BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

ANUL XXV FASCICOlA 71-74

EVOLUŢIA ARHITECTU.RII
I N M UNT E N lAŞ liN OLT E 'N I A
CE

N. G HI K A B UDE ŞTI
ARHITECT INSPECTOR GENERAL
PROFESOR LA ACADEMIA DE ARHITECTURĂ
ARHITECT SEF AL COMISIUNfI MONUMENTELOR ISTORICE

'
PARTEA A TREIA

VEACUL AL XVII-LEA

.
�
-

1933
TIP. DATINA ROMANEASCA" - VALENII DE MUNTE
•

CLIŞEE ŞI PLANŞE INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE

E. MARVAN BUCURESTI

inp.org.ro
 \

N. GHIKA-BUDESTI

. ANI MUNTENIA ŞI OLTENIA

III.
\
I
I
VEACUL AL XVII-LEA.

I
EPOCA DE TRANSIŢIE:
POMNIA LUI MATEI BASARAB

inp.org.ro
 (Câmpulung) fig. 113-119 Planşa CCLXXX-CCLXXXIV. Mănăstirea si clo­
Planşa LXXIX-LXXXVI. Biserica din Cojeni­ potniţa din Brâncoveni (L:1I 1-
Mironeşti (Ilfov) • " 12 0- 1 3 3 naţi) . fig. 417-426 -
" LXXXVII-LXXXIX. Biserica Sf. Dumitru CCLXXXV-CCXCIJI. Biserica Stele jin
din Craiova. • . 134-137 Târgovişte • » 427-442
" XC-XCVIII. Biserica Mănăstirii Arnota CCXCIV-CCC. Biserica Se. Ghe( ghe
(Vâlcea) • • " 138-L48 din Câmpulung . » 443-4�4·
XCIX-C. Biserica din Strâmbeanu (Dâm- CCCI. Clopotniţa de la Codreni ... ov) » 455-45:s
boviţa) . • . " 149-153 CCCII-CCCV. Clopotniţa MănăstL.l Ne­
" C-CVI. Biserica din Ciutura (Dolj) 154-163 gru-Vodă din Câmpulung » 4e9-467
CVII-CVIIl. Biserica Sf-ţii Arhangheli CCCVI-CCCVII. Clopotniţa Bărăţia din
din Târgovişte . • . " 164-166 Câmpulung. . • . » 468 -47�
CCCVII. Schitul Păpuşa de la M-rea
" 1 67-17'2
" CIX-CXlV. Biserica Mănăstirii PIătă-

, -...y
reşti (llfov) . . • B istriţa (vâlcea) . • . " 473
CXV-CXXVI. Mănăstirea şi biserica CCCVIlI. Casă veche de la Mănăstirea
Plumbuita (Ilfov) • • . 173-19'2 Ne(lru-vodă din Câmpulung . 474
" CXXVlI-CXXXIlI. Mănăstirea şi biserica CCCVIIl. Biserica de Lemn din Grămeşti
Polovraci (Gorj). • 193-202 (Vâlcea) . . • . 475
CXXXIV-CXL. Schitul şi biserica To- CCCIX. Chenare de piatră la biserica
» 476 -47 7
"
polni\a (Mehedinţi). • . 203-212 Domnească din Târgovişte
" CXLI-CXLV. Biserica din verbila (Pra- CCCX. Chenare de piatră de la FiJi­
hova). . • • " '213-'219 peşti şi Dintr'un Lemn " 478-47:;
CXLVI-CLVII. Mănăstirea Dintr'un Lemn ccou. Detalii de uşi . •

'220- '24 3
" " 4 80-482
" CCCXlI-CCCXIlI. Decoraţia in piatr�
"
(vâlcea) • . .

CLVIll-CLXlIf. Schitul FIămânda (Argeş) » scu:ptată de la biserica Dom­

" 483-486 '
" '244-251
" CLXIV-CLXVII. Schitul Clocociov ( Olt) ,, '252-259 nească din Târgovişte
CLXVIII-CLXXlV. Mănăstirea Brebu CCCXIV. Uşa şi tetrapodul de la M-rea
(Prahova) . '260-'270 valea. Uşa bisericii mănăstirii
CLXXV-CLXXXII. Biserica Mănăstirii Aninoasa • • " 487-488
Gura-Motrului (Mehedinţi) n '271-'281 " CCCXV. Arcul de la uşă şi pisania bi­
-""""::
CLXXXIlI-CLXXXV. Biserica Mănăstirii - sericii Bălteni. Fereastră de piatră
Căldăruşani (Ilfov). . 282-'284 la chiliile Mănăstirei Aninoasa . 489-490

/
n
CLXXXVI-CXCIl. Biserica Mitropoliei CCCXVI. Arcul şi stâlpul jeţu1ui de la
din Bucureşti • " '285-291 vechea Mitropolie din Târgo­
vişte. Panou in lemn sculptat la
" 491-492
" CXClII-CClI. Mănăstirea Cotroceni din
Bucureşti 292-314 un tetrapod. • • .

CCIII-CCV. Biserica Radu-Vodă din " CCCXVIl-CCCXVIII. Sfeşnice împără­

Bucureşti • • . 315-317 teşti la Oorgota, Doiceşti, Ani­
CCVI-CCXIV. Schitul Cornet (Vâlcea) . 318-32� noasa, Bucur, Arnot'· ş' Verbila. " 493-499
CCXV-CCXIX. Biserica din Filipeşti­ _ la

3'29-338
CCCXIX-CCCXXI. Base de
de-Pădure (Prahova) vechea Mitropolie di vişlc " 500-504
CCXX-CCXXV. Biserica din Ludeşti CCCXXI!-CCCXXV. Ferestrei. ..d bi-
(Dâmboviţa). • . . 339-345 serica M-rii Cozia (" �lcea) " 505-512
" CCXXVI-CCXXXI. Biserica Jiteanu, Balta " CCCXXVI. Fântâna de la Mănăstirea
Verde (Dolj). . 346-352 Vieroşi (Muscel) 513
" CCCXXVII. Crucile de piatră de la
"
n
CCXXXII-CCXL. Biserica din Bălteni
([1fov) • . • 353-361 Parcul Carol • . . 514
"
CCXLI-CCL. Biserica Olari din Curtea-
" 36 '2-372
" CCCXXVIll-CCCXXIX. Cruci de piatră. " 515-518
de-Argeş . • • . CCCXXX. Pietrele de mormânt a lui
LrT.I-CCLIX. Biserica din Turbaţi (Ilfov) 373-384 Matei Basarab şi a Doamnei Elena " 51 9- 520
CL X-CCLXIV. Biserica din Călineşti " CCCXXXI. Piatra de mormânt de la
(Prahova) . • • . 385 - 392 Mănăstirea Valea. Piatră de mor­
CCLXV-CCLXVII. Biserica Mănăstirii mânt de la Că1ineşti " 521-522;
Turnu (Argeş) • 393-395 " CCCXXXII. icoană şi cruce de fildeş
CCLXVIII-CCLXXIX. Mănăstirea Comana de la M-rea Viforâta . . " 023-524
(vlaşca) » 396-416 CCCXXXIII-CCCXXXV. Icoane de la
M-rea Arnota " 525-52T

inp.org.ro
 EVOLUTIA ARHITECTURII
,
VEACUL
EPOCA DE TRANSIŢIE: DOMNIA LUI M ATEI BASARAB
INTRODUCERE
o pnvlre retrospectivă arun cată asupra m o nu­
mentelor din veacurile anterioa re, studiate pân ă
acum 1, ni permite a resuma pe scurt evoluţia
lor. Această privire ni arată că, dintre tipurile
de biserici care stau la o riginea artei n oastre
monumentale, unele au avut o înrâurirf> foarte
importantă asupra desvoltării arhitecturii din epo­
cile care au l'rr!1 ·t, iar altele, din contra, nu au
decât o î n r, 3labă, sau chiar nici una.
Unele sân.�" �vărate prototipuri, care dau naş­
tere, la rândul'lor, la noi grupe de monumente,
pe când altele dispar fără a lăsa vre-o urmă de
î n râurire.
Trebuie să precisăm de la început că obser­
vaţiile resumate aici au la basă numai monu­
mentele existente astăzi şi stadiul de acum al
cercetărilor noastre arheol ogice. lntr'adevăr nu
trebuie să uităm că multe biserici vechi au dis­
părut înainte de a putea fi studiate şi că multe
altele au fost adânc alterate de vremuri, aşa că şi
consideraţiile de faţă vor putea fi î ntru câtva mo­
dificate prin eventualele descoperiri ale unor ră­
măşiţe de monumente astăzi încă necunoscute
de noi sau -';n cercetarea mai complectă a
altora, care S\.J poate încă insuficient studiate
şi cunoscute.
Dintre cele şdse tipuri de la origine, studiate în
partea î ntăia a ac tei lucrări şi resumate în intro­
ducerea p ărţii a ., ..., patru tipuri au avut o î n­
râurire puternică 'lpra veacurilor următoare, iară
d ouă, din contra, par a nu fi avut aproape niciuna.
Cele patru tipuri care au o înrâurire mai mare
sânt n-Ie 1, II, V şi VI 2 . Ele sunt: Biserica
1 N. Ghika Budeşti, E,'o[uţia Arhitecturii in Muntenia şi
Oltenia, partea 1 şi II, în .B. C. M. 1.", fase. 53-4,
j N. Ghika Budeşti, loc. cit., partea II, p. 5.
ÎN MUNTENIA SI ,
ÎN OLTENIA
-- 0--
III.
AL XVII-LEA.
Domnească d in Curtea de Argeş, biserica mare
� mănăstirii Cozi a, biserica Mănăstirii Dealului şi
Biserica Episcopală din Cu rtea-de-Argeş; pri­
mele două ştim că sânt originare din veacul al
X IV-lea, iar cele două din urmă de la începutul
veacului al XVI-lea.
Tip uri le. fără înrâurire sânt biserica ioastei mă­
năstiri Cotmeana, din veacul al X IV-lea, şi biserica
foastei mănăstiri Snagov, de la începutul veacului
al XVI-lea.
Din_ cele palru prototi puri, 1, II, V şi VI, derivă
toale bisericile din veacul al XVI-lea, care for­
mează ceia ce am denumit "vechiul stil", p recum
şi cea mai mare parte din bisericile din veacurile
XVII şi XVII I, cu oarecare excepţii, . după cu m
vom vedea mai departe.
Dacă examinăm în ordinea importanţei lor fie­
care tip în parte, î mpreună cu monumentele care
provin din el, vom constata următoarele :
I. TIPUL BIZANTIN DIN CONSTANTINO­
POL n i dă exemplarul cel mai imposant ca ar­
hitectură ; el a fost numit de n o i tipul lui Negru­
Vodă şi este represintat în veacul al X IV-lea prin
Biserica Domnească din Curtea-de-Argeş 1. Planul
este în formă de cruce greacă, fără abside late­
rale ; are turla pantocratorului răzimată pe patru
stâlpi isolaţi în mijlocul naosului.
�� Din acest tip provin : Vechea Milropolie din
Târgovişte ( 1 5 1 7), studiată în partea Î ntăia 2, apoi
Biserica Domnească din Târgovişte ( 1 583), stu­
diată în partea a doua d; în sfârşit biserica Sfântul
Dumitru din Craiova (1650) şi foasta biserică Să-
1 "B. C. M. 1.", 1923 şi fase. 53-4, fig. 39-50.
63-6. 2 "B. C. M. I.", fase. 53-4, fig. 111-8.
a "B. C. M. 1.", fase. 63-6, fig. 174-184.
inp.org.ro
b BULETI NUL COM ISIUl\1I MONUMENTELOR ISTORICE
rindar din Bucureşti, pe care le \'om studia mai
departe.
Datele la care au fost ciădite aceste din urmă
biserici nu par încă bine precisate, sau, mai exact,
istoricul lor, adecă î ntemeierea, m odificările, com­
plectările şi transformările ce au suferit la diferite
epoci, nu sânt Î n că bine stabilite .
Vechea Mitropolie din Târgovişte se crede
că a fost rid icată de către Neagoe-Vodă Basarab,
dar terminată abia de către Radu Paisie '. Aceasta
probabil în ceia ce priveşte biserica propriu­
zisă ; dar se ştie că î n faţa acesteia se găsia un
important şi monumental pridvor de formă pă­
trată cu turle şi formând o a doua biserică ali­
pită de cea d'intăiu. Această parte poate să ti
fost c1ădită de către Matei Basarab. Un mic prid­
vor pătrat aflat Î n faţa î ntrării î n biserică este
adăugit în timpul lui Constantin-Vodă Brânco­
veanu. Prin dărîmarea acestui important monu­
ment de către arhitectul Lecomte du Nouy, s'au
nimicit posibilităţile de a se studia şi resolva
aceste chestiu n i, căci nu avem decât foarte puţine
documente de la vechea biserică, iar frumoasele
pietre �cul ptate, rămase de la dărâmarea ei, au
fost găsite aruncate afară, u n de au stat ani de
zile expuse intemperiilor până când Comisiunea
Monumentelor Istorice, î ntrând În stăpânirea lor,
le-a putut adăposti şi î n urmă aşeza î ntr'un mic
museu local. Aceste frumoase pietre, chenare de
ferestre şi de uşi, base de cruci, pietre de mor­
minte, coloane de piatră, cu capitele şi base
sculptate, cu balustrade aju rate, ni povestesc o
parte din viaţa trecută a acestui falnic monu­
ment. Ele ni arată î ntr'adevăr diferite epoci : che­
narele de ferestre simple dreptunghiulare şi fără
sculpturi aparţin veacului al XVI-lea şi provin
de sigur de la vechea biserică a lui Neagoe Ba­
sarab şi a lui Radu Paisie ; alte chenare de fe­
restre profilate, sămănând cu acelea de la bise­
rica Stelea, aparţin părţii din biserică zidite de
către Matei Basarab ; alte pietre, în sfârşit, sculp­
tate bogat, provin de la restau rarea bisericii
din timpul Domniei lui Constantin Brâncoveanu,
care a clădit şi micul pridvor pe stâlpi, a căru i
fotografie d'inainte de dărâmare o posedăm din
fericire, ceia ce a permis reconstituirea lui în faţa
micului museu ridicat de Comisiun ea Monumen­
telor I storice, unde pietrele scăpate de distrugere
aşteaptă să fie studiate mai departe, căci multe
din ele au rămas încă n etălmăcite.
Biserica Domneascâ din Târgovişte, î ntemeiată
la 1 583 de către Petru Cercei, îşi păstrează şi mai
I N. Iorga, Istoria Bisericii Române.
inp.org.ro
ermetic secretul ei, căci nimic î n caracterele ei
constructive sau decorative n u destăinueşte veacul
al XVI-lea, afară poate de chenarele ferestrelor, care
sânt profilate simplu, de formă dreptunghiul ară
şi fără nicio sculptură ; în afară de acestea ea
aparţine veacului al XVII-lea, şi am arătat 1 mo­
tivele pentru care credem că biserica a fost clă­
d ită ori, î n tot casul, terminată de către Matei
Basarab.
La 1 698 ea a mai fost restaurată de către Cons­
tantin-Vodă Brâncoveanu.
Biserica Sfântul Dumitru din Craiova, a cării
clădire este atribuită lui Matei Basarab ( 1 650),
presintă unele caractere care ar apropia-o de mo­
nu mentele din veacul al XVI-lea, şi în special î n­
făţişa rea exterioară a decorului ei, care, după pu­
ţinele documente ce ni-au rămas, era aceia a bi­
sericilor din "vechiul stil", deci cu făşiile o ri­
zontale alternante de cărămidă aparentă şi de ten­
cuială, în care se văd cărămizile verticale aşezate
două câte două. Această constatare ar i n d reptăţi
poate ipotesa că acest monument ar fi fost în­
ceput de către fraţii Craioveşti şi terminat de
către Matei Basarab mult mai târziu.
Din puţinele fotografii pe care le posedăm, se
poate vedea că toate contraforturile exterioare, care
acusă epoca lui Matei Basarab, par a fi din altă
epocă decât zidurile bisericii, căci ele se aplică
pe aceşti păreţi ca nişte elemente străi ne şi fără
a ţinea samă de firidele care o decorează ( pl. XLI).
Faptul î nsă că acest monument a fost complect
dărâmat şi în urmă reconstruit din nou de către
arhitectul Lecomte du No(iy, ni răpeşte orice
speranţă de a se p utea reconstitui vre-odată isto­
ricul acestei biserici, precum şi elementele ei ar­
hitecturale.
Din aceiaşi grupă pare a ti Iăcut parte şi Bi­
serica Sârindarul din Bucureşti, astăzi dispă­
rută. După singura fotografie ce posedăm 2, se
vede că era u n monu ment important, cu cinci
turle, din care una mai mare pe naos, care stătea
probabil pe patru stâlpi isolaţi, două turle mai
mici pe absidiolele altarului, ca la Mihai-Vodă,
Snagov şi Mitropolia Veche din Târgovişte şi alte
două turle pe pronaos, ca la Mitropolia Veche din
Târgovişte şi ca la Biserica Domnească din acelaşi
o raş.
Biserica Sa ri- ndaruI a, ff>st c-f)ffiph�ct t1'af1sfor­
mată pe la mij l ocul veacului al XIX-lea, când i
s'a dat u n plan basilical. După această nouă bi­
serică există o serie de fotografii, şi la Museul
-, .B. C. M . 1.", fasc. 9 , p . 17 şi fasc. 63-6, fig. 174-184.
2 "B. C. M. 1.", anul 1911, p. 4 8.
 EVOLUŢIA ARHITECTURH ÎN MUNTENIA SI ÎN OLTENIA
de la biserica Stavropoleos se păstrează frumoase
pietre sculptate, capitele etc., care se zice că provin
de la această biserică. La sfârşitul veacului al
X I X-lea ea a fost complect şi definitiv dărâmată.
Vechiul tip constantinopolitan cu planul în
fOImă de cruce greacă dispare, şi după acest
din urmă m onument nu s'au mai clădit altele.
II. TIPUL SARBESC DIN VALEA MORAVEI
este acel care a avut î nrâuri rea cea mai impor­
tantă asupra arhitecturii veacului al XVI-lea şi
asupra epocilor următoare ; într'adevăr, din el
derivă cele mai numeroase grupe de biserici.
Acest tip, numit de noi al lui Mircea-cei-Bătrân,
este represi ntat în veacul al X IV-lea prin biserica
mare a mănăstirii Cozia. Planul este în formă
de trenă, cu o turlă pe naos ; din el se trage cea
mai mare parte a bisericilor de "vech iul stil (,
din veacul al XVI-lea 1, din care cele mai im por­
tante sânt bisericile din Ostrov, Stăneşti şi bol­
n iţa Cozi ei din ju deţul Vâlcea, bi serica Curtea
Veche din Bucu reşti, în sfârşit bisericile din Că­
luiu ( Romanaţi) şi Mărcuţa ( Ilfov) : în veacul al
XVII-lea şi al XVlI I-lea vom găsi încă multe bi­
senci care aparţin acestu i tip, la Strâmbeanu
(Dâmboviţa 2), la Surpatele (Vâlcea), la Colţea în
B ucureşti, apoi l a Aninoasa (JV1u�cel), la Stavro­
poleos din Bucureşti; mai toate acestea din urmă
au în faţa bisericii un pridvor pe stâlpi.
I I I . TIPUL SÂRBESC CA PLAN ŞI CU
DECORUL EXTERIOR ARMENESC, n umit
tipul lui Radu-cel-Mare şi represintat la î nceputul
veacului al X VI-lea prin biserica Mănăstirii Dea­
lului ( 1 502), are de asemenea o î nrâurire im por­
tantă. Planul este în form ă de trenă, cu o turlă
pe naos şi cu două turle, mai m ici pe pronaos.
Bisericile care se trag din acest tip pierd răpede
orice caracter armenesc, căci piatra cioplită cu
decorul ei sculptat este î nlocuită la bisericile care
urmează cu cărămidă aparentă şi tencuiala dis­
pusă după normele ce caracterisează "vechiul
stil". Astfel avem în veacul al XVI-lea bisericile
din Bucovăţ (Dolj) şi din Tutana (Argeş 3), apoi
în veacul al XVII-lea bisericile din Gura Motru­
lui (Mehedinţi 4), Brebu (Prahova 5) şi Căldă­
ruşani (Ilfov)� �tudiate mai jos ; î n sfârşit în veacul
al XVIII-lea se găsesc exemple mai rare, cum
I fase. 63-6.
nB. C. M . 1.",
.4153 nB. C. M. 1.", fase. 63-6, fig.
2 PI. XCII şi urmatoarele,
120-142.
I..� şi urmatoarele.
� b 5 PI. )-54 şi urmatoarele.
•
inp.org.ro
7
este biserica Toţi Sfinţii din Râmnicul Vâlcii. Î n
această gru pă găsim, de asemenea, î ncepând din
veacul al XVII-lea, î n faţa bisericilor, un pridvor
cu arcade pe stâlpi.
IV. TIPUL MEŞTERULUI MANOLE are
planul cu naos în formă de trenă cu o turlă şi
pronaosul lărgit cu trei turle. El e represintat la în­
ceputul veacului al XVI-lea p rin minunata B iserică
Episcopală din Curtea-de-Argeş. Acest strălucit
monument a fost puţin imitat în veacul al XVI-lea
şi înrâurirea lui pare mult mai pronunţată asupra
veacului al XVII-lea şi al XVIII-lea. Planul său
meşteşugit şi savant, decorul său exterior în piatră
bogat sculptată nu puteau găsi imitatori în veacul
al XVI-lea, când toate bisericile sânt de dimen­
siuni m ici şi executate cu mijloace simple şi
aproape exclusiv cu cărămidă ; de aceia vedem
o singură biserică u rmând acest tip în veacul
XVI-lea : este aceia din Cobia ( D âmboviţa) 1 , astăzi
aproape ruinată şi care este o reducţie, în mai
mic şi cu materiale mai simple, a strălucitului său
model. Î n veacul al XVI I-lea avem biserica Radu­
Voda din Bucureşti (16 1 5)�, cu acelaşi plan şi
probabil cu un pridvor în faţă, apoi Mitropolia
din Bucureşti (1 655) S, zidită de Constantin-Vodă
Basarab, care are de asemenea un larg pridvor pe
stâlpi. Tot în acelaşi veac s'a mai clădit după acelaşi
plan de către Şerban-Vodă Cantacuzino, în 1 679.1,
Biserica Manastirii Cotroceni ; interiorul ei s'a
conservat relativ b ine, afară de turle, dar exte­
riorul este corn plect desfigurat afară de p ridvorul
pe stâlpi de piatră, care s'a păstrat mai bine. La
sfârşitul aceluiaşi veac (I698), Constantin-Vodă
Brâncoveanu a clădit Mănăstirea Hurez, în judeţul
Vâlcea 5, a cării biserică are cam acelaşi plan cu
pronaosul lărgit ; aici î n să nu se găseşte pe pro­
naos decât o singură turlă pe axul lui, iar cele
două colţuri din spre Apus sânt fără turle ; ca la
celelalte biserici pomenite mai sus, se întinde în
faţadă u n frumos pridvor pe stâlpi de piatră. Î n
veacul al XVTI I-Iea avem, tot derivată din acelaşi
tip, biserica mănăstirii Văcăreşti de lângă Bucu­
reşti. Ea este de dimensiuni mai mari decât cele
precedente ; turla centrală a pronaosului stă pe
patru stâlpi puternici de piatră, iar turlele mici,
în loc să stea pe colţurile din spre Apus ale
pronaosului, ca la Curtea-de-Argeş, se razimă pe
I fase. 63-66, fig.
B. C. M . 1., 1 62-73.
3 PI. !.69 şi urmatoarele.
2 PI. 186şi urmatoarele .
• PI. 1�.9· şi urmatoarele.
5 nB. C. M. 1.", anul 1 909, p. 23.
8 BULETI UL COMISlUNII MONUME ITELOR ISTORICE
extremităţile pridvorului deschis, care se întinde
in faţa bisericii. Această disposiţie constituie o
inovaţie şi este un cas unic. Î n acelaşi gen este
şi biserica cea mare a mănăstirii Cernica de lângă
Bucureşti, u n de pare a fi fost în fata bisericii un
pridvor, care a dispărut. '
V. TIPUL pe care l-am numit BALCANIC şi
care este represintat În veacul al XIV-lea prin bi­
serica mănăstirii Cotmeana (Argeş) l, c1ădită ele
Mircea-cel-Bătrân, are planul format elintr'o sin­
gură navă boltită cilinelric (absielele laterale au
fost adăugite În urmă) şi este fără turlă; ea nu
a avut nicio î n râurire asupra arhitecturii veacu­
rilor următori. E un tip vechiu m oştenit de la
arta creştină medievală orientală, ale cării re­
miniscenţe le-am găsit la ruinele bisericilor din
Turnu-Severin 2, şi pe care le întâlnim pentru
u ltima oară la Î n ceputul veacului al XVI-lea, la
micul paraclis al mănăstirii Bistriţa (Vâlcea) 3, care
se crede că este clădit de către Barbu Crai 0-
vescu în 1507 ( afară, bine î nţeles, de pridvorul
pe stâlpi, care este adă ugit În veacul al XVIII-lea).
VI. TIPUL ATONIC, numit ele noi : al lui
Neagoe Basarab, este represintat prin biserica
mănăstirii Snagov 4 . Planul caracteristic este în­
tocmai acel al bisericilo r ele la Sfântul Munte,
elecil.cu naosul constantinopolitan cu cei patru
stâlpi inferiori isolaţi, dar şi cu absidele laterale.
Acest tip nu are î n râurire asupra desvoltării ulte­
rioare a arhitecturii n oastre şi nu se mai găseşte
niciun alt monu ment inspirat de la el, afară de
p rielvorul vechii Mitropolii elin Târgovişte 5, unde
găsim, ca şi la Snagov În pronaos, cei patru
stâlpi isolaţi în interior şi arcadele deschise pe
trei laturi.
Stâlpii arcadelor au aceiaşi conformaţie la am­
bele aceste biserici şi s'ar putea ca ele să fie
contimporane. Tot astfel este conformat şi p-rid­
V-O FU 1 bisericii Raelu-Vodă din Bucureşti. S'ar
p utea ca şi pronaosul bisericii mari de la mă­
n ăstirea Văcăreşti să fie inspirat Î ntru câtva ele
la pridvorul din Snagov, fiindcă vedem şi aici
cei patru stâlpi interiori p e cari se ridică turla
(În loc ele cei doisprez ece cari există la Biserica
Episcopală elin Curtea-de-Argeş). Totuşi este mai
probabil că arhitectul de la Văcăresti să se fi
inspirat ele la monu mentul din Curtea-de-Argeş
I "B. C. M . 1.", fase. 53-4. PI. 36-9, fig. 31-93.
� lbid., fase. 53-4. PI. 1, fig, 2.
" lbid., fase. 63-6. PI. 1'2-14, fig. 13-18.
• lbid., fase. 53-4. PI. 40-52, fig. 94-110.
, lbid., fase. 53-5. PI. 53-8, fig. 1 1 1-8.
inp.org.ro
mai mult decât de la acel elin Snagov, căci planul
bisericii din Văcăreşti se asamănă mai mult cu
cel de la Argeş, cu pronaosul lărgit, decât cu
acel din Snagov, care rămâne un tip isolat, fără
î n râuriri asupra desvoltării artei noastre monu­
mentale.
În resumat. Şcoala bizantină constantin opo­
-
litană Îşi menţine vechiul său prestigiu pănă în
mij locul veacului al XVII-lea, când urmele ei
elispar. Şcoala sârbească cu planul ei caracteristic
este aceia a cării Î n râurire rămâne mai vie, mai
ales în veacul al XVI-lea ; dar atât planul, cât şi
mai ales arhitectu ra exterioară pierd cu î ncetul
caracterele străine şi se asimilează complect.
Acest tip se combină cu cel sârbo-armenesc ele
la mănăstirea Dealului, care de asemen ea pierde
orice caracter armenesc prin faptul că bisericile
care se trag din el sânt c1ădite din cărămidă şi
tencuială, în loc de a fi elin piatră cioplită. Aceste
două tipuri continuă a inspira arhitectura Mun­
teniei şi a Olteniei pănă în veacul al XVIII-lea.
Tipul Meşterului Manole nu a avut imitatori
în stilul vechiu din veacul al XVI-lea, când ştim
că s'au clădit numai biserici mici elin materiale
simple şi rustice, pentru care nu se putea lua
drept moelel un monument atât de bogat ca
Biserica Episcopală elin Curtea-ele-Argeş.
Nu mai în veacul al XVI-lea, şi mai ales În a
doua j umătate a acestui veac, când, începânel cu
Raelu-Voelă Mihnea şi urmând cu Matei Basarab,
se clădesc biserici mai mari, când piatra cioplită
şi sculptată Începe să fie iarăşi î ntrebuinţată î n
arhitectură, vedem acest strălucit tip ele biserică
inspirânel din nou pe artişti, la Mitropolia din
Bucureşti, la Cotroceni, la mănăstirea Văcăreşti, etc.
Î n afară ele bisericile care derivă direct din
prototipurile veacurilor preceelente şi pe care
le-am analisat mai sus, mai vedem pe la mij lo­
cul veacului al XVII-lea apărând un tip n ou.
Este acel al bisericilor cu un turn�clopotniţă
ridicat de-asupra pronaosului.
Singurul exemplu anterior îl găsim la Sân­
Nicoară din Curtea-de-Argeş.
Această nouă disposiţie se răspândeşte mult
î n veacul al XVII-lea ; ea se găseşte aplicată mai
rar la bisericile cu planul în treflă şi mai adesea
ori la cele fără abside laterale (Goleşti l); o găsim
şi la bisericile cu turla pe naos (Cornet 2) şi la
cele fără turlă pe naos (Strehaia 3); o mai găsim
întâiu la bisericile fără pridvor, pe u rmă la cele
PI. XXVI ş i următoareie .
te
I
'PI. J89 şi următoarele,
S..., 3 PI._6 1 şi următoarele.
 EVOLUŢIA ARHITECTURII iN
'cu pridvor, cânel acest element se răspândeşte
tot mai mult.
Scara care duce la clopotniţa este, mai ales
la Î nceput, aşezată în i nteriorul zidului din spre
Norei sau din spre Răsărit al p ronaosului; pe
urmă o vedem într'un turnuleţ poligonal alipit
i n exterior la păretele din spre Nord : această
n ouă elisposiţie contribuie mult a da un aspect
mai pitoresc bisericilor.
Forma turlei clopotelor este, Î n gen ere, mai
ales la î nceput, cu proporţii masive, Î n oposiţie
cu turla pantocratorului, care este mai sveltă şi
mai înaltă. Ea are patru deschideri largi pentru
a permite răspânelirea sunetului in afară ; mai
târziu, Î n veacul al XVII I-tea, clopotniţa tinde a
se î nălţa şi a lua o asămănare tot mai mare cu
tu rla pantocratorului (Brădeşti, Dolj, biserica
Buna Vestire din Râmnicul-Vâlcii şi Şubeşti, Câm­
pulung). Forma clopotniţei este, când pătrată fn
plan, ca la Jitianu, când dreptunghiulară, ca la
Strehaia, când cu colţurile teşite ca la Cornet,
când octogonală cu laturile egale ca la Bărbu­
leşti şi VIădeşti.
Î n veacul al XVII I-lea deschiderile adecă feres­
trele clopotniţei devin înalte şi înguste ca şi acelea
ale turlelor de pe naos (Brăeleşti ).
Î n sfârşit, la unele biserici, clopotniţa este aşe­
zată chiar pe pridvorul din faţa bisericii şi are
forma unui foişor poligonal pe stâlpi, ca la Fili­
peştii-de-Pădure 1 . Unele din aceste clopotniţe
par adăugite în faţa bisericii la o epocă poste­
rioară clădirii ei, cum e la J itian u şi la Filipeştii­
ele-Pădure.
Multe elin a ceste clopotniţe sânt astăzi dărâmate
sau au fost refăcute la o altă epocă, aşa că nu în
totdeauna se pot regăsi formele lor de la origine.
Cum am arătat, un element care se răspân­
deşte tot mai mult în acest veac este pridvorul
deschis; cu arcade pe stâlpi, aşezat în laţa bise­
ricilor.
Î n veacul al XVIJ-lea arcadele pridvoarelor sânt
în formă de semicerc ; proporţiile lor sânt Î nalte
şi Înguste, iar stâlpii pe cari se razimă ele, sânt
sau pătraţi sau octogonali şi zidiţi elin cărămidă ;
în veacul al XVII I-lea arcadele sânt mai largi şi
au traseuri variate, cânel în trilob, când în aco­
laelă, în festoane, etc. Stâlpii sânt atunci, În ge­
nere, elin piatră cioplită şi sculptată, cu capitele
şi base bogate şi cu balustrade aj u rate între ele.
Un eveniment important, î ntâmplat în timpul
Domniei lui Matei Basarab , în anul 1 645, este ri-
dicarea, În Târgovişte, de către Vasile Lupu, Dom-
r- J PLJ98 ş i următoarele.
inp.org.ro
lUNTENIA ŞI ÎN OL TEN!.'\ 9
nul Moldovei, a bisericii Stelea. Ea este o bise­
rică ele tip moldovenesc, care, după cum vom
vedea, a avut oarecare Î n râurire asupra arhitec­
turii din Munten ia, căci de la ea s'au introdus la
unele biserici contraforturile exterioare de origine
gotică; de asemenea şi forma chenarelor de piatră
de la uşile şi ferestrele unor biserici din această
epocă, în care se imitează acelea de la biserica
Stelea, sânt inspirate de la prolilele şi decoraţia
moldovenească de gen gotic.
Tot în această epocă se i ntroduce în i nteriorul
bisericilor, în locul zidului care despărţia naosul
de pronaos, o disposiţie nouă, prin care se per­
m ite credincioşilor din pronaos să se î mpăr­
tăşească mai bine din slujba religioasă. Această
disposiţie constă din trei deschideri cu arcade
răzimate pe stâlp i, care î nlocuiesc uşa de altă
dată, care - după cum ştim - a lost regula ge­
n erală pentru toate bisericile până la începutul
veacului al XVII-lea, afară numai de o singură
excepţie : aceia a bisericii Meşterului Manole elin
Curtea-de-Argeş.
Cercetări recente au dovedit că această dispo­
siţie interioară a existat şi la biserica Mihai-Vodă
din Bucureşti, care este clădită la 1594; ea există
şi la biserica Aroneanu de lângă I aşi, clădită în
acelaşi an. Acestea par a fi casurile cele mai
vechi. Î n veacul al XVIJ-lea, această disposiţie se
găseşte la un număr destul de mare de biserici
din Moldova şi În special la acelea unde Î nrâu­
rirea venită din Muntenia este mai evidentă, ceia
ce ne-ar îndreptăţi să deducem că acest element
nou este Î ntrodus mai î ntâiu în Muntenia, de
unde apoi trece Î n Moldova.
Din veacul al XVII-lea n i-au rămas şi unele
clădiri mănăstireşti cu clopotniţe monum entale,
ca acelea de la Brâncoveni, de la Câmpulung, de
la Brebu, de la Strehaia, etc. Mai sânt u n el e ră­
măşiţe de chilii la mănăstirea Comana, Ia 00-
vora, etc. ; ruine de palate ş i de case i m portante,
cu pivniţe boltite, cu foişoare se găsesc la Târ­
govişte, la Plu mbuita, la Câmpulung, la Brebu, etc.
Cercetarea lor mai amănunţită n i arată că pu­
ţine dintre ele şi-au păstrat formele de la origine şi
că unele au fost refăcute, transformate la diferite
epoci, chiar de mai multe ori.
Vom mai găsi Î n veacul al XVII-lea u n ele bi­
serici care nu urmează disposiţiile tradiţionale şi
deci nu se pot clasifica Î m preună cu cele care fac
parte din d iferitele grupe de biserici resumate
mai sus. Ele formează tipuri isolate, care dove­
desc cât de variată a fost inspiraţia meşterilor
din această epocă ; astfel sânt bisericile din Olari
(Curtea-de-Argeş) şi Turbaţi (Ilfov), etc.
10 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Va trebu i să menţion ăm şi unele monumente
străine, cum sânt unele biserici din Câmpulung,
p robabil executate de meşteri saşi, dintre care
avem biserica Sfântul Gheorghe, care este un mic
m o n u ment de stil gotic, a cărui dată de clădire
n u n i este cunoscută şi căreia i s'a adăugit un
pronaos cu,-o clopotniţă pe el î n timpul Domniei
lui Matei Basarab, când probabil că biserica a
fost atribuită cultului ortodox.
Vom studia monumentele cele mai caracteris-
ti ce şi cele mai bine păstrate din acest veac, gru­
pându-Ie după caracterele lor comune ; vom sta­
bili astfel evoluţia tipurilor şi a formelor, care n e
v a duce de la "vechiul sti l " din veacul a l XVI-lea,
p rintr'o p erioadă de transiţie, la o ren ovare a ar­
hitecturii noastre tradiţionale în timpul Domniei
lui Matei Basarab ş i la formaţia unui nou " stil
românesc", care î ncepe la sfârşitul veacului al
XVII-lea, î nfloreşte în tot veacul al XVIl I-lea ş i
se stânge la î nceputul veaculu i al XIX-lea, co­
pleşit de diferite înrâuriri străine decadente.

inp.org.ro
 CAPITOLUL XIII.
CARACTERE GENERALE
Bisericile din veacul al XVII-lea urmează, pre­
cum am arătat mai sus, în linii generale şi î n
mod fidel, atât ca disposiţii d e plan, cât ş i ca
forme arhitectonice, directivele date de tipurile de
monumente din veacurile precedente. Vom vedea,
după ce vom fi studiat monumentele din acest
veac, că el este esenţialmente tradiţionalist şi că
foarte slabe şi fără efecte durabile sânt î nrâuririle
din afară ce se pot constata în tot decursul său,
afară doar de ultima perioadă. Bisericile au, şi î n
acest veac, planul î n formă de treflă, în majori­
tatea casurilor, şi numai o mică parte din ele
sânt fără de abside laterale.
Dacă ele nu diferă mult, în ceia ce priveşte for­
mele arhitectonice, de cele din trecut, vom vedea
că meşteşugul, adecă procedeele î ntrebuinţate l a
execuţia decorului exterior sânt de diferite feluri :
când î n cărămidă aparentă, cînd î n tencuială, când
în tencuială imitând cărămida aparentă, şi acest
fapt constituie principala diferenţă î ntre arhitec­
tura primei jumătăţi a veacului acestuia şi aceia
a veacului al XVI-lea, în care ştim că domnia o
perfectă unitate î n modul de a lucra ; ceia ce
n e-a făcut să dăm producţiunii arhitecton ice aces­
tui veac denumirea de "stil vechiu romănesc".
Putem î mpărţi veacul al XVII-lea în trei părţi.
1 . Prima se întinde cam de la î nceputul până
pe la mijl ocul veacului, î n timpul Domniei lui Matei
Basarab, care dă un îmbold puternic clădirii de
biserici şi de mănăstiri. Această primă epocă,
dacă trebuie să j udecăm după bisericile care
n i-au mai rămas astăzi, cuprinde un număr re­
lativ mic de monumente de o importanţă secun­
dară şi care sânt astăzi mai toate în stare rea
sau foarte mult transformate. Ele sânt strân s le­
gate de m onumentele . din veacul al XVI-lea, pe
care meşterii caută să le imiteze fără a avea
la disposiţie mij loacele tehnice ale predecesorilor
lor. Din analisa bisericilor din această epocă ar
resulta că ea a fost o perioadă de regres, şi chiar
de decadenţă.
2. A doua parte se întinde de la Matei Basa­
rab până la Şerban Cantacuzino ŞI cuprinde un
inp.org.ro
•
număr mult mai mare de monumente, mal Im-
portante ca dimensiuni şi mai variate ca arhitec­
tură. Î n această epocă vom constata o readap­
tare a tipurilor vechi la nevoile cele n oi, o sfor­
ţare puternică pentru găsirea unor tipuri noi, păs­
trându-se însă intactă tradiţia veacurilor anteri­
oare, care rămâne caracteristica esenţială a acestui
veac, în Muntenia şi în O ltenia, în oposiţie cu
Moldova, unde î nrâuririle străine, venite î n această
epocă atât din Occident, cât şi din O rient, sânt
puternice şi duc de pe atunci arhitectura moldo­
venească spre decadenţă.
3. A treia parte cup rinde, la sfârşitul veacului,
unele din m onumentele ridicate de familia Can­
tacuzinilor şi de către Constantin-Vodă Brân­
coveanu la începutul Domniei lui. Ele îşi au î n să
locul în " n oul stil românesc", căruia-i aparţin, şi
şi pe care îl vom studia în a patra parte a aces­
tei lucrări.
ÎN EPOCA ÎNTÂIA a veacului gasIm mOnLI­
mente puţin e şi de tipuri variate : Biserica mă�
năstirii Comana (Vlaşca), zidită de către Radu­
Vodă Şerban 1; e a are planul î n formă de treflă
şi pare a fi fost croită după vechile principii ale
şcolii sârb eşti ; ea a fost aproape în î ntregime
refăcută la începutul veacului al XIX-lea, când
şi-a pierdut cu totul caracterul.
Schitul ZIătioarele (Vâlcea)�, clădit de Radu
Mihnea, este o mică biserică fără abside .laterale
şi din care nu a rămas în fiinţă de cât o parte
din păreţii exterio ri, cu decorul în cărămidă apa­
rentă ; un pridvor pe stâlpi scurţi, zugrăviţi al
fresco, pare din veacul al XVIII-lea. Toată bise­
rica a fost reînoită de curând, pierzându-se ur­
mele vechii alcătuiri.
Biserica Radu�Vodă din Bucureşti 3, clădită de
Radu-Vodă Mihnea î n 1 6 1 5, este de tipul cu pro­
naosul lărgit din grupele care se trag din Biserica
1 "B. C. M . 1.", anul 1908.
3 P1.
2 P1. 1 şi următoarele.
CLXXXX [ şi următoarele.
'"1o�
12 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Episcopală din Curtea-de-Argeş ; ea este astăzi
complect transformată, fără turle, cu bolţile în
mare parte căzute şi cu un pridvor nou.
Biserica din Bălteni ( I lfov) \ clădită în 1 626,
are planul în formă de treflă, fără turlă pe naos,
n ici pe pronaos ; i s'a adăugit în urmă un prid­
vor pe arcade care înconjoară pronaosul pe trei
părţi şi ascunde faţada principală. I s'au mai
adăugit î n urmă două contraforturi exterioare
aşezate Î n diagonală la altar şi altele mai scurte
supt ferestrele n aosului ; decorul exterio r este acel
din veacul al XVI-lea, cu făşiile alternate de că­
rămidă aparentă şi tencuială.
Biserica mănăstirii Arnota (Vâ\.cea) 2 , ridicată
de către Matei Basarab la 1 633, are naosul î n
formă d e treflă, pronaosul dreptunghiular aşezat
în lărgime şi un pridvor adăugit în urmă. De­
corul ei exterior pare a fi fost în întregime d i.n
cărămidă aparentă, cu toate că se vede la părţile
inferioare ale faţadelor un decor din tencuială
cu cărămizi văpsite, im itat după cel obişnuit î n
veacul a l XVI-lea.
Biserica mănăstirii Dintr'un Lemn (Vâlcea) 3,
zidită tot de către Matei Basarab, a re planul î n
formă de treHă, pronaosul pătrat, cu un prid­
vor pe stâlpi d e piatră, adăugit d e către Ştefan­
Vodă Cantacuzino, care a ridicat şi turla de pe
pronaos şi a " luminat" 4 biserica, străpungând
bolţile şi adăugind ferestre la partea superioară
a bisericii.
Biserica mănăstirii FIămânda (Argeş) 5 , cam
de acelaşi tip şi din aceiaşi epocă, are de ase­
menea u n pridvor pe stâlpi adăugit în urmă.
Acest e două din urmă b iserici mai au o caracte­
ristică comună : decorul lor exterior este de o
configuraţie arhaică, care aminteşte mai mult pe
aceia a bisericilor d e pe la mij l ocul veacului al
XVI-lea, cu firide lungi şi Înguste, formate din
cărămizi simple, cari par a fi fost aparente l a ar­
curi, precum şi la brâuri şi cornişe. Nu găsim
aici ciubucele din cărămizi rotunjite obişnuite d e
la sfârşitul veacului al XVI-lea î ncoace ş i care
încep cu clădirea bisericii Mihai-Vodă.
Această primă epocă, după cum vedem, este
caracterisată printr'o lipsă de unitate, atât În forme,
cât şi mai ales în procedeele d e construcţie şi
de decor exterior, în oposiţie cu unitatea aproape
1 Pl. CCXIV şi următoarele.
Pl. L�XIII şi următoarele.
2
a Pl. CXXXIII şi următoarele.
• N. Iorga, Inscripţii, I.
5 Pl. CXLIV şi următoarele.
inp.org.ro
desăvârşită a veacului af XVI-lea. Ea constitui e
o epocă d e transiţie, chiar ele regres, în care nu
se constată nicio originalitate şi niciun tip nou
de monument, dar, din contra, numai repeţirea
unor tipuri acum cunoscute, aşa că la prima ve­
dere s'ar putea crede că ar fi o continuare a
vechiului stil din veacul precedent. Un studiu mai
atent şi mai amănunţit a acestor monumente ni
arată însă că această asămănare a unora din
bisericile din această epocă cu cele din veacul
al XVI-lea este mai mult o aparen ţă, căci am vă­
zut că, dacă, În veacul al XVI-lea, bisericile din
vechiul stil erau construite din materiale simple,
acestea erau totuşi de foarte bună calitate şi teh­
nica, cu toată rusticitatea ei, era perfectă. La î n ­
ceputul veacului a l XVII-lea n u m a i găsim în
genere aceste calităţi, iar asămănarea de care am
vorbit mai sus se datoreşte numai unei i mitaţii
a decorului exterior al bisericilor din "vechiul
sti l " , În care, în loc de cărămizile aparente de
frumoasă calitate şi în loc de o zidărie perfect
lucrată, cum se întrebuinţau î n veacul precedent,
găsim acum, În maj o ritatea casurilor, o cărămidă
slabă şi câte odată chiar foarte slabă, care tre­
buieşte din această causă acoperită cu o tencuială,
iar pe suprafaţa acesteia se zugrăveşte, cu co­
loare roşie, forma şi disposiţia cunoscută a cără­
mizilor aparente de altă dată. Astfel găsim părţi
din faţadele de la biserica mănăstirii Arnota şi
Dintr'un Lem n, dintre cele numărate mai sus, p re­
cum şi multe alte biserici pe care le vom studia
mai departe. La biserica ZIătioarele şi B ălteni,.
vedem decorul identic cu acel din veacul al
XVI-lea : cu cărămizi aparente ele bună calitate,
dar aceste casuri sunt rare, iar la părţile supe­
rioare ale bisericii de la Arnota găsim numai
cărămidă aparentă. La unele biserici vedem prin
u rmare aceste diferite p rocedee amestecate pe
aceiaşi faţadă, cum a fost la Arnota şi la Dintr'un
Lemn.
Din cele de mai sus resultă că ne găsim În
faţa unei epoci î n care lipseşte " o şcoală", o
unitate Î n artă, căci, pe lângă diversitatea d e pro­
cedee, mai constatăm şi o scădere vădită în ca­
l itatea execuţiei, aceasta atât la meşteşug, cât şi la
calitatea materialelor.
Este drept că găsim, prin excepţie, şi câteva
monum ente îngrijite �a execuţie, care u rmează
Încă procedeele corecte m oştenite d e la veacu l
al XVI-lea, cum este biserica din Bălteni şi poate
şi schitul ZIătioarele, pe cât este posibil a se ju­
deca din puţinul ce n i-a mai rămas astăzi d e la
b iserica lui Mihnea-Vo dă.
La bisericile din Arnota şi Dintr'un Lemn, care
 EVOLUŢIA A R HITECTURII
par şi ele destul de îngrij ite ca execuţie, trebuiesc
cercetări amănu nţite spre a desluşi dacă diferitele
procedee la decorul faţadei sânt contimporane
sau din epoci diferite, şi, d e sigur, chestiunea
cea mai dificilă este precisarea datelo r acestor
diferite procedee, mai ales când se găsesc mal
multe straturi de tencuială suprapuse.
IN EPOCA A DOUA, găsim monumente
mult mai importante şi În număr mai mare decât
î n cea d'intăiu. Ele sânt mult mai variate şi
î mbrăţişează aproape totalitatea tipurilor pe care
le cunoaştem pănă acum, cărora trebuie să l e
m a i ad ăugim Î n c ă un t i p n o u, care este creaţiunea
acestui veac : acel cu c1opotniţa ridicată peste
p ronaos.
Î n această epocă găsim bine represintate cele
două mari familii d e biserici pe care le cunoaş­
tem : 1. Bisericile fără abside laterale şi, 2. Cele
cu abside laterale, adecă î n formă de trellă.
BISERICILE FĂRĂ ABSIDE LATERALE sânt
u n ele, m ici ca acea de la Gherghiţa (Prahova 1 ),
care este fără pridvor, iar altele mari cu pridvor
Î n faţă, ca Sfântul Nicolae din Târgovişte �; altele
sânt Î n formă de cruce greacă după tipul cons­
tantinopolitan, ca Sfântul Dumitru din Craiova 3
şi biserica Sărindar 4, azi dispărută. Î n aceiaşi
familie avem şi tipul nou cu clopotniţă pe pro­
n aos, ca la Bărbuleţ ( Dâmboviţa) 5, fără pridvor ;
Cojeni (Vlaşca) 6, cu pridvo r ; VIădeşti (Muscel) 7,
cu pridvorul adăugit În urmă.
BISERICILE CU ABSIDE LATERALE, care
sânt cele mai n u meroase, sânt tot atât de variate
ca disposiţie. Avem u nele cu turla pe naos şi
cu pridvor, ca la Strâmbeanu (Dâmboviţa) 8, altele
cu două turle, una pe naos şi alta pe pronaos,
ca la Flămânda (Argeş) 9 şi cu un pridvor adăugit
În urmă.
Mai avem bisericile cu trei turle, care urm ează
tipul mănăstirii Dealul. Ele sânt represintate prin
biserica mănăstirii Brebu (Prahova) III şi Gura
Motrului (Mehedinţi) 1 1, ambele cu pridvoare, mai
I PI. XIX şi următoarele.
2 PI. XIII şi următoarele.
3 PI. LXXX şi următoarele.
4 PI. LXXXJI.
5 PI. XXV.
6 PI . LXXIV şi următoarele.
1 PI . LXV şi următoarele.
8 PI. XCII.
9 PI. CXLIV şi următoarele.
1 0 PI. CLIV şi următoarele.
1 1 Pl. CLXI şi
următoarele.
inp.org.ro
M UNTENIA ŞI ÎN OLTENIA 13
mic la Brebu, şi probabil adăugit ulterior, şi mai
mare la Gu ra Motrului.
Bisericile cu patru turle, de tipul Meşterului
Manole, sânt represi ntate prin Mitropolia din
Bucureşti 1 şi biserica mănăstirii Cotroceni 2,
ambete cu pridvoare mari ; a doua, cu turlele
refăcute În urmă.
Tipul nou cu clopotniţa pe pronaos este
represintat prin biserica mănăstirii Cornet (Vâl­
cea) 3, care este fără pridvor. Ca o variantă a
acestui tip găsim o biserică cu c1opotniţa peste
pridvor la Filipeştii-de-Pădure ( Prahova) 4 şi la
jitianu ( D olj fl ) .
Vom mai găsi alte biserici cu disposiţii di­
ferite de cele de mai sus şi pe care nu l e
putem clasifica Î n aceste grupe.
După cum vedem, varietatea d isposiţiilor la
monumentele din această a doua parte a vea­
cului al XVI I-lea este cu mult mai mare decât
Î n epocile anterioare. Activitatea constructivă
d evin e considerabilă supt Domnia lui Matei Ba­
sarab, şi vom vedea că, cu cât m ergem spre
sfârşitu l veacului, cu atât calitatea execuţiei şi
meşteşugul devin mai temeinice şi mai î ngrijite.
Această varietate de forme şi de procedee
permite a se face ipotesa că supt Domnia l u i
Matei Basarab existau diferite tendinţe, diferite
metode, represintate p rin diferiţi meşteri sau chiar
diferite " şcoli".
Nu avem încă astăzi putinţa de a precisa
aceste chestiuni, care cer, spre a fi lămu rite, o
cercetare amănunţită a fiecărui monument î n
parte şi apoi studii comparative Î ntre ele.
Am Încercat totuşi În paragraful următor a
face oarecare grupări de monumente după carac­
terele lor comune, şi aceasta atât după unele
asămăn ări în disposiţia planului, cât şi după
diferitele procedee pe care le constatăm Î n exe­
cuţia d ecorului arhitectonic al acestor monumente.
Aceste indicaţiuni ar servi, poate, pentru studiul
mai detailat al evoluţiei arhitecturii din acest
veac, care este destul de complex şi departe de a
fi lămurit.
MATERIALE ŞI PROCEDEE DE
CONSTRUCŢIE.
Materialul principal, aproape exclusiv, este,
ca şi În veacul precedent, tot cărămida. Ea
1 PI. CLXIX şi următoarele.
_ 2 PI. CLXXX şi următoarele.
... • PI. CLXXXIX şi următoarele.
� 4 Pl . CXCVIII şi următoarele.
5 PI, CCVlIl şi următoarele.
2
14 BULETINUL COM ISlUNl l MONUMENTELOR ISTORICE
este de diferite calităţi ; în mod excepţional
şi la u nele monumente de bună calitate, presată,
cu faţa lustruită, cu muchiile regulate ; ea este
lăsată aparentă, cu rosturile largi şi frumos
lucrate. Aceste monumente sânt acelea care urmează
tradiţia veacului al XVI-lea, dar, în majoritatea
casurilor, nu găsim această îngrij ire în modul
de a lucra. Une ori zidăria este de bună calitate,
fru mos lucrată, dar fără a fi feţuită şi fără a
avea muchile regulate, rosturile sânt pline cu
mortar pănă la faţa zidului, dar cărămida nu
este propriu-zisă rostuită ; alte ori cărămida este
slabă şi rău lucrată : în acest cas ea este aco­
perită cu o tencuială groasă de mortar de var.
Piatra este încă rar întrebuinţată în prima
parte a veacului, şi nu mai la chenarele ferestrelor
şi ale uşilo r ; în general ea este simplă, fără
sculptură, rare ori cu profiluri drepte. În timpul
lui Matei Basarab începe să se întrebuinţeze
piatra de talie, cu ceva sculptură. Tot supt această
Domnie se î ntrebuinţează olăria, teracota smăI­
ţuită colorată în formă de butoni, de discuri sau
plăci şi alte forme. Acest gen de decoraţie pare
a fi venit din Moldova odată cu clădirea bisericii
Stelea din Târgovişte t, căci o găsim la turla ele
pe p ronaosul acestei biserici, care este rămasă
ele la origine; mai găsim asemenea ornamente
ele tera cotă la biserica elin Goleşti 2, din Cornet 3,
la clopotniţa mănăstirii zisă a lui Negru-Vodă
din Câmpulung . 1, etc., care sânt din aceiaşi epocă.
Î n timpul lui Şerban Cantacuzino se văeI pri­
mele pridvoare pe stâlpi ele piatră dintr'o singură
bucată, cu capitele şi base profilate şi mici con­
sole i n formă de stalactite şi forme geometrice
rectilin iare ele origine arabă, dar care pot fi ins­
pirate de la stâl pii elin pronaosul Bisericii Epis­
copale de la Curtea-ele-Argeş, acest monu ment
fiinel în privinţa sculpturii în piatră un izvor
nesecat de inspiraţie.
Stâlpii de piatră de la bisericile lui Şerban
Cantacuzino sânt cu opt feţe. Aceste pridvoare
se găsesc la Biserica Doamnei din Bucureşti ",
la biserica Mănăstirii Cotroceni 6 şi la biserica
Mănăstirii Dintr'un Lemn 7 . La această din urmă
biserică pridvorul cu stâlpij pare a fi de la înce­
putul veacului al XVII I-lea : el era î ngropat supt
I PI. ccxuc.
, PI. XXVI.
" PI. CLXXXIX.
PI. CCLXXVIII.
4
5 PI. L.
v PI. CLXXX.
7 PI . CXXXI I I .
inp.org.ro
zidărie şi tencuială, pănă în anii din urmă, când
s'a recom:tituit întregul pridvor în forma sa
primitivă.
PROCEDEELE DE CONSTRUCŢIE. Dacă
-
analisăm ceva mai amănunţit diferitele m O IllI­
mente din veacul al XVII-lea, a căror diversitate
am i ndicat-o mai sus în mod sumar, constatăm
că ele se pot clasifica din două puncte de ve­
dere, şi an ume : după unele disposiţii şi parti­
cularităţi în forma planului şi după alcătuirea şi
execuţia decorului faţadelor.
Din primul punct de vedere al conforma�
ţiunii planului" găsim u rmătoarele gru pe de mo­
nu mente :
Bisericile care se inspiră de la vechiul plan
1.
sârbesc cu cele patru masive de zidărie care
suportă greutatea turlei pantocratorului şi cu
arcurile oarbe laterale interioare, ca la Arnota,
Cornet, etc.
2. Bisericile care se inspiră de la biserica
Stelea, cu disposiţiile şi elementele provenite din
arhitectura moldovenească : contraforturile exte­
rioare, motivele de sculptură de la chenarele în
piatră şi olăria smălţuită, ca la Goleşti, Sfi nţii
Î mpăraţi din Târgovişte, Bărbuleţ, etc.
. 3. Bisericile, mai rare, unde naosul este mai
larg decât pronaosul. Acest ti p îl vedem pentru
prima oară în veacul al XVII-lea ; îl găsim la bi­
sericile de la Bălteni, de la Comana şi de la
Jitianu. Aici naosul este întărit la cele patru colţuri
cu masive de zidărie exterioare, o elisposiţie cons­
tructivă raţională pentru a susţinea î mpingerile
arcuri lor mari şi ale turlei. Se poate stabili o pa­
ralelă Î ntre această disposiţie şi aceia ele la pun­
ctul precedent care utilisează contrafortu rile exte­
rioare : această paralelă este în favoarea masivelor
exterioare ele la punctul 3 , mult mai potrivite cu
genul de construcţie al bisericilor noastre, care ur­
mează principiile bizantine, decât cu contraforturile
exterioare, care nu pot propti î mpingerile decât
într'un singur punct şi într'o singură direcţie, şi se
aplică perfect construcţiilor gotice, dar nu se potri­
vesc la construcţiile bizantine. Am demonstrat la
descrierea bisericii din Bălteni că cele două contra­
forturi exterioare de la altarul acestei biserici sânt
nepotrivite şi nu î ndeplinesc scopul pentru care
au fost aşezate î n locurile unde �e· găsesc, pe·
când cele patru masive exterioare de la colţurile
naosului î ndeplinesc scopul la care sânt destinate
tot aşa ele bine ca şi masivele interioare care ca­
racterisează planul sârbesc de ·"'1 a punctul l -iu.
Acesta din urmă este un principiu bizantin, care
 EVULUŢIA ARHI TECTURI I
echilibrează îm pingerea bolţilor prin disposiţii
interioare, pe când cel d'intăiu pare mai mult de
origine occidentală, căci se poate asămăna, ca prin­
cipiu constructiv, cu contrafortul exterior.
Nu vom pomeni aici bisericile de tip constan­
tinopolitan În formă de cruce greacă, cu toate că
ele sânt încă bine represintate în veacul al XVII-lea,
pentru că acest tip, aj uns la cafJătul carierei sale
strălucite, nu mai este susceptibil de a evolua, ci,
din contra, dispare.
Nu vom pomeni nici de tipul Bis ericii Epis­
cap ale din Curtea-de-Argeş, care se repetă şi î n
veacul a l XVII-lea şi chiar în a l XVIII-lea, c u
adaosul unui pridvor în faţă, fiindcă şi acest tip
desăvârşit nu este su sceptibil de perfecţionare în
disposiţia elementelor sale constructive.
Din al doilea punct de vedere, acel al arhi­
tecturii exterioare şi al procedeelor întrebuinţate
în execuţia faţadelor, se pot găsi u rmătoarele sub­
divisiuni şi gru pe.
4. Procedeul "vechiului stil" din veacul pre�
cedent, cu cărămizile aparente bine fabricate,
în făşii orizontale alternate cu alte fă'ş ii din ten­
cuială, întrerupte prin cărămizi aparente aşezate
vertical, două câte două. Monu mentele din această
categorie par a fi fost destul de rare în veacul
al XVII-lea ; din ele ni-au rămas : biserica schitului
ZIătioarele (Vâlcea), biserica din Bălteni ( 1 626,
Ilfov), care sânt din prima jumătate a veacului ;
apoi bisericile din Qoleşti Muscel) ( 1 646, Vlă­
deşti (Muscel) ( 1 658), Carnetul (Vâlcea) � 1 666), Că­
l ineşti (Prahova) ( 1 6 1 5 ?), Plătăreşti (Ilfov) ( 1 645),
Ciutura (Dolj) ( 1 658) şi Sf. Dumitru din Craiova
( 1 652), dărâmat şi reconstruit. Mai toate sânt clă­
dite pe la mij locul veacului şi represintă ultimele
exem plare de biserici în " stil vechi u " .
5. Procedeul cărămizii aparente p e toată
suprafaţa exterioară a monumentului, fără alter­
narea făşiilor tencuite. El pare a fi fost şi mai
rar decât primul, dacă trebuie să judecăm după
n umărul de momente din această categorie care
ni s'au păstrat.
Într'adevăr, nu mai avem astăzi decât biserica
mănăstirii Arnota ( 1 693) şi clopotniţa mănăstirii
Brebu (Prahova) ( 1 650 ?). Trebuie să pomenim şi
clopotniţa schitului Co dreni (Ilfov), a cărui dată
î n să nu o cunoaştem. Acest procedeu al cărămizii
aparente îl întâlnim, la unele biserici, î ntrebuinţa t
în mod parţial şi simu ltan cu alte procedee.
Astfel, vedem la biserica m ănăstirii Arnota, de care
a m vorbit mai sus, partea superioară a faţadelor,
î ntre brâu şi cornişă, î n cărămidă aparentă şi
partea inferioară tencuită, iar peste această ten-
inp.org.ro
MU T E NIA ŞI OLTENIA 15
cuială e un decor de zugrăveală î n coloare ro­
şie, imitând cărămizile aparente. Pare probabil
că toată biserica a fost la origine în cărămidă
aparentă şi că partea inferioară a faţadei ca şi
turla au fost tencuite mai târziu, cu ocasia unei
reparaţii. La biserica din Turbaţi ( Ilfov) găsim
de asemenea o zidărie frumoasă în cărămidă
aparentă, care, ca şi la Arnota, a fost tencuită la
partea inferioară a faţadelor. Această tencuială are
desemnată pe suprafaţa ei reţeaua de linii orizon­
tale şi verticale imitând făşiile de cărămizi apa­
rente.
6 . La Biserica Doamnei din Bucureşti, astăzi
tencuită, găsim o zidărie de cărămizi frumoase,
bine arse şi foarte bine lucrate, care poate să fi
fost aparente la o rigine. Trebuie Însă observat
că rosturile dintre cărămizi nu sânt netezite curat,
ci, el in contra, varul umple aceste rosturi şi se
Întinde pănă pe margenea cărămizilor, ceia ce ar
fi, poate, un indiciu că a fost, peste cărăm idă,
sau o tencuială, sau o zugrăveala care le aco­
peria când va. Î ntr'adevăr se pare că un strat
supţire de var ar fi existat peste cărămidă, înainte
de a se fi refăcut actuala tencuială. Aceasta ni�ar
da un al treilea procedeu utilisat la faţadele din
veacul al Xvn�lea, Însă nu putem stabili nimic
p recis, şi pănă acum nu am î ntâlnit niciun alt
cas similar, aşa încât chestiunea rămâne nelămurită .
7. Un alt procedeu ar fi acel pe care l-am
semnalat la biserica Mănăstirii Dintr'un Lemn şi
la Flămânda, u n ele am găsit arcurile, brăul, cor�
nişele şi soclul în cărămidă aparentă, iar restul
faţadelor tencuite. Ar fi deci un amestec al pro­
cedeelor de la punctul 5 cu acele de la punctul
u rmător 8 ; peste părţile tencuite se văeI la
Dintr'un Lemn desemnate liniile care imită cără­
mizile aparente, iar la Flămânda nu se văd.
8. Î n sfârşit procedeul tencuielii întinse pe toată
suprafaţa faţadelor se găseşte întrebuinţat de la
veacul al XVII-lea Încoace. Î n veacul al XVII I-lea
el se generalisează, şi tencuiala se decorează În
unele puncte, la arcuri, la cornişe, la brâuri, În
j urul ferestrelor, etc., cu decoraţiun i al fresca,
foarte variate. Î n veacul al XVII-lea Însă, tencuiala
este decorată, cum am mai arătat, cu o reţea ele
linii drepte i mitând cunoscutul decor al vechiului
stil din veacul al XVI-lea.
Este, pănă acum, imposibil a se stabili mai
exact data când s'a început cu aplicarea tencuielii
pe faţadele bisericilor, şi pare probabil că, la
multe din ele, ea nu este ele la origine, elar
găsim şi unele monumente în care cărămizile
sânt ele o calitate inferioară fără faţă î ngrijită, sau
 B U L E T I N U L COMISIU N I I MONUMENTELOR ISTORICE:

atât de slabă, incât e probabil că ele au trebu it cel mai răspândit şi se generalisează tot mai
să fie tencuite de la î nceput (Biserica Domnească mult. Î I găsim la aproape totalitatea bisericilor,
din Târgovişte, biserica Mănăstirii Brebu, etc.) chiar şi a clopotniţelor din veacul al XVII-lea.
căci, altlel, înfăţişarea ar fi fost prea puţin estetică Decorul exterior evoluează î ntru dtva în acest
şi cărămida s'ar fi măcinat după puţin timp. veac şi din punct de vedere al composiţiei lui.
Toate acestea ar confirma, poate, ipotesa pe Această evoluţie vom studia-o la rubrica plas­
care am presintat-o că au fost la această epocă ticei decorative.
diferite " şcol i " , în tot casul diferiţi meşteri, de Am arătat mai sus pentru ce studiul decorului
provenienţe diverse, dintre cari unii mai buni şi şi al î nfăţişării exterioare a monumentelor din
alţii mai puţin pricepuţi. Această ipotesă s 'ar acest veac este foarte anevoios · şi de ce sânt
confirma şi prin examinarea planurilor u nora foarte greu de precisat cronologiceşte diferitele
dintre bisericile de atunci, care sânt defectuos aspecte pe care le presintă astăzi ochilor n oştri
trasate, cu laturile inegale, disi metrice şi cu un­ Slăbiciunea calităţii materialului de cărămidă
ghiurile diformate, cum sânt bisericile de la pentru faţadă şi decadenţa procedeelor ce le-am
Plumbuita, Ludeşti, etc., în comparaţie cu altele constatat În prima j umătate a acestui veac sânt
care sânt perfect trasate, cu axele şi u nghiurile causele care trebuiau să ne aducă la această n e­
drepte, îngrij ite şi exact executate. Această a doua du merire şi la aceste obstacole, căci o cărămidă
categorie este mult mai n umeroasă mai ales în rău fabricată nu poate rămânea aparentă, ci tre�
a doua jumătate a veacului. buie acoperită cu o tencuială de var care s'o
Din consideraţiile de mai sus reiese că stu­ păzească de intemperii. Această tencuială ea
diul mai detaliat al procedeelor utili sate la î nsăşi, în clima noastră aspră, resistă cu greu
monumentele din veacul al XVII�lea este foarte alternativelor de îngheţ şi de desgheţ, mai ales
anevoios, fiindcă tencuiala de var care se între­ atunci când arhitectura comportă profilaturi destul
buinţează tot mai mult este un material puţin de migăloase, cum este tocmai casul cu monu­
resistent, care, după un timp relativ scurt, trebuie mentele noastre din această epocă, când piatra
sau refăcut, sau cel puţin reparat şi apoi iar . cioplită este foarte rară şi prea puţin întrebuin­
acoperit cu o văruială sau o zugrăveală nouă ţată î n construcţie şi când unele profiluri sânt
pentru a da faţadelor o înfăţişare mai îngrij ită obţinute printr'o îmbrăcăminte de tencuială fără
şi mai curată, astfel că la bisericile mai vechi resistenţă suficientă.
se găsesc adese ori tencuieli, văruieli şi zugră­ Şi constatăm, î ntr'adevăr, ca o confirmare a
veli suprapuse î n straturi succesive, aproape acestei observaţii, că u n ele monll mente din
imposibil de datat, n ici măcar cu aproximaţie. veacul al XVI-lea îşi păstrează şi astăzi mai bine
arhitectura lor de cărămidă aparentă frumos
înfăţişarea exterioară resu ltă din analisa şi rostuită, cu toate că sânt mai vechi decât multe
din consideraţiile de mai sus : ea variază după monumente din veacul al XVII-lea şi chiar d i n al
materialele şi procedeele întrebuinţate. XVIII-lea, ale căror tencuieli exterioare s'au stricat
Evoluţia ei vom studia-o mai j os, la paragraful şi au trebuit să fie refăcute în u rmă, chiar şi de
plasticei monu mentale. mai m ulte o ri, şi care din această causă sânt câte­
Î n genere, decorul exterior al bisericil or este odată atât de deformate, Î ncât cu greu se regă­
destul de constant în compu nerea sa, cu toată sesc formele, profil ele şi disposiţia lor de la
varietatea procedeelor. EI este cel moştenit din orIgIne, supt straturile adăugite succesiv la diferite
veacul precedent; î ntr'adevăr găsim şi î n al epoci .
XVII-lea veac, ca şi î n al XVI-lea, cele două
genuri cunoscute de plastică decorativă : acel cu PLASTICA MONUMENTALĂ.
!iridele având fundul retras faţă de planul ver­ La î nceputul veacului tipurile rămân tot cele
tical al păretelui exterior - decor care este moş­ din veacul precedent şi elemente noi nu intervin ,
te:1it de la şcoala bizantină - şi acel al arcaturilor aşa că, pe cât ni p utem da sama d i n p uţinele
cu ciubuce rotunjite (toru ri) alătu rate, având un monumente ce ni-au rămas, şi acestea greu în­
chenar î n relief faţă de fundul lor, care se află cercate şi mult deformate, nu se poate î ntrevedea
in acelaşi plan cu păretele, formulă moşfen ită vre-o evoluţie inainte de mijlocul veacului, când
de la şcoala armenească. Primul procedeu este i ntervin modificări importante în composiţia m o�
mai rar şi se pierde în acest veac : îl găsim la n umentelor.
bi serica Mănăstirii Dintr'un Lemn, la Cojeni, la Î ntr'adevăr prin i ntroducerea pridvorului pe
Săcuieni şi la FIămânda ; al doilea procedeu este stâlpi i n faţa bisericii, element a cărui Î ntrebuinţare

inp.org.ro
 E V O L U TI A A R HITECTU R i i ÎN M U N T E N I A
se generalis ează ş i care devine aproape constant,
aspectu l bisericilor se m odifică, lungindu- se ; iar
prin adausul c1opotniţ ei pe pronaos sau pe pridvor
aspectul lor se modifică şi mai mult, căci centrul
de gravitate al faţadei bisericii se deplasea ză
spre Apus, mai ales. când turla pantocra torului
dispa re, cum este casul la Bărbuleţ, la VIădeşti,
la Coj en i, etc., pronaos ul devenind astfel centrul
comp osiţiei în locul naosulu i, ca altă dată.
În această evoluţie a composi ţiei bisericilo r,
naosul nu se schimbă mult, formele şi disposiţi a
lui rămân cele cunoscut e ; el este, de cele mai
multe ori cu abside laterale şi mai rar fără ele,
cu turla pantocra torului ridicată peste el şi mai
rar fără ea (Bălteni, VIădeşti, Strehaia) ; altarul
este în genere simplu şi numai rare ori În­
soţit de absidiole le laterale, ca la Ciutura şi
SI. Dumitru din Craiova ; pronaosu l urmează
formele cunoscute din epocile anterioare . EI este
mai Întâi un dreptung hiu aşezat În l ăţime, ca la
Arnota, apoi el se apropie de pătrat, ca la Bălten i,
j itianu, dc. în sfârşit el se desvoltă mult şi se
lărgeşte faţă cu naosul, ca la Mitropoli a din Bu­
cureşti şi la Cotroceni .
Când se iveşte tipul nou cu clopotniţa peste
pronaos , bisericil e din această grupă capătă un
aspect deosebit şi foarte pitoresc ; câte odată
clopotniţa este mai scundă şi mai masivă decât
turla pantocrato rului, ca la Cornet, unde se pro­
duce astiel un frumos contrast Între proporţiil e lor
respective ' altă dată c1opotniţa este mai înaltă şi
mai masivă, ca la j itianu. In sfârsit
, altă dată turla
pantocratorului dispare, ş i clopotniţa devine cen­
trul composiţiei, ca la Bărbu leţ, VIădeşti ş i Stre­
haia.
Originea c1opotniţei pe pronaos este greu de
precisat, căci găsim această dispoziţie şi În
Orient, la Mesembria ( " B. C. M. 1." 1 9 1 1 ), în pe­
ninsula balcanică, la Stenimachos ( Gabriel Millet,
L 'Ancien Art Serbe, p. 50) şi, în Serbia din veacul
al XIV-lea, la u nele biserici de pe Valea Moravei,
ca la Cruşevaţ, Calenici şi Pavliţa.
De altfel o clopotniţă sau un turn a existat la
origine şi la biserica mare a m ănăstirii Cozia ;
ea, după puţinele indicaţii pe care le avem,
era in genul celei de la Calenici sau Cruşevaţ.
Acest fapt s'a confirmat �u ocasia lucrărilor de
reconstituire a bisericii de la Cozia, unde s'au
găsit supt acoperiş urmele zidurilor acestui turn,
I
care era pătrat, în plan. Această formă s'a păstrat
în disposiţia Î nvelitorii noi ; un asemenea turn
pe pronaos mai avem la biserica mănăstirii
Tislllana şi chiar la Vodiţa, aproape contemporană
cu Cozia. Vodiţa, astăzi ruin ată, are totuşi încă
inp.org.ro
ŞI IN OL T E l'\ I A 17
peste pronaos urmele de zidărie ale acestui turn,
care sânt şi acum destul de vizibile.
Nu se poate precisa însă d acă toate aceste
turnuri erau Într'adevăr c1opotniţe. S'ar părea că
nu, Î ntru cât ele comunicau cu interiorul bisericii,
ca la Tismana, şi pentru că nu se văd nicăiri urmele
scării care ar fi dus la clopote. Se poate Însă să
fi fost scări exterioare mobile, cum erau în Mol­
dova la c1opotniţa din Popăuţi sau aceia din
Piatra-Neamţ, disposiţie care permitea isolarea
clopotelor în cas de nevoie ; sau se poate să fi
fost trase clopotele chiar din interiorul bisericii,
ceia ce pare puţin probabil.
Î n veacul al XVII-lea, la tipul nou de care vor­
bim, scam c1opotn iţei este la Început ascunsă î n
grosimea zidului, în genere În partea d i n spre
Nord şi Răsărit, ca la Goleşti, Filipeştii-de-Pă­
dure şi jitianu ; mai pe urmă ea este Într'un
turn uleţ alipit În exterior pe laturea . din spre Nord
(Cornet, VIădeşti, Bărbuleţ, etc.), mai rar spre Sud,
ca la Strehaia.
Între naos şi pronaos am văzut la toate bise­
ricile de până în veacul XVII-lea un părete des­
părţitor plin, cu o simplă uşă de comunicaţie
Î ntre cele două părţi ale bisericii ; o excepţie
am î ntâlnit nu mai la Biserica Episcopală din Argeş.
De aici Î nainte acest părete despărţitor va fi
În maj 0ritatea casurilor găurit cât mai mult spre
a se stabili o comu nicaţie cât mai largă Î ntre
cele două părţi ale bisericii şi spre a se permite
poporului din pronaos ele a vedea şi auzi mai
bine serviciul divin.
Această comunicaţie se stabileşte prin trei des­
chideri î n formă de arcade, răzimate pe stâlpi.
Disposiţia aceasta nouă o găsim la biserica
Stelea, unde imitează formele de la biserica Trei
Ierarhi din laşi, cu stâlpi groşi de secţiune octo­
gonală destul de scurţi şi aşezată pe o basă
pătrată ; s'ar părea dar că ea este de origine
m oldovenească, însă, cercetând şi alte casuri
găsim că, atât în Moldova, cât si , în Muntenia,
această disposiţie este mai veche. Î ntr'adevăr În
Moldova o găsim la biserica din satul Aroneanu
( i 594), unde stâlpii sânt tot scunzi ca p roporţie
cu secţiunea circulară ; o mai găsim la alte bise­
rici din Moldova în veacul al XVII-lea, si , anume
tocmai la acelea care presintă vădite înrâuriri mun-
ten eşti : la H l incea-Iaşi, ( 1 660), la Galata de lângă
laşi, c1ădită de Petru Şchiopul în 1 590, la Mirăuţi
din Suceava, care a fost restaurată în veacul al
XVII-lea de către un meşter care era probabil din
Muntenia, şi încă altele.
Î n Muntenia s'au găsit la biserica Mihai-Vodă
18 BULETINUL COiVllSIUNII iIONUMENTELOR ISTORICE
din Bucureşti, cu ocasia recentelo r lucrări de res­
taurare, urmele arcadelor care despărţiau naosul
de pronaos, această biserică este c ontimporană
cu aceia de la Aron eanu ( 1 594) .
Î n biserica măn ăstirii Brebu (Prah ova), c1ădită
de către Matei Basarab î n 1 650 1, găsim o dis­
posiţie similară, însă nu între naos şi pronaos, ci
la mijlocul p ronaosului, care se găseşte astfel des­
părţit în două părţi, din care cea din spre naos
este mai mică ; peste ea se ridică două turle mici
alăturate şi răzimate la mij loc pe un arc longi­
tudinal aflat în axul bisericii şi care se sprij i n ă la
rândul său pe un alt arc transversal, mai mare.
Acest din urmă arc se află în acelaşi plan ver­
tical cu arcadele pe stâlpi de care am vorbit şi
care vin de se î ncadrează in el.
Această prea frumoasă, foarte rară şi îndrăz�
neaţă composiţie este de cel mai fericit efect şi
produce, la Brebu, o impresie dintre cele mal
imposante.
Stâlpii din pronaos sânt aici foarte înalţi, aşe­
zaţi pe postamente, ridicate în oposiţie cu cei po­
meniţi mai sus, cari sânt mai mult scunzi şi cu
arcade j oase.
Ceia ce este însă izbitor la Brebu e asămă­
narea aproape perfectă a planului bisericii cu
acel de la biserica Mănăstirii Dealului ; dacă mai
comparăm şi secţiunile acestor biserici, sântem
nevoiţi a ne întreba dacă la Dealu nu au existat
la o rigine în dreptul marelui arc transversat din
pronaos, foarte înalt şi astăzi stingher, aceiaşi dis­
posiţie de arcade pe stâlpi ca la B rebu.
Dovada nu o avem î ncă, dar sânt motive să
credem că acele arcade pe stâlpi au existat şi la
Dealu, unde au dispărut în veacul al XIX-lea,
când această biserică a fost restaurată.
Acele arcade trebuie să fi fost î nalte ca la Brebu
şi ca la Mihai-Vodă, cam în proporţia celor din
pronaosul B isericii Episcopale din Curtea-de-Ar­
geş, contemporană cu Oealu :
Dacă s'ar adeveri această ipotesă, s'ar stabili
astfel şi originea celor trei arcade pe stâlpi între
naos şi pronaos, care reapar î n veacul al XVII-lea
şi al XVIII-lea în interiorul mai tuturor bisericilor
din Muntenia ca şi din Moldova.
Pridvorul devine în mijlocul veacului al XVII-lea
un element aproape nelipsit al bisericii, şi rare
sant acelea care nu-I au (Cornet, Bărbu leţ, Gher­
ghiţa, etc.).
Caracteristica pridvoarelor din veacul acesta
este arcada în semicerc, î naltă şi îngu stă : stâlpii
lungi sânt de cărămidă ; câte-odată sânt pătrate în
1 PI. CLIV ş i următoarele.
inp.org.ro
plan, ca la Arnota, dar, în casurile cele mai multe,
octogonale ; ele sânt răzimate pe un soclu ma­
siv şi înalt, de-a lungul căruia se întinde în inte­
riorul pridvorului o bancă de pîatră.
Fiindcă în genere arcadele pridvorului sânt
înguste ' pentru a se putea trece prin ele, în
dreptul uşii de la intrare deschiderea este mai
largă şi mai j oasă, iar de-asup ra ei se găseşte o
arcadă oarbă, î n care se află zugrăvit hramul b i­
sericii, ca la Domn easca din Târgovişte, FIămânda,
Arnota, etc.
Pridvoarele mai mari au şi întrări laterale, cum
este la Mitropolia din Bucureşti şi la Gura Mo­
trului.
Bolta pridvorului este sau cilindrică (Dom­
neasca din Târgovişte) sau îm părţită prin arcuri
intermediare cu calote şi chiar un turn la mij loc
(Arnota).
Se găsesc, dar mai rar, şi pridvoare poligonale,
ca la Filipeştii-de-Pădure 1 şi la Ludeşti 2 ; la
aceste biserici c1opotniţa se găseşte p este acest
pridvor. La Filipeşti c1opotniţa are disposiţia
unui foişor pe stâlpi ; la Ludeşti avem astăzi o
clopotniţă de lemn ; la J itianu pridvorul este pă­
trat, cu arcade scunde şi largi : peste el se gă­
seşte o clopotniţă foarte înaltă şi masivă cu mai
multe catu ri. Această clopotniţă pare însă adau­
gită ulterior.
PLASTICA DECORATIVĂ este destul de
uniformă în ceia ce priveşte elementele ce o com­
pun. Găsim ca şi în veacul precedent firidele,
soclul, brâul, cornişa, compusă din cărămizi pro­
filate şi combinate Între ele, numai că ele sunt
î n genere acoperite cu o tencuială de var care
urmează formele şi profil ele cărămizilor ce se
găsesc supt ea. Cum am mai spus, pe această
tencuială găsim adese ori imitată cu coloare ro­
şie forma şi disposiţia cărămizilor ce se găsesc
acoperite de tencuială ; pe suprafaţa netedă a
tencuielii vedem delimitate liniile orizontale şi
verticale ale rosturilo r cărămizilor i mitate, desem­
nate cu o unealtă ascuţită, care fixează contururile
cărămizilor şi care se colorează î n urmă cu o
văpsea roşie : î n maj oritatea casurilor această co­
l oare s'a şters cu timpul şi au rămas numai
liniaturile.
Fiindcă veacul al XVII-lea este ultimul în care
se î ntrebuinţează cărămida aparentă de origine
bizantină, este şi ultima epocă când găsim arcade
şi firide cu arhivoltele lor În forma unui semi-
I PI. CXCVII I şi următoarele.
2 PI CCII şi următoarele.
 E V u LUŢIA ARHITECTURI I h
'cerc ; căci această formă este aceia care resultă
î n mod logic din î ntrebuinţarea cărămizii apare­
l iate şi rostuite.
Vom vedea că, mai târziu, în veacul al XVIII-lea,
faţadele fiind tencuite, cărămizile se cioplesc după
trebuintă, fără preocuparea înfătisării lor, fiindcă
, , )
tencuiala vine şi le ascunde. Atunci se ivesc ar­
curile j oase de diferite forme, sau în acoladă cu
mai multe centre, arcurile trilobate sau în fes­
toane, cu diferite traseuri inspirate după formele
orientale care domină în veacul al XVIII-lea.
Cum am mai spus, căramida fiind de calitate
foarte variabilă, resultă diferitele procedee, pe care
le-am studiat mai sus, totuşi, oricare ar fi acel
procedeu, decorul exterior se compune în mod
aproape constant din aceleaşi elemente : cele două
registre de firide �au arcaturi suprapuse şi tăiate
la mijlocul î nălţimii cu brâul orizontal ; firidele
sant sau egale în ambele registre sau cele din
registrul de sus mai scurte ; câte odată regis­
trul ele j os lipseşte, ca la Turbaţi, altă dată ambele
registre li psesc ca la Cornet, unde corpul biseri­
cii este decorat numai cu brâul orizontal, iar
spaţiile intermediare n umai cu făş i i l e alternate de
cărămizi aparente şi de tencuială cu cărămizile
verticale aşezate două câte două, întocmai ca la
biserica [oastei mănăstiri Valea, din veacul al XVI-lea.
La Cornet 1, arcaturile nu se găsesc decât
i n părţile superioare ale faţade i, şi anume la basa
turlei clopotn iţei şi la partea de sus a turnule­
ţului în care se află scara ce duce la clopote.
Pare probabil, aici, să ii fost clopotniţa modificată
sau reparată cândva tot în veacul al XVII-lea,
căci pe suprafaţa ei tencuită se vede imitată cu
zugrăveală reţeaua de cărămizi orizontale şi ver­
ticale, caracteristică acestu i veac. Găsim prin ur­
mare şi aici adunate pe acelaşi monument două
procedee deosebite : cel corect şi logic, din vea­
cul al XVI-lea, la corpu l bisericii şi cel imitat
şi falş, din veacul al XVII-lea, la părţile superioare
ale pronaosului, care au iost probabil modificate
ulterior.
În resumat,
Din cele de mai sus se poate stabili principala
deosebire î ntre arhitectura veacurilor al XVI- lea
şi al XVII-lea : pe de o parte unitatea aproape de­
săvârşită a veacului al XVI-lea d e după Neagoe
Basarab, care se închiaga în ceia ce am n umit
" vechiul sti l " , şi, pe de altă parte, varietatea me­
todelor şi procedeelor, încercările şi sforţările vea­
cului af XVII-lea, cel puţin în a doua lui jumătate, în
I PI. CLXXXIX ş i următoarele.
inp.org.ro
iVI U N T E \i I A ŞI i \i O L TENI A 19
căutarea unor formule arhitectonice noi, atât î n ce
priveşte disposiţiile de plan, cât şi expresIa
estetică.
Pe de o parte, în veacul al XVI-lea, o metoda
temeinică, statornicita într'un mod d e construcţie
raţional şi unic, cu un material de bună calitate,
un material n obil, cu toate ca rustic, un material
trainic, fiind şi bine adaptat condiţiilor local e ;
pe de altă parte, în veacul al XVII-lea, metode şi
procedee variabile dupa meşteri, dar de calitate
în genere inferioară, mai ales în partea î ntâia a
veacului, cu cărămidă slabă, care nu se mai ştia
fabrica bine, fiindcă se irosiseră tradiţiile cele
bu ne, şi cu metode de lucru care sânt într'o vă­
d ită scădere, până când, supt î mboldul lui Matei
Basarab, prin activitatea constructiva desfăşurată
supt Domnia lui, s'au renovat d isposiţiile gene­
rale ale monumentelor, s'au adaptat tipurile vechi
la nevoile cele noi ale timpului şi s'a îndrumat
pe căi noi arta de a construi, î ndreptând-o spre
un nou sti l român esc.
Veacul al XVlI-lea a fost, prin urmare, o epocă
de transiţie şi de renovare, însă în limitele tra­
d iţiei vechi, între cele doua stiluri, cel d i n vea �
cuI af XVI-lea şi cel din veacul al XVlII-Iea.
DETALllLE. Ocniţele şi arcaturile din fa­
ţadă acopăr aproape toata suprafaţa exterioara
a bisericilor din veacul al XVII- lea ca şi a celor
din al XVI-lea. Precum am arătat mai sus, o
mică parte din ele p ăstrează întocmai d ecorul
exterior caracteristic al veacului al XVI-lea, altele
sânt în întregime îmbrăcate în cărămidă aparentă
bine presată ; în sfârşit altele, şi cele mai multe
dintre cele rămase până astăzi, sânt tencuite,
unele cu mai multe stratu ri de tencuială şi de
văruială suprapuse.
Dar, fie ele din oricare din aceste categorii,
decorul lor exterior are aceiaşi composiţie şi pro­
filele, elementele de d ecoraţie sânt aceleaşi, ori
dacă sânt tencuite ori dacă sânt în cărămidă
aparentă .
Aceste elemente sânt, în l i n i i generale, aceleaşi
ca în veacul al XVI-lea (vom vedea la d escrierea
bisericilor mai detaliat diferitele m odalităţi arhi­
tectonice).
Firidele şi arcadele sânt în genere în două
registre suprapuse : ele u rmează sau principiul
vechiu, moştenit de la Bizantini, în care câmpul
i nterior al firidelor este retras cu o j um ătate de
cărămidă adâncime faţă cu planul exterior al
zidului, ca la FIămânda ori Dintr'un Lemn ; în acest
cas, arhivoltele şi p icioarele firidelor sânt consti­
tuite din cărămizi de forma şi dimensiunile
20 BU LETINUL COMISIU II
obişnuite fără p rofile speciale ; sau ele urmează
principiul decorativ mai nou, moştenit de la şcoala
armenească şi introdus în ţară de meşterii cari
au executat biserica Mănăstirii Dealului şi Bise­
rica Episcopală din Curtea-de-Argeş, î n care
câmpul din lăuntru al arcaturilor este în acelaşi plan
vertical cu acel al zidului exterior, ca la Păpuşa,
Goleşti, Brebu, etc. ; î n acest cas, arcadele sânt
constituite din cărămizi rotunjite, formând un ciu­
buc, câte odată două şi chiar trei alăturate î n
unele locuri ş i care încadrează în mod continuu
de jur împreju r panourile astfel formate.
Aceste două p rincipii, din care primul este mai
mult constructiv şi al doilea numai decorativ,
le-am studiat în partea a doua a lucrării acesteia 1,
precum şi la plastica decorativă.
Î n veacul al XVII-lea, ca şi în al XVI-lea, găsim
casuri în care ambele modalităţi se î ntâlnesc pe
aceiaşi faţadă : una la registrul inferior şi alta la
registrul superior. Astfel avem biserica din Coj eni
(Vlaşca) şi Străj eşti (Vâlcea). Î n veacu l al XVI-lea
le-am văzut la Tutana.
Tot ca în al XVI-lea veac avem î n al XVII-lea
casuri când firidele şi arcaturile lipsesc, p ăreţii
rămânând numai cu elemente decorative orizon­
tale cunoscute : soclul, brâul şi cornişa. Aceste
casuri sunt rare ; aşa avem biserica mănăstirii
Cornet, unde vedem decorul exterior cu reţeaua
de cărămizi aparente orizontale şi verticale î ntoc­
mai ca Ia mănăstirea Valea din veacul al XVI-lea.
La bisericile din Strâmbeanu şi Bărbuleţ ( Dâm­
boviţa) găsim faţade în întregime tencuite şi fără
firide, nici arcaturi.
La câteva din b isericile de Ia sfârşitul veacului
al XVII-lea vedem pe suprafaţa netedă a tencuielii
exterioare un nou gen de decoraţie, din stucatură
cu relief slab, ca la biserica Fundenii Doamnei :
m otivele decorative arată aici o o rigine orientală,
care pare a fi venit din regiuni î ndepărtate ale
Asiei. Această biserică este însă mai apropiată de
cele din noul stil al veacului al XVII I-lea şi va
fi studiată Ia timpul ei.
În alte casuri găsi m decoraţiuni z ugrăvite al
fresco p e diferitele părţi ale faţadei : pe arhivol­
tele arcadelor, pe brâu sau pe cornişă. Dar aceste
elemente, care apar abia la sfârşitul veacului al
XVlI-lea, î ntră în studiul stilului n ou, de care ne
vom ocupa î n partea a patra a lucrării de faţă.
Soclul, brâul şi cornişele sânt în maj oritatea
casurilor aceleaşi ca în veacul precedent, p rofilurile
lor re suită din formele şi dimensiunile cărămizilor
1 Ghika Budeşti, Evoluţia Arhitecturii in Muntenia
Oltenia, partea a Il a, p. 16.
inp.org.ro
MOI UMENTELOR ISTORICE
presate în tipare şi fabricate special şi din con­
binaţia lor, ca şi la acele din stilul vechiu, studiate
în partea a doua a acestei lucrări ; cu deosebirea
că, in maj oritatea casurilor, cum am spus, ten­
cuiala vine de . Ie acopere.
Stâlpii, capitelele şi basele lor sânt formaţi
tot din cărămidă. după şcoala veacului al XVI-lea.
Pe la sfârşitul acestei epoci găsim şi stâlpi de
piatră, ca la Biserica Doamnei, Dintr'un Lemn,
dar m&i rar. Acestea din urmă formează transiţia
spre stilul nou, u n ele piatra de talie, cioplită şi
sculptată, se întrebuinţează mult. Dar, în genere,
epoca pe care o studiem aici utilisează cărămida
lucrată frumos cu rosturi largi pentru construc­
ţia stâlpilor, cari în genere au secţiune octo­
gonală, câte odată pătrată, ca la Arnota, sau ro­
tundă, ca la chiliile de la Comana.
Capitelele sânt tot din cărămidă ; ele for­
m ează simple abacuri paralelipipedice, ca la Bise­
rica Dom nească din Târgovişte, sau sânt profilate
concav sau convex după forma cărămizilor aşe­
zate pe muche, ca la VIădeşti, Strâmbeanu, etc.
Basele sânt adesea ori cu aceleaşi profiluri, ca
şi capitel ele, însă răsturnate. Bisericile lui Şerban
Cantacuzino sânt p rimele care au stâlpii de piatră
la pridvor ; ele sânt lucrate poate de un meşter
arab, căci form ele în stalactite de la capitele şi
de la base sânt caracteristice ; le vedem la B ise­
rica Doamnei din Bucureşti, la Cotroceni, ca şi la
pridvorul bisericii Mănăstirii Dintr'un Lemn ( 1 7 15),
însă s'ar putea ca ele să fie şi inspirate direct, la
stâlpii i nteriori, de la Biserica Episcopală din
Curtea-de-Argeş.
Uşile şi ferestrele au, în maj oritatea casurilor,
chenare de piatră cioplită, la început fără profiluri,
n ici ornamente, î ntocmai ca în veacul al XVI-lea.
Mai târziu se văd la ferestre profiluri liniare simple,
ca Ia Biserica Domnească din Târgovişte, şi la
uşi forme în arcuri, acolade sau festoane, cu sec­
ţiuni p rofilate ; apar şi câteva rosete geometrice,
cu faţete în gen oriental.
Din Moldova ni vine, cu clădirea bisericii Stelea
în Târgovişte, o formă n ouă de chenare de piatră,
atât la ferestre, cât şi la uşi.
Ele derivă din arta gotică, de la care se inspiră
mai toate formele uşilor şi ferestrelor de la bise­
ricile moldoveneşti din veacurile al XV-lea, al
XVI-lea şi al XVII-lea.
La ferestre, formele sânt sau ogiva sau semi-·
cercul cu vârful î ntors în sus ; la uşi sânt sau
şi i n
ogiva sau platbanda dreaptă, cu colţurile aduse
î n formă de console. Plastica acestor chenare are·
 E VOLUŢIA ARHITECTURII Î N MUNTENIA ŞI ÎN OLTENIA
ieşituri mari ş i întrături adânci, după principiul
nordic, consecinţă a unei l u m i n i mai slabe, care
cere reliefuri puternice spre a produce j ocuri de
umbre şi de lumini.
Este interesant de văzut cum, prin trecerea î n
Muntenia, aceste forme se modifică, c u m relieful
lor scade, profilurile revenind în acelaşi plan ver­
tical şi cum ogiva şi semicercul se transformă î n
arcuri j oase sau În acolade.
Comparaţia î ntre o uşă de biserică moldove­
nească şi uşa b isericii Stelea sau Gura Motrului
n i arată cum traseul geometriceşte perfect al
ogivei şi al profilelor devine stângaciu şi neho­
tărît, cum diferitele planuri de profiluri, retrase
unele faţă cu celelalte, spre a produce contrasturi
bine reliefate de umbră şi de lumină, se pierd într'un
singur plan vertical, cu plastica mult mai redusă.
De asemenea, l a chenarul ferestrelor arcul de­
vine pleoştit, cu traseul rău desemnat, iar formele
ogivale se diformează.
Forma ferestrelor inspirate de la cele moldo­
veneşti - ca la Stelea - se Întinde la sfârşitu l
veacului al XVII-lea la multe biserici din Mun­
tenia şi din Oltenia : la Hurez, la Dintr'un Lemn,
la Cojeni, etc. Ele sânt însoţite de câte o cornişă
profilată : una de-asupra ferestrei, formând ca o
sprinceană, şi alta dedesuptul ei, formând solbanc.
Mai vedem în registrul su perior al faţadelor
ferestre mici, care luminează bolţile interioare şi
care serviau probabil şi ca ventilaţie. Î n veacul al
XVI I-lea, ele nu mai sânt ochiuri rotunde, ca în
al XVI-lea, decât în mod excepţional, ca la Cor­
net, Ludeşti ; ele sânt în genere sau cu arcul în
semicerc, ca la Bălteni şi Biserica Doamnei, sau
dreptu nghiulare, ca la Plătăreşti şi Plumbuita. Câte
odată-ca la Bălteni-aceste ferestrui se deschid la
î n ălţimea brâului orizontal care este oprit în drep­
tul l lor. Toate aceste ferestrui sânt astăzi desfi­
gurate şi fără chenarele ele piatră pe care le-au
avut poate la început, ca şi ferestrele de la che­
n a rul inferior, aşa că nu se poate şti d,!că ele au
fost, ca î n veacul al XVI-lea, cu chenare de piatră
aj urate, sau ca În veacul al XVII I-lea, când de
asemenea cele mai de multe ori ele sânt deco­
rate cu pietre înflorate formânel rinceau-uri sau
alte motive decorative sculptate, pe care le vom
studia odată cu " n ou l sti l " .
Bolţile urmează, î n genere, aceleaşi forme ca
î n veacul al XVI-lea. Spre sfârşitul acestei epoci
şi î n preaj ma formării noului stil vedem tendinţa
de a se î n locui bolţile cilindrice en berceau sau
en arc de cloître prin calote sferice pe pandan­
tivi despărţiţi prin arcuri pe console.
inp.org.ro
21
Bisericile fiind în genere mai mari decât cele din
veacul al XVI-lea, spaţiile de boltit devin mai
considerabile şi necesitează ori puncte de sprij in
interioare, ori subî mpărţiri prin arcuri transver­
sale, spre a reduce suprafeţele de boltit.
Î n naos, forma bolţilor variază puţin : vechiul
sistem sârbesc, cu cele patru masive de zidărie
proeminente care susţin arcuril e mari şi turla,
şi, ca o consecinţă, şi arcurile laterale interioare,
dispar cu Încetul, şi În veacul al XVII-lea nu gă­
sim decât rare exemple, la Arnota, la Cornet şi
la Sfinţii Arhangh eli din Târgovişte, şi câteva ră­
măşiţe ale acestui sistem la J itianu, Bălteni, Hurez,
etc., unde arcurile oarbe laterale din interior devin
mai m ici şi mai joase ; ele se păstrează doar î n
partea din spre Apus a absidelor laterale, iar spre
răsăritul lor ele se reduc la simple nişe, care ser­
vesc drept proscomidie şi diaconicon.
Variaţii la bolţile naosului nu găsim decât la
altar, unde avem, când planul " simplu", adecă
acela unde bolta altarului se alipeşte direct ele arcul
mare ele supt turlă, ca la Arnota, Goleşti, etc., când
planul complex, mai rar, căci bisericile din şcoala
constantinopolitană sau atonică având în genere
planul com plex sânt foarte excepţionale în veacul
al XVI I-lea ; Biserica Domnească din Târgovişte,
cu toate că e de tip constantinopolitan, are totuşi
planul simplu, iar biserica SI. Du mitru din Craiova,
de acelaşi tip, nu ştim cum era, căci nu ni-a rămas
niciun releveu după clădirea dărâmată, iar reconstrui­
rea ei presintă însemnate schimbări faţă de cea veche.
Î n veacul al XVI I-lea găsim un număr mare
de biserici care presintă la bolta altarului o dis­
posiţie intermediară î ntre planul simplu şi pla­
nul complex. Această disposiţie o vedem şi la
unele biserici din veacul al XVI-lea (Brădeşti,
Stăneşti, Valea), unde bolta altarului, în loc de a
fi formată dintr'un singur " berceau" cilindric ter­
minat cu semicalota altarului, este compusă din
mai multe " cilindre" concentrice, din care unul
puţin mai larg, adecă cu o rază ceva mai mare,
care se găseşte aşezat în dreptul proscomidiei
şi diaconiconului, adecă tocmai acolo unde în
sistemul sârbesc vechiu se găsiau arcurile interioare
laterale alipite de păreţii Nord şi Sud ai altarului.
Este uşor de văzut că, dacă la aceste biserici
s'ar introduce acel arc lateral interior, ar dispărea,
ca o consecinţă imediată, partea de boltă cilindrică
mai largă de care vorbim aici, iar planul ar de­
veni cel " simpl u " .
Operaţia contrară a suprimării arcului late­
ral interior din spre altar la bisericile de tip sâr­
besc vechiu ar produce efectul i nvers, căci ar
apărea imediat partea de cilindre mai ridicată î n
3
22 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
boltă, chiar de�asupra locului unde se află arcul
lateral (vezi b iserica Valea) 1.
S'ar putea deci presupune că b isericile care
presintă această particularitate în bolta altarului
nu constituie u n grup bine definit provenind
dintr'o disposiţie constructivă originală, ci ar fi
poate mai mult o lipsă de tehnică la unii din
meşterii de atunci, nehotărâţi î ntre tradiţia vechiu­
lui plan sârbesc şi n oile disposiţii constructive
în curs de elaborare.
O ricum s'ar putea explica originea acestui plan
intermediar Î ntre planul simplu şi planul complex,
studiate de d. G. Millet, Î n FEcale Grecque, p. 59,
î l găsim, dar mai rar, şi la u n ele biserici din vea­
cul al XVII-lea ( Olari, Turbaţi, etc.).
O riginea acestor disposiţii ar trebui poate
căutată la Biserica Episcopală din Curtea-ele-Ar­
geş, unde o găsim ele asemenea, dar combinată
În mod savant, la un loc cu acele arcuri laterale
interioare de care am vorbit. Nu avem, pentru a
n e conduce, decât releveul lui Reissenberger, care
nu pare tocmai explicit în această privinţă 2.
Î n sfârşit găsim la unele biserici din a doua
jumătate a veacului al XVII-lea o disposiţie cu
totul nouă a bolţii altarului, şi anume : la Biserica
Doamnei din Bucureşti, la acea din Ludeşti
(Dâmboviţa) şi la Mitropolia din Bucureşti vedem
că bolta altarului e o calată sferică răzimată pe
arcuri prin pandantivi. O disposiţie similară se
găseşte la biserica Golia din Iaşi, care e de dimensi­
uni mai mari şi u nde vedem şi un tambur verti­
cal luminat direct prin ferestre laterale.
B olţile pronaosului la bi sericile din veacul al
XVII-lea sânt cam aceleaşi ca şi În veacul pre­
cedent, cu tendinţa, arătată mai sus, de a
Î n locui prin calote şi arcuri intermediare bolţile
cilindrice de până atunci. Asemenea bolţi le găsim
la Arnota, la PIătăreşti, etc.
La bisericile cu pronaosul lărgit se păstrează
aceleaşi disposiţii ca la Biserica Episcopală din
Argeş, de la care derivă H urezul, Cotrocenii, Mitro­
polia elin Bucureşti (vezi descrierea lor).
La bisericile de tipul n ou, cu c1opotniţa peste
pronaos, această elin urmă încăpere capătă şi o
elisposiţie ele bolţi nouă : clopotniţa de la partea
superioară se razimă pe patru arcuri alip ite ele
păreţi şi visibile din interior. Aceste arcuri se
sprij ină, la rânelul lor, ori pe patru picioare aflate
În colţurile pronaosului - ca la Corn et -, ori
pe patru console largi - ca la Biserica Doamnei-;
1 Ghika-Budeşti , E,'oluţia arhitecturii i n Muntenia şi Oltenia,
partea a Il-a, pl. XXll, XXlV.
2 Ghika-Budeşti, Evoluţia arhitecturii i n l\1Iuntenia şi Olienia,
partea I-a, pl. L X I X .
inp.org.ro
pe aceste arcuri se razimă o calotă sferică pe
panelantivi. Această elin urmă disposiţie p e console
pare a fi de origine. moldovenească, fiind foarte
răspândită acolo.
Bolţile pridvoarelor sânt la î n ceput cilindrice,
ca la Biserica Domnească din Târgovişte, la B ise­
rica Doamnei din B ucureşti, la Cotrocen i ; l a
Gura Motrului găsim două calote separate p rin­
tr'un arc larg. La Arnota în centrul bolţii şi răzi­
mată pe arcuri transversale găsim o turlă j oasă
cu ferestre laterale. La pridvorul bisericii Cozia
găsim În axul principal o calotă sferică pe pan­
dantivi, răzimată pe arcuri transversale, şi lateral
alte două semicalote, mai j oase 1.
La biserica mănăstirii H urez pridvorul este
boltit, cu trei calote sferice Înalte, despărţite de
arcuri transversale răzimate pe console şi con­
traventate prin trăgători de lemn.
Dar aceste două exemple din urmă fac parte
din stilul n ou, şi, dacă le-am pomenit aici, este
n u mai fiindcă ele aparţin şi veacului al XVII-lea
şi că ilustrează mai bine evoluţia formei bolţilor
de la pridvoare.
Turlele bisericilor din veacul al XVII-lea, luate
în general, au la prima vedere caractere destul
de variate şi greu de definit faţă cu cele anterioare
lor, ca şi cu cele posterioare l o r, şi aceasta pen�
tru motivul că un număr foarte Însemnat de turle
s'au dărâmat şi că puţine au rămas aşa cum
erau la origine. Într'adevăr multe din ele s'au
reconstruit la epoci destul de greu de precisat
în unele casuri, fiindcă nu avem date certe.
Un studiu al evoluţiei formelor lor din veacul
al XIV-lea până în al XVIII-lea se poate î nsă În­
cerca. Vom vedea Î n tr'adevăr, dacă vom Î ncerca
să c1asificăm bisericile în ordinea lor cronologică,
că ne vom lovi de unele nepotriviri, căci constatăm
adese ori o contradicţie î ntre arhitectura bisericilor
şi aceia a turlelor lor, şi n u o vom putea explica
decât admiţând că unele turle nu sânt contim­
porane cu biserica din care fac parte.
Astfel sunt u n ele biserici din veacul al XVI-lea,
de exemplu cele de la Căluiu, Snagov, lVlitro­
polia Târgovişte, care au turle asămănătoare cu
altele din veacul al XVII-lea sau al XVIII-lea, şi va
trebui să admitem că acestea au fost reclădite în
această din urmă epocă.
Acest lucru fiin d stabilit, clasificarea turlelor
devine mult mai uşoară.
Privite în mod general, turlele bisericilor mun-
1 Ghika-Budeşti, Evoluţia arhitecturii în Muntenia, p'artea
I-a, pp. xxvm şi XXX.
 EVOLUŢIA ARHITECTURII ÎN MU TENIA ŞI ÎN OLTENIA
ten eşti şi olteneşti sant de mai multe tipuri, şi se
pot clasifica cronologiceşte în modul următor :
I. Turlele care sant cele mai vechi sant şi cele
mai scunde. Ele au proporţia î ntre î nălţime şi
diametru de aproxi mativ 1 / 1 . Acestea sant turlele
din veacul al XIV-lea. Ele sant astăzi foarte rare,
şi nu putem da ca autentice decat pe cea de la
Biserica Domnească din Curtea-de-Argeş şi cea de
la biserica mare a mănăstirii Cozia - ambele sant
de un diametru destul de mare, şi din această
causă au în exterior un număr mare de laturi :
p rima este, în plan spre exterior, un poligon re­
gulat, care are şaisprezece laturi şi n u mai patru
ferestre î n dreptate spre axele bisericii, iar a doua
are numai douăsprezece laturi şi tot atatea fe­
restre. Aceste ferestre sant la ambele biserici lungi
şi înguste, terminate în arc semicircular la partea
su peri oară şi î ncadrate cu o arcadă concentrică
în relief, proeminentă spre exterior. Trebuie să
mai observăm că n ici una, nici alta din aceste
două turle nu presintă colonetele verticale aşe­
zate pe muchile feţelor exterioare şi n ici corn işa
în festoane urmand extradosul arcurilor, ca la Mi­
tropolia din Bucureşti şi ca la bisericile bizantine
în general. Ambele au astăzi o cornişă orizontală,
dar nu putem şti dacă ea a existat şi la origine
sau dacă a fost adăugită în u rmă. Planul in­
teriorului ambelor turle este circular. La Curtea-de­
Argeş, în dreptul celor douăsprezece ferestre oarbe,
în interio r se atlă câte o n işă de secţie rotunj ită.
II. Un al doilea tip de turle îl găsim mai ales
în veacul al XVI-lea şi În mod excepţional pănă
în al XVII-lea. Proporţia înălţimii faţă de dia­
metru este de la 1 / 1 pană la 2/ 1 maxim um ; cele
mai scunde sant probabil cele mai vechi, şi cele
m ai înalte sânt din veacul al XVII-lea.
Ele sant de diametru relativ mic, fiindcă şi
bisericile din acest veac sânt mici ; par a fi fost
z idite din cărămidă aparentă şi sant aproape toate
odogonale în plan ; feţele exterioare sânt plane,
cu o singură ieşitură, rare ori cu două î n jurul
ferestrelor ; arcurile de la partea superioară sant
în semicerc.
Putem subîmpărţi acest tip în două : cele
care nu au, şi cele care au colon etele verticale
bizantine pe muchile feţelor exterioare ; acestea din
urmă sant cele mai rare î n veacul al XVI-lea.
Găsim un exemplu la Ostrov (Valcea) şi la H âr­
tieşti (Muscel) şi altele la Snagov şi Vechea Mi­
tropolie din Târgovişte ; aceste din urmă turle
probabil că nu sânt din al XVI-lea veac, ci res-
tau rate î n u rmă, căci ele au proporţii mai î n alte
şi aparţin mai mult tipului IV, pe care îl vom
studia mai j os.
inp.org.ro
23
Turle de tipul al doilea, fără colon ete verticale,
găsim la Brădet, care poate fi din veacul al
XIV-lea, la Stăneşti, care este c1ădită la începutul
veacului al XVI-lea şi care se asamănă mult cu
biserica de la Brădet. Acestea sant cele mai scunde
şi cele mai si mple, fără arcade concentrice în
j urul ferestrelor şi cu feţele exterioare plane ; la
bolniţa şi paraclisul Coziei, turlele sânt ceva mai
î nalte şi mai svelte ; cele de la biserica mănăstirii
Tismana sânt de acelaşi gen, î nsă nu se poate
p recisa vremea clădirii lor, cercetările nefiind î ncă
făcute în această privinţă.
în veacul al XVII-lea mai găsim o turlă de al doi­
lea tip la naosul bisericii mănăstirii Dintr'un Lemn,
ea este însă ceva mai înaltă decât cele precedente.
La Biserica Domnească din Târgovişte, unde
turla mare este nesimetrică faţă cu axul şi are
n ouă laturi în exterior, arcadele concentrice din
j urul ferestrelor sânt î n număr de trei şi încă
două rânduri cu zimţi, ceia ce arată o apropiere
de al patrulea tip, pe care îl analisăm mai j os.
La Bucovăţ, turla este n ouă, însă forma ei î n
plan este cea veche, căci s'a găsit basa ei ; ea
are zece laturi. Avem apoi la J itianu şi la Gura
IVlotrului turle relativ j oase şi cu arcuri duble î n
j urul ferestrelor. Acest a l doilea tip u rmează î ncă
tradiţia curat bizantin ă.
III. Un al treilea tip de turle, avand cam ace­
leaşi proporţii ca şi cele din grupul p recedent, adecă
înălţime între o dată şi de două ori diametrul,
apare pe la începutul veacului al XVI-lea. El e
caracterisat prin ciubucele rotunj ite de cărămidă,
formând toruri care î nsoţesc arcurile, cornişele şi
profilele în genere şi care î ncadrează panourile
de pe faţade. Ele sant datorite î n râuririi decoraţiei
armeneşti de la începutul veacului al XVI-lea.
Pri mele exemplare par a fi cele de la Dealu,
Episcopia din Argeş şi Lopuşnic. Acestea ştim
că sânt singurele executate din piatră cioplită ;
cele care urmează sant de cărămidă, care pro­
babil era la î nceput aparentă şi p e urmă s'a
acoperit cu tencuială. Astfel avem turla bisericii
mănăstirii Arnota, care are la pantocrator opt feţe
plane fără colonete verticale, pe muchi î nsă cu
câte o arcadă largă cu relief slab pe fiecare faţă ;
arcada e formată dintr'un ciubuc rotunjit, aplicat
pe planul păretelui, aşa cum le-am văzut pe faţa­
dele bisericilor din veacul al XVI-lea, începand de
la biserica MihaiN odă î ncoace. Aceste ferestre
sant foarte înguste.
Î n acelaşi gen este turla schitului Păpuşa (Vâl­
cea), care are arcadele din j urul ferestrelor com­
puse din două ciubuce alăturate, şi ferestrele
foarte înguste, ca la Arnota.
24 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORJCE

Trebuie să observăm că şi basele turlelor aces­ deosebit, care este cel moldovenesc ; ele au opt
tor din urmă biserici sânt tot decorate cu pano­ feţe plane, patru ferestre scurte şi aşezate î n
u ri î ncadrate cu ciubuce rotunjite ; aceste panouri partea d e j os a turlelor ş i Îndreptate În spre axele
sânt aici dreptunghiulare. bisericii ; pe celelalte patru feţe au câte un mic
O altă turlă în acelaşi gen, Însă mai înaltă, contrafort, asămănător cu cele de la turlele m ol­
găsim pe pronaosul bisericii mănăstirii Dintr'un doveneşti 1 .
Lem n ; ea are panouri dreptunghiulare, formate Un singur exemplu mai gaSIm în Oltenia care
din ciubuce rotunde, şi este tencuită. Ştim din aminteşte în unele puncte turlele moldoveneşti :
pomelnicul acestei mănăstiri că ea a fost adău� este î n schitul Topolniţa din j udeţul Mehedinţi,
gită bisericii de către Stefan-Vodă
.
Cantacuzino, clădit 2 de căpitanul B uliga în timpul Domniei
care a clădit şi pridvorul pe stâlpi, aflat în faţa lui Matei Basarab, u nde vedem o turlă relativ
bisericii, în 1 7 1 5. scundă cu patru ferestre lungi şi cu alte patru
Acest tip dispare Î n veacul al XVII-lea tocmai elemente care au dispărut, dar care se văd pe o
când apare tipul următor. fotografie mai veche şi par a fi fost contra­
IV. Un al patrulea tip cuprinde turle mai î nalte, forturi m ici, ca la Stelea. Se mai văd şi arcaturi
caracterisate prin aceia că feţele exterioare n u mici cu tera cote în formă de stea, ca la biserica
mai presintă suprafeţe plane ca p â n ă acum ; ele Aroneanu de lângă laşi.
sânt hânte prin resalituri succesive, peste care
stau arcade concentrice, care încadrează feres­ Contrafortul exterior este un element care
trele, fiecare arcadă fiind 'J ntr'un plan vertical se întâlneşte la unele b iserici din veacul al XVII-lea.
mai ieşit decât cea de alături, Ştim că l-am î ntâlnit pentru prima oară în vea­
Ferestrele ocupă toată î nălţimea turlelor şi se cul al XVI-lea la Curtea Veche din Bucureşti 3.
coboară până la acoperişul basei turlei ; ele, fiind Modul cum contraforturile sânt aşezate la bi­
foarte lungi, sunt î n genere legate la m ijlocul serică arată că ele nu sânt aici elemente organice
î nălţimii lor cu o coardă de lemn orizontală, şi că nu corespund cu nevoile construcţiei, de
îmbrăcată în zidărie sau în tencuială. Am arătat oare ce ele nu se găsesc î n locurile unde pre­
la partea Î ntâia şi a doua cum această confor­ senţa lor este necesară. Contraforturile din vea­
maţie a turlelor constituie din punct de vedere cul al XVII-lea în Muntenia au şi ele acelaşi
constructiv soluţia cea mai bună pentru a resista defect ; apar mai mult ca elemente decorative
Î mpingerilor bolţii de la partea superioară a decât ca elemente constructive. Le găsim aşezate :
turlei, fiecare picior al turlei formând ca un ori la colţurile faţadei din spre Apus, după exem­
contrafort care menţine echilibrul zidăriei î n con­ plul Stelei, ca la Bărbuleţ şi la Sfinţii Î mpăraţi din
tra î mpingerilor oblice ale acestei bolţi. Târgovişte ; câte odată l e găsim pe J aţadele I�te­
Din această categorie de turle ar face parte rale şi nu tocmai În locurile unde ar fi logic s ă
pantocratorul de la Snagov, p robabil reconstruit, fie, c a la Goleşti, la SI. Du mitru d i n Craiova ; la
turlele Mitropoliei Târgoviştii, restaurate de Cons- Bălteni, mai găsim două contraforturi aşezate î n
tantin-Vodă Brâncoveanu, turla de astăzi a biseri­ diagonală p e feţele absidei altarului, ceia c e d e
cii din Căluiu, din veacul al XVI-lea, reconstruită asemenea este contrar raţiunii şi tradiţiei. Ase­
mai târziu, şi multe biserici din a doua j u m ătate menea disposiţii de contraforturi le găsim la bise­
a veacului al XVII�lea : Corn etul, Filipeştii-de­ ricile gotice şi la bisericile catolice din Moldova,
Pădure, Strâmbeanul, Sfinţii Arhangheli din Târ­ care u rmează stilul gotic, fiindcă acolo contrafor­
govişte, apoi pantocratorul de la Ciutura, recons­ turile sânt aşezate în drepţul n ervurilor bolţilor
truit, precum şi cea mai mare parte din bisericile care pri mesc şi transmit împingerile exercitate
făcând parte din n oul stil românesc, pe care le de aceste bolţi, pe când la bolţile bizantine Î n
vom studia În partea a patra a acestei lucrări, , formă d e n iş ă sferică împingerile s e exercită uni­
Trebuie să mai arătăm că şi turlele din acest f orm pe toate razele cercului şi nu este n iciun
al patrulea tip sânt când cu, când fără colone­ m otiv de a se aşeza u n contrafort mai mult Î ntr'un
tele verticale de la muchile feţelor ; cele fără punct decât î n altul. De altfel l a n icio biserică
colonete par mai vechi, căci se apropie mai moldovenească, afară de cele arătate mai sus,
mult de turlele cu feţele plane de la tipurile care sânt pur gotice, n u găsim contraforturi aşe-
anterioare, care dispar cu încetul în veacul al
XVII-lea,
În afară de aceste tipuri mai găsim, în veacul
1 PI. CCLIL

2 FI. CXXII şi următoarele,

al XVII-lea, la biserica Stelea turle de un tip ,8 ·Partea a doua, pl. LXII şi următoarele.

inp.org.ro
 EVOLUŢIA ARHITECTURII îN MUNTENIA 'ŞI ÎN OLTENIA
zate astfel la absida altarului sau la absidele
laterale.
Micul contrafort pe care-I vedem supt fereastra
din axul altarului la b isericile m oldoveneşti este
motivat aici de p resenţa ferestrei care, formând u n
g o l şi un punct d e mai slabă resistenţă, provoacă
Î ntotdeauna în acest punct o fisură, pornind din
boltă şi mergând până la pământ, în axul bisericii.
Acest mic contrafort are menirea de a î ntări
.acest punct slab.
Trebuie să mai observăm că atât contraforturile
de la Goleşti, cât şi cele de la Bălteni, se î nalţă până
la cornişă, ceia ce este iarăşi contrar raţiunii, căci
ştim că un contrafort nu are nevoie să se
ridice mai sus decât rostul de ruptură al arcului
p e care trebuie să-I proptească, deci ceva mai
sus decât naşterea acestui arc, aşa cum sânt
toate contraforturile gotice, ca şi toate acelea de la
bisericile din Moldova.
Mai găsim contraforturi de alte forme la Căli­
n eşti şi Sfţii. Arhangheli din Târgovişte, aşezate
pe colţ la două din masivele de zidărie de supt
turla naosului ; la Bălteni şi j itianu găsim o l ăr­
gire spre exterior a masivelor de colţ de la naos,
ceia ce este de sigur o soluţie mai logică ; de
asemenea la biserica din Comana.
De altfel acest element, care, cum am văzut, nu
este aici organic, ci, din contra absolut inutil, dis­
pare puţin timp după apariţia lui, şi î n veacul al
XVIII-lea el n u se mai î ntrebuinţează de loc în
Muntenia, nici în O ltenia.
I n veacul al XVII-lea, pentru prima oară putem
vorbi şi de alte monumente decât de biserici,
căci ni-au rămas din această epocă im portante
rămăşiţe de architectură măn ăstirească : chilii bol­
tite, cu galerii de arcade, clopotniţi monumentale
şi relativ bine conservate, corpuri de clădiri p e
pivniţe cu bolţi impunătoare, etc., ruine de palate
şi de conacuri, etc, care sânt în stare rea de con­
servaţie.
Mânâstirile sânt în genere nişte patrulatere
î nchise cu ziduri. Aceste ziduri presintă spre
exterior un calc an drept, fără deschideri, afară de
un rând de metereze înguste, care răspund Î n
podul clădirilor mănăstireşti, alipite d e zidul incin­
tei spre interior. Aceste metereze par a fi fost
singurele elemente de apărare sau de observare
ale mănăstirilor, în oposiţie cu cele din Moldova,
care aveau mai toate câte un turn cu creneluri
la colţurile incintei de ziduri. Asemenea turnuri
nu găsim în genere în Muntenia şi în Oltenia
decât, În mod excepţional, la Corn ana şi la câteva
.alte mănăstiri din şesul Dunării, din causa: situa-
inp.org.ro
25
ţi ei acestor mănăstiri, aflătoare î n câmp deschis,
ceia ce le expunea la atacuri. Mai găsim asemenea
turnuri la mănăstirea Cornet, aflată În defileul
Oltului. Celelalte mănăstiri, situate în locuri retrase
sau în văile adăpostite ale munţilor nu aveau
p robabil n evoie de asemenea lucrări de apărare.
Întrarea în curtea mănăstirii se face printr'un
gang boltit, peste care se ridică clopotniţa. În
centrul curţii se află biserica, iar î mp rej urul ei
şi de-a lungul zidurilor de împrej muire erau dis­
puse chiliile, adese ori legate î ntre ele prin galerii
deschise cu arcade pe stâlpi ; apoi diferitele clădiri
destinate locuinţii stareţului şi arhondăria, desti­
n ată oaspeţilor. La mănăstirile mai mari se mai
găseşte un paraclis şi câte odată săli mari, de­
pendi nţe, bucătării spaţioase cu bolţi frumoase
şi pivniţe Î ncăpătoare, toate fiind acoperite cu
frumoase bolţi, În genere de formă cilindrică şi
mai târziu, la sfârşitul veacului, cu calote pe pan­
dantivi.
Clopotniţile rămase de la mănăstirile lui Matei
B asarab sânt în deosebi impun ătoare prin dimen­
siunile lor masive şi prin î n ălţimea lor. Ele sânt
compuse din mai multe etaje suprapuse şi Î m­
b răcate pe din afară cu reţele de firide şi arcaturi,
frumos proporţionate şi armonios distribuite,
p resintând multă variaţie ca forme şi dimensiuni.
La partea lor inferioară ele p resintă, ca şi la
puţinele rămăşiţe de clopotniţe din veacul al
XVI-lea (vezi partea a doua), u n gang boltit, o
arcadă largă Î n semicerc, care serveşte d rept
î ntrare în incinta mănăstirii şi care este Î nchisă
cu o poartă de lemn, masivă şi ferecată.
La partea superioară se află camera clopotelor,
cu patru deschideri largi, prin care sunetul se
răspândeşte în afară. Unele din ele au şi etaj e
intermediare, î n care se găsesc Încăperi boltite
servin d ca ascunzători. Aceste clopotniţe sunt
alipite de celelalte clădiri măn ăstireşti din curte.
Printre clopotniţile rămase astăzi, unele sânt
în cărămidă aparentă, altele tencuite, şi o cer­
cetare a lor mai amănunţită ar putea dovedi
dacă, p rintre acestea din urmă, unele au fost
tencuite n umai ulterior şi erau, poate, la început
tot în cărămidă aparentă şi cu butoni de teracotă,
ca la Mănăstirea Negru-Vodă din Câmpu-Iung.
Printre clopotniţele din prima categorie găsim
pe cea de la schitul Codreni, în Ilfov, care e de d i­
mensiuni relativ mici şi foarte simplă ca archi­
tectură, fără firide, nici arcade, ci cu păreţii drepţi.
Partea inferioară este pătrată În plan şi cea supe­
rioară octogonal ă, cu deschideri lungi, arcuite
în semicerc ; o mică scară laterală duce la camera
26 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
clopotelor. Nu conoaştem data exactă a clădirii ei.
Clopotniţa manastirii Brebu este toată î n
cărămidă aparentă. Configuraţia e i generală este
aceiaşi ca precedenta ; ea este însă mult mai
monumentală şi în întregime îmbrăcată cu arcade
şi firide ; între partea inferioară ş i camera clopo­
telor de sus se mai află un etaj intermediar.
Clopotniţa de la B rebu este unul dintre cele
mai remarcabile monumente din veacul al XVII-lea.
Nu cunoaştem data precisă a clădirii ei, care ar
putea să n u fie aceiaşi ca a bisericii, căci aceasta
din urmă este tencuită şi este de aproape inspi­
rată ca plan şi disposiţie de aceia a Mănăstirii
Dealul ; este lucrată cu o cărămidă slabă şi de
o arhitectură puţin îngrij ită, cum dovedeşte şi
lipsa celor trei turle, căzute când va ; clopotn iţa,
din contra, este din cărămidă aparentă, foarte
bună, executată cu multă artă şi îngrij ire. De sigur
că aceste două monu mente nu au fost făcute de
acelaşi meşter.
Î n categoria clopotniţelor tencuite avem două
î n oraşul Câm pulung ; una făcând parte din
biserica Bărăfia şi situată pe Bulevardul oraşului ;
ea pare a fi fost fără gang de trecere şi este în­
globată astăzi între două clădiri m oderne.
O a doua clopotniţă, mult mai î naltă şi mai
monumentală, este aceia de la mănăstirea zisă a
lui Negru- Vodă.
Ambele monumente sânt î mbrăcate cu firide
oarbe şi arcaturi de diferite forme şi dimensiuni,
aşezate î n etaje suprapuse. La cea din urmă mai
găsim şi buto n i de teracotă, cari ar putea dovedi
că arhitectura primitivă era din cărămidă apa­
rentă, cum este la Cornet, la VIădeşti şi la alte
monumente din veacul al XVII-lea. Î ntrebuin ţarea
orn amentelor din teracotă arată într'adevăr o epocă
în care industria oalelor este bine desvoltată şi
deci şi fabricaţia cărămizilor nu putea fi decât
de calitate îngrij ită. Oalele în formă de butoni, de
d iscuri, etc., se smălţuiau în coloare verde sau
galbenă şi se armonisau foarte frumos cu cără­
mida roşie, care rămânea probabil aparentă.
În epoca lui Matei Basarab întrebuinţarea tera­
cotelor smălţuite era frecventă, pe când în veacul
al XVI-lea nu am găsit-o decât la un singur mo-
J Partea a doua, PI. CXV I I ! şi următoarele. t;
S
PI.
PI.
CCXLIV
CCLXXII
şi următoarele.
şi următoarele.
'\.. .
inp.org.ro
nument : biserica din Cobia, care e toată în că­
rămidă smălţuită colorată 1.
Biserica Stelea din Târgovişte 2 era şi ea de­
corată cu buton i de teracotă colorată, cari se văd
încă la turla de pe pronaos, care este de la ori­
gine şi se poate bănui că arhitectura exterioară
a bisericii era în cărămidă aparentă cu brâul, so­
clul, chenarele uşilor şi ale ferestrelor din piatră
sculptată, cum era şi în arhitectura Moldovei din
timpul lui Ştefan-cel-Mare şi al urmaşilor lui de la
cari s'a i n spirat de sigur meşterul care a clădit
biserica Stelea.
Cea mai frumoasă dintre clopotniţele lui Matei
Basarab pare să fi fost aceia a mănăstirii Brdn­
coveni (Romanaţi) 3. Cu toate că astăzi partea ei
superioară este surpată, totuşi din rămăşiţile ei se
poate vedea frumuseţa composiţiei ei, cu gangul
de întrare în curtea mănăstirii, cu etajele supe­
rioare în formă de octogon în plan şi cu scara
laterală. Ea este decorată cu arcaturi î ncrucişate
şi era de sigur în cărămidă aparentă.
Mai avem o clopotniţă î naltă şi monumentală
la foasta mănăstire Strehaia 4 . Ea pare î n s ă să fi
suferit oarecare modificări, care au alterat puri­
tatea iormelor ei.
Dintre mănăstirile din această epocă găsim încă
astăzi părţi conservate la Comana, la Brâncoveni,
la Plumbuita, la Câmpulung, la Brebu, etc. şi,
în ce priveşte schiturile, la Clocociov, la Topol­
niţa, etc. Transformările şi adausele u lterioare
îngreuiază mult studiul acestor monumente din
punct de vedere arheologic.
La mănăstirea Comana 5 n i-a rămas un rând
de chilii m ici, î ncăperi boltite, î nşirate una lângă
alta şi legate î ntre ele printr'o galerie de arcade
răzimate pe stâlpi rotunzi ; totul este în cărămidă
aparentă. Rândul de chilii de la etajul întăiu este
dintr'o epocă mult posterioară cel puţin în for­
mele sale actuale.
Mai găsim rămăşiţe de chilii boltite asămă-·
nătoare cu cele de la Comana la mănăstirea
Govora, dar ele sânt aproape complect d istruse.
Resturi şi ruine de clădiri vechi cu b olţi fru­
m oase mai găsim la mănăstirea Comana, la
mănăstirea Negru-Vodă din Câmpulung, la Brân­
coveni, la Brebu, etc.
, • PI. LVI şi următoarele.
5 PI. CCLX şi următoarele.
 CAPITOLUL XlV.
IMPĂRŢIREA MONUMENTELOR PE GRUPE
Dintre cele două mari neamuri de biserici pe
care le cunoaştem, acel al bisericilor dreptunghiu­
Iare, adecă fără abside laterale, se pare că dispare
în veacul al XVI-lea, când domneşte aproape
exclusiv vechiul plan sârbesc şi bisericile Î n
formă de treflă ; dar e l reapare î n veacul al
XVII-lea.
Î ntr'adevăr bisericile cu planul drept, care sânt
mai puţin n umeroase decât cele cu planul În trenă,
În acest veac sânt totuşi În număr destul de
mare pentru a putea fi şi ele clasiiicate în mai
multe grupe. La acele două î mpărţiri mari de
mai sus se adaugă şi un nou tip de plan : cum
am mai arătat, este acela al bisericilor cu o clo­
potniţă aşezată de-asupra pronaosului, care apare
pe la mij locul acestui veac. Acest nou element
se combină atât cu planul dreptunghiular, cât şi
cu planul În formă de trefIă. Î n sfârşit mai găsim
şi câteva biserici răzleţe, al căror plan diferă de
aceste trei tipuri principale, după cum vom vedea
mai departe.
Bisericile cu planul dreptunghiular, adecă fără
abside laterale, se pot î mpărţi în următoarele
grupe :
GRUPA 13 DE LA ORIGINE cuprinde
bisericile fără abside laterale, cu o singură
navă, cu naos pătrat ori dreptunghiular, cu
sau fără turlă ; cu pronaos boltit după casuri
şi fără turlă : la începutul veacului ele sânt
fără pridvor, pe urmă au câte odată un prid­
vor pe stâlpi. Ele derivă de la bisericile din
Turnul-Severin, de Ia biserica foastei mănăstiri
Cotmeana şi de Ia paraclisul mănăstirii Bistriţa
din Oltenia.
Cel mai vechiu exemplar pare a fi biserica
fostului schit ZIăiioarele 1 (Vâlcea), Întemeiată de
Radu Mihnea pe la î n ceputul veacului. E o bi­
sericuţă de dimensiuni foarte modeste, iar trans­
formările pe care le-a suferit i-au denaturat mult
caracterul, c�ci i s'a mai adăugit un p ridvor,
turle de lemn, acoperiş nou, şi i s'au tencLiit şi
I PI. 1 şi următoarele.
inp.org.ro
văruit faţadele ; bolţile vechi au dispărut, şi cu
ele putinţa de a se regăsi structura şi configu­
raţia părţilor superioare ale m o numentului.
Zidul despărţitor dintre naos şi pronaos a fost
dărâmat, şi i nteriorul este complect î noit. Al­
tarul, care este poligonal, atât în exterior, cât şi
În i nterior, e neregulat şi rău desemnat. Uşa
şi ferestrele sânt astăzi fără chenare.
Pridvorul pare din veacul al XVIII-lea sau
chiar al XIX-lea ; el are stâlpi scurţi tencuiţi şi
zugrăviţi, cari se regăsesc supt tencuială şi supt
văruielile de astăzi. Peste acest pridvor pare a
fi fost cândva o clopotniţă pătrată, care se vede
în fig. no. 9, dar care astăzi a dispărut.
Numai decorul exterior s'a regăsit supt vă­
ruielile care îl ascundeau. Acest decor este identic
cu cel din veacul al XVI-lea, cu singura deose­
bire că aici cărămizile aparente, care sânt foarte
mici, par aplicate chiar pe suprafaţa zidului şi a
tencuielii, fără niciun relief al arcaturilor şi al
stâlpilor dintre ele. Arcurile sânt destul de
neregulate şi mai mult în formă de segmente,
iar stâlpii sânt formaţi dintr'o simplă cărămidă
în picioare aşezată pe muche ; găsim şi aici
cărămizile aparente orizontale şi cele verticale, ca
la bisericile din veacul al XVI-lea. Acest decor
este prin urmare inspirat de la stilul vechiu, Însă
lipsit de plastica acestuia. Arcaturile se î n­
rudesc Î ntru câtva ca formă cu acelea de la bi­
serica Arn ota, care sânt tot din cărămizi foarte
mici, ca şi stâlpii dintre ele, şi au aceleaşi p ro­
porţii scurte. Această asămănare ar da de bănuit
că biserica din Arn ota ar f i fost clădită şi ea la
î nceputul veacului şi că a fost terminată sau
complectată cu un pridvor de către Matei Ba­
sarab la 1 633.
La biserica Adormirea Maicii Domn ului din
Ocnele Mari, care se zice că ar fi fost zidită de
către Radu de la Afumaţi, se găsesc iarăşi firide
mici şi Î nguste fără relief ; ele sânt astăzi Î n­
gropate supt tencuială. Această din urmă biserică
este şi ea mult transformată ş i desfigurată prin
adausul unui pronaos cu o turlă din altă epocă,
mult posterioară. Ea este Încă nestudiaţă.
28 BULETINUL COMISIUNII MONUME TE LOR ISTORICE
o altă biserică din această grupă, Însă mai
desvoltată, pare să fi fost biserica din Săcuieni
(Dâmboviţa) \ care a fost c1ădită în timpul lui
Radu Şerban ( 1 606) ; î n starea de azi a cercetărilor
nu putem şti dacă cel puţin o parte din această
biserică, adecă naosul şi altarul, sânt din 1 606,
ceia ce este Însă probabil, dar cert este că pro­
naosul cu scara într'un turnuleţ alipit pe latura
din spre Nord şi contralorturile exterioare de Ia
colţuri au fost adăugite pe la mij locul veacului
al XVII-lea (după 1 646, când s'a clădit biserica
Stelea din Târgovişte, cu care au pătruns în ar­
hitectura Munteniei contralorturile de formă go­
tică). Arhitectu ra exterioară a bisericii din Să­
cuieni se compune din firide formate din cărămizi
simple fără profile ; ele sânt î nguste şi lungi, se
asamăn ă cu cele de Ia biserica Dintr'un Lemn,
având şi ele câte două arcade alăturate, despărţite
p rintr'o consolă rmică. Singură partea de supt
brâul orizontal păstrează caracteru l vechiu, iar
părţile superioare au fost relăcute Ia o altă epocă.
Biserica Sf. Nicolae (zisă Androneşti) din
Târgovişte 1 e de acelaşi tip, î nsă mult mai des­
voltată ; ea are şi un pridvor pe stâlpi. Actuala
turlă de p e naos este nouă ; naosul era Ia ori­
gine Iără turlă, iar pronaosul are conformaţia nouă
creată în veacul al XVIII-lea : patru masive de zi­
dărie Ia colţuri, peste care stau patru arcuri î n
care s e propteşte o calotă sferică p e pandantivi.
Această disppsiţie se vede mai ales la biseri­
cile cu c1opotniţa peste pronaos, unde îşi are şi
explicaţia ; aici însă nu găsim această clopotniţă,
care probabil că nu a existat n ici Ia origin e, căci
lipseşte scara care să pună c1opotniţa în comu­
nicaţie cu biserica.
GRUPA 14. Biserici fără abside laterale :
naos cu sau mai adese ori fără turlă, pronaos
cu clopotniţă peste el ; la început fără pridvor.
Tip n ou, creaţiune a veacului al XVII-lea, pe care
îl vom numi tipul lui Matei Basarab : s'ar putea
pune oarecum în legătură cu biserica Sân-Ni­
coară, care-şi are şi ea o clopotniţă pe pronaos, însă
de o altă formă şi de alt caracter.
Biserica din Gherghiţa " (Prahova) este carac­
teristică prin planul ei cu reminiscenţe sârb eşti,
cu patru masive de zidărie în interior supt pan­
tocrator, Însă fără arcurile laterale oarbe alipite
de zidurile. din spre Nord şi Sud ; ea este fără
1 PI. VIII şi următoarele.
2 PI. )( 1 1 1 şi următoarele.
a PI. XIX şi următoarele.
inp.org.ro
turlă pe naos, cu o clopotniţă pe pronaos, cu ()
scară în interiorul zidului şi fără pridvor ; ca de­
cor exterior, este tencuită, cu panou ri dreptun­
ghiulare largi În două registre suprapuse ŞI cu
brâul orizontal î ntre ele.
Biserica din Bărbuleţ (Dâmboviţa) 1 n u pare
so fi avut turlă pe naos şi nu are nici pridvor ;
pronaosul cu clopotniţă peste el are o scară la­
terală aşezată într'un turnuleţ alipit de păretele
din spre Nord şi lormând o composiţie armoni­
oasă cu clopotniţa, cu care se leagă printr'un aco­
periş comun . Decorul exterior, astăzi tencuit şi î n
parte zugrăvit, nu presintă arcaturi, nici panouri,
ci numai un brâu. Biserica este zugrăvită î n exterior.
Biserica din Coleşti 2 este mai mare decât
cele p recedente, cu naosul fără turlă, cu pro­
naosul despărţit de naos printr'un părete cu o
uşă ; configuraţia pronaosului este aceia obiş­
nuită Ia bisericile cu c1opotniţa aşezată peste
acesta, adecă cu patru picioare de zidărie aşezată
Ia colţuri, peste care stau patru arcuri largi şi
puternice, destinate a primi greutatea de la păr­
ţile superioare. Această clopotniţă a dispărut, dar
atât disposiţia arcurilor, cât şi zidăriile ce se mai
văd în podul bisericii, precum şi scara care se
găseşte în interiorul zidului din spre Nord, ni pro­
bează că această clopotniţă a existat Ia origine.
Biserica nu are pridvor ; faţa principală este din­
tre cele mai frumoase, cu o uşă bogat î m p odo­
bită şi încadrată mai întâiu cu un arc trilobat
î nalt şi ascuţit Ia vârf şi încadrată încă odată cu
b râul orizontal, care se ridică în sus în unghiu
drept, Întocmai ca la bisericile din Tutana, din
Gherghiţa, Brebu, etc.
E de observat că forma arcului trilobat în aco­
Iadă înaltă, ce găsim de-asupra uşii, ar putea fi o
retuşare din veacul al XVIII-lea, când aceste forme
erau curente, pe când în veacul al XVII-lea do­
mină încă în zidăria de cărămidă arcul în semi­
cerc.
Decorul exterior, astăzi tencuit, are com po­
siţia obişnuită, cu cele două registre de panouri
încadrate cu ciubuce în relief şi rotunj ite, des­
p ărţite Ia mij loc prin brâul orizontal ; pe tencu­
ială se regăseşte o zugrăveală imitând zidăria de
cărămidă aparentă î n făşii o rizontale alternate cu
tencuială şi despărţite prin cărămizi verticale, în­
tocmai ca î n veacul al XVI-lea. Se mai găsesc
rosete şi un fris supt cornişă, z ugrăvite în co­
loare roşie ; de asemenea supt cornişă un rând
1 PI. xxv.
i PI. XXVI şi următoarele.
 EVOLUTIA ARHITECTURII ÎN MUNTENIA SI ÎN OLTENIA
, ,
de butoni de teracotă, ca la Cornet, la VIădeşti şi
la Stelea. Contraforturile exterioare, care par a fi
de la origine, sânt ridicate până la cornişă, ca la
B ălteni. Ele arată, de sigur, înrâurirea bisericii
Stelea din Târgovişte.
Biserica Sfinţii Împăraţi din Târgovişte t, as­
tăzi ruinată, se deosebeşte ca plan de cea p re­
cedentă printr'aceia că î ntre naos şi pronaos gă­
sim, î n loc de o simplă uşă, trei arcade răzimate
pe stâlpi de cărămidă, iar scara clopotniţii este
aşezată î ntr'un turnuleţ poligon al alipit pe faţada
din spre Nord, ca la Săcuieni, la Cornet, Bărbuleţ,
etc. Biserica nu are pridvor, însă pare să fi fost
la întrare un mic adăpost răzimat pe stâlpi : el
era probabil, şi p e cât se poate vedea astăzi, de
formă pătrată ş i acoperit cu o boltă sferică, dar
este greu de precisat dacă era de la origi n e
s a u dacă a fost adăugit î n urmă. Se mai văd
î n că în dreapta şi în stânga uşii în exterior u r­
mele a doi pilaştri, pe cari se razimă un arc î n
semicerc ; aceşti pilaştri au o formă de baluştri
groşi, legaţi la mijloc cu un brâuleţ ; ei se asa­
mănă cu acei cari încadrează pisania de de-asu­
pra uşii de la întrare la biserica Stelea şi cu acei
cari suportă arcul cu vârf ce se află pe laturea
de Sud în interiorul pronaosului acestei biserici,
şi care formează nişa unde se află mormântul
lui N icolae Vei Aga, tatăl lui Vasile-Vodă Lupu,
î ntemeietorul bisericii Stelea ; aceste forme sânt
cp.le de la m ormintele din pronaosul bisericii Trei
Ierarhi din laşi.
Decorul exterior pare a fi tencuit de la origi n e :
el este compus d i n două registre de firide bizan­
tine înguste cu fundul retras ; ele au lorma de
arcuri cu vârf şi sânt destul de n eregulate ; zidă­
ria de cărămidă este o rdinară ; peste tencuială se
vede î ncă, pe alocuri, destul de bine conservată
reţeaua de linii orizontale şi verticale zugrăvite
care imitează cărămizile aparente din "vechiul
stil".
Ferestrele au chenare de piatră inspirate de
la Stelea ; usa are forma unui arc cu festoane ,'
.
ea este frumos decorată ş i asămănătoare cu
acea de la Gherghiţa, B rebu şi cu unele pietre
de la mănăstirea Aninoasa, din judeţul Muscel.
Contraforturile sânt direct i n spirate de la Stelea
şi au forma şi proporţiile celor mold oveneşti ; în
oposiţie cu cele de la Bălteni şi Gol eşti, care sânt
î nălţate până la cornişă, acestea se opresc cam
în dreptul brâului, acolo unde în mod raţional ele
trebuie să se oprească.
I PI. XLIII şi următoarele.
inp.org.ro
29
I nteriorul este frumos proporţionat şi arcadele
care despart pronaosul de naos dau b isericii. o
frumoasă perspectivă i nterioară şi o u nitate care
lipsia la bisericile anterioare, despărţite în două,
î n mod cam b rutal, prin păretele intermediar
dintre naos şi pronaos. Aici se mai păstrează o
parte din zugrăveala interioară, precum şi o fru­
moasă tâmplă de zid, decorată cu reliefu ri, îm­
podob ite cu frescă. Această tâmplă pare a fi din
veacul al XVIII-lea.
Aceiaşi disposiţie interioară cu arcade dintre
n aos şi pronaos o are şi biserica Fundeni din
Câmpulung, afară nu mai că nu este scară la
pronaos şi că, prin urmare, n u a fost clopotniţă
nici la o rigine.
Biserica Doamnei din Bucureşti 1 e din aceiaşi
grupă; scara clopotniţei este în interiorul zidului,
ca la Goleşti : în faţa bisericii este un pridvor pe
stâlpi de piatră cu bolţi î n calote sferice despăr­
ţite prin arcuri transversale.
Această disposiţie anunţă noul stil din veacul
al XVIII-lea, care este de pe atunci în formaţie .
Bolta altarului are aici o formă specială, destul
de rară. E o calotă sferică pe pandantivi. Mai
găsim această disposiţie la altarul bisericii me­
tropoI itane din Bucureşti şi la biserica din Ludeşti
( Dâmboviţa). Mai trebuiesc menţionate în această
grupă b isericile din VIădeşti (MusceI), Strehaia
(Mehedinţi), Coj eni-Mironeşti (Ilfov), descrise mai
j os. Toate aceste biserici par a n u fi avut turlă
pe naos, ci numai clopotniţă p e pronaos. Ele fac
parte din noua familie de biserici creată î n veacul
al XVII-lea, care constituie la un loc : tipul lui
Matei Basarab.
GRUPA 15. Biserici fără abside laterale,
cu naosul pătrat, peste care se înalţă turla pan�
tocratorului, stând pe patru stâlpi isolaţi j pro�
naosul dreptunghiular cu două turle mai mici.
Un pridvor pe stâlpi în faţă.
Tip constantinopolitan derivat din Biserica Dom­
n ească din Curtea-de-Argeş, din Mitropolia veche
din Târgovişte şi din Biserica Domnească din ace­
Iaşi oraş, care este în b u n ă parte şi ea tot din vea­
cul al XVII-lea (vezi partea a doua veacul al XVI-lea).
În această grup ă nu găsim decât un singu r
exemplar : biserica Sf. Dumitru din Craiova 2,
Ia care trebuie să mai adăugim poate biserica
Sărindar din Bucureşti, azi dispărută.
De biserica Sfântul Dum itru din Craiova nu pu­
tem vorbi decât pe basa câtorva fotografii vechi
1 PI. L şi următoarele.
2 PI. LXXX.
4
30 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
căci astăzi ea a fost Î nlocuită cu alta n ou ă şi
"corectată" , î nsă care nu prea samănă cu cea
veche. Nu ştim cu m era pronaosul, care astăzi
are un caias pentru cor ; nu ştim cum era des­
p ărţirea dintre naos şi pronaos, care astăzi n u
m a i există, dar ştim că absidele laterale ale al­
tarului nu erau joase ca acele de astăzi, ci mai
î nalte şi urcând până la n ivelul cornişei princi­
pale. Mai ştim că p ridvorul pe stâlpi era altfel
dispus şi avea alte proporţii şi alte forme decât cel
de astăzi. Mai ştim că decorul exterior era acel
obişnuit din veacul al XVI-lea, cu făşiile orizontale
de cărămidă aparentă alternând cu făşii tencuite,
care erau împărţite prin cărămizi aşezate vertical
două câte două (aceste cărămizi au fost supri­
mate). Fotografia bisericii vechi ni mai arată că
biserica a avut contraforturi exterioare, care astăzi
n u mai sânt.
Pridvorul bisericii Sfântul Dumitru se poate cla­
sifica î n aceiaşi categorie cu acel de la Biserica
Domnească din Târgovişte, de la FIămânda şi cu
acel de la Gura Motrulu i ; arcadele sânt î nalte şi
relativ înguste, iar uşa principală (par să fi fost
aici şi uşi laterale) este mult mai scundă ca ar­
cadele. Pridvorul de la Si. Du mitru este mai
evoluat ca forme decât acel de la Biserica Dom­
nească din Târgovişte, care e mai simplu şi p ro­
babil anterior ca dată. La Craiova arcadele des­
chise se găsesc n u mai pe faţada principală, iară
nu pe trei laturi. O fotografie mai veche n i arată
că la Târgovişte pridvorul a fost cândva modifi­
cat după modelul celui de la Craiova prin stră­
pungerea unei uşi între doi stâlpi pe laturea din
spre Nord. Cum am mai arătat biserica SI. Du­
mitru, care pare c1ădită după Biserica Domnească
din Târgovişte, are totuşi ca decor exterior o în­
făţişare mai arhaică decât aceasta, atât În ce pri­
veşte forma simplă a firidelor bizantine, cât ş i
apareiaj ul cărămizilor aparente care, este identic
cu acel din veacul al XVI-lea.
Aceasta ar da de bănuit că biserica a fost în­
cepută în veacul al XVI-lea şi terminată în al
XVII-lea.
După biserica Sărindar din Bucureşti, c1ădită
de Matei Basarab, refăcută la începutul veacului
al XIX-lea în formă de basilică şi apoi dărâmată,
nu posedăm decât o fotografie publicată în " B u­
letinul C. M. 1." anul 1 9 1 1 , p. 48, din care se
poate deduce că ea a fost de tip constantinopo­
litan, cu o turlă centrală pe stâlpi i nteriori isolaţi
şi că avea î n că patru turle mici : două pe absi­
deIe altarului, ca la Snagov şi la Mihai-Vodă, şi
două spre Apus, ca la Mănăstirea Dealul, la Mitropolia
inp.org.ro
din Târgovişte şi la Biserica Domnească din Târ­
govişte.
Dacă trecem acum la bisericile cu planul în
formă de treflă, vom vedea că, întocmai ca ş i î n
veacul p recedent, ele sânt cele mai numeroase. În
mod general, ele urmează tipurile anterioare studiate
mai sus ; într'adevăr vom găsi în veacul al XVI1-lea
numeroase exemple de fiecare tip : biserici cu o
turlă, mai puţine cu două turle, altele cu trei ş i
c u patru turle ; la acestea trebuie să mai adăugim
tipul nou cu c1opotniţa pe pronaos şi încă alte
tipuri de biserici isolate, având disposiţiunile lor
speciale, aşa că ele nu se pot clasifica în grupele
cunoscute. La multe din ele vom găsi şi p ridvo­
rul pe stâlpi, care devine tot mai răspândit.
GRUPA 16. Biserici cu planul în formă de
treflă, naosul cu turlă, pronaosul fără turlă. La
origine făra pridvor, apoi în a două jumătate
a veacului cu pridvor. Provin din p rototipul
vechiu sârbesc al bisericii Mănăstirii Cozi a şi ur­
mează grupei a 9-a şi a 1 0-a din veacul al
XVI-lea.
Biserica Mănăstirii Arnota 1 ( 1 633) este ele
dimensiuni mici şi ele p roporţii scunele; are naosul
obişnuit bisericilor de tip sârbesc, î n care se p re­
sintă bine accentuate cele patru masive ele zidărie
proeminente pe care se sprij ină arcurile mari şi
turla pantocratorului.
Pronaosul. Este mic, dreptunghiular şi des­
părţit de n aos printr'un părete plin, cu o uşă
de comunicaţie. Bolta ele la pronaos nu mai este
în veacul al XVII-lea de formă cilinelrică n ici în
sensul lungimii, ca la Cozia, Stăneşti, etc., n ici în
sensul transversal, ca la Căluiul sau Bălteni, ci de
aici înai nte vom găsi tot mai mult bolţi sferice pe
pandantivi, când una singură, ca la bisericile cu
c1opotniţa suprapusă pronaosului, când două ală­
turate, ca la PIătăreşti, Arnota etc. ; ele sânt î nca­
drate între arcuri pe care se sprij i n ă în toate di­
recţiile ; aceste bolţi, pe care le-am î ntâlnit excep­
ţional şi în veacul al XVI-lea (Bucovăţ, Tutana),
vor predomina de aici înainte din ce în ce maI
mult.
La Arnota turla naosului este octogonală, atât
î n exterior, cât şi în i nterior, ca la Tismana şi la
Biserica Episcopală din Argeş ; pronaosul are o
b oltă compusă din e10uă calote sferice alăturate,
sprij inite pe arcuri de jur î mprej u r ; aceste arcuri
se razimă pe console. Am mai găsit în veacul al
XVI-lea această e1isposiţie întăiu la biserica
Mănăstirea Dealului, unde î nsă sânt două turle în
1 PI. LXXXIII şi următoarele.
 EVOLUŢIA ARHITECTURII ÎN MUNTENIA ŞI ÎN OLTENIA
l o c d e calote, apoi l a Bucovăţ, unde astăzi sânt
două calote inlorme, dar u nde poate la o rigine
erau tot turle, sau ca la Tutana, unde astăzi sânt
două turle de lemn, care î nlocuiesc p robabil tur­
lele de zid care erau la o rigine dispuse ca şi la
Dealu.
Faţada principală a bisericii de la Arnota n u
este visibilă, din causă c ă pridvorul adăugit
în urmă o ascunde. Acest pridvor are o con­
formaţie n eobişnuită şI o arhitectură diferită de
aceia a bisericii. EI este tencuit, are o turlă scundă
la mijloc şi presintă câte un Ironton rotunjit pe
fiecare din cele trei faţade ale lui. E, î n mai mic,
pridvorul sau mai bine pronaosul Vechii Mitropolii
de la Târgovişte 1.
Decorul exterior pare a fi fost la ongme în
întregime din cărămidă aparentă ; astăzi găsim
părţi tencuite şi altele n etencuite. Cele n etencuite
sânt frumos lucrate dintr'o cărămidă mică, cu
profilele cunoscute din veacul al XVI-lea ; cele
tencuite, care sânt mai ales la partea inferioară,
mai expusă la stricăciuni; şi la turlă, mai expusă
la intemperii, par a fi din altă epocă şi datorite
unei reparaţii ulterioare. Găsim pe această ten­
cuială o zugrăveală imitând apareiajul cunoscut
al bisericilor din vechiul stil, cu toate că arhitec­
tura de la origine la Arnota nu presintă acest
caracter, căci e toată din cărămidă aparentă.
La î ntrebarea dacă şi la Arnota nu au lost la
origine două turle mici pe pronaos ca la atâtea
alte biserici : Biserica Domnească din Curtea­
de-Argeş, Nicopole, Biserica Domnească din Târ­
govişte, Gura Motrului, Sărindar, B rebu, etc., nu
se poate încă răspunde precis, dar inclinăm a
crede că nu au fost turle p e pronaos nici la ori­
gine, pentru m otivul că arcurile pe care stau ca­
lotele de la Arnota şi În special cel de la mijloc,
care le susţine În parte pe amândouă, sânt p rea
înguste şi prea slabe pentru a putea susţine turlele,
care sânt mai grele decât calotele şi, în adevăr,
dacă am compara dimensiunile acestui arc mijlociu
cu cele similare de la bisericile mai sus citate, am
vedea că la acestea arcul mij lociu este mult mai
larg şi deci mai puternic ; dar s'ar mai putea ca
in suficien ţa arcului de la Arnota să fi provoca t
cândva căderea turlelor mici, care s'ar fi î nlocuit
cu cal ote atunci cân d s'a adăug it şi pridvo rul din
. dreptunghiulare î nalte, formate din cărămizi ro­
faţa bIse ricii .
A:est p�i�lv or este de sigur din altă epocă , însă,
dupa confIg uraţia lui, tot din veacu l al XVII- lea,
1 Evoluţia arhitectllrii in Muntenia, partea 1,
mătoarele.
31
căci disposiţia arcadelor, forma stâlpilor şi uşa
de la intrare arată arhitectura acestui veac.
Î ntr'adevăr se asamănă cu p ridvoarele de la
Biserica Domnească din Târgovişte, de la Sf.
Dumitru din Craiova şi de la FIămânda. Acest
pridvor mai presintă şi particularitatea foarte rară
de a avea o turlă, exemplu u nic, după cunoştinţa
n oastră, în veacul al XVII-lea. S'ar putea face şi
ipotesa că biserica, z idită înainte de Matei Ba­
sarab în cărămidă aparentă, a fost reparată şi mă­
rită de acest Domn, care a adăugit pridvorul şi
tencuit unele părţi.
Biserica din Ciutura (Dolj) 1 are dimensiun i
mai mari decât cea precedentă ; e a pare a f i fost
zidită de Constantin-Vodă Basarab Cârnul la 1 658.
Planul ei nu mai presintă la naos caracterele
sârbeşti, şi nu mai găsim aici arcuI ile laterale in­
terioare spre altar şi spre pronaos, nici măcar
nişele obişnuite.
Altarul este Î n soţit de două absidiole laterale,
pe care le cunoaştem de la unele biserici ante­
rioare, şi anume de la cele de tip constantinopolitan
şi atonic, şi chiar de la u n ele biserici cu planul
în formă de trenă, cum sânt Curtea Veche, Mihai­
Vodă, Bucovăţul.
Pronaosul este în sensul Iărgimii ca la Ar­
nota, dar nu are ca aceasta din urmă un resalit
exterior. Mai găsim aici şi un pridvor adăugit î n
urmă ; el are arcade largi răzimate p e stâlpi. Acest
pridvor este astăzi î nfundat cu zidărie, care as­
tupă arcadele. Dintre acestea, arca da din ax este
mai î ngustă decât cele laterale ; supt ea se gă­
seşte uşa de la Î ntrare. Turla pantocratorului este
î naltă şi frumoasă : ea are basa octogonală, fără
basa pătrată obişn uită, Însă pare a fi fost refă­
cută, ca şi partea superioară a altarului, care pre­
sintă o arhitectură diferită de restul bisericii.
Î ntr'adevăr decorul exterior al bisericii este com­
pus din cele două registre de firide, cu brâul
orizontal între ele.
Firidele acestea sânt cu arcuri În semicerc şi
formate din cărămizi simple fără p rofiluri şi cu
un rând de zimţi î mprej u r ; ele sânt adecă de
tipul bizantin cel mai arhaic, pe când partea su­
perioară a altarului este compusă din panou ri
tunjite În relief, din ciubuce În formă de toruri care
încadrează pan ourile de jur î mprej u r şi care sânt
de sigur din altă epocă, mai tărzie. Absidiolele
laterale ale altarului sânt joase, cu acoperişuri se-
pl. LIII şi ur­
1 Pl. XCIV şi următoarele.
inp.org.ro
32 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
parate aflate la î nălţimea brâului ; ele se asamănă
î n această privinţă cu cele de la B iserica Dom­
nească din Argeş şi cu cele de la Bucovăţ ; aceste
absidiole sânt de formă n eregulată şi inegale. Pare
a fi singurul exemplu de acest fel în veacul al
XVII-lea, când tendinţa este, ca şi în veacul al
XVI-lea, de a se face absidiolele Î n alte pănă l a
acoperişul absidei altarului, ca la S nagov, l a Dom­
n easca din Târgovişte, la Mihai-Vodă, la Mitro­
p olia Veche din Targovişte, ca şi, în al XVII-lea
veac, la Si. Dumitru din Craiova (biserica veche)
la Hurez, etc. În veacul al XVI-lea şi al XVI I-lea
absidiolele joase de tip bizantin constantinopolitan
nu se mai î ntâl n esc decât excepţional. Decorul
exterior al acestei biserici este astăzi tencuit
ş i văruit, î n s ă el avea la origine caracterul ve­
chiului stil d i n veacul al XVI-lea, care se regă�
găseşte supt tencuială ; aceasta corespunde, de
altfel, cu disp osiţiile planului şi elementele vechi
ale faţadei, care păstrează tradiţia veacurilor an­
terioare, aşa că legenda l ocală, care atribuie această
biserică veacului al XVI-lea ( 1 548 ?), ar putea
avea şi un sâmbure de adevăr.
Biserica din Strâmbeanu (Dâmboviţa) 1 este
un frumos şi gingaş monument, cu toate că este
foarte simplă în ce priveşte composiţia şi î nfăţişarea
exterioară. El se apropie mai m ult de carac­
terele veacului al XVIII-lea cu planul perfect
compus şi proporţionat, fără nicio urmă din struc­
tura sârbească de altădată. Cu turla pantocra,
torului înaltă şi supţire, cu pronaosul, pătrat,
boltit cu o calotă sferică pe arcuri şi console, cu
pridvorul deschis cu arcade în acoladă cu vârf,
stân d pe stâlpi rotunzi de cărămidă. Exteriorul
este tencuit foarte simplu, fără firide, ci numai
cu brâul orizontal rotunjit fără z imţi. Data fundării
nu o cunoaştem.
Biserica Schitului Topolniţa 2 (Mehedinţi) este
întru dtva diferi tă prin înfăţişarea exterioară, care
este cu totul l ipsită de decorul obişnuit. Păreţi i
sânt simpli fără profile, n ici firide, ferestrele rus ­
tice ; numai câteva decoraţiuni z ugrăvite la cor­
n işă, care sânt formate din mici arcade asămă­
n ân du-se cu cele ce au fost adăugite î n p ărţile
su peri oare ale bisericii din Stăneşti şi care sânt
probabil din veacul al XVIII-lea. Turla, cum am
mai spus, pare a fi fost la origine mai ap roape
de configuraţia turlelor moldoveneşti decât a celor
munteneşti.
Naosul are structura sârbească, î nsă cu planul
t Pl. XCII şi următoarele.
.2 Pl. CXXII şi următoarele.
inp.org.ro
" co mplex" la altar; pronaosul p ătrat, boltit, cu o
calotă sferică pe pandantivi, răzimat ă pe patru pi­
cioare la colţuri.
Pridvor nu este şi nu a fost nici la origine.
Biserica Sf. Arhangheli din Târgovişte \ pro­
babil clădită în timpul lui Matei Basarab, are
planul asămănător cu cele precedente, î n s ă cu
pridvor pe stâlpi octogonali şi arcade în semi­
cerc, ca la Biserica Domnească din acelaşi oraş,
însă mai largă.
Naosul are forma curentă, cu rămăşiţe de con­
figuraţie sârbească cu cele patru picioare proe­
minente şi arcadele laterale oarbe la păreţii din
spre Nord şi Sud ; turla este înaltă şi frumoasă, '
de tipul IV al celor din veacul al XVIII-lea.
Pronaosul este boltit, cu o calotă sferică Î nca­
drată şi proptită de arcuri largi stând pe picioare
dreptunghinlare aşezate în colţurile pronaosului.
Nu putem şti dacă această disposiţie nu ar
proba că pe pronaos a fost altă dată o clopotniţă
de zid, dar scara corespunzătoare nu se mai
găseşte astăzi ; ceia ce este sigur e că la În­
ceputul acestui veac, când s'a reparat această
b iserică, era pe pronaos o clopotniţă de scânduri
pe j umătate d ărâmată, care s'a dat j os când s'a
refăcut acoperişul ; scara care ducea la clopote
era de lemn mobilă şi se afla În pridvor ; în
bolta acestuia se făcuse o gaură pentru ca prin
ea şi pe scară să se poată aju nge prin pod la
clopote 2.
O particularitate a acestei biserici sânt cele
două crâmpeie de contraforturi oblice aflate
spre apusul celor două abside laterale, pentru a
Î ntări punctele de sprij in ale turlei, dar care sânt
aşezate fără rost ; ele sânt î ntru câtva asămănă­
toare cu cele de la Bălteni şi J itianu, cu m asivele
lor de z idărie ieşite în afară şi având acelaşi
scop. Mai găsim această disposiţie şi la biserica
din Călin eşti (Prahova) 3.
Pridvorul este astăzi boltit, cu o calotă sferică
aşezată pe arcuri late stând pe console ; o dis­
posiţie n ouă care se usitează mai mult î n veacul
al XVIII-lea decât în al XVII-lea.
Decorul exterior este cel obişnuit, cu două
registre de firide simple b izantine şi cu brâu.
Astăzi toată biserica este tencuită si
.
văruită ,' pe
păreţii exteriori ai pridvorului se văd rămăşiţe
de zugrăveli, care sânt probabil dintr'o epocă
mai tărzie decât biserica.
1 Pl. C şi următoarele.
2 "B. C. M. 1." , anul 1 9 1 1 , p. 102 .
a Pl. CCXXXVJI şi următoarele.
 EVOLUŢIA ARHITECTURII ÎN MUNTENIA Şl ÎN OLTENIA
GRUPA 17. Biserică cu planul în forma
de tref1ă ; naosul şi pronaosul nu diferă mult
ca plan de cele precedente, ci numai prin
adausul unei a doua turle peste pronaos, dis­
posiţie poate derivată de la Tismana sau Vodiţa,
care au avut turle pe prona os de la Început, ca,
de altfel, şi Cozia.
Exemple puţine şi l ăsând un dubiu asupra
originii acestei a doua turle, care poate fi n umai
un adaus făcut la o altă epocă pe o biserică din
grupa precedentă.
Acesta pare a fi casul bisericii măn ăstirii Din­
tr'un Lemn (Vâlcea) l, u nde turla a doua este
p robabil clădită odată cu pridvorul pe stâlpi, î n
timpul Domniei l u i Ştefan Cantacuzino (1 7 1 5),
când, după frumosul p omelnic al mănăstirii, bi­
serica a fost Înfrumuseţată şi "lumi n ată" , atât l a
n aos, u n de s'au deschis ferestre î n boltă, care
răspund afară în basa turlei, cât şi la pronaos,
unde, prin ridicarea turlei a doua î n locul bolţii,
s'a dat lumină din ferestrele turlei noi, care se
vede că este de o arhitectură diferită de aceia a
turlei pantocratorului. Trebuie să observăm că
aici păretele dintre naos şi pronaos a fost dă­
I âmat cândva spre a mări î ncăperea bisericii şi
spre a da o u n itate i nterioară pe care bisericile
din epocile anterioare ştim că nu o aveau la
o rigine, fiind despărţite în două Încăperi, conform
tradiţei vechi.
Decorul exterior este cel obişnuit, cu cele
două registre de firide simple bizantine şi brâul
orizontal Între ele ; biserica pare a fi fost într'un
gen derivat din stilul vech i u ş i n umai cu arcadele,
b râul şi cornişele În cărămidă aparentă, iar, pe p ă­
reţi, reţeaua de liniaturi orizontale şi verticale,
i mitând făşiile alternate din veacul al XVI-lea, se
mai văd şi astăzi ; sau poate că decorul fals ,
i mitând pe tencuială, cărămizile ce se găsi au
supt aceasta, a fost aplicat În urmă spre a se Îm­
p rospăta Înfăţişarea de la origine, ca l a Goleşti
sau Căluiu.
Biserica din FIămânda (Argeş) 2 are un plan
frumos ' compus, cu proporţii î nalte ş i elegante.
Se asamănă cu acel al bisericii Cornet, fără de
turnuleţul lateral.
Disposiţia constructivă a naosului este derivată
d i n vechea şcoală sârbească, iar pronaosul p ătrat
este Î ntărit cu patru masive de zidărie la colţuri ;
peste ele stau arcurile care suportă turla. Această
d i s-posiţie e caracteristică veacului al XVII-lea, şi
1 Pl. CXXXllJ şi următoarele.
2 Pl. CXLIV şi următoarele.
inp.org.ro
33
o găsim mai ales la pronaosurile peste care se
află o clopotniţă, ceia ce n u e casul aici, căci
lipseşte scara corespunzătoare.
U n frumos pridvor se află în faţa bisericii, cu
arcade bine p roporţionate, răzimat p e stâlpi oc­
togonaii ; arcada de la m ijloc este mai largă, spre
a primi uşa amenaj ată În ea, după cum am văzut
la Arnota, la Biserica Domnească din Târgovişte
şi la biserica Si. Dumitru din Craiova. Acest
pridvor este un adaus ulterior.
Decorul exterior este asămănător cu acel de
l a biserica Dintr'un Lemn. Firidele ambelor re­
gistre sânt înalte şi în formă de semicerc, lucrate
din cărămizi drepte fără profile rotunj ite ; nu mai
brâul orizontal şi corn işa au câte u n p rofil În
formă de tor. Se pare că decorul cu făşiile ori­
zontale alternate din veacul al XVI-lea n u a
existat aici niciodată, însă se observă că arcadele
firidelor sânt făcute din cărămizi frum oase cu
rost larg, care şi astăzi sânt aparente, pe când
restul faţadei, tencuită, arată o zidărie de cără­
mIzI simple fără vre-o d isposiţie decorativă
specială, şi care poate a fost tencuită de la î n ­
ceput, afară de arcurile firidelor, brâul şi cornişa,
ceia ce dădea de sigur acestei biserici o î nfăţişare
o riginală şi destul de diferită de celelalte biserici
contemporane.
Pridvorul este adăugit la o altă epocă, precum
dovedeşte zidăria lui, :care nu este legată cu
aceia a p ronaosului, ci n u m ai ali pită de ea.
Acest pridvor e lipsit î n faţade de firidele obiş­
n u ite ; suprafaţa de-asup ra brâului este simplă ş i
p resintă numai o mică n i ş ă dreptunghiulară Î n
axul faţadei, destin ată hramului bisericii.
În resumat biserica se apropie mai mult de
arhitectura veche arhaică din veacul al XVI-lea,
cu proporţii mai înalte decât cele obişnuite pe
atunci, dar fără decorul în cărămidă aparentă
alternată cu tencuială. Firidele cu arcurile din
cărămidă aparentă se asamănă mult�cu acelea ale
bisericii D intr'un Lemn.
Nu s'a găsit pănă acum nicio i n scripţie care
să ne lămurească asupra datei intemeierii acestei
biserici şi asupra ctitorilor ei, ale căror pietre
m ormântale sânt în biserică şi aşteaptă a fi
t ălmăcite.
GRUPA 18. Biserici cu planul în formă de
tref1ă, naosul cu o turlă, pronaosul cu două
turle mai mici şi egale. Derivă de la biserica
Mănăstirii Dealul, tipul V şi de la Bucovăţ şi Tutana,
grupa I I (vezi partea a doua, veacul al XVI-lea).
34 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR I STORICE

Biserica Manastirii Brebu (Prahova)l ( 1 650), bine
conservată, afară de turlele care au căzut - cea
mai puţin transformată dintre bisericile care n i-au
rămas din această grupă-, are naosul obişnuit, în
care se mai văd slabe reminiscenţe din structura
sârbească de altă dată. Cele patru masive interi­
oare pe care se sprijină turla sânt aici mai puţin
accentuate decât la celelalte biserici de pănă acum.
Pronaosul, despărţit de naos p rintr'un părete
cu o deschidere în formă de arc, care stabileşte
comunicaţia, este un dreptunghiu lung în sensul
axului bisericii şi se compune din două părţi,
despărţite prin trei arcade răzimate pe doi stâlpi,
aşa cum le vedem la multe biserici din acest
veac ; partea din spre Răsărit a pronaosului susţine
cele două turle mici, şi partea din spre Apus, mai
încăpătoare, e boltită Într'un fel de " arc de cloî­ supra-înălţate ca şi corpul bisericii.
tre ", o formă puţin obişnuită şi chiar rară.
în faţa bisericii un mic p ridvor pătrat boltit cu sânt foarte apropiate una de alta ; aici ele sânt
o calotă sferică este sprij init de păretele bisericii chiar alipite, şi basele lor formează un singur
şi de doi stâlpi octogonali; el este î n să dintr'o e­ masiv. Acoperişurile sânt refăcute complect într'o­
pocă mult mai târzie.
Asămănarea perfectă a planului de la Brebu cu
cel de la biserica Mănăstirii Dealu, dă loc la ipo-
tesa că şi la Dealu au existat cândva cele două
coloane interioare din pronaos, care şi-ar găsi 10-
cuI supt arcul cel mare din pronaos.
La B rebu turlele sânt astăzi de lemn. Decorul
extenor · est e ce I o b"lşnuIt, cu ceI e CI ouaV registre'
. .
lIrIC1 e suprapuse ŞI cu b rau l 'mtre e I e ; p roll
t'
Stâlpii sânt de cărămidă şi de secţiune octogo­
nală, ca la Biserica Domnească din Târgovişte.
Naosul este cel obişnuit ; nu are u rmele struc­
turii sârb eşti, este spaţios şi frumos proporţionat.
Pronaosul mic, despărţit de naos prin doi stâlpi,
pe cari se razimă trei arcade ; la partea superioară
două turle mici şi egale. Uşile şi fereştile au fru­
moase chenare de piatră inspirate de la cele mol­
doveneşti, î n să simplificate, iar forma arcurilor, î n
loc d e a f i gotică, este orientală, c u festoane, aco­
lade şi arcuri j oase.
Pridvorul pe stâlpi mai este deschis şi lateral,
însă aceste deschideri par a fi fost făcute în u rmă.
Turlele sânt bine păstrate, î n să, din causa res­
taurării acestei biserici în veacul trecut, ele au fost
Cele două turle mici, ca şi la Dealu şi la B rebu,
epocă foarte târzie.
Decorul exterior este, ca şi la celelalte biserici,
compus din cele două registre de firide cu che­
n are rotunj ite î n relief şi un brâu l arg ; panourile
de jos sânt dreptunghiulare şi largi, cele de sus
arcuite în plin clntru şi înguste. Brâul se ri­
dică î n dreptul pridvoru lui. Soclul este puternic
de
p roilt'l at.
t'l ele
� v • • v • , v

. - O alta blsenca, aproape de acest tip, msa cu pro-

I or san t 'm CIL1 b uce rot unJ" I te ca I a D eaI U ' ZI'd ana
v •

� . . .
. v V V naos desvoltat SI ' cu pndvor mare, este acela de
.
' . ' v
este de calItate slaba, caramida nu este presata
• • v • • • ' I a Manastlrea
v " " . " ' . cI ac
Ca" ldarusanl, I a d e M at el B a-
V l'tV
ŞI e probabIl ca blsenca a fost tenculta de la .
, v v • • t
sara b ,. CI ar ea a t10S t tranSlorma tVa 'm mal mu It e
m ceput : urme de caramizI aparente sau de zu- � . . . . . •

. randun. Ea ar fi de un tip mtermedIar mtre grupa

� 1 apareIaJ u I d'1Il veacu I a I XVI -I ea
v .
gravea I aV 'Imi' t anc . _ . , v
a 1 8-a, caCi are trei turle, SI mtre grupa urma-
.
v
n u am gasI't , d ar se poat e ca I a o reparatie "' mal
'
v • .' v • v • • •

. .. toare, cacI are pronaosul largit, msa cu o dlsposltIe

sa se f'I d at J· Os d ecoru l vec h'IU
v

recen t av a b IsenCII
'
(n I enTa.
pănă la cărămidă, spre a se ap Îica o tencuială
n ouă, cum s'a făcut în multe alte casuri. Biserica schitului Clocociov �Olt)l este de ase-
Uşa şi ferestrele sânt cu cbenare de piatră. Ele menea din acest tip, Î ntru cât cele două turle
însă au suferit modificări ; după unele pietre ce micI sânt de la origine. în casul contrar, ea tre­
se mai găsesc, ele par a fi fost inspirate de la buie clasilicată în grupa a 1 6-a.
biserica Stelea, şi ar corespunde prin urmare cu
epoca clădirii bisericii. Aceste pietre au fos mu­ GRUPA 19. Biserici cu planul în forma de
tate de la locul lor când s'au lărgit ferestrele. trefla cu patru turle, din care trei pe pronaosul
largit şi cu un pridvor pe stâlpi.
Biserica Mănastirii Gura Motrului (Mehedinţi)2
Biserici de tipul " Meşterului Manole", provenind
1 653, se deosebeşte de cea p recedentă p rintr'un
din Biserica Episcopală de la Curtea-de-Argeş : în
pridvor pe arcade, care ocupă toată lărgimea bi­
veacul al XVII-lea avem biserici de acest tip care
sericii şi are configuraţia celor din veacul al
sânt monumentale şi foarte impunătoare, cum este
XVII-lea, cu arcade înalte şi înguste, cu uşa j oasă
Mitropolia din Bucureşti.
în ax şi cu firida hramului de-asup ra ei.
Ele diferă de modelul lor prin adaosul unui
1 PI. C Li V şi următoarele.
2 Pl. CL Xl şi următoarele. ) P I . CXLIX ş i următoarele.

inp.org.ro
 EVOLUŢIA A RHITECTURII ÎN MUNTENIA ŞI ÎN OLTENIA
pridvor pe stâlpi şi prin calitatea materialului.
Exemplare avem n umai două :
Mitropolia din Bucureşti ( 1 655) \ clădită de
Constantin Vodă Cârnul, are naosul cam la fel
cu acela al Bisericii Episcopale din Argeş, cu deo­
sebire că este mai simplu ; cele patru masive de
zidărie pe care se razi mă turla pantocratorului
sânt aici visibile, î nsă arcurile secundare, alipite
în interior de păreţii Nord şi Sud, lipsesc spre
altar ; absidele laterale sânt încadrate cu un arc
simplu, iar nu dublu ; turla pantocratorului este
rotundă În interior şi are douăsprezece feţe în
exteri o r ; ea este pe pandantivi, iar nu pe " trompes
d'angle" ca la Argeş.
Bolta altarului este o calotă sferică ca la
Biserica Doamnei şi ca la Ludeşti.
Pronaosul are coloanele altfel dispuse ; în loc
de a fi isolate ca la Argeş, ele sânt proptite în
zidul din spre Răsărit al pronaosului, şi dOU ă din
ele sânt angajate în acel zid ; actualmente co­
loanele din spre naos lipsesc, şi ele par a fi
fost mutate spre a susţinea în lături cafasul in­
terior, care a fost adăugit la altă epocă. Turla
centrală de pe pronaos are dou ăsprezece feţe, şi
cele două laterale mai mici câte opt feţe.
Pridvorul este foarte spaţios, cu arcade pe
stâlpi de cărămidă rotunj iţi şi proptiţi la colţuri
p e masive de zidărie, în care stâlpii sânt anga­
jaţi. Aceştia sânt aşezaţi pe u n postament pu­
ternic şi înalt, pe care spre interior se sprij ină o
bancă de piatră î ntreruptă în axul principal şi în
ambele laturi î n câte u n punct spre a lăsa loc
la cele trei intrări. Î n urmă, unele arcade au fost
î n chise şi li s'au aşezat ferestre, iar în dreptul
intrărilor s'au adăugit în veacul al XIX-lea trei
pridvoare mici pe stâlpi. Trebuie să mai observăm
că în exterior pridvorul cel mare a fost înălţat
ulterior pănă la nivelul corn işei principale a bi­
sericii ; el era la origine mai j os, ca la Biserica
D omnească din Târgovişte, şi anume pănă de­
asupra pril]1ului rând de firide ; este uşor de
văzut că al doilea rând de firide, suprapus peste
acesta, este din altă epocă, căci este altfel con­
format decât firidele de la corpul bisericii, care
sânt toate În semi-cerc.
Decorul exterior este complect tenyuit ; el
este compus din două registre de arcade în
plin centru, despărţite printr'un brâu foarte larg.
Arcadele sânt conformate ca acelea de la biserica
din Coj eni (Ilfov) 2 , adecă sânt încadrate cu u n
--- ----
I FI. CLxrx şi următoarele.
2 Fl. LXXIV şi următoarele.
inp.org.ro
35
singur ciubuc rotunjit, aşezat În prejurul arhivol­
telor şi în axul stâlpilor verticali, cari despart
arcadele. Î n partea inferioară, arcadele sânt mai
largi, în p artea superioară ele sânt mai înguste
şi compuse din câte două arcuri alăturate, se­
parate printr'o m ică consolă pe care se sprij ină.
A m mai găsit această disposiţie şi în veacul al
XVI-lea la Căluiu.
Brâul e compus dintr'un motiv principal, în­
făţişând, ca la Episcopia din Argeş, o funie
compusă din mai multe şuviţe răsucite ; confor­
maţia ei este aceia pe care o vedem la Stelea
şi în bisericile din Moldova încă din veacul al
XV1-lea. Cred că este unicul cas în arhitectura
muntenească.
Cornişa este astăzi complect refăcută. Turlele
au conformaţia celor din tipul IV din veacul al
XVllI-lea, cu colonetele verticale la colturi , , dar
î nvelitorile lor se razimă direct pe arcadele ce
Încadrează ferestrele, adecă fără corn işa orizon­
tală : ele sânt probabil de la origine ; basa tur�
lei pantocratorului este decorată de j u r Î mprej u r
c u firide mici ; turlele mici a u basele c u colţurile
teşite, cas foarte rar (Ciutura), dar se poate ca
aici să nu fie teşitura de la origine, căci acest
monu ment a fost mult transformat în veacul al
XIX-lea.
Ferestrele au fost tot atunci lărgite şi î nălţate.
Bolţile par a fi cele de la origine, Însă zu­
grăveala esle mult mai recentă, ca şi toată de­
coraţia interioară. Coloanele din p ronaos sânt
poate cele de la origine ; ele au fost Î nsă acoperite
cu un stuc i m itând marmora şi cu capitele
bronzate, care le-au desfigurat complect. Ele tre­
buie să fi fost la origine În geniul celor de la
Cotroceni.
Biserica Mănăstirii Cotroceni \ zidită de Şer­
ban-Vodă Cantacuzino ( 1 679), diferă puţin ca
plan de cea precedentă ; este însă de dimensiuni
mai reduse. Turlele şi bolţile primitive au căzut ;
faţadele de asemenea au fost complect transfor­
mate ; în exterior numai arcadele pridvorului
s'au păstrat. Interiorul pare a fi suferit mai
puţin : aici se păstrează intactă colonada de
piatră care susţine turla actuală din pronaos. Ea
este din piatră de talie sculptată ; fiecare fus de
mare î n ălţime e compus din p ietre profilate
vertical ; capitelul şi basa sânt pătrate şi p rofilate
orizontal ; aceste profile amintesc pe acelea ale
baselor coloanelor de la foişorul eli n Comana
) I FI. CLXXX şi următoarele.
�
C-)<..C- VJIi
36 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
şi de la coloanele din interiorul Bisericii Epis­
copale din Argeş, din Filipeştii-de-Pădure şi Hu­
rez ; muchile fusului sânt rotunjite şi formează
chenare î n genul modelaturii armeneşti, cum
le găsim şi la stâlpii interiori de la Biserica
Episcopală din Curtea-de-Argeş ; ele sânt î n să
mai simplu tratate şi dintr'o p i atră mai puţin
fină. Stâlpii de piatră de la pridvor au 'alt ca­
racter, mai apropiat de formele arabe, cu faţete
obţinute prin î ntretăierea de planuri oblice după
traseurile geometrice caracteristice artei arabe.
Acelaşi meşter a lucrat de sigur şi pietrăria de la
Biserica Doamnei din B ucureşti şi poate şi pe
aceia de la Biserica Mănăstirii Dintr'un Lemn
(Vâlcea), executate pri mele două În timpul lui
Serban-Vodă Cantacuzino si a treia î n Domnia
, ,
lui Ştefan-Vodă Cantacuzino ( 1 7 1 5).
Uşa şi ferestrele nu mai au chenarele lor de
la origine.
Biserica Radu� Vodă din Bucureşti ( 1 6 1 5) 1 a
suferit atâtea transformări, Î ncât astăzi numai
forma generală a planului n i mai poate da
indicaţii asupra disposiţiilor constructive ale
acestui monument. În pronaos gasim patru
masive de zidărie formând un pătrat în plan,
care aminteşte disposiţia pridvorului vechii Mi­
tropolii din Târgovişte sau pe aceia de la bi­
serica m ănăstirii Văcăreşti. Aici î n să n u găsim
această frumoasă disposiţie a celor patru coloane
ca puncte de sprij in, ci masivele de zidărie nu
sânt decât p relungirea arcurilor care primesc şi
sprij i n ă bolţile. Se poate ca prin cercetări viitoare
să se permită reconstituirea măcar i potetică a
arhitecturii interioare a acestei biserici, care pare a fi
fost dintre cele mai fru moase, dar care a fost
transformată complect î n veacul al XIX-lea, după
cutremurul de la 1 838 (vezi monografia d-lui
Săndulescu-Verna, Bucureşti, 1 930).
GRUPA 20. Biserici cu planul în formă de
treflă, naosul cu turlă şi pronaosul cu clopotniţă
pe el, cuprinde biserici de tipul cel nou creat
în veacul al XVII-lea, adecă acelea care au un
turn-clopotniţă în partea din faţă pe pronaos
sau pe pridvor. Această grupă corespunde cu
grupa 1 4, care presintă acelaşi caracter î n subdi­
visiunea bisericilor fără abside laterale.
Cum am arătat, disposiţia turnulu i-clopotniţă
nu este aceiaşi la toate bisericil e din această
grupă, ci, din contra, soluţia problemei, care este
căutată de către diferiţii meşteri din această epocă,
J PI. CLXXXVI.
inp.org.ro
se află resolvită î n mai multe moduri : câte odată
turnul-clopotniţă este pe pronaos, şi atunci e în­
soţit de o scară aflătoare î n interiorul zidului sau
într'un turnuleţ alipit de acesta în exterior ; altă
dată, turnul se află în faţa pronaosului peste prid�
vor, şi atunci scara este î n interiorul zidului, sau
se găseşte o scară exterioară de lemn (Ludeşti).
Forma acestor turle variază şi ea : sau e masivă,
dreptunghiulară şi î naltă (Jitianu), sau e scundă
ş i cu colţurile teşite (Cornet), sau e numai u n fel
de foişor pe stâlpi aşezat peste pridvor (Filipeştii­
de-Pădure).
Î n prima categorie a c1opotniţelor pe pronaos
trebuie să pomenim mai î ntâiu biserica mănăs�
tuii Cornetu \ care este cea mai perfectă din
această grupă, precum este, de altfel, şi cel mai
tipic şi represintativ exemplar al veacului al
XVII-lea, prin varietatea caracterelor şi elemen­
telor armonios combinate, căci vedem aici în plan
ultimele reminescenţe ale vechii structuri sârbeşti
cu cele patru masive de zidărie proeminente supt
turla pantocratorului, cu arcurile interioare alipite
de zidurile de la Nord şi Sud. Mai vedem î n
exterior pe feţele basei turlei pantocratorului ar­
curile de descărcare în semicerc din veacul al
XIV-lea (Cozia), alături de decorul cu făşiile de
cărămizi orizontale şi verticale din veacul al
XVI-lea, precum şi firidele cu ciubucele rotunde
tencuite din veacul al XVII-lea, împreună cu bu­
tonii de teracotă smălţuită ai arhitecturii lui Ma­
tei Basarab. Singurul element care l ipseşte î n să
este pridvorul. Clopotniţa pe pronaos, elementul
nou adus de veacul al XVII-lea în arhitectura
n oastră monumentală, este aici exprimat în mod
fericit ; forma octogonală scundă a c1opotniţei cu
deschiderile ei largi contrastează cu turla sveltă
a pantocratorului cu arcurile î nguste şi î nalte ;
turnuleţul î n care se află scara ce duce la ca­
mera clopotelor se leagă frumos cu celelalte ele­
mente ale bisericii. Decorul exterior este lipsit
de firidele obişnuite ; numai partea superioară a
turnuleţului scării şi basa c1opotniţei sânt deco­
rate cu asemenea iiride cu ciubuce rotunjite î n
relief şi c u câte un buton d e teracotă în centrul
arcului firidelor. Asemenea butoni se mai află la
partea d e sus a turlei pantocratorului, apoi supt
cornişa principală, ca la Goleşti, şi un alt rând
supt brâu ; alte teracote de formă pătrată alătu­
rate u nele de altele şi formând un fris continuu
de jur î mprejurul bisericii se mai află aici supt
corn işa principală, dar n u ştim dacă ele sânt de
la întemeierea bisericii sau din altă epocă.
1 PI. CLXX XIX şi următoarele.
 EVOLUŢIA ARHITECTURII îN MUNTENIA Ş I ÎN OL TEN1A
Î n faţada principal ă, se găseşte o firidă mare
formând la partea ei superioară o arcadă în care
se află zugrăvit hramul bisericii, iar brâul o în­
cunj oară într'o curbă concentrică cu arcul, ca l a
biserica din Călin eşti (Prahova). Această disposiţie
trebuie asămănată cu aceia de l a Tutana, unde
brâul încunj oară de asemenea arcul destinat
hramului, însă n u î n formă de curbă, ci îl oco­
leşte î n u nghiu drept.
Uşa are un chenar de piatră simplă fără sculp­
tură ; numai partea de de-asupra uşii are o formă
festonată î n acoladă j oasă ; de-asupra ei se află
pisania de la întemeiere (1 666).
Ferestrele sânt înguste şi mici ca acelea din
veacul al XVI-lea, cu chenare de piatră simple,
fără profile, nici sculptură. Î n dreptul absidelor se
mai găsesc n işte ferestruici mici şi rotunde apare­
liate î n cărămidă aparentă, tot ca î n veacul al XVI-lea.
După cum vedem, în această biserică se întâl­
nesc la un loc caracterele artei noastre vechi din
veacurile anterioare î mpreu n ă cu formele ş i ele­
mentele noi ale veacului al XVII-lea, - disposi­
ţiile planului vechiu sârbesc, cu disposiţia nouă
a c1opotniţei p este pronaos, cu scara î n turnu­
l eţul poligon al ; decorul arhaic din veacul al XVI-lea
şi cel nou din veacul al XVII-lea, l a clopotniţă
şi la partea superioară a turnuleţului scării. Această
b iserică este printre primele cu turla pantocra­
torului pe naos şi cu clopotniţa pe pronaos, dar
este şi ultima cu decorul exterior arhaic de la
începutul veacului al XVI-lea şi cu planul sârbesc·
BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI JlTIANU 1,
zisă şi Balta Verde, zidită de Constantin-Vodă
Cârnul, se deosebeşte de bisericile precedente prin
faptul că în locul pridvorului pe stâlpi se află
aici un pridvor pătrat închis cu ferestre largi în
arcade şi peste acesta se află o clopotniţă masivă
şi înaltă Cll o scară ascunsă în interiorul zidului.
Naosul are forma obişnuită ca disposiţie inte­
rioară. Trebuie să observăm însă că acele patru
picioare interioare proeminente care suportă ar­
curile mari de supt turla pantocratorului sânt
mult reduse şi că masivele de zidărie necesare
menţinerii turlei sânt obţinute p rintr'o îngroşare
a lor spre exterior, unde ele sânt acu sate pri n
patru colţuri ieşite, formând c a n işte contraforturi.
Această conformaţie este foarte rară : o mai gă­
sim la biserica din Bălteni (Ilfov), c1ădită la 1 626,
şi la biserica mănăstirii Comana. Este cert că
din punct de vedere constructiv aceasta dispo­
siţie este cât �e poate de logică, de oare ce propteşte
1 PI. CCVIJI şi următoarele.
inp.org.ro
37
perfect masivul turlei ; ea pricinuieşte însă oare­
care d ificultăţi în traseul acoperişului.
Pronaosul este pătrat şi boltit, cu o calotă sfe­
rică proptită de patru arcuri răzimate pe picioa­
rele de zidărie ce se văd l a colţurile încăperii.
Planul acestei biserici este p erfect conceput şi
bine executat.
Turla pantocratorului este largă şi de pro­
porţii scunde ca şi arcurile mari pe care ea se
sprijină ; ea are douăsprezece laturi în exterior.
Turnul clopotniţii are trei etaje, şi partea su­
perioară poate să fi fost refăcută sau terminată
mai târziu, căci vedem că decorul ei exterior se
compune din firide mici cu chenare rotunjite, pe
când decorul restului b isericii şi chiar al părţii de
jos e clopotniţei este compus din firide simple
bizantine cu arcade în plin cintru, având fundul
puţin retras ca l a bisericile din veacurile prece­
dente şi fără cărămizi rotunjite ; brâul desparte
cele două registre de arcade ale fatadelor, cel
,
inferior mai î nalt şi cu arcade mai largi, cel su­
perior mai scund, cu arcade mai înguste. Această
monumentală b iserică a stat mult timp ruinată,
dar bolţile ei au resistat; astăzi ea este readusă
î n stare bună prin grija Comisiunii Monumentelor
Istorice.
Clopotniţa pare a fi fost clădită odată cu bi­
serica sau puţin în urmă ; ea pare însă un adaos,
căci nu se compune cu restul monumentului.
Avem în această epocă multe casuri asămănă­
toare, unde pridvorul sau c1opotniţa n u sânt uni­
tare cu biserica din pun ct de vedere al compo­
siţiei, însă ele sânt din acelaşi veac cu ele ; astfel
Arnota, Băltenii, J itianul, FIămânda, Filipeştii-de­
Pădure, etc.
BISERICA DIN FILIPEŞTII�DE�PĂDURE
(Prahova) 1 este de u n tip mai evoluat, care s'ar
lega mai mult cu monumentele din " stilul n o u "
al 'veacul al XVlII-lea. Î ntr'adevăr naosul n u mai
presintă nicio amintire a structurii sârbeşti vechi ;
păreţii sânt netezi î n interior, fără masive proemi­
nente, nici arcade laterale oarbe ; pronaosul este
ceva mai larg ca n aosul şi formează resalituri l ate­
rale exterioare, ceia ce este un caracter răspândit în
veacul al XVIII-lea, dar foarte rar pănă î n al XVII-lea
veac (Lopuşnia, Arnota). Î ntre naos şi pronaos
găsim frumoase arcade cu stâlpi ele piatră sculp­
taţi şi canelaţi, cari se apropie de asemenea mai
mult ele stilul veacului al XVIII-lea.
I PI. CXCVIlJ şi următoarele.
5
38 BULETINUL COMISIUNII MONUME TELOR ISTORICE

Pridvorul este poligonal cu stâlpi rotunzi ; peste să-şi aibă originea şi în Orient, caCI In Balcani
el se găseşte un foişor în acelaşi gen, care ser­ el se î ntâlneşte adese ori, şi de sigur că de acolo
veşte ca clopotniţă. Legătura arhitectonică n u n i-a venit tipul bisericii Cotmeana, din veacul al
există c u corpul b isericii n ici ca l i nii, n i c i c a forme. XIV-lea, ca şi acela al bisericii Sân Nicoară din
S'ar putea bănui că l a î nceput biserica a avut Curtea-de-Argeş, care sânt ambele biserici fără
clopotniţă pe pronaos şi că, ea dărâmându-se din abside laterale la origine.
causa Iărgimii ei, s'a renunţat l a ea, adăugându-se B isericile care n u î ntră î n clasificarea precedentă
p ri dvorul cu clopotniţă peste el. se găsesc descrise l a u rmă : ele sânt puţine l a
Arhitectura exterioară nu se deosebeşte de cea n umăr.
curentă, cu cele două registre de arcade oarbe
BISERICA DIN CĂLINEşTI (Prahova) ( 1 6 1 5) 1
despărţite prin brâul orizontal. Arcadele de sus
pare a fi fost modificată l a o epocă care n u se poate
sânt mai mici şi mai scunde decât cele de j os,
precisa. Ea era probabil la origine din genul bi­
cei a ce este iarăşi un caracter nou, puţin utilisat
sericilor din grupa 20-a, cu clopotniţa pe pronaos
pănă atunci, dar curent în veacuf al XVIII-lea.
şi scara î n turnuleţ. Î n urmă i s'a adăugit u n al
E un monument care face transiţia cu sti­
doilea turnuleţ, simetric cu cel dintăiu, i s'a mo ­
lul nou.
d ificat clopotniţa, care poate fusese dărâmată de
BISERICA DIN LUDEŞTI (Dâmboviţa)' este vre-un cutremur ş i i s'a făcut u n ironton î n fa­
mai mică dccât cea precedentă ; altarul boltit în ţa dă, î n ălţându-se ambele turnuleţe.
calotă sferică î ntocmai ca la Mitropolia din Bucu­ BISERICA DIN TURBAŢI (Ilfov) 2 pare a fi fost
reşti şi la Biserica Doamnei ; naosul fără turlă, pro­ o capelă funerară. Ea este ridicată de neamul Can­
naosul boltit în mod puţin obişnuit cu două tacuzineştilor în amintirea Postelnicului ucis la
berceau-uri cilindrice având axul p erpendicular pe Snagov ; ea p resintă disposiţii particulare, cu o
acel al bisericii, despărţite p rintr'un arc longitudinal î ncăpere ascunsă de-asupra pronaosului.
la m ij loc. Pridvorul pol igon al, ca l a Filipeşti.
BISERICA OLARI din Curtea-de-Argeş 3 pare
Clopotniţa este peste pridvor, însă nu se poate a fi inspirată ca plan de la arhitectura mol-
şti cum a fost la origi ne, căci astăzi ea este de dovenească. Cu clopotniţa pe laturea de Sud a
lemn ş i scara ce duce la clopote este tot de lemn
bisericii, ea aminteşte planul bisericii Logofătului
şi aşezată î n exterior, alipită de păretele din spre Tăutu din Bălineşti (Dorohoiu) ; pilaştrii exteriori
,
Nord.
formând ca n işte mici contraforturi, nu se pot
B isericile din această grupă sânt, după cum am explica ; forma î n lunetă a bolţii din pronaos
văzut, puţine la număr şi destul de diferite unele este dintr'o epocă tărzie ; şi o asămănare exte­
de altele, în oposiţie cu acelea similare din grupa rioară a materialului de bolovani ş i de cărămidă
a 1 4-a, care presintă mai multe exemplare şi sânt
cu zidăria de la Biserica Domnească din acel
mult mai u nitare : fără abside laterale, mai toate
oraş n u poate fi o probă că ambele biserici ar
fără turlă pe n aos, cu clopotniţa pe pronaos şi fi contemporane. Nu poate fi pănă acum niciun
cu pridvorul adăugit î n cele mai m ulte casuri. m otiv de a clasifica această biserică î n veacul
Această grupă a 1 4-a poate fi i nspirată ca plan al XVII-lea sau în altul ; credem că n u poate fi
d e l a bisericile occidentale romanice sau gotice, mai veche decât acest veac, dar mai curând
poate de l a cele săseşti, din care găsim câteva mai nouă.
exemplare la Câmpulungul Muscelului.
Prin arhitectura şi structura l or, ele s'au asimilat ÎNRÂURIRILE EXTERIOARE asupra arhi­
însă complect, şi î n afară de această d isposiţie tecturii româneşti sânt puţine î n veacul al XVII-lea,
generală a planului niciun element n u aminteşte şi ele par a fi fost numa i sporadice. Cele ce se
monumentele acestea săseşti, aşa că ipotesa de pot constata sânt : Inrâurirea moldovenească, cea
mai sus nu este de loc dovedită şi poate fi nu­ săsească şi cea orientală.
mai o asămănare î ntâmplătoare ; ceia ce ne În­
Înrâurirea moldovenească, precum am arătat
deamnă să o enunţăm este şi faptul că î n veacul
mai sus, pare a avea ca punct de plecare clădirea
al XVI-lea n u găsim î n arta noastră monumentală
b isericii Stelea din Târgovişte. Elementele pe
niciun exemplar de biserică dreaptă, adecă fără
care ea le aduce î n composiţia şi formele arhi-
abside laterale, pe când în al XVII-lea veac ele
sânt destul de n umeroa� e. S'ar putea ca acest tip � ,
1 Pi. CCXXXVlI şi următoarele.
_ -

1 2 PI. ccxxx şi următoarele.

1 Pi. CCl! şi următoarele. I Pi. CCXXIV şi următoarele

inp.org.ro
 EVOLUŢIA ARHITECTURII ÎN MUNTE IA ŞI ÎN OLTENIA
tectonice sânt : contrafortul exterior, forma şi
disposiţia turlelor cu opt feţe, cu patru ferestre
scurte şi patru contraforturi m ici aşezate pe
laturile de pe diagonale, în sfârşit unele forme
decorative, cum sânt cele de la chenarele de
piatră ale uşilor şi ale ferestrelor, cu p rofile de­
rivate de la cele gotice, î n să cu arcuri j oase
În acoladă, cu rosete sculptate la partea de j o s
şi câte odată c u coronamente şi solbancuri pro­
filate, care acusează şi subliniază composiţia lor.
U n element moldovenesc de la Stelea, pe care
îl găsim şi la Mitropolia din Bucureşti, este
brâul în formă de funie răsucită, compus din
mai multe şuviţe, care sânt Î ntoarse din loc î n
loc, când într'un sens, când î n celălalt. Acest
brâu este diferit de cel obişnuit în Muntenia şi
Oltenia, care e de obiceiu un tor simplu, incadrat
între două rânduri de zimţi de cărămidă, sau
cel de la B iserica E piscopală din Curtea-de­
Argeş, care e de piatră şi compus şi el din mai
m ulte şuviţe, bogat decorate, având Însă o com­
posiţie şi o m işcare cu totul diferită de brâurile
din Moldova. Din brâul de la Curtea-de-Argeş
provin probabil acelea din veacul al XVIII-lea, al
căror tip este cel de la Stavropoleos, H u rez,
B atiştea, Creţulescu, Văcăreşti, etc. Aceste câteva
forme aduse din Moldova au însă o scurtă du­
rată, ş i l a Î n ceputul veacul u i al XVIII-lea ele
dispar complect.
Tot înrâurire moldovenească ar putea fi con­
siderată ş i forma planului bisericii Olari din
Curtea-de-Argeş, din causa disposiţiei clopotniţii
p e laturea din spre Miazăzi, servind şi ca in­
trare În biserică; disposiţia aceasta este î ntocmai
aceiaşi ca la biserica din Bălineşti (Dârohoiu) ;
inp.org.ro
39
asemenea clopotniţe laterale se mai găsesc î n
Moldova la biserica Mirăuţi d i n Suceava, l a
SI. Sava şi Tălpălari d i n l aşi, etc., însă sânt
foarte rare în Muntenia şi în Oltenia.
Câteva biserici În stil gotic, din care n i-au
rămas două în oraşul Câmpulung, pot să fi
avut oarecare înrâurire asupra formei planului
unora din bisericile din acest veac, care sânt
drepte, fără abside laterale ş i cu clopotniţa peste
pronaos. Aceasta însă este o disposiţie care se
găseşte n u numai la bisericile romanico-gotice,
dar şi în O rient (Mesembria, Steni machos, etc.).
Datele de până acum nu permit un studiu mai
amănunţit al acestei chestiuni.
o înrâurire orientală putem constata în for­
mele sculptate de la chenarele uşilor unor bi­
serici din timpul lui Matei Basarab. Acele uşi şi
unele ferestre au arcul de la partea superioară
sau în formă de acoladă j oasă, cu un vârf la
m ij loc, care pare de origine turcească, sau î n
form ă festonată, cu mai multe vârfuri, care arată
aceiaşi origine. Aceste forme se găsesc şi Î n
veacul a l XVIII-lea, când ele s e acopăr c u o
sculptură bogată de " rinsouri" î n formă de
frunze şi de flori caracteristice ale " noului sti l " .
Aceste câteva elemente aduse din afară î n
arhitectura din veacul al XVII-lea n u î mpiedecă
însă tradiţia veche de a-şi păstra toată vigoarea.
Printre sforţările către o nouă formulă de artă,
această tradiţie se menţine vie şi Întreagă, adap­
tându-se programelor noi impuse de desvoltarea
crescândă a culturii româneşti, pentru care veacul
al XVII-lea, după cum n i-o confirmă şi istoria,
constituie o adevărată renaştere "n aţională.
 C APITOLUL XV.
DESCRIEREA MONUMENTELOR
BISERICILE FĂRĂ ABSIDE L ATERALE.
Vom păstra în această descriere aceiaşi clasi­
ficare pe grupe ca şi până acum, pentru a în­
lesni cât mai mult î nţelegerea evoluţiei caracte­
relor şi a formelor arhitectonice, care este ţinta
însăşi a acestei lucrări.
Descrierea va începe cu bisericile, p entru că
ele sânt cele mai n umeroase, apoi vor urma mă­
n ăstirile, schiturile, clopotniţele, chiliile şi diferi­
tele fragmente care n i-au rămas, mai mult sau
mai puţin bine conservate, din veacul al XVII-lea.
Maj oritatea acestor monumente au fost m u lt mo­
d ificate în veacurile care au urmat, după cum
reiese şi din capitolele de mai sus, şi, fiindcă, în
genere, aceste monumente sânt insuficient stu�
diate şi incomplect cercetate, în m ulte casuri n u
este cu putinţă î n c ă a se precisa care sân t
p ărţile autentice din veacul al XVII-lea. Ne vom
m ulţămi, î n consecinţă, cu descrierea acelora din­
tre ele ce caracterisează m ai bine arhitectura
acestui veac.
Acest capitol va fi poate considerat ca o repe­
tire mai pe larg a celui p recedent, căci în am­
bele capitole sânt descrise, în aceiaşi ordine, cam
aceleaşi monumente.
Totuşi punctul de vedere din care acestea sânt
studiate în fiecare din aceste două capitole, este
diferit. Î n cel p recedent, ele sânt studiate din
punct de vedere comparativ, şi am insistat mai
mult asupra deosebirilor dintre bisericile din ace­
iaşi grupă sau din grupele vecine, alegând câ­
teva dintre cele mai caracteristice, aceasta spre
a explica mai bine modul de transformare şi de
desvoltare a diferitelor tipuri, într'un cuvânt spre
a deslusi evolutia lor.
, ,
Î n capitolul de faţă descriem monumentele mai
pe larg şi cât mai complect, din punctul de ve­
dere arhitectonic, alegând şi aici pe cele mai
bine conservate, spre a da o cât m ai fidelă ima­
gine a arhitecturii din această epocă.
Pentru motivele arătate mai sus şi spre a evita
confusia, am trecut mai răpede peste acele mo­
n umente care nu represintă în mod destul de
clar epoca pe care o studiem, neputând în ca­
drdl acestei lucrări să le analisăm pe toate şi
inp.org.ro
având în vedere că rostul acesteia este în primul
rând de a presinta u n ansamblu din care să re­
iasă cât mai clar posibil caracterele şi liniile ge'
nerale ale arhitecturii fiecării epoci.
Unele repeţiri n u se pot evita, credem, când
aceleaşi chestii, aceleaşi monumente, aceleaşi ele­
mente se analisează din diferite puncte de ve­
dere. De altfel această lucrare nu are p retenţia
de a fi altceva decât un studiu pentru a ajuta l a
desluşirea şi cunoaşterea arhitecturii n oastre din
trecut, care, să n u n i facem ilusii, este î n că
foarte departe de a fi îndestul de bine studiată
pentru a putea fi limpezită de pe acum.
SCIllTUL ZLĂTIOARELE,VÂLCEA t, clădit
de către Radu�Vodă Mihnea. Anul clădirii nu se
cunoaşte. E o bisericuţă singuratecă într'o văIcea
izolată. Chiliile d'imprej u r au dispărut. A fost mult
modificată prin adausul a două pridvoare, u n u l de
zid cu arcade pe stâlpi, probabil din veacul al
XVIll-lea, şi altul de lemn, mai n ou. Toată partea
superirioară a bisericii, acoperişul, turlele, ca şi
bolţile, au căzut şi au fost refăcute mult mai târziu
O fotografie mai veche (fig. 9) ni arată că a
fost cândva o clopotniţă de zid peste pridvor.
Biserica de la origine, fără de cele două
pridvoare, are doisprezece metri lungime p e
cinci lărgime î n exterior. Ea se compune din­
tr'un corp dreptunghiular formând o singura l n­
căpere, întru cât zidul despărtitor î ntre naos şi
pronaos a d ispărut.
Altarul este poligonal, atât în exterior, cât şi
în interior.
Interiorul este compl ect renovat şi nu mai
p ăstrează n imic din elementele de la origine.
Numai păreţii exteriori s'au păstrat cu decorul
lor până supt cornişă. Firidele mici şi scurte,
care decorează partea superioară a zidurilor, n u
a u relieful caracteristic, c i sânt n umai mici ar­
cade din cărămizi, aflate în acelaşi plan cu pă­
retele ; arcurile par segmente de cerc ceva mai
mici decât o jumătate de circonferenţă şi colo-
1 PI. 1 şi următoarele.
 EVOLUŢIA ARHITECTURII ÎN OL TENÎA ŞI MUNTENIANI
n etele pe care se razimă sânt simple cărămizi
verticale p e muche. Supt aceste arcade toată su­
pr;:tfaţa exterioară este decorată cu rânduri ori­
zontale şi verticale de cărămizi aparente foarte
m ici, aşezate în genul celor din stilul vechiu al
veacului al XVI-lea. Această gingaşă decoraţie amin­
teşte pe cea de la biserica măn ăstirii Arnota.
Ca plan biserica pare a se înrudi cu unele
tipuri vechi ca Cotmeana. Zidăria ' este foarte
neregulată, altarul cu laturile i negale şi strâmbe.
Chenarele ferestrelor şi ale uşii lipsesc. Pridvo­
rul de zid, .c are astăzi este înfundat cu zidărie,
arată supt tencuiala care îl acopere arcade
largi şi scunde, cu stâlpi scurţi, tencu iţi, pe
cari se vede o zugrăveală rustică, cu liniaturi şi
flori ce par a fi de la sfârşitul veacului al
XVIII-lea.
BISERICA DIN SĂCUIENI 1 (Dâmboviţa), clă­
dită de j upân Neagoe Ştefan Săcuianul la 1 606,
supt Domnia lui Con stantin Şerban Voevod, este
o biserică de 23 metri lungime pe 8.50 metri lăr­
gime în exterior. Planul dreptunghiular fără ab­
side laterale se compune dintr'un naos cu altar
p oligonal şi dintr'un pronaos.
Bolţile n u mai există şi chiar z idăria de dea­
supra brâului pare mai n ouă, căci nu presintă
decorul cu firide de la registrul inferior, ci este
o zidărie simplă şi lucrată fără artă. Nu este
deci posibil a se cunoaşte structura bisericii de
la origine, mai ales la n aos.
La pronaos se poate bănui că el era pe plan
p ătrat cu patru masive de zidărie la colţurile lui
interioare. Două din aceste masive se mai văd
încă. Peste pronaos a fost şi o clopotnjţă, ceia
ce se confirmă prin scara rotundă ce se găseşte
într'u n turnuleţ poligonal alipit de păretele din
spre Miazănoapte.
Contraforturile exterioare, În număr de patru ,
p e care le vedem astăzi, ar dovedi o remaniere
a clădirii, prin a doua jumătate a veacului al
XVII-lea, când se iveşte contrafortul exterior m ol­
dovenesc şi clopotniţa p este pronaos, cu scara
î nchisă Într'un turnuleţ exterior. Cele două con­
traforturi laterale pot fi şi mai noi, căci această
biserică pare a fi suferit mai m ulte transform ări.
Arhitectura exterioara arată, la registrUl'infe�
rior, un rând de arcade Înguste şi lungi, gru­
pate două câte două şi asămă nătoare cu acelea
de la biseric a mănăs tirii Dintr'u n Lemn ; brâul
este cel obişnu it, iar partea superio ară a faţadei
• I PI. VIII şi următoarele.
inp.org.ro
41
pare dintr'o epocă mai târzie, şi nu presintă n ici­
un caracter.
Cum am arătat mai sus, părţile superioare ale
bisericii lipsesc sau au fost refăcute ulterior, iar
principala calitate a acestui monument atât de
diformat de timpuri este zugrăveala i nterioară,
care s'a descoperit supt o altă pătură mai nouă
care o ascundea. Această z ugrăveală este din
cele mai interesante şi datează de la Matei Ba­
sarab 1 65 1 1. Se poate ca biserica de la origine
să fi fost mai scurtă şi compusă n umai din naos
şi altar, iar în timpul Domniei lui Matei Basarab
să i se fi adăugit pronaosul cu clopotniţă, pre­
cum şi contraforturile exterioare.
BISERICA SFANTUL NICOLAIE 2 (zisă An­
droneşti) din Târgovişte nu are i nscripţie şi nu i
se cunoaşte anul fundării.
După tradiţia locală şi după caracterul arhi­
tectural, ea este din timpul domniei lui Matei
Vodă Basarab. E o biserică mare de 24 m. lun­
gime şi 8 m. lărgime î n exterior.
Naosul este pătrat şi bolta se razimă pe pa­
tru arcuri mari, din care două, cele alipite de pă�
reţii Nord şi Sud, sânt mai înguste, iar celelalte
două, transversale, sânt mai ele largi ; se razimă
p e console lungi şi înguste.
Naosul nu pare a fi avut turlă la origine ; cea
de astăzi este n ouă. Î nrte naos şi p ronaos se află
u n părete plin, străpuns printr'o arcadă largă şi
scundă, care poate fi din altă epocă, căci n u este
în tradiţiunea arhitecturii n oastre. Această dispo­
siţie poate fi şi o primă expresiune a tendinţei ce
se constată p e la mij locul veacului al XVII-lea de a
stabili o comunicaţie mai largă între naos şi pro�
n aos, căci tot atunci vedem că uşa de comunicaţie
ce exista mai î nainte între aceste două părţi ale
b isericii se Î n locuieşte pri n trei arcade largi, ca la
Sfinţii Împăraţi din Târgovişte 3 , la Fundeni din
Câmpulung 4 , etc. Arcada scundă de la bise­
rica Si. Nicolae poate fi un mod diferit de a
resolva această problemă. Aceiaşi disposiţie o
mai găsim la biserica Mănăstirii Brebu (Pra­
hova), 1 650 ".
Pronaosul este de asemenea pătrat, cu patru
arcuri, peste care se razimă o calotă sferică cu
pandantivi ; arcurile se razimă p e console. O d is­
posiţie similară cu aceia de la n aos.
Această construcţie a pronaosului o găsim în
I 1. Mihail, Buletillul �omisiullii MOllumentelor Istorice, 1926.
PI. X I! şi următoarele.
, 2
3 PI. XLII şi următoarele.
4 PI. LXXI! şi următoarele.
5 PI. CLX V şi următoarele.
42 BULETINUL COMISIUNII M0NUMENTELOR ISTORICE
genere în casul p ronaosului cu clopotniţă ; aici
î n să nu pare a fi fost o asemenea clopotniţă şi
n ici scara ce duce la ea nu există.
Pridvorul, cu arcade pe stâlpi de secţie octo­
gonală, este o caracteristică a veacului al XVII-lea ;
arcadele sânt î n semicerc şi proporţia lor este
foarte reuşită. Bolta p ridvorului este cilindrică :
această boltă este împărţită î n trei părţi aproape
egale p rin două arcuri trasversale care o î ntăresc·
Această disposiţie n ouă este o î n d rumare spre
boltirea pridvoarelor de la sfârşitul veacului şi din
veacul al XVIII-lea, cu calote sferice răzimate pe
arcuri transversale, ca la Biserica Doamnei din
Bucureşti, Mănăstirea H u rez şi la Cozia.
Arhitectura exterioară este tencuită ; ea este
simplă şi frumoasă ; partea inferioară de supt
brâu este fără firide, nici panouri.
Soclul este o simplă i eşitură a zidului ; registrul
superior are firide î n guste, alăturate două câte
două ; ele sânt compuse din cărămizi d repte, ne­
p rofilate, având un aspect arhaic şi n obil.
Brâul este singurul profil rotunjit: el se ridică
î n sus î n d reptul p ridvorului, ceia ce schimbă
dimensiunile şi proporţia acestor firide în faţada
p rincipală.
Cum am spus mai sus, arcadele pridvorului, în
semicerc, cu forme geometrice curate, cu capitele
paralelipipedice simple, se armonisează cu arhi­
tectura corectă, bine proporţionată şi perfect exe­
cutată a acestei biserici, care n i a rată p rogresul
considerabil al artei monumentale în timpul D om­
n iei lui Matei Basarab, dacă o comparăm cu
bisericile din prima j umătate a veacului.
Forma bolţilor, atât la n aos, cât şi la pronaos,
presintă particularitatea că se razi mă pe console.
Această disposiţie se î ntâlneşte rar la bisericile
din Muntenia în veacurile anterioare şi abia pe la
mij locul acestui veac ; dar o găsim în mod curent
la b isericile moldoveneşti, unde lărgimea arcurilor
este variabilă şi astfel calculate, încât spaţiul
dintre ele să aju ngă la un pătrat p erfect, peste
care se poate ridica o boltă sferică sau o turlă
pe pandantivi.
Ne putem prin u rmare î ntreba d acă ne găsim
aici în faţa unei î nrâuriri venite din Moldova, p ro­
babil tot supt Domnia lui Matei Basarab. Această
ipotesă s'ar confirma dacă biserica Sf. Nicolae
ar fi fost c1ădită după 1 646, anul fundării bise­
ricii Stelea.
BISERICA DIN GHERGlllŢA 1 (Prahova)
este c1ădită de Matei Basarab la 1 64 1 .
• PI. X IX şi următoarele.
inp.org.ro
De dimensiuni relativ mici, a\'ând douăzeci d e·
metri lungime pe opt metri lărgime în exterior,.
ea este de formă dreptunghiulară şi are altarul
bine desvoltat, naosul aproape pătrat, boltit, cu o
calotă sferică fără turlă ; cele două picioare de
z idărie din spre Apus, pe care se razimă bolta, au
fost cândva rătezate şi se presintă astăzi supt
forma unor console terminate î n planuri oblice.
Aceste p icioare proeminente de supt boltă amin­
tesc structura sârbească din vechime, însă arca,
deIe oarbe laterale din interior cari caracterisează
această structură lipsesc : spre Răsărit, la altar,
găsim numai două mici firide j o ase ; spre p ro­
naos, la Apus, arcurile acestea lipsesc cu totul
şi bolta cilindrică mai largă decât arcurile mari
se razimă de-a dreptul pe păreţii laterali. Poate·
fi aici indiciul unei remanieri a bisericii. Această
disposiţie neîndemănatecă am mai găsit-o la bolta
altarului unor biserici din veacul al XVI-lea şi al
XVI I-lea, de exemplu la Biserica Mănăstirii Valea.
(Muscel), unde pare a fi o d iformaţie a vechiului
plan sârbesc. Ea dovedeşte poate o nedumerire
în procedeele de construcţie dintr'o epocă de
transiţie, între vechea structură sârbească şi noile
disposiţii constructive, care erau atunci tocmai
Î n curs de elaborare.
Pronaosul este şi el aproape pătrat în plan,
boltit cu o calotă sferică stând pe patru arcuri,
două mai late şi două mai înguste, răzimate l a
colţuri p e patru picioare masive de zidărie. Peste
pronaos se găsia o turlă, clopotniţă, care a d is­
părut şi la care se ajungea printr'o scară ascunsă
în păretele din spre Nord. Caracterul general al
bolţilor este asămănător cu acela de la biserica
Sf. Nicolae din Târgovişte.
Biserica din Gherghiţa nu are pridvor.
Decorul exterior este original şi puţin obiş-­
nuit. Cele două registre de panouri au forme
dreptunghiulare late, încadrate cu ciubuce rotun­
j ite în relief.
Brâul este cel obişnuit. Î n faţada p rincipală,.
de de-asupra uşii de la i ntrare, el p resintă o ridi- ·
cătură î n unghiu drept, ca la biserica Mănăstirii
Tutana.
Uşa este de p iatră, cu chenar frumos cioplit
şi încadrată într'un arc de cerc î n care este
zugrăvit hramul bisericii.
Ferestrele vechi au dispărut ; cele de astăzi,
sânt înălţate, rotunjite î n arc de cerc şi p robabiL
lărgite: ele sânt dintr'o epocă foarte tărzie. Faţadele
par a fi suferit şi ele oarecare mod ificări î n mo-
 EVOLUŢIA ARHITECTURII ÎN MUNTENIA Ş I îN OLTENIA
delatura lor, cu ocasia refacerii tencuielilor ; ele
sânt î m p odobite cu decoraţii şi zugrăveli noi.
BISERICA DIN BĂRBULEŢ (Dâmboviţa) 1.
Este de dimensiuni mai mici ca precedenta : 1 8
metri lungime pe 7 metri lărgime m ăsurată pe din
afară. Anul clădirii nu se cunoaşte, şi nicio i ns­
cripţie n u se mai găseşte.
Naosul pătrat, boltit p rintr'o calotă sferică pe
pandantivi, nu pare a fi avut turlă ; altarul spa�
iios, luminat printr'o singură fereastră ; pronaosul,
tot pătrat, cu patru picioare de z idărie la colţuri
şi boltit printr'o calotă sferică, are pe laturea
din spre Nord o m ică uşă, care duce la scara,
ce u rcă în clopotniţă. Scara aceasta este cuprinsă
î ntr'un turnuleţ poligonal.
Biserica nu are p ridvor.
Exteriorul tencuit nu p resintă nICIO p rofilatură,
nici firide, ci numai o z ugrăveală în frescă, for­
mând ca u n fris supt straşi n ă ; faţada principală
este în întregime decorată cu frescă.
Uşa are chenar de piatră, şi faţada principală
este p roptită de două contraforturi aşezate pe colţ
Clopotniţa de pe pronaos, în opt feţe egale
şi cu patru ferestre arcuite, este bine proporţio­
n ată ; ea stă pe o basă pătrată.
Î ntregul monument In simplicitatea lui este
armonios şi bine compus.
BISERICA DIN GOLEŞTI 2 (Muscel). Este clă­
dită în an ul 1 646 de către Marele Vistier Stroeo Leur­
deanu. E o biserică destul de mare, având două­
z eci şi trei de metri lungime pe zece metri în
exterior. Astăzi ea n u m ai are turle, dar bolta de
p e naos, care este de lemn, stă pe pandantivi de
z idărie proptiţi pe arcuri î n semicerc, care se
razimă pe picioare de zid. Formele zidăriei
vechi, care se mai văd în pod, d ovedesc că a
fost aici o turlă. Acelaşi lucru se observă şi la
pronaos, unde găsim în interiorul păretelui din
spre Nord scara care ducea la clopotnita ce se
. afla p este pronaos.
Biserica este fără pridvor. Zidurile au aproape
un metru şi j umătate grosime şi sânt î nalte de
mai mult de opt metri.
Î ntre naos şi pronaos se găseşte un zid plin,
cu o usă de comunicatie având un frumos che-
, ,
n ar de piatră cioplită d�pă forma uşilor moldo­
veneşti care tocmai atunci îşi fac apariţia în arhi­
tectura Munteniei, cu clădirea bisericii Stelea din
'Târgovişte, la 1 645.
1 B. C. M. l., anul 1 9 1 3, p. 82.
PI. xxv.
2 PI. XXVI şi următoarele.
inp.org.ro
43
Uşa exterioara are alt caracter, mai oriental,
cu arcul de la partea superioară a chenarului î n
formă d e aco ladă c u vârf ; părţile verticale ale
chenarului sânt decorate cu o împletitură de
linii şi de flori cu relief slab, aminti nd î ncă pro­
cedeele sculpturii armeneşti din veacurile ante­
rioare. Uşa este î ncadrată î ntr'o firidă î naltă şi
de p roporţii elegante, terminată la partea supe­
rioară printr'un arc ascuţit. Totul aminteşte u n el e
u ş i de m oschee arabe.
O particularitate a acestei b iserici o constituie
forma contraforturilor exterioare, în n umăr de
patru, din care două la colţurile faţadei din spre
Apus, aşezate î n diagonală, şi alte două pe faţa­
d ele laterale, În d reptul despărţiturii dintre naos
şi pronaos.
Aceste contraforturi se deosebesc de cele mol­
d oveneşti prin înălţimea lor, care merge aici pănă
la acoperiş, ele terminân du-se sus p ri ntr'un fel
de capitel de piatră cioplită. Rolul lor o rganic
pare foarte secu ndar : e mai m ult o modă in­
trodusă odată cu clădirea bisericii Stelea.
Ferestrele au frumoase chenare de piatră cio­
plită, care î nsă n u par toate din aceiaşi epocă şi
de acelaşi stil. Cele mai multe par a fi din
veacul al XVII-lea. Una din ele p oartă inscripţia :
Stoica, meşter. Acestea se termină la partea
superioară cu câte o cruce formată din împle­
tituri care amintesc u n ele decoraţii armeneşti
şi georgiene din Caucas. Fereastra de la altar
ar putea fi de la o rigine ; ea este în forma u n u i
arc turtit şi cu vârful ridicat În sus ; floarea din
vârf se Î n rudeşte ca gen cu decoraţiile chenarului
uşii de la Î ntrare. Profilul care Încadrează fe­
reastra cuprinde o funie supţire răsucită când
î ntr'un sens, când în celălalt, în genul brâului
de la Trei Ierarhi din I aşi, al celor de la biserica
Stelea şi de la Mitropolia din Bucureşti. Altă
serie de ferestre au arcuri cu mai multe vârfuri,
care ar putea fi şi ele din epoca lui Matei B a­
sarab, când erau usitate la uşi şi la ferestre
arcuri de forme foarte variate. Î n sfârşit la pros­
comidie găsim o fereastră m ică, de formă drep­
tunghiuJară, decorată cu u n rinsou decadent, care
datează p robabil din a doua j umătate a veacului
al XVIII-lea sau chiar de la începutul veacului
al XIX-lea.
Decorul exterior este compus din două re­
gistre de firide cu ciubuce rotunj ite ; cel inferior
este mai înalt, cu panouri dreptunghiulare, iar
cel superior este mai scund, cu firide în semicerc
Brâul care l e desparte e compus din cărămizi
aşezate Î n dinţi de f ierăstrău, care par a nu fi
44 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
fost tencuite la origine, de asemenea şi cornişa,
care e compusă din trei rânduri de cărămizi în
formă de zimţi.
Soclul este profilat simplu şi frumos.
Toată faţada era văruită complect pănă acum
câţiva ani, când, cu ocasia unor reparaţii, s'a
găsit supt văruială o pătură de tencuială, care
este probabil cea de la o rigine, afară de partea
de supt cornişă. Această tencuială presintă, zu­
grăvit pe suprafaţa ei, cu coloare roşie, decorul
de cărămizi o rizontale şi verticale, care imitează
pe acel din veacul al XVI-lea. Supt tencuială,
zidăria de cărămidă este cu rosturi largi, cu
cărămizi bine arse, însă neavând faţa Î ngrij ită şi
regulată a celor din veacul al XVI-lea.
Pe suprafaţa tencuielii se mai văd şi alte de­
coraţiuni. Astfel pe ciubucul mij l ociu al chena­
rel o r de la firide se văd zugrăvite cu coloare
roşie unele linii şerpuite î n zig-zag. Î n centrul
arcurilor de la registrul de sus se mai văd
rosete În forme geometrice, zugrăvite cu coloare
roşie. În sfârşit pe timpanele firidelor, supt cor­
n işă, se vede un rând de buto n i de teracotă
rotunzi şi având În p rofil un vârf ascuţit ; Între
ele şerpuieşte un fris Î n formă de rinsou.
Asemenea decoraţiuni zugrăvite p e tencuială
sânt rare Înainte de sfârşitul veacului al XVII-lea ;
totuşi ar fi greu să l e atribuim veacului al
XVIII-lea din causa simplicităţii lor arhaice.
Butonii de teracotă, din contra, sânt foarte usi­
taţi în epoca lui Matei Basarab ; Îi vedem l a
Stelea, la Cornet, la Vlădeşti, etc. Interiorul bise­
ricii este fără zugrăveală şi foarte î n egrit de fum.
Tâmpla pare veche şi a fost restaurată prin grija
Comisiunii Monumentelor Istorice. Î n pronaos se
găsesc mormintele familiei Golescu.
BISERICA SFINŢII ÎMPĂRAŢI DIN TÂR�
GOVIŞTE \ clădită de către Matei Basarab la 1 650,
este astăzi o ruină. Are o lungime de douăzeci
şi doi de metri pe nouă metri lărgime În exterior,
cu zidurile groase de un metru şi jumătate.
Planul se asamănă cu cel precedent, cu deo­
sebirea că Între naos şi pronaos, Î n loc de un
părete plin, cu o uşă de comunicaţie, avem aici
trei arcade largi pe stâlpi, care dau o frumoasă
perspectivă interioară. Scara clopotelor se află
Î ntr'un turnuleţ, pe laturea din spre Nord.
Pe naos a fost d e sigur Ia origine o turlă pe
bolţi de sistem moldovenesc, cu arcuri î n diago­
nală, ca la Stelea ; naşterea acestor arcuri se mai
I B. C . M. 1 . . anul 1910, p. 125.
Pl. XLII şi urmatoarele.
inp.org.ro
vede şi astăzi. Pe pronaos se mai vede bolta pe­
pandantivi şi de-asupra basa turlei ce servi a de·
clopotniţă. Biserica nu are pridvor. Un mic anvon
pare să fi fost cândva În faţa bisericii, dar el era
probabil din altă epocă - poate din veacul al
XVIII-lea, când această biserică a fost reparată şi
zugrăvită ; tot atunci i s'a făcut şi frumoasa tâmplă
de zid, Î mpodobită cu zugrăveală Î n frescă, care
se mai vede şi astăzi.
Decorul exterior este În cărămidă obişnuită,
tencuită probabil de Ia început. Decoraţiunea se
compune din două registre de tiride bizantine
înguste cu fundul retras şi cu arcurile ascuţite,
despărţite p rintr'un brâu de formă rotundă, î nca­
drat cu zimţi.
Zidăria este de calitate destul de o rdinară, şi
pe tencuială se mai vede pe alocurea reţeaua de
linii orizontale şi verticale care i mitează Î n zu­
grăveală cărămizile aparente din vechiul stil.
Ferestrele au chenare de piatră inspirate de
p e cele de Ia Stelea, Î nsă fără de cornişă şi de
pragul care le caracterisează.
Uşa Îşi păstrează Încă o rnamentul de Ia ori­
gine, cu arcul festonat În formă de acoladă cu
vârf şi cu pisania frumos săpată î n piatră.
Contraforturile sânt inspirate de Ia Stelea : ele
au forma şi proporţia celor din Moldova. Două
din ele sânt aşezate la colţurile faţadei p rincipale
ş i alte două se văd pe faţadele laterale, acestea
î n să În locuri unde nu pot fi de niciun ajutor
din punct de vedere constructiv.
Biserica avea o frumoasă uşă de lemn, care
p robabil că este ele Ia origine ; ea se găseşte
astăzi Ia Muzeul Comisiunii Monumentelor Isto­
rice din Bucureşti.
Acest monument a rămas mult timp descope­
rit şi expus intemperiilor, cu uşa din faţă zidită.
Comisiunea Monumentelor Istorice i-a făcut u n
acoperiş spre a opri distrugerea ei, scăpând-o
astfel de la ruina Împreună cu frumoasa frescă
din interior şi tâmpla ele zid, una din cele mai
frumoase care ni-au rămas din veacul al XVIII-lea.
BISERICA ŞI FOASTA MĂNĂSTIRE STR&
HAIA 1 (Mehedinţi) este clădită de către Matei
Basarab în 1 645. Ea are nouăsprezece metri lun­
gime (fără pridvor) şi opt metri şi j u m ătate lăr­
gime în exterior.
E un monu ment interesant, care presintă câteva
particularităţi puţin usitate în genere.
Naosul este Încăpător şi are şase metri lăr�
I Pl. LVI şi următoarele.
 EVOLUŢIA ARHITECTURII îN MUNTENIA ŞI ÎN OLTENIA 45

gime ; el este fără turlă şi boltit printr'o calotă rotunj ite î n relief, ca şi cele de la registrul supe­
sferică pe pandantivi, stând pe patru arcuri largi rior, Însă ele sânt dreptunghiulare şi înalte, pe
care se razi mă la rândul lor pe patru picioare. când cele de la registrul superior sânt în semi­
masive de zidărie. Această structură nu provine cerc şi scurte ; axele· celo r două registre nu co­
de la vechiul sistem sârbesc, şi arcurile oarbe respund între ele, ci sânt încălecate.
interioare n u se găsesc aici. Brâul larg este compus dintr'u n tor mij lociu
Două din aceste masive au fost rătezate la încadrat de-asu pra şi dedesupt cu câte u n fris de
partea inferioară, spre a mări spaţiul disponibil. cărămizi în dinţi de fierăstrău.
Pronaosul este dreptunghiular şî b oltit cu o Cornişa are conformaţia bizantină bine cu­
calotă sferică stând pe patru picioare de zid si­ n oscută, cu două rânduri de dinţi.
tuate la colţuri. O scară rotundă, aşezată într'un
Soclul este drept.
turn �are este excepţional, pe laturea din spre Miazăzi
duce -- Ia clopotniţa ce stă peste pronaos. Aceiaşi Turnuleţul scării are păreţii netezi fără ciu­
scară duce şi la un mic cafas domnesc, care are bucării, cei a ce ar da de bănuit că el a fost mo­
privire spre naos şi altar printr'o arcadă ; acest dificat când s'a reparat şi partea superioară a
cafas, situat la o înălţime de patru metri şi j umă­ clopotniţei.
tate, comunica pe vremuri, în spre Miazăn oapte, Ferestrele sânt astăzi lărgite, iar chenarele de
probabil cu alaţu�a�G!L stăreţia m ănăsti.!ii, piatră, care probabil le încadrau, s'au scos şi s'au
-
-- pfii1t-;:;�şâ care se mai veae ş I"" as ăzi, cu toate îndepărtat, spre a se da mai multă lumină în in­
că n icio urmă nu a rămas în apropiere despre terior.
clădirea cu care biserica se găsia în legătură.
Interiorul bisericii este zugrăvit cu frescuri
Această disposiţie aminteşte pe aceia de la Bise­
dintr'o epocă târzie, care acopere p oate alte fres�
rica D o mnească din Târgovişte, unde ştim că un
curi mai vechi, care ar trebui cercetate.
cafas domnesc mai spaţios decât cel de la Stre­
haia, care mai comunica şi direct cu n aosul prin­ Foasta mănăstire Strehaia, dacă j udecăm după
tr'o scară, se găsia în legătură printr'o trecătoare, m ărimea curţii ei, care şi astăzi este împrej muită
aşezată pe arcuri de zidărie, cu Palatul Domnesc, cu ziduri înalte, trebuie să fi fost una din cele
situat pe laturea de Nord, În apropiere i mediată cele m ai importante ; patrulaterul ei are laturi în­
de biserică. tre 60-86 metri lugime. Î n această incintă n u se
mai găseşte astăzi decât b iserica, dar trebuie să
Pridvorul, cu arcade largi în semicerc, însă cu
fi fost de sigur chilii în număr mare, alipite de
un vârf ascuţit, răzimate pe stâlpi scurţi, pare
zidurile î mprej muitoare, şi clădiri importante, ca
dintr'o epocă mai târzie şi este de o execuţie
arhondăria şi poate o reşedin ă d o mnească în
foarte mediocră.
apropiere de biserică, care comunica cu cafasul
Clopotniţa de pe pronaos este pe plan drept­ descris mai sus.
unghiular şi singura în acest gen, după cunoştinţa O clopotniţă înaltă, cu un gang de întrare,
n oastră. Ea este foarte î naltă, dar partea ei su­ mai străjuieşte şi astăzi pe laturea din spre Nord.
perioară pare a fi suferit m odificări într'o epocă Ea este înaltă şi frumos proporţionată, decorată
destul de apropiată de n oi, căci are o arhitectură cu rânduri suprapuse de panouri şi arcaturi for­
diferită, cu suprafeţe netezi şi cu o cornişă mo­ mate din ciubuce rotunde în relief ; partea ei su­
dernă, imitată din clasic, care nu se î ntrebuinţa perioară pare, ca şi aceia de la biserică, să fi fost
î nainte de veacul al XIX-lea, pe când restul clo­ modificată.
p otniţei, care datează probabil de la origine, este Un turn de apărare se m ai vede pe laturea din
decorat, ca ŞI corpul bisericii, cu două rânduri spre Răsărit a incintei, lângă o fântână aşezată la
suprapuse de panouri, separate printr'un brâu u n nivel inferior, la care duce o scară de piatră.
orizontal. Zidul de î mprej muire este întărit cu contrafor�
Decorul exterior presintă şi el o particulari- · turi aşezate în exterior, care îl proptesc spre râpa
tate încă puţin obişnuită în veacul al XVII-lea, şi ce se găseşte în această parte.
anume cele două registre de panouri care deco­
BISERICA DIN VLĂDEŞTI (Muscel) 1 este clă­
rează faţadele sânt inegale ca înălţimi, şi această
dită la 1 657. Ea are nouăsprezece metri lungi me,
inegalitate este m ai accentuată, ca în casurile pe
fără pridvor, pe opt metri lărgime aproximativă.
care l e-am studiat până acum. Registrul inferior
se compune din panouri î ncadrate, cu ciubuce 1 Pl. LXV şi următoarele.
6.

inp.org.ro
46 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Naosul pătrat nu pare a fi avut turlă n ici la
o rigine şi este astăzi boltit cu o calotă sferică
î naltă.
Pronaosul este de asemenea pătrat şi boltit
printr'o calotă sferică, răzimată pe arcuri largi
şi puternice, care stau pe patru picioare masive
de zidărie, aflate la colţurile încăperii.
Pridvorul este d intr'o epocă mai târzie şi com­
pus din arcade în semicerc p e stâlpi de zidărie.
Clopotniţa de pe pronaos a fost de la ori­
gint p recum arată basa ei p ătrată, care este de­
corată ca şi corpul bisericii cu butoni rotunzi de
teracotă ; actuala clopotniţă este î nsă mai nouă :
ea este octogonală, cu p atru ferestre arcuite, şi
z idăria ei este de cărămidă simplă şi de calitate
i nferioară, tencuită fără n icio p reocupare de artă.
Scara ce d uce la clopotniţă, aşezată î ntr'un turn
alipit de faţada din spre Nord, p resintă aceiaşi
arhitectură ca şi corpul bisericii, ceia ce confirmă
existenţa u n ei clopotniţe de la origine.
Decorul exterior, care se vede supt tencuiala
ce o acopere, este acela al vechiului stil din vea­
cul al XVI-lea, cel puţin pentru registrul inferior,
care este compus din panouri dreptunghiulare
de diferite lărgimi, ca la biserica Mănăstirii Că­
luiul. Registrul superior se compune din arcaturi
în semicerc, formate din cărămizi rotunj ite, for­
mând u n ciubuc unic în relief ; î n i nteriorul ar­
caturilor şi î n timpan se găsesc p resăraţi buton i
rotunzi de teracotă. Î ntre registrul superior şi cel
i nferior este, evident, o deosebire de arhitectură
destul de simţită, şi s'ar putea ca biserica să fi
fost î ncepută în veacul al XVI-lea şi apoi termi­
n ată î n al XVII-lea veac.
Brâul este cel cunoscut, cu torul î n , cărămizi
aparente, rotunj ite, aşezate pe muche, încadrat în­
tre rânduri de cărămizi în dinţi de ferăstrău.
Ferestrele au frumoase chenare de piatră eu
arcul ascuţit şi cu o decoraţie de foi stilisate,
care s'ar î n rudi î ntru câtva cu u n ele din feres­
trele ele la Goleşti.
Alte ferestruici, mici, d reptunghiulare, fără che­
nare, se mai văd la naos, supt cornişa principală
şi la scară.
Uşa bisericii are un frumos chenar de piatră
p rofilată, cu un arc feston at cu vârf, care amin­
teşte pe acel de la biserica Sfin ţii Î mpăraţi din
Târgovişte.
BISERICA DIN COENI�MIRONEŞTI (mov) 1
1 PI. LXXVIII şi următoarele.
inp.org.ro
este clădită la 1 668 de către Ilinca Cantacuzino,
soţia Posteln icului, şi de fiii lor.
E o biserică m are şi î ncăpătoare, având d ouă­
zeL:i şi cinci de metri lungime pe opt metri şi j u­
mătate lărgime î n exterior.
Naosul pătrat, de şase metri lărgime, a fost l a
o rigine î n coronat cu o turlă, care a dispărut; e a
s e răzima p e u n sistem ele arcuri proptite p e
console lungi ş i înguste.
Altarul, bine desvoltat, are bolta sa cu centrul
mai jos decât al arcurilor m ari de la n aos.
Pronaosul este de asemenea pătrat şi despărţit
de n aos prin trei arcade, răzimate pe doi puter­
nici stâlpi de secţiune octogonală. El este boltit
cu o calotă sferică pe pandantivi, stând la colţuri
pe patru console mici, în formă de piramide răs­
turnate. O scară î ngustă, ascunsă în i nteriorul zi­
dului din spre Norei duce la clopotniţă, care a
fost cândva dărâmată şi reconstruită î n u rmă.
Pridvorul este deschis, cu arcade răzimate pe
stâlpi de secţiune octogonală, cari sânt aşezaţi pe
cele trei laturi exterioare. Bolta se compune din­
tr'o calotă centrală pe pandantivi, proptită p e am­
bele laturi prin bolţi în " arc de cloître".
Decorul exterior este astăzi tencuit şi a fost aşa
probabil de la origine. Cele două registre de fi­
ride diferă unul de altul : cel de jos este compus
din arcade mici î n semicerc, împărechiate două
câte două, cu arhivoltele mai înguste spre n aşte­
rea arcului, ca la biserica Dintr'un Lemn şi fără
ciubuc rotunj it în relief. Registrul superior are
aceleaşi arcuri î mpărechiate, de aceiaşi lărgime
ca jos, însă încadrate î ntr'un ciubuc rotunj it în
relief, ca la Plătăreşti.
Brâul este larg şi presintă profilul obişnuit cu
torul rotunj it î ncadrat sus şi j o s cu câte un fris
de cărămizi în zimţi. Acest brâu rămâne peste
tot la aceiaşi înălţime ; chiar şi în dreptul prid­
vorului. Arcadele pridvorului sânt relativ scunde
din această causă : ele au arcurile cu vârful as­
cuţit ; firidele de la partea superioară a pridvorului
sânt m ici şi scunde, corn işa acestuia fiind la un
n ivel mai jos decât aceia de la corpul bisericii.
Această cornişă a d ispărut, pe când aceia de la
corpul bisericii se vede î ncă în parte, restul
fiind ascuns de acoperiş sau dărâmat. Arcada
centrală a pridvorului este mai largă decât cele­
lalte, căci ea serveşte ca întrare în biserică.
Uşa are un chenar de piatră, cu arcul în aco­
Iadă, de formă destul de originală, cu toate că e
u n traseu cam defectuos.
 EVOLUŢIA ARHITECTURII îN MUNTENIA Ş l ÎN OLTENIA
Ferestrele sânt foarte mici, dar au frumoase
chenare, în genul celor din Moldova ; una din
. ferestrele pronaosului mai ales are un traseu mai
complicat, în care se observă persistenţa arcului
cu vârf, moştenit din arhitectura mold ovenească,
î nsă interpretat în mod stângaciu, din causa d i­
ferenţei dintre principiul gotic, cu p rofilele aşezate
pe două planuri verticale d iferite, şi p rincipiul
b izantin cu profil ele în acelaşi plan vertical.
BISERICA DOAMNEI, din Bucureşti \ este
clădită de către Şerban Vodă-Cantacuzino în anul
1 683. Ea are douăzeci şi şase metri lungime pe
nouă metri lărgime în exterior. Planul este foarte
simplu şi u nitar conceput, şi foarte bine compus.
Naosul pătrat, boltit cu o calotă sferică pe pen­
dantivi, răzimată pe patru arcuri, din care cele
două din spre Apus şi Răsărit sânt foarte largi.
Aceste arcuri stau pe console şi este p robabil că
nici la origine nu a fost turlă pe acest naos. Al�
tarul e boltit tot cu o calotă sferică pe pandantivi,
ca la Mitropolia din Bucureşti.
Pronaosul este de asemenea pătrat şi boltit
printr'o calotă sferică stând pe console ; î ntre
naos şi pronaos găsim cele trei arcade stând pe
coloane de piatră frumos cioplite şi asămănătoare
cu cele de la Filipeştii-de-Pădure şi de la pro­
naosul b isericii mari de la Mănăstirea Horezul ;
ele sânt probabil inspirate de la Biserica Epis­
copală din Curtea-de-Argeş ca motive decorative,
dar nu ca proporţii, căci ele sâ:nt mult mai scurte
şi mai masive, asămănătoare în această p rivinţă
cu cele de la biserica Stelea, care imitează pe
cele de la Trei Ierarhi d i n Iaşi.
Pridvorul deschis este răzimat pe stâlpi de
piatră de secţiune octogonală şi ciopliţi în sta­
lactite la capitele şi la base ; ele par inspirate de
asemenea la biserica episcopală din Curtea-de­
Argeş a cărei bogăţie n esecată în ornamente a
dat modele la toţi meşterii din veacul al XVII-lea.
Bolta pridvorului se compune din două calote
sferice, răzimate pe arcuri care stau pe console.
Această biserică presintă o impecabilă unitate de
composiţie, î ntr'un veac în care această calitate
este destul de rară. Data la care a fost construită
o aşează la jumătatea drumului î ntre arhitectura
lui Matei Basarab şi aceia a lui Constantin Brân­
coveanu, al cărui caracter ţine mai mult de veacul
al XVIII-lea decât de al XVII-lea. Peste pronaos
a fost la origine o clopotniţă a cării structură
se poate Încă vedea, dar care, s'a dărămat cândva
� la această biserică, ca şi l a altele din veacul al
I PI. XLIX şi următoarele.
inp.org.ro
47
şi a fost înlocuită cu alta de lemn. Î n interiorul
zidului din spre Apus ·se află scara ascunsă ce
porn eşte de pe laturea din spre Nord şi se u rcă
la camera clopotelor. Î n faţada p ri ncipală se vede
astăzi un fronton triunghiular cu o firidă în arc
ascuţit, care a fost adăugită într'o epocă mai
tărzie, p robabil atun ci când s'a reiăcut corn işa
bisericii şi acoperişul ei.
Decorul exterior are aceiaşi unitate şi sobrie­
tate ca şi planul bisericii. El este compus din
cele două registre suprapuse de arcaturi duble
în formă de semicerc, cu ciubuce rotunjite în re­
lief : ele sânt regulat dispuse, cu proporţii fru­
moase, cu un ritm liniştit şi suprapunându-se
exact de la registru la registru.
Brâul este cel obişnuit : el este drept şi la
acelaşi nivel de j u r împrejurul bisericii, fără de­
croşarea în sus în dreptul pridvorului.
Soclul pare a fi simplu : el este Î n să îngropat
În pământ aproape în î ntregime din causa supra�
î nălţării n ivelului acestuia î n acest loc, aflat î n
centrul Capitalei, c u case î nalte, care strâng b iserica
în toate părţile, ascunzând-o aproape complect.
Cornişa veche, astăzi refăcută, se găseşte însă
supt cea actuală şi ar putea fi reconstituită : ea
are forma obişnuită cu rânduri de zimţi în stil
b izantin.
Ferestrele au frumoase chenare de p iatră, ins­
p irate de la cele moldoveneşti, cu ro sete sculptate
În partea de j os, cu p rag profilat la partea infe­
rioară şi cu o cornişă formând ca o sprânceană
peste fereastră, ca şi la cele de la Trei Ierarhi şi
de la Stelea. Ferestrele mici de la registrul su­
perior sânt simple, în formă de arc în semicerc :
ele sânt Î n n umăr destul de mare, ceia ce ar con­
firma ipotesa că nu a fost la o rigine turlă pcste
n aos, bolţile acestui a trebuind luminate printr'un
rând de ferestruici situate în partea superioară
a faţadelor.
Uşa de la i ntrare este bogat sculptată, cu un
chenar p rofilat şi ornamentat cu u n " rinceau "
înfiorat, asămănându-se mai m ult cu uşile din
veacul al XVIII-lea decât din al XVII-lea.
La partea superioară, arcul este în formă de
acoladă joasă, cu vârful ascuţit, iar p este uşă se
găseşte o frumoasă pisanie, cu stema ţerii la mijloc.
La partea inferioară a chenarului se observă două
rosete asămănătoare cu cele de la ferestre, însă
mai mari şi mai bogate. O întrebare care se p u n e
XVII-lea, este de a se şti care a fost aspectul ei
48 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
la origine : dacă era tencuită, dacă era în cărămidă
aparentă, dacă era acoperită d e la î nceput cu o
tencuială supţire, care se găseşte şi acum supt
cea de astăzi, mai groasă. Am văzut, studiind
monumentele din! acest veac, că varietatea lor
este mare, atât ca disposiţie de p lan, dar mai
ales ca p rocedee de arhitectură exterioară, şi vqr
trebui studii amănunţite, pentru a se p utea stabili
pentru fiecare monument î n parte p rocedeul de
la origine care determină aspectul exterior şi deci
caracterul general.
-La B iserica D oamnei, zidăria este foarte frumos
lucrată, cu cărămizi de bună calitate, î n să care
nu au suprafaţa regulată şi lustruită a celor din
veacul al XVI-lea ; rosturile dintre cărămizi sânt
largi, dar pline cu mortar şi nefeţuite, pentru a
rămânea aparente, aşa că este p robabil că biserica
a fost tencuită de la început sau destinată a fi
astfel ; dar se mai poate ca tencuiala să fi fost
aplicată mai tărziu, ca ea să fi fost modificată
p rin reparaţii sau o refacere totală a ei. Aceste
-chestiun i se vor p utea lămuri cu timpul şi p entru
fiecare monument î n parte, şi numai în urmă
se vor p utea trage oarecare conclusii de ordin
mai general asupra aspectului şi p rocedeurilor
arhitectonice ale bisericilor din acest veac, care
astăzi par atât de variate în această privinţă,
î ncât nu se poate încă p recisa n imic.
BISERICA FUNDENI din Câmpulung (Mus­
cel) 1 . .Nu mai are astăzi nicio inscripţie şi nu i se
cunoaşte data fundării ; după disposiţia i nterioară
şi după construcţia ei, pare a fi din veacul al
XVII-lea. Este de dimensiuni încăpătoare, cu o
lărgime interioară de aproximativ cinci metri ; ea
are optsprezece metri lungime î n exterior fără
p ridvor, acesta din urmă fiind un adaus dintr'o
epocă tărzie. Biserica n u are turlă ; atât naosul,
cât şi pronaosul sânt boltite, cu calote sferice pe
pandantivi, răz �mate pe arcuri largi şi de p ro­
p o rţii scunde. I ntre cele două părţi ale bisericii
se află un părete răzimat pe trei arcade, stând
pe doi stâlpi scunzi, aşezaţi pe piedestale Înalte
şi masive. Trecerea de la pronaos la naos se
face n umai p rin arcada din mij loc.
Exteriorul are un aspect foarte sărac, şi se
află astăzi În rea stare. Un simplu b râu deco­
rează faţadele, a căror tencuială degradată arată
pe ici colo o z idărie de cărămidă foarte medio­
cră ; u rme de z ugrăveli rustice decorează pe
alocurea partea superioară a faţadelor, unde ea
a fost adăpostită de straşina î nvelitoarei.
Ferestrel e au fost mai toate lărgite, si n umai.
1 PI. LXXII şi următoarele.
inp.org.ro
una păstrează )ncă u n chenar de piatră, cu u n
arc care p are d i n veacul al XVlll-lea.
Un pridvor din cărămi d ă, cu arcade turtite şi
stâlpi rotunzi scurţi, arată o epocă p robabil şi
mai tărzie.
Această biserică, în care nu se mai sluj eşte, a
servit câtva timp ca museu, şi acolo se adunaseră
diferite fragmente vechi de piatră cu inscripţii,
icoane, stofe, etc., care, în u rmă, au fost mutate
'la mănăstirea Negru-Vodă din acel oraş.
BISERICA SF. DUMITRU din Craiova 1 este
clădită de către Matei B asarab în 1 652, şi este, cu
cea de la Căldăruşani, cea mai monumentală
dintre bisericile ridicate de acest Domn.
Din rienorocire ea a fost complect dărâmată
spre a se clădi alta de către arhitectul Lecomte
du Nouy. Puţinele fotografii care ni rămân de l a
biserica veche n u n i permit decât u n ele consta­
tări, căci n ici releveul bisericii distruse nu îl
posedăm. Planul, care era p robabil acelaşi, afară
de mici modificări, ca al b isericii de astăzi, avea
forma bisericilor bizantine de tip constanti nopo­
litan, ca şi B iserica Domnească din Curtea-de­
Argeş, aceia din Târgovişte şi vechea Mitropolie
din acel oraş (partea din spre Răsărit).
Dimensiunile p robabile erau de peste treizeci
de metri lungime pe vre-o cinsprezece metri lăţime
aproximativă.
Naosul avea forma crucii greceşti, cu bolţile de­
semnate î n interior şi î n exterior, pe acoperiş, de
u n de resultau şi cele două frontoane laterale
rotunj ite.
Altarul avea două absidiole laterale, ca şi l a
biserica d i n Snagov ş i la Mihai-Vodă d i n Bucu­
reşti ; ele erau însă Înalte pănă la cornişa prin­
cipală, în loc de a fi j oase, ca la biserica
n ouă, care se inspiră î n această privinţă după
bisericile bizantine din Orient, din care avem şi
la noi exemple cu absidiolele j oase la Biserica
Domnească din Curtea-de-Argeş, la Bucovăţ lângă
Craiova şi la Ciutura (Dolj).
Pronaosul nu poate fi precisat din fotografiile
ce le avem. Peste el se ridicau două turle egale şi
alăturate, ca la B iserica Domnească din Târgovişte.·
Pridvorul monumental se ridică pănă la ni­
velul cornişei b isericii. El avea î n faţada princi­
pală patru arcade î nalte de proporţii impunătoare,
încoronate prin arcuri cu vârf, iar la m ij loc era
uşa joasă care fusese distrusă mai de mult, căci
fotografia ni arată o reparaţie stângace, fără chenar
de piatră n ici pisanie. Peste uşa de la î ntrare, la
1 PI . LXXXVI şi următoarele.
 EVOLUTIA
,
ARHITECTUR II ÎN M UNTENIA SI ÎN OLTENIA
'0 înălţime mai mare, se află zugrăvit hramul
b isericii într'un cerc mare ; o d isposiţie asămă­
n ătoare a fost şi la b iserica Mănăstirii Antim,
după u n tablou vechiu care o represintă înainte
d e restaurarea ei de către Vodă-Ştirbei ; mai
găsim aceiaşi disposiţie ş i la b iserica Buna Ves­
tire din Râmnicul-Vâlcea, care este din veacul al
XVIII-lea. Pridvorul bisericii Sf. D u m itru din
Craiova mai avea şi întrări laterale, faţadele în
aceste părţi erau însă pline fără arcade.
Decorul exterior este acel din vechiul stil al
veacului al XVI-lea, cu făşiile orizontale din trei
rânduri de cărămizi aparente alternate cu făşii
tencuite, cu cărămizi verticale aşezate două câte
d ouă. Nu se poate şti dacă această arhitectură
p robează că b iserica ar fi mai veche şi că ar
fi fost numai complectată sau restaurată de
către Matei Basarab, dar este cert că înfăţişa­
rea arhaică, cu firidele simple, cu arcuri în
semicerc şi compusă din cărămizi neprofilate,
n e-ar îndreptăţi să facem o asemenea ipotesă,
căci în veacul al XVII-lea nu se mai întrebuinţa
decât rar aceste forme, mai ales î n epoca l u i
Matei B asarab, când arhitectura evoluase simţitor
şi când se usitau mai mult în arhitectura faţa­
delor arcaturile cu ciubuce în relief. Totuşi la
biserica mănăstirii D intr'un Lemn, care se crede
(dar pisania de la origine lipseşte) că ar fi de
la Matei Basarab, găsim aceleaşi arcuri în semi­
cerc ; ele sânt însă de u n caracter cam diferit ;
mai găsim la biserica m ăn ăstirii Cornet (Vâlcea),
care este din 1 666, o arhitectură exterioară cu
decorul din veacul al XVI-lea. De asemenea la
Ciutura ( 1 658), la Vlădeşti ( 1 657), la PIătăreşti
( 1 645) şi la Călin eşti ( 1 6 1 5), cei a ce ar proba
poate că această arhitectură se întrebuinţa şi
în veacul al XVII-lea şi chiar pănă î n a doua
jumătate a acestui veac ; dar nimic nu ni dove­
deşte că b isericile menţionate mai sus nu sânt
mai vechi şi că ele au fost poate restaurate în
veacul al XVII-lea. Şi într'adevăr la cele mai
m ulte din acestea se găsesc amestecate elemente
şi caractere din veacul al XVI-lea, mai ales la
p ărţile inferioare ale bise6cilor, cu altele din
veacul al XVII-lea la părţile superioare, ceia ce
ar putea fi o confirmare a unei asemenea ipoteze.
Astfel, la Cornet, pe lângă decorul din veacul
al XVI-lea, pe care îl vedem la corpul bisericii,
găsim la clopotniţă ş i la turla scării elemente din
al XVII-lea veac (arcaturile de la basa clopotniţei şi
de la partea superioară a turnului scării' precum
,
ş i decorul fals, z ugrăvit pe tencuiala exterioară
. a turnului-clopotniţă).
inp.org.ro
49
,
De asemenea la Ciutura, turla pantocrato rului,
p artea superioară a altarului spre exterior, ca si
.
p ri dvorul, sânt din veacul al XVII-lea, pe când
corpul bisericii ar p utea fi din al XVI-lea.
La Vlădeşti, arhitectura de supt brâu este alta
decât aceia de de-asupra brâului, şi turla de pe
pronaos, ca şi pridvorul, sânt din altă epocă decât
biserica. La Plătăreşti p ridvorul este din al XVII­
lea veac, ca şi p artea superioară a corpului bise­
ricii cu firidele de la registrul superior, pe când
p artea i nferioară presintă caractere mai vechi. La
Goleşti corpul b isericii ar putea fi dintr'o epocă
anterioară, p e când contraforturile, chenarele de
l a unele ferestre şi al uşii d e la pronaos sânt de
la mij locul veaculu i al XVII-lea.
La Călin eşti, caracterele din al XVI-lea veac se
găsesc la decorul exterior, dar pare cert că i mpor­
tante m od ificări şi adăugiri au i ntervenit î n urmă.
La biserica Sfântul D umitru, se poate uşor des­
luşi că, de şi corpul b isericii poate fi din al XVI­
lea veac, ca şi basa turlei pantocratorului, unde
se văd firidele cu arcurile arhaice in semicerc şi
în cărămidă aparentă, m ulte alte elemente sânt
din al XVII-lea veac, şi anume : arcadele cu vârf
din faţada p ri ncipală la pridvor, împreună cu
stâlpii de secţiune octogonală, contraforturile apli­
cate în exterior, care sânt probabil i mitate de la
acelea ce s'au întrebuinţat p entru prima oară la
b iserica Stelea din Târgovişte ( 1 646), frontoanele
rotunjite din faţadele laterale, care aveau ferestrele
cu un arc ascuţit, basele turlelor de pe pronaos,
cu cercurile frânte de pe colţurile acestora, şi de
sigur tambururile de la tustrele turlele, ceia ce
s'ar confirma şi din faptul că la aceste părţi su­
perioare, la turle, la basele lor şi la pridvor nu
se observă supt tencuială urmele cărămizilor apa­
rente orizontale sau verticale, ci, din contra, peste
tencuiala exterioară de la pridvor se observă u rme
de decoraţii zugrăvite al hesco şi de liniaturi
imitând cărămizile aparente orizontale şi verti­
cale : aceste decoraţii pot fi din vremea complec­
tării şi a restaurării acestei b iserici, şi anume din
m ij locul veacului al XVII-lea.
Pe fotografie se mdi observă că la chenarele
de piatră ale ferestrelor, simple, n u e nicio sculp­
tură şi nici măcar p rofile ; ferestrele sânt înalte şi
înguste, ca în veacul al XVI-lea, p e când cele de
l a Matei Basarab de după clădirea Stelei se ştie
că erau scurte, cu profile inspirate de la cele
moldoveneşti. S'ar putea dar ca b iserica Si. Du­
m itru să fi fost î ncepută de fraţii Craioveşti, cum
de altfel o afirmă şi o tradiţie l ocală, şi restau­
rată sau complectată de Matei Basarab.
 CAPITOLUL XVI.
BISERICILE CU PLANUL ÎN FORMĂ DE TREFLĂ
BISERICA MĂNĂSTIRll ARNOTA 1 este clă­
d ită probabil pe la 1 633 de către Matei B asarab, cel
p uţin aşa se crede, î ntru cât nu se ştie precis anul
zidirii. Unele particularităţi ale arhitecturii acestui
monument, care sânt descrise mai j os, dau Însă
de bănuit că ar putea fi mai veche şi că Matei
Basarab l-a restaurat, adăugându-i şi pridvorul,
care p resintă caracterele arhitectonice din veacul
al XVII-lea. Biserica are şasesprezece metri lun­
gime împreună cu pridvorul pe şase metri lăr­
gime aproximativă în exterior.
Mănăstirea, astăzi ruinată În urma unui incen­
diu ( 1 92 1 ), este aşezată Într'o pitorească posiţie,
pe povârnişul unui munte din m asivul Buila ; ea
se vede de la mari depărtări, chiar din valea
O ltului, În dreptul staţiunii Govora.
Î n p ronaosul bisericii se găseşte m ormânlul lui
Matei Basarab, acoperit cu o frumoasă lespede
de piatră cioplită În stilul Renaşterii şi asămă­
n ătoare cu aceia a Doamnei Elena de la Biserica
Curţii Domneşti din Târgovişte.
Mănăstirea fusese restaurată î n timpul lui Vodă­
B ibescu, pe la mij locul veacului al XIX-lea, Într'un
stil neo-gotic, ce samănă cu acel de la Mănăs­
tirea Tismana şi de la mănăstirile Bistriţa şi
Dealu, apoi incendiul a distrus toate clădirile,
afară de biserică. Dimensiunile ei sânt de doi­
spreze� metri lungime, fără p ridvor, şi lărgimea
maximă În interior, În dreptul absidelor laterale,
este de cinci metri şi jumătate aproximativ.
Planul presintă la naos vechea structură sâr­
bească, cu cele patru masive de zidărie proe­
minente pe care stă turla şi cu arcadele oarbe
i nterioare corespunzătoare. I nteriorul turlei pan­
tocratorului are opt laturi, Î n loc de a fi rotund,
cum este, de obiceiu, la cele mai multe biserici :
această conformaţie am mai găsit-o la Tismana
şi la pantocratorul bisericii Domneasca din Curtea­
de-Argeş.
Pronaosul este mic, aşezat Î n lărgime şi p re­
sintând spre exterior o lărgire faţă de naos, ca
la Lopuşnia ; el este boltit, cu două calote sferice
1 Pl. LXXXIX şi următoarele.
inp.org.ro
aşezate pe u n sistem de arcuri răzimate pe con­
sole, ca la biserica Bucovăt, din veacul al XVI-lea.
,
Această disposiţie devin e mai usitată î n veacul
al XVII-lea (PIătăreşti, Clocociov, etc.).
Pridvorul, mai spaţios decât pronaosul, p resintă
o configuraţie pe care nu am Întâlnit-o până a­
cum şi care este caracteristică pentru veacul al
XVII-lea : mai presintă o particularitate unică, şi
anume turla scundă ce se ridică la mij l ocul lui.
Acest pridvor este î n Î ntregime tencuit, în opo-­
siţie cu restul bisericii, care pare a fi fost din
cărămidă aparentă la origine. Arcadele înalte,
care se deschideau pe trei laturi, sânt astăzi
Înfundate cu z idărie, Însă ele se ghicesc supt
tencuială. Arcurile sânt în semicerc şi se asa­
mănă cu acelea de la p ridvorul Bisericii D o m­
n eşti din Târgovişte, care este probabil clădit
tot de către Matei Basarab. La ambele aceste
pridvoare găsim în ax o uşă scundă, care se
deschide În arcada centrală, mai j o asă decât
celelalte ; p este această arcadă găsim la Arnota
o firidă destin ată icoanei hram ului şi, mai sus
î ncă, o altă firidă, care poate să fi fost la o rigine
deschisă, spre a lumina interiorul. Un detaliu,
care complectează caracterele din această epocă,
faţă cu cele din epoca anterioară, este retragerea
de un centimetru sau maximum doi al planului
vertical al arhivoltei arcului arcadei faţă de planul
zidului. Acest procedeu nou îl vom Î ntâln i de aici
Înainte în mod constant, atât în veacul al XVII-lea,
cât şi al XVIIl-lea ; el resultă din întrebuinţarea
tencuielii la exteriorul clădirii. Î ntr'adevăr, până a­
cum, în arhitectura cu cărămidă aparentă, arhi­
voltele arcurilor erau de obiceiu în acelaşi plan
� cu zidul vertical, de care erau despărţite spre
extrados printr'o bordură compusă din cărămizi
În lung, lăsând visibilă, În faţadă, faţa cea Îngustă,
muchea ; câte odată această bordură a arcului era
şi mai bine acusată printr'un rând de cărămizi
formând z imţi.
Acesta era procedeul cerut de arhitectura î n
cărămidă aparentă de până acum. De aici î nainte,.
cu arhitectura tencuită, spre a se stabili o linie
de demarcaţie î ntrp. arhivoltul arcului şi păretele
 EVOLUTIA ARHITECTURII ÎN MUNTENIA Ş I ÎN OLTENIA
vertical, s e retrage puţin planul acestui arhivolt
spre i nterior, producându-se astfel o linie şi o
umbră. Bolta pridvorului este cilindrică şi stă pe
arcuri-dublouri răzimate pe console ; această boltă
este î ntreruptă în centrul pridvorului, unde se for­
m ează un spaţiu pătrat, peste care se ridică o
-. t urlă scundă cu ferestre. Fiecare lature a pridvo­
rului presintă în faţadă un fronton rotunj it, cu o
ferestruică.
Această boltire originală dă pridvorului o con­
figuraţie de cruce greacă cu braţele laterale mai
desvoltate. E principiul constructiv constantinopo­
l itan, care desemnează forma crucii î n spaţiu, ca
l a pridvorul Mitropoliei Vechi din Târgovişte.
Acest pridvor nu pare a fi clădit odată cu bise­
rica, ci adăugit în urmă.
Decorul exterior este î n cărămidă aparentă
m ică, cu rostul larg. El pare să fi fost aşa de la
origine, dar astăzi n umai unele părţi ale faţadelor
au păstrat această înfăţişare, şi anume partea su­
perioară a corpului bisericii, cuprinsă între brâu
şi cornişă. Restul faţadelor, partea inferioară de
supt brâu, precum şi turla, au fost cândva tencuite,
şi pe această tencuială se văd lin iaturi zugrăvite,
care imitează apareiajul în cărămidă aparentă din
veacul al XVI-lea, cu făşiile orizontale şi cărămi­
zile verticale.
Brâul este şi el zugrăvit, cu linii roşii şerpuite,
imitând poate solzi ; peste aceste tencuieli s'au
m ai văruit în urmă faţadele, astfel că studiul ar­
hitecturii este foarte anevoios.
Composiţia faţadelor se deosebeşte de formula
obişn uită; panourile de la registrul inferior sânt
largi şi dreptunghiulare, cu colţurile rotunjite,
ceia ce este o formă î ntrebuinţată mai ales î n
epocile m a i târzii.
Arcaturile de la registrul superior al faţadei au
o conformaţie specială, pe care nu O găsim la
nicio altă biserică şi care se asamănă întru-câtva
.numai cu cele de la schitul ZIătioarele (Vâlcea).
Arcaturile au o proporţie scundă şi Iată, cu ar­
cui turtit î n segment. Acel arc este format din
cărămizi aşezate î n sensul lungi mii, iar picioarele
verticale ale arcaturilor sânt formate tot din cără­
mizi aşezate în lung, adecă î n picioare, câte două
alăturate una de alta ; o cărămidă în lat formează
ca un mic capitel peste cele două cărămizi î n
picioare care fac oficiu de mici colonete. O altă
cărămidă verticală se găseşte mai sus î ntre ar­
caturile firidelor.
Acest decor, foarte gingaş, este ca u n parament
aplicat pe faţadă şi are un relief n umai de câţiva
-centimetri.
inp.org.ro
51
Brâul este larg şi compus dintr'un tor mij lo­
ciu, care este tencuit şi î ncadrat sus şi j os cu
câte un fris de cărămizi aşezate î n dinţi de fie­
răstrău după formele cunoscute încă din veacul
al XVI-lea. Torul, este astăzi z ugrăvit, cu linii şer­
puite roşii pe tencuială, dar p are probabil că la
origine el era din cărămidă aparentă rostuită ca
şi întreaga faţad ă ; s'ar putea face ipotesa că bi­
serica a fost tencuită atunci când i s'a adăugat
p ridvorul, care presintă caracterul acelor din mij­
locul veacului al XVII-lea.
Cornişele au forma b izantină cunoscută, cu
rânduri de cărămizi în dinţi peste un rând de
cărămizi pe muche, având profilul concav.
Turla este octogonală atât în interior cât ŞI I n
exterior ; ea se compune pe dinafară d i n feţe
verticale plane, pe care se desemnează aracde
largi, formate din cărămizi rotunjite, alcătuind u n
ciubuc dublu î n relief. Ferestrele turlei sânt înalte
şi foarte înguste. Proporţiile turlei şi ale arcade_
lor ei amintesc pe acelea de la turla bisericii din
Lopuşnia '.
Baza turlei, pătrată în plan, este decorată cu
panouri dreptunghiulare largi, cu chenare compuse
din cărămizi rotunjite în relief, ca şi cele de la
partea superi oară a turlei ; în aceste panouri se
mai văd urmele zugrăvelii, care imitează cărămi­
zile o rizontale şi verticale, ca şi la partea inferi­
oară a corpului bisericii.
Ferestrele au chenare de piatră simplă, drepte
şi fără profil.
Trebuie să mai observăm forma pietrelor de l a
basa cruci l o r de pe turle : ele au a mbele aceiaşi
formă de pară lungă supţiată în sus ş i formând
cheia bolţii semisferice de la turlă. Această piatră
este frumos sculptată la turla pantocratorului şi
nesculptată la turla de pe pridvor, care nu este
din aceiaşi epocă. Base de cruci în piatră, având
aceiaşi formă, găsim la Biserica Episcopală din
Curtea-de-Argeş şi la Vechea Mitropolie din Târ­
govişte, conservate în Museul din acest o raş.
BISERICA DIN CÂTUNUL STRÂMBEANU
(Dâmboviţa) 2. Nu i se cunoaşte pănă acum d ata
întemeierii, inscripţia n efiind descifrată:
Ea este probabil de la sfârşitul veacului al
XVI I-lea sau de la î nceputul celui următor. Ea
are treisprezece metri lungime pe patru metri şi
j u m ătate lăţime î n exterior.
Ca formă şi composiţie de plan, ea este destul
1 B. C. M. 1., fase. 63-66, pl. XXX-XXXlIl.
2 PI. XCVIII şi XCIX.
52 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
de evoluată, ceia ce ar dovedi mai degrabă veacul
al XVI I I-lea ; simplicitatea materialelor şi a ele­
mentelor decorative este î n să mai mult din
veacul al XVII-lea.
Forma arcurilor de Ia p ridvor, în acoladă,;;cu
vârf, este aceiaşi ca la biserica Surpatele (Vâlcea)
clădită de Doamna Maria a lui Constantin-Vodă
Brâncoveanu, şi ca Ia pridvorul bisericii Strehaia,
care este, de asemenea, dintr'o epocă târzie.
Naosul este cel obişnuit, cu absidele bine des­
voltate şi despărţit de pronaos p rin doi stâlpi, pe
cari se razimă trei arcade. Nicio remin escenţă
a planului sârbesc nu se observă aci ; firida pros­
comidiei n u e decât o nişă şi este dispusă altfel
ca Ia bisericile cu plan sârbesc şi mai departe
de arcada absidei l aterale.
Pronaosul este pătrat, boltit cu o calotă sîerică
pe pandantivi, răzimat pe arcuri largi stând pe
console.
Pridvorul obişnuit, cu stâlpi de cărămidă în
formă cilindrică, cu capitele şi base simple. B olta
este un " berceau" cilindric înalt.
Exteriorul este tencuit, nu are firidele obiş­
n uite, ci numai brâul orizontal, care este foarte
simplu.
Turla este Înaltă şi supţire, cu ferestre lungi
şi destul de largi. Ansamblul se p resintă în linii
fine şi elegante, perfect proporţionate cu dimen­
siunile m odeste ale bisericii.
Î n interior se păstrează zugrăveiile vechi.
BISERICA SFINŢII ARHANGHELI din Târ­
govişte 1. Nu se ştie în ce an este clădită. Pridvorul
se asamănă cu cele de Ia bisericile lui Matei Ba­
sarab. Planu l este asămănător cu acel de Ia
j itianu şi de Ia Călin eşti, însă în plus are î n
faţă un p ridvor pe stâlpi octogonali de cărămidă.
Dimensiunile sânt de aproximativ douăzeci şi
cinci de metri lungime p e şapte metri lărgime
î n exterior.
Naosul are aceiaşi conformaţie a planului sâr­
besc ca multe alte biserici în trefIă din veacul
al XVII�lea, deci cu cele patru picioare interioare
p roeminente supt turlă şi cu arcadele interioare
laterale; acestea sânt visibile n umai spre Apus,
iar spre Răsărit n u se văd decât două nişe mai
j oase şi mai mici ; două contraforturi piezişe sânt
aşezate spre Apusul absidelor laterale, cam î n
genul celor de Ia Călin eşti ; ele sânt însă mai
puternice şi merg î n sus pănă I a corn işa prin-
J Pl. eVI şi eVII.
inp.org.ro
cipală a bisericii, ca Ia Călineşti, j itianu, Goleşti,.
Bălteni, etc.
Pronaosul este dreptunghiular şi aşezat î n
sensul lungimii bisericii, este boltit p rintr'o calotă
sferică, aşezat pe arcuri puternice, din care cele
două transversale sânt mai largi ; arcurile se
sprij i n ă la colţuri p e patru picioare de zidărie
de formă d reptunghiulară, - conîormaţie care dă
de bănuit că ar fi fost aici cândva o clopotniţă
su p rapusă.
Pridvorul are arcadele sale destul de largi şi
î ntrarea se face p rin cea din m ijloc, care este
egală cu celelalte, spre deosebire de p ridvoarele
lui Matei Basarab care sânt î n genere cu arcade
înguste şi cu uşa mai largă şi mai j oasă, ca l a
Arnota, Flămânda, Gura Motrului, etc. Pridvorul
poate că a fost adăugit I a altă epocă. B olta prid­
vorului este, ca principiu constructiv, aceiaşi ca a
p ronaosului, adecă o boltă . sîerică răzimată p e
patru arcuri din cari cele d o u ă lateral e sânt
mult mai largi ; arcurile se sprij i n ă pe patru
console lungi, aşezate la un n ivel mai sus decât
arcadele.
Decorul exterior este astăzi tencuit ; el se
compu ne din cele două registre de panouri su­
prapuse, despărţite p ri ntr'un brâu simplu compus
din zimţi şi fără tore ; registrul inferior este for­
mat din dreptunghiuri simple, iar cel superior
din firide arcuite ; nu găsim aici ciubuce în relief,
compuse din cărămizi rotunjite, ci numai cără­
mizi simple.
Firidele de Ia registrul superior sânt de dife,
rite dimensiun i : unele mai mici şi împerechiate
două câte două, altele mai mari ; ele au câte
două arhivolte concentrice în semicerc.
Capitelele şi bazele stâlpilor de la pridvor
sânt asămăn ătoare cu cele de Ia Biserica Dom­
nească din acelaşi oraş ; stâlpii sânt î n să mai
scurţi şi arcurile mai largi ; aceste arcuri sânt în
îormă de semicerc, fără vârI:
Ferestrele sânt de piatră, de formă dreptun­
ghiulară, şi fără sculpturi.
Soclul este de un profil identic cu brâul şi
compus din zimţi încadraţi între două profile
plate ; în dreptul pridvorului soclul se lasă în j os,
formând o cotitură în unghiu drept, ceia ce ar
putea îi o dovadă că p ridvorul nu este executat
În acelaşi timp cu biserica. Brâul este de ase­
menea Întrerupt În d reptul pridvorului şi por­
neşte Ia alt n ivel, fără a avea î n să legătură ca
soclul.
 EVOLUŢIA ARHITECTURII ÎN MUNTENIA ŞI ÎN OLTENIA
Cornişele sânt cele obişnuite, cu mai multe
rânduri de z imţi.
. Turla este î n altă şi elegantă ; are zece laturi î n
.exterior, c.u u n număr egal de ferestre lungi şi
î nguste, î n cadrate î ntre arcade concentrice, for­
mând trei rezalituri.
Basa turlei, pătrată, p resintă un rând de firide
arcuite pe toate feţele.
MĂNĂSTIREA POLOVRACI (Corj) 1 pare a
avea origini foarte î ndepărtate. Unele documente
arată că ar fi fost î ntemeiată supt Domnia lui Moise­
Vodă, la 1 52 1 , apoi terminată la 1 643 de către
D anciul Părăianu, în timpul Domniei lui Matei
Basarab, iar în urmă p ridvorul pe stâlpi i s'a
adăugit de către Constantin-Vodă Brâncoveanu.
O riginile vechi ale bisericii sânt confirmate prin
arhitectura pe care o vedem la partea de jos a
b isericii până la b râu. Este o zidărie de piatră
brută, . cu făşii de cărămidă orizontale şi cu alte
cărămizi aşezate în picioare, ca în veacul al
XVI-lea, dar acestea sânt aşezate una câte una,
î n loc de a fi două câte două, cum se obişnuia
î n stilul vechiu din acel veac. Fatada este simplă,
,
fără firide şi s'ar apropia de aceia a bisericii de
la mănăstirea Valea (Muscel), 1 542.
Planul acestei biserici presintă de asemenea
unele caractere arhaice care o apropie de acelea
din veacul al XIV-lea şi anume bolta pronaosului
care este un cilindru cu axul în sens longitudinal
ca Ia Cozia, la Stăneşti, la Ostrov, etc. E pro­
babil că s'ar găsi şi u rmele frontonului rotunj it
ţn faţada primitivă, astăzi ascunsă de pridvorul
care i s'a adăugit în urmă ; naosul este de ase­
meni de formă foarte simplă şi s'ar apropia de
acel al bisericii măn ăstirii Căluiul ( 1 588) ; este
de observat că el nu are structura sârbească, dar
că din contra este fără ieşituri de zidărie, nici
arcade oarbe în interior.
Turla, cu douăsprezece laturi şi cu arcurile de
la ferestre destul de largi şi î nalte, n� presintă de­
cât două resalituri de arcade concentrice, cei a ce
îi dă· un loc intermediar în evoluţia cronologică
a acestui element ; arcadele sânt largi cu resalituri
puţine, ca în veacul al XVI-lea, însă ferestrele lungi,
î ntrerupte la 'j umătatea î n ălţimii lor cu o legătură
o rizontală caracteristică turlelor din " noul stil".
. Ferestrele, cu chenare de piatră, au un arc cu
vârf ; ele sânt probabil de la origin e şi se asea­
mănă ca formă cu cele de la b iserica din Olteni
( 1 562).
J Pl. CXXIV şi urmatoarele.
inp.org.ro
53
Brâul orizontal este de tipul cel mai răspân­
dit, cu torul rotunzit şi î ncadrat de-asupra şi de­
desupt cu cărămizi aşezate În zimţi.
Chi1iile mănăstirii sânt probabil din
. diferite
epoci, dar au fost mult transformate.
Clopotniţa pare dintr'o epocă destul de târzie.
Situaţia pitor.escă a acestei mănăstiri, la poa­
lele unor munţi stâncoşi, despicaţi de valurile 01-
feţului, îi dă o înfăţişare din cele mai caracte­
ristice.
BISERICA DIN BĂLTENI (Ilfov) 1 este c1ădită
Ia 1 626 de către neamul lui H rizea Vornicul. Ea
are n ouăsprezece metri lungime pe şase metri
lărgime în exterior, fără pridvor. Este greu a i
se găsi locul exact Î n clasificarea b isericilor din
acest- vea�, fiindcă nu ştim dacă a avut Ia origine
o turlă pe naos sau nu. Bisericile cu abside la­
terale şi fără turlă pe naos sânt fO;irte rare, şi
este foarte anevoie de precisat dacă această turlă
a existat la origine şi a căzut cândva sau poate
a fost suprimată la o reparaţie ulterioară a mo­
numentului.
Se poate ca acest monument să fi suferit mo­
dificări însemnate, cei a ce se confirmă mai î ntâi
prin adausul contraforturilor, care s'a făcut proba­
bi·l puţin timp după clădirea bisericii, căci au ace­
iaşi arhitectură, şi mai pe urmă prin adaosul prid­
vorului, care pare a fi din a doua j u m ătate a
veacului al XVII-lea. Se poate ca turla pantocra­
torului să se fi dărâmat î n urma u n u i cutremur,
î nsă cercetare.a mai de aproape a bisericii pare
a dovedi că nu a fost turlă pe n aos, căci nu se
văd u rmele basei turlei î n pod, ci cupola cen­
trală este p roptită î ntre arcurile care o Încunjoară.
Materialul pare a fi acelaşi şi execuţia făcută de
aceiaşi mână ca şi celelalte bolţi şi nu se observă
nicio urmă de dărâmare sau de prefacere, care
să dea de bănuit că a fost aici o turlă pe basa
ei ; se poate î nsă, cum am spus,· că m odificările
aduse bisericii la sfârşitul veacului al XVII-lea să
fi lost mai radicale, se poate să se fi dărâmat
turla, cu toată proptirea ce se Încercase mai Î na­
i nte cu contraforturi, şi se. poate ca toate bolţile
să fi fost refăcute atunci, ceia ce ar explica de
ce nu se m ai găsesc u rmele turlei.
Naosul presintă structura vechiului plan sâr­
besc, cu cele patru picioare proeminente supt ar­
curile bolţii ; cu arcadele oarbe interioare alipite de
păreţii Nord şi Sud ; ele se văd aici atât spre Apus,.
1 PI. ccxxx şi urmatoarele.
7
54 BULETINUL COMISIUNlI MOr-;UMENTELOR ISTORICE
cât şi spre Răsărit ; ele sânt înguste, însă foarte
î nalte, şi in egale ca î n ălţime.
Găsim aici o particularitate care se î ntâlneşte
rar, dar care e foarte logică din .punct de vedere
constructiv : sânt cele patru colţuri de zidărie ce
se văd î n exterior, de o parte şi de alta a ab�
sidelor laterale, unde formează ca nişte contra�
forturi destinate a Întări punctele unde se exer­
cită împingerea bolţilor. Această disposiţie ar fi
poate u n indiciu în favoarea existenţei unei turle
a pantocratorului la origine, căci p entru o simplă
calotă sferică p recauţi unea de întărire a masive­
l o r de zidărie de la colţuri ar fi fost inutilă.
Pronaosul este p ătrat şi boltit cilindric, în
berceau) cu arcul perpendicular pe axul principal
al b isericii, ca la Căluiu şi la paraclisul mic al
mănăstirii Cozia, în oposiţie cu b isericile care
u rmează p rincipiile constructive d i n veacul al
XIV-lea, pe care le-am constatat la biserica cea
mare de la Cozi a şi care se găsesc şi la bolniţa
Coziei, la Dealu, Stăneşti, Curtea Veche, O strov, etc.
Acest pronaos este ceva mai îngust ca n aosul,
cas foarte rar, pe care îl găsim n umai la schitul
Ostrov ( 1 520) şi la Comana.
Planul acestei b iserici este î n genere destul de
n e regulat ca traseu şi ca execuţie de zidărie.
Pridvorul, adăugit în urmă, încunj oară p ro­
naosul pe trei laturi ; el este compus din arcade
în semicerc, răzimate pe stâlpi de o conformaţie
ce nu se întâlneşte la alte biserici.
I ntr'adevăr, în loc de a fi pătraţi, octogonali sau
rotunzi, ca î n m ajoritatea casurilor, ei presintă opt
muchi verticale î n u nghiu drept. Arcul de la
m ij locul faţadei este mai larg şi mai scund, după
modelul pridvoarelor din a doua j u m ătate a vea­
cului al XVII-lea, ca la Arnota, D omneasca din
Târgovişte, Flămânda, Gura Motrului.
Zidăria p ridvorului este de cărămidă simplă,
fără făşiile orizontale alternate pe care l e presintă
faţadele bisericii.
Contraforturi sânt aici în n umăr de cinci, din
care două foarte înalte se ridică până la cor­
n işă, iar celelalte trei scurte ; acestea din urmă
sânt aşezate supt ferestrele absidelor î n axele
b isericii, pe când cele două Î nalte sânt pe dia­
gonalele absidei altarului, ceia ce este cu totul
neobişnuit. Î n Moldova, de unde probabil că ele
sânt inspirate, asemenea contraforturi nu se gă­
sesc decât la b isericile cu structura gotică, unde
ele sânt aşezate radial (vezi b iserica catolică
din Baia ş i cea din Cotnari). Precum am mai
arătat, înălţarea contrafortului mai sus de naş­
terea bolţii, pe care o propteşte, nu este raţio -
inp.org.ro
n ală, fiindcă n u e util ă ; de sigur ca ITI arhitectura
Munteniei contrafortul este un element străin ,
care n u-şi are explicaţi a ; de alttel î l găsim în
mod sporadic si foarte rar : î n al XVI-lea veac la
Curtea Veche şi în al XVII-lea la câteva biserici
în care se resimte î n râurirea moldovenească a lui
Vasile Lupu, venită î n Munteni a cu clădirea b ise­
ricii Stelea. Î n afară de Bălteni, acestea se găsesc
la Goleşti (Muscel), unde contraforturile se urcă
până la cornişă, apoi la Sfinţii Î mpăraţi din Târ­
govişte şi la B ărbuleţ (Dâmboviţa), unde contra­
forturile sânt mai scurte, ca la Stelea şi ca î n
Moldova.
La biserica SI. Dumitru din Craiova, ele sânt
de asemenea scurte şi cu două resalituri ; aicI
poate că sânt adause în urmă, de oare ce la res­
taurarea bisericii ele nu au fost păstrate.
Decorul exterior este acelaşi ca al bisericilor
î n vechiul stil din veacul al XVI�lea. Brâul este
foarte larg şi registrul inferior al panourilor mai
înalt decât cel superior. Acesta din urmă este
format din arcuri de cerc, pe când cel inferior
este format din panouri dreptunghiulare ca la
Căluiul. Cărămizile sânt simple, neprofilate şi de­
corul este fără ciubucele rotunde obişnuite î n a
doua j u m ătate a veacului al XVI-lea şi î n al XVII-lea.
Ferestrele nu au chenare de piatră, ci un sim­
plu arc de cărămidă. Bolţile sânt luminate p rintr'un
rând de ferestre mai mici, tot î n arc de cerc, care
se văd în exterior, la î n ălţimea brâului, pe care
îl intrerup în mod cam brutal.
BISERICA DIN CIUTURA (Dolj) 1 este un i nte­
resant monument, cu un caracter arhaic, puţin obiş­
nuit în veacul al XVII�lea şi care supt unele p riviti
s'ar apropia mai m ult de b isericile din veacul al
XVI-lea. Ea pare a fi clădită de către Constantin
B asarab Cârnul, după o inscripţie din 1 85 1 , când
s'a reparat biserica ; ea d ă î nsă greşit ca an de
fundare : 1 548.
E o b iserică în formă de treflă, de cinsprezece
metri lungime în exterior, fără a socoti p ridvorul,
pe nouă metri şi j umătate lărgime în dreptul
absidelor laterale.
Naosul nu mai are din structura vechiului plan
sârbesc decât cele patru masive de zidărie de
supt turlă, iar arcurile oarbe laterale din interior
n u se mai găsesc aici ; în altar, două nişe mici
servesc ca trecere spre proscomidie şi diacon i­
con, care sânt două adausuri j oase, două absi­
diole alipite în părţile laterale ale altarului, în
1 PI . C şi următoarele.
 EVOLUTIA ARHITECTURII îN MUNTEl IA SI ÎN OLTENIA
, ,
genul celor de la biserica Bucovăţ de lângă
Craiova 1.
Aceste absidiole p ot fi adăugiri posterioare, căci
ele sânt neregulate şi inegale, pe când planul
este în genere corect desemn at.
Altarul este larg şi bolta lui este constituită
după " planul simplu ". Absidele laterale sânt şi
ele destul de largi, dar puţin adânci ; curba lor
în plan este u n segment de cerc cu " săgeată"
scurtă, formă neobişnuită pănă atunci în Muntenia,
dar curentă î n Moldova.
Pronaosul este mic şi mai larg decât adânc, cu
două bolţi cilindrice largi în ambele părţi ; înh:e
ele se găsia p robabil la origine o calotă sferică
(ca la Dintr'un Lemn), care astăzi însă nu mal
există.
Pridvorul pare a fi un adaos dintr'o epocă
posterioară, dar p robabil tot din al XVII-lea veac,
căci caracterele lui generale se aseamănă cu altele
de la sfârşitul acestui veac. EI are arcurile largi
şi scunde, şi este astăzi înfundat cu zidărie şi
tencuit.
Decorul exterior a fost la origine acel al bise­
ricilor din vechiul stil al veacului al XVI-lea, care
se vede încă bine pe laturea din spre Nord, unde
tencuiala, măcinându-se de vremuri, Iasă să apară
supt ea cărămizile aparente ale arcurilor şi ale
făşiilor alternate cu cărămizile verticale dintre ele.
Firidele sânt simple, bizantine, în semicercuri
cam j oase, cu un rând de zimţi la extradosul
arcurilor de la registrul inferior şi fără zimţi la
registrul superior.
Brâul, larg, se compune din torul orizontal,
î ncadrat între rân duri de cărămizi aşezate în formă
de dinţi de fierestrău.
Decorul altarului, p robabil refăcut mai tărziu
şi odată cu partea superioară a turlei, are pa­
nouri dreptunghiulare încadrate cu ciubuce ro­
tunjite în relief ; o cornişă b ogată î n coronează
această parte a altarului. La restul bisericii corn işa
nu se mai ved e ; ea a fost de sigur rătezată, fiind
în stare rea, şi p ăretele a fost î nălţat cu aproape
un metru, p robabil când s'a făcut reparaţia de la
1 85 1 .
Turla este înaltă ş i are douăsprezece laturi î n
plan ; c u ferestre lungi ş i î nguste, d i n care o parte
sânt astupate. Ca proporţie generală şi confi­
guraţie, turla ar p ărea că aparţine mai mult
veacului al XVIII-lea ; ea p resintă colonetele ver­
ticale de la mucbile feţelor, dar nu se vede legă-
1 B. C. M. 1., fasc. 63-6, pI. LXXXIX şi -mroătoarele.
inp.org.ro
55
tura orizontală care taie de obiceiu ferestrele p e
la jumătatea înălţimii lor. Turla are caractere din
veacul al XVlI-lea ş i din al XVIII-lea şi e probabil
că a fost refăcută odată cu pridvorul şi partea
superioară a altarului.
Basa turlei este octogonală şi presintă pe feţele
ei laterale mici firide j oase, legate cu grinzi de
lemn, care se văd la suprafaţa zidului şi al căror
înţeles nu se poate precisa. Se poate ca forma
primitivă a acestei base să fi fost asemăn ătoare
cu aceia de la Bucovăţ de lângă Craiova, cu care
biserică are de altfel multă asemăn are. Numai
cercetări amănunţite ar putea lămuri această
chestiune.
Ferestrele au chenare de piatră simple, ca acele
din veacul al XVI-lea, cu care seamăn ă întocmai.
Pridvorul e clădit din cărămizi mai ordinare
şi este de o execuţie inferioară. Arcul din axul
faţadei, care este mai î ngust decât celelalte, arată
o composiţie defectuoasă. Uşa de la întrare este
de asemenea fără nicio formă. Resultă din studiul
acestui monument că partea cea mai veche, care
poate să fie clădită în veacul al XVI-lea, este mult
superioară părţilor adăugite în u rmă, adecă prid­
vorului şi absidiolelor. Confusia de pe . inscripţia
din 1 85 1 , care dă ca an de fu ndaţie 1 548 şi ca
fondator pe Constantin-Vodă Cârnul, poate f i un
indiciu că biserica a fost clădită î n veacul al
XVI-lea, ceia ce ar fi foarte plausibil, fiind date
caracterele " vechiului stil" pe care le presintă
corpul bisericii ; ea ar fi fost reparată de către
Constantin Cârnul, care ar fi reclădit altarul î n
partea lui superioară ş i turla, adăugind absidiolele
şi pridvorul.
BISERICA MĂNĂSTIRII PLĂTĂREşTI (n ..
fov) 1, clădită la 1 646 de către Pârvu Clucerul Î n
timpul Domniei l u i Matei Basarab, este o clădire d e
douăzeci de metri lungime pe o p t metri lărgim e
în exterior.
Naosul este pătrat, cu abside laterale, Însă fără
turlă ; calota pe pandativi, care-l bolteşte, este
proptită î ntre patru arcade î nalte având fiecare două
arhivolte : cea d'intăiu mai Îngustă ş i a doua mai
largă. Nu găsim aici nicio reminiscenţă a vechiu­
lui plan sârbesc.
Altarul, mai îngust ca arcurile naosului, este
după " planul complex" şi p resintă În dreapta
şi în stânga câte o nişă încăpătoare, amenajată în
grosimea zidului, care în aceste puncte are aproape
doi metri grosime.
1 PI. CVIU şi următoarele.
56 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELuR ISTORICE
Pronaosul este mic, aşezat în lăţime şi p roptit
prin două calote ovoidale, răzimate pe arcuri ş i
console.
Pridvorul, cu arcade pe stâlpi, are aproape
aceleaşi conformaţii ca pronaosul, însă bolţile, în
loc de a f i ovoidale, sânt sferice. Î n faţada p rincipală,
arcada de la mij loc, care serveşte ca î ntra re, este
mai îngustă decât celelalte d ouă, iar î n faţada
laterală se află câte o singură arcadă de fiecare
latură. La colţurile p ridvorului se formează astfel
două masive de z idărie mai mari. Arcadele sânt
în semicerc şi destul de largi ; ele se razi mă
pe stâlpi cu colţurile i eşite.
Înfăţişarea exterioară se p resintă astăzi ten­
cuită în î ntregime, î nsă supt tencuială, în unele
p ărţi unde ea este cojită, se vede z idăria de că­
rămidă, cu făşiile orizontale aparente şi cu cără­
m izile aşezate în p icioare două câte două.
Cele două registre de firide suprapuse sânt
despărţite printr'un brâu mic şi simplu în formă
de tor. Registrul inferior este format din firide
arcuite, simple şi duble, din cărămizi de format
obişnuit; ele fiind tencuite, n u se poate precisa
conformaţia lor; registrul superior se compune din
f i ri d e arcuite înguste ş i î nalte, î ncadrate printr'un
ciubuc în relief, format din cărămizi rotunjite.
Aceste firide sânt mai scurte în dreptul pridvo­
rului, din causă că brâul se ridică aici în sus, oco­
lind în unghiu drept.
Soclul este un p rofil simplu.
Cornişa a dispărut.
Turle probabil că nu au fost la o rigine. Astăzi
pe acoperiş se află două masive de z idărie teşite
Ia colţuri şi decorate cu mici arcaturi în acoladă
�are arată o epocă foarte târzie. Se pare că s'au
adăugit cândva pe acoperiş nişte turle falşe, p ro­
babil din lemn, care s'au dărâmat în urmă, rămâ­
nând basele lor, care sânt din zidărie tencu ită.
Trebuie să mai observăm că m asivul de z idă­
rie de peste pronaos nu corespunde cu forma
b olţilor şi încalecă peste amândouă ; încă o probă
că aceste adause ele la partea superioară nu sânt
organice, ci falşe şi dintr'o epocă relativ recentă,
poate de la sfârşitul veacului al XVIII-lea sau de
la î nceputul veacului al XIX-lea.
Ferestrele sânt largi, şi chenarele lor au dispă­
rut. Î n registrul superior din faţade se mai văd
ferestre mici, ce luminează bolţile, care sânt foarte
î nalte, ceia ce ar constitui un ind iciu că nu au
fost turle la origine, căci, în acest cas, nu ar f i
fost nevoie de acele ferestre de la partea supe­
rioară a faţadei. .
inp.org.ro
Mănăstirea PIătăreşti pare să fi avut pe vre­
muri oarecare importanţă, căci şi astăzi este în­
conju rată de ziduri î nalte ş i constituită din clădiri
numeroase, î n care a fost adăpostită o închisoare
pentru femei şi acum î n urmă se intenţiona ins�
talarea unei tipografii bisericeşti.
BISERICA MĂNĂSTIRII PLUMBUITA (Ilfov) 1
este clădită la 1 647 de către Matei Basarab, care
a întemeiat şi mănăstirea.
Este o b iserică de douăzeci de metri lungime
pe şapte metri lărgime î n exterior, cam de aceiaşi
configuraţie ca şi cea de la Plătăreşti, cu deose­
b ire că este m u lt mai i ncorect executată, mai
ales la n aos, a cărui formă este atât de neregulată,
încât a trebuit corectată prin " porte â faux" -uri­
pentru a i se putea aşeza o boltă.
Altarul este de asemenea diform, cu o boltă
conică, în loc de a fi -cilindrică.
Pronaosul mic este fără boltă, iar zidul care
îl desparte de naos a dispărut. Tot aşa a dispărut
şi zidul din spre pridvor, iar acesta este înfundat
cu zidărie. El a fost î nsă la origine cu arcade
pe stâlpi, ale căror urme se ghicesc supt tencu­
ială. B iserica pare a nu fi avut turle la origine.
Decorul exterior se asamănă în unele. pri­
vinţi cu acel de la Plătăreşti, numai că registrul
inferior se compune din panouri dreptunghiulare
cu ciubuce rotunjite î n relief, iar cel superior este
compus din arcaturi mai largi, cu ciubuce rotunj ite
în relief şi împărechiate.
Brâul este larg ; torul mijlociu este încadrat
de-asupra şi dedesupt cu câte un rând de zimţi.
Cornişa lipseşte în cea mai mare parte.
Ferestrele au frumoase chenare de piatră i ns­
pirate de la cele m oldoveneşti, cu un arc j os î n
acoladă şi cu câte o r o setă sculptată la partea
inferioară a picioarelor verticale.
Uşa de la întrare are un frumos chenar sculp�
tat în acel aş gen cu ferestrele, cu colonete sup�
ţiri termin ate j os cu base decorate, inspirate după
cele gotice, însă cu detalii amintind crestăturile
stâlpilor de lemn sculptaţi. Arcul superior al uşii
este festonat şi se asamănă cu acel de la uşa
b isericii Sfinţii Î mpăraţi din Târgovişte, clădită î n
acelaşi an. Pisania pe piatră a dispărut.
Mănăstirea Plumbuita de lângă Bucureşti a
fost de sigur o importantă aşezare. Ea formează
u n patrulater î nconj u rat cu ziduri î ualte şi având
1 P I . CXIV şi următoarele.
 EVOLUŢIA ARHITECTURII iN MU TENIA ŞI Îl'l OLTENIA
'70-80 metri lungime pe 50 metri lărgime apro�
ximativă. Intrarea în incintă se face pe supt o
·clopotniţă înaltă, care este refăcută î ntr'o epocă
târzie ; numai partea de jos pare a fi de la o ri­
gine. La dreapta î ntrării se găsesc ruinele unei
importante clădiri compusă d intr'o p ivniţă mare
boltită în arcuri de cel c şi bolţi cilindrice ; p ar­
tea superioară se compune din mai multe încăperi
de diferite dimensiuni, din care unele au păstrat
b olţile vechi, şi dintr'un pridvor spaţios, cu arcade
frumos proporţionate, stând pe coloane rotunde,
î n număr de zece pe laturea principală şi de trei
pe laturea secundară.
Se p ot observa zidării din diferite epoci, d intre
care cele mai vechi sânt p robabil din veacul al
XVTI-Iea şi altele din al XVIII-lea. Cele două ca­
mere boltite de la etaj, din care una este în " arc
de cloître" şi cealaltă cu penetraţiuni, par a fi
din aceiaşi zidărie, şi p robabil din al XVIII-lea
veac sau de la sfârşitul veacului al XVII�lea.
La stânga intrării se văd ruinele unei alte clă­
diri mai mici şi mai deteriorate decât cea d'intâiu.
Pe laturea din fund, dincolo de biserică, aceasta
ocupând centrul incintei, se mai văd câteva î ncăperi,
dintre care una, boltită, pare a fi fost bucătăria mă­
n ăstirii. Ea este de form ă p ătrată în plan şi este
irumos boltită, cu p atru trompe de colţ, peste care
stă, prin intermediul unei b olţi pe pandantivi, u n
turnuleţ scund c u ferestre care serviau probabil
pentru evacuarea fumului şi a aburilor. Asemenea
bolţi se găsesc la multe ,mănăstiri ; ele sânt şi
astăzi î n parte conservate la H urezi, unde sânt
ioarte înalte, la Cotroceni, unde presintă mai multe
sisteme de trompe suprapuse, la Antim, la Văcă­
reşti, etc. Ele par a fi fost usitate de la sfârşitul
-veacului al XVII-lea încoace, când se perfecţio­
nează şi se întrebuinţează de preferinţă bolţile pe
-pandantivi în locul celor cilindrice, care aparţin
mai mult veacurilor anterioare. Astfel pivniţele de
la Comana, de la Brebu sânt din acest din urmă
m odel, ca şi cele de la Plumbuita, pe când la
H urezi sânt mat mult calote cu pandantivi : acest
din urmă model ca şi bolţile cu penetraţiuni par
a aparţine noului stil din veacul al XVIII-lea.
Astăzi, în incinta pustie a foastei mănăstiri Plum­
buita n u este decât un singur păzitor, iar împre­
jurul bisericii curtea a devenit un cimitir.
BISERICA DIN VERBILA (Prahova) !. Se crede
că ar fi clădită de Radu-Vod ă Basarab la 1 5 1 0 ;
totuşi arhitectura e i n u se deosebeşte d e aceia a
' bisericilo r din veacul al XVII-lea. Ea este î n �tare
1 PI. CXXXVIII şi următoarele.
inp.org.ro
57
foarte rea, proptită din toate părţile cu pICIOare
de zid. Dimensiunile sânt de nouăsprezece metri
lungime fără pridvor pe şapte metri lăţime î n
exterior.
Planul se asamănă cu acel de la biserica m ă­
n ăstirii Plumbuita.
Naosul are ca şi cel de la Plumbuita un tra­
seu defectuos î n formă de trapez, în loc de a fi
p ătrat.
Altarul de asemenea, cu p ăreţii laterali formând
u n unghiu î n loc de a fi p aralele.
Pronaosul este p ătrat.
Păretele intermediar Între naos şi pronaos a
dispărut ; bolţile au căzut, iar zidurile exterioare
s'au menţinut n u mai până de-asupra brâului ; re­
gistrul superior al faţadei lipseşte.
Pridvorul este adăugit în urmă ; el are cu totul
altă arhitectură, cu arcade scurte, astăzi Î nfundate
cu zidărie.
De-asupra pridvorului se găseşte un soiu de
foişor de lemnărie cu stâlpi şi cosoroabă frumos
cioplite.
Decorul exterior se compune din arcaturi î n
semicerc, formate d i n d o u ă ciubuce în relief ală­
turate, zidite cu cărămizi rotunjite, şi peste aceste
firide se vede brâul obişnuit, cu torul încadrat
î ntre frisuri de zimţi.
Ferestrele au frumoase chenare de piatră, inspi­
rate de la cele moldoveneşti.
Uşa de la intrare, frumos sculptată în acelaşi
gen ; ea se asamănă mult cu aceia de la biserica
Stele;a din Târg'wişte şi cu aceia de la Gura Mo­
trului.
Arhitectura exterioară este cea curentă din vea­
cul al XVII .lea, şi mai ales chenarele uşii şi ale
ferestrelor sânt cele 'aduse în arta Munteniei şi
a Olteniei de către Vasile Lupu cu clădirea bise­
ricii Stelea ( 1 646).
BISERICA SCHITULUI TOPOLNIŢA (Mehe�
dinţi) 1 este zidită de Vei Căpitan B uliga Mehedin­
ţeanul la 1 645. E o biserică de şaptesprezece
metri lungime pe şapte metri lărgime în exterior.
Planul ei p resintă multă asămăn arc cu acela
al bisericii Sfânta Treime din Sirete (Bucovina).
Aceiaşi disposiţie a naosului cu absidele şi al­
tarul rotunjite atât în exterior, cât şi în interior
şi acelaşi pronaos dreptunghiul ar.
Disposiţia bolţilor diferă în detaliile lor, căci
la Sirete arcurile se razimă pe console, pe când
1 PI. CXXXI şi următoarele.
58 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
a I CI ele stau pe patru picioare de zidărie dispuse
după sistemul sârbesc. La Sirete nu este turlă, doar
o calotă, pe când la Topolniţa avem o turlă î n altă
cu opt feţe, dar această turlă p resintă oarecare
caractere moldoveneşti, şi an!.1me ea are numai
patru ferestre îndreptate spre punctele cardinale
ca în Moldova ; ferestrele sânt însă î n alte ş i în­
guste, în loc de a fi scurte ; pe celelalte patru feţe
diagonale vedem două arcade mici cu o consolă
comună la m ij loc. Această disposiţie este iarăşi
mold ovenească şi e complectată printr'o stea ca
acelea d e la Aroneanu de lângă Iaşi ; această
stea, dispărută din nefericire astăzi, se vede pe o
fotografie veche, unde se disting şi urmele mi­
cului contrafort, caracteristic ' al turlelor moldove­
neşti.
Pronaosul este boltit, cu o calotă sferică, pe
când acel de la Sirete este boltit cilindric.
Exteriorul bisericii este tencu it şi nu are as­
tăzi niciun fel de decoraţie afară de cornişa î n
gen b iz antin ; nici firide, n ici brâu, n ici soclu
p rofilat, dar n u este exclus ca supt tencuială să
se găsească oarecare elemente interesante.
Ferestrele sânt m ici şi dreptunghiulare ; au
chenare de piatră simple.
Uşa de la intrare are arcul superior î n aco­
Iadă şi de-asupra ei se găseşte o firidă în formă
de arc in semicerc.
Schitul Topolniţa, situat într'o frumoasă posiţie
singuratecă, î n vârful unei ridicături de deal, se
compune dintr'un patrulater î mp rejmuit cu ziduri
înalte. ; o clopotniţă î n altă şi masivă, cu păreţi
drepţi, străj uieşte întrarea În schit, care se face
printr'un gang boltit. O singură chilie a mai ră�
mas în picioare, şi un călugăr păzeşte vechea
aşezare, care se zăreşte din depărtare, în valea
singuratecă a râului Topolniţa.
BISERICA FOSTULUI SClllT FLĂ...\1ÂNDA
(jud. Argeş1) e o biserică al cării an de fundaţie nu
se cunoaşte pănă azi, nici ctitorul, căci n u se găseşte
nicio i nscripţie, nici pisanie. E situată la margenea
u n u i sat îndepărtat de pe malul stâng al Oltului,
î n mij locul unei curţi încunju rate de ziduri înalte,
î n care se pătrunde numai pe supt gangul unei
clopotniţe rustice de piatră brută. Nicio clădire
a fostului schit n u se mai găseşte azi î n picioare,
şi bălăriile umplu toată curtea.
Î n b iserică se găsesc pietre de m o rmânt încă
n ecercetate şi nedescifrate.
J Pl. CLX şi unnă toarele.
inp.org.ro
B iserica este înaltă şi de proporţii frumoase
de o simplicitate arhaică. Turlele vechi au dispă­
rut şi sânt înlocuite cu altele de scănduri. Planul
este frumos compus, bine proporţionat şi trasat
cu măestrie de către un meşter bun cunoscător
al tradiţiunii arhitectonice de pe acele vremuri ..
Lungimea bisericii este de douăzeci de metri,
cu pridvor cu tot, pe şase metri lărgime aproxi­
mativă în exterior.
Naosul, în formă de treflă, are conformaţia ar­
haică a bisericilor din vechea şcoală sârbească,
cu cele patru masive de zidărie p roeminente supt
turla pantocratorului ; arcurile laterale oarbe inte­
rioare din spre Apus sânt î nalte şi înguste ; cele
din spre altar sânt însă mai largi şi mai j oase.
Absidele sânt semicercuri pline în plan, iar
n u segmente, ca î n unele biserici din veacul al
XVII-lea (Ciutura) ; absida altarului este adâncă şi
spaţioasă ; ea aparţine " planului simplu" . Păreţii
masivi au o grosime de circa un metru.
Pronaosul, pătrat, are, ca şi cel de la Corneţ
patru picioare de zid la colţuri, peste care stau
arcurile ce susţin bolţile. Această configuraţie a m
văzut c ă este aceia a bisericilor cu clopotniţă peste
pron aos, cei a ce dă de bănuit la prima vedere
că aceasta ar fi fost şi aici disposiţia primitivă,
dar turnuleţul ce conţine scara nu există aici, şi
nici în interiorul zidului nu pare a fi fost o scară,
căci urmele ei nu se văd n icăiri.
Pridvorul, pe arcade, este alipit bisericii la o
altă epocă, dar probabil tot î n veacul al XVII-lea,
de oare ce arhitectura lui este specifică acestui
veac şi asemănătoare cu a pridvoarelor de la
Arnota, de la Gura Motrului, de la Ciutura şi
altele din epoca lui Matei Basarab. Arcadele. în
formă de semicerc, sânt înalte, răzimate p e stâlpi
de secţiune octogonală, încoronate cu capitele
simple de cărămidă. ' La colţurile pridvorului se
găseşte câte un masiv de zidărie mai mare, iar
arcul din mij locul faţadei este mai larg decât
celelalte, spre a permite î ntrarea în pridvor, care
se face printr'o uşă rotunjită la partea superioară :
ea este astăzi fără chenar de piatră, n ici inscripţie.
Acest p ridvor, tencuit atât pe din afară, cât şi pe
din ăuntru, este în stare rea şi biserica este n e­
Îngrijită.
Decorul exterior este compus din două regis­
tre de firide bizantine, î nalte şi îngu�te, cu arcuri
în cărămidă aparentă cel puţin la registrul inferior,
unde ele se văd foarte desluşit, pe când la regis­
trul superior sânt acoperite cu o tencuială rus­
tică şi informă, care nu permite a se stabili
 .
EVOLUTIA . ÎN OLTENIA
ARHI1 ':CTURII ÎN MUNTENIA SI 59
(
.1

'cu preclsle cum au fost la origine /c ele arcuri
de sus.
Brâul şi cornişele sânt tencuite, dar se poate
ca şi ele să fi fost În cărămidă aparentă rostuită,
.aşa cum pare a fi fost şi la biserica mănăstirii
D intr'un Lemn, unde disposiţia este similară, cu
deosebire că la FIămânda n u se vede reţeaua de
linii orizontale şi verticale zugrăvită, care i mită
decorul din veacul al XVI-lea, ca la D intr'un
Lemn. Aici, la FIămânda, cărămizile din faţade
formează o suprafaţă u niformă fără vre-o Încercare
de apareiaj decorativ; ele sânt pe alocurea aco­
perite cu tencuială, pe alocurea visibile supt
tencuiala care î n parte este căzută.
Ferestrele au chenare de piatră simple, ca la
·bisericile din veacul al XVI-lea ; cornişa, brâul,
-etc., nu presintă nimic particular.
Î n interior biserica este nezugrăvită ; n işte pietre
m ormântale încă necetite ar da de sigur indicaţii
preţioase asupra trecutului acestui monu ment
anonim şi mut.
BISERICA MĂNĂSTIRII DINTR'UN LEMN
(Vâlcea) 1 este cIădită probabil de către Matei Ba­
'sarab, iar anul fundării n u se cunoaşte. Ea era
la origine fără pridvor şi avea treisprezece metri
şi j umătate lungime În exterior pe opt metri
aproximativ În partea ei cea mai largă, adecă Î n
dreptul absidelor laterale. Forma planului este
n eregulată, nesimetrică şi rău trasată. Ea nu avea
.la î nceput decât un singur turn Î n alt peste naos·
Acest naos nu mai are conformaţia tradiţională
.a vechiului plan sârbesc, pe care l-am găsit pănă
.aici la aproape totalitatea b isericilor î n formă de
treflă. Spre altar nu se găsesc decât două nişe
'scunde, iar spre pronaos n u se vede n icio travee
sau arcadă oarbă pe laturile din spre Nord şi Sud,
.a şa cum sânt bisericile care urmează tradiţia
planului sârbesc.
Bolta altarului nu este a " planului simplu", ci
o parte a bolţii este u n " berceau " mai ridicat,
î ntocmai ca la bisericile de la Ostrov şi de la
mănăstirea Valea, din veacul al XVI-lea. A m arătat
mai sus legătura constructivă dintre " planul simplu"
cu structura planului sârbesc şi se poate ca aici
să fi fost cândva şi arcuri oarbe interi oare spre
altar ; astăzi însă ele n u se mai văd, căci z idăria
a fost, în această parte, cioplită, probabil pentru
a se mări spaţiul liber din această biserică
îngustă şi neîncăpătoare.
Pronaosul este mic şi mal larg decât adânc,
1 PI. CXLIJI şi următoarele.
ca la bisericile din veacurile anterioare. EI era
probabil la origine acoperit cu o calotă sferică
Între două arcuri largi, disposiţie care este a
veacului al XVII-lea.
Î n timpul D omniei lui Ştefan Cantacuzino ( 1 7 1 5)
s'a adăugit pridvorul, p e stâlpi de piatră, ase­
m ăn ător cu acela de la Biserica Doamnei din
B ucureşti şi de la biserica mănăstirii Cotroceni, cu
capitele î n stalactite arabe. Tot î n acelaşi timp s'a
adăugit şi turla de p e pronaos şi s'au deschis
ferestre În b olţile naosului, care corespund în
exterior pe feţele laterale ale basei turlei pan­
tocratorului.
Acest pridvor a fost î nchis cu zidărie la 1 840
de către maica Platonida, stafeţa de pe atunci,
spre a se mări î ncăperea bisericii ; s'au umplut
atunci arcadele cu căI'ămidă, care s'a tencuit, şi
s'a mutat uşa de la locul ei, aşezându · se între
stâlpii de la mijloc ai pridvorului. Abia după
războiul cel mare, cu ocasia unor reparaţii, s'au
regăsit în z idărie şi supt tencuială fru m oşii stâlpi
de piatră, cari s'au reconstituit cum au fost.
Decorul exterior este şi el destul de neregulat;
firidele inegale care decorează faţada au arcurile
în cărămidă aparentă, ca la Flămânda. Ele au o
lărgime mai mică la n aştere decât l a cheie, din
causă că picioarele lor prea înguste n u Iasă loc
p entru desvoltarea complectă a arhivoltelor celor
două arcuri alăturate. Firidele de la registrul su­
perior sânt împărechiate două câte două şi se
razi mă la mij loc pe o măruntă consolă, ca la
biserica din Căluiu, din veacul al XVI-lea.
Brâul, format dintr'un tor aşezat pe un fris de
cărămizi î n zimţi, poate să fi fost şi el la origine
î n cărămidă aparentă ; de asemenea şi corn işa,
care astăzi este tencuită şi z ugrăvită cu galben şi
verde, î ntr'o epocă recentă.
Tencuiala de pe faţadă este z ugrăvită cu linia­
turi orizontale şi verticale, imitând apareiajul din
vechiul stil al veacului al XVI-lea ; se mai văd,. pe
jumătate şterse, diferite motive f10rale şi geome­
trice zgâriate pe suprafaţa tencuielilor. Sânt de
sigur aici tencuieli cu decoraţiun i şi ornamente din
mai multe epoci, suprapuse unele peste altele,
care ar trebui studiate.
Ferestrele au frumoase chenare de piatră ins­
pirate de la acelea ale bisericii Stelea.
Uşa pare a fi din aceiaşi epocă cu pridvo­
rul ; ea face parte din noul stil al veacului al
XVIII-lea. Arcul de la partea superioară este î n
formă de acoladă j oasă, ,şi părţile verticale ale
chenarului de piatră sânt decorate cu un bogat
chenar înflorit.

inp.org.ro
60 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTE �OR ISTORICE
Turla pantocratorului este de p roporţii înalte,
Jar de composiţie arhaică, cu feţele plane şi cu
arcurile în semicerc, din cărămidă aparentă. Ea are
opt feţe, fiecare cu câte o fereastră destul de
largă şi înaltă, terminată î n semicerc la partea
superioară şi î n cadrată cu două arcade concen­
trice. B asa turlei este p atrată şi decorată cu firide
în sem icerc, dispuse în mod n eobişnuit.
Cornişa turlei se compuue din cărămizi î n
zimţi, d u p ă tradiţia bizantină veche.
Turla de pe pronaos, care este probabil aceia
făcută de Ştefan Vodă Cantacuzino, are cu totul
altă arhitectură. Ea este tencuită în î ntregime, are
tot opt feţe ca şi cealaltă, î nsă ferestrele sânt
foarte î nguste, lungi şi fără arcuri la p artea de
sus, iar chenarele care decorează feţele sânt drept­
unghiulare şi compuse din două ciubuce rotun­
j ite şi alăturate, în relief. Basa turlei presintă de
asemenea panouri dreptunghiulare. Acoperişul este
de aramă şi p oartă săpată în metal data 1 837.
Stâlpii de piatră de la pridvor sânt dintr'o
singură bucată ; proporţia arcadelor care le leagă
este largă şi destul de scundă: e aceia a prid­
voarelor din noul stil al veacului al XVlII-lea, î n
oposiţie cu aceleaşi d i n veacul a l XVII-lea, care ştim
că au proporţii mai înguste şi mai înalte, cu o
deschidere mai largă şi de obiceiu mai joasă î n
dreptul intrării, c a la B iserica Domnească din
Târgovişte, la Arnota, la Flămânda, etc.
Capitelele şi basele acestor stâlp i sânt sculp­
tate cu m otive arabe, cu stalactite ca şi cele de
la Biserica Doamnei din Bucureşti şi de la bise�
rica măn ăstirii Cotroceni. Fusul stâlpilor este de­
corat pe fiecare muche verticală cu un ciubuc
rotunj it în relief, care î l încunj oară şi orizontal,
atât sus, supt capitel, cât şi j o s, .de asupra basei .
Mănăstirea dintr'un lemn 1 este astăzi com_
pusă din clădiri din diferite epoci, afară de biserică
despre care se crede că este î ntemeiată de către
Matei-Vodă Basarab şi în urmă a fost complec­
tată de către Ştefan-Vodă Cantacuzino cu pridvo ­
rul şi turla de pe p ronaos.
Dintre celelalte clădiri, u nele sânt în parte de
la î nceputul veacului al XVlI I-lea, şi anume clo­
p otnita de sus de la curtea a doua şi foişorul de
la stăreţie, cu frumoşii stâlpi de piatră şi frum oasa
boltă zugrăvită. Clădirea stăreţiei este în parte
refăcută de către maica Platonida, foastă stareţă a
mănăstirii pe la 1 840. Aceste clădiri sânt î n stare
rea şi partea de la spate este în parte prăbuşită.
1 Vezi B. C. M. 1., anul III, p . 35 (I. Traianescu.)
inp.org.ro
Celelalte eL ilii sânt case m ici ţărăneşti cu cerda­
curi rustice. O fântână F, aflată în p a rtea de Nord
a curţii de j os, pare a fi dintr'o epocă destul de·
bună, dar este părăsită.
Mai sus de mănăstire se află o mică bisericuţă
de lemn, foarte interesantă ; ea este situată la
umbra unor p rea frumoşi stejari. bătrâni de dimen­
siuni u riaşe. Această bisericuţă este descrisă î n
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, anul
III, pagina 35.
BISERICA FOASTEI MĂNĂSTIRI GURA
MOTRULUJ l, î n j udeţul Mehedinţi, este c1ădită
în 1 653 de către Preda Brâncoveanu, bunicul lui
Constantin-Vodă Brâncoveanu.
Este o biserică impunătoare, de d ouăzeci şi doi
de metri lungime p e şapte metri şi jumătate
lărgime în exterior. Este una din primele biserici
bine evoluate ca stil de la sfârşitul p erioadei de
transiţie din veacul al XVII-lea şi are unele din ca­
racterele noului stil, acum destul de bine exprimate..
Nu mai găsim aici disposiţia naosului moştenit de·
la vechea şcoală sârbească, cu picioarele proemi-·
nente su pt turla pantocratorului, şi nici arcadele
oarbe din interior, alipite de păreţii Nord şi Sud ..
Ultimele reminescenţe ale acestei formule au dis­
părut, păreţii interiori sânt drepţi, fără alte i eşituri
şi î ntrături decât sp re altar, firidele j oase, care
servesc drept p roscomidie şi diaconicon.
Naosul, în formă de treflă, aminteşte prin sim-·
plicitatea sa pe acelea de la Căluiul şi de la Mărcuţa,.
din veacul al XVI-lea, cărora li lipsesc de ase­
menea cele patru picioare proeminente, de origin e·
sârbească, supt turla pantocratorului.
Trebuie să observăm arcurile mari de supt·
turlă, care sânt duble, ca la Plătăreşti, Ludeşti, etc.,
şi forma conică a bolţilor de supt turla pantocra­
torului, care permite reducerea diametrului acesteia.
Pronaosul, mic, mai lat decât adânc, este des­
părţit de naos printr'un p ărete care este susţinut
de doi stâlpi prin intermediarul a trei arcade..
Peste pronaos se ridică două turle mici rezemate
pe un sistem de arcuri în genul celor de la.
Dealul şi de la Brebu, asemănătoare ca principiu
cu disposiţiunea de la Bucovăţ şi Tutana din
veacul al XVI-lea.
Aceste turle mici sânt foarte apropiate u n a de
alta şi basele lor se u nesc î ntr'una singură. U n
cas asemănător avem Ia biserica mănăstirii Brebu,.
cam din aceeaşi epocă ( 1 650).
Pridvorul este după tipul celor ridi cate în vea-
."
I Pl. CLXXII şi următoarele.
 EVOLUŢIA ARHITECTURII Î N MUNTENIA ŞI ÎN OLTENIA
c u i a l XVII-lea, c u stâlpi de cărămidă de secţiune
octogonală şi cu arcade î n semicerc ; cea din
mij loc este mai j oasă, şi uşa aşezată supt ea are
un chenar de piatră sculptat frumos, profilat cu
un arc in festone. Pridvoare în acelaşi gen avem
la Flămânda, la Arnota, la Bisdrica Domnească
din Târgovişte şi la Sf. Cumitru din Craiova.
Aici î n să arcadele sânt mai largi, ceia ce este un
caracter al noului stil şi aceasta dă putinţa de a
obţine două întrări laterale prin câte o arcadă î n
dreptul cărora postamentul pridvorului este între­
rupt. O disposiţie asămănătoa re găsim la multe
biserici din stilul nou, ca mănăstirea H urezi, 00-
vara, etc. Boltirea p ridvorului este aceiasi ca a
pronausulu i, cu deosebirea că cele două spaţii
p ătrate ce se formează sânt acoperite cu calote
sferice pe pan dantivi, Jar fără turle.
Decorul exterior este frumos proporţionat şi
format din două registre de p an ouri compuse
din toruri duble şi triple la părţile verticale ; regis­
trul i nferi or are panourile dreptunghiulare, iar cel
superior este compus din arcade lungi În semi­
cerc, de o proporţie elegantă ; la sân u ri şi altar,
două arcade corespund la un panou din registrul
i nferior, iar în celelalte părţi cam trei arcade la
două panouri ale registrului inferior.
Brâul o rizontal care desparte cele două regis­
tre are forma obişnuită ; el se ridică la un n ivel
mai î n alt î n d reptul p ri dvorului, întocmai c'a la
Biserica D o mnească din Târgovişte şi ca la multe
biserici din noul stil.
Turlele sânt de pro porţii relativ scunde; ele ' au
fost înălţate cândva, ca şi toată zidăria bisericii
de la cornişă în sus, p robabil în veacul al XIX. lea.
Turla mare are douăsprezece laturi, iar cele mici
câte zece laturi.
Uşile şi ferestrele au frumoase chenare de
p iatră asemănătoare cu cele de la biserica Stelea
şi inspirate după formele gotice din Moldova, cu
colonete verticale şi cu arcuri turtite în acoladă.
Uşa pridvorului este mai puţin influenţată de
formele gotice şi are arcul î n formă de acoladă
complexă, compusă din mai m ulte segmente de
arcuri de cerc.
Uşa de la întrare în p ronaos este o i mitatie,
ap roa p e identică, a u şii de la Stelea, care ea însăşi
nu e decât o inspiraţie stângace a uşilor moldo­
veneşti.
Soclul este p rofilat printr'un tor In relief, în­
trerupt în dreptul î ntrărilo r.
Acest frumos monument, unul din cele mai
inp.org.ro
61
bine compuse şi din cele mai frumos proporţio­
nate, dacă i s'ar restabili formele ei de la ori­
gine, este de sigur clădit de unul dintre cei mai
buni meşteri din epocă, un meşter i mediat p re­
mergător celor cari au dat expresia sa desă­
vârşită noului stil, la formarea căruia el a adus o
contribuţiune importantă. Trebuie să mai obser­
văm că disp osiţiile interioare ale acestei biserici
au multă asemănare cu acelea de la biserica Ste­
lea, care a contribuit şi ea la cristalisarea noului
stil din veacul al XVIII-lea.
Manastirea Gura Motrului este astăzi î n
p arte ocupată d e o şcoală ; e a mai păstrează
şi o clopotniţă care se aseamănă mult cu cea de
la mănăstirea Căluiul (Romanaţi). Amândouă sânt
dintr'o epocă târzie şi nu presintă vre-un caracter
deosebit.
SCIDTUL CLOCOCIOV \ situat lângă Slatina,
pare a fi fost la origine de oarecare importanţă ; el
era î ncunjurat cu ziduri, care sânt î ncă în parte î n
p icioare ş i a u fost complectate c u ocasia lucrărilor
de reparaţie ce i s'au făcut î n anii din urmă, căci
era compleei ruinat şi p ărăsit. Î ntr'un colţ al în­
cintei se văd ruinele stăreţiei, cu b olţi frumoase
la pivniţe, şi urmele altor c1ăc!iri ale schitului. O
clopotniţă de zid se află î n faţa bisericii, formând
şi poarta care serveşte ca întrare î n î ncinta schi­
tului.
Biserica e zidită la 1 645 de către jupân D iicu
Vei Aga, î n timpul D omniei lui Matei Basarab.
Ea are n ouăsprezece metri lungime pe şapte metri
lărgime în exterior.
Planul este foarte frumos, compus d intr'un
,
naos având mult pronunţată structura sârbească,
cu patru p icioare foarte proeminente supt b olta
p antocratorului ; turla a dispărut ; cele care s'au
găsit î nainte de reparaţie erau de lemn şi complect
ruinate.
Pronaosul, dreptunghiular aşezat, î n lărgime,
e boltit cu două calote sferice alăturate, peste care
par a fi fost două turle.
Pridvorul, cu arcade pe stâlpi, este din altă
epocă; el este tăvănit ; arhitech:ra lui, mult mai rudi­
mentară ca a restului bisericii, arată o epocă târzie.
Decorul exterior, foarte deteriorat, p resintă cele
două registre de firide formate din cărămizi simple,
separate printr'un brâu orizontal de formă cunos­
cută.
În i nterior se mai află u rme de zugrăveli în
1 PI. �LX( şi următoarele.
62 BULETINUL COMISlUNII MONUMENTELOR ISTORICE
rea stare şi rămăşiţile unei tâmple de lemn sculp­
tat, care ar putea fi de la î ntemeierea bisericii.
Pardoseala interioară mai p ăstr ează câteva
pietre lucrate, formând p at ru trapeze în j urul unei
rosete centrale ; u n al cincIlea trapez similar se
găseşte În faţa uşii de la Întrare.
Uşa de la intrare este frumos sculptată cu
chenar, amintind factura rosetelor în gen armenesc.
BISERICA MĂNĂSTIRII BREBU (Prahova) \
clădită de către Matei Basarab la 1 650, are o lun­
gime de treizeci de metri pe o lărgime de zece
metri în exterior, cu ziduri de doi metri grosime.
Naosul, În formă de trenă, presintă cele p atru
puncte de razim masive şi proeminente supt
turlă după vechiul tip sârbesc, şi spre Apus vedem
cele două arcade interioare alipite de p ăreţii de
Nord şi Sud ; în spre altar î n să n u se văd acele
arcade, ci numai nişte nişe joase.
Pronaosul, despărţit de naos printr'un părete
cu o deschidere în formă de arcadă scundă, se
împarte, ca la Dealul, î n două părţi ; u n a mai mică
spre Răsărit, peste care se ridică cele două turle
egale, răzimate pe arcuri alipite de ziduri şi prop­
tite in axul bisericii. printr'un alt arc larg şi pu­
ternic stând pe două console ; partea din spre Apus
a pronaosului este boltită î n " arc de cloître" ,
aceste două părţi sânt despărţite printr'un părete
care stă pe două coloane octogonale, pe care se
razirriă trei arcade. Acest motiv, foarte răspândit
î n arhitectura Munteniei din veacul al XVIII-lea,
î ncepe a se Întrebuinţa numai la sfârşitul veacului
al XVII-lea şi s'ar părea că a fost introdus Î n arhi­
tectura Munteniei odată cu clădirea bisericii Stelea,
care n i-ar fi adus această inovatie,
din Moldova,
unde era utilisată mai de mult, căci o vedem la
b iserica mănăstirii Galata şi la biserica din Aro­
neanu, ambele lângă laşi şi care sânt clădite la 1 594.
Această din urmă biserică are însă mai mult
caracterele arhitecturii munteneşti decât ale celei
moldoveneşti ; la Aroneanu vedem pridvorul pe
stâlpi În fata bisericii, turla e de conformatie mai
mult munt� nească şi contraforturile caract� ristice
arhitecturii moldoveneşti lipsesc. Aceste conside­
raţii ne îndreptăţesc a ne întreba dacă şi motivul
interior al celor trei arcade pe doi stâlpi aflat
între naosul şi pronaosul bisericilor nu este de
origine muntenească, adus de aici În Moldova, şi
dacă, pe de altă p arte, comparăm planul bisericii
de la mănăstirea Brebu cu acela al bisericii Mănăs­
tirii Dealului, vedem că, afară de pridvor, ele sânt
1 PI. CLXV �i următoarele.
\�
inp.org.ro
identice ; ne p utem atunci Î ntreba dacă la Î nceput
nu a fost şi la Dealu acelaşi m otiv arhitectonic
al celor trei arcade pe doi stâlpi, şi anume Î n
acelaşi loc c a l a Brebu, supt arcul cel mare din
pronaos, care, aşa cum este, se presintă stingher
ş i fără rost.
Săpături viitoare ar putea răspunde poate la
această întrebare, care se pune de altfel şi pentru
biserica mănăstirii Tutana, unde găsim cam aceiaşi
conformaţie a pronaosului.
Pridvorul este mic, p ătrat şi răzimat pe doi
stâlpi octogonali. Această formă de pridvor este
câte odată Î ntrebuintată în al XVIII-lea veac si
nu-l î ntâlnim la bise�icile din veacul al XVlI-le � ,'
din această causă se poate presupune că el a fost
adăugit la o epocă mai târzie.
Decorul exterior este În Întregime tencuit, şi
zidăria p are a fi executată din cărămidă ordinară,
t
care este departe de a avea calitătile de resistentă
ale cărămizii aparente întrebuinţ �te la clopotni a
acestei mănăstiri, care poate fi contemporană cu ea.
Aceasta din urmă este În întregime din cără midă
aparentă, de bună calitate, frumos lucrată si r el ativ
bine conservată. Ea este de sigur lucrată de u n
alt meşter decât a l b isericii. Exteriorul bisericii
presintă ce l e două registre suprapuse, încadrate
î n ciubuce rotunj ite şi tăiate la mijloc prin brâul
orizontal obişnuit. Registrul i nferior este compus
d i n panouri dreptunghiul are şi cel superior din
arca de scurte cu arcul turtit.
Ferestrele par a fi fost în genul celor d e l a
biserica Stelea d i n Târgovişte ; e l e a u fost î nsă
lărgite şi remaniate, astfel î ncât chenarele nu mai
sânt astăzi la locul lor.
Turlele sânt căzute, şi n umai basele lor de formă
cubică se mai văd. Î n afară de planul ei, care
este dintre cele mai î nteresante din acest veac,
această biserică pare mediocru executată, cu că­
rămizi de calitate slabă, iar decorul ei exterior
este astăzi tencuit simplu şi rustic. Î n câmpul u­
n ora din panouri le de la registrul inferior se gă­
sesc n işte ciubuce verticale, rotunjite în relief,
amintind de departe pe acelea de la Biserica
Episcopală din Curtea-de-Argeş, care sânt aşezate
între ferestre cam În aceleasi ' locuri ,' acolo î nsă
.
ele sânt de marmură frumos lucrată, p e când
aici apar mult mai rustice şi tencuite.
BISERICA MĂNĂSTIRII CĂLDĂRuŞANI
(Ilfov) 1 este clădită de Matei-Vodă Basarab î n anul
I PI. \
CLXL"{ i următoarele.
 EVOLUŢIA ARHITECTURII ÎN MUNTENIA ŞI ÎN OLTENIA
1 638. E o monumentală biserică, având 34 metri
lungime pe 1 3 metri lărgime În exterior.
Forma şi disposiţia planului este un interme­
diar Între grupa 1 8 şi 1 9. Într'adevăr, ea are
trei turle ca şi biserica Brebu şi Gura Motrului
din grupa a 1 8-a, dar are şi pronaosul lărgit şi
desvoltat al bisericilor Radu-Vodă, Cotroceni şi
Mitropolia din Bucureşti, din grupa a 1 9-a.
Principala deosebire este conform aţia pronao­
sului, diferită de aceia ele la bisericile de mai
sus, fiindcă n u se formează în centru un spaţiu
pătrat pe care să se ridice o turlă, ci se formează
î n ax o navă longitudinală fără turlă, boltită
printr'un cilindru aşezat pe arcuri care se razimă
pe doi stâlpi octogonali aflaţi în centrul pronao­
sului ; î n p ărţile laterale se formează patru p ă­
trate, din care două sânt boltite prin calote sfe­
rice pe pandantivi şi celelalte două, din spre
Răsărit, sânt încoronate cu câte o turlă. Acest
pronaos este mai larg ca naosul, Î n să ieşitura lui
î n exterior nu este decât de un metru de fiecare
parte. La biserica B rebu, ieşitura este şi mai mică,
în genul celei de la Lopuşnia, iar rostul ei nu se
î nţelege bine.
Naosul, format dintr'un p ătrat central de mai
bine de cinci metri lature, este încoronat cu turla
p antocratorului răzimată pe patru arcuri largi şi
puternice de proporţii relativ scunde, care se tra­
duc în plan prin patru p icioare de zidărie pre­
sintând forma şi disposiţia vechiului plan sârbesc,
cu arcurile oarbe laterale bine acusate. Absidele
laterale sânt largi şi adânci.
Altarul, foarte spaţios, cu nişe mari, servind
drept proscomidie şi veşmântar. Forma bolţii
este a " planului complex", cu o parte cilindrică
mai ridicată, ca la unele biserici din veacul al
XVI-lea. Trebuieşte observat că toate arcurile pre­
sintă n işte retrageri În formă de console, formând
" porte â faux"-uri stabilite la două nivele orizon­
ale d iferite şi care permit micşorarea deschiderii
arcurilor şi a bolţilor şi uşurează construcţiea
acestora, reducând " lumina" lor. Această judici­
oasă disposiţie se explică foarte bine, căci d i­
mensiunile bisericii sânt considerabile, şi se ştie
că dificultatea construcţiunii u nei bolţi creşte
foarte răpede în raport cu lărgimea ei.
Pronaosul, cum am văzut mai sus, are o dis­
p osiţie specială, care nu se întâlneşte în ţara
n oastră la nicio altă biserică dintre acelea care ni-au
rămas. Asemenea formă se găseşte Însă adese ori
la bisericile de la Muntele Athos, cum este la
mănăstirile Chilandariu, Dionislu, Ivir, Caracal, etc.
Cei doi stâlpi interiori împart spaţiul de boltitură
inp.org.ro
63
În şase p ătrate egale, ceia ce uşurează mult con­
strucţia acestor bolţi, reducând spaţiul. Bolta cilin­
drică centrală longitudinală este ceva mai înaltă
decât calotele laterale. Două turle m ici de formă
octogon ală în plan se ridică pe pătratele laterale
din spre Răsărit. Î ntre naos şi pronaos se găseşte
o trecere în formă de arc aflată în ax şi două
deschideri circulare Î n dreapta şi î n stânga trecerii ;
aceste deschideri, care au u n metru ş i cincizeci
în diametru, permit vederea naosului şi a altarului
din pronaos. Această disposiţie unică în arhi­
tectura n oastră trebuieşte, cred, consid erată ca o
Î ndrumare către comunicaţia mai lesn icioasă Î ntre
naos şi pronaos, pe care o vedem realisată la
bisericile din a doua j u m ătate a veacului al
XVII-lea prin cele trei arcade răzimate pe doi
stâlpi.
Pridvorul bisericii este astăzi modificat ; fotografii
mai vechi ni-l arată cu arcade pe stâlpi, ca la
Biserica Domnească din Târgovişte, iar bolta ei
a dispărut.
Decorul exterior a fost renovat după o resta­
urare a bisericii făcută de Mitrop olitul Ghenadie
î n ainte de războiu ( 1 9 1 5) ; disposiţia sa este pro­
babil cea de la origine, cu două registre de firi de
despărţite printr'un brâu orizontal. Proporţiile ex­
terioare lasă de dorit, ele fiind p rea scunde faţă
cu dimensiunile mari ale bisericii.
Uşa este decorată printr'o frumoasă inscripţie
în litere săpate în piatră, care se întinde şi pe
stâlpii verticali. Arcul de la p artea superioară este
în formă de acoladă j oasă cu vârf; totul este în­
cadrat într'un ciubuc în relief având forma unei
fu nii răsucite.
Ferestrele par a fi fost modificate ; ele n u mai
au chenarele lor de piatră.
MITROPOLIA DIN BUCUREŞTP este un
frumos şi impunător monument, care a avut de
suferit oarecare modificări, mai mult însă de
ordin superficial. Este clădită de către Constantin­
Vodă Cârnul la 1 655 şi terminată mai târziu,
când s'a mutat Scaunul Mitrop oliei de la Târgo­
vişte la B.ucureşti. E o biserică m are, de 38 metri
lungime pe 1 8 metri lărgime În exterior. E tipul
bisericii episcopale din Curtea-de-Argeş, cu pro­
naosul lărgit, căruia i se mai adaugă şi un pridvor
spaţios, cu arcade pe stâlpi.
Naosul se inspiră î ntru câtva din structura ve­
chiului plan sârbesc ; cele patru picioare de zidărie
pe care stau arcurile ce susţin turla sânt destul
de visibile spre Apus, cele din spre Răsărit Î n să
mult mai puţin. Arcurile oarbe alipite de păreţii
64 BULEHNUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Nord şi Sud sânt de asemenea existente spre
Apus, pe când cele din spre Răsărit sânt reduse
la firide· j oase, ce servesc drept proscomidie şi
d iaconicon. Arcurile mari care susţin turlele sânt
duble, ceia ce s'ar putea explica prin dimensiunile
relativ mari ale bisericii şi prin lărgimea acestor
arcuri, care au peste şase metri diametru.
Altarul este separat de naos p rintr'un arc mai
jos stând p e console, iar bolta altarului este o
calotă sferică stând pe pandantivi şi arcuri. Această
frumoasă d isposiţie este destul de rară ; o mai
găsim la Biserica Doamnei din Bucureşti ( 1 683)
şi la biserica din Ludeşti (Dâmboviţa) ( 1 680),
ambele cIădite de către Şerban-Vodă Cantacuzino.
Pronaosul are coniiguraţia celui de la Biserica
Episcopală din Curtea-de-Argeş, cu deosebire că
are proporţia mai lărgită faţă cu lungimea lui ;
disposiţia coloanelor interioare este cam aceiaşi,
afară n!lmai că acelea de la colţurile din spre Răsărit
sânt angaj ate În zid, în loc de a fi libere, ca l a
Curtea-de-Argeş ; cele d o u ă coloane mijlocii de
pe laturea din spre Răsărit au fost cândva dărâmate
şi aşezate înlături spre intrare, pentru a susţinea
cafasul, ce sJa adăugit În urmă.
Pridvorul spaţios ce se găseşte în faţa bisericii
pare a fi de la origine; el este frumos boltit cu
calote sferice pe pandantivi spriji nite pe arcuri
în semicerc răzimate pe console. Arcadele exte­
rioare ale p ridvorului sânt de proporţii largi şi
scunde ; ele sânt grupate două câte două, cu o
coloană Î ntre ele, şi proptite în părţile laterale
prin :masive de z idărie cu coloane angaj ate ; aceste
arcad,e stau pe un postament Înalt şi masiv.
Arcul de la m ijloc pare a fi fost de l a început
mai larg şi mai scund decât celelalte. Actualmente
se mai văd trei pridvoare mici : unul în faţada
principală şi câte unul pe feţele laterale ; ele adă­
postesc Î ntrările şi sânt dintr'o epocă mult mai
târzie.
Faţadele, astăzi tencuite, presintă un decor com­
pus din cele două registre de arcaturi obişnuite,
despărţite printr'un brâu o rizontal. Arcaturile de
la registrul inferior sânt largi, compuse din ciu­
buce rotunde În relief ; cele de la registrul su perior
mai Î nguste şi grupate două câte două.
Soclul are 0 profilaţie simplă.
Brâul are torul mij lociu compus din alte trei
foruri, formând ca o funie răsucită ; această formă
pare venită de l a arhitectura moldovenească, unde
este curentă, pe când În Munteni a ea este foarte
rară ; o mai găsim la biserica Stele a şi la chenarul
unei ferestre de la b iserica din Goleşti. Cornişa
inp.org.ro
este refăcută Î ntr'o epGcă târzie ; ea presintă u n
p rofil Î n gen clasic italienesc, care s'a Î ntrebuinţat
numai în veacul al XIX-lea.
Partea superioară a p ridvorului p are a fi şi ea
dintr'o epocă mai târzie ; arcurile de l a rândul
·
superior de firide au o formă puţin obişnuită În
arta noastră. E probabil că l a origine acest p ridvor
avea un singur rând de firide şi era cu corn işa
la un n ivel i nferior celui de la corpul bisericii,
ca la Biserica Domnească din Târgovişte.
Ferestrele par a fi fost lărgite şi înălţate cândva,
probabil la epoca aceia când s'au lărgit şi cele
de la SI. Gheorghe Nou din Bucureşti şi de la
biserica măn ăstirii Brâncoveni, cu care se aseamănă
mult, adecă În veacul al XVIII-lea. Acelaşi gen de
ferestre mai găsim şi l a biserica mare de la mă­
năstirea Văcăreşti ; ele sânt l argi şi înalte, cu arcul
în semicerc şi cu chenare de piatră decorate cu
" rinceau "-uri de flori.
Ferestrele mici de la registrul superior sânt
dreptunghiulare, cu chenare de piatră simple, c-are
Î ntrerup partea superioară a brâului.
Turlele sânt de proporţii relativ scunde, În
genul celor de l a Biserica Domnească din Târ­
govişte şi de la vechea Mitropolie din acest oraş.
Cele două turle mari au câte douăsprezece feţe,
cu ferestre lungi încadrate fiecare cu trei arcade
concentrice, încoronate la partea superioară cu trei
rânduri de dinţi, formând ca o cornişă festonată,
care urmează forma arcadelor şi peste care stă
direct î nvelitoarea de plumb, de formă joasă ş i
turtită, încoronată c u o cruce Î nfiptă într'o piatră
În formă de ghem î mpletit, care formează cheia
bolţii turlei. Unele din aceste ferestre sânt oarbe.
Turlele mici au opt feţe, cu aceiaşi formă şi
acelaşi decor ca şi cele mari.
Basele turlelor par a fi fost modificate cândva ;
aceia de la turla pantocratorului este p ătrată şi
decorată cu un rând de firide scurte Î n semicerc.
Basele celorlalte turle sânt cu opt feţe, adecă cu
colţurile teşite, şi cornişele ce li s'au adăugit l e-au
diformat.
Bolţile acestei biserici sânt dintre cele mai fru­
moase ; ele urmează formele celor de la Biserica
Episcopală din Argeş, Însă sânt de proporţii mai
scunde, fiindcă şi dimensiunile bisericii sânt aici
mai mari decât la Curtea-de-Argeş.
Pronaosul, în special, cu coloanele i nterioare
destul de scurte, a fost cândva deschis spre naos
prin dărâmarea celor două coloane cu arcurile
şi zidăria care se află de-asupra şi care se ridica
probabil pănă la boltă. Coloanele au fost acoperite
 EVOLUTIA ARHITECTURII ÎN MUNTENIA ŞI ÎN OL TE JIA
:atu n ci cu o tencuială imitând marmora, iar capi­
telele cu o decoraţie poleită cu bronz, care dena­
turează caracterul lor de la origine. Cafasul exis­
tent este de asemenea un adaos dăunător. Interi­
orul bisericii este decorat cu o zugrăveală î negrită
de fum ; ea este dintr'o epocă decadentă şi se
pare că aceia de la o rigine n'a existat niciodată,
de oare ce se ştie că, Constantin-Vodă Basarab
·a murit î nainte de a putea termina biserica.
. BISERICA RADU,VODĂ DIN BUCUREŞTJ l
este clădită de către Radu Mihnea la 1 6 1 3 pe locul
unei alte biserici mai mici, clădită de către Alexan­
dru-Vodă la 1 568 şi distrusă de Sinan-Paşa. E o bi­
.serică de tipul meşterului Manole, cu naosul î n
îormă de treflă, c u p ronaosul lărgit şi c u un pridvor
în faţă, ca şi Mitropolia din Bucureşti. Ea avea
� p atru turle, ca şi aceasta : una pe naos, alta pe
centrul pronaosului ş i î ncă două mici pe colţurile
Î
, din spre Apus ale pronaosului. n anul 1 838 un
cutremur îi aduce mari stricăciuni şi i se face
reparaţie în genul neo-gotic austriac, care bântuia
pe atunci ; la 1 863 se zugrăveşte din nou interi­
orul În stilul lui Tătărăscu, după ce i se distruge
z ugrăveala veche. Astăzi turlele, care se refăcuseră
din lemn şi tablă, au trebuit să fie date j os, căci
ameninţau cu p răbuşirea. Zidăria de la naos pare
a fi aceia din veacul al XVII-lea, pe când cea de
la pronaos, cel puţin î n părţile ei superioare, pare
m ai nouă ; aici calota centrală e probabil din
veacul al XIX-lea, ca şi pridvorul, care e complect
reînoit. Supt învelitoare se găseşte În pod deco­
raţia exterioară a basei turlei p antocratorului, cu
arcaturi j oase răzimate pe stâlpi canelaţi în elice ;
acest gen de decoraţie, foarte rar În arhitectura
exterioară, a fost mai mult î ntrebuinţat la de­
coraţii interioare (Mihai-Vodă) sau la tâmplele
de ziei mult obişnu ite î n veacul al XVIII-lea
(Sfinţii Impăraţi din Târgovişte). Cei patru stâlpi
din pronaos au fost p oate de altă formă, ca la
biserica din Văcăreşti, ele exemplu, ş i probabil
refăcuţi şi consolidaţi cu ocasia reparaţiei din
veacul al XIX-lea. Î ntr'adevăr, se p oate vedea şi
astăzi locul bolţii vechi, care p are a fi fost clădită
el irect pe cei patru stâlpi prin intermediarul unor
arcuri, în genul celor de la Biserica Episcopală
de la Curtea-ele-Argeş şi ele la Văcăreşti, şi care
a trebuit probabil să fie consolidată în urmă.
Cercetările sânt an evoioase, î nsă ele ar putea da
resultate interesante, fiindcă î nceputul veacului al
XVII-lea este una din epocile în care s'a clădit
puţin şi din care ni-au rămas foarte rare documente.
1 PI. Ccp' şi următoarele. V. Săndulescu-Verna, Biserica
Radu- Vodă, Bucureşti, 1 930.
inp.org.ro
BISERICA MĂNĂSTIRII COTROCENI 1, clădită
de Şerban-Vodă Cant<ţcuzino la 1 679, a fost de sigur
cea mai frumoasă şi ce, mai strălucită dintre cele
clădite în a doua jumătate a veacului al XVII-lea;
ea poate rivalisa cu biserica mănăstirii Hurezi
( 1 698), precum şi mănăstirea Cotroceni putea
rivalisa cu splendida ctitorie a lui Constantin
Brâncoveanu elin O ltenia. Astăzi din biserica lu!
Şerban Cantacuzino nu a rămas nimic elin Î nfă­
ţişarea exterioară decât doar pridvorul ; nu mai în
interior se mai poate j udeca frumoasa disposiţie
şi elegantele proporţii ale monumentului, iar din
vechea mănăstire, astăzi transformată în Palat
Regal, nu au rămas decât câteva chilii aşezate în
rând cu clopotniţa, şi aceasta transformată, ş i care
servesc ca dependinţe ; aici sânt instalate corpul
de gardă şi bucătăriile. Fru moşii stâlpi de piatră
ai acestor chilii, precum şi un mare n umăr de
coloane sculptate cu capitele şi base î nflorate,
care se găsesc aşez ate prin p orticurile şi pergolele
din p rej ur, ni dovedesc bogăţia arhitecturii acestui
falnic aşezământ. Ca plan, această biserică se in­
spiră de la Mitropolia lui Constantin-Vodă Cârnul ;
dimensiunile ei sânt însă mai reduse : ea are trei­
zeci şi trei de metri lungime pe treisprezece metri
lărgime la pronaos şi pridvor.
Naosul se deosebeşte î n proporţiile generale
de acel de la Mitropolie prin forma absideior late­
rale, care sânt segmente ele cerc, în loc de a fi
semicercuri.
Pronaosul este mai puţin lărgit ca la Mitropolie,
unde ieşiturile laterale au câte p atru metri î n ex­
terior, pe când aici n u au decât u n metru şi j � mă­
1
tate în fiecare p arte. Disposiţia stâl pilor interio ri
este mai raţională ca la Mitropolie şi p roporţia
lor mult mai frumoasă şi elegantă. Stâlpii din
faţa uşii de la întrare sânt mai depărtaţi unul ele
altul decât celelalte, astfel că traveele centrale sânt
mai largi. Această disposiţie uşurează mult cir­
culaţia, iar la Mitropolie, unde stâlpii sânt toţi egal
depărtaţi unul de altul, a trebuit să se scoată cei
doi stâlpi elin spre naos.
Pridvorul este mai degajat decât cel de la
Mitropolie şi stâlpii de piatră sculptată sânt toţi
isolaţi, iar ritmul lor nu este î ntrerupt ca la Mitro­
polie prin masive de zidărie.
Arhitectura în genere este mult mai bogată
decât la Mitropolie ; p iatra sculptată este răspândită
în moei î mbielşugat la Cotroceni, pe când la Mi­
tropolie e rară (ferestrele acesteia sânt din altă
epocă şi probabil contemporane cu clădirea para-
1 PI. cxcjŞi următoarele.
 BULETINUL COMISIUNII MJNUMENTELOR ISTORICE
c1isului, 1 720-30). Î n schimb, Mitropolia pare să fi
fost mai solid construită. La Cotroceni decorul
exterior a fost complect transformat. Numai prid­
vorul mai păstrează arcadele sale în semicerc
aşezate pe stâlpi de piatră cu capitele şi base
asămăn ătoare cu cele de la Biserica Doamnei din
B ucureşti.
Ferestrele sânt în genul celor din epoca lui
Matei Basarab şi inspirate după biserica Stelea
din Târgovişte.
Uşa, cu arcul în acoladă j oasă, cu p isania Î nca­
drată cu două capete de îngeri având aripile
întinse, are chenarul de piatră sculptat şi decorat
cu un " rinceau " de flori în gen oriental, bogat
şi fin lucrat ; el se apropie mai mult de chenarele
din " noul stil" a veacului al XVIII-lea.
Interiorul bisericii este ceva mai bine conservat,
mai ales în părţile inferioare, dar turlele au dis­
p ărut şi au fost înlocuite cu altele noi mult mai
î n urmă.
Trebu ieşte să menţionăm frum oasele proporţiuni
ale stâlpilor din pronaos, cari au şase metri înălţime,
cu fusurile formate fiecare din câte trei pietre ;
ele sânt canelate şi au capitele şi base sculptate
cu flori de crin stilisate ca la B iserica Doamnei,
la Filipeştii-de-Pădure, etc., care par inspirate de
la Biserica Episcopală a lui Neagoe-Vodă din
Curtea-de-Argeş.
Bolţile p resintă cam aceleaşi disposiţii ca şi
cele de la Mitropolia din Bucureşti şi cele de la
Episcopia din Argeş. Turlele m ici din p ronaos,
care au existat, fiindcă ele se văd p e tabloul votiv,
ce arată biserica cu patru turle, au fost su primate,
şi bolta de supt ele a fost î n chisă prin câte o
calotă sferică.
Din vechea mănăstire m ai găsim chilii boltite
cu penetraţiuni şi bucătăria veche cu bolţi pe
trompe, suprapuse unele peste altele şi presintând
cel mai frumos efect. Chiliile sânt legate î ntre ele
prin portice cu arcade în semicerc, răzimate pe
stâlpi canelaţi, scurţi, de p roporţii dorice, cari con­
trastează cu o serie de alţi stâlpi, înalţi şi svelţi,
cu fusul canelat, cu capitele în gen " composit",
cu frunze de acant care susţin un "tailloir"
pătrat, puternic p rofilat. Basa acestor stâlpi are
forma unui vas în patru colţuri, decorat cu foi de
acant, din care iese fusul elegant al stâlpului.
Aceşti din urmă stâlpi sânt probabil acei de la
foişorul stăreţiei vechii m ănăstiri astăzi distrusă.
Ele sânt î ncadrate în porticurile Palatului.
Domnia lui Şerban Cantacuzino pare a constitui
o epocă de transiţie Între arhitectura lui Matei
B asarab şi a lui Constantin Cârnul, pe de oparte,
inp.org.ro
şi aceia a lui Constantin Brâncoveanu, pe de altă
parte ; ea constituie o introducere la stitul nou
din veacul al XVIII-lea. Neamul Cantacuzineştilor,
fiii bătrân ului Postelnic, oameni culţi şi bogaţi,
trăiţi în Constantinopol sau la Veneţia, se p are că
au j ucat aici un rol foarte important, căci ei au
clădit multe si frumoase biserici, din care ni s'au
p ăstrat o part e ; au avut şi frumoase palate, � e
care n i vorbesc cronicarii, însă ele s'au ruinat. I n
afară de i ntemeierile l u i Serban-Vodă de l a Co­
troceni şi de la B iserica Doamnei, cunoaştem cti­
toriile Spătarului Mihail Cantacuzino de la ,Sinaia,
de la Coltea , de la Fundenii Doamnei ; acesta
,
se pare că î nvăţase chiar arhitectura. Mai cunoa­
stem b iserica de la Filipeştii-de-Pădure ( 1 688),
�titorie a l u i Toma Cantacuzino, biserica de la
Pătroaia ( 1 7 1 5), ctitorie a lui Pârvu Cantacuzino,
aceia de la Măgureni ( 1 67 1 ), ctitorie a lui D răghici
Cantacuzino, mănăstirea Coman a, restaurată de
Păharn icul Şerban Cantacuzino la 1 700, şi altele
la Râfov, Lespezi, Turbaţi, Coeni, etc.
Î n Moldova găsim biserica şi palatul de la Paş­
cani ( 1 664), clădite de Iordachi Cantacuzino, care
era cumnat cu Vasile-Vodă Lupu, la Deleni, 1 769"
ctitorie a lui Todiraşcu Cantacuzino, la H orod­
niceni şi I a Fântâna Mare (Suceava), la H oiseşti
(Iaşi), ctitorii ale Marelui Logofăt Nicolae Canta�
cuzino, la Erbiceni şi Dume,şti, ctitorii ale lUI
Lascar Cantacuzino Paşcanu, la Budeştii Ghicăi
(jud. N eamţu) ctitoria lui Toma Cantacuzino.
SCHITUL CORNET (Vâlcea) 1 , este clădit î n
timpul Domniei lui Radu-Vodă Leon l a 1 666.
EI se află situat î ntr'o p itorească posiţie muntoasă,
pe malul Oltului, nu departe de vechea graniţă
din Câineni. Schitul se compune dintr'un patrulater
împrej muit cu ziduri de piatră, având la colţurile
din spre Miază-noapte câte u n turn de apărare de
formă poligonală. Î nspre Miază-zi se află chiliile
mănăstireşti, astăzi î n mare parte transformate, din
care nu a mai rămas decât u n mic corp de clădire
cu câteva încăperi boltite şi un foişor care domină
vederea Oltului si a muntilor din prej ur. Acest
, ,
foisor cu arcade este boltit, şi la el se aj unge
p ri� tr'o scară exterioară 'a lipită de zidul de î mp rej­
muire. Î n centrul patrulaterului se află biserica, ce
şi-a păstrat bine caracterul ei de la origine. I ntrarea
în incinta schitului se face printr'o p oartă boltită,
situată la mijlocul laturii din spre Apus a zidului
de î m p rej muire, În faţa unui pod supt care trece
calea ferată. Schitul depinde astăzi de Eforia Spi­
talelor Civile, proprietara p ădurilor din p rejur, care
a instalat acolo un silvicultor cu locuinţa Î ntr'un
I PI. CCIV şi următoarele.
 EVOLUŢIA ARHITECTURII îN MUNTENIA ŞI ÎN OLTENIA
'Canton, clădit, pare-se, pe locul unde au fost ve­
chile chilii.
Biserica are şaptesprezece metri lungime pe
"şase metri şi jumătate lărgime î n exterior ; ea
este dintre cele mai interesante ca plan şi dintre
cele mai pitoreşti din această vreme, ca arhitectură
exterioară. Frumoasa ei silu etă impresionează din
depărtare, cu turla ei î naltă şi elegantă pe n aos
şi cu clopotniţa masivă şi scundă pe pronaos.
Planul ei presintă structura vechii şcoli sârb eşti
şi aminteşte pe acel al bisericii mari a mănăstirii
Cozia, cu deosebirea că aici. avem În plus o scară
într'un turn exterior, care ,duce la clopotniţă.
În naos, cele p atru arcuri mari care sustin turla
p antocratorului se razimă pe patru p icioar� masive
şi p roeminente, complectate cu patru arcuri oarbe
laterale, alipite de păreţii din spre Nord şi Sud,
cari contravântează î m pingerile provenite de la
greutatea turlei. Acest sistem constructiv a fost
studiat î n partea Î ntâia a acestei lucrări 1.
EI este bine chibzuit şi are avantagiul de a mări
spaţiul interior disponibil, p ermiţând amenajarea
p roscomidiei şi a diaconiconului în nişele formate
supt arcurile oarbe laterale.
Pronaosul este p ătrat şi boltit cu o calotă sfe­
rică, răzimată pe patru arcuri puternice, care stau
pe patru p icioare de zidărie, situate în unghiurile
Încăperii şi care aj ută la susţinerea clopotniţei de
l a partea superioară. Cum am arătat mai sus, o
scară î n elice, cuprinsă Într'un turnulet' ooligonal
şi alipit faţadei din spre Nord, duce la fncăperea
clopotelor. Biserica nu aFe pridvor.
Decorul exterior este asemănător cu acel din
veacul al XVI-lea şi compus din cunoscutele făşii
o rizontale de cărămizi aparente, alternate cu făşii
tencuite, care şi ele sânt despărţite î n dreptunghiuri
lungi prin cărămizi aparente verticale, asezate ,
două câte două. Corpul bisericii este fără firide,
n ici la registrul superior, n ici la cel inferior ; el
este încins cam pe la mij locul Î n ălţimii sale prin­
tr'un brâu orizontal, compus d intr'un tor format
din cărămizi aparente rotunj ite, aşezate pe muche.
Acest brâu se încovoaie în arc de cerc, pe fatada ,
principală de-asupra uşii de la intrare.
Soclul este profilat şi p resintă o ieşitură destul
de pronunţată ; el este lucrat din p iatră brută de
munte neregulată.
Cornişele sânt din cărămidă aparentă, asezate
,
În zimţi după tehnica bizantină cunoscută. Supt
corn işa principală şi S ll pt prâu se află câte un
1 B. C. M. /., lase. 53.54, p. 13.
inp.org.ro
67
iris de butoni în teracotă smăltuită "
· se mai găseste ,
imediat supt acesta u n alt fris din p lăci de teracote
de formă pătrată şi de colori variate. Butonii
rotunzi de teracotă sânt de sigur de la o rigine,
căci acest gen de decoraţii era foarte obişnuit î n
arhitectura d i n timpul lui Matei Basarab ; îl găsim
la Goleşti ( 1 646), la Vlădeşti ( 1 657), la Stelea ( 1 646),
la clopotnita m ănăstirii Negru-Vodă din Câmpu­
Lung, etc. In ceia ce priveşte frisul de teracote
de formă p ătrată, nu putem afirma n imic, căci nu
cunoaştem niciun alt cas similar şi se poate ca
acest fris să fie dintr'o altă epocă , atunci când ,
după cum vom vedea mai j os, biserica de la
Cornet a suferit o restaurare, care din fericire
a fost numai superficială.
Turla pantocratorului, de proporţie înaltă şi
sveltă, stă pe o basă p ătrată, pe feţele căreia se
găseşte, ca la Cozia, câte o arcadă În semicerc ,·
aici n u p are a fi fost câte o ferestruie rotundă î n
mijlocul arcului, ca la Cozia ; u n asemenea ochiu
rotund se vede însă î n dreptul absidelor, de-asup ra
brâului.
Turla are zece feţe şi u n număr egal de ferestre
î nalte, despărţite la mij locul lor printr'o legătură
o rizontală.
Turla clopotniţei are o pt feţe egale, cu patru
"
deschideri largi şi mai scunde, care sânt arcu ite
în semicerc ; basa clopotniţei este pătrată şi de�orată
cu un rând de firide mici şi scurte, În centrul
cărora se găseşte câte un buton smălţuit ; un alt
rând de asemenea butoni se mai găsesc în timpa­
nele dintre aceste firide. Forma arcurilor acestor
firide se deosebeşte de aceia a arcurilor de la
turle. Acestea din urmă sânt simple, formate din
cărămizi drepte, pe când firidele de la basa clo­
p otniţei, ca şi acelea de la partea superioară a
turnuleţului care cuprinde scara, sânt Î ncadrate cu
un profil proeminent, compus dintr'un ciubuc
rotunj it în relief, formând un tor care î n cunj oară
aceste firide. Turnuleţul în care se află scara este
bine legat de corpul bisericii prin elementele arhi­
tectonice orizontale care încing toată biserica. La
o epocă ce nu se poate fixa se pare că exteriorul
bisericii a fost reîmprospătat şi acoperit cu o
tencuială sau zugrăveală care imită decorul de la
o rigine : acesta, p robabil din causa cii mei aspre a
regiunii muntoase, suferise stricăciuni, mai ales
la părţile superioare, unde şi astăzi se vede, mai
bine conservată În unele părţi şi mai ştearsă î n
altele. Sulemeneala aceasta a decorului a avut
meritul de a conserva supt ea arhitectura de la
·
o rigine a monumentului. Nu se poate precisa
dacă zidăria turlelor era la î n ceput lu·crată din
 68 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
cărămizi aparente, ca la p ărţile inferioare, căci ea
este acoperită cu o tencuială pe care s'au zugrăvit,
în afară de reţeaua de cărămizi o rizontale şi ver­
ticale, şi d iferite forme geometrice şi Harale simple
î n două colori, roşii şi galbe n e ; ele sânt dispuse
o rizontal şi formează ca n işte frisuri. Se poate ca
aceste zugrăveli să fie din m ai m ulte epoci, care
ar corespunde cu reparaţiile succesive ce s'au
făcut bisericii.
Uşa de la întrare are u n chenar de piatră
simplu şi este î n coronată la p artea superioară
cu un arc î n aco Iadă, p este care se găseşte, săpată
î n piatră, pisania. H ramul bisericii este zugrăvit
în arcada de de-asupra uşii.
Ferestrele sânt foarte înguste şi chenarele IQr
de piatră fără profile ; cele de la turnuleţul scării
• sânt mai mici şi lipsite de chenare. Cum am mai
spus, î n dreptul altarului şi al absidelor l aterale,
de-asupra brâului o rizontal, se mai vede câte o
ferestruie rotundă, formată din cărămizi aparente
apareliate.
Interiorul are proporţii î n alte şi elegante, care
amintesc pe hcelea din vechea şcoală sârbească,
cu arcade supţiate şi trase în lungime.
Acest monument a suferit mult î n timpul răz­
boiului, când a fost bombardat de inamic şi lovit
în trei p uncte. Unul la altar, în partea de Nord,
unde avea o gaură mare de obuz, care p rovo­
case d ărâma rea unei p ărţi din z i d ; un al doilea
p unct la basa turlei pantocratorului şi la b olta
acesteia, un al treilea p unct Ia p artea de sus a
iurlei pantocratorului, unde se dărâmase o parte
a z idăriei în spre Nord-Est.
Biserica a fost restaurată în anii 1 923-25 de
către Comisiunea Monumentelor I storice, supt îngri­
j irea şi conducerea arhitectului ei, AI. Referendaru.
BISERICA DIN FllJPEŞTII-DE-PĂDURE uu­
deţul Prahova) 1, c1ădită <:le către Spătarul Toma
Cantacuzino î n anul 1 688, este foarte rară ca
disposiţie de plan, cu pridvorul ei p oligonal şi
pe de-asupra lui cu un foişor care serveşte ca
clopotniţă. Ea are treizeci de metri lungime pe zece
metri lăţime, în exterior.
Naosul este în formă de treflă, cu păreţii inte�
riori n etezi, fără masivele p roeminente, nici arca­
deIe oarbe laterale, rămăşiţe ale vechii şcoli
sârbeşti, care dispar complect în a doua jumă­
tate a secolului al XVII�lea.
Pronaosul este pătrat, b oltit cu o calotă sfe­
rică pe pandantivi, cari stau pe patru arcuri late-
I Pl. CCXIIl şi urmatoarele.
inp.org.ro
rale alipite de păreţi şi se razimă la rândul lor
pe console, care se văd la colţurile încăperii. Pro­
naosul este mai larg ca naosul şi ieşit în l ături,
ca la Lăpuşna şi la Brebu. Acest pronaos este
despărţit de naos p ri ntr'un zid care stă pe doi
stâlp i de piatră prin intermediul a trei arcade în
formă de semicerc, cu vârf Ia mijlocul arcadei.
Am mai întâlnit această disposiţie Ia multe alte
biserici din a doua j umătate a veacului al XVII-lea
(Sfinţii Î mpăraţi din Târgovişte şi Si. Nicolae din
Târgovişte, Biserica D oamnei, etc.). Ea pare a fi
fost introdusă în Muntenia odată cu zidirea bi-·
sericii Stelea din Târgovişte ; o găsim în acelaşi
veac şi în u nele biserici din Moldova şi, lucru
de luat în samă, tocmai la unele biserici u n de se
constată î n râurirea muntenească, cum este b ise­
rica din satul Aroneanu şi cea de Ia mănăstirea
Galata (Iaşi), biserica Mirăuţilor din Suceava, res­
taurată în veacul al XVII�lea, etc. D isposiţia de
mai sus tinde în veacul al XVII-lea să înlocuiască
uşa de comunicaţie amenaj ată în zidul despăr­
ţitor dintre naos şi pronaos, care a fost regulă
generală până atunci, atât în Muntenia, cât şi î n
Moldova, conform ritului ortodox. Până acum n u
s'a putut încă desluşi p recis originea acestei dis­
posiţiuni, care se răspândeşte î n ambele ţeri su­
rori cam în acelaşi timp. Ceia ce constituie o
particularitate a acestei biserici este pridvorul
cu arcade, care este poligonal şi are peste
el o clopotniţă cu aceiaşi conformaţie ca şi
pridvorul. O scară interioară aflată î n păretele
din spre Nord al p ronaosului duce la această clo-·
p otniţă. Pridvorul pare a fi fost adăugit În urma
clădirii bisericii, sau poate în timpul clădirii, căci
pe tabloul votiv ea este represintată cu acest
pridvor, ceia ce probează că el a fost clădit de
către ctitorul care a Î ntemeiat biserica ; în tot ca sul,
pridvorul nu a fost construit odată cu biserica,
de oare ce zidăria nu este legată şi arhitectura
lui este diferită de a restului bisericii, fără Uni­
tatea în liniile arhitectonice orizontale, care con­
stituiesc î n genere legătura dintre diferitele părţi
ale unui monument.
Arhitectura exterioară este cea obişnuită î n
veacul al XVII-lea şi p resintă d o u ă registre d e
arcade oarbe în semicerc, despărţite printr'un brâu
o rizontal ; registrul inferior se compune din ar­
cade largi şi Înalte ; cel superior din arcade mai
scurte ; fiecare panou este format din două ar­
cade alăturate. Soclul şi cornişele sânt profilate
după formele cunoscute ; toată suprafaţa exteri­
oară este tencuită.
Turla este înaltă şi bine proporţionată ; basa
ei, relativ j oasă, este prevăzută cu un b râu o ri-o
 EVOLUŢIA ARHITECTURII îN MUNTENIA ŞI ÎN OLTENIA
zontal asemănător, ca profil, cu brâul cel mare
şi cu soclul bisericii.
Ferestrele au chenare de piatră sculptate î n ge­
nul celor de Ia biserica Stelea, după modelul
celor moldoveneşti ; arcurile superioare ale feres­
trelor sânt în acoladă cu vârful ridicat în sus.
Uşa are arcul în acoladă j oasă şi un chenar
bogat sculptat în " rinceau "-uri. Caracterul acestei
sculpturi, inspirat de decoraţia armenească, este
însă de o factură nouă, cu forme florale mai ro­
tunj ite şi mai bine modelate în locul planurilor
inclinate opuse unul altuia şi a formelor geo­
metrice de altă dată. Acea8tă decoraţie se apropie
ca tehnică mai mult de aceia a noului stil din
veacul al XVIII-lea.
Stâlpii de piatră din interior sânt frumos
sculptaţi cu motive arabe, represintând flori de
crin stilisate. Acelaşi m otiv I-am găsit Ia Biserica
Episcopală din Curtea-de-Argeş, şi anume Ia para­
petul de piatră din p rej uru I bisericii, Ia aghiaz­
matarul din faţa bisericii, apoi Ia Biserica Doam­
nei şi Ia Cotroceni (monumente cantacuzineşti) :
stâlpii de la Filipeştii-de-Pădure au capitelele şi
basele identice cu acelea, iar fusul stâlpului este
canelat 1 ; arcul este semicircular cu vârful î ntors
în sus.
Stâlpii de zid de la pridvor şi de la clopot­
niţă sânt p oligonali cu zece feţe din causa formei
p ridvorului, care este el însuşi p oligon al ; capi�
telele ş i basele lor sânt . simple şi abia profilate,
de asemenea şi arcadele care se sprijină pe ele.
Aceste arcade sânt In n umăr de şapte la pridvor
şi numai de cinci la clopotniţă. Un brâu simplu
desparte cele două rânduri de arcade. Acest brâu
se află la alt nivel decât acel de Ia biserică,
cela ce confirmă în de aj uns că p ridvorul nu este
clădit odată cu biserica, ci p robabil puţin în urmă.
S'ar putea presupune că biserica a fost croită
după planul cu clopotniţă peste pronaos, căci gă­
sim scara în interiorul zidului, şi că în timpul
când se c1ădia, acea clopotniţă s'ar fi surpat din
causa dimensiunilor ei p rea largi, ceia ce ar fi
m otivat adaosul pridvorului şi modificarea pIanu­
lui de la o rigine.
BISERICA DIN LUDEŞTI (Dâmboviţa) 2, c1ă­
dită de cronicarul Stoica Ludescu al lui Serban
' î n dreptul absidelor altarului şi a p ronaosului se
Vodă Cantacuzino, la anul 1 680 3, are n6uăsp rezece
· văd n işte ferestruici rotunde cari răspund î n fi­
metri lungime pe şase metri lăţime în exterior.
C).4� I PI.cai'rn-ccxVJ.
2 PI. CCXVIlIşi următoarele.
8 A. Lăpedatu, B. c. M. 1., 1 908, p. 1 6 1 .
inp.org.ro
69
Este o biserică originală ca disposiţie de plan
şi ca î nfăţişare.
Naosul este dispus î n lărgime şi boltit cu o
calotă sferică.
Altarul are şi el o calotă sferică pe pandantivi
răzimată pe patru arcuri dispuse în formă de
trapez : disposiţia este aceiaşi ca Ia Biserica Doam­
nei din Bucureşti.
Pronaosul presintă de asemenea o boltire origi­
nală : suprafaţa lui este despărţită în două părţi
egale printr'un arc median longitudinal ca I a
pronaosul bisericii mănăstirii Dealului şi a mănăs­
tirii B rebu, cu deosebire că Ia aceste două bise­
rICI se găsesc pe pronaos două turle egale, pe
.cân d la Ludeşti sânt două bolţi "a veIla" fără
turle.
Î ntre naos şi pronaos se află cunoscutul motiv
compus din trei arcuri stând pe doi stâlpi de
secţiune octogonală.
Pridvorul are de asemenea o disposiţiune
neobişnuită pe care nu o mai întâlnim decât I a
biserica d i n Filipeştii-de-Pădure. E o colonadă
dispusă î n cerc şi adosată de p ăretele biserici i ;
coloanele sânt legate î ntre ele prin arcuri cu vârf
şi sânt trasate destul de neregu lat. Totul este bol­
tit p rintr'o calotă sferică pe pandantivi răzimată
pe arcuri neegale şi dispuse fără simetrie. Co­
loanele stau pe un p ostament î n alt î ntrerupt î n
dreptul intrării. Nu s e poate p recisa dâCă acest
p ridvor este de Ia origine sau dacă a fost adău­
git în urmă, căci arhitectura lui nu este legată
cu acea a bisericii ; firi deIe care îi decorează- în
exterior nu sânt Ia acelaş nivel n ici de aceeaşi
formă ca acelea de la corpul bisericii ; cornişa
este I a un n ivel - mai j os şi pare a fi fost înălţat
păretele în urmă pănă Ia corn işa p rincipală a
bisericii.
Decorul exterior care este tencuit se compune
din feţe drepte fără profile nici brâu ; n umai Ia
partea superioară sub cornişă se găseşte u n rând
de firide scurte şi neregulat desemnate. O decoraţie
rustică şi desigur dintr'o epocă recentă ornamen­
teasă firidele cu figuri de sfinţi şi frizul de sub
straşina din dreptul p ridvorului, cu tablouri reli ­
gioase foarte rudimentar executate.
Ferestrele nu au chenare şi sânt de sigur noi ;
ridele faţadei şi cari luminează b olţile interioare.
Peste p ridvor se ridică o clopotniţă de lemn rus­
tică la care urcă o scară exterioară ali p ită d e
păretele d i n spre Nord. Se p o ate c a la origine,
9
 70 BULETINUL COMISlUNII MONUMENTELOR ISTORICE
această clopotniţă să fi avut o altă conformaţie,
căci cea de astăzi este de sigur de dată recentă,
dar nu avem n iciun indiciu care să ni permită
a d a vre-o indicaţie sau a face vre-o ipotesă î n
această privinţă. Cadrul de verdeaţă dinprej u r,
p recum şi bradul bătrân ce străj ueşte biserica,
m ăreşte încă . farmecul enigmatic al acestui mo­
n ument stingher.
BISERICA JITIANU 1 din comuna Balta Verde,
lângă Craiova, este clădită de către ConstanUn­
Vodă Basarab zis Cârnul. Anul fondării nu se
cun oaşte. E o biserică imposantă, avân d douăzeci
şi opt metri l ungime p e şapte m etri şi j u mătate
lăţime. Naosul are forma tradiţională a bisericilor
în formă de trenă, care păstrează rămăşiţele vechii
tradiţii sârb eşti exprimate prin cele patru p icioare
proeminente supt turlă şi arcadele oarbe laterale,
alipite pe păreţii Nord şi Sud. Acestea sânt aici
nişe destul de j oase, cum sânt de altfel şi arcurile,
b olţile şi proporţiile generale ale m o n um entului.
Trebuie să observăm că cele patru picioare inte­
rioare de supt turla pantocratorului sânt de pro­
porţii foarte mici, dacă le comparăm cu cele din
veacurile XIV-lea şi XVI-lea de la Cozia şi de la
D ealu, care sânt tipurile din care derivă ; pare a
fi mai m ult o disposiţie tradiţională care se re­
p etă prin rutină, fără ca să mai corespundă unei
cerinţe a raţiunii. O particularitate a acestei biserici,
care se mai întâlneşte şi la B ălten i şi la Comana,
este conformaţia exterioară a absidelor laterale,
care sânt î ncadrate în fiecare parte prin masive
p uternice de z idărie care formeaz ă ca nişte con­
traforturi de formă specială ; acelaşi principiu, î nsă
altfel tratat, î l găsim la Călin eşti, unde aceste con­
traforturi sânt rău dispuse astfel că nu pot j uca
niciun rol, şi la biserica SI. Arhangheli unde sânt
n umai la colţurile din spre Apus şi lipsesc la
colţurile din spre Răsărit. Un cas asemănător mai
găsim la biserica din Războeni (jud. Neamţ).
Principiul în sine este logic din punct de vedere
constructiv, şi aici, la j itianu, se explică şi mai
bine din causa dimensiunilor destul de mari ale
bisericii (arcurile de supt turlă au u n diametru
de 5 m., deci turla are un diametru egal) ; şi cons­
trucţiunea a resistat perfect până astăzi, cu toate
că ea a stat părăsită şi ruinată timp destul de
î n delungat 2, până a fost restaurată de Comisiunea
Monumentelor I storice.
Pronaosul este pătrat şi boltit cu o calotă sfe­
rică, răzimată pe arcuri alipite de ziduri ŞI stând
'l,.'\.\s 1 P l . CCXXIX şi următoarele.
2 PI. CCXXIX.
inp.org.ro
pe patru p icioare aşezate la colţurile î ncăperii.
Trebu i e să observăm că această structură este
aceia care se cuvine pronaosului, care are o clo­
potniţă răzimată pe el, cum este la Cornetu şi
la SI. Î mpăraţi din Târgovişte, u n d e ea este m ai
explicabilă ; la B ălteni şi la Polovraci, tipuri m a i
vechi, găs i m î n c ă b olta cilindrică, ca î n veacul a l
XVI-lea, însă tendinţa generală este c a b olţile î n
"berceau", adecă î n formă de cilindru, să f i e î n ­
locuite prin calote sferice stând pe arcuri, şi î n
veacul a l XVIII-lea această n o u ă formă de b olţi
se întinde nu n umai la pronaos, dar şi la prid­
vorul mai tuturor bisericilor.
Pridvorul cu clopotniţa peste el e o disposiţie
foarte rară, de altfel în casul de faţă el este u n
adaos ulterior, dar probabil tot din veacul al
XVII-lea ; aceasta se d ovedeşte prin soclul bise­
ricii, care se întoarce în unghiu drept în j urul
pronaosu l u i, p e când l ipseşte la p ridvor.
Pridvorul, la partea lui inferioară, presintă o uşă
laterală spre Sud şi arcade largi şi j oase p e două
feţe ; î n grosimea zidului de pe latura n ordică se
găseşte scara care duce la etaj ele de sus.
Clopotniţa e î n altă şi masivă, de formă p ă­
trată, cu î ncăperi intermediare supt camera clo­
potelor; la î ncăperea superioară găsim cele patru
deschideri obişnuite, în formă de arcuri de cerc
largi ; brâul bisericii cu hridele registrului su­
perior se prelungeşte şi î mprej urul clopotniţei,
iar la părţile de sus alte brâuri orizontale şi u n
alt rând d e arcade c u ciubuce rotunj ite î nconj oară
feţele clopotniţei.
Decorul exterior este cel obişnuit ; ambele
registre de firide sânt arcuri în semicerc ; cele
din rândul inferior mai înalte, cele din rândul
superior mai scurte ; ele n u sânt tocmai exact
suprapuse u n u l altuia, căci nu au aceiaşi lăr­
gime ; î ntre ele se află obişnuitul brâu orizontal ;
firi deie sânt simple, fără ciubuc profilat. Totul
este tencuit şi văruit, î nsă cercetând mai de a­
proape se constată că arcurife firidelor şi picioa­
rele lor verticale sânt zidite cu cărămizi de bună
calitate cu rosturile umplute cu mortar. Este
deci probabil că această zidărie nu era destinată
la origin e a fi tencuită ; cărămida nu este de ca­
litatea celei din veacul al XVI-lea, n u este p resată
şi n ici l ustruită la suprafaţă, iar rosturile n u
sânt l ucrate c a l a zidăria bisericilor din vechiul
stil românesc, însă cărămida este foarte bine arsă
şi lucrată cu oarecare îngrijire, cu un procedeu
altul decât cel din veacul al XVI-lea şi de o cali­
tate ceva inferioară la înfăţişare.
 EVOLUTIA ARHITECTURIT ÎN M UNTENIA ŞI ÎN OLTENIA 71

Soclul este profilat simplu fără ciubuce.
Cornişele sânt după tipicul bizantin cunoscut.
Brâul de asemenea are conformaţia obişnuită
cu torul î ncadrat î ntre zimţuri.
Uşa originală a bisericii, Î ntre pridvor şi pro­
n aos, are chenar de piatră simplă, cea de la prid­
vor spre exterior nu are chenar d eloc.
Ferestrele au avut probabil la origină chenare
de piatră ; În urm ă, prin lărgirea lor, chenar ele
au fost scoase. Cele d e astăzi sânt moderne. Fe­
restruicile de la registrul superior lipsesc probabil
fiindcă proporţiile interioare sânt j oase, iar - turla
largă şi bine luminată prin zece ferestre este su-
ficientă. Această biserică este caracterisată prin
corectitudinea şi simplicitatea composiţiunii ei, fără
d ecoraţii, nici ornamente de niciun fel.
MĂNĂSTIREA JlTIANU nu mai există ; ru­
i n ele unei clădiri d estul de importante cu piv­
niţe şi cu un etaj dărâmat se mai văd la Nordul
bisericii. Ea se află situată În exteriorul satului,
În localitatea zisă BaIta-Verde. Sforţările Înde­
lungate depuse d e Comisiunea Monumentelor Isto­
rice pentru a readuce biserica În stare de funcţiu n e
sânt pe cale d e a izbuti, rămânând n umai d e
terminat Î n interiorul bisericii zugrăveala, care se
face de către parohie.

inp.org.ro
 CAPITOLUL XVII.

BISERICI SI MĂNĂSTIRI
,

ALTE TIPURI DE BISERICI. CLOPOTNITELE . ,

BISERICA DIN TURBAŢI (jud. Ilfov) t, e u n
monument care n u-şi găseşte locul Î n grupele
ce-am căutat a d esluşi şi a d etermina, fiindcă are
caractere speciale atât ca plan cât şi ca înfăţişare
exterioară. Ca plan ea nu este în formă de treflă
în exterior dar în interior presintă sân uri laterale
în formă de segment neobişnuită. Naosul pare
a fi avut o turlă la o rigină, astăzi însă e boltit
cu o calotă sferică. Pronaosul de o configuraţie
tot atât de specială, este disimetric ; o scară duce
la o cameră boltită aflată de-asupra lui, dar care
n u este o clopotniţă, căci este ascunsă supt În­
velitoare. Se văd şi urmele unui p ridvor care se
pare că n u este de la origi n e, ci din altă epocă.
Decorul exterior este iarăşi puţin obişnuit,
căci partea sa i nferioară este fără firide sau pa­
n ouri, dar din cărămidă, care pare a fi fost apa­
rentă şi u niform lucrată şi fără făşiile orizontale
cunoscute din vechiul stil, n ici cărămizile aşezate
v ertical. Î n spre Miază-zi partea i nferioară a faţadei
este tencuită şi pe suprafaţa tencuielii se văd de­
semnate dreptunghiuri imitând cărămizi cu făşiile
orizontale şi cu despărţiturile verticale ale apa­
reiagiului din arhitectura veche.
Partea superioară a faţadei este formată din­
tr'un brâu de forma obişnuită peste care stau un
rând de firide în semicerc formate din cărămizi
• rotunj ite ; această parte a faţadei n u p oartă u rmele
d e tencuială ca la partea inferioară şi pare a fi
î ncă d e la o rigine din cărămidă apare ntă. Din
causa caracterelor particulare pe care le are a­
ceastă biserică o dăm ca un tip isolat.
B iserica este clădită în anul 1 693 de către
copiii Postelnicului Cantacuzino, în amintirea ta­
tălui lor omorît la Snagov. Ea are o lungime de
doisprezece m etri fără p ridvor p e cinci m etri şi
j u m ătate lăţime în exterior.
Naosul are absidele laterale puţin d esvoltate
fi avut la origine o turlă care astăzi a dispărut.
Altarul are u n diametru mai mare decât lăr­
gimea naosului şi cam în d esacord cu acesta din
punct d e vedere al formei arcurilor şi al bolţilor
cari la naos sânt î n " porte â faux" şi aşezate pe
o eşitură destin ată a micşora diametrul lor, p e
când la altar bolta se razimă direct pe zid. S e
constată aici p resenţa a doua picioare interioare
aşezate d e fiecare p arte a altarului, al căror rost
nu se vede şi care par dintr'o altă epocă. Acestea
ar putea fi urmele unei tâmple de z id.
Pronaosul este mic, scund şi disimetric din
causa scării interioare care d uce la o î n căpere
superioară boltită cilindric ; ea n u poate fi o as­
cunzătoare căci uşa care duce la scară se află
chiar la î ntrarea în biserică şi la stânga acesteia.
Pridvorul, astăzi distrus, dar al cărui postament
este încă visibil este d e sigur adăugit î n altă
epocă căci zidăria lui nu se leagă şi nu se asea­
mană cu aceea a bisericii propriu zisă. Înfaţişa�
rea exterioara n i arată două modalităţi d e lucru
diferite pe aceeaşi faţadă ; partea inferioară este
tencuită şi nu are n ici firide nici profile ; pe
suprafaţa sa se găseşte desemnat apareiaj ul de
cărămizi orizontale şi verticale, caracteristicul d e­
cor al bisericilor de stil vechiu, iar partea su­
perioară a faţadelor este compusă d intrun rând
de arcade şi un b râu ; aci cărămida este aparentă
şi pare a fi asHel de la o rigine, căci n ici o urmă
de tencuială n u se vede pe aceste arcade, n ici
.
pe suprafeţele dintre ele. Chenarele arcadelor
sânt în semice'rc şi compuse din cărămizi rotunj ite;
arcul are pe extradosul său u n rând de cărămidă
aşezat pe lat, cărămizile sânt de dimensiuni rela­
tiv mari cu rostul larg : şi apareiaj ul lor este
dispus cu feţele lungi în faţadă.
Soclul este compus dintr'un rând de cărămizi
cu profil concav aşezate pe muchie •

. în formă de segmente de cercuri turtite; pare a

Ferestrele primitive par a fi fost înguste şi î n
1 Pl. CCXLlX şi următoarele. forma rotunjită l a partea superioară.

inp.org.ro
 EVOL UŢIA ARHITECTURII ÎN OLTENIA ŞI Î N MU TENIA
Uşa şi pisania bisericii au dispărut.
Î n faţada principală, ascunsă astăzi de p ridvo­
Tul de scânduri, se vede cum b râul orizontal se
Î ntoarce În unghiu drept de-asupra uşii de la În­
irare spre a face loc firidei u n d e se află zugrăvit
hramul b isericii ; de-asupra brâului se mai văd
În faţada� p rincipală firide conţinând figuri de
sfinţi zugrăviţi.
Cornişa este de formă obişn uită, compusă din
mai m ulte rânduri de zimţi.
Disposiţia neobişnuită a acestei biserici precum
şi faptul că ea a fost făcută În amintirea Postel­
nicului Cantacuzino de către fiii săi, ni permite
a crede că este o capelă comemorativă şi că în­
căperea boltită de peste pronaos a fost poate
locul unde s'au adun at oasele sau rămăşiţele ce
s'au putut saiva de familia lui după tragedia de
la Snagov.
BISERICA DIN CĂLINEşTJ (Prahova) \ ar fi
clăditâ la 1 6 1 5 ? dimensiunile ei sânt de douăzeci
de metri pe şapte şi j u mătate. Aşa cum se pre­
sintă astăzi ea este greu de�clasificat În grupele
ce am stabilit.
. Î ntr'adevăr ca şi biserica din B ălteni ea nu are
turlă pe naos ; acesta.:7 este constituit tot după
principiile şi structura vechii şcoli sârbeşti, cu
p icioarele de razim ale bolţii centrale, proeminente ;
aci ele n u se văd decât spre Apus u n d e avem
arcurile interioare secundare alipite de pereţii
Nord şi Sud ; spre altar, acestea nu se mai văd ;
absidele laterale presintă I a n aşterea lor, adecă
în punctele unde ele se leagă cu corpul bisericii
n iste contraforturi mici aşezate î n diagonală şi
d �stinaţie a întări aceste puncte de legătură ; ele
sânt î nsă atât de m ici î n cât din punct de vedere
constructiv nu se vede utilitatea lor ; de altfel ele
nu sânt logic aşezate cum sânt cele de Ia Bălteni
.şi de Ia J itianu cu care se pot a .sămăna Întrucâtva ;
mai cunoaştem u n cas asămăIlător, e acel de Ia
b iserica Si. Arhangheli din Târgovişte unde sânt
n umai două mici contraforturi diagonale aşezate
t01 oblic ca şi aci, î n să n u m ai ·în colţurile exteri­
oare din spre Apus ale naosului.
Pronaosul este pătrat şi despărţit de naos
printr'un părete Î n care s'a amenaj at o arcadă în
locul uşii obişnuite. B olta este o calotă sferică
răzimată pe patru arcuri largi alipite de păreţi şi
răzimate pe patru picioare mici de zidărie aşezate
în colţurile Încăperii.
Până acum elementele descrise ale bisericii n u
1 Pl. ş i CCLVrrI următoarele.
inp.org.ro
73
presintă n imic î n afară de cele cunoscute ; Însă
nedumerirea Î n cepe cu cele două turnuleţe cari
f1anchează pronaosul de ambele părţi, cu forma
clopotniţii şi a frontonului trapezoidal aşezate
peste pronaos ; căci aceste elemente sânt cu totul
în afară de formele tradiţionale ale arhitecturii din
Muntenia.
Se pot face mai multe ipotese : ori clădirea
bisericii a fost Ia î nceput pornită după tradiţia
veche aşa cum arată forma naosului şi a pronao­
sului, şi a fost transformată În urma unui foc sau
a u n u i cutremur cari ar fi vătămat-o în m od destul
de puternic pentru a m otiva transformarea ei,
ori ea nu a fost terminată decât mult mai târziu
de către un alt meşter care, poate, î n n ecunoş.tinţa
planului i niţial a lucrat-o după altă i n spiraţie.
Cercetări amănunţite ar resolva p robabil această
p roblemă. S'ar putea presupune că, cornişa pri­
mitivă şi deci tot acoperişul b isericii erau l a
î nceput m a i jos decât astăzi, căci z o n a superioară
de de-asupra firidelor registrului superior nu se
explică şi pare a fi din altă epocă ; tot asHel s'ar
putea bănui că firidele mici de Ia partea de sus
ale basei clopotniţei sânt şi ele adause în urmă,
căci au altă conformaţie decât rândul de firide de
supt ele ; acestea sânt Într'adevăr formate din
cărămizi rotunj ite formând chenare î n relief în
j urul arcadelor ca I a Cornetu, pe când firidele
m ici, deasupra lor, sânt formate din cărămizi
simple.
Dacă am p resupune că aceste p ărţi superioare
de la corpul b isericii şi de Ia basa clopotniţei
î m preună cu turnuleţele şi părţile de sus ar lipsi
am vedea n umai decât că n e apropiem de dis-o
poziţiunile de la biserica Mănăstirii Cornetu cu
care planul de Ia Călin eşti seamănă m u lt dacă
se suprimă unul din cele două turnuleţe ale scă­
rilor. Motivul din faţada p ri ncipală cu brâul oco­
lind în formă de arc uşa de Ia i ntrare este iarăşi
asemănător cu cel de ,I a Cornetu, de asemenea
la ambele m on u mente găsim butonii de teracotă
împodobind firidele şi tililpanele. Mergând mai
departe cu i poteza de mai sus, s'ar putea p re­
supun e, la origine, existenţa u nei clopotn iţe
patrate sau octogonale peste pronaos ca Ia
Cornetu sau la Vlădeşti ; astfel biserica din Că­
lineşti şi-ar găsi locul alături de bisericile din
grupa a 1 9-a care sânt destul de n u meroase În
veacul al XVn-lea, u n d e ele constituesc tipul cel
nou, creat de această epocă.
Decorul exterior este acel al bisericilor în stilul
vechiu din veacul al XVI-lea, cu făşiile aItern'J,te
de cărămizi aparente şi de tencuială cu cărămi­
zile verticale caracteristice.
74 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Cele două registre de firide sânt, cel de j os î n
formă de dreptunghiu şi c e l d e s u s î n formă de
arcuri î n semicerc" î mpărăchiate două câte două.
Brâul este foarte larg şi compus din trei rânduri
d e cărămizi mai retrase, aşezate î n diagonală şi
formând d i nţi de ferestrău.
Cornişele originale lipsesc.lSoclul este simplu
n e p rofilat.
Ferestrele sânt astăzi fără chenare de piatră,
ele au fost cândva lărgite şi atunci chenarele s'au
scos, căci, dacă trebuie să judecăm după uşa d e
la intrare, este probabil c ă trebuie să f i fost che­
nare de piatră şi la ferestre.
Uşa este cu chenar frumos de piatră sculptată
inspirată de la uşile moldoveneşti, î n să arcul su­
p erior are o formă feston ată de origine orientală ;
peste uşă u n arc de cărămidă care o î n cadrează
şi în j urul căruia b râul se î ncovoaie formând u n
frumos m otiv de faţadă, care aminteşte p e acel
de la Corn etu.
Ornamente de teracotă, în formă de butoni
mici, ca la Stelea, la Cornetu şi la Goleşti, sânt
răsfirate în diferite puncte.
Turlele sânt, după părerea noastră, din altă
epocă şi nu fac parte din concepţia de la origine
a planului bisericii.
Pare foarte probabil că biserica a fost supusă
unor însemnate modificări la o epocă ce n u se
p.oate precisa. Ea presinţă evidente caractere din
epoca lui Matei Basarab. Rămâne d e p recisat
care sânt părţile rămase de la întemeierea ei î n
1 6 1 5.
BISERICA MĂNĂSTIRII TURNU (Argeş 1),
c1ădită de Duca-Vodă la 1 676, este o biserică mică,
de zece metri lungime pe cinci metri lărgime
aproximativă, măsurată în exterior.
Forma d reptunghiulară a planului şi disposiţia
altarului îl apropie de acel al bisericii Sân Ni­
coară din Curtea- de-Argeş.
Structura este însă cu totul alta, cum vom vedea
mai j o s.
Un foc a distrus biserica î n anul 1 932.
Naosul este pătrat şi cupola stă pe patru ar­
curi largi ; turla a dispărut î n incendiu, fiindcă
era de lemn, dar se poate ca la origine să fi fost
o turlă de zid.
Altarul este spaţios şi frumos alcătuit dintr'o
n lşa centrală mai largă, flancată de alte două
nişe mai mici, ca la Sân Nicoară ; alte două firide
I PI. CCLX I J I şi următoarele.
inp.org.ro
se mai văd la zidurile lateral e ; nişa centrală este
aparentă în exterior supt forma ' unei m ici abside
cu î nvelitoare proprie mai j oasă decât a bisericii.
Pronaosul este mic şi dreptunghiular, cu o ca­
I otă proptită în lături cu două arcuri largi.
Exteriorul este tencuit şi decorat cu un singur
rând de firide lungi şi înguste, ca la Cotmeana
şi la Cobia, fără brâu orizontal. Corn işa este largă
şi de formă biz antină, cu mai multe rânduri de
z imţi.
Ferestrele sânt d reptunghiulare, cu chenare d e
piatră, simple.
Uşa are arcul superior î n formă de acoladă
j oasă şi peste ea se află o nişă largă pentru
icoana hramului.
Faţada principală este în întregime acoperită
cu o zugrăveală " al fresco " . Acoperişul de şin­
drilă cu panta răpede avea o siluetă plăcută.
Mănăstirea Turnu, situată î ntr'o frumoasă po­
siţie muntoasă p e malul stâng al O Itului, cuprind e
ş i o clopotniţă, cu alte clădiri m ai moderne care
presintă puţin interes.
MĂNĂSTIREA COMANA (Vlaşca) 1 este în­
temeiată d e Vlad-Vodă Ţepeş la 1 462 2, apoi
rezidită de Radu�Vodă Şerban la 1 588 ; dar n i
s'au păstrat prea puţine rămăşiţe d i n aceste vre­
muri î n depărtate ; numai catul de jos de la chi­
liile din stânga î ntrării p ot fi d e la Radu Şerban,
precum şi frumoasele beci u ri d e la clădirea din
spre apa Câlniştii, cu bolţile lor cilin drice, lucrate
cu măiestrie. Mai bine de un veac după Radu
Şerban, u n strănepot al lui, Vei Paharnicul Şerban
Cantacuzino, restaurează mănăstirea la 1 699- 1 700,
adăugindu-i şi frumosul foişor cu stâlpi de piatră
de pe laturea n ordică. Mai în u rm ă, la 1 854, că­
lugării greci amenaj ează şi repară clădirile vechi
şi restaurează biserica ; din punct d e vedere ar­
hitectonic această restaurare n u presintă niciun
i nteres, ba, din contra, s'ar părea că s'a căutat
distrugerea elementelor vechii noastre arte stră­
moşeşti.
Biserica este, în cea mai mare parte, refăcută,
n umai p ronaosul şi partea din spre Apus a n a­
osului par a fi păstrat o parte din zidurile vechi ;
acestea n i arată o disposiţie asemăn ătoare cu
aceia d e la biserica din Bălteni ( 1 626) şi de la
J itianu c1ădită de Constantin-Vodă Cârnu, fiul lui
Radu-Vodă Şerban. Această disposiţie constă din
I PI. CCLXVI şi următoarele.
2 Al. Lăpedatu şi N. Ghika-Budeşti. Mănăstirea Comana,
B. C. M. 1., anul 1908.
 EVOLUŢIA ARHITECTURII îN MUNTENIA Ş I îN OL TE I A
cele patru colţuri ale naosului, care sânt proemi­
n ente î n afară, aşa că pronaosul pare mai Îngust
d ecât n aosul. Nu cunoaştem decât cele trei bise­
rici, mai sus citate, cu această particularitate Î n
composiţia planului. Atât altarul cu o parte a
n aosului, turlele, cât ş i p ri dvorul sânt reÎnoite d e
călugării greci, la 1 854.
Clopotniţa manastirii este probabil din aceiaşi
epocă, afară poate d e partea i nferioară a arcului
d e l a Î ntrare, care poate fi mai vechiu.
Chiliile d e la stânga Întrării par a fi vechi. Ele
sânt compuse din î ncăperi mici boltite, care au
u n p ri dvor cu arcade Î n faţa lor. Aceste arcade
sânt În formă de semicerc şi se razimă pe stâlpi
rotunzi de cărămidă, care toată a fost aparentă
la origine. Catul superior de chilii pare a fi din
veacul al X IX-lea.
Foişorul Paharnicului Şerban Cantacuzino (ace­
Iaşi care a restaurat măn ăstirea Cozi a şi paraclisul
mănăstirii B i striţa din Oltenia, unde a clădit p rid­
vorul Î n care se găseşte zugrăvit al fresco por­
tretul său ş i al soţiei sale Andriana) este destul
de bine conservat. EI este de formă pătrată Î n
plan şi ridicat pe un postament î nalt, î ntărit cu
două contraforturi spre râpa care coboară la apa
Câlniştii ce curge la p icioarele mănăstirii.
Cei zece stâlpi de piatră cioplită ce Î n conj oară
foişorul pe trei laturi sânt legaţi cu arcuri î n semi­
cerc ; ei sânt frumos propo rtionaţi şi ciopliţi cu
măiestri e ; basa şi capitelul sânt pătrate şi puter­
n i c p rofilate ; fusul rotunj it are un galb elegant
şi este decorat cu două brăţări ornamentate, unul
i m ed iat de-asupra basei şi celălalt supt capitel.
Capitelele stâlpilor din spre păretele clădirii, unde
ei sânt î n castraţi, sânt diferite de celelalte ; ele
poartă sculptat î n relief vulturul cu două capete
ale Î mpăraţilor din Bizanţ, care este ŞI al Can­
tacuzi nilor.
Pivniţele de supt clădirea de pe laturea d e
Miazănoapte sânt largi şi frumos proporţionate ;
ele con stau din două năvi paralele, boltite cilin­
dric şi comunicând î ntre ele prin arcade largi ;
ele par dintr'o epocă îndepărtată şi contrastează
prin calitatea lor, atât ca co ncepţie, cât şi ca exe­
cuţie, faţă de celelalte clădiri de dată mai recentă.
Zidurile manastirii sânt înalte şi relativ bine
păstrate ; ele formează u n patrulater de vre-o şai­
z eci metri lungime pe cincizeci m etri lăţime ; se
mai găsesc destul de bine păstrate unele mici
î ncăperi boltite ale clădirilor vechi, ce în vechi m e
erau alipite de aceste ziduri, d e j u r împrej urul
curţii.
inp.org.ro
75
Unele din ele par dintr'o epocă bună, cele mai
m ulte însă�sânt dărâmate ş i urmele temelii lor lor
răsar din pământ Î n toate părţile. Clădirile de
pe latura de Miazăzi a incintei mănăstirii au fost
d ărâmate în timpul războiului. Tot aici, în colţul
d inspre Sud-Est, se găsiau ruinele u n u i paraclis
care a fost cu totul distrus ; el pare a fi fost
clădit î n veacul al XIX-lea, tot de către călugăr i i
greci, peste ruinele altuia mai vechiu.
CURTEA ŞI MĂNĂSTffiEA BRÂNCOVENI
(Romanaţi) 1. Î n satul Brâncoveni, aşezat pe malul
drept al Oltului, î n j os d e gara Piatra, se găsesc
două aşezări vechi :
1 . Curtea Brâncovenilor, î ntemeiată de boierii
Brâncoveni, mărită şi transformată î n cetate de
apărare de către Matei-Vodă Basarab, care clă­
d eşte aici un palat, acum complect r!linat, şi o
biserică, care serveşte şi astăzi satului. Aceasta
este dreptunghiulară ca plan, fără abside laterale,
dimensiunile ei sânt de vre-o douăzeci şi cinci
metri lungime pe opt metri lărgime aproximativă ;
ea se compune dintr'un naos acoperit cu o calotă
sferică, un pronaos pătrat peste care se ridica la
origi ne o clopotniţă, după cum dovedeşte scara
ce se află în i nteriorul zidului dinspre Miază­
n oapte şi d inspre Răsărit ; un pridvo r, care este
î nfundat cu z idărie, se află în faţa b isericii. Este
un monument având caracterele veacului al XVII-lea
care trebuie clasificat în grupa a 1 4-a.
Exteriorul este d ecorat cu două rân duri de pa­
nouri suprapuse despărţite p rintr'un brâu o rizonta l ;
panourile dreptunghiulare de la registrul inferior,
p recum şi cele d e la registrul superior, care sânt
formate din arcuri alăturate două câte două, u r­
mează plastica cunoscută a veacului al XVII-lea,
cu ciubucele rotunj ite în relief ; brâul este cel
obişnuit în această epocă.
2. Manastirea Brâncoveni 2, situată în ace­
Iaşi sat, ceva mai la vale, se compune dintr'un
p atrulater î mprej mu it cu ziduri care are vre-o
şaizeci metri lungime pe cincizeci m etri lăţime
aproximativă ; pe latura nordică, cam î n m ijlocul
ei, se ridică o frumoasă clopotniţă ; ea este m o­
numentală, cu toate că partea ei superioară a d is­
părut, şi se impune prin frumoasa e i composiţie.
Partea sa inferioară este pătrată ca plan, cu o
boltă în formă de semicerc care serveşte ca în­
trare în mănăstire ; pe de-asupra se află un corp
octogonal, care servia probabil ca ascunzătoare,
fiindcă este lipsit de ferestre şi se află în comu-
1 P l . CCLXX V I I şi următoarele.
2 V. Drăghiceanu, Curţile Domneşti Brâncoveneşti, B. C"
M. 1., anul 1 9 1 1 , pp. 49.
76 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
nicaţie numai cu î ncăperile alăturate din spre Apus.
Exteriorul este decorat cu firide î nalte şi svelte
care se întretaie î ntre ele ; la partea superioară
se găseşte camera clopotelor, care este refăcută
din lemn. O scară în elice, situată î ntr'un turnuleţ
şi în colţul din spre Sud-Est al clopotniţei, urcă
î ntre z iduri pănă la etajul 1 -i u şi d e acolo trece
î ntr'un turn alipit clopotniţei spre a u rca mai sus.
Acest turnuleţ este reconstruit mai târziu. Ele­
mentele acestei clopotniţe sânt ale veacului al
XVII-lea şi ea este de sigur clădită de Matei-Vodă
Basarab, de la care datează şi casele egumeneşti,
astăzi ruinate, care se găsesc în colţul din spre
Nord-Vest al incintei la dreapta clopotniţe i cu care
erau în legătură. Forma bolţilor şi chenarele de
piatră ale ferestrelor sânt caracteristice ale epocii
lui Matei Basarab.
Celelalte clădiri au fost amenajate pentru adă­
postirea asilului de infirmi instalat aici. Latura
din spre Nord a incintei, care este cea mai mare,
este flancată la extremităţi cu două turnuri de
pază. Î n centrul patrulaterului se afl ă b iserica
lui Constantin-Vodă Brâncoveanu, iar în afară d e
zidu rile mănăstirii, spre Sud, se mai aîlă un pa­
raclis din aceiaşi epocă. Aceste două biserici vor
f i studiate la timpul lor, căci ele aparţin veacului
al XVIII-lea.
BISERICA STELEA din Târgovişte 1 este clă­
dită de Vasile Lupu, Domnul Moldovei, în anul
1 645, atunci când şi Matei B asarab, Domnul Ţerii­
Româneşti ridică pe pământul Moldovei biserica
din Soveja.
Biserica Stelea are alt caracter arhitectonic şi
alfă structură d ecât cele din Muntenia; e o re­
plică a b isericii Trei Ierarhi din Iaşi şi studiul ei
este u n bun prilej pentru a ni da samă de deo­
sebirile d intre principiile arhitectonice şi construc­
tive ale artei monumentale din Muntenia şi din
Moldova.
Aceste deosebiri sânt î n semnate şi numeroas e ;
examin'1rea planurilor n i va permite a le precisa
pentru fiecare parte a bisericii.
Naosul, î n formă d e trenă, are, în linii generale,
aceiaşi composiţie ca şi la bisericile din Muntenia,
căci este format din aceleaşi elemente : Un sistem
d e patru arcuri pe plan pătrat, care suportă turla
pantocratorului, flancat într'o parte şi î ntr'alta cu
cele două abside laterale ş i terminat spre Răsărit
cu absida altarul).li.
Structura naosului bisericii Stelea presintă u r­
m ătoarele d iferenţe faţă cu bisericile munteneşti :
1 PI. CCLXXXII şi următoarele.
inp.org.ro
În arhitectura Munteniei cunoaştem pănă acum
două sisteme constructive : vechiul sistem b izantin
şi o variantă a acestuia, vechiul sistem sârbesc.
Ambele au fost studiate În partea I-a şi a II-a a
acestei lucrări 1. Î n sistemul bizantin mai primitiv,
zidurile bisericii primesc direct împingerile arcu­
rilor care susţin turla şi le anulează prin masi­
vitatea lor. Î mpingerile arcurilor transversale sânt
anulate de zidurile absidelor laterale, care se leagă
cu zidurile din spre Nord şi Sud ale bisericii toc­
mai în dreptul acestor arcuri transversale, iar
împingerile arcurilor laterale sânt anulate d e zi­
durile din spre Nord ş i Sud ale bisericii. Î n va­
rianta sârbească mai evoluată, împingerile arcu­
rilor cari susţin turla sânt primite de către patru
masive de zidărie proeminente şi vi si bile în in­
teriorul bisericii ; un sistem de arcuri secundare
dispuse lateral şi alipite de zidurile din spre Nord
şi Sud, contraventează şi anulează împingerile
împreună cu zidurile absidelor laterale ca şi î n
sistemul bizantin.
Dacă trecem acum la examinarea naosului bi­
sericii Stelea, adică a sistemului moldovenesc,
vedem mai î ntâiu că conformaţia zidurilor este
asemănătoare cu aceia a sistemului b izanti n ; ele
sânt drepte şi masive şi n u presintă arcurile la­
terale interioare ale sistemului sârbesc ; în al doi­
lea rând constatăm presenţa a patru contraforturi
exterioare care îlanchează absidele laterale.
Aceste contraforturi sânt d estinate a aj uta la
anularea împingerilor arcurilor transversale care
în genere sânt mai î n alte în arhitectura moldo­
venească decât în arhitectura muntenească ; î m­
pingerile arcurilor laterale sânt anulate d e î nseşi
zidurile din spre Nord şi Sud ca şi î n sistemul
bizantin.
Aşa dar în sistemul moldovenesc elementele
constructive aj utătoare sânt exterioare ş i au forma
de contraforturi. Acest sistem ştim că este de 0-
rigină gotică, pe când î n sistemul muntenesc
aceste elemente ajutătoare sânt interioare ş i cons­
tituite din î n seşi masivele d e zidărie ale păreţilor ;
î n sistemul sârbesc aceste elemente sânt aparente
în interiorul bisericii şi sânt complectate cu ar­
curi laterale oarbe care li sânt adosate. Acest din
urmă sistem cu puncte de sprijin interioare ştim
că este şi el de origine bizantină.
Dacă examinăm bolţile d e la turlele b isericii
Stelea, în comparaţie cu acelea de la turlele bise­
ricilor d in Muntenia şi din Oltenia, vedem ca
p este cele patru arcuri m ari care formează în
1 N. Ghika-Budeşti : Evoluţia arhitecturii în Muntenia, "B.
e. M. 1.", fasc. 53-54 şi 63-66.
 EVOLUŢIA ARHITECTURII ÎN MUNTENIA ŞI Î:-; OLTENIA
plan un pătrat, se suprapun alte patru arcuri
formând în plan un alt pătrat înscris în cel d'in­
tâiu şi aşezat pe diagonală ; peste acest al doilea
sistem de bolţi destinat a micşora diametrul turlei
se înalţă tamburul cilin d ric vertical al acesteia.
Pronaosul, şi el pătrat, este despărţit de naos
prin trei arcade răzimate pe stâlpi octogonali.
Această disposiţie apare şi se răspândeşte atât
în Moldova cât şi î n Muntenia prin veacul al
XVII-lea ; primele exemple par î nsă a fi ele la
sfârşitul veacului al XVI-lea, le găsim atât la Ga­
lata şi Aroneanu, de lângă Iaşi ( 1 594), cât şi la
biserica Mihai-Vodă din Bucureşti ( 1 594), unde
urmele acestor arcuri şi ale stâlpilor s'au regăsit
cu ocasia lucrărilor făcute în anii din urmă.
Nu se poate până acum stabili cu precisiune
originea zisei disposiţiuni. Aceste arcade dintre
naos şi pronaos par mai scunde în bisericile mol­
d oveneşti : Aroneanu, Golia, Trei-Ierarhi şi Stelea ,
şi mai î nalte î n Muntenia : Mihai-Vodă şi Breb u ;
î n acest d i n urmă cas coloanele sânt ridicate pe
u n postament masiv şi înalt de peste doi metri.
Cert este că atât în Muntenia cât şi în Moldova,
pănă la sfârşitul veacu lui al XVI-lea, naosul şi
p ronaosul erau despărţite printr'un părete plin, cu
o singură uşă de comunicaţie ; rămâne de stabilit
prin ce î nrâuriri s'a î ntrodus noua disposiţie î n
arhitectura principatelor române. Boltirea pronao­
sului de la Stelea este şi ea specific moldovenească.
Turla stă pe un dublu ' sistem de arcuri dispuse
ca şi la n aos. Pandantivii d e la sistemul de sus
transmit sarcina turlei pe cele patru arcuri dis­
puse î n diagonală, care se razi mă pe cheile ar­
curilor sistemului de jos ; prin pandantivii mari
ai acestui sistem, sarcinile sânt transmise direct
păreţilor, iar la margenea lor inferioară pandan­
tivii sânt delimitaţi cu arcuri de piatră care se
razi mă la rândul lor î n u nghiurile pronaosului
pe câte o coloană de piatră stând pe un posta­
ment masiv. Aceste arcuri au forma unei funii cu
şuviţe răsucite, când î ntr'un sens, când într'altul.
Ele se continuă în jos prin patru coloane verti­
cale având aceiaşi formă. Această disposiţiune o
găsim atât la pronaos cât şi la naos ; ea imitează
pe aceia de la biserica Trei-Ierarhi din laşi şi d e
la Putna reînoită î n veacul a l XVII-lea 1 . Trebuie
să mai observăm că pronaosul pătrat, cu o turlă,
este curent î n Moldova de la sfârşitul veacului al
XVI-lea î ncoace, pe când î n Muntenia este n ecu­
n oscut a această epocă. Aici găsim numai pro­
n aosul cu două turle alăturate, ca la D ealu, bise ­
rica Domnească din Târgovişte, Gura Motrului,
1 G. Balş, Bisericile l/li Ştefan-cel-Mare, p. 1 43.
inp.org.ro
77
Brebu, etc. ; în veacul al XVII-lea cunoaştem u n
singur exemplu de pronaos cu o turlă : este acel
de la biserica foastei mănăstiri Flămânda (Argeş);
la biserica Mănăstirii Dintr'un Lemn ştim că turla
pronaosului a fost adăugită în urmă, la 1 7 1 5, pe
când biserica este clădită de Matei Basarab. Numai
î n veacul al XVIII-lea mai găsim în Muntenia şi
î n Oltenia biserici cu o turlă pe p ronaos, î nsă
acea turlă este atu nci o clopotniţă şi este despăr­
ţită de interiorul bisericii printr'o calotă sferică şi
găsim în aceste casuri în totdeauna şi scara clo­
potelor, aşezată î ntr'un turnuleţ ca la biserica din
Brădeşti ( D olj) şi Buna-Vestire (Râmn icul-Vâlcii).
Pridvorul de la Stelea are o formă n ecunos­
cută pănă atunci î n Muntenia. E u n dreptunghiu
î nchis cu ziduri î nalte având numai câte o uşă
pe fiecare latură. Cele două coiţuri exttrioare ale
pridvorului . sânt propti te cu câte u n contrafort
aşezat pe diagonală, ca la Trei-Ierarhi din Iaşi.
Arhitectura exterioara este u n amestec de
disposiţiuni şi de forme munteneşti şi moldove­
neşti. Decorul păreţilor, care este de zidărie de
cărămidă tencuită, se aseamănă cu cel muntenesc
şi este compus din cele două registre de firide
arcuite despărţite printr'un brâu orizontal. Acest
brâu are o formă specific moldovenească ; el este
ele piatră şi represintă o funie răsucită ca şi cea
de la arcurile elin interiorul bisericii ; vom găsi
î ntocmdi acelaşi brâu la Mitropolia elin Bucureşti,
care ele sigur este inspirat ele la Stelea. Se mai
găsesc la Stelea în părţile superioare ale faţaele­
lor şi la turle diferite ornamente de teracotă
smălţuită, ele coloare verde, ca la multe biserici
clăelite de Matei Basarab (Gol eşti, VIădeşti, Cor­
net, clopotniţa din Câmpu-Lu ng, etc.),
Turlele sânt de asemenea in spirate după cele
moldoveneşti, dar sânt mai scunde şi mai late
decât acestea. Ele au opt feţe şi stau pe două
base, din care cea de jos este pătrată în plan ca
şi cele din Muntenia şi cea de�a doua are forma
unui poligon stelat ca cele din Moldova. Feres­
trele turlei sânt scurte, aşezate la partea inferioară
a tamburului şi în n umăr n umai d e patru, fiind
orientate î n direcţia axelor bisericii ; pe celelalte
feţe vedem câte un mic contrafort caracteristic tur­
lelor moldoveneşti ; un brâu de piatră ca şi cel
el e la corpul bisericii î ncinge turla mai sus ele
j umătatea î n ălţimii ei şi desparte arcaturile lungi
d e la partea inferioară a turlei d e cele d e sus,
care sânt mai mici şi mai scurte.
Uşa bisericii, ca şi ferestrele, sânt inspirate
după cele moldoveneşti, cu ciubuce rotunjite î n
\0
78 BULETINUL C O MISIUNII MONUiVIENTELOR ISTORICE
relief, dar ele sânt dispuse şi interpretate în mod
diferit; profilele moldoveneşti ca şi cele gotice
sânt retrase succesiv unele faţă de cele vecine,
pe când la Stelea ele sânt în acelaşi plan verti­
cal, ceia ce reduce relieful şi schimbă mult carac­
terul lor.
Ferestrele sânt inspirate după cele de la Trei
I erarhi din laşi ; acolo Î nsă ele au arcuri în semi­
cerc cu vârful Î ntors Î n sus, pe când la Stelea
arcul este turtit şi forma lui se aseamănă mai
m u lt cu acolada din stilurile orientale. Trebue să
mai observăm o disposiţie n ecunoscută în arhitec­
tura din Muntenia şi anume corn işa superi oară
şi pragul de j os al acestor ferestre.
Ambele sânt profilate cu relief putern i c : cornişa
este la o distanţă destul de mare de chenarul pro­
priu zis al ferestrei, iar pragul îl formează chiar
piatra de j os a chenarului. Forma acestui chenar, î n
formă d e arc, c u profile alternate convexe ş i concave,
este i arăşi o inovaţie adusă din Mold ova, căci l a
chenarele de ferestre d i n Muntenia n u am Întâl­
nit decât forma dreptunghiul ară şi p rofile cu
relief foarte slab. Roseta sculptată de la partea de
jos a pietrelor verticale ale chenarului sânt tot
de origină moldovenească, ca şi decoraţia cu
caneluri oblice de la partea de jos a colonetelor
pe care le formează torul în relief ce î n conj oară
fereastra pe l aturile verticale şi latura superioară.
Formele uşii şi ale ferestrelo r de la Stelea le vom
regăsi, în veacul al XVII-lea, la mai multe biserici
din Muntenia şi din Oltenia : la Plumbu ita, la Ver­
bila, la Gura Motrul u i, la Horez, etc.
Bolţile, după cum am arătat mai sus, urmează
principiile moldoveneşti şi aspectul lor, văzut din
interior, este din cele mai frumoase ; mai ales la
turle, cele două rânduri de arcuri suprapuse, din
care cele de sus aşezate I' n diagonală şi răzimân­
du-se pe cheile celor de j os, sânt pe cât de
originale, pe atât de admirabile din punctul de
vedere constructiv şi decorativ.
B iserica are treizeci şi doi metri l ungime pe
zece metri lărgime în exterior. Faţă de bisericile
munteneşti din această epocă, impresionează can­
titatea de piatră î ntrebuinţată în construcţie, atât
în exterior cât şi în interior, bogăţia sculpturii, a
profilelor de la uşă, ferestre, brâu, etc.
Se mai observă alte elemente noi, ca arcada
de la mormântul din pronaos, unele se crede că
este î ngropat Nicolae Vei Aga, tatăl lui Vasile­
Vodă Lupu. EI este î n cadrat Î ntr'un arc ogival
cu o decoraţie bogată, răzimat pe două colonete
scurte şi groase în formă de baluştri clasici, bo­
gat sculptaţi în foi de acantus. Apoi arcadele uşi-
inp.org.ro
lor de la intrarea În pridvor, de forme gotice, cu
brâul răsucit şi cu mici scutu ri (ecusoan e) sculp­
tate pe ele ; p rofilatura puternică de piatră cio­
plită a soclului exterior Î n formă de bancă, ca
la Trei I erarhi şi Probota, este astăzi aproape com­
plect distrusă şi î n parte î ngropată î n pământ.
Trebue să mai observăm, din pun ctul de vedere
constructiv, o deosebire de o importanţă deoseb ită,
în comparaţia elintre structura arcurilor şi a b olţi­
lor În Muntenia şi În Moldova. La Stelea vedem,
pentru prima oară î n Muntenia, arcurile i nterioare,
transversale, din naos, răzimate pe console, ceia ce
este o structură curentă în arhitectura Moldovei.
Î n vechiul sistem sârbesc acest gen de console
este necunoscut la bolţile cilindrice, iar î n';vech iul
sistem b iz antin ele se văd n umai supt formă de
" en corbellement", adică ca o consolă continuă,
care filează orizontal la nivelul naşterii arcurilor
ş i bolţilor şi care are de scop o m icşorare a
" lu minii", adecă a Iărgimii bolţilor şi o uşurare
a construcţiunii prin micşorarea Î mpingţrilor la­
terale ; u n asemenea prolil în " parte il faux" se
găseşte la Snagov, l a Valea, Căluiu, Mărcuţa,
Mihai�Vodă, Buc văţ şi l a Domneasca din Târgo­
vişte. Dar arcurile pe console, la bolţile cilindrice,
n u l e Î ntâlnim n icăiri î n arhitectura Munteniei,
pănă la mij l ocul veacului al XVII-lea. (Nu vorbim
aici, bine î nţeles, de structura turlelor de la Nico­
pole sau de la Cozia, unde ştim că există con­
sole de colţ visibile din interior, ceia ce este o
construcţiune încă diferită.) De la clădirea Stelei
î ncoace, arcurile interioare, p e console, vor deveni
frecvente ; le vedem atât în naos cât şi în pro­
naos la bisericile Sfântul Nicolae din Târgovişte,
D oamnei din Bucureşti şi altele ; trebue să con­
chidem că ele sânt de origine moldovenească.
Î n boltirile din pronaos vom î ntâlni adese o ri şi
consolele de colţ pătrate, mai ales la bisericile
cu o clopotniţă peste p ronaos ; această construcţi­
une se leagă evident mai de aproape cu cele de
la Cozia şi de la Nicopole, amintite mai sus, de­
cât cu cele din Moldova, unde aceste console
sânt de formă lungă, dreptunghiulară, iar nu pă
trată. O u ltimă observaţiune, care are încă impor­
tanţa sa în studiul comparativ dintre procedeele
de arhitectu ră din Muntenia şi din Moldova şi
care este în legătură cu cele de mai sus, este
următoarea : Cele patru arcuri mari de supt turlă
sânt egal de largi în sistem ul sârbesc ; l ărgimea
lor este determinată de aceia a picioarelor de
zidărie proeminente, p e care se razi mă ; î n siste­
mul bizantin, ca şi în cel moldovenesc, aceste
picioare Iipsind, arcurile laterale sânt înguste, pe
când cele transversale, singure, rămân largi ; cele
 EVOLUŢIA A R H I TECTURII ÎN MUNTENfA Ş I ÎN OLTENIA
d'ntâiu sânt î nsoţite de bolţile absidelor laterale,
care le întăresc. Şi în sistemul moldovenesc aceste
arcu ri laterale sânt răzimate pe console lungi şi
înguste, care primesc şi cele două arcuri transver­
sale, formând un sistem perfect î ntărit prin tiran­
ţii de lemn o rizontali cari le solidarisează între
ele. Aceste console sânt î n genere d e piatră când
sânt mai proeminente şi de cărămidă n umai când
ieşitura lor Î n " porte a faux" este mică.
Cornişa bisericii, care a dispărut, era p robabil
cea bizantină, cu cărămizile aşezate În formă d e
dinţi d e ferăstrău ; ea poate Î n s ă s ă f i fost ş i de
piatră, ca la bisericile moldoveneşti. Cercetările
viitoare vor precisa p robabil acest punct de În­
trebare.
Pisania aflată de-asupra uşii pri ncipale, prin care
se pătru nde În pronaos, este încadrată Î ntr'un
chenar de piatră masivă ; de o parte şi de alta
se află câte un balustru scurt şi gros, ca şi cele
de la mormântul din pronaos, ami ntit mai sus ;
aceiaşi baluştri Îi găsim şi la uşa bisericii Sf-ţii
Î mpăraţi din Târgovişte ; ele sânt copiate după
cele d e la pronaosul Trei lerarhilor, unde Î nca­
drează arcadele m ormântale menaj ate supt fe­
restre În ambele părţi ale pronaosufui. Arhitec­
tura interioară a bisericii Stelea, am văzut că se
aseamănă mai mult cu cea moldovenească, pro­
p orţiile generale sânt însă mai puţin elegante ca
cele din Moldova ; este mai ales remarcabilă con­
formaţia n ervurilor d e piatră decorată cu brâul
În formă de funie răsucită, care desenează şi u r­
m ează curba arcurilor ; ele sânt o reminiscenţă
a principiilor constructive gotice, u nd e se ştie că
n ervurile bolţilor erau elementele de resistenţă şi
formau osatura Î ntregii construcţii. Oecoraţiunea
păreţilor interiori se compune mai ales din zu­
grăveli orientale, mai mult turco-arabe, care sânt
probabil de la restaurarea făcută bisericii atunci
când s'a reconstruit turla pantocratorului, căzută
în urma unui cutremur. Toate aceste zugrăveli
sânt dintr'o epocă foarte târzie şi nu pare a fi
rămas nimic de l a frum oasa pictură făcută de
Vasile-Vodă Lupu, care, după memoriile arhi­
diaconului Paul de Alep, a fost executată, Îm­
preu nă cu alte zugrăveli de la u nele biserici din
Ţara�Românească, de către m eşterul care exe­
cutase pe aceia de la Trei Ierarhi şi care fusese
adus aici de către Vasile-Vodă Lupu.
Manastirea Stelea a fost pe vremuri de o de­
osebită importanţă. Astăzi, în afară de biserică, a
mai rămas c1opotniţa, care a fost studiată în partea
a doua a acestei lucrări 1 .
1 B . C . M . 1., fasc. 63-66, fig. 1 85- 1 86.
inp.org.ro
79
Ea a fost construită probabil în \'eacul al XVI-lea;
partea inferioară, cu gangul ce trece pe supt ea,
este de la origine, partea superi oară este însă
refăcută î n u rmă.
Lângă biserică se văd urme de ziduri cu bolţi
şi pivniţe adânci, care făceau parte din construcţiile
mănăstirii împreună cu casele de lângă clopotniţă,
unde erau de sigur chilii.
Astăzi locul bisericii este delimitat de trei străzi
ale oraşului, care, din fericire, Iasă monu mentul
degajat d e construcţiunile parasite ce în majo­
ritatea casurilor ascund bisericile vechi din ora­
şele noastre.
BISERICA OLARI din Curtea�de�Argeş 1 este
o biserică mică, de cinsprezece metri lungime pe
şase metri lăţime în exterior.
Forma şi disposiţia ei este originală şi foarte
diferită de bisericile n oastre din vechea Ţară-Ro­
mănească ; disimetria produsă de clopotniţă, care
este aşezată pe latura sudică, şi forma poligonală,
atât la altar, spre Răsărit, cât şi la pronaos spre
Apus, ar apropia-o ca plan d e u n ele biserici din
Moldova, Î n special de aceia din Bălineşti (00-
rohoiu 2), apoi de biserica Mirăuţi (Suceava), Si.
Sava şi Talpalari (Iaşi), etc. Această clopotniţă nu
este un adaus ulterior ca zidărie, ci este l egată
cu aceia a corpului bisericii, ceia ce dovedeşte
că ambele sânt contimporane.
N aosul este pătrat şi calota sferică care îl î n­
veleşte este proptită de patru arcuri largi, ca l a
biserica mănăstirii Turnu.
Cele două compartimente mici ale naosului
spre altar şi spre pronaos nu sânt o reminis­
cenţă a vechiului plan sârbesc, cum s'ar putea
crede, căci arcurile oarbe l aterale din interior lip­
sesc şi bolţile cilindrice, î n aceste puncte, sânt ri­
dicate mai sus decât arcurile mari şi concentrice
cu ele.
Altarul are un traseu destul de neregulat atât în
exterior u n d e este poligonal cât şi î n interior unde
este un arc d e cerc deformat.
Pronaosul este despărţit de naos prin trei ar­
cade răzimate pe stâlpi octogonali ; arcada de la
mijloc este mai scundă d ecât cele laterale şi de­
asupra ei se găseşte o firidă (caractere din veacul
al XVII-lea) ; forma pronaosului cu teşituri spre
Apus şi b olta lui cu penetraţii (Junete) este un
cas unic în arhitectura bisericilor din Muntenia ;
acest gen de bolţi n u pare a fi mai vechiu decât
veac�l al XVII-lea ; toate bolţile mai vechi sânt în
1 Pl. CCXXXIX şi următoarele.
2 B. C. M. r., anul 1 9 1 1 , p. 203.
80 BULETINUL COMISIU NII MONUMENTELOR ISTORICE
maj oritatea casurilor numai "berceaux"-u ri şi cu­
pole pe pandantivi, n u mai cu noaştem niciun cas
de boltă cu penetraţiuni la monumente mai vechi.
Clopotniţa pătrată în plan serveşte ca pridvor
în faţa întrării bisericii care se află pe latura su­
dică ; la partea superioară este camera, clopotelor,
luminată prin deschideri mari în form ă el e arcade
în semicerc. O scară de lemn exterioară, aşesată
pe latura din spre Răsărit, duce la clopote. Un
acoperiş ele şindrilă, rustic, acopere treptele scării.
Exteriorul bisericii este în parte tencuit şi zu­
grăvit cu frescuri, în alte părţi se vede zidăria,
care este ele piatră ,-bolovani, alternată cu cără­
mizi mici lucrate cu rosturi late.
Ferestrele sânt fără chenare ele piatră şi l de
formă dreptunghiulară. Se pot observa pe faţa­
elele din spre Nord şi din spre Suei nişte pilaştri
aşezaţi la egală elistanţă şi puţin proeminenţi.
Aceştia nu sânt nici contraforturi, fiindcă nu
corespunel ceri nţelor constructive, şi n u sânt nici
p icioare d e arcaturi sau ele firide ca la unele biserici
din O rient, căci această biserică nu presintă ni­
căiri î n faţadă arcaturi sau firide, aşa că rostul
acestor pilaştri nu se poate explica. In spre latura
ele Apus se observă un masiv de zidărie adăugit
în urmă pentru a propti zidul probabil crăpat î n
acest loc. Acest masiv de zidărie formează c a un
contrafort, dar el n u face corp cu păretele pe
care ar trebui să-I proptească, ci este despărţit de el.
Forma pito rească şi rustică a acestui mic m Onll­
ment îl deosebeşte şi mai mult de celelalte bise­
rici român eşti şi este foarte greu de precisat
origin ea din care se trage.
Zidăria de piatră bolovani amestecată cu cără­
midă, asemănătoare cu aceia a bisericii D omneşti
din C u rtea-ele-Argeş, nu este un argument valabil
pentru a presupune acestui monument o vechime
egală cu aceia a acestei biserici ; z i dărie de a­
cest gen se mai execută şi astăzi în Curtea-de­
Argeş, ca şi în alte localităţi de lângă râu riie
muntoase, care dau din bielşug piatră bolovani ;
de asemenea cărămida îngustă se fabrica şi acum
Î n Curtea-de-Argeş.
O piatră de mormânt aflata în biserică datează
din domnia lui Constantin-Vodă Brâncoveanu şi
se poate ca aceasta să fie şi epoca clădirii
b isericii.
BISERICA SF. GHEORGHE din Câmpu�
Lung 1 este o biserică gotică, a cării dată de fon­
d are nu o cunoaştem, căci n u se mai găseşte
I Pl. CCXCI şi următoarele.
inp.org.ro
mClo inscripţie de la Întemeierea ei. E o biserică
mică, de treisprezece metri lungime pe şapte
m etri lărgim e în exterior, d e formă dreptunghiu­
Iară şi compusă dintr'o singură î ncăpere, la care
se adaugă altarul poligon al î n afara şi î n ăuntru,
având o formă trasă în lungime şi î ngustânduse
spre extremitate.
Zidăria este elin piatră brută ro:;tuită. Se mai
văd frumoase chenare sculptate la uşa de la în­
trare şi la fereastra de la altar. Aceasta din urmă
este singura care se mai găseşte astăzi complectă;
o altă fereastră, pe latura de Sud, este probabil
tot de la origine, însă nu este sculptată şi a ră­
mas n eterminată. Soclul are profil gotic, dar piatra
nu se găseşte decât la colţuri ; restul profilului
este făcut din cărămizi pe muche, profilate
du pă aceiaşi formă ca piatra ; se mai găseşte o
parte din corn işa din spre altar, care e din z i mţi
de cărămidă.
Bolta actuală a bisericii este un " b erceau " în
semicerc, dar este p robabil că forma primitivă a
bolţii să fi fost gotică, adică cu n ervuri de piatră,
actuala boltă fiind refăcută în veacul al XVII-lea,
când s'a adăugit bisericii pronaosul actual cu
clopotniţa ridicată de-asupra lui şi o scară î ntr'un
turn aşezat pe latura de Sud a bisericii.
� �Clopotniţa are Î nfăţişarea celor rămase d e la
Matei Basarab ; ea este tencuită şi decorată cu
arcaturi în semicerc, formate din ciubuce rotun­
j ite în relief. La partea superioară se găsesc patru
deschideri largi arcuite la camera clopotelor.
Uşa veche a bisericii, aHată î ntre p ronaos şi
naos, este u n frumos şi unic exemplar de artă
gotică în vechea Ţară-Românească. O comparaţie
î ntre această uşă şi cele moldoveneşti, pe de o
parte, şi cu cele munteneşti pe de altă parte, este
instructivă ; ni arată mai întăiu că tehnica pietrei
sculptate la monu mentele din Moldova este foarte
apropiată de cea gotică - m eşterii pietrari din
Moldova fiind p robabil saşi ori polonesi - şi apoi
ni mai arată că această tehnică, trecând din Mol­
d ova în Muntenia cu meşterii cari au clădit bise­
rica Stelea din Târgovişte, se alterează, pierzând
din vigoarea p rofilelor şi din relieful lor, îndul­
cindu-se prin readucerea acestora î n acelaşi plan,
după tehnica o rientală (Stelea, Gura Motrului, Ver­
bila, etc.).
Fereastra de la altar este şi ea interesantă pen­
tru aceleaşi m otive. (A se compara cu ferestrele
de la Coieni, Stelea, D oamnei, Plumbuita, etc.).
Exteriorul bisericii este astăzi tencuit; partea
veche este lucrată din piatră brută neregulată şi,
 EVOLUŢIA ARHITECTURII ÎN MUNTENIA ŞI ÎN OLTENIA
-c u ocasia unei recente reparaţiuni, aceasta s'a
readus la iveală, rostuindu-se din nou. S'a păstrat
Însă tencuiala la unele părţi de pe faţa din spre
Nord, unde se găseşte o zugrăveală veche cu
panouri al fresco şi alte decoraţiuni zugrăvite.
C L O P O T N 1 Ţ E L E.
Clopotniţele d i n veacul a l XVII-lea erau În
genere înalte şi impunătoare ; Î n afară de cele
descrise mai sus, de la Mănăstirea Brebu, de
la Strehaia, de la Brâncoveni, de la Mănăstirea
Dintr'un Lemn (aceasta din urmă este probabil
de la î nceputul veacului al XVIII-lea), mai avem
câteva clopotniţe păstrate pănă astăzi În stare
destul de bună pentru a putea fi studiate.
CLOPOTNIŢA DE LA SCHITUL CODRENI
(Ilfov 1) n u are inscripţie şi n u cunoaştem niciun
docu ment care să n i preciseze data clădirii ei; ea
poate fi de la sfârşitul veacului al XVII-lea, când
Constantin-Vodă Brâncoveanu clădi aici un conac.
Ea este relativ mică, de patru m etri şi j umătate
lărgime la basă şi de n ou ă m etri Înălţime pănă
la cornişă, zidită din cărămidă care poate să fi
fost aparentă d e la Î nceput ; basa ei este aproape
pătrată În plan ; În partea d e spre Sud se află o
scară Îngustă care este ascunsă În zid şi duce la
clopote ; partea superioară este octogonală În plan
şi presintă câte o deschidere arcuită pe fi ecare
latură ; la partea superioară ea este Î nvelită cu o
boltă de cărămidă î n formă de calotă sferică.
CLOPOTNIŢA DE LA MĂNĂSTIREA NE­
GRU-VODĂ din Câmpulung 2, este mult mai
Înaltă şi mai masivă ; ea are peste z ece metri lăr­
gime la basa e i şi treizeci şi cinci metri Înălţime
pănă la cruce ; forma planului rămâne pătrată
pănă SUS la acoperiş. Faţadele sânt decorate cu cinci
rânduri d e panouri suprapuse şi despărţite prin
trei b râuri orizontale : primul rând de panouri
este dreptunghiular, al doilea cu arcaturi În semi­
cerc, al treilea şi al patrulea de asemen ea, dar
primul mai scurt şi celălalt mai Înalt, În sfârşit
rândul de sus se compune din arcaturi mai mari
I P I . CCXCVIIJ.
2 PI. CCXCIX şi următoarele.
inp.org.ro
81
Faţada principală este ŞI ea zugrăvită În acelaşi
gtn bizantin.
Interiorul bisericii este În întregime zugrăvit,
ca şi tâmpla de zid, la o epocă ce, după i nscrip­
ţiile găsite, pare a fi al XVII-lea veac.
şi mai largi, Î n nu măr de trei pe fiecare latură ;
arcul de mijloc al laturei este deschis.
Se văd la diferite n ivele butonii rotunzi de te­
raco.a.
+"
O scară aflată Într'un turn poligonal u rcă pănă
la etaj ul al doilea şi de acolo Î nainte urcarea se
face pe o scară de lemn aşezată Î n interiorul
clopotniţei.
Suprafaţa exterioară este tencuită şi acoperită
peste tot cu o reţea de linii orizontale şi verti­
cale formând dreptunghiu, care imitează decorul
din veacul al XVI-lea ; coloarea roşie Însă a dis­
părut şi este cert că această tencuială a fost re­
parată de mai multe ori, aşa că este greu de a
se cunoaşte aspectul de Ia origine al monumen­
tului. Î n spre exterior, la stânga intrării, se află,
frumos sculptată În piatră, şi În relief, o căpri­
oară culcată.
Alături de clopotniţă, În interiorul curţii Mănăs­
tirii şi la dreapta Întrării, se găseşte o casă veche
cu Î ncăperi boltite de aspect pitoresc, a cării dată
de clădire este greu d e fixat 1.
CLOPOTNIŢA BĂRĂŢIEI din Câmpulung 2
este d e dimensiuni mai m ici ca cea precedentă ;
ea este de formă pătrată pe toată Înălţimea ei şi
are cinci metri lărgime la basă şi treisprezece
metri Î n ălţime pănă la cornişă.
Genul decoraţiei exterioare este acelaşi ca-Ja
clopotniţa de la Negru-Vodă, cu trei rânduri su­
prapuse de arcaturi şi panouri. Partea superioară
care se află peste corn işa principală, este de sigur
un adaus ulterior.
La biserica SI. Dumitru din Craiova a fost o
clopotniţă Î naltă şi masivă, care astăzi a dispărut.
O fotografie mai veche ni-o arată la fig. 1 26. Ea
nu diferă mult de cele - precedent d escrise.
I PI. cccv.
2 PI. CCCl!I .-CCCIV.
 CAPITOLUL XVIII.
DECORAŢIA ÎN LEGĂTURĂ CU ARHITECTURA
Sculptura în piatră şi sculptura în lemn, care
sant strans legate cu arhitectura, păstrează pănă
pe la sfarşitul veacului al XVII-lea formele şi
tehnica din veacurile precedente. Din puţinele
exemplare care ni-au rămas putem constata că
această tehnică este orientală şi în special arme­
nească ; ea este mai mult O gravură decât o
sculptură, mai mult un clesemn cu relief foarte
mic În care campul, adecă fundul pe care se de­
semnează, este săpat şi retras cu un centimetru sau
doi. Formele utilisate sant mai mult geometrice,
linii e1 repte sau circulare, sau segmente de cerc,
Împletituri complicate amintind pe cele elin arta
arabă (biserica episcopală elin Curtea-ele-Argeş),
la care se adaugă câte oelată flori şi animale stili­
sate, venite probabil din Serbia şi acolo din arta
medievală 10mbardă sau veneţiană (Cozia).
Profilele sant şi ele elestul el e simple şi cu re­
lief mic, cum le vedem la chenarele ferestrelor
şi uşilor Bisericii Domneşti din Targovişte, unele
ele sant probabil elin veacul al XVI-lea ( 1 583), cand
acest monument a fost ridicat de către Petre-Vodă
CerceI.
Evoluţia formelor la chenarele ferestrelor şi ale
uşilor se poate urmări uşor la m o numentele din
veacul al XVI-lea, cand ele sant mai î ntăiu cu su­
prafeţe plane neprofilate, apoi cu muchia teşită
sau cu câteva profile slabe ; decoraţia fiinel re­
dusă nu mai la inscripţia frumos săpată în piatra
ele ele-asupra uşii (Ostrov, Căluiu, Cobia) 2, mai pe
urmă vedem această piatră ele de-asupra uşii pro­
filându-se la intrados în arc cu varful ridicat în
sus (Biserica Domnească din Târgovişte, mănăs­
tirea Valea, Aninoasa, Călelăruşani, etc.) ; pietrele
laterale verticale ale uşilor sant decorate cu mo-
1 B. C. M . 1 . , anul 1 9 1 0, pp. 1 l 0- 1 l4.
2 N. Ghika Budeşti, Evoluţia Arhitecturii în Muntenia şi 01-
t.enia, veacul al XVI-lea, fig. 24, 97, 167 şi 172.
inp.org.ro
tive geometrice formând o ţesătură de linii drepte
şi curbe, o î mpletitură cu relief slab, cu planuri
î nclinate opuse unul altuia şi provocând u n joc
de lumini şi d e umbre alternate (Biserica Dom­
n ească din Târgovişte).
La o altă uşă ele la această biserică, cea dintre
pronaos şi naos \ vedem profile mai pronunţate
şi câte o rosetă sculptată în forme geometrice de
o tehnid asemănătoare cu cele descrise mai sus.
I n veacul al XVII-lea, în timpul domniei lui
Matei Basarab, se poate observa o continuare
elestul ele bine afirmată a acestei evoluţiuni. Pro­
filele sânt mai adânci şi compuse din eşinde şi
î ntrânele alternate, de forme rotunj ite, adecă con­
vexe şi concave, care-şi au originea la b iserica
Stelea, unde au fost aduse de meşterii lui Vasile­
Vodă Lupu. Arcul de la partea superioară a uşilor
se complică, formele arcuite sant acoladele sau
festoanele cu mai multe varfuri ; forma acestora
fiind subliniată de aceleaşi profile rotunj ite con­
vexe şi concave ca la Stelea, ale căror origine
trebuie căutată în arta gotică adusă din Moldova
de către m eşterii saşi sau polonesi şi poate şi î n
arta armenească, care ştim c ă utilisează mult torul
rotunjit ce însoţeşte profilele arcurilor şi ale păr­
ţilor verticale de Ia uşi şi ferestre. Uşile ele l a
monumentele l u i Matei Basarab sant destul de
variate, u nele păstrează formele şi meşteşugul
oriental al veacurilor trecute : (Căldăruşani, Ani­
noasa, etc.), altele urmează pe acelea aduse din
Moldova (Gura Motrului, Verbila, etc.)_
Tot în biserica Domnească din Targovişte se
găseşte în naos şi în altar o î ntreagă podoabă
d e piatră sculptată, care cuprinde scara ce co­
boară de la cafasul domnesc în biserică, decoraţia
proscomidiei şi în sfarşit j eţul arhieresc în piatră
situat supt fereastra altarului.
1 PI. 280 ş i următoarele.
 EVOLUŢIA A R H lTECTURII îN MUNTENIA Ş l îl OL TENTA
Aici găsim o decoraţie mai evoluată, care este
caracteristică pentru domnia lui Matei Basarab.
Scara cafasului este păzită de para pete formate
din lespezi de piatră plină, pe care sânt sculptate
m otive decorative care amintesc pe acelea turceşti
şi persane, cu panouri fe tonate terminate la ca­
pete cu flori de crin stilisate ; interiorul panourilor
este î mpodobit cu Împletituri de flo ,ri şi de frunze,
u n fel de l alele stilisate de o factură elegantă şi
de o execuţie fină şi n ervoasă, cu acelaşi relief
slab al decoraţiilor de stil armenesc, Î n să de o
factură diferită : Î n decoraţia armenească toată su­
p rafaţa este acoperită, aşa că nu se vede fundul
aproape de loc, pe când î n decoraţia de l a aceste
balustrade, florile şi foile sânt resfirate pe supra­
faţa fundului şi legate î ntre ele prin linii curbe
elegante, simetrice faţă cu u n ax şi chiar cu două
axe. Parapetele scării de la Biserica D o mnească
din Târgovişte sânt legate î ntre ele prin stâlpi
verticali, terminaţi la partea superioară cu vârfuri
în formă de ghem Împletit. O colonetă sveltă,
cu fusul canelat în elice cu capitel şi basă îm­
podobite cu flori şi amintind u nele capitele bizan­
tine din Veneţia, susţine grinda cafasului.
O colonetă asemănătoare se găseşte la pros­
comidia acestei biserici, unde susţin e u n arc tri­
lob. Două plăci de piatră plină, decorate cu panouri
festonate, împodobite cu flori stilisate î n genul
celor de la parapetele scării de l a cafa s, formează
balustrada de la proscomidie.
Această prea frumoasă composiţie, împreună
cu scara cafasului descrisă mai sus şi cu j eţul
arhieresc de la altar, decorat în acelaşi gen,
constituie un ansamblu omogen, care ni arată
deosebirea dintre sculptura decorativă din vea­
cul al XVI-lea şi inceputul veacului al XVII-lea,
pe de o parte, şi aceia de la mij locul veacului
al XVII-lea şi de la sfârşitul acestui veac, pe de
altă parte. Atunci, supt domnia lui Şerban Canta­
cuzino şi a lui Constantin Brâncoveanu, caracte­
rul decorativ se modifică în mod simţitor odată
cu Începerea noului stil din veacul al XVIII-lea.
Pentru a ni da sama de aceste deosebiri este
interesant de a compara decoraţia descrisă mai
sus cu aceia de la uşa bisericilor de la Cotro­
ceni, de la Biserica Doamnei şi de la filipeştii­
de-Pădure, unde chenarele . sânt decorate cu " rin­
ceau "-u ri de flori bogate de o tehnică foarte
diierită. florile şi ioile acopere aproape toată
supraiaţa liberă ; ele sânt sculptate printr'un " mo­
delaj " mai gras şi mai realist, cu relieful mai
adânc, î n locul traseului geo metric şi al technicei
cam mecanice a planurilor î n clinate, opuse unul
altuia, pe care am constatat-o mai sus în veacul
inp.org.ro
83
al XVI-lea şi apoi mai puţin pronunţată ŞI cu un
alt caracter în veacul al XVII-lea.
Motivele decorative din stil ul nou sânt tratate
m a i realist şi sânt mai puţin stilisate decât cele
anterioare, studiate mai sus ; ele sânt legate între
ele cu ramuri dispuse în " rinceau "-uri de formă
şi de composiţiune clasică, moştenite de la arta
antică romană şi reîntronate În timpul Renaşterii,
care le Î ntrebuintează atât în Italia cât şi în cele­
lalte ţeri ale Europei ; fiecare epocă, fiecare stil
le interpretează în felul său, ca fiind un bun co­
mun al patrimoniului antic ; le găsim larg utilisate
în toate veacurile de la Renaştere î ncoace, mai
ales î n stilurile francese Ludovic al XIV-lea ŞI
al XVI-lea, apoi în stilul Empire, când ele se
reîmprospătează printr'o inspiraţie mai directă de
la stilul roman din timpul Imperiului. Tot veacul
al XIX-lea ca şi stilurile moderne le mai între­
buinţează încă.
Î n monu mentele noastre vechi, î n cepând cu cele
din u ltima parte a veacului al XVII-lea şi În al
XVIII-lea, la î n ceputul acestuia, formele decorative
par inspirate direct de la cele italien eşti, mai ales
În m o n umentele Cantacuzineştilor, pe cân d mai
târziu În veacul al XVIIf-Iea, pe la sfârşitul dom­
n iei lui Constantin Brâncovean u şi supt Mavrocor­
daţi, ele evoluiază iarăşi spre o interpretare mai
orientală ; În adevăr vom vedea că la această
epocă relieful devine mai puternic ; scara, adecă
dimensiunea diferitelor elemente decorative, se
măreşte ; de asemenea şi suprafeţele decorate ;
meşteşugul se afirmă mai Î ndrăzneţ şi formele
devin mai exuberante şi tot mai bogate.
Î n factura acestor sculpturi se observă o re­
venire la tehnica orientală de altă dată cu planurile
î nclinate paralele şi opuse u n ul altuia şi, dacă
observăm mai de aproape sculpturile de la Vă că­
reşti şi de la Stavropoleos, vom vedea că fiecare
frunză, fiecare petală de floare este asHel tratată ;
ele nu mai sânt executate geometriceşte şi rigid,
ca în arta armenească, ci formele sânt grase şi
m olatice, iar suprafeţele sânt ondulate şi striate
de linii paralele de lumini şi de u mbre. Acest
procedeu oriental monoton aplicat pe o sculptură
de o vitalitate occidentală este caracteristica acestui
stil nou şi el ar dovedi că meşterii pietrari cari
executau aceste lucrări inspirate din Occident
erau de origine orientală.
Sculptura În lemn urmează cam aceiaşi evolu­
ţie ; ea este mai greu de u rmărit, căci documentele
până în veacul al XVII-lea sânt mai rare. Pose­
dăm totuşi câteva exemple care ni permit a o
studia.
84 BULETI N U L COMlSlUNII MONUMENTELOR lSTORICE
o uşă de lemn, provenind de la biserica Sfinţii
Î mpăraţi de la Târgovişte şi aflată la Museul
Comisiunii Monumentelor Istorice, are desemn at
la partea superioară arcul î n acoladă caracteristic
al veacului al XVII-lea şi un chenar decorat Î n
" rinceau"-uri amintind formele orientale c u relie­
ful slab şi cu elemente de dimensiuni relativ
mici ; factura este din epoca de transiţie Între
"vechiul stil" şi noul stil, ale căror caractere am
căutat a le fixa mai sus ; ea datează de la mij lo­
cul veacului al XVII-lea, care corespunde şi cu
clădirea bisericii Sfinţii Î mpăraţi.
Un jeţ cu baldachin, aliat la Museul Comisiu­
nii Monumentelor Istorice, cu colonete canelate
în elice, ca la cele de piatră din Biserica Dom­
n ească de la Târgovişte, studiate mai sus, cu ca­
pitelul Împodobit cu o pasere sculptată În relief
şi cu un coronament În arc trilob, decorat cu foi
şi fructe, are aceiaşi factură ca sculpturile în lemn
de pe uşa bisericii din Cobia ( 1 572) 1.
Un tetrapod aflat la mănăstirea Valea (Muscel)
ni arată o decoraţie compusă din baluştri mici
daţi la strung şi mici motive geometrice compuse
din linii drepte gravate p e suprafaţa părţilor
pline ; strane de biserică de acelaşi gen, cu baluş­
tri daţi la strung şi cu� pan ouri pline nesculptate
În care sânt tăiate arcuri în acoladă cu vârf sau
flori aj urate de forme geometrice, se găsesc Î n
multe biserici 2.
Sfeşnice de lemn cu piciorul profilat din strung,
cu basa şi capitelul formate din talere circulare,
de asemen ea date la stru n g ; altele cu piciorul
sculptat cuiprofile verticale crestate sau î n formă
de funie răsucită fac parte din stilul vechiu 2 .
Alte sfeşnice de lemn, cu aceleaşi profile, Însă
mai bogate, mai mari şi decorate cu foi de acan­
tus, ove, mărgele şi alte motive clasice, ni arată
o origine occidentală venită din Italia Renaşterii 3.
Basa acestor sfeşnice este decorată ori cu paseri
sculptate, ori cu îngeraşi cu aripi, ca la Gorgota
( 1 626), Verbila, Vieroşi, biserica Bucur şi altele.
Acestea din u rmă sânt de aproape inspirate de
la candelabrele italieneşti ; sfeşnicul de la Ver­
bila s'ar apropia de formele stilului Louis XVI.
Tâmplele mai .vechi sânt foarte rare ; nu cunoaş­
tem nici u n a din veacul al XVII-lea, afară poate de
unele părţi de la tâmplele bisericilor Stelea din
Târgovişte, paraclisul Bistriţii şi biserica Bucur ;
tâmpla vechii Mitropolii din Târgovişte, care este
I Ghika-Budeş!i. "Evoluţia arhitecturii in M unterna şi OI··
terna", partea II. fig. 173- 189.
2 A Zagoritz. Mobilierul bisericesc. Buc. 1 9 1 5 fig. 1 .
a lbid., fig. 6 , 9, 1 0 , 1 1 , 13, 1 4.
inp.org.ro
de la Constantin-Vodă Brâncoveanu, se află l a
Museul Comisiunii Monument lor Istorice ş i a­
ceia de la Biserica Domnească din Târgovişte
este datată de la 1 696. Ele sânt din epoca de
transiţie, dar mult mai aproape, î n ce priveşte
caracterul decorativ, de stilul nou decât de acel
vechiu. Studiul comparativ al sculpturii acestor
tâmple precum şi aceia a mobilierului bisericesc
din " stilul nou " ni permite a constata evoluţia
formelor şi a facturii. Mai dăm u n panou de
icon ostas care este decorat cu u n singu r motiv
decorativ care se Î ntinde pe toată suprafaţa lui.
EI este compus din " rincea u " -u ri largi cu foi şi
flori pe scară mică, cu relief slab, încadrând două
medal ioane rotunde aliate pe linia median ă ; la
partea i nferioară regăsim arcul în acoladă j oasă
caracteristic al veacul ului al XVII-lea. Această
lucrare este din epoca de transiţie, poate dintr'o
biserică cantacuzinească ; composiţia şi elemen­
tele decorative sânt ale Renaşterii, însă factura
este supt influenţa orientală din veacul al XVII-lea,
cu elemente de dimensiun i mici, şi sculptura
dej a "modelată" în loc de a fi " gravată" la supra­
faţa lemnului ca în "stilul vechi u " .
Spre a s e î nlesni studiul evoluţiunii artei
decorative, Î ncă atât de puţin lămurită, dăm l a
sfârşitul acestei lucrări o serie de fotografii : câteva
base de cruci provenind de la vechea Mitropolie
din Târgovişte şi aflate la Museul din acel oraş ;
u nele sânt în formă de pară lungă cu decoraţi­
u n i desemnate n aiv, cu relieful slab ; ele sânt
probabil de la Întemeiarea bisericii de către
Neagoe�Vodă Basarab şi se aseamănă cu acele
de la biserica episcopală din Curtea-de-Argeş
care sânt contimporane ; acestea din urmă sânt
Î nsă mult mai artistic şi mai precis executate ;
alte base de cruci Î n formă de ghem cu Împleti­
turi par din veacul al XVII-lea, căci le găs im şi
la biserica Mănăstirii Arnota, la Dintr'un Lemn,
la H urez, etc. ; cea aflată la Museul din Tărgo ­
vişte provine probabil de la partea din faţă a
vechii Mitropolii, care este adăugită î n urmă În
veacul al XVII-lea.
Câteva fotografii ale ferestrelor de la biserica
Mănăsti rii Cozia sânt interesante din punctul de
vedere care ne preocupă, fiindcă partea de sus
a acestor ferestre este foarte probabil de la În­
temeierea bisericii ; unele din ele presintă de-asu­
pra arcului acvilele cu două capete ale lui Mircea­
cel- Bătrân şi la păr ţile verticale ale chenarelor se
văd împletituri în gen armenesc care se aseamănă
cu decoraţiile de la bisericile din Serbia ; partea
de mai j os de brâul orizontal de piatră al biseri­
cii este adăugită în urmă, la o epocă care cores-
 EVOLUTIA ARHITECTURII ÎN MUNTENI A ŞI Il OL TENTA
punde probabil cu o restaurare făcută sub elomnia
lui Constantin-Vodă B râncoveanu, cânel s'a adău­
git bisericii şi pridvorul din faţă.
Tot atunci poate ferestrele ele la naos au fost
lungite î n jos şi li s'au aelăugit chenarele de
piatră care le complectează şi caută să imite pe
cele vechi. Se poate observa că rosetele ele la
colţurile de jos sânt altfel tratate elecât cele de
sus ; ele nu au î mpletituri, cum au acestea, ci
sânt compuse elin foi tratate elestul ele realist, cu
o floare la centru, cum sânt unele elin ferestrele
elin epoca lui Matei Basarab pănă la Constantin
Brâncoveanu (Plumbu ita, Stelea, Doamnei, Horez,
etc) ; aceiaşi observaţie se aplică şi la pragul
orizontal inferior al chenarelor, unele se pot cons­
tata forme mai greoaie şi mai grase, caracteristice
ale veacului al XVIII-lea ; examinarea acestor fo­
tografii arată elestul ele desluşit deosebirea dintre
sculptura din stilu l vechiu şi " stilul n o u "
O fotografie mai veche represintă fântâna de
la mănăstirea Vieroşi (Muscel), unde se poate, ele
I V. Drăghiceanu, Curţile Domneşti Brâncoveneşti, B. C. M. 1., anul 1 9 1 1 , pg. 57.
inp.org.ro
85
asemenea, compara tehnica veche a sculpturii în
piatră ele la arcul superior cu aceia mai nouă
ele la părţile inferioare.
Câteva cruci de piatră, din care cele el e la Par­
cul Carol, aeluse cu ocasia Expoziţiei elin 1 906,
ni arafă o tehnică veche, cu frumoase î mpletituri
geometrice, elin veacul al XVI-lea ; alta cu o funie
răsucită pe muchie şi cu o floare stilisată în
centru ; altele cu patru rotocoale, în care sânt
gravate monogramele lui Isus H ristos ; alta, cu
cinci rotocoale şi cu un mic acoperiş la partea
superioară, este crucea m eşterului italian Pesena
Levin, îngropat la Brâncoveni 1.
O fereastră ele piatră cu arc î n festoane, fără
sculptură, aflată la chiliile mănăstirii Anin oasa din
Muscel, n i arată veacul al XVII-lea.
Ca o complectare, mai aelăugim câteva - icoane
el e la mănăstirea Arn ota, care sânt elin epoca lui
Matei Basarab ; în sfârşit, o icoană a Sfântului
Gheorghe şi o cruce el e fildeş de la mănăstirea
Viforâta.
11
 RESUMAT
Studiul precedent, al monumentelor celer mai
importante care ni-au rămas din veacul al XVII-lea,
ni permite a stabili, în linii generale, caracteristica
arhitecturii veacul u i şi evoluţia sa. Veacul al
XVII-lea este, evident, o epocă de transiţie, căci
nici formele arhitectonice, ·nici aspectul în ge­
neral, nici tehnica m(mumentelor nu presintă
ceva n ou, care să merite numele de " stil " . Se
constată încercări d iverse şi sforţări multiple
pentru adaptarea fermelor tradiţion ale la n e­
voile şi la posibilităţile timpului. E o epocă i ns­
tabilă şi frământată de războaie, mai ales în prima
j u mătate a veacului, :când se clădeşte foarte puţin ;
aju ngem astiel la domnia de douăzeci de ani a
lui Matei-Vodă Basarab, care ridică importante ş i
nu meroase monumente.
Tradiţia veche, şcoala bizantină şi şcoala sâr­
bească rămân la basa tendinţelor noi : suprafaţa
bisericilor se măreşte ; cele două î ncăperi, naosul
şi pronaosul, se leagă mai strâns î ntre ele, pri ntr'o
comunicaţie mai lesnicioasă şi mai largă, şi a
treia î ncăpere din faţa bisericii, pridvorul, se mai
adaugă spre a mări î n că capacitatea acesteia. Unii
meşteri, u rmaşii celor din veacul precedent, se
inspiră din " stilul vechiu " din trecut şi n i dau
monumente ca bisericile din Arnota, Bălteni, PIă­
tăreşti, Cornet, etc. ; alţii, mai puţin stăpâni pe
meseria lor sau aflaţi î n condiţii locale mai puţin
prielnice, se mulţămesc cu un meşteşug mai sumar
şi imitează cu mij loace superficiale frumoasa teh­
nică din veacul precedent ; alţii î ncă, probabil de
origin e străin ă şi veniţi din ţerile dinspre Miazăzi,
introduc procedeul tencuielii generale, care acopere
toată suprafaţa exterioară a monumentelor.
Din studiul nostru am putut vedea că mai toate
tipurile de biserici din veacul al XVII-lea sânt o
urmare a celor anterioare din veacul al XIV -lea
.şi de la î nceputul veacului al XVI-lea, pe care le-am
studiat în partea l-a şi a Il-a a acestei lucrări şi
care constituiesc prototipurile din care derivă toate
celelalte, afară de un mic număr de biserici răz­
l eţe de tipuri d iferite.
O disposiţie n ouă, care apare pentru întâiaşi
'dată în acest veac, este aceia a bisericilor care au
o clopotniţă făcând parte integrantă din biserică
.şi care este aşezată peste pronaos. Am putut nu-
inp.org.ro
măra, în acest veac, opt grupe de biserici, din
care şase derivă din prototipurile,anterioare şi două
sânt cele care presintă noua disposiţie de care
am vorbit mai sus ; ea se găseşte întrebuinţată
ş.j la bisericile cu abside laterale, dar şi mai adese
ori la cele fără abside laterale. Î n cei a ce priveşte
tehnica, meşteşugul din care resuItă aspectul ex­
terior al monumenţelor, am putut constata că
chestiunea este mai delicată şi că ea cere, pentru
a fi precisată, investigaţii mai amănunţite decât
acelea ce am putut face până acum şi anume a­
n alise comparative dintre diferitele tehnice, precum
şi acelea ale materialelor întrebuinţate, cărămizi,
tencuieli, rostuieli, mortare, etc. Până la stabilirea
resuItatelor ce vor putea da aceste studii, am î n­
tocmit o clasificare sumară la capitolul : caractere
generale şi la paragraful plasticei decorative.
Am mai putut constata că înrâuririle din afară
sânt ca şi in existente î n veacul al XVII-lea, în ce
p riveşte arhitectura, şi că abia în decoraţia pietrei
şi a lemnului se pot găsi câteva forme de origine
orientală, aşa că înrâurirea cea mai reală, singura
efectivă, cu toate că şi aceasta foarte vremelnică
şi mărgenită la unele forme de detaliu şi la câteva
disposiţii constructive, este aceia venită din Mol­
dova cu clădirea bisericii Stelea din Târgovişte,
care credem că nu poate fi calificată drept străin ă.
Se poate dar considera că veacul al XVII-lea a
fost î n arhitectură cel mai românesc din toate ;
într'adevăr, î n veacurile anterioare, bisericile sânt
mai mult bizantine sau sârbeşti ; în veacul al
XVI-lea, care este mai unitar şi mai caracteristic
românesc, arhitectura este totuşi î ntemeiată pe
principiile vechiului plan sârbesc şi pe decoraţia
armenească, pe când în veacul al XVII-lea ea
trăieşte pe tradiţia sa proprie. Cât despre veacul
al XVIII-lea, vom vedea că el încheagă sforţările
din veacul al XVII-lea, dând monumentelor forme
şi tehnică desăvârşite ; din punctul de vedere al
artelor decorative, însă, veacul al XVIII-lea este
î nfeodat Orientului şi Veneţiei, pe când veacul al
XVII-lea şi din acest punct de vedere păstrează
o tradiţie mal simplă şi mai sobră, tot de origine
străină, darîmpământenită mai de multşi prin urmare
mai puţin influenţată de aporturile directe din afară.
Sforţările multiple ce s'au făcut în arhitectura
 EVOLUŢIA ARHITECTURII ÎN MUNTENIA ŞI ÎN OLTENIA
din veac�t l al XVII-lea au drept resultat trece rea
de la starea de stagnare şi de regres de la î nce­
putul veacului, la o redeşteptare, la o renaştere
a artei n oastre monumentale şi, mai precis, o
renaştere pur naţională, fără alte înrâuriri din
afară. Această constatare este cu atât mai intere­
santă, cu cât veacul al XVII-lea este acela în care
Renaşterea din Occidentul european, începută în
Italia în veacul al XV-lea, se î ntinde şi î n Orient,
după ce în veacul precedent cuprinsese tot oc­
cidentuJ Europei.
Î n vechea Ţară-Romănească, î n să, înrâurirea
Renaşterii nu se simte decât la sfârşitul veacu­
lui şi în mod foarte limitat, supt domnia lui
Şerban Cantacuzino şi a lui Constantin Brân­
coveanu, numai prin o reîmprospătare a artelor
decorative, în care se strecoară câteva elemente
occidentale din Italia, interpretate î n să î ntr'o tehnică
orientală (Veneţia), ceia ce ar proba că aceste
înrâuriri n i-au venit prin O rient cu meşteri
italieni, cum este, de exemplu, meşterul, sculptor
în piatră, Pesena Levin 1 al lui Constantin B rân­
coveanu, şi prin comerţul obiectelor fabricate
importate din Italia şi din Orient, cum sânt sto­
fele, brocardurile, mobilele şi altele.
Trebuie să mai arătăm că î n râurirea Renaşterii
occidentale, aproape nulă asupra artei din Ţara�
Romănească, este destul de si mţită în Moldova,
unde este venită prin Polonia ori prin Galiţia ;
I V. Drăghiceanu. B. C. M. J. , anul 19 1 1 , pag. 60.
2 Biserica Golia din Iaşi. S: Zotta şi N.
a B. C. M. 1 . , anul 1 9 1 0 , pag. 1 10- 1 1 4.
hiserica Golia din laşi presintă în architectura
faţadelor un decor cu pilaştri corintici şi cu ar­
cade clasice, cu o cornişă cu console, care este
pur italien esc, şi datează de la Vasile-Vodă
Lupu 2.
Alte biserici şi mănăstiri din veacul al XVII-lea,
destul de rău conservate sau transformate, dacă
nu complect ruinate, se mai găsesc în următoarele
localităţi : Sfinţii Apostoli din Bucureşti de la Matei
Basarab şi Ştefan Cantacuzino ; Negoeştii (Ilfov),
1 650, de la Matei Basarab ; Slobozia (Ialomiţa) de
la Matei Basarab, complect ruinată ; Vărzăreştj
(R.-Sărat) 1 644 ; M-rea Berca (Buzău) 1 694 ; M-rea
Barbu (Buzău) 1 662; Bucov (Prahova) 1 679 ; M-rea
Bâldana (Dâmboviţa), dispărută ; Lăculeţe (Dâm­
boviţa) 1 642 ; Răsvadul-de-Sus (Dâmboviţa), de
la Matei B asarab ; B ăjeşti (Muscel) 1 666 ; Bunea
(Dâmboviţa) 1 654; Pârscoveni (Romanaţi) 1 656 �
Ţinţăreni (Dolj), de la Matei Basarab şi Constantin
Brâncoveanu ; Sadova (Dolj) 1 639, de la Matei
Basarab ; Crasna (Gorj), de la m arele Pitar Dumi­
tru Filişanu, 1 659 ; Vădeni (Gorj ) 1 64 1 ; B ăI �şti
(Gorj) 1 688 ; Bârza (Gorj ) 1 690 ; Mănăileşti (Vâlcea)
1 686 ; Costeşti-Petreni (Vâlcea) 1 696, şi altele.
Cunoaştem o singură biserică de lemn rămasă
din veacul al XVII-lea : este aceia din Grămeşti
(Vâlcea) 3, unde se găseşte pictat pe pânză u n
frumos portret al Mitropolitului Ştefan din timpul
domniei lui Matei Basarab.
Ghika-Budeşti, B. C. M. J. , anul 1924, pag. 1 07.
inp.org.ro
RESUME FRAN(:AIS

inp.org.ro
 L'EVOLUTION DE L'ARCHITECTURE EN VALACHIE
-- 0 --

III.
LE DIX-SEPTIEME SIECLE

INTRODUCTION.
Un regard retrospectif j ete sur l'ensemble des glise de Snagov, qui reste un type isole et sans
monuments precedemment etudies nous prouvera influence.
'Gue, des six types principaux d'eglises que nous Examinons maintenant separement chacun d e
.avons trouves li l'origine d e l'art valaque et que c e s prototypes e t voyons l e s principales eglises
nous avons analyses dans la premiere partie de qui ţn derivent.
'Cette etude, il n'en est que quatre qui aient eu I. Le prototype byzantin de Constantinople,
une influence reelle sur le developpement de l'art au plan en forme de croix grecque, est l'origine
monumental roumain, tandis que les deux au­ d e monumeots importants, mais peu nombreux ;
.tres n'en eurent pour ainsi d ire aucune. ce sont : I'ancienne Metropole d e Târgovişte ( 1 5 1 7)
D e ces quatre types, il e n est deux qui datent voir ( I -ere partie), l' Eglise princiere d e Tîrgovişte
du XIV-eme siecle ; se sont les prototypes, les ( 1 583) (voir 2-me partie) et l'eglise St. Demetre
veritables sources dont derivent la presque totalite de Cra'i ova ( 1 650) (voir ci apres), qui paraît etre
des eglises des siecles suivants : le type cons­ le dernier monum ent de ce type.
tantinopolitain, au plan en forme de croix grecque.J II. Le prototype serbe de la Morava, au plan
,
represente par l'Eglise princiere de Curtea�de� trefle, est l'origine el'un granel nombre el'eglises
Argeş et le type serbe, au plan trefle, represente elu XVI-e, du XVII-e et du XVIII-e siecle : ce sont,
par l'Eglise centrale du monastere de Cozia. entre autres, celles el'Ostrov, ele Stăneşti, la petite
Quant au troisieme type du XIV-eme siecle, celui eglise de Cozia, Căluiu, Mărcuţa, toutes du XVI-e
d e l'eglise du Cotmeana, au plan droit (les ab­ siecle (voir I1-e partie). Nous en trouverons ele
sides/ laterales sont raj outees) et a la voCite en meme, au XVII-e siecle, li Arnota, PIătăreşti, Plum­
berceau, c'est nous l'avons vu, un plan desuet ; buita, (etc. voir ci�apres) ; enfin nous en retrou­
son influence sur le developpement ulterieur d e veron s au XVIII-e siecle, mais en moins granel
l'architecture est n u lle. nombre : a Colţea ele Bucarest, a Surpatele, li A­
Parmi les trois autres types, qui d,ttent du de­ ninoasa, a Stavropoleos etc. ; ces d ernieres eglises
but du XVI-eme siecle, nous trouverons deux au­ sont, en general, pourvues d'un porche li arcades .
tres prototypes ; ce sont : l'Eglise du monastere III. Le type de l'eglise de Dealu, au plan serbe
de Dealu, au plan trefle, aux trois tours dont et au el ecor armenien, sert de modele a un cer­
l'une principale au�dessus du naos et les deux tain n o mbre de monuments importants, autant au
autres plus petites et egal es sur le pronaos, et XVI-e siecle, li Bucovătz et a Tutana (voir II-e
enfin l'Eglise Episcopale de Curtea�de�Argeş, partie) qu'au XVII-e siecle, â Brebu, â Gura Mo­
.aux quatre tours, dont l'une sur le naos et les trului, a Căldăruşani (voir ci-apres) et au XVIII-e
trois autres sur le pronaos tres developpe en lar­ ou elles paraissent bien moins n ombreuses (Tous
geur ; de ces trois tours l'une, centrale, pose sur les Saints, â Râmnicul -Vâlcii). Le decor en pierre
u n systeme de douze colonnes qui forment, en sculptee du D ealu disparaît et se trouve remplace
plan, un carn� et les d eux autres plus petites et par la brique et I'eneluit li la chaux.
egales sont posees aux angles de la fa<;ade princi­ IV. Le type complexe de l'Eglise Episcopale
pale. Quant au troisieme type du debut du XVI-eme de Curtea�de�Argeş ne se retrouve pas au XVI-e
siecle, au plan trefle caracteristique du Mont siecle, si ce n'est â Cobia, qui en est une reduc­
Athos, au naos carre surmonte d'une tour p osant tion en brique (voir II-e partie) ; au XVlI-e siecle
-sur quatre piliers isoles, il est represente par l'e- nous trouvons l' E glise Metropolitaine de Bucarest,

inp.org.ro
 BULLETlN DE LA COM:vl ISSI O � DES MONUMENTS H ISTORIQUES
ceHe du m u n astere de Cotroceni (voir ci�apres) ;
au XVlU-e siecle n o u s trouverons e ncore les gran­
des egl i s E �; de V ăcăre şti et ele Cernica p res d e
Bucarest ; une grande partie de c e s eglises du
XVII-e siecle et toutes celles du XVIII-e siecle sont
p ourvues d'un porche ouvert a arcades et a co­
Ion nes de pierre.
V. A part les groupes de monuments que
nous venons de passer rapidement en revue
et qui, nous I'avons vu, derivent directement des
types traditionnels, nous voyons naître, vers le
m ilieu du XVlI-eme siecle, un type nouveaux
d'eglise, qui comporte un c10cher s'elevant au
dessus du pronaos ; nous trouvons ce ' n ouvel
element adapte aussi bien aux eglises a plan
trefle : a Corn et, a VIădeşti, etc., qu'a celles au
plan rectangulaire, sans absides laterales, a Băr­
buleţ, Goleşti, etc. L'acces au c10cher se faiţ par
un escalier qui est tantat cache a l'interteur du
m u r, com m e a Goleşti et a Doamnei, tantat
place dans une tourelle, visible du dehors, et
siiuee en general sur le cote nord, comme a
Cornet et a Bărbul eţ. Parfois l e c10cher se trouve
au dessus du p orche d'entree, comme a ]itianu
et a Filipeşti.
VI. Le porche ouvert, avec arcades posant sur
des piliers ou des colonnes, est un element dont
l'emploi se generalise au XVII-eme siecle. Les
arcades sont en plein cintre, au debut, plus tard
en forme d'accolade, d'arc trilobe on bien fes­
t o n n e au XVIII-eme siecle. Les piliers sont d'a­
bord en brique et plus tard en pierre de taille ;
leurs chapiteaux et leurs bases s'ornent d e pro­
fils, leurs ffits s'agrementent de cann elures on de
b racelets richement sculptes, surtout au XVIII-eme
siecle.
VII. Un evenement qui eut un certain retentis-
inp.org.ro
sement et une influence sensible sur I'cvolution
de l'architectu re valaqu e de la sec onele m oitie
du XVII-eme siecle fut la construction ele I'eglise
de Stelea a Târgovişte, en 1 645. Cette eglise ele
style moldave fut elevee dans la Capitale de la
Valachie par le prince de Moldavie, Basile Lupu
apres sa reconciliation avec le p rince de Vala�
chi e, Mathieu Basarab.
_
VIII. C'est vers cette meme epoque g u e I'on
voit se repandre une nouvelle dispesition inte­
rieure, qui donne aux eglises plus d'unite ; c'est
un ensemble de trois ouvertures en forme d'ar­
cades, posees sur des colonnes, par ou le pro­
naos communique largement avec le naos. Cette
disposition remplacera dorenavant l'unique p etite
porte qui se. trouvait dans I'axe du m u r qui
separait les deux parties de I'eglise, selon la
tradition ancienne, et qui les isolait p resque
I'une de I'autre.
IX. Au XVII-eme siecle de nombreux mo­
n asteres furent edifies, mais un petit nombre
seulement ont conserve j usqu'a nos j ou rs leurs
cellules vofitees ou leurs portiques en arcades,
leurs c10chers ou leur soubassements aux belJes
caves vofitees en berceau. Nous etudiei'ons les
monuments les plus caracteristiques et les m ieux
conserves de ce siecle, en les groupant de fa<;on
a1 pOllvoir mieux suivre l'evolution des types et
des formes. Nous serons ainsi conduits, en par-
tant du style unitaire du XVI-em e siecle et a
travers u n e periode d e transition, d'abord a u n e
renovation d e la tradition de rancienn e architec­
ture valaqu e, sous le regne du prince Mathieu
Basarab et ensuite au " nouveau style ", qui com­
m ence vers la lin du XVII-e siecle et s'etend il
travers le XVIII-e siecle j usqu'au debut d u XIX-e"
 C HAPLTRE XIII.
CARACTERES GENERAUX
Comme disposition de plan et comme formes
architecturales, les eglises du XVII-e siecle de­
rivent, nous le verrons plus loin, des monu­
ments anterieurs. Nous y tro uveron s cependant
u n e beaucoup plus grande variete. Non seule­
ment les types qui nous sont dej a connus y
figurent tou s, mais encore d'autres types nou­
veaux, ainsi que d e n ombreuses dispositions d e
detail imposees p a r l e s n ouveaux programmes
d e l'epoque.
Le plan trefle est celui qui domine ici comme
au siecle precedent; nous trquverons cependant
aussi un certain nombre d'egli ses au plan rec­
tangulaire.
Le XVII-e siecle peut se subdiviser en trois
epoques : La premiere s'etend j u sque vers son
m ilieu, sous le regne du prince Mathieu Basarab :
elle est pauvre en monuments et le n iveau d'art
en est assez bas ; ce n'est qu'une pâle imitation
des eglises d e I 'ancien style du XVI-e siecle.
Celles-ci, nous I'avons vu, etaient d e modestes
monuments, de petites dimensions, mais en ge­
neral bien construits, en brique et en materiaux
simples, mais de belle qualite et d'une technique
remarquable, malgre leur aspect rustique. N ous
n e trouverons plus ces qualites, au debut du
XVII-e siecle. Les briques y sont, en general, de
fabrication mediocre et recouvertes el'un eneluit
sur lequel I'on a imite souvent a la peinture les
j eux de briques el e j adis.
La seconde epoque est en progres conside­
rabIe sur la premiere. Les eglises bâties par le
p rince Mathieu Basarab et par ses successeurs
sont nombreuses, leurs elimensions plus gran�
des de meme que leur variete. o.n y re­
trouve les differents types traditionnels au plan
trefl e et au plan rectangulaire ; on y trouve en
plus u n type nouveau qui est une creation du
siecle. Ce sont les eglises au clocher pose sur
le pronaos. La troisieme epoque de la fin du
siecle appartient dej a au , n ouveau style valaq u e " .
N o u s l'etudierons p l u s tard.
Le decor exterieur est assez variable. Certains
monuments gardent i'aspect des eglises de I'an-
inp.org.ro
cien sty1e du XVI-e siecle, tel que n ou s le con­
naissons, avec ses belles briques apparentes dis­
posees en zones alternees, posees horizontalement
et verticalemellt, ses larges points reguliers soi­
gneusement executes. D'autres eglises ont les arcs,
l es corniches, les bandeaux, le socle et en general
toutes leurs p-arties profilees executees en briques
apparentes, tandis que les surfaces nues eles
fa({ades, sont recouvertes d'u n enduit sur lequel
on voit parfois un reseau de lignes horizontales
et verticales peintes en rouge et im itant le bel
appareil de briques du XVI-e siecle. Ces dii­
ferents procedes font supposer que le prince Ma�
thieu Basarab qui a beaucoup bâti, avait a
sa disposition u n certain n o mbre de maîtres
d'ceuvres de diHerentes origines et q u e chacun
d'eux avait ses procedes suivant la tradition a
laquelle il avait ete forme.
Materiaux et procedes de construction. Le
materieI presqu'exclusivement employe est ici
encore la brique, comme au siecle precedent.
La pierre est rare : on ne s'en sert que pour
l es cadres des portes et des fenetres. Elle est
parfois profilee, mais rarement sculptee. o.n trouve
parfois des rosaces au dessin geometrique des
arcs au profil en accolade ; sous le regne du
prince Mathieu Basarab o n trouve aussi certains
motifs sculptes, des rinceaux de feuillages d'ins­
piration orientale, au relief tres faible. A la meme
epoque, on em ploie la terre cuite emaillee sous
formes ele boutons, de disques ou d e plaques
formant frise sous la corniche ou sous le bandeau,
on encore aux tympans des arcs.
La plastique monumentale ne differe pas, en
gen eral, dans la premiere moitie du siecle, de
ceHe du XVI-e ; ce n'est que dans la seconde
moitie que I'adj onction d'elements n ouveaux, tel
que le porche ouvert ou bien le clocher super­
pose au pronaos, modiiie I'equilibre general de
la composition et en deplace le centre d e gra­
vite vers l'o.uest : c'est sur le pronaos que le
c-entre de la composition se trouve reporte, dans
certains cas, en opposition avec les eglises du
12
94 BULLETIN DE L A COMMISSION DES MONUMENTS HISTORIQUES

XVI-e siecle, ou Ia tour du pantocrator et les ou a peu pres ; la tour du c10cher le surmonte
absides laterales le situaient sur le naos. parfois et enhe lui et le naos la communication
La plastique decorative ne varie que dans devient plus aisee, grâce a une n ouvelJe dispo­
les details. Les elements qui la composent sont sition de trois ouvertures en forme d'arcades qui
e n general les deux registres d'arcades aveugles trouent le mur intermediaire. Parfois le pronaos
superposes et separes par le bandeau horiz ontal s'agran dit considerablement, surtout en Iargeur ;
ensuite les corniches et le socle aux profils re­ des piliers interieurs en divisent alors la surface
sultant des formes variees de la b rique, tels que afin de faciliter la construction des voîites qui l e
nous les avons etudiees au XVI-e siecle. Mais, recouvrent : une t o u r e t parfois meme trois tours
comme nous I'avons fait remarquer p recedem­ le surmontent.
ment, I'aspect exterieur de ces eglises est assez Le porche ouvert manque aux eglises du de­
varie selon qu'on y emploie l'appareil en briques but de ce siecle ; ensuite il devient usuel, et o n
apparentes horizontales et verticales, herite du le raj oute meme devant les eglises plus an­
XVI-e siecle, ou bien la b rique apparente sur cienn es. Les porches du XVII-e siecle sont en
toute la surface du monument, on bien encore general composes d'arcades en plein cintre, po­
que cette surface soit recouvert:; e n entier par sant sur des piliers en briques de section octo­
un enduit passe a la chaux, ou enEn que l'on gonale. Les arcades en sont hautes et etroites,
imite a la couleur sur l'enduit le reseau de briques posees sur un socle massif, qui n'est interrompu
horizontales et verticales du XVI-e siecle. L'aspect qu'au droit de la porte d'entree ; celJe�ci est une
exterieur varie encore, selon que Ies arcades ouverture plus large et plus basse, au-dessus de
aveugles des fa<;ades sont des niches au champ laquelJe se trouve u n e niche, ou l'on voit repre­
en retrait, heritage de I'ecole byzantine, ou bien sente a la fresq ue l.e Saint a qui l'eglise est de­
des arcatures en relief composees de boudins diee. L'interieur clu porcne comporte un banc de
forinant des cadres doubles ou triples j uxtaposes pierre, qui court tout le long des arcades. Les p or­
les uns aux autres, heritage de I'ecole arme­ ches des eglises plus importantes comportent
nienne. Le XVII-e siecle est le dernier ou I'on parfois des entrees secondaires sur les câtes,
emploie e ncore la brique apparente appareilJee : comme a I' Eglise Metropolitaine de Bucarest et
c'est pourquoi c'est aussi le dernier ou l'on a l'eglise cle Gura Motrului. La voÎite du porche
retrouve I'arc en plein cintre qui resulte logi­ est un berceau au debut du siecle. ensuite elJe
quement de l'appareilJage des briques. Au XVIII-e se subdivise en espaces carres par des arcs trans­
siecle, ' on ne le retrouve que tres exceptio nn el­ versaux ; les voÎites sont alors des calottes sphe­
lement. Ce sont dorenavant les arcs trilobes ou riques sur pendantifs. Parfois au milieu clu porche
bien les arcs surbaisses en accolades ou en se trouve u n e coupole plus elevee ou meme u n e
feston s inspires des formes orientales qui do­ tour basse eclairee par d e s j ours lateraux, comme
minent; l'appareilJage des b riques aux arcs n'a a Arnota. Ou trouve aussi des porches cle forme
plus d'importance, car il est recouvert pâr l'en­ polygonale recouverts cle voÎites a lu nettes ; au
duit exterieur. dessus du porche se trouve parfois le c10cher
L'emploi des arcades aveugles, nous l'avons comme a Filipeşti.
dit; est presque general dans la decoration des Les arcades aveugles et les niches recouvrent
fac;ades ; il existe cependant certains cas ou on ne eu general toute la surface exterieure des eglises
trouve qu'un registre d'arcades entre l e bandeau du XVII-e siecle, comme de celles du XVI-e. Leur
et la cornich e ; le reste de la fac;ade entre le aspect est cependant assez variable, comme n ous
banâeau et le socle est nu ; dans d'autres cas, l'avons dej a dit, selon le geme du decor qui les
c'est la fac;ade entiere qui est nue et sans arcades : recouvre : appareilJage apparent du XVI-e siecle,
ces derniers cas sont toutefois assez rares. a zones alternees de briques et d'enduit a la chaux,
Details. Dans I'evolution des formes, au XV1I-e ou bien surfaces entierement en briques appa­
siecle le naos varie peu, il est en general trefle reilJees, ou bien encore entierement enduites a
avec une tau r s'elevant au centre ; parfois aussi la chaux. Mais, qu'ils appartiennent a l'une ou a
il est sans tour, c'est en general le cas, lorsqu'il l'autre de ces categories, la composition des mo­
est sans absides laterales. n uments reste a peu p res la meme et les ele­
Le pronaos est cI'abord peu developpe et se­ ments de Ia decoration sont ceux que n ous con­
pare du naos par un m ur plein, perce cI'une porte naissons deja. Ce sont les socles, les bandeaux
comme au XVI-e siecle. Dans la seconde m oitie ei' les corniches aux briques profilees ; ce sont les
·du siecle, le pronaos s'agranclit ; il devient carre n iches plates de style byzantin ou les arcatures

inp.org.ro
 L'EVOLUTION DE L'ARCHITECTURE EN VALACHIE
a bouelins en relief e1u style armenien. La struc­
ture ele tous ces elements de decoration est la
meme et re suite de la forme des briques : parfois
elles restent apparentes, d'autres tais elles sant
recouvertes d'enduit a la chaux. Comme nous
I'avons dej a e1it, cet enduit est quelquefois de­
core par un reseau de Iign es peintes, imitant l'ap­
pareil des briques e1u XVI-e siecle. Vers la fin du
XVII-e apparaît la decoration a la fresque peinte
sur l'enduit, mais ces procedes font deja partie
du n ouveau style que nous etuelierons dans la
quatrieme partie de cet ouvrage.
Socles, bandeaux et corniches sant en gene­
ral identiques a ceux du XVI-e siecle. Leurs pro­
fils resultent de la forme speciale des briques
p ressees : demi cercle, doucine, talon, dents de
scie, etc. Ces formes persistent plus tard lorsque
l'enduit a la chaux remplace la brique apparente
et recouvre ces p rofils.
Piliers, chapiteaux et bases sunt en general
en brique, rarement en pierre saut a la tin du
siecle ; les piliers sont en general de section oc­
togonale, parfois circulaire, ou carree. Les chapi­
teaux, d'abord de simples tailloirs parallelipipe­
diques, formes de briques, s'agrementant ensuite
d'une corniche en briques profilees, posees sur
champ et de consoles faisant la tran sition avec
le fut. Les bases ont parfois la meme forme que
les chapiteaux, mais renversee.
Les portes et les fenetres sant en general
encadrees de pierre, d'abord sans profils ni or­
nements, comme au XVI-e siecle ; plus tard an
trouve des profils rectilineaires simples; les lin­
teaux de portes se p rofilent en forme d'accolade
ou de festons ; quelques rosaces taillees a fa­
cettes font leur apparition ; des entrelacs recou­
vrent les montants. Le linteau parte une inscrip­
tion aux belles lettres decoratives.
De Moldavie nous viennent vers le miii eu du
siecle des cadres de portes et de fenetres de
style gothique. Leur caractere s'altere par une
i nterpretation gauche, les arcs ogifs ou e n plein
cintre se depriment en accolades ou en arcs
surbaisses ; les proiils gothiques aux reliefs puis­
sants s'amolissent et s'etalent sur un meme plan.
Les voutes ne different pas sensiblement de
celles du XVI-e siecle. Tant que se maintient
I'ancien plan serbe, elles ne varient pour ainsi
dire pas, quant au naos ; ensuite les grands arcs
reposent sur des consoles au lieu de descendre
j usqu'au n iveau du sol, ce qui donne au naos
plus d'espace disponible.
Lorsque paraît le n ouveau type d'eglise au
clocher surmontant le pronaos, la voute prend
inp.org.ro
une n ouvelle form e : L'espace carre du pronaos
est recouvert d'une voute spherique posant sur
pendantifs, renforcee de quatre arcs lateraux puis­
sants, accoles aux murs et reposant sur des
p iliers situes aux quatre angles, an bien sur
des consoles.
Les voutes des porches ext�rieurs sant au
debut ou en berceau an bien en arc de cloître ;
ensuite des arcs transversaux divisent la surface
du porche en carres que recouvrent des calottes
spheriques sur pendantils.
Les tours paraissent au premier abord de
formes assez variees, mais, si an les etudie de
plus pres, an doit admettre qu'un certain nombre
e1'entre elles ne sant point contemporaines e1es
eglises e10nt elles font partie, mais qu'elles furent
detruites par quelqu'acciJent et rebâties plus tard.
Une fois ceci admis, leur evolution se deduit
assez clairement. Chronologiquement elles peuvent
se grouper en quatre familles a partir du XIV-e
siecle et jusqu'au XVIII-e.
1. Les tours les plus anciennes, qui sont aussi
les plus trapues comme proportions, sant rares
auj ourd'hui ; an ne peut guere con sielerer comme
authentiques que celle de I'eglise princiere de
Curtea-ele-Argeş et celle de I'eglise centrale e1u
monastere de Cozia (voir (-ere partie).
Leur e1iametre etant assez considerable, le nom­
bre des ccJtes e1u poligone qui les e1elimitent a I'ex�
terieur est ele seize pour la premiere et ele douze
pour la sec�nde. Leurs fenetres sant au n o mbre
de quatre a Argeş et de douze a Cozia. A Argeş
les douze cotes sans fenetres presentent eles
arcaeles aveugles vers l'exterieur et des n iches
arrondies vers I'interieur. A Argeş comme a Cozia
les fenetres sant longues et etroites, couronn e�s
en arcs plein cintre. Notons gue ni I'une ni I'au­
tre ne sont pour�ues, comme les tours byzantines
en general, de colonnettes verticales aux angles
exterieurs ; n otons encore que leurs corniches
sant horizontales et non pas festonnees suivant
les arcs qui encadrent les fenetres comme a Ni�
copolis, par exemple ; ce qui ne veut pas elire
qu'elles aient ete ain si des leur origine, car il est
fort possible que ces corniches aient ete raj outees
apres coup.
La hauteur de ces tours elepuis leur base carree
j u squ'a leur corniche est a peu p res egale a leur
largeur. Ce sant les seuls exemplaires qui n ous
soient restes du XIV-e siecle.
II. Vne seconde famiIle de tours apparaît au
XVI-e siecle. Leur plan est generalement octo­
gonal et leur eliametre assez reduit comme di­
mensions ; elles sant caract€risees par leurs faces
 BULLETIN DE LA COMMISSION DES MONUMENTS HISTORIQUES
exierieures planes et sans relief ; u n e seu le arcade
en plein cintre, rarement deux, entoure leurs fe­
netres ; celles d'entre elles qui ont des colon­
n ettes verticales byzantines aux angles exterieurs
sont rares (Ostrov, Hârtieşti) ; celles qui n'en
ont pas sont tres simples, parfois en briques
apparentes et sans arcades (Brădet, Stăneşti).
Leur hauteur est a peu pres une fois et demie
a d eux fois leur diametre. Les tours d e certaines
eglises du XVI-e siecle, comme Snagov et I'an­
cienne Metropole de Târgovişte, sont tres p ro­
bablement reconstruites au XVlI�e siecle ou plus
tard : elles font partie d e la quatrieme familie
(voir plus loin).
IIJ. U n e troisieme familie d e tours paraît dater
aussi du XVI-e siecle ; elle est caracterisee par
des p rofils en relief, en forme de boudins, qui
soulignent les m oulures des corniches et des
arcades, ou encadrent les faces exterieures. Leur
origine est probablement armenienne et nOlls les
trouvons au debut a I'eglise de Dealu et a l' E glise
Episcopale de Curtea-de-Argeş ainsi qu'a Lo�
pouchnia; au XVII-e siecle nous les retrouvons a
Arnota, Păpuşa et a Dintr'un Lemn (a la tour du
pronaos, qui date tres probablement de 1 7 1 5),
c'est ce qui explique ses proportions plus hautes.
Les bases de ces tours sont aussi decorees d e
panneaux encadres d e boudins ; leurs formes
sont rectangulaires._
IV. La quatrieme familie d e tours est carac­
terisee par des proportions encore plus elancees ;
les faces exterieures n e sont plus des plans,
mais des surfaces brisees formant des arcades
- terieur par des registres, d'arcades superposees et
concentriques en retrait les unes par rapport
aux autres. Ces arcades encadrent les fenetres
tongues et etroites qui descendent j usqu'a la
loiture et sont en general coupees a mi-hauteur
par un tirant horizontal. Ce type de tour e st le
plus repandu : o n le trouve au XVII-e et surtout
au XVIII-e siecle.
Nous m entionnerons encore les tours d e I'eglise
de Stelea, qui sont d'un genre tres different et
i n spirees d e I'architecture moldave : plan octo­
gonal, surfaees exh�rieures planes ou a faible
relief, fenetres rectangulaires, courtes, au nombre
d e quatre et dirigees vers les axes de I'eglise ;
sur les quatre autres faces diagonales I'on voit
u n petit contreiort.
inp.org.ro
Le contrefort exterieur fait son apparition
vers le miii eu du siecle. Nous en avons trouve,
toutefois, exceptionnellement un cas au XVI-e
siecle, a I'eglise de I'ancienne Cour princiere
(voir 2-e partie). C'est un element d'origine
gothique, qui nous vient par la Moldavie et en
meme temps que la construction de I'eglise de
Stelea a Târgovişte ; il est en Valachie tres pas­
sager, y est interprete tres gauchement et dis­
paraît vers la fin du siecle ; son rale est plutat
decoratii que constructif, et il n'a pas sa raison
d'etre dans I'architectu re valaque, qui suit la tra­
dition byzantine.
Les monasteres. II nous est reste du XVII-e
siecle d'importants fragments de con structions
monastiques, avec des galeries d e cloîtres, des
cellules volitees, des clochers et d'importantes
constructions a volites de belles proportions ; la
plupart sout malheureusement en tres rnauvais
etat de conservation.
Les monasteres sont en general des enceintes
fermees et entourees d e murs eleves, san s ou­
vertures vers I'exterieur, sauf le porche d'entree
que surmonte le clocher.
Tous les bâtim ents qui composent le mo­
nastere prennent j our sur la cour inierieure, au
centre de laquelle s'eleve I'eglise. Nous n e trou­
verons pas en Valachie, sinon exceptionnellement,
les tours crenelees aux angles du quadrilatere,
comme I'on en voit en Moldavie.
Les clochers du XVII-e siecle sont en general
plus eleves que ceux du XVI· e ; ils sont SOUVent
composes de plusieurs etages indiques a l'ex­
separees par des bandeaux. Le plan est en ge­
neral carre a la partip. inferieure, ou se trouve l e
'
pa ssage volite qui sert d'entree a u monastere ;
aux etages intermediaires se trouvent des salles
volitees qui servent d e cachettes et a la partie
superieure de grandes arcades s'ouvrent dans
toutes les directio n s pour f-aciliter la trans mis­
sion a distance du son des cloches ; la partie
superieure des clochers est parfois de plan oc­
togonal.
Les cellules monastiques et les cloîtres ont
ete en grande partie detruits ou transformes par
l a suite. II ne nous en reste que de rares irag­
ments, dont I'etud e n'est pas sans diHicuIte.
 C HAPITRE XIV
SUBDIVISION ET DESCRIPTION DES MONUMENTS.
EGLISES AU PLAN RECTANGULAIRE, SANS ABSIDES LATERALES
Des d eliX grandes familles d'eglises que nous
-connaissons, celles au plan rectangulaire et celles
au plan tn:me, la premiere est la moins n ombreuse.
Elle peut cependant se diviser elle-meme en
plusieurs groupes comme il suit :
EGLISES DU TREIZIEME GROUPE, en com­
menc;ant par l'origine :
Plan rectangulaire sans absides laterales. Naos
avec ou sans tour, pronaos sans tour. Provient
comme plan des chapelles de Turnu-Severin et
de Cotmeana.
L'eglise de ZIătioarele (Vâlcea) est la chapelle
d'un herrriitage auj ourd'hui Mtruit. Elle est de pe­
tites dimensions et en tres mauvais etat ele con­
servation. Les murs exterieurs seuls sont encore
debout et ils gardent sous les enduits et la chaux
le decor en brique apparente semblable a celui
du XVI-e siecle. Les briques sont de tres petites
dimensions et posees sans relief a la surface elu mur.
Les tours et les vOlItes ont elisparu ; un porche
a arcaeles, datant probablement du XVIII-e siecle,
y fut raj oute en meme temps qu'un clocher que
n ous m ontre u n e photographie plus ancienne.
L'eglise de Sacuieni (Dâmboviţa), bâtie en 1 606,
est de plus grandes dimensions que la prece­
dente ; ses voutes ont disparu, et elle paraît avoir
subi d'importantes transformations dans la se­
conde moitie du siecle, quand on y raj outa le
pronaos surmonte d'un clocher flanque d'un es­
calier en tourelle et des contreforts exterieurs.
L'architedure exterieure se compose aujourd'hui
d'un registre d'arcades etroites de forme archa'ique
et d'un bandeau horizo ntal ; au d essus du ban­
d eau on voit u n e mac;o n n e rie toute simple, ra­
portee apres coup. A l'interieur on a remis au
j ou r de belles peintures a la fresque, datant de
1 65 1 , date qui correspond probablement avec les
transformations dont il est question plus haut.
L'eglise St. Nicolas de Târgovişte est plus de­
-veloppee, d e dimensions plus importantes et
inp.org.ro
mieux conservee que les precedentes. Elle date
probablement du milieu du siecle. La tour qui
surm onte le naos est moderne ; le pronaos carn�
presente une conformation n ouvelle ; quatre mas­
sifs de mac;onnerie places dans les augles rec;oi­
vent quatre arcs formerets sur l esquelles repose
une calotte spherique a pendantif. Cette disposi­
tions se retrouve en general dans les eglises dont
le pronaos est surmonte d'un clocher.
Ce n'est pas le cas ici, car on n e voit aucune
trace d e l'escalier que comporte une semblable
disposition. Un porche a arcades posant sur des
piliers complete la composition parfaite de ce
m onument.
EGLISES DU QUATORZIEME GROUPE.
Plan rectangulaire sans absides laterales. Naos
avec ou, le plus souvent, sans tour ; pronaos
surmonte. d'un clocher ; it l'origine sanş porche ;
parfois avec un porche it arcades dans la se,
conde moitie du siecle. Type nouveau, creation
de ce siecle ayant peut-etre un lointain rapport
avec l'eglise de Sân-Nicoară (voir I -ere p a rtie),
ou I'on trouve de meme un clocher au d essus
du pronaos, mais d'un tout autre caractere.
L'eglise de Gherghiţa ( 1 64 1 ). Plan a reminis­
cences serbes, aux quatre massifs interieurs sous
la coupole, mais sans ·arcades laterales, sans tour
sur le naos ; avec un clocher sur re pronaos ; es­
-
calier a I'interieur du mur ; sans porche. Decor
exterieur recouvert d'un enduit ; panneaux aux ca­
dres en boudins, de formes rectangulaires, dis­
poses en deux registres superposes, separes par
un bandeau horizontal. ·
L'eglise de Bărbuleţ. Sans tour sur l e naos
et sans porche. Pronaos surmonte eI'un clocher ;
escalier situe dans u n e tourelle exterieure. Com­
position harmonieuse ; jeu d e toitures. Decor ex­
terieur des plus simples, sans registres d'arcades
on de panneaux ; un simple bandeau horizontal,
u n e frise peinte.
98 BU LLETIN DE LA COMM ISSION DES MONUM DTS HIS1 0R IQUES

L'eglise de Goleşti ( 1 6-+6), de dimensions plus ' composition. Les arcs sur lesquels reposent les.
importa nte:; gue les precedentes. Naos sans tour ; voutes sont tous termines en forme de conso les_
pronaos a la meme configuration qu'a I'eglise St. Celte nouvelle disposition parait âtre originaire
Nicolas de Târgovişte decrite plus haut ; escalier de Moldavie, ou elle etait employee de longue
derobe a I'interieur d u mur ; clocher auj ourd'hui date. Le naos est sans tou r ; l'autel est voÎite
detruit. glise sans porche. Decor exterieur a deux
E d'une calotte spherique sur pendentif, disposition
registres superposes de panneaux a cadres en assez rare, que l'on retrouve a I'eglise de Golia
boudins, separes par le bandeau horizontal. Sous a J assy et aussi a I'E glise Metropolitaine de Bu­
la derniere couche de chaux o n retrouve, imite carest. Le pronaos etait surmonte d'un clocher­
a la couleur rouge, le reseau des lignes hori­ dont o n retrouve la partie inferieure, l'escalier
zontales et verticales disposees comme dans qui y accedait est a l'interieur du mur. Le porche
le decor en brique apparente du XVI-e siecle. La ouvert est compose d'arcs en plein centre, re­
fa<;ade principale est d'une belle composition. La posant sur des pil iers en pierre de taille ; ces
porte d'en1ree est encadree d'une arcade de forme n ouvelles d ispositions annoncent dej a le n ouveau
elancee, dont l'arc en accolade rappelle certai n es style, qui est des lors en formation.
portes de mosquees. Quatre contreforts exterieurs, Mentionnons encore dans le meme groupe I es.
indiquant l'influence moldave, sont inspires de eglises de VIădeşti ( 1 657), de Strehaia ( 1 645),.
l'eglise de Stelea, avec la difference qu'ils sont de Coj eni ( 1 668), toutes sans four sur le naos,
plus longs et montent j usqu'a la corn iche. Une mais seulement avec un clocher sur le pronaos ;
rangee de boutons en terre cuite vernissee forme, elles forment avec celles du vingtieme groupe la
comme a I'eglise de Stelea, une frise aux tym­ nouvelle famille des eglises du XVII-e siecle.
pans des arcades du registre superieur.
EGLISES DU QUINZIEME GROUPE. Plan
L'eglise des Saints Empereurs Constantin et rectangulaire, sans absides laterales ; naos el
HeIene el Târgovişte, auj ou rd'hui ruinee, pre­ trois nefs avec une tour posant sur quatre
sente a peu p res les memes dispositions que la piliers isoles ; pronaos rectangulaire avec deux
precedente, cependant Ies naos et le p ronaos tours plus petites, un porche ouvert avec ar�
commun iquent plus largement entre eux, car, a cades posant sur des piliers.
la place de la seule porte menagee dans le mur Type constantinopolitain, derive de I' E glise Prin­
intermediaire, nous trouvons ici trois arcades re­ ciere de Curtea-de-Argeş et de l'ancienne Me­
posant sur des piliers. L'escalier qui mene au tropole de Târgovişte, ainsi que de l'eglise prin­
clocher est contenu dans une tourelle exterieure. ciere de Târgovişte.
Le clocher a disparu ; quant a la tour du panto­ Il nous reste auj ourd'hui une seu le eglise de
crator, elle n'a probablement j amais existe, au ­ ce type, et encore est elle entierement recons­
tant qu'on en peut juger de par ce qui reste d e truite par l'architecte Lecomte du Nouy ; c'est St.
la ' ma<;onnerie des voutes. Les contreforts, dispo­ Demelre de Craiova, a laquelle nous devons ad­
ses comme a Goleşti, sont moins eleves et plus j o indre l'ancienne eglise de Sărindar de Bucarest,
semblables a ceux de Moldavie et de Stelea. Les auj ourd'hui detruite. Elles furent toutes deux
cadres en pierre des fenetres sont aussi d'inspi­ bâties par le prince Mathieu Basarab et sont les
ration moldave. La porte d'entree, au linteau en derniers exemplaires du type byzantin classique
festons, n'est pas moldave, mais ressemble aux dit "en forme de croix grecque " .
portes de Gherghiţa, d'Aninoasa de Brebu, etc.
Le decor exterieur paraît avoir ete, des l'origine, l'eglise d e St. Demetre de Craiova ( 1 652) ne
nous est connue que d'apres quelques rares
recouvert d'un enduit ; la ma<;onnerie est de qua­
photographies que nous publion s ; le releve n'en
lite mediocre et I'enduit est decore d'un reseau de
a pas ete conserve, et les dispositions interieures
lignes horizontales et verticales peintes et imi­
ne nous sont pas connues.
tant I'appareil de briques apparentes du XVI-e
Le decor exterieu r est celui du XVI-e siecle,
siecle. Les arcs des n iches sont termines en pointe ;
avec ses assises de briques apparentes alternant
le tout est d'une execution assez i rrequliere.
avec des assises recouvertes d'un enduit ; elles­
L'interieur contient d'importants restes de fres­
memes sont divisees en compartinents rectan­
ques, ainsi qu'un iconostase de ma<;onnerie, riche­
gulaires par des briques posees verticalement.
ment decore, qui paraît etre du XVIII-e siecle.
Ce fait laisserait supposer que ce monument fut
L'eglise Doamnei el Bucarest ( 1 683), bâtie par commence au XVI-e siecle et que le p rince Ma­
le prince Şerban Cantacuzene, est d'une belle thieu Basarab le termina ou le restaura. Cette

inp.org.ro
 L'EVOLUTIOI'; DE L'ARCHITECTURE EN VALACHIE
nyp c,these paraîtrait se confirmer apres une ob­
servation plus approfondie des formes architec­
turales des p arties superieures de l'eglise, qui ont
b i en le caractere architectural du XVII-e siecle
et different ele celles eles parties inferieures, qu i
sont plus archaiques : les n iches en creux aux
arcs en plein cintre qui recouvrent les fayades, ainsi
que la base de la tour du pantocrator, sont ele la
p remiere epoque, tandis que les frontons lateraux
aux arcs en pointes, les contreforts exterieurs,
qui paraissent raportes, le porche aux arcs en
pointes, les bases des tours seconelaires aux cer­
cles b rises sur les angles et formes de boudins
inp.org.ro
99
sont bien el e la seconele epoque, c'est-a-dire Ia
seconde moitie du dix-septieme siecle.
La comparaison de l'egIise reconstruite et des
documents que nous donnons de l'eglise ancienn e
n o u s indique l e s changements i ntroduits lors
ele la restauration n otamment aux absidioles et au
porche. Les contreforts exterieurs ont ete sup­
primes, ainsi que Ies briques verticales elU reseau
q�i recouvre les fayades. Nous en : sommes re­
elits aux observations relatees plus haut, car la
elestruction de ce monument a renelu impossible.
toutes recherches archeologiques.
 CHAPITRE XV.
EGLISES AU
EGLISES DU SEIZIEME GROUPE. Plan
trefle, naos surmonte d'une tour ; pronaos
sans tour. Sans porche au debut du siecle,
plus tard parfois un porche a arcades. Provient
du p rototype serbe de Cozia et la it suite au
groupes neuvieme et dixieme du XVI-e siecle.
L'eghse du Monastere d'Arnota [( 1 633) est
de petites dimensions. Le naos conserve I 'an­
cienne conliguration du plan serbe, aux quatre
massils, bien accentues sous les arcs qui portent
la tour. Le pronaos n 'est plus voCite en berceau
longitudinal ou transversal, comme jadis, mais
par deux calottes spheriques sur pendantifs, se­
parees par un arc longitudinal ; ces calottes sont
epaulees sur les cotes par des arcs reposant sur
des consoles. Le p o rche est certainement d'un e
autre epoque e t l u t tres probablement raj oute
dans la seconde moitie du XVII-e siecle, dont il
presente les caracteres dans les proportions des
arca.d es et la disposition de la p o rte d'entree, qui
rappelle les porches de I'eglise p rinciere de
Târgovişte, de St. Demetre de Craiova, de FIă­
mân da, etc. La disposition des voUtes en croix,
avec une t our â tambour bas et e1es frontons
arronelis sur les trois faces du porche, est des
plus originales. Le Mcor exterieur paraît avoir
ete, â I'origine, entierement en briques apparentes,
quoique certaines parties e1es fac;ades soient au­
j o u rel'hui recouvertes par un eneluit sur lequel
I'on voit, imite â la peinture, I'appareil en brique,
caracteristique du XVI-e siecle. Cet enduit lut
peut-etre applique â la lac;ade â I'epoque on
I'on raj outa le porche.
L'eglise de Ciutura (Dolj) ( 1 658?) est de
dimensions moyennes. Naos aux absides laterales
peu developees, en profondeur et en forme de
segments. Autel flanquc de e1eux absidioles basses
et montant j u squ'au bandeau horizontal. Pronaos
en largeur, aux voCites incertai nes. Porche â
arcades larges, raj oute apres coup. Decor exte­
rieur du XVI-e siecle, recollvert de plusieurs
couches de chaux, aux e1eux registres e1'arcaeles
aveugles en plein cintre, de lormes byzantines
inp.org.ro
PLAN TREFLE
a rcha'iques et separes par u n bandeau horizontal
La tour, de proportions elancees, est re!aite â u n e
autre epoque, a i n s i q u e l a paŢtie superieure d e
I'autel, car l e u r architecture est differente e t se
compose de boudins en relief.
L'eglise de Bă.lteni ( 1 626) est ele conformation
assez speciale. Le naos est sans tour, ce qui
est rare e1ans les groupes au plan trefle. Le
pronaos, petit et carre, a la voCite en berceau,
comme au XVI-e siecle, â Căluiu. Le porche qui
s'eteng sur trois cotes du pronaos est d'une
autre epoque. Les contreforts, raj o utes probable­
ment vers le milieu du siecle, ont la meme archi­
tecture. Ils sont au n o mbre ele cinq, dont e1 eux,
situes â I'abside ele I'autel, montent j u squ'â la
corn iche, tanelis q ue les trois autres sont courts
et situes sous les fenetres.
Le decor exterieur est celui e1u XVI-e siecle,
sauf au porche, ou la mayonnerie est en brique
sans eneluit. De petites feneţ res situees â la
hauteur du bandeau horizontal eclairent les voutes,
ce qui serait peut-etre une raison ele plus pour
que la tour du pantocrator n'ait j amais existe.
L'eglise de Strâmbeanu est de tres petites
e1imensions. Plan sans reminiscences serbes. Naos
aux absieles laterales bien developpees et pro­
fondes ; tour elancee. Pronaos carre, voCite d'une
calotte sur penelantif, le tout epaule par des arcs
posant sur des consoles. Porche ouvert, avec
arcades en pointes posant sur e1es colon nes en
brique, ele forme cilinel rique. VoCite en berceau.
Decor exterieur sans arcades aveugles, un simple
baneleau horizontal. Ensemble ele proportions
fines et elegantes . Serait peut-etre du e1ixuitieme
siecle.
L'eglise des Saints Archanges a Târgovişte
est ele e1imensions plus considerables. Plan ayant
certaines reminiscences serbes. Naos â tour e­
lancee. Pronaos en longueur, avec quatre massifs
ele mac;onnerie aux angles. Porche â arcades
larges, en plein ci ntre, posant sur des piliers â
pans cou pes, de belles proportions. Decor exte­
rieur â double registre de panneaux, separes par
 L'EVOLUTION DE L' ARCHITECTURE E N Vf\ LACHIE
u n bandeau horizontal tres simple. Le tout re­
couvert d'un enduit a Ia chaux. Une particularite
de plan : Deux contreforts en diagonale montant
j usqu'â Ia toiture (a rapprocher de Călineşti).
Fresques exterieures.
Mentionnons encore I'eglise ele Topolniţa ( 1 645),
qui presente certains caraderes moldaves ; I'eglise
ele m onastere de Plumbuita ( 1 647), pres de Bu­
carest, qui â des caelres de portes et de fenetres
en pierre inspires de I'eglise de Stelea ; I'eglise
de PIătăreşti ( 1 646) de plan plus evolue et dont
la partie inferieure laisse voir sous I'enduit la
decor caraderistique du XVI-e siecle, etc.
EGLISES DU DIX-SEPTIEME GROUPE. Plan
tnHle. Deux tours, dont l'une sur le naos et
l'autre sur le pronaos. Plan peu different des
precedents. Porche rajoute apres coup. Derive
eles egIises de Tisman a et de Vodiţa. Exemples
tres peu nomb reux.
L'eglise de F Iămânda (Argeş) a de belles
proportions elancees, mais malheureusement les
tours ont elisparu. Le naos elerive du plan serbe,
le pronaos est carre et renforce aux coins par
quatre massifs ele mayonnerie. Le porche est
raj oute a une autre epoque ; il est de proportions
agreables, aux arcs plein cintre reposant sur des
p iliers au plan odogonaI. L'arcade du milieu est
plus large ; elle contient la porte d'entree comme
â Arnota, â St. Demetre de Craiova et â I'eglise
,
p rinciere ele Târgovişte. Le elecor exterieur, aux
deux registres d'arcE: longs et etroits ele forme
byzantines, separes par un bandeau horizontal,
est recouvert d'un enduit â la chaux ; les arcs,
la corn iche et le bandeau paraissent avoir ete
des I'origine ea briques apparentes j o intoyees.
On n'y trouve pas le resea Ll ele briques appa­
rentes, horizontales et verticales caraderistique
du XVI-e siecle.
L'eglise du Monastere Dintr'un Lemn est de
dimension plus reduites que la precedente. Elle
a conserve ces deux tours ; celle ' qui surmo nte
le pronaos est ele 1 7 1 5, tandis que celle du pan­
tocrator est ele I'origine. Le porche, bâti de meme
en 1 7 1 5, est â arcaeles en plein-cintre, posant sur
eles piliers en pierre ele taille semblables â ceux
ele l'eglise Doamnei et â ceus de Cotroceni. Le
elecor aux arcs aveugles archa'iques est recouvert
eI'un eneluit sur lequel est imite le c\ecor du
XVI-e siecle : on y voit aussi eliHerents motifs
geometriques et floraux, el'une execution assez
primitive. Les arcs, les corniches et les ban­
eleaux paraissent avoir ete, â l'origine, executes
en briques apparentes comme a FIămânela.
inp.org.ro
1 01
EGLISES DU DIX-HUITIEME GROUPE.
Plan trefle. Trois tours, dont l'une plus im­
portante au-dessus du naos et deux autres
plus petites, egales, au-dessus du pronaos. Avec
et parfois sans porche. D erive ele I'eglise de
Dealu, ele Bucovăţ et de Tutana.
L'eglise du Monastere de Gura Motrului
( 1 653). Beau pla ; bien compose et ele belles pro­
portions. Naos specieux sans reminiscen ces serbes,
pronaos en largeur, separe du naos par eleux
piliers, sur lesquels posent trois arcades. Porche
large et de belles proportions. Tours bien con­
servees, mais surhaussees, ainsi que I'eglise en
gener. al, au siecle dernier. Les eleux tourelles du
pronaos sont tres rapprochees l'une de I'autre et
leurs bases forment un seul massif.
Le elecor exterieur, entierement recouvert d'un
enduit, est peu dilferent ele celui des autres eglises
de I'epoque, aux arcades avengles formees ele
boudins.
L'eglise du Monastere de Brebu ( 1 650). E glise
ele belles proportions interieures, elle a malhe­
u reusement perelu ses tours dont les bases seules
ont ete con servees. Le plan rappelle I'ancienne
structure serbe, cepenelant les quatre massifs qui
supportent la tour du pantocrator sont plus re­
eluits. La communication entre le naos et le . pro­
naos est en forme d'arcade basse, qui fut peut,
ctre a l'origine une simple porte, comme a Dealu
et, p robablement, elargie par la suite.
Le pronaos est un rectangle allonge et divise
en deux porties par deux piliers, sur lesquels
reposent des arcs eleves. Le plan et la strudure
de cette eglise sont identiquement ceux ele Dealu,
si bien que I'on est en droit de supposer que
les deux piliers du pronaos ont existe de meme
â Dealu sous le grand arc transversal, qu'ils de­
vaient agreablement accompagner et completer_
Le decor exterieur, entierement recouvert de
diHerentes couches eI'enduit et de chaux, sem bIe
avoir beaucoup souHert et ne presente aujourd'hui
rien de special.
Mentionnons aussi l'eglise de l'hermitage de
Clocociov ( I 645), au beau plan bien compose,
dont Ies tours ont disparu et dont I'architecture
a subi maintes transformations. Le porche paraît
eI'une epoque beaucoup plus tardive.
L'eglise du Monastere de Căldăruşani me­
rite une mention toute speciale ; elle fut construite
par le p rince Mathieu Basarab en 1 638. Granele
et beille eglise, aux voutes bien conservees, mais
dont les tours furent reconstruites au commen­
cement ele ce siecle. Naos aux proportions vastes
13
1 02 BULLETIN DE L A COMMISSION DES MONUMENTS HlSTORIQUES
et aux absides profondes. Pronaos a conformation
peu habituelle et qUl rappelle celle de certaines
eglises de I'Athos (Chilandar, Ivir, Dionisiou, etc.).
Le porche fut transforme lors de la derniere res­
tauration. Belles fresques a I'interieur.
EGLISES DU DIX-NEUVIEME GROUPE.
Plan trefle. Quatre tours, dont l'une sur le naos
et trois autres sur le pronaos, de forme e1argie.
Un porche spacieux. Derive de I'E glise Episco­
paie du Curtea-de-Argeş.
1'Eglise Metropolitaine de Bucarest ( 1 655).
Monument de belles proportions, relativement
bien conserve. Le naos garde encore certaines
reminiscences du plan serbe. La voute de I'au­
tel est une calotte sur pendantifs, disposition
tres rare. Le pronaos a ses colonnes disposees
d ifferemment de celles de Curtea-de-Argeş ; celles
des angles du ceHe Est sont engagees dans le mur
au lieu d'etre isolees. Le câte Est du carre forme
par ses colonnes a ete supprime, et les deux
colon nes du miii eu paraissent avoir ete placees
a l'arriere et sur les câtes pour soutenir la tri­
bune du chceur, qui fut construite beaucoup plus
tard. Ces colonnes ont, du reste ete recouvertes
au siecle dernier par du simili-marbre, qui en
cache les forms primitives. Le porche, tres vaste,
a trois entrees, une sur chaque câte ; les arcades
basses et larges sont groupees deux par deux ;
u n soubassement eleve les reunit et un banc y
est adosse tout au long, a I'interieur.
Le decor exterieur a subi certains transforma­
tions dues ă des reparations succesives ; les diHe­
rents elements ont ete relativement bien conserves,
sauf les corniches, qui sont refaites.
La partie superieure clu porche est, tres pro­
bablement, raj outee, car le second rang d'arcacles
diHere comme forme du premier, qui est tres
probablement de l'origine.
L' eglise du monastere de Cotroceni ( 1 679),
bâtie par le prince Şerban Cantacuzene, est de
dimensions plus recluites que la prececlente et
beaucoup plus deterioree. Les tours et les voutes
sont en grande partie reconstruites ; l'exthieur
est completement change. Le porche seul s'est
mieux maintenu. A L'interieur les douze colon­
nes cannelees en pierre de taille d u pronaos se
sont bien conservees : elles sont de belles pro­
portions elancees, et les formes en sont intactes .
L'arcacle du milieu est plus large que les autres
ce qui facilite beaucoup la circulation. Les co­
]onnes du porche sont trapucs et cle plan octo­
gonal comme celles de l'eglise Doamnei, bâtie
inp.org.ro
par le meme prince. Elles ont les memes cha­
piteaux ă stalactites.
l'eglise de Radu-Vodă a Bucarest ( 1 6 1 5) a
subi tant de transformations que la forme gene­
rale du plan peut seule nous donner quelques
indications. L-e pronaos presente quatre massifs
en mac;onnerie relies par des arcades basses.
Cette disposition, rappelle celle du pronaos de
I'ancienne Metropole de Târgovişte et aussi celle
de la grande eglise du monastere de Văcăreşti
(voir 4-eme partie). Des recherches qui n'ont pas
encore pu ete eHectuees nous donneront tres
probablement cle precieuses indications sur les
formes primitives et les dispositions architectu­
rales de cette eglise.
EGLISES DU VINGTIEME GROUPE. Plan
trefle, naos avec ou sans tour pronaos sur�
monte d'un docher, avec ou sans porche.
Type n ouveau, qui forme avec celui du quator­
zieme groupe une n o uvelle familie d'eglises, qui
est la creation clu XVII-e siecle.
L'eglise du Monastere de Cornet ( 1 666) est
l'une des plus interessantes clu XVII-e s iecle,
autant par les elements, tres caracteristiques, de
son architecture que par son aspect piUores­
que. On y retrouve au naos les dispositions de
I'ancien plan serbe ; sur les faces du soubasse­
ment de la tour du pantocrator l'on voit les arcs
de decharge en plein cintre comme ă Cozia. Le
decor exterieur est celui du XVI-e siecle, moins
les arcs aveugles. O n y trouve aussi des ele­
ments nouveaux. Le clocher de proportions tra­
pues, qui contraste heureusement avec la tour
elamee du naos ; I'escalier dans la tourelle aux
pans coupes. A la partie superieure de ceUe
tourelle, ainsi qu'ă la base du clocher on trouve
une rangee d'arcades courtes, formees de bou­
dins en relief ; on voit aussi sous la corn iche,
aux timpans cles arcs, sous le bancleau et ă la
tour, des disques et des plaques eu terre cuite
vernissee. Sur l'enduit exterieur du clocher on de­
couvre le reseau de lignes horizontales et verticales
peintes imitant le decor clu XVI-e siecle. Ce mo­
nument est le dernier qui reun it encore d'im­
portants elements de I'architecture ancienne avec
les dispositions n ouvelles clu XVII-e siecle.
Le monastere de Cornet, piUoresquement si­
tue sur le cours de l'Olt, ă son passage ă tra­
vers la chaîne des Carpathes, est entoure de
murs eleves, f1anques cle tourelles aux angles. Les
anciens bâtiments du monastere ont, en grande
partie, disparu.
 L'EVOLUTION DE L' A RCHITECTURE EN V ALACHIE
Une subdivision du vingtieme groupe com�
prend quelques eglises qui ont le docher place
au-dessus du porche. Ce sont :
l'eglise de Filipeşti ( 1 688), q ui est de plan
plus evolue et se raUache sous certains rapports
plutot au n ouveau style du XVIlI-e siede. Plus
aucu n e reminiscence serbe au naos ; le pronaos
est plus large que le naos, ce qui donne lieu il.
un decrochement exterieur. Le porche est p oly­
gonal, les colonnes qui le portent sont arrondies,
et la voQte qui le recouvre est une calotte il. pe�
netrations, caractere n ouveau. Situe au-dessus du
porche, le docher est une sorte de loggia il. co­
lonnes, ou I'on accede par un escalier derobe
dans I'interieur du mur. Le decor exterieur n'a
rien de p articulier. L'interieur est decore de fres­
ques de I'epoque. A remarquer les belles colon­
nes en pierre de taille sculptee entre le naos et
le pronaos, ainsi que le cadre de la porte d'entree.
L'eglise de Ludeşti ( 1 680) est de dimensions
moindres et eI'un type assez elifferent. Le naos et
l e pronaos sont san s tours, le porche, qui res-
inp.org.ro
1 03
semble il. celui ele Filipeşti, est surmonte d'un
petit docher en bois, auquel on accec\e par un
escalier elroit, place le long elu mur, sur la fayaele
elu Norei.
L'eglise de l'ancien Monastere de Jitianu. Est
u n e belle eglise, assez elifferente des precedentes.
Le naos presente une configuration peu usitee.
Quatre massif, exterieurs le consolielent aux angles :
ceUe elisposition se retrouve il. Bălteni et il. Co­
mana. Le pronaos carre est voQte par une caloUe
spherique sur penelantif, p osant sur eles p iliers
situes aux quatre angles. Le porche, qui est ra­
j oute il. une epoque ulterieure, est carre. Il est
pourvu ele larges arcades basses, qui semblent
plutot etre des fenetres. Le docher qui le sur­
m onte est tres eleve et de proportions massives.
L'escalier qui y mene est derobe dans I'interieur
du mur. Ce monument est parfaitement bien com­
pose et execute. II s'est bien conserve, malgre
l'etat d'abanelon complect ou il est reste pendant
ele longues annees, avant d'avoir ete restaure par
la Commission des Monuments historiques.
 C H APITRE XVI.
EGLISES DE TYPES DIFFERENTS. MONASTERES ET CLOCHERS
L'eglise de Turbaţi ( 1 693), paraît avoir ete
u n e chapelle commemorative. Elle est auj ourd'hui
sans tour ; le naos, aux absides laterales peu pro­
fondes et en forme de segments, est cependant
rectangulaire a l'exterieur. Le pronaos est de forme
i rreguliere et desaxe a cause de I'escalier derobe
qui monte a une cachette voutee situee au dessus.
Un porche, auj o u rd'hui detruit, fut raj oute a u n e
autre epoque. L e decor exterieur parait avoir
ete de briques apparentes. Une seule rangee d'ar­
cades aveugles court entre le bandeau hori­
z ontal et la corn iche ; la partie i nferieure de la
fac;:ade est auj ourd'hui recouverte d'un enduit sur,
lequel se trouve imite a la couleur le reseau de
lignes horizontales et verticales qui constitue le
decor de I'ancien style du XVI-e siecle. La fac;:ade
principale, en grande partie cachee par u n e con­
struction en planches, conserve des peintures a
la fresque.
L'eglise de Călineşti ( 1 6 1 5) peut se rattacher
.au vingtieme groupe si I'on suppose, ce qui pa­
raH probable, que I'une des tourcJles laterales et
les parties su perieures du pronaos ont ete m o­
difiees u Jterieurement.
L'eglise du monastere de Turnu ( 1 676) est
u n e chapelle de petites dimensions, dont le plan
rappelle celui ele Sân-Nicoară, sauf les voutes
(voir l -ere partie). Une tour couro n n ait peut-etre
le naos a I'origin e. L'exterieur conserve a la fa­
c;:ade pri ncipale des peintures a la fresque.
L'eglise des Olari el Curtea-de-Argeş est u n
petit edifice tout elifierent d e s types q u e n o u s
avons etuelies j u squ'ici. S o n plan, compose d'un
naos sans tour, d'un pronaos recouvert d'une
caloHe avec penetrations et el'un clocher pose
lateralement au-dessus d'un porche, est aussi ca­
racterise par les pans coupes q u i le determ inent
tant a l'Est qu'a l'Ouest. Nous retrouvons ceHe
disposition a I'eglise ele Bălineşti en Molelavie.
Le clocher, pose sur le câte, se retrouve aussi a
M irăuţi, a Tălpălari el e J assy, mais n o u s n'en con­
n aissons pas ele cas en Valachie j u squ'au XVlI-e
siecle. La construction est faite de pierre brute,
inp.org.ro
alternant avec des assiases de briques. A I'inte­
rieur, entre le naos et le pronaos nous trouvon s
les trois arcades posant s u r des colon nes.
L'eglise de Saint-Georges el Câmpulung est
une ancienne chapelle gothique, dont n ous n e
connaissons pas la el ate de fondation. Elle f ut res­
tauree au XVlI-e siecle et on y rajouta a cetle
epoque un porche avec un clocher au-dessus.
Une belle porte en p ierre de tăilIe sculptee et des
fenetres se sont conservees j usqu'a nos jours.
Les monasteres du XVII-e siecle paraissent
avoir ete assez nombreux� mais il en est bien
peu qui puissent nous donner des indications
sur I'architecture de I'epoque ou ils furent cons­
truits.
Le monastere de Comana fut fonde au XV- e
siecle et reconstruit au commencement d u XVII-e.
I! nous en est reste quelques cellules voutees,
s'ouvrant sous u n e galerie a arcades posant sur
eles colonnes en briques. De belles caves voutees
en berceau datent p robablement du XVII-e siecle.
Le monastere de Plumbuita, bâti par le
p rince Mathieu Basarab, nous montre d'impor­
tantes rui nes, ainsi que certain s vestiges d'ar­
chitecture monastique. Les murs el'enceinte sont
encore debout ; ils forment u n rectangle. O n y
accede par u n e arcaele voutee, au-dessus de
laquelle s'eleve le clocher. Les bâtiments du mo­
nastere sont adosses a '1 mur d'enceinte et pren­
nent jour sur la cour i nterieure, au centre d e
laquelle s e trouve l'eglise.
A Brâncoveni on voit encore les ruines d'une
forteresse elevee par l e prince Mathieu Basarab
au bord de 1'01t, d a peu de distance ele la le
monastere, qui a conserve u n beau clocher et
des ruines qui elatent elu XVlI-e siecle.
LES CLOCHERS du XVII-e siecle sont souvent
de belle composition et de p roportions impo­
santes. II n ou s en reste quelques-uns.
Le clocher de Codreni est ele elimensions
m oyennes ; il est construit en briques qui parais­
sent avoir ete apparentes des l'origine. Le plan,
 L'EVOLUTION DE L' ARCHITECTURE EN VALACHIE
·qui est cam� â la partie interieure, avec une
arcade voutee servant d e passage, d evient octo­
gonal â la partie superieure, ou huit larges ar­
cades s'ouvrent dans toutes les d irections. U n
escalier derobe d a n s la mac;onnerie cond uit aux
c1oches.
Le docher du monastere de Negru�Vodă el
Câmpulung est une construction elevee et mas­
sive : elle conserve son plan carre sur toute la
hauteur. Le decor exterieur est compose de plu­
sieurs registres d'arcades aveugles, de d itterentes
dimensions, superposees et separees par des
bandeaux horizontaux. On y retrouve des disques
en terre ciute vernissee, et sur I'enduit qui re­
couvre le tout une i mitation d e I 'appareil en
brique apparente du XVI-e siecle.
Le docher de la Bărăţia dans la meme viIle
est d e dimensions moindres que le precedent et
. p resente â peu pres les memes dispositions.
inp.org.ro
1 05
Le docher du monastere de Brebu est peut­
etre le plus interessant et aussi le mieux con­
serve. II a la merne contormation que celui de
Cod reni, mais ses dimensions sont plus impor­
tantes, sa composition plus belle et son exe­
cution plus soignee. Il est entierement construit
en briques apparentes de belle qualite j o intoyee
'
avec soin. Des arcades aveugles tormees de
briques en boudins decorent les tac;ades ; I'escalier
est exterieur.
Le docher du monastere de Brâncoveni est
d'une b elle compositio n ; la partie superieure en
est malheureusement detruite. La decoration ex­
terieure se compose d'arcades en boudins, de
p roportions elancees, qui s'entrecroisent. L'escalier
interieur est contenu dans une tourelle â pan s
coupes, j uxtaposee a u corps du c1ocher.
Notons encore le c10cher d e Strehaia et aussi
celui d e Dintr'un Lemn, qui pourrait bien etre
du commencement du XVIII-e siecle.
 CHAPITRE XVII.
UNE EGLISE MOLDĂVE, Stelea de Târgovişte,
fut bâtie pour le prince de Moldavie Basile Lupu
dans l'ancienne capitale de la Valachie en meme
temps que le prince de de Valachie, Mathieu
Basarab bâtissait l'eglise de Sovej a en Moldavie.
L'etude de ce monument est pour n ous l'occasion
de nous mieux rendre compte des diHerences
de l'architecture et de la construction des eglises
dans les deux pays voisins.
Le naos trefle presente dans ses grandes
lignes la meme composition en Valachie qu'en
Moldavie, etant forme des memes elements : quatre
arcs disposes sur plan carre supportent la tour
par l'intermediaire des pendantifs. Ce carrt� est
Hanque de part et d'autre par les absides laterales
et se termine a l'Est par l'abside du sanctuaire.
Dans l'architecture valaqu e nous connaissons
deux systemes constructifs : le systeme byzantin,
ou les poussees des voo.tes sont contrebutees
par les murs meme, qui sont tres massifs, et le
systeme serbe, ou ces poussees sant rec;ues par
quatre piliers de mac;onnerie et contrebutees par
des arcs lateraux. Dans les deux systemes, les
murs des absides laterales contribuent a con­
trebuter les poussees des arcs transversaux.
Dans le systeme moldave, que nous trouvons
a Stelea, les piliers interieurs d u systeme serbe
sont remplaces par des contreforts exteriel� rs,
motives aussi par la hauteur plus grande des
eglises moldaves. C'est le principe gothique du
soutien exterieur par opposition au principe
byzantin, ou le soutien est a l'interieur.
Les volites moldaves de Stelea sont assez
difh�rentes des voo.tes byzantin es de Valachie, car
au dessus des quatre arcs principaux nous trou­
vons quatre autres arcs disposes en diagonale,
de favon qu'ils s'appuient sur les c1efs des quatre
arcs principaux. Ce systeme constructif; qui est
du plus bel eHet, reduit considerablement le
diam etre de la tour qui le couronne.
inp.org.ro
Le pronaos carre est separe du naos par un
mur largement troue par trois arcades, reposant
sur des colon nes a pans coupes. CeHe disposition
se repand au XVII-e siecle aussi bien en Mol­
davie qu'en Valachie, et il ne ressort pas c1aire­
ment, j u squ'a p resent, quelle est son origine.
Les voo.tes du pronaos sont â peu pres Ies
memes qu'au naos et se terminent de meme
par une tour de Ia meme conformation. Nous
savons que le pronaos â une tour est fort rare
en Valachie, ou l'on n'eu connaît qu'une seul
exemple au XVII-e siecle, â FIămânda, tandis qu'il
est au contraire tres usite en Moldavie. Notons
une autre disposition particuliere aux voo.t es
moldaves : ce sont Ies nervures en pierre de taille
qui accompagnent les grands arcs et qui rappel­
lent les nervures gothiques.
Le porche est d'une forme toute nouvelle en
Valacbie. C'est un rectangle ferme, avec une
porte d'entree sur chaque face ; Ies voo.t es en
sont elevees et contrebutees par deux contraforts
poses en diagonale aux augles des murs.
Le decor exterieur est un melange d'elements
valaques et moldaves. Nous y trouvons Ies deux
registres d'arcades aveugles, separes par u n ban-­
deau horizontal. Celui-ci est en p ierre de taille
de forme moldave. Des disques et d'autres or­
nements en terre cuite vernisee decorent les
arcades. Les portes et les fenetres sont inspirees
des formes gothiques de Moldavie, mais defor­
mees par des influences orientales ; des arcs
surbaisses remplacent les ogives et les plein-cintres
Les tours sont moldaves, de plan octogonal ;
elles sont percees de quatre petites fenetres basses
sur les faces normales, sur les faces diagonales -
l'on voit les petits contreforts caracteristiques des
tours de Moldavie.
Les grands arcs reposant sur des consoles se
voient ici pour Ia premiere tois en Valachie, tandis
que le p rocede est courant en Moldavie.
 CRAPlTRE XVIII.
LA DECORATION qui se rattache directement
-a I'architecture c'est-a-dire la sculpture de la pierre
et du bois, est la seule dont nous nous occu­
perons ici.
Le dix-septieme siecle est une epoque de trans­
formation pour I'ornement sculpte. jusque la il
est, nous I'avons vu, d'inspiration n ettement ori en­
tale. Les formes en sont, en general, geometri­
ques : des entrelacs ou des meandres, ou encore
des rinceaux a fleurs tres stylisees, de faible relief
et d'execution assez seche, qui recouvrent entie­
rement la surface a decorer. L'eHet est obtenu
par I'opposition de plans inclines dans un sens
ou dans le sens oppose et qui produisent le con­
traste des lumieres et des o mbres.
An XVI-e siecle, dans les petites eglises de
I'ancien style la pierre de taille est rare, et on ne
I'emploie guerre qu' aux cadres des portes et des
fenetres, qui sont rectangulaires sans profil et sans
sculpture. Seul le linteau qui surmonte la porte
est decore d'un i nscription en lettres cyrilliques,
d'un beau dessin, qui commemore le saint au­
quel I'eglise est dediee, le nom du fondateur et
la date de l a fondation.
Plus tard la pierre s'orne de profils rectilini­
aires de faible relief ; on trouve aussi de petites
rosaces isolees, taillees a facettes. Le linteau de la
porte s'echancre a I'intrados d'un p rofit en ac­
colade, s'elevant en p ointe a son milieu. Les mon­
tants se recouvrent d'entrelacs en relief meplat.
Au milieu du siecle, apres la construction de
I'eglise de Stelea, les formes moldaves d'origine
gothique se repandent. Les p rofils sont plus ac­
centues et se composent de courbes successive­
ment concaves et convexes, ou domine le boudin
(tore). Ces p rofils, qui dans I'art gothique et mol­
dave ont u n relief vigoureux et qui s'etagent sur
des plans differents, perdent en Valachie une partie
de ce relief et sont ramenes sur le meme plan
vertical, ce qui en modifie le caractere. Aux bases
des piedroits l'on voit des rosaces en forme de
f1eurs a petales, et non plus geometriques ; les
arcs en forme eI'ogive ou de plein cintre de I'art
moldave se deforment en accolades, en arcs sur­
,b aisses ou a festons d'inspiration orientale.
inp.org.ro
A l' E glise Pri nciere de Târgovişte, I'on voit
dans le naos une parure en pierre sculptee qui
est le premier p as vers I'evolution qui s'accomplit
a la fin du siecle et qui aboutit au " n ouveau style
valaque " .
Cette parure se compose d'un escalier a u x ba­
lustrades formees de dalles pleines fixees entre
des montants termines en forme de pelote et qui
rappellent certain es p ierres tombales musulma­
nes. Une colonette sveIte recouverte de cann elures
en spirale, a la base et au chapiteau fleuri rap­
pelle certaines formes venitiennes. La p roscomidie
du sanctuaire et un siege episcopal de pierre situe
sous la fenetre, derriere l'autel, sont execu!es par
le meme sculpteur. Les dalles de pierre sont
decorees de motifs d'origine turque ou arabe, aux
formes elegantes et fines, representant des tulipes
et des lys stylises relies par des tiges gracieu­
sement dessinees. Le tout est comme grave sur
la surface de la p ierre dont le champ est lege­
rement en retrait. Cet ensemble decoratif n'a pas
son equivalent dans d'autres eglises:
Vers la fin du siecle le caractere de la sculp­
ture change encore. Cette fois ce sont des motifs
de la Renaissance italienne qui servent"- ele mo­
deles. Ce sont des rinceaux au relief modele et
non plus meplat ou grave comme j usqu-ici, des
chapitaux a feuilles d'acanthe, des profils decores
d'oves et de perles, des bracelets richement de­
cores, dont la facture rappelle I'art venitien.
Au XVIII�e siecle le procede se modifie encore,
le relief s'accentue, la composition devient plus
riche et plus m ouvementee, la feuille d'acanthe
aux longues fibres arrondies et molles, la tulipe
aux petales epanouies, au calice fleuri, en sont les
principaux elements. Le modele se decompose
en zones paralleles, formant des fibres qui rap­
pellent les plans inclines de j adis. Les motifs
decoratifs sont bien de la Renaissance, mais le
p rocede redevient orientaL
La sculpture sur bois suit une evolution pa­
rallele. Ce sont d'abord des motifs geometriques
au trait, graves a la surface du bois ou decoupes
a J Our ; des balustres tournes, rappelant ceux de
certains meubles d'Orient ; puis des fleurs et des
1 08 B U L L I:: T I N DE LA COMlVI lSSION DES MONUME NTS HISTOIUQ UES
feuilles, stylisees, au relief peu accentue, puis, plus
tard, certaines formes de la Renaissance, modelees
d'une fayon assez primitive par des sculpteurs
orientaux dont les p rocedes reprennent le dessus.
Resume. Le dix-septieme siecle est une epoque
de transition, car n i les formes architedurales, ni
le decor exterieur, ni la technique ne presentent de
caraderes nouveaux qui puissent pretendre au
style. On y constate cependant des idees nou­
velIes, des recherches et des efforts continus, en
vue de la readaptation des formes traditionelles
aux besoins et aux possibilites de cette epoque
troublee, o u seul l e regne du prince Mathieu Ba­
sarab et celui de quelques uns de ses succes­
seurs constituent quelques moments de repit,
pendant lesquels s'elevent d'importants et de
nombreux monuments.
L'ancienne tradition suit son evolution ; le
type constantinopolitain disparaît, I'ancien plan
serbe aussi, mais de n ouveaux tipes d'eglises pa­
raissent qui ont le p ronaos surmonte d'un clo­
cher. Nous avons pu distinguer en ce siecle
huit groupes d'eglises, dont six proviennent des
types traditionnels, tandis que les deux autres
sont des types nouveaux. Les eglises deviennent
plus spacieuses, les deux parties qui les cons­
tituent, le naos et le p ronaos, s'unissent par une
communication plus large ; une troisieme partie,
le porche, en augmente encore la surtace utile.
Le decor exterieur des eglises continue les for�
inp.org.ro
mes et les procedeS du XVI-e siecle ; parfois il se­
contente d'en imiter l'aspect par des moyens su­
perficiels dus a la peinture ; d'autres fois toute la
surface exterieure se recouvre d'un enduit a l a
chaux.
Les influences etrangers sont, pour ainsi dire,
nulles, car c'est a peine si l'on trouve quelques
formes decoratives d'origine o rientale ou venitienne,
si bien que la seule influence effedive, quoique
tres li mitee aussi, est l'influence moldave.
Le dix�septieme siecle est donc le plus national,
car aux siecles anterieurs les eglises sont encore
byzan.tines de type ou serbes de plan ; a� sei­
zieme siecle elles sont bien roumaines, m ais c'est
encore le plan serbe qui en est la base et la de­
coration armenienne qui en fait les frais, tandis
que le dix-septieme siecle ne doit rien a per,
sonne.
Nous verrons que le dix-huitieme siecle con­
dense et cristallise les eHorts du d ix-septieme en
un style nouveau. Ce style au point de vue de­
coratii est cependant tributaire de l'Orient et de
Venise, tandis que le dix-septieme echappe a tout
apport exterieur direct. Ce fait est d'autant plus
n otoire que c'est p recisement au moment o ll la Re­
naissance penetre dans tout l'Orient ; en Mol­
davie, les traces en sont tres visibles des le dix­
septieme siecle, tandis qu'en Valachie l'art con­
serve mieux et plus longtemps son caractere par­
ticulier.
BISERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE D I N VEACUL AL XVII -lea

A6 - ­

 � () b
{� - .

A6 Lt �
,\ 6 � (

� J. IQ �
' ....

� � ,
-�

i 0 � '2,
� " \M. c..t.. i"'J t.U
A� 4 S"
S �(l;�
� 19 5 4
� �Jţ G.

P L A N Ş E
j\ b - ­

_ . - � 65

f'

1 ,
I ".
,

e-tP� , /

t.� �
4 -
,.. 6

� � \�� \ tA�
�l

A6S�
� b5!
� (;'f
)...b�
r ,

; '. .

- ,...

inp.org.ro
 B ISERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. 1

�z;')J" ...>
« « ({« < z '-cl vl!! e h e
.
7>/7n/77.n7'J77
ua/LL.L''"'� z id. dar;"ndtâ

� . --t+1---+-­
""Î

11
I
,
,
,
, I
I ,
I •
I •
I •
•

j�1i
I I
•
I
I

l�i_,-:.�_�::�_-�
__ _-_-_�__-.��=�
I I

t'- -:..
I
':-,'"
:
���=�==.=.:-���
• •
: .
\.. _- - - - - - -,
\. _ _ _ _ _ _ _ 1

Fil;l. 1. - Biserica Schitului ZIăfioarele (Vâ l cea).

Planul orizo ntal.

inp.org.ro
 N. GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTU R I I IN MUNTENIA ŞI OLTEN IA PL. I I

�'"
....
4l
-.>

�
<Il
-O
ni
"-'"
'"
IL

--.:..

:;
'"
4l

-;c;;
>

�
4l
,..,
'"
O
:r:;
�

'a
I �
� ..c
u

�')
1Il
t;l

.�
"
4l
u,

65
I
/
li' - --
�

''II� l .�
/Îf- - - - - - 1' :1
I .1..0

I
- - - -- 1
I - - - - - - - - - - -\ II 1

II
/ / �-1r- II
r - - - - - - - -..,
_�--<;:
I
L __ _ _ _ _ _ _ J1 J
�/ 1
1 I I
II il
," , 11

" ,1------ -- - -� ilI

" 1 1- - - - - - - - - - -
1

\ ,I1
\ __ -1I
\Il

\\11I:t
1 o
1

inp.org.ro
 Cii
to

trl
;:o
R
�
Vl
-
3:
:t>­
Z
:t>­
en
inp.org.ro

>-l
%
r
trl
CJ
Z
<
g;
()
fi
;J><
l'
><
�
-,
ro
Cl

ro
t"""1
�
ScbHului (Vâlcea).
�
fi!i1. 3. - Biser i ca ZIăi i oarele V ed e re latera lă. �
N. GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII I MU TENIA ŞI OLTE IA PL . I V

;..
"
"-'
'"

�
'"
(fi
4l
....
<1
-o
4l
>
"
"
�
""
>
�

4l
G)
;..
'"
o
;r:;
l::il

.,...
OI

]
.�
-'"
()
- �"'J
"
• ()
.
.;;
"
.�
cJ

�
e;
�

inp.org.ro
B I SERICILE ŞI MÂ ASTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. V

Fig- 5. fig. 6. - Biserica Scbitului ZIăi:ioarele (Vâlcea).

Vederi lateral" după curăţirea Eaţadelor.

inp.org.ro
No GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. VI

03
,c:3
� Z ..,
OI
-v
...
• o '"
:> ""'
..,
o;::; P
Io!
Q. .:o
O o;;
ii
u
" '"il
, '!"
u ()
... ...
OI OI

.
..
,.

, '-
.E
J3 �
]
4l 4l
o.". q q
'o
. '
OI
4l
()
� �
e:.
�

4l
Qi
...
OI
oS
...,

N
""

!:l
'"il
:;:
-5
CI)
OI
()
";:;
4l

i6
Vi

I
c-: a:>

u: u::
c» o.

inp.org.ro
BISERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. V I I

:ii
....
el
....
o
c.
o
U
:l
u
"
..c
u
"
>

'..
8

�
"'O
"
>

inp.org.ro
 N. GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTEN IA PL. V I I I

zzz:z::zz:z: zJdiirle fe ehI!. d/n Jn,i' .,..I {;o& -;lG�,

� gdaof/ri IJ�(lk In .ip,i' ""I' �ilfllJ
:==.:=:� ./Jof/tOfe .lunl toefe din f,/pt:;'/�

..

o
\il

\.
o

fi!? 1 0. - B i !?erica Săcuieni (Dâmbovit a).

Planul orizontal.

inp.org.ro
 _ -- -
0 _ . - - -- ... _ -
,
, I " ,
, I ,
\
I , I ,
, I
,
\
, ,
,
\ ,
,
\
,
,
\I \
\
,
I
.l__ r" o � <-,
, ,
r ":"

,
,
i
z,darle veche (-1;06'- 'oolJ- ,

ad,iog'/r/ ,,!Ierto<ln i" am; If/i l' '903

I

(j;
co

[Il
;:o
fi
r
[Il
'C/l
..ţ1 - - - - - - - - - - -- - - -- - - - .. _ , L. _ _ _ _ o_ _ o. _ "

s::
>
...;''''� ,

z
... ... / 'I
"" ,.. /I
'"

):»
"" ,, /
I

:,
/" /

I 4-fl�:>t-�
inp.org.ro

,.. ,.. (/l

/'/
""

;; /
/ I I " ,
>-l
:o
/
/' /
I

� \ ""�,....
\
/
/� '��,
"
/

��·r;;===-'-� r�=�----�-� T r == =---;- �=-------=-,- :.=-=� �-=, -;�=--- = =-; -�==----:' ==: ' ��=---===-� - - -- -;=---=-- =� � = = ---= i"i; ; �- · ; :�----:.� -(= ==; ; i� �'- _ _ '-:_- - - - - - - - - - - - - - - . 1
/

: �
./ ".. // ,
: /
,/ // / / ,

1""
'. ........
/ I
/
- ,/

O
.... ,
_ _
...J

I: Z
-
�-

: 1, ,1 I' ·:
1 l'

:I
l ' I

,I lI l 'I
I , 1 ' I I I
II I I I ; '" I
l'
1 1 :1 : I
1 : ' I I I I : :: . I I � "' i' ,
I :
: :l _ _ _ _ _ _I :
,1
<
... ./

:
'
,

:: : : ::: ::
. I

:: It
': 1: tJ..: :
.... ...

� :: :: 1 I
....

: : : : : t :
1 I I 1 II. I I
II 1, l ' 1 , I I I I I '

i1 U - - - JI " - - --J ['Il

I

L _ _ _ _ ..J L _ _ __ _ _ _ " ' l ---u i i 'I�-l-'>.

....

1
I .... :
�
I "

1 -
, :
"-_ ' lL _ _ _ __ _ _ ___ _ J '- - - - - - -, '- - - - - - - . � '- _ _ _ _ L _ _ __ _ J
,
J J I '- _ _ _ _ _ _ , J
()
__ L__
1
c:
filfir- - - - ---- - -. --r-'i r

.. ·fflm l�fflIMI�
�
-

AP.
�Im Fnnfî An ffi nfl Ar 1 I
"
,
1"
,
,
,
I
r
><
<
1
I ,
I

/'---'\
(
, ", /" " ',
I

1
\ ,
1 , 1 I
1

f ', 1
1 , 1 ;o­
1
I

!1
,
!
1
,
1 QJ

,
I , ,
1 1 1 1
1 , I I
,
, .
,
1
, I
1 1
C.I l ._ . _, L_ ___ 0 _ _
J
, I
l. ' J L_ _ _ _ _J I
I
1
1
I

I _ II I I , _ _ _ _ _ _ _ _ _ 1. _ _ •

o .A 1 � '5 Ci 9 ,...A o M -

1""1111.1" "1" ,,1'"01 1 I I ! �

f i Q'. 1 1. - Biserica din SăcL1 ieni ( Dâmbovita), fatada laterală. r
�
......
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. X

--'.
..B.
.:;
o
..D
E

8-
'OI

inp.org.ro
 BISERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. X I

f�. 13. - B i serica din S ă cuieni ( Dâ m bovita). Vedere spre intrare.

inp.org.ro
l". GHTKA.BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTU R I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA
PL. X U

,
/

\
\
�'
-c ­
I
,

3i
,

\J
I

oi-
I o
-l..

,
1
+

I
oi
01
o(J
,

� I

1
1

I
1

�
.,

�1' :
': " �""
1
1
; -, 1

-+
1 1
,

ţ
01
- - ;-�;�
I -
1 I

I�
. I ! ",,
01

4
-,J ;t

I
+
1 I
I I 1

�
I 01
I ""

+
I '"
1 I
1 I

, J
IN
I
���� L ;-
I
_ _

r
� - - -- - - - ---- - - - - � - - - 1I - - - - - - -- - -

«
I

I
,

9--�
A----�
Z----T
6----f AO �-
I
�--�
2----ţ_---� 5----T 1
I I I I I
O�--�A�--�
I I I j
fi�. 14, - Biserica SE.tul Nicolae din Târ\(ovişl:e. Planul orizon t a l.

inp.org.ro
 B I SERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVI I-lea
PL. X I II

II
/ 1
�

� I
/
/
/

� I
I /
I /

�
I /
/ 1
/ /

O
/ / /
1 / /
/1 /
// /
II I

f--
/ 1 / ...
1/ / ...

��-�,{ -
;?' -

P
I �
<ti
! ....
,: L...... I
'1 I -2
"t
: �" '-'"....\
�

I
" :�1...... '

��' ilI' I
;' I ,
_ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ ____________
<ti
el
/ -2.
,
.
'.
II
o
"
;>j
,/� ' ţL.;
III

I
I l
.
..,
\ dÎ
1
-+'
'"
:: :
:-::- 1 'S
I
�'� - = - ../ ",,,,
1

�
- '-
o
. I

I
h,
....

(S
1

ligi
<C;;
1 f-<

(
(>l
.. I , c
1 " 1 .,...

I
"
"

>S
1
" 4l
1 " '"
\\ �I,r-- - - --- -- - -- - - - - -;- - - - - ,� �.rry-' . ,./'
...
.\
I I ,,/ o

Z
u

�> I
\1 ', 1 �
. �
;;
";;
'-'-'
�
:1)

(� I
<ti

.�
'-'
4l
.'!!-

b
a:J

I�I tf)

O
rl

oj.
ţi:;

g
G � L,!: j
. c:�'
_ I
: ,
..!l. _ •
JI
.1

G TT :
.H

ar -- :.- jlI �

G ·! �
:" ·.,.� - -. ;L-- - -�---
'---

I
I
I
:
I
L_ _ _ _ _ _ _ _ _ -'

inp.org.ro
 No GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA A R HITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. X I V

o
00
-
-'

! �'"
/

<o
./

O
Oa.
u
.s
'"
a.

00
..
\
,
'U
, 2-
,, '"
lw
.......

O
... .... ...
'\\ I�- - - -- -- - -- -- - - - - - - - - - - - - I
- - "'\ .rr-- - - - - - -
: ".,:
\f
J �

� .�
J.!..;

di
"-'
"'
o
s
o
CJ>
k
.'"
H
"
.:a
"
'"
-o

Z
{ <.)
ci
I
I
"\
�
I
I
'-"'
rf)
'"
<.)
.�
"

d5
'"

_O\(--JI O_O
L'l

\
\
\...

inp.org.ro
 B lSERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. X V

;:
,, ,'

(o.r l� <
,,
I I
/
,
,,
,

_ .. - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - -- - - -

,
./
-
�=.:::
----=
:.":..::.-.. -

-,,\ �
,, .� >oi
,
\, :: '"
:>
"

'---- ------- -- ------ ---- - -------- ---'����:2L-

o

1:
" e
t,

-=:::::""--����
'-; �
',�, ,"
�e
"'
f-<
:;
.:a o
Q)
<Il "
c
"O :l
,� 1)
Z Q)
ti)
P
1:
ti) o::i
'" �
()

ţi::;
'':; tW
Q)

as
VI

I
I
I
I
I
I
I
,
1_ _ _ ___ - - - - - - - -- - -"'Dt-r - - - -
:���������������L=======�
I

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTL EVOLUŢIA ARHITECTUR I I I . MU TENIA ŞI OLTEN IA PL. X VI

Fig. 1 9 Biserica Sf-tul i c o l a e d in Târgov işte.

Vedere spre intrare.

inp.org.ro
 u;
lJj

�
n
F
tI1
Vl

3::
�,
Z
�,
inp.org.ro

C/l

;:a
>-l

F
tI1
tJ
Z
<
�
c:
()
r
�
r
X
S
,
r;-
Ol

ro
ţ""1
ţx1
<1
Fig.
B i serica SE.tL1l N icolae din Târ!?ovişte.
1-1
20. - Fereastra şi brÎL1l. Fi!? 2 1 . - Vedere Latera lă. 1-1
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. X V I II

,
,
,

',,,.>
x-�,
,
,

" ,>"
1"
Ţ
,
\
\
,
,
,
,
, I
, I I

� I
, 'l»
�

� -- - - - - - - -
r4�- - - - - - -
\
\
i'-"

10)'
'"'!I I
, ", I
I
I \

J
I
1..
Ţ
,

- - -- - -
I I /, -

- - � - ""4� - -- - �·SQ... - :.'"" - - - - -

.. ..

I .... II ""
,
1/
\
� I
' 1 ,
, ,
,
, I
I

: �I
: -qI1 I

\, 1I �
\ I ,
, I ,
'CI ,
,

\ I
<31
\ I
I

1 ', :
,
/
,/
"

I '"
, " l-
',

,
' -- - - - -
I
I
0'

�
� ,
I

::J1
to l
_ _ _ _ � _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

\1
3'L -"..J Q
I�
I

I
I

I t
I IDo>
I I
I
I
I

I
,
:L

o ... :1 .'1 L. (O 1 "

1, 1, I""1, ,,1 I
3 ..AQ N\ . _

rI""
,I II,
I I I I I I
Biserica din Gherghita (Prahova).
Fig. 22. - Planul orizontal.

inp.org.ro
 B I SERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII�lea

f­
i
,
,
I
I
I
I
I

I
�
1:

.
1:
"
"
'
: \

,,
/
; '
.
" "'� '

,
r
..
I
I

(
�:?
1
•.

i"
I

,
I
I
I
,
I

-
.:::- - - - - - - - - - - - - -- - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - -�

I!,;,I�I!-,,,��31 --�t--�ir---Ti--�î----ri---4i--�ÎO �. -
rr"-!I-,,-I!:TI,-!I-d-
--
Biserica din G h e r!,l'hiţa (Prahova).
Fi!,l'. 23. Fatada principală,

inp.org.ro
 N. GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTEN IA PL. X X

I
1
�
I

m
I r-
1
I
I

I J
1

II
1
I
I
/ 1

L f..--
I
/

I
/ I
1
/
/

1
/

1
/
I /

,' /
1/
I

I
1
II
r1 1
1 r
_ _ t
1 -1
- -

r W f--
1_-
I J
o

!
"

-;a
:>
o ""
.J:i -;;
It

,-:-2..
k

e:.
k tJ
______

�.
...,
�

�.:,?- - - - --- -
ro
ro
� "tl
�
" o. $
k ro
'!) �

1 .:'--::�--------
I ...c

I
0 I

1 �,
',,::7------- -'-6
�
""
C'1
1 ro

�
u oi>
..
-;::
dl

65
.,

OI

..

"
Il
I�-- -- - - -- --- - - _ ./.--�
,1
,1
"
I , o
1
:1
.:;:k
/ II

�,�,------ --
II • _______ _
- ",,--,,/
:1
"

-- -<===-: =(._-_.
� .--�'\ I
ti
l'
II

�.-_-- -- - ---- -
\
\ 1 "

- - - \,
\ "
\ 1 II
- - - . - - -·� -- - -
1 'I
'_r I
1 :1
I II
. I '1

1
\ "
\ I
"

fJ
\ II
\

I
1
\1
1
\ I "
\ �
\
I
\1
�

inp.org.ro
 ,
1
L___ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
....
.....

.... ...
- . �>.;- _ c"/6tJ ,Ie ftjoC/ I�ncvite ...
--
CIi
to

...... , '- ..... ......

tI1
;O
n
/'

1 .';;. "t. r
tI1
- --
- ,, "-/
-

1
, �
3::
,

>
1

Z
,
1

;J:><
1
1
[fl

, ;i3
>-l
t, 1
I
Ob 'tJ 1 r
tI1
inp.org.ro

1
I .yGt-
O
1

1
1 ,

o: 1 1 Z
1

�
In!

(� 1 <:
t OI � tI1
�
",1 1 1
11'111
1cIt 1, 1rl1 :<i:1
OI In
°I ,

�,
1
):-

=t, C
1
, ()
, , t"""
1

:
1 , 1
T , 1 1
,
1 1 1 ti' o' crt
):-
...1, �'
1 1 a"oJ >.
�
OI 1
<tj t"""
o) �
,
1

1
...1 , X

�
0(, ,

;o-
D>

Î j
111"1"1 ",,"11111'
111 ''1,,.1 1 I 1 1 1
o .A 2 :. !i 6 , 1. ÂO ""' , -

Biserica din Gherqhita (Prahova).

Fill• 25.
ru
- Sectiune lon llitudinală.

r
�
�
1-1
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTEN IA PL. XX I I

inp.org.ro
B I SERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. X X I I I

Biserica din Gh er�hiţa ( Prahova).

fig. 28. - Uşa cu inscriptie,

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. X X I V

..B
c
o
.::1
k
o

""5
c
'"

B:
I
ci
<'"l

IL;
bJ>

inp.org.ro
 B I SERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. X X V

- . -
I

,
, ,
, I
� .,/
�
, +
..{- _ . . I

, i
- - - ­

, I
I
I
,
I
1

,
,
,
�
",
,

,
- - �- -
I

�
-+
I
-
,
I
I

I
I ,
1 !

:;j
::i
.... ......
� 1
I

_'7_ __

- - - - - - - - - - - -":...

I,!,l
� ,I..
,1I!d
!,!,Ic!,!,!
,'!d
o

''d!
II!'!
'!d
,I!d
"�'!d
'' bd k
J 2

l bd
,:
''!d = = = == .d.: == d:== b
== b d
=A, 1"\.- .
Biserica din Goleş/:i ( Muscel).
Fie. 31. - Planul orizontal.
inp.org.ro
 � r1

M* '�
!:
9 00
" :1o ,

41" ,
"

..:{"
d
, Iiti'
'?"- - - - -
- . . , , , , ,, ' ,, " ,, .- ,, . " " " " --" , , -" . ,. . " " ' '
,
I \� z
,;! \ \�
'/ \ \ \" " Cl
/ 'l ::r:
;;::
\ . ,
' / \ \,
/ '/ \ \ " ,
/ / \
\ '' ::t:-
I
" / I \ " ,
/ \" c:
to
O
/ / \ \
/

tr1
/ / \ \ ,'1,
/ /1/ I \ "

::l
I \ ' " 'Vl

,/ / \ \ '
I
\ ' 1

tr1
',
I \

\
,/ /

' <
/ / \\ "" ',
, I
o
'
/ / " -,,
,
c:
l'

?
\
..: ::. _',1:.- -- ,1 "- - -,-
\ ,

O
:.1- ...: = ' '
_' ",: :. ','
- - -� _ - 1',','

D °D"O
.. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . - - - - - - - - - - - -, - - - - - - - - - -- - - --- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --- - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - -r- -

O "
->-3

O
T I T

:;

O ·O OO°iOOOO"O D°
D °: TI·�
1"""""

n · OO"O
::t:­

°oon"
inp.org.ro

rr
;o
tC3-
�
::r:
::j

�
tr1
n
>-3
c:

=
�
-� � Z

I I
; :'
....:.....:.:= '--

II I
c-- ,
3:
,...- r-'- r-- - r- � r- - r- ,.- - - ;-

c
•
� ;
,
j :
' Z
, I

; j
\ >-3
tr1
�

;
� '

Z
' :
l
! ' �
, , , '

:;
,
�
,
�
, ,, ' .. )
�
"

f
:::itr1
Z
:;
!)

f.L-
�

!11111111.1'11111[!IL,!!! )0 "', _
-'-­
2

I I 1 I '77(� 'A - 7
J
A

/),- '/f'l/ '

ro
Biserica din GoleşH ( Muscel).
r
Fifl' 32. Fatada laterală.
�
-

;X
<:
�
 B ISERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE D I N VEACUL AL XVII-lea P L . XXVII

o 2 3 L. 5 �o M
bIIIlrrllhIIIllrrlh"�IIITlhIITIII�1hl'TI"I,tl==lt==c=jl==��I==��==��==�=l==�=±==r=�j
Il _ .

Biserica din Goleşti (Mu scel).

Fi!l. 33. - Fatada principală.

inp.org.ro
 - - - - - -,
".- - - - - - - -- - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
, " ,"
;z
/
/ ,
,
,
/
, ()
,
/ , :r:

�tp
,
/
,
,
,
-i'f;-��'::::- -:-=-_�'I.: , ,
/
,
c:
/
,
<; ��;:;:-- l ::'��(' ,
/
- - -�� -
t7:; - : tJ
_ ',
,
' <�>�
/

'
I/t:�
,
�'':�\ trl
/
/
,$ �
,
�, \ ' ,
1,
/ " 1 \\\ ,
$/
/ \\' , '1
, 'Vl

;:l
/ 1 ,' / '6 ,
/ h. \,I \I'.,
/ '" �! '\'I I II '
1// 1, '. ',
" ,
"
<
/, , trl

_ :�'':-::J o
.,; ", ,,,,,./ '"

î
"
c:
'>-j
:;
>
;<:)'
:r:
�
inp.org.ro

trl
()
>-j

�
c:
-
� Z
I

16Y;;/� �� �
IRI ... I �'
, I
I I

, '" � � �
olIl
' '} '<; 2:
1 1
",
c:
z
I
II
1
�:;
�
o
"
>-j
§1
:;
111111Ij""!IIJ""! 1 r .;1( 1"1 _ _ '

Fill_ 34_ - Biserica din Goleşti ( Muscel), Sectia lonli1ii:udinaIă. 'U

r
�
�
�
-
�
-
 BISERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. XXIX

/
/ "
/ "
.....

.....
......
.....
...... ....
1'"
- -- - _..J

o .;1 2. 3 L. 5 .) 0 M . - . f�!
1lIll
� llh lld
l lllI Lrnllrnllmllll
I!TI
Lrr
!irt
!l�1==�±I�==t
l ==�====±===�==�==�1 h
IJÎi.n/U-" r
A"t.. w}/

B iserica din Goleşti ( Muscel)

Sectii traosversal e
Fig. 35. - Prin prooaos Fig. 36. - Prin naos

inp.org.ro
 ' :.
,/ ;
;
/:??�
/;x

R-"'..J c:::Jc:::"'J c.-.�"'I

/�

r. _i1 _
I

_ _. !k�
4fi
�
, I I I I I' I ' , .
, , I I I I I
, , , I
piC.- '"
I _

, 1 · -rJ ...t J..-,- (,.. Â .A.

I , I I
I I I
' .A... -" - - "- . ),,,, -J... J.
_ _ _ �
I
"'- ,.. .1 _ _ ,1. ... ,.. 1- • • .Ă.. �
>. . • ..J, ... --!_... • A
__ r;. Lr"

?���:'' ��
"..- -yn. r� � r· n'tl rtr �lrrI
1.. l t rr·
. r .../'_ - "'''' r, .

;z
_
-', A
�1 '- , _.
., 11 " ...
/ \ ...
"tur "tu- n _ _ _
I • " L I' r ,
_ _ _
... _

C'l
:r:
'i n

.�
_
... ...
_ - _ _ _ __.

c,
- - - o
;x:-
-

C
/
-

O
... -
_ - _- _

tT1
- _ ... ... ...

�
-
...
'Vl

;:j
:"':':":''''...-.::�
" ...
-

..�. tT1
JURimifiUlwUlil
llhtamlUiilI/fQiiiuiUIIUluuRl lii/lilii/l'''''iIfIIJi/j/jiflijilhiUlthIUII"ljlf.�ilqlQliililllitljthl'illlltl'll/"IUI, - - � - -
- - - - ...
...-_ ...
-
�
/ <
o 12
c
....,
-
-

:;:
fi\!. 38. - Detaliu] capitel ului de piatră de la t:onfrafort
fi q. 37. ""'" Detaliul cornişei
--- ;x:­
inp.org.ro

;:o

�
:r:
... ------

�
://.
-
()
C
...,

%�
C3
-
-

J(
3:

�
c
z
...,

t�
�
:;:
�

�1i
o
�
':' �//�
�//0
�
:;:

�@
�/,��
ro
r
.-.-J /
..1/ ///.
ţx:
__
'-_
--

Biserica din Goleşti ( Muscel) :><

:><
fi!l. 39. - Detaliul brîu lui fi\!. 40. - Deialiul soclului
 BISERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN - VEACUl- AL XVII,lejl PL. X X X I

o
Fiq. 41. 42. - Secţii prin diaconicon.

Fig. 43. 44. - Sectii prin proscomidie.

f
� 2
I 1 ;
o

I I
L,
! ! I : , , ! ! ! ! !

Biserica din Goleşti (Muscel).

inp.org.ro
J. '. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTUR I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. X X X II

Fig. 45. - Biserica din Goleşti ( Muscel).

Ve dere mai veche.

inp.org.ro
B I SERICILE Ş I MÂNASTIRILE D I N VEACUL AL X V I I -lea PL. X X X I I I

....
......
Vr
"
'O
c.9
.S
-o

inp.org.ro
N. GH IKA-BUDEŞTl. EVOLUŢIA ARHITECTUR I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. XXXIV

.. .

'1 j '

.
-- �::---
.. I
,. �.,...... j
.� � �
...

.�
".
N
'"

inp.org.ro
B ISERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea
PL. X X XV

�
<1)

'"O
<1)
>

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTEN IA PL. XX X V I

Fi�. 49. - Biserica din Goleşti (Muscel), V"dere dinspre miază=noapte.

inp.org.ro
B I SERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVI I-lea PL. XXXV l I

Fi... 50. - Biserica din Goleşti ( Muscel). Vedere dinspre altar.

inp.org.ro
 ;z:
el
:r:

�o,
c:
o
tr1
>{/J

;j
tr1
<
o
r
c:
,...,
;;
inp.org.ro

):>
;o
:r:
;::j
tr1
qc:
�
-

z
�
c:
z
...,
tr1
Z
s;:

o
r

tr1
...,
Z
s;:
ru
r
>G
>G
>G
<j
Bi serica elin Goleşti (Muscel) �
�
Fifil. 5 1 . - U şa i n { erioară spre n a o s . fifil. 52. - Uşa de la intrare. �
B ISERICILE ŞI MĂN ASTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. XXXIX

..:
<Il
C
"
...o
C)

"
C) .
"'

�
p

'-'

inp.org.ro
GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. X L

,-..
'"i
u
'"

�
!:I

'-'

.:zj
v,
dl
o
(!)
(:
.:a
'"
.�
...
dl

C5
'"

:§
"

8
o
:)
'"
o
"
Q.
dl
4i
.t
'"
"
k
dl
......
::;
u
""
-o
�
'"
....,
dl
-O

�
'"
'"
"
O
I
tri
lf)

tl9
r:.:.

inp.org.ro
B ISERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. XLI

v
U
v/

z:
:J

'-'
;.:;
v,

�
o
19
�
:.a
'"
,�
...
.,
ca
"'

,..;
�
>e"
"
'"
's
.,
-o
'"
'"t:l
-B.
'"..
....
.!!
.,
-o
...
o
v
...
...,
"'
.,
...
.,
""

]ce
...,
.,
O
I
.,..:
1/)

�
ci

inp.org.ro
N GH lKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARH ITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. X LII

ci
<D

.
�
<r
,
.,...
>
o
09
k
""
f-<
o
.,...
'1j

f
-.

'"
....
�
o
N
';:
o

-a
o

o:
'"

j oi
1/')

09
ti::;

inp.org.ro
B I SERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. XLIII

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI ·OLTENIA PL. X LIV

Fi!? 62. - Biserica Sf. Impărati din Târ!?ovişfe. Uşa de l a intrare.

inp.org.ro
B ISERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. X LV

-- .

T
, - "- r •

inp.org.ro
N. GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTU R I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. X LV I

4l
....,
<r,

"> ""
o
tlP ....
.... '"
." o
f-< .;:;
4)
...,
p
. S
.:a
4)
..", ....
'" 4)
.... -o
"" 4)
a.
:>
I
Ei
.-(
....
z
..n
tri
<O

..
.�
.�
.... fL<
4)

ă5
VI

inp.org.ro
 BISERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVlI-Iea PL. X L V I [

Fig. 66. - Biserica S·tii Impărati din Târgovişte. Vedere inferioară.

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTUR I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. X LV I U

Fig. 67. - Biserica Sf.tii Impărati din Târgovişfe, Tâmpla de zid � bisericei.

inp.org.ro
BISERICILE ŞI MÂNAsTIR ILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. XLIX

Biserica Sf=tH Irnpărap din Târ!?ovişte.

Fi!? 68. - Detaliul l:ârnplei de zid.

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARH ITECTURII IN MUNTE IA ŞI OLTENIA PL. L

I
I

1
1

1
1
I

I
1
I

1
�

1 �1
1 1
I
I
1
I
cl1
�I
1
I
I
I

I
I
I
I

I �
"'i
I I

I
I
I I

I
I I
I
_L , .
- - _L . /, 4-- <,
r.- --- - ---- --- - - -- - - - --9.02 _ _ _ _ _ _ - - _ _ _ _ _ _ _ ....!
I
I f/1•.. �'f
r7�-s..- LL
,
'
/f fI '

,1
==6w�
L�=h=ttI�rrrrdr rm ± 1 =±
!�I==I��
o 2 3 4 5 6 .!>
Î==�I====±
1==�I�=='± · ==�
I ff /� -
Biserica Doamnei din Bucure ti.
Fi!? 69. - Plan",1 orizontal.

inp.org.ro
BISERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. L I

i
o
'.

...;
...,

�"
'"

.J
d)
k
n
() '"
n d)
...,
CD
...5
a
"
.:a v
"
.... ....
d) '"
el �

I
E
"
o
� ci
" ......
"
.� o.
k
" �
65
VI

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. Lii

Biserica Doamnei din Bucureşti.

fi!? 71. - fatada priocipaIă.

inp.org.ro
 B I SERICILE ŞI MÂNÂSTIR ILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. LIII

\
t
,
:: =
---=
-_ : � d
::
=: :�
'" <ti
Q)
... P
!:l
u ::a
:l !:l
t:Q �
09
P P
"ti ..E:
'.. "
<II :r;
P u
Q)
E rJ)
"
o
Q
i"- _ _ . __ . . .... _ _ .. _ _ . . . . . . . _ . _ _ _ . _ . _ _ J " C'i
'.)
';:: '"
Q)

ia !I:
'" o.

,
�
J
-." '/ - - - _ . _ . _ . _ .. _ .. _ - _ . . . - .. _ - _ . . _ . . . .

inp.org.ro
GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARH ITECTURII 1 MUNTE IA ŞI OLTENIA PL. LI V

eo
:l

>
-o

'Oi
1::
E
'"
o
a

inp.org.ro
 CIi
o:l

�
t11

[}
r
t11
.�
3::
:J::­
Z
>­
inp.org.ro

C/l

;a
-l

s;
o
Z
<
t11
�
n
c:
r
�
r
X
<
.
,.
'"

ro
t"-I
Biserica Doam nei din BucCireşti. t"-I
fiq. 75. - Det a l i u l fa"sn-ci. fiq. 76. - Uşa de la Intrare. ..q
 N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARH ITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L . LVI

77. 79. 81 . 82.

,, I
l'

:�
"� I '
.: :, : :
': � I :
I
:
I
:, ,, , , I
:: :: : 1 :
"

::::
" 1 ,

' :

rb='�bd=d�����=�b
l ========�======�f � -

78. 83. 80. 84. 8:'i.

Biserica Doamnei din Bucuresti.

Fig. 77.78. Elevatia şi p l anul coloanei pridvorului.
Fig. 79.80. Elevaţia şi planul coloanei inferioare.
Fig. 81.82. Elevatia şi sectia ferestrei.
Fig. 83. Elevaţia şi p lanul consolei din pronaos.
Fie. 84. Fereastra de la procomidie.
Fig. 85. Elevaţia şi planul consolei din naos.

inp.org.ro
 B ISERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L. L V I I

y'
r- T
I
I

�I I

T
I
�

i
�

I I
T
1
Q)
..9� �Q:?1
I ,
__ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _

T
I

1
I

;;;
�',

I
..L

I W

�
I �
I

-.1 , _ _ _ _ _ _ l�
I

��
, .;� :
h "

1 � -f� "l..j L �
� t�.. ....�... J ,

� - - - - - - - - - - - J..2..� - _ _ - - - - - - - -1 1
1

IŢ"'-
�
t'7--"� 1

I o.>.. �),
'j , "
L _ L,J" I
,..!_
I ' I
I I
I
I I
I I
"{
1 ;-/""" "; - - - '- r-'r - - y
1 I
:,...- 'r - - - - :."'- 'f" -; �:
'
I - - -
I
- - -- .� - �.

:L���______
�...J t,-�_
_ _ _ _ _ _
Ld
_ _ _ _ _ ____ _
��{_ _ _ _ _
�'-.I�:
_ _ _ ---J

Biserica Mânăsurei Streba i a (Mehedintj).

Fig. 86. - P l a n u l orizonta l .

inp.org.ro
N. GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. LVlIl

,
1

r:
,
1
' ,
,
, , ,
, ,
, , ,
L _ -, ,
,
1 ,
J- - - - - - - - - - - - -l
./ '-
'
./

....
"­
"-
....

;-

6 ,= ,��.�.:�-='=
�-='� =="'=-�..:=_::: ::-=-=-==-= ==_=== ; =��
�==::--:-:: :�:::;-'�"
-o:

- -- - - �
"
\'
, '
, '

===��'
,

�I
", ..- ' I
-' I
� - = .=--=--------=-,

,
/ ,
/
!
,
,
J ,
"
...
,
/' '­
./ '-

I
1
,
- - - - - --- �. -

o A
�3�---T"�---r-
2
S -----,r- __ ___ _ __
�o M. _

1.1."" ""1,."" ",1,,,,,,,:,1,,,-1,,,,1,,,,,,",1 1 I�W

- -r -r_
,

Biserica Mânăstirei St:rehaia ( Mehedint i).

Fi!i1. 87. - Fatada principală.

inp.org.ro
 BISERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVI I-lea PL. LIX

1
I
___ J . - - -r1
I
-- . -_ �
II
:1
'':�'-L''''''
. •._
__ ---. _· :r - - L I

'-�I�I ��l r
1

,
,
,
"

I
1
1
1
11
I ..

1
I _ v
';::
1
O)

ilS
<II

I
I
I
I
1
I
1
I
I
_J
...
-.r:.-=.,,--:;.:==\_�.:- _ _ _
"
\'
\ ,
, ,
, "
\ "
\ "
\ "
,
\
\

inp.org.ro
 N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARH ITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. L X

�- - - - - - - - - -
1

:wr --- ---

,
I
/

/
/
/
/

/
/

/
I
/
/
I
/
I
I
I

1
I

I 'S
-a
'"
'"
a.
'"
<.)

,..... "
"-> C
tfl:·fl - - - - - ­

o:;
C "
-/:IZ-9 - - - - - - ­
S9!r - - - - - - - .:a
I
Q)
...<::
Q)

6 ci
o-
,�
�
'"
ti.
..c
Q)

�
...
...,
CI) '"
.... c
Q)
k .:a
:p :;l
...,
<Il
"" 's,
" c

�
'oi
�
Q)
" c
.� .8
.�
... ...,
u

CO
Q)
CI)
, / ,. .... �-- - - - - - -_/
/

oi
<Xl

o;
"-
... Lo:
"
'- ' ",r-- - - -- - - - - ' "
,

\
\
, \
'. \
.

,
,
... ...
... ,
" ...
...
, ...
, ...

\ ," "[r�o!]i[--��-��� -�_

, ...
, '

__ _
,
\ ,
:

inp.org.ro
BISERICILE Ş I MANĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. LXI

�ECf"iE . A .j; . -

\\ .

.�

Mânăstirea Shebaia.
fig. 91. - Plan'ul de situatii.

inp.org.ro
 Z
i i
fi

L ;
el
I __ . ::r:
, ,
�
.'
•..J- _ _ _ __ ______ _ 4 .

�
tXl
"
,
C
"

-i�'',�"'''''"�-'"�- ,··';;,:'
'' ':�i'-
tJ
! (Il
! j
; «f)

�
i

..
i
. .. . � L. " , (Il
,.' v."
.{.ţ1!0:...�;.;.;,...":;/h
<
O
"

.... .jJ!
\�
,�
,

ifi
, r
C
':>� ",
: I
o/.f.�
fT
'��îj '
, ./ ���/. ; " � .....

,
Y
�[J I
.....,

"'7
?1� ! :;
! "r

I
.1 � i 1 �
;O

lU�--,'-[]�-
i
::r:
:, �
!
T I
i
� (Il
! "!"� >-l
(")
inp.org.ro

· -i
,
C
/' /
h�

�t ��
;O
� .. uo.-.... /Ji- .....

Z
,/,
<-

i 3:
t
I 2
�
>-l
�
:;
�
O
r
>-l
(Il
Z
:;

�
t-1
hrnttm1rmttmbCJ
S M

t-1
I

�
Clopotnita MânăsHrei Stcebaia Mehedinti.
Fi!;!. 92. - Fatada. Fiq, 93. - Planurile orizontale. Fiq. 94, - Sectiune, �
.....,
B I SERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL . L X III

Biserica Mânăstiri i Si:rehaia ( Mehedinti).

Fig. 95. - Vedere generală.

inp.org.ro
 't

?
Cl
::r::

�
o,
C
o
('Il
:j
-<Il

('Il
<
o
r
C
....,
:;
inp.org.ro

;J:>
;o
::c
=i
('Il
n
...,
�
c

Z
3::
c
Z
...,
('Il
Z
:;
-<Il

o
ti('Il
z
:;

ro
r
t-t
B ·i sericn Mânăstirei. Strehaia ( Mebedi "ţt). ţxj
..-

f i!j'. 96. - Vedere d i."spre nord. F i !j'. 97. - Vedere di"spre sud. <:
 !
�

c:;;
O:l

tT1
;:o
o
t=:
tT1
·cn

$:
�
z
):»
cn
>-3
%
inp.org.ro

t=:
tT1
o
Z
<
tT1
>­
()
C
r
>­
r
><
:S
-
.

ro
<Il

ro
r
r
� Biserica Mânăstirii Strehaia ( M ehedinti). ţx:
Fig. 98. - V ederea bisericii spre altar. Fig. 99. - Vederea clopoenHii. �
 N GHlKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTUR I I IN MUNTEN IA ŞI OLTENIA

I
I

�I

?-
I
I

r
,

�--
1
-�

I
1 I
"" I
"1 1
G:l I
I 1
I I
I I
�
�
1
I

..1-. ..

,
I
I
.J.

Or �Ar- r-
2 �r-
� ��r- � �� � �&� �9� �
�O� -
41 ' I I I
__ ___ __

I I
__ __ __ __ __ __ __

Biserica d i n VIădeşti ( MusceI)

F i ll. 1 00. - Planul orizontal.

inp.org.ro
B ISERICILE ŞI MANÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVI I-lea PL. LXV I [

111

...

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L . LXVII I

t-- - - ��- -- -- ----

- -- �
-- - - - - - - -

---- - -
§
- o�7 -- -- - - -

-
� - - - -- - - --- - -
--
•
o
"
;:::;- ,'"

� t!t
T P 4l -;;
U o
Vi

z:
!l .:o

-- - - --- --�rr- 0--

!l
....
--- :.;:;
'0.
c::

--
- - U>
- - ----��- - -
4l ..E
"
.�
.!:1 ""
u
> 4l
cf)
I
o
'6
'"
u
�
o
.;:; ,....
.,
cq li:
Vi o.

inp.org.ro
 P%"l�m-'- tp
Ui
� �
n
I

r
... _.3401 _ _ _-+- _ _ _ _ _ _ _'\SII.. _ _ _ _ _ _ .... _ 94;>_ _ _ 01

tTl

Ţ-
.[JJ
-
I
I 3:::
I
I
>
z
I
I
�
inp.org.ro

rih� ===-:?1111i
I [JJ

�
I o--J
I

r
I � -
I

tTl
I
I -- -,: ­
O
I l
I r :
Z
11�
I I
I I I
I I I
I , I <
1 1
I I I
, ,I
I
I
I f- I - I
I I g;
I
I I
II
,
I I n
�
I I
I I
c:
I
I
I
I
I I
I
r
1·
I

� �,
I
�
I I ,
I
I I I

�
I I I

�
I
I I X
1 I :s
I
I
I
I : -
I I
I , \
I I
I I 1 I r;-

i
I
Fe '- -t-:
I
I I I I
,
Ol
I
I
;.,. II
i I :
I I
1I
I ."'..
fI :
I I .9,'"
I
-+-
I
I
�_2.QA...
I , •
�-. I
I ______ I
I
�
I .' I

L
i I I

�
I
I __

dl
'V
I
I . ..o_ ..._q,u� _cu.._ �
f. u

t""1
I
i ....n _ . _

IHWH.fdH+d I I I I ! I
", o .A � .it � G .r
6'

r
Biserica din Vlădeşti (Muscel) :x
�
�
Fifl. 1 03. - Detaliul uşii. Fiii:" 1 04. - Sectie transversală prin pronaos. Fifl. 105. - Sectie transversală prin naos. Fiii:. 1 06. - Detaliu! fere",trii
 t . GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. L X X

Biserica din Vl:ideşti (Muscel)

Fig. 1 07. - Vedere spre altar. Fig. 1 08. - Vedere dinspre mjad zi.

inp.org.ro
 (ii
co

�
n
r:;
["Il
>{fJ
-

�
>-'
Z
>-'
inp.org.ro

C/J
...,
;o
r:;
["Il
o
Z
<:
�
n
c
l'

�
><
5
-
,
ii)
'"

"O
t""-1
t""-1
�
�
B iserica din VIădeşti ( Muscel)
Fiq. 1 09. - Vedere spre ali:ar Fiq. 1 10. - Vedere spre intrau . 1-<
 N GH lKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARH ITECTUR I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L . LX X I I

Biserica din VIădeşfi (Muscel)

Fig. 1 1 1 . - Detaliul feresfrelor. Fig. 1 12. - Detaliul uşii.

inp.org.ro
 B I SERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVI I-lea PL. L X X I II

--',,
.....

' .:!.....�"
,
.....
.....
}f

f ""t'
, I
I 1
1

�
1
OI
CI, It'
"1(
\
I
//,'U';I? L 1
\
1
..t.
..i-
'--.J/ .'_ T

�
"'1
'1
!
J
!
I
I
I
1
1

+
I

�
,

�
,
I
.L

�- - - - - - - - - -�� - - - - - - - -�
..A 2 3
-r -r
"
__
5
.-____
G
.-____ 7
� ____ �&Ir- __ �. O M . -
�9__ � __

f'lili!Ii"I"Ii!!" d,,'rI I
--�r----,---- ---- --
I I I . I I
r.-

Biserica Fundeni din Câmpu Lunll.

Fill· 1 13. .- Planul orizonfa l .

inp.org.ro
l':. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. LXXIV

/
I
I
/
I
I
I
I
I
/
/
/
,
I
/

o
'\

cn

'"

..... tlO
c::
:l

1-1
� '"
"
:l ...
\O C. 4>
....
8 �
«Il
U "
"O
t> c:: "
...,
.:o "
u..
c::
Oi
"O
v
c::
::: -.i
,.....
u.. ,.....
'" o.
�
(J
'" ..
4>
'"
ţQ
«

-
,
"
"
,
"'
"
" o
,
"'
l'
"'
,
,
,
"',
,

,
,

r-----�".II "
,

_-:.-_.=..;.,(
I

... '\. "

1
�
" )..- ,I

/:--- --- --; : ::

'\
" /I
:i : :I
'\ I ' II

" 1: ; �
" ,1 I

I 1 ::
" I t
"
',\ I I \\ I

"
'\. ,,,
),.._____ � I I \', II

....;�----"' ::I
\ f- · - - - - - - ---- ,f--- ---.....
I II :1 . � ,
'-ţ---
'\. '\ I I , ' ......-- ----4.1,. " .
.

, 1

,I
, I

'<

inp.org.ro
 B I SERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. L X XV

/.
,
I
,
I
I
/
/

/
/
/
I
/
/
/
I
/
/
/
/
/
/
/
/
i
/
/
/
o
/ "i
/
/
' - - -j/

I
,

I
I
I
I
I
I
I
I
o.
c ,"
!l
U --;o
"
!l .:a
'" :l
""
E
"" 'C'p
U "
1(1
2
el
.:o .�
"-"
.... o
el <)
<) r/')
"V
el
!l
� ori
" .....
.� .....
...

PS ti:
<) o.
<Il

"

- -- -- - -
('Fr-�Tr - U
'

- - - --
Y
"f'j - - -
o

-- - - - - - -- -- - - 7'7
-$ - - -

r-- ---- -�I_T - - - -

,

I ,

I
r--- -; : II
I
----l< , "
,
I
I '1 I
, \ ' I I I

-ţr"1 --
- -- ----J
, __ _ _ _ I
! ,..I - -�---' i )- ---
; k_
" I ...J \ II I
, 1

:: 1
r -- , - - - - - --+-" :
1 : : I -- - -�'
.
" 1 : :
,

, 11--Cî.. 1�1
" L - - - - - .J. ,...... _ _ r_L _. 1. _ - - - - -�'_ __

I
, J

, I
'\

, I

inp.org.ro
 N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. LXXVI

\) 1
r!\
!.c) 1
I I
,
I
I
I Id
(jlI
"';1
I
01
�I I
"'1! I
I
I
,
'
I
l
I
I
�

l'-
°r 1
':I-'I- j
1 1-
II'- I IT
' I-
11- ,-
1 1 '- 3l, --�Îr---�----�
' 1�r I î
g
G ---·�--�� --�i--��oM �
1
Biserica Fundeni din Câmpu Lun�
Fi\? 1 1 6. -- Sectie transversală prin pr:>naos.

inp.org.ro
BISERICILE ŞI MĂNĂSTIR ILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. L X X V I I

Biserica F undeni din Câru pu Lun!il'.

Fi!il'. 1 1 7 . - Vedere spre intrare.

inp.org.ro
 N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. LX X V I I I

Bjser ica Fund, ni djn Câmpu Lun!?

118. - Ve dere laterală. fig. 1 19. - Vedere spre altar.

inp.org.ro
 B ISERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea

"\
\

.�\
T
I
I
I

�
'<II \
\
\
I �
-1 T
r

_1
I

L . -l- .-t'�79r.>IH-+--
1

I
I

�I �
I
"1

I
I
J).
II
I
I
I
I
I

1
I
1

I
1

1
I
1.

o ...
I I I
�

Biserica din COlen i . Mironeşti (Ilfov).

Fifl. 120. - Planul orizontal.

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTUR I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. L X X X

I
I
,
li

.....:
1
-

J
I
I
�� I �
li
I

fE I
I

�
I
I

J
/
I

/ I�
I

EJ
I�
I�
EJ
/

I�
I

,
1:
/
/
/

---- ---(
I
I

EJ O
I
I
I
I

EJ � I
I
1

li
li EJ � I� I I i
o
'i

��Ie-; II
1:

[]
1:
1: al
-;-

I
1:
o
'-<

1:
H

EJ
'-'
1: �"
01
;r:;.

li ...,CI
s::
'"
.:ti
CI
..s:: �

EJ
z:
CI

O
"
"1:l

I
(g �
"
"
"il"
�

EJ � I
I In

1 : :\,o�_--.
'rl 8
----- - -
u ,... ..
...
C'l
I ,.....
, I
I I I'
(\ 1
s::

IT I �
-'ti o;
I '" ti:
, I

�� I
I <.)
o;::
''
I
\

EJ
"
- - - - - - -, 1
I ' II:
o�
I ca

l:
I

� I
I

EJ
II
II "'
II
II
II

-n
II

EJ �.+j
o
- - ----

,1
, 1
1

( 1
I
1
I

EJ
, 1

�
I ' I

-{,1I I Jl----l
I" I
.1'
__ _ ___ I

f
\
\ I

d
\
\
\

�1,;
1

,
l\J
\
:
O i�
1
I
I

O
1
�

(
\

O
\
\
\
\

10
\
\
\
\
\
\1
\ I
�

inp.org.ro
 ,
II
I

r==
I
I I
I I

-�.:�-;�-=-=-?}�-=-::�=----=��-=�==-..::-::,' =�-'
��-- ���-7
--= = = = =
-��� = = =-
-= '::- �-:-'"

CIi
c:o

---------
L��-r
�,�------�,
�
/ ... '.....

:
..,/ ' tr1
/ ;:o
n
....
-' -, "" ....

' '-..... < r

/

-- --- - _ ' ' ' ' ....

/'
/'
� - -
tr1
�
-'
........
......

.... ....
3::
-' ,.,.. / / �
Z
...: � � ::===2� .::- ",,-
/'
>',

�
(Il
>-l
inp.org.ro

§
o oo r
tr1
O
Z
DDD <

.OJ D D D '-
m
>'
()
C
r
>'
r

I II" ��
><
�

OI
.
ro
�

i
<;: j "O
btd'llli II'bi.:J
":l. 3 �

�,knpJJIWIQjj!11i1i1 k+
o S •

I
A &

1 I I I d_d I I
o

I
.A :l. 9

t
3 L, ..-1 0 M . _
�
., G r Il. � ...-1 0 ."'\

It
I 1
Biserica din Coieni -Mironeşti (Ilfov)
r
�
Fig. 199. -- Fatada principală. fi!;/'. 193. -- Sectie prin naos. F i!;/'. 194. -- Prin pronaos �
�
"""'
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. L X X XI I

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

I
I

i.
O
"\

OI ,--.
:>

:d'"
O

S
.....

c
....

.B
...,
",
.:e
G)

O
c '0.
c

�
k
O

..
.�
...,.
'8 "
G) G)
... CI)
O
'" u
I
c
ori
.:e C'l
... '"
.;; �
.,
G) u:::
<II

'" il

ct

- - - - -- - - -- - - - - - - - - o�· y -
O "'
- - - - - - - - - . - - - - - - - - $17 - - - - - - -- - - -
- - - - - - - - - - - - -- - - - - -o-ZŢ- - - - - - - - - - -

- - - - - - - - - -- - -
(
oz'y - - - - - - - -
I

inp.org.ro
 B ISERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea LXXXIII

Biserica din Coc eni.MironeşH (Ilfov)

fi!J. 1'26. - Vedere dinspre nord. Fi!J. 1'27. - Vedere dinspre sud.

inp.org.ro
 N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MU TE IA ŞI OLTENIA PL . L X XXIV

Biserica din Coieni.MironeşH (lliov)

128. - Defaliu de fatadă cu ferestrele. Fig, 129. - Vedere spre pridvor.

inp.org.ro
 tp
{/l
rn
;;O
Or
rn
'C/l

s:
>­
z
inp.org.ro

>­
{/l

%
>-:l

r
rn

9
<
�
()
c:
r

�
><
�
,
�
o'

ru
·
'\ r'
I

r
:x
:x
Biserica din Coieni.M ironeşri ( I lfo v )
:x
Fifl. 130. - U ş a bisericii Fifl. 1 3 1. - Deta l iu ] arcu l l!li şi a inscripţiei <j
N. GHIKA-BUDI;:ŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. LXXXVI

>(;)

al
...
'"
1::
'"
tl9
'"
...
'"
"U
'"
:>

ci
C')
......

�
09

>'
o

8
'"'"

;.::;
u,
"
Q
o

�.
...

'0
'"
...
o
U

.:a
1::

al
()
.....
...
'"
U>

a5

<Ii
o
'"
Q
o
...
a.

�
'"
"U

'Oi
..,
...,
U>
'"
...
'"
'"'"

"il
2
'"
Q
I
c<)
C')
......

tl9
o
ti:

inp.org.ro
 B ISERICILE ŞI M Â N A STIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. L X X X V l I

Biserica Sf:tul Dumit",,, din Craiova.

Fig. 1 34. - Vedere generală. Fig. 135. - Vedere flenera lă cu clopotnita dărăma!:ă.

inp.org.ro
B I SERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE OI VEACUL AL XVI I-lea
P L. LX X X V I I I

Biserica Sf.ful Dumitru din Craiova.

fi!? 1 36. - Vedere spre pridvor.

inp.org.ro
 .;
....
'" c,
:> "
o
.� �
<II
... ."
u "
.�

.e 8
-o
"
::> ...
...
....
c.

'E
III
s:;
" .:a
O " ...
"
-o
.z
. "
....... i>

" I
(/)

u
"i:r .... ..:
'" C")
�

65
III
,;,
li:

inp.org.ro
1'1 GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA
PL. X C

-��---')
. .') -

- �.•9 -

/'
I

l
\
\

Biserica Mănăsmli Arnoea (Vâlcea)

Fig. 138. - Planul orizontal.
Releveu arhitect L Vulcan.

inp.org.ro
B ISERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea XCI

----1 -- - -

Biserica Mănăstirii Arnofa

FiI<' 1 39. - Planul bolţjlor
Releveu arhifecf 1. Vulcan

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. XCII

-
i- . 1

_
... - �-

'.' J
- �I -" - - , - -- - -. :'- _ __..i. __
4.s� -- -

�-J
�= "� .
-===
- . =
-_ =
--
- = ====�
-�
=-1
:_�-,,-- �-=-�

-�

I
.
�-- � �,,-
_ :..
..:::.-
..
I

I
i

./
I
.i

I
/ I
/"

' /)" 1
L -, _
I
f

_.1
I

Biserica Mănăstirii Ărnota ( Vâlcea)

inp.org.ro
fi 16' 1 40. - Planul turlelor şi a acoperişului
Releveu arhifecf: 1 Vulcan
 to
u;
rn
;o
n
r
rn
{f)
�

�
:z
:p,
(j)
inp.org.ro

%
>-l

r
rn
o
Z
<
rn
:p
n
c:
"
:p
r
><
:5
�
,

'"
tll

ro
[-1
:x
Biserica Mănă�Hrii .A.rnofa ( Vâlcea) n
......
fi!/,. 141. - fatada principală fi!/,. 1 42. - fatada dinspre altar '"'""
......
Releveu arhitect 1. Vulcan
 �
C'l
:c

�Ce
C
tJ
tTl
{fJ
j
tTl
<
o
r
C
....,
:;
inp.org.ro

�
;:o
:c
::j
tTl
(')
C!
�
-

z
s;:::
�
r;1
z
:;
'{/l
-

o
r
�
�
:;

Biserica Milnăstlrii Arnota (Vâlcea)

�
(J
<:
Fi!;!. 143. Fatada laterală 1-<
- l�eleveu arhitect 1. Vulcan
 --J

, .. ---1
9

-1 - , tJj
Cii
� I
t'I1
::o
n
F
,

�
t'I1
1I {Il
-
2;:
I >-
z

�: O �
>-
C/l
>-l
;a
inp.org.ro

F
t'I1
o
Z
�
>-
n
c:
r
>-
r
><
:5
-
.
ro
Ql

ro
t""'1
�
(l
Biserica Mănăstirii Arnota (Vâlcea)
FiIJ. 144. - Sectiune l o n llH:udinală l�eleveu arhitect 1 Vulcan ..q
 l. .,

'"

�
Cl
\.1 ::t
�
tp
>­

c
O
trl
'C/l
j
trl
<
O
r
C
,...,
:;
>­
::o
inp.org.ro

::t
::j
trl
n
c
...,

c::
z
$:
C
Z
�
Z
:;
�
O
ti
�
:;

ro
r
�
Biserica Mănăstirii A rnota ( Vâlcea) ()
fill. 145. - Secţi une prin pronaos fill. 146. - Sectiuni prin naos .q
""""'
Releveu arhitect 1 . V ulcan
B I SERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. X C V I I

B iserica Mănăstirii Arnota.

fi!;!. 147. - VedeTe !;!enerală.

inp.org.ro
N. GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. X CV I I I

Biserica Mănăstirii Arnota

Fig. 148. - Vedere s pre intrare

inp.org.ro
 B ISERICILE ŞI MĂ ĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII -lea PL. X CI X

[]

q
Biserica din Shîmbeanu ( Dimboviţa)
Fill. 149. - Secţiune lonllitudinală. fi Il. 150, -- Planul orizontal

Releveu arhitect Şt. Balş

inp.org.ro
GHIKA-BUDEŞTl. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. C

"
<!)
u
<!)
:>
I

<!)
....
"
'1j
<!)
:>
I

inp.org.ro
 BISERICILE ŞI MÂNÂSTIRlLE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. C I

i//'-) zidarte d", -'!>48 (ob� p/'dt7ieJ

�c?dCl�firilarvte /
n urmei

- - ' A --
I
,
,
,
I
,
I

�
"'1

I
I

�--
,

- - - - - - - - �;:; - - - ----oUr.?,.,.'..,_
�...;...=-- - -- --- --'- - --

,
I
I
I
I
I

-t- I
I
,
,
,I

I
I
I

�I
d <>'

�
_ _ L5-U _ ,
I
I
,
1, ,
,
I
I
I
I
-r
,
,
I
I
I
I
I
I

,
d
�
I
I

II
I
I
I
I
I
I
,
-----t-
I
,
- - - - - - -,

..fn';"",t de/�
<ti ak...k> /,

B iserica din Ci utura (Dolj).

Fig. 1 54, - Planul orizontal. Releveu V. Moisescu

inp.org.ro
N GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CI I

/
/
/
/

,
.......

""§
,"
Ci
a
�
"
...,

'"
�
k '"
� -c
...,
_e-
U
el
'"
.. il-<
"
.:a
'" .n
() trl
O;::; rl
.,
o;
liS
Vi
li:;

I
I
I
I -
,-=---�i
= \
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\

inp.org.ro
 c:4�
,">

1,

W
rr
;1
/ IÎ/�\\' .
I �
/ / 1 \" ,
/
'<" '"''''
/ 1 \\ "-
/ '
/ ,

\\ \', " "

/ ,,/
/
/
/ ,. /// I ,' ..
...
.... .... . ......
/
,. 1 , .. /,. --
��'
I

Cll
Cii
�
fi
r
trl
'�

>
2::
z
>
(Il
inp.org.ro

...,
"

;O
r
trl
O
Z

rID
--
////�� ...... ......... .....
'-
...... ...... - <
�
C
(")
r

LJLJLJLJLJlJlJlJ
>­

� O�
r
.�
>-

%
><
�
��� ......
,
"
cu

!m!\lfll\'llIJ!ldl
ll ll,lllIl!
,

! ! !
o .A ;t L. 5 /l OM . _

;;J0. M - "Ci
� ·Lbt I r
Biserica din Ciutura ( Dolj)
ri�. 1 56. - Fatada principală Fi�. 157. - Sectia transversală prin altar
(J
�
�
Releveu V. Moisescu ,.....,
 2
el
:c
�
;J:.o
\
to
C
O
tn
::::!
{fl

tn
<
O
r
C
->--:l
s;:
;J:.o
inp.org.ro

:;o
:c
::j
tn
n
>--:l
c
�
z
I �
c
I
I I z
I
�s;:
I I

: �. .
1
- -1 --' • •
- - � ...,

, I
.. r � ' ,
I
.. .. 1, ,. 1
1 : ' J" -f --', " ..
\
\

I I
I 1
�_.J IL � I \ I I '8
I

Ii �
I I�

��300J
,: :: II Il :: II
�-, Ir-' 1 I

I
�
o
I 1 l

lW
,
:1' 1 I I I
I Id Iti '
: �iI
"" I I
� I
:, 'I II ,
: T: I I : I
,
s;:
'

U
I

,I I I
� 1 I I
I I
1
,
t i i: : I I I iii
;S � I
I

lL...I. t -r--- L I
I �c:J I I I
I I

I I
� : I 1I
- -t - - --'_J

1/'/;'///o/�
I ;

/ / // ' � Ii" ' :

J" fI �,
I I "
1 I I , 1 I , ,
1 I I I '
////////
"
I

;
1

);; ), ) � :0-/;'/ re
/////////////////
///'//
�
/ / / / ;' /, / // / / // / �/ /�//
.. � � / � / /�� // � � �
/ � � � /�/ 7n
� � � n7 � �
// � �� �
// / � / �
// ��
/. � // ��
'/7///
// / /,///// //// ///
////////// // ////// /// /// // / / /// // //, / ////// /// ///////////////
// ///// //// / // ///// ////////.///// //// // //
77, r.ry
�
� / / //// ' / /// . // //////
,II'
/ ////// / /// // //// // / / // // // // ////////
/// //
bn+rrnl I I I )I
ţ""1
// /

O ..A �---� S �
- -,=o..
"" !3 _� � ....... _.

B i s ertca d i o Ciuh1Ta (Dolj), n

.q
�

fig. 1 58. - Sectie l oo !;litud i n a J ă , R e leveu V, M ois€ scu

B I SERICILE ŞI MÂNASTIRILE D I N VEACUL AL XVII-lea
PL . CV

"
k
"
."
"
:>

o
<D
rl

e
o

'"
u
.;::
"

65
VI

inp.org.ro
 I' . GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENI A ŞI OLTENIA PL. eV I

Biserica din Ciutura ( D olj)

Fi�. 1 6 1 . - Vedere laterală Fi�. 162. - Vedere dinspre nord Fi�. 1 63 - Vedere spre pridvor

inp.org.ro
 BISERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CVI I

I
Biseric a Sf·tii A rhan!l'heli din Târgovişte
Fi!l'. 1 64. - Planul orizontal -
Fig. 1 65. Sectiune longitudinală

inp.org.ro
N. GHlKA-BUDEŞTl. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CV 1 1 I

Biserica Sf.ţii Arbani;lbeli din Târi;lovişfe.

Fii;l. 1 66. - Vedere după reparaţie.

inp.org.ro
 BISERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea

�I

�
I

'?::
�
--\ --

�
�I
I
_ 1. _
--('
\r>'
0:\
0\

-}-{'-

"'S,
\

-��--
-t

I
l

;:;J-.[
O)

o .-f 2 3 Li 5 ..-A 0 M.- .

1�
1,�
,o[�
I"�
,I�
,,,�
,[,= ,I'�
,,� I"k l dl�
l db 'I��I ==db==�==��==:d1
Biserica Mănăstirii PIătăreşti .

fig. 167. - Planul orizontal.

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII I N MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CX

inp.org.ro
 CIi
tp

tr1
:00
n
r
tr1
'�
�
>-'
Z
;t>,
inp.org.ro

C/l

1 �
>-3
1
1
I
1 1 1 �

0: �'
I
1 1 1
1
1
1
I
01 <:>1 � i i 1
I I
1
1 I
1
I O
Z
I
11 : 1 1
I

1 1
1
"'t1 "'J1 '\'j 1
,,<1 "./ :l I 1 1 1

1 1 1 1 l ' 1
1 : 1
�
I I

:
1 1 1 1 1
1
1
I
r-i J 1
I
1
� I
n
" "J 1 I �1 '1� <>1� �
I <>1

1 1 1 fi

0
�

1 1
�

�1 "1' \ 1 �'1\
':'l

1 1
I I 1
I I I I
1
;t>
t-<
1
$. :<1 1 1 1
1 I I 1 1
><

1 � :
1
1I ::;
-
,
1
I 1
"
1 cu
I I 1
1 I
I 1
I
1
1
I

///// /////// ////// /////////// //// //////

!?,,!eYl'v . - .

o � 2 3 L. 5 /' 0 1'\ _ _ '{ ' --tj7

tv: � ,
2 .ţ c!'I.,"_'L- /yJ/ 'U
lH-l+UI-I-ILbl-bII1I,,
Li 1,1 I I I L---d� �
(î
:x
fill· 169. - Bi.serica Măn ăstirii PIătăreşfi. Sectia longitudin a lă
1-1
N. GHIKA-BUDEŞTl. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. eXI l

Biserica M ă năstirii PIăI:ăreşti (Ilfov)

Fill. 1 70. - Vedere dinspre miază-zi.

inp.org.ro
B ISERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVI I-lea PL. CXI I I

Biserica Mănăstirea Plătareşti (Dfov).

Fig. 171. - Vedere spre intrare.

inp.org.ro
N. GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTUR I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CXIV

Blserica M ănăsfirii PIăfăreşti (Ilfov).

fi\l. 1 7'2. - Vedere dinspre m iază-noapfe.

inp.org.ro
 BISERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVI I-lea PL. CX V

---�o:to__

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
�
'/

,
,
,
,
,
I
,

\
I
I /
, I

!r�=:f:·
I I
I
I

.. ...
.ei!;ţ
I l: /
I
I
I
I
!! :
I
I
, .: !
/ :'
,
I

- - - - -�
- --
-jj

�!,��f?;i..:tt. '.
�-- '�-r"J" �,,�.,'.I! 10.
� _""" â �.. ,

Mănăstirea Plumbuita (Ilfov).

fi!? 173. - Planul de situatie a l Mănăstirii.
Releveu V. Moisescu

inp.org.ro
 N GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENI A ŞI OLTENIA PL. C X V I

�..�.�::�����
t:k�,d.i,.,c dHd/lIiIl.i
�zlcl..;irle n o v.j
�:���, �� urme

�nDl"'nfr,d';"" JJtlslvllll,Rr,dVDY.
- -ţ
\

�
�
q'

' ..p
- 7 ::

ţ
'1
f
- - 1. -T
,
, .

�.
�
,
___ L
......
1 -·

-' r
)-:

,
I
I

i
trI

I
I I

!"- - - - - - - - - - - - - --- - ---�.

&

I I
, .A 9

'iti11'!lil!!!!!!,I
!/ !,!!! I
2 <-

Biserica Mănăstirii PIlJmbuita (Ilfov).

Fie'. 174. - Planul orizontal.
Releve lJ V. Moisescu

inp.org.ro
BISERICILE ŞI MĂNASTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CXVll

$kt/..
�
'j/ln4LA, '
r['TIII�'bl'IIDII±IDIII"dIIII�ID�['TII!I'LI
__ __131 11�.�1
__ -L�i M._

Biserica Mănăstirii Plumbuita (Ilfov).

Fig. 1 75. - Fatada principa l ă .

inp.org.ro
 N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. C X V I I I

," '
li
'
1 r-
( II
iL;
II I I
I r-J

I
" /
(,
\1

!: >

(K Il ] l
,
1 .

,.-1
t!
,.,.'11 ,
, o "
.,
:/ I

I II !
.,

�(
-' C'

I
:'/
, /
"

1:
,I I
" �� � � = = ��/

�
,
,
>
lC li II I
,
_r - - - - - - -�: '
-'
�: '.{ II II I

li
i '

, ';- -- (
. ; '

C I II I
,
,
, '
, : ,, o t-- - -- -- -- - - - -�! - - -o -�
, \

« � [II-I I
, , ,
I

//....;- :. jr
' j' __ .'
ij' r
O

�:c=,,:cc=�< ! i
"

:-
",
,\.
"
�

Il :
,1 '
�=== �
O

:--: �- - 3
. ', ' ""
....

� fi r
'�-. _ �. _ - . .......
'"
\ ",
-- _ . _ - - - - - - _: ' - -. �
�. ':
, : I I / *' CU
..B
rO.
"
\',J�:. �, , ':; ...,
I

(( II I
,. " ..

fi
�:
�:
.o ..:;:

'" [Ţ
- ' . E? "
_ _ _ _ _ _ _ ",
I
...-1-_ _
O;
!l

�� !
"

(CC
S

II I I
CU

:;
�

I I I
(\ '' ....

r
., I
""

'"
, p <6
Z
l' ""
r-<
.,

!i, '"

� II
ti,
'C"
�(( I
�', ' eL;
\ ,

d5
" .,
"

I I II_ I I
�" :

��
.'

�,
l'

i! y

( I I I
,
,1

I'1
,,

(
.>
�:
:
"

�i I -- --
�
0(
" ,---- --- - - - - -

(l--- m--J
I
I

l" :
"

!: ( I
\
\
\
- - -
li (((
\ - -- . - -- -- -

I
--
l'
,1
, "

I
�

il Ge - - --
,
\ , -- - -- - - -

\
\
li J(( J
�
,
il:!:
,
\ I
\,;J
��:
IU('

inp.org.ro
 I3ISERICILE ŞI MÂNASTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. C X I X

, ;-
ro ,...
�- - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - -- -g6'8- -

-"; - -j. f'

'0
a-e h'lr - - --- - - -c :ţ?O - - - +�- � · _t�'fo· ·
I '" 1 0. 1
- - - -- - - - - - - - --- ------

: ",, :
-J;� - -- --- -'1 �"i",ro7/j "!
- �

,
, 0 1 0 0 , .0 , 0 , 0 . , 0 1 01 '
,
, .
,
"
I
,
,
J
I
f
I
I
I
I
I
I
,
I
,
I
J
I
1

I
.:

,
I o
r- - - - -- - __ J ""
-.;"�

,,,,
., ......
-
--
' ..... -
l
I�I -
It<- =-r.--r-7t- I
-t-
/

(���r (
- -- - "§'C,r - -!:Jt'r-

I
IIJ
, «
-- - - --- - - - -- - Ylr- - - - - - - - - - - -
.
. "
\ ..
. ;, \ -- -- - - - - - - �?:? ---- - - - - - - - - -
. ---
\
1�"":'. - --- ----- - - - "5l'- - - - - - - - - - - - - - - � "
ro - - - - - - . . - - - - - - - -
, o
� '\ - - - - - - - - - - - - - -f/
,:e
� "';i
f-.-
" - - - '- ';j. l:
- - - - - - -�1'7- - - - - - - - - - - - - -- - -
- .. _ - ... ....... " .:a
\.. _ - - - - - - - - - ., ....
.... . ...,
::l
;l
.Ll ';'
6 a o

O;
::!

.!S
....,.
:5
u
"
..., ti)
Vi
""
l:

z:
""
'"
'"
" .....
.::: oio

I�
...
" LI...
Vi
�

I
I
i.
I

�
I
\
,

I
\
I
\
\

\
\
\
I
I
\
\

inp.org.ro
 N. GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA
PL. C X X

Mănăstirea Plumbutta (Ilfov).

fi!;!. 178. - Vederea b isericei. Fi!;!. 179. - Vederea exterioară a ruinilor mănăstirii .

inp.org.ro
BISERICILE ŞI MÂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L CX XI

..
"
...
"
'"U
"
>
I

"
k
a.
'"

....
C)
.�
"
."
.:o
"
"

�
k

"
>

inp.org.ro
N GHIKA-BUDEŞTI . EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CXX I I

li:
oi

:;-
o
::!::l
�

<O
'"
!:l
..rJ
E
"
o,
'"
�
'"
:D
"'
""
"

z:
,,"

:c
�
"'
,
..
"

z:
>«

'"
�
.;::
><1l
'"
>"
U
!:l
..rJ
'"
...,
<Il
o
tJ..,

ci
ro
,....

oi
ti:

inp.org.ro
BISERICILE ŞI MANASTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CXXI I I

Mănăstirea PlumbuH:a (D fov).

inp.org.ro
 l\!. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. C X X I V

1""I"l""I",I""I,,,! ! ! ! ! ! !
O .A � 3 L4 5 G

W}/o/iN.llIcrari"� & /tdÎe(. ;:fi4Sd'U�

/�$�

__(vcrdn-,ţ'cvTe In d0r/� o/><1C�'

Mănăsfirea PlumbuH:a (ilFov).

185. - Sectia fraosversală prin slăr.!(:ie. Fi,". 187. - Sectia lonllH:udioală prin sfăretie.

Releveu V. Moisescu

inp.org.ro
 B ISERICILE ŞI MĂNASTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CXX V

;-
, - - - - - -- - - - - - - - - - - - --
ol"Sr' - -- -- - - - - - - ---

Ţ I
I

,
I
,
I

:1
IN
�
I
-l
i
I
1�

I
I
I
I
,
I

t-I
I
I
- -'-
I - - - --- -- - - - - - .!
ell-'=>

LijO
Il LL f
,
i
o A
I
1-
f-- - - i - - - -- - -- - - - - - - - - - -
11t;y - - - - - -- - -- - - - - - -- -�

MănăsHrea Plumbuita (Ilfov).

Fil/. 1 88. - Planul etajului stăreţiu. Fil/. 1 89. - Secţia prin bucătărie. FiI;! 190. - - Sectia diagonală prin bucătărie.

Releveu V. Moisescu

inp.org.ro
 N. GHlKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA CXX V I

..
u
i WWIJ11Ji1 .
;::
V
- - - - - - - - - - - -- -
'"
1-- - - - - - ro-t;- - - -- - - - -- - -- - ...j
.:B

1" -r
..s
, v

1
1 (1), '1:l
, ...

I
0, '"

I 4-
J:i
'il
'"
, v
, k
, V

�
.. (I..J

ci
}r
Ol
,.....

ti.
ţI'
"y

, eL:
,

L
,
,
L
�
"

:;-
�
�

.;:;
�
�
E

o:
�

...
� .,..,
...,
- - - - - - - - - - - - -- - -- - - - - -- - -- - - -- - -- - 'il
J; n ""
C

z:
""
-
�
'"

61
("C, u
...
v

i!î
'il

{-
,
1

,
:g ..
"

.::o
,

011
"'1 'il
<>Q ai
al.
o- '"
,
, Vi-
,
-- - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - O
I
--
r tm -:r-

,...;
Ol
,....

,
oR
1
t ti:
rn. . ... ----.
Ni
,
r:l,
,
N
"l a'
0, ,
,
:L

inp.org.ro
 BISERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CXXV I I

...-

"
,,"
.-

I -
I
I I
�
"

!
l' y . .,. - - - - - - - -

-,
A
I
,4.
....
I
I
I
�

�
I
I
I .....
I
...

, :;;
...
I
I
,
"

,
�
"
,.;

--­
I
I
I
I
,
;
,
o
"
iii
I
,

o
�

���====�����=====i� -
,
�
..
..
�
...

l'- 8.l-.-,t- -- 'f_F' - - -� Si.-· ,I-- - - .s-, - - -J. 9,-0 ,/<- - n:r - -.... st-., �

Biserica Mănăstirii Polovra ci (Gorj),

Fig, 1 93. -' Planul orizontal .
Releveu arhitect I. Atanasescu

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTUR I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA C X X V I II

/
/ "
/ "
/
/ ,
/ "
/
/
/ ,
/ "
,
/ ,
"-
, ,
! , "
, "
'"
, ,
� -">

..... ...
... ...

"
"
" "

" ........
,
, ... ...

Biserica Mănăstirii Po\ovraci (Gorj).

Fig. 194. - Fatada principală. Releveu arhilect 1. Atanasescu

inp.org.ro
 ;
,/ �
'/ �
v

,Ao
:

/ o,
/
/
\',
',
\
"
"
"

/
,/ ,

.
'\,

\ ,
I
'-. '.'
,/ " "
/ • �,
,,' ,1 '. "

:..., _ ._ �
'0

_.
tJj
Ul
rn
;:o
n

o
r
rn
.UJ

s;:
�
>­
Ul

�
...,
inp.org.ro

r
rn
O
Z
�
>'
()
fi
>'
r
><
:S
-
,

ro
OJ

ro
ţ-1
,....... - ,..t\. � n
C,.., ,:-, "
_""-

� " ! ," ! 1"

/....""" �
. !
� -,-
�
I J iserica M ă năstirii Polo vraci ( G orj)o �
""""'
f i !l. 195. - fatada latera lă. f<e'eveu arh itect 1. Atana.escu :x
 No GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTUR I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L . CX X X

,
,

,
,

/
,

,
,
,
,
,
,

cc=J 0
_
_ L _ ;tJij_ h
�
0;:;-
���;;:_;;:;::"= �
..· -�_--:.,=r:..:
11 ;;:
�
o
u o 0 0 0- _ 0 _ n n( _ _ __ _ _ _ _ _ u ___

cg
..... , .. ..
- - - - -- - - - - - - - -- ţ,6;{ - - - - - - -- - - - - - - - - ---
, a
o� .:o
,
,
, " :l
,
,
'" '"
00;.
><
:>
, o c
,
" 'O �
o.. ..
o�

t
..,.
"
0p .,

<Ii
rfl
,..
C

�
>OI
<O
O>
'" rl
"
o;:;
�
09
.,

.:o
<Ii

"
,
,

,
,
,
,
,
,

'.
'.
,

'.

-- - - - - - - - - - - - - - -r:-1.: - - - - - -- --

inp.org.ro
 B I SER ICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L . CXXXI

�
=t=
1
�.!{
f ţ�
/ "
/ "
/ "
/ "
/ ,
/ ,
/ "
/ ,
/
/ '\.
/ ,
"
,
,
,
,
,
"
,
"
"
"
- -�

1° I� 14
.. }
� . l'
l' l'
"',1"" •
' ., ! . I :

Biserica Mănăstidi Polovraci (Gorj).

fi!? 197. - Secţia prin naos. Fi!? 198. - Sec�ia prin pronaos.
Releveu arhitect r, Atanasescl,l

inp.org.ro
 r· . GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARH I fECTU R I I IN MU TENIA ŞI OLTENIA PL. CX X X I I

Mănăstirea Polovraci (Gorj).

199. - V e :lere exterioară Fig. 200. - Vedere in curte.

După Ştefules u

inp.org.ro
 I3ISERICILE ŞI MÂNASTIR ILE DIN VEACUL AL XVI I-lea PL. C XX X I I [

M ă năstirea Polovr" ci (G orj)

Fi�. �Ol . - Vederea bi sericii. Fi\!. 202. - Debliul zidărie; la b i seri că.

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTU R I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. cx X X IV

I
I
..J
I
--- -- -- - )n
- ,.; - "ZL 'r;: -
I
- - - - ­

...,
o I
<"Ii
I
_ _ _ _ _ _ _ _ f
I

I
I
-i
.g
r - - - - - Iii- -9s � - - - - - -

1 .
I
I
I
1
I
I
o

-t
G\

I
I
- - - I �'i! '� - - - .

�������cţ�='�� - - �
1 (
I
!<- - - - - - - - -96·<: - - -- - � - Bo-r · -K- - - - - - - L6·� -- - . ...,jr

Bis�rica sch i :f ului To p o l nita ( Mehedinti).

fig. 203. - Planul orizonta l .

Releveu arhitect I. Atan asescu

inp.org.ro
B I SERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. C X X XV

- - - 'j.
I

� - ­
I

I
I
T -

Biserica schituIui Topolnita (Meh edinti).

fill. 204. - Fatada principală.
Releveu arhitect 1. Atanasescu

inp.org.ro
 � �,
f·
C'l
:r:
A
>­
tp
c:
O
tn
{/l
j
tn
<
O
r
C
'j
>­
>­
::o
inp.org.ro

:r:
:j
tn
n
>-l
c:
-
::o

.'!;- ,
z
\ '> ! ";;,, $:
/

L ,,:, C
!
" I I I
Z
l' I I I
I 1 I
�I
t"lJ
Z
s;:
�
(;
'"'" :::;tn

� �j Z
"

s;:

'"O
,,, - -
:;;-

r- � ţ""i
...
o
o

� .,.,--. O<' -L-'-"' 7 � �-=-.=

n
>:1
.4- c:. o.
== "--
/" ".
�

" " ,4 >:1

CII" r >:1
Biserica schieului T opolnita (Mehedinti). <j
FiI<. 205. -- Fatada laterală.
�

Releveu arhitect 1. At:anasescu

BISER ICILE ŞI MÂNÂSTIR ILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L. CX X XV I l

ci
u
v,
Q)
<Il
"
c
� '"
""'
�
.....;

u
Q)
:::
...c
"
"

� /'/- .-;
"'
Q)

�
:>
Q)
// Qi
�
.
"

• - - - -- - - - - - - �-.9·9 - - - - - - - - - - _ .- - - -

- - - - - - - - f'S"t; - - - - - - - - - - �"" f -- - ---

{- - - - - �S'i?

'f.;-s,1--- lsr- - ,!1..!- - -z'7r- -�;- -

. . "
- - - y,ţ " Z - - -

inp.org.ro
 X GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢlA A R HITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CXX X V I I I

Biserica schieului Topolniţa ( Mebedinti).

Fig. 207. - Sectia transversală prin naos, Fig, 208. - Secţia hansversal ă prin pronaos .

inp.org.ro
Releveu aTbited 1. Aeanasescu
 (ii
CP

tTl
;:o
fi
r
tTl
Vl

s:
»>
Z
inp.org.ro

P'
::l
C/l

;:o
-
r
tTi
O
Z
<
tTl
>­
n
c
r
>­
r
><
â
\
�
W

ro
t"-1
n
�
:x:
Sch i tu l Topo l n l�a ( M €. h edi o ti). :x:
1-<
f i fl. 209. - Vederea bisericii. Fifl. 210. - Vederea fleoerah. fifl. 21 1 . - C lopotn i�a schitu l u i . �
N GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTE IA ŞI OLTE IA PL. CX L

Bişerica Schitului T opolniţa.

f'i�. � 1 2. - Dup:i o fotografie mai veche.

inp.org.ro
 B fSERICILE ŞI MANĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CXLI

:
- - - - __

�
_ 1" _ _ _ _ _ _
-
T 'i.o�
:
o'
,
I-
-'k
_:f _ _ _ _ _ - 2.'>_
& . ,- :
L..
-: -1 - - - - - --, - -j Ţ-
0, \
-
I

\
I I
"Ii
: I
I I
\ I '

:
I

!
,

,'
...f... \

:
\

�L. �
T
,
_ _ _ _ _ _ _ _ __ _ ��8.. _ __ _ _ _ _ J
j\ � : t8/
..1
_ _ _ _ _ _

:
"'\ : 1 '1f
1
�
.-L

t-,:
I I
-{
\ �
I

�' �1
\
d,
1,

:
s:.
)..-

T .: _ _ .c4'.S.l � } _

in: I
_ _ _ _ _ _

t.O.1 I
1

,
I
I

1
I

I 1 1
-----I:-I1ft-- 1
�I �1 �
01

I
I

...I/,;t;f�i - -
I
' -
- + - _ - - - -r -
I

1
I
I 1

""1 �
rril
I
�I

I
1

I
1

I
1
I
1
.t.
1

::';1
OI

'1
1
.L

Biserica Mănăstirii V erb i la (Prahova).

Fig. 2 13, - Planul orizontal.
Releveu V . Moisescu

inp.org.ro
 N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTUR II IN MUNTENIA ŞI OLTEN IA PL. CXLII

, / t-------­
� :l
1 u
"'
Q)
</}

I '0
::s
/
/
/ 1

�
/
1

1
/
/ 1-- - - - -- -
1
:!l

I
Q)
;>
/ Q)
/ "ii
/
/
p:
/

-
/
/

-- �------ - "'r'- --- -;;:

1-----
-

�'(,
-
>
- - -- ,

��.
1.

II
,

Ţ /
o
�
- -- - - - - - J ,-

aOi "II [1 �;
1
1 L
1
_ _ _ ___ _

0\

'1
1
� - -- - - - ­
,C ..

(
!

.-..
�
'"
:>

� I
,r- - - - - u
o
.J:l

(
'"

(
...
III II Il>
Q, .i
o;
� ...

[ .� c
,- - - - -- - \
J
li .2
1[, '-' r
... �
:
-- _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Q)
oq :> '"
''"''_ _ � '"
'-
, ___
...... _
I
ţ-----1 ._ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
__
'"
.;:; -v
I ;p '"
\_
</} �
I ., ""
I ,.. I
"
::s
" .... �
Q) C'I
..,
</}

�
o 09
.....
"'
'"
u
.;:;
Q)
'"
liS

1
1 ,
, '
1/
/

-_. _ - - \ ,
/

,
. ,

\
,
,

inp.org.ro
 B I SERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CXLIl I

,�
..c
'"
o
k
o
VI
o
u
:l
4) u
VI
" V

'r; "O
'"

"" :2
li "
.
; 1 '
-b
�--------------��,�������------�� �... :>
l i '! '"

-- --:- :::-/_
- -
i : r!
-
_- I :l

: .---
. ",,---.....,
v

:!=.. =C'::::-,;:;. ==
:::�'V"",""--=:c.::::::-T'\
--
"" 4)
:>
'V-_-.c;:
.:=-- �""-
'- - �-,-:::
::"'--- --,,, ==-
-::...::-
- -::= =-::
..:: � :=
--- :... 4) v
" "ii
.E o:
\ 1 ,
:I ,I ! ...

W �
""
v
el
I
.o
�
C'I

'"
u:

.."ţ': I
(
h/

�';, �....�
�' -:U'"

I
--=--
'"
I
:>
o
I ..c
'"
S
k

�
.:Ei
k

, ,
4)

....
:>

:l5
\
. \
,'"P
II>

""
::s
]II>
o
"'i ""
'"
.�
k
4)
'"
ci5

:;::
U>
:l

.E
'"
""
4)
el
I
,.....
If'i
C'I

ti:
oi>

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CX LIV

Biserica fosfei mănăsfiri Verbi l a (Pra hova).

Fig. '21 7 . . - Vedere l afera lă.

inp.org.ro
 ''- IIr

. --.:...
.... �

'II:

, .
· ·.' c·...t-5.... -
o:l
Cii
trl
;;O
O
�
>Ul

�
):>-
z
:»­
(fl
>-l
;O
r=;
\
inp.org.ro

trl
O

r
\ Z
<:
f g;
I n
c::
r
� >­
r
\.
) X
�
......
,
;o
ti>

-
�
... �
t. : ' ţ""i
(J
�
t-1
<1
Biserica fostei M,tnăsHri Verbila (Prahova ) .

.....
Fill. 218. - V edere spre pridvorul înfundat. fill. 219. - Detaliul uşei.
o
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTU R I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CXLVI

--("
I

tO
�
�
"

/"' 1 ..(
/ ,

__ L�, ',�
I
,
/

_ ..c
I

«\
..,.
�,
- -'-

.. .".' L
1

-- '(.-

�
"'),

';;l- --i- -
"oQ/
1
,
r

,
,
1
,
I

.. J _.
,
f
__ ....l_ ..

, '
I '
...... _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ .s�6!i. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .. _,.:
I I
I '

j
5 1>0'1 . _
I
Biserica Mănăstirii Dintr't;tn Lemn (Vâlcea).
Fi!i1. 220. - Planul orizontal.
I�eleveu V. Moisescu

inp.org.ro
B ISERICILE Ş I MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CXLVIl

oM.-
°LalljjW!l'D!!D�ll'!ll'!m!I!D!!�lD!!llil==3cl=t=iÎ��tl==�C===±===�==�===:jî
Mănăstirea Dintr'un Lemn (Vâlcea).
Fill. 221. - Fatada laterală.
Releveu V. Moisescu.

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL . CX LVI I I

... · -

t 1nuJ
llht
b:w Jbl IW
n,ll
lllm
llw lllIt :: =::±=±=±=-::Jd"
" :::±:::t:=l±=:t=:JII:=:±
Biserica M ănăstirii Dinfr'un L e m n (Vâlcea).
F il/. 222. - Sectia lon'litudin aIă.

Releveu V. Moisescu

inp.org.ro
 o:l
Cii
tI1
;:o
fi
r
tI1
�
3::
�
Z
:>-
C/l
inp.org.ro

;o
...J

r
tI1
o
Z
<
tI1
:x:-
n
c:
"
:x:-
"

><
:§
,!..
'"
'"

ro
r

�LIId"II
�II"'II"� 1111 � I I 1 , �-
n
L, -10 ... . -

:x
Biserica Mănăstirii Dintr'un Lemn (Vâlcea). 11
1--<

Fill. 223. - Fatada principală. Fill. 224. - Detaliul pridvorului. :x

Releveu V. Moi..escu
 !�
:i
:::,'·:r'·".:

JL, (':�: I
"

,
)c \
,
, ,,,1
"" ",

, ,, " ',
,
I
,

,
/
I

;z
" "
, "
,
I "
,,
,,
" " " el
/
, "­
:c

�Ol
'
,"
" ''' ''' '' "
, '
" / � ,/

..,_�] ""�='E"""""�::S± •• :p;::: :..

�.��, " �'::. c:
CJ
t'Il
-C/l

;J
�O
"
-....,
Cil II c:

:;
>
inp.org.ro

;O
:c
::j

i
-

o Z
3:
�....,
�
S;;

0'
�

TI �
• J
O
r.r "
6
S;;
-�--1
II _

l! 111,,!'j++::tt jI!,,1d..uJ.[ ! -J.-d

--, O M . _

L.J LI Ift�u t
-1f!;!:f:!...
Clo potnita Măn ăstirii Dintr'un Le m n ( V âlcea).
ro
F i \? 225. - Fa tada. fi\? 226.227. - P l a n u l parterului ş i a l etajului. Fi\? 228. - Secţi un ea v ..rticală. t""i
R eleveu V . M oisescu (J
t""i
 B I SERICILE ŞI MÂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVI I-lea PL. eLI

�
I I

I ,
1- - - - - -
- - --- -- - --- -- - - -- - - - - - - - - ----- - -
- . - - __ o -.r='
-r---- -- - - - - - - - --.�
I I
: '

I
I
I l . .J
-- - - - - - - --..."

I
' ,
I
,/ ', " __ " ,
I
���
,. , : :

LJ
'
/- .."..: I
:
'r \
,
...
.

',
'
I
1
"" ''' '''' '-

I
'

I ', 1
/,. ...... ... ,.... ,
"
.'

�.�
I
I

�t-if1!9� u�
tw �
iI
�.E"1�

I
1
1

ti
I I:
� :
: I
I

Foişorul stăretiei dela Mănăstirea Dintr'un Lemn (Vâlcea).

fifl. 229. - Fatada. Fifl. 231. - Secţ!«ne.

fifl. 230. - Planul parlerului. fifl. 232. - Planul etajului.

Releveu V. Moişescu

inp.org.ro
 :2
Cl
:c
�
:t>-
,
CP
C
tJ
t"Il
1{/J

;:J
tI1
<
O
r
C
-...,
;;
inp.org.ro

�
�
:c

qC
�
.....

z
�
§
�S;;
�

�
O

S;;

ro
t""i
Mănăstirea Dintr'un Le m n (Vâlcea). n
f i fl. 233. - Bis"rica şi scăreţia văzute de sub bolta c 1 o potnitH.
t""i
......
B ISERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L . CLI l I

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTL EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL CLIV

. -- - - _ ... - - � -

••

inp.org.ro
 CIi
tp

rn
;:o
n
r
rn
�
3::
>­
z
;p­
inp.org.ro

C/)
"el
�
rn
r

O
Z
<
rn
>
(')
C
r

�
X
â
.!..
ro
Q'

ro
11

Bis�ric" Mănăstirii Dintr'un Lemn (Vâlcea). n

11
Fiq, '238, - Pridvorul restaurat. Fiii!. '239. - fereastra dela naos. <j
 z
o
:r
;;::
e:,
>

c:
o
tr1
>(/)

;:l
tr1
<
o
r
c:
....,
s;:
inp.org.ro

�
:r
�
�...,
c:
;o

Z
5:
�...,
�
s;:
'(f)
�

o
�
�
s;:

ro
t'-1
n
Biserica Mănăsti r i i D i ntr ' cl O L e m n ( Vblcea). t'-1
Fi�. 240. - Stâlp",l pridvorului şi chenarul uşii inainte de re stac,rare. fiI<'. 241 . - Pridvorlll î n a i nte de restaura)'",.
<1
""""'
 B I SERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVI I-lea PL. CLVI I

Mănăstirea Dintr'un Lemn (Vâlcea).

fi!? 242. - Vedere lleoerală dinspre a pus. fi Il. 243. - Vederea clopomiţei.

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA A R HITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CLV I l I

_ _ ____ 2.�q 5 - -

�
C>j
,
I

�" :1'
I "'
O�
...L ' 7'
_ _ __ 3.2.4 - - - -
1\
c'
�,-

.\-
�\

�,1.
,:-
,�,
�.,

1·
I
I

I
I
-L

1-- - - - - - - - - - - - - - - b. '- 3 - - - -- - - - - - - - ----1

o -' 2 3 L; 5 -'1. _

1""1",",, ,,, 1 , I I I I 1 J
Biserica fostei Mănăstiri F.lămânda (Argeş).
Fig, 244. - Planul orizontal. Releveu V. M oisescu

inp.org.ro
 "
/,
"

)� '
/1

/ I \
/ I \",
/ I
/ I \ "'
/
I
\
I
/
\ '
L r - _ ...1 r - - - - -r
/ I
\ ',
- -- r - ::>'

I I I
I I

Cii
OJ

trJ
;:o
fi
r
trJ
�
3:
>
z

1Iillm \1ll
, :t>­
inp.org.ro

/' [/l

iii J UIl;�iiii
� i
� �ii-
I

ii
�iiiiii iii
ii iii
ii
"
o-l
;a
/'

�
c_

-- �
!
I
Sm "'"
._ all'lt _ � lIIII4! !lII1/i dll tllllll �
� f'I j!I! � � f"'I !'Ii � !:li liII
o
Z
... .D
I

! <
trJ
f;
?
�::::::��
(C;;\
- !O\� �::
"lI::� � :�������::::
� ::
� :�:;:I:������::���::::�::==� �

f����������6�� ����C\'UI1� � ��� ��� Is� ��"'/{(;1�1

r
m � X
� � =5
I ; �
�
,

� }-:
. ,.
: ro
�';" �.
�
!ll

I �
•

r
t

�
'-'-----'-' I
"

i-"-"-
ţ
�
"
'----

I '--- '--- '--- � '--- '---- '-- '--- '--- '- '---- '---- '-- L-

I I I ro
ţ""1
c;ţ;:l"'d" "J,"d
L" ,..A O M_

I
o A 'i

I (J
Biserica fostei MănăsHri FIămănda ( A rgeş). t'""1
1-<
Releveu V. Moisescu
fig. 245. - Fatada laterală. �
N. GHIKA-BUDEŞTl. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CLX

0
i- Ar---
--...:, T-
2 --='i-
3 �4L---_T5 M . _
111"1'""'"'1",,1 I
__

I
___ __ __

I
B iserica fostei MănăsHri I'lămânda (Arlle ş ) .
I'ig. 246. - I'atada principală. Releveu V. Moisescu

inp.org.ro
 B ISERICILE ŞI MANASTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L . CLXI

/
/tI
/ I
/ I
/
/
/
/
/
I
/
I
/
/
/
/ >
:l
/ "
/ :>

-----
.- - - - ---
- =11
/
/ "
- 4i
o:

- - - - - - - - -- - - - - - - - - - - -- - -
o-n

I
I

I
I
I -- - - - - - -- - - - � - - - - - -

I
- --
I

----------------��:=;;;;;::::ţ==:====l
_ _ ___ _ _ _ _ _ -J t
o

-
,

of- -- - - - - - - - - - -
g-
- - - -- - -

((1 I� �
'h
"

'-''"
tl9
- - - - - - ---- -
- !T' - - - - - - - - - M
""

--- --- --
- ------ &-�====i===!
% r � ...
- - - - - - - - - --- - 7>7:0- - - - - - - - -
.:t)
'"
c:

-- -
"tl
c: !l
- - -- - - --1 , ""'
I
El .0.
I ii::: ...s
- -- -- - - - - - - - - - o --- - - - - - -
,., c:

I
I 'r:; "

I
c

'
:n !l

I
<1)
," :r:;.

I
a u
" "
z:
Ul
:J)
I ...
I "
""'

'"
, <1) ".:
__ _ _ _ _ _ _ _ _
-J o
4-<
""
C'l

I�
u .�
.i:: W-<
"
65
<1)

Ca
- - - - - - -- - - - to/.r - - - - - - - - -

- --
- - - -- - -- - -- - - ----- - - -
CJYY
-- -- - - - - - - - - !'Y - - - - - - - - - - -
-- - - - - - - -
�
,

I
I

I
,
I
\
\
\
\
\
\
'\
\
,
\
\
'\
\
'\
'\
'\
,

\
'\

'\ I
'v

inp.org.ro
N GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTU R I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CLX I I

Biserica fostei Mănăsti r i F I ămânda (Argeş).

inp.org.ro
 Vi
Ol

rg
fi
r
lTl
.�
3::
:J:>o
Z
>O'
inp.org.ro

C/l

�
>-1

r
tTl
o
Z
<
�()
c:
l"'

�
x
�
�
,

;;-
1»

ro
r
n
r
Biserica fostei MănăsHri f lă m â n d a (Arqeş). �
fiq.
......
250. - Vedere spre i ntrare. Fiq. 25 L - V e d ere qenera I ă .
......
......
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA A R HITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. C LX I V

Biserica SchHului Clocociov (Olt).

Fig. 252. - Planul orizontal.
Releveu arhitect A. Referendaru

inp.org.ro
 B ISERICILE ŞI MÂNĂSTIRILE D I N VEACUL AL XVII-lea P L. CL.XV

I
I
I
I
I
I
I
I
I
,
I
I
I
I

I
/

,
I
I
I
I
)
'(
--- �

I
�
\
\
\
\
\
\
\

\
\
\
\
\

inp.org.ro
 'L _ _ _}

, �
/ ....
/ ..... , Cl
/ .... :r:
�
,/ ....
.­ ' ....
,/ .....
:x:­
cP
,/
,/
,/
c
O
tTl
·CIJ
j
tTl
<
O
l'
C
'>-1
:;
�
:r:

�
inp.org.ro

q
c
;O

Z
3::
§
>-1
tTl
Z
:;
·CIJ

O
�
tTl
Z
:;

':d
� .
t·M . 2M
'D
ri!!!I!!!!r 12 13 L I · I 4 10 ! I� ! 1 r
n
Biserica s c h i tului Clocociov ( O lt).
r
;><j
<1
Fig. '254.'255. - Secţiune transve'rsa Iă. fi!,)'. '256. - Uşa bisericii.

R e l eveu arh itect A, L:{eh,rendaru ""'"'

 BISERICILE ŞI MÂNÂSTIR ILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CLX V H

Biserica schitului Clocociov (Olt).

Fi,? 257. - Biserica înainte de reparaţii.
F i ,? 258. - Clopotnita înainte de reparaţii. Fi,? 259. - Fatada biserici i .

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CLX V IH

1"
,

I
I

.!
..,
..,

+
I
'"
..
...
I

'- .\
.., 1
�
,

�
,
o,
...
� -;.

....1
.....

-+
1

,
,
I
.J
�
":
I

I
I
.J..

- ....,." . . --j

<l
Biserica M ă năstirii Brebu (Prahova).
tifl. 260. - P lanul orizontal.
Releveu arhitect: S. Becu

inp.org.ro
BISERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CLX I X

,
,

,
I

,
,
,

,.. - - - - - - - --- ..
L _ _ ___ ___ _ _ _ j

�
<O
:>
o
..t:.
<Il
,,;
c;;
e:-
...
i-<
'"
....
!:l ...::
.D
Q) '"
... -o
o:) '"
<O
.....

';::; �
:;:;
'"
""

il
p
, ,

z:
, "
- , � ,,' ...
<D
C'l
.., �

�
'" oi>
i::.��:��:J ,�
...
Q)
,!il
o:)
!
" I
, "
��- - - -- - - - - - - - - - -<j
11 , \ h

"
"
"
"
,

:
"
, "
.'. '
,
�-:.-:..--�..../.·l r '"
'
"
"
II

;
"
,
,

a"
,
"

I
,
,

,
,
,

:'
, "
,

, Il
'Il

- _: _�
- -- - -

,
,. -.,.ţ
..

J':=:C� .', . /
."': - - - - - - - r -..J

.
.
.... _ _ _ _ -4

inp.org.ro
 . . . ..
..

i. " " l_
..
. .
. •

.,. ??� : " . '

,

I:
"

1� . �!

; ;�}r
r
I
Z

. . ..
.� I �
!
-:-;;.'\0;
�'{";6, �,� :"��'+ �'-'�'�j�:�'�r
GJ
:c

�to
..

.i . . ..� . J �. .� i , I

"
I

"
: � -7
l ' I '
I .. J,.. _ _ _ J. � " c
'
r :' I : \�
�

,;" f ---
"
O

..(
rn
- I::..
f ! �< "i'� - ---- --------'=j-f
i
t • • • ' !
' '
{Jl

::: �
':_. . - - ._-

\,.
' �'-"
" '�-

�.�,�. j r
: �_I : 'l
;.ct>
" " . ' " rn
r-i l.. L
;+

,:
I I
<
::-. "
:
,
,, ·� �:\:i : !
O

'<:
'1
.�.-
:u: j'.:::. ;;
I I I l"
, I
"
I '

t:·r
.. :r
"
' � .. C
� �_ . '-1
:;
,]/ 'o,
) ... "' ... .. 1

" 'J'",' , , �f
... �
�

:�
.. � 0 ' 0 • • • '.1 ,
... ... ... ..
�
- , , - -- -.-/��
"
'''::':'-' �:-:::::�f
�
": ; - ' · -; 7 ;O
--
z

�
.
'/. -
, �- ' :c

, -:.. =3
"",
inp.org.ro

;"-:T�' " ' :�.: .:: � .::.-�'=...;;,��-_-:::..;.;\<ţ

....

t"';' � ;.. ../'".:.:. -:"'_" .- ': :" , ' _- .::=--.:_-_-:... � ':. .: =-.-:":..::' �:_-_-_-�_-:___ = _-_"'''e� rn
()

�
-1

Z
3::
�
�:
.. . �:;
,

JII�
�
O
tirn
z
:;

M. re;
tililill�II"Ii"dll"I!li4 1 f ir · t'4,,;I'"d",d", ,,",1 r Y �
....

(')
- Fatada principală. �
Biserica Mănăstirii Brebu (Prahova).
Fill. 262. - Sectiuni prin pronaos. Fill. 263.
�
Releveu arhitect S, Becu ţx:
 'I
.�I

. ... .Î
• •• ,1 .. . .
:

..< �.

r:
JL 1:.:; ro::'
tu

(�) t\
C/l
t'I1
.i, � ;O

r
i. . , n
:'� j
! [TI
.��
r' :
' �
$:
>'
Z

)\ ,
, -' P'
,
C/l
) �- - - -- - - - - - - - - -'1 - >-l
;O
- - - - _.
,
inp.org.ro

"
r
t'I1
O

f: :z
..I l.
. :l t·... \
<
[TI
p
"f " n
�'
i :
c
i r
p
, _ _ ___ -1 r
.. ><
<
,
�o
-
.. . ,

ro
"' ; QJ
<>.
'"

o "
'o
. '

ru
t""'
n
t"'"
:>d
Releveu arbHect S, B"cu >:1
..-.
N. GHIKA-BUDEŞTL EVOLUŢIA ARH ITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L. C LX XH

/
,

,
I
,

C l0potni ta Mănăstirii Brebu (Pra hov a )

Fil;1. 265. - Fatada principală
Releveu arhitect S. Becu

inp.org.ro
 B ISERICILE ŞI MANASTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L. CLX X I I I

. .
;,-
'
'

,
'

\
\

- '1 ;- i� � l' ro , T"� rn '1' Trl

1 1 1 1 I I I I I I I I I J I 1 1 I I I 1 I I
,J. L LU j l ..l -U I I I I 1 1 I 1 I 1 I I I
I I I I I I I I I I I

Don

. (
'

�
�:
0; ,
I

I
�I I
,
I f j'"

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ J
os;;>
l

Fig. 266.267.268. - Cl opotnita Mănăstirii Brebu (Prahova).

Planuri orizontale. Fig. 269. Sectiune vertic"Iă.
Releveu arhitect S. Becu

inp.org.ro
N. GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA A R HITECTURII IN MU TE IA ŞI OLTE IA P L. CLX X I V

Clopotnita Mănăstir i i Brebu (Prahova)

f i!.? 270. = Vedere d i n exteriorul mănăstirii.

inp.org.ro
 BISERICILE ŞI MĂNASTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CLX XV

Ţ
,

,
.Y

Ţ
,�
, ,-,,

II
, ;-->
,

-L

I
_ _ L
I
, ,

f-----2-4L - � _ - ___ 25L _ _ _ _ � _ _ _ __Z (0- ----), �--

U"' w"
-

IfJ V V

j
It"!,,
A '2
,1....1. .1 I
3I !
4 !
5
I !
6I I
I !
gI ! I I
.-1 0 M. -

B iserica Mănăstirii Gura Motrului (Mehedinti).

Fig. 271. - Planul orizontal.

inp.org.ro
l'..J. G HIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CLX XVI

I I I

�
l-

1 I
-1
I
J
I 1
r �
et{�
1-\ . -
'f' (

Biserica Mănăstirii Gura M o frnlui ( Mehedinti)

Fi 11. 272. - Fatada principală.

inp.org.ro
 t
�

"�
. �',

\f{

. i/; <"·\\. · · · •.•...

,,',,' . \:' ..

"t·tt���
��'i:� �3'�-�:a
��� �{�·7
Cii
Ol

. : ,,'
, ' ,'
.:
�
Ci
F
tTl
�
�
>­
z
�
C/l

;ti
..,
inp.org.ro

F
tTl
o
Z
�
:J>o
n
c
t""'
:J>o
t""'
X
:5
-
,
;:;
QJ

'U
r
� (l
��=k��==�����dbl �M "� 11
.� -

:><:
Blseri<:a Mănăstirii Getra Motrulul ( Mehedin tI) �
Fig. 273. - Fatada latera l ă . <1
.......
 N, GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTUR l I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L. CLXX VUI

,
,
I
I
I
I
,
,

".
: ,.
;
,
I
,/ ,�
-
, ( -v
{:
,
-
�
.:o
II)
...Q �

(8==J�
. - - - - - - - "
7/Y -
- - - - - - - - - - - - - II)
' c
:2
-
"

cg .B
.:a
,
'\
\ - - �, ]:l
'o.
\ flF - --- ţ:;
- - - - - - - - - - - -

,
,
-- - - - - - -sT'lr - - - - - - - - - - - - -
� �
z:
,
o
II)

;l
C
.
<Il
...
:lU
Q)
19 rfJ
- - 'I'{,-,- - - - - - - -- - -
-- .�
.�
- - - - - - - -

- - -- - - -m - - - - -
- - - - - - - --- .;::
...,
Vi
," �
C t-..
...,

z:
," OI

ti:
o;
'"
u
,/ ';:;
.-J II)

as
.�'-' Vi
,
'-
,...\
--

\
,

\
,
,
\
\

\
\

\
,

\
,

r -'
1 - -- -

'J
, : ,

inp.org.ro
 BISERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. C L X X I X

---,
I
1 1 I
1
I
1
- - 1 I
I
1
I 1
I
I
f
",1 �I � I
�I I 1

�I �I 1
"<) 1

I 1 �� 1
1
� �.
I

I�
I I

o  2 .4 5 .;i 0 M . -
L I I 1 I I I

Biserica Mănăstirii Gura Mohului ( Mehedin t i )

f'ig. 275. - Se�tiune pr in pridvor.

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTl. EVOLUŢIA ARH ITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L . CL X X X

):'0
'";ii
k
<1)
""'
"

<1)
...
<1)
-o
o;
>

� .,.:
� '"
�
�
z:
o o;
[L,
"
k
P
c.D
'" ;..i
<1)
'- J:l
;n "
VI
l� <1)
C ...
z:
,r: o.
'fi
<1)
...
.,
-o
<1)
:;..

<O
"-
�

Of
iL

inp.org.ro
B ISERICILE ŞI MA ASTIRILE O I VEACUL AL XVII-lea P L. C L X X X I

5
"
�
...
Q.

,S
�'"
-b
c
� '"
�
"
c
-O
-,�
'"
u,
'"
.-C
;:J
Z'
'"

'5 oi
2 C'I
'"

""'

z: &:
o of

"
...
!j
CD '"
...
'" '"
....
'" ""'
.0
.... .S
'"
>Oi
C �

z:
,.. a.
u,

'"
....
'"
-o
'"
:>
I
cO
'"
C'I

t.
Li:

inp.org.ro
 N. GH lKA-BUDEŞT I. EVOLUTIA ARH ITECTUR I I I MUNTE IA ŞI OLTENIA PC CLXXX l l

�
ce

ri.
.� o::
"
...
""

::2 o'"
o

L <li '"
'" "

19 �
:l o

� ,S
:r::i �
'" '"
"" '"
c -l:l
::2 ....
)� c

4l
-o
'"
v,
;:J
I

inp.org.ro
I3ISERICJLE ŞI MĂNĂSTIRILE D I N VEACUL AL XVII-lea P L . CLXX X I I I

,
I

I
e
'"
I
I

I
I

;.., ��o :
I

'; i
",
' <-ţ
�

;­
-411+----11Hl!- . $ I
I
-'-
I
I
I
I
I
I

I
�I
., I
t: I
I I

-t
I
I
I
I

I
I
I
I
I I
....L ...L

�--- - - - - - - -- - - - - ��
o .A '1. :� !'; ..:;: E.
� j
- - - - -- - - - - - -
& 9
--1
..-1 0 1"\_ _

4rnbLJ , I I I I I 1 . I I
I
Biserica M ănăstirii Căldăruşani (Ilfov)
Fig. 282. - Planul ori zontal
Releveu V . Moisescu

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. C L X X X I V

I
�

f.--�r�-­
---------- ?.9�----
..

B i şerica Mănăst irii C ăldărllşan i (Il fov)

F i\!. 283. - Sect i une l on\!itudinală
Releveu V. M oisescu

inp.org.ro
 Biserica Mănăstirii Căldăruşani (Ilfov )
.fig. 284.- Uşa bisericii. 1 638.
Inscripţia a fo st cOOlplectată �i uşa lărgită in 1915.

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. C LXXXV l

Biserica Mitropoliei din Bucureşti

Fig. 285. - Planul orizontal
Releveu arb. C. Hârjeu şi Naumescu

inp.org.ro
B I SERICILE ŞI MÂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CL X X X V I I

Biserica M itropoliei din Bucureşfi

F1!l" 286. - Planul turlelor şi al invelifoarei
Releveu arh. C. Hârjeu şi Naumescu

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDESTL EVOLUTIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL . CLX X X V l I I

Biserica Mifr"poliei din Bucur�şti

fis<. 287, - fatada principală
l<eleveu arh. C. Hârjeu ş i Na::lm�scCl

inp.org.ro
B ISERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L. CLX XX I X

l� I ( I

,.
--!..c.'---

Fig. 288. -
Biserica Mitropoliei din Bucureşti
Fatada laterală
Releveu arh. C. Hârjeu şi Naumescu

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARH ITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. C X C

\ �.

(----1

�!
1

.�.
\-.1

-
Biserlca J'1itropoliel d in Bucureşti
Fig. 289. Secţiune longitudinală
ReleveC! a r b . C. Hârjeu şi Naumescu

inp.org.ro
 . ,

:.�
"
l(
"
__ t-O:OO ___

"

jjiserica Mitropoliei din Bucureşti

Fi�. 290. - Sectiune transversală prin naos.
Releveu arb. C. Hârjeu ş i Nanmescu

inp.org.ro
N. GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MU 'TE IA ŞI OLTENIA PL. CXCII

B iserica M itropol iei din Bucureşti

Fig. 291. - Vedere spre i ntrare

inp.org.ro
BISERICILE ŞI MANASTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea

���- - -':�'-v ------- ------ ---.

"'-- ,,,,
���

\ I
\
,
,�
';.

'�

T
,
,
�

;> I
1
I
I
1
T 1

.,
:}
'" -�I
c.;� I
j
-r 1
l
l
1
1

- .. - -� _ - - - _ __ _ _ _ - _ __ _ 7/J·L.€. _ -- - _ _ _ _ _ _ _ _ _ ___ _ _ _
I
I
I
I
..J
'"
'"
1
I

" - - . - - - - ---- - - - - - � - - - - - - - - ----- --->1

Bi şerica Mănăstirii Cotwc e n i

Fill. 29'2. . - P l a n u l orizon fal
R e l eveu V , M o i sesclI

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHI fECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L. CXCI V

,
,
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,
I
I
I
I

-5,.,. - -- - - -- - - -- -

o
\

----- oŢ,l{- - - -- - - -­

§5- - ------- - -

l
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\

\
\

Biserica M ănăstirii Cotroceni

fi!? 293 . . ..... Secţiune J O D!?ifudinală
Releveu V. M o isescu

inp.org.ro
 w
C/l
tr1
:;o
fi
F
tr1
'C/l

3:;:
>­
z
>-,
C/l
297 298 299 300
...,
inp.org.ro

�
F
tr1
tJ
Z
<
g;
(J
C
...L . .� l'

>­
l'

><
<
,

r;­
Ol

«1 o ..A :2 3 L. 5'

�I I I I I I I I I I I I IJ
.....-1 0 M. -

294 295 296

M ă n ăstirea Cotro cen i re

fi!J. 294. Pla nul cl opotn i t i i f i g . 297. - Sec t i e p d n c l o p otniţă r
f i !J. 295. P l a n ul c h i l i il or f i !J. 298. - Sed:ie p r i n c b il ii
Fig. 296. Planul bucătăriei fi!? 299. - Sect i e Î:ra n sversală prin c h i l i i
n
Fig. 300. - Secţie prin bucă tărie
X
n
-<
N. GHIKA-BUOEŞTL EVOLUTIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CXCV I

0r- ________________________
�
Ar_------------------------�� M . -
I I I
Mănăstirea Cotroceni
-
Fi�. 301 . Planul şi el'waţia stâlpului de la chilii
Fi�. 3 0 2 . - Planul şi e levaţ-!a stâlpului de l a clădirile dărâmate .
Releveu V. M oisescu

inp.org.ro
 .., + ' ;:''';
" �

.;:

"
f
î%Î
"

Biserica Mănăstirii Cotroceni

-
F � g, 303, Planul şi elevatia col oanei din pronaos
Fig. 304. - Planul şi elevaţia sfâlpul..i şi arcadei din pridvor
Releveu V. Moisesc ..

inp.org.ro
N GHIKA-BUDEŞTJ. EVOLUŢIA AR H ITECTUR I I IN MUNTEN IA ŞI OLTENIA PL. CXCV II I

Biserica M�n�sti d i Cotroceni

-
f i :-. 305 Arcada şi stâl p i i pridvo rului

inp.org.ro
-
fi\Z. 306. Col oanele din pro naos
 B I SERICiLE ŞI MANASTIR ILE DIN VEACUL AL XV I I -lea P L . CXCJ X

Biserica Mănăstirii Cotroceni

-
Fi�. 307. Vederea pridvorului
Fi!/,. 308. - T a b l ou l roeiv arătând pe c( itori Cel biserica având patru turle.

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MU TENIA ŞI OLTENIA P L . ee

-L
t�-

Mănăstirea Cofrocen i
Fig. 309. - U ş a bisericii
Fi!l. 310. - Colo "-o ă proven ind de la clădirile dărâmdfe

inp.org.ro
BISERICILE ŞI MA ASTIRILE OI VEACUL AL XVII-lea PL. CCI

Mănăstirea Cotroceni
Fi!? 31 1 . -
Arcadele de la ch i liile vechi
fi\1. 312. - Chtliile vechi cu învelitoarea bucătăriei în fund

inp.org.ro
N. GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII 1 MUNTENIA ŞI OLTENIA P L . CC I I

Mă năstirea C otroceni
Fi!? 3 1 3.- Bolta de la Chilii
fil/. 314. B o l ta de la bucătărie.
inp.org.ro
B ISERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea

i
I
�
� ,.!i..�
- - - -- - - - - - - -- - - -- - - -
I
I
I
I
I

-r ­
I
I
I
I
I
I
I

Biserica Mănăsl irii R " d u Vodă di n f3uCCll-<.� ti

f i!? 315. - P l a n u l orizonta l
!�elev"u V . M o isescu

inp.org.ro
 :z
�1It!Jr/4! l)ol"i
�;irI.ir(� ".,.••��
Ci
�WlUlIWN t'1I[;,!idt �;PCI'
::c
:;:;:
-

:J>o
Ol
C
O
trl
::l
o{fl

trl
<
O
r'
C
->-1
:;
:J>o
::o
::c
::j
trl
inp.org.ro

� ()
�
,
I
, ::o
I -

Z
I

;
I
I

�
I
�
'1 3:::
c
, I

z
,

�:;
t
j Id, b s:=:J
�
�;;;#Jd- •1
"" � -
• �
I
O

�Z
Biserica Mănăstidi R a du V odă d i n Bl3CLtreşH

p:jf,l'. 316. - 5ec�i u n e lonf,l'jfudinală

Relev eCl V. M o ise scCl :;

ro
�
(J
(J
<j
.......
B ISERICILE ŞI MÂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-l('a PL. ee v

----1!&t�J'.E VE.c-� �,4rf,P.-9 fY T'I­

I'J... lli...lf"
_----"L l"/fELDOLjI·.J)fillfil:Lfl TE
Tlj'e.5c�AL1tE_ CO/Y.:3.ţ"I'Vt4 TR-

Biserica Mănăstirii Radu Vodă din Bucureşti

Fig. 3 1 7. - Sectiune transversală AB.
Releveu V. 1'1oisescu

inp.org.ro
J�. GHIKA-BUDEŞTL EVOLUŢIA ARHITECTUR I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L . CCVI

f-. __. - �
.J:?_---""t
I
? -

I
, I -',
/ '

,,
-�-

\01
�"
. ..;
.

�
T· L ,
I
.....L _
I
, ,
I

�
,
I

?J, �I
<--.i, I
I
/
I

/��' ,,>/ I

_ _1.- /

-- ,

,
-) -

- -.-
,I
o

'\
�

,
__ :L.

,
I
I
I
__ L

J..,. -- - - - - -- - - - - - - -
I

- - _ ..s;_Q Q - - - -- - - --- - -- - _.,.1.

I :

!" ,d" ,tlld" ,l,lll î I Î I I /-1\. -

Biserica 5chitului Cornet (Vâlcea)
t'i�, 318. - P l anul orizontal
Releveu arhitect A. Referendaru

inp.org.ro
 B ISERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVI I-lea PL. ccvn

==

Biserica Schitului Cornel: ( Vâlcea)

F i g . 319. - Detaliu de faţadă inp.org.ro Fi\l. 320. - Fatada principală
N. GHIKA�BUDEŞTL EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L . CCV I I I

°I- "1 'li

111'11111 1i1i11i1l 1l1l1111 �:+i�-l--+- r
l'I -----<
I

B i s erica 5chitului Cornet (V âlcea)

F i g. 321. - Faţada laterală

Releveu aThi!:ect A. RefeTen daTl1

inp.org.ro
 B ISERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L . CC I X

I
I
I
I
I
I I
I I

�
I I I

�
"1 �I � �
"l <i cJ

I
I
I

t.I=:!
'I�
"d ,:
,,�
,
�!!!.�"�rI�1 !!
.. I.�"d.J=b
Îdb.o\±!db±I======b=====/dT"'-
Biserica schii:ului Cornet ( Vâlcea),
FiII. 3�D. -. Secţiune l o n lIitc dinală.
Releveu arhitect A . Refenndaru

14

inp.org.ro
N. GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CCX

�
�
� "
ro
" C
<J <-
� )�
> -;;
� '"
"
'"
" c
� "
>; bl'
U �
-; 1l
"

� C>
J) I
...o

C'"i
OI
C'"l

ti:;
oi>

inp.org.ro
BISERICILE ŞI MANASTIRILE DIN VEACUL AL XVII -lea PL . CCX I

Biserica Schitului Cornee ( 1 9 1 7)

Fi!;!. 324 - Vedere spre intrare

inp.org.ro
N. GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTUR II IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L. CCXII

.;
.:n.
'"
...
---:. '"
" el,
v �
() ...
"" ""
:>
�
a.
:l
"-' -,j
v
c
... ,.,;
c '"
U ...
v
"-'
'5 �
] v
...
v
..c -,j
() v
'"
>-
ro
()
.�
v
"fi Iri
01
a:J '"

tW
�

inp.org.ro
B I SERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE D I N VEACUL AL XVI I-lea P L . CCX I I I

'"
"
o
,....;
'<lI
>

"-'
.,
4)
"
u
'"
o
10

d)
'"
4)
"
d)
:>

inp.org.ro
t . GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITEf:TUR I I IN viUNTENU\ ŞI OLTE IA PL. C CX IV

Biserica Mănăstirii Cornet (Vâlce3)

r i il. 328, - V e dere spre intrare

inp.org.ro
 B ISERICILE ŞI MÂNASTlRILE D I N VEACUL A L XVII-lea P L . CCX V

.;
.
'"

'"
o
.�
'"
""'
""
.b .S
'"
ro
'" "
'" "B
'"

11'
.. �
- •

���-
";
I
-7""""
c.
� . •

V5
' «O
--,--- oT1!•
Î l
- ---- t ci
ct)
.�....-
... - �'.�" �- - ct)

b9 -
.il'
L!... ct)
.S ct)
-,;; u...
"
bi-
u tL;
'1:;
'"
'il

65

Y2 Protcliuno a b o l t . ,
pridv o;, v l \l i

9 10 m

inp.org.ro
N. Gl-I IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARH ITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CCX V I

2 3
I I
5 6 7 8 9 10 m .

Biserica din Filipeşti de Pădure (Prabova)

Fi!;? 33'2. - Fatada latera lă. Fi!;? 333. - Sectie lon!;?i{udinală.

inp.org.ro
 B ISERICILE ŞI MÂNÂSTlRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L . C CX V I I

Biserica din Filipeşf.i d e Pădure ( Prahova)

fi!l. 334. - Vedere spre intrare. fj!l. 335. - Uşă cu inscriptie.
inp.org.ro
 z
Cl
:r

�&,
C
tJ
V
tTl
l
j
r:1
<
o
C
r
'>-1
:;
>'
;:o
inp.org.ro

:r
�
tTl
>-1
(')
C
;:o
-
-

Z
3::
§
�
Z
:;
�
o
r
>-1
tTl
Z
:;

"O
t"""i

()
()
:x
Biserica din filipeşHi de Pădure (Pra h o v a )
<1
�
fiil. 336. - Vedere spre a ltar fi il. 337. - Deta l i u l stâ l pu l u i d i n interior 1-1
BISERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L . CCXIX

B iserica din F ilipeşHi de Pădure (Prahova)

fig. 338. - Vedere interioară

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CCXX

�
'?­

�-
- ,-
o �
'"
1
- .1.

>r-
ef
G'

1
I
tol
<.q
�

I
I
1
10
(il �
i-
o'
c-:
I
I
,
1 ,
_.1_ ­ _ '1. -
- ..- ­
\
1

�
\d

l,
\
-_\.- -

Biserica din Ludeşfi (Dâmbovita)

Fi\l". 339. - Plan",l orizontal.
Releveu V. Moisesca

inp.org.ro
 Il
"
11
II
I,
"
II
II

h;..\ ,,
1/ \ \
/I "\
/ ,' \ \
/ I \ \
I I \ \
I I \ \
I \ ,

\.... ' , ....,

I \ ,
/ I

.::: / '1

� :'-f ':\ :::-1=;':�� i:I

.... ",, /
l'

�= ==-:=_-_"1. .:!.:-.:=
.;

I
:.-:.-

-t r--, :

i- - - -- -- - -- -- - - - - - - ----- ---- -- - - - -- - --- - - -'- - ---- --- -- ------ ll

I I r- 1 li
'

J i1 t..J L.. ! i
I " " "
- -
I
\ -:::,

\ ' ':- ' "

I \ ", lJ:l
Cii
1
I

-
J
)..: �
1 _- \
.... ' ,
',
- - - - - .) -
,

n
\ ....

...
I \ ,

..... ....
7-

F
.,; "

).. ... ..
;" , I \
I ..... ,
I / "
,, / ,1 '\
\ " (11
l' /
/ \ '.

;='�� ��;;:'�_�:'����
/ I
�

�
,1

;::-:.� � -5"��-:.-=:'"'C"';:'�-=-'l.�::::-:':'=-:':: :'--:;:-:J"':=:'::':-;Y-=;'"T�':::: -:'':==

//

�
E.=�::
� e-�: �:�-::::.�
3::
" �-:::=-:.� �::-�.:: ::-� ::::::':-:.�
,: -::--� �� �:.�'::-��-:-'"_'::"-::
inp.org.ro

i.- �:.�_,,:/ . _�=:.�_=_=:--:::: ,::=.:.,:: >

z
>

CJ lIJ CJCJ OO Q 0 0 CJ � o
CI)
o-J
;ti
F
(11

/� C\ I � � I
O
� � Z
��
C
()
r

I
�

I
r

I
><
:5
....
.'­
ro
Qj

ro
If'e/� veu . t'"-1
'//h-u��.
1"-.
i/""'/t' n
L
..1\0 M. _ 11
c1 .A '2. 3 ",JI '
n
I
4

1""11,,,1",,1,",1,,,,1 I I �
- - _ __ _ __
Ri�p.Tirn ___ _ _
rl;n _
r _ _eşti
. nrl (Dâmbov ita) �
FiIJ. 340. - fatada laterală.
 N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARH ITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CCX XII

,, ,,
t;�
"
I I
I r

,
I

,
I
I
,
I
I
I
I
/
I
I
I

(I -J7?r- -- - - - - -- - - --1
I
I

1
I "
1L-______

r,-------,

.S
-rJ

- -- 0 --

" I
, ,,
".

, I
I � _ _ _ _ __ J
/

r- · - -- -- - - - -- - - - ...... ,
,, , ' \
\
\
'v
\
\
\
L,

I
\
\
\
\
\ I
vi
!

inp.org.ro
BISERICILE ŞI MÂNASTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L. CCXXnI

biserica din L",deşi:i (Dâmbovita)

Fig. 342. - Vedere generală

inp.org.ro
N. GHIKA-B.UD�TI . EVOLUŢiA ARHITECTURII IN MUNTEN I A ŞI OLTENI A PL . CC X XI V

inp.org.ro
BISERICILE ŞI MÂNASTIRILE DIN VEACUL AL XVII -lea PL. CCX XV

Biserica din Ludeşi:i (Dâmbovita)

fig. 345.- Vedere spre i ntrare.

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARH ITECTURI I IN MUNTENIA Ş I OLTENIA PL. CCXX VI

- ��--t-�---------
I I

----- --'..Q.� � ------- -

I I
.. ......-"... .-.P-

�---- - - - -- - - -1�- - -- - - - -- - - _.- - - - - - - - - -1

Biserica fosfei Mănăsnrei Jifeanu (Dolj)

Fig. 346 - Planul orizonfal
Releveu arhitecf A. Referendaru

inp.org.ro
 ,\
l '
,
'
/ \
\
/
· ,
,
/ '
/ ' / ,
/ ,
' /
\
/ '
' / \
/
/ '
/ '
/ "- / ,
/ '" I \
/
' /
// /
/ ,
/ " /
/ ,
/ \
/ " ,- /
' ,
, / \
/ / \ \ ,
/ , ,

�-"=-=
/
/
- --�-"'==--�=�-= ' �==��'"'.��- - - -- - "' =-==;= =-=-�� /

cn
/ iJJ
1::.-_
..- =-='\

['Il
;o
n
r
['Il
.(j')

3:::
>',
Z
>',
inp.org.ro

- -,,-;;,, "
C/l

"',,,� - - �"
�U�'lt'il'f7lir �t
illU �"şimn %
>-l

.:"' � ��==��:."
\ "':." r
._ -;-:::�:?_;\,-::.�: ::
,

����" ,
' rn
_ /

�
- � , ., '
�
"
--
• .
". 1 , ' , '" - - _ _ " ,- ' , '\. O
Z
, \ ,-::: ,\ "
\,
,/ . ,' .. ', ', \ '\. "" , ' ,
�
/ ' '. .... " ..... "'"

>'
" ()
" C
, r

"' ...
>'
,,
r

\, ><
:::;

� D
y-.---- o
-
,
;
,' ro
QJ
./

,;

'U
r
-==-=---_-:..----

(J
(J
�
�
<1
Releveu arh itect A. Re ferendaru �
.....,
 ,",
, " , ''
,
,
\
,/ " ,
,
'
, '
/
,
I '\ '
" ,
,
,

,
, '
" ,
,
, '
I \'
,
,
I
'\'"
"
/ '
I \
'
I '-
I
I

?-:
,, ; , ;'
" "
\

\,
I \
, /
/
/
"

" ",
/
\.
Cl
" " " "

" ,

/ ::r:
"

�
/
'

.�
, ;" \\,
/ ,
\
___ o
, I \ ::t:>
I , ,

I \
co
!r-- C
o
tTl
'(/)
;:l
tTl
<
o
r
C
'>-3
:;
::t:>
inp.org.ro

" , ;o
::r:
' .... .... ... ...
�
>-3
" ,
()

C
�
' .... ... .... ..
"

"

Z
��������///..r ----� 3:
�
>-3
tTl
Z
:;
'(/)
-

o
r
>-3
�
:;
'D
t'-1

()
i ' ()
ţx:
J.

L;d,,",b! I =1 I LJ I ,:J
o '1 (; ".AO M._

ţX
!

B iserica -tostei Măn ăsî:iri J iî:ea n l1 ( Oolj) <1

fi\?, 348. - Sectiun i l o n l! H ud i n a le '-1
1-'
ReleveLl a r b i l:ect A. Referen d a r u 1-1
BISER ICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea · .PL. CCX X I X

Biserica fostei MănăsÎ:iri Jiteanu ( Bo lta Verde Dolj)

Fi". 349.- Vedere după reparaţie.

inp.org.ro
N. GH IKA-BUDEŞTL EVOLUŢIA ARH ITECTUR I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL CCX X X

Biserica fostei Măn ăstiri Jiteanu ( B o l ta Verde D o l j )

fiQ. 350 - V edere gener a l ă
inp.org.ro
fig. 35 1 - Detaliu j d i n faţadă (fereastra este d i n altă epocă)
I3ISERICILE ŞI MÂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVI I-lea PL. C CX X X I

r-

o
Q
Q
-o
,....
t .
> .2 N
,, '"
;::: '"
o Q
cQ -o
......,

inp.org.ro
N. GHlKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTUR I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L . CCX XXII

I .K V! i ==-cI:
5CARA LUI1GINLOR.

Biserica din Bălteni (Ilfov)

FiII. 353.- Planul orizontal
Releveu arhitect R . Bordenacbe

inp.org.ro
BISERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVI I-lea PL. CCX X X I I I

�
:> �
c:

e.
�
""'
'"
l': '"
"
-o
� 2-
""
'"
ro

.S
l1..;

-o I
'"
C)
.,r.
1/')
'i:; <')
"

Ci5 ti:
<n tli>

inp.org.ro
 z
Cl
::t

�o,
---��
-_.-
--- �� . --_. .
C
O
t'I1

.�.:::-
:-
{fJ
"-
--
�-
j
t'I1
<
O
r
C
....,
:;
>­
iS
inp.org.ro

::j
....

t'I1
q
�
C

Z
3:
�
@
z
:;
�

�
O

:;
....... --.- .."t4lUn�. .�i""
.... III ,. � . -

fWll'IIY'''''MW''l
'101
DlIJLf)J/.�!lI' " . ....�
� ro
.. .- �",nr '"Uf

' � I I '" 1" " 1'1 r J '1 ,;11111 ,," r

iV-,.,.' "
IJ!!{[/ I.I

" , , ,,;� I 'Hl l.\'. . ,1 � l l(j

'li ()
'

()
><
><
./' C A R' ..o.. � v N a l /,,' I � o �

:><i
Biserica d i n Bălteni (Ilfov)
Fiq. 355 - Fatada p rincipală �
Releveu arb'ifed R . Bordenache <j
BISER ICILE Ş I MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII -lea PL. CCXX X V

1i

...
'"
el

;;- "il
o .3
00.
e,
""
el
.2
°0
Q) Q)
....,

:5o
c
�
co
c Q)
rJ)
I
.:e
( .,
T

;:
o
0;:; \D
v Q) l()

65
Vl C'l
01

eL:
09
"
g
c

�
;;

" <
"
�
'"

inp.org.ro
N. GHlKA-BUDEŞTL EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L . CCX X XV I

Biserica din I3ălteni ( Ilfov)

Fig. 357. - Secţiune prin naos şi vedere spre altar
l�eleveu arhitect R. Bordenacbe

inp.org.ro
 BISER ICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CCX X XV I I

..
4i
�
'"
...
> "-'
o
"- .S
�
• �
el.
• • C <Il
V
• ...,
� �
v
ro -o
c v
ca ;>
I
" I

.� ,-o
"

.� g
ro
of
LL

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTUR I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CCX XXV III

> �
..
-.E '"'
.,
;:::;
�
....,
..!:l
....
1= .,
., "
;:: .,
)=-;; -c
ţD .,
>
-'il I
c

'" '"
() 1/")
'i:: C'1
"
dl �
VI oi>

inp.org.ro
N. GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L. CCX X X I X

Biserica din Bălteni (Ilfov)

Fi� 360 - Vedere spre al tar

inp.org.ro
N GH lKA-BUDESTI. EVOLUTIA ARHITECTUR II IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CCXL

B iserica din Bălteoi (Ilfov)

Fig. 361 . - Vedere în pridvor.

inp.org.ro
 B ISERICILE Ş I MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L . CCXL I

ic----4,L-j
I
I I
,

--.
"­
�,
-�-
I
I
1
I
<:J

� I
I

-..
+­
I - ::1<" -
�
� ��
-"i-. 1
I
I
I

�
'" �
"1
iI
".f
I I
'- - - - � - -
-""/
_ -.4.f..
r-
'7 - - - - _ _ _ I
I -
-.,:�-
�--
,
..,:
"'" I
�I ,
I

I
I I
I
I
I I
---'/, - I
I

�
"'i
,
,
I

--1--
I
I
- -c

Biserica Olari din Curtea de Argeş

Fig. 362, - Planul orizontal

inp.org.ro
 :z
Cl
::c
�
>­
to
c
CJ
V
tI1
l

�
tI1
<
o
r
C
'>-l
:;
inp.org.ro

�
::5
.....;
tI1
(')
>-l
C
�
-

z
$:
§>-l
�
:;
�
o
:..,
,....,

�
:;

�"Î '
ro
;fr/(reu �
"A O ' 1.r;}'u 4'e n
lujuJ JJLkU�_LLul I I I 1
o ./1 2 3 .4 5 M - /f)}
I n
�
II I I

�
Bise1'ica Olari din Curtea de A r!ileş
fi !il , 363, - Fatada principa l ă r-1
r-1
BISERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CCX L I l I

1 I' I
o -" 2 3 A 5 /"1. _
.. , I IIIti II , Jr' III' , 1 .J I I
Biserica Olari din Curtea de Ar�es
Fi�. 364. - Fatada dinspre Apus

inp.org.ro
 �� J ) ,....... -� :2
CJ
::r:
�
�
\
O:l
c:
O
t'I1
'<Il

�
t'I1
<:
O
t'"'
c:
,..,
:;
�
::r:
::j
inp.org.ro

t'I1
(')

T�
i 1
..,
I

U
, c:
r:
, ::o..
....
g, lY\l
I
.... ..
: !
1

�-n ri @ : I�
Z
,
1 ,
�1 �, , I I
�
c::\
��
i rv
1 I

�1 � 1 1
1 ,
�
1

�:
I ,

�,
�
-LI
t'I1
1 I ..,
1 I Z
1
I I �
�,

1 � 1 :;
1 "'-
�
O

//////////////// �
Z
5' ..A 0 :;
I
o -1 2 3 �

1 I
M.-
11111 1 111"11/11111111111\ I �
Biserica Olari din Curtea de A rqeş
t""i
Fil/. 365. - Sectiune l onqitudinală (J
(J
�
t""i
..q
r-1
 -A- t:O
I Vi
1 ;o
[Tl

1
I
n
T I t=:
f?lJ 14 I
I I
[Tl
I
�
�
I �
'\l I >
I I z
;J;>.
1 I
inp.org.ro

I
CIJ

�
>-j
--t- I
t=:
I I
I [Tl
1 1 tl
I I 1 Z
�riL i I
�
_ -1

I
I I
\:)1 �I
(')
F
g;� �I
0.,0
qI
;J;>
r
x

- -ţ-
I 1
I
I
I
�
II II ro

.I
Q)

I
I
� I
I I
�I
I I
I
I

ru
r
o -1 2 A 5 . /' 0 M. -{edyeu k'#n:;; j. '
I 1 .
3
n
111111 1 11111111bL-w.l11l 111 I I I /.?;tuâe. /1JI · n
�
Biserica Olari din Curtea d e Ar!i1eş l1
Fi!i1. 366. - 5 ectiune prin pronaos şi prin clopotniţă ..q
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTU R I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L. CCX LV I

Biserica Olari din Curtea de Argeş

f ig. 367. -- Vedere spre intrare

inp.org.ro
inp.org.ro
N. GH IKA-BUDEŞTl. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L. CCXLVI I I

inp.org.ro
BISERICILE ŞI MANA STIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CCXLIX

II>
...
c.
'"
o
"'" P
II>
OI ,'"

·s
k N
'"
�
II>
-o �

�
'"
II>
...
k
.....
:l II>
U -o
'"
p -v
..... ..
-o ""
.� '"
.. II>

O
'" ...
II>
-o
II>
.. >-
I
"
'j:;
II>

ii5
'"
o
'"
C")

ti:;
09

inp.org.ro
K GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARH ITECTlfRII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CCL

Bi serica Ol a r i din C urtea de Ar!?eş

Fi!!. 37 1 . -Vedere d i nspre răsărit fi!? 372. - Vedere dinspre apus

inp.org.ro
 BISERICILE ŞI MÂNĂSTIRILE D I N VEACUL A L XVII -lea P L . CCLI

� -

c.

1.. 5f (L------t-

A 24
1".1."1".1,,,,1,,"1 1
3

1 t
s l-J·

I
- ·

Biserica din Turbaţi (Ilfov)

-
Fi'il' 373. PlaDLll orizontal

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CCLI I

inp.org.ro
 BISERICILE ŞI MANÂSTIRILE D I N VEACUL AL XVII-lea PL. CCLI I I

1.
1
11
/1
/
/

/
I

I
/
/
/
I
/
/
I
/
. /
/
/
/
/
.'
I
1
I
I
I .!

I
I /
./

I
I
I
i ,.
I
I (
I

l
I
t{)
I
I \
I \
I
I
I
I
!
I
I
I
[
I
I
I
1
I
1
I
I
I
I
l "
I
I I
��I
' ,\
\
\ l-j
'L _ _ J I
"

I
'•._ _ J

; I
"
\.
, I
, Ir - - - �1
1

'\ l� I
\ I
1 � __ .J
I �
\
1- - - - - - - - - - - - - - - - - �--.: _ _ _ -I
\1
\ 1

� I
I
I

inp.org.ro
 N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L. CCLIV

- - -- - -- --

;:§�.s,�3 .:.. :s � A �� .3 � � ,�� � : .ă I.sa

I I 1 I I
o .A 2 5 Mo .

I
L,

Biserica din T urbati ( [)fov)

fig. 376. -Detaliu de faţadă

inp.org.ro
 ,/"" '-",-
"-,,-
"'-

/
/ "
/
/ t?W?-//:V'/////m/h'///X - - �''-......
" "- ,-
."", ,, - - - .......

(
......

�
//�
/'
/' -

- -�
,/ "-

-- �P/ffiill
C/l
t'I1

IT]
;O
�-
O
�
t'I1
�
�
:t>n
Z
»,
C/l
...,
;a
inp.org.ro

�
t'I1
tJ
Z
<
t'I1
»
(')
c:
l'

»
l'
><
:'S
�
\

�
'"

o .-A 2. 3 4 5 �- Qj�'
�
/f�t

I""L!!,!,,,,,!!,,!.,,.! I I I 'U
fig. 377. . - Sect iunea E. f. F-ig. 378. - Sec{iunea H • . L r
Biserică din T Llrb a H (Il fov)
n
Sectiuni eransver"a J e prin pronaos
n
r
<j
 ; ;; � �
."\... -'� d''-l
rld"de cae ..,01// -f0Y.3
�a
...

�
t 1 !lIcrdr/' 1//ter/mre
Cl
::r::
/ "
�
�
/ "
/ " /"', '
/ " / "
" / t:O
/ ' "
/

§
/ ' / '"

�
/ / ,
/ '" / - - - -- "
/ "
" / ",.. - \
"\" l:I1
/
- -- - - -
- -- .... ..... ' VJ
;:l
'
,
-- --- - - --
/ / / ,.

,�,%] " "

' - ..
/
-
" / ,, 1 \ 0 ,
,��/
.-L -
�/
- - -- - --- - - - - -"..... ,

l:I1
" ,
- -'>.
.....
<
�- ..... .... ....
O
,n-;-_ ..... l"
C
->-3
s;:
{? �
::r::
::' () ' l , ) � �
<C'.:���

1 ��\�.c��
'

_ _ __ _ _ _ _ _:
tI1
inp.org.ro

,
L - - - - - - -- - - - -- -i ()
I ,
>-3
I 1 , ,
,
C
-- ,
1 1 I
fg
I
-- - -
1 1 ,
r - - - - ---- -
� -li - ll- :r - - lI
---
1 I I
.,

z
1 I I r
1 l :1 II I 1: I
1 ,1 II II
1 :1
I

: 11 il
, I I I[ II II �
1
, ,1 ,1 ,1 �>-3
1'li :':i li:
J,
I
LL I,

1 vI.A Z I,l 3I
I""!'I 1 I �
'
1_ _ L .Jl. __ IL -lL---L-L _
I
"" " ""
' � 5 �- ' S;
,#;;;;;... 1 ' ."'....."Î
LIIIIIIIIIIIIII,IIIIIII,!III,1 I L"dll,LI,,,,I,,,,I,,j 1 I
,A :2 5 �-

1
o o 3 ,4
.A 2. 3 "" 5 � . ....
.
�
�"fe ., tf� "'� '/ O
�
"�" � o

Biserica din Turba ti ( I lfov)

Fig. 379. Planul Sectiune
�
S;
- Fatada p r i ncipa l ă f i g . 380. - ascunzătoarei d e peste pro n a os f i g. 381 . - tra n s v e 'rsa l ă pri n naos.

ro
ţ"1
n
n
li
�
�
B ISERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L . CCLVI I

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CCLV I I I

inp.org.ro
B ISERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CCL I X

�
� -

, ;
, t
,

r ' (,

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTL EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L. CCLX

. ·RCLC�CUL BISc,RICn CnUN��T I .

PRAH«IA .

'"
'.

I
:i
I

I
-1

I
�

• 1.

- - -,

Biserica din C ă l i n eşti ( Prahova)

fi!? 385. - Planul orizontal fi!? 386. - Detalii de fatadă

Releveu arhitect Gr. Ionescu

inp.org.ro
 B ISERICILE ŞI MĂNASTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CCLX l

R\:L(:\j\U L BIS�Rlcn CftU N�STI .

PRAH«It' .

/�<, ,- \
I - - 1
o
, --

RCL���UL" BIstRIClI C"U"�STL �

P'Riu1m .

J -

Biserica din C ă l i n e ş t i (Prahova)

Fill. 387. - Secţie lonllHudinală fill. 388. - Fatada laterală
Releveu arhitect Gr. Ionescu

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L. CCLXII

Biserica din Căline ş ti ( Prahova)

Fi". 389. - Vedere llenerală

inp.org.ro
B I SERICILE ŞI MÂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L . CCLXI I I

B isenca din CălineşH ( Prahova)

-
f"ill'. 390. Vedere spre intrare

inp.org.ro
 N GH IKA-BUDESTl. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CCLXIV

:l
u
UI
"
a
o
-

k
l!J
...ci
k
'"
c
E
"
UI
.,
u
,"" �
�
""
N

.;S
E
"
..
c-
'"
c:
.:o
"
....
"
u
"
:>

C'Î
O>
'"

tI:
�

"

>:;)
U

inp.org.ro
 BISERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CCL X V

o.Lo
::-.... / . 00

Biserica Mănăstirii Turna (Ar!;1eş)

-
Fi!;1. 393. Planul orizontal
Releveu arb itect E. Călinesct.1

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CCLXVI

C-9 7' ----�...."

( I II II It- " 9 /· �

z9 ' .

/6 '1

inp.org.ro
BISERICILE ŞI MÂNASTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CCLXVII

Biserica Mănăstirii T urnu (Argeş)

Fig. 395.- Vederea bisericii

inp.org.ro
N, GHIKA-BUDEŞTl. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CC LXV I II

; ' >
:
{1�r
. o�y.
"--,,,,!-=:::::1ZIII�
h
..>. A:j
::": : "
; .-.. -/J.
: t
: .: :�,:-= �--:� ; . .
-- - - - ­

"
-
, "

L\.· .
"

,--.,

I II '

-
Mănăstirea Comana ( laşca)
Fig. j95. Planul general

inp.org.ro
BISERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L. CCLXIX

f9!

M ănăstirea Comana (VJaşca)

-
F i g. 397. Planul pivnitelor

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CCL X X

o • G

\r"d""1.,,,':rnJiîTIi
.

1 J
...

- - - - - - I ....� . �-....
- -- - - -
- 711 , . • ":: .

I��:"'-==--U=
� =:. � -
� =_ -=- - r "
_ - ..=. -_- _ _ _ _

-=:.
=---
- -- - -
-
" .� = =-

o 2 � B. ':l .....A O M . _
..A "

I,,,111 111,1,1 1""III1'I

L. 5 7

I
I I I I I I I
M ă n ă stirea Coroana ( V laşca)
fig. 398. - Sectiune l o n gitudi n a l ă
Fig. 399. - Sectiune tra nsversa i ă

inp.org.ro
 EISERICILE ŞI MĂNAsTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L. CCLXXI

� ,�--== =--�� �-==- = ::� - - ==--=-==:- -: =-� .

� � �� ����� �-������1=;_
-

./ .:;:

I""""�,,,,,,,i,,,i f
-Ao � -

I
G il

I
.9

I I I I
.: 5

I
I
I
�
�!_�J! --*
I

- 4-Q-- *_ --1fE �
__

Mănăstirea Coroana ( V laşca)

Fig. 400.- Fatada chiliilor Fig. 401.-Sectia chiliilor Fifl. 402.- Plan ul chilHlor

inp.org.ro
N. GH IKA-BUDEŞTl. EVOLUŢIA ARHITECTU R I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L . CCLXXH

-�---- - - --- - - - - ------ - - --

O!l!;
,g dg
llg"g
,:
g "Q
l,g':g
"g
,,!:!
I'E Îdb�Î=bdl
"=b
II� M. -

M ăoăsHrea C o m a n a ( V l a � ca )
F i !l" . 403. - Fatada laterală a foişorC11ui Fi!l". 405. ·Stâlpul foişorului
fi!l". 404.- Pla n ul foişorului -
fi!l". 406. P l a n u l stâlpului

inp.org.ro
B I SERICILE ŞI MĂ ĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVI I-lea PL. CCLXX I I I

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTl. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L . CC L X X I V

Mănăstirea Comana
fig. 408. - Vederea spre clopotniţă ş i chilii fig. 409.- Foîşorl'l1 văzut de l a răsărit

inp.org.ro
B ISERICILE ŞI MÂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CCLX XV

Mănăstirea Comana
Fi�. 4 1 0 . - Vederea foişorului Cll clădi rea dinspre apă

inp.org.ro
N. GH IKA-BUDEŞTl. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CCLXX V I

Mănăstirea Coroan a
Fig. 41 1 . -
Vedere a foişorului

inp.org.ro
B I SERICILE ŞI MĂNASTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CCLX X VII

Mănăstirea C o m a n a
-
Stâlpii dela foişor
f' i ll. 4 1 '2 .

inp.org.ro
 z
Cl
::r:
�
;J:.o
.
CJ:l
c:
o
(J1
{fJ
;:l
(J1
<
o
t
'>-3
:;
�
inp.org.ro

::r:
::j
pj
�;:o
Z
3:
2
>-3
(J1
Z
:;
�
o

�Z
:;
I-(j
r

()
()
r
�
�
Mănăsti rea Co m a na <j
1-1
fig. 413.- Deta l ill l capi teJ111ui cu Stema Cantacllz i n i şt i l o r fig. 4 l4. - Deblilll b3zei st51pu l ll i 1-1
BISERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L . CC LX X I X

"
"
"

'"
"
'"
E
o
U

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CCLXX X

inp.org.ro
B ISERICILE ŞI MÂNASTIRILE DIN VEACUL AL XVII�lea PL. CCLX X X I

I
I
I
1
1

Clopotnita Mănăstirii Brâncoveni ( Romanati)

Fi!? 418. - P l a nul etajului superior
Fig. 419. - P l a n u l etajului intermediar
Fi\!". 4'20 . - Planul parterul u i
Releveu arbitect 1. Atanasescu

inp.org.ro
 �
Cl
:r:
�
>­
tp
c
O
tI1
<n

�
tI1
<
O
t""
C
'....J
s;:
?i;
inp.org.ro

:r:
::j
tI1
qr::
:s

z
3:
�
�s;:
-'1<- -
'�
, 4&
-'j<-
'" 0·4S
O
�Z
"
Vi

s;:
ro
r
(J
(J
t'BW4.J J LJ l---L J
r
J ! �
CJop otni�a Mănăsti ri i Brâncoveni ( l� o l)) a n a�i) �
fi�. 42 1 . - fa :a
( da dins pre curte cu ve derea scă r i i fig. 4 2 2 . - Secţ i u n e vertica l ă �
"'""
I�eleveu arh iteet 1 . A ta n asescu I-i
 �
CIi
[Tl
;o
Br
[Tl
�
3;:
>­
z
p
C/l
o-J
inp.org.ro

;3
r
tTl
o
z
<
tTl
;J:>
n
c
r
;J:>
r
><
:5
,
r;-
Ol

ru
t""1

()
n
t""1
�
:x
Clopotnita Mănăstirii Brâncoveni ( l<omnoati)
�
......
- Vedere di nspre cl1rte fig. 4'24. - Vedere din exterior ......
fi!,)'. 423 .......,
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L. CCLXX XIV

Mănăstirea Brâncoveni ( Romana ti)

Fig. 425. -
Vederea spre intrare Fig. 426, - Vederea dinspre răsărit
i n dreapta se vede paraclis",l în stânga s e vede paraclisul

inp.org.ro
 r--.- :��;··;:�*-:��; <�:�-· � (;j
O:l

, .'//

: : ,,/, , '/:.r,,'/
'I ,:::=+,'O-. � ',, '
, �. . �
n
.�;'" : :
I
....'-. ',
'
•

-L .' �
'

r
. \ 1
I I' ·

n
,.. . . ;\j '
' '' ' ' " I' "

--:.� ,�-- ---"" '" . ....-

I
tI1
. i"f\ .,
. 1" , ,1
I I"
.. ' . .

-1,,::
I ;/1"
', "\\, . " /10 I
. 1\,
I"
.ro' �
: ! \. . /:
,,I t ,
'�" \�. / ' 3::

" ..'_-'-,_:,;�;�!{<- .,
.

�
inp.org.ro

;J:>o
Ul

%
>-el

, : " _r r
�_
tI1

>;��d:::��S,! -
O
Z

j �
n
:: � :

://_;�? �
c:

" -.l
: �, ::
r

..
..,-" ..
� :.:<: � �( " '".-: : :�...
:t:>
r
X
�
-
\ ,
"
Ol

. -:--

ro
\ -,/
�
()
,
,
/

..... "./
()
.. _ � _ .-

L.J �
j.JJ.1J',-'--'-I_ '---4
ţx1
BisericaS{; e le a din Târgov i şfe ţx1
fifJ' 427, Sect i u n e transversală prin r i fJ . 428, - Sectie p r i n casa t u rlei f i I!! , 430.-Planul ori7on{;a l ţx1
<1
- n a os

F i I!! , 429.-Secl;ie prin turlă Releveu a r b i tect N, G a briel escu

N. GHIKA-BUDEŞTl. EVOLUŢIA ARH rfECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTEN IA PL. CC L XX X V I

I� �
I
l' "
.. '> , ) F

Biserica Stelea din Târgo v işte

,
F i g 431 . - Fatada laterală Fig. 432. -
Secţiune lon gitudinală
inp.org.ro Releveu arbitect N , Gabrielescu
BISERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L. CCLXX X V 11

inp.org.ro
N. G HlKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CCLXX XVI I I

inp.org.ro
B I SERICILE ŞI MÂNÂSTIRILE DIN VEACUL AL XVI I-lea PL . CCLX X X I X

Biserica 5teIea d i n Târ�ovişte

fi�. 435.- Vedere dinspre apus

inp.org.ro
X GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢlA ARH ITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CCXC

inp.org.ro
BISERICILE ŞI lVIÂNASTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CCX CJ

.,
u

'"
"-'
.,
O

inp.org.ro
N- GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURlI IN MUNTENIA ŞI OLTEN IA PL. C CXCII

Biserica Sl:elea din Târ�ovişl:e

fi�. 440. - Vedere în pronaos cu neroverele de ·piatră scuIpl:al:ă

inp.org.ro
 (fi
Ol

tIJ
;:o
O
r
tIJ
'[fJ

$:
>­
z
>,
inp.org.ro

[fJ
>-l
;O
r
tIJ

g
Z
<
�
()
c:;
r
>­
r
><
<
-
,

(1)
!ll

ru
["1
(J
(J
>:i
f i fl. 44 1 . - T u r l a b iser ici i Sfel"a din Târflo v j ş(e
(J
fiii" 442. - Turla b i sericii Trei Iera rbi din Iaşi ......
......
1-<
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUTIA ARH ITECTU R I I IN [\·[UNTEN IA ŞI OLTENIA P L . C CXCIV

"l -
I
I
I I
1 I
1
CI �
�
1
�
I
I

-Â,- - -- - -
I
I

i
I /
/
{

��
/
I
/
I
I
I
/
01
a) OOI
OI ".,

OI
� vi
I
I �.

"\

�
u
-- - - - - - - - -- - - - o
DY
I
i
I I
I
I
I
I
I
I
+I - - - t-
I
I
/

I
I
I
I
a-!
I "':1.
I "" 1
I I
I
I
I
I
(OI
c-.I
.,o/

I
I

I
I

�- - - - - - - - - - - - - - -
I I
- - - - - - - - - - ='"'
: E�� I
B iserica Sf.f:ul G heor!;?he din Câmpulun!;? ( Muscel)
fiS? 443. - Planul orizontal

inp.org.ro
 re . - - � . -o

i
- _ . �- - . - - - - - - - - (ff·S- - - - --- - ,
J -

,
I

,
,
I

�,';
-
:::::�,};:
I
1
I

,
- --- /
,
-­
,

,,
I

,, o

eL - -
-,,
l1::�
:n: -

,\

,, - - - o.> f -
- - - - - - -

\
\

t - -- ----- ---t -
\
\

� -02"S: -
\

- - - - - - - - - ---- - - - - b �- - -� -
.,..
- - - - - -S6'� - - - - --

inp.org.ro
N. G HIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CCXC V I

1" - - - - - - - - - - �11'S - - - - - - - - ­

- - <;0'<- - -tfJr-·i' --SS·� - - i-S';' -

I
I
.... . J ­
t:: .:-· ::..:. ...
.
.
...
.. r

Gi

r
u

t
Vi

(
::J

- - -Sl � - - - -b. - e
'(1
><Il
C9 -
a ..
_ _ _ _ _ _
:; .=
:" I t
- "O
" ::J
p, ,,-,
.
. ... - - - - - _LI... 1 8 's,
"" a
U �
a <Il
-=6 a
::J

-
<Il :r;.
..c u

� (/')
C9 <Il

I
- - - - - - - - - - - "C1T"9 - - - - - --- <Il
...c
cD lI"Î
�
'3 �
�
..... 09
(/') ....
ţJ..,
"
u
" 'C
<Il
.!!l
o:::l

-j" - - -L7i?----�r C60

....

( !.
"
... - - --
--- -t
o

- - - . - - Ol; �- -

9 -
Z L
-,
,
<- - - - - - -. --- - - - - -- - - - - - - -- . - -'

" , - - - - - - - - - - .- - - - - Ls G' - - - - - - - - - - - - - - -

inp.org.ro
 P L . CCXCV I I
BlSERICILE ŞI MANASTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea

Ţ
I
1
,
1
I ,,­
, /
I
, I
0,
/
", I
., I
1 I
I
I I
I �
I
I
+
I
I
I
I
1
I
.­
I

i
I

I
1
,

I
,
,
I � il1'

"' :
"
oJ. �
I
1
\IIJ ,
\III ,
...1

I
I
I
I
I
I
I - .
I
I
I o'
01
_ _ _ _ L ", 1
,- 1
.
r' I
�
..L
,
"
r

,
,
,
�
'ii
,
I
I
1

,
I
L
,
1
_ _ _ _ _ L

Biser ica Si.tul Gheo rghe din Câmp ulung

( Musc el)
Fig. 446. - Secţi uni prin prona os şi c1
opotn ită
fig. 447. -Se cţiun i prin n aos fig. 448.- Sect iuni prin p rona os
şi scară

inp.org.ro
-l_ GH IKA-BUDEŞTL EVOLUŢI A A R H ITECTUR l l IN MUNTEN IA ŞI OLTENIA PL . CCXCV l l l

inp.org.ro
B I SERICILE ' ŞI MANASTIRILE OI ' VEACUL AL XVII-lea IJ L . CCXCI X

"
...
C.
<Ii
"
k
"
-o
"
>
I

J:
-=ti
"
..<:
Ol'
..
o
"
..<:
(.')

c
-O
a.
o
U
'"
�
"
v
"
>
I

inp.org.ro
 .4

'p ETLlL I UL · BAZ E. i

C gl. O N fTE LOR ,P E LA
f E R EA S î R A
't' .... f:
()
J:
�
&,
>

c:
CJ
rn
:j
>{/l

rn
I <
O
r
1)/ 1// c:
....,
s;:
L. - t �
inp.org.ro

J:
c �
P-l...,
c:
;O

�I z
A ..B
3:
�
rn
...,
Z
s;:
J) .�
O
�rn
Z
S �eft E A s;:

ro
r
(J
Biserica Sf.tul Gheorflhe din Câmpulunfl ( Musc-el)

(J
fifl. 45!:l,- DetaliLll ferestrei d e l a alta r Fifl. 453.- Detaliul uşei de la biserid'L fifl. 454 . - Secti uni prin uşă
Desen a rhitect S t . Becu (J
 "
r ....

'""� r:"""
(� r "'"
. .
"...., or?
.') <,
-" "' ,,
�

/
,

- -i
I

-r ' Ili.' sJ[lIJ)iV,',lmirl,:";M�

,
� --

-l -
,
fu}M@bjFr +0
r-
j�"I�:�,i)· . ,11
-
J '" ,t
,
I

Cii
tll

tI1
;:o
fi
e­
L> r
'-" tI1
�
o
3:
O >
z
inp.org.ro

())"

_ � _
p

-",: j �
CFl

_� .
p-===-'-=- m y.:--...
:- --&�t
I ...,
+ ;o
-- - -

=-�
�_ :: l· r.
tI1
o
Z

itr
r- - - - - - - -- +-i� - - - - - - -1 �
=-
-:= -;-=- --�
- - -,'�
: '
..,- :::f-
�-t
-:-
_
_
-
_-:..
-= _ --,::a,. ..
<
t'Il
:t:­
_ _-o
':-
- -=-= _ , - . -..J.
--=

()
. _ -
-��� --
1
-: -=::.
-
---

- -:-�==-
.=- -: 1:
- . c
I � r

� �=t:�lr-�
- -

� J!
:t:­

\- � r

�
- -+ " - ><

�
- -=

�
,.
�

1d"�II!I" J"I!I!l1lt!l Î 5 G Î Î Î îO M -
1

f i �. 457 - 458 .
flll. 455. - Ved ere
ro
C l opotnita Sch i tului Co dreni (Ilfov)
fig. 456. -faţada fill. 457- P l a nul super i o r f i ll. 458 . - P l a n u l i n ferior c u scara
�
(")
Releveu a rhitect Si:. Becu

(")
(")
,....,
 -f

,
,
�
I
___ (;"ş..6'_ _ _ _ _
___ _

tt,;
�:,
'7
<.,

�
O, ,
C'l
J:
, :;;;
\'
I

fr
,

ro
I ;J>
i
I c
I O
I r.J
I >(J)

1- ;:!
f-- - - - - - - _ - ---"l��
", o � - - - - - - - - - - - - - '-1
tI1
<
O
l'
C

�
,�
;;
1-- - - -- - - -:.)..o.�2-
- - - - - --'- - - -.>f
inp.org.ro

>­
__ -

;:o
-
=ffi"?;?//Â--;;�I
::r:
_ _ _ _�-� = t T
1
::j
tI1
I n
I
I �
, c
I ;:o
I -
I
I
I Z
,

;
3:
c

I
�
z
I ;;

� I
I
,

�'
�
, O
I
� {;d � ! .1
1t:(L// (/W , W:-">'<'<";"'-'41
/ -
-
, //
. ,
'.

L _ _ _ _ _ _ _ _ _ .lI
I l'
�
tI1
- - - -- -+- -01� - - f...<1t-�-'I
II
�_ _ _. I
1 .
: I Z
;;
-
I-- ��L .,I.- - .§�� �
f--- - -- - - - - - ;rU'.L!;.&. - - - - - - - - - - .,

o ..A 2 .D 4 C; A 9 .....O M . _
"O
b!ltlllll!l!l!!"!I!!!I!!"liI!!lilIII"uliiul II 1, I r

C l o p ot n i ta Mănăs tirii N e qru V odă d i n Câ mpu l u n q ( M u scel) n

fiq. 459 P l a n u l daj u illi 1 fi'.l 461 - Planlll p.tajlliui 1] n
fiq. 560. - Planul p a rterului t iq 46!&. - P l a n " l camere l o r clopotelor n
>--1
Rele vell V MoiseSCll �
 ci�)
�CN"i
II
'-,o,'
h
ŢI\
"
, ,
, ,
, ,
�,
,. , ,
� "
// ,
,/

/<:;/ \:.�:.>-, "

... .

" //'" ' ,, ', .. 1' " ,;

/ / ... ,

,�\
...... ,
,
\
•
/I/ ,
\
\
,
\
I I ( \
\ \
I ' \ \
I \ \ \
I
l ' '. \ \
\\ ,
," 1 ,

.
,
\\ (

..-:/
" \\ \
Cii
II

_�
"

S! ��"
" Ol

?::z,
----- V;'777/7/t> '-\ -c

tI1
_.-!_ _ c - -� I

;o
=':

1" n
r
,
0,

�f
tI1

L '�
3:
:t>­
Z
:t>­
inp.org.ro

C/l
--l
§r
tI1
o
...
<.i'
Z
..,
1 <
1
�
()
"
""" C
r

C·� _"'i1 _,--ţ1(C-...JII'-J---" I I

,
>­
r
!:I I 'lI : �:" I
....
-:r
0'
..1

�1a
lilll "':1 ><
::-..fr�fl:;i�TrF.'!l1- d
,t
r <
ll.�U��ţ�41��U-=U::, �-
...
\

ro
i.�
I tu
I
, , I
�I
: f·· '"I
:" �
1

1 I
I
" ', I

�
1: :
.;-'�..;-:-.�."1� \,' " I
ru
r:==

3 Jo G =6 I .J O
. t'"1
�§J"ÎJ*""I I I I! F'I LLLI n
o  ::1. , .A� 2.0 ...... . -
I
n
C l o p otnHa Mănăsti r i i N egleu V odă din Câ mpulung (Muscel ) n
Fig. 4(i3. · - Faţada văzută din cmte fig. 463 Sectiune transversa lă n
-
Releveu V. M oisescu .......
,.....,
 le

�
t
:z
C'l
:r
�i:P
c:
o
tT1
Vl

�
tT1
<
o
l'
c:
'>-3
s;:
�
inp.org.ro

:r
�
tT1
()
�
�
-

z
s:
�
�
Z
s;:
�
o
ti
�
s;:

re
r
n
n
n
�
M'ănăsf irea Neflru . V odă din C âmpu!unfl ( M usceJ) "'"'"'
Fifl. 465.-Biserica şi c1opofnita Fifl. 466. - Clopotnita văzută di n exterior
fig. 46Î. - Clopotn ita Mănăstirii egnl Vodă din Câonpulung ( M uscel) văzută din curte

inp.org.ro
 N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTUR I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L. CCC V I

-t;. . - T ' - . - - - - . . - - - - - � - -'/-

'

'
,
,
I
. .•.• I
I . .. I
• :

" '
:r . - .. ,.. � -i

"
"
r- - - i,
'·r - -

J
- , o,

-*-
I

. ,
o O O O O O C O O
,;
,,< ,
.1.'..
G O O O O O O O O

--;;--
!,

DODO
-
""

i ,
"i'
"

�l,,,
_

,,
,

�
1 .!

I
--+-S">
I

p.
--

'! lr
o

-- �
- 'or
�-
o I

,
.21. • •

*.t:.
%:.

�I
, .l. _ -_ -_ - _-
_
_ _ _ __
�������
'.
-
L

f-
1- _ _ _
1_ _ _ __
� _. ---

,-
1- _ _ _

,- -
r. - - - ­

-
.. - - -­
� ... -

-
1- -- t:- - _ _ _ o
.. ... -

--- -
L- _ _ _

,
'- ,.. -
-
... -
- -
-
L ___ _ 0' 3, 20
..., . - - - - - _. - -
I'i ,
,
.L _ _

�. �!O,.� :·�O-_ :_���si-��_t_�_��!�:

....
a. � ca

Clopoln i ta Bărătiei din Câmpu!ung ( Muscel )

Fig. 468. - Fatada Fig. 469. - Sediunea Fi g. 470. Planul pari:erului
Fig. 471 . - Planul camerei clopotelor

inp.org.ro
B lSER ICILE ŞI M Ă N !\ STIRILE D I N VEACUL AL X V I I -lea
PL. CCCV I I

�
"
""'
o
a.

(J
o

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA AR H ITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTEN IA PL. CCC V I I I

.fj �. 474. - Casă veche dela Mănăstirea N e�ru V"dă Câmpulun� (Musceel)

.f i �. 475. - Biserica de lemn� din Grămeşti ( Vâlcea) ( 1 664)

inp.org.ro
 OJ
Cii
tI1
;o
Or
tI1
(fJ

3:
>­
z
>­
inp.org.ro

::l
U)

;o
r
tI1

g
Z
<
tI1
>
(')
C
r

�
x
:5
,

,.
Ql

ro
t'"""i

(J
(J
(J
......
U ş i în ,.sti l u l vechiu" Ia B iserica Domn ească din Tireovişfe
fig. 476. -Uşa dintre pronaos ş i naos f i fl. 477.- U şa d i n / re pridvor ş i pronaos ><:
 :z
CI
::I
;::<:
>­
b:J
c:
O
trJ
{/J
j
l'1
<
O
r
c:
'j
>­
inp.org.ro

>­
;O
::I
�
trJ
n
>-l
c:
-
;O

z
""

2
�
z
:;
�
o

�
r

:;

ro
t"-1
()
()
« sti lul no .. »
I'l
- ţ,<
C h enare de Uşi în
F i !!l. 478. - Uşa biserici t f i l i p eşti dp. Pădure 1688 fi!1. 479, Uşa bisericii Mănăsti ri i D int, 'L1n Lemn ( 1 715)
 Detalii de uşi
fi!? 480. - la biserica Sf. ţii Impăraţi din TârlIovişte
fi!? 481 şi 482 la uşa interioară de la biserica D o mnească din Tâl"govişte

inp.org.ro
N. GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUTIA ARHITECTUR I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L . CCCX I I

E!
o
a
p
VI
..,

J
......

dl
.....,
'"
'S
o
OI>
.a
1-<
c:
.:;
..
(J
VI
..
"
c:
E
o
C
..
(J
...
"
'il
.,...
a::l

:J
'"5
VI
-2
..
(J
:;:(
...
,..
(J
VI
ro
-o
E
.....,
VI
:!l
ro
a::l

c.-)
<Xl
""

tir
u::

inp.org.ro
 �
Ul
tTl
;:a
o
r
tTl
Vl

s::
):-
z
>­
inp.org.ro

j
Ul

�
r
tTl

S2
2
<
[":1
:t>
(')
C
r
:t>
r
><
<
,

,.
QJ

ro
t"""i
n
()
n
:x
�fi�.
Biserica D o m n ească di n Tarllov işt:e i-I
_ 485. - Peoscomidia i-I
1 llJ· 486. - Jetul arh ieresc .......
 �
Cl
:c
;;:;
;J:>
o,
C
O
tr1
Vl
;:l
tr1
<
O
l'
C
,....,
:;
�
inp.org.ro

:c
::j
�
�
�
-

Z
3:
§
�
:;
'8
O
�tr1
Z
s;:

ro
li
n
n
n
:><i
- Uşa Valea ( M uscel) b isericii dela Mănăstirea An'În oasa ( Muscel)
.-.
f i II. 487. şi tetrapodul del a Mănăstirea [ ' \1. 488. - Uşa -<
fig. 489. -- Arcul dela Clşă şi pisania bisericii Bălten i (Ilfov) ( 1 626)

Fig. 490. - Fereastră la cbiliile Mănăstirii Aninoasa (MusceJ)

inp.org.ro
N. GH IKA-BUDEŞTl. EVOLUŢIA ARH ITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L.�CCC X V J

�
o
c
'"
o..

'"
O)
..o
()
O)
>

..
r.
..
o
o
()

«1!
I

inp.org.ro
 Ol
Cii
tTl
;O
n
r
tTl
<fJ

s:
:x>­
z
:x>­
inp.org.ro

C/)
-l
;a
r
tTl
O
Z
<
tTl
:x:­
()
c:
r
:x:­
r
X
<
.
�
Il>

ro
t'""i
()
()
()
><
<j
--
Fifl. 493. - .)feşn ic l a Gerofa f i fl . 494. - Şfeşnic la Doiceşfi Fifl. 495. - .)feşnic la A ninoas3 fi,". 495. - :$feş n ic la Biserica B"cur -
f' . GHlKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTEN IA PL. CCC X V I l l

inp.org.ro
fig. 500. - Basă de cruce la Vechea Mifropolie din Târgovişf.e

inp.org.ro
1". GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTUR I I I MUNTENIA ŞI OLTENIA P L. CCC X X

'"
.,
..el
<.)
.,
>

inp.org.ro
 B ISERICILE ŞI MĂNÂSTIR ILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L . CCCX X l

Fi\!. 503 şi fi�. 504.- Base de cruci de Ia Vechea MiI:ro polie dio Târ,?ovişte

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA PL. CCCX XI I

.;:l
N
C
LI

....
1)

. ;:l
N
o
(j

. ,...

<J
.;:;
"
'il

1l

_1 1
inp.org.ro
BISERICILE ŞI MÂNASTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L. CCCX Xl l 1

ro
'N
o
U

ro

.�
k
"
VI
.:o

ro
o
II")

o;'
....
u...

jL
I

'"
.;;;
o
U

inp.org.ro
N. GHIKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIl\ ARHITECTURI I IN M UNTENIA Ş I OLTENIA P L . CCCXXIV

.�
N
o
U

."
....
o
c

inp.org.ro
 - ... ... , 1
·�!n:r. ·" � "
:.... _. __ _ ____ .f-

__
_.:-:� ,- � :- '��""""""'&�f.�" ..... -.

...�
.....,
6A\ ---
-- -� �; :".1 \_-;
-
(Ji
Ol

["Il
;O
n
p
["Il
Vl
-

3:
>-
z
>-
inp.org.ro

(fJ

%
>-:l

p
t l. � 'l '!1'!iIIt� ' _._ ...- �• ._..J1
["Il
l . ...... it
O
Z
<
["Il
>-
c:
()
l'

>-
l'

><
:::;

•
1
I
ro
!lJ

.<1

'U
t'""-1
n
n
L .J
n
�
><
fig. 5 1 l . - fereastră de Ja pronaosul bisericii M ă năstidi C oz ia (1 706) Fifl. 51Q.- Fereastră de la pro n a osul bisericii Mănăstirii Cozia. Sfârşitul veacului X VIII <j
N. GH IKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTU R I I IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L . C CCXX V I

ri!:l. 5 1 3. - rântăna dela M�năsfirea V ieroşi

inp.org.ro
 BiSERICILE ŞI MANASTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L. CCCXXVII

Fig. 514. - Crucile dela Parcul Carol. V eacul al XVI.lea. Cea dela mij loc are data 1587.

inp.org.ro
 2:
C'l
:r:

�ro
c::
o
trl
'C/J
;:l
(Il
<
o
r
c::
'>-1
:;
;J:>
;o
inp.org.ro

:r:
::j
(Il
n
>-1

�
c::

Z
3::
c::
Z
�
Z
:;
�
o
>-1
r
(Il
Z
:;
ro
t"'1
()
()
()
><1
><1
<1
.......
�
[' i !;? S I S. şi Fi!;? S 1 6 - Crucea de l a I�ăz vad J u d. Dârn b o v i ta ridica l ă de Cârsf.pa Cl ucerl1l di n Corn ă ţ,eni în tirn pu.l lui Macei Basara b �
BISERICILE ŞI l'v'l ĂNASTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea P L . CCCX XJ X

,"
....
""'
'"
....
c..

�
4)
u
o
....
u
I

inp.org.ro
 N. GHIKA-BUDEŞTI. EYOLUŢIA ARHITECTURI I IN MUNTENIA ŞI OLTEN IA PL. CCCXXX

-
fi�. 5 19. Piatn Je mormânt a lui Matei Basarab la Arnota
fi�. 5'20. - Piatra de mormânt a Doamnei Elena Jeli Matei Basarab în biserica Domnească dela Târ�ovişte
Ambele în sti l u l renaşterei

inp.org.ro
 Oi
o:J

�
n
F
tIl
�
s:
>
z
>
C/l
-l
;o
inp.org.ro

r
tIl
o
Z
<
g;n
c
r

:t>
r
><
�
,

ro
OJ

'D
t""i
(l
(l
(l
:><
fill. 521 .-· Piatră do m ormânt dela Mân ăstirea Va lea
:><
Fig. 522. - Piatră de mormânt dela B is'-'rica Căl i n eşti ( Pra 6 ova) :><
......
N. GHIKA-BUDEŞTL EVOLUTIA ARH ITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L . C CCX X X U

'"

...,

.s
""
k
'"

'"
c
'"

,..':l
o

I
�
1()

oi>
u:

inp.org.ro
 J
BISER ICILE ŞI MANASTIRILE DIN VEACUL AL XVI I-lea PL. CCCXX X I I I

Fig. 525.-Icoană de l a M ănăslirea A r n ofa

inp.org.ro
 N. GHlKA-BUDEŞTI. EVOLUŢIA ARHITECTURII IN MUNTENIA ŞI OLTENIA P L . C C CX X X I V

Fig. 526. Icoana dela Mănăstirea Arnota

inp.org.ro
BISERICILE ŞI MÂNASTIRILE DIN VEACUL AL XVII-lea PL. CCCXXXV

Fig. 52.7. - Icoana d",la Mănăstirea Arnoia

inp.org.ro