D.Poverke Fremungaad , (A, “Semiotics , Soartabs, eadtuee’, dagi, Lat Saropenn + 9, PROXEMICA 9.1. Comunicare verbal si neverbali. Experienga spatiulul upto lungi dominare a rai serise fn vercetara limbajulu, ass tim astai Ia focalizareassupea oraluli a imbjuli etn, a doeu- ‘mentului autentic(studiul fptului divers, al mode, al gatrononiel, al mass media, al discursul politic), a iateacyuni in general Realitatea plucinivelard a comunicisit (imposibiitaten wil ‘iii limb in afuracadrului nen verbal cf. R, Posnec, 1986:267) nu tna este decupati in blocuri monolitie, ei ian considerate sinergia sistemelor semiotice: de Ia privire la migcirile capuli, de la sehim= ‘iti postrale la organizarea spatiului sau proxemic’, confoem unci anumie inteaii de comunicare . Dac plurimedialtatea eomunicdrit ‘ste © evidenf la nivelul tei, ea ise 88 producd analize disparate dc se reduce la wumularea de observa neicenhizate. Prin urmare, sudileprivind comunieatea permit © mai bun ‘njlegere a sensului fn msure in cate fin cont de intereyiunes flee situatia si tpurile de discur, inte relaleafeetve gi sociale pe de © pate gi cele gestuale, postural, proxemiee, pe de alti parte. Ipoteza de bari a studiului actual al comunicirit este plurimedialitatea “oricceiinteactuni sf mtualitatea efetetor locuyiel $i recep Limbajul non verbal nuanjea7i, consolidexza,autentifid sau Aistoisionesz mesajal verbal. in timpul unei devbatesisemnele ne- ci: modifcarea.proxemicd, DAN RO (TA-FRUMUSAN — orentatea privii, presiunea mini asiopra unui ebiect, surisul sau cdscntul sit semne pe care fe stépinim mai greu; eorpul nostra se ‘expr gi fr rea noasti Spapiad constituie irk Indoialt v experiena fundamentals pentru subiect:fiivirea eu eeldlalt (in viaje social. yi cea privat). In fiagmentirile $1 diviziunile sale, spagiul este investit eu sem fieatic, devenind un obicet socal politic. .Din momtentul in care este struetorat, fcind obicctul unl aronlri care va Tnscrie Th struc~ turile sale veprezentavea sistomelor sociale, spatiul devine simbolic™ (B.Lamizet, 1992258) Experiena spafilui este o vertnbild taversare semiotic’ —ta forma Huxului sau parcursului (profesional, turistic, de /oési) sau ancorare in real — sub forma feritoriilor posedate (tren, cast, spi publice ocupate temporar ete) Spatiul defineyte identiatea subiectului: individel se cau gi se construicste in perplurile sale politice, prsonale, esttice (oragul cste un semn al eivismului-agora san al esteticuluirerasul-peisaj, ‘orasul-palimpsest sau loc al memoriei). Emengenfa concepruatizarit spain ca spon sinbolie sf cin de commicare relev .insportanga pe care spafiul © are in fnelegerea si stipinirca de citre subiect a satutulai sain imp social (B.Lamizet, 1992:258), Teritorad este un spain determiniot dle logics identity, un spajiv a cdrui pertinent remlti din identigaer subiectului sau ‘geupului. social care Hl ocupl. Din acest punet de vedere Desmond Mortis distinge toi tipuri principale de tevitort:wibal (aetualmente social, familial si personal, Orice actor socal (de Ia individ Ia grup) simte nevoia si-yidelimiteze teritoriul prio indiei de ocupare (ziarul Hisat pe bancheta din ten, caietul de notje pe masa dia biblioteca public.etc), frontiere (cotierele din sala de cinematograf), emblem, Firme etc. da sens spafiului inseam u tsa frontiere care separa feritorile Tate ele.Jnventarca terterilui de cline gameni 207SEMIOTICA SOCIETATE, CULTURA corespunde fntt-un fel so liavii spaiului, Tnsericrié. spall ta structure sirabolice prin eave el devine nu dour form, cio form dota cu sens” (B.Lamizet, 1992.26). Cerwetiteri fenomenuluiterievalitii considera cinstinctul tetitorat (csenfial Ia animale) ‘yi pstreu7i contralitatea st in comunicarea uman: ,Manifestiite sale sau diversifieat si uanat pe pottva evaluic raporturilor sociale” (M.Dinu, 1997-216), Relate pe care indivi le fniren uni eu ecilal gi cu clase determinate de obiecte sint riguos codificate in interionul fiectsi cultur, altel spus, sopuse unor royuli de natura restritivl $i perm ivi. .Cind persuanele se angajevz in raporturi reciproc regle- mentale, ele ulizeal practic’ sociale eurente, sltfel spus miodele de adapace Ia reguli care includ eonformitatea, eschivarea, devicrle secrete inftactiuile seuzabile si violrile grate. Aceste rutine asociatc regulilorfundamentale consttuie ecca ce ar putea fl numit otdine socials (E.Goffman, 1992512). In cele ce ummenzi vor incerca sX sistematizim si s4 semantizim componenta spall a ondinii sociale, mai_precis valoarea simbolic8. si diferenfiall a tdiverselor pur despa gi distant. Proxemica reprezinti in viziunea erestoruhyi sia - antrepotogul american E:THall stdiul pereepesi yi utiliza spuyului de citre com (1981:191), domeniv coveabil activitiilor comportamentale legate de teritorsitatea ctologilo. Dea lungul dezvoltii sale, pro- semice a fost numici si Jopologie umani", .oriologie sau studiul froatieelor", ,spajiu social ca biocomunicare” sau ,mierospatiu al intnivlor interpersonale™, sefininduse in final termenul de pro- xemicd, Proxemica investighcazs deci mod i, care individul stroc~ tureazi inconstient spaiul, distnjcle inerpersonale In tranzacile 208 DANIELA ROVENTA-FRUMUSANT cotidiene, organizarca spaiulu in ease si cli gi au tn ulinnal rind cconfigurajia oragelor (apud W.Noth,1990:41 1), ‘Chiar dact Hall nu a studiat proxemica th eadrul seinotie, tentative sa dea anelian comporamentul spafial ca un sistem eomu- nicativ sutonom, analog limbajului fi situcaz§ projectul de cereotare in eimpul semiotic apliate Bazindu-se pe relativism tinavistc al teoriei Whorf-Sapir (cdecuparea naturit in functie de categorile furnizate de limba comunitigt in eare trim"), Hall sia propus si sistematizeze si st tiseute acele aspecte ale culturii care funeionea dup xin cod secret si complex, nesors nicer, necunoscut de ninseni, dar Teles de tofi® (Sapir, apud E.THall, 1981:194), mai precis felul in eare altar’ diferte stewctureesit dfert spatiul, percep $i ik expexi- rmenteazd diet ‘Analiza structuriit si investeli eu sons a spativiul de edtre subieeti americaai a fost realizaté de Hall prin conjugates mai multor teliici de eoleetare a datelor 1) observaree directa confrunend ex forografierea incognito) ‘a subiocflor in cele mal diverse spat si citcumsiante (eeropor., gar, hotel, staie de meteou, et) si cored ew comenarite subietitor tn ‘momentul in care regulile nescrise ale odinii socfale exau Tnetilente (observayia unui american in dialog cw un arab: .Dacit ar putes sk nae ma sulle inf © cova insuportabil”); ii) imerviuri Gn profunzime, de In sase ore Ja gase luni) privind spaiul domestic, vecinttatea, dispuncrea roobilicsului wcast gi 1a bitou ete). © flcebare absolut neproblemsaticé pentru un american e tipul Unde va duces ina vrei ffi singur?” a suscitatreplici in cele mai diverse la subiectt arab (de la ,Cine vrea si fie singor Ja infernul este paradisul fr oameni"), evidentind © dati in plus istinctvitatea culturilor (individuslismul nordamerican atit de 209SEMIOTICA, SOCIBTATE, CULTURA iferit do connnitaismu arab sau asatic, fn eare pnd yi doczi tree personale cum ar fi educatia, pofesis,eSsitoriasintluate de familie sin beneficil familie i scidecum de individl respectiv); il) studiereaTevicul lnbit engleze (ciees 5000 de elemente din sferasituri in spativaproape, depart, alti de, Kinga, deasopra, desu ete), iv) observarea dunaginarut spapid in arele viswale (per spectiva, arta portretului ot.) si eran ‘vind drept scop emeliorared comimicdrit imerculturate (prin cunoasterea grilelorspocifice le proprit eultut gi ale cultuis! culturilor ex care se iateraefiones7A) gi optinizarea activité profee sionistlor spain (aehicect $i urbanisti, proxemica ~ in ewe mi suri discipind Randamenala $1 aplicat ~ ebuie si spond rm torului set de probleme: 1 Che grr de distant sess indivis (Ar fot ti enenten gama ‘npn are de et tip 20am se ding ses dtr? |.Careste lai, eile emo soit Fee dita? ‘Acari seer eotile i, seme dranice? 5. Cetpatin ee soo! Da soiopt? (From 1) Cut sit sonepte Fst? 1) Care ete wade or de pemnanent? )Inceconst vores Fae ‘BCamstot cle dst? ©) indica tic alli a neon rine? “Lx scr pS clini sen no public? Terapia I-7 exis fori 9 iste Tae enn? Cine sate sdmis fn eciredin he 9 nc inu? 9-Cine jase ange 6 ne prea? 10, Ext eb in oe ce uve ingore, acne, vin 5 sie? ui sagt acer ba? 210 DANIELA ROVENTA-ERUMUSANT 1.Ce mei de nae ext? Pence sir pentru ce ea? 12.Cwme ete main agai seme fn iver elimi ale vei 13.Cae sin nevole spe spcitce? 1M. Ceeavil se vocabulary la spt? 15, Spt ese deri tia de super de subonoa” (ETHal, 19K1:220-220, 9.3. yLimbajul ticut” al relagilorspagiate Proxemiea distinge spatite eu onganizore fix (exemnplu patadig- rmatic-casa), spajile eur organizore semi-fisé (bineile, seauncle din Sil de asteptave, restaurants ete) si spurte informale (ale distanjelor personale). ‘Casa, ea prima instanfl de experimentare a spayiulul este de dda relativ recent# (In configuayia actuals, cu camere separate, Idontificatelingvistic ea bedroom, dining room, ete. ea dateaza din secolul al XVi-les). O opoziie pertinentk imprumutatt din fiziea centripevwieemtifug va subintinde multiple diferenjieriathitecturate si cultural: Hall va opune orasele stele, radiale (Parisul inter alia), sociopete prin excelentt orcgelor sociofuge, gen tabla de gal (New York-ul de pilds) sou va defini spafile deschise eooperirii, conver safci drept sociopere (bstroul parizian), iar site de aseptare din spitale drept sociofige. Pe tendinfel sociopele se situeszi de alfol gi tentutiva recenté de ccumulare a funeilor din casa modern cate reuneyte in living set Viti finind de gastronomic, repnos, umuzament ete(pentry a Impicdica dispersinfamiliei modeme fourte ucupate satighettoizarea suanet la buctirie). ‘Moralaleciei despre inserjia umanatui in spetiu si facilitarea sau eeranarea comunicSitinterpersonale datorit structrilor spayiale ste cea a interdependenjei speriu fiveomportament wumanipattern ceayi izowopie ® convivialitiyi, a auSEMIOTICA. SOCIETATE, CULTURA ceviturol (ef $i Churchill, sp! E:T-Hall: ,Dam form construtilor nogsire ar i ele ne forme). Depurte de af o categorie univers, orennizarea fix a casei ‘europene se transforms in spa variabil In cultura japonez (siampla rmanevrate de punouri mobile schimbs destinjia tncaperi). Acceagi ‘manevrare spafalé poate fi remureati gia cazul spalilor cu organi zate semi-fixd, un spital de exemplu , spat precumpanitor sociofg Ta care scaunele agczate in cere la 0 vizti sint repede realinate rltivese Observatilo cole mai pertinente sint legate ns de spo dina al disantetorinterpersonale Pentru a decuna substan conjinutului proxemic, cereetitort (EX, Hall, The Silent Language, 1959 gi The Hiden Dinension, 1966 SiG. Trager, Paralanguage. First Appraximation, 1958 si Trager Hall, Cufture and Communication. A Madel and An Analysis, 1954) ‘ay luat in considerare urmitorii parametrii: postura, intensitaca vocal (de la soapt Ia stigit), codul(vizul,olfactv, tae, termal), factri kinestezici si opoziia suciotuw/Sociopet, pe care au analizat Ja wn ésintion marior (nord-american). in mad evident distanfele ‘proxemice vor apure dependente de medelul cultural (un arab prtinde lun eoatact mai direc, inclurind facie olfutvi gi un fon ceva mai rigicat dect al unui curopedis; codul american exclude olfectivul in tela oficial, ce! chine mu adimite contact ochi-in-vehi), Spatial ca tertoriu sia fleur aparitia tn socio-biologie de multi vreine(aceast nofiune este edmuni multor grupe de neverte- bate 5 celor mai importante vertebrate); este vorba de spatial limitat print-o serie de semnale: cintece, stripite, mirostr, manifestiti vinuale ee Pisivile, mamiferele nu numa c& au anunniteteritrii pe eare le ocupt gi le apira, dar pistreazi gi anumite distange intre ele: cistanja individual saw personala (Hedizee, 1941) ca spatia in a2 UMUSANE intesiorl eras animalul ny toleres prezenga evi animal; distwoga de fugh si distanja de alae, jawe cate apare ex 20nd intermedians distaga eriticd; in cadrul grupului exist © distanjd maximéi de Alispersie mmaith stra social Prohuind parti Halla stabilit 0 tetracotomie al cei factor decisi este rclata interpersonal (de la proximitatea afeetuoast sau agresiva le distanfa respectuoasi sat glacial), flecare distant avin o fd apropiana shana inept 1) distanpa Intima este distanja dragostei, proteetici, mi tied imbratisiri, dansulu, dar sia agresiuni, a fnclestiit violent. tuts inte 00,5 m ea permite atingeres intelecutorolui, ptrun spatial si, ‘Specialist au considerat ieritariitetee protect simbolies « ‘omului in spotulinconjuritor, proiectic supust unoe coulis strict, dere der pe care umanitatea a tata-o a gi problema sexului: pein eludare sau la modal neserios (fs Paolo Fabbr, 1968:69). Daci un individ inl im aeeasth Zonk ini intelocutorul si o doreasc, reaeta este de respingers, ameniaiar, retragere (pimul scmn al bicbetlu fai de femeia pe eareo place este micgoraren spayilui dinve ci, misgorare caro poate f sau nu seceptal de partner) fn acest tip de rela verbulzara joued un rol minor (cuvintl este reds Ia goapt sau toe in cal indrapostifln, ate > 8) bcto-bok pe dot dist exe senses, \. 9) hack back pedo ini pure a4 DANIELA ROVENTA-ERUMUSANL Evident, I este comuniearea direct cu col mai mate grad de impicare, 4 si 5 se refer’ I persoane care ayteupt8 Tmpreun sau iscuté quasi formal, iar 7, 8, 9 reprezinti. diverse grade de ddezangaiare sociofugi. teu spajiu redus firm Hall (1969:122) indivizit utile ‘zeaah distanfa social pntcu se insulariza: sojul i sofia citese prese ‘back-to-back, ninterverind nicl unal in teitoriul celia, iv) distanfa publica ~ pind la si dincolo de 10 met. Este distanja spectecollvi, a confernfe,discursulut politic, Comunicaren faciald este neutralizata, gesture se amplifies, vocea trebuic si ea supredimensionati Definind tcritoriile cului ea indici (metonimii ale persone’), E.Goffman (1973) evidentiaza modurile. violtvit spatiale: incursiumea (qmiturarea” cu privires a figurdiinterlo~ ccutorului perceputd ea ofensi Ie este interziy sa il fixeze pe get sau ca preludia al havfuiri sexuale ete) ; inruziunea in spariul persona al celuilalt (apro- pierea prea mare de membrii unui grup care vor avea senzatia c& int spiona}i sau provocafi ca in sistemul castelor indiene unde istanfele petmise sintriguros evantificate), agresinmea (constind fn atingerea si deci murdirirea iavelisulsi corporal al fnterae~ tantuluk; ea extrem - apresiunea sexvald), Accasti violare a spafiulud persoanei repreziaté pandantul ugresiuni teritoriale setualizate ca invusie (acapararca tcrtoriului celuilalt), violare (inteuziune) si comaminare (poluace, distrugere ete. cf si W. Noth, 990-414), “Testoriile eului (muti ales cele situafonale) au o dubia finaltate: permit stratogli de vitae (ponir menfinerea respect), dar i intrarea in contact, ,pe aceast dusitae bazindu-se posbilitatea dea da sens evenimnentelor teritoriale™(E.Gotfinan, 1992:71). in bandele de tinesi mexicani cirora 215SEMIOTICA, SOCLETATE, CULTURA 9.4. Teansgresiri ale distanfct Proxemica repetttrsiturile limbajului verbal Yeature for feature, spone Hall): dubla artiewlare (segmentare la nivelul uitiilor dotate cu sens ~ morfeme, lexeme gi la nivelul unitailoracustise minimale ‘ir sons -fonennele, ef. André Martine!) erbitrariul, incre fco- ied, Indicala gf sinboed. Ma iconie eet imbajal verbal, liesbajul roxemic truce 0 constant, o categorie universal si anume afect vitatearin seata(* sinypatic, prin semniicantal apropiere/depdrzare Proximitatea semnifiedinteraetini freevente intense, inte, iar distaafarea exprim’ indifernfi,antipatie seu deferenf, dup cum amplasarea in fajvsin spate teaduce opozitia social. superiov/vs inferior sav respect datoestvrstei sau sexulu Aceste amplasiri spatiale sint legute deci de afintai si statute ca universal pstio-soeiologice. Or, aceste distanfe stbilizate prin convenile (normele) ‘comunitii stot cransgresate volar Yolsica distant intime pentru ‘un ordin tchnic dat de un director familiar eu subalteri = ef, conceptul de management Boladew din best-sller-ul Le prix de Pexcellence se bazeazi pe aceasta apart a afintiilortuzate pe proximitate; Flosirea distanei sociale in locul coli intime in eazul unui cuplu eertat agre- sivitate intruziunitreporteratut impertinent” fn teritriul cel inter= vievat, avind dept reactic retragerea acestuia ete.) sau invontar (netoul sav aurobuzul supraaglomerst inde rela spatiale inne tre Sirlini: reacia de apirare este de imobilituc, de contractare, de adoptarea pozitiei back-to-back, ia whi sit fia, eas in ascensoare spr infiniti mu asupra persoanclor din ju) Comunicarea speyat este deci influent de positia socal la statut social egal distanfele siot mai reduse, iar in situatia de ssimetrie social persoana eu rang mai inat inital apropierea de subaltem; de context fic (supra exemplul metroulut supraaglo- 216 a DANIELA ROVENTA-FRUMUSANL ‘erat; de model cultura ei sao a pronne cin discus deci american, dine europeni mediterancen se apropie mi mle de interlocutor det nod ete: de sev perverse sta tal aproae unele dealt in dade sa gropar unisex dete brat in grup unisen; de remarenahordat (in eiscuares probiztslor personaledistan se rece iavounty, ton se ateneaa et); cvoliarea inerlacwerilor(dsana cet fn carl evalu negative 1 interlocutor sacl Ting eat azar ne-a past 9.5. Corelatin prosemiciy/personali Dack s-a vorbit mult de personalittiapolinice gi dionusiace, veri sl extravertfi, nu sa subliniat indeajuns faptul c& fecare per sonalitate are gi 0 dominantd spatial, © dimensiune care fi este Dproprie. Exist indivizi care mu igi dezvolti distanta publica (slot timizi, sabi vorbitor), dupa cum exist persoane (in special psihopai) care au tulburti legate de spatiul iim gi personal (nu ‘suport aproprierea, se simtatacali, suspect, spiona) In mumeroase cazuri apure © personalizare « spariulut, precum si aplrarea sa: obicciurile de ocupare a spajiului se fixeazi foarte repede (ne agezim tn acelayi lve in banc, la bitou, ne culefm fn acelasi loc, ne instalam in fife televizorului ta acelagi fotoiv, ajezat in acelgicoly et.) gi sintem irtai cind acest spajiu ne-a fost cocupat, Inte-o experienti de wilizare # unui spatiy limita (aeceasi ‘ncapere timp de zece zile) sa observat cl dupi ocuparea spatiulu, au manifestattendinja de a se refgia inte-o evcilic, de a se «Elementele cele mai fixe a eAptat prienele stetuttertoral {nuit an fost ocupate paturilc, apoi locurile Ia ws i dup acces seaunele” J. Comaze, 1988175). 207SeMoTICA, socierare, CULTURA Dominases si ortriiatcs Fi pate inten contnoum, orn care a9 vik eanfrantacca diet 58 pemanet dik invi ‘nian 9.6. Proxemied si pattern cultural ack uncle corelaii proxemice sfat intimplitoare, generate de un anursit context (de pill, un zgomot puteric sau 0 lumind slab pot apropia oameni complet stint a ctiea unui anun inie-0 ge, fir ca accastl apropicre sf aibi view scmpifcatic), existh o serie Ue consringeri proxemice swict vodilieste de gramatica comunit iteia fi aparfine individu. In uncle eultari rclaile spatiale sint Sominate de opo2ifa sttut social superion stat social Joferior, fa allele de distinefiafnmiofnon familie sau eatifmon cast (India), De ici apar serioase probleme de aculturae prasemied, de violore invo- Iter a coda procemie, de esecuri camunicative detonate inter presrii einocentrice a sltor cults, Hall clsteazi situafia amesi- ‘eanitor din Orient incomodaji de nirwriunite” iterocutotior arab {a spaful lor personal, ca si disconfortl ansbilor care se simt desconsiderai nora, respingi (,Ce se intimpld, mires urt, de ee va depirtali de mine”), A atinge interlocutor, a+ orentaresprafia fn directa lor sau a fncerea sii evti, ai prvi in ochi sau a deturna privirea, iat citeva exemple de comportamente proxcmice perfect scceptabie nt-o cultur dar abu fn alte” (E.T.Hall, 981:207) 0 regula wniverseld ino evluwd pore representa 0 Inter- iete alta (amecicani sintsocializai sii priveasea interlocutori cind Tis adresea7s, chinerit sint edueafi si nui priveasct ), dupa cum un fu nto eulturi au numa cima poste accept, dar rei vicar conceptualiatint-oslti comunitae (interdictia de ptrunde pe propriciatea cuive sau i folosi bunurile, reguli general Europa si America de Nord este ignorat! de arabi, respectiv de 218 DANIELA ROVENTA-FRUMUSANE indienii din America) Un element cle mobitier (scaunul, de pill) fix {tr-o culturd poate fi non fix in alta (cazul permanlyi emigrant tn Statele Unite ale Amerieii ente sia fxat scaunul din fafa biroulu, provocind disconfotl vizitatorilor american! obisnuifi sat! deplaseze conform intentci de comunicare). Avclasi semnificant spatial ate lecturidiferite in culturi diferite (0 usi de birou desehisa semnifica pentru un german devardine, ic pentru americas disposibilitate de ialog; aceensi sh inchisd are pentru american conotalia conspiratc, dat pentru german somnificaia de concentrare, atmosferd de Iucv itens). Hall aminteyte efetul stresnnt pe care ba avut planul de reianoire a Bostonului (cational West Fn) pentru e& muneitori spre eoscbire de ymiddle class” tian Tntr-un fel de urban village” (strada, magezinelerau o cootinuae# ease, iar comunitatea alcituia 6 singura famili), De ei necesitatca de # ignostica cu maxionam de acuratcferelagia om / spall (mai cu seam in slienanta societate ‘eontemporand) pent a folosi spafvl terapeutic (in vindecaren mala- ilo socinle) si chiar proGilactic (pentru o asemenes fntreprindere sociologi, entropologia, psibologia sé semiotica ar trebui si-si den sina). Pe tinga valoarea simbolied detectatl in comunicatea inter personalé, spaful incorporeizl si alte dimensiuni cognitive, inde pendente de interaetiunea sceiali, Inv spatial pesajele,orasele si alte regiuni zcoarafice eu conotatiitipice insituite recent ca noul arie de investigajie siuaté ta interferenjs ‘eeografici ct psihologia si arhilectura si denumité goografie cog- nitivl, Googeaia cogaitivg este reprezentatl de conceptualizaile vi- ruale dezvolate de indivizi si gropuri sociale is forma uno har cognitive; astfel de Raft dau seama de gradul de preferinf& pentru snumite regiuni, de interorizarea simbolurilor vizuale gi lingvistice ale fivilor gi oragelor. .Geografia cogntivd fornizew2t instrumente ssocia7i ambientul 219rEMIOTIC, SOCIETITE, CULTURe cempiriee pentru extinderea proxemicii la 0 semotied a spaiuli seogrufic"(W.NOth, 1990414), "Ca $i coondonata temporal (alternantamuneWoditnd, rutini/ sirbitoare), dimensiunca spall este riguros structural space speaks (P.Fabbri, 1968:68); si aeeasti form de conninicare, cultural determinatécreeaza relaia si sensu interac sociale. 220 10. SEMIOTICA $I MASS-MEDIA. SCHIMBAREA SOCIALA iN ROMANIA 10.1. Postmodernitate,identitate, comunieare fn ultimele douk decenit asstim Ja © profundi reevalune a con- ceptelor de identitate,epartenenf, autenticitat ‘novs paradigms socio-culturalé (Kuhn) sau project (Habermas) sau ‘condijie (Lyotard) reprezentind o mutatie (shif) in codificarca practcior sociale ga discurstrilor. In perspectiva postmodern ideile de progres, rafionaliate gi obiectvitate stiinjtied ce au legiinet sodernitatea occidental nu mai sin acecptabile fn bund parte pentru le au fin cont de diferente ,cultrale™ (F. Lyotard, 1995: 70), In lumina acest reorient, concepte fundamentale ca ecle de ordine si sistem sint puse in cau de nofiuni precum centingen fea, provizoriul Universal, generalul, atemporalul sint ‘subminate de valorizarea particularului, localului, temporal (L. Hutcheon, 1994: 107). Jn redescopetivea multiplelor identtaji (civice, etniee, ‘eulturale, de gen et.) si eiutare autentiitiii, comuniearea inter perconali, comunicaree mediaticl, comunicarea internsyionalé. in ‘accepfiune integrativa gi no asimilativi vor deveni un spoti nuclear de investigare (or ne pew pas we pas commniguer. communication is inevitable et) in eudrul creat de ©