0 J)les;'i_ dezgustatoare, Liturghia b£irbalului (clrii barbii 52 ~, era o parnc1ie.

a
l iturghiei ; pe aceastii temii tlnarul J\Iihail al III-lea se distra cu fH<ct·~nil
sai defihizati inpreoti,_ parodiind cercwoniilc reHgioase 530 .
Snpravieluirea mimului in secolul al Xl-lca este atestatii de mtt' turia
lui Psellos, care notcazii cil.lui Constantin· Monomachos, fiincl bolnav, Tiu-i
fiicea . njci o pliicci'c muzica, dansnl ~i jocurile de mimic£!, rcpro')ind disci-
polilor siii cii frecventeazi1 ma:i curind teatru.I clecit ~coal a 53 1, dcpl!ngind
faptul cii ginerele sau, in discordant a cu titlul de patri<;ill ~i protospatlwros *
tri:iie~te cu mimi ~i en farsori 623.
In secolul al XII-lea, Teodor Prodronios dcplinge dcsconsiderarea In
care a ciizut cultura: cartile nu mai adue bani diei ei nu mai cxista astiizi
decit pentru lmfoni ~i pentru mimi 533 • In aceca~i perio~da, Zonaras ~i
Bali!amon fac comcntarii tendentioase dcspre al 51-lea canon al Conciliu-
lui Quinisext, sm;tin\nd ca el nu interzice mimulla moclul categoric ci nmnai
risctdc necuviincioase, indeccnta costumelor ~i gesturile lascivc ale :.:dri"
1l'lor 52•1.

Astfel, depa.rte de a fi dispiirut, mimul a.ntic a.

vie~uit tuturor prohibitiilor, tutmor cenzurilor ~i
denta. spect&colelor do IJO hipodrorn i-a. conferit, po:o.te, UIJ
plus. de vitalitate. A<loptr.t de eiH1e cuceritori 535 , el a.r
fi supra.vietuit in spech;,colelc turce~ti de ma.rionete : protill-
. gonistul lor, Kamgoz, inconjmat de numero~i 1'igun:m~i
din· tm:. te tarile, a.r fi'urma~ul autentic a.l }Jersonr,_jelor mi-
mului biz&ntin, de la care :1 preluat bufoneriile ~i obsceni-
tatea·536.

Viata urbana in provincn

Prestigiul de care se bucvra., Consh>ntinopol<:l il

datoratitlului ~i statutului "au juridic : Noua Roma,
metl'OpoHt a Imperiului, rc~edinta, stapinirii impcrr~.lu;
da.r in rea.litate el nu se situ:o. dccit :pe ultinmlloc iJ'tre
ca.pitr~lele elenistice. Cu mult timp 1na.intea, lui, fara r. mi'•i
vorbi de vechea Roma, cdo trci or2o~e : Alexa.ndrifL _,\n-
tiohw, ~i Carta.gina. emu eomidm?..te ca om~e de ta.lie n:;m-

.* 'PROTOSPATHAROS. Comandant al gilrzii imperjale cle spalharoi

(purHitC)i:i de spadil). A devenit o .tcmnitate onorificilln icrarhia eunucilor.
Tilhll a dispiirut prin sec. al XI-lea.

9() •.
 ;::.: , mr.i intinse si rnai puntilr.:n decit orai'<ullui Consh'Hl-
un. uom;truit dup'a moc:oL~l :,, e::,torr.. '
i'e do r.ltil pl'nto, 'in timlJ cc ln Oceidentul devz.stt1t de
. navi"Jirile 1J~.1rbr.rc, orr.~ele, a.le carOl' ziduri de apitmre se
restringor.u din co in ce mr.i mult, ~m r,juns si"'t dispz.ra,
in Orient eivilizr,tia. urba.n8" 80 mentinm;,, S-:o. C3lculat ca
mz,,ele eu 100 oo'o de locuitori era~1 numonmse in .Asiz.
Mie'a, ).n Siii:o., in lVIesopota,mir,, in ljjgipt pinii lr. invazia
amba, .::i chH1r in provinciile de la Dunare ~i in Ilyr'icum,
'in.2.1nte do invr,ziile 21vmilor Hi r. :slavilor. ·
In socolclo ~·.1 Y-ler, ~i r,l VI-lor., dep:::.rte de 21 se rednce,
w:l<iTul orr•.~elor din (hiont ;·, (;Ieseut, dr,torita ctitmlilor
u·jr,le, ptecum n,·,m .Alm,tasie (r.nul 505) ?i Ius-
Prima :;, lui Iustinir.n, !u anul 535 537 •

_\lexaudl'ia. Alex.::.n<lrir·, bi pastm in seeolul r,l VJ!>.lC<:'t

intnmgz, irGporUmta po cr,r;c . o ~wur-.eRfl in ~mtichit~te.
PopulF·W·· sr, emnpusa din greci; pierduti in nU'l11.arul in&re
2,1 indigenilor - nw.rile colonii de cvrei ~i de sirieni ·-
at!1Hzcr, z,prm·,pe 600 000· loenitmi 538 • l'lr,nul sau simetric,
cnH; dr,ta de pc vro1mm 1ntenwimii, Ee 1)astrase intnct.
turilc exeeuta te in r,n u}187 cb au permis sa se deF-:eol;Cle
stmda, flr.ncati"'t de monumente, care leg::. ::\Ir.rele
Port 1 de portul fluvi::.l r1ll:;1eului ~lr,reotis. Un zid incon-
juratnr, din epoer. bizr.ntina, porum;, de If•, Poartr, • Lunii,
veeini"'t, lr, vest, cu portul Eunostos ~i se iudreptr, spF.e est,
Hisind in 21fr,r:1 :mburbir. Rlmkotis l:o, :md-vest, vechiul
BruclJion, u:.rtierul K&nopikos, suburbir. Eleusis 1&; est.
Hipodrornul em situat in :>,cer.sta regiune, uncle, de JMO;e-
mener., E-:e ~:.fl:>, eartierul . evreiesc 539 • lVIinunr.tul. F21r,
restaumt in secolul al V-ler,. de eatie pr.trieiul Arnmonios
;;;i df'spre cme se mf,i vorbec;:to inea in sec. r.l XII~lel!. 5110 ,
;senumlizf, tot timpul intn·,rm·, in !lllarele Port.

Ulimii pagini. Triumful CJ e~tinismului. 2. avut • ea

rezultr.t clistrugerca r, numoro;,,so iemple pagine, cum:>,, fost
Ser,•.peon in c.nul 389 5 M ~l construirea de biserici ~i ma-
n;1,c-:Uri locuite de numen);;;i ei"'tlugari. Pe locul Ser?J!Jeon-
ului aparuse o biseriea de<lie:::.t8J S!intului loan Boteza-
torul, ir.r pe locul -.unde a existat 1'emplum Caesaris,· ri-
die01t de Cleopr.trr. in f21~a 1\farelui Port, s-21 eonstruit o

91
c:r.tedmla 54 ". A.m sublini:>Jt in r,lta lucnne :?,totputernicia.
pz.ti·iarhului .Alexa.ndriei r.supm bisericii 1;\i rolul sau im-
port::;.nt in a,dministr::,rea. om~ului 5'13 •
In a.cel:>.~i timp, paginismul er& :;,tit de puternic imrt-
dacina.t in Egipt, incit opunc:>, o ma.re rellistentii, in ,;,;]JC-
cia.l in mediile intelectua.le, printre filosofi' :>,le caror fz,-
milii form:?,u a.devamte eomunitati si se easi:Ltorm',u 1111tre
ele, emn a. fost fz,milia. Hor::,poll~n '(la. sfiqitul secolului
r,l V-lea.), cr,re a.daug::, h:, cuno;;;tintele filosofiei neopl:c.to-
nieimw pe a.cele::, 2.le doetr'inelor ;;;i ritur.lurilor Yechii
religii egiptene 544 • PrinciiJl?,lul eentru ~:,1 neopaginisnmlui
se a.fl::. in ~colile publice, unde o figun'L m2orca.nta 2. :fost
:.:Jcecr, a. HypP,tiei, fiiea. lui Theon Geometrul. De o repu-
ta.tie irepro;;:a.bila, e:.:J pmt:;, m::mtia. filosofilor ~i \ine::-.
lectH publiee. Synesios, viitor episcop de Cyrene, en::, unul
dintre discipolii ci 545 , iBor nmgistia.ti ca. prefectul f!.ugusta.l
Oreste, ii cere&u a.desea. sfa.turi. I2.tii cc p, dus-o 1~e c:>, la.·
pieire: in cursul unei raseor.le impotrivr, evreilor, Oreste,
ins.W.t:;,t de eiilugari, 1-a. prim; }JC unul dintre ei ~i l-r. tor-
tun',t pina 1::;, mo:c.rte. Poporul cx:c.spen:,t s-r, rii11hunr.t pe
Hy]p,tiu, care ie~e:;, in a.eel moment din locuintr, sr, intr-un
ca.r, omorind-o i.n mod siHb::,tic (r,nul 415) 546 •
In pofid& edictelor imJOCri::,le, in :c.nul 486 existr, 1lld1,
l& :J\II:;;.nuthis, in :c.propiere de Alexa.ndri&, un tcrnplu ~',1
zeitei Isis cu preotii ~i str,tuile ~r.le, en orr,eolele ~i cu
credinci09ii sai c::,re-zi molestr.u }JC Cl e~tini "4 '. In timpul
lui· Iustini:.:Jn s-2, intreprinR o ea.mpm1ie sistmm>tica
triva. pa.ginismului egipteflln, dr,r :.:JceRtr. nu disp~iru;..;e in
intregime h:, inceputul oeeolului &l VII-ler, 5'18 •

IAH'uitmii. Popullllti& euprindea p:::t.tru clemente : po-

porul S~[.Los, nota.bilii &(',u1f.LIX7cY.ot, ,burghezirJ" 7:o?,t7::-
u6IJ.<:Voc ;;;i 2ornmtorii viXu x/,·r,Fu, corpomtie inlportr,'lta,
ca.re detine,l:'J monopolul tmnsportnrilor reeoltei twur,)c ~i
a.l comertnlui cu Occidentnl. Aceste elmneutc f.Yll fost
vazute co'r,lizinclu-t'e pentru p, conduce 0 B.ctiune politiea,
ele exemplu in anul 457, eind incem·ea Rii se justifice in fr4:>•
impa.ra.tului Leon pentru ca 1-r.u a.les pa.tri~wh pe Timoteu
Acluros 549 •
Cea. ma.i mme p~:.rte r, locuitorilor trair,u din me?~ew­
gm'i fli din comet, si a.nume din mestesuguri de lux ("ti-
eUtrie, tesatuii din' matr,se ~;<i din lina', t8,pHerie, sculp-
tura in porfir ~i in pietu1 dure), comertul eu 8,lin1t~:rJte,
din ma,rele cmnert meditor::me~',n ~i en Indir, p1in portu-

92
rile de la. M&re~ Ro~ie 550 • To&te izvoa.rele cad de 2oconl
a.snpra dificuliatii de P. guve~na a.cm'.sta populr.tie, intot-
dea.ml:JJ gz.t& sa W revolte. ,lu ::;,cest om~, din C8.UZ2; .::>.ti-
tudillii libemlo ~', popula.tiei, funetionarii nu ?,dminis-
tre~;,za treburilc publice decit cu tc::.ma", scri& un &nonim
in. secolul a.l V-lea. 551, im· secolul :JJl VI-lea., M21ximi~m,
arhiepiscop de Ravemm, rema.rca ~~eest nea.m mindrn,
razvra.tit, intotdea.m;::. nelini~tlt ~i intitr.redo razboi civil 552 •
Raseoalele a.-ver.u ~~deser. un nwtiv religios ss.n porne::;.u de
la. hipodrom. Coptii * a.vea.u, in afara de a.ce~;:;;tr,, senti-
mente ostile fa.tii do clonism, po e~we Impm·iul li-l a.min-
tea, ia.r in secolul r.l VII-lm:., in .Alex~mdria, limba. lor na-
tiona.li1 em principr.lul idiom ssa. · ·
. Acm~sti1 str.rc de a.gitatie perma.nenta a.junsese sa Ieuuea .
heJ~ugul ~i se forrnr,::,e o ir.penfia clasa de proletfn'i lui:'l,- ·
niti 1'ic de cMre ,:-;t:;t, fie de hi~erica 554 •
Proviuciik. Pl'in popilla.tH·, :,;(', ~i prin relati.ilo mon~:.lia.le
pe care lo aver., AlexB.ndrir, depa~er. cu mult in impor-
tanta loer.litatne de provineie : civiliza.W'• urba.na err. evi-
denta in intregul Egipt inr,inte de inv8.zi<'• a.raoba, du1)a cum
o doveuesc pa.pirusurile ~i nccropolele explorr,te, cr.re
seoi< la ivea.la org·aniza.rer.. ~Hlministr?.otiva 555 , i:'i prp~­
:r;mita.tea. orr,~elm· (lin Delt21 i:'i din V<".lea Kilului. Lista.
intoemita de Hi~n·ocJes (ina.inte de c. nul 535), Inentioner.za
73 de orr,·;e in 6 provineii 556 r insemn&rea. lui Gheorgios
din Cipru (domnia1ui l\hmrikios, 582-602) mentionea.zi1
53 de on',~e pentru 7 provincii 557 •
Aeeste om:e rc6/,t:cc;, locuite la origin& ma.i r.les de greci,
fusesera intenwi<'ite de La.gizi * t!i de impamtii roma.ni, con-
:-;truHe dupa un ph;,n generp;l :1:-emanator cu eel liin Ale-
xandria, eu strazi marginite de porticuri cu colonaue )i
tMa.te in nnghi drept, eu piete spa.tioa.se, cu .edificii de
folosinta publica, bai, apeducte, hr.mbare fortificMe 558 •
Imensele lor cimitire atesta existenta. unci popula.tii inca
nun1mor.8e in momentul il1""5~•zici r.~r.be. '
Antinoe, metrnpol:1 in Tebaida, illluneiati\ de Hadrian in ann] 132,
era construiLi\ in jurul a dona striizi principale care se intersectau \li Imghi
drept, 1argi cle 14,61 m. Acestc stiizi 'erau flancate de vorticuri boltite,
cu. frumoase coloai:Je corintke. Siipiiturile ·lui Gayet (1890-1900) au :;cos

* Cre~lini din Egipt. (n. tracl.)

'' Dinastic egipteani\, ~areca avut ca ~d pe unul din gcneralii lui Alc-
x~·nr1·>J Macedon. l'tolemeu, fiullui Lagos. (n. trad.). ·

93
"la iveali:i numeroase morminte \jill epoca bizantina "de o Jr. are v.aloare,
portrrte funerare ~i tesiltnri impodobile en scene istorice. Existnn nume-"
roau" biscrici. 'fn rata orrl:;~ului, a~;_ezat pe IUDlnl drept :;l Nilului, ::Je gast'a
Hermopolis 55 9 •
In J;:giptul de sus, Akhmin-Panopolis cste cunoscutmai ales l)rin ci-
mitirnl S>'iu, cme a scos la iveala existent a 11nci iiH~ustrii rle tapi;:crii !carto
infloritoare ~i numeroase portrete (]e defnnqi, indiclnd o populajic; foartc
bogata Gno.
Oxyrhynchos, mctropolii din Arcadia, poscda un hioodrom bine or-
ganizBt. Papiri1smile care provin fle aici ne cl:m informa\ii asupn grajdu-
rilcr pentru caii de curse ~.:i despre adtnlnistn_lrea lor, pretlUn ~i c:e~pre cer-
turile violcnte cliutre facpuni, care aYe au repr:rcusiuni. pin a ·in ,::impiile
invccinate 561.] ·

H. Antiohia
_\illiohia. 1.ntemeiat~t de Seleuem; Nieator in anul301
i.e.n . .Antiohia nu a intirzi3Jt sa devina eel mai mare oras
din Orient ~i rivala .Alexandriei. In acela~i timp, cu. tot
caraeterul eterogen al poJrula}iei, clenismul era aiei maJ
pur dcca.t in Egipt. Greaea era limba curerit~ ~i- ~colile
de filqsofi ~i oratori erau renmnite, cu rriult inaintea
intemeierii Constantinopolului562 •

A~ezarea ~i topograi"ia. Fluviul Oronte, veni;d dinspre

snd, iese din· valea~ ga adinca ~i Pe indrea]Jta spre mare
la :mel- vest, intre Kasios ~i Amanus, printr-o falie undo
rocHe de bazalt alterneaza cu, formatiunile tertiare.
Antiohia este situata pe malul sting al fluviului, naviga-
bil in Evul ~r ediu pii1a la varsarea in mare 563 • Ineonjurat
de gradini irigate, ora~ul, dispus in amfiteatru, era etajat
pe ~pantele muntelui Silpios, care urea spte inbinta lui
Iustinian, sarind peste prapastii, aleatuind astfel o puter-
niet~ cetate564 • ·

Ruinele impunatoaTe ale acestei lucri1ri sint eonservate.

dar din capitala Orientului n-a mai ramas decit un sat665 •
PriYeli~tea Antiohiei era grandioasa ~i locuitorii· g3:i;
or:::.torii Ri1i,. ca. Lib:::.nius, eint:m aerul curat, prospetimea
izyoarelor ~i:::. gradinilor fermecato:::.re de e:::.re em inconju- .

La o depart::ne de doua ore de om~, se ~fla c:::.rtierul

Dafne, unde, la umbm chir:3,ro~ilor centenari · oe,rotiti
de lege, se :::.fl:::. un vcehi templu ~.llui .Apollo ~i un 1-t::!.nctuar
:::.1 Nimfelor, pe c:ue le frecvent:::.u pa,ginii inca in secolul ·

94
 a.l V-let1, 567 • Dintr-un hemiciclu in forma de tm•tru, preva,..
zut cu un a.coperi~ din ohme, sustinuta pe coloa.ne din
ma.rmura a.lba, o ca.sca.da, forma.ta din cele doua izvoa.re,
Ca.stalie ~i . Pa.lla.s, strabatea. trei gradini pentru a. cadea
apoi in piscin2l in forma de exedra ce constituia., pa.rca,
orchestm ?.cestui te2.tru de apa568 •

Planul ~i construetia. Denumita Antiohillt cea. frumoasa,

a.poi, la recoma.nda.rea. lui Simeon Stilpnicul Om~ul lui
Dumnezeu, 1'heoupolis569 , era construita dupa un pla.n
bine sta.bilit, cu strazi lungi ~i drepte marginite de porti-
curi ; una. din strazi tmv(1rsa. ora.~ul dintr-o parte in alta,
avind o lungime cit 36 de stadii (4 kilometrj). V2.stul sau
teatru en'!, taia.t direct in roca pe pantele muntelui
Silpius 570 •
Inca din antichitate el em impartit in patru ca.rtiere,
imprejmuit ·fiecare de zidmi (tetrapolele lui Strabmi),
dar inehise intr-o incinta comuna. Cel de a.l treile~. cartier
fusese cre?,t de catre Antiohus Epif2tnes (175 -164 i.e.n.)
in insula fluviului Oronte, unde se a.fla in epoca. biz?.ntina
Pa.latul Im}Jeria.l, precedat de minuna.tul portic Tetrapyle,
~i proba. hil de statui a Fortunei din Antiohia. ( Tyche).
Teodosiu 211 II-lea imfrumusetase ora.~ul cu noi monumente
construite de a.rhitecti trimi~i de la. Consta.ntinopol (anii
408-450 )5 71.
Splendidul IJavaj de moza.ic descoperit la vila. Yakto,
in cartierul Da.fne, este decorat in centru cu scene de
vitejie a.le unor vinatori celebri, da.r interesul principa.l il
constituie bordura. sa. de minia.turi reprezentind edificii
din Antiohia. ~i scene de strada57 2 •
El an1inte~te cum era om~ul in secolul a.l V-lea., cu
monumentele sale, cu portHe de acces, cu piete impodo-
·bite cu sta.tui, cu fintini, cu sta.dionul olimpic, ·cu biserici,
cu cladiri ca.re purtaunumtrre proprieta.rilor lor, cu a.teliere,
cu pravalii ~i cu ha.nuri. Om~ul .em construit in piatra
a.pa.renta, edificiile · a.coperite in ~arpa.nta, cu i:rivelitori
de olane, cea. ma.i mare parte marginite de porticuri ca.re
evomm · strazile cu!eolona.de. Uneori se vedea.u ga.lerii -
deschit:e la primul eta.j, ~i, fara exceptio, a.ces1:ea. emu

95
arhHJ~:Yre cme te f.pijirm:m re colc21re. Cupolele insa
sint r2ore 573 . '
Exista ~i o piata publica, cu un ::lrbore mare, din
c~:.re ·se mrd Yede do~w un trunchi noduros si statui ramr.se
fara cr,pete, ::-,~ezate pe socluri, uriul, mr.i 'inr.lt, sus\,inind
efigir. unui razboinic sprijinit pe lr,ncer, sr,574. ·
Peste Oronte, eel cu vr.luri verzui, exista ~i un pod pe
{:iwe o femeie, ducind de n:lina un copil, fe pregate~te
sa-l traven:eze 575 . Mai exista si un edificiu sub forma de
poligon, acoperit de o cupola' cu acelr~~i profil, c&re r.r fi
putut s(L fie catedmlr, construita ·de Constr.nti:n576 . Nimic
mr.i insufletit decit scenele de stmda care, cu tol'.ta stin-
gacir, desenului, pr.r rJ fi reproduse dupa nr.tura ~i nu difera
cu mult de ccer, ce tHH' puter, fotogn:,fir, r,stazi577 . Aici
so pot obwrvr. doi catiri legr.ti unul in s1mtele celuilalt
§i purtind baloturi, cu conducatorul lor cr.re ridica nui:cma
cu un gest fcarte fircsc 578 . Mr,i departc se vad tun·,be des- _
chisc pe stmda cu nuwfa ~i cu clienti : o pesdirie, un negus-
tor de ulei, o macelarie sr,u o cirnatarie57 9. Un hr,mal,
Du tunic::-, scurta ~i strinsa, pc talie, cu bmtcle ~i picicr.rcle
gur.lc, sustine cu .o mina un hmg eolet infa§umt, a.~ezat
re spim.re, ir.r cu cer.lr.lta tine 0 fringhie atirnl:?lta pe umarul
l"tiDg580 • .In alta pmte figure&za cr.meni c2.re beau, s~m
judtori a~ezati la o nmsa plina de jetom:e ~i tinind in
m1na cornotul cu zr.ruri 581 •

l 3 opulat.ia. Cartier ole din centru · er~m for.rte populate

in t:eeolul r.l V-le2•. Populatir., cv21lur.ta lr. 500 000 de
locuitori in epocr. romr.na, ar fi scazut la 200 000 pe vre-
Ine& Sfintului lean Hrisostom582 §i spore~te lr. 300 000
in fecolul &1 VI-lor, 58 3.
Aeor.sta populr.tie, fcarte agit:?Jta, impresionabila tJi
SUJ2erstit,ior,s{t, era. Ienumita pentn1 Spiritul sau razvratit.
Impan:?.tul Iuli2.n, care ii fusese victima, se revolta.
impotriY2• tinerilor Hira ocup&tie c2.re mi se interes2.u
dec.lt de curse ~i de spectr.cole ~i se dedlm lr, un continuu
d.ezmat, precum ~i impotriva libertatii ferneilor ~i impotrivr.
lil)f'ei de respect:;-, populr.tiei fat.a de printi ~i fr,ta de zei58i.
GuRtul pmtru ~erbari gmndim:.se em principr.la grija
f, poporului5 85 ~i razvratirile OI2JU frecvente in sinul :::tcestei
populatii cosmopolite compusa din greci, sirieni §i evrei;
2'.ceea din 2tnul 387' cind rasculr.tH r.u distrus. statuile
imreriale ~i c2.re p, fost pedepsita cu cruzime de impiiratul

96
Teodosiu, ramasese C21 0 amintire sinistra586 • Sirienii,
care continu:J,EertL sa vorheasc~" limha lor na~ionR.la,
locuiau mr>i r.les in suburbii, ce :purh:.u, de ::.ltfel, denmpiri
siriene587 • •

Jo(~urile ~i spNo,taeoJ(Jle. Sub 1mparat;ul rom~m Commo-

dns (180-192), Antiohw. cumparase de la elenidreptul
de :;, org::mizll. dfn pP.tru in patru 21ni Jocurile Olimpice.
Primul p, avut loc cu un fp,st extraordin:J.r si 21 durat
patruzeci ~i cinci de zile, dm 2.u foRt suprimate in anul
521 de catre Iustin P 88 • AceRte serbal'i r.verm ca. tea.tru
Dafni ~i unul din moza.icmile' de l<'> Yakto prezinta sta-
dionul cu poarta sa incadmta de doua turnmi, pista
alba ~i g2.lbena precum ~i gradenurile strajuite la. curbura
de un turn mult mai inalt589.
D1c.r Antiohir., incepind din Hecolul al IV-ler,, ave<'> ~i un
hipodrom590 ~i violent::-• disputelor dintre fa.ctiuni o ega.la pe
cea. de la. Oonsta.ntinopol. Sfintul loan Hrisostom predica
in zadar impotriva. cmselor. Auditorii lui ii a.sculta.u cu
adrniratie predicile, da.r a dou2, zi so intorceau ia.r la hipo-
drom.
Totusi. dintre a.c'este institutii eel m2d frecventa.t em
Pe
tel:!Jtrul. vremea lui Liba.Jlius' (314-'391), 2.ici se jucau
inca piese cla.sice, ca. Fttrio~ii de Aristofa.n591 • In schimb, ·
inseeolul urmator, mimul, a.l carui loc de ba~tina era in
Siria., ajumose sa ia. locul te:J,trului cl&sic592• La :::.tacurile
cre~tinilor zelo~i, ca.re il considemu de origine demonica,
Dratoi·ul Oori,cius din Gaza opunea, o :J.pologie in toata
regula, in care a..rat2. :::.vantajele de tot felul pe care putea
sale 21duca mimul (vindeca.re l;) bolna. vilor cu:prin~i de mel::m-.
colie, grr.tieri obtinute de 12. imp~Lrat, .caruia numaimimul
ii 1;nte2. vorbi in mod liber)593.

lil.!"ligin. r. .a. sfftr~itul secolului al IV-lea., doar ceva. mai

mult de jumata.te din locuitori era.u cre~tini, da.r in 2.cest
Qra~. al placerilor, dupa prcdica.tori ca Sfintul Ioa.n
Hri~o>'itom, viata religioasa detinea. un loc neinsemna.t.
Re2.Htf>,tea trebuie sa fi foAt en totul alta.. Oultul aposto-
lilor ~i mai r.les acela al Sfintului Petru, crJI·e a intemeiat
biserica din Antiohi:>J inaintea celei de la Roma, em sarba-
torit cu zel si antiohienii am.inte:::m cu mindrio ca denumi-
rea de cre~tin so nascuse in ora~ul lor594 • i;lcoala teologica
din Antiohia dotinme un loc important in controversele
religioase din secolele a.l IV-lea ~i al V-lea ~i pat:t;·iarhii,

97
 de:) era.u ma.i putin 1mterni<:i deeit cei din Alexa.:nodriar~
se bucura.u totu~i de o nmre ::mtorita.te595 • ·
In secolulal VI-leB,, ;:n·do::uea. religioa.sa a. popula.tiei·din
Antiohia se mr.riifesta. prin· cultul ma.rtirilor, 2ole caror
relieve, venerate in edificii speciale (rnm·tyria ), a.u primit
mad tirziu un loc in biserici, unde se inmorminta.u perso-
nalitati de se&ma, 21proa.pe de corpmile sfinWm, care
atrageau o multime de pelerini596 • Biscricile emu r~desea.
· eonstruite cu bv..nii unor burghezi boga.ti, la Antiohia ca.
in lntrea.ga Sirie597 • Manastirile era.u · m1meroaEe, r.tit in
ora~ cit ~i 'in imprejurimi.. Calugarii? in s:pecir,l stilitii*
~i pustnicii, care locuiau ~M1esea lB, et::,jul al doilea. din turnul
de faiada al unei b2.zi1lei, er::;,u ohiectul unei ina.lte cin-·
stiri598 •
Unul dintre cei rm;,i celehri asceti em Simeon eel
J')i'iotdn, care traia in virful ·uuei eolun;ne, nu depa.rte de
gun~ fluviului Oronte (Pmtul Sfintul Simeon, a~Uizi
Qal'21t Sem'an). Pe vr.emea. cind traia, el 2.tragea dej~k
numero~i pelerini, caror8J le tinea predici. Reputat~r, sa.
era a tit de mare, ind.t. se auzise despre el pinrv in Lutot,ia.**,
unde trimitea. salutih'i · Sfintei Genevieve, prin negnstorii
sirieni c::J,re veneau si"~c-l ~enereze inainte de pleea.rea spre
Ga.lia. 0 manastire mare se intemeia,se in a.propim::ea
aeestui loc: dupa momtea. sfintulni, in a.nul 459, s-::.
ridicat in jurul columnei o v~>stiJj curte circulara ~]Jro
care se deschideau pa.tru ba.ziliei, dintre care cea mai m:ue,
situata in p2.rtel'IJ de est, se tennin2. printr-o absiua599 •
Viata. Sfintului Simeon eel N oil, care a, trait ~i~izeci ~iopt
de ani pe o colm:pna (524-592}, la J\Jont Admirable, la.
citev~ ore de Antiohia, rJ reprodus-o exact pe c.eeea a.
primnlui Simeon, da.r, din c:;,uza lipsei de rcsu.rse 1
· monumentul, ridie:o.t dupa modelul celui de la Qal'at
Sem'an, n-a. avut nici aceea~i · amploa,re niei aeeea,~i
frumusete 600 •
Un curios episod din istorir. Antiohiei l:H'ata ::u·do::m1~
religioasa a locuitorilor ei. La. un cutremur de pamin t care a,
deyastat om~ul in anul 588, toa.ta populati2., descultr~:,.
cu 0 ramura de maslin in mina, a. plecat in procesiune
pina la o depa,rta.re de o mila de ora~, pe un frigingxozitor ~
pe ninsoa.re, cintind litanii ~i rugi"cciuni 601 •

* ·Sihastru carc-~i petn·:Qea viata In virful l111d columnc.

**·Ora~ din Galia, situat pe loculactualului Paris. (n. trad.)

98
 In schimb, spiritul satiric ~i razvditit al locnitorilor
nu crutv, nici elerul nici cbiar pe patria.rhi.
In icda~i an, t'omes *-ul de Orient, Astcrius 602 , invrajbit en patriar-
lml G1·igorc, a incitat poporul impotriva lui, acuzindu-1 de a fi participat
1a Dafnc la sacrificil pftginc. Grigore a fost insultat de populatie :;;i ridicu-
lizal. In ·teatre. hnparatul Maurieiu l-a rcvocat pc Asterius, dar noul conte
de Ol·icnt, loan, a Jiisat sa fie atacat in contiuuare patriarhul, pe care un
.bancl!cr l-a acuzat de incest. El nici nu mai indraznea sil iasa din palatul
siiu, ce a pus ora~ul sub interdicti<'. A reu~it, toiu~i, sil scape, :;;i sil
sc hasilcn pcntrn a sc justific2, determinlnd condamnarea calom-
nialoJ·u!ui silu la JJiciuirc 603 •

Orn~ui cm}!.ercinl. Datorit11 situatici s8,le geografice,

..Antichia. em, pina la ocupz.rea. r.raba, unul diiitre cele mv.i
importante a.ntrepozite ale Imperiului. Prin cele dona.
l)orturi ale s8,le, Seleucil,,, in aval, pe malul drept al fluviu,..
lui Oronte, ~i Sfintul Simeon pe malul sting, la. gurile
flnviului, el p1Hticipa la comer~ul mediteranean, legat in
ace.st fel cu punctele de sosire & cs,mvanelor 2.si:c,tice :
drumul de 1111 Oilicia prin porturilc siriene (pasul ..Am2.nus
la. 670 n1etri 21ltitudine). Mati spre nord, ..Ama.nus, strapuns
de 0 larga spartur~,, lasa. sa treaca drumnl dinspre
:Mesopotamia, folosit in zilele noast1e de ca.lea. fera.ta ca.re
duce la. Ba.gdad604 • Punct de legatura intre India. ~i
Extremul Orient, pe de o pa.rte, ~i tarile din Occident
{)CU}:a,te de ba.rbi:H'i, re de z,Jta pz"rie, ..Antiohia. em, prin
comert.ul s~m, riva.la. .Alexa.ndriei 605 •

Dezitstrele si def'adenla. Djn nefericixe, a.ceste izvoa.re

de boga~ie a.u f~st secatultc in seco1ul a.l VI-lea. de nenoro-
cirile c&re s-a.u a.batut in repetate rinduri asupta. ..Antiohiei :
cutremur de pamint 1~:. 29 mr..i 526, ca;re 21 distrus a.proape
intreg or&~ul ~i a facut mii de victime ; noi seisme in anii
528 ~i 539; 3.poi ata.ca.t prin surprindere de catre Oosroes,
ma.~?,cre, incendii, j8,furi, supmvietuitori du~i in captivi-
tato ~i st~.biliti in Persia intr-o N oua..Antiohie (539-540 606 •
Iu.stini::m a. reconstruit ora.sul din care numa.iramasesera
decit meterezele, d21r zidul de api1ra.r;e a 'trebui't sa fie
,... _____
* CO:'<iES. Mcmbru permanent al Con,iliului Imperial (Consisforinm
Principis ), avind responsabilitilti precise; prin ·generalizare,' inalt func-
tionar lnsilrcinat cu conducerca intr-un ·domeniu economic, militar etc.
Exist au astfel numcro~i comites : comes rerum ]Jrivatarnm (care adminislra
bunuri!e personale ale impilratului), comes Orientis (care conducea dio-
ceza r!'spectivil) etc. In primele secole, titlul era foarte rilspindif in ierar-
litia. militarii.
 redus; lasind in a.fe.ra. se. insula. Oronte l;'i e:1!sele constluito
in mea.ndrele fluviului, earuia. i s-a. croit 0 noua a.lbie m~:.i
drea.pta. Procopius enumera. cu darnicie marile constructii
ale lui Justinian, dar, cum a remarc::iJt Jean La.ssus,.
a@estea. sint localuri publice ~i nu este vorba de bisorici
sau de palate. Justinian a. constru1t b&zine, cane.le, forti.fi-
ca~ii, dar nu a cautat sa infrumuse~cze noul ora.~. Fnsese
prea. distrus :pentru l:'J mP.i putea fi resta.ura.t intr-un timp
a.tit de scurt. Pentru el cea.sul pieirii sum.se 607 •

Straveche in Siria., Mesopotamia. ~i in P::~,lestinr., via.ta.

urbana atinsese ~i provinciile a.mbe din primele mo:pa.rhii
ale Imperiului roma.n. Departe de a fi disparut in secolul
al VI-lea, ora.~ele devenisera mai numeroase ~i mai pros-
perc. Fapt semnifica.tiv, fusesera eonstruite hipodromuri
in centre urbane ce.re nu· cunoscusera niciodata :?J~?• ceva. 608 •

hvoare istodce. SynekdemoS-itl lui Hierokles enumera

145 de ora.;;;e in dioceza. civila din Ortent609 i::JJr intr-un
teritoriu mai pu~in intins, in 2J s::JJ Descriere a universttlui
roman Gheorghios din Oipru cite::JJza 197 de ora.~e, fara :>.-..
mai socoti castra ~i clim::JJta. mici regiuni intemeia.te d(}
Iustini::JJn 610•

Ora~ele din Siria . ..Antiohia.. fusese distrusa de catre

IJei'9i ::JJtit de gmv, incit n-2. mr.i putut regasi nieioda.ta
vechea. ei bunast::JJre. Printr-un contrast impresiom:mt,
celelalte ora.9e din Orient, crut::JJte de invazie, n-au fost
niciod::JJta :J.tit de bog&te, viata urbana n-a fost niciod:JJta
21tit de inflor~tol:l.re ca. in a dou::JJ jumatr.te 2l secolului al
VI-le::JJ. 1n ace::JJ vreme s-r.u infrumuset?,t omsele eu cdificii
· f21stuo2Jse, in construcfi::JJ carom preclomina. · grija. pentru
stralucire ~i eleg:J.nta : in. b::JJzilicile, in mormintele
monumenta.le, in manastirile, in cr,sele particul::JJre ale
aristocmtiei municipa.le domnea a.ceea9i maretie 611 •
.Am descris deja ma~ele foarte populate din regiuneat
b::JJzaltica Haman ale carei ca.se, construite solid 9i bine
amen::JJja.te, a.u fost· evacuate in e.cee2J9i zi ·l::JJ apropierea
ara.biXot 9i astazi se ana in plin de~ert, unde au fost des-
. coperite sub nisipuri, a.pi'or.pe intt:.cte 612 • Alte oTa~e ne

100
 s'int cunoscute dupa. ruinele lor, sco?.sc la. ive2.la · p1in
sapatunle a.rheologice.
A~a. em .Ar-amee& pe Oronte, intemeia.t ca. ~i Antiohia
de ci:'ctre Seleucus Nica.tor, explora.t in mod temeinic demisi-.
une& &rheologici'1 belgia.na, sub conducerea. lui ]'. ·Ma.yence.
Ora.~ul, ca.re • se intindea. pe 20 hecta.re, em traversat
de o stra,da ma.re marginita de porticuri, la.ta de 23,50 m
~i lunga de 2 km. Pa.va.je de moza,ic cu teme mitologice
d~cora.u trotuarele sub porticuri. Cel ma.i frumos este eel
care inrpodobea. o cr.sa, intr-o sa.la ce masura. 130 metri
patra~i. !ntr-un splendid ca.dru de verder.ta se deta.~ea.za,
pe un fond deschis, gl21tlia.tori ~i a.nim:a.le in miJ,rime
na.tumla ~i de o ve:ridicit:a.te impresiona.nta. 0 d?.ta.re
in era S~leucida inscrisa pe una. din a.ceste opere cores-
punde a.nului 539 din er::. cre~tina613 •
!n :a.ceste om~e boga.te, a.celea.~i gusturi pentru placeri
~i pentru sporturi se ma.nifest~m cu frenezie ca. ~i in Antio-
hi:o•. ItinemruL unui occidental, ca.re a. vizita.t Siria., remr,:rci:i;
ta.lentele deosebite, noi a.m zice vedetele, pe c3•.re le produc
fieca.re din ora.~ele sa.le. La.odiceea. este renumita prin
a.urigii sai, Tyrul ~i 13erytul prin mimi, Cesa.reea. pehtru
p21ntomima, Heliopolisul pentru cintare~ii din fla,ut,
G21za. pentru boxerii sai (jucatori de pa.ncmtiu*), Asca-
lonul pentru luptatorii sai 614._ Bm·ytul (Beyrutul) da.tora.
prestigiul sau ma.i f,les ~colii de Drept, ca.re riva.liza. cu
cea. cle h:. Constz.ntinopol615 •

Palestina ~i Arabia. 1n acela~i timp cu Ierusalirnul,

Ora~ul Sfint, care trecea in Evul Mediu drept centrul
lumii., ornphalos spre care se indn~ptau en totii sa se roage,
cclelalte ora~e din Palestina i~i mentineau })restigiul de. a
fi fost loeul vietJi piiminteneah1i Hristos GIG. Se construit>e-
ra sanctuare pe locurile unde se petrecuser~t evenimentele
hotaritoa.re povestite de eva.ngheli~ti : B:o.zilica, unde a
a. vutloc m.~ten3a. la. Bethleem, cele trei biserici de la. Thz. bor,
chia.r in 1ocul unde Petru vrusese ·sa r·idice trei corturi 617 •
PentnF3. retri'ii cit m:;,i bine a.ceste a.mintiri, pictori ~i sculp-
tori creea.za o iconogra.fie nona, reprodusa pe micile obiec-
te pe care pelerinii le du~ea. u in ~arile lor.
Via~a urbana se intindea pe vremea aceea dincolo de
Iorda;n. ~i in provinciile din Arabia, dupa cum o dovede~te
mozaicul de la .Madaba (descoperit in anul 1897), care

* Exereitiu atletic la greci, compus din trinta ~i pugilat (n. trad).

101
 reprezenta cu mare exactitate ora~cle din Palestina,
de la DeltaNilu~ui, dupa toate aparentele, dupa dimensiu-
nile sale, pina la Ant1ohia. 'J'ara se intinde in acest spaviu
de la vest la est, eu muntii, vi1ile ~i riurjle sale. Muntu din
Iudeea sint redati in negru, cu straturi orizontale pietroase,
mi:lxcate eu linioiwe. Valea Ghorului si dese~·tul Sinai sint
de un alb mat. Marea l\'Ioarti'1 este de' o mianta verde, cu
benzi negre. In apa Iordanului se joaca pe~ti~ori galbeni
~i negri: Ora~ele lasa impresia de realitate : de exemplu,
zidurile I eTihonului au trei turnuri de inllltime inegala,
separate prin porti cu fronton. Apare, de asemenea,
o strada din Gaza cu porticuri, conducind la o bazilica,
cele trei obeliscuri ale lui Ascalon, eomemorind martiri
egiJlteni, in sfir~it un adevarat plan al Ierusalimului,
cu strazile marginite de porticuri .~i, in mijloc, turnul
monumental al Sfintnlui Mormint. Se recunoa~te inspre
partea de nord po~rta Sfintului ~tefan, incadrata de
doua turnuri, in fata ei o esplanada impodobita cu o
coloana, in continuare marea strada longitudinala, in
coltul dinspre nord-vest numeroase case iar la vest, poarta
,Jaffa..O inscrip~ie din ahsida bisericii, pare sa dateze din
vremea lui Iustinian6 18•
In Transiordania, o pardoseala in mozaic la biserica
din Na'im, localitate neidentificata pina acum, reprezen-
ta c'indva un gl:JAliator, imagine care, dupa o inscriptie,
a fost inlocuita pe la anii 729-730 cu teme geometrice619 ,
dar ceea ce-i spon~~te interesul descoperirii · sale este o
· bordur~ topografica, ce aminte~te de eea de la Yakto.
Aici, monumentele ~i bisericile din Palestina, cu numele
lor, sint separate prin arbori. Nu ma,i exista decit 12
tablouri miniaturale, adica jumatate din bordura primi ~
tivaszo.
La Bostra, metropola a provinciei Arabia, s-au putut
explora ruinele unei catedrale, eonstruita in arml 512
dupa un plan circular ... Cupola cu acela~i plan avea un
diametru de 37 metri ~i se sprijinea pe o piatra cilindrica
sustirmti'~ de opt stilpi, facand loc la un deambulatoriu.
inelar inscris 'intr-un patrat, eu patru exedre la colturi.
Baldaehinul care adaposte:;;te altarul se iniilta in centru,
sustinut de o colonada in forma de patrulater621 •
In aceea:;;i provincie, Gerasa (Djemsch ), un ora~
important, era foarte infloritor in epoca rom.ana. Fortifi-
cat-iile sale au fost refacute in seeolul al V-lea ~i sub
Iustinian, comitele Fl. Elias; a teconstruit partial marea

102
 strada ou colonade, care duceau la :Forum. Exploran\a
ruinelor a scos la iveala existen~a a unsprezece monumente
cre~tine, printre care un grup compact de edificii, unite
intre ele, au ie~ire pe o fa~ada de· 30 de metri spre aceasta.
strada, pe care axullor este perpendicular. Mai intii este ca-
tedrala, dupa un plan bazilical (sfar~itul secolului al VI-lea),
urmata de o curte cu porticuri, eu o flntina minunata
in centru, :;~"poi alti1 bazilica, martiriul Sfintului Teodor,
ridicata de preotul Eneas in anul 496.
Acest e~lificiu comunica cu un baptisteriu ~i en un
atrium dreptunghiular(m. Un grup similar, de o complexi-
tate mai mica, ~i a~ezat pe la~ime, cuprindea rotonda
.Sfantului loan Boteza,torul, inscrisa intr-un carm1 ~i
marginitl1 pe cele doua laturi de dona bazilici dedicate,
una Sfintului Gheorghe, cealalta sfintHor Cosma ~i Damian. ·
Acest ansamblu data aproximativ din anii 529-5.33 623 ,
Ultima biserica ridicata la Gerasa a fost probabil cea a
episcopului Genesios in anul 610, cu douazeci ~i doi de ani.
inainte de invazia a,raba 624• Acest mare ora~, in care greaca
era limba predominanta7 greu incercat de cutremurul de
pamint din anul 746, s~a men~inut, totu~i, pina la caderea.
dinastiei Omeiazilor (750), dar a disp~trut dupa mutarea
ca1ifatului la Bagdad.
Acest ansamblu de lucra,ri grandioase a presupus snrse
materiale considerabile, specifiee unci mari prosperitati
economice, care nu a disparut o data cu ocupatia araba.
De altfel, in Siria s-au initiat cuceritorii in problemele
civilizatiei urbane.

1\ilesopotamia. !n l'Yiesopotamia, solidul ora~ .Dara,

construit de imparatul Anastasius in anul 505, in fata
orasului persan Nisibis, constituia un adeva,rat model
de 'urbanism 625 • ·
Edessa, capitala Osroenei din ep{)Ca romana, era locuit
de sirieni, dar, sub dominatia seleucizilor, patrunsese
elenismul care propagase arta ~i literatura sa. Edessa a
ram:a,s tot un ora~ oriental ~i · tocmai aceasta. paiticulari-
tate il deosebe~te de marile ora~e siriene. Vasal al regilor
elenistici, el traia, de la sfir~itul secolului al II-lea l.e.n.,
sub dinastia Abgarilor, carora titlul regalle fusese recunos-
cut, dar siriaca a ramas mereu limba oficiala, cum o dove-
dose inscriptiile626.
O:ta§ul era situat !a poa.Iele unui masiv stincos, 1ntr-'o
cimpie roditoare ~i irigata. !n incinta ora~ului un iaz

103
alirnentat de aw:le Rnbtcrano ali~ i>tHUsului din S1H1·vest ii
conferise Edess"ei nu:niele de Calli.rho~, ,ora~ul cu ape
frumoase", dupa Pliniu eel Batrin. Pe maluril~ lui se
ridicau palatele de vara ale i·egilor :;>i nobililor, precum
~i cea mai veclle- biserlca. · VerRantii rnuntelui forman
un sistem de ap8ntre naturala, ]a care se adaugau un clu-
llln zid de incint.CL Ri o cetatB. in interiorul careia era
con~tmit Palatul ~!e iarna. J)ouazeci ~i cinet de piraie
traversau ora~ul ~i alimentau riul Skirtos 627 , curs de apa
neregulat, afluent al Eufratului. In timpul lui Iustinian,
una din revarsarile. sale a provocat o inundaW' dezas-
tnwasa car.e a ·distrus o parte din ora~. Imparatul a
n~eom:truit EdeRsa, a indreptat albi:•J riului Skirtos :;;i a
sapat un tunel in roca muntelui, pentru a-i schimba
cunml la ie~irea din ora~ 628 •
Edessa era construita armonios ~i strazile sale dadeau
spre ~ase port;i fortificate ..Era inzestrata en piete frumoase,
precum Forum-ul, inconjttrat de. porticuri, . pe .· malul
riulni Skirtos, ~i avea numeroase monumente : bai, un
teatru, un hipodrom, un mare Rpital ~i numeroase
biserici629•
Ore~tinismul patrunsese de multa vreme la Edessa
~i cu to at(~ ea data adoptarii sale nu este prea bine cunos-
cuta, este sigur ca aceasta a avut lac inainte de an$1 200,
dc>ua.reee convertirea, lui Abgar al VIII-lea, dupa o cala-
tori.e Iu, Hon1.a' iu annl 207, e;;Le un fapt atestat i;.;toric.
Edessa. este, prin unnare, unul dintre primele state care
facuse din cre~tini~nl o religie oficiala630•
N u ne vom ocupa aici nici de clezvoltarea bisericii
din EdeRsa, nici de puternica sa ~coala teologica, · zisa ~coala
Pei'~ilor, deoarece primii sM dascali venisera' de la Nisibis.
He\inem doar faptul ca literatura, teolog.ica din Edessa
era in limba 'siriaca, ea ~i BiblhL P{~;Klhitto 631 • Caracterul
sirian si oriental al orasului se rnanifesta in arhiteetur::t
sa religioasa. Un imn ~iriac in onoarmt eatedrah3i din
Edessa, reconstruita de Iustinian dup:1 inundatia din
524, recent reeditat ~i tradus in limba fmnceza a permis
lui Andre Grah~lr s-o reconstituie in liniilc' sale ma,ri
si si"H inteleaga :-;ensu1 simbolicu 32 • Ea, era dedieata intelep-
ciunii d{vine (Sf1ma Sofia). Construita in intregim~ din
piatr:1, de forma eulliea, era aeoperita en o cupola oarba,
cu trompe la colturi633 , ineonjurata de piatete completate
cu trei porticuri mi coloane.. In intmior, zidurile erau
imbracate in marmura alha, ,luminoasa ca ,Sfinta

10±
l<'ata" din Edessa". Cupola infa{i~a un cer im;tehtt ~i era
inconjurata de mozaicuri pe fond de aur: imaginea
universului, in pofida, dimensiunH sale reduse.
Edessa era, de altfel, celebra ill lumea. cre~tina ~i
facea ·parte din lcourile sfinte vizitate de pelerini. Ea
detinea dou~ relieve imporhmte : o wrisoare pe care 1

Hristos ar fi scris-o unui rege .1:'\bga.r, ~i care a fost arMata

Sylviei Aetheria, Itt sfiqitul secolului al IV-lea ~i un por-
tretminuna.t a.llui Hristos imprimat pe pinza (mand.ltlion).
Vom mad amihti de aceasta mai dep~ute 6 34.

in afara de masivele din centru, regiune de cultura .~i de

cre~tere a animalelor in epoca bizantina, rnari ora~e monu-
mentale ~i populate, datind in majollita.tea cazurilor din
epcca elenistica,, se ridicau, in numar mare, mai ales in
~1propierea coa,steior miirii ~i in insnle. Dinastia attalida ~i
inlpi'tratii romani Hlsasera aici unnele lor. Hieroclos enu-
meri"'t 172 de orn,9e }]Cl}tru Anatolia, din care 48 numai in
provincia a.siatica 635 • In torute aceste ora.~e, unde em vor-
bita mim£;,i limba groaca, monumentele antice erau inoa
intacte, iar din secolul al IV-lea numcroase monumente
cre~ti'ne le sporisera splendoaro2l. Multo din a,ceste edi-
ficii, la Efes, la, 1\iiceea, la _Ancyra., evoc,J,u amintirile
rnarilor concilii.

EfN-mi. Metropola a provinciei asiatice, Efesul r{tma-

sese liD important port fluvffil, pe Caystros, la 5 km de
la tarmul marii, la intrarea a patru vai 636 • Ca ~i in anti-
chi tate, ora~ul cornercial, situat in ~Lpr-.::pieroa 11ortului,
~1vm:, in partea cu1 mai inalta o acropola. In epoca bizan-
tina, acolo so gast:au principa.le1e sancttmre cre~tine,
aproape toate recladite de catre IustinH-m. Cel mai impor-
tant er:i al Sfintului loan Evanghelistul, un simplu ciboriu
in aer liber in secolul al III-lea, edificiu in forma de cruce
iil se@olul aJ V-leaj, cu mormintul sfintului in centrul
geometric, in sfir~it eel pe care 1-a ridicat Iustini~1n dupa
acela~i plan, dar cu cinci cupole, dnpa modelul ,Sfintfior
Apostoli" de la Constantinopol 037 • 0 data cu sarbatoarea
sa patrqnala de la 2'7 decembrie, avea loc Bi UI1 tirg care
atragea la Efes un numar considera.bil de negustori, incit
taxele de vama atingeau in aooa zi 100 livre de aur 638 •

105
 !n fa~a a~estei catedrale so afla. martiriul color :?apte
Arlonni~i, obiect ~~l unui cult zolos. El cupriridoa. grota
.in ca.re ~apte fravi fugi~i de persecnW-ll lui Dccius in ~nml 250
se refugiasera ~i adormisera, pentru a se trezi in vremea
lui Toodosiu. Deasupra se a.fla, un. vast s~mctua.r, compus
dintr-o biscrica ~i :o;:Jli funora.re unde so ingropa.u mor~ii n39 •
Alte martiliur:i, mergind pina intr-o epoca foarte
· vecho, so gasea.u intr-o incinta silb cerulliber 640 • In ora~ul
do jm;, in ];'orum, Rapaturile intreprinse de nemvi au desco-
}Jerit biseTioa. dubla, dediolllta J1'ecioa.rei, compusa din doua
ba.zilici eu naosunle inguste, coniune odor doua edifieii
. construite 11e ac)la9i ax. •
A.ici a avut lee eel de al treiloa, conciliu ecumenic iu
anul 431 641•
Bitinia. Provincie asiatica, cea rrmi aproph1ta de
Constl:mtinopol, Bitini:3,, deveniti1 in secolul al VIII-lea
thema Opsikion, avea doua ora~e mari: Niceea, metropola,,
tea.trul celor mai importante evenirnente din istoria Biz3dl-
~ulm, de la. prirnul Conciliu ecumenic pina 'la stramut?ul'Hlo
in interiorul zidurilor sale a. guvernului imperial ~i a.
curtii, pe toata durata linperiului latin. CeHHalt ora,~
mr.re era Nicomedia, port a~ezat in fundul unui ~:,devarat
fiord, strimt ~i infipt in ~arm.
Niceea a fost intemeiata in annl 316 i.c.n. po malurile
laonlui Asmmios, 1n cimpia, situata, la pm1lele Olimimlui
din Bitinia. Oonstruita in intregime, ea avea un plan
simetric OR. o tabH1. de ~ah, eu patru mari strazi centrale
intersectato in unghi drept ~i dind spre patru porti forti-
ficate, care se puteau za1i din intersectia centmlti, 642•
Acest plan s-a pastrat in epoca bizantina, pe cind in zilele
noastre n-a mai rama.s ·din gloriosul ora~ decit un sat in
mijlocul unei vasto improjmuiri aproape pustu, care
masoara 1200 metri Ia~ime 9i un kilometru lungime 643 •
Incinta in forma do poligon nerogtilat, a fost modificata
de romani, de bizantini .;>i de seleucizi; oa, se compmiea
dintr-:un zid marginit de turnuri semicircularo, de un a.l
doilea zid de aparare jalonat de turnuri asemanatoaro ~i
de un ~an~, in care se putm~ revarsa. a.pa. lacului Asoanios.
Acea.sta imprejmuire, construita in carainida, este in mare
• parte oonservata. tn zidurilo sale sint inoa.strate cole pa.tru
port,i, decorate ou wulpturi datorate marinimiei impara-
tilor roma.ni. Oea. dinspre est reprezinta un frurr;tos aro

~06
 cle. triumf, ];lC care o im:criptie · onorifica o atribuie lui
Hadrian. 644•
In epoca bizantina, Iustinian a reconstruit 'in mod
splendid palatul, a rept!lrat apeductul care arlucea apa in
ora~, precum ~i baile publice, a~ezate linga banul poi;itei
~i a inzestra t Niccea cu biseriei ~i cu mana,stiri 645 • Din
toate aceste minunatn n-au mai ramas astazi decit ru1nele
bisericii Sfint:J> Sofia, construita dupr~ un plan bazilical.
Explorarea sa l-a ajutat pe Brounov sa recunoi!,sca patru
perioade de constructie, l11ccpind din 8ecolul al v.:lea pina
in vremea PaleologiloT 64 6 • Exista inca ~i astazi, destul de
bine pastrati:J,, o minuscula bisericuta, cu cupola IJe posta-
ment poligonal t'ii;inind 11arca dintr-un r;l;drat masiv, cu
urme de stil arhaic, dedicata ,Ad&mirii ]'ecioarei",
ea dateaza, probabil, din prima, jumatate a secolului
al IX-lea 647 • ·

Frigia ~i £livei'sele }novincli. Ancyra (astazi Angora

san Ankara,) ora,, diJ1 ·:1,ntichits,tea. rormma, o metropola
in Frigia, celebra prin templu1 lui Augustus ~i inscripW:~,
care amintea de cariera sa politica..
Oonstruita pe un podi~, ~i ferita de influentele mari-
time de catre munti 1n2.lti, Ancyra n-a ajuns nicioda.ta
sa fie un m~'H"C centru. Olimatul sau continental era s.,ldi.-
tuit din contraste, fiind intotdeauna. urca,t (26 ern de
ploaie pe ::m). In epoca biza.ntina, singura bogatie atarii
era cre~tuea vitelor in stepele cs,re exista ~i astazi. Prin-
tr-un adevara,t paradox, turcii a,u filcut din aoest ,ora::;
auster din depresiunea. de iniHtnni izolate" capitala
republicii lor 648 • Din epoca. bizantina au mai ramas puter-
nica/ cets,te construita pe nwntele care domina om~ul,
ruinele Bil'.ericii Sfintul Clement, bazilica cu CUI)ola,
destul de aFcmi:inatoare cu Adormirea Fecioaroi din
Niceel?., · ~i numeroaE.e resturi de Eculpturi, in special capi~
teluri cu vul turi 6·19 • ee poate spunc ca nu se cunoa~te a.proape
, nimic despre viata lccuitorilor din Arcym,onumai faptul
ca ei ::.m avut de suferit din cauza r~~;zboaielor dintre cali-
f?.,tul ria gdadului ~i Impmiu ~i ca. or;c;,9ul lor, ccupat ~i
jefuit de IDl Motassim in anul 838, a fost l€Cl:cerit ~i restau-
rat in anul 8E59 de Mihail al III-lev, ~i s:pa.tharo-candi-
da,tul* Vasile 650 • In templullui Augustus, transformat in

* SPATHAHOCANDIDAT. Demnilate In irrmhia eunndlor cie Ia

os.
curtc, infcri(laril ccki de protospathaz

107
 biserica, o lunga inscripyie funerara evcca numele lui
Enstayiu, turma.rc * a.l themei Iiucel:uilor, a oli.I·or Cillpi~
ta.U1 era la Ancyra 651•.
Nu mai doyinem nici un fel de informat;ii despre modul
de via.ta al locuitorilor ora~clor din interior, )n afa.ra de
note episo()pale ~i de OXJ>lorare a bis(.lricilor. In G~lJpad~)~
cia, tra.ditule hitiWor se pastreaza in arhitectura.. In
regiunea Urgub, parintele de Jerphanion a semua.lat ca,
fara a vorbi de manastiri, majontatea locuint;olor parti~
cul:;H"e erau part;ial subterane. De exemplu, la Urgub,
undo casele escaladeaza o faleza a.rida par a. fi prinse pe
stinca la poalele careia. se intinde o cimpie irig§~M, ~i
manoasa 652 • 1.\utorii bizantini le zic lccuitorilor Cappado~
Ciei troglodiyi ~i povesteSC Ca ei traiCSC SUb pamint Go:l.
florlurile si orasehl maritinn~. Tarmurile Anatoliei,
atit de bogat' scobite de ape, incon.huate de insule, de
arhipelaguri, de peninsule, emu fa.vombile construirii de
portnri ~ide ancora.re a. navelor, amena.jate chiar din.inde~
partata. a.ntichitate ~i inca inflmitoare in epoca. bizantina.
Se pomene~te a.desea. in documente despre fa.ruri construite
sa.u restaurate, la. Cesareea din Palestina 654 , la. Smyrna.,
in anul 671, de ca,tre IJ.ll ina.lt demnitar, Ambrozius :M:yla~
soeus, anthipatos 655; In Pa.mfilia., mD,rele port, de origine
elena, em Attalla., centrul themelor tactice ale cibyrrheo~
tHor. Sapaturile de la. Turkanbey- a.u scos la. ivea.la ruinele
ora~ului biza.ntin, care trcbuie sa fi fost splendid 656 • q'ar~
murile Marii Egee se confunda cu cele ale Eladei. Sub
acest raport, nu exista porturia.ntice, Smyrna, Rhodo,sul,
Thfiletul etc. a caror explom!·e sa nu scoata la. ivea,la citeva.
construcW bizantine. 'f'armurile Marii Negre era.u marcate
de porturile Hcracleea., Amastris, Sinope, Trapezunt ~i
dincolo, de partea. Ca.uca.zului de porturile Crimeii, iar
dincolo de gurile Dunarii de cole ale penimmlei Ba.l(}anice.
Existent;a ,acestor porturi presupune existent;a unei vieti
urba.ne foarte a.ctive, despre care nu avem decit informaW
razlet;e.
Trapezunt. Dintre toate :!_)Orturile Marii Negre eel mai
~mportant era Trapezuntul, veche colonie greceasca, a
carei a~eza.re la. capatul dmmtuilor Caucazului P,>i ale

* TUHMAHCHOS. Comandat al unci turma (meros) - unitate

subordonatii themei (ca mare unitate militara). Ofi\(crul eel mai important
dupa stl:atcg, cu rang de pro/ospatharos.

108
 Per,~ei ii admose multa prospmitate in toate epocile din
iRtori"' Ra. Totu~i, abi~b dupa st::~Jbilirea in aceast~t simpH1
re~edinta de thema a unui stat orga.nizat dupa modelul
statulni imperial de la OonstantinOl)ol, ~mb dinastia l\!Ia.Iilor
Comneni, Tr:apezuntul, devcnit oapitala, a atinR cea nmi
irmlt.:i dezvoltare a sa, 657 • DeasurnYJ "."a.lurilor Marii Negre,
ca ;:.i oum ar fi fost ,construit pe cer", ora~nl i;;:i otaja.
C3.i;olD, bisericile, turnurile, cot~ttea, sa domimuta de pala-
tul imperiibl, la oa.re se putea ajunge" pe o scara impuna-
" toare. Zidurile de aparare cohorau spre mare, fiindinacce~
sibile din cauza unor prapastii adinci. Prin imprejurimi
gasegi pa~uni, are curgatoare, stojm·i, livezi, vita de vie
pc coline ~i, depitrte spre sud, munti inzapeziti. Ora~ul
erll, a~ezat pe trei tcrase. Deasupr::>", vechea Acropola ~i
pal3,tul imperial dominau cea de a doua incinta ,0 f-LScrov
qJpoupwv, pa.rtea. cea mai veohe a oraf;'ului, despartii;a
printr-un zid de oraf;'ul de jos -ro xchw <ppoup~ov, centru
comercial c:)municind cu or~"~ul de mijlcc prin dona mari
portL Agora, la, est, era priDcipalul bazlJ,r iar circiumile
si pensiunile se ~J,fla,u in afara incintei. Mai exista de ase-
;uer•e3J cartieruJ ~•telierelor f;'i 1wgustorilor, ,~care vindcau
htcnuile cele mai pretimM;;e din lume" 658 • Linga Poarta
Digului se aflau intreprinderile genovezilor, aparate de o
adevar::;.ta fortareata. In piata mare unde se adunau mar-
furile din ]jjuropa ~i din Asia, din cauza. ingustimii ora-
:;;ului, avoau. loc petrecerile. popuh1,re f;'i Ohi2or sorharile
solernne ale curtu, it'!.J in dmninica Paf;'telor omagiul
solemn 7tp6Y.u:fi~c;;, adus basileului 6 " 9 • ,
Or::>J~ul propriu-zis, cu ulite strimte, unde se a,fla,
0:1tedmla en ciud:l.tul san aooperi~ de ~1mma, Pam1.ghia
OhrysokefaloR, era locuit de i:oaltul cler, de aristocra,tie,
de functionari mihunti ~i de negustori 660 • Bisericile,
;;ehimba.te astazi in moschei, emu numeroase ~i a.proape
tm1te emu conRtruite in fonnCu de bazilica in cnwe gre-
co::,~cil"l ou cupola, <far cu o ·prelungire a laturii vos tice 661 •
Sporirea numarului de lcouitori; datorata extinderii
-comertului, facuse sa se dezvolte ora.~ul in afara incintei
~i dincolo de ripe, peste care so construisera poduri. Se
forn:~c"sera intimw Ruburbii, inconjura.to de pn.ji~ti ~i de
'CU C::Lrtierele ~i ou bisericile lor.
ca.z de primejdie, popuhtW~ se refugia in ora:?, undo
.em inghosuita, cu toate c~" imparatul Alexios a.l II-lea
(1297 _:1330) a largit in.cinta ~i, prin lucri1ri pomplic2lte,
a reu~it si't reduca l:'trgimmJ, ripelor r;r. 2 •

109
 Sub domnia, :M:a.rilor Comneui, or?"~ul era pi'O'i}!<'T ~i:
bine a.dministrat. Strr~zile erau pa.trula.te noaptea tit) paz-
niQi wx.-oTocA.cx/,Lo~; care platoa.u agenWor de impozite
o cota pentru a-~i pute;l. ex:ercita profesia. Fra.-gmente de
insmipW arata ca Alextos a.l II-lea, la pHngerea acot'tora,
a resta.bilit scutirea de :Lceasta taxa, ca.re le fu!Sese acor-
data cindva. 663 • .Apa era adusa din bel~ug, printr-un 3.J)C-
duct construit de IustJnian 664 ~i dedicat Sfintului Eughe-
nios, patronul venerat al ora~ului, martirizat in vremea lui
Diocle\Jian ;--cultul sau de\Jinea un loo asemanator en eel
al Sfintului Dimitrie la 'l'esalonio. Nu numa.i ca i se dedi-
ca,sera o biserioa ~i o manastire 665 , dar efigia lui era sculp-
tata pe turnurile de aparare ~i gravata pe moriede 666 r
cea. n:1a.i mare p~1rte a eopiilor primea.u b, botez munele.
lui 01; 7 , scrierile cu priYire la minunile ce i se a.trihnlau
erau citite cu zel 668 , un teatron, situa.t in partea. de sud
a ma.rii pieye, era folosit la. pa.negiriccle celebrate in onoa.-
rea, Ra. 669. . . .

Nu depa.rte de acest, loc, un tz!fkanisler£on era de~itinat

curselor de mu·e ~i jocuri10T de polo. _
Astfel, in timpul dina.stiei. Marilor Conmeni, Tra.pe-
zuntul deveni~e oapitala. 01ientului, marea. piata a Mikii
Negre ~i unul din principalele centre intelectuale alo ele-
nismului, dar cu olteva. clemente straine venite ·din pro-
vinciile inveoina.te din Asia, cum o dovedesc ~'tnurr::ite
expresii turce~ti, folosite in toponimi:>" mba.na.
Crimeea. Ca. ~i in vremea lui J\Iitridate, 'l'rapezuntul.
a.vea. relaW comerciale cu Crimeea., unde pa.rtea maritima
era, ocupa.ta de un trib do goti, a.~ezat sub autorit,:;,tea.
Biz~mtului, in timp co in stepele de nmd ::Hm stabiht in
mod succesiy hunii ~i alte populatE de origine tura.nica *,
care cauta.u drumurile Occidentului 670 •
Nu vom reveni asupra. curioa.Rei constituW municiva.lo
a Ohersonului 671 , dar, ceca ce e.~to impo.rtant de semn<1lat,
este indelunga.ta existenta a vit>W urbane in . ~•coa.sta
veche colonie bizantina. De a.ltfel, cunoa~tem foa.rte putin
viata a.cestor ora~e ·ciudate, unde limba gotica s-a pastrat
multa vreme 672 , dar undo gre<J,ca. s-a impus indigenilort
lu1nd na~tere o populatio poliglota : un got din CiimfJea.~
venit la Novgorod in seoolul al XII-lea, vorbea greaca.~
latina ~i rnsa 673 •

* lfcnun1ire datti popofirclor trrcic:c :;.i uralo-aUaicc. (n. trad.),

110
 1n aceste ora.~e, cl2osa. dontina.nta o constituia.u ncgus-
torii cr;re faceau lungi calatorii pentru a, a.duce produsele
din nord in portmile Crimeei. Aceasta popula~ie pestri~a
era turbulenta iar ,a urla ca. un got" devenise proverb
in sccolul a.l VI-lea, 674.
Iw<tinia.n a. lmJJt ora.~ele din Crimeea sub protectia sa.,
a. recimstruit fortifica.t,iile actJstora., a ocupa.t Bosporosul
{Kerci) uncle, dupa cu-q1 rezulta dintr-o inscriptio, resta.-
bilise ::mtoritatea. imperiali1. in sfiqit, el a ridica.t a.ici
biserici ~i manast~ri, chiar ~i in peninsula Taman. Proco-
pius no informeaza ca la Dory, gotH, care furniz::m impe-
:riuly1 razboinici, nu .erau inca ,inchi~i in ora~-e" 675 •
Grija admiuistra.tiei imperiale pentru Crimeea a conti-
nuat sa se manifesto ~idupa Iustinian, dupa cum _o a. testa
:urmatoarele marturii : descoperirea.la Cherson in anull906
a. ruinelor unei hiserici in cruce grecea.sca, din secolul
al IX-lea 676 ~i ihscriptia., tot de la. Cherson, cu numele lui
Isa~"c Comnenul, datata in anul 1059, care a.minte~te
.restaurarea. ,portilor de jier ale praetorionului" ~i a a.nsam-
blului Kastron-ului (cita.delei) de catre Leon, patriciu ~i
strateg * al themei Cherson 677 • Via.ta urbana ma.i era.
inca infloritoare in Crimeea. in momentul invaziei turce~ti
!i'i so ex:tinsese ~i in Rusia moridiom:tla.

V. Occidentul : Illyl'i(mm, Heleada

!n secolul al VII-lea, contrastul era. mare intre Asia,
. bogata 'in ora.~e, ~i Occidentul depopulat din cauza. inva.-
ziilor: distrugerea de catre huni ·a. Sirmium-ului, ma.rea
fortarea.~i1 a. Dunarii (a.nul 448) 678 , ruina.rea. ora.~elor dal-
mate de catre ava.ri ~i de catre sla.vi, sub al caror tropot
de ca.i au disparut episcopa.tele ~i ora~ele. Salona., or·a.~ul
martirilor, ca.pitala. cre~tina a. Adriaticii, a. fost distrusa
in acela~i timp cu a.ltele despre care nuse ma.i pomene~te
in istorie. 0 parte din locuitorii sai s-a.u refugia.t in pa.la.-
tullui Diocletia.n, care era. fortificat, ~i a dus a.ici la. inceput
·o viata de popor asedia.t. Mai tirziu, barba.rii, devenind
mai pu~in ostili, au crea.t un a.dovara.t ora.~, care a pastrat

* STRATEG. Comandantul militar al unei theme, similar unni loc-

tiitor al imparatului, <;i'ici lui ii erau subordonate ~i autoritatile civile. Dupa
batalia dezastrnoasa de la Mantzikert (1071), o parte· a themelor au dis-
parut, iar altele au fost reorganizate. in aceste conditii, fnnc~ia de s. a
Jost treptat inlocuita de cca de duce.

lU
nurnele sau primitiv, Palat·ul (Spalato, SpW), transfor-
mind in biserica monumentul ~unerar al lui DiocleWm
~i alto monumento pagine, respectind liniile principale
~i in special frumoasa colonada a vestibulului ~i impuna-
toarea :fa~ada a palatului propriu-zis 6 79.
Via~a urbana, care dispunea acolo de un cadru cu
totul pregatit, s-a restabilit, prin urmare, cu usurinta la
Spa.lato. Nu tot a.~a au stat lucl'lU'ile la Sirmium ·(111itro-
vitza ), reluata de la gepizi in anul 567 de catre Tustin al
II-lea, dar care a ramas timp de cincisprezece ani miul
din principalele puncte strategice, in indelungata lupta
care s-a dat intre Bizant; avar·i ~i slavi (anii 567 -582) 680.
La fel s-a intimplat cu toate ora~ele de la Dunare, dintre
care eel putin uncle, ca. Belgradul, n-au disparut ..
Tot la fel, ora~ele de limba latina ~le Ad:riaticii, Raguza,
Za.ra, Dyrrachium, Aquileia, au ajuns sa sc apere impotriva
invadatorilor, in timp ce, in insulele Rialto, Venetia
devenea un ora~ organizat putin cite putin dupa modelul
Constantinopolului, a carui civilizatie o adopta, dar
limba liu.
· Tesalonicul. !n peninsula Balcanica, datorita situatiei
sale geograifice ~i rezistentei sale in fata b::Hbarilor, Tesalo-
nicul a devenit, dupa distrugcrea ora~elor de pe DunaJ:E,
capitala "lliriei, centrul strategic eel mai important a,l
Imperiului, dupa Constantinopol. Ora~ inteweiat de
eleni 68 \ cladit in forma de amfiteatru pe pantele muntelui
Kortiach, probabil dupa un plan in forma de tabla de
1;1ah, el a pastrat din vechea sa a~ezare lunga strada, act.uala
Vardar, care prelungea vil~ Egnatia, ~i care a.jungea la.
maretul arc de triumf al lui G~"lerius ridicat pe la anul
306 e.n.
Pozitia sa la gura Vardarului facea din acest om~ un
port fluvial de prima importan~a, pia~a a unei bog<.&.te
activitati. Tirgul sau anual, care se deschidea in ziua sar-
batoririi patronului ora~ului, Sfintul Dimitrie, la 26 octom-
brie, dura ~ase zile ~i atragea negustori de toate rasele ~i
de toate limbile. Era in acela~i timp epoca marelui .peleri-
naj, frecventat in tot cursul anului. Cultul Sfintului Dimi-
trie em la fel de zelos ca eel al Sfintului Eugen la Trape-
zunt, al Sfintului .Andrei la Patros ~i al Sfintului l\Iarcu
la. Venetia.
:Minunile Sfintului Dimitrie erau infa,ti~ate in gra.n-
dioasa bazilica ce-i era dedicata, iar culegerea lor, care

112
 avea o valoare oficiala, este unul din principalele izvoa.re
istorice ale cetatH, ~i, indeose bi a.l eforturilor nereu~ite ale
slavilor de a-1 cuceri 6 8 2 •
I}op'ula~ia, in n~ajoritate elena, cuprindea de fapt
numero~i slavi imigran~i. Tesalonicul era un centru de
studii slave ~i probabil aici s-au pregatit 1)entrn misiunea
lor Chiril ~i :Metodiu 68 3. ·

'l'esalonicul a aparut, 11rin urmare, dupa secolul al

VI-lea, ca una dintre marile capitale ale Imperiului, ora*
come:rcial, centru religios ~ide inalta cultura. El nu numai
ca pastT9J o parte din monumentele siJJe antice, dar era ~i
un centru de arta cre9tina, aproape tot ~ttit de bogat ca'
~i Oon~tantinopolul 9i avea un numar impresionant de
biseriei ~i de sanctuare decorate cu mozaicuri, azi foarte
bine restaurate de arhitec~ii comi.siei elene a monunten-
teior istorice 684•

Filiplli. Construit intr-o cimpie roditoare de eatre·

Filip, t:JJtal lui Alexandru eel Mare, situat pe liD contra-
fort aLBalcanilor la nord, incadrat Ia vest de muntele
Pangeu ~i la est de Orbelos, al carui virf forma acropola,
acest ora9 a datorat dezvoltarea sa faptului ca repre-
zenta un segment din Via Egnatia ~i comunica u~or cu
portul Neapolis (in I;rezent Kavala) 685 • Aici a debarc::tt
Sfintul Petru 9i prin el a fost creata prixna biserica cre~­
tina in Europa 686 • Filippi era pe atunci un ora~ prosper
~i a ramas prosper, dupa cum o atesta monumentele sale 1
forum-ul ~i cele dona mari bazilici originale, una din
secolnl al V-lea, cealalta datind din timpul domniei ~lui
Iustinian, dar niciodata terminata 687 • Dupa aceea, ora~nl
a fest ocupat de bulgari pe la anul 836 688 , recucerit de
Bizan~, dar nu a putut fi rec9nstruit niciodata. Ultima
inscrip~ie pe care ne-a furnizat-o dateaza din vremea lui
NikeforFokas 9Iaminte~te de construc~ia unei noi incinte
inanul 965 689• Listele episcopale arata declinul metropolei
sale, ramasa fara episcop titular un ~ir intreg de ani,
incepind din secolul al XIV-lea. De~i titlul de mitropolit
de Ji'ilippi a continuat sa fie conferit pina in anul 1721,
trecuse multa v'Teme de cind ora~ul nu mai exista690,
~i au fost necesare sapaturile in adincime ale lui Paul
!.Jemerle, intreprinse int.re anii 1935-1939, pentru a-l
, scoate la lumina zilei. Din nefericire, cum spune el, s-a
cunoscut mai putin istoria sa anterioara decit evenimen-
tele ale carui teatru a fost acest ora9.

8-c. 115 li3

 Helada. Ora~ele Grecici, atit de numeroase in antichi-
:tate, au disparut in mare parte din cauza devastarilor
1u·ovocatede goti,a surprimarii de catre Iustinian (anul529)
a oracolelor, a jocl!:rilor, a sanctuarelor pagine ~i a miiver-
sita~ii din Atena. In secolele urmatoare pirateria sbvilor,
a narentanilor, a sarazinHor occidentali, a saracit tara.
Ora~ele, care au continuat sa poarte nume celebre, pareau
decazute san chiar recluse la starea de tirguri. La Atena,
Parthenonul a fost ·transform at in biserica dedica ta
-.Fecioarei 7tap8zvo:;; 691 .iar impar:'"'oteasa Evdochia (Athe-
naisa), casatorita cu Teodosiu al II-lea (anii 423-450),
a dotat ora~ul sati natal cu douasprezece sanctuare cre~­
tine 692 • Atena, inca foarte prospera la inscaunarea lui
Justinian; nu mai era, in secolul al VII-lea, decit un ora~
foarte mic, din care acest imparat facuse o fortareata,
folosind monumentele trecutului 693.
Printre ora~ele salvate din ruina, Teba devenise eel
mai important ~i acesta a fost ales ca sediu al themei hela-
dice, creata la sfir~itul secolului al VII-lea.
Cind Irena s-a casatorit cu I1eon Khazarul, Atena,
patria sa, nu mai era deeit Ull ori:'t~el de provincie 694 ,
legat cu ardoare de cultul icoanelor. Irenei i se atribuie,
insa fara dovezi sigure, constructia elegantei biserici
.,Panaghia Gorgoepico" (zisa Veche:::tJ Metropola) cle la
Atena, care dovede~te existenta unui ora~ putin populat 695 ,
cum o confirma celelalte biserici medievale de la Atena,
al caror stil si dimensiuni sint asemanatoare:
Populatia 'ora~elor H~ladei, zdrobita adesea de impo-
zite, pare sa fi fost foarte nelini~tita. In anul 1040 ea a
recurs la chemarea bulgarilor, care au ocupat Pireul ~i
i-au maltratat pe pelerinii din Occident. In anul 1082
ora~ele comerciale (~i in consecinta prospere), enumerate
in chrysobul-ul acordat de Alexios Oomnenul venetienilor
sint : Teba, Atena, Oorint, Nauplia, Ooron, Corfu, Euripe
{Negroponte), Demetrias (golful Yolo) 696 • · ·
In secolul at XII-lea, industria matasii se instalase
la Teba. Pescuitorii de purpura din J\1area Egee erau scutiti
de taxa militara. Amintim ca Teba a fost jefuita de nor-
manzi, care i-au dus la Palermo pe cei mai indeminateci
tesatori de matase. Dupa plecarea lor, industria matasii
a fost reorganizata ~i ~i-a reluat intreaga sa activita.te 697 •
in schimb, locuitorii ora~elor ignorau total gloriosul trecut
al tarli lor ~i vorbeau un limbaj de neinteles de catre un
literat de la Oonstantinopol, cum era arhiepiscopul :Mihail

:114
Choniates; el simte ca a deyenit barbar in n1ijlocul lxtr-
barilor, al c'redlncio~ilor sih 698 .

Peloponesul. Dupa invazia triburilor slave car~ se

instaleaza in secolul al VII-lea, in regiunea T~t,yget ( .1lJilingi:.
~i Rzeriti) 699 , v1a~a urbana. intra in declin in interio-
rul Peloponesului ~i nu se mentine decit pe tarmurile-
peninsulei, la Corint, la Patras, la Coron, la Monemvazia.
Orai;iul, care deyinea un loc atit de important in istoria
Gredei. antice, Sparta, nu nmi era deeit un or?c~ei de
provineie, de;.abia amintit in eronici ~i cunoscut numa.i in
legatura cu. via~a Sfintului Nikon 1\fetanoitul, (Pocaitul) un
obscur taum<1turg * din secolul al X-lea 700, Originar din
Pont, Nikon i~i consacrasc viata predicilor ~i datora pore-
cia 8~1 faptului ca predicile saJe ineepeau cu fraza rituala :
,JJ!l etanoiete, ciHti- va". Bl datorcaza primelo succese con-
vertirii cret!:milor remJgayi, redeveniti supu~i ai Imperiului
dupa cucerirea insulei lor de catre Nikefor Fokas in annl
961 ; dupa aceea a vizitat Grech ~i ·s-a stabilit definitiY la
Spmta, unde ~i-:JJ ci~tigat o 1nare popularitate 701 . Biogntful
sau, care pare sa-i fi fost discipol, plaseaza la sflqitul vieW
sale prezicerea revoltci celor doi Bardas irnpotriva lui
Vasile al II-lea ~i capitularea lui Sklcrcs 702 •
Tabloul pe care bie)graful Sflntului Nikon 11 face Spar-
tei este acela al unui orafl destul de neinsemnat, fiind,.
ins~i., in acelai)i timp, re~edintii a unui episcop ~i a unui
strateg 703 • Populatia sa cuprindea not0Jbili 704 , multlmea
~i o colonie de evrei pe care, la interventia lui Nikon,
autoritatile ii expl!.lzeaza din incinta ora~ului, la sfir~itul
unci epidemii care facuse numeroase vietime 705 • .Aceste
eolonii israelite erau numeroase ~i prospere in secolul ·
al XII-lea ~i so eompuneau uneori din. agricultori 706•
La Sparta evreii faceau chiar ~i comert maritim., mai ales
cu Venetia in secolul al X-lea. Acest comerl;i em alimentat
de industriile locale : Yopsitorii de purpvra, fabriearea.
perg~unehtului, industria mrtta:sii 707 • Ora~nl era inq}artit,.
de altfel, cu privire la problema evreilor, ~i unul rUn pro-
tectorii lor, Malachinos, renumit pentru cultura, sa laicar 708
B1cea o opozi~ie violenta Sfintului Nikon ~i introdurea :pe
furis evrei in oraft 709.
l'e·la anul 99S, cind bu.lgcvrii au inccrcat sa inYaLleze
Peloponesul, el a fost acuzat de· aposh~si.e (incerca,re de

'' Pcrsoanii care prctinde ci\ ar putea fDce rninuni (n. trad.).

115,
·dezertare). ReFnnt ~i inchis 1 a fost nevoit sa rccurga la
interventia lui :Nikou pentru a obtine gratierea de la
Va.sile ai IT-lea no. - ' '
Din trecutul s:m glorios,. Sparta pi"istrase Agora, ear'e
se .folosea ca pista pcntru Clll'Sele tie cali:Lrie ~i jocul en
mingea 711 • Str<1tegrll, foarte sportiv, venea fa.ra mofturi
sa jnace oina, cu subalt.ernii sai. [n acest loc, dupa 0 pro-
cesiune solemna a, clel'lllui ~i a l)oporului, Nikon a pus
phttra fundamentala a unci biserici, la constrnc\Jia ca.reia
au contrilmit toti locuiLorii. Materir.lt~le si mina de lucru
·fusesera furnizate de catre regiunea. res})ectiva. In ziua
tirnosirii, s-a observat ea existau uncle defectiuni 712 ,
~i c1nd jucatorii de oina au vrnt Ra:-~i reia partida, in timp
ce se oficia slujba religioasa, ei ~i-au atms o severa mus-
tf"{l,l'B din nartea lui Nikou. care a avut o altercatif•. f-1pdnsa
cu gu \'err,;• torul 713 • ' '
A.ceasta era via.ta care se desfl1sura in secolul a1 X-lea,
intr-un orrtsel de provincie. unde' citiva literati. yorbeau
inca de leglle lui Licurg, a' d:Lrui iniclepciune 'ei o com-
:parau cu indemnurile unui calugar conving:Hor 714 • ·.De
t'l!ltfel Sfintul Nikon nu so limita sa pn>pov{tduiasdi, IF'ni-
tenta in Sparta, ci el pal!rundea, de asemenca, la slavii
din Tayget : milingi ~i ezeriti 715 , . preeum ~i la mairwti,
rama,~i paglni, ~i a reu~lt sa faca printre aceste popoai'e
numeroase convertiri la ere~tinism 716 •
1n fata ]mterii imperia,le, Sp<trta in8emna mai ales
un -loc de razboi. Tol!u~i in anul1209 ea a fost oeupatDJ de
catrc franci si a devenit o fem.lrL a Cremonei 717 • Cncerlrea
Peloponesului a continuat. nu fika rezistenta. Asediul
ora~ului Monemvazia, astazi sat de pescari, care era in
aecolul al XIII-lea, unuJ din ma1·ile porturi de escala ;.1le
.1\'Iediteranei, a durat doi ani (1246-1248) 718• 1n anul
12Mi, Guilhmme de Yille1mrdoain cnceri:;e Corintul ~i
Nauplia. Pentru a veni ue hac clanurilor slav~e ~i mainote,
el a constrnit pe lL'l contrafort din Tayget castelul Mistra
9i a restamat fortare~1ta JJiag r1-e 719 •
Se ~tie ca Guillaume de Villelmrdouin, luat prizonier
in bi'1ta1ia de la Pelag-onia (anull259), a trebuit sa cedcze
castelul J\Ustra Imperiului, incit Constantin, fmtele lui ·
Mihail a1 VIII-lea ~i-a stabilit aici re~edin~a ~i cf:'1 pe la
anul 12()[) locuitorii Spartei, amenint<l!~i de un non.. ?.tac
ai lui Villch<trdouin, sc refngiaza sub meterczele castelulni
··Oeupat de imperiali 720 • Un nou oras lua na:~tere ::si -sub
gnvernarea unnl despot, avm~ sit de'>·lna capitah Polc1pO-

,.L1.16
nesului, eel mai recent exemplu al unui ora~ construit
in intregime .
.Astazi, Mistra rm mai este decit un cimp de ruine, de
cind in a,nul1779 o revolta a albanezilor a distrus cet.:.,tea,
iar grecii au reeladit o noua Sparta in cimpie. in anul
18.'34. Construit pe ru1 deal, pe al dtnii virf se aflit casteb,1J
Villehardouin, la o altitudine de 621 metri, Mistra cuprin-
dea mai multe cartiere despartite prin pante abrupte.
Ansamblul eel mai bine conservat il constituie Mitropolia,
cu a sa catedrala dedicata Sfintului Dumitru, reclailita
in anul 1302, .JJl'ecum ~i atrium-ul in s,arpanta, cu dona
etaje. El se ana la o altitudine de 380 metri si face narte
din· ora~ul de jos, cu manastirea sa ciudata, 'Perible~ptos,
construit~ pe un teren in 11anta (a dona jurnatate :ct Reco-
lului al XIV-lea). BolWe absidiolelor sale se sprijina pe
diafn1lgme de zid, care amintesc de cele ale artei romane
auvm'gnat * 721 . "
Str2>.da principala din partea de nord, dueind spre
metro:pola, era pavata cu piatra de riu, aeoperita de urzici
;;;i de copaci crescuti la intimplare ~i deforxnata pe o lun-
gime rlestul de mare 722 • 0 priveli~te incintatoare se
deschide spre c1mpia Laconia s,i lasa sa se vada portul
Gythaeion. Ajungem, astfel, la un cartier mai bogat,
dom.iuat de bisericuta sub fonna de cruce greceasea, Evan-
ghelistria, lasind la stinga drumul colinei Pantanassa.
Ija dreapta, grupul lui Afend'ilw, suveran al Brontochio-
nului (1290-1295) · s,i al sfinWor Teodori (1366) 7 2 3.
Strada principala ducea spre Oras,ul de Sus in serpen-
tine s,i ajungea la Palatul Despotului, inconjurat de un
zid, preyazut cu pori;;ile Nauplia 724 s,i Ivionernvazia.
Thbi dainuie o por~iune din zidul indreptat la est spre
Pantanassa iar aeest zid cobora, formind un coli;; retras,
aparat de dona turnuri. Poarta principala, Sideroporta,
£e ana linga Biserica Sfintul Nicolae s,i era inchisa cu
un dublu canat. La aeelas,i nivel se gasesc ease cu baleoano
la primul etaj, sustinute de corbi, eare unesc areele.
Multe nu au aeoperis,. Tmeii transformasera aeest eartier
in bazar si au ridicat o moseheie in locul biserieH de la
curte, dedicate Sfintei Sofia 725.
Palatul stapinului este dominat in fmsamblul sau
de terasa Bisericii Sfinta Sofia. I~l avea o serie de suli,

* De la regiunea Auvergne, situati'i in Masivul Central - Franta

~n. trad.).

117
 dintre care -doua., mai ales, ta.iate in ungh1 drept ~i
forrniiHl un 1101 mare, uneau zidurile cetatii. Zidurile din
aripa dreapta, cea mai veche (secolul al XIV-lea), emu
preva:zute cu ferestre in arc ascntiL Aripa st!nga, care are
mai multa unitate de stil, .contine diferite etaje cu sali
boltite pe o lungime de 40 metri, c11 fcrestre n,rcnitc !}i
cu peret,i decorati in stuc pictat. Pe fatada, un inveli~;~
sculptat iarr in interior, un du blu portret, al unui despot *
~i al sotiei sale, pare sa indice sala tronului 726 • Mai sus, lao
inaltime de 512 metri, se ina.lta baziliea Sfinta. Sofia,
construita, de despotul Manuel Oantacuzino (;;nul 1350)
~i prelungita cu un pronaos 7 27 •
Doininind Ora:;ml de Sus, de la inaltimea de o S11tfi, do
metri, ·cu turnurile sale crenelate, cu zidurile cenu!}ii !}i
cu numcroase surp(~turi, castelul Villeha.rdouin este a~ezat
pe o stinc.:1. inalta !}i ascutita, la baza peretelui muntelui
Tayget. Rama~itele constructiei din perioada frnndi sint
putiue, }iar lucritrile actualc dateaza din cpocile bizan-
tina ~i turca 728 • La Sud-Vest, o curte mai jmM:;a, (baile al
forWteteloc din Occident) cuprindea locuintele garni-
zoanei, o capela, un turn de pinda rotund, 'in -virful stincii.
~a stinga era,u apartarnentele printulni ~i ale printesei.
ln. stinca era sapat un bazin de apa 729• .
· In sfir~it, linga. zidul casteluhli, sprc sud-vest, manasti-
rea Fecioara-Regini:i,, Pantanassa, este legata printr-un
drum cu oras;ml .de jos, coborind pe pante abn1pte spre
Peribleptos. Pantanassa a fost intemciati:1 :intre :.1nii
1428___,1445, de loan Frangopulos, protostl:lJtor ** al despo-
tului Constantin DnlJgases, pe un pinten din ct?le mai pito-
re~ti ale Ora~ului de Sus 730 , incit face ~i rnai frumos- pi·id-
vorul cu colonade, insotit de o clopotnita, p~tlrat3.~ cu
doua etaje, fiecare cu cite trei ~trcade, cea din centru fiind
mai inalta, Ijn. etajele Stlperioare, coame de zid patrund
intr-o turlit 731 • Nuse poate ignora aici munca unui me~ter
gotic originar din Champagne nz .
.Astazi, doar datorita unor. ruine diforrlle m:o"i poti sa-ti
imag1nezi cum arMa aceasta ultirna creatie mban:istica,

* DESPOT. Titlu creat de Mrmuel (omnenul in anul 1163 pcntru

ginerele siiu, prin~ul Bela al linJpriei. f:l semnifica o suveranitate limitata,
dar ~i drcptulla succesiunea imperiala. In epoca Paleologilor, ela fost acor-
dat conduci\torilor principatelor vasalc sau indcpendentc, ca 9i principilor
de singe. ·
** PHOTO STATOR, Com:mclat al scutierilor (stratores ).

118
 Nu se ~tie und~ Gemistos Plethon, ultinml dintre
eleni, dascal al lui Bessario.n, propovaduia invat;il.tura sa
s,i visa sa reinnoiasca Grecia: trebuie sa ai multa imagi-
na~ie ca sa mai po~i vedea printre aceste ruine pustii,
mare~ia procesiunilor, activitatea industriei s,i comertului,
ultimul efort de vitalitate dat de catre Bizany. ·

VI. Oceidentul bizantin

In Occident, oras,ele au disparut treptat la contactul
cu popoarele barbare sau au rezistat doar printr-o supra-
vie~uire temporara a civiliza~iei antice, ori printr-o restau-
rare bizantina. A.ici nu se vede insa nici o traditie pastrata,
pe care sa o l)Utem compara cu aceea a oras,elor orientale
san elene. · ·

Cartagina ~i Africa. Cartagina, privita ca o capitala a

Imperiulni, nu suferis12 de pe urma domina~iei vandale din
perioada 433-5.38 s,i mai pastra pe vremea lui Justinian
splendorile trecutului sau roman : apeductul lui Hadrian,
venind din masivul Zaghonan, Forum-ul; amfiteatrul,
teatrul de ·pe colina Odeon, palatul consular de pe virful
colinei istorice de la Byrsa, largile sale strazi intersectate
in unghi drept, in special cea a bancherilor.
. Oras,ul s,i portul, pina atunci deschise, ·fusesera incon-
jurate de fortifica~ii pe vremea lui Teodosiu al II-lea in
anul 425 733 • •
Arena, situata la sud-vPst ·de Byrsa, avea aproape
dimensiunile lui Circus Maximus de la Roma. In sfirs,it,
mari bazilici cres,tine, amintind de martirii de la Cartagina,
cea de la _Damus-el-Karita, cu ale sale noua naosuri, sau
Sfintul Cyprian, descoperita in anul 1915, dar datind din
secolul al IV-lea, iar Iustinian le sporise numarul 734•
Restaura~ia bizantina, care a urmat dupa caderea
regatului vandal, a fost, de. altfel, perioada cea mai fer-
tila a dezvoltarii urbane in Africa. La adapostul fortare-
~elor ridicate de Justinian, o mare prosperitate domnea in
regiunile, astazi pustii, iar porturile favorizau un comert;
activ cu Constantinopolul, cu Galia s,i Italia 735 • Bizan~ul
ocupa porturile Tripolitania ~i Byzacene, puternicele ceta~i
din interior, cele doua Mauritanii pina la Septem (Ceuta ).
La Africa se adaugau Balearele, Algesiras, Corsica,' Sar-
dinia 736 • ·

119
 Pe tltrmuri, stilul constructiilor era in intregime bizan-
tin, in vreme ce in interior se IJ:lstreaza traditiile latine 73 7.
1nvatamintul fusese reorganiza t ~i est(' curios sa
constati ca limba gread1 detinea aici un loc important 7ss.
1\imic nu lasa sa se intrevada ca in citiva, ani o eivili-
zatie atit de avansata ar fi putut sa chspara in :fata
Islamului.

Jloma ~i ltalia. La Homa ~i in Halia, razboiul gotilor

a Hisat ruine, fata de ca1;e. distrugerile aduse in Africa par
mai putin importante. Pradaciunile lt1i Alaric, jefuirea
Romei de d1tre Genseric, razboiul lui Totila, expeditia
longob~rzilor au ruinat san devastat un mare numax de
''ora:;ie. In secolele al V-lea ~i al VI-lea, Roma antica a dispa-
rut :;;i populatia reduf!_a a inceput sa se instaleze in rninele
fostelor monumente. In acela~i timp, in special sub Sfintul
Grigore eel Mare, ca in toate ora~ele, aru:ninistratia nnmi-
cipaHi, problemele de aprovizionare, de justitie ~i de
aparare revin treptat in sarcina episcopilor, iar aceasta
mi~carc ia cu atit mai multa amploare cu cit este vorba
de pontif, care detine intlietatea de onoare in cadrul
Bisericii universale.
LaHoma ~i in ora~cle italiene se contureaza deja trasa-
turile regimului medieval, 'in care ducii nu mai sint repre-
zentanti ai basileului pe linga supu~i, ci aceia, ai populatiei
fata de putere. Hegimului urban ii urrneaza puterea feu-
dala. L{t Roma, columna triumfala inaltata in Fcnlll
in onoarea lui Fokas este ultima manifestare :JJ ata~a-
mentului ramas f~uta de imparat 731l.
~~~a stau lucrurile in toate ora~ele, ~i de altfel, 1mtin
dupa aceasta epoca, in perioada persecutiei iconoelaste,
populatia Romei este compusii in parte din emigr<anti
greci sau sirieni, dintre care unii ocupa chiar tronul in
catedrala Sfintul Petru ~i introduc in calendarul liturg-ic
de la Roma practicile de la Constantinopol; Biserica
Santa-Maria-Antica ~i decorarea" sa constituie o dovada
concludenta in acest sens 74°.
Spredeosebire de alte ora~e, Ravenna este, de la Hono-
rius incoace, ora~ imperial, re~edinta a imparatHor din
Occident, de la Honorius la Himmlus Augustulus, de la
anul 395 la 476, du11a aceea de la Teodoric ~i de la Ama.

120
 lasuntha (478--534), in sfir~it de la reprezentant•ii guver,.
nulni imperi~l, <'xarhii *, pini:'t 1n anul 7 54 741•
Succedin<l uuei stat,ii navale din epoca I'rineipa,tului
Ravenna, in l)erioada respeetiva, treeea drept eel mai mare
ora~ al Italiei, fiind infrumusetat mai' ~-~les de Galln, Pla-
cidia, fiica lui Teodosiu eel 1\Iare, do Teodorie, de l11Sti-
nian, cu concuTsul lui Iulia,n .Argintarul. l{avenna. repre-
zintil, astfel, UJla dintre l)CTioadele decisive jJJle a;rtei
bizantine. in afara de aceasta, cartierul sau Classis este
ocupa,t de o- colonie de sirieni 742 , care posedil, nwnopolul
comertului en Orientul. de unde se aduc in Italia nu nurnai
prod use naturale ci ~i opere de arta <;>i obiceiuri. Open; ·ca
])OCIEele lui Sidonius Avollinari11s, in seeolul al V-lea, san
Gran ica,, ccyu, mai tirzie, a episeo1)ilor de Havenna, a lui
.Agnellus, ne permit ·sa cunoa~tem activitatea ora~ulni
care ~b fost mulU vreme cert mai mare colonie biz~mtina
din Italia.
Izgonit in secolele al VIII-lea ~i al IX-lea din acea,sta
Italie; care a fost 1eaganul irnperinlui s~m, l3izantul a pas-
trat eel putin o adevi1rata suprernatie spiritual!'t l;li "'artis-
tica, ce s-a transmis pina la Rena9tere asupra Venetiei,
asupr;1 Italici Meridionale ~i asnpra fcrmeci1Loarei Sicilii
a. regilor normanzi. Dar eivilizatia care raspinde~te stra-
lucirea sa in aces.te reg-iuni 1m m8Ji estc cea a Bizantului
in purltatca sa : a pare un nou tip de ora~ monumer1tal,
eliberat de' inspiratJia exclusiv:1 a unci culturi unice, care
reunc-;;te in aceea:;;i incinti1 tot eee~1 cc civilizatia.rpopoarelor
a. produs mai frumos, pregiitincl, astfel, cadrul pentru
uu non mnanism.

E~AHH. Loctiiior al irupiiratului penLru un tcritoriu, lncan; excrciUi

o putcre absoluiii: nume~te d))nmitarii civili, militari; ~i, chiar edelliastici,
raspunde de apiil'll,1'Ca teritoriulili, flc justitie ~ide finail{:e. Au exi.l!tat doua
exarhate, de Ravenna (a! Italici) ~~ al Africii, infiintate in ''Vl'emea lui
Mau.rikios (582-G02), pcmtn. a consolida recuccrirea OcciclentuLui de ciHre
tustini!m.

121