Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A BEFEJEZETLEN KÖZÉPKOR
THE UNFINISHED MIDDLE AGES
EVUL MEDIU NETERMINAT
A BEFEJEZETLEN KÖZÉPKOR
THE UNFINISHED MIDDLE AGES
Editori:
Gianina‑Diana Iegar, Péter Levente Szőcs,
Gabriela Rusu, Florela Vasilescu
Editura MEGA
Cluj‑Napoca
2022
DTP:
Editura Mega
Copertă:
Radu Oltean
Redactor:
Robert Cincu
© Autorii, 2022
Tabula gratulatoria 31
R E A L I TĂȚ I I ST O R IC E
Zsoldos Attila
II. András ispánságadományai 35
Cosmin Popa‑Gorjanu
Acţiunile colective ale nobililor ardeleni în prima jumătate a secolului al XIV‑lea 49
F. Romhányi Beatrix
A város és vidéke: Várad és a váradi egyházmegye középkori egyházi intézményrendszere 63
Pál Lővei
Monarchical Orders in Medieval Hungary: The Orders of Saint George and The Dragon 95
Ovidiu Cristea
Legitimitate şi uzurpare în relaţiile dintre Ungaria şi Țara Românească (sec. XIV–XV) 115
Ioan Drăgan
Familia Muşina de Densuş / Morsinai de Răchitova – rudele Hunedorenilor 127
Liviu Cîmpeanu
Bătălia inexistentă: Sibiu, 22 martie 1442. O analiză critică a izvoarelor privind bătălia decisivă
dintre Iancu de Hunedoara şi Mezid Beğ 143
Petrovics István
Megjegyzések a középkori Temesvár kereskedelmi kapcsolataihoz 173
Gianina‑Diana Iegar
Castelania Nyalábului (comitatul Ugocea) între familiile Drágfi şi Perényi 187
Mária Pakucs‑Willcocks
Libertăţile oraşului în context: dreptul de depozit şi produsele turceşti în Sibiul premodern 205
Rüsz‑Fogarasi Enikő
Câteva consideraţii preliminare asupra prăvăliilor din jurul bisericii Sfântul Mihail din Clujul
premodern 217
SI T U R I D E S C H I SE
Sergiu Musteaţă
Dwellings and Household Annexes in the Carpathian–Danube Regions during the 8th–9th Centuries 229
Viorel Ștefu
O veche piatră de hotar a oraşului Mediaş 317
M O N UM E N T E I ST O R IC E ȘI D E A RTĂ
Dominik Nowakowski
Schlesische Motten als herzogliche Gründungen 331
Laszlovszky József
Két alig ismert vár a tatárjárás után létrehozott dunai védvonalból: a Margitsziget várai 353
Sófalvi András
A vízaknai bazilika és a tatárjárás 367
Vladimir Agrigoroaei
Un termen de comparaţie grecesc pentru caii pictaţi în sanctuarul bisericii de la Streisângeorgiu 399
Bencze Ünige
The Pauline Order in Medieval Transylvania 415
Feld István
A magyarországi középkori rezidenciák térszervezéséhez 427
Silvija Pisk
Historical Castle Studies. Case Study: Castrum Garig in the Region of Moslavina, Croatia 455
Sergiu Iosipescu
Radu Popa şi cercetările arheologice din districtul şi de la cetatea Chioarului (1967–1968, 1976–1980) 605
Ciprian Firea
Despre patroni şi opţiuni iconografice: câteva gânduri pe marginea polipticului de la Șmig (cca 1515) 613
Ionuţ‑Cosmin Codrea
Aspecte din istoria unui monument puţin cunoscut: biserica şi mănăstirea franciscană de la Baia de
Criş în documente din secolul al XVIII‑lea 623
Nicolae Pepene
Dosar „Cetatea Râşnov” (1989–2008) 663
OBIECTOLOGIE
Ioan Stanciu
Fibule medievale timpurii în formă de monedă – o apariţie curioasă în mediul din nord‑vestul
României 687
Vitalie Josanu
Encolpioane inedite descoperite recent în judeţul Neamţ 707
Ștefan S. Gorovei
În jurul unei spade medievale… 753
Nyárádi Zsolt
Egy későközépkori családi temető Székelykeresztúron. Udvarhelyszéki párták a 16–17. századból 773
Niculina Dinu
Ceramica otomană descoperită în Bucureşti. Campaniile anilor 2005–2011 805
EVO C Ă R I
Laudatio (Cătălin Borangic) 815
1
Nucleul acestui studiu îl constituie comunicarea cu acelaşi titlu prezentată la Colocviul naţional „Biografie – proso‑
pografie – genealogie. Discuţii de metodologie şi studii de caz din Antichitate şi până în prezent”, Iaşi, 13 aprilie 2021.
DRH A, I, p. 3, nr. 2.
2
Ibidem, p. 6, nr. 4.
3
Ibidem, p. 7, nr. 5.
4
Ibidem, p. 9, nr. 7.
5
Ibidem, p. 10, nr. 8.
6
Ibidem, p. 12, nr. 9 B.
7
Ibidem, p. 14–15, nr. 10.
8
Ibidem, p. 17, nr. 11.
9
Ibidem, p. 18, nr. 12.
10
Ibidem, p. 2, nr. 1; DocMold, II, p. 601–602, nr. 163; DRH A, I, p. 3, nr. 2; p. 6, nr. 4; DocMold, II, p. 610, nr. 166; p. 614,
nr. 167; p. 617, nr. 168; DRH A, I, p. 7, nr. 5; p. 10, nr. 8; p. 12, nr. 9 A; p. 13, nr. 9 B; p. 15, nr. 10; p. 17, nr. 11; p. 18,
nr. 12.
11
DRH A, I, p. 8, nr. 6 A.
12
DocMold, I, p. 9, nr. 3; p. 15, nr. 4; p. 40, nr. 12; p. 52, nr. 18; p. 60, nr. 20; p. 79, nr. 27; p. 94, nr. 31; p. 98, nr. 33; p. 128,
nr. 42; p. 133, nr. 44; p. 161, nr. 52; p. 177, nr. 57; p. 204, nr. 66; p. 427, nr. 140; p. 436, nr. 141; p. 472, nr. 149.
78 M aria M agdalena Sz ékely
solii la curţi europene sau care au participat la confruntări militare, este imposibil. Citirea surselor
printr‑o altă grilă ar putea duce, totuşi, la identificarea mai multora dintre ei.
O formulă din actele de cancelarie – „au slujit mai înainte” – îndreaptă atenţia asupra unei alte
categorii de persoane (Tab. 4). Majoritatea o formează boierii care slujiseră în domnia tatălui lui
Alexandru cel Bun – Roman I13. Alături de aceştia îl găsim, însă, şi pe Țiban (Țâban), care slujise lui
Petru I, Roman I şi Ștefan I14.
Documentele secolului al XIV‑lea vorbesc în mai multe rânduri despre boieri moldoveni şi fraţii
lor15 (Tab. 5). În câteva cazuri, este amintit şi numele purtat de tatăl respectivilor fraţi: Dragomir
Albu, tatăl lui Todor, Dimitrie, Petru, Mihail şi Jiurj16, Gheleb Miclouş, tatăl lui Domoncuş stolnic,
al lui Blaj şi Iacob17, Stanislav de la Neamţ, tatăl lui Roman diac şi al lui Tudor18, Petru, tatăl lui
Bena, Macrea, Mihail, Jurj, Micul, Manea şi al surorilor lor19, şi Coste din Târnauca, tatăl lui Voiniag
şi Bera20. Aceşti cinci boieri nu sunt atestaţi niciodată în timpul vieţii. Menţionarea lor se face exclu‑
siv în generaţia copiilor lor. Cum o generaţie genealogică ocupă circa 30 de ani, scăzând acest număr
din anul atestării fiilor se poate aproxima cam când ar fi putut părinţii lor să apară în documente:
Dragomir Albu – pe la 1363, Gheleb Miclouş – pe la 1380, Stanislav de la Neamţ – pe la 1382, Petru
– pe la 1399 şi Coste din Târnauca – pe la 1400. Pentru a vedea în ce măsură această metodă de
calcul este corectă, avem câteva elemente de control. Bârlă, tatăl lui Stan Bârlici şi al lui Oană din
documentul de la 13 decembrie 142121, care, prin urmare, ar fi trebuit să fie atestat în jurul anului
1391 (1421 minus 30) este Bârlă de la Hârlău, care apare ca martor din 1 mai 1384 până după 140022.
Tatăl lui Jurj Jumătatevici şi al fraţilor lui, Șteful şi Mândrul, din actele de la 15 octombrie 142723
şi 7 iulie 143024, pentru care au putut fi aproximaţi anii 1397 (1427 minus 30) şi 1400 (1430 minus
30) a fost Ioan (Oană) Jumătate25, cunoscut ca membru al sfatului începând din 7 ianuarie 140326.
Ion vornicul, arătat ca tată al lui Lazăr, Stanciul şi Costea la 28 decembrie 142827, căruia i s‑ar asocia
anul 1398 (1428 minus 30) este Oană vornicul (de la Tulova), ctitorul vechii mănăstiri de la Humor,
pe care‑l găsim în sfat începând din 28 iunie 140128. Metoda de calcul se vădeşte, aşadar, valabilă,
ceea ce ne îngăduie s‑o extindem şi asupra categoriei de persoane, numite şi nenumite, care apar în
13
DRH A, I, p. 7, nr. 5; p. 10, nr. 8; p. 14–15, nr. 10; p. 17, nr. 11; p. 18, nr. 12; p. 19, nr. 13; p. 26, nr. 18.
14
Ibidem, p. 12, nr. 9 B.
15
Ibidem, p. 3, nr. 2; p. 6, nr. 4; p. 7, nr. 5; p. 10, nr. 8; p. 15, nr. 10; p. 17, nr. 11; p. 25, nr. 17; p. 27, nr. 18; p. 31–32, nr. 22;
p. 33–34, nr. 23; p. 40, nr. 28; p. 42, nr. 29; p. 43, nr. 30; p. 46, nr. 32; p. 47, nr. 33; p. 51, nr. 36; p. 58, nr. 40; p. 70, nr. 48
A; p. 72, nr. 49; p. 79–80, nr. 54; p. 82, nr. 56; p. 95, nr. 65; p. 102, nr. 69; p. 104, nr. 70; p. 108, nr. 74; p. 111, nr. 76;
p. 113, nr. 77; p. 118, nr. 80; p. 123, nr. 83; p. 126, nr. 84; p. 127, nr. 85; p. 142, nr. 94; p. 144, nr. 97; p. 146, nr. 99;
SZÉKELY 2021, p. 36.
16
DRH A, I, p. 6, nr. 4.
17
Ibidem, 40, nr. 28.
18
Ibidem, p. 46, nr. 32.
19
Ibidem, p. 142, nr. 94.
20
Ibidem, p. 144, nr. 97.
21
Ibidem, p. 70, nr. 48.
22
Ibidem, p. 2, nr. 1; DocMold, II, p. 601–602, nr. 163; DRH A, I, p. 10, nr. 8; p. 15, nr. 10; p. 17, nr. 11; p. 20, nr. 13; p. 25,
nr. 17; p. 27, nr. 18.
23
DRH A, I, p. 102, nr. 69.
24
Ibidem, p. 146, nr. 99.
25
DocMold, I, p. 304–305, nr. 93; STOICESCU 1971, p. 273, sub vocea Giurgiu Jumătate, şi p. 281, sub vocea Oană
Jumătate.
26
DRH A,I, p. 25, nr. 17; p. 27, nr. 18; p. 31, nr. 22.
27
Ibidem, p. 120, nr. 81.
28
Ibidem, p. 20, nr. 13. Pentru acest boier, posteritatea şi stăpânirile sale: COSTĂCHESCU 1929–1931; STOICESCU
1971, p. 281, sub vocea Oană.
Boieri moldoveni la începuturile vieţii de stat 79
izvoare doar în calitatea lor de părinţi ai unor fraţi. Obţinem astfel o listă de boieri a căror vârstă
matură ar trebui aşezată în răstimpul 1362–1400 (Tab. 6). O putem aplica, de asemenea, în cazul
boierilor pe care‑i ştim ca părinţi ai unor fii sau fiice29 (Tab. 7). Personajele găsite astfel corespund,
din punct de vedere cronologic, intervalului 1381–1399 (Tab. 8). Inventarul poate să continue cu
numele proprii prin care s‑au identificat: un hotar (hotarul lui Șerbănescu30, hotarul lui Coman31,
hotarul lui Șandria32 sau hotarul de la pan Costea33), un pod (podul lui Dragomir brănişterul34) sau o
stăpânire (satele şi ocolul lui Radomir35 sau satul lui Berea36) (Tab. 9). Să unificăm acum toate listele
şi să vedem ce observaţii se pot face în continuare (Tab. 10).
Unii boieri apar de mai multe ori, în secţiuni diferite: o dată ca beneficiari ai actului, altă dată ca
boieri care slujiseră domnilor de mai înainte, sau o dată ca martori şi altă dată ca hotarnici ş.a.m.d.
În asemenea cazuri, înregistrările multiple se unifică într‑una singură.
Coroborarea diferitelor informaţii de natură cronologică despre boierii cercetaţi ajută la plasarea
mai exactă în timp a respectivelor persoane. De pildă, Țiban sau Țâban (nr. 12) este beneficiar al
unui act din 28 noiembrie 1399 (Tab. 1), dar el slujise începând din domnia lui Petru I şi continu‑
ând cu acelea ale lui Roman I şi Ștefan I (Tab. 4), adică în răstimpul 1375–1399. Coşcu şi fratele
său, Toader (nr. 31–32), sunt atestaţi la 18 aprilie 1397 (Tab. 1), însă despre ei ştim că slujiseră şi în
vremea lui Roman I (Tabelul 4), aşadar între 1391 şi 1394. În mod analog, Braia (nr. 33), Stroe şi
Ion (nr. 34–35), Nicula şi fraţii lui, Mihail şi Toader (nr. 36–38), Mogoş (nr. 39), Plotun (nr. 40) şi
Baliţa Mudricica (nr. 41) urcă şi ei de la data atestării cu câţiva ani mai înainte, adică în domnia lui
Roman I. Pentru tatăl lui Vlad vornic şi al fraţilor lui (nr. 4) se poate aprecia că în anul 1370 va fi fost
de vârstă matură (Tab. 6). Această dată aproximativă poate fi, însă, devansată: dat fiind că fiul său,
Vlad (nr. 51), este atestat încă din 1392 (Tab. 2), generaţia tatălui poate urca până în jurul anului
1362 (1392 minus 30). Tot la fel, scăzând cei 30 de ani corespunzători unei generaţii, tatăl fraţilor
Iurie stolnic şi Andriaş (nr. 6) trece de la anul 1363 (Tab. 6) la anul 1362, pentru că Andriaş (nr. 47)
apare pentru prima oară în documente în 1392 (Tab. 2), iar tatăl lui Nicula, Mihail şi Toader (nr. 2)
ajunge în răstimpul 1361–1364, întrucât Nicula slujise în domnia lui Roman I (Tab. 4).
Studierea din perspectivă genealogică a boierilor moldoveni din veacul al XIV‑lea nu este lip‑
sită de importanţă în încercarea de identificare a personajelor şi de aşezare a lor în ţesătura socială
de la începuturile vieţii de stat. Despre Dragomir Albu (nr. 5) s‑a spus că ar fi fost „contimporan
descălicatului”37, ceea ce corespunde cu reperul cronologic estimat pentru vârsta maturităţii sale
(Tab. 6). S‑a mai spus, de asemenea, că el ar fi fost fiul unui Albu şi că părintele său ar fi trăit „în vre‑
mea descălicatului”38. Nu avem, însă, temeiuri pentru a susţine că determinativul Albu ar fi fost un
patronim, el putând foarte bine să joace rolul de supranume sau poreclă a lui Dragomir. Dat fiind că
Jurj Fratovschi şi Jiurj staroste sunt identici39, tatăl lui Jurj Fratovschi şi al lui Petru (Tab. 6), precum
29
DRH A, I, p. 43, nr. 30; p. 62, nr. 43; p. 63, nr. 43; p. 65, nr. 45; p. 90, nr. 62; p. 100, nr. 68; p. 103, nr. 70; p. 108, nr. 74;
p. 120, nr. 81; p. 121, nr. 82; p. 135, nr. 90.
30
Ibidem, p. 3, nr. 2.
31
Ibidem, p. 8, nr. 6 A.
32
Ibidem, p. 8, nr. 6 A.
33
Ibidem, p. 10, nr. 8.
34
Ibidem, p. 17, nr. 11.
35
Ibidem, p. 6, nr. 4.
36
Ibidem, p. 17, nr. 11.
37
DocMold, I, p. 15, nr. 4; v şi MICLESCU – PRĂJESCU 1940, p. 176.
38
DocMold, I, p. 436, nr. 141; v. şi MICLESCU – PRĂJESCU 1940, p. 176.
39
DocMold, I, p. 244–247, nr. 80; MICLESCU – PRĂJESCU 1938, p. 176; STOICESCU 1971, p. 272, sub vocea Giurgiu
din Frătăuţi.
80 M aria M agdalena Sz ékely
şi tatăl lui Jiurj staroste şi al fraţilor lui (Tab. 6) sunt una şi aceeaşi persoană cu Dragomir Albu. În
marea mărturie a documentului din 29 iunie 1400 apar, între alţi boieri, Bratul Stravici (nr. 104) şi
fraţii săi. Unul dintre aceştia se numea cu certitudine Liuban (nr. 105)40. Mihai Costăchescu credea
că ceilalţi fraţi ar fi fost Ștefan, Jurj şi Costea Stravici41, dar pentru această înrudire nu există o infor‑
maţie certă. Este sigur, însă, că aceşti ultimi trei purtători ai numelui Stravici erau fraţi42. Tatăl lor
trebuie să fi avut vârsta maturităţii pe la 1391 (nr. 27), în vreme ce tatăl lui Bratul Stravici şi al fraţilor
lui (nr. 9) ar trebui plasat pe la 1370, deci cu o generaţie mai înainte. Lui Stanislav de la Ielova sau
Rotompan (nr. 23), o ipoteză relativ recentă, construită pe argumente temeinice, îi dă o origine stră‑
ină. Mai exact, el este socotit un nobil silezian, ajuns în Rusia Roşie în cercul de apropiaţi ai ducelui
Vladislav al II‑lea de Opolia şi trecut apoi în Moldova, în împrejurări care se pot doar bănui43. Anii
în care este atestat în documentele de cancelarie nu ne îngăduie să‑l considerăm un „boier vechi, din
vremea descălicatului”44. Gheleb Miclouş (nr. 13) şi tatăl lui Șoldan Petru şi al lui Miclouş (nr. 15)
făceau parte dintre familiile de origine transilvăneană, aşezate în răsăritul Carpaţilor fie ca oşteni,
în vremea regelui Ludovic cel Mare al Ungariei, fie ca însoţitori ai voievodului Bogdan din Cuhea45.
Interesant este că Șoldan Petru a fost căsătorit cu fiica lui Giulă (nr. 16), al cărui nume „se întâlneşte
des la românii din Maramureş, din veacul al XIV‑lea”46. Metoda de cercetare pe care am folosit‑o
îngăduie, în multe cazuri, adăugarea unui strămoş, fie şi nenumit, la genealogia unor familii. Astfel,
bunăoară, neamul logofătului Mihu47 urcă până în preajma anului 1394, prin tatăl popii Iuga şi al lui
Nan (nr. 67) – bunicul patern al dregătorului.
În eşantionul supus aici analizei se remarcă nu mai puţin de şase „viteji”: Drăgoi (nr. 21), Ioanăş
(nr. 42), Draguş (nr. 49), Grozea (nr. 53) Costea (nr. 54) şi Tămaş (nr. 102). Problema „vitejilor” a
fost abordată în istoriografia noastră mai veche sau mai nouă48, aşa încât reluarea, aici, a ipotezelor şi
discuţiilor în jurul acestui subiect nu‑şi are rostul. Mă limitez a spune că despre Ioanăş s‑a presupus
că ar fi fost „unul din boierii descălicători ai Moldovei”49, deşi atestările sale îl arată ca aparţinând
unei generaţii mai noi. Drăgoi viteazul este solul trimis de Petru I în Polonia, în 1389, împreună cu
solii lui Mircea cel Bătrân, pentru încheierea tratatului de alianţă împotriva regelui Sigismund de
Luxemburg50. Urmaşii lui s‑au numărat printre ctitorii Voroneţului51. În ceea ce priveşte posteri‑
tatea lui Draguş viteazul, ea trebuie căutată în rândurile familiei de boieri Albotă52. Despre Costea
viteazul s‑a bănuit că ar putea fi identic cu un Costea, tatăl lui Hodco de la Mamurinţi53 (nr. 30),
numit şi Hodco Costici54, ceea ce n‑ar fi exclus, dat fiind că cei doi boieri aparţineau aceleiaşi gene‑
raţii genealogice.
40
DocMold, II, p. 625, nr. 173.
41
Ibidem, I, p. 187, nr. 59.
42
DRH A, I, p. 70, nr. 48 A; p. 90, nr. 62; DRH A, III, p. 472, nr. 263.
43
PÂNZAR 2011, p. 34–43.
44
DocMold, I, p. 161, nr. 52.
45
SZÉKELY 1994, p. 97–99.
46
DocMold, I, p. 94, nr. 31.
47
DIMITRIU 1932; GRIGORAȘ 1946; STOICESCU 1971, p. 279, sub vocea Mihai (Mihu).
48
GOROVEI 2014, p. 47; CRĂESCU 2005, cu citarea bibliografiei anterioare.
49
DocMold, I, p. 9, nr. 3.
50
HURMUZAKI 1890, p. 315, nr. CCLVIII.
51
BĂLAN 1933, p. 75; SZÉKELY 2009, p. 147–148.
52
DocMold, II, p. 152–154, nr. 44; COSTĂCHESCU 1940, p. 191, nr. 26; STOICESCU 1971, p. 269, sub voce; SZÉKELY
2002, p. 365–366.
53
DocMold, I, p. 371, nr. 117.
54
DRH A, III, p. 232, nr. 118; STOICESCU 1971, p. 274, sub vocea Hodco al lui Costea.
Boieri moldoveni la începuturile vieţii de stat 81
O listă de acest fel scoate în evidenţă omonimiile. Ele trebuie tratate cu atenţie pentru că pot
crea confuzii. Astfel, de pildă, Braia (nr. 33) şi Brae (nr. 86), pe de o parte, Mic Horaeţ (nr. 95) şi
Horaeţ vistiernicul (nr. 101), pe de altă parte, pot fi consideraţi identici, dar nu sunt pentru că apar
împreună în aceleaşi documente55. Aşa cum era de aşteptat şi cum o arată şi un act din 17 martie
141856, tatăl lui Sin Bârlici şi al fraţilor lui (nr. 7) se numea Bârlă. Acest boier, care slujise şi domnilor
de dinaintea lui Alexandru cel Bun, urcă până în 1363, întrucât fiul său, Sânco sau Sin (nr. 65), este
menţionat pentru prima dată în 1393 (Tab. 2). El nu trebuie confundat cu Bârlă, numit şi Bârlă de la
Hârlău (nr. 20)57, care aparţine generaţiei genealogice următoare, corespunzătoare aceleia a lui Sânco
(Sin) şi fraţilor săi.
Nu ştim dacă tatăl lui Horaeţ şi Stanislav (nr. 29) este acelaşi cu Mic Horaeţ (nr. 95) sau cu
Horaeţ vistiernicul (nr. 101)58, aşa cum par să o indice anii cerţi sau aproximativi ai atestărilor lor.
Aceeaşi este situaţia tatălui lui Ștefan Stravici şi Jurj (nr. 27), care ar putea fi identic cu (Ivan) Stravici
(nr. 50)59. Necunoscută este şi legătura de înrudire dintre Baliţa Bârlici (nr. 64) şi Sânco (Sin) Bârlici
(nr. 65). Ei par să fi fost contemporani, ceea ce ar duce la ipoteza că au putut fi fraţi şi, prin urmare,
fii ai lui Bârlă de la Hârlău (nr. 20)60. Numai că Baliţa mai este numit şi „fiul lui Bârlici”, ceea ce mă
face să cred că nu tatăl său se numea Bârlă, ci, eventual, bunicul.
Pornind de la exemplele oferite de purtătorii numelor Bârlă/Bârlici şi Jumătate/Jumătatevici, unde
prin Bârlici trebuie înţeles „fiul lui Bârlă”, iar prin Jumătatevici (nr. 82), „fiul lui Jumătate”, ar trebui
să ne întrebăm dacă în cazul lui Ștefan Borâlovici (nr. 25), Iuga Jiurjevici (nr. 44), Ștefan Stravici
(nr. 71), Ion Petrovici (nr. 74) sau Bratul Stra(o)vici (nr. 104) n‑ar trebui să presupunem că părinţii
lor se numeau Borâlă, Jiurj, Straoa sau Petru. În acest fel, neamurile respective ar câştiga încă o gene‑
raţie în genealogia lor. Aici, ne lovim, însă, de o problemă care a mai fost remarcată61: în volumul I
al colecţiei Documenta Romaniae Historica, în care sunt publicate documentele din veacul al XIV‑lea
moldovenesc, numele cu desinenţa –ici au fost uneori transpuse în forma „al lui”, iar uneori au fost
lăsate în forma originală. De pildă, în unul şi acelaşi document, Iachim Calianovici (în forma slavă)
a devenit Iachim al lui Calian (în traducerea românească), Boris Braevici a devenit Boris al lui Brae,
iar Dumitru Badevici – Dumitru al lui Badea, în vreme ce lui Stan Bârlici, Ștefan Stravici, Dragomir
Vranici, Danciul Julici sau Hudici li s‑au lăsat numele cu terminaţia slavă62. Această inconsecvenţă a
editorilor face ca, pentru cercetările onomastice, apelul la originalul slav al documentelor să fie obli‑
gatoriu, mai ales că, pentru secolul al XIV‑lea, regulile de formare a numelor (patronime sau nume
de familie) nu erau urmate cu consecvenţă.
În privinţa lămuririlor onomastice mai trebuie spus că „Poruczno” (nr. 18) din documentul de la
1 mai 1384 a fost interpretat în chip diferit. Ilie Minea credea că el „trebuie să fie traducerea polonă
a vorbei latine capitaneus, ceea ce s‑a echivalat cu staroste […]. Termenul slavon în documentul
latin ar dovedi marea influenţă polonă, căreia Petru I i‑a deschis largi porţi”63. Editorii colecţiei
Documenta Romaniae Historica l‑au tratat ca pe un nume propriu64, la fel cum o făcuseră înainte
55
DRH A, I, p. 10, nr. 8; p. 15, nr. 10; p. 17, nr. 11.
56
Ibidem, p. 63, nr. 43.
57
DocMold, I, p. 130, nr. 43.
58
V. şi ibidem, p. 88–89, nr. 30.
59
V. şi ibidem, p. 186, nr. 59.
60
V. şi ibidem, p. 130, nr. 43.
61
GOROVEI 1976, p. 388–389.
62
DRH A, I, p. 70, nr. 48.
63
MINEA 1919, p. 40, n. 3.
64
DRH A, I, p. 2, nr. 1.
82 M aria M agdalena Sz ékely
C. Auner şi Mihai Costăchescu. Acesta din urmă l‑a transcris în forma Porucino65, observând, toto‑
dată, că personajul numit astfel este necunoscut66.
Chiar dacă unii boieri – precum Stoian (nr. 24), Ștefan Borâlovici (nr. 25), Stroe şi Ion (nr. 34–35),
Bratul Netedul (nr. 46), tatăl lui Oană Popşa şi al lui Moişă Filosof (nr. 66), Stan Lucaveţ (nr. 88) sau
Șerbco (nr. 89) – nu vor fi trăit, aşa cum s‑a presupus, în vremea descălecatului67, alţi şapte au fost cu
adevărat contemporani lui Bogdan I, patru lui Laţcu voievod şi 14 lui Petru I. La prima vedere, tota‑
lul de 25 nu este impresionant, însă el capătă alte dimensiuni dacă ţinem seama că, din aceste prime
trei domnii ale Moldovei, ni s‑au păstrat doar patru documente. Numărul ar putea creşte dacă cer‑
cetarea s‑ar extinde în domeniul toponimic, pentru că multe sate din veacul al XIV‑lea şi primii ani
ai celui următor au păstrat numele vechilor lor stăpâni sau întemeietori. Perechile de nume Plotun
– Plotuneşti68 sau Ungureanul – Ungureni69 sunt ilustrative în acest sens. Un caz cu totul particular,
studiat nu de mult, îl reprezintă târgul Romanului, mai exact târgul lui Roman, unde antroponimul
îl indică pe „strămoşul întemeietor, descălecătorul târgului şi primul său stăpân”70. O altă cale de
urmat pentru descoperirea celor mai vechi boieri moldoveni, niciodată atestaţi în izvoarele scrise,
ar fi identificarea stăpânilor de sate din Câmpul lui Dragoş, indiferent dacă socotim că respectivul
domeniu îşi va fi tras numele de la Dragoş vodă71 sau de la un conducător local omonim, mai vechi
decât trecerea peste munţi a voievodului maramureşean72. Cazurile lui Ștefan Borâlovici (nr. 25)73
sau Bratul Netedul (nr. 46)74 pot constitui puncte de pornire într‑o asemenea tentativă. Rezultate
ar putea să dea şi analiza unor formule documentare construite cu ajutorul unor conjuncţii sau pre‑
poziţii, formule menite să facă legătura dintre un personaj şi o reşedinţă ori un sat: „unde este casa
lui din veac”75, respectiv boierul „de” sau „de la”76 (Jurj de la Volhoveţ, Vlad de la Siret, Stanislav de
la Neamţ, Bârlă de la Hârlău, Stanislav de la Ielova, Hodco de la Mamurinţi, Roman de Siret, Ștefan
de la Hotin, Șandru de la Tudora, Horaeţ de la Hotin, Mic de la Molniţa). Cercetarea acestor vechi
stăpâniri – unele, poate, de întinderea unor veritabile domenii – dezvăluie structuri de locuire şi de
înrudire care au precedat „descălecatul” şi care au supravieţuit şi după organizarea noului stat. La
acestea trebuie să se adauge stăpânirile personajelor cu nume de factură transilvăneană, aşezate la
răsărit de Carpaţi atât înainte, cât şi imediat după întemeiere. Cartografierea acestor aşezări arată
că punctul cel mai nordic al stăpânirilor deţinute de boierii „de la” era Hotinul, cel mai sudic –
[Târgul] Neamţ, cel mai vestic – Volovăţul (Volhoveţ), iar cel mai estic – Hârlăul. Stăpânii veniţi din
Transilvania s‑au aşezat fie în dreptul pasului Oituz, larga trecătoare prin care, veacuri de‑a rândul,
oameni, oşti şi mărfuri au circulat între Ardeal şi Moldova, fie în apropierea târgului Băii, reşedinţa
vechilor domni ai Moldovei77.
Cu câteva decenii în urmă, istoricul britanic K. S. B. Keats‑Rohan a publicat o monumentală
lucrare în două volume, în care sunt adunate fişe prosopografice, ordonate alfabetic, pentru persoane
65
DocMold, I, p. 6, nr. 2.
66
Ibidem, p. 7, nr. 2.
67
Ibidem, p. 128, nr. 42; p. 133, nr. 44; p. 40, nr. 12; p. 472, nr. 149; p. 60, nr. 20; p. 204, nr. 66.
68
DRH A, I, p. 19, nr. 13.
69
Ibidem, p. 35, nr. 24.
70
GOROVEI 2012, p. 452 (subl. a.).
71
GOROVEI 1973, p. 107; GOROVEI 2014, p. 44–45; GOROVEI 2008, 1, p. 6.
72
ASĂVOAIE 1994, p. 271–279; ASĂVOAIE 1996, p. 221–246.
73
DRH A, I, p. 65, nr. 45.
74
Ibidem, p. 221, nr. 159; v. şi DocMold, I, p. 471–472, nr. 149.
75
DRH A, I, p. 54, nr. 38.
76
GOROVEI 2014, p. 47.
77
SZÉKELY 1994, p. 103.
Boieri moldoveni la începuturile vieţii de stat 83
care au trăit în primul veac de după cucerirea normandă a Angliei şi ale căror nume apar în izvoare
administrative precum Domesday Book, Pipe Rolls sau Cartae Baronum78. Desigur că o asemenea
întreprindere este imposibilă pentru deceniile de început ale vieţii de stat în Moldova. În primul
rând, pentru că noi nu avem o Domesday Book. Cercetarea minuţioasă a zestrei de izvoare din peri‑
oada respectivă a furnizat, totuşi, o listă de 108 persoane, de la care se poate porni o investigaţie
prosopografică. Desigur că, în multe situaţii, numele este singura informaţie păstrată despre un om.
Acest lucru nu trebuie, însă, să ne dezarmeze. Lucrarea lui K. S. B. Keats‑Rohan, construită pe surse
la care noi nici nu putem visa, conţine destule fişe în care numele unui individ este însoţit doar de
precizări precum: „capelan, apare în…” (şi este indicat izvorul), „englez, apare în…”, „normand,
apare în…”, „breton, apare în…”, sau pur şi simplu „apare în…”. Ceea ce ne oferă actele de cancelarie
cu destinaţie internă sau externă poate fi confruntat şi completat cu date culese din alte surse, pre‑
cum pomelnicele, unde purtătorii nesfârşitelor rânduri de nume pot fi identificaţi, cel puţin pentru
partea cea mai veche a izvorului, prin cercetări genealogice şi onomastice79.
Rostul studiului de faţă este acela de a sublinia necesitatea schimbării de metodologie în inves‑
tigaţiile prosopografice pentru Moldova veacului al XIV‑lea. Informaţiile din izvoarele scrise sunt
mult mai bogate decât ne‑am aştepta. Un întreg câmp de cunoaştere se deschide în faţa noastră. Să
nu‑l lăsăm să ne aştepte.
Tabelul 1
BENEFICIARI AI ACTELOR DATA ATESTĂRII
Ioanăş viteazul 30 martie 1392
Todor, Dimitrie, Petru, Mihail şi Jiurj, fiii lui Dragomir 18 noiembrie 1393
Albu
Coşcu şi fratele său, Toader 18 aprilie 1397
Șarban Hândău <după 2 iulie 1398–înainte de 23 aprilie 1400>
Braia <după 2 iulie 1398–înainte de 28 noiembrie 1399>
Ţâban 28 noiembrie 1399
Stroe şi Ion 29 iunie 1400
Nicula şi fraţii lui, Mihail şi Toader 4 august 1400
Mogoş 1 septembrie 1400
Tabelul 2
MARTORI ai DOCUMENTELOR DATA ATESTĂRII
ȘI DIECI
„Poruczno” 1 mai 1384
Bârlă (de la Hârlău) 1 mai 1384, 6 mai 1387, <după 2 iulie 1398–înainte de
28 noiembrie 1399>, 29 iunie 1400, 4 august 1400
Giulă (capitaneus) 1 mai 1384, 6 mai 1387
Drăgoi (marscalcus; viteazul) 6 mai 1387, 30 martie 1392, 18 noiembrie 1393, 28
noiembrie 1399, 29 iunie 1400, 4 august 1400
Stanciul 6 mai 1387
Stanislav (de la Ielova; Rotompan) 6 mai 1387, 30 martie 1392, 18 noiembrie 1393, înainte
de 6 ianuarie 1395, 6 ianuarie 1395, 3 februarie 1397,
<după 2 iulie 1398–înainte de 28 noiembrie 1399>, 28
noiembrie 1399, 29 iunie 1400, 4 august 1400
78
KEATS – ROHAN 1999; KEATS – ROHAN 2002.
79
GOROVEI 2020, p. 13–44.
84 M aria M agdalena Sz ékely
Tabelul 3
HOTARNICI DATA ATESTĂRII
Bârlă Hârlăoanul 2 iulie 1398
Coman 2 iulie 1398
Cunţu (Conţu) 2 iulie 1398
Șandria 2 iulie 1398
Tabelul 4
BOIERI CARE AU SLUJIT DATA ATESTĂRII
Coşcu şi fratele său, Toader, slujiseră lui Roman I 18 aprilie 1397
(1391–1394)
Șarban Hândău slujise şi mai înainte <după 2 iulie 1398–înainte de 23 aprilie 1400>
Braia slujise lui Roman I (1391–1394) <după 2 iulie 1398–înainte de 28 noiembrie 1399>
Ţâban slujise lui Petru I (1375–1391), Roman I (1391– 28 noiembrie 1399
1394), Ștefan I (1394–1399)
Stroe şi Ion slujiseră lui Roman I (1391–1394) 29 iunie 1400
Nicula slujise lui Roman I (1391–1394) 4 august 1400
Mogoş slujise lui Roman I (1391–1394) 1 septembrie 1400
Plotun slujise lui Roman I (1391–1394) 28 iunie 1401
Baliţa Mudricica slujise domnilor de mai înainte şi lui 1 august 1403
Roman I (1391–1394)
Tabelul 5
BOIERI CU FRAŢI DATA ATESTĂRII
Steţco cu fraţii săi 30 martie 1392
Todor şi fraţii lui, Dimitrie, Petru, Mihail şi Jiurj, fiii lui18 noiembrie 1393
Dragomir Albu
Iurie stolnic şi fratele lui, Andriaş 18 noiembrie 1393
Coşcu şi fratele său, Toader 18 aprilie 1397
Brae şi fratele lui, Petrică <după 2 iulie 1398–înainte de 28 noiembrie 1399>
Vlad vornic şi fraţii lui (Vlad fost vornic şi fraţii lui) 29 iunie 1400, 1 august 1403, 8 martie 1407
Bratul Stra(o)vici şi fraţii lui (Bratul Straovici şi fratele 29 iunie 1400, 1 august 1403, 16 septembrie 1408
lui)
Nicula şi fraţii lui, Mihail şi Toader 4 august 1400
Sin Bârlici şi fraţii lui 7 ianuarie 1403, 1 august 1403
Jurj de la Volhoveţ şi fraţii lui 7 ianuarie 1403, 1 august 1403
Vlad şi fratele lui, Bogdan 1 august 1403
Jiurj staroste şi fraţii lui 8 martie 1407, 16 septembrie 1408
Domoncuş stolnic şi fraţii săi, Blaj şi Iacob, fiii lui Ghe‑ 15 martie 1410
leb Miclouş
Vlad de la Siret şi fratele său, Crâstea ceaşnic 6 ianuarie 1411, 22 septembrie 1411, 19 februarie 1412,
3 aprilie 1412, 2 august 1414, 13 aprilie 1415
Șoldan Petru şi fratele lui, Miclouş 22 septembrie 1411
86 M aria M agdalena Sz ékely
Tabelul 6
PĂRINŢI AI UNOR FRAŢI REPER CRONOLOGIC APROXIMATIV PENTRU
VÂRSTA MATURITĂŢII
Tatăl lui Steţco şi al fraţilor săi 30 martie 1392 – 30 = 1362
Dragomir Albu, tatăl lui Todor, Dimitrie, Petru, Mihail 18 noiembrie 1393 – 30 = 1363
şi Jiurj
Tatăl lui Iurie stolnic şi al lui Andriaş 18 noiembrie 1393 – 30 = 1363
Tatăl lui Coşcu şi Toader 18 aprilie 1397 – 30 = 1367
Tatăl lui Brae şi Petrică <după 2 iulie 1398–înainte de 28 noiembrie 1399>
– 30 = 1368–1369
Tatăl lui Vlad vornic şi al fraţilor lui 29 iunie 1400 – 30 = 1370
Tatăl lui Bratul Stra(o)vici şi al fraţilor lui 29 iunie 1400 – 30 = 1370
Tatăl lui Nicula, Mihail şi Toader 4 august 1400 – 30 = 1370
Tatăl lui Sin Bârlici şi al fraţilor lui 7 ianuarie 1403 – 30 = 1373
Tatăl lui Jurj de la Volhoveţ şi al fraţilor lui 7 ianuarie 1403 – 30 = 1373
Tatăl lui Vlad şi Bogdan 1 august 1403 – 30 = 1373
Tatăl lui Jiurj staroste şi al fraţilor lui 8 martie 1407 – 30 = 1377
Gheleb Miclouş, tatăl lui Domoncuş stolnic, al lui Blaj 15 martie 1410 – 30 = 1380
şi Iacob
Tatăl lui Vlad de la Siret şi al lui Crâstea ceaşnic 6 ianuarie 1411 – 30 = 1381
Tatăl lui Șoldan Petru şi Miclouş 22 septembrie 1411 – 30 = 1381
Stanislav de la Neamţ, tatăl lui Roman diac şi al lui 19 februarie 1412 – 30 = 1382
Tudor
Tatăl lui Toader Pitic şi Dragul 2 august 1414 – 30 = 1384
Boieri moldoveni la începuturile vieţii de stat 87
Tabelul 7
FII ȘI FIICE ALE UNOR BOIERI DATA ATESTĂRII
Fiica lui Julea 22 septembrie 1411
Maicolea, fiica lui Stoian 15 ianuarie 1418
Sân Bârlici, fiul lui Bârlă 17 martie 1418
Dragomir şi Ioanăş, fiii lui Ștefan Borâlovici 8 aprilie 1419
Toader şi Petru, fiii lui Ștefan Stravici 28 decembrie <1425–1426>
Popa Andrei, Filip şi Mihul, fiii protopopului Simion 16 septembrie 1427
Iurie, Cozma şi Motruna, fiii lui Stan Lucaveţ 16 februarie 1428
Simeon, Costea, Dieniş şi Șandru, fiii lui Șerbco 16 februarie 1428
Vâlcea, fiul popii Zaharia 15 aprilie 1428
Lazăr, Stanciul şi Costea, fiii lui Ion vornic 28 decembrie 1428, 3 iunie 1429
Fiicele lui Micul 10 ianuarie 1429
Tabelul 8
PĂRINŢI AI UNOR FII ȘI FIICE REPER CRONOLOGIC APROXIMATIV PENTRU
VÂRSTA MATURITĂŢII
Julea, tatăl soţiei lui Șoldan Petru 22 septembrie 1411 – 30 = 1381
Stoian, tatăl Maicolei 15 ianuarie 1418 – 30 = 1388
Bârlă, tatăl lui Sân Bârlici 17 martie 1418 – 30 = 1388
Ștefan Borâlovici, tatăl lui Dragomir şi Ioanăş 8 aprilie 1419 – 30 = 1389
Ștefan Stravici, tatăl lui Toader şi Petru 28 decembrie <1425–1426> – 30 = 1395–1396
Protopopul Simion, tatăl popii Andrei, al lui Filip şi 16 septembrie 1427 – 30 = 1397
Mihul
Stan Lucaveţ, tatăl lui Iurie, Cozma şi Motruna 16 februarie 1428 – 30 = 1398
Șerbco, tatăl lui Simeon, Costea, Dieniş şi Șandru 16 februarie 1428 – 30 = 1398
Popa Zaharia, tatăl lui Vâlcea 15 aprilie 1428 – 30 = 1398
Ion vornic, tatăl lui Lazăr, Stanciul şi Costea 28 decembrie 1428 – 30 = 1398
88 M aria M agdalena Sz ékely
Tabelul 9
HOTARUL LUI DATA ATESTĂRII
Șerbănescu 30 martie 1392
Coman 2 iulie 1398
Șandria 2 iulie 1398
Pan Costea <după 2 iulie 1398–înainte de 28 noiembrie 1399>
PODUL LUI DATA ATESTĂRII
Dragomir brănişterul 4 august 1400
Tabelul 10
NR. REPER CRONOLOGIC CERT SAU APROXIMA- DOMNII
NUMELE
CRT. TIV PENTRU VÂRSTA MATURITĂŢII MOLDOVEI
1 Tatăl lui Coşcu şi Toader 1391–1394 – 30 = 1361–1364
2 Tatăl lui Nicula, Mihail şi Toader 1391–1394 – 30 = 1361–1364
3 Tatăl lui Steţco şi al fraţilor săi 30 martie 1392 – 30 = 1362
Tatăl lui Vlad vornic şi al fraţilor Bogdan I
4 30 martie 1392 – 30 = 1362
lui (1363–1367)
Dragomir Albu, tatăl lui Todor,
5 18 noiembrie 1393 – 30 = 1363
Dimitrie, Petru, Mihail şi Jiurj
Tatăl lui Iurie stolnic şi al lui
6 18 noiembrie 1393 – 30 = 1363
Andriaş
Bârlă, tatăl lui Sin Bârlici şi al fra‑
7 18 noiembrie 1393 – 30 = 1363
ţilor lui
<după 2 iulie 1398–înainte de 28 noiembrie 1399>
8 Tatăl lui Brae şi Petrică
– 30 = 1368–1369
Tatăl lui Bratul Stra(o)vici şi al Laţcu
9 29 iunie 1400 – 30 = 1370
fraţilor lui (1367–1375)
Tatăl lui Jurj de la Volhoveţ şi al
10 7 ianuarie 1403 – 30 = 1373
fraţilor lui
11 Tatăl lui Vlad şi Bogdan 1 august 1403 – 30 = 1373
12 Ţiban (Ţâban) Domniile lui Petru I, Roman I, Ștefan I (1375–1399)
Gheleb Miclouş, tatăl lui Domon‑
13 15 martie 1410 – 30 = 1380
cuş stolnic, al lui Blaj şi Iacob
Tatăl lui Vlad de la Siret şi al lui
14 6 ianuarie 1411 – 30 = 1381
Crâstea ceaşnic
15 Tatăl lui Șoldan Petru şi Miclouş 22 septembrie 1411 – 30 = 1381
Giulă (capitaneus), tatăl soţiei lui
16 22 septembrie 1411 – 30 = 1381
Șoldan Petru
Stanislav de la Neamţ, tatăl lui
17 19 februarie 1412 – 30 = 1382
Roman diac şi al lui Tudor
18 „Poruczno” 1 mai 1384
Boieri moldoveni la începuturile vieţii de stat 89
Abrevieri şi bibliografie
ASĂVOAIE 1994
C. ASĂVOAIE, Observaţii şi precizări privitoare la Câmpul lui Dragoş, I, in Arh. Moldovei, XVII, 1994,
p. 271–279.
ASĂVOAIE 1996
C. ASĂVOAIE, Observaţii şi precizări privitoare la Câmpul lui Dragoş, II, in Arh. Moldovei, XIX, 1996,
p. 221–246.
BĂLAN 1933
T. BĂLAN, Documente bucovinene, I, Cernăuţi, 1933.
92 M aria M agdalena Sz ékely
COSTĂCHESCU 1929–1931
M. COSTĂCHESCU, Neamul lui Oană, dvornic de Suceava, şi satele lui, in CI, V–VII, 1929–1931,
p. 41–79.
COSTĂCHESCU 1940
M. COSTĂCHESCU, Documentele moldoveneşti de la Bogdan voievod, Bucureşti, 1940.
CRĂESCU 2005
C. CRĂESCU, Vitejii lui Ștefan cel Mare, in Analele Putnei, I, 2005, 1, p. 53–60.
DIMITRIU 1932
C. V. DIMITRIU, Un mare boier moldovean din prima jumătate a sec. XV-lea: logofătul Mihail – Mihu,
Bucureşti, 1932.
DOCMOLD
M. COSTĂCHESCU, Documentele moldoveneşti înainte de Ștefan cel Mare, I–II, Iaşi, 1931–1932.
GOROVEI 1973
Ș. S. GOROVEI, Îndreptări cronologice la istoria Moldovei din veacul al XIV-lea, in AIIA Iaşi, X, 1973,
p. 99–121.
GOROVEI 1976
Ș. S. GOROVEI, Recenzie la Documenta Romaniae Historica, A, Moldova, volumul I (1384–1448),
întocmit de C. Cihodaru, I. Caproşu şi L. Șimanschi, Bucureşti, Ed. Acad., 1975, LV+604 p., in AIIA,
Iaşi, XIII, 1976.
GOROVEI 2008
Ș. S. GOROVEI, Umbra lui Dragoş. La Putna, in Analele Putnei, IV, 2008, 1, p. 5–26.
GOROVEI 2012
Ș. S. GOROVEI, Animalele Țărilor Moldovei. Variaţiuni istorice, in vol. Lumea animalelor. Realităţi,
reprezentări, simboluri, îngrijit de Maria Magdalena Székely, Iaşi, 2012, p. 196–200.
GOROVEI 2014
Ș. S. GOROVEI, Întemeierea Moldovei. Probleme controversate, ed. a II‑a, adăugită, cu o postfaţă târzie,
Iaşi, 2014.
GOROVEI 2020
Ș. S. GOROVEI, Text – supratext – contratext. Pe marginea pomelnicelor româneşti, in vol. Scris, scrii-
tură, text în Țările Române (secolele XV–XVIII), vol. îngrijit de Monica Dejan, cu un cuvânt înainte de
Maria Magdalena Székely, Suceava, 2020, p. 13–44.
GRIGORAȘ 1946
N. GRIGORAȘ, Logofătul Mihul, in Studii şi Cercetări Istorice, XIX, 1946, p. 123–173.
HURMUZAKI 1890
E. de HURMUZAKI, Documente privitoare la istoria românilor, I/2, Bucureşti, 1890.
KEATS-ROHAN 1999
K. S. B. KEATS‑ROHAN, Domesday People. A Prosopography of Persons Occurring in English Docu-
ments 1066–1166, I. Domesday Book, Woodbridge, Suffolk, 1999.
KEATS-ROHAN 2002
K. S. B. KEATS‑ROHAN, Domesday Descendants. A Prosopography of Persons Occuring in English
Documents 1066–1166, II. Pipe Rolls to Cartae Baronum, Woodbridge, Suffolk, 2002.
MICLESCU-PRĂJESCU 1938
I. MICLESCU‑PRĂJESCU, Boieri moldoveni din veacul al XV-lea. Stanciu Starostescul şi Stanciu comi-
sul, in Revista Istorică Română, VIII, 1938.
MICLESCU-PRĂJESCU 1940
I. C. MICLESCU‑PRĂJESCU, Obârşia unei familii din Moldova, in Revista Istorică Română, X, 1940,
p. 175–215.
MINEA 1919
I. MINEA, Principatele române şi politica orientală a împăratului Sigismund. Note istorice, Bucureşti,
1919.
Boieri moldoveni la începuturile vieţii de stat 93
PÂNZAR 2011
A. PÂNZAR, Originea lui Stanislav de Ielova – Rotompan. O ipoteză, in Acta Moldaviae Septentrionalis,
X, 2011, p. 34–43.
STOICESCU 1971
N. STOICESCU, Dicţionar al marilor dregători din Țara Românească şi Moldova. Sec. XIV–XVII, Bucu‑
reşti, 1971.
SZÉKELY 1994
M. M. SZÉKELY, Familii de boieri din Moldova de origine transilvăneană (secolele XIV–XVI), in Arhiva
Genealogică, I (VI), 1994, 1–2, p. 95–104.
SZÉKELY 2002
M. M. SZÉKELY, Sfetnicii lui Petru Rareş. Studiu prosopografic, Iaşi, 2002.
SZÉKELY 2009
M. M. SZÉKELY, Ctitorii Voroneţului, in Analele Putnei, V, 2009, 1.
SZÉKELY 2021
M. M. SZÉKELY, Înrudire, memorie şi statut social în Moldova medievală şi premodernă, in vol. Elitele
şi mecanismele puterii în spaţiul românesc (secolele XV–XX), coordonator Sorin Liviu Damean, Craiova
– Cluj‑Napoca, 2021, p. 29–56.
Le but de cette étude est de souligner la nécessité d’un changement de méthodologie dans les enquêtes
prosopographiques concernant la Moldavie du XIVe siècle. Depuis la fondation de l’État médiéval mol-
dave, au milieu de ce siècle, jusqu’en 1400, ont été conservés environ 20 documents sortis de la chancellerie
princière. Ils contiennent les noms de moins de 70 boyards – trop peu pour nous donner une idée de l’élite
sociale du nouvel État, de sa composition et de sa dynamique. En appliquant une grille de lecture différente
aux documents et en utilisant des méthodes développées dans les recherches généalogiques, prosopogra-
phiques et onomastiques, l’auteur parvient finalement à dresser une liste de 108 noms des plus anciens
boyards moldaves. Certains ne sont connus que de nom. Pour d’autres, on a identifié les propriétés, les
résidences ou la postérité, ce qui révélait souvent des structures d’habitation et de parenté qui précédaient
la naissance de l’État et qui subsistaient même après son organisation. Des recherches plus poussées et
l’utilisation d’autres catégories de sources (telles que les noms de villages ou les obituaires) pourraient
contribuer à l’enrichissement de la liste des noms et à une reconstitution plus précise du tissu social à l’aube
de la vie d’État en Moldavie.
LISTA ABREVIERILOR