GIIEORGIIE IORDACIIE

OCUPATII
TRADITIONALE
PE TERITOBIUL
ROMANIEI

*u

I ..1 _,a

STUDIU ETNOLOGIC

:i *

0ot

IORDACHE
GHEORGHE

ocUPATII
TRADITIOl\ALE
PT TERITORIUL
ROMANMT
STUDIU ET}{OLOGIC
Vol. I

Coperta : EIISTAJIU

GREGORIAN

t
r,

b****

ffi

'I

i .\

SCRISUL ROMANESC, CRAIOVA, ].985

5L-

SUMAR

Pdrintilor mej
C U V IN T rN A IN TE
Partea I
$I CRESTEREA ANIil'IALEL9I
I. LUCRAREA PAMINTULUI
.USDNTIALE
ALE VIETII ECONONIICE
COORDONATE
A DACILOR, DACO.RON{T\NILOR SI ROMANILOR
PEISA.IULUI GEO.
II. CT\RACTERISTICI ALE DEVENIRII
GR.\I'IC RURAL ROMANESC REI'LECTATT] iN IiVOI'UTIA
OBSTILOR SA'fllfj"fl
iII. PqNDEREA "SISTEMtrLOR ROMANESTI DE .\GRICULTURA
iN DIT.ERIIII] EPOCI ISTORICE

90

Partea a II-a
I. TEI{\OLOGIA

CUL:TIVARII

CEREALELOR

I I . , P L A N T E L E 'T E X "IIL E
III. LEGUMiCULTUR;\

IV. VITICULTURA SI PO}IICULTURA

INDICE DE CUVINTE $I EXPRESII

t1(

195
229

2+1
JJJ

CUVINT IIfAIN?E

Prin lucrarea de !a$d incercdm sd of erim o imagine de an'

san-rblu,itt timp ;i in spa[iu, a euoluliei ocupafiilor ffad'ifionale
romdneSti. Mdrturii teturite (arheologice, istorice, Li,nguistice,
etnografi.ceetc.) impun constatareacd, pe teritoriul td'rii noustre,
agri|uliura se praclicd din uremur"i i1'nenroriale;i cd' * indif er-ent d.e cctractiristicite condiiiilor istorice ;i, geografice, de uQrietatea structut'ilor- teritoriale ;i sociale- dacii, daco-rornanii
pi.,mni apoi, romanii itt'pigi au imbinat armnnios lucrarea pd'nti,rttulrd ;i cre;terea anhnalelor, coordonate de ctLpetenieale
uiefii economi.cetradilionale romaneSti.
Pe toatiL duratct procesului de pldmndire Si de efisten[rt ca
papor, cu o pecete stilisticd. distirr,ctd, rom'A.nii sint cei care au
iria* neincetat pentru o u.manizaretieful siilbatic ;i int'pddurit,
pentru a-l supune, penh"u o se elibera progresiu de seruituf,ile
impuse de naturd, pentru a-;i ameliora treptat uia$rt' Rominii
au clefri;at ;i des!.etenitmdnosul pdmint al Daciei strdbune, i-au
descoperit tctinele, i-uu fost robi si st6'pini, l-au apdrat cu sLLd.oare;i singe in fafa puhoaielor de nd'vitlitori'
In prima parte a lucrd,rii ne-anl strdduit sd.prezentdtl drurnul dezuoltdrii agricutturii pe cuprinsul RomAnieiodin cele mai
uech,itimpuri ;i pind la inceputul secolului al XX-lea, reliefind
continua ;i indisolubila legdturd dintre luu'area pdmi.ntului si
cr e; t erect anim.alel or .
Pe baza cercetdrilot'ptnog"afice trutreprinsed'e ttoi inupeste
fia d,e localitd.ti din $ard, in perioada 1968-1980, Si a bi'bliografiei d.e specialitate, in urm'dtoarele pugini ale lucrdrii am
utmdrit sd scoatem i,n lum,ind.f elul cum s-a concretizat, in spa'
liu, etperien[cL multimilenard & romtrl,ilor i,n practicsrea ocu'

fn le.clattLrd.
cu fiecare dintre ocupaliile
lrttl.iilrtr|rutrlil.ionirLlt,.
lnrrl.ililtnu,Lr:
cnn reliefat etisten[a unui rttLcleu,a unei temelii
l,<;lzt"r,ice
tlt' t:u,r'eriri,
strdueclti (unelte, instala[ii, procedeede Iu,crn.ct('.),tttostenitede lct dctco-gelisi de lcLduco-romuni.
ne<:u,rrncttelor
itt, lxt.ficlcL
uitregii ale istoriei, aceastdinesti'
nurltilii,z-e.stre.
de 'cu.tto;tin{e s-u pdsLrut pind i,n prezent, fiin'd
crnnu.nditdregii at'ii rulturule romdnesti. De-a Lut'tclttlsecolelor,
rorruirtii ;i-au ueriJic&t ?xecontenit;i direct ;tiittla cle cr tnurl'ci
ltirnti,t'ttul;i cle a cre;te animale. In relcLfienemijlocitd cu speciJicitateu loutrilor de ba;tiniL, ace;ti profun'zi cunoscdtori cti
glliei strdmo;e;ti au corijat, genernlie clupd generalie, ceecLce
eru clecorijat, imbunittd{ind, adoptind, inuentind.
Asa se f ace cd peste ttucleul strd.uechi,;i unitar cle cuno;tirfie
s-uu suprapzts,'indeur,r'sttltimpului, noi inuenlii iscate de iscu'
sinlu romdnilot' satt adoptate creator de Ia popoarele cu cure
t'ontctniiau uenit in.contact. A rezultat un tezaur de infonna[ii
r:at,acterizta.te,
deopotriud, prrintr-o',euidett'td utfitate lu niuelul intregii fdri, dar, ;i printr-o imensiL bogiL{ie;i diuersitate.
Vechimea, uastitatea, unitatea in diuersitate a matericllului tehrtologic r eferit7r Ia ocupafi,ile tr udilioncile. constituie md.rtut'icL
inatacabild a continuitd,lii fire;ti, a permanenlei poporului romdtt, pe teritoriul patriei, a for[ei sule crecLtoare,u contribuliei
stile insentnate Ia sporirea zestrei cle solzt[ii pentru teh,nologia
tt t'tiu er saId,fL d on'ue
n i ului .
In erpunet'ea materiulului am cd,utat sd,euit(tnt,atit descripl,iuistnul.net'eleuont,ctt ;i tetzta[ictde cLtrcLtaspeculcttiu,cLbstract
cliferitele f enomeneconcrete.
Ca pit oIete priu in d. t eh,notogia cr e; t er ii art intal elor, albinitr i tul, cregtet'eauiermilot' cle mdtcLse,uittdtocn"ea,pescuittLl ;i cztlesu,ldin natzLrduor Jace obiectr,tluolunt'ttlui ctl doilecLctl lucrdrii.
pe teSperdm cd.intaginea euoluliei ocupa[iilor tradi.{ioncLle
ritoriul Romdniei, tr)ecure am. conturat-o, reflectd, realitatea istoricd ;i cd. uria;a comoard de utno;tin{e ;i de experienle ale
[dranului romdn priuitoare la cultiuarect pdmintului, la creSterea animalelor e!c. poate ;i trebuie sd fie ualorificatd. i,tt cottti1I LLA 1 " e .

Inainte de a i,ttcheiaoerprin"tdm,proJundu noastrd recwl,o$'homulus

pelxtru importantete sugestii
Lirfid prof . dr.
VulcdLnesu.t
<tferite.. MullumhrL,,cle asemenect,touard;ului llarie Hinotseattu,
clirectorul editu'ii, Si colabaratorilot' sd.i,pentru tipdrirea acestei
1rrcrd,ri.
AUTORUL

i
I

L.

Par tea

I.
LUCRARBA PAMINTULUI SI CBE$TEREA
ANIMALELOR - COORDONATE ESENTIALE
ALE VIETII ECONOMICE A DACILOR'
DACO-ROMANILOR $I ROMANITOR

de trecere de la paleolitic ia neolitic' pe teritoriul

k ln
fi"tapa
* n"uilo" transformdri profuncleate mediutui
t#);;;;;i"
s-'1u
stepelor'
si
tundrelor
locul
in
a1te1e,
;;;-;;g;;ilc
lprintre
indllimi). In
i"ii"E,-ii"ptat,'padurile care au urcat pin6 la mari
oameni,din
dq
grupurlJu
de rnodificdri,
i""."ia""ii-cu'astfet
pronunlatd'
mai
sedentard
viald
o
Ia
trecut
au
acele vremuri
oblinute prin
i"."iita, firegte, cleo sporire a cantitSlii procluselor
rnuncd.
Fdurindu-5i unelte clin piatrd-c1ur5'p'opulaiiarter'iliticultti
l{otnallrel' se
timpuriu (circa 5500-3500 i.e'n'), de pe cuprinsul
necunoqtinle1e
av51r
indeletnicea cu pescuitul, cu vindtoarea Ei
fuanimale'
Dintre
primitive'
ug.lculturi
u,-tei
;;;;;; practiclrii
'domesticiteoile, faprele, boii ;i porcii' Pdmintul se lucra
seserd
iar roadeie ," di.tribniau in-mod egal intre mernbrii
i,;-;;;;,
orz' folositc la
rnei
Speciile prirnitive d-e griu,
-repede' ;i altele innobiiate
cu
""-""iiatii"""p"t, vor fi intocuite, clestul c1e
neoliticului timpuriu
a
fizd
ultima
in
setecliei.
Ei
fri"-*iti"ure
animal (vezi
se utiiizau, sigur, secbri lucrate din coarne de
pend-escoperiteia Circea-O?tj), care erau ;6n!uite
"""t"pl"t"ie
t.nt fixarea fragmentelor de cremene''
se a-ccenIn neoliticul' mijlociu (circa 3500-2800 i'e'n')'
din ce
dobindesc
aEezdrile
polulaiiei
a
;
sedentard
t,reaza viala
cotrtinuu
perfeclioneazd
infSligare" tttot sate ; se
i" ." L"iil"lt
----t7tn"a

p' 38 ;
Rontd'niei, vol. I, Bucure$ti, Edit' Academiei' 196O'
tsucureiti'
otetea)'
Andrei
acad'
iedactia
lstoria poporurui ,or,iii, iiuu
ltftroclucerc la istoria cul'
Edit. gtiinlificd, 1970,p.-ZZ;P' P' Panait-esc'u'
Bucure$ti, Edit' ltiinlificd, 1969' r:' 28'
ti,:ii io,iAi$tl,
2 M . N i c a , r v o u r n r r .i ;;;;;'J;; * u ': tc N d o l i tl ti cl u c a ttci ctt d 'o l t( tL i c'
i n . . D a c i a " , N . S . , a n XXI ( 1 9 7 7 ) '

j:y?i.Tf
liilil:1.;i-H'
il:,,"JffJ?.'ffi
li"Jl,ol#iil:,,#fi
$,1;i3:
(itc c:irlitativ, se fduresc mai
multe ;i ,-nai bune unelte cle

corn
cl. curb, clc.os si, probabit, J"
l;;;.'sp."
'irnrirrtitc, se rds'indcste
topor:u1;;;;i;, una crintre
"iiir"."i"petoaaei
invenliiie cre
st'trrrAtrle neoiiiicurui. re'-as&il;;"b"vinere
sir-rtinjugate si
j u [d lir clt'plasirrea
r
vehicutcrorr]i;;;*
'
crrcumsta're ggneraie.
<'r't'ltcrcir
anirnalelor clomesticc{ci5tigd
rn insernndtate:/,,Marr.it
frercven!da oaselor a" a"i-uie;;;;;.";"".(bou,
caprd, ouil", por";,
neoiitice Ai"
etapd,
aratd
cd intr_ade_
fli:il"_]l]."'ezdrite
val' c'r.$tercaranimarel0r luase .cul'
"""".iao mai
evidentd
dezvoitare
fir!i clctrecut((4.
Pe de altd uarfe,"clifuzarea.sdpdligilor
din corn
1i firptul cd fiecire sat-avearignita'sa 3e mind pentrucle cerb, ca
rndcinatul
grinelor, demonstreazdimbun6liii."" j""rdrii
pdmintuluis. Se
pare cd ri;ni{ele
fixe, ct ;i portluii"u.- dtji""it,
"" :i:y :y-ai
ri''i!'a fixd consta
postament de lut amestecatcu
$i1tr-un
gi dintr-o gardind tot cfi,ii"il"J."
i,rco,_,;ura
l]1":ruq
postamentul
pe
trei iaturi. pe uostamentse a;eza pi"t.a
de riEnitd, de forma
tr*pczoidatd,cu cbrturiic rotunjiii"i"Jit
postamentul)qi cu sualbiatd.ne

iu1-i1upi"'."r bi"ri"i, ini."' firtii",irtl.rr"

'r*fa{tr
-si ga^rdina, se rorma un jgheab in care se erdunau
illl,.,l1,:lttut_u
lloilbele rndcinate6.
S c c uv ine s u b l i n i a t fa p tu l c d , i n
rn o d e xcepl i onal , i n partea
. Ildrdganurui qi iu't"a"f'rvrorao"""t,
s-a pSstrat, pini in
'stir:il
ctecorii"a.f
cu
ri;nila depdmint
ilrulr
I" s.
l:.'T1"TT.::
li"ditia'
c.lllpunea dintr-o singur5 piesd
-"i"iuirotundd, mocleratd cii' "
lul *rrre:stecat
cu

cilti din cineld rafirriiila. Fixatd, pri.tr-un

cui,
llt' 1:,d.rerua
de lut a caseiEi invi.tiia
,rr-rbdt, risnila
'
respec!v,r
r
-:'!
'I
".r*
de meria.p"a""-iire"iecorticaT
i::1 f"'iooabele

''.V. Glrertie,C. Mateescu, LItitisat.ion clcs

bouitts pout. Ia tractiott.
,
rltttts
ln l>ltaserecente cle lct ciuiliscLtion Viiastra
lnao\ti,iclue lllouett),
Irr *Vll t'c,'gre)s international des sciencei- pr'6histcriques
et protohislr,t' l(lu r,(",l)r.u ga ,1 966.
1 Isloriu lil.tntdniei,
vol. I, p. .46.
,' l). l). I)anaitescu, op.
cit., p. Zg ; Istctria ll.on,tfutiei...,
voL. I, p. 4-{ ;
ir0. 5 l
rl f)r'l'rt.* artere, vezi_Nicolae
Har'luche, o nrcarii neoriticd clescope_
titil ru
'\rt'(Iardia,in,,studii gi comunicdri-de;stor.ie a civilizaliei popu-

Lrrt'.dirr lronrrinia",
vor. II, 'sibiu, roiii,:-p.es-,--Mrvi"l,'i.*rritef'r,o,
clcrlrllssrrrrrcrr,ts
N'otiiltiquesrl.eLdu et pacrea,1" l; >i;;r;' iirriii.'rZlr"r""n
c/r's lrrlturr:'s Dudesti. et-Vinia,.,tJn,
du Nolithique rnogen
,'()tt,in,t.',
in..,,Dacia,
Ns., aii*xiil "oui"tclrpnrt
iisidi i]'ro, rig.o.
lilotllru'

f t j; : t . r i ' ) r r , , l v

l0

Etllo g t' a lIa

r o ttL a n ca scd , Bu cu|eqti ,

E di t.

5ti i n!i fi c6,

Starea economici a populaliei se amelioreazdin neoliticul

l,irziu, cincl se generalizeazf,utilizarea toporului P:Ifqfut' lucrat
dirr piatrd, cind sdpdligitede corn de ccrb capAla dlmcl"Islunt
rn,ri'-"ii'Ei sint lucraTe cu o deosebitdgrijd,-cind.din nici o
nu lipseqte^riqnila de mini qi cind pdtrund progresiv
i"""i"ti
unelteie de cuprri. in afara ustensilelor de tipul celor enume;i;, l; aqezdrile timpului au mai fost descoperite resturi de
pi;;;;;i-'si de piine (caib,nizate).oascd. animale dornestice,
'de zdrobit griunlele
pc
grdunlele
frecat
de
pietre
;iG;
-si
riEnileB.
--',i 1 y r ,
^ .- .D" atunci, piinea se coceain cuptoare.De pild5, Ia-c-urm5care aveau formd de pottura-Dolj, au fost clescoperitecupto-aye
coavd (cu'lungirnea veirel,;r' de 0,90 m) 9i care erau executate
prin ..cotlonir.-e,,.
Bolta atingea 0,30 rn indllime qi prezenta un
iiiii.l" pj'entrutiraj' De precizat cd ,,"'forme asem6ndtoarecuptoarelor'de la Curmdtur-ase rnai cunosc in perioada de trecere
de la neolitic la epoca bronzului, in epoca dacicS,prefeudali 9i
peieuJa6, cu diferenla cd acesteadin urmb erau construite in
Ia
de
cuptoarele
dimensiuni,
r"t.ii-fo""i"!elor' ia formd Ei
prelocuinlele
in
cele
descoperite
cu
identice
sint
curmdtura
t*aur"delaGropEani(sec.^V-Vi)Elenuputeaufiutilizate
decit pentru coacereaPiinii(Y.
I-Jnii cercetltori apreciazd cd, in aceastf,perioadS''s-ar fi
gi
trecut la folosirea unor unelt'ecu ajutorul cdrora se zgiria
sint
aser{iuni
as1]lel-Iea
se qdnluia pdmintul. ire spr"ijinul unei
coarnele de cerb cli,scoperitein staliurneaneoiiticd'de la
",Arrr"
e gi in ,al,teagezdri neolitice de pe intinde-rea fdrii.
cdsci,o,are
cd trr fi fost indortede'sc
Prin forma 1,or,atare coarne cie^c"erb
brhzczrrel0'
i.l";buitlotu let arat, ca
bronzului se va domest'ici
in etapa cle tranzilie cdtre epcl-ca
cultivarea plantelor qi
dintre
raportui
moclifica
catut- Ei-se va
animalelor' to*t.u din urmd cievenind precurnpdni*
"."tiui""
toare1l.
'

8 Istoria Romdniei...,
p. 55-56 ; 67.
-;o1. I,
e Nlarin Nica. Consia"iia iiqt"ru, C_oinpletul cuptoa,elor ett.eolitice
cle copi lritne cle la curndturo, jud"eful Dolj, in ,,olienia. studii 9i comu, 1 9 8 1 'p . 1 1 . .
n
.'----io'Niiolae
i c d r i " , v o l . I I I , C r a io va'Despre
ist
opari[ia plu.clului, irt. ldrile rcsrttd"n,e,
Edroiu,
nostra", voI. II, gucureqii, -1971' p. 104 ; Vasile Neamtu' Lo
J,Terra
'i;;;;;rt;';"i;
u 1rr:oauitton' ceidalLbre ei vat'achie et en' Moldauie
a! ;
Buculeqti, Edit' Academiei.-1975,.P..'
{gmulus
iliqi;ii-xitII'n\Lbcre,
Diclion'ar' cle etnologie, Bucureqti, Edit' ,,Albatros"' i979'
it,rlidrrur.r,
u
' . 1 61. 1
I s t o r i a R o t n dn i e i ...,vo 1 . I, p .7 2 .
LL

lns.nr'ii1'atcaatribuita agriculturii,
IJetoata intinderea neolili<'trlui,cstc,.indicata,li de riiata spiritrial6
a oa_erito, epocii,
t'ir't',.irr t'scn!d,e.rasubordonati croiintei creterminirii-t".tiitatii
lrirr'irrlului : ,,...oameniidin neolitic credeau in
ili;;;;fi;?:
1r'rlrri
clitat,r de hrand Ei de viati. pdmintul estb
mamaiietuiI,ir'r'l,r'si trebuie socotit ca o femeie din sir-rul
t.1 (t'. viu. Reiigia ror constadeci in adorareapi-i"t"i"i."u
"e;;i;-;";;E;
c'lri;:ulunci ferne'ifecunde ou-""Ji ii purtau
Ei
icoana, un
-a* idol
rnilitcl de os sau de pdmint legat la git, spre
a_i teri
rauI Cultut femeii.fecunde repiezenta-",ritnt pan-ri"fuiuil; tot
r.rr,
('urr s-rr crezut, oglindirea orinduirii
matriarhatului in gintile
pe ae attd parte, araturi aL
reprezent'rile antropo'rc'olitice(11.
rrurfe,
i' rnai toate a;ezdrile ,,... din vremea neoeneoriticd
cerc'ctdrileau scosla iveald o muliime de statuete ae
anlmale 1...;,
sculpturile zoornorfe
.ne.oe'eoriiice( ..) fiina reg;ie J"'pru"ti"i
;i credinte magico-religigase(..:).Modelarea qi "piutrur"i-il rocr-tintea statuetelor constituia'un act magic, ab d"ri,
cdruia se invoca qi - in concep{ia pririitiv-d *
," ""ljutorur
obtiir"" _
ecrotirea qi inmulti'ea a'imal-elor -clomesticeale
gerntilice.c,ovirFitoare,anajoritate a st,atuetelor "o-rrr-ritatii
rou,rrrt""i"_
1:rezentatocmai animale cornute((13.
Pdtrundereer Ei adoptarea tehniciror de fdurire a unerteror
,. oronz
(lilr
au nrarcat o cotiturd dc serrmdin evc,lu{iaagricul_
lurii. Un indiciu elocvent al progresu_rurracu[ acurn,
in <]o_
ileniul cultivdrii plantelor, il reprezintd trecerea
de la ..cu_
litt'Ic de recoltat.(.lucrate din piatrd gi os, la secera
o.opriu-zisd, fduritd din bronz prinsd in coadd
cu ajutorui unei
;i
lrrocnrinen{e(buton) turnate oclatdcu lamar,la baza eira.
Epoca bronzului se mai caracterizeazd, prin intrebriintarea
1-rluguluiprirnitiv de lemn Ei a securilor de aramd ori de bronz
- care inlesnesc efectuarearunor defrigdri mai extinse .; prin
utilizarea tracliunii animare la ptug gi Ia car prin intensifica;
rea ,ctiunii de domesticirea carului ,,...careeste foiosit
ca anir.r.r.lde tracliune ;i pentru carele cu doud roii are rdzboiniciror,
clar cdldritul nu era incd cunoscut....(15
etc.
]: P. P. Panaitescu, op. cit., p. 30.
r:l
viadimir
Dumitrescu, .q.ita ireistoricd. 1,, Rotnfutia, Bucuresti,
Edit. Nle|iclianc, 1924,p. tT2.
t', Istotia Rotrtd.niei.-.,
vol..I. q. 116; M. petrescu_Dimbovifa, Depo_
-oait.
zitc'Ic,.clc,bt,.ot,tzuri.,ct,in,
Ro,-td.ni;: 'g";;;";i;i;
a""a"i"iii"'i'iiz1
" ' L '. r'.

t'i l l l ;i l ICSC.U, ctp, Cil., 1t. 31.

Practicarea cultivdrii pSrlintului este probatd Ei de serrintele de cereale carbonizate, de pietrele de riEnili pentru macinat cu mina, de vasele mari de provizii etc., toate acestea
ciescoperite de errheologii6.
al pirr]intufe plan spiritual, este inlocuit cultul
'eolitic
Cultul soaa
soarelui.
special
in
naturii,
Iui roditbr cu idorarea
relui este clar dovedit de vestigiile arheologice. Aceasta nu inseamnd,,...c5 nu v or f i f ost ador at e; i alt e m anif est dr i ale naturii inconjurdtoare (furtuna, fulgerul cu trdsnetele, poate luni-t
gi stelele, vinturile q.a.), fdr6 insi ca documentarea arheolo!i"a a" care dispunem sd ni le semnaleze cu aceeaqi netezime'
Fe de al td parte, elem ent e . elat iv illpor t ant e ale cult ului f er t iIi tdti'in
i (...)se menti n in noua epoc6"I
prima epocd a fierului, pe lingd secerile cunoscute din
epoca bionzului, iEi fac aparilia secerile ct Lin'tbd lu miner ;i
cirtig. De asemenea, se incetdleneEte folosirea calului 1a
",,
"Ll"
cdldrie.
ln cea de a doua epocd a fierului se intensificd qi se geneuneltetor cle fier. Rdspindirea brdzd.ralizeazd. intrebuinlarei
rului gi a toporului de fier va marca o decisivS dezvoltare a iulegatd de
CreEterea animirlelor,
crdrii plmintutui.
-centrc
de vedere al
punctul
din
preclorninanta
totuqi
rdmine
stabile,
ef icienlei economicel8.
cultivarea cerealelor;i cre;terea anirnalelor de cdtre traci,
respectiv de cdtre geto-daci, incep sd fie.consemnate
general,
in
in iocumentele vremii. Astfel, Herodot ;tie cA tracii de Ia nordul Dundrii seamand griul, pe care il utiiizeazd in alimentalie1e.
platon gi Strabon sciiu despre lucrarea pdmintului in lur-'eil
tracicd qi fac precizarea cd femeile aveau un rol important in
efectuar:ea mr.rncilor agrico1e20.Horaliu apreciazd c5, in pofida
condiliilor climatericeiari:rbile, gefii reuqeau56 ryunceascd pdqi sd-gi asigure cele necesare traiului2l' Criton, martor
^itrtrtt
16printre altele, vezi Nlircea Rusu, Roiul lunclir.tnal qi tipologiu
uneltelar clin epoca brot'tzului gi hallstatt, in ,,studii 5i con-runicdri de
i9B1' p' 7'
istorie a civiliz,aliei populare din Romdnia", vo1. II, Sibiu,
t1 Istoria [76mdttiei...,vol. I, p. 125 ; vezi $i P' P' panaitescu, op'
cli., p. 32.
r s I s t o l i a R o n ta tti e i ,.. vo l . I. P. 1 7 9 ; 2 1 6 ; P. P. Pa n a i te scu , 0 P.
t'/f., p. l)3 ; N'L Petrescu-Dimbovita, op. cit.
re Herodot, IsLorii, IV, 17 ; apud Cornelia Belcirr, Ocupaliile cltLco*
t1t:filor in luntina literoturii antice, in ,,Revista de etnografie qi folclor'",
t<,rrnul13, 1968,nr. 1, P. 64.
20Platon, Legile, ViI, 806 ; Strabon, Gco g r a l i n , Il l , +, l 7 ; a Pttr l
Cornelia Belcin, oP. cif., P. 6'1.
2r I-Ioratiu, Otle,Iil,2.4, 11-16 ; apud Cornelia Belcin, oP. t'it., P. 64

'I .)
1J

o('ulir. rrl
claco-romane,observd interesul conducr_
'izboaielor
tr.ilr. irrclige'i
pentru agricurturd, pind gi in momenlete c"te
rrriritl.irr-ratice-:,,gi,
pe cind unii erau pugi peste
cor",r-r,rr.rct'irrr[1:irni.nlul]cu boii, aitii - dintreJcei clin iurul
""i rcgelui --'.
t'r'iru..r'i.clui!i
Isd se ingrijeascdJde fortificatii..2l.Da urE-".r"u,
ovir.liu - cunoscdtordir-ectal vielii geto-dacilor - atirma
ca
irccqtia
1u lgnunlau rercurtivarea pdniintului nici in vremurile
.clc mai tulburi. El ii descrie pc' geti
,,...caoameni bdrbosi si
cu nddragi largi gi colbc ie'umeri, injurinc.l i;-;'r-';
lll.:i"li,
Dollor pe ogoare,minindu_Ei carele gi turmele. Ei lucrau
-riira.rt
Ei pe
rtrosiile,oragelorpentru a produce griu cie expor1ir23.
iu
sdu, Columella constatd cd geto-da6ii erau *foarte p.i*p"1i
i"
i1griicult,ur5o24.
Totoclatd,este interesant de relinut
i',rt._.rr.
.vorbeste
tit*.ret histrian d'in jurur anurui 200 i.e.'., se
"a, d,espre
gritrelecare *steteausd dea in pirg*. dar care erau primeiduite
rle invazia dugmaniror. in conseci-r'rtd,
s" ,au" oioeii-;;;;
rtrandantlocal care, cu ostenii sdi,
""-a'pdzit ogoarele!i t"rr"ufu ,i

g t' inele. . . " ?5

Dintre plantele cerealiere cultivate de geto_claci,

mai frec_
vt'rrt amintite in r'zvo;rrere literare antice Jint grirrl,
,ritut gi
r^tr,zttl.Herodot26, Teofrast2T, Demostene%
si Oviiiurn';-;;i;;,
i.tr-un context sau altur, la pretuirea de care se bucrr.a
c,rrti*
varea griului ]a geto-dzrcii de ler nordui Dundrii. i. acelasi
sens,
I)lirriu cel Bdtrin facc' constatiri cu privire I. exportil'eir
griului ge'to-dac in Grecia, r. soiurile de griu sau r..unere
caracteristici ale acestora : ,,Grecia . apreciat si griul din pont
care
n-ii erjuns insd pinl in Italia (...). Griul se deosebegte gi
in pr.ivinfa paiului, cdci e dr' caritate mai bund cu cit acesta
este rnai
1 2 Criton , Ce tic el( , J ( z ) , pi\ t lat
la Suic lac ; a 1 : u r l C o r . n e l i a B e l c i n ,
ol.r.clf., iJ. ij5.
':' P. P. Pa na it es c u, op. c it . , 1s . 37.
11_
Columella, /)e re rust.ir:o,VII. 2 ; apud Flanriniu Mir.tu. .Aorict{l_
t t t t . 'tttLin d ep rasiun c u c it r t pur unt t - . \ r u. . ; , , ' rir, t \ t . t . uL r r ( t t i i i , i : - i t i - i ] . , , . ,
,,,
n ost|a", Buc ur t ' s t i. l9r ju, v ol. t , p. 5; i
, . ' . 1'r,r'r'il
!5 l{adria* I)aic.viciu, /-lucil,
Irucr"rriesti,
Ec1rt.enciclolreclici r.r.rmfini,
llti2, Ir. 9 7.
IIerodot, Istor.ii,-IV, 33 ;-apucl Cornerlia Relcin, op. c.it., p.
.s
i)0.
!i 'Icofrast, Cauze'le platLt;lo;;,
ifi,-ii;,-+; apurl Cornelia Euit"in, ,p.
t it... , p. t;5 .
l)errrostene,Discursur itt-t1'totriua
rui Le.ptittcs,l)1, 35 ; apucl Mari.
l)o1rt'scLr-Spinr:'t'ti,
Rottrd.ttia
iiuoar.e ,toor)rali"u ,i
iL.".it-t
rr' qti, Iid it. stiin tificd s i enc ic lopedlc d,f bZA. ' p. r S.
"oir"g;.oi';.,,,
:', ()r,iclirr,,Sci. ls o' lr lin, pont ,
f t t , S, t i; apu d C o r 'e l i a B e , l c i n , o p .
t ll.,
l ). ti 1 .

)1

glcu. Griul din Tracia este imbrdcat in mai multe cSmdgi din
pri ci na fl i guri l or m ar i din ace[ linut . Din aceast d cauz5, ; i
fiincl:cd ogroarei.esint acoop,eritecu zdpadd, a fost creat griu,l de
llci luni, numit astfel pentru cd, dupd aproape trei iuni cle lii
semdnat, este cules ,odatd cu griul din restul lurnii...((30.
AEadar, se poate trage concluzia c5.strSmoqii nogtri - getoclacii - aveau cunoEtinlele necesare practicdrii unei agriculturi
avansate, in raport cu timpul, din moment ce iEi asigurau grine
ittit pentru nevoile proprii, cit gi pentru export.
Existd si alte mlrturii scrise din care reiese ci negustorii
greci apreciau calitatea grinelor din regiunea Dundrii de Jos,
pe care le importau prin intermediul cetdlilor grecegti din Pontui Sting31. De aitfel, incd din secolul ai IV-lea i.e.n., ,,...Mangalia (Callatis) devenise un centru al negoluiui de grine, avind un
clomeniu rural unde cregtea griul dobrogean pentru export...((32.
Bogdtia iroidelor de griu putea fi, uneori, impresionantd. Pe
baza unor mdrturii ale lui Ptolemeu, Arrian relateazd c5, in
anul 335 i.e.n., ogtenii lui Alexandru cel Mare - aflati in rdzboi
cu getii de la nord de Dunare ,,...merserd prin locuri unde
hoideie de; griu erau imbeigugate. ln felul acesta rdmaserd mai
neobservali in inaintarea lor pe mal. Cu ivirea zorilor, Alexanclru a pornit prin holde. El porunci pedestragilor sd inainteze
culcind griqi cu ldncile inclinate, pind au ajuns la pimintul
necultivat(33.
Semnificalii adinci despre preluirea de care se bucura cultivarea griului la geto-daci au, printre altele, ;i irraginile imortalizate pe Columna Traiand, care-i reprezintd pe ostagii romani
,,.,.secerind griul la marginea unei cet6{i dacice'(34.
Dar, se pare cd, dintre toate cerealele cultivate de geto<laci, nteiul avea ponderea cea mai mare. Spre o asemenea concluzie indeamnd, in primul rind, afirmatier lui Pliniu cel Bitrin
cd ,,triburile pontice nu pun nici un ait aliment mai presus de
r't-luier35.
in consens cu arprecierile. acestuia, Xenofon ii numeste
't t tP l i n i u , / s t o l l o na tu tn l i t, XVIII, 7 ( 1 2 ) , 6 3 q i 6 9 ; a p u d M a r i n Po pescu-Spineni,op. clf., p. 130.
rJrPoiiiriu, Istorii, IV, l:iB,5; apud Clomelia Belcin, op. cit,, p. 65.
rr P. P. Panaitescu, op. r:il., p. 36.
3i Arrian, Ea'peclilia lui Alerantlt'u, I 4, 1; apud Coi'nelia Belcin,
ap. cit., p. 65.
34P. P. Panaitescu, op. clt., p. 39.
:t Pliniu, IstoTia naturulri, XVilI, 10, 101 apud Cornelia Belcin,
;
op. cit., p. 65.

15

selecliondt'clescoperit-la.SucidavaPe de altf, parte, griul

"secoieleIII-II
i'e n'' dovedeqte ca getoait.
vis
ili;-;"
Celei,
aleseaa'
grAunle
irrsAn-iinlaude'cit
tli,rrc'ii'nu
a grdunlelor'
In ceea ce priveqte instrumentele de zdrobire piatrd (deqi
de
lespezi
pti*itivele
i"
se constatd o
sA fie utili*
"rrotr1i"-iu
caracterristi." p".i"ual*i-t-tuifttotti"ne, ele continud' ia ri;ni!eJe
i'e
n'as)III-II
;;i;; il'"t"ai,i dacic,-qi i^ secolul
mare'procuctivitate. in aceastddirelcie, sem,:"iuii"", o" o
faptui ci'pe vrentert lui Burebista .se ajunsese
nificativ este -ui
lucratd di'n roci
I'a faza utilizdrii riqnilei de tip grercro-I"orrlan'inferioard' fixd
vulcanicd Ei compuia-'ai" aorri iiese' ^""'cea
foarte larga 9i virful putoti"u'l,""i"ott
i;;i,;"i;a
"t''tru"
pattii inferioare era fixat axul de fier al
lin inalt. In centrui
(cattitlus) are lorma unui trun'chi de
riqnii,ei. Partea ,,rpu.i*ta ja
mijloc prev5zut cu un orificiu pe
Lo" i""Uit in inteiiot,"iar
partea
superioari mai posedaun orii".""t" boabele.
;;;;;;;
mfnerul ce punea riEnila in
ficiu lateral uncle ;" l;1;;;"ea
lniEcare'(46.
az'a ch brdzdarul
Pe traza clovezilor arheologice' se aureci
cle fier aplatib"t"
fSrma
geto-cia"i-,,
'u"""
utilizat de
"n"i
triunghiular'^cle'fo"rmaunei
zate, care se termin'a p;i;t-;*"irf
care ii ddclea rezismediar-ra'
linguri strdbitute il'o
un cirlig in ve""t""ri
brdzdarului
oi
op"t
i.'"'ta. i" capitul
-q?rlflo
clereaf ixdrii pe corpul de lemn aI uneltet*=''
in formd de lin'
Pind de curind' se consideracd brdzdarele
de partea lemfixarea
srrra, ;r.r'coacl5,gnLot" qi inel pentru

pe traci ,,mincdtori de mei(36. Cultivarea meiului de cdtre dacogeli este consemnatd gi de Herodot3T.
O altd plantd cu mare rdspindire in agricultura Daeiei ;i
arrriutiti in unele izvoare literare este orzul. De r:licli. Hellaricos^(co-ntemporancu Herodot) aratd cd tracii preparau bere din
orz38.in aceeaEi ordine de idei, Vergiliu spu;e cd geto-dacilor
,,.,.lerface pldcere si prepare din orz fermentat si clin fructe
ircrc:de sorb o bduturd ce seamdnd cu vinu16,39.
Pe suprafele mai restrinse decit cele semdnate cu mei qi
griu, dacii cultivau, sigur, gi secara, plantd rezistentd atit la clirnatul urned cit gi la cel secetos. in p1us, secara dddea randament atit in soluri nisipoase ;i reci, cit gi in cele dure. intrucit
existau doud soiuri de secard (de toamnd gi de primdvard), nu
este exclusd. preferinta pentru cea de primSvarda0.
Dintre uneltele agricole folosite de geto-daci, in literatura
arrticd este menfionatd sapa ,,...p cflfe Ovidiu a vdzttt-o intre*
buinlatd de cdtre ge{ii dobrogeni pentru inlSturarea buruieniior
clin culturi((41.
Numeroasele Ei feluriteie stiri literare despre insemndtatea
zrgriculturii in viala e.conomicd a geto-dacilor qi clespre principalele cereale cuitivate de aceEtia sint neindoios confirmate ;i
chiar substanliai irnbogdtite de vestigiile scoase Ia lumind fie
intimplStor, fie - rnai cu seamd - prin intermediul sdpdturilor
arheologice, efectuate sistematic. Astfel, in agezdrile geto-dacice
s-au gasit destul de cles unelte agricole de fier (brdzdare, cutite
de. plug, seceri, greble, sape, sdpdligi, coase, cosoare si tirnAcoapea2)gi insemnate cantit5li de seminle (carbonizate) cle cereale s'au leguminoase (griu cie mai multe varietd{i, mei, bob,
or z , s ec ar d, i i n te s i o rz o a i c i a 3 ).

ilil;";;Ii;i

in Du"il in seau fost intrebuiniate'

;";;

cele mai recente dove;;"1" ii i.u.". -_- d-;';'Au' Cercetdrile

qi in secolui ai III-lea
clescinsd utilizarea acestui tip cle brdzdar
al lV-lea e'n'4e'
secolului
aie
e.n gi chiar in primele clecenii
pt"iuincl sd'pdCilciumat'lt, Coirsitleruf ii. palttoetnobotunice
''' *r"n
prezentat la ,,Seslunea
-C|aiovzr"'
lurile oTheologice de'Ti*i"iiaoio-Ceiei,.-material
23-2+ apriCjltcniei -rlc comunicdri gtiintifile i'illur"uiui
t'n?'i-r,
,roropu, C. Tdtulea, NI. Nica, F1., Biciu, Cercetd'rile clin com'
"u
de La sucidaua-ce7ei (co'
1982tn
onului
Ttania
anuald cle rapoarte arlieolo"ililii-tlo"-ro1to-bizantittir.
sesiune
prezentata
i""l,n-xVr-^
Inunicare
I i r . 't " '* P i o i e l t i , m a r ti c i 9 8 3 1 '
au Ion Hot'aliu C|i1att, op' cll ' lJ' l:j'J'
a7 Nicolae ddroiu, oP. cit., P. ]95'
18Vasile Ncamju' o1t' cit', P 51' ^
c,otfiribulii la c:unoa$t.e.r-ea
4r)corneliu uarik.d
;;i"[",
cle
-tipoloiit Dacia (de'pozitur
,asiiiii''ii\tii'tt'"''iti'"
tflt'i, euoluliet ;i
15/3-t
ms',fis' 'onio"n.

:xi P. P. Iranaitescu, o7r.clf., p- 3g.

3? Il.erodot, Istrn'ii, IV, 17; apuci Clor.nelia Belcin, r.tp. cit., p.
65.
:8 IIeIIanicos I nte nteieri tle icanturi
,
;l olo.se,f r. 66 i apud Mari n
Po pe scu-Sp ineni,op. c lt . , p. 15.
iif' Ver-qi1iu, Geor.qica, III
; apud Marin Lropescu*Spineni,op. cit.,
f-)" M
atfN. Zarnfilescu, V. Velican, Gh. Vdlutd, Fitotelmia, vol.
I, I3ucure$ti, 1()56,p. 301-302.
ar Ovidiu, Scrisori rl.ht Portt, I, B, 59; apud Cornelia
Belcin, ctp.cit",
p. ii{}.
42 Ion I'Iora!iu Criqar-r,Burebista
$i epoctt.sa, Bucure;ti, Edit, ;1.igi enciclopedicd, 1977,p. 39'tr-l}98.
iit{ificd
/,J Hadrian Daicoviciu, op,
cit., p. 235.

'iiii'"',tTiiis ,ti Ia Ghictici-Dotj),

-

16

Ocupalii

tradilionale

*id."F+6*
!lL_..

I'

Pe

{},7

i. afarra b.dzcrarur-ui,'"
instrumentur- de arat ai geto-dacilor
era prevdzut gi cu uncu{it de fier, care se fixa
in d.i"O"i"f Au
lemn. De aselnenea,el avea talpd
evident,
pLr*lre erpdsanluqarui. Existenia Ei,
"n.r"rur-"uu.rru
,,...incaa unei
piese de lemn,
a bi.sei cb se fixa"intre talpd qi'g.i",r"r (pentru
a miri stabilitate. in plan orizontal si verticali acestuiadin
urmd)
pro"rt"
]r"9it." dar nu obiligatorie"5'.Fireqte, din cauzaformei simetrine.
brdzdarul geto-dac nu rdsturna brazda, ci o
tiia, u a;iirr_t-'"?
gi o fringea in doui.
In vederea lucrdrii pdmintuiui,
recurgeau frec_
vent ;i la sape. Aceasta este explicatii.geto_dacii
faptului
pfia in p.*_
descoperite trei tipuri de sape gi ctoui
"a, ;ip;ri;e sAl!i!:,rl
l:.t,
pattgl get,o.dacice,fiecare cu mai multe variantesl. '
Din secolul f e.n., ca gi din perioada stdpinirii romane
(sec.
II-'II
e.n.), dateazd gi unelt^eile_tipul
lucrdtoare confectionat3
"ur_]rrut"lor,'"r'fu.t"n
ii" fier. Spre deosebired; ;G,.itrtn_
tele -,,cazrnalele cu virful
ascutit(._

drnremn
f;iGl;;;f;; *#;:[i;;fl*

i1:ijli;i?,fl:?i1fl1

lari, asemdnatoare hirletelor, rucrate in intregime

din fie-r., pe
care unii specialiEti ie incadreazd in categoria
cazmarerors2.De
precizat cd deprinderea confectiondrii hirlelelor
numai din lemn
va persista gi in secolele urmdtoare. Bundoard,
in tot cursul epo_
cii feudale, aldturi de hirletele cu ramd metalicd,
s-au utili_
zat Ei cele in totalitate din lemni,3.
Lamele coaselor geto_dacice aveau lungimea
cuprinsA in_
tre'10-104 cm' La unele coase, curbura lamei
era foarte r:utin
accentuatd, dar, inaintea limbii de fixare in toporigcd,
corpul
lor forrna o bucld- Altere aveau forma apropiata
de a seceriror
cu cirlig. Curburq lamei era insd mai putin accentuatd,
iar in
partea dinspre topori;cd lama se indrepta, spre
a oferi mai
multd stabilitate. in ceea ce priveqte ldtimea,
au fost descoperite coase sub 3 cm, dar gi pind la B_10
cm. De obicei. pre_
zentau o limbd sau un tub de inmdnuEare, care _ prin'in_
,n,Ioan Glodariu,
.E"q:I^ laroslavschi, Ciuilizalia f.ierului la Dacl,
C-'luj-Napoca,Edit. Daci4,
1979,p. 65.
i't lbident, p. 6Z-Il.
''r-J. Glodariu, Ap. Gyurai, Le rlep6t cl,oit.its
t.omains de
-Zrilr)'i,

r,-.s"
i+, rsio,p, zl+,zzz,223qi-rie.ii'li"*s;
,,Dacia",
trt1tr}!.r,il,T
5rr
Vasile Neamlu, op. cit,, p. lg1,

1a

termediul unui nit Ei al unei verigi - se prindeau de partea

iernnoasd.Alteori, se terminau printr-un virf asculit' cu acet'irgi rtenire54.
Dintre uneltele agricole a1e geto-ciacilor, o foarte mare
frecvenld in descoperiiile arheologice o.au secerile. Ele erau
alcdtuite dintr-o lami ingustl (mai rar, gi latd), terminati printr-un pecluncul de prins' Existau qi seceri la care prinderea de
miner se realiza piintr-un cirlig sau printr-un cirlig_ Ei doui
aripioare, aflate Ia baza lamei. ln general, lama secerilor getocitrciceera curbatd, scurtd (irrajoriiate'aaveau 20-28 cm lungi-"1-qi asculitd la virf . Mine.il se afla in prelungirea curburii
lameit).
in ceea ce privegte conservareacerealelor, izvoarele literare antice consemneaza0biceiul locuitorilor Traciei de a le
pdstra in gropi, numite ..sirii,'56.Temeinicia informaliilor scrise
iste proba"td'clegropiie dc provizii gdsite in multe dintre aqe'zdrile geto-dacicJinvestigate.Este vorba de ,,-..gropicilindrice.
trorrcoii"e sau in formd ie clopot (baza mai largi decit gura)'
ni cdror pereli sint cle multe ori arqi pentru a impiedica p6.
N-au lipsit nici giopile care aveau perelii
trunclerei umezelii((57.
confeclionatedin nuiele impletite.
tronconice,
clublaii cu coEuri
Fundul cogutilot respectivese fdluia cu luts8'
in acelagiscop, geto-dacii au utilizat si chiupurile mari de
be ate-"t-tea' se presupunL'cd ei construiau
lut ars (pittl'oq5?.
iernn (urmelc:unuia, precum qi rnari cantitSli
ii ,,-..t-tot-t-tbare'cle
i( Ion Holatriu Crilan, op. cit., p. 395 ; .Ion Glodariu-, Eugen. Iaroar.
slavsclri, op. cit',,p' 73_-71,; Petre Ghe-rghe,.Cercetdri si t|es.copet'iri.
i,iolpgiie cu priuiie Lo ciullizat,ia geLr-dacicd pe teritgt"iul-j_udefului Gorj,
biteniei" - serie noud, I'ol' II, 1983' p' 52-53'
in
"- ,,Aihivele
" 5i ion ttoraliu Crigan' op' cit', p.- 397-; Io' Glodariu' Eugen Iaroslervsclri,op. cit.,'p. It-ZZ; Sitvia Teoclor, PauI $adure.schi'.D^6p6t-cl'ou'
iit't it inr" cle l;d-poque la tbne de Lozna, tldp' de Bcttb;-an-i,in ,'Invenpian$a 71 c.
u".huno1ogica,,-fascicula11, Buc., Edit. r\cademiei, 1979,
toiio
- ' - id
op'
iu. 1'. vltto, De.spre agriculturd, I, 57 ; apud Cornelia Belcin'
r '1 1 .p, . 6 8 .
5? Cornelia Belcin, oP. cit.' P. 68.
t8 Aurelia lgna, Restottrarea ;i conserDareaunui fragntent de leasd.
tlttt.icd cle Ia $ercaia, judelul Brolou, in ,,Acta Musei Napocensis", XV,
( 'l' u j - N a p o c a , 1 9 7 8 .
p6s" re
Bundoar5, geto-dacii din clepresiunea cimpulung-Muscel iqi
o
1'25
de
5i
indl{irnca
aveau
care
grinele
in chiupuri
.m
tlau
.circum(vezi Flan-riniu.Mir{u, op' cit'' p' -56)' In leii'rinfi- *uii..ra Ou i,Co
Co-ntrib.ufie
Berciu'
I'
pror'-izii,
vezi
de
- mari
gilturd cu originea ,rur"lol:
cli'iupurilor ie [acturd' clacied^din sccolur ,I,u :7t;:,11 '*-p^]^Ti,-iiiai"t
l(,
Jr 4 ( r r * r
in Dacia
i;;'n';, s,-'iocn,i. ssz-orr i D.. Protase,Problenta-contittruit(ttii
p, 6ti'
Irt Itttrti rtct arheul otl tei s i rruttri s ntal i c i i ' B

0Lf

19

de la lard imbracd o copild mai micd de zece ani cu o cimaqd

f5cutd'din frunze de copaci qi buruieni.Toate ceielalte copile qi
copiii de aceeaEivirsti o urmeazd 9i se duc jucind Ei cintind
pri' imprejurimi ; iar oriunde sosesc,babele au obicei de le
i,oarnd'apd rece in caPtt63'
in schimb, in piima jumdtate a secolului nostru, in Jara
I{atc.gutuigi, in general, in aEezdrile--dinCarpalii Meridionali'
din'fara Zarandilui etc., se afla in floare, incd, ritualul Bojul
prin care se invoca sprijinul forlelor .supranaturale
(Btoiut),
'per-riru'aducerea
ploii. El nu se materializa insd prin participarea
ietelor, ci a bdietitor neprihdnilio4.
Tot aqa,in partea de nord a judelului DoIj, obi.ceiului-ise
spunea Fier(trit iau Feropeii ,1iera practicat de copii care, insd,
r'tu s" infdEurau cu boji, ci foloseau ca recuzitd clopote, sape
vechi etc., pe care le ioveau, provocind zgomote' In timp ce
erau udali cu gilelile cu apd, copiii jucau Ei invocau pioaia6r'
Alteori, venired ploii era catzatd prin uda'rea fetelor tnari care
p[cdtuiserd sau a femeilor care al6ptau, rostindu-se : ,,Cum
curge laptele din^ lilele tele cind .suge copilul' a$a !4 curgA
ploiia din nori,,. in astfel de practici, specialiEtiidescifreazdo
,,...pur.u."in relalie a fertilitSlii solului cu cea a femeii, aminti.a ae inceputul agriculturii neolitice, cind omologareafemeii
cu fertilitatea teluricd a Marii zeile a Pdmintului a dat -naqtere
rlorninatieispirituale a femeii in epocamatriarhatului"''(66'
cel al pul*Oitrtt* iiturile arhaice se cuvine a fi amintit 9i
riiifarii prin sp6larea rituald" -gllciat in numeroase zone ale
un vas
tfrrii, 1a pornitut plugului : ,;Gbipodiri$,avind in mind
boii,
inconjurindu-i
plugul
si
qi-tdmiie
stropegte
busuioc
cu apd,
clc tiei ori, in sensul miqcdrii soarelui pe bolta cereascdqi roslind o incantalie. Ritualul purificdrii, in acest c-az' est-epus
In legdturd cu o reminiscen!5a cultului chtoniag/ In Neam!,
1ot ii pornitul plugului, se practica purificarea prin afumare
cu timiie('67.

cle griu, hob etc., arse, s-au descoperit chiar in apropierea sa'c_
tuaruiui cu 60 de coloane de andezit de ra saimi2egetusa;rro0.
Conservarea, in. traditia orall a poporului romAi, gi chiar
- .
oficiereer pind in zilele noastre a unof arhaice rituaiuri care
tin de culte pdgine, anume plugu;orttl, CaloiantLl, papurud.a6t,
precum Ei a altor numeroase obiceiuri _ care i;i au geneza in_
tr-o perioadd cu mult anterioard crestinismului gi care au mer-rire:rsa provoace, sd stimuleze fertiiitatea pdmintului - aclevel.esc, g a.o!a in plus, exi,stenla unei str.av-echiagriculturi pe
l e r it or iul ldr ii.
Astfel, pind nu de^mult, in special in partea sudicd a
larii
(in zona de cimpie a olteniei
Ei a Munteniei, in sudul Moldol
vei. gi in Dobrogea), era obiceiul ca fetele sd modeleze, din iut\galben framintat sau din cirpe, un om numit Caloian, pe
care-I impodobeau, uneori, cu coji de ou6 rosii, cu flori
Ei_l age_
zau intr-un mic cosciug, ca pe mort. plingindu-l si tdmiindu-I,
i l i ngr opau. apo i , i n i r-u i r l o c a s c u n s (a s e n r eneai dol i l or de pdmi nt
preistorici), de obicei lingd o fintind a satului. intre timr:. i se
cinta : ,,Caloiene, iene / Du-te-n cer gi cere / Sd cleschiclapo._
tiie, / Sa sloboadd ploile, 7 Sd curgd ca girleie
/ ZiIele'l $i
noplile / Ca sd creascd grinelc / Caloiene iene, Cum ne curg
/
Iacrirnile / si curgd si ploile / zirele 7 $i noptiie
/ sd creasca
iegumele / $i toate ierburile6(6?
Dupd trei zile, Culoianul era dezgropat in zori
Ei aruncat l n
^
fintini pdrdsite sau pe riuri, pe piraie, ca sd tulbure norii c i
apele, intocrnai cum se intintpla inainte de pioaie.
Existd indicii cd, pe vrernuri, rituaiul antintit cle invocare ar ploii era oficiat ;i in zoneie muntoase ale ldrii,
unde, in pofid:r conditiilor cu totul irnproprii, se cultivau,
to t us i, plant e.
Str{vechi r.ste si obiceiul pctltcu.uilei, prin care copiii _ i'r_
brdcati in f.unze verzi, ca in cultele pante.iste -_ cdutau si
provoilcc venirea ploii. De retinut cd au fost consemnate mai
n-rulte posibilitdti de concretizare a ritualului agricoi respectiv
in tirtrp si in spatiu ;i, irnplicit, rrui multe nume sub caie s_a
f:icut cunoscut. De pildd, Dimitrie cantemir aratd cd. pe timnul
ve r ii, , , . . . c ' inr ls crrri i n a tu ri l c s i n t p ri me j d u i te cl e seceta, oameni i

6l Dimitrie
l !t76, p. 217.

Cantemir, Descrierea i\'lold'ooei,Bucureqti, Edit. Minerva,

tr lctra Birsei, vol. I, Edit. Acadenriei, 1972,P. 312,

(ii
icd Doij, Bucurerlti'
Stefan Enache, Teodor PIeqa, Zona etnogrttf
l:iclit.Sport-turism, 1982,P. 119.
t,tjIbidenr, p. 120.
r;zporgnsf ichirn, Dcspre t'olul unor ut'telte si tttunci ag,icole clitt'
I\lr.fulouaCentrald, in.,,Caipica", vol. XI, Bacdu, 1979,.p,-.277-; vezi .;i
Nitrolac BoI, Obiceiuri'agrai.e ;i pastorale ditt zona Codrilor Sdtnt'arului
(iri,ir. nurnlu Mare), in .StuAii qi cornunicdri", voi. IV' Sa.tq lvl-are, 1980'
Ar:claqi obicei a fost atestat qi de noi pe teren, de pildd in Polo"'ragi
((lrr'.j), lto,iiile (ViIcea).

frr Iladrian Daicclviciu, op. cit.,

22i.
0r P. P. Panaitescu, op. cit., p. 1s.
142-118. Vezi qi Dumitru pop, Contribulii lu stucliul Caloianului, in ,,Studii 5i comuniciri", vol. tti,'siuiu,
I 98I , p. 7-2 4.
,o
:S.-3. Radianu, Din trecutul si prezentul agriculturei ront6.ne,
partea I, l3ucuresti, 190ri,p. IT4-lTb.
:

21

20,

,rftL-

Prin alte pdrli, in plus, se azvirleau ,,"..boabein urma plu_

gului cind era scos pe poartd, se agezape plug o piine
;i un
drob dc. sarc, se mima- aratul, se pocnea'din bifi, ." irrd"-r.rou
boii ca 1rcbrazdd etc.('68.
Pentru a exista premisele oblinerii unei recolte bune, bdrbatul care semdna tiebuia sd fie ,,curat.la trup( Ei cu ,,inima
goalS((,adicd nemincat. impreunarea sexuald bra'interzisd in
perioada semdnatului, iar femeiie nu aveau dreptul sd semene
nicicind. De altfel, Ior li se interziceapind Ei trec-ereape dinaintea boilor injugati pentru a pleca la arat. Atare inteidictii sint
consideratereminiscenle ale unor creciinte care dateaza inca ain
epoca patriarhatului6e.
N-a lipsit nici credinla cd linuta vestimentard er semind*
torului avea influenld mai cu seamd asupra calitdlii recoltei.
De aceea,semdndtorul imbrdca, obtigatoriu, ve,qminie cu iesavirEire albe, simbol aI castitSlii lucritoare, fdri de care rodnicia putea fi neprielnicd. De pildd, in fara Crisurilor, pind nu
de-ryult, r,...prin iulie-august, imediat dupd termirr."u seceri_
qului, fiecare bdrbat se siula zilnic dis-db-dimineatd pentru a
prinde rdsdritul *Ghinu$ii- (constelalia: Clogcacu pui . n.n.)
pe cer- Era neapdrat necesarsd fie surprins de acest'momentcu
o *chime$e,,albd gi curatd, cu care apoi trebuia sd se imbrace
la semdnatul griului, cdci astfel gi griul va fi frumos Ei curat,
iar rodul din vara urmdtoare va fi bogatttT0.
,
_Cledi1!e, uzanle arhaice au existat ;i in legdturd cu recoltat'I' BunSoard,este de mentionat, in primul iind, cerinta c*
aceia care luau parte Ia secerat,rnai aies femeile, sd"fie ,,cu_
rate(6pentru a nu ,,spurca.(griul.
_ Mai amintim cd, de reguld, martea gi vinerea erau consi_
derate zile nefaste"pentru inceperea'secerisurui cd in toate
;i
zonele fdrii, adeseori,la terminarea acestuia, se ldsau pe loc
c-iteva spice net4isls ssle_- legate cu o ald rogie _. purtnu
denumirea de ,,barba popii(, ,,iepure((,,,barba lui Dumnezeu,,
sau-.,,coada
popii((.Menirea lor era ca ,,...griul din anul urmdtor
si fie cel pulin tot atlt roclit, rogu Ei sd nu conlind neghinfiuzt

Totodati, prin ceremonialul impletirii cununii sau prin procesiunea aducerii accsteiain sat, oamenii incercau sd stimuleze
rodnicia pdmintului, puterea de germinare a seminlei. Este
vclrba de un ritual agricol complex, care antrena intreaga obqte
sdteascdqi care este desemnat pri4 Cun'und, in Transilvania, Ei
Drdgcdcd,in Muntenia Ei in Moldgva..
Aproape fdrd exceplie,,doar fecioareli:'1
aveau ingdduinla
Itnpletirii cununii din spice,'d$e2atein formb de cerc. Tot aEa,
cununa era purtatd de fete, mai rar de feciori qi, doar in eazuri
lzolate, de femei sau bdrbali. Cel cu cununa pe cap era udat
la rdspintiile satului. Alaiul secerdtorilor cinta qi chiuia. in
final, se participa la o petrecereEi la o masd organizatd de obsit,oasatuluiT2.
In conceplia lui'Cantemir, prin Drd.gaicdpoporul sdrbdtorcu, de fapt, pe Ceres (zeila griului ;i a recoltelor in mitoiogia
romand) : ,,Dupd cum se vede, prin ea o inleleg pe Ceres.Cdci
ln acea vreme a anului cind incep sd se coacd seminiturile,
toate fetele {dranilor din satele invecinate se adund qi o aleg
pe cea mai frumoasd dintre e1e,cdreia ii dau numele de Drdg8ica. O petrec pe ogoare cu mare aiai, o gitesc cu o cunund
tmpletitd din spice qi cu m'uIte basmale coiorate qi-i pun in
miini cheile de la jitnite. Drdgaica aceastaimpodobitd in acest
ehip se intoarce de la cimp spre casi cu nriinile intinse Ei cu
basrnal'elefluturind in vint, d'e parcd ar zbur,a, $i cutreierd
toute satele din care s-a adunat lume s-o petreacd cintind qi
Jucind laolaltd cu toate tovardEeleei de joc, care o numesc
foarte des sora gi mai marea 1or in cintecele alcdtuite cu destultr iscusintd. Fetele din Moldova doresc din toatd inima sd
atbf, parte de aceastdcinstire sdteasci, deEi in cintecele lor spun
ln(trcu, dupd datind, cd fata care a intruchipat Drdgaica nu se
ponte mdrita decit abia dupd trei anis73.
Cununa era pdstratd cu griji, uneori pind la seceriqul urtnAtor : ,,CeI mai frecvent insd cununa se pdstreazd pind la
uoua irrsdrninlare, cind se amestecd boabele ei cu griul ce urrttulrzd sd fie insdmintat pentru ca Ei in anul viitor sb fie rod
bun$74.
Pretutindeni, la sfirqitul muncilor agricole se fdceau urdri
eu iu{,elcsurimagice, prin care se sugera rodul a;teptat.

(;8Florica
Lorin!, Touiird,;ia cle plug si cerentoniaruraratului in nnrctul^r'egiunilor Arges si Oltenia, in'
,.fr,evista muzeelor,,, nr. 1, an IV
(I 967 ), p . 60 .
ce Tara Birsei..., r:. 311.
70 l.*Godea
Si L garba, ,4specte ale inuentarului ogricol tracligio_
ttal- dit't, lara Cri;urilor, in ,,Biharea,,, vol.
IV, Oradei lgif,- i. rcg.
I91. rg,toc, obiceiuri priaitoare'ta iicerii, in
,,Civr.d.C.'6c anii
1968-1970", Cluj-Napoca, 1921,p. 265_264.

t! lorr TaIo , op. cit., p. 265; Elisabeta Moldoveanu-Nestor, Curlln,(r .* sd,rbdtoare a secerisului., in ,,Revista de etnografie $i folclor",
I o n t f ) ( l t ) {j 4 ) ,n r . 6 .
i:r Dirnitrie Cantemir, op. ctt., p. 218.
71 lon 1'alos, o1t.cit., p. 265.

'i

,,

23

r-&-

- general cunosSe impune a fi'amintitti qi deprinderea seminle der griu

cu
__
arunca
se
a
de
cut6 pe cuprinsul ldrii
aribd noroc de
clupd mire Ei mi."iJ, p"tli"t- ca aceEtia ""'sd
bucate((..
a avut un
-poui"creEteretranimalelor vttloric' cit
In economia geto-dacilor,
insemnat
mai
rol tot aqa de i*p".t""t,
"ftiut
lucrarea Pdmintului'
potibiu?8, gvidiu?e, Dio Cassiu's0,Criton8l 1as5's5 se in!ede oi' aidturi
erau
leagd cd pe intreg i"tiioti"i Daciei
"turme"
""uto se creqteauvaci, boi, cai, capre' porci'
J"
parliai6 (capul de
l)e asemen"u, ,upr"r"ntarea ii-boti"6
a cunoscut
c515re!)
cu
(cte
obicei'
cal) sau integraia ;";;1"1;i
tracicA'
audien!6 in arta
o
-ur"Cu privire Ia creEtereacailor' a caprelor 3i a nctr31l1J,1iqi Sofocle (el vorbegte despre "tracll luror-Iti"."tit""1"*t
oviaiu este impresionat de lnsaulii.toi"lt'.
;j;;;i;;;1;ezf
special de marea lor agilitate
in
l"aigeni'
suEiriieraselor a"
"ui
locale aspre' dar constata
Eri-"t"rice
qi rezistenla to
"onJiliii"
de finele8a'Scriind descd oile biqtinaEilor;;;;
"'ii"alptitd
gelilor' Arriair
pre expedilia lui Alexandru Macedon impctriva
intinse de pe teritoriul
se referd, printre aitele, qi 1a pbqunile
Columella cunoaEtecd
de la norcl de Dundre8t' i'u titta"l siu'
cd ei
creEtereavitelor 9i face precizarea
!e1ii erau renumiti in
Ael'ianus
Claudius
Totodatd'
se qi caiificd ,'bdutori de laptettso'
se ingraqd cu absint foarte
care
Pont,
din
meniioneazd ,,oile
caii gelilor' care alerarnart(,adica cu pelin' Tot el apreciazd
gau foarte rePedesT'

in sfir;it, ar mai fi de amintit faptul cd",in acliunile lor,

vrdjitoarele s-au folosit, adeseori,de o serie de unelte care fac
parte din inventarul agricol al lSranului : seceri, coase, fiare
de plug vechi, potcoave,,gdsite'(,sdgeli confeclionatedin 9 virfuri de coasd,resteie, topoare, sape, greble, culite ,,gdsite((etc.
Lor li se atribr-riauputeri magice pentru a invinge rdul qi pentru a alunga duhurile nefaste75.
Frecvent, uneltele agricole au fost pomenite Ei in cintecele
Paparudei.',,Unde-oi"dacu plugul / Sd curgd ca untul / Unde-oi da cu sapa / Sd curgd co apa(r76.
De aItfel, in mentalitatea tradilionaid a poporului roman,
piinetr insd;i era investitd cu semnificatii arhaice, ea simbolizind
_*_ printre altele - rodnicia, fertilitatea'etc. inlelesurile benefice atribuite piinii.se mai pdstreazdqi astdzi, bineinleles sensibil impu{inate. Mai cu seamd ritualuriie de trecere, oficiate
cu prilejul nunfii, au fost si, rareori, nrai sint incd insolite de
prezenla piinii sau a colacilor cu presupuse insugiri binefdcdtoare. Astfel, inainte de a pleca la cununie, pretutindeni in
!ard, deasupracapului miresei, se rupea ,,colaculmiresei'(,simbol a1fecunditSlii ; in Oltenia gi Muntenia (cu precdderein Teleorman), inainte de cununie, mirii schimbau colaci intre ei ;
in Transilv:rnia, mireasa primea alaiul de nunt5, privind printr-un colac ; in Gorj, dupd. cununie, mireasa ininca din acelaqi
colac cu gincrele ; in Vrancea, alaiul de nuntd iegea pe poartd
pe sub un colac ; in Oitenia, darul se stringea pe un colac ; in
nordul Moldovei, pdrintii mirilor stdteau cu colacul in miini in
pragul ugii, pentru d trece pe sub eI, de trei ori, tinerii revenili de la cununie ; in Transilvania (zona Bistrila-Ndsdud),
coldcarul,care anunti qi invita oamenii satuL.rila nuntd, poartd
un colac mare pe rnind, impodobit cu flori (vara) sau cu hir'tie (iarna). Tot acolo, ,,...cem(rtorii(patru bdieli gi patru fete),
care primesc invitatii 1a nuntd, poartd un colac 1a briu. Mirii,
in drum spre bisericS,poartd fiecare un colac in mind. Odatd
ajunqi la uqa bisericii, cei doi colaci se leaga cu o batistd fiind
transportali in continuare de o parte si de alta de tinerii cds6torili. Steagul de nuntd este prevdzut qi ei cu un colac in

P"libil,
" ovidiu.
7'

o p . ci t., p .6 9 _ 7 0 .
I s t o r i i ,IV, SB,a ;a n u {.C g r 1 e l i a Be i ci n , cornelia Belcin'
apud
13-14;
7'
lg!iV'
rristni'niiit"'io,
Belcin' op'
Istprlo rontattd, II' zti' 3; apud co|nelia

"'"'*'S;"ukJlus,
clt'' pr'
Belcin' op' cit'' p 69-70'
fragment 1 qi 3 ; apud cornelia
'3#*,
op' cit'' p'70'
82 Sofocle, Tereus'fragment 523 ;-aprrd Corneiia Belcin'
op'
viII' 6 ; apud cornclia Belcir-t'
s3 Aristotel, rct]'lii'ii'':iltotbbr'
r'it'' p*' 73vidiu,
B' 9; apucl cornelia
scrlsori clitt' Pott't, I' 2' 86-87; III
Ilelcin, oP. cit., P. 70
s5 Hadrian Dalcoviciu' op cii-,.p-' B'9'
vir' 2; apud Marin Popescu-Spineni'
80 columelia, i""i:i\:*ii'c'
rrlr' cit-' P-u29'ius
24; apucl NIarin PoAelianus, Despt'e animale' xv'
p
'
4
9
'
I ) c s (t t - s p i n e n i , o p . c i t''

vtrI... "' '.

t; Dorinel Ichim, op. cit., p. 277.
i6 Ibident,, p. 278.
77
$tefan Enache, Senutificalii ale senr,nulul solar ht arta popul,ard.
ton-td.neascd.,
in vol. ,,O1tenia. Studii qi comunicdri", vol. II, Craiova,
1980,p. 278*279.

2.5

24

8'

constituie un furaj de mare valoare, verde sau uscat, pentru

tt.in"u vitelor, cSrora le ridicd produclia de lapte' Fiind indoli:lnic ca geto-dacii sd fi folosit in alirnentalie boabele-de ndut'
ibiqnuit freu digerabile, ca pur6e sau prdjite' i" Y'ql modern
rlc cafea-iurogatl descoperireaacestuia in secliuni (locuin!e)'
nurnai in mici cantitdti, justificd pdstrarea lor doar pentru nevoiie insdminlatului ur'trril, in scopul oblinerii de furaj"e3'
Este de presupus c5, pe timpul verii, animalele strinse in
turrne -- a1eobEtii siteEti - erau pdEunatepe moEia aEezdrilor'
iiri,rrerroru,locuitorii din preajma-munlilor igi urcau insl-animaiele 1a pdqunea alpind, De altfel, sint dovezi potrivit cirora
iiipri"O"r"a pigundrii animalelor in Carpalii Me_ridionali dateiizi incd clin mileniul a1 ll-lea i.e.n.e4.Firerite, la munte, se
preamenajau addposturi pentru ocrotirea.pdstorilor Ei pentru
constructivd
1or
tehnica
pare
cd
se
produselor lactate.
il;";;;
f,U ," diferenlia substanlial ds ce. a stinelor de astdzi : ,,Side p9 d-ealul
fAturite executate in preluca (poiana)-Brinduqila
Meleii
pe
pe
pla.toyl
terasele
Ei
huclele (1 300 m iniliime),
dezau
dacica,
sarmizegetusa
de
la'sud-est
indltime),
fl 400 m
iclit corrst.uclii pistoreqti din lemn, fdrd lipituri qi tencuiald
de lut, cu un inventar specific, constind mai ales din ceranif.e i * in lipsa stinelor, pdstorii iqi gdseau,adeseori,refugiu
in-peqterite nai.urale.Acestea puteeu fi folosite qi sistematicca
itf"",'pe toatd durata sezonuiuide piqunat.:,,AEa se explicd
urme.le de cultura materiald dacicd descoperite_in peEterile de
fri Nut'tatn (jud. I{unedoara), Baia de Fier (in Oltenia) sau in
tc'StcraHoiiior de lingd vestitele Bdi lferculaneue6'
Pcitrivit constatirilor arheologilor, stinele dacilor din zona
muntotrsderau ,,...construcliide leiln' cu acoperiq de qindrilS
tuu paie, aEezatepe temelii de piatr6 de stincd' Forma lor este'
ln pirri toa.te cazllrile, ovala, iar dimensiunile variabile (diamr.tr.ul rararee de 6,90-16 m). De obicei, aceste constrUclii
gvcnu un cerdac de jur-lmprejur qi doud inclperi : prima -ovnl[, inr a cloua,interioarS primei, absidalSsau patru1a1".5ae7.
Mtrrc insemndtate'pentru probarea continuitSlii creqterii
nnlttritlclor pe teritoriul !6rii are qi faptul c5, pind nu demult'

Preluite pentru calitSlire 10r cleosebite,

erau solicitate frecvent cle'negus1..ii
-vitele geto-dacircr
s."-"i.'t"';ef
,;;r, grSi_
toare sint, in prinrul ,i"a, ir_l?."iJ
,".ir"ou
I' concordanldcu._m'rturiile
literare, resturile osteologice,
descoperite in agezdrile
e;;;;;
, probeazi-- c-iliingato,
__ prin cantitdlile
lor. apre?iabii; _ ponderea pe
care o aveir
crcgtc.reaanimalelor.(indeosebi
a
a porcilor domestici a,caprelor) viteror gi a ovinelor, dar si
$i
,." ug9"9_ia strdmoEif". ilEtii
Ei indeamnd ta desprinderea conctuziei aespr"
;;i;;",;6
sigurd
a unui excedentde animale
,"
"u."
""po.tuutd.Strecurdtorile ceramice,atit cle
in locuintele daco-getito.,constituiJ multe si de felurite, gasite
dte dovezi indiscutab'e cd
aceEti.erauru numai g.i""p"li-"'"*1t"ri'
;; ;ffiiJ,'!u.
posesori ai stiintei p."g-Stirii'
9r
n.irrci'
vr r r r z.qr br A
r - - - ogw.r r r
altor
l of
produse
pfOdU SC
;r u al
lac_
ta te g O.
De asemenea.^laglturilearheologice
au scosla iveajd foar_
fece de tuns oile. cu forme variate,
u-neledintre ele foarte ase_
mSndtoare cu cere fauriie
ir,;d ;; temutt de fierarii satelor.
Jurgimea- int-re 13-'iti^
fl:lg
geto-dacice ertru
rucrate' de retsurd.dintr-o
"-,*tJrrfecele
,,...bu.e
J"'tu,
indoitd
in forma riterei u' ldtitdla bazd pentru
,-i;rdt-i erasticitateaqi prevdzutd
cu doud lame ia extrernitdti(e1in ceea ce privertc tehnica ingrijirii
si a hrdnirii ,nima_
lelor' avem motive ri ..ua",-'
nu se diferentia, in
Iinii mari, de'cea practicatd a" "i'5"";rt"
de-a lungul veacurilor
a fost pdstritd i.rto"-uipiii'lp.oup"
--a"i
!i-"-rr:
in prezent. Astfpl
este
sigur ci * pe timpul iur"ii- -ltramosii nogtri
sd-gi addposteascdu.rin.h*t"-i"-"o"rt.l"1ii
"bir,i,ji;ii
speciare(,,acolo
oermenii tin cirezite inchise in ;i;;Ie;; *

sestrdduia"
.t-t _iTg,+-!;;j;i;,*""llil"iJ?xl',":h:
i;
afara

finului, a paielol de griu, b.r,

slca.d, mei,,ei mai foloseau
"pr_obuUii,"
ovdzul, iarba vintului
: ,,Se cunoaste cd
-O"'--"iurile
ndutul, leguminoas3 .Ei,
"a"t"l
a"
Mediteranei, se
cultivd, cu succes,la "1igi"g1a
altitrrJ;;, ."rirti"A cu-uqurintd
la frig, gi

8i Po libiu .
lst or ii, _t y , _l8. 4 ; apud c or net i a
Belcin, op. cit., p. 70.
r'talc clespre cresLet.eaanintalelir
i;t;;i;;;i"
ta gcto_ttaciicle Ia Racto_
M.u. Studiu arheozoologi",
i" ,,rri.u"o_;iJt;.,
tornul III, 1982,p. 139_
lu Flarn jniu
M
ir
[
u,
op. c it . , p. 65.
I'i Io an
Glo da r iu, nu! "" ijr Sr li"v s c t r i,
op. c i t . ,p . 7 s vergiriu, Georsi.cift,, iii,
l;i;'
:;,i;
cornetia Belcirr. op. ctt.,
p.70'.''

rrirl''larniniu Mirlu, op. cit., p. 58.

rrr K. Iloredt, O contribu{ie preistoricd Ia p d q u n a tu l i n C a r Pa l i i
$U(ll('1,ltr ,,llcvista isioricd romAnd", XVII' 1947' p .1 5 7 .
rrr'll'r(ll'ian Daicorriciu, op. cit., p' 203.
i l r rJ l ) l ( l ( , , '1 .
l t t l l r l ( l t 't r t , 2 2 1 .
1t.

27

Il"*

s-au consiervat o multimer de ritualuri sau rituri

cu substrat ar_
haicr, lcgatc dc viat:r pastorerrd,prin oficier"u
rn iri""."o
clct.r'r'inerre;r abu'dentei, a fertilitdlii, apdrarea
"a-.o
irnpotriva for!erlor rdufdcdtoare.
int lt ' o; c b i mo rn c n tu l i l r\l .rl d ri i tu rm (,i l a sti na pri l ei ui a
-ul i nrr sa_
ur r o r ri l u ri a p o i ro p tri c c '(b u n i o i rrd.
r" _
'krr),
i. s ir t ' .
a unor rituri apctropaice qi cu i,rcliune
" ru,n,,,."
ir
de pu.itlcor"
1,f"
ltildlt', fctctLl,uitt)' a unor rituri rnenite si detennine o proctuclre
sporita
lapte (de exentpiu, spdlarea ugerului oiloi cu
apa
-de
inr''estitd
cu alnul-rite insugiri r-rargice)Sau a unor rituri fcrtirizatoare ;i de fecunditate (impiodobirea stinei
cu .a,nu.i
verzi) etc.
Spre ti feri animartele cre criferiteie carlan:itdli
are naturii,
coirunitatea sdteascd_alual tctodatS, o sc-rie.de
carc ami'tim : interdictia de a se munci in anurnite
-asuii,-Jrr"rtr.,
ziie ipina
nu demult s-au pdstrat sdrbitori legate de rituri pr."r"qii"..
,
,,sdrbdtourea ursului.(, ,,ziu. lupului:,, ,,gddinetii,, etc.)- sou ,tc
a se incropi stina in anumite ziri, obligati-a ciobaniror
cle . ctucc:
o viatd de castitate in cursur verii, oJrrirea accesului
femeitor
la stini, mad alc.sin se;ronu1rnuisului eic.
intelege c5 gan-ia practicilor religioarseprccre;linc,,
r.efe_
ritcr.are_lacreste^rea
u.o
mai'bogati J"..ii
-animarelor,
dt: noi. in p1us, &te ,.rec-esard
""u
-n-it
precizarea cd, ta aromAni,
::l]'!1!1unor
atare manifestdri :r fost cle-tr dreptul ir-nprc.siona't.
i;lrul
atit ca bogdtie cit ;i ca varietatees.
qi consoridarea stdpinirii rom.re in n.cia
,incetdteni.ezr
i r 5( ' nr m 0ai s 1r u c tu ra c c o rl .,n ri c i c x i s te n t S dej a. cu
al tc cuvi nl'u
e,
ea nu a adus
odific5ri in caracterur agro-pastoral al econo'T
rniei, dar a constituit
punctui cle precarJ al unui avint econo*
t'ric, stimulat de noile teluri ale populatiei, care
solicitau o rnai
asidud punere in
a mdnoasblo.r pdminturi cucerite. nrin
'aloare

;i-ir rt'zcrvtttcelernai importante$'-tl""ii,(l]1ry1,",^f.:i',ll.ll:.tttDin uam int ul conllscat s- ilu

i i rr,' 1" ,pami nl ul cel ma i f er t ii et c ) '

Tc'ritorii intinstr
rlirL criloni;tilor Ei teto.a.ito, lotuii dc cultivat'
cu dreptul
trupeklro'
cecl:rte
fost
:ru
tlin jurul *,to,
",,ra..ii-r-tiiito..,
,ti, ,, tt, exploata prin munca bi;tinasiior din sate""''
proprig-teli,mici si
in general, terenurile erau divizate in
civili aclu; i^din
rrri .l t,,ci i l aeti nute cl e,'. . . vet er zr ni, cle coloniqt ii
supuqi' Abia
dacii
de
par
t
e,
in
'; i
rrl tt' l tdrl i al e Imperi u iui si,
a IIr-rgenerale
crizei
pe
masura-agrervdrii
III,
i,.liil iirri", in sec.
r
nolii'
m
ar
i
alcat
ui
ucri ul ui si a l l auperli. a, ii nr aseloi'' sL' \ 'ur
impeproprietdti
mari
]r,:o13'i"ialitor mici' Existau 9i
i;.";;;;"
pdEuni si
atit'Jir-t t"r"ttttri agricole, cit ;i din
ili,,t,',
muncil
intinse
"o'r*ind
prin arrendare' Pe prourietdli1e
i,nr.ir.irl,expioatate
fiind
aceqtia
liberi'
prin
munciiori
.si
ct'ir f[cutd,gi prin
1ottt100'
muncii
""i*i,
clin
po't"
f
oti
i:rodr'isul
cu btini
""
lucr ar ea pa'r'l'il:ui!i
Mi rrturi i despre r oLul ir lst 'm nat pe car c il at 'ea
ttti tttu]ui i neconomi i rDacieilom anesint num er oaseleunelt e cutittr
brazdare 1i
,ig','i,'nt(,cle fier, p.oJt." in atelierele localc-:
ca formA.cu celc
(erpropiate
szrpe
rk' 1>lug,oticuri, ,"",ti, coase'
to:itc' cii:scope.etc''
verigi
trranryort''te,
g..,'bl",
ii.''iitteTil, cazmale,
ri tt' tlt' :rrhe'ologl.
arle ecoO dovadd ar persistenlei caracteristicilor esenliale
r
om
ane o
st
dpinir
ii
ttonti t' i D aci ei prerom ane'qi in per ioada
agriunelte
r-rnor
a
uz
in
t'ottst.ituic, printre uii"i", menqilterea
cle cele de pr oveniaiet
ur
i,
'bineint
eles'
aa"
i
"a
,i i i ,' ,f.' traai l i e
sau
in general' mai procluctive' Astfel' "fiarele
,,i,1,i ,',,n-tnr"t6,
triunghiuformd
cle
roman'
iip
l)r'iizrlirrcLedc piug sint iier ae
largd si uqor rotunjitA
i;ir,1, it cloui variinte, una cu lama mai
aripioare cu arjutorul
cloud
avincl
*p"tioote
parteel
in
lrt virf,
alta cu lamtl tnili
plugului'
ar
lilr'ot'lt st: fixtr cte taipa cle lemn
ul.
r jgheab' f ie de
cil
f
ixar
e'
de
it
t
gust
l rrr,l ttngtr;i " u monq in
in Dacia,
cucerire
dinainiede
ir-rc6
iip li,,riiiirrir:_clacii,
"""or;irt
autohtot'lit'
populiltia
cle
plobabil
rlrrt' folosit ;i in ep:ica ronrztnd,
.1" aser,:r"treac1cfier, derr scltt'r,l"rpi"a brazcl.
r;iit,lrr.,t
",.,i
",,,,i,
car e s- r lu f dcut ' plugul
It,l ttl l ri r rl t' l t' mu. l ) upf , r elcoust it uir ilc
si r ciera l rt li pc'r f ecl. iolat , avinc'l cor m an'j ( ")
rl r, ti tl l .ol 1rr11

in practicda unor unerteEi tehnici ugrr"oi"-upiJ"rorl+i"Tgu

ot t r.voluitte.
o funda''rcntali transfo.';r..
se pet'ece, totuqi, pri' l,recerea^.dela stdpinirea in comur-r a pamintului, consiiierati
a ti
specificd ob;tii sdtesti geto-clacice, ra proprietatea
individuard
;i' implicit, la o noud forrnd de structuiare Ei zonificare a terenurilor, adica Ia o mai siste'raticd cxploatare a acestora.
incd pe
timpul 1ui rraieu, rornanii ;ru mdsurit si c:rcrastrat pa,ri"i"1
i"
vt-.deren impdrtirii lui si :r stabilirii irnpozitelor ',,irr.rrrj*trl
,

l l l |,tr l l l l

'' 1 - ; . ''j 't , , 1 , ,(,), I t t 'r ti tt rrtrnun(r,etl. a Ll.-a,l3ttculesti. Edit

stiintifici'

l r l i r l l , l | , l i .l .

Ilr Vezi,
d e p ild d . ll' a tia n a _ Gd lu q ci- Cir .g n a r u,
R .i tual e
, ,I l c v i s t a d e c t n o gr a fie ;i fo lclo r ", to m u l 2 4 , 1 9 79, nr. 1.

l rl l r l {l (rl l i l yto1xtrtL l ui ...,p. 7 8 .

l "r N l i l ri tl l N Ii tt:t't'i :, I/fc frt i)n. Dacir:-rtnnatt[t, Rucuresti' I4dit' st'iinti.'
l i r;1, l 'l ti '1, l r. l i l )l i .

pastot.tLl e, i 11

2g

fiu

r-

hrn

Fig. 1 n) Brdzdal clacic(dupd Glodaliu *_ fiS. 2:l/6)

i b) brdz_
dar ronran (dupd .l.diuk,a;.
Mili .lat decit brazdarul dacic, clar tot simetric (fig.
1), brdzclarul rornan desfdccero brazdd mai nrarc.. Fiind
fixat in virfur
td"lpii printr-un mangon, el
pozitie orizo'tald. In
-acliona in
unele cazuri, ir-rapoia sa se aflau
doud ,,aiipioare6( de lemn
fel de cormane iudimentare), care, inlesneau inclepdrtarea,1un
in
ambele pdrti, . pdmintului
;i clesprins a" ;.."r;1. ,"
.clespicat
toate acestezrse addugau grindeiul gi'coarnele. uneait',-i,-,
i,,tregime, se nurnea an'atru-Denumirea a fost pistr:rta
secole cle-a
rinciul in dialectere darcoroman
;i aroinan aie rimbii r''r6ne.
Prin urmare, si't clovezi sigure cd rom:rnitate. orient.rd
ir
clrnoscut cn'crtrttlinci cle la inceput,ul rnileniului I al
erei ncias_
tre, odatd cu cucerirea rcln-ianda Dacieilcz. Se pare ci, pinA prin
secolul al IV-lea e.'., i:rdzcrar"ur,,dacic", vir r-xista
,,retu,.i ,t.,
cr..l ,,romitns.
Irini in scrcolul:rl Vl*leur (clupzi unii ccrc,c.tIto,ril03)
snu pina
in veacurile X-XI
(dupd alfii), arat'ur a fost singura unearti
cle rdscolit pdrni'tul pe teritoriul tdrii roastre. De fapt,
si clupir
1ti2 N i c o l a e
Ed r o iu ,
r0l.i Corneliu

o p c t I . , p. 108.
l\.Idrgdrit Tatulea, op. cit., rns

i) /r
dU

lx)r'ioacleleamintite, el va continua se fie folosit aldturi cle plugul propriu-zis. in unele zone, aratrul se mai intrebuinla incd
;tc la sfirqitul sccolului trecut : ,,AEa s-a intimp,lat in zona Mun\ilor Apuseni sau in unele regiuni de ;es sirace din cin'rpia
Olteniei, din zona colinara a Tutovei sau a Buzdrr1nial04.
De relinut cd, in citeva inuzee etnografice ale !6rii, se mai
('orrservdqi astdzi exemplare de araLru.
Tot pentru lucrarea pdneintului, aldturi de sapele autohtonilor' - in peri,o,adastdpinirii romane - apar tip'uri noi de sape,
('u lama mult mai inaltA, de formd triunghiulard (asemdndtoare
('!r ceel ar sapelor de astdzi). EIe avearu orificiul de inmdnugare
clt' forrnd trapezoidald, iar pe fala interioard a lamei prezentau o
rrcrvurd longitudinal6 proeminentd105.
Din aceeagi epocd dateazi ;i sdp5ligi, sdpdligi-tirndcop gi
liu)re de hirlele. Acestea din urmd erau lucrate din fier ;i imbrlcau fie numeri virful uneltei, fie atit virful cit qi laturile
(,i10(i.
FatA de secerile geto-dacice, cele romane aveau lama mai
l rtrrga;i mai arcui tiloT.
l)espre rodnicia p5n-rinturilor Daciei romane, grdiegte limllt,tlr' ;i numismatica. De exemplu, pe o medalie romand din
tirnpul lui Traian Deciu (anii 249-251) este infdliqatd, simbolic,
l )i rc' i i r:,,...asezatd.pe o st incd, linind in m ind un st eag m ilit ar ,
rrvirrcl cleasupra un vultur. In stinga ei, un copil line spice de
gliu ;i inainte-i alt copil duce o ciorchind de struguri(108.
Atit despre bogdtia in cereale (rr-raiaies in griu), cit gi des('ol.rsurnul
apreciabil pe plan local al acestora, printre cele
l)r'('
rrtiri c'oncludente probe se inscriu ustensilele qi instalatiile de
rrtik'inirt ;i copt, nelipsite din orice a;ezare, indiferent de epocd.
I' r' rrtru rrdci narea gr inelor , pcpulat ia Daciei r om ane f olosea,
Irr ;l ri nrttl ri nd, ri ;n ile sau m or i, com puse din doua par li - una
f lrir /rrrr'14,)gi arlta rlobilS, deasuprar (c:utillt"ts)- care se deoseItcrrtr tl t, cel e cl i n e poca clacicd pr in f or m a 1or r nai plat dl@:
,,1)ttllir pir,1rcle clescolreritel,c'leosebimtnori pusr: in rniEcare cu
rrl l (i t'or'.gt'-ta N l oral u-P opa, C ontri bul i i
l a ti pol c tgi tt pl ugul ui t' ornd'
p. 149.
,rri ,v', i n,,l l cvi sta
cl e etnogl al i e s 1i fol c l or", totn 15, 1970, nr.2,
l i l :' I)t.l ntl .(! al tel e, v ez i N l ari us N { oga, D oi na I)enea, Ll nel te a{ l ri c ol e
nti l t(rtt' rl r'st'r.rpcri l c l ,a Ti bi s c unt, i n ,,S tudi i $i c otnuni c dri de etnografi e
,ri f'rrl r'l rrr' . - i stori c", r'o1. II, C arans ebeq, 1977, p. 321-323.
tttti l l ,i ([enr, p. l ]21]. V ez i qi Mari a C omga, Grd.di n.dri tttl i n ni .l eni ul I
C ons tanj a, 1980.
I u
1n' l tt'i l ttt'i .ttl R ontdni ei , i n ,,P onti c a", r' ol . X III,
l
l 7l l ,
ri l ' V i rsi l t'N t:artr{u, op. c l l ., p. 1B l .
('.r,
ri l 'IL
l ). Ii adi anu, o1t. c i t., p. L37.
l l l 'r \ | i l rrri I N Iacrea, op. c i t., p. 29ti .

31

bra1u1 (nutlct ntcrnlarict) qi altele invirtite cle un anirnal (nrolcL

cLsittctriu)sau cu apd (ntola oqu,aria). Risnitele se invirteau
rtunriri cr-rrr.rir-iir,
cu ajutorul unui fier fixat lateral, in ciunga piertlt'i (...). Se const:rtd ci acele:r intr:ebuintate in scc. II-iII
e.n.
au forn-ia bo1tit6, iar b;rzermult scobitd spre a se aclapta pietrei
cle clcdcsubt. Celetfolosite in vremea rontano-barbard, sec-.IV,VI r,.r't.,erau de dirnensiuni rnodeste, tdiate in calcar cochilifer,
u;or de transportat. Irietre rnari pentru mori, puse in mi;care
prin for{at a1rc.isau anirnalelor, s-au gdsit numtri la Suciclava.
Elc st;rmdi-rdfozrrte rnult cu cele ce se folcsesc in ziua de azi (...).
ir-r multe c;rzuri, gi rnai cu searnd in gospoddriile rnodeste,
rnoilra de rnind sau cea mecanicd se inlocuia irrintr-o piud cle
piatrd, in care se pisau grdunlelc' cu ajutorul unui pisdlbg, cioplit ctin acela;i material. Aceste pive ernu mult folosite de
populalia daco-romand a provinciei. Sdplturile de la Sucida-,'a
ilu scos uu exemplar intact, cu pisllog(110.
SfirSitul secolului ul IV-lea si inceputul celui urrndtor nrarc hea. : d un s z rl t i n e v o i u ti a mo ri l o r d e mi nl pri n ,,...cobori rea
tijei n-retaliceorizontale, dc pe fala superioard a pietrei mobile,
in partea sa inferioard, indeplinind, in noua funclie, un dubju
rol : ce1 vechi de centrare ii pietrelor si unul nou, constind in
reglarera distantei dir-itre pietre gi, irnplicit, ar caiitdtii 15i,",iic11t.
Foiositl spcradic incd din secoleie I\'-V,
tija rnetalicd amintite - fix;rti intr-un orificiu dreptur"rghiular, sdpat in bazzr piefrei :'rlergltoare - se va generaiiza in secolele_.
VII-VTII
si v.r
lrrirni, cu timpul, numele slav cle pirp(tri/lilt'z
Tn cetalile grecesti (Tornis, Calatis) functionau mori cu ciri
inc5 innintea cuceririi romane. Fdrd ar cunoaqte o generalizare,
rnorile cu tr;rctiune cabalind au pitruns in principalele ora;e
si castre din Dacia romanl, in secolui al ll-lea e.n. Din cz)ul;r
vitregiei cr:nditiilor istorice, se pare cI morile invirtite cu aninrale au iegit clin uz in perioacla rnigrafiilor, ele fiincl reintroduse in practicii abirr pe' la incepul,ul rnileniului a1 ll-leall3. irr
schintb, lnoara de api .-**rno;tc.nire ir epocii claco-roman
1rersistirfirit intrcrupero pLrterritoriul tlrii noastre.
r r ( r [ ) . T u d o f , < t1 s.cil., p . ti6 - 6 2 .
r l l C ' o l n e l i u l3 u cu r ' , l> t- o ce se , p r o ce d e e
si irtstotal i i cu tror:fi une uni 'n t u l i t t l t ' o b f i . n . e re si p r e lu cr a r e a ccr e a le lo r r lt: pe teri tori ul 'Il ctl ttdni ei .,
in , ' s t u d i i q i c o r n u r ]icd r i d e isto r ie a civiliza tie i popul are rl i n R omani a,,,
\ u l t . : i i b i u . L I B I , l) . ti5 .
r12 lbiclcttt.
r t : t I b i t l e r r t , p . t1 .
QO

FrecvenlaCuCareesteintilrnit|esttt'Iit.rJocuinleJerolnr]ne
tliu l)ucia, nr:igir-t"ulatini a termenuLui prin.care.nciliu1ea.lesu
cit aria.cle rdspintlit: i/. 11.:::llot/lu
1,.'"Liuuieste cliserr-rual.l,
-;i,
Carpalii
Iugoslavia'
DaImatia,
ttrrt'ltci (EIvelia roniutta,
-Galiprovenienla romand a ei pe teritoriul ldrii
ii,:iyf,;-o^li."ura
l 1 () i l s l r c .

A i aturi ci cl ucrar.ci tpdnr it r t ului, plst or it ulr Am incindelet .

daco-romane' In timp ce.produsele
ni('irea de bazd a populatiei
'curertt,
destinate satisfacerii nevoilor
.t,r.r,aliere erau, in ,irocl
animalele reprezentau
rotnan6,
Dacia
;rolrultrtiei existentc in
ele fiincl exportate in
dundrene'
ar
bogalie
tinuturilor
i.,r'incipala

pe teritoriul
i,.r,,,-i'5""iil*?"i.-R"i;i i,li"-ttut al pdstoritului de izvoarele
rndsurd,
egald
in
demonstrztt,
romane este

l)ircic,i
t"ot pigutti intinse' indiferent de
atesta
scrisc
"ii'st"tt1u
de .animale
,i,'t{i.,n"ogeog.afica; cle figurarea-unor categorii
animaletror
urnrele
cie
Traian
lui
;
pe bottttiu
ifrii, u,o"i,"oi,"cai)
vremuri
acele
; de
in
turnate
p"rlorrtcsticeintilnite
epo"a.a-i'i
civilizaliei
itl
strat
in oricare
i;i;*ftirif" osteologice'prezente
u1"'116'
ciepo"ite
.';;
;ii,
" ' -it,iti
"iti.tu."
existente, ca ;i fald.de mentiilcle clovezile-materiale
in
trage concluzia c5 poate
rrllr rlin izvoarelc' literare', se
RIlll-I-)?lIor
cre'stercir
pimintului
$i
iir,,',,.',, priveqte lucrarea
pq cuprinsui.Daciei a rnoqtenit de la
i",r,,,i,,liit'i'o,rru"iru1aou
qi
g(,to-(litcl;,.ro,rro.,r'*oioia de cuno;tin!e cle o-mryetrogSlie
indestulAde
atit
fi
va
strdmo;e:rsci
O atare ,".tt"
lr'frirri<'ic.
in istoria roii,rrrlr',incit va cdpita caracter de permelnenlI
inr"ttile achiface
va
trtftnilot'si, totodati, 'secoi" cle-a rinclul'
rrolirbile,cleo alti provenientd'
rl\ll '[n
--:--^r^^:.-^+-x,,.
trfara aorr"rilot'Aeja enumerate,terminologia str:Sveche'
vorbitorilor
tuturor.
r',,r,r,iiri,tuturor tinuturitor romAneqti 6i
fundan<-rliunile
cd
qi
cletnonstrcze
ea si
if iiitfi rotnAne,vine
aniIa-creg.terea
pd,mintrl1ui
Ei
cultivarea
la
r,cferitoare
trrr,rrltrlt,
noastre'
iiii,l,,t,,,,irrr o vechime nrultirrrilenari pe te'itoriul !5rii qi, c5, de
9i
t,,-uu ,r-i,9tenit.cie'1a get'o-cla,ci
r,ir
'o'mani
intrebuih{at
ei le-au
'rrrr*rrii
,ir,,i,,iilriririrrslSzi,generalieclegc'nc'r'alie'
ctltrscrrtinciu-lc.
rrlr,tir1.,
ttr,1
romAnii au
Arrlftil, totcle:runa,strSrorndnii-Ei, trlai apoi'.
imblitt'zit
i-au
"!-au
1,,,'r',it'
il,,iiirirrtul) 1i iuc,o(Iat'Iucubr;at'e)'
( lat' blandus)'
rrr'rl,i(li, stitt'ci,rcie satbliiciett (cii' - irif blitt'c1
supr:afelelorcultivabile Sau a celor cU piEUne'
r;1r0r'i|t,it
l|r,rrlt,rr
, , , 1 , , 1 , . l , l r n : r i t 0 s r .Uo, p . ci t., p . 1 - 1 9 ,
il, ll,lrlIrlr, I). Sl)
f lrl f )

'l '1{ l r ) t , o 1t. r :i t. , p , 0 4 .

I r , r i tr r l l l I I r r i l i l i ( ) tl r l e

pe L e ri t o ri u l

Roln$nie;i vol

I -

cd' 4il?

alJ rLL?tcLLit,
a! crffQt, au secc{f, au (r?'spadurea, oblinincl rutrc.ut.i
(runc ( Iat. ruttcus), curdtr,Lri (cm'dtttrd din cura'(rat.
curarel
*suf, -ttu.d),.sdcdtur.i (din seccr (lat. siccare+sui. _Anriali,
srrrl (,'srrrri ( )at. ar.surct), cn.;ile (ursi[d (Iat.n arsicia), rA.L'nturi
"r_
(r(tzittnct clin rctde (rat.t'ctclere+suf. -rifuiit), ochiuri 'de
lumin(L
ori ctrnpuri curete (sintagme alcdtuite dfi elemente tatine).
in- pdmint rdmineau butucii sau buttn ile (termeni autohtoni;ttz. Locului ce urma sd fie cuitivat i-au zii
(cuvint
tiiii
irutohton) sau ctgr?,,(vechi_termen romAnesc, intrebuintat pina
nu demult in Transilvania)i18.
Pimintul nelucrat mai multi ani la rind se spdrgea (a
spal'ge (lat. spargere), se rlLpea (a'ru,pe
"<1"t.;;;p;;,")".'-''
general,
In
terenurile cultivabile se sdpau (a sdpa( lat. soppar_e) yt sapa ((lat. sctppa), se (trau (a ara (lat. aiarej
cr', ara_
trul (<- 7al. aratrtLm;
pAstrat in Munlii Apuseni, pinA
-termen
in epcc.acontemporand)
ori, ceva mai tirziu, c'u pligut
loriline
cliscutabild). cu exc:eplia cormanului propriu-zis, ",rn"uttu a"
arirt, numitFt ytlug, avea aceleasi pdrti compcnente ca si arotrul,
;i .anume : fierul (<_lat. ferrum), scpc ((iat.
sctppa),'fierit tat
ori Jie.rrz rnare.,(sintagme constiiuite din
toii"";,
"t"-"nt"{ actutu's1,"ai"a
brAzdarul 1 cttfitttl ({.1at.-' ucutittt"s ({ acutire
ILLSturcr (termen, probabil, autohtonlls'1, lierul lung sau
infieiul
gt_tsf(sintagme formate din elemente latine), t(ietorut ,f.in
tdia
{ lqt.* telictre f suf-dtor), Jiertura (din llerr + ,.rf._ri"o7, t,-,i;ul (plugului) (clin trjia*suf. -i,s) - vasazica ins,tru,mentul carc.
tdia brazda pe verticald, i' fala brdzclarului : un cor.n sau-a,oua
coarne (corrt' 1 ktt. cormt) ; c:dlciiiul ({ lat. carccrneum) sau
talpcr (plugului) ({ Lat.* tctlpct ,,lab5a;t)o--- bilsa (probabil.
elernent autohton ; cf. aib. udrz), chinga ({ lat.', c:Iinga (: cinguia),
capul (<! lat. caput), gtttmoztrl (probabil, termen autohton;
cf. al,b. qrrmaz,gErmaz) salburiatl
(plugului) (( lat." tnnb,Ii_
c&s (: ttmbilictts) ; rocfte (raatd z-- lat. rota). In locul cormanu_
lui propriu-zis, aratrul trver;rcloud aripi (<{ lat. utapa) sau scinduri ({ lat. scarrdrrla).De aceezi si cormanului cle la plug i s_a
I.-l. Russu, Et,togeneza ronttiniror, Bucuresti, fidit. stii'tificd si
- ]"
r.nciclo-pedica.
l0Bt. p. t16 ; 280-282.
ru lbklenr,
plus, vezi Geo.geta Moraru, Elentente de sult1t. ll7;ln
tel,ni,cg oblinarii terenurilot' a()ricole din regiunea cat:pato-.trartui1,^ll-f
il
t,tano-.potlticd,in ,,Thr.aco-dacica,,,
vol. III, 1g82,p. 7,1.
lln I. I Rus s u, t t p. c it . . p. lt C; : t O : r - : it + .
rzt,
}larius Sala, Ilorn. tal\sd, intpruntut sau ntosteni.t? in
,,Siurlii sl
cercetdri Iingr.'istice",an XXXI (1980),nr. Z, p. i51_109

34

s1lus,plnd curind, in puncte izolate de pe cuprinsul tirii, aripa

sau scindura (plugului).
Dc obicei sipd'nwu (clin sirper* surf'-citurd)-se rndrunfea
(. .- lat.* minutiare - CADE - sau din md'runt ( lat' minutus'
u.ii OlnU) as muchea (sapei) ({ lat'* mutila (:mutilus), iar
rv(ftura (din ara * suf. -dtura) s9 or\p1.(din grapd).cu grapd'
to-O"sd' din undrele
(trlcment autohton ; cf . alb. grcf, gdr-eptz)izt
(fdrcea
din fulcrl.( lat'
tdlpi"salr
fatcei:te
i;:i;;;;;i autohton)122,
(grapei)
iolr, -cis -1- suf . inaj ,tt itu, in fa!d, prin fruntariul
pe
'(liuntar
curmeziE'
in
!-lat. frontaZesau Jrunte f- 9uf' -ar)'
<l
(chingd.
(grapei)
chingite
se
aEezau
fdlcele,
li;,;ir;i;, ti-lpi sau
loc'
in
loc
din
iltrociuceau,
se
care
(:
in
cinguta),
Ittt.nclinga
',",-rrtriliiiitno
{ tut. marilla), d.in!.i(dinte ( lat' dens, -ntis)'
,)iiitn (de lemn)'(cui
iculit { Iat.i" acutitlrs (< acutire 1. actutus),
1lat. cuneus) ori cepi (cep < Iat' cipspus)'
(d!
lemn)
t'rric
ierninlete isitmi'n;dr( lat. pap. sementia) se semdnau (a sepellis'
trr(trtul lat. seminarpi pe piele ,,inalnte de arat(( (( tol'
suf'
-dtor)
(din
semdrt'a
*
ardturd.-semdndtorul
dupd
-.i,,',)sot
in cuibtn"i (ctt'ib,1 1at3 cubium)
Itts(t'minfaldin in. I sdrnlrt'!(L)
*,iitp"tio ttt locul. Seminlele se purtau in saci (( 1at'-saccus)'
rlfk,Iitti,,obiectde imbrdcdminte in formd de pungd conic6, care
ploaie{( (cuvint autohton)123'
lr('orJerea
','i,t,[n,'i capul pentru a-l feri cle
lat; ,g.alleta)'
gdl'eli
(cald"are( lat' calclarict),
-(gdleatiL.l
trajstE).
trcrste,
.
cf
alb,
autohton
cuvint
;
ri:iri*f,iiprobabil
mei ({lal'.milittnt); 9r'irr(':l 1lt' 9rose seu-idna
[,'r'e,cvent,
Itttttt/,secaril'({Iat' secule)9i orz ({ |at'hortleurn)'
(lind erau coa\tte'(coace{ lat' cocere (: coquer-e),btt'cal,'1,,()tTiatrt ( iai. bziccuta)se culegeau (culege 1 lat' collig,,r',').C.t acest scop, pai'ele'(pai<-lit' patea)cu spice.{spic{
cu
iirt, spicrrrn/ale ceieaielor se secer*Ll(ser:erai1at. sicilare)
min5'
prinsi
Iire,
c1e
Cantitatea
((
sicilis)'
iat.
;;';','ti;
i"!-t-o
sau rt ntin(r, .t.rtinuna
rrl.rittriri ut't tn(tnztnc:tii1<." Iat. rncrntt'clrts)
(rltrr rrrirlri( lat. r,,arru").Mai multe nrdnuuchiuri ori miini, miI(,gi.rucu legdtu.a (( lat. ligcttura)si .seraqezaucrucig,
iiiii,f
numite c:fttci.(crut:e { lat' crur' -cis)'
-.,
fttt'tttltttl
-,liii,'it,' gidrnezi mlci,
(,?rtr,ii..1 lat. cak:oneum),picioare (lticior {.lat' petio-se)'
lrr,r,f
, irrirrirlirti(probabil autohton ; cf " alb' gjyntds,
se ln]ple.
sulf
-i,s),
(c)in
secera
+
l,ir t,t,rntintrreaseceri;ul,tti
l r ! . r r l ( 'l l l l l t r l i ( r 'm t u n d {

i a t co r o r r u ) '

L.i llttsstt, op. r:it., 1t.i')2i.

"'
tr't llrl(lt'1n.,p. 117 ; 108.
t : t l l ) i ( l ( t p . t ) . 1 1 7: 2 8 6 - 2 8 8 .

r-rli 1-lecj,r-np,spicele se frcierau (treiero.{ 1iqt. tribu7,

r c r ' ( ,Acir-sti
) / l) r ' rn Dt rtp rp (h rtl e
l a t. b u l t(u )e r e) cu bA 1ul , cu i mbl d_
ciul ori prin cdlccLt.e(cii.Icct{ lat. calc,cu:e)cu animalele.
Vhiurule (,utntu'tt { lai. uenttLLu-e(-uentilcne,), semintelc:
s. puneau i' saci gi erau duse la mocrral({lat. mola), kt m(tci,rtut
(ntdcino { lart. rnachirturi). Faina ({ iat.
se
furina)"ob\inutd
(_'?rtLau
(c'ernc < l.tt r:erttere).in citu- ({ lat. cibrum') (: cri_
brtun). Apoi, se friinti,tct ({ l:rt.,: frugntentcLre) in'c(t'pistere
(<- lnt <:tLpisteriunr/. Pentru prepararea piitril, se folosea ilttcrttLt
({ lat. olleutttunr (: alleucLtirs,,ricliclt, in5ltrit,,;. piinii
i sc zicea ttu'td (.'- lttt.'? tu-tcL (:tortct).
'otuncler
in af : r r a l e s tu l u i (l u c ra t d i n l u t s l u di n pi atrd)l ra. pi i l ea
sc mai cocea in uotrcT(cuvint autohton) 1li sau in cttpt'rtr (t tut.',.
.or:torittrn), uncic' era ir-rtrodusa cu cirptitonrl (!
tit. r:ioierto,
r it r m ) .
incd cle pe v..mea ciaco-getilor si, r.r.i.iapoi, a stdpinirii ror.n;rne in Daciii, cregterc'aranim;rlelor s-artaracterizai printr-o
tin-rpurie 5i pronuntata dezvortare. Implicit, n.senalul cie cunoS t in! e de' s p e c i a l i ta te tre b u i e s a fi fost neasemui t de bogat,
c'l epuizir"rd de pe atunci, in bund parrte, sfera informatiilor traditionale, cunoscute pind erstdzi,in domeniu. in spriiinul aces_
tei convingeri liner multitudinea de termeni arutohtbni sau ck'
obirgie latinS, czlre sc referd la toate aspecieie fundamentale ale
incieletnicirii : nurne der animarle, dc pdrti ale corpului acestora,
dc. ins.ugiri, de boli, rie produse animaliere, de uitensile
;i con..
stluclii specifice etc.
Astfe'I, in primul rincl, imrrresioneazd nu'rdrur mare ar cuvintelor- zrprc'ci:rteczr fiind - sigur sau probabil - autohtone ;
clas ,1niel" ; minz ,,carl,mdgar,
pind la virster cle un an., ;
lttp ; ctrlcnt ; Ituiestrtt ,,mers, aiiurd, pas, umblet particuiar al
-atir
caiului care riciici amindoud picioareler
clin dreapta sau clirr
stinga cleodati(( ; ct.et ,,rdsucit, incirlionfat
(despre pdr,
lind etc.) ; clroaie (cle .nimale) ,,ceatd, turmd,'haritd, sumeclenie,
driiurrr, multime{( ; a se. gttcluro ; nrlo-g ,,catstaniu ro;u_inchis
;
bitin('l in negru ; br.un
cai si vltei,) ; (a) rnirsca' ; (tr) ne_(delpre_
r . lt ez t t ; ( ir ) s c u rri ra ,,, rd s c o l i td ri n a .c u b o tul , cu unghi i l e,' S l " rou_
etc.{t ; sterp ,,c:lreanu fatd ; ;,t ,,fird coarne, care, i_or"
'e1e
coarne ; cu urechilc, mici sau fdrd urechi, ciul,( beregatu lta_
;
;
liel(t; Iturt(t ; bttzd ; grune>, ; gtL;it; r,dpusd ,,rni.A inJectd firr;i
12{
l ' e r s t r , r r i r n o cle la te ciin p ia t.d a m in tir n it,
(f I trnt.doala).
r : r I l . l i u sr u , n p . flI
, p . + l{ - + lr j.

de pi rci d, i n B 5i ta, B uces

irripi, asemdndtoare unui piiianjen' parazitar, cu abdomen mare ;

tr[ie;te in lina oilor, se infige in piele qi Ie suge singele'( ; ;oric;
tfrl beazd. ,,boal d de ficat 'a ovine] or "qi a bovin'elor , pr ovor cat d de
rtrr vierme parazil'( ;spinz ,,plautd erbacee toxici cu rizor]lul
gros qi ramilicat in numeroase fibre lungi, cu frunze palmate'
cu florile roqii aplecate in jos, care s-a foiosit frecvent in merlicina veterinard populardt( ; bascd ,,lind tunsd de pe oaie(' ;
ltri,rtz(t; (iapte) mdrcqt ,,lapte covdsit, iaurt( ; strdghial-d "caEul
(l rrptel e)' abi a' i ncheg at Ei nest or s incd de zdr s ; ur d( r ; zar d
,',liirhidul albicios, acriqor ce rdmine din lapte dupd ce s-a ales
rrntul ; Iichidul rdmas din smintind, dupd ce s-a ales untul'( ;
:('t' ; beciu,,mai mare peste aIli pdstori, cel care prepard brinza,
rtrrla, untults ; gctrd; sthtd; strungd; larc ,,ocol, staul de anill'riric((; zgardit,,cu.ea sau cerc de metal (legitoare sau podoabi)
lrr jurul litutui ciinilor, viteilor, vacilor sau cailor(( ; ccL!'d,,bdl
Itrrig ca de 2,5 m, cu cirlig in virf, cu care -pistorii prind oile
rlt, f:icior sau irnplintindu-l in 1in5.( i grurz,,bu-q11a dintr-o mat.r'ic tare qi sfdii'ricioas6; drob, bulgdre(' ; ct d(rri'rnu,,ar tdia (a
r lobori) crengile unui copac((126'
"
Numeroaselor cuvinte autohtone li s-au adiugat cele de
rrllir.;ic latin5, care, de asemenea, vizeazd toate aspectele esenpot fi rne'n{ionali
{lirlt, irlc milenarei indeletniciri. in acesi sens,
jtLtt'in'cd,
f lrrrrstrii : c:iine, botrr, bou, uctcd,ui7el, uilect, tuur, jtLtt'c,
pdcuind
oQie,
tllttsr'trZ, cctl, iupd, armd'sa\", usin, caprd,
.,,oaie cu
miel
udtui
berbec,
tnia'
ntiel,
,,ied,
ntinz(n"i((,
lirlrlc : sinonim cu
porc, pLLrceI, scroafd., ui'er, c:ortt, cd.'
,f ,, ttn ilt'r(, tto&Letr,I)'LLTce(l)
porcar, udcctr,Iind, tLntu"(t,
ltislt'tt, ttlr:md,!t(tsta', pd'curar,bot-Lcrt',
o' zbierct,
vt,tt,('irnut, c&l"rle,fs(Lr',crtier,'piele, mild (mile)' hLSLL(:)
(laptele)'
inch'egct
cheag,
ct
casul((,
dospi
(sr,)
(caqul)
]uin,fcr
rt
,,a
(colastrd,
cttlctstrd,
(laptele),
corctsld
Irtlrlr', <r rnttlge, ct strecut"a
primele
in
r,0l.rrs/r.i'l)
,,lapteIe unei femele de animal mamifer,
rlf r, cltt;:ir cer a fitat(', u,nt, ca;, ct se' strica (lapte1e), ct se prinde
(la1rlolt'),(lapte) fiert, cupd (de muls), putind (de brinzd), citlidare
,,\' rt\ i tl (' i l re se fi er be zer ul( ', gdleat d', , vas din doage de lem n'
fft t'ttt't' fi() rtlulg oi\es, lingurd ,,obiect cu care se scoate urda
cQrflrr r,tllrlirlt:((, furc(L ,,semn in ureche la oi((, pulpd ,,LLge1'(t,
pu(din
t'lrrrb ,,lllrt cu c'are se mdsoard laptele in vas'(, putinei
n,,u 1 srr,f. t'il, a pa;te, p(t;une, iarbd, stet'p, stearpd' etc'

l rrt ('u t)l i ti r','

l a ot i gi nea
I l l rt,.,,rr, ,t1t. r'i 1., 1t.2 45-426.

tol ' l l l el l j l or

c ons P l l l nal i .

r-ez i ' pe l art'

Jt)
DI

&

l\,Iareinsemndtateprezinti mai cu seam6faptui cd, in iimp

ce limba maghiard a imprumutat din cea slavd cuvinteie nrivitoare la nutrelul uscat qi Ia addpostul vitelor, in limba .#nana
s-au pdstrat termenii staul (<l lat. stab(u)lum), fin (11at. f e_
num) Ei ntLtre! ({ lat. nutricium)" Ele fac ,,...dovada'co'tinui_
tdlii ecor-romice
a cre;terii vitelor in centre stabite. E vorba de
gospocdriicu nutrt'! uscat pregitit
d'omesticesi cu clddili dc 'addpostp:rrtru cJe('127. 'itelo.r
c.racterizatd printr-un pronuntat conservatorisrrr.cresterea tradilional5 a animaleiorse va practica- ;i dupd rctragerea armatei qi a ;rdministratiei romanc - ca in vremurile pre_
cedente.De aceea,cunostinlelemoqtenite de la daco-geti gi^roryani au fost pdstrate gi pennanent imbogdtite 9i adaftate'con_
ditiilor locuriior si timpului. Aproape intru totul indeituldtoare
rom6nil6r, e,lc-au cons.tituit gi o sursd sigurd de invd{dminte
pentru popoareleinvecinate
spre deosebircde crestereaanimalelor, rucra'etr pdmi'tului.s-a de-finit printr-o evolulie r-naiclinamicd.in vederea crc.;terii randamentului muncii, ca Ei alte popoare, ro'rAnii s_au
strdduit necontenit s6-si imbundtdteascduneitele agricole, sd
fplice noi tehnici de muncd, sd preia in cuiturd noi ilante etc.
In a.tareconditii, pestenucleul arhaic, pestezestreortr?nioqn"..a
de. inJormatii, s-au suprapus ciqtiguri tehnice oblinute d" rom6nii inqigi,generalie.de generalie,in aspiralia lor spre progres!
ori asi.milatecreator de la popoarelecu care au venit in con-tact.
Fireqte,transformdriie produse de-a iungul veacurilor n_au
rdmas fdrd ecou nici pe plan lingvistic. printre altele, pentru
a desE'rna c'uce'irile tehnice a1ee.pociior',
r.onraniiau rlelurs si
l;r in-rprumuturide cuvinte strline.
Agadar, prezenta in limbd a mzri multrlr imprr-rmuturirefe_
ritoarer
la munca pdmintului clecit la creEtereaanimalelor se
explicd prin specificul evoluiiei celor doud ramuri ale agricuiturii si nicidecum prin aceeacd, vreodatd, romAnii n_a, }i sffi_
pinit, in toat5_complexitatea
1or,cunogtintelevremurilor despre
punereain valoare a rodniciei gliei strdmosesti.
Pretutindeni, ,,barbarii.(,adicd populaiiile migratoare, a cd_
ror indcletnicire de cdpetenieera rdzboiyl, Ei-au aiigurat hrani:,
in general,irrin munca si gtiinta altora. intrucit jaful nu constituia decit o rezolvare de moment a cerinlelor primordiale ale
vietii, solutia de perspectivd nu putea fi arta decit colaborareir
cu indigenii. In acest sens,,,...istoriciiFerdinand Lot si D6psch
r27P. P. Panaitescu, o1t.cit., p_
115-146.
t)o

nu ardtat in chip magistral cum a$ezarea'barbarilor" inseamn6

u .riutii%conomice rurale cu institulia colonatului.
i,
alta
"o"Ii""u."
o colaborare de gen prefeudal intre o clasi de militari ;i
iqi
dijmei
schin-rbul
in
care_
bdqtinaqe,
ag-ricoie
rle comunititi
bdqtinaqi
de
nelocuite
ndstreazi rociul mun"ii i...j Pdminturile
rru interesarrps 'barba.i"al28.
Or, aqa cum s-a vdzut, sint dovezi de tot felui Ei indiscutadin
llilc c5. dupS retragerea armatei qi a administratiei romane
romade
stadiu
avansat
intr-un
aflate
pcpuiaiiei
ii".i",'gtoiut
a unelniiiit" i .atnai pe loc, a reintrat in posesiaplrnintului'
organlde
lorma
vechea
la
qi
revenit
a
tr:lor pentru luciarea lui
s6teEti'
a
obqtilor
juridici
cea
:rdministrativi,
zli.e iociald,
str6pdmintul
cdlcat
Itritr urmare, seminliile migratoare' care au
populalie
o
si
ci
fertile,
terenuri
i,iurt"i", au gdsit aicj nu nJmai
tturtreroasd.buternicinrdddcinat6qi posesoarea unor cunoqtinle
lucrdrii p6mintului, pdstoriei 9i a1 altor
;;;,';;;;;"i;'domeliul
supusd'
Itrcleletniciricreatoare cle bunuri materiale' Odatd
ei ocustrivechile
practice
sd
continuat
a
uouulatia indigend
Dupd ce ili
agricultura'
rdmas
a
J"-.dpetenie
;i;;;"
i;;iii
"u"" impuscde cuceritori.restul produselorcer"eaireliit,,uobligatiile
llt'rc seruttnimaliere1eaparlineau'
Sc inielege cd, asemdndtororicirui rlzboi' qi ce'lepurtate
erau aducdtoarede moarte, de jafuri'
rlt, rreramurile"migratoare
dt, tlizlocdri temporare ale populatiei bdstinase' in ,con'se"cin!5'
firerti
ol,, ,,u constituit piedici r"iioisu in calea unei evolulii
Cu
stagndri'
cauzat
i-au
cdreia
romttnice,
popuialiei
it ,,r',,nomiei
corespunp-entruc5 structura economieiindigene
tOtrlcircclstea,
feludr,rrs<ropuriloinAvSlitorilor. se poate afirma cd aqezarea
insem.rat
nu
a
romanizate
Daciei
pe
teritoriul
populalii
i'11,,1,,,'
Pe
i,' nrlri,.,inri."r",-rribil5zr configuraliei economieitradilioneile'
vin
constatdri
atare
9i
unei
Itrrgit irrptele de limbd, in spiiiinul
a
care
(scriitor-grec
Zosirnos
pildd'
De
irirlt,' ,'ia.turii scrise.
care
v-lea
Ei
tr.Alt lrr constantinopol pe Ia mijlocul secolului al
vremea sa'
rt it'r'ls o Istorie a impdialilor romani) afirmi c5' in
Ll|trllorii cle la nordul Dundrii ',"'igi continuau indeletnicirile
rtpt'lt'olt'1i pdstoreEti((12e.
l)trt' ctlle tnai concludentedovezi despre confitluarea cuitivAr,ll l;rirr;i;rtului9i a creqterii animalelor dupi tehnici incompHfllrlit. r:' viala nomadd sint oferite de descoperirile arheottr l gi Ll t,ttt.,p.77.
l !'t Zr).i i nros, Istol i o,

IV ,

34;

apuc l Mari n

P opes c u-S pi neni '

op' c i t' '

1r l i i

39

logice' Astfel, e interesant de retinut ci in a;ezdrile secoielor

IiI-VIi,
de pe teritoriul romAnesc, au fost clescoperite unelte
agricolc fdrd moclificdri inrportante fatd dc cele din cpoca std_
pinir ii r o- r n a n c (b rd z d a rc c l c fi t' r tri u nghi ul are pcntru uneal ta
dc. arat, fragmente de seceri di' fier, cazmale din fier cu 1am'
aproximativ triunghiulard, coase, sape, cosoare, culite, topoare)
;
cuptoare de piine; risnite; resturi de rnei sau de griu carbo_
nizat ; urme de graminee imi:rimate in lut etc. DJ asemenen
s apdt ur ilt ' . . a rh e o l o g i c e a u s c o s d i ' i rt l i rrc' u,' inrni " roi ,*
-;r" pi
de provizii gi chiupuri pentru pdstrare:r cerealelorl3o.
Toate acestea demonstreazd ci lucrarea pdmintului avea o
mare pondere in economia tinrpului. Implicit, se confirmd exis_
tenla unei populalii indigene sedentare, care-si fdurisc o civi_
liz at ie qi o c u l tu rd s p c c i fi c e s i c a rc i l ' cc o organi zar.e s,oci al d,
acminis.trativd si juridicd proprie, cle o rard trdinicie si vigoare,
capabild sd reziste asperitdtilor istorice ale vremurilor.
De altfel, pind qi siavii aqezati in mijlocul populatiei ro_
m anic e , . . . . a u tre b u i t s d a d o l rte . p i rrd i r ul nrd, orgi ni zarea E c,
obqte sdteascS, de veche traailie io""15rri3i. TotodJatd, cultura
si civilizalia slavilor, aflate in stadii inferioare de dezvoltare
celor ale autohtonilor, au fost treptat inlocuite : ,,In acest sens,
este desigur nimerit sE accentudm inc6 o datd c6 dezvoltarea
forlelor de produclie la siavii timpurii era net inferioard in
comparalie cu aceea a populatiei romanice din regiunile norddunArene. contrar celor afirmate de cdtre u'ii ceicetdtori care
s-au ocupat de antichitdtile slave din secolele V-VI
e.n.. din
analiza tuturor datelor arheologice de care dispunem, reiese
limpede cd la slavii din aceastd vreme mestegugurile nu atinseserd .treapt:r necesard carre sd 1e satisfacd, mdcar' gi parii:ti,
cerintele interne ale cornunitdtilor lor f ...1.
Dc as em c n g a , p i ' b a z a c c rc c td ri l o r. arhcul ogi ce s-a putr.rl
constata c5 vechii slavi nu au avut, aqa cum eronat s-a presupus' la venirea lor in regiuniie Dundrii de Jos, o agriculturd
prea dezvoltatS, cafabild sd influenleze pe aceea practicatd de.
r:o Pri'trc a1tele, vezi K. Iloreclt,
cotttribulii Ia isLoria Transirua. ,
niei in. sec'olelc IV-XIII,
Bucuresti, iUlB ; Octa\,ian Toropu,- iiiror,_
tnt-ea,tit.zio si slrd.yontl.ttii itz Dctci:i,aTraiand
sucl_cor:patiid.' lilcobLt
III*XI),
Craiova, trdit. ,,Scrisul romAnesc,,, i926, p. A6, f+O; n."-Cf,r.
'
'reodor. Teritoriul c,st-t'.arpatic in. uaacurile v-n
e., Ci,ttriiifii
orItec,tlogicesi istorice Ia pioblenta forntd,rii poportthr,i rc.ut.td,tt,
faii, pait.
-Tun imea
,1 97 8.p . lZ, lS, 20.
r:jr Islo|io
popor . ulr r i. . .p.
. l0{ .
r:r''Ditn Gh. Teodor . ,op. c il. , p.
- 19.

.tr0

atenti a tuturor vestigiilor materl-atheotogi

Intr-adevir, studierea
impune concluzia c5' itrcit
irlc scoaseIa iurninf de
isi perfeclioiuainte de venirea .t,*if*, popu-la{ja.-autohtonitrecind chi.t'
romarn6'
tradilie
Je
r*rsc instrum"nta.ul"^a;;;;i
Pina la pdtrunclerea
lir folosirea piugului c'i btdzaat asimetric'
unui instrumenposesorii
Dacii, slavii erau
;,1.';itot*i""Ertii
cu civiiizarlia
contacte
avu::e:.:rd
nu
;-i {ci
irrr';il;iprimitiv
situalia dil
pgrrana sau romanrcS.De aceearei au fost pu;i il
romttr-ricc
pbpulaliei
a1
evoluat
ir itdopta it-rstrumeniJtJ
"gti""r
rlin nordul Duniriil33'
perioacldmeiul ramine illauta
Se apreciazacd ;i in acearstd
:."Meiul' impreund cu lapciutaiu
et'rcalieri cu cea tttui-tttot"
lirineEti ,ln .Daciu'
l,t,lc erau elernentel! i"-i"to"ii" ale hranei
A11mepopoarelor('i-la,
romaniio-r
ii
vremea
Irr
tli"
'-g;;liunilor
Plt::111
"
special
in
laptutui.:e I:egelehunt,a semuificaiii sint airibuitJ
Attila'
citie
I'irnion (solul lui rit"oaosius ai li-lea
de populalia bdqtinaqa'
aprovizionat
++4,';i;;;
i ii,,.i,'iJ""nt
cu hrani gdtitir ciin
ganatuiui
arstdzi'
de
r.xistentdpe teritoriirt
rtrci in loc de griulrr'
t"'^
qi a pisirislcolete amintite, creqtereaanim.lelor
r-r-u,-rrr,,
restu.rile,o-steo:
prin
Ao."m"ntati arheologic
t,,r ..t..-"rriu
(in speciil de bcvinc ;i cabaline)
".t"
;;;;;ti;"
animale
de
Iogicc
t"ottt' gi fier' tT" :t1t-t$,"ry:
aL
,11de pAsdri ; prin
"f"p"i"f"
harnasament din brouz sr os ;
prin'piesele
it git"f viteloi ;
.cle
bovine ; prin coarnele setr-liprelultrln cleqeurilede ;;;;-a;
in cadrul gospoddriilor' a
t't'tttc de bovine ; ;;i" dGperirea'
'i"t""au la acldpostireaanimeilelor
ttrtor construclli a,'t""L "ut"
i,i' lr,,tiooau'destabulalieetc'i36'
poa'te fi nrt'n\ionatA
I)rintre ciqtigurile epocii prefeuclale'cle avarirJ''
adus
domestic
animal
bi;"ill;l,
rn';1ti,'t,iir".t
duceau o' viala
incligeni
Iocuitorii
$i in veacurile VIiI-X,
principal' pe
in
bazald'
mixt6'
r.(,rl(,ntilreqi aveau"o
""o"ttrriu
vitelor' Obgtea sdteasci
t'tllt,ivtrrenpamintutul 9i pe cre;terea
fundamental al
lottt,itruasi reprezinte' c^adrul organizatoric
de timp'
interval
acestui
iccuinielei,,',r',rii,,ti"ilu,'t"ta,'tusti'nin
paie
;i frunze
qlrtrliirt,.arneorogrJ,'";l;tt scoasela vedere :
rrf;rCrorlleliu N{drgdrit Tdtulea, o'tt'-cit'' ns'
f:ti l) P. PanaitescU,op. cit.' p. t4B.
tt:' lbiclc'11,p. 1'15.
oP . c It.,
rrni()('taVian 'roropu, op' cit', p' Br'r'11u-; Darl Gh' ' l ' eodot' ,
s ec ol el e IY -X I'
i
tt
i
C
a
r
p
a
f
cl
c
l
o
su
r
l
a
i
cu
ttu
t
l l : : r li \ i t r i t N t 'u g u , A '..1 t
i , , ,', 'l 'i 'r ', t r, l ( ) s t l 'u " 'l V . L g Bl ' p ' l :l '
i l , l ' [ , . p a l ] a i t e s cu , o p . ci f., P. 1 5 0 .

4t

de graminee aflate
11 ngrlo vetrelor portativel3s; urme de gra_
minee vizibile irr chirpiciuf
pr""",.riicle_lu locuinl,et3e
; boabe
carbo'iz.te ale mai
,,ll"ri;;;;;,*,
rr-",t"r.r" griL, o*
qi ovdz ; arxprente ale
-"rt".
spicelor:J" J.f" ; ampre'te de secardr4i.
nurneroaseunelte agric'le (fiare,diplug,
oticuri Ai" fi"., l"""ri,
ri;nite, coase,cosoare,rame cle
1-rir1"1r,,
etc.)
; ustensile pe.ntru
pdstrurea proviziilor_(gropi,
[o."u""'a" lu!_ de r_nariproporlii,
vase arnforoidarede lut, a'e origrne
bizlntind, urcioare-errnforoidaie de lut, cle acer

in qir, Ei, in connica inhSmSrii cailor unii in spatele_altora,

rezistent' tras
mai
plugului
intrebuinlarea
;;;i"lt, ciqtigi teretr
t|c6-.8boisauo"-z-+-"oi),'asporuliridemografic,aextinX-lea' pe teritoriul
<lcrii clefriEdrilorutc" inc*pit{i "" secolui ai
creqtere a prosensibild
o
constat6
se
itt, azi at
-Eiiarii noastre,
consecinle
avea
va
ce
a productivitalii rmtncii,.ceea
,il.iGi
in cadrul
sociald
ciifcrenliere
cle
,idi"cirii lr.""L;"i"i
il-;;;;l
sdteqti'
'l'l;tilor
vin atit
In sprijinul unei asemeneaaprecleri c1eansamblu'de o bomateriale'
civili'atiei
t,i
lzvoarele scrise
"*iigii; mari decit cele ale epocii prece"it inult-'tiai
g{fic gi o varietate
de informalii' demnd-deamintit este'
ii,i,i".'oi" prima
"utugoii"
in care' povestindu-selupta dinbizantini
rttiti intii, o cronica
din anul 9"I1,se meni',:i,'";tiG'lui sviatoslav ;i cele bizantine,
griu.,
mei, fin qi altele
de
a"itrr.ilor
{lrl'erazd,,...existent'a--o"t
apropierea Silisclin
Dundrii'
arl
;ii;g
p"
tif"i
Itt rcgiuniie a"

autohtond.r;;.;;;-ii;liji:il::i"fl!'J:'#Ji$;llhi,:"ll:$l,Ii:
cuptoare pentru cll,
clc. aceeagi oni"1i" : ,,IJn alt
eiement de
traditie autohtond este reprezentat
prin cuptoarele pentru copt,
scobite in lut, cu sroapd i";;;"i;"ut"
atit prin intermecliut daciioruorno"izuir, "rpto.re s_au pdstrat
care au contribuit la
formarea culturii romane provinciale
in Daciar, cit ;i prin in_
te r r nediul unor g ru p u ri c i e d a c i ,u " -" l rp u _au" i
ra_" ;i i ,r.,ntu.o
g r ir ni t elor ir np e rl u l u i 1 -ta .
Pe aceeasi cale, a sdpaturilor
arheologice, au fost gdsite,
frecvent, oase

de b11i1e (1,+;;;;i, iu"1i, vifei),

de porciie, de
ovicaprine, dc- cai domesiici
qi uri"i, J..'
de pdsari (gdi.d, siscA don;rtitil
,'"".ii rte"ii"i,,'ai'#Ji.j'l."o"uo
oud ; boabectt,ovdz
si de obsigd (spcciccte iorbe.cu;l''";;ii.'
pc
nrargirreirscnrd'dturilor), cultivate t5ntru
lllr"t-; tafairgi din fierr45 etc. Toate
acestea dovedesc cd populati,,
;;'',*.i;:
u"ttr,io,ra, iiravea o economie bine orgtrnizatd,
:."^:"J:tg.
YII-,:,
cle"po"o,
stra_
vecne traditie, bazatd deopotrivd
p. cultiva?;;-;;i#;i,i
-;;;j. ,i

nr?T:il:l.animaletor,
Pc sc'a'a pr'qresurui

economie
incomparibild
;

j;

tc'hnic- (1:ri.tre arltere,

se imbunitalesc solutiilede i'hdmare a calurrritoto.it il r,l";;.;;l#-i"_

tului
se rdspinde;tc;

potcovirea cu czriele se asimileazd

;
teh_

l:lt Or'tirtirrrr 1' or op, u,

op. r , it - . ] ) . _lB5 ; V_ir l i r rC o r r r st i. ( , u l L t t r o
rrtcttt_
r iald u t'cltc lo ,)rdir ( ' os c d.
rrr.ra ,rt.ou_
. , t s c - : r i' ii, , 'il; iil, , , . oi, ' r " v r I I - x
I1kt ie st i,
Uct
it.
Acact
e.mi"l,
ig
iS,"
l+
'.- Iq!"l."rt',_
u cta \.ian l- or . opu.up. t , it . , p. t 85. ;.
Ibiclen t,_p.I BZ- ; Nlaiia Cor is a, ?ulr ur o. . . ,'.
.rn ,
4 4 _ 1 5 ; D a 'G h . . t e o -,
clor,
op.
cit., 11.75.
co r nqa, c ult ur a. . . , p. 44- 45; Da n
G l - r . T e o d o r , o t r ) .c i t . ,
, . Tr.to'Ma ria
ri: Octavian ' f or . op^u.
op. c it __p.' I' "BJ ;
Mar.ia Conrqa, C_ulturu...,
'
l. {-l ;,I)a n Glr. Teo dor . ., t p. c it . , p. il. '
,., tvtar.ra('o m s a.
Cult ur a. . . , 1: . 2G .
1,1,1
l^bident,p. 7JB.

rB7;Nla'iacqnrra'
('uttura...
p.+s,oH'"?l,l"i,'L?"lfi;,.'!,,.itr\.'r3.
'ut;
42

tl t' i tl c astazi t' 146.

prives'c.fit-tutuIteferindu-se la uneler aspecte politice care
t.| l t,cl el aD un6re,' ai " * " or "] eXI _- Xll, scr iit oar ea. bizant ind ca. araocupalii agricole,
Atttril Comnella ""'pomenegtc ciespre
de locuitorii din
practicate
qi
ineiului'
gri-ului
Ittl ;i serninatut
bizantina
expedilia
Iteiatind desprefl;i"'
1i'11iiiniG
senrAnAexistenla
meniioneazi
n"""uqi o"toutu
-arelui*
Itr l)obroge",
o'st ilor incaii
pent
r
u
hr
iand
ca
ser
vit
l rtt' l krt' dc mei
" oru' nu
vtttl tl totl re' (l 47
' epuli
ii r : r or ror
" ddeDutr ldr
le eer aupr lc
l | i i ptul cS romA .A
ni inclelat
'or d
Nicetas
reiese ii ait mdrturia istoricului bizantin
ngt'lctrltori
bal'
vlahii
jlt'triirl.s
1186'
.'u1
in
c6'
atota
(
a"otrri,"ti,lri-cot"
rese
sd
nevoili
au fost
i',iirt,'i, rdsculali irnpotriva Rizaniului'
II-Iea
al
Isaac
impdratul
It'*rgir 1x'ste tlu,la..i.-Utn'tatit'tau-i'
gr ine"'( ( int ilnit e in cale148'
A ttgl tt' l tl s cl d ,,...focl a cldilc de
se preci'l'ol,oclatd,in Diploma cavalerilor ioanili' dln 1247'
pe
rnijlo'
la
qi
Dundre'
'/,,rrzri.t\ - in teritoriul dintre Carpali
economiei
ale
ramuri
eul :ilt'olului al XIII-tba - principalele
vitelor ;i pescreEterea
pamintului'
t'utttf,trr';ti erau cultivareat
II' Bonn' 1B3BcotlTDen'cliunt,I,
iir, X,.A,.or'"ror-S"riitzes,,i1istorialTu,tlr
agriculturii
clezuoittu'ii
A.specte'ire
f H,ttr,1r.'t02; apud $i;A;'oii""q",
iu "Terrir
X-XIV'
it't
scc
1tt' tt't'ltrrlrrl ttot:LoJii-\i' 7ii:ii-'no'''a'iesti
i i rrfi rt", r'ol . l l , 11171,P .3 3.
!;' ti tr'l i rtt Ol teanu, op. c l t' ' p.' ' J ' ,
l i fr N i ( ('t rc ('houi atc s A c otni natus , , D es pl e
p' 95'
l l rtl !! \l i l l i rl l 'opIst't't-S pi neni , oi r' c i t '

l s ac c

A ngl tel os '

I'

5 ;

cuit'1 si cii ,,...se.constituiserd

mari dornenii ;i cliferenlierera
sociard in clase cristincteer. i'
r a.,
trtrL.iore,s
I'errcLe
"rt
deser,n. cras. cror-rriranta,
"ur.rntiau.".-b-*p."rin
iar termenul dc rzrsli,ri, tlrdnimea sup-usdla ddri
;r*0"
f.td
cle stdpinii feuctali
li
r,'ie!ii economice,ciiplori,r .eteve
legdturiie comerl.?..Jl.iyi,llu
rrarc'stri'se intre
linuturilc crei:r sud .t" c,,r'pr,?i,"i.ni.ir,ronru
;i Peninsul-tBalcanicd(i4e.
in rrcecasiordine
Ettropei Orienttile,
.de idci, in De'c:rier.ecL
scrisd, probabil,
r" lkib,
- rdrnas :'rori'-r *].y:ror"noteazd:,,...intre M-aceclonia,
""i"."rsi Tl_resaloni"'r,r"garurt*
Achaia
ur oar"ecar'
por,r, foarte.mare si rdspindit,
n"-ii rrir.ll'"-i"
;i altdclati au fost pdstori ui .u,rur"rit*orsi crin
cat)'a terenurui
rodit.r si prin de vJrdeald, t.ain.i
oJi,.io..a $i il cG#u)r,ro"
seraflau p,sunire .o.na'iro., ,1a.,
ir-r,.,,d, fiind izgoniti del aci
cle-,nguri ( ) Ei.
di' uo""io',ita
brin-iit excetentd,
lapte si cnrne rnai 'upresus de nlte
'rurta
r-ratii.
lara acestor blctcrti,
careteste rnare si bgq?ld, a ocup;ltro
aproape iu intregime ar.
trtittaprin1,u,r,,1
6.,,"n1irt;0.
clo'fi.rnafea mdrturiilor scrise o oferd
i' chip fericit nurelicve
In secoleie x-xIV,
'reroasele
,arirerologice.
unertelei
agricole au inregistrat
o rJald.
cantitativd. ;i, intr_o oarecare mdsurd, un progres clin
",i,;t"r:..
pu'ct de vedere
cu
p-rivirer.
la aceastd.
peiioide, u" tnJl-a"rloperite, uneori
"uliiul".
in
numar
tmprersionant,brdzdare_.1cutite. cle ptuguri,
oticuri Ji, iiu. p"r.tru curdtatul brrzcl;rre'rclr,secc-ri,c,rise,.-nicour,i"-a"
ri.*"i"r.tru
coaselor.,cosoare pentru recotrareLrplanteior,
hiriete
Hr*:l
clc tertn cu ritrna de,fier, sipdligi
Uneic.aint".l';;l;i;
.etc.151,
se inrr"rurtesc
co'side"rabil in secorui arl
'rumerate
carzul
oticului, :r cdrui rapidd g"rr".otiru.c trebuie X_lea. Este,
p".i*i" f"
e cu irrrt'Ii.eirar'{iurrii,rI ,ra.ir',. - pri'
tr.st.ie'ir.t, si
;*11".' (r.r.si'11g
a :uorafe{elor curtivabile. Desllr--'""iirii"r.*'a;]
frisdriior, grditoare este tr,,.""r-r1,u
,r-rarea topoarel0r de fier.
;i
In general, numdrul mare al unelteior
de fier atestd, pe.
clc o partc, .vintul curtivdrii pan"ritri"r"i
in
ti-ouii*
o
"1roc.i-prccedentd,
arlv cri,ii""ii.,r i,r pcrit.radit
l:l*l',::,
:::o::
r(rr p('cle :1,T.
irla r)irrte.probeazS.,..., se'sibira dezvoitaLe
ir rneta_
ly:Si:i fierului, 1:e t'eritoriul iiu-;;l;,
incepincl din secoteie
IX-X, care sd pund la alsporlti"
primd necesardcon_
fectionarii de uncrte agricole i'primur
-uieria
rind. cer.gererirerece'te
11!IsLoria
1toporului...,p. I22.
1r, l,Iarin popescu_Spinni,
o1t. c:it.,p. --'
111.
I;r
$tefan Oli.,ar-ru,o1t. cit., p. ;+_Sd.

{-I

pc tcIito|iul
itrl clemot-tstr;rtcd, incep'inci cu setclolul al X-l'ca'
de geueproces
un
loc
aivut
a
fvfi,Lali'"i ;i al Jdrii Rc-rmAneEti,
epoca
cu
raprlrt
in
llrcs1lecial,
in
fierului
prelucrarii
r,irlizare a
vrcnlc'
r,t,tlt,ntd,cit ufltlrtrc a ..expl0ziei,' clttttografir:e clin acer;l
popurr <'t'rin!e-'lortot n'rai cresiincle de asigurzrre-'a hranei
1,,11,,i * 151.
ir-r .fitra ur-reltc,ltr ag'icoler, o itlt:i grupa der rimdlilel_l-tt:ttt'ri trl t,, scoase1:rl umi nd c1i a. hi: ologi, t t r cplt 'zjnt d st r ir t ur ile. car llorrizitte de griu, mei, tlrz, sc,c,,.i, Iir-rtc, bob, tliazArt ; sllicole
pepeni
rl ,' gri u pi etr" i fi cate ; s em inlele cle t igve; ser nint elc de
in lutui
liarnt
czi
plcavtr_i'trebuir-rtatd
si
cc,rerrle
clet
pi,l"l"
,,r,,.7i;
It{'( ('si tr l i t cul l 'i tructi i t

c' l ts t' l ot' (' tc Ii )J '

I)e asemenea, sint de amintit rignilele, crrptoilrellede copt

gospoclarie - ;i nurnerozlsele vetrcr
;riitrr:a - intilnite in orice
1ut iirs' prevdzute cu o gardind
clin
ii,,ri,,ii",, : ,,coufeclionate
pent
r
u usct lr ea boabclor de gr iu sau
uti
l
i
zat
e
l
0
cm,
i l ,,t' i .ca
tttl i < ' t' urmi ru a fi ri l ni t c"l; +.
n.iiir-i conditiilc expansiunii demtlgrafice dc ltr inceputui
\ ior
se
r
t
lr
nal,
e';
t
i,
ccot
r
om
iei
It,rri Lrl uia1 II-l ea;i a1e avint ului
-veacul
din
incA
tlnimalir,-cilre
trelciiune
cu
i'frs;:inc1imorilc
fi conscmnate ;i in clocutlentcle istorice
irl X IV-Iea
r.('r'is('.TotoclirtS, incepincl clin secolul al XII-1ea' se generirlicerealel5;'
,r,rrzit intrebuinlarea morii de api pentru mdcinat
secolele
in
naturd'.
itccetr;i
cle
irr conformitate cu surse
cle'ptlsc:
-cerealelc'cin-rpie
fie
la
munte,
lir
S XIV - fic
fortnet c1c:r:1opot sttu iraird -.unr:le clintre elt:
ll r,,i'-in g.opi
"r,uni qi capacit at i ( cir ca - i 000 kg) - . ; in hct m bur e
rl r rrti tt' iJi tnensi
'ascm Cnet t
cle dir - nensiuni apr eciabile
rl l rr l r' ,rnnde stej arr, c le
t
lc'1ut
$i in saci asem Anit ot 'i
l
,B
5X
1,B
0"
mi
;i r r
i ,' f,,,i
'it
scm
r
r
i
t' tl t l i l ol rrsi !i i rr zi tel t'n( 'it st t '( 'r ') r ''
l)in cltoc:r fc.uclaiismului tin-rpuriu tlirtc'irzasi primt'le. nretlgr iului in uuelc' r e!l ttrri tl t' spt' e i nceputu r ile com er ci; *izdr ii
gl rrrri rl t, l i r (i uri l e l l unSr ii. Ast f el, cr onica|ul bizant in M ilir r il
- 1074,<lecdt r er
i l l l i rl i i rtt,sconsenl rl ea zl int er zicer ea, in anii I 073
Dunlr ea
i l i l l {l r,i l i rti l t' bi ztrnti ne a cot uer r "luluiliber iil gr ?uI ui la
Ii ' Il )i (l ant, p. i 'i {j --l }7.
r'r /i rl rl r'nr, l ). :i 7-:i f).
1,1 /bl rl r'rri , l r. i l l ).
l " ('ol l t('l i Ll 13ucut, o.11.r:i t., 1;. t)6, gl l ; l c l enl , hl rorl uc t' rc l o i s tot' i tL
de doc ttl l ' at)'
(r' ez unr;rtul tez ei
I tt l l l :ttl l t'i l Il D ti ca prtl :ttl arc t' r,,rrtti rtt' ,s 1i
l l rt, ru'r,',ti , l 1)l l l , l ). 21.
ri ' :i l ,r'l i l rl L)l teanu, oP . c i t., p. 37-38.

45

d" Jr"1"7' un secol n-rai tirziu, griur i'cdrcat

la Guri1e Du'drii
se exporter la Pera., Importul de griu din pdrlile
Irli.ii-N"gr",
deci Ei din tinuturile-romanesti, d"e cdtre genovezi
si ve'etieni,
e po'renit frecve^t dupd 1226. De exemp-iu,
di' .bgrri.ut ,-ro'redactut
tarului genovez Antonio di podenzzoro,
ru'-crririn i"
anii 1360-1361, rezultd cd o mare cantitate
c.leg.i; ,'*-i,-,;a..u
in acest orag ;i pornea spre pgp3lir8.
toate progresele sirntitoare inregistrate in lucrarea
pA_
^ ,Cu
rnintului,
cregterea a'imalelor rdmine, " incd, l" pri__piu""f
vietii economice. Analiza materiarului osteoiogic,
dlscopi.it i,,
unele agezdri di' epcc_atimpurie a feudar.ismuTur,
a Jn#o,-,rt.ot
ca pe tlnga casa omului se cregteau, in primul
rind, bovinele
oile gi caprele, urmindu-ie, in ordine, por*.
!?:ti.^tt^li:ile),.apoi
crr.
rn.acelasr timp, vestigiiie pieselor de harna,gament
(zttbale,
pinteni, scdri de ;a, potcoave,
l:ieciici etc.), destul de des intit_
nite... evicle'tiazd si crestere. cal'rui ii-r gospoddriiie
oi,u-reni*
l0rl59.

-d^tsq,

crestereaanimalelor ersteargumentatd si c_lealte.

,^-.,_?: 111f*1,
rnstrumente
spc.cifice,descoperite in sapdluri. Este vorba Ae
de
oiIe, cle ctopote-si cle uster-rsile
pentru rnztrca_
l:"tr:",
rt'a vtte ior,.,".
^tuns
a^irr,are.ror,
n.r.i cu se.nr6 :r boilor, va-.
.. I)entru.acldpostirc-ir
gll:. 'li :r c.ilor, ir gospocrd.iilesatesti sc' i'multiseri c,orstructiile anexe16r.
' In secoleleu'rrdtoa.e, eco'ol'ia r.rnaneascd
se c.racre.rizeazd"in continuzrre,pi'ir irnpletirea strinsd a cuttive.ii
fl,rintului cu cr.egtereaanimaleloi. inflcrirea lor trebuie
sa'}i tost
evidentd din moment ce mai toti striinii aflati
t"rripoon. i,.,
provinciile rornanesti
grsit de cuviintd sd se refere ra rocri_u
n!9i-arpdrninturiior strabafiite, t.,- rr"eitil" intilnite
pildi, Antonio Bor-rfini,istoric creoriline itariand, in care. De
cai.. ;l-iiirart
uitimii ;r.i ltr curtezrlui Matei Corvin, constatd
cd : ..peste,
munti ("') so intincri: regiunearnunritf, astrzi rransirv:rnirr,
nioard o parte a Dnciei, foarte bogatd irr vite (...),
'dicai cu cctarna,
bortrisi cai sdll:atici(...),vin, cereale...,,16z
)
t:'i lbiclem.
ti\\ IbidenT',
\ir Ib.itlt:nt,
t(il Ibitlern,
ttil Ibident.
l{il Antonio

p.
p.
p.
lr.

40.
I 1---42
39.
ltu.

Bo r tfin j,
Ilt' r ttr r t
1 ) o p e s c u - S p i n e n i, o p . cit., p . 7 IB.

+o

Iin g u r icu r u n t

i cr:,acl o::.

apud

N l ari i r

Aserndr-rdtoare sint gi punctele de vedere ale lui Anton Verrrn< ' si cs(1501-1573) : , , Aceast a f Tr ansilvania ; n'n. ] '. . indr dzrrt,st'sd spun cd ar puteal singurd 9i prin ea insdgi sd indestuleze
lrt grine in cea mai mare parte puterea turceascd qi sA o intre\i rrl i ' cu aj utoare bdnegt i, at it de m dnoasd est e in bucat e' im llr,l;ugatd in vii, bogati in vite si plina clc tot felul de miner','trri cle metale gi de sarecr163.
Tot aga, Gerhard Mercator (Kren-rer) (1512-1594) ajunge
lir <'orrcluziacd : ,,Transilvania c'cezr mai productivd in tot felul
rlt'bogSlii gi abundenta griului e mare in toatd aceastd regirtrrt, (...) in afard de o muilirne de boi, incit chiar cei mari se
vitr<l cu cite un fiorin, ce si mai spun despre caii de rasi ;i
rrt,intreculi pe care-i cregte, care au din firea lor un galqP
fil)r'inten prin miEcarea regulat alternantl a picioarelol...utun'
De'relinut cd unii dintre cdidtorii strlini prin Transilvania
frrt' ltrecizarea cd ungurii ,,dontnesc ca stipini{(. romAnii.qi selrrli ,,vdd de agriculturd ;i cle viter', iar saEii ,,duc o viafd or5t'165.
!r'l t t'i ts6'i

ln urma unor repetate' cdldtclrii in Moldova, Georg de Rei('ftlrs<lorf publicd, ir-r anul 15'11, Clt'orogt'aphict Moldovei, in
t'rrrr', printre :rltele, scrie : ,,Avutd qi mdnoas5, cu cimpie purult'rr,inverzitoare ; pdmintul dd vin ;i bucate in abundenld fdrA
ttrttltir culturd...((. Acelasi autor remarcd valoarea cailor ;i a
fnlrrtilor clin Moldova, care nu putezru fi scosi ciin lari decit
500
,,t'tl orclit-iul domnitorului( 9i dintre care ',."un numdr de
fl00
soimi,
din
cu
qi
impreund
rnai ageri,
i'rrl rlirr cei mai
'obili
se
trimiteau
galbeni,
de
qi
sumd
precurn
cl
rnare
itlegi,
tttiri
t'el
ql l l ti tttLrl ui 6l 66.
llt'feritor la Jilra Rot-lrAueasc5,Jacclues Rongars (155-1l l l l 2) rrfi rmd cd,,...est e o t ar d bogat d in gr ine, vin, vit e, cai,
rrv| tttl rl i rl er de aur;i de ar gint , de pucioasd, de sar e, de cear i
gl rI' < ' hi hl i rnbar...(1 67.
llirrcin{eles cd aprecierile caidtclrilor strdini trebuie privite
|rr rri;tt. irclevdruri izvorite nu atit clin investigalii sistematic
Itrl r,r,l i | i nsc,ci t di n i r npr esii r nai r nult sau m et i pulin f ugit ive.
{llrlli,tivt, ca puncte c1eveclerergenerale, lor le lipseqte, firegte,
'l l ;l ('ri l (i l ol l strtl i tti (l P s l tt e !drilt
I'?.onfitte,t-ol. I, Bucuresti, Edit.
:i
98.
+l l l rrtl fi |r'r, l l rl i t|, l ).
l i l i N l 'u'i rt P oP escu-S P i neni , ttp. cit., P. I35--l3ti.
tr" l l ri rl r'ttt, l t. 1.10.
Irrrifl l l rl r,D r, p. 126.
tt,, ('rrl rtl ori stt'dl nl..., v ol . IlI, lluculesti, ' Bdit. ;tiin!ific5' 1!)71,
!' l ti '.i

47

ex.rctitatca in problc.mele de amanunt. De fapt, ele reclau imtrginea cle ansarnblu, fird a insista asupra procersului conturdrii
r c c s t eia.
l)e acee., in aco.d cu corstartirile cdldtorilor strdini. Duter)l
spune gi noi cd, in secolele respective, econornia tdrilor romane
se afla in ciezvoltnre. Pe baz:i altor surse clocumentare, consta*
tarn insd cd era avear cle infruntat inci nulneroase o6stacole.
Astfel' si in veacurile ai XIV-le. ;i al XV-lea, plantele cerealicre sctrcultivau indeosebi 1re coastele dealurilor, cimnia fiincl
lnai putin exploatatd clin acest punct cle vcdere. ire cle altd
iJarte, inventarul agricol, destul de rudimentar, permanenta
insecuritate a populatiei nu ingicluiau culturi intinse
Ei procluc!ii rnari. I)e aceezr,recolta servezl, in generar, 1a acoperiiea consumu-lui intem gi doar in anii rndnogi contribuia gi ia export168.
Obisnuit, se cul_tivau meiul, griul de primdvari,
secara,
anrestecul de griu si secard, orzul gi ovizul.
crescind foarte
bine in ulrna telinei, ser-nrnat prin aprilie gi cules spre sfirqitul
v er ii. m c iul cc n s i i tu i a l rri n c i p a l a p l a n l a ccrcal i eri . ca poncl ert,,
ii urma griul care se si vindea fie pe piala i'ternd, fie li strdini.
De pi1dd, in anul 1-1.15,
cind flota paplld gi burgundd a intrat pe
Dundre, in sus, ,,...rn.r'inArii gi'soldatii se hrdireau clin griul
;i
fdina aclusd de donnul ldrii Fioinanesti. vlacl Dracul"cerusc
com:rndarrtului flotei sd rdmind 1a Brdila numai pind vor recolta
griul, cdci ron-ranii avind timp iinistit cie seceris, iar turcii nu
rtor putea si-i pracle, vor ldspldti penlr.u rtceasta pe burg unz i( 169.
lnccpi'cl cu s.crlul al XVI-lea, agricultur-a se va invrorir
rrotabil, paraiel cu intensificarea acTiunilor de destelenire
i r pis u' ilo. s i rl c d e fri s a rc i r p d d u ri l o r. pri ntrc artcre, i n i pri j i nul
_trcesteierfirmatii, r'ine slrorirea ,,... pretului p5rnintului, al
sat elor , aI r no s i i l o r ;i p l rti l o r d e mo s i i (...). C resterea val or.i i
satelor inseanrnd cregterea g.rddinilor, a morilor, a iazurilor. cL.
pegt e, ar iiv e. z i l o r ;i p o me tu ri l o r, a g ra j duri l or si /staul el or, < h.
irr 1:r'irrrulrind.u. ogoarelor r:ul1ir,retesi a posibili{irtii rle ;r vincfu:
llrocluscltl lor''617(1.
cr.rnfinlrrrea irrrllirtantei t'r'erscincle
a lucrir.ii pdmintului se
git5l!9 ;i in faptul cd dajdia i:e griu, celuti pind in secolul
al XVl-lc'a 1rt, slrt, t inlocuilii ,itcrlltt cu cea tle ,.caso{{.Aceastit
l ( i s V . C b s t i iclr t:1 . P.
P. Panaitescu, A. C'azacu,Viutu lt'udald tn larLL
Rontdttaast:[r si. j\'lol.r'loLtu fser'. X11z-ff12/.I/, Ilucuresti, Edit.
$tlintific;r,
1957,1:. l\2.
l u t t , l b j d e n r , p _ l) 0 .
t i o l b i d e m , p - J5 .

48

l'otodatS'
inscanrudcii orice ,,citsh'ttrvea cinlpul siiu'ctt Sri.ul?], canti*
apreciabil
pare-sc
sporit
a
ii' ,""of"f al XVI-lea,
,un rlrport orlcla-I-""adre"
t.rrtcacle cereale'exporlate. De pi1c15'
la 15 aprilie
rirtl cle unul clin otgu""t" administraliei turceqti
uneori cite
soseau
lat,Briila
cum
altele,
priiire
ir-zo
inc6rca
pq"!111-1
"o"t"r-r-r,'to,
din MarearNeagrd
vasc negus."."qti
?Ll-U0
"lttJ
este
XVI-lea
:rl
se^colului
ia inceputul
i'j,,""o1"((rfi ne
cea
:
pe
uscat
griutui
,'in Jara-RornAneasca'
;,ti';;;; qi exportul
se afli
uscat
de
drumul
pe
gt'iului
J"poit"i
rlintii gtire despre
15.02stabileste
lrr privilegiul tui Had'i""f iU'?" care in 30 arprilie

turci* I73
i:i,fii;i;;";ii j-'r ".c'-,l"iui'cntruexpo'tui .rromAnii
au introdus
ai" t"iolul al XVI-lea'
Se aprcciaza
"a,
originard clin Asia Cerrtraldqi OrienIn culturd qi h.ri'scct,'pir*ta

l ;rl i rl 74.
documentar alaDe asetnetlea, in ttcelir;i secol, cste atestat
nu repreavizafi'
cercetdtorilor
opinia
,',,f, plo"ia .or", dup;i
prjmiv:rr:6' cultivat pc'
gr-iu
clc
cle
o'iati"tuttt
decit
zinltl altcevzr
l r,r' i t.ori ul!ari i i nci clin ant ichit ilt cr / '''
[rr]ocui rel
i rtotnraiaclcent uat dagr 'iut uiclelr r inr ir var d- cucel
-lsuperior
ctl rezisteni5, randamr'nt qi.bogdlie in
,f,, toryr"aiia
qe
treieratului cr'l c''ii177 inscriu
qi-"tti"A"te;r
rrrirtc:riinutritive)
in veapimintului'
('lr succese cle seami oblinutc' in cultivarea
t.ttl i rl X V II-l ea.i ]enrr-r
-pt'
d'clear nir r t it est esiint r oclucer eaincul_
f. incep-utul r''eacului (in Transitvania)
tttr'lt ir porumbului,
(in' fara .RornAneitscl ;i Molctova)'
L"t'tt"i*
!rlil slrre sfirqitul.
in legdtur6 cu
Alirturi cle porun-rb,'i;i fo"" tipatitlo.qi.ttrtunull78'
sint contrapirerileporumbului'
a
ili,t,, pr"t.tirii in cuiturd
ci in timpul
creadd
si
inctlni
*;ltt;;";iiigti
mari
tllt'torii. Cei
(1678-1688) se fac.primeis
rtprp'iei tui gerbai-'e;;i;;;t-ino
in Muntenia- Bxistd insa
poi'"t-t'tbului'
ttr|t'r'clri dc' cultivtrr* ti
inainte de
gl ollirria ci ,,..'porutnbuf e'rir curloscttt in Nluntenia
cousenrnati
e:itc
plantir
in Transilvaniil,
,i
i-,,,lrii,"i"*"i";
t ti3!}17!i
rlin anul"A,
,lr,t'ttrtr,,'trtot'
ttt

Ibi dej i l .

ri:rstefan olteanu, c,p. cit., p. 4ii,

;, $'-2:;;6il,^;i

1-. Fo,iult"'"u,A. cazacn'rtp' tit" p' 36

l/ir Vasil(' Nealntu, op' ciL',p 21f')' .

circz Lus
rriticunt 1t1o1racoccu1711
r7:'nl. Botza, L';:L;;' O"iii"
212
ci
t''
u
p
1
t'
\e
i
n
r
tu
'
i
r
*
i
l
"
, i ', r t r r r t , i r r sS, i l r i r r , t 1 ) +51; i i
'';;ti
1 6'i+.
l ; l i l \ l o , . i o p o p o r r L l u i ...,l J.
p' 40--41'
1 , , V . ( . '. s t i i c n " r , "i . i .'"i 'a n a i tt'scu , r \' C l a za cr 't,u 'r :' e i t- '
p . 1 ti - l .
t , ' I : ; l t t r i u y t o p o r u L u i ...,
in istoriograf ia
|,,'|('(}nstilntin C' Giurescu, Problonle cotl'Jt-otlal.sattl
p
'
1
2
1
1
:1
5
1
9
7
7
'
| , t t t t t t t i . t r , t , l i i 'i " f t i , E c li t Al b a tr 'o s,
I

I I r r l t r l r i l r t( l i 1j on.1l e p e t rri l " i u l

i ? o l n t n i --i

'icl'

i -

cd

40:

49

, , liralie_beigugului.cle grduntc pe caler le 1:roclucera,

exco_
ientelor
calitdti nutritive il"
"c"sti,
cd nu e*r rechizitionat a,, t"."i,-po'.u'-rbur
va cistiga rapici
tc'ren in detriment-urmeiurui
ccnsumat
sub forma de
,td'miLligd, priscrr,,fiertura de ,nei
"r."'-lpisat ori
rignit( sau trLrta
fie in sp1z6, ji:
{-colntq
l" t..siJ-_--.oirrr.zentase alir.nentul de
baza arrtdranilor romani in
tot cursul evuiui mecliu. Nu intirnplito., la inceputur secolului ,rt
xvfr-t"u. in lara Romaneasca,
exist;r un bir al mdkiului
,,n_r.eiuluii,
se pomeneaun ,,drum ai mdiaiului*rs'.1ar ]r_rpdrtile Bdilegtitor
tr;1f"l.,ror.iiiif?ia.rsitvania au observat cd o.steniitui
trtinai Viteazuf con.,r_ur, in
esenta,produse6;tr
-.,i18t.
De fapt, se pare
cd ;i alte categorii sociale puneeru
Ire consumareameiului. De pildd, i' 1635, g:rnJin';-_-ri_,pret
ml_
sionar catolic - referindr_r" to'"atrgdrli'
rnt;trti.li
eirt.ttu,
spun{:a: ,,Ei socot ca lucrul cel mzri plXcut
;;ilil;ii"
mui
sa faca o pidcintd pe care o coc in
cenusd,fdrd sare(ls2.Este
\torba,firc;te, clcturta coaptd*n,spuzd.
Srrl'^ri'rscrep'rclc.cil nr('iului i'
irlirrrenratirr
popu,atic,irLr.- , - rornane$ti,
rare
un alt rnisionar catolic -- afrat prin
Muntenia,
-* scrie : ,,tot acest polor se hrdneqte
cu piine cle
H"iglf

ir"-T"""i" 95crima.
Ii ; "';;,".iji ;i?lT'j :",i;t"""#",
"",'a-iii
ll

lVlare insemndt:rtenu erprecieriie

rui Dirnitric- canternir

clespre
rodniciar
,"1".1:.
Jy-r
clespre randamentu.l de-exceptie
ry"rJg"","i,s;#.'-r, .
-g:,"ifoiJ
al cultunlor de mei, in special

,,Seminlecare nu incoitesc'in,"""ti' ai,;-;r;i;;;".rtifr="^"" :

rc.,desc
atir clc frurnospc cimpii. incir in-'aniiU"g.,if-g.rr1.[i

iocuitorilor tic clouizc'ci gi patru'

.l;;;r
samrn!a semdnatd, seca.a clt' treizeci cre ori, orzur cle saizeci
ile ori, meiur cl5 cle trei
sute'-cle ori, lr-rcru.cle ne'crezut pentru
cei ce nu vede cu ochii
1r1rl8a. Apoi, ceva mai cle,p;rrte,
Dimitrie cantemir aratd ci
i. M..ci,v, e'xistar: irnunrite zone
renumite pentru carit:itiie
rneiului prcdus : ,,[me.iul] cregte
in Molclova cle .Jos cum nu s(..
i ' i f l V . C l o s t i ch e l,
IJ. p ., p a n a ite sctt, A. Ca zacu,
ost. t:i t., p l )1.
18r N.
rofEa. Aricierr,ret'
an ii"""it|ure
au_,ta's
ert R.imanie,
Itt
Bul*'tin
d c l a S r :ctio n h isto r iq u c,*a n *i;i' *a .
R oumai ne,,,, l 92l ;
apr-rcr
Ioan

Ctaudian,Atin.tentafni".eiirrti'roi,i,ilr]'s.r"uresti,
lgu9.r:. 78.
tlt-*,,.torsa,
.,,__lsrorjo,.oiarrito',)-i,:ii""i)'ito,.i,1929; spu6tlnan ctau
dli
r n , o p . c i t . , p . TU.
t " r / b l c / e r i , p.
iU.
r e D i m i t r i c C a n te m ir .,
o p . a iL ., D. 4 1 .

50

poirte m1i frumos (c1eztcee:ioamenii din !ar1 rrlea au o zica1a :

irr*iul clin Molclov;r'cle Jos ;i merele din Moldova de Sus n-au
Ii i i l cuj esc gi il m ir cin*- . il f r c pit i si o r nSnir r ci pinf ,
r.oi rj i -r).
rrLrst' racel te . udest' or i cu unt t t r u''
Bineinleies cd intrebuinlarea precnmpdnitoare a meiului,
in irlimental;ia populaliei rurale, n.a fost specificS-numai !ari l rl r ronA ne:..S -a fd cut ar st alzidovada bi in t r at i Eur opa m erlit'vir15, popo.ul nu se hrinea cu piine cie griu, ci cu fi.erturi
rl. rr.rei, oviz., otz; piinea erar hran* ordseanltlui 9i a lobililor;
l rr rroi , a boi eri l or $i a cur lii. . . ( ( 186.
Dit"i analizir drumului parcurs de agricultura romdneasca
se po:rte desprinde concl'uzia cd acesta
Irr si,colele XIV-XVii,
,rr, ('rrracterizeazl, in general., prin urcuquri lcnte, dar 9i prin
rrrtt,lt, stagndri s:ru chiar regrese temporare, cauzate de desele
.frzll6aie Ii ,-re,rAlirl ale cuc[ritorilor, de secetS, cle invazia 15r,rrritt'krr etc. l)onde.reu cultivdrli plantelor s-:r aflat in relalie
lrrr rrur-nai cu nivelul tehniciior gi uneltelor de lucrare a pdr rrrrrt rtlui, cu conditii.Le istoricc' ale timpului' cu de-nsitatea
m oclui- de- or gal rl l rrtl rrti ei fi ecarei rcgiuni geogr af icc', ci ; i cu
-- dupf, cum
care
feudaie,
clonreniiio'
a
struci,rrrare'
irlj,rr',', cle
r,r,r' rtttouf[ - sc i niinclt 'lt u, - clc |cgult i, pc: t e r onele celc m ai
Irri rrrol rslal e l ari l or ro m ane. in f onci, r nai ales de f elul cum au
in mare mdsurS, ;i
fr|,l Dlrsc in valoare acestc zone, el c1e-'pins,
rrl v,,l ul l :roducl i ei c1ecer eale. or , pe t oat a int inder ea per ioadei
.rrrirrtitri, domeniul fc.uclal a fost c-xi:lo:it1t economic, in primul
rl rrtl , pri n creE terea i r nim alelor . De f apt , in sccoleie XI V- XV'
Irr ,,,,ri r1l aral i ecu sup r af ala dehlit elor af iat e in f olosint a ! ar a1ll,,r', r,t'zcrv;r fcuclali -- adicd pcrtiuneir. clin ciomeniul feuclal.
rrrtr, i rl )i u' ti nc.r cl i re' c t st Spinului gi pe car e lir anii_depenclenli
pe bazii cle.clac:tr*- eril L.xtrcrn de redusi. In conserr lrr,,r.r'rr_r
rl nl ;r, ;11i t' procl usel ecer ealier . eobt inut e pe ea cit 9i cele st r inse
sat isf acer ea nepent r u
1,,,,' ,i I,' ,,rl i l rne' i se utilizau, de obicei,
', "
7' secolul al XVI - I ea, doi ' r,l l ,,r' l ' t' trtl .rl ti l uisi a lc cur t ii cal6'et il)in
nrr,l tl ul I' t,Ltrl i rl1:rt.i cluct 'sipelnt t U vit t z: t r e, dal'- de=abia- diu Sel rl tl l rtl pti ttcl r bl i eri i vor cievcui, cu adc'vir ; it , of cr t anli d\gr ine'
l ' ;rr.;rl cl< :u spori r e: l int er esului pent r u com er cializar ea gr iIrr.lilt, \.or.<.r.t,;tcqi clime.nsiunile rezervei fer-rdirle"De pildd, dacS
i 11,,r,r' ' ,l .l t',,ttt" ti oate r ezer va est e spor adic at est at i docum enInr, i l r yt,;rl rrl 1l X V I I *ieil ea va f i f uine oglindit S in izvoar ele
|, l l ,ttl t'nt.
I '' | ' I '. I'rni ti tescu, op' c i t., p. i ' 15.
|
\/ ('rr;t;'Ll l rt'1, tr. P . P anai tes c tt, A

C az ac u, op' c i t' , p' 2i 6

t r1

fui

vrernii. CreEterea rezervei se va realiza

,,...pe cle o parte, prin
de'.slelenirea pimintului,
iar pe de altd partb, prin cumpdrarea
ogoarelor l5rrnesti, destelenite de cdtre
tdrani pentru nevoile
Ior si pe care ei nu vor fi in stare sd le pdstreruulSi.
Mdrturii de tot ferui demonstreaze cr
Ei in aceastd epoca,
a feudaiismului dezvoltat, cregterea animaleior a rdmas .u-rr.n
priviiegiatd a agriculturii romanilor, ea constituincl in continuarc - cea mai insemnatd sursd de venituri pentru
tdrile
r or nA nc .
Spre o asemenea constatare conduce, in primul rind, analiza
tratateior com:erciale ale
ldrilor ro'rane in care, aproape fira
exceplie, vitele apar ca principal produs de expori. nu L""__
p!u' i1-rprivilegiul acordat bragovenilor de cdtre Mi.cea
cer Bdtrin, la 3 august if.t3, aliryalele (cai, boi, vaci, porci, berbeci)
'eic.)
;i produsele animaiiere (piei, brinzd. de burcluf
ocupau cel
mai insemnat ioc la export. A_ceeaEipozitie o deiineau qi'in pri_
vilegiui comercial acordat de Dan al il-ea bragovenilor, iu z:
o"tornbrie 142218e.
De altfel, si pe planul comerlului intern, animalele repre_
.
zentau rnarfa de cdpetenie. in acest sens, nu poate fi iniimpldtor faptul cd cele dintii iocuri ale practicdrii bomerturui romanesc - ramade in tradllia orard Ei, uneori, conserrrnatein scris sint legate nemijlocit de indeletnicirea ingrijirii
animalelor :
,,Forma cea mai primitivd a birciurilor erau--n;deiie. pastoritor
de la rnunte. ir-r hotarnica dintre Transilvania s;i oltenia in 1b20
se indicd trei-.munti cu numeLe Nedeia, pe acest hotar, aaile tocuri uncle se fdceau astfeL de tirguri de munte ale ciobanilor(rg0.
Totodatd, ciintre. toate obligatiile tiranilor, dijma crin animale (zeciuiala din oi, porci) este cea mai veche,
fiin.i
tionatd documentar incd de Ia sfirsitui veacului "b
-enal xJv-lealei.
Demrr de retinut ar fi, de asemenLr,, concruzia cd vinzirire
sat elor - pe ani r.a 1 .e(o i , v i te , p o rc i c tc .) si nt cu mul ,t mai
vecl ri
s i m r i f |ec v ( ' lttr' tl e c i t c e l e p e g ri n e .
I^ sprijinul argumentdrii ponderii mai mari a creEterii ani.
tnalelor vin si reiatdrile. cdldtorilor strdini, care,_incliierent clc.
zona geograficd vizatS, concordd in sublinierea eficientei irnpresionante a acestei indetelniciri. De pilcld, Michaell Bocig"ori
din Raguza, rc.ferindu-se la lara RornAneascA, scria in tiZ+ :
t33lbiclent, p. 261.
l8e Constantin C. Giurescu, op.
cit., p
1e0V. Costdchel, P. P. panait-escu,-A.
nr lbidem, p. lT.
6.)

T
F,,,,,nu este nicdieri in altA parte o mai mare mullime de viLe,
*rF

Afirmatii

similare s-au fdcut qi in 1eg6-

iUrd c., Moldova. Dintre e1e, printre cele mai concludente ni

pare a fi a l ui A ntonio M ar ia G r aziani, . din anul 15. 66: ', I ar

I de vite e de necrezut. Oamenii injugd cite doisprezece

lJ plug qi se indeletnicesc mai degrabd cu creqterea lor de=

cu'Iucia.ea pimintului din cauzi pdqunilor [1or] -d-eosebit
bune. Este socotit un pdcat sd se taie viteii' Din Moldova
I se scoate acea muliime de boi din a c6ror carne se hrd: nu numai poporele vecine ale Ungariei qi Rusiei, ci-qi
Poloniei, Germaniei, ba pini gi ale Italiei, qi mai ales cei din
yurr"1iuu193.

De renume se bucurau qi brinzeturile romdneqti,care' po:

t aprecierii unui cdldtor strdin din a doua.jumitate a sei Lt xVt-tea, rivalizau cu cele din Olandalea'
'
rdmine sursa
$i in secolul al XVII-Iea, creqtereaanimalelor
strSini, oacdl5torii
go'spodSrii.
fiec5rei
veniturilor
a
Incipala
in animale
bogilia
pofiti"i ai timpului continud sd laude
De exemacestora'
ale
exceplionale
ir romAne, caiitSllle
iulimela
si tinuta
de
uimit
este
Cn'iaro
Del
Anton-Maria
insuqiri pentru care aveau cdutare
r din fara l?omAneascS,
pare
numai in Transilvania, ci qi in Polonia' De asemenea'
inde
de
stejar
pddurilor
Ei
de
mullimea
surprins
i v6dit

rrea pdqunilor, multe dintre ele cutreierate de turme vedin 'iransilvania : ,,...sintpdquni, unde din Transilvania se
se
t la pdqunat turme de cai, de p'onci, de oi (' ') De ar,ci,
Luleziza'Venetia cu cear5, vite, de aci se fac depozitele
rhului cu unt Ei tri'erett195'
Uniori, numdrul animalelor cle pe moqiile boiereqti atingea

utirq; Bundoari, se spune cd Preda Brincoveanu, tatdl

ului'domn, Constantin Vodd, delinea in satele 1ui : 12 000
ItOOOOoi, 4 000 boi, 1 000 bivoli, 4 000 porci qi 300 de

-Pantru

asigurarea rezervelor de nutre! de iarna, ldranii

clrtl,olia sd oose,as,cifinele'Ie : .,Ob1igalia 'ciositului finu1,(, aprtre in privilegiile d'omneqti clin Jara RomAneascd
!i

Cll|il.tori strd.itti...,vol. I, p. 176.

lul Ibklent.,vol. II, P. 381.
tE* Mat'lrr Popescu-Spineni,op. cit,' p. 152.
$t l b l t l c t t t , p . f 6 5 .
196V. r',lsir1'ch,:1,P. P. Panaitescu, A. Cazacu, op' cit', p' 22'

ltll

53

din secolele XV-- XVI, Crra o <[tu1.lco,, pentru

domnie. c]arc
itpd.saasurnrratuturor sate,lor tfirii. .uttlz.
in v c ac ul a l X VJ IT -l c a . i n a g ri c u l tu r a
l dri l or romA ne se gc_
neralizeazd rapid cultura po.r-brr1ui, acesta
ajungind, ilt scurt
timp, alimentul de bSzi
populaliei. Implicit, se'extirrc1," p.c_
3i
cedeul fertilizdrii^soluir-ri piin roiatia plantelor p.isiloo."
cele pdioase,se efectueazf,
dcs!el""i.r *-J"irir.arr-ai;"f in "r,
ce
mai rnulte. Totusi, rezerva feudald continud
,a ti" clestul de
redusi ca intindere.
in general, cultura plantelor cercaliere zrsigura
.
nevoile in_
terne de alimente specifice,.obligaliile aituale
fald de turci qi,
iT,"rtj buni, prisosuri suficiente-pentru
. fi comerciarizate in
alte p5rti.
in sti'rularea cregterii productiei cie ce.earle,
un r.ol c1e
seamd il au inmultirea gi dezvoitarea
: ,,Cerealele, cu
deosebire griul, qi produsele fabricate r'4aqelor
iaiio ;i pii"uu
uru,
vindute'umai
turcilor.; cu cit tirgurire gi orasere din "ii
rofdriie
mAnegtil se dezvoltau qi devenau Ientre
productie
.de
gdreascd Ei-de schimb, acce'tuinc{u-se
astfer r"p"r"r"o au^o"rrpu-"",t"qr,_
liiIe agricole, cererile cle grine in asemenea aglomeriri urbane
spcreau (...). Pentru a stimula pe producdtori
ii desfacerea mdr_
furilor in ce''trere oriqeneqti,'ri"t u"o.aute
o serie de inresniri
gi in primul rind scutirea do taxe(lgs.
De_asemenea, demn6 de amintit este aparitia
negustorilor
care a:l-rizi!i91au griu pe piala internd, Ia preluri
nrul'U""u a"_
cit cele stabilite de turci.- Din aceasti, ca.uzit,
adeseori. Dentru
a se feri de concurenfd, domnia se vedea
;"";itt;l,rie-.ri"e
cumpdrarea grinelor cle cilre negustori pind
la sati;fa;;;;a 1n_
datoririlor fatd de poartilee.
_ - . Chiar qi la inceputul secoluiui al XIX_lea, clegi rezerva feu*
daid
era in creEtere,--.".mogiile stdteau,,in general,
intregi la
dispozifia cldcasiror((200.
Acegtia aveau iinurfrt*o J" ,^.",i,a"u
sl culege unde gaseau de cuviinld, in schimbul diimei. Din cauza
lipsei bralelor de muncd, o mare parte ;r solului
bun de u.oJ ai,.,
zona cimpiei era fie nedefriqat, fie folosit ca
fineald Ei pdsune.
Totu;i, in ace:rstd perioadd, judetele cle cimpie procluceau
grine
-;*
'",

t DlQetl1.

rts Florin constantiniu,

ftelafiile a{lrctre clitz ,I'ara l?.otnd.neascdi,
secalul
aI XVIII-Iea. Bucr"rreEti,fait. alrl"*iei,
1972, 1:. 5.1_55.
t? !rIbiclen t, p . ll.
.tT Ilie corfus, Agv'icurtura 'r'drii Rotndnesti trt pritmL jun-tdtate a
secolulu,i
aI XIX-Iea, bucuregti, eait. a"ua"l"iei,
1969, p J2.

5-4

1tt'slenecesarul 1or de hranri. De pildZi, in anii roditori. Doljul qi

llornanaliul .,...furnizau griu celorlalte judele oltene de munte,
ltlrrinindu-le ;i pentr,u export, care se fdcea pe c,alea Dundin schimb, locuitorii judelelor din nordul Olteniei - Vllt'll..?01.
(,r,ir,Gorj Ei Mehedinli (cu excepliet plaselor de ges : Cimpul,
lllrrhnila) - datoritd lipsei de pdmint, a infertiiitdlii lui, a cliIrrli reci, a tehnicilor agricole arhaice (din cauza fragmentdrii
lrctrcnut:rte,terenul se rdscolea mai mult cu sapa decit cu plugul) - erau obligali sd cumpere frecvent cereale de Ia cimpie
rrru ,,...sd coboare la vale qi si-qi facd ardturile pe moqii boierr.r:iti;i mdndstire;ti sflf,insir?02.
f)e altfel, deplzrsareasezonierd, pentru muncd, a populaliei
dlrr judetele de la munte ale Olteniei cdtre cele de la cimpic'
vrr fi practicatd si in tr doua jurndtate a secoiului a1 XIX-lea :
qllrn'l11uot,unde este prea multS populaliune, ziua de muncd
H unui om se pldteqte cu jumdtate sfan!, ia cimp unde popula{lrr este rard se pldte;te un sfan{ qi mai bine ; de aceea, din
munti se pogoard muncitorii lzr cimpie, unii ies diir jude{ -si
eltrrrg pind spre Bucureqti unde se pldteEte ziua cu doi sfanli.
Aet.astd cdldtorie cle muncitori este periodicd qi mai cu osebire
:r'frrec pe timpul coasei ;i aI secerei('203.
Indiferer-rt de zonele geografice, porurnbul se bucura de intl [.trrte i ri cul ti vare : ,, . . . inaint e de 1828, pr oducf ia por um bului,
trHrt' forma baza aiir-nentatiei tdrdnimii, era cel putin de 12 qri
Intrl rntrre decit produclia griuluit(204.
Ilrmau, in ordine, griu1, orzul, n-reiul Ei ovdzul. De muite
tlfl, sccara nu se cultiva separat, ci in amestec cu griui. Pe Ia
llfit?, sc semlna si rapi!6205.Pentru cd mai toatd era destinati
S1llor'1,uiui.obiqnuit, rapila se semina numai pe marile proprl t,tA {i boi eregti .
( lr.rdeosebire pentru !6rani, creqterea animalelor rdmine cea
hlHl insemnatd sursd de venituri qi in secolul al XVIII-leer :
s,Avt,r'r,irldranului -- expedientul pentru orice strimtoare b5in pofida unor prevedri admipistrativt:
hptrsr'h-- sint ,ri1"1"cr206.
in acliune vechiul obicei potrivit
se
incd
menline
nplcilivc.,
'tql l bi rft,l i . n. ti i i .
'tilt
tbicftrrn, b. 6-1.
'rrrr
Meheclinti,
tsucu'
rott'r'dttd. din jude{ul
lorr Ionescu, Agricultura
fFttl , l l l ti l l , p. 304.
!r'1 A ttcl rci Otetea, P d.trunderc a c c tntetl ttl ui rorni ,nes c i tt c i rc ui tul
La capitalivn),
llltt,t rtttllottttL (it't, perioacla cle trecere de Ia Ieuclalisnt
H ttr,ttr',",ti , l i )cl i t. A caderni ei , 1977. p. 50.
rr' !.1.l .). l l adi anu, op . c i { .., p. 430.
I'N r I'l ol i n C onstai rti ni u, op. c i t., p. 50.

stdpinul.mogiei d_adga
cl6caqilor sAi loc pentru pSEuna_
:"ltll
tul vrtelor mari, fird platd (indiferent de numdrul loi),'pre_
curr Si loc de fineald cu dijmd (zeciuiala).ln consecind,
ii"a
la 1,831-Eichiar mai apoi, ,,...creEterea
vitelor pentru'mu'ncA,
pentru intrelinerea casei qi pentru nego! era principala ramurd
de productie a economiei ldrdneEti. cieEterea vitelbr era favorizatd.de libertatea cidcaEilorde.a folosi in voie izlazurile-mo*
giilor pentru orice numdr de animale. In .egiunea Ju cldca,lii cregteau un numdr mare de vite coriute, oi gi "i-p,
.jungind in unele locuri Ei pin6 ra 50 de vite mari de cap."opr",
produclia animalS avea.^decio netd preponderenta asupra
iroa""_
tiei vegetale a t6rii(207
.De fapt,
Ei in perioada cle trecre cie la fourl ai i sm l a capi taIism, animalele gi produsele animaliere au reprezentat
marfa de
bazd pe care o exportau ronrAnii2O8.

Du,pdpacea de la Adri;an,opole(lB2g), oclat,acu eliberarea

comer{ului romanesc de servitutile impuse creImperiur. otoman,
se constatd o i'viorare a vielii economice,o impuliionare a eforturilor de sporire a nr.o{qcliei vegetale, o pronunlatd insuflelire
gi o dezvoltare a aciivitdlii bilciurilor sf tirgu.ilor, prir,
.uru
igi stringeau mdrfurile pentru aprovizionai..z, oruqe_
lt^:q:.toril
ror $l pentru e-rport.
Multe dintre
.prevederireReguramenturui organic sint in
concordanldcu noiie
orientdri economice,cu aspiriliile boierilor
de 6 ciEtiga mai bine
_de p_eurma punerii in valoa." u pa-i"_
turiior prin cultura pranteror.
r\stf-el, printre altere, noiie mdsuri administrative
pe de o parte.,ingrddirea cres_
-urmdreau,
terii animaielor in favoarea
lucrdrii pdmintului, Iu, p" o"
parte, linteau spre.creslerea substariqiataa ,"r"r.rui boieregti
"ii;
qi.spre asigurarea.forfeidc muucE ncccsilrecxploatdrii
acestera' lntr-adevdr, limitind la cinci numdrui vitelor mari pentru
care proprietarul era obligat si dea 1ocuitorilorpdmir-rtde finete
Ei pdEune (pentru surplusul de vite s-a introius piutu, ;;id;
ierbdri-tul), Regulamentui organic a lovit ctin pii' ir,
animalelor, diminuindu-i treptat pondereafatd-de cultura'plan"r"ri"r"o
telor. TotodatS, prin transpunere.ain practicr a dispoziliiioi- neg-ulanrentuluiorganic, dispare ribertatea
idranilor'as"rvili-de,.
rolosr ln vore mosia in schimbul dijmei, se interzice efeciuarea
de noi curdturi fdri invoiald scrisd cu stdpinul, ;" i";;dl;;"r"
72 z17eobligatorii de cracd gi una de prug'etc. bu alte cJvinte.
20t208

56

Ilie Corfus, op. clf., p. 50.

An dre i Ot ot ea, op. c il. , p. 66- 62.

9i oricit'
defri;a oriundeDrin curmarealibertalii cihcagilordc.aa unui numar fix de pode clacaqi
f;'Iii
f;il il;;'i;;*-;; ,,'oi"ii" o"-*"gli"i*'' qlli

rn rocurl
Eoane,
lil;*Li" tt'ilil;i;il;J;i'

lTll"i:"^i.:p"t?{";
crecraciqi a
ziie.obrisatorii

riadeplugut..,n"gii;;;Li
l !::'^t:Pll
l :';Ll"ilfie;
"'s-"":.,
era munciti
Aceasta
boi"t"qti'
;;r";;i

aservili'
"";Jffi*j',
intermediul zilelor al ctacaclatorate.de!6ranii
prisoaselorlucrate prin invoieli'

;';"ti;;;

te
asu'ilu administiative rneni
rrrqrsrrrv
il;";;,
Ir B crrsrdr' il
i: :Y:J-:::?'
' rs . datori
opoz i l i et
td
anevol<
v"-bol"t"utci s-au materializat
-1"";
cA'
plida'
faptul
de
aq" t; poutg expfica'
iitjii"
"'t".""il"..
oor"r"JJ"a i"ti**"i". :td:1:]:-9lt:L":. **;
l.B43,rezervu
"iu
qi^q*diimarimineainca
ifJ;""iit, b"ii'c*r' rvr;hedinli)r'e
proprietSlii'.t0, Dof
ui proprret'alu^
.io"f"i izvor de r''enit al
ncipalui
""t"t:-1^a1:u
"*r"tit
pe piaia Apusului ii va. determina pe proprle,o*attesc
crfu
'
atenlieexpl"^?f
fi ;il T;;; R"'k;;;;;a ia aea^
acliunr conunele ::'-,:::,":::'intreprind
arendagii
t"i"tii;i
lJe; ;;;

;,;i;;;'care

mai .u-tliti"uut'ugi fi ' tT.t".111:1:

).-f-" :TlX
J";' R;"i;' osnia'.o

!.iai"'rtr"r F
iilll' i1,::, i::1""griului Ei a porumb-ului1i.1co' doI"1 .Y:".t-:1Y?:,

''#ii
;ii;,"ii
;;,

prinnu se-numdra
pi"a ta rb+z'

;3'#llffi:';;;"i,;J"'

p r o d u s e l e e x - p o r t a te 2 l r '. ,

n i o r .e q i i si
.r e ce qi 1trece- r - :1 x ^ - ^ .,^ - .,^ i h
boiereqti
irl finga mdrirea considerabilSa rezervei
creqtet-:?.1i"1::*irtl:
la o mai sistematicd uipioutut" a ei'
agricolda
Ei';;i; t'"ruarea.in,curturr si:ru
i"";';;;;';;G;;;it
defriclesletenirii
supuse
t'"*",
Ab
supr"afete
i;il*

de solulii.pe*y::De asemenea,sint de amintit cdutirile

iatr*"' t"" Jimentului pa-ittt"t"i' Rt:t:,1

;- i?i, ::11"y:;
curii"a'ii" be pildd, qtiindu-se.cd

;';;"i;'iil';;d";;"ca,' pe-1iige..i'111i:l:
;,1"#J#;# ;;i;;;;e, s-aclispus.
Iamllre
lemdndturile obignuite, fiecare
I ---.-^u .^^ ^--^ ci-l
pentru.
PoIuTq'
P".:T:^:1-l
H:ffi:: ;i;;;H;;*ra
deci de introducerea

lmlltt

vrLstc

sr cu

rrr(tr

tst'**''

--

tupoi, primivara. cu sapa' Este ..uf;Ibu

,ul ui de toaml rd pent r u por um o'- '"
r sebnul unei mai Uuni ingrijiri a culturilor

de porumb'

adapiuorararila ta prdqitul porunrb.ului' toamni' t"l"^i:']::'

griului de
Totodata, ,"
supraralacu1""rr,'ti"'"rriitit"
acieseori'
ciirpie,
irffi?;;fi

ilil;;i";e

l(rl Ilic Corfus, op. clt., p. 156-15{l

llrr Ibi(le,rr, p. 96.
rtt lbldeltr, p. 239-240.
rt't lltldem, P. 211.

tivati cu griu o concura

lle cea semEnatd cu porumb)
pindegte deprinderea
semi'drii _uirrr' roamna, pentru ; se rds_
a fi re_
colrat in mai (procedindu
.;;-;;r; il;nii
_de tips5, tdranii aveau

in
Chiar pe la 1859, mo;iile boiereqt'inu dispuneau inc6'
primitive'
Plugurile
perleclionate'
agricoie
totatitit", de unelte

al r-oqai tl u,gi "'?.1*"T^o:"T:i:

trasecle"
i;;;;i;"-:
pti"cipala unealti cle rdscolit pdmintul' De asemenea'
rie
iui c'ontittua sd fie treierat cu caii sau cu imbidciul'
de dare' in
Treptat, ins6, in-condiliile^extinderii sistemului
d-"
investilii
tacd
se
sd
Jal ptitotului de moEie, incep
11-

;'1*hi#t*rur$+;3rr*lm;-$ffi
flir:?ftro"ttnd

suporta,'ii

" *jfi"Yll';:tliff"l:ltl.cultura
in
aceeasi

e*Jportului,transportut mari_

"ur.,f

cartorurui,
asecarei
detoamnd,

de idei,..se

solulii pentru ca sd_

"llil:
sa",fie,curata
__adicl .cautd
bire-vintu.atd
qj bineateasa,
ffiHtiffrYlJ

ii;; bi";#;i!:.i[:::T"[; JST.lsfl

iijii-JT;::
blema introducerii
-n""'

16. u,"i"turaTJ;i;;;r:;,
semin!eror2
ena,

ti5pf

se int fr
;,HH "i:;l?f; : i,i
gropi gi se cere ,:.1:"g"rt.y."!ia
"".rr
de
cosare.de
cerealJgi de pa_
tule de porumb,a,cesteadin
,.,.,_,a
Jrl'Ir;;;":'1f
:]- i"fd,ceau
se
pind atunci,
"u;i tungi, i,.,rvr;ra?1rtjlr,fl.
"i'Ji.i-t"
"o
trn pofida unuj asemenea
cumul de mdsuri stimulatoare,
sporireaproducriei,
vegetatec tti,,:l"ira. i;il;i' a"'-"iti,.,u.un
rela!iilor feudate, ae s'itua,tla"r;;iri;

;'ei?J,"J
ii;"$Ht#
tff#?tr
i:"l,"Ul
s"#;iql"
#

(fdranii d" p* clomeniu.a-a".".atp?irr"iput"

ci, .9_tr cau)a nemul!umi;ii;;,-;:ri,
gali

fortd de muncd

rl
iiefatddeiloiu,1,'
a" ]"r";i.;;:; ._?,1?i,?l;.ll
",iJ,1,,
i,# _
1q'-"ot' deopotrivdu.rrui"-ij il..riiiiu,rt. intrucit

l::
rezervaborereascd
- atit cit era pind la tg:f _-t"._u."-i,r"roia
6i'iaru,ri,
boierii,in general.
sa aibdunelteagricolepro_
p ri i. De ac eeu. s i rji.:..;^,19.1;isera
u n g a c e a s td d a rd . a l i t partea
cl i n domeni ul
ia.""ir"."
."ro.ua
boiereascd
*i::::".-l"parriiata_
vor f i
'rucrate' pe scarS largd, tot cu uneitele
"ii-ii' cie traditie
multisecurarS
ale ldraniior. in conJeciita,_rr51"'_iiil*r
secoiuluitrecut, ran_
damentulculturilor.era-incd
dest"f
Jli_i".
De exemplu,in 1849,
produc{iade griu din Moldova
;;;j;i."
abia ta BTDkg1hszt7.
2 t : t I b i d e t n , p . 22 0 .
lt1

IA;r^-.,

.-

6,

cir.p 4e.
;: *;;l;i'd"f#:,u
L ol.tu s . op. c it . , p. 22. + .
,.. lrrc

clc
,:,::!t;!ii:;;1,,Y5iliii,,if
_Ttr.oducfieasupra niue.
Ii::!;,,:;::l',,!i,,,'
*"'' s ec otu
l al XIX-leu, in ,,Ter.ra
nostra",Bucureqti,1971,vol.

II, t. 1C-

tro
!rO

pentru Procurareanoilor unelte agricole' Un timp, -)'maElai pr"e*ql.de treieratsevor iTqoilg',?pgi"?l lli:|':":l: la
"Arit-Li,-r"flri"du_se Ia Meheciinli, Ion lonescu.de
l.-t;ie.
acl constata cd intre 1859 9i 186B ,'"'au inceputu a se intropluguri
ii" j"a"ipfuguri de ale lui Vidaci din Pesta' Aceste
foarte
iilesc
se
Dombasle
buia tiput rarilii lYi d9
unul'
galbeni
""ti6".t"
de
5
t necostindmai rnult
cu
Pind acum s-au introdus*in jude! 12 maqini de-treierat
cur6de
vinturdtorile
lr"ofifu qi trei rna;ini de seceiat, iar
sint intrebuinlate mai cle toli proprietarii qi aren;;i;;l;
i(218.

in
Bineinleles cd ritmul asimildrii noilor cuceriri tehnice
cel din
cu
comparativ
prea
lent,
era
agricole
uneltelor
eniul
De aceea'qi dupd mijlocul secolului trecut'
i6.i
'i""*itt"fui
".rrop"ne.agricol o constiluiau uneltele rudimentare'
De pild6'
iseori, pini qi acesleanu coresputqgqunumericeqte'
t1
pluguri
itfti;;Ai"ti, ia 1860, se gdseau 6064
"de..temn'|l
peste
a
nevoile
sd
satisfacd
plug
trebuia
;-i"rniiil', adicd un
zone
1[1irs.pir"ute, situiliJnu era diferit6 nici.in ceielalte
supr af elelor
tA
ri i . Totusi , ca urmat : e a cr elt cr ii upr cciabile a
I

ilvnte El a preruanl in culturd a u.lor :9iYti *t1 li:1l":tY:

produclia vegetald-aJdrilor romAne se afla

Fltrnt"'""r"uli"r",

Idii*iriL avint. De pilda, ',"'exportul

I4'l }:T*l::"ttl :o?..
de la ?6 310097'38lei' in
inoii uf"t din cereale,a'cresiut
in
ln-fo+ 419 135,10 lei, in 1852,9i ra 1.77010800.20lei

priveste ponde,rea
Eviclcnte schimbdrl apdruserd qi in ceea ce
porumbul
principaiele plante cerealiere'
[ioiii Ji"tt"
-DacA
concurenld(ct't

itttiiutut"u, iar griul ii fdcea.serioasd

ilii*"
in schimb, meiul regresasesim'iUti.' i" zonele de cimp"ie),
iBsl-1Bti2,.suprafqlq
anii
intre
o"-p1u,
Ij,'
**qi"!ila

judelul Dolj' scdscf,zuscl in Oltenia, de circa 10 ori' in

l l H Irrtt Iotrescu,oP. cit" P' I5l)

l l p I b i d a t n , p . 1 4 9 ,1 9 0 .
9$l Istot'itt ltctporului '., p. 261-

59

der ea er a gi m a i -s p e c ta c u l o a s i : c l e c i rc a
2! o{ _(de l a 215J0 po*
goane. in anu l 1 8 5 1 , Ia 1 1 0 6 p o g o a n e ,
i n f E OZj z:rl
cdtre mijlocur secolurui trecut, in Transilvaria
.
fuseserd
pre'luate in curt,ura plantere furajere qi.industriar"
s"
."1',r.g*,,
;i
tot mai frecvent l:r irigatia pdrniituluizzz.
Paralel cu transpunerea in practicd
a dispoziliilor Regularnertului organic, naai cu ,"..-u i'
regiunil" i*"'iltq"r"
."_
duc apreciabir suprafetete destinate pa;unito.
gr finet'Jor naturale, fapt care va avea repercusiur-ri
asupra sectorurui cresterii
animalelor, diminuinclu-i vizibil importanta
economicd. f";;';i
trecu_t.Fire;te, in zonele muntoase ,i
dul,r.o"r", ;;;$;;.;;t;"::
r ' aielor v a c o n ti r.ru as d a i b i i n ti i e i a te ..De
pi l rdA , l a 185g, i n j u_
9"1yt-Mehedir-rti, suprafala fine{e'ror-gi a izlazuriror era dubrd
fa!'.de ce'aa tariniJor, iar numdrur
animaleror se me'finea clestul de

ridicat. Asrfer, Ia un totar a.- +z sos fililii'iid;o-Jr

,r_
flete) reveneau238 685 bovineft"
peste 5 vite rnari cle
familie)' 2'+bzgcabarine(ci.ca 1'c.i-iu
"-r*ar",
z tu-lii),-zsz sif ovine
(circa 6 oi de farnilie), 62+JS caprine-;i
i10 +gS"por"i,r"izs"
Dupd reforma,din rBti4, mogiile boiereqti
erau muncite fier
de
ldrani (in schimbui dijme'i;,ri" p.i" toiosirea mii'ii de iucru
salariate' odatd cu impiopriuta.i.u,r taraniror,
boierii
rnai
qutegu go.ntaipid pe uner]te1eagricole'ale zrcestoru.ilir", 'u
aceasta
ca,s'za;i datoritd intensificdrii ioncurenlei
economice,moiierii
;ru.fost- nevoiti sd-si-inzest."r" prop.ietdiile
ir.rruriu.'p.o_
priu, cit mai perfectigqqt : ,,Aqadar,
",
epoca imediat
urmdtoare
reformc'i .grare din 1864,p.rin ret.rtire
de prodLrcii"
stabilit, avea sd se caracteiizeze printr-o
intensificare"u.""r-u.,
a inzestrarii tehnice a agriculturii, in general, .;i
a exploataliilor mo_
giereEti,in specisltr224.
Mai ales in judelele de cirnpie, numdrul maqinilor
agricole
a crescut considerabil. De pitda, in 1865,
in Oltenia, &i.tu,,
doar 67 rnaginiagricole(IT in Dolj,,l in Gorj,
15 in Mehedinti,
14 in Romanali ;i 12 in vilcea). in
schimb, in anur 1869, se
gdseau 3BB (79 in Dotj, 7 ir-r Ciorj, 60
in Mehedinti, Z2l in
Romanati, 21 in Vilcc.a),iar in anul 1B7bnumdrul
lor u;r,.rguu
l o r r P a t r o iu , Asp e g l.p a tr - r cta liilo r r littlt.r( j.t t e- . ' t,o"
l dt.atti .:i pt.opt.i aLat.ittt
p r e a j m < t r tf o ,r r r e i
-. ,.
cr ,itt 1 sti4 ,1 L r,,A harel e r-t"i "l. i ri tai i i
.i,tt
,a g t.' o r e
,ri n
'..

istorie_geogra?i",i, u" i, rezz, p.. at." - '

'rt"r.,i'i.:::i1
,,fopo\
1,roL9gic;,
p
. ut ui. . .p.
, 2: \ j.
,," 1",r1za
.,,, ron lo ncs c u, op. c it . , p. l2U. I + 0, lt ) 0.
'-' Eug on Mcr , r es ,op- c iL. ,p. I 2' - l2t t .

60

"- !ri

413 in llo*
l a 7tl 6 (163 i n D ol j , 5'1, - in G or j, 124 in M ehcdinli,
Vilcea)225'
si
32
in
manali
"'---ittoautd,
clupd refo'na zrgrara clin 186,1,in fostele saterde:
mult plsibllitatea cre;terii unui
tdr:rni aservili, s-arredus ;i mai
nu preveclea rezer'
deoare-ce
animale,
de
mare
numir
',"'legea
izlazuri necesare
unor
formarea
varea unor terenuri pentru
de obligativiabsolviti
erau
proprietarii
iar
vitelor sStc.nilor,
vitelor
necesar
pamintul
folosinld
in
da
a
a"
{dranilor
i"i",
??6.
1ut*

SJpresfirqitul seeolului al XIX-Iea, suprafele1ecultivate

vizibil dupa
cu cerealecrescnecontenit.Procesulse accentueaza
940. ha
t-11OtZ
:
stat
de
,,Astf"l,
iuce.i."u independenlei
-t1^"

s-a ajuns
eUfti"ut" cu cereale in medie intre anii L872-1876'
550/o)"227'
de
spor
un
(adicd
lu 4 649 560 ha intre anii 1896-1900
t"
fenomen,":
moEiiior,
arendarea
largd
pe
scard
B-e practicd

vu r"p".".rta, ctereguld,iegativ mai cu seam6"p".pli-?"|9-1f,i:i

proprieo agricultuiii. lntr-idevir, arendind pdmintul,
"ii"
d?grevat de rdspundere. La rindul lui pentru cd inuJ
. ^ r-, , . , -^
. -, r^ n
l i -i f q t
11tl
are'ndaqul
limitat,
pe r^
terrnc.n
" . r-' n d : l q rrl
.:ru
contract ctc :rrc.ndaie
ia "..-,

interes.t si investeascd iume mari pentru ridii'rea niveraui t"h,_ri" aI agriculturii. De aceea, majoritatea moEiiior
Lseserd tar metocle veci-ri cle lucru: ',statistica din 1BBB ne

dir,, totullrl uneltelor, 770lo erau reprezentate prin

ia"
"a,
o treime c-r;rude lemn' Plugul cu vaguri, iar clin atcestezr
^ . . ri * , ' . . -X
iin
n
a n rrl
1 R 7 1 l dar'
d rr
din
din
1873
-r-^ -, .prim:r
anul
oard
pentru
utilizat
fost
,orl a
inlar
pre;r
rnult
;
hur,i pt"l"lui foarte nare' nu s-a rdspirldit
asemenea
55
numai
inregistr:rte
utui secolului XX er:ru
g";i, i" timp ce, de exemplu, i.t Getmanja- in.,anul. 1895
prin imn?iio"n" ctela teSO pluguri cu vapori' Semdndtorile
in
111.buc5!i'
1.
doar
errau
liju8
in
iiiii".. qi in rinduri, arta
nu*
perioadd,
acec.:rqi
i'
gO:'u:"nseserd
bucati.
12
b2l
Ia
,i f
clublrr
6rul masinilor de treierzrt a cleveiit trai mare decit
clecit in
6tJl5bucdti), fiincl insi cle peste 60 de ori mai mic
peste' 1B 00t)
rrnrilnia. seceritorile s-au inn-rultit cje 1:r 102'1 la
itr
Gerurania'
in
decit
puline
ori
rnai
\i, fiincl totusi c1ccloud
aparat
fdrd
insd
crau
D. Trei sferturi clin nurnlrul lor total
ma;ini
It,gut. Se mari gasearusi alte tipuri cle instrr"trnente 9i

',rlJi1,r,-,
p-,r',rin, lInr.r,o propri.e{atesi.aplicarea ht.-r-tieliloragticole i'tt
,
tt,l,t iiitr,'allii 1849-1878.Tczii dr,:tloctorat' ms' p 129' r.',ilEcate|ina Neg].u1,i-Ifunteanu,Islozurik: crinrurLalt'rlittllotttdrLiu ltt
p
197
I1'
tttttrtl selcohtlutiX, i11 ..1't-'rrauostra", 1971,vol.
,r''i lir-lge1 MeweS, ctp. cit., trt_128

61

uglicok', ca de exemplu : grarpc.tavdluguri. cuitivatoarc,

nive_
latoare etc. dar tot in-nurnd-riirrli"iorrlri:.:a.
. Spre sfirgitui secolului ai XIX_Iea incepe fabricarea pri*
rna,Eini aSr]99l^eromAneEti, ierr penrru prelucrarea
sfe_
"]"Jofde:ahdr,
cl_ei
in 1873,s-au consiruit taurrcrte'aeru-clitilu ,i
$[sgu122e.
Oegi
.se semene sporaciicincd de pe la mijio_
_
incenuse._13
cul secolului al XIX-iea, cultivarea lucernei
se va intensificzr
abia ir-rultirnii ani ai veacului .".p""ti.r, cind,
ingriJo.ui a" .tu_
rea de decdderea 'sectoruruizootehnic,statul
a ruat mdsuri do
procurare Ei distribuire gratuitd a semintei
6" 1rr".,.r",tisr.,.
revitaiizdrii acestei inaeietniciri,'j,lpa ran(uilril
^^..,.3:1.^t?^:",oq"l
oln lvui, s-a.-prwazutprin lege crearea izlazuriloi
corrlu_
nale pe proprietdtile mai mari de 3"00h" (;;eo.i,'-ii
p"'""i"
a"
peste 150.ha)'conform dispozitiilor legale,
fiecare
,robuia sd aibi un trll?
carui suprafatd"varia i" t"""ii"
"oi',rrrl
Al ,.r!
m6rul vitelrr mari (1 ha
la 4 vite mari), fa.a-si aepeilurJ i"ra
o optime din suprafarta
.cultivabili a mosiilor care contribuiau
La constituirea izrazurui23i.
Din nefericire, r"g"u ."rlu;;i;;
,-r-r,
fo;t cjus.aia indepii'ire pretutindeni.-Lnii piop.i"to'.ilr,
."ruzat..s5,deer-pdmint comunelor, altii au dai p;;irr;
p.*t, iu.
fllii T stabilit pre_lyfi prea mari'p",.,t., o ti acceptjt" a" .e"
teni. De aceea,in 1912 ,,...".biu65o^.^clin
urr"uu
posibilitatea de a-si proclira trluru, i'izsz. "o-rn"t"'ia.il
-."prafeielor
Restringere:rconside."UG
.
de pdguni qi fi"
;i lipsa unor preocupaii
sistc,muti". p""i." ,_*_
llll"^:1."!"1
rl.rarea raselcr de' animarc'vor influenia
negativ ,.,.ru.rrrt'rrr":
ramuri de cdpetenie;r agriculturii r:omAnesti.
***,
In urma creion-r".drumului par.curs,
cle_alungul seco_
leror, de sectoarele de. bazd ur" ogoi"ultu;ii
r;a;;;ti'tiacli(cultura. planteior..s.i.".u;t"?"u animalelor),
lion,ale,
devin evi,
clente legltura indestructibild, conciilionarea
rc.ciprocd, cornplementaritatea ace"stora.cu arte cuvinte,
-irrJi.ltriabrt
faptul ci, odinioard,.inriifell.nt Ae specificui ".t*
epo"iro. *'J"'o"',tliliile geografice,nrcr'ncle pe cuprinsur patriei
noastre ,rr ir
1 8 Ib i cl cl l l ,

l_t. 1i,' 1.

;;: 9 P Radianu, op. c it . , t ) . 176.

""" Ecaterina Nesruti_Munteanu, op. (:it., p. 207
\t lb itlen t, p. lg4.
z:z Ih ide tn, p. 200.

62

existat -- la nir,'el de inase - o specializare efe,ctivd si definitivi a locuitorilor in unul sau altul dintre sectoarele amintite,
udicd o neglijare tota16 a unuia in favoarea celuilalt, o excluclere reciprocd.
Dimpotriv5, caracterul cvasiautarhic a1 economiei sdtesti,
Btarea rudimentari a unelteicrr qi a tehnicilor de lucrare a
p6mintului etc. au im,pus, inrperios, i,mpletirea celor doud ra-

uri intr-r-rn intreg indisolubii. Prin r-rrmarre,dupd cum n-au

t exista a,;ezdri ;i nici chiar gospoddrii de lucrltori ai pdintului fdrd vite de muncd, fd.rd.surse proprii cle lapte qi de
6Cecit, rpeserrlne, ca excep{ii), tot aqa ni se pare exclusl
bilitatea afldrii vreunui sat de c.resc5torr"i
de animale sau,
ai mu1t, a unor famiiii intregi de pdstori cdrora sd ,1efi fost
mplet striine strddaniile oblinerii pe plan local a citorva

tre pr,oduselevegetalestrict necesarevletii.

Firegte, se'ctoarelein disculie au avut o pondere diferitd.
ti,mp qi in spalir-r,dar a'ce,stlucrtt nu contrazirceconcluzia
eralS cd, totdeauna gi pretutindeni, populalia romdneascd
ln formare sau deja constituitd ca popor cu o marcd stilis-

distinctd -

a qtiut, in egaiS mdsu,rd,sd munceascdpd-

ntul si sd ingrijeascd animalele

Dovezi feiurite (documente istorice, vestigii etnografice.

tia ora15, toponirria etc.) aratd convingdtor cI pind qi in
rnuntoase in pofida condiliilor atit de vitrege gi a

rnentului deosebit de scdzut - s-au cultivat cu perseveplante, in vederea obtinerii fie qi a unei infime cantitdli
ucate (cerea1e,legume etc.) : ,,Cutreierind Munlii Apuseni
Muntii Poiana Ruscdi, Mar;rmuresui ori Loviqtea, Gorjui
Vrancea, surprinzi in peisaj lupta indiriitd, rnultiseculard,
oarneni qi pdmintul sdrac, pentru a obline prin cultivalui cereale gi alte plante necesare traiului. Adeseori te in-

clacda fost folosit plugul sau numai sapa, pentru cultipdmintului'(233

lnftrliqarea specific[ munliior nogtri (frecvenla cutrmilor

pl clonroale),statura lor mijlocie, faptul cd vara sint incdlln suficientd mdsurii, to:rte acesteaau ingdduit urcarea aEe' pcrmanente pe vdi, pind inai sus de 1200 m , . iar a aqez6;pf,storeEti, de pliti, pinA 1:e la 1 600 m : , , De aceea, in
Itl, ln2illirnilc nelocuite reprezinti: cloar ccvar rnai pulin cle
!;lfiVrrlr:r.irrlluturd, Etnograf ia popor'ului ronrd.n,CIuj-Napoca,Edit.

o.)

2Octlodin tol.ailul masei orografirc((234.M.ti cu seantA pe platourile scdlcliite in soare, s-a cultivat si, uneori, se cultivd Ei astdzi
p5nrintul pinl la mari indltinii.
Astfel, cu privire specialS la Mehedinli, Ion Ionescu de l.r
Brad constat6 rremijlocit, pe la jun-idtatea secolului trecut, exis*
tenla unei agriculturi de ,,munte,,, cu ,,ogoare cu stinci((, crt
culturi in ,,...imtprejmuiri de garduri, de rdslogi, san!uri(r235,
uude terenul nu se putea nicidecum ara, ci numai se sdpa236.
Adeseori, ogoarele - cultivate cu cuiburi de pcrumb sau car'.
tofi - urcitu pe lunca strimtd .a riurilor de munte, pind aproape
de izvoarele ac'estora237.
intr-o altd zond a patric.i, f,ar:t Lovigtei, tradilia ornld
locald a pdstr;rt amintire:r vremurilor oind oamenii ,,runcuiaui6
si deschideau ,,curdturi(' in munte, semdnlnrdu-r].ecu secarl,
orz, rnei, irris:5 qi, mai rar, cu griu23s.Totodatd, acolo se gdsesc
r-lumerolsedenumiri de locuri - Arsu,rile, Pojtoritul, Laz (Lazuri), Pleaga, Secdturat (Secdturile), Curdtura (Curdturile), Ja*
riste;r (,Iaristi), Runcu etc.
-, care urcd cu mult peste limitn
superioard'atinsd de zrEez5ri;i care - prin semnifi,catiile Lor -confirmd practicarea cultivdrii pl.antelor lar munte. Rdzoare d,r,
pdrnint muncit au fost identificate pe mun{ii Ars,urile, Strimbu ;
pe plaiu1 Cldbucetului, 1:e Leurda, Dragobratu, Baia, Gruicioitre, Bdjdnea ; pe murrfii din rdza satului Cdrline5ti de pe Olt ;
pe unii mun{i 4in lungul vlii Lotrului ; pe rnuntele din f:rt:r
s ir t ului X 4ul n i n :3 9e tc . S i rrt. p ri n u l m ,a r e, dor-ezi concl uC ente ca
-- atit pe dreapta cit qi pe stinga Oltului - Iocuitorii satelor
clin lara Lovistei au fdcut ,,...plugarie ia indltimi unde astizi
nici n-ai gindi cd s*ar putea face agricu1hr.5a2aO.
$i in satele din zonar muntoasd a Gorjuiui a existat obisr r uint a c uiiivd ri i c e re a { e l o r Ia m a ri i u a li i mi . D e exr.mpl u, l ocui lor ii din S o h o d o l p u n e i ru p o ru m b s i cartofi pi nA l u t 300 rrr
aititudirie', iar produ,seie obtinute erau cirate in spate cle l:t
tnunte pind-n a-,1241"

::"'#H#:'i;iTi*1'g"Hx:ri:,il?i:i"ur"%

virflr L"' q"i:]T::.:?tt1:

vecinitateatocaHtetii"piitij' au
de
renomenur

ui"'ta, i?Tlil"ir
:f i?'ffi;t'i;?;:'hi" terenuri
virglnea unor
uare in culturd

. !

-rr agezirilor situate in regiunea pastoral-agricoll.e

il;;;i"

il^lp.:g,
r'ota+ Je griu"',Ls""pli"g"'11:::^
'iil;'X;;;i,
p.Eegelatit
iuprafe{ele
piial-i"
Rrln
9e Tupdr
;i;;;*"";"
f ".",ii : L,"i il11 $^'..Titp*:1i;
;i n.6 bogdlia"""oitei
dectt orz si ovdz' Griul de
p""te'''cultiva""1
:#d;;;5;"1"'."
de
rnd se seaminaputii....i+1.tot ugn,in zona muntoasd
to.t rnici

peste
lr"ou."fn ArieEului; se intilneau ,,...aproape
ittsoiite"'uzuu'
coastele
pe
toate
resfirate
de
ar6turi
. -'
-rA;;;;;,'
prip}-:"tice
griului

p6"t'" semdnatul

i.ii"ii-;'

{e,

lovdzului'gi orzului, au- fost consernnate Eiajn

ilu:-;;;;;;i,
--r,l-u.rtoas"
ale- iuJelelor MaramureE' Neam!' Suil"
ava etc.
I iotodatd, in apropierea stinelor situate la o indlli'me nu
Jir, ,orru dicazului, ciokranii " "cultivau,"1Tf-ry-,:
ca ;;;;,

ui"" gunoit6, vatz6',cartofi' morcovi'

,.1'*ila'a"'i"tu"le-inirebui ntiu t a .p'-e.pa'al:?,9i."','L"*: n:;
;;". ;;;";;
cresteauatit de bine'

i'uvgroi"riie

;l h

'ffi;:1il;;;''*;i
gi de dus aca;siu,2as'
iia*l""ur,

r -r ,,-^:L:r
^^*^;::
posibil' o*amenii
' De fapt, se poate apte"ia cd, oriun'de.a fost
,la munte au incerc'at sd smulgi roade qapintytli' 91:",:'
creatia populare orai6 .atest[ interesu]' firesc al "rnuntel

lor' Bundoa'l'.'"-tll11":l^t:-:,
H;'A 'cilL'u pru"i"
13;
evgcI,.printre altele' efectuarea
se.
oitu"iu,
?,]r* al"

", ,,...susIa munte,'ii

rii

iu'plaiit cu ,, 'un plug cu ;asb

rnai concretd si mai con:lrrrdentd dovadi d'espre

Dar cea
-i'aur"ngate

ate cultivari] nlqnle]li p-"--l.T:]l'Tt^"qi

Iiil"

"*i1r"

tu Istariu poporului..., p. B.
1 ;" Io n Io nes c u, op. c lI . , p. : l: l( 1.

.1

"#p"tice,

subcarpatice 9i intracarpatice) o con-

trd:
2r2Nicolae Dundre, Semntficatit -etnologice ale pddurdritului
Harsitensia";
in
ci"rg"i"'ii'-iliigniii,
nal dln Munfiii'
'"ol' "Acta
lurea-Ciuc, 1980,P. 184
L r7,!/Iwntit

ri l 'l i b i d (,F 1.

::]t Conct. D. Ionescu, P.rin lt|utt{ii ltlelterlinfilor, Craiova, Edit

,,Scrisul romAnesc", 1977,p. 18, t'i3.
:rrsIon Conea,
7'aro Louistei. Geografie istoricd., Bucuregti, 19:ll
p 13 1.
)!,e Ib.idenl.
2a\\Ibidertt.
r4t Ion Conea,. C. Popescu-Tismana, Tismana qi in'tprejurinille t't
in ,,I1.S.R.R.G . ",
t om ul LI , 1932,p 332,

ri+

(nu cleparte de Tulgheq)' Runc

sec), virful Piatra R;;;l"i

Aij r,, J* ep. r, i ti, o or r uatii asupre_og\ ?tt iil?!- " ?:i^""o1
1e46'p' 285'
"
A16a-Iutia'
;;;:ifi':,S""ii'#il
244 Ibide|n..

"J-ir'-iiis5-is+s,

in
,o iJ"*Viaau\iu,'zoia
Asricuttula:? .satereddn ??!g P*::s
p' 2BB' "Etno1e73'
Ng."*!r
Piatra
Bicaz",
u uiii'sitt.i;i
i,Iit;;'A"retian'i.Popeicu,Cintecuechi'
24{r
14"r""tLocusteanu,'iit"

)ltenia, Craiova, 1967' Pi 248.

-

Ocupotii

tradilionale

pe teri'toriuJ

fiomgniei

vol'

J -

cd' 402

6'5

stituie rdzoarele car.e te,raseazd pa,ntele

:ibrupte. Arhaice ca
existe_nfd qi cu t.r nrare rdspindiie_pe teritoriul
RomAniei (in
T ar a Lov igtc i . J a ra Vra n c e i .
J a ra B i r.sei , Jara U u1* grtrrl .-1.o..
oit ulu- i, ! ara z a ra trd u ru i . p i a u re n i i H unecroarei ,'
i nocanr,ne,r
Munlilo-r Apusc.ni, Jara Bihariei, Bistrita_Ndsducl,
Mararnures,
zona colinelor de ra poalere de vest ale Muntiro.
Caii-u",'ro,-,n
Porlilor de Fier' in vestur carpatiJ.or'_Meridionari,
in-lonerc
Muscel, AIS"C, RdctAuti, N-eam! eic.)2a2, terctsele
ating :ctria,
s -a u fo rma r p ri n rasturnarea. an de an,
hl Drazdelor
- , , inaltinunrai
me ..E l ein jos, paralel cu curbele
a
de nivel : ,,Formir
d-e treaptd a rdzorului sau terasei este efectul indelungat al
rdsturndrii brazdelor, a1 practicdrii cuiturilor agricoie pd u""laEi 1oc de-a lungul mai mur.tor generatii. De tirocur de unde
se incepe aratul, pdrnintul se adunl an de an, alcdtuind un
fel de treaptd despdrlitoare fald de proprietatea agricotd situatd
pe curba inferioard de nivel. Ca urmaie, pe intr:e-aga intindere
a pantei rezultd o serie intreagd de trepte, similarJ cu treptele
unei scdri, cu baza proptitd in poaiele pantei, iar cu virfui
pe culmea muntelui sau el dealului. Durata lle care o imniici
formarea rdzoarelor ne permite sd le consiclerrrn un indiciu
neindoielnic - agro-geografic si etnografic - al vechimii aor,iculturii, pretutindeni unde se cotr-statdrdspindirea 1or...sr249.
De altminteri, materialele etnografice aratd cd - pini
;i
in agezdrile de munte, in care cresterea animalelor (in special
a oilor) a avut o pondere covirgitoare, impunind astfel incetA_
lenirea, din timpuri indepdrtate, a transhumantei -, numai o
parte infirnd din masa sdtenilor era spesiaiizatd in pdstorie,
restul Iocuitorilo' fiincl, in realitate, iscusi!i lucrdtori ai pIrnlntului. De pilcld, in Mdrginirnea Sibiului, s-au cultivat frec.
,zi,N. Dunijre, Ocupafiile tradilianote, in vol. ,,Introducere in etnologie", Buclrcgti,- Edit. Acaderniei, 1980, p. 95 ; Romulus Vuia, Sfudli
tie etnoqralie $i folclor, vol. II, Bucuresti,-Edit. Minerva, tg80 Laurian
;
Somegan, Vieala pastorald irt Munfi.i Cdlitnani, in ,,8.S.R.R.G.,,,'toml_tt,
p.
f93.1,
285 ; I. Chelcea, Cercetdri eino;1ra.f
ice in bazinut
lucureqti,
Zlatnei ;i Valeu Antpoiubri. ]\[ocanii, in ,,Apulumi,, an V (ig61), p. 4brj
;
p6:p2,
constantin
A"rlricttltura tn Mdrg.Lninlea sibiutui, iri ,,cibinlu-..,
Sibiu,.1969-1973, p. 61 ; Romulus Vulcdnescu, Sisterne trail:i{ionale clc
ur,d.tttrd,,in ,,Atlasul conrplex *porlile de Fier,,, Bucuresti. Edlt. Acade_
miei' .1972_;rd,em, Agricultura cle tnuntc in tiestul carpalilor lr,terict/o,
na li, in ,,Revis t a de et nogr alie qi iolc lor . , , t o r n 1 2 , 1 9 6 2 , 'n r . 2 , p . 9 T :
Maria cioar6, zona etnograficti Rridd.u{i, Bucuresti, Edit. spori-turisrrr,
1 97 9,p. 55 .
248Tora Birsel, 1-61.I, Bucuregti, Edit, Academiei,
1972,p. lg8.

66

vent rcoasteleinsorite, ,,fetele((gi plaiurile' practicindu-se o rentabita agriculturd de rnunte2ae.

O clovadi ar impletirii celor eloui rrunuri de cipetenie ale
ngriculturii romdneEti o constituie qi faptul cd unetlele de luCiare a pdmintului n-au lipsit din ni'ci o a'ezare _r'mdneasrcd,
nici chiar din cele vestite. pentru cresterea animalelor (ca, de
exern,plu, Mdrginimea Siblului, Bran, Sf,ceie' $ugag' Loman,
Novaci, Polovragi etc.)Pe de altd parte, chiar qi pdstorii pr"opriu-ziqi stdpineau
bine tainele culiivdrii pdmintului Ei, de aceea' in fun'clie de
oondi{iile istorice, se intilneau^cazuri de trecere de la ciobanie
la munca cimpului gi invers, in general, in atare situalii' op,flunea pentru una sau alta dintre ramurile de bazd ale agriiglturii^ nu era delo,c lntimpldtoare. Pentru cd irnpunea stlpirea unorr cunoqtinle corn,plere de rnedicinf, veterinarS' de
,tanicd, cle meteorologie popularS, de matemati'cd et'c.; pentru
era presdratd cu prlvaliuni de tot felul; pentru cd solicita
!5, rezistentd fiztri| qi moral.d, curaj, iscusinld, cumpdtare
De
, cle obicei, viata de pdstor llu tlret arecesibill ori'gui'
3:r, spre bitrinele, pina gi pastorii renumili se.Yedeeu.ne-

i si ienunle Ia ea. Riminind in rsat,de regulS' ei se dedi'car'r

drii pdmintuJui. Adeseori, atlegereaintre indeletni'cirga qe
lor qicea de muncitor al pdmintului era cit se poate,declifi=
, implicind ezillri dramatlcer.Ecouri ale unor aserneneafr5=
tdri suflete,--stise intrezdresc si in creatia populard ora15'
capdtd, ins6, claritate qi intensitate in crealiile rapsozilor
bani. Bundoard, in lucrarea cu c-onlinut autobiografic Doirt'ct
pistorul Gheorghe Nistor ungureanu aratd q5' ajuns in
i bdtrinetii, facie fatd tot mai greu vicisitudinilor yielii
,b]dnestisi se simte inclemnat si renunle la ea : ',Dar acunl
f om i.",c:ut,/ Nu-mi mai arclecleiu,bit / C5-s de viscole bdiut /
clelurne povestit./ Nu md mustrd nurrai satul / $i md muslumeir ioal6 / Cd ntt putr, rnin'u pe sapiti $i to! ura pe
oile-n gSleat[."'( (srJblinierea
ti ae piatra 7 Sa *uk
.[)entru. o clipd, este regie'tata alegerea fdcutd
nu:nai sint cum am fost / De m-a; fa'ce curn
de-aq trdi un an / $i sA vin 9i eu acas'/ Ca
pi l s. / S d-mi i eg via pe llar ac Cd- i bun vint t l
i ,ldsaboalii cle oi / 9i aq s:dpa dc nevois{

in tinerele :
eralrl' / Mds5 elr m5car
cu nd'st r ap' /

1r4r)
Constantin Popa, o\s. cit., y:. 59

87

In cele din urm6, vocalia pentru meseria de cioban triumfd

pe sub brazi si pe sub tei,
din nou : ,,Nu las bietii
/
-mietupei /
Nici drdgutele mioare i Singure
printre iroonr....ir25b.
Din vremuri strdve,chi vine gi rieprind,erea cuTtivdrii cerea_
lelor in zona finelelor, imprejurul addposturilor pentru oameni
gi animale, intrebuintate temporar (conace, colibe, od"di, tirle,
s(rlape,mutd"turi etc.). Astfel, in Mehedinli - atit pe lingd co_
nacele din partea muntoasd (ca in Obirqia - Clogini, Oizeqti,
Isverna, Prejna, Podeni etc.), cit mai aleS pe lingd cele presdrate ici-colo in zona finetelor
existat-dintot?eauna mici
ogoare cultivate cu cereale qi chiar cu legume, vie"etc. : ,,Lunci
nu se afid jos, in sat ; putinele ogoare lu,crate numai cu sapa
sint sus pe ponoare qi pe ripi, uncle au Ei livacla de pruni, nuci,
pulini pdEune sdracd, dar mai ales aqezarea, conacul pe lingd
care lin multe capre, hrdnite cu frunza copail61...tr251
. _ $oegaqi era situafia ;i in celelalte pdrli ale {d,rii. De pildd,
in Mdrginimea Sibiului, intre 800-1 400 m alti:tudine, se intinde zona finelelor sau colibelor unde, pe 1ingd fin, mdrginenii
fac gi agriculturd de indltime, semAnincl cartofi, ovdz si-secard
in locuri care fuseserd defriqate cu secole in urmd252. Tot asa,
in satele din zona Bicazului, pentru consumul propriu, oamenii
puneau ,,..varzd gi alte zarzavaturi qi in coseriul oilor la tirlele
situate pe finete...(253,iar in hotarul unor aEezdri din Munlii
Apuseni, intre p[gunatul de la munte, din timpul verii, si iernatul vitelor a:asd, exista o zonia intermediard - cea a ..mutdturilor6( dispuse la poalele muntelui_ Acolo se sta cu vitele
&u *sdlag-, casi cle locuit
,,..,3-4 sdptdmini. La .fiutdturd,'
cu o singur6^ incdpere, si *gurd-, (-gurd pe dric) mijloc (gi poieri
pe lAtrrri-). in imediata apropiere se gi.seqte ardtuia, finaiul si
pdEunatul, mici petece in jurul gospodiriei. in timpul verii,
vitele stau la munte, unde au *.stine., cu o singurd incdpere.
In acest timp, la mutdturd se coseqte, se stringJfinaiul
il ce*
realele. Toamna, dupd adunarea recriltei, vitele sint aduse clin
nou la mutdturd 5i irpoi irc.a.sa
la ierntt..:1s4.
Bineinleles. cd girul exemplelor similare celor de mai sus
poate fi prelungit la nesfir;it. Ele vin sA intdreasci convinrrr.m Gheorghe Nistor l-Ingureanu, Florlcele din
p. 31-34.
25rConstantin. D. Ionescu., op. cil.,..p. 18.
1l;2Constantin Popa, op. cit., p. 60.
15 3Io n Vld duliu, lar ic ulr ur a ir r . . . ,p. 288.
r'r''Lucia Apolzan. up. cit., p. 294.

68

Pa,ring, Gorj, 1971,

formelor de
rea ci pentru romdni, indiferent de specificitdlile totdeauna o
constituit
a
pdmintului
i"iiut iocuite, lucrarea
Se cuvine' deci' subiiniata strddania
;;;;;"e;;;'J"
"ap-"l""i*'
an d9 an'.pe piatr
milenard a poporutui,',osttude a-gi asigura
qi imediatd
strictd
cerealierJde
a"-ptoa"tu
i;;;i;";timui
faptul ci romdnii'
trebuie.,amintit
in
aceiaEi-timp,
it.*iit"t"
ci,
iar nu imoritiU i" general, au fost, de regul6,- exlrortatori'
-iJ."
Jiferitele regiuni geografice ale acestora,
il;i;',**i,
schimburi colaute in parte, au exiilat variate Ei tra"dilionale
Astfel' atit
traiului'
necesare
celor
merciale, pentru asigurarea
fiecdreia
pe
intinderea
ales
mai
cit
ro,iAneqti,
-ioattu
i;i;; p;"inciile
produsel'or
a
iirculalie
activf,
dintre e1e,a func4iorrai b
marf6, in:lusiv a cerealelor'
c"anitoll-i11
Totodat5, aga cum am ar6tat in prima parte a
pe lingd
c5'
impun
care
existS dovezi inaiscutaUile,
-constatarea
cultivarea pemintului' tJ"i"t1ii t-orl ittd"lnt"l"il .:t f.:iT::i:
rindul' o asemenea

ii,i',"i".i'f"'."'"}" e!i;.4*ari1 c1,jlg: ],111:.,

:"*:l :i'

animalelor qi cd, secole de-a

;-;;t"tda
a agriculturii a avut pon'derea cea mai
r;;;i
-"
-.1t:
acesteistdri a faptelor trebuie cSutatS'in primul

n"Ofi""tia

rom,a-nes'.tl
a r-r--v r' fF ..
.
in timp
rspor LrLro rrr
i.irupurtilia
na,
ru, rrr
Pqpul?lie:
ry,lTi-g:lIa Ob_
tel or de i el i ef
f-orn
contribulia
cuvinte.
alte
Cu
afice.
i"
variabils
[ruu ptoa"otieiusticoiea fost
:"T,Y.l,"::Tl:l?:
ceaa zilelornoastre'ea stind in i:i"tj.
;;it tii;*"iixfoii
timp

=tia, pti"tre altele, cu mutatiile in

'l:, "o]::.ut:.t,::
acest punct
ri"iiJ ttttAneascd pe regiuni geograf,lce Din
qi'
migraiiilot.
epoca
in
ci
vs'"*luiuJ""Jurismului,lndeosebi
se cunoaste
vsuLr L' uv
9u.
T?i vitre3P:i'
ss vedere,

pe,aproapetoatd durata teudalrsmYlu"l:I^"jl_t].Yr''datorita

"'Ii lil

""i
liilor istoricectctot"a"
i"t"l' tf"1'!i1-:'ii,-:::?r-,iu:i*liYii
in proporlie

cimbie -, era dispersatd,

)"""
ffihi#;i"
si chiar muntoase'De
*gi""i1u-.dulYt9T:
i,.
pi'"."-pa"iit*",
pddurea din PieGxemplu.potrrvtt,

;i#;i

Specnt.(1791)'

a Podi"i.tii1ui
su.uqalua.t1bS.$:.:"u
bJti; l"al"i-ii"
'ugi"".*u
;p'"
g1
e;
vtlrL;ft ;l;,

-i; :iti:i :.":l:1:

isrur
i"i;i
I :l IY;Ill
i?f
aqezirilor
pdqunilor'
;]fitilor,
"ii3:iEi .druDoieniti spre a race

rulatiei era concenrratd

hurilor. Majoritatea covirqitoare-* qoF r!,:-. ,-^ ale
+^oanrrr'i
utitizare ^r^ terenului

cle'
"Jill;,r'?;i;;;,
.i"ou'ior*ere
'"o*pi""a'
aceea'.Pi9-T:::tI---G*i:
De
economie
o
lindesc
mdi culturalizat peirti in harta lui Sp";hi;;tenta
din cuprinsul Oit6nieis255'

celui

2 s s A n a T o E a T u r d e a n u ,o l te n 'i a .Ge o g r a fi e i 'sto r i 'cd 1 'n '!.L d 'r |i ,Ie se co p' 40'
c-ra'io"i, Edit. ,,Scrisul rom5nesc"' 1975'
lutui xiilf

69

De fapt, situatia era asemiinatoareqi in celela-tteprovincii

romdnesti : ,,Densitateamaximd a a;,ezd,rilorin regiunea clealurilor nu este car;rcteri.sticd
numai blteniei qi nici numai se*
colului xvIIL Aceeaqirepartitie a densitdlilor rnaxime in dealuri era atunci ;i in Moldova si in Muntenia. pentru timpurile
mai ve,chi, cercetdrile aratd cd si in ,secoleleXIV-XVI,
tot
deaiurile erau cele mai populat"
.
gi
cu
cele
mai
multe
urme
i
]
-,'."trr"rlrrl...irz'so
de utilizare economiicd
Sigur, Iucrarea plmintului pt' inaltinrile munlilor sau aie
dealurilor are o apreciabild vechime la romdni. Dar, in a,ceste
forrne de reli,ef- oricit dc mari si de suslinute ar fi fost stridaniile popula{ici indigenc -. din rnotive obicctive ,*-r"-putearr obtine recolte abundente cle,cit,probabil, in inii cle o rodnicie exceplionald. In s,chimb,flora bogatd a muntilor noqtri,
suprafelele intinse dc pdsuni ale acestora ofereau aproape an
de an - se inlelege cu oscilaliile caniitative Ei 'caliiative
fireqti _- conditii dintre cele mai bune pentru cresterea anirnalelor pe .scard1arg5.
plus, aqa cum aratd docuimentelecartografice gi mdrturiile orale de teren, din nevoia evitdrii contactului cu frecventii
ndvdiitori, pind pe Ia in,ceputul seicolului al XIX-lea, multe
dintre iuncile piraielor sau riurilor din regiunea der.uroasdnu
luseserd luate, incd, in culturd. Asaclar,la-munte sau pe deaiuri, totdeaunas-a lucrat pdmintul, dar cu o productivitite,care
asigura doar produsele de indispensabilanecesitateobstilor sitegti. Numai ca exccptiese obtirreausurplusuri de cerealeclestinate vinzdrii.
DeEi atit de expusd invasiilor, totusi, Ei in cimpia deschisd
,,...aexistat, incd din antichitatc.o populatie irutohtond,ateslata cle izv,oareles'crise;i de arheorlLogie
sau ,ald,tut.icle po,pulalii
nomade, ca la data expediliei lui Darius, stru singurd, cum
apare in vremea lrri Alexandru cel Mare sau Li,simah...(257.
pe
temeiul vestigiilor scoasela lurninA de arheologi sau pe baza
unor fapte de limbd (dc pilda, N. Iorga aprecia id num'ele fostrrlui jude! Ilomana{i a fost intrebuintat de cumani pentru a
desemnapopulatia autohtond locald. La rindul lor, romdnii au
denumit unele sate cu populalii straine in funclie de numele
etnic al acestora : Comini, Berindei, Tdtari etc.258;,sintern in
rndsuri sA afirmdm cd popula{ia indigend a locuib zonele de
!50 Ib ide nt, p . 127.
2;7 Istoria ytoporului...,p.
2,-rSIbidtrn, p. 73.

rU

pdcate insd' datoriti sthrii

clmpie a1e!6rii qi in evul rnediu' Din
prelungit'd secole de-a rindul' cimit"tsucuritate,
Oe
iir[tt*"t"
a teritoriului rom6Lola _ adicS tocm",-;;r;;'";o--ui'ferti16
nici valorificatd la
si
pe
mdsurd
_-;;;;"i;;i
Jop"rrta
il;t"
in,er'rrl
agro-productive'
potenle
sale
ridicaitJoi
de
nlvelul atit
era
cereale)
inuJi", ,qesul(cultivai astdzi cu'grlu 9i fte
]n !11e
cu pdduri care, in Jara RomAneascS'spre exem;;;t;;;'"p"rii
nepdrlile
de Dundre : "Chizrr
ilr;,-r; 1t-iti"a"or.'.'ni"a aproape
piqunat
pentru
mult
puorr.i--"tJu tototit" mai
Bcopertte
"r, agricultuiau2il' in ceea ce priveqte Oltenia' in
Eu"ii p""t*
paConsiantin cantarcuzino,ctin 1700, intinse
h;;i; ;t;ilicului
no,11;
,Iu.i uir,t indicate in Vtetie'ain1i.Gorj' DoIj'- Yllqg* 9i

iliird.'D";;;;;;,
li'lt t"iu*

l"

:] I"yllt

^t:::i"oa
masive pddYi:-T:,^"":ffT,1:
Specht,'u"ol"l"i
din harta.Iui 'it;q't'i

i;"i;--"-.pltte i" Otnpt"r unei^linii aproxirnative Qujmir'in plus' spre deosebire de

;;;i;-$$tonu-pit"utica1'ssIluzof
sega.cea etc' erau inconcaracalul,
;;;";1d, craiova,
;rl;
nesfirqite. In atare coqdili,i,,11"-1
;ii;;-naa;i
-*::-::?:;
a reprezentat
tJ ru"oiut"i al XIX-iea, creqtereaanimalelor
cimpie'
din
populalia
qi
pentru
importanfd
glii" a* primd
qi-a
schim'lrat
Abia durpa derbut'ulsecoluiui tre'cut, cimpia

parte'
i;;fl"*iiqar"u. e.t contribuit la aceasta'p9 g.o
imigrate
populaliei
sp.ecial
in
dertorate
pl*iii" at-ografice",
iar pe
zonele muntoase, deluroase sau din Transilvania'
ale timpului
alt6 parte, noile leluri *oltTt!"
:,;'P^t*^li

d,in 1829, cind, in urma eliberdrii comer"i"ti"*'"gi'".d"

monopolul otoman, raportul suprafelelor
cle
sutr
i rornAnesc
t3 fl:
cole cultivate in sate fatd de piquni "o ilt:,quJ
il::l:
zonelr:

hotrrita in toate
'i"r'Jo"-r""#; il;;;
di,-,.rrr,-,a'era
witkinsonobserva
enslez
cdlatorut
i"
1820
drft;';l;'rarii.
^;-'"'i-;'c1in
cimpiile Jdrii
."I?1.."Y1.i1111;
li;i ;
-RomAneqti
erau
Moldova
I r"t"i.u de pdquni' In rgob in Muntenia si

.loas810 hectarei;' ;il;";

si finele Ei *jf

o-o^o
11y.t

Dobrogei)' raure-cultivate, pe cind in 1904 (cu adaosul

pigune
de
E: 5 ?9199:
hectare
S+O
ul se inverseazd : r +?g

revolulie.agrarit" P:?,t:"t:.1*il"
&;ii";"ceastd
i;;;;
o'it""ttot-are u dlsimii populalie.i
'qesuiuipe 1q1e',At!f"l:-1f-i:l
oltenia a sporit cu
f"'iie38._rg+r), popuialii

in

73.

7t

4QQols--6000/0,
i-ar la deal gi Ia munte numai ul' Qo/s-!000/();
ceea ce inseamnd cd toate bralele de munci s-au pus in slujba
Plugdriei la oirnPtt262
cultivatd pe porfiuni restrinse, datoritl rodniciei pd_
- .D-"El cimpia ofp19a totusi
mintului,
nu numai hrana pop.rt"!i"i
.
' locale,
prisosuri fie pentru locuitorii din ceielaite regiuni
;i
-ci fie pentru
geografice,
export. Astfel, numeroEi cilitori straini
au cuvinte de laudd daspre fertilitatea zonelor de ;es ale
ldrilor
l9m1l". De pildd, referindu-se la Muntenia, Michael Bocignoli
din Raguza afirmd in anul lD24 : ,,in a:,est
Ees ne,curmai pd_
rnintul este gras, potrivit pentru culturd, afari de locurile unde
e tdiat de mlabtini sau pdduri. Regiunea este productivd in
toate cele po,trivite nevoilor 1."in1rri.-tr263.
Afirmalii asemSndtoareface gi Franco sivori, italian genovez, secr'etar si prieten confident cu petru Cercel : ,,!arl, in
ce'11n{ mare parte, este qeasd,destul de friguroasd, dar foarte
r'odni'ci; astfel cd fdrd mult mestegug ia imdnatul grinelor
-o.mdsurd
Ei fdrd^a,ingrdga.preamult pdnrintui,
de sdm"infddi
25 qi 30 de mdsuri, cind anul esfs bun(26a.
Iingd mai slaba populare a cimpiei si folosirea precum_
pdnitoare a ei pentru creqterea ani,malelor, o piedicd esentiald
in calea infloririi culturii plantelor (ta nivelul fertilitdtii nimintului romdn,es,c)
aesigu,;,;;;;fr"i.ii"i
rr
"n,"on"titrrit-o,
a ,uneltelor de mun,cd,
in general, sdrdcia sau lipsa totald de
unelte din dotarea domeniilor boiereqti sau mdndstiresti, in
special. De pildd, in prirna jumdtate a se,c,oluluial XVIII-Iea,
mdndstirea Mdrgineni .. po,sesoare
a 1g mogii - avea in do_
tare numai 4 perechi fiare de plug, 15 ooase gi 6 cazmale;
rndndstirea cotmeana, pentru z moqii, poseda 2 perechi fiare
de piug, 16 coase,12 seceri si 12 sape;,pentru cele 12 mogii
ale sale, mdndstirea Horezu detinea : iJ perechi fiare cle plug,
38 sape qi tirndcoape, B securi,1Z topoare si 3b seceri. Multe
mdndstiri nu dispuneau de ni,:i un fel de unelte agricole265.
:!: P. P. Panaitescu, op. cit., p. 141.
263
Cdldtori strdini..., vot. I, p. tZO.
2e Paul Cernovodeanu, Societatea
.._..
feudald romd.neascd udzutd de
<:d.ldtot'iistrd.ini (secolele XV-XVIII),
Bucureqti, trdit. Academi"i, ISZ:,
p. l6-1 7.
265S. Columbeaau, Date priuitoare
Ia econornia agrard" clin Tara
_
R.omdnea.scdrn prrma jutnd.tate a secorurui aI *ittti"i,"ii'Isi,aii.'nnvistd de istorie", an XV, 1962,nr. l, t:. 119,

7Z

. De asetnenea, in analiza pond'erii celor dou6 ramuri d

gi fapseami ale agriculturii romAneqfi trebuie avut in vedere
in
dirijat
fost
exterior
tlostru
tul c6, totdeauna,'comertul
-a
se
sens'
in
acest
tim'pului'
ale
istorice
condi{iiLe
de
i"".ti"
aI
secolul
pind
qtiu La, de la intemeierei statelor feudale
-inera orientat
Moidovei
al
kvt-i"u, comerlu} fdrii Romdneqti ;i
Im'
a" pt=,.ia"re spre Trar-rsilvania,Genova' Venelia etc' Apoi'
de
comercial
partenerul
otont"r.'.to deveni' obligatoriu,
i;rili
primd insemndt'ate.
'
Pentru ci viza cu deosebire cerealele qi impunea cumpipreluri derizorii a acestora, transpunerea in,.practicd
t"rui
"t
a infleunlat decisiv evolulia cIor
a ,,monopoluiui tur-,cesc((
romAneqti, favorizind creqterea
agri'culturii
do.ta ."tttnri ale
spus
a"i-"t"to. in detririentul cultivdrii cerealelor' Altminteri
fi
pute.a
nuvecine
citre
!5rile
- intrucit exportul animaleior
bil.",-.it
comercializindu-se
animalele
qprit i{I totalitate
ff
__ multd vreme, romAnii n-au avut motive tecfi
.meinice
"f""austine
s5 ia masuri pentru dezvoltarea culturii plantelor, ci,
au fost indemnaii sd p-ersiste.in efofturile men!.iii*p"tri"i,
anirnalelor la un nivel superior'
creqterii
nerii
'-----i,-,
dispuneau-'in general'
piur, p"rrtru cd tdrite romAne
'u
de o relea'de drumuri bitt" amenajate, comerlul cu cereale
era *uii ingreuiat. in schimb, anirnllele, uqor tran*rportabile'
J marf6 propice comercializarii fie falige, fie - rnai
"onriit"iu"
cu seamd- Prin contrabaudd'
'
In altd ordine de idei, in timp ce animalele romdnegti se
produsele cebucurau pretutindeni de ceie rnai bune aprecieri'
a ne'
inferioare'
soiuri
_.
unor
clin cavza cultivarii
realiere
in
gropi
sau
ln
selecliondrii optime a seminlelor! a conservdrii
*
indoieloaiitili
aveau
alte ustensile necorespunzdtoareetc'
fald de produsele
cornpetitive
erau
nu
qi,
consecintd,
in
nice
slmilare ale altor !dri.
un obstacol serios in calea dezvoltSrii culturii plantelor
; ln ,onu de cimpie l-a reprezentat, in epoca feudal6' gi fluctuade munc5' Diferenlele de
tia permanentd a volumului foriei
cu",,t..,-alcldciide]aomogielaaltaaudeterminatfrecvente
negative asupra
ilgcurgeri(( de populalie, fenomen cu efecte
cauza tiscalitalii
din
cuttivarii rezervei feudale. De asemenea,
(fie peste holxcesive, a cldcii mari, fuga lSranilor aservili
ture, fie prin pdcluri) luase proporlii dezastru'oase'mai cu seamd
r.)

in secolul al XVIII-lea. De pild6, o lnsemnare din 5 martie 1242

infonneazd- despre fuga a tS OOOae oameni din Oltenia:r6{i.
Dupd cum ise ;tie,_fugarii erau cdutali qi, in o"r"f Jupi"taril,
errau readuEi pe domeniul abandonat. Totusi, Ae muiG ori;
[5.ra'ul fugit ,,...izbuteqtesd scape de urmdrire sau, in- concrifiile unei aprige concurenle pentru bralele de muncb,
tai_
nuit de gn stdpiS_demosie interesat sd_si sporeusca'plpululi"
"rt"
domeniului a5nri267.
Frecvente erau si invaziile ldcustelor care
- dupd spusele cronicarilor vremii - clistrugeur o"ti"iur, ,*.
coltele' Bineinteies cd si impotriv:r cotropilorilor, animarere
erau mai ug,orapdrate decit culturile.
A.gase face cd - in concordantdcu complexitatea tuturor
factorilor determinanli enumeraii, privili in conexiunealor in_
disolubilS-_, pind la inceputur veacurui ar XIX-lea, atit mogiile
boieregti, cit Ei averije mdndstiresti, care ocupau de fapt mai
toate zonele de cimpie, nu erau muncite sistematic,iar erntitdlile de cerealerecoltatc-de pe ele erau destinatein bund narrp
consumului in interiorul domeniuiui. stdpinul de moqie nu eril
,n".pfin nimic tentat sd sporeascdproduclia cerealierd a rezervei sale...,6?68
Abia d.upd pacea.cle ia Adrianopole, oci,td c,u inldtur-area
monopolului turcesc, se modificd radical teluriie economice.
De acurn incolo, va spori considerabir insemndtatea economicti
a zonei de cimpie, va cregte substanliaI numdrul bralelor dt:r
muncd, se vor efectua defriqdri m,asive, multe dintre terenurile folosite odinioard pentru pdEunesau fina{uri vor fi preluatc
in cultura cerealierd.
f:r con,cordan!5cu noile scopuri economice, se vor obline
su'ccesevizibile in organiz.areamarilor mosii, ,sevor lua misur.i
administrative pentru ldrgirea rezervei boieresti, pentru asigurarea forlei de munci necesare punerii ei in vaioare, pentru
perfeclionarea tehni,cilor qi a uneltelor de muncd, pentru ameliorarea soiurilor d,e cereale et:. Treptat, ldrile romane isi vor
ciEtiga un rol important pe piala europeand, devenind furni_
zoare de grine pentru centrul gi vestul ccintinentului nostrrr.
Ftorin Constantirriu,
op. cit.,p. ll1.
*11
." t I

II.
CABACTNRISTICI ALE DEVENIR,II
PEISAJULUI GEOGRAFIC RURAL ROMAN-E9JI
REFTECTATE IN EVOLUTIA
OB$TTLOR SaTE$TI

ln legdturd cu morfologia qi struc'tura peisajuiui^geografic

primul r.ind' de o
tural, analizate diacronic, putem vonbi' in
itt
a
raportului'-,in
;; ansamblu, rezultantd
il"gi";
!im'nne-no!i
sdlbatice'
naturii
suprafelel,or
intinderea
dintre
epalfu,
por"
ditiilate de intervenlia omului, pe de o parte, qi mdrimea
partc'
pe
de
a1f6
prin
munc6,
tiunilor de teren smulse naturii,
spus, aceastdimagine, in perpetud transformare' repreAiit"f
-ri"ia..."u."in!a
qi, in acelaqitinap, dovaCiaciamai grditoare a
poporului roiforturitor continue 9i constante, de veacuri. ale
supune"
qi
impddurit,
sdlbatic
teii"ful
tnAn de a umaniza
.de a-l
de naiirpuse
servitulilc
de
progresiv
pe
sine
elibera
se
a
de
vlala'
turd,
'--- de a-gi ameliora treptat
.S" cuvine subliniat fbptul c5.- deqi pe pdmintul romAnesc
mai indeau tr""ui gi uneori au rdrnas, un timp mai scurt sau
p6roadele
apoi'
mai
gi
c6,
;;lte seminlii rnigratoare
Ird;i
pentru
nurnai
nu
adeseori
elploatate
iost
fnin"tutui nostru au
pu'teri in
itouoif. proprii ale romAnilor, ci qi -in folosul unor
grett
lu3faf
a
zbdtut
;i
lxpansiuhe - popuialia care s-a
.din
pnntrrrsmulgereapdmintuluidinstareadesSlb6ticieafost
beqti.,"qd, adicd cea romAneascdin forrnare satt
iotd.".rnu
""u
vitregii' il
deja crnstituiti ca popor' c:rre, in pofida oricdror
:
strdrnoqeqti
pe
meleagurile
oontinuat si r5mina statornicS
rrRomaniaestecrealiaistoricdapoporuluiromSnesc,castat''
vegetaliei, faunei qi a
iu 'oioF economicd qi chiar in privinla
deschiderii cdilor de legituri"'"26e'

o ta e tl l -

26slbidem, p. 123.

74

16$P, P. Panaitescu, op. cit., 1t.26.

Intrucit poienile naturale Ei cele artificiale au constituit

elen'lentul de bazd aI economiei siiesti, oarnenii s-au strd.duit
in permanentd sd creeze altele noi qi sa le mdreascd pe cete
deja existente.
Degi permanent, procesul de supunere a conditiilor natu_
rale a evoluat lent. depinzind de sfarea tehnicilor si a uneltelor
de muncd, de densitatea populatiei in epocile mai vechi, de
felurile economice ale timpuiqi; de repariilio ir. ti*p a pop"lafiei.pe-zone geografice etc. in func{ie. de aparifia a rrui tbfr_
nici de lucru. de perfeclionarea unelterlroragric,oie, de schimbarea scopurilor economice,de trecerea pe trepte de dezvoltare
istoricd superioare etrc.,au existat si etipe mai dinamice, mai
productive de modificare a peisajului geografic.
In oric,ecaz, pini cdtre sfirqiiut sdotutui al XViII-lea - in
pofida eforturilor umane permanente de transformare a condiliilor naturale __, imaginea giobald a peisajului geografic
rural romAnesc era aceea a unei mase imense cle paOiri sl
izlazntri presdratd cu poieni mai mu.It sau mai pulin intinse,
cu terenuri egricole restrinse ca' suprafafd. De pildd,.cu privirc.
ia raportul dintre as,ez[,risi pirduri, pe baza anilizei hdrjii austrieee de la 1791, VintilS Mihdilescu c,onstatd: ..Cele ci.rca
2 870 de sate, cite sint ardtate in acea hartd, rdmin, mai fdrl
excepfie, depirtate de drumul mare. Foarte adeseori e1e sint
izolate complet, in curdturile rotunde din pidure. care sint
astfel atacate nu numai dltspre drumuri, rie la marginea lor
deci, ci qi dinlduntr,rl 1ora27o.
- De asemenea,H. H. Stahl aratd cd, pe Ia 17g1, poienile,
obfinute prin defrigare, erau inc.d agezate adinc in pddur,e:
.....formind petice insulare goale in mijlocul vegetai,iei,Iegat,,
lntre ele prin fisii inguste de drurnuri.
Spa{iile m,ari, mai intens impddurite, au si ele infdlisArea
unorpoieni imense,inconjurate cu pdduls(r27I
.
Abia mai tirziu, odati cu dezvoltarea comerlului romAn de
cereale (dupi pacea de Ia Adrianopole din 1829),se aeoentueazd
a$iune_a d,e defrigare a pddurilor. Acum, ,,...lupta irnpotriva
pidurii a luat caracterul unei acliuni de despddurire masivd
cu scopul inldturdrii definitive a pddurii de pe anumite terenufi(272.
.2m Vintild Mihdilescu, Ilarta austriacd"clin, 1791,.in ,,BSRRG,,, tom
XLVII (1928).
!71 |fgnrf H. Stahl, Contribu[ii Ia stud.iul satclor cleudlnta;e romdnegti, uol. I, Bucuregti, i958, p. 230.
2 n lbid en t, p. 227.

DacS ritmui ameliordrii, al ciqtigdrii treptate a pSmintului'

prin munci, a depins in mare mdsurd de nivelul !"lli:t:^ii
unelteior de lucru, de densitatea redusd a populaliei pe -epoci
i.ioti"", de scopurile economice ale acesteia etc', in schimb'
morfologia qi stiuctura terenuril.or smulse deja naturii de citre
s"tat'in nemijlocitd relatie cu m'odul de organizare Ei de
o""
i rn4io""." a obEtiior sdtesti romAneEti' Astfel, in timp ce in
upotitt Europei ,,...-u."a operd de colonizare medievali s-a
iicut prin deslelenirea pSdurilor in chip organizat de citre
minisiiri...6(, Ia noi, ,,..'"el pulin la inceput' ea este operd,!drdrlaSCi,datoritS muncii obs-tilor qi a familiilor izolate pe hotarele cetelor moEneneqti...!'273.
Prin un:nare, pare a fi indreptilitd ipoteza cd pe teritr triul
romdnesc, in general, n-am avut de-a faie cu acliuni de defrisare si destel-eniresistematic desfdqurate' Dirnpotrivi' indeoi"ti ;"t"tli oi ti tutu satului devdlnnaEarhaic, pulql vorbi dt;
li,psa oricdror restriclii a ministrative, de o larga li'bertate in
priveste dreptul fiecdrui membru component-al o$tii
;;;;
pe
,ai"qti de a defriga'qi desleleni-oricind, oricit Ei oriunde
intinderea trupului de moqie devdlmas,d'
Cu alte cuvinte, in caiea efectudrii a cit mai multe $i mal
ci
intinse defrigdri n-au stat ingradiri de ordin ad'ministrativ'
impuse de nivelul uneltelor si tehnicilor de muncd'
"Urir..i"
lipsa de eficien!f, a acestora'
de
-,, --^
Libertatea sStenilor de a defriqa qi desleleni unde vor qi
posibiiitdlile'
oit pot' in func[ie de nevoile Ei, bineinleles, de
fo. L=ri".i"le, libertate menlinutd (in virtutera iegilor nescrise
neaie ferii) pind in vrerrlea Regulamentului organic, a avut :l
ciqtigate
terenurilor
asupra
directe
consocinte
indoiel,nic
prin inldturarea pddurii, imprimindu-ie caracteristici morfolo'
de neornogenitate, de neregularitate ;i
;i;; ;;-;";,.ito.-it"t",
ici-colo, adeseorita mari distanle
imprdstiate
fie
sd
F;;i"J;_tt
unele de altele.
Dar, intr-o mdsurd mult mai mare deoit cea exercitatf,
asupra formei qi structurii globaie a peisajului geografic.rural
ro#a"ut., influenla obqtii slteqti -- privitd in complexitatea
de
sa si analizatd evoluti; - este evidentd asupra modului
fiec5rui
a
mogie
de
trupul
lo,.,iii"arii p5rtilor din
;Ji";;",;
*" va ardta; existd motive temeinice
,ui-i"-purtc.. Dupd
"r.,n,
moqiei satului :r depins intotdeaci
siructurarea
re-r*1i".*
asupra p5'
;;", ln primul rind, de raporturile rle proprietate
!i3 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 150'
qn
tl

7S

ullllt illul, O r ' , c u n .r s e c u n o e rEte , i n s a tul ,,devdl maq de ti p

rtt ltrtle'r, t'xlsl,tr o dublA stdpinire : colectivd ;i individuairdzi|.
lrtoltl'lr'lrrl.r,ircolectivl se exercitit rlsupr:i a tot ceea ce reprcir. r nl. r nr lulr r s d l b a ti c d q i a s u p r:r u n u i fond teri tori al scos di n
qlrra'r.rrrk' siilbdticie, prin munca genera{iilor trecute, gi mosl pr r ll t ' r r r r t r r r c d e o b s te a s a te a s c d .
S;rrc dcosebire de stdpinirea colectivd, ce:r individuald viz:r
lol r,t'fusc"se oblinut d,e cdtre, om, prin eforturile sale persoIrrrlt. ; ,,ir[a crau curdturile, larina creatd prin munca deslelettlt'll, plislcile, viile plantate, culturile de pomi roditori, gr5rflnllt' tlt' zarzavat, helesteul sdpat de mina otnului, spre deosr,ltllt' cle balta naturalS. $i, bineinteles, in primul rind, caslt
trrtrstruiti de fiecare familie(275.
Intrucit in faza satului ,,devdh-itaqde tip aihaic(( avem cle-r
ftrcc cu o densitate micd a populaliei, cu tehnici gi uneite agriccrlc rudimentare, izlazu'7 gi fineleie erarr intin,se, iar o r-nare
grirrtedin pddure, qi din izlaz nrt erau utilizate. De ,aceea,oricare
grup fanrilial bdEtinas avea dreptul ,,...rciea se fotrosi de protlusele naturii, pe tot cuprinsul hotarului sdtes,c,in orice chil:
gi fdrd limitd, prin munca directl si prin satisfaceretr propriilor
nevoi gospoderesti(270.
Pentru incepuJ, stdpinirea colectivd preclornina. ca importanlA in cadrql hotarului satului qi, in ceea ce priveqte cimpul
i r gr ic ol. s e c onc re ti z i r i n d e l n i tc . re p a rti z u te pe fami l i i , pe mai
m ulli ani, de o b i c e i p ri n tri rg t,re l a s o rti . C u ti mpul , mrri al e;
clat or it d c r es { e ri i p o p u l a ti e i , rl a r s i c i t o c onseci ntd a i rnbuni td!irii calitdtii uneltelor de muncd, ii tehnicilor de lucru, au
sporit acliunile de modificare a conditiilor natur:rle de cdtrt'
om, s-au" extins preluarile in stdpir-rire individual5 a unor porliuni'de picluri, de pdguni, de ape etc, Deci, pe ndsurd ce inaintdm spre secolul al XVII-1ea, stdpinirea .indi.viduald se extinde treptat in detrimentul celei colective : ,,Principiul prop riet ut ii pliv at e a c u 1 :ri n s m e i i n ti i v a tra srtul ui , apt-rici mpul
de culturii, unde s-au delimitat ogoarele fiecdrui sdtearncu ciisA
de vatr5, denumitd
-delnila ceisei- ; iar apoi s-:r extins si iisupra delnilei cu fineatS. Principiul proprietdtii piivate afirmincl u- s e c lin c t ' in c e ma i n ru l t. s e rc c u rg e lu dei i nri tarea tot rn.ri
precisi .a pdrlilor afidtoare in posesiunea individuald. Restul
b unur ilor din s rrt --- p d q u n e rr.p a d u rc a . a pcl e rdmi n i n pl opri c);" Ib itlttrt, p. lLiu.
r?; ldem, Obstea fd.rdrLeascttin,
lara Rontds'teuscit;i L{ok.loua..Orinduit'ea f euclald,Bucuregti, 1961,p. 120.
276llenri I{. Stahl, op. cit., vol. II, 1959,p" 175.

7B

tatea coleciivS. Ace,stebunuri, reprezentlnd o proprietate colectivd, rlnin in devdlmdsie peniru toti locuitbrii satului'(277.
Spre deosebire cle delnile, loturile de pdmint, precum $i
toate cetelalte eie,mentecle stdpinire individuald, puteau deveni
ereditare ;i, de obicei, se delimitau in interiorul obEtii prin ingrdditurd , ,,t-ugeaidrii, nescrisS,spunea ci sdteanul,care prin
hr.r.u lui qi a Ta,miliei sale,-va desleleni un loc, va deveni prin
aceastrlstlpinul acestui 1o.<278.
istorice, in sec'XIV-XVII'
De altiel, potr'ivit'clocumentelor
erilu numeroasez/v'
garduritt
ogoareleingridite cu ,,nuiele,
-Agailar,sepoatespunecait'tobEtileliberesdteEti,aflate
in faza aevaimaqiei absolute, ca rezultat al dublei stdpiniri asupru pa,ti"tului icolective qi private), au existat doud modalititi
de structurare a teritoriu]ui.: a) pe tarlale sou cimpuri sdte;ti,
..rb irrdrr-area sfatului obs;tii-(ne referim 1a terenul
"rg""irri"
stipinit in cotnun de cltre membrii obqtii : ogorul satului'
iz)i"',tt etc.) gi b) pe. cur(rturi, adtcd' pe ,por{iuni de- lere.nirri
agricole, dispersate,de obicei .ingrddite,;i cultivate rara lllcl o
r6striciie, fiecare u.nde, cit qi cum voia ;i putea (este'cazul
ptrliunito. din trupul cle moqie a satului preluate in culturi
ne baze Principiuluimuncii).
'-- In ceea ce prive;te locul efectuirii unei noi curdturi, singura grijS a siienilor era sd depisteze terenuri cit mai lesne
fie deTrigatr cu proprietdli cit mai productive Ei cu o pozilie
geograficdcit mai avantajoasd
De relinut cd ecouri ale vremurilor cir-ld sdtenii se bucurau
dupd
de' libertatea de a alege locuri de muncd dupd ,,voie" -gi
ilustrate in unele
bine
fiind
e1e
noi,
pin"d
la
ajuns
au
.,nevoie{(
printre
crealii fol,clorice, iu deosebire in Plugu;or, in care'.
sciri
:
spune
principal
,,"'$i-n
altele, de'spre protagonistul
^se s-aleagd loc curat' de
C;'r
uitat,
s-i
pesie
ciipuri
i
J-a ridicat,
arat, de sel ndni tt" ? Bo.
in alte variante ale Pltt'gtt,sorLLIui,personajele se bucurA'
dc
A c o.* n,' o" ea. de d r ept ur i nbliinit ir t e in st r bilir ea locului
neabraz-dd
c',prindea,
ochii
cu
:
tui
,,cit
irr[,turd si a i,ntinclerii
s:ru ,,aritrd pin se saturard((?82'
;;;;i;"oiz8t,
2?; 1/. f6efflshel,
P.
r7.r 1|2'6!e71,p. .lii.
:,1e lb,icletl1.,
ltro 1{sn,'i }I. Stahl, Camentarii etnogrolice pe tefi1o plugusorului,
10, 1965, nr. 2, P. L54'
Itt ,,tl e'r'i sta der etnogra fi e qi fr;lclor", tom
:st l fuj 6l pp, p. l $$ .
282l bi detn, P . 15 4.

7S

Bineinteles cd atitd timp cit densitatea populatiei era micd,

iar o mare parte din pddure qi din izlaz nt era incd folositd,
clezideratelearnintite puteau fi uqor realizabile. Apci, cdtre
sfXrqitul secoiului al XVII-lea, indeosebi in zonele muntoase
Ei deluroase, pe mdsura adincirii principiului st[pinirii individuale in dauna celei colective, qansele gdsirii unor terenuri
de defrigat cit mai rentabile se ingusteazd sirnlitor. Este adevdrat cd luncile de pe cursurile superioare ale apelor din regiunea deluroasS,adicd terenurile care astlzi sint cele mai propice practicirii agriculturii, au fost preiuate in culturd abia
dupl mijlocul secolului trecut, In acest oaz, se pare cd explicalia intirzierii trebuie clutatd in mod egal in specificul condi$iilor istorice (evitarea pe cit posi,bil a cdilor de acces ale n6vdlitorilor) qi in starea rudirnentard a uneltelor de lucru (cclastele dealurilor mai mult se sipau decit se arau).
Intrucit,'in epocile anteiioare, in agricuitura noastrd s-a
recurs cu preponrderenld la sistemul de culturd al alterndrii
regulate, pe acelaqiteren, intre cereale si iarbd (sistemul ,.pirloagei'i, al ,,lelineit( sau al ,,moinei5.),tehnicd ce a. favorizat
apari{ia ,,cimpurilcr{( sau ,,tarlale1or6'bdteqti, inseamnd ci, de
reguld, structura teritoriald corespunzdtoarepdrtiior mosiei satului folosite in indiviziune trebuic sd fi fost aceea a doud
tarlale :. cea cultivatd cu cereale qi cea,lSsatd nelucratd pentru
s-gi.reface fertiiitatea. Pe aceste tarlale, locuitorii aveaU obligalia ,,...sdexecuteaceleasilucrdri agricole,dupd un pian trar
difional comun intregului rul*283.
, Prin urmare, in legdturd cu pdrlile devdlmase,alesatului,
pare a fi indiscutabilS existenla unei unitdfi, et unei concordanle de acliuni in executarea muncilor agricole, unitate manifestatd deopotrivd in cultivarea aceloragi plante pe spalii
intinse, in rotalia culturilor prin consens,in efectuarea in ace*
la$i ti,mp a lucrdrilor agricole, in formarea la o clatd anume
;1 dupi. criterii unanim acceptate a turmelor colective de animale qi in p5gunarea lor pe diferite catcgorli de tercn (dc
pildd, izlazul gi miri;tea), in funclie de terrnene calerjdaristice
precise etc.
Dirnpotriv5, terenurile i'ndividuale, oblinute.pe baza principiului muncii, erau lucrate cle fiecare famiiie in parte : cind
Ei cum putea Ei erau cultivate dupd nevoi (cu cereale, vii, ,porni,
etc.), fdrd a exista o schemd unitard obligatorie, valabili pentru intreg satul.
283Henri H. Stahl, Contribufii..., vol. I, p. 298.

80

'

tipuri
Deoarece in faza ,,satului devblmaE arhaic6(-*-rrbttg

aep"op.iui;i"G;;i-.i

privatd)

",1:Yf^t3:-f.'.1,?,
dintre ele
raporlului",-l:?:f:l;
;i xviliea,'cu inv'ersiunea
fi.ii;a';i;i;;
precu,mpa'ifost
a
ir,
-i;-;;;;;ti a.teritoriului
ii;i";;;;f;i".#
"o*r'
etapi a evoiutiei obEtii libere
toare), inseamna

teritoriale a
avem de-a face "; ao"a imagini aie structurdrii pe
de o parte'
:
""
cultur6
tn
oariil"t Oi" trupul cle moqie pieluate
peb'aza unui
obicei'
de
a"1"itur5'mun'cite,
;;;";';il.;;.iidt
agricole
Drogram unilar qi.'C t[ altd parte-'c'eaa terenurilor
restrictii'
Ia"tt". .iiifitu iii-"bto qi cuitivate.fdrd
ce intinderea propriet[lii obqteqti
Cu timpul, 'p"de autonomizare a locurilor' de
-at'"ta
tendinla
scadea, s-a aooent;af
proprietili^ private'
transformare a tereiruriior devdlmaqe [n
hotarelor intre ele.
trasarea
prin
gurduri,
ro"-""
il;#ilia;r""
a
Intensifircarea inchildenilor de iz)'az, a destel'enirilor 9i
de
fie
sporirea
A"
iiu
. defriqdrilo, - ourrrnti
-populaliei'
-cerinla
agricole -, conflictele tot mai acute din;.d;;ii;uprafelelor
dispropor{i9:iti:
folosirea
oUqtii, pi-ovocate de
tr" *"-ntii
geiitaLnt^ti, au irnpus tr.eeerea de ia devdlmdgia
&il;i;;i;'
paLmina
definiiivd
tu alit.ibuirea egalitari Ei
;;;;;-;t;oa
nai"a pe- moEi sau bdtrini : "Odatd ce
tului pe cete de
""u*,^
lotizdri generale' curdlat-.eventual' in
unei
un teren este supus
preexistente' a'di'c6odatd ce
pr"ui"Uii, de stdpiniriie
- locureqti
at"ptulr, ta"'cle retnact si de . dist'riibuire
"":u,.i", i* i".r[it"i
in stipinire privata'
;;,;"titi -, egalita.r'i, 1"t"i*" intrd definitiv
in geneia!ie(284'
gen'eraiie
din
urmlnd a fi folosit";;;;^;ttt,
este atestat
Procesul de Aezagregarea devdlmdsieiarhaice
se:omijlocul
pq
la
aq
,documentar in fara froila""u'"6 incd
de
faeilitatd
sociald,
au. diferentierea
.st6piilil*'"1--XVt-t"u,
cu vremea' atingind
nirile private inegie,*3--"1"tfu1t treptat'
apogeulin secolul aI XVII-Ieazdr'
In general, trecerea de la carac-teristicile satului "devdl,'devdlmasevoiuat' de tip ummas arhaic" Ia cele ai" *tii"i
cu mari dife-

'dffii";'il';afrl"i;,'"

fost lentd,concretizfnclu-rse

in funclie de
de IJ
;;;i; a-" ti-p
-i*"" erup de aEezdrila altufgt"tioe etc ale
--specif
)
orZnr,li"u,naturale, 4uT'g
ice
i"
destrdrnq""
de
ptoo"t
"""h-ifii
acestora: ,,O dova'di-atentutui
3 imp'rsate" "SIiT

; trecerii ti'dive' in unele

;;;ah";ge,' mai
'a sfirgitul
"i;;
constituie faptul-cd,ge 1a
p"
ftt"ti,
pdmintului
, tirea
se mai
"
XVIII-]ea
al
secolul
in
xvri-r"r,

I lliffirifiT'"i'

ii "r-,iu,

'28r,'
Ibi(lem, voI. II, P. 262.
285P, P. Panaitescu, Ob;teo fd'rd'neascd"',p' 116'
vol'
6 - Ocupaiii tradirionslepe teritoriut RomAniei

I - cd' 402

8t

giist'irrr srrtc cirlc, clesi cunoscuserd distribuirea teoreticd a ndrrr ir r lulLr i 1l' n ro q i s i p e fu n i i , n u fu s e serd del i mi tate nracti c
l)t ' t t ' l ' t ' t i "

llj{1.

'

l)t' irltfel, chiar gi dupd instituirea stdpinirii pe curele clt:

pir'rint, unele plrti ale mo"siei satului au continuat sd rimini
in devAlmd;ie. De pil a, pentru o lungd perioadd de timp,
lrirciurea fie cd a fost socotitd un bun comun. fie cd a fost rdsaii
in afara hotar'elor sdtesti (este cazul codrilor foerrte mari), fit-.
cA era d,elimitatd doar format, fird o Dreluare efectivd in
stA pinir c lB ;
Nici izlazui nu ,a fost impdrtit de l;r inceput, ci cloar s-,:r
inlocuit principiul exploatdrii libere de orice fel dc ingrddire
cu ce1 aI stabilirii ,,...unui ilnume numdr de
-vite rnari- si dr:
*vite mici- pe care are dreptul si le duci un
ceta;, potrivit
cantititii de ..dre,pturi- pe care le delinpir2tlB.Surplu,sul de anirnale era supus pl5tii.
Este adevdrat cd, intr-o fazi ulterioarS, si izl:azul va fi
divizat pe cote pdrli sau vtr fi desfiir-rtat : ,,Desi alegerea qi
-stilpirea delnilelor,' din proprietiitea obsteascd incepe in secolul
al XVII-lea, totuqi :rbia in sercolul al XVIII-Iea, cind proprictatea priv:rtd se intincle definitiv asupra *delnilelor .1s ffn*, se
poate vorbi de o separare ;1
de fineatd,, intre ele.
-pirtilor
Acum proprietatea privatd se intinde in mogia obsteascd, pornind de la vatra s;rtului cltre cirnpul de culturd si de aici la
fineatd. Pdquneil rdmine in feudalisrn inci mult timp colectivi.
..Pdrfile de izlaz.- apar istoriceqte tirziu, cind mogia obsteasc:l
este aproape complet destrdmatS(z8e.De altfel, ca sd cldm un
exemplu concret, pe la 1866, in satele de moqneni din Mehedinli, pddulea ;i izlazul erau incd stdpinite ,,in devlllndsie,
fn

E
-t

$
*
*
i

ggfn1nir2"q0.

Indiscutabil ci inlocuirea cvasigenerald a proprietdlii devdln-ragecu cea privatd -, concretizatd in stApinirea pdirrintului
pe ,,curelet6care se intindeau peste tot l-rotarul, cuprinzind plrti
de ,,pretutincleni((, adicd clin v:rtra satului, din locurile agri*
c.oic', din izlaz, fine\e, pddure etc. - il avut consecinte asupril
moclului de structurare a teritoriului sdtesc.
r8dGh. Iordache, Llnitate
$i diuersitate socio-etnogruflcri, Craiova,
Ldit. ,,Scrisul rorndnesc", 1977,p. 33-34.
:r87Hs1r"i H. Stahl, Cc.trttr"ibufii...,
vol. 1I, p. ZB0.
288lbidant, p. 308.
28j,}
Romulus Vulcirnescu, b)tnoloqie ju'kticd, Bucuresti, 1g70, p. g1.
llrloJon Ionescu, op. clf., p. 139.

82

f,

s'

Dacd, in etapa satuiui ,,dev51maEarhaicf(' pdrnintul erflat

in devdlmdEieera folosit dupd norme de repartilie Ei de rotalie
a culturiloi stabilite cte sfitul obqtii gi i'suEite intocmai de
ioli locuitorii, in faza satului devilm:rq evoluat se tinde c5tre
gd*ruiiturea'utilizdrii indivicluale a pimintului intrat in stdgrinireprivati qi ereditard.
Cu alte cuvinte, in aceastd perioacl5, i'n fun'clie de potengi de nSzuinlele economicc'
tialul materi,al qi uman, cle cerinlele
de pdmint persona).a
cureaua
cu_ltivzr
iqi
i;6;ii, iiu"o." familie
si trebuin!.e, {5rd vreo
voin!6
clupi
gdsea
cle
cuviint5,
il;';ft
ininbo.aonire sau dirijare. proceclindu-seastfel, deli'mitirile
indipdrli,
stdFinite
pe
cote
moqie
de
t"riouru a1e trupului
1a substituirea s,chemeiunitare de structurare teri"iA"ul,-a"o
t"ri"fi a pdmintului devdlmaq cu u-n? individuald, a fiercdrei
i"*iiii in parte, de zonific:tre :r curelei de pdmint' Acest lucru
face si diipara posibilitate:r ciistribuirii trceloragiculturi agrip" tariale siu cirnpuri intinse, ilrecurrr si cerinta efectuarii
"o1"
*rrr-r"ii in acelasi ritrr, adicd la ciale c:rlc-ildaristiceobligatorii
pentru intre:rg:rob;te.
Aqa cum am mili ardt:rt, procesul cle clc.zintegrarea obqtii
sat*gti iiu"r" r* n fost unitar nici cii,i'tensitatr: ;i ni_cicu sferf,
ceeil
cle cuprindere a terittlriului. In acest sens, stl p:Ire ca' ln
gradul
si
,rh'ice
clev6lrnisiei
a
disolutic
ritr'rul de
;; p;iGl"
trucle lnaterializare a ei asupra fiecdreia ciintre cornponentele
si'
geografice
zonc
p.tl,ri a" moqie, existd iliferenle rn:tri 1lc
cultiponderea
riintre
timp
in
raportul
impticit, in funclie de
vAiii plantelor qi cea a cresterii aninlttlelor'
Astfei, informaliile culese pe teren in Oltenia impun conir.,.caclrul obstilor iatesti libere, stdpinirea p-rivatir
.statarea
prirnul rindi
"e,
te cureie de pdmirrt s_ainitiat si s-a consolidat,in
de cit prttcit
t'riru
sirlului_c:rrc
nrosi:r
ciin
Ir"pru tur"nuriloI
sporire:r
cu
in ge.eral' Trept't' oclati
iri"J
clel,ri'mentul
in
plantelor
""fti"ariirplantelor,
ecbnor-'ic,-,'ncilti..r5rii
irnportantei
,,"i"i u creqterii animaleloi, s-tr extins stdpinirea inclividuald
un l-1-lo,,iii ,,."pto pdciurii, cit qi ;r izlazului, ajungindu-se^la
se face
Aqa
clevil'rna;'
rtrcnt clat chitrr lel suprimarea izlazului
in
situate
lrroqneni
de
slielor
a
r:ir - in cea.maii marc' llarte
pulin
mai
naturale
condiliilor
poficl:r
in
unde,
zrtna e clealuri,
putut ui1llt-e:,t:1"1t^ prepon'deir,'i"i"i"", nlunca pdmintului a
*, stApinirea pe' curele' de
animaleior
lt'ntd faid de cre;terea
1:r.nivelulintrt'gului hotar saaproape
iri,"i"il-"-generalizat
numai prinicsc. Ca ataie, in asemeneaa$ezarl'a dispArut nu
penunitar6
o
schernd
dupd
agricol
i f fri"t structurarii terenuiui
0a

I
I
I

ll
tl

tru intrcirga obqte,dar qi obiceiul arhaic al creqterii animalelor

in lurnrc colective, pfuunate pe terenuri stdpinite in ,comun.
Cu alte cuvinte, in satele din aceastd regiune este atestat, rnai
cu seamd dupd mijlocul secolului trecut, cel mai ar,-ansatstadiu
tle disolutie a obstii sdteqti libere, stadiu caracterizat prin extinderea propri.etdlii private pe aproape intreg trupul de mogie,
prin libertatea fiecdrei familii de a-qi organiza gi structura
proprietatea proprie dupd un plan personal, prin inexistenta
turmelor coiective de animale (toate speciile de animale erau
pdqunatein turme individuale pe pdqunearez.ervatdin anumite
porliuni ale curelei de pdmint sau pe codrii de pdmint izola\i,
oblinuli prin cumpdrare, inogtenire etc.).
' In schirnb, in ,satelede moqneni situate in zona muntoasd
sau ln imediata apropiere a acestora - unde, din cauza puternicei fragrnentdri a terenului, a fertilitdlii reduse a acestuia
etc., cultivarea cerealelor n-a putut progresa, cregterea animalelor rdminind totdeauna ocupalia privilegiatd
servat pind tirziu numeroase ele,mente ale devdlmdsiei. Dc
exemplu, pind de curincl, munlii au fost stdpinili pe ,,,cotep5rli( egale intre ele ca mdrime qi calitate, dar distribuite
inegal ca numdr, in funclie de dreptul mogtenit de fiecare
familie2el.
$i izlazul a rAmas in exploatare colectiv5, fiind divizat in
,,cote-pdrli'{, fird insd a se ajunge la desfiinlarea lui. Menlinerea izlazului in folosinld comune in satele din regiunea premontand a ingdduit conservarea permanentd a deprinderii creE*
terii animalelor, in special a ovinel,or, in turme obgteqti.
Bineinleles c5, gi in acestezone (rn,ontaneqi premontane),
anumite pdrli ale satului (cele accesibile cit de cit cultivdrii
plantelor, cele bune pentru finele, precum gi pometurile sau
viile etc.) au trecut in stdpinirea individual5. DupA cum. ia fel
de adevdratS.este eoncluziacd ecouri, ba mai mult, unele relicve
ale devdlmS;iei arhaice au ajuns pind la noi chiar gi in asezlrile de mo"Snenicare au ,cunoscutcele mai profunde transformdri, Dintre acestease impun a fi amintite :
a) pigunarea liberd (nesupravegheatd)a animalelor pind lir
Sf. Gheorghe (23 aprilie) pe orice io,c, piqd qi pe terenurile pr
eare erau sem6nate toamna cereale. Apoi, se ,,oprea cirnpultt,
animalele trecind in grija fiecdrei gospoddrii Ei fiind hrdnite
pe terenurile cu iarb5, proprii; b) pdEunarealiberd, fdrd res3$114ur" N. Popp, Ciobdnia la ungut'enii din clreapta Oltului, in
,,BSRRG", to m LI , 1932,Buc ur e; t i, 1933,p. 153 .
o ,t
u-r

triclii, pe miriqte qi cositurd (de obicei, numai in primele-citeva

zile, dupi secerat sau cosit, miriqtea qi cositura erau pd-sunate
de proprietar. Dupd aceea, oricine avea acest drept) ; c) libertatea pdqundrii animalelor oriunde pe zoant drumului, edi'cdpe
porliunile de teren' destui de largi odinioarS' aflate de o parte
sau:alta a drumurilor publice gi necultivate niciodatS; d) iiberpe timp de ploaie, in
tatea de a piquna
-dreptul anim4lele, mai ales
de a depdqi mejdina pidurii proprii ; e)
pddure, eu
,,darea drumului Ia cimpt( dupi culegerea porurnbului 9i a
viilot, cind ori'care specie de animale este -ldsatd si circule
liberd pe oriunde, chiar Ei prin vii etc.
Pentr-u o iungd perioadd de tirrtp, care a linut pind ia
alegerea pdrlilor boie;e$ti din vatra Ei hotarul satului, pini la
incet6lenirea hotdririi administrative referitoare la irnpdrlirea
delnitelor qi la stabilirea locului de efectuare a curdturilor dupS
vointa troierilor, adica pind la trecerea la produclia d,ecerealemarf6, laranii aserviii foloseau liber intreg hotarul . satr:Iui,
aveau partea lor de pdmint, cum aveau Ei oamenii -liberi din
ob;ti, beneficiau de dieptul de a face curdturi oriunde qi oricit,
de intinse pe moqia satului.
In acest sens, semnificative par a fi, printre altele, Ei cot't.statdrile cdldtorului suedez weismantel cu privire Ia st5rile de
'lucruri din Moltlova secolului at XVIII-1ea : ,,Nici unul nu are
pimintul lui propriu qi bine hotirnicit,.ci cind li ryd.e vrea se
ipucd de arat, ei inluga 5, ba chiar 6 perechi de boi la.plug,
apoi merge cu ei 1a cimp Ei incearcd mai intii in multe locurr
d'eosebite"undei se pare 1c5 este) mai bine gi unde pSmlntul
este mai bun, qi apof ard ;i seamdnd(insi nu se ard mai muli
decit o datd) cit-ii place;'dup5 aceea cit (timp) stau bucatele
pe eI este pinfntul lui ; peste un an' e-l Poate .sd are'intr-un
itt to" mai bun qi fie cd ari cirnpii sau finele, ei fac o singurd
ardtur6, ei pot se{nena orz sau griu;porumlo, mei et'c', chiar
dacd mai inainte iarba fusese aici de inillimea omului ["']'
citeva zile Ei pentru
f,iranul ari in tot timpul anului abia
aceasta ii cresc bucate aga de multe incit poate hr6ni crt ele
t2-15 inqi. El nu pretinde sd aiba din cale afar6 de mult sau
(nrdear) un prisos, cu toate cd este sllobod sd semene Ei o mie
de banite qi ohiar mai tnult"tez.
2srN. Iorga, O noud, descriet'e-aMolcloubi'l,n secolul al XVIU-Iey,
d,e un iuedee'l in ,,Revista istoricS", XvI (1930),nr' 1-3, p' 27-28;
apud Florin Constantiniu,op' cit:, p' 50'

85

Irr gcneral, in perioada premergdtoare legiferdrii Regul ;rrrrt' r r lr r luior ganic , o b q ti l e a s e rv i te m a i m e n { i neau, i n l i ni i mari ,
,rl l l ;ry i r nod de or g a n i z a re i n te ri o a rd , d e s tructurare a pdmi nI rtl rri r r ; r; i c ele libe re z g 3 .
Trr ftrn,clie de .specificul organizdrii lor (asemdndtor cu cel
;rl o l ;s lilor - liber e cl i n e ta p a d e v i h n d ;i e i a rh a i ce), rei ese cd i n
olrllilt. irscrvite, pind pe la in:eputul secolului trecut, existau
rlorrii ;rosibilitd{i esenliale de folosire si de structurare a moriili srrt.r-rlui_:
a) ce:r pe tarl:rle (cimpuri) cultivate sau pdqunate
rl i l i .j rr l, pc baz a un o r h o tl ri ri c d ro ra l i s e s u bordona i ntreaga
ollltr' (nc referim la terenurile der,'dlmageasupra cdrora ldranii
;tsr,r'v i! i A v eau dr ep tu ri d e b d E ti n a s i , a d i c i l a l ocuri l e de agri crtl t,rtr d c liv iz at e in d e l n i l e , c a re , ma i mu l te la un l oc, fon-uarr
o l rrrl ir s au c ir np ; I a i z ,l a z u l p d s c u t d e tu rm e l nari col ecti ve; l a
l,r'irlik: de finete afl,ate, de asenrenear,in folosinta comund):
lr) <'t'irpe cur1Lturi irnprdEtiate in hotarul satului (locuri de.agri(:rllt,ur5 sau de coasd), aflate in stdpinire privatd, pe baza prin<:ipiului muncii, si oblinute prin defri;dri sau desleleniri efecl,uirt,coriunde, fdrl ingridiri adrninistrative. Curdturiie, pres6rir1,eici-coio lte moEia satului, erau cultivate qi muncite dupi
voia ;i nevoile fiecdrei familii in parte, farA o subordonare
ttnor obie,ctive obqtesti : .,in ceea cc. prive;te curdturile, ldranii
fiiccau pe ele arAturi qi livezi de fin sau le plantau cu porui
:1i cu vii. NIici intinCerca I'or n-a fost stabilitd de vr.eo lcrge
l)upir lege, ldranii deper-rclenli aveau libertatea de a defrig.r
oricit de muit pdmint voizru gi puteau pe mosia pc care locuiau
s;ttt chiar pe m os ii q trd i n e ' (2 9 4 .
In general, td.r:rnii clependenti. ,,...i;i curi!au pAmint 1:i,,
trtcsie cu si fdrl autorizirtie si-l stdpinc.au fdrd nici o lin-riti drr
l ,i rtrp . . . ( ( c, ol- r s ider in c l u -s ep ro p ri e ta ri d e rp l i n i ai acestor curdl ttl i :,, I ) upi obic ei u l p d n ri n tu l u i , e i [e p r.rtr :aucl a zestre, i ds;r
tt.to sl c nir e,ba c hilr r g i v i n d c ." :9 ;.
Cu tirnpul, paralel cu intensificare.a ;rctiunilor. menitc sd
r;lrorcrrscdrezerva boiereasca si, irnplicit, produclia de cerealettrrrfi, au fost legiferate o seric de masuri destinate sd anuleze
rnultc' din'tre libertdtiie !5rani1or aserviti, care fuseserd conscrvirte secole de-a rindul in virtutea lesilor nescrise ale tdrii.

Asemenea prevederi administrative ne intereseazd doar in m5sura in care au avut consecinle ilsupra schimbdrii irnaginii
structurale a ,rno iei satului.
ln acest sens, se pare cd dreptul acordat boierilor de a rcduce mult suprafala izlazului (stabilind-o in funclie de numdrul
s6tenilor si de un anumit numdr de vite) va nvea consecinle
econonrice (sciderea importanlei creqterii animalelor in raport
cu cultirrarea plantelor), dar nu vil influen{a sensibil transformarea structurii teritoriale :r satului, pentru cA izTazul nu va
fi impir{it pe pirti, ci va rdmine in continuare in folosinld comund, ceea ce va permite menlinerea turmeior mari obqtegti.
De precizat cd atit sidpinii satelor aservite, cit gi ldranii supuli
aveau turmc de animale.
De asernenea, apreciern cd nici delimitarea rezervei boiereqti de restul terenului rdmas in folosinta ldranilor qi nici liber.tatea datd boierului dc. a distribui, dupd bunul sdu plac.
terenul in dijmd nu au contribuit esenlial la modificarea rrorfologiei qi a structurii interne a moqiei, ,ci numai la o mai riguroasd si ordonatd folosire a acesteia.
in schimb, prevederile Regulamentului organic, care interzicea:t efectuarea de noi curdturi fdrd invoiald scrisd cu stdpinul si carre impuneau ca terenurile resperctive sd fie legate
unul de altul gi repartizate intr-un loc indicat de stdpin, insemnau, de fapt, pentru cldcaqi ,,...pierderea curlturilor in favoarea
propietarulniczeti. Se intelegc. cd, in directd relalie cu materiaIizarea unor astfel de dispozilii, prin disparilia curdturilor risi'pite neordonat pe mogia satului, stipinite individual gi ,exploatate dupi nevoile proprii ale executantului, s-a modificat qi
structura teritoriului sdtesc, generalizindu-se treptat zonific;lrea internd impusd de boier gi efectuarea muncilor dupi un
program, la fel, ordonart de acesta.
Ipoteza noasl " rdl asd posibilit at ea const at dr ii cd ir r or f ologi, r
qi structura peisajului geografic rural romAnesc, privite in dinamica tr:lnsformdrilor lor istorice, se datoreazd acliunii antropice a autohtonilor, acliune desfir;urat5 in cadrul obgtilor sdteEti qi in funclie de caracteristicile fazelor lor de evolulie (economice, juridice, dernograficc' etc.). in acest senrs!.putem conchide ci ritmul supunerii, ai alneliordrii naturii sdlbatice ir
depins, printre altele, de starea in timp a tehnicilor qi a uneltelor de mun'ce, de densitatea populatiei, de obiectivele eco-

:1r;t IIenri H. Stahl, Contribu[ii.,.,

Jt)a llie Corfus, op. cit., p.

vol. itl, p. 371.

124; Idem, Drepttil de stdpitiire al cld-.

t n,sllor clit't Tara Rott'td.ttcasc(t aslrpra pd,n'tit"tturui defrisat

tn, nerioada
t t r: s Lriit t t d . r i i f e u d a : l i s n t ur u i, in ,,stu a ii. Re vistd cle istori e;,. tom b:. tgzo,

rr' . :, l) . jl4:1 .
''rt;
Agricultura..., p. 125.
1.1"t,-r,

!et] IbiclbnI'

l.l{i

i:' 131'
ot

n(inri((' irl(' epocilor',de specificul condi\iilor istorice efc. 1n

func{ie dc o asem,enea
cornplexitatede factori, privili in interclepenclcnlalor, gi de cursul lor evolutiv incet, cadenla modificdrii pcisajului romAnesca fost lentd pind cdtre sfirgi,tulsecolului aI XVIII-Iea, cunoscind fie momente ,de recul (c:ruzatede
condiliite istorice neprielnice),fie de avint (datorate asimildrii
unor unelte mai perfe'clironate,s,chimbdrii tpiurilor economice
etc.). Abia pe la inceputul secolului a1 XIX-Iea (in special dupi
pacea de la Adrianopole), in vederea cre;terii producliei ce.
realiere-rnarfd, se inter-rsificdsim{itor, indeosebi in regiunea
cirnpiei, efortul defri;drii masive a pddurilor.
Spre deosebirede apusul Europei, unde preluarea in culturd a terenurilor 'acoperite de pS.dure s-a infiptuit dupd urr
plan prestabilit, elaborat de mdndstiri, Ia noi defriqdrile s-au
idcut in virtutea legilor nescrise ale ldrii, crareldsau libertatea
totalA populaliei sA deschiddcurdturi oriunde Ei oricit de intinse. Acest lucru a avut consocinle imediate asupra terenurilor cigtigate naturii sterpe, irnpriminclu-le insuqiri morfoiogice de neuniformitate, de neregularitate Ei stimulind dispersia
1or,unecri la mari gi foarte nlari clistanle.
. In cadrul obqtilor, in directd relalie cu tipul de proprietate
(fie colectivd, fie privatd), au existat doud modalitdli de orga*
nizare a teritoriilor agricole. Pe de o parte, terenul folosit
in comun de cdtre locuitorii satelor a fost strucfurat, sub indrumarea sfatului obqtii, pe tarlalc' sau cimpuri, existind o unitate de acliuni in executarea muncilor agricole, in cultivarea
aceloraqiplante pe spalii mai intinse, in rotalia prin consens
a cimpurilor, in efectuarea lu,crdrilor agricole in alelaqi timp'
in constituirea turmelor colective de attitnale etc. Pe de :rltA
parte, curdturile in-rprdqtiate,zrflate in folosinld individuali pe
baza principiuiui muncii, au fost, de obicei, ingrddite, cuitivate gi lucrate dupd voinla fiecdrei f'amilii, fdrd existenlarvreunei dirijdri comune.
Atit in ob tile libere, cit ;i in cele aservite, cele doud
procedee de structurare a teritoriului smuls naturii sdlbaticer
au coexistat, dar * in functie de preponderenla tipului de
proprietate in diferiiele faze ale evoluliei obqtii -- raportul dintre ele s-a schimbat in timp. Astfel, in vrerne ce in obqtile
libere s-,aadincit continuu siSpinirea individuali (fie a curiturilor, fie a curelelor de pdmint) in dauna celei colective qi,
implicit, s-a idrgit, ca sferS de manifestare, principiul orga88

in obEtile aservite pr"onizirii proprii a proprietitii personale,

'asistdm la o restringere treptatA
cesul a decurs i"""ii. aiii,
stdpiniri individuale' concretia dreptului clacagilor d;;;";;
Je ei infiiEi. Pe la rnijlocul secolului
;r;;;";ffitu;ii;'!t""i""t"
care au avut ca efect
trecut, datoritd
stipinirea inproprietarului'
favoarea
in
-a.;;i;;;J-i"lttt'uiive
curdturilor
;i".;;.";
citre
de
lsranii aser
pa.!i ai" moeia iatului
;;;;'
5i;i;;;d
vili s-a restrins sensibil'
in general, de pe acum' se extinde Ai.s.e,acc11t-"::1L-::"tinterne a moErel sado,.u*u"directi de bdtre boier a stnrcturii
munimpdrlirea pdrnintului pe zone qi efectuarea
t"i"i
acesti
de
plan
alcdtuit
un
"i"t"it, a"ttai"ti"du-se dupi
;;# il;i";i"
ti-irr"iit in nroc obiigatoriude ldrani'

3
*
fi

IIL
PONDEREA SISTEMELOR ROMANESTI
DE AGI|ICULTURA IN DIFERITELE
BPOCI ISTORICE

. .?uEi importantS-pentru aprofundarea inlelegerii car,acteristicilor qi n transformdrilor cunoscute de 'agri"cultura

tdrii
troastre in cursul timpului gi, implicit, pentru"formarea unei
imagini de ansambiu cu privire ra-devenire' in timp gi in spatiu a peisajului geografic rural romAnesc,nu se poaie spune cd
problematicatipologiei sistemeloragricole a foit studiatd siste-maticEi cd ea se bucurd astdzi de o rezoivare adecvatd. Este
adevdrat cd cercetdtori din mai multe domenii de activitare
qi-au expus id^e^ilein legdturd cu aceastd temati,cd2s7,
dir, cu
unele ex,cepliizs8,opiniil,e lor sint formulate in mod f.agmen_
tar, expozitiv, fdrd argumentdri temeinice.
Existd o identitate de pdreri cd cea mai veche treaptd de
preluare in culturd a pdmintului sdlbatic este cea a ctefrisitrii
Ei des[elenirii pbrmanente, care constd in utirizarea pind la
epuizare a unei porliuni de teren, clupd aceea ea fiinnl pd,rdsitd
Avem in seam.d,in special, lucrd.ile : p. S. Aurelian, Sistemele.
.culturd' ;i raporturire ror-cu starea t'ociim, su"ur"$ti,--itdt ;'e-uorgo
-toun
|I_aio1, Politica agrard Ia rontd:ni, 1906; S. p. RaAianu,' .p. iit ;
claudian, Aritnentagia poporurui r"otn6.n,Bucureqti, 1939; v. cosidctret,
P.-P. Panaitescu, A. Cazacu,
9p. cit.,i Henri H. Stahl, Contribigti...,
vol. I-III;,IIie
Corfus, Agricultura... ; gtefan Olteanu, I'ncercdri expe_
rinrentale de asorament cerearier in Niorcloua, dn a d.oua jumdtate a
se_coluluiaI XVII-Lea, in.,,Terra nostra,,, vol. I, Bucuregti, 1OOO;
E,rg",-,
sdnduleac, compendiul istoriei osistentelor agricoreo crin Romdnia,- in
,,Terra nostra", vol. II, Bucureqti, 1921; Ion Vldduliu, Etnografie rontAlreas_cd...;
Vasile Neamfu, op. cit.,. Ioan'Toqa, Colltributii einografice ta
studiur s'istemeror de agriciltut'd.'transirudneand., in
,,Anuarul"muzeului
'Cluj-mapoca,
etnografic al Transilvaniei pe anii 1924-192b,,,
1975.
,* Vezi, rnai ales, lucrarea amintitd
a tui Uenri H. Siahl Ei stu_
_:
diul citat al lui Eugen Sdnduleac.
de

silasatisSsesdlbSticeascSprinreinieleniresaureirnpidupire
sint introduse in culrur6 prin defrigare
ii""i"r"""ri
i;;;;6,
Ei deslelenire.
speciali;tii sint cle aoord cd treapta imediat
De as'etr-te'nea,
1'e.up""ioota in evoiutia agricuiturii.o reprezinti +tu^t-l5ea
intre
teren'
pe
a:ela.Ei
timp,
cle
il iiterucLre'uariZbile
;;ilt,
presuE"."uf" si ,,moini6( (',!eIind'( sau ,,pirloagd'()'.Sistemul.
cu celui
cultivarea
teren'
p""" J"f.iqarea gi desielenireu-gl"1
proreface
pentru
a-gi
cind,
fertili'td'{ii
ieale pin6'lra sclderea
tot
ani'
nrietStile oroductive, este lasat' neiucrat nrai nrulli
-in p6fie
cosit,
fie
qi
este
respectiv inierbeazd
;;;;;iilp:^t1."""t
sau
sunat cu animalele. ai"i, a"p" odihn6,',,moina'(-(,,ielina((
cu cereale
qi
insf,minlatd
deslelbnitd
;;i;"1;"s"'1'^;;i;-i;.tqi
urmarc,
irlir" tfir.,p,se fac si alre defrisdri ori-destcieniri. Prin
agriculturl
de
sisteme
doud
cele
Ji"tt"
deosebirea eseniiuii
ir-t cazul primului' terenul a cirui ferar constitui-o faptui
in tirnp
"i,
tilitate a se,cdtuite pdrbsit qi lasit sd se sdlbdticeascS,
culturi
din
tetlporard
o
scoatere
de
ce; in al doilea t, vorba
pimin"regnerarea fertilit[tii,
care
"
pentru
cerealierd,
{9pe
r-rrmi situa{ie'
tul e reluat in cultui'd. Deci, in arceasLddin
sau ,opir(,,!elin6(
avem de-a face cu- o alternantd ,,rnoina((
parte'
altd
d"
' regulatf,
cereale'
g"
puri",
o
pe
de
ioagdtt),
timp)
in
E1 permata"?"tf iiecdrei etape fiind insd variabild
la porindelungati
foarte
sau
;;1t
1f6te ,"rrrtniarea definitivb
naturalA)'
stare'a
din
deja
teren smulsd
liuneu'ae
'
Din nefericire, concordanla in aprecierile de'sprecaracteris*
ticile fie,cdruia dintre sistemele arninti{e este sensibil camuflat6 din cauza lipsei unei unitali terminologice in desemnareil
noliunilor funclamentale luate in seamd sau dat'oritd inlelesului
dif'erit acordat aceluiaqi termen special de c6tre divergi -autori,
De pildd, pentru a evideniia atit legdtura, cit qi distinclia dintre cel.e doud tehnici agricole, uuii cercetltori le numesc, pr:
prirn,a. ..moind sdlbati'cd(, iar pe . a doua, ,,Tnoini rerglernen:
isvf,"2ee.pristd si speciali;ti care, recurgind la ,,pirloagi'( (cu
sensul ctrealternanli permanenta a cimpurilor in-felenite cu cele
Alti cercetd. cultivate), evitd foloiirea termenului ,,moind300.
pentru a
special
in
tori, ins6, intrebuinleazi cuvintul ,,moini((
defrigdpe
oe1
al
desemna primul sistem de agriculturS' adicd
rilor qi destelenirilor permanente. Bundoari, in legSlur'e c-u,P9:
' ienile' oblinute prin defrisare, Henri H' Stahl analizeazdtrei
2ceIstoria poporului..., p. 130.
3m Eugen Sdnduleac, c'p. cit., P. 180.

9l

cicluri de, folosire a a.cestora: a) ,,pddure-iarbd-pddure6(

_
;
. c) "',,padure-cerejf"-p"aub),,",,pddure-iarbd-cereale-pddureu
re(rul. Se observd c5, in.conceplia autorului, indiferent care
era intrebuinfarea poienilor (pentru pdsune sau pentru cultura
plantel,or), dupd sdrdcire, acesteaerau pdrisite si ldsate sd im_
pddureascd'cu alte cuvinte, in nici una dintre situatii nu avem
de-a face cu o aiternanld regulatd, permanentd in timp, a terenurilor cultivate cu cereale si a celor rdmase necultivate. pentru _a-rsireface fentilitatea. Asemdndtoare par a fi opiniile
lui l{enri H. Staht qi cu privire la modul de folosire u iuprufelelor arabile. In acest sens, el aratd cd, atit in obgtile libere,
cft qi in cele aservite, locuitorii {drii noastre, pu{ini 1a numdr qi
avind la dispozitie terenuri virgine imense, ,,...practicauo ugriculturd itinerantd, in sistemul ,,l17oinei,,,adicd alegeau in fiecare an qnume portiuni foarte restrinse din suprafiala intreagi
a hotarului sdte$c,pe care le defrisau, ,dacd eiau acoperite cu
pddure sau cu rndrdcini, sau le desteleneau,clacd erau ..cimp
durat-. Ciliva ani, aceste terenuri puteau fi cultivate. Apoi putereralor de rodire se sleia t,reptat. Se oblinea astfel un-nunidr
restrins de recolte : un an,
-in destelenire-, un al doilea *in
prosie", eventual un al treilea
an ..in rAsprosie- cdruia i se
adaugd qi o recoltd *in sdmulastrd-, adi,cd in s,cuturAturrarecoltei anului precedent. Apoi aceste terenuri se pdrdseau, in
favoarea altora, proaspdt defriqate sau deslelenite(-(s.n.)302.
$i in judecata lui Ion Vlddutiu, sistemul ,,moinei(( este
echivalent cu cel al defrisdrii si destelenirii permanentc.iar nrr
cu alternanfa.permanentdin timp : cimp intelenit - cimp cultivat eu cereale : ,,Lucrarea pimintului in mo,itld.consta in defriqarea,unei parcele de teren din pidure, pe care se cultivau
apoi cereale mai rnul{i ani la rind, pina cina parcela respectivi
igi pierdea fertilitatea; atunci aceastaera ldsatl un $ir de ani
si se odihneasc5, adicd pirloagd si era pbqunatd cu animale.
Scopul defriqirii il putea constitui, de asemenea,obtinerea unei
suprafele de teren pentru cosire de fin. Alternurea d.i,ntrecultinsare$i fdSunnre nu auec:un canuctet regulat. Esenlialul consta in faptul cd parcelu se erploatct pi,niLlcL epuizctre, fdrtL n
interueni pentru mdrireu fertilitd[ii solnlui( (s,tr.)303.
Dimpotrivd, alli buni cunosc6tori ai istoriei evoluliei agricuiturii rom6negti tradilionale atribuie tennenului,,moinS((
tsotl{enri H. Stahl, op. ctt., vol. I, p. 274,
n2 lbldent., vol. III, p. 9.
3B Ion Vlddufiu, o9t. cit., p. 200.

s2

acceplia de rotalie regulatd, permanentd, a cimpului inlelenit

cu cel deslelenit. De pild6, pentru George Maior : ,,Moinele
erau terenuri care serveau succesiv la produc,liunea de cereale
si de.iarbd. Jelina se spdrgea toamna gi pdmintul arat serveil
ani la rind la producliunea gi cultura de cereale, cu
'2-4-6
deosebire de primdvar5, fdrd gunoi gi repaus ; qi du,pl aceea,
istovit fiind, pdmintul se ldsa iardgi si se inleleneascd 10*1520 de ani gi mai bine, servind de pdEune Ei de coasd.Moine se
gisesc qi astdzi apro,ape la toate sateLe de la poalele Carpalilor, in Transih'ania, Banat gi Bucovina, dar qi 1a $ipote in
Moldova, judelul Iagi Ei in ju'delul Neam! [...]. putem zice ci
sistema moinelor era sistemul general de folosire a p[mintului
in Principatele romdne pind tirziu dupi unires (s.n')ffi.
in{elesuri asemdndtoare are sistemul ,,lmoinei((9i pentru
P. S. Aurelian : ,,Locurile cultivate in timp de mai mulli ani
se mdninc6, adicd pierd fertilitatea. Agricultorul le pdrdseqte,
lasd sd creascdiarba pe dinsele qi le intrebuinleaz5 ca imaq sau
izlaz qi cind gi aceastas-a sld'bit, agricultorul iI lasd in pdEune,
intorclndu-se la locul spart intiia oari qi care, dupd ciliva ani
de odihnd, s-a clres, adfcd qi-a redobindit fertiiitatea'(305.
Totodatd, sd intiinesc qi cercetdtori care folosesc sintagmei
,,sistem cu !elind(' pentru ar desemna procedeul de utilizare
,,...apdrnintului prin care acestaeste cultivat un numdr de ani
- trei sau patru - in funclie de fertilitatea 1ui naturali ii
de mijloacele de fertiiizare de care dispune proprietarul, dupi
care este ldsat un numdr mai mare de ani - trei, patru, uneori
chiar pind Ia zece - sd se odihneascd ;i abia dupd aceea este
luat din nou in cultur6'(3ffi. De altfel, qi Ioan Ciaudian vorbeqte'
de sistemul arhaic al ,,telinei'(, iar nu de cel al ,,moinei'5 sau
,;pirloagei((, definindu-I insd in termeni identici : ,,Un ogor
*Spart-, *des!elenit,', e cultivat cifiva ani cu aceeaEi cereald
-.- mai ales cu mei - ca apoi si fie plrdsit timp indelungat,
uneori 10-20 de ani, dupd care vat putea fi din nou folosit{ts7'
Este de inleles cd oscilalia intre un ternen sau a1tul, atribuirea mai multor sensuri aceluiaqi termen, ca qi intrebuinlarea unor cuvinte cu ztrie de circulafie restrinsd la o anurnitd
zond geograficS, fdrd a se explica acceplia lor locai6, peptru

a caracteriza starea general5 a lucrurilor, genereazd confuzii'

:x)4George Maior, op. cit., p, 73.
:]05P. 5. Aurelian, op. cit., p. 32
:looIoan To$a, op. cit., p. 106.
i)07f6sn Claudian, op. cit., P. L02.

93

Dc. aceea, clin dorinla evitdrii unor astiel de situalii, noi

socotirn cuvintele ,,moind'(, ,,!elin5'( ;i ,,pirloag5t( ca fiind de
onigine diferitd (ntoinit are origirie, probabil, latind ; [elind qi
ptrlo;agd. au provenien!5 slavd), dar avind semnifi,calia apropiatd, de ,,teren agricol ldsat necultivat unul sau mai mulli ani
pentru a-qi spori proprietdlile produgtiv"tr308.fin considerentc
asemdndtoare; ln cele ce urmeazd, vom desemna primul sistem
de agriculturd prracticat la noi prin sintagma : defri;are ;i des^
lelenire permanentd, iar treapta imediat urmdtoare o vom
nurni : alternare regulatd intre ,,moirtii(t (,,!elind" sant ,,PiI'loagd(), pe de o parte, q\ cereale, pe de altd parte (cu precizarea
cd revenirea la o fazl sau alta s-a efectuat, totdeauna, dupi
un numdr variabil de ani).
' Analiza comparativd a principalelor lucrdri care ab,ordeazi
problematica sistemelor de agricutturd din tara noastrd pune
bine in lumind nu numai varietatea si, uneori, ambiguitatea,
lipsa de precizie a terminologiei speciale uzitate de autori, ci
gi existenla unor aserliuni discutabile, contnadictoril, cu privire
ia ponderea fiecdrui sistem de agricultura in. diferitele epoci
istorice. Bund,oard, intr-o recentd lucrare, Vasile Neamlu aratl
cd, pind in secolul al XVIII-Iea, in agricultura Moldovei Ei l
ldrii RomAneqti, sistemul ,,defrigdrii si destelenirii perm:rn ent e( ' qi c el a I .,a s o l a me n tu l u i b i e n i rl " au fost si ngurel e apl i cate qi cd, in tot acest timp, raportul dintre cele doud sisteme
a'fost net favorabil primului : ,,La Vala,chie et la Moldavie,
ave"c.leurs vastes for6ts, paturages et champs de foin, avec une
population rare, organis6e en eommunaut6s p.aysannes agr:rires, ont constitue pendant longtemps un terrain propre d h
pratique d'une agricirlture fonclee surtout sur le systdme de
d6frichements et de d6fongages perrnanents des terres inrutrtes$s09.
$i Henri H. Stahl ;rratd cd, ,,atlt in Moldova cit qi in
Muntenia, veacul al XIX-lea ne apucd cu o agriculturd care nu
c lepds is es t adi u l te h n i c i rl d e s te l e n i ri l o r perrntrncrrte qi . parl i i tl ,
al cim,purilor agricole mut5toare, abia ridicate pind l:r nivelul
tehnicii bienale qi al asolamentelor pe d'oud tarlale 'colective
sdtegti foarte lax organizate, fdrd Flurzwairg riguros reglementat. Doar in Transilvania -- si aici doar itr regiunile sdsegti

;:r03Vezi DFIX, p, 562, 699, 985.

ll03 Vasiie Neamtu, op. cit., p. 236. Vezi qi p" 241-242,

g4

sau de puternicd influentd sdseasc[ - se practica sistemul medi eval al cel or trei t ar lale. . . "3l0.
'
In oonceplia lui Ion Vlddutiu, sisternul ,,moinei agropasto.
rale(' a fost singurul utilizat pind in secoiul al XIV-lea (in
ceea ce privegte Transilvania) sau pind cdtre sfirsitul secolului aI XV-lea Ei inceputul secolului al XVI-lea (in ceea ce
,priveqte lara RomAneascd si Moldova). Dupi aceea, acest sis,
tem a rdmas in folosin{d pind spre sfirqitui veacului al XIX-lea,
el aplicindu-se aldturi de ,,s'iste.mulbienal'6, in Moldova gi lara
RomAneascd, si de sistemele ,,bienal( qi ,.triehal((, in Transi l vani a3l l .
S i mti tor cl i fer ent iat est e punct ui de veder e al lui Eugen
S andul eac. A cesta , luind in seam d f or m ele de ut ilizar e a t er e.
nurilor, caracteristicile producfiei si productivit6!ii muncii, felul
propriet6{ii, al parceldrii, sistematizdrii gi folosirii p5,mintului,
consicierd cd sistemul arderii, aI deslelenirii gi defrigdrii per
rnanente, adicl cel ,,in lerlind" - cum iI nume,gte eI -, este
speci fi c agri cul turii pr im i[ ive. pr act icat e int r e an'ii 5 500- 3 500
gi 800 i .e.n.3l l . A celasi aut or plaseazd int r oducer ea in pr act icd
a siste,mului de agriculturd ,,in pirtroagd" in se'cof,ul VIII i.e.n.
qi il de ineste ca fiind propriu unei agriculturi stabile, imbinatl
cu p5storitul (curltivarea pdrmintului coexista cu pdstoritul).
p'racticatd cu unelte de fier, unele dintre'ele aclionate d,e forla
ani'mrald i ,,S-a renunlat 1a deplasarea spre terenuri noi si au
fost reluate terenurile pdrdsite gi ajunse in stadiu cle pir.loagd.
Pe aceste terenuri, fertilitatea solului se refdcea pe cal'e naturald. ObiEnuit, se cultivau ciu cereale B-10 ani, apoi, timp
de 20-30 de ani, e'le rdmineau pir,loagd. Latifu,ndiile lucrate
cle sclavi cultivau anual numai 30-40-i500
ain suprafald
'
(epoca g,eto-dacicd si ocupatia romand). Si'sts6s], deci, a pre.
dominait in sclavagism si in feudalismul timrpuriu qi a fost lichidat clefinitiv in c,apitalism cind, datoritd exti'nderii cerealelor
dupd 1829, pir,loageileau fost 4rate"313.
i n ccei r cc nc p|ivest e. ir venr nlot ivc si inr pir t dEinr convingerea cd pe toata int inCer er r pr ocesuiui de f or m ar e a popor ului
nostru, ca gi mai apoi, pind in plin secol aI XIX-Iea, sisterrnele
cle agriculturd fundamentale, utiliz,ate pe teritoriul ldrii, au fost
:rr0I'Ienri H. Stahl, op. ctt., vol. I, p. 30.
3 r l l o n V l d d u t i u , o p . ci t., p . 1 9 9 - 2 0 0 .
3rr Eugen Sdnduleac, op. cit., p" 182.
:tn 1b.if,s111,
p. lB0.

95

*
ce'l al tfltenitrii regulute ,,moi4[" (,'!e1in5" sau ,,pirloage':)
qi
in
c5,
permnnente
cereale qi cel al defriSdrti ;i des[elenirii
priryul
sistem'
avut-o
a
mai
ponderea
cea
'mare
tot aoest timp,
Unul dintre atgurnentele esenliale pe oare ne fundament[m af,irmafia il reprezintd siabilitatea pe aceieaqi locuri atit a
.populafiei autohtone3la(geto-dacice),ci'i Ei a celei.aflate in curs
cle ro.manizaresau a popbrului romAn deja constituit. Poate ci
id.a grlcdror , vicisie de prisos sd sublinierm faptul cd, in p.o-f
pe
pd'mflnturi'le
tudini, statornicia
'moEtenitede ia inaintaqi nu
definitorie qi continua a
trSsdturi
o
ca
mentinut
numai c6 s-a
poporului nostru, dar ea s-a qi consolidat in timp' Pini qi in
beiioaAa cea nr,aiintunecatl a ist'oriei patriei, oeade dtlpd retraqi a adrninistraliei romane, 'cind, pe moqia strdgnr""
",.-ntei
s-au succerdatnu'meroase seminlii migratoare, stairogeascd,
bililatea r5,mine o i'n'suq1rede cd'peteniea populatiei indigene,
Ef,sitein plin procesde inchega'rea personalitatii sale distincte.
iomdnesti. 1n'funclie de condiliile istorice ale vremrurilor, de
leturile eeonomi,ceqi de posibiiitalile m,aterializd,riiacstora,tn
perrpetui schimbare, bin'einleles cd,'accentuind stabilitatea
iomAniior, noi nu excluclem existenfa unui vo um al populaliei
variabil in timp, pe zone ge'ografi'ce,altfe'l spus, nu ignor5m
mi.gcdrileinterne a'iepopulafiei, da'r nici nu avem motive temeinice sd presupunem pd.esirea in masd a unor regiuni geografice
gi repopularea 1or integ'raid in epoci tirzii.
ale {Irii
'Luind
.
in seamd staLbilitatea,sedentaritatea de t'otdeauna9i
rle pretutindeni a poporului roman, ni se pare cd intrebuinlaree
siniagmel,or : ,,agriculturi mutdtoa're (sau itinerantd)" Ei ,,agriculturi stltitoa're (sa'u sedentard.)'(,pe'ntru a desemna princitradilionald, este inadecvatd' De repaleie tipuri de agricu,ltir.rrA
gul6, cef oare au recu's ia asttel de construclii nu au conse'mnat
Ei inletesut ce li se atribuie. Din contextele in care e folositd, se
poate presupune ctr denumirea ,,agriculturI mut5t'oare (sau itinerantd)" se referd la alternarea periodicd a terenurilor vliguite de fertilitate cu altele nou scoasedin sta'rea de sdtlbiiicie, aclicl la mutarea de pe un ,,cimp" (,,tarla") p^ealtul, in
cadrul hotarelor bine delimitat,e ale unogiei sdtegti. In schiunb,
ne este mai greu sd precizim acceplia acordatd expresiei ,,agricuilturd stdtitoare (sau sedentar6)". Probabil cd ea indicl aceltr
3v' Existd nutneroase dovezi cd : ,,'Irdsdtura cea i-nai caracteristit'd
a geto-dacilor, culrt ii numirn de preferintd astEzi, care ii deosebegte dcr
popoarele vecine, este aceea cd sint o populalie sedentard, avind ca ocupaiii princlpale agricultura $i creqterea vitelor" (Mihail Macrea, op cit''
p . lB).

96

terenuri crr insugini agro-productive mai bune, aflate in zonele

n-',r"inai" qi deluroas6, mentinute un tim,p indelungat in culcle obi'ceichiar in monoculturA' Se pare ci aseturd cerrearlierd,
semnifibalii au denuirnirile respective in coryceplia l'ui
Romulus Vulcdnescu, care spune : ,,.....IOCUrilede arf,turd- a-U
-u""o
putut fi ..1ocuriintelenite* qi ..locuri desfelenite" ;..1arlndul lor
iocuriie deslelenite au putut fi locuri de -ardturd mutdtoareqil"""ri de ..ardturd stlitdtoe.e- ; qi in fine, lo.uriLe de ariturl
itetdtoaoe au putut fi *locuri de aritg,rd in poduri* (in te'r'ase)'
(sl'oguri)' "locuri de ardturd in
"locuri de arriuri in t'reptear fi
sintagurretl'or^oitate
claed
ser:s'urile
ins5,
chiar
E"i.
dar
"tc."tm
confuziilor,
pentru
evitarea
inai ti,mpedeprecizate, totugi,
lor
intrebuinlarea
tendenlioase,
mai cu ieamd- a interpretdriior
nu o considerdmPotrivitd.
FSrd indoiala cd statornioia in ti,rnp, pe aceleaqilocuri' este
q
consecinla imiedi,ati a felului de a trdi al popula{iei inrdigene,
acest
Din
acesteia'
a
'punct
caracteristicilor vietii economice
de vedere, mSrturii de naturS cliversS(arheologice,i.storice,etnografice, folclorice, lingvi'stice et'c') aratd ce ramurlle de Daza
ale"ag,ricir,iturii practi,catecontinu,u qi in'tr-o in'disolrtbild legatur6 iu fost totdeauna -_ atit ta geto-d'aci,cit qi ia populalia
;rf\atd in plin proc,sde rornanizare sau'nomanizati dei'a- cul'
tiiurea ci,eulelor qi cre;terea animale.Ior. Toc'rnai aoeastdpermanenti qi,strinsd'impleti,nea celor doud sectoare,de-a lungul
istorii a poporului nost'ru, constituie pentru noi inci
i.,tregii
-,igu*"nt serios in sprijinul ideii f.ol'osirii qi-a.'irnportanlei
*"ioi", chiar din perioida inceputurilor formdrii poporului
,o,rla",'n sistemului de agricu,lturd bazat pe etlternarea-regu'Iatd
a culturil,or cerealiere ;i,-a pd;unil.or, ct alte c,twinte, faptul c6
oele doud ramuri ale agricultu,rii au fost totdeauns sornrplementare Ei insepar,abile,indiif'erent de zonele geografice 9i de timp'
a faci,Iitat ,iranspunerea ti'mpurie :in praeticd a refacerii ferti"
litdlii solurilor, pe cale naturala, ,prin tehnica rotaliei su'ceei
sive a penioadeilr de cuiturd crerealierdcu cele ale ,moineitl
("!elinei" sau ,,pirloagei")' Dacd ne nrai gind.im cd pin6. pe Ia
miitocut secoluiui treiut,'indiferent <le regiunea geograficd, in
r et agia cultur a cer eaIelor - a. e5t erea animal elor, aceastadin-urrn6
a foit predominantd ca valoare econorni'c5,ne d6rmqi -rnai-pu|-t
i"u-u cle posibilitdlile extin,se pentrg regenerarea_,fertilitdlii
prin scoatereaisr temporari din'eultrrra
te,ren,urilor',,obosite'i
agricoIS.
3r:)Rohulus Vulcdnescu, Etnolagie..',p. '14'
? - ocupatil traditionalepe teritorlul Romaniei vol' I - cd' 402

97

l)t, a.scmenea,nu trebuie pierdut din vedere faptul c5, in

('l)o('l stApinirii romane, sistemul de culturd pe doui ci,mpuri era
utilizat pe teritoriul Daciei316.E greu cl-eacceptat slpoziliir
Lrr',,1
t'i't, rlr.ll:A pdr5sirea Daciei de administralia si ,armata roman5.
grosul populatiei rdmase pe loc a renunlat, pur Ei sim,plu, la
urr ci;tig important in a1e tehnicii agricole, cu consecinle sigure
itriuprrr productivitdlii terenurilor.
I)e obicei, atit cei care sustill irtroducerga tirzie ln practlcrr irgriculturii r:omAneEtia sistemului rotaliei regulate; cimp
itt!t'lcnit -- cimp desfelenit, cit Ei cei care impdrtdsesc convingcrc'ir pri matului importanlei siste,mulu i de f ri sdrii si de s {el enirii
perrnunente au ca argument de bazd presupusa li,psd a altor
solufii eficiente de ref'acere a insugiritror agro-,productive ale
,,pirtninturilor o,bosite".
lntr-adevir,
de pi1dd, ingr6garea te,renului agricoi prin
gunoire este atestatd sporadic in docu,menteie istorice abia in
sctolui al XIV-Iea. Ba mai mult, qi atunci folosirea ace,stui prr:cc'cleu de fertilizare a solu'lui este con'se,mnatd in docur-nenle
(::tre se re{erd nu,mai ,la Banat317.Dacd nu am lua in searnd
spc"cificul con{inutului documentelor epocii gi dacd nu am gti
cd obiEnuit din ele iipsesc aproape cu desdvirEire informalii cir
<,ele re,feritoare la mijloacele de ermeliorare a fertiLlitdtii terenurilor sau Ia u,neltele, pro'cedeele.qi tehnicilc. de muncd agricroleetc., ar ins'ernnasA consiclerdm cI deprinderea gunoirii locurilo,r a ln,cerputsi se incetd,len'eascd to,crnai in secolul al XIV-le;r
;i doar in Banat. Cun'oscind insi c5, din cauza conditiiior istorice
nc,prielnice, documente despre realita!i1e romAnegti au fost
ernise sistermatic 1a noi abia dupd 'intemeierea formatiunilor
sttltitle. Ei luind in consideralie anrsamblul de date pe care le
con{in ele in mod frecvent, sintem indreptdli[i si cred'em cd, in
pofi'da ccnsemndrii sale cu intirziere Ei intimpldtoare, deprinclcrca ingrdgdrii solului pri-n gunoire este mult mai veche decil
llirta prirnei atestdri documentare qi c! ea era general cunoscuti
qi intre,buintati de romAni, pe baza unei qtiinle proprii.
In sprijinul afirmatiei noastre, pot fi acluse multe mdrturii
ofc'r'ite de cercetdrile etnografice pe teren. Astf,e,l, e de presu.
pus cd, vrerne de secole si numai pe temeiul experientei proprii,
pAstorii au ajuns la concluzia putinlei semdndrii z,arzavaturilor
lfngd stind, sus, p() pdsunile de munte : ,,Ciobanii d,es.telenesc'
teren, o ingrdderc ;i cultivd acolo zvyz^vaturile pe
Or:310e
":
ifroVaqile Neamtu, op. clt., p. 241*242
:f17f6n Vlddutiu, op. cit., p. 200.
1 )8

care Le consumd in cursul verii. Ne-a reti'nut i'n mod deosebit

ateniia faptu:I c5 acest mod d,e }ucrare a pam,intului constit'uie
un obicei transmis din genelalie in generzliettcru.
De asemenea,dupd cum am aritat deja, de ve'ohetradilie
a$rigi izvoritd din qtiinla oamenilor locurilor este practi'care_a
iulturii in apr.opier'eaconacelor,oddilot', colibelor, sdla;elor etc',
atit de numler.oaseodinioarl in regiUnile sukrcarpaticesi delur,oasie,
folOsitepentru iernratu,lani,rnalel,orpe terernurile'cufinele.
Aioi, irdiferent 'cte gradul d'e fragmen'tare a- tererrurilor, rs-a
forlosit, fdrd exeeplief gunoi,neapdrn'intul'ui arabi'l aflat i! apropiere. Spre exemplu, ite la mijlocul seco'luluitrecut, Ion lonescu
constata c5, 1a ,conac'ele" construite pe in5llimi' in Gorj 9i
rgunoiul necesar
Mehedinli, se consu!'nanutreiu'l Ei se Prod^rircera
In
ordine de
aceeaqi
imprejurimi3le.
ingrdgirii ogoarelor clin
idei, mirtuniile etnografice culese Lpetenen aratd cd, din oauza
neregularitilii terenului, care excl'rrdeaaccesuilcarelor, gun6iu'l
era adeseori tra,nLsportatde oameni cu targa, in saci' i1 dgsag!
sau in coquri purtate in spate. Totodatd, clnd e-rade.coborit, el
pe ,,tirg", adicd pe crengi stufoa,se.in runzite,
se trairrsrporta
fesute.4i.rzo.Uneori, gunoiul aflat la conacese completa cu.ce]
strins si uscat in gospoddriile din vatra satului. In acest caz'
primdvara, el se incdrca in sabi, care erau transporta{i, p'e cai
sau in spate, pind pe tere'nurile a"abiie de pe indl!l+it'1.
Cre'dinia-noastr6, cd gunoiul a fost intrebuinlat sistematic
ca ingrdsdmint incd inainte de data atestdrilor docu'mentare,este
intaritd si de o altd dovadd
Se Etie cd, din c'eiemai vec'l-ritiirnrpuri,pri'ntre al"tele,.popo:
se curul romAn s-a indeietnicit cu viticultura' De asea-n'enea,
noa;te ci -- de la puneiea ei qi pind la darea:pe rod, ca Si
mai:apoi, an de &h -, via,cere o trudd istovitoare 9i ci'-pe'ntru
menlinerea productivit5lii, locu1 trebuie ingrd;at periodic,:al"tferl; dupd cnliva ani, via nu mai este nentabiTi. Se iscS:firesc
oamenii de
intrebarea : o:iire pind in secolele XIV--XV-XVI,
pdrd'seasc6'
Ia rscurte
o'bligali
s5-9i
pe pamtntul romAnesc erau
intervale de timp, vi1le a ciror rocinicie secdtuia sau averaudeja
cuno;tint,e despie posirbilitatea bm'efio-rdrii randarnentului lor
cu ajutorul gunoiului ? Rdlspunsulnostru, afirm'ativ pentru 'd
doutt parte a intrebdrii, ne este facilitat de constatareafdcuta
!,ts IbiaIeTL,p. 201.
311r
Jon Ionescu, op. cit,, p. 332.
:u0 lnf. de teren, $ugaC, Lornan (Alba).
3211ov11on".cu, op. cit., p 336'

99

pt' te,ren cI in,. alegerea locului cle construire a

irr clllt'lirlilc
, ,r,o n l r,r , lor ' r,(,,c olibelo r.(,,,o d A i l o r((e tc ., u ,n e o ri .s e avea i n ved,ere
1';1111'r's{1,11
sir fie cit mai aproape de vie : ,,conacul se fdcea uncle
{,r'i r l )u t( ' r ' ( ' af inului g i u n d e e ra E i v i a , p e n t;ru ca bdl egarui sd
. 'r' l t;tg t' c lir ec t in v is ' ( 3 2 2 .
l,'i'rririntloiald c5, in g,eneral, Ia folosirea gunoiului ca ingltlqrillnfrrt s-A recuns, de obircei,in zonele de rnunte si deal, adicd
,rcolo unclc, in r:rport cu numdrul destul de ridicat al popula{lr'1, sc gtrseau sr.r,prafelearabile restrin.se gi, imp'licit, siab prorluctivt'. Dirn,potrivd, in zonele de cimpie - in relalie directi
ctt volu,nrul mai mic aI po,pulaliei in perioada evuiui mediu, cu
(t'lrtrilc e-'conorniceale acesteia, cu existenla unor suprafele arallllt, ilnc'nse -, era posibiid refracereafertili,tdlii solului pe cale
t ti rtu rtrl d m ai ales .
l)r' cle altd parte, chiar dacd am accepta ideea foiosirii sistt'lltitlic'c a gunoiului ca ingraqdunint, cu atita intirziere (cuni
griiicsc clocumentele istorice gi curn suslin unii cercetitori), nu
itttt lrutcr-r pierde din vedere ex,istenla siguri a altor mijloace,
nttrl t rn ir i ir r haic e, de fe rti l i z a re u p d m i u tu l u i . i n acest st' ns,
rrvcrrr in setffld, in primul rind, putinfa regenerdrii rodniciei
1ti'lrnintuiui liset in starea de ,,rnoind" (,,te1in6" sau ,,pirloagd")
1:r'in interm,ediui pdsundrii anirmalelor fie libere, fie sub pazd.
l)illunetul liber, adicd ldsarea ani'malelor sd colin-^depe suprafele
Itttlnse, era posibil pentru cd, odinioard, cr.e$terea anirnalelor
rlc.!i,nea,in genera'l, ponderea fala de cu,ltura plantelor. i r const'criulA, de obicei, pdrtile moqiei cuJtLivate cu cereale, restrirrse
(,ir suLprafatd, e,rau ir-nprejmuite, iar pe restul teritoriului animlrIclt. circul,au, adeseori, fdrd insofitori. Mai existd incd Ei astiizi
srrtc in care, in stninsd leg5turd cu specificul pozitiei lor geogrtrfice, se pdstreazd deprinderea separdrii prin imprejmuiie a
ltllunii cle ,,citm'pul" cu c,ereale qi chiar de finefe. In sprijinul
r('("stei .afirmalii, ur exemplu convingdtor iI oferd situatia din
(llopotiva (judetul Hunedoara), r.r'nde
,,oi,rnp,ul" cu{tivat cu c,ereItlo sc nfl5 la poalele dealului, inspre nord-est. Dirnpotrivd, peEurrt'ir ;i finc'lele se gesesc pe deal sau la rnunte, in partea opusi.
l)iisunca .si c'irnpzd (cu sensul de teren cultivabil cu oereaie) sint
rlt,sl;Arlite prin ldrhtd (ter.menul are inlelesul de irnprejmuire,
irclici cle gard viu sau qan!): ,,in sat erau 5 v,raniie, adici 5
it,liiri spre pdqune. Fiecare om din sat avea bucata lui de tdrinl
rl t'ci rre r ds pundea. C i n e fd c e a v ra n i l a n u ma i fdcea tA ri na cl i n
:r'r!r
Inf. de teren, Roqiile (Vilcea). Aceeagi era situatia, de exemplu,
' , 1 irr (' t lrnilzan a (Sa tu ilIar e) . Rosia (Bihor) etc.

sus de sat. Vrani(e nu mai sint astdzi, ldrini sint. Tdrinile sint
din sus de sat, spre pdgune,spre mu,nfe.Cimpul e spre nord-est.
Jdrina e dusi pina la hotar cu coqnunavecinS. Vranilele se tineau inchise. Eie se deschideaucind treceai cu carul. Ornul nu Ie
folosea, el sdreu peste pirleaz. Fineturile erau la munte. $i
ircolo erau !6rini ca,reseparau finelurile de pisuns"323.
Dar romAnii au putut co rtribui, prin intermediul piigunatului, r'iu numai la ref,acereapd;uni,lor, ci Ei a terenurilor cu
fine{e sau a celor cuttivabile cu cereale. Astfel, ,potrivit legilor
nescrise, pretutindeni la noi a existat obisnuinfa ca, de la inverzirea ierbii qi a cirnpului, in general, ;i pind Ia Sfintul
Gheorghe (23 apr,ilie), animalele fiecdrui sdtean sd aibd libertatea de a se hrrdni ,,pestetot locr.li", inclusiv pe cele cu semd...
ndturi sau pe cele repartizate fine(elor. Abia la aceast5dati ,,se
oprea oimlpul". De asemenea,conf.orm obiceiu,lui ,pdmin'tului,
perpetuat din timpuri strdvechi pind in ziieie noastre, terenurile respective ,,se slobozeau",adicd deveneau a'rcesibileanirnalelor obstii sdteqt'i.Dup6 Sfintul Dumitru, piqunatul era libsr
l)c tot l'totarul.
In stri.sd legdturi cu libert6ti ca acelea enumerafe, care
dateazdincd din perioadadevdlmdgieiabsolutea obqtilor sdtegti
,si care au fost statornicite prin tradilie, a fost posibild intrebuintarea,gia altei modalitdfi, superioare,de arneliorarea insusuqiril'or productive ale te,renu,r"ilor, an,ume: ,,tlrlirea{(, sau
,,gunoirea cu animale". Ap,licat la orice c'ategoriede teren folosibiid (pdgune, miriqte, cositurd, livadd, grddind etc.), procedeul presupunea addpostinea,mai ales in tirmpul nop{ii, a tur,mei de animale, in'spoci,al de oi, pe terenul respec'tiv,in construclii si'rnple,u;or demontabile, care se mutau periodic din loc
in loc, pentru ingrdgarea, cit de cit uniform5, a intregii supra*
fete324.
.r?3Inf. de teren, Clopotiva (Hunedoara).
il( Reproducem, ca exemple, doud dintre numeroasele situalii de
acest fel, intilnite pe teren : ,,Gunoiam cu oile. Fdceam staur din lese
- formate din prdjini lungi de 3*4 m, prinse pe pari - pe car.e le
nutam. La noi, Ia pdgune, erau qi grddini cu pomi, cu de toate. Pdqunea
era a tuturor, grddina era a fiec5ruia. Pe rind, se aduceau biie in gr5dini pentru gunoire qi $e inchideau in staur. La 3-4 nopfi, staurul se
muta. Fiecare ortac avea 20 de nop{i pentru gunoit grdCina sa". (Lbpugiu
de Jos-Hunedoara) ; sau : ,,Pe miriqte, se fi,cea zdveadS. din pleasa de
nuiele irnpletite. Pleasa, de 3-1 m, se prindea pe pari. Zdveada avea
circa 100 m2, de curl elau anlnalele. Ea se muta pe miri$te, tot la
3-l zile, pind inglrela pdmintul". (Clopotiva-Hunedoara).

100
101

' Bazlnclu-ne pe bogate. gi vartate fapte culese pe teren,

putem spune ca in ofuCitesdteEti lib'ere, ajunse tntr-o tazd acber-rtuatf,de dezintegrare - ordat6 cu inl,ocuirea proprietSlii
cornunecu cea pe cuiele de pdmint qi concomitentcu generaiizare,a princ,ipiuiui divizdrii proprietdlii private,' in. f_unclie de
nevoile pnopiii -*, s-& re3trins substanlial aria utilizdrii pasundrii animaierlorin turme obqteqtiqi, i'rnplicit, a dispdrut qi posibilitatea,,tirlirii. terenuril'or"'. {A,cesteevident'e schimbdri aratd
ci ;,tirlirea" s-a piacticat pe o searS.iargd in Jaza s'atului ,'devd,trmiaqarh,aiol', eir.rd stdpinirea in colmun asqp{'a pdrniniului
era prerdominantS,cind trupu'l d,e moqie era zonific'at in raport
ctr hot5,rtrile sfatului obqtii sdteqti qi 'cin'ddeprintdereaincropiiii
turime'lo'robgteEtier,afoarte rispin'dit6. P'rin urtnare, estercIer ca
obiceiul ttrtirii pd;uniilor, miri'qtilor, cositurilor etc' este strSve'chi, transpune-realui in practici fiind indisolubil legata de
caqacteristiiile saiu'1uidev6lmag'arhaic' in'deoseibide std'pinirea
in co,muna celor mai intinse pdrli rdin rno ia satuiui qi de utitizarea acestora dupa o schemd stabi,ti.tdde sfatul obrqtii,s;iinsu*
idetoli locuitori;.
qitd
'
'Un uit atgu*ent teuneinic .care ne impiedicd si ac:eptd'm
opinia celor care suslin c6; pind in epoca feudalismu'lui,'{e7;
,roltut, pei mai important sirsternro,mAnescde aqriculturd a fost
ce,I al defrigdrilor gi deslale,ni,ril,orperm,anenteii cor-rstituie,,pe
de ;o parte, munca.irstovitoarepe care o irnpunea smulge'readin
starei. de silbdticie a unei bucili de pdmint, iar pe de altd parte.
nivelul ,rudimentar al uneltelor gi tehniailor de lucru ale..timputui. ,,Nihil est damnosiusdesertoagro" (',Nimic nu costd mai
rnult decit o larin5 pdrdsi'td") - spunea Pliniu cel Bdt'rin in
I storia natur ald. Potrivit tradit-iei ora'le, conservate neaqteptat
d'evie. p$ndtn zilele no,astre',,,chinul ce'l'maimare al'Oamenil'or{(
car,edefriqau, indife,rent de zonrageografica gi de pnovincia istonicd, consta nu atit il'r tdierea arbor,ilor' cit in s'coat'ereatrupinitor $i a ri'ddainilor. Pretutin'deni, ciiiva ani dupd tdierea sau
pirjoiirea arbori'lor, datoritd ridbcinilor Ei a trupi,ziZor.rdmase
in ,pAmittt,'terenul nu se putea aia'ci nunnai se sSpa i ,,unde
tdiai pldurea si fdce.ai'curituri, 2-_3 ani trarin'd, pind.putrezeau
tnrrpinile si slibeau carsdIe scoli cu sdtpoiui,nu drai, ci s.d'p.ai;
91r
Afirmafii sineliargse fac qi in alte regiuni"al'e.!dr!j;
dap-a"azs.
;,Durp5.cetdirau arborii, nu se pu'tea ara, ci se sipa ou coosct;
in genera{, m'hradiicl cu u;n fel de,s.diialigdcu douh c6arnet(326.
"-" InI.
326 Inf.

102

Oe
de

tefen, Rosiile--Viicea.
teren., Muncelu-Male (Hunedoara)'

turiile etnografice de teren aratd cd scoaterea trupinilor era

una dintre cele mai grele munci : ,,1e scotea an de an, pin6. se
terrninau, cu cu.mpdr.td.Cumpdna er,a un par asculit care se rageza
pe o piatrd mare Ei se lega au 1an! de cotur (term'en cu inleiesul
de trupittd,' n.n.). Cu tirnd.copul se sipa pe lingd cgjur pini il
sl6bea. Apoi, se ridica de cuunpdnd gi ieqea coturul('rzl.
Aga stind lucrurile pinl aproape de vre,muri'Ie noastre, se
i nl el ege ci el e nu put eau f i m ai pr ielnice in t r ecut . in asem enea corditii, in oare ritrnul efectudrii defrigdrilor era pre'a lent
pentru a satisface nevoile de teren productiv rmerreuin cresttere,
este nefiresc sd crede'm c'd, pind in epoca feudalirsrnuiui de'zvoltat, pd'mflnturile sdrdcite, epuizate, erau, de regulA, pirisite
in favoarea altora nou preluate in culturd, prin 'des{eleniri Ei
defriqdri permanente. Dimpo'trrivd, sintem adeplii i,potezei cA
cur(tturile (de
numai i rti'mpldtor populalia pdrisea definitiv
pild6, din m'otive de vitregie a conditiilor istorice Ei sooiale sau
din cauza unor fenomen'e naturale defavorab'ile : pericol de
inund,atii, alunecdri de tere,n, spdlarea de ploi, prim[vara etc.)
gi cd, in mod obiqnuit, pimintul odati ciqtigrsl in lurpta cu nature
nu numai cd nu era ldsat sd i,mpddureasce, dar oamenii se si
strdduiau sd-l m6reascd, sd-i intindd suprafala prin noi defrigiri. Spunem aceasta pentru c[, in raport cu nivelul inepoiat
al tEhnicilcr de lucru strdvechi, ni 'se pare cd era mai uqor sd
aperi o curdturd impotriva sdlbiticirii decit sd o smulgi dintru
inceput din starea de sterpi,e.
De altfel, despre menlinerea, timp in'delungat, a terenurilor in culturd, grAitor este ;i faptui cd, in confor'mitate cu obiceiul ,,din betrini", pe baza principiului muncii, al sudorii cu
care erau oblinute, curdturil.e eriru desprinse din patrimoniui
dev6l,maE, devenind prorprietat,e privatd. ln fe[ul acesta, prin
defriqdrile efectuate, an de a,n, pentru satisfacerea nevoilor e,conomice cres,cindeale populraliei, s-a extins lent, dar sigur, stapinirea indirri'd,ualdin dauna celei oomu'ne, contribuindu-se astfel,
De
deeisiv, la adincirea proceisului dezinte'grdrii devilmiqiei.
menticnrat cd, atit in obqtile libere cit qi in cele aservite, legea
nescrisd a lirii, potrivit cdreia curdturile'put'eau fi irnprejmuite,
folosite in rap'ort cu cerintele ex'eicutanlilor qi stipinite fdri nici
o limitd de tirnp, a fost viabild pini in secoLul tre,cut. in general, pin5. ia materializarea prevederiil,or Regularnentului organic, nu numai tdranii liberi, dar Ei oei aservili, Ei,au pdstrat,
dr:Lpddatin'd, d,reptul de stdpinire per.petu6 Ei ereditard asu,pra
327Inf. de teren,
$ugag (Alba).

103

cu,t'itl,ll'ilor,Bunaoara, pe la mijtocul secolului al XVIII-iea'

el.n inca in practicd deprinderea curllirii pd'mintului-,pe mogie
frlrl irutoriz-alie,stSrpinirealui perrmanenta9i chiar ldsarea ca
claieaca iestre, vin'derea328
tno;fenire,
'
Sc inlelege ca asemene,auzanle strdvechi ar fi fost nejusilficirto ciacd curdturile s-ar fi intrebuinlat temporar, pind la
cpuizrtreafertilitdlii 1or, clu,pdc-arear fi fost ldsate in pdr6slrc
ln sfirgit, in disculia desprepondereasi'stemelorde agricult,ur5 ni se pare neoesar sd lud'm in consideralie qi criteriul regeograrfice'Qupd cum
partiliei in tirn'p a populaliei
-vre,muri'lepe regiuni
mai vechi, in'deosebi din cauza
irm rlai ardtati in
1:,otrivni'cieicondiliilor istorice, populalia romAlreascS,qolinii,o,ut"ttu,-"ricegte, se geseamasatd in zonele muntoasegi deluroase,Aici, ea se indelelniicea,deopotrivd' cu lucrarea pimintului
qiieu creqter'eaanimalelor. In plu,s, aga .um gr6iesc-docr:rmentele
iartograiice, rpflndin plin sercolal XIX-lea, luncile apeior din
regiunea de[uroasSnu fusersere,preluate in cultura, agricultura
fAcindu-sepe pantele dealu'rilor. Fdrd indoiaia qg tpllsryica fragmeltar,e a-teienului ingusta, vizibil, sfera posibilitdlilor oarrlenilor de la d'ea1Ei, cu atlt mai muit, a celor de la munte 'de a
face de,frigdri masive continue, in soopul dezvoltirii. aqricultg,rii. lql cronditii de acest ferl, meniinerea indelungate in crtltu,rd a terenurilor mai adecvate era indispensabild. De aceea,
pbpulalia romAneascda f'ost conrstrinsa'de timpuriu, se gdrsoasce
ioiutii de fertilizare a solului pentru a'n'u fi obli'gatd La r'en1ntarea, imposibild de altfel, la terenurile deja scoasedin starea
de sdlbiticie, dar cu o fertilitate se,cdtuitd'
In concord,aniScu totaiitatea argumentelor exrpuse,privite
i r interracli'unea,in inte'rde'pendenla1or' sintem indemnali sd
susiinem cd sistemele .de agriculturi esentjale.folo'site pe teritoriul tdrii - incd de la ini!,ierearprocesuluide f'ormtarea lrolporului nostru gi pind citr'e mij'locul se'colul'uia1 XIX-lea -_ au
fost cel aI rotatiei regulate ,,moind" (,,!elini'! sau ,,pir,loag6")-oereale Ei cet ai defrigdrilor qi deslelenirilor permanente. DupS
pirerea noastrS,importanla prelungitd in tirmrp,pe care a cllnoscut-,o, in istoria poporului nostru, sistemul defriEdrilor gi des{clenirilor permanente, se explicS nu atit prin p5'rdsirea{n masd
a terenuriil'orsecituite Ei ldsarea lor sd reimpddureascd,cit prin
,ritmul lent at efe'ctudrii defrriqdrilor rpentru lirgirea zestrei
derpdrnint scos deja din sdlbdticie,ritm impus de starea unel3:FIlie Corfus, op..cit., p. 126.

I04

telor qi tehnicilor de muncd, de ^scopurile'econotnice-ale-popueste

i"ii"i i" diferitele epoci istorice. in acest sens' semnificativ
,supraextinderii
cerinlelor
clatoriti
182g,
abia dupi
i"bi"i
cu cun"ule,ritmul defriqirilor s-a intensificat
i;i"I* "e,
".ifti""iit"
sim!itor.
- 'F"
de altd parte, nu negdm qi existenla situ-aliilor de pir6terenurir deja preluate in culturd' dar - a$a'cum
unor
sire a
sd vedem in ele acliuni acam ardtat
condiliile Lstorice,!i ?i^
de
fie
-oti,,"'s"tioase
cauzate
cidentale, tetnporare,
ale naturii neprlelnrce
fenomene
de
fie
neiaste,
ciale ostiie,
iar nu o ca'
terenurilor'
menlinerii permanente in culturd a
racteristicadefinitoriepentruagriculturadinepocilemaivechi'
--la cnnstatareacd Ei pind
I*"iugi,nC 1ucrurile astfel, Jiur"r,g",rn
cele douS
i" upoi" fl"oatismutui dezvoltat, in raport-ul dintre
reeulatg
rotatiei
favoarea
sisteme, ponderea a fost in
-:,"moini'(
in.plin
Dupd aceea' pinS
i.,i;ii;;;"sau ..pirlooea-) - cereale'
qi
delulnuntoase
seamd in regiunile
secol al XIX-lea, *ui
de
rimas'
""
a
sistemul
RomAneqti,
roase ale Motdovei Ei ]6rii
cu.cereterenul
cultiva,-aEadar'
:
,,Se
ri"*"tt"", reprezentativ
miriqte'
ale, apoi mirfEtea se ldsa ciiiva dni ca izlaz pdqtrnat' Pe
pr.ocedeu
singurul
pe
atunci
era
iurtu'"t"qt"a de la sine' Acesta
se mtri pdstra gi improspdta puterea gi fertilitatea
*i"tt329.
"".u
solului...
-__Defapt,mdrturiidiversedetereningiduieconcluziacd'
din
pentru refacerea .oaniciei terenurilor puternic fragmentate
[a
alternanta,
satele situate in zonele muntoase qi deluroase,
sau
(,'!eiind(
variabile Je-ii-p, ,,moin6(
i;;;;;;;
"pirloagS'()
]
s-a folosit pini in zilele noastre. In scopul eviden""r"nt",
terenului agricol, a cdilor de reU"r;l;;";i""Jtatiirl.ucturdrii
i iertifitalii solului - rezultat indiscutabil al adaptdrii
i;;;;
lor
la condiliile geografice.ale locului 9i al..punerii
profunde'
empiricd'
pe
cale
"u-""ifot
cunoaqteri'
unei
baza
pe
i;';;i;;;"
(jumultiseculat" - ot".i* exemplul concret a1 satului $ugag
situat
este
cerealieri
produciie
de
Jut"f afUu), at c6rui teren
di' jos
Ia peste 800 m altitudine: ,,Cimpu1e impdrlilin doud:
cereale
jos
gard
se
de
de gard gi di' sus de gard' Di'
lutt]yi
pentru
finea!6' Aici se face
e
porliune
altd
iar
poriiune,
pe I
coasa
pri-u coasi. Di' sus de gard e numai fineald' Aici se face
pdquneazd
se
vitele
15
mai'
qi
pini
Ia
L aorr". De cind df, iarba
voie de
di' jos de garcl, pe porliunea fdrd sem5nS'turi' Ele au
325 lbidenl,

p. 68.

105

lr r u rrrl l l ir ir llul. De ia 1 5 --2 0 m a i p i n 6 l a 1 0 -1 b i uni e, vi tel e

ir", rl l rr g r ir r t . n c le di' j o s d e g a rd i n p a rte a d e d i ' sus cl e gard.
l)r,;ri .i ; r lr , ir c dla m un te . D i t j o s d e g a rd , c e i carre au pi zi ti e
', r'l ri rrrb ir t, lin c ind in c i n d , l o c u l d e c " e re a l c c- u cel de fi neal d.
L;r 15 scptembrie, animalele (oi, vaci, cai) coboard de la
rrrru rl . rl i ' s ns de gar d. A i c i , s e ti n p i n a s e a c l u n d recol ta ci i ' j os
, ll H;rl rl . A 1: oi, s e duc a c o l o (p e Ia 1 -.1 0 o c to m b ri e). C ei cu oi
r rrrrl l r' 1 :lt , ir c dla ier na t i n Ba n :l t, B i h o r. S e a r;r, ati t di ' j os ci t
.,J rli'-r;us cle garfl, fiecare incl-ride
oile pe pamintul lui in perr/r'rr, f.r',ttrtd din lese, adicd din 2 tuli pe ca.e se co$ spenle
(r,r'trrrlrr.i vi:rticale). Lttlii se prind cle c(tpriori (pari) cu- cerc
.
(trrtit'lt') clr: mesteacdn sau brerd. perdelele sint mutdioare. EIe
ti. nrrtlri rnai des primdvara decit toamna pentru cd primdvara
lrr.b rr .sl t : plS pindd gi
s u fe re m u l t g u n o i . p e poi ti u' i ea cu
t 'r'r't'rrl t's c duc e gunoi ^due l a s ta u r. c l u n o i u l s e r cl uce cu roaba,
t 'rt l ttt'g i ts au c u c oqul in s p a te .(3 3 0 .
Scr poate afirma, fdrd reticenle, cd ntodul de clrganizare
;i
r.l'u<'1ul'al:c, atit a terenurilor obtinute prin defriEare cit qi a
r'r,l o r i rrtrut e in r ot alia re g u l a ta ,,mo i n i i , (,,l e l i n di ( sau ,,pi rI'itgAt() -- cereale, s-a aflat in clirectd relatie cu ferzele de c-v'ltt!i. irlo obqtii sdtegti romanesti. Astfet, pretutindcrti, curdtrLt'ilrr.(t,clenurile oblinute prin defrisare) au fost imprdEtiate pe
tttoSiir satului gi exploatate individual atita tin-rp cit s-a conri('r'val,,,obiceiul pdrnintului(, potrivit cdruia oricine putea def riri;r.uricit qi oriunde, pe hotarul satului, avincl, totoditi, drepIttl tkr ir dispune, dupd voic., dc te.renul smuls, prin muncd
prol:ric, din starea de sdlbdticic..
In schimb, in functie de tiput cle proprietnte :rsuprar pitrtintului, rotalia regui:rt5 ar terenurilor cultivate cn cereale, pe
tlt' o parte, cu cele ldsate ir-i stare de ,,moindr( (,,lelind(( sau
,,lrilloirgd(), pe de alta parte, a fost organizatd si infaptuitd fie
I r t rl i vi rl u i l l, f ie c olec t iv . Il u n d o a rd , c ' d e p re s u p u s ci i n faza,,satttlui rlevdlmag arhaic((, cind structurarea economicd a rnosiei
sirtului puteti fi coordonatd direct cle sfatul obgtii, a existat posibi l i t,rrfea,at it in obs t i l e l i b e re (d e mo s n e n i ,' i n Tara R omA ncirs('ir; de rdze;i, in Moldova), cit ;i in cele aservite; a impdrli.ii r'.siiei satului in doud parli sau cimpuri (cel cultivat obligirl o ri u cle t oat d lum ea c u c e re a l e ;i c e 1 1 5 s a t,p ri n consens, i n
slirlr: clc ,,lroind.(, ,,!e1in5.( sau ,,pirloage,,), care se roteau la
tttr irrt.clval variabil de ani. Totodatd, sintem indernnati sd crerlr''nr r.'il in obgtile libere ajunse in faz:i divizirii hotarului sdtesc

pe cote-pdrli (t'tntLi, utrele

cle piintLnt etc )' adicd-in etapa di-

condiliile care ing6il)f"arit-liiri",rtu

lr.obri"tatii obqtegti,au disparutpentlu
culti'area cegenerale
obtigaiiviialii
;;;;

de ase,"ut"to, intr-o parte"a satului, o aitd parte ldsindu-se'

infdptuirea
la
pentru odihna' gi s-a recurs
;;;;;;, obtigaioriu,
"(fiecare 'pe
curectuclsau Juniu sa de pdmint) a roit'rai-tiduata
I
lSsat ii-r sterrede ,'moin6( (,,!elind'"
t".",'t
lu1i"i t..r"r-, cultivat
procedeulstrucioii-,pi.fougd(().Dimpotrivd. in satele.aservite,
putut continua
a
sdteqti
turdrii in comun a tlritoriului moqiei
gi-au iususpuse
clasele
ce
pe
masurd
;i^;i&;; t-a s;i adincit
pc
pdrninturilor
tensificat intervenlia in diriiarea exploatdrii
care ie stiPineau'
Dupa cum se cunoaqte, existenla celor doud cimpuri
(..cimr:ulde sus" si ,,cimpul de ios(), cu alte cuvinte impdrlirea
irr stipinire devdlma;d, j' dou6'tatlale'
il;:;i;; r;ilr"i,-uiintl
pdLcultivau alternativ, cu folosirea uneia dintre ele ca
;;;;;
al
secolul
iu
E tl p""ttu animale, este atestatd..docunrentar
jumadoua
qi
in-a
XIV-lea, in ceea ce priveqte Transilvania'
tate a secolului al XVI-lc.a, in Nloldova qi fara llomaneasciSsl'
mult, inaintea acestor consemndri
At; ;ttt am mai ,1rtr.
in
".t
documentare, a existat putinta divizarii moqiei dev-dlrnaqe
qi
ldsat.si.se,odih:
cel
cu
cereale
Jo"a
lcet cultirLt
cd.
"i-puri
.it"r,]obil" intre ele. Se cuvine insd subliniat faptul
nucit
timp
atita
"""r"a1,
pr"iuti"a""i, pe teritoriile locuite de roniar-ii,
dintre iniia.uf populaliei n-a fost preerriclicat, cit raportul
acestora
favorabil
rdmas
pdqurlilor-a
qi
cea
a
tinderel ogoarelor
situa[ia s-a prpeji,'t Mot,toua qi Jara
Jiri"t-a
-RomAneasca
cit domei"nt pi"a citre mijlocui secolulrritrecut), atita timp prisos'
nepimin-t
de
aveau
mdnhstiregti
qi
cele
,.iil"'boi".uqti
odihsd
se
16sat
cimp
cultivat, alterntrnla : cimp cu cereale
mai
""u."anus-aefe:tuatinfiecarean,cilaunintervalmaimare
de timp, in general variabil' De ttceea,in timp ce in-lirile
la
XIV-iea
al
evoluaie diri Europa se trecuse incd din secolul
Moldin
cei
cu
seamd
mai
romAnii,
sistemul celor trei
"i-p"ii, vor continua si practice secole de-a
;;;; $i lara IlornAt"u.s"a.
(pdqune'
.irrJri ,,....istemulprimitiv de culturd pe,doud cimpuri
regulate,,mo!n6f(
1',!e1!+-11(,
;;ica .iit'"*"l alternaniei
:
"soif;*';,
lq.
..pirloag5't)- c'6r-'3
de
pornind
intrucit'
precizdri
Am considerat utile aceste
iimpuri'
la simpla atestare documentard a existenlei celor doud
33t
iiit2

rriioln[ . c l c t e l e n ,
$ u g a g ( Atb a ) .

Ion V15du1;iu,oP. cit', P' 200'

38-39.
V. Costdclrel,P. P. Panaitescu, A. Cazacu, oP. cit-, P.

107

I 06

iL-

tlttr.ncglijind realitatea cd, de fapt, rotalia 1or s-a efectuat,

in
rrtujoritateacazurilor, ia intervale r,-ariabileau i-p,-i*_Ju
o,
tk, rrrr,unii cercetdtoriau exageratimportanta in timp
Ei in spa_
tltt, ;r,rtru agricultura romaneascdtraclitioirald,a .siste-utui
111,,,.,,,1a333.
. Altfel .spus,in judecata noastrd, caracteristicadefinitorie a
,'sistemuJ.uibienal'( constd nu in divizarea mogiei sdteEti in
tfcrud..
,,cimpuri(( (,,tarlale{(),ci in faptul cd.qcesie d.oud-,,,cim_
pu"i( (,,tarlale(') sint arternabile at't,cle an. rn cazul
in
dou6.,,cirnpuril (,,tarlale'()sint insd alternabile la iniervate
""r"'c"t"
variabile.de timp (de.obicei,de peste doi ani), ne gasim-in fala
practicdrii sistemului
{e agriiulturd al i"otaliEi regulat" :
,,rnoind#(,,leiind((sau ,,pir1oaga,,,
-- cereale.
Fdcind aceastS.distinclie, noi nu excludem existenla in
practica agriculturii r-omaneEtitradilionale
Ei a situaliiror in
care cimpul cu semdndturi se schimba an cle an cu cei de pd_
qune,adicd a.imprejurdrilor in care termenul
,.bienaI.(acopera,
Intr-adevar, integral sfera notiunii expriinate334,
dar, bazaii pc
d_oveziistorice, etnografice, sociologic'eetc., si'tem indemnali
sd considerdm asemenea stdri de fapte ca fiind nereprezentative pentru T.ansilvania gi cu totul lntimprdtoare pur.tt' itaotdov-a qi lara Ronraneascd(bineinleles cd aceste ifirmatii r-ru
trebuie extinse si asupra formeror de rnateriarizarea sisiemului de agriculturd ,,cu ogor.(, despre care se va vorbi mai de_
parte).
De aitfel, si't cercetdtori care, cu dreptate, nici nu includ
'.sistemulbiehal((printre tipurile de sistemede agriculturd utilizate in aria Carpato-Danubiane335.
Totodatd, se intilnesc specialiEti care recurg la constructia :
,.asolamentbienal{6pentru a desemnacultivare'Jterenurilor prin
alternarea,an de an, a cerealelorpdioasecu cele prdgitoare,cu
scopul regeneririi fertilitdlii solurilor : ,,.:.Lacimpie se practica
3s Vezi, spre exemplu, opiniile
iui Vasile Neamtu, op. cit., p. 24L_
3la Schitnbarea an cle an a
cirlpului cu semdndturi cu cel de p;i_
sune a fost cdnsemnatd de Romulus vuia cu privirc la satele pddureniior
de pe pla-iurile Mun{ilol Poiana Ruscdi (vezi fara Hatectului si reeiunau
t;'aaure*tLot',in ,,L.LG.C.,., II, 1924_192b, Cluj. .l926,',p.Afy. be
iseme_
-Ctl"tl'Iea' cu referire la satele din bazinul Zlatnei qi-valea.itrpoiului,
t.
sistemul
(vezi
,,rotativ-bienal,,
L
p.
Chelceai
op.
cii.,
456).
;9a.r_grfqtg,de
I,n Judetul Hunedoara, qi noi am intilnit, pe ter-en, procedeul rot8rii an
de an, a [d"rir.ei (l.cur cu holde qi fin) cu timasur
lpdruneay. i"- irluiliito
lespectir,-e,,regulat, ldrha Si im,a;ul erau despdr{i1e'insd pri. gardu'i.
13; Vezi, de pi1d5, Eugen Sdncluleac,
op. cii., i. tB,Z.
212.

108

in aceastS"perioadd [e vorba de prima jumdtate a secolului al

XIX-lea ; n.n.] qi asolamentul bienal. Aceasta inseamnd ctt terenttl se cultiud intr-un an cu pol'Lnnb, iar in ctl doilea cu' griu
s(LrLclL alte pdioase
De asolamente superioare sau de o regenerare a solului prin
fi
cultivarea de plante furajere, ca trifoiul gi lucerna, nu putea
incd vorba in agricultura romAneascd din acel timp(336.
Mdrturii etnografice, provenite fdrd exceptie din Transilvania, aratd cd in aceastd provincie istoricd romAneascd a avut
intrebuinlare gi un sistem de agriculturd mai evoluat, 4esemnat
de unii cercetdtori prin sintagma : ,,sistemul cu ogor(t337.Potrivit infonnatiilor
de aceeaEi naturd, sistemul respectiv s-a consttcretiz,al in doud variante : a) cea care presuptneaimpdrfiera
praf elelor sateqti in doui pirli (,,cimpuri((, ,,tarlale6(): una care
se cultiva - denumitd farind - Ei alta care era ldsatd sd se
odihneascd : ogorul. An de an, farina qi ogorul se roteau ; b) cea
care constS in divizarea suprafelelor agricole sdteEti in trei pdrli
(,,cimpuri'(, ,,tarlale(() pe care se succed prin rotalie : cerealele
de toamnS, cerealele de primdvard gi ,,ogorul sterp6( sau ,,ogo*
ru1 negru (lucrat)((. Cu privire Ia prima variantd, cunoscutd in
Iiteratura de specialitate gi sub numele de ,,asolament bienal(', se
pcate spune cd, de regu16, farina era despdrfitd de ogor prin
gardul farinii. Primdvara (de obicei, incepind cu ziua de 23
aprilie), se interzicea accesul animalelor in tarind. De aceea,
pind cind se termina secerigul gi adunatui finului de pe larind,
animalele (in special oile) erau pdqunate pe ogor, noaptea fiind
(la intervale de citeva nopli,
inchise in imprejmuiri mobile
pentru ingrdEarea uniformd a ogorului, staulele mobile se mutau din loc in 1oc). Dupd ce larina era culeas5, animalele puteau p6guna gi pe ea, iar ogorul se ara gi se cultiva cu piioase.
in anul urmdtor, tarina se folosea ca ogor. Bibliografia de
specialitate consernneazi utilizarea acestei variante a sistemul ui cu ogor i n satc din Pdclur eni, M unlii Apuseni. Ndsdud, O as.
Miu'ittnurel E'1c'.338.
Cea tli, ir cloua vuriantd a .,sistenrului cu ogor", desemnata
prin
sintagmele ,,asolament trienal(r sau ,,pe trei cimpuri (!ar;i
lale)((, a fost practicati in unele sate ,,...din SdJaj, Cimpia Tran136Il i e C orfus, op. c i t., p. 68.
3i ti '\/p7i E ugen S dndul eac , o7.r.c i f., p. 180-181 ; Ioan
l ). l l 3.
rl j s Joan Tosa, o p. c i t., p. Il 3.

Tos a, op. c i t.'

tr09

silvtrnit,i, Dealurile Clujului, zcna de dealuri ;i cimpie a Araclului, Bihorului, Banatului qi lara gi.tuitr33e. in aceste cazuri,
t c r enul s e ar a , a c l e s e o ri ,d e tre i o ri :s e ogora' pri mdvara' A poi ,
vara, se inc:lt'iurluiu (se ara superficial) 9i, peste arAturd, se rAspindea gunoiul de grajd. Toamna, inainte de semdnat, se^efectua
,tlti,r',u irdturd, p"t1.t a se introduce gunoiul sub brazdd3a0'
$i in iegdturd cu vechimea, cu provenienla, cu aria de rdspindire, cu ponderea sistemului ,,cu ogor(( in agricultura romAneascd tradilionali, pdrerile cercet5torilor sint contradictorii. De
pildd, in judecata lui Eugen Sdnduleac, sistemul amintit apare
in per ioada fo rmd ri i c n e z a tc l o r 9 i v o i evodatel or romA ne;ti , se
generalizeazd pini in secolul al XVIII-lea gi se menline pini la
1945. Agricultura ,,cu ogor(( e de tip Jeudal, mo;ieresc 9i se caracterizeazd. prin aceea cd ,,...numai 6A-700/o din teren se semdna, iar restul latifundiei, proprietdlilor obqteEti.sau al celor
individuale erau ldsate pentru refacere prin ogor((341.
'
DupA alte conceptii, ,,asolantentul trienal({ incepe sd se experimenteze in Moldova qi l,'ara RomAnc'ascd in a doua jumdtate a secolului al XVII-lc'a, ca urmare a generalizdrii lui in agricuitura cerealierd din apusui Europei, mai cu seamd din
Fran!a342.
Existd gi opinia cd sistemul ,,...arzrplrut in perioade cliferite
in dir,'erseregiuni ale ldrii. Astfel, pentru Transilvania, sistemul
t r ienal, nunri t i n v o rb rre a p o p u l a rd i n u' ncl c zone..i n trei hotare'>,este.pomenit in documente incd in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, cind deja sistemul bienal in aceastd regiune
clpdtase o extindere destul 6" *ururc343.Autorul acestei aserliuni nu fa:e aprecieri despre ponde4ea sistemului in Moldova gi
Jara RomAneascd gi nici despre provenienla lui, despre gradul
cle'asimiiare a lui de cdtre romAnii de pretutindeni.
In schimb, I{ernri H. Stahl sustine ci sistemul nu cste specific agriculturii romAnegti : ,,La noi in lard insd sistemul celor
trei tarlale nu a pdtruns clecit pind la linia Carpalilor, in regiunile de prpulalie sdseasci sitti cle directd influen!5 sdseascd.
:i3!ribidenr, p. 116.
:''o Inf. de teren, Socond, Terebe;ti (Satu Mare)
sl Eugen Sdnduleac, op. cit., p. 1Bt).
rv?
Stefan Olteanu, lncercdri..., 1:. 75.
343Ion Vldduliu, op. cit., p.200.

r10

Dincoace de Carpali, atit in Nloldova cit 9i Muntenia' sistemul celor trei tarlale nu a existat qi nici regulile [lui ; n'n']'
Pe noi ne-a prins pitrunderea capitalismului in agriculturd pe
treptele infeiioare ale desielenirii permanente gi ale celor dou5
(t344.
cimpuri. ..
Luind in seamd carcateristicile evoluliei obqtii sdteEti romAneEti (mai ales felul cum s-a exercitat, ir-r cadrul acestora, st6organizarea si infSptuirea structu.pinirea asupra pamintului,
-a
moqiei), qtiind cd lelurile economice ale cla'
idrii teritoriale
selcr suspuse din Moidova qi Jara RomAneasc6, din motive de
tot felul, au fost, vreme indelungata, diferite de cele ale latifundiarilor clin apusul Europei, cunoscind cd in zonele de cimpie, aclicd tocmai acolo unde obEtile aservite erau covirgitoare
numericeqte si, in consercin![, se putea aplica sistem'ul ,;cu;o$or5{,
au existat, pini citre mijlocul secolului trecu-t, intinse suprafete de pamint arabil necultivat, ceea ce a Ei fdcut ca raportul
dintre suprafetele cultivate cu cereale ;i cele cu paguni s[ fie
favorabil acestora clin urmd, impdrtd,sim Ei noi convingerea ci,
in Jara RomAneascd Ei Moldova, sistemul de agricultura cu.ogor
(fie in varianta pe doud cimpuri, fie in cea pe trei cimpuri), in
pofida unor inceicdri sporadice de adoptare a lui, nu a fost praciicat decit accidental. De altfel, intrebuinlarea sistemului amintit in ceie cloua provincii istorice romaneqti nu este confirmatd
ni ci de tradi l i a o r ald.
Pind Ei in Transilvania, in ciuda atestdrii documentare timpurii, sistemul a cigtigat teren anevoios, el fiind asimilat qi aplicat, mai intii, pe marile domenii feuclale. Prezentind avantajul
creqterii produ,cliei de cereale, utilizarea sistemului ,'cu ogor$
impunea,-insd, o coordonare obligatorie a muncilor prestate de
intreaga comunitate sdteascd ;i presupunea reducerea suprafeleloi cu pdquni, adicd di'n-rinuarea inrportanlei economice a
creqterii animalelor. De aceea, sistemul respectiv.nu putea avea
solicitare in rindul marii mase a ldranilor rornAni transilvineni
carc, de regula. oropsi\i natiotral 9i social 9i nedispunind de pimint arabif de bund calitate si in suficientd cantitate, gdseau in
principald de asigurare a celor nece-cresterea animalelor o sursd
s.int dovezi cd numai in urma preconsecinld,
ln
traiului.
sare
siunilor exercitate de autoritdlite habsburgice, cu deosebire 1re
timpul Mariei Tereza, s-erextins punerea in practicS: a sistemului ,,cu ogor(( ;i in caclrul proprietdlilor idrdnegti3ai''
344H enfi l L Stahl , op. c l t., v ol . I, p. 299
15 l oan Tosa, op. c i l ., p. 116.

111

In acorcl cu informaliile istorice, mdrturiile etnografice culesc pc tcren lasd sd se inleleagd cd, in Transilvania, sistemul
,,cu ogor(( a fost practicat mai cu seamd de cdtre nalionalitSlile
alogene qi - sub influenla imediatd a acestora sau datoritd
prersiunilor venite din partea oficialitdliior -_ de cdtre romAnii
invecinate. Totodatd, datele
ilin satele respective sau din aEez6;ri
de teren ingddUie constatarea c5, in Transilvania, termenul ogor
avea fie acceplia de miriEte ogor,it(t (aratE) imediat dupd secerarea griului gi paqterea ierbii de cdtre animale, spre a fi semdnatd toamn4 sau primdvara, fie inleiesul de teren ldsat un
an neculivat in vederea refacerii fertilitllii (timp in care locuL
respectiv se putea bucura de un dublu tratament I a) era pdEunat de primdvara pini dupd trecerea seceratului Ei a cosituiui
cind se ogor&, iar peste circa 6 sSptdmini se ara din nou pentru
a fi semdnat; b) sc ogora.primdvara, se intot'ceavara (a II-a
ardturd) qi, uneori, se ara iardqi inainte de semdnat'
De preeizaL cd, in timp ce primul sens al termenului ogor
(cel care presupune ogorirea miriqtei dupd recoltarea gritilui 9i
dupd qn timp oarecare de piqunare a animalelor pe mirigte) a
fost general rdspindit si cunoscut romAnilor de pretutindeni,
cea de a doua semnificafie qi-a gdsit materializare numai in
Transilvania, dar qi acoio pe zone restrinse.
pentru cA ea poate conNi se pare utild aceastd'constatare
btitui un indemn Ia prudentd pentru toli cei dispuqi sd extindi
aria intrebuintdrii sistemului de agriculturi ,,cu o9o16(chiar ;i
acolo unrle inleiesul pe care iL au termenii ogor, ogorire ws \e
poate folosi ca argument.
in concluzie,in judecata noastrS,pentru romAnii de pretutinderti, sisternul de agriculturd cu cea mai mare pondere', atit
in timp cit Ei in spaliu, a fost cel ai rotaliei regulate 'czlsuccesiune, dar la intervale variabilc ca tluratd. a cinrpului lSsat in
stare de ,,moind(((,,ielind((sau ,,pirloagd() cu cel semdnat cu
cereale.
In vederea satisfaceriinevoilor crescindede teren, permanent s-au efectuat noi defrigdri 9i clesteleniri.Odatd cucerit naturii, odatd smuls din stareaclesdlbdticie,pdmintul n-a mai fost,
de obicei, pdrdsit, ci s-au gdsit solutii variate de refacere periociicda fertilitdtii 1ui.
TTZ

Sistemul ,,bienal(', adici alternarea an de an a cimpului cu

semdnAturi qi a celui cu pdEune,a fost nereprezentativ pentru
:rgricultura romAneascd tradilionald. De asemenea, in fara
'ItcmAneasc6qi Moldova nu s-a intrebuinlat deeit sporadic sistermul de agriculttlrd ,,cu ogo,r'(.In schimib,in Transilvania, sistemul respectiv (fie in varianta cu ,,doue cimpuri((, fie in cea
cu ,ltrei cfmpuri(') Ei-agdsit aplicabilitaie, in primul rind, pe 1atifundii, apoi, in special datoritb constringerilor exercitate de
oficialitdti, gi pe unele proprietdli ale ldranilor. Fald de nalionalitdlile coirlocuitoare, din diverse motive, romAnii transilv6neni au adoptat in mai micd mdsuri sistemul de agriculturd
amintit.

8 -

Ocupatii tradillonale pe teritorlul

Romeniei vol' I -

cd' 402

Par tea

a II- a

I.
TEHNOLOGIA CULTIVARII CNREALELOR,

MOD,q,LITATI DE LUARE IN CULTURA

.A TERENURILOR
Din vremuri strdvechi, paralel 'cu inmullirea popula{iei, pe
teritrlrir,rl tlrii no'astre s-au fd'cut defriqdri, pentru sporirea terenuriior agricole. In functie de ,cara'cteristiciletehnicilor ;i ale
uneltelor de lucrare a pdmfntului, de lelurile econorni;ceale
populaliei epocilor trecute, pind c6tre mijl'o,cu1 secolului al
XIX.lea, s-a lnain'tat, tottu,Ei,ane'\'oi'ospe drutnul scoaterii p5mintulrii dirr starea de sStrbdticie.Apoi, s-'3u creat condiliiie
prielnice intelirii ritmului e'fectu[rii defri;dril'or in aga fel incit, in scurt timp, s-au timitat sensibil intinderile de p6duri.
In tinrp ;i in spa{iu, locul oblinut prin defrigare a fos-tdesemn'at diJbrit i runc,' curdturd, seci, arsif'd ori arsurd, ochi de
Ittmind.,ctmp cun'ttt,jant;te|, poiand, lazz, Ie; (nume, de pildA, ln
Cinrp'1 lui Neag-Hunedo'era),ciungitutils, tirSitur(t (termen consemnat in Ldpugiul de Sus-Hunedoara), gdrin(t sa:u curdliturd
(cuvinte intilnite*, de exemplu, in Clopoiiva-Hunedoara), udga;4,
t(tiel.urdetc.
t Yezi, de pildd, Ion Vlddutriu, Agriculturo in satele din zona Bicoz,
in ,,Etnografia Vdii Ristri{ei. Zona Bicaz", Piatra Neamt, 1973' p. 283.
2 Romulus Vulcdnescu, Agricultura
in Clisurq Dun(rrii, Craiova,
1967, p. 1l ; G. Morar:u, Proceclee cle ablinere a terenurilot agricole, ln
,,Bule[inul AER", nr. 0, 1979, p. 104. Numele pare a fi mai rSspindit
in Transilvania (inf. de teren, Luna-Satu Mare ; Cdbegti-Bihor' ; Muncelu Mare-Hunedoara ; Buneqti*Bralov)
;i chiar in Moldova (inf. de
teren, Gdiceana-Bacdu).
3 Denumire frecventd in nord-vestul Moldovei.
'. Inf. de teren, Valea Seacd, Aliceni (Satu Mare), Tomnatic, Cdbeqti
(Bihor).

115

r\,t r xistat nr:li multe prooedee de realizare a despiduririi'

A:il [r,1. sC ilDreciztzd c5 datc.az6 inc6 din neolitic deprinderea
,l rl rrr r . iilii t r unt ' hi u l u i , i n p a rta d e j o s (1 a c i rca I /2 rn-de. ni r,r l rr l lr ir r uiut ului) , a d i c a ta i e re a ro u l (t (c a u n i nel ) 3 scoarl ei , pe
rr Iirqiirr0 clc. ci,reva pah-ne. Potrirrit clratelor culse pe teren,
se efectu,i primdvara, cin,d lemnul cdpita mizgd
,1,,,'c'o.1ilclu
1.Jneori,
cepacii se qi cepuiau ,,li se inlaturau crengile"'
,,rir,','liit.
('olrrrrii iupuili se uscau. DupI' ttrscrare'se d'obor'au qi, in buni
acasd, pentru a
l rrrlt t ' , : ; e air deau p e 1 o c . D ' o a r c { l i v a e ra u duE i
ii trLiii;ra!i ca material de cons'tn-r'clieori 1a incalzit'
I)c'ntru gribire'a preir-rdrii in cu-lturd a terenurilor, mai efilit.rrt s;c:clovJCeaprocecleul curmdrii copacilor verzi, aproape de
De asemenea, ltlare r"dsp,indirea c1noscut, odiniolra,
I'iirll"rc.ina.
padrrre'-Inainte..de in;i ruodalitatea arclerii unor crimp:eie cle
restul pidurii plinde
se
izola
res,pectivd
porliunea
cctrrcliere,
tr,-urr cuioa. iarg de ciria 30 cle metri, infd,ptuit prin tdierea qi
irr liiturare,a copacilor.
Miri rar consemn:tt5, in traCiii;r orald, epte metoda scoaterii
c'o pac r t luic u i5di c i n i c u to t : ,,f[c e a u g ro apd de j ur-i mprej ur,
tliirrrt vinele cop'acului qi el cdde:r"".
incliferent de procecir:ul utilizat (uscarea copacilor in pir:ililre, prin clescojiie qi, apoi' arderea sau tdierea 1or ; tdierea
c'oparildr r,er-zi; arderea pbdurii pe bucdli etc ), o rimdqila a
qi riCdcinile cop'acilor nu putea'1lfi inliturate inlet1rllIi1iui
pinl 1a putrezirea Ei
cliat. Der aceea, ciiiva ani (trei-qase) de regulS,
desp[rrJurit,
-lccul
ilor
amintite
restuf
scto;lterea
1iu sF iirilJ ci se sdpa. Alteori' pind pie-'reaucioturile Ei rldiqinile, el se linea pentrL-tfin sau p69une'
in plus. se cu,r..inesuJ:'llni'st faptul cd, im'ediai dup[ defriqnre, pini se imblinze&, terenul trebuia semanat numai. cu anunritcl plante : c':rrtofi, ovraz,orz, secard, mei' Abia dupd aceea
:re insirrrrinla cu griu sau ]lorumb : ,;n5'1aiu1 se i:une'a numai
rlulri .l--3 -',ni Lle finali sau pe 1oc gunoit'(6'
intre timp, trt.tltunle putrezite se ardeau, an de an' se spiriot t. i"ot*uti cu piri groEi' folo-si{i ca niqte cumpend' In
1a,,,,,*
iilt,st sens, se s6pa impi'ejurirl cioturilor. L]nul dintre c'apetele
j:rru.lui se'introciucea sub ciot (numit cot'ttr, cd'tur - prin juit"1"t* Hunedoara, Alba) qi se sprfjinea, cdtre mijloc' pe un
t'dp(ttii de krolovani, pietre etc. Pe celalalt capdt' ap5'sau oarrr< . ' nii.
6 Inf. de teren, lve$ti, Bdldqegti (Gala{i).
ri Inf. cle teren, Vatrea Seacd (Satu Nlare)

llij

li-a lipsit nici uzan{a sniulgerii loi cu ajutorul boilqr inj ugal i , care tr5gea u de un ir n! r ezist ent
TotoCatd, pentru inld,turarea r'estulilor riinase in pf,ntinl,
s-au intrebuin!,at frecvent : top,or"u'l sau securea, hirlelul sau
caznlaua, sapa, penele sau icurile qi tirnboopul - numit qi sd.poi
(in r.rorclul Olteniei qi aI Munteni.ei\, crampd sau ciocan, (in_nor:drrestul Moldovei), cazma pentru ct'aate (prin judelele Galali,
Barau, Nean!, Vrancea), clt'ilduitit (p,rin Banat), ciocan (in Jara
Oal',rlui $i in MaramuregT), ierttnrc;t (ierteur:d) pentru iertult
ompe?L( cramp )10 etc.
len rtsr l?', bud.acq,c1"
Asociali p,e principiul ru?leniei stiu al vecinitdfii, defrigarEa o realizau, totdeauna, birb,alii.
AEa cum am mai spus, pretutinCeni oamenii s-'au strdCuit
sf, nu pirdseas'cd definitiv terenurile cu fcrtilitate epuizatd. De
rrceea,ci nd se ul dguiau, cind sect l/ u; ct u.t er enur iJe agl'icolc seldsau necultivate cf{iva ani, t:rlp in ca,t'einie'rb:ru ;i erau folosite'ca fineald o'ri ca pdgune. Dupd odihnd, pdmintul respe'cnumit moimd (termen intrel;uinfat in pun:te dispelsirte
tiv
pirloaqd (pirlog) (denumire crrasigerieral
Transilvania),
iin
r''dsp{ndltd in Oltenia, Muntenia qi Do:brogea ; 'aldturi de foItracd, $ ndu(Lloocd,,,?&vut mare raspindire qi in Moldova)]l,
(termenul cu cea mai mare frgcvenld in T'r'ansiivanla),
fetin(t
'obleag(t
(numel cle pildd, in sud*veStul Olteniei), c.osaldu, rit,
j i n l Jenrrnri ri i n nr t nct e izol: r t e clin nor d- vest r r l Tr ansillt niei)
e"tc. - era iardsi cultivat c.u cereale' sipin,du-l sau arinCu-l'
De regulS, se sdp,a numai pimintul puternic fragmentat' care
excluCea aicc,esulplugului. Cind se sdp'a sau cin'd se ara terenul pul erni c i ni er b'r t , se spLlnea ". am spar t , am r upt t t loina.
pirloaga, telina etc.(. Obiqnu'it, spargere.t s'ar-lru|)erecL se fdldcea toamna. Pind primirrara, locui se ,,aerise'a(6.Primivara
se ,,tdia brazdit nou6'(, adicd se efectua 'a doua ardturd,

MOTIaLITA$

nn FERTtrLtrZ,&RE A $OLUtr,UI

O primd pod,alitate a fos,t 'deja amintitd in capito{ul precedent qi e'a consta in s'coatereatemporaiS dln culturd a tere7 Glreorghe Focpa, faro Oa;ului. Studiu etnografic. Caltura _ntatr:'
rioJd, vol. Il,-Bucureiti, rszn, p. 152 ; AT-RR-IfaratnureE, vo}' II' h 4o1'
E Inf. de teren, Luna (Satu Mare), Drdge$ti (Bihor).
e:Inf. de'teren, Vihdtori (Arad).
r o I n f . d e l e r e n , Td r td r i a ( Al b a ) .
It Yezi ALR, s.n., I, h. 7.
r 1'"1

nulul sacetuit de fertilitate Ei in utilizarela 1ii' un n'umdr var.lrlrbllcl,c ani, pentru ,pdqunesau fine!,e. Dupd refacerea',prop1l1t6til6r p,roductive, pdrrnintul respe,ctivera reluat in culturd
ccrrcalierd.
La r,omAni,ctr de'osebirepe moEiil'eboi'ereEtiqi mdnSstireqti,
mctod,a s-a buaurat 'de o largl intrerlouinlare,secole de-a ringi in Mol'dova' ea Ei-a Pierdut
cJul.De fapt, in Jara RornAneras'ci
seoolului al XIX-lea,
mij'l''cul
dupd
nbia
simlitor din'val'oare
paralel cu intensifioarea interesului pentru produ,cJiade cereale
in detrimentul creqterii anim,alelor, deei conaomitent cu reducerea suprafe{elorde finele Ei p5gune'
leqi in vdtdit regres, prooede'ula mai persistat, totu'qi,-pind
spre mijlocrr,l socolufui al XX-lea, mai cu seamd in unele locantali mbntane. De pildd, cu prirrire la locuitorii aEezdrilor din
Munlii Apuseni, cdtre jurnatatea veacului nostru, s'ef5'cea-constatarea cd : ,,mul1i sint nevoili si lase terenul pentrg -odihni
BEi m'ai mult de un an, unerori 2-3 ani, 5*6 ani 9i chiar
tig ani, din mai muite motive: 1. Din li'ps5de ingrdgdminie:
2. Nu are nici sd'm[n!dqi 3. Are nevoie de fine!e"'"r''
Procedeui a mai fost consemnat pe teren, ici-colo, in subzonele Bran, Birrsa de Sub, Sdcel,eqi Buzaie ; in zona BistritaNdsdlrd qi in fara Ma,rarnurequ'lui; in Obcinile Bu'covinei, in
larra Dornel,or ; in J,ara Vrancei, nordul zonelor Musce'I qi Ar*
ges13;in nordul Olteniei etc.
Un ait m{j,l,ocde ingrSEare a solului, de strdveche existen 6, constl in inliturarea'pildurilor prin arder'e. Cenuqa rezultati in urrn,a arderii complete a arb'orilor rdminea Pe. loc
qi contribuia, in bund parte,- la sporirea fertilitilii soluldi ce
urma si fie lucrat.
Prin analogie, gi arder,ea mi'riqtilor a constituit o fonnd
insemn'atdde ooncretizare a strddan'iilor de imbunititire a riand,a,mentului pdmintului m'uncit. De altfel, arderea miriqtilor Ei
a resturilor arrborescentedin zonele de piqune a rdmas in practicd pind curind, ea fiind, buhS'oard,lnregistratd pe teren in
Munlii Apuseni, in lara Birsei, in f'ara Oltului, in zona Musce114,in unele pdrli ale Olteniei, Munteniei, Dobrogei etc.
$i cenuqa din vatri - singuri sa,uin amestec cu gunoiul
grajd
de
- a fost, adeseori, uti'lizatd ce ingrdgd.mint pentru
12 Lucia Apolzan, Obsetoalii asupl'a ocupaliilor agri,cole in lvIut't'fii
Apuseni, in ,,Apulum", vol. II, 1943-1945, Alba-Iulia' 1946, p. 299.
t3 Yezi lara Blrsel, vol. I, Bucure$ti, Edit. Academiei, 1972, p. 134.
14lbid em.

11 8

grddinils sau - mai rar - ,pentru butucii de vie, Ea era rmprdqtiatS, uneori, Ei pe cimpul de cereale, pentru ,,a inrnuia
locultt.

Mare intrebuintare a avut, pretutindeni, tirlirea sau sfduritul.l6 pimintului, adicd gunoitul cu ajutoml turmelor de oi sau
al cirezilor de vite. Acestea pdgteau ziua sau rdminea,u qi noaptea - fie li'bere, fie in inchisori speciale - pe terenuii,le care
urrneu si se insdminteze. Pe baz,aexperientei acumulate generatie de generalie, se cunoq,teabine cantitatea de gunoi necesard fiecirui teren. In consecin{5,locul de odihni al animalelor
se muta la intervale seurte de tim'p. Pentru exempli,fi,care,oferim citeva mdrturii c,ulesein di,ferite pdrli ale tirii : ,,la 2-3
nop{i lesele se mutrau'(l7: ,,se fdcea edveadA gi se muta ta 3__
4 zile. Zilveada era din pleastr de 3*4 m, impletiti din nuiele,
prinsd pe pari. Zdveada avea in jur de 100 m2, de curn erau
animale de multe'(l8 ; ,,fdceam staur ; la 3-4 nopti, mutam
stauruil lu,cr,at din lese (prdjini lungi de cifiva metri, prinse pe
pari)(le ; ,,pentru tirlit, se mutau strungiie fEcute din scinduri
prinse pe chingi. Strungile [cu sens de lilturi ; n.n.] se prinderu
pe pari. La o imprejmuire intrau intre 5*10 sh-ungit(z0
; ,,se
uroiau oile cu staorul pe locuris2l ; ,,peintru gunoit, mutau Narcul oilors22; ,,prirn,5vaia, pin6 la iegltu-n munte (1 iunie), qi
toa,rnna,l,a venirea din munte (dupi 29 august), vitele piqteau
pe cosituri. Seara, se inchideau in cotele din birne, acoperite
cu pr6qtilS, sau in obor irnprejmuit cu suli. Intr-un obor incipeau 40-50 de vaci. Pen'tru tirlire, oborul se muta tot la o
sdptiminS'(x.
Se poate presupune cd in perioada devilmiqiei absolute,
cind existau condilii genenale pentru formarea tur-melor obEtegti, tirlirea a fost posibili gi a evut ciutare oriunde. Apoi,
pe mdsura adincirii std,pinirii individua'Ie a pimintului, care a
culrninat cu dispariti'a a numenoraseizl'azuri ale obqtii siteqti,
tirlirea qi-a restrins vizibil aria de intrdbuinlare.
15 Inf. de teren, RoEiile (Vileea), Piriu (Gorj), Slmbure$ti, Cotbana
(Olt), Iveqti, Bdldseqti (Galatil.
16Nume, de pild5, tn Luna (Satu Mare).
l
17Inf. de teren, Muncelu Mare,(llut'redoara).
18Inf. de teren, Sarmizegetusa (Hunedoara).
le Inf. de teren, Ldpugiu de Sus (llunedoara).
eo Inf. de teren, Deleni (Mureg).
?t Inf. de teren, Stina (Satu &Iare).
u Inf. de teren, Cdiuti (Bac6u), Tdrtdria (Albd1.
23 Inf. dd teren, Cirapu lui Neag (Hunedoara).

1le

l)ind in zilele noastre, cea mai puternici tradilie a tirlirii

in D,obrogeas-a.res,a pdstrat in Transilvania. De asetrneneal
crtrs, erdeseori,la tirlire. Fenotnenul trebuie pus, pesetrlne,in legdturd ,cu r,olul insemnat al pistorilor transilvineni in popularee
legiunii. In schimb, in O,ltenia, Muntenia qi chiar in Mol,dova,
vasdzicEm'utarea tirlei din
tirlire,a sistematic6 a te'renurilor
'loc in loc (la intervale. s,curterde tirnp) - a fost mai rar utilizaLif4.
De altfel, in Transilvania - indeosebi in iegdturd ,cu cerinlele ingrS'gdrii ,rogonuluisterp'( s'au ,,ogorului negru'( : tirlirea a cunrosrcutqi formetre cele m'ai com,plexede organizare.
ln aserneneasitua{ii, ogorul se tirtea, de reguld, de la 23 aprilie
pind dupd te,rminarea serceriquluiqi a cositului. Uneori qi dupd
iceea, oite rimineau noaptea pe og,or.In general, numirul noptilor de gunoit, care revene'eu unui pr'oprietar, depindea de
nunldrul oilo'r avute in turm6. De exemplu. in satele din 'Sd'laj
gi.din-zona de-lurqasda Clujului, .,s'ocotelile(se f6ceau cind se
incropea.turrna((,.'.'indga fel incit pind la. 14 oetombrie toli
proprietarii s54i termine de gunoit.'Sta'urul se muta de cdtre
pr,oprietaripe pdminturile lor in ordinca noplilor de gunoi pe
care Ie ave,afiecare"25.
in toate pdrlile ldrii, solulia cea mai evoluatAqi, in a,celaqi
tirnp; cea rnai eficace pentru refacerea roCniciei pdmintul'ui a
constituit-o, bineinleles, intrebuinfarea gunoiului de'grejd'
Transportat, toamna (cu ciruta, carui) sau iarna (cu sania), gu*
noiul de grajd era ldsat grimezi, pe lo'curi, iar primdvara se
imprdEtia. ln unele zone ale Transiivaniei, gunoiul se stringea
vaia in apro'pierc'a fi,nttrtilor din ci'mip (la tide26 sats merezd*
toare2T),
utrcleveneau cir:ezilede vite ori tunnele de oi si bea
gi
api
sd se odihneascd.Gun,oiulde acolo se vindea, la liicita{ie,
toamna tirziu.
Este neinldoiosc5, indeosebi in zoneie tnuntoase si deluroase ale ldrii -. cele mai pulin proprice cultivdrii cerealelor,
d'ar qi cele mai populate iu trocut -, nevoia i-a obligat pc'
:1'De exenplu, noi am consemnat-o.doar in Virvor' Moldlei (Doli)'
Sldtioara (Vilcea), Rusdneqti, Coteana (Olt),.Cdiuti, Sdnduleni;.Ddmie(Bacdu). Tigdnati (Iati).
neqti
' :5
Ioan'foqa, Contr.ibutii. etnografice Ia studiul sis[cnte]or dc agrietnografic a1 Transilvaculturd transilud"neanri, in,,Anuarulrnuzeului,
niei pe anii 1974-1975", Cluj-Napoear 1975,p. 114.
'26
Inf. de teren, Vindt<iri, -'itlrnir, Sintat-ta, $epreuE (Arad).:
27 Nurne in Aliceni- (Satu Mare).

t20

].
-&
*

ri
li

*
ri

s
x'

oameni sE re,curgd la gunoire cu mult inaintea datelor atestate

in doiumentele istorice Ei cu rnult inaintea locuitorilor de la
ci nrpi e, (' are av eau la inCenr ind pdm ini pesic cer in{ele cur ent e.
C a r:r' rnare.pi nd 9i in por "f iunile cele nlei put cr nic f r agur cnt at e,
care nu ingdduiau accesul carelor seru al sdniilor, gunoiul de
grajd se ducea pe spinarea ca'ilor sau a lrl5garilor, incdrcet in
desagi, in saci, in ididile, ori in bd"ddnci2gde tabii, cu fund mobi l . A l teori , gu noiul er a t lanspolt at f ie in sdniule t r ase de
oameni, fie pe ftr;' ,,crengi infrunzite, lesute des'(, fie cu targa
dusd in n-riini de doud persoane, fie cu cosul, sacui ori lolul
(prin.s de colfuri) ----toate purtate in spinare -, fie cu botorogul2e ,,ladd confe,c{ionatd din scinduri subtiri, prevdzutd cu o
gaurd prin care era trecuti o sirmi, o sfoard groasd sau o funie,
cu ajutorul cdreia pute'a fi purtatd pe spate(', fie in cogul Ce pe
tileaga cu doud ro!i, purtatd cu animalele (ca in Cricdu, Mogog-Alba) etc.
Pentru grdbirea putrezirii plantelor neTolositoare, a rdddci'
nilor Ei a rimdsitelor tulpini,lor rdm,ase de la pdioesele secerate, s-a re,curs. pe s,card intinsd, Ia oqorirea rnirigtii', o ariturd
de suprafafd. ef cct uat d spr e sf ir git ul velii, dupS cc m ir iSt ea
fusese pdsunatd o bund bucatd de t'reme.
irr sfirqit, dupd introducere,a porumbului in egrieultura ronrdneascd. s-a incet dlenit . pr et ut indeni, depr inder ea r "ot a\ iei
pl anteJt-rrpdi oase cu cele pr 'Sqit oir r c.

tl

TIPURI

TIIADITIONALE

DE ARATURA

i n general, punct ul cle inccper e si m odul de execut ar e a

ardturilor s-au aflat in strinsd rel,alie cu configuralia terenuri l or. cu fornre lc de r elief , cu gr ija de a nu def or m a. pe par cur s.
starea iniliald a supra,fefelor arate, de 'e le feri im,potriva b51ti ri l or etr' . D e r egulS. supr af e{ele de t er en. apr oape plane. se
a,rau de Ia margine spre mijloc (fig. 2.a) qi de la mijloc spre
rnargine (fig 2.rb). Pentru evitarea denivelSrilor, pretutindeni
cele doud tipuri de ardturd alternau an de ,an.
Popular, in puncte izolate sau pe arii mai mult sau mai
pu{i n i nti nse. a r dt ulii inceput e de la m ar qinea locului i se m ai.
s Ustensild folosltd in Mdrginimea Sibiului (vezi ; Constantin Popa,
Agricultt-n'a in Aldrginimea Sibiului, in .,,Cibinium"' Sibiu. 1969-1973'
p. 00)
io Obiect. utilizat i1 zona fine{elor din fara Birsei (vezi Tara Btrs e i . . . ,v o l . I , p . 1 i l 6 ) .
1t1

spunea : Ia mejddsl: Ia rdzoFl: in luLuri (laturi), cdtre liituri,

de la liituri (1aturt)32: Ict piraie3s: in tircoaldv: imrye ju4s : Ia
brazdd i la roatd; La hatffi i i.n hoLt37; la h.d,isd,hdis, hoisct,litiso38etc:.
Ariturii incepute de la nriilocul locului i se mai zicea:
Ia llat3si cdtre olaltd (laolaltdlto-, Ia uir|+t : in sclog, slogaz; Ia
cormttnd,la cormund.sau la cormind4S; aclulgt44,-rn ,u"o+n
; h
cecr.Id,
lald, lalaffi etc.
In orice parte a lirii, coastele domoale se arau in deal si-n
vale,.ardtura incepindu-se fie de Ia rnijloc, fie de la margine.
In schimb. pe pantele mai abr-upte.ardtura sc fdcea din -deal
in vale. In acest c.az,se mergei in sus, cu golul, adicd fd,rd
brarAd, qi se cobora cu brazdd (fig. 2.c).
Mai ales in Transilvania, au existat qi situalii cind, pe
coaste, se ara in cunmeziq, cu plugul reversibil. Ardturu se
incepea de la o margin,e,brazda rds'turnlndu-se iri ace,eaqiparte,
pini se ter-mina loculaT.
t0 De pildd, in C{pteni (Satu Nlare), Tomnatic (Bihor),
Crasna
(Gorj).
3t De exemptu, in Cruciqor, Luna, Terebeqti (Satu Mare), Valea
lui
Mihai, Cdbeqti (Bihor), Vindtori, Sepreu5 (Arad), Ldpugiu de Sus (Hunedoara), Simboieni (Cluj), Isrrerna (Mehedinli), Stdneq;ti lVilcea).
rz Inf. de teren, Valea Seacd, Aiiceni, Stina, Lucdceni (Satu Mare),
Tomnatic (Bihor), Tonleqti, Muncelu Mare (Hunedoara), Fina{e (Mureq),
Rirsinegti, Gdiceana (Bacdu).
33 Inf. de teren, Sarmizegetusa (I.Iunedoara).
s Inf de teren. Cirequ (Mehedinti).
35 Denumire folositd in puncte izolate din nord-estul Munteniei
si din sudul Moldovei.
s Nume prin Moldova qi Transilvania (bun5oard, in Ro$iesti, Vdleni - Vaslui ; Stinca - IaEi ; FilipeSti, Sdeduleni, Ddmieneqti - Bacdu ;
Lancrdm, Tdrtdria - Alba ; Sdla$u de Sus - Hunedoara).
:37Inf. de teren, Turnu (Afad).
I
3EDenumire cu mare rdsnindire in Moldova.
30 Nume des utilizat in nbrdul. nord-estul Transilvaniei.
40 Inf. de teren, Lucdcenl (Satu Mare), Valea lui Mihai, Tomnatic
(Bihor), Vindtori (Arad).
Inf. de teren, Cdbegti, Drdgegti (Bihor).
"1
42
(Hunedoara), CireEu,
Inf. de teren, Ldpugiu de Sw, Tomesti
Isvrna; Ilovita (Mehedinti)..
{'3 Denuirire frecventl in sudul Moldovei. Mai rar. s-a intrebuintat Ci tn estul Munteniei sau in Dobrogea. Sporadi,c, a fost inreSistratd
$i in Oltenia (de pild6, in Drdnic - Dolj).
aa Inf. de teren, GSiceana (Bacdu).
6 Inf. de teren, Turnu (Arad).
4s Denumire cu nere rdsplndire in Moldova (mai rar6, lnsd, ln judelele din sud).
47 Inf. de teren, Ddleni (Mure$), Euneqti (Brdgov) Ribita (Hune;
i:
doara) ; Ciitina, Simboieni (Cluj).

tzz

... :

| ',t

o,

t
I

w"

''

Fig. 2, Tipuri tradi{ionale de ardturr.

$,

Unde terenul era terasat, arituna se fdcea in curmeziEul

co,asti,brazda rdsturnindu-se numai in jos, paralel cu cunbele
de nivel. Dacd se ara cu plugul cu col"man tir, se tiia brada
intr-o dire'c{ie, se intorcea prlugu,l fdri brazdi Ei se relua ar[tura, totdeauna in aceeagi direclie (fig. 2.d). Daci se inttebuinla
plugul cu corman sch.intbdta' (ieuersibil sau cu doud, bt'azd.e),

133

schimbindu-se
iriitura se fecea qi intr-o direclie qi in cea1a1t5,
loltnanul la fiecare intoaricere. Binein!'eles, brazda se rdstu'rna.
in per:manenfdspre.bazaterasei (fig. 2..e).Astfel, an de an, baza
se'in51!a,formind ,,...cao treaptd, iar locurile arate ret,cfa.sei
1:r'ezentauin curmezigul pantei serii intregi de astfel de trepte
rlispuse in sca,rddin vale qi pind irn virful dsaluJui,(48.
:Ardtura in terase,dovadd certd a menlinerii in cuiturd a
terenurilor vreme indelrrngatd, oferea avantajul cd evita alunecdrile de teren, eroziunile din cauza.apelor. :
lJneori, mejdinct ,,baza terasei(( se consolida cu p.agurt de
lenrn sau de piatrd, ca zid de pia,trd sau cu arborete viu, nurrrit ,.prag de stufdriq(ag.
Cu privire la agricultura de munte, au fost atestategi arituriie fdcute in spiralS (fig. 2.{), pe iocuri restrinse ca intindere, 'efiate in ,,ingrdditnri'( sau in ,,curti de pia'lr6s, pentru a
fi pr"otejate impotriva animalelor domestice ori sSlbatice :
,,Curlilb de piatrS sau de ariturd se gdseau pin6 in secolul al
XIX-lea in numlrimpresionant de rlare ln nord-rrestul Olteniei qi in sud-vestulTiansilvaniei"50.
UNTLTE DE ARAT
O unealtd de aret arhaicS,consemnatdine5, in mod surprinzitor, de tradilia orald (de pild5, in $ugag-Alba), consta
dintr-un lemn destul de lrrng si r,ezistent, care avea capdtul
anterior prins de jug, printr-un cirlig ori printr-o impietiturd
de nuiele,iar capitul posteriorincovoiat,lst{el incit sA nreargd
prin pdmint, scurrnindu-l. Pent'ru prelungirea duratei de intrebuinfare, virful scorrnonitor,,...seinvelea intr-o foild Ce fier...'f.
In timpul aratului, instrumentul era dirijat prin intermediul
cornului aflat deasupra p5rlii arcuite (fig. 3 a).
De obicei, cu o at'ere unealtd se rdscoleauterenurile nisipoase sau, in orice caz, cele bine afinate. Neindoielnic, avem
de-a face cu supravie{uirea neaqteptatd a uneia dintre forurele
cele mai rudimentare'ele ..rimocului'(slav.
48 I. Chelcea. Cercetdri ehrcgrafice in bazinul Zlatttei ,sl .i'olect
Anrpoiului. M6canii, in ,.Apulum". an V. 196.1.p. 456.
' . ae Romulus VulcdnesCu; Agricultut'a de tiunte tn, uestuX Carpafilor
X[eridionali, in. ,,Revista de etnografie Si folclor", tom 12, 1867, nr. 2,
p 9 7.
il Ib ide rn, p. 90.
aqA
' L Aa

h
04

p.
.T
I

.\j

Iv

^7

L
F

C,

\r{{

I
I

ffi

U
II

,d

F
k.
O

.9

'*' 3

\t
\l

.m
ri

)\-/

ll
l{

\*-/

llareorisl, su,rue de aceeagi naturd atestd utilizarea, pini

r'{trc sfirqitul secolului trecut, Ei a unei variante a aratrului.
l'rrtA de ,,r{trnocs,ea era, fireEte, mult mai evoluatd, avind patru
t,lenrente cornponente esenliaLe: grindeiul lung gi curbat, fixat
('u un cap5t pe jug, iar cu celSlalt intr'un corn lucrat din lemn
rttasiv; cornul incovoiat, in aga fel, ca partea inferioard si .
rueargl pe p5,mint ; brazdarul simetric, de forma unui triunghi
isoscel, terminat printr-un rrlan$on de fixare ; birsa infiptd in
grindei Ei in talpa f'ormati prin simpla prelungire a cornului.-.
Pentru consolidarea cadrului de fixare a pdrlii lucrftoare a
eratrului, de o parte qi de alta a grindeiului p,utea fi aplicatd
cite o stinghie (fig. 3 b).
Alteori, grindeiul era scurt qi sprijinit cu capdtul anterior
pe rotile ; cornul se bifurra in partea superioard, iar jos se infigea in talpa plugului. ln fala brdzdarului ap6,reaculitul, care
spinteoa pdmintuls2 (fig. 3 c).
Menlinerea in practicl a aratrului, tirnp de aproape doul
milenii, probeazd convingdtor continuitatea vielii materiale pe
teritoriul Romdniei, transmiterea peste veacuri a unei exprienle strivechi in domeniul lucrdrii pdmintul,ui. Pe de altd
parte, plstrarea gi a rimocului s'lar' * in pofida primitivitAlii
sale - dovedeqte cd, in funclie de specificitatea locurilor, romQnii au va,lorificat qi experien{a siavilor cu care au convieluit si pe care i-au asimilat.
Dupd cum se cunoagte, aratrul era prevdizut, incd din
anti,chitate, au doud aripioare identi'ce, dispuse lateral, care !ineau locul cormaneior.
Prin renunlarea 1a aripioara din stinga aratrului Ei prin
supradimensionarea ceieilaite s-a ajuns, treptat, la corn"ran,
adic6 la piesa care avea rolul risturndrii brazdei tiiate de cufit
;i ridicate de brdzdar. In felul acesba,s-a realizat, de fapt, trecerea de la sratru Ia ptlug.
Inventat in lumea mediteraneand r.omand,plugul a pdtruns
rapid in agricultura !6rilor romAne : ,,Le sfirqitul mileniului
I e.n., noul instrument are denumire proprie, deosebitoare de
aratru, care apare in texte scrise ln Franla qi rdsdritul Europei.
Zonele agricole clin Romdnia de astdzi sint situa-te in .ari,e
de aparilie a plugului si de imediata lui rdsp[ndire('53.
5r Inl. de teren, 'ftirtdria (AIba), Ilusdnegti (Olt), Ddmienelti (Bacdu),
Ipatele (Iaqi) etc.
5r Inf. de teren, Sohodol (Hunedoara).
5r]Nicolae Edroiu, Despre oparilio pluoului in
ldrile rorndne, irs.
,,Terra nostra", Bucuregti, 1971,vol. II, p. 109.

126

i,,

t
I'

Fdrd a substitui total formele de con'cretizareale a'ratrului,

plugul propriu-zis s-a rispindit, totuEi, in'cetul cu incetul, in
detrimentul lor.
Inilinl, a predominat plugul cu brdzdar simetric' De altfel,
se cuvine subfiniat faptul cd forme de plug cu brdzdar simett'ic,
situat in virful tdlpii (ca o opittcii sau un papuc)' s-au menzotinut pind in zilele noastre, ele fiind amintite in'deosebiin
nele cu teren accidentat. BunSoard, sint relativ numel0ase
informaliile de te,ren oare conseirrneazafolosirea plugului alcatuit dintr-un grindei lung si curbat, pentru a ajunge la indllirnea jugului;-dintr-un corn ce co ora pind-n tuipl.plug'ului;
gi corman - troatelucnate din iemn - Ei di! brfdadin b"irs-,e
rul simetric (de fier), infipt in virfui tdlpii pluguiui (fig. 3 a;s+'
Fiind destul de uqor, un asemenea plug era trras,mtai totdeauna,
cle doi boi. Cu eI s'e ara pimintul bun de pe coaste.
in rememordrile informatorilor foarte virctnici, ;i mai des
amintite sint plugurile care avea,u grindei scurt, rotile, corn
bifurcat in partea superiorarS,taLpd,birsd, brdzdar simetric (in
virful tdlpii), culit 9i corman schimbdtor (fig. 3 e)55 sau fix
(fig. 3 f1so.
In toate z.onelemuntoase Ei delu,r.oaseale ldrii, rispindite
au fos,t qi plugurile constituite din grindei scurt, rotile, dou6
corarnefixate fie intr-o talpd mai }ati, fie intr.u,na bifttrrcatd in
partea posterioard ; talpd ; b'rlzdar sirnetric ; birsi ; corman fix
9i culit (fig. 3 g).
In puncte dispersate dfur Olteni.a, M,untenia g_i Motrdova,
srau mai io'losit pluguni .crl corrrlan fix m in fig. 3 h5/. Tlotodatd"
in Transilvani'a s-a recurs flrecve,nt Ei la pluguri cu corman
schimbdtor ca in fig. 3 iSB.Probabil da o infiuenld veniti din
Transiivania, un astfel d,e tip de p,lug, cu corrnan schimbhtor,
s-a intrebuinlat gi in pruncfs izolate din nord'ui Olteniei (de
exemplu, in Voineasa-Vilcea).
' 5a
Inf. de teren, Stina (Satu Nlarei, Sarmizegetusa (Hunedoara),
Bdrbitesti, LEdeEti (Vilcea), Orodel (Dolj), Pddureni, Sdnduleni (Bac6u),
Ipatele (Ia$i).
s Pluguriie cu bldzdar simetric
Ai corman schimbdtor au fost intrebuintate rnai cu seamd in regiunile muntoase gi deluroase ale Transilvaniei.
i6 Au fost utilizate mai ales in regiunile muntoase $i deluroase ale
Olteniei, l,Iuntenii si N{olclovei.
;7 Inf. de teren, Sldtioara
(Vilcea), Rusdne ti (Olt), Stdniq$ti
(Bacdu).
n Inf. de teren, Cdb6ti (Bihor); Munce.lu Mare (Hunedoara), Dobra
(Alba), Deleni (Mures), Bunegti (BraEov).

t27

l)irc'ir in lt'giunile m'untorase qi deluro'ase, cu pan'te arccentrtirtt', s-tt apelat mai n-rutrtla plugul cu br:dzdar simetrri'c, in
rit,lrirrrb,in zg,nelecu forme de reliel neaocidEntate ori pu!i1 ac(.lrlcr.tt,irtc,
in m,od obignuit s-a aflat in uz plugul cubrdzdar asirrrt,h,it,.In fiaza actuaLa a clercertdrilor,sint greu de precizat locrrl
de fie'r asimetrice. De pildd, in
;i lirrrpul apariliei Lrrdzdare,lorr"
ilu'',,1ra apuseani ;i centrald, s-au descgqeri-t-deja brdzdale der
e.n'be.
1'lt,r'uqor asinetri'ce, datate in seoolele IV-VI
scoase
.!ii cu privire la unele brdzdare din s'ecolele IX-XI,
mult5
n-xai
de
co'nstatat,
s-a
hr iveald pb teritoriul ldrii nlogstre,
gi
pe
se
care
afli
pa'niea
dreaptd,
pe
accentuatd
uziura
vl'on.le,
(,ol'nlanul, ceea ce a indernnat la cronciuzia c6 tdiere';r pamintului
t ur buz,a dreaptd ra brdzdareflor respective a fost rnai susfinutd.
convingiior
l)t., trJ,tel, in vrem'e'a din urmd, se argumenteazd
t,xistenfa Ei ]a noi a b,rdzdarel,or asimetrice incd din se'colele
Or, intrucit b,rdzdarul asimetric in-plicd preznla
V --VI
".r!0.
oblig.atorie a cormanuiui, este eviclent cd trebuie coboritrd qi
tlrrtti :rpariliei celor dintii forme de plug propriu-zis,- pe t'eritoriul Romaniei, cu nrult sub ceraprreroonizatdpi'nd nu-dernult' crr
irltr.: cuvinte, se c'ontureazd din ce irn ce mai limpede -idee'a c5,
plugu,ri primitivo init1:c rneleagir.rrile noastre" au fosrt utilizate
inte de venirea slavilor.
in orice caz,br6'zdai'uI asimetric :r fo'st oblinut ,," prin secjum'd'tartc Oa'recloit'r
ti<"rnareacelui simetric, iudepdrtind'u-se acea
fn u l e uia ar at ult ( 61 .
Ca, qi brdzcla'rul sirrretric (fig. 4), cel asimetric (fig' 5) scr
fixu, in fafa tilpii, cu ajutorul manEonului' Destul de tirz-ir'i.,
odatd cu aparitia plnrgurilor mai perfeclion'ate, care mai pistrau
cloar grindeiul Ei coarnele con,fe'clionate cliu lemn, brdzdaruti s-a
ir$ez-atchiar sub corman (fig' 6).
Analiza evoluliei plugul.ui, in timp 9i in spaliu, clu'ce ln
constratarea ci principatrele piese componente ale acestui;r itn
de rnaterializar'e. Tdtodat6, se ob(,unoscut variate posibilitili
piese
su,r\,6 ci, clegi general rdspindiie in intreaga !ar5, unele
De
populare.
sint cle,nunite diferit l,a nivelul graiurilor limbii
i"')N. Edroiu, op. cit., p. 113.
::- ^,^ . '
," Corn itu ir,fdrgarii Tetuf*u, ConLribulii ltr cunou;let'ea tip,ologiei,
(Ie ILare
(dc'pozttut
Dacia
irL
t;L;r;:utle,gi rdsphiclirli brdzdorelor l.olnurLe
ns.
DoIi)'
'uluo
Ghiclici
r[r
cle
la
-"'
"'fiv"r"i
8";;;6,' ati"giitJi" popo,ului rontdn, ciuj-Napoca, oditura
l)irt' irr,19 78 ,P. 14 9.

128

i
'l

si

if

Fig. 4. Fier de plue (secolu) XIX), din Leu (Dolj)

'

Fig. 5. llrizdar cle plug din L,elegti(Gori).

exemplu, termenul cy*tdei este general r"dspinditin RoimAnia.

In pur-rcteizolate qi, probabil-,mertaforic,ac,eleiaqipdrli"n plupiugului i se mai spune,insd, qi trupul' (plugului). 6u exgs,p'lia
gurilol confec{ionatein fabrici, toate crelelalte- iucr'artede
meseriasiisatclor'- aveaugrindeiul din lcmn dc fag, stej'aroli
uhrr, cioplit in patru fc.!e.C'arpdtulpositeriorse sublila pe,ntru a
fi introdus in corn sau in trunchiu,l coarnelor. Au existartdoui
feluri dc grindeic : tr) incovttiatsi lung, pentru a ajunge la indlfimei: jugulr-ri; b) scurt si c'u capitul antelior sprijinit pe lo,tile.
9 -

Ocupalii traditionale pe teriloriul

F.omaniei vo] r -

ccl. 402

I2g

:
1'.
1.

s
I

in
t.
v

Fig. tj. Plug mirt, cu brdzdarul sub corman.

General rds,pindit este Ei cuvintul corn (coorne), prin care
se indicd piesra lucrat[ din J,etrnn,necesarA la minuirea plugului'
in trecut, p,uteau fi vdzut,e fie pluguri cu un sing'ur corn simplu,
fie cu un corn bilfurcat in partea superioard, fie cu dLoui corarne,
prevdzute
cu spe,teazd irnt,re el'e. Rtareori, ca'pdtul infe'rior al
'cornului
era arcuit in aga fel incit sd forrneze ;i talpa plugului'
irnsd. era fixat in talpa plugului. La plugur'il'e
mai
aclese'a,
C.el
cu cloul co'3rne, talpa era, de reguld, mrai latd qi bifur'cat6, in
part,ea p,osterioard, perltru a ingdrdui fix,are,a filecdrui cro'rn'
Pi,esa de spriji'n, aqeza'td in dosui c'ornlanului- p care se
tirdqte plugul in tirnpul aratului, asigurindu5i stabiiitatear se
numea ialpa ptuguZui (denumire frecventd in Transilvania ; ceva
mai rar, ipaoe qi in restul !drii), plaz (plas, plofl (excepltind
Mehedinliul qi Gorjul, cuvintul s-a aflrat in uz .- si'ngur sau in
to,a,td\ara), nadd (termonul ,a.forrnat arie
p,aralel cu altele -lin
Gorj),
cdtciiul pl'ugu'ltti (denu'mire mai Ce's
tn
in Meheclinli 9i
in'tr'ebui.n{atd in estul Munteniei qi in Mdldrova^; sporardic' a fost
notatf gi in Oltenia), strajd62, prwstul plugului63, nly: r:3t calcii
(sin'tagmd conse'mnatd, bundoard, in Si'nduleni - Barcdu) etc'
'
Pind cdtre sfi'r;itul secolului trecut, piesa amintitd era l'ucr'atd din l'emn ta're (frasin, stejr31, ulm)' Din nevoia evitirii
tocirii ori ruperii gi pen,tru inlesniren alunec5rii, oauenii au
re,curs la potcouirea felpi'i plugu1ui, prin aqeza'rea unei qine
sub ea6a.

Pentru a ing6'dui fixarea brdzd'arului, parrtea din fa{d a

tdlpii se surblia. ln ace,]aEitimp, parrtea din gpate se gdurera,in
vede,reaintroducerii oapitului inferi,or al cornului.
Cu scopul consolildd,riicadrului de fixare a pdrlilon.luc,rdtoare ale plugului, in grindei - pe d'e o parte - gi in talp6 pe' de aJ.tAparte - se.imbucau extremitd{ile ddiltuite ale unei
buceli rnasive de lemrn. Obierotului i s-razis bir"sd siau birfd. (\ndAose\! ln Transilvania, Moldova, Dob,rogeia;i estul Munterniei),
trupitd (in sudul Banra,tul'ui.
in Olteniia Ei in vestul Mun;tenisi)6s.
Cuvintui trup.fd apiare gi in puncte dlsperrsatedin nord-estul
Mu,nteniei sau din Doibrogea.De .asem,enea,
in Tran,silvania gi
in Moldcva, pe lingd btrsd.(birfdJ, se mai intilnesc, ici-,colosau
pe arii restrinse, denu'mirile gujb(t, plaz, cheotoc (de pildd, in
Vplea lul Mihraii-Biho,r),,capl.de plug66, chingd, gru,mazul plugulari (de exemplu, in Turnu-Arad), cioat(t (bunoard, in lpateleICEi),cucurd, bu,ricu,plugului e,tc.' '
Aproape fdrd,.r,exce'pliq,pentru a, d'esemna obiectul c,are
tdia bra'zdrain plan :orizontal; p'opula{in.rural6 nu ,a apeltat la
cuvirntul'br"dzdo^r,ci Ia fiertil plugttlui sau l,a fier,ul laf, sintagma,e
e,rasingura
explicabile prinacreeacd, in afara culitului, ac^e,asta
izollate
piresda piu$ului tnadilional fduritd din fier. In purn'crte
de pe c'up,rinsul ldrii, piesel res',p,e,ctivei s-a"miei slp'usI fier
ma1"e,saptr.T4lugului,gura plugului (d,epildd, in Berlegti-Gorj).
au forstintrebuinlai[i, sp'o,radic,
Cu a,celaqiin!e['es,prin M'o,lrd'ova,
gi termenii : custurit, crlc'u,rd,rezerud, opincd elc.
I-la plugurille ve'chl, brdzrd,ar'ul- simet'ric s;au aslmetri,e in par,tea anterioa,rd a teilpii'
se fixa, cu ajut,orul msnLEonul'ui,
Din dorin{,a initdririi },egiturii, dirn cind in eind, coad,abrdzdarului intra Ei pe sub ca,petulinferior aI birsei sau trupi[ei, c.are
era pulin ancuit. In p.l.'us,Iegdtu'rrase cons,olildacu aj'uiorul unuii
cerc m,etalic. T,otodatd,pre'iltru evitarea jo'cului lateral, pnodus
Ce rezistern{,a
solului, partea ce'ntral,da b,rdzrdaruluiEi grindeiul
seruneau p'rintr-trn cui me$aiic (fig. 7)
Inaint,erabrdzdarului, se gdseraculitul, dare spintrecafuazd,a
in plen ve,rtical. Formiat dintro bard met,alilcd_- 16{itd la oapdtui dinspre pdrrnint Ei ascu-;titdla par:le,adinspre ro'tile o,ri jug cuti,tul se fixa, cu capitul superior, inrtr-o ilcobiturd efectuntd ln
grindei.
tr AL.R, s.n,, vol. r, h. 21.
6tj Inf. de teren, Girigu de Cri;, Cdbegti (Bihor), $epreuE, Sintana
(Arad).

c2 Inf. de teren. Nluncelu Mare (llunedoara).

63 Inf. de teren, Orodel (Dolj).
e Tudor Pamfile, Agricultura La rorndni, Bucureqti, 1913, P. 42.

131

130

.^

+,1;iji,

:,,rr.l,l:."f;S
*i iSu{
f;lriit,,ii:,;,ri.11,#{:

Irig. 7. Plue mixt, cu briizdar sir-netric

Pentru a se regla aCincimea tdieturii ;i lalirr-iea brazdei.

cu! it ul t r ebuiir l l l a n e v ri rt d u p A u e c e s i ta l i . i n conseci n{d, ol i fi ciul de fixare in grindei 'evea dimensiuni r"trtaimari d,eicitcele
aie cozii culitului. De aceea,,dup'6 ce se potrivea in pozilia ceru t d, c ulit ul s e z Av o ra c u a j u to ru l p e n e l or ori sc' stri ngea,,...,cu
o n'uia de corn, numittd schimbdtocwe sa:utindefe, prinsd in fald
tl upd un c t r i C e l e rrrn c u c ' i o t. i a r i n u rn rA de capatul bi rsei " 67.
Der obi'cei, cu{itul era lucrat clin fier. Doa,r din .tnd in s nici
se foioseau 1i cu{ite confec:[io,natedin lenn de flasin sau corn68.
Intrc.buinliarea culitului n-;r fost totdea,unerir-rdispensabila.
Dc pildd, clin cauza cioturilor ;i a rdddcinilor copacilor, culitul
nu se putea u,tilizr:lcind se arau locurile proi,r.spdLt
defriEate. Nu
era nevoie de el nitci cincl se ara pdrnintul fdrimilos, afinat, nisipos. ln schirnb, devenea neces3r cind se hcra pdmintul tu'e,
pdmintul m&re st\tJcind se spirgea tnoino, pirloa.go, felina, mit;i
{t8

t32

Valer ButurS, op, cit., p. 1.19.

Inf. de teren, Cirnpu lui Neag (Hunedoara)

ri ;tea etc. S 9 p ar e cd ust ensila lip, sea, adeseor - i,de la t ipur ile
r.t.ti.rivechi de pluguri ca're, in af,ara brdzd,arului, itve::lu pieseJe
lucrate nurr-taidin lemn69.
Irr Ol teni a. M unt eniu. Dobr ogea si M olclova. piesa r esp( , cti vd a fost numit d, in gener al , r . ulit , sat r Jier lunq. Din loc in loc,
au r"nai fost utili,zate denumirile : cusfurd, fie.r i,ngttst, tdLe.tor,
{ierturd, scormonitol etc. In nordul gi rro,rd*vestul Transilvaniei
? predominat nu'mele: ciorosld (ciorosldu, ciotozldtt, cioroslan).
In restul Transilvaniei si in Banat, sint consemnate, frecrrent,
clenu_nrjr"ile: cu{it, ctt[it inclttst, cttstrn"ir, cttlit lutt.c1,fier lung,
tdisul pluqului, fierul dinointe- etc.70.
S pi ntecatd pe r clt icr ulA cle <, u! it si t di: t d pe or izont ald dc
brdzd'ar, brazda era rdstu,rnatd de cotrwln, piesi defi,nitorie pentru plug. Spre deosebire de p1ug, aratrul -.* clruiar ii lipsea
cormanul propriu-zis
putea intoarce. blazd;r, c'i do,ar
lirna, rdsc'oleerpdmintul.
C orrranui const a dint r - o bucat d de scindur d f ixat i, pi- in in*
termedi ul unor cuie d. elem n, in bir s5, in t alpd si in cor nul lr lugului (vezi fig. 7). Uneori, Cor"nt,arrul
se ingusta spre birsi si se
pri ndea de pu,r t cr r i, r r f elior r r '6u accst eia t . u ajut or ul unui cir 'lig
(r'ezi fig. 3 e). inainte de montare, scindura care alcdtuita cormanul se usca la foc. Din cind in cind, se si tdblriic ,,se irnbrdca
intr-o foild rretalicS'(, pentru a deveni rnai rezis,tent6. Fiindcd
se incdrce rapid cu pS,ntil-rtin tirlp,ul ardturii, co,rmanul de lemn
era. curdlit. la intervale scu,r"tcde tim,p, cu ajutorul oticttltri sa,u
ai r'dzusului7l.
in regiunile aicciden-rt,ate
ale Transilvaniei, m:l,i ales acolo
unde s-au efectuat arituri in terese, a cunoscut o trr,arerdspi,nai:re plugul cu cormon schimbdtor, adicd uneraita de arat al c5rei corman putea fi mutat de pe dreapta pe s,tinga, in fun,clie de
direclia r'Ssturndrii brazdei. in consecinfd, partea ant'erioard a
corn-ranului se fixa de birsd, printr-un ciriig, iar in parte,a poste'rioa,rd se afla o g;au;rdpentru in'trod'ucerea cuiului Sau a piciorului ce strdpungeer baza cornului (fig. 3 e). Cind se ajungeru
l a capdtul ardtu r ii. pent r u a sc evi, t a int oar cer ea f ar d br azdS.
se scotea partea posterioard a cornrsnului din cuiul (gticionLl)
amintit qi se muta corrnranul de pe' o laturd pe cealaltd.
6t Inf. de teren, Lancldrn (AIba), Pdduleni. Gdiceana, Bogddr-reqtr.
Iiilipe$ti, Cdiull (Bacdu), Sinmihai de Pddure, Deleni (Mures), Bunesti
(Braqgv), Stoina (Gorj), Ddbuleni (Dolj).
i0 In afara informa{iilor de teren, a se vedea ALR, s.n.. r'ol. I, h. 19.
it Cu plivire la rdspindirea termenilor, r'ezi ALR, s.n., vol. I, h. 23.
1 ?'.1

Dacd in mai to,ate zonele inalte al'e T"r,ansilvani.ei a existat

o puternicd traCilie a folosirii plugutui cu brdzdar slmetric 6i cu
cormun schimbd,borT2.in schimib, in Oltenia, Muntenia Ei MoJdover, un ase,mreneatip de ptrug a fosLt innegistrat qporraCic Ei,
inapiel'1sn1de r,elinut, numai ln agezdri ,ca Stoi'na (Gori), Voineasa, Ciineni (Vil'ceia), Ruc5,r (ArgeE) etc., toalte aflate in contact nemijlocit cu expe,rilenla de din,co'lo de mu'n!i.
O cararcteristicd a Olteniei, Muniteniei Ei Doibrogei a oonstituit-o deprinderera sc,o,aterii cormanului fls la piug, pe tirnrpul
plugui:rii porumbului,,scorrmoni,rea
pdmintului
af,lat prinrtre
rin'du,rile de po,rumib('. Cu un asie)meneaplug fdrd corman ,,...rse
da de doud ori pe rdstav'(73.De altfel. gi in celelalt.e situalii
spe'ci,ale (de pildd, toarnn'a, cintd se pr,eiungeau ploiile ;i nu se
pute,a .ara cum se cuven,eia), se scotea cormanul de ln plug :
,,bnazrdanu se mai rdtsturna. Pe fielcare rdstav, se d,a o datd cu
plugul. Pdmintul z,girm:al acoprereragriul ce f,usese s'emd'nattt74.
ln Olteni,a, Munteniia si D,obnoge,a,piesa ln discu ie a avut,
in general, un singu,r nume i col"man (cormand., cormand, cot'mind, cormurd, corrnotd)75. in Transilvlania qi in Moldova - fie
in alternanld cu num,eil,e nersp'eictiv, fie singure qi rdspindi,tie in
puntote disp,ersa.te,ori fo'rmind arii mai m'ult sau mai pulin iniinse - apar qi alte denumiri : cuctwd. (cttc(rd76), scindura pluqului77, Ttoti[d, poli[d sau birsd78, bland, strajd, trupild7e etc.
Obiqnuit, in timpul aratului, oapdrtul ,anteri'orraI grindei,ului
se rezelrra p'e osia care l,ega ce,Ie dtoud ro(i de mdriimi inegale
(ce'a din b,r,aziddera totdeauna mlai mare). Aoestui s,qport i se
spunea cotigd, cotiugd, cotiguld (in Moidova), tileagd, teleagd,
72 Inf. de teren, Aliceni. Luna, Stina (Satu Mare), Tomnatic, Cdbeqti (Bihor), Sdlaqu de Sus, Tome$ti, Muncelu Mare (Hunedoara), Dobra
(Alba), Finate, Sinmihai de Pddure, Deleni (Mures), Buneqti (BraSov),
Cdtina, Simboieni (Cluj-Napoca). In plus, vezi Romulus Vuia, Studii de
etnografie ;i f olcTor, Bucureqti, Editura Minerva, 1980, p. 142-143 ; lora
Btrsei, vol. I, p. 122-125; L Chelcea, op. cit., p. 459 ; Consbantin Popa,
op. cit., p. 61 ; Valer ButurS, op. cit., p. 148.
;s Inf. de teren, Cdpreni, Logreqti (Gorj), Stdnesti, Ro$iile (Vilcea),
Orodel, Vilvor (Dolj).
?r Inf. de teren, Drdnic (Dolj).
75 ln puncte izolate din Dobrogea, cu acelaqi inleles, s-a mai folosit
qi telmenul oripd.
76 Cuvintul a fost utilizat, mai frecvent, in nordul Transilvaniei
$i in jumdtatea de nord a Nloldovei.
77 Inf. de teren, Valea Seacd, Aliceni, Luna (Satu Mare).
78 Nume mai des intrebuinlate in nordul, nord-vestul Moldovei 9i,
sporadic, in nordul Transiivaniei.
7e Termenii bland, strajd, trupifd. au fost folosili sporadic in nordul
Nloldovei.
I.J*

;5.

ff
f

g
l
:

$
I

?
$
?

telegttfd, tilbgufd. (denu,mire frecventi in Transilvania gi sporadic'd in nor:dul Mold,ovei), rotLle, rotile, roofe (num,e general rdsplndit in Oltenia, Muntehia Ei Dobrogea ; des intrebuinlat Ei in
Transilvaniras0). in puncte disp'ersate din Transilvania, au urai
fost no't,ate denumirile cdru!, dricul, cfu'tiji etc.
Loaul de p,e osie, pe care se ageza grindeiul, era indicat
prin termenii cdpittii satt put.Im,obillizarea grindeiului pe cirpdtii sau pat se ficea cu arjutorul potingului care putea const,aintr-un cui de l e r ln, int r - o im plef i't ur d r ezist en't d de nuiele. in1r-o buc,atd de pietle de krou rlsucita, in niste zale de fier ori
intr-un cirlig de lemn sau de fier.
Prin pruni, nu se putea ara cu plugul sprijinit pe cotigi,
teleagd sau rotile. De aceea, se apela fie la plugul cu grindei
Iung si 'g,rcuirt,care ajung,era pfnd la ju,g, fie lu Ot,t*1tl legat de
jug prin intermediul tinjelii, fie la plu,gul cu o ro,at5.
Plugul cu, o r"oatd sau de ttn cctl, de un bou - cum i se mai
zicea popular _- a fost des solilcita,t Ei la h.r'crdrile pAmintului
plantat cu vie (fig. B). Totodat5, la plugul cu o roatd sau Ia cel
fixat direct per tinj,ald se recurgera cind se lucra gridina, c,ind
se ara de-ct cotlsttr sau cind se pl.llouiou p,orumbli. in,ainte de
prirna praEild.

Fig. B. Plue de arat prin vie (Arcani -

Gori).

8(rInf. de teren, Lucdceni (Satu Nlare), Valea lui Mihai (Bihor),

Sarmizegetusa, Cimpu iui Neag (Hunedoara), l'drtdria (AIba), Sintana,
Turnu (Arad), Finale (Nlure$),Citina, Simboieni (Cluj).
-t.J c

Pe distanle mici, plugul cra tlernsportat pe cetbilit (un fel

de c apld alc d tu i i a d i n d o u d l e rn n e i mp,reunute sau di ntr-un
lenur cu cloud r':urruri).
Dc la ap'ari,lia lor', plugur"ile au fost mai uloare sau rnai
grele, in fun'c!ic dc c:rra,cteristicii,eterenului care urn'ta sd fie
ar at . B undo, al a . p e p l rn tt' l c p ro n u n fa tc , a rA turar- desl ul dc superficialS - se fdcea nrai rnult cu prluguri uEoare, d'edoi boi. in
schimb, locurile bine inie,rbate (dupd o oCihnd de mai mulli ani)
erau spurte numai cu pluguri ce a\/eilu" construc,fie solidS. La
elc s c injugr u. i n q i r, rrrl i n ru l tc p c l e c hi de boi . D c' aceeu, i nt r ajut or ar c a la a ra t a fo s t g c n e ra l rd s p i ndi td pe tel i tori ul l dri i .
$i rrrai r-czistentc p:rr a fi f,ost ltltLgut"ile satului, cu care
er " au t r as at c , o d i n i rta r' 5 .h o ta rt' l e i n tc r-sdte;ti sl u cu ci rre crau
deliimitat,e moqiile mc'mbri'lorr obstii sitesti. Probabi;l cd la asemenea unelite se referl d,ocun-lenteleistoric,e cind pomenes,c
plugr"n'ile greleBr.
P e alc c ur i , i n T ra n s i h ' a n i a , p e n L ru a,ratul terenuri l or fragmentate, rru fost fo,losite si a.ga-zisele plttclt"t,ridubleqz, pe grind eiul c ir or a , ,...s i n tfi x a te d o u a g a m i tu r-i de pi ese speci fi ce pl ugului cu brdzdar asimetric qi cormand fixd. Cind se ara cu o
astfe,l de unealtd, l,a capd'tul brazdei, in l,oc sd se schimbe corm
alt.-t
rr!urrr!

sn
r\

i r r i n rn n\LJ
,r
1,r!ur

i*.,,r
rllLl ^ -rSuI

,- 1 ,,_lll,uu,

,:
)r

(l)L!-I
- ^ r f,,l

^
n

.J^,,^
(tulr<r

d--^:+,,-x
IlILutd

5dl

Cle

elemente lucrdtoare intoncerain jolsul pantei brarzda...tr83.

La cele mrai sim,ple fo.rme de concretizare ale aratrului saLl
ale ptrugu,lul:pr.opriu-zis, aCi.nc|mea.lrrazdei se potrivea, in prirr rrrt,l
t ul

ri
I n
t lt.l
ur . qr l, d .i n

miini
trrlttll-

'' :

'

,t

i,t
$
tr

f
t

Tot aqa, adincimeamai putea fi reglat6 cu ajutorul unei

pernu[e ,,ad3osaqezatpe patul sau cdpitiiul grindeiului(. gco!ind, trerptat,adaosul,plugul mergea mariadincsa.
Cu acelagiscop, solicitat era ;i proceCeulmontirii, in partea posterioard a grindeiului qi a tdlpil, ,i unui fus s6rufu;tel
pentru slobozit ;i suit plugul i,n bruzdd (vezi fig. 6). Filetat la
capdtul superior, fusril sau fu,^telul se stringea oli se sl5bea cu
itjutorul unui qurub (vezi qi fi,g. B).
Lar plugurile mixte, vizibi,i perfeclionate sp,reqi dupd debutul secolului nostru, ca $i ia cele lucrete in intregi,medin fier,
adincimea se controla prin coborirea slru ri,dicareag,rindeiului
cu spliji:nul unui mecanjsnt- nurrrit prrt,srr,brous<'ri,
plec;cir8:'
e'tr:.- rnontat cleasupragi cdtre n-rijloculosiei rolilor.
in afara aratrului Ei a plugului, la lucrari.a pdntintului, in,linte ;i dupd semanatrau m;ri fost int'rebuinlate gi ':r,lteunelte.
Astfel, prasil,aintii a porumbului era pr.ececliatd
de rdsc,olirea
pdmintuiui cr pt'd;itoctreaalcituiti din trei sape : una in fa!5
qi doua inddrltul ei. Se inle,legecd instru,r-nentulputea fi folosit numai a,colounde piiantele priqitoare erau serldnate in
rinduri. In funclie Ce spaliul existen,tint're rinduri, sapele se
fixau mai apropiate sau mai indepir:tate intre ele. S-au aflat
in uz qi p'rd;itoarecu 5 sape (fig. 9)
In titnp ce, in Olteniril,Muntenia, Dobrogea gi Moldova,
unealta er.r numitd 7n'd;i.toar"e
sart tir;itoane, in Transilrrania i

'r

Ceva mai l.esnede ditrijat erau plugurile prgvdzute ut pene

deas upr a; i s u b p a rte a p o s te ri o a rd a g ri n d ei ul ui (vczi fi g.3 c, g).
in ve'de'rea ad,incirii- brazdei,'se loyeir, cu un ci,o,cl'n d,e lemn
(linut pe grindei - Vezi fig. 3 c), in pana db deasupra. Grlndeiul
s c inelina s ple p d n ri n t. Im i l i c i t. s e a fu n d a si brazdaru,l . P enl tru
c f c c t u' ar ea un e i . a rd tu ri n ta i s u p e i fi c i ' rl l e. sc i mpi ngea vi zi bi l
'
pana de sub grihdei.' . ':
); :'i1i,1.
:
A lt eor i, a c l i n c i me a b r.a z d c i.s e o b fn e a pri n tra' gerea i rrapoi
Dimpotrivdr Frh -impingeiea plirgului
a piugului de pe roaic.
"brdzdarul
in f'a{d, pe ioa,te,
lEear spre,. supr.afald, EireEte, in
g i' i, ndei er au m a i m u l i e g d u ri c a rc ' i n g d dui au i qrobi l i zarea pl ugului in dif er i te l ro z i !i i c c ru t{ i d c 1 e rc .n .

*u',* iti.'

Br N" Edroiu, P. Gyu1ai, Euolulia pluglulu'i in, fi(rrile rotndne in epoca

f eurlatd, in ,,Acta Nlusei Napocensis", v oi. I I , C 1 u j - N a p o c a ,1 9 6 5 ,p . 3 4 1 8? Inf. de teren,,Sinrnihai de Pddure (Mureg), Bunepti (BraEov).
83Valer Buturd, op. cit., p. 149-150.
-LJO

Fi g . 9 . l )rd.s l toal c di n Leu (Dolj).

8i

Inf. de teren, TomeEti (Hunedoara), I'igdnaEi (Iaqi).

s; Inf. de teren, Ivegti (Gala[i).

t37

s-a spus i sdpdlug(t, sdpdtocre, sapit cle sd.pat md,laiul, plu.g, de

.sriirr.rt,plttcl de sapd, Ttlug de tenchi elc.
Lnaintear praqilei a II-a, p,orliunile dintre rindurile cle p'orurrrb e,r"aufrecvent afinete cr rori!,a, rcililct, rcllo (nume in Oltenia, Muntenia. Dobrogea, Moldova), plugul lte.ntru ingropat.
pltrgttl cle um,plut mdlctitLl, pLuqtLI cle-a dottct, plugul de c(tpdlit,
<:dpdlitoareuetc. (denumiri in T,ransirlvania).
A v ind gri n C c i d e l o n n . d o u d c o l rn ane si un brA zdar i n fa!d,
asemdnitor virfului de sdge,atl (fig. i0), rarila rdsturna pdmin'
tul in ambele pdrli, 16si,nd in urm,:r ei Eanluri adinci. Pent,ru a
nu fi acop,erite, firele d,e p,orurnrbma,i pulin dezvolt'ate se.prot ejeau. uneor i , c u J o p e l i l e !i n u tc i n d re p tul Jor. i rtrpotri va strrtului de pd,mint arur)cat de comane.
Tradilia orald atestd si existenla rarilel,or ,,...cu trupi{a de
i n foi l d de fi eq' , ca o
iem n; i c u b rd z d a r d e l e m n . i n rb ri c a t
t eac d" 86.
S int pdr e ri c d ra ri l r re p re z i n tS , d e fapl , o fo' rnrd evol uatd
a anatrului arhaic, adaptatd pentru rnun,cile agricole auxili'a're :
.,Fa!6 de aratru,l ron-Ian! rarila dc Ia noi pritrregte, spre s,fir;itul
ev'ului mediu, doud anexe lateralre, asemenebare cortnanei de
I a plug ( . . ur e c h i ' .). p e n tru a _ i n g ro p a nrai bj ne. pe cel c douA
pdr li, por um b u l l a rd d d c i n d (d /.

i1
1.

$
!,

'

$
.11
T

e
t?

Fi g. 11.Ralild pcnt lu ar at din Bdileqt i( DoI j) .

F'ig. 10. Rarild din Leu (Dolj)

Atit Ia prdgito'ere cit Ei la rari!5, pr!,rte:ranterioa,rd a grindei ul ui se spri j i nea pe o singur d r oat d.
i n concordan! a cu docur nent ele i, st olice. t r adilia r lr 'ald si
vestigiile materriale etnografice (fig. 11) vin si pro,be{zecd. odini,oarrd,r,arita ,a avut o a'pre,ciabild intrebuinlar.e gi ia aratui propriu-zis aI terenurilo,r. In asemreneacaztri, ea era compusd din
br6.zda. simetritc, dar ii lirp,ssraucorm,anele Ei culitul. in consecinli, spdrgea pdmintul fdrd a rdsturna brazda. Ca si plugul,
se spirijin6's pe rotiie. Cu ra,rifa se efeictuau, p'robabil, doud ardturi : una in lung qi al,ta in cunle'2.is88.
Printrre alte ritualuri strdvechi, in Banat ;i Transjlvania
(cu deosebire in Maramureq), s-a perp'etuat nercontenit, pin6 nu
demulL, datina, sdrbhto,ririi omului ,,...ce a pus primul piugul
in brazd,S'(. Cunos,cut sirb nume diferi,te : IJddtorul, Plug4aril,
Crai nou, Tinjaua etrc., oblce'iul se ofi,cia, dc. regul6, in ziua de
23 aprilie (Sfintul Gheorghe).
Analiz,a princip,alelor secvenle a.le ceremoniei pune in lumi nd mul ti pl e qi pr of unde : lnr nif i ca! ii ct icc. Aslf el, pest e t ot
locul, sdrbdtoritul era ales de ,,...un sfat al bdrbalilor qi fl5cdilor din sat, pe bazd de dovezi qi mlarrto,rioculari...((Be;famili,a qi
neamuri l e .,...celui m ai har nlc om din sat . . . 6'gdt eau casa sSr bdtor'egte ; in ziua annint'iitd, gospdddriirie ave13uporlil,e imipodoibite
cu ramuri inverzite d,e s,tejar sau mestea;cdn, ulile,le satuiui se
rndturau, iar m'embrii orLrqtiisiteqti - in totalitate - imbrd'sau
cele mai alese ve",s,rrintieale portului local ; fecito,rii cu prestigiu

86 Inf. de teren, Coteana (Oli).

s7 Nicolae Edroiu, op. cit., p. 116 ; vezi
;i Georgeta Moraru-Popa,
Comentarii etnografice Ia arheologia plugului, in ,,Re-u;istade etnografie
5i folclor", tom 12, 1967,nr. 3, p. 2i5.

88 Llenri H. Stahl. Conrc.ntarii ehtografice pe tetna plugusorului, it't

,.Revista de etnografie qi folclor", tom 10, 1965, nr. 2, p. 152.
8e,,Valentin Bdin{an, Tin jaua - obicei tradilional din, Nlarantures,
in ,,Revista de etnografie $i folclor", tom 13, nr. 2, 1968, p. 168.

138

;1

*
t

1l

139

nr or al unan, i ,mre c u l ' l o s c u t p re g d te a u , d i n ti mp. ti nj el i l e, i n nuruidr de 4, 6 sau B si, in dirlineaft,r sorocitS. ven"Lr c" eie lir
casa slrbitoritului, unde le. legau in seri,e,cap la cap.
Acolo, inlpod,obeau tel,equ{a cu pituri frum,os c,olcrrate 9i cr
agapu d,e ultima ti.njaw(r,; ,,La to,atrda,ceastd oper.a,fie,rnuilimea
it s is t d s olenl n . i a r fe l e l e . fe c i o ri i . b d rb ati i ;i femei l e, i nsoti ti
de c et er aqii s u tu l u i . s tri g i c h i u i tu ri , unel e < ,u adresd prer.i sa.
vizind frumusele,a sau urilenia, hdrnlci'e.sau lbnsa, istetimeir
sau prosti,a cuiva din sart((90.
Apoi, in aclamalii Ei chiote gener"ale, alesul obqtii sdteEti
primea de la solie un qtergair ornamentat cu ntigald ;i se aqeza
yte telegu!il. Cite doi la fieca,re tinjaud, feci,orii ridicau jugurile
;i, purtindu-le pe miini, po'rneau alaiul. Sdrbdtoritul era dus
pe ulilele satului. In fald mergea pogoniciul ,ales,de asenlenee,,
dintre cei ,,...mai d,estoini,ciorarleni din sat, care la rindul lui
s i el a f os t s d rb d to ri t d e ma i rn u l te o ri .. ." el .
Dupd pl,iimbarea prin sat gi inconjurarea de trei ori ai ogorului e,rat de cel sirbdtorit, alaiul se indrc+pta spre o ap5 curgStoare, unde era intimpinat ,,...de o singurrd persoand, cel ntai
bitrin om din sat. cra,rese bucuri de s,tima Ei pre{,uirea tuturor.
SSrb6toritul are prilejul, oferit ca o incunun,are a tot ce s-a
fdcu,t pentru el, sd fie spdlat qi arlroi qters pe n-riini de :rcest b5trin -- stitrp atr inle,lepciunii qi tradi{iei de rre,acuri a aces,tui
frumos obicei(92.
La sfirqit, bdtrir-rul invo,ca, prin urdri, rodnicir:.r vii'toare a
nt os iei s dt es ti .
Bineinleles cd obiceiu1 in diiscutie era gi purtltorul
unor
inleiesuri, religio,ase strdvechi. Bundoard, s'e apre,ciazd cd primul iegit la arat era investit de coiectivitrate cu insugirea sau,
m,ai exact, cu puterea de a fi medi.ator intre obqte Ei forlele
supranaturaleg3. Totodatd, in unele momente ale ritualului, se
invocd rodnicia soJului, iar in altEle sint judecali si pedepsili
aspru cei
in perioada semin,a,tului, renunlas,erd la absti-csre,
nenta sexualS.
in ori'ce caz, aspiratiile etice precum,pdneau, iar spectacolul. privi,t in totaiiitatea sa, er,a tulburS,tor. Martori oculiari no-

.
s

celui mtii vrednic dintre,cei vrednici. An v6.zut lacrimi in ocfiii

celui sdrbdtorit ,5i ai familiei, lui, pe,ntru cinstea aco,rdatd cle
cdtre concetdleni. Sint m'ome,nte de inaltd pretui,re a omului qi,
faptelor' lui, un imn nescris inchina,t hdrnic,irei Ei indrdznelii,
priceperii 9i chibzuinlei cu care este inzestrat tdranul nostru(.94.

*
f

$
T
$

UNELTE

DE SAPAT

Unealtd strdve,che, generiil rdspindirtd pe cuprinsul firii,

sap(r a :vut muliti'rple utilizdri : la desleienirea poiienilor ob!inuto prin defriEare; lia lucra,rea terenurilor in,pan,t5; la sdpatul
grAdinilor, al viilor, al pomilor ; la prdEiit ; ia scosul csrtofil'or
etc. In parlile muntoase Ei deluroas,e, s:lpa nrai este folositd qi
astAzi la toate munci'le amintite.
De fapt, inci de'pe ti,mpul geto-dacilor, ea cuno;tea rnai
ntul te formc de concr elizale95,inr puse, pesenr ne! chiar cle dif erite,le intrebuinldri.
Cu pufine excepliis, traditi,a orald mentioneazd numai sApelc, lucrate din fier. Unele verstigii r-nateriale dovedesc cd, in

F i S. 1 2 . R a r n i d e sa p i ( r 'e p r o cl u sad u p i
elernplarul. aflat in muzeul din Leu -'
.
"
Dolj).

teazd:,,Esteintr-.adevdrocinstedeosdbitdceSepoateatribui
1r'Valentin 13dinlarr,op. t:.it.,p. 161.
lri Ioan Glodariu, Bugen Iarosiavschi, Ciuiliza[ia ]ierului la claci,
Clluj-Napoca,Edit. Dacia, 1979.p. 67-71.
!x;De pildi, in Orodel (Dolj), sint pornenite ,,satrtelefelec-ate", care
aveau numai ntuchia ii ranla din fic-.r.I)e asemenea,in Clopotil'a (llunedoara; sau in Sinduleni (Bacdu), se qtie cd ,,bunlcii au prins Si sape
dc lemn".

so lbident, p. 161.
et lbident.
e2 lbident, p. 161-162.
s Eugenia Cernea, ,,Udd.torul," - uersiune lnaralntlreseand a obiceiului agrar inchittat plugarului care i,ese cel dintii Ia arat, in ,,Revista
de etnografie qi folclor", tom 13, nr. 2, 1968,p. 163-169.

T4T

14 0

"&

seicolultrecut, se rnal foloseau,sporredic,gi sape de lemrn,care

irvc.audo,armr;,chiaqi n-rrarginilc'
c'onfeicli,onrate
din fier (fig. 12).
Nc.indoielnic,form,ele gi dimensiunile sapel'orfduriite de
fierari'i satelor s-au afla,t,pretutindeni, in co,ncordanfdcu funcliile r . e le e r;rrr h i ri z i tp c rr frn d i ti a l o r.rl d si cu caracteri sti ' ci l e
solului ce trebuita muncit. Potrivi't datelor de teren, printre
princip'alele tipuri de s:pe, pot fi cita,te cele care aveau formd
trapezoidiali, rectangulard, de seglxent de cerc, de tri,unghi
isoscel rotunjitt la virf etc.
Astfel, pentru munca la grddind a fost rtilizatd s(tytdligu
sau sd.pdlugaet.Ea prezenta o iamd ingustd, alungitd si i5liti
la t ii; . Lat u ri l e e ra u fi e d re p te , fi e p ul i n arcui te spre i nteri or
( f ig. 13)
In schimb, pentru scoatc.re,adin pdrnlnt a riddcinilor gi a
cioturilor, rd,r"nasein urma tS,ierii sau arderii pddurilor, s-a
apelat la un fel aparte de sapd, care avea formd trape.zoid,ald,
ca qi stpdligu, clar care se deosebea d,e ace,astaprintr-'o si mai
nrare alungire, prin masivitate gi rezisten!5 (fig. 1a).
Totodatd, sapele folosite \a sporget'ea terenurilor inierbate
sau, in general, la lucrare.a te.renurilor in panti erau inguste,
N ?F

I'i g. 11. S dpoai e di n B ai a de A rarnd

(Mehedi nti ).

ul ungi te gi dest ul dc put er nice'( cu nr ai nr ult f ier in ele) . in

plus, unghiuL lor de inclinare fald de coadd era mai nare deci t l a cel e de pr dsit . Fir e; t e, asent eneaf or nt e de sape ( f ig. 15 a,
b, c, d, e) se intilneau mai frecvent in argezdrilede munte Ei de
cl cul . cu Lerenur i f r agnr ent at c. Din loc in loc. in Tr ansiJvania,
t-ratare unealtd se nun-rea sup(t de loz (prin MaratlureE), ritaucd
sirrl soparde spart rttttles, tir;i[dgq, cr-ro;fr1100
etc.
Spre cieosebire de eie, sapele de pr5;it se cornpuneau din
i rrrne rnai scu r t e ( cir ca 15 cr n inli{im e) ; m ai int inse spr e pdr '-

Fig. 13. Sapd si sdpdiigi din Cerndtesti (Dolj).

e7 ln puncte izolate din sud-vestul N'Iunteniei,i se zicea $i calistircd,
(calisterd, calistiri). Totodatd, cu acelaqi inlc'les, a n-rai fost utilizat gi
termenul ch.urcd(ALR, s.n., vol. I, h. 28).

142

e3 Gl'r. Ioc9a, op. cit., p. 152.

e$ Lucia Apolzan, op. rit., p. 299 ; I. Chelcea, op. cit., p. 456.
r0l)Inf. de teren, Dobra, Cdpilna (Alba) ; Constantin Popa, op. clf.,
p. 60. Subliniem ci unealta utiiizati in sud-vestul Transilvaniei are
c e r r t d o r i g i n c 'a uto h to n i r , d i n n o m e n t cc r .ste i d e n ti cd cu ce a d a ci ca
descoperitir de errheolo.qila Gradistea Muncelului (vezi Ion Chelcea,
Coa;ta - clocutnent cle con[inuitate binrilenor(t in uial.a o.c1r'icold.
a poporului .rotndn, in .,Revista muzeelor si monumentelor", nr. B, 1983,
p 77).
1lD
IAJ

u\

31

a.

h,,

c.

J.

ff

l{
lr
.

E.

I
!,

j .i g.

Fot l ner de

hi rl e' tc ;

intinderea p:rtriei noastre, 'au nrai fost utilizate denuminile

sdpd.toare (silpdtor)101
, tttlel (hn.ef)102,urseu (h,ctrseu,asdu, hir-

e.f,.g,h
I' ig .

tS F o r m e

d e sa p c,

lile laterale (din cind in cincl, aju rgc.au pini la ll5 cr-n);i mai
rot unjit e ia gu rd (fi g . 1 5 f, g , h ),
A des eor i, p i n d E i s a p e l e c u c a r.e s e efectua prasi l a i nti i ,
la porutnb, se diferenliau de cele intrebuinlate ia prasila a
doua, cele din urm5. avind lan-ramai mare. Caracte.is,tici .parte
l v eau s i s apel c d e v j r' .
Mdrturiiie etnografice lasd sd se in{eleagd cd nici o forntA
principala de sapd nu este rI'spinditd pe intreg ,cuprinsul
tdrii,
c lar c d. pe ar ii rl a i rn u l t s a u n ra i p u l i n i nti nse, anumc ti puri
de sape s-au bucurat, totusi, de o solicitare precumpdnito:arc,.
Bund,oard, in no'rd-vestul {drii, preclomina forma clin fig. 15 ar"
Mai r ar , s int c,o n s e m n a teE i a l te fo rm e : 15 f, g, d. i n schi tl l :,
sapa din fig. 15 g a fost apro4pe neli,psitd in age,zdrileclin regiunile de cim,pie ale Olteniei, Munteniei pi Molciove'i. A.tdturi de
e ir , ' s - au m ai uti l i z :rt fo rm e l e i n c l i c a te i r-rf i g. 1b f, h, cl .
Pentru aclincirea gro,pilor necesare plantdrii vic.i s:ru p,o,
rnilor, pentru amenaja,rea unor sanluri, pentru desfwtclueu,,
itdicl pentru sdparea mai adincd a terenurilor. dc.stina,t.,gr.idiniritului
sau cultivdrii plantelor textile, pentru sp(ffc]?reu
unor locuri inierbate etc., din cele r-nai indepd,rtate vremuri ;i
irr orice parte a !5rii, s-'a recurs Ia hirle! (nun-rc.cl'rasigerneral
t'Sspindit in Moldova si in zonele delurr_raseale Munienic.i si
O lt eniei) . in s u d u l OItc n i c i . a l M u n l e n i c i si i n D obrogeu. unei tei r es pec t iv e i s e s p u n e c a z ma (ta z mu ). C u acel asi i ntel es, pe
1 44

Li j .

.ep11)101i ,

A l dtur-i de hir lelul lucr at in inlr egir nc clin f ier ', pind cdt r e
sfi rsi tul sec,ol ului t ; r cut , s- a m ai af lat in uz, icj- colo, si h. if le1tl l f rt' ((ut i i l u ('u r ; t nr d t l, . ' I icr l04 ( iig. 1{i. r r , b) .
Glaciul de asculirc :r virfr:lui hiri,elului a depins de insu;i ri l e sol ul ui ' l oc al. Ast f el, in veder ea r ascolir li unui st r at de
pauri nt nrai cl en s,nt ai dur , se cer ea un hir let cu vir f nai asculit (fig. 1ti, f, g). Dirrlpotrivd, ltr sd,parea solului afin:rt, s-a intrcbuintat hille{ul cu virf r-nai pulin pr"or-run{art
(fig. 16, d, e).
D e regul d, hi rl etui . se inr plint a in pim int pr . in sim pla apdsar e
rn pi c' i urul pe lnar gc'a supelioar d a lar r r ei, cit r e er it indoit i.
C i ncl acl i nci mea sipdt ur ii t r ebuizr sd dcpAle'asc, ain5llint L- a lamei hi rl el ul ui , ur "r c. it cii se acldugar . t nsupor t pent lu picior , confc.cl i onat cl i n l emn ur i clin f icr ( f iu. 16, c, g) si nur nit ur ipd ( t le
t,xt..r't'ip1r,r,
iu Crucigor''-Sittu Mlrc), tou,rtil (dc 1:ilcld, in LunaSirtu Marc), ttrer'lrt, (in Llipuciu
cler Sus-J-Iurredr-rara),
chhgiL
(bLtniortrri, in Lunclirnr-A1l:a), nfitii (rle exetlplu, in lrinateL('l Ii tf. tl c tc|e tr, (l 51,rtt' rri , I:)i ri tt, P ol ttt,r' agi (Li ri rj ), D ttrn]-rrav a (N ,J eheei i Lrti ), IJi |s,i rrcsti (l 3ac i n).
l i rl Iti l '. 11t'tt'rc tt, (]i 1y 1111t
l rti N t' ag, N ttc s ual a, S artri z egetus a (IInner,l rr;t
Il ).
l {}:lN url c fr'('cv f)nt i tr' fr' :rt.i s i l t,:rni a.
r(i " Inf. de tcl cn, S l i ti oal a
(V i l c ea), C di uti (l 3ac du) ; v ez i qi Ion V l ddufi u, r:rp. ci t., 1t. 2 90 ; Ioan T' o$a, R efl ec tarea agri c ul ttu.i i trans i l ud.rLene
i n col et:fi i .l .e ntuzeu.l ui etnogrofi t
al ' l tans i l uarr.l c i , i n ,,A .N LE .T.", C l uj ,
N apri c'i r, 197tJ.
10 -

Oc upati i

ti :Bdi ti on e i e

t l e t e ri t o ri u l

F, rml n i e i

vol. I *

cd. 402

l{:)

Nlulc;) ; trmdt' (cle pildd, in Cipreni-Gorj), piciot'l0s,citlcii,cdlr r'rlor saru cdlcdtoare (denurnirea cu cea mai r-t.rarerbspindire in
oliciu'r: parte a \drii), talpd (tdl1tdldtL, td.l,7tdlicd.)na,cioacd (cle
lrildi, in l-ldclesti-Vilcea), coc&rddrj7, rugdtt (Iuqdu)r}B efc.
MARUhITIREA

$I NIVBLARHA

ARATURII
I

Prin gridini sau pe locurile ce se serr-tdnaucu cinepd, bulgdrii erzru sparfi cu mLtchi,{Lsapei Ei er se'curii. Nivelarea se fdcea cu grebla de lernn ori de fier. Pe su,prLafetemai intinse,
1 lar r r int ul ilr r lt s -a n td l u n !i t ;i n e te z i t c u qrupa, uneal l d strdveche pe teritoriul ldrii noastre, dovadd fiind qi obirqia autohtoni a cuvintuluil0g. Romanii din zona carpato-balcanicd au utiliz at , de : t s em e n e a ,g ra p a 1 1 o .
De prerc'izatcd, in evolulia sa, unealta a cunoscut mai multe
p os ibilit S li de m a te ri a l i z ' a re . i n T ra n s i l v ani a, B anat, Ol teni a gi
v es t ul M unt en i e i , to a te fo rrn e l e d e c o n creti zi l re a i nstrumentuIn schimb, in Moilui sirrt incluse sub aceiaqi nume : .c)1'epct.
tlova, I)obrogea Ei estul Munteniei, aldturi de termepul gmpd-cer r eindic l v a ri a n te l e m a i p ri mi ti v e a l e ustensi l ei - si a ri spindit si cuvintul boroand lboronct, borind, borunil), care clesr'nrneazl grapele rnai evoluate, cu colli de le,mn sau fier.
in c ' ont cn s t' u trrrd i l i a o ra l A. s e p o a te apreci a ci unul di ntre cele mai vechi procedee cle mdrunlire ;i nivelare a telenului arat cronsta irr legarea -- cu impletituri cle nuiele, frit-tg hii, lan{ uli etc . ' - a c o to a re ' l o r d e l a md rdci ni sau de l a arbugti i
c'u o rarrificaJie rnai bogatd qi in tilirea acestorra cu ajutir;ului
torul animalelor" Pentr-u sporirea eficienlei, c'1'eetsupr'a
q o ; r s o7; t 11
r- , 'liv
r .r' s sbo. rc u tSti .
..',.
in ordine. evolutiv5, se clrvine "sdamintirn grapele coll.puse
, J int r *t - l, s c inL ]u i ' dm a s i v d , c u m a i m u l tc ' gduri , i n cat' e se i ntl ot0; Jnf. cle teren, Nluncelu Nlarc (Ilunedoara), Sldtioara (Vilceir),
lJirin (Gorj;.
r0{lNutttr: in punctc dispersate din Transiivania.
10i Inf. de teren, Ito$iiIe (Viicea)i Vultr:resti, Sinrbure;ti, Coteanl
(( )l r).
1 0nIn f- d e t er r en, Cdpleni, ' I er ebes t i,
' St i n a ( S a t u M a r e ) , G i r i l u d e
Ciris (Bihor), Turnu, $eprcu; (Aracl).
10eL J. llussu, Etnogeneza rotndt1ilor, Bucureqti, trclit. qtiin{ificd qi
enciclope'dicii,J981,p. :123.
r10Vasil(' Nean-rtu, LcL l"cclt.tticluetle Ia prr-tcluctiot't cerd.alibre en
Valacltie et en xfoldauie jusclu'ctu XVIII-' sl]cL:, Rucureqti, Eciit. Acaderrie i, 19 7t3i:.
, 15 8.
i4 6

i1

duce'aucotoarele spinilor ce nivelau terenul (fig. 1Z a) qi g,ra_

pele alcAtuite din dou6,undrele (fdlcete, c.otoace,ctrinz|, ciin_
clel.e.,
sul'u,rietc.) lungi de 2-3 m gi legate ta capeiellntre e"rese
imobilizau cotoarelespinilor, mdrdcinilor sau crengilor ramificate (fig. 17 b).
Urmeazd grapele fo,rmatedin doud tdlqti dre,ptesau arcuite
.^
(in partea anteri,o,ard)- numi,te si cotoa{e, c:otoci (in puncte
rlispersatedin Muntenla gi sudul Motdovei) - in caie s^eintigeau doud, trei ori patru undrele. printre undrcle. se imple_
teau spini, crengi de alun, de mesteacdnsau fag, dupd ce se
pirleau Ia foc, ca sd se po,atdrdsuci (fig. 1Z c, d, e, 1;tttOdatd cu rdspfndir-era
plugului,'cJre risturna brazde mai
mari decit aratirul,.s-a si'm{it nevoi'a i,ntreibuintdrii unui inrstrument mai eficace in acliunea cle zdrobire a bulsdrilor. in ,con_
se,cinfd,s-a recurs, mai intii, la grapa c,areavea*un grlnd.ei sal
fruntari crestat - in fa{d - si mdr5cini ori
stufoase,
incovoiate printre nigte stinghii, in spate (fig."rerr{i
1Z g;. Se pare
cd tradilia intrebuin!5rii unor asemeneagrape a foit mai puternicd in Gorj gi in Maramureg.
Apoi, .s-au confeclionat grape cu una sau cloud grinzi (d,twguri) in fat5, in oare-se implintau colli (cttie) de lemn,. cu
Ei
nr_zrracini
ingrddili inddrdtul oolliior (t|g. 17 h). Fireqte, grinzile (dntgutile) se
-sprijineaupe tllpi ca1e,uneori, aveau"partea anteri'oar'5incovoiatd. Exemplare de felul acesta.s-au utiIizat frc'cventin nordul Olteniei (de pitdd,in Polovragi-Vilcea;
tseriegti, BrddeEti-Gorj) qi in sud-vestul Transilyiniei (cle
exentplu, in Ribila "Huned,o,ara).
Tleptat, grapeJefdcute din clengi 5i nr.drAcini
s-au utiiizat
la netezirea terenuiui, iar cele cu col{i, ia mirunlirea pimintului. Se inlelege ca ardtur.ile proaspetese nete.zeaumai ugor
gi n-raibine. IJe asemenea,niveJarease infdptuia rnai lesne in
cazul solulilor grase, af i.nate,[dr in aase, f dr tmi toase,.gr (tun! oase,
nisipoase. De altfel, mdrturiile etnognafi,celasd sd sl inpteaga
ci ir-rtrebuinlarea grapelor d,e mlrdcini a fost mai intensd tocnai in zonele de cimpie ale lirii, cu deosebirein sudtil Olteniei, Munteniei gi in Dobrogea.
Sursc.de aceeaEinaturl aratd cI ;i grapele lucrate in intregime din lemn au culloscut nutneroase variante. Astfel. in
Pl'opqor(Gorj)112,
ar fost consemnatdgrapa alcdtuitd din doud
l l l Grape'l e fespec ti v e au c unos c ut o mai tnare rds pi ndi re
N l unteni ei , D obl ogea $i s udul Mol dov ei .
.1\2V ezi Tache P apahagi , Irnages rl ' etl tnoc trapl rl e R ountai ne,
B rtcureE ti , 1943, p. I' 12.

in estul
vol..III,

147

buc.1!i

cle lem n, giur it e

pent r n int r oducei- ea clint i' rasi ve
per pendicul: r r 1t e : illc cloud scinclur i ct e lega_
1o._-,;i -a;czate
ti tr.5
farl i , pcnt r u . g5! ar e: r t injer ii, se' i. r ge'r dn. u cloui st in-In
ghi i obi
date (fig. 1B a) .
Itr nuute.o ase u; ezdr i clin zonele clc, lur . . , sea. [ e
! dr ii, gr epa
cr:r forrrratd din tdlpi stut cltittgi drepte ori incovoiate (iri'pariea
.an'tc'rioar-a)si_d-in 3-1 clrinzi (griricleie, f (trt'ere.,clreue, clntgTrrt'is:r'u
gEurite si t usirfc cu colli (dirtgi, md.sele,
.rsercleLe)11s
r:Ltie-,
c:rzpi,sau r:ulit,')114cle l.,ntn (fig. 1B b, c).
to,trl;i,-in legiunile dclirr.oasc.alc Tlansih,,aniei ;i in nord_
vestul Mol dorre i, r nai r dspindit d par c a f i f cst gr apa alcdt uit d
di ' dou.5 ti l pi d r ept e sau ar cuit e, unit e pr in doi'ur ; i, asezali in
c' unuezi s.P este ur si, par alc. l cu t ilpile. se pr indeau
m ai
; , it sc. 'sau
rnul te grhtck:i -c( c1r i, . t zct le)
,
dr et t e. sau uer gele, in car e ser .
f dlcele,
fix:ru <'o1fii. intr-e virfurile td1pilo. se af.i., unior;i
fntntcn"ittL
(fi g. 18 cl , e). Mai'ar , o, ser ir cnoar f o'nr d clergr apd s- a ut iiizat si
i n .o' d-t sl ul M ur r L, 'r r i, 'i r 'lr si in t t , ici. llt , zr r r ie cl. lur . 1, i15,; 1lr
, '
l V l ol dovei .
i r-rsudui ol t e'iei, in suclul si c. : st urM ur t e'ie. i, i' I ) obr 'ge; r
si in creleialte lcgiuni r-r-raiinrlo,duc:tir,'r.
ale: tarii, c.ler
o r.nalc r*s1-l i ndi l ss-a bucu r at , ii'it r i cu ser int A,g- r apadin f ig. 1B f .
Ori unde, ar , r pr edor r r inat gr ape_lerdr e. pt unghiular c. Slt or a_
..
tl i cr, s-' arr-i nrc.'51ist rfat
or 'r c t r , pezoiclali: ( <le exem plu, in Vinatori -A rad), orro iclalc ( f ig" 1B
sau cu t r . ci t r er pt i: , clispusc in
- S)
fornrl dc tri ung hi ( f ig. t B h) 11r
,.
Obi gnui t, sc ir elet ul gr . apelors- erlucr at clin lem n de f ag, m cs_
tt' i Lc' an,uhr-rsau f r er sin, ier r cr ol{ii clin t isi, lenr n- ciinesc, pdr luc'e1,{:tlr'n,flasin ori farg.
Se presupune {r5, in 1:utrctc razlcle clin Transiivani,;r, colfii
c1efi er si -au fA cut apar i{ia incd din secolul al XI I - 1ea116.Far pt ul
r'5n,inc' insi izolart ciin rronent ce, pinb cr,tre sfirsitul secolului
al X IX -l ea, gra pele const r uit e in int r egiir r e clir - rle'n au f ost ,

L
O
.U

+rC

T"

!)c
)a

U
O

U]

L
)n
):J

a
O

r.1
r

Tr .

lr:j Termonji gri.ncleie,

[dtccle au cifculat in Tr.ansi]t,ania. in Mol.
_
dova, s-a folosit cul.inlul rlrindeie. Cu acelaqi ir-rleles,in Oltenii, Mut-r.
tenia si Dobrogea au fost i'trcbui'fatc dcnurii'ili:: clreue, t;crgelc, clrtt.
gut'L(vezi ALIi. s.r'r.,I, h. 36).
11.'l'c'rr-rcnulcotli este .ispindit
in Trtrnsilvania; rlinli fornrcazl
.
alie ^r
intir-rsdin Oltenia si in iluntenia, iar cur-iuteie lrrisele,'cuie, culite.
trcpi s1l intilnesc in punctc. dispersate ale tAr.ii (,,.eziAl,R, i."., f, f-r.:Zl
I n f . d e t e re n ,'_ t'e l cb e g ti( Sa tu N l a r e ) ; ve zi ;i Itn Vl d cl u l i u ,'o p . ci i .,
p . 2^9^1r .l '
' rru Vasile Nearnfu, op. cit., p. Lr:t2.

1-19

--l-

pretutindeni,preclominantenumcriceste.De altfel, pe ia
ince_
putul veacului amintit, grapere cu clinli cre fie,r erau i'ci ,..,ritdli in Moldova si in fara RontdneascillT.
De la grapele internreciiare(cu din{i de fier gi schere,tcle
-lemn)
s-a trecut treptat, in primur rincl pe rno;iire bcie.egli, ra
cele in totaiitate de fier, comp,useclin 2-3 sau -t cimpuri' sau
<lete, agd\ateir-rtreele prin belciuge.
Adeseori, terenurile se grdpau ntai intii eu gr(LpclctL colfi,
buigarii; apoi se apelrala grapa de"spini. Uneori,
5ar,e.,z{1o!ea
Durgarltrantagrrn urm,agrapei se farintifau cu sapa.Cu acelasi
s,cop,in Munlii Apuseni, se folosea ;i b(tt(Ltdulcle brusi,lucrat
c,u,,...oc,oadd,
de 1 m ;i iumdtate ;i cu o butuiugd la
9]"..1:f.,

caD *''o-

{
\
I

.i

st

r\

bo
t!

In special in zonele..cerealiere atc

firii, prirldvara, pe timp
secetos, se fotroseades tdvdlugul - un trunchi de stejar, salcim
ori ulnt, de formd cilindricd, lung de circa 2-J m qi gdurit Ia
capete, pentru introdu,cerea unor cepuri sau osii rneialice. IrAr.
{ i l e exteri oare al e osiilor se r ot eau in nigt e inele de'r et er l.
Mai totdeauna, tdvdlugurile
erau netede. Rareori, ins6.
s-au folosit s,i tdvdluguri cu c,ioate ori cu dinti cle lem' (fier.),
i nfi pl i i n trunchi u r ile gdur it et t e ( f ig. 1S c; .
Atagat i;r tinjalS fie prin lar-rturi, sirmb i'rpretitd, fiarc- ingemdrate gi arcuite (fig. 19 a), fie prin intermediul unor rcLnLe,
podele, iuouri, ptut{i de. Lemn (fig. ig b), tdirdlugul inainta prin
rostogolire. in urma sa, 1a supraiala soiului, su To.,.r-raun fer de
coajd (pojghild), crareintrpiedica evaporarea apei.
Pentru cia terenul si se taseze rrrai bine, cel ce
anirna'rina
lele de tracliune se urca, din cind in cincl, pe 1.arn{L
(iugul, pu,rtleri sau podtLl) de scindurd.
In estul Munteniei Ei in Dobr,ogea,din loc in loc, :r.dtura se
neteze'a cu tivdluguri de piatrd.
Regional, uneltei i s-a spus titudluc, tdfdlug (in Olienia,
Munter-ria, Dobrogea). tdudluc, udld.tttc, ual., ualc, btLtuc, btLsteatt,
(in Moldova), tdudlug, tdfdlug, trdu(tlic, mingdldu,
mittlgaldu,
dur g al du, h englt er, cdfdtdu, d.ut clur (i n T ransi lvan i a)120.
.iL_7ltie- 9qf!$, Agricultura ld.rii Ron-tdnesti ir-t, printa juntdtaLe o
st'colului_al XIX-Ica, Bucureqfi, Edit. Acacierniei, 1g69, p. 1g'9.
r r t sL u c i a A p o l za n . o p . ci t., p . 3 0 1 .
r r : 'I n f . d c t e r e n . Vu l tu l cq ti , C o tca n a ,
Si r n b u r o si i ( Oi [) . F- d r ca Ee sti .
Cdpreni, Piriu (Gorj).
1 2 0A L R , s . n . , I , h . 3 5 .

151

gJ
I','1,

!,
t

*,
*
a

)3
o
a

E
,o
C)

b1)

clND Sr CUM SE INSAM1NTA

Porumbul s-a semdnat,totdieauna,fie pe terenul proasp6t
destelenit,fie in urma altei recolte de porumb, fie -- mai frecin cazul din urmd, nririEtease ara
trent -- dupd plantele pdioa.se.

o clati (primdvara) sau cle doud ori (se aclora,toamna qi se re"pola ,,riiurar prir'dverra). Aclincimea ari'turii depindea de insu*
i i .i l " t,.r" .rul ui lucr at , de put er ea vit clor f olosit e Ei, bineinleles,
de stitrea vreir-iii.
Obi l r-rui t, gr iuI sc set lSna in locul por ullr bului, r r asdzicape
trtlei st e,'m(tldind, mdldiSt e, c-ucu'ruzct;tind
<:. ceniste, teniii;te,
(terr-rcr-riiolosi{i in transilva:nier) : pe prn'umbi5fc (denu''rire.rast 'i<'t t 'it j ri rrdi ti i n Ol tcn ia, M unt eniir . Dobi'ogc. r ) . ;pt ', pn7r r t 'soi51",
i ri i ste, n(tuol oucd ( num e. ut ilizaie ir l M olldor - a) i2' M ai l- ar ' sc-inin asczarile transi]r'asdrninla in locul [etinei sltcLrte1i 91t-utoi1tz.
griul se -set.tlatla
tlienait(,
,..,un,,,ioro au prscticart ,,:solapetptul
D,
in cind in^cind'
negr
u6{'.
sau
i
t
er
pt
t
ile , , ogor ul
i i -p" ' ,,ngn.ul
In
s.'putt"ii in urm;r reiclltdlor rie oviz, otz 1i chiat' dc griu,'
dupS
secer:rt
tirr-Lp
la
9i,
scurt
ogofil
.,,,"at 0,,,..,r,ntirigtear se
din
nt
lu.
sct
i
l
rl
l
toantna.
i n gener:rl, ince'per ca ; i ler nlinar ea it r sinlinla|ilor dr : pr i:
nravar6' .;i de toanind s- ilu af lat in concor dan! [ , in pr inr ul r ind'
c,u stitrca tin-rpului. in pofida unei relative libertili in c'ee'itc'-l
pri veqte stabi tir ea per ioaCei op1ipr e. a ef ect ud. ii acliunii t 'estradi ti a a f ir ar t t ot usi, in or ice par t e it lir ii, : r nu. nr it t '
'i qcti
i " ,i i *ve,ca.u r' ru tr ebuiau clepd. sit e.Adeseoli, e1cgr avit au'in iur ul
_ ePent r r . r cxet - nplif icar e,of
inseinnat
unor. si rbS tori r eligioase
'n'r Sr t ur
isir ile e.
Blago:
.
,
la
inf
or
m
st
or
i
r
:
nor
i
l
i
ntr
e
r i n ci teva
veqteni i (25 r-nar t ie; n. n. ) , plugul t r ebuia pu1^] n br llzdd'( ; "ia
por-unr bul er a'pus*", , inair - r t e cle Sf inlul G heor gir c'.
i i ' " p.i l i J,
.* oi n o fri rnte. Apoi, pind la M osi' se t er m ina t ot ul( 6; "dacd
nu se samdn[ cucur uzul pind la ar m inden ( pr im a zi a lr r nii
mai ;n.n.), pol i si bagi m est ecdul nr dn"r dligiiin f oc" et c'
Pentru fixare:l momentului prielnic inceperii insdmin!5rilor de primdvarS, sdtenii ilveau si indicii precise, verificate
generalie c1cgeneratic. Astfel. aratul lrelrtru nlei' nrazdre' orz'
ovdz etc. clebuta in tnustttl zdpezii, prin f ebruarie-martie, cind
cind ,,inflorea
,,veneau cocorii", cincl ,,dau brustulanii" sau
infloreau
cind
tirziu,
mai
ceva
insSminla
comul,,. Porumbul se
dafin'ul ;
millinul,
spirtii,
ltorurnbeii (porttntbre'ii, pctrutnbcffii).
fagufrunza
da
cind fipa ,,inverzea" stejarul, gorunul ; ,,cind
lui" ; cincl apdre:ru pipijoii ,,f1ori de pidure" ; cind ie;ea bozul
ia suprafald sau cind boztll era de circa 10 cln etc' Pe cind inflorea mdrul sau pe clnd brusturttl ajungea cit o monedS, senrA121ALR, s,n, h. 119 ; vezi qi ALRR -

Mararnuleq' II, h 4 05 .
1(Q
LU<)

--&.

neltul se afla deja in toi. Alteori, semdnatul incepea odatd cu

,,cintatul dintii at cucului", al.brotdceilor etc.
A fost consemnatd qi deprinderea orientdrii dupd <:t"ttgttl
lwt inii; , , plant e l e
d i n p h m i n t s e p u n e a u pe l und noud, i ar ce,l e
cle la suprafata pe lund veche('122.
jurul clatei de. 1b sep.insirnini5rile de toamnd
'iocurile incepeau in
tembrie. Ogoarelg qi
desfelenite erau insdrninlate piimeie. Semdnatul in locu1 prdgiioarelor sc fdcea ceva mai tirziu,
dupd culesul recoltei. LTneori, nu se mai aqtepta culesul si griul
se semdna printre rindurile de porumb (incd din septem6rie),
ac oper indu- s e c u p i i m i rrtu l re z u l ta t d i n spcrrqerea musuroei el or
cu saparzJ. Oricum, in jur de 1b-20 octombrie, insimintatul
de toamnd trebuiat terminat.
In general, pdioasele se semdnau in urm:t efectudrii ardturii
.
$1 se acopereau cu grapa.
Totusi, au existat 9i situa{ii cind sendnatul preceda aratul.
^
Cea mai frecventd dintre ele.era cauzatd de prelungirea secetei sau, dimpotrivS, a ploilor. $i intr-o iinprejurare
Ei in cear_
laltd, nu era posibild ararea la o adincime noimald. be aceea.
mai intii se semdna si, apoi, se fdcea o ardturd superficiald si
se grdpa. in alte rinduri, insdmintatul premerqea aratului din
nevoia protejdrii seminlelor ca sd nu clegere. in plus, se aprecia cd pe terenurile semdnate inaintea ardturii cresteau mai
putine buruieni. Din asemenea motive, i' special orzui si ovazul
se semdn:,.upe pdmintul nearat.
Se cuvine a fi relinutd Ei obiEnuinla, inregistratd adeseori
in Moldova, ca terenurile cle pe care se recolta porumbul sd'u
rnai fie arate inaintea insdminldrilor de toamnd. in atare situa!ii,
era acoperitd prin spargerea muquroaielor cu
-sdminta
sapele
;i prin imprdEtierea pdmintului cu grapele cu colti, adicd
cu boroanele.
Oricind- qi oriunde au fost luate in seamd conditiile clima_
.
terice specifice locului si momentului insimintdrii. De aceeer,
qtiindu-se cd semintele aruncate sub brazdd rezistau mai bine ltr
secetS, iar cele rdspindite peste ardturd rdsdreau mai sigur pe
vreme de ploaie, s-a inrdddcinat practica impdrtirii grduntelor
germinative in doud miini ,,pdrti,,. O parte, mai consistentd,
se

I
b'

1.

*;
ti

li

$
fr

r
$
ft

fr'
f;

fr

f'

pe piele (pe pdmintul nearai),iar cealaltd

semenirpc d"ed.esubt,
parte se risipea pesteardturi 9i se acopereacu grapa""'
'
Firegte,'pe iinge condilii1eclimaterice si pe lingd insuqirile
solurilor, un-rol de frunte in alegereaunuia sau altuia dintre
procedeele de semanat l-a avut tradili:r locald, zdmislita cu
iecole in urm6 ;i consolidatd generalie de generalie' Probabil
ci pe seama tradiliei se cuvine pus6 consecvenla cu care
unele sate au recurs necontenit 1a aceeaqimetodd de semdnat,
indiferent cle starea de moment 1 vremii qi de caracteristicile
solurilor lucrate.
Peste tot, insdminlarea paiozrselora constituit atribulia
bdrbalilor. inainte cle a fi semdnate,grdunlele de griu - alese
cu mina, cu ajutorul apei (puse in apd, seminlele seci se-ridicau
deasupra), prin ciuruii'e (fn timput cernerii, serninleIe mici
erau eliminate) sau vinturare -- se trattlu cu lapte de var qi
piatrl
vindt5.
'
in Transilvanira5i. intr-o oarecare lndrsura,in Mokiovtl ;i
in Dobrogea, ei preclominat semenareagriului qi a celorl:r1te
piioase din sacui tegat (cu o baierd) de un col! qi de o parte a
gurii. In timpul insdmlnlarii, baiera se a;eza pe ceafa sSmandIorului, iar sacul se linea sub umd.rul sting, cu gura-n {a!5' La
fiecare ]las! seminleie erau imprdgtiate uniform. cu mina
dreaptS.
Pe ici. ile colo. semdnatul clin sac s-a utilizat 9i in Oltenia
sau in Muntenia. in schimb, potrivit rinduielilor locale, in sudul !5rii a precumpinit insdminlarea pdioaselor din poald,
mesalir,masd ori fa d de n7c$d,adicd dintr-o bucatd mare de
pinzd,
legatd de mijlocul semdndtorului.
'
T'otodat5,aici ca, de altfel, i in Moidova, s-a mai aflat
iir uz semdnatul din cd.ldcffe,g(tteatd sau din tratsta ut boier(r,
agdlat5
* 'In de git. De fapt, straila a avut cdutare si in Transilvania.
toai-ep5rlile {drii, s-il recurs! adeseori,qi 1a semdnatul
grdunleior
din desa(tiipurtali pe umdr.
De asemenea,rdspindiiS a fost obisnuinla azvirlirii semintelor din co;uri d"enztiele sau din gltLqfL,cdcirLl(t(in ClopotivaHunedoara, termenul are inlelesul de glugd) : ,,moEnegiiaveau
o giugd de ploaie ; o legau de git, intr-o parte, Ei semdnau cu
Ed ...

't725

1% D epl i ndcrea
res pec ti v d
de pe intreg cuprinsul !5rii.

j" Inf. de t_eren, GSic'eana (Bacdu), Bdldqeqti (Gala{i), vezi

,gte_
"
fan
Enache, Teodor ple;a, Zonct etnograficd niti, nuciie;il, nAii. 5i
Sport_
turism, 1982,p.23.
r23Jnf. de teren, Ivegti (Gala{i),
BogddneEti (Bacdu), Jigdnagi (Iaqi).

a fost inregistratd

in puncte dispersate

125Inf. de teren, Clopotiva (Hunedoara), Cdiuti, Gdiceana (Bacdu),

Tulnici (Vrancea), Vindtori (Gala!i), Dolhe$ti (Neamt), Oddile, MinZdlesti
(Buzdu).

1tr/
I Ja

1;

lL

lns5minlatul, porunbului
(numit popusoi, in Moldova ;
nzitlai, in nordu[., norC-vestul Transilv,:rniei ; cucuruz, in Ban:rt
qi in centrul Transilvaniei ; tenclti, pc. arii restrinse sau in
lruncte dispersate din ves,tul Trasilvaniei)lzo o fost efectuat atit
cie cdtre blrb'ali cit ;i de citre femei.
in Transilvania, semintele de porumb erau imprdstiate, de
regule, cu mina peste tot locul, dupd ce acesta fusese gunoit si
arat. Fati de griu, care se semdna mai des, aruncindu-se Ia fieclrre pas, grauntele de porumb se azvirleau la doi pagi. Cei ce
nu posedau suficient gunoi, ca s5-1 rdspindeascd in toate pdrtile, .semdnau porumbuT in,ctLiburi fdcute cu sapa sau cu pcrrriZ
(cltitonaqul) dupd ce arau gi grlpau. in fiecaie cuib puneau
citil-a pumni de gunoi de grajd. Rareori (1te timp ctc secetd).
se,nrinlele de poru,m,b se itnprdstialu cu rnina inainte dc. a ara.
in Moldova, s-a recurs frecvent fie la imorastierc.a tuturor
seminlelor de porumb pe dedesu.bt,pe piele,, fie Ia divizare4 lor
in doud pdrli inegale : o parte, mai mare, era insdminlatd inaintea ardturii, iar restul dupd ardturd. Mai rar, cind pdmintul
era prea uscat sau cind se iesea prea devreme la arat si ardtr_rra
trebuiir 15satd sd se incdlz,eqscd,-semdnatul se fdcea peste araturA.
Dupd primul rizrboi mondiai, atit in Transilvania cit si in
Moldov;r, porumbul a rnai fost semdnat qi pe brazdd, cu mina.
in_ sudul i5rii (Oltenia, Muntenia, Dobrogea), semdnatul
porumbului pe brazdd s-a bucurat de o rdspindire generald si
a cunoscut mai multe posibilitdli de concretizare. in primui
rin'd, ca qi in Transilvania ori in Moldova, in urma plugului
venea o persoand care, la un pas sau Ia doi pagi, punea cu min:r
cite 2-4 boabe pe ganlui celei de a doua sau ?r treia brazde.
Brazda urmdtoare acoperea boabele.
. Alteori, in solul nisipos, fdrimicios. se fdceau u-LibtLri cu
c(rlciiul, tot la a treia brazdl,, gi se puneau boabele cu mipa.
Tn solurile m4i pulin afinate, cuiburi'Ie se executau. adeseori, cu porul, bruca ,,un b5! simplu sau cu pinten,,, ial boabele se aruncau cu mina qi se acopereau cu piciorul.
In 'sfirEit, pe terenurile mai fragmentafe din zonele muntoase qi deluroase ale Olteniei si ale Munteniei, cuiburile se
efectuau cu sapa. Punerea porr:n-ibului cu sapa a fost inregistratd sporadic si in Moldova.
1?oALR, s.n., I, h. g2.

156

Tot in regiunile muntoase gi deluroase ale Olteniei Ei ale

Munteniei, porumbul se lnsimin{a, din cind in cind, Ei'inaintea
nrdturii.
in aceeaqi perioadd, in special in Transilvania, a aiEtigat
teren semdnarea porumbului cu ajutorul unci cutii g-aurite, care
se invirtea odatf, cu roata din biazdd a roti;lelorl27. Apoi, s-a
trecut Ia rnasina de semdnat pe doud-trei rinduri, pusf, in miEcare prin tracliune animald 9i prevdzutd, cu doui-trei tuburi,
din care seminlele cideau uniform.
Pretutindeni, seminlele de porumb care se imprdEtiau cu
mina er:ru purtate in aceleagi ustensile ca .9i grdunlele germinative ale pdioaselor. In cazul semdnaturilor pe brazdd, efectuate rnai ales de femei, boabele se luau cu miner din zadie
(nume frecvent in nord-vestul T'ransilvaniei), mesal(r (termen
folosit in puncte risipite din sudul Olteniei), pocrld.(denumire
cu mare rAspindire in Oltenia gi in Muntenia), pestelcd (cuvint
intrebuinlat in sud-vestul Moldovei, in nord-estul Munteniei
;i prin Dobrogea), adicd din sorluri:- din troacd, uederd' sau
uidrd, (vase fotosite in Transilvania) ; din geac ,,traistd" (nume
pri n OJteni .r): din paner de t r est ie ( ust ensild uzit at d in sudestul Moldovei) ; dintr-o oald prinsd de curea sau ,agelate de
bete (procedeu consemnat in nord-vestul.Munteniei) ; din co;u'i
de mini ; din traista agalatd de git etc.
Odatd cu boabele de porumb, mai erau semdnate seminle
de fasoie qi de dovleci, cdrora, in Moldova Ei in puncte izolale
din Transilvania, li se spunea bostani. ln Transilvania, dovlecilor 1i s-a mai zis: ctLcubete (curcubete), pepeni pentru por(ti,
b tzrbinile., luditi, libinife, b olou cni etc.
in Moldova qi in Transilvania, prir-r holdele cle porumb, se
pr-rtearuvedea 1i ltctldtLri, hdldani, hlanduni, uldair.i, pdhtLi. ,,fire
izollte dc cinepA pentru sdrnini.A".
Uneori, se sem;rna cinepd de toamnd: gi pe rnarginc'a cirrrpui ui cu prl r.um bl28.Alt eor i, pc m ar gineiL lt r lldei, se gdsea cit e
un rinc.l rle tiob, de farsole (pusf, ii-r cuiburi), de floareet-soarel ui i )?9sau cl e rr r oi t dt Ar csc ( num it nnlai, nlpi pL'nt r u nr it t t r i,
nLdlcti ttit(u'(tsc, tiltarcil, nrdttn"i - in Moldovzt; tittarcit - i4
l l t P rocederul a fos t utj l i z at, rareori , qi i n nord-estul Munteniei, it:
I)ol rrogea sau i n sudul l ,Iol dov ei .
l rN Inf. de-.teren, Turnu, V i ndtori (A l ad), BirsdneSti (Bacd'rt).
121)
pa'r, Trans i i v ani a, i s e mai s pune ruj e (rujoancd), iar prin NIoidova : rdsdt'l t.

t57

TransiLvania; tdtcLr, tdtari, ntei tdtitrdsc, rn(tturi, in Banat.

Olt enia, M unt e n i a s i D o b ro g e a )1 3 0 .
Piantete vdtAmdtoare de prin semindturile cu griu erau
stirpite cu mina sau cu un b5! ce avea fixatd i,r virf o bucatd de
metal, de formd dreptupghiulari
ori bifurcatd, ca si coada rindunicii. General cunoscute, unealta respectivd era desemnatd
diferit : sdpitligd, otic (otig, oticd.r), pliuitor (ptegh.itor, pleuitor,
pliuitoar e, plijitoar e), clt ir"cd, rdzus elc.
Cind nu rdsdrea peste tot locul, porumbul. se impdna ,,se
completa", fdcindu-se cuiburi cu sapa ori cu ch,Ltonogul (nume
al paruiui asculit, in Moldova)
Pentru distrugerea buruienilor si afinarea solului, terenu*
rile cultivate cu porumb se prdqeau, in general, de doud ori. ln
Transilvania, primei pragile i se spunea sdpat, sapa ctintii, sdpdtttra irttii, cilpdluit, cdp(tlit dintii, ogori,t, sdpat de o datd. Ctt
o.caziaacestei pragile, se rdrea porumbul semdnat prin imprd;tiere sau se rupea surplusul de fire de pe rinduri, se inldtura
pamintul uscat de lingd fire gi se trdgea altul proaspdt.
Pe lingi clistr.ugerea buruienilor si' afinarea pdmintului,
pragila a doua avea menirea adunlrii pdmintului la riddcina
plaptelor prdgitoare, .pentru a le favoriza dezvoltarea $i a le
mdri rezistenla, Operafia era desemnatd : p,rct;ilcLa doua, prd;tttLrd, pr(r;itul. de-al doilea - in Moldova; sdpattL de-al doilea,
sapo de-cLdoua,'umplut mdlaiul, adunat, ingropat, tntors pentru
mu;uroi, prd;it al. doiLeu, citpdlit de-al. doilea, tiudrlit in
Transilvania
copdit, pra a & doua, cuibdrit, ingropat, ogorit,
mu;uroit - in Oltenia, Mun,tenia, Dobrogea131.
Pentru impulsionarea ritmului de iucru pe timpul praqilei,
s-a recurs, oriunde, Ia intrajuiorarea in muncd.
RECOLTATUL
CEREALELOR

SI TREIERATUL
P,A,IOASE

Din vrernuri inclep5rtate, tulpinile cerealelor pdioase s-au

tdiat cu secera. Ardtam, in primul capitol al lucrdrii, cd cele
mai vechi exemplare de seceri clescoperite pe teritoriul !5rii
no:rsfre dateazi incd din ultima Iazi, a neoliticului timpuriu.
De-a lungul mileniilor, secerile s-au lucrat din materiale cliferi t e ( c or n de a ri ma l , p i a trd , b ro n z E i fi e r) si , fi re;te, au cunoscut numerozrse forme de concretizare.
Iro ALR,
13r ALR,

t58

s . n ., I, h . 1 4 5 .
s . n ., I, h . 1 0 1 .

Analizate prin prisma mdrturiilor etnografice' se poate

spune ci secerile fdurite de fierarii satelor au prezentat, totcleauna, dimensiuni gi curburi variabile ale lamei. Deosebirile
erau impuse, in pnimul rind, de insuEirile materialului de lucru,
dar Ei db tradilia loca1a, de virsta gi sexul celor ce 1e foloseau.
Dupa cum se cunoaEte, au existat seceri c't ;i f1t6. zimli
(clinli) ta tais. De reguld, secerile fdri zimli erau confeclionate
ciin lame de coase uzahe. De aceea, rare sint satele in care se
intrebuinlau numai atare seceri sau in care ele delineau intiietatea fala de" secerile cu zimli. Covirqitoare numericeEte qi
bucurindu-se de o rAspindire cvasigenerald pe intinderea ldrii,
secerile cu zimli se oblineau prin lovirea tdigului Iamei cu o
daltd, la distanle egale, Ei prin asculirea pdrlilor mai proeminente, rezultate in urma loviturilor de daiti.
Muncd grea, care trebuia isprdvitl intr-un timp cit mai
scurt - pentru ca griul sd nu se treat:d din copt -, seceratul
antrena aproape intreaga familie, de la copiii mai rdsdri{i pind
la bdtrini. in vederea impulsiondrii ritmului de lucru, oamenii
secerau, adeseori, in grupuri constituite pe baza principiului
si rude se inl'pruntlltau' se aiutau, munintrajutordrii.'Vecini
ceau cind la unul, cind La alrtul. Uneori, rude cit de indepairtarte se adunau qi incrop'eau cerata de secerdtori.
Tabloul secerigului de odinioari este infiligat cu precizie
qi ardmirabild plasticitate, printre altele, in unele variante ale
Plttgu;orului. In sprijinul celor afirmate, iati un fragment cit
se poate de semnificativ :
,,... $i Jdcu secet'innri (Jierurul ! nn.)
Pentru secerd"tori tari ;
Si f dcu Ia seceri mici
Fentru copilayi uoittici ;
rSi ctltele nmi mdrun[ele
Pentru, fete tinerele ;
Seceruica cecLm(L,ibwld"
Pentrtt babu cea bdtrind.
Minct{i, mdi !
H(ti, hdi, hdi !
Si-ctu,uenit tLin ce-leslte,
Din lrloresti ;i mai departe
Cirdtn"i de secerdtoare
Gdtite de.sdrbdtoare,
C tt mi r t ecile st t Jlccat e,
C'u poalele-rt bri.tLridicate
S-att strins fine.

159

'$i uecine
;t

'

Io, t Lnnt l

$i uecinii
$i ureo trei lsabe b(tl,rine
CcLre;tiu rittdtLl lo pine ;
$i Ia cimp i-au dus,
I'a secer(t i-att ptLs.
hlinali, mdi !
Hit i ,l td i , h i l i !
$i cu stingct aptlcau
$i cu dreapta seceralt,
$i. prht, lon tncintcrtt,
De pdrea cd.inotatt.
Al[ii-n urtna lor legau,
Snopuri nalte ctdttnatt,
$i cliti mindre ridicuu.
Iar dupd ce ct-nseret,
inapoi r:ind s-au uilctt.
Stdteatr, st"topii
CcLdt'obii,
I c n' c l d i l e
Co o i l e .
Ict minu[i, md.i !
H(ti, hdi, h(Li | ...(t7s2

in pof idr r frrp tu i rri c i l a s c c e ra t p ;rr tl ci prru. Iaol al td. tj ncr i

s i v ir s inic i, f cme i s i b d rb a ti , s e p o :rte vorbi , totusi , de o specializare ir ucestoru in una sau in alta clintre fazele acliunii.
Rundoari, traclitia orzrld clin orice parte a larii lasl sd se intc'Jeagd cd secerigul propriu-zis era cfectuat, cu preciclere, cle
fem ei, ii: lr bS r b a ti l o r l e rc v e n e a , c a s a rci nd cl e cdpeteni e, factrt:a Legittu'il<Lr ,si legareir snopilor. Ile altfel, clistribr:ireu 1:i:
st)x(tr a ct:rpelor muncii est,e binc. pusi in luminir qi in ur-rele
te.xter os t it e c u o c rrz i i Lo fi c i c ri i r-' e rc m o n i ei,,C ununi i i ' :
,,... S e c :e T e t-o
f e te l e
I{oldd to pitretele (
Fetele a sdcerat,
F ilt - n ii t ' ldi t t - r t s it ' r t 1. . . r r l 3 l
l ;i ?
1i3

Culea A.postol,Datitti $i 1t-Luncd,

vol. I, 1943,p.
Vezi Elisabeta N{oldoveanu-Nestor,Cuttuna - s(trbiitoare a
risului, in ,,Revist;: dc e.tnografie si folclor', ton 9, 1 9 6 4 , n r . t i , p

160

Pentru a ciEtiga in lungime, tulpinile pdioaselort care urmau sd forrneze legdturiid snopilor, se retezau cu secera cit
mai aproape de so11au se smtllgeau cu ritddcini cu tot. Rareori -- in inii secetoqiEi numai acolo unde firele de griu, orz
sau secard rdmineau prea firave gi prea scurte - se.recurgea
la r,ecoltatul Prin smulgere.
Pind la cooperativizare, in zonele muntoase ale !6rii Ei'
parlial, in cele deluroase, secerarea s-a menlinut ca .unic6 sau
ia frincipaH metodd de recoltare a cerealelor pdioase' In
schimb, 1a Ees,concomitent ou sporirea supr-afetelorcultivate,
s-a simtit nbvoia utilizdrii unei sblulii rnai eficiente. De aceea,
cu deos'ebirein Transilvania, a ciEtigat teren cosirea cerealelor pdioase.In ceielalte pd,rli aie ldrii, erau cosite irnai cu seami
grinele culcate, incurcate sau pulin dezvoltate'
Atit seceratul cit Ei cositul se fdceau pe porliuni (postdli,
postafe), in funclie de inclinarea locului 9i.-de d-ireclia spre
oimpul rdmiaplecatespicele.in urma s-ecerdtorilor,".ut
.nea
"uru pre$6.u1
minunchi (mdrunchi, nlununchi' murunchi,
manLncinif34,",tninuni (md'nttni, mi,nuri), miruu;i' mi,ini, chite'
childelsl etc.'Oupa cositori, pdioasele cddeau in br(rzde sau in
poloage.
'
dentru a cddea cit mai adunate, cerealelepdioasese tdiau
cu coasa obiEnuitd, cdreia i se adduga insd o grebld micd, previzutS cu trei dinli. Printr-o nuia sau prin doua nuiele de corn,
arcuite, grebla se fixa de minerul 9i de veriga coasei. Anexei
respectiv"ei s-a zis : arc, ctrlig, cerc, grebld (,greblu[d),uorgd'
d"e inchitat, zbici, udrgdrifd, cdlug, tdcdrdu - in Transilvania ;
pied,icd,grebl(t, cirlig-- in Oltenia 9i vestul Munteniei ; cirliQ,
"ioasd,:grebfd, crd'cand',drdgdnea - in estul Munteniei
iori ai
jumdtatea de nord
ii i" b"Ut" gei"; lt'reapcd (nume fr&vent in
zone ale Mo1qi
celelalte
i'
a Moldoveil mai rar, s-a utilizat
*
Mol'dovei136'
restul
in
gri,pcd,
griuii,'
Jovei), cirlig,
Ttrejitit
Cu puli"ne-excepiii, cerealele pdioase erau cosite nurnai de
bdrbali, iar femeile le adunau pe legituri
De su,bliniat cd; ln Dorbrogea'cerealele cosite nu se legau
totdeauna in snopi. Frecvent, se stringeau cu furpa si grebla
in uracuri, porcoaie, purcouie la:u porcane.
1% Denumire cvasigeneral raspin<litd pe lntinderea {5rii (vezi'ALR,
s- . n . , I , h . 5 5 ) .
'-tbs Nu"ie
cu o rdspindire mai rard pe teritoriul RomAniei (vezi
ALR, s.n., I, h. 55 Fi informatiile de teren)'
136ALR, s.n., I, h. 52 Ei informafiile de teren'
II -

Ocupatil tradilionale pe teritoriutr Romeniei

I -

cd. 402

Dupd uscare, pretutindeni, m,(tttunchii(minunile, miinite etc.)

erau stril$i cu-secera.de cdtre femei ori copii, si asezali pe
Iegdturirst, confecfionate,frecvent, tot din cereale pdioase gi,
rnai rar, din trestie, tulpini de cinepA,de eicoare etc. Din aoia
sau rnai multe mdnunchiuri ori minuni, puse pe legdturd. se
alcdtuia un snop (nume general rdspin it in Romdnia). ObiEnuit, Iegarea snopilor o fdceau bdrbatii. Ei presau planiele cu
genunchiul, iar cu miinile stringeau temeinic tegdtirct. Uneori,
snopul se stringea mai intii cu o nuia rezistentd arcuibiid,
Ei
numitd tec(rriLu(ln sudul rransiLvaniei). Apoi, se prindeau capetele tgdt-urii propriu-zise gi se rdsucea unul imprejurul celuilalt. D'pd legare, snopii se asezauin pozi[ie veiticila, cu spiccle-n sus.
Un numdr variabil de snopi (intre g Ei 25), aqeza\icruciE,
constituiau o cruce (termen mai rdspindit in vesful gi nordul
Transilvaniei) sau o claie (cuvintul pare sd fi avut o mai mare
circulalie in centrul Ei sudui rransilvaniei). pentru clddirea
a cit mai mulli snopi intr-o cruce sau clcdei
, ace$tia se incruci$au, adeseori, cu spicele spre un par infipt in pimintl i-pr"_
jurul parului, se ind].laude ra 6 pind Ia 15 rin:duii a cite 4
snopi
(numdrul snopilor depindea de iniltimea parilor). in afara cruci{o' sau a cldilor, in Transilvania se mai cl6deau,ici_colo,grem-ezimai mici, de cite b-15 snopi, numite c(tpige(de pildi, in
Muncelu Mare - Hunedoara), cl-dif.e(de exempl,u, in Sinmihai
de Pddure-MureE), stagile (termen consemnat indeosebi in norduI Trans.ilvaniei),pertife (bundoard,in Ldpugiu cle Sus_Hune_
o91ra), calciie.(nume mai frecvent in vesiuiTransilvaniei)l3s,
ptcloarerrv,crislele, cristee (de exemplu, in Vata de Jos_Hune_
doara), jr-nndt5{i (de 15 snopi in simboieni, bdtina-ctin ciuj)
ett'.

Iu Banir.t,Oltenia, Muntenia ;i Dobrogea, snopii se adu_

cite 5,9 sau 10; 13 rsau 14; LT sau tB _ in cirstqtd.
(ctrstd, crisfci/I40,piciot' (termenul cu cea mai mare frecventa
in lVluntenia ;i in Dobrogea), cd,pi[d (cle pildd, in Vld.deEti,
sldtioara-vilcea), cttcld.(in Bdrbdiegti-vilcea), cruce (in p,ncte
dispersatedin Muntenia), mdgar (clenumiremai des intirnitd in
li sespunea-funii'(vezi ALR, s,n., r, h. b6).
ll; ]l"sql"t,
, . : rnt. de telen, Girigu de Criq, Drdgesti (Bihor), gepreuq, Vind_
to ri, Turn u (Ar ad) .
t1n^{Jrf..de teren, Sarmizegetusa,
Tomeqti (Hunecloara), Dobra, Lan_
" m (Alb a).
cLd
140Denumirea cu cea mai
mare rdspindire in Oltenia.

t6z

i,

sud-vebtul Munteniei), peti!& (nume utilizat sporadic in sudul

Mehedinliului), jumdtate (termen'consemnatmai cu seaml in
nord-estul Munteniei) , poiccipi;bI (cuirint ,f olosit prin Dobrogea) etc. Apoi, in numeroaselcazuri, se stringeau intr-o claie :
doud pind la patru asemeneagrdmezi.
In general, in judelele' V.ranoea,Galali, Bacdu ;i Vaslui,
grimezile de cite. 9, 13, 17 sau 8f, de snopi, agezali crucis, se
numeau jumd.td{i. ln pantea.db nord h Moldovei, denumirea
amintitd a fost intrebuintatd mai rai': In schimb, acolo a predominat termenui clqie. 7n nord-vestul'Moldovei. ct(tite se'cl6deau frecvent imprejurul unui pari ca in Transilvania.
In speciai in vestul Moldovei, pe lingd ju.mdtdfi ori cldi,
rnai puteau fi vdzute Ei Tticioaredin 5 ori 9.snopi. De precizat
cd termenul claie era deF'intr-ebuin{at$i,-;in-parteg,de sud a
Moldovei, dar cu intelesul db,,doui jumitd'ti,sau'doud picioare
aclunatelaolaltd", cind se fscea..numir5toa4gp.snopilor.
Snopul din virfulgr5nrezilbr se agezatbtdeauna cu spicele
in jos. Lui,i se spunea popfl - in Iransiivania ; md'gar (mdgari)
- in Oltenia, Muntenia qi Dobiogea; mdgari, cdciuld, capac,
cctp- in Moldoval4l,
Luate cu carul cle pe cimp, ce-realelepdioase erau duse in
gospodSriesau pe clrio amenajatd undeva in sat. in asezdrile de
cirnpie, transportareagriului se fdcea, ade,seori,cu care special
amenajate.De pild6, in sudul Olteniei, al Munteniei gi al Moidov.ei, peste carul propriu-zi's, se ageza- din cind in cind coS(trelul (corli{a, c?rtca sau corldlile) alcdtuit din drugi (dru.
gane) ,]ungigurit' fixate, la capete, pe curmezisuri. Tn drugane
erau infipli fitru;i ([d.pttgi)care aveau capete]e superioare 0ncinse cu o fringhiela2(fig. 20).
In Transilvania, o bund parte a recoltei se addposteain
podul;urii sau in puiucuri,,pdrlile laterale ale qurii". Altfel fie acasd,fie pe aria satului
snopii se grimddeau in stoguri
de form5 fo'tundi (cu vi,rf conic)
sau prismaticd. ln Olteni,a,
Muntenia qi Dobrogea,stogului in formd de prismd i se spunea,
de obicei, ;ur(r (sird). in Moldova, grdmada conicd se numea
stog sau, mai rar, cloie (denumire consernnatdcu deosebinein
zona muntoasd),ial cea clSditdin folmd cle prisrnd era desem4atd ;rrrir ori jireudd (gireadd).
r4r ALR, s.n., I, h. 60.
1i2Tache Papahagi, op, cit., vol. lII, p. 143; vezi
;i inf. de teren,
Simburegti, Coteana (Olt), Iveqti, Bdldqeqti (Gala{i).

163

ffi
m
a
I
u

e.

n
c

Fi g . 2 1 . l m b l d ci e .

B,
Fig. 20. Care amenajate pgntru transportarea griului
pe arii.
Cea mai veche metodd

de sfdrimare

a spicelor

a constat in

frecarea crl Wlmele. DatoritA eficienlei scezute, procedeul s-a

intrebuinlat numai in situalii de exceptie, cind oamenii aveau
nevoie urgentd de cantitd{i mici de grdunle.
Strdveche este gi deprinderea treierdrii prin bcrterea spicelor cu o bitA solt cll intblaeiul.
Ineficace, baterea spicelor cu bdtul era utilizatd ."iloar in
anii rdi, cind populafia suferea din cauza foametei. Atunci, pind
la stringerea gi treierarea intregii recolte, se secerau mai'devreme por{iuni restrinse de cereale pdioase, se uscau snopii
la soare, dupd c.are se agezau cu spicele pe un ibutuc sau pe
un agternut Ei se loveau. Se inlelege cd mai cu seamd spicele
cle9r1 si de secarderau treierate astfel. In Oltenia. Muntenia Ei
in Dobrogea,meto,das-a bucurat, insd, de mare cdutare Ia scuturarea boabelor de fasole, maz6re, bob sau a semintelor de
in Ei cinepd.
Pe teritoriul ldrii noastre, treiercttul cu intbld"cittl d,ateaz6
sigur de pe vremea geto-dacilor. ln acest sens, amintim cd
arheologii au descoperit partea metalicd a. unei atare unelte,
Iocalizati in timp spre sfirqitul secolului i - inceputul seco-

lului al Il-lea e.n. qi atribuitd autohtonilorl43.De asemenea,

romanii foloseau pe scard larg6 imbislciullaa.
In general, imbliiciul (imbldtitoarea, imbldcio.,imbldteiul,
irnbldceul, imbldcelul, umbldciul, imbldciucul) era alcdtuit din
dou[ bucili de lemn - una (cea lungd) de care linea persoaha
care hnbldtecrqi aita pentru lovirea spicelor _- unite prin curele
din piele de viti (fig. 21 a) sau, citeodatd,printr-un inel metalic (fig. 21 b, c).
Partea imbldciului, de care apuca imbldtitorul, se numea
coadd, dirje, topori;cd, t"udd, cal, uergecL- in Transilvania ;
ject (dirja,
coadd in Moldova. in nordul Nloldovei,i s-a zis si di.r'
dirjaud, dirjaldlr+t.
Lemnul gros, rezistent (adeseoriera de corn) ;i rnobil a1
imbldciului, cu care se bdteau cereaiele,era desemnat,:minz.
hdr mdsdr eI, imbl dciu,,limb d, bdt oi ( bdtdt or o bdt du; ), h utl.ur a(tl#in Moldova ; hdd(trug (hdtdrag, hd.ddrdu),imbldcie, cal, niinz *
in Transilvanial4T.
Curelelor de la imbldciu ii s-a spus frecvent, in Transilvania, ogldzi (ogldji, ogladie).in aceeaEiparte a !irii,.din cind in
cin'd, s-a recurs Ei ia denumiriTe : curea, grumdjor. In schimb,
in Moldova, au avut mare circulalie termenii : Legdtoure,curele.
14rIoan Glodariu, Eugen laroslavschi, op. cit., p. 74.
114N. Lascu, Cum. trdlau rornanii, Bucuresti, Edit. qtiintificd,
22t.
14t ALR, s.n., I, h. 76.
116Termenul a format arie in rnordui Moldovei;
1{7ALR, s.n., I, h. 77.
.

1966,

1ti4
165

Izolat, in nordul Moldovei, a fost consemnat5gi denumirea :

ogldzi (oglaje, ogldjt)|4g.
ln. Transilvania, treierhtul cu imbidciul se efeciua fie in
uatrd,'sau.'qrict;urii (care 'se lipea in fiecare an cu un"-amestec
de lut,si bilegar), fie afdrd, pe. aria din curtea,rasei. fi,areori.
griul qra imbldtit pe cimp, imerdiatdupd secerat (de L'xemplu,
.
in Alieeni - Satu Mare).
:
h Moldova, cerealelc pdioaseerau irnbldtit''. clt' regulS,
afard, .pe crria amenajatd in apropierea fiecdrei case. Ici-colo,
s-a imbldtit qi in ;opruri, iar in nordul Moldovei, unde se
gdseau quri incdpdtoare, a existat obiceiul treierdrii pe aria
din Eurd.
Fireqte, cei ce posedauEuri, puteau sd-qi imbldteascdcerealele pdioase pe indelete. De aceea, erau numeroase cazurile
cin'd treieratul dura mai toatd iarna. De pild5, in Munlii Apuseni, imbldtitul incepea pe la 1 septembrie qi se prelungea, de
obi:cei,pind la g martie:(40 de sfinti)tae.lmbidtitul su,b cerul
liber se dovedeainsd mai incomod. Depinzind de conditiile atmosferice, el impunea, in primul rind, scurtarea evidenti a
timpului de lu,cru. Apoi, presupunea amenajarea cu grijd a
ariei in funcfie.de starea vremii. De pildd, iarna, era posibil5
oblinere,auhei ,arii extrern d'e rezistente gi de practirceprin inghelarea apei turnate'de cu seara pe locul curifit i netezit de
mai inainte. Pe timp cdlduros, aria se cioplea cu sapa, se uda,
se bdtea cu'maiuI, se mdtura si, uneori, se lipea cu un strat de
baiegd sau de lut.
In vederea treierdrii cu imbl5ciul, snopii * legali qi bine
uscali Ia soare - se a$ezaupe doui siruri, cu spicelespre interior : ,,s,picIa spic". Dacd imbldtea o singurd persoanS,aceasta
uinbla roatd. pentru a lovi spicele pe toati intinderea lor. Cind
existau doi imblititori, se fixau cite 'rrnul la capetele qirurilor
de snopi qi minuiau imbldciele intr-o ritmicitate perfectS, evitir,'du-se, astfel, lovirea reciproc5. Puteau fi Ei trei imbldtitori.
Fiercarelovea din ci'te o difec{ie, rindui.ndtt-se, a'di'cdmenlinind
un anume ritrn. o anume ordine. Treieraii pe o parte, snopii se
'intorceau pe cealalti. Apoi, se dezlegau, repebindu-selovirea
,de mai multe ori. Din cind.in cind, paiele,se ,rescoleau,se scuturau si se scoteaudin boabeeu furca sau cu grebla.
r48lbidem, h. 78.
14eLucla Apolzan, op. cit,, p. 304.

166

Se inlelege ci nu oricine stdpinea priceperea minuirii imbldciului. Totodatd, se cuvine subiiniat faptul c5, pe lingd indeminare, imbldtitorului ii trebuia gi for!6.
PinI cdtre primul rizboi mondial. fatd de alte modalit5li de
treierat, imbldtirea a fost general rdspinditd Ei a avut o pon*
dere covirEitoarein Transilvania. Acolo, in special secara,ale
cdrei tulpi"i se foloseau frecvent la invelirea caselor, a fost
mai totdeaunaimbldtitS.
O puternicd tradilie a treierdrii cerealelor pdioasecu imbldciul a existat si in Moldova, mai ales in zonele muntoase
qi chiar in cele deluroase. De fapt, in acele locuri, qi astizi
se mai foloseEteimbldciul la spargerea pdstdilor de fas.oleqi
mazdre,ori la baterea cinepei.
In schimb, in Banat, Oltenia, Muntenia Ei Dobrogea, treieratul cu imbldciul a fost practicat intimplitorlso qi, pesemne,
ca o consecintda influenlei zonelor invecinate de peste munli.
Chiar in locaiitd{ile in care a fost inregistrat, se precizeazi c5
procedeul nu era intrebuintat de toti locuitorii, iar cei care
recurgeau la el o fdceau doar in anii secetoqiori numai pentru
obtinereaboabelornecesareinsdminldrii.
In lara noastrS,moqtenitd'din stribuni este .5ideprinderea
treierdrii cerecilelorpdioase Tcrincdlcarea cu animalele. Se pare
ci procedeul a fost descoperitincd din epooabronzuluil5l. Despre veehimea lui bimilenari ne informeazd sigur ,,:..un document artistic de exceplional.5valoare iStorici : mozaicul villei
romane de la Zliten (sec. I-II e.n.), iar despre continuitatea
utilizdrii sale, la incbputul miieniului al Il-lea, basorelieful
catedralei din Ferrara si numeroaseleinformalii etnografice de
pe intreg teritoriul Europei qi ai Orientului Apropiat"l52.
fn Banat, Oltenia, Muntenia Ei Dobrogea; treierarea cerealelor cu animalele a cunoscut o rdspindire generali qi a avut
o intrebuinlare covirEitoare fald de oricare alti modalitate
traditional5 de sfdrimare a spicelor.
. lil Printre altele, tradilia oralS consernneazd intrebuinlarea imbldciului in Suteqti, Ciineni, Sdldtrucel (Vilcea), $uici (Argeq), Simbureqti
(Olt), Ldpuenicel (Caras-Severin) etc.
llt Radu O. Nlaier, Sisteme arhaide de intbldtit, in
,,Eevista de etnografie $i folclor", tom 12, 1967,nr. 3, p. 243.
li1 Corneliu Bucur, Procese, procedee $i instalatii cu tracliune anintald. de oblindre gi prelucrare a cerealelor de pe teri,toriul Rominiei, in
.,Studii $i cornunicdri de istorie a civilizaliei populare din Romdnia",
vol. II, Sibiu, 1981,p. 93.

I67

Cu exceipfia pdrlii de nord-vest, Ei in Moldova treieratul

cu anima{e a fost'cvasigeneral practicat fie alSturi de.imbidtit,
fie ca o consecinld a restringerii simlitoare a sferei de intrebuintare a acestuia'
In Transilvania i -sd, comparativ cu im,bldtitul, treieratul
clr anirnale a avut o mai micd insemnitate, atit ca rdspindire
cit si ca intensitate a solicitdrii. Doar in vastul Ei sud-vestul
Transilvaniei, procedeul in discu{ie s-a utilizat mai des, dar Ei
acolo s-a aflat in concurenldcu imbldtitul.
Pentru desemnarealocuiui unde se treienau cerealele,s-a
pdstrat pird astdzi cuvintul moqtenit din latini : arie. Din cauza
condiliilor istorice specifice, in Dobrogea s-a impus termenul de
provenienld turcd : armcrn.
Aria pe care se cdlcau cerealele era amenaj'atd,de reguld,
in gospo'ddrie.Ceva mai rar, ea se aranja in anumite puncte ale
mogiei sdtegti, situate, de o'bicei, pe ridicdturi, pentru a beneJ'iciade o mai intensd qi o mai prelungitd adiere a vintului. Din
ci:'d in cind,. se treiera chiar pe locul ce fusese secerat. In
Transil.vania, a fost inregistratl qi deprinderea treierdrii cerealelor'cu animalele in tzrd.
in'mod curent, cdlcareacerealelorcu animalele se ef'ectua
spre sfir$itul verii. Rareori, se treiera gi iarna : ,,mai demult,
piinea sd bdtea iarna : trebuia sd fie pd,m,intul inrghetat"153.
In Transilvania, s-a treierat numai su caii. $i in celelalte
provincii istorice ale farii 'a pre,cl,ominatcdrlcar,eacerealelor cu
caii. Ici-colo, cei ce nu avea'u cai recurgeau insd gi la vite154.
Obignuit, amenajareaariei presupuneacioplirea ierbii, netezirea locului, str.opireacu ap5, bdttucirea,bdtdtorirea sartpisarea
cu maiul Ei mdturarea. Uneori, pentru a ,,facepdmintul ca pielea", dupd stropire, se risipea un strat de paie, care era cdlcat
cu caii155.Prin Dobrogea, peste stratul de ,paie, se trecea cu
tdvdlugul rdepiatrd tras de cai.
In sudul qi estul idrii, in mijlocul ariei se planta, totdeauna,
un stilp numit ;tiomb - in Banat; steajer (steajdr, stejer)
in Olteriia, Muntenia si Dobrogea ; par7s6,stilp, ;arampoi, fdruS,
ls Inf. de teren, Ipatele (Iaqi).
't' Ilf, de teren, Crasna (Gorj), Roqiile (Vilcea), Gdiceana (Bacdu);
I1e5ti, BdlSEeqti (Galali). Rogiegti (Vaslui.), Jigdnagi (Iati). T.dpuSnicel
(uaraS-Severin).
ti5 Inf. de teren. Vindtori, Turnu (Arad),
15 0Terrrie nulc uc eainaim ar ec ir c u. ii! ie$nM o l r d o v a . '. .

16 9

steajdr(steier)I'7,pocium etc. - in Moldovalss'In Transilvania'

pat', cociumb 'sau 'stilp'
precurnpdneau ariile fdrd -arie
'
incepea de la, miil-oc-cltre marpe
snopilor
AEezarea
gine. in Oltenia, \iluntenia, Dob-rogeaqi sudul Moldovei, ac!itnii respectivei se spuneandsddit. in.5-qst,se vorbea de p.unerea pe'arie sau de i,mbrdcclreaarieirss'Snopii dezlegali sau
legati se imprd;tictu, se rdgchirau roatd (colac) impr.ejurul paru1-rT,i"t poziiie'semiculcatd (cu virful pe cotorul snopilor din
rindul precedent; primul rind avea spicelespre par)'
Acolo unde nu se afla par'' orrlul sta in mijlocul ariei, linea
caii de o fringhie sau de hbluri gi*i mina roatd. Prin. Moldova,
ii se striga , ,-;ti, Inldturi'..". Oriunde exista par, animalele se
tlgau de" el irin internre'diu1 unei funii lungi cit raza. ariei
(tig. ZZ).'Catcatutpornea de la margine. Pe mdsura rotirii anifunia se infdgura pe par' Cind ajungeau ,lingd el' se
-i't"loi, direclia cleplasdrii.Fireqte, operalia necesitaoarecare
schimba
timp. De aceea, pentru inldturarea timpilor m-9r!i, in unele
t"1"ioose plasa, imprejurul parului' un inel metalic sau o roati
f5r5 spile, de care-se agata funia. se crea, astfel, posibiiitatea
unei rotiri continue a animalelor.
Ir general, treieratul se efectua cu mai multi cai,.care
de lemn, giurite Ia
purtau idpestre, gitare sau gr"iuele
',bucd!i
iapete pentru }eg-areafringhliior ; griveaua sta in pieptul calubbtigatorlu, citlcatil cerealelor se intSptqia. cu animale
1,rfr,161.
neootcovite
In unele localitdli din Dobrogea;i din estul Nlunteniei, s-a
*
practicat treieratul cu herghelia de cai - numltd .Ei.priocd
idusd, adeseori,direct din balta. Aicdtuitd din cai tineri, neinvitali cu munca, herghelia se ldsa in voie pe aria irnprejmuitS
ell un tarc inalt de nuiele. Din cind in'cind, caii se alertat' cu'
biciul.
In estul Munteniei, in Do,brogeaqi in sud-estul Mc"du1'cl,
a fost inregistrat gi obiceiul treieiirii cu 951u!a--(alcituiti din
4 sau doartin doijd roti) trasd de doi cai. Sp-oradic's-a hdrmd''
nit qi cu carul tras de boi.
Pe o arie mai intins6, care cuprindea Dobrogea' in intregime, fi numeroaseaqezdridin estul Munteniei qi al Moldovei'
157Denumire destul de frecventd in sudul Moldovei'
ls ln general, vezi ALR, s.n., I, h. 72 qi informatiile de teren'
15eALR, s.n., I, h. 73.
10nInf. de teren. noElitu (Vilcea), Coteana (olt).
16rQTilsslsls s-au folosit mai mult in estrll Muirteniei, ln L,obrogea
si ln sud-estul Moldovei.

169

ffi,:=---'ii$i

-i

ffi\}HNSK
=:ir+*l*5
O

F i g. 2:1. Tdv ti l ttg de P i atra.

rc

-'trt
^+_\_
..

S\ -

wR
\u

. '-:t

\,!.-SZ

)cd

r..r.

\1,\*\
\ |

\1 "
\:

I.i-

\
\

L' \ , -:

I \ r.":fJ

,,/\--:).'t'

.o

N$
f,,'\

,
U

*\

\\>=

n-

N=
\\Ti

Fig. 24. Treieratul xu pietraiul (dutrdtsucur)'

F
ot

===$,F
=-=-'
i)o'
ci
h;

l.

s-a practicat treieratul cu tduiLltLgLilde lernn ori de piatra'

Aceita din urmd era netecl sau cu caneluri gi avea doul axe
metalice infipte la capete. De ele se agdlau animalele (fig. 23' 24)'
Se cuvine subliniat farptul cd qi birsanii au recurs la treieratul cu tdvdlugul tras cle doi cai. Sint dovezi insi c5, in fara
Birsei, procedeul a fost adus, in a doua jumitatg a secolttlui
trecut, de ciobanii care colindaserd prin BSrdgan, Dobrogea sau
Mol dova16z.
Se pare cA asetnenea cilindri din piatrd erau lucrali de pietrarii din zona muntoasa a Buzdului qi c6 locuitorii de ia cimpia
ii cumpSrau ir-r tirguri163.
161
163

lara Birsei..., vol. I, P. 147.

Inf. de teren, Iveqti, Bdld;eEti (Galati).

Unealta respectivd era desemnatd diferit: tdudlug, (tdfdluc, udtdtuc), pietroi ctt rduat"e, pietroi de armon,, odorog din piatrd, butuc d.e piatrd cu crestdturi sau butuc de
l e m n e tc .
Unii cercetdtori suslin cd metoda
tre i e ri ri i c u td val ugul a apdrut cl upd
epoca bronzului Ei cd s-a impus ind e o s e b i i n tdri l e care mdrgi nesc
Marea Mediteranel64.
Pe te ri to ri ul S cythi ei ;i i n rdsdritul Daciei, unealtb s-a rdspindit
incd din perioada colonizdrilor greceqti pentru ca, mai apoi, pe tim4rul
romanizdrii._sd-Ei cor-rsolidezepozi!ia

Fig. ; 25.'Dicanie (reptodusd

dupd piesa aflatd la Muzeul Satului),

,.

vlAtr

ln Dracuca'"".
De fapt, din aceeagiepocd dateazS'siintrebuinlarea altei unelte numitd popular.: doscd,dicctnie,scin"clurd.de cretnene,du.ium, dosnic,a.emene etc. - de form,a unei sdnii
pline, previzutd pe partea inferioard
^

cu lamele de cremene ori cu zimli de

olel (fig 25) Dupd cum se cunoaqte,
.
Ei romanii foloseau o atare unealtS, cdreia ii slluneau tribttlutn766.
Destinatd miruniirii, tocdrii paielor, la noi, ustensila a fost
utilizatd indEosebi in Dobrogea qi in sud-estul Moldovei. De
obicei, ea era trasd de un ca,l. in timpul deplasdrii, o persoani
sta deasupra, in picioare (fig. 26). Alteori, dosca se agdta de bralele tdvilugului, tirindu-se inapoia acestuia.
Pe durafa treieratului cu animalele, snopii se intorceau de
pe o parte pe alta, iar,paiele rdnnase fdrd, boabe se adunau cu o
grebld, se scuturau cu furca
;i se scoteau de pe arie. Din cind
in cind, se aduna griul cu lopelile, rspre rnijlo,oul ariei. De re*
guld, paiele se intorceau, pe ,o parte qi pe alta, de 3-4 ori.
le Vasile Nearnlu, op. cit., p. L92.
lc; Corneliu Bucur. oo, cit., p. 93.
160Radu O. Maier, op. cit., p. 244.

172

ig. 26. Treieratul cu tiosco (dupd Bucur).

Pe la jumdtatea secolului trecut, in Transilvania, Ei-au
fdcut aparilia pri,mele ma$ini de treierat, m'inate de cite 4 oameni167.Cu timpui, e1es-au rd,spindit gi la sud gi est de Carpati.
In Transilvania, s-au inmullit, treptat, $ ma;inile de treie.rat, ac[ionate de animale, cdrora li se spunea iergane sau ghipuri. Mai rar, astfel de,lnaqini au funclionat E'i in Moldova sau
in. sudul ldriitoa.
Ca o naritate, in comuna Eftimie Murgu (Caraq-Severin) a
fost conserrnnatd utilizarea, pind iprin 1935, a unor maEini de treierat puse in miqcare de forla apei : ,,Instalalia era extrenl de
simrpli, apa venea pe un *jgheah- pind la o roatd iclenticd cu
cea a multelor unori existente in localitate. Pe o arie amenajatd
in apropierea riurlui se afla o,batozd de dimensiuni mici care era
..purfatd- cu o curea de la oroata de ape-"t69.
Cdtre sfirEitul secolului trecut, se ivesc din loc in loc (mai
intii pe'moqiile boieresti) si batozele. Ele se rdspirrdesc in special
dupl primul rizboi mondial. in orice caz, se poate afirma ca
lpind at,Unci, atit ca inti,ndere cit qi ca pondere, irnbldtirea Ei cnlcarea cu anirnalele au rdmas principalele modalitdli de treierare a cerealelor pdiotrse.
187Tara Birsei..., vol. I, p. 130 inf. de teren, Lucdceni, Valea Seac6,
;
Cnrciqor' (Satu Mare), C5beqti. Tomnatic (Bihor), Ldpugiu de Sus {Hun e d o a t 'a ) . T d r t d r i , r ( .\l h a ) . Bu r r cl ti ( Br a so r ') . C Al i n i i ( C l u j ) e tc.
rB De exemplu. in Simburesti (O1t).
16eRadu Octavian Maier, Sistente trad.itionale cle inbldtit * o instolalie hidraulicd, in ,,Buletinul AER", nr. B, 1980, p. 20f .

773

Dupd treiersr; S inliturau paiele cu grebla si furca de

lenrn. Cu acela$i scop, in Dobrogea s-'a folosit iabauct (ieb(tlu;a,
iabona), adic6 o.'fuqc6 speciqld,cu cin-ci ori."gaptecoarne mai
,n-ricisi m4i arcuite decit ceie obiqnuite. In schimb, prin M'oldova
;i nord-eitul Tnaiisi{vaniei, paiele se fielezuiau (f elezuictu,f erezuictu) ,;sb scgieziudirr boabe" at fielezeul (f elezdul) ,,un fe1 de
indturd alcdtuiti di,ntr-o punte gduritd, in care se infigeau nuieIuEede rribsteacdn,qi dintr-o coadd 1ung5"170.
de cereale
Urrna uinturatul 1a vint prin azvirlirea Lroabe,lor
in sud saq prin ldsarea lor sd cadd dintr-un vas (co;, cogarc(t,
gdleatd,;ctld.are,bani$d,cd[in.,h'oac(t,gducm,coucLt(t,copaie, albie, cdus,l postgtud,dimirlie etc.) linut la o anumit6 ini[!i,me.
. Rareori, bo'abete'se arunoau c'u mina. Frecvent, i'rasdnse
gruiatt (denumire a'acliunii in Orodel-Dolj); se irnprd;tia'u cu o
lopatd specialS,de forma- unui cdus ,rnare, fdcuti din lernn de
tei, paltin etc. (fig. 27). In Transilvania, i se zicea Ei lopdfea,
lolsdci[(t, ui,ntu.re;cd,gufld, scoc, troctLld ctt, coadd",side;cd ele.
De suhliniat c5, in Transiivania .;i in nord-vestul Moldovei, cerealele erau vintur.ate mai mu,lt in srlre. De aceea, se
cduta ca, Ia indrllimea aru,ncdrii seminlelor, sd se creeze un
curent ,puternic,care sd in'lStuie impuriti{ile u$oare.In consecinta, majciritateasurelor erau aEez,ate
cu axul pe direclia din
care se gtiarc5 bat vinturile dominante. ln plus, pentru inten,porsificareacurentului, 'pe timipul vinturatului, se deschildeau
lile de la capetele;i fetele laterale aie gurii171.
In puncte izolate din Oltenia gi destul de des in sud- estul
Munteniei, in Dobrogeaqj chiar in sudul M,oldovei,boabeie de
cereaie erau arunoate cu lopdta intr'-o plasd (cu ochitn'i mici,

t r jg" 27. Lopit lic iL din Padea ( D o l j ) ,

l i o I n f . d e teren, Filipegti (Bacdu), Vdle'ni (Vaslui), Ipatele (Iali),
Cdtina (CIuj).
171Pompei N{ureganu, Contribulii la stucliul asezdrilor
si construcliilor fd,rdne:;ti din Cimpia Transiluaniei, in ,,A.NI.E.T.,, pe anii 196519 67 ,CIuj-Na po c a, 1969,p. lB?

174

Fic. 28. nirntott

""

tilr:;t

din piete (padea-

inrpletite clin ald rclecinepA) numitd prhnef (prin Oltenia), pri'metes (primitea, plasd de
fd[uictld)l72, f elezd.tt (termen utilizat
in sudul Moidovei). Alteori, boabele se l5sau sI cadd in bdtaia
vintuilui, iar cu plasa respectivS, prinsd pe prdjini ori ,pe pari,
se reti nea pl eava.
inldturarea in-rpuritSli'lor s-a realizat, oriunde, si prin cernerea boabeior de cereale in ciururi lucrate fie din tabl6 gdurit5,
fie clin piei de ani'maie argdsite ;i perforate. Ve;ca (unc.fttia,
uectr:a)ciurului ,se confecliona din coajd de tei ori ,din lemn
arcuit in formd de ,cerc (fig. 2B).
In sudul Olteniei, in Muntenia, Dobrogeet si chiar in Moldova, ciurului cu fund din piele i s-a spus, uneori, dirmon
(dirmoi). Prin inter"mediul unor sfori rprinse de marginile ustensiiei, dir'monul se ag5!a, citeodatd, intre nigte suporturi.
ln Transilvania, o largi aplicabilitate a cunoscut mourct cle
uint'ur'ut (moaro de uint, lnorlcct cle.utnturqt, r:iurul utnturdtor,
treierttl de mind). Era vorba de un cilin'dru rotitor intre cloui
puncte der sprijin, prevdzut (in interi,or) cu 2-3 site cle vin*
turat ;i cu doud roti dintate, lluse in miqcare manual. in celelalte pdrti ale ldrii, m:r;ina a fost intrebuintatd sporadic.
li2 Denurnire ln estul [,Iunteniei,
in Dobrogea
dovei.

$i in sudul Mol-

1n_ttij

In fine, cdtre sfirgi,tul sec.oluJui trecut, s-a rispindit in

toatd tara uinturdtoqrea * cea mai evoluatd maqind de sortat
'
..
9i clecurdlat seminlelede impuritdli.
CURATATUT PORUMBULUI
CuleEi mai tdtdeauna cu pinuEi, Eiidlelii .-'numili regional cucuruzi, eiueatrdi,tulei, pdpu;i - in Tran'silvania ; drugi,
.pipernicili(' - in Oltenia 9i estul Munteniei ;
qhiiuri
"stiiteti ,,stiuieti
- in resiui Munteniei; ;tiule[i,' ctocittd'i,pdpusoi - in
MoldouarT3- se 0ransportau acasd Ei se depozitau in fure,
;opt'uri, prispe, cdmdri, magazti etc. ..
Pentru inldturarea pdnuqilor, se orlanizau cldci la care luau
parte r,udeEi vec'ini, pe baza p'rincipiului reciprocitalii'
Apoi, Etiuletii se lineau la uscare. Boabele se curdlau perir:dic, in funclie de cerin-te.Operalia era 'desEmnatd: curdlat,
bdtut, d"ezghiocat - in Olteni'a, Muntenia qi in Dobro-geo;
di;fdcat, ciejgh.iocat,bdtut, imbld"tit - in Moldova ; desfdcwt,
tmbtAtii, frbZat, sfinrit, sfdrmat, sfinrLat, despoiat, zmiaurnt'
curdtit - in TransilvanialTa.
Veche qi general r6spinditd in toatd lara a fost deprinderea
curdlirii boabelor prin frecarea Etiulelilor.
Cu deosebire in Transilvania. in Oitenia, Muntenia gi in
Dobrogea,rnare cdutare a avut qi rAzuitoareade mind (fig. 29)'
care eir-rlu,cratl de fierarii satelor. Prevdzutl cu doud rindu'ri
de dinli pe margine, ustensila respectivd se numea frecdtoore
(ln puncte izolate din nordul Olteniei Ei prin T'ransilvania),
desidcdtoare (prin Transi'Ivania gi Moldova), despoitor, sfdrmdtor, sfdrmdtoare, snticurdtoare (prin Transilvania), curdfitoare (prin Transilvania, Oltenia, Muntenia, Dobrogea;i sudul
Moldovei), curdtoore (termen cu :nare c'iroulalie in Oltenia ;i
in Muntenia), gheut'd.totn'e,gh,i:ardtoare(in nordul Olteniei)'
brd[ard (in puncte clispersatedin nordul Munteniei), gheard de
mind (prin sudul Moldovei) etc.
In oricare parte a ldrii, qtiulelii se introduceau, adeseori, intr-un sac qi se intbldteuu, se bdteuu at imbl(tciul,

cu pr anictLl,l7' ,,maiul de
rufe", gu pur"tll, cu rrmizrl sart
cu ciomagul. Din loc in loc,
in Transilvania ;i la sud de
Canpali, dz'ir frecvent in Moldova, stiulelii se aqezau in
piud qi se loveau cu maiul
sau cu chilugul (nume al maiului in Moldova ; fig. 30 a).
Alteori, in zonelc muntoase gi deluroase ale Olteniei, Munteniei qi Moldovei,
gtiulelii se pisau cu parul ori
cu maiul (chilttgul) in uleie,
;tiub eie, budur oaie, obor oace
etc., adicd in vasb obiinute
din trunchiuri de qopaci (in
special din tei) scobite. La o
::::::j j. .: " iry,'
b::
oarecare indllime de margiFie. 29. Curd.fotul porumbului cu
nea de jos a unor asemenea
curdfitoarea (RoElile.-ViIcea).
vase, se afla un grdtar de nuiele, pe care.se bdteau, de fapt, qtiulelii qi prin orificiile cdruia
se scurgeau,boabeie curilate.

Pentru oblinerea unor cantit6li anai mari de 'boakre,pretutindeni a Existat vz,arllgabaterii qtiulelil,or cu maiul (pilugul,
chilztgul - fig. 30 d, e), cu bdtoiul, bdt(ild.ul,mdciucct,gh.ioaga,
paru,l etr. - in niEte uste,nsilesipeoialconfeclio,nate,spri,jinite,
obiqnuit, pe patru picioare sau, rare.ori, ,pe doud scaune ori pe
tdlpile saniei. In g'eneral, ustensilele a'mintite erau l'rrcrate d-in
tttlpi, dh sttlpi care se {nfigeau in t6lpi Ei din nuiole impletite
printre stilpi, fie de jur*i,rnprejur (fig. 30 d), fie - ,mai frecvent
doar pe trei pdrti (fig. 30 b, c). Podttl 'pe care se love,au
gtiulelii consta din nuiele ,irhpletite, din girpcisau din soinduri..
Din loc in loc, in pod se fdceau g5,uri pentru scu.rgereaboaboloix'
curdtate.
gtiuletii'se bdteau intr-un fel de
In nordul T,r'ansilvan'iei,
1ad5,inchisd pe.toate pdr!ils176(fig.30 e).ln aceeagiparte a

1i3 r\LR! s.n., I, h. 108. Vezi qi V. Bidian, Din terminologia porumbului: termeni pentru nollunea St.iulete, in ,,Cercetdri de lingvisticA.,,
an XXIV (1 97 9) ,nr . 2. P. 179- lB3
1 74ALR, s . n. , h. 115"

175Inf. de tergn, Lucdceni, Valea Seacd, Aliceni, Luna, Cdpleni,

Crucigor (Satu Mare).
176Tachb Papahagi, ,.op. clt., vol. II, p. 95 ; . Leontin Gheorghiu,
Unelte $i anstl.lorti gdrd.neStipentru prelucrarea unor produse al'Lmentot'e
in Sdlaj, in ,,A.NI.E.T."pe anii 1965*1967, Cluj-Napoca, 1969,p. 442.

176

l2 *

Ocupatii treditlonale pe ter.itoriul ri.omanigi vot. I *

cd, 40?

1 '71
lt
I

Fig. 30" Unelte de curSlat porumbul (dup5 Papahagi;

Felurite ca fon-nd qi chiarr in ceea ce priveqte tchnica de

confeciionare, lasele enumerate - in care se curdlau boabele
Se numeatl co;ttri de,mbldtit mdlctittl, tfu'gi de
cle pe qtiuleli.in Transilsau lese cte sfdrmnt ertcuruz imbldcit cLLcLrrLLz
vania i co$uri de. bdttrt porumbtLl - in oltenia ; co;tffi de, bdttLt
p o rum b, c t t ; t i - i n Mu n to n i a l l e s e s a u fr" tr gi- i n D obrogea;
Iese,(lesci) in Moldova
S: pare cd in Motcova a existat cea nrai puternicd tradilie
a curdtatului boabelor prin baterea qtiuleliior in leasri (le.soi).
culese pe teren mai lasi sd se inleleage cd, acolo'
Mlrturiile
pentru
se aflau sate (cu deosebire in zonele de 'munte) renumite
la
vinCeau
conteclionare:l unor arstfel de ustensile' pe care Ie
ci rn pie, pc bt r c ur e .
TotoCatd, sint dovezi cI in Transilvania 9i chiar in norclestul Munteniei se gdseau tmbldtitori ambulanli. In acest sens,
amintim ci inainte ile primul rinboi mondial, in anurnite 'perioade ale anului, mulli locuitori cle prin satele sdlajului plecru
la imbl(ttifirl porumb,ului prin regiunile invecinate, ajungind.
citeodata, pind in cimpia Tisei : ,,Deplasar,eai'm'bldtitorilor se
facea cu car cu cai. Ei duceau cu sine cogurile cle im,biitit' b[taIau5ie Ei cite o legaturd de nuiele pentru eventuala rcparare rl
cogurilor. Numd,rul cogurilor clepin'dea de nu'rndrul echipeior, lir
un oos lucrind cite cloui 'persoane 9i rar cite p:ttru, l:r coqurilc

Fig. 33. Curd{atul porumbului

ntalina (Rosiile-Vilcea).

cu

Dupd .primul rdzboi mondial, pretutindeni a ciEtigat teren

intre,buin{areamaEinii manuale de cur6lat porumb (fig. 33),
cdreia, in sudul Olteniei ii al Munteniei, i sra spus bctto:(rde
t'r'tit'td.

DEFOZITAREA

PRODUSELOR

CEREALIERE

rnai rnaif'178.
In vestul Tra silvarri"ir?9, in Banatl80 qi, sporadic, in alte
pdrli ale liriitat, in vederea inldturdrii boabc'lor, s-a recurs 9i
pc un jgheab' care ave:t cr'titr
l:r proce.deul tragerii'gtiulelilor
infipte piezis, s:lu pe o scinclurf, llresiratd cu clinli de fier ori
prevdzuti cu un cuiit. A;ezatd oblic, scindura se sprijine'a cu
trn cap[t pe pdn-rint, iar cu celSlalt pcl tll1 scaun (fig 30 f)
In
1?8Leontin Gheorghiu, Ocupatii anexd ole populafiei din
-Sdlaj
I|ccuf, ln ,,AMET" pe anii 1968-1970, Ciuj-N.apoca, 1971' p--162'
ris 1rri. de teren. Terebegti (Satu Mare), Sintana, Turnu, Vindtori, $epreuq (Arad).
lm Tache PaPahagi, oP. cit., vol. III, P. 147.
lsl Jn f. d c te ren, Fina{ e (Mureq), C5preni, Piriu (Gorj), Simburegti'
(loteana (Olt).

tB0

in toat,e regiunile lbrii, griun{eie cerealelor p5'ioase s-au

aflat in concordanld cu volumul produclii'lor realizate in timp
si in spaliu
In toate regiunile !5rii, grdun{ele cerealelor p6ioase s-au
depozitat, in primul rin'd, in podul casei gi, mai rar, intr-una
dintre inciperile acesteia (celur, odaie, cdmct(t etc). In vederea
protejdrii irnpotriva rozdtoarelor, de regul6, cerealele nu se
rdspindeau pe jos, ci se line,au in niEte ustensile speciale. Dintre acestea, tradilia orald de pretutindeni rnenlioneazd indeosebi sacii. Apoi, strAveohe qi cvasigeneral ri,spinditd pe cuprinsul tArii pare ar fi fost deprinderea tinerii grdunle1or iu
costu'i (coseri) confeclionate din nuiele impletite Ei lipite - in
interior ori in exterior
int sau cu balegd. A'"'ind forme
diferite (rotund5, ovald, pdtratd, droptunghiulari), fiind mai

181

M6rturiile etnografice de teren lasi sd se intereagd cd in

regiunile de cimrpie hambarele erau aduse de la munte. prin
tirguri sau prin sate, e1eerau vindute pe bucate.
Din vremuri indepdrtate vine
Ei uzan{a pdstrdrii unor can_
titdti nrici de griunle qi de fdind in oboroace fdcute din scoar{E
de tei ori in truuchiuri de copaci, scobite, numite tLlee,;titLbeie,
budt-rooie, bu.t,uri etc. (fig. 36, 37). Tot aqa, mai cu seamd pe
la stine, fdina se !i'ea ;i in burdufuri din piele de oaie sau de
capr5, in bcnile clin coajd de tei etc.

FiS. 34. larcuri

pentlu bucate din Arcani (Gorj).

Iargi fie la guri, fie la baz6 (fig. 3'1), ase,meneaustensile se'

aqezau,frecvent, in guri, go'pruri, in tinda (prispa ori ti'rnalul)
casei etc. Ele se aqezaudirect pe 'pdneintsau se sprijineau pe
fu,rci, pe pat de s,cindurirpe butuci etc. De oJoicei,se alcopere,au
ou capaceori cu trestie, ooceni ,etc.Popular, li se spunea larcuri
pentru bucate (denumire cu ,o mare r6spindire in !ard). ji'gnile
(de exemplu, in Ilovifa-Mehedinti), tirne (prin Muntenia) etc.
Vechi,rnemilenard au qi cutiile mari, lucrate din scinduri
(de fag qi stejar) cu uluc pe rnargine qi aqezateuna peste alta.
La ,capete,scindurile se incheiau in scobiturile utror stilpi verticaii (fig. 35). Acoperite cu un capac gi p,revdzutecu 2*3 compartimente, in astfel de vase incipdt'oare se depozitau nu numai
grdunle, ci qi fiina de griu sau de porumb. Cunoscuteqi intre'
buinlate oriunde in !ard, cie erau numite, obignuit, Ilsmbure
(himbare, ltombare). ln puncte izolate sau pe arii restrinse, li
(ldd.oi)tg3,racler&4,tronuriT\s, sicrie
se mai zicea : ldzi182,Idd"oaie
jicnitr e18e
etc.
(sdcrie) de b uccrterq6,si siiautr i187,g(tbdna; etBB,
182Inf. de teren, Cimpu iui Neag (Hunedoara), Drdnic, Negoi, Orodel (Do1j), Bogddneqti (Bacdu) etc.
ls Denumire destul de lrecvent5 in Transilvania si in Moldova'
184Cuvint intrebuin{at sporadic prin Moldova (de exemplu' in Birsdne$ti-Bacdu).
185Termen utilizat in puncte dispersate din Munienia.
186Nume consemnat iei-colo, in nordul, nord-vestul Transilvauiei,
187Vocabule folositd in unele sate din nordul Transilvaniei'
188Inf. de teren, Vlndtori, Sintana (Arad).
18sInf. de teren, Bunegti (Braqov).

182

Fi g . 3 5 . H a m b a r .

Fig. :17.[i lel pentru

depozitarea
cerealelor (Curtiqoara-Gorj).

FiC lltj. Ulei pentru depozitarea cerealelor (Arcani-Gorj).

Din cind in clnd, grinele s'emai pistaru priy.bul,i,.butoaie,

tociitoloboace(nume al buioaielor i,r Moldova), bttdiileu,ltutini,

,"r-119i grNc.

cum arn mai aratat in prima parte a lucrarii, pe teriforiul

,areqi deprinderea.depozii6rii noasire,vechime multimilenard
idrii grinelor in gropi de btLcate(g,op! de phte)' Ace.astdposibintaft arhaicd ,le lpdstrare a cerealelor a fost utilizat6 continuu qi frecvent, pine cetre sfirgitul se,coltrluiai XVIII-1ea, cu
cleosebirein satele-c1ecimpie Ei de clcal din Oitenia, Muntenia
si Dobrogeagi crhiardin Mo d'va. Se lrare cd, dupd inldtu'area
mo-opolIlui turcesc asupra comerlului ro'mAnesc,intensitater
fotosiiii gropilor de bucaie s-a diminuat sensibil.Cdtre sfirgitul
secolului"trecut,ele s'ernai intrebuinlau doar sporadic' Totu5i'
traditia oraii din zonele amintite a pdstrat pind astizi daie
precisedesprefelul cum erau ,lucrate'
Potrivit unei astfel de surse' gropile de buoate aveau profil de oaId, erau strimte la gurd 9i ie lirgeau-, trept'at,-sprebazd'
Uneori, gura se sapa dupd di'mensiunilero-tileipluoul,ui' Adeseori, groa"painoepe-asd ie 16!eascdc'hiar de la gurd (fig' 38 b)'
Alteori, e,aera prevdzutd cu un c;irlici care cobora drept, pe o
adincime de 0,b0-1 nr. Ldtimea girliciului varia intre 60B0 cm. Abia de la ginlici, in jos' groapa se boltect,se pilnia,
ajungi rd sd aib6 circe 2 ,m la baz6. Ad,in,cimeatotald oscila
intrc 2-3 m (fig. 38 a).
' l'rnrpotriva tr,tnezelii,gropile de buc'ate se lipeau' il1 mod
nrlrenf .r! rryranrestecde'lut, baleg6qi pleavd.Cu acelaqiscop,
ele se pirleatt, se crrd"eaucu paie, coceni, resturi de n'utre! sau
6o
r

v/HV/,

' t. f I
t

atac neaqtep1o1tt193,
Este sigur insd cd, in Transilvania, gropile- de cereale au
fost utilizate mult mai rar decit in restul !6rii. o afare constaFig. 38. Gropi pentru depozitarea cerealelor

ls Cuvint cu circulalie prin Transilvania'

$r finnrr-tr"
., t'os"ior iespective prin nord-estul $i cstul Muutcnrel,

r o{

cu lefitne. Prin ardere, perelii capatau o crusta de mare triiinicie. cs sd nu se infiltreze apa, gropile mai puteau fi inconjurate
(Lrulr lant protector.
Totdeauna, cerealelese turuau peste un strat de pleavS'
Dupd umplerea gropii, peste grdunle s.epres6ra uneori cenu$ei'
sd impiJdice pdtrunderea rozdtoarelor. Apoi, se aqeza
-enite
un capacori o rgatd c{bcdrul6. Deasupra,se aruncau paie ;i un
strat de pdmint,-grosde circa 0,50m, care se ridica ca un illuquroi.
ca o
Pe lingd a;a-ziseie gropi ronrune;ti, oorbe, coien'eSti'.
exista!
au
Dobrogea
in
;i-Shiltogene,
influenld a"populaliilor
uece tu,rceSii,-tdtdre;tisau tdtdrii. Foarte largi la gurl,- ele se
forrna unuri ghir"ecilez
strimtau, treptat, spre
-fa!i fund, cdpitind
romdneqti' ele nu
gropile
specific
de
plus,
in
(fig. 38 c).
ie}raeau, ci numai se ciptuqeau cu un a'mestecde lut, pleavi Ei
p;rie.
'
ln gropi se p6strau cu preponderenldmeiuI,.orzul gi ovdzul'
marea capacitate de depozit'area gropilor'
Luincl-in se'a{.t.l6
care, in general. ajungea,sigur, la eiteva mii de kilograme, este
greu cleirezut cd ete J"r.re"u totdeauna intereselor unei singure
familii. De aceea,sintgm ir:.de,mnatisd arprecieimci, odini.oarS'
gropile erau amenajate qi intrebuintafe in comun, probaDll' pe
principiui rudeniei ori al vecinatetii
'
Fhrd indoialS cI grcpi de cereales-au amenajat ;i in Transiivania. De pild6, lt 1666-1567, un cdldtor st'din - Giovan
Andrea Gromo - observa cd in zon:r 'Sighiqoarei se gdsea un
deal ,,...in intregime 'din tuf Ei e plin de peqteri in care,-dupi
mSrturia ceior mai batrini qi mai de vazS localnici, se adaposte'scgi se pdstreazdde 180 de ani incoace cereale cit se poate
dc bine. $i acest lucru se inttm,plA pentru cd aceste cere,alenu
se recolteazd;i nu se ridi,cSde pe cimp rriciodatSmai inainte
ca boabelesi inceapdsd se scuture de la sine din spic' Pe linga
faptul cd acestepeqteri sint foarte potrivite pentru scopul
arc'esta,
oraqul mai este destul de (bine) apdrat impotriva unui

re2R. O. Maier, Gropile cle pdstrat bucate (ceteale) in Dobrogea,

i n , , R e v i s t a m u z ee l o r ", nr. 3, an V {1968),p. 278-279; Georgeta Moraru,
Dobrogea. Pdstrarea prochtselor agricole, in ,,Buletinul ABR"' n'1" 4'
p.
1978,
'io:r 84-87.
1on Drdgoescu, Elena Maxirn, Noi date. referitoare la pastrarea
protluselor agroalimentare, in ,,Buletinu1 AER", nr. B, 1980,p. 19:i.

tare ne-o prilejuiegte, in prirnul rind, sdrdcia datelor conservate de tradilia oralS locala despre s,ubiectul in disculie.
A5a stind lucrurile, devine lirnpecie faptul cd existenla atit
{e jndelungatd gi atit de puternic inrdddcinatd a deprinderii
de folosire a gropilolde cereale - in sudul Ei estul idiii - nu
poate fi desprinsd de cauze de naturd strategicd; mai exact spus,
de nevoia ,acut5 a a:scunderii bucatelor din fata deselor si r:rnidblor incursiuni itrdine, in speciat tu.""qii-qi ##;;i.'
De altfel, cu toatd grija pentqu alegerea unor locuri cit mai
tainice, pind gi gropile de cereale erau, adeseori, depistate si
pradate de invadatori. De pildd, Giovanni Maria Angiolello inso{itor at lui Mahomed al ll-lea in Moldova, in campania imp ot r iv a lui $t c fa n c e l Ma re , s i u a rti c i p a n t l a batai i a de Ia V al ea
A lbS - lt r int re a l te l c . s c rj e :,,i n a c e s t l o c a st:rt trei zi l e tabdra
s;i p_alte din ea a pleoat spre (cetatea) Suceava pe care am gi,sit-o
goald, deoarece lo,cuitorii fugiserd qi lucrurile 1or parte f*esera
luate cu ei, iar,aitele fuseserd ascunse in plmint. Turcii au gdsit
m,ulte din ele, deoarece sint meqteri in a gdsi ,lucruri aitfet
ascunse Ei ingropate, trdgind pe pimint un lan! sau chiar un
friu, ei aud qi cunosc golurile clin pdmint, unde sint ingropate
lucruri sau grine,_astfel au fost gdsite puluri cu grine qi alte
luoruri ingropats"t9+.
.cereale
este
. Un alt proc'edeu de desooperirc a gropilor cu
amintit de Walerand de Wavrin, cavalei burgund, care, in primlva1a anului 1445, intrd cu g,alere,lesaie pe Dundre si, trecincl
prin Brdila, ia parte, a'ldturi de romAni, la asediul cetdtilor
Silistra, Turtu,caia, Giurgiu ;i Turnu, aflate in stdpinireu ir.c iior . E l es t e i m p re s i o n a t d e fa p tu l c d rdmal i i ara hrana.
,,...ciliva rom6ni au coborit pe !dr,m unde au gdsit mai multc
grinare subterane. lSi vd voiu sLp,une
cum. ln parlile de pe acolo,
se Jac gropi n-rari in pdmint ca nigte cisterne unde se bagd griu,
ovaz gi tot felui de griunle si apoi se acoperd deschiidturile
gropiior cu pietroaie mari. $i in dimineala (urrmltoare) noptii
in care fusese atita cea![, pdmintul de deasup,ra gropilor nu era
jilav- Dupd acest semn au fost descoperite toate grfnele de sub
pdmint care se aflau in satu,l castelului Turcan unde era (qi)
griu_(gi) boh Ei mazdre, care au prin,s foarte bine galerelor...,,i95.
Nu i:timpldtor,
in secclul trecut - c.on,corrtitent cu impu..
{inarea p'ericolelor de invadare a tdrii qi cu intensificarea
tului romAneisc de cereale, incetul cu incetul. s-a renuntat
"y;porlar
tel Cdldtori strd.ini despre Td.rile Ron-tdne,
Bucures.ti, Edit. $tiinlificd, 1968,vol. I, p. 132.
tts lbiclem, p. gg.
i

186

uzanta multirnilenard .a ascunderii grinelor in gropi. De fapt, in

pofida atenliei cu oare erau amenajate, ele nici nu puteau oferi
orici'd contdiliioptime de c'onservare.
In conse,cinld,
un timp, sdtenii vor valorifica celelalte posibiliteti tradilionale de pd'strare a cerealelor. Apoi, in priu'nele
decenii ale secolului nostru, ca urmare a sporirii rec,oltelor mai ales in zonele de ci'mpie - qi*au ficut aparitia magaziile
construite fie din nuiele impletite Ei lipite cu lut, fie din ohirpici, fie in p,aiante,fie din scindu,ri, fie din piatrd ori cirdlmidi
(in func(ie de specificitatea locurilor). Ca si. alte construclii
anexe, la inceput ele se ac,opereaucu coceni, paie, stuf etc.
Uneori, magazianu reprezcntl o construcfieaparte. ci o irrcdpere cu de'stinalies,peciald,
care fdcea corp ccrnun cu cesr"
Tot aga,ici-colo, in zoneledeluroaseale Olte:riei,Munteniei
qi ale Moldovei, s-au ridicat jignile, iitni[e, jimniie, adicd un
iei de pivnite, de dimensiuni mai. reduse, lucrate din birne
ntasive, ce aveau capetele lim'buite Ei incheiate in ulucul efectuat in sti'trpiverticali (fig. 39). Acoperite cu qitl sau qindrild,
jignifele (jimnilele, jitnifele) prezentau u]r compartiment mai
mare, pentru grine, qi,doud,mai mici, pentru fdina de mdlai qi
de griu.

Fig. 39. Jintt'tifd din llovila

(Mehedinli).
IO/

w
ti

F -lg . 4 0 . J i g n i f d c u tit' td d in fa ld
- d i n G o r j ( d u pd Vlid u { iu ) .

Fig. .11.Gd.bdnasdin Munlii Apuseni (dupd Vlddu{iu).

I n G or j. put c a u fi v a z u te j i g n i l e c v ti n dA -n fa\d. care. 1:ri n

irnbinarea si realizarea elementelor constitutive, reprezentau
veritabile izbinzi ar"hiteotonice (fig. a0).
Cu acelaqi scop, ii1 Cimpia Aradului, in Cimpia Transilvaniei, in zona dealurilor Clujului ori prir-r Munlii Apuseni, s-a
folosit o con,struclie destul de asermdndtoare cu iigttila din Gorj,
desemnatS instt gdbfutas (nunrre utilizat, de pildd, ir-rCimpia Aradului qi in zona Dealurilor Clujului), hatnbat'etc. Obignuit, ea
era compus[ din doud parli ,,...un tirna! in fa!6 cu qogii Ei ,arcadele se,micirculare, frum,os ornarrlentate, qi gdbdnaEul propriuzis (ce poate varia ca mdri,me), in care se pdstreazd cerealele gi
unele unelte agricole"leo (fig. .11).
Gdbdna;urile din Cimpia Transilvaniei au patru tdtrpi ct"t
profil pdtrat, agezate pe o ternelie din bolovani de riu sau buc5li
mari de piaird de mal. La capete, tSlpile sint prinse in sisfemul
,,cheotorilor". I)e pe collurile tdlpilor se ridicd cite un ,so;. Sus,
pe Eoqi, se afld paLru ctn'r,urzi.Perelii si'rt lucrali din scinduri de
brad, iar invelitoarea acoperiEului constd in jttpi ,,snopi" de
trestie, care se leagd pe lealuri cu nuiele de rd,chitd. Pentru a
corespunde ,,...necesitd.tilor Lrndrite de depozitare a cerealelor,
pe lingd perelii din interior ai gdb6nasurilor se c,onstruiau mai
multe -h,arnbare- cu despdrlituri nuunite ..tielme" in care se
pune,au griu, orz, grdunle de porumb sau chiar fdind Ei terite('1e7.
1$ Ioan Totra, Contribufi,i Ia cunoa;terea a;ezdrilor si o, arhitecturii
Ttopulare din zona. Dealurilor Clujului, in ,,AMET" pe anii 1968-197t),
Cluj-Napoca, 1971,p. 90.
1e7Pbmpei Mureqeanu, op. cit., p. IB7.

188

Construclii cu acelagi plan qi aceleaqi funcliuni - insa de

clirrrensiuni mai mici ;i numite cdnttu'd ufar(t - existau Ei in
satele romAneqti din Maramures si !ara Zaran6lsllil9B. Din loc
ir-i 1oc, in sudul Olteniei Ei al Munteniei, griul se mai linea in
Itumbarul pdtul,ului, vasdzicd intr-o parte a pdtulului, confeclionatd clin nuieie. Pen'tru a ltu curge graunlele, porliunea respec.ale Transiltivi se lipea rcu balegS. $i prin unele sate de cirn."".pie
vaniei, se intilneau cotarce,,'Pdtule" care aveau un capdt speciai
amenajat pentru pdstrarea griului (de exernpiu, in Cirnrpia Aradului). Ca rarit6{i, in Valea Mare (Olt), au fost consemnate Ei
'nmgazii pe roli.' ,,Acestea aveau 1a cele doud capete ale tilpil'or
Iatc.rale osli pe care erau introduLse cite o durigi *roaid clin
ler-nn tdiat rotund ia cetpete si gdurit-. Pelrtru iarnA, in locu,l
roiilor
se foloseau plagi (t5,lpici) de sanle"lee.
'
Spre deosebire de boabeie cerealelor pdioase, cele de poru{n;b
nu au fost de,pozitate, niciunde, ir gropi. De aceea, generalizare,a cultivdrii poru,m,bului s-a re'flectat, cu promptltudine, pe
planul structurii gospodlriilor sdteEti din agezdrile de deal 9i de
cimpie, prin aparilia unor construclii specifice. Doar in satele
de munte, recoltele de porumb - neinsemnate cantitativ - se
lineau, rdereguld, numai prin poduri'ie cerselor.
Altfel, s-a recurs la con'"struclii speciale pe-,tru pdstrarel
qtiuletilor de ,porumb, desemnate di'ferit in graiuriie locale : co;
de bucate, cotcrrcd, cotarg(r (cotdrci, cotdrgi), co$&riL(co;dri)'
t:o;cu'cir (cascn"gd),co;tei (t:osteie), gdurei, Q(tb(tnus -* in Trarnin Olienia, vestul qi nordul Munteniei ;
silvanier20O; pdtul porwnbat" - in estul Munte'niei Ei ln Dobrogea ; cofor (co;dri'
case,ri, cc;er"e, cosure)207,lecsc"tsau cos de poptLsoi (nume cles
intilnite in sudul Moldovei), co;tei (termen utllizat sporadic in
nord-vestul Moldovei), si.siiac qi porumbar' (cuvinte intrebuin*1g. - in Moldova.
tate in nord-vestul lMolciovei)202
Izolat ori pe arii re'strin;se, gi in D'obrogea au fost fnlosite
dennnririler srrsirjcrc(sisiiat:) 7i [tttuiatl .
I1)8lb.i.denl,p. 186.
19 Rdzvan Ciucd, Ion Drdgoescu, Eiena Maxim, Construct,ii anexe
clin Oltenia, fi'luntenia si Dobroglea pentru pdstrarea prouiziilor agroal'i'
nTentare, in ,lOltenia. Studii gi cornunic5ri", Craiova, 1974, p. 65.
201Pe lingd informaliile de teren, vezi AlRR-Mararnure$, r'ol. Li,
h.402.
20t Denutnirea are cea mai mare frecvenfd in Nloldol'a.
2 g 2 i , d e p i l cl d , Io n Vl d d u l i u , Ag r i cu l tu r a ..., p .3 0 r ;M a r i a C i o a r i i ,
, 2 1 tV
Zona etnogralicd Rdrlitufi, Bucure$ti, 1979,p. 77,

Analizind formele Ei tehnicile cle lgcru ale conrstrucliilor

enumer.ate, ne ddm seama c5, dincoio de varietatea denumirilor,
ele se caracterizeaza printr-o ,mare unitate qi c5, de fapt, nu
reprezintd al'trceva decit strdvechi:Je farcul'i sau' co;uri confec'lionate din nuiele, lipite cu lut, modificate qi adaptate, bineinleles,
n o i I or f unc t iona l i td l i .
Astfel, ca qi cosurile de nuiele (in care se p6strau grinele),
ltittr"dele (co;arele, porumbctrela ctc.) au avut ca parte componentd princitpald larc'ttl confeclioni,rt, mai totde,auna, ciin patru
tdllti (legdturi, grinzi, slai'u,ri etc.) agezate - doud cite doui in tungiE ;i in cur,n-rez[. Vertic:rl, in tdlp,i, se infigeau - din
l o c in loc - - s ti l p i (p a ri , J u .s l e i ,c h i n g i , so;i etc.) pri ni re care
se imple'teau nuielele. Capetele superioare ale acestor puncte
cie sprijin erau prinse in grinzi (numite qi cosoroabe, cltsu-aLtri,
priL;tii etc.). Pe tdlpi, s,efix'au birne scurte, cdrora, izolat sau pe
arii mai mult ori mai pulin intinse, 1i se spunea mirtaci, ma[oli,
bulf ei, cd[di etc..gi care constituiau podeaua pdtuluh.ri.
Irr sudul tdrii (prin Ialormifa, Ilfov, Braila si Tulcc:t), itu
existat si porurnbcn'e lucrate ,,...dintr-un schelet uEor, din citev:r
furci infiptc in pdrnint ;i care suslin perelii din bele de floare,a-soarelui, consolid'ali prin lanli s:tu araci transversaii Ei 1eg a li de f ur c i c u s i rn d ...' (2 0 3 .
in nici o parte, larci-trilc nu sc :l$ezau clirect pe pdmint, ci
- la o inallime variabilA intre 0,60-2 m -- pe btttuci, bttturL qi, c hit t t t ' i, c ttp tl ti i e d e l e rn n : p e l e s p e zi de pi atra: pe furci ,
picioare, stilpi, piloli, polti de lemn; pe temelie de piatrd sau
caramidd etc. In spaliul de su,b {arc se lineau unelte agricoie
;i vase ori se amenajau cocina porcilor si cote{ul pisdrilor. Alteori, prin sudul Munteniei Ei al Oiteniei, se zidea magazia
de grine. N-au lipsit nici c'a,zurilecind sub pdtul se addp'osteau
r-it e, ir r t r - o ir t t p re j m u i l e d i n b i rn c . i n p l r.ts, i n MeheC i n!i , a
fost inre,.qistratd delprinderc'a construirii pdtulelor r:u tirtdit in
fai!6 si cu (ocind sul: ele (flg. -12).Uneori, tttit [arcttl pitulului
tit 1i tintlu erau cl5cliter pe un fel dc' pit"nild - numitf, jigni[d *- ]ucratl
din birne inchei,ate' in ,,cheotori"204 (vezi

Fie. ,12.Nlehedin{i. Pdtul cu

t i n t L ds. i r u c o c i n d s u b t'I l tl u p i
Papahagi).

Fi s.- {3 . Pi tu l cu r i n d d - n fa l r i d i n M e h e d i n l i ( d u p d Pa p a h a g i ;.

fig. 43). De asenrenea, pdtule c:u tirLdd in fa!A, sub care se

aditposte,a instrutlentarul viticol tradi{iona}, s-au cotlstruit si
in alezirile clin preajrla Drdga'ganilor (fig a'l).
Iii-q. 4'1. Pdtul cu tittdd it fa1,i.
trofani (V i 1c r:a).

2o:l lldzvan Ciucd, Lon Drdgoc-scu,Elena lVlaxim, op. cif., p. 60.

loz':T66hg Papahagi, op. c it . , v ol. I TI , p. 108.

190

,"&

Fig. ,t5. Pdtul circular (dupd

Vlddutiu).

in funclie de condiliile specifice locurilor, acoperiqurilt'

piltttle:l.or(co,;arelor, porurnba"el'o.r-etct),in doui sau in patru
paie'
ip", uu inveleau
,t4dr,;indrild (drani[d, prd;tild) sau cu
,pe
"u
mijlocul
1a
{arcului de
frestie ori stut. be obi'cei,
pdtutlul
sf, nu
"5.""i,
asigura
care
de
lSnteli
gesea
o
legdturd
nuiele, se
pir!i"'
in
deqi're
nu
se
orpeze,,si
ni
se
se
bornd.ce)ascr:,
se
se cuvine subiiniat faptul .cd, odini'oard,puteau fi intilnite
frecvent sate ai cdnor locuitoiri se oculpau,in propor{ie de masd'
cu confectionalea pdtu,lelor pentru Lp,orllmb'De exemplu' in
i"a"f Off""iei, pe spalii intins-e,iqi desf6ceaularcur.ile de nuiele
pntru pdtuie ori co;tirile pentru.c-aresdtenii de prin Armd5egti
Stoina (Gori), Sldvule
iVif""ul, U;urei (cormuna$uEani-Vi1c'ea)'
(Dolj)205
etc.
in pri,mele decenii ale secolului trostru, au in'ceput s[ oiqtige teren pdtulele (co;arele,poruntbarele)luc'ratedin stacheti.
TotodatS,s,a trecut trerptatla aco'peri;ulinveiit cu ligid, tablS

I
',1

,sicartcin.
Se poate aprecia cd, Ei in ceea ce priveqte fonma, ptttu'lele
(co;ctrele,porurnbareleetc.) se apropie de coEurilede nuieie' lipite cu I'ut, care au constituit prototipul. Astfel, 'sint docurnente
istorice care ,arati c6, pe teritoriul flrii RomAnegti,pe li] inceputul veacului trecut,,precumpdneaupatuleie pdtrate. Intrucit
ele nu asigurau condilii bune de aerisire, porurnbui princlea,
odeseori,mucegai. De aceea,autoritilile s-au vdzut nevoite sa
interzici construirea de piturle pdtrate206.De asemene'1,din 1oc
in loc, pe cuprinsul idrii, s-au pdstrat pind astSzipittule (co"pure,
(fig. 45)'
portrmbareetc.)rotunde, cu acoperigconic207
bune
mai
'condilii de pAsFire;te, pentru ci ofereau cele
tsare a qtiulelilor, pretutindeni au predomlnat pdtulele (co;arele,
poittmbarele etc.) clreptunghiulare,lungi de circa 4-6 nr, l:rte
inalt de 2--3'm (;fig"46)'
cle 1,20-1,50 rn 9i ctl{1ln1:rr"c
posibilitdlilor de aerisire,
sporirii
Aclese'ori,clin clorin!a.
etc.) cdpirtauforimi trapezoidald
pAtulele (cogarele,,ponunbarele
(fig. a7 a, b)
20; Gh. Iordache, L4d'rturii etno-Iirzguistice despt'e 'uecltimea nrese'
riilor poputare rontdt"r,e;ti,Craiova, Edit.,, Scrisul romAnesc", 1980' p' 40'
2ouIlie Corfus, op. cit., p. 221.
?07Eie au fost mai frelvente prin Maramules, nord-estul Munteniei,
sud-r.estul Moldovei.

19?

46. Pdtule dir"t aJ Alunu (Vilcea) ; bJ LeleSti (Gorj) ; c) Hdrnice$ti

(Nlaratnureq; ; tI, e, f ,9 - pdtule reproduse dupd Vldduliu'

13 -

ocupeti i

teriioriul

RomAniei

I *

cd, 402

II.
il

PLANTBLE TEXTILE

1l

o.f

Fig. ,17.Pdtule din : aJ Socu-Gorj ; bJ Hdtegel-Hunedoara

pahagi).

(dupd pa-

In unare parte, construaliile ,pentru pdstrarea porrl,tlbului

aveau o singurd ugd. Sg giseau insd si pdtttle (cosore,porumbare) cu o deschiderein partea de su,s,pentru introducerea stiulefilor, gi cu o uEil6 la baza tarcului, lrentru scoatereaacesiora.

|
': '
..
Ci,nepa,
,:
inul gi bumbacttl reprezintd principalele
plante
textiie cultivate in prezent in !a,ra noastrd.
Se apreciazd ci bumbacul a fost introdus in agripultura
romAneascd pe ia inceputul celei de a cloua jumdtdti a secolului trecut : ,,putem considera anul 1862, de ctind dateazd si
;ldresa trimisd lui Costache Negri, la Co:stantinopol, pentru
pr,ocura,rea de sdrnin[d, ca an in care s-a cultivat bum,bacul
in rnod sigur dincoace de Carpali, ,in Mold,ova ; in anul urmator', cultivarea s-a intreprins (...) qi in Munt"ni.tr208.
Desi planta a pdtruns atit de tirziu in agricultura cie Ia
noi, totuqi fibrele textile respective erau cunoscute in Tara
RomAneascd cel putin de la inceputul s,ecolului al XVllea.
Printre altele, la o atare constatare indeamnl privilegiul comerciai acordat brasovcrnilor cle cltre Mircea cel Bdtrin, rla
3 august 1413, in cdrc se precizt:aza cd lara RomAneascd exporta, pe ling6 numeroase produse oblinute pe teritoriul ei,
gi articole' ,,...venite din risdrit : bumbac, com,elot, piper, gof1.;111',?0{r.

I'errmenul rnai e:ite consenlrlat si intr-un

<locument din
rnuL l -1222t0.
Spre d,e.clse'birecle bum,bac, cinep,a si inul - plante cu o
_
largi intrebuinlarc. in inclu,stria casnicl, in aiimentatie si in
rneclicina populard -. sint autohtone. Mdrturiile
scoase j,a
!08 Constantin C. Giur:escv, Problem,e contrauersate
in istorlografia
rontdnd, Bucureqti, Ildit. Albatros, lgZT, tp.27.
xs lbitlent.
2t0 Docurnenta rontaniae historica. B.
lara Rom|neascd, I'ol. I,
B u c u r r . F t i ,E d i t . A c a d e m i e i , 1 9 7 7 ,p . l 0 t.

195

il
l

iveald de sdpSturile arheologice (fusaiole, urrlle de lesituri imprimate in 1ut) conduc 1a ooncluzia c5, pe teritoriul ldrii noastre, tesutul plantelor textile era practicat incd din neoliticul
timpuriu. Totodat5, in mrai toate erqezdrile din neolit,icul clezvoltat Ei de sfirsit au fost, gasite fusaiole 9i greutdli pentru
intinderea fire'lor de la rdzboiul vertical de tpsut. Mai rar,
au fost clescoperite ;i urrne de lesituri care da,teazf din acel e as i v r r ' m ur i?l l .
Se presupune cd cea mai vechel lesiturd 'de pe-teritoriul
RornAniei a fost aflati la Sucidav:'r-Celei' Este vorba de ur-r
aqternut c1epat, care aparline ,perioadei de trecere de la neolitic la epoca bronzului si care este lucrat din in, in doud i!e'
Urzeala constA din fire rdsucite in doud, ktr bdtitturn din fire
simple. $i unele gi aitele ating grosirnea cie 2 ntn:f12.
ln epoca kronzului, lesutul cinepei Ei al inului c{gtigd in
iirportanld. Faptul este confirmat de ,,...numdrul mare de fusaiole cle lut, variate ca formi ;i ornamentare, precum qi de
greutdiile 1:en1ru rdzboiul cle lesut. Unele din greutdlile_ rnari
ierveau ;i crt suporturi la adunaretr pL\ mosoare a firelor'
t oaI ' s e..." ' l13.
Dovezilor arheologice li se asociazS, utteori' cele scrise.
De pildd, referindu-se ia traci, Herodot afirmd : ,,In lara 1or
cregte cinepa, care seamd^nd nespus cu inul, numai cd este
mai groasd gi mai inaltd. in aceastd privin!5, intrece cu mult
inul. Cre;te gi de la sine qi semdn:rtd. Iar din ea tracii i;i fac
irnbrdcAminte. foarte asemdndtoare cu cea de in. Cind nu eqti
un bun cunoscitor, nu poli s5-!i dai seama dacl aceste haine
sint din in sau din cineipd. Omul care n-a vdzut niciodati cinella va crede cd hzrina este fd'cutd 6itt itttr214.
In agezdrile geto-dacice de pe intrea$a intindere a tdrii'
cercetdr"ile arltcologice au dat la ivesld nunleroase fusi,riole,
greut5li pentru rdzboiul cle fesut, ll-losoiire cle lr-rt etc. Der a:lc'-

i
r.
g

:1r Gh. Bichir, C(tntribttfli. la c:unoa;terea fesutului in oSeza|ea tltt

Ia Garuii.n (sec, X-XII,), in ,,SCIV", nr. 2, an IX, (f958), p. 't2!.).
zrr X4",'itt Nica, Dote despre descoperirea celei nt'oi uechi lesdturi
(ie 7te teTttoriul Ramdn.iei, eleituotd Ia Sucklaua-Celei, tlin perioacla de
tt'ecere cle la neotitic lo e'pocabrorrzului (2750-2150 i'e'n'), itt,,Studii li
contunicdri. de istorie a clvilizatiei populare din RornAnia", vol. I, Silriu, l9 8l, p. 1 25 .
2rs Gh. Bichir, op. cit., p, 431.
2tltl.Ierodot, Istorii, IV, 7"1; apud Nicoleta Gumi, Euolu$ie ,sl pcr''
ntanet-tfd.in nte;te;ugul {esutuTui $i artT rlecorh'ii ft'sd.turilot pe teritoriul
jucleguiui Cara;-Sbttbri,r, ln ,,St,uclii si comunicdri de etnografie-istorie",
r,'ol.II, Cararisebes,1977,p. 150.

menea, in agezarea de la Tinosul, intr-una din gropile de provizii, s-au gdsit seminle calcinate de cine'pi2i5.
ln timpr-ri din urmd, arheologii au scos 1a'Iumini resturi
de tesdturi confeclionate din plante textile, conservate destul
de bine, datind din perioada stipinirii romane in Dacia216.
Bineinleles cd numele iatine a1e celor doud plante (cdIinum) constituie
nepd {Iat.*
conapcl (: conncLbis); irt' llat.
qi
cultivirii civechimea
continuitatea
o
dovadd
despre
ele
;i
nepei qi a inului pe teritoriul RomAniei. $i alli termeni referitori Ia prelucrarea cinepei Ei a inului sint fie autohtoni (argecL, pinzd, caier, andr"ea217),fie de origine latind (canurd,
trctmd, pieptene, fus, furcd, gh,ern, i.,td, spatd, (a) rd;chia, tind.eche, (a) lese, teard (,,natrd'( ; rdzboi de tesut), (a) urzi, uerqea, piedin2l8 ,,totalita'tea firelor de urzeal6 de ia capitui unei
l )i nze. care r' 5r nin ne! esut e( ( .et c.
in urma sdpdturilor arheologice, s-a satbilit cd secolelor
III-X
le aparlin multe fusaiole bitronconice ori ovoidale (lucrarte din rlriatrd, din corn de cerb sau din lut ars), greutdti din
lut ars, suveici confeclionate din os etc.zlef'
O importan{d cu totui remarcabilf, prezintd materialele
arheologice de la Garvdn, aqezare datatd in secolele X-XII.
Printre altele, acolo au f ost gdsite numero,ase fusaiole de
formd bitronconicd, cilindricS, cincular-platd sau ca niqte verigi, lucratc din ardezie roqiaticd, din fragmente de cirdmidd,
clin lut ars, plumb ;i os. Tot acolo, au mai ieEit la iveaid fire
netopitg de in Ei cinepl ; citeva virfuri de rdqchitoare din
coarne de cerb ; rnuite fragmente de pinzd ; resturi de fuior'
legate in ,,pdpu;i" ori nelegate ; fire toarse (de grosimi difeiite) ; capete de tindechi iucrate din foild de aramd ; seminle
cl e ci nepd etc.
_ n_
Toate mater ialele enum er at c dovedesc cit l in acea vr em e! '
inul si cinepa se topeau, se melilau, se periau Ei se torceau
21; C. Belcin, Ocupa{iile daco-gelilor it't lutttitta Titeratur'ii otttice,
i r t , , R e r r i s t a d e e tn o g r a fi e Si fo l cl o r ", to n r u l 1 3 ,1 9 6 8 , n r .1 , p .6 6 .
2 1 6G h . B i c h i r , o p . ci t., p . 4 3 1 .
rr7 J. J. Russu, op. cit., p. 251-252 283-284; 370-371; 408-109.
;
2i8 Tteofil Teaha, Elentente de continuitate tn lericul graiurilor ditt'
Altenia, in ,,Arhivele Olteniei", serie noud, vol. II, 1983,p. 158.-:160.
rr1)Printfe altele, vezi Octavian Toropu, Rontanitatea tirzie si sttdromdnii in Dacia Traicnld sud-carpaticd.(secolele III-XI),
Craiova, Edit.
,,Scrisul rorndnesc", 1976,p. 62, 138, 180.

197

196

.*k

cu mare pricep'ere; tersutul se efectua in doud i!e, iar pinza

se di,ferenlia - dupd intrebuin!5ri - in trei categorii : a) fini
(pentru cdmdEiEi poa,tepentru giulgiuri) ; b) interrnediari (pentru imbrdcimintea exterioard) ; c) groasd (pentru saci etc.)220.
in plus, regularitatea desimii lesdturii, cl'aritatea legiturii
intre urzeald Ei bdteald, prezenla capetelor de tiardechi presupun sau indicd cu certitudine cunoaEterea,rdzboiului de tesut
orizontarl, incd din pri'ma jumdtate a secolului sl Xt-1gs221.
P'ind atunci, se aflase in uz rdzboiul vertical, apdrut - probabil - chiar din epoca neoliticului timpuriu222.
Mdrturiile etnografice culese pe teren arati cd in tr,ecut
cultivare,ecinepei si a inuiui a fost indispensabildori,cdreigospoddrii. In primul rind, din cinepl si in se confeclionau multe
dintre piesefie de imibrlcdminte (cu deose,bireveqmintele de
vard) sau alte produse necersarein casd : asterrruturi, salte,le,
cdpdtfie, fele de masd, pros,oapeetc. Pe de altd parte, inainte
de preluarea in culturS a florii-rsoarelui, se,minlelede in qi cinepd se folose,auf,recvent- ,aldturi d,e cele de dovleac sau de
sim'buri de nucd -- la oblinerea uleiului vegetal, con'sumat in
cantitdti aprerciabiledin cauza nu[neroase]or zile de post presdrate pe toatd intinderea anulqllln vederea ex'tragerii uleiuIui, intr-o perioadi premergdtoareintroducerii generale in uz
a pivelor de ul,ei, semilllele se pisau pind. se fdceau ,,turtd".
Ap,oi, se lnc,Slzeau1a f:oc intr-,o strachini mare, add'ugindu-se
putind apd fierbinte si tot amesteoindu-se.Dupd ce se inmuiau, se umplea strachina cu apd cdldulA qi rezulta un fel de
lapte, ,ss1sse ,strecura printr-o siti, ,ca sd se inldture reziduurite. Lapte,Ie aoesta - numit, une.ori, lcLptede bou (prin Oitenia Ei estul Munteniei) - se fierbea intr-o oald pind ce se
fngroqa. Sdr,atd, pasta resp,eotivd se consuma unsd pe pfine,
pe mdlai ori pe 7ay15,223.
Cu metode arhaice se preparau qi vopsele, prin fienberea
ameste'c,uluiobfinut din uleiul seminlelor de cinepl, din apd
cal,dd,sdpun,gi dintr-un anume fel de lut224.
Mare solicitare au avut semintele de cinepi in medicina
populard. De pild5, pentru inldturarea durerilor de urechi -

boald desemnatd popular rdjit -- exista un descintec special,

care, inse, cipita eficacitate numai dacd era insolit de expunerea ureahii la fumul ieqit din sdminla de cinepd, prosd,rati
peste cdrbuni225. Sint indicii cd afumarea cu seminte de cine'pi
dddea rezultate qi in ac{iunea de calmare a durerilor de cap.
in cazul cLprinderii d.e pidmini (pneumoniei ; n.n.). se recurgea
la sdminla de cinepd fiartd cu bSligar de cal. Pisate Ei arnestecate cu ceapd (de asemenea, pisatd) qi oud, sernin{ele de cinepd grdbeau Ei tdmdduirea rdn;ilor. Alteori, pentru vindecarea rdnilor, cin,epa se pisa, se fier,bea gi se amesteca cu
smintina. Tot aqa, amestecul de sdmin!5 de cinepd, de ceapd
qi de usturoi toate pisate era recomandate impot'riva
unor boli de stomac. Din sd,min{a de cinepd bine pisatS, in
amestec cu unturi nesdratd qi coajd de dovleac arsA Ei pisatd,
se prepara o alifie, care avea e,fecte irnpotriva ,,bubeJ,or dulci(.
Contra riiei, se recurgea ia iarbi mare fiartd, peste care se
punea sdmrinfa de cinepd pisatd. Amestecul se utiliza dupd ce
rdrninea trei zile la c5ldurd. Decoctui de puzderie de cinepd
se bea contra limbricilor, iar ceaiul de cinep6, in amestec iu
alte plante, se folosea la bdile impotriva hemoroizilor. Pentru regenerarea pdrului, oamenii se spdlau pe cap cu ceai de
cinend verde226.
\ )eefFnrr
'{-Date fiind variatele intrebuin!5ri ale cinopei
Ei indlui, odinioard ele se semdnau pe suprafele mult mai intinse decit cele
de astdzi. De piidd, dintr-o statistici a epocii, reiese cd -. in
anii 1837, 1838, 1839 in fara RomAneascd se realizase o
produc{ie de 995259 kg sdmintd de in qi de 2401132 kg sdrnin![
de cinepd227.De regulS, prisosurile .de in qi cinepd sau de s6minld de in ;i cinepd se exportau. BundoarS, in epoca de tre*
cere de Ja feudalism la capitalism, exportul produselor amintite este consemnat in documente istoricezs. Pe Ia 1880 se
intrebuinlau 1626761 ocale de cinepd qi 633000 ocale de in.
25 Jnf. de teren, Nedeia (Dolj).
2:6 Cu privire la multiplele in.tr6buinldri, ca medicament. ale semintelor de cinepd, vezi Nicolae Bot, Cinepa ht credinlele si practici.Ie
ntagice rontdnesti, in ,,AMET" pe anii 1968-1920, Cluj-Napoca, 1971,
p. 280-281.
227S. P. Radianu, Din, trecutul
agriculturei rornd.ne,
$,i prczentul
Rucureqiti, 1906, p. 430.
::8 Andrsi Oletea, Pdtrunderea conterfului rontdnesc itt, circuitul, ittternalional (in perktado de trecere de Ia feudalism la capitalisrn), Bucuresti, Edit. Academiei, I977, p. 39, 59.

220Gh. Bichir, op. cit., p. 439.

Ibidem, p. 3-9; I. Birnea, Noi contribufii ta cunoagterea tesutuIui i,n asezarea de Ia Garudn (secolele X-fll),
in ,,SCIV,,, an IX (1961),
n r. 2, p . 3I2 .
222V,ezi, de pildd, Nicoleta Gumd, op. cit., p.
I4T.
Tuqor Pamfile, Industria casnicd. la rorndni, 1910, p. 241.
:3
z% Ibidern, p. 24t.

198

i99

II

f,

'Estesemnific,ativc5, la ace'eaqi
dat5, consumul'de lind se ridice
doar Ia 1000000de 6csls22e;
.--";:ir'!
/ In re,l,aliedire,ctd cu numero,aseleintrerbuinldri ale cine,pei (in industria 'casnicd,in alimentalie Ei in medicina popular5), tradilia oraia acu:i'tivat si aconservat cu fidelitate, pi,nd
nu demult, o gamd
intinsd de rituri_5pecia1'qmulte dintre ele
cu presupuse in"rplic-atji@ivi
tdtii'practice.
Astfei, de o largd rdspindire s-au bucurat: credinla in zilele
faste sau n,efastesermdndriioinepei ; ciiedinta'cd, pentru a creqte
, cinepa frurnoasS,serndndtorul trebuia sd imbrace vegminte aibe
I Ei ie noua ; practicile magice menite'sd apere cinepa impotriva
pdsdrilor ; credintete qi practicile care vizau stimularea creqt, rii cinepei dupd principiul analogiei m:rgice ; ritualurile oficiate la semdnat, cu scopul investirii serninlelor de cinep6 cu
puteri tdmdduitoar"
"1s.230.
intr-adevdr, multe crcclin!evizau toonai virtulile binefdcdJoarc ale cinepei.-De-eke'mplu. s-econsitleiraciltorlul'oblinut prima datd de o fatd avea puterc de a vindeca boii sau
de a proleja oa.nreniide,.ieanra dc rdu'(:.,...inconiurindcu el
,' casa de trei 'ori, nimic nu se mai putea apropi,s"231.
La fel, a
I
I
I
'
I
,
r
r

Procedindu-se astfel, se spera in o,hlinerea unei plinze nrai lungi.

De asemenea, peritru ca tortul sa iasi atlb, perso;rna care-l fierbea sl imbrbc,a in aib. inrcc.tAlenita era qi opinia cd insuqirile
pri mei i l ,ersoan evazule pe dur er t af ier ber ii t or t ului, ur zit ului sau
navalitului se trar-rsmlteau pinzei. Cu alte cuvinte, numai omul
i
frunros Ei bun determina oblinerea unei plnTs fru,rnoase,,bunetj,-J
Tradilia orald a pdstrat Ei un registru bogat de strigdturi,
maxime gi alte specii ale liricii populare, care se referd, in
egaid mdsurd, atit Ia muncile dificiie pe care 1e pre.qupungs
cul ti varca ci nep ei- ci! qi la nccesit aLea inf dpt uir ii lor . I n general . hdrni
ei a fe m eilg) ei'a ir pr cciaia in r apor t cu inder ninar ea,
'=- * .- ^ - .- ) t'.'w
sporul avutc iri 1ucru1 cinepei : ,,Nu existd rusine mai mare
decit sd nu fi tcrs singurd cinepa, din lene sau nepricepere...r'2r4. ObEtea sdteascd detinea un rol irnportant in ac-

pe mind sau pe o strachind cu fdina", pentru cit nou-nAscutul

sd aibd pdr fruimos.Tot aqa,Ia terminatu'l torsului, ,seobiqnuia
sd sc lase citeva fire dc cinepd in virlul furcii, cu credinla cd,
astfel, bdrbatui va fi pdzit, la pddure, impotriva aocidentelor.
Efecte purificatoare, tdm6duitoare se cautau gi prin oficierea
unor rituri, pe timpui lesutului. De pildd, potrivit concepliei
populare, udarea clupi un anumit ritual a pin;zeivenea in spr.ijinut sdndtdlii fizice qi psihice a membrilor famiiiei. ln schim'b,
,cinepa apbrutd in vise semnifica sdrdcie, grijd, scirbd, boli
grcle. Iacrirni?32.
Multe a,cliuniaveaunc'nirea de erpnovocaimbundt[lit'ea insuEirilor cinepei, pe,cale,a
Spre exempluo,cind
analogieim,agirce.
se punea pe furcS.q:rimul fuio,r d,in cinepa noud, se consi,deri cb
estebine calfemeifsd mcalg6 cu furca pe uli!d, cit mai departe.
- ---/

!i unea rl t' vestcjir e ia com oclit a! ii. Dar . iudcosebi ir r f ir ll f cm ciI or

inddrAtnice, tean-larde ,,gura sartului" nu avea totdeauna efectul soontat. In consecinld, impotriva lenei, a indolenlei trebuia
sd se gdseascd ant idot ur i m ai sigur e. Pesem ne ci t ocm ai dorinla de a impulsiona hdrnicia, priceperea, sporul in lucru al
femeilor, nevoia de a le determina pind si pe cele rnai deldsdto,are sI ducd la capat, in timp optim, toate fazele cle prelucl ' arc a pJi tntt' lor lcxt ile si a linii au im l) us apar il, ia in r nilologia populari a unui personaj miraculos, l:ly-IgJapabild
sd ia diverse infdtiqdri235 - de obicei dintre cele care provocau frica, gyoaza -_, Joimdrila avea gi harul de a cunoaqte in
permanenld adevdrul despre muncrr fetelor ori a femeilor ;i
de a le pedepsi, uneori cit se potrte dc dur (ohiar cu moartea),
pe cele lenege. Nu este exclus ca, ir-r afara unor multiple.alte
semnificali,i atribuite nemijlocit de popor, Joimdrila sd fi avut
gi ,,...o funclie de iniliere in munca, atit de specificd gi altor
obiceiuri din ciclul calendaristic. _E;Jg,de fapt un fei dc' judeqriceperii_ la m-i11cd' Ia care se supune
-"g!g,g -tq'dgrnindri!-si
intreaga colectivitate a satului, nefiind excluse nici strdvechi
functii in plan magic, azi greu descifrabile(!236.Asadar', se pare

2:tlP. S. Aurelian, Opere e co n o r n ice - ter.te ol cse, B ucul eqti , E di t.

Acaderniei, 1967,p. 170.
:s Pentru toate acestca, ve zi p e la r g Nicol ae B ot, op. ci t., p. 282*
285.
231 Ibidenr, p. 287.
212 lbidem, p. 291-292.

) 3 3l b i d e n r , p. 2 BT
;2 9 1 .
234Ibidem, p. 287.
:J: Vezi, in acest sens, Ion Muqlea, Cercetdri etnografice ;i cle folclor, vol. I1, Bucuregti, Edit. Minerva, t972, p. 223-238.
236Nicolae Bot, op. cit., p . 3 0 5 .

204

20'I

si
.credinfele.populare referitoare la cinepd, la lu_
/ ::,.Iilyrile
ur ur er'
crut
er'
derrva
,practicd, cdreia
orn activitatea
din
actlvltatea ,practicd,
cSreia ii sint
sint suborcro,i
subordo_
'erlva
nate gi au drept scop sporirea-eficie.lei acesteia
: ,,Nu o-iata
ate muncitor cinepei, credinfeie
9i prac_
:,Tlt{i":tjile,magice
ucile lcgafe de ele, sint un aqt de pregg5l;!_rg-a*-r:i_ifnsji$_
u

a*::::js}ff-prufltlai:i*rcfi
rerg]:+e*?o*i{ie.ator, lmprlcrt
i mpticitrffi-ffi
un stlmulent

al harniq!-ei

si pri_
.i-

cefgri] Etica populara este prezentd la tot pasul..:;24'

Dupi cum aratd.informaliilede teren, cultura fncpei
si a
inului
3 {9tt rdspinditd pe toatd intinderea ldrii. Cu jfi"
vinte, indiferent de condillile geografice loiale, i""f
""_
li, _"i
cu*$BiUFA,
erau
nelipsite
odinioard
din
orlcare
gospodi_
.cinepa
unor surse de aceeasinaturd, pind nu demult, Jo_
,ri#o.trivit
i
numeroase sate ale bdri,ganutui qi n"t."g"i
jin
,i,Uiq_
.' i:il::tt
r'rurausa pretucrer",.S,ir*-pu
salbatica. gdsitd in cantititi apre_
in .se'enea situalii, cle reguld, curti' ci:rbilepe plan local238.
.. ,\'ar,eacinepeinici nu mai era neces;rri.
cinepd trebuia sd fie ingrdEatdir-rtimp cu gunoi de grajd. poate
de- aceea plantere textire amintite iii ge"seau,ade"seo?,
locul
cel mai prielnic dezvoitdrii pe la capeteletarralero, cu-po.u-b
sau ale plraiurilor cu vii. Di' ercc.ieaqi
r-r-ro,tive,
iir zonere
muntoase, cineila se cultivl

frecr.i.nt sus. l a conace, Ia oddi ,

colibe etc.
Ardtura se efectua primdvara, dupd ce gunoiul era bine
putrezit. Cind pdmintui era deja zvintat, brazdele
sau bulgdrii
se sfdri'mau cu muchia sapei. Apoi se semdnasi se netezea,pdmintul cri sapa.
Din loc in loc, pentru a ocroti sdminla impotriva pdsd_
..
,rilrr,
prin cinepi;te se plantau sperietoctre, momii, maimufoi,
mdtd"ttze sau brezdi, adicd niqte bete imbricate in veEminte
ve'chi si ingemdnate astfei incit sd pard a fi oameni. prin
runa
iulie, se cutregea ci,nepa.d.e uqr(L - numitd izolat qi
biLrbd.teasc(t
(de pildd, in FdrcdqeEti-Gorj) -, iar spre sfirsitul
1unii august se recolta gi cinepa de toctmnd, cdreia,
in puncte disper*
sate, i se mai zicea femeiascd (tot in Fdrc6Eegii_Gorj)
sau de
sdmin[d (bunSoard, in Mdndstirea Caqin_Bacdu
; Lucdceni _
Satu Mare ; llosiile - Vilcea) etc.
2:17Ibident,
238 Ve zi

p. 321.
ALR, s . n. , I , h. 253.

,o.)

,!l

In unele sate de prin^M)tdov& Ei Transilvania, cinepa de

sdnrin!5 - dcnunriLd 3lUldalani !d!rrlltlani), pdh,ui23g,hatcta.ni
"
tt and atzi ( hfi;id ani,' rit a,na,ini, ii,aha"it I zii
*
&g1!kj)1:0,
nu se semdna la un loc cu cea de vard, ci - ici-colo - "J"prin
porr:mb sau pe marginea culturilor de cereale. Sporadic. termenul hdldan (h.ildan)a fost inregistrat si in nondui gi1"ni-eiza2
Culese cu mina, prin smulgere, mai multe fire de cinepd
sau {g in se legau Ei formau minu;i (miittu;i), mdnunchi, znopi
etc. Numai cinepa prea inaitd era cositd s,au seceratd foarte
aproape de pdmint.
Uscatd, cinepa de vard se ducea direct ta topit sal La.muraf. In schi'mb, dr.lpi cules, cinepa de toamnd se ingrdmddea
sj se ldsa (circa 3-10 zile) la ttscat, la mucdrit (nu,me prin
Gorj), la dubit (denumire prin Hunedoara), la ctmtt;ald'(denumire prin Ilfov)2a3, la dospirt ori la copt (iermeni cu o largd
circulatie). Dupd dospire, se usca 1a soare, iar pentru scoaterea
seminlei se bitea cu.tmbldcizll sau cu un mai, pe un butuc orj
pe o scindurd, deasupra unui aqternut.
Oriunde a fost posibil, topilele se amenajau, in primul rind,
spre mal'r,rile Ei pe la cotunile apelor curgdtoare (riuri qi piraie).
Pentru cd in urma ploilor rdpezi de vard apele curgdtoare
puteau creqte pe neagterptate, se evita topirea cinepei pe firul
acestora. Din aceeagi cauz6, cinepa se ancora intre ldrusi Ei se
aooperea cu prdjini (numite rude, in Transiivania; prd;tini, in
Mold'ova), peste care se a$ezau brazde, pietre etc.
Atare mdsuri de proteclie puteau deveni totusi inutile cind
apele curgetoare se umfiau brusc, peste o a:umitd limitd de
toler,antd. De aceea, ori de cite ori iimteau pericolul, oamenii
din zonele muntoase Ei deluroase se grdbeau id-si sooatd cine,pa
$t upe Dupd trecerea primejdiei, o reintroduceau la topit.
Ezitanlii sau cei aflati in imposibilitatea efectudrii operatiei
r.dmineau adeseori f6rd einepd sau in. Vara, dupi incetarea
furtuni l cr, se vedeau f r ccr ient oam enii ea, r e- si cdut au cu
disperare ,,munca" luatd de ape. Dacd nu ajunseserd prea departe, plantele textile regdsite qi recunoscute, in special dupd
legd.turi, erau recuperate. Rareori se iveau dispute. iar acestea
se aplanau, deoarece, in conformitate cu obiCeiut pdminttLlui.
:3e Inf. de teren. Lanc rdm (A l ba).
:ru N urnel e a fos t des tul
de des i ntrebui nl at
i n Trans i l v ani a.
:41 l)enumire
frecventd in Moldova.
2a2Vezi NALR-OItenia.
IV. h. Z0B.
F oc l a, Tel ttti c i l ratl i l i otnl e
pentru prel ttc rarea c i nepei ,
^21:r_Marcel a
^i n
,,C i bi ni um", 1967-1968, p. 143.

bine conservat pind spre epoca moderne, insuqirea muncii str6ine era sever condamnatd de obstea sdteascS.Totodat5. in relalie directa cu lucru1 gr,eu pe care iI presupune.a cultivrrlea plan*
telol iextile, furtul acestora ela pre.iintinrpin,atqi pe cale leligicrasd,fiind considerat mcLreytdcot.
Acoio unde lipseau apele curgdtoare sau unde acestea se
aflau prea departe cle vatra satului, cinepa ;i inul se tope:ru
prin bdl(i stdtdttoare ori cu :rpd sTrartri (numite ;i tittu'i in unele
s aLe lr ans ilv A n t' n e ;2 4 4 :p rj n g i rl e , Ia c ' ul i sau i azul i . Lu nevoi c.
erau intrebuinlate qi topile care se amenajau acolo unde puteau
fi depistate izvoare. Obignuit, tctpilele din :rceastd c;rtegorie se
foloseau ani in gir clo nitre nlnnrir-'trru1 pdmintului care, de

;,i;i;ir; ;i ;.;",;; -'

I

lt-t f uncfie de conditiile climaterice, to'pireai clura intre

7-75 ztle, apa caldd favoriz;r topire-a rnai lapicld.
Scoase din apd, cinepa Ei inul se spdlau gi se ldsau in apro1;iere, la zvintat. A1roi, erau trarrsportarte acasd ;i puse Ia usc;rt
pe garduri, pe lingd garciuri sau pe unele construc!ii :titcxc din
gos podA r ie.
La sud de Carpali, pentru sfdrimarea pdrlii lemnoase ;r tu1pinii cinc.pei, tndnurtch.iurile, nfinttsile, zttopii se asezau, de
reguld, pe m'ec:h'ile sau fitlcile proluptL|ui (fig. 1B ; procedeu
^'

r
Fig. il8. Cinepa se bate cu tttaiu Ia gurn plotapuiui
244Vezi ALR, s.n., I, h. 256. in plus, vezi inf. de teren.

Fig. 49. Piud

siLltcttd qi ni.ol der bdtut

cinepa

(Afuma{i*Dolj)

utilizat frecvent in Banat, Oltenia, Muntenia si in Dobrogea),

pe circeie ,,doud lenrne prinse irr folm6 de unghi" (modalitate
consemnatir in puncte izolate din Oltenia Ei din Muntenia), pe
circeiele tin jelii (metodI mai des intrebuintatd in estul qi nordestul Munteniei), pe o piud sdpatd (fig. a9 ; procedeu folosit
cu dc.osebire in sudul Olteniei) etc. ;i se loveau cu toporul sau
cu un mcLi de 1emn21;,prevdzut, uneori, cu tdis pe o parte
(fig. 49). Alteori, dupd ce se asezau pe un butttc, firele de cinepd
se zdrobeau cu siLlul rdziboiului de le,sut sau cu un mui rotund
rjri cu dinti pe gurd. Mai rar, procecleul clin urmf, s-zr folosit
qi in Molciov:l sau in Transilvani3246.
In scl-tirnb,in aceste zone si chiar in Banat, cinepa se rrlpeo,
i n rnorl curerrl . ir r t r - r l m clit a cit se polr t e t lc r ezisler r t a, cLi un
spafi u cic.forfc-care tnai larg de.cit la melita obisnuitd gi cu utr
r:utif durabil, in pofida loviturilor re'petat(-. Lt genere, uneltei
respective i se spune'a nrcIi!,oi -- in Mcrld ovL\; r)Lelitorti --- in
2ai i n. B anat, i s c z i c ea bi rti i us , bdLtttor, ndl s r.tni l : (ttd.uohti c , tti rbol rti c ,
tt.d.boi tti c).
r"' l n1. dr. 1r'1s ' n, V S l c ni (Vaslui), Stinca (Iaqi), Gurahor.rt, Buteni
(z\rad), Fi na!e (N fu r.' s ). I)oi )ra (1\11)a),
Sir.nboieni(Cluj) ertc.Vezi, de asc.menoa, Gh. ,\l dcl .
S l LC z 0ue, fielita, in ,,Bulctinul AER", r-rr. 6, 1979,
p. 19i j .

20s

201

{{

Melite si darac din Arcani-Gorj.

Fi g. 51. N l el i ta di n C l opoti r.aI{unedoara.

trig. 52. Melitd din nord-vestul Moldovei (dupd Papahagi).

Banat; nrclintoi (meliloi)2!7, Jringdtoare2as, meli{(t cle zd.robit

(sintagmd inregistratd, de exemplu,_ in Clopotiva-Hunedoar.a
;
Terebeqti ,Satu Mare), ,4r'o6i1oy2a9, zclrubcLldtL2s0
etc. -- in
T r ar ns ilv ania.
Dupd. rupet e sau zdrobire, obignuit2sl, cinepa se rnelita, se
trdgea \a melilct cu un spaliu de forfecare mai strimt (denumire
cu mrare rdsprlnflirs pe teritoriul ldrii ; in Moldova i se zicea gi
mele[u.icd, meliguicd, iar in nordul Transilvaniei, in cazuri izolate, i se spunea strujitoare de strujit)2s2. Meli{a sau meletuica
(meliftticcr) era fie mutitoare (se sprijinea pe patru picioare inclinate), fie cu un capdt fixat de un pom (pai, furc6 etc.)
Ei cu
celdlait capdt sprijinit pe doui picioare, fie stabilizatA pe dou6
picioare infipte in pdmint sau intr-un postarnent de lemn Si
qvind capetele inferioare a1e picioarelor unit,e printr-o st,inghie
( f ig, 50, 51, 52 , 5 3 , 5 4 )
2"7Denumire rar utilizatd ir1 Transilvania (de pikid,
in Cir-rcu(Bra$ov), Bunila (Hunedoala), Chiuza, prundu Birgduiii (Bistrila-ljdsbud),
Agrij (Sdlaj).
248'Ie_rrnen
rdspindit rnai cu searnd in juck'tele Blagov, Sibiu, AIba,
l\[u les si Covas na.
2'11)
Cuvint folosit in puncte clispelsate pc aproape tc,ratdir-rtinder-ea
'l'ran siivani ei.
2tuNume, dd pildd,'in Almaqu (Sdlaj) etc.
25rCu deosebire in Banat sau in noid-vestul Nrlehedinliului,
uneoli,
cinepa zdrobitd cu ntaiul (t'tdbolnicul, nd.boirticul etc.) nu se tnai melifa,
ci mcrgea dilect Ia pieptiinat.
2 ;'rVe zi AL R, s . n. , l, h. 257.

trig. 53. Melitd

din
(Dolj).

206

,t-

Padea

Fig. 54. Meli{d din Bechet (Dolj).

:d

'o .{

j>
o.i
:O

fuc "

, s -O
--, a 7
I

biE
r-

linrbi (dupd Vldduliu)'

trig. 55. Melit.6: a) crl a iin.rbd; bJ cu clor'tA
'In

{arrL noitstrd, nrcli[cLcu o sit'Igurd lhnbd2r'3a cunoscut o

rdspindire generalS. Cu scopul spriri'rii randan-lentului muncii,
clin cincl in cind, gi-au gdsit solicitare Ei rnelile1e cu douS lirnbi
(cite una Ia fiecare' capdt ; fig. 55)' lel care puteau lucra deodati
cloud femei. Fdri a lipsi complet clin Oltenia, Muntenia Ei Dobrogea, tra,clilia intrebuinldrii melitei cu cloud limbi a fost mai
futernici in Moldova - unde, adeseori, una 'dintre limbi serve:t
tra ruperea cine,pei. (meli[oiul) iar cealaltd la frcs (meliluica,
mele[iica) - 9i in Transilvania. Melilele cu doud lin,bi avearu
patru sau doua picioare gi puteau fi nutate din loc in ioc. Uner:
ori, picioarele se termirrau in tdlltici.
Sporacli'e,in Dobrogea,.Moldova, Ranat Ei Transilvalia s-au
adicd me]ile .premai.4flrrt in uz. meli[e crl d&nti sau cu coltri2t'4,
v dt ut , ' in pa rte i t d i n i rp o i a Ii mb i i c u - l --5 di n!i , pri n care s' ' '

'o

nr
6

ir dger r c inepa c a p ri n tr-o p e ri e .

I ir-rcleosebiin satele transilvdnene, renumite ilr cuttivarezt
ci{epei, a existat depr:inrierea ca, la terminared'melifatu}ui; sd
s " li, r g, r r r iz ct . t' r' l ttc i p t' n i rtl c (rl t' trl trlc i tre pci . i n ;rcesl sl ' l l s. ci l ' )cpi t
si'aseza pe tirnu{;i c'ra jucatd tle tineri, ritrnic, pin5 cddeau
tod-te pizrldt'iile. Tot i^ vt:rlercrr elimindrii pizddriilu' (ppzcl(t_1

_
q,2;lr I)el-rurnifl c\.asigL,nel.al t.dspinclitd pe 'ir-rfrdg Cuprinslll RoriiAniei.
Pelltru a desemna acelasi luct'u, in Nlararpurgll s"a folo.sit. nli,ii .Inult: tef'
nrc.nul colrlerrci (vezi ALR, s.rr.,I, ir.258 ii AI-RR-NIafanlure$, 11, h.r500).
Cuvintul lc'spectiv a fost in|egistrat de noi ii ir.r Aiiceni, Bixad (Satu
l\4a rL).
rrli Inf. di: teren, Suscni (Harehita), l,uncra Bradului (NIurel), Beba
\reche, Giera (Timis), Trifesti (Iasi), Vezi si Gh' Aldea, ap' c'it., p 196'

208

b0

,d

I4

_t

ocupaliile

trad;li3nale

pe ter:toriul

Rcmeniei

vo]. I -

cl.

,1c2

bin dorinla selectdriip6rlii

mai fine (Ju,iorul), s-a recurs,
adeseori, qi la o alti unealtd,
alcituitd dintr-o scindure care,
de obicei, era'mai ingustd spre
capete;i mai lrta spre mijloc.
unde se plantau - in rinduri
sau in formi de cerc - dinli
mdrunti si r-nainumerogi ca la
piepteni (fig. 59). Pe arii mai

Fi g. 59. R agi l d.

mul l sau mai puf in int inse. ust ensilei r cspect ive i s- a zis:
darac (tc. tarak; bg. dnrcrk) - nume general rdspindit in Oltenia, Muntenia qi Dobrogea, unde instrumentul a avut si o formd
specifici (fig. 60) ; acel:rgi termen a fost consemnat qi in puncte
izolate din l3anat ; rugild. (rag,hild) (cf. germ. Raff el) - tormen
rdspindit in aproape toatd Moldova, in sud-estul Maramureqului ;i in nord-estul Tran'silvaniei - ; rcth,el, raEilit (denumire
in sud-estui Transilvaniei ; probabil c5, prin interrnediul populaliei transilvdnone, termenul rahel. (rahildl a ajuns gi i'n unele
sate din zona muntoasd a Muriteniei, el fiind utilizat, bunioarS,
in norclul judetului Prahova) ; grt.bin, (greabitn, grebdnu, greben, grectb(tl d t t )( {sl.
e, r ebeni, , piep, t eni( ( )- cuvint pr ediom i-

F ig. cB.Melild, mai ;i piepten pentru cinepd (Rdileqti-Doli).

riilor, po,zderiilor, pu,zderiilor/255,it-r alte localit5li, cinepar melitatd se trecea printr-o perie aspra
Dupd inidturarea resturilor lemnoase, ,firele de cinepd sau
in se adunau in chite (termen cvasigeneral rdspindit in Moldova) ; chite, Juioctre, legdturi (de fuioare), cununi (de fuioare),
mdcittci, Tturcelapi, mdnusi (de fr-rioare), cliti (de fuioare) - denumiri in Transilvania ; cununi (nume frecvent intilnit
in
Banat) ; cununi, pdpu;i, legd"turi, minu;i (m(ntu;i), znopi - nume
in Oltenia, Muntenia si Dobrogea25o.
Pentru alegerea cillilor, aproaipe pretutindeni cinepa era
lrasir prin piepteni ,,unealtd formatd di,ntr-o scindurA ce avea
infipte, la capdtul mai lat, doui sau mai multe rinduri de dinti
c le f ier " ( f ig. 5 6 a , b ; 5 7 , 5 B). D e mn d e subl i ni at estr f:rptul cd,
pinS nu demult, s-au mai aflat in uz gi piepteni cu dinlii de
Iemn2;7.
%5 Termen cu rdspindire cvasige.neraldpe teritoriul tdrii. ln puncte
dispersate, s-au mai utilizat cuvintele : zgrebe (de pildd, in FdrcdseqtiGorj), zgsrebeni (de exemplu, in Negreni-O1t), pcce;i (in Sarmizegetusa,
Ldpugiu de Sus-Hunedoara), scarnfe (in Muncelu Mare-I{unedoira),
zclrob on ef e (Zirnn i,cea-Teleorrnan).
25 6ALR, s . n. . l, h. 262.
257Jnf. de teren, Vdleni, Rosiegti (Vaslui).

Fig. 60. Ddrac dirr Afuma{i (Do1j)

210

21t

.{.

Muntenia), pdci;ele (in jumdtatea de no'rd a M,oldovei, in

Transilvania Ei, iz,olat, in Muntenia 9i in Banat), ;tirr'
(in Amdrdqtii d,e Jors-Dolj; Borce'a-I'alomifa), buci (tet'
men cu mare rdspindire in Moldova ; mai rar, a fost utilizat si in Transiirtania262)
; tramd263,bdrbi264,ccLnurd.(denumire
in unele sate din Vran,cea),zgrebeni,(cuvint rdspindit in Oltenia, Munteni'a, DobrrogeaEi sudul Transilvaniei).
Furca;i Jusul au constituit instrurnentelecu ajutorul cdrora
se t'or,ceaEi se rnsucea firui de cinepd sau in (amibii termeni
sint foarte cun,osculipe cuprinsut ldrii).
in funclie de pozilia folosirii 1or, se poate vorbi de mai
multe feluri de furci265: a) de briu (rdspindite in aproape:toate
\arazaaqi singurele intrebuinlate in Oltenia, Muntenla, Qobrogea, sudul Transilvaniei gi aI Moldovei ; femeile torceau cu ele
nu numai in casd,ci qi in timpul'mersului pe druim, prin fala
gospodiriei sau pe cimp, cind supravegLl,eauanimale'le
. fig. 61) ; b) cu scd.una;(ai6turi de furcile de brtu, se intilneau
in Mol'dova - cu deoserbirein judelele Suceava qi Botoqani qi in Transilvania) ; c) fixate i.n tauqn sau Uogrindd (uti'iizate,
de obicei, ia rdsuci'rea tortului ; inregistrate sporadic in Moldova - de pildd, in Borca-Neam! ; Stdniqeqti,Pddureni-Bacduqi mai des in iudelele MureF, Sdlaj, Ciuj, Bihor, Bi'stritaNdsdud - din Transilvania) ; d) cu talpd sa:ulinute intre genunchi (destul de rdspindite in T'ransilvania Ei, m'ai rar, consemnate qi in Banat ori in judelele Suceava, Ndam,!, Iasi Ei
Vaslui - din Moldova - fig. 62).
In afara fusului obignuit (ustensiid si nu'me foarte rispindite in flntreaga tard), ,pent'ru toanoereacillilor qi pentru rdsucirea tortului respectiv, s-a mai ,afiat in vz, iL majoritatea satelor de pe cup,rinsulpatriei noastre, qi druga,,un fus rnai mare
qi mai gros". Termenul druqd.,s-abucurat de o largd circuiatie
in Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea qi Moldova. Doar in
puncte dispersate sau pe arii restrinse din ac,estezone du mai

nant in nord-vestui qi vestul Transilvaniei; h.eceld (lteteld,liechel(t, hiech.ietd) (( mag. ecsetd) - denumire precumpdniioare
in centrul Transilvaniei ; mai rar, inregistratd ;i in nrsrflul,
nord-ve'stul Transilvaniei - ; pe1"ie (termen cu o mai mare rdspindire in Banat, in nord-vestul gi vestul Transilvaniei) ; pieptdnus (ceptin, piepcin, piepcen etc.) - termen intrebuinlat indeosebi in Banat, in estul gi sudui Transiivaniei - ; dright
(nume co.rsemnat in Banat) ; hrebdincd (cuvint cu circulalic
in MaramureE)258; hre^bini (denumire notati in puncte izolate
din nor dul M o l d o v e i )r' u e i c .
Au existat si sate in care - dupi melilare - fibrele plantelor textile e,rau trase fie numai Ia piepteni (vezi, mai cu
seami, nordul Olteniei Ei al Munteniei), fie numai Ia daruc,
rogild., grebdn, perie etc. In general, informatiile de teren conduc la constatarea ci unealta de piept[nat cu dinti mai mdrunli
qi mai numerosi decit ai pieptenului propriu-zis a fost singura
intre,buintatd indeosebi in unele aqezdri din Ci'n-rpia RomAnd,
renumite pentru produclia de cinepd. E de presu,pis cd la folosirea ustensil,ei rnai evoluate de pieptdnat s-a trecut tirziu, in
evul mediu. O dovad5, in acest sens, o reprezinta originea variatd a terminologiei cu ajutorul cdreia e,ste de,sernnatS.noliunea
in graiurile limbii romAne. Pe de altd parte, amintim ci qi in
Oc c ident s e in re g i s tre a z d u ti l i z a re a ,,d a racul ui cu di nl i mctaIici" abia pe la inceputul secolului al XIII-1uu260.
in orice parte a tdrii, din cinepd gi in s-au obtinut trei
calitdti de produse : a) fuioare (fibrele lungi fo,losite, de reguld.
ca urzeald la pinzd) ; b) fuioare de oalitate in,ferioar6, constind
din ceea ce urma si fie bdteala (bdtittura) Ia pinzd sau urzeala
Ei bdteala pentru saltele ; c) cilli (utilizali ca bitealS 1a pinza
pentru pdtrrri, cergi, saci) presuri etc.). Dacd termenii fuior si
cilli erau gen,eral sau cvasigeneral rdspi,nditi la nive,lul !drii26t,
fuioar ele de c a l i ta te i n fe ri o a rd a v e a u n u m e di feri tc de i a o zona
I'a alta ori de la un grup de sate la altul : mijlocele (in Lucd,ceni -- Satu Mbre), periitura (in Saligtea - Aiba), stuqtd (in
Banat, n,ordul Olteniei, sud-vestul Transiivaniei si, izol,at, in

262De exemplu, in Terebeqti, Cdpleni (Saiu Mare), Deleni, Finale'

Sinmihai de Pddure (Mureq), Cdtina, Simboieni (Cluj) etc.
2s Inf. de teren, Vindtori (Arad), Tomeqti (Hunedoara), Tomnatic'
CdbeEti,Drdge$ti (Bihor).
zsalr,f. de teren, Turnu (Arad), Luna, Cruciqor, Valea Seacd, Aliceni
(Satu Mare).
205Cuvintdl furcd s-a utilizat pe aproape intreg teritoriul Romdniei.
Pentru indicarea aceleia,si ustensile, doar in punc.te izolate din nordul.
nord-vestul Transilvaniei s-a recurs Ei la denumirea cujeicd (cojelcd,
cujercd, cojolcd.).
260Au fost inregistrate rareori doar in judelele Sdlaj, Maramure-s
$i Satu Mare.

258ALRR-MaramureS, vol. II, h. 501.

2tc Pentru creionarea' ariei intrebuinldrii termenilor enumerati, per
Iin gd info rmaliil e c ules e pe t er en, a s e v edea s i A L R , s . n . , I , h . 2 6 0 .
2{:lrVezi Jean Gimpel, Reuolufia industriald. in euul nredlu, Bucureqti, Edit. Meridiane, tb83, p: ZSA.261Din lcic in loc, cillilor li se mai spunea qi zgrebini, zgrebeni (de
pildd, in Simburesti, Coteana-Olt ; Cdpreni-Gorj ; Timna-Mehedinti ; Bdrlrd testi,S5ld trucel. ViI c ea) , z dr obonef l( D5bule' n i - D o I j ) e t c .

213

2t2
:'

;i
iL

<i
\;t,

(.'

Fig. 61. Torsul

cinepei cu
{urca agczati-tr briu.

'1

Fie. 63. Tocd'Iie (dupd Vuia).

,,'iSint dovezi certe cd cea mai veche unealtd de tors cle pe

teritoriul RomAniei a f ost, de f apt, tocdlia. Inventatd inci pe vrernea inceputurilor torsuiui Ei menlinutd in prac'ticd pind spre
zilele noastre, ea se lu,cra din lemn tare qi era alcituiti ,'"' din
doud pdnli, una, cea de jos, mai gro,asd,cam de 6- -B cm, avin'd o
pozilib orizo:rtald,Ei o a doua, un iemn rnai suklire infipt.veriical'in mi.;locul ceiui de jos, iar Ia c'apdtulde SUS,un cirlig"zzn
(fig.
' - 63,64, 65).
Tocdliei i-au urmat, in timp, druga si' abia mai apoi (din
perioada infloririi civilizaliei gre'ceqtiEi a celei romane)' fusu1276'

Fig. 62. Purcd lungd, fixatd

ne r r 'l m i r r i .i n 1 . r 'on i c i o a r e .

fost intrebuinlate
gi denumirile sinor-rimic:e: rdsucdttoare ori
rdsucd (prin Banat), rdsucitoctre (in punc,te dispersate din sudul
Olteniei), piglifd (de pildd, in Pescari - CaraE-Severin), rofan
(rodan)267, sucitoere (in estul Munteniei), uirteicd (d,e exemplu,
in T,eremia Mare-Timis), tiuilincir (in estul Munteniei) , tocdlie
(in n,ord-vestul Motdovei) etc. in Transilvania. insi, cuvintul
drugd a circuL,at pufin. Pentru a de,semna ustensila in disculie,
acolo s-a recurs frecvent ia sintagmele : Jzs de rdsucit, fus de
indrugat26g sau, mai rar, Ia termenii : rd"sttcd26s,
druji270, leglt e27l,
pristine272, tio cdlie273 etc.
in Transilvani a, fusul de rdsucit era previzut, uneori, in
partera inferioar5, cu c(trig(t,,un fel de cerc din lemn, cu un
diamet,ru de 7-B cm. oare inlesnea rdsucir,eatt274.
267Jnf. dc tcren, Saldtruccl, Bdbenl (Vitcea), Vinirlori
2o sAL R, s.n . , I I , h. 331.
21i$Inf. de teren, Bunila (Hunedoara).
270Inf. de teren, Cricdu (Aiba).
?7rInf. de teren, Buneqti. (Bragov).
:l;'l 1tr1.de teren, TicuEu (Brasoi).
17;t1tr1.de teren, Vj$tea (Bla$ov).
:i 1 Jnf. de teien, Lurrca Bradu1ui, Cuc:erdea(Mureq).

ii

(IaIon-ri!a)
Fig. 64. Tocdlie (dupd Vuia).

Fig. 65. Tocdiie (duPd Vuia).

275Romulus Ytia, Tocd.lia ;i in'ceputul torsului, in ,'Studii de etnografie gi folclor", vol. II, Buc., Edit. Minerva, 1980,p. 389.
27clbidam, p. 391.
r' t 6

214

&

Firegte, are mare insemndtate faptul ci, aldturi de fus si

de drugd, tocdlia a fost nnenlinutd in uz, la romdni, pind astdzi.
Rasp'inditd in aproape toate zonele ldrii, c.a a fost, ,insd, d,esemnata diferit : colte; (in Cdmirz,ana-Jara Oagului), uirtej (in valea
Ldpu;rrlui), mdcdldu sau Dil.tej (in lara Halegutui), mdcdldu (in
Tara Oltului), rdsucitori (in fara Birsei), uirtii (in Fundul Moldovei), buzduEan (in satele din zona rnuntoasd a Moldovei\ e\c.ztt.
Inili'al, tocdlia ajuta la tor,s si la 'rdsucit, in general. Odatd
cu descoperirea fusului, ea si-,a restrins simtitor sfera de intrebuint ar e, lim it i n d u -s i -o l a to rs u l 9 i ri s u ci rci r pi rul ui de caprd
sau la rdstrcirea,,a!ei di:r pdr de cal",
(toate
'din ,,coadd de vitd,,
ace,stea fiind ne:e,sare la Iegarea obielelor sau ca nojite la
-cu
opinci). De ase,men'ea,.pind de currind, oiobanii ;SuLoarl
ea
"... lina in una, in doud tpind la opt fire, fdcind a!6 de inohingat
magarii Ei bait pentru desagi ( ) Un ,cio'ban {ine lina de rors,
iar altul o suceEte Ei^,apoio dd pe tocdlie. La nevoie poate lucra
Ei un singut
P e la inc"|o5uttr1278.
e p u tu l s e c o l u i u i a l XX -l e a , pri n sudul Munfeni ci
gi al olteniei, tocdlia mai era frecvent folositd la rdsu,citul sforii
groase din oinepd, nercesard confecliondrii plaselor gi r dvoadelor. in acest ,caz, to,cdlia consta dintr-o ,,... bucrati de lemn
gros .gi bine rotunjit, lung ca de 25 cm, in mijlocul cdruia este
inlepenit un bdt mai sublire, terminat Ia capdtul de sus cu un
ocirligo gi in capul cirligului cu o
-cresteazi-. De ciriig el prinde
capdtul vilei Ei apoi ,cu mina stingd trage firele din fuior, iar
cu dreapta 1e aEazd gi loverqte din timp in timp lreste coarnele
tocaliei ca si se invirteascd necontenit ca un fus. Cind vita e
bine suciti, ea se deapana pe tocdlie, trecinclu-se firul peste
cresteazd ;i se sucegte iardqi o altd bucatd, apoi iard^i se dea_
pdnd pe t oc dlie E .a .m .d .
Dupd c e o mu l c a re fa c c fri n g h i a a s u ci t astfel o vi td l ungd,
o des f ds oar d d c p e to c a i i c s i o i n d o i e g i e dc 2, 3 sau 4 ori dupd cum vrea s5 facd fringhia din 2, 3 sau 4 vite - qi apoi o
deapdnd, pe bralut sau sting. Vileie a"stfel indoite ei le bagd cu
capatul lor de cirligul toca*liei Ei apoi cu mfna dreaptd incepe a
o invi,rti pe aceaster,..rdsucind" astfel viieje ca cu un fus. Cind
a ispravit de risucit o bucatd de fringhie, el o deapdnd pe coar2 1 7l b i c l e m , p . 3 8 9 - 3 9 0 .
218lbidetn, p. 390.

216

nele tocdliei qi apoi desf a; or r d iar dsi de p3 m inil

stingd o noud bucatd
care iariqi
o rdsuceste
'oo
s. a. m . d. "279,
( v: 'zi f ig.
b, c. d). r''
+f,
rn vremurlle aproplate noud, din dorinla sporirii productivitdtii muncii, in num er of se set e dc
pe intreg cuprinsul [drii
s-a introdus in practicd gi
racfta de tors.
in mare parte, motive
de aceeagi naturd au mentinut in floare, pind citre
r nijlocul veacului al XXlelr66iceiul
strdvechi de
a organlzil
toamna,
dupd stringere:r recoltei f ut'cinii, sezdtori, torcdrii,
Fi E . 66. R dsuci r'..a s fori i dc c i rrr' pj c u
fuiorii sau cldci2go, unde
tocdl i a (du pd A nti pa).
fete ;i femei, din unul sau
rnai multe cdtune invecinate, veneau cu lucruZ 1or. intr-adevdr, acolo '_ intr-o atmo*
sferd destinsS, presdratd cu glume, rpovesti, jocuri cle grup etc.
qi cu trecerea in evidenla a prin,cipalelor evenimente din-viata
satului - se lucra cu mai mult spor_Z
lreitru a se obline jurebii (jirebe)2ql, scule (denumire prin
sudul Olteniei, de pildd in Desa, Bistret-Dolj), rruotci2\2,pd.pu;i
(denurnire in Oltenia - dc. exemptru in Vladesti-Vil::cea),d.d.rabi
(denuLrnirs prin Transilvanla)283 etc., direct de pe fuse sau din
.gheme, tortul se trdgeo, se rd;cltia, se depd,na pe rd;ch,itoru,L
Antipa, Pescdr.ia si ,pescuilul itr, Romdnia, Bucureqti, 1916,
p . 1_6^lto
9 - i 79f.
0.
280Cu privire 1a rdspindirea
termenilor respectivi, vezi ALR, s.n.,
II, h. 445.
,_ ..,.t Termenu1 s-a folosit in puncte izolate de pe intreg cuprinsul
IAr r t -

282Denumire consemnatd in
Jara Halegului, in Banat sau chiar in
OltenJq (vezi, bunSoard, Tache papahagi, oi.-cit., vol. Ii).
283Pentru urmdrirea rdspindirii termenilor
enumerafi, vezi Ei ALR.
s . n . .I L h . 4 5 9 .

2r7

certe insuFiri estetice - fig. 69-74). in puncte dispersate din

nord-vestul Transilvaniei,
virteinilei
i se spunea ddp(rndtor
(ddpitn(ttorel; in Mdrginimea Sibiului - cuprd pentru depdnat,
iar in Banat a fost consemnat qi termenul adtLnd.toare. Partea
pe care se sprijind virtelnila propriu-zis5 era denurnitd cociump
(clocimp, clociwmp)
- in Oitenid qi vestul Munteniei ; buturugd,
- in restul'Munteniei si in Dobrogea;'pqt, scaun sccl'tt,'l
,butuc '',
in Moldova
sc&un,. scouiT ori butuc, pop, crac, butuc, talp(t
(tdlpdl(tu), picior, toc, cdproi, caprd .- in Transilvania28o. Precizdm ce, asemenea ddraoului, uirtelnila $i me:l,ila reprezintd
ciEtiq'uri tehnice ale evului mediu, ele fiind rdspindite in Europa
abia incepind cu secolul al XIII-lea2B7.

Fig. 67. Iidqchitor din Drdgug--I3raqo"' (dupd PaPah ae i) .

Iiig . ti8 . Rdgchi tor di r-r N e'greni -C l uj

(dupa P apahagi ).

Fig. 69. Virtelnild

Ei sucald din $ugdtag - Maramure$ (dupd Papahagi).

(rd;cltitourer-r)
cu doud sau mai multe cocffneori brule (fig. 67'
68 ; unealta gi denumirea ei sint in g'eneralcunoscute pe cuprinsul !drii)284.
Atbirea tortului se efectua prin coacerein pirldu "vas special, lucrat din lemn" (pe plan loca1era, uneori, inlocuit cu uleiul, ciubdru,l, cada, ghibocul (nume in nord-vestul T'ransilvaniei) etc. in vaselerespective,tortul Ei cenuqase aqezaurinduri.
Peste ele se turna apd fierbinte. Pind la albires necesarS,operatia se repe'ta2-3 zile. Sc'oasedinle;ia de cenu;d, jurebiile se
spdlau, se lSsau la inghe!, dupi care se uscau Ei se aEezaupe
uirtelni[d (unealtd general rdspinditd pe intinderea !drii285,dar
prezentind o gamd intinsi de forme de concretizare'de la cele
arhaice - care aveau drept suport ramurile unul trunchi de
copac - pind 1a cele lucrate pe de-a intregul de vestili rnestesugari, capabili sd asociezefunclionalitdlii instrumentului gi
23\vezi ALR, s.n., lI, h. 447.
2 8;61 P, s . n. , I I , h. 451.

218

Fig. 70. Sucald si

virtelnitd din LeIese - Hunedoara
(dup5 Papahagi).

286
287

ALR, s.n., II, h. 455.

Vezi Jean Girnpel, op. cit., p. 289-240.

2r9

Fig. 7t. Virtelnild

qj pat cle Letc(t din Nereju-Vt'ancea (duPd PaPaliagi).

Fig. 73. Virtelnild din Leu (DoIj).

Fi c. 7 +. Vi r to l n i ti
din
R i p ci u r r i - ) 'l e a m ! ( d u p j
Papahagi).

Fig.72. VirtelnilS bdtrineascd din nord-vestul Nloldovei (dupd Papahagi).

iar

De pe virtelrtifd, tortul pentru urzit se depdna pe mos*rarer

!evi.
cel pentru bd,teuld se fdcea ghem 9i, in contin'rare,

Obignuit, tevile erau invirtite cu ajuto^ruL sucalei (unealta

ral r6spinditd in ilomAnia ; fig. 75,76)288,iar mosoarele ot
d.e depA'.atr care putea fi simplu (era aclionat direct, cu
patmeil sau prevdzut cu roatd qi curea de transmisie (in

genepatnl
ltodul
OIte-

Fig. 75.Sucaiddin Alunu

l V i l cea ) .

288Pentru a rndica aceeaqi ustensild, in Moldova au fost intrebuinletcd, pat de Letcd sau fus de letcd' (vezi
!ate, frecvent, qi denumirile
At-R, r.r-t.,11,'ti. 456). Totodat5, in puncte dispersatc din sudul Moldo|ei, din estul Munteniei sau din Dobrogea, uneltei respective i s-a spus :
t:icdric (ciciric, c ic ir ig) .

Fie. 76. SucalS din Stoene;ti

(Vilcea).

nia
in unele sate din Muntenia - de pild6, in Cervenia -si
Teleor'man -- acestei variante m.ai evoluate i ,se spunea ciacir
- fig. 7V-80 -, iar in Dobrogea s-a vor,bit de ciciric - cicirig - pentru depdnat tnosoare).

220

221

\:
ltig . 7 7 . Cia cil

d ir .r I S i ri l eqti (D ol j )
E ia

Irig. 78. Virtelnitri si ciocir din Damian (Doii)

7O

Ceacir, pieptelxe$i darac din Padea (Dolj).

80. Ceacir din Padea (DoIj).

I'i g . 8 2 . Al e r g d to a r e .

un capdt intr-o grindi a casei, iar cu ce151aitin scobitura unei

bucSli de lemn -, din cruci (patr,l lemne aqezate,doud sus Ei
doud jos, in cr,uce) Ei din rclzele, lop(tleLele, picioarele sau
dreuele urzoiului, adicd din patru lemne, prinse de capetele
crucilor, pe care se urzeau, de fapt, firele (fig. B1).Alteori, urzirea se fdcea pe gard cu lergdtoarea (alerg(ttoau'eo)(fig. B2),
pe pari sau pe collii grapci.
De precizat cd procedeele enumerate au fost cunoscute
preiutindeniin !ar5.
Numdrul firelor urzite varia in funclie de 16!imea pinzei.
Dupd urzire, firele se luau cu griji de pe urzoi sau de pe gard,
de pe collii grapei etc., se imi:ieteau (pentru a se evita incurcar.ealor) qi se trdgeau cu un capdt pe sulul rdz'boiului de lesut,
asezat in curtea casei. Apoi, firele urzile *- numite regi'onal
tiard (<ilat. tela)2qe- se clespleteauqi se intindeau cu ilutorul unui mosor sau aI unui b5! neted Ei ,rezistent, introdus in
spaliul iiber dintre ele (la capdtul opus celui de pe sul). O persoand mai voinici linea urzeala intinsi pe toatf, durata infisurdrii pe sul. O altd per,soand- de obicei un copil - invirtea
lent sulul, in timp ce o femeie punea vergelele, iar alta potrivea
firele pe mdsura 1i!imii pinzei.

Fig. 81. Urzari din AfurnaJi (Dolj).

Urma urzirecl pe urzoiul (urzariul, urzoniul, urzdtorul, u'zdtoarea) lp,provizat din cuie de lemn prinse in lungul thtdei
(prispei, tirna[ului) sau'pe peretele altei construc\ii (;urd, pointri,
grajd. elc.). Au existat ;i urzouie lu,crate anume de me'9te;ugari.
Ele se compuneau dintr-un fzrs de lemn sau de fier -- fixat cu

28eDenumire frecventd in N'Iaramure$ (vezi AlRR-Mara.mureg,

Ir. 511),in Bistrila-Nds5ud etc.
15 -

oo.t

&

ocupatii tradilionate pe teritoriul

Romaniei vol. I *

cd. 402

II,

225

Se trecea apoi la nduddit, vasdzicdIa introducerea firelot'

urzelii prin ile qi spatd, dupi care urma lesutul La rdzboi2el.
Sint indicii sigure cd pe teritoriul ldrii noastre i{ele se
foloseau deja in perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzvlui2er.Se pare cd pind prin secolul X-XII,
de'ci pind Ia descoperirea gi rdspindirea rdzboiului orizontal de lesut, se lucra
numai cu doud i1e2e2.
Cu timpul, numd'rul ilelor a sporit la patru
sau chiar mai multe. Se irrlelege cd descoperirea ilelor a inlesnit simlitor acliunea de incruoisare repetatd a firelor de
urzeald fdrd sot cu cele cu so!, ingdduind, pe de o parte, prinderea intre ele a bdtel,ii, iar pe de altd parte, deschiderearastului pentru introducerea unui a1t fir de bdteald.
Pentru cd praful Ei scameJ.e
ce se eliminau in timpul !esutului erau diundt,oare organismului uman, rdzboiul nu se ageza,
de reguld, in casd,ci intr-o construclie aparte, situatd, adeseori,
chiar in afara gospoddriei,gi denumitd ergee.
Mai cu seamd in Oltenia, i r tradifia orali sint incd vii
amintirile despre argele2s3,construclii strdvechi (dovadb originea autohtond a termenu,lui). in concordanld cu mdrtu,riite de
natura oe'Ior amintite, se poate ,afirma c5, din cind in cind, argelele erau amenajate in m"aluri, in ldsd.htrile coastelor qi chiar
prin pdduri, unde lipsea pericolul ivirii'apei. Ele constau din
gropi adinci, din furci (dispuse cite una pe Ia colluri) Ei din
grinzi, peste care se incropea aooperiEul din birne, crengi infrunzite qi pdmint. Alteori, argelele erau construite din doud
Jurci (6te una la mijlocul capetelor gropii), o culme - fixatd
pe furci -, b'irne situate cu un ca,,odtpe culme Ei cu altul in
margine,agropii, crengi infrunzite si pdmint ce inierba.
In argele se cobora pe ,treptedin pdrnint crulat.
Se presupune cl in ele se afla un rdzboi orizontal fix294,
lucrat rudirnentar din patru stilpi bdtuli in pdrmfnt,ca,relineau
locul nicioareLor de la rdztroiul de tesut inde,obste ounoscut.
:e0 Termenul este general intrebuinlat in Banat, Oltenia, Muntenia
5i Dobrogea. 'fotodatd, utilizarea lui precurnpdnegte in sudul Moldovei,
in vestul, centrul qi sudul Transilvaniei. ln schirnb, in restul Moldovei,
in nordul, nord-estul si estul Transilvaniei a cunoscut o m'are circulatie
cuvintul statiue (statiui) (vezi ALR, s.n., II, h. 470).
2e1Marin Nica, op. cit., p. I25.
2e2Gh. Bichir, op. cit., p. 429-439 ; I. Barnea, op. cit., p. 312.
2s Inf. de teren, Alunu, Igoiu, Bdloe$ti, Roqiile, SlStioara (Vilcea),
I'drcd$e$tl, Stoina, Dineqti (Gorj), Amdrdqtii de Jos, Leu, Orodel (Dolj).
2e1r
fsn Chelcea, Despre argea ca irtstalafie de prelucrat cinepa, in
vol. ,,Se,siuneade comunicdri qtiinfifice a muzeelor de etnografie Ei arta
popular5", Bueuregti, 1969,p. 333*349.

226

In timp ce lesea, femeia sta pe pdmint. Pentru schirnbarea i!elor se servea cle o groapS ca:m pina ta genunckri de adirlcd. In
argele se lesea mai cu seame vara, pe cind muncile aimpului
nu erau in toi, si toamna. Iarna, 1ucru1 era sensi'bil ingr,euiat
din cauza fri3ului : ,,cind se lesea iarna, se fdcea o leacd de foc
intr-un co1! al argelei, se luau cdrbuni Ei se puneau pe pdmfint,
sub n'atr5, ca sd lind cald Ia picioare"2e5.Pe durata lesutului, din
clnd in cind, fire'le se ungeau cu seu sau cir ,,ameste'cde apd
gi fdind de griu", pentru a permite dintilor spetei sd treacd printre ele cu o mai mare uqurinld.
Numeroase in,formalii culese pe te,ren in Oltenia impun
constatareacd, ade'seori,aceeaEiargea era folositd de mai rnulte
familii inrudite sau numai invecinate. in genere, in argeleLe
construite pe ,rnearrluri" sau pe prineipiul vecindtSlii, lesutul
se efectua cu rindul.
De o mare inse,nndtate sint gi mdrturiile orale potrivit
cdrora argelele nu se intemeiau in incinta gospoddriilor, ci in
locuri izolate - de oblcei in pddure - pentru cd in momentele
,derestri$te (ndv6lir,eaturcilor, a cazacilore't,c.),
ele serveauca
loc de refugiu al fetelor. Prin urmare, argelele aveau nu numai
utilitate pra -tiod, ci qi strategic[. De albfel, se spune c5, pe
vremu,ri, circula un cintec care incepea cam aEa: ,,Mdi cazacel

j:j'g:
,cizscelelle,c3lj_n9*1p!g?_qlil_Sis"L"_/,P_upe,!ele.g"_"J+e
Pe de altd parte, conservarea pind in zilele noastre a ntuneroase toponime care au ca obirgie apelativul crgea este gi ea
o probd grditoare despre rolul acestor addposturi in viata :ratelo,r
cre odinioard. In general, dupd cum ardtanr cu alt prilejzei, prin
atar,e nume sint inclicate mai cu seamd punc.te strategic situate.
De pildd, in satul Polovragi (Vi1ce:r), existd doud toponime :
,,La Arge,a(( pe valea Cireqului qi in Bengeasc,a ; in s,atul Sine,Eti
(Villcea) ser qtie cd a,rgeLele au existat pe Pirir.itl Luputlui s,au in
Capul Pi.scului ; in satul PS.rdusani (Vilcea) se p6streazi toponimul Piscul Argelei ; in BdlceEti, o vale se numeqte ,,La Argea".
iar in Rf,esti, unui loc, pe care a exisbat pddure pind de curind,
i se spune ,,La Gropi" (localnicii stiu cd aici au fost argele). ln
sprijinul aJirmatiilor de mai sus vine ;i faptul 45, in Polovragi,
argelelor li se atribuia o funclie. strategicd sirnilard cu cea a
posterii Muierii.
2e: 1r't1.de teren, Ro$iile (Vilcea).
2ffi lbidem.
2e7Gh. Iordache, Llnitate qi diuersitate socio-etnograficd, Craiova,
llclit. ,,Scrisul RomAnesc",1977,p. 84*85.

227

/ In concluzie, se poate afi'r'ma ci prelucrarea cinepei Ei a

inului a constituit o indeletnici're strdveche a lo'cuitorilor de pe
meleagurile patriei noastre, cd tehnica 9i uneitele de lucru au
fost, in esenJ6, aceleagi pe intreg teritoriul locuit de rornAni
qi cd eie au, in linii mari, o provenienld arhaicd' Fireqte, ca Ei
in atte domenii ale vie{ii materiale tradilionale, pe iingl elementele comune tuturor zonelor etnografice ale ldrii, cu timpul
s-au,contu,rat$i s-au statornicit si unele forme specifice de concretizare.
T,otodatS,se mai impune precizarea cd, deEi ocupau suprafele rnici in comparalie cu alte culturi, pind nu dernuJ.t'cinepct
ai inut aveau, totugi, o mare insemnbtate eoonomicd pentru
fiecare gospoddrie.In ultimeie decenii"ale seeolului nostru, insd,
concomitent cu dezvoitarea puternicd a industriei textile ,romAneqti, a regresat simlitor interesul pentru prelucrarea cinepei
gi a inutrui pe planul industriei casnice.De asem'enea,odatd cu
sporirea consid'erabilda cantitSlii de fire sintetice, produse pe
bazd de hidrocarbu,ri, s-a diminuat qi importanla economicd a
fibrelor naturale.
in conditiile actuale .este irr,perios necesar ca, in industria textild, ponde're'afibrelor naturatre sd devinS din ce in ce
materii
mai mare fald de oele artificiale, economisindu-se,astfel
prime energointensive epuizabiie. in aeest sens, a qi fost elaborat un prog'ram amplu de mdsuri, menit si impulsioneze cregterea producliei acestor valoroase plante. Printre altele, se soUcitd mdrirea cantitdlilor de ingrSga*mintechimice folosite la cu1turile de in Ei cinepd ; oombaterea pe cale chimicA a buruienilor de pe suprafelele cu in ; extinderea mecanizdrii luordri1or ; delimitarea celor rnai favorabile zone 'de cu'lturd atit pentru
in cit qi pentru cinepd ; raionarea celor mai corespunzdtoare
soiuri ; mdsuri pentru ,recoltareaqi pdstrar.eain bune condilii a
producliei de tulpini ; insimlnlarea in sol pregitit corespunzStor qi in limitele perioadei optime ; respecbareadensitdlii
de plante la Lrectar; oblinerea seminfelor de soiuri val.oroase;
inlocuirea inului numai pentru ulei qu in mixt, care produce
deopotrivi fibre gi seminle pentru ulei etc.
Se inlelege c5, in directi relalie cu respectarea fermb Ei
cu transpunerea sistematicd in practicd a mdsurilor enumerate,
se creeazdposibiiit5{i reale pentru redresarea qi sporirea cerutd
a pnoducliei la plan,teletextil'e, pentru asigurareaildustriei de
tesdtu/i cu materia primd de stringentd necesitate.-P
228

m.
LEGUMICUTT{JIiA $I CULTURA
CABTOFULUI

&.
2l

DeEi pretenlioasd, pentru cd soiicitd pd;mint mdnos, aulturi pentru seminle, rSiaduri, cunoEtinle despre tehnica eJectudrii irigdrii etc., practicarea legumiculturii pe teritoriul tdrii
noastre dateaz6,din vremuri indepirtate. Pe baza celor scrise
de Herodot Ei de Pliniu cel Bdtrin, se poate ap're'ciacd tracii
si, respectiv, geto-dacii cultivau sigur ceopd,litt'te, usturoi, castrauepi gi doileceizss. Seminlele carbonizate de bob, desooperite in aqezlrile geto-dacice, dovedesc cd qi aceasti plantd se
bucura de atenlie din partea strdmoEilor n'oqtri. Pe de- altd
parte, analize'Iepolinice dernonstreazd cd, incd din epoca bron(Airirplex)' span&zului, geto-dacilor le erau cunoscute lob^o^da
Fireqte, qi mazdrea
cal (Clienopodium)'gi chiar sfecla (Beta)2ee.
trebuie si fi fost cunoscutd geto-dacilor, din moment ce cuvintul are origine autohton6300.Nu este exclusd nici obirqia
geto-dacicd a termenuhsi md'rar (cf. atb. m|roj). De fapt, se
presupune cd aparlin substratului 9i cuvinte\e ytd'staie',teaca
in caie sint inchise boabele sau se'minle1ede leguminoase ori
alte plante" gi curpdn (curpen) ,,vrej de dovleac sau de casf1gygfg"301.

Pe de altd parte, originea latind a cuvintului legumd'

({legu,men) ca gi a unor denumiri de legume (ceapd,{caepa:
2eBHerodot, Istorii, IV, 17 ; Pliniu cel Bdtrin, Istoria naturald, XlX,
5,' 65 * apud C. Belcin, op. cit., P. 66.
2s lVarin Circiumaru, Cott'tribufii Ia cunoa;terea agriculturii geto'
clacilor pe baza unor determindri de seminle carbonizate ;i onaliz,e spo'
ropoliniie clin agezarea de Ia Cirlomdne;ti (judeful Buzdu), in ,,Ialornita'
Ivliteriale de istorie agrard a Romdniei", vol. III, Slobozia, 1983' p. 239'
3ooJ. I. Russu, op. cit., p. 345-346.
lot lbidem, p. 301-302 ; 369.

229

ai <i {rlium ; uarzd.1.uir(i)d"ia ; curechi { colic(u)lus (: cauliculus) ; ridiche .-,.radirttla ; pepene l pepo, *pepinis ; Li-Lptucd{
lctctuca; Linte{lens, lentis ; nap <ncrpus ; pdtrunjel {petroselinum ete.) sau formarea altora, pe teren romAnesc,di r e1emente latine (de pi1d5, ustut"oi din usturct (( iat, ustulare) *
suf. - oi) probeazd neind,oios faptul ,cd ,multre dintre legumele cunoscutenoud astdzi se cuitivau incd din epooa'std,pinirii rcmane in Dacia
De aitminteri, in spriji ui faptelor de lirnbd vin Ei mdrturiile scrise, care aratd cd romanii, in general, cultivau pe
scard largd : castravefi, dovlecei, varz'a, srparanghel
, praz, ceapd,
usturoi, sfecli, iSptuci, mdrar, pepeni .1".302.
.Sint indicii c5, inainte chiar de a veni in contact cu ,romanii, geto-dacii utilizau ir igar ea gr auita[ionctld.,prin abaterea
apei din izvoare sau pfraie303.Dupd cu,cerireaDaciei de cdtre
romani, s-a ajuns la intrebuinlarea unor sisterne de irigalii care
irnplicau lucrdri de captare qi aducliune de amploare. De exemplu, din acea perioadd dateazd cel'edoud canale derivaie gravitalional din fara Halegului : ,,IJnul este canalul-derivalie
dintre piriul Riuqor (Ia Hobila) qi piriui Zeicani, trercin'dprin
Sarmizegetusa.Pe traseul sdu de 4 km putea mina mori de
apd Ei iriga grddini de,leg'u,rn'e,dar el era in prin,cipal sursa alimentdrii cu apd a oragului'(304.A1 doilea canal-derivalie pornea din Riul Mare (Ia Gureni), Iingd Clopotiva, qi se vdrrsain
Riugorul Hobilei, la vrero 2 km est de Sarmizegetusa30s.
Urme c{are ale unor sistermede irigalii gravitaiionale strivechi au fost identiJicate in piemontu,rile Halegului qi Olteniei
(legate prin drnrnul nornan ce incalecd Pasul Vilcanului), precum Ei in fara Fdgdragului (de-a lungul drumului roman a1
oltului;eoo.
Pentru a sdpa cit mai adinc pdmintul ce urma sd fie cultivat cu leguirre, daoo-gelii foloseau hirlelul con{eclionat in
intregime din iemn. Dupd. cucerirea Daciei de cdtre rornani,
s-au rdspindi,thirielele care aveau fie nu'mai virful, fie atit vi'fu1 cit gi laturile imbrdcate in ramd de fier, dar e1enu Le-au
inlocuit total pe cele dacice, din moment ce traditia aoestora
3orS. P. Radianu, op. cit.
303Marcu Botzan, Mihai AlboiS, Vechimea irigafii.Ior tn, agricultura
ciitt Rom6.nia,in ,,Terra nostra", vo1. IV, 1981,p. 275.
:toLIbidern.
305lbidenx.
:,6 Ibicletn , p . 277.

23 0

s-a prelungit pini in evul mediu tirziu3o7(de fapt, hirlele lucrate in intregime din lemn au fost coi:sernnatechiar de c5tre
etnografi).
DupS curn s,e cunoagte, solul de prin gridini se afina cu
sdrpdligiie.Vestigiitre descoperite de arheologi con'Cucla constataiea id geto-dacii utilizau doud tipuri de sdpdligi (fie'care cu
mai multe variante)308qi c5, in Dacia roman6, alSturi de uneltele specifice geto-dacilor, au ciEtigat teren sdpdligile aduse de
cuceritori3o9.
Deoareoe peniru ceie mai insemnat'e qi mai rdspindite legwne de pe teritoriul ldrii noastre s-au pdstrat pind 'astezi nurnele autohtone Ei iatine sau denumiriie f'ormate pe t'eren rounAnescdin eletnente latine, putem afirma cd $i dupd retragerea
armatei Ei a adrninistraliei romane din Dacia populalia rornanic6 rdmasd s-a strdduit sd oblind, pe mai deparfe' asemenea
produse.
in afara fapteior de limbd' interesul pentru grddinS'rit al
popuialiei romanice de Ia nordul Dund'rii este probat corlVinlaior ae ramele metali,oepentru hirlele, deseoperite d'e arheoin ultima vreme'
Iogi in aqeziri care aPartirrmileniului I e.n.310.
se demonst'r.eazdchiar continuitatea intrebuinlarii unor unelte
dacice sau romane pe toatd durata epociJ,orprefeudale Ei feudale. De pild6, se gtie cd in Transilvania, in Oltenia Ei in Banat s-a folosit fr,ecvent, la gnd'dindrit, sd'pd'ligacu coarne Ei cu
lama rc,nlroidald sau in forrna unui triunghi cu laturile pulin
a,rcuite (fig. 83 b, c). Tot in Trarsilvania, s-a menlinut in ,practicd, p'ind in prezent, o sapd de grStdindrit,numitd co'etrd,care
are partea lucritoare formatd din doud coarne puterni'ce, situate in direclia opusd unui tdig ingust (fig. 83 a). Se aprerciazd
ci tipurile respiectivede sdp5ligi ,,...derivi din unelte asemSndtoare (bidens, rastrum) folosite la grddindrit gi la vie 'de c6tre romani('311.De altfei, coroborindu-se datele arherologicecu
cele etnografi'ce,s-a aj'uns Ia oonstatarea cd ,,...sdpdligileEi sale1e de tip dacic continud in zona piemontand a Munteniei
(Prahova) pind azi, ln timp ce sapele gi sip6iigile folosite in
zona de cimpie a Munteniei au la 5ur5 fi'puri romane.
307Maria Comqa, Grddind,ritul in milen'iul I e.n. pe teritoriul
niei, in ,,Pontica", vol. XIII, 1980,p. 178.
308Ioan Glodariu, Eugen laroslavschi, op' cit" p .6 7 - 7 1 .
m Maria Comga, op. cit., p. 169-171, 182.
310lbidem, p. 176-178.
3tr lbiden"L, p. 773.

Rotn6-

231

,/i/{

o.

b.

ffi
e.

Fig. 83. Sdpdligi dezrzoltaie din forme simjlare

din epoca romand (dupd M. Comqa).

Tot unelte romane au la origine Ei sapele si sdpdligile folosite in Dobrogea, Tran'silvania gi in p6rlile de vest ale !5rii"312.
In aceeaqi ordine de idei, anaLizele sporopolinice indicd
rolul leguminoas'elor in aiimenta{ia populaliei autohtone din
epoca prefeuda15313.
au fost depistate hirlele
$i in agezdri din secoleleX-XIV
de le nn cu rama de fier qi sipdligi necesare grddinarului3la.
Cu privire la aceeagiepoc5, in gropile de cereale de la Dinogelia s-au gdsit, printre altele, straturi carbonizate de linte,
bob Ei mazdre3l5.Tot aqa, Ia Coconi, in afara cerealelor carbonizate,-au fost scoasela lumind seminte de tigue gi de pepeni
,nr'ri316.
ln concordanlA cu documentele istorice, se poate ,aprecla
ci de,prin veacurile XVI-XVII
legumieultura a ciqtigat o mai
mare importan{d economicS. Pesemne ci la infl,orirea ei au
contribuit ;i grddinarii venili din gudul Dunerii317.Pe de altd
312lbjclem. p. 183.
rr3 Malia Comsa, Cu.Itura materiald. ueche rotnd.neascd. Asezd.rile
din
secolele \/III-X
de Ia Bucou-Ploie;ti, Bucuregti, Edit. Academiei,
1 97 B,p . 45 .
, _314$tefan Olteanu, Aspecte ale dezuoltdr.ii agriculturii pe terltoriul
ltloldauei qi f,(rrii Romdne;ti, in secolele X-XIV,
in ,,Ter.ra nostra,,,
vo l. II, Bucure Et i, 1971,p. 36.
sr, Ibidem, p. 3T.
31elbidem., p. 37-38.
str y. gor15"hel, P. P. Panaitescu, A. Cazacu, Viala
feuclatd.in, lara
Romdneascd si Moldoua (sec. XIV-XVII,,,,
Bucureqti, Edit. stiintificd,
19s7.p. 42.
232

''

':: ,.r':'"

;t1

;s

#,

&

ii'
#
:*

$
:
it;
lt

parte, in,sd, sporirea culturilor de zatzavaturi a fost determinatd decisiv de cererea mereu crescinde de logu,m'e,veniti din
partea oragelor. ,,P,rin nevoile lor alimentare, oraqele au stimulat nu numai produclia cerealiere, dar qi'culturile de zarzavaturi (...) ; in oiage se desficeau legume El zarzutaluri, produse
de marile domenii boiereqti sau menestiregti, pnovenite fie din
clijrneie tdranilor, fie din culturile fdcute pe rezerva stdpinului sau de oldcaqipe loturiie 1ottt318.
Bineinieles cd paralel cu creqterea cerinlelor de legurne au
fost cdutate noi soiulii pentru oblinerea unor reeolte mai bo*
gate. in primul rind, in urma unor experien{e indelung repetate, au fost realizate 'rdsaduri rnai bune. Apoi, s-au fdcut
progrese pe calea selectdrii Ei a sddi'rii soiurilor de legume eare
aveau randamentul cei mai mare' in raport cu sal'acteristicile
solului gi ale climei locale. In aoelagi tirnp, mai cu seame in
satele de cimple, s-a recurs la o tehnicd de lucru din ce in ce
mai evoluatd, care implica, indeosebi, i'rigarea gnddinilor. Dacd
pe timp de secetd oricare gospodar obiEnuia sd-qi ude perirodic legumele, in schimb, irigarea sistematicd a grddinilor *
pentru cd solicita mari cantitdli de ape qi instalalii anume construite - se praci,ica, de regu,ld, d,oar in satele spocializate, in
parte, in grddindrit. Astfel de sate se intindeau mai fd'ri exceptie in apropierea unor sur,sepermanente d,eap6. Uneori, oind
se depistau izvoare in imediata vecindtate a terenurilor cultiva,te cu legrime, se amenajaugropane,puluri', stiubeie etc., din
care se scotea apa de udat fie direc't - eu cilddri, cofe, gdtreli
sau ciuturi agdlate de cirlige, de funii sau de lanluri -, fie
cu ajutorul fintinilor cu cuntpdnd, cu szl qi maniveld, cu roate
ori cu scripete.
Alteori, iuncile aEezirilor specializate in grldindrit erau
impinzite de ccmalepe care venea apa direct dinspre riuri sau
piraie, ori ilnpinsd de Ia roata de udat.ln vede,reafolosirii Ia
timp a cantitSlilor neicesarede apd, canalele aveau st(tuilare
cu ajutorul cdrora se puteal controla forla qi nivelul ap'ei plrse
in slujba intereselor omuiui.
O solu{ie arhaicd, dar ingenioasd,.de folosire dirijatd a
apei a fost inregistratd, de pilde, in Ilovila (Mehedinli). Acolo
se capta apa din pi,riul RacovS! in citeva iazuri arnenaiate in
apropiere. De Ia iazuri pind la grddini, apa se aducea pe canale
3i8 Florin Constantiniu, Relafiile agral"e din lara Ronxdneascd in
sa<:olulaI XVIII-Iea, Bucureqti, Edit. Academiei, 1972,p. 55.

233

speciale, care traversau vatra satului prin fala grddinilor. in

fiecare gridind se sd,pa cite un san! perpendicular pe canalul
,de alimentare cu ap6. Toate lucrdrile amintite (iazu,rile, canalele, san{r.r,riie)se efectuau ir-r comun de sdteni, fiecare partic ipind in m od e g a l l a m u n c i .
Vara, pe timpul secetei, apa de irigat se utiliza, de asemenea, in despreagd sau in deudlmd;;ie. S6tenii se rinduiatL \a
ud'at, adi,cd- potrivit obiceiull';i m'ogteni,t din bdtrini - aveau
dreptul la un tirnp limitat de utilizare !r apei (o noapte din
t r ei ; o noapte d i n p a tru ; o u o a p te d i n 5 etc.), i n functi e de
debitul acesteia Ei de uscdciune. Cind te aflai la rind, ldsai apa
si alimenteze ganltti din propria-ti grddind. Imediat ce ili trecea rindul 1a apd, infundai gzlro qanlului cu pietre de riu, cu
nis i, p. c u ir r r -b ae tc ., p e n tru c a a p a s i rneargA cu accergi for!a
la un alt vecin. Cind nu mai avea nimeni nevoie de api, cu
asentimentul tuturor sdtenilor, se stivilea ie'sirea apei din iazuri spre canalele de aduclie.
Orice cap de familie era obligat si respecte intocmai inlelegerile. Incilcdrile acestora se pedepseau aspru, chiar cu exc luler ea de i r ri n d
Unrd,g5s folose'a, r'oata de udat se punea in migcare, in
rnod obiEnuit, cu ajutorul animalelor. Analiza vestigiilor materiale, din ce in ce mai greu depistabile astdzi pe teren, ingdduie constatarea cd instalatia amintitd era construitd dintr-o
'roatd de dimensiuni apreciabile, care avea cupe pe margine Ei
care se invirtea concomitent cu un fus orizontal, lung de ciliva
metri..La capStul opus aI fusului se gesea o altd roatd, mult
mai micd gi prevdzutl. cu mdsele ,,din!i" care se i,mbucau at
md,selele celei de a treia ro!i, aflate pe un Jus verti,cal, spnijinit
cu capdtul inferior pe o tigaie ,,piulild de fier". Prin intermediul unui prolap ori al unei oi;ti, animalele (cai, mdgari) invirteau fusul vertical. in acelaEi timp, era pusd in miEcare r.oata
dinlatd de pe fusul orizontal. Imp1icit, se rotea fusul qi roata
cu cupe. In ti,mpul rotirii, cupele se umpleau cu ap6 Ei se g,oleau ritmic in canale. De acolo. apa isi c,ontinua drumul spre
legum,e3ie(fig. 84, Bb).
3ie Jnf. de teren, Desa, Ddbuleni, Negoi (Dolj), Vulturegti, Pleqoi
(Olt), IveEti (Galati) ; vezi gi Dumitru Nedelea, Aspecte din tehnica
populard in alin'tentarea cu apd a culturilor de legume in judelele Prahoua, Dintbouila ;i Buzdu, in ,,Tera nostna", vol. II, 1971, p. 259-260 ;
Melania Ostap, Contribulii Ia cunoa;terea grddindritului itz Moldoua, in
,,Studii gi comunicdri de istorie a civiliza{iei populare din RomAnia",
rzo1.I, Sibiu, 1981,p. 75-84.

234

Fig. 84. Plegoju (OIt). Roatd de udat (vedele gcnerald).

Fig. 85. PIeEoiu (O1t) Roatd de udat (detaliu)

t?i

Rotile descrise rnai sus ridicau numai apa de ia mic6 adincime. Pentru ridicarea apei de ia adincimi mari, s-au lntrebuinlat roli care aveau cupele, cofele sau vasele de pdmint 1egate de doud funii ori lanluri paralele, ce funclionau pe un
scripete mare, ln plan vertical : ,,Folosirea aoestei rofi necesita un debit mare, constant, de apd, roata trebuind sd ..umbIe"
prin apd. Cupele, cu fundurile de lemn gi pereli de tabld, erau
dispuse in Eir continuu, pulin inclinate, pe partea laterald a
rolii. Gurile de vdrsare a apei din cupe erau dis,pusetot lateral.
Rolile cu cofele pe lanluri (doud lanluri paralele, fdrd sfirEit), cu care apa se putea ridica pind la o iniIlime de 12-15 m,
prezintd avantajul ci se pot utiliza in orice situalie in ce priveqte nivelul apei, faptul acesta expiicind qi larga lor rdspindine. Cr.egte'rea
sau scdd'ereadebitului apei impunea doar scurtarea sau lungirea lanlurilor pe care sint <.cusuts" sefglg('3z0.
De precizat c5, inci din secolul al XVII-Iea, PauI de Alep
vede, intr-un sat, ci ,,apa se aducea pe roate din riul ce servegte de asemenea, prin nenum6rate canaluri, la irigarea livezilor Ei a grddinilor'(321.
Odinioard, rtnele plante legumicole - cum ar fi varza,
linitea, mazdr.eaEi bobul - constituiau surseLede cdpetenie in
alimenta{ia marii mase a populaliei. In consecintd, ele se cultivau in aantitSli superioare celor cunoscute vremurilor moderne. Mai apoi, legu,melor amintite ii s-a adiugat $i fasoles
(( ngr. fas6li), planti ,originard din America de sud, care, la
noi, s.a rd,spindit rapird si m,asiv,substituind linte,a. Spre exemp1u, singurd fara RomAneasci realiza, pe la inceputul secolului al XIX-lea (in anii 1837, 1838, 1839), o produclie de
6775260kg fasole, 506896kg linte, 145867kg bob Ei 206743kg
^azdre322.
Cu timpul, paralel cu asimilarea in culturi a noi specii de
legume Ei datoritd unor mutalii produse in specificul alimentaliei romAneEti, pondere,aeoonoimici a citorva dintre piantele
legumicole tradilionale a mai scdzut. Mai ales introduce'rea in
alimentalie a cartofului (( germ. Kartoff el), a pd'tldgelelor
320Melania Ostap, op. cit., p. 79. Yezi qi DumitL'u Nedclea. oP. cit.,
rs. 260.
,s21E. Cioran, Cdld,toriile patriarhului Macarie de Antiohia ht' td'rile romdne (1653-1658), BucureSti, 1900,p. 127.
322S. P. Radianu, op. cit., p. 430.

236

xif
*f

&

tl

#
$
g'

(( tc. patlican\, a ui,netelor etc. trebuie privitd ca un cigtig

oblinut pe drumul anevoios al dezvoltdrii legurniculturii in lara
noastr6. Dupd cum se cunoaEte,descoperit in Muqlii Anzi, cartoful a fost-adus in Europa, in anul 1530,ln tolba unui c51ugdr soldat323.Folosit in alimentalie qi ca furaj, el s-a rdspindit
treptat in toatd Europa. Sint dovezi cd, in Tran'silvania, cultivarea ,,merelor de pdmint" - adicd a cartofiLor - a inceput
in secolul al XVII-lea Ei cd, in celelalte ldri romAneEti, eultura
cartofului se generalizase pe la inceputul secolului aI
XIX-lea32a.
Pe ansamblu, se poate aprecia cI produclia diferitelor feluri de legume a fost mai intotdeauna variabild nu numai in
raport cu timpul, ci qi pe zone geografice. Pe de alti parte,
mdrturiile istorice Ei cele etnografi,ee,culese pe teren, lasi si
se inleleagd c5, indiferent de epoca istorici gi de regiunea geografic5, toli romAnii au fdrcut ef'orturi pentru asigurareape plan
local a unui minimum de legume, indispensabile hranei de zi
cu zi. in special tradilia orald aratd c6"varza sau curechittl32s,
salata verde,
mazdrea,lintea, bobul, ceapa,usturoiul sart aiztl326,
mdrarul, pdt'runjelul, cimbrul, ridichile negre sau de toamnd,
castravefii etc. au fost plante leg'umic'o1eneli,psite, odini'oard,
din grddina nici unui gospodar.Pind qi in zonele muntoase Ei
deluroase, oamenii s-au strdduit Ei au reu'qit s5 cultive asemenea plante prin grddini care se inldnluiau in apropierea surselor cle apd sau erau rlspindite ici-colo pe platourile din zona
finalurilor, in apropierea addtp'osturilorpastoral,efolo'sit'etemporar. N-a lipsit nici deprinderea sd'dirii unor legume sus, la
munte, in apropierea stinelor. Odatd cu preluarea in culturd a
fasolei, ardeiului, cartofului, morcovului, lelinei 9i a pdtlSgelelor, qi aceste plante legumicole au devenit indispensabile mai
tutunor familiilor.
Fireste, cele mai bogate gi rnai variate recolte de legume
au fost oblinute, de regulS, in zonele de cimpie. De aici erau
aprovizionate piefele ora elor, aici coborau - mai cu seamd
toamna -oamenii dinspre munte pentru a-qi oompleta rezervele de legume necesarepe timpul iernii.

a
&

#
ir

ti

32J\/sn,,Scinteia",
.Claudian, nr. 11 066, din 1.9anartie 1978.
3% Ioan
I3ucureqti, 1939'
Alimentalia poporului romdn,
p. 103.
325Denutnire frecventd incd in Moldova $i Transilvania.
326Nume general rdspindit in Transilvania.

237

Astdzi, ca Ei in treculrge intreg cuprinsul ldrii, aproape

sd nu cultive, in cantitdti variacd nu effi
bile, varza asr curechiul alQ,Dgqi inlrphuintatd pretutindeni,

va

rtftHtlir\outesaieie.De obi-

unele aEezdri din regiunea

cei,
deluroasd,ea lipseqtesau se intilneEtesporadic.
p e pl.anul
G enerai rd sp in di td- gj.I.e*91t]g1acarjsgjgi,sarora,
-.p""t
: barabztle (ucr. barabolja) Ei
unor grdiuii, li se mai
cartofi327,Tsichiocigi cartoafe328,colompiri sau columpiris2e,
corotnpei33j,,eoir,piri]3t,
bar ubo i332(magh. baraboly a), bar aboi qi,
pitioict333, picioici, piciottci3s4(magh. pitEoka), crumTti sau
crumpiri33,, crumpeni (1ocuIcuttivat cu cartofi : crumpenistessq)
(crumpenS, crumpene ( sor. krumpir), croampe337,napi338
(( lat. napus"),cdrdboi (frobabil din tc. kcLrchoya)qi crumpeni3se,
Tipe3Lo,hiribis41.
Cu toate cd se aflS in regres cantitativ fatd de vremurile
nu prea indepdrtate, totugi, peste tot in !ard, se pun si se consumd - fie sub forrni de teci verzi, fie boabe uscate -_ mai
multe yarietdli de fasole(fasolede pe porumb,fasolede pe arac,
fasole ctiibzLri,lasole oloagd,fasote grasd,fctsoteatbd, fasoletar3zz1n1. de teren, lpatele (Ia$r).
328Inf. de teren, Oituz (Bacdu;,
32eInf. de teren, Terebegti, Cdpleni (Satu Mare).
310Inf. de teren, Valea Seacd (Satu Mare).
3:rtInf. de teren, Stina (Satu Mare).
i'ir Jn{. de teren, Finalc, Deleni (lvlure;), Cdtlna, Simiboierni(CIuj).
3r]3Inf. de teren, Sinmihai de Pddure (MureS).
3l]1Inf. de teren, Lucdceni, Luna, Cruci;or (Satu Mare), Bldjeni,
Ribi{a (Ilunedoara). Terrnenul a avut mare intrebuintare gi iu Maramureg (vezi AlRR-Mar,amureq, II, h. 440).
335Inf. de teren, Ldpugiu de Sus, Tomesti (Hunedoara), Dobra, Lancrdm (Aiba).
336Jnf. de teren, Muncelu Nlare, Romos (Flunedoara), Tdrtdria
(Alba),'furnu, Sepreuq (Arad).
337Inf. de teren, Sintana (Arad), GiriEu de Cris (Bihor;.
33sInf. de teren, Cimpu lui Ner.g (I{unedoara;.
:l3eInf. de teren, NucEoara (Hunedoara).
310Inf. de teren, Aliceni (Satu Mare).
3a1Inf. de teren, Tomnatic, Cdbegti, Dldge$ti (Bihor).
r
o , la

:lt

t
j,

Transiltatd sau pestrilir, [ucitrd, obddatd etc ). Prin Banat si

'
vania, plantei i'se mai spune pdsuldSqz *or6rn3+3.
"ur1
C,eapa,usturoiu] sau aiul, pdtrunjeiui, mdrarul, cimbrul,
pdrli
prin
(denumili
unele
a1e Transilvaniei pepeni
castravelii
riio;i satt pepenisaa),moncovii (pe arii restrinse sau in pun'cte
izolate din Tiansilvania Ii se spune mure345sat moroci346),!elina, salata verde (in Oltenia qi in Muntenia este indicatd cu
numele l[tptr,tcd; in Mold'ova i se zice fre,ovent maruld' - rndrold. - ((bg. mnruliu sau ngr. maruli), iar in Transilvania i
se spune, uneori, gdlatd' ;elatd), ridichile negre sau de toamn(t toate acesteasint plante iegurnicole aproape i'relirpsitedin grddina oricdrui ldran.
O rdspindire cvasigenerald cunosc leugteartul, ro;iile (numite prin Transilvania qi borodici, porodice, porodici, pdr(tddi
; din germ. dial. Paradeis, magh. parasau pdrdddici (paradaiscT
dicsom) qi ardeiul iute (desemnat, uneori, mai ales in Transilvania, cu urm4toarele cuvinte sau expresii : ardei tdpurel,
$dpuran, pu[oi., fi,[d, 7ir3a7,rdcu,;or34g(denumi'r,e metaforicd),
piper3ae(denumire metaforicd ; piper ( ngr. pipri, sl. piperil) ;
poprici usturoi3s\ ; piparcd, pipdri;d, pipe'atr,cd3'r(,sf. piper) ;
piparcd. usturoaie3\2, ciu;cit3s3(( krg.cuska),dobo;s5aetc.). De

g;

t,
I
,$
t.

*
*

,r
F1

#r
fi

fi
t'
.,
$;
!,
t,

v'2 Inf. de teren, CSpleni, Cruciqor, Ter.ebegti, Stina (Satu Mare),

Vindtori (Arad), DrdgeEti, Valea Iui Mihai'
$epreuq, Sintana, Turnu,
l'omnatic, Giri$u de Criq, Cdbegti (Bihor).
343Inf. de teren, Lu,cdceni, Valea Seacd, Aliceni, Luna (Satu lvlare),
Muncelu Mare, Sarmizegetusa, Tomegti, Ldpugiu de Sus, Cimpu lui Neag'
Romos, Ribita, Nuc.loara (Hunedoara), Dobra, Tdrtdria, Lancrdm (Alba)'
Cu acelaEi inleles, termenul se foloseqte Ei in Maramures (vezi ALRRMaramureq, II, h. 438).
ea Inf. de teren, Luna, Aliceni, C6pleni, CruciEor, Terebeqti, Stina,
Luc5ceni (Satu Mare), Tomnatic (Bihor). Denumirile respective formeazd
arie compactd qi in MaramureE (vezi AlRR-Maramureg, Ii, h. 433)'
%5 Inf. de tei'en, Dobra, Lancrdm (Alba).
eo Inf. de teren, Cimpu lui Neag (Hunedoara).
u7 Inf. de teren, Drdnic (Doli).
v-8 Inf. de teren, Sldtioara (Vilcea).
es Inf. de teren, Gdiceana (Bacdu).
350Inf. de teren, Luna, Cdpleni, Crucisor, Terebeqti, Stina, Lucdceni
(Satu Mare).
351rnf. de teren, Ldpugiu de Sus, Nucgoara, Romos, Ribila (IIunedoara), Tdrtdria, Lancrdm (Aiba), Vindtori, Turnu (Alad), Drdgesti, Tomnatic, Giriqu de Criq, Cdbeqti (Bihor).
352Inf. de teren, $epreu$, Sintana, Turnu (Arad).
io3 Inf. de teren, Dobra (Alba).
351'Inf. de t'ren, Aliceni (Satu Mare).

239

rsgule, ridiohile de 1un5, ardeiul gras, gogosarii qi cbiar cornul

caprii se cultivl in cantitdli apreciabile numai in satele speciaIizate in legumiculturd.
Atit din punct de vedere cantitativ, cit gi ca arie de rdspindire, in dectin aocentuat se afli cultura lintei, a bobului Ei a
mazdrii. De precizat c5, in satele din T'ransilsvania, in care
fasotei i se spune n'razdt'e,mazdrea propriu-zisd este desernnatd
prin termenil : bor; sau mdzdrice, mdzdritd (vezi' de pildd,
A.L,R.R. - MaramureE,II, h. 437). Leurda (o spe'ciespontan6
de usturoi ; cf. bg. leuurda; Cihac explica cuvintul din alb
hudh|rd), intrebuinlatd pind nu demult in une'le sate din sudul ldrii, se afIS pe cale de disparilie.
De rnare atenlie se bucuri inc5, aproape in toate satele
patriei, cultivarea sfectei ro;di (fie izolat, fie pe arii mai mult
desemnataqi prin termenii
iau mai pu{in intinse, planta cs-tc(din Lc-pancar), brozbd de
pangic(r3s6
sou e"pr^esiile: teqt&3ss,
rnincur:e3l7(brozbd din sirb. broskua ,,gulie'( ('Iat. brassica),
etc.).qi a dovleceilor
frtcuranss\,gurguni3\|, nap ro;u360,but'crc367
(denumili bostdnei - in MotdoYa; cLLcurbete,luditi sau l"udaie,
pepeni albi, rudari, bolouani, bostani, bicitoci etc. - prin Transilvania).
Cultivat Ei consumat pe scard largi in Oltenia gi in Muntenia, prazul se intiineqte mai rar in Moldova, iar in ltsnsilvsriia
se utilizeazddoar sporadiC62.
Consurnatepretutindeni, sponocul, guliile (numite qi cdtd'
rube)363ftalarabd ( magh. kalurab - din germ. Ko-lzlrubi)sau
napisil, uinetele qi conopida sint plante legumicole care se cul3551tt1. de teren, Cdpleni, TerebeEti, Stina, I-ucdceni (Satu Mare)'
Giriqu de Criq (Bihor).
356Inf .de teren, Tigdnaqi (IaSi).
:r57Inf. de rteren, Muncelu Mare, Cimpu lui Neag, Nucloara (llunedoara), DrdgeSti (Bihor).
ss Inf. de teren, $epleug (Arad).
35eInf. de teren, Sintana, Turnu (Arad).
360Inf. de teren, Sinmihai de Pddure (Mure.$),Lun'a, Cruci;o-r (Strtu
Nlare), Termenul ate mare rdspindire in Oitenia (ALR, s.n., I' h. 193)'
' si Inf. de teren, Aliceni (Satu Maqe). Cuvintul s-a bucurat de largi
intrebuintare in Maramureg (AI-RR-MaramureS, II' h. 444)
s2 pe teren, 1oi l-am consemnat in Ldpugiu de Sus (Hunedoara).
363Inf. de teren, Luna, Cdpleni, Lucdceni, Terebeqti, Stina (Satu
Mare), Giriqu de Criq (Bihor), Vindtori (Arad). ln Maramuroq, termenul
formeazd arie compactd (vezi ALRR-Maramure$, 1I, h. 447).
w- Inf. de teren, Stinca (Iagi).

240

tivd in cantitdti variabile de 1a o zon6 ge,o.graficd la alt,a, la munte

Ei c'hiar la ,cieal eie
fiirld, bineinteles, mai
pulin productive.

({ bg., scr. lubcrrtca),

f-----------i

pepenl ue*ra! sau ,oostc., scr . ,

tattL (di n
bdSturtJ---'ip Olteni,r ;i

I
;

i
f

Fig. 86, Crilurr pentru paza grddinilor

(Orlea-Olt;.

Muntenia ; harbuzi (in Moidova ; { u,cr. hnrbuz) ; lebenifd (libini[(t, lubenif, Ieueni[(t), h,qrbuz ro1u - ir T,ran,si]vanih36s
se
bucurd de mare cdutare in regiunile de oimpie ale f5rii. De obi,cei. ne dur
s5:-pazegle- Cu" aeest
lal|ggLeni
i deco

din tulpini_ gle floarea-soarelui, clin

t, pe

:
t.

,T

t
{

jg
1.:;

Ibcuri, c(ttt"tne, couerci, cgli.be-pdtule,

-]lirnoscind
provenieii"ta autohtond

luind in seamd utilizarea lui, in sud'u] Olteniei366,cu acoeplia

de ,,addpostuman improvizat", sintetrnindernnali si presupunern
cd un asemenea inleles al cuvintului in dis,culie il pre,cedein
timp pe ce de ,,sat sau o parte a unui gaf'I, sar este cvasigeneral incetSlenit. Cu alte cuvirrte, nu este exclus ca, intr-o anume
perioadd, strdmo;ii nostri sd fi intrebuin{at termenul cdtun ut
semnificalia de locu'inld umand. Mai apoi, el a ajuns sd dese,mneze un grup de astfel de lo'cuinle.
IndifErent de numele ce li se atri,buie, add';posturileincropite pentru paza recoltei au,6e neguf4
Frrqq:tg{:p$!lll,g,l
constau din d ou6 f ytgirlgq
se.aEazeo. g+.ind4.-Pe.o-parte
Lq_q_are,
-c;etre*spate,
sint dispuse crengi, tulpini
E-pe aita a giirizi-i,_fi
d e f I oar ea- sor re I uLlu h)inrge-+orunqh"_ tf sQllg*gle. J dese0'n,
- -.*-r"
erd@ilstul-respeeaiv='es-te-a-ledtr*itr-'d4n.*1*ftlnei;-afltate--dou6
cite
cloud (cap in c:rn),.Ia-n
la alta. ln v{rful furcilor
ingemdnate se

*'
{:
?:

pdtuiage etc. (fig. 86).

a termenului cd.tun Ei

periqului. Bine-

nici adS,posturileugoblb, dc form5 patrulipsit

-: _ _,.
-_ - *".
365Vezi ALR, $.n., I, h. 199.
3tr Inf. de teren, Orlea (Olt), Desa, Negoi, Ddbuleni (Dolj).
l(i - Ocupalilletrsclitionslepe teritoriul Rcmaniei vo]. I - cd.402

241

iater6, construite tot din 4 furci, fiecare insl infipti in cite uir
se 'prind grinziLe, ia'r
col!. Pe capetele superioare a1e
-furcilor
trestie, coceni etc'
paie,
frunz6,
din
pesie ele se aEazi acoperiqul
toamn6.,prazul'
de
(ridichile
Iarqa, cartofii gi alte legume.

m6,r,deEicultivate sigur in Daci,agi in Dacia ,omani, si-au pierdut numele,originar,-in cursq.l timpului. In aceastdcategorie por
fi incluse : bobul (( sl. bobri) ; sf ecla (( v.sl. sueltlfl ; d.oulbactLl ({tc. cleulek,(dial). ddulek); castrauetele(sg. ref5cut din
castraue[i
pl: lui cestrauet <bg krastauef); ptazul (( bg.
pr?z); cimbrul
(cf. gr. thgmbra). De pr-,ecizrat
cd, excep,tindprazul, toate celelalte plante legumicole indigene, chiar dacd au
capatat nume de altd origine, au fost foarte rd,spindite pe intreg
cuprirsul lirii.
Cu vremea, romAnii au asimilat in culturi noi soiuri de Ie_
gume. Pentru a le dese,mna,ei au recurs fie la for,lnrareade
cuvinte pe teren romAnesc (de exemplu.: ardei din arde (( lat.
-l- suf . -ei), fie Ja imprumuturi lexicale (f asole, 'cartof,
ar.!,9r.'e
Ttdtldgea,nrarcou etc.), fie la denumiri metaf,orice.Adeseori, in
funcJie de infiuentele strdine exercitate, unele dintre noil,e notiu i au fost exprimate regional prin mai multe ci-rvinte, distincte ca provenienld. in prezent, sub influenla aacentuatd a
limbii stanclaid, termenii regionali se afld pu cuie cle disparilie.

in gropi- de f.ormq
_o"iorii, Trcle=efti;ile p5Sfirau_de_=rleg*ki,
p^elocuri,mai
unei oale mari, amen-aiat,e1q-gr5din
Ulin ga'-ersa'

;i;;;"T.-;'ffifi44il

Adi'ciui-eai6r varia irrra-port 6u

in groapd, straturile de paie qi

cantitatea de cartoJi*EiTs-fEiTfa.
se Cldcleain formd de
pdmintul
Deasgp-1q,
alternaq'
de cartofi
apei, pe'ste pdmin-t ti uE"-bolta, Perittu impie'clica.ea infittfirii
de cinepA, Irunze
tulpinilor
a1e
rimdEile
zau-rest+rFde-nntr'e1,
jur-imprejur,
se fdoea
De
*e+foaig4:SOq.l-9,f11etp
L"q"
q;*,
a"
urr $ant de piotecJie.
Acolo unde se oblineau cantitali foarte mari de cartofi,
obiEnuit, perelii gnopiior (adinci de 1-1,5 'rn) erau zidili^ din
cu s'oinduri, pentru a nu se ndrui' Acopiaird
'oerisulsau se "apiuE'"u,,
con'stadin scinduri, fin, paie 9i dintr-un strat gros de
pamint.
i, cart ofi i I i atte legume
O+ -de-srjeS.fi-g-gx ist at.,posibi Ii t e.1
s-au pdstrat in piuni!4gjaui3-{r,eJ+ilile de suD case' ln iranpifnilelor, u existat .1i uzanl;aconsitvarriilFiTiE*Ilffi;diree
gropifdcute in casd (sub pat) sau in
in
iegumelor
servdrii
cdmar5367.
in oricare parte a !6rii, a fost consemnatdEi deprinderea
addpostirii legumelor in ni;te gropi adin'cite piezis,^in-ridicaturi de terenl Atare addpoituri - nur'ite becitt,is6&,^bordeie
zd'm(prin nordui Oileniei ;i ai Munteniei),bo;ce (sg.bo;cc)36s,
qi
piatra
clrdmidd
erau
sau
cu
perelii
ziditi
aveau
,irs3t} etc.
aooperite cu lemne sprijinite cu un capit pe pdm{nt, iar cu celdla1t pe o grinclS. Pelstelemne, se clddeau straturi de pdmint'
paie etc. ia intrare, se afla o ttsd' iar coborirea se efectua pe
trepte
din Pdmint crulat.
'
Agadai, atit faptele de limbd, documentele istorice cii 9i
materialeie etnografice cule'sepe teren impun concluzia c5 multe
clintre plar-rtelelegumicole cultivate in !ar:t uo'astr'dpinl in vnemurile moderne erau cunoscute qi inaintaqilor noqtri de acum
2000 de ani. Cele mai numeroasedintr'e e1eEi-au pdstrat pina
astdzi numele autohton sau l:rtinesc.Altele ins5, puline la nu$7 Romulus Vuia, op. cit., vol. II, p. 83.
m Vezi Ion Vldduliu, Agricultuta..., p. 112'
-Corbului
360Inf. de teren, Lunca
(Argeg), Vuttureqti (Olt).
3701tr1. de teren, Suceveni (Gaia{i).

242

4.

gurii in mod artificial, prin acoperireacu frunze useate,mgtodd

rdrnasi in uz pind in vrernurile noastre3Ta.
Printre alte,le, Stra:bon aratd cd, la sugestia marelui preot Deceneu, Burebista a
reuEit sd-i convingg pe daco-geti,,...sd taie vita de vie;i s6
trdiascd fdrd vin"375.Firegte, nu poatc fi vorba de o stirpire a
vilei de vie, ci doar de o reducere apreciabild a sup,rafe{elorcultivate, mdsurd impusd, pesemne,de naliuni de stat.
In aceeaEiordine de idei, Ovidiu a lisat sd se intpleagd cd
bdgtinaEii printr'e care trdia consumau vinlrl inghetat, aceasta
fiind, probabil, gi o n-retoddde concentrare a tdriei lui376.
Cd uiil.e-Ei tiuezite au for,mat din epoci strdve,chio bogdtie
a ldrii no'astreo dovedescgi vestigiile a,rheologice.In ace,st,sens,
amintim cd in multe agez5rigeto-dacice s-au descoperit cosoare
cu lame de fier, cu virful curbat, asemdndtoare- in rnar,emesurd - cu cele intrebuinlate pind nu demult377.De ,asemenea,
sdpdturile arheologice au scos la ivea15 cantitdti apreoiabile de
fragmente de am,fore (vase
'care serveau la depozitarea vinurilor locale geto-daci'ce)378.
Printr,e cele mai convingdtoare ,argumente despre rdspindirea vilei de vie in D,aciase in,scrie;cu
siguranld, deseopenireafdcutd in cetatea dacici de la tropeqti
(pe Arges). Acolo, in lipitura unei vet-re, rs-a aflat imprimat
conturul unei foi de vit537e.O mdrturie in plus privitoare la
existenla u.ei dezvoltate viticulturi pe teritoriul Daeiei o eonstituie infdliqarea pe Columna 1ui Tnaian atit a cosoarelorde
r:ier, cit ;i a butoaielrord,elemn (de formd prelungd qi intdrite
cu cercuri de lemn), considerate a fi de origine geto-dacic6:89.
lr-rdeletnicire cle se,amda geto-d,acilor, cultivarea vilei de
vie si a pomilor s-a intensificat sensibil dupd cu,c,erirea
romand.
In aceastdperioadd.s-au preluat in culturi soiuri noi de vild Ei
au fost asimilate teh^ici viti,cole si unelte de ,munrcdsu,perioare
Pentru pdstrareavinului, aldturi de amforele modelate de meseriagii indigeni, se foloseau Ei cele de provenienld greco-

lv.
VITICULTURA $I POMICUTTUBA

favoratseneticiincl de condilii geomorfologice q-iclimatice.

d[inuie pe
situestris)
rod
{v{tis
aatitoare"de
bil",;i;dif"ti"a
in prezent' ea se
m"i"ruOuiif" lirii noarstrelnci clin terfiar' $i
exc'ep{ia
:
locaiitdti
T;- i;;;i;-''t*"'oute
;;ilse;;il"
"cufi precizate
putut
tru
Moldovei'
qi
a'-ncrdului
Maramuregului
se clezvolta
a"'.p".i"riqti 320'de localiteii in care vitis siluesfris
ExemCar'palilor'
aIe
vestice
i" .egiunile estice 9i in cele
liane"
uriaqe
unor
""t"i"i ;"
crescute.sub.forma
tu?e f."-r,rete,
;;;;;
Prutului
Lunca
;i :r
"
pot fi intilnite
mai ales
-in in paciurile din
in
sun'oscuta.pddure
Duni'rii,
Deita
b""atii.'"ii"a
"tilrr,a' inAepartatului terfiar - Vitis-siluestris
- rdmd;ii6
i.t";
Banat' sau
aa roA bogat, care toamna tirziu, ca 9i 1a Tople,!' in
de localqi
cuies
.plelucrat
in zona Cazanelor [OnEo"u), esfe
acestia"o"'
de
viu
consumat
producind un
nici,
--'lDci
clin antichitate clateazd.si menliunile scrise despre
e-conomici
insemndtatea viticuiiu.ii .ot a pomiculturii in viala
De .pilcl5'
speeial'
in
geto--Oacilor,
gur'r"rni,
a
a tracil'or, it-,
Ei
vin nebeau
tracii
scilii
si
precizarea
,,"'
fdcut
Platon a
"a
bnrbat-ii,
cii
-1i il imEi
amestecat aetoc 1cr-rapii,'"tit iemeile
frumoasd
deprindere
o
cste
it-td
ca
pe
socof
loi,
hainete
nrlstie
-t"r1"ire.,372.
pentru Claudius Aelianus, tracii
a"
i'i;;;'.;;;."mari consumatori de vin373'Lui Pomponius
;;"" ;;;;;"ti-.n
struMella ii datordm stirea cd traoii obi;nuiau si-'qi coacd

3i{ Pomponius Mella, Descrierea pdtnintului, II, 2, 16 apud Cornelia

;
p. b7.
Ilelcin,
n, op.
oy't.cl
cit.,
.t., p.
67.
375Strabo,

Geografia,

VII,

3, 11 ; apud

Cornelia

Belcin,

op.

cit,,

p. 67.
3;6 Radu Gioglovan, Aspacte islorico-elnografice ale uiticutturii in
.
-de
judeful
Dimbouifa, in ,,Studii gi comunicdri
istorie gi etnografie,,.
tJ_rGoleqti-Arges,
vol.
1978,p. 379.
3;7 Ion lloraliu Criqan, tsurebista si epoco so, ed. a li-a, Bucure'5ti,
Ildit. -stiintificd qi enciclopedicd. 1977,p. 392.
3;s Cornelia Belcin, op. cit., p. 67-68.
37eff6ds Vulpe, A;ezd.ri getiie tlin Muntenict, Bucure;ti, 1966, p. 31.
3e0Nicolae Al. MironesclJ, op. cit., p.290.

isto'
Nt""lae Al. Mironescu, Cortsid'erafii priuitoare Ia,gcncz& .si
couti"t
in
,,studii^si
pe
teritoriul"Ilontdniei,
iilricut raieiidiii
"i+"1-ai
II, Gole_$ti-Argeq,1978' p. 2BB'
nicdri
-'----rride istorie .si etnografie'i, vol.
plu1on, L,egite,I-,637 d, In lzuoare,,I' p' 103'
373e]s'fliu5 a.fianui,' fellirite istorioat:e, I1I, 15 ; apud Cornelia
Belcin, op. cit., P. 66-67.

245
2t4

!a

proromane. Treptat, s-au inrnullit,altarele inchinate zeitSlilor

tectoare ale viticulturii3Bl. Pentru a se sublinia i'mportanla ecoordi:-r a viticulturii, P o med'alie rornana din
nomicS de prim
'fraian
DEciu (anii 249-251), Daaia capitd tnfd{itui
ii-p"f
g,;;; ui*Loii"a a unei persoane aqezate ,,.'.pe o.stin'""t lllod
rnilitar, avind deasupra un vultur. In stlnga
in mtni un steag
-spice-de griu
t" copil line
9i inainte-i 311so'pil duce o ci'orlstn-rguri..,'1382.
"i,
de
chind
UninrdiciudesprepraetioareaintensiaviticulturiiinDacia
,.o,,."rre poate fi oonsi'de'ratEi epita'ful de l'a Sucildava (Celei) *
f".a--oitenirl dou6'iugera de vie qi o.casd383'
unui anpnim
"nt"
Semnificalii de a'oeeaginaturd au ',"'motive'Ie ornamentale repnezentind tulpini Ei ramuri c' frunze de vil5 de vie Ei ciorchini
he itiugrrri, freavent intilnite pe monumentele de piatrS, ca Ei
dedioalii cdtre Liber Pate,r gi reprezentdrile plasnr.tmero"asele
sau statui) aie zeului vinuhli'{rd+'
(relie'furi
ti,ce
neferitoare 1aclreltuielile fScute pentru bandatelor
Pe baza
- date insemnate pe- t5rb1i!a ceratd de la
chetul unui colegiu
"(RoEia
Montani) - s:a desprins con'cluzia cA
Mai,or
Atf"*r"
felUri de vinuri : ,'..'unul
oonsurnate'doui
ln Dacia rornani erau
din care s-a 'cum'pirat pu-tjn, qi altui rnai
mai scump, n'LerLLrrL,
i.iti", uiiinr, clin care s-a oonsum'at mai mu'1t ("')' Se-cne'de
cd uinum era vinul produs loca1,iar n'Leru'm)vin dulce' importat din sld'3383.
Dupd retragerea armatei qi a ad'ministnaliei'romane'.marea
prin stabilitate
masi a populafei rdrnase in bacia -'de{,i1i
gi posersbaiea unui riidica't n'ivel de civitizalie' in 'rapo-rt cu
iim,put - va continura sd pund tem'ei pe viticulturd, folosindu-se de tehniicile Ei de i'nstrum'entarul viti'col bog,at, moEtenite de 1a inaintagi Ei pdstrate, in iiniile 1or esenliale, veacuri
de-a rindu'l. O astiel de'asert,iuneiqi gisegte sprijinul, in primul
rind, in constatdrile prilejuite de analiza structurii pe orlglnr a
terminologiei legate de viticultura. lntr-a'devir, noliunile fundamentale referitoare 1a plantS, Ia produsele aoesteia,la efectele
38r ldem, Cu priuire Ia istoricul uiticutturii' trad'ilional'e '-omdne$ti'
iai ,,,poagiio Atbo ruria", in ,'dpulum"' vol' vII, Alba
,,far" v\iitit"
p.
Iulia, 1969, 491.
382S. P. Radianu, op. cit', P' 137'
s8r Mihail Macrea, viafa'in Dacia romand, Bucureqti, Edit. $tiin!ip. 297.
ficd,
-'---' 1969,
sn-ib{anm, p. Z9T ; vezi qi D. Tudor, Olteniq roruand, ed, a II-a'
Bucuregti, Edit. qtiintificS, 1958' p. 92.
ffi Mihail Macrea, op, clt., P,297"

246

oonsurndrii 1or, ia principalele munci ale viei gi chiar la unele

unelte speci,ficeindeletni,cirii sint exprimate, in flpoporlie covirqitoare, prin termeni autohteni sau latini ori prir\ cuvinte formate pe teren romdnesc din ele,mentelatine. Bundgard, se cons,iderd ci sint autohtoni termenii : strugure386,buiuc ,,tulpina
groasi a vilei de vie", simbure, cd"pusd,,mugur,e
de vili din care
se dezvoltd coardele Ei rodul", curpdn (curpen),,rnIddild lungd
de vild sSl,baticdincoldcindu-se de alte plante (de orice int{Ine'qtein cale)", dop ,,bu atd de Ie,mn,de plutl cu care se astupi
o stic,ld (vas, gaurd ; astupuE)", gardind. ,,scobiture, crestdturd,
Eanlul circular f6cut la,capeteleinterne ale doagelor (unui butoi),
in car,ese irn,bucdscinduride fundului"387.Obirgie autohtond se
presupune cd are qi ter,menul a copili (via), adicd a curdli d,e
copili ,,l6starii nepurtdrtori de rord6(.
Au provenienld latind sau sint f,ormate pe teren romAnesc
din ,elemente latine cuvintele : uie, uild., poa.rnd,dud (termen
pdstrat in aromAnd gi in meglenoromAnd; in dracoromAn5,loc,ul
sdu a fost luat de strugure), uua (in puncte dispersatedin Ottenia qi din vestul Munteniei, cuvintul indicd o varietate de struguri), rnust, uin, uina!, coardd.(de vie), lduruscd ,,vi!d s61batic5",
ciorchin, cdlcdtorul ,,vas in care se z'drobescstrugurii", beaf,
be[iu, a imbd,ta, rdddcind, bucium, ,,butuc de vild de vie",
trunchi, 1tar,mnstuifor ,,ustenlsild,cucare SerzCrobescstrugurii((,
(a) mustui, bute, butoi, mustdcirea (butaEilor), culcatul (viei),
dezgropatul (viei), cdlcatul (strugurilor), storsul (strugurilor),
tdiatul (corzilor de vie), cepul (vitei), ochii (vi!ei), coretd.,,vasin
care se zrdrobersc
strugurii ; 1in" rsau,,vasul de la gura linului, in
care curge mustul" ,etc. De pre'cizat cd mulli dintre aceqti terrneni sint rdspindili pe fntreg cuprinsul tirii.
Termenii de origine veche slavd referitori la viticulturd sint
pulin numerogi, iar elementele de altd provenienld sint foarte
rrare Ei, de obicei, dese'mn,eazd
noliuni nesemnifioative pentru
lnrdeletnicire.Doar,,...in privinla instrumentarului, eomponenla
te'rminologiei este mai eterogenS,depinzind de zond, de anumite influenle ulterioar,e, ca atare de cauze istorice, sociale gi
economice.Toate acesteanu au alterat insd fondul de bazd,
unele unelte au primit alte denumiri prin timp in anumite zone,
186Jon Nu!d, Un, cuuint de origine autohtottd. : strugtu'(e)
in ,,Li.mba
romdnd', an XXVIII (1977),nr. 5, p. 505-509.
s7 Cu privire la originea cuvintelor enumerate, vezi L I. Russu,
cp. cit., p. 280-2Bl ; 2BB*289 ; 301-302 ; 309-310 ; 314--.:31b; 383-384.
,t7

din
mai ales prin perfe'clionarealor, prin inotroducereaacestora
para]e.l
'"3B8'
circula
afard, altbori tlermenii
*^*pomi fruci."po"Oer'ent latind este 9i originea numelor de
are sens
singular
cdror
al
tiferi, a frurctelor sau a unor cuvinte
rdsp'lndite
general
qi
si't
latind
origine
De pildd, au
"otu'.ii.r.
RomAniei d]enurniri ca: ponr, poamd',lJomet' nxdr
p" l"fi"a"*a'
-;t"
prutt" ptun(t' pierlponnl, pdr, pard, cirea;it, cire;,
tf;,;;t),
co'r-rt',
nucet'
gutui,
f)eret' fruct' olet
sic, piet'sic:ii, 1'Lu'ccL,'itr"i,
CI C .

pina
cultivarea neintreruptd, din tirnpuri imemoriale Ei
demonstratLl-*l"T1t
poate-fi
potnitot
astdn, a vitei de vie-qi o

cu'-";uit.ui'-ua*u*itnr--gen-tlqltALe-, gi.,.p,.t.
-Pl-i1,qrlqticile'

;i"t"'I;-*-T"61i"i'.it"@I9gg---3ll':::Tl
muncii la vle* dc-Briif Pentru un r

cre-

.-De exern-

pdrli ale ldrii sg afia in*[Z{e,

de-5enb-eF)Jnir.un
prindlrea inf
obiecfutrcspectiv.,, p:s9de
il su
d,4L !!rjr v:=x_::__::_*:::-_._.
.
f urtu_
"r"d"ula
irteazd_ grindina,
forte apotropaice pu,ternici
;;ii;:1"'*,tlt"

viile((38e.De
deochi*
deochi*
apdi6-ql
care"3.:9,-1":,-!lie
+ J'r
nite-,atacul-d6 i-nsectg,;;;-apAid
!
_ .-r^r.'^;.i
^De
"de-,.viile''rue'
"ii;;tllilr*trii1""t*,
iii,tlili ;;nt.ffi
I
::"-l
:
::'
:".i,1".
:'
:Yl'*il
rot pentru evitar,ea'ealarnii"ii!r; ;;;fi;."iffiGi;Tffiiioo

accel{i"1,:1u'o'
in-teizicea
intac{i
erau
cules
l'a
roCni'iiei,

iXiff ;#;'ir#;fi;;;;t-lo,ug

In rrederea.{tirilil5iii
.15xti
Cu ace1aqi
eitiva butuci, denumili ,,barba lui moE Dumnezeu"'
Deal' Co!odin
Teascu
(J"
sntel"
pildd.ln
b"fi
.lbp,"r"lLre"i"f
oamenii.r".*r, ia vie in ziua cle 6 iaruar'ie gi-i dideau
i;";'"il.i
umplutd cu
nroi a" irei ori, lininci btLnddretele',,burta'p^orcului
carne fiartd si tocatd,iin mind qi rostind : .,SAcreascdslrugurii
toata
cit bunddretele porcului((3e2.Sirdvechc qi r5spinLdit6.,in
p,omrilor
neroa
taierea
cu
amenintdrii
,-i a"p.i,.a".eo
i"."-*i"
ditori. In accstscns,copiii (irrMunlii Apuseni'Jara Oitului etc')
sau bdrbalii (in-O1tenii, Muntenia' Moldova) mergeau cu secu:
rea 15 pomul sterp qi schilau gestul tiierii, rostind formula
penlru a impiedica implinirea ac{i1,,.
?
:,;.;J#;.-*u*e.lai
.inrbolic, femeile veneau cu miinile,plino de
;;;id;;;"tivc.
anul
aluat qi iolicitau grularea pomului pentru cd el va rodi in
care incepea.

Consid.era[iipriuitoate La geneza"" p' 29-l-29.2'

A1. Nlironescu,
-rvii*""t"i,
Practici,'c,"aiulo 9i obiceiuli Legate de rsit^i'
ei.
1968'
t'ulturd., in ,n""lt-iu de horticulturd qi viticulturd", nr' 3' an XVII'
p . 55 .
388 1 \ .
339 N .

390 l o ta e l n ,
391 Ibidem, p. 56.
'Enache,
392
Teodor

$tefan

248

Pleqa, op. cit'' p. Ll6'

unor
.Dete
:i,Pli" ingroP*area
oul intresi-sau pnn risipire'a cojilor d"e*ma-tn ralicfucilb viilor'
rer'ea-repehtd trupb
TTpg',
d-;te%ul
sen:mificifld-nemuii6e;
-Aiheia?,6ste qi. et"{l4q-pqt4vi!
-r"64;i oos,r-togot-ti")3e3.
cSreia'
in-bijtoi; Ciea-te-giadulde
toarnd-blutura
se
Jr"a ." chiuiJ cincl
"O"
asennenea,din vremuri imemoriale vine Ei
;d.[ ; *;ialu.
q
p
;curaf ; stiii$fi ff1 i econr-in er ea ci. cn t r'u oE-tlfr Fea-nmli-vin",
"s
TFn71?ffiTi T aITZi-' au d e b 5rb a!i i care i gi
Eat a;tT5ill;i
o-ur.i_-u'
imuun eau re.st.icEftE*m=etimee-rija'diior'hecesitdli f iziologice.
Feine i] e ermi-exeiuse'de -G-aceasli asliirn e" -i3-r pe d urata ci clu1ui
nici nu aveau voie s5 se apropie de locul zdrobirii struguiilor.
Imporkrnla viticuiturii in istoria poporului nostru ,reiese
in;i din iinurna unor sdrbdtori tradilionale inctrinate acastei
deletniciri multimilenalre. Dintre ele se detaEeazdprin semni- '.'
ii"rltii r Trifonul (AiizcLnul. sar Praznicttl) uiilor s{ Cltistouul*t'4
()
ori Hrisouui uiilor (sdrbdtoareaculesului).Celebratpe ]a i1ce3qin pa'rteade sud a !irii), Tritu1 iunii februarie'(cu deose,krire
!
fonul, Ar"izanul sau Praznicul viilor presupunea, in prirnul rind,
t"4
stropireerbutucilor de vie cu agheasmdori vin -qi oyganizarea
unei petreccri care antrena aproape intreaga suflare a satelor.
Spre ifirgitui intilnirii, se fdoeau cununi din corzi urscatede vie.
Agezate peste cdciuliie bdrbalilor, ele "... erau aduse acasi 9i
li icoane. Cind in decursul anului aveau loc ploi inso"ge1ut.-.
grindind,
se aprincleaufragmente din acestecununi, in
lite'rle
credinlJ ga *piatril vi fi alungatd*"394.Privit in totalita'"ea sa,
Trifonul, Ariianul sau Praznicul viilor (nume prin Gorj) era o
sdrbdtoare a speranlei in bogdtia recoltei ce urrna sf, vini Ei
care, de pe acum, trebuia determinat6,influenlatd in bine.
toamna (la 14 octombrie sau,
Christr@
--ddibe dupd
clupd stii veclti, Ia 14 se,.r.fembiiG[,
,,ziua crucii",
cind incepea culesul villor. in general, ,cu,lgsplse desfS'5uraintr-o- atinosferd destinsd, Cinte'cele,glumele se tineau Jant' Nu
lipseau nici minc6.rurile ale6e. Sint indicii c5, pe vre(nuri, serbdtoarea an-rintiti prilejuia sacrificareaunor anirnale,dupd un
irrrurnit ritual : ,,...ur1tindi pur, dinaineala,Ia revdrsatul zorilor,
cu fata spr.e'rdsdrit,"injunghia. animaIul.'Din unele inforrna{ii
cuiese; reiese cd ini{iai tindrul trebuia"sd fi fe'cut qi.baie; oeva
rnrrimult, se parc c[ nbtriru sacrificarea animalul-ui; tindiul trebuiil sF r[ininX'absoluf SoI*3s. Se'ara,cuI'egdtorii reveneau in
;rerNJ. Eliade, xlor[otogia ;i func$ia miturilor,
r r r '. 2 - 3 , . 1 9 7 8p, . L
:ttr"N. A1. Mironescu, Practici..., p. 56.
:\:tilbiclcnt, p. 57
-

in ,,Secolul XX"'

249

ghirlande de vi!d, cu ciorchini de

guri, chiuind, par,cri

- -m-Satmfiilaita-ariiifr-flel6r
a.laiurile de ]a cu

"
dupa u n anumit cercnronial, in
la sdrbStoarea Trifonuiui

(Ariza-

nuiui sau Praznicului viilor), spercialiqtiiintrezdresc ,'...urme

de vochi credinle legate de cultui lui Dionisors,zerrl protector
al viticulturii, de,spre care se gtie cd era un z'eu de origine
tt397.
1ruaio5...
in conceplia -.p6-punllul nu:trr:-u.-vi++rl--"tnsuqi*nm-investit
/*t-putere&'rniraeulsasi---de
a stimula rodnicia, belEugul, d-e a
adu-cenoroc in viafd. De aceea,in asociere cu alte produse' el
este inireb-uinta-t in timpul oficierii unor ceremoniale legate
de momenlele capitale aie vietii. De pi1d5, un atare sco,pare
inmuierea in vin a colacului car'e se rupe deasupra capuiui miresei gi care se aruncd spre toate zdrile, inainte d'e ple,carea
la cununie. Apoi, mireasa gustd vinul din pahar. Cu s'pe'ranla
in ferici,re, in durabilitatea cdsni'ciei,restul vinului se imprdqtie, de asemenea,in direclia tuturor punctelor cardinale.
Din cre'dinfelepdgine, vinul a intrat qi in practicile reiigiei
creEtine.
Ca balsam vindecdtor de necazuri sau ca liao'are stimulatoare a stdrilor de efuziune liricd, vinul ir:soleqteomu-Iin mai
toate ocaziile, atit la bu,curii, cit qi la durer'e. Aqa se qi explicd
prezenla lui cit se poate de bogatd gi de piastic suge'ratein cre,a!ia populard romAneascd. intr-adevdr, vinul este ,evocat cu
regularitate in baladele haiduce,Eti,in doinele d'e asuprire sociald, in ointecele de cdtdnie, in clntecele de d'ragoste,in oraliile
de nunt5, in colinde
"1o.398.
Ca alddmaq, vinul s-a bdut cu ocazia incheierii oricdror
tranzaclii. El se consuma gi cu prileju'l consfinlirii frdliei de
cruc,si a friliei de moqie. In cazurile flin lrmd, vinul avea chia'r
menirea de a da trdinicie praoticilor ofi'ciate. in cons'ecint6,cei
ce-gi jurau cr,edinld reciprocd obignuiau sd-gi strfngd picdtu,rile de singe obfinute prin inleparea in degete qi sd 1e bea in
amestec cu vin.
3c6lbidem.
:e7 lbidem, p. SB.
398Vs2l, printre altele, Nicolae Al. Mironescu, Ctt, priuire Lct istoricul uiticulturii..., p. 495-496 ; A1. Andrei, Vit'a cle uie in foTclorul literar, in ,,Studii gi comunicdri de istorie qi etnografie", vol. III, Gole$tiArge$, 1980,p. 599-602.

250

Pe toatd intinderea feudaiismului, viticultura 9i pomicultura vor rdrnine indeietniciri de se'amdale 'romAnilor. DeEi indeosebi intrelin,erea viei se fScea cu mare frudi, pe teritoriul
tdrii noastre s-a stSruit necontenit in efortul largi,rii srrprafeielor viticole gi pomi'cole,prin smulge'reapd'minturilor din starea de sdi;bdticie.Este sigur cd extinderea codrilor de pSmint
cultivali cu vie sau cu pomi s-a datorat, printre altele, Ei-obiceiului ltd.minttiltti potiivit cdruia, in virtutea principiului
rnuncii,iivezile qi viile ,,...3u fost ir-rtotdeaunaproprietate inclividuald, spre cleosebirede pSgunareastdp'initd in devSlmdgie
pe in1i chiar de ioturile agricole care se-mutau in fiecare an
iinsul moqieiprin traler" 1uoot1.1'r3ee.
Dupd plantare, dacd era bine ingrijitS' via avea o viald
indelung,at5,uneori seculard. De aceea,viile se ingrd'deau.Mai
nrult decit atit, potrivit datinei din ,,bdtrini", cine nu-gi imAqadar, viile qi livezile au
lrrej,rnuiavia'o plerdea.de drept.aO0
cot btituit una dintre podtbilitdlite de cdpe'tenieale- dezvoltirii
proprietdlii particulare ;i,-impiicit, o cauzd a diferenlierilor
sociale.
Dintre rndrturiile arheologioe care probeazd eultivar'ea viei
r;i a pomilor, in epocile postrom:tnd gi a feudalisrnului timpuriu, amintim cosoarelede vier gdsite in mai multe aEezdri
clin secoleleIX-X401, simburii de struguri, simburii de pierde la Dinogesici Ei de viqind descoperiliin gropile de cer-ea1e
provepdstrat
f,ragmentar,
tabi6
aitr
ae
ano-a,
cazanut
1ia402',
nit din mormintul de 1a Pogoneqti, f,ragmentele de cercuri Ei
rninerelede fier ale unor cdl'ddruse
"1..403.
In aqezdridin secoleleXIV-XV, arheologii au depistat qi
gropi cu perelii lutuili, deasupracdrora se puteau usca Ei ,afuma
l)olame,pe gratii impletite din nuiele. ,,Asemeneainstalalii au
fost desc'olreritela Mineqti gi Mdrcdnesti, dar utilitatea lor ie
l)resupuneprezenia gi in alte sta!iuni"404.
3eeP. P. Panaitescn, Introducere Ia istoria culturii rotndne;ti, Bucultrti, Edit. stiintificd, 1969,p. 148.
400Constantin C. Giurescu, Istoricul podgorici Oclobe..stilor,Buculr'1ti, Edit. Academiei, 1969,p. 82.
4orStefan Olteanu, op. cit., p. 36.
ao2Ibidem, p. 37.
403Dan Gh. Teodor, Teri.toriul est-carpatic in ueacurile V-XI
e.n.
t'ott,Lribufii arheologice ;i istorice Ia problenta formdrii Ttoporului romdn,
lrr:;i,Fldit. Junimea, 1978,p. 109.
a()rAristide $tefdnescu, Cercetat'ea arlteologicd. a satului clin lara
liotttdncased(secolele XIV-XV), in ,,SCIV", tomul 31, nr. 1, 1980,p. 134.

251

Confirmarea insemndtSlii e,conomicedeosebite a viilor qi

a pomilor in istoria poporului ro'mAn o aduc qi documentele
istbrioe. In acest sens, sem ificalii aparte capS-tifaptul cf, uneXe
dintre renumitel.e podgorii romaneqti sint atestate doeu'mentar
incd din periroadafbu'dalismului timpuriu. Astfel, intn-un document din 1169 se aminteqte podgoria Aradului ; din anul 1206
este pomenitd podgoria AIba Iulia ; in anul 1372 sint con'setrnnate'diferite vii rrnotaoveneqti,iar in anul 13BBsint citate vii
din Rm. Vilcea, Pi'teqti Ei Muscela0s.Dintr-un document a1 anutui 1352 reiese ci nohilii maghi'ari cduatu s5 ia rornanilor dealul
Tibrului din podgoria Alba Iuliaa06,iar din 1399 este atestat
document'ar toponimul Valea Vinului - in linuturile sdtm6rene407.
In veacul al XV'lea erau bine cunoscute podgoriile Cotnasint.tnenliorilor408qi Huqilora0e.Viile Ei vinurile Driga*s.1nl,1o_r
Din ele'se
XVI-lea.
atr
secolul
din
istori'ce
nate in documentele
deduee insd cd ,,...podgoria DrdgdEani era vestitd incd cu 400
de ani mai inainte..."41o.
De altfel, documentele epocii feudale (privitd in general)
abundd in relatdri despne vinziri, cum'pdrini, donalii sau noi
plantdri de vii - muite dintre ele efectuate p'e locuri unde
...r-au fost nici odini'oard vii, ci au f'ost pbdune.'." - ; in inr'egistrdri ale unor dijme qi impozite puse pe produ'seleviticole ;
in insemndri despre construcliile, instal'aliile _giinventarul viticol. Totod'at5, din docu,mentele erpocii feud'ale reiese cd, de
timpuriu, aldiuri de viile tdranilor, se inmullisuld : pe.bazS
de privilegii '- viile de pe pnoprietilile domneqti, minfstireqti
qi boieregt--i
care, dupd cum ie cunoaqte,enau muncite de !6ranii
aservili' Ei aveau in grijS pind Ei dopozitane'avinului sau cula051gi.o1u" Al. Mironescu, consideratii priuitoare La geneza...,p.,292 i
Sebastian iudor, Viticultura hz zona Lfiscel-Podgoria in .secolel.e.XIVde istorie qi
kVt|t reftictatti Xn rlocumente, in ,,Studii qi comunicdri
etnografie", vol. II, Goleqti-Arceq, 1978, p. 300; George Manea,,-Daft:
in
din pdt;1iie Aradulwy
,,Ziridava",
clespr'e uiticultu'i
i"iimentaie
vol.
-"-' VI, 19 76 ,p. 134.
4d S. O"iso*lt,
S. Belu, Pdstoritul Ia romdnii din L{untii Apuseni
in euul mediultn,,AMET".-pe anii 1965-1967, Cluj-Napoca, 1.969,p' 96'
407pels iladosav, I. IilraEciuc, Aspecte istori,co-etnografice ale uiticulturii ii finuturile"sdtmdrene, tn ,,Studii gi comunicdri de istorie qi
etnografie", vol. II, Gole$ti-Arge;, 1978' p. 40'8.
408P. P. Panaitescu, op. cit., p. 27.
40eVioleta Veturia' Bizarciut, Ci.teua date priuind.. istoricul viticulturi,i in zona Hugi.lor $i a instrumentarului. uitlcol, in ,S-tUdii qi comunicdri de istorie qi etnografie", vol. II, Gole$ti-Arge$' 1978'
vira de uze
410J. C. Teodorescu, $t. C. Teodorescu, Gh. Mihalca'
cle-a lu,ngul oeacurilor, Buiureqti, Edit. ,,Agro-silvicd"' 1966' p'.312'

*'

T
i"

tivarea unor soiuri cit mai alese de vild de vie. Stdrpinii viilor'
nemullumili uneori de insuEirile vinurilor prirnite, Ie slobozeau'
Asemenea situalii au fo,st im'ortalizate, adeseori, in orealia
populard orald. Ca exemplu oferi'm urmitorul fragment dintr-o
baladd haidu,oeasc6: ,,Foaie verde Iin pelin / N-a!i auzi| de
Cd'Iin ? ,/ De Cdlin sardar Cdlin / Care gi-a vdrsat chisaua / $i
mi-a eu,mpdrat Poiana / Lud Poiana pentru fin / $i Plenifa
pentru vin. / Care vreme cd venea / CEJin ta dijmi venea / La
Poiand cI mergea / Care plastd c5-i plScea/ Punea calu Ei-o
trdgea / $i acasdmi-o ducea / La pivnifi cd venia / Vinurile le
ce,r,c'a
/ Care vin cd nu-i pldcea / Punea tilva Ei-l trdgea / $i
acasd-Iaducea,/ Securea-nmind o lua / Cercurile le tdia / Vinurile le vdrsa / Ce pdcat sdrmanele/ Ca sd umple lacuri1e..."411'
Viticultura aducea inci din secolul al XIV-lea ,,.,' insernnate venituri stdpinilor feudali gi domniei gi era obiectul mai
multor ddri, dintre care una in bani, perperul (de la moneda de
origine bizantind hiperperon), a fost cea dintii dare in bani
cunoscutdin Jara RomAneasci"4ll.
Vinurile romAne,gtiau fost intens 'solicitate Ei pe pielele
exter.-e. Bundoari, in documentul din 7412, care reglementa
vimil,e dintre BraEov qi Muntenia, vinul ocupd un loc de f,runte
printr,e articolele de exportal3. in aceeagi ordine de i^dei,cronicarul polonez Matei de Miechow menlioneazd cd : ,,In Rusia
(adici provin'ciile ruseEti ale Poloniei, deci Ucraina) se aduce
De altfel,
vin din Ungari,a, Moldova Ei lara Romdneascer(414.
numeroqi strdini care au trecut prin !5'rile romAne, in epoea
feurdald,au ld'sat consemniri despre bogdlia in vii Ei fn livezi
a linuturilor strdbdtute cu diverse prii,ejuri, despre ca1it6!i1e
Vinurilor Ei fructelor romAne ti. Printre allii, Ibn Battuta, vestlt cdldtor qi geograf arab, trecin'd prin Dobrogea in anul 1330
sau 1331, a observat cd in Fenikah (variant[ a numelui Vicina)
se pdstrau de la an Ia an : strugu,ri, mere qi gutuial5. Pentru
Anton Verancsi,cs(i504-1543), vinurile Ei fructele din Trangilvania rivalizau cu cele din Italira : ,,Cilci in adevd,rea este atit
de bogatl in grine gi chiar in vinuri, incit ades,eorise vine de
4r1 Marin Georgescu, Zenobia George.scu, Flori de cimp, Craiova,
1969,p. 55.
412Istoria poporului romd.n (sub redaclia acad. Andrei Otetea),
ISucureEti,Edit. gtiinlificd, 1970,p. 131.
4r3 Nicolae Al. Mironescu, Consideralii priuitoare la geneza.,.,p. 293.
atz,v. Costdchel, P. P. Panaitescu, A. Cazacu, op. cit., p.43.
4t5 Cilldtari strdini despre f,drile Romdne, vol. I, Bucuregti, Edit.
iltllntificd, r968,p. 7.

1.

252

253

In anul 1594, Aless:rndro Comulea precizeazi ci in Muntenia ,,... se face vinul cc.l mai ,ales, ,mult mai bun si mai variat ca
in Ungaria qi in Transilvania((424.Cu pulin mai inainte, Franco
Sivori, secretarul lui Pet,ru Cer"cel, vdzuse cd Jar.a RomAn,eascd
avea ,,...rrulte dealuri bogate in vii, ,care produc mari cantitili
de vinuri cle mare pre!, albe qi roqii. Este adevdrat ci muntenii
nu stiu cum sd le pdstreze, astfel cd dupd trecerrea unui an ele
se prefac in olet ; ac'est lucru se intin-rpl6 din lipsa lor de grijl
;i nu din vina vinului. Este atita belsug de vin cI o bute de
4 vedre se cumpdrd cu 3 sau cel mult 4 suJti"425.
Tot ,cU privire l,a T'ara RomAneasicS,,Petru B,ogdan Baksii
spune, in anul 16.10, cd in ,,multe locuri se gdsesc adevdrate
pidtlri Ei cringuri de pomi roditori, pe care nu-i pizegte nimeni",
in special ,,de pere gi de prune((426.Acelagi cdlStor pomeneste
viile de ler Craiova si de la PiteEti, care sint ,,in mare nurndr si
clau vinurile cele mai bune din fara Rorrrdneasci,,. De asemerlc'ei,nu uitd sd aminteascd ,,...dealurile acoperite cu vii" din
Tirgoviste gi cd in Moldova, la Cotnari, ,,... sint foarte multe
vii, pentru cd pdmintul acesta dd cele mai bun,e vinuri din toatl
lara"427.
Dintre vinurile moldovenesti, Bandini le-a cunoscut pe cel
rl c Ia V asl ui , pc ccl at b, dc lingd Bir iad. pe ceie clc la Fdidoani
1i Trebig. tr1 mai stie cd Iarsul are vii spre rniazdnoapte42s.
T'recind prin Jara RomAneascS, in secolul al XVII-lea, paul
rlc .Alep cste irnpresionat de grddinile gi viile rdspindite peste
tota:e. El sernnaieazd existenta viilor pind
in apropierea
-si
'fismanei. De altfel, in pimnila mdndstirii Tismana
veae buti
it cdror'capacitate ati rge chiar 3 000 de veclre43O.
Dupd Anton Maria Del Chiaro (seoretarul lui Constantin
IJrincoveanu, $tefan Cantacuzino si N. Mavrocordat), vinurile
rlbc ;i rogii din fara RomAneascd au gust delicat Ei sint bune
1tt' rrtrustomac431.

g a ri c i ;i a l !6 ri l o r veci ne 1" )' D ur.vi nua c i c hiur ir r iiju to ru J . U n -sau

slabe' Ei aspre sau dulci, ori albe
rile, fie ci ie vrei tari
rogietice
sau
,uo'ruq1i,
Ei !i le alegi potrivit cu- fiecare anoincit nu mai dotimp - sint aEa bune la gust qi de-soi aqa.alers-,
gi
chiar co'rnparinCam'pania,
din
regti nici vinurile cle Faiern
("') ; iar cit
atcestea
mult
mai
mult
plac
cu
ili
ele
du*Ie intre
-pouttt",
in urma
rdm'ine
ca lllere qi pere, nu
despre orice fel cle
in ce
pomet,
iar
belsug
cle
gust,
ca
ci chiar
Itaiiei, nu nutnai ca
priveEie piersicile, dai ales cele pe care le produce pdmintul
,lin A ' ib, , I ulia, o s i i n tre c c c u u g u i i n l e q i (oa' te' i i ) Ic pdstreeza
pind in iinul urmitor atit cl.eproaspete, incit iri spunc cA atuncl
au fost cu1ese"416.
A nt onio l) o s s e v i n o (1 5 5 3 -1 6 1 1 ) c o n sti rta ci ,,...Trausi l vaui tr
este bogati nu tlumai in vite si in fel de fe1 de animale silbatice, dai ,este imbelEugatii 9i in fructe, vi{d cie vie .si in pa'duri
cle stejari, gi irt mereli in pere cLlre cresc de la sine"'"+rl' De
,serr-tc'L"rl,derspt'eCisndclioara, Georg Reicherstorffer note'azi,
c air e r nijloc ui s e c o l u h ri a l X VI-Ie a ' c d ,,' .. l ocul este rodi tor ;i
producdtor cle fetlurite poanle din care locuitorii trag un cigtig
ce nu estc mic"4l8. Tot el arati cd iu regiunea Sucevei abundd
,, . . .c lealur i c u v i i ..." 4 1 e c' d o ra ;u l l 3 i s tri l a a re ,' ... de o parte 9i cl c:
alta clealuri cu podgorii..."4l0, cd regiunea Clujului e proclr-ictivl in ,,...vinul cel tni'ri buil'(421,ci ora;ul Mediaq este ,,"' procltr,cdtor de vin...(( si ca 1a Cetatea de Balta, aflata, la o n]ild ciecle Nl'ecliaq,spre apus, ,,..' sint podgorii cu totui dc'ose-pdrtare
bite si vinurile ccle inai butte..."422'
llvlia Celebi citeazd f,ructele printre aliinentele il-tsclntlattr
ale popuiarliei din D,obrogea, iar in irnprejurimile Tirri$oarci
vedc ' , , . . . s oiur i a ti t c l e d i ,fe l i te d e v i s i n i , fragi , prune 9i afi ne
cum nu sc mai afld in alte tdri"a23.
l'tr lbidem, p. 408_409.
ctrr4r7Marin 'pbpescu-Spineni, [lor.td,,ia i,, izuoare geogrqfice
-,si
tografice, Bucureqti, Edit. Etiinlificd qi enciclopedicd, 1978' p 142
4rsCdliitori str(tini...,vo . I, p. 21ti.
411)
Ibide.nL, p. i92.
4',21t
lbidcfn, p. 2lB.
4\r lbidenT, p. 212.
422lbideln, p. 219.
4?3Conqtantin Juan, Cor'ftribulii la cercetarea datelor etn'ograJict:
uiticultura $i pon'Licultura a[late in scrierile unor cd.ldtori strd"itti
Ttriuincl
'rlespre
ldrile ront6.ne,-in ,,Studii qi comttnicdri de istorie 9i etnografie",
vo1. II, Goleqti-Argeq, 1978,P. 445.

at/' Cd.ldtori strdini..., vol. III, p. 362.

423lbidem, p. 13.
: , - nl . l , t i . d , c r n , . o i . p . 2 0 +:
a p u d C o n sta n ti n .fu a n , o p . a i t., p . 2 0 {.
Y.
'i : t l b i d c t r r . ,v o l . III,
p . 1 i i ; vo l . V, p .2 0 7 ,2 0 8 , 2 tJ, 2 3 7 ; a p u d C o n ,:t;lntin Juqn, op. cit., p. 446.
"r8 Constantin Juan, op. cit., p. 446.
4rri
Paul Cemovodeanu, Societatea feudatu ron-tdrteascdudzutd. tlt:
rrrliitrt'ii strdini (secolele x_xvIII),
Rucuresti, Edit. Acaderniei, igz3.
Constantin Juan, op. cit., p. 447.
|:tl
4:rlMarilt Popescu-Spiueni,op. cit., p.
l6b.

255

254

&

virtos bdutor abia este in stare sd bea trei pahare fdrd sd se

imbete ; cu to:rte acestea la urmd nici mdcar nu-I doare capul.
Vinul de Cotnari are o culoare cu totui deosebitd, pe care n-o
gasqti la alte vinuri si anume este verzui qi, cu cit imbdtrineEtq, cu atil culoarea lui se face mai verLde(...).
Ind.atd dupi ac'esta, vinul de la Huqi, in pdrlile Fdl,ciului,
e socotit cel mai bun ; in ai treilea rind vine vinul de OdobeEti, din tinrrtul Putnei, pe riul Milcov ; in al patrulea rind,
Ni,corestii, in linutui Tecu'ciu1ui, pe Siret ; in al cincilea rind,
Greee;ti, in linutul Tutovei, pe riul Berhe'ci ; in al qasclea rind.,
cel pe care il dau viile Costestilor din acelagi tinut. Multe alte
locuri mai sdrace le trec sub tdcere"436.
Fire;te, moldovenii exportau prisosul cle vin : ,,Aceste vii
nu sint de folos numai locuitoriior ldrii, pentru nevoile 1or, cdci
prelul scdzut al vinului trage aici negulatori rusi, leqi, oaz^ci,
rrrdeleni si c,l-ti;rrunguri, care duc la ei in !ard, an de an, mult
vin, sl-ri:rrdacd acesta nu-l intrece pe al 1or"437.
Dupi cum se cunoagte, cle foarte multi vrem,e (pesernnc.,
cltiar din perioada de sfirEit a feudalismului timpuriu), proprieturii de vii aveau obligalia sa pidteascf, domnului, in naturS,
ui ttdri ci ttl ,l di ca o vir dr i la l0 vedr e din pr oduclia de vin. inca
clin prima jumdtate a secolului al XVII-lea, vindriciul nu se
uriri percepea in naturd, ci in bani (cite 2, 4, 5 bani de fiecare
vttclrd). Avind nevoie clc cit meri multi bani, Constantin Brencov()anu cerera- l:r 2ti septembrie 1698 - sd sporeascd vindriciul
lir 40 de bani de vadrd. Se pare ci r-ndsura a avut e,fecte neseontate, intrucit multi tdrani qi-au pdrdsit vii,ie. De aceea, prin
Itt' i sovui cl i n 15 i ulie 1715, $t ef an Cant acuzino a r edus vindriciul cle la 44 cle bani v:rdra, cit ajunesse la ince,putui domniei
rirtl<1,
ln 20 de bani vadra. Bineve.nit5, aceasti dlspozi{ie a contlibuit Ia revitalizar,ea producliei viticolea3s.
Pentru a menline viiie in st5,p,inire,tiranii aservi{i dideau
1l uindricittl boieresc.
Mult timp, nu sint atestzrte documentar ddri pentru porni.
,
ltr sccolul at XVIII-iea, insh, se inregistreazl dijma clin fructe:
,,rl i rr zece oca, unA "439.ln per ioacla f t O O , - 1812, in r egiunea de-

in urma cf,ldtoriilor intreprins'e-in Muntenia' lPr,! tlti::t

, *ooi*rti^ui-xVill-G,

e1,if
Franz'I osgqtr'Jui7
"L :;1l'
-t:"i11.1,

lriile de la Valea Fetei' Poeni'

vincia ,,era renumit6 Prin Pocigt
"p.Jd"""uu
50-75 000000 oca lre
Cernltegti, riii^peqii,tn."
antt432.

cdl6tori
cu aprecierile elogioaseale nurmeroqiJ'or
In consens
-Ei
clespre
iaud6
de
cuvinte
iaris
au
cronicarii tlmat"ti
strdini,
insu;irilc
clespre
rot]tdnesc'
pim.intului
u
i" i'ii 9i. gn*i
;;fiii.l
superioare aie oauiu.ilor obiinute p-q cuprinsul .1511i.
L:ltt"
.ott,ri,-tg"." - consecinla directd a unei scrupuloase
;;;;;;;;;
judeca $i d9
l.,aprecia
documentdri ;i a perir.r.tentci griji cle a
de
a fi rezimintite ni se
-l
jusba
lorv-aloare
la
lucrurile
'l6mtt"
refer"itoarela Moldova erleluti
irGirt 1.i,-,a,-",,",iideraiiile
;;i;;
om politic:i :lg.d*.P.t^1']
luminat
deopotrivi
Dimitrie Cantemtr,
p r . is m lt c ut r oS ti n [t' l o t' s a l c .l l e l a i rrc e p u tu Is t' ct.l tui ul al -\V l Il ' -l cct.
zonele muntoase ;r1e Moldovci erau
ca cle atitfel ;i rnai it*i"i",
roade' care cresc peste
qi
alli
go.*1
,,... erc,openitecu copalci
"y
in alte thri, trebuie sddili de,-m-inaomuiot de
- : ; : ia
i' insine, si curc.
gradi ni cu porni
s c h i m b . Irt c i rn p i t' . n u s e ." ' af,sesc
I[i
parlile munioacla'
pomi
cude
roclitori, ci pa:luri intrcgi
-in
sddili si clin
looi" po,.,'tii cresc .1; i; t;;", pe cimpii in:5 li?.?;1ie
gustoase"lrr'
aceastb pricini dau roilcle cu atit mai
in,vii I
Lauciative sint plrerile lui Cantemir despre ilvutia
:
acestora
a
procluctivitate
qi ciesi:re remirrcabila
Molclovei
-."l"ruit"'bogalii
parnintului 1e intrec rriile arlese'
alc
;;i;,',,"
i"t.l Cotnari li Dunare ; sint aqa dc
in;iruite pe o iungfii'.ie
suparfald pdtratS dc
rodnice incil un singur llogon' care,e o
sute de tnisuri
cinci
la
pind
patru
24 cle stinjeni, da aclesei
litri('43i)'
40
cle
1:r
to"irtitu
J"
"i,'t,
se ob!iDintre vinurile moldoveneqti, cele mai renumite
TEcuciului
;i Tutorleau in zoncie ttiriaului, Fdlciuiui, Putnei,
in
tirguqor
Un
cotnari,
de
vci : ,,vinul cel mai ales este ce1
qi m:ri
t't-t'ai
ales
e'ste
si
sus.lin.cd
Cutez
(...).
pattif" iti.LeUui
vinul de Tokal'-'
bun clc'cit atte vinuli europeneqti ;i chiar cl'eoit
curr se obignuboltite'
Cind este pa'strat i" pi""it" iiclinci ;1
de-al pratrule:r
cel
in
ie;te la ,-toi ir-, !ard, Ei este linut trei ani'
Cel mli
capatd o asemellea lirie, incit arde cr vinul fierbinte'
an lbitlent., p. 2115.
1*sDimitrie Cantemir, Descrierea tr[oltlouei'
nerva, 1976,P. i39.
I'J', Ibi(lern, p. 45.
a25lbidem.

\:xj lbidem, p. 45-46.

.:ti lbidcm, p. 46.
lrls Liviu Stefdnescu, O interesantd reglementare Ia inceputul secolultti rtl XVIII-lea priuitttL uiticultura in judefele Arges si Vilcea, in
,,litttrlii qi comunicdri de istorie qi etnografie", vol. I, GoleSti-Arge$.
l r 1 7l .
'irrr)
lflorin Constantiniu, op. cit., p. 142.

Bucuregti' Edit' NIi

| ,'

256

Ir

( )(.'upa1ii tradilionale

pe tcritoriul

F.cmaniej

vot. I *

cC. r0r

257

iuroasi a fdrii

pruni
RomAneqti,a fost impusl qi ailma'din

strdduit sd cultive vila de vie,

,asigurindu-gi, astfel, cei pulin
strictul necesar pentru nevoile lor
pensonale': ,,es,teinteresant
cle remarcat faptul cd gi in zona de munte, unde preclomind
pdstoritul, - cum se intimpld in Mdrginimea Sibiitui _ in
locuri ferite, oamenii gi-au plantat mi,ci petice de vie.(444.
situalia este confirmatd Ei de docuanentele istoriee sau
cartografice mai vechi. De pildd, pe baza unor crocumenteare
t'pocii, se poate spune ce in oltenia secolului a1 XVIII-lea
t'xistau vii
.pina ;i in _Racovita,Sdcelu, Runcu, Arcani, Stro_
tcgti, Pocruia, Gura Motrului, Tismana, padeE, Ilovila, Brez_
ttila etc., localitdli situate in imediata apropiere a munliloraab.
()u scopul valorificdrii ingrdsdminteior natuiale,
in sate de tipul
<'clorenumerate, viile se pJ.antau,cle reguld, in apropierea cona_
<rolordin zona finalelor.
Surse de aceeagi naturd consemneazdpracticarea viticul_
tylii_g-i-i" zonele de oirnpie. De exemplu, in Oltenia secolului
rrl XVIII-1ea se bucurau de renume viile din Grojdi;bod,orlea,
(jclei, Islaz (judeful Romanali), Caoale{i (azi
Castranorr";, Lu.r,
(lircea, Pre1rjb9, Saclova, Cornu, Orodel, plerrita,
Segarcea,
(luba_ucea,Giubega, Gighera, Galicea
etc. (din iuriequf d;lji446:
Pe baza documentelor istoric-eEi a celoi
p,iturn
t:rnstata existenla pe intinderea fiecd,rei,one"u.tog.uil"",
geolr.fice'a unor
{lnuturi cu traditii viticole mai vechi si mai train'ice, caracterir,nlc deopotrivd prin densitatea mane a localitdlilor
rlc vii ca qi prin calitd{ite alese aie produselor oblinute.
"ittirr"tour"
in spri_
Jlnul unor atare convingr.ri._vin,de pildd, informaliile J"rpo.
oltr:nia extrase din mernoriile generilului Frierdrich wilhalm
lfrrrtero77B) 9i_clirrharta austriicd (1290-1291).Ananza-ctmltir..tivd a lor lzrsdsd se inleleagd cd - dintre toate judelele
(,)lloriei. in Ciorj se gdseaucele
mai nulmeroasesate cu vii,
rr;r'ca ele nu eritu gl'upatc-in anumite arii, ci impinzcau
mai
I,rrti suprafala judetului. i' sohimb, in jude ul 'Viic"u
nrrri puline localitdli cu pordgoriiintinse, iar acestease gdseau
".u,
grullrte, in rnare p1*9, in aria cuprinsd intre Olt (la estf Otteq
(lr vt'st). Rinrnicu Vilcca (la nord) si Drdgd;ani,'ValeaMarc,
l,'lt.rr'csti(la.sud). $i pe atunci, poclgoriiled"eia nragl.r"i;ru"
intinse 9i mai apre,ciate.
in anul 1882,ele oiupau ?gb1
'r,lr,rrr.i
l/2 1;rrgo:rne
din cele 11 2BBB/4 p;t;;"u cu vie ale judetului

qi itr alte
(din 10 porniunui)l^"[ fiii*extinl1.1lrterior
'q]"nno'
1i s-a
f eudale'

9?t'ofu'
In pofida ur-to' usei-teneaservituii
desfacerii bduturilor
addugat, mai apol, qi monopolul asupravindd vinul sau luica
si-si
;;;;;-;ieptul
(l6ranii aservili
in altS-parte)' viti*
"';
ridibata'
cu
cu amdnuntuf in t"t,'J""'tai
continuu' De pild6' in pri'ma
cultura qi pomicult;;;;"
Plo-gl9lut produc{ia viticolS.aduce-a
iumdtate u .u"ol.lit'i
";il;;;"iilo,at XVIIT-1ea'
roiur"sti rnari beneficii,chiar mat
i"a"?"iiiil".
din vinzarea cerealelor gi a anirnari ,,...decit cete r-e
ales
"tiiit"
i;^(" i' Aceste beneficii se explicb mai
malelor, luate la
a-rachiului
vinului
""
viuzarea
Ei
dacl avem i,'t tea"iu"iuittitt "a
cle.moqii; liranii
era in ace'Ievremtt,i.-'"Lo"-oPol al. stipiniior
b5uturi decit nu'mai cu aprobarea
dreptul .a
"ittaa;
bduturile acestuia"44l'
""
^"*"
stdpinului
9i .rt*ui'i;;;
"i'taur
'-uu
sfirgitu-l secolului
pe
la
pomiculturtr,
ln ce priveEie
xtx-tea' se ajun'sesela o
at XVIII-lea qi inceiuiui t""otutui ai
di n .nonulali1
parte
asemeneaclezvottar"l itGi o^judelelor
isi vor pune
si
Ei ulte-utu
puneau
i$i
situate in zonele deluroase
:
prunilor
pe
ur'ma
de
rior rn:rri nidejdi i"
atita
lor
"""it"tiie'oblinute
teren'ele
in
,,Populaliunife Oi" muntj, neprodurcind aita' vind rarchiul qi
irebuie, ;Ji,i ; t="orta pini la
,iiini
"it'r"
ce 1e iipse;tg, 11-astfel rttahiul devine un
5"-i,a.a'p"tu-fr"i
pt"al".f a" utime"luli.tne, iai ttrr d" bdutura"aaz'
feudalism
Ca qi mai inainte, in perioada de trecere de la
articole
alte
de
aldturi
t..rlt"rc figurau
Ia capitalis-,
bdu"irr"T'.gi
consumuL
intrucit
.J-an".
principale .t"
""pJri'ui"ia.lf"i
turilorerainierzisdeCoran,asupravinului;it'uiciin-aexlstat
tii"a'libeie 1a ex'port' De aceea' vinul
monopol turcesc,
"i"
in Tran-silvania qi
,,...SC vindea i" "o"iitatj considerabiie
piersici' prune etc') se
Rusia...",iar fructele (mere, pere' cai'se.,.
exportar-r,de reguld, la Constantinopolaa3'
.- pf,sToponimele de felul ,,Dea1ulviilor"' "La vii" etc'
mdrtu--Ei
prezent
vii
in
trate in locuri,tna" t-t.tmai exista
pe
pind
c5,
oonstatarea
im'pun
pe
teren
riii" ut"osrafice culese
s-au
pretutindeni
ia i,.c*pulul secoiului ui XX-l"u, romAnii de
a io llie Cor f us , oP. c il , P. 2t ) ' . .
411li. Columbeanu, Date prtuztoalc. .ta, econont'ia agrar(t in lora
in ,,Studii. ReRontaneascdtn' prirna junfi'tate a sccotu-tutaL XVIII-Iea,
vistd de istor ie"f an XV, 1962,nr ' . t ' p' 129 ' , . judeful
L[elt'edinti' Bucu'
tir Ion lones c u, Ac lr ic ult ur a t ot t lana d l l r
1868,P. 126.
le$ti,'443
Andrei otetea, op. cit', p 39' 54, 58"

alt Nicolae Al. .Nlir.ones-cu,

C_onsirleralii priu.itoare 1a.,.,p. 2Bg,
Vczi Const. I. Karadja, Oltenia d,upd.'memoriite gehiialiluf
1)on
I.luru'r(1778),in,,Arhivele Otieniet,., anul IIi, 1924,p.225J-2,53;302_311
;
,l lll 4:l{); 504-512.
a.ti Ibidem

259

t5 B

&

Viicea. De altfel, incepind cu atrul 1865, vinurile de ia-.Draga."gulut la expoziliile nalionale, iar din-1867
participa
qu"i
-h
(ca, de pildS' la
cdn'cursuri ihternalionale
fi"o. duse gi
bucura de aprese
vor
"o.unde
Oxp-i1ia universalS. de la Paris),
Anglia'
Germania,
(in
export
1a
fi solicitate
ti'"".
"i"'.i
etc.)447.
Rusia
--ivtai
puiine ca in Gorj, ciar m-ai m-r1lte ca in Vilcea, Iocaligeneral'
tdlile bogate in vii din jridelul Mehedinli ,fortnau, in
Severin
Drobeta-Turnu
de
nord
la
de
r
ceu
intinse
doud arii
(intre Cerneli, Ma1ov6! Ei Cdzdneqti) qi cea cuprinrsf, intre
iluiu, fu to".i,'Ei Gruia, bpriqor, 1a srld' ""'care inch'idea un
potigor'r avincl ca virfuri locititdliie Deveselu, Rogova, Oreavila'
bpri"iqo., GogoEi, iar in centru valea Blahnitei((448' Faimd aveau
rnai cu i"a-e vinurile din Coroova Ei Golul Drlincii'
Conf,orm unei statistici a vre'mii, Mehedin{iu1 oblinu'se in
pe
anul 1833 o produclie de 3 U02 5?4 ocale de vin, distribuite
CloEani'
6
000
in
Baia'
in
216
000
ptase in feiul urmitor :
IOO OOOin Motru, 32I574 in Ocolul, B0 000 in Dumibrava,
Se observd cd, fdrd
350 000 in Blahnila qi 2 629 000 in Cri;rnrpti'Iaae.
numeroase
9i mai produca lipsi din zona muntoasd, ceie mai
in nql"-.
pre'do,minau
insS
Prunii
cirr-rpie.
la
tive podgorii se aflar.r
judelului.
cehtrul
dul
si
- i" judelui Dimbovita, cea mai importantd zond viticold a
evului inedil o repr'ezenta Dealu| Tirgoviqtei, incepind de la
dlocleni qi continuind, spre sud, pind la pint'enul de deasupra
Bdieniior. in ordinea insemndtaiii, urma regiunea Gdeqtilor' cu
prelungirea dealurilor Topolovenilor pind la- D.ragodana' iu
bir-,"rUoiritu. Apreciate erau gi viile de pe colinele .;i. terasele:
inalte, nisipoaie, ale' Ialomilei, Din-rbovitei, Arge'uiui si lrieajlov uluia5o.
lnfiripate mai totdeauna pe panta domoala a dealuriior (in
loc,ul unor pS,cluri defrigate)i locurile de vie nu ocupau, de
co'm'pacie intinse. BunSoard, in harta austri:rci
t'egul6, ttp.i
"1"
pe teritoriul Mehedinliului, poddfi 1Zg1 sint i'dicateirecvent,
,.t s"tciu Purece, vit-tul d.e Drttod;ani La etpozifii;i conctu'surin'ade istoric
lionole ;i iiternafionate (1866-1900),in ,,Studii qi comunicdri
p.,282*285'
v<ri.I, Gole$ti-Arges,197.4,
li-- etnografie",
-14; c;nsiantin gerban, .+splecibpriiiia Diticultura in ju(letul NIelLe
ciinfi it'tii"ol."t XViil, in ,,Stu'aiisi iomunicdri de isto.ie ;i ctr-rografie"'
1978,p. 324.
vol.' 1I, Golegti-Arge$,
,,+'o
llaneanu. unnln ,totn cu priuire La clezuoltareauiticulturii
1tr1i10
organic, itt
in perioacla Regulametztulu.i
qi po*iiiiiirti--iteiidinttutui
1978'
Golegti-Arge$'
voi
lI,
etnografie",
de
istorie
qi
comunicdri
Si
,,Sioaii
p. 334.
410Radu Gioglovan,

260

oP' cit , P. 386

gorii de circa 10-11

ha (in Breznila, Balotegti, Malov5t,
L)oroina, Bistri{a, pietra Albd, Oprigor, VlAd",,ru, Cout""i-bra_
gotegti etc.). Podgoriile mai intinse, de circa 40_60
ha, sint
ceva mai rare qi grupate in mare parte intre Motru si Jitr ir.,
regiunea deiimitatd, la nord, de Brogie"i
Ei iaroar;"i- qi, i;
sud, de Strehaiaasl.
In timit ce viile urcau pe f e{ete dealurilor (cu deosebire
pe
_
cele dinspre sud sau dinsprs rasdrit) pind spre coime,-liiezile
cu pomi se intindeau indeobste spre poolele deal'urilor. Rareori,
se i ntercal au pri nt r e vii. in gencr al, pr unii f or m au Jivezi apar t e,
neamestec ndu-se nu alte soiuri de pomi. Obisnuit, la capetele,
pe marginea sau chiar in piepti;tu.ile viilor, se'plantau
(ici_colo)
cire;i, peri, piersici etc. Alieori, cind locurite e.au g.*",
i"
capul viei se serndna cinepd.
Foarte rezi ste '1d. vit a veche r om 6neascd a f ost cullivat a
;rind la circa 700 de metri artitu.line. Dupd ce se ridica, se tnlcrneia - dacd era bin_eingrijitd - *o ddi,-rrriaun timp
inAe_
l'ungat, ajungind, in cele clin urmd, la proportii impresionante
;i 1a o productie cie zeci de kilogra're cle stiug,uri. Avlnd aspectul unor tufe uriase, vita vechJromaneascd soticita adeseoii
i'
jur de I00-72A de araci de sr-rsfinere.in alte
i-,pr":"rJ.i,^t"f_
l l i ni l e-i groaso ,... .. s. cincoliceuu vigr - r r os p*
int ilni! i.
eautind soare ;i lumine('452.in poficla'i'fdtisdrii "oiucii
sale luxuriante,
tt marii rezisten{e 1;r v;rriatiile climei, vechea vild indigend n-a
putut face fal6 fitoxerei, cdreia i-a cdzr-rtpradd, in
cea riai mare
;l;trte, spre sfirqitul-secolului trecut. Atunci a clispdrut cu totul
1:odgori aGorj ul ui . int r e 1886- 18g0 au f ost dist r use viile Dr agAqanilor. De fapt, in
-perioada amintitd, mati toate podeoriile
t'enumite ale ldrii au fost
nimicite de insecta anericbnd. Doar
ln Jocurile ni'sipoase ,,...s-au mai putut pdstra enclave de ,",itd
Itrdigeni, filoxera neputincl trdi in nisip,,45l.
DENUMIRI

DE STTTUGURI

general, cleuumirile varietiliIor de struguri incligeni au

, , lu
lost Iorrnatc pe teren romdnesc454.Cunoscind o largd rdspin_
-',,:l
cgnrtantin ge'ban, o1t. cit.,p. 32s.
1,r Nicolae AL Mironescu,
Cotlsirleralii priuitoare ta..., p. 2gb.
a;:t

lb.icleln.
ntt tgn..*u\1,
Pgnumiri pentru soiuri cl,estruguri in Moldoua, in
^
de lrngvisticd qi istorie literard", tornul XXII, 1g71 Idem, ?er"^niril|
;
tttlttolollia uiticord in ortenia._Denu,rniri p'nnt|i soiuri cle
struguri (Fe uaza
('ltr::tiot-raruruilui B. P. Hascteu,sjNzrc.'Delrsusianu),
nrs. ; vlotorela Neayrx', Aspecte cLle termirLologiei uiticote in
ty.aiuri'ie ottineiti--1lti t aza
N , 'l l , l i - O l t e n l n J , i n , , Fo r - r e t,i ci rsi d i a l ccto l o g l e i ,,vo l . VI. 1 9 6 9 ,p .
1 1 7 _ I2 9 .

261

de,strudire, e1eau la bazi raportdri.lS-' u) culoarea s.o1y1i1o3.

(Bd'land)' N eagrd
Bd'lae
Atbi;ow'd,
iuri"-'CoiUn "A fCAtUioard'),
(Neagir(t-uirtoasdsau lfegru -utrtos, Negru-monl'e et'c')',C-orb'
Coarbd, sau Corbeascd
- (avea boabe negre)'. Vi'n4td' ,Plduaie

i. i " )' Sd'ind

nuqii-rt
I (ptduan,, J" "riio* alb-ce(struguri)
".lP-qiP^-Y
"*a
Ro;ioard,
!iganc6",
iSninil.'Verd.e,
fy!3t, "de ,s-

(Fla,

'Afum'aii
,lde culoarea fumului" ; b) calitail"r""ufU_gttb-.ji*,,,
i'-Agiriaa
,,struguri nealtoili, cu
,r."!ulii,ii
tea sau aroma
rari, albe sau negre" , Apdto;i -"care au boaboabele mdrunte,'Ciineascd'
cu ciorchinele tare' cu
;;il-;;;ase",
"struguri
Scutur{taare,,varietate de struguri
boate-tou.te ;e.u;i;;;,
cad
timpurii, cu boabele rare, albe sau rlegre' care la coacere
etc'
;
ae p" ciorchine", Vino;i, Grcsd (de Cotnari' romdneascd
ploaie)'
la
plesnesc
nu
care
mari,
cu ioabe de,se,albe, rotunde,
pistrali pini 1a lorIord.and (struguri tari, rezistenli ; pot fi
prin as,em6probabil'
iunS1,nrogniia genumirea se explic6,
Crimbraga)'
narea mustului acestor struguri cu braga (rus'
*crimpoSiu
inrudit cu crim{*crimpos;
popie (feminin ai adi.
-lagancd
'pui,fdmiioasd'
clrtig)a56'
din
(derivat
C^
etc' ;
Mustoasd
"rt*poi)455,
Busuioacd, Boereascd',Plesnitoare, Crd'pdtoat"e'
mici'
(boabe
c) forma bobilelor sau a strugurilor : Bdbeascd'
Cruciuli'[6"
rare, rotun de), Bd;i'catd-(bob alb, rotund'' punctat)'
albd'
(strugurii au formi de ari'pi, de cru'ce)' Ochiul-oii' !i[d
lita-uacii'
lild. mare, !i[d micd.,!i[d" ro;ie, lila-caprei' !i!'a-oii'
(din fotd * suf ' -esc)'
Feteascd..
!i,':[a-pi.sicii, lila-i,eputel'ui,
Got din457, Boa'bit(Boboasd)' InCord.a-rirulunicii, Pdsdreus'cd',
punCe pulin regre"'
s(rchwttd ,,struguri cu boabele albe, cu
a1b5"' Gorgatt'
culoare
de
Purcel',,struguri cu boabele mari,
pdm{nt")'Vulpe
de
(strugurelee asemdnatct gorganul ,'movild
boabe dese' negre' rotunde)'
istrulu"i' bifurcali la virf, cu
creald', Epureascd
Mierleascd (Mierteasd,, Mietrlild), coconif(t,
Frdncu;d
Frinctt;d'
:
etc. ; d) locul de prouenien!6' a strugurilor
455Ion Nutd, Denumiri pentru..., p.54.
a::algijsm.
457Arpreciat ca fiind Unul dintre cele mai vechi soiu|i de strugurt
este autohton : gordin (=ga1'dl1,u
romAnegti. Hasdeu .rudli ia Lrm""ur
( sans' groc'n "a
gardh
cu fruct op"ii"-< arianul
."a dori"
:;il;d;i"
origine ruseascd (vezi lon Nuti'
dori"). Existd si par""e. .i t;r*""uiitit
op. ci.t., P. 61.|

262

(se crede sd soiul a fost adus de genovezi in secolelpXIV-XV

;
din frinc * suf. -uscl)458
; e) numele unor arbori; plante sau
rwm.ele de ftttcte : Coarna (referire, la frurctul dornudui),Ochiulboului, Berbecel (de la berbecel ,,nume de plantd'u ; varietate
de struguri cu boabele ,mdrunte, dese, dulci, de culoare ruginie, albd sau verde-gSlbuie), Mielu;ei (de la n'rielu;el ,,nume
de plantd" ; struguri cu boabeie mdrunte, bdtute. de culoare
a1'bi-gd1buie") etc. Alte denunniri au in vedere pdrioada d.e
coacere a, strugurilor (timpurie, tirzie, tornnaticd, udraticd").
Bineinleles cd, aliituri de termenii de baz5, pentru de,semnarea variatelor soiuri de struguri au mai fost uti'iizate nenumdrate forme derivate qi construclii sintagmatice, alcdtuite
dintr-un element de bazi Ei un determinant concretizalor.
in urma nimicirii vechilor soiuri r,omdneEtide vie, variet5{i1e strdine de struguri, preluate in culturS pentru refacerea
patrimoniului viticol al !5rii, au fost desemnate in graiurile
limbii romAne, de aseirnenea,prin termeni creali pe teren'
romAnesc.Ei pun in lumind calitStile soiurilor respective fuuloarea boabelor,forma, mdrimea boabelor Ei a strugurilor etc.)
sau reprezintd crealii metaforice realizate prin raportarea la
fructele, arborii, plantele etc., arhicunoscute pe pian local45e.
in afara cuvintelor formate pe teren romAnesc, covirEi'toare numericeqte, pentru indiaarea unor. soi,uri noi de struguri au fost intrebuinlate qi unele lm,prumuturi, preluate in
graiuri fie direct, fie prin intermediul limbii literare, aI spe'c6tre
ioialiqtilor etc. De reguld, imprumuturile efectuate pind
,,mijlocul secolul,ui al XIX-lea au origine turceascd. Multe dintre ele au fost folosite sporadic gi au dispirut. Dintre euvintele .de obirqie turceasLcdcele mai ,rdspiindite par a fi fost :
.t_ozachie(( tc. razaki), ceau; (cf. tc. taui uzilmii ,,varietate
de_struguri"), mischet, mit;chet (( tc. misket), balabar, (( tc.
balaban.,,rnare")Ei parmac (( tc. parmak,,varietate de struguri").
Dupd disparilia soiurilor autohtone! se aduc varietdti de
Vlfd nobild francezd Ei hibrizi americani sau franco-americani.
De aceea, soiurile nobile fran'ceze sint numite, printre alteie.
allcant, alicantd, buscheg, bugetd ({ Aticarute *-Bouschet satt
Bouchet) ; ceasla napoleon ({ chasselas Napoteon); merlot
({merlot);
cabernet, sauinon (sauigon, sauiiion eic.) ({ cabernet sauuignon) ; bord.o (bor:d,ou,-bordeancd, bord,un etc.\
Ion Nutd. op. cit., p. 64.
"s
4t0Yezi, pe iar!, Ion iVufd, op. cit., p. bl-71.

263

(i Chardon(1 bordectu.r);
,surdoet (sardone, car,clonui
-etc')
fr'.11'^',"-1t)^."t"'
ottonet)!<.cf'
D;; ;;;;;'rit' tiu u"ir"irs,
nes5l1f,'-sint :
Cei mai raspin'ctiii fribrili americani clin lara
etc ) ({ Nocrh)'
otela(1 otttetto) ; t oi"-i'i O-ii., nohand''noD&c
erc'
({ JcLccluez)
iociniui (jaghet, jich'et etc')
qi hibrizii franco-americultivali
fost
au
Pe scard larg6
(( fr' seibel) ; an'a'te'razur
.uni"t)it n'ut lziiuari,iniunt, seibitretc')
(( fr' Terras)
sau
rz ;t i<]i. oiorror); ierasul,'teroso
numele Jercu
intilnit
e
Lesseps
de
etc. Hibridul Ferdinand
termenul
fragd'
s-a fbrmat
clinanct(t.Pe teren ,t-e,.","
etc') ({ Riesr^esling
(rizlitt'g,
:
ristinggerman5
Au origine
Iing) ; trqniin (tr-aminer etc') (( Traminer)'
gttdnrcd eLc')
Provin din nrrrghiard: codargd.(goclarc(t,
({ Cad"arca)
: f urmint (<! Jurmint)aov'
TEHNOLGGIA CULTIV.\RII

V,ITEI DA VIE

btttdlirea'
Potrivit mdrturiilor etnografice de teren'
-mart"modalitd.li'le
-p" lieritoriul
cotctitt'|,;r ctltcirea-au cotttstitluit
-e1e.llia1.,9i
de
surse
noastre.
t6rii
vilei a"""i"
;lii;;'a
butaEilor'inrddacioblinerea
aceeaginatura aratd'
"i,'p""it"- (de obicei in locuri mldstinoase
u-"nujuu giopi'uaittti
;;d:;
in'digen6'Dupd
sau nisipoase),in .iru''u platriau coarde cievi{d
l lni:insaudoi'timp'i"carent,tlsfr-tcecrtr,butaqiisescoteauqi
golurilor
la vie. 1\ioi cu seam5 pentru completarea
;;';;"*
Daciei
timpul
inci..c1e
bdtrine,
si pentru rcintinerireu
-pe337111
aplic[rii
"iifot
in
ii metoc.r
;;,iH;,"r:;"i;r";i;
'rarcoririi+fl.
uneori' iopd')' nedesprins
.i, iariittr .r,'t"i ,ri1J de vie {ll-itl
pdmint, pentru.a prinde'
in
liber
de butuc, se infigea'I"-*pai"i
se tiia di vila 'mami Ei se rds6r6ddcin1 Ci-,4 avea.:Jiti"i,
dea,obtinindtt-sco plantd nottd'
seiracCa procedeude inmullirc rr'-viieide vie' altoireu
cE erau
qiTliniu
aririnte5c
ii.*ffif,;Cfi6
gi,=p1tl
despicdtyiA
in
prin
apropiere,
:
trei feluri cle altoiri
cf,,
arati
ora16
itia
Ttt1l
pe
loc'a6'i
practicau
se
se
ga"ti*
L
0
f
l
L
e
g a u r r r e ; ;-foate
Pr d u tr L d
i' adi nin v eder c , . ir l to i ri i ,

cm
' :c fd c c a u g ro p i ' c l c ci rca -15-60

/160Ion Nu!d, Denurniti pentru soiuri.de struguri in Moldc-tua. Im''

qi istorie litcrard" tomul XXIV'
Trrunruti,:iie, in' ,,Anuar de lingvisticd
37-52.
Iaqi,
1973,
P.
-" "'l:ol'i'. ^C.
op. cit., P. 265.
Teoclorescu,$t. C. Teodorescu, Gh' Mihalca'
:
up lsiflBw, p. 266.

pAmint' ea
c'nme,iq -91re-s;'.p]arla -v-!tg-p3llq t i c5'- A cooeritd cu
-l-6
alegeau
se
ctn-ivea,
rftGTin^ f)irr{rc cei 15--20 de ldstan,

i;;i'H;;;ij
)r.;i:ln'*",

lem.ii'ra.;ula-sa-coad ;;seli se intaieascd

pin lA=nlq aiffi-vita-ra-'irrpl terr r-setei' -iis= *
pg- td'retrrrd

Ei '
tafiu o5fic,-se uEezaslio6l
rarii se cl{F}t{H*-1.'.,
.pe
itlflge
-1oiU-,*t_ .t:lf*-Uri"cii
"t-r-rr-nsiJaminea
,a'ilgr.i"
Atoar e'
ccrlac'ptt-ir,*pir.riutl -C*{al!i 1e rnut au, in primdvar a urm
'
i:r Jp-cur:iiu
*inaintecu-:ui!AIiPs.*
cleplantarea vilei clevie, se pregdteaterenul' Dupa
in
cum se gtie, roma::ii phntau vilele de vie in gropi izolate'
pretutinde
romAnii
precizat
Dei.onq"u sau'in areturi463'
.cd
milenard
deni au utilizatt aceleaEisohilii' Deci, are tradilie
cm ;i
45-60
cle
circa
gropi
adinci
ii"p.it-ta,t."o efectudrii -unor
ingrdqade
strat
peste
un
cut
ii-I
i".gt ;;; Je o palmd464,
"
r-nintenaturale - se introducea cite un butaE (frecvent qi doi),
tu" far5 rdcldcini, ce se acoperea cu pdm-int' l6sindu-i-se
""
cloar unul sau cloi ochi ,,mugu.i" 1''t afaid' Ochiul sa:uochii
(rnu,gurii) vitei muquroite, rdmaql neacope'rifi, fdceau c[puqi
din care cresteauldstarii.
cu ;an! (numiti Ei cu
Veolre este Ei metocla d.esfzu-r'Cldrii
in te.rctsiletc.). in general, ea consta in sdparea unui
Ltrct'u"465,
in fata
sant aclinccle circa 30 cnr ;T in d"po'itarea pdmintului
(indl{imea
cm
circa
garr{ul
cu
incd
Q0
sc
adincca
Apoi,
i"*it*i".
tunu,ihirle! sall a unei ctrztnale).-sintdovezi cd adincimea qant uiui a variat mai cu seijjnd in f unclie de oaracteristicile loculilor.Bundoard,casdseinldturenisipuladusdevint'inDdLbutenl (Doli) qanlul ajungear Ia 4-5 m adincime' De aceea'
cl se execuiu oUti", I6tjme-a sc6"zindu-i-setreptat de Ia suprafitd spre atcnr*-Sub strattil atit de gros de nisip se gdsca-tobla
spl:S1a'
,,un pdnrint aparte" dc circa l0 cm grosim.e,Sutg s9,
racrnvlta_'
tapt'
de
planta,
tlrm'i stratul de argilS, in care se
u3
cu
baza
de
la
pornea
Se
Eanlului
mdruntd.
rlu-,sesdpdturd
douh
oblineau
se
anul
urmdtor
rinrl de vili. Prin tnarc,otaj,in
r.irrcluricle vi!d. in anu,l al III-le,a, se dubla numirul rindu'riltor
tlc vi!5 existente. Dupd 4-5 ani' se ajungea cu vila deasupra'
obtinindu-seo plantatie viticolda66.
!,t3lbidenL, p. 263.
4j4 Uneori- gropile aveau dimensiuni mai mari. De pildd, in-cdmirzrrr.ra(Satu Mare) se utilizau gropi de l/1 m, cu o adincime de circa
70 cln.
at;51n1. de teren, Ro$iile, LddeEti (Vilcea).
466Jnf. de teren. Ddbuleni (Doli).

265

26,+

Desfundd.ttffctcLL;an! se efectua aproapetotcleaunatoamna.

i \
rj iPrimdvara (prin aprilie), se planta via in cuibtri de pdmint
,i ./umed,arnestecatcu gunoi de grajcl. Butasul se aEezain cuib
i ; $i se acopereacu pdmint, ldsir-idu-i-seunul sau cloi ochi tiberi.
Pe intreg cuprinsul !6rii, o largd rdspindire a cunoscut qi
";
plantarea vilei de vie pe locuri sdpate sau arate in intregime.
Intrucit o astfel de sdpdturd sau ariturd avea doar 15-30 cm
adincime, pentru introducerea mai tifund a butaqului de vi!d,
se fdceau gduri cu o unealtd numitd 7:ar (denumire frecventh
in nordul Olteniei) ; sddelcd (sitdil(t, sddilcd.)- termen cu o
mare rdspindire in Banat, sudul Olteniei, Muntenia si Dobrogea; chitonog (cuvint general intrebuinlat in Moldova), rangd.
(termen mai 'desutilizat in T.ransilvania)etc. Adeseori, unealta
respectivd se lucra din lemn de corn, avea virful asculit qi
prezenta - ia o anumitd indltime fafd de virf .- un bra{ (cdlcdtor, cdlcdtoare, cioacd etc.), pe care se apdsa cu piciorul
(fig. B7). Din cind in cin'd, partea asculitd a uneltei se im'brdca
intr-o apiritoare de tabld. Cu deosebirein Bana1467,
in sudul
Olteniei, al Munteniei Ei in Dobrogea s-au folosit qi sddile (sddelci, sd.dilci) confec{i'onate din lemn, cu v'irf ascutit - lung
de 40--50 cm - $i cu un plog deasupra acestuia,pe care se
apdsacu piciorul (fig. BB).
In sfirgit, vila de vie s-a mai sdd.it i pe brazda plugului.
Ogorit de toamn5, terenul se ara qi primdvara, cind era zvintat. Pentru afinarea cit mai in ad'inc a solului, in mod obiEnuit ardtura se fdcea cu plugul mnre, tras de 4-6 sau B boi.
Prin Banat, la plantarea vi{ei de vie pe brazdd ,,... iau parte
m,ai multe persoane : una care ard, alte d,oud care merg pe
,brazdi pentru a pune gun,oi qi loza de vie, pe care o calcd cu
piciorul gi o apasd in gunoi, iar in acelaEi timp ii las6 liberi
cei doi ochi pentru a da odrasld, pentru a lucra. Dupd aceastd
operalie venea din urmd plugul cu brazda a cince,aqi o acoperea! apoi brazda era cSlcati cu piciorul"468.In sudul Olteniei
Ei al Munteniei gi prin Dobrogea, vila de vie se planta la fiecare a treia sau a patra brazdd, in gropi adincite cu cazmaua
ori in gduri executate cu sddila.
Sint indicii cd soiurile vechi de vild romdneascderau rezistente la ger gi, in consecinld, nu se ingropau toamna. De
asemenea,se pare cd ele nici nu'.se stropeau. In schimb, vila
467Radu Octavian Maier, Viticultura in zona LIoldouct Veche-Banat, in ,,Revista de etnografie qi folclor", tomul 17, 1972, nr. 5, p. 407.
4(ialbi(lem.

266

Fig. 87.
Chitonag
din
Moldova

(dupd piesele aliate in

FiA. 88. Sdcliie dir-r Dobrogea
Muzeul Satului)'

ince.putul
r-robil6trebuia ingropate toamna qi dezgropati la
de.vie.introvi!6
de
varietdlile
primdverii. Pe de altd parte,
Jf
a"pa atacul fifox"oJi soiiciti s5 fie stropit" d,"
pretel'Ilroasa'
"r" ln general, vila de vie este o planti foarte--"il:li:^":
grr:1eactimulte.qi
p""ttru et cla toua* bogate, impune
uilor cubarza
qi
pe
potrivit
",,r",
timput
Ia
rJiaii,'-t"nie intaptuite
princifireascd'
lor
noqtinie temeinice. Privite in intinluirea
palelemunciexecutateinviticulturdsint:ardcittti(hdritgitul
- in Mold ova ; pdruitul - in Transilvania), adicd plantarea
geneur(u:ilor (ha'agilor, parilor) de la vie46e; tdiatul (termen
fac cu
{d,.,
G5urile pentru infigerea aracilor (tLa_ragil.or,
Parilor) se
de
(sddi1cd,iaaercA),priboi-, rrrreattdnunritd
-1a-sud
"ra""i,-'i|ilili
Mordova
t;
i,io
i'r,,'p"li
l-.i,zti l

"iit.iiit

t;'Ji""':t"r"tTig3h'""iiL

lstril :ii'{unteniei i mdsea, pisicd, rat'Lgd',cTrlnpl

287

ral rdspindit in Oltenia Si in Muntenia), curd[atttl (cuvint intrebuintat in Moldova) sau fzi sul viei (nume cies utiizat in Transilvania) - vasdzicd inldturarea coardelor care au rodit in anul
precedent, a celor uscate ori a celor rupte in tirnpul dezgropatului -- ; ulesu.l (viei) - cu alte cuvinte, selectarea a I-n
ccLpe.t_e,
situ:rte ce1 mai jos pe butuc (punte), cdrora li se zice
cepi470gi care au menirea si poarte ,'ir1tt1+71";legatul capetelor
pe arac (harag, par) cu zrjutorul teiului sau richitei (in Uotdova este numitd mlajd) ; s(tpatttl uiei (cd.pdlirt - prin Tranqilvayia) ; prd;itul (viei) sau cdpdlittLt ctl doilea; pliuitul (viei)
(Ld.stdrit- in Moldova; copilil - prin Transilvini v7a72
;'praSil? .9e nir:elcre (a viei) ; culesul ;i ingropatul (in cazul vilei
rT obile) .
Obignuit, numdrul praqilelor riaria in funclie de starea
vremii (in anii cu precipitalii abundente erau necesare mai
multe prasile).
O operalic. care se executa fie toar-nna,fie primdvara (inainte de ardcit) esle copcitul ,,luarea pdmintului de la rdclicina
vifei ;i tdierea mtLstd.filor din perrtea superioard a butasului,
cu scopul de a obiiga rdddcinile adinci sd se fortifice',. in Moldova, aceeaqi lucrare se numea cot(n'it. Sporaclic, tennenul s-a
utilizat Ei in estul Olteniei4T3 sau prin Muntenia.
Pind cdtre sfir;itul secolului trecut, cind s-au introdus in
practica foarfecile de vie, coardele ,se tdi'au cu cosoarele. in
funclie de cerinle, au fost intrebuinlate mai multc tipuri clc
cosoare : a) cosor mic, pulin curbat, folosit la tdiatul Si cur6i;0 Dc su bl iniat c d no{ iunc a de c ep, . . . . er a c u n o s c u t d
la romani qi
se pare cd avea rolul de astdzi de a asigura rodul in anul urmdlor,,
(I. C..'Te^odorescu,
$t. C. Teodorescu, Gh. Mihalca, op. cit., p. 2TB.)
471ln regiunea OdobeEtilor,la td.iat se ldsau mai-multe
ioarde'(uneori gi 20) : ,,O consecinld a acestui mare numdr de corzi a fost ridicarea
$i legarea de haragi de jur imprejurul butucului ca spitele unei roti sau
arcurile unei urnbrele ; de aceea, in ultimul secol se Si numea acest fel
de tdiat sji legat, care necesitd o suprafald mai mare in jurul fiecdlui
butuc, tdiatul si legatul in umbreld.. El a constituit, secole de-a rindul,
o formd tipicd a podgoriei din {ara de jos a Moldovei, 9i in speciai din
regiunea Odobeqti, i se mai spune Ei td.iatul rnoldo'oene.sc"(Constantin
C Giurescu, Istoricul podgoriei Odobestilor, Bucure$ti, Edit. Academiei,
1 96 9,p . r03 ).
472Acliunea presupullea ruperea lSstarilor fdrd rod qi cirnitul
,,retezarea" ldstarilor de pe punte, la 2-3 frunze spr,e virf de la ultimul
strugure (fdceau exceplie de Ia cirnit 2-5 coar"de afla'le cel rnai jos pe
irunte--.saubutuc, care, in anul urmdtor, constituiau cepii qi puntea).
473NALR-Oltenia, IV, h. 666.

268

rc_
rr6 . a

*
r

.4,

-,il

-lf

aa
tr

tf

II

b"
o,
o,,
Fis Be'cosoare
"ilt?rt,i), tl".,t'r.?,il,liii '

rlin

G.
l.-onniioc|

lirtul viei, la cules (fig. 89) ; b) cosor mare, cu liimd lat6, cu

virf mult ascutit, care se utiliza lar tdiatul coardelor mai
groase ; c) cosor mare cu toporiscd (in Gorj i se spunea cosor
cLL bdrbie sarl czr cior:) ,pentru tdierea coardelor groase gi tari
(fig. 90). TotoclatS, in vederea retezdrii ptut{ilor, s-a recurs
f rccvent Ia toltot'ctse(fig. 9i).

Antrenind rudtu"-vepini gi prieteni _- .unji .vgnili speciai

rIt, p ri n*impqiuri n+i -fZTnEil7:nEi..
3-e-'ib al i za in t r- o atm osI'c'ri'

!4teresant de semnalat este si farptul ca

pu.rlicipaxea',lacules nriS*e baza totdeauna pe princi,piul intra-

in,.naturd, cott,iutordrii,,.ci pr:esupuneq ,4;d_e-s-e-qr-i'-Q..re.cornpens6stirrd irl .ecee-a{3,*-dtP6 cules, invitalii iEi luau vasele (cu care
,tcfilsslf__pl i n e cii* struguri.
Strugurii din podgoriile rnari se culegeau pe varietdli.
S1:r"czr fi pAstrate pentru iarnd, putlile cu strugurii cei mai
frurnogi se reliiteau pretutin,deni i se agilau in podul oasei.
S tl uguri i se cul e gcau. jn gcner al. , in gule[ i, in cit t bcr e de br ad
(l l ri rr Transi l vani: r ) , in bat t il, e ( cu cleosebir e in O lt cniir qi in
rrorrlui Munteniei), ir-r cosuri de nuiele (cu forme qi m5riml feIrrritc, cu o toortd ori cu cloud zrrechi), care erau desL'mnate
rlifclit lzr niveiul graiurilor limbii : co$arcd (r:Lumefrecvent in
Moltfova gi in Transilvania), corJd sau corfild (in nordul 011t' rri t' i , al Munteniei si in sudul Tr ansilvaniei) , cot eli! ( t ( pr in

269

J) clin Padea-Dolj.

Bi\

ql-'
l*r-

It

IJ

&'

c.

e,

Fig. 90. Cosoare cu toporag : aJ dirr Alcani-Gorj ; bj din CelndteEti *

Dolj ; c.l din Pcrigor-Dolj ; dJ din Sadova*Dolj ; c,) din l"eu'-Doij ;

Ilio

tru

91. Toporage pen-,'ie (CerndteqtlDorj).

nordul Olteniei), cotdri'lit (prin Banat), co;nif(t (de pildl' in

Coteana -- Olt), cofd (de exeimplu, in podgoriile Odobe'gtilor'
Panciului), ti,ntd. (nume frecvent in centrul qi sudul Olteniei
Ei in estui Munteniei), oboroc (inleles asemdnitor cu a1 tirnei
prin Molclova), co;tiug (termen consetnnat, bundoarA, in Sinmihai de Pddure, Luieriu - MureE)' co;eri de brincd (nume,
cle pildd, in Turnu - Arad), cog pentru spcrfe (in nord-vestui
T r ans ilv anie i ) e tc .
in T r a n s i i v a n i i r 1 i . s p o ra d i c . i n D obrogea, strugu-ri i s-au
m ai c ules q i i n b o f (b o ta 1 + t+s a u i tr nasi l crl (ni si l ni e)+ ' 5, r-rdi ra
intr-un vas ,,...din doage de lemn, semiplat, inalt, annat cu
cencuri cle metal, ut eoticu partea din spate mai inaltd, aceastd
parte avincl cloud curele cu ajutorul cdrortl obiectul poate fi
purtat pe spate de culegdtor"476 (fig. 92). Se apreciazd cd vasul

respectiv are provenienli mediteraneane qi cd pe teritoriul ldrii

noastre a fost adus cle romani477.
De ia vie pind acase, strugurii 'erau transportali in carul
special amenajat, prevdzut fie cu scoarte ;i lurtduri, fie cu^ldzi
rnari -- Iucrate din scindur i lim buit e ; i incheiaLe in uluc+t u- ,
fie cu coquri de nuiele, confeclionate dupd forma qi mdrimea
carului. In alte imprejurdri, strugrtrii nu se goleau direc't in
carr,ci in ptttir-r,ile,balercile, dejele, cdzile, jgheaburile, poloboacel.e,tonurile, bLt[ile din car.
l'ragmentarea accentuati a ferenului excludea, uneori, accesul carr'lui pind la vie. Alteori, daci viile erau prea inde1:dr'tate de vatra satului, pentru evit:rrea pierderilor de must
pe drum, se renunta la transportul strugurilor acasd. $i lnlr-un caz gi in celdl:rlt, strugurii erau zdrobili Ia vie. De asernenea, ei .se mai prelucrau Ia vie cind vinul se depozita in
pivnitele construite chiar in perimetrul podgoriilor.

SI INSTALATII
PROCEDEE, INSTRUMENTE
PRELUCRARE
DE
TRADITIONALE
A STRUGURILOR4T9
Luincl in sear.n5,deopotrivd, datele istorice, et:-io$rafice 9i
lir-rgvisti,ce,se poate spu:e cd romdnilor, in general, le-au fost
t'unoscute, dinto.tdc:runa, trei rnodditd!i arhaice de z'drobire
;r struguri l cl r :
A. Ctr. ntiirtiLe (se iua strugure cu strugure ;i se storcea r
intr-un vas). I?rocecleul - cle slrdveche existenld - se caracIt'r'izeazi prin simpiitate qi randatnent scdzut. in consecinlI,
t,l ir fost rnetrtinut in uz cloar in centre izolate de pe intinderea

o"
b.
Fig. 92. a) Bot din Transilvania ; b) ndsilcd din
Dobrogea.
1r?zr
lr{ss1s in Transilvania (de pildd, in Cicdu, Pulcireli,
iude{ul
Alba ; Nugeni, judetul Bistrila-Ndsdud ; Rotnos, judelul llunedoara).
4?; lgume in Dobrogea.
1'76Nicolae Al. Mironescu, Paul Petrescu, Cu priuire la instrttntetttarul uiticol tradilionol. contribu$ii Ia cunoa;terea etnograficti a uiticttlturii, in ,,C-ibinium", Sibiu, 19'66,p. 68.

272

a77Nicolae A1. Mironescu, Cu priuire' lo istoricul

uiticulturii...
l' 5"?;'
A s e m e r i e al d zi a 'e a u n u m e d i [t'r i te : tr c.tc,g l ti o ci , j .i tl ta a l :,l i r r( p r i n
t )ltlnia), -tncluc (termcn inregistl'at.de pildd in Nloldova veche; etc.
z';tr'gutuluttte la aceeaqi ternd, a sc vedea : Nicolae Al. Mironescu,
f irr"rlPetrescu, op. ci.t.; Nicolae Nlironescu, cu pt'iuire 7a istoricuT 5l t'dsllrrtlirea tipurilor rle cdlcdtori ;i tedscuri pe t,eritoriul Romdniei, in ,.Terra
r r r r s t l a " ,v o l . I , B u cu r e q ti , i 9 6 9 .
l)rccizi-m cd la claborarer acestui subcapitol ne-au fost cunoscute
!i trrrplc date c1eterrel cglese de colo<rtivul de cer.cetdtori carre lUcreazi
lrr lr,lrlizurea Atlasului tritnografir::r'I Rominici.
1.1

( ) c upati l

tr adi l ,io n a l e

p e t e ri t o ri u l

R o ma n i e i

vol" I -

cd.4C?

213

cultildrii, in ca.e, dit cauza condiliilor naturale improprii,

i'mportanfa
o
mare
de
putut
brrcura
varea vitei de vie nu s-a
economici48o.
B. Cu ajutorul sulul'ui de la rdzboiul de !esut48r,al maiuluiasz syi chilugului (denumire in nondul gi centrul Moldovei)
(fig. 93) sau, cel mai ,adesea,al unui bd! gros, ramificat la unul
din capete (fig. 94), care poartd nume diferite fie de la o zoni
la alta, fie de Ia un grup de agezdri la altul : mustuitor4\3,
ptircd sau Stercdaet,liciu488,
mustitorftB4,zd.robitor4li, crd"cand.486,
dnitor+sl,
mitcit4g2,zdr omser (zdrobm,ecicd{}},;tronf
Ttrepeleagasg,
-;er-,
efc.
ciumuslitu4s,,bffidld'u4s7
clocitoraes,
zd.rim;e)as3,rndiug494,
o
t
capgir
o
ea,
In aces'taaz, ma stuit'ea (st on'
;ir ea, zd:ntmicarea, zd'r
-'adicd zdrobirea strugurilor - se e'fe'c'tuaintr-un
rea, ysisarea,)
am Vezi, de exemplu, Ohaba-Ponor (Hunedoara), Ilieni (Covasna)'
Bdrbdteqti, VlddeEti (Viloea), Aliceni (Satu Mare) etc.
48rMetoda s-a intrebuinlat frecvent in nord-estul, estul, sud-estul,
sudul Munteniei $i in Dobrogea'
482Termen folosit in puncte izolate din Banat, sud-vestul ii .vestul
(vezi ALR, i.n., I,'qih. 233)' ln plus, cuvigt-uf Qi. ustensila
Transilviniei
in Cjbir$ia-CloSani (Mehedinti)' SIddesemnatd au fost
"or,."ttt.rui"
(Vilce;), Oboga (Olt)' Tdtdrdqtii de Sus (Teiil"ra, bi.uategti, Bibeni
leorman).
aae'Cuvint cu o largd rdspindire in Moldova. Izdat, in aceea'i parte
a {5rii, obiectului I se siunl si urigfiAu-, brighiddu, Tdroghitor (vezi ALR'
,.n., I,'h. 233). Termen'il muituito, se foloseqte sporadic $i in estul Munteniei'(de piilid, in unele localitdli din jude{ul Brditra).
/'84Denumire mai des intrebuinlatd in judefele Prahova qi
-B-uzdu'
1185
vocabuld inregistratd in pun'cte dispersate din nord-estul Munteniei $i din Moldova'
as Cuvint folosit in puncte izolate din estul Munteni'ei'
487Nume
*t"u
iaupittal"" in Oltenia (vezi NALR-Oltenia' IV'
"u
h. 67 1).
4s Inf. de teren, Coteana (olt).
4seInf. de teren, Leu, Daneti (Doi.i).
as Inf. de teren. Piscu Vechi (Doli),
4el Nume consemnat in unele sate din judelul Sibiu'
r-)2 trnf. de teren, Pescari (Caraq-Seveiin).
as: 1nl. de teren, Nucqoara, Romos (Hunedoara), Lancrdm, Tdrtdria
(.{lba), .Simboieni (Cluj).
'
1e4Inf. de teren, Finale (Mureq)'
ae; 1n1. de teren, Grddinari (Carra$-Severin).
1,s Denumire intitnita in tocaUtalite viticole din jurul oraSului Alba
Iulia si in podgoriu -Aradului.
asr 1af. de teren, Sdnduleni (Bacdu)

274

Fig, 93. Forme de chiluge (dupd exempiarele

aflate in Muzeul din Vaslui).

Fis. 94.
Mustuitor
din Arcani
(Gorj).

vas de lemn, denurnit I'ocal : ciubd49B,putinda99,butes]},butoi5lr,

tocdtoare.'02,tocitoares\3,lrirddus\4, couatd5\5, albie506,ccldd507,
bof508
etc. Fundul vasului avea un orificiu de scurgere a mus4s Nume fi'ecvent in Moldova, cu deosebire in jude{ele Vrancca,
llacdu. Folosit gi in puncte izolate din nord-estul Munteniei.
4e0Denumire cu o largd rdspindire in Oltenia gi in Muntenia. lnt'cgistratS, ici-colo, qi in sud-vestul Transilvaniei, in Moldova qi in DoIrlogea.
500Nume consemnat prin Transilvania.
r0l Numc utilizat plin Banat, Dobrogea
Ei, mai rar, prin N{untenia,
Nlr>ldova.
502Nurne in unele sate din jude{ul lalomita.
i"'01]
Nume prin nordul, nord-estul Nlunteniei.
r'04Denumire cu, mare circulalie prin
judelete Nlehedinli, Gorj,
| ) t r l-i .
i'05{Jsfsnsild folositd prin nord-vestul Moldovei.
r'u6Vas utilizat cu deosebire in sudul Munteniei.
r'07lntrebuin{atd in mod curent in Tlansilvania qi in Banat. lnreslstratd gi in estul Munteniei (judelul Brdila).
5{}8Inf. de teren, Lancrdm, TdrtEria (Alba), Romos (Ifunedoara).

275

t::s'
tului. in unele sate (cle pilda, in Dobregti - ?o-tj)' QCLUl'a
roera
bi!
unui
,care
o*ti,ra se infunda cu capdtul asculit al
numea
se
care
;teclt'i'
il#. Lai i"aft decit vasul Ei
Drrpd zdrobire, rnustu'I qi resturile de struguri- se-pu.lrearu
in
in stre,izrtsau in bddap, (cuvinte fol,osite Rrin Me[9di'n!i)'
(detocdtoar?
in
circuialie)'
largi
o
(termen
zd.c(ttoare
"..t.
cu seame in judelui lalomilaf in tomai -oi
numire consemnatd
judeleie
Brdila, Ilfov, Buzdu)' lt cdzi'.cilLiUiorn (nuLrneprin
respective prin Tra'nsi,ivania),in
vase,lor
a1e
(nume
iiii
"tJ. (nume ale butoaie'Ior ln Moldova)' Acol'o' rlminea'u
noloboace
;iistrrt cobutu sub reziduurile d^e.str.uguri',Apoi' se
;i;;-;;: -pe
cep qi se ducea la fiert' Prin Oltenia (indeosebiit-t
t.uguu
de
flf"'n*aiiiiil, mustut era 1[sat sd fiarbl ,chiar in rdmdqi!'e1e
Vrane
zone
in
(mai
'atles
Molciova
prin
;;r;C;i.'i;-r"t-tirt.tb,
Bac5'u qi chiar Vaslui), resturile de str.uguri rnus""i'Cnl"ti,
nnii .se introduceau intr-un sac 9i tq .llTepu "" pi'"i:?-i:l:..l:"
ncdl'c(ttor,cot'etii,,trunchi cle'copacscobit"' Dc tlceea'intrebul
neces'arA'
era
tarea te,asculuinu mai
pild5'
Mai rar, procedeul s-a utilizat 9i in suclul !5rii' D^e
etc''
Iifov
Bg'iYl
Constanfa,
judetele
Brdiia,
in unele sate din
mnszdt'obitprul'
intii mustuif;' cu cr(rcana,
iirugutii
".ot mustitorul,
sttlul de la rdzb,oiul de lesut. DupI
-ui
tuitErut sau
in
saci de qi"-^ep5(cu te'sdiurd r'ar5) si
Aceea, erau introCu;i
cu picioarele pe irluc,:au lins0e,,trun'chide copac sco"ef".ti
bit* ;' pe jghiab, c(ttlc(ttor sau lirt' cle formi dreptunghiularA
t,gO m, lat de 0,60 m .9i inalt de 0'25-0'30 m)'
if""g i"
"ii.u
groasdde circa { om;i u;eza1',uneori'pe
scindurd
clin
iu"rit
pe corifirsl3,,un fel
'
;l;i;;r;di6 ;-i" i,-iria511 pe Lin x:obitsu;
cle1ad5" etc.
fi
De subliniat cd, pentru unele zone ale idrii (cum :rr
maittl
cu
strugurilor
;firco
zdrobirii
Mehedinliu{), procedeirl
'
si- t
etc. a avut o utilizare cvasigenerald'irr trlte zone' insd' el
miti
rmordalitdlilor
'piendut treptat din insemndtate in favoarea
productive (bun6oar5, in Vilcea, apare arnintit 'doar in puncte
izolate).
:ros1n1 .6u teren Glina (Ilfov), Putineiu (Giurgiu), Dridu (Iglornita)'
( B r d i l a ) , v i t : . ] 9 1 : , , P o d g o t 'i r t
i,u In f. de t er en, ilJ r it ii"i
G * ai; t o"
(Giurgru)'
(Buzdu), Glina (Ilfov), Moreni' Smirdioasa (Teleorman;' Schitu
(Ialo
m
it
a)
.
Drd gre gti
'slr' Ini. de tereu, Siliqtea (Co'nstan!a)'
512Lrf. de teren, Istria (Constanla)'
5t3 Inf de teren, Dobrotnir (Constauta)'

276

Fig. 95. Cdlcdtosredin N,Ioldorra.

C. Prin cdlcare cu piciocn'ele. In una dintre variante, proccdeul consta in intr,olueerea strugurilor intr-un sac de cincpi51a, cere era pres,at cu picioarel6 pe un trunchi scobit, oiblinrut dintr-un copac de esen!6 moale (fig. 95) si desemnat
<'dlcd,tor (cdlcirtoare)515,
troacdsla, ighiabst7, t:c-itd518,copuiesls,
5111
ln puncte izolate din judetul Teleorman (vezi, de pildd, Sru.irtlicrasa),sacului i se zicea geac.
51';r1'"r*"t cu o rnare rdspindire in Moldova. Cuvintul a fost consr.rnnat1i in Stina (Satu Mare), Cizer (Sdlaj).
510Cuvint inregistrat in Crasna, Fdrcdqeqti, BerleEti (Gorj), Oituz
(liacdu),
iitT pnuurni." intiinitd in sate din zona de cimpie a Olteniei gi a
Munteniei. Llneori, s-a folosit qi in Moldo\ra (vezi Colo,fdneqti-B'acdu;
llirseqti, Boloteqti, Strdoane, Suraia, Bordeasca Veche-Vrancea ; r'ezi, in
1rfr.rs,Constantin C. Giurescu, Istot'icul...,p. 11.1).
51.*Termen folosit in unele sate din Lunca Dunirii.
5r'1)
Inf. de teren, Borcea (Ialomila).

277

uluc524,crintds2,,albie526,
aoretdl2},butuc52l,couatiLlz2,scoic6"523,
lin527, cin (nurne rprin Dobr"ogea)e1,c.
Intructt trunohiul d'e copac soobit e'ra fixat in pozilie inclinatd - fie pe niEte suporturi, fie pe sanie (ca fn Ialomila)
- rnustui se scurg'ea inir-un vats-oe avea varia'te denurn'iri
: fostaud,,"troacd,trocan;z\, couatd',ciuberd, deid, cadd'
""gio;d.
etc.
strugurii din sacul de cinapd se cdlcau cu picioaMai rar,'jgh'iad
lucrat di!- scindure52e.Din tloc in I'oc,^acerete pe ut "rse
lai
luiaqi vas
spunea uluc530,copaie cu cep531,,cdlcdtt.or532,
dd53i,coritd534ei,c, De regul6, cdlrcareas-trugurilor din sac cu
pi,cioirele 'asig,ura,in egal6 mirsurS, atlt zidrobirea cdt qi presar'ea
.acestora.
Se impune precizarea ci, deqi cun'oscutain 'irrai toate par!i1e tdrii, tradilia a'cestei f'onme 'de 'materializare a 'pro'cedeuiui aminiit a fost mai ,puternicd in Mo1d'ova ti, .arecum' in
sud-e'stul Olteniei, in Muntenia Ei Dobro$e'a' N-a riipsit tntru
totul nici din Tran'silvania. Acolo, iers6, a pr'b'd'ominatdeprindere,acdlrcirii cu picioare'le a sacilor cu struguri nu rpe trunchiuri rde eopac.i lscobit'e, ci i'n vase tronconi'oe (dese'mnate:
ciubere, cd.zi, cdlc(ttoo'reDr5,
;uroad.e, bote, deje, putini etc')'
oare aveau, la ,partea inf'erio'ard, o deschizdturi ce penmitea
520Inf. de teren, Rugine$ti (Vrancea), Rdcdciuni (Bacdu).
521I,nf. de teren, Oltina (Constanta).
522Nume inregistrat in Tarna Mare (Satu Mare)' Cizer (Sdlaj), FIdmlnzi, Roma (Boto$ani), Dulcepti (Neam!).
523Denumii"e in Ghioroiu (Vllcea)'
5'?4Inf.- ae terln, Insuratei (eraiia), Adamclisi (Constan{a), Gl5'-inegti (Bac5u), Moldoveni, Ion Creangd (Neamf), Mirce$ti (Iaqi)'
525lnf. de teren, Siligtea (Constanta).
5re 1tr1..de teren, Valu lui Traian (Constan[a).
s:r jtt1. 6s teren, Cirjelari, Casimcea, Stejaru (Tulcea)' Vizantea
Dumitreqti, Cote$ti (Vrancea).- .
Adzdpeascd,
irg rnf. de teren, Vutcani, Voine$ti, Zdpodeni (Vaslui)'
5291n1. de teren, Podgoria, ViIceIeIe (Buzdu), CiocdneEti(Ialomi[a)'
croGrddigtea (Brdila), Adamclisi (Constanta) ; vezi s'i Panciu lLLe de
t-ricd.,ilucureqti, Edit. Sport-Turism' 1982' p.-98.
5:o 1n1. de teren, Dichiseni (cdldragi), Pe$tera, ciocirlia (constania).
531Inf. de teren, Borcea (CdlSraEi).
;ez 1n1 de teren, Mdxineni (BrEiIa), Brdne$ti, Tuluoeqti, Braniqtea'
Cudalbi (Galaii).
533Inf. de teren, Albeqti (Constania).
5v' Inf. de teren, Dbbromir, Oltina (Constanta)'
rar ln1 de teren, Stina (Satu Mare;, Brusturi, Tdrcaia (Bihor)' PduIiE, Siria (Arad), Bucbrdea Vinoasd (Alba).

278

sourgerea mustului intr-un vas ,aflat dedesu'bt; Pe alocuril qi

tn Oltenia sau tn Muntenita a existat obiqnuinla cilcdrii sacilor cu struguri iq_putini prevdzute cu ,orificiu de sourgere in
partea inferioar5536.
Sint d,ovezi oerte cd ,Ia fei pr,ocedau qi rornanii537.
Dacd in Moltdova Ei in Tra,nsilvania a fost precumpdnitoare uzanla zdrobirii strugurilor in saci de cinep6, cilcali cu
picioarele fie pe trunrohiruri de copaci scorbite(rnai ales Iin MoLdova), fie in vase tronconfroe (in Transilvania), in s,ohirnb, nndoosebi in regiunea deluroasd a Olteniei (in ac,estsens, Vil'cea
qi Gorjul exceleazd) qi a Munteniei, strugurii erau cdlca{i, cu
regularitate, nu i,n saci, ci, dir,ect, {n ni,Ete vase rnh,ri, de formd
dreptunghiulard', special oonstruiie de m'eseria,EiEi numite linuri. Avlnd uatra (s:autalpa) aledtuiti din btrne ,groasede circa
.7-1,0,on, {inurile erau, cel rn,ai adesea,im,prejmuite eu larcuri
sau gratii, lucrate din ,nuie,l,eimpletiteme (fig. 96-97). N-au
Iipeit ni,ci linu,rile irrnprejmuite, pe laturi,le lungi, cu birne
groasei aqezate orizontal gi prevdzute I,a capete'cu uluc, lpentru introduoerea funduri,lor, adicd a bir,nelor de pe pdrlile
s,curteFe (fig. 9B). Mai ou searnd in zon,a de[uroasd a Olteniei.
blrrnel,edin partea superi'oard a lirur,lui prezentau extremitd{ile
luorate in for'md de capete de cai.
In unele aqezdri.din sudul Otteniei gi al Munteniei, insd,
Iinul se apr'opia mult, oa formd, de cin ,,luntre". Astfel, eI
sveia postanxentul (talpa) alcdttlit dintr-o singrrrr6 birni gnoasir,
rg6Inf. de teren, Ddbuleni (Dolj), Bdbeni, Sldtioara (Vilcea), Vddastra (Olt), Hirseqti (Aree$).
637I. C. Teodorescu,
St. C. Teodorescu, Gh. Mihalca, op. ctt., p.323.
538Inf, de teren, Creisna, Racovila, Ddneqti, Fdrcdqegti, Vladimir,
Bordscu, Brdneqti, Stoina (Gorj), Co{ofenii din Dos, Leu, Segarcea, Valea
Stanciului (Do'lj), Pduqe$ti, Lddeqti, Grddiqtea, RoEiile, Tetoiu,'Ghioroiu,
Sutegti (Vilcea), Dobroteasa, Curtiqoara, Oboga, Brinooveni, Vilcelele de
6us, Rusdne$ti (Olt), Dragodana (Dimbovita), Glina (I!fov), SdruleEti.
Spanfov (Cdldrati), Fulga (Prahova), Gogtinari, Oinacu (Giurgiu).
ffis Inf. de teren, Berle$ti, Glogova, Fdrcdgegti, Stoina (GorJ), Bdrbdteqti, Alunu, Oteqani, Pduqeqti, Grddistea; Rogiile, Tetoiu, Nicolae BdlGgcu,Lddeqti, Ghioroiu, Sutegti (Vilcea), Murge$ti, Spineni, Vergulea,sa,
Scornice$ti, Curtigoara, Tufeni, Vilcelele de Sus, Orlea (Olt), Berevoiegti,
Mdgura, Furculesti,
Mereni,
9ulci, Teiu, Izvoru (Arge$), Virtoapele,
Smlrdioasa. Islaz (Teleorman), Dragodana (Dlmbovita), Valea Mdcri$ului,
Hagleni, Drdgoie$ti (Ialomita), Sdrule$ti, Span{ov (Cdldraqi), Drajna, PdcUn4I, Singeru, Jugureni, Valea Cdlugdreascd (Prahova), Pietroasele,
Merei (Buzdu).

279

iiii

:ff:.:

: ;tij:!

, .u

1!4:r,i
.!:::llii

.t lr,;n

$;,.r:ta;,t
qiu

Fig. 96. Lin din Tetoiu-Vilcea

(Mu::eul Olteniei)

Fig. 98. Linuri I o) din Drdgdqani; b) din Roliile (Vilcea)'

a cdrei td\ime varia intre 30- 35 cm. Parli'le laterale, inalte dc
circa 25--10 cnr, erau lurcrate tot din birne aqezate oblic Ei incheiate in uluc. La capete, lin'ul respectiv era prevdzut cu fundoaig giturite in partea inferioarS, pentru scurgerea murstului'
Fiind conrstruit ctupd dimensiunile carului, un atare fel de
numit, de reguld, jgltiab, trac - era transportat cu ugulin
ri n!5 l a vi e, stru gur ii culegindu- sc gi zdlobinr du- se ( acasd sau
Irr vie) direct i i el5ao.
De fapt, in Dobrogea au existaL c.tzuri cind oanrenii zdrobcau rstrugurii chiar in cin, adlcd in luntrea rnonoxilld cu. care
sc deplasau pescarii. prin bdilisal. Alte'ori, in aoeeagi zon6., linul
nvea, talpa ir..r,cratddi,n lemn de tei, iar m,arginile constau din

Fie. 97. Lin din Tetoiu-Vilcea

280

(detaliu)'

540Inf. de teren, Desa, AmdrS$tii de .Jos, Segarcea, Periqor, Ddbulr'rri (Dolj), Dobrun, Rusdneqti (Ol+', Cdlmdlrli, Mo$teni, Stejaru, Slobozia
l\lindr:a, PietroEani (Teleorman).
541Inf. de teren, Luncavila (Tulcea).

281

loi,tre ,,scimduri". Intr-ur astfel de lin,.lstrugurii e'rau cilcali

Oirect sau dup6 ce se introducealu in sac542'
Tot'in Iiobrogea, arornAnii c5lcau Strugurii pe tejgheaua
is 'presatbrinza543.
Pe ibi. ne colo - in localitfiile care disptineau 'de 'piatrl
de constlruoUi- u-" recrirs pind curinrd qi \a linuri de.,piatrd'
Bundoand,in Merei (Buzdu)--afost consernnatdexistenta lLinurifo. ciopiliu din piaiid masiv5' cu ldlirnea de circa 1 m qi inAlintr-un
limea pereiilor da 0,25 m. Strugurii mustuili se aEeza-u
piatr6'
pe
de
linul
picioare'le
cu
sac de 'dinepd Ei se cdlcau
linului'
ia
adin'cit
pe
Mustul cu.pi"a
'manginile
Eantul
s,int dovezi materiale cd, in perioada stipinirii romane,
pe teritori'ul Daciei, stfug^urii erau, adeseort, zdno'bili 9i preiati tot ipe vase de piatr6.-in acest senrs,amintirm cd 1a Potaissa
de 1a
ifirraa) a fost scoi la ivoafid un ,,teesc"r c&r' date'azi
slirqitut secolului aI trI-lea sau din 'prima ju'matate a secolrrilui
al III-lea e.n. Lucrat'din caloar dur, vasul respectiv - aflat
in prezent la muzeul din Iocalitate - are o forrmddreptunghiuIard, cu dimensiunile de 117 X 100 om : ',Grosimi'l'e'laturilor
lungi diferS datoritd inclinaliei piesei in vederea scurgerii mustului, Gnosit-nealaturii cu orificiLr de scurgere este 'de 40 em,
60 om, avind o inclinare de 20 cm'
iar,latur,a o,pus6.,e'ste.de
's rplatBondura are o ldtime de 12 'cm' In mijloc, teascul
"tg42 om qi
62
cm
X
formd'drerptunghiultrard cu dirnensiunile d'e
este ineonl,rrute d" un Ednluie{ dublu pentru aEezareasc{n,durilor qi scurgerea mrrr'stu1ui'Ldtirm'eaq'antului este 'de 10 cm'
iar ,adincitrnearn'axirnd tot de 10 cm. Porliunea m'ai adincS
are o ld;fimg flg,3,5rctrn,iar cea a scur,gerii mustu'lui de 6,5'orn'
Aceastd porlirune este intreruptf, de un canal la mij'locul laturei pe oare ,est,e situat orificiul de scurger. orifi,ciul de
scurgere are un di'ametru d'e 4 'sm gi o inclin'are de 6 cm('544'
Aqadar, nu este exclnrs ca deprind'erea rorndnilor de a
construi linuri din piatri (acolo udde au exlstat atlt piatra cit
gi meseriaqif specializali in prelucrarea ei) s5 iie rnoEteniti de
' 542
Inf. de teren, Mahmudia, Izvoarele, Casimcea' Luncavi{a, Chilta
Veche. Juril.ovca, Visterna, Niculilel (Tuloea)'
5aBInf, de teren, Baia, Stejaru (Tuloea).
ilq i--tr:tea, c.'r,u.i, ii
tnoic roman descoperit La Fotaissa' in
237.
XII,
7978'
vol.
P.
,,Pontica",

282

Fig. 99. ZdrobiLor modern de siruguri.

la roma::i. Sporadic, linuri construite din ,lemn sau nuiele au

. fost intrebuinlate gi in Moldova54ssau in Transi,lvania546.
In prezent, se afli in curs de generalizare rmustuirea strugurilor cu ajutorul unei instalralii nrtmite zdrobitoare (zdrobitorDqt,moris,cd (denurnir:ein Moldova), moard. de mdcinat struguri, mapind de tocat struguri, daraldu, rol cu doud suluri e!e.
- toate denu,miri din Transilvania. Alcdtuiti 'dtntr-un coq de
lernn in foruna unui trunchi de rriramidd si d,in dou| suluri
(ud.tdtuSe),prevdzute cu caneluri lorizontale sau cu ,dinli metalici, instalalia amintitd este aclionatd manua'l (fig. 99).
In consenscu datele etnogr,aficede teren, se poate aprecia.
c5, ,in tre,cut, strugu,rii zdrobi{i - in special ,cei cd,lpati cu pi,enau totrCeauna presali in
cioarel,e in sa'cii de cinepi
-fie
inst:alalii spe,cific'e,ceea c a fdcut ca acestea sd nu
indispensabile tuturor gospoddriilor si nici ,chiar tutur'or satelrorcu
s5 Inf. de teren, Rdchitoasa, Stdni$e$ti, Cdiuti, Mdndstirea Casin
(-Bacdu),Lieqti, Ivegti (Gala!i), Biicart, Blrsegti, BoloteEti, Strdoane, Boraleascd Veche, Suhaia (Vrancea), Brddegti, Cirja, Fdlciu, Pogana, Vetriloaia, Bogdana, Arsura (Vaslui), Rdducdneni, Todireqti, Belce$ti (Ia$i),
Vorniceni (Botogani), Udeqti (Suceava). Vezi qi Constantin C, Giwescu,
Istoricul podgoriei..., p. 112-114 ; Ion lonescu, Agricuttura romd.nd d,ii
ludeful Putnq, Bucureqti, 1869, p. 251.
5i6 Inf. de teren, Brusturi (Bihor), Buza (Cluj), Dudegtii Vechi,
_
Jamu Mare (Timiq), Velca (Maramureq).
De pirecizat :cd linurile
propriu-zise din Transilvania erau incluse, uneori, sub numele de cdzi.
De pildd, in Biertair (Sibiu) strugurii se cdlcau in cdzi lucrate din dooge
,btrne" care aveau circa 3 m lungime, 1 m ld{ime $i 1 m indl{ime. Aqadar, forrna qi dimensiunile cdzii se apropiau sensibil de ceea ce, in mod
curent, se cheamd lin.
547Denumire cu o mare rdspindire la sud
$i est de Carpali. Mai
!lr, se intrebuinteazd 9i in Transilvania ori in Banat (vezi, de pildd.
Vllgoara (Cluj), Borlova (Caraq-Severin).

283

r.,ii. Indeosebi in Moldova ;i in nord-estui Munteniei, cdlcarea

sacului se fdcea pe.itru presarea, iar nu pentru zdrobir'ea strugurilor.
Pretutindeni in tara au existat qi sate sau chiar grupdri
de sate - rr1,3innu'lt sdu mai pulin intinse (vezi, de pilrdS,suJu,l Otteniei si al Munteniei)':= in car strugurii zdr'obili n'tt
se ddd.eaula teasi. Pe afocuri, s-a ;rec1.s insa la' stoqrcerea
strugu-rilor in sedi.Id,adicd intr-un sdculet"fngust Ei ' 'ung'" cu
tesdiura rard, ;sim,ilarcelLuiirrtrebuinlat Ia scrirgerea cagiiiui5a8.
I r unele iocalitdti din lara Oaqului, sacul (anum'efdcut pentru preluci'areastruguiilor) se agdla de o grindd gi se stringea
cu miinirle, musiul curgind intr-o cottatds49'
Pe de aftd parte, informaliite rde aceeaEi n'aturd i'mrpun
constatare,acd - or.iunde au existat podgorii cft de cit eun'oseute - romanii au apelat totuqi la instalaliile de tescuire a
stiuguriior zdrobili, instai,aiii care, indiferent ide pro'ductivitate, au, toate, origine strdveche' Se apre'ciazd icl' teascurile
au ,apdrut mai intii la greci, dupd care au fost rd:rspinditein
De mare insemndtate 'este faptul
intregul Imperiu ro,man550.
cd, ,exceptfnrd,,poate, presa cu grindd 5i scripefi, toate celelalte tipuri de instalalii de stoarcere a strugurilor zdrobili, intrebuini,ate de romanii inEiEi (presele cu pene, presele cu grindd
in uz 'pe
;i ;urub qi presele cu ;urub)551,au fost menlinute
teritoriul RornAnie'i,pind astdzi'
Esteadevaratcdtipurileamintitedeteascurinus-aubu,curat de aceeagisolicitare pe intreaga intin'd'ere a !6rii' Astfel,
sint indicii cd teascul cLLpene (fig. 100) a avut o mai mare
cautare in zona deluroasd a olte'niei (cu deosebi,r'ein judelele
Vilcea qi Gorj). De altfel, acolo, s'poradic,el se mrai afld {n 'uz
sl astazl""".
5aBlnf. de teren, Bdrbdteqti (Viicea).
qi ualori,ficarert
r+ofou. George' eniron,' Potnicuttira,,iticultura
istorie $i etnode
comunicdri
in
$i
,,Studii
Iructeloi-in
Torabo;itui,
grafie", vol. III, Golegti-Arge$' 1980'.p. 438.
---'--lsri Nicolae ltiroi-rescuJCi priiii'e Ia istoricul qi rd'spindire9..', p. SU.
551J. C. Teodorescu, $t. C.'teodorescu, Gh' Mihalca, op' cit'' p'-325'
552Inf. de teren, ndqi'iie, Lddeqti,
Drdgd?qni, Suteq-ti,Sldtioara' Pdt"t'sineqti
(vilcea), Fdrcd$e$ti' Ddneqti'
sesti. Alunu. Ghioroiu, Grddigtea,
(Mehedinti)'
Cortd{el
(Gorj),
Hinov-a,
Vladinrir
h;h",

284

Fig. 100. Teascuri cu pene : o) din DrdgdEani ; b/ din Ro$iile (Vilcea).

Mai rar, teascul crlrnene este 'oonsemnatqi in Munter-riass3.

Sint dovezi ,etn'ograficecd qi in Mol'dova, unde, de regule,
teascul cu pene se f,oloceala extragere'auleiului, n-a fo,st exchrsd deprihderea intrebuin!5rii lui Ei la stoarcerea strugurilo1554.
De asem'enea, teascul cu pet-t;en-a li'psit cu delsavirEire nici
din Transilvania sau din Banat5?5, de,si ,gi acolo s-'a utiliz,at mai
cu seamd la pretstarea serninlelor oleagin,oas'e zidrobite in pive.
!53 Inf de teren, Valea Cdlugdreascd (Prahova), Dobroteasa; Simburegti (Olt), Teiu (Arge$).
554Inf. de teren, Mdndstirea Caqin, Oituz,
(BacAu),
Bogddneqti
Lie$ti, Tuluceqti, Cerlegti (Gala{i), Gir"ceni, Tanacu, Arsura (Vaslui),
$tefrinegti, Vorniceni, Todireni (Boto+ani), TdtdruEi, MirosloveEti, Voinesti, Comarna (Iagi), Dolheqti (Suceava).
555Spre exenr,plu, utilizarea lui a fost atestatd in localitdlile PduIiS,
'
fJirsa, Hdlmdgel, Vinga (Arad), l'.arna Mare, Sduca (Satu Mare) ; BudeEti,
Cicirldu, Ieud (Maramureg) ; Ddbica, Boju, Chiuegti (Cluj), Lechinta, Bistrlta Birgdului (Bistrita-Ndsdud; ; Ibdneqti (Mure$) ; Sacoqu Turcesc (Timl$) ; Borlova (Caraq-Severin) ; Dobra (Alba) etc.

28"5

Fis. 101.Teasccu birnd orizonlS]t tt $urub (dupd N. MiroSe mai i,mpune prerciz,arleacd, in timp ce in Oltenia s-a pdstrat
mai bine tiadilii folo'sirii te,ascului cu pene) in Transilvania a
fost mai n-rult incetalenitd obiEnruinfa exploatdrii teasculuissgcu
birnd ot'izonfold masivd (care putea atinge 5-7 m lungime) si
cu ;urub intr-o parte557(fig. 101).
Sint opinii ci un astfe'l de tip de teasc a 'cun'oscut d'oud
forme de materializare : a) cu masd de piatrd (a fo,St caracteristic, cie pildd, pentru zona C'odru 9i o part'e a cimlpiei din !inuturile sdtn'tdrene558
; pentru unele looalitdli vitilcole din jurul
oragul,ui Albla Iuliasse ; b) ut ;urtLbul Jirnt irt, talpii (birna inferioard). Aosasrta variantd a fos,t spe'cificd, printre alltele, pdrlii
esti,ce qi nord-vestiice a judelului Satu M,3re560,loca'lirtdlilor viticole din judelul Albal'61etc.
556In Transilvania, adeseori, teascului i s-a spus ,soitdu (;ditd'u,
(vezi ALR, s.n., voi. I, h. 235).
;itdu)
'
'r,si
Consemnat in Sdlasu de Jos, Romos (Hunedoara), Daia !.omdnd'
Rachiq, $ona, Cergdu (AIba), Cdmirzana, Vama, Stina, Valea Vinului'
Ardud (Satu Mare), Ciciridu, Remetea Chioarului, Ardusat (Maramure$)'
Curtuiuqer.i, Sirbi, Ciumeghiu (Bihor), Cetate, L'chin!a,, Cdianu Mii.-(Bistrita-Ndsdud), Bdgaciu, Ibdneqti, Pds5reni (rMureq), $elimbdr' - Tiligca,
(Clui).
$ura Mare (SiUiul, lldqmaq, Birsa, $iria (Arad), Sinmartin,-Mociu
De retinut cd in unele locaiitdli, unde nu era vie, teascul respectiv se
folosea la stoarcerea fructelor pisate, in special a merelor.
5s Vezi Radosav, I. Iurrr5ciuc, op. cit., p 411'
55eNicolae Alexandru Mironescu, Cu priuire lo istoricul uiticulturii..., p. 512.
5m Doru Radosav, I. Iuralciuc, ctP.q it., p . 411.
tri Nicolae Alexandlu Nlironescu, Cu b r i ui re l a i stori cul ui ti cul tu'
r r1 .,,,p. 51 2.

286

Opiniiie amintite trebuie conapletatein sensul c5, tot in

Transilvania, mai cu sel-rm5.prin satele cu vie ale Sdlaju,lui, a
fost folositd gi o a,l,tdvariantd a teascului cu blrnd oriz,ontalS,
mai rudinrentard, denumitit ;aitdzL cu rudd sau cuntpdnd562.
7n
acest caz, strugurii erau \tdrsali intr-o irnlprejmuire de \forrna
unui trunchi d,e prrami,dd cu braza micd jo,s (l1r,cratddin s,cinduri) sau intr-o traacd, adircdin scobitura u,nei bucdti m,asive
de lemn. Deasupra strruguril'orse asezau, orizontal, s,cinduri
tdiate in agh fel inrctrtsd intre in Eura scobitturii, iar peste ele
se,puneao buoatd de lermn,de forma unui trunchi de piramidd
cu r-r*aza
micd sus, oare era presatd cu o rud.d,,,prdjind,,,lungd
de circa 2-3 m gi fixatd cu un capdt in trunchiui unui capac
m,asiv. Pe ce,ldlait ca,pdt al rudei, se exencitraforla de apdsare
a doi oameni (fig. 102).Alteori (de pildd,,in Lipq-MaramureE),
un capdt al rudei se fixa sub talpo casei.

Lr
--L

Fig. t0Z. TL.asccu cuntpd.nd,

(Silluj), Cicirldu
tr.4llti.

(Maramure;) ; r,-ezi Ei Ioan George Andron,

op. cit,,

287

cttmpdn(r si- su'

Teascuri ct pirgh'ie
;i contrcLgretttate ori cu
"pante
fre'cvent si iu
inregistr'ate
fosl
au
t'ttb uerticcrl intr-o
.
D cl brogea (de
i
n
M oidov a or i, m a i ,^ o ' ..i ," t n o rc .l u lMu n te ni ei sau
Draggdana-Dim*
Cgttlc'sti,
;ilri;, i" L"."qti, costeqti-a.g9q :
etc')' In aceste re; Niculilel:Tlul'ceia
;;;ii"
; Cut"i"i-Buzdu
insi-in mod obiqnuit Ia pre:sarea
!i""i, elre erau intrebiunlate
teascttl cu c1'1111semintelor pentru obiinerea oloi.ul'ui'.Relre'o-r-i'
zdrobitis63'
struguri'lor
pAra t".""u qi ia storsul
T r adiliau ti l i z d ri i te a s c u ri l ' o l ' c ttu rt' tLl ,sutl dozl dsurt-tburi de
de convinlenrn (recet"rt;i de fier) es'te atestati pe terei-r' la fel
cilindricc'
tijele
gdtor, aproape in oriice partc a lSrii Obignuit'
sc srpriiinea pc plJe lemn erau filet,ate in grincln mzrsivS, cttrL'
i l l i tl l (' vnaLl si
c iolr ele t eir s c u l u i . l )ri tr rd s u c i rt" s u ru buri l t' sc
(fig' 103 c)' S-'au
presau scin'dura alezatl cleasupra strugurilor
capeteic' supcla
filet
intrebuinlat insd ;i teascuri ciare aveau
pcste struguri
r ioale it le s ti l p i l o r l i rte ru l i ' i n i ts c l n t' nci t cazuri '
de lemu"
cobora o grincli pre'sati cu aju'torul broct;telor "btrc5!i
i'nqurubate pe filetui celor'doi stilpi (fi;g 1.03ct)'
vasele ;i inDe regula, in cctrtrr'le cu podgorii iuser-lrnatc'
chi i rr l l r
exi
strente
s t alaliile v it i c o l e s e p i s tri tu i n c o n s truc{i i l e
ll-lllrr':i
pLlntru
vie. Acolo unde r,ia nu con,stitui'a o indcletnii:ir:e
st' l rdi postt' i t (l (' ({s(' i '
m as a iL I oc u i to ri ,l o r. i rrs tru n re n ta ru l v i ti col
prin ;olrttri (rc.giunea deluroasd a Oiteniei si Muntenlei)' ;ttt'i
pe sub alte ccnstructii ancxe' alle gOspodaiin Transilvania) sau
r ic i : pilt r l, P e rd c c c tc .
I'inurilc
Tr'?rditia orald intlpune gi cot-tstat'arcacd' odinio:rth'
titise 9i installatii costisitri teast:tt,rile,in gcn,eral' roi:rezet.itttu
m;:tsiv de cit'e me'sterii
lemn
toare, 4lc.t-itruca erau ltlcrate din
ele nu putt'nu fi
spccializaii. in atare condirtii, se intelege c5:

I
I

c ons t r ' uit e, t .o tc l ' e a u n a ,i l -ro ri l c e g o s p o ddri e' D eaceea' i l eri st;tl
djn gcuz;rn{a ca atit linurile cit si teascurile sI fie moqtenite'
cu otrl i gal i rr
ner aiie in $ e n e ra ti e , c l e .c h tre u n u l c l intrc urma$i '
de
alta partt"
Pe
frali'
cle a le ,pune 1:r dispozilie 1i ceiorlalli

l''irl. l0ll. Tcascuri : o) r:tt un $urub de lemn (Drigdgani-Vilcea) i b) cu

,,,nlul) .le lcn-rn (Rogiile-Vilceay
; c,) cu doul guruburi (Muzeul Bujr.>
leni-Vilcea) ; d) cu douii ;uru,buri tri broaqte (Muzeul Satuiui).

l, as eles auin s ta i a l ,i i l e re s p e c ti tte e r' a u ,a deseori ' i tnprumut;t1r'

c hiar ; iunor n l e ' :r,b ri a ri o b s ti i s d te g ti ' c :l renufarceaup:rrt' rcl i rr
56lrInf. de tc.reu, Boroaia (Suceava), Cotu N{iculinti (Botoqantl'
culilel (Tri}'cea),Nicoreqti (Gala!i) eic'

o( Lrprlliile trldrliclli]lc.

28B

pa teritorilrl

Rominiei

vol,

I -

cc1. {02

289

VASE $t CONSTRUCTIT PENTRU PASIIRAREA

LUI; CONSTRUCTII PENTRU PAZA VIEtr

VINII-

l )r.tpi stors ul st r ugulilor , t it nilt , 'a t , ot t t it t r F64( bonscct-,pldslnicor r o16Tct c. ) . car c, alczat d int r - un but oi,
tj n1505,tescoui r r a566.
se bitea bine Ei se acopere,acu frunzd de vi!5, cu foi de pe stiuleti si .cu un strat de pdmint. Dultd ferrnent,are, se distila in
aotui'r.in urtna ferrnent5rii, din ioc in loc, se cdlca, se tescuia,
pentru a se scoate din ca ,,vinul cel negru". Abia dupS acee;a'
f 'abr isc trrrna:rni
n est
q l /r rL.
' / !\ e ccnr ind si se l5sa la f ier t , in veider ea
r\
.R A O
|

'
carl1 raclllulut"""-

Fic. 10'i.I-eu-DoIi. L'itt trontat 1rc'sauio'

categori:a rucle:'or. Este Ilosi'bil c'rt, tocln':ri pentru iniesnirea de*
plas I r ii, uueo ri , i i r-ru ri te s I fi fo s t In o n t:tte pe sdni i (fi g' 104)'
Desi s,un'iari, expurrerea noastrS lasf, si se inleleaga c5 cel.e
protrei propeciee esenliale de zch'obirc 'a strugur:ilor, toa,te cu
venientd arhaicl, au fost, in generzri, risp0ndite la nivi:lul !6rii'
in nUmeroase lolcialitdti recurgindu-se l.r utiliziarea oricdruirr
,c[ au existiit 9i siclintre e1e.,in cle'cursul tirnpului, biire'inteles
t ualii c ind, p e a ri i m l ri I' n u l t s a u rra i p uti n i nti nse, ul ' Iul di nl rtr
procecle,esau do,i1r-un.r ciinti r' posibiiitalilL' maNerializarii aceIuia;i procecleu a cdpit:rt o in,trebuir-r{arellrt cunlipiuito,are.
Tot i,.qir,vlse1e si inslalal,ii'le traclitionale in care se zdrobe,au sau se sl,orceau stru,gurii sint rnolteuite, riaci nu de la
claci, ,sigur c1el,a romani ;i sint clll-losrculepre'trutindeni in Romatri;ir. jn fim,p ce in Tral-rsiLr,'tnia il fost tnai putc'rnicd tracli!i;t
utitizSrii tt:ctscurilar cu birnl orizorttold, iar in olteni'a cea a
(:u un ;urLtp
t eas c ului. ( . u p e n c , o b i c e i u l c .rp l o i i ti ri i teusr:ul tti
i
n
i 1 :c a te f i a te s l .ri ori utl cl e
-onc' l evi ti col tr
s c ll, c r l c loud s u rL L ;t.tri
ale i5r ii.

29 0

Sint dovezi ci seprarareamustului dc resturi.le de struguri

or iunclt '. ir r accst sens.
zcl robi ti nu era obligat or ie or icind; i
grhito'are ni se p;ar, prinrtre altele, observaliile iu,i Ion Tonesc'u
cu prir.'ire la unele sate de cirnrltiedin judelul Mehe'dinli : ,,Mustul c'u boascd cu tot se tro'arneirn buie pe uga fdcutd ir-r fund la
.-rl tal nrd dc grrr dinl dc sus gi st 'um plc but oa si pc'vr at r i dupd
ce ajunge pinl ia uqa din funclul ei. In butie fierbe mr.tstr;l.
Fiertul line o sdrptdmind. In timpui fierlbrerii se lasi dc'stupati
vrana si dupd ce fier"be se astupd. Vinul std cu boasca in butie
pind ce se vinde. In pr-irravali se. trage vin,uL din bute si din
De altfel, gi in Moldova, vinul r5micominf, se facc t"'.o5ilrtt569.
nea la un loc cu bo'qtina pini la terminarera procesului de fermentare. in felul aoesta sepreparau, de reigul5, vinuril.,e rogii570.
Cu ,njutorul pi,lrtie.ide le;nn (nurnirtd nelei in unrele sate din
Gorj ; tolceri - in 'Iransih'ania ;i in Banat ; lieir:d - in noidul
Moldovei etc.)s?1.'.- fig. 105 - vinr.il se turna in btttosie (polob:tctce in Moldovzt; butie, lfirtldu, b(tdanil, ton elc. in
Trtrnsilvnni;r)57zstrinse cu cercuri de lemn. Cercurile cle fier
s-au generalizat abia iir secolul al XVIlI'.lcla. l)in6-n culesr"riviei,
:'tj" Nume frecvent in Oltenia. Consemnat qi ir-r puncte izolate clin
ilanat sau din Transilvania (ALR, s.u., I, h. 237).
des folosit in Sc'ctorul agro-inclustrial Ilfor'9i in juderlui
"tii' Termen
Ialomila. Sporadic a fost ir-rregistratqi in nord-estul, sud-estul Olteniei.
in Banat sau in l)obroge'a (ALR, s.r.r.,I, lt. 2il7 ; r\AlR-Oltenia, TII,
Ir. 190).
i'6tiCuvint cu o lnare intrebuinlare in NIoldova. Rar,eor.i,se intilneqtc
;i in Oltenia sau in Nluntcnia (ALR, s.n., I, h. 237;.
ir7 Denurnile prin nord-vestul l'ransilvaniei (de exernplrr,in Luna
-.
,Satu Nlart')5s Ion lonescu, Aqricultura rontd.ndilin jttdeful NIeheclinfi,..,p. 371
iss lbicleni, p. 5L2.
570r * * Panc.iu...,1: 100-101.
5 7 rA L R , s . n, I, h . 2 i - 1 .
57! ALR. s.n., 1, h. 2.15.

291

l,
3

Fig. 105. Pitnie din Roqiile (Vilcea)'

Ii se stringeau
vasele de vin se pregiiteaa, adici se pirpureatr'
pentru
se u?zJlo.doaa
se opdtbai cu ap6 fierbinto,
cu pu'cioasa'
qi
afutnau
se
"*""tii",
ape
in mai multc
J"iilii
"rateau
microorganisme]'or'
["trir,t distnrgerea
Surprin eftor,tradili'a orald aratd ci pe vremuri' in unele
grijd,
im,preiurdri, vinul se depozita qi in gropi amenajate cu
piinint
un
cu.lipc.au
p*."ti se bf,teau cu miiul, .1q
;i ;;;;
qi^seardeau. irnp'otrivainfiltr6"rii apei, gropile res.pectivc
;;;"
se inoonjurau cu un ErantprotectorsT3Potrivirt aceleiaqisurse'
niniai in anii cu rdcolte foarte -bogatc''
pr""-A*iL era
'tilizet
ce depdge'auporsibillitdlilecurent'ede pistrare a vi'nului'
573Inf. de teren, Plenila (Dolj).

.2,s2

incd cle pe vremea rorn'anilor, i:nrpotriva bolilor vinuLui se

foloseau su,tJu, rd'gina Ei ad,ao'sul'6n,r,.rez+.Tot de pe atunci
ddinuie tragerea vinului din butioi pe cone{Lsau cu tiluul (prin
Gorj, i se spune : trdgulit, traga; prin Arad : trdgaci, sau
smirc).
Pe d,urata coak'erii strugurilor, viile se pdzeau. Ad5;posturile paznicilor aveau nurne felurite in graiurile locale : colibe
(prin Moidova), couel'ci (in nordul Olteniei qi aI Munteniei),
frunzare, cdtune (in sudul Ollteniei), comarnice (in sudul Moldovei), pdtule, sude (termen consemnatprin suCuiMunteniei),
pdtui,age(cuvint inregistrat, de exenaplu,in Leu gi in Amdrdqrtii
de Jos-Dolj), foi;oare (denumire in Cd1ui-Olt) etc. Indiferent
de nume, construcfiiie amintite se inoropeau pe spl qi aveau
plan rectangular sau circular. Eie ,se clddeau rapid, de obieei
din patru furci (cirteuna in fiec,arecol!) Ei din pr6jirni ceva mai
groase, care se prindeau pe furci. Pe pdrlile laterale Ei in spate
se indlfau perefi din nujele imipletite,din cfengi ve,rzi,din prdjini, tulpini de floarea-soaretui,papurS, trestie etc. inveli ui
cons:tadin frunzd, vi{d tdiat6, paie, trestie etrc.Din cind in cind,
addposturile pindarilo?"aveau forma cortului Ei erau compuse
din doud furci (una in spate ;i alta in fatd), o grindd de susfinere qi tulpini de f,lroarea-so,arelui
,saude stuf, aqelate pe margine. Pe de alfd parte, szrla semlna cu o ciciutd Ei se compu*
ne,adin trei furci infipte in pdmint in pozi(,ieinclinat.d,in a;a
fe inc'it Virfuril,e se bdunraulaola1td.Pe osatura de lemn se
sprijineau co,ceni,trestie etc.
Penrtru paza viilor, in Gorj si in Mehedinli au fost intre_
buin{ate si pdtuiege.suspendate
pe crcngiie stufoaseale unor
trunchiuri de copaci. lJrcarea pinA la anibul din crdci impletite, af,lat Ia circa B m indtltim, se flicea pe o s:ard inaltd de
in sus,pindarii s,e,c5!drau
pe nigte stinghii
.4, 5 *.De la siOard,
bitute in trunchiul cop,acului
:,
in
ac,eleagi
zone
exista,u,
mai
nar,
pazd auiei,
si
d,e
foi;oare
_adicd un fel de.platforme suspendate,,...'crnsltru..ite
pe trei sau
paitru p,ari inalli. Aceste platforme eiau adoper.itequ o invelitoare uqoard de crengi cu frunze qi paie satr fin"575.
Foi;oaresau cerdacuri(termen consemnatin Gighera-Dolj)
pentru paztaviei se giseau qi in sudul Olteniei. Spre deosebire
de cele din Gorj Ei Mehedinti, ele erau cld.ditedintr-un schelet
2y L C. Teodorescu,St. C. Teodorescu, Gh. Mihalca, op, cit., p. 340.
" 575
Nicolae Al. Mironescu, Cu priuire Ia istoricul tsiticulturii...p, 497.

293

{.
-- pe pirlile.lateci.e1emn,o ini:[rc6turi de pdmint;i pleavi
3--'1 m indllime'
La
p'aie'
sau
,:"r".'t'-ti.,,tlu.opu.i's cle tiestie
paznicul
st:r
Acols
Ei sup'rasc'ii-rc1ur5'
pat
Jin
ut-t
i"'ut
"l fu.ci
din
lucra
scj
i;gf","""r-rr;.t
ltie. 106i. i',*6'ef"i" (Oit), Joi;or.ul
in
La^coiluri'
pccleaua'
aEternc'a
i"
p.it"g.inri' L'esf:
"tt''t r-rn'stilp.De 1,apodea ii-r sus, foi";Ti"
nrinzil,or,^s"-ii"o
"ite
din ci'
""p"1"i"
;; tT:lnprejmui.icir s:nnauri. A-coperigulsr: initla
il;i
intericara
o
pe
s'card
realiza
se
pti".i .:i qiii. ri..ur"" irr foiqor:
''
sau"chiar
n,i,",'po.rtirazle{i rliai inal!i,-ailaii pe marginea
-_
sfit'leze
tlrii
le
-to:rtrzone
in
instalau
in piri'cirul viei, sr_,
uirtel'rtilt:,zbi'rniitori,
clepdrt/ttori,
r:;trititori,
cirstr,itr,
ipri"a-rritiri,
'rnori;ti)
c:rrc, puse in t.tli;rrrl'i'clt' t'ilrt'.pr'ovo:au zgonote "!1:?;
ts:plal'cilreniti: sa alungt' pisiriLc salb:rbiced: prin preaima
(f ig. 107).
. Iri,-r:r.nuc1erlu1t,pe cleaiu|ile cr-r.r'iidin ullele zone ale {drii,
-"
au erislat qi ccnstructii specialc,riciiqate la nivelul sclulu.i
nor'in
fre'cventd
clenurr:ile
;;t;il
fu'ruti fti:r"iti, p;rutile)call&(:c
bordait" (:rQn1e'.
clu,loltenioi qi arlMunteniei - ., c:ilsocLie,
Fig. 107. Sf irleo,zd din
( G or j) '

'i:/,'ffi

7i;,;,"'',3,i
i;
\

Arcani

--\-

Fig. 108.Colnd din Siria-Arad (dup.{Maierr,Ccminici).

Fig. 106. Orlea-Olt. I- o iso i p e n Pa p a h a g i) .

tru paza v le'i (c1r-t;15

'il,$$'*'

de cl eaI,r' o/nc (cie pilda. in '5ir ia- Alad. f ig l0B) . r 'olibe ( pr in

D obrogea) c1c.
car ( ' s( ' ut ilizlr u t lcupot r iva lit pist r ar er vinul ui , a unei tel or qi a ins't a1aliilor vit ! cole. Ar st f el, in locaiit ili1e
cu vii intinse din p:rrtea ce'ntral5. gi de sud-vest a judelului
Satu Mare, prelucrarea strugurilor se efectua in cdsufelc de la
vi i , care ave,aLllungim ea de B- 10 m si it ist e p, er e! i gr cgi clc
circa 50-60 cm, c1d'dilidin lut arlestecat cu paie. Deasupra, s^
indlta acoperiqul confec{ionat din irrpi de sccard sau din t1rr1o76.
In aceaqi zond se gdse, au; i pivnilc const r uit e , , . . . {nt r - o par t e
;r satul ui , pe un t elcn ir r 1: , ant d.dc pr ef er int A. cr de pilda, l: r
Ijeltiug, chiar 1a .marginea vil161('577.
B1e se comlluneau, in prirtrul ri nd, di ntr-un lilr : , r r ! de cir c, a 7 m lunginr c ( acoio se pist r au
tc' rrscui;i cdzi l e m ai m ar i) . cu acoper i; in dcud upr . lucr at din
stuf ;i pai e. i n conLinuar cl ljr n, a1, ului,pc sub r r al, se int indea
l l i vni l a propri u-z isd. adicA galer ia de f or m d sem icilindr ica, a
r:Arei lungime ajungea, din cind in oind, lia 60 n-r. O porliune
rl i rr pi vni td (i ntre 7- - - 10 m ) sc zide: r cu cAr An- r iCA.
Fiind f oar t c
',7l.i
',7'i

Inf. de tel e rr, V i i l e S atu N Iare (S atu Mal t' ;.

D oru R ado s av , I. Iuraqc i uc , op. c i t., p. 172.
9Q trr

lAJ

Fro*_
_+.

F i g : 1 0 9 . C r a tttd . d in

zo n a Huqilor (ciupir N. \l[ironescu, P. Pc-

trcscu).

de^pozttareil
incipit'oare, pivni!a pro,prir"i-zisi ing5duia, uneot'i'
(a
600
l i tri fi eb
utoai
e
d
e
3
0
--3
i
a
'
c
l
rc
a
pr
3
1
1
g
.a
s
:r
n u : . uai pe o
proprietari
De aceeal unele pivnile'aveau doi
care).
]lf,
-(c l e .e x e tn pl u,i n C hi l i oara)' este
$i pr in B iho r s a u p ri n S d i a j
cincl pivnilele se adinceau in poala
vie amintiruu tr*lrrtrilor
acoperita
dea1u1ui,cld'dindu-se din p-iatrf, gi avind tin'dtt-n fa!a'
cu v i! 6 de v ie.
nuionstruc{,iile viticoie ci,epe clealurile din Moldova se
sau dou;
una
din
Forlnate
c}une'
sau
cdsoctie
cixintniie,
meau
ele
iircdperi lmajoiltatea semiingropate), bol'tite ori neboltite'
lipite
in"plc''tite
din
nuielc
chiryici,
din
bi,rne,
iu tn".u,r'dii
'si
clin piatri sau cdrimiidd qi se invc'lelu cu pa'ie' stttl
p*tl"t,
predonri nat
""
oli' nt uiont ( f ig .' 1 0 9 ). D e p i l C d , i n z o n a l {uS i l or au
cornparti
nl ent
i
n
c
i
p
c
ri
,
d
o
r-ri
l
l
.ri
"
rl
ui
cr am eli c om p' .rs n ,,...d i t' t
depnrti"a denurnirear de 'hora crarr-ii-, avind drcpt destina\ic
de
pro'cesui
in
necersare
pozitare'a tuturor unei'r,etor qi,va.selor
ntustuijele
cittLsul'
de
ciubdrul,
I'inal,
,
sau
: c(tlcd'torul
ii"iil.uliu
ttint, iita", icoquri,e din rdc'hitd qi teosc,l' Cerr 'de a doua i.cdper e' er a des t i n a ti d e p o z i ti ri i b u to -e i e trorcu vi n' La.mul te di n
'aces,teclonstruclii s-a mai arlSugat in decur:sttI tin-^pului si o indc
;i;;;'" pentru Iocuit, 'ce in p'ariea 1ocult'ti pcarti. denumirea
j
r
sat.
di
'
de
apre:i
abi
l
S
o d i s ta n l a
Da: i v i a s e a fl r
"1oc
ar "in
ii, . }oc,
; t t cra:neloi: li se asocia 9i un grajd' in aceeagi zon6' sub
camera de locuit ae-iinga .ru-a s" ,i.1*i, aclesc'ori,o pivnii5580.
.1it lgi1lp1n.

5;tryio1.1u Veturia Bazarciuc, op. clt'' p. 40 0 .

;80 N. Al. Mironescu, Paul Petrescu' Construcliile. uiticble ditt' zon,rt
clt'
Llu;iior. Contri'bufiii La studiul etnografic al t;iticulturll, in ,,Revista
folclor", an VIII, nr, 3-4, Bucuregti, 1963' p. I 4 7 .

2'J6

in satele din Vrancea Ei Galali, speciaiizate in viticulturd,

pe
i rproape fi ccare go spodat ' iqi anlcnaja o cdsoaie sau cr or ll( - l
munci'lor
pe
durata
fa'rniliei
membrii
J!ut, i,-, celre se ai[postcau
t,. vie. Totodatd, inir-o incdpere a cdsoaiei rsau a crarnei se !ineau uneltele gi instalatiile nercesarevinificSrii, iar in alta se
trflau vasele pentru ,titt581.
Documente istori'ce din evul n-rediu menlioneazd piurt'ile lt'r
qi
vii
in regiunea dealurilor qi 'colinelor subcar'patice ale Mun1eniei58?.Po"trivit rnSrturiilor de teren, se pelre cd in vestul Munteniei eru llredominab pivni{ele clddi,te Ia niveiul solului, din
Oltcniei. ln schimb, constructji.le
birne maslve. ca in
'ordul
se asemdnau, uneori, cu cele din
vitic'o1e clin estul Munteniei
Moldova. compunindu-se din cruntd (la nivelul solului) ,5i din
ltiuniln cie zid, amenajratd sub cramS'
calitateir vinu$i in satele din Dobrogea, renumite pentru
la
giseau
colibe
se
Nicuiilel),
la
(de
exemplrt,
rilcr oblinute
.pe
vii. Adincite pulin in pamint, ele aveau fonmd dreptunghiulard
1i se lucrau in intregime din stuf. Acolo fierbea vinul Ei se linea
i nstrumentarul vi ticol.
Cea mai puternicd tradilie a pdstrlrii vinului Ia piunifele
de pe plai'uriti cu uii s-.aeonservat insi in Oltenia de nord' Mai
cu ieamd in satele cle mo;neni din Mehedinfi, Gorj Ei Vilcea,
pe dealuri pdreau
lrlni cdtre primul rlzbot mondial, pivni!'ele de
a fi aclevlrerte aqezdri cu oase izolate583.Spre exemplu, numai in
clealul Bdldncqtilor (Gorj) au fost ,circa 200 de rpivni{e carel a$ezate in puncte dis,persate sau in aliniument, au ddinuit pind
curincl, unele reprezentind veritabile monumente arhitecturale.
O n-iullime de pivnifc 'mai puteau fi v[zute p'e dealurile Voitegtilor, Gloclenilor, Arcanilor, Runcului, Copdcioasei, Scoarlei,
Dobritei etc. - di,n Gor;a;+ -, PC dealurile care insoleau cursu581lotr Gl-rinoiu, Docutnente etnografice euidenliate ht att'cheta pen'lru AER, in ,,Buletinul AER", nr. B, 1980, p. 240 ; Eugen Ho.lban, Arhitcctul'a populard. din jude{ul Galafi. Chimni$a sau cdsoaia.'.,in ,,Stu<iii
fi comunicdri de istorie $i etnografie", vol. IlI, Goleqti-Argeq' 1980.
i'82Radu Gioglovan, op. cit., p. 386.
5s3Cu privire la pivnileie din Oltenia, vezi indeosebi lucrdrile :
I'aul Petrescu, N. Al. Mironescu, construcliile uiticole ditz Gorj. conttitttt"fii Ia studiul ehtografic al aiticulturii, in ,,Cibinium", Sibiu, 1967/68;
(il-r. Iordache, op. cit., p. 79-81 ; Marcela Bratiloveanu-Popilian' 4specte
rilLt construcliilor uiticole ;i, pont'icole din' zona tle nord a Melrcdinfilor,
in ,,Studii gi comunicdri de istorie qi etnografie", vol. II, Goleqti-Arge$'
|t78.
5s" Andrei Pdnoiu, Din arlt.itectura lem,nului in Rotndnia, Bucureqti,
l , l t l i t .t e h n i c d , 1 9 7 7 ,p . 7 1 , 1 6 9 .

297

!'ig. 110. Pimnild

diri Bdlelti

(Gorj). (Muzc"ul Curtiqoara).

rile Oltelului, Cernei, Oltutui (in Vilcea) ;i pe multe dealuri din

Mehedin!i.
Impresionante, in egald und'surd,prin nundr' Etiinld a lucrdturii Ei artd ornamenlaLd,asemeneaconstruc'liisint unice in
ele neavind corespondentnici in alte
arhitectura romAne,as,c6,
Compuse dintr-o ingi centra15,585.
sud-est
Eluropa
db
clin
{dri
ci,pe,rede foimi pdtratd sau dreptunghiulari 9i dintr-o tindd
.,prispadin fra!d",pimni{ele se lu,crau'din lemn masiv, ca qi vechile case (fig. 110).Doar temelia consta",uneori, dintr-un strat
de piatrl de riu, legatd ori neiegatf, cu nrrortar.Feste temelia
de piatrd sau direct pe pimint, se aEezaut(tlpile din gro;i, bilucrni ,,'trtnchiuri de copa,ci" gi ,seinch'eiau l"a capete prin ingede b,irne orizontale,
minare. Ap'oi. se ridicau'peretii din cunut"ti,
.rotunde sal ciopliie in palru muchii, in'cheiate tot prin ingerndnare. In virtutea unei deprinderi s'tr5vec,hi,a'ooperiEul(in 4 ape)
sub forma unei cdpile'
se c16dea,rareori, din vild de vie, ,agezatd
Mai frecvente erau insd invelitorile confectionate din qindril5 qi
5s5\'r'icolae Al. Mironescu, Cu priuire la istorit:ul Aiticultui'ii..., p. 498.

298

prinse in ,cuiede lemn pe 16nte!iide rpecdpriori'

I)Ianede ,slej,ar,
"pivnile
se fdcea totdeauni printr-o-.upd cu tilin:d'
Intrarea in
Partea din spate a uqii
qi
prin'16!i'me
i-p""aiou.e
'nasivitate'
qi prin rotire uEase
lcitocutl intra in cuib ,,o sicobiltutd-n.prag"
e'ra rudimellt'ar
i,ncuiere
de
sisternui
,sau
se inohidea.
cleschidea
gi se compunea dintr-o rlrug(t cle lemn, trasl 'cu niqte cdfd'ipe
doud scoabe.De obi'cei,pirr'nilelen^uaveau pod, iar fumul din
vatra liberi ieqoa,pe sub acoperiq'in unele locuri au existat qi
pivnile cu tavan lucrat din btdni groase (pini l'a 10 c:n) gi late
he'30-a0 ctn, clin nuiele i'mpletitciseu clin scinduri de fag priuistite.,cu marginilc incaiecatclttra pesle:rlt:t"'
Vrelnic dJ noltat este 9i f arptul cd, in Gorj , (indeo.sebiin
p5rlile Amaraciiei,si Gilortului) qi in nord-estul Mehedinliului'
bdinioard pi:teau fi ir-itilnite chiar pimn'ile cu etaj, care-se nugi care, i' primul'rind datoriti indllimii, ldsau.im*"^u
presia"onir"a
unor ,,culeuEoa.el'.infSfiqare;rspecificdunei cule nr-ii era
iuslinutd, printre aitele, de r-nasivitateaportalului de la parter
(locut Oe dipozitare a vinului) gi cle sc:ira inter-ioar5,care ingSiuia accesuita eta;. Partea superioar5a pivnileior cu etaj
previzutd, uneori, iu prispi de jur-imprejur ; sslvea','dereale unor
!uld, ca locuin!6 a pazniicuiuiviei. Se 'pare c'i rimdEile
ttructii mai existd ;i astdzi ir-r llovS! 9i Pioqtin:'r
it"."
"ot
(Mehedinli)s86.
'
Bogate gi variate sint datele de teren care aratd cd'din 01tenia de n,ord n-au iipsii nici situaliile 'cind alituri de pivnitd
penh'u
se gdseauatit locuinla proprietarului viei,^citqi'adSipostul
aceste
toate
grajdul)'
impreun6,
patru
furci,
.pe
vri:e @dtuiagut
rcareera ingrridit cu ,'".nuconsiiuolii al,cdtuiauaga-zisulcolu.clc)
iele gr'oaseimpletite,-suslinute de pari putern'i'ciinfipli in pijoacd trun,chiurileicopacilorce for'nint] Uneori rolul parilor il
meazdcirteodatdqi suslind'torii uEoril,orrpo,r'tilelormircide intrare.
Gardurile au o coamd imensd forrnati ldin ,corzi de vi!5 tdiati,
pe un suport spectialalcdtuit dinti-o stinpaie qi ghirnpi, ,aEezat6
ghie orizontaldin care sint prinse lepuEescurte verti'cale'Coama
Iormeaze un adevdnatacoperig a1 gar'dului, ferindu-l de umezeatd gi impiedicincl incercdrile de a trece peste gard. Gardul
ipare ca o iesdtura vegetald jnextricabild, atingind p'inA la
3 rnetri indllime. in spetele gardului se gdseqte doar virful
586Vasile Novac, Col,sidera$ii priuild necesitatea aducerii gospoddrtei de Mehedinfi Ln seclia uitlculturii ;i pomiculturii ditt' Romdnia' in
,,Studii qi comunicdri de istolie Ei etnografie", vo]. II, GoleEti-Argeg' 1978'
p 352.
,o o

acoperiEului pimnitei"387. Fiind agezate in gura pddurilor,-vas5zici in pozitii strategice, clnacele de la vii serveau gi ca loc de
e restrigte'
refugiu ,pentru populalia clin sat, in mo'mentele
ln general, pe durata iernii, pivnileie ,constituiau un punct
cle atraclie pentru bdrbali . Acolo se intilneau m'ai mulli, se
ospdtau, povesteau sau luau hotdriri cu privire la viala satului,
la ,ad'm'inistrareacit rnai br.rnd a ,acestuia. La ple'carea spre sat,
umpleau urciorul cu vir-r ;i efectuau rnd'surctvinului ctt lcLncul
,,un bd.! pe care;il crestar: la nivellul vinului din butoi". De fapt'
furtui vinu1ui de 1a pivnile era ex'clus. Tradilia onald pdstreazA
incd vie amintire'a urenturilor ,,uqil'or deschise", cind orice t'rec6tor strdin avea acces la pivnile, beneficiind de ingdduinla de
a bea ,cit putea, ,cu conditia 'si pund ceptLl satt dopttl la loc 9i
sd nu 'provoace stric5ciuni. In noi:dul Olteniei s-'a pdstrat cel
mai bine aceastd uziln!5, aceastd lege nescrisd, 'deopotrivd a
om eniei qi a c i n s te i .
Sosirea prirndverii prilejuia organizarea, pe dealui cu pivni!e, a gouiei, adicd a unei petreceri cimpeneqti care antrena
aproape tol, satul58B.Atit documentele scrise cit 9i tra,1ifia orala
atestd existenla pivtrilelor de nean1' care aparlineau unui grup
cle farnilii descinse Ldintr-un strlmo; comun, precum qi a pivnilelor folosite laolattd de 2-3 vecini. in astfel de cazuri, fiecare
gos podar i; i a v e a b u to i u l s d u c u v i n .
S int do v e z i c d o d i n i o a rd a u e x i i s t at adi posturi pentru depozitarea vinului qi ipe Ia viile din sateie aservite. De i:ildd, oamenii virstnici din satele CAluiu qi Oboga (Olt) qtiu cd, mai cle,nrult, se gd,seau cirsoaie ,pe )a plaitn^ile de vii ; ,,Pe arici, pe
timpuri, erau pl,aiu'ri intinse de vii ; aveau pe ac,olo bd'trinii
Mama mea aducea vin cu bota de la cisoaie" nostri ,cdrsoaie.
spune un informator clin Cdluiu. La fel, bdtrinii din Colofenii
din Dos s:tu din Segarcea (Doij) menlioneaza existenla plm,n'ilelor cu cerdctc pe la plaiurile cu vii. De obicei, in cerd,ac sc
lineau vasele 9i instala{ii1e viticole.
in sudul Olteniei qi ai Munteniei, pe aI'ocuri, vinul se pdstrtr
in bordeiele de 1a vii, ,carc aveau dimenrsiuni variabile qi care
corrst'au din gropi adincite in piniint, din furci infi,pte in colluri, din grinzl dis,puse pe furci qi din cdpriori. Peste cdpriori se
aqterneraustuf q;i apoi pdmint. in bordei se intra pe o ugd qi se
cobora pe trepte din pdmint
".r11',,158e.
:47

Paul Petrescu, N. Al. Mironescu, Construcfi.ile uiticole clin Gorj...,

p. 290.
l-,:8
i30

300

Cih. Iordacl.rc,op. cit., p. 79.

Inf, de teren, Ddbuieni, Leu (Dolj), Plopii Sliiviteqti (Teleorman).

E c1epresupus ci pirtt,tt'ilele (r:dsoaiele, bordeiele etc') de pe

la viite clin satele ,aservitr_.au dispirut in secolul trecut, concomitent cu intensificarea comerluiui cu cereale in detrinnentul
celui cu ani'male gi cu bduturd. Numai in fostele sate de mogneni, in care viticultura v'a continua si rdrm'ini in floare pind
critre sfirgitul secolului ,trecut, pivnile,Ie ,sau cd,soaielede la vii
i;i vor prelungi existenla 9i dupd inceputul veacului al XX-lea'
decddeiea bruscd a viticulturii din cauza filoxerei, coroboratl
cu inmuriiirea caselor inalte, c'u'be;ciul tra,parter (ce p'relua funcclreptiile pivnilei de la vie) Ei cu sldbirea eficienlei principiii^or
tului-cutun-riar (ceezrce a facilitat sporirea cazurilor de furt) expticd clisparilia pivnilelor gi 'de pe moqia satelor clin nordul
bl teni ei ,-fenomt lt r incheiat , pr act ic, im ediat t lupd pr im ul r dzboi
rl ondi al .
In Lo' cal i tdlilerin car e, din f eiur it e r llot ive, indelet nicileit
cultivdrii rtitei de vic t-tu ave'it insemtrdtate, n-au existat, cle
nici
obicei, construclii speciale pentru clepozitilretr vinului
in podgorii ;i nici in virtra stttului. Dzrr nici in zonele cu
podgori i ci t de cit it r t it : t set lu av'au ccnst r uct ii vit icole't ot i sitenii. Dc. ilcLrea,in asencnea situitfii, butciiul cu vin i;i gasea
locul, acleserori,intr-o incipcrc a caseri, desel.nnatd cliferit in
graiurile locale '. celsrtil cctsei (nunte' consertlnat' cle pild5, in
Orlea-'Olt), celcn'til ltorde.ittltLi (denuAlunu, liosiile-Viiceir,
mire ir-r srrdul Oltenie\\, chiler (termen cu circulalie prin Molclova), tinrla casei silu cdri.lro ccrsei (denumire prin Transilvania(() et,c. Alt,eori, butoiul ,cu vin se linea ir-r ;urd (prin
'fransilvani,a), sub perde,ctttct
din spartelecasei (prin nordui judelului Vilcea), in co;eri (prin sudul Olteniei), in colnild (prin
nord-vestul Transilvaniei) et c.
In ceeerce priveqte construcliile viticole din vatra sirtelor,
se poate spune cd erau amenajate pe so1 sau sub nivelul solului.
Astfel, in zonele deluroase ale Olteniei Ei aie Muntetniei de vest
iru precuml:dnit pivnilele construite ,pr: sol, intru totul esenrSndtoare cu ce'1ede la vii. Ca ut't substitut al 1or, cdtre sfir;itul
st' col ul ui i rl X TX- ler si inccput ul secolului al XX- lea, s- r r u inrrrultit ber:itu-ile sa.;- piuni[ele arne.najate la parLerul (:eselor
i nctl te (fi g. 111 11?) sau in subsolul oaseLor ,m ag: r ziiior obi; rruite. Spcradic, ilu miri fost int,rebuin!,att: bordeie, adicd galerii
s4pate intr-un mal, cu perelii ziclili sau 'cu cite o funcl in fiecrrre colt, pe carc se 'sprijiineau grii-rzil.e;i acoperigul indllat fit:
tl i r-rcf,pri ori tri blcnt e, f ie din bir ne, paie si plr nint . in alt e im l rrej urdri , vi nul se p5st r a in aclipost uli er xecut t r le in gr ddina
casei . N nmi tai bor dei ( de pildd. in Br inegt i- G or j)
sau bo; cit

301

(tenn.'rrdt's folosit in vr'stul,sud-vcstulMunteniei),o astfel de

constru'ciieconsta dintr-o groapq, din doud furci m,asive,care
suslineauo grindS, qi'din mai m lti StQlpi;orifixali cu un capdt
pe grindi, iar cu altul pe pfrmint. P:estestilpisori, se clddea in*
veliEul alcdtuit dintr-un strat de stuf ori Jrerstieqi din pdmint.
Se pare cd beciurile sat piuni.fele-senliirrgropate din sudul
Olteniei overu pe,relii 'cdptuqilicu scinduri groase,agezatever,*.
1i"u15e0.
in Muntenia cle e.stsi in Moldova au cunoscuto mai mare
rdspindirecrametlaconstruiiepe soi clin nuieleimpJetiteEi lipite,
din vdlltuci si chirpici Ei, mai rar, din piatrd sar-t,din lemn

l^
nL
^+^:.,uc
.r,oisnuit, atare ,construrclii se corrtriuneau din
'rdD!v
-LcJ.1r.
furci de stej ar i urfi pt e in cele pat r u coll, u'r i ( uneor i sc int er calau fu,rci si l,a n^rrijloc,ulpere(ilor), din doud cosoroobe aqezate in
lungul construcliei, peste furci, qi din grinzi s,prijinite p,e cosoroabe. T,avanul se lucra din sc,induri iate, iar acoperiEul (in
patru ape) dirr cdprio,ri si leaturi prinse in c&priori. Pe.ste ieal uri se i ndi l a i nvel i toar ea clin st uf , gr oasd dc cir c'a - 10- 50 cr n
;i fi xatd l a exteri or cu nigt e pr ajini. Fr ecven{e er au cr ar nele cu
o singurd incf,pere, folositd in egal6 mdsurd atflt pentru prelucra'rea strugurilor cit si-,pentru depozitarea vinului, unelteIor etc, N-au lipsit insd nici cramele cu doud in,cdperi, cea mai
mi ca fi i nd destl nal i i. in gencr al, aclipost ir ii unclt elor si inst al afi i l or vi ti col e5er.
in Munteni'a de erst gi in Moldova, cles util.iz,ate erau qi pduni$ele realizate suib nivelul soiului. Ele reprezentau gaierii sdpate in ,pd,mrint,cu perelii din piatrd sau doar din pdmflnt bdtut.
Pesle pere{i, in lungul galeriei, se agezau dor.rdbi'rne lungi, ale
cdror icapete din f,a!5 se fixau pe stilpi m,asivi, care serveau si
ca u;ori. Peste birne, erau dispuse perpendicular grinzi groase
de stejar, care sprijineau aco'pe.riEutdiu-r trestie ;i pdu"nint5e2.
Pent,ru pdstrarea vinului, in Moldova s-au intrebuintat
fre,cvent qi zdmnice (ziimnice) - construiclii iniru ,totul asemdndtoare cu ba;deittZ din Oltenia ,sau cu bo,scrodin estul gi sudostul Munteniei. Alteori, iit-rirraluri Srau's*rrbcrantle, se sipau
gaierii miri s'palioase ca ale z5,mnice1,or.Numite beciuri, asemenea aditpcstr-rri aveau peretii iucra{i ciin ,c,}rirrpicisau din
pl atrd de ma1. D e re guli, t avanul er a bclt it ( f ig. 113) .
*r-^:-.

judelul Vilcea
Fig. 111. Cd.sufd cu ltiunifd la subsol din
(Muzeul Bujoreni).

li

l :q .j '1 ::'

Fig. 112. Casd din Mdlddre$ti (aflatd in Muzeul din Bujoreni.-Vilcea).

tm Inf. de teren,Leu, Daneti,Ddbuleni(Dolj).

ieLPrintre altele, vezi N. A1. Mironescu,Paul Petrescu,Cottstruclii
ttlticoleclin zona Husilor...,D. I45.
;0? Jnf. de teren, Ipatel e, S ti nc a (l as i y .

303

ple, line'are --- ittingeatl o lungir-ne de ciroa 20 m, o l5{ime de

b m, av"au fortna unui semi'cilindru gi o boltire continud pe
toati intinderea. Int,rarea se flrcea printr-cl uEd plasatd lateral.
La usd se ajung,es coborinid circa 10 trepte, addpostite intr-un
girlici. Din loc in loc, in boltd errau strdLpunse fe-re'stre'.
"
Alte pivnile se con-jrpuneaudintr-o incdpere de bazd, longitudinald (ZA m1S rn), din c'are se intra intr-'o in,cdipereceva mai
micd (9/4 ,m), ,aEezatdparalel cu prima, iar de ai'ci in al treilea
spaliu cl.e411 m. PrimcTe doud incd'pc'ri erau ,semicirtr:ulare'cu
boita sprijiniti pe arcuri clin piatrf, ori cdrd'mi'dd, iar a trei'a
avea ,boltd.-n cruce. Trecerile se efectuttu prih u;i prevdzute cu
chenare puternice, din l:,locuri masive de piatrd cioplitf,, care
foriraur ogirte si arcuri in plin centru596.
ClOnr aflta

( Ii t\j )

in s f ir qit , to t i n M o l c l o v a ' v i n u l s e r ti tai pi stra ;i i n l i rube'

sens,
adic[ in galerii execut.rtc' sub o incdipcrc a oilsei. in acest
cu
si
pase
i
n'
i
nt'
a
A
,
poi
,
i u' r ap, i o" gr oa p i a c ,i n :5 d e c i rc a 2 ' r.
sapdtura
Al:rd.r,
rnetri
ciliva
incd
oblic,
iur,i'p" srib pamint,
p., .rrb pinint porlleil cle la gtt't'ctvertical[ Treptat, gaieria se
4-5 .r
iiu" au, ' ajungin ,c l c a ftn tc l tL l l tru b e i .s i ser ^fl e 1a ci .c:t
ci
collsolidau,
nu
sc'
hruboi
pererlii
iub painint. in mocl curent,
cloar'se arcleau. Coborirea.se reilliza pe trepte ciir-r,pd'rrintcrutat.
gultoi.rt cu vin se gesea tocrmiai1a capitul hrubei, unde era cle-a
pi stri r' r' a
c lr ept ul f r ig. in p e re l i i h ru b e i s t' a fl a r,r 9 i ni ;e. pentru
iernii5e3.
timPut
legumelor !e
"
ilu fost, t.lt'
Irentru Banai qi Trnnsilvilni..r
'epreze'ut:rtive
piirtra s:lt-t
clin
Iucrate
casd,.sub
reguli, pivnilele at'tletI'aljate
c6idrnicl[, cu tnviln clin grinzi qi scin'duri, cu ferestre mici si
gratii pcntru aerisire. N-:ru lipsit r-rici situaliile cind pivnileier st'
unde se linea carul !ar"o,-, sub :sltr(-t- mai extlct 'sub lo:ul
D:ltoriti formei terede
aiimente(!5e4'
gdbttncL;e
fau sub
,,cdtndri
ltului, cticleosebir.ein sudul Ei in 'centrul Tratnsilvaniei, pivnilelt'
mici sdpate sub casi (ie ob^lcei,cloar sub una ciintre incapet'i)
fonneazi un fcl cle clermi'scl}'v:'.
P e de alti p a rte , i n g o " s ,p o d a ri i l en -r aii nstS ri te di n aqezS ri l L'
c u podgor ii r e n u rn i te (c u m i r fi c e l e d i n preaj ma oraqul ui . A l brr
Iulia siu de la Episcopia Bihorului) au fost inregist.ate gi pit'pialrl sau de cdrimidd. I-inele clintre gls - 5i111
nile cr_rbolli ,cler
5l)3 Inf. de teren, Cerlegti (Gala!i), ito$ietti (Vaslui)'
5g\ Doru Radosav, I. Iuraqciuc, op. cit., p' 4I2.
p'
595 Nicolae AI. Nlironescu, Cu 'priuire Ia istoricul uiticLLltl'Lt'ii"',

304

TEHNOLOGIA

&

,f

g
&

fl
7.

s
i.i

&
,4I

4\tll

CUI-ITIVARII

POMI.LOR

FRUCTIFERI

Pe vremuri, po'mii nu se buicurau totdeauna de o ingrijire

speciald. De pilidd, r'areori livezile er"au gunolte Ei sdpate in intiegime. Mai des se sdrpaudoar porliunile din preajma pomilor'
bruqte de temperaturd in perioada infl'oririi acesS,cd,cierile
tora, grindina, o'mizile etc. :rduceau mari prejudi'cii recoltelor
cle fnicte, com;promit'indu-le, unc'ori' to'al. De aceea'anii bogali
i n recol te al tern ru cu cei sdr aci.
De rcgurli:, nierii, perii, cirelii, gutuii, nucii etc. creqteau
rrrai mult rdzieli. Ilin cind in 'cincl 9i prunii erau in:priEtiali
ici-cc,ro. Fireqte, ir-r afara porniior cresculi intimiplStor, exirstau
;i nur-neroasc'live:ti de porni, in special de pruni-- nunlite frecvenl potneturi (porndtttri) - care sc ,forrmau, de obicei, in loc'ul
niclurilor clefrisittcl'97.
Pentru plantare se ,foloseau pu"ie[ii rdsdrili din rddScinile
1:omilor ajungi pe rcd. Sco;i cu li'ddcind, puielii resprlctivi se
1;lantau in gropi clc,'cifca 60/40 crm, e;alonr:ite pe ri.nd satsrdzor.
l)istanta clintre gropi r"aria in funclie de presupusa circumferintd ir coroanei iromi[or, iar cea dintrc rdzoare sau rinduri. __'
de circa 4-6 m.
tlctrrumitd rdstctu p,rin Olteni
Pini nu clernult, pe intreg cuprinsul !5rii, majoritatea s<-riuri l or dc' poni erau aut oht one. Pent r u a le denur ni, popor ul a
irvut ir-rseamd, in 4:rimul rinci, culoarea fructelor' in consecinid,
i'!6 lbidem, p. 510.
itrT,,Tdiau pddurile Si puneau pruni. Care nu punea 100 de pruni in
virr[d, nu era om, era orbete" (Inf. de teren, RoSiile-Vilcea).
ilU -- Ocupatii traclitlonatepe teriroritil Rom:nrei rrJ.. I - cd' 402

305

s*a vorbit frecvent d,e ltrune ul'be (cttbttle, albdu[e)se8 ; ro;ii sau
,*rr;;;;;n
,,mirunte, bune peniru lgi;td"uoo ;
; i,ngrn saluiegru;e
.
uinete60l : Cldlbbnio,ctre602ciordci, ci.oran.e sau cior(tgtibur ; caclrii604; itirangii\\s (portoc41ii, rogii-deschise) ({ttc'narenci) ;
sticloasel}s,etc. ; de ntere uinete '(nume prin 1,'ara Birsei)' udrg'ate
(denun-rire inregistrat5 in aceeaqi zonva),figdne;ti satt !igdnc':'
rosii sau ro;iocree08,albe (de pilldd' in S nnihai de P6(roEii)607,
uior"el'e (nu'me consen';nat in Vindtori-A'rad)'
dure-Mures),
etc. ; de pere negre (denuuerz.:i(denvmire in Drdgesti-Bihor)
galben'eeoe,
albe (denumire in
gdlbiaare
sau
mire in Jara B[,rsei),
(i
n
S
ti
nr
a-l
asi
), i rrci i (i n Tpa. B unes t i- B ra s rv ). ra ;i i -g ttl b u i
tele-lagi), cu rniez rosri (in Sinnrihai de Plclurc-Mureq ; AIietc. ; d'e r:ire;e
ceni-Satu Mare), ciordsti (in Boteni-Arges)
negre, cLlbe rontAne;ti (i;tt Stinca-I:'rqi), gctlben"e (in Crasnaetc.
Gorj ; B5lisesti-Galali)
. Unele denumiri se leferd la timpul coacerii fructe'lor. Astfel, existl prllne de ucn'(L sau udratit:e (roEii), de toatnnd sau
tomnatice (de piid6 in Crasna-*Gorj ; Stinca-Iaqi ; Boteni-Argeg), ocn'zitne (in Lucdpeni-Satu
Merre) ; pcre thnpurii (in Ali5esInf. de teren, Rosiile, SlStioara (Viicea), Orodel (Dolj), Crasna,
Dineqti, Piriu (Gorj), Boteni (Arge$;, Tigena$i (IaSi),Stdnigegti,Sdnduleni,
Ddmienesti, Pddureni (Bacdu), Sinmihai de Pddure, Deleni (MureE),Stina'
Luha, Crucigor (Satu Mare), Ldpugiu de Sus (Hunedoara), Dobra (Alba;'
$epreus, Sintana (Arad), Drdge$ti, Valea lui Mihai (Bihor), Cdtina, Simboieni (Ciuj).
;0e lnf. de teren, Roqiile (Vilcea), Drdnic (Doli), Cdpreni (Gori), Sdnduleni, Ddmienesti, Cdiuli (Bacdu) ; unele sate de prin jud. Dimbovila ;
Stina (Satu Mare), Ld,pugiu de Sus, Muncelu Mare (Hunedoara), Drigeqti,
CdbeEti,Giriqu de Criq, Tomnatic, Valea lui Mihai (Bihor).
0m Inf. de teren, Drdnic (D.oIi), Roqiile, Stdnegti (Vilcea), Coteana,
Simburegti, Vrltureqti (Olt), Tiednaqi (Ia$i), StdniEesti, Pddureni (B,acdu)'
Luna (Satu Mare), Drdge$ti (Bihor), $epreuq (Arad),'Tomeqti (Hunedoara)
tiol 1tr1. de teren, Rogiile, Sldtioara (Vilcea), Cdpreni, f).ineqti, Piriu
(Gorj),
Cdiuli (Bacdu), Cimpu lui Neag (I{unedoara).
-u02
Inf. de teren, Drdnic (Dolj), Coteana (Olt), Mindstioara (Dirn(Satu Mare), Ribila (Hunedoara).
bovita),
'r;03Lucdieni
Inf. de teren, Piriu, Cdpreni (Gori), Miule-sti (Dirnbovila), $epreus
(Arad),
Crucisor, Luna (Satu Mare), Catina (Cluj).
.
n'$ Tnf. dc teren, $eprcug (Arad).
005Jnf. de teren, lfigdnaqi (Iaqi).
ol)oInf. de teren, Boteni (Argeq).
607lnf. de teren, Stinca, Ipatele (Iaqi), Ribiia (Hunedoar-a)'
uos1t't1.de teren, Bunegti (Braqov), Ipatele (Ia$i), Boteni (ArgeE).
ti00Inf. de teren, Ipatele (Iaqi), Cruciqor (Satu Mare), Bunoqti
(Frag ov).

306

Mare), de uard, sau DfLryrticeqt\ide iarnd sau iernaaeni-Satu

f,iss6r1,de-ale finul,ui (denumire in lara Birsei ; se coc pe
vrernea cositului), ou(tse;ti, orze;ti s'aw oarzdne (denurnire cu'
mare r-spindir'e pe cup,rinsul tirii), stnttlie;ti (terrnen des intrebuinlat in nord-ves tul Munten i.ei), stnzien e;ti6t2, sint d.mdre Sti613,
de toamnd614; mer" de uard sav bdratice (denumire cunoscute
in trrati !ara), de sin,petru ; de tonmn(tseu tomnatice615,de iarnd.
(in CS,besti-Bihor) et'c.
Alte denumiri suhliniazd tnrsusi'ri ale varietdtil,or de fructe.
Ds sxgrnplu, sre g5lsese p1^1rne.pope;ti ,,r-neri, lungi, galb,ene"
(n'ume prin judeleic. Viiioea, Gorj), g1'use676,
pi;aa,lce (in RoqiileVilcea ; Sirrnburesti-Ott), rin,JtLri sau gogosele ,,pe m.6sura coacerii, ,ga,gf
'sin,gu,reorn pom"617,gqgone[e,,nniicisi s]ferirce"(in Orontopaie (itr Cdp'reni-G'orj),
del-Dolj),
(perje) de luic(r (tn
Stinca-Iaqi ; Filip:sti-Bacdu),
co'udese(coadre;e) ,,cu coad,a
1ung5" (in Irpatele-Iagi, Gdi,ceana-Bacau), (tuleu) gi'as (ln
Lpatiele-IaEi), botlse \s.ar baotete (in Cdhesti, Toannatic*Bihor),
drepte (in Jigdnasi-Iagi), corcodu$e ,,prune mi(ci, rotunds('618,
(perje) ctt git (C5iuti-l:rc5u),
perje de uscat (in Filipeqti-Bacint), lifcL-ccLprii (in Finalc-Mureg),
stldrnbe (in Jara Birsei),
gu;ute (in Coteana*Olt),
ursi,;ti (ir-r Sarmizegetusa-Hunedoara ; Vinitori--z\rad),
cihrc;ti ,,mai rlrici ca cele bistrile" (in
Drdgegti-Bihor),
ntistr:efe ,,b,uu,e pentru legvari" (in Valea
Seac5-Satu Mare), cdiesti ,'prurr foarte mari" (in Valea
SeacS-Sat,u Mare), dtLk:i (in fara Birsei ; Sarmizregetursa-Huoto 1tr1. de teren, Stdnesti, Sldtioara (Vilcea), Sinmihai de pdrlure,
Finate (Mures), Luna, Valea Seacd (Satu Mare), l'omnatic (Bihor), Simboieni (Cluj)
d-e Cri$, Tomnatic (Bihor), Buneqti (Braqov), Cupqeni lMaramurbqj, Luna,
Valea Seacd (Satu Mare).
612Nume intilnit in judelele AIba, Arad, Maramureq etc.
ot', Ilf. de teren, Stdneqti (Vilceaj, Turnu (Arad), ddbe$tj, Drdgesti
.
(Bihc J; Simboieni (Cluj).
614Inf. de tercn, Giriqu de Criq (Bii'ror), Ipatele (Iaqi;, Finale (Mure$),
Turnu _(Arad), Cdtina {Cluj).
u r '' I n f . d e te r e n , D r d n i c ( D o l j ) , Fi n a {e ( M u r e $ ) ,
C d p l e n i , C r u ci g o r
.
(Satu Mare), Ldpugiu de Sus (Hunedoara).
Inf. de teren, Boteni (Argeg), Turnu, Sintana, gepreuE (Arad),
Cupgeni (N{ar:amureE),C_dbeqti,Valea lui Mihai (Bihor),'Ribid
iHunudoara), Finale, I)eleni, Sinmihai de Pddure (Mureq), [iuneqti'(Bragov),
I,ucdceni, Stina, Cruciqor (Satu Mare), Lancrdn-r, Tdrtdria (Alba), Cdtina
(CIuj).
l1l I"!. de teren, Roqiile, Stdnegti, Sldtioara (Vilcea), Crasna (Gorj).
Inf. de teren, Stdniqeqti, Piclureni, Bogcldneqti'iBacdu), Ive;ti,
BIlSEegti (Gala!i), Simboieni (Ctuj).

307

n edoar a) , s f il' e ,,s e c i " (i n -S a n -r-ri z c $ ' e t usa--l l " nt" [s2rLl -cl
)r otuse
(in Muncelu lVlare-

b'obok:a;e,,rdtuncle"
ii;v"itilr,ti-bit;,
cu miros plAcut ; .se coc
i+*""J""."1', tirnosiue ,,ttti'ci,rotr-rncle'
(in Cipreni-Gorj). etc ;
plntru'minc,are"
io*,,'"" ti.ilu ; bu,"r"
cu
irntn5ti ,,varietate Ce mer-e autohtone' mari' turtite.'
iiii
cu
dungi"rosii'
cu
parlia1
."uju t"rr.lie sau g[rlibuie,acop-grlt1
(de
nrriZdiele
foatd
in
r'Sspindifi
!:rra)'
gust acri;or" loenuril't1re
dc-cze tntuttti sau de-cttettttt'tttui
;til;, ;;'B;1d;;ii-d;ta!i),'
; CupEcni-Maramuti" t".u Birsei),'fnri (in Bu1e9|j;Bra;ov
juclctui
Airba)'
lila-uacii' (in.T'omin
l:"q;,p"p"$, (in'Jar:Ltlirsei ;
proibabil' din
derivat'
o4, blotat-te
iin lara"Bi1se.i
(in
scot-foboase
ju-cl'
Bihor)'
prin
"#i"-'glf-t
uiil, t"ir:;*tn (i" lut'ti ei.s"i ;
cun'os(cienurltire
ua|ir
d.e
dLLl.r:i
sau
Aliceni_3atu Mare), clalci
C-ri;oricare 7sn;i pornicolSa !drii)' acle (in GUtt'* de
;;ti;
Ribita-I{unein Stineqti-Vilcea ;
eiitor;, sirlcii (rle ctcnr,trniu.
(cienun-iircfrecventx in
;;;;;;,'; Crucistr--Saiu'M:,rre), ttt"sitrtc.gti
sau da sfu.nin!(t(in
s(nrfirr,lii
Zarar-rdului),
ir-L
inloruor-,.,r.*q
;
Jara
domnesti l:fete
-Gori)'
F.o;iil", Stinesti--Vi'icea ; Cf,prcnr
p-ormicole)'
zoneLe
li[oose
rcu
nrari" (t"rrl-t"r-, nlare rdspindire-in
(in
turcqti---Olt)'
\Ir'rl
(in
ftncanci
ete.
piiclur
iir'r Uf ti.'"i-Buzhu),
(irl
Stinca-Iirsi).
1in SiinciL IrL5i)'Porttlo-(l(tt(' Jigisl posmug[r), nulau3 (in
posrnug ,,us-cat({
-otn!li'
r'ror-I:,.i ; clin
.
,
(denur-uiregeneral rdspinmutdiele'
p".,'
etc.
;
Vi.rAtori-arad)
(in Dirrn5nc';ti-Arge;)' scorloase(in
clit[), inrrstoctse,
1).1)elre,sti
pddur el e (cu'
irt'"4ot-Sa t J Mai e ; prin' Jara Bi 1sei,l' tdnniioa,se,
Iuncdo.rra
(irr
; cupllibi\:r-l
rLontrtt,sti
llrri),
in
noscnft,o|iurrclt,
Stinca-Iaqi)'
(it"t
p!etortse
;eni-Mara,rrlures;'C5preni--9otj),
(in Vindioriltntgft (in Cupqeni-Mara'inut'eq)'cr;ade're
c u cactd(t
(in-C-Ipreni-Liori)'
rrr'siur'e;ti
Ii'r;i),
Siinca(in
Cr;rci),,u
"cnrri'
(in
Aliceni-Satu Mare), clttlci (in Dldgeqti-Bihor)'
ii'tt*i;ti
lpateie-I'a9i), ga;crfe,,gituite" (in Cipreni' Piriu-*ltiL,sttio,ctce'(in
Gori) etc. ;'cireqe1:ietrortse(in Rosiile, Stdneqti-Vilcea)' ,&mure
cu. grln-naz.(inGiiin iioEiite, Stdne;ti-Vilcea ; Ipaiete--Ia;i),
rJuZc'i
Stbne;ti--Vilcea)'
(in ilogiilu'
i"A*C" CriE-Biho r), g,t'tLse
pw'
e sti
(tie
ie
St'incir-Ia1i)'
i
t
ct
; .(in
,,mici " (in Sldtioaro-"Vit""o),
Marer)'
,,*a."ni*, alnare" (in Cilpre-ni-Clo-rj; Cr:u'ciqor--Satu
I1'Loacre
,,tari si rn-iilri"(in llibita-Hunedoar:r) ctc'
provenicntasOiurilor dc
uuele denulrriri indicS,tpeselrlnc,
bisfrife,stlsatt
(bistriferrc,
bistt'it,e
p..i,-r"
fructe. f3unloarl,,existi
(i. Clopotiva--Ilunedoarer)' nrtti'cist'uLit"one,cti
cLeBist.rita)6ie,
6 t o N u m e cu tlla r e r d sPir - r d ir e in 'Iransilvania. inregistrat de noi
(cle pild.5, in Cdiuli-Bacdu).
9i in ,runcte din vestnl Nloldol'ei

308

n' e;ti (i n Munce lu M ar e- I f unedoar . r ) , nem {e; t i ( in Valea Seucd,

Luna, Aliceni-Satu
Mare) ret,c.; mre cisn(tde;ti, tntn'e,5en"e;l"i
(prin jucl. Aiba), ltiriciie;ti (in Cabesti-Rih,or), bttciuntens (in
CSiu'Li-IJacdu), ddne,sli (in CupEeni-- Nlararn,rrreg), stdn ile. (denunri re i n Jara iiir sei ; ea se poat e r ef cr i si 1; r : cl car e le- a obl i nut pri ma d'at A) , ; iculnne ( in Tom e; t i- - Hunedoar "a620) et c. ;
ci reqe col i Jorne ( in I 'pr t : ie- I asi) et c.
Alte categorii de frr.lctt-.
-.inf expriniate prin cr-rvinte imprurnutate. D e pi l clA, air f ost inr egist r at , : p, e t er cn dcr r ur nir i ca :
prune re?rgl cte62r, , m ar i, sier ice, galbenc- ver zui sau r oscat e, ,
({ fr.^^r' ci na-claut lt , g. i'nr . I iir t glr t ilr , l, uL'i( lnie (
r t gt . . t r ur am,ilo162z,crih,itti
sau cricltin;o:s (clupi nume.le iui Ai. Krii:cl-re,prin
i ntermedi ul sas . ir ii'r ijr . lt t 't t )co!
. . ! usc {cr i1dr sc, cuLCt
r culaTc14
,
, . m irunte gi , acri E oar e" 1c: oldusi { m agh. koldt t s) , o/ lcane63; ( din
r1agh. oltcnri ,,ctltoi"), goldcnte6)6,,varietate clerpi:un originar din
Grecia'(; mere butule, pittttle,_pittulate (( gem. Bcttullert.
/apfel/,
BcLtullen /baum/), btticiln.e627(lttLic ,,p1ant5, fruct care cresic
peste tr-rdsurit"; bztic dir-r Lruicct{ sl. bzr.icP;tt);sauurne6?B,,bunc
irentru pdstrat in fin" (din govar { ucr. Su\rr,tr,scr'. Sevar ,,fin cu
tnult rogoz") etc.
D estul de tr ult e cler nr - ir m ir
nui sinf inr cgist r at c in clielionar e
sau au origine controversatd ori necul.toscut:i.Astfel, se cultivl
prune
_ddgene ( in lpa+"eJe- - I asi) , bqt ose ( in Sint ana- Ar acl) ,
cu,rcudele (in Giiceana--Bac5,r_r), tnotr.tnte sau rruotrogane (in
Gdioeana-Bacdu ; Colibasi -Arge;),
Jortoge sztu foarte;e (in
Lucdceni, Aliceni--Sertu Mare ; Cupgeni--N{aramureq ; Dr.d.gegti--Bihor), dorarL! sau zdrottl (in Ld,pugiu cle Sr-rs,Munccln
Mare-Hunedoerra), pirligttse (in De1eni,*-Ntur,..;),r:ucopauri (in
poloo bc (in Cirm,pului ItIe"ag-I{une d o ara), n-r.irDeieni-Mureq),
gh,ite (in Valea Seaca-Satu Mare) ; rterc cu.1na e {in Aliceni-Satu Marer) ; ilere uc,aui[e (in Br-rncsti**-Bragcv), pere de pircd
c:0 Dc rc'linut ci in judelul Arad se aIlS localitatea
$icuia.
rrrrInf. dc teren, Ipatele (IaEi), gepleus,
T'urnu (Arad), Nuc$oara
(I{unedoara), Drdgeqti (Bihor).
6:! Inf. de teren, Gdiceana (Bacdu).
613Inf. de teren, Dobla (Alba).
lnf de teren, Boteni (ArSe$), I-inate, Sinmihai cie F,iiclurc (\{ure$).
llj
0:; 1n1. cle teren, Cup$eni (Maramurei),
o'u_ltf. dc teren. 'figirnas, Ipatele, Stinr:r (Ia5i), Dirr-r-rionc5ti
(Baciru),
IvcEti (Galati).
0271gn^n in Tara Birsei.
t'23Jnf. de teren, Lirpul (NIar.a.ilui.t:1).
Valr:a Sear:i, Crucisor (Satu
M r r l e ) . S i n t l r o i n n i ( C l u .i ) .

309

Dr5'gesti--Bihor)'rocilate
(in Buneqti-Brasov), ntirtitt,!ele
.(in
(in Vulturegti-olt'
].rttr",r'-; (in Ribita -Hunedoara), nrctrtttte
Domnegti-Argeq) etc'
pe
in afara ,prunilor. merilor, peril'or Ei cireqii'or'.oriunde
ti'mpuri
ve'chi
Imai
cele
din
cuprinsul tiri, s-au rnai pLantalin
prel'uali
fos-t
au
vremea'
Cu
vigini'
qi
S"i"i, pf";si,ci, nu'ci
reciruia'
dtrdu-I
9i
E"t"ia' Ei caisuL, zar'zd'rul'(s;tu'corcodurEui)
potnrit'ar (cuvintui se f oloseqte
gional, ils,emai 'pune : frdgct#2s,
(denumire
i."",r.i-rt in nordul, n o'rd-vlestulTransilva niei)' ag-ud
(al6turi
d'e dud'
.teu ir',t.";trrinlat6 itt-Molaorrr), iagod' sau i'agud
termcr:rul cir.culf,in Banat)630'
fost
De-a lr:n'gul secolei'or,soiurilc' aut'oht'onede po'mi au
seleclie
qi
riguroasi
rt'econtenitl
printr-o
i,t,t-rJt1t"si iinobilate
de
in Tetut o..riu, s-au oblinut variet[tj num'er,o,a,s,e
il;;i;.
prin
'1ocale
si
con'di1ii
'car.acte'rizate
e"".t, bine adap'trateoricdror
printr-o mare
irigurozitate, pr'in rezistenld la bcli ;i intemperii qi
pr,odu,ctivitate.
Caleaceatnirieficient.il:entruanle.liorareas'oiuri]orautohS-a'l folosit doud
tone de ,po'mia constit'uit-o,iiregte, s1toirea63l'
in qnn(t (despinumit
pto."A"" de aitoir"e.in cazui prin-rr-rli-ri
se
portaLtoriului'
trun,crhiul
r-et,eza
crd1tittn(t) - se
i,airrii
pcm'a
aIintroducea
'au
se
(crdpdtur(t)'in
el
ta,o"" o despicdturd
'qi
toiului. apoi. se lega'tiietura cu o cirpi,-'pestr'gufu , imrpotriva
apei - se agterneilun ,strat de br'ilegit,de lpdnrlnt' de cear.asau'
i se
#ui ,,t'o",de s,rnoirli'C'el'uide ai II-Iea 'p'rocedeucle altoit
1a
spunea : in rw"t';t'tt'(in oc'tti sau i?l cocLjd)'Apiicrati de obicei
a
ccjii
T
de
f
onmi
in
cr':starcl
pornii tineri, rrretodapre'supunea
muguruiui in crestaturSqi leg:rreaacesltuiet.ttlui,int,rocl.uccrea

Datoriti condiliilor natural,esi {e1uri1oreconomicediferite

de la,o regiune 1a a1t,a,pouniculturanu s-a practicat,cu aceeaEi
inten;sitate,pe intrqg cuprinsul ldrii. FArd a fi und'evanecunoscutd, inde,letniicirea
a cunos,cut,totugi, cea mai insemnatd inflorire in zonele 'deluroaseqi crhiarin cele de suibutunte. Preo,cupare d'ercdpeteniepomicul'turaerfost, ,depild5.,in jutdeteleMehedinli, Gorj, Vilcea, ArgeE, Muscel, Di;m,b'ovita,
Prahova, Buzdu,
Covasna,Harghita, in Podigul Tirnavelor,
Sibiuiui,
'1\{[rginimea
Jara Olfu1ui, lara Birsei, 'fara Halegutlui, lara Zdrandului,
Jara CriEurilor, Sdlaj, Ma,"amureq,fara Oagr.llui, in pdrtile
Ndsd:uduiui9i ale Bistri!ei cLc.
In moC curent. melii, perii, gutuii, visinii, piersicii etc. se
culegeau cu mina, Fructele d,ep,rin pomii foarte inalti se 1,uau,
ad,ese'ori,cu o ustensild speciald-* nuntitd i,mbtLcd,toare
(prin
judeful Allba), pro+,\ap
(py1n judetul Argeg), muscdtaare (prin
prdild, clectptdet'c.- conJara Ldipus,,uluigi larz Zdranduiui)633,
,Iaun capdt in'trei sau
feotionatddintr-o prdjind 1ung5,desrpjcatd
in rpatru pirli. In deqpicdturdse fixau bucdtile de leimn incru-

tuia.
sir-it inlicii ca cloar cilivaroameni din fie'czii'esat stap'ineau
gtiinler ;,rltoirii.De aiceea,in virtutea tradiliei, ei aveau dreptul
ori'unde,p,e,nloqiasatului. De fapt, spre a-i rsti'mulit,
s5 alt'oias,ca
,oel,cealboia:mai mult in folosul obr;tii
s-a gi cuitivat crectin!;r,a5
sdteqti era ,,...lipsitde pdc'atep'e lume:r 'ceal'altd'"632'
ti:lt Jnf. de teren, Cdbeqti, Giriqu de Criq, Tornnatic (Bihor), Sarmizegetusa, Ldugiu de Sus (Hunedoara).
630ALR, s.n., I, h. 216.
0it Termenul este generai rdspindit in Oltenia, Muntenia $i.Dobrogea
Insch imb,m oldov enii( lt ' ult uies c - ( I t olt uies c ) , . i a r a r d e l e n i i ; i b d n d l e n i i :
tttatr"r. (oltonesc,ultuiesc) (vezi ALR, s.n'' I,.h' 218)'
rB2rnf. de teren, Cdiuti (Bacdu), Ro$iile (Vilcea)

310

Fig. 114.Unealtd pentru

cules
merele
(dupd Aulelia Tila).

ci;ate, care l5rgeau crdcanele la dimen,siunile fructelor. Din cind in cind, asemenea
ustensile 1:entru cules fructe erau mai perfeclionate, fiind luc:ate de meseriagii ingisi
( f ig. 114) .
De obicei, nucile Fi i:runele se scuturau cu prdjina. inainte de scuturare, prunii erau h.ilittct[i (hil{ina[i) cu rniinile.
Pe vremuri, poar-neleproaspete gi usciite, sau prep:rratele din fructe au avut un
rol insemnat in ailimentalie, mai cu se:in:5.
in zilele de . , lt ost , 6.in pr ir t r r . r l r ind. t oat . :
f,rurcte,le
se consulrtau proaspete. Depozitate
pi"in podurile si camdrile c:rselor, prin beciuri, ln cldile de fin etc., unele sortimente
de mere Ei pere lqi pistrau calitdtile initiale qi iarna. ln zona muntoas5 a !6rir Z*randului a fost inregistratd qi deprinderea
conservdrii rnerelor in grddina de legume
sau de flori, c1,-.
lingd cas5. in acest sens,
merele se ageziiu rinduri peste str,rtrrr.i
gro. Se c1e paie. I)e asemenea, imprejr:rul

633Aurelia Tita, Fructete in alinterttafia popr"tlard,in zonele LdpusMaramure; ;i Zd.rand-Hunecloara, in ,,AMET pe anii 1965-1962,,, Clu.iNapoca, 1969.
OIJ-

un strat de
scinduri .- sc anrenaja
lor" - intr-un c:rdru de
acopcreau
se
fructr:ic
t" ricore't'
frunze uscate si a" poi" .ti#
..i za.t pl .cturi udeni l i r obtt- r tc u f r unz c us c a i t' s l l )i tl c " "
"i
s- a Li 11t::lz:1'^t:"'
lr'Ierele qi perele' pdd urele
;:'i:;.:;;.
zdr obeau
eLe'se'
in^tii
;i
tinerea ot'etului' c" ;i;;;;;'
t.lmp
- {'Poil
apq. Ameste.ul se,dcs']lea.
neste frtrctele zclrobiie se turha
deosebire
olet' in unele z-one i(cu
de citeva luni, pin'a cie"t"'"o
bea' Bduturii res;i de pere sc
in Transilvan'ra), ,mus't;i;;;"r;
prepararea'ei' se turna pulini
pective i se spunea iLrirrr' Pentru
p"
ce se indcrear' biutura
ipi peste frucfele 'it"n-ii'
'*etu'eclzuri' nrerele sau y;e'rele
u'"''r:l"n'ca
e,ra inclulcita ,cu mr"ett' i''t
sau a1 cLo,canul'uide
p,u"','l"',,1"i"."it'',r
se zlrobe.a, {r,
"Aritii cle pe valea Ampoiupildd' in satele
min(t (fig.115). Alteori (de
piatr6'
piverle cle 'ulei' cu roatS d'e
Iui), ,rnerel'ese zdrobeau i'-t
teasrcuri cu ;urub63ll' Prin 3drlile
iar reziduuriie se presa'u in
etc')' prt'sarea fru'cteSibiului (de exempl'tt,-i" ttttqt^' $c'iim'l:ir
cu cunlpin[ qi ;urukr intr-o
1or zclrobite se efectua in teil'scuri

)
}f

#
/
a

Irig. 115. Piud pentru zcirobit fructe (dupd Aurelia Tita)

Parte'
n'talie qi iarna' un'ele soP ent r u a p ' u te a fi fo l o s i te i n a l i m e :
La soare'pe
tdiau f'elii;1 se lLsccul-I
iuri de lmere! pere qi prune se
conspe'cial
pe lese de t]uiele'
polit,e, pe rlese' p" Li'patoore clri
f ec lionat e ( f ig ' I 1 tt)'
zonele ![rii (mai frecvent
Strivochi Ei practi'cat in toate
inT r ans ilv ut - r i n l * " t" g i p ro c e d e u l u s c d ri i frurl ' te' l ' ori rtt:ttptor' ttl
fe]iilc de lfrucle se trsezau
rte copt 'piinect.Drlpl scoaterea piinii'
pc o ieasi cle nuiele (lrrodape uatra cuptclruL-ri fie direct' fie
nord-vestrul Tran'siivarrit'i)
litate llnai ]des consgmnatd in norc1ul,
se rdcea cuptot'ul' cle srr
Cind
de varzd"'
;;;";;';;,r;x"u'a:a,,f'oi
s c ot c 3u gi s c u s c a u l i t s o a tc '
Se uscall' uncori, 1i pe cttptclrtt,|
In sirtele cu olari, 1prune.1e
cte ars ocZe, dupd stingerea f ocu-tui'
porricole altr
Din vretauri inclepirtate, iu toate regi'unile
Lr
qi pr'oicedeulu'sc6r'ii fru'ctelor cle'opoirivi
!6rii, s-a aflat in uz
s'pecirlt"
cons'trucfii
in acest sens' se a'menarjau
la{rt'ura ;ihfunt.
(printlt.
irr gr:riul'i1.e.locirle : gratie cLet'tziele
ciiferit
desemnate
6:,4
0J6

312

lbidenr, p. 537.
Ibidem, P. 533.
^
Astfel se proceoa lnoeosebi in sud-vestul Transilvaniei'

Fig. 116. Leasd pentru uscat fructe (CdlugdreniGo r j ;.

a Itele, in Rogiiie, L b d e s ti , B5 l c e q ti , S u te s ti -V i l cea ; S toi naGorj), pomtclr (bundoarS, in Pcienari, Crasna, Prigoria-Gorj
;
PeriEani-Villcea), htL;ti:r"tbari sau cu;tiub,ari (de pi1d5, in Alunu,
Sldtioara, Otegani, Bdr,bdtesti-Vilcea ; Racovila'Gorj),
/easd
(de exemplu, in Run,cu, Fdrc-ige,;ti-Golj ; Isverna-Mehedinli
;
co;ar (co;er sau coseri)637,usc,dtoare (nume ln
figdnaqi-I,agi),
Vldrdegti-Vilcea ; Vala de Jo's-Hunedoira), aJumdtoare (prin
judelul Argeg), slonild (de piltdd, in Buneqti-Bragov), sr,tsnic(in
bujdei (de rumire
5Sepneuq-Arad ; Drdgeqti, Tomnatic-Bihor),
rdspindjtd in Mararmureg)638,lojni{d (lozt'ti!.d, Iosnild, to;ni!d, lozin[d)63e, turgd.de fript pt\une (in Depre,siunea Alarrdjului) etc.
Pe de o parte, construcliile enumerate reprezentau gropi de
dimensiuni variabile, cu f'orm'i dreptunghiulard sau - mai
rar - rcir,cular'5,deasupra cdrora se a;eza cite o leas(t (gratie)
cu frurate pen,tru u,scat. Din cind iin'cind, perelii unor aserneltea
gropi se cdiptugeau cu piatrd ori .c'"rcdrdmidS, Lemne verzi sau
putregaioasc ardeau d,omoi in gura gropilor. Uneori, cd'Id,uragi
fu,mul ajungeau sub leas5 printr-un canal scurt, zidit cu plf,ci
de piatrd qri cu cdrdmizi Ei acop'erit ,cn pdnrrint640.
P e de ait d pa rte , s -a u u ti l i z a t s i c u p to a re de uscat fructe,
care se clScleau l,a nivelul so,lului, din piatrd ori din cdrrdrnidd,
qi care aveau dinrrensiuni diferite gi fonme drepLt'ung;hiulare,pdtrate sau circularre (fig. 117). De obiLcei, dbar gura cup,torului,

LJ

---z

Fig. 117.Pom ar din G or j.

637Denumire mai frecventd in .sudul si sud-r'estul Transilvaniei.
lnregidtratd qi in Ddnegti (Gorj).
(i38ALRR-Maramure:, I, h. 458. inregistratd
1i in Simboieni (Clu.j).
630Termeilul este cvasigeneral cunoscut in Moldova. Mai rar, a fost
consemnat gi in Transilvania (de pildd, in Sinmihai de Pddule, Deleni.
Mureq). Destul de des, eI a fost trtifizat qi in nord-estul Munteniei.
M0 Inf. de teren, Valea Seacd, Aliceni (Satu Mare).

3t4

l{rd

Fis. 118.L"m

din Moldova.

p5adic6 locr_rlunde ardeau ler:nnele, era Oit de ci;t adincitd in

Cu scopul protejdrii impotriva ploilor, construcliile pentru
-itrt.
uscarea fruitelor la fim gi lb cildurd se acorpereau,de reg'u!d'
cu o plat{ormA din sciinduri, sprijinifi pe niEte pari (fig' 118)'
Pe la iri'coputul se'colului nostru, in principalele zone p'oau c$tigat teren ,consfrucliile.de uscTr-ea lnucte^rrircole ale ldrii
'prin
cd].dtu"a. ctaalt" din piatrd, din cdr6micl6 arsd Lor numai
ori nearrsd,dit birn" cdptuqite icu l,ut ,etc., ele aveau dirnensiuni
apreciaibile Ei se cor-npunea'u,obligatoriu, din doud cormpartimente - ."i de jos, cu fo,cul, Ei 'cel de de'asupra, cu lesele -separate pri ntr-un pod lu. cr at din scindur i I ipit e cu. lut '. BunAPdugeEti'_-Otdsdu (Vilc'e-a)' s-au
o"ie, i.r Bd'bitesti,-Sld,tioara,
pereli
se zideau din cdrftrrnidS nearsd
folosit cu.ptoare ai ciror
apoi, cu m,ortar. Lermnele se
qi
se
lipeau,
riu
piatrS
de
din
sau
introd,uc^eaupe d'oud gttri, atlenajate in 'oartea i,nferioard a cup' .torului; inalfe de circa 1 m. Dupa aprin'dere'a leimnelor, gurite
se lnfundau. Din aoelea,Eimateriale ca Ei c,ele intreibuinlate la
perefi, cleasu'p'i'a'celor dcud guri se exeouta un po'd' Peste el,
ie fixau 3-.4 lese sau grati'i cu fructe, intre care rdmrinea un
20-30 crrrr(fig. 1 19).
spaliu
' C u'de
otoare
'
asemindt oar e s- au f olosit qi in zonele pom i'cole ale
Mol C ovei 6al .
t" I"f-de teren,Cdiuli (Bacdu); vezi Ei G. Aldea, Suceaua,Cuptoare
cle dfumat si uscat fructe, in ,,BuletinulAER", nr. 6, 1979'p. 191'
JI"D

de ru'de longi'tu'dinale pe care

nivele : fiecare nivel are o 1tc're,che
unul
de
altul, patru l'ese cu poame'
pun)
in
rinduri
al5'turati'
se
,era construit din :sc0nduri
in total 20 de 1ese. Podul uisrcdtroriei
lipite cu 1ut, aga cum ,erau de altfei gi pere{ii, atit pe dinduntru
clt qi pe dinafiard'. in feiu'l a,celsta se real,iza o incdlpe,re bine
izolatd 'qi care, in'cdlzitd de cup'1eputde jos, rn,enlinea aerul cald
necesar us,c[rii poamelor. ALcoperigulconstru,oliei are, la una din
l aturi l e i ngusl e, o st r eagind 'm ai lar gd, de cir ca 1 m , 'car e pr ot ejeazi pereNele cu ceie 2 guri ale cuiptorului"643 (fig. 120). Uscdtoria prezenta o ugi oare .se lipea dupd ,c'ese uimpleau Iesele cu
ooame. Peniru a se Llsca unifonm. poarnele se introrc,eaula anu*it" ittte.rrale de timp.
lJn proce'deu de ,conservarc a prunelor gi a viqinelor, practipe
intreg cuprinsul lirii, l-a constituit LLscareoIa soare, d:.'lpf
cat
ce fru,ctele amintite erau opdrite in api 'fiartd644.
Cu d'eorsebirein Molldova, rs-s pSstrat qi tradilia potrivit careia perjele uscate Ia soare s&u pe lojnit(t se agezau intr-o putind qi se presau. Acolo se tineau pind iarna tirziu.
Foarte cunoscutd romAnilor a fost si metoda fierberii prunelor pind cind se oblinea o pastd - nurmit5 chisilli[(t - care se
consuma,cu piine, cu mdlai ori cu mdrmdlig5.

Fig. 119. Bdrbdtegti (Vilcea). Cuptor pentt'u .uscat flucte.

Ou privire ia judelu1 Dimibovifa,docurmenteleistorice conexisten a, in anul 193,5,a 6 craptoarede uscat fructe,

semn,eazd
fiecare cu o catrlacitate
de 5 000 kg lemne foc. in plus, la aceeaqi
Totodatd,
dat5, in judet mai funcjionau 3 cuptoaresistematice642.
intre cele doul rizboaie mondiale,in ,sateledin nord-vestul Jdrii
LdpuEului erau exploatate cir.ca 20 de bujdeie' adied cuptoare
care aveau ternelia din piatrd, peretii din cdrdmizi trearse.iar
aco,periEuidin drani!5 : ,,Toatd partea de jos o ocupi cuptorul,
fiind de fapt un tunel h-rng(cu doub guri : una prin'care se introduc lemneie gi cealaitf,,prin care iese fu:mrll),boltit in onni
de U, iar acoperis.,ul
lui constituind pcdimentul incdper'ii propriu-zise. in uscdtoria de deasupra cu'ptorului au agezatcinci
ft2 Cleopatra lonescu, Date noi prioind dezuoltarea ponticulturii ;i.
uiticulturii in judetul Dimbouifa, in ,,Studii gi comunicdli-de istoric ;i
etnografie", vol. II, Goleqti-Argeq, 1978, p, 393,
J1 D

V'.

Cu7to"

--_--\)
Fac

'

cufra.

b.
Fig. i2il. Sectiuni prin bujdeiui de uscat fructe : a) uscdtoria;
b,) cuptorul.
Y'3 Aulelia Ti!a, op. cit., p. 541.
6u Inf. de teren, Simbureqti, Coteana, Vulture$ti (Olt1, Pdugeqti-Ot6s6u (Vilcea), Muncelu Mare' (Fluncdoara), Criiu{i (Bacdu), Tigdnaq (IaEi),
Iveqti, Bdldqeqti (Gala!i).

Pretutincleni, 'un rol insernnat in aiimentalia tradilionaie

1.a avu,t magittnul645, n'urmit si miere de prttne646, pesmet (de
pi1d5, in $imancl-Arad),
liqtt:ari sau lict'ari647, lecuar sau leguari648, sdludi{d, siluoiz, siluots, soludi; sau siluo:ip649, poduild
(termen cu ,circulalie in Molldova) etc.
in vederea obtinerii Iui, se ,fi,er'treauin cazan,ede araml ori
in vase .de lut soiuri de prune anurre alese. Uneori, inainte de
fierbere, se scoteau simburii. Al,teori, se fierbeau prune cu sirmbuli s i, c ind s c d c z g h i o c a u , s c s tre c u ri , rupri n strecurdtori de l ut,
modetate dc olari. tr'ierbc.reaccntinua ,pind ce ipasta cdpf,ta consisten!5. Bine ingroqati, pasta sc' plstra in oale mari de lut.
Iarna, se consuir-nape piine, ,pe,turtd bri p^emd,lai.
Incepind de prin secolul al XV-1ea650,oea ,rnai mare parte
dirr prune voi' Ii intretbr:intals,pentru fa'bricarea bduturii (ltticiL,
rucltitt\sr, yd1'his6i;2,p(tlinciL653, fusfingfl654, uinars6ttS\.De,cum se
cocerru, prunele s.. s,cuturau cu prdjinile, se cuilegeau cu rn,ina in
vase mici, se goleau in carre (urnenajate ca gi la culgsul viei), se
transirortzru acasi, uncLc.fermentau in vase mari, a'ddpo,stitesub
sopt"ttt'i, suh perdele, I:rin surd eto. in anii cu rercolt,eprea ,mari,
din cauza insuficientr,i vaselor, llrunele se depozitau gi in gropi
pilniote, mai largi in prrtea superioard. De obicei,-ur"l-tor'r*,
gropi errau bine bdtdtorife, lirpite cu pdurrint smolnilos, anlunrl
aies, qi arrse cu paie. De jur-imrprejur, aveau un ;an! de protectie impotriva a,pci, iar cleasupra se a'copc.rssr1656.
61r;psnumllg frecventd in Oltenia $i in Muntenia.
0.6Sintagma este des intrebuin{atd in Mun{ii Apuseni. lnregistrata
clc noi si in Vindtori, Sepleus (Arad), Tomnatic (Bihor).
rjl'I7Inf. de teren, Tdrtdria, Dobra (Alba), Cdbe;ti, Drdgesti (Bihor).
'fermenul este intilnit qi in Maramureq
(vezi ALRR-Maramure$, Il,
ir.4 5B).
ti18Denumire cu o mare utiliz,are in nord-ve'stul Transilvar-riei.
(ire
Inf. 'de teren, Ld,pugiu de Sus, Muncelu Nlare, Sarmizegetusa,
Cimpu lui Neag (Hunedoara), Deleni, I.'ina{e, Sinmihai de pddure (Murcg), Lucdceni (Satn Mare).
rji0 Constantin C. Giurescu, Contribulii Ia istoria :;tiinfei si tehnicii
romd,ne;ti in secolele XV - tnceputul sec. XIX, Bucuregti, Edit. stiintific5, 1973,p. 222-232.
0ir Termenii
fuicd qi rctchiu sint utiiizati in Oltenia, \{untenra,
Dobrogea Ei Moldova.
6;2 Jnf. de tercr-r,
$epreuq (Arad).
lr.i| Cuvint cu mare circulatie t-nai ales in nord-vestul Tlansih,'anici.
tj5t Terrnc-n des intreltuinlat, cle pild5, in Maramurt's (vezi ALRII,
Nlaramures, Ii, h. .161).
{j.ttJnf. de teren, Deleni, Finale, Sinmihai de pddure (jMunes),.far.,
tdria, Dobra (Alba), Sintana (Arad), Sarmizegetusa,Ldpugiu de Sus, Murr.
celu Male, Ribita (Ilunedoara).
656Inf. de teren, Rosiile,'Tetoiu, Alunu, Bdlcesci (Vilcea).

318

':
-J
t.. .t{'4i

*.I

::.:'::
:i.*4

-: +

iffi*",'
ilki:dr:l

'

.::

'

'if::

iiffiX;,,.,,...;;i

Fig. 121.Cazande tuicd (NluzeulOlteniei).

Pentru a fi ciistilate, prunelie fer.nientate er:lu duse la cctzon
(cd,zhtitd.,r:dzdrtdrie, cdzdn.euld,' denumire frecventi in Banat,
Olten,ia, Muntenia), Ia uel.nild (termen folosit in Nloldova gi chiar
in r-r'ord-e,stullTran'silvaniei), Ia pouut"nd (cuvint cu cinculalie in
nordul Olteniei gi al Munteniei), Ia pdLlincdrie, p(tlincie, ho,rinc:ie, uinfu'sitrie etc. (clcnumiri prin Transilvania)657.
Uneor-i, ,cazanele functionau in incinia go'srpoddriilor.Alteori, eJ.eerau insirale d,e-a lungul unor vei, in apropierea apei.
l)entru fierberea prunelor, fo,cul ardea intr-un fej cle cuptor
(uatra sa:u cotlcnl: l ,cazanului), zidit astfel incit sI cuprindh gi
sd susl i nd rundul cazanului de ar ar ni. Deasupr a cazanului se
aseza ccLpaquZ
lucrat clin doage. in vEderea racirii tevilor, ajIturi se gAsea o pu,tirtd (cad(t) voiuminoasd plind cu ape. Legltura
dintre callacul c rzanului gi {evi se realiz:t prin doud but'lane
confe'clionate in mod curent din lemn de cireE gdurit. C,a sd nu
se evaLporevap'orii ;i ca sA nu se s,curgd zeama de p.rune, capa,cul
si burlanele se lipeau 'cu lut. Pind la irp,arilia pri,milor stropi de
!ui c5, focul ardea put er nic. Apoi, t r ebuia doniolit . Bint ur a cadea
i ntr-r:n vas i nfundat , pr evdzut , cu douf , or if icii ( f ig. 121) . Cind
t57 ALR, s.r.r.,I, h. 247, NALR

Oltenia, III, h" 491

319

se
blutura din vas ajungea la un anumit nivel (din olnd in clnd
crestar'url'
multe
mai
cu
b5!
un
cu
fdceau misurdtori
,tancul,
care iidica nu,mdrul iiirilor)'' se rupea cazanul, adiicl i se ]trau
qi burlaneie.
capacul
'
Ori'unde,nuundrul cazanelor a fost cu muit inferior nu{mein
rului Je gospoadrii ale aqezdrilor' De pild5, in anul 1859'
judelul Meherlinli, cele 42 905 familii aveau doar 2 440 de ca,orr"om.hr c'onse,cinli,s-a incetdlenit tradilia ca acelaqicazan
De
si fie util{zat clemai n-rul,tefarnilii inrudite sau invecinate.
'unei
recazanului se fdcea ir-rschi'm'bul
obi'cei,irmpru,rnutar'ea
('ompensein nai-urA

Analizflndu-i for,mele de manifestare tn tirnp gi in spaliu,

constatdm cA qtiinla rornAnilor de a munai pdrnfintul se caracterizeazd. in egald un-dsurd,prin unitate qi varietate. Este ,unitar
acel nu,cleu, acel rsfun,bure
de eie,mente rcomponente strlvechi
care au infruntat timpul, ddinuind pini in vremurile noastre, pe
intreg cqprinsui t5rii. Varietatea gliin{ei trradigionalea lucrdiii
pimintului igi.are izvorul in diversitatea condiliilor de viald ale
rornAnilor - fie naturale, fie sociale, fie istorice etc. -, care a
fdcut ca acelaqi procedeu tehnic, aoeeai unealti, aceeagiinstaialie tehnicd sd ,cunoas'c6,
uneori, nenumd,ratesolu{ii (variante)
d,econcretizare.
Adeseori, ca urrtrare a bog5(iei lirnbajului, unitatea tradi{iei
este, insd, masca,tdde folosirea m,ai multor tErmeni regionali
pen_lrua des,emna,de fapt, aoelagilucru in sfera vielii materiale
traditionale.

pro'cedee,
in in,c,hei,ereatreoerii in revist[ a princitpalelor
utilizate de
unelte, recipiente, construclii Ei instalalii tehnice
p5cltre romAni de-a lungul secolelor, pentru a smulge roade
genecon,cluzii
sumare
citeva
mintului, incc.rc&m si for,mul5Lm
r r t le:
Popor se'dentar, cu o evolulie fireascd, 'fdr6 sinco'pe in limiunei
tele aceluiagi pd,mint str*mlo;es1c' romAnii sint po'sesorii
practicain
tradilii
reinnoite
necontenit
strdvechi, viguroase Ei
rea tuturor domeniilor lurcrdrii pdmintului : cultivarea ce'rc-alellor, a legumelor, a, p'lantel'or textil'e, a viei' a po'milor etic'
este' deopo$tiinta cultivlrii pirn-rintului de 'cdtre romAni
pre! cucenrai
de
cele
ingloibeazi
Ea
bogat6.
trivf,, profunclS 9i
izb'inzile
de
ro'mani,
1a
riri tehnice moqtenite de la daco-geli ;i
anadouneniiie
clintre
creatoiire aie rominilor inqiqi, in fi'e'care
lizale, ca 5i inovaliile tehni'ce oblinute de- alte popoare' dar carc'
au f,o;stprelu;ite gi adaptate de 'cdtre romani 'conditjilor lor de
v i at [ .
P'urtind pecetea intregii istorii a poporului nostru, tradilitt
I ucritrii pilminfi tltti reir rezir-rtd rezult atui ef'orturiior multiseculare ale inaintagilol cle a se adapta specificit[lii condiliilor na- ffuril
turale, cle a clescifra tainelc' naturii, cle a o transforma
1or.
uiolentare -, in functie 'cleceriniele existenlei 9i propasirii
658Ion lonescu, oP. cit., P, 190.

320

21 -

Ocupapt Fadiiionale pe teritoriul RomAniei vot. I :

cd. 40g

rNDrcd DE cuvrNTE $r EXPRESTI

Adunat (tip de ardturd), 122

adunitoare,119
(se) aerisea (terenul), 117'
afumali (so.i de struguri), 262
afumdtoar-e,314
agriculturd it;..erant5, 92, 96
mutetorre, 96
stdtdtoare, 96
agru, 34
aSud, 310
acuridi, 26,1
aiul, 230,237
a I h i c , 1 7 4 , 2 7 5, 2 7 8
albirea tortului, 218
albi5orld (vie), 262
aiergitoarea (lergitoarca); 225
a l e s u l ( v i e i ) , 26 8
a l i c a n t ( a l i c e n td ) , 2 5 3
a l t o i r e , 2 6 4 , 2 65 ,3 1 0
a l t o i r e i n c o a j d , .3 1 0

ananas, 26{
andrca, 197
apitoEi (soi de st'ruguri), 262
(a) ara, 34
arrci, 267
a r a tr u , 3 0 , 3 1 , 1 2 5 , 1 2 6
:rrdcer, 267
i r r d ci t,2 6 7
ardturd, 35
ardturd.de-a coasta, llb
mutdtoare, 97
stirAtoare, 97
urc (la coasd), 161
(se) ardeau (gropite),'184 . .. . ,
ardei, 243
a r g e a ,1 9 7 ,2 2 6 ,2 2 7 ':.
. i
aria (gurii), 166
arie, 163, 166; 168
aripd (la hirle{), 145
aripi (la plue),, 34, 35
:" :
arizanul viiilor, 249
arman, 168
armdsar, 37
(au) ars (pddurea), 34
arsurl (arsuri), :+, if5 l

alund, 248

rrgeu (har$eu, aqdu, hirgeu),'14b

argi!5 (arqi!e), 34, 115

in
in
in
in

cripdtup5, 3I0
dcspicdtur5, 310
mugur, 310
o c hl ,j 3 l o

n,.:- in Pand, 310

aluat, 36
amugald, 203

'

a si n ,3 7

323

asolament bienal, 108, 109

- ,, - trienal, 109, 110, 153
av6, 247
aurei (soi de struguri), 262

Baciu, 37
baierS 1la sac), 155
baierd (ia traistd), 155
bala,ban, 263
balerci, 273
balicS, 36
bani!5 (banife), 174, 183, 269
bara'boi, 238
barabule, 238
barba lui Dumnezeu, 22, 248
barba PoP'ii, 22
basc5, 37
baterea (spicelor), 36, 164
batozd de minb, 181
bdbeascd (vit5), 262
bddan (b5dan|), 275, 29L
bdddnci, 121
bdlae, biland (soi de vi{6), 262
bdrbi, 213
b5.;icatd (soi de vi\A), 262
bdtAliu, 177, 2i1
bdtdldu de bru$i, 151
bdt6torirea ariei, 168
bdtluq @6tdtor), 205
2L2, 220
bdteaid (bititurl),
bAtoi (bit6tor, b5tdu$), 165i 177
bitucirea arici, 168
bltutul porunxbului, 176
beat, 24?
becriuri, 242, 301, 303, 304
berbec, 37
berbecel (soi de struguri), 263
berbini{e, 157
beregatS, 36
be\iv, 247
b icito ci,2 {0
bilvani, 298

321

birse OirtS), 34, 131, 134

blani (la plug), 134
boab5, boboasd (soi de vi!d), 262
boascd, 291
bdb, 157, 229,243
boereascS (soi de vi\b),262
bojul (obicei), 21
bolovani, I57,240
(se) boltea (Croapa), 184
bordei (bordeie), 242, 294,300,301,
303
bordo (soi de vi!5), 264
(a se) borndci, 192
boroanl (borond, borin6, borunA),
146
borordici, 239
bor$, 240
bos t an i , 1 5 7 , 2 4 0 , 2 4 L
bostlrrei, 240
bo;c5 (bo;'ce), 242, 301, 303
bot ( b o t a ) , 2 7 2 , 2 i 5 , 2 7 8
botorog, 121
bou, 37
bouar, 37
bour, 37
braghind (soi de vi\EL), 262
brale (la rdqchitor), 218
(Ia) brazdFr, I22
brazde (la secerat), 161
br5!ar6, 176
hrezdi; 202
brieidiu (brishid5u), 274
brinzd, 37
broascd (la plue), 137
broaqte (la teasc), 2BB
brozbd de mincare, 240
brusture, 312
bucate, 35, 180
buci, 213
DUCtUm ,

Z /t/

budac , 1 1 7
budii, 18-l
lruduroaie, 177, tB3

buiestru, 36
bujdei (bujdeie), 314, 316, 317
bulfel, 190
bunddrete, 248
burac, 240
burdufuri, 183
buricul (plusului), 34, 131
burlane (la cazan), 319
burt5, 36
buschet (soi de vi!d), 26a
busuioacS (soi de vilb), 262
buqetS, 264
bugtean, 157
butd.5ire, 264
butie (bute), 184, 247, 273,,278,
291
butoi (butoaie), 184, 247, 275, 29t
butuc (butuci),34, 172,190, 219
butuc (la vie), 268
butuc (vas), 278
buturi, 34, 183
buturugd lbuturugi), 190, Zig
buzd, 36
buzdugan, 216,

Cabernet, 263
cadd (cdzi), 2lB, 273,275,276, 278,
q10

caier, 37, 197

cal, 37
cal (la idbldciu), 165
calistir d, 142
caloian, 20
canea, 293
canqrd, 197,213
cap (snop), 163
capac (snop)' 103
capacul (cazanului), 319
capete la vite, 268
caprd, 37
caprd (cdproi), 219
caprd (pentru depdnat), 219

capul (plugului), 34, 131

capul (viei), 261
ca r i m b , 3 7
ca r n e , 3 7
ca r to a fe ,2 3 B
cartof, 236, 238
castraleti, 229, 243
cal, 37
catd, 37
cazan (cdzhlnild, cdzdndrie, cdzSnea!5), 319
cbciulS (snop), 163
r'5ciuli, 35, 155
cdld,ratre, 240
cSicarea , (pdioaselor); 36, 167, 169
cdlcatul (cinepei), 208
cblcatul (strugurilor), 247, 284,
cdlcdtor, cdlc6toaire (Ia chitonog),
266
cdlcS.tor, cdlcStoaie (reeipient),
234, 276, 277, 278
cdlcii (cdlcdtor, cdlc6toare); 146
cdlcii ('din snopi), 35, 162
cilciiul (plucului), 34, 130
cdldare (cdlddri), 35, 37, 155, 1,74
cdluq (la coasd), 161
cdmard afard, 189
cdmard (cdmdri), 176, 181, 301
cdpdlit (via), 268
cdpdlit de-al doilea, 158, 268
cdpdlit dintii, 158
c6pblitoare, 138
cdpdluit, 158
cdpdstru (cdpestre), 37, L76
cdpdtii (de bolovani); 116
cdpatii (Ia plugl. 135
cdpdtiie de lemn, 190
cdpestre, 169
cdpistere, 36
cSpi!e, 162
cdpriori, 106
cdpuqd, 36
cdpuld (la vie), 247,255

325

cereboi, 238
cdrditori, 294
cdrigi (Ia fus), 214
cdrtijii, 135
c6rutul plugului, 135
cdsoaie, 294, 296,297, 300, 301
cdsule, 295,302
cdtun (cStune), 24t, 293
cdldi, 299
c5{5i (la pdtui), 190
cd!al5u. l5l
cdlin. I 71
cdug, 174
(in) cea, 122
(la) ceale:(tald; tala), 122,,,
ceap6,229 I
.
c:e asliri2 6.3 .
..
cgau$ (soi de struguri), 263
celar, 181, 301
celarul (bordeiului);- 301
cep (Ia butoi), '276,'300'
cepi (la Crapd), 35, 149
cepi (la vil5l, 247,268
(se) cepuiau (copac.ii), 116
cepuri (la tavelug), lt51
cerc (de nuiele), 106'
cerc (la coasd), 161
cerdacurri, 293
{a) cerne (fdina),36
chea, 37
chcotoc, 131
chil6vi{5, 117
child e, 1 61
t'hiler, 301
ch ilug ul, 17 7,2 74, 275
chimni{e, 296
chinga (plueului), 34, 131
chingd (Ia hirlet), 145
chingi (la strungd), 119
chingile (grapei), 35, 149
chingile (pdtulului). 190
chircS, I42, l5B
chisdii!5, 317

s26

c hit e, 1 6 1 , 2 1 0
chitonag (chitonog), 156, 158':266,
267
c hit uc i, l 9 0
r ' hr is t o v u l v i i l o r , 2 1 9
::
ciacir, 221, 222,223
ciciric (ciclrig, cicdric), 22:n, 221
c idr u, 3 1 2
cirnbru, 243
cin, 278, 279,28L : l
cioacd (la chitonag), 266'
c ioac d ( l a h i r l e t ) , l {6
c ioat d ( l a p l u c ) . 1 3 1
c ioc an , 1 1 7 , 3 1 2
i
r'
'
c ioc 5ld i 9 t e , 1 5 3 - .
ciorchine, 2{7
cioroslS (ciorosidu. cioioztrhu.'cio.i
'.
".
r<islin). 133
c t r , 227
cireaES, 2,lB
cireE, 248
cirege allie romdnelti, 30'6 '
cireEe amare, 308
cirege californe, 309
cirese crdiegti, 308
cireqe dulci, 308
c ir e; e c u g r u m a z , 3 0 8 cire;e galbcno, 306
c ir e$c g l a s e . 3 0 8
r ire.seiepuresti. 308
cireqe moacre. 308
cire$e negre, 306 .
cireqe pietroase, 308
ciubdr (ciubere). 218, 269,275,
276
ciubera. 278
c iuc al d i ( c i o c a l d i ) , 1 7 6
ciumusldu, 274
c iungi t u r S . I 1 5
ciur (oiumri). 36, 175
ciuruirea (seminlelor), 155
ciur vinturdtor,
ciuqcS, 239

175

cirlan. 36
cirlig (la coasd), 161
cirloganci (soi de vrteL 262
cirnat, 37
cirnitul vifelor, 268
:'
cirpdtor, 36
cirsta!5 (cirsti, cristd), 162,
cirsierie, 294
cla,ie, 162, 163
cldci, 176, 208,217
elSi (de fuioare), 210
clSi{e, 162
cleaqtS, 311
clete, I51
clocitor, 27-1
(a) coace, 35
coacerea (tortului), 218
coada imbldciului, 165
coada popii, 22
coada-r:indun trcii, 262
coama (dealurilor), 261
coarbd (soi de,vil6), 262
coardd (la vie), 247
coarni (soi de vi!5), ?63
coarne (la rSqchitor), 218

cob;ild, 135
cocardi (la hirle!), 146
<:oceniqte,153
cocinS, 192
cociump (clocimp, clociump), 219
cociump (la arie), 175
coconi{5 (soi de vite), 262
codargb (soi de t'itd),,264
cof6., 272
colacul miresei, 24
cold"carul, 24
colibd (colibe), 68i 99, 100, 202,
..241,293, 295, 297 '
colne; 295
colnitd.
301
:'
colompiri (columpiiri); 2.Q8 . , ,
co l te E, 2 1 6 ':'
col{i (la gra,pd), 147,.155
conrarnice. 293
co m i n a , 2 9 1 .. ..... - - ..::,:,.
,.. ' ..:1,' ::. :.-'.
compiri, 238
conace, 68, 99, 100, 202',"?Qd . ?-oQ
:
276
co p a i e , 1 7 1 ,2 7 7 : ..,.
copaie cu cep, 278
:
copdit; 158
copctb (via), 268
(a) copili (yial, 247, 268 :,
coptul (cinepei). 203
coraslS (colastrS, culastrd,.'corastr d ) , 3 7
:
.'
corb (soi de struguri), 262
corbeasc5 (soi de vit5), 262
cordenci. 208
coretd (corita), 247, 276, 277, .278
c'orfI (corfi!d), 269
corman (corman5, cor.mundr_cormin6,- corrnurd); 1?6,'133, 13{
(la) corman5, 122: '
( o r m a n fi x, 1 2 3
corman schimbdtor, 123J133, 134

coasd (de sdpat), 102

t t-rln, 248

coa+td, 143, 231

r 'cr n ( l a a n i m a l ) , 3 7

ciine, 37
ciineascd (soi de vi\61,262
cil\i, 2r2
cimp (clmpuri) curate, 34,'80, 96,
r15
cirnpul cu cereale, 100, 101
cimpul de jos, 105, 106, 107
cimpul de sus, 105, 106, 107
cimpuri. 108, 109
cimpurile (grapei), 151
cinepa birbdteascd, 202
,
femeiascd, 202
de toamnS, 202
r.
- r, - de vari, 202
cinep6, 197 ;.
.
cinepigte. 202

3?7

,u,
corn(a "o.nul,

corn, coarne 1la pluc). 34, 130,

140
cornul-caPrii, 2-10
corompei, 238
cosal5 u,1 17
cosoT cu barDle, zbv
cosor cu cioc, 269
cosor cu topori;cd, 269
cosoroabe, 190, 303
coi, 155, 174
co;ar (coger. cogdri. eoteri), 189,
1 90 ,19 2,3 01 . 314
cogarcd (coEarsd),174, lB9. 2ti9
co$Srelut (corlila, cuqca, coildlile)
carului, 163
co$ de bu-cate, lB9, 190
coEeri de brincd, 272'
eoqnitd, 272
co5 pentru spate, 272
co$tei (costeie). 189
coEtiu8. 2?2
co$uri (co$eri), l8l
coquri cu toartS, 269
coguri cu urechi, 269
coquri de bdtut porumb, 180
coEuri de imbldtit milai. l?9. 180
cotarce (cotdrci, cotdrgi), i8d
cotdri\6,272
cotdrit, 268
cotelitS, 269
co tet.1 19
cotisd (cotiusd, cotigute), 134
cotoace (la erapd), 147
cotoaie; cotoci, 147 '
cotor (la usd), 209
cotu r'(cd iuri. 103. 116
'covai5, r74, 275i;,278, 284
coverci, 211. 293
crac (la virtelnild), 219
' cramd, 294,296, isiz, soS
crampb (cramp), 117
cr6cand (Ia coasd). 174

328

crdcani (unealtd), 276

cr5-pdtoare (soi de il\a), 262
creald (soi de vita), 26?
ire! (despre pdr, lind), 36
c r int d, 2 7 6 , 2 7 8
cristele (cristee), 162
crimpo;ie (soi de vitd), 2'62
croampe, 238
r'ruce (de snopi), 35, 162
crueilc (urzoiului), 225
cruciuli!5 (soi de vitd); ,62
cfugul lumlnil, rD4
crunrpeni, 238 '
crumpeniqte. 238 '
i
1
crunxpi (crumpir"i), 238
'
cucld (de snopi). 162
cucurd (cucdrd), 131, 13{'
cucurbete (ourcubete!), Llv,2 O
c uc ur u z , 1 5 6 , 1 7 6
cucuruza;tind, 153
cuibdrit. l58
cuiburi, 35, 156, 266
cuie (la crap5). 35, i+7. 149
cujeied (cojelcd. cujerce), 213
culcatul (viei), 247
(se) culegeau (bucatele),'35
culesul (viei), 268, 269
c um p d n d , 1 0 3
cunund (obicei), 2;, 35
cunund (la construclii), 1BB,298
cununi (de fuiioare), 210
cupd (de nruls), 37
cuptor, 36, 315
(au) curat p6durea. 3{
curatroare,I /b
curdturd (curEtuii). 3j. 64: 10:.
10 3 . 1 0 1 , 1 0 6 , 1 1 5
curd{atul (\-iei), 268
c ur Sl i t u r i , 1 1 5
curautoare. I /t)
curdlitul, curSlatul (porumbului),
L76
curea (la imbl6ciu), 165

curechi, 230, 237,238

curele (de pdmint), 107
curmeziquri, 163
curpbn (curpen), 229, 247
custura (plucului), 3+, 131, 133
cusurauri, ,190
cu{fit ingust; 133
culite (la crape), 35, 149
culit lung, 133
cu{itul (meli!ei), 205
culitul (plugului), 34, 131, 133

Dara:, 211.212,223
:
daraldu, 283
daS,36.
dS,pSndtor (ddpdndtoare), 219
ddrabi, 217
.37'
(a) dd'rima,
oaspolal, I /t)
deji (deje), 273, 278, 263
(se) depdna, 217, 220
depdndtori, 294
desagi, 155
desfdcat (digfdcat). 176
desficltoare, 176
desfun'darea (terenului), 144
desfunddturd cu qan!, 265,266
cu r-rau, 265
in terasd, 265
despoitor, 176
desprea8d, 234
devblrn5.;ie, 234
dezghiocat (dejshiocat), 176
dczgropatul (viei). 247
dicanie, l72
dimirlie, 174
l:.-+:
ulrr\L

/l\rd

-;^-x{
SrdPo/.

Dtr
rut

I t,9
r:

doboq, 239
dodoloaie, '15
dosc5, 172, 173
d o sn i c,1 7 2
dospitul (cinepei), 203
dovleac, 243
dovlecei, 229
d r a n i tS,1 9 2
drdgalcd (obicei), 23
drdgdnea, 161
dreve (la crape). I'19
drevele (urzolului), 225
d r i cu ! ( Ia p l u S) , 1 3 5
driglu, 212 ,
d r o a i e ,3 6
drugane, 163
drugd (,fus), 213, 2L5
drugi (de porumb), 176
dru8i (la car), 163
drugtrri (la grapd), 147, Il9'
druji, 214
dubit, 203
duium, 172
durddlani (dirddlani), 203
dundur, 151
durgd1du, 151

Epureascd (soi de vitd),262

Fasole, 236,240
Iasole albd, 238
cuiburi. 238
-

6lp 6p
yv

area

srE lr

238
-v

de pe porumb, 238
gr4sd, 238
obddatd, 239

dinti (la secerS),159

oloag5, 238

dirje (dlrjea, dirjau5, dirjal5),

tdrcatd, 238

165
dirmon (dirmoi), 175

tucdrd, 239
fiiina, 36

329

fdlcele (la srapd), 35, I47, t49

ferdinandd (soi de vi!5)t 264
fero;eii (obicei), 21
feteascS (soi de vi!5), 262
fetele (dealurilor, munfilor), 67,
26r
fielezeul (felezdul), 174, L75
fielezuiau (felezuigu, ferezuiau),
t74
fierdrit (obicei), 21
(lapte) fiert, 37
fiertura (nlugului), 34. 133
fierul dinainte, 133
insust, 34, 133
lat, 3{, 133
lung, 34, 133
- rr - mare. 34, 131
p lug ut u! , 34, i31,
:
fin, 38
fintini, 1-20
focul viu, 28
foiqor (foi.Soare),293, 294 :
fragd (soi de vi{d). 264
frdg ar,3 l0
(a) frdminta (aluatul). 36
frecat (porumLrul), 1?6
frecdtoa're, 176
frincuqd (frdncuqb), 262
fringitoare, 206
fruct, 248
fruntariul (srapei), 35, 147, 149
frunzare, 293
fuior (fuioare), 210, 2Il, 212
fuiorii, 217
fundoaie, 281
fundurifq (linului), 279
funii, 107, 162
furcd (semn in urechea oiior), 37
furcd, 197. 213
furcd cu scdunaq, 213
cu talpd, 213
de briu, 213
furcdrii, 217

330

furcile (pdtuluiui), 190

furmint (soi de'strusuri), 264
fus, 19?, 2L3,234
fus de indruCat,214
fus de letc6, 220
fus de rdsucit, 21.1
fu; sau fuStel (la plug), 137
fusul urzoiuhti,224
f uq t e i , 1 9 0

Galbend, gilbioarS (soi de vie),

262
gar d , J /
gardind, 2"17
gdbinage, 182, lB8, 189, 304
gddinetii. 28
gd.lbeazS,37
gdleati (gileti), 35, 37, 155, L74,
269
gar ll l a,

I 1b

gdurei, l8g
givan, 174
geae, L57, 277
gneara oe rTuna, I /t)
ghem, 197
gheurdtoare (eldordtoare), 176
ghiboc, 2lB
ghijuri, 176
ghioaga, 177
c hio c i , 1 7 3
ghipuri, 173
ghiveee titdregti, 185
turceqti, 185
girlici, 184
Sitare, 169
glugd (la semdnat), 155
gordin (soi de vil6),262

grapa
grapa
grasa
grasa

cu colti, 151
cu sPini, 151
(de Cotnari), 262
(romdneasce), 262 '
Bratie, 312, 290
g r a t i i l c ( I i n u l u i) , 2 7 9
(se) srdpa, 35
grehin (grcabdn. Erebdnu, grebon), 211, 212
grebla, 1.16
grebld (greblut5), 161
grindei (la erat?L), i47
.grindei 1la plue), 126_,129 .
.
grindeie (grlnzele), 149
grirrdele (la grap6), 1.8..',,, ,. -...
s r i r r z i ( l a g r a p rl ) , 7 4 7 , 1 4 9 - ..
grinzile (pdtulului), .19-0. ;,
:
sripcd 1la coasd),.161 ' ' .. .. :
erivea (la coasi), 161..., : :-ri , r.
.:.::- -... rl
erivele, 169
griu. 35
..
::..
..
Sropane,233
.,
gropi cojene+ti, 185
de bucate, 184
de pine, 1g4
:- r, - oarbe, 185

sorgan (soi de vi!i), 262

govie, 300

:- .. - r'omAne$ti,185
grori,29B
(se) gruiau (boabele), .174
grumaz, 36
grumazul (plugului), 34' 131
grum6jof, (la im;bl5ciu), 165
g(unz, 37
(a se) gudura. 36
sujbd, 131
.
'.
" -.
gulii,240'
gunoirea cu animale, 101; 1-19
tura (plugului), 131
'
rura (;an!rllui), 234
gurguni,240

grajd, 224
grap5, 35, 146

cute, 36
gutui, 248

Hadarag, 172
halduri (hdldani, handani, halandani, hldndani, hlandani, al'
d a n i ) , 1 5 7 .2 0 3
irambare (himbare, hombare)' .182,
IB8
haragi, 267
harbuzi, 241
halbuz ro1u, 241
(ia) hat, 122 . .
h6deTeg (h5tdrag, hdddriu)' 165
(ra) he;iA (hais, hois;, hdisa); 122
hltr'Aeft. 267
(s-a) hdrindnit. 169".
:''
h d r m d sd r e l , 1 6 5
hiechiela)
(hetel4
hechel6;
heceld

ztz.- _ :.-.-.-,..,. . :.irengher, 151

.
hiiibi, 238
h i r d d u , 2 7 5 ,2 9 1 ,
h i r i e !,1 4 4
, : .
,
hille! ferecat,.145 .
hilina (hil!ina), 311 .
hlujani, 296
(in) hoi!, 122
n o r l n e a , Jr d
horincie, a19 .
hreapcd. 161
h r e b d i n cd ,2 1 2
h r e b i n i .2 1 2
h r i so vu l vi i l o r , 2 4 9
hrube, 304
humbarul pdtulului, 189
hu.gtiubari (quEtiuibari), 314

".

Iabaua (ie.bdluqa,ia,bana), 174

i a so d ( i a g u d ) , 3 1 0
i ;.p d ,.3 ? ,
'
ia1i5 (ldstar'de Vie), 264
,
iurb5, 37
I
I
j e p u r e ;:2 2
IC r g a n e , r /J

331

iertoucd (ierteuci), 117

(a) iertui (lemnul), 117
imaq, 108
in, 197
iordand (soi de vi!d), 262
1\6 ,19 7, 2 26

lnrbdta, 247
imbldciul (imblStitoarea, imblScia, imblS.teiul, irnblSceul, imblbcelul umbldciul, imbldciucul), 164, t&, ttt, 203
imblStea, 165
imblltitoml,
imbldtit

165; 180
(porumbul), 177, 180

(a) imblinzi (pdmintul), 33, 116

imbricarea arie;i, 169
(se) imbucau, 234
imbu cd toa re, 3ll
(se) impdna (porumbul), 158
imnroirrr
r r r yr
!J

'

s!

19t
3g

(se) imprumutau, 159

(a) incheg,a (laptele), 37
(se) inchiurluia, 110
ingropat (porumbul), 158
insropatul (viei), 268
(a) inmuia (locul), 119
(a) insdminla, 35
insdr.cinatd (soi de vi\6),262
(se) intemeia (via), 261
(se) intorcea (pdmintul), 112
intors pentru nruq;uroi, 158

Jachet (soi de vi\6),264

jari-te ,11 5
jgheab (jghia,b),273, 276,277, 278,
281
jignite (jicni!e, jitni!e, jimni{e),
182, tB7, 188, 190

332

jign i t e c u t i n d 6 , 1 8 8
jip, 1 1 7
jireadd (gireadd), 163
joimdrila, 201
jug 0a tdvdlug), 151
jumdtSli (de snopi), 35, 162, 163
jun c , 3 ?
juninca, 37
jupi , 1 B B ,2 9 5
jurebii (jirebe), 217

Lad d ( I a z i ) , I B 2 , 2 7 B
lapte, 37
lapte de bou, 198
t az , L t J
l5do a i e ( l d d o i ) , 1 8 2
15ptuc5, 230,239
Iistdrea (vi!a), 265
ldstdrit, 265,268
(in) lSturi (laturi). 122
(cdtre) Idturi, 122
(de la) lSturi (laturi), 122
ldLuruscd, 247
Ieas5 (lesoi), 180, 183
leasd (lese),101, 106, 119, 180, 189,
312, 31,3,3r4
lebeni{5 (libinitd, lubeni!, leveni{d), 241
lecvar (legvari), 318
Iegarea (snopilor), 16l, 162
lcgatul (viei), 268
legdtoare (la irnbldciu), 165
legbtura (snopilor), 35, 160, 161,
162
legStori (de fuioare), 210
legdturile (pdtulului), 190
logumS, 229
lese (imprejmuiri),

106, Ug

leugtean, 239
libinife, 157
\citJ, 274
lieicS, 291
limba imbldciul,ui, 165
lin (Iinuri), 273, 276, 278' 279,
280, 281,282, 290
lingurA, 37
linte, 229, 230
liptari (lictari), 318
lind, 37
lobodd, 229
loitre (la lin), 282
lojniiS (lozni{6, losni{d, loEni!6'
lozin!5), 314, 315' 317
lopatd (lopd{ea, lopdcl\d), 174
lop5{elele (urzoiului), 225
Iubeni{e, 241
(a) lucra pdmintul, 33
ludSi (ludaie), 157, 240

Magazii, 176, LBT

magazii pe ro!i, 189
magiun, 318
mai, 168, L77, 203, 205, 274, 276'
312
maimutoi, 202
marcotaj, 264
marginea locului, 121
marulS (marol6), 239
masd, il55
ma'scul, 37
ma9ina (de semSnat), 157
ma5ina (de treierat), 173
magina de tocat struguri, 2B3
maloli, 190
rnazdre, 229, 239,240
mic5l6u, 216

mdiug, 274
mdla'i, 49, 156, 157, 179
mAlai t6tdresc, 15?
mdl5in5, 153
mdldigte, 153
mdlin, 153
mdnunchi (de cinePd), 204
mdnurrchi (de sriu), 35' 162
minu;i (de fuioare), 210
m6r, 248
mdrar, 229
m6rcat (lapte)' 37
(se) mdruntea (sdp5tura), 35
mdsea (unealtiL), 267
mdsele 1la graPd), 35, 149
misele (la roati)' 234
mdsura (vinului), 300
mdtlluze, 202
mdturi, 157, 158
mlzirice (m5,zdrlt|), 240
meclca, z 1+
mei, 35
mei pentru mituri, 157
mei t6t6r5sc, 158
(la) mejd5, 122
mejdin6, 124
meleluici (meliluicd), 206, 208
(se) melila, 206
melill, 206, zLg
melili cu colfi, 208
cu dinli, 208
cu doud limbi, 208
cu o limb5, 208
de zdrobit, 205
meli!oi (melitoni, melinloi), 205,
206, 208
mere acre, 308
albe, 306
batule, 309
botane, 308
buciumene, 309

lese de sfSrmat cucuruz, 182

(a) mdcina, 36

leq, 115

mdciucl (mSciuci), 177, 210

buicdne, 309

leurda, 240

mSgar (m5gari), 162, 163

cisnddegti, 309

333

- cormose, 309
- crete$ti; 308 '
- ddnegti, 309
- de-ale aurulul,. 308 ' -- de-ale untului,-308 :
- de iarn5, 307
- dc sinpetru, 307
toamnd (tomnatide),
-'du
3 07
,, - de vari (vdratice),.307
mere domneqti, 308
d ulci. 30B
dulci de var6, 308
h inciie; t i. 309
mdlaiele. 308
mole;ti, 308
mureqeneqti, 309
padurcl,e. 308
pdtule (pitulate), 309
po pe ; t i, 308
posnrogene.308
puhave, 308
ro5ii (roEioare), 306
* Alci i, 30B
sdminlii (de siminfd), 308
scorloasc, 308
.eco4oboage,308
:
stdnile, 309
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,

ri n rrl rno

1l0Q

lovarne, 309
ta ri, 308
1,i!a - v ac ii, 30B
liiouse; 308
lurcan< i, 308
urslnegti, 308
vdlgate, 306
ve rzi , 306
vi:e te, 306
viorele, 306
merezdtoere, 120
merlot, 263
mesald, 155, t57, .

334

mia, 37
miel, 37
rnieiu;ei (soi de struguri), 263
miere de prune, 318
mierleascS, mierlild (vie), 262
m ijl o c e l e , 2 1 2
m ir i S t e , 1 3 2
misehet (mi;chet), 263
m i[ d , 3 7
m iin i ( p d r ! i ) . 1 5 4
mind (miini), 35, 161, 162
nr,ingdlau (minealdu), 151
lninunS, 35 I
:
rpinunchi (rn5r.ungli, Jlununrhi,
murunchi, mdnunchi); 161, 203
minuni
(m{nuni, minuri),, 161,
162
minugi (mdnu9i", 16l, 203, 204
minz. 36
m in z ( l a i m b i i r c i u ) , 1 6 5
nirtaci, 190
mitc6, 274
mi{i (la hiriet), 145
m le j a , 2 6 8
nl0i r r a , J U
moard. de micinat struguri," 283
moard (mori;c5) de vinturat, 17b
moin5, 80, 91, 92, 93, 94, 9F, 96,
97, 100, 104, 105, 106, 107, 108,
Lt2, 117, 132
nr o n t I l , z u z
moriSci, 283, 2g4
m or o t i , 2 3 9
motci, 2i7 ,
'
mucdrit, 203
nr u : h e a ( s a p e i ) ,3 5 , i 4 6
(u) mul.ee,37
t nur a t u l ( c i n e p e i ) .2 0 3
m ur e ( m o r c o v i ) , 2 3 9
nrurg, 36
muscat (soi de strugurj); 264
nr us t , 2 4 7
mustdcirea (vi!ei), 247; 264

h'ru;titor, 274, 276

mustoasi (soi de vita), 262
(a) mustui, 247, 274, 276
mustuirtor, 247, 274, 275, 276
mustul zhpezii, 153
(a) mu+ca. 36
mu";cdtoare (ustensil6), 311
muq.uroit, 158, 265
mutdturi, 68

Nadd (la plug), 130

nap (napi), 230, 238, 240
nap ro$u, 240
ndbonic (ndvolnic, ndtrolnic), 205
n5jit, 199
ndsSdit, 169
ndsilcd (nisilnie), 272
ndvd.dit, 226
nSv5loac5 (ndvoloaci), 117, 153
neagrd (soi de vi\itl, 262
ueagre-virtoasS, 262
(a) necheza, 36
negru-moale (soi de vi{E), 262
negru-virtos (soi de vi\iL), 262
nelei, 291
noaten, 37
nohan, 264
nuc5, 248
nucet, 248
nutret, 38

Oaie, J7
obleagS,117
obor,119
oboroace, 177, lB3,2T2
ochi (ochiuri) de lumina, 34, 115
ochi (la vi\d), 247, 265, 266
ochiul-boului
263
ochiul-oii

(soi de strueure),

(soi de strugure), 262

odaie (odii), 68, 99, 100, 181, 182

odorog, 172
ogl5zi (ogleji, oglaje, ogla-die),
1 6 5 ,1 6 6
ogor, 109, ltz, 132
(se) oora, 110' 112, 153
ogorirea miri-.stei, 1tr2' 121' 153
ogorit (porumbul), 158
ogor negru, 109, 120, 153
sterp, 109, 120, 153 ...,1
oigte, 234
(citre) olaltd (Iaolaltd)' 122
,
(se) opdreau (fructele), 317.
(se) opereau (vasele), 291
opincd (la pltt), L27,13I
(se) oprea cimpul, 101
(a se) oda. 192
orz, 35
oieli, 26.1
otic (otig, oticdr), 133, 158
o!et, 248

Pa ce l i , 2 1 0
paie, 35
paner, 157
prncic6, 240
Papflrudri, 20, 2+
par (de bltut porumb), L77
par (de pus porumb), 156
par (la arie), 168, 169
par .(la vie\, 247, 267
par6, 248
pcri (la pAtul), 190
parmac, 263
(a) pa$te, 37
paI, 184, 272
pat (la plue), I35, 137
pat (la virtelnifd), 219
put de deplnat, 220
pet de lctcd, 220
picdnitt-rri, 29tl
p d .ci q e l e ,2 l 3

335

pdcuind, 37
p6cura,r, 37
pehui, 157, 203
p5.linc5, 318
p:rlincSrie (pdlincie), 319
pdmint mare, 132
(se) plpureau (vasele), 291
p5pu gi, L 76 ,21 0, 2I7
pSpu;oi, 176
pipuEoiqte, 153
pdr, ?{B
pdr (la a nirn ale ), 37
pardddi (pdrdddici), 239
pdruit (via), 267
pdsdreascS (soi de vi\iL), 262
pdstaie, 229
plstor, 37
pasulS,2 39
pagune, 37
pdtl5gele, 236
pdtrunjel, 230
pStuiaee (pdtuieee), 24I, 293, 299
pdtul, 189, L90, 192, 2BB
pdtul cu tin di. 19 0
pltule (dc pazd),241, 293
pene (la plue), 136
pepene (pepeni), L57, 230, 239
pepeni albi, 240
ga lbe ni,2 4l
riiosi, 239
roiii,2 4I
verzi,21I
perdea (perdele), 106, 288, 292
pere acavite, 309
albe, 306
- ,, - busuioace, 308
cior69ti, 306
coadeEe,308
CU Ca,rne,308
cu coadd tunga; IOA
cu miez rg+u, 306
de -ale finu lui, 307

336

de iarn5 liernatice), 307

- rr - de pirci, 309
de toamnd, 307
de vard (vdratice), 302
- ,, - dornnegti, 308
- rr - dulci, 308
- rr - gdlbioare (galbene), 30e
Cu$arte,308
- ,, -iepureEti, 308
lucii, 306
mdldie{e, 308
minin!elc 310
- ,r - motrune, 310
mustoase, 306
ncgre, 306
- ,, - orzegti (oarzdne), 307
ovdseqti,307
padurele, 308
,,
pepenegti, 308
pletoase, 308
rocilate, 310
pere rogii-gdlbui, 306
- ,r - scorloase, 308
sintdmdreqti, 307
,, - sintiliegti, 307
sinzienegti, 307
peret, 248
pc r c t ir m iio a s c , 3 0 B
tirnpurii, 306
ur s 5 n e 5 t i , 3 0 8
per ie ( dar a c ) . 2 1 2
perieturS, 212
per je, 317
perje coadege (coadrege), 307
cu eit, 307
de l u i c a , 3 0 7
dc uscat, 307
per nulS ( la p l u s ) . 1 3 7
pentile, 162
pesmet, 318
pes t elc d, 15 7
peti!5, 163
picioarele (teasculu;), 28B

ulzoiului, 225
picioici (piciouci, pitioici, pichioci), 238
picior (de snopi), 35, f62, 163
picior (la hirle{), 146
picior' (la virtelnifS), 219
piciorul cormanului, 133
piedicd (la coasd), 161
piedin, 197
piele, 37
pieptdnu5 (piepcin, piepcen), 212
pieptene (piepteni), 197, 210, 2.12,
223
pieptilurile viilor, 261
piersic, 2118
248
"piersica,
pietroi'cu rAvaie, 172
de arman, l7t,172
pilo{i, r90
pilus, I77
pimni{e cu cerdac, 300
pipa:rcd (pipdri.?e, pipearc!), 239
piparci usturoaie, 239
pdper., 939
pipijoii, 153
pisicd (unealttdt, 28i
piud, 177, 205, 313
piwrife,
pimile, pimnite), 242,
294, 297, 298, 299;301, 302, 303
pivnife pe nesrn, 300
(se) pilnia (erbapa), i8+
pilnie, 291, 292
pindari, 293
pinzd, 197
(ln) pirrie, 122
pirliu, 218
(se) pirleau "(sropile), 184
pirleaz, l0l
pirioaed, 80, 91, 92;.93, 94, 95, 96,
9 7 , 1 0 +, 1 0 5 , 1 0 6 , 1 0 7 , 1 0 8 , 1 1 2 ,
LL7,132

pfipdri{I, 32
piqli{e, 21a
pizd5rii (pozddrii, pozderie, puzderii), 208,209
plaiuri, 65, 6?, 297, 300
plasd de f5luiald, 175
plaz (plas, pla{), 130, 131
plaz cu cAlcii, 130
pl5vaie (soi de vit6)i 262
pleasd de nuiele, 101, 119
pleaq.cf,,137
plesnitoare (soi de vie),262
plivitor (pleehitor, plel'itor, plivitoare, plijitoare), 158
plivitul (viei), 268
plur, 34, 125
plugarul (obicei), 139
Flug cu o roat6; 1'35
de-n doua, 138
de cdpdlit, 138
* ,, - de doi boi, f36
de sop6, I3B
* rr - de s5pat, 138
de tenchi, 138
de urnplut m5laiul, 138
de un bou, 135
d c u n ca l , 1 3 5
plug mare, 266
plug pentru insropat, 138 :
pluguirea porumbuJui, 134, i133
pluguri duble,.l3tj . .:
pluguri grele,:.136
piusurile satului, 136
plugu.Eorul (datin5), 20
p o a 1 5 , 1 5 5 , 1 5 7 ;,
l
poalele (deaturilor), 261
p o a m 5 , 2 4 7 ,2 4 8
pociumb (la arie), 168
podea, 272
pode{ (la tirvllue), l5l
p o d u l $ u |i i , I6 :|
podvilS, 318

337

poso nicj,14 0
poia na ,11 5
poiatA, 224politr (p lug ultri), 134
poloage, 161
poloboace, lB1, 273, 276, zSt
pom. 2.lB
pomar, 314
ponet, 218, 305
pomnilar, 310
pop (popi), 190, 2r9
popd, 163
poprici usturoi, 239
populoi, 156
porc, 37
porcane, 161
porc0r, 37
porcoaie (purcoqie), l6l, f63
Porodice (porodici), 239
porumb, 156
porumbar, 189, 190, 192
poruntbeii (porumbreii, porumbarii), 153
porumbiste, 153
poatamentul (Iinului), 2I9
postale (postdti). 161
postavd, L74, 278
poting, 135
povarni, 319
pranic, 1?7
Prae (la s6delcd), 25?
prastul (plusului), I30
praSa (pragila) a doua, IEB
praz, 240, 243
praznicul viilor, 249
pr 6i!5 , 3 rl
priSitoare, 137
prdgitul (rriei), 268
priqitul de-al doilea, 158
pr6$iturd, 158
prd gtii, 19 0
pra;tili. 192
pra5tin5. 203, 291

prejit5, 161
p4e.,peleas,274
priboi, 267
primetea (primitea), 175
prime!, 175
(a se) prinde (laptele), 37
prioci, 169
pr is pe, 1 7 6 , I B 2 , 2 2 1
pristine, 214
prirriqtite (scinduri), 299
proiap, 234i 311
prun, 248
prund, 2.{g
.
prune albe (albu!e, albdule), 306
avrame, 309
batoge, 309
bistrile
bilbistrilene,
stri-teqti),:308'
boboloege. 308
boti,se (boatep), 307
orcapoua, 309
cachii, 306
cdiesti, 307
ciorlci (ciorane, ciorSgti),
306
ciine;ti, 307
c.lo!u.se.308
colduge (culducule), 309
corcodus,g,307
crihini (crichini), 309
curcudele, 309
disene, 309
de toamnd ' ltomnatice),
306
de vard (vdratice), 306
doron! (zdron!), 309
drepfe, 307
dulci, 307
fortoge (foarteqe), 309
gdlbenioare, 306
gosonete. 307
prune gogoryele,;307
-

onlrlona

QOO

grase, J()Z
gulatc, 30;
marghite, :109
mistre{e, 307
motrogane, J09
motrune, 309
molate, J07
murdqeneEti,308
nar"ingii, 306
negre (ng'ru!e), 3r)6
nemleqti, S09
oarzSne, J06
oltoane, B0g
-,-piEoalce,S07
pirfiguqe, JOg
pope;ti, 302
- ,; - poroabe, 809
renCloti, 309.
rindur.i, i07
ro;ii (ro.5ioar.e),Jtl6
sticloase, 30{:
strinrbe. li07
;tile,308
tirnosirre, 30g'
{i{a-caprii. 3n7
ursAqti, J07
vinete, 306
vorone5ti,30B
puietc (puie!i), J{)S
puiucu}i. 16:l
pulpd, 37
punte (la vie), 268, ?69
punfi (la tii,"dlug), 151
purcea, 37
pureel, 37
purcel (soi de strugure), 252
purcelaEi (de fuioare), ?10
putind (putini), 3T; tB4, 275,
278,
a79, 319
putinei, 37
putoi (ardei), Zl]g
puturi, 2l]:l
puzderie (la cineptr), 190

Racle, 189
rachiu (r"5chie), B1B
r"agild (r:aghiliL), 2ll, 212
rahel (r"ahild), t1t
rame (la tivdlug), lbl
rangd, 266
r a r i !;r ( r "a l i {a ,r a l :r ) , l 3 B
raza'chie, 26J
razele (urzoiului), ZZ5
rdcu,sor (ardei), 2Jg
rddlcinii, lrl7
rSstav, 184, Job
rdsucd (rSsucdtoar.e),914
r'Ssucitoare (rdsucitori), 2I4, 216
(se) risrhia tortul, l9T, 2lT
(se) r5$chirau colac, 169
(se) rdFchirau roatd, 169
rdqchitor (rdschitoare), 217
rdzSturi, J4.
rizboi, l??6
rdzor (fdzoare), 64, 6b; 66, 905
(la) rdzor", I ?3
rdzus. tJ;.],l58
rezerva (pluCului), l3l
ri d iche, :1l]0,239
risling (rizlin8, resling), 264
:
rimoc. 124, 125
rind 1de pomi), Jo5
(la) rind, 23+
(se) rinduiau, .l;i4
tinduirea (imbldtitorilor), 166
ripe, 238
r i t, l l 7
ritaucE, t{J
roafit de tors, 217
de udat, 2JB
(1a) r'oatii. 1??
roate (rotile, l.otit), 84, 44
rodul (,''iei), ?t'8
r"ol cu suluiii, 2g:]
rost (la pirizd), 336
r "o .5 i i ,2 i 3 9

338
339

ro$ioari (soi de vrNir), 262

rotan (r0danr,'214
:: :i
rotilele plugului, 135, 157' 184 .
rudari (do\4ecei),240
rudd (la imbleciu)' 165
rudd (rude), t72,203' 287
rusf,u (lug6u), 146
rulc! (lure!), 145
rur1c, runcuri.. 3-1,115
(a) runcui, 34. 64
(se) rupea (cazanul), SZ0
(se) rupea (cinepa). 205, 208 . ...
(se) rupea lpd.mlntul)'.34, 117 .

' '
. j
Sac, 35, 155, d.8X
i .:::i .
sanduc, 2?3
": '
'
sa pa ,34 ,14 1'.'"
: i
sapa (plucului), 34. 131
: i'
:
sapa de-a doua. 158
'
ll'
: i'
.
'
:
?'
l;
'
- ,,' --- d intii' 158
j
sapd de laz,143
* , - de sdpat mAtraiul, 138
" .
- ,; - de spart rltql, 143.
sape ferecate, 141
savino,f,l (savi$on, saviniort), 263
sdcdrturi, 34
sddelcd (si:dild; sddilc5), 266, 268.
sidirea (viei). 266
sdin5, seind (soi dd vitd), Z0z
sdlaqe, 68
s5lv5i!5 (silvoiz, silvois,'6olvii$;
silvoiE), 3lB
(a) sdpa, 34
r"i
:
'.
'
sdpat, 158
:'
sdpat de o dat6; 158
sdpatu de-al doilea, 15$ , ,"
sdpatul (viei), 268
: '
sdpdliga cu coarlre;:?3l .
sdp5lisd (s.ipdlus*); 13&'.143, 158.
sdpdtoare (sdpdtor), 138, ,145
sdpiturS, 35

340

sdpdtura iatii, tr58

s ipoi, 1 1 7
sbrbdtoarea gl'sului, 28
scaun (la virtetrnili), 219
schinrbdtoare (la plus), 132
scindura plus,ului" 34' 35, 134
(in) sclos (slog), 122
scoc. 17-{
scoicd, ?78
scormpnitor (la plug), 133
scroafd. 37
s c ule , 2 l 7
(a) scurma. 36-.
262
scuturltoare (soi de ut+,EL),
secard, 35
(au) secat (pddurea)',34
(se) secdtuiau (terenurile), 11?
ia) sc:era. 35.
seceri, 35
s ec er i e , - . 3 -.5 . . . . . . . : , .
s ec i. 1 1 5
sedilS. ?84

(a) semdna.35 :
semdnat cu Lrnrca,.156
scmanat cu cdlciiul, 156
cu parut, t56
35. r55. 156
semdndtor,35
semin{e.35
seu, 37
s fd rmat,176- ,;
sfSr'rndtor (sfdrrndtoarer, 176
sfecla, ?29, 243
sfecl5 ro$ie, 240

s fi ' rleae,?94- " ,

.' r' ' ." :.,,
sfirnit, 'sltrniati 1.76 ' '
siCrie (sdcrie)de bucate, 182
sidegcd,174
113
sistembidnal, 95,.'108",110,
cu ogor,109,l1q 1U, 112;
ll3

:,

i '?.

cu !elin5, 93
trienal, 95, 110
simbure, 247
sisiiacuri, 182, 189
slaiuri, 190
(ie) slobozea (cirnpul), 101
sloni{5, 3l.l
srnicuritoare, 176
smirc, 293
snop, 163
spanac, 229,240
spargerea muEuroaieior, 154
spatd, L97
(se) sp5rgea (terenul), 34, 117,
r36, r43. I4{
spenfe. 106
sperietoare. 202
spice, 35
slrini, I 53
spinz, 37
stagile. 162
stative, 2?6
staul (stauf,, staor), .38, 101" ll9,
120
stduritul (pdmintului), 1t9
stdvilare, 233
steajer (steajS,r,stejer), 168. 169
stearp6, 37
sterp. 36, 37
stilp (la arie). 168.169
stind, 37
stoarcerea (storyirea), 274, 284
stog (stoguri), 163
storsul (strusurilor), 247, 284 . ,
strai{A. 155
strajd [la piug), 130,,131
strdghiatd, 37
q
streazd; 276 .
(a) strecura (laptele), 37
(a se) stric.a (laptele), 37 .
struJitoare de strujit. 206
strugure, 2{7
:

$a (la Frlug), 137

5aitdu c:u rud5, ZdZ'
q;alampoi.(la arie), 168
qardonet (qardone, cardone), gd,l
lilatd (;elatd), 28t)
;e zd to r i ,2 1 7
5 i r 5 ,1 6 3
5 o p l u r i . 1 6 6 , 1 7 6 . l B? , 3 8 6
so r i c, 3 7
i o i ( r o si ) . 1 6 8 , 1 9 0
r te e h i , !7 6
+ti n r ,2 1 t:l
rtionrb. 16d i
rtircd (>tercd\. t7.1. Zi6
5tiubeie. 177. l33, 333
$tiuletri. 176
qtronfinitor, 27-l
5uflA, 17.1
lurd (qule, quri), 68, 163, 168, 124,
176, 182, 224, 288,301, 304
;uroade, ?78
I
r' I
guEnic, 314
Eut, 36 i

struugd, 37

taur', 37

-(trungi (laturi), 119

stu p a , 2 1 2
sucal5, 221)
sucitoare, 2.1{
sul, 205, 274, 2T6, ZBJ
su l u r i ( L r C r r p d ) . l l Z
surlir (surl_"),293

lt'

Talpa (linului), 271t. .

,i
(plugului)" 34, 130 , . :
( vi tte l n i {e i ) ;2 1 9
.,,
talpd (tdlpll5u, tdlpdlicd)n 14S ....,
tir.rcunil;.?9.1
targd de fi"ipt prune, 314 ,. :.....
ta r l a l e , 8 0 , 9 6 , 1 0 8 , 1 0 9
r . .. :

3.4x

tazma, 144
tdcdriu, 161
(se) tiia b luzd5, 117
tiiatul (viei), 2.17,267
tdietorul (plugului), 34, 133
tdieturf,, 115
tii$ul 0:lugului), u1, 1;13
td lpi,1 77
la grapd, 35, 117, 149
tdlpici (la nrelitd), 2(18
tdlpile (p5,tulu1'ui,190
(Pi\-ni1ei),290
tdmiioasd (soi de vi!6), 262
tArg i dc imbla t it , 18n
titar, 158
t5ta rc5 .15 7
tAuli. ?0-t
tar'5iuc (tdfaiue, tdvblus, tdi'5lic).
tst, 17 1, l7l
tSv5lug cu cioate, I51
te ari, 19 7.? ?5
teasc cu birn5, 28ti, 390
te asc r'u cu lnp dn5. 388
ttras(. cu perre, 28{. 385. 236, 294
cu $urub, 288, 290
t.us:uri. 2B+,2BO
tecdrdu (tdc5r:iu), 162
tejchea, 282
telcgu-tii. 140
tenchi, 156
te nchi;te ,15 3
lerase, 66
terusul (terasa, terazul), t6"1
tescovina, 291
tescuire, 28-l
tigaie (la roata de udat)" 234
tileagd (teleagd, telegutS, tileeutd), 121, 134
timpurie (soi de \'it{), 263
tlnd5, 18?, ?24, 296, ?98, 301
tindeche, 197
tiudete, 13.?

tililincS, 214
t ilv , ! 1 3
tinjaua (obicei), 139, 110
(in) tircoall, 122
tirle, 68, 120
t illir e , 1 0 1 , 1 0 2 , 1 1 9 , 1 2 0
tirnalul (casei), IB2, 208,224
(pivni{ei), 295
tirnir (tirne), 182, 272
tir;, 99, I21, 146
tir;itoare, 137
t ir qitu r d , 1 1 5
t ir ; i! 5 , 1 4 l l
t ilz ie ( s o i d c v i t d ) , 2 6 3
toar15 11u hirle!), 1.45
toc (l:,rt-iltelnilii). 219
t oc ll c a , 2 T - l
t r : c d l i e ( t i o c d l i e ) . 2 1 4 ,? 1 5 , Z I 6
tcrcdtnare,275, 276
tocitoare (tocitoli). lB+, 275, 276
t ol: : e l i , 2 9 l
tolurrr:ii,I [ 7
tonrnaticd (soi de vit6), Z6J
t on ( t o n u r i ) . ? 7 3 , 1 9 1
topile, 203, 204
topitul (:inepei), 203
toporal (pentru vier), 269
t or c 5 r i i , 2 1 7
tlaiste, 35, 155
t r r m i . 1 9 7 , 2 l 'J
tramin (traminer), 264
(se) .trdgea (tortul, cinepa), !06,
208, 2I2, 2I7
tldguiS, 293
(a) tleiera, 36, 164
treierul de nrin5, 175
trifonul viilry, 249
troacd (trocuta), tgz, tT4, z77, ZTB,

titErlit, 158

tlur"rchi, 347

342

JOt

troc. 273, 281

t r oc a n , 3 7 8
t r onu l i , 1 8 2

trupini, 102, 103, 116

trupi{d, 131, 134
trupul (plueului), 129
tulei,176
tulei;te, 153
tuleu gras, 307
tunsul (rriei), 268
turta. 36, 198

Janc, 300, 320

1{1p.3u
! i r r r ', 3 7
tarc'ul (linului), 229
(oilor),119
(pitulului), 190
larrruri .pentru bucate, fg2, lg0
larini, 34, 109, 122
lapufci (ardei), 239
tApuran, 239
tipuli,163
lirrina (imprejmuire), 100, 10f
larind (loc cultivat), 108
{irug ({iru1i), 163, 168
ic.qhe,21+
!esl5, 2.lil
,|elini,
Btl, 91, 93, 94, 9b, 96, 97,
r 0 1 , 1 0 5 , 1 0 6 ,1 0 7 , 1 0 8 ,1 r 2 , 1 1 ? ,
132
lelin5 spartS, 153
(a) jese, 197
!est, 33, 36
lisanca (soi cle vil5), 262
{ir (ardei), 239
!i!a-caprei, 262
!i!a-iepurelui, 262
!i!a-oii, 262
!i{a-pisicii, 262

!i l i m i ca ,2 6 2
ti ti r o ;i e , 2 6 2
lucuran, 240
tu i cd ,3 1 8
lutuiac, lBg

Llddtorul (obicei), 139

u l ci e ( u l e e ) . l ? 7 . l 8 :J, 2 tg
u l u r '. 2 7 6 , 2 7 8
unrir (Ia hirle!), r+6
unibla roati, 166
umplut n.rilaiui, 158
undrele (la grapd), BS, 14?
u n t, 3 7
r i n tu r i ,3 T
u r d a ,3 7
urerhe (la irirle.!), 14S
(re) uroiau oile, 119
u r '5 i ( l a g r a p A) , l - 1 9
(a) urzi, 197
u r zi r cu ,2 3 .l
urzoiul (urzariul, urzoniul, urz5torul, urzltoarea), 224
uscatul (cinepei), 203
uscdtoale, 314
u stu r o i , 2 2 9 ,2 3 0
usuc, 37
usir cu tirind, 299
uqori, 303
!va, 247

\racii, 37
\rarg5 de inchitat, 161
va r zl ,2 3 0
vatra (linului), 279
vatra (surii), 279
\ratrd, 30
vi i ca r ,3 'i

f i {a - v a c i i , 2 6 2
lijir (ardei), 239
!i[d alb5, 262

virgl5, I I l'r

titl mare, 262

vd l i tu c,, 1 7 2

; r "3t

r'hititu;e, 28:l
varatic5 (soi de i'itd), 263
r-ArgArit5, 161
t,iitui, 37
t eclerii (vidrr,i),f S?
velni!6, ii19
vergea (la imbldciu), 165
vergea (la rizboi), 192
r.crgelt' (Lr Srapir), l.{9
r.epa (l'dc6lia, r'eaca), 1Tb
t,ie, 247
vier, 3?
t in, 2-i7
vinars,:ll8
r'.ina!, 247
yinirici, 257
t'indrsdrie, 319
!inete, 237, 2,+t.)
f ino$i (strugvri), 262
Yitfr, 2.17
riteft, 37
vit t l, lli
vin5ti ($oi de vifi), t62
(a) vintura, 36, 1?4
vintuftitoare lr.inturegci), 1?4, lT6
virteicf,2 14
r,irtei, 216
virtelnilA, 2tB, 219,220, Zg4
vracuri, 161

vrar.rilii, 100, 10f

vulpe (soi de vild), 262

7,adi+>,157
za\bir, 261
z ar 6, 37
z ilc ; it oar e,2 i G
zdnrnice (zimnice), 242, J}B
z lv eadi, 1 0 1 , 1 1 9
z bic i, I r iI
(a) zbiera, 37
zbirniitori, 29{
zdrobitoare (zdrobitor), 206, 274,
276, 283
zdrobonefi (zdrobone!e), 210, 2L2
zdrorn;cr (zdrobger, zdromge), 271
zdrop5irea, 2?4
zdrubaliu, 206
zdrumicarea, 274
zct" 37
zgitrd6, 37
4.9rebenl (zgrebini, zerebe), Zl0,
212, 213
zinrti (la seceri), l5g
z r nic ur at , 1 7 6
zoanr (dnrmului), 85
(e sc) zvinta (casul), 37

Redactor: FLOREA MItt

Tehnoredactor.: MARILENA LUNGULESCU
I lun c le t ipar : l9. I V. I 98S
Coli de t ipar : 21, 5
CRAIOVA,. 1985
Intireprinderea poli.eraficd,,Ol.tenia,,,
s t r . \ 4ihai Vit c uz ul nr ' . . 1.Cr eio v e
Comanda nr.. 402

tl