574 / PROtsLEME DE LITEnATURA $I ESTETTCA

seamne ehbrerarea lor de tot ceea ce este (,()n\.r,rrr,,,,,rl

R.ABEX,AIS gI GCGOL
pietrificat, emfatic gi inert, care frineazA pr.o1tr.i;r lrrr r,, rr
Iu{ie, de tot ceea ce 1e transformd aldtu}i (lo r,,,,,.,,, i,,
stilizari ale unor forrne perimate.
Am dezvoltat aceste teze intr-o iorml inl.r'rr,,rl , ,i,
stract6. Le-am ilustrat doar prin citeva e_\(,nrlrl,,irr,rte
din stadiul antic aI evolutiei romanului. .\legt,r ri.r 1,,. r .,e ARTA CUVINTULUI
expHca prin faptul c5, la noi, importanla rii,t':rtrrr t,r,ti , CULTURA
este categoric subestimati. Chiar dacd se voLltcr,;Ir,,1,, t. sr POPULARA A RISULUI
diul antic aI romanului, prin tradi{ie se arc in \,,, l,,rr
numai ,,rornanul grec('. Stadiui antic aI rornirrrrrlrrr u,i ,,
importantd considerabild pentru inleiegerea .j rrr,l,r ., r,.,
turii acestui gen. Dar, in realitate, pe terenul;11111r l1;r,rrir
romanul nu putea sd-qi dezvolte acele posil_ii lil;rtr r,.,,
late in lumea moderni. Arn remarcat ii in unr.l,. ,
nimente ale antichitdlii prezentu-l imperfecl iur:t,1r,. , ,i
simti mai aproape de viitor decit de trecut. Tns,,, ;,,,
renul so,cietdtii antice, Iipsitl de perspectivi, pr-or', ,r1 ',,,t,
reorientare cdtre viitorul real nu putea fi r:orr,.,,;,,,, tr
indcd viitorul real nu existS. Aceasti reorien1,irrr,,, ,, ,,,,,
Iizat pent'ru prima datd in epoca Renaqter.ii. ,\r)unr,. ,,, ,,r,.
devine con$tient faptul cd prezentul, actr,rarlitirlr,;r, r ,, , ,u
tuie nu numai continuarea nedesdvirsiti a 1,r.r'r.rrl rlr,, , i
qi un inceput nou qi eroic. A percepe 1a niveltr] (.( )rl,,,il,i,
raneitetii insemna nu numai,a cobori, ci qi ir irr;rll r , ,r, ,

noua sfer6 eroicd. In epoca Renaqterii, prezcrrlrrl r,,r , ,t,,1

seama, foarte clar qi lucid, ci este incornilar.alri I rr ,, ,r.,
piat de viitor decit de trecut.
Procesul devenirii romanului nu s-a incltr,i;rl
acurn intr-o nouA faz5. se caracteriz.ctv,;r l,.rr,tr ,

mare complexitate a lurnii, printr-o clegtct.(' rr(.r, , : ,lt;i

a exigentelor urrlane, a luciditS{ii qi cr.itit'isrrrrrlr ie
trdsdturi Cefinesc qi evolulia romanului.
1rln1
 RABELAIS $I GOGOL / 577

trdsdturi aIe cr,eafiei lui Gogol, care independent de

Rabelais -
sint determinate de legdtura nemijlocitl a
lui Gogol- cu formele petrecerilor qi sdrbatorilor popu-
lare din linuturile natale.
Bine cunoscutd de Gogol, viala poporului ucrainean,
*rt aqa curn apare in atmosfer,a sdrbdtorilor gi iarmaroacelor,
clespre Rabelaisl ttm iucel'<';rt' sli
;rr'r' ' 'i
In cartea
-iunrtame"tale ilt:t'stlti ttt;rr r' ri I i
organizeaza maioritatea povestirilor din Serile i,n cdtunui
pti""ipjii" ale ct'eatiei I

d,e Li,ngd Dikanka: Iarmarocul din Sorocin{i, Noctpte de

Iirrf a"t"r*inat'e de cultura cornic[ pollllrrri. I ''"lt'1. mai, Noapte de cLjun, Seara i,n ajun de SJintul lon. Temcl-
1t'orit'i '.'rii r trt' ll
Iui. Unul clintre neajunsurile esenlialc aler ' tica sd.rbdtorii ;i atmosfera sdrbdtoreascd. de libertate gi
literare contemporane constd in f apl t'p'1 ul t li itrtlrrr ' t 'i aeselie determind, subiectul, imaginile gi tonul acestor po-
1 l11'11;1"'t.t tt
Ii.r"^r"tt"ug, iit"t,t"d - in special cre.fiir ltri li;rlr.i rr rrrr uestiri. Sirbitoarea, cr"edinleJe populare legate de ea, at-
tri-"rar"f "i,Lt,rrii oficiale. Or. m,osfera deosebita de libertate Ei veselie scot viala clin
in Illrrrrl lllllrtrri
ooate fi inteleas6 cu 'aclevdrat decit r'r'ttlttl't"' rl' fdgaqul ei obiEnuit Ei fac irnposibilul posibil (intre care Ei
fi;rl".;, "ai" ffitaeauna, in toate et'iqrcl. incheierea unor cdsdtorii, imposibile inainte). In povesti-
('l;rl)t)r'lrr(lt'
s-a aflat in opozille ot-r "uitttta oficiirli' l'ritttt. l, "'' 't rile cu cerracter pur sdrbdtoresc qi in altele, un rol foarte
rr'
;ilft;-vealre propriu asupritt lumii 1i important il joacl ,,drdcovenia(( hazlie, mult inruditS,, prin
oentru reflectarea ei artistici'
t"";;"u*"i caracter, ton Ei funclii, cu voioasele viziuni carnavaleqti
qi teoria litt'r'rrri. l){)r'r '|" '' tlt' ' t r" ' ale infernului Ei cu diableriile scenetele cu dracil. l\[in-
"it"l,ica qi sdrace, itlo t'i"rrlrri rrr lll''r rl t"' carea, bdutura qi viala sexuald- au in aceste povestiri un
irrlrtt lr"lt'
irei secole, iar in ilr'('slt' t ttrrr'r'ltIti ri
"ite"ttatifu,-iestrinse
rtl ll' r"r': caracter sdrbdtoresc, carnavalesc. Vom mai sublinia qi
"iiir*f""
pit^mt ir ;;;i."lu it'""t""i s;r itr11ltr"'tttr' 'r rolul considerabil al travestirilor qi mistificdrilor tot
terii; or, aceste conceplii 'sitlt t tt lolrtl rrt'trli' r'trl'' ' l'i '
felui, precum Ei aI incdierdrilor qi demitizdrilor. In sfir-
qi pentru in{elegerea 1ui Molii'rtf' Eit, in aceste povestiri, risul gogolian este ri,sul, autentic
Rabelais este rnoqtenitorul ;i lt'zrrllrrtttl
rlr"r' r:'l 'r al petrecerilor populare. El este ambivalent qi spontan
titi"i-pop"lar milenar' Crealilr ltti o;lr' itt' rtt'rtrrl'lr' t't 'l'' r" r' materialist. Acest fond popular al risului gogolian se
culturi comice clltrolx'rrl I' il'
Iocuit a intregii pdstreazd pind la sfirqit, in pofida evoluliei sale ulte-
ei cele rnai vi=guroase, profuucle.;;ictlorigirr;rlr' rioare.
Vom examina aici f'enomelrr-tl tn;ri itrrl" I | "' I

Prefelele Seri.lor i,n cdtunul de li.ngd. Dikanka (mai

ter,aturii comice a timpurilor noi - t't't':tf i'r 1111 { '111"r i:r
ales cea de la parte,a intii), prin structura qi stilul lor se
I I llrr r'
;;; ;* ne intereseazd clecit' elcmt:ttl.l. '
aseamdnd cu prologurile lui Rabelais. Ele sint elaborate
lare a risului. rlttt'r l'
ln ton de taifas familiar cu citito,rii ; prefala pdrfii intii
Nu ne vom referi la problcmit itrllttt'rtl'r r' r),'r I
incepe cu o mustrare destul de lungd (apartinind, e
ll;tttr
directe (prin Sterneii q"uttltt tritlttrrrli r" r"r' '., drept, nu ,autorului, ci, prin anticipare, cititorilor) : ,,Ce
Uatuit tr",pt" 1ui Gogol' Ait'i rrt' itrltr 'r 'llr I I
bazaconie o mai fi gi asta : Serile i,n cd.tunul cle li,ngd
Dtkanka 7 Ce fel de seri, rogu-vd ? $i iatd, coiac peste pu_
r,
Taot'ceslt'rt If trlttrittrl l"rrlt/" "t ',' i
M. M. Bahtin' -i"r"*r,,,,r,r,
1
Mr)s("v'r. .llrll' '' I t :
twro srednexekouia i
' 1 Subliniem imaginea cu totul carnavalescd a jocului de cdrti
teratura", 1965 (ed. -Jutpt',, lt;rlrclrrlrr r'rrlr'} rr '1 1r tl a prostu') in iad, in povestirea Rdoasul pierdut.
fragment al Iucrilii
578 / PROBLEME DE LTTERATURA $r Es'l.t,l'r,rcA
RABELAIS $I GOGOL /
579
paz\,, le-a mai scos la ive,ald ;i-un pr.isllr.lu. l...,. ^ t,lr rrr;rl mai in cere bisericegti). Ere erau
cleparte suddlmi caracteristice (,rut1 ltlotl;rrr rrr ..rlr.rrtr,. timput mesei at" inteiu"tuu"tii;;;";""in
vii in conversafiile din
un tiriie- briu care-qi pierde in ogr.rrrl,r rlirr rlr,,,,
i (proveni{i
1. les din mediul mai
afurisenii Ei bleste.me (,,Doamne felc;t,Lr ,, ,,:r;r oascd direct. in""ili;;;;'a;;-"f?; purea sd nu re cu_
forma fo. o"ifi. ,riu. p" linga
,,Duce-s-ar pe apa simbetei cu tot ncrrrnrrl t,i,, l le cuno$rea aceasta.
tilnim Ei o astfel de imagine tipicir : ,,...IVl rrr;r cli; ;;;.J
""rr""t .i""tirf"
ulte dintre asn^ectele. uwegti. [n sfirsit.
Grigorievici, in 1oc s5. dea cu tifla, sc irrlin:rr, :,pr ,. realismului grotesc
Este intercalatd o povestire ,desple scrrrirr;rri,,trrl r1",1i' l:;l.n:f *:
t
Ii,
t a e ia- iliar'e],ii, "I=e i creali e era pro -
(cf. episodul cu studentul din Limoges lir li.rrlrr,l,rl ,"", "u
sfirEitul prefefei sint prezentate felrrrilr. lrrtr.;r1,.,
u"
".'',
r"."-i,lx,-'i i "l"i:':,ff Iff l,*i ;n:,:X" T;
imagini care lin de ospd .
Vorn cita o imagine foarte caracter.istit,;r. 1r,,,,,..r .r l,,i
trinelii care danseazd (aproape u, nutrl ii r.trt.,, rlrttt .,.rr ,il
din larmarocul din Sorocinfi.',,Tcll.irl t'r.rr rrurrr,rr t,,, l,,i
Y:ii*
ii:i#lil
ean era
halis,c
.t.ortL hrr;r,,
m, :; lJ #.*ii: ijirffii#
r.,ptirtttt rtl ,is,,n,ii --
)r,r,.r,1.
*ria rt;, ;:;.",,ti;"nt.le ,.rj.srrs prrs_
-,t.t,irk,ttrrrl.
crainearr. irliir cu11.1 5s,.mirnifesta t,, folclorultri
zburcldciune. Dar mai cle neintc'les 1i nt:ri rlr,rrrl.ri,i.rir r elemenLclc rerrlismrrlrri fet,.ecerile populare,
sd vezi bibutele zbilcite, pe (.iuc nu lr. ir,rlr,pl,r rlr ,.1 gr.otcsr: irl iery1ip11.igtilor.
ina atit cle or.g.ric.5l ,,.-oni,ir'i""yi) se im_
somnul de veci, imbulzinclu-sc 1tr.i rrlr.r, lirrr,r.rr r,, ,,lt ,:i ot aga cum. cu tr.ei 'sec.lc, ir,,i,,i",' Ei in ?crros Bulba,
plini de viatd. Tacute Ei nepr:rsi"rtolrrt', Iirr.;r rrrrrlrr,r ,1, rlr or.slnic qi in^ r.oman;i "i"_u,.,t" analoge sc
{elegere pentru cei din iur', m;rlirr;i r,ii r(,rn,,ull.lrt,, ,,u anstrrhri democr;ri. lilir origirrni;il'r,;;"riris. Figura semi-
:.:|,,^lly
mai ,aburii bduturii le m;ri l';jcr';rrr ,,r ;rilr,r trr,j,,r i ,,nrl irr,.riii un Homa Brut *.
in care infelepciunea latineas-l,a'r"'"i#'[ira
neqii. Ametite, clirtinirtr irrr.r,l rlirr ,,;rp ,,r l.rr;r ,r lii.r il ar. cu for{a herculeand.. cu r.isul popu_
Seame tindra peler:hc tlt'irl;rlrrri, 1,)lr,ri;ru lirr,l;rll.r rl nltl o ,".i_tiata poftd cle min_
are gi bdutura. este izbitor ""
timea care petreceEr". onfrali,or sdi occident"ii .1"';;;_e"Itoare cu cea a
In Mirgorocl Ei in Tttt'tts l)tL|lttr rrll;rr. lr.ii:11 lrrll,' r,,.,lr ean). fi,""",i;';; mai ales fratete
mului grotesc. In Ucr':rinu (c'a ;i in llir,lolrr:,i,r). lr.r,litrrlr.
realisrnului gr:otesc erau foarte put.crrrit,r. rii vii l'r,;rirrir.r,r Pe linga toate aceste aspecte,
eva in Toras Burbrt imagini o analizd atentd al re_
Ior erau, cu precedere, $coliie biscrir,t.;li, r;r,trrriu irl{ r,i 9i lr-ri Raberais _
academiile (avea qi Kievul o ..r:olirr:i Srrinlr. ( 1,,r, , i, r." uesete, ntperioti -'f;;li""e bdtdtii
:r^"^^?it?ii",i
cu tradilii anaioge). Studenlii (scmirrrrri;l.ii) r,rt;rr it,,r |' ,;t de tip"t;;;;"
'ocse gi ale unor ospe[e sinse_
ns5gi prezentarea organizarii *U"fuiriu, ; sfirEit, in
simplii cdlugiri, ,,dieci peregrini(', <:olporllrrr lilr,r',rtrrr r rr .p"tiii"u qi a felului de
creative a snoavelor, aneodotelor, rt mi<,ilor lr;u orlrr lirrr iatd ale cazacilor lti;;i^_
_zaporojeni
nante ale utopismutui sa"tlaioiiiZr--popLrlare, elemente pr.eg_
leEti,,a gram,aticii parodice etc. plirr to;rt.;i llr,rrirr,r ltr,
creatiile qcolare cu moravurile lol specil'it'r' ;i rlrr.1,111l l,,r aturnalii ucrainene. un fel cle
_In rarlai iiUir"rirt qi multe ele_
la libentatea de comportament au ill('itl, rrrr rol irnp,,r l,rr,l cle.tip.carnavalesc, ae pllaJ, cliar
in dezvoltarea culturii in Ucrarinir. In vrt'rrrr.ir lrri I ir,1,111 -m.ente
rrea seminaristiior qi lu:pta la inceput: so_
i, eri"if d;";;'b;;o;e"";;
Ei chiar mai tirziu, traditiile l'eillisrlurlui ly (,1(' , r'r irir tatdt siu (pina la un punct, u"""iru
seamana cLr ,,schim_
incd vii in institutiile de invllirmint, u<'r'rrirr,,n,. (,,,, , r, ul utopic de pumni,. ,f ,uiur,rriiij;r;.'
' Eroul principal din nuvela Vii h.
t.).
 ESTETICA R,ABELATS Sr GOGOL / 581
580 i PROBLEMIi DE LITERATURA $I

ca 1i in intleagir ct r"t[it- mdnd rnai mult cu infelnui lui Queveclo 1, dar in sub-
in Pouestiri d'in Petersburg, qi alte elementc rtl. r'ttl stanla sa interioard cu lumea ,cIrfii a patra din ro-
uft"J"uJ a lui Gogot, i"tilt'iil manul lui Rabeiais. -Aici intilnim otrepele gi calsfu,a]igu1
rind in stil' r\ir i' irr
t,iiii^p"-p"i;"" u tifi'r"i, in primul comicului
lil;"i;;;;iilocitr a fenomenelor poprrlrrr'' itr ,,iadului(' carnavalesc, precum Ei o serie lntreagd cle ima-
bilciur-ilrr"'"'r" gini, care sint in ultimd instanld metafore gocante. O an,a-
iiI#,f," ;;i"La"t" pielelor pub.lice.qi,ale
qi-stilul Nosztltti ;rrrrit' lizi atentd ar revela aici multe elernente tradilionale ale
,."irradi"ft icd. Desigur, i*ugi"itu
"de' iiteratura adoplitror-lui ; irr 'tr.rr infernului carnavalesc, ale periferiei terestre gi tlupeEti.
i;; d; Si"rt " qi InsuEi tipul cdlStoriei (aI pelerinajului) 1ui Cicikov este
respective erau curente' Dar' irr ;1' ''lir1i
"p*all"l"ginile nasul,grotesc' col'o rr'r trrir un tip cronotopic de migcare. Bineinleles, aceastl bazi
;tp;'i;g;T a 'descoperit atitcit gi tematica nasttltti' 1'r' profund tradilionald a Sufletel.or moarte este imbogd{itd
sor:e o existenli uuio"o*e' Pulcittt'rr:r rrt gi complicata cu un rnaterial considerabil, cle aIt ordin, qi
. ;;-i; ;;;;i;l J" uit"i, ia Petru-Eka -- crainiculttr rl'' avind alte tlaclilii.
sesc. Tot ."i u geJit-qi ltil"t timbajul'ui
bi,lci, care intervine in'cursul acliunii, cu inton:rliilt' :"r1" In crealia Iui Gogol lntilnim apl'oape toate elementele
ironice de reclami ii f'"0a, cu alogisry^"I"..:i oitrt'1,r1'rrl''
culturii tinind cle sdrbf,torile popula're. Lui Gogoi ii e
,Ltu ir-rturrliouate (elemcnte d'e ,rcoq-a-l'an'e" )' lrr l' rl' r' propri,u un mod de percepere carnavalescd a lumii, care,
ale stiluiui Ei imagisticii gogolit'rrt'l'r.rtr ir e drept, de ceie mai multe ori apare in nuanle r:oman-
-r"ifestdri incli'r'' tice. Aceastd percepere ber"reficiazd Ia el de multiple
fl";;t" l.ri St""rr" lqi, ptltt y*ut": influenla
""L.t"
directd a c()tr\i' lrlrrl forme de expresie. Amintim aici doar ceiebra cursi ame-
lui Rabelair) se imilini cu influenla
nonular. litoare, precum gi caracterizarea omului rus ; ,,$i care e
cle ,,coq-d'-l'dne" (vorbe fdr6 Eir')
rlll rusul cdruia sd nu-i placd ,aceasta goani ? $i cum ar pu-
"""fii -"rrtele mli rl r,l tea ,si fie altfel, cind sufl,etttl s5u rivneqte sd se a,me-
alogisme disparate,' "it Si inepll verbale
tate -- sint foarte-''a'pi"ait"
-tr""r""t" Ii'Gogol' Ele sint' rlr'" ''lrll {easei, sd zburd,e qi sd-qi spund uneori *: "Sd Ie ia clracu
rl"r pe toate * Tocmai iui sd nu-i placd ?( Si ceva mai de-
au i" i"iati'qut'"u pto-"uselor gi
-tergivt'r"''r
pild6' parte : ,,Zboard, drumul., in tot lungul lui, pierzinclu-se
friro"tuti"", a intrigilor gi biifelor; de -irt.'ttl,',' '
t

?espre Cicikov, in peroraliilc lr ri ,l'l' ' cine Etie unde, in zarea indepdrtatd. E ceva infricoqdtor
irrf in ,aceste fugare aparilii care nu apucd nici si se contu-
e" aceastd t"ma, incuconversalia
;[i;;""i"""t*ruritor mogie'ii
celor clortrt 'l'rrrr'
despre crrrrrl)'rr 'r, rr reze bine, ca Ei dispan...." Subliniem aceastd inldturare a
i"^ ai.J"tiire lui Cicikov
clt'ttt''rrl( rrr
sufletelor moarte etc' Legitura acestor
r l. tuturor frontierelor fixe dintre fenomene. Aceasti ne-
t"t'"i" "omicuh-ri poputar Eii cu realismul g'r'1"" obignuiti viziune gogolian6 a ,,drumului((, atit de des
neindoielnicd.
^- exprimatd, are de un caracter pur carnava-
inci un aspect'
i; sfirqit, s6 examinimSuJletelor 1esc.
utu"ia * a"ttop"ri tra baza ntoan"Lt'
Gogol nu e strdin nici de concep(ia grotescd referi-
*-"i"f"i r"t"t ^1"u"t avalesc) princainfern'^-l'..i" toare la corpul uman. Iatd in acest sens o schild caracte-
*""iri"r. s*t"ti moarte apare o foarltr lui
paraleld la cartea a patra din romanul
^"aiato,'i, 1 Yezi: Quevedo, Viziutti (scrise lntre 1607-i613 qi publi-
ip"ii, tr.ri Pantagruei , Ptid"l.t:^i.ll eate ln 1627). Aici, prin infern se perindS. reprezeutanlii multor
;i";;"ili."p"r".ur este prezent in .proicctttl
-
rri, 1,r,r,l,t
clase qi ai multor vicii si slSbiciuni umane.
aproape lipsitd de ambivalenld profundS, autentice.
este
;;;"t
*"iiti goiolian ,d - t ^t ^ ^^^",1
(SuJtet.e n I
moarte)'
-,"tlT:::l
I rrmt.:t itltttr
* N. V. Gogol, Opere, vol. V, Cartea rus5, Bucureqti, 1958.
esTe"lurnea unui infern vesel' Ap;tt'r'ttl ';t