'; -.r.

r -T
- i.-
..; -i I A|bert E. Elsen

temele
artei
O FTIIRODUCERE iN ISTORIA
$ APnEOEREA ARTE!

volumul Il

foducere de
cll$ N IOES'CU
I
;

'ffi""J""ff"ffi+,ffiil,i'#
*n"ff.?g'i
EDTIUBA MERtD|ANE
BUCURE$Th1983i I''-:.:
 tJi#,l oricine o cornite intr-un
"lrt"";""t;tii
T,^"3r'e
sare; nu poti sd te eriUeiezi un foarte fructuos 9i influent mifloc de creare a
ie
tre"uiuT lau.,ii,,.
l'*:" J' ti-; f:ril'X'::ld:i;??finqiii
;#J -
operelor de arti, care a fosr folosir de artigtii care
exprimau o intinsi gami de temperamente 9i sti-
;hi,ru;i[*rri;iir]ruq s_au eliberat "o "i d-" Iuri. Acest mijloc a fost cLlnoscur sub numeLe de
j":?:B:!fl:g' 1 ::":"" awtomatism gi a fost adoptat intr-un context non-
il* ffi *fiT,.:,l?
.
:::i iluzionist, care accentua superficializarca desenului
s*: jlh#E' "tx,JJ#i_';ffJ:?j:? ;*:*:: sau picturii de cltre artigti ca Masson, Mir6, Gorky
qi Poiloch, care au produs o mare parte. a celei mai
Beckmanrl
spu.nea:,,Despir1ir.ca, bune arte apirutX inre cele dcui rizboaie. Auto-
,a"t i:":J:-prilej.
oa, despartrrea de iluzia rieiii matismul a continuat si se r5spindeasci incepind
esenqiale care zac ascunse l; i;;rJ;;j;ii;;
j;;9;r;1i 'tile din 1945 qi este al doilea din cele douX mari mode
;u' lr cometat vesfricia opr.riun;;,' ca ei cum
ffi ,{-.!r.# care au captat interesul artiStilor a ciror operX
exploreazi imaginagia.
:il:i :p'Ir,rlui omenesc ,j.^
"-a.p;sl"reru q, " ,. Prima qi cea mai importantX definiqie a auto-
;iii ili ;iii
f3.f;,:T:t,i:*"j,:,,,t;""i*:,i
atit de elocvent ce-ea^ ce a simqit in rnatisrnu,lui a fost dati de scriitorul ftancez Andr6
Breton, care a devenit conducXtorul, marele preot
sensul siu, ne purem inroarce I"'lu;;;;legXturi cu Ei principalul impresar al suprarealismului. in
m-uJte intreblri. sau cu gi mai
.u r..rti_JotJ.li're_.rifi."_ Primwl manit'est al Swprarealismwlai din L924,
r_rrte sate sint si'mai adinci Breton spunea:,,SUPRAREALISM. Automatism
t)espdrtirea tui Beckman;' ii-A;l;;,;;texe. U'de
(fl. 54S) implrtisesc. un reren ;i e;;r;i;;piui pi.",ro psihic pur, prin care se cauti a se exprirna, fie ver-
.o.un- .s_te imple_ bal, fie in scris, fie in ait mod, activitatea realX a
tr f ea mi rul ui r-i ol en
tei c" _; E."r."'ly*.i
r.t" .on t"*_ gindirii. Dictatl de incongtient, in absenia oricirui
poranl lor in anii irur*;."i.?]"i.rJll?rile
.
control exercitat de raliune gi liberX de preocuplri
de cei doi artiqti subiectelor dare
,; ;i;#j; un loc si
e,stetice sau morale". Folosiiea principiului automa-
::.-T:t.n,caanumit,
eter-rrrate, gi reacqia
ele au toruSi un Lr*r.i'atJ tisn:rul in literaturX qi muzici voia si fie ceea ce
a. p,rr._ se cunoaqte sub numele de ,,fluxul conqtiinqei" gi
nre rnumanitlqii pentr,"_inj"roi"-i*iy
;;;;;;ir#.rpiritului. improvizalia jazzului. Pentrr.r, nespecialist, automa-
tismul inseamni ,,a mizgili in mod maqinal" satr
AUTOMATISM a sDune tot ce-1i trece prin minte. Mulgi dintre ar-
tigtii care au folosit auiomatismul nu au trXit dupi
$I PICTURA DE IMAGIi\ATIE
definilia sa strict5 sau dupX indemnul lui Breton
intreaga art5 de imaginagie de a nu lisa ratriunea sX se amestece in procesui
fj"i^:::- comentatX creagiei. Desigur c5, in ceea ce creeau artigtii iuca
,i]r,lili,l,?f ';"f"1 avur un .*i-"r., I',il;i:
-

ca ficjn.{ parte din-

; un oarecare rol educatria lor anterioar5 gi comenzile
,''-" l;;-;;h"iji.,Pllientat primite, precum gi gustul lor. Aparilia istoricl a
,rlrtout.ri'r"u';i,"r;i"""la, car€ exisri in spatele automatismului era legati de preocuparea multor
sx vorb im despre
;i"g Ti;ff:#,1;i..:','; artisti de problema cit de creativ poli fi cu ade-
^1; fiT,.rJ
i3'11'i ;i:*Xtifi?i"' o* pi'i'' :i;# * i
vXrat intr-o lume mecanicisti gi de credinla ci ra-
qiunea nu a absorbit intreaga sursi potenqialS de
;;lt"L ;ili
",
"u,l
H'.iitp':,ff:,1j [T,?,
jHi,lT:j ".i, "
imagini importante in formalia unui artist. Se con-
ii", jl TlJ
,;:i:;, sidera cX automatismul este esengial pentru ,,elibe-
i,. xl?:il t *t:jlli 1{i..Tl 277 rarea" subconqtientului.
"
".
"t'
 autom.ate 9i tablourile cu nisip produse
-, nndre
oe P.Tg.l.-
Masson (n. 1996) inre anii I9i4^$i lg2g
rlustre-aza Doate cea mai puri utilizare a acestui
procedeu. El aborda foaia'de hirtie sau-pi""^-iXii
pTeconcepuri in minte. pentru a_gi
Lt., I rmagrne^
sau zgindlri imaginaqia, el lipea uneori pe
It]mgtanrsrp
pinza, dar, diL nou, firi nici o scheml pie_
determinatd sau defiyiti. (il. r74). Masson igi ilsa
peniga sau pensula
suprafaga
plt,.
S X incepe" ." i"tr--.r"$#;
.!ri$ej,pini. cind E-i-"a" ca apar
unele.posibile.imagini. Astfel, -,,tabloul.. siu i,ice_
!91 losttact 9i apoi, prin introducerea unor jude-
cafr rnstanranee, se deplasa congtient in diiecaia
unei configuraEii omenegu.
trlu incep fdrd nici o imagine sau plan in minte,
ci numai desenez sau piitez rapid. - potrivit
impulsurile mele. Treptit, in uiir-Jre ;; ;; cu i;
las, vdd sugerate persban6 sau obiecte.*Eu le in_
:,y11tjg_,
sd apard, inlprcind ca aezviiui implici_
Urre lor, la tel cum incerc, in mod congtierit, sil
pun ordine in compozilie.
A99sge decizii nu intrerup insi migcarea continul
rniinii sale. Cind devine aparenti poribilii",""
a subt, se afli un agregat de linii qi forme derivat
anumite.imagini, Ilasson o face si^d*ini-r"ai arti-"rr.i
culata,._dar nu aduce niciodati desenul sau tabloul
in stadiu-l in care sX devinl tit.ral. i" ;;rrri-;;;_
cerului de evocare a configura$.i finaie, artistul
este totodati creator 9i spitatir, oUr.i"inJ co"
ce..rezulti din miqcirile ioc"niiierit -"o"irol*t. -"i"
T-t.tntt yl.l
Masson, ca gi alli artiqti de la mijlocul
anrtor
douazecr, considera ci ceea ce ficeau se afla
,,chncolo de picturi', dar nu era anti_art5. Ca
muJte altele care s-au petrecut in acest i.."f G,i_- ti
ria operei lui. Masson .arat{. cI, d"pi-.. op.r" ,
i-"ft S::rgti, cuvintul. art5 a'f;rt-;*;;r'in a9i"
tel,. incir.sl o cuprindi,. (Artd este, probabil, cei
mar elastrc cuvint care a fost vreodat5 inventat
de om).
. Un al doilea artist care, -ca-
-"lJ-gi Masson, a pictat
cele m-ai importan te tabtouii ;f;"i;";"i i' irTo
lucrind ,,auromar<( a fost spaniolul foan Mir6 (n.
^
dorri tablouri. Primul, intitulat Ferina, a fost exe-
cutat in 1921-1922, pe cind artistul se
'afla in
casa sa din Montroig, Spania, qi apoi la Paris. ln
acest tablou, el a folosir amintiri legate de iubitul
siu ginut natal. Puternica particularizare a tunr,ror
obiectelor inu-un spaliu aglomerat le di farmec ai
oarecare. ambiguitate. TotodatS, ni se oferi diver-
sitatea qi unitatea unui amelitor numir de obiecte,
printre care observim serii conjugate de jocuri vi-
zuale bazate pe. gropi gi stratuti circulare, dq-fgrrye
zimgate qi guguiate, de alcituiri cu spige radiale in
copaci qi iarb5, diagonale, paralele gi orizontale in
acoperig qi pXmint. Interesul viu pe care il treze$te
tabloul vine de la distribuirea egalS li de la evi-
tarea suprapunerilor' intr-o largX gami de forme,
de la pietriqul mXrunt dintre clidiri qi copaci'pinI
' la infinitatea cerului.
Fantezia incipientX din Ferma 'devine nestivi-
litX in Vtndtorul (Peisaj Catalan). Suspendat pe o
suprafali plani, galbeni deasupra si rozl dede-
din pictura anterioarS. Acum insi desenul a su-
gerat obiectul, astfel incit linia sinuoasi triieqte o
viaji omniprezenti in chip de mustaga, orizontul,
un corp de animal, valuri 9i plsiri. Unele forme qi
linii care l-au obsedat pe Mir6 sint acrim disociate
de obiectele care le-au generat. Avem aici o paro-
die a gebrnetriei, prin folosirea liniei curbe gi a tri-
unghiului: La inceput, triunghiul apare in forma
sa cunoscuti, in stinga fos, dar devine o parte a
cozii-iepurelui in dreapta, iar apoi, in partea de
sus, corpul vinitorului. Vinltorul care furneaz5
pipi are o ureche mare, n€cesarl la vinltoare, o
inimX 1a vedere qi o barbX creali, ale cXrei forme
ca de rnuqchi apar qi pe _zidul fermei din tabloul
anterior. Cirarea punctati pe care o urmireqte el
;erpuiegte printre liniile corpului 9i ale bragelor sale.
Influentat de contactul cu cubismul, Mir6 a des-
pX4it un crchi mare de cap qi a introdus literele

SARD, provenin.d, poatq din cuvintul spaniol sar-

lgls.l..Putem vedea consecingele a" .iir. d,ana, un dans popular catalan. Vechea afezare a
Mir6^a metodei automate d f.rui "ii"iii;rii
.u*'""."r,a elementelor a devenit mai intimplitoare Ei spiri-
modificat radical aspecrui qi ,."u"t i ofq-i"" zzo Vg tuali. Trecerea de la rnic la mare e preluat5 din
";t
I
!
lucrarea anterioari, dar aici'Mir6 a.amplificat qi
reconstituit unele obiecte, cum ar fi formele de ie-
pure gi de insecte, intr-un mod mult mai arbitrar,
in 'funcgie de ponderea obieoelor ln congtiinla sa
9i de dicteul fanteziei. Deqi rXmln vestigiile: unei
scene sau ale unui subiect, ele sint insolite de ele-
ment€ mai greu d'escifrabile gi porzia picturii este
mai evidentl in ritmuri gi mai complex5 tn inlele-
sul slLr, Nu m,ai existX intentia de a urma logica
aspectu,lui natural. Creaturile lui Mir6 triiesc ,nu-
mai la suprafatra tabloului. Deplina conversiune a
artistului la o arti bazatd nu pe diminuarea ra-
funii, ci pe revirsarea tncurajatS, instinctivi . sau
automat; a fanteziei era completi gi morall.
'
Marea divergenli stilistici aplrutX in art5, de-
termindtX in parte d,e practicarea autornatismului,
poate fi apreciati prin compararea tabldului lui
Mir6 cu un,tablou al unui-artist american niscr,rt in
Armenia, Arshile Gorky (1904-L948), intitulat
Ficatwl este o credstA:de cocos. Motivele lui Mir6
sint clar desenate qi ele plutesc intr-un spaliu:im-
b?csit, imaginar qi aparent limitat, sau pe suprafala
tabloului. Configuraqiile lui Gorky sint qi mai ili-
zibile qi mai indescifrabile, fiind niqte risuceli chi-
nuite.care se contopesc sau se separl una de alta,
tntr-o ambian{; foarte aglomerati. Culorile se, tn-
tind de la tonurile pXmintii inchise pini' la petele
aprinse qi nici nna din ele nu'este ingrXditi in li-
,niiLe conturului. Gama de modalitXgi tehnice ale
artisrului in manipuiarea picturii sale este mult mai
largi qi mai subtilX dectt a lui Mir6. Gorki .gi-a
dedus compozilia sa irnaginad dintr-un desen sau,
afa cum o considerX el, dintr-o heliogravuri, unde
a amestecat fantezii de lucruri observate direct in
natur5, de viziuni ale organelor interne omene$ti, de
arnintiri ale'unor,obiecte de arti,pe care le-a vi-
zu,t, cu congtiinla necesitXlii de a-gi compune crea-
liile in aqa fel incit ele si aibi un seirs in limba-
iul formei picturale. Titlul lucrlrii nu este in nici
un fel legat de conceplia ei qi nici nu oferi o cheie
pentru interpretare. Adesea, la invitatia sa, ti,tlu-
rile lui Gorki erau sugerate de prieteni. El nu a
fost primul artist care s-a revoltat impotriva ,,1i- ?O
raniei titlului". Gorki avea nevoie de un public
care si acorde permanent atenlie- picturii sale qi
nu cuvintelot ptitt care ea era -etichetatX. Aqa cum
scrie biograful^ lui Gorki, Ethel Schwabacher, prin
suorareai"ism i,arta intra in om", ceea ce implici
faptul cI artiqtii exteriorizau pri-n a.r1i, cit de di-
reit posibil, lumea interioari a simgirilor qi imagi-
naliei lor. in schimb' Gorki dorea ca-opera-sa si
intre in conqtiinla qi'subconEtientul publicului prin
o"hi ,impututici.'Crl timpul, dev.enim conqtienqi nu
numai di violenla motiv-elor 5i de puternicele refe-
riri sexuale, dar 9i de frumusetea desenului' fe s-c11-
ii,rr" p"rro.ralS a pictorului cu pasaiele sale deli-
.** t"t .nehemente, de potrivirea ingriiitX a culo'
riior intre ele qi de'forml pe care o impirtiqesc cu
structura liniaiS a compoiiliei. A te mullumi cu
u" io. de-a vati-ascuntei"a iau .,.t citeva concluzii
i.i.llio"."la "h pas"i anume' inseamni a respinge
ocazia de a vedea'li- simti concepqia unui tablou
d. Gotky luat ca un intieg, cu ibundenla.sa de
relatii care rezistl epuizirii-printr-o lungi 5i con-
trnua asocrere.
Este foarte adevlrat ci o mare parte a artei de
imaginagie, se ocupi cu neplicutul, li -ci, pe3ttlu
mulli oameni,'forma sa pune o problema asemana-
io"tl d.n"o.". contrariaz; gustul -convenlional'
Dar chiar selecgia sinoptici ,f.icugX .de noi in arta
veche derivatl'dintr-o experienlS iraqionalS, ne-a
ard,tat. cX existXun precedent pentru arta care con-
t"i"ir" politicosul, pudicul qi plicutul. Tradilia .qi
tt-iii"tlr"t a ii fai pe Bosch'qi Goya acceptabili
c.lo. p" care ii enerveazX Golby -sau artistul fran-
cez Jean Dubuffet (n. 1901). Nici nu.se ryai p911e
to"* a" cite ori, in timpui expoziliilor,auimaginile
dil-;;tit lui Dubuffet Carpuri de t'emei fost ase-
*.ri," ., o femeie goalS-strivitX de unlJtmeazd
cilindru
compresor p. o ,t.rfr5 de curind pavati.
ca frec.,enti comentariul conform cinria ea ar se-
mXna cu civa scrijilit pe un zid, intr-o sali de ag-
rcpare. Pd cin'd Gorky omagia ,,bucitiria" piclu-
rii cu' pensula, Dubuffet i;i cocea, in sensul strict
al cuvintului, propriile reqete de vopsele si alte
al substanq. p.rrtiu a obline un mediu care si-i sti-
 r{lurez-e.-prln
mule',e el rnsu$r
_prin eI insugi lmagmatia.
imaginalia. Incizind liniile
linii
cu celilalt al pensul-ei, sau cu un big, el aa
.capit
ficu.t
ldcu.r posibii5
peslDlia compara-tra
Sgmparaqia cucu. zgiriirra
zgirierea pe un zid.
De fap.t, Dubuffet, un fbst d. .,ri_
nuri,.-gi-a cheltuit mulgi ani";dil;;l;fh.z
in- studiierea artei brwrc
.l'art
--l brwt.* t", ,,"iro neqcoliti, nelJ#i."t5.. -.-
-
f,1g,utX.de psihotici. de copii g du' j;.".iorii a,rto_
ordaclr care-$l lasd amprentele in locuri publice.
tl gase)re rrreresant caracterul direct gi franc al
acesrui
.tip de .arti, exp.reri" urr.i irrrri_
zrbrla gr reprimatS, a bXrbaqilor " gi "lt"'i.g.,
a femeilor.
S.eria Corps d.es Darnes (pe care Dubuffet a
conttnuat-o. cu o serie in care a aplicat un rrata_
ment asemlnltor b5rb?1ilor), a ,rrpu,, .orprrl ome_
nesc unei comport;ri brutaie, nu'de c5ti. oirreva
din tablou, ca in picturile cu diseclii a.,aiomic. sau
cu -martiri (ll. 225, 226), ci de cltre artistul in_
sqi., Femei_urite. pot ti gisite in desenele lui Leo-
nardo-dupi subiecte deformate, in Los Capricbos
ale lui,G.o{r, ca simboluri ale'vanit5tii li'r;"i.ii,
pre.quJn- $i in nenumirate caricaturi, dar'predecei
sorii lui Dubuffet in pictrrra occidenialX postrenas_
centistl gi-au agezat iubiectele lor infioritoare in-
tr-o lume de spaqiu gi lumini Ei au dorit si le facl
t"3 p"fi cit de fir.eqti posibil. Dubuffet spunea ci,
tacind. aceasta serie, el a lucrat firi ,,un concept
gene-ral"" ceea ce ne oprette sI credem ci el c i"-
tenlionat o caricaturi moralizatoare sau o investi_
galie,l-tiin1ific5. Dubuffet spunea cX femeile saie
existl in srare de imarerialitate. Eie sint fI."t. di",
9i triiesc in substanqa mediului folosi.t. in conclu-
zie conceplia lui Dubu_ffet esre un antidot p.ersonal
penlru nojiunea popularl. de ,,femeie.' crLat5 in
Franla de mass media.
,. In acelati an in care Dubuffet picta tablourile
sale Corps des Darnes,la Paris, amiricanui de ori-
gine olandez5 \Y/illem de Kooning (n. 190a) a in-
ce,put, la New York, o serie numitX Femei'a., care
a continuat in urmitorii trei ani 9i, cu intermit"rrj.,
pin5 in-prez91t. In ciuda coincidengei de date, nu
a avut loc nici o influenlS intre cei- doi. Seria-.Fe-
rneia a lui De Kooning a aplrut din picrurile pe
care'le-a ficut in anii patruzeci, care includeau 2sQ
atit subiectul formei feminine, ctt qi abstractia.
Adesea considerati ca tupgare'alism, abstract, opera
lui De Kooning depinde, in parte, de automatism
qi de eliberarea SpontanX a ideilot Totugi, in
aceasti, oper[;1 ideile sint continuu supuse .distru-
gerii gi r€construcfiei in cursul viguroaselor opeta-
gii pictur,4le, in aga fel incit nu existi nici un -punct
in care ,imaginea sX fie complet sau irevocabil ter-
rninatS. Tabloul cre$te sau plleEte in funcgie de
r.ia1a artistului, in momente 'in care o infruntd sau
este coplegit de ea. Seria aceasta gi abstracliile ur.
mXtoare sint, in adevXr, o picturi legatl continuu
de stirile sale de spirit schimbitoare, constituiad
qn_iu-rnq! personal cu pasaje. cenzu_rate .pa4ial. Ca
;i Dubuffei, violenja artei lui De,Kooning nu zace
in vreo acgiune pictatl, ci in actriunea de a face qi
reface tabloul, reluind mereu pinza. in tabloul Fe-
me.i.a. s!. Bicicl'eta, subgctll paie fXcut numai din
ochi, dinf gi sini ge ramln paslvr rn migcarea fe-
meii. Forma ei se materializeazl din acestea gi este
f ameninlati de aplicaliile de,culoare trintite la in-
timplare de pictor pe suprafala pinzei. Ea nu tre-
buie sX simbolizeze in mod inientrionat, si alegori-
zezf, ta:u si facp alu{!. specifice la o anumiti- p.t-
soani sau concept public. Ea apa4ine realititii unei
suprafeje pictate gi este o halucinalie periodicl pen-
tru pictor. Artistul a descris' imaginea. care=l obse-
deazl qi a sugerat intervenlia sentimentelor sale
intime qi a subconqtientului tn curs'ul realizirii:
,,Am inceput tot'deauna cu ideea unei persoane ti-
nere, a unei femei frumease. Le-am observat cum
de virsti
se schimbS. Ap5rea cineva
mijlocie. Nu voiam si fac din - oelefemeie
asemenea mon-
Etri". Cg alti ocazie spunea: ,Femeile mX irit5 ci-
teodatX. Am.pictat aceastl iritafe in seria Fe,meie,
asta-i tot". Kooning este un artist reactiv, iritat in
mod potenlial. de o mare varietate de senzagii gi
sugestii 'u'izuale venite din. toate p;Ttij. Intr-un
sens, pictura sa este un antidot la maladia nesince-
ritijii emogionale in societate 9i a glorificlrii'pu-
blice a femeilor in contextul puritXlii, materniti-
fi, fericirii, tineregii qi sexului. Metoda lui De
283 Kooning de a lucra la Ferneia si bicicleta li la alte
tablouri din sgrie, era de a consffui o imagine ne-
premeditati dupi un fragment al unui vJchi de-
sen, t;igturi din ziare sau fotografii, dlesene libere
din scriTri qi dicteuri ale emoliei
- legtnd
impreuni cu preocupirile tehniie legate
totul
de meseria
sa. Ca monstrul lui Frankkenstein, Femeia si bici-
cleta esrc o mixturi sinteticl de piese uzare. ,,Orice
vid devine o forrni 9i o condijie pentru mine.
Forma recognoscibilX pe care oamenii o vid une-
ori in tablouri, dupi ce sint pictate,,o vid qi eu,
dar dacX a apXrut acolo accidental sau nu; osta
nu qtiu!"
TIMITELE RATIUNII
Cu toate cI a murit in 1940, este potrivit sX ter-
rninlm acest capitbl cu o lucrare a lui Paul Klee,
cel mai dotat 9i mai mare crearor de arti de ima-
ginalie din acest secol. ln Capitolul 16, ,Arti,,
obiecte gi obiecte de arr5", au fost prezenmte ci-
titorului unele idei ale lui KIee cu privire la cre-
afe. Artist dotat atit cu bizarerie, cit Ei cu inle-
lepciune, care lucra cu fapte', povestiri qi fantezie,
Klee qi-a dbdicat arta redirii lumii aga cum se
vedea cu ochii inchiqi. Sutele sale de tablouri ne
arat; cum putea Klee sX pXstreze calit5gile spe-
ciale ale imiginilor minlii. Klee qi-a inventat un
mod personal de a desena, a construit noi spalii gi
a statuat noi legi artistice pentru luminX qi gravi-
ta1ie. in contactele sale cu lumea inconjurltoare,
cu ce€a ce vedea, auzea qi'citea; Klee igi hrinea in
mod continuu gi consecvent sursele imaginaliei. in
imaginile sale se contopesc gtiinga, filozofia gi arta.
Klee putea reinterpreta o idee veche, una care av€a
o istorie vorbit5 sau consistent vizuali dindu-i noi
dimensiuni marcate de tuqa sa personali. Si privim
tabloul sZu Limitele rasiwnii (n. 575) qi o gravuri
in lemn de la sfirqitul secolului trecut de E. J.
Sullivan d,.ryd Sartor Resartus (11.576) al lui Tho-
mas Carlyle. Sullivan infXligeazl un om care urcl
un munte de cirgi. C5rarea spre culturi este pa-
vat; cu cuvintul scris. Putem citi aceast5 descriere
$i, in absenqa stampei lui Sullivan' - Putem -ti'o""
mental aceastX imagine. Dar cit este de greu se evo-
;# il .t"i"t" con"ceplia lui Klee! Dispozitivul.li-
niar de la baza tabloului du sugereazi' in mare rn-
.;."tiit. *ti"i.. *od"tn. prin cire.omul aspiri si
t" 1i"",." Klee arati.cZ., pin5 la urmi, nu
"Gg; ti atins cu scara ratiunii.'in timpul lui Brue-
-gel,
"'."rE chiar mai devreme, in evul mediu, un co-
li
irrrtttatiu analog ,cu privire la -nebunie gra zugra'
.""situirii Turnului Babel. Ap5rind in L927 '
"'it"t
;;iilpti;"i;i i{i.i f 'of.tiza milloaiele actuale'prin
.tia t",Gg; sX e*plorim tp"fiile necutosgll; ale
universului.
in studiul artei, trebuie sXli dai seama de 'ceea
ce poate $r ceea ce nu,poate ea face' Prezenta €arte
;-"-;;6;; l""tr" m.tli cu primul aspect' Cu pri-
vire la arta de imaginalie ne putem da searna ca
imfosibil si Tttq.i.g"*--"Tl9t sensu] 9i in-
". "rrl
it^ri"-r'"[il"iitn. t"i Red6n, De Chirico, Ma.gr.itte
;i'ilil;;;,-J. .*.*plu. Dupi gum lu existX^o
cale obiectivi de a cunoa$te adevaratele valon ln
li,i ;ru;';J..ll in *''rtr. cazurr', este imposibil
si verifice inielesul artei sale'
.t'ri"t'p.n.tl
fr,f"".t'S.tt"piro ".titt
a re:zufiLat admirabil situafa inul-
tor'pictori moderni scriind:
Artistul nu doreqte sd creeze o operd in -care sd
transmite un meiaj gata preparat 9i'complet lunui
P-ictorul ndzu-
-t"uii"aiferent-$i impersonal'calitate
oti"ii..
i..t" deerabd la o asemenea a intre-
'g,ir,ii,"ii.,ii, E""a- .uiii starea- de spiritveigi -de
;i-til. p;6ivitd cu"" din
privire la tablou, nu
el'
in-
telege nimic-nimic
Max Beckmann gi-a dat seama ci o'mare-parte din
oublicul s5,, nrr-i intelegea opera. El nidXjduia cI
-privilor ,,simpatie crea-
l.i"itn.ii vor folosi' pr:opria-
io"t.;' intern5, cind r-or tablourile sale: "Eu
pot vorbi numai oamenilor care' conqtlent sau rn-
congtrcnt, poarta in ei un cod metafizic similar''
Contrar celor dorite de public sau de mulgi educa-
tori in attd, afia nu este f5cutX pentru oricine,
dufX .u* nu fiecare. om este ffi." ry:^t1l-l^-1-1
crea arta qi a comunica cu ea presupune experienta
281 285 gi cultivarea imaginaliei.