DOSAR

, .

. doio incepC2rii !f{!

doio incheierii
r-i/e-k~Ir~-0-
voi. '.2.-
i:lJ'er :-orioi sub nr. Z~b~ <#)
;t?rmen de posirore ~ T oni
 o U P RIN SUL
SruDII

Pal!.
Cpt.D.SULTAN - Tendinţe generale îe
cerce tă tor Ş tiiaţitic evoluţl.o' caţiooo.li­
ti1ţii ljormaufiJ dil:l Ro-
mt\cia. 1

Lt. Col.N .1,;EII\NU - Let.uturilo dintr lI.gEla-

cercetător ştiinţifio ţi~ serviciilor ia....
forma ti va gorlllllD8 Ş:i.
organiza.ţia legioDll_
rii.
'2
Lt.Col. M.PATU - Rebe) iUD91l - ulti-
,. dootor in iabol'ia mul spasm al legioaa.-
ri1 ar de a S8 men-
ţiu. le putero.

Cpt.3c.URECJlE - Contribuţia orgaas!"r

cercetător ştiinţifio do ordino şi inforl'lB-
Lt. N.Gîrdu ţii nl. statului (:fo-
liţie,Siguro.nţă. Co~­
truio-forma ţii m~li tare
Jacda.rm&rio) la r.dro-
biz'ea acţiunilor for-
ţalor roacţiooo.l'G şi

i~fB~!~~~~ci~i~e.f~~;_
rioadtt martie-deoem-
brie 19"5. sq.

- Medele înarlll!l te _ ex-

presie Q. luptei clase-
lor Elxploa te. toara împo-
triva revoluţiei so-
aial iEte. 12,3

A N li: X li:
I. Doolaraţii dBspre banda Apostol 151
1"::0 nialoco..L'oa oaedalot' PE toritoriul României
în anul 1951. 152
 TEND INTE GENERA LE !N EVOLUTI A
NATIONALlTĂTII GERMANE DIN Rm4 ĂNIA
tiplhn DUIITRII SULTA III
Cwullllf ,tUII\IIlc

PART E A I

In spiritul iO!,;:Ioţiilor Qi măsurilor cu carac-

tor de piooiorot , adoptata do c onducoroa. Consiliului 50cu2:'i-
ti.i.ţii statului , ş i CB.ro virtualmoato - con('oc.i~oDt cu rez ol-
varea so.rcioilor specifica, iotorioo.ro I ridicata do nocosi-
tăţilo curonto alo muncii - pot D.!J!>uo. 10. un IIdropt dd cota-
to " in corcotarea ifltorici.i românoaocii cootompora.oă , i n CO Ti-
cordlJ.oţu I)U planu l do iDvostigr..ţii .ştiicţjîico iniţia t ş i
aprobat l U acest BOCB , anunţăm .şi P~OzoDtum incepind cu vo-
l lJffiul do faţă UD ciclu dl3 lucrări Q.oupra. iotoricultd ~ i t ră­
săturilor pd Qcipalo ula minorităţii t;Ottp.oo din J,10Cl;ÎUia .
Exprit:indu- no o cOD.fOOiUDo opţiooalii Qi o jude-
catii criti"ă pr.Jprio aoupI'O. obioctului corcotat , ioti'-o su-
mal'ii o:xpucor~ do motivo, trebuia oii rolaviim că biblior;rnfia
afectatli in daCUl'DUl vromii Bcoatai problomo cor:portă UD
vnoti şi complox bU!;b.j do lucrrlri ou caractor istoric , olab o-
rate atit do cercetători români cit oi do cai BtrăiGi , i n
divorso porioada oi din diforita uDcJliuri do vodara .
Nu DO stă. in putinţă Qi ictonţia do a opora cla-
sifici1ri vo.lorice DllU dofinitorii, cu DO prop:J coC1 oii oDt;njilm
o polamicii io jurul o. ceoa ca o-a acueulnt şi . deoie;ur, p on-
to fi DUBcoptibil ca aprofuDdD..ro oi iDtroc;iro . Iecorco..roo.
noaotră da faţă de o. o.bol'c:o. aceoaşi chlJotiuno - intr-un m!,d
reotrioB ,",i fL'agJl.'Onto.r - DU osta r\Jzultatul UDai roovn luări
Q cercotărilor io o.cast domoniu . oara ali reclama nO{lpliro.t

./.
2.
- 2 - •
o recc.caidat'Cll'El a faptolor, o roplică de ardil: ştiinţifio
şi pe ucoastă cale. Avom in vodere obioctive de mai apro-
piat.:! utilitate şi pOl.l3p)ctivii, dorivato din funcţiunile
octivitiiţii Donetre do cerce tara I rezervata documoDtiirii
oadrolor do opeciulitato aflata îu contact ou praotioa ne-
mijlocitil a muncii do securitato.
IoaiDto de a treca In subiootul propriuzie al
primoi părţi din ciclul pa care intonţionă.m să-I oonsaorăm
intregii problomatici. o Docooar eă mai oboorvăm că, in
OOOo\l1,corcotaren istorică din ţara noastră a stabilit cu
ril3Od.I.'o locul pe cara l-a ocupat de-a lungul vremurilOl.'
minoritatea germanii de pe toritoriul ROmJlDioi~
S....a conturat un consans in a recunoaşte că, sta-
tornicit în cercul curpatic în urmă. cu 8 secole, elementul
etnic germao o. contribuit intr--o măsurii lIJoritorio la aezvol-
tarea forţelor do produc ·ţio, la proc;roBul genoral al socie-
tăţii rom naşti pe diferitolo ai trepte de dezvoltare isto-
rică..
Dincolo de rolul proponderent militar, organiza-
toric şi administrativ încredinţat iniţial de regalitatea şi
nobilimea maghiară. care aL: întreprins măsurile do colonizare
a populaţioi germuno. aceasta din urmă nu putea să DU ţină
seama şi să-!)i înouşeuscă. I'Oo.lităţile autohtone, de fonomene-
le evolutivEl săvîrşite în domoniile culturii ma.terialo, alo
vieţii opiri tuale româneşti. Incii de In. originile convieţui­
rii româna-germane se înregistroază o reciprocă şi complBxă
îoriurire t care nu 8-a produs prio excluderea. ci prin asimi-
larea străvechiului tezaur de civilizaţie umană. oreat de po-
pulaţia băştina..şă cu mult ion.iote şi. găsit în teritoriile oar-
pato-dunărene de colonizarea germană.
Intee;rindu-sEl in fLuxul inexorabil al legilor dez-
voltării istorice şi intirmînd prin aceasta diversele teorii
idealista - care ţin mai dograbii de romantismul de epocă atri-
buit unor momento conjuncturalo, docît do obiectivitate ştiin­
ţifică absolută - cu privire la omogenitatea socială perpe-
tuă a coloniştilor germani, .în sînul acestora şi-au făcut
loc relLltiv de timpuriu reale diferenţieri de clasă. cu toa- •
tă lipsa lor de acuitate în.raport de colelalte naţionalită­
ţi şi popoare conlocl1itoare. Inegulitiiţile de ordin eCODO-
mice-soeial-politie, proprii şi saşilor , au constituit, do
ultfel. baza. şi criteriile aliiturării păturilor defnvori-

./.
,
}lY
~ - 3 -
zate din aînul minorităţii germane - ;>0 deaolli '","a invrăjbi­
.1 rilor de rasă . naţionaliat-şQviDQ , oU~.tivato do doţinătorii
puterii politice - luptei sociale ş~ oaţiooalo dusă da In/l-
sele populara usuprite aparţinînd naţiunii l'omâna I împo--
triva claso1.or posodante şi a ocupaţiilor atriiioo .
Existenţa multiaeculară a orînduirilor hazate
pe exploo.tare, a dominaţiei externa intoloraote - proluo-
gită în Transilvania pînă în llDUl 1 918 - caro oitua îD!Jăşi
naţiunea română majoritară pa o poziţia de itloealitata fa-
ţă de minorităţile al"g6oB . n-au îngăduit o soluţia ochita-
bilă ie problema. naţionalităţilor a.flnte în craniţelo pa-
triei noastre. fliei sistemul politica-social-administrativ
instaurat după formaroa statului naţional unitar româD , şi
care a funcţionat in România fetre cale două războaie 11;00-
dinle. n-o. creat condiţii optime pentI':J promovareu utJei po-
litici satisfăcătoare fn această direcţie .
Numai acţiunea proceselor istorice obioctlve .
schimbarea bo.zelor oconomica-social-politica al,o rer,:l.!;.Iului
burg}lezo-moşieresc , desfiinţarea exploatării ocului de că ­
tre om . au permis rezolvaraa deplioă şi definitivu , fn
spirit marxist- leninist , a problemoi naţionalo, prin tron5-
formă.rile etruoturale produse in aoii revoluţiei socialiste
din ţara noastră . Modificarea compleXUlui raport do forţe­
in favoarea majorităţii covirşitoare a poporului , asigura-
rea ogalitiiţii în drepturi Q naţionalităţilor conlocuiton-
re , gurantarea in fapt a posibilităţilor motorL.la de doz-
voltare., pe baza comunităţii de interese eenerale, au creat
premizele realizării unităţii moral-politica a patriei nOl1o-
tra, aflată în perioada oonstrucţioi sociotă.ţii uooialiate
multilateral dezvoltate .
In RepUblica Socialistă România ti ,~ asigurat
tuturor no.ţiooalitl1ţilor coolocuitoa.re (inellH.liv celai ger-
JllD.ne) o dezvoltaro egală, nOdisorimioatorie, echitate 00-
oială , pOlitică , juridică , instrucţie fo lilIlbn mntercă . coc­
farm tradiţiilor şi individualităţii organico lăuntrice,
repre zentnro le g~Jllll tiv-ti ,recunouşterea con:; ti tuţiooală
fiind materializatl1 prio croarea şi punoroa lA diupo::iţie
a condiţiilor şi mijloacelor ofoctive de rou liULT'6. Pentru
:?rima oară fn istol'ia ţării nootltl'o t a minoritaţilor si:-
tuato pe teritoriul româneso. în o.titudinea fuţl1 de acea-
teR ouvi ntul şi litera OODst';tuţiei Bfot ur~te şi iDtă-

./.
1_ _ _-
'1.
_ l~ _

rito de arc;umQotul nOde:tminţit şi hotă.rîtor al faptoi vii

~i pormanenta.
In "'larOD. Adunare Naţionulă a Ropublicii Sooia-
lioto România. activeazu 67 deputaţi, iar în conr~iliilo po-
pulara , jUdeţono , muoicipale , o:riiş ot;lo::;;ti :;;i C'omuno.lo -
16. 000; diu totalul membrilor P . O.R .. - 11,57% o.p0rţin oa-
ţiODDlită\ilor coolocuitoare . Nu exiotti domeniu nI produc-
ţiai , ştiinţoi., litoraturii, culturii şi artei, C8.ro să fie
inaccooioil cetăţenilor din rindurile naţionalităţilor 000-
locuitoo.ro.
partidul comunist, statul român au acordat şi
a.cordă o proţuire coreapunzătoare apor".;ului adus în lupta
p<Jotru vliboraroo. socială şi naţională a. poporului oO:oJtru ,
pontru edificaron sociot ă ţii socia15.sto I de ciitre mombrii
tu tt.J:lor Da ţionali tu ţilor conlocu itoare (ma.ghiari , germani I
(jlrbi eto.)in cODvieţuireo. lor seculo.ră pe teritoriu Homâ-
nioi . In pOlitica lor faţă do nuţionalităţilo conlocuitoa-
ro I partidul Comunist ROmân şi c;uvorDul ţării noastre se
conduc dupa înalte le principii ale umanisffiului şi democre.-
ti a mului 6oci~list , rl3unind .te tr-un şuvoi laborios , mono-
litic, tOllte forţo+e creatoare ale poporului , indiferent de
provenionţa etnică .
In cooa ce priveşte situaţia naţionalităţii ger-
mana , sintetizind i"n mod exprooiv dostinul acesteia. sub re-
gimurile social-pOlitice de odinionru , bazate pe clase şi
intoreoe antac;onice , procum şi rolul important ce i se COD-
:fară o'Gtăzi, în IIExpu[]orea cu privire la unele măsuri orga-
nizatorica pentrll întărirtlE\ continuă o. unităţii moral- po li-
tica a poporului muncitor , a frăţi6i dintre oam~lDii muncii
romtilli şi ai naţionalităţilor coolocuitoare, n coeziunii
~ţiunii noastre 8ociuliste ll , rostită ln Flanara C~C ~ al
P . C. R. din 24-25 . X.1968 , to~răşul .Nicolao Ceauşescu, secre-
tar gonoral al C. C. a l P . C . R ~, proşodintelo Consil.iului de
stat al Ropublicii socialiste Româoia , arăta : " •• ~I8toria •
domonstrea.ză. că promotorii politicii de învrăjbire t do dez-
binare na.ţională , au făcut jocul intere s elor cla.selor do mi':'
ronte şi a.l putorilor imperialiste aaupritoare J dovedindu-
00 eiuşmani ai intoreselo=, propriei naţiuni, ni interes olor

şi aopira.ţiilor vitala ale maselor muncitoare , ale intregu-

1
lui popor •• It Impotriva politicii promovate do clasele con- 1
ducătoare s-au ridicat in decursul vremurilor cele mai ilus-

./.
5.
- 5 -
tre, llrJ.i proeminenta persooo.lit5.ţi ala poporului romdu şi
alo naţioDF. . lităţilor conlocuitoaro; ideile lor îoo.iDtate,
progresiste. cu privira la cecesitateo. unitaţii de acţiune
şi a luptei comuna pentru o viaţă mni bUDă. pontru dropturi
şi lilJertăţi. au îmbor;ăţit tradiţiile de unitato ~i frăţie
din ţara noastră, alcătuilJsc UD valorOB patrimoniu l~piritu­
al al întregului poporll 1).
&-primînd oonţioutul şi sarcinile politicii
actuale a partidului şi stutului faţă de naţionalităţile
conlocuitoare, Dacositatea do a. DO olimina. orice urmiS. de re -
ticenţă sau A'Os8ntiment din conştiinţa şi atitudinea celor
prodiopuQi încă 10. întreţineroa ratrl)(;:ro.doi Oi dăunutoilrei
atmosfera de oeîucrodero oi contooto.ro pa tomoiul doosebi-
rilor do naţionalitate, tovarăşul Nicolao COo.uGOGCU învede -
ra cu aco laşi prilej: " •• 10. Dcest umplu şi Llultilateral
#'

prOCOD social sînt combătuto Qi înlăturato reziduuriJ..a mao-

tc.lităţilor naţionalisto, şovino, oricc maUllastnrQ de izo-
Iuru şi inchiotare no.ţiooalo.. Dezvoltarea construcţiei so-
cialisto, crearea condiţiilor lontru trocarea troptată spre
comunism, l.'Oalizuroa llnai uociotăţi do ouporioarii eivili-
zaţio Illateriulă şi spiritualu.~ vor dasiivir.!;li uoitDton po-
porului rOmUn şi a naţionalităţilor conlocuitoaro, încho-
garea indisolubilă n marii familii a patrioi comuno • •• 11 2~
Traducind in viaţă corioţelo m:LjOI'(J ale democra-
tiomului Gocio.lil:Jt, ale vo.lorificării mai intonsa e. patonţe­
lor _croatoara alo naţionalităţilor conlocuitoo.ro J Plooora
C.C. al P.C.R. dia 2LJ-25 octol.!!brio 1968 a hr tlirit in.fiinţa...
rea IIFroetului Unita ţii SocicJ.into", a conoiliilor centrale
l}i taritoriala alo oamonilor f.luncii o.po.rţinînd oaţiauo.lit6.­
ţilor conl.:>,:uitoure - orc;aniorJo diopuaîod tia o lo..rcă bază de
mo.ou, monita 60. militezo nocontonit pontru d37ivcltarOt\ patri-
otismului şi intorna ţionaliomului socinlis\i, oii ziidUroiooas-
cu romioisco nţoJ e oaţiotlCl.lioto, ou impu!.oiotlazo ridicaroa
con:;;tiit'ţei oocic.liste El. IDJsaloI', El. triioilturilo-c atica comu-
nista.
!o lumina aco stor indicaţii cu cD.ro.otar pr0GI'0n:.o.-·
tic amanata do la conduc"rou aUIJarioarii o. purtidul:.d şi sta-
tului, în virtutaa oarcinilor civica l.ndoobr.;; ta rocUDoscuto ,

1) N.Coou90ncu- IIHomânia po drumul d08ăvîr~i..rii oon:Jtrucţiai

ooc·ialJ.oto tl - Ha.poorto, Cuvînti.iri, Articolo. Ianuarie
1960 - martie 1969. E<l.Politicu,Buo.1969,pog.636-637 .
2) Ido m, pog.642-61j.3.

./.
6.

- 6 -
alujite şi prin intermediul prerogativelor profesionale
- care îmbracă şi O somnificaţie politică - specif1ce şi
delimitate in acelaşi tinppoetru organele noastre, cu tot
caUrJl istoric fundamental schimbat în curo aparatul de se-
ouritate a cooperat eficiont şi concură la investigarea şi
destrămarea veleităţilor no.ţionuliste subzistenta , conside-
răm că o privire retrospectivă asupra drumului parcurs de
minoriwtea germană din ROmlleia, DU poate decit să serveas-
că iniţierii şi oriontării cadrolor.de specialitate in com-
plexa evoluţie a problemei în speţă .
Acuitatea interesului şi profunzimea iof'ormaţi ­
ei lectorului vor apori. desieur, pe masura tratării eveni-
me nt elor istorice de dată mai recentă, de o contiogonţă mai
pregnantă cu ntribuţiunile sale t dar tot atit de adevăra tă
şi nocesară ne apare permanooţa modului da receptare şi ju-
decar6 fi lucrurilor, în interpiitrundereu şi l iniile lor
e senţiale .
Acest lucru este cu atît mai demonstrabil, cu
cît anumite momente , factori şi teze istorir;o îşi pot găsi
încă o corospondonţă în acţiunile acolor elemente duşmănoase
oaţionaliat-QovinB sau ~'edentiate t care se prevnlează ade- ,.
soori de trecut şi se refugiază în domeniul speculaţiei star-
pe. antiQtiinţi.f'ice , antiistorico , pentru a-şi justifioa
înfrîngeroa şi iOO.d nptabilito.toa la imperativele prezentului.
Funcţia u tilitul'istă a lucriirii noastre este
- aşadar - şi cu aceasta omitom o făgăduinţă şi pentru vii-
tor, condiţ.:ionată de raportul in care substanţa şi conside-
r a ţlile ei cu caracter istoria îşi află în procesul de comba-
tere şi ani.hilnr~ o. rominisconţolor Duţionulist-şovine (prin
ayortul Ijlur-cii Or61'(1nolor noa:Jtro de ro sort) • o aplicaţ ie
aa.ecvntă.
loau~urînd - cum am mni apus - UD ciclu unitar
de investi(;"uţii , nu 10 putem disocia de la început . ci vom
încorca, cu totul introductiv şi epizodic I să asigurăm o rt3-
lD-ţie or~tlnicu indiopen!3ubilă . Dă putom aspira în aoest fa l
lD- , eventualitatea de u ni so asimila străduinţole cu UD mo-
dest punct ue referinţă în matoria l prietr-o oxpunere crono-
lOGică a fll,Ptclor l în cODvergeoţll lor no.turulă opro oontem-
poruneitat;e . Nu vom putea dotaliu şi argumenta în adincime
fonomenolo o:i.:-ltotiza.to - coodiţionD.ţ.:i. de opaţiu. plan tema-
tic gi d{Jgrovuroa expunerii do latura problomelor do mai

./.
 - 7 -
largă ciroulaţie şi notorietate - cODcepind (indeosebi p6ri-
aada pină la 1919) ca UD preambul Decenar urmăririi loeice
a evenimentelor ulterioare in conexiunea şi interdepondenţa
lor indestructibilă .
Ne vom referi dEl s oori la factorul pOlitic extern
in explioitarea 'caturii unsori circumatanţiale a celui in-
tern- respectiv diferi tele mobiluri alo acţiunilor cercurilor
conducătoare minoritare din diverse etape , circumscrise
spaţiului şi procesului istoric românesc - pentru a su bl inia
măsura in care elementul extorior a influe n ţa t raporturile
româna-germane .
Vom patenţa în cunoştinţă de cauză in special
datele do oonfruntare . de antiteză - mai puţin pe cele de
ordin social- ecoDomic şi cultural - DU pontru că l e-am coo-
sidera preponderente şi definitorii pe primele , ci pentru a
respecta pe cît posibil un patrimoniu istoriografic dej a
cîştigat şi indisoutabil în această p:l'ivinţă . pe no i i ntore -
oîndu- ne posibilitatea de a extrage şi reuni pa ace l e eleme n-
te capabile aă ofere o imagina veridicii a convie ţuirii romiino-
germane ca entitate politicii .
Pe de altă parte , vaotitatea problematicii , sta-
diul D.ctual al informaţiei noastre - mai ales in estimarea
absolută il matarialului documentar existent - procum şi ne -
urmărirea expresu a întocmirii unei sinteze istorice afec t ată
doar factorului etnic german - (trataroa l ui nici nu poate fi
oomplfltă exoluzfndu-se mediul înoonjurător) , no determină să
optăm pentru o prezotlta.re simultaoă a coexistenţai dintro cele
două entităţi etnica .
Putem asigura oă informaţi a şi cooside~~aţii l e
noastre poartă girul cercetărilor confirmata de izvoare auten-
tice acceptate şi oonsacrate - prin ra!lpoctaroo. auevărului
istoria - de că.tre istoriografia contomporană.

x x
Istoria migraţioi şi colonizării geru.:.lD6 îo spa-
ţiul oarpato-duoărealJ este o>3mijlocit legată do politica
ox;paneioniotă 1.1 UDga~~iei arpadiene din secolelo XII - XIII ,
do ouoa:l~iro u ~rD.nl:lilVtlniei .

.1.
 - o-
In G.coastă vrome, pe toritoriul patriei noastre,
otatoroicul fond otnic autohton - coro îşi iocheiaoe o.mplul
procos do formara o. limbii şi poporului roman - stri.ib6.toa
porioadn iotoricu D faudalismului timpuriu, ir,d dura forlJl.'l. ţi­
uoi pOlitica iDclpioDte. In socolul al XIV-Ioa in ':.t'.J.ra Roma-
noascu şi r,ioldova. în luptă cu inco~'cUrilG do ou bordo nara
alo UDcorioi anc;evin6, sub autoritatoa dllmoilor pămîntoni ,
00 vor CODDtitui primeIa state feudale de siDe Gtăt5.toare .
Fricii colonişti germani sint aduQi nici de re -
Gale maGhiar G<:Iza 0.1 II-lea , intre aoii 1141-1161, oara 10
incredinţouzii ap& ' roa fruutariilor Dudice alo ra{7ltului ,
valorificaroa acoDomică a ţinuturilor transilviinono, ajuto-
raroD. militar-aCODomică a statului feudal uogar . Rxistenţa
documontarii a colooiQtilor saşi va fi ateatatii da cula pa-
palu din 1192 (prilojuită do înfiinţarea prepoziturii din
Sibiu) şi de diplotlD. D.ndroiană din 1224 a lui Andrei 0.1 I1-
lou , cinrJ li se acorclii noi şi prioritare privilegii do în-
ocuunare .
Expntriaţi din Flondra , Luxemburg, Valea fluviu-
lui MODelle şi ro~iunoa din droapta ninului (SaxoDia , do la
caro iQi trag şi donumiroa), saşii ou fost implantaţi în
Traosil vania pa baza. dreptului oOloniştilor ljortlDDi(jure
flonr,lroDBo . jura oaxonico) şi investiţi cu privilogii auto-
nomo .
CoreopuDzind şi unui otO,diu noevolunt in dozvol-
taroa 80 spre înţoloGerea .Qtiinţifică a succesiunii moduri-
lor de producţia şi orînduirilor sociale , multă vromo ioto-
l.'i0G!'afia burc;hoză a căuta.t cauzela omil7'~rii (;ormane spre
;:oăoăritul continontuluj in vicisitudinile naturale do ordin
e]~rn.atio , ozitind in fi recunoaşto viruloanţa UDor mutaţii îo
otrUC\;1 .'il. vieţii social-oconomice dill apusul Europoi. Elibo-
r:1odu-ao do r. . coate tabu-uri Qi do[';Plo ontiştiinţifico , corC;(j-
tărilo istorioc;r':J.fico matorialisto modorno idontifică şi 10-
co.lizaazli Gormonolo Bceatoi dopla.oo.r.i domogrufice in ruioa-
roa continuu a ţărăDimii din opoca oceoa - amooicţatil şi do
rnvo.eiilo rlietI·uctivo ale rontai în booi - în apoliaroo. ei
do către foud.D.litot.ou earmn5. , intarooatii în mu.rirao. domenii-
lor torouţro oi priviloGiilor salo conoacrate do ror;imul
ooniorinl .
In CODCOpţia rec;ilor şi ccbilimii m.:lc;hiaro in
aoconoiunB , colociştii eorl1lO.ci - curo lii3D.aorii în urmă rîndu-

./.
 - 9 -
ielile gQetilice şi reprozonto.u UD stadiu evclutiv aOD la
dozvoltaroa modului "-a produoţie roudOl - aro.u dootioo.ţi ea,
pamlol ou iU(l1'iidiro" roouroolor de iDtiil'ira aooDomicll. IIi
politică a l,opula't'iei băştinaşe. trunsilviia8De, oi instau-
roze tn noilo ţinuturi ooupata o trainică şi f'ortilii. bazl
matarială (CmIlO, moştoşuguri, OO(;Oţ etc.) caro să d.viDll. o
importD.atii sursă de vonituri pantru COr04DO. UDzo.ri\~ si. a ..
poate DPUOO, cnlculde şi DUdo~dile ei morco.atiliste, 10.0-
laltă cu faoilitnroo. cucoririi toto.le a provincioi, QU
fost confirmate de riguroDul sistem orr;onizatorio slB080~
In ordiooa sosirii. coloniştii saşi ('~hospit48"
- oaspaţi, indicind iDiţinl c formă da orl1'nizare biseri-
cească). au fost o.şer.o.ţi mi .întîi în ~urul Sibiulyi. 'RPj
al Bistriţai şi i,Ii\..,;a.m lI.îrAAi ,(lIII..ail,utorul em"rilor teu-
t,in1 da maU1rziu), caro t alături de catatea BraşoVUlui, .
aVlFau si devină bastioono cq.rdinale ala &:Ioilor ocupanţii ,i
ala craştiDiDmului modiavo.l. Ei i091I. au vaooau pa UIl pWat
gol (tarm desarta) - aşa c.m s-a spus ~i Ecr;s cu patimi!. de
atitaa ori iD p11giDila operalor istoricilor oo.ţiODBlişti ma-
ghiari ~i germDi - ci găsaau acel "tarra Blachorum" (Tara
ROmUDilor) pomanit iD izvoara (la 1222 ia districtul P.l.6IiI-
raş), adOs.ori acelaa~i cara aerveau 10. susţioer&a tazelor
exclusivista străiDo, - stlipîoit ia comua da b1o.chi 'tl.thi1
şi pecoDegi, popor mistOi poPosit 19 ,.e9l.iI.a ;g _ro tu
sad-estul TrD.noilyapj , j ~
ID sohimbul iDvoirii dO a-şi aau ... paza graDiţ.-
10L' sudica, saşii sint 1mpropriat1i.ri~i cu caae ti loturi pe
"pWDtul rogESC" (fuadus rogiua) CIIN dOviaa o uai .... t. poli-
ticii, adlliDiatrativii şi bisariceQsoli divizat! la obftii al-
taşti - acela comtata raorr;anizata şi traosformnt. lD 1224
la seaUDa (aadas). Privila(;iila eOODOmCa, politice, ~uridi­
ca, fiscale, comorciale şi rOligioo.so superioare acordAt. ea-
şilcr, i i scotaau da la iDooput da sub ~urisdicţia voieYOdu-
lui şi ar!1iepiscopioi Transilvaniei, crelDdu-le o a,ituaţie
f'avcrizatll. lD raport cu băştiDQş~
IDstilpiDiraQ ~i - "",i tirziu - preteaţiile excllo-
siviste autonoma, teoretizareo. pataraitii.ţii alaeşti'" aoupn.
"piimiDtului crăiooc" nu gonoro.t UDa din ~remizol. oriciaara
alo divar~aoţalo" rOmUDo-c;arlill1aa iD acaastă parte a ţl1rii;
&.<fii ""tolor cclcDista sarmaD. - e;reo.vii (collÎ-
tes}-dispuDoau do privilegii o.sc8ndenta BL88i da rlDd, ne.
10 .
- 10 -
C6 dacotli că. procolJul do dii'eronţiere socială încopuIJo ol 00
afirma aducă cu colcoizo.rou .
Spro o. O'ubi OU}lunoroo. in introGimo fi TrunuilVO--
eiei r,i fi o npUra do pl.'il:lojdiu cUllv-nă. - cura forţLl var!3un-
tul oud-ootic al Cu.rpuţilor - n cDtolid zn populuiiia autoh-
tonii rOLtUDă , în 12"'-1 rOG"010 r.1Uc;hiar Alldl.'oi al II-IC\A- ro ....
CUl'/lo 10. serviciile cnvulol'l lor tcutoni - ordin căluc~ro.sc
militar croat în 1190 in R~lo:..;tinu , recrutat llin modiul DO-
bilimii aOrL"IIlDO după niotolUul rlOrconD.riutului , curo işi va
dovodi în decJrsul V).'omii voloit:iţilo cotl'opitoaro şi uDoxio-
nieta . Apolul mac;hio.r la Gni:::d.ionţ,a tOlltonă oaLa el nincul:'
î n atara ali subliniazo uir~culkl\'ilo intimpinute do :Jtutul
rouual uDu,r în Dupucorea olo/::ontului rOL'l:.lnO~C , cura , 10. ncou
dată , io Ţara Dirsoi nici nu ~liibiBo pl'o::;iunilo de fL'în..'1.ro
n vuonli tii ţi5 a~~pauio no .
ievoDtiţi ca şi V".. r,;ii cu nuri privilegii , touto -
oii cl)l ooizo<.\zu. la :r-iouul l or populaţii do tl.{.',ricultori , mor,; -
tOQu(;uri , ooe;ustori , oxt_,ozindu- r,;i preroeutivolc şi cucoriri-
11) t pa cura 10 iau po cont :;;i in profit propriu , do caotă .
Toodioţa l or de autonomiz,..lro I do subminaro l\ tutolGi statu-
l ui maghiar , la caro s-a uPi.turat pi!lD1ll foudalităţii laice
şi. clorico..l.a din Ungo.rill as!'pro. noil or lor posos; uei , stîrDO.o-
t o ~D UDu l 1221 primul conflict deschis î'ntre tautooi şi
.Andro i a l II- Isai stins Dum"'i după intervonţi11 porsonală a
Pupoi . Do~i temporizati1 I rivalitatoa toutoDo - mD.r;hiură a con-
t icuat ali 00 î'năsprollscu , ac::~ "ceît actul da dUr.ia (..Ln unul
1 222 pri n caro sa rocucoosto st;ipîniroa toutooilor în r.!oldo-
V'O. do sud pinii la Sirat (Episcopia Llilcovului) şi in părtilo
meridionalo ule t.:uotooiei - pa o linio uoiuu riurile Ial omi-
ţ u şi Dîmboviţu - D.!.lD.re mo.i degrabă ca o loealizare diplo:...a-
ticu (statu l ucear l uD. l\ct do. un :lant implinit) , decit ca o
r aconfirmo.ro a a l tor cnDco~ii . Avoa o- o dcmonotrozo evemimon-
t ul diD aDul 1225 , ciDd Androi nl II- lea hotărJQta aluo;::nron
c Bvulorilor teutoni .oi st{lbiliron lor in .fJ;:~D. , _t'ot:;iuno cat'G
vo. constiţui c entrul lor oxpa.n!lioo~.::lt do mi tu,?iu îlO1POtl~i­
va popoo.r~lor alavo .
Ulterior . In sfir<litul socolul!·i pl XIV- Ioa şi
i Dconutu l celui do al XV- Ioa, ajuns împărat al Sfîotului
I mporiu Romano- Gormun , rar~lo UC(larioi , Sic;ismund do Lllxom-
bu r (5 rovine şi so Dtr~duio aii ridico din nou p~ tautt"ni , ou- i
f ol oooascli pentru cxpc.nU;UDOD. unGară în :Jud-ostilI Europoi ,

./ .
 )q-{
11 .
- 11 -
ou DUPUllU 1.~olu..ov.:l cu ajutor POlouoz d. Ţ<l.ra HOLltlno~lf:lCti. trl
in~olo~oro cu Imperiul Otoman . !}tll.' , OLlfJizind pOI']colul
exploatînd eIUC;i!ltrD.l contrudi,...tiilo !lOlltl'U înlaiJ L t., II j

acoastă zcni.i ti ,Europoi I diatro Unc;urio. pC! (10 o p"l.'l. , ';"L

eia şi Polonia pa do alta I J.~~J3,4it~i n _ai AI Q:~LI nLl_cu
cal Bun nu izbutit s:î. înfrînozo Ilmbiţ iilo lui 3i{;ji:Ju.unq 1,)i
oii nnic;u;c8 noa!;','rnaI'Oll ţăT'ilor lor, ~.iit'1;lto în cOLcul ut;rO-
oiv turco- unc;a.ro-polon . 1I1axuodru col Bun o. intorvonit 460-
.con în l'(LnQT'turilo diplOJnHtico polono-c;ornV1no , in u!)o.ro.l'Qu
intereselor ţ;J,.l"~i SH10 , i'~~,.til(j moldovone au lllat nn rto
o.li.lturi ele 1'0[';010 ,lJolonaz ~-nodislu \1 Io. c;ollo l;Ii imll04_..iVLl lui
SlElomund,lo. isto:cicD. bJ.ttilio tia In GrUO\'Jald (VI-lo) ;Ji.. lu
o.aediu1 cotăţii l,lari(:JnbUl'g (11 ~2'~ ) cura au stiivili t .lr~~i-utu-
1'00. teutonă in rusuritul Europoi .
Abia în 1 /1,20 . dllpii IIlOo,rtou lui Mil'cQ \.,I. ...I,i, -~..l.. .13:ltrîn ,
SigislJ1Und (le Luxomburc; a putut aduca 110 cu.v . . lo :cii 'l :ul:()ui.. :} l
le - o. încrcdinţFlt cetatuu Sevol'inullli - răpitii 'ţfu.'.Î l llumi,cClj-
ti spre fi o fari (furu izbîndă însiJ.) do atacvrilo tUI'l.:o!)ti co
se întoţoau îe îotroac;u Poninsulă llolcanicu. .
So.oilo1' , riimaci în ţinuturi l o ardalo..,o , li 00 n l ă ­
tură sub domnia ro""olui lfilc;liiar Bolo. n 1 IV-Ioa , alţi co l oniş ­
ti g13rnt:lni dC:Jtinati , de data aceasta , nil l'ofacă oub ropor t
delllog-rofic - dur nu ca o .:loluţie exclusivă , dictată do uceas -
to. - urmările .1,)uotiitonro ule JJ\ilrii nţi'lu l iri Il1ongola d i n 1 21 ~1
carG a-a înfip!; pînLi. în inimo. kuropoi , pUDind în pl'imojdio
1"iinţn Dţ"ţioD<.t.lă a e,tîtor popoare.

I Scaunolo năoeşti 00 co n.aolidoozu noîntrorup t î n

secolul al XIV- lea , iar In sfîrşitul col tli următor uparo
I " Universitatea Eiaşilor" ( "Uoivo:f'situo Suxonumll ) I condu!Jii de

I lln lIComcs Sa.xonum" - orc;tJni:'.uţio cure cODsfinţoa autonomia

adrniniatJ.'at i v-tori.toria.1ă pl'uzcrvutu compononţi lo r ei , CLlro
va deveni cu timpul o dietă în miniatură a oa:;;i10r . Cl:rmui-
rea scaunelo!' era încroclinţntiî I ca fii antorior , judolui
Bcliuoal (ales de Obşte) :;;i colui I'o(jcl l (numit de rOI~o) famin-;-
doi îndoplioioJ. functii udminintra tivo , juridice r,d fi::>c.1lo .
In a.ceustă. porioadă se acccntuoa:âi procooul UD
r:tiratificare DociHlă în rîr:;d.~l oURilor , 50 cOD~ltitl1io pat r i -
ciatul uiisasc (fomilii iDst~ritc diric;uitoaro) , care I intrînd
în rîndul Doliililor f,Ji. oltitllri do nobil imon lIlLl{)liuru [,Ii aocu-
i[lscă va contribui la zud[lroiciroa mişciirilor ţărăno::'lti 'din

./ .
 - 12 -
TrQ~LilVtlDio.. AstfCll, in anii 1433-1434 patriciatul aunoac
oprijini! pa oocui in iCfriDgerea răscoaloi ţăro.alilor romÂni
din ŢDJ:'D. niro('i şi Făgiiraşu l ui , inr la 1/~.37 faco partI) din
conliţia Dobiliarl"; a mo.c;hinriloT.' şi oecl,.1ilor care stinr,o mo.-
roD. răzvrlltiro ţiiriinoaocli elo la Babilon . Dînd. m1o..'1. Dobililor
unGuri şi oocui aflaţi in primo,1die t 10. ll~ . IX. 1437 pI'. tricia-
tul ousBse u.dora IA UniUDO& do In Cupiloa, C01'C, reunind pen-
tru prim."\ dată cOD(7'o(1ltiile ~o!.lcra l e (adl1curilo ou~toşti .
în nbsonţ.D. romAnilor) t a pus bazole fuimoQ.ooi "Unio- Trium-
ll a tionum" . fedoraţia a păturilor priviloGiata tranoilviineno

ca va juca socola de-a rindul un rol roactionar,do prim or-

din în d(l7.voltaroo. social -politică o. Ardoalului • .Ea o-a riia-
fr~nt incă din fnşă indeooebi asupra populaţiei rOmUnoşti
core . deş:' in situaţie demogroficu majoritară, a foot exclu-
oii şi indepărtată din v:i.cţ1;, pOlitică fi voievodatului. Patri-
ciatul oRDDac, exploatînd contribuţia dată pentru iofrin-
(;Oren răaaoaloi do 1« Bobiloa. duvino ataro privilegiată ,
IInuţiuno 'polit;că" influontă in treburilo jntorno ale 'l'ra o-
ai l vn niei . Din acest punct de vedere , dosiGur in forma şi 011
oubatratu,..i cu totu l incepiitoare, primitive . 00 poata afirma
cii eODSZo. orientă,.,; i onţiono l into o. catoGoriilor SăDQŞti
Docialmonto diferonţiate urcă i n timp spro aaest crucial
acord de intoreee , dictat de raţiuni so .. ~a l e, inchoiat toa-
m.l.i do acolo entităţi otnice (uQGuri t oO-Gi şi socui) ClU'e
arau mi noritara in Trom:dlV3nill .
Ioşiţi intăriţi din grava la zguduiri socinle de
10. Bobilnn , uzitind de privillJGiilo nutonotU.ote concosionate
do rOGolo ,,'.atei Cornn 0.1 Ungarioi , oo~ii oesoaoto8o oons-
tont llutoritatell voiovozilor Tranoil\Til.nioi . La. sud de co.rpa-
ţi oi 00 On1ostocu - 81)1"'" jinind pretendenţi favorabili - in
l upta pent.ru domnia Ţării Româneşti , nemUlţumiţi de miiquri-
le p . . .otecţioninto ndoptota de Vlad Ţopeş in ce!llorţul intorn ,
o9i indooGobi 01 colui de tranzit , ceeu ca oblică pe oDorgi-
oul voiovod ali îno.buşo violent , chior in propriilo fiofuri .
imixtiunilo domioo.tnnro alo nogustorimii nl1.soşti do dincolo
do munţi.
La ofirQitnl voacului 0.1 XV-Ioa , Dubminindu-şi
propria unitate Docialli intorna prin uzurp"riJa autorităţii
c;roovilor aoupra obştiilor oiltdt;ti , po.tricio.tul 00.0000 1n-
globoo.zi1. TAra Fă.~Dşului (momorabila "terra Blaohorumll din
cecolul 0.1 XlII-Ion) in "Univoroitnton olisoaooă" şi aduce pe

./.
 - 13 -
ţăraeii romLlni do acolo într-o atare de Gomi- iobăGie. O in-
cercare a ac.sstoro. de a Bcutura p .... naspătul jug So.oooo OpT'(I_
BOl.' oşta înfrîntă 10. începutul socolului al XVi-Ioa (1502-

1503). Răscoala roizbuc.nooto în anul 1508 cînd i se alătură

şi romC~Di do 11'1 Budul carpaţilor (din Ţara ROIIlr'ÎDOOSOU. B6
p,qro cu ştiinţa domnului muntoan), într-o tentativu domnu
de stăruinţa cronicarilor, do a .scoate T1ro. FăgUro.,>,ului de
sub stiip'Înircn nUniversităţii 6uoooti l1 ., so.C't'OBilocto. "Unio-
Trium-No.ţioDum u şi-a repus :'0 mişcare forţelo represive şi
în momontul războiului ţărănosc antifoudal condus do Gheor-
ghe Doja, carei a numărat în rîndllri le sale şi pături oocia-;-
le săsQşti Să1'ăcite - orăşoni, tîrgoveţi, mici me.Q~eşuG'lri .
Infrin~ren. hotărîtoaro u UDg1iriei fOlldale la
Mehacs, in 1526. destrămarea 130. internă şi piardorfJO, lluto-
rit.4ţii ca forţii pOlitico-militară influontă in Europa cen-
tral~tt căderao. necondiţionată. Gub ocupati'! Imperiului oto-
man , al1 readUB in discuţia rn.::u."ilor .puteri ouropeno oituaţia
;-.l.smautul pOlitic al Transilvaniei. Lupta urmiitoarG pontru
întîietate 0pUDFJa acum Domijlocil; Imporiul otOIlVln - noevolu-
at ca structură social-polit~ că internă , dar puternic pe
plan militar - celui habsbure;iC'. aflo.t într-o fază Buperi-
oar& do dozvoltare, dar cu o contralizare lentă, dopondont
diD punct da vedere politic şi orc;ur;izatoric de Sfintul Im-
periu Roman de Naţiune Germană, al cărui împărat. carol
Q.uintul, concontra şi pooeoiunile casei de Austria , 9.1a fa-
miliei de Hnbsburg . Io.oi1'oo. unuorioi d::'n circuitul marilor
puteri după Mo11l1os şi transformo.roa Dudai în \541 in paşo.­
lîc turcesc, coincide Cll îoc:oporcn expe.r!~':ţiuoii ol.'~Gf1tale a
casei de Austria, prin Fe1'dino.nd de Habsburc; , fratelo impă­
ratului e;ormnn carol Quintul .
lo Transilvaeio., plilourilo Quetriecd aoexiooiote
- şi care ţietoill1 traD~;formaroa principatului in provincie
ereditară lwbaburc;ică,-avoau să. fie susţinute iovar:iabil de
patriciatul săoesc, caro, in acord cu colelaltE' stări privi-
legiate, cu DobiliI!l.Ga şi clerul, (7'avita spro cedaroa şi cul>-
ordODAraa ţi.irii de că.tro Imporiul Habsburgic . In acest I)On8 .
prin solul Paul poârrynyai şi SQcroto.rlll suu . sibianul Ghnor-
[';ho Reichersd.ărfer. UD atont CllrloGcător al Traosilv6Y!iei ,
Fordiouod do Habsburg intră 1.0 lo ....ătu1'.; cu o.dministro.t:in 01.'0.-
I]olor o.rdoleno Sibiu) D1'o.r-;ov, nistri ţa, Soboş I Modinş I sidli-
şoara . conduse de ra'~riciat'1l săsoso . In pt'ua-ăti1'ile şi aoţi-

. ("

------------ -
 - 14 -
uoile Bale, FerdioQed de Habsburg e eavoit să suporta CODCU-
renţlt lui Ioan ZApolya, voiovodul Trans:;'lvaniei şi candidat
In corOD.OQ regală a Ungarioi, a cărui rovonire pe tronul din
Duda (lo 1529 , inălţat chiar do sultanul Soliman al II-10o.),5:1
determină aR părăseasoă psotru moment seaca politică ungară .
! Cu toate acestea I patricia tul săsesc t condus do interese ma-
i teriale , contieuă SR sprijine sinr;ur part~da habsburgică , după

l eziturea celor lalte stări ardelene I coordooindu - şi reactiile

după oscilaţiile disputei pOlitica- militara Fordinnod - Upo-
l ya , caro a cauzat mari prejudicii Transilvaniei.
I ntervenţia î n acest conflict (de partea l ui Zăpo ­
l y::t ) a domnitorului" moldovean Petru Rareş - :în care saşii ve--
deau p e siof);urul personaj capRbil să. asigure stăpînirea Ardea-
l ul ui de către habsburgi, a fORt hotflritoare în re3pioe;erea
protenţ i ilor !looxiooiste formulate do p~rtida l ui Ferdioaod .
co otrar însă aşteptărilor saşilor , ~ dorea el îosu!i..i BH
prtJluogeascii îorîurirea şi posesjuoile Moldovei peste QUr:e.a-
ţii Răs~ritoni. Alianţa cu Ferdiound (1535) i sa părea priol-
n ică curajosului domn oumai cauzei rezistenţei antiotomane )
dD.r strădania sa de D. ra l ia pa habsburgi , neBusţinută cu con-
vingere şi "loialitate de aceştia ( vor incerca prin mij l ocirea
lui Despot Vodă să ocupa şi },:o l dovn) o- a închej_at dureros cu
ocuparea acosteia de ci1tre turci în uroo caIIP.a niei din anu l
1538 .
Antagonismale şi luptele di ntre feudali , avi nd ca
obiect autonomin ArC.ealUlui , rospinse de lnasele populara _
care se uriitau ostila atit dOLlÎ.oo.ţiei habsburgice cît şi ca ...
lai otomana - au permis in schimb p<:trtidoi filo-gerIr:lDO (Dl.!li
u l oa în perioada vremelnicei ocupaţii austriece din 1550- 1556),
t.ii\-şi îotul'Ouscă poziţiile economice t;i pOlitioe ~i să. itLfr,s-
proascii upoliereu Cji ofoosiva iwpotriva ţărănimii iobago . Pe
do nltă parte , obţioorea autooomioi Trunsilvaniei , insoţita.
do drepturile do ropreziJotare ln diotă . prC'hibitorii peatru
populaţia rom.::iau . au o.scuţit şi mai mult coetradicţiilo dic-
tro oturilo ardolene dcmioacto şi olmllontul romll.cosc majori-
t ar .
In aecolul al XVII- Ioa au 100 o serie de infl.'UD-
tiirj nrmu te între hubsbur{5i . oare r dl.upu înfriugeri le dia lUz-
boiu l do 30 do nni (l6lB- 16l i-8) şi iocopereu declinului pute-
rii otomana.. iQi iCd.roaptli din nou ofensiva spre oud-estul Eu-
ropo i - Qi pl'incdpatul transilvănoun , in cursul cărora acosta

. /.
 - 15 -
Ee biz.uie şidisput:lp desoori do ajutorul domnilor Ţării Ro-
munoşti şi Moldovei. DuI', îofrîogerile repetata in faţa aus-
triecilor, incapacitatea turcilor de a le OPuC€! o roziston-
ţă durahilă, p1'ocum şi unoltirile diplomaţiei imperi&.le .
cornpez'ea conducătorilor politici şi ai clasolor instarita
din Transilvania I au dus în cela din urnW. la cucerirea aces-
teia de cătra Imperiul Habsburgio . După ce impune prin a06S-
te mijloace faimoasela IIApprobate li şi "compilate" (1653 şi
1669) şi diploma loopoldină (din 4 . XII .1991) care connaCrl:ill
drepturile stărilor privi legiate tradiţio()l11e şi acroteru pe
unguri . saşi şi secui , iar de poporul româc nici măcar DU
amintoau (rozervl.ndu':'i doar rogimul tOleranţoi) I Aust~ria în-
cheie cu ' Tu~cia paco; dş la Karlovitz (26 . I . 1699)încorporînd
Transilvania şi Unga..ria .
te m~mont(l l :tJuner.ii :problomei unirii bisoricii
ortodoxa romât)o cu bisorica Home~ (diploma leopoldinu din
16. 11 . 1699) - stratagomll diver:3iolJistă habSburgică menită oă
nautralizeze revendicările populaţioi rOmilneşti - protinzind
că deţin o o.scondelJţu morulă şi opirituali'i (fuţă do euro
I'om.5.eii nu erau decît nişte " barbari fără raliGia " ) . dur ooi
cu seumă tamîndu-sa da schimbaroa raportului intorn do l'or-
ţe , " naţiunile pO,litlce " din Transilvania îşi unasc din nou
pl.'otastul sepo.ratist româno-fob , implorîml pa illlpiiru.t pl'io
hotărîrea din 2,3 . X1 . 1699 să revilJă asupra planurilor sala.
Războiul ofensiv purtat împotriva turcilor pe
frontul do sud - unde sa disting victoriile genoralului
Eugeoiu do Savo::"a. IA Petrovarar1in (1716) t ocnparea Il'imişoa_
rei şi cuoeriroa Bolr-;rarl ~llli (1717) , au inc;ăduit împâl.'at!llui
austriac Garol ul VI - lea sii dicteze o pAce favora.bilă la
Pnssarovitz (1718) .şi an asimileze ~ ca domeniu 0.1 co-
roanei bab8bllr~ica . Densitatea redusă a populaţiei din aco::t
străvechi ţinut românesc I novoile finonciare ale oorounl.1i t
aflată morau in conflicte militare I impol'ativelo intaririi
catolicismului in duunn cuJvinisDiului mo.c;hia:c , eu f'a:;t 'i;ot
at'Îţia fnctari cure au docis pa Cl:I.rol al VI-lea - dur iuJ.a-
osohi po Maria Terazu şi Iosif nI II-lea - 1';::, caloni"!!" sl tli
aici populuţio (';orm.nnă (şvo.bi) IlCOl'oîntlu-i privila ./J,ţ i ~d .
îffil?ămîntonin~-o mai cu seamă Pl'; D 4:i olc;>curea. bii~ ti ~ilo+·.
In contoxtul slăbirii Poloniai şi rldiciirii Hu-
siei ţu~:,i"to I pontru a componsa accentuarea puterii I:.lco/Jtoia
5.n dAuna Turciei, torn5.touro la moeUricuro:l în JofavotLl.'ou oi

./ .
16.

- 16 -
o. ochilibrului ouropenn. prin convenţia austro-turcă din
7 .V.1775 Auotria u smuls şi Bucovina Imperiului otoman , re=
1,
ţioiod-o io t>l'aoiţole
oi pioă la l.XII. 1918 .
In timpul rliarioi . TareZll eo l.nrocietroo.ză UD ade-
văr!lt oxod al aa.oilor în Ardl3al . care benofiG:iază de acelea
- Iii avantaje materiale pootru întemeieroa de aşezări dura-
bile pe Valon Tiroovelor , in Ţara Dirsei, sibiu şi Bistriţa.
Intorooalo Imporiului Habsburgic converGoau noabutut spre
contro.balo.osarau influonţoi olemontului românesc din ţinutu ­
riIa ardeleno şi e.etorcaroa do fonduri pecuniare din contro-
10 i oduotrialo Qi comerciala săsoşti . Punîndu-şi în valoare
unitatea atnică cimoDtată pînă atunci . aVlnd ca limite va-
oalitatoa faţă de habeburgi şi UD dozvoltat siJnţ realist-
praonatic şi de aoticipaţie asupra propriilor posibilităţi
do dopuGiro a autonom:ioi cODcedato do coroană , saşii reu-
QOBr: oă p5.Bt~oze privilegiile cucorito şi să-şi mDteri31ize-
za supremaţia aconomică asupra celorlalte naţionalităţi con-
locuitoare d.in Transilvania .
Desfiinţarea sistomatică Q autonomiei şi carac-
torului particular al institutiilor principatului Ardealului
- aflata Dub ace Dt raport în ragrao chiar faţă 6.e Dubioctiva
domioo.ţio otomJ.nu - politica habsburGilor t2.o /}Ormnoizaro a
popUlaţiei loculo, a>..cludorea roIâliloilor dio via ţo. politică
şi pUblică, au otirLlit m::lBivo nemulţumiri priutro păturile
popula.ro caro nu purticipau 10. complicitatea Curţii vionoza
c ... elooolo conduci.itoo.re ale oo.ţiooolită1jilor oprimte .
La jumiitatoa secolului 0.1 XVIII-loo.. cu lupta
episcopului IOEln Inochentie l,licu . ointotiwtti în revondică­
riIa lac;itimo din "Supplax Libollua-ulll(tld.roco.t 10 1741~
J.l.:lrioi Toro~m) I mişcaroa oaţiooolu o. rom; oilor din Ardeal .
întutloi 'ia po conştiinţa comunităţii etnica. toritoriala ,
lin(JViat.ieo, cu:ituralo . politica , intrU intr-o noui1 !ii supo-
rioa.ră fazii do afirma r e pI'O(;l'fln:a.ticii , inchino.tă cuccririi
dreptului do t) dovoni o. IV- o. naţiune politicii iD atat .
In!il'-o VTemo cînd oi ir,QiQi iQi c ă utau ol.'iGini-
10 in arbore la (':'otic , în so.xonii lui Co.rol c?l l.:aro , in (jQţi
.şi duci clliar , coalizindu- oo haboburGilor r: i unGUrilor dia
dietă . roprezentanţii oa.şilor a.u rO&piDO "Suppll1x ::'ibollua
Vulo.ch.orumll din 1791 - roD.nifoot ştiinţific !Ji volitiv 0.1
oxiot.onţoi miloooro o. romunilor ardaloni , luaind idooloei-

./ .
 - 17 -
lor lor criju do a arGumenta poro'flox.al'91o afirtilţii formu -
late do ei ?i o. combata ndaviir111 iotarie invocl.It dc români.
Roflaxl<l supx.aotl.'ucturo.l [Il inochitiiţii juriuica i:mto.urat:a
Ql.'bitrnr in Trnn .... ilvnnill, l-au cOD:Jtituit lucrărilo Q DU:lO-
roşi ietorici nnc;hi:lri l;ii do lilJb ă Gorr.w.nă co. Sulzo!:' - in
critica. aoupra IIDupplox-ului" din 1791 - Eneal Qi Edor , .1:2.-
trivit cărora poporul :,,:,omt.t.D O-ar fi fonrt'.t la Dudul Dună l~ii
r;i ar 1'i- omic;rat in pr'Jviociilo Dord- iotrioDo abia in oocolu1
0.1 lX-Ioa. NcGU.l'cU uDui !lGomonoa ovidenţa istorice, ca. ncaea
o. cODtinuitliţii rom.:''too în Dl.cia, Il !lUD pc, ur::orii roproze n-
tanţilor Qcolii. ardoleno mi.oiuDon c;ran şi Dobilii da o. eron
Duţiuoii rOmr"OB pirGhia idoolor;ică în atara &- 0 r;;onţiQă 1:1
lupta paut..!'u cucerirea dreptăţii pOlitica Qi na.ţiooo lo .
In prima jurr,:ltL:..ta o. sacC'lu lui al XIX-lea mişca­
roa n:Jţiooală şi cultur"IIă c;orrJ.1.u:i din Tranoilvo.nin - puto t'-
nicu 1llD.i aleD în domeniul invU,ţămintului - CUUOOJito o D.sceo-
dooţă focundă, favorizD.t~i şi do inloGoirile roz.or"lllte DQ..Şi­
lor do D. se inntrui în limba mterou . ~r ino~itiuţii do cul-
tură io limba .carnană (oco.domio do dro~t .r,;i toatru l..J. Sibiu) ,
praoă do coloratură liborali.i, apare dQ artă purtînd ampron ta
1J0dului de prodl1cţia cl1pitoliot. Sacii , mai 'puţin decît romA-
nii însă , orn Bupu~i uDai palit::''}i do daznavioD.:l.lizoro aX9r-
citatii do Dobilimoo. liboralii rno.chial.·J. pro-ous1;riaciJ. , proocu-
pacii Dă facii din puterun politicii fii militarii a Curţii vioneza
UD acqt siGur împot,T'iva celorlalte naţiono.lităţi cODlocui-
toarll do pu teritoriul Une;ari'Ji Qi Transilvanioi , a claselor
Bocinlo UfiUpritc . Toorotizind nocooitatoa oduptării popoare-
lor, naţionalităţilor 10. roc;imul iootituţiooo.l fouc1al mo.c;hiar
(şi DU invarr) do Duanţă rotrocrodă 'ii şovioă , ;Jobilimo'l. un-
(arii rospinGea ravoodiciJ.rilo ror..J.no-GOrrlllDO prin n.coon. că sa-
şii, românii, nu alcătuiooră o~ciodllti1. in trocut o :form ţi­
UDa otatalii de sino otutiitoo.ro.
1,. Pc do nltti parto , alor:,a ntola con:::;oryo. too..re din
rîndurilo burGho:âoi (luco;:ti . opuca rezolvării po calc revo-
luţiooarii do milGii a cOL'1plicatolor prolJloeo do ordin oo.ţ ional
şi rJocinl , nI; înţoloC;lJau su ronunţa la dropturilo lor in :fa-
voaroa populaţiei româno:;ti , marcind pina 10. a-Qi atribui "10
jura" vochiul "rl~tmil1t crăiesc!! , (cola nouD. oco.una Sibiu , sichi-
şonra , ModioQ I Cluou ';,nro, Ruro:l t ...;oboQ , 1,:orcuroa . Hocrich .
Orfu},tio (,li doua districto - llr... ;.-ov f.'\i Dlotriţo.). Provnliodu-oe

./ .
18.
- 10 -
de voobj l(j lor pl'iviloc;ii t sU0ii se strcidlliau oLi excludă pa
rt)mUoi aii) droGătoriile satolor şi ora.şolor , ujunr;ind pînă
luatribuirea lutitudinij de o docl:.lra PQ rOlllLinii do pe
l'păn.S.ntul crliioRo" C<:1 cotă.ţoni Dolibori. Patriciatul sU:JGSC
munifosta tocdinţa de a- şi piotrifica funcţiile doţinuta t a
le truDsform8. în drepturi ereditura. Saşii cuuto.u să extindll
pînii şi înţelesul tormoDului do naţiune (în V'GchoD. ei uccop-
ţiur.;e semnificînd o comunitato do privilogiaţi) la cel modoI'n,oo
logic, respoctînd criteriul domoGl'a:ric , DU putoa roveni,do
fapt,decît rom:Î!lilor . FUtricioDii înnii , indoosobi din muni-
oipiile săsQşti , în intenţiilo lor do aristocratizaro, tro-
buiau să suporte opo:-:iţia burghozioi Gcrmnne , a orJşoDimii
şi intuloctualit/1ţii ostile vctU:Jtolor instituţii , favc.rnbi-
10 dozvoltării celor capitalista I furii oprelişti consorva-
tooro.
In politica fuţă elo habsburgi , patriciatul năsoBc
f.ti mişcaroa sa naţională, prizoniere şi inhibate do vechoa
ment;alituto prn-imporiulu , îşi lo~'O.u sperunţeJo , ca şi nobi-
liman maghiară , de alipirea. Transilvuniei la Imperiul lIahs-
burgi\!, ia curo vodeau ocrotitorul propr~ ilor lor interese
.şi privilegii de clasă . Acost prngram unGaro- gorman convonoll.
şi aspiratiilor burc;hezioi llust"t"ioco de a transforma imporiul
lotr-O ~lflre Austria unitară cond"o!i do 00..
Iatu do COt puternic confruntate în djunul şi pe
parcur::;ul dosfuşurări i rovoluţiei do la 1811-8, în nns!.imblu,
mişcurilo naţionale din Tr.:.ln::;ilvlInia erau tributare unor acu-
te tondi[!ţe ::lOomoeone, contrifuc;o şi în cudrul lor rezultanta
cea lIllii strinGentă era refuzul inflexibil de a so permite
mi.şcnrii cl1ţioc.:J.la româna accesul către formarea unui stat
iodepondont şi unitar .
AnCO-jindu - so in rtJvoluţin pnşoptisto. , nobilimoa
liberalii uc~:că tloroa eliborarea de sub ho.bsburgi şi consti-
tuirea unlli stat burc;he3 doar pentru pT'opr:i.t:J. ei beneficiu ,
ie vechile gmciţe "istori ca" feudale prcmerGă.tonl'o J,!ohlics-
ului, CI1 alte cuvinta ::;5. p"ein din not.; mc;-tonirea lui StofliC
1., intllIl!.oiotornl UlI(jD.rioi . Fucînd din această succesiune
" intol'icn" cheia do boltii fi cnncouţ:i.ei sale ogotiste în pro-
blema Dtl.ţiOIlUHi. , revoluţia mD.{~litl.rii (\ indepărtat şi a împins
ino.polabll farţela revoluţiona:.ro 0.10 ce1orlfllto popo~ro oare-
ghillI'B ie bruţela politi9:i.i do IIdivido ot impara l1 prodicutu
Vi nplicutn. do imperiali. li;xprimntă ~lobal , aceasta fi foot

./.
19 .
- 19 -
condiţia oaonţiulă fi olăbiciunilor tactir-ii revoluţionare
a nuţiunilor contoDtaturo /;lntiho.bobur~ico L1 1848, 8. 001'0-
zolvi"jŢ'ii p""oblcmoi contrala n rovoluţiai - untiabsolutie-
mul şi ul1tifeudşlisffiul , premiza noviabilităţii şi îcfrin -
~orii oi finale .
In ceas co pri1reşte confiGuraţia raporturilor
romflno-Gormane la 1811-8, trobuia sii cOD8omoum că. reacţia
antifoudulă COJnllOi:i, do["i 11 Go~eI'at o plutforrnă antihubsbur-
gică utilu, conlucruI'oa. a font îngrouDutu şi finalmente
zădlirnicită de opoziţia nobilimii liborale mnghiure (condLl-
ci:i.touroa I'ovoluţ:ioi unC;are) , făclltii aliunţoi o(1l1itare cu
romfinii şi roformolor burgho:::o-demor:ratice revoluţiooure,
de consorvatorismul [,ii tGnt:.inţole de autonomie ale pături­
lor priviloc;iate săsesti .
nespinginu o [lDOmonflD. optică nuţIoDulist - li-
mitDtă d03PI'0 rsV"oluţic , moDelo ţăruneşti româna-germanI:!
îşi înUl'Opt<.lU lupta împotl'iva. sorvituţiilar foudalo apresi-
va , în primul rînd . Intolectuali avansaţi ca Stephun LUd",icr
Roth, Anton Kurz şi l,iaximilian f.Jt.ltln, adversari ai DU ţioro­
lism-şo-"inismului îoc;uat , strînşi în jurul publicaţle.i.
IISiobon1JUrr;ischo8 lIochcnblatt" , milituu p\:lctru o cauz.). rovo-
luţiom.l.ră comună şi rezolvaron ochitabilă l:1 problemei coţ ic-
oala din TranDilvania f}i UCGaril:~ , printr-o înţo loc;era între
combatanţi indiferent do uoacondenţo. etnică . Ei dazavuD.U
concopţiilo com;orv,;diauro alo patriciutulu~ Dusese , Eldoptind
a linia rovoluţionară untiho.bsbur3ică f)i untif'eudală cu o
p(jnd~Jrubil.l dODChidoI'o demOC1'c.tică . IndcofJobi pUblicistul
StoP!:.... 1ud\liC; noth , 0XlJOncnt al Gîndirii pI\)lire~iste suseşti,
O'Xi.)rimInd nelinişteu saşilor i·(!.ţ~i. do politictl do IDo'lc;hiariza-
ro , excludea principiul intangibil al drepturilor istorice
- în f'<.ivoo.;roa rocucouf,ltorii situaţioi :r:'aalo, obioctive o.
compo:-:iţioi dcmogl'afica - uvartizind că dorinţa Dobilimii ma.-
r:;hia.re do a forroD. un stat nc..ţiooo.i cot.:!stituia o primojdia
pentru tOlita naţionalităţilo din UnlrJ.riu Iii TrOD!:lilvar.ia . El
nu contooto. drapturilo loc;itima ale rom&nilor , atitudine ce
nemulţumou patricia.t.ll lJuoesc , core 10 rezerva Duwi situaţia
do IItolaruţi ll •
SU1H'ulicitută do aripa dOlJlacraGii revoluţiono.rii.
pa caro 00 plu :JO,u mulţi dio1;re con·:tţionulii oi , f,li ponliru
a - :;>i uoir;uru oprijinul burlJlo zio.L ro lllU ne , la 3 aprilio lBll-O

.1.
20.

- 20 -
"Univoreita toa săsească" <lin Sibiu D. cOD<Jimţit să facu UM-
10 concosii rom:1nilor de pe "pămîntul Buoe::lO" - termonul El
gL'uitor !lonh'u orientarea Da ~ autonoma - filr:;iiduindu-le
accoptux'ca îo broGlo, 001:]:3i11i comunale, dro~turi Dodiscri-
miflO,torii pontru prooţimea ortodox:.!. - sortite să rumîoă ele
:rupt uillipia şi pI'Obabilo paloative. In opoziţie cu CSD. UD-
saru, preoa r;ormană din Transilvania şi-a expl'itn.:lt preţuirea
pontru o.cluoo.rea do 10. Blaj diu 14.V.1840 (la COl.~e participa-
ooru şi :iobo.(;i roşi) şi uodo se ufirm'isoru răspicat revondi-
cările naţionala ale romanilor, advorsitatea faţă de unirea
cu UnGaria şi dreptu l la naţiuDe do sioo stătătoare , adică
proc;ramul acostoia picii l a lHliroa din 1918.
Intelectualii progresişti gcrma.ni arau însă pu-
ţini şi dis.p uneau da forţa de acţiune limitata, ei so lovoau
do onţionulismul burehoz 1.0 ascElnsiune I da valaitliţile domi-
na toare ale pa tricia tului săsesc I de pOlitica de înv~Jj bira
patronata de Curtea din viooo .
La. 29 mai 18 l IB, dicta stărilor' privilegiate
(inclusiv coa săsoască) din Transilvania . reunită la Cluj ,
cu purticiparoa doar n doi deputaţi români (episcupul rega-
list croco- catolic Lomooi, îocliout către nobilimoa maghia-
ră , şi Aloxo.ndl.'u Dohăţel, alo':3Ul oobilimii din Jlnţeg, dar
curo o. oerut acolo recunoaşterea românilor ca naţiuDe) ,
trocînd peslio hotllrîri l e Adunării de la Blaj şi voinţa 1'0:-
parului romfln puternic afi't'matii aturr:i, delibereo'ză şi îşi
dă votul alil)irii principatului la statul mac;hiar.
Cu toate oBcilaţiile din ajunul luării hotărî­
rii (10 doputaţi e6 arătau favorabili unirii , iar împo-
trivu 5) , au vuta.t pentru acaasta şi deputaţii saşi (timo-
r:lţi do virulenţa propa(1lndei maghiare) , şi încii în unani-
mitato . Io atitudima iniţială il sufruf;iului deputaţilor
saşi 130 :L'oflecta şi starea do spi..rit , ambir;uă, Dosiguraoţa
din sînul patriciatului săsasc . caro , urmărind realizarea
coodiţioi sala autonome , ezita între Ungaria şi Austria
constituţională.
Luînd act de situaţia creotu, la lo.VI.1848
îTD.puratul habsburgic Ferdioand a sancţiooot legea unirii
Transilvanioi cu Un@ria . După ce - cîştigînd t imp do tato-
oa.ro şi riposta - Ollrtea din Viena trece 10. ofeDsivă , di-
zolvu. parlamentul uDt;ar din Pesta , instituio staroa do ruz-

./ .

- - - - - - - - - - - - - - - --
21.

- 21 -
boi îo UnGG1·ia. şi Tra.nsilviJoia Gi rotraGe cO(lcooii10 acor-
data anterior conduc.1torilor revoluţiei uDtr-lro, deşi Laj08
K080Uth nu ununţaso donpărţiroo. da Auotrio. . doputaţi i ooşi ID
rocuzu in Cameră Qi părLioooc Poata la 9 .IX.181~ , opre a ovi-
ta un virtual conflict Qi a ruptură cu Imporiul Habsburgic.
NoimpiirtiJ.:;,i::ld acoasta dara îcapoi o. părţi i gor-
maoo, majoritatea doputJ.ţimii româno e loială mişcării revolu-
ţionaro maghiara şi J.uptoi o.ntihababurGico .
Dîodu-:;i în viloa~ Odovilmtul mobil modora to r (in-
carcat pe calo parlD.montară), lo. cfir.şitul lunii Dopt6mbrio
aaQii hoturăsc să DU rnai rOClIDOUDCă "uD iunoo." Transilyanioi
cu UDG"O.rin şi .au se i Drolazo Duh comnd.a itlporialilor. 11ur-
c;hozia Qvabilor băoăţoni. intoro3ată :;;i 5:00.10\;11 in r ap ortu-
riIa colo.boraţioDi.!Jto cu COil mr)litlrii , &lorgo Iilult t.imp ală­
turi do acoaota , pica în momontul dotrocării habsbur Gilor
(14.IV.1849, do căh'o CD..eora unr;..ll'ă do la Dcbroţio , cu parti-
oipareo. Qi o. duputaţilor romt'lni, prin caro Unc;ario. dovenea
indopoodontll.) , cind, acuzind tonm9. do radicalizaro a mişcă­
rii, o va pilrăai şi , îlJlprcun~i cu 00. , Qi ravoluţia în (;C no-
ral. Pa o poziţio coctro.~'5 so vor situa piiturilo şvo.bo muc-
citoro:;;ti din B.:l.nat , caro v..;r sprijiei lupta aLitihabsb ur e icl.
Pentru unira~ :roIi,~elor revoluţionaro 010 oaţiuci­
lor din Imperiul Hubsburc;ic n:ilitau t:'l.rx Qi EnGels în IINOlle
Rhainioche Zaituc{;" , tn:lrole democrat ravoluţiocar roma'"n uico-
lua DUlcODCU , strălucitul poat r;;r.chiar S6.ndor PatUfi, acim.-
torul revoluţioi din Banat , Eftitlio hiut'[';u, a.rdaleanul Ion
DraC;oş.

In zadLlr va iocorca înot'. l"onoralul ravoluţ.iooar

polooaz I..loir Dom să rounoască pa oa:;iÎ !ii roo:.ini la caUUl
revoluţiei , in condiţiile in C{lre toroo.roa habobul'Gicu şi =Uz-
bunarca. mac;hio.ri'i îi va lovi deopotrivă . f\liit,uri do hnrccul
austriac :.?uchoor , cOID:J.ndantul for'iolor do ropreoalii din T:-ao-
a.i..lvonio. , de opi:::col?ul rOIl••1n I\cdrei ŞaC;l1[)O. , pro-imporial e i
pro-nnr;hiar totodlltu. J căliiu .. it de frîoo.roa revoluţiei, patri_
cionij oUQi choamă în l\jutor o.I'lna tale ţaristo Gpra a închide
cercul contl"urovoluţioo;l:r."
FrOpo.(';3torii r.l~:;;i înaintaţi ni idoilor r~"Ioluţio-
001.'0 işi atraG rO!Jootimootul conducătorilor roGhiari ni roVT)-
luţioi - ei î"lQiQi doţir".tori do latifundii - caro începoau
DU opera do acum o cauzii piurduta . Pc fondul "apootolicoi II

. /.
22.

- 22 -
lllillcţa rusa-habsburgice contrarevoluţionAra I u rocrudes-

cooţei o~ocului împăcării romUno-n\!.lchiaro , a c1ocopţiilor

suforita do acei rovoluţionari l'om.:.1ni încroziitori în clo-
mocţa şi dreptatea imperială, "tril;lunnlolo do singe ll im-
plnzasc oruşolo :;;i Dutele ardelene . De "judecata ll unui ast-
fal do "tribueul l . , instituit UD comisurul c;uvornului nnc;hi-
ar in Trc..nsilvuniu , Csuny , pior·J eruditul po.!Jtor DUD Dtcpha.n
Ludllir; Roth , care , ca !ii romnii Dobrll şi nut€lanu (suprimn-
ţi do m:.'.(;hic..ri) I Dragoş (omorit do rornJ.ni , bănuit do tr~idn­
ro I io reulitute împutornicit do l<o!Jsuth f,li guvernul unGur
să mediezo înţelec;eroa cu ei) t El. cu~ut pradă dozlJin::irii 1,)ro-
mo\"D.co de ho.bsburc;i şi DObiliDCU unc;uru , cu şi extremismului
ouţionalist bure;he~ mac;!li2.l' , r:;orIJl,:Ln f,li l'Ola.:tn în u.colo:;;i timp .
Fructificîcd roada 10 sciziunii din tablira revo-
luţioour J. . IICon~tituţiatl i:uperiuli:i din J~ .III.1 8l~9 . caro , ca
şi cea <.lin 25 . lV. 1848 . î.1C81'Ca (:~ amăgoască DrtţiorJ:.llităţilo
impilo.te prin accentalc .Gulo liberala I a odîncit şi Dlai l.C.ult
disccrdill dintre 010 . GorL't'y" CODlo'lnd;. ntul urulutoi ravoluţie- .
Dura uncare , treca sub stoac;urilo austriaca , încercările lui
Bilc05cu do a împăca pe romi:i.ni cu un~urii (curo se llzau 1'0-
cipl.'oC î n lupta intestinc) o:;:uoo.::::11 , iur în illlill lG'~S: armata
lui Bom eota coploşită do forţole contrurevolu1'iionare la Si-
(;hir,;oo.ra , bi.J.tălio in cursul careia îf,ii r;J.oesc o moarte eroi-
cu Pcttjfi şi 4:u.ximilian Kurtz .
Ca protutindoni în Europu , într-o situu·~;ie cri-
ticu pentru structurile I.!.b501utiot-lIlono.rhico - şi pe care
burche zia nu era dispună să 10 forţeze printr-o mişco.ro de
e sooţi:l rovoluţionarJ. j do tOUL1U ri..\.dica.lizJ.rii pro(';l.'umo1or IOD.-
f3J10l' pop·ulliro, raliate la început !)untru libe!'ali~o.rou rîn-
duielilor foudale potrivnice uscl1noiunii ei solitara zpro pu-
tore - ulio.nţn nobiliaro-burghaza a zăC.1zuit şi înfrînl:i revo-
l uţia do le. 1811-8 :;ri în Impariul lIo.bnburc;ic "
10 pofida o:.;ecLllui slJforit Je reVOluţionari , cu
toata ntr5.dAnule depuDfI do imporiu par.l:iru adaptaroa la corin'"
ţolo impuDo ele noile condiţii iotorio:u I cutalizato şi ele UDul
1 0 l l-8 , l upto. nuţiCiDr:.lă u popoarolor elin Austria nu va intra.
i;-:tl'-O etc~p!i involul,;ivil . ln5tituţiilo fouelulo alo color troi
1"Iwţiuni l1 au fOGt rbolitc , poporul rom.0.n , cura î:;;i făcuso la
18'1-0 dovada UDa].' potcnţe <la ronrtl]torc I'ouoI'cabilo . Dll ffit1..i pu-
tOD. fi icnOrL\~ , ia.r nobilimou l!t.::.\Q;hiuru {,li patriciutul SăDOSC

./ .
 - 23 -
au pierdut o paJ'te din prh-iloGij le lor oxclusivinto ce pă­
roau ints.Dc;ibilo. Pontru a no oxplica şi mai mult I trebuia
să o.rLi.tLi.m cii epoca ab!Joluti;;tu , cootrudictorie dintre 184<)-
1867 , ef'îQiată tle convulsiuni intorno I a fost D U odată idoa-
lizo.t5. dl3 i!Jtorioc;r.:.'\fii sUQi - ca să no rot'orim lli al - care
au CO:l'cotat- o . In lucrarea ::m I1Gaschichto uor SiobonbUrcor
So.ch,scn fUr duo Slicl1sicho Volle" I apurut5. la Sibiu in 1910 ,
istoricul sa::; burc;hez Frodrich Teutsch , analizind unilate-
ral procozul istoric rospectiv f,'li prczontîndu-l de pe pozi-
ţiuIe prepondOl'onto alo burC:;hezioi /Ju!JoQti în via1p. aconomi-
că :;;i pOlitică a Tr<.tr.wilv[lnioi I îl u.aimiloază Cl! un interJ.'-
ac;n do autarro:io Docialli .
Infirmind o &SOUlenoa optică l.'oll'.llDtic - traru.ţioDa ­
liotă dospro protocţioDiomul .oalomoDic imparial- despotic şi
furu cancelar.ul J,:ettcrnich , ulunCL.t do revoluţia vicoo:::ii. la
18 11-8 - llbzoluti::HIlUl allstriac 10\"(:Ia - dOf,li iDO~ll1. - toata ao.-
ţ.lonalitu.ţila subjuc,nto , ccntrulizind oxconiv p'Jtaroa ad.m.i-
nilJt.1.~ativ:" , revocintl cedilrile conjuncturala I intannificînd
r;arlllD.nizurou l e;snal'olizînd oficialitatoa limbii c;erJ:ltoc . Im-
platindu- :;i into:t.'osolo cu ~lo Curtii imporiulu , C:.rL3tocraţi­
ai uu@re şi ~larului ca.tolic , l>Îl'ocrutizinc. ro~imu1 , bu l'-
c;ho~,iD. o.ust:ciucu i:;>i aliazi:i şi po.triciat.u l ouoose (s!Jl'ijinit
pa uutorită~ilo locala .şi guvornato:.:-ii l)!'incipatu l ui aruo -
loo.n) I coinborolJut in frînaroa a<.lJniniotrativă a burc;hezilJi
românc pa tărîm economic , în sluJirc:u pOliticii ecoDomice
şi da c;orlllD.nizare imporiala .
Acola~li lucru 00 potroco în Dueo\-in.:l auotriacă

i41' în Basarabia ţurii rU:;li v.corclu :;>i oi privilo~ii di~cri­

minD.toI'ii Gorut,nilol' otnici , pl~oluînd lID principiu COD!Jo'-
crut ul politici.i lw.b!:;burgico l'uţ.a do nuţiofl<.'litu.;;i 1) .
După 10Go , !Jl.:ibiţi do criza oconomică ouropouou ,
do infrin[~OJ.'.i.lu din Ite:.\lio. , do razboiul IJc1'avol.'nbil cu Pru-
sia bi!:;I:lD.rclci(.;,nJ. , hub!Jbul.'C;ii oîut coil!Jtl'în:}i sJ. accepta OtlU-
!oib:J l'ol'or,JeO» roducilld contr~liomul îo fu-vour'JIl. fedoralisw.u-
lui , proclo.miod în Conuiliul impol'i(Ll lurc;it do In Viooa din
acolu:,;i un principiul lIiJ]:.liviu.lI'.llit-.i~;ii istorica- politica u
proyj nciiloJ:'!! . 3illlultun , pontru a COJUpotl::m duuDo l e sufarito
in politica oxtorn0. f;i coiliil';_lo J.o caa. intornă , I mporilll Hub ..
nblll'c;ic J.'a!Jill!~o oportuuitutl:o' tl" u-;.i l.'Lllia I: ...t1 orl;unic uor-
viciil0 Llobililllii J,d bure;}.lu zici uo.c:;ltiarlJ . In acosta comU ţii I

./ .
 - 24 -
dupii co la 8. VI.l8G7 îrnpiirntul Frllncioc Iosif 80 incorouon-
ză ca rOGo nI UDGariei, oomooazi'l IOGea do ulipire 10. 6coao-
ta a T"'annilvaniei. ioo.u(;urlod ora clulllişmului auotro-uDGQr,
de funtlonontnro pronunţat 6ntiromânQllGcă. l!.coQota coiocidoo.
şi cu o Goria do schimbUri ourvooi ta în oval uţia Germaniei t
n cărei unificare in jurul Prusiei nu urmăroa şi dozD.[;ro(;B.-
ron Imporiului lIabobureic ci doar oxcluderoa Austrioi din
~onfodol'tlţia G<lrmanicu şi - implicit - tlOc1;inoreo. Tronsilva-
niei Dub otupiniroa auotro-uef;9ră_ In plonurilo lui Dieunrok,
Auah'.Lei i 00 rezerva rolul do O,noxu in expanoiUDOo. opre 8od-
ootul Europei. rt l cărei procur:::lor în Principatolo Unite dovo -
Don dioa6tin do HohoDzoler. prin COralI .
ROGimul proforonţial do caro 00 mo.i bucuru incă
burr:)lozill OăGN1Gcă, creaoe o toamă tacită şi CQltJi UC(;EU'O,
care rîvnea la osiGurarea unoi situaţii do cxcluaivito..te pon-
tru roprol,ootooţii săi. Intuiod trecerea sa pe o poziţio DO-
o-unda.rii în aiotomul monarhioi bicofalo, bur.f71ozio GGrmaou o.
protostat în parlamont Oi prin pracă împotriva alipirii Tran-
Dilvaniai la Unc;nria şi, îndeosobi, a deafiinţării unităţii
politica ş.i admini.otrativG a "pămîntului rOC'QGo", a autono-
miei "Universităţii săsoşti" . lIoul orl1lnism d9 conducoro spi-
rituală a saQilor din Tranoilvonia urlOO. să devină biserica
recoicoloră, ovan~olicu.
stipulind cii în graniţolo Gtatului JItlghiar f'iib-
ţoază şi aote rocunoocută logislativ doar llnaţiuo('la unit.ar}1
un(,'<lrii" (din caro romnii şi soşii făceau pA.rte doar 00. oiDlp li
mOL1bri) t leeea nr.44/1868 aaup::'8 oa.ţion<llitiiţilor - altarată
do QubioctiviDiIlul autorităţilor executiva - a deschis o luptă
fiiţişii între our,ii şi Guvornul ee la DUdupoota , inchoiodu- oo
abia după căderea c;uvornului promiorului COlOm&.ll Tiszo. (1090).
Doclarind că coocapo unitatea monarhiei austrie -
c e numai prin noavo.ntojaroa vrGunei naţiuni cOTJstitutivo,bur-
c;hezia r;ormand îşi dOfinaşte pror;romul politic in confo1'inţa
de la J,iediaş din lI-5 .III.1872 , accepti.nd pDri.iioiparea l a ale..!.
gari şi :J.ll dezbatorilo parlementaro doar cu caractl1r de parte
'Jpnzan tu. Ea 00 organizoază în 1876 în II"mrtidul POlJl.llar Să ­
GOBC H caro, excll.lzînd din vochiul pro{;l:om rovondicat.iv dOtlr
rooufiţarol:l 10 autonomia administrativă a ~o:.'diD.nului "pllmînt
criiiooc" t îşi mărturiooa da fapt opţiunoa c!Jpitulardii lJi co-
laboraţioniotii cu rOGimul burc;hezo-moşieroDc di n Unc;aria. Acme-
t u Dou ă pOliticii El. fost consfinţită do Adunarea Naţională R

./.
 -25-
poporului sl1aeso (17. VI. 1890) , la Unii' oadb-ilor !OI""rau..
lui DlISI'r, a ateaub-ii leGislaţiai ooviaista vi dazae)io_
lizaJ:iJ, oare au permis o mi striasa orlJllaizll1'II iataral a
_oilor, preluaGită plnă la 1918. Ia o..a ca priva,te pe
uabii băaIlţeD1, ... (lhiarizarell lor a r"s'il ... i proauaţa*l.
lupta 10l.' Ol.'ieat1adu-ae la caaere dUpă aeeaa II burpeziei
p_ae dia Uasoria, ll11potriva lIoşiarillii dia aoeastl W1'il.
Ia tabloul poaitiY al luphlor popaaralOl.' aa\lPlli.-
.. dia Illperiul Habsburgio se euviao uaţioaet Ooae;reaul aa-
~a... litil.1jilCo1' c!e la la.VIU.1895-, care a iarluaaţat pa~
... de oltra l~hl Prtlaciaa Ioair a autorilor ra.o.aJ. al
...._ud_lui". iaeulpaţi la prooealll dia ~
"""olll4 pa.ta direrea1jale &taica. barpeda ....
..ali .. uoaio'" oelai ..~ oi ZOIIilII8 la _""loalmea __
..10l.' populare. latre l86'1-189o. aub iatlaaa1;a III. . .,......
lai a :m-a. aooiel-dellOOwţia aD8~ol a avat. la .. ~
o aoţiaae 811ÎM1IIt_ asupra llÎl)allrii aocialista dia U......
rit. ,i !I5.iltaDia. lIupI. l890 - oi _i alaa la l.~ ~
..lului al Xl-1IIa-opartuai.nul praotica' de uiat'-t4 ....
oJ.Mraaaal ,i ooaoraU.., la rODlUla "auaa. rlRMl....
tti tac. 100 la JOi4oaraa waoi'-aoll dia n:'I............iI!,o<'. .
dadal ait .ooial-dila_1jia -BbiUIt deşi UD
"1 aa~.Utl1;ilar la apli_ta. au 1111-
.jpQJ. illflllsriW.tu. __ riului JlaubllJlp.o ,i
26 ,

- 26 -
infrinta Qi zGuduita do fri.iruiet.1ri :..~ovoluţionare ioto:cco do
n 'prolunei ar;OOill ImpeI'iului lIababuri.:;ic , influonţa revo l u-
ţiei burr;hozo- uomocratico din f(jbruurio - ll\i.1.rtio 1917 :;;i fi
calai oocialiato din octombl'io din Hu;.;ia , nu Ut.;1'flV"'..tt i0::101u-
bil criza sociulă ~i caţio'131ă, 1nclu!Jiv COll.liţio. olaGolor
comluc.1tOD.l'O lll.!!Jtro- llD(;tlro . CODaolid.:._ro~ 10 g:1turilol' na ţiona­
l1t ă.ţ ilor CUri) luptau pontru autodotoruino.rc -noţiuno înl o!3-
oitii :ji do dO:Jfii~ur\.1.roa războiului mODui.:..l -- nu oxorcitat o
putorn i c ă. îOl'îuriro c.:Jupra dociziei rurilor puteri bolit;orno-
to dll a lichida :I.:periul JIu bObJrc;ic, do ro:wlv:.u'o burcho ZQ -
dG tloc ratic ă a contonciosului D:lţion'll prol-.cntat do monarhia
austro-uoc;aru. "CoD!7oou l Duţ.iunilol' oyrimto l l din aprilio
1913 lJ. proclo.l:":L\t dreptul it~prescriptibil ul popQ.:lrolor de a
dispuno în mod. li bor do soarta lor , do a- ;ii îojc;hoba state
ullţioQ-:.tlo unitara. Infrîo{)aroH p,ltal.'ilor Coetr.:llo î n război
n croat condiţiilo rOilctivizurii forţolor do oliboraro naţio ­
na l ii o. popua.rol<;r nouprito şi - pri!ltro acoatoll - doaăvirşi­
rii uoit.:iţii otatului român , uoi:l'ii Tr~ln;jil""UDici ou vechea
Rom_loia .
10 aoii 19 18-1919 i n c(\otr3.10 iJ.'l'doleDo şi b~ Dă­
ţano cu popu1i.1.ţio C;oroan5. (Braş':>v , Sibit: , Timişoara otc .) sa
da :,::;volti1 o uiocuro democratică n Dil ţion~.litj, ţii C;OI-WOO t în
lo (;G.turii cu uofioirca poziţioi acootoiS\ fuţii do probloma uni-
rii Al'donlului I)i ])unatului cu Ronueia . Acouotu nu înocl:luu o
oiLlIplU cliootiuDO ua sufrc.c;iu plobiocito.r , lipoitt.. de rJiouozi-
tuţi lii contradicţii . In joc ora l.I.CllD , cn în toata !Jt .... tC'le
Ducce::.oralo ulo I;;ll!;oriului lIabsbur~ic J c;ro3.ua moştoniro fi unei
convioţuiri înucluoGUto ~ntr-uc tO\i tJ.utorit~lr !;Ii oopuro.rOll in
unitilţi Dtatall.l ce 30 i ndroptau !ll'l1'Q intloponuQ~ţă pc noi ba-
za otnico, pOlitico , c\dminiGtrutivo .
Cocc1ucJ.torii GI'llpi'tl'ilol' otoico c;ol'C.:H1Q 00 urmlJ,U
să .fie ioto17o.to otatulu i l'ouJ.n , sa 9i";;11CU~~fi pa po:::.iţii ade -
seori OPU90 fii ozitLDte . Pontru pL\:1ul.'ilo do COD:JOr\Cro a ).!a-
rii ./Iustrii (Gr~ooootcrr(jich) , conCCzlUGa do .foDtul prinţ oo~to ­
oitaT. Fru nz FOldio3.nc1 , ~i pontru o nutonoInÎo cultur~llii a Tron-
oilV"..1nioi , 00 proDuDţn lidorul D.:l!) RU<1olf Dr3.nd:Jch, alo carui
idoi 0.1 auoclii.oo.'.l in actJ!l.Dt.:i. priviDţ~ Cll tlJ=olo ':odoralizto
alo {j!Lzo turul ui rac.:1 o A urol popovici. La 23 . X. 191B lli\.. ndsch
ilJi o~uno pUDctul de vedere în purlal,:cDtlll I!l.:.\t)IÎar din Budn-
peata, cultivind 1. n .1.celu!}i tilap rel:.lţii :;lÎ duclnJ na ;ociorj

./ .
 - '2!7 -
ou guvornul KlJ.roly J.1:iliuly , pODtru il obţina lloic;uri1ri a.o upro.
dropturilo::.~ lninorita~ii L'"Ormane .
In scopul coordonă,rii dalibararilar promarc;Li.too.-
re ieto[;.T •. rii, la DucJapeota ::l0 constituie în lo . XI .1910 Con-
sil iu l Na.ţiono.l Germo.n din Ucgad.D. , în conduceroa cill.'eia l.~O­
prozontu.n~ii munc:':'l;orilor social - domocra.ţi eernv1ni (lidor
IIoinrich KulI:1!.r , do 1'ormaţia aU!ltro- tlllrxiotii) daşi DU t:lc,:i.-
duinu o.cuit, .tau ooluţionurii domocratico a problemoi n.:lţion~-
10 , ami tOI"..U tiin proc;ramul 10J.' dosfiinţarea oxploutării , 1.n-
cho(,"Uroo. unituţii :nuDcitoroşti fără di!3cl'imioJ-ri do naţioDa­
lita.te , probloll'.:l puterii do otat .
01 iontiodu- oe la droa.pta procesului de unificaro
cu ROmâniu , Conoiliul Naţioro.l Sfioasc (SUchsichar lluţionnl­
arat) I r5j_rO ~oncî[)d bur@lOziu coo..)orvatol1ro , if/i fc...t;8 publi-
eli 1/1 29.XI.l')18 fidelitatoa fuţii d. UDearia . O dolocaţ;o El
sa inmîoou~ă primului mioiatru unGur K6.roly un momoriu rOvlJn-
dicativ din CL.ro erau oxclusa cerorilo !>.~"tturilor muocitoro;i-
ti Qi ţiil:~lnO[.;ti corDlLlDO .
Sub ocupaţia trupolor subo_francaze . in &:.nut
so cooturoazu mai Elnevoie o platformă cOlJlueii. .faţă de unirea
c u România. Jvabii bănăţeni , CI)DGOCvont filo- J!lllc;hiuri , urmo/..(-
zii îodlUrroupo pc coo:Jorvatorii su!,ii in delimitaroa opţiuni­
l or faţă do Uoeu-rin . Comaliu l Naţioonl Svub IIi r-onoiliul Po-
pul.D.r Biiei \,CUIl - înti':nţnto ad- hoc - munifoBtă poctl'u o 1'13-
!)ublică buo.iţoană apartenontă la otatul mac:,b.iar , iO!Jpirîndu-
oe di.n P:~oCCl tola proşedintolui o.moricu::J \'/ilson . Uumo ..."'O:;.i !JO-
c iali- doluocI'oţi i}vabi nu estimează la propol'ţ;ile oi roulo o
nificaţin ,.i valoarea unirii pentru dozvol taroa socihl-ocono-
micii a ţării yi 1.,;atiofacaroa propriilor ravQodicliri . In fiCl.!J'G
sen!J poaco ,..:i intorprotntă procl&1:ur·... ,'l la 2 . XIL 1910 D. auto-
nomiei J3.;J.nu,1.ului - pri!l lidoratul dr . otto Hoth - ovonimt''lDt ca
iecorca. ni.. buro~e proco:3ul intoric al uoirii. Rt'l'uzied orico
coopo~'arG cu ~lOciul - deJUocruţii elin Conoili~l J;u\:iooal Gal'llliJ.1l
din Uneuriu, JQ},:ob D1ayer , lider al iotelo0tualităţii f}vjlJo I -
ti mac;hiuriz,l te, înfiripoo.â,i COD<Jili~l GarllUlo lllehiur lJutro-
Dut do b:L.oor:',ca catolică. Dituînuu- !JrJ în CU.1.ufi unific.1rii ~.~1
împinGînd I.:li ua!)oxta aGca9iuno.:l şvab.1 , iotoloctu<.r.lii şvubi
Djlc)dariz, \:1 uf'luţi în minol'ittl.to , coud.u~li de Bloyor :;si :',u1.;J I
sfătuiţi ilo lit~l!'lii bisericii cutolica IDo:.!r).1iarizata , cerout,:
autonomiu .lj",r..1tului în hot:1rolo Unr1rioi •

•1.
 - 20 -
Indopendont do c\cQştio. l.şi fuco loc UD curont:
111 t;\vn~ilor radicali - procumpanitor mic burc;hoz şi OpUD
rUmUl;dţe lor orioduirii fouduia - caro îi atacă pa intoloo-
tualii lui Blayer (adoptul uDoi ITpntl'ii m':\c;hiaro") do pa
platformn domocro.t-burc;hozu 'Ii 00 apropia idooloC;ic do linia
politicu n ollşilor ardeloni . In uduoo.roo. populară do la Ti-
mi.şo.."'ro. din R.XII.1918 oi roc\tzoazu ovolltuala oltoroa,,;ivă n
o.lipirii B...'1.OL\tului 10. otatul oîrbosc . Pootru o.utooomizaroa
j).:)\Jr'ltului Qi ot[\biljroo o.tribuţiunilor oOlJ, o dolo(7lţio o.
CODoi1iului Cootral 0.1 GortnC\nllor din Ungaria obţina 6udioo-
ţă 10. Oozkar Idozi, rniniotrul pontru Duţionalitiiţi in c;uvor-
nul Kt1t",ly, f ără a cons ulta voinţa romil.oilor bănăţooi majori-
tari.
PrOlilotorul r.on.Jtituirii unai foderuţii dunărono
post-habsburGice. ro sp insă de masole larei populo.ro, Oazkar
Idezi vizn in ascuns otăviliroa. procesului do dezmombraro a
dualiumului austro-UD[;llr. Ecoul unei asemenea acţiuni avdo.
eă fie sesizat şi in preoa Germană din Roml1.nia, ziarul "8io-
benbUr()isch - DoutschoG Ta{;oblJ.tt "publicînd articolo cu
DUDnţa spp.1.ratisto ca "Dreptul nostru la autodeterminare" şi
"Au.tonomia toritoriului săoosc", indemnind la înfiinţarea de
entităţi pOlitice o.utonor.:(',

Din punctul de vedere al interooolor de cl.l3.să,

politica promovată do berghozio radicalii şi Bocial-domocra-
ţia şvabă, do restrîngoro şi limitaro a problemei naţionale
la. coa culturală, spirituală , despărţea la. 1918 lupta naţiu_
nilor asuprite de acţiunoa ljoDorală a caselor populare pro-
latara pentru revoluţia socialistii .
Tendinţelo do claustraro naţională sau de inopi-
rl:.ţie pro-tnD.(;hiClră, promovo.to do aceste curanta din sînul
minorită1jii săseşti şi şvaho , nu puteau Dă nu ţină - oimpto-
Il'6.tic - naama do eVJnimontolo caro sa petre-Joau int-re timp
pe plo.cul t;ODor~tl al ncţiunilor consacrate (l_ooo'v::rşirii ata-
t ... lui naţional unitar român. In Tranoilvnnia avansa UD pu-
ternic curent de uniro cu vechea Românie (burGhezo-domocratic
Bub raport aocial , nocondiţionat sub col onţiooal) pentru
care militau Partidul N3ţiono.l Român din Ungaria şi Comite-
tul Contral al Par.tidului Social Democrat din ungaria. La
12.X.1918 Oomitetul Executiv a l Partidului Naţional Român
hotiirîae 10. Oradea su formulezo o declaraţie de principii
privind droptul la autodetermioo.re , dOCUDont care la 18.X •

./.
r------------------------ -_
29.
- 29 -
1910 o prozentat in JX.I:l'lolllontul do la Dud.L>poota . La. 3o . X.
1918 00 creaoa la iludnpo:Jta - o.ct~vîcd din noiolJbrie In
Arad - CODoiliul Rorn;lc Contral , ol'ClloioIil coordomtor al uni-
rii.
Do la infiinţ.lXoo. tia Con::;iliul Il ţiorol Rorun
Cootr:J.l din Arad. COCC'.UQ do veoile. Gold. ',' . tU omi!Joce din
pro(7amul oău uniooiot rovondic.1rilo şi Docc:Jitatoo. colabo-
rilrii COD:ltructl.VO I DOV.O:.OO·. . O cu minoritutao. c;ort'.un5. , io
rindurilo ciircie. ce do~volt<l o Li .:ct1ro dOl..ocrutică binovoi-
toare unirii Trunoilvno~oi cu Ron tDia . AUU~'1roa mi001'itari-
lor corma.l1i din 17.XI.Pjlr 10 la ov .!I) )ronuDţ~ şi oa pno-
tru autodotoroinoroa naţiuDlloJ.'" con;;t .... tutivo ela COJ).1rhioi
auotro-uD/;ru'o I CaDa co iIlGor Da J;'iJCUD~ to=co. droptului Tro.n-
oilvo.D.L.oi do Il (iQ UDI cu voI!! 01 Ror.Gnio . I'4'ltlll :J. ncţiooa
in doplica CUDL.;t_Cţu JQ co.uu! , Con::u.liul 1; ţioGJl Si,i:;OCiC
trimita la ludo.po.ctc. f,\~ hputCl''llCOQtO o doloL"'lţlQ oă treto-
ZQ cu DutOJ:-itJ.\ilc, eDL,.l l hll.'o i cu COr).Ol.ll.u.I. 1. ţiooal Roc..5n
Con trol , ip ecopul oot:u . . i (,.lI'. n~L.lor -.... oc roi parţi i n
poropoctiv:J. rc-.;lomoot,..rii oi ::uo. ... 101 Tro..,.cih"'l'JD10i . Dclocuţia
GOl'mana a rofuzat la Dud.:lpllJta l: 1 1.D. in C.)CC1Q.0I'(lrO propuno-
rilo cOl'curilor:Jncu o!;\ti ao a. "ono ~ 1:31"0 a Ar1o.:.1ului , ovi.od
io Dchieb cantO-cto ~l~uctLloaro cu roprozont. n~ii roc:5ni din
O. N. R.O.
Trt..'tJ.tivolJ cu GUV'., .... oul UDj"lr alo rI'Ocţiunii pol'-
lD.[!1ootaro cormauo in p--rl.: o Oi,." 1 dO 10. DUuDpont" - in slnul
c4roi oripn' olzor - Zia,! ~bc_ '1 e.- Q fe:i"voot vo(".t.ilo CO D-
oopţii pro-unc;n.ra - ]lnt:. ro. lOoJO :10 mnj..lritltco intl,loctu9,-
litl1\ii al JOQt 1 I odvor r COL l'O itor ... i prl ... tico oi p:J.cti-
zi1rii cu uOl1'ri.:t . lu 1'0..,1 iri' 10ctu:J.li G4 i cor o cC'lrabora.-
ro 10lOlu cu rom.,j,nll P<l "lDelI J.ul oChit.1ţil. do-nf"',I"Cl!icu t
idQO nuuţl'1ul)'l _ Pl'in ... ro c .... pi - L Frioi:.:1Cl LUll'lr , {urec-
torul ~col1i Ne .. 10 elltl u l. ~ o ru I s: a f~ ţ orCODolor 100(\-
10 t iar la 21-.?L oXLI .... 1"" ln ... JUOiLlDOa Co~iliu!ui U:l \ iO"...'ll
r;- ,1",,;0 do la Gi biu •
Actul fir 1 1 ~l",ţl Adun :-il. \!o 10. Alb4 I\l-
lio. din 1 deco, brio 1')... 0, c ro r.... ot....rit ':a..:..46 Tron:1l.1~oi -
oj ou ROf! nia , ÎC;Jc!:' nu t,;Q UD P cipiu r lodl o"ltnl II1l0pl iOD.
libortn o n::\ion!lll Jlon.ru t('C'o llopocrolu cO"J1ocuit~re" t
dropl; do cj.a4nlnt~\ro ,..1.. \Judec ... ln llnbn. ,:-orrie ~:t prin
r0l'l'O .Olt O\.i. pl'O,[lrii I dropt do ropro ontat'o l n coJrpurilo 1e-

. ',
 - 30 -
giolDtivo t propurţionul cu tlllSo. pO!Juluţiei (punctul 1) . Lu
punctu l 2 fiaura. "oGalii indro,!)tăţiro" t;i doplină libortato
Cvpl'oGioDală pontru toţi nCl:lbrii minorităţ";'lor Coolocl1itoa-
ro .
Luind DOt.1. de locul rozervAt minorit;ăţilor in
cudru l noului stat uuitor rOIJl.:J.D r Coo.Giliul NUţiooal Dă:Jonc
i.ncopa convorbirile cu ].:arele DL .... t nuţion.:tl Roru...o !Ii CODsi-
li ul nirigont - or~Do politica diri(;uitonro "le Tran:.lilvani-
oi-îo cur:Jul ci...rora UCODtOIl au po::>ibilitatoa :::;;1 constate con-
simţămintlll minorităţii si1:Jc:/ti D..'Jupra eituo,ţioi croate după
1 doce~b~:itl 1910. La 9 . :CII . 191C , o.durm,ron din suIa tl1\ransil-
vooia" a aD.şilcr din Bucuro:;ti î:;;i c).l.lrÎI:.ă u;:;ootimontu l fuţă
de uniroa cu RO~Diu I lansind UD oasllj - pontru a procadu si-
oi)/I!' _ :JD..Qilor ardelon i.

O da l rJ(;uţio a Consiliului Naţiona l Săso[;c compu-

s ă di n A . Schul1ol'ull . H. Bruodsch t H. Schullar şi A , Polony prc-
zinti:i. l a 10.I.1919 Con!Jiliului Diric;ont din Sibiu adeziunea.
sallilo~ la. uoiro , epro o. fi t't'unDrnisă c:uv~!'rll.llui rOUl....Lo . In
acch.. !Ji tl.llP , dolccuţii suso~ti inCUDO!}tinţoo.ză la Sibiu pa
/joDcr:.. lul Bal'tholot , !jaful r.;isiunii [,iilitura ~Ta.ncozo W D
ROllioiu . la. Vianu - l'a dlplom.:ltui amoricL1rJ Coolidc;o , meJ.!1bru
ul do lo (;lţiai S.U ..A. 10. COD!:ol'inţo. de Pc..i.Ctl (pa udra.Go. cu.roia
a uto triui:Jli. o copia il rezoluţioi do 10. J.~odiaş). po ro~ole
Fo1.'din:...oa :;; i 1,~ . Phore'.<:ydc . primul ministru 1.'01.8.0 .
I mpotriva lJlo3.ilovralo.'t' do c CDtooturo u ho~uririi
do 10. t:odiuş , ioiţifito printro su:;;i do nl;liDo.ri ai putorilor
!>trăioa (ooi c.lc:J S . U. A. ) , de dolc(1Jţiu m:.lc;hiară la Confori!'.l-
ţn do Pr.ca de la l\l.ri:J (caro punDau doci?ia pa 000.00 praDi u-
oilor roruoor,;ti) , Du:;;ii î~,i :~on.fi.rmă.:ln uduolri do t:lHDU carac-
te ru l in<lcl)lJndoDt I;i dofinitiv al voinţoi 101' do aprobar" ll.
unirii.
In nanut . :Jub iol'luJDţ.:l, hotfu.·îrilor unionioto aă­
Bo :;ti , canala ~vnbo l'luncitor~!Jt.i r,;i 'i.:i!:·<.lno!.~ti , tioorotul int'J-
lIJc tur. l, rO!3pincind uoluţia unoi IIpr- tril. n.:tJlÎnro Il J privo!Jc
cu Uiliputio l'ci..li?o.roc. uoitu~ii sto.tului rOJlloJ.D ~i so pI"Jnunţă
în consoci01;U pantru l~sociarotl străvochii roc;iuni ucJ.optiva cu
RouLiniu . In condiţ~iil\3 rotr~Gorii t.1'up'110r do ocupaţio , o.duol-
rill3 populara clin 10. VII . Qi 10 . VIII . 1919 da la 'l'i:'li1;1OClrC:1 J
iau lloti':'l.'îl'oU adar:..lr;·Li la unil.'ou n,:."no.tului cu VOcllOo. Rom.:lnio ,
iDLi intind GOIJ;lililllui Dl.l'ieont do(;ull:or.t-.:lu rCGpoctiva •

./ .
 - 31-
In telul aoesta , la aAv1rşirea aDuia diDt:n cele
_i iaporioaue şi hotiirltoa:n aoto istorice proe;reaiete diD
viaţa poporului , a oaţiuDii ro"""', popula1;ia etDicli. aiaori-
fIarI gerJllllDă lşi e;Il.s... o partioipare e!eotivil, oo:nopuDIIAt....-
re tD1;eloflOrU obioctivitAţii , 10gitl1ţii procesului de deda-
tagra:n a peri.-tli aoDlrhii auaJ;rI>-UDSU'e, a .-r.ie_lD
eale , aflatI in coDtradioţie ou dezvoltarea p.,......lli a .aU-
lIIţii _rDO.
Procesul de oJ.oritioa:n , i ~iD_ :tII*lor iii.-
rillare ge"..,DO , !aV01'Sbile ullhii, _a dellt/lf_t 111 l.QpW
di:nolll ou aoole oureDte ,i oetaaorii sooiala opaae ideU.
,i aitalrii ou _ t u revoluţio." bll1'l!llellD-lluo_tIla,_
re - aub presiuDOa _lor - laaoţeaa de&lbiwa _~
opri.ate dia Illperiul IlAbebarsio (iDOlllfiY • oalai .,. . . p
• tsritoriiler roll4DOfti 18toriot), :eo- naW1ae . .
le ualtare ,i iadepeadeatle.
Reutrelia1ad oo_pţii ,i "u18. . . de .. -_"'~IIIIII"Zl:r.ll
H""'oa:n, iaterpUH '" upoaeaţii • ....,." ai _ _baltlk~~~
IlAbabu~a, ai Uap.riei -inoriH- HaUlÎ:·~.:ade::.!le:;'~~::::::~::1
,repre.. ataaţii ali oei _i 1aaiDtaţi, •
p. pIa1atul l'IIIIIlaeso _ alA'_' lfa 191&.Jo9l:~:::::-:=1
". care e1'O>U la OODOGrdell1;l . . priaGpUlj 1\
_ţiuDilo" da a diapu.. libaar de . . . ..u. _ da . ._ ...~
iDdepa _ulii iauabUa.
Ia a. . . .uzIl opţi~ , i iIitIaNda . . . .:tl111i!
8QMae iti vor abi aplicabilia_ ,i ftpNll4. .. .
tatle 111 caclrul politio_ieL-ad.aia-'U"
... ualfler i al resiJlalui .......lIO-IIIItiaftoo poII_ _~!ftriIIl:J~;
1 deoa8brio 1918, . _ t a ziIalaa al oo_iWia .....tId
oepitole riitoa:n.

aaODaDOOoaaaa
 - ----- -_._-------

U':GĂ TURILE DINTRE AGENTII

SERVICIILOR INFORMATIVE GERMANE
ŞI ORGANIZATIA LEGIONARĂ
(l' ERIOADA 1934 - SEPTUIBRlE lD40)
lluhnut·colan,1 NICOLAE llIEIAHU
Cerul.tu .U/nlm~

Doceniul al IV-Ioa din 08eolu1 Dcstru t inregio-

tro.9.7.ă
avom.monte care aveau aă ducă DU dupii mult timp,omo-
nirca 10. încleştarea cea uni sîn{jerOllsă cunoscută in abuciu-
II'tltn istorie o. continontului european. In iaouo.rio 1933. in
Germania vonise la coodL:cerea statului , partidul nazist al
lui Hitler caro incă de la înfiinţaro iJ;ii înBc=isc pe stoagul
ciiu politic'! "ravanşoi"l nereCUDOllşterOo. tratatelor de paco
încheiate la Vlereailloe I Noully şi Trianoo. Al'losta era UD
sOlJlool do alarmă pontru toate popoarelo ourop&ne.
Mao010 muncitoaro din România. CO!ldUBO do cV.tro
Pnrtidul Comunist ROmân, elemontele pro(':I'esioto şi-nu ridi-
cat cu putere glasul impotriva D&ziamului. Cal.'e amoninţa,
prin pOlitica "revanşei" şi ictegritatoa toritiorială o. sta-
t ului român.
Marile biitălii de claeii co tlU avut 100 in ţara
c, J. 6trJ. in IUDa februarie 1933. imediat după v~niree. lui
Hitlor la putere in Germania. au ocoa pregnant 10. iVfl1Jlă o.d-
voroitlltoa poporUlui român faţă de foeoiam. Erl\U primele mo.-
Difootl\ţii IlDtifaocioto de o aoomenea amploarE, din Europa
acelor zile . Mişcarea muncitoreascii din România OI.; demasca
in Du [luoai caracterul flgreoiv al oa:dc.mului po plau ioter-
naţiODllI. Ea demască şi slugi . . . e acestui curent Dofllat pe
plan intern. co.ro după aceuotu dotă sa truDsf(,rmă in mod
doliberat in a ~ eDtură de prapa", odă şi pepeni6rli de viitori

./.
2.

- 33 -
o.picoL Dintro or/jooizaţiilo caro ou dopus col moi mult zel
10 alujiroo. interosolor hitleriotc, Cllre a-a otri.!duit col
mai mult oii riicpîndoască în ţara noo.ctrii procoptola idoo-
lOGioi oa.zisto, o. font orGanizaţia loC;iu~:riit comuni! dlJ
oătre Cornoliu Zoloa Codreo.nu, un om do culturii modio('.ră..
:lwbib.o.t dlJ mi8ticiB~. i)s8aioul din anul 192/~ 0.1 profoctului
de poliţia lanciI). crimioo.lul ajuDOOlJO prin mijlocireB pisto-
lului ~i sprijinul burc;h'3zioi. om pOlitic.
Or;~a[]iznţia loc;ioDRră avind in vodora o'ss!llăoo.­
roa dintre metodolo oala do acţiuno şi colo folooite de
către oazi.!;lti, precum şi idontitatea idoolof;inu :;0.: l':ltic"l-
muoiomul, uotiscmitiomul, otc. t şi-a arătat 5.004 din prime-
le Blile încoputuri oimpati[•. Qi oprijinul pentru fUDcismul
italian şi in deosobi pOlltru mişcaroa hitleriL;tă din Geroo-
nin. Mai întîi intro mişcoroa logiClnară şi c~l~ O(.luo. (';X'u-
pUri fasciste amintita mai SUD, au C"xiCitat rolaţii do cola-
borare ideologică. Căpetoniile logiooo.rilor făcoau vizite
adepţilor lui Hinor şi },:uBollini in ţarii sau poste :--otaro,
luau parto la uneIa adunări alo acostora., se inopire.u din
matodole Qi idooloGia lor.
Odată vonit la putoro Hitler in GorJio.nia. la
30 ianuario 19.33. relaţiilo diatre .Jr(,"O.Dizaţio. le~iooară Qi
nazism au căpătat un caractor doosobit. Nazi!)tii devin pa-
troni, iar organizaţia legiooorU slUGă credinciOlloă.. gata
să axa cu te orice i 60 coro.
In planurilo sala viitoa.t'o de oxpnnoiu:lo, Gtlr-
m'lnia oaziată re:uerVDGe României un loc do primii importan-
ţă. România trebuit;. oii. furnizoze GorL1LlDioi petrOl, ceroale.
iar dacă va fi posibil şi carno do tun. Do aseeeooo.. io
cadrul acostor planuri oazi!)tii intonţionau cii foloooaocă
şi po:dţia otrategică a ROlflunioi. U.:\ziQtii urm2ironu inoă aii
mD.aovrszo lucrurile do aşa lrJlDioră îocit să pontl1. ovea o
RomilDie aoorvită total, fiirii încii a o ocupa prin ră .. boi.
Ei îşi diidoau se.J.ma cii o ROmSDio ocupatu militaricoşta ou
ar mai oatiofaco în ncooa!)i miiGurU t cerinţolo lroLlQi:lii da
război &Jr/ll,'J no. Avoau doar. oxporio[!ţo. noilor do ocupaţio
o. o parte dia taritoI·;! 1'1 Romtlnioi din primul război mODdial.
l' unjodu-oo îIi acoot foI problema. in atiD(;8rea
aoestui scoP. o-a căutat aii 00 foloaoo.ocă tot ceoa ce OII

./.
3·
- 3' f -
putoa folosi. Astfel la incoputul nilului 1934. 000. dupl1 cum
~l.lll. . A.in_ggcl!Jne:1to16 Sorvicit:.lui Socrot! căpotoniilo nU-
ziste in frunte ClI HUDOI.!I' liNS.!.). AL1<'HXD RmmND.l!:H(~. I!EINRIQII
Hn.U:J,ER ~i Rl!:Dl1lAIWT H.r:IDnTClI. au întocmit un proernm amă­
!l.illJ..tih. . . .illLJll:.9J:te. după caJ~c trobui;;; Ou 1.10 clesfă:;onro acl;i-
!loca propnr:onuisticii şi de sTJionuj în Rom.1nia 1).
Cu ducorea la î cdcpliniro a ucostuia el fost in-
sarcinat RUDOLF HESS, ajutat de lJr.S'l'JnNACHEll . In acest pI'O-
f;ram., pe lînGii ct!lolnlto forţe do caro dispunoau Dllziştii ,
BO rozervnSQ UD rol deosebit şi lOfjionarilor.
Trecîndu- se la punorea în prD.ctiCă a prOgI'tlIDU-
l'.li amintit , nu fost trimişi in ţara noastră o saria de agen-
ţi ni gestnpoului şi o serie de oll:isnri ni Partidului Nctţio­
cal Socialist Gf" l.'nnn (NSDi\P), cu re trebuiau Dă oprijino Gar-
da de f'ier~ în ·"edore~ refacerii oule după ca lu oi'îrşitul
ucului 1933 fuseso dizolvatii de autorităţi.
Lui FRITZ FABRICIUS , conducătorul organizaţii­
l or taziste din rîndul POlluluţiei de origj.,ă germană din
ţara noastră , i s-au dat disyeziţii cu pa lîngă sprijinirea
Gărzii de f'jer , să ictetsiricB propaGiloda hitleristă şi î n
rîndul popula.ţiei germuoB din România. IIitleriştii urmărea u
su o inhame şi pe aceasta la carul nazist .
Pentru cetăţenii statului Bormac caro se afla u
cu dit'e:t'ite treburi în ţura noastră , s-a înf'iinţat la Bucu-
reşti o secţia a N. S . D. A. P.-ului , cere El. fost pusă sub con-
duceroa lui Arthur Konrody , un vacl.ii agent al spionajul ui
nazist . Atit pa lîngă organizaţia condusă de FHITZ ]'ABRICTLJS ,
cît .,i pe lîngă cea condusă de KOHRADY t Ge~tapo - 111 a iof'iin-
ţat cîte o secţiune de informaţii . Acestea erau incadrata cu
oameni special preg'cltiţi în tainelo spionajului , unii voniţi
direct din GOrtl6cia , iar alţii recrutaţi şi instruiţi în ţară.
Prin ncaste secţillni .s-ll. dat di!Jpoziţ;ii tuturor
membrilor , ce compu Deau o't'C..;nniza ţiilo amintita , cu. pe 15:D~ă
activitatoa de propllgaDdil Daziată, să Ba dos~ă1';oarc şi o vas-
tă activitato de culegere il inforr.lll.lţiilor . S-au distribu:'t ,
pe organizaţii, chostiotk'tro cu int.l'obări roferitoare la pro-
blocc:le economice , militare , otc •• ce intoresau Roichul.
Emisarii tl'imiQi de RUOOLli' HESS şi HIMMLER , au

1 ) Arhiva C.S . s ~. dos . spec . nr . 162 . vol . 3 , fila 54-60 •

./ .
4.
- 35 -
căutat Cu in afara orgunizlr.ţiei lat;ioouro şi n ore;nnizo.-
ţiilor hitlerista din rinuul popula ţj ei (;Ol'I.6CO d.in ţIlr~ I
BU folo:3oaocu şi alta orr;aeiznţii cu vedori de droapta, au-
tohtone. Aot:fel ei nu luat legătura cu conducătorii 11lrti-
dului Naţional CrcQtlo, rospectiv cu Qaful o.cootui partid,
profoaorlll A. a . Cuza, atit prin intermodiul lui I"IUTZ FABHI-
CIUB cît şi diract. In Bchirubul unor Gubvonţii destul do
ieoomnuto, A.a . CUZA D-a angajat cn Purtidul Nnţio;w. l Cro:)-
tin (ll.N.a . ) . au pro?,ioto nazismul în faţa poporului 1-01:l.:.1D
în culori cît mai atrLie,:utoare . Activitc.tcu dopusă în UCCD.::J-
tu dirocţie de către acest partid , n-a avuti darul f1ă- i mul-
ţumouscă lntru totul pe eD.zişti . S-a incercat Bă 66 infiin-
ţeze UD Partid Naţional Socialist RoI.'lUn cub conducerea fO:J-
tllllli colonel în rozervă S'l$FAI~ TATAHASCU . Incarcaroa S-ll
soldat îuoii cu un o::;oc . AI}ll- zisu l Partid Naţiorol Socialiot
RomllD 0-0. avut aderenţi. făcîod parte din el DumE;' iniţiato­
rii ~i o'atfel , le Sfîrşitul aoului 1934 , s - a autodizolV'dt.
Singura 9pel'o'n~ă a oaziştilor, ri.i,mio(jtl OrL>1:.Di-
znţia lociouară , cu tOCl.te că Lt~n după cum mai unUoteam pa
d.D.ta de 9 doceobrie 1933 , pentru camcterul ei terariot ,
fU90S0 dizolv-dtă . DCltoJ.-itti ltq:;ături10r oi c.;u OllzisllUl, rea-
lizata incă cu ani în urmă , pr'SGum şi metodolca:'de acţiune
folooito, orGaniz.aţia 1ep;iooa.ră putOCl. fi llI11Dovrată uşor ,
atît cn forţă da QOc în îndepliniroa anumitor neţiun::" , eit
şi co.. ccentu1'U ,:Of) propae;undă hitleriotă şi Dpionaj .
Do (leoali priI'] proc;remul iuiţio.t de căpeteniilo
nc'ziste 1 El-a avut :n vedere su se dit;tribuo organizaţiei
lel5iooaro o cotil parto din Duma de 750 . 000 m.:lrci nur , 1110-
catii do Borlin cu destinaţia expresil pont:':J " or(1loizarea
Gărz.ii de fier şi pantru alte probleme iCl.iorne ala Româl:tiaj~1 ~
Pont.ru început, lotjionarii l,Ii coilLllţi o.c;ocţi
ai spiono.jului onzist , îo cQoformitato CI) II proeranul 0llZ,i:.;t
pO!Jtru Rom.:1Dia", îlltocuit aşa după cum precizam do cătro ci.,;.-
peteoiilo oo.ziste. trebuiau 51 ore;:anizozo JouoDstraţii .!;li
acţiuni oDtilo indrepta te î'la)lotriva. mici strului de oxto.cno
al Franţoi - llarthau .- care urmD. aă da vi::itezo ţlra în pri-
măvara unului 193J~ . v.ai trebuiau DU indeplinoascu o Dorio
do ucţiuci contra rec;olui cc.rol al II-lea (misiuni care

1) Arhiva 0 . 8 . 3 . t doa . focd apoc.nr.162, VOl.l~. fila 203 •

./ .
 - 36 -
formau punctul 4 din program) Qi impotrivu lui Nicolae
Titulescu - ministrul de extorne t.t.l României (care alcă­
tuiau pUDctul 11 al pro(;I'arlUlui) 1).
Do toritil insu măsurilor luata de oiHre 8Lltori-
ti:iţ:î.lo de ,stat. româo(3şti, aşa după cum afirma R03ENBEHG,
DU f\-ll putut îndeplini nici unul din pUDctolo prevăzute.
Acest fapt s-8 soldat cu invinuiri reciproce intre oflpete-
eiile naziste iosăroioate cu iDdeplin~J.'eo. programului, in
şedinţu specialu convocată în acest BCOp "la data de 23
iunie 1934 in departamentul Socţiunii a IV-a din Ministe-
rul AfaCl'Jrilor ExterDQ al Reichului" 2?
Criticile au fost violente. nosonberg le-a a.tras
atenţia celor de faţă că "organizaţiile din,RamUoia tre-
buiesc incredinţate unor elemente hotărîte,.,.,.,. pentru că,
orice îotirziore prejudiciai:.ă politica externă a Reichu-
lui" 3),.
REINIlARDT JlEYDRIClI - şeful poliţiei SBcrete
s-a eoervat şi el de incetioeala cu care se lucra şi a ce-
rut să i ş.a permită să ee ocupe el, p~rsoDD.l, de această
chostiuna, aă "expedieze io Romfitlia o coloană de oameni ho-
tăr$.ţi şi cu ojeperionţa trecutlllui" 4),. Adică agenţi ai
S,.D.-ului eJ\."'Perimentaţi în miouirea pietolului şi cuţite­
lor cu ocazia .represiunilor sîogerollso c~ avuseseră loc în
Germania, impotriva forţelor democratice •
.G~ opus însă Himmler, şeful lui HEYDRICH, HESS
Qi STEINJ\CJ-IER. HIMMJJER şi .HESS aveau încă îocreder~ în or-
gaoiznţiile faociste şi in agenţii lor din România. In spe-
cial, în orGanizs.ţia legionară şi in organizaţiile hitle-
rista do sub cooducarea lui FRITZ FABRICIUS, care oonstitu-
iat..; o.genturo. pa care BO pUDea col mai mare preţ.
Cu toate că DU fueeseru. executate ordinele "pre-
ciss l' loeate da exploutarea diferitelor eituuţiuoi legate
de parsoEloB factorului cODstituţioDl'. l (nd::'oă a regelui
CartiI 0.1 11-100.) şi a lui NICOLAE TITULESCU, căpetoniile
no.ziato au oontinuat să-şi ml30ţină incredorea io legionari,
oii-i Bubvenţion8ze cu noi fooduri. Deşi carol al II-lea,

II Arh~va C.S~S~, dos. fond apec.nr,.162, vol.4, fila 203.

2 J\-lavn C.S.S., dou.fond Bpec.nr.l62, vCl.4, fila 202-206.
3 1 d • m.
4) Arhiva C• .8.S., doa.fond.spec.nr,.162, vCll.4, riIa 204 •

./.

;
6.

- 37 -
DU cu mult timp in urmă fuseso pentru o apropiere raţă da
Germaeio, protejind chiar la un moment dat Gardo. do fier ,
te primă:roro. şi în vara anului 1934 îşi atrago aversiuoea
Garmani~i naziste şi implicit şi fi or(;S.cizaţioi lee;iooare t
pentru motivul că accopto.se politica. lui NICOLAE TITULESCU
de apropiare faţă de u.n.s.s. şi roluarea, pe data da 9
iunie din acel an (1934) t a rolaţiilor diplolJlaljice cu ac~
tii ţară, mJ.sură care s-D. bucurat do altfol , de aprobarea
întregului popor român. In vara acului 1935 r,oi 1936, C0DRFA-
NU , căpetenia legiooarilor, ca te vizitat in tahilra lo gio-
Darii de la C,armOD Sylva. (actuala Efaria- Sud) , de către o
eeriA de hil,.lorio)'lti din Roich t curora CODREAI1U 10 fiice de-
claraţii de loialito.to. ACQşl;io. i i Ilduc Doi instrucţ iuni
asupra modului cum trebuia să acţionoze . Rolaţiile dintre
căpeteniile legionare .oi cale naziste so intensifică, HlLNS
OTTO ROTH, unul din conducătorii grupări lor naziste din
rindul populaţiei de origină eermanrl din ţara noastră, se
prezintă in vara anului 1936 la CODRWW i n fruntea unoi
delagaţii şi-l invită 5.0 numole N . S . D .A . P ~-ului. (Fnrtidul
Naţional Socialist r.\uncitorosc Gorman) , să ia parte la vii-
torul congres al acestui partid ce urna să aibă loc la
NUrenberg sub cO[lduceroa lui Hitlor. CODHEANU primeşte de- 1:
sigur, invitaţia ca pe o mllre IJinsto . .i
Intra timp, in vara anului 1935 . ou sp!"'ijinul
'o'orcurilo1' reacţionare Garda de fior se reoreanh·.aBe~ De
acum apărea pe arena J?oliticii sub o Două firm I Be numoa
partidul IITot111 pentru Tară~' . Ca pa.rnvan o.VJa dre.pt COlldu-
cător, pe ~neralul ZIZI CAUTll.CUZINO-GRANIC".EIWL , iar
CODP.EANU se intitula de astă d&tă şaf spiritual al mişcă­
rii.
Investiţiila făcu'.;o de către Hll\11LNR şi RESS
în or{1lDizaţia lOj3:ioDarii or",-u promiţătoare . Lor;iooorii
doafăşr..lrau o vastă propa(;UnM in favoaroa Gonnaniai oazis-
"ia. Organole lor de presa IIDuDG. Vestiro U , "Cuvintlllll şi
altele ee otrăuuiau din toate puterile să DO facu oit mai
utile Rtăpinilor . Conform instrucţiunilor primite s-a in-
oeput un atac violent atît prin presă, cit Qi prin ame-
ninţări directe J.mpotriva unor persooa.lităţi românegt i cu
vederi democratice.
In anul 1936 "Echipole llJorţii ll , grulle de cri-

. ;.

- - - - - - - - - - - --
 -;10 -
mjooli icspirat(j dupu chipul şi aaemăooren banuolor S.3.
din Germo.nio., condusa şi inntruito do lIn.:":,L1::1~t intocmesc
1I1iote DO~" cu toţi oumeoii politici LllU de st:J.t ca].'o se
proDunţllu împotriva npropi6rii UOrilinioi do Gorl!laDia nazis-
tă. Primul, il!lpotriva ci:ixuia o-a doschis atacul, cUJ.:O da
fapt figura şj tn pro(7'urnul lui RUOOLF llESS. la ţUDctul 11,
era IHCOLA.}; TITULESCU. runistrul do Dxterna al RomLinioi din
acan vremo. Motivul: pOlitica o!ltilă GaruuDioi oa:dlJte,fUptul
cii milita pentru crearea UDa::.' roll.lţii amicale cu URSS-ul .
LOGionarii ou trocut la infi:i.ptuirou UOOl' act ..,
do teroare. NoputlrJ.du-şi apă~"D. icloilo prio idoi, oi pUD
mim pe pictoe.lo şi pa jUDe;here - u~.n procculJ.soru doar şi
naziqtii in Gormania, nQl1 co.i prOCeduDc. ...·u, ,:;Ii ei îo trecut .
,Lll 1 ~rtie J.937 la orale 19,30 un c,rup do "băioţil! ai lui
CODl~EANU au opintecut cu cuţitole po roctorul univorsitiiţii
dlo Iaşi - profesorul Traian Dratu . pentru motivul cii aces-
ta DO pronunţaoo în ropetate rinduri flilpotriva idoologiei
faeciate.
Te. t Iu încaputul unului 1937 leBionarii dozlăn ­
ţuie atacuri prin proso. î/llpotrivc. scriitorului I.:ihai Sado-

veanu. Incap să-i aI'dU ope :-elo pe rug.

Spiooojui n/J.ziut , prin dirijaron orQlnizaţioi
lagioouro la listfal do acte, ul'm.'1rea auucer'oi!.. la tăcero a
adveroarilor naz.ismului I'}i fO.L"ţar"c:. b.utoritiiţiloI' rOm.:ltl0 da
a DO apropia do Roich .
!'3prijinul ctiI>otoDii1o~' nazi!lto pont::,u uLontura
lo r din Roalnia - or(1loizu ţia lOGionarii - dupii cum zo vade
Qi din celo expuae t'ai nuo , loUroI,tăţOE. sporanţolo lui
HIJ,tm~ şi 1!,B:..i8 . LacriooElri:i. incep să prllU)uscii sp'!.~; jin
c:u.iar şi din partaa arcuDolor oficiule aleHoicbului..Rel>rezoD-
tunţii Logaţia:" GarO'.1 DO din DUCU1'O:,.t:i, contrar uzatl~t:11or
dlplol!lS.ti(';8 iau parte , in corpol'o . în tJ.nul 1937 . le. proco -
oiucoa do îClDol'mlrtaro a lecrioTlal'i1or ION t;O~ .şi VABD...E
J.1AHIH . cuzuţi PO flo'ootul din Bpi.\niu . unda luptu!'loru alături
do trupelo faDci::>to ule c;eneralului l!'L'unco .
Do::>icur, dupu cum ar.:J. :.)i do tll,~teptut. acolistii
ir;nomre o. :t'Oluţiilor diotro .9t;~ltO a otiI'oit oprobriul opi-
nioi pUblica dill ţara noo.~tru. iar Luvcrnul roll!§n n roct
IJuvoit DU iD~ictezo o Dot;":. de P:i'oto~t euvarnului geI.'Li\o •

./.
8.
- 39 -
ro acalCl.ş an, adică în anul 193?~ îoo.inte de
alegoril~ elcl!toralG, CODRE!NU fusose vizitat la Caa8 Verde
de cătro o delec,aţie a d- lui FRITZ FAlliUCIUS, căpoteoio.
areanizaţ:iilor naziste din .i".î.nuul populaţiei da oric;inii t;;or-
mană (tic ţam noastru , in vederea încheierii unui curtal
electorlll.
OrGa,niznţio. ..1.ogj Doară DU S6 bucura îuod nunni
de sprijinul moral al Germaoiei naziste , ci şi de UD sub-
stanţial sprijin materiA.l ~ Ea. primea stipendii innem03.te
din partea oerviciilor informative germane I prin NAE IOHh'::)CC,
aşa-mtll " repre<:6ntant"al Firmei I . G. l!"'e.roonindustrii 1..E lingii curo
funcţiona UD birou al gestapo-ului . Subvl30ţii insemnate mai
erau încasute de către la~ioDari şi prin age .D~ia de spiOnaj
camt:flată sub pulpaDole societăţii cu capital german IIS0L\1L1~
RecUDoştinţa legiocarilor peotru argioţii pri-
miţi nu întîrzia înoli să S8 arate . In acul' 1937 CODUEAlnJ ţi­
ne vestitlll sau dincl!rs , pric CarG declară că dacă legiLH10e.
va vuui la putere in tfirmen de 48 ora t llom5.nia va :ti alături
de Axa ROIllD.-Borlin .
CODRlt1.NU cuno~tea desigur şi el coordonatele
pOljtlcii tw.ziste , caro propovăduiau în primu l I'j'.nd revizui-
rea tratatelur de pace încheiate după prl.IDu l război moniiinl,
trat&te pr'in caro erau consfinţite şi hotarele ţ5.rii DOâr:;-
bre . M3.i umlt , Italia fascistă , ali.:tta GerrJ.:lniei , încă din
anul 1936 făcuse referiri ostile la adreS1l ţării noastre ,
.E!ulJţinînd cii Arllealul trebuie să i'ie cedat Ungariei hoi~til;i­
te . Cu toate acestea. CODREANU nu ezitase sti declare că in
cazul venirii la putere va fi alături de aceste forţe CaI'O
se lllanifestau , pe faţă , împotriva statului romfLo . Primise
cumva CODHEA.NU vreo garanţie elin partea Gerlililnioi naziste
sau a Italiei f.asciste cu , în cazul cînd. RomâniA. va fi alu-
., turi de Axă , VI;I, fi în afura periCOlului reviziocist ? Nul .
Desigur Dprijiniroa r:;econdiţionută n acclora ce [le e rau
duşmani I trZida.roa intereselor na ţiooule de cătro orgaai.-
zaţia legIonară I (pentrucă CODHliANU nu vorbfJa numai în nu -
ruo:e său, ci :;;i în numele orC;l;I,oizaţi<;li sale) era uatormi-
cată fo.1";1 'plltere do tii[~at1li , do ObliGaţiile morale şi ma-
teriale Qi ::'n ~pecial <le colo materiale , fuţii de HESS şi

1 ) Arhiva C.S.S . dos . spec . 3103 , VOIaI , fila 225-2~6 •

./ .
 -40-
lID.U,ILER • .hcmJtia DU le dăduseră degeaba oota parte din colo
750.000 mărci aur prevăzl.ite in pro(7"D.Ulul nazist pontru Ro-
munia din aoul 1934 1). şi apoi oubvonţi i.ls de cara am mai
amintit plătite prin lOl,>aţie sau prin diferite birouri ace>-
pllrito alo goatapo-ului.
Nu eete noi puţin adevărat că, drept răsplată
pontru lIBorviciile" aduse "marelui Reich" legionarii Gl.Dt
şi oi n op rijioiţi" in continuaro fară reZerve de roprozon-
tanţii aG8oturilor germene.
Organele Serviciului Secret de Informaţii Român
oto.bilinc cii it. arsul 1938, după co n fost arestat CODREANU
şi alte ciipetollii legionare. ARTHun KONRADY roprezentantul
lui HESS in România. caro conducea o vastă reţea de opionaj,
fi intorvonit 5n luoo. octombrio 1938 10. Berlin printr-un ra-
POl't C.D. t precizind şi insiDtirJc. că "este mom'Jntul CEl Ger-
mania aii sprijine legiunoa" 2) şi pe căi lego.l~, pentru că,
i.şi 'lXo.tă el ingrijoraroa IIArmnnd CiJ.liDeGcu o. încercat să-I
intimidozo pe r0G:fI", aruti!ldu-i "cii pericolul legionar esto
mai sorios decit oricind" 3) ..
Prin acelaşi ~ raport insă KON'RADI il,li maoi..:restii
opeI'ilnţa că autoritătile româna nu vor indrlizni totuşi sA.
ia măsuri drQotice impotriva căpotoniilor le gionare , de oare··
co IIroBolo BO tema do mi~carea legionară şi va ţi[rt) seama
de 00." 4). IJar rezidontul spioooju:"ui oa.ziat în România, co.-
ro lucra direct Bub cooduceroalui HESS, DU eo limita numai
In rapoarte către Berlin. Cn aprobaroa şOfilor Băi, el i-o.
logutura cu logioDllrii 00 00 aflau io libortate şi ''le fOC13
aopro ieputilri cii ou activea~i1 in mod oOl'ioe •••• OU De r13zu-
mă la conspira ţii starile ••••• că afiQoazil o idoologie pontru
care nu fac nici-o sforţD-ro do IDIlteriolizore l i 5). Cu alta
cuvjTjte , 01 ii incită aă troacU la noi acte de taroD-re, la
acto do intimidare o. autorităţilor de stat. Bub iDdrumrea
Qi o. altor servicii do opioDaj oo.z.iot;e ,loGionarii incep sli
dezli1nţu:e o sarie de acţiuni oriminale. Astfel 1n ziua do
28 Doiombrie 19.38 , ce ietreprinooatentatul impotriva recto-

li
2"
Arhivn
"
C.S.8. dOG.opec.162, voI. ,." fila 20.3 .
F.O.ar.66.29'I," 21 , fil.n 170.
3 1 dam,
I~ I d e m.
5 Arhivn C.0.8. doa.opac.ar.}lo}, vol.3m filo 125.
./.
10 .

- 'fl -
r ului Ueivoroiti'ltii din Cluj - profooo r ui FLOHIIdl Grm·'AlffiS-
CU-GOAt/GA cu c~ru oCCizia cota împuş ca t UIJ ar;a nt do poliţie.
~i au loc , atOlltatul impob·ivo. co l o nol ulu i Dlo(;io tItlt
CHI:3TEGCU , atontatul impotrivo lu i nE3EfU.:bflI l:;/.i IL, pro GO-
diotolo eindica.tolor din Omdoa . Au lo c n ote do teroaro,
prin aruncaroa unui mănunchi do gre nad a î n i nto rio rul too.-
tl.'ului din Timi:;;oo.:co in plin spootaco l. ca ro 90 aoldoozii ou
moartoa a cinci paraoono {,;i "uniroa mul to !.' a ltoro. Se arUD-
c ă c;ronndQ,ll!Jupra. Uzinei "GOZI NTII din Clu j . So PUCQ 10. cale
in condioroa tuturor fabrl.cilor do cheroo too. dio Buco . . . ina. pa
motivul cii UC6f:1toa OI' fi root d oţiout;e do ovro i,ocţiuDO doa-
coporitii şi :prointîmpio.1.tă do a u tor it ă ţi. So dO'lO.stoo.zu o
8 0rio do sino.coGi ovrooQti ••••
Ofonsiva incitatii d o că tro ag onţii lui HESS
UDU\1LEH şi llliYDHICI I i n RomâniI) , a Qa du pă cum rozultă din do-
c umontu l nr.17309 di n 22 noiembrie 19.38 (Arhiva Si[;Uranţei)l~
nu a înroGistra t tOGă ofbcto l e nconta to. Acoote acţiuni îo
100 să ducă l a i otimidaron au t o rit ăţ ilor româneşti, mai de-
gra bă 1 0 - .3U îodîrjit , njunC;l nt.lu-s o io colo dio urmă la su-
p r :imarea căpetonii l or l er;ioDll ro aro s t a to •
.Formi t atea cu ca ro 06 Bcţio[)O.oo a dozorientat
pent ru mome nt pa oomo nii lu:i HESS ş i HIMJ.ILEH. S....a căutat
i mediat 135. 13e s lll voze ca a o pu tea oalva. s-a luat măsura ca.
o IJtl.rlJ pa rt o dint.-:e conducă to r ii lo c;iooo.ri o;'L ajuo(!:ă la 100
s i (;ur, io afnra oricărui pericol. Ace ~ tia , cu sprijinul şi
prin erija costupo-ulu i a u f oo t adăp o s tiţi în Germacia, unde
ş i......a.u p r 1m.it i n c ontinuare oimbria cuvonit ă . Uoii dintro ei t
cu m a r fi ALEXAJlDHU ~OUSTANT . ION VICTQR-VOJEH t PETRE PONTA,
omu l de incrodero a l l ui HORIA SHiA ş i a lţii, p rimoau ca
p reţ 0. 1 trădării patrioi Duma de 8 00 do mă rci lunur, coea
c e reprezonta î n o.colo timpuri mî oco.roo. şi îotroţiDoroo. pe
o lu nă a o)_oci .familii do func ţiona ri mod ii germani 2).
ALEXAIIDHU COliSTANT ş i I ON VICTOR VO.~lN. primaau
s u b vo n ţii l o di o partea firmo i I. G. Fa rboniod ust ...-ii _ sub o.co-
p orirea căraia l ucro, 0.:;;0. după cu m ma i preci zam, un birou al
Rpiooaj ului hit l oria t 2) .. Pont ru î ocep ut g9stopo-ul 10-0. ce-
ru t Dă intocr.lOascu o l ucraro d ot a ilată privind graniţa de
est a Românioi . Pe oozişti î i intere Goau fortificaţiilo
1) Arh1VD. C. S. S . doo . F. A.or . 38 .. 5 o? - mo morii Petru P9.ndrca
(nrJ"~lU.ocrioo Aiud) . _ .
2 ) A rh~vu C. 8 . 8 . don . ::;poc . nr .. 162 , vol. 5 t f~ln 3~ Q2 J?A.
38. 507 ( m::\nuGcrio Patru Pn nd.roD. Aiud) •
./ .
11.

- 4-2 -
do o.pu·.. to !,\i do uita o. NintrLllui . Lucrarea fi fost îctoc-
lIlii;il . Dntel;:; cuprinse l.n 00. c-Uu bUCLlrat de apreciere . Nu-
zi:;t;ii nu coo!Jidol'tl.t- o chiar intorcDuotă .
PE1rRU I'OH'l'A t omul lui IIUllIA SII.tA , wti practi c I
ajuoGind în liOJ.'lfiHoia o-a căsătorit cu o nemţoaică , apoi DU
dupJ mult timp o. fost: o.Dc;uja~ în orGu!Jolc pOliţiei nti.~iGta .
hin 01 , Horia SiJlll1. , ţiI..:!oa lc[;i1tura cu cupoteoiilo s.pioonjLl-
lui nuzi",t . In a, ...~.T.'a aco!Jtuiu J Horia Sima mai roaliza lee,iitu -
ro. cu c;ootn!lo-cl şi prin CIOHOGAHU şi ION DUMH.IUI!:f:.iCU-BORSA .
Do oci , prin iotermediui gostapo- ul:.Ji , căpete ­
niile legioDn1'o trimiteau îe ţarii. ordino şi dispoziţii de
rcorc;unizul.'t1 a mişcării , j.Dcitiiri la Doi Ilc";"iuni tOI'oriste ,
atc .
DOji[~<lr , prin .sprijinirea căpeteniilor legiona-
re fu cita iD Gorm(toia , nu se inţelege do ucum că HBSS şi
HII.U•..L.EH rODuDţosoril la acţiunilo lor de sprijinirEl a lec;io-
narilor din ţură . NU! Nu pu teu fi vorbe. de fI.Şti ceva . Căpe ­
tGoiilo oblă.dllito in Gorl!)3.oi..o. cODstituiau doar o rezervă î n
acţiunile viitoare .
Documontul Dr .. 15~';;63 din 10 doceobr ie 1938 (A r-
hiva !.iiguranţoi) 1) , proci~euză că. în jurlll ucostai da t e
nu fO:Jt convocaţi la lOGu.ţie toţi coosulii ge:C'muni acred.i-
taţi in HOl!l&nia , (caro u:;;u după cum este cunoscut era u cadre
alo CO:Jtc.po- ului) , c5.rorll li S-l'. corut s5. raporteze dace
aeU!iro. situuţiei oreani~ţiGi logionare . In rapoartele aces -
tor~ , no aro.t.J. că lec:;ionorii ar fi reu~lit su - şi croiezo
aderenţi ln suto , iar în concluzi.e se manifesta SpOl'Boţ a c ă
" Garda do fie::- I' VU IIrO!lU!1te" .
Atu,;,atul mil:.tar al R..:.ichului l a Bucureşti , 00 -
10D01ul WA1ILF; , omul Ab\1"ohrului (Serviciul de spionaj 0.1 ar-
IDD.toi gorl!lL:.no) , a ~ri!llit Qi 01 dispoziţii din partea Minis-
torului de Război Gortlun , să intocf.:J.€ll1scă UD " raport cu pri-
vire ll!. mi!,>curoa loc;ion'lru ll caro să cuprindă. .I nu miirul Silll.t'c.. -
tizanţilor pe care i-ar putea avea aceasta 2.\1 rîndul milita-
rilor , procum şi asupra naturi':' reluţiilor dintre goneralul
Ion AIHOlli!.·SCU şi fosta orc:anizaţie "Garda de fiert! 2) .
După cum 130 vode nBziştii doreau să ş1jis , în

1) .Arhiva 0.S . 8. do~ . spoc . nr . 3103 , vol . 3 , fila 17;, .

2) II " "" 29 i t-6 , vo1 . 11J ,fila 119 •

./ .
12.
- ", -
llcţiunile lClr viitoarc , pa cioo şi pa CfI 00 pOl.l.te conta in
Homuntu . 'l'atouLL tă so poa te oboorva că eonoralu l Al!'l'ONESCU
so afIn in utooţio. cClrcurilor [)fiziatA iDcii. din unul 1938.
In urmu :Juprim.:'trii Cilpf3tooiilot' 1ogiono.ra, ro-
laţiile dintre Rowunia f,li Gormu.nio. ne inăoprioerr" J'lult.
Orl3C1oelo de contl'aapioouj rom.::lOQş t;i , rol<.ltuu zil-
nio , cii în too.te cercl1rile g;err,18.DO din r3ucureşti era o mIlro
fiorboro I "Românii nici nu-[~i dau ooal!lll cit do adîncă eote
fisura lecăturii cu TIoichul" 1) J so rti.')ortu că o.1'irrJD,60 VON
HAEFTlm, socroturul loe~ţiai t;0rrtAne din fiucureşti. Faptu l
in oi ou udat nur,;taro UDOj dispute putaI'cico şi intre difo-
ritelo ciipotonii naziste clAra diriJltu 6.C\;iUDCU din România.
Diferiţi Bprijinitori o:!ziQti vi o:!'b"'fioizat,.iei
le r;ionare I au început chiUI' Ou so acuzo uoii po alţii . cli
lucrurilo a~lJnsosarcl la UD asifal do uozoadumict . Pioă la
urmiJ a-o.u contuNl.t doua tlJ,bero . Uea. , forlliiJ.tă din lIl:eoţi oi.
lui HII.U,Jl,I';H . llliYDRIClI Qi UJ,;DU . in fru Dt. cu ARTI!lJ!! KONRADY.
caro , CU too.tt) loviturile llril:.ito mizau DlIJi. dO!'firto po or-
ganizaţia loc;iooară , iar li doua fl)rl!~~tă din a pv.rlo din
1°uncţioDurii lac;uţioi glJrrahco I în fructe cu iDSU::;i mioia-
trul Garca.Diei la Bucureşti - ./IIJlliLLt.: lo'AuIUCru.:.;, cu:roo ::Irau
pentru utrllf~orou Hor:W.nioi în nftJ':-u do into.L"ose fi Gorl:.O.niui
:;li prin &.lto mjjlollco .
WIL!Il!.'Lh lo'A!~f,,:c..:IU:'" ~i van IL\.E~'TMI îi rOll ... :;au
lui J<..ONMDY , c;l datorită lip~oi nule do ,,;act s-a ajuns lA
o ar-tiaI do ~:litui.lţio cxplo zivii in relaţiile dictro Germania
şi Roa1Dia . Il UCUzOu do îOOlStime politică . R'3prozel"too-
ţii locuţiei orOu pto.l'tizl1Dii utruc;orii Rom.:J.niei ill:J.turi de
.,\yji DU DUroLli prin 10C!;ioOD.ri I oi con!Ji<1ol.·uu pouibJ.lii o U;ll'O-
pi81'o întra cole dou~ ţi.iri chiliI" i prin ruCa sau ulte per··
(Iono.litiiţi. Pootru 01 DU cooiu cioo Ol:a la. cl.roo. st..l.tului ,
docili să 1'io , pa ciod Kool'udy , illl'oV!].:loe D\JrliouJ. c1 01 ')
"vede o ROl!l:..nio utila Gorll nioi DUD:Ji bIl..) I'O~itl loeiooh.r" ... ~
Diuputu 8-:1 ro;:;olvut desiE;UI' ln Berlin.
Avind în ve ...I.oro !Jorviciilo o.11U;.10 DuziOL':.ului do
cJ.tro lecior""l'i I c. potuni~lo hitlol.'i~to au d lt Ci:;:t.:l" do
onuzLi. d-lui Konra.iJ . A~, ~o o:xplic.J. fuptul că în GorC.:.lnill
pracn nu~i!lt. Li do .1 1U1,i.u it o Ollriu .10 atacuri furibum]o

l~ Al'hivn C • .:J . :~ . dCoj . P.C . nl' . 08:,("o~1 vol. 5. ilo 87.

2 ,1 A.l.°hiva C. >.J ..... dO'J . .ti'.J . nl' . l;..:;,9u. , val . 5, ilb. 105 •

./.
 - I~-

impotrivu outoriti:iţilol' l'omftnoşti.

Intra timp, AHIJ,\lrun KOmUdJY. moi introprinde şi
alta acţiuni ootila împotriva statului român . Spre ofîrşitul
anuluţ 19313, al a înaiDtiat la BorlilJ un raport dotai1at, prin
CUre propuCElO ca GormoDio. nazistă să susţină pretenţiile te-
ritorilJ.le 0.10 UDor atnte vedine .faţă de RomâDia. KOllRADY J.D-
tocmioe chiar UD plan în aceaotă direcţie denumit "FrUh1ir.g
OffoDsivo" (Ofensiva de primăvură) , prin care documenta ce
avantaje ar obţine Germaoio. • plaD core preciza:
" Suo1;iuî nd uGita ţiilo ucraine no po ntru formarea
unui stat in<lependent , cu regiuni din nordul Bucovinei, nor-
dul şi sud-ootul Basarabioi, s-ar obţine pe de o parte un
Ollcces da politică externă, pe de altu , crearea unui stat
voGal- Ucruina ,
- prin ajutorul dat ungariei 5n revendicările
asupra unor regiuni drdoalone , a-ar putea. cîştiga simpatia şi
rocoptivitatoa la influenţa nuzistă a unGurilor;
- prin sprijinirea retrocedării Cadrilnterului-
BuI[pria şi-ar arăta recunol}tinţa faţă de Reich . a cărui in-
fluenţă în sudu l l]uro ei nu ar mai putoa fi periclitată de
uto.tcle democratice" ) .1
Intr-un cuvînt , Germania ca zistă prin adoptarea
acootoi poziţii şi-ar asi~ura foloaee din partea tuturor .
Ci'.poteniilo naziste de ln Borlin au e;uoit planul tlFrUhling
Offonsivo" dostul de igonios şi astfel au aştoptat. momentul
ca in vara anului 1940, aşa după cum oste cunoscut , să fie
puo în aplicare aproape făr:d nici un corectiv.
Contraspiooajul român iutră in posesia datelor
cuprinsa în acest document şi drept ruopun8 , i-a noi măsuri
do ropreoiune impotriva sprijinitorilor Dazismului şi in spe-
c:ial impotriva orc;anizaţioi legionara. Aşa se face că noi
lo c;iooo.ri iau drumul Gortlaniei naziste , unda găoesc adăpost
l;1i hrună . Aci oint instruiţi cum să actioneza în continuare
atit în ceoo. ce privQşte activitatoa de propacandă nazistă şi
divorsiune , cit şi în ceoa ce privoşte culegerea do inI'OrmEl-
ţ i i necesare serviciilor informo.tivo oo.ziste . Din cînd în cînd
o parte dintro aceştia sint trimişi în ţară cu instrucţiuni
do roact;i.vnre oubte1'D.nU a or{jUnizaţioi lo I)io 00. ro •

1) Arhivu C. 3 . S. dus . spec . or . 162 , vo1 . l4 , fila 105 •

•1 .
14.

- 45 -
le ianuarie 19j9 autorităţilo oaziato .facilitoa -
ză publicarea ia GorIJaoia oub inc;:rijiron loc;ioonrului CIORO-
GARU, lucraroa "Eisarno Go.rdo" (GardCl do r1()r). prin caro BO
urmăroa să ne stimulozo activitatea. do roorgaeizaro o. Gărzii
şi s5 00 monţinâ Groază idoia cu or(;<lDiznţic. l eGionară . deşi
ii fuseseră ouprimato unalo ciipetooii , DU ora totuşi dio-
trueă.
In afux-ii. do lOGionarii fugiţi in Garmaoin, servi-
ciile ioforDative oD.zisto ma.i trimoteau in RomâDin şi alţi
agenţi , cu tlO.i multa G:>..-porionţo. . De pildă , la sfîrşitul BOU-
lui 1938 triDiOSoBO pa aeontul II'IOTZUS sub acoperiroa de repre-
zentunt al firttlolor conaane U. ]' . A. şi TOUlS 1). Acos ta şi-a
orenoizat UD birou do iofcrr.u.\ţii în str. Italiană din Bucu-
reşti. Pentru o. culo(;O datolo do c.:u'o avea Dovoio, 01 ia le-
giitul'u cu locionarul R\JSCULE"l', pa care î l fol080a şi în
traoomitarcQ do "ajutoaro bănoşti or(;8.oizaţioi lo c;iooa re,,2).
ajutoare curo continuă a :fi acordate în tot anul 1939.
Loeiooarii HOHTA IGffiOSEIlNU , ALEXANDRU CONSTANT
şi ALEXAHDHU R.l\NDA, aGonţi cu stato mai vech i î n s lujoa
spionajului nazist, ţiDQE\u lOGătura cu aGonta goatapou lui
IOHAH1Ul PLATE'l 3).
Din pad;oa NGDAP-ul .... i., adică a re prezEI!1tu nţoi noo-
fir::il\lo bineinţoles a lui llliGS, în afara. lui KOIlRJ\DY mai OVOOll
l egături directe cu conducătorii legiooari, ziariGtu l KLAUS
SCHlXERT D./joot acoporit al eOGt<lpoului . inc;inerul IOSIF
LANGENEKEH, şoful propn(pndoi oazieto şi THO SCIINELL, locţ,ii­
torul lui KOHRADY 4) . Accr,d;in.în toamna anului 19.38 şi înc\)-
putul Bnului 19.39 trimiuonera la Berlin dosor J întragi de in-
formaţii şi da.to , prin cl:1ro cautau să documontoze aport.ul
oduo de logioouri la cauza c;orm3.nă î o ROl1uinie şi dece ero. ne-
cesură oprijinireo acootora.
1'rimi'lVl.'.ro, :}i VIll.'a onului 19.39 so marchează .;>rin-
tr-o activitate t:ebrilu de răopîodire ai dooloF;iei l.ocriooaro
în rindul foştilor memhrii. 30 rciooadii firelo rupta in urma
mănurilor rop~'osiv'3 luato do autorităţi , după Buprillarea unor
c.:i1potenii. O parte dintro ruomb:o:-ii orc.;o.nizaţioi lQ (;iooo.re
sprijină îo contiouo.ro oorviciile de infoI'l1\Elţii oaziatetpriD

r.l~S.S . dos . F.O. er . Ofl. 2Q4 t vol.14. ril.n 463-464 .

2 1 do ...
3 Arhiva C. S.S. rO:J.opec . nr.3103 . vol .. 12, riIa 82 .
4" 11 " 01' . lG2. 11 12, II

./ .
 - 46 -
intormediul ci1rom primeso Doi inrtrucl(iuoi asupra oodului
cum. si acţionozo in viitor. Porioada Cu înregistrează pen-
tru orguoizaţja !ogiooar-.J. ovonit:.coto pr",a deosobite .
Logio[!:1rii traos!us':, oblăduiţi de Gestapo în
Germania, sîot i.ngrijoraţi 1=' poz.iţia adoptată de c.1tro au -
ttlrit.1ţile romilo6.')ti, după co Gortlllnin nazIstă atacă la 1
eoptocbrie 1939 Polonia . Do air.:.pa.tia oaoiftJstntu do acestea
faţa dd victim . L'1 ora toamă. I'3xprilnÎnd bioBl.'lţoles tOD.zr.a
căpet~niilor no'zisto, ci ROt!l:..loin va intra in r-.::izboi iI!!.?otri-
'ra C."X'r::.D.oioi hitl.ori.!Jtll , nllturi jo PolooilJ. . PO(ltru a preS.o_
t ililpioa ':) astfel do turnură f\ lllcrurilor . căpotoniile legio-
nare, la Duc:oc.tia lui GllEJRGHE CIOHOGAI\U , ago[Jt al goatapo-
ulu i , hotli..răac u;:i-l UOQoioozo po CM~ ,L al II-Ioa şi pe
A.RWdJD C1J.IUESCU 1) . Pio3. la Ul':'..J. 00 ajunGe la concluzia că
tre buie s[tQ.aioot DU!:1li Alli.!AUD CALntEJCU . BOUIA !3!'A, pontru
a oe rec:.arca faţă. do eB.:!işti şi io flpecial f3.ţli de HI:;!,!LER ,
progdton şi el 10 aBcl.J!J, io acelaşi UC;)P , pe legionarul
IIITI DULlJTJlE"CU .
"Io tittp roe Doi ·1iocuts:n şi no agitAm, aratli 1.0-
tr-o deolura ţie a ea l:rCOI.AE JlAl'HASCU , UDul dintre căpet e­
niilo lec.:~ooa:ro caro o. pnlt~cipD.t 18 comp:ot (se agitau cum
oii ic.fuptu'!.aDC! cri:;).) - llOHL\ :;IL~ DU Da !'puooo. nimic ••••
el lucra tio UDul l'i:a;ur E'Ji- l Pl'orii.;oa pe UITI DULUTRE3CU
10 t'J.COl'\')" 2) .
10 ::.iu:J. da 21 o8I'tombrio 193Q , aşa du;rli CUCI. '1e
Qtio , o ochipă do l(lt~lODor~ 1:. BOD.:Ji[ioazli pe AR1'J\ND CALI!mS -
cu . PreoLl din Go;::r_.Oill o8zinti , pentru II aru:'lca praf 10
o('aii 1uli!ii, trl'r~iţoll:..l1 .::! totul a fODe PUD la cllLo de că­
tro Dp.i.oDaJl.Il oo,,::'tlz . D"lla~Ul' \"or.aIlOOo. nu eru crezutl uo
nia.el;i, doo!lroco t.;,o.t1. 1uI100 ŞtlO, c5 D.onnioii VODcall dia
Ger~nis. ~i ce 1io AI:! ~lio., c!'l I\CO-it,o. orau hr~Dlţl. şi itlD-
truiţi prlD eriJll lui UE:..:t 1/ ... llI...:.:LER şi ou 4.10 către apio-
OlljU! britr..o.'.c .
Do fapt, r;",bilJl 8.l3.lin!ril .ui /JC.:;.\.lD CALIl:ESCU I
aiit;o.t do eltro e "ioo!lri-I-'tzbunI'\.:oa PO'lt .. u oupr.1.al.rco. 1tJi
COlJ.:EA,'(U _II L'U cor. .. tltuia dttcIt UD pretoxt . l!otivul hS4si -
D~.di Uvao. CI UZJ 1:;...I1e ...a . . U.d1,lOl, AIlUPI'R cărora. DU ne opri!!' .

1) Do,:.l.cKţi6. loi lt.Futl·Utj~U dln noul 1964 - Aiu:L

2) 1 t • ".
./.
>-- - - - - -

- 47 -
După înfăptuirea o't'ln.si. o parte dintre cl1pe-
taoiile legionara 1'ug din nou ie GOrtnLlOiB_, uoJa găsesc
oorotire "paternă" şi i.ldăpoot din partea BtăpiDilr~r.
In urma acestoi acţiuni, HORIA SUtA incepe aii
.se facă cunoscut . El osta aprociat din ce în ce mai mult
de către HIr.J,!LE.R r şeful opiono.jului o.:.lzist. ~i~ sa dovo -
dise a fi UDul dintro clOlllontolo pa CL1ro Iln::L~ER putoa
conta în pluDurile sale da viito-C'. 10 ţară 00 ia' o oario de
măsuri ropreoive diotro cale mai aDvora impotrivn orc;:nni-
zo.ţioi logiooarIJ. In toamea Boului 19.30 şi iilcoputul !lDului
1940, orL"UDe;)le de fJtat arastol.lz5. şi triClit 10 faţa justi-
ţioi o Barie do legionari.
Anul 191~O OUDou:=;;te 1050. o ofao!Jivă ~i ll.lf1i mure
a oozismului în România. BUbv'onţJ,ilo ucorclute !or;:ionarilor
sint dln co în ce mo,i marL l.ifu'ul loe;iooar "Buna Vestire'!
primeşto d'.n partcu nazi;:tilor Doi foodur:i . lA 1'01 !;\i cole -
laltc publice ţii le~ioD!lro. Ac;on ţii Serviciilor Info.t'm;l tivo
hitloristo îşi intcDoil'icJ şi ei lecruturilo Cil lOGionarii.
Printro llcG~,;tia so DUlt;ări.iU numitul !n.:;,ŢBJ;;lU~'ELu . at~!iflt de
prooă, însurciont cu spionajul pOlitic , r.::U.US .sC! IeY.J:..'flT ,
corespondent do pre~;u al agenţioi D.N . D. în ftoL.lLI.niu. şi KUHT
GEBAUlill , COD3idorDt cu "UDul din stilpii oorviciului. do ia··
foroaţii al Loeaţioi Gorr-ane" 1).
Ld~iooa!'ii fUbi,ţ:i în Gorlkllnill , ca urm6ro n sfa.-
turilor primite diu partoa lui HI1.J,rL.l!:n, llli:..:S şi HO:.i~nD.W{G ,
urru.uu să viDă in ţaru , aU. ore;anizozo un complot împotriva
lui C1.rol al II-Iau !;ii su punii mîDll pa p.Jtoro .
}Je data do 2 mo.i 191~O, un CI"\JP do lOGjooari ta
frunte cu HORIA SIt.'J. r,ii NICOLAE FATHASCU au pornit ~pre
ţari! . N-au o.pucut insii oZi-!}i pună !,lacul în ~plicllrQ , deoa-
rocO au fO.:Jt urestaţi. la l"T':.loiţă . Orc;anolo do con\.-raspio-
naj ROnWI:!e aflD.:Joril din tjmp do COOa co so puu(Ja la cale
Oi c..otfol au luut contrnllilsuri . Doultfol . in uceu lJorioudă
la Bole1tld funcţiolJoO. un o.:;-,u-~i.'! "!~uP t:oru~ov" cw,'O acţi -
000. împot~iv:.1 10 !iooat'ilol' fuC;iţi in GurL.4:loib. 5aU alt'l ţări
limitl'ofo ,
După ar('l~t .. ro t !iOHIA "':I".A, l! font tri.c;"!J oub
oxuortii iti. arostul Ministolului uo Intorno tiaI' lIICOU.l:..
PA'l!lu~>..iCU fi fost iot(,!':'l[lt l e !Jpit':'llul ort.vHu , deQ1lroce în
cllrsul oporuţiuoilor !.le cuptul'uro fuco!;o I'unit •

./ .
18.

- '+8 -
Cam îo aceio..şi perioadă ,
ou areotaroa acosto-
ru I autorităţile româc9ş ti .... u descoperit , la ral'iDărio.
"31'AHDARD" din Ploieşti UD numiir 1coomoat. de arme ODrn erau
<lootiooto i.onrmării le gionarilor pontru acţiuoea ca urma9ă
00 doafăşoare 1).
Cum cal'ol al II-lea cODotituia obiectul cotiIplo-
tUlui , acesta a dat dispoziţii lui URDAREAIW - maro:;;nlul pa-
1l1tului , 6o.-i im-ito la el atît pe WILLHELM FAllRICIDS, cit
1)1 pe ataşa tul mi litar 0.1 noichului la. Bucuroşti . colooo lul
G1:JlSTENBh'RG , pentru a le a trage ato o ţia o.oupra acestor ncte
inomicEl lo.
Cei doi ro pro7.ontanţi diplomatici ai Germanie i
la Bucureşti , au căutat să 80 opolo pe miini do \J010 l.otî ur-
plate . Ba. mai mu lt, 9-au arătat chiar iodiG oQ. ţi cu sint
"acl1zo.ţi de .spriji nirea membrilor Gărzii de fier aflaţi în
Gormania". Colooolui GOTetenberg, o.rătn că 01 cooGidoră
Ocoete "acuzaţii" ca "o iosultă aduaa unui coloool German"
(cu cită grandoma nia tra t a GEllSTliUDERG autori t ăţile româ-
Dor)ti 1) , că 10 coesido:t'Q "ca o iO:Jultă .lJ.dresată statului
I
c;orooo" . Da r "nu numai a t ît - arată GERST,l;UDERG - domnu l
Jllinio trul URDAREANU a adu s o profundă jignire Qi miniotru- .1
lui l<D...INGER , prioto nul perGooa l şi trimioul apacia l al lui
lU'1'LER in România" .
Apoi GERGTENDERG a trecut la amt'ni n ţări ară tînd
cii lIyn tolofooa , fără rozervă r,:i nocifrat 10 Berlin" şi că
intrucit "Germa nia trebuie eă -Qi asiguro situaţia io Roma-
I
nia , va procoda aşa cum va credo do cuviinţă . F'Uhrar-ul
..LQi va spune in curind cuvîntul ! II 2) . Acum o .)pune~ direct ,
furc.ocolişuri . fură a ani ţino LOo,fM, do uzanţelo diploma-
tioo .
Pa de alt~ parte , po colo oooficiulil, amiralul
l<AHAHrs - Qoful Ab\10hrului, o. luat laci1tura r.u p(,,;ruA~
t :OllUZOV , '.lofu l Snrviciului Secret , rueindu-l oă interviaa
pa linc;u CAROL 0.1 II-Ion, pentru nulVU1'oa lui ROHIA S.D.:A
", .i 1l . 1'ATHA:JCU . J.:onuzov , ca om nI inror;uaţiilor , C31'O era
10. curont cu It3roul evonimontolor interm.ţioDllle il ofă­
tuia pa rat,;o DU eo calmozo . Ii propuno chiar Dă-I invite

1) Arhiva C. 8 . 8 . don.epoc . nr. 2946 , vOl.15, p . II , fila

0"2- 843 .
2) Arniva C. 8 . 8 . dou . opoc .n r . 29l~6 .vol .15 , p . II,filn 042- 843 •

./ .
19.

ait h audieaţ!i. 111 .... /PI.

SIIIA Gste pus la .L11'."'' ' ;.,,,
".. ".1I1tii1cw
iulie 1940 ta
ele ste t la lIiDlist~l
20.

- 50 -
guut 1940 o lucGii :iob·OVOc:..OIO cu IlOHIA SUiA". vaD HITGEN
in urWl c,Jlor di&cutoi.iO , Il !Lntocwit UD raport către WILLH -
ELl.l l!f1BI1:ICru~ , mioiotrul uOl'1:llif.ioi la Ducure:;;ti . l.e care
v.,)rb(Ju in tarc'ooi foerta eloc;ioQi dosl,ro HOHLA SUA . El ară­
ta cii !lORIf• .:...iD.'.A i-a declt'.I'(1 t c.1 "doyi mişCCirOo. lOf'jioD~ă
ente il'\potl'iva oricu.ro:i cO!Jiuoi toritoric,lo I totuşi dacă Ro-
~Dil~to uf<.i.ttg!sL.!.'.e 1,'Ulu-CI' !l~; facă () rectificare fi frou-
t19l'oi do apuB , pontru fi flO uoirurll pacaa (pucon pontru in-
i,·::ro!j()lo m.t?ioto biDoinyoloo - rJ.il . J-L.~. .E-EOb6tii ipoteză
wi."curua lo,.ionu.ră ac copt.:;, idoia cO:Jiuoii" ~
!t:ltă eul.'! "do Ur<.!,;ul .l."Uhrorullli" legionarii e8
uOt:.ojtJuz'::' Ido. Doi neta do (;l'i.i.c.-u'u .
I'n ntru pa:d ţia o;:t. trJ.clii. toare I vaD '.UTGEU 1.1 lao-
dă ioou pa EOHIA SIl.:A . pro~uotin-iu -l în l'oţn lui IIAURICIUS ,
CU IlO ur.ul ca "c.ro calităţil!,) unui odavii.rot om de stat" 2~
1>0 do ult'-l plIrto corcurile Lec;v.ţiei Germane fti-
coau marcu pl'ooiuni Iii t!flupro. rocelui CAROL n I 11-100., pri n
caro ii fluCQrau cu , dUCE! Hot'l::inlo. doroş ta să 80 bucure do
bunăvoinţa Goruooioi , să Dch:...cbo iL10diat c;uvornu l GruGUnTn
(dof,1i Qi acoot~ ora un guvel.~n I"':-Ol'CSCi3t) . dooureco u eu a
do:ttoptat în Gorno.nio. nici un :"otora~ poctru Pcmâllia" . Că
ooul e,uvorn trobuia Dă so cowpuc.J. din paroonolităti care
" Su DO bucure do oitr.po.tii !.n Goroooio." .3) . Printre aces tEI
por:,;ooo.litii.ţi , do l'iocure d,ltii. ora prozontat HO!iJ!\. SD.:A . Se
t.ai DUt,..."'Ora do aoomoni ca la. lin viiţ;or r;uvern oii exiote "o
eăn.lto!J.lJu. pa.rticipa.ro laeiol"k,ru 4) .
I'l'o!jiuoi llDUyrll rc:,:elui CAROL 0.1 II-Ioa de a
demito cuvornul GIUGURTU oi n inotitui UD c;uvorn logio!X\r
D.corvi t couplot intero!Jolor eOrrJi no f so fii.:eau Qi Bub altă
formi';' mult CLl.i t3oooibilii . P.o'p,,~c~.clltll.nţ;ii GornllDi.oi naziste
lăr;o.u oii 00 ioţoloo.r;ii că dCl;lÎ Gorl.J,tlcin ar pl'ofor(l că B?ri-
jino Romilniu pontru c.. clovtlni un "atht putornio" , d6(O!' DU
DO van roorcuni~ şi DU va pro;:ttot.,n uoriozitotp. in o.cţţueeo.

do (;LrvorD'lro . GOl."L"Iceib. vn trobui oii oprijino Utlcoriau 5) .

Intl"-un cu'nnt , du.cu rCf~~la nu - i aduce pa lezionar.i. la pu -
tare . GorL:.uoin vn favori7..Ll !.!o['prin. Santuj deci 1

lj
")
Arhivu
II
C. S.\1 S. dou . }'.
II
O. 01'. 80II . 29" . vol
II
. ld . fila
II
57 .
j Al:hivo. c . s . S.
dos . !jpecio.l nr. ·',103. vol. 12 . riIa 126.
4 I d o m.
5 Jbidom,fila 127 .
./ .
 IfI
21.
- 51 -
l'rosu d; o Roich i i fiie ... totodstA o propacaadl1
zgomotoa.ai1 lui Horia Siul!.• • proz~rltîndu-l ce.. pe uDul dintre
cei JDbi de seamă "prietoni" ai Gormaniei .
~U'lIi.t.ul-~ uU&llot 19'to, J1IlMlL!j!l t ..c.
prosiuDi directe 03" pra lui OARQL al II-lea pria 0 e!p ţ§ na
din Bucure ti EDITlI veD KOLLER . aşa zisa DCO pca.tA a lui
~
Jlupă intrevederea do la palat , EDI~I van KOLLlill
....a intnoit cu HORIA SDIA ~i NICOLAE PATRA seu iotr-o cad
din DUCUl'(lŞti 1) .
Nu S8 OUDOaşte conţinutul diecuţiilor purtate .
0880. ce De CUiloa ş te iDDli este faptul cl1. dupl'. intrevaderaa
ou HORIA SDIA, J::DUli van KOLLllR s-a dus din nuu la rece,1>ro-
babil PODtt"U a-i Domunica vedorile lui SntA. Je paro iDBa
c& regele a respins iarăşi pratonţiila căpeteniei legionare ,
peatru că imediat după aC8astil intrevedere , HORIA SIMA •
dat ordin logiooarilor Bă De pr81~teaocă pentru lovitura d.
stat f care '..irm&. ali. 08 dazliinţui&.oc8. in ziua. de 1 septallliri.
1940. Oum ia aeeeaş zi Ul't'lB. s4 i sa impună Romilniai , odiosul
diatat de la Viuoc(care de fapt a avut loc pa dsta de 30
august 19'10) la sugestia lui NICOLAE PATRASCU, seoretarul p -
DeMl al or(;Uoizaţiai lagiooara , aata d.ezlănţuirii lovitu-
rii de stat s-a tixnt peotru 3 sept."brie 1940.
Mflr!liod mai departe pe cale trldllrii iatere .....
lor D!lţiooale , or[llloiznţia lellioDllrl işi juCOl cu l018litat.
rolul da aG8atul'ii !!. aazismului . Ia timp Cod iatreg poporul
româe . forţele progresiato . elo.aa muoeitoo.ro ia frunte ou
incercatul său conducător - Partidul Comunist Roa3.n , ,Jereau
arme pentru a apăra glia str-J.lIloşe8acă . laeioaarii ridicau
asa oale lui Hitler şi MUBollini cere-şi iarips8seri ad1DO
l'umoalul iD trupul ţării noo.utre . ca ageoturA , plătitl qi
dirijată dia BerliD, pe ei DIl- i. '.reocupa situaţia duraroaal
iD care se afla ţara, ai modul cum oii ",\. -gă mai d6vrell8 la
oîrma ei spre Il o pUDe ia intregÎlue lL !Dozat patroailor 1*-
zişti .
".Mişcarea l( eioaaril - arăta toV . N.Cet.lU!il8aeU la
cuvintarea ţiDUtă la a '~5 tloivQrsa.re a P. C.R. - Ageatura
hitlerismului 10 nOmD.Dia. aoervitil la lDtragime imperialia-

1) Declaraţia fostului oecret.g--rol al ors. logioDBre

N . Pă trur;ou Aiud-1964.

.1.
 - 52 -
mului Gol.'mo.n , n duo o pOlitica prorund an!iin.:!ţ._ol'\7Il ... , pro -
;Iudiciind crav intorooolo poporului rom:io . 10 cirdaQi8 cu
rapra .ontunţii bur{).lozioi monopolioto va a tr?.. lil! t intorooale
poporului , a oubordooat" ţara dominoţioi Gorlil3n:.o:" hitlario-
ta t punînd in pericol SO!3oşi oxiotBnţo. Rom!':.nic1 cn ::.tat in-
dopa u:.leDt Cii suvoranl! 1) .
Loviturc. do ol;at arGunizată şi chiar dozlunţui ­
tii do cătro "bi'iioţii" lui HORIA SUtA oprijiei\<i binoinţoles
do opiooajul hit l ol'iot a oşuat . 11-'1 avut GOl.'ţi do izbiod.ă .
Militnrii caro i n prealabil 10 promioeooră sprijinul , pi nă
la urmă o-au răzcind1t .
10 ţarii imHl in acole zile arau rori ..:rii;.aiDtări.
Mai in touta orat;·olo ::::0 dOGr;.1~urau domoDotro.ţii do protc::it
.'llE populaţiei impotriva odiooului dictat d~ In viooo. prin
caro ni 00 r.1pon Ardealul de Hord . In neDate condiţii cri-
tico t avind io yedera :;si iocercnroa do loviturii do stat a
ler.iooarilor, procum !Ii avintul lunt dd m.iycurea rooolor po-
pularo, CAROL 0.1 II-Ioa 130 hot:.il'::-lşte oii aducă la Clrmt. sta-
tului o miDă "forta ll cnrb ou 00 bucura totodata Oi de simpa-
tia Gormanioi oozisto , putoroa cara dicta in acole Jr!.omcote
ooorto. micilor stato ouropono . Aya 00 faCE c:..: ro l",ta do 4
ooptombrio 19/~o, CAnOL al 11- 100 il cheamă po c;ancro.1ul ION
All'roUEJCU Qi il daO,Jllloo.zo. oIi forncJ.;o UD DaU c;nvorn. 1,"lillllL3-
CU il conoultii moi intii po IULIU MANIU ~i pe mtA.i'IA1ID .Aco ş ­
tia rofu7.ji oă portidpo lo. forl:\.1roo unui' (';uvorn Dub eGidn
lui AtiTOIlr;SCU , do:;si scoata ii omooinţooo că io caz contrariu
V!l colicitn colaboraroa. 10(;iooori10r. In dn~!la.. ): ~aptom­

brio 19''0 , Gonaralul AIHONE3CU ao ţino do cuvint ,.;li il tri-

mita po MIHAI Al/Tori.:. seu la Bro~ov r'\ in lOG~tturo. CI. XRIA
!>IMA lJi aotfol V(J puna baz.D cird.:.iQisi 10(jiomre-a'ltoDOot::ieoo .
5 0 coro apoi abdicoroa ro(;o1:li CAdOL 10 fDvoarca f'i l l1ui său
1.:DlAI . DUPli o noapta introor";l da mod~ t.1 Lr ~ .,i coas llt~ri t
CAHOL al II':'loa oato navoit; 05 ab-L. C> • Pa tiatJ. de 'U [;Opttl~
brio 19/~o Il!}O dupii cum 00 CUDOIl.Qto 10 o IUDCO 10. C\lvo;;':-o.:lrea
a oto noociooo-10CioQ...'lrii.
IDotaliDdu-::Jo la cirma etutului , o:o:"l"""'!lDizaţia 10-
GioOllril int(ira:;to qi mai mult lociiturilo 8010 CJ "'1' ocaju1
no;,;iot . Po dota do ll~ coptembrie ocolQ~ QD DO doclJ'tm ata -
tul DI\~iooal loc;ioo.'lr.
1) fI . c<?auyoocu Rom.inia pa drumul doStivirr.1irii cODotructiei
oocloll.oto, vOl . l , mc .,ua-Jfl9 .

•1.
 )[2/
- 53 -
Gub ind~'lH:I01rQU şi sprijinul opiotY.ljului nazist,
lOI;iC'oorii tncop rafuiala impotriva foştilor ndvercori . Au
font maltro.tnţi o GOl'ia do comunit;;ti , unii chiLlr aS8oinaţ i.
Cpt .PETl!:R GEI~)LER , roprezontan tul lui JlIl.l,'J,ER pa lindi
!lOHIA Sn,\A, improună cu nc;ocţ ii DHESS (J i KONl:H i i oprijiooo.u
pa loeionnri în problol,:o de poliţia , In afaru do oco~ti a
HUll.'J.,l!;H o. nui tril,lio do (lool"o oi (,i i pa linGă COTl3TAI:Tn~
PA PANA CE , numit Guboocral.iar do atot la f,iiniotol.'ul do FiDll D-
ţo , alţi trai 0ic,onţj pa anume: llOLSClfIlING , GUJr.J şi JUlHU 1) ,
Aco:~tia. arau Gjluciali:}ti î n p robloma 0.0 up iooo.j acoDomic .
PAl'AJlACE o. f'Jst vizitat 10. mi.. niatar chiol' şi elo oo\.ia l ui
Hn~.:LEl~ , ~irjmioii pontru (\ vnrifica la faţa locului , modu l
cuc sa ap lici.i iodicaţiilo da to .
Diotro acor;:ti c;os tapo\'i~ti rolu l co l mai impar-
t:aot iona i-a rovonit lui C.cI::iLER . Lui i GO croiQSO " o..oa.
zina 3itUa.~iio 10 bu 1a . Oîicio l fuocţiooa în calitato do "at a -
şat ue poliţi e" pa linC;;l LIJGaţia GerllUcu , po::; t dea l tfol
no. nti-leit pînii atunci i n lIzan~6le diplot:lD.ticc . In afară do
IIQHIA SIJ.;A , GBI.;;LER cOra n~;n după CUfL mai arătam îi spri-
jitlan po loc;iotPri i n problome do "poli tie" , moi tioon l ego.-
tura direc t ş i c u lOGioDo rul ZI\VOIANU - ~ofu l poliţi ei le-
r;iororo şi cu lec;iororu l r.1IlU:U CA şofu l 5ig~rsDţei .

Orf,Uniznţ.io. loc;i onară îşi întăreşte Et' i dup.5.

acaa3tă dotă lar;uturilo cu p erviciilo Informtivo ooziato o
1'0 timpu l cit 00 uflii la G u\"(~rnaro este I.oprijioită POI1~I:1ont
d·") alSco~ii r;estapo-uJ.lIi î n lupta. ascuo5u , caro u..o.i 8})oi do -
v I1Q pa fu~i.i pontru (tcuparo. roa totală Q puterii. Aşa după
cum ooto CU OOGcut u[;onţii G5stapo-ului sp rijieă iotoDs orc;a-
niza.ţia. loc;jonarii chiuI' !i i î n z ilalo reboliunii . Nici dur5.
înr~'îDc.;oroa rabaliunii ela ca tro arLl<l tu , crco.uiw.ţia 10Ciooo-
r<1 ou oato Ub<:"OdODut.t . Do"i ioteroGolo do momont olt Gen:a -
nioi no.ziote il doto~'Llinn.ooră p e HITLER oii doa cir;;tit.; do
cau '~i.î. ie uioputa pontru putaro , COo"3ralului AUn;UESCU . la -
cioonrii nu [~înt l,·.:;o.ţi în voio Go ... rtoi . Căp otoniilo 8ces-
5g~~ f~r.gg~ti~~~Ş~~ tot î o Gor~'\oia . in s lU j ba ciir ortl al yor

1) Doclu.~.tltin lui U .l'~ltri.lf;cu (Gecrot . r -ral al orc. loGio-

nure) AiUd.
000000000000 0
 IR.EBElIUN!;A -- ULTIMUL SPASM
Al LEGiONAlmO~ rJt: A SE MENTINE LA PUTER!E
locotenent-colonsl '.UHAl FATU
Do.tor In IfI~rll

Convieţ'llroa antonoecle.no-leE;1onară 6-8 dete-

'\ r!orll,t CU paQl repazl ca urmare il contradicţiilor C6 ee -\
II!.llnifd~tau iutre cale două părţi. ~.rlzit;a intreprinsă de

oătL'f) IOD Antonescu le. Hitler spre afirşltul lUlll1 decem-

brie 1940. 1.9. caro Horl3. 81ma refuză să ea asocioze, deşi

fusese in71tat, marcheaz.!l simptomele labucnll'li deElchioe,
a infruDtt1rii armata dintre legionar~_ şi general. La nicl
o lu.Ilă de zile, in 21-:?3 ianuarie 1941, aceştia vor. dez-
lă.nţul ...'obel1unoa - un ultim apE am dc a 86 mlloţln6 la pu-
t:.JrB. 5.nBcrl1nd în vlaţH. 10 trlat.!i amintire 8 Gărzii de
Fier una din oe1e mai monstruoaso 91 l.ilBl lugubra pagini.
Un clement esenţial trabuie menţionat de la
111ceput şl anume acela că. rebe1.iutlElD. a fost, .in pt'i~
I,tnd, re~~ulţatul E\ecuţi:di la lraximum. a contradicţiilo!',
caro doveniEer~ ireconcilibile, dintre gruparea mll1taro-
fascistă a lui II1D AntoneSLU şi caa legionară din jurul
lui Horia 81n:a.. ~olutiB evonimentelor a demonstrot că
em"htde ~upăr1. S-lI.U progătit peutr·u confL':.m~l1r'da decisivă,
desigur, fiecaro de pa poziţii Ql cu scopuri diferite •.~
el doilea rînd, in o.i~eaflt& confl.'Uotare singero8aă, logio-
neri."IJaul şi-a atestat încă odată c.aract'1l'ul suu criminal, -.'
bero..1.'lst, de jaf, popol'ul l'omân fiind pua in faţa unor

./.
 2
- 55-
imaginabile BcaDe da sadism şi b8etialităţi. Dacă in faza
iniţială, rebelluooa dovedeşte că ~eglon8r18mul ridicase
violenţa, tOI'oarcJl qi c.t'lma la rang de mijloc pentru rezol-
va.to6a UDor contr,ldicţil df) ordin polttic ~ in final ea B6
transformA într-o acţiune de jaf t cu flcopuri de îmbogăţire
şi Batlsfe:cere a unor interosa mOflchlD6 de ordin personal ,

prin deposedarea de bunuri materiala cu ajutorul platolu-

lui şi teI'oril,8 unor catl1ţonl Gara palltic6şto , erau de-
parte do a constitui "J.D l'ivaJ. al legionarilor . I..J al trel-
ill. rînd, rebeliullon a 6C08 la iveaUi încă odată puternl-
oale contradicţii din interiorul Gărzii de Fier, contra-
dicţii caro, printre alt31o , B-SU materializat în existen-

ţa a două grupări : oau din jurul lui Hel'ia Sima ce recla-

ma puterea pontru legionari fflr~ Antonescu f}1 ctlalalt~ , din
jurul lui I.Zelea Codreanu. tatăl IICăpinteuulu i" care urmă­
roa nu numa:./. continuarea participării la guverllul Antonescu,
ci folosiro8 prilejului pentru îL\1~tu.r8raa lUi Boria Bima
din fruntoa Gărzii de Fier. In iL..~bllşirea rebeliunii 9 1 a -
poi în acţlwlile (10 lichidare a vîrfurilor le g1.o!lBre ce au
d'3s1ăIlţuit teroare8, Antonescu vo, avea la îndemîru.. o pute r-
nică armă - oadrEl legionare rupte şi opuse lui Horia Simo. •
.!!L~~ rînd, în desnod~lDÎDtul ct,)nfruntărli dintre
Ion Antonescu şi Garda da Fier. UD rol hotăx-îtor il vor aVtJa
trupele gormanfi do ocupaţie ş i in genora l sprijinul acordat
lui A.ntoDQSCU de către Hitler. In fi!lEl , in al cinc119a r ind t
rebeliuDfJD. legionară şi -('D getloral confruntsraa o.r.matl1. d1.n-
tro colo două grupări fasciote . atostA noputinţa re gimului
fascist do o. re~olva prlJblemele grole în faţa cărora S\3 ge.-
Boa poporul român. de a soluţiona putel'nicelo contradicţii
caro măcinf!u regi'nul bu.rt;hbzo-moşiorOB~ . Dacă in planurile
legionarilor, re"ou liuneo avoa OR scop imediat rezolvaroa
problomoi puterii in stat in favoarea lor , in acelaş timp
oi urm.!i.reau ca prin .netodo vio16n'tl8 . tOl'oriste B~ intimide-
za Oi sa rC-1uc>1 lu. tă,~ore poporul român. să c:reOZ6 în opi-
nia publica a~moB.eera noceoară i nats.u.rării ş i exercitArii
pu-terii po:!.1..tice 1.:1 atat do cli.tre GlU'da de Fier . :-~rl. niol
o :impotrivire <J. IMsalor mu!\Cltool'O ~ La rindul său , AlltO~~I<)­
cu î1l3.bu~illd, cu &jutc.rul armata! fJ i a trupelor ger-l!!.Bue 0.1
ocuyaţio l'oboliunoa legion3rA, urmăreşte ou Dumai ali .lich1-
doza UD l'lv!11 la putol.'oa în Stiot . ci ali domoDHtrezo in faţ&
,-/,

r - - - - -- ----
 - 56 -
i.lJtregulul popor, forţa şi tii~la pozlţ;1.11or solo, a regi-
mului său, sA. lnt1mldeze ş1 sA. subjuga ţern. Din acest PWlot
de vodere intra cala două grupări fasciste, ox1.ato o unani-
mitate de poziţii şi a ,op~i.
Pe acoate coordonota osonţialo DO illlJcrlu DVO-
nimentelo sIngoroase potrocuta .intre 21-23 ianuarie 1941 a-
Bupra cărora no vom op.cl 1n colo ce urmoază.
Pentru 8 justifica dezlănţuiroQ agroeiunl1or 10-
gioDarii au formula drept motiv lupta impotriva Q~olora C:l=
ro, chipurilo, Bubminou raporturile dintre România şi Ger-
mania nazistă, ce nu incurajat şi pfitronat 60851001'06 10 19
ianuarie 8 maiorului german Dorlng t .şeful sorviciului german
d a informaţii din Balcani, do cătro cetăţoanul groc Dome-
trtus Savo.ntopuloBs. (80 pare că aceata indopl1niso o misiu-
DO ordonată de Inte11gence Service), In reelitato. pa lingi:\
factorii de ordiD gonora1 la c/ire deja lle-am reforit, mobi-
luI imediat al dezlllnţu1rii r.bel1Ull11 legioDllr6, l-a cona-
\oituit l.ndepărtal'oa de cAtre Antonoscu de la Ministorul d,.
Interne a genoralului legionar Petrovicoacu 91 a lui Al,
Gh1l<a de le Direcţi. Generală a Poliţi1lor şi Siguranţei,
precum şi 111l0c'luen tuturor pref('cţilor, choatorilor şi
pr1mRrllor le gil.lnari, In acelaşi timr-, trebuie reliefat ro-
lul pe care 1-9.u avut agenţii lui H1mmlar in România, care
i-au incitat şi incurajat pe legtonari in dezlănţuirea a-
greaiunilo:.:o, ReferiDdu-ao la aceasta, intr-un raport către
ministrul de externe al Gormaniei, din 26 februarie 1941.
von Killlnger preciza cn I l1 une l e cercuri germane (de la la-
gatla din Bucureşti - n.n,) au cont:rlbuit prin comportarea
lor la realizarea aceatei tentr,tivo, (reboliunea - D,n,) A-
ceştia stnt I reprezontanţii B.'O,-ului (Ben,Secret - n,n,),
conducătorii B.5,-işti von Bolethwins, KrimiD.lllrat S.S,GG1-
oller, liderii S.8,-işt i Koonen şi WaschiDowachi cit şi a-
taşatul pontru problemele agricole, coll1uclitorul S.S.-iat
Krautde, cooduditorul S.6.-ist contala Mersn 9i conducăto­
rul B.S.-let de la Dopartamentul Ecollomic al Legaţiol Wen-
zel, In pln.a Bpu..ue Killingur ftU consider ca fii.t.1 jmpl1.caţl
~i oiţiva mombrii dl.ll A.O. (Organizaţia DIlţional-oooiaUată
a gormaDilor de peete hotare _ n,o,)" 1)
1, Docu50nt 00 German Foraing Policy-1918-19451 Barie D.
volume XII, HeI' Msjost1a Statlonery Office-LondonJdoc,
nr.9'"
./.
 JIj
4
- 57 -
De oDomool Bccatd in ovldonţi1rolul dO!Jtul do 1l:lportont pa
oaro l-a avut unii dintr') col citaţi. Aotfol oi au inter-
vanit în favoaran lui Ghlka 1'/1 :.:ai:nllc3 atunci oirrl ou fClot
aroot&.ţl do AntoDo~CU, ou r.vut lI]oe:;ăt~l strînso cu legiu-

noa şi ••• !tu aprobat Bcţlui.10a 10g10m1'1101''' ••• încorciIXl

să-i dovodoDecă (lUi Kl111ngor) cu "log ionar11 au dreptate" .
coaa ca. apuna Killlngol', ora dovada 1I~i1 ocoqtlCi avoau •••
leGături strinso cu 11lgluno<l Q1 că 61 au aprobat acţiunoa

loglonorilo1I', in timp 00 incercau 00. minimalizozo pa Anto-

nascu",. . )
In Boara. ziloi do 20 ianuario 10g10nar11 organi-
zoazu manlfoo~Qţl1 în Bucurooti in caro, după ca /30 orijoazi\
in apărători ai Dl'lUQtc.i go=-rn.ano, QflrItl~nd că 01 Hnu pot ad-
mita ca soldaţii c;ormnDi aă fia c3.colă.rlţl pe străzilo Capi-
talai de agonţii An~ioi forz:;ularnă. ca 10z.incă fUlldblent!llă
"guvarn 1ee;10oor". ) Io acoe8 <, 1 ::;00.1'3, după un p100 ante-
rior olaborat, 01 3U incorcav să ocupa toata instituţ1ile
oontr~lo da stat şi au luat "-.Io Gu:::,i do Q}liroro a sediilor 1e-
gioz:.ora. In dLtinoaţa ziloi do 21 ianuarie , personnolo nou
numita in funcţiilo do mini'Jtru do intorna şi rospectiv di-
ractor genoral el poliţiilol' ~i Si(l;UI'ODţoi, au fust impie-
dicaţi da legionari să-.oi ia funcţiile in primire . Localul
Biguranţoi ora ocupat d& logioOOI'i. !nc6rcoroa armate! dJ a
avacua fără vărsări. de sinc;o pa ocoştia dLn localul &lgu.can-
ţoi, osto roep1ne:l cu foc da armă. Horia Bima. ordonă doz"Jin-
ţuiraa. luptai gonorale. Sint croiato noi "6c.hipo alo morţi i,
oara trebuiau oii suprima ~n primul rind pe Io!'\ Antonoacu,
CaI\cicov, ministru B'conomiai No.ţionnlo, ROQianu . euboecre-
tor da stat la Ministorul Afacariler Interna şi Bugan Cris-
toocu, şoful S.S.I. Logionarii ocupa. cai Qulte instituţii
centrale do stnt. In ca~arr;;a cordienUor pUblici , din vecl-
D~tl.l.t;&a C'Jooiliului d<J ~ani!"JtI'i. ga.rdienii convertiti la 10-
glon1rlom 80 borica.doază şi 00 proGătesc uu lu:pt~. Coooucă­
torii lor;1oD<3ri in frunta cu Horia i31ma De ~etra6 in olan-
dmJtinătoto da ulldo conduc roboliunoo, C.. t!'ll _8 extinde re-
podo 111 in prOVincia. Guvernul Ântonao(,..u ia măsur i de a im-

I. e~l:~niI~~ ~~~m~~j~~~f;ngt!~~;~~;;95~fî~:~Lo~~~~: ~:'o.

ur.94.
2. "'Pa marginoa pri1pastiei", vol.2, pag.290 •

./.
 - 58 -
,Pie dioa oxt1nderea robeliunii oIdţind ordine pentru 0C1:lpa-
r ea de clitre armat~ a 1:o.9tttuţl11or da stat, pentru A avi-
t I} :preluarea. lor do cătro lsglon8r!. Se pare că in faza i -
niţialii, Antonoocu voie. lichidaroa rebeliunii fără. vărsăr i
d e .Biegs) in măOlU'8 Yn ~aro logionarii nu recurgoau la for -
ţă. In ol'dinul nr.536 din 21 ianuaria 19"1 transml.o de Mi-
n isterul do Interne prefecturilor do po11ţ1e . prin care 130
o rdoas ocuparaa do cătro trupa a tuturor instituţiilor pu-
b l i ce, se nf.irmii I "In judoţolo unde miş"area legionară sa t e
ma i puternlcă, voţi lua măDurl B~voro, insii lucrind cu I!l.ult
t act. N,~ BO va trage dod::'t l..'Q ult1.oă 1atenţă , cind mijloace-
le i mp!icluitoB.l:'6 vor fi OPUizate".l) In ordinul nr . 352 di n
aceeaş i zi. !.ilnletQrt'l de Interne coroa tuturor profecţilo r
să ocupe imedifi.11 cu gzu.zi puternice toa.te of i c iile poşta l e ,

t el euafice şi g<:i !111J. In caz că so Vf: incerca ocuparea lor.

de cătro alte persoane străino, 80 va facu uz de proscr ipţ ii-
le rogulamentara îl. caz de tulbil.I'Kroi". 2)
Legionarii oxtind rebollunea :In î ntreaga ţarEl .
Inc-li i n ziua do 20 ianuario, ccd din Brăi l a au încercat aă
o oupe l ocalul poştei şi telografilliui din localitate"A doua
z1. au tntenţlono.t sti ocupa loc ... lul prefectur i i judeţulu i,
dg r i niţl.e.1 au inr6g1stro.t un .~ee. Conduelitor l1 B.rdlQt l
din l ocalitate, nu 1noltat pe lsg1oDE\rl In violenţă , ordo-
n îndu-I a " a li plitru~dă cu forţn în profoctură ~ 1 să 1;ragă f o-
cur i de rovolvor ••• ~' dUp! oaro " ou Mvli.l1t în holul preflJc-
t ur i i dozllrtIlÎnd 800t1001010 şi trăgîttt! focur i de revolver'.
In faţa aoast01 situaţii trupa a r!ir..!ls ofal'i.t şi . nedazarma-
t ă , e. făcut uz do arma. Rozultatul :tmlmşoăturilor eate I do i
B o ldo.ţl rlnlţt, 11 log1omrl morţl. Qi a:!.ţi 8 rllnlţi. Lo~o ­
Darii, vlizind el!. nu 10-';: rouQit plonu~ şi intimidaţ i d6 a-
ti tudinea onorc;idi {l armatei, nu fug'tt , ruepîndtrldu-ae in
oraş" . 3-) La Oro.viţa t în noooo.~i 2'-1, lOgl.ons.rU au ocupat
prefoctura unde orQ. inotalat încă de d1mlnenţii Doul prefoot
.m.nnit do Ântonoccu. La Făg~aşJ î!\ ziua de 21 ianuarie , 1 e-
!i.onarii DO l'roc)to3C fobril <!o a incepe, Q doua zi, lupta.
"-1. Al'!l1vole ,C.C.3 •• fo~d.doc;::u: ~n~n.r, doo.lo12 - RO?tl.lIU.\t
asupra ()ve.Dit:!Jn"~olor din 21-2;' 1anU!lrio 1941 , fila ?
2'. 1 d « m. tiIn (\.
3~ 1 d e m, ~~c~~f~l~J d~D~~:~5uîs~~~~î:of~:iOinp~;~;~~t:1
jUdoţul Brll.a •• -
./ .
 ~.(
It
.6
- 59 -
o delegaţie de loglocnrl a-ou .!e:.loDat la Comondament ul
gOl.'man pentru a oere protocţia trupolor gort."IO.uQ din loca-
litate. In DOa;'I'tiQQ du 2l/2?, tCiţl l'lglooorll o-nu "mărtu­
~i81t şi lmp!rtK~it" in taţa unui proot loglonnr. Indobi-
tooiro8 religiua8A şi bigotlsmul olinontat 1)1 intre ţinut
prin iDttJl.-madlul proot;lml1 log1onaro. 8 mers pina. acolo
inoit dupi1 ceroltonla do ml1rturioire şi impărttşaDio , toţ i
repetou I "Sfinte, toţi in 11n1.0. I-a, mitrolloroltl nu pot
ucide trupurile ilJtovite de lupta şi do inchl.nor\ dar no
VOr invia Bufletel~1 cu Dumnezeu Do-am împăcat". )
DeoBQblt do violont '1 incoput robel!.uDQo în Bu-
ouroşti. Armata ocupă localul Stgu.r9Dţe i gODurolo, palatul
telefoanelo..c şi al Proşedonţloi Consiliului c.lo !.!inl!)trl. Le-
gionarii se baricadoază fn Pref"ectura Poliţiei Capttoleit!Ji-
nieterul Economiai Naţionala .şi cazarma gardionilor pUblic!.
La vestea că ordinul l",,! Sim!l de a aduco ca intăriri la;;!o-
nori din provincie, nu 88 poate indeplini , ca urnluro a măou ­
rilor lua'l.o de Direcţia Generală a C.F . il. condu.oă do Col.
Orozeanu, legio.DB.rii hotăr§.sc să-I lichid'lzo. Doult auto ca-
mloane cu legionari descind în jurul caoai acostuia ş1 fol-.1 -
sind armele, incoarcA să-I suprua . LagloMrli auforă o p.rinJ1
şi lament,i\bilă infringere. Singur. oolonulul Oro~eD.nu t 11-
chideazll. nouit legiowri, fAd oa acoQtia 61!.-~i atingă ţo Iul.
In acesstă situaţie 01 hoterl1oo să foloaotlB'-'3.
toate re~ervelo, lncluDlv colo tohnicu, do C61'O diDpunoau in
CopitalA. La uzinele "UalaXl\IÎ, cu buna i1.'IOiro a pat~nulu i,
so echipoază cu "băieţi do sacrificiu" trei toncuri oxisten-
te in uzină. 1mobl1izează pe comandaz::tul militol" .şi gB't'do u-
zine! şi viD in '1juto7.'ul reboillilor do la Proşodenţln C0Dl1 1-
liului ~e Miniştri. In după QT"iaZQ ziloi . armata încercuieş­
te şi incearcă să ocupa cazarma gardienilor 'pu~l tcl do ling!
praşedenţ1e. Du9lul de foc este puternl.c. ~!.lr in cele din
urmă tancurile legionarilor sint paralizat.a . In acelaşi timp ,
două tancuri. militaro oomează pa rabelii do la Prefoctura Po-
liţitJi 83. 8!) preJO'~. Rofuzt..l este anunţ8~ print r-un putarnic
foc de arme automstd tr8s de legionarii baricadaţ1. RaspuDDul
armatai puna capăt pontru totdeauna "bravurii mu.l tor legio-
nariI! .
1. I d e m, documentul, I13tor1cul evenimentelor petrecuta pe
~~:gol.!~~.~1;'r9t~: ngărnş, jlO tiffijlu.l de 10
.1.
7

- 60 -
In /3oC\:t>a zi11i da 21 ianuario, robllliunea 10-
' g10nară ora gonorn1izo1;ă. In capitală Iii in multa centra ju-
doţono, 10l)ionor11 ocuposorii Botroi do ;>oziţii, incit Horia
81ma BO oocotoa deja vlctorioa .. El ordonă roziatonţii fii 0-
fO.::lRivo.. Nu a Mi puţin odavurllt că la acoaDtii atitueU DO Ho-
)..'10 Sima a foat incitat şi do ogl1nţii lui !iimmlo~ din Bucu-
rr):;ti, cara , prin C. l'aponBco, ţinoau legătu:r8 cu IIComnurlr.rQon-
tull'. In o.coloQi timp, Ion AntoDaocu era incurajat şi indom-
nat ali nu cadozo, do cătro VOD Ki1line;or şi Fobriciu3,l)c.lrll
elo01 l~rodaoo pootul, în timpul l.'oboliunii a fO$t în Bucuro:j-
ti. In Doara ziloi do 21 ianuario , In AntonoGcu laIl30aza un
opal :}i coro ca în 2l~ do ora să 89 rostabilb_3că ordirH3G.
Ruto intorosant do romarcat că în acoat opal dictatorul incă
nu condalltC.i1 public pa loc;iomr1 pontru daz1ănţutroa raboliu-
nii'. In tormoni cu totul e;onol'ali 01 îşi foca ma1'ito pot'Dom-
10 din "roolizăxoilo" ragimului ilJBtaurat 10 6 soptombrio 19l J.o
şi DO ongajouză Dt. mtlorgii mai doparte pe acoat d!'um. 2 )Acoot
documont atootă un lucru osanţial şi anumo faptul că nici in
acaa1J momont Aot'.)ooocu nu ora incli hotărît su rupă dofinitiv
cu 10gionarii. In principiu , 01 apara că va c5~i ro~orvo 10-
e;ionaro po caro să 10 9tragă da partoa sa ;\1 ('1.1 ajutorul Q-
cootora eli-şi Dubordonozo intr'lagD. mişcaro.
Edificatoaro in acest DOns aint tratativolo corO
au avut loc în ooura ziloi do 21 io..nuorio întra Anton'JCi\~\1 şi
ullloGoţia familioi 10gioD"ro ·'r.;onarol Coniiacuz.1no - Grcnico-
1"1.11" , caro o lDcorcat o modioro intr o Antonoscu ~1 Horia 8i-
ma . Kforturl do mod iara foca 01 profoDorul P . P . PlluaitoQcu.
roctorul univoroitlip.l dio nUcuro'fti pracum r,:i .i l-:)fJliOrul V.
Chl,rnoodi - roctorul politohnicli, cora , cu I':l.ODdntarl o i lui
lIor1a Zima , propun 1'11 J.ntoDOocu o împăcaro cu ar.coptoroa
urootourolor condiţii I oă rotro(;1'i toata trupala la cazfi.rmi ,
după coro 00 vor r'ltror,o şi 10&1ooori1 , că eonotltuio un E;'U-
vorn Dumai din 10gLoDnril da13uIlIooţ;1 do Horicl Sir..g. So pllro
că a doua propunare, o foat lniţ101 roopiD!l5 do AntonOfl",u :1ni
olOG pentru faptul că ulJQi 01 :.:ăminoa cOlldu('!5torul stll'ului,
după protanţlilu lui SL'a er.l r.ni avoa drc ... tul ti l nu.-clEcli.
miniQtr1. In di!Jcuţin cu doloe;oţla fCI.!~iltoi lor:1oIl!lro "Can-
tocu .. 1JY.:1" con,]uoli do prof .Pnntazi, AnknQsc~t a:o ft tont diD-
PUD OU cadozo in faţa unor protacţii 010 lui S1":D. . DupU ce
~n.-:loD . /lo.ol0, vol.1~1, JlfIC.";?
2.Pa IDlu'p'tnoo pr;:s.f'no~ 10 i l vol . ll t pag. 2?3
. /.
 I
ţii
8

- 61 -
Antonoscu argumontoază mobl1ul rosplngorl1 propunerii de B
da mînă liberă lui Sima în numirOQ miniştrilor, prin faptul
00. acoasta ar fi insemnat o infx-î.nsoI'O porsonală, deoareoe
ar fi Obligat B~. admită in 8,uvarn pe leglaM:'!! domişi de
el, ră.aptlnzind unuia din dologaţio care i-a propus totU$1 1
să admi+.ă ca Horia Sima 85-1 prozinta o 118'1;ă do guvern. An-

tOllODCU riispUllda: IIBino, <1omnl1o~'1 intim o mînă prieteD"t8S-

că d-oului Horia Sima. Să-mi aduca. o listă de 20-30 loglone.-
ri ••• şi să alog.tll7l din el guvornul ••• duct\ţl-vă o delegaţie
la Horia Sima Oi aducoţl-::nl o listă" .1) Dar Horia SimB.. :ru.
vro"ta nioi un compromis. El dorea totul. Ni.ci un ameste 13 al
lui Anton:)scu în troburile (5Uvo!'nului. caro tl.'abula aă fie
"pur 10 giouar" •
In ziua do 22 ianua~io, legionarii continuă şi
ax:tind acţiunile agresive in intreaga ţară. In Bucureşt i, se-
chestrează sau illcendiază dapozite de benzină , opresc circu-
laţia tramv-sielor şi autobuzalor; din cazarma gardienilor p~

blici so deschide foc asupra clădirii Preşodenţiei Consiliu-

lui da Miniştri, slnt dezarmata grupuri militare izolate 01
sa continuă inarmares lagionarilot'; asupt'a armatei C6t'0 in-
cet'ca să t'estabiloască ordinoa, se deschide foc; se îoteţoBo
manifestaţiile legioDBt'6 caro cer guvern Horia Sims; 8e dau

dispoziţii ca legionar;;'i din m',c'liul rural să fie aduşi în

apt'ijinul celor din Capitală şi centrole jUdoţantJ. In piaţa

din fuţa teatrului Naţional, Radu Gyr. cara era directorul ()&-
~al al teatralor, "îmb~rbătoază" Pa legionari şl-1 îndo8.Dl.lll1.
să intensifice acţiunile pontru i.nlutut'ar la lui ..Anto:::J..8scU

IImoaoll1J.llI, Ântonescu "mexicanulll , pentru înlăturareA. IT gener!\-

II
lului da oporată", a dictatorului oizmuliţă ca şi a lui Ică
.Antonescu, lIgogo aşa cu jobon" I "omb :tlic infuriat" şi "gonor-
cie sonoră" (după cum in.9ăşi RRdu Gyr - recunouşta că a oti-
chetat pa cei doi anton.ştl). 2)
La Ploieşti. după co au manifestat pe str-9.dă ce-
rînd "guvorn legionar", au ocupat localul prefectlU'i1., ".an-
trala tolefonică. Chestura POliţiei, fol\.dind forţ~ ariUolor.
TrupelA dozarmate şi dazbrăcato de la acosta instituţii au
fost duse la sodiul lagio~ar, 10r uniformolo folosite de le-
gioDari pentru diversiune. La 1.rS:rgov1şte . legionarii au adu-
1. Arhlvolo C.S.S. fond documentar , dOR.9034. vol.12, fila 76
2. 1 d e m. doear 47.259. voI. 4 •
./.
 - 62 -
Dat elevi o~:Jra la-au distribuit erma şi i-au aşErzat in
I capul ~oloanQl le glonoro de.otlnată acupăr!! instituţiilor.

'publice, pentru a impiedica armata să foloeeasc!i forţa a,r.,.

molor impotriva lor.
Concomitent cu acaste acţiuni, el B-BU t'\udat la
numA!'O BDO aoto r:rlmtnalo, do to~tur~. şi furturi .. In Bucura-
~tl all fost maltrQt.'lţi, achingiuiţi şi ucişi bestial zec!

şi eute 60 oamo.t;li nevinovaţi, folosind metode dintre cele

mai zgudutto.9.,I'o. In loeul vitolor, halale şi cîrligile abJl-
teruIu! au foot foJ..lslta pantru cadavrele oam&nl1or ca le-au
oăzut victima. Plidurea Bliil!J~Da ooto tro.nsfoL'mată intr-un
fldovă..J.'st poligon cu ţinta vii, in caro au feot BDcarata vie-
ţilEI multor oanon! Dovinovaţi.

Mfulndu-ao nu Dum!ll cu. gruparea fascistă patro-

nată de Antonoscu, ci cu i.D.~rogul popor, legionarii cODBicJe-
rau cII vor rOUl)1 eli-şi aDig-"". de 1naţia politicl1 in atat .
Dar rar,ortul do forţd 86 schimbă aOCCJntenit in defavoarea
lor. Al.Uturi do armntă ir~po·~.l'ivn logiona:.:olsmului , a rebeliu-
nii, s-a ridicat intrJgul popor, toţi acel cărora le era
sC\ll"'T,ă p.9tri9 şi dorc~\\ e-o salveze de catastrofa in caro

logionarii o it::p1nt;J!lu. tn 8co18şi ttrup trebuie rO!rlll'cat ro-

lul dsatul da lr!lportant pe earo l-au avut trupele ger;:.:lne
din ţar!\. Alltluto cauza nu dotoI'mill!lli ca balanţa da forţo să
inclino in "::010 din UI'"""-U. in faVI)Qroa lui Antl)nesc!1. PerRpec-
tlv8 rltz-ooiulu1 anttDovlotic, prdg<.itlt dl3 Gor!Uloia, in COre
Românioi i ne ro~or"/aoc un 100 dintro colo mai importante I a
o011stituit mobtlu1 principnl caro a coodus po conducftorii
Germaniai nnz.ioto D~ intindl1. Qi dA data aceasta, ciM lui
'n1;onttllcu. Din dOCUL!c:nto rozult' c/. pontru Gormania, un
" r.lJplu lini?tlt ll Antolloucu-logion&l'l, ar fi fost preferot
UDoi fom\~lu L""l.1Vern.:lf,:ont~l, "Anto"lo.ICU" . 1"8 Ile Ol:plică
Itr.ZtbdaJ'oo" cu cor o ntl.t KilliDt:-.Jl't cit I)~. g-.Jnllralul H!lnseo,
şoful m!oiuni1 m1.l1taro 1:!;\ll":'lDutJ din R,,;::!Jln1a t au urmărit ovo-
luţia :1.oiţ:ll1ll1 Q cont.t'3.di.:ţtilor viol ... nto dintre cei doi
t'ivo..li. '20tll doj.9 to=~ul~tl1. in istoriografia noooh-l, după
oara PU.:ltt'u Ger :Iola D:lz1stl1 pro:onta L_po:"'tonţl Oi i:lteroB
atit I\)L .Auto.noocu cit t}l miqcnroa 199:1.oUlr!. ch1Dr în ş_
oltete LQoeCllt:t ale robol1unl1 , uoto pa doplin 'inte!llotntă. In
primdlo zile 610 robollun1.i, trupolo lllziste dol.A tam .şi
oooducl1torli diplo !lţio!. do l!l \htcu.!'~Q'Gl. au atloptat o pOZiţie
.1.
 lf;-
10
- 6) -
de "espectatlvi:P' de "nointervenţie in treburile interne
ale nomAniei", cu scopul sigur do a 86 convinge din prnc-
t1o~ de potenţa celor două grup1\ri aflate în lupt1\., de
evoluţia raportului de forţll dintre ele. DS61gul' eli 00-
--ţlunl1 de "ospectattvil" il d~m un înţeloa relativ, in son-
Bul cii pentru Germania, Antonoscu era preforat lui Horia
Blma cu mai mult timp tna iote. Dar implicarea Antoneoou-Sl-
roa sau Antonescu - legionari nI' f i fost pr~foro.tă. v!lol rup-
turi oatlJgorice. Uumai atunci cind GormnDln nazt&tă B-a
conviIlB cA. Antonoscu stăpîneşte situaţia, că o apropiere a
lui Bua este exclusă, ci!ll.1 acţiunile lsgiocarl1ol' şi-au
indroptat ascuţişul spro jef . crimă şi toroaro, car.:! rldlc8-
su intreaga opinie publică împotr.i.vn lor ş i nu DUI:!Ist a lut
Horia Slm8. cînd deci edificiul întregt.u.ui stat faaciDt dlJ'\
Romltnla era în pericolul de a se nărul cu contribuţia d i ··
recti1 a gar~iştilor t numai Rtunci Gormonia intervine P<Jllt.ru
o. pune cap!t conflictului in favot\roa lui Antonescu.
Dacă analizăm prefarlnţ61e Dllziştilo.c pebtru ..An-

toneoou, ~.. .rijbuie ţinut seama ş i de faptu l că l a începutul

anului 1941 Germania tatona o eventualii soluţie da pace cu
Ang1ie., ale căre i interes e aconomice în ROmDnlu nu ar fi
foat etingherito d!J capitalul german. O dovadă pe co.ro co.o-
duclitori1 nazlştl doreau s! o ofere englezil::>r. cum că oi nu
au intereBe da ordin ide'Jlogio, adieL. de 8 susţina î!l Româ -
nia o mişcare de extrem! dreaptă. f&scietă, erA. şi lntan y la
abandonării, pînă la un anumit PUOl,;t a Gărzii do Fler , cara
dealtfel )entru Germania nu constituia o pot~Dţă polit ic ă du
nădejde 1 în România.'
La 22 iaouarie, după u convorbiro talafolllcă în-
tre Rlbbentrop p,1 von ralllnger , Be rodacteazli şi l1l. 2.3 ia-
nuario orele 3,,00 este ractlpţionată I I! '.agaţin gar.:~..um. din
Dur lreştl, n tel'lgramă derunată do Ri bbantl.'op , ~ll caro , 80
dau 1:.Jdicaţl1 Ilsupra modului ClUJl trebuie rezolvalJli sltuai,. 1a
crflată, recol.'!Blldind lui Antonoscu Ul'uul1liorul 1:.:)": do procada-
re t 1. Intrucit intre genoralul Antooesc'J .şi Lagiuna a curs
singe, nu mai ssta loc pentr.u jW1ătăţi do mnsltră. 1\1mal ntu.-
auri radicale pau duce Iti ţ1.oth I 2. ~DQralul Ant,')no::;cu ca
.§.!!: al etaj,ului al' trebui si:i proclame p'l legionari ca r6boli
1 • .lrhiV'oJ.o 0.8.8. fond documenta r, d08.46.28J~. vol.4
fila 57.
./.
11
-64-
ş1 si declare cii nu tratoază cu raball11 3. In afarl d~
aceaota. genoralul ar treoJul sA. ceară retrageroa tuturor
. formaţiunilor legionara • .in cazul ai.n) acost lucru nu D8
roal1z88zli, el trabule 8ă-'11 Eislgura cu toata mijloacol.)
de forţA, po caro la aro 10 dispoziţie, dominaţia in Oc-
l'ltaU şi in ţară; 4. Incă în aceasU noapte goLaralul ar
trebut să proclame starea excopţională şi să ordone aroa- '
tara. tuturor capilor participanţi la rebeliune (cel care
tranamitea a ordona, ·,orbol. ~lnrxiştii vor fi împuşca ţiI
Idealiştii - exU in Germenia, astfel incit să se ~bţim

de la orice activitate politicAI Altial - extrădara)1 5.

Genoralul ar trebui să e8 proclsr:18 tmed1aţ conducător al
logiunii". In continuare sint date indicaţii rororitoaro
10 conţinutul proclamaţiei prin care el ar urma sll. se
dflclare şaf al logiunil. In i.nchooroa acostor rocomRndărl
a8 forta11eozl următoa:cea frază cara. după RibboDtrop, ar fi
t~ebuit să Ugure .. in finalul chomării lui Antonoacu •
tiIn acest C08a greu pentru Romania el apelează in ca11tate
de conduclitor al laeiuaii la toţi legionarii adavuraţi şi
101a11 ca sli-l sprijine şi sA participe la recoDdtruirea
Romdnioi alături de puterile Axei, de GarJ:lSnl.a şi Ital1a".l)
In ziua de 22 ianuarie, intre. Radu !.acea, ,1n numele lui A....
'onescu şi Klll1ngor, are loc o convorbira in curoul cărata
primul 11 trenamUe lui Klllinger dorinţa lui Antonescu es,
lu DUmol. guvernului gorman, eli lnton1..z.1J1., 'Pentru o. puna ca-
pU rebe11unii legionnre. La acaasta Kill1ngor a rlispUD8 •
"Germania are to1i lntaroDul Cll BeGsto dozord1n1 care opreso
producţia ,i pariclUeazii bansporturile, ali. ia un sfirşi'
cit mal grabnic" 01 eli deci, AQtO~OBCU "poşto conta p, opl'l-
3inul Rl1chului şi al cancelarului RiUar" . J<:lll1n!;1lr se ......
gaja 01 "va da d1Dpoziţ1a al'lblltai corll11lne cara sa giiDa~te
la Bucureşti al dozormozi toata centrale de rezistonţi le-
gionari". In Bcool1Ql zl, el "a da:t ord!l, ca armata gormnă
aA dezarmeze pa log1onsrii baricadaţi lR Prefectura Pol1ţi-
8i din Calea Victor iei şi in otr . Romo . Log1o"""U a ....u pre-
dat armatei gormone care nu a pr.dat iDIIII autoritllţllor lui
Antor: •• cu po moi toţi şofii rabal1un11". 2)
1. Arhiva lnot.de Studii Iatorice Social-politico ~a po
lin&1 C.C. al P.~I.R. doo.nr.9 l Cond nr.lo, fUa 56.

.
2. Loc.ott:.dos.40.o1o. vol.l3l. rlla 82 •
/.
12

- 65 -
In aC!ll)oQl 7.1, 22 iODuario, gonoralul voo Honson. 1utr-o '
r.onvorblro cu gonoralul ro;:w'D. r,~ohedtllţ1, al carui conţlnuţ
a fost comunicat c;onoralulul AIltODG.uCU, a doclarat eli liorlA
Slmo. l~o făcut o vizită în ziua do 21 la.nuarto. coriDdu-l
Dp~·ljln. cu caro priloj. oI, HansoD, "in Doştiinţa actiuni-
lor sala" t li lui Sime. 1-0 tranomla "oontinonto Qllmaradera-
I}till .. Ultorio~', după cum apuno HSll5on, 01 a do:;:;sprobot 80-
~lunilQ les1.onarl1or cara "an prC'cedat la roboliune în mud

ovirlant în coeplotli noştl1nţu oau chiar groşită ::"nterprotat'a

8 atitudinii armatei garmano. caro în concordanţă CI1. politi-

ca oficială o. mOl"olul Ral.:h Ql diractivelo acestuia, orB ho-

turită DrJ. păstrezo, bineînţolos, o loialitate fatIS. de cOI:du-
cutorul 8ta~ului, c;aDar.al ÂDtoeo6cu". Apoi Haooen carea sa.
DO tronomltă lui Horia Sima faptul c5. lui şi "L"giunii la
eata cunoscut că. pentru Germania şi ROmUnia alet in curs fap-
ta importante milttaro:'Deci t spuna HaIlSon." trebuie să fie
olar eti. aceste prtlgătiri nu trobllie "ă, fie tulbura te l.o nicl
un caz, Rebe liunea , incopută fliră. şttreu misiunii militara
e;ortlane, ar put-ea periclita, prin sit.uaţia ei haot ici :;li oU
urmările 01 pOIj:bile, (lceot e infiiptuiri . De aceea - conchid a
van HonslJn - trebuie să fie clar, că armata gormană ••• a-ar
vedea pur şi simplu forţată 00. intanta şi că aceasta 8-9r
produce bineinţeles fu.ră a projudi. . 'ia
. sentimentul de amici-
ţie faţă de Legiune ~1 numai in favoaroa c,;;~Dduceril legala
Q statului, caro ~ oferit FUhrorului Adolf :i1t.Lar increderea

nocondiţionată". )
Sintom aşa dor, deoc8edată dac18ra~tv, in faţa
intor-lanţ iei nozista in conflictul dintre Antonescu ş1 laglo-
no.ri. După cum razultli. din documontele citate , ar ti greşit
dacă am considera intervonţia Germană doar in favoarea per-
Bonală Q lui ADtODOfJCU. Ea viza in primul rinO aplirorsa ln-
torooolur garmono in RomJinio, mai cu Boam in progătirile
războiului antiaoviotic, viza p6.otrarOB lui Anton80CU in tl'\lD-
tOB statului do dictatură milituro-fauc1etă, )crot lrea Go.r-
zii do ,Fior şi păstraroa 01 Col variantă do L~' . mb , cu care al
poată şantaja pa Antonoscu in a-l subordona pe mai departe

politicii germana. In faţa acoztor perspeotiva şi mai cu

Deamă in Bcopul croorii cond1ţiilor nocaaara pregătirilor de

1. Loc.cit . doa . 9039 voI . 9 fila 80

./.

---~
13
- 66 -
rlhto1 şi otrQ~orlt G:oc.:iiniol în OC05t /let criminal, Horia
Bi'U codoo.?_I1. I.ceat odGvur osta ateotat do ordir-ul p:d..viM
incotaroa da cltrp legionari fi ootl11tl\ţtlor, Jet do Horia
611.18 in z1.ua do 23 ionuor1.o ora 5,00, fu C8ro printro altele
opuna I • II IIcunoBcînd că poltti.;a Germania i şi Itali.e:!.., cor
condiţiuni 9poc~nlo (10. caro nO-OI roferit ma ! 8U8 - D.n.,)
pe caro mil)r.oroe logtof1.!lr~ 10 rocuDooQte ••• ardon ee. itlcetoz e
inodiot f)rlco luptă". 1) In H::c'Jo';i zi , 23 ianuarie, misiunea
militară glJrp!~.a,i., trennmito tuturor corr.alldomontolor unttliţl­
l or 1!l111tllI:'o Curmono un ordin in CflNI BO i!t'âta că "Horia 81-
J:lD. fi o~donQt ••• tutut'or logio~rl1or că incatezo ilOOdiot ori-

co luptă, BU pnrăDollod" cl~d1rilo oficiala ocupata". Apoi 8 8

cere tutur.or cOl.anJar.!ontolor gOl'mano 01 asigure "libortatea
retr agerii lor (a lo,?:loD.:!!'llor Il.n.) pontru a evita orico
vl\.rsol'tL de Oi.n!!A •• C( ~Dde 'Jf't- ll1l r.:Ot'I~nQ - BO spuna in or-
din - vor miJlc.n::l acolo unda atot şi '/8 fi nor.oDsrl'i retrago-
rea 1itoL'ă d lo~ion!1rl10r din clAdirilo ocup3te." 2)
l:ltorvoDl,;in ar'"'D.to!. C.J!' AOO in iucotlJ.t'oa ostili-
t ăţilor do c3.~ra .J.ogloDorl n fost , "'~ră nlci o oXilg"lrare,
solvatoare pootru logionari. In multa oltuaţll l oca lur ~ le
uJ"'l!~uţl10r germone DU C0D.!3titu1t 10(' do refugiu pontw 800:;-

tia, aolvinJu-so do or.ttoto ro[I':c!1 c(,ro , purtind ş i BontU-.8'l-

tole da rovoltă ale opinioi pur..llco , era botA.ritt. D~ l1chidoze
l,'ndicol cu 10:.-ioIlllril cllro . cu Orw:;, in o:.iM , au provocat 1'0-
baliunoo. toroaroo, cricn ş~. jaful . In Oraviţo , do pilda , re--
vro'ZoDtcI:tul arrmtol gor;r.aDo a cOrut cOmDod6!ltului t.npelor
romfl.no illOhc1.unte cu restabiliroa or /. HLel in oroş , 1I'!6 sa
nu oe facu nicl o ochL3taro o proto~ţulu i şi a priLBrilor le-
gto.anri , ci vochii pri"!arl 1" "ioIlOr1 Dli cont inuto funcţioIl8 -
roG. :!.or ca Oi pro1'o\~t'Jl !,li pOltţo.tl!l , tiind ins! dublaţi , 1ar
prit:!J.rul nu:- it P!'1CUJl; şi prot~ctttl ş't poliţt.iul nou 51\ nu
laclUoauca n1.c:ic, ci tot nr1.cDrul l\l .. ODaI' eA iscaloa.lcA no-
'tolo, iIl!Jli Gub controlul Dctunl.J11J1 p!'1.r.!lr . Ar::r:to. - ..:erea
DCuu\"n •. Gti. nrtltrG~o ll'.1!'!1i in cu: do Dovoie" . 3) Sacreta-

~. : "i;h~~~l!ng~r~E. ~a~~!~l~~:.~~ '1:linP3~· 329 .

3. 1 d e m. lIocu lJotul - Dora de DotullA Doupra 8v'tnl!:Q Dt u lor
lIo 10 21 lollU!l.l'10 ln. 30 iaDuarie 19 1.1 •

•1.

r-- - - - - -
 ---------------,
yl
1..
- 67 -
rul gonoral al Ministerului Afocorilor Intorna , raporta
Consiliului de 1.1iniştrl faptul ".;,:0. 10 Sltiu orItllta germană
a. luai; sub acutul oi !fe unii copi do rutuliuDo ••• de unde
!lU au mai fost daţi autorttli.ţl1or :.:oon!.dDU cu tO<lte interVen-
ţtlle făcute" . 1) La BtJcuro!}tt int.co Cou.!I.nd1u1.r.<to piuţl 1
germane ~i conducători al robolilor ;"u a'rot loc tro'ii~ţtvo ~D
vodo!'\:Ie. prediir1.i cătro aI'mllta got'nlonu a leglnnarilor bloceţi
13 Teatrul Naţional. 2)
Doaltfel , trabut.a ~ubllnlat; faptu l că imixtiunea
trupelor germo.ne in conflictul. flrmat dintro AntoDOOCU şi le-
gionari în favoaroa acostora , a-a produs in unele cen tre ale
ţlirii chiar din prima zi a I'oboJ.iuoli. AstiAl, la 21 ianua-

rio , log1oDb.rli din Blghi~oara , nu ocupat Prefe ctura judeţu­

lui, Chestura poliţiet , poşta şi telofoftcole şi lo-au pllB
Bub pa7.& gorman.~. In rr.omeDtlll cînJ corr..an,lantul garnizoana 1
romllno din Sighişoara B-a prezentat la pref9ctură petJtru li
prelua funcţia no prefect "l a intrare o. fosi,; oprit <.!il căt.r a
soldaţi germani care făceau !'lazii. şi nUllll!.l însoţit de un or i-
ţer german şi un lo gionar a foat lAoat sii iL.tro î n profectn-
ră, ULdif orau adunaţi toţi conduoători i loglonar1 11 • 3) A
doua z1, 22 ianuarie, gărzile gorIn9.DO uu fost rotrasa 10 1B
i.nstituţli,AcC3stea îDRă, au fost lăsate sub pază logiooar6.!
caea ce a determir.at " ca retelii sii fie şi mai ogroaivi" .In
seBra 2, iloi, sub oblăduirea tocită a armatei ~()rn:.:.lCfl , " ro_
belii a- au dUb in masă compactă l a Logiunoa do jacdarmi , au
invadat curtea, au spart magazUlo şi ~u furot apI'00I'3 toate
urmole şi muniţiilo ". 4) Unoori intervenţia armatolor gorma-
ne în favoarea rtJbelilor a mora atît do dOpHrte încit , arlM. _
tij ! române i- ~ fost pur şi simplu interzis să ia ClăLurilo
neoesare uentru a-i faca 1nofono1.vl, fi i nd aw.an1.nţată di
dacă nu va da prioritate nemţilor in "liniştirea" log1.omr1.-
l or , armata română va intra 10 confl1.ct diro.:t cu a:OCr.8ta
germană .

1. Loc . cit . Fond Preş . Cena . do Miniştri , doo . 75 , op1.ll 2,

fila 36.
2. I b i d • m, fila 37 .
3 . Loc. cit. dos.lo12, documentul "21 ianuarie 1941"
4. I d e m, documentul "22 ianuarie 19/~1 " •

•1.
l'

- 68 -
\r,tfo1, în z1.ua do 24 10n\lOrio, cînd la ConstanţI) arrr.3.t3
rOfll;'n.:'i a procodat la dozarr.lOroo lOGionarilor I'tlboli, vic~­
c~nsulul gorman E:n1.1 Goya!' lin corut stăruitor ca prodaroa
rmolcr (du cătro lor;ionari - O.D.) 01 011001'01'00 1'00011101',
L DO focă .!!.1.!.2....control r.2~ ql O-Il OpU!3 ca autori tăţilo
ilitaro (romana - O.D.) aă idontifica porsoanolo (lee;lono-
1"0 - o.n.) co BO aflau îa sodiul (legioDar D.D.)II :.:01 IT11l1t,
vico-concullll ~rmDD 110 afirmat catogod c că arnata gormanii
nu va tol.era ca robolii că fio nI'ODtaţl ~~!!l!.!!cît ni ('!1.LI!.!:.2.::
It n;rmolo ormlltol GIJl't"r'1Pt1, iar nu colo" rOI:tânol cu în cazul
lU(ir1.1 unor mlisurl do ropreoolii contra .:p,boll1.)I', ar:ilota ro-
I ini! VQ avoa do a foca cu urmata gormonull. 1)
Aşa do:~, putom conchid o că intorv.:mţ13 ~or::;".nnă .in
zolvoroo c'O:lflictului ce o condus la roboliunoa logionară,
n~..rQO ca pl'incipalii monire do a roat3bi11 un oSlIfol do och11i-
).':"\1 intorn, C:lro să doa oatiofacţio atit lui Ion Antono:Jcu

c.i t Qi legio[l.'lrilo1'~
In dupo. omioza tile! do 22 şi .in cursul lui 23
ianuario, Antonoscu intensl.fici1 acţiunile do lichidoro n 1'0-
haliunli. J\rmllta doafliqoor~ larGi operaţiuni pontru a puno
p.illU'a pe toato lnotttuţlilo aflata .in mim lerlomrl1or •
. ,,0 coaltatti qi ocupatii, cam oră cu camoră , cazarma tp.rdloni-
lor publici din Bucur'JQt1.
Logionarii do la Profoctura Pol.iţioi Capitalai,
00 rotrag in mod "stratogic" folooindu-oo do o up.... 1'turr prin-

tr-un zid cu 100i1'09 .iDlJpro mo(pzlnul "La Fayotto" (azi Vic-

toria). "Eroiol1;.".ll" 10gion..'1rilor 00 diluooo .
In acoato cooc]iţiuoi, 10Giow1'ii oint oblisaţt eli
codozo atit in faţa acţiunilol' enoreico alo o1'r.Jto1 rO~Do,
cît şi in urma o'.:ţiunilor ocrotitoaro 010 ormntoi Gormane,
caro doalminterl va continua Ql in perioada da după 1DiJ.buQi-
1'00 reboliunii.

In ziua da 2'~ ionuflrio, robolilJoQ:t fU,Jono lichida-

tii aproapo în intragLlo. In llucuroQti lOGiomrl.i continuau
[\ll. Iruli opună razlstonţll. door 10 un sodiu 01 lor :ln str. "_Ol..a,
UDllo o-ou rofuGiot .01 baricodat coi caro ou vroiau 10 011;1
un chip să dopună armala. L...1 Ploia~ti ultirnolo ootilit)( ţi au
iocotat numai dupli intorvonţia con3ulului german din locali-
tntl1, inr 10[;1000rii ou occ:.ptot du. dopuui1 Ilrr 'lI. nu:"'i in

1. ~~75i~ · ~~~tr~~r· ~~D~~ ~~ t~~~i~~r;t~~!~o~ ' ~n~:;ă l~~~O.

mană şi trupolo gorc;ouo in Hom.'lnla, fila 397 •
./.
16
- 69 -
prezonţa reprezEintanţilor armatoi germane .
Rebeliunoa est a înfrîntă, iar Antonescu obţine
victoria, dar o victorie 08ro-1 va obliga să ţină Boama cA
legionarismul continuă să-i fie un rival r98l 'Pentru putero,
In perioada cara a urmat, în cele mai mult e pos-
turi do conducere ale autorităţilor de stat, au fest numiţi
condud.itorl noi, prin înlăturarea legionarilcr. Ar!'ilsta, po-
liţi3. şi siguranţa au continuat Iaăsu.rile pO>::itru desăvîrşire a
înfrîngerii reb,.l1uni1. Sînt arostaţi şi deforiţi justiţ iei
c.onducătorii robeliunii diu Capital~ şi centrela jUdeţene ,

mulţi dintre ei însă găsind ocrotire la unităţile militare

germane .
Reţtnînd trăsăturilo colo ma i caracteris'ti iea ale
legionarismului privite prin prisma robeliunii Ql a rezul-
tatelor ei, considerăm necesar să ne oprim asupra următo8I:'&­
lor :
Rebeliunea a consacrat dofinitiv ca pri;Jcipală
trăsătură a Gărzii da l!~ier, crima , jaful , teroo.rea, ca mij -
loace do intimidare şi supunere a adversarului ş i de sat!.s-
facere a unor pofta matliriala porsomle prin jofuirea de va-
lori şi alta bunuri materiala . Iată citava fOP~8 cara confir-
mă cola afirmata . Dozlănţu:'....:oea rebeliunii, după cum afirmă
legionarii, evea ca scop să l.nlăture '1maeonii" din guvern,
să-I dotormintl pa Antonoscu să facă dreptate roIi1.&.nilor ş i

să formoze un guvorn lijgiomr, core chipurile eă apere armB-

ta gorIl1D.n5. împotriva "crimelor Angliai!! otc., et<:" - adică

nişte lozinci caro aveau , la prima vedere un conţ1.nut poli-
tiv gane:r;'st da lupta pentru put era intra .lele două grupăr i
fc.scisto . Dar chiar imed iat dupa inceperea a&t'e8iunllo~, le-
gionarii au "uitatI! do acasta lozinci şi s-au dedat la cri-
ma monstruoase .şi jafuri, aidoma unor bundo do criminali de
dropt comun. El au cratat adavarata centre do tortură un!.le
au adunat şi schinGiuit oamoni novinovaţi . dOLlr pentru sim-
plul motiv că erau ovrei sau deţinoau valori şi bunuri ma-
teriale la caro rîvnoau. In Bucureşti, Bstfal de centre au
fost I Profootura Poliţioi Capital,i., stăpînită de legio-
nari; sodiul aşa- zisului Corp :,'lullcitoroBc Legionar i sediul
contral logloDBr din str . PouB; Bodiul legionar din str.Cet-
cului etc. Iată citova SGono de un sguduitor sadism. Ls. se-
diul lo~ionar din Colon Cillliraşi nr.~7 au fost arostaţi oU-
ca 200 evreii. "Introduşi întii într-o ouşcă din podul casei,
./ .
17
- 7a -
alţii in aUbool, dU.fă ce au font jp.fulţl de toate obiectele
de valoare. 6'J. fost tra.nnporteţj tn nenumărate rinduri jos
şi BUS. tracind p=,ln o ploaie do lovituri cu ciome ge , sciD-
duri, VOl'gi do fier etc., căc! pe fiacare treaptli sa aflau
indj..r1z1 co.re lovoau in pO't'n:.an~llţă unde şi pe unde n1mo-
reau ••• " In zorii zilo! do 22 icnuarie arestaţii de la aceot
badlu au fost im,ărţiţi in (1-;:.=..1 grupuri. UIlul dintre acoa ..
fisa. &lcătuit d'ln circa 90 oamon!. a fost imbarcat in camioa-
ne, d\lB .in pliduroa Jilnva, şi lI!1pul~caţl. A doua 201, uclga-
eii logioIIDrl au l'OV(;io1.t 19. locul ma.aa'!I'ului şi au jafui·
cadavrele do tot ce mai ~vonUt voşminta, Inc~lţămlntet din-
ţii da .~ din gură, r1imJ:nînd 10 zăpadă. in pielea goală, cu
reţel. ş1 trupurile mutilato. )
In zorii zi: ei de ?3 w!iuarte . de la Prefecturo
Faliţi"! Capit,llei. nu font îmburcnţi intz·-un camion, 15 de-
ţinuţ1 lu..'f1 la intimpl..ore, du.?i pa Splaiul Unirll, in drep-
tul Abatorului, puşi cu faţa la gard şi impuşcaţi. Trujll!rUe
celor uoişi l!.icl. nu fOBti attrnate de cesfă in oîrligele
din aba~or folonito do I>D.rl\~"ii. 2) O ţintă de p.rim ordin /1
logion.:':rilcr nu fost lUj?tătorii Bntttascişti ş! \!omunişiii.
La Deva. printre olţi militanţi anttrs1\ctştl , este 6rostst.
maltratnt <,li duc la profoctur!t pontru o fi împuşcat dr . Po-
tru Gl'oze. ct~:tr pt'!Jfectul lo c;ionnr !<..aif Contes, nu 1ndrăz­
oeşte. Rvoluţta 6vonimontolor fi1Ddu-le tot mai nefavorabi-
lă i l obli gă 1" ac"" , cii eruţe viaţa lui Graza, dindu-1 in
paza go.rn1zoaool militare El oraşUlui. In noaptea do 21 spre
22 lo.o<.lol'io. locioo9r11 l'l flI'astot şi executat în pădurea
Jldntel~on po c.UDc1to:ru1 şi ac t ;lvlntul comUillet COIlBtan~in
DO·lid.
l~obllul r:<tnc1pol al t"l."Orii şi crim.,1 l-a CO,,"-

liU~ult pontt"'\l loc;ioD:lr1. jaful. !r\ timpul robeliunii, le-

.l;1.on<lrll eu dev!}:.3t :1: .t::Jroaco mar,nzlno şi CRse particulare ,
li' und3 "Ji-ou îroUt.l1.t diferite ociocto. lucruri do valoare
şi bool. tr(l.n:;rort~ndu-le fia la loeuiDţ;ale lor particulare ,
tin ln Dodiilo orronlzaţiilor. 10 undr; urcau apoi oă fio 1m-
pllrţ1to l:!ltrQ ui. Locuinţele :nultor wnJuc!tori legionari
.fl.L.f.l:l'~t.i \'obolluni1, cu !;1 m:ole cedi! le l{1omre, au
1, }.:1:tatio C:-"""wtp - C il,'t<Jfi !lOD.rrlt -. fapta ţii docun,e.!lte
ou", tir.i ţt'.llc tln'uilol' din,. on!iol.Q 1940-1944. BUl}ureşti
19'tG IJ.· )-2~j.
2. "Jurr,llul de Q:Lminouţiî" din 2l irnuBt'1e 1946 •
•1.
lB

- 71 -
devenit veritabile depozite de obiocte furate. IatA. citeva
exemple edificatoare. La locuinţa fostului chootor legionar
Btln~, din str.Oţetari - Bucureşti, 8 loat găait un adevă­
rat depozit de alimonte şi mărfuri furtito. In Godiul 10-
gionar din atr.Simonide nr.2 Bucureşti au f06t dop19tato
mari cantităţi 1e alimente , două camioone do pînzeturi , pa-
turi, salte le şi alte mărfuri furata, iar la sodiul logio-
Dar din Soseaua Viilor nr.74, mărfuri lo furate Ba 6stl!1lfiU
la 6 oamioaDe; la sodiul legionar din atr.ColonttDa eu foat
găsite 800 piei în valol::l.rd da circa 1.800.000 1e1, cauciu_
curi, mărfuri diferite, valorind circa 500.000 loii la 80-
diul legioDa!' din Balta Albă a-a descoporit 3 COJ'li081111 do
m~rflU'i. Această euma!'! listă care ee refer.i1 10 oraşul Bucu-
,reeti r este completată de importoote con .. ităţt de bU!lu..t.'i fu-
i'ate şi descoperite i.n\llo~8eole din provincia. In juoeţul Al-
ba, un autoc8wion de obiocte c8znicej La Ci.opulung - Duco-
v:t.na - un aut():;amion cu bunuri da îmbl:ăcămiI1tfq 5.000 de
kg. alimente la Bră ilai 2 camioono cu diferite obiEicte ş i
efflcte la Arad; un vagon de alimaDta şi lucruri do imbri.-
c ăminte la T1ml~oaI':l.J două vogoane grănimi şJ. brinză~ ? ca-
mioallo mobili1 şi două autoturismo la Galaţi. In total, 5n
introaga ţară au fost descoperite la diforite Dodii ~i il~­
euinţe porsonala ale legionarilor 129 c8ruioano wrfuri di-

ferite, furate i."l timpul rebeliunii. La ocostea 00 adeurft.

importanta sume de bani. Numai in oraşele r..:odiaş, .Arad,~a­
la ţi f}1 Alba-Iulia, au fost confiscate de la diferiţi 10-

g1.onar1, după reboliune. deci ce o-a mai putut gdoi,

2.961.000 lei. 1). Nu este nevoie fj.§. domonotrăm că toato 0.--
castea, pracum şi multe olta aspocte similare, cara nu ou
putut fi tlunţion""to , !lU aveau nimic comun cu o confruntare
politic~, cu lupts chiar nrmatli. pantru epa.roroa Dau ro '11-
~arel\ unor obiectiva sau principii pollttce, pa care ltlgio-

DOT.'il le afişauaeră inainte de rtll:"tJliuDo. 80 ştio că o

prfl(.'lCUparfl esenţială a legionarilor pentru R ne :lu:PUDO S'n
viaţa ţării şi Il efectua astfel do acte terorluto ti. fo&ti

da n se imrD.iu , folosind mai cu uoamă căi ilegala. I3.pRre-6rl.

f'urt~rl . imp'nt ilegal otc. pentru a-şi procura 6rmo, cit
fIlD.i multe {'.rme şi muniţii . După reboliut!.o. au foat conf1sca-
t~ ca la lijglonari următoorijle ca.otlt~ţi de 8rll'e ş i L1unlţ ie

1. Arhivele C!.S . S., doa .. 9093 , vol.9. f.f.95, 95, val ..

2'1, fUn lB.
.1.
19
- 72 -
(euro moi rămăsoseră): 87 mitraliero; 464 puşti mitt'ali~re;
19 . 234 Arme şi carabioo militare; 8048 arme de v~natoara;
9263 pistoale şi revC11vare; 76 pintonlo mitraliero; 26 arrae
alba; 351 . 137 cortu.?o de orIDu lJlitraliere şi puşcă mitral~eră;
41.404 cartuş o ds rovolvar şi pistol; 90 . 931 cartuşe arme da
vinlitoaro l 422 gronada; 18 kg . diD3mltă atc . 1)
Evenimentelo singeroaso din ianuarie 1941, au
costat poporu l nostru 490 mOt'ţi ş i răniţi . dintre caro 346
român! şi 1 44 e-"'oi.. Con mai maro Parte dintro morţi şi ră­
niţi au căzut in u~ma atacurilor date do robelt asupra Pro-
Itlonţlo 1 CODsiliului. de Mlnlf,1trl , ş i a palatului tol'3foa-

!lolar . Intrv ::':0 1 căzuţt au fost mulţ i militari, ootaşi ş1 0-

fiţori . Doaltfl11, trobui~ SpUB că in timpul robeliunii, le-
cionarii o-au răzbunat doosebit do oînf,OrOB E;il sadic pa :r:J.i-
litari , mai aloe pe acei core 10 cudQQU in mină ca o~tatoci .
Ii'eUficatooro ooto c.CUdultoc.;roQ scană potrocutr 10 oodiul
lo~ioDar do '0 etr . Romoi , undo , 106iooor111 după ce au exo-
cutat pa militarii dintr-o patrulă, p!'inzî.nd po ULuI co Rdi-
paoe cu viaţă, ou aruncat pa 01 douli găloţ i cu bonzină (Ii
i-au dat foc in plină stradă . Urletole do gt'ooză şi durore
010 co l u i ce dOlloo!.oo torţă vie, au oguduit şi :tm lorat co-
tiJ.ţoni i din îmjlrojurir.1i , lor 10gioJ:8rii 80 doloctau cu I:..on-

otruOODQ oi " ol.'oica" faptă .

Acoote ar;rolluni, crima ~ i jafuri au fO.Et , doalt-
foI , o contlouuro fi.!'ooDcl1. Q unor acto aim"..loro dooflişurate
<lo lOcionari în toatu porloado oxistenţei lor, 1:0.1 cu BOrutlS.
dupu vanirao In putaro .
Robolluno'l Q do.:orotrot r::.'l1 mult co or.i..cfn:l 'jU-
brozonio G5r:,11 do Fier . lipar. o=1curut ollport aor')l - poli-
t.lc, cora r!~-1 Doi~ro o mlnir!i otobilBoto r;1. .: 1zi;,.;..:-3 1;.-
t.orN , o mln1.r:3. l(ldituru int.ro :on;)uclitori!;ol :-'n'l.l . De-
altfel, robo11unoa rOlJd1.t1ozli. dnr pa u:! rlon mult 1011 1.:1-:'(,
(,ozu6rer.:araG r:unoocutli dUpl'i procooul Codroanu din lC).!J . 'S9~a
un aJovitr do nocontootat feti.tul c!S ~nt't!D do Fier -o '1:.'0-
"it nu nuoni morol-polltlc, 01 Oi orgnnttotor1c cli litoI'll-
111)1lt~ 00 o-a Duruili ai10mn colui mn1 :;ubroJ şi .DO.l. .. orIl"'c
coatol do d\rţi do joc .
~. Loc . ctt . doo . 9093. vol. ~. fU' 95 •

./.
20
- 73 -
~.COiit procos do dO;'0Gt'0Goro 8-0 nmnifot>tnt Sn pri:nul rînd
prin adîncimoa contrndicţU.lor intGru!l c:lntr diforitele
GI'upu.ri da conducu.tori, Oi prin pu:r.;1.sirau Gurz!! do către
o mara parto dtntro lOf,ioDori, caro, fio că dozavuonz8. ml.ş ­
co.raD. ca ataIo, fio că-l GO~dOillnă pa Horia Sirr.,3 91 pe col-:-
lelţi conducători caro i-cu tîrit în monstruoasa aventurii .
r-;'ollurnărato docur:iOnto atestă aeGst f9Domon t Din comunn CO l'-

oeni - Curtoa do ArGoş, cîţiva logioD3r1. intr-o tolo~amă

odrnoatii Proşadonţio1. Consiliului de Miniştri, rolat-aazo. t
IIInşolaţi de foştii comandanţi, raprobăm actele de toroare
şi robeliuDo ••• II 1); din comuna t~ori, judeţul Dîmbovl ţa , un
lo~ionar Beria : !l Cu toată scirba voştojosc fapta mişoloilS că
a trădătorilor do naam şi ţară" . 2) Intr-o altă toloe;rsuUl
6l..-pediată din Curtea do Argeş , semnată do mai mulţi foşti.
lee;iona:cl se SpUDO r " IndJ:'umaţl pe ciii groşlt('l do cătro ace i a
care avind protenţia da B no fi ptrlnţ1. şi conducătorii noş ­
tri corecţi, inşolaţi în buna noastră. credinţă, ne intoarcem
în matca noastră adovă~at5. românoască • • • 2·) i iar in alt do -
cument similar sa arată cu unii legionnrl nu aprobn II gos tul
UDaI.' desc:t'eeraţi • • • " 4)j Bstiel un inginor din rîropu lung a-
firma că se IIdo801idarizaază do caţi.i care ne-au indus în
or,oare ••• 11 5) Seful unei "Familii" logionare, din Bucureş ti ,
str.Sorvoa nr.18, îl'l tele(5rama adresata gone.>:'slulu i Antonescu,
relata că I tlîn UI'11lE\ tristului atentat la viaţd şi onoarea
patrioi, mă d08olidarizoz do organlzs-ţia cara m-a dUB orbeş ­
to pe,drumul groşit ll .. 6) Cîţiva funcţionar i de la U,D . R. _
Reşiţa afirmă ('.ă". "na deso11darizăm de 6<:al care no - su î n-
şelat ••• " 7) Unii legionari do la S,T.B. spuneau că pără­
sosc Garda de Fiol~ ••• "Acoperiţi de ruşine prin faptele a cî-
tOI"'TS irO flpOD1JCl.bi11 şi incapabili şefi le gionari caro ••• "
s-au ••• " anl)Cljat pe drumul cl1Unoi t jafului ş i minciI1n ai •••
pantI.u ambiţii mîrşavo BOU interese personale , facînd BE\tfel
jocul ••• duşmanului . Cerem psdepsiraa Qxamplar";' a aCl3stor
trădători ••• u 8)
1. Arhivelo Statului Buc. (A),Food Atonescu , pachet 18 ,
2. ~o~ .~~, ov~~. fîia f 5§~2 .
3; I b ido m. fU& 536
4. I b i d e ro, fUa 541
5. I b J. d e m, fila 553
6. I b ido m, fila 554
7. I b 1. d e m. fila 569
8. I b i do m, filn 584-585
./ .
21
- 7" -
DocuJr<Jutele citata, precum şi Irumer08se altele
similaro, ntllstii adevărul că mulţi membrii ai GărzU. de
Fior, au fost antronaţi orboşte in acţiunile agrosive legio-
n3L'9, pt3 ca~'e îuaă o părăsesc atunci cînd 8-8U convins jin

practică do I'.!devăratul profil al acsstei orgo,nlzaţl1 fascls-

Dar oste de presupus că o parte din el dtn cau-

~a eşecului rebeliunii şi de teama pedepseloI' ce urmau să le
primoascu, au făcut ac-:tstG declaraţii tocmai pentru a 11 se
atenua situaţia.
U"u eate mai puţin adavD.rat cA :r:oebeliunea a pri-
lejuit lntoDoificare9. luptei pontr1l şef te între vechii riva-
li, mai alon îUtl:8 Horie. Slma, cu cai Clire mai r ămăs8aol'ă în
ju:.~uJ. său şi cadrele &t'upato in jurul Iu!. I.Z.Codreanu - fără
;::0. înt::'6 ac~otf grupuri să existe o deosebire principală de
vederi în logiitură cu couţiL!utul genel'a1 ş politico-ideologic
al Garii do Fior. La procesul legionarilor J1.n mai-iunle 1941,
I. Zale a Codrea.au declara că : uM:;'şcaraa legi.onară nu li guver-
nat după cum trebJ.ia flă gu"rnrneztl , intrucit DU B-au rospectat
principiile dictate de "Căpitan" "şi că" toţi cei căzuţi din
legiune nu căzut prin trădarea lui Hoi"ia Sima " că " mişca r~a
de la 20-24 io.nuarie a pornit din singurul intol.'os personal
al lui Horia S!mel! c 1) Esta in afdră da orioo îndoială că
"codraniil! t cu toate că în zilole din ianuarie Garda de Fier,
nu a făcut; decît an aplica "principiile fixate da căpitan",
voiau să folosească prilejul !,cntru îudepăl'tarea lui Sima şi
restll.bilLroa ţatrons.tului lor asupra acestei organizaţii fas-
ciste. Dar IIOPOC8 de aur" a aCE)stora era de domeniul trecutu-
lui. Garda de Fior, crectă şi ecîu\-;ată de. C. Z. \;odreanu. era
Bortttli. pieirii cu UllU flrli T. Z. CodManu . DI) acaet adevăr :tşi
dau soama inclusiv- acei şefi le gionari cara fie regrupBu pe
poziţii opuse lui Sima şi favor~bile codrenilor. Aşa S6 ex-
plicu de ce cei mai mulţi conduciitori le gionari , inclusiv cei
din familia lui Codresnu BO orientează spre Antonescu a c!rei
merlue era de Il "salveI! Garda de Fier şi a o lua sub patt'oDB.-
jul său. In aCf;rst 88Il3 , codronii se fcloseau ele vechile velei--
Uiţi ale lui .b,ntollescu da fi se vedl.ra şi şef al Gă r zii de Fier,
DU numai al statului naţional-Iogionar . Făcînd dovada practică
a superiorităţii faţă de Cra:t:>da de Fier , şi ca soluţitl pentru
1. Loc.clt.fond."A", dos.909.3 , vol. 9 , fila 81.
, /.
22
- 75 -
salvarea gărzii insiişi.·' I . AntonoBcu 8l'a cODniderat "001-
vatot'u1" spre el îlldroptindu-:"I! :=,p0I.'&.oţelo ooolor legio-
nari r.sro ss Dloi ţinoau asăţaţi pa l)untaa vasului caro Be
scufunda în !lB.ufrogiul inferDsl din timpl.!l şi de dup1S. 1'0-
bel.iune. AV03m în aceastiS. privinţă Iti inlamim un docnmuot
edif·!.uatoI' , somnat de Decebal Zelao Codroanu , fr.'ltelo ," Că ­
pitonului" - o $C1'1500ro odrel!st[ lui I .. Antonescu la 25 i o-
nUfirio 19l~1 .. După o tuadă. apologotidj asupra "Ci11litulJului"
ca "făuritor al Româniet Legtona1'ett. el aa lJ.droaouză doznii-
dăjduit lui Antons::?cu căruia îi opunef "Domnia voastră , d-
nule general , core o-ţi dac:retat România Lfigiooari1., c5re
a-ţi îmbrăoat haiIlFl căpitanului. a-ţi pătruns ap1.ritul le-
gionar, a - ţi luat pe umerii D-voastră oboEliţi gronua povară .
păcatele" •• legionare ••• căpitanul vă privoşte •.• cu spado
cor o a-ţi tros-o din teocă şi cu Iloii legionari •• • porniţ i
pe linta legionară ••• 1I 1) Ac~aflte. nouC. ooeovră le(~loIlDră
menită a f1alva da la pieire Garda do Fier . eatl} atfiutotă
după rebeliune de multe alte documenta . Numeroaeo cadr& le-

gionare C8.CÎ pocăite t B-p?ni 1io la picioarele lui A~tono8Cu

jurîndu·~l credinţă şi implorîncu_l s& salveze idoalL:r'ile şi
memoria sfintă a IICăpitanuluV' . Soful garni zoanei leg1.oLB.1'a
din comuna MOhu, jUdeţul Sibiu; notaru l Dr_8wtă. Viorsl , in-
tr-o tolegramă către Antonescu spunEl 1 "trecînd peste ziale-
le grele de impos ola m1.şcurii legionare , dupii ce a-al' de-
mascat cei carfl au vrut să ne ducă în eroar.e, în 8ce;3to mo -
mente grele. noi .Legionarii din intl'aE'ga gol'ni7.oană Mohu , jud .
Sibiu . facem zid neclintit în jurul domnle1 voastre şi vă
.l'eîno"tm jurămîntul de oredinţă . stind gata ortcind 8 ne fa,~e
datoria aşa ;,!um no·-au invaţat IDel,tirii noştri legionari în
frun'lie gu căpitanul . Doro.nul.a general , păşind pa credinţa •••
noastră .... să impliniţi intru totul dorinţa co.pi tanului ••• "Z)
In ziua da 28 i anuari>.l . cu telegrame. n1' . 5.3 , 1e-
giollarii din Dorneşti- Iaşl , com~llică )··t AntonO:3Cil că 1I s o
desolidarizenz5. a~ condu:::erea rlităcita ca a f03t ş i râmin le-
giollari credincioşi ••• ai ordinei aşa cum 10-0 dorit "Căpi­
tanul" . prezenţi oricîoo la datorie ş~ contribuţie ~
2ţranizare ce doriti a da lep1.u~ 3) (a .n u ) Subliniem că
ac~osta o fORt tendinţEI dl')mlnantă în G5.rda de Fi\3:'C' . Covirş i­
toarea majorţtate o legionarilor core au participat 1.6. rebe-
I. Loc. cit.}'ond.Antonescu , Jlochot 18, dos .lli4.vol.l, ff . 84-85
2 . 1 d e mi fila 5
3 . I d • "'. fila 1.-7
./.
23
- 76 -
l1unJ, dar fărli aă aibă Ul1 rol oreonizntoI'. do conducore,
procum şi alţii C8ro DU ou partici;lBt, in,",oordi. eu 80 roa-
bilitozo pontru salvaro.'} lor şi a orGonizelfiol, jurSnd cro-
dinţă Ql supunore lui AntoDoocU. Doaltfol nlcl lui AntonoQcu
nu-i diep5.ruoo sporanţelo şi vololtăl1o do El 80 problaIIl3 şi
Qof al Gurzl1 do Fior BOU in col mlll rău caz un şef spiritual.
HlJfol'lndu-Bo 1u o convortiro cu oI, într-o tolagrama trimisă
lui Ribbontrop 111 5 februarie 19 11-1, von Killingor apunoa 1
"GoDOI'olul a do(.!ora.t că el porsonal va conduca oI'fţ.lolzaroa
(Loţiunii - 11.0.) şi va dosomna personal un conduditor pontru
Logiuno" • 1).
Acocto fonomene atoetli un oJ.omont Gsonţinl Ql anu-
ma faptul cu intra colo două. grupări fOBc13to, Garda do Fier,
po do o parto şi coa din jurul lui I.Ântonoscu. :00 da altă
porta, DU au oxistat contradicţii. chiar iroconciliabila. dll
or:1in principal. Nlci una din grup\U"i nu au arborat taze sau
idoi programatico DUbstanţial diforito. opuso celfll11J1to. Lupta
d intro alo nu avoa un fundamont princiral, caro să fi cODdus
la o rupturii catoGOrică, de notrocut intro alo. Adovărul oste
că le siooorii vo;r; fi acoia ca:t'e cu toată "furia" lor impotriva
0' gonoralului ~i:z;muli ţă a 11 gonoralului do oporată" I il vor cuu-
II

ta, implora şi vor incerca să refacă " un itotea ~ltstului naţio­

DoI-legionar tot sub baghota lui. ca inou!}! lui oă-i fia in-
chinnt fotoliul de I".omo,ndant al Găr:z;ii de FiEll.' . Lucrurile au
nora pînă ocolo. incit după înăbuşiroa robeliunii chiar Horia
Sitna, 1upă cum infol'moa:z;ă N,Pătraşcu ••• n'~-azindu-3a părăSit
da toţi şi msi alos do nemţi, in sprijinul cărora a crozut aşa
do mult. a vrut sii BO prodoa in mîinile lui Antonescu. ,." 2)
Că Horia S1Ina ar fi fost dispus la o irr:păcaro cu Antonoacu a
atestat şi o scrisoare pe care 01 o trimite prin profesorul
GăvăDQSCU lui AntoDOScu la 22 martie 1941 (Bo..traşcu afirmă că
înointo ca Horia Sima au fi p5.răsit ţara) în caro, printre 01-
telo, opuno cii II "nădăjduit intotdoauna la o rosto.biliro a ra-
porturilor l l pontru a "readuco pacoa". peutru o "ro gQ.siro su-
fletoască" intro Gardă şi AntoDo.ocU, f1.cind apoI la interesul
"Axai" pentr u lIaceootă acţiuno do totală 'l.iniştiro Q ţării"}).

1. îi~~' c;~~\~O p~~~~:1 d~t~~~fin~!r~O~~~:r:~:~:5C~o~~ ~~,

2. ~~~i~~i/~:t~:· fond dOB.4628 1" vo1.4, fila 57.
3. !~~~ ir:S;r~~~;~!~ i~~d H~~i~D~~~ , ~~;:s;trleit I:Ăn~~~~;~~:
Vezi qi :z;1orul "Unirea" din 16 aprilio 1941."Unlvorsul"
din 16. IV .1941.
.1.
 - 77-
RlapWl8ul 1111 Antoneacu esh 14ILti_1~,
generalul privea continuarea oolLabo"I~~.1
4eolarlDel .ie la inceput ci I "DU
fUDelcl In prlDclplu nu pot _._
ao""e .. pertla" 1} III timp CI
pllcar., leg10aerU ··~n~l,a.':LII.D1;:a."·,
taau ,,1 4upl rebel1uno

gionar". An'onaB.
B fo" ".pa4aţl,
lII8JI, 0l!1 el DU 40211•
......01. aou1Ia _._ •.~ ...'.
tJl1Dgel!l. l!IC'1J,3,\ID'~,_
tA op1Dia
vol.
lp\ID8 I
,,1 to'Ba de• .,UAlUitlaift
:111410 oIlD IIOU pe
12I. .eoliabUl lm"l
t I . ' . ou pl!1v12l1 la u!rf,Ol~ţ~
l!Ibel1_ al DU",_ol

la 5 t,bJ/Uadl ou Amon•• cu,

U1Dge:ll p:reoalaal 01. I -ID1I_
8IR a4".... genuBlulul An110JlaacAl
1,1 1noh1pua 41naul rei OlTUI.
conUDUl J[Ul1ngeJI - • .CCIID'III~.
Bale taţl 41 apbUu1 11~,I/,
P' vUto", lDIIl 4.0C81R4BlIl, 41D
1, Loc. Uo. 40B •••11916111, Tol.).
2. I b 1 01 • a,
./.
25
- 78 -
11 os te impoaibl1 ca legionarU oA fie incad ra ţi i media t ' 1n
aparatul de stet, ArIT.D.ta J:I,-D.r inţe le ge acest lucru •• ~11 1)
Evident o ostfel do porspoctivă nu-i !3ur1doa sub nlcl un
re.otiv lui AntoDoJ:JcU. coro tocmai cu 8,lutorul armat!!! c1ş­
ti-:UBO duolul cu cealaltă p;rupllrd fast:1Htă. Eate aşa dar in
.J.fnră do orir..e îndoială c~ siDro.u'ul mobil de fond al contra-

dic~iilor Jintrfl celo douu i..L"Up~rl f8!clste. 8 fOAt lupt a

ptntr'J. [.up!.'et'o.ţle , pontru domiLo .• le absolută 1D stat.

Fiind vorba do faptul eli , după cum menţionează
N.Pet:t'8şcu, Rorit!. Sim!i ::. fost pli.răs lt do nemţi, in core "1
Cl'O~ut Of,a do uult • tt'obuio romarcate următoarele I După
ll

Cll."'l dttJa S-!1 dtHoo1WtrEtt , u:.lsmu l 8 făcut totul pentru sal-

varoa l egL:UlOrismului , Il G;trzii ,ia Fier in timpu l rebeliunii.
Acea9tâ gJ..· i ji1 au avut-o în mod CO:lBtant şi dupA rebeliune .
To ţi IClgioMrii vinovaţi într-u.e c1;),ip sau altul da nirăd ele­
gile din ianuario şi core au solicitat ajutorul german pen-
tru a DC~P& do " oxiG:cnţIJlo " lui Antones \~u , ou fost ocrot:l.ţl
dll trupole gcrmnno !;li ;,.'ogimul nazist • .lcost sprijin a fost
aco!.'dat 1'0 I:!n.1 cult!) plail.u.r~. 1.0 primul rînd prin facilitatea
şi crgnnizaroo dlrJl;tă a trecerii frauduloose ti frontierei

dl~ otnt II RO~Di.6:!. .. :acoluo Potraşcu recunoaş te o ă a plec.:at

"în t" Gor:r.nnla într-un t.ren roilt t~r german, :tiD.proună cu un
grup cai llU!::lElrOB do legionar1". "'.) In ztua de 31 :l.anuarl0
l1 într-o e;orntturD.. ne tren gO"i'man! au fost găoiţi ••• 12 rebe -
li ce i!..ltenţiGon!lu să -a'oacă fraudu:08 front,ioI'n ll • 3) De
mul ta ori, portr.u a facilita fuga leglonsrilor în SBrntturi
militare t";IJrl!UlDO , acoştia erau echipnţfl in untfoI'mo ale ar-
tlatoi hitlorista . In al doilea .r înd . ofiţeri germani, cu au-
toriz.llţ10 şofului T:lintmd.i tl:11itare glJI'Illl1nb din Rotnânia t go-
DO!'lllul vot' Han Han.oon, particip~ ca martori ai ap ăr v.rii în
pJ'.)ca31~ intoll':sto do AlJtcnoBct:. legiooartloL' . In tolegrama
rsport-inforllUltiv nr.?95 po IUDIl ma rt,ill 1941, li cOJlll\Ddarnao-
tll1ut militar aJ. Roc;iunii P6tro 1iter~~ 60 l:ipu.ne I ULa Trlbu-
r:.olul ;"ilitar din PloieQ'~l in zi 10:1• o (13 20-21 martie a.c.
8-3 jurlocat Fcocenul unor rflboli din ~frup1n'l. Cu acuaotă o-
cazia au ':.'n,~l'r..:.t ca oartor! nişte ofiţeri ga r mtlnl din eP-rn1-
.!Q!'J'!.'\S.l::.r.0..r_fl. Aco.!;1tta, după co eu dopus ca martori , au Ecl.ls-
1. Art.lvll '::::ll!!t.do Studii Istorice şi Soclal-ţ;olit i ce dt1
1;0 lin ' ,:,<.;,:;.C .. 01 ? .. t:.R.,fO!!d 10,rl05.99, f .. f . 40 .
2" ;\1.,0.1'/01d Bti,Huc.(K)fond. "0. 1 rlca . 46213l!- vol~4 fila 58.
5 . LCH;. ci ţ.,.QOr:.1 1 1'. 7), (l'r(J!;l~Con.J . ce fHniştri) MiBiun~a Ml-
l1t!l:'~ cu. '.'''', fila ';78 •
./.
 26
- 79 -
ta, piDil. la afirşitul doabatorllor continuind si vl.Dil şi
in sl.1el. urmltoaro 1" desbeteri sub I!lOtiv sA se int.r.aea-
.1 d. proces. Au luat contaot cu iuculpaţl1 şi lo-au dat
ţiglri şi altelo. Faptul a proJua indignare in ::>opulaţ1..
care a fost informati da cela petrecute. Acesta gesturi -
.puno documentul - aint privito ca o incurajaro dat! ...be-
lilo .. şi ca un aDl.stec in politica toterDil. a statului" • .I.)
Cu ooaz1a procesului, aceştia au t.ncllc813 grosolRn normale
proo.durale alo justiţiei. Astfel colonolul Vaigt Hans, co- ·
mandantul garnizuana1 Cimp:l.na, "s-a prezentat in şed1aţl cu
d.poziţia scriDii deşi i a-& pua in vodere eli dispoziţiil.
proo.du".l. oprea o acea' lucru .i ll faţa instanţelor, a cOllti-
nua' sA B8 serveascA do depoziţia acria' şi troptat a tI'....
dua-o 011V!Jlt cU cuv!nt". 2)Lt,Col,voD GrapOW" 8-0. prezentat
de asemeni cu depoziţia soriaă ••• "şi a a-lUt atl-=udlDI lip-
I aitl d. obiectivitate doolarind el şi-a dat cuvintul d. 0-
I
I Doara raball10r ci DU vor fi condamnaţi ••• " 3) '8vldan"t; a~:~o­
I
,.
..ttiiţll. judiciar. român. au proteatat ac.ator 1JDl.Jctiuni fla-
grant. 111 t .. eburlle 1Jlterno alo ţiirii, dar oomandam.ntel. d.
arml in aubordinea c!!rora orau ofiţerii germani, le-au luat
apirer.a 'punind la punct" autoriti1ţ1.1e româneşti. D1 10 ~e­
tullliaiunU Armatei Gormana ill România, (Chef D.r D.ut&uhen-
W.l'III8h' lliasion in RUman1on) la 26 apriU. 1941, est. ·t .. 1miall
P,,"ş.d.nţiei Consiliului d. lIini~tr1 adreaa Dr.I.C.1243/4l
seh (Geh.1m) In oare .l>ri~tr. altole ae apune I "COnstbtlrU.
misiunU armat oi d. uaca' aaupra participarii ofiţorilor ger-
zaani la proaesele legionarilor, au dat dr"p1i rezultat. ca
.oţi oftţu'11 germani ••• ene au dat aacultare la i .... ! taţi.
tribunalelor mUitar ...omilno (deşi n~ au fost imita ţi - lI.n)
de a aplrl. ca martori la acesta proclel, au avu1; o purtare
eOlllplat eoractl.şi obiactivii" 4), S."""'1I I Mit vorbindlioh8ll
~ .mptonluDgln (aes e ) Ho.nalll. - Gone.tal dor Kavallorle.
Dar cu tot ajutorul şi at1tudiDaa ocrotitoare,
acordaU 10g10narilor da eătro We".aaoh1l, .. eb.Uu"oa • in-
semna' un lamentabil eşeo n1 legioDariamulul. ca ld6J~ogl ••
polUiel şi ;>ractic!, Garda do Fior fUnd ml1turotă d. pe oo.na
viotit P2Ut1ee ro mll neşti.
1. Loc.clt.fila 100.
2. I d • m, fila 90.
3. I dam, fila 9l.
4. 1 d • m, !lla 103.

.1.
27
------1
- .80 -
Lichidar'J8 reboliunii şi înlăturarea Gărzii de
Fil3r din viaţa politică , dupa cum era firosc, a produs o
via satisfacţia în cela mai difori te cer.curi aIn 9pinioi
publica româDQştl. A vorb i dospre modul în care s-a mani-
fostat opinia publică 1.11 leg-ătură cu Zdrobiroa robel'-uni.l
.şi înlăturarea Gărzi i de Fisr din viaţa politică a ţării ,
presupune II ţiLd aoama de uDole particularit5ţi istorica
010 opocii. EV'3IJl.m unttlle politice intorno Buccedate după
septombrie 19'+O t au fost de natură să domonntrezo opinie i
'publice româneşti JJoriculozitatea soclalK şi naţlo1lală a
lrgionarilo:.:', a Gărzii de Fior . RaboliulJe8 El. constitu it mo -
montul culminant al agresivităţii şi be.nditlsmului aceetui
mir-rob pol:l.tic ., O Boamă de factorii la care deja ne-am ra-
farit, au condus la ruptura dintra cela două grupări fas -
cisto CE.!ro alcătuisară faimosul stat " m ţional-lagionar" ş,u­
br'J t) , procum !1a şubrede eu fost bazele pe care B-a făuzoit
şi " piloni 1" pe care B-a sprijinit . B'vol.lţia ovonimentelor
a dotaşat pa AntonOS..9)l.., armata Oi in genora l covîrşitoare a
mnjoritate a instituţiilor ctatului, do logionari. In an'tia -
EOniomu l violent dintre le Gionar i şi Antonoscu, populaţia
ţurii , firesc 8- ", I''o'liut armatei care a avut un rol hotărÎ- ­

tor i n l!.chidarea rebeliunii. Este un eloment de logică is-

torică dat fiind că in 8sorneDoa împrojur1i.ri , mai ales după
zdrobiroa definitivă a agresiunii lac;ionare, opinie pUblică ,
ro.euflind uşurată, praEitigiul armat ai în faţa popoI'ului a
crOEcut, situaţie de care a prOfitat firC:lsc şi IoD. Antones-
cu , comandantul !:;'..i.preru a l armatei Q1 r,of al statului. Eeno-
menu l a fost in moro măsu:că facilitat ,:la faptul că în a -
C9Bată perioadă regimu l de dictaturii miliţaro -faacistă fiind
Î-ntr-o fază incipiontă , nu-şi arătaso Î-ncă toate urmările
catastr.ofalo 8l\Upra ţării . Opinia publice. românoască încă
nu aVUOOS6 timpul să 80 convingă do cC'D!JQcinţale aderm-ii
României l a "A:xă~ Progătirilo ele război 03 fâcaau iucă în
taină.. ArIIlst:: gormenă continua să fie prezontată C3. fiind
doar o " misiuD6 militarii" cu scop de lnstr'uire a calei N -
11'.9.00 . In general, pa a:!'ens intorna.ţionolii încă DU !le vor-
bea deschis despre prog:ătire8 Germaniai pentru agresiunoq,
împotriva U. R. S . S . I-;i despre poropo(';tiva participări.1 Ro-
munie!. la ace!1stă agroaluno . Dealtfel, sîntc.m in perioada
.1.
28
- 61 -
oind raporturile politica 01 d1.p.i.o"nttco d1.nţro c'Jl de 01
trellea Rolch şi U.R.S.S. De mOllţtnoClU llvl'r"'lle, inI' Rom..l-
D1a, continua sl\. albii rolaţii dlplor.otico CH U. R.S.S. t co
şi cu ADJ!:llo, prncum 01 cu alta ~~r1. din afara "Axai".
Deol parnpeot1.vo UDet conClor;roţtl rli:;:;lioinlcn ontloovlot leo
provoc.: f ·! do h1tleriQtl, 10 caro ROIl'llln1.o. Dă pnrt1.c lpo I 1uoX.
nu sa impueooe la ordinoa ziloi. Din acoate flot!V(I oDonţlo-
18, opinio publica, corcurilo noclala :;11 poltt1.co 010 cii.rot'
oituaţti, linişto, vioţ4 . viitor, OVOl.'), Ol'OU Qţ'Ionlnţoto da
l!1g1ouorl. DU oolutot cu ontu::1Qom lichidarea ra'tollun1. i
do cAtre artloto româna, co şi rr.5curl1 o do l1cc..ldoro o urmli-
1'110't' acosteia luata do Ion AntoDoecu ultorior . In o(.oot
context privim diferitnle fo1'oo prin core opinia publioă
rOlUlinea~că aprobii, iş! man1footii sprij inul Q1. ontuzioomul
pentru lichidorea rebeliunii . ExolJlplolo caro otontă aproba -
roa sint nonumărato. In adrosa nr • .33854 din 30 ianuar10
1941 , ComnndOlltu1 D1v1zis1 a 13- a Infnlltor10 Plo1oQt1 go-
neral Stafloo , rSlJorto ProQodonţioi COllOil1ulul do Min i ş :
trl următoarele I Iv. ziua do 30 ianuorio 11)41 "o nvut 10 0
10 Ploitloti iotrunirtJo unui OUl ir do 22? porlJ.;.a::Cll!~u~ l din
lumea intelectuală" unde "intr-o otlT',;oforl1 d6.' înă l ţoro eu:
fletoBBo6 ou luat cuvintul reprozontanţii tuturor catogo rii-
lor (it) profoaiuni. exprimi-TXl in numtJlo lor Qi a l corpului
din ca:ce făceau parto". recuDo Qt iz..ţo faţă de OQti::-OD ţurii
••• " 1) Tăronl 1 ş i intolectual,"i elin GherC;tlni - Dimbov iţo.,
tntr-o B~rlB08r8 odroilO,tă Consiliulu i de Miniştr i, îşi ox-
primau mulţumirea că au foat scupaţ i "de temela robrle lA-
gionare din oceoatl1 rog-4..uDo ••• " caro "au berot şoso lolo, llU
jefuit populeţia. Cerem, Ba spunoa in incheiaro, podapoiroo
lor oxemplară". 2) In comuna Otoponi - Ilfov , oficial1tliţl­
le au organizat o ceromonio ro1ic;ioaoii in momoria ootaşil"r
căzuţi in lupta cu le gionarii in timpul l'obo11unii. 3)IIToţl
funcţionarii Inspectoratului camerol ... r 8srlcole din Olte-
nial! îşi exprimau 8otiofaoţia pontru zd~ oljir09 lI~uQ iDtl. nilor
şi netrebnicilor naamulur'. 4)
~8tat . Buc .(K) Fond Antonnacu.pachet 18,doo.144,vol.l
fila 129.
2 ; I d • m, fila 124
3. I d • m, fila 96
4. 1 d e m, vol.2. fila 19 •
./.
 - 62 -
Doi 1DBpoctori generali din lIinisterul Agrioulturl.1, ,ş i "lOr
:prtIDau mulţull\iroa pontru 11ehidarea agresiunilor legiona{.a
"din ziolalo Llo groaznică amKrăcluD6 ••• C€I ar fi dus la pră­
"luşira8 ţării ••• 1I 1) Un fost ataşat comercial , din Bucureşti,
et r . Norva '1'r818D Dr.B, "din dragoste de ţară şi conştiln~ ds-
to riei faţă de aCFlst :lopor vrodnic: şi luminat" îş i exprima
recuDoQtinţa faţii de oştire, caro Il atăvilit "năpraznica L::IL.O-

roci.ra abătutii 83upra acostei ţiri datorită UDor rătăoiţi ca-

:r6 in i ncolli}tio:::lţa 1.or t dînd mîna cu torfa.'}!! ş i du,omanl1
DOştrt. nu. ping;iirit tot ce aveau msi sfint: cinstea ş i dragos-

tea faţă .:Ia Glia Strămoşească!!. 2) Un fost preşodinte al Ca-

( .
maro! de roJuncă din Ducurtlştt, toi oxprim'l so.tlsfacţ ia pentru
mănurilo lua:;e ?ontru zdrobirea reteliunii legionare şi aaip:;u-

rBraa "res.?8ctului da llluncă., al avutului şi al vieţii umanen

i mpo triva ucestol'''ly,n,jo da fraudatori dubioşi şi do agenţi
provocator! aflaţi în slujba intereselor duşJllanilo~ ţării ll • 3 )
Do 8sţlmon l, un putet'n!c ecou al opi q 1et publlca ~a
fost preSB vremii. In ziarul IICu.rAntul" din 28 ianua~ie t prin
artlcoluJ. lI'romeiu.r! de viaţă nouă" so atrăgea atenţia aeupra
învăţ ămlntelor pe cara popol'ui român trebuie să 10 reţină din
trng1cile evonimonte provocate da legionari . IILecţia aceasta
să ne vinA ce o mustrare ••• 85 no etaa in fa'ţii" - OpUllS ziarul.
In acelal} num.1S.r, în articolul "Salnlrefl. !jeii llllţiona la u z ia-
rul cOIlflam.na lUau fost împuşcaţi soldaţi şi ofiţarl români,
unii Goldaţ1 au fost arşi de vii, alţii dezbrăcaţ! şi insul-
tati. Se put citi 8Elelil!)D138 lucruri - Be îutreba ziarul - fără
aa întreaga c.:oD1}tiil'.ţ:ă românesocă Dă nu fremata do durora?!! .
Ziarul "Timpul din e februario 1941, incearc:ă să realizeze o
legătur ă dintre orleDt!'!i'ea ideologică a legiollari101~ ş i mato -

dela 'ii p:L"Bcticile tero~"'iBte din ianuariEJ, spunînd că In "dez-

voltare.a unor procese idoo10gice şi a unot' tendinţe de stă­
pînire politică şi socială ••• doosabirile do credinţe SRU de
metoda J era da aşteptat an so adauge ura şi patima seroărată
~itorll nalvitO,ţli colective, do pescuitorii in apă tul-

1; I d " m, fils 2'l

2. 1 d EI mi f.f. 4)...I}7
3. 1 d EI m, fila 60

.1.
, 30

- 83 -
bura. cara in nici un caz nu lucrau şi nlcl n-ar fi putut
lucr&., opro binele poporului rOmâ!\6a.'l. ci numai în praf1 tul
UDor forţe străina da aspiraţiilo, de nevoile şi de bucu-
1:'il1e noastre naţionale". Zisl.'ul "Acţ:tunea l1 din aceeaşi zi .
iu articolul "Conf:.:'untarea românilor cu lsto:d.a l l , Btu"tntind
dictonul ~oman "Salus popul! 8uproma lax ea t" atriigGa ateD-
ţia că acesta. are valabilitate pentr.u toate tutlpu:rilo ~1 in

toate împrejurăr:J.le. Autorul spu!lea cu deplin temoi. că 8St-

fel de aventurial vin şi pleBcă , istoria îi rapudiază. "un
popor e inaă etern. Sl pieru Bcast drepti la veşnicie DUMi
popoarele care nu şi-au apărat perm&lI,8nţa, numai BC!Jlea caro
au permis individului trecător, să dărîme prin acte nQcuge-
tata. temelia da durată a oxistenţai lor. Romdnia - continuă
ziarul - a trăit de curînd oV"oDimonta ce au dat. un tI·aglc
avartlcment uşur inţei noastre,,"
In gazeta "Ordinea" din 9 februarie sa f.1cea , pa
bună dreptate, constatarea că "atîtia şi atîţia cetăţt1nl au
văzut cu proprii lor ochi şi au judecat cu propria lor cao-
.ştiinţă intristătoarele evenimente dosfăşurato în z1191e de
23. 24 şi 25 ianuarie şi au faou adicc îngrijoraţi pentru
liniştea ţărU oît şi pentru viaţa lor înailşt. Nimeni - con-
tinuă ziarul - nu ar ma! voi vreoda·~ă să treacă prin 8dOm13nea
moment a". Inoheiem acosta epicuir! cu un fragment edifica tor
apărut intr-un articol din ziarul "Curontul" din 13 fabrUBL"ie
1941, tar6 scria că opinia publică românească . din fundul ss-
telor pînă aici în Japl.tală, care a cunoscut pilda odioasă a
rebeliunii , a p.r imit cu satisfa~ţie lichidarea acesteia.Zia-
rul asemăna acost m01Uont zguduitor cu o II noap te turbUle ll care
" va fi pentru istol'ia românos8câ C'ia mai noagră lJl;l.f~lnă . 8i
oit am vra4 ca cei ce vor veni după noi - spunea guzeta amin-
tită - eă poată şti că coea ce citesc (despre 6.ce8ată rebe-
l iune - n.n.) DU a istoria neamului romanesc. Că n-a fost de-
oît UDa din prEiS multele amărăciunl pe O'\ ... d poporul nceots
blajin le::a su.pt pentru. mîntuirea lui".
Doeigur. acosta luări da poztţie uprobatoorl3 pon-
tru lir-..hid9.reo. reba1iunii legionare, nu Ba contoposc in toa-
ta aazurile cu aprobarea politicii ganorale 8 regimului Anto-
nescu. Dar la acea do.tli viitl.'t'ul patriei li fost hotărîtor
condiţionat da zdrobireâ agresiunii legionare. de înlătura­
rea acesteia din viaţu politică ş' de stat . moti\r pentru care,
fireso, opin!., pUblică. româlleuacă. în cO'JirşitoAt'oa ei majo-
ritate. a aalutat!'!o.
.-.-.-.-.-';
 CONTRIBUTIA ORGANelOR DE ORDINI: ŞI
iNFOR~ATIl ALE STATULUI (POLITIE,
SIGUR ANŢ Ă, CONTRAINfORMATII MilITARE,
)ANDARMERIE) LA ZDROBIREA ACŢIUNILOR
FORTELOR IlEACŢIONAIlE ŞI CON50UDAREA
REGIMULUI DH40CRATiC iN PERIOADA
MARTIE - DECEMBRIE lC;4S
C'plhn GElU URECHE
ttrntltGt ,11111'1111.
Locohncnt "!COlAE GlnliU

Instaurat la 6 martio 19 /'"5, sub putt;>rnlca pre-

siune a luptei hotât,~ te a ma:lclor l>opulaI'O I cond'..Isc de Par-
tidul Comuniot Hom.in , .qi ca urlIIuro a unei acnoibile achim-
b:irl a raportului do ror~c in fl~voorea dcmocrat;;lC1i,guvcrnul
llr . l-'ol.ru Gro;;o , Il constituit primul Guv~l'n do largă concon-
tI"(\rc domo'H"ntici.i din lotoria ţ.irii noastre. In cadrul acca-
tL!i 'Iv-,rn Partidul Comuniat iloml~n o foat forţa politicii. I
condtlc Ltoaro . I
Prin inotaurarea Gllv!~rnului Q(,I:\I')C'l'at-popuLlr
lupta l'ovoluţion~rii a mau' } OI' condus.! do 1' . ,: . 't . ,1;;-<1 ridicat
pe o troGptil "OUii, mll~·'rioo.ri. ;lIv'~rnul U('1l0Cl'ot , n; ~lr3.t\l1 1
(Lo ol;ut , n con3t.it:,it în îrm clase lund ';oo.rr ~i n tl.i.iJ].\tl -
lor :1:i1 pri.ncipnlul ln:;t::,'w!lcnt n 111)to. )Ci tr'l el' _v 1'.,1"'"('3
rcvol\1ţi0i bur, :hl''''.o-dc110Cro.ticc . ~\1ycI'n.II innl:l'l.~."·; la b
trlo:tc 11 JIJ :l conGolidat ţrin ")e 1.. le c;nii1r, n.~ ~t -ntrc1.l'u
1'1' .t\tc, incilloiv a 01' '1' lor dc. Ol"unC' J~ nI" l'r.1:\Y i ,
t
,("1 l' le r.l".~f""'i "lUll'l\.; '1."'0 1 ale ~1 \ i 11 ~oclQ-
.ttl" , .'\ l"t vi.").~:l uu~'~ !'lUCI' uf!o\vJ.r"i-:-ii l' VOll,t .... C: h'lt.' :,';,ZO-
(\('1·10Cl.'\1.. C t crcind p1' '\'J.l. 1"' ,1.'." C Iri ", . tl~ .; locil -
U,:ltr".
,'ar 1" r lc,.i 11"1;", ~l"'tI'1.l r' c ·c,"',.'· o it.i In
01.' ..\t-)(" )'\ -

l~r, rcnl;T"lI il ind r.l r ou u·ţ

noc:":\l-po iLic, nu l.Hlvpt,.1.. o Y l d.... U.e lt

'lVI-r'I, ':'loh , \ . 'lI \ Ji ';0:11,.("' for l "'l~ 1,1 y. (] .. ~ ..tnt r .t i J-
In!.

.. / . .
 - 85 -
I. UNELE MASURI INTREPRINSE DE 1'.C.~
DIRECTIA DEI.:OCRATlZARII SI PERFECTIOI'~RII ACTI-
VI!I!ATII ORGAIIELOR DE ORDINE SI TIIFORllATII.
Atît P.N.T. Mo.niu, oit şi P.N.L.Brlitincu. au
ore:;anizat imediat după 6 martie 1945 o Boria do a;:~iuDi
desol:dao pe ntru riiBtur~r6a guvernului Grozo... Eate CUQ08-
out apelul lui niou B rătiaou t adresat putorilor imperialis-
te in vederea iOdepiirtării cu sprijioul acostom a guvernu-
lui ddmOCrd.t. pt",ular. De D.oemonoa, comunicatul dolegaţiei
permanonte a P.N.T., rodactat la 8 martie 1945. do clare.
rituos şi ostentativ că va lupta împotriva acostuia pinA. la
răsturnarea lui.

I IovorşunnrQ8 cu care Ilcect;e forţe s-au angajat

in aoţiunea de răsturnare a guvernului, a detorminat P.C.R.

să hotărască adoptaroa UDor măsuri meoitG aă ietiiroască

I forţele doruocratice şi guvot'Du1, pentru a fi in măsura sI

ooatre,caroze şi să anihiloze cu suooes asomonea acte. Ast-
tel, la ConsfAtuir.oa din 12 martie 1945 de la. C.C. al P.C.R. t
1· cu inatructorii ree:;iooalolor de partid, s-a. hotlirlt iniţi­
erea unor măsuri caro să ducA. la intărirea rolului conduoă­
1. tor al partidului comunist in coaliţia guvoroa.mon~ală 1).
la consoljde.ro8 guvernu:'ui Dr.Petru Groz,o" 10. intlirireo. co-
J~.borării in guvorn şi in afflrG. lui ou gruparaa camus! dl
Gh. Tă tărăscu 2).
P8Dt~'U o. dojuca planurile reacţiunii, la iniţia­
tiva partidului comunist, au fost luate măsuri po lioia 10-
tăririi aparatului do ordino şi infol'1!)llţ-ii. IDCă din 7 UlC.X-
tie 1945, la şodinţa 000siliului de 11: Diştri 5.0 caro c-&.
luat in discuţie prot;ramul guvernului , (I-a subliniat .in
Consiliu, do 10. incoput, Docesitatea Urestabilirii uuei
or1aduoli, uDei siGuranţa in viaţa do toate zilele" 3). UD
100 principal l-a ocupat şi iDBcrioroa in pro!;I"Om a oeco-
citAţii Uroorganizurii imodiate fi aparatului poliţial şi
janrlarlf'orosc" 4). Io acoot 8eoe in toate organole do ordini
şi informaţii arc 100, ca şi io restul aparatului de otat.
dar intr-un ri~m mai accODtllat, imodiat după inotaure.rea
guvernului domocrat-popular, un larg proces de epurore.

1) Arhiva. C ootrală a C.C. al P.C.R., foodul I.dos."t.t.

3-·4, 66.
~4l Ibid., f.f.72,95.
" Ibid., food 103, dos. 6959 , f.4.
Ibid., f.6.
./.
 - 86 -

Infăptuirea acestui proces urmărea luarea posi-

bilitaţilor reucţiunii do a .ee folosi 10 veohii !u!:Icţioaari
ai aparu Gului de stat burehez pentru a sadi io mase noîn-
crederea to guvern şi chisî' forl1aroS UDtJl' roa6otilOODte faţă
d:J aceste-. Au fost situaţii , aşa cum r'lporta şeoretarul r6-
gi<..Duloi de j)nL'tid Iaşi, la Plotlara u.G. al P .C.R. dio 25-28
ianuarie 1946, cind unii magistraţi :t'.:oacţioDllri eu condamoat
"cu freCRZig orice delict cara a avut loa p6 vramElD. lui Ră­
desou. Sîrlt ţărani ,.e.re au po:::,tioipat la refDrma agrară,
care au luat 7 aoj de ~Dcl·' ;Fl011ra_ sînt arostăl.~i şi samavol-
nioiil' 1).
Sîr.t înlăturaţi . i n primul rind, începînd de BUS
în ,i 06. do la c.ad.r€le cu îna .1te .funcţii de răapuDrlere la
simpli lucrători ai acostui aparat , elementele catile regi-
mului domccrat-populs.r , cele compromise printr-o activita-
te duşmănOB.să la adrsza mişcării mutJ.::i tore.şti .şi general-
democratice, elementele cu o slabă preE;ătiI'e profeaiocală 5
a.buziv~ şi corL'pte. Act:!:itea l:1îot inlocuita cu elemente 00-
re spu[\'·.ătoaro , proflHld E.. ta~ate regimului, munoitori , ţăre.ni
suraci, intele<:tllali l,~i funcţionari cinstiţi, 1':1smb.I'ii ai
P.C.R. Bau ai altor partide :]i organizaţii politiCE! compo-
O(L'Jt6 ale F . lI~D.
In vara unului 19lj·5 numai in cadrul Direcţiei
GODorals a Poliţiei şi a unităţilor subordonate acesteia,
din ~ots.lu1 de 7.815 o1':î:ţflri d~ poliţi o. agenţi,personal
adminiat::-ativ şi gardiani puhlici . 4.723 erau cadr'6 noi şi
3.092 cadre vechi. O pondere Dlai mare o aveau ofiţerii de po-
li ţio t b'l% şi gardienii pUi:'lici 49% .:t-7\.;m9.l"ll l agenţilor de po-
liţie Doi iocacl.raţi reprez6ot'a 4.5% , iar 0.1 ptlrsooalului ad-
ministrativ DUl!'Ai 347b 2) .
Peraonulul necorespunzător coadii,.iilor nou cre-
ate, a fost 8C09 pentru a DU aducG P1'6jt:': licii act.ivităţii
aC 6~tor organo , activit ă ţii statului J.o 156'O,;::ral , trao~formă­
ril or sociole care El.veau loc,ch i a l' in .c:otl::.. iţiile cîod nu
8xiB'Unu pocibilitiăţi moment6.nu VdOt1'U l.olol'uirl3a lor cu ca-
cU'El nJi ~Or6g1) l.JD~iit;oart3 . Aşa se face că Pre fectura Judeţului

1) Ibid., fondul 1 .. dOBUr 6 11 fila 67 .

2) Arhivll:!.e C. S.S., llond DOCUmBt\tar, ~,o8.or.18l filEi 113 •

./.

~-------------- - - -
 - 87 -
Prahova roclan:.a M.A.I . , ia mai 1945, o lipali acută II per-
Bonalului pOliţist!Bac la chol"turo. Ploieşti şi la cele? cc-
misariate poodiete de oa • ./...'~ 84 ofiţfjri de poliţit: nece-
sari erau îo funcţiune UUJ:!B.i ;'51 din 77 Ilt;ODţi do politie
Duma.i 371 din 53 funcţionari adoioietrativi numai 16;iar
din 602 gardilloi publici dispuneau numai de 155 1) . O si-
tuaţio şi iJl\i alarn.antă Bste SOIDoalată de !lecţia II-fi a
Marolui stat Major al Armntei, io legătură cu ioaufici8D-
ţa jaodarmilor. Pe lîcgă trecoroa în cP..drul dioponibil a
color necorespunzători, numărul lor e1'6 litllitbt de pl.e.fo-
nu l stabilit de puterile aLiate . Aceasta făcoa să existe
posturi de jandarmi care ari aibă pe raza lor cite 10-12
comune la diL tauţe de zeoi de kilombtri de rO'Jodinţa poetu-
l ui , îocit "OrEtloole jandarmeriei reupectivo Dt..! l e po!; i08-
1leota nici l!l!1cnr o singură c.ată pe luni 2) . POtitru ca etC8S-
te organe să-şi poat3. indeplini i.,datorit"ile lor ~ltJ servi-
oiu. M.St . M.. al ArcB.tei. Inspectoratul General al Ja0d4n.e-
rioi pe lioie de organizare fiind pondinte de J,tiointerul
Apărării UCtţioDule . ioterv .... oe pe lineă Comisia RlImiină peD-
tru Apljcnrca Arw.!1tiţiului . pentru ca o.c8uo":;a, la rindul
e i t 8ii intorvinli pe lîoGă Comil ia Aliatii de Control to vede-
roa u'porir~i efect~velor ,o!Jtul':..lor de jandarmi 3)
Acoo.otă UfJ.uivă epurare Il cr~d.l.·alor oecorcllpuo::ă­
toare npt1'o.tului de o~'diDe ~i inr,rr::.o.ţii era o acţiuno ne-
cesară . Ea ilust:.1Q. tnceputul procesului do trao8fort:bre a
vechiului ap8.ro.t de ot~t . Pl'OC08 caro va 1"i ~oDtiouat pe o
s08ră mai largă Qi dosiSvirQit In u uoun etup! a ruvoluţioi
populara . Dtlşi flt!'.tul so.:b 6:lJ;octul tereei Dtt twi lJ6r':.ţioe
incă t:Otlll'şi, iu conţinut şi ca :JBTciul ar~ ochi:l..4t.-
statul, ca şi crganole .ia t,;ro .... no Ql ... nfOl'r"h-
ţii, cu mai slujooc 6cuw inttro8'llor clasolor dc;:iL6cte,
mluor:tt~ ţii societ"",ţii , oi aajorlt3ţii ei. lrilodlm'l4!'t';i
PO!,lulD..!'o .
C1Uflel cunolton.ro, clusA caro Il GOoJ.Uf' iupte
\leutru J.nfl1ptulxea trunoform.llrilol' aocible impuse <!a 6ta-
!JA dO!Jliv1rQirii revoluţiei tJQrgt:ft ,::()-dOC,OCl"otll:e ,1::1 cocdi-
ţiile ucoi 1.DverQuoato împotriviri 8 rouoţiuDii,ii ore txlOftSr

1< îbl.tl., Poeu COl'oernodoeVl. doa.?, . vo1.3,f . 22 .

2( Ibitl. tvo1 . 5. tiIn }G2.
;) J b i d " m.
./ .
 - 88 -
statul ca organizare B,l:80ialU o. violocţoi împotriva hur-
gheziei. Dar, acest ap..... rat de stat, ou putea să fie cel
pe care i l preconiza LeoiD in condiţiile instaurării dio-
taturii proletariatului, dlJ1?ă ce îo prealabil fusose "ni-
micită, distrusă maşina. de stat pe care a oreiat-o pentru
Bice burghezia ••• " 1).
Etapa revoluţie oară reepoctivn, oa tura earci-
'oilor caro trebuiau rezolvate I necesitatea Betrollării în
rezolvaroa uo'"".l şi a uDei părţi a burgheziei, a determi-
nat unele particularităţi in lOf'jătIlt'ă Q.ltpamtiU . d.e l3tat.i.oamtmt
la 6 martie 19l~5 şi evoluţia aa ulterion~.l. le primul riDd.,
faptul , C~\
clasa noastru Muncitoare a preluat vechiul apa-
rat de a/cat in forma aa Deschimbată. I-a ato.bili'JJ iDSo., de
la început, alto earcioi, Doi, fundamental deosebite dtt
oele avute îo trecut, şi i-a schimbat treptat conţinutul"
Au fost unele Drelllări, in cazuri deosebita, şi in conţinu­
tiul său. Unele cadre ale vochil._ui aparat do atat, inclusiv
in domeniul aparatului da ordine şi informaţii, nBcompromi-
Be. care au înţelee aă-şi pună in mod sinoer serviciil!) în
slujba revoluţiei, au fost preluate, fiind foloaite in 000-
tinuare. O altă particuls.ritate a cODstituit-o prooesul
alert de demooratizare imprimat aparatului de stat de oătre
clasa munoitoare în frunta cu nucloul său IJ)9.rxJd~-leniniat.
Aooste particularităţi adăugindu-ss oelorlalte,
rezultate pe parcursul revoluţiei populare, îndeosebi ale
înfăptuirii revoluţioi şi oonstruoţiei Booiu.liBt~, ilus-
trează, odată în pIua, caraoterul oreator al poliliioii par-
tidului nostru, uo model 'la aplicare a invăţăturii marxist-
leniniste ţintnd cont da particul&rităţile specifioa ale
ţării noastra.
Faptul cii procesul de trBJlSfolll1a:t1 a vechiului
aparat de stat a îeceput din prima etapă a revoluţiei po-
pulare demonstrează şi el caracterul , unic J neintrerupt al
revoluţiei populare din ţara noastră.
peetru adaptarea şi z:.erfecţiooarea actiyităţii
aparatuh,i de ordine şi informaţii la nBcesităţile momeD-
tului istoJric respectiv au mai fost îorepriDs8 şi alte ml!-
suri.
In vederea neutralizării unor ,:/V'.Jm8nte peri-
culoaso. pentru a le lua posibilitatea unelbirii impotriva

1) ~1i.:l~~g!Ui~n~~!!.4o~! revoluţia", 1D oper., vOl.25,

./.
 - 89 -
regimului exlatcat au luat f'l1aţiS. oeatre de 1atonare a
a ce.ton la. Caraoal, Clurel, Blobo~la Veche Gto. 1). Iu
p e l i .. g~ M. A. I . a luat fii.ţi o oO[lp"Rl~ "81>"01&14 de p a zi" 2).
ale oArei ef.eotive au oroa",llt ulterior . PrlI\ i>eoretul LeS '
ar. 1678/9115 Prefeotura Poliţi o i Capitol oi 1 atr~ 1& ou bor-
d1.ea Dire'\f:!e! GeJlerale a Pol1ţl.,1 3) .
Ua alt oom.partll1.cat al .par.... tului do ord1ae ş i
la1'orll.aţl1, Ser"Tioiul .spaoilll de I.ror.n~ţl1, c..l.oa~t e
aJl Wllte rClAtrllotur.1rl dup~ 6 martie 1945 . Ia prl:'Jl r r ad .
e ate d.o . fl1.ţ8~ "grupa 3peoiali:l." . creat~ illodiat duyu.
23 Augu a t 1944 dia ordiaul peranaal al ga.cralului C .
Bb~ te .ou. , ou tAlalullca de a ur~ul activitatea P . C . R.
ş i .. guzl10r pat1rlotloe , ia. vederea impiedicAri1 prelul.-
ri1 putorii de oJ.tre fprţele demooratiae 4.). Eata d.,a t i-
tui t d e la ao.ducorea aaoutui aervlclu , gCRcralul 3.\VOIU
ş i &walt iJ\ looul al cu data co 14 aanio lQ4C) j :;-r~JLAB
STANESCU 5). Tot ou loeaşi datei , lIorvlolul ra Cu.uzd. , pr1-
Roşt e a Aoul .truotur~ or&ulzat~r101 6)deter::al,.atll. de
_ea olit_toa de a-l raoo a pt IA. coatrir °ie cu .'·':00 1 la
a plrare a rogiraului dOflocraf; t la vo~b.,rea şi .Il f::ura.r~a
deatl,urlrli aO l tlae:herito a eforturilor depu." da i. . t r~g I LJ .
popor peatrt', aunţlaorea froatului aJ\tih1tlori.t , p ... tru
g rab.ioa refacore ooo&ollial • ţării , pe:ltru roa!11.a rea
ael orla lto truarortll1rl ap'""" do otal>' r., vo l uţio. ar~ rel-
pe ct1vl.
Ua"le ao:hll1b61rl Q-QU ofectuat ş i i . o.r1r'.ll j a n. -
darmeri e i . 10 11.&1;J. l1al1.rlle ou oar~~ter ge a ~r.l , puri f i-
oare a oa drelor şi altele t care II aupr1 •• şi ja..ad.J'L"2~r i •• l.
10 a ugu l t 1945 PI'i. Decretul-Lac' ar.l080 , 10 orGa.alz.~ ~ z l
l a looul vochilor .ooţii de juda.rmi , l a al\Oolul pll:Oll or,
ae atolirol., dn jUdarmi .
Aotiv1.tatoa Seoţ1oi a II ..... . diJ\ o.dru l II . St . lI . al
Armatei, oaro 10 OOllpa ou ort:;aaiza.roa lI.W1oi l ooatr1i.at or-
1 oa o~u 101al", parf.;oa 1-.1 , ar. loo U .. 2 . V. 1945 .
2 Ib1d •• ar.lo2 dia 1•• V.19115.
J B. D.G.P •• ar . }6~7 dia 5 . VII.19"5 .
II Moio.&u N.,"Org •• iraroa Gerv . Speoial d. laf . "(19l9- l95 l)
l a "Otudll şi Doou..toat"lI. vol . 2 , pag . 28?
5 ) lbi<l . pag.286
6 ) Ibid. , r.g . 21l9

.. / ..
 - 90 -
t:'Ati\'4 10 rin:iul Ar1:!lltei , cunoaşte apre afil'şitul 8.0111ui
19'H> t)i ea o imtuo!i.1,;l1ţiI·O o. llctivi t llţii aale t ca urmare a
fHJ.i1lI 1ui Cu. o. Oăp3.tat ll:l P~'OCIJQţat cO!lţiaut politic, 0-
riolJtioJu-oo llpro problen.e de aigurnnţ! . In martie 194-7.
din uecţia 11-0., prio dodl!blllro . in fiinţa Sorviciul de Io-
forwuţii al U!:n.tl'" (S oI.A.)l) . ca. urmare a tuturor aCtlstor
i!.:ăGl1ri intl'Cpl.'in!Jo aN 100 o intoD.lificare a rit mu lui Q.cti-
yit.:J.ţii ioforu..:.tive în axC'.o.tii , sporiroa volumului ei.
I~ voderea. consolidă r ii guveroului, prin atrs-
~el'lla in .dprijiaul lui şi fi forţelor pOlitice pe oare le re-
prezonta . şi fi nltor pătul'i sociale care atătoti.a în rezerva.
IJto.1 c.t;..:oci. partidul COI:luDiB~ a r~('UD!I şi la alte măsuri .
i.iall din ele a fost îDtă.r~.rCt8. a.cţiunii de Euvereare . cOMnolj-
wll.~a autorităţii guvorcul'Ji cu cumai prin actele de guV9r.-
OLlro intrcpric!.e in folOGul ucor c:laoe şi cat9gorii sociale
lllrGi , ci şi prin poziţilJ. lui de roepectlU"B a le gilor. 6e
iDpuDca adoptaroa. uooi a03tfel de atitudini ..ii n partea guvernu-
lui, cu atit D.lli mult, cu cit, reacţiul:llila căuta să exploateze
îa folosul B~U şi in defavol\reo. forţalol' democra ticoJ. po:!i ţia
rovoluţiona.ră a acestoro impotriva legislaţiei burgheze. in-
torpl'otind-o cn oxprfl::Jia nctivităţ~i Unor "alemoute anarhioe;()
Ad_C)ptG.Z'~n unei asemenea atitudini urmiirea tocmai "aă oîştige
simpt.tiile micului burghoz , oăruia îi este fr;.ci1 de lucr.uri
nopr.svăzutd şi proferă !:iă trăiască în linişte II 3). Căutil:ld
aJi explice flonsul măsurii preconizate . se arăta I la şedinţa
ou activul control din zilele de 25. 26 şi ?:l aprilie 1945.
că S6 illlpur.Ei pontru partidl11 comunist ş i forţele democratice
să demonstreze că 010 Dll aiet " p 6ntru baos t pODtru dezordine tl
ci °per.tru orcii~e ~i di.sciplinli dintre cela mai severe t pen-
tru o supunero faţa do autoritate •• ,," 4) In ac~et BODB gu-
vernul a elAboro..t o declaraţie care indemna maoele de ţărani
el1 incatoze ncţiunile de o::q.J'c.pier<tl pînă la apariţia legii de
r~formă agrară. Do ason:l?nOUt in aoelaşi spi...

l ' A.'t'hiva CSS .,F. D. , dos .nr.5)7, vol.l. f .f. 5-7.

2l.ArhiVU COlltl'ulii li. <':0 al peR , fondul 1, doa.3. f.93.
3 Ibidom
4 Ibidom

.. ..
/
 fii

- 91 -
rit t a foot difuzat Ult comualctlt al Min1sterului At'llcerilor
I.D.t~I·.~ potrivit c&rula uNlIl1-u.n. reI r.tJ oohlmbărl i . admi-
nistra.ţi e !)1 poliţie nu se vor ma:! fiC., fări avizul M...LI • 111 ) .
Organele de ordiae şi la.forIll1ţli, pa.rcş cO!lpooeatl
a otat~lul democrLo.:J popular, a-ftU atrădult, şi iA bu.aă m~aut'~
au reuşit, flă pună şi ele la baza activitătilor de8f~şurat; e
i . acea perioadă, acela!)1 prlllcipiu de ..reapectare a legilot',
a legg,litiliţl1. Adoptarea Wlei aBemo.~a atitudini era det!!lr-
minati1 I!e eseaţa pro,fuad democratică a :L~gimulul le..taUI-at la
6 urtie 191;5.
Faptul c~ prooeJlul db p\.r1fica.r3 a QoJeator orgaa"
a fost treptat t îacepiad cu iadepi1.rtarea I la raceput .8 calor
mai oompromise elem.~:ate,::D.e:1ţiu.du-a~ l a timp O p .. rte a oa-
drell)r vechi,e :făcut oa di. pal'tea UllOru. i l mai caatiau., abu-
zurile oJi brut91~t;fţ:J.lo. Ia sen!Jul celor QJ.·~tate !JUli a ua .e.te
elaborat,la 4 iu.o.ie 1945,ordiw.ul general l .. lJcructlv ar.9ooo S .
oue stabllLo. cOAd.iţlilt! de lUC1'U ale orgilJlelor de ord1..ae şi
1IlfaIt!ulţil,abllg~ l~crătarli acestor orgalle la re.pectarea
u.el str~_cte ICl;';alltăţl 2). In ordiJlul ':;,U olraul"...L' ar.24.8oo
din 1945, T"oharl1 Georgesou, miaJatrul a.faceriJor i.te.n.C!r t.
acea perioOlCk,Bublulia: "I .. treaga aoţiu.w.e repres1vil a pollţ1el
şi jandar.nerl"i e~ va Mofaşura ••• pe linia strictJ. a legali-

tătii" 3) . Dlr~ctorul Poliţiei de Sigura.aţA , S11vatt'U Nlchitor

i .. \lir(lu~1U'1a ~ dia 14 Zleptembric 19/~5 lIubli.m.iaf "Ia repetate
rillduri UJ1 Qtras atenţl:.l orga.nelol' poliţloae'}tl aoupn lega-
lităţii pe cue tl'ebue .4 o lrtpr1m.b î:t.tre~il activităţi pro-
.feslol:lale. Cu tc.l:;t.te ord1~ele eate coast ... t o, ctiţerii şi a-
geIlţll de poJ.!.ţie comit abuzuri şi llegallt1 ţi I care 8e re.·~

fring au AW1:.li il9tltuţt,,1 poliţia! a'mocrat e I da.1' ohiar

... upr~ r.cl~u1u1" 1;). Cu caraoter ulti... tiv "od.l:U p •• tru
totd~aUAa" I acesta le oer~a oă iaţeltulr;4 "c.1 ..::l.stea proto-

8ioficl~_ şi oon?t1illţa datoriei l.l!1pll:a.ite si at imperativele

pe cQ.re trebue si De bD.ze~e illtrcaga i' ..... lvltate a Poliţ1.1
aomoorato pU1Je in slujba poporului l l 5). Ia acelaşi ord1.a
oiroular De aprec1a ol!. lIt!.) l~;,.rca l~or proco.:oe bruc~le
oOB.st1tule pentl'U 3.o-li", oar~ tao apel '!.w. elo dovada aeprtt-
g~tlr:ll ~1 111oapaolt.."ţl1 lor protealoa. ... lo It tll truoic u ~,tlu
cum al adune probele l"gQle a~JcelHre jl~otlţlel rel'1'esivo,
1) ":tlctoria" ,ur.110 dia 1; D/.I.rtle 19''''5
2 1 Du1etbu1 Ulrecţiu.ll G< •• r.1e ~ Poliţiei (B.D.G.P. l,
nr.3l;-7/~ '-1. 19 oct . l')45.
(,l Ibidem
~l Ibid. ,D.r.'9"5 di. 17 .ept.19'>5
5) !'l)ltlell.
.. / ..
,
 - 92 -
.au .o.l!toe'aro apllcA.rii luoţlUJlilor de ordia adrnln1.etra-
tiT 1).
Cu privire la aeoool tatea uei coaportărt deJa.o,
oivilizate, ia.iota ş1 ordinul oiroular ar.~948 dia 19 sept.
1945 al Direoţiei Poliţiei Adrtinl()t"ratlvo, care atrăgea
ato.aţla t. !lod hotArit acelora care vor lIa1 1n.trcbulaţa b~­
+.ala r.. a.Aohet" ci "VOI' fi d1stttuiţl dilt fuaoţ1Wl9" 2) ,şi
oiroulara Servl01ului Poliţ iei de Slgura.a ţ A nr. 22014 8 dia
26 ecpt.1945. oaro lmputera10ca şefii !crabioi oa faţă de
ao~la care "dau dovadA ali au 8e pot illcadra r..tr-o Poliţie
domocratl" IA propu.aă "tadcplrtarea dia 80.rv101u a clcmca-
telor retractare eau de rea crodiaţă, care IlU Ilai pot fi
tolerate să teoi parte diA ('Irrpul pollticaeao Il3 ).
Din. coaţlautul ordiaclor ciroulare citato,diA
awalrul mare al aoestora şi elaborarea lor 1atr-o perioa-
d~ scurti de t1.taPt rezu1tl preocuparea ill.teAsl a aoeolior
or5ue pe.tru de.:ry.şurarea aotivităţii lor 1. oond:tţille
reapeotlrl1 uaei atricte lfIgaliti!ţi .. S-a reuşit 1n bua~
m~eur§. oa x.. opeotarca e.!':eeteia .1 iatre î;,a practica orgaae-
lor de ordiae Qi iaforaaţl1, creia.du-se deprl'1derl 1& aoeat
se... Aşa de pildă, I&spectoratul Regio.al de Poliţie
OO.D.otuţa, Serv:\.01_ul do Siguranţl, cu ordin.ul u.I,3.474

eliA 5 martie 1946, atrăgoa atenţia unei Wlităţi do poliţ1e

8ubordc.aattl t Dă dopUJlă mai maltă ato.ţia atunci cînd dr(J-
sează aote şi prooedeaz1t. 111'. aresthi,peD:t.ru că "au orioe
fapte ai.t de natură a ,--trage sancţiuAi din. partea legii",
aublinlhd îa oontiallal'e al f IIp't'ill.a griji. a uaui ucheta-
tor eate să ştie daci faptele pa care le anchetaazl, Qe î&-
(ladreaz~ S/lU ..... îatr-\OJl text de lege t lA.r reţiD.area peraoa.ae-
lor 8Jlohetate oi se taol ţ;l»Îndu-se seama dt't 4 ~ravitatlja fap-
telor şi de prevederile legilor iA vigoareI! •
Illoloteuţa şi hotlrirea ou care a-~u pus aceste
problelle f deDele şi severele aaD.cţlual aplioate ofiţerilor.
agea ţl10r de poliţie şi judaml10r 5), iluatT.'eazl.1atr-o
om
2 Ib1dem
3 Ibid.,JU'.3959 diA 28 8ept.1945.
4 Arhiva OSG.,FItD.,do •• 9o.fila '4-0.
5) Vez1 B.D.G.P •• Aumerel. 3875-}971 •

.. / ..
 .- 93 -

oareoare măsură, eforturilo întrflpr:i.1UUt peD.tru a ee PUA!!

bazel~ unor organe do o~d.:1.».o şi !'. .R.fcrmaţli n01 .ta. cOAţl-
nutul şi activitatea lor, oare su.. alujt'lQacă celor mulţi,
poporului I democraţi,,1 t şi să 8e exercite oa org8X\e repre-
sive numai împotriva acolora cu manifestări duşmănoaae şi
atitudi.tli potrivnioe tranaformărilor revoluţionare Îlltre-
prin~e sau caro W!lD.8.U să fie î.tt troprinse.
O asemmle~ atitudine diA parte-a aoestor or-
gan!!. eforturile 5::il.tropriJlBo de erle pOlltru a imprima
subalternilor o comportaro demnă şi oivilizată faţ~ de toţi
cetăţenii, a dus la cîştigaroa îtl.crederi1 maselor populare ~
la ştergerea resentimentelor pe caro şi 10 crease I pe bual
dre:ptate I faţă de aotivi tatea acestora pîllă la 23- .A..ugust
1944 1).
UII, mare aCCQ:::I.t au pua forurile cOD.ducătoare ale

I! organelor de ordine şi informaţIi pe stabilirea UAor ra-

porturi de aolaboraro solida lntre aoestea şi restul orga-

I- Aelor de stat, fA interesul bWlUlui me~ al autorităţii de

stat, dovediad înţ"elegC'rca de oătre acaştia a aeoosităţii

lI perfectei încadrări a aoostor or~aJle ia aparatul de stat.

la. vodereQ oOIlsolidlrii. oreşterii prestigiului şi auto-
rităţii sale t dosfăşurarii cu maximUll. de efioienţA. a aoti-

vităţii lei pe linia promovarJ.1. noului in viaţa Booial',a

rn1'r~nger1.i r..mpotrivirllor reacţiUAii. Dire.:ţlu.ncll Ge.erall.
a Poliţiei prin ordinul nr.67 S cJ1. 2 aprilie 1~q.5.atrăgea
atenţia Inspectoratelor RegioJlale de Poliţie şi aritioa
faptul că la instalarea noilor şefi de unj tăţi poliţie­
neşti, unii din ei, " RU B-au prezea.tat opre a lua centRat

ou şeril dO iD.Btituţl1 militare şi ciVile dia ora~ele reit-

peotive ll ori, Bublinia ordinul "rn lJ:.terosul unai bUJle co-
laborări-şi eduoaţia oi~r1Oâ pretiJlde - oa şofii de w:.lt;ăţ;i

pOliţieneşti să vizitoze pe cti:feriţ!l şefi ae autorltăţl~

PrefCJotul JUd,ţului, Coman<1antul Garnizoa.uei, Preşedlutel6

'!'rlbuualulul oivil şi mill'Car, Soful Parohetului,.Priuui.rul
oraşului, eto ••. ~Dto de dorit Oi pe viitor, atrăgea ateaţla

aaelaşi ordin, e.a &~ păstroze raporturi oordialo f.atr e po-

liţie şi diferitele autorităţi de colaborare ••• " 2) .

~=wa.---memorlU adroaat M.A .I~U6 mai mulţi cotăţ"eAi ai
corn. vliil3iaeştl ,Jud .. 1JOronoi, la :Jo aprilie 1';;145, cClr dea-
fiiAţa.roa jandarmoriei pentru ca "ou exoepţia UJlui aUllU
l.1lt'lm de mia a avu" o cl.lmportaro Jloamotloaoo. Ş1 ohiar !.lut-
manoaa!1 faţiI de ~ol ţ"iU'a.ni1. l:n toate tiD1ţurl. '.e ••• " .A.ovş­
tia, ou de la l!Ii putore pua bar-ele u.ei "pcll'ţli ~ralfJ

.. / ..
 - 94 -
MU1.8te:rul Propagana.ei t pri!\tr-o ad..n:laA. d.:l..a 'It vI •.
1945, solicita oola.borarea arga.nelor M.A.!. pentru ln.ror-
IlRto.e.ll aoestei. cu ştirile reZUltat..: cu.a mWlca aparatu!ul.
ac la1 .."Irmaţ!.l ca: "manl.feetdrl.1e PO.L:~tlCet cultuJ:ale,zlc.-
rlstloe. etc pe tot cuprillsul ţării", r1.l.ud.u-i aOiJftsara, aşa
cum rez.l.i.ltă â1_ o.<ll'"e8â u • • • pc.a.t='.1. ~ auce o bu..nl oampanie de
.'.u'.lrtre a opl.D.lei publice Şl. a~ (";ombate~a propagandei
:1'accl.ste nCt cote ,te-cosa.r CWloaşterea materialului de pro-
paganaJ. i"QsoltJtl şi a proole;JIolor pe care oBrcul'i.1e raac-
ţl.C~a.re le pUA" 1). Ace.sta. eete ua ex"mpIU UCt C01A.borar'll
iA d1rtt~vla ).'ealizarl.l ou i:tlJl.oitce diferite a aO~dulaQl
SCOlJ, 1.I1fr.lngerea reacţtuui:!aa .r.t:lad o dati r. plUS, şi
pe aoeasta oal~ f contribuţia organulor de orCl1ae Şl. 1.1.-
formaţii la realizare" aCC'3't01 aaro1.:1..
In ve(l.,rea etea:ro.şurâr1i ia bUlle coaai ţ1UAi a aot1-
vităţ:t..l aOeB1.0r organe. au :rost l.uate UAele mQ..3url~ ca pe

1l:.h.g11 apara'tura tohnică deJa. existe.ta. Ull1tlţl1e acentor

organe sn prl.m"aso!i, bt!l.~1nv&ld8, la a1veIuI tebto11 şI
pos10ilJ.d.ţ:11or materiale exis een'te I o noul aparturâ.Au
.font 1.15.8tal.nto, în pri..tml ri.d I~ lllspeetorw.tele de poliţie.
Ia ) U.IlD. august 11)4;', st,l,lţ11. ne radio eusle-r8Cep~l.e .::.).
Fiecare l.D.Dpe"tor9.t ete JiUlo.am:t a t'o.t dotat cu cite UA lipa-
!'at de r.ot:c~ra.fl.at :>J •
.t"ont:ru prega.tirea şi pettecţ;1oaarea oadre-lor _ecesare
w.co!jtor organe a luat fli .. vs. D aerie (le ŞC011. J....a. 1 iulie
1l)'1-~ pet .l1D..1.il. Jo'l'ldarn:.tH'10i rU.I1ctl.o.tlU .L4 şcoli .• ou e.tectiV.
rodulI() t p~ a porioad,.~ dCl .3 lUAi ) •

c(.ntiu arca notelol' de la ţagiua 93

.aaţiou.lcll,cori:ad avi1.ul Ia aaost t3oa. arguului de resort,
"-1 • .1.I. (VeZi Arh1~ CSS, F.C.,doaar '/~,vol.3It.f.17o-173)
2) Arhiva C:..;!3,P.C.,uoo.73, vol.7,fillil. 2l~?

~) Ibiuo,vo1.6,f!la 176
_) Ib1.d.,'/.)1~5J:f.t".159-160
3) Ibid. ,dos .?Jj., YOl.ll,f .322
4) Ib.la. •• vol.2,filu 410

.. / ..
 - g5 -
II . APORTUL ORGANSWR DE ORDINE SI INFORtlA'HI
LA LIWrJc GhNERALA J.. FQRTELOR DE1.:OC2ATICE
mFQ'fRIVA REACTIUNII .

Orgaosla de o.t'dioe şi informaţii ale statului

democrat-popular erau conşt.ieDte de rolul şi meoirea lor
in Bocietlltti' . Act;lstea aveau UD rol imens "Se a preveni Q":'
descoperi, arăta Teohari Ge.orgescu la coeferioţu cu inspec-
torii r-eaioDali de poliţie din 2 octombrie 1946. t<.,ate pla-
nurile reacţiunii de 101. da lovi. turi regimului democratic'l l~
Iar A. Bunaciu , pe atunci subeecrotar de stat la M. A.I.,8 U-
LliDiua uFoliţiu eate sectorul cel mai J.oaiutat în lupta
pentru apărarea poporului. ea previno , i7.o1flază şi chiar 10-
veşto, dacă eate necesar , pontru meD~ineroa ordinoi şi apă­
raroa libertăţiill 2).
Organolo b.ruintita, în toate verieil&lor, .9.U în-
ţelBa să-şi llesfăGOllre întreaga lor activita ttJ, îo mod hotl-
rit, pe linia realizării obieotivului urmărit, menţinlndu-
88 ntHnijlocit rol DIlJjbt\ poporului.
In vederea unai wi bune orgaoiz!i.ri şi coordo -
nări a acţiunilor de iniorCk3ro Direoţia Generalii a POliţiei
a editat Iontrucţiuoile tehnioe , dooument ul~l.'tJ purta 0= . 1
a, şi care 8ubliniau ca principala. sarcină iDuaca infol"mati-
're , munca de culegere , da instlumeatare şi aduc'lrt'l la cu-
DC'4tinţo. organelor !'Juporioara o. "t;ltiinţelor :}i iodiciilllr
privitoare la fapte sau stiuri d a fupt contrn.rii o~"Clio e i pu-
blioe ~i sigurllnţei statului" .~) . 10 03eu oe priveşt e reali-
zaroa un ei activiti1ţi ictormntive cnre să sluJoască cit a3.i
fidel regin\ului democrat in CODDolidurea ea , ia cuooo:;to.l'ea
{I~otA a inteD1;illor dUf,lll.itilli10t' , iDatlucţiullile citate atrb.-
~eau atonţiu organelo,t' de (":'dind şi iotor....'\ţii asupra faptu-
lui că"cu cl'i r\JRlitlltOf\ va 1'i u:.ui jUGe intuit! de 01'(:0.0018
poJiţieDilşti, C!:.l'O .loto..::r.e!,...! oir.to;..o infon::ntive, cu o.tit
şi autorităţile superioare ... 0 d~!:IpodtiultQ (ort!Unu!l~ e:Xd":U-
tivo ale utDtului - 0 . 0 . ) vor cuooD.:;te adev!irotn fiii-uuţie,
putiud !l.stfel di~puoe colo .w.i oI,ortuDe t:.. suri d. Pl·6\'eDi.rel~
Iti flctivit:Qt;cn lat", arenDolc de ol'dina t;i icf~~r ­
nYlţii «~! pue ll·~oeDt.;ul nu at.it. ?' l'c!,I'Quiune,şi DU in p=i_

lî Ibid •• val. la • f.37 .

2 Ibid, vol~lo,;: .8 ..
, Luor.c it •• tip.Profectul'ii 1'Oli\i"i Cl\pitolei(P.p.c.)p ~ q .
~ Ibid.. PU15 . 3a .
 - 96 -
Elul rÎAd pe acesta, cl pa pr&venlre. Acţiunea de pl'oven1ro
va cllluzl ia.treae;a activi ta·~e a acestor organe. Pentru a
putea asigura ord1Jloa publioă şi siguranţa statului lI ao ţiuaea
lIlf'orrnatlvl1, 11lJJerau aoeleaşi ::"nstrucţ;iun1., trebuia să ee
.sprijine pe ajut~rul cOlltl0l,;.U al prevonirii, a oărei acţ:lu.uo
o determinA Qi numai în cazuri excepţionale t M.tr~geau a09S -
tea atenţia, cilld provenirea nu dl rezultate, intrI in
funoţlu.a.e şi represlun,all 1).
Actl..ltate(l informativă bine conceputA şi bine
realizată dunea la pt'ovenlrea Ullor stări de lucruri .n.ega-

tlve pentr'l siguranţa statului. In acest sena pentru o oit

mai perfeoU: şi coreatA cunoaştere a situaţiei real.}, a
obstacolelol' care stAteau ia. calee realizării progresului
80e1.a1 , îg, vederea inlăturării lor opel'ative,urganale po-
liţ1ene'}ti erau obligate lisă studiezo leBăturile cauzale,
aprj Il indica organelor superioare temeiurile roale ale anu-
mitor fapte Dau stl1ri de fapte" C!). (.SUbl.DB.U.G. şi G.N . )
Importanţa uaei cUAoaşteri oauzale , dialeotioe f a fe~omo.D.elor

care provoceu diferite stări do spirit, ora foarte mare

intruoit creau autorităţilor de resort posibilitatea <le a
dispuae ll1llr&a UDor măsuri eficace pentru orientarea tendin-
telor sooialo favorabile prog_osului vieţii sociale, sau pu-
teau înlătura cu succes pit:diclle puse în calea interesolor
ooleotive. Instrucţiunile apreciau,pe bUDA ctreptate , 01
uaele fapte sau sttirl de fapt oare au legătură cu ordinoa
pUl:llioă " p.,t oonstitui numai efeotele provocate (le a..'lumits
frămia.tări Bau nevoi GooiaJ.t! I oare I dacă ar 1'1 eliminate ,ar

dispare ş1 efectele dAlLDătollre ordinei pUblioe şi sigurantei

!!!!itlui" -,) . (.oubl.ns.U.G. Şi G. N. ).
Vată riiZld importanţa deosebitd a aoestei actl-
vitllţ l, deafăşurate de organele ae ordine şi infOI'mIlţ:l1. pen-
tru exi8t~nţa Qi activitatea Ileatîn.jenltl a statului demo-
crat, ln8 truaţlun1le atrăgeau atenţia tuturor lucrătorilor
acestor organe aoupra raptu.!..ui că "rolul acţiunl.i il1fol".aa-
tive a Polltiei \le SiguranţA trebu;'e să pllşo8.ao'- dinooJ.o de
earc1E.a mt..u1malQ de slmplu inregistrator al informaţlUJlil.or
olt.\re inte:.~eDoazQ ordiAea pubJ.ioA. şi tilguranţa 6tatuluill 4) .
~) ~ bia. ,-iiag.q:-"
2) Ib1d. , pag . 3~
3) Ibia . ,pag.~
4) Ib1d. ,pag.49

.. ..
/
 - 97 -
l-'entru a putoa face l"&ţ:I umor tl08I1eaea sarclJl1, oa.re ce-
reau pr61:enţa splr;,.t"ttJ.ut de ualizl şi do d.1eo"xJlWl.lJlt,
"iecare luorător al aparatului de ord.1.ao şi laforaaţl1 J
la parte, avea otH1gaţla ""ă-~l RsoutA mi.Jttea Şi aa-şi
oile.soA Burletul spre a desprude ş1 r~.1:!. Î-n mod porfeot
obler:1ilv,aauzele rea.le care provoaoa. rrwutArll0 8001a1e
l ••• ) sA aiba preoouparea unei pel"l3.aaente rldica.I1 pr1.
munoA ao.tinul, aă 1"18 or1cD'tat perfstlt aoupra mel!Oulu1
evolutiv a diferitelor curonte pOlitice şi 8001ale şi . ,
pltruDctA 01t mai just ounoaşterea ae1.1ulw. 8uolal d11\
raza aa de aotlvitatell 1).
lmporta~ţa deooebltâ oe 8-a "COl~aat lI~rJtslia1

aotlvltl.ţ:i era d.otsml.a.atll ~ ."aositateR oUAoSl.~·.;er11

pl.al i .. oele mai 11.101 8J'IăIlUAtS a l.Dtent;111or ~1 aoţ1'...•·
al.l.or Oll oaraoter â11QDulnoll pe care r~aoţiUllea Tro>ia aA
.le l.a:trepriadl pe l1.n1a raoturnarli guvurnului <1e:ao01'Qt-
popular, a oabotAri1 măBurilor de reraoere a vieţ11 eoo-
ROllloe t raţ:A de Hl'troprladarea UAor reforme ~R viaţa 110-
o1a~1 eto.
A01it,,"itatea 1.Il.Loraativll a orgdelor ropree1"
era orgAlllr.a'ta şi coorda.ata. pe bau t
- luatruoţ1ua,llor tebAloe ,
- Planulu1 geaera! ae 1R.t0J."lI.aţll ,
- .Pluulul oa aaU1iaroy. 1afarllaţl1 lor •
ln91iructiua11ft teh.aloe, publioate sub roru
ua('1 broşuri de uoI..50 de paSi.i, coaatltuiau UIl ladrep-
tu ou d1reotlv~le aeoeaue or(;QJ11zlrl1 aoţiu..a.11 ,1 tob.-
uoii 11lforilatlYo 2).
1) Ibid.,pag.50
2) Cuprl.1ldeau umitou-el" ~apltole,
I.Co.D.8ideraţlubl gebere.ln, i. cara ae deti.,a 1. VriDul rlad
argoul reproelv rr!apecl;iv, eo explica apoi oa etsta 1.-
:torml1ţil\. t.hnlcr~ ln.furmath'4 şi J-oţiuaea 14!oraaţ!Yl.
II.ne,rlşurare. acţiunii şi teh.lo11 la.fo,atl Te, ~u UI"JIII~-
toarele jrOblem.J
A oulo goroll lArorruţlunl1or1
B căutaraa la.formaţlunl1orj
C veriflcare. ln.!or::laţiuD,lior 1
~ ;~~::~~~;a l!~~~:ţr~~~t~~~ I
P d1:fu'l.area lnforLBtlţlucl1or
III.Organlzaroa şi coordonarea aoţluAl1 11lf()rmath~.
IV.Evidenţ. problemelor, ou lntooairea unui lstorl!l pelltru
:tie oare problemol şi aOlUll.ularea unui material docw:!lJctar
COIiPUS d..iD. schiţa da obl"otlT. evideo ţa e-..epecţilor. Oi
'r .g~::i~zf:~~le.

../ ..
 - 98 -
R~tleott ll ..i eohillbărila survenita t. vi,ţa sooiall
a ROJl.5.nlei I CI'oŞt l) in acentJt ă perioadA !.n reţ:j)8.ua 1llfor-
tlatol'ilor.fnţl d.d treout,pond.areo. oelor care oull!gtilU 10-
fOrLl:lţii 50 vj rtll.t9D. "imboldL11ui firaeo d-s a i:adeplinl o

sarclnl folO:Jltoart'l patJ::"lei" 1) I faţă de oei oare o făceau

pentru bani.
I!ltero':.9ante olnt recolII.iUld.i1rlle oe 8e tlĂO lucrl1to-
rilo't' din l'lO!HJtc or~ane, fiind invitaţi să ţină SeRllS. de
el., în munca ou informatorii ia vederea creşterii utili-
tiiţj i ş! rWld.o.!nentului munoii informative.
In f1'illul rînd,pentru a oulege 1n.tormaţl1 utile.
iWlforma.torlll "trebuia să aibă o zonă limlteat! de activi-
tate , ia ca.drul un~l a.nllmittt pro1.1t3Yll3", pentru oă numai
ill a.oe9t fel V:l aju.lgd lisă cunOO,t:lcl1 din oe în (':8 mai
aprofur.da.t R'lct orul 80010.1 do l'..nde are de culea ştiin­
ţele oo.u luc!.1clile ce intereaaaz.d Sigu."anţa Sttl.tului" 2).
O altă recomandare viza obligpl:ivitatea p"ntru
acesta. de a aduoe la cunoştinţa or Banelol· poliţieneşt i
de S i i;urWlţl1 "toate ştiic.ţele sau i.!1dicille culese, în I
stareo. lor °orută" , intrucit el nu .a.vea poaibilitataa aii
fie "perfect orientat asupra faptelor Rau stări lor de
fapt ce il-:.tereseaz4 Sigurn.oţa Statului " 3).
In legătură ou transmiterea informaţiilor de 10.
I
0. 6~ ll tu l i!l!ormator , la ort;;8.D.ul pO liţioneau, 8e reoomanda
ca o.o<.ot1st.:1. B 1 ee fa.că verba), "pentru oă - p rin !.ntrebări - I
poliţistul aoi poată contura. cît mai just materialul pre-

zentat de informatori" 4) . Nwn&i i["l situllţla 0ind informa-

torul 5.....u1.· fi dosconepirllt inttlniz::.du-s8 cu ofiţerul,
putea sJ.- !}i .formuleze in acrie lnfo1.°maţlile, stabilindu-se
o cutio c:.e scrit. 01'1 p rintr-o terţă peraoan,[ - un gardian
public de n09.ţlto , casa. po!.i ţistului Bau a oloicăral al te
perooane de :i>.l.o:cedere 5).
Ilu!1trind medJ.. ul diu care trebuiau să-şi recru-
teze at';f:ntul'o. , deruta şi 'Panioa care oupr1nseae burghezia
şi reoturile re.oşle rimii, organe l') de ordil\o şi l!l.formaţi~.

rr Dir.G~lleralJ. o. POliţlei,nr .l S . , Instrucţiuni tehnice

ptr . orb~,!1iz.n.rea şi cooC'donarea acţiunii in.for:na.tlve,
tip P . l'.C . p'lg .ll.
2) Ibid"u.
j) IbidoOl.
4) Ibidem.
5) Ib1d. ,p.p.1l-12

..; ..
 - 99 -
lşi orlenta munca ?-e recrutare 6p!"8 următoarele categorii
de persoane din ri.nduriVt membrilor partidelor burgc.ez"
3au obiective problemA I frioa,,1, nomulţumlţl,doo!.aaaţl.
"" ..... lgiţi ş1 avontur1eri 1).
Merită oă mai eemnalb, adoptarea usurl1
iatN,adrl1 unor istorice pe probleme . !.I1toomirea uaor
aBa"cnea materiale pe localitlţ;l. ~uJeţ:e.reglua.:. ,1 apoi
08D"trallzate pe ţară, ia oontextl.!l curentelor pol1tlco-
sociale determinate de unele stări de .fapt spo':;1.floe de
la regiune la reglUA8. crJ& o vlz1Wl.e de aASiURblu asupra
activităţii unuia sau altuia dintre partidele bw-gb.eze.
determina ari. e::r.actl il starilor de 1'apt aeem.ln.4toaro.'1u
tr4.m.1..a.ta.nl.e care le gonera, dind posibilitate guvernu-
lU>. şi organelor do ordiA_ şi 1nfo=aţii 81. Adopt_ ...-
suri care să duo' la l.D.L4turaroAt cauzelor ~&re au gene-
rat aC.tle stir1. dtlQucea rn ac~laşl tillP. la ma.x1.aWll.
posibilitatea partidei 01" burgheze de a mai opecula aatRr!
de s1tuaţii ~1 a ".1 antreu III.se II1II1 largi de cetAţ_n1.
.La el'JstAQurarea unor actlvi t;a~.L Quşm4Aoaso .noutrallz!ad
ş1 an1h!l!n<1 tD ult1.... 1D8tWlţl aot1rltatea potrlvn1oJ.
" aoestor pnr'Cldo t lfapt'...l 01 aoeste istorice AU se la.-
ohtC1eau n1c1oaati, ci so iatocuau "" oblectlvitate ;)1
ea "nree;lstrau numai lAtormaţil perrect ver1rlcate 2 ),
oferea contlZlu1tate in luorarea proble»l reopeotlva ,1
~n .~tU&~1a 80himbArii ot1~erllor, rAri el pro<1ucA ~-_r­
turbRţiunl ln EDUJlcl. Ofel-ea, de aSo °enea.poBlb111tatea

atud..!erl1 eW'olIJ.ţiei prOblemei rospective de la apar1ţia

ei pîAl la zi, 01 pe aCGastii ba&ă. îatrezAfta, ou o . . u-
mită apronmo.ţle, ~voluţlQ. Da 1I1tcrioan. .
Ua ..,It elOCUIIQa.t rOloalt ta org&Dl1a.rea 01
ClOatâşurarea o.o;iuul1 lD.tora.:l.tlve era }-Iionul Gf'JDeral do

Intorm.o.tl1. Aoeauta 4ra o lucrare do &lt8lU11blu l.atoca1tl

iti l.D.coputul tlecArul AA ae ol't:.uele oontrale ala apa-
ratului repreaiv.p.1."la oare lOe ,llwac;KJ proolemole oe 1D.te-
reaa ordinea. pub!1::4 .. 1. elg lranţl1 r.. ".ltIJ..L1J1.1n<1\Clad&-II1
01 pr1aclpalele ohieotive ~ltr. """lrd tl'eoJU1& sa se la-
drepte ln<1etlgeOl ,..:ţlunca lr..forst1vA • orguelor de or-
C11ne 1J1 ... nt'()rza~11.Prjllul pla.. ~~ ACttat tel e.te elabO-
rat de Dll-,oţ1a Gonor.. LA a ""aţi_1 ~D iulio 1946 3).
d !blJ. ,p.v.!~-~o
~l ~~!~~IPGP~~r;'{3 de !aror.. aţlua1 p_ anul !'t'+O,rtp P.t-.V.,
!9" •
../ ..
 - 100 -

.Pe IlDul .1 )lJ.",obioothele mlllloll acestor organe au t'oot sta ...

j

bllit. prin ordinul oiroular nr .. 2H.}tl5 diA 16 sopt.1945,

cu rov<Jllire in octombrie aoelaşi an .Aeootol.l vlz&.u idontl-
fiouon,reţlnorca şi oereetaro'! ul1llătoarelor oate&orl1 de
porol'\r..aol tororllJti, peraoane desooperite 01 activaaz;}. 1n
orp;1l1l1znţi:t 110r:o.lo, autori şi ooloportatori de manifeste
i .. oondiarc, dofi1im)'ttoril armatC!loi' aliate, răspinditorii de
:!7onurl, col dovodiţi al poartl arme flrl autcrizaţie 10-
g&ll 1). rivonimontele caro se deaf;lQurau in acea perloadA
şi puteau 8i\ poriclitezo eitunţla guvernului cal greva
regală,conjueati1 cu oreşterea opoziţiei partidelor l'oao-
ţiunll,noroouQoaQtorea h'ol a guvernului Groza ae oltra
prinoipalele puteri capitaliste ;ic.corcarea roaoţlunil de
a provoca guvernul 10 luarea unor mile uri reproelve pentru
a oferi străinltiiţil motive dfJ a intoI"Ven! in situaţia
internă a Românie i - i .. aoest ooop au tr1.Juis po Olaude
Popper, Ethridge şi alţ11 eli vadă la r"ţ .. 10cul"i situa-
ţia,au tlcut ca orientarea mUlloii organelt)r iD.formative
1. acea perioadă eă se înt1ropto numai spre acasto oatego-
ri1 de persoane.
IA aDl!l 19-16,1n conu.ţiile consolidării guver-
nului Groza, a recunoaşterii aale de IJătr.e 3.U • .1., Anglia
şi Franţa,al organizării alegerilor parlamentare ,moment

dSoDeblt de lmportant: al luptAi dintrs demooraţie E11

rsaaţiune ,Plan ul General de :nformaţii îmbrăţişoază o
arie mai vaot! de problelle ,lluBtrî:ad cerinţele De se puneau
în faţa acestor organ~ în noilo condiţii lstClrioe. 2 )
1) Jl.D.G . l'.,nr. }974 din 19 ootombrie 19"5
2) El îndrepta activitatea unităţilor teritoriale de or-
dinf3 şi informaţii î!l. urmi1toarele direcţiil
1 .Stl;U'(Ja d:lB~~~~iaţi~or~l:!~~~~l ~u următoarele subpunote I
B naţionalităţi conlooultoal'e,
e) străini.
II.Cur/liinte poli tico şi 80cio.le legale:
A) partide politica legale(burghe.e - n.n.),
B) ore;anizaţil profesionale ,as ociaţii şi so-
oietăţi cu ocop !leluerativ.
III.Curente Qi ncţiuni Bubveruive:
A) orGani.aţii politic. 11egal.,
l.mişcarea le(;ionară;
2.mişco.rca de rezistenţA..
Jl) irident.,
l.I'QE\~iacl ;
2.ucralnianl .
IV.Aoţiuni do deotrămaroa autorităţii statulul.
A) tororisillo I
Jl) sabotaj,
 - 101-
Ia o... o. pri.,.,te pllAotul " t. la
U, &1 .oe.ind. plaa ••0.1..... 1lIt0ma1l1Y1 ,1
_ 1QaMaIl la 10,I101l1'f. au pad.s.a pa1R'1nlLai
,1 lDIla1rllar .001&1• • par1l1t.lar pal11d.aa -'IIIUI",f~
a_lltul atabU•••• clirea101T••

partit. 01 tia _111.

Ia prauL r1ll4,.ot1T1t.te. 1ou1lllJwao
de eltrII .•0.1.....
1'011.181 t. 81l"r&Il~I.llu sub ••peotDl
glai fi.

../ ..
 - 102 -
-in care in rindurile unei asemenea. grupăl'l reUQBşte să 88
ot:r.acollre elemente cunoocute pentru trecutul lor antidemo-
cratio 111) Eate vorba de elementele lttglonaro din jurul
#

lui Horaţlu Co::o.nlclu ntrecuratl' dia august 1944 in P.N.T.-

Mo.nlu,cit ş1tl altO':'legiono.rl, do unele elemente aparţinind
rwnur!.l gor~.5te a fODt~llui partid o'lţlonal creştiA,stro­
curn.te ,in P.N.T .. şl P.N.L.feit :;1 de însăşi conducătorii
celor două partide, cunoJ~uţl pontru activitatea lor anti-
po~u1o~d şi aotinuţioool11,fnoă fnal.ot. d. 23 August 194",
.4ct::"-r.l.tateo. aC&:IJ.or elemente , precum şi illf'luenţa pe care
ttlg o exoroi tuu asupra lCI'!!Qbl'ilor partidului sau grupărli
politice in care se 5:.acd.draseră, sau din care flacau parte,
tl'ebuil:l.. f'1.:!.'oşts t să fie ne~1>i1rac CllD.OBcută do Poliţia de
Siguranţlt., de 5.8 . 1 . ,rt~ntru a contracara r~zultatele instl-
gării.or acelora.

In al patrulea rind,interesa adunhile de 00-

mj tet al~ aoestor rart,;lae in illD.s;.:.ra in care ea discutau
problemt' ...::e intereatJ. o:l':'dinea publică.
In al cincilea rind. interesa toate frănUntă­
.rile interioare ale dif~ritelor organizaţii burghaze oare
I Pllt&WJ aii tludi 1& crearea de di1idenje. Aceastl1 oerinţă
10pusS. ::lu!lcil aparatulu~. de ')rdine şi informaţii era deter-
m..~;...Q3.t§ <1" tact,;~c!l adoptată de P.C.R, ,faţa de partidele reao-

ţ!O!\9.re tunUL \!i.n aepectele acesteia), TEferjtoare la atii-

mulnrau procoBelor de â~zagregare c. aC6storu,Yn vedE!rea gră­
tl!.'11 piej,rl1 lor !)l, odatl'4 cu ele a impotrivirilor ~)i sti tu-
din1i du 'o::.noase: raţ5. da guvernul GroZR.. Rozult.1. şi din aocst
aepe(~t c.::.o . . . ribuljia organolor in cauze. la z.drobirea roacţluni',L
ţ'1 ,::ctl,f:lolidarf}a regimului d.emo~ratic fn aoeastă perioad.il.

Di0 l'lult1tJ.dinea mlj loacelor de acţiUl1e ro-

looit"e do partidele po.litice bUJ>5hez.e ae atrll.g~a 10 ID'Jd deo-
e6b1t "t\!nţio.. or.:;a.nelot' a.mintil:ie, supra necesităţii cunoa~­
tdri.i,prcvonl.'C':tl e-rectelor lor r~a.un~Lollre şi reprlmArl1 aoo-
lcrLl. CD:O pr1,n co.rac'tst'ul lClL" del.Qagogic sau v:l.olanţ/ă oăpătau
o.apec"{;ul \-'CO:' JlijleJuce de co~strrngers C,'i ~
- pro\·oc3J.'ea m€lmbrilor formaţiunilor guvernam&DT
tale, ln r..oet 1:Golo.t: (U\u ra gruliuri, cu scopul de a-i împinge
la a:ţillnl nec!J.ibzulte cara G-b.r puteti reefrJ.:nge asupra aoţiu­
n!.l ele ~uver::lIlro i

.. ..
/
 - 103 -
- int~1Ill.aarea prin :graBă, ae;resiunl sau <.:lllar
acte d.e teroara, a cetăţenilor caro B1at partizan11 for-
maţiunilor poll.tice guvernamentale

- înarmarer. membr:Llor i
- fndemns.rea popUlaţiei la nesupunere raţă a.e lege
Şi <llSPOZ1liiUI!ile date de autoritaţl. i
- specuJarea nemulţumirilor specifice t'ieci1rel ca-
tegorii sociale sau a dlricultăţl10r <le ol'ain p'cl}llOmic exis-
tente ~n diferite regiuni ale ţării i
- sţecularea tenainţAlor de an'tagonism dintre naţio­
na11taţi1.6 conlocuitoare I
- ro Iosirea tineretului şQolar şi un trF.uareD. lui la
manifestâ.r11e publice;
- d.Jfăimarea acţlUll1.10r guvernB'll.entaLo precum. şi o.
'memorl.J OI' proeminenţi din :torm.aţiLl.ll.ea guvernamentală.
- ilU'ormarea tenaen1jioaeă a etriiiot.tiJ.ţ11 !ii ~Il o.eo-
l3ebi a ll!.arilor aliaţi asupru stărilor politlce ~l sociale din
ţara, lloastl~â;

- menţ:lnerea legâturilor cu unele o::-go..alză.ţii sub-

ve.raive 1).
Un LOC ~mpoI'ta.at fu ,:,"lanul gaLeral do) l.n.roluaţli
(Tabelul lllt'ormaţiunllor .:le c11leaj al Secţiei a lI-a t Blroul
d., Contrainformaţii, lU cadrul r.1 . St.M o, l-a avut C.lDOil~te,rea
cauzelor proC1ucel'ii unor start de SPlI'l"C negat:lva 10. urma,:ti ,
Llchicu:.,rea ~i pI'6VeI!irt"o. lor pe viitor • .&.sţrel, la Ca.pl"Colul lC)
"LiUlloaşteren 8t;arli de SpirJ.t l.1l ..r.n.ată 1i'1 a cauzelor ce pot

influen~~a m.oraLul Şi
d.J.scJ.p.Lina" ' , apar la larormaţaile ce tl'e-
buiesc c;lle~e c:tro sînt cauze ... e care. ln..ftuC:\-
următoar~le:

ţeuza a'3ravorabil stara~" ae splrlt w. ofiţerilot', BUbo!lţer.llOr ,

ma1.ştrl1or mlll turl ş~, trupei ?; I!lr.. flurl1~ luate pllw' atl:.llCl

pent:ru redre;Jarea şi m~n.ţineres. ml)Ialulul artnatei la Ull nlvel

'1) Ib:!.d . ,pa.g.'?j
e:.) .1'0 llAt:;G. capitOlul wUll'Cit,ncest plan mni c.:tp,t'luc.cD. 1~I'!.4a-·
toar~le :
~ funcţiona...t-ea 3drvil.liului de COl1truinfol"U\.aţii,
- manifestări potrhrnice statului şi D.r'.1:1'::~1,
- cotr.traBpio~1ajul i
- contr'o.so.uotuJul i
- contro.rol'(.Jl"isIUU1,
:: ~~Y;ţ~i~e d~u ':t~:~:î~r~it~~~ ;

.. ..
/
 - 10 1+ -
rid1oat,rel.ultatolo obţiaute ? I cu-e sînt m:\.jloace1e cele JD:2.1
'3'ficace pentru imbunătăţirea [ tării de spirit al ofi~eri­
lor, subo!i ţerilor şi trupei? I oe influonţa a avut aoupra
strării de spirit a a08atora , introducerea in o.nnată a rlollor

oo.oepţii democratice ? ; dacă portiiată încă nemulţumiri. i .

legăturA cu modul CUII 8-a efectuat înaintăriIe, conslderfU'ea

atac;iului pe front la R.vanaare, acţiunea de aeloc:ţilJnare li.
cadrelor, prill iadepărtareli celor care nu corespund, cine sint
aemulţumiţii şi ce a.'Y''''i.Lmente aduc in sprijinul punctului lor

de vedere? etc . 1). Din enumerarea şi conţinutul celor &nU.D.-

ţate rezultă inc), odată accentul pe care organele care fao

obieotul aceetei lucrări l-au puti pe munca do prevenire, pe

cunoaşterea cliL1 zeior unor nemulţumiri şi .îndepărtarea lor pen-

tru a face fărA obiect încercările re acţiunii de a antrena in'

acti vitatea lor duşraănoasă mase mai mari de oameni .
Reflectind mediul in care jandarmeria îşi deafă­
ou..ra o.oUvitatea, planul da activitate informativă a acosteia ,
viza oulegerea de informaţii din rindurile populaţie i rurale
româneşti şi minoritate , e. funcţionarilor comunali.Lucrarea

informativl a unor curente politl00 sociale oa: !.litlerismul;

leEJionkrismul; diverse acţiuni inter:.ia8 ca: iridenta ma-
6hiară , secte religioase; spionajul; teroriamlll i paraşut!..ştill

alarmiamu1 şi defetiamul; indem..a.url la rebeliune I grevele şi

sabotajull trecerilc Zraudul oas8 peste frontieră !;li incidentele
de frontier~i informaţii din ţările vecine; stlil'ea de spirit a
j '",do.rmeri.l 2) .
Al treilea document pe baza căreia se organiza şi
se coordona QC'ţiuncR infol'l!I.ativl, era Planul de că.utarea 10-
formatiunilor }). Aceasta era o lucrare 1ntocmită de şefii
ua.ităţllor poliţieneşti, pcln cara se fixa schematic proble-

mele informative care căcllio.u in raza de acţiune a uoităţii

poliţieneşti respective, iodicîndu .... ee pentru fiecare problemă
obiectivele şi do~îndu-ee mijloacele de informare pe eectoare
de ...t.ct:l vi ta te
1) MIG.leterul de Război, M.St.!\~"Secţia .. II-a.,Biroul Contra-
informaţii, ") Dstrucţiuni generAla pentru conduoerea ac-
t.lunii contraln:formative îo armată" , Buc .,19Lt-6 , p . p . 99-1ol .
2) Vozj "Inspectoratul Genoro.l al Jo.ndarmol.'iei , DirA~ţiunea
oi~uro.nţoi şi ordinoi publice, ordin goneral do inf"rn;,sţlun l
pe anul 1')4:;, p . p . 4-5, vezi şi "PIW1 do activitat~ !nfoma-
tivă pa anul 1946" .
}) Vezi Instrucţiunile tehnice pentru organizarea şi cool'donarea
aoţlWlll in1'ormatl va . p.p . 39-'fO •

.. / ..
 )Ij

- 105 -

.lnatrumont 111 otatul.u1 C10'llOCraţ populllr,npara-

~ul de ordin. şi informaţii !-Q Bţrijinlt In lupta in care
aoonta o-a ilnt;a,jat cu forţcJ.e rcacţ;lu.o.l1 pentru inf'rl.D.c;erea
impotrivirii aOf)e~{'Irf\,.
hlomontul do şoc, do primă lmporta.lţ;ă a r cacţlu ­
nil 8. fOD'\: P.N.T.-Iholu . Acoota, Q!}8 ~Wil ee oODoluzlona .la.
şt.:d1nţo. ce al .PeR din ltj lun~1!r 1.1j4~t lI;.1a1 mult docl.t p9rtl-·
dui liboral. eate un partid caro aro un număr l.Jo.portant dB
ca.dro . l!:oto un 'Partid caro mai mult docl.t plll'1,; ldul liboral
ar 1'1 ayut .şi lntr-o anumită Lulouro. o.ro inc~ CI aD!.1L1ită
bază in popor" l).
I~ţ;eloGlnd 10 non aboolut dotoI'Q,lnartJD. d.1rec-
ţio1 lanturi1 principllle f\ fo:1;olot" re,,,o!.uţlel in ac&ast;d
perioadA fmpotrlv2. r.ti.'l'.-Mo.n:...u, in pr!..o'Jl rind, şi PIOn .L.-
Brătlanu, 10. al. doilea rina, 'rooll/lIi Geor,;ooou lD..flueuţat

de Ana. PauKor, troc:3 po plan Docundar activitatea orguelor

do ordine Qi l.nfoI'Il.Llţ:ll 1J_ )otrlVl loG..Lol.'ul10r, lncho1nd
pin4 la unn4, la , decombrio l1j4!;1 o lnţelosore ou Ref'ştia,
elo a intra in lAgnlitate şi a Ba incadra Ia actlv:..tatea da
roracore a yarii . A,oa 80 race că ln ovld901;a 8~lapeCYl.l or,
organiz.ată ţ~ aouă catogorii, 'l1lpa gradul de poriouloz i-

tata al forţelor oatl1Ci, legl<,olil"ii l..l 100 Sa fie lDcao.rw.ţl

ia prima catogoria , ..1, la t) clItoE;orle Da POli culozltate IIU
maX'O I erau trocuţi la gruJA, 15, chiar ~1 aceia cara au 8U-
rl3rit oondamnări daoă, "c1upA ol11nro.rea ain ia.cblsoare ,
porsoana 111 cauz,ă a avut tot tir.lpul o c,JoportaNt diA c;uoe
a rezultat botărlroa d.e a nu 00 mai lADa aJltr,·nad. Ia ao-
ţiuni contrare oraJAol publl.Ce ••• " 2). In l'laaul goneral
d.,. informaţii on pr,,·'ed.e luorAroa ia.ror~ntlTa Ql aancţlu.al
roprofjlVo lA d.009bbl. lOblonarl10r caro R-au Illcad.rr.t la
partidolo Iflotorice" ,), ) i , la gonoral. p'lDtru "cei oa..re
au au înţoloD oA rol.otr" ..LJ1 logah.tate I p1'1: OUA Şi p~o't:ru
cai ca oe VQr abata al! la legilo lA vlt;)are •• II"'). Dar,
aeopro ace.flta. Inţe1ego:I"O ŞJ. COIlG001D.ţel.o .lw.le ,vom v\,.ri)l
1) Arru.va. centrala a CO 8.1 PCR, r",ndu14':1 ,aOO,j ,r.l99 .
2) ~~ţi~~li~~io~~~t~: I =~:~~l~t:ani~l.r1Ja ei ooordonarea
}) 1'11lD"1 goae~.l d. iaro~Claţiuai pa anul 1946 p . '/4 .
I~) 1 b i d • m.

• .1 ••
 - 106 -
ceva mai. departe , în. euprinDul acoBtoi lucrăr i.
In lupta CiJ.:'C s-a uneaja t .in aceafltii l:flrloadă
intl'U forţ~1e politice potrivnice , nu num.o.l forl,ifJ l e demo -
c.t 'atic6 8-llll folosit de un. o.puro.t in..t'ormativ , pus la dis-
poziţie do organele de ord.!.ue ş1 iuforr.1O.~ii f 01., ş i cele
reacţionare DU incercat să-şi cr90ze şl să exploatoz'9 în
interesul orgurl.~zăril şi da'JfăşuriJ..ril acţiu.nilcl' lor duş ­
mănoase t:..n apara~(j infClr!Uo tiv p!'opriu . Acest " aparat",
ovaluat ..!a orr;anele inforol!l.tlvc alo Siguranţei la ci r c a
300 fo~t1. pollţişti r răs.pîndit în toată ţara , pus sub
cor..ducerca fostului Lt.-.::ol.Stcfa:1 r\~anolel3cu , .în trecut
di.l~ectcr al poliţifji de n:it'uranţă. din P . P . C., avea sarcina
să cul~ngă in:forlhaţiuni "py:eci!Je şi permanente di n vic.ţa
politio.1 11 1). Aceşti agenţi infQrmator'l ai reacţiunii
aveau posibiJ i tatea .:li culcat;ă cu u~urinţii informaţi i
chia.r "din tabăra guverno.mentale. 11 pl:ln fjcunoştiuţe1e şi
colegi i rămaşi in serviciu" 2) . IUernon'Ge U o înaltă ca-
lificl:l.I'o profcsionalu , ilcestca reuşeau să prof i te de lips a
de vigilcllţă a celol.' îr..zărcinaţi cu pă~trarEla secretelor
da stat , 8ă se bucure llil80ri de concursul unor elemente
reacţion.llI'O rămase încă. in aparatul de stat ş i or gane l e

represive , şi să cule9..gă informaţii deosebit de preţioas e ~

Intr-o notă a si!;:;uranţei din 27 lJIartie 1.911.0 8e reţ ine de -
claraţia , pe care ar f'i f'ăcut-o gene:t'2 1ul Aldea , organiza-
torul şi cond.ucătorul c-rganizaţici subver5ive - Mişcarea
N:..ţioo.ală de ReZistenţă (:,i . N .R . ) , potrivit căreia aeesta
ar fi avut I1destul de regulat copii sau rezwnata după
r apoartele ce se primesc la Cabinetul Dr . Petru Groza'! .3) .
Sti~ea , exagerată fir.eşte , a alarmat ore;~ele r epresive

şi psntru o. nu se lăsa deschis reacţiunii nic i un canal de

scurGere de informaţii, pe lîngă întărirea măsurilor de

pază a secrete lor do stat , pr:l_D. or:::.inul circular 0'(' . 667 a l

Cahilletului ,Jinistrului Afa(,;I,~!'ilo~' Interne din iunie 1945 .

s - a hotărît organizarea in cadrul P.P . C., D. unui birou de
informaţii pen·"ru a înlătura o1'1ce posibilitate persoanelor

străine şi ofi ţerilQ!' ep;1raţi de a pătrunde în problemele

1.) Arhiva CSS . P . D., dos . /j':J , vol.l,fila 9.3.

2) Ibid, fila 9"
3) lbid. , fila 119

.. ..
/

r - - - - - -- - - - - - - - - - - -- - --
 - 107
muncii curente de nieu.t'ar.ţă . :\ctJotu aVeti. obL.rD.ţlu a!i eli-
bereze "perso9nolo~' car~ solic1.tau - cu l'O~t - <lCCODL'! in
P.P.C. Wl bilct; 10 care De indica D0rviciul, biroul. şi eta-
jul la curo le este permi:J acceoul:' 1)
':?rin ordinul eircular 02.3669 130 Id.ucea la clIno!i-
tinţa funcţionarilor acel.eaşl. Prefec"tLLl'..'l fuptul C3. "130 1.n-

torzice celor epuraţi Dau pC!lsiono.ţ;. su :lJl'Cl;t,~'7·~ ,')1. ::la 0 ..(0.-

m1nc~e dosare sau fişo" 2)
.Necesitut0El .5triDgeotD. il rf~[lpcGt;i.1rl1 unor e.sem,.'l)OD.
măsuri dotcrm~nli un nou 0:,din c~rcularl nr.12')1 din octombrie
1.94), de dd.ta acea.sta al l::ic.::re'turului Gml0ral ·,:111<111. Lovcn1:e •
.lI! acest ordi:l. III LeGatură cu }Jl'obleIl'..-1 in spcţ.i, .se repro~.>a
(!r~a:1elor lD suoc..rdinc f.nptul că nu se r8sp0cl;U 1.n!Jtruc,l.unl.1.C

date şi că "publicul intra dupa bunul situ plac in tou'tC bi··

r0urile şi forrotcula râră rost ,pe 2~11.1e prcfocturil egt~ din
ce rn ce Jlui II1o.r~1I ;). !:)<! ream:i.ntcau di~poziţii.1e ;11 se nunU!l
în vAdero tuturor runcţionarilor :3.1 nu c.l.8J. vro-o l.j;JI~rlre . <;;3.U
sa primească şi sli elibereze vreun act persoanelor cure nu
pI'ezintă b~letul aa intrare 'jliber.J.t ac bi~'Olll ren.pectiv .

Urganizînd o vasta. munca l.n1.uru~"tivb. .:ure viza

cu precăd.ere activitatea" ant;lst.dtalo. a PL'illCipo.lelo:..~ pC!l'tidc
ale reacţlunii şi în deose~1 l.... rl . 'l'.~;,~a[du, in u!"'ma u.nui u,J:3-
cind:::ri el·cctuate de organele de sj.;:;uranţii la ~ediul orga-
nizaţiei naţ:lonel ţărăniste din GlrCUJDSCl'ipţiu lX-o. d.in HUCJ-
:r-eştl , s-au găsit numeroase manl.r8:3te, el;l.chct8 c;ur..lr1."';e, (lUP.:;.

i!.') modole I C'1nţiUlDU "lozinci legiC'r'lI'e f)l hltleriflt"J ", .. ) ,oro-

şura ndl·aturi pentru săteni, scrl30are pentru lon", care prln

cOllţtnutul lor atăco.u pOll tico. guvernului .

'l'ot pe baza muncii informative , orj;anela cW <3igu-
ranţă şi cele ale :;:).::) . 1. au documeDt;at orgMelor de f1tat .şi
de partid conţinutul duşmănos al unor acţiuni întrcpr1nBe de
reacţiune t miJloace"lEl Şi metoaele folosite î!Ilpotriva guvernu-

lui ul'oza, a forţelor a0mol!ro.tice, impot;riva masurilor aell.o -

cratice preccmizate sau int'aptultc: dind P0310ilitate guver-
nului S3. J:ntreprinaă w.iisuri18 ce se lmpune:nLt pentru a ulminua
la maximum eI"ectele acesti~la.
"1) tl~J).G • .r',·,nr.-,u/) (un ~o 1unle 1';1<15 .
2) lbld . t nr • ..'t1I1.':J <1l.D ? iUlie 19lj"~ .
j) 101a . ,ur . )'}"?l (!J"ll lb OC1:0mDr:!.~ lSlL:.).
'+) ··Jurnalul do dJml.ncaţi1" I nr . 1UO din 50 iuni:] 19/~5 •

../ ..
 - 108 -
Pentru a cUQ.oa?t9 în mod D~mijlocit; unole o"':lul-
ţumir\ itl .... a ţllrlnimii, prilojuito do apUoara. n,aoroG-
pun2'.4toa.re in teren, in unole lo('.uri, a roformai aGrar:) t
Pro~eJintole Consiliului do :.unlştri t prin ordinul or.724

din 15 mai 1945 Q ordonat să BO culoo. ~ ă din c o r0opo:1dorlţă

aproc:!.erilo pozitive Bau negativa IlBUpra impro:prietd.riril
a c;r1r.ole, pent:ru. a e6 face reparaţl:l1o cor(loplln~ăto(lro.
"Avind in vedorf', explioa ordinul, aroopul 8ccial şi de
înaltl echitata pe oa1.'O trobuio să-I indoplini<)D.ooă roforma
n l~ rctl~li ••• 1). Aducerea la indepliniro o. unei aoeJlOD.r1Q mă­
nuri, cu ajutorul oreanelor do ordine şi in:formaţii, a
lipolt roacţlunca do un priloj în pIua do a ae;lta masele
ţl1.runoştl, contribuind la strîne;oroa lOGăturilor dintro
ţărănime şi clasa muncit"Jare, la întotiren sprijinului şi
1.:l.orederii sale în e;uvero.ul Groza ..
Pe t'>aza ao~leiaşi acţiuni illforiDative a fr;;st
dODoo_peri tă şi instrumen.tată c..ctivi lOstoa unor orga!1iZflţii
subversive. In lw:;,a mai 1945 au foat descoperite do cd.tre
arC;o..nele siguranţei p'l toritoriul carJitaloi, orr;8.!lizaţiile
cla.ndeetine ~ şi "Tinor:J.mell liberău 2).
Ulterior au mal ~:oat deDcopcrite organizaţiile
subvorsive UAnteoa" şi "Partizonii nllt~~lişti Ramin!!! 3).
Doscoperirea acostora. şi trecorea la arestarea.
memb,rilor lor de către organele am1.nttto amus reale sor-
vicii otatului democrat popul9.t'. Valoar~11 oerviciilor
aduoe a r"ieşit cu ooazia o.nchetilrii cl?lor in cauză,cind
o-ou stabilit în sarciu aceotora fapte şi intentii deo-
oeLit de periculoase. GrupareA. "T" 9-0. ocup&.t cu. redacta-
roD. Qi difuzarea de fituici veninoaso, oare inotiC;llu la
dozo:-diue, la răsturnarea ()u1'crnulu!.. Gro'Uo. 8-a ['\ai ocupat
şi Cl4 prog1itirea unor l\:lemente do naerifioiu" care să co-
ml.t~ acte teroriste impotriva conducătorilor P.C.R. şi a
membrilor guvernului. Cam acelo.Ql gen do activitate şi
aooloaf;ti intentii au avut şi colelal ta organix.a"ţii 8ubver-
nivo.
Stabilirea în nnchc.tă o. unot' legături alo aceator
or c anizaţii ou unii Mombri maroanti ni color două partido
"istorice" a prilejuit ?artidului comuniot un material bogat
15 Arhiva CSS.,F.C .. doe.73. vol.5,r.f.299-3l6, 318-.332.
2l Plo.nul Bcnoral de in.formnţii po 19 l~6,pa B.l~9 •
.3 "Sointaia", o.r.340 1in 30 soptembrie 1945 •

.. ..
/
 - 109 -
pentru demasoarea politică a aoestor partide I prezentarea
lor în faţa maselor 10 adl3vărata lor lumină de p..rtld.tj
trădătoare, cu interese contrarii m3.Balor populare. "Scînteia"

din 30 aUBuot 1945 io!'orma opinia publicI! şi condamna

faptul că gl'uparea "TII 6-0. const:~tult eub l.ndrumarea direotă
a Prc:;;edintelul P . N.L . Dinu Hratianu 1) I iar şel.'ul sectorului
I Galben al orBanizaţiei ao ianerat P. N.L. şi Laura Sliulescu ,
nepoata şi sec.retara lui 1J1QU J:lrătianu , au fost cei mai Be-
ti:.ri rcembr1 ai aoestei organizaţii . In cO'D.pone.uţa organi-
zaţiei subversive tlAntena" au intrat şi un:1.1 fruntaşi l1be- .

l'al.i ca Vlotilă Brătianu, Frasin ["llwteanu etc. Aceasta ae-

monstra , că t1aniu şi Brfitianu, în ura lor nestavilită impo-
triva guvernului democrat-popUlar, au trecut la desfăşurarea
unor activităţi clanaestine , constituind Xc dif'erite zone
ale ţării grupuri lieroriste şi diversio::liate ş
In toamna Ol.Jului 1.~4;', Dinu Brătianu o. ţinut
la locuinţa sa o consI'ătuire cu Iuliu Lfaniu, hotărind să
colaooreze în acţiullile de subminare a pute rii uemocrat
p'1pulare şi să ţină o le găt ură s.trl.oaă cu cercurile impe -
rialiste . Cu aceasta oce.zie a fost constituită organiza-
ţia M .l'l.R., centr~ coordona-1; or al unor organizaţii subver-

si ....e ca: "Haiducii lui Avram ... ancu ", cu 6ubdivi:z.1unea ea

1r j)i ~rj.z la Bwuanelor negre" ; " Gr'iiul singe lui" şi Sacţia âe

legătură 1:l!:1enn Busaraboanu" 2). Mişcarea era finan'iată

de un grup de industriaşi şi Iiloş:Leri exproplaţi.
Cercetarile nl.cui;e de organele informative
au stabilit că Haiducii lui Avr8JJ. Iancu cu B'J.bdivizluoes.
sa, s-au constituit la l.oceputul anului l1j4~ printr-un
aot I semnat şi C1atat la Goşna în Cumpulung Bucov1.n.a . lni-
ţiatoru l acestei organiza1;li era numitul Gavrilă 01teanu,
fost comandant al gărZilor maniste din Aretei, condruunat la.
2~ Ani muncă silnica , pentru crimă. In vara anului 1';;145

aceastl\ a răspindit , mai ales ln regiunea de uord-est a

ţării, manireate ce purtau ca r~tamp ilă un cerc cODoantrlc,
ce avea Xn interior 2 arme locruclşate , iar pe dinafară
i OSCl'lp"ţ ie. Haiducii iui Avram 16.IJ.CU - Divizia Bumaoelor

l'legre.
1) iI:;)cin~ciau, nr . 3l3 din 30 august 11345 .
2) Vezi .Planul general de informaţii pe anul 1946 p.p.
'/5-'17 •

.. / ..
 - 110 -
(iraiul J:ş1 d.eafaşura act1vltatea 8:1 OOş­
~inf'jelu1 ,

mucaali d.l.n anului 1945 şi urmărea I:orma:rea unui stat

t:O<11!l11Ll.
naţional al vrulului o1oge.Lu1, oare sa aibă ca baza. ideolo-
g1tlQ principii imprumutate <10 lR hl. tler şi Â~.ft"ed ROBe~!)erg

c az sel~ctlunl':9. t.lo.J.og1ca , continuitatea ele:4entu..Lul etnic ,

cul.tul vaJ.orl.!or etc.
Grunul .IHena Baa.llraDae.nu urmarea orearea UlllU par-
tid poll.tic de tl.P rasclat , bazat pe! primatul stane .
ln oobl'ogea activa. grUI-ard& militară ~~ .1.) ,
COAdu1a. de col.on~.Lul in rezervă t:oşQCarlU ..Lan •
.lD. afc..ra M• .N.H ' t 1D octombl'1b 1';145 . a .luat Il.lIlţl
c u 8eo.1u1 ~D rC!!:l.U!ler.. Pf,troşanl -HUD'!doara gruparea subver-
siv!! "Ro~'Î!1it. firen3cll" 2j. Scopul grup-lrll1 diversionist,
a.a.tlsQwlt , .oov1n şi 8.llt.ico:Dv..i11at • .Prlc manitestale pe oare
le-a lWClat f~c.a apel şi invita populaţia ţlrii la orga-
c !za.re şi rezistenţă c oa:1#ra 1de1101' progrenlate . PriAtre
orglUliz.torii el. au fost identiticaţi şi go'l'lIWli foşti
S . S . -işt i. Simbolul de luptA al G rupării , afişat ,i pe 11&-
11.1 ttf!lt61e lansate , ~t'a UD. atln1ard alb pe ~are se .. tIau
trioolorul in COrOQ..D.Il I·e~alil şi o oruce alb.Lstrl incoaju-
ratA de a;..1co au..:.."lte .
!!.:I. R. a arot tendinţa c1b a centraliza ş1 un1.tlca
toate DJ,.'iilunclliur~.le teroristo :11 de rezistenţi exiatente pe
tarltoriul ţ!irii .
In frunto8 oro8J11zaţlel M. N. R. 88 c.t l.8U generalul
Aldoatl. Aurel, gen..,rt.!'ll. r;1't!.mlu , amirOo.ial deblocat Hn:ria
M.1oe:lal"\l (11 fOtltul f)f3t de cDb1not III 1t.:m.3trulul de intens
de pe vro~'Jo. lui J\.Jltcn\!B~u. Plennl1A &'U3en .
0r~1I1 le de 81Gurall~4 c.it ~1 cele ale S . S. I .
luiud t:::a. l.lcru :J . ;~ ~R. w.:.1\.1.tat oă stabilească carc aiat 01-
pel;onl11" :)1 aC!:lbrl1 nc.,9tel or3:a.nlzatli . !lldeo90b1 milita-
r!.i c!.ln rîndurile celor debloL-:tl~l , let;Jturl1o aco stor.. cu
or1ţIJrll aotl"1. l)~. in ce m1.surJ. nu leu~tt s!-l atragA. pe

Ilc8'.'r.l:a 10. o actlvitatfJ potrivnici o.tatui'l1 de.aoorat popular,

Dorin r.1!.\ptDL~tril aCr!st.ela, 'lepozite de a..rc.a.ment.obiectlve
ur:.l.iÂl'itG, le: tur.\leJ diu\.t'rt Id . N.R . Ql 1' . N.r . -~'::lJliu, ctintre
bit !;i r!,)<,,;~ et.c; . }).

]) A::ldvu l·i,-;:-:::C.,dO!lar UJ , vol . l . fil·j, 51 .

2) :)~, n.;l ,!~'ll.i. du in!Ot'lllaţiunl pa WIul 1946,p . 7?
!') \c .. l ".l'hiv C"':": . ,:' . O.,c..loaa.r ar.tI). vol . l,t,f";-153 •

• . 1 ..
 - 111 -
Bine iD<..3.d.ra.tă cu iltfol.'t!l.:l.tori, (\l':;wl,'le da ;JJ.c.. u-
ranţă şi 3.ti.I . au reu~it Bu-i oeoclfrozc pin: "':n CQlc !ai.
mici illIliinunte inten \'ii le. Acea3ta preconiza UClţ.1Ulll !.nJ.r.n. ,t·! I

de spionaj, pentru înf/'l'ounur':H\ oricărei acţ.iuni ar..ut0 1'13 te-

ritoriul RomJ.niel a tl· .... 'Oo!or propI'ii şi a celor oovieticl.l în
favoarea celor inamice, în ipoto:.:u unui ră7.bol lntre pl!terile
anglo-americaue deuparte, Uniunea. Soviotică şi ţările din
sud-estul Europei pld de alta • .oa urlllilrea efectuarce. unor ae-
rii de acte do sabotaj şi do distrugere in industria de război.,
pe reţeaua de Gomunicaţii etc.
Prin propagandă defetistă Ul'bl9 a ae încurajn na-
prezentarea la mobilizlll.'f3 şi dezertarea de pe cîmpul do luptă
a ostaşilor şi s. ofiţerilor români , in cazul unui nou răl.boi .
Ana.1..izind n&.tura iuteaţiilor lor duşmluous'J rez.ultă că
M. N. R • .:L.şi prOpllnea 8.9 inter·vin§. în mr,d l10tărtt ~i violent
îndoosebi în oventualitatea uOlll ră.7.bol îut!''3 fo~tii mari
aliaţi. Dealtfel Ilceast·a rezultă şi dioconţ-:\.outul unor a..,cla-
r·aţli ale căpeteniilor M.N.k . " ••• acum (martie 19.1.. 6 - o.n . )
nu esta ni:aic de făcut , declara .A.lddu unui in.t·ormator, ~()cit
C~ . N. Ro-n . n . ) si.: llrmăro9.3Că inues.proapEI si tuaţia a~te.i.1tînd
II!oiUentul lJuDculărit bie Intrucit , aprecia el,l!mili!oari.i ~}i
oamenii politici sînt laşi QJ oportunişti ~I ~ooE'!.d(Jra e:1 îu
România nu se putea face o IIrovoluţiel! c.ecît atunci "cind
alţii (puterile străine - n.n . ) au D.H\.njo.t lucr·urila !}1 cînd
partida este 99% docisă" 1). "Nimeni Uu este capabil de o
acţiuna" 2) . "Situaţie ruizora.b:11~ . Nu ptem fac~ n:lmii.: tlrl.
ane;lo- u.mericani. D:l.r situaţia aceasta pnatC' dura. şi 10 - ~o
de ani II 3) , ucclarau al te căpetenii .
lJeclaraţiilc cito.ttJ refloctuu :"t<p..ttinţa }! ~t(:l"'lta

aceatol.' cercuri ale reacţiunil, înţf,tlegeroa f .p:..ului cl ol.a

cu pr('lpr:!.il~ lor f'or:'~, in ~ondiţiilo cind. 90pol.'ul făcea :'".id
tn juruJ guvernului , nu puteni ocJliruLla cur:Jul I!'H:llicflntolor,
~lz~nd nw.nai pe un război illtre puterile cupit lliste şi
-, '_u.oea So·"ietidi.

.. / ..
 - 112 -

Faptul că in vara anului 1946 s-a trocut la

arostarea membrilor M.N.R., la liohidaroa acesteia} acte
UD fapt pozitiv răspunzînd UDor necosităţi imporioase.,
le activitatea Bubvoroivă a acesteia distingom
douli perioade. Una pînă în februarie - martie 19 l j.6, cînd
or/)t\oiZl.lţia resp9ctivă a desfăşurat mai mult o B.ctititato
de orGanizare, o uC't it/ita.te politică do coalizo.re a tutu-
ror forţelor reacţillDii. sînt CllDoocute oforturile lui AL-
DEA do a modia o apropiere întra Tătă.răscu şi llpartidele
iLltoricall 1) Cunoscută este şi acţiunoa unui grup da Gone-
raIi, din septembrie 1945 . mulţi făcînd parte din M.N.R ••
ci.o a-l aprij ici şi a 88 coaliza cu Iuliu 1I.o.niu în acţiunea
lui untigu\'"'6rnamoDtală "printr-o insureoţia a UDai părţi din
arma tăI! 2) I o acţiune mb.i mllit demoetrat.ivă, caro nu ar fi
vrut dOcî.t " Dă demo .. strez6 străinătăţii aversiunoa armatei
pontru guvern , sprijinind politico~to - în acolaş timp -
foarto activ acţiuilsO, lui Maciu" 3;.
Din februarie - martie 1946 , intonţiile o'castsi
crupilri capătă al tI) contururi . In februario 1946 , se semnala
(JxiGtonţa unor eChipe "gata de acţiune şi perfoct inD.m"tl3,
poutru momont nuooi in regiunea Bucovinei do sud, conduse
do llAcovciuc •• • " 4) . Un poriool real il prozoctau grupul.'ile
armtlto 0.10 lui Gavrile. OltOIlDU, putornico prin faptul oă
diopuDoau lida foarto multe gazdo crodincioase şi de foarte
mulţi nderotlţi . in spoa:tal in ragiuDoo. ulUnţilor şi in rogiu-
nilo ouooşti •• • Sibiu, Mediaş şi AlbO.-Iulia" 5) . In regiu-
noa Fă.gilro.Q orc. somnalată activitatea unor bande iDarmate
donumita alo "haiduoilor" 6) .

1 .. Arhiva CSS.! F . O. dooar 89 . val . 1. f . 119.

2 . 1bid, f. 15~
3. 1 b ~ dom,
J~. Ibid. t riIa 90
5. 1 b i d e m,
6. 1 b ido m.

.. / ..
 - 113 -
Intonţiilo vi~ibilo aJ.o llt'9i activităţi vio-
lonte din partaJ. M.l~.R. rozultă Qi diu ad'ptal.'on in f'ebr\1-
o.rio a UDUj proi(!ct d. orgoDiz.nre n I1c"ot.i8. po 86Cţii. in
oare Docţin "Acţiuno ll avea o maro pondero. Printre altele
a01!aatin iQi propunoD r bazati) po f'apt'll că IlIiI(lj('lritateo. ţli­
ro.ni101'" diapuD de urma pe C'.!lre l!)-o.u iOGlopat l1i DU pot
fi dQGco~erito dAtorită ofo:rtului p:.i:'oa slab al Jni:lclllrmilottll•
să orGanizeze oChipa "porfect ioo.rno.to pe iDtro~ tl1:'ito-
riul. ţării, coo~'(}oniDdu-le nct:ivitatoa". O aO!lu,oooa int,n-
ţic, cOrObOl"'Rt3. cu unele infol"'mt1ţii potrivit ~roro. unole
uDitli~i militare ca Reg-tllootul 6 IJihc.i VitoazlJl '.'va răs­
pundo chemării regolui şi Il acţiunii dO r~niat9Dţă a ax'Q8.-
toi, in cazul uDei "încercări" d'l dDriu.a.roo. regimUlui lt2 ) ,
a dotermjoat organolo repro6ivo Dă treacă, io iunie 1946,
la lichidaroa acestoia, ioliituricd din co.lo& poporului
nostru un serios focar d~ priL1Qjdii.
Corounico.tul M.A.!., in leeă.tură ou desooperi-
rea şi lichidtlrl3o' acool;oi periculoase ort;aoizo.ţii , a .fost
reprodufi do "Scinteio. lt care roda cu litere iDgroşat o urmA-
toarelol "Otlrcetarilo au oto.bilit că, da la inceput acos-
te organizaţii Bubvorsiv-toro't'isce s-e_u bUCUI'G.t de spri-
jinul c:lDuucorii partidului oaţiooal-ţăruDoBc l{.6eiu şi
pariiidului ellţ~onal-lib8ral Briitiaou l l 3) .
Lichiearoo. o.coetoia, demaOC.:il'flo. lesătu:.:-ilor o.
au oxistat ietre ca şi partidole "istorice ll , implicaroa
în procosul care o-a ietento.'; mombrilor Rcectei oreaniza-
ţii, a lui Ilie JJazăr ca inculpat şi a luj I . Maniu , 0.1.0.
Brlitiacu I BobA B.~tio.cu ca martf)ri, şi cf)odAmoarea 1l1i
Ili. Lazăr fruntaoi' ţo.rărl1st, la 7 luci inchisoare I " COC3-
tituit o părticică ,.'.in contribuţie. ad1.Osu de Ilcosto Drgan.
la zdrobiroa acţiunilor roacţiunii şi cODBolidar9a regimu-
lui democro.tio.
10 lupta anGajată intre re18cţiuDv şi damocra-
ţie, orc;aDo do ordine şi inforIiJliţii . ca (rgallo epecializa-
tu alo statului domocrat popular în lupt:':!. cu aceasta nu
au adoptat faţă do l.'OacţiuDo o atitudine provuLatoarlil toi.
aşa cum am mai a.rătat deja, do provonire şi nUlDIli în aitua-
~ia cind prevooirotl. DU dădoa l."'Ozultat~lo SC01Jtat.,d. 1iah.:'-
dare a ocţ.il,.l:Jilor lor duşmăooase. In lupta cu reacţiUDl&,de
multo ori acoeto orE;aoo o.u foot 010 cele yro\roc.at l.
1) Ib,d.1.f. 79-90.
:') lbid. ,fila 90.
,,) IIScinteia". Dr.583 din 26 iulie 1946 •

./.
 -11.4
P.riAtre aoţl1l1l11e provooat_ ala reaoţl1l1l11,
la deoa.lt1 al. P.I!.!r._lu, amiIItlll de ac1nll baJldj,teao
epa1ut 4. . .~lOl1&l-ţll.rlD1,tl la 01u3, In 81\1& de 6 &11-
p.t 194', ou 00110 .......,1 _ el.DI01l1le taaclate. iapo1l1'1vlj
-...1.101' aUllol1 a4......ţl pelltru a iDttap...... t _ l o 1'GIIlU
mtlorlo.... , oare •• iDtorc.au de pe ~rOlltul aIltlh11l1er1e1l.
>Ia ..... aoo81lu1 aot baIl41l1.ao au ~o.t oao1'1ţl a IIWIOl11oJ'i
9' al~ .,. au ~lIa" rlIl1ţ1 1).
II' .for1JurUe lor de a l'I8tUl'llll pft1'll"l de-
_atie. _ _ par1I1de 1 _ deteraiilall pe _ al de-
f!?~i;""JiU'. :a,. aa &DI!IIft 194-5 01. lUI l1li1 1'80UIlOqll. 6IlV81'1lul
........ CM!-'I. pr11l111'-0 aor1aO&l'8 4u1111a, 1u ~
rit.,
1t·.1iIq..... _lafi aIl, &II orSBllUall dellOlUltraVl1 aOIlU-
Ou a088.til ooasl. 111 BUQ\l:N,ti .1••Dt.18
de"lilIlţwLt allaolU'i 1aaraate lapolf1'1va JU.-
MIRiIlltI:. ,da ' 1tnI:0..'.... lI1Il1alls>:ului Pro~l, Ooafa-
. .~.'l;·'Q_,ftl:' • _oil. Ge1lilţ.1l1 Jl8f tOl _ ..... a1Ia1;l
.~Pi*lI"~l. Au al""l1 1IO~1 41D 1'1D4IU'118 &UIlO11Iorilor
.~.~~t,alt>. Au l1li1 iDo.roat )II. arsW........."". 1Iftoo
~.~1~.• "1ii:"1$I~~1, \IO..~, A1'aIl,--,o".,..~

''':''oa....lI.iNl provooatOl' al aO."81a, • ...w_

·JV··. kll.~1", ··,.""." orpII1I1ator11.iI vrut .1.1-0 ~, fi a.-I
""~~"'t- . "Ii_lliilli-. Olt1p....1la .Ult101U1l8. pft1'llulll1, l1paa 11& _
~r'~'''~; illrillUl8 au ....1•• lDpopula»111a1l•• aa, ....1Il'tlIs••• 11-
1IHtilţllOl', ....ullll. 41D a.rarea fl.outl. de ~1q lWIlu ,1
111hu Bl'It1a1lu 1I1811l1l11 ....1'1ou., o. ac. . . . III :\D1Ierv1Dil
oa JIule Btha.1'1dge al. sa sila...al ta ţa.... la 8 ao1a.bzi. 4),
D a D1' ~ cl1D 11 .upat 194'.
2 Ib1d-• •D1'.~75~~?6 ,1 '77 41D 11. 11 fi 12 ao1atlbr18 1945.
, Bibl1ot..oa 08l:l'1"IDo.1'Oarea de rabsl1W111 de la II
auaabl'1a" pas. , l11;ud1U mto~lI de SSI.
4} t b 1 4 •••
 - lJ.5 -
o-a ut"IIlo'rit prin aceasta să SEI d.ovoaeasci1 tr:-imisulul ame-
rican ca. man1 :tcstanţii 2triG:l ~C1potriva guvlJrnului , 011
numărul mUN al mSllil'eotanţilor să-I t'aca ·'so. .:::readă că
to'!,.i ~ l.nt i!!1potriva guvp.rnu!ui lt 1) .. Iar actele u.e vlo-
lenţii pc care le-au proVOC<l'C "er'eau menite aă pruvoac3
reJ>!.·~sal11 din p:::..rtcH;uv'rnulu1, pe care de a6emen .l. •.•

tl"-abuJ.a so. le vadă ~i aă le lo.tel'preto::e le B6nsvl unor

l.'c:~trlngcri ae libertate " 2) .
OrGanele dc ord.J.nf;t Şi lu!orIlLD.ţil insa. o.u,::;o-
rituţl10 in general, nu 6-au lasa.t provocate .

Adoptarea unei Qnemcnco. atitudini de către

or~anole fn cauza se incadra pdr.fec t li nei generale ae
C':.ndu1ta a gu..rlJ:"nulul Crozu . Dt! la inceput:, prc!}edintele
Consl1J.U!Ul de ..:l.lli~tri , tn DU1'..Jele l.ntrcl~ulu1 r;uVern,:LIl
pr....mele declaraţii pe care le-a !'6.cut preBe! d.ufJti J.OSt.B.-
uraroa guvernulL,i llnUl1ţ;o: "1"101 deachidom !urG porţila
pentru toţi. Nu păstrăm duşmanie nl.lfunui. Sontimentul
nostru um'.lIl, elro.c;ost;ea ae pace intre oameni eate mult .lIr.ai
puternicn aeclt se crede şi ne dirijează hotărîrile şi
acţiunile noastre II j) .
la 1 upta lor .tmpotrl va guvernului 1.~mocrt.. t
popular, partidela "ls't'oric;e" şi i!ldeo~ebi P . N. 'l' .-.:.taniu ,
aşa CULl recuno~.tcll Insuşi Muniu , Yatr-o ~ed.1aţa R. comi-
tct:llui exc..;ut:iv al t' . N. '1' .,la ll!ceputul anului lY46, au
intocmit o Berie de ~emorii pe care le-au aareuat ~ute-
1'1101:' occidentale 4), .r.n care p ..."ezentau ln maa. aenlGra-
to~' şl duşl:16.uO.Ei situJ,ţia. din Hamanie. , Bu:;erinJ. id.31a cA

guvernul Urozu ar rl. încălcat in mod grosolan 11be=ta-

ţila democratice , că actele soJ.c nu Be l.n acriu 1:1 spid. -
tul hotăririlo:!' aaopt;ate la Yntilnlr11e dintre puterile
aliate, cerînd in mod hotarit alunBuroa lui. Pentru o
a.91p;uro. nucce::nll. unor asemenea aCţiuni,partidela reacţl0 -
nare au pO\'.o:c in mod d('11herat ln Vl.ctime 01& guvornulu1
Groza. t'ont.l.~u aCC&9tia fără au fie .J .. .lats Cltuş1 de pup.o
1) l.OlU . ,p.'l.g.5
2) .;.hl.C1. ,p.P.:->-b.
:>J vozt A.t3.B.,4\.U . S H.:::i . H• ., ronC!ul 11.P.:-l.,d.os.26/1945,
.fila 3J, şi A. !:l . B., A. C. u RSR , fondul :.t . i' . t: • .\oo . 57/1945 .
fila 54.
4) IIJurnalul de dimint;.;1.ţ;1l1,nr . 99 d.1:l. 12 ma..rtie 1<)45.

· / ..
 - 116 -
de organele repres!.ve ale statului, fără oa p.oestoa prin
8otiv1tlltea lor eă 10 d.oter:nine la o astfol dt) atitudine
şi OClatportaro) atit P.N.T.-Manlu, cit şi P.N.L.-Brătlanu,
a-au abţinut chiar de la unele activităţi politice eV>-
montare 00.: adunări, manirestaţl1 publice I o aotivi tate
publicistioii şi ziaristică mai largă etc .. ?entru fi im-
prima ei mai mult vieţii politice coloratura dorită de el,
B-IlU gîIld.1t, illt;\inte <1., venirea ~laristulul r. Jorlcan
Eth..,rid38 (oct.1945) care ee deplasa In România pentru a
constata în 08 măGură situaţia p9 C81'0 o va constata cu
proprii oili cehi, o.:>ncorrU. cu 008 prezentată în memorii,
"aă-şi dea firmele jos, (s'3n.1..11or orGanizaţiilor lor - n.n.)
pentru a face şi mai multă impresieI! 1). el' acelaş scop
P.N.T.-Maniu a incercat eă pună guvernul ira aitueţia de a
suprima unele publioaţii ţărăniate pentru a plltea treco
in ochii opiniei pubU.ce interne şi internaţionale drGpt
vie time. In scoaRtă idcie n-au mci trilDls pe la cenzură
ziarul "Ardealul" pentru a impinge guvernul la suprima-
rea lui. In şedinţa Consiliului F.1l .D. din 10 noiembrie
19/~5, P.Constantineaou Iaşi, fllc3a urmiitoarea coostatare

in această pr:\.vintăt 1I,l.m impresia că Mureşeanu (directo-

rul ziarului - n.o.) fac.!' totul ca să fie deafiinţat
ziarul, care vreo. să pozeze ln victimf." 2). Numai oă
guvernul şi organsle sale de ordine au inţeles substra-
tul .u':il.ll asemenea gest şi nu le_au făcut jocul. I.Gh.
Maurer, prezent la această ş!tdinţă şi-a exprimat părerea
oă "gazeta nu poate şi DU trebuie să fie auspendată.
Pentru că lucrul acesta ar merge exact pe linio. P''3 care
11 doreşte să fie impic.o, şi ~Ilreşeanu şi oei care il
Duaţln" 3).
Organele aminti te in această al tuaţio au
deatlş!lrat mai puţin o activitate repreeivă, aşa cum
căuta !;lă le determine, din motivele arătate roacţiunea,

şi mai mult una de clarificare a opiniei publice ,demaa-

oindu-le jocul şi intenţiile duşmunoaa9 care se asoun-

deo.u in spatele unor asemenea manevra. "Nimeni nu le-a
1) "Viotoria", nl'.398 din ~l februarie 19'16.
2) Arbiva ~entralii a ca al POR,fondul 49,doe.9269,f.361.
3) 1 b 1 d • m.

../ ..

,
 - 117 -
l.ID.p1..odlcat să ee adune, deolara la O adunare pc. pul ară Teohari
lieorB8scu, tot aşa cum. 00 adună şi a~i, ele au pr'3ferat inel
să nu activeze J.ntono 1). Acela.ş JLinlstru , la o altă adu-
nare populară, la J.nceputul lunei oc t:ombrie, arăta că:
"Este o minciună Di'runtata, eote cea mbi mare neruQinnre I
atunci cind se vorbeşte d.o răpirea liburtăţilor, pentru oă
de la 6 martie pl.na astazi, toţi cetiiţenii din ţara noastră
al avut ~arantate libortăţile" 2) . Cît priveşte partidele
"ist:Jrice l l el arăta că o-au do ca că so plîngă de lipsa li-
bertăţilor, pentru că .Q.UJLai in capitală au " ••• 70 do sedii
desch188 , unde au li bertatoa să se adune şi oii arunce venin
impotriva p:Jporului şi guvern'llui poporului" 3) .
Organele de ordine şi infcrmaţii în această po-
rioadă au lucrat informativ şi au adoptat un~'le măsuri re-

preSive şi împotriva. activităţii irodcntiştilC'r ucrainieni

şi maghiari.

In Maran. ureşul de nord s-a observat la s.fîrşltul

anului 1:t44 şi mai ales la începutul lui 194-5 o acţiune cu
r:aracter pronunţat iredcntist, care urn:ărea înglobarea a ccs-
tei regiuni la Ucraina Su;>carpati~ă. Această acţiune se da-
tora ~n special faptului că după eliberarea Ardealului de
nord, administraţia Marn.ruu.reşului a trecut aproapo in 10-
tregjme în mîiui:i. e elementelor naţionaliste ucraiuiene. lu-
ourajaţi de "ltitudiuea acostor autorit:iţi ,ir eaent1şt l1

ucrainieni, banderişti şi melnihiQt~ . au făout man ifestaţii

şi au ţinut Xntruniri publice , oerind alipi r ea Mo.ramureşului
la Ucraina Subcarpatică .
Prefectul acestui judeţ , Udov1t1iuc II fost cîndva
maro fascist" 4), a::.'ăta un aocumont al sie;uranţe i. conducea
"Consiliul .poporului pentru Ucraina Subcarpatică. " >;. Dl.lpă
instaurarea guvernului ~.Fet:t'u liroza acesta îşi schimbă
denumirea in UComitet:ul Poporului din juJ.eţul Maramureşu b),
pastrîndu - şi fn continuare independeuţ;a faţă de guv ern ul roman

şi admiuiatraţia românească . Aceata rezulta. ş i din conţinutul

circularei elaborată la '/ martie 11)Lf5, trimisă comitetelor
populare din judoţ , prin care le punea în vedere oă în tot cu-
l)1Ti/ictoria if , nr.3:ttS din 21 februarie 1946.
2) " Scinteia", nr.,,>.:J din 15 octombrifJ 1945 ..
3) 1 b 1 d e m.
4) Arhiva CSS , F .C •• do6.7~, vOl.IV,fila 206.
5) lbid ., fi l a ~11 .
h) Ibid. ,fila 214.

../ ..
 - llP. -
prlosul. JUdeţuJ.ul MaJ.'&JIlU1'8!? lIdrapel.ul roşu, este singurul
drapBl" , l-ar rubla singura U1",oedă 1). Mai mUlt decit atît,
autorităţile militare româneşti ere.u dezarmate şi trlo1Bf:
inapoi in afara limitelor judeţului 2) .
!-'C"puLb.ţla romu.nească din Bcest judeţ Qauoiodu-
Dt) ill numitr de aproxima1iiv :>0_000, fn :;dUEi (le 5 martiEJ
1':1Lf.5, "nemai putind suporta lie:r.oa'l'ea administraţiei r~tene ,
rilportll Sar:;ţla :::1-11, Preşew.ntalul COllsiliului de M1niştrl t
•• ~ e.u poruJ.t a~upra oraşului Sl.ghQt t i!'l flcopUl as a i'lde -
p iirt.J. pe prere:ctul. uvdoviciuo şi admJ.nlBtra~la ruteand şi
a l11troa.uoe act.r::iniBt~aţ:!.a românessca:' jJ . Au fost l..z:.t;im-
pl0o. v1 cu focuri c.!e ar:.'I'\e . Au .roat morţ i şi răniţi .
Le. lnl~e?utl!l l~Ql iunie a l.oceput a.1 fie :r6S-
tabl11.td D.ut('lritatc9. rOIllâ:J.tllscă 10 ~.!aramuroş , se mai sem.nala
totuşi . u.lta un rapol'~ al Sdcţl-,i a Il - a , -'U1.l!neroase l.acl-

dvnts 81nf;ert'J80a fnh'd part>1zanl1 Ttlten l Şi popula1;la ro-

mineO,!;,Jă" ~) .
Org:me13 represive 1!lQ60RObl jandarmeria, au
ur:Jărlt QL.1p!i ace!lsta aatA bQ...ldele b8ll.derlttte, v:1.2tud locul.
lor de COllcentru!"e I ga 'dole acestora , r9uşlnd oa r1c.a pe
rlnd să 1" 11cbil1t-:;e, 1)0 buletia al 1D ... pectoratulul Geu~ra.l
••1.1. Jan.l.b.l"l:E!rl!.1 din 30 cal, aduC.,;'" la cunoşt1f'ţd. or;:;o.nelor

sUlh.'r1or.re o'J.'!lr:J.tla acest:>ra 111 co!'.unelo Voltinel,I.cp~iu,

!.!:1eura ,Jl C"ot11t:'JQ , in j1J.dtlţele Rlid1l:Jţl ,1 Suoeava 5) . In
t.lll!l de '1 1ulie lY~5 In.opectoratul de JMdaro.l Suceava in
COOptH'Q.l·t! C:J In:) 'cc':;c.rrs.:;ul de Poliţie Suceava a trecut l '
u~.:lrlNa :J!. arJ!:t:8.1eu b.-'.ndcrl,tl1or din regiunea Brodoo-

Rf1d!ltţl . "S-au ,f~otLJo.t 50 de areoti1ri" (.) . AcţlW!"a ce 00%1-

tLlI!J. Qi in lWH nl: ~tl'lt in co!:.tll\.l Sl:.coviţa-R~c.lu~1 7)-,1
Bltele ptnl la L!1~locul l..w!;!l 1Jeptel3~rle 6). Al,)ţtuneo. .1~ 11-
ch1dJu" ol aC".dtor 1:1. 'nc!o Il cont:! nunt .şi ul'Corior. Si pen~l'u
unul 1 Jl.6 u.:..' 3 C.\ t tlrc1n11. po.:"tru aCt5te organe o ap)ri1'e

li. J'ott!lei !n.foL t~'" Io!l acest' UU)\U.J , pentru a c:JDot\1te la

D"T'iiTU-;-:-.-
2) Ibld . ,f.1. -i!ol.
4j7j)
&;
I'tIitl. ,t'. f . 1,',20t1 .
Ib1d ' L {01.6,t • .24(.\.
~ ul~tlu 1:lţ'J:' tiv al I.G . J. ,lu.' . 2;2, din !<> mai 1945.
(, IbiJL,lll'. ,1 :1"\ l-t i.u11e 1\ 41 5 .
7) Jl>1rl.,n:' . J.:111 ;1 uugU.lt lc.J45 .
8) llJl .. . , nr, .' ti",: ~.5 floptumbr1et 11;)4'1 •

• .1 .
 .. 119 -
timp intenţiile iredeatiotilo[' uc:rolnienl , a 1., ldont1.fico.
casele conspil'~tlve şi diferiţii cur-iuri , precum şi do fi
stabili legaturile aC6.storfl. cu populaţia mlno-r:tară ucral-
Dine u. pentru a des~operi cuiburl l e do rezletcn.ţă , depo-
zitale de arme , IlllHli .ii , alimente şi matf.lrl6.1e de propu-
gan<lil 1) .
~'::lnifeBtli.rl1e cu c:lracter şovin şi lredentj I3t

prilejuite de unele elemente din rindurile minorităţii mD.-

gh1..!"8, au adus duunE: statului ror.Hin, con'r1eţul't"11 paşnice
a lJaţionalităţii maghiare , uluturl de poporul romAn , illlpu-
nîndu- se depistarea şi 11.chidarea UDOl' aSCl!I.CD1.'o. ntări de
lucrUl'1. Acestea erau provocate î n 6pcc~al de fO:Jtil membri
ai gru:-s.rilor fa8ciot.~ şi i redentiste ca:
- Szabad Csapotok , baode libf./re i
- Nylas Kereeztesek, crucilo "":u o~';cţi ;
- Rongyo,s Garda, garda zdr~Ctţăro;.:ilor,
- Lev6nte , pl'eUlilitar.li j
- Nemzcte Garda, gard.3. naţiona.lă,
- Azociaţia s'!..urlenţilor 8'!)cui.
Aceştia Urmăr'3aLL aU. cu ltive se nt imentul şovinist

ş ~ lredentist în rîndurile populaţiei maghiard , sti r:lapln-

dflască cland~stln &lanifeste , hîrtii t i-09igoo, bro!}uri , ro ··
vistc , etc ., să exploateze orice nemulţUI:liro o. pop.llc.ţ;iei
cu scopul de a sliibi încrederea îo capac1 tatflu d·~ ori· :1.i-
zare şi admint:;trare a autori tăţilor rOllline:}ti otc . :3 ... o.u
uedat şi la ~.nlţierer unor aCţlt..Ji teroriste C.:l.: at;l(:urea
autoritill.'ilol' rr:nine~ti , atiico.rel şi maltraturea o.;t, •.qilor
romiln:!., distru;;e:rea drapelului l'omânos(~ etc • •,u: ni în Pfl-
rioada 20 lu11.e - 2 septt!~Pr'ie 191~5 au fost luin"t· ~u l:..t3.-
cate 3 poatu:ri de ja.ndarmi, în CODluua Paliu 2) , Zăbal.:l. 5: din
judeţul Trei Scuune şi 'lil1a 4) din juJl3ţlJl Batul ·f· l't\~_~-..J.lI
Jesr:operit 2 m.:u'i dOi?o::ite de ar.r.U!Ilent in CO!:lU:lJ. Pava 7) ju-
deţul 'llrai Se: '.11'1.1" , şi col d(\ al doi l ea chial' i'l lucalul P'j-
U.ţ!ei uin lir.;ul Secuiesc 6), ~cful. poliţ1.el J ... i.:., t:.rI.'tl1
rJ!;ll'Cr. (.:.t ~,~ae; .85.
2) ':lll"tin informati" al ! . G. J ., nr . 285 din 2.2 iulie 1-5 .
3) Thld. ,n1' .. 329 tlill 'j B"pt€!lttrit: 19lj·5 .
li) .. bid •• nr.'j;;o d:ln li-:;: te:rlJril..' 191~.5 .
5) :bid. o.r . j19 din 2J~ uur;ua 1; 191~5 ~
f,) roid ., n(' . )~5 dio 30 uUr';IJ!3t 1945 •

•• 1 ..
 - l2~) -
aoestuia fiind maghiari. Iar în ziua de 12 septembrie 19451
o coloană de 3·0 de ostaşi a -foet atâcată do tineri maghiari
naţionalişti. l ) Intrucit ostaşii români "nu au făcut uz de
arme ci au căutat să facă faţă B{5resiunii, fără a se produce
victime", mulţi dintre ei au foafi dezarmaţi şi răniţi.
Conjugarea acţiunilor represive cu unele ac-
ţiuni politice intre prinse de P.C.R. şi forţele deJJocratioe,

printre oare şi U.P_M.,rezolvarea democratică a problemei

naţionale, a dus la ~t::olaI'9a acestor elemente, la scăderea şi
diminuarea considerabilă a efectelor activităţilor lor duş ­
mănoase.
Acţiunile iniţiate şi orgallizate de forţele

reacţiunii în decursul anului 1945 în direcţia răstut'nă.rii

guvernului GrozE!. au eşuat. Descoperi1.'Oa şi lichidarea lor
a QV"..lt ca rezultat sliibirca rcacţiunil ~i consolidarea for-
ţelor del'Jlocratice . Fără rezultate pozitive pentru reacţiune

au fo :.. t şi con.ferinţ 31e de la Londra şi Moscova din cursul

anului 19l~5, in care aceste forţe îşi puneau spElranţa în-
lăturării guvernului GrfJza . Hotăririle conferinţei de la
Moscova (16-26 uecelilbrie 1945), dimpotrivă, nu venit în
sprijinul guvernului Graza . Ele au "Bnit îu întîmpinarea
eforturilor intrflprinse de Partidul Comunist dt3-a-lungul
intregului an 194-5 în direcţia consolidă.ri"!. guvernului . La
.Plenara ce al PCR din 25- 20 ianuarie 1946, GhcorL;he
Vasiliclll arăta in cuv:fntul Bău că după această conferinţă
" •••• toate masele cEI.re gravitau în jurul lui Maniu şi
Brătlanu şi sperau mai alea după avoQ1lrile lansate, că con-

forinţa de la Moscova va lichida guve rnul Grcza, au fcst

.,t,)z11iuzionata şi acum vin sp r o noj . .•• 2) .

In legătură 1)" hotărirea o.celei&.şi conferinţe ,
de a lutra in gu w~ rn cite ur.. reprezontant al oelor 2: partide ,
la aoelo.şi plenară 80 a .d ita oă de unde IIla inceput aceste e-
lemente îşi făceau iluz.ii că vor răsturna. Guvernul Groza şi
vor r~ciQtigQ poziţiile pierdute, de astădată nol sint admişi
nioi acei candidaţi propuşi, sint respinşi cateGo:;:oic, iar
pl'l oei oare i-lm primit in guvern, cu oare am oăzut de aCO!'d
sli facli parte din guvern , aceştia nu au intrat in guvern cu
aut~ritato, cu ţinută de lou, ci au intrat ca nişte căţei cu
coada intre picioare, O lovitură dupA alta" 3).
1) Ibid . , nr.}4o din" septembrie 1945 .
2) Arhiva Centrală al Ct.: al POR , fondul 1,doa . 6,fila i::!4b.
3) lbid. , fila 14 2 .

.. / ..
 - 12). -
Ev1.doot, uDul 191~5 a inoemat o olăbiro o. rooo-
ţiur,ii şi o oODoolidaro a forljOolor dOUiOcro.tico. La. aQonoto.
şi-a aduQ o oontribuţia importnotA. şi orc;o.oolo do ordioe Qi
informaţii.

x x
x

J~ectura lucrării do .faţă, bunuim că reuşeşte 811

doat l.ntr-o Boumită măsură, râopUD3 oititorilor.' la intrtJho.-
roa fireal3c{1 pa caro şi-au puo-c io l&c;utură ou fuptul oiS
autorii au d.:lt o altii titulatură organolor roprosivo, donu-
miodu-l0 orgaDo de Qrdino şi informaţii. In adoptaroa u~oi
aSem&D6B titulaturi, autorii au avut in voă.oro caracterul
larg al puterii icstauro.te la 6 martio lc;H5. faptul că sta•.
tul dem~crat-'popular, apre d&osobiro do col burghoz, slujea
interosele uDei majorităţi impotriva tUDO:.. ităţii. In asomo-
noa condiţii locul organelor ropresivo ~Bte c!iforit . COm.:lOM
sooială a acot;~or
organe după 6 rrarţio 19ţ.5 erll.. 2 lO mod DIltu-
ral mai mică ca Ilmploaro şi volum, doci t a oolor care au prE'-
cedat-o, nu şi ca importanţă iosă. Mijloacole şi rlodAlităţi..
le f.olositE'. punerea accootului in mod 1001. loit in mod doo-
sebit pe pro,·enire şi DU po rbpresiuoo, roflectind schimbă­
rile co au aurvonit io viaţa oocialo., largul procos do de-
mocratizare al acostora, Ofl-aU determinat aă adt.>ptăm titula-
tura respectivă.
Autorii au cfJofJidorat util să se oprească, in
limitelu de timp şi spaţiu disponibile, pentru informarea lu-
crătorilor aparatului nostru, asupra unor aspocto semnifica-
tive din activitatea acolor or.;aoo. AIJ iDl:dtat mo.i mult asu-
pra principiilor democrotice, do logo.litatJ, de slujire a
intereselor poporUlui, puse la baza aotivităţii lor, pentru
a evidenţia ca activi tatea de aatăzi o. orgaoelol' ~oQstre de
seouritate, în spiritul rei'peotării ou atricteţe a tu . "Jl:or
legilor sta t 1Jlui nostru, de sluj ira cu cNdirr 1;l1 a interesl3-
lor poporului, au rădăcini aclinei in nctivitatoo. orga09lor
de ordice .şi loformaţii de după 6 Ilartie 1945.
Pentru informare, oît şi pentru a pN1ua ceea oe

./.
 - 122 -
a foat bue in activitatea acelor organe, dacA este oP.zut.
am &duu la lumină uDele documente I motode şi mijloace folo-
site în Clunea cu informni:iorii.
Poate că ar fi de actualitate pentru activitatea
prezentă a organelor noastre, pentru securitatea orinduirii
şi statului D::>otru, aR ... ercoteZQ şi să stabila8scă in amănunt
oare sîot acele Ilfoarte multe gazda credincioase" şi acei
"icurta mUlţi aderenţi u , Dodoscoperiţi inoli,in regiunile să­
seşti şi in deoaotli Sibiu. Mediaş şi Alba Iulia. care au t~­
out dj D ol'ga.niza1;w Bubvoraivă condusă de Gavrilă Olteanu,o
organizaţie pe..ciculoS!ă,Qi care este atitudinea lor prezentă
faţA de orinduirea noastră BocialiB-:;;~.
Autorii au intentia să continue in numerele urmă­
toare studiul artivitAţii a~ontor orgatle iti atlii următori
lui 19/~5. pică ~a infiinţarea orb&.Dclor de 8\!curitatft.

00000000001)(10
 !;l

BANDELE iNARMA TE - EXPRESIE A LUPTEI

CLASELOR El~PLOA TATOARE ÎMPOTRIV).
REVOLUTIEI SOCIALISTE
locohnat major N!COLAE TOMOS
C"catlter itiJnţlflc - C/cctorand In I~torll

locotenent TOMESCU vn AllAH

InBurec~ia naţionall1 din august 1944,organizată

§i condusă de c~are Partidul Comunist Român, a deschis calea

unor adinci prefaceri în toate domeniile vietii Bociale,polj.-
tice §i economice din România. Şuvoiul forţelor revolu~ion8-
re gi patriotice dezl1gl1zuit de &ctul ineurecţional,se impune
ca principala forţă 8 Aocietăţii I det~rminind mersul ulterier
al -evenimentelor. "Sub conducerea po.rtidului comunist-arat!1
tov. Nicolae Ceau§eacu - secretar general ('\1 C.C. al P.C.R.-
mase uris§e ale populaţiei 8-SU angajot într-o luptl1 · ascuţi­
tti impotrivare8cţiunii~ au alungat prefecţii ~i primerii
reacţionari, au trecut la organizarea controlului munci to-
resc in fabrici, la exproprierea mo§ierilor §i împărţirea pt!.:-
mintului la ţăroni. realizînd as tfel în fapt reforma agrară J
au particiyat la lupta pentru democratizarea vie~ii politi-
c." 1).
Act:i vi tatea forţelor revol:\~ionare a foat orien-
tată în spre deai1vîrşireo revolutiei burghezo-democ::-stice :}i
preg~1tirea drll.l1ului pentru trecerea la rt. -Iolu~ia 8ocieliaUI..

Este bine cunoscut faptul că transfarruj,!'ile ce au avut loc

., în RomAnia, nu s-au înfăptui t fără A întîmpina o serioa~~ re-
zistenţă din partea claselor explo8 ta toere. TeoriE.. marxis t-
leninlsU1 a demons\.rat - §i viaţa a .::onfirmat pe deplin -că
noul B9 nagte în aprigă luptă cu vechiul, că forţele revolu-

l) ~;~~:~î:~~~' v~~~~7i~d:~O~r~T~;, d~~:~;~~~rii9~~~~~~~3d5~i

-/-
?.
- 124 -
~ionare trebuie sll se fnfrunte cu cele »le reacţ.i,unii ,etl
flcesteu din urmtl. nu r~nunp1 de bunlhoie la. pozi~iile pre-
dominante ce le deţin. Eate un ffi'?rit incontestabil al parti -
dului noolru,cnre a etiut 8tl-~i orienteze 1n 8:18 m!isurH tac -
tica ~i or.iecti~·ele,penlrtl a evite o infruntare pe calea nr-
;neIoI' cu forţele reacţionore :;Ii a transforma 1aro într-un
teotru d~ ruzboi civil,tr('>""~rea Roml\niei d2 )8_ cupitalism
19 Boci1Jlioffi reolizindu-slJ pe o cele rell.lti·. . pa;Jnic~ .Aceasto
nu inaeamnll deloc că burGhezj 8 ~i ulO~ierimea romlln!i erau mai
"blinde" sau diapuBe ah. c;e~')Ze poziţiile ce le deţineau . Ele
nu dus o oprieti luptl1 impotriva for,ţelar I'l:'!voluţionare §i nu
au ţlovlHt deloc , ega cum VOlti vedea In cuprirlsul lucrltlrii , ca
El. tunei cînd orice al te forme de împotri vi r~ a-au dovedi t :i. ne -
f i ,C'llce,stl punH .... 1na pe srmţ" şi sti formeze grupări subversive
:]i bande inArma te . "Eate cunoscut cli revolcţia §i construc -
ţie BociBli8t~ - spune tovar,!$,gul Nicolee Ceau~escu - o - BU desfA-

,§ur3t in condiţiile unei ascuţi te l upte de claB~ , i n c ureu l

c.t1reia poli tico partidului nostru 8- a i nfruntat cu poli tic8
forţelor'reacţionare, fjinc invins~ pos cu pas opozi~is cla-
selor exploatatoare care l\rm~reau s~-gi menţin~ privilegiil e,
Ali impiedice realizarea âspiraţiilor vFlmenÎlor muncii" 1) .
Dialectica fonnelor adoptate de c~tl'e forţole rea c-
ţionare s fost in funcţie '1e cursul evenimentfllor . ln perioa-
du imediat Ul'ral1toarc lui 23 AugU"~t 1944~-ele- mai ;;ed;~
posibilitatea menţinerii dominaţiei lor. Indtaurarea guvernu-
lui dr . Petru Groza , alegerile din noiembrie 1946,demascarea
P . N. 'i'. ca grup de şpioni §i sabotori , a demonstrat totalul
lor faliment poli tir. ::ii lipsa de popularitate 1n msse . Lupta
porlamentorl:\ ~i politica pe core o desfl:i;uraseră 6 - 0 dovedit
ineficace. In aceste, condi ţii t ascuţi§ul lu,tei de clasă a
trecut in principal în domeniul economic, unde,de~ine8u in-
el:!. poziţii preponderente.Naţionalizarea prir..cipalelor mijloa -
ce de prOducţie din iunie 1948 a constituit o lovitură zdro -
bi tOJre dat~ for~elor reacţ'lonsre ~i speranţelor lor că vor
putea s~-~i menţină dominaţia economică 9i in felul acesta
ali controleze activi tatea s~,atului român .
""-::---;;,---~I",n,,f-,-r1ntl1
pe phm poli tic, ree.cţiunea romtl -
1) Nr.Ceaugescu,Românio pe drumul desl1vir s il'ii construcţiei
socialiste, vol.l, Ed.Politicli, Ducure~ti,l968,p8g . "97

./.

______ 1

---------------
 - 125 -

neasca recurge la formele de luptti. cele mai viole'1te,ini-

tiind organizaţii subversive gi grupuri înarmate cor", aveau
menirea să lovească in nOUR orinduire 80cialh ce incepuse a
ee contura. Detronarea monarhiei ,nationalizarea prS:ncipale-
lor mijloace de produc1ie,lucdirile ?lens:-ei C.C. al P .C.R.
din 3- 5 martie 1949,demonstrellz~ el1 pOPQrul roman p!i§e'lte
ferm pe drumul construiri i. societti~ij soC'i8115te. in ca .... e nu
vor mai putea exista exploata1i gi exploatatori . Procesul trana-
form~rii socialiste Il &gC'icul turii I ale chrui coordonate au

fost ej ahorete de Plenera din '3 - 5 mRrtie 1949.8 dat o puter-

nică lovi tură burgheziei sute~ti-chiaburilnea - cara ee vede lip-

si tă de puterea ce o de1ines .
In acest context de factori,cind clasele exploota-
toore au fost înfrintc in lupta poli ticn ;i econol'!i1cli.ele au
recurs la o nouti cale de impotrivire-lupta cu orma in mînA
prin cana ti tuir(!a oLlndclar rn.qrmat~. Faptul ci), ele au fost
o creaţţe a claselor exploato.toare gi cl'! se integreaZă in con-
~inutul luptei de clasă , va fi ::-eliefat in ~uprinsul lucrArii.
J:n aceasta directie este deosebit de semnificativ~ constata-
rea cli cp.le mai multe bnnde teroriste au inceput ali actioneze
in t:ursul Rnului 1948 ai începutul lui 1949.deci tocmai atun-
ci cind s-au det lovituri ,)Uter-.1ice bozei economice 8 reactiu-
nii.
Este evident cu factorul determinant in apAri~ia
unor asemenea bande es te cel de n3tură internA ,dar nu trebuie
ignoratl:1 nici conjunctura intcrnll~ionalli,care a favorizat. apa-
riţia gi dezvoltarea fenome,1ului. O succintil privire ssupra

climatului internQ~ional în anii 1947- 1950 ne duce in plin

"rlizboi rece" ,prin core for~el~ reac~ionare din principalele
~l1ri capi tnliste urmă::'eou să impiedice de2.vo1 tarea :::ii consoli-
darea statelor socialiste .propagind izolarea acestora ~i men-
~inind o psihoză rti7.boinică. Este perioada in core a luat. nA/)-

tere pactul agresiv N. A. T. O., in care B-O constituit Republi ..

ca FederalA it Germaniei :1i Sl! ducea lupta pentru infringerea
for~elor democratice din Grecia . Nu trebuie uitat gi nici
negat ruptul c~ {leteriororea relatiilor dintre H.S.r.Jugoala-
via §i celelalte tAri socialiste el'e de nntura so. lncu'r"ajeze
incercarile reBc~iunii de a lovi in stat"'l sociali8t.
Intregul com;llex de factori amintita dus la apari-
1ia gi Ilctivitatea unor bande in3rmate C'upl'inzind cele mai

./.
 - 126 -
fanatIca elem'?nt.e ale r(8c~iunii t care urmăreau ca priL for-
18 armelor an lllv&8scti in slatul socialist. Toalo incercarile
0180e10r exploDtatobre E.U fost insh zudarnice,cl1ci alte era
vo:..n~D poporului. "In 8ceastli luptli gr'ea cu cla:wle exploata-

toore- erQto tov.N.Ceau:l:8acu- cu for!ele re8c~innDre interne

~i exter;'6, rolul hotLrltor l-ou jucat mRtiele pupulere,parti-

dUl,politiCD 98 m8rxist-l('ninistl1,urj8~u S8 &cLvitalf3 de mo-

bili:LBre 8 pop.Jrului .Partidul s-a Drrijini t pe 1:1850 munci loa-
re. pe ~t\rl1nimp ;li intelectualitate,uur.urlndu-so de adeziunes
deplinti fi tutur04" oameni lor muncii I f~rh deos(>bil~U de n8~ion8-
11 t'lte I care l-au urmat eLi lncre:dere 1n toule lmpl'cjur~rile.
Poli tico partidului e repurtat in oceostl1 lupU1 o victorie
8 trl1i uc i tt&, care se oglinde:J te in mlSr8~ele transformilri revolu-
~ionflre lnfl.iptuite in viD~a Bocial!i a tl1rii, In mer8ul Inain-
te o Romar.iei pe drumul prosperitt\~iil).
Bandele lnarmate ~i clasele exploat8totlT'8 sint de
mult ~nfr1.nle. Poporul romtm,avlnd In :frunte pe ('ei mai buni
1'i1 ai sl1i-comuni-jtii-a lhfl1PLUit cu succes Bodetulee noul1
sociulistlJ. "C'ub condllceree partidului comunist,clu98 munci_
toar~, in alieTl~lS. cu ~l!.rl1nimea, cu intt!lectuali tt/tea ;,;i cele-

lalte p~luri sociale, 8 ot'l~inut In dezvoltarea patriei victo-

rii remarcabile cu care, pe drept cuvînt , ne putem m1ndri,,2).
Nici lupta poli t.ică, nici cea economidi ~au cu arma in minl1,
nu a pulut opri drumul poporelui rcman E:lpre socialism. lor
dac6 ast::1zi abordLm in studiul de fată problema bondelor in-
OI"mate, o fuct!m penlru 8 eviden~iA indi odotă cit de aprig~
8 foot inver~unareo I'eBl: ~iunii ~i ce eforturi 0-8U fl1cut pen··
tru infrlngc:--el'l ei. O fa.;em totodată gi pentru a evide,\ţi& cb
In ans6mblul ll:pte' de cleşl1 reacţiun"o a recurs }i 16 fOi"'me
violentei la lupts cu arma în mlntt, ial' II purte din fo~ .... ii
c~lIJponen~i ui bAndelor terC'riste continuI! ::Iri se Mnifeste

in mod du~rotillos.

!~!QLS1 BA!CQlTI.
A:Ja duVG CUIr. flminteum onterior,mojori.tatea bandelor
l~i incep activI totea otunci cind fortele rt:ac:ţi.>nare au
lost infrinte pe plan politic §i economic.Este unul dintre
1) r: .Ceau'S'eAcu, r"1!f,/jr,i d Jl~ drumul de~~vÎl·:.irii con:Jtrucţi ei
sociali s:!lului ; vol. 2, i:i. Pol i ticli I Duc .19cC, pag, 399 .
2) !I.Cc8L.:;Cacu-!?uport 10 cel dl:! al X-lea Congres nI P . C. P . ,
nucu.t!-..ti 1';.:'69, pBg.9 .

./.

r-----------------____ __
5.
- 127 -
factorii ce demonBtreaz~ E!xietenta lor ca formă violent~ a
luptei de clssh, 8 tmpot!'~.virii fat!!' de revoluţia socialistă.
Primele bande teroriste a1nt semnalate in anul
1948, Pentru exemplificarII amintim ct1 rn 8cel an ee pun ba-
z91e bandei condusă de Spi~"u Bll1naru 1n Munţii Sev&rinului I
8 acelor conduse de Fundulee Ion in Babadag . Suernan Lean 1n
Muntii Apuseni I Blidaru Vasile 1n Maramure§) Gheorghiu Gh'lQ.--
ghe în Huedin , Motreacu Ion ':iIi Cenu:je în Suceava, Dabija Ni-
colae 1n Alba IUlio , Mihut- Adrian in TilUi§ etc . In anul 1949
încep B~ ac~ioneze bandele conduse de Gav::-iUi :Con 1n Munţii
F~gnr8ş I AraeneBcu Gheorghe 1n Clmpulung - Muflcel, Toma §i

Peire ArIJnuţoiu 1n Clmpulung-MuBcel , Pop-On1ga 1nTg. Ll1pu~ I

Lupya Victor î:\ TgoSlicuiesco In anii ce urmeozl1 nU'(I11'ul ban-
delor acade foarte mult ti) I ajungind ca după anul 1958 ali nu
mai fie sefll\'\Bl a UI. nici o nouă band.! te1'o1'istt!. (Menţionăm ctl.
datele de mai sus se referă numai la anul in c&re 8U foet
iniţi&te bE.ndele şi nu la perioada 1n care au acţionat) o
Ya\:.eriale:e eXlstente în arhivele Consiliului Se-
curi Ul.ţii Statului I precum ~i 1n al te lncu:'i I dovedesc di
obiectivul primordial al bande10r de terori~ti, era 1OlCerCtl-
rea de a r4Rturna prin forţă regimul socialist."Banda urmtl.rl!fl
echimbart:8 ,1 ;"egimului prin forţ~"- recunogtea un!ll din CCIDjJO-
nsntii bandl!i APostolI) o In uctul de acuzare c._ prlvil'8 la
trimiterea 1n judecată a bandei subversive teroriste in frun-
tEl cu Spir\l BHinaru. Domoilnaonu Petre, Verr.ich~8cu ,\urel ~i
altii , SI) mentiona 10 puncl,.ul patru :"Acu2.atii a'..l incercat
Bă pt'eg!tea8c1S rebeliunea at'lDatl:l. cu scopul de a dobori regi -

mul de democI'atie populal'.'1 §i 8 rpstoura regimul de asuprire

burghezo-m~~ier8ascl1" 2). "Banda terarie.tl1 din care am !'licut
parte- reeuno~tea la interogatoriu SU;jIDon Gheorghe - 8 între-
ţinut iri '!'indul popul&~iei o atmodferh incordaUi şi de ne8i-

gurun~h in traim.eia regio:ului dellloerat popular.No\. le ~~un~

elementelor de leg.liturli că nceat regim nu va trAi muit") o
In luna februl:\rie 1940 colonelul deblocat Areencti-
cu Gheorghe , Impreună cu lndu9t.ria~ii Ion .Ji Gheorghe Purni-
cheacu, pun bazele unei bande \.erlll'iSl8 ce urmllrc8 "spriji-
nirea \lnel ev&ntuole inter'venţii strh'i.ne ~i resteurarea m~­
narhiei" folosind ce mijloace ~lp lupth "1Il&nifeote antidemo-
I

.) Vezi ~nexo nr.2. cu pT'ivire lu 1islccorea bandelor in

anul 1951
1) Arhiva CSS, fond onchet.li, doaonr.2'3071, vol.4,p'lg.23
~) Scinteia, nr.1458 din 22 iunie 1949
,) Arhiva CSS , dOflar fon., pog.61.

-/-
6.
- 128 -
eratice t di veroiune si oobotoj I zvonuri tenden.:Jioase ,ac-
tiuni armate" 1).
Asemenea obiective aveaU aproape toa .e handele
4

ce eu activat, ele rezultind din 1neO.şi raţiunea iniţierii

lor -luptI) impotriva regimului socialist, 8 proRre~ului ~i
comunismului .
Coroborind perioada apariţiei cu obiectivele fi-
xtlte ne dom cu u~urinţli DeSlDa c.1 ele nu au fost opera unui
grup oeu Ell tul de e··t:.nturieri, ci di au reprezenta\ o crea-
tie Il claselor exploatatoare, ca mijloc de lupUl. impotriva
statului soci&liet.
Bandi tii au comis crime I acţiuni de t.eroare, tor-
turi, fapte antiaociele,potrivnice spiritului §i inte!'esului
poporului ramar, lii ca orice fapte antisociale au foat zdro~bi­
te ~i lichidate. Organelo de Btat, cu sprijinul ectiv al po -
pula~iei, uu depistst rind pe rind bandele teroriete,au areu -
tot Iii trimis ~n justi~ie pe bandiţi.S - a dovedit in felul
acesta strinsa leg.!ituri1 d.l.ntre popor, partid §i instrumente -
le atatului, lipsa oricl',rui sprijin al terori§tilol' in sinul
poporului. "Ss. sprijinim din toate puterile autorităţile de
etat, ajut!ndu- le să de8copere ;ai 8~ zdrobească pe du§menii
patriei - acria intr- un editorial ziarul "Scinteia" ,cu privi -
re la judecarea membrilor bandei. BIănaru .- 5ă tremure in fa~a
mini Eli poporului, a forţei atatului de democraţie populară ,
8cei ce cugetă măcar 16 asemenea fapte ticăloase • .. Să §tie
c ă orice tidHoa ce incearcă măcar aS: ridice mina asupra po -

parului. eate Btri vi t de forta de neîllvin8~oporului munci -

tor . Să stîrpim de pe fEl~a păn:intului bestiile car-e incearcă
să stea in calea mersului n.ostru inainte spre fericire , spre
s ocialiem I Să 3trivim n.!ipirc-ile" 2) .
MOSIER 1 I ..J ..llmUST!U ASII CI-!IABURII -
I

ELEMENTUL PRINCIPAL AL BANDELOR .

Poate nimic nu demonstrează mai pregnant rolul ban-

delol' ca mijloc al luptei de clasă, decit o analiză atentă a
c l?IJlpozi1-iei elementelor ce le - au compus, mai ale~ sub sapec -
tul poziţiei ce au daţinut - o inainte de a se inrola In diver-
1) Arhiva C. S.S ., fond anchetă , dosar nr.27463 , v Ol.l ,
pag . 20.
2) ScI n teia , nr . 1460 din 24 iunie 1949.

-/-

;--------------------------------
 - 129 -
Rele g~upt:iri. n~atJtre, aill efe..:tuot
In curBul Jocumento.rii
~i un calcul aproximativ cu privire la averea i::ji poziţ.ia 60 -
cinUl.1l principalelor elemente d:in bonda , re~ultotul fiind
conclud~n't : marea mlljo::-i tate a bond.e:or e.'3U nu nU:::lal ini -
~iBte gi condus" de clare fo g L1 mO;jieri, induatril):1i gi chi a-
buri, dar inau§i elementul 6ub9tonţiol p.xecutoriu era for -
mat de aceste categorii . Pentru i';.uotrarea celor ofir-=:ate
m3:;' aue, vom prezenta citeva exemple otlt In Cei!8 ce jlriveg -
ta proce n tul diverselor categorii aociale , cl t '11 concret ,-
ca pozi~ie socinlli ocupau componen~ii unE:io BdU alteio dint r e
bande . Sl:I. 8:,uncl:lm bunnoord o privire t:lsupro handei conduf'il
de dare Apostol :
- 20% mo~ieri
- 3',3:t fO'Jti funcţion~ri 8uperiori
- 20$ r.hioburi
26~1$ alte categorii .

Rezultatul eete cît ac poate Je concludent . "'i:1 tnt:-~'lr:" b'ln -

gl'1
aproaQ!L 75$ erou indivizi ce O~ bucurnoer.'\ ~:1f1int~ d~ 19 44
~illLE..!:i.vileGint!! . he~in atenţia po:.i iiile avute de
Apootol Dumitru , 8VOCO'~ bogat din i'itcjti . J, SiliQteonu
Mircea , foa l mogier, S'lli~teanu VirGil ~i Pr edeecu,de oe e :::e -
n~a mori 'UoiJieri , core o-ou nUQo.rpt pIintre an Ll8torii bande i

gi eleme nt ole cele moi dure .

O aituo~ie olJomllni1toore De tnttlne.jte ~i in cee a
ce priveg te c ompozi~io b"ndei r.onduaA de foe t ul colon e l Aree-
ncocu :
- 15% fo~ti induDtrio~i
- 15$ chioburi
- 22 , 2'h ofiten aebloco;i
4,4'l'· pl"coţi

- 22 , 21.· fo:}ti runc~if)nol"i

- 2~ , 2:t olte cAtugarl ..

Pl"czct~m In cantinunl"o qi pozi ~in ar"i61~ 8 me::tl -
bril(,JI' bondei conduse do S;Hru Dllin~l"u, oJo ~1J%t a t.")A-~Jt ea
1n faţa inoton1ei de ju,1ccnt!L " ,'0 buza referftl,lui inll"'J-
duc tiv s1nt lrimi:p 1:\ judecat 1n ru~r. l'rlbunnlul-li Uilitl!\r
Tlrail}ooI'a ,cul-oţii: r iru "Hin rUt nliacul In cO'lll..Gl"ll(~ .ti-Te ­
cuci . ~i DJmo~n unu l'etra"os.!!.-..!~~!!J~t~
B!l!.!i Vern'.cheacu Aurel, L....J:.-~ J
0 .0 @!r 1i~ •••. Tln'le e

1011, !'mr.\1.onol" p8rt1culnriPo;,ovlCi G!'.eorehe •••• ,S."'l erclnF\l

...-y-v.;z~r . ...L

-1-
8.
- 1}0 -
de blHnurj.I'" Ungul'eanu Teodor, •• ~comercient; Smulten
Gheorghe, ••• EhiabuI· i Pll~chiSă Petru l ' • • chiabu~ jGhimboaee
Nicolae, ••• chiouur;Pu§chiţlJ PE::tre Mutoacu ••• comerciant i
ileri te::lcu Romulus 1" .chi_abur §i Luminescu Gheorghe, •••
circiuma!' 1). Deci din cei 12 membrii ai bandei, unul era
tlvocat, unul aviator, unul funcţionar, un arends§ de mo§ie,
trei comercianţi I un circi umar §i 4 chiaburi. Este o dovadă
claril e fOlJtului că banda aminti tl1- la fel ca toate ce1e181-
toa - eru o expresie 8 urii fo§tilor exploatlltari împotriva
noii ~ocietllţi t iLr mir.tea lor intunecotl1 de venin considera
cl1 vor putea Il"_-Pringe un pOpor I
Reţine faptul că nu rareori 1n ancheU, unii din-
tre ei au recunoscut de!lchis că motivul care i-a determindt
eli intre in bondtl a fost ura impotriva regimului a.::tual,a§s
cum a declaret Vcrnichescu Aurel: "Ura împotriva regimului,
ud1 care s-a dezvol tat tre?tat d~tori tă fllptului că eu 1n
anul. 1941 am lua t în arend~ de la C. N. R. o mo.,ili. )ompuaă
din circa 700 juglir~ ••• core a fost. eXQ.!:Qpiată".2 Motive
asemtl.natoare ou determinat ~i pe Puşchi~~ Petre, care decla-
ra: "Eu am primi t pr'opunerea lor ( a lui Spiru Bl~naru §i
Domo~neanl.l P~tre-n.n.), deoarece eram nemultumit de actualul
regim, per.tru cb nu mai puteam să frac comert în voie trebu- I

inG. s!:t de8fec ffidrfu:r.:ile numai la preturi ofici61e,,3~ In ac~­

ls§ procea unul din martori SUblinia eli Spiru a spus: " să
intrtlm §i noi în bandă, să luptăm împotriva regimului actual
care nil e bun pentru chiaburi" 4).
Considerlilll c.lj nu este lipsit de importanţă aă

men~ion~m că ~IUde puţine ori aceste elemente B-au dedat la

cele mai sadice crime, a§8 cum 8 procedat de exemplu c:hiabu-
rul Mariţescu din banda Bltnsru, care a scTlingiuit §i 8aa3i-
nat do~ locu~tor~ nev~nov(l~~ Qlntr-o comună, un Clartol' de-
clarind : " Ml\rl:!rescu Rom'.11us ~-I:I bătut ••• p1n~ 10. ainge,,5)
Nu numai membrii bandelor ci §i .susţinătorii lor,
cei ce le serveau drept gazQE!, surse de aprovi'l,ionar.e §i in-
formare erau, de asemenea I numai clemente instări te I Bau lEl-
gate cu ei prin leg~1turi de rudenie. Niciodată bandiţii nu
au g~Bi t sprijin ei acoperire în rindul ţ~rănimii B.!1ra~e,

) Scinteia, 1458 din 22 iUl!ie 1949.

2) Idei1l.
3} Idem,
4) Scînteis, 14f)o din 24 iunie 1949
5) ScInteia, 1459 din 23 iunie 1949.

-/-
9.
- 131 -
otei i.nteresele lor erau diametral opuse.
Su8ţinl1torii bafldei SU;JmaJl Lean aveau următoarea
compozi~i~

- 15% ehiaburi
- 15~, comercianti
- 35% r'ude alt! lJondi~ilor
- 14% funct!.onori
- 11% ţArani mijloc:ogi
7X fo~ti poliţi~ti.

Banda lui ArBenescl' avea apri jLni tori ji infoTIJ'.a-

tori tol din rindul foatelo:" perSOane avute:
- 25% chiaburi
- 25% induBtri8~i
- laX precţi
- 20$ ofiţeri dE:bloc8~i
- 2"% alte categorii i
iar C(:8 8 lui Apostol :
- 2e% preoţi
- 14) 5% funcţionari
- 28,5% chiaburi
- 28,1)% 01te caugorii.
Exemplele pot continuo incZi mult, dar coneide"':'am
c~ .1U mai elnt necesare, cele prezentate t.>ferind cOnc1u:.:ii
suficiente. Ar fi tnst l:n neodevGr dac!!. am 8u9~ine clJ In rin.
dui t.ofldelor BtlU al sprijinitorilor nu au e ... istet ~i Unel~
elemlHlte inopciate sau corupte dln rindul )ărllOll!'11i e1r-oce
l
dsr nu de puţ ilie ori Bct;Jtia aint recrutaţi dintl'&:!' leLlonarli
funatici, dU:imoni tnrlHti ai comunislllului ;Ji ai popl.Irului rQ-
miln.

Ura impolriv8 regimului Bocibliat a dus la o coali-

zare a tuturoC' fortelor politice ole r'Hlc~!v. ii I indiferent dd'
partidUl 8au gruparea din care făcuse port'. De a}tt'el,ilLed.;.llt
dupt 2'f,ugust lC,44 o porte din legionurl ou trecut cu totul
ollltul'l de ,llortidul Noţional Tllrullesc al lui Iuliu J.: ~!I\U . ) ,
1) Denpre int!'or(.o l~Bionorilor· in P.N.T., v~zi şi lUerlll'ţ>8
Dr. Flitu Mihai- Lehionurii ln~!l in -rUla eu r~vollJţi8 po-
p ularl:i, f>tudii ~i documente, vel.:?, P88.2u"-~1)

-1-
10.
- 132 -

ncesta devenind centrul reac~iunii rom6ne§~.. i.Dema8cBreB

P.N.T. ca grup de spioni, divcrl3ionigti - trt'ldători §1 8C08-
terpo lui in afara legii, B fl1cut ca el e mentele du §mi1noase
din llceat partid, ca ~1 cele legionare gi liberale s!1 se in-
frllţeaDcl1 intru crimă gi toroare, din r~ndul lor recruiindu-

De majoritatea bandiţilor gi teror::"~tilor.

Arl1tam anterior compozitia DociaUi a bandelor. Vom

prez.e'llte mai jOf' gi pe cea poli tici1. Coroborindu-lc vom avea
tabloul complet t>l prcfilului celor ce au luat drumul lupilor.
O prină remsT'cl1 trebuie fl1cutli inr.ă de la inceput.
Din nou, primul loc este ocupat de clHre legionari. Intr-un
foI eale explicabil: de cînd a-au constitujt nu au făcut alt-
ceva decit eli aSJ.sineze §i ali tortureze. AveaI} "expeI'ien~ă" I
Dupl1 calculele nO.Jstre ec constaU! cli din numl1rul total al
bandi~ilor arcHtzfi de ci1tre organele de sccuri tate, 2/3 sînt
fogti legionari • Aceasta nu inseamnli eli confratii lcr In-
tru crimti -~l1rl1niljtii ~ sau liberalii -sint ni13te mielu§ei.
Impreunti su Iust drumul ,nurlţiloI', a Bsssjnatp!or §i terorii.
Sint rlJopunzUtori In egală m1:isur~ atit in f&~e, .juati~iei,cit
~i fl istoriei. Dar eA d.l5.rro cuvintul cifrelor . li' banda condu-

ati de d1tre GavriHi Ion 85% eI'OU le>gionari, .4, 5% :t~rănisti

gi sl~i ]0,5% nu făceau parte din nici uri partid ( de altfel
era 13i greu avind in vedere virsta lor redusl.o. Banda lui
I§fGnuţ Dumitru avea 60% legionari , a lui Ni'ţu 50%, i'~r cea
a lui Cordun(3rJnU Vasile (restr:':nsl1 ca număr) era formată
aprOape nUl!:ai din legionari.
Spiru :e,Jl,naru era ~eful legionarilor din cudul
judetului Severin, Vern:lchescu Aurel a fost membru in condu-
ceroa organiza~iei P. N. T. (l jud. Severin, :Jom0::ineanu Petre -
;,jef de garni7..oo.nă legionarl1, l'hnase Ion -~ăr6nil3t,Ghimboa8e
Nicolae -knrlinist. Deci din aceostă bandă 30% erau ~ărăni§ti,
20% legjonari, iar 50$ ne1ncadra~i. Trebuie aV1lt în vedere că
§cful bandoi §i a~;utorul el1u se recrutau dintre conducătorii
legionari ei zonei respective .
In banda condueb de dare Apostol 53,3% erau le-
gionari gi 46 , 7% neincadra~i, iar in cea a lui Arseneacu 18%
liborali, 11 , 1% tllrăni§ti, 18% legionari, un fost membru al
YMKA (4,4%) gi 48,5% nelnc:adraţi. NumArul, Bau bine zis pro-
c,ntul, rj dica.!....Ql celor core nu ou făcut parte din nit:i un
fi Lucr a rea ci tllUi moi SUB ,autorul ajunge la ar.elea§\ con-
cluzii.

-/-
 11.
- 133 -
partid politic in RcesDtă bandl1, ae datorează fa ... tului că

1n ea activau mul~i ofiţeri dcblccaţi. care nu erau 1n8cri~i

oficial intr-un partid oau altul, dar care in reali tate erau
simpatizanţi ai partioelol' "istorice" sau ai fascismului 1).
Eate evident d1 ~i sprijini tarii lăi fS'lorizatorii
lor aveau acees§i compoziţie pOlitică, erau de aceea§i teap~.
Printre cei r:e au ajutat banda Su§man Lcon 21,4% eraU 1eg';'0-
neri, 29,0% liberali, 7% ţărunigti ~i 42,6% fl1ră să fi :foet
oficial incedraţi in partide. Banda Apcatol avea printre spri-
jinitorii 13Ai 28,;% legionari, iar cea a lui Areenescu 15$
ţăr~ni§tiJ 5% liberali §i 5% legionari.
De altfel, din tO"lte materialele studiate ee con-
etată c~ legionarii au fost cei mai feroce bandiţi nedezmin-

ţindu-:;3i lugubra faimă. Nu vor putea ui ta ni(;iodaUi. locui ta-

rii satelor din jud.Bactiu unde a activat banditul Lupe~ Ion,

sau cei peste care a trecut Bălan Vasile,cruzimea de fiară a
acestor gardigti, care i-au terorizat §i jefuit.
Ccncluzionînd asupra celor prezentate pînă acum,
1- bandele teroriste au fost formate din" ••• reprezer.tan~i ai
claselor exploatatoare, pe care lupta poporului munci tor le-a
alungat pentru totdeauna da la putere §i le dl1 lovituri din
zi în zi mai grele. 'l'urbaţi de furie că nu :nai pot exploata

t1
§i jefl...l.:l pe cei de muncaoc, i'1eb:miţi de ura ce le-(j provoa-
că marile succese ale p'Jporului munci tor în lupta 30. pentru o

viaţă mai bună, fără f'xploatatori. ei caută sli lovească t11-

h&re~te în cuceririle democratice ale poporull..i.i, 1n ml..i.nca,

avutul §i viaţa celor mUl~i,,2). S-au constituit în bande el~­

mentele ultrareacţion':l.re ale burgheziei §:.. mo§ierimii uHitu-
ri de legionarii fanatici §i scursorilo ţărliniste §i lib~rale.
Au crezut o mînă de indivizi că vor putea tcrorizEl un popor
neînfr1nt. S-au ln~ele.t 9.marnic. Viaţa :.ii justiţia le-a ser-
l)Dupl:1 o stat1stică sumară cu privire In situaţia ori~eril.or
oeulocaţi, fără a cuprinde întreg teri toriul ţtirii, re <.1.11 tl!
cl1 au fO~lt 28 generali membrii ai P.N.T . §i 49 Bimpati1fIO~.i;
86 colonei membrii ~i 129 oinpntizonţij 91 Lt.colonei memb:di
§i 143 simpatizanţi j 77 maioI': membrii ':ii 129 aimpatizan~i i
'(8 cl1pi tani memrrii §i 16<. simpotizan~i i 43 locotllnenp mem-
brii §i 134 simpatizanţi j 36 (>ublocotenen~i membrii §1 89
sj mpatizanţ:" j188 subofiţeri membrii §i 89 simpati;:;anţi ;re-
zultînd un total de 917 membrii eai P.N.'l'.§i 1497 simpati-
~~~~~i~A~~~~~a~~S ~~ f~r~ ~~~~~fn~i~i ~~~. ~~.;~ ;~!~ 1 f~~~~ 13l
tI.
parte 468 ofiţeJ'i §i Bubofiteri (acela~i dosar, fila 305).
2}Sc1nteiB, 1460 din 24 iunie 1949.

-1-
12.
- 134 -
vit o lec~ie aspr.!i , dar binemeritatli. OricIt a-ar fi 0PlJO

ei, Vi8~1l ruerge Inainte, apre fericire §i socialism.

IN A5TJ:::'TAREA RA?BOIULUI .

FArb îndoială c!l apariţia baTide).cr teroriste eate

rezultatul unor condiţii concrete e;<istente la un moment dat
1n interiorul ţlirii,efectul urii §i al dorinţei de B. 1U;)t8
prin orice mi jloace pc.ei bile lmpotr: va regimului democrat din
RomAnia. Nu poate fi InflA ignorat faptul cA apariţia lor a
fost stiml:lată c!e un anumit climat internaţional,in COl'e R§8
nuroi tul "război rece" ocupa un loc esenţial. Sint prea bine cu-
noscute cOHcepţiile unor exegeţi ai cercurilor ult.rareacţiona­
re Apu8en~ ~ mai alcl3 americane - după care stetele Bocialie- I
tf\ trflhuiesc i~·.ol(i.te) jElr în int~riorul lor eă fie sprijinite
orice acţiuni ostile regimului, pentru 8 sUibi forţa §i pute-
rea tinerclor s-:'ate. Pe lîngă aceasta, cercurile reacţior&re- -
ap',Jse-ne au pus la diepozi;ia unor fugari români t tranefugi, tră ­
..
I
-1
el1tori a: Stirii ~i poporului din care făceau parte ,diferi te
tinre, reviste ~i poaturi de radio , prin intermediul cărora
e8 fll.cda o intensb propagandA antisc'.cialistll. gi se incita la
tulburl1ri interne, prorniţlnd intervt:ntia armaf~ Y. puterilor
oCt:identalc.Mai mult decIt atIt, acetite elemente ultrareacţi­
onal'e ,pueo in 3lu,iba diverselor servicii de opionaj capita-
liste, au pncDilutat grupuri de spioni ~i t.erorigti deasupra
;tirii, ca,'fII sti Iniţieze §i ab1 conduc& activitatea 8ubve!'Biv~
8 acestora. Nu ."Oln insista inah asupra acestora, intrucit. ela

fac obiectul unor etud:i i aeparatfl .

Eate dt'!mn de retinut faptul eli toate aparenţele ban-
di~ilor prBU legate de izbucnire.\! unui rl!.zboi Llfre apus qi

111rile socialiste in fi'unte (,~l u.n.s . s~ " Ca to~i du~m8nii

popoC'lllui - Bcria zi.arul "Scinteis" 1'e1erindu-88 la banda
Sp:i.ru OHlIlaru - ei si-au pu.!'! ultimele Bperanţe in izbucnirea
unui r&zboi core eO aduch jal~ f lacrimi şi moarte în familii-
le celor m'Jl~i. ~conBtitl\ie lucrul cel mni cumplit pen-
tl'U oop0srele luci..i. e c/lneiderat de 8ce:..ti mlJnQtri ca singu-
ra nli\,,1eje de Balv~l'e" 1~
In onrhet!:1, eC1J2:atul ~piru Blhnaru a recunoscut eli
8 ort!snl:rnl bonda dp. Bub r.,ollducereo sa, scontind pe i~bucnire8

unui rln~boi. "In Il dou~ ~um~lat8 8 lunii august 1948- spunea

I"):sCTrirero,-illo, 24 iunie 1949.

-/-
 13.
- 135 -
el em fOl::lt chemat prin lee;ionarul Martin MoatE-r ali organizez
echipe de ~QC, formate din trei legionari, dintre care un
§ef, aU fie înarmate si eă fim pr~g(ltiti,pentru ct1 probabil
~t1 }s 15 sou 20 septembri~_ va izboJcn~n r!lzboi între .9.0-
.B1o-amf!ric.:llni si Uniunea sovi.,tiC;!!.-:-n. PtJntru o asemenea
eventuolitate,banditul U~ă Ion, fost prefect antoneocian, b
întocmi t un " Plan de operaţie" I 1n care se prevp.dea ca prin-
cipala sarcină dezliinţuireo ur."..!i război civil "pentru a atra-
ge atenţia poli ticl1 în exterior" 2). In timpul cît em stat in
~band:!1 -recunoaşte un terorist - Ută ne sponef'. di. ia primăvarl!
vor veni anglo-omericanii care ne vor tnarm/J •.• " '3) •
Colonelul deblocat Arsenescu aV.Jc. fixat ~i obiecti-
vul pe care urma eă-I atace în ceasul izbucnirii rlizboiului -
el avînd misillnea de a bloca §oseElu& Cîmpulu:1g-Muecel-Drs:;jov.
rnstruindu-§i terori§tii el amintea mereu al1 fie~_d_~_~-_
tă "căci vin americanii" 4). Purnichescu Gh&orE:he, fost ţro­
prietal' al unor filnturi, a lfoo ha. pămint §i a moi multor
imobilc, a luat drumul )ădurii speI':i.nd "intr-un conflict fil-
tre U.R.S.S. ;Ji ~J1rlle capitaliste" ,propuntnc.J-:ji sl'i menţin!i
"0 9t.are de Bpirit antiaovietică 'l:n rindul f:'\bricamţilor, tlIO-
:Jierilor §i chiaburilor ••• " 5).
'\c~le8§i spetanse le nUll'el1U §i lLembrii band~i con-
duse de c!1trc legionarul Apostol Dumitru, care ;,ti-JU fixa\.
adăPostUl. de B;j~ ~~ turA, î~Cl t. el\. 6)03 tă ~c~i(.na rapit.! pe ;,toaea
în c6'tu1 lzbucnlrll rtzbo).ulul. F'.:.tndl.tu1 5c;}man Gheor6ht!
recuno§\.ea gi el l!l interogotoriul din 22 iulie 1957: "tiai
le spuneam (populo~iei··n.n.) •.. (!r. !n curînd va in~__~_.~..!L..r~
război !!!.ondiol. în urma r.liruin comuni aroul vo fi distrus, c~
ajutorul puter.i lor copi tnl iste dln apu::. §i elll;1 se V'l ins\;)u-
rtt din n~~.cheo orîndUI re st,)cioll1" 7).
AprOtlpe toate bondple mit.ou in BeSiunile IvI' pe
dezlbnţuiren unui r!1zboi l,nti!locialist. OricIt de 1nfit"!"'b!n-
ttltc de ură ar fi fost minţilp. 1.11', t:ji di'tdeau ::leoltu C.J m:..
au nici un fel de sprijin int.erc" cI.,. poporul nu f':1l~ dtt p'lr-
tea lor, In concJ.tlzie, singuI'o luI' ~flnsll cro o int.el·lJen~lC
atr!1in!1 cc,re sti le deo însl'0i mo iile ~i fobrlcile, s!1-l I"r!-

I. DId~m, 14~iunie 1949

2) Ibldcm, 14,0, 22 iunie 1949
~)l Ă~gTbe C.[;.S" fond anchl!lS,
5 Idf'IţI, vol ... 1 p~g,'H8
dosar
. .,
nr.~"46'},vol.4,""a~.34
.
6 1 ,Iond ancheu.t,dos.nr,,-'}o71,vol.4,pog.)
Arhlva C.:::i ......
., .\rhivo C.S.oS.,doaoI' r.n., pog.61

-/-
1,1. •

- 136 -

punti in ponturile mlln009-:! ce le-ou deţinut. en rl1zboiul adu-

cea cu oino jole gi monrte,distrugeri imcn:Je,orfoni gi 6chi-
1 )di~i, ru~in ti intcr6311. Nu cunogteou decit propriile lor
interco~ :I:c3chine, inguste, t>goccntrice .Lu1ndu-;;i dorinţa
dropt reolitate, bondi~ii o.Pirmall §i propoeau In r':'ndul 8U5-
~inntorilor eli rl1zboiul VQ izbucni "1n vora llCCHloto", apoi

.. toamno", opoi "priml1varo", din nou "vara" gi tot o~o. Din

ferici re pentru poporul romOn forţele progrc:Jis te, partizanii
plicii gi jlutere&. -tietp.mului socioliet, au temperat capetele
aprinoe ole strategilor rl\zboinici din opuo, nV(,l~tlzind eli
niciodi'lt~ forSa 8rm~lor nu va putea SU relntoord1 trecutul

pc pt-mintul rom.9neoc.Poporul ~i organcle de etot au lichidat

pc ecci:jti prol)ogot.ori ai riizboiului, pc cei ce asteptau mo -
mentul all scmene din nou moarte gi distrugere.
Pentru moment .'tnaH reţinem faptul cll bandiţii nu
numai ci. propagau rtlzi>oiul, dar DO gi pregl1tco\! pentru el .
EVldent, Inainte de toate bandi~ii 5- 0U preocupat de procura -
rea ormn:nontului, la unele bande intilnind adQvărate depozi -
te de muni ţii. Pentru noi, ca ofi ~eri de aecuri tate, conside-
rtlm cli (lccoaU\ problemlJ este intereoantl1, moth- pentT'u care
vom inai3to mtii mult aeupru ei. Nu trebuie eu uităm că bande -
le aminti te gi-au lncep'Jt activi tatea la Bc:..:.rt timp după ~cr­
m1!!area rl1z.boiului, cInd ss putea procura cu deatu!11 uguri n-
~ă r..rD')omentul, deoarece In urma aceotuia 80 mai ghsoau 1ncl1

arme g1 muniţii neinregistrate. Cu toate aceotea inoA,din s tu-

diul materialelor, ee constată cl1 princi.poln sursti de 0F'ovi -
zionnrc cu armament con ata in parooonelc dUQml1nolloe core au
oncuns diff'ri te Ilrme~ll predat apoi bandelor (Un munti ,
t'i'lU de 10 diferiti indh'izi '.:e Qveau 12gl1tul"'i cu unii aface -

rigti ..lin uni Uit.ilc miIi tDI r..

Ia th de ex~mplu ce declara in ancheUi bandi tul
Su~mcn Ghrurgho cu privire IrA prcwenienţa unei părţi din ar-
mamentul ('e-l de~inea bande: "Plstolul automat german,piato-
lu1 de ~uzunllr "Orownin3", precum §i e;renado pe care :r,oi tir-
ziu Sljl';nn leon mi-a dat-o mie, le UVP,Q do la echipa de le -
giClnl1ri din Germania, ce ou foat parogut6~i dupn 1944 in spa-
t~h frontului sovietic, cu scopul de a intreprinde actiuni

9i de fI!l:ib.ire B forţelor care OlJ ac~io"'lOt impotriv/J fosciomu -

lui" 1). Rllndo condusă de către Arseneecu , pe lingă ormalileo n-
1) Arhiv'l C.~.S., dosar f.n . ) pae.60

-/-
15.
- 137 -
tul ce iii l-au procurot componen~ii olii- care el'nu in pro'·
porţi~ 1nsemnaU1 ofi~eri dcbloca~i - Q stabilit leg~tr,rB
cu Nicolo Favel, fost plutonier Cu arrobturo 19 RH6ime1tul
de vinl1tori Clrnpulung, core 1~-8 v1ndut o mort> canti tate de
armament 1). Nu este deci ci.e mirare ct. bonda amintitli dicpu-
neu de mul t armament, numoi dintr-un bord~i de pe ltIu!ltel e
Ro§u el1sindu- se 2 pistoale outomate "Ori~Q" , 20 grerJode de-
fensive, 400 cortuQc 'li ., piatoElle 2). In il:lrns anului 194R
Bceio§i bandl1 8 dat spre pliatrore legl1turii lor N.i colue Cia-
lan, 8 piatoale rnitrolierli §i 21) grcnnde , srm9ment ce a foal
descoperi t de organele de securi tat.e 3)
Preocuparea elementelor dU-::jmbnoBse pentru 3chi<ti-
~io!'lOre8 armamentului eate illlstrath gi de rezul totul pe rche-

zi tiei efectuate la domiciliul foatu!.ui lt-col.aviator Ste-

flineacu Gh. , unde a-ou gtiai t 5 arme roi tra1 iere , un pia tol au-
tomat, 5 pistoale , 2 arme de vlnl1toare, stilete, baionete ,
h.!1rti milj t&re I 800 ~artug'! , benzinA şi alimente, ~) avind de
gInd eli ee elujE:eecli de ele la momentul oportun 4)
Spiru BIănaru declara In i r.stan~li: "Armamentul ce
se afla asupra BC(lBtui grup a foat urmAtorul: 2 mi t r'o liere
germane, una proveni tii de la POl'Oşuti§ tii legion6ri veni~i
din Germania In onul 1944-1945, iRr a doua de la Gro%l1vesC'll
Drag\i CAre o dAduse spre folosin~l1 ~i ce1orlal~i. To~i erau
lnal'[&a~i cu pugti Z.B . j piatoa1e mitralierl\ ,pi atoa le de buzu-
nar §i circo 10 grenade" 5).
J~egionorul Lupeş Le"n împreunl1 cu Ml1zl1reanu Petre,
i'entru a-§!i procura armoment şi al te materiale neCe8&re ,8 to-
cl1 pooturile de militie :Hn locali tn~ile Ludice;.ti §i Blrali-
ne~ti-Bocliu, omo.rlnd Il aubC'fiteri de liIi1i~ie şi jefuind arma-

ment, muniţie gi alte bunur.i., ae retrag 1n munii.6) O olUI.

parte 8 bendiţilor ;si- au procurat ormoment prin atacarea ;1
jefuirea oCOE\lelor ailvice, a pli.durarilcr §i paznir..ilor de
la diferi te obiccti V~ ai tuote In interiorul plh!uril~r
_ (,:"xoloat!1ri foreotiere) 08U In apropierea acestort>,
n-Arhlvn CSS, 1'ond onchctl1, doa . nr.2746'}. vol.l, pag.20
2) Idcrr., vol.4. puS. 17
'3) Ibidem, pag. '34
4) Arhiva CSS, fond anchutli., doa . nr.ll60, vol.1, pag.21
5) ScInteia, 1458, 22 iunie 1949
6) !-I.rhivn CSS, f('nd anchet~, dos.nr.2'3072,

-/-
16.
- 138 -
Flir!1 îndoială că. pregl:1t.ira6 pentru 8c~iuni te-
roriste §i pentru ră::.boi I nu a-a limi t.al numai la procura-
rea armamentului. In apr:wpe toate bS!1dcle §i cu osebire in
cele le care elementul JJredominant eau de conducere il for -
mau legionarii, se ducea o int~nB!:l. activitate dl'! indoctrina-
re , tinind legătura cu cometndomcntlll legionar' pe ţElr~,care
avea misiune& de a coordona intreaga activi tate tcraristti.
Astfel, la efirgi tul lunii februarie 194J I '.egionorii trimit
în mun~i pc Pele Gheorghe pentru n lua contoet cu toate biS.n-
del!. sxiatorlte §i fi le dirija din Bucuregti.ln concep'ţie lor,
grupurile înot'mate (lin mur.~i aveau menirea de a ad.l:ipasti ele-
mentele legionare Ul'mbri te de ort";onel~ de stat; a§a cum a pro-
cedat. Jijie Ioan cu un grup condus de studentul legionar Mă­
ztlreanu Mircea, care a fost arestat pe peronul G~rii de Nord
din Bucure'iJti in momentul în care se pT'egăteau s~ plece in
lI!un~i la bandele legionare din Argei:} ;ii Vilcea l}
Nu de puţine ori bandele teroriste !3i-au creat or-
guni za~ii aubverai ve de spri jin. Gavril~ Ion, a pu~ bazele in-
că din [Inul 1948 un~i aSE:!menea organizaţii, pe care a intitu-

lat-o "Vulturul". ce numl:!.ra '3, membrii. Organizaţia a acos o

reviaU1 "Buna Vestire", se ocupa de procurarea armamentului,
muni~iunilor, alimentelor §i bani10r necesari bsndei din mun-
1i. Sub oirecta conducere a lui Gavri1l1 Ion, se ţineau §edin-
ţe comune de instruire teroristli, atît cu membrii bandei,ctt
gi cu cei oi o;,:ganiza~iei subversive 2).
Sint int.eresante de urmurit pregătirile facute de
către Ar9cnC!\Cu pentru rh.~boi. Acesta îgi aduna zilnic 1n
bord ei cor,fl"sţii intru eriml.'l, unde 1i prelucro cu ~rivire la
sarei nile cc le aveau pentru blocarea goselei 1n caz de răz­
boi. a inst'1.1at un post de pază 15 100 metri 1n faţa adăpos­
tului. Prin Nicu Constantinescu, fostul ~ef ~,e cabinet a mi -
ni.strului J\12xandrini, el ţir,en letititura cu elementele du§-
ml1r.oose din eucure;ti pentru a primi instl'uc~iuni.El §i-a bo-
tezot bendtt r:u numele de "Garda apllrhrii no.i-ionale", a dat
nUIDe cOTlnpjz'atiV'e fiecărui bandit ~i dintr-o dată i-a avan-
Bat ofi~eri. In ffllul acesta Arscncs;,:u a devanit "Muţi\" ,Ion
Furnichescu __'''l'orzen'', Gh.Purni.cheacu "Jderu" I Ion Greculcscu
1) Arhiva CSS, naport prezentat de ctare M.S.S. ,Dir.III-s,
la 16 f~bl'uarie 1953 lui. Gh.Gheorghiu-D~j~pag.18-19
2) IdAlll J pag. 22.

-1-
17.
- 139 -
"Michi". AI'tit1nd'J-~i "Inalta con8idero~ie" pentru bo.n.di~ii.
etil. Arf'cneSCUJ.-8 "uns" dintr-o dalti n:nri c,)m8ndon~i. Fro-
~ii }Jurnichescu, mari tDo:}iel'i, au devenit unul colonel :jiallul
meior.stRl'f:ţul minlistlrii "Cetâ~:.lio" -Pimen Mrbieru- 9-8
trezit colonel, Hakc:nzelner Gh., ~l\r8n legior,ar,Traian l18-
rinescu, terorist încă din anul 1946 şi Longin rrl.!doiu,EU
primi t dOelr gradul de clipi tan.Dintr-o datA banda lui Arae-
nes cu 5-0 ti'Azi t :formată numei din"Of'i~eri .. l).
Legionarul Lup.'ju Victor, comandantul bandei cu-
nOBcuUi gi sub nUiJlele de Vlad Tcpe~ I 8 dat instrucţiuni atit
celor din band~, cît §i sus~intitorilor accsteia, cu privire
la modul in care trebuia 811 8c~ioneze. ajungindu-se chiar la
Incercarea de a trece le 8c~iune .), dar ••• n-au venit ame-
ricanii 2).
In tendinţa lor de 8 se considera ca "o fortA na-
lionalA", capabilă de luptA impotriva comunialllului,preeulll ~i
pentru a lnfri co§a popula~ia din zonele apropiate, bandi lii
cliut&u si creeze în rindul popula ~iei i!Upresia =1 sint tn-
t~-un nUllll1r t"oarte mare, că au armament puternic §i cA sînt
capabili sA desfA~08re acţiuni de mare anvergură. Este edifi-
cator In aeeut 8en8 modul 1n care procedau membrii bandei
Araenescu. 1.8cun~i prin coclauri, dupA coptlci !;Ii 8mlr~uri •
.9.yteptau la. pindA f:rec!itorii, li somau să stea,ior apol. ln
discuţiile el' ei le spuneau că slnt multi la numar,cli slut
"partizani ai liberUitii" §i că tot ormz .....entui. gi muniţia
lor oste de provenienţh americanA .,). Pentru a fi crezuli,
de c€lo moi multe ori. recu::-geau 10 ameninţărLlntr-o zi
Arseneacu §i alţi doi b:mdi ~i I afllndu-ae in ohdure 8-8U in-
tl1nit cu Il fewei venite b~i culeagă rl\~inl ;i zmeurA. PentN
Il le intimida Araen2DCU a d6t dispozi1,ii- celor ce-l tnsoteau

"B~ le ·taie limbile §i degetele ca sti I.U Ilai poat!!. vorbi aau
Bcrie, ca nu cumva s~ in~tiin1,eze organele de st.at despre
prezenţa lor". Le-a "iertat" numai dup~ ce acestea a-au an-
gajat a~ nu-i divulge or«onelor de atat,iar pOJ:ulaţiei ari
8pun~ c!i partizanii sint ln numli.r m.9.re ~i bine 1n8rI.D.8~i.4).
1) Arhiva CSS, fond anchetă, dos.nr. 274b3, '101.4, pag.16,'4.
2) Idem, dos.:1r. 22042, vol.l, PQe.7"~
.~) Idem, doa.nr. 27463, vOl.4, pag. 26'3
*) Pentru pla.nul de actiune 8 bondei "Vlad Tepe§ II." vezi
lucrarea deja 8mintit~ a Ll.col.M •. Fătu, pag. 223-224
4) Arhiva CSS. fon:l &nchet~,doD.or.2146'3rvol.4,·p8g.415

-1-
 - 140 -
De o maniel'li aaeml1nl1t:mre 8-8U ccmpilrtot §i ci-
rnci! lui Apostol. In noaplpo de 23/24 aprilie (sorblltoareo
p8~telui) o-ou depl/J8ot cu to~ii in c.omuna Cl1rpini~1 solul
M~rtlllj ti J unde o ) cgntu:"'n c'1E: a lor le-a pregăti 1. Il mosli. Sub
8menin~areD armelor, 10 8C~80ttl petrecere ou fost aduno~i

Ulai mul~i !l1rnni, 8-aU ... lotol imnl1ri legionar,: ,iar in 1i8-
cursuri le studentului !oneDcu Ni colAe! preotJlui Mnrineacl.ţ
~j.. Apostol tnouqi! De el!..0.,Bera fl1rl1 rU".jine forta &i pu-
terea 12.!:. TAronii din .Jot 3U fost omenint8~i cu armole al1
nu divulge nimic despre prezenţo lor Acolo 1).
Aproape identi~ ou proc~dot in ol"lul 1948 gi ban-
di)ii lui U~l1 lji Flll1noru, ~arc ou trecut pr:...n comuna Terego-
va In coloan.ll de morg l:Ji intonlnd r::intece 1~gion8re pentru o
do impresia cl1 reprezintl1 "o for~~ de temut',
La interogatoriul din 12 august.! 951, br,ndi tul
Su~man Leon declara la rindul sll..,~ ... ,. Drir. foptul cA am

purtct arme.om urml1rit ab-i intimid.llm pe cet.!.tf"ai 9i sl1=.Lf!-

Cttm 8~ crcadli cli noi reprezt'll~~m furte putcc·nice core ac;io-
~~ impotdvo regimului democr6t pJpulor ~i 1n cazul izbu-

cnirii ufn..l,i r~zboi, eli orgonizl1m in munţi grupuri mai mari,

core aA lupte impotriva atat.ului democrat popular" 2).
Nliecute din url1 :;,i minciunll, bandele teroriate ou
continuat lnlreoBa lor activitate pa ace1eog1 coordonate.Po-
z1nd tn "lupt.litori" '1i "er.,i", ei eroII d~ fapt nigte jalnice
acureori 80ciole, opootolii urii I dezaatrului ~i teroarei.

OAIECTIVIJL PRINCIPAL - Tl:RUARFA.

Lucrarea n080trd nu Arf' menirea d'

a face un iato-
ric complet al tuturor oclj u lilor bandi te~ti. Solectl1.m docr
acele ospecte core ati sublinieze insn~i subiectul lucrQrii :
fapt.ul cl1 ele erau r~zul tAtul uriI clo9nlor exploot9loare fa-
~11 de regimul democrat, eli urmlarenu Rli lo\"eooc& 1n tnsb§i ba-
zele socialismului I reprezent.lnd o exprroie o luptei de cle-
ali, o lnfruntlirii dintre noul progl'caist ~i vechiul retrograd
In toate domeniile vietii din RomAnia.
Aceste poatulote atnt subliniote , GUţl4 pArerea noa8-
tril cu ° deosebi tl1 putere de oc~iunile terori ete intreprinsa
U Arhiva CSS I fond anchetA I lioa .nr. 2'011, 'aL 4 I pag.4
2) Arhiva CSS, dosar r.n. I pog.61.

-1-
19.
- 141 -
de bandi~i asupra locui tarilor satelor din apropiere,) zone-
lor unde acţionau. Subliniem cu aceastl:i ocazie o constatare
ce se impune: bendi tismul §i-a indreptat in primul rind
atenţia asupra satului ,cel puţin din trei motive:

8)- luptînd impotriva regimului socialiot,ci .!!u vizat

.impiedicarea -:ransformi.lrii socialiste a aGŢicul turii i
b)- forţele de core dispunea nu-i permi :cau întinse
zone de activitate,npavînd nici un fel de posibilittl.ţi de a
acţiona asupra popu16 ţiei urbane. In acel3stă si tuaţie \'eni-

nul lor se 1 ăspindca in zonele apropiate pudurilor und\'! - ~i

aveau cui bul j
c)·· ropu18~ia set!.11'li, cu diversi totea so de ptl.tuf'i
§i poziţii eco(lOmice (proletariat aGricol, ţ!1roni săraci , mij-
locaşi .chiaburi, f'o~ti lachei ai m0":1ierilor etc: . ) ,oferea un
cimp mai propice de ac~iune în comparaţie cu oragul unde tre -
buia înfruntată forţa cJ.&se;. muncitoare.
Evident că au mai interveni t :;}i alţi factori de me -
diu gi posibilităţi de acţiune asupra ctl.rora nu mai i'1siDtl:im .
Este de la sine înţeles ca, îJ"l acţiunile lor cI'imi-
nale, bandiţii vizau în primul rînd acele persoane care se s i-
tuau In lumea sstului in fruntea luptei pentru trO!1sformareo
soci'alisUi a agriculturii. A,J. căzut sub eloBn~ele bandiţi -
lor fil. cr~r1incio§i ai p1Jrtidului, dirora ţcrtinimeo noostrll t
întregul popor le va p;J.(\tro o pioosa amintire, ofe~"ind exem-
ple de curaj §i demnitate comunistă.
Vom amintit cîteva din crimele bandiţi lor , core VOT'
sublinia cruzimea lor de neimacinat pentru o minte neetro -
fiat~.

Traian Marinescu, 27 dni, fiu de chiabur §i fost

membru al P.N.T., fucar indi de la alp.{;erile din 1946,com-
ponent el bandei Arscnt'sr:u ( iatL cor'tea sa de vizittl ! ) ,
la începutul IU!1ei n,artie 1949 aruncH o grenad1;i pe geamul
unei locuinţe unde ţineau comunigtii ~edinţa, rl:lnind pe
mai mulţi part~cipanti, dintre care unul a decedat . Pe3te
puţine zile, la 19 mortie, acela;,ji criminal a int.rut in
coar'era ti va din comuna 1 zvoarele-Uimbovi ţs, ameninkînd cu
moartea pe cei ce se goseau acolo. La riposta slltenilor, 8
rănit gra\' pe agitatClrul comunist din comunt'i,incercîrtd sl!

fugă, in direcţia pădurii din apropiere.A fost insti primI

./.
20 .
- 142 -
~ i a prbi t rO.plata ce o meri ta 1)
Ct:. o cruzime de neSnchipui t a tiJrturat banti~Lll
B]jdaru Vosile pe locuitorii Cuc Vasile ~i Maria J intruclt
~rimul , IJrin activitatea 60 de pre;:edinte al Sfatului Po-

pular din comuntl Pl1ito, ae ai tUl) in fruntea 8c~iuni lor de

transformare socialistă o aatulu~ . Moltri:l.ttirile la care 8
fost supus l-au râpuB pe 8ce.:n brHV comunist.
Nu mOi ou~in beatiulă a roat activitatea bandei
condu~jl1 de Spiru Bllinaru . Cu o zguJui tenre indi~norl' ţara
lntre8e~ a aflat despre D:Josino:"ell comuni~t ilo!' Jlovac Cornel ,
cefe!"itJt din l'eregova §) Lazb.r Cernescu~ fruntas al orgoniz&-
~iel de pArtid din COI!l'..lne Rusea ?) . f.ceio§i bandă "l ucis in
chinui'i ~i pe comunistii Cherciu Mihai ~i Munteanu Ghp.orghe ,
rlimlqi c!"~~incio§i partidului pinl1 la ultima suflare I cu toa t e
cH eu fost groaznic SChingiuiţi . "~10ri;escu Romulua a - a dus
cu Monrter gi cu Urdtlrennu !1i 1-El adun, (j:le c ei doi aminti~ i
TJlll sus-n.n.) tJtitind'.1-i pin'rl la singe, cu u n o:lomag . 1- 8u v b-
zut lcgll~i, b:1tu~i pin~ la singe .•. 1- 0 dus într-o vale . Aco l o
~!uri tescu o zcos pi:-lteJlul din bU7un~r .",i a tras in fie c are

l)Arhiva CSS , fond Finchetti, dos.nr . 2746') , vol . 4 , pag. l o

2)Con~idert:m potrivit :311 rcproduc('1'!l o pa!"tp a declaraţiilo r
martorei Iconia Cernescu , m,'l(jjQ 11.1 Lazăr, despre modul 1n
csre tl fost asasinllt fiuJ ~i: "., .L-DU injurat §i 1·eu in-
trebot unele cir.t pi...:Jtoole1e cu ct.re ii llI'm~ r e~te pr din§ii.
.., - tl\l c/lutt;!. pr1n b:zunnre, i-au (bsit actele pe l:a1.'! le-au
fUJ'c.t. El'llU bcte J2 P9f'tid, livr'etul IJi1iter~ Apoi l - au hat
cu ei . ..• UuplJ. cinc . . lu:.i br.l aflat cl} a fost impu.",-'_s t UEi
bandi~i. • • L-u:n Vb?'.lt, ~rQ fllt'rJ n:Jo , fbrL urechi, fl1.di mt. n.<1,
cu 11mbo SCOO!-il..l ••• Ac fost bUC'l!:'oJi (toţi locuitorii dl. ban -
di~ij au fost prinT~. - n.n.> !}i dOJ'esc s~ li ee p1ăto1ssdl
dupi1 fopt~ (SdntGia, 1-160 , ~)4.VI.1949). "Iu este lipsit de
imilorton~.I1 sa reproducf~I!.I în c~ntirluar(! l) telegramă a :nunci -
tori)or de la C.A~·,! . -'1·imi~oBra! in cori: se spunea :"B.lndi~
til QUlneltit impCitrlvn v:it'~il n08atre, au .lcie mun0itl)"i
<Ii ~ll1·.!lni mUllcitcrl, ou vr'ut. ;Jlo ne îr':IJiedic-t! si:. cCl,:J·.r~df!l .
In ~urFl U.:lU[\ oc core o fl.lurim nu e loc pentru aSl"o,p.nes
be:Hii", Sc:;:nt()ilJ,lI,t'~1 28 iun~c ]949.
in ucp.lo",i :!.iC.I' In editorial SI? 9ubl'inia : "(;~ dovad;1 oAi
emoţ i.OtlDntl1 Il strIns'1i 8fJlidari t,Oti ca uflC{lte Il'llreo familie
u culo~' C'(j r.iunceec, deci'l pildu j.:l'.)j tcare EI umnci torilo!' de
la G.A.S., din C('r.lunQ. i~;lu"cIli-Tilni:j, cal'~ ~i-BU luat ang&-
ja:.r,erltu.l ol1 creasclJ. ~i ali educE: pe c~.i.. moi mic dintre cei
cinci copii l::I.i v!.du .... ei munci torului cl!fE:rist Novoc Cornel ,
u~ia mlJ~l~~te de b9.:1ctiţ'i ~ Cit ele irucnsl1 e!.!te prăpastia
dlntl'c &Cel.:8tb, L'il.l.ittlv.'\ lnilDodllll, coldll , (le fr/l~ie munci -
tore!lt>c~ - :1i ~..i.dao;r.ile criminule l.Ile tJundi~ilor,rmt-ibate
de url.l utltrl1vi tn pe CU1'~ cluJcle IJxplllutatouro o poortG
pop'Jrului :cuHr:i tor".

-/-
21~

- 143 -
c îte dou!1 glo:mte" , declara un banC:.it la procea 1).
La afîr.;i tul anului 1948 banda condlls!1 de ditre
Su§man Teodor slaCH casu locuitorului Ness Teodor din comu-
na R~chitele,trăginrl 93Up·"<'1 ocestl1ia mai multe focuri de 8:"-
m~.intrucit, "era , secJ'eta!_\l urganizaţlei de partid" 2).
Bondiţii nu se limi tau 5n811 la ntac!1ri doar aeu-
ţ\~s membrilor de partid . Intreaga populatie dLl aj:\ropiere era
j.:fuită , terorizată, fUl'stl1 . Atacuri bandite§ti, de ce-a mai

jOflsă speţă sint ~ntilni te la toate bandele . Vom aminti mai

jos doar cîtel1a exemple,care nu sint altcevC! decit hoţii de
drumul mare.
La 2 o'.!'tombr-ie 1950 banda SU:,i!i.lan Leon atacl:l. un
funcţionar al 1 .P. I .L. ( Ir.treprindere de prelucrare §i in-
dustrializa""'ea lemnului) , ~i-l jefuiesc de o însemnatl1 scml:l.
de banij le 5 octombrie atacă pe directorul Etce1ei&!ji. intr-eprin-
deri !ji încă 4 ~olariaţi pE: care îi dezbrac!! §i le furt. su:na
de 22 . 000 lei. Peste Rlte 5 zile , jefuiesc cooperotivE.. din sa-
tul Ghiurcuţa Je Sus-Huedi:1, furi.:id mărfuri şi 200.000 lei .
La 1:3 mai 1951 atacă pe c8sierul LP . I.L . Ci:! aducea salarUlA
mun.:!i torilor gi-i ia cei 1.500 . coo lei !li i;:ubr.!2.chmin tea . Ur-
mea:ll1 la rind al te §i al te atacuri v~uprn exploatl1rilor fo -
restiel'e, fqbricii de mobill1, asupra comiBnrulu:. militar al
raionului etc ., furînd inserr.nale ,'3ume de bani3 ) . In felul sces -
ta ~i - &u dezvăluit adevl'1retul profil reorel : elemente de~com­
puse, hoţi §t B.sBsini, caro? nu aveau ;Ii nici nu trebuia să
aibă loc, in r..oua n0sstrl1 50ci~t.Ate.

In cursul lunii iu:;.] e 1949 handi tii lui Ar·s;;>'lest.:u

au atacat attnele de pe mU.'1tele DrGghis. de unde au luat brin -
z"ll §i m!Uaiu} ce-l aveau ciobonii , iar lE::: 11 bUguot au a'ta~at
..:.:en trul de 1;1] iroer:te 91 St:C tOTului 1. P.l . L . Domne:J ti, furînd 70
kg . rr:lilai !}i toat!l 5.mbrscnrnil1t~8 de i8rn~ ce se hbsea acolo.
Me:1~ion~m câ jaful S- ,j efe('t'.Jat ţinind sub emenin~areA arme-

lor o ••• fetit~ de 13 ani ce se afla singurt in cabHn~4).

Cuvinte tot atît ele "1!1udobilc" se pot l·osti §i
despre banda lui Apostol. Pentru a intimida ur. ţăran din su-
tul ~urpnţi, ce cuno~tea despre I.:xistcnţn ler·, or&nnizat
o stlevi1rat!i "expeditie". Cinci bllndjţj in miez de Bl)uJ-lt.e au
IT '.~(:întei8, lLloo, 22 iunie 1949
2) Arhiva CSS, dO::!EI:' f.n., pag . 24B
'3) IdenJ, pag. 250· 231
M

41 Arhiva CSS, fond a.nclleUi, dOD.nr.2746'j, vo1.4 , pug.263

-/-
<2 .
- 144 -

b~tut 10 u~a aAteanului, d1nJu-a8 drept ofi~eri de securita-

te. L-au smuls cu forţa dÎ\. casti ~i 1-8u dus la marginea ea-
tului, unde l-ou 8tneninţ8~. eli 11 ucid dadi i i dcnun~ă.Pl!.rln­
du-li-se eli 8U foat prea blinzi. peste o sAptAminA repetl\ ata-
cul,de data oceaole proced1nd mai drastic. I-au lmpu.jcat omu-
lui porcul ~i c!.inele, i-8u maltratat Boţia, i-au dat foc cs-
Bei gi apoi i-au luat oei.e'i:.e:.: un fiu 1).
Atacurile bandi tegti au foet mul liple gi ele avedU
ca acop atit tera:' tarea popUlaţiei, cit ~i fLlrtul de alimen-
te gi acte.Am relatat anterior deopre furturile ordinare de
m~i.l8i. IotA gi modul 1n care procedau pentru procurarea de
Bcte pe care le falsificau, ::ncerc1nd Bstfel eă lngreuneze
munca de prindere 8 lor.
In noeptt'8 de 21 lloiembrie 1952. ~n locuitor al
8et:.11ui Curpen-Tirgu Jiu eat~ trezit aub amenin~area armei ~i
8ili t. sli predea agreaol ;llui buletinul sl).u de identi tate.Ata-
cuI se repetli in aceia§i noapte 10 olt ţliran. Cu cIteva zile
Inainte trei ol1teni ce mergetu opre pi8~8 or6§ului Vulcan sInt
jefui ~i de bule tine. Un alt locui tor cste jefui t la 10 noicm-
bde de o odeverin~~. singurul act ce-1 avea asuprR Bs.Toste
aceste acUuni era opera bandiţilor BlSboi Vssile(fugar, foat
condamna t de drept comun I printre al tele) ~l preo tul Bardan
Uz~~icll 2) •
• De cele moi mulle ori bandi~ii procedau cu o rarA
perveroitote.Un astfel de exemplu esle oferit de modul lr co-
re au procedat Serban gi Voic9n atunci cind ou aflat cA c vo-
cinn a celui ce i-a gnzduit cunoe':itE: de exiaten~8 lor.lntr-o
8COrn, bondi tU! Serbfln 8 8~teptot femeia pe etrodn ~i i-a prop-
tit pistolul in cap: "Ia vezi,~a~o. c cald pistolul"- i-a zis
banditul, imof'lnlSvind ebteanco (le fdcn. Peste doulS zile 9-8U
mutat In locuinta tli, pentru o fi mai oi guri c! nu-i va denun-
~a. La placere i-au spus femt;>ii cA In cazul Sn care Ii denun-

~n va avea gi ea de suferi t, lntrucl t i-a gtizdui t '3 ~

Exemplele sInt m'Jltiple, iar ln~iruirt'a lor nu 'li-
ar DVC;O rostul. Cele de pin11 aCum a:... 6COS- cO:1sider~m noi-
CI) c1eotull1 for~~ de mnvingero, cli bondele gi-au tuercitat
acţiunea lor tp.rorisUl cu preclidere nsupra comuni~tilor,d8r

ITt.rhivo CSS, fond nnchetA. dos.nr.2'307l, vol.4. pag.4

2) Arhiva CS5, dosor r.n., pag. 41-42
,)Jdam, pag. 7.

-/-
n,
- 14', -
gi 08U~rf\ locui l"rilor Bulelor din apropierea lor.Izolati
gi r'Jpţi de popor, departe dp. inlcreofllp funderuentole ula

~~rrliniillii, au crezul eli prin jafuri ;ii teroore \"or pIJte8

slS.-;ji flxerei le in1'lue",ţ9. S-8U ln~elot profund,ogn cu;a 8 .. au
tn~elBt toate grupuri le ce 8U porni 1. 1mpotri va poporului.

LUPII SE SFISIL INTflF. EI.

Profilul moral g1 etic al cclor ce rli~C6'J pal·te

din bande. eale reliefat nu numai de modul !~l care 1,,1 exer-
citnu ace~tia teroarea asupra POPUlllţi~i, ci :ii de rela~iil.
dintre ei in8~;li. de modul in care se comportau unii faţA de
Al~ii. In acesstă direcţie coneiderll:.n eb cste 881m"ificativl
cOIJtinu8 fluctuaţie de 0811Jen1 in bande, numlirul lor ... ariind
lndP.oeebi in funcţie de certurile gi intrigile inte8tino.
Dincolu de ura impotriva regimului ~i 8 eomuni,ti-
lor, Intre conduci1torii bandelor eu avut lor. perman .. nte Creau-
:juri, neintelegeri.. care eu '!xellls orice posibili':.ste de coo-
perare sau fuziune. Motivul ro al al acantei aituaţii trebuie
elutat In dorinta fieci1ruia dintre ei de a fi un "prin~igor"
local, ne3upus nimAnui şi caJ'e nu 88cul tA. de nimeni. Eate in-
teresant sh mentionlm iniţiativa legionai"ului Apostol Duoitru
Cf'! actiona cu banda lui In judeţul Argeg.CullCtsetnd eh In acei-
a~i zonl1 activa gi banda colonelul"li Arseneacu. a Incercat o

unificare cu aceasta in noiembrie 1948, bineinţeles §'!fia ur-

mind ah-i revinh lui. Modul in care a fost primit gi mai alee
dispretul mardfestat de chtre "ofiţerii" bandei lui Arseneecu,
precua ;i lmpotrivir\!8 acestuia de a sluji aub coJtanda "avocl-
telului", l-au fAcut sA ee retragA fărA nici un rezultatI).
De mui te ori, handi ~ii mai recolci tranti ae retrl-
geau din bonda iniţialA, constituind Ei ins;;gi o noua grupar.,
a~a cum au procedat de pildă fraţii Arnouţoiu, ini~irl aub 8a-

cuI tarea lui Arse.les'! .... ..:uno8cuti ca terori~ti feroci ~i firi

cele mai elementare trl1sAturi umane. In cadrul acelaalji l tn-
de s--a format o al t~ di zidenţă din Traian ;i Iosif Cott'1e8cu.
Ion gi Sever Vaailescu,care numai in cazuri de periCOl deoae-
bi t luau leglitura cu banda msmll 2)
Asemene'.. ac~iuni aint inan lucruri ml\runte in cora-
paroţie cu rtifuelile dintre bandiţi, atunci cind unul 11 aua-

1) Arhlva CSS, fond anchetă, dos.nr.2.,o71, vol.5, pag.8

2) Arhi Y8 CSS I fond anchetă, dos .nr. 2746', vol.l. pag • .,11

-/-
 - 146 -
pecto pe altul, rosu Bim~eQ c!& aspirli la postul său de gef.
Fbro nici o judocaU1, ffirii p09ibilitl:itea de optirore, pe sim-
ple impr~8ii ~i resentimeuto sc ucideau mai rbJl ca fiarele.
In 29 iunie 1946, Arsenf;lSCU ~i industrio§ul Ion Purnichesc\1
au lmpu~cQt tl6 Dioconcacu Patre, membru al bandei, bl1nuinciu-l ,
de altfel ftirli motiv, eli ar fi "trtid!:tor".Trim13 lnainte,ban-
ditul este tmpu~cat pe 10 spate ~i ingropat in munte l ).
O rl1fuitilli de ocest gen se 1nt11nejle !ji în cad-
rul t'landei Spiru Ollln8~·u. l'u~chi~6 Petre şi Badercl1 180cu 1 18
ordinul foatului prefect antonescian Utli, ali tmpu~cot la (
feb: 'uarle 1949 doi Btudcn~i din Timi~ol:lrb. ce veniaerl1 efi ae
11.roleze 1n bandă 2).
Nu eete co2Ul DO moi insiatLLm. Re:mlU, cu mu.lt~ cla-
ritate cll. în rIndul bandiţilor nll a existat ni:io:18tl1 o urlita-
te, ch ei nu cţ,nati tuiau o enti tEl te organicl\ capabil!!. de lupUl
:}i sacrificiu . Elemente de cele mai di-lerae orientări , poziţii
sociale, cultură §i grad de cunoo;jtere. ei a-ou asemănat doar
prin doull lucruri: ura impotrivi! regimului gi dorinţa de a
ucide . lor atunci cind nu Qvt.au pe cinE' ucide,ae oleorau între
ei.

Apariţia şi octivitot.en bandelor de terori";lti o.

foat. un fenomen al luptei de clasO,care a &p~rut la un moent

d~t in condiţii social-economice şi politice f.lt-'ecifice şi a
displ1~"ut odatD Cl! vic torie deplinb şi defini tivS. fi sociali8-

mului In RomDr.ia şi di8POi,"iţio tllturor claselor ~i păturilor

explol.ltatoare.Bondel t: ~ - .<\U n~Dcut din uru şi. netlutin~3 forţe­
lor reoctiunii de 8 stl1p ... ni cursul evenimentelor ~i 8 av1ntu-
ll.:.i revoluţionar.Frin cril!l!:\ :Ji tl?roare I bandi~ii spe rau -'Z.n-
darnic- cl1 l~i vor puteu 1!It::lţ ... ne ţutcreo ~i pozitia oociaU1
cvutl1,cl1 vor putea r:laturno. r~eimul nOBtl'U. 7Cal4: .uperantele
lor a-ou nUruit ca un costel din ctiq: d.o .ioc.Cl\cj eie erou
lipsite de o:-ice bazl1 re011'\. Lipsea br.ncti 1i10r acua for1' dt!
nelnvinB-rop orul-lmpotriva cll-oro ei luptau. lor I,OPoll'ul le-a
da.t o lcc~ie pt1 cit de QsprG, pe atit de binemfri tatiL

x
r,ideir:;-VoQ I pag." 34
2) Sctnteio , 1460, 24 iunie 1949.

-1-
25 .
- 147 -

Zdrobirea bl:l. n d i tis mului ea te rezllltatu.l luptei

maselor populare din România c a re §i-au demon~trBt v0in~a
de 8 c<.tnAtrui o viaţ!'5. noua., d e s p~gi ferm pe culea socia-
lismului. Politic<l tnţeleaptă a partidului comunist 8 adus
in jurul 9tiU taule t'oI'~ele interesate îl"! cal e a progresului
gi 8 civiliza~iei, masele populare văzînd in politica P . C . I~ .
propria Ba politich.Din zilele lui august 1944 §i ploZi B~tă­
zi) au fOAt infrinte orice încercări ale du ~ manilor din ta-
ră 89U de pest3 hotare de 8 opri drumul nostru.

In 8!1.ssmblul luptei intregului popor se inscrie

§i activi latea organelor de securi late, care ~i-a aJus con-
tribuţia la apărarea cuceririlor revoluţionare ale oameni -

lor muncii. "In lupta complex!! care a trebuit duar! in proce-

Bul revolu~iei 13i construcţiei socialiste cu forţele reHcţiu ­
nii interne §i externe - sublinia tov. Nicolae Ceau~eBc\.!- un
rol important a revenit organelor de securi tate .• . Ca in-o
strument al puterii oamenilor muncii ,al rartidului ~i statu -
lui I chr:mat a!:\. apere cucer'irile revoluţionare a}.e c8lor ce
mUl1JC8aC, impotriva uneltirilor §i acţiunilor du~manilor con -
otrucţiei socialistE: - securi tstes §i-a f.ndeplini t în bune

condiţiuni menirea sa. Activitatea organe] OI' de securitate

eHte o parte int.egrantă a &ctiviUiţii generale 8 statului so -

cialist, rezultatele muncii lor oglindindu-ae în succesnl de
ansamblu al ţării nOastre" 1) .
Prir!derea tii distrugerea bandelor înarmate au nElC8 -
sitat acţiuni neobosite din pa.rtea aparatl;..lui nostru.Animaţi
de dragoste de ţară, adînc: legaţi de poporul al c~ror fii
sînt , ;Jf::"ţerii §i subofiţerii rie securitete nu au şovl1it s!1 - §i
dea chiar viaţa pentru infringerea dU-dIDonului . Vor rtimîne per-
manent in mintea §i inima noastră memoria acelora care au că ­
zui:. !;·.l:î,pu§i de mina dusmanului.
Via!a merge inaintd. Ta ţi a"H .. care au crezut că

indiferel'"'. prin ce mijloc pot stl zdrun::ine orinduirea noas-

tră §i-au primit pedeapsa. Nu pllţ~ni dintre ei -!li acest luc-

ru este pe deplin valabil §i pentru fOţJtii membrii §i susţi­

nători ei balidalor inarmate - în faţa evidenţei vieţii, ou

renunţat la co r!.~epţiile l o r, s-su i:'ltegrat corect -;i cinstit

1) N.Cenu ~ escu -
România pe drum'..!l destivir ~ irii construcţiei
socialiste, vCJ1.2, Ea . Politi ' ll.,Bucure§ti, 1968, pag.398.

-/-
25.
- 140 --
1n viD~e o t;."",stui harnic gi talent.at popo:..·.
nOl_l~

J'rocticn muncii de cacuritato deiJ'ono ,reazl1 fnsă

c.li moi exlatn elelTlente -(" drept pu~ine la num!1r- (!Bre nu au
renunţat 10 activi lat.ea antiotatoll1 l}l 1nceorcli ali propage
ve\.inul urii lor. Conaiderbm el:! aint deo~ebi t de periculoase
ocele pt'raoane ce ee men~in pe pozi~ii ostile g':' in prez.!nt t
c.o:are 8U fi1cut parte din ~ :,ndelc leroriste. Acoste elemenl9 ca -
re ou luptat cu armo In mInll lropotri'lG 8totu1';i noatru,intr- o
Bitll8~ie criticll pot al!, p:mă din nou mina pe erR.d,S8U ali ini -

}ieze oc;i.mi du]rntsnoase . Aprecierile de mai DOS ::I1nt rezulta -

tul unor 3i tuaţii concrete §i nu o concluzie li'Jsit.lI de funde -
1n8nto~ie rcall1 .
leUl de ex~mplu actj vi teteJl lui "Vir.eo Gheorghe"
1in Timi~oara, fOBt I!,embru nl unei bond'3 descoperite In 1949.
Dup!i ie.Jirea din deten~ie,eleml'!ntul menţionat a reluat legri -
tura cu cei ce au făcut parte din BceeB~i gruppre,af'irmind re ...
ce n t faţl1 de persoanele arropillte lui cli "ei t.uo,\.i8 intern,. -
l-ionalA act.ualA fiind IncordctU este ne ce sorA I!l!nţinerea le-
gl1turii intre oamenii de nădeJr:lC' (evident , In ideea lui-oa -
meni de nAdejde) " Corohorlnd. orente leg~turi cu comentariile
de nnt.urli dU;jml1noosl1 ce le colporteaz.O , estt: clar c~ ne aflAm
In fD~a unui individ care nu a:" -JovOi i!ă treaci. la Qc~iune
In eventuali latea unei ai tua~i1 propicr! lui. NI.: aete lntlmpll1 -
tor faptul cli unii f'o§ti polit.cieni,cunoacuţi gi .in prezent
cu atitUlJini reacţiol"\are, vlid n el, "un "bun rcmOn", carl!"ea-
te o 8perD.n~~ pentru viitor", ugo dupa cum a-o eXiJrimat un
legionar.
Int.r- o altli eituaţik, doi fo~ti meruorii tn banda
DUJ"I'II) din Banat, se men~in pp poziţii legionare , vizi teazl1 ~i
Intre ţin rela~ii spropiote cu 'llţi fo~ti condalf.na~i, abor-
rHnd de pe pozil-ii ostile principalele aspecte ale poli ticii
partidului gi statului no~tru.~l11i mult de~it atIt. unul din-
tre ei eote ouopectat dl mai do!ţine lnd\, armomt!nt I PlnU, In
!)I'ezcnt neput1ndu-ao inob stabili cu precizie.
Un olt individ, "SO:lre Oheorghe",foal ~ef de cuib
legionar :]i primol' In timpul dictaturii ontone~ciano-legio­
nare li fl1cut porte din bonda lui AN'Ienescu. motiv pentru
core in anul 1949 a fost condamnat la 6 ani ln::hieoare. In
ulti/nii ani eua-numitul o declarat de! moi multa ori cli "re-
gimUl ve fi ochimbat prin int.ervcn~ia statelor capitaliate".
cI! "Horia Simo ltp pregl1t.e§te oomenii pentru 8 v\!ni In ţarA",

- 1-
 - 14 ~ 1 -
iar e~. "sirr.patizează cu legionerii atîta timp r:ît va ",răi'~
Manife3UI.rile sale du§mtinoase sint multiple, tOate avînd
Ca obiectiv schimbarea orinduirii noostre socialiste.DaU:!.
fiind periculozi tatea activităţii acestu:.. individ , organele
de securi tate au c.ocumentat toatE:' ac~iunii.e sale , tri bunalul
hotărindu-i pedeapsa binemeri taHi.
Deosebi t de pregnant eubliniază ati tudi nea dl.l§ -
mănoasă a unor fo~ti bandiţi, modul în cere se comportă lji
comenterille ce le fact! "Sprînceană Ilie", fost favori zato r
lji informator al bandei VoicEtn.Nu cu mult timp in urmă a'.!es -
ta se exprima în faţa unor con~1jt.eni cli " lucrurile se vor
schimba. Nu v"a rămîne nilaic o§a" . ln plua, individUl §i- a e x-
primat intenţia ca în cazul unor schimbări interne să spi n zu-
re pe toţi cei care lucreszl1 .în cooperativa agricolă de pro -
ducţie . "Eu cu ruina mea îi spînzur c.înd vine momentul" - a

apus el . Co n jugîndu- se acestE;l intlJn~ii cu unele încerdiri

de distrugerea recol "bei de pe unele suprafeţe C. A. P .,ce i- au
apar\inut înainte lui , ae observă clar că ne aflăm în f1.ţa
Ullui indiv i u fanatic,du~man .înrăit al soeialisillului , capabil
să acţioneze din nou.

Semnificative sînt §i acţiunile al tor fo§:ti ba n-

di ţi . " Moisescu Ion ", fost legătură a bandei Aroeneecu prope -
gH in jurul stu ideea că "în luas februarie 1970 ee va schim-
ba regimul", motiv pentru care menţine legătu:-i cu fo~tii co-
mandanţi , susţinînd în faţa acestora cH .. totul va fi îndrep-

tat împotriva comuni emului". "Vasile Motroc" , fost componen t

al bandei Voican î§i exprim!1 §i el intenţii l "~: "în caz de
război mai mult de 70% din populaţie va fi (.ontre P.C.R . Ţă ­

ranul. nu mai lupt!1 . •• " In epiri tul acestlji idei e l î§i expri -
TIlă deplina convingere că "tot cSI="iLaliemul va învinge §i lu -

mea va Bc!1pa de comunism".

Exemple de acest gen mai există I ~f\r nu este in-
tenţia noastră sl;i facem Ci în§iruire a lor. Prin cele prezen-
tate am dori t sa puncUim poziţia prezentă a unor fo~ti ban -
di~i pentru a semna~ " a faptul că mai sînt dintre cr:i {'sre în
anumi te situaţi:' ar putea provoca dezordini, neînlelegeri ,
Bau chiar sn pună din nou m.îna pe arme . Ca ofi~eri de secu-
ri ta te, ap!1rători oi sta tului n03tru socialiG t I ac ti vi te tea
acestora trebuie sli ne fie bine curc!lcută penlru /;tO pt1ea

- 1-
28.
- 150 -
curma rapid.
In timDul documentlirii noastre ••
un al t aepect care meritA Sh fie rtt~inut. DupA .libe~.
din deten~ie. majoritatea fostilor bandi$i. sau tavoriu..
tori. I s-au intors in fwtele de unde au fO'Jt areatali 11
unda l:Ji aveau domiciliul. Implici t, ei a-au rltnttlni t ...
l;i cunosc unul altuia activitat.ea ; i la navole pot lua
r&l'id : egulura. ~on9iderlim necesar ca aprecierea.
t>rezente 8 acestora 8& oe faca :::u lIult âiacel'n&dnt.
rea lor In baza de lucru sti. conati tUle un prilej de
llultilateraUi a lutuI'or materialelor ce ae d.'in
1n C&Uzn.
Eal"
statalA s aceloi.... ce lnct!arci al relntoarcl r~n4,dl'l":I;. ,
cutului I al fie curmatl rapid , pentru a del~Qllaţ:r.
c6 nimeni . nicio~aUi nu va putea lovi tn statul
ci81is\, f~ră 8 primi riposta ce i .e cuvin,, _

0000000000000
 A l! li' X li'
=- =- =- =- =-=-=-=- =-

DllCLARATII DllSPRll RAIIDA APCSTOL

"Grupo l do logtonari. condus do APOSTOL Dl'P'U . ora

orgeulzat betfaI r
AFOSTOL D'1'[,U ., şOful grupulu i - 01 doţino3 l& gb.-
tur tIe cu olo:""ontolo din satele vocina coro alimontau gru-
pul, OrEI -:narmat cu pistol mHrAliol.ă Dtlym.h t' :)1 0.;.-5 1:n-
cărcătoeH'O plina cu C8l'vuşa - el orgonlzBoo orupul în OL8-
tem !Ililit.lr - al îşi apunea aşa cwn îi zlc~8u ~1 cOl.lalţ i
COlOllOlul.
4-vaa un fo I de o{5hiotant de cara nu 60 Joopnrto8
niciu dată cînd placu,pe nwnltul DII~CUT.A ION,lagioc:..rdiotr-ulJ

Otit VOCiII. acoata ~ro 'in!lrmot cu un piatol mitr::.lloră ş i

UD plstolet DU ştiu cîtă muntţto aVlJo .

Ceilalţi erou aeo,9otL'lvl subo r donoţii lui AI()S'l'OL

OlflH'l'fi.U, ocoştis. orOiJ I

In total cu IIIOETOL .....C· rrRU , om root 1n grup 18

(flptaprozoco) toţi arou l:lglonari ':u afară do D.i:J:•• ldrul Pl-
IlRrm\.!U, CU!'O nu t\i.cuoe 1lOl'to din Clrron1:.nţiu 1-:. :r:loDurli ş i
de fotii C01'e fur:,8oe fO!lloO de oprviciu la Al'O!..~( ... DU'..! ... :U .
Aprovi~.tons.rou elI Ill11.!\Hltd dO l'~c u LI.,) cutrtJ Al1JS-

TOL ş i DINel1:A , 'lAr 10 ordinul lui ~}OStl'OI, ..lprJope in fio -

caro Roura DO duceau 1:1. oot.o Blll. 1(. dU"o~1~o pun, te uAlo vtJ-
nOliU logr.1turila lui A1USTCJL C't oltl.OIlt.tl , cit(j 1 ZlU '. lOi5Lu-

.1.
Dari care troDBporteu alimentele la bordee.
l.!.z'upul posedE' cestroane do fier in care se lua
masa, co ara preparată de GHELM1CI şi tot al impărţea hrana.
In fiecare zi e8 ţineau şedinţe legiJnara la care
participau toţi in fJfari! de moş '-tirul PETRESCU ;:a1'O făcea da
gardă. Sedinţele B'J ţineau după ritualul obişnuit, fiecare
legionar vorbea la "na din şlJdlnţe aospre un subiect cu C9.-
ract~r logionar. (}L'u~ul poseda şi l1terat\Ulă legionară, îmi
amintesc că aveau şi :::artea pentru legionari.
Seara făceam cu rînaul da gardă cîta 3 ore; atît
senra cît şi noaptea făcea de gardă Ull singur le$ionar, iar
ziua sa rncoa şi pe firul văii:. Noaptea. se făcJB de gardă
Dumai p'3 creata daalult:.i. Cel care făcea de gardă era înar-
mat şi in cazul că observa că ar fi v<lult orga!lsls de stat
trsfltlia eA. dea sla:-ms trăgînd un foc da armă.

Apoi am fost la un cetăţean care sta pe şoseaua

p;:oinclpală a satului, am bătut la uşă şi ne-a 108chis UD
ţăran care B-a speriat. în cae-ă ora lampa aprinsă şi în
pat mai dormea un ţăran venit la el nu ştiu pe.r:ltru C9, in
calălel t pat ee afle Boţia şi soaC1'a lui. Tăranul avea vreo
40 a,ni. slab. nu reţin cum arăta, am procedat cu el după
BCfllaş1 sistem ca la colălalt ţăran de la care venisem.
Intre altele ţăranul DO-O ~PlJB că popa din sat 6 un hoţ.
despre bandă spunea că nu ştie, nimic, dar că auzis6 despre
APOSTOL ca fi ind un pungaş de avocat care a mîncat banii
ţăranilor. L-am scos şi pe Bcst ţă.ran sub pretextul că tre-
bui e eă ne ara \;9 unde locuieşte 'lD alt ţărau J.6 care II vrem
să-I eres tăm" •
Afară a vorbit cu AroSTOL DUMITRU, care i-a apus

I)ă el 8 APOSTOL .şi conduce pe CGl diD pădure. i-a cerut aă

spună familiei şi cetăţesnuluJ care era la el că "am fost
de la Siguranţă", 1 B-a C81'ut să "tacă din gura ll filndcă
altfel îi va da foc. II

Arhiva C.S.S.,. :q.A. dlJa.nr.

230'71, 'foI. 1, pag.61-63.
----------------
.