un vicleşug anum•~: con,sulul Valerius,
care pirndia prilejul de a-i ataca fări veiste
c:'\t mai mulţi deoată şi m!IJÎ împrăştiaţ,
trrrd, cu vc-d~rea întru a se răzbuna pen-
1rn lucrurile mici şi aştep să se răzbune
în l'itip groaznic pentru lucruri mai mari.
Aş:\ Jur, ca să atr,gă pe jăcuitor, clădi·, p•)-
nră la ai săi ca în ziua 1rmătoac să iasă
î-n număr maxe pe poarta Esquilnă, car9
t'l'h, cea mai depăriaH't de duşmani şi să
lllâic turmele din urmă. încreliţat că
vrăjmasi VOL' şi afla. lucrul ac~sta., deoare.-
ce, ,1sediu şi foamete fiind, robii nccredin-
c·inş irecc-an la d 1 uşmani. Intr'adevăJ că şi
:iflnă, după ar,iiti:irile fng·arilor şi trecuă
fluviul în numă.r 1nai 11w~·e ca de obiceiu,
niirhi.idninrl si'.1 Jme mâna pe toaă pr1p.da. P.
Va1,2rius pori.c1eşt ahrnci lui T. Hermi-
niu,.; să stee ascuns cu puţină oştire pc dru-
nnd spre Gabii Ia :i doua piatră ; Sp. Lar-
ii u'i să aştepu cu frnpeie uşoare la poart1-1
Colin:i. pâniî cfrnd duşmanl va trece df'
dânsul; îndată rlupi'i asta să le sară în
~riate, Uiindu Ic drumul S[)l'~ fluyin. Celnlt
r•onstil 'I'. Lnueţis ese pe poarta :-,J"eyia cu
l'âteva compăni df' nsb1şi : Yn.l,·rius însu~i
se coborî d-e pe mutntele Celiu,s cu trupid a-
lese. Ace-ştia dă<lur. pept cei din:tâi cu duş
mnnn 1. I:Ierrninins, înda,tă ct• simţ. îne,i1Pn1-
- GJ -
rl'a, alcrg·ă din ascunz.ătoi? lui şi tae pc

la spate pe Etruscii, cari tine,au pept lui
Valcrius. Ceilal(i răspund chiotelor lui şi.
din dreapta şi din stâ1;ga şi <lin sprP, poari:t
Colina şi rlin sprP Nevi a; w,1,fel încât :i,1t•ni-
1.orii prinş la rnijlor. ucfiiml în lupkL nt'l'a-
~ta ·~gali în puteri, apoi toate rnijloa(•(•].e, dP-
fugă fiinclu•fo tăiafo, fmii:i rnăcel.it pfini:i
la nnnl. Aceasta îns:i. pnse capiU încălri
lor în cârduri mici nle Etrnscilor.-
Cn toate acestPa împQ·e,surare:i dura îna-
intP, împreună cu lipsa de grâu şi scumrw-
tca C'ca straşnică, a.ş încfrL Porscna SP. mân-
gâia cu nădeja t·rt Ya cnr·erl rr1..ntPa rlon.r
stând locului, rfllld C. }lnt·ins, 1111 trină no-
bil - cărni a i ,-e pi:\rP,'t o înjosi re ea Jrnpo-
rnl roman, l':ll'I', l'hiar roh fiind. sulil <lorn-
~1ia rrgilor, 1111 flisrse ni,_•iotlnU-i îrnprP;;11r:t!,
11ic'i într\111 riîzlioiu şi ele nici un duşman,
~:i fiP, acum t'iLJHl "c~- popor liber, împresm·:i'r.
de acei:i;;;i Etrw;ci, a căro oştire au p11,;-o
pe fngii cle.atfitca ori - îşi puse în gilnd s[1
răzlnme arestă înjosire printr'o ma.re şi
înclrăzeat întrrprinclere. M,ai întâi, ho-
tărî 1iă străba; singnr, rlil capul lui, în ta-
b11ra duşmanilor. :i\lai pe urmă însă; temf1.11-
tln-se ca nu rnmva, cfarţi s'ar ,duce f,ă.ri în-
Y(lire;i cornrnlnlni şi fări'1 ştirea nimău, să
l'ie clin întâ1111,lan•. prins de străjile romane
~i nrhts î1drăt <"a fngar-învinnil'e, pe care
snarla oraşulni o îndrPptăţ.ia - se d us,i în 1
st·n:it si zi;;e :
- PU,rinti senafori, vreau să trec '!'ilirul
R4
şi să stri'ibat, dacă niiu p11t0,i, în fahl'ir~

tl1şrnaio, nn ins.li ca tâlhar, san s,prt· :1
r:izhnna la rânrln-ne ;jafurile suferite; arn
Îll g-ând un plan cn mult mai mărPt, dacii
7.f'ii mil vor ajufa'i.
8rn2torii îl încuvir:taă, r.npă carJ p] îş1
aisem1sp 1111 jung·hiPr imbt haină şi plec,/1.
Când ajunse acolo, îşi fiăm\, p1rin mijlocul
mulţie î,mdiesuHe, loc până la tribuna
lnl 1 ) 1·Pgelui. Din întâmplare, tocmai si> plă
t.iit o.staşiJ01· simln-ia, aşi\ în cât nn grăm
tic care şedlcit lâng-i't rege îmbrăcat a,proape
c•.11 acelşi f.p] cfo vestrnân:t, avea mult de lu-
(•ru şi în cle-obşf ostaşi cn •i'l vorbia11. Te-
rnfundn-se deei sit întrl'llw. , eare din doi tl
Pors•o,na, pentrnea un cumYa, dovedind c{1
nu cunoaşte pe rege să -nu se dea de gui pe
sine, îşi li:,să îndeplinirea planului la voia
sorţi şi omorî astfol pe grămitc în locul
re_g-elui. D1pă a.ceasta phcă, deschizânu-ş,
tm paloşu însânge1·at în mână, drum prin
mijlocul mnlţiw în frico-şat<>, când, la stri-
g,ătnl ce se riclici'i, paznicii regelui alerză,
puseră mâna pc dânsul şi trăgându-l î1rn-
poi îl duseră înain.t('ta tribunalului regal.
Chian· a.trmci îm"lă, în faţ lm~i i.ş, tl'e mnri
primejdii, mai mnH Pl ing-rozia, decât eri1
Îl:grozit.
- Sunt cefa(r.an rornun, zise d,însnl şi mii
1)'l'rihnnalul era l:i ('Pi \'Pt'hi (I SŢ1l'tnr!:

n11 de> pământ. dt• IJ<' Î111d\irnea t',ăreil 1-:·P11t·-
ral ul vorbi ii ustaşilor, s11 u ţinl:a j nJooll-tl.
- 85 -
nmnesc C. M11cii1us. Ca duşman, ani. vrut sl

01110r pe duşmanl rl.ostru şi nu sunt 11,ai
pnţil! ga.ta de rnoai:te, de.cât am fost di~ o-
mor. A fi Roman, însr,amă a lucra şi a
snferi bi.1rhtş2 Nu 1mnt însă singurul,
care am atare sirnţmte faţă de tine; un
lnng şinµ: ele inş râvnesc în urma mea la
ac•riş cinstr. Pregătş.cJ dar, dacă gă
s ·~ti cu cale, pentru atare nevoe, anume,
s:t I upţi pe mil'ă pe ce-as pentru viat.I ta~
cii<'i vei găsi nn paloş şi-n duşma.n până
şi'n Unda p;1lah1lui tău. Războiul acesta ţi-l
c1Pf'lal'i1m no1, tinerîm('a roma.n,ă N'ai să te
aştep(i la nici o oştire, la niei o luptă. Tu
si11g-ur ·vPi fi în joe şi cu nallll sing·wr dintre
noi.
Atnnci 1·rg·]p, np-rins şi dil mânie şi înt'ri-
coşat şi rlf' pri 111rjdie, pornc~'·Ştf să fie în-
\'.011.i II ra:t dl· flacări, ameni11(ârnt11-l eu
1110:idea. d:1eă nn va rl<·sroperi 11rnma.i dt'<'.ât
11neltirile 111ist"rioase en cari caută sli-1 î11-
~11fiirn:'111if'.
- rnuă-1<'. zic:e C. Mnrins, şi '"erzi cât de
pnţi pre( are tirnpnl penfru cei cari râv.-
1H·s,· la o glorie mare !
$i-11i băg mâna drenpHÎ în focnl. a.pri11~
pentru ,,al'rifici11, lăsfrnd-o să ardă, r.;i şi
c'.nm ar fi fost 1csimţtor durerei. Atunl'i re-
g-dr, fo1crr.rncnit ;1p,roape ca de-o minune,
sărl dr pe b-011111 săn şi porunci ca tânărul
llli fie înc]iepi'idalt de altare.
- Pl,•ac·ii. zi,:,• olfi11s11l. 'tn 1•.are aj cute:wt
sa tP arăli fap cfo tine wai duşrna.o 1>h1.ar
- di -
Hecât fatA ele mine. Aşi por1mci ~ 'fil pro•

slăvit pentru curajul tău. claă curajul a-
C'e!#.a. ar fi UJ'ISH să slujeacă patriei mele.
Mll desl~g faţă de tine de drepturile rA.zbo-
iului şi iţ dau d'rnmul de a.ici neatins: mi-
eşti sfânt.
AJtulnc,i Muciu.«, ca şi cum i-::ur fi wultn-
mit pentru acest bine:
- Findcă curajul. zisn el, r în cinstP la
'line, nii dobândi dela mine prin ace.«tă bi-
m:iface,r,e ceeacr n'ni putut prin amonităr;
trei sute de inş. tot fruntea tinerimei ro•
mane. ne-a..m jurat 1-ă pornim pc a.cer-tă
cale împohiva ta. Sortul mi-a ciiznt mai
întâi mie: vor veni însi'l pe ritnd şi ee.i,lalt:,
!iec...'lre la timpul ~ău. după (•um ii va l'ă
l!Pa sortul. pâ,n~ c-ând soarta îi ,·n fiice su
lăsbcr. momentul potrivit.
Diuu.l drumul lui Mucius, cli.ruia i s'lJ µ11~
mai pc urnii:i pOi'eela de Scevola '), ,iin
pricina pereierii mânei drepte, Por!-<'ll a tr i -
mis~ pe urmii-i «oii la Roma. Atâ1 de mult
îl ÎT!lspăirnât şi întâia pTirnejdli.e. prio
c·are trecuse şi clin care nu scăpae decât
multumiti:i greşli duşmanli. şi lnptele.
pe cari a\'PH '-ă le inl'rm,t de-atâ~ ori eâti
0
:iuruiti ma.i dirniJ..,ese,rli. i1,c-id

singur pro-
vus-e Rournnilor couditiile de pa.ri;_
, ') Su.;:vola in,eumoă s1i11Jgaciu,
FURCILE CAUDINE
Oastea romană., îrnpresuratl.

A 1111 I arPsfa 1 ) avu 1OC' pacea dela Caudi um
, rstilil pri II î 11frâ11gera Romanilor, subt
('11n<;nJ:it11l lui T. VPturin, Calvinus şi Sv.
l'o,;f11mi11s. Samnitii 11vea11 în ae.lş 8,11 c-11
p,nrral pe C. Pun;tius. fiul lui Herrnius.
11,iscul dintr"1 1 11 taă de-o înţtdlep(•i fănl
11crecbe, afo,ră dr asta t1I însuşi 1111 ră?.boi
nic ei-un căpitan de• fru11le. Când solii, <•ari
fuses1•ri! tr'i1ş ~,ă îndepl111eascâ c~lirc~rile
1,ornanilor. sP i1ors,~ă făr să fi făcut
pa,.-,,. el porni e11 oştir1•; şi- aşer,:ă. ta.băr:i
în prr•:1jma tâi-gu]ui Caudium. într'un loc
c·iit s1· pc~atc· mai ascnn,;. După aceasta tri-
111isc );1 ( 'alţi, undlr> auzis~ r.Ji Slllnt con•
i-ulii rom:tni şi tabrrilP nştire. i\e,ci.>, ostaş\
imhrăcat în hainP de ciobani, porurnddu-k
să-şi mâi!' tunnelP la r,ăscuit fiecarC' prin•
tr'altJI parte, 1111 departe însă de strlLzilr. ro-
mane, i.wr când vor c.ădea în mâna jăouit
rilnr, să aibă cn toţ.i o singură vorbă: ,.le-
gfonile Samniţfor sunt în AJJulia, unde îm
;\ ~:13 dt>bt ,111r•mr>iPr,',1 RnmM: r"l înRlnle

de• huli Iii btos.
- 68 -
prr,.:onrn Lur<'ri.a m1 foaift11 oştirea lo.r şi nn

sunt dc11:1l'tP dP-a o cucPri". Inoă ,l~ 111ai
înnintc ZYPnul a,cPsta, răspândit rfo altfPl în-
tr'nclins, :dnns:ese pânii la urr.chil!' Roma,ni-
lo!'. Pri:wniPrii lP întil'ră însă. credinţa, cn
:it:H mai rnnlt 1'11 l'ât voi-lie}c> lor se potri-
vim1 r.u dPsă\'[trşie una 1·11 alta, Nu mai ră-
111ft 11l'i1 deci niei o îudioin hl c,:l Roma,nH trP-
hu i:m să dr.\ njnror cPlor din L1w..twia, enl'i
Pr:111 1işte bnni şi 1·r<'dieoş al!ţi, eum şi
1l1· 11•:1mi"t ca 1111 enrnva întrcag-a :\pulie, îm.-
1Jol1htii rlc prirnrjdia mo11hmtului, să 1111
11'P,ll'i! la dnşm:1. 'lt,aă r.hiLzniala fu rl,•l'i
:1s111ir:t d n1 lll ul II i, pr r,:rne să porneasl'ă, ])pu{t
rlnrnrnri clncran la Lureria: nnnl. pe lângă
ţ:irnl mi;1·Pi Arli-ia·ticr. llll'l'gânrl 1w r•â111-
J1iP şi d,•;.;1·01i,·rit, rnai sig-11r înti.-ailrv:1r, 1·11
:1t.ii1 mai lung însii; altul, pc la l ◄ 'u,rcil1\ Cau-
<linr, cu rnult nwi "rnrt.
latil c•mn p,.,tP aşezr loculni: don::î pa-
suri adânci, îng-nstP şi a00pPritP clc pi:id111·i,
)pg-atc între dâns·<'le prinlr'1m şir ele 1mrnt,i.
Jnt.re clP ;.;c întinde, prinsă la. mijloc, o cil1,1-
r1ir rlPstul dP ,wtPdii, cn VP.rdeată şi a.1w
1·11rg·tdoar,· şi 1:rin mi.jlocul <•ăreia b-l'ce
1ll'11111nl. lnainte îns,ă de-a ajunge la aeea.sti:î.
1·âmp:.e, tirelmc st1 h<·d TJrin întâia sti-âm-
~ r,nr,p şi ahmci ori 1rebue să ;tP întor<'i îudii-
riit pc, ac>l:1,ş drum pe r.n,re ai v-,m;t, ori, d:i-
c·ă vrei să mergi nmi clepm-te, 1rPhne să <·şi
pt·in r.eal:iă strft.111t.uare, eu 11111l,t, rnni îu-
E uslă şi 11111i flP.PYoi.onsil 11-rrât 1· ,1 rlintâi.
In are:1stă c-ârnpie 1·olinrftse dar nşti,·Pa
;rum.a1ă, prin fig-aşurl1' unei stânci, lltl.!t:·
19 -
g-fi11ct prin înLîi11 s'.trâmto;ll'e; rânil porniă

în'i.ius spre a ,lona strâmtoarr, o gi1sirii în-
ehi.~ă cu eupaci răshu·1iat şi cn m1 mornrnn
rlc bnloY,!Tii nriaş. puşi d(•a·entH'zişul. A-
bi;i înţdesră că ac~:1sta este u m,ă a ch1ş
lll,lll 11lui, că ~i ziîră JJP Yârf11l mnntlTor
sfrii:iilc y1·iî.aşP In grn.bă dar po,rniă în-
diîrM, pc rlrnrnul pe care YPniseră; şi 1n il-
<·Pst:1 1nsă îl g·ăsir închis t·u acrleşi pic-
di1·i, c 1 1m şi cn oistaş. Ah11wi paşi li se o-
]lrirf, fifriî. r><1nrncn nimău, snfletele tut11-
rorn par't·ă încremP1iă şi un fel d3 toro-
pP:11:'i l'<·no~eută !,t) cntropi rnlădaec;
s0 uitiî unii la 11.ltii, ea şi cnm fieca,re ar
_g·;1"'1 la erl:ilt rnr.i 1mltă -t.ă·iP de suflet şi
11i:1i mult c·nrllj şi 1mlă \TPJ!'I~ stănr lo-
cnlni, fi:ră :t ,.;co,11<' o vorbiî. C'f111d vă.znr
a110i (•i:î c;c aşl'z,ă 1·ort11rile t·onsnlilor, iar
l':"11.i,-:1 tli11(rp ,·i l';it: ePk dt• 1 r1•hinţ: nernr,rn
î1d 01·111 i rp:i. fo lie-i·0i, 1leş "'el<·" 11 1,ă •~.e t'.ic de
h:1tjocnr:i ridi1·i'i11tl î1iărtu, eâ,td ,.;p ;i[l;, 1 1
î111 r'o siarr nşa Lle erână încât îşi pn-
tl11seriî pâuii şi ee:1 din 1ră nădt•.iP, to•l1şi
,;p1•p a nn atl:11\g·a la atare nPnoroeir,~ şi gTc-
şcah1 lor, fi<'t~lrP ,le pnde:1 h1i, J'i:-ră să-l în-
dennw sau siI-i ponl'asră l'incv<1, se apu-
că dp lurTn şi încojară c'un parapet ta-
biîra, pe rnre o aş:wră Hing·ă un :zvor. Sin-
guri însă îşi mărtnisa t·u <lurr,re şf-!;i
lnau in râs lncrareill, î11c~putl'i• şi rnnnoo loL·
zadrnieă; afari't de as,ta şi duşmani îşi bă
teau joc el~ cli'nş P-11 dispr<•\. Locott-nentii
şi tribunii se adunl'ă dela sine în ju1•1il con
lO -
in11ilor obrâţid de mâhni'I"~. fi'.!ră s~-J f1

chemai nimeni la sfat, dP oarPce nu era Io
eul niei de sfat nici rle ujutor. Cât desprP
rJstaşi, aceşti., întorşi spre corturile consu-
lilor, par'că eer doJla eăp~tn1il 1011· un aj11-
t.or, pe ca.re doar zeii TH'-rn11ril.11ri da(•.ii li
I .ir pufoa ci'a.
Noaptea i-apucă lJlai mult. tâng·11i11du-1w
·decât chibzuindu-se: fil'care ~trig-it. dup:1
<~nm îi era fil'ea; unul : i
Să rl!zbi m pri II t.oah• pierlfreJp p111-'1' în
drurn.
Altul:
- Sa trecew pestP st.avilielc· munţilor.
prin pădnri, pe ori 1rnrl,· 1·0111 putea stri'\La
te cu armele noastre, numai să pll'tern a
ju,nge la duşmanl acesta, pe cn1? de trei
zeei dP ani aproape 11 bat1•rn rncnm ; toat1·
vor fi netede şi uşoar 11011 t.rn Roman 11 I,
c;irp hrptlă împcrb-iva virl.xrnului Samnit.
Altul însă :
- Unde şi pe unde să mergem 1. .. Oare n
să nP punem să strămui' mnnt.ii din I<·
meliih• lor t„ Atât cât pi,scuril1• acestea vor
spâmzura deasupră-nil, pt• 11n<lP ai sh ajung·i
la duşmani! ... Cu arme sau făril de arme, vi-
teji sau mişe, cu foţi luolalUi suntem şi
prinş şi înYiş. Duşmanl nici n'are să 11('
arate măcar paloşu, ca să. murim ce-l p1ţi
cu cinste. ~i · va sfârşi războiul. făn să ~e
clinteasă cl'in locu-i.
Schimbâmd astfel dt· vorbe intri' dânşi,
trecuă noa'.l)tea.. uitând şi de mânca.re şi de
odihna.
Tabăr Samniţlor.
Cn toafo acesk-11 Samnitii, din parto-lL,.

nu ştiau nie.i ei într'o i7,hândă aş do mal'"'0
t:e hotări re! ăs ia ; pentru ,wt•asta cn toţi
fură uc
păre, s,î întrebi· priutr'o sorhwan,
pe P1mţîus Hereuiu,., twăl g-1;1,eralnlui lor.
.:\cri,ta, împoYărnt de u.ni, renuţas nu n11-
1nai la dr,'gătoik militare ci şi r:h•ik. ln
t.rupul lui însă copleşit de hcl.tJrânPţe 11r.'.111
inca tari pntcrilc minţe şi ale judeeatei.
Când află ei.\ oşitl!~ rom.a1,p -;unt î·nchis,• Ia
F'urcilr Caudi tH' î rit:r;, t.lon:1 strâmtori şi i
!Se cerc pân:r•·,1 prn, solul tri111i-, d,, fiul s/'111,
8puse ca numaidecât să Ic d,~:'1 drnmul la
l.oţi făr a. i ri atin!s mil.cair. l<'ii11d1•â ;i,et,;.1,
tă păre însii 1111 fu ln;it;l în „ea.mă şi Iii
într.>.k1't a tlo11;1 oariî prin ac„Jşi sol, pc ca
re-l irim1s,_.rii inapoi la r·I. -;µHsf' atund să-i
nimir·ea,wii Jlt• toti panii I;, 1111111. Din prici-
1,ă cn a.ceste răspuni erau aşi de n~po-
triviti, int,1-;,, el1· şi săm.i\rn tu neeJ.,!. onL-
cole în doi peri, fiul „fi 11, rrn toa1.f' că 1ffa
pri,1,trr~ i,d dintâi ca.ri crti.1C'.au ea minţle
l:,.atrân ul 111 slă l,ise de bătrâm~ţe împreună
rn trupul, touşi fii hiruit de părea- ob-
şte.ruscă şi trim~sc• să-l cheme în per!ma,nă la
sfat. Bătrânul nn ităh1 nici el pe gând11rl
~J ver,i -· se ziee - în tabărA într'nn car cu
b,,i : rh,-mat in divan, vr)rbi cam în :lC'~aşi
ftl, fa.ră să-şi schimbe de loe p!l.rerea,doar
eă adăngl! aeurna motivele : ,.prin IS,fatu! lui
i;-e} dointâ.i, pe c.are-1 ~ocoatc oe.I mai bun, ar
întifri pen;tru veşlc1 p,rinh'o n,'s01:î;i!ă
hinPl"c1cen' pacea şi pridf'11ia lor cn cel 111;.ii
pn1r.rnic dintre pnpo,ll'P; prin crl de al
doilt•a, înfârzic p~ntrn mai multe g·c>;•1cr=1(.ii
riizl;oiul cn dânşi, r]p oa,rP<'C\ cl1pă pcrclr,rc•a
a clouă oştir întregi, stai1t! rmuan nu-şi va
reîntrPmi1 p11terilc aş el,· lc,.;ne. Cât p~ntrn
al tt"cilca mijloc, nn esisL1''. ·
Fiul l11i şi el'lPl;il!c! căpetHi î1,.;ă sliîrn-
ian întru a-l înfrPui1 „rlacă nu ~;'ar iâi,.;i n
calil de mijloc, h1:ăo;.ri să le rkf1 dr111r,11l
fof.-ri, însă ,:;'i le Îlllj)llll:Î eonditii <'ii 1111«:·
învişj, dnp,ă toab drPptnrilc r1izlioi11l11i·'.
- Piărea ace.i,,1:a, zise dâns11T, c de ;i~:.'1
firr\ îneftt nici mi \':Î foce din ei priel!.1 1 :,
uici nn \'i"1 seapii de• dnşmi't lor. Ciir•i ll)
l:îs;iţ. vLat,1, dnp,ă c·c nnmai îi îndârjiţ 1iri11
aBl'!-~tă înjo,.;Îl'<'. Semin ţ.ia roma 11 ă îns:1 c·,d 1\
aş:'l eroită, l'n c·.1i och;Hi î•nYil!<ă nu şi nwi
guscşt linşte. In snfhtul lor va trăi p11-
n1ri IIIJJi]i11t:1, );i C.11'(' Îi 1·;1 l'i SJIJ)lb JICV(li:1
momentului de f:it;[ si ace:is1n nn-i Ya lă,i1
S1ă se linşteas' piîi:ii 11u se vor l'i ră,dn·t
de mii de ori asupra yoastră.
Niţ una din Jlă'i(! lui llll fu pri1tă !;i
Herer,iu,; fo luat din tc,hăr şi dw.,; acsă.
Condiţle păcei.
T1,tr;ncest timp în tahira romană se r11-

111ultc dar z:,c1:irnic·c în1·c•rc·:iri de s·.•t1-
r,ll>-t
pare şi erau v.cuu1 îu lipsă de toatia cele;
-- n -
înviş clar de n<•,·c,ic\ 1.ri-;c~·ă · snli. <':li"Î

mai înlf1i să ccarii op-ace cu <1i11sti:; d·,,c,:i 1111
vor rlnhândi pacea, să-i clicrnr, };i l1pt.ă P,n-
(ius răspune îm,ă C'ă răzhoi1l <a sl"Jrşit şi
t'iill(lc-ii ci 1111 şti1 si'i-~i mădnris•a;cî sb-
r)a nici <'11im· ('â;1tl s1111t hinii(i şi pri1ş. d
;1n• !-ii-i trea.ci'i JW suh :ill!.!" ') l'ăr :ir111r. ·1111-
m.1i rn o si1g-nră haină cle l"iecare: 1·1•lelal-
1P ronilitii ill' p;1,e,, sunt c_g·alP iuire îm-i1l!!·iî-
tori şi î1Yinş, annm.r: cl:C'ă ,·nr ,~şi d1• p1•
pă1,î/·i]P Sa1Tiţlor şi- Yor rc·1rag-e C"-
loniile "), Horn:1p1ii C'ât şi Sa11J11il_ii Yo:· I rili
fiPv.,1n· tlup,iî lPg·ill' s;ilP, JH' t1•11wi11l u•111i lr
g·,·1111f111t de :ilnţî î11 :11·r:-t.• conilitii, el
P<,le g-al,i să în<'!1rie kg·iî111f111t c11 cnns11lii;
Jaeă i'ns[t Yrr1111a din ele nu Ic~ plncl', oprc•şt"
pe soli de a nwi veni la dâns11l".
('â.ncl se aflu ele re:z11l!ati1l acesti•i s"lii. se
ridc>ă <.lrncl:di:i nn nş:1 g·p111iit din ph•1it11l L11-
lurnr i;:i-i c·11pri11s1• ;ilâtn jale-, înrât li SI'
păre•:·, r:::i o vr,:!P rn:1i gronzui('ii n';i.r fi aflai.
nici :iiunc·i (•i\11d li s'nr fi ch>t cli:l şin3 1·;1
·trcb11ic si:l moariî eu toţi ŢJP locul ncela. l•'i-

ildcă WcPn·a domni multrt vreme şi cu111
consulii 11n pntPnn clP,~chi,dc .!!;'lira mc1 p~1
tTu un leg·ă1ânt aşi ele r11~i1ws, nici împo-
1) Erau douii -.11] i (i î1d'i pte în pământ, clemn1 -

pn1 căroa se punc,'1 :i trc;ii:i, dea.cunzişl
~) Tri1nio;e de Romani în războiul de nwi
înaimte c11 Sam1iţ. Coloniilr erau lrimi;;,•
în ora!i2lc· c·.11crritp curând, spre a supra- a~
veghea pe înviş.
- 74
triva unni legăm/%nt atât dP trc"lbuFt.or, L.

Lentulus, care eră fr1ni;.şl loctenţir
atât pe1itn1 vitejin lni, 1·i'tt şi p1•rntru dregă
toriile ind;_•µli:1 i t1•. tise :
- Cous111ilor, <1Ul'!''ori am auzit pe tatai
meu ~pnniinll d. în Capitol el sing·11r 1lfotr<·
•l'1Htto1·i n·u fos;t d.-, p,1ren• ca ura)iul să s,·
rasc11111pcrn rida Gali 1.:11 at1r, odat:1 ce nu
(•rau Înl'hiş ni1·i 1·11 şa.1tn uici cu parapetP
rl,! rl1v;111a11i - - ('ei mai len,.:şi (·,î11tl H vorha
de lucriiri de întări· - şi când putea11 mai
:i.les să 1 şi d<>schidii drn1l1 pri1JLn· dftnşi.
rlacă nu fi.ira mart' prinlt'.iui,·. 11el puţin făra
prrderi sig-11re. Dacă, dup:1 1·1111J ni a11 avu1
putinţ,1 sii ,-e cob11ar.• î1iarnwti ş: s:1 n;iva
lf'asc~1 ci,, pi' Capitol a-.;nprn dw~rna.nului --
adeseori împre~uratii au 1,ivălt în chipul
ace:-ita a.,11pra î111pr1·',1.1ri'itorilor - am a.P.a
şi noi putinţa 11uuwi dlt ~ă rlăn 1w11t r11
dnşma1l îrltr'1ill loe fi<• prielnic·, fip nf'pri·
rlnic, nu mi-ar lipsi curajul taH:l11i lll!'U, d~
a vă cla :H'.da~i ;,fat. Nc.gre,;;it, şi ('\I rnă.tu
rbesc că e glodos s:i 1uori pentru pa:tri,• i;:i
cfit despre mine gat:1 sn1nl. să Jlă. jertfe.51·
pentru J>OJ>ornl 1·on,a11 şi fJa:\ntr11 legiuui]f'
lui. aruncând11-rnii în 1nijlocul duşma.nilor
Aid văd 11t-:1 pat rin, aici toate legi un He ro-
mane, efol1· su-nt : 1.i.oestea îm;i'i, afră nun;1'ti
rlacl! nu vor să alerg-.f' hi moa1•te pentr11 .,,c
îr.şi-le, pe cin·a au sa mântue prin moartl"Al
lor'-. Oasele oraşuli-pte v;i zjce careva
•- şi zidurile ~i norodul, <•.nre lfcneşt'. ora-
ijUl acest.a. Câtuşi c..le pui,in, ;.:L! Heircule; a
- 75 -
nimici a~,sflă oştire. înseamă a da toate

acestea pr mâna vrăjmaşuli, nu a le 111â11-
h1i. Ciîci l'ine are s,1 le apei·•· ;1tunci 1.. Po,1
te mulţiea făr de pirtere şi fă.r a,rme 7. ..
Le va api1ra, p.' Hercnle. tot aş cum le-a a-
pllrat de afacul Galilor! ... Vor cere atullci
dela ora,;111 Vt•i altă "~tire şi un Camilus ca
1.r1°1wral I -~u ! .\iei ,sunt toate nădejl şi
puterile twasln·: 111âutuindu-lc pe acestea,
111âtl'Lui111 patria; dându-le perzăi, patrirr
o pări:s1 şi-u t1·ădiîrn. lnchina1·c•a la tlu~-
illllin este i1să ruşi1oasă şi înjositoare. Dra-
g-ostea de tară cu toa.te act'Stea i-aş de r....1a-
r.~. în cât treime s'o apărm. rln.cii e nevo,'.
atâit cu preţul ruşine, eât şi t•,u al Jtl(IJ·tei
noaistre. Să suferim dar ac2a.sUi umilire.
oricare ar fi e-a., şi si'1 llf' ,;i1pn11rm unei Ul'-
vrJi, P<' cnrc nici zeii în-;hi 1111 pot s'o biru:i.
llm'f'li v;1, ''"11~1ililor, rfh1·păati cu pre-
\111 an1wlnr 111);1s1n· ;11·1•;1,-;lf1 flr>t.ate, pe care
,;fr;1rn11!-!ii voşt1·i II ri1>,'.paă cu aur.
Cn11s111ii S(' c1uscr,a rkei să· se întdeagiă r•u
Ren•11i11s şi 1'ii111le:i îuYing-Murul stăruia :-:a
se încheie 1111 lqâirnânt, dânşi arăt că
făr încuviin(:1rca i,opornlni 11u se putea
înobeia nici un h-gărnât. Pc11tn1 înch~ere-a
lui. se pnseriî cltezaJ;:i consulii, loctenuţi,
chestorii şi iribn1Lii oştire ; findcă legă
rnil11l11l însă, vrând ncvrân.d, avea s'1 înlâr-
zie, li se e1·nuă ca ost.atici şais'~ sutr !11\ că
lări, cari să platiscă cu capul lur, d,u:ă nu
se va respecta ~11\·oiala. Hotărâ după a-
ceea timpul, când nYeau să dea osta._ticii,
iar oştirea să treacă făr runnc pe sub Jug.
- 76 -
Trecerea pe sub jug.

JntoDn·Prea e(JJJsulilor r~înui ,1şi (Î<' n111lt
.ialP;1 în bhi1rii, în ef1t abia clal'i'i î;;;i sliîpâ-
11ir,1 J'nria î111potriv,1 acc\on1, cari prin nc~-
eliihz,iinta lo,r îi. l>i:ig·asP Jlrin ac•e,;jp loc11ri
;;;i din ;1 r·ăl'o 111i,;,Pli(' avenu ,,,iî cnsă tk• aici
n1;1.i 1·11 ruşiH• cleeiit intn1,~c•rii : ,,1111 lnasc'r,1
11,,î1·.i1· 11n c·-iîliî11z prin lncnl'ile n.cc:>stca, 1118-
1·::1· nn cen•"L:ş. ci i-au hi:i!!,'at orhPşte î11
!!To.ipa nsLi l'.L pc 11i~t.e vitP". Sci privcic;e n-
11ii Jll' altii, S,'. uiti"i la a.nude, pp can• în c11-
riind ,,11 sit le· lc•1wd 1\ la bn1.ţc]P cnri vor fi
dc•z;ir111,d•·. la tn1p:ll'ilP C':1.ri vor fi drzanna-
1P. L1 lrnpnrilc• C:Jl'i v01· fi la lmnnl plae al
d1ş:nl 1 .!Î: fiecaTc îşi înl'tişează înniu-
t,,;i wliilor jug-111 vriî1aş şi hntjocurile în-
vi11g·Mol'lll11i şi .ic-rnl lni Jispreţuto şi
111ers11l lor. c]p,;poL1ti dP arme, printi,e; cl1ş-
111:111ii inannati. clnpiî a(•Pc•n dn11m1l ce,l ja\-
11i1· al uştire ;ic1•s1Pi:i ne.cinstite prin ornşP].i
::lia(.iiol' şi î11toarP1 r.i lol' în patrie, în sâ1111\
f,1111ili1·i. în en,·c l'l î1şi, ca şi stri-"t11w:;;ii lor,
se î11to1'::;1•scri:i de ;dfi:tea ori tri11111fii.tori:
,,.'i si11.~·11ri f111.;c:>se,ri:i î1viş f1ă,r ra.ntî, fură
paloş, făr.'1 lurtiî: ei un p11t11s,Tii mă<·nr
Lrnµ:e sabia, s;i ck:'1 pPpt cu tluşmrn1; în
zadar li se dă1;c arme,, în zadar atâta p11-
tere, in zudinr atfot;, curaj'·.
In timp ce m,unnura.u arecSte 11lânµ:cri.
,.;os1 ceasul fabl al rnşie, c•al."il HYP,'1 sa-1
facă su g-ăsrac toate CIi m111t m.1i g-rozav•°,
decât îşi inehipni':le în 111intea lor. Mai în:iâi
- 77 -
li .!':r ilrt<> porn.ă siî i:u;ă Hf::tr11 din înt11rt:-

tnri, fări: arme, fiecm·e numai rn o singut·ă
hain,1; întâi şi'ntâ fm·iî daţi o;,,,taticii. pe
1·a1•i îi 1nuJră 1a înrhisoan•. npă acee,,1 se
JHll'1l!lci rn li<'1m·ii "i'î pi:JrăsP1" JW c.ou-
suli, iar nrf'~tia sa-ş, 11,pPde palu~lamen-
tnl ) : :11•,•;;I lnl'TII stâ1·ni atfita. ja]p chiar
1
p1·i ntrr m.ot!ia, 1·:i.1•i cn pn tin mai înaint<' îi

hl•~stenrn11 şi f'11·ig-a11 rii fr"bnP ,siii-i jPrtf.>~1.-;-
tă !:oi !-il-i sfJ,_;i 1l', încât fi„ca.re, uitând rlc
prrip1·ia-i 1wnorocil·e, îşi întoa,rse ochii d1•ln
pJ11g·[: l'Îl'(•;t !l<lll'i aş.'1 rlt• Îll:i lt,• lll,i:i,riri, ('.;] ÎII
t'a(n UJJPi î11 l'rkoşat privelşt.
:\Tni întfti consnli:, TJl' :iulă 1 :t., goi. tre,
enn1.Jw snh jng:. dnpiî nr·e,ra fiecarP. din
c·r,i mai în,alli î.n g-n1d. snfPrt n1şic: Li
unniî. firt•n,re ]r._!rinnr J)t) rânrl. Tn j11n1-l1·
~t:!11 rl1şni a.rnţi, mm,Lr:înrln-i -;i h:i1-
_io1·orillll11-i. A,-;111wa mulLora din Pi fra,-;,,1·u
r·!ii:ir ,<.iîhiill'. 1>r nnii îneiî îi răniî. b:1-i şi
011:or:irii. cf1nil cltip11l lrw însăprit c],, atilb
înjp-;i11P, înfn•1h:1.:,;P pt• dnşma . .Ai-ll'el tr(•-
cnri:i pr sidi jug; şi, rePace r cn urnit mai
!'l'fmcPn, snbt oc·hii rlnşmaui. Când P·şir:1
1h11 iw,'a.st.iî strâ111toare., par'ciî sciîrmsPriî
din i:1d şi li. sp piîn\ că abia ;itnnei vi:i,d pm1-
trn îutâia O:H"ii l11min:1 zilei; r·n toat~ ac<'s-
tP:i lnmi11:1 îrn,iş le en'i mai ll('St1fe1·itiî rlP
r·ât oricP rnnal'l<'\ r·ând s1• nita.11 la oştire-a
a-;b rntâ'-t tlP nmiliti:i. T'ent.i·11 acea~ta., deş\
p11tPan si:i a.iung1il l:1 Ca.pna înain'tP de a s,'
1) Mantin lor de generali,
-- 71! -
inoptă, nnfiinrl însil sig-nri di, crrrlh1t,a a~-

tol' :ilaţ şi findcă mşi 11,,a alpoi i-[mpedcă.
iş întiscră pe iarbil prin preajma drumu-
lui. nu clepartP 11.· Cap na, tr11p11 rilP ohosite,
lip.;ţ pr lilngiî as(a dr toatP_
Când ~1r ,Hidi't a.r.eas<ta rle $1.irr la C11pua,
o· drea,ptă compi'itimire pcnt.rn :diaţ. invin-
sr trufi,[! iniîsf'11tiî locuitorilor Campaniei.
'lrinsP.ă rlt>i·i nunmhh~rât şi c11 t.oală d•ra-
~O'-tf'a 1•-ons11lilor îus1•rnnelr lor. lidtorilur
fosPiilP. iar ostaşilr annr. r:ii. hafor, şi IDl'-
rinde-. L:1 :1prnpiPrr:1 lor d,, Capna. fot sena-
l1il şi poporul l<' i~1 înain(,, şi 1·11 lotii. rlrf'-
!!ii(ori san ,'111pli pnr1if'nl;ll'i_ Î<:-i înrl,•pliniriî
t':i(-:1 dP d:î11':'i: datm·iill' 1•1\\"P11i-lr np ospetif'.
Buna pri111in· a aJi:itilor în,-;•iî. :1f'rnl lor plin
rlP huni1b1l1· <'fd şi cuvint.r]p lor 1111 putnriî
nu numni sil )p sco:ih, miîf'ar 11 ,·orhă. dar
nici chia.r să-i far•,-, s:1-şi ridi,·I' orl,ii şi ~ii
privPas<';ă în rată 1w prietf'mii lor. cari căn-
1:,n sii-i mârn.!,iif'. f'ii.ci, pc lân!.!-/1 ,l111·rrn:1 lor.
nn ştin r,I' rnşiP îi silă sil Î11!.!·i1 <l1· vorltelP
~i :tovăriîş;, oamenilor. A dona ;,;i_ mai mulţi
tineri nobili fnrii trimş rlii1 G,1.pua sii-i în-
!'Otl~asciî la pll'ein,• pânii l:1 hotnrclP Cam-
paniei: la întoarc('rf'a lor, fn,•ii chemaţi în
:--,mat şi l:i în1r,:hiîrilll' o:11w·nilor mni în
,·ârs-til. spuseril ,·,:1 „Romanii Ir pl'i.ruserl,
pP«te milsur/! rJ,, triş şi rn «uflitul ahătu;
oştirea păş·c>:1 î11 tăce1·r. anroa,rw mrnUI: s'11
sfârşit de-acum cu acel ,·estit raracter ro-
man şi odnHi rq armele le-au lnnt şi ruTa.inl;
uu salutau pe oiu1eni fi nu ra.-:;pundeau ce-
- 7!1 -
lor ca.r1 li salutau; de frică UÎC'Î cin. mar P'll•

teau bwrern deschide gura, ca şi cum :ir fi'
Rimţt încă pe g;âtul lor jugul, de sub care
scăpaei-. Sumniţ au eăpt.a o izbândii
1111 nunMi st.răluei1, ci şi ,·eşnic: de oarece
nu î11frâns<'se Roma. ca odinal'ă Galii, ei,
ceeace e cu mult HHt i li 0:ti:j râtor, vitejia şi
mândria romani\".
Acest,, hmr11ri ,-,, spnnra.n şi s2 asc11lt;111
în 1livanul acPstor Prclineoş nlinti, nnd" sn
d11plâ11irei1 pânii şi rcrde1·r:1 n11111rl11i flp r,,-
rnan, când - !'e zii Ofilim: Calnvin-s. fini
0
.' -
lui Ovins. vP.stit aiât pentru l':tmili:i dH şi

f)Prrh-n ispr1ivile 1-ale. J)f' lâng1i că pr/1 1·e•~-
pectat şi penb-11 vâr,:;bi lni. ar ri spn-; cil lu-
crul ,:tă cn totul nll t',·1 :
•. !\P<'a ti'.iC'Prr> î11e,i.îrfitfrn,1I 5. aePi ,_1e.hi r>irq.
niţ în pă1[•~ şi ur2e·l1il1• lor, snrdp l::i orîre
puvâ11l dr, rnângâirrr•, Plllll şi l'll$Înea r]p a
Yeilt>i, lumin-1 sonn·lni. ~nnt 1-c,11melp unui
sufl-iit. ,-a.re ingr\mtleş,: în :irlftrir,inwlr ...1.le
r1ocohil unei mânii uriaş. OJ'i el nu c11-
1oaştr firPa Romanilo•r. ori l.i\Pf'rP-a aceP:1 ,a
zmnlgr în ,·11râ1Hl Sarnnitilor f,ipet(' ,Jc, d11
t<'I'<' şi l!'Clll''-.te, i::tr mnintirr.;i păPi ,t,,Ja Fnr
(';]p C:111tli11P va fi ru muH mai dureoasă
rwr,f1·u Snmiţ decât pentru P.omm1i.<leo,arP
r·r •·i voi· a,·eit cn rlânşi rnrnj11l Ier 111•i în cP
loc ,·or rla pppt rn d1şanl. pe eând Sam-
niţ nu ,·or avea pestr tot Furrll{' Cm1dinP",
Al'Pastă ruşinoa.~ î11friing-PTP P.ra cuno~
cut!! :wuma si în Rnm:1. VPdr-,i mnil11oarei
păci fu dupl\. acen cu wult mai mâhnitoare..
- 80 -
dr,·:lt a p1·im'.ich,·i oştirC'. La ştima. î111p,re-

su1·arri, ÎllL'(•,J.>11se su sr facii o Iliă. l'TP<•rn-
tare; int.rr1·nµsPn1 în,să oric•f' pregăti dP a-
j11·to:ue, câncl aflaru cu se făcuse• o închinare
aşi de r1şinl,:să şi nmnaidP·,•frt, fi'Lru mij-
loC'i1·ea niei ur.ui drPg-utor pnl,]il', ca printr'o
înte]Pgerc, fn uu dnli11 obşfP,sc. PrăYlie
rlin .inrul forului s<· închiseri:i. im: jndrcutilr
sP între,rnpsc1·:'1 îm1int<' chiar d~ a s,• fi dat
J>or1111eu ; lati,:la.vrl<' 1 ) şi im•lrlc d,e a.nr fnri1
Jp,p[l(]at.r. ,Ja]Pa î11 ora!; fu nrn.i marr chiar
derât în oşti:r1• şi oamenii erau fnrioş, nn
numai împotriva. ~;cnendilor şi a cPlor cnri
î11dP1111u1s<· l.1 pae.P şi ,,;1• pu,:p~ • che,;1şi. dar
,;i i111poiriva. ,lstaşio1· nevinoYati, p(' cari îi
uran şi strig-:111 eă nn trrlrnr pri1ţ în oraş
,;i 11ri11 1·:1,-C". Sosi:rea o,;·i.irPi .îmsă, vrrdni,•iî
d,, eo111piHi111irc pâni'i şi pcntrn c-"i 11wi fu-
rio<1i. potoli ,H'C1.stă frrliC'I'P a snflctl'1or. In-
1r':1cl,·Yă. nu ea :işlt- o:111Hmi cm·i, împotriva
:i,;11•pti:irilo1·, ~,, î11fore î11 pa.trie, sănitoş şi
fr f.•11·i, ei c11 î1d'r1 (işare, şi acn1 l nuor prizo-
n i,Pri inti·m'.,I ,•\ î11 or:iş şi ahi;1 nna.ptea târ-
zi11. <h1pă <'ari• fie1·a,rP clinfTP dâ.nşi 'H' as-
<·1111,-:<•rii prin c·a.srle lor, aşi\ înr•fit niei a. doua
zi nit'i zilt•]p nrmătoae nirnPni dintr~ ei nu
mni îndră:,1 :;ă i:1,să în l'ow, ;;au în vre-un
luc Illl hlic.
1
) Tnit·ă <'ll fi1•p dP urpă !:oi r•n finn-
,:r11ri <le a,ur. p1rtaă <le s1·11:.i:luri şi d,• patri-
ei~ ni.
41. Emile Zola. - Donă m.- 06. E!lli!e Zola. - L'um mm•
vele. oamenii.
<i6. Ioan Slavici. - Educaţi. 67. Ivan Turghenief.-Int.iiia
Rnf,ioală. iuhirr--.
46. Ioan Slavici. - Educ,,(iu GS. E. de .Amicis - Diu îm-
Fizied. părţia iubirei.
'7. Leon Tolstoi. - Amintiri 69 Andra The1ll'iet. - Amin-
deln S-•vaetopol. Voi. I. tiri şi Nuvele.
,s. Leon Tolstoi. - Amintiri 70. H. Taine. -DeRpre natur"'
dela SevasLopol.\Vol. II. operei de a1·tă.
49. Sextil Puşcarin. - Cinci 71. Henry Murger. - Balado..
ani de mişcare liteTară. ;i. A.rtur Gorove(.-Datinele,
5<1. Dr. I. Duscian. - Tubn- nous: re lo. nută.
cu lozn. 73. Liviu Mari»n, - Suflete,-
61. Andre 'l'heuriet. - Mă stinghere.
nunchiul de rugioa.re.. 74. Maxim Gorchi - Cono-
62. Miriam Harry. - Nnvele va.1ow.
ara.he. '1&. Xavier de !<foistre. - Ei-
63. C. Flamrion.-Eupţ beriana.
1'nlcanul>ti K.rakatoa. 76. I. Boteni. - fo ~ue de ,a-
54. Adalbert de Chamisso.- cartil.
Minunata poveste a lui Petre 77-78. Ivan Turghenicf.
Schlemil. Apele primăve.
55. Nicolae GogoL-Poveste. 79. N. Cehov. - )<uvele.
56. Douglas Jerrold. - M11s- 80. Prof. Dr. Petnni-Gala+,.
trăile Doan °i Ca.udei. - Tratamentul general a
67. I. Slavici. - Educaţine Sifilisului.
Morală. 81-82. E. de Amicis. - Con
58. Ernest Renan. - Pagini stantill,,polul.
alese. 83. H. de Balzae. - Colonr•lu
59. J. M. Guyau. - Pentru Cbabert.
părinţ şi copii. 84. C. Flammarîon, - Cata-
IIO. H. Macpherson (Jun). - clismul dia .Martiliicn.,
Astronomie r,opulă: 85. Voltaire. -Micromega,,
61. Ivan Turghenief. - Asia. 86. I. Slavici. - Românii du
62. Hon ore de BalzS:c. - Al- Ardeal.
6ert Savarns. 87. J.M Guynu--Spre mai bine
&3. Virgil Caraivan. - Dom- B8. H. Zschokke. - Ionata&
niţa Ilina. Frock.
M. D'A nu n zi o, Zuccoli, 89. A. Dumns-Fils.-Diann de-
Ojettt.- Nuvele. Ly9,
66. Andra Theuriet. - Pri- 90. H. Taine.- Despre"produ.
vă.Ha la doi ,.: rapi. cerea, oporei de ut.i.
!ll-92. Si.lvio Pellico. - Ani 117. M. Lungianu.-La C:·uci,
d~- temniţă. Voi. 1 şi 11. 118'. Edgar POe. - Povestil•i
9J. Xavier de Maistrş.-O~lă .ţrstnoli·ue .
torie împrejţ1ul odăi mele. 119. Voltaire. - Prinţesa din
9t-95 Clara Tschudi. - Ti- 8:1hilo11.
1,erţa. Mariei Antoaneta.. 110. Carl Ewald.-froa.ot1 rt111
Voi. J şi JJ. viaţn plaI1telor şi a11ima.h:lor,
96. I. Boteni. \- DrulD.uri. l2L V. Veresaghin.-Amint iri
!17 Sacher Masoch. - Buni diu Rftz.hoiu1 dda 1877.
~i rfii. l'..Q. ,P1eta.n Pil.iva.xiota.-.Nu
98 ·Sacller Masoch. - Credi• •ul~ finlaad(::ze
torii. 123. Ou1da. - O fruozi1. ln
99. C h a te au b r i a n d. -- viJalh~r
A ta.la. 12L Leon ToJstoi. - P<.iv~
1(0 Dr. Th. .M.honescu. - stiri popula.re.
Cura. rlt! slii.lltt. şi de îagri.şnt• l'..?6. A.1. Dumas-.F'iul. -- l'u
101-102. C. Flammarion. - pachet do scr'ieon
l<rnu:it. YM. I ~1 li. 126-127. - L. Tolst.oL - Ca.
10:3. Oscar Wilde. - Pescarul
şi suih•Lul .:ău 128. C. Mendes. - Romturnl
104. I. Ciocârlan.- luimă de roşu,
maă. 12Y. M. Gorki. - Suflete tll·8

105 Emilie Ti\.i!ler. - Succt!l- m1dăjuite
sul tn vinţă. 130. N. Vasch1de. - Som•,~11
106. Al. Duma.s~Ttăl- M,t.i şi visele .
stt"ul Ada.m Cala.1.,rezul. 131-1 32. Tit-Liviu. - Rf\:d11)
107-108 . .Eldmont About. - iul Rom.sudor cu Baniba.l.
Grecia rlt' :nd. Voi. l şi Il. 1:33. B. Constant. - Pr.ibun,gnl.
109. H. Sien.fi!lfewitz>•.. D9aruna 1;~~- :;:er~:ge Ohnet:- Jnlc, şi ~\
Elzcu. . 0
110-111. Cha '.lf.an e1'oor. 135. Sa.lt1kov-Şcedrn - ro
-Sislemnl se '1ol.1 şl JI_. qj'. veşt.i-
112. Goethe. --. H.e:rmaon şi 136. Al. Co.za.ban - Roi-ic:1
Dorothea 1::17. fi'"_ B. Stowe. - Oolihn
113. Ivan '11urghenief.--Faust. lui Mo.'J Torn A..
114. Tit Livîu--Legende Eroice• 1:18. AC Dumn.s-'ratăl - Cei
115. Theodor Simona - P:,.- doi sh.nlr•uli
gini Romane. 13:l. Voltaire. - Pov-eatid.
JlG. H. de Baha.c. - Amorul UO. Cn.rl Ew&ld. - Icoa.oe din
masL'ut. viuţn rh1.-ute!ur şi noimulolN
--------
CERŢI CATALOGUL CĂRŢILO LlfEHARI!- ŞI ŞtlNŢIFC:
,,C~llTEA ROMÂtiASCĂ", CAIIE SE DĂ GRATUIT,

Tit Liviu Legende Eroice TR Nicolae Pand

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tit Liviu Legende Eroice TR Nicolae Pand

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

13\ 1113', IL.

turn!. 25. H . S. Olcott. - Ccitochi•-

I TRADUCERE DIN LATINE$TE

Dacd e sau nu JJO/ri1Jit cccace am de gânâ

ciaş inimr1, cu care îi sufere stăpânirea.

1\Tni întâin de toate e destul d'e cunoscu·t,

V,nN1, pribeginrl <lin tarriî pe urma aN'1inş

ieni. că şeful lol' e Ene,a, fini Iul Anchise l'Ji

Luptele Troienilor în Italia.

Dupii aceas-ta, atât Aborigt·nii cât şi Tro-

lată nu fu bucuroas:1 de rezultatul luptei:

- el îşi scoase touşi oştirea la lupti1. Iz.

ale lni Enca. Oricum ne-ar fi îngl!duit sll-1

Urmaşi lui Enea.

Fiul lui IGn~.1. Ascaniu, nu era încă în

C11 fo1fn :ir 1 •-J,,:i r11:!r!'r:1 s:i l'l'f'Sl'l'<(' :1.~:i

HaHi ~::u rr8riertnl vârs1ci. An111li11 iz~oui

Naşter lui Romulus şi Remus,

Grsita însă, dup,l cum cred, hu·tărâse in-

Romulus şi Remus recunosţi ele

Incă de pe atnnci se zice crL se prăznui:\

ta::<c 1iiide~dea c:i ;,; c-nsa lu, U<).SC :işte o

rlrasle 1xa rege: clici ştia ŢJe de o parte e!l

Romulu;; ş1 Remus pnn pe tron pe

Aşa dar o uneltire s•e ţesa din toate pă1·­

pentru sfinţwa vefr~i. Romulus pe Pnla•

Sr> ~rnnr, ci\ lll~rcule, Ciff~ omorâse prin

\ ~z,1 îns!'i ci'I tonh snnt îlntnarsP în ,n 1':ll'ii

Cultul lui Hercule.

Evnndrn, un pribt'.ag din Prloponcs, căr­

nfL:i nnnir'lr lui şi :i) tnlnlni săn, rum şi pa•

Romul dă legi poporului.

Săvârşind astfel în regulă lucrurile sfintei,

In acest timp oraşul creşta şi pe fiecare

') .\ ( ·:1pi(olului şi a ('l'1[1\u~1,

~=n.:11111 roman era acnm aşi rlP pn1rn1Î<\

:1ceea, oa,men1i să. nu ref1rne a-şi amcsted1 cu

tne:111 în arclnş timp pC'ntru sine şi pentru

') Dnpi'! poves•te, zeul Neptun lovind în

când minţle şi '.ld1ii lt, t•r;111 piro!li(i intr'a•

tin mama lor şi s:i-ş de;\ inim:i. :icclnr,1, r/1-

Sabinii cuceresc cetatea.

Cel din urmă războiu, dar şi ecl rn:,i

ra, fiica lui, să bag·e pe ostaşi în cetate. J)i 11

rea că cetatea fusese luată cu ;;1,alt, fie spr.l

pns, când am pns aici pe Palatin în•Ulile te-

î>in întâmplar~ în momentele acesf P!l

Femeile sabine mijlocesc pentru pace.

Dupll. ce si! vârşise aceste ]urniri nrm uri-

va sc·natorilor, Proculus Iulius, aJ cărui cu-

Tulus Ilo„tilius, rrg-elP Romei, porneşt~

Lupta între cei 6 cumnaţi.

Din in-tamplarc, în amândouă oştirle Sl'

') ('apitolnl acesta din Tit Li\-i11 n inspi-

trei .!!'PlllCrti să lup,te l'U paloşu prntru 1>a-

(eni vor uirni î11 aceasti1 lupt,ii. si1 dom-

După c~ le1.?J1111antul fo încheiat, el'i trl'i

teşi trei, de amândoră părţile, ti11erii dau

Cnriaţ nrm:irinrlu-1 la mari infe,rvalc unul

ntiit m:it m:,1·r. rn l'fif f11,;r<;C1 r.nal a.pro::ip

Horaţiu omară pe sora lui

de eel vin, care ti-ai uitat pânli şi de patriP.

Judecata lui Horaţiu;

Aşa dar o uneltire s•e ţesa din toate pă1·

Evnndrn, un pribt'.ag din Prloponcs, căr

1)'l'rihnnalul era l:i ('Pi \'Pt'hi (I SŢ1l'tnr!: