ETERNITATEA ARHEOLOGIEI

STUDII ÎN ONOAREA
PROFESORULUI DUMITRU BOGHIAN
LA A 65-A ANIVERSARE
ETERNITATEA ARHEOLOGIEI
STUDII ÎN ONOAREA
PROFESORULUI DUMITRU BOGHIAN
LA A 65-A ANIVERSARE

EDITORI

AUREL MELNICIUC
BOGDAN PETRU NICULICĂ
SORIN IGNĂTESCU
SERGIU-CONSTANTIN ENEA

Editura Mega
Cluj-Napoca, 2020
 Lucrare finanţată de Consiliul Judeţean Botoşani
prin
Muzeul Judeţean Botoşani

Coperta 1: simboluri întâlnite pe ceramica cucuteniană din aşezarea de la

Feteşti – La Schit, com. Adâncata, jud. Suceava (desene Sorin Ignătescu)

Autorilor le revine întreaga responsabilitate asupra

conţinutului ştiinţific al lucrărilor publicate în prezentul volum

e-mail: mega@edituramega.ro
www.edituramega.ro
 ARHEOLOGUL
DUMITRU BOGHIAN
 CUPRINS

ABREVIERI ……………………………………………………………………….. 11

TABULA GRATULATORIA …………………………………………………… 15

AUREL MELNICIUC
Pași grăbiți prin școli.
Educația și formarea profesorului Dumitru Boghian …………………………. 19

SERGIU-CONSTANTIN ENEA
Un rădăuțean printre târgoveți.
Cariera didactică preuniversitară a profesorului Dumitru Boghian ………… 23

SORIN IGNĂTESCU
Înapoi în Bucovina.
Cariera didactică universitară a profesorului Dumitru Boghian ……………. 27

BOGDAN PETRU NICULICĂ

Cercetătorul Dumitru Boghian: Eternitatea Arheologiei ……………………... 33

AUREL MELNICIUC, BOGDAN PETRU NICULICĂ,

SORIN IGNĂTESCU, SERGIU-CONSTANTIN ENEA
Dumitru Boghian: contribuţii ştiinţifice ………………………………………... 41

ANCUȚA-IOANA BOBÎNĂ, BOGDAN BOBÎNĂ

Proiectul de arheologie montană
din munții Ţibleș și Lăpuș – preliminarii ………………………………………. 95

VASILE CHIRICA, CRISTINA CORDOȘ

Life and death in Prehistory.
Man and Fire in the European Gravettian and Magdalenian ………………... 109

SABIN ADRIAN LUCA, FLORENTIN PERIANU,

RALUCA TEODORESCU
Turdaș – Luncă. Campania preventivă din 2011 sector B.
Complexul 341-2. O groapă rituală? Cultura Turdaș, faza III ………………... 129

ATTILA LÁSZLÓ
Tărtăria Redivivus. Gânduri despre unele încercări recente
de „reconsiderare” a tăbliţelor de la Tărtăria ………………………………….. 143

ILIA PALAGUTA
Studies on anthropomorphic images of the Balkan-Carpathian
early agricultural cultures: some methodological aspects ……………………. 169

NICOLAE URSULESCU, VASILE COTIUGĂ

Folosirea rocilor neprelucrate
în gospodăriile eneoliticului de la est de Carpaţi ………………………………... 191

GEORGE BODI, FELIX ADRIAN TENCARIU

Caracterizarea morfologică a porozității ceramicii provenite din
așezarea cucuteniană de la Războieni – Dealul Boghiu, campania 2017 ……... 211

MYKHAILO VIDEIKO, NATALIIA BURDO

Mega-structure from Nebelivka – the largest temple of Trypillia culture ….. 247

TARAS TKACHUK
Painted pottery from Nezvisko III site of stage BII of Trypilye culture …….. 263

SERGIU-CONSTANTIN ENEA
Despre asocierea groapă-vatră / cuptor în eneoliticul românesc.
Studiu de caz: complexul cultural Precucuteni-Cucuteni ……………………. 287

ANDREI ASĂNDULESEI, VASILE COTIUGĂ,

RADU BALAUR, FELIX ADRIAN TENCARIU
Revisiting “the settlement in the valley”.
New insights from Cucuteni – Dâmbul Morii, Iași county ……………………. 319

SERGIU BODEAN
Considerații preliminare referitoare la siturile
Cucuteni A-B2 – Cucuteni B1 din zona centrală a Republicii Moldova …….. 333

CONSTANTIN APARASCHIVEI
Was there a Janus-type zoomorphic deity in the Copper Age? ……………… 355

SENICA ȚURCANU, AUREL MELNICIUC, ADELA KOVÁCS

Reprezentări ornitomorfe pictate pe ceramica Cucuteni-Tripolye.
Note pentru o mitologie ilustrată ……………………………………………….. 365

IRINA RUSU
O nouă categorie de podoabe
din mediul Cucuteni-Tripolie: inelele pentru gât ……………………………... 411

8
SORIN IGNĂTESCU
Informații despre cercetările de la Fedeleșeni – Dealul Cânepăriei
într-o carte poștală de la Dumitru Atudorei către Vasile Ciurea …………….. 427

ELŻBIETA TRELA-KIEFERLING, MARZENA WOŹNY

Artefacts of the Tripolye culture in the collection of the
Archaeological Museum in Kraków: Research, explorers and patrons ……... 435

GHENADIE SÎRBU, LIVIA SÎRBU

Situri eneolitice târzii de tip Gordinești
din interfluviul Prut-Nistru. O abordare generală ……………………………. 463

ANA ILIE
Piese de cupru descoperite în locuința nr. 2
de la Geangoești – Hulă, jud. Dâmbovița ………………………………………. 487

ANA FETCU, MIHAI GLIGOR, ALINA BINŢINŢAN

Early Eneolithic non-adult skull from Alba Iulia – Lumea Nouă (Romania).
Evidence of a secondary mortuary practice: a violence-related event ………. 501

SERGIU POPOVICI
Ecouri nord-vest caucaziene în complexele
tumulare timpurii din nord-vestul Mării Negre ………………………………. 519

VASILE DIACONU
Topoare, tesle și dălți din silex
provenite din estul României. Noi contribuții …………………………………. 539

JAN ROMANISZYN, PRZEMYSŁAW MAKAROWICZ,

JAKUB NIEBIESZCZAŃSKI
Barrow-grave 6 at Komarów cemetery revisited.
From the study on Komarów culture chronology …………………………….. 555

LAZANU CIPRIAN-CATALIN
Compositional analysis of two daggers From the Late Bronze Age ………… 579

MIRCEA IGNAT
Câteva precizări privind aria de răspândire
a culturii tumulilor carpatici în Moldova ………………………………………. 593

TRAIAN ANTON, SERGIU-CONSTANTIN ENEA,

VIORICA VASILACHE
Câteva considerații despre un tipar de piatră

9
descoperit la Răucești – Munteni (com. Răucești, Neamț) ……………………. 599

BOGDAN PETRU NICULICĂ

Muzeul Ţării Bucovinei în „Gazeta Bucovinei” din Cernăuţi,
la sfârşitul secolului al XIX-lea …………………………………………………... 627

ANEXE …………………………………………………………………………….. 643

DATE DESPRE CONTRIBUTORI / CONTRIBUTORS DATA …………… 657

10
 ABREVIERI

ActaMN – Acta Musei Napocensis, Muzeul Naţional al Transilvaniei, Cluj-

Napoca.
ActaMP – Acta Musei Porolissensis, Muzeul Județean de istorie și Artă,
Zalău.
ActaMT – Acta Musei Tutovensis, Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad.
ActaTS – Acta Terrae Septemcastrensis, Institutul pentru cercetarea
Patrimoniului Cultural Transilvănean în context european, Universitatea
„Lucian Blaga”, Sibiu.
AnB - Analele Banatului. Serie Nouă, Muzeul Național al Banatului,
Timișoara.
Anthropologie - Anthropologie. International Journal of the Science of Man,
Brno.
Apulum – Apulum. Acta Musei Apulensis, Muzeul Naţional al Unirii, Alba
Iulia.
ArhMold – Arheologia Moldovei, Institutul de Arheologie, Iași.
ArheoVest - ArheoVest. Interdisciplinaritate în Arheologie şi Istorie.
Universitatea de Vest Timişoara, JatePress Kiadó, Szeged.
BAI – Bibliotheca Archaeologica Iassiensis, Institutul de Arheologie, Iaşi.
BAM - Bibliotheca Archaeologica Moldaviae, Universitatea „Alexandru ioan
Cuza”, Iași.
BAR – British Archaeological Reports, Oxford.
BB - Bibliotheca Brukenthal, Muzeul Național Brukenthal, Sibiu.
BS - Bibliotheca Septemcastrensis, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu.
BT - Biblioteca Thracologica, Institutul de Tracologie, București.
BMA – Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, Centrul Internaţional de
Cercetare a Culturii Cucuteni, Piatra Neamţ
BMAp - Bibliotheca Musei Apulensis, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia.
BMN - Bibliotheca Musei Napocensis, Muzeul Național de Istorie a
Transilvaniei, Cluj-Napoca.
BerRGK – Bericht der Römisch-Germanischen Kommission des Deutschen
Archäologischen Instituts, Frankfurt am Main.
BMJT - Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman, Muzeul Județean
Teleorman, Alexandria.
Bull. Soc. préhist. Fr. - Bulletin de la société préhistorique française, Paris.
Carpica – Carpica, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Bacău.
CCAR – Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Comisia Națională
de Arheologie, Bucureşti.
CCDJ – Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos, Muzeul Dunării de Jos,
Călărași.
Cercetări Arheologice – Cercetări Arheologice, Biblioteca Muzeologică,
Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti.
Cercetări Istorice – Cercetări Istorice, Muzeul de Istorie a Moldovei, Iaşi.
CC – Codrul Cosminului, Universitatea Cernăuţi (1924-1939); Codrul
Cosminului, Serie Nouă (din 1995), Analele Ştiinţifice, seria Istorie,
Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava.
Dacia – Dacia. Recherches et découvertes archéologiques en Roumanie.
Nouvelle Série: Revue d'archéologie et d'histoire ancienne (din 1957),
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti.
Danubius – Danubius, Revista Muzeului de Istorie, Muzeul de Istorie „Paul
Păltănea”, Galaţi.
Documenta Praehistorica – Documenta Praehistorica, University of
Ljubljana.
ERAUL - Études et Recherches Archéologiques de l'Université de Liège,
Liège
Hierasus – Hierasus. Anuarul Muzeului Judeţean, Muzeul Județean
Botoșani, Botoşani.
Ialomița - Ialomiţa. Studii şi cercetări de arheologie, istorie, etnografie şi
muzeologie, Muzeul Județean Ialomița, Slobozia.
JahrbRGZM – Jahrbuch des Römisch-Germanischen Zentralmuseums
Mainz, Mainz.
JBLM – Jahrbuch des Bukowiner Landes-Museums, Czernowitz.
MAF - Münchner Archäologische Forschungen, München.
Marisia – Marisia. Studii şi Materiale de Arheologie, Istorie şi Etnografie,
Muzeul Judeţean Mureş, Târgu Mureş.
Marmatia – Marmatia. Muzeul Judeţean Maramureş, Baia Mare.
Materiale/MCA – Materiale şi Cercetări Arheologice, Institutul de
Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti.
Materiały Archeologiczne – Materiały Archeologiczne, Kraków.

12
MemAntiq – Memoria Antiquitatis. Acta Musei Petrodavensis, Complexul
Muzeal Judeţean Neamţ, Piatra Neamţ.
MAGW – Mitteilungen der Anthropologischen Gesellschaft in Wien, Wien.
Muzeul Naţional – Muzeul Naţional, Muzeul Naţional de Istorie a
României, Bucureşti.
PBF – Prähistorische Bronzefunde, Münster, Frankfurt am Main, München,
Stuttgart.
Pontica – Pontica, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa.
Préhistoire art et sociétés - Préhistoire art et sociétés : bulletin de la Société
préhistorique Ariège-Pyrénées, Toulouse.
Prehist. Eur. - Préhistoire Européenne, Liège.
PrzArch – Przegląd Archeologiczny, Poznań.
Pyretus – Buletinul Muzeului de Istorie și Etnografie Ungheni, Ungheni
PUF - Presses universitaires de France
PZ/PrähistZeitschr – Prähistorische Zeitschrift, Berlin.
Revista Arheologică – Revista Arheologică, S.N., Academia de Ştiinţe a
Moldovei. Institutul Patrimoniului Cultural. Centrul de Arheologie,
Chişinău.
Revista Bistriţei – Revista Bistriţei, Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud,
Bistriţa.
SA - Slovenská archeológia, Vydavatelstvo Slovenskej akademie vied
Bratislava.
SAA – Studia Antiqua et Archaeologica, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi.
SAHD – Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae, Iași.
Sargetia – Sargetia. Acta Musei Devensis, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi
Romane, Deva.
SBA - Saarbrücher Beiträger zur Altertumskunden, Bonn.
SCIV/SCIVA – Studii şi Cercetări de Istorie Veche (şi Arheologie), Institutul
de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti.
Stratum Plus – Stratum Plus, Sankt Petersburg-Chişinău-Odessa-Bucureşti.
Studii de Preistorie – Studii de Preistorie, Asociaţia Română de Arheologie,
Bucureşti.
Suceava/Studii şi materiale. Istorie – Anuarul Muzeului Judeţean/ Anuarul
Complexului Muzeal Judeţean/ Anuarul Muzeului Bucovinei, Muzeul
Național al Bucovinei, Suceava.

13
Terra Sebus – Terra Sebus,м Acta Musei Sabesiensis, Muzeul Municipal
„Ioan Raica”, Sebeş.
Thraco-Dacica – Thraco-Dacica, Institutul de Thracologie, Bucureşti.
Tyragetia – Tyragetia, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei,
Chişinău.
Zargidava – Zargidava. Revista de Istorie, Societatea de Ştiinţe Istorice din
România, Filiala Bacău, Fundaţia Cultural-Ştiinţifică „Iulian Antonescu”,
Bacău.
Археологія/Arheologija – Археологія, Kijv.
АИМ/AIM – Археологические исследования в Молдавии, Kишинев.
KСИА/KSIA – Краткие Сообщение Института Археологии, Москва.
KСИА АН УССР/KSIA AN URSS - Краткие Сообщение Института
Археологии АН УССР, Москва.
KSIIMK – Краткие Cообщения Института истории материальной
культуры, Москва.
МИА/MIA – Maтериалы и иследованиа по археологии СССР, Москва.
СовАрх/SovArch – Советская археология, Москва.

14
 TABULA GRATULATORIA

Serghei AGULNIKOV (Republica Moldova)

Marius ALEXIANU (Iaşi)
Mugur ANDRONIC (Suceava)
Traian ANTON (Răuceşti)
Constantin APARASCHIVEI (Suceava)
Andrei ASĂNDULESEI (Iaşi)
Radu BALAUR (Iaşi)
Mihaela BĂBUȘANU (Bacău)
Luminița BEJENARU (Iași)
Alexandru BERZOVAN (Iași)
Alina BINŢINŢAN (Alba Iulia)
Dorin BLAGA (Suceava)
Ancuța-Ioana BOBÎNĂ (Baia Mare)
Bogdan BOBÎNĂ (Baia Mare)
Sergiu BODEAN (Republica Moldova)
George BODI (Iaşi)
Cătălin BORANGIC (Alba Iulia)
Vasile BUDUI (Suceava)
Nataliia BURDO (Ucraina)
Constantin CATANA (Piatra Neamț)
Vasile CHIRICA (Iaşi)
Ion CIOBANU (Republica Moldova)
Cristina CORDOȘ (Iaşi)
Vasile COTIUGĂ (Iaşi)
Costin CROITORU (Brăila)
Daniel DAVIDEL (Suceava)
Valentin DERGACEV (Republica Moldova)
Vasile DIACONU (Târgu Neamţ)
Tiberiu DOGARIU (Vaslui)
Sergiu-Constantin ENEA (Târgu Frumos)
Ana FETCU (Alba Iulia)
Radu-Gabriel FURNICĂ (Iași)
Mihai GLIGOR (Alba Iulia)
Mihai GRAMATICU (Suceava)
Sergiu HEGHEA (Republica Moldova)
Ștefan HONCU (Iași)
 Ioan IGNAT (Dumeni)
Mircea IGNAT (Suceava)
Sorin IGNĂTESCU (Suceava)
Ana ILIE (Târgovişte)
Lăcrămioara-Elena ISTINA (Bacău)
Maya KASHUBA (Rusia)
Adela KOVÁCS (Botoşani)
Attila LÁSZLÓ (Iaşi)
Ciprian-Cătălin LAZANU (Vaslui)
Cornelia-Magda LAZAROVICI (Iași)
Gheorghe LAZAROVICI (Cluj-Napoca)
Sabin Adrian LUCA (Sibiu)
Przemysław MAKAROWICZ (Polonia)
Ion MAREȘ (Suceava)
Aurel MELNICIUC (Botoşani)
Dorel MICLE (Timișoara)
Eugen MISTREANU (Republica Moldova)
Octavian MUNTEANU (Republica Moldova)
Jakub NIEBIESZCZAŃSKI (Polonia)
Alis NICULICĂ (Suceava)
Bogdan Petru NICULICĂ (Suceava)
Ion NICULIŢĂ (Rep. Moldova)
Dinu OPREA (Suceava)
Ilia PALAGUTA (Rusia)
Alexandru PASCARIU (Dorohoi)
Florentin PERIANU (Sibiu)
Radu-Gabriel PÎRNĂU (Iași)
Alexandra Daniela POPESCU (Suceava)
Liviu Gheorghe POPESCU (Suceava)
Sergiu POPOVICI (Rep. Moldova)
Constantin PREOTEASA (Piatra Neamț)
Jan ROMANISZYN (Polonia)
Sergiu RUPTAŞ (Suceava)
Irina RUSU (Suceava)
Ion SANDU (Iaşi)
Andrei Victor SANDU (Iaşi)
Eduard-Gheorghe SETNIC (Botoșani)
Angela SIMALCSIK (Iași)
Ghenadie SÎRBU (Republica Moldova)

16
 Livia SÎRBU (Republica Moldova)
Mariana SÎRBU (Republica Moldova)
Loredana SOLCAN (Iași)
Simina-Margareta STANC (Iași)
Dumitru-Ionuț STIGLEȚ (Târgu Neamț)
Taras TKACHUK (Ucraina)
Felix Adrian TENCARIU (Iaşi)
Raluca TEODORESCU (Sibiu)
Elżbieta TRELA-KIEFERLING (Polonia)
Andreea ŢERNA (Botoșani)
Stanislav ŢERNA (Republica Moldova)
Senica ȚURCANU (Iași)
Cătălina UNGUREANU (Botoşani)
Constantin-Emil URSU (Suceava)
Nicolae URSULESCU (Iaşi)
Mariana VASILACHE (Republica Moldova)
Viorica VASILACHE (Iaşi)
Mykhailo VIDEIKO (Ucraina)
Vlad VORNIC (Republica Moldova)
Mariuca-Diana VORNICU (Iaşi)
Marzena WOŹNY (Polonia)
Aurel ZANOCI (Republica Moldova)

17
18
 FOLOSIREA ROCILOR NEPRELUCRATE
ÎN GOSPODĂRIILE ENEOLITICULUI
DE LA EST DE CARPAŢI

NICOLAE URSULESCU
VASILE COTIUGĂ

Mots-clef: Enéolithique, Précucuteni-Cucuteni, ménages / household,

pierres naturelles.
Résumé: On discute la question de la fonctionnalité de diverses pierres
naturelles (non travaillées) d'origine locale (existant soit dans la structure
géologique de certains terrains sur lesquelles se trouvent des sites, soit enroulées
dans les alluvions de certains cours d'eau de proximité), découvertes dans le
périmètre de certains habitats et ménages (household) du complexe culturel
Précucuteni–Cucuteni. En fait, de telles pierres ont été partout trouvées dans les
habitats néolithiques et énéolithiques, ce qu’il suggère qu'elles constituaient une
catégorie de matières premières tirées de la nature, afin avoir des utilisations
concrètes. Leur présence ne se limite seulement aux contextes archéologiques, mais
est également enregistrée dans les observations ethnologiques concernant des
sociétés plus anciennes ou même contemporaines.
Sur la base des données publiées, les pierres naturelles peuvent être trouvées
sous forme d’amas (par exemple, à Traian – „Dealul Viei”), de pavages / carrelages
(par exemple, à Târgu Frumos, Cucuteni, Ruginoasa), de marquage des habitations
(par exemple, à Mihoveni), de revêtement des parois de quelques fossés de défense,
afin de stopper / diminuer l’écoulement de la terre (par exemple, à Isaiia, Cucuteni –
Cetăţuie), des pièces isolées à l'intérieur des maisons ou dans la zone des ménages
environnants (comme stock de matières premières, soit des supports pour poteaux ou
pour de divers arrangements techniques, comme, par exemple, des enclumes pour
traitement de la pierre / du bois, soit en tant que des clôtures ou pour la fixation de
la couverture du toit), etc.
Parfois, l'enregistrement précis de ces vestiges dans les rapports de fouilles,
en particulier par le mesurage et la description des pièces, peut permettre l’énoncé de
certaines hypothèses plausibles quant à leur fonctionnalité. Il est donc nécessaire que
ces découvertes, souvent considérées comme non importantes et donc non
 NICOLAE URSULESCU, VASILE COTIUGĂ

consignées, soient toujours portées à l'attention des archéologues afin de compléter

l'image globale de la vie des communautés préhistoriques.

Cercetările arheologice din siturile complexului cultural Precucuteni–

Cucuteni din spaţiul cuprins între zona Carpaţilor Orientali şi râul Prut au
sesizat, printre altele, prezenţa, în cuprinsul aşezărilor, construcţiilor şi a
spaţiilor din jurul acestora, a unor roci neprelucrate, fie izolate, fie sub formă
de aglomerări în cadrul unor complexe. Asemenea pietre în stare brută pot fi
de origine locală (existând fie în structura geologică a terenurilor pe care
sunt amplasate aşezările) sau au fost culese intenţionat din aluviunile albiei
majore a cursurilor de apă din preajma aşezărilor). Deşi această categorie de
descoperiri a atras mai puţin atenţia arheologilor, în comparaţie cu utilajul
litic prelucrat, totuşi prezenţa lor a fost, în general consemnată, mai ales
atunci când pietrele aveau o anumită semnificaţie în cadrul unor contexte
arheologice (structura unor construcţii, amenajarea unor elemente de
delimitare şi fortificare a aşezărilor, grămezi formate intenţionat), ceea ce
indica faptul că prezenţa lor nu era întâmplătoare în cuprinsul aşezărilor. O
atentă înregistrare a contextului acestor pietre izolate şi a ansambluri de
pietre, ca şi o amănunţită descriere a pieselor, ar putea aduce date mai
concludente despre modul de folosire a resurselor naturale de către oamenii
epocii eneolitice.
Înainte de discutarea interpretărilor cu privire la aceste descoperiri,
vom prezenta câteva dintre cele mai cunoscute situaţii arheologice în care au
apărut pietre în stare brută.

Orizontul cultural Precucuteni

Traian – Dealul Viei (jud. Neamţ)

În cunoscuta aşezare din prima fază Precucuteni au fost descoperite
patru complexe de pietre, primul în 19531, al doilea în 19542, al treilea în
19563 şi ultimul în 19614.
În raportul despre cercetările întreprinse în campania din 1953,
alături de resturile unor locuinţe de suprafaţă, gropi menajere şi vetre, au
mai fost descoperite trei grămezi de prundiş mărunt, împreună cu multe

1 Dumitrescu H., Matasă et alii 1954, 56.

2 Dumitrescu H. 1955, 474.
3 Dumitrescu H. 1959, 198.

4 Dumitrescu H., Dumitrescu 1962, 246.

192
 FOLOSIREA ROCILOR NEPRELUCRATE ÎN GOSPODĂRIILE ENEOLITICULUI

sfărâmături de râşniţe, precum şi o grămadă de bolovani rotunzi, având în

medie greutate de circa 1 kg, care formau un strat gros, pe o suprafaţă de
vreo 10 mp5.
În campania din 1954, la adâncimea de 0,30 m a apărut un complex
de pietre de râu de dimensiuni mai mari, având aspectul unei platforme de
formă aproape rotundă, cu suprafaţa de 30 mp. Chiar dacă deasupra acestei
platforme, în stratul vegetal s-au găsit fragmente ceramice precucuteniene,
autoarea cercetărilor a considerat, având în vedere stratigrafia aşezării
(conform căreia stratul Precucuteni se situează între 0,70 şi 1,30 m) că acest
complex de pietre, ca şi cel descoperit în 1953, sunt posterioare locuirii
eneolitice6.
În campania din 1956, la adâncimea de 0,50 m, în apropierea
platformei de lut a unei locuinţe de suprafaţă, a fost descoperită o nouă
grămadă de pietre de râu, aşezate cu oarecare regularitate, ocupând o
suprafaţă de cca 20 mp. Sub grămada de pietre, după demontare, nu s-au
observat alte urme arheologice7. De data aceasta nu se mai exprimă îndoieli
în legătură cu apartenenţa complexului de pietre la stratul precucutenian.
Ultimul complex descoperit la Traian – Dealul Viei era format dintr-o
grămadă de pietre de râu (mai ales de mărime mijlocie şi sub-mijlocie),
identificată la oarecare distanţă spre nord-est de resturile locuinţei nr.
1/19618. Pietre asemănătoare au fost descoperite (uneori chiar în mici
aglomerări) şi în cuprinsul aşezării, printre resturile locuinţelor sau chiar în
gropi ori adâncituri naturale, precum în alveolarea din şanţul VII/19619. Se
precizează că pietrele nu s-au găsit, însă, în cuprinsul locuinţelor, ele
nejucând, deci, vreun rol în construcţia acestora sau în amenajarea
podelelor, astfel că problema prezenţei acestor pietre în aşezare rămâne încă
deschisă10.

Isaiia – Balta Popii (jud. Iaşi)

În anul 2007, prin prelungirea S I, a fost surprins şanţul de delimitare
a aşezării Precucuteni, săpat din ultimul nivel (corespunzător începutului
fazei a III-a a culturii), având o deschidere (la gură) de aproximativ 2 m,

5 Dumitrescu H. et alii 1954, 56.

6 Dumitrescu H. 1955, 474-4750.
7 Dumitrescu H. 1959, 198

8 Dumitrescu H., Dumitrescu Vl. 1970, 49.

9 Dumitrescu H., Dumitrescu Vl. 1962, 246; 1970, 49-50.

10 Dumitrescu H., Dumitrescu Vl. 1970, 49.

193
 NICOLAE URSULESCU, VASILE COTIUGĂ

adâncimea de 1,30 m (de la nivelul de săpare) şi fundul oval. La pătrunderea

în stratul steril, şanţul prezenta o treaptă lată de cca 0,60 m, pe care se afla o
îngrămădire de pietre (calcar oolitic, foarte friabil, din structura geologică a
terasei), care putea să provină de la o eventuală placare a peretelui sud-
vestic, pentru a împiedica scurgerea pământului11.
În săpăturile din 2010, prin S VI şi S X, s-a precizat că şanţul de
delimitare din nivelul superior tăia parţial un şanţ mai vechi (din faza a II-a
a culturii). Prezenţa pietrelor de placare a pereţilor a fost surprinsă în ambele
secţiuni12.
Complexe de pietre au apărut şi în alte zone din preajma şanţului de
delimitare13, dar rolul acestor aglomerări nu a putut fi clar determinat; având
în vedere, însă, că acestea se aflau spre aşezare, ar putea fi vorba, eventual,
de baza unui mic val, care s-a aplatizat.
La cercetarea locuinţei nr. 8, pe la mijlocul laturii de vest, s-a găsit un
bloc mare de piatră, care a servit probabil ca bază pentru un stâlp de
rezistenţă al construcţiei14.

Poduri – Dealul Ghindaru (jud. Bacău)

Pietre neprelucrate au fost descoperite în diferite structuri de locuire
din aşezarea precucuteniană de la Poduri. Astfel, în locuinţa nr. 31, sub
prima din cele cinci casete de lut existente aici (folosite la păstrarea
cerealelor) au fost găsite câteva pietre de râu, plate, care au servit, probabil,
drept postament pentru placa de lut de la fundul casetei15.

Târgu Frumos – Baza Pătule (jud. Iaşi)

În aşezarea Precucuteni III de la Târgu Frumos au fost descoperite
mai multe complexe arheologice în care sunt prezente pietre neprelucrate, cu
întrebuinţări diverse. Astfel, în apropierea vetrelor din locuinţele nr. 2, 3 şi
12 s-au descoperit pietre de mari dimensiuni, în jurul cărora erau numeroase
aşchii de silex. Respectivele complexe au fost interpretate de autorii
cercetărilor drept ateliere de prelucrare a silexului, pietrele fiind folosite ca
nicovale16. Percutoare au fost descoperite şi în locuinţa nr. 817.

11 Ursulescu et alii 2008, 162.

12 Ursulescu et alii 2011, 58-59.
13 Ursulescu et alii 2011, 59; Bolohan et alii 2016, 40.

14 Ursulescu et alii 2004, 150; Ursulescu, Tencariu 2006, 30, fig. 5.

15 Cotiugă 2015, 145.

16 Ursulescu, Boghian, 1996, 41-42; Ursulescu et alii 2001, 253; Ursulescu, Boghian,

Cotiugă 2005, 225; Ursulescu 2008, 216-217.

194
 FOLOSIREA ROCILOR NEPRELUCRATE ÎN GOSPODĂRIILE ENEOLITICULUI

Pietre de râu mărunte, rotunjite, au fost folosite şi ca materiale de

construcţie. Astfel, podeaua pridvorului de pe latura de vest a locuinţei nr.
11, avea, în structura sa, şi pietre prinse în lut (Fig. 1)18.

Cultura Cucuteni

Cucuteni – Cetăţuia (jud. Iaşi)

O situaţie aparte s-a consemnat în aşezarea eponimă de pe Dealul
Cetăţuia de la Cucuteni, unde mai multe locuinţe de suprafaţă – două din
totalul de cinci cercetate ale fazei A19 şi 25-28 (?) din totalul de 47 sesizate
pentru faza B20 – prezentau podeaua amenajată pe lespezi de piatră, luate
direct din structura litică a dealului. La trei locuinţe din faza B podeaua a
fost realizată din lespezi de piatră, peste care s-au aplicat apoi lodbe
lutuite21. Lespezile erau fie de mari dimensiuni (de până la 0,50 m lungime),
fie mai mici, dar dispuse compact. Peste lespezi se întindea, de cele mai
multe ori, un strat de lutuială (Fig. 2)22.
Şi în structura unor vetre din faza B au fost folosite pietre
neprelucrate, fie pentru amenajarea patului, peste care s-au aplicat unul sau
mai multe straturi de lutuială23, fie pentru bordura de delimitare24. Şi la
unele cuptoare s-a constatat amenajarea bazei pe pat de pietre25. Uneori,
vatra a fost făcută doar din pietre, deasupra cărora a rămas cenuşa26.
O folosire deosebită a lespezilor în aşezarea de pe Dealul Cetăţuie o
constatăm la sistemul de fortificaţie al locuirii din faza B, format dintr-un
şanţ adânc de 2,50 – 3 m şi de câte un val de pământ, atât spre aşezare (cu o
lăţime la bază de cca 12 – 13 m şi înălţimea păstrată de cca 1,30 m), cât şi
dincolo de şanţ („contraval”), cu o înălţime păstrată de cca 0,30 – 0,50 m.

17 Ursulescu, Boghian, Cotiugă 2006, 4.

18 Ursulescu, Boghian, Cotiugă 2006, 5, fig. 11.
19 Petrescu-Dîmboviţa 2004, 101-102 (locuinţele III/15 şi, parţial, II/19).

20 Petrescu-Dîmboviţa 2004: locuinţele I/8, II/8, 10, 13, III/11 (p. 106); anexele 1 şi 2 (p.

107); II/7, 18, III/5, 15, 18 (p. 111); III/16, 19, 20, 22, 26 (p. 116); I/3, 5, II/3, 5, III/1, III/4,
III/17, III/25 (p. 120-121). Incertă este situaţia resturilor de la locuinţele I/4, II/4, III/3
(p. 120).
21 Petrescu-Dîmboviţa 2004: locuinţele III/2 (p. 106), I/2 (p. 116), II/5 (p. 120).

22 Petrescu-Dîmboviţa 2004, 99-122.

23 Petrescu-Dîmboviţa 2004: locuinţele I/8, II/12 (p. 107); I/6, III/16 (p. 112); I/12 (p. 116).

24 Petrescu-Dîmboviţa 2004, 107: locuinţele I/8, II/9, III/8.

25 Petrescu-Dîmboviţa 2004, 107-108 (locuinţele III/8, 11).

26 Petrescu-Dîmboviţa 2004, 46-98.

195
 NICOLAE URSULESCU, VASILE COTIUGĂ

Baza primului val consta dintr-un strat compact de lespezi mari de piatră
(care puteau ajunge până la 1,50 m lungime), dispuse în două-trei rânduri.
Lespezi de piatră asemănătoare au fost folosite şi în cazul valului exterior
(Fig. 5).
De asemenea, lespezi mari de piatră, legate între ele cu nisip, au fost
folosite şi pentru întărirea taluzurilor şanţului27. Toate lespezile proveneau
din structura geologică a dealului, fiind scoase cu ocazia săpării şanţului de
apărare.

Drăguşeni – Ostrov (jud. Botoşani)

O situaţie deosebită din perspectiva temei tratate s-a descoperit în
locuinţa nr. 11 a aşezării Cucuteni A de aici. Printre resturile acesteia s-au
găsit numeroase pietre aplatizate şi de formă ovală (evident, intenţionat
culese), care, în opinia autoarei cercetărilor, puteau proveni de la un atelier
de prelucrare a uneltelor de piatră şlefuite28.
Numeroase gresii au fost identificate în locuinţa nr. 15, despre care se
afirmă că nu puteau servi pentru prelucrarea uneltelor, ci, mai degrabă,
puteau fi amestecate în lutul pereţilor (pentru a-l întări) sau erau plasate
peste învelitoarea vegetală a acoperişului, pentru a nu fi împrăştiată de
intemperii29.

Feteşti – La Schit (jud. Suceava)

În nivelul Cucuteni A de aici, podeaua locuinţei nr. 7 (B 7/2003)
prezintă o structură complexă, realizată atât din lodbe despicate şi crengi,
cât şi din lespezi mari de gresie, aşezate în aceeaşi direcţie ca şi trunchiurile
de copac, putând fi folosite şi ca posibile suporturi pentru fixarea lodbelor30.

Hangu – Chiriţeni (jud. Neamţ)

În aşezarea Cucuteni A de pe malul Bistriţei, autorii cercetărilor
vorbesc despre descoperirea de bucăţi de gresie şi râşnite aproape în toate
complexele de locuire, care ar reprezenta ateliere de prelucrarea a pietrei,
precum şi locuri amenajate pentru râşnit31.

27 Florescu 1966, 23-37; Petrescu-Dîmboviţa, Văleanu 2004, 123-134.

28 Marinescu-Bîlcu, Bolomey 2000, 36.
29 Marinescu-Bîlcu, Bolomey 2000, 38.

30 Ignătescu 2007, 165.

31 Petrescu-Dîmboviţa, Teodor 2003, 128–131.

196
 FOLOSIREA ROCILOR NEPRELUCRATE ÎN GOSPODĂRIILE ENEOLITICULUI

Ruginoasa – Dealul Drăghici (jud. Iaşi)

În aşezarea din faza Cucuteni A au fost descoperite mai multe
complexe arheologice în care pietrele neprelucrate au fost folosite mai ales la
construcţia locuinţelor. Astfel, în cazul locuinţelor ridicate pe traseul fostului
şanţ de apărare (folosit într-o primă etapă de locuire) s-a putut constata că
baza pereţilor de nord era realizată din pietre, pentru o mai bună
rezistenţă32. La una dintre locuinţe (B 6), au fost folosite pietre atât pentru
realizarea structurii podelei, cât şi pentru structura vetrei, peste ele
întinzându-se lut33.
La o altă locuinţă (nr. 3-4), podeaua prezenta câteva pavaje de pietre
(Fig. 3), dar nu se dau prea multe detalii34.
Ca material de construcţie, piatra a fost folosită şi la temelia pereţilor
locuinţelor nr. 2, 3-4 şi 4, pietrele fiind dispuse, după autorii descoperirilor,
pe două-trei rânduri35.
Din păcate, ca şi în cazul descoperirilor de la Cucuteni−Cetăţuie, nu
avem informaţii cu privire la dimensiunile acestor pietre, la tipurile de roci
(probabil, bucăţi de gresie, extrase din nivelul sarmaţian, aflat în această
zonă aproape la suprafaţă), dar mai ales dacă este vorba de roci
neprelucrate, cu muchii rotunjite, sau este vorba de bucăţi sparte intenţionat,
cu muchii ascuţite, pentru a se obţine materiale de construcţie de diferite
dimensiuni.

Scânteia – Dealul Bodeşti (jud. Iaşi)

Dintre rezultatele vastelor cercetări întreprinse în aşezarea Cucuteni
A de aici reţine atenţia descoperirea din locuinţa 9, unde, pe latura de nord,
au fost identificate 18 pietre, probabil nicovale, provenind de la un atelier de
prelucrare a pietrei36.

Târpeşti – Râpa lui Bodai (jud. Neamţ)

În nivelul cucutenian al sitului multistratificat au fost descoperite
mai multe vetre, realizate pe un pat de pietre de râu37.

32 Lazarovici, Lazarovici 2012, 70-115.

33 Lazarovici, Lazarovici 2004, 15-21; 2012, 74-81.
34 Lazarovici, Lazarovici 2007, 186; 2012, 45-56.

35 Lazarovici, Lazarovici 2012, 46, 49, 51, 59.

36 Mantu, Ţurcanu, Buzea 1999, 105.

37 Marinescu-Bîlcu 1981, 73-81.

197
 NICOLAE URSULESCU, VASILE COTIUGĂ

Costeşti – Cier (jud. Iaşi)

În aşezarea multistratificată de la Costeşti au apărut date interesante
în legătură cu folosirea pietrelor la construcţii din faza Cucuteni A. Astfel,
terenul pe care s-au plasat tălpile / bârnele locuinţei 3/2013 (în care s-au
înfipt apoi stâlpii verticali ai pereţilor) a fost mai întâi nivelat cu ajutorul
pietrelor, care puteau contribui şi la o mai bună impermeabilizare a
fundaţiei38. Credem că aceste pietre puteau să contribuie şi la o mai bună
fixare a bârnelor / tălpilor de fundaţie, pentru a nu fi dislocate de greutatea
pereţilor.
La aceeaşi locuinţă, vatra cuptorului a fost construită (din motive
rituale, aşa cum s-a constatat şi în multe alte cazuri39) peste o groapă (nr.
13/2017), care a fost nivelată, la suprafaţă cu plăci de gresie locală, pentru a
se evita tasarea în timp a umpluturii, ceea ce ar fi impus refacerea repetată a
lutuieli vetrei40, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, în aşezarea de la Târgu
Frumos – locuinţa nr. 8, unde vatra (amenajată deasupra gropii nr. 25) a
trebuit să fie refăcută de nouă ori41.

Mihoveni – Cahla Morii (jud. Suceava)

La locuinţa nr. 5, aparţinând fazei Cucuteni B din aşezarea
pluristratificată de la Mihoveni, pentru marcarea planului circular al
construcţiei (singura de acest tip din eneoliticul nord-balcanic) au fost
folosite pietre îngropate, reprezentând temelia pereţilor (Fig. 4). În centrul
construcţiei a fost descoperită o vatră rectangulară, care era amenajată, de
asemenea, pe un pat de pietre. Având în vedere şi prezenţa unui idol
androgin lângă vatră, se poate considera că această construcţie a îndeplinit
un rol de cult în cadrul comunităţii42.

Discuţii
Din datele arheologice prezentate, se pot distinge, în general, două
situaţii în care apar roci neprelucrate: complexe a căror structură nu a putut
fi determinată (cum este cazul descoperirilor de la Traian sau ale celor de la
Isaiia) şi complexe pentru care se pot avansa explicaţii plauzibile privind
întrebuinţarea acestor vestigii.

38 Boghian et alii 2019, 196.

39 Ursulescu, Tencariu 2004.
40 Boghian et alii 2019, 196.

41 Ursulescu, Boghian, Cotiugă 2005, 225-226 şi fig. 4; Ursulescu 2011, 201-202 şi fig. 1.

42 Ursulescu, Batariuc 1987, 309.

198
 FOLOSIREA ROCILOR NEPRELUCRATE ÎN GOSPODĂRIILE ENEOLITICULUI

În cazul descoperirilor de la Traian – Dealul Viei nu sunt făcute

precizări privind tipul de rocă (menţionându-se doar că sunt pietre de râu,
probabil marnă bituminoasă, abundentă în albia majoră a Bistriţei),
dimensiunile pietrelor, greutatea lor (cu excepţia celor din primul complex,
descoperit în 1953, care ar fie avut fiecare aproximativ câte 1 kg). Chiar dacă
s-a sesizat o anumită regularitate, nu ştim dacă pietrele formau un pavaj
(adică, unele lângă altele) sau erau depuse, cu oarecare grijă, unele peste
altele. Cert este doar că e vorba de pietre de râu, ceea ce duce la concluzia că
nu prezentau urme de prelucrare, fiind depuse lângă sau printre locuinţe,
aşa cum au fost culese din albia râului.
Semnificativ pentru această aşezare este faptul că în campania
arheologică din 1953 s-a descoperit un „număr neobişnuit de mare de râşniţe
şi pietre de ascuţit, fie lungi, … fie simple mici, lespezi rotunde, toate cu
vădite urme de întrebuinţare”. S-au găsit peste 150 de râşniţe, din care vreo
zece întregi, de tip oval, mai rar circulare sau dreptunghiulare. S-au
descoperit şi 68 de topoare de piatră (foarte probabil, marnă bituminoasă),
dintre care 23 întregi43.
Discutând despre platformele de pietre de la Traian – Dealul Viei,
autoarea cercetărilor a considerat iniţial că acestea ar fi posterioare locuirii
eneolitice44. Ulterior, s-a revenit asupra acestei încadrări, platformele fiind
atribuite nivelurilor eneolitice, dar cu precizarea clară că aglomerările
respective nu se găsesc în cadrul resturilor de lut ars ale locuinţelor, deci nu
au fost întrebuinţate ca material de construcţie pentru podeaua locuinţelor,
nici pentru pereţi45. Această precizare a venit după ce Eugenia Zaharia,
interpretând descoperirile de la Traian, vorbea de un nivel de locuire
precucuteniană cu platforme de pietre de râu, care ar fi putut fi interpretate
drept platforme de locuinţe46.
Vladimir Dumitrescu, discutând aceleaşi descoperiri de la Traian, a
arătat că, în acel moment, rostul acestor grămezi de pietre rămâne neclar47.

43 Dumitrescu, Matasă et alii 1954, 57.

44 Dumitrescu 1955, 474.
45 Dumitrescu H., Dumitrescu 1970, 49. Totuşi, într-o locuinţă descoperită la capătul

sud-estic al şanţului V a fost folosit prundiş (nu bolovani !) pentru a se realiza o

temelie (lată de 0,30 m şi adâncă de 0,12 m) a peretelui nordic şi a colţurilor de nord-
est şi de nord-vest; prundiş a fost folosit şi pentru amenajarea patului unei vetre de
lângă această locuinţă (Dumitrescu H., Dumitrescu 1970, 51; Cotiugă 2015, 137).
46 Zaharia 1967, 31.

47 Dumitrescu 1967, 44-45.

199
 NICOLAE URSULESCU, VASILE COTIUGĂ

O interpretare deosebită găsim la Silvia Marinescu-Bîlcu, care, după

ce precizează că pietrele dispuse în grămezi au rar o formă plată, fiind de
dimensiuni mici şi mijlocii, consideră că adunarea lor „trebuie să fi avut un
rol precis”, altfel nu ar fi fost strânse intenţionat de locuitori, care ar fi putut
să le folosească ca un „gen de proiectile”, atât la apărarea aşezării de
eventuali inamici sau de animale sălbatice, cât şi la vânătoare48. În primul
rând, e de reţinut opinia că aceste pietre, adunate în grămezi în preajma
locuinţelor, „trebuie să fi avut un rol precis", altfel ele nu ar fi fost adunate
de locuitorii aşezării49. Ipoteza privind rolul de „proiectile” pare plauzibilă,
totuşi rămâne greu de explicat numărul extrem de mare al pietrelor în cadrul
aşezării, dacă într-adevăr acesta ar fi scopul lor real. Ne-am putea gândi,
eventual, că aceste pietre ar fi putut juca, de asemenea, un anume rol în
amenajarea sistemului defensiv al sitului50.
În cel de al doilea caz, cel al situaţiilor arheologice în care se poate
identifica, cu destulă certitudine, modul de utilizare a rocilor neprelucrate,
constatăm că acestea fie au fost folosite ca materiale de construcţie pentru
diferite elemente ale locuinţelor, ca şi pentru amenajarea sistemelor de
fortificare (placarea pereţilor, valuri), fie au fost interpretate ca suporturi:
nicovale, percutoare pentru prelucrarea materiilor prime necesare realizării
uneltelor, în cadrul unor spaţii special amenajate („ateliere”); râşniţe cu
frecătoarele lor pentru măcinatul cerealelor.
Din păcate, informaţiile despre aceste tipuri de descoperiri sunt
uneori lacunare. Consemnarea corectă a acestor vestigii în rapoartele de
săpătură, mai ales măsurarea şi descrierea piesă cu piesă, ar permite
emiterea de ipoteze plauzibile în legătură cu funcţionalitatea lor. De aceea,
se impune ca şi aceste descoperiri, considerate adeseori ca nefiind
importante şi, în consecinţă, neconsemnate, să intre întotdeauna în atenţia
arheologilor, pentru a întregi imaginea de ansamblu a vieţii comunităţilor
preistorice.

48 Marinescu-Bîlcu 1974, 28.

49 Marinescu-Bîlcu 1974, 28.
50 Recenta încercare de negare a existenţei unui sistem defensiv în aşezările de la

Traian (Preoteasa, Mischka 2019) ni se pare a fi lipsită de orice argument serios,

bazându-se pe o interpretare mai mult decât discutabilă a unei scanări geomagnetice
parţiale, fără o discuţie aprofundată a datelor arheologice.

200
 FOLOSIREA ROCILOR NEPRELUCRATE ÎN GOSPODĂRIILE ENEOLITICULUI

Concluzii
Prezenţa rocilor neprelucrate în cuprinsul aşezărilor eneolitice de la
est de Carpaţi, în multe cazuri adunate în grămezi sau platforme, nu este
una întâmplătoare, ci este dată de anumite necesităţi ale locuitorilor unei
aşezări.
1. Material de construcţie. Multe dintre pietrele de dimensiuni mai
mici, adunate din albia râurilor, au fost folosite la realizarea temeliilor
pereţilor şi stâlpilor de susţinere ai unor locuinţe (Traian – Dealul Viei, Isaiia,
Ruginoasa, Costeşti, Mihoveni). În alte cazuri, lespezi de gresie (de regulă
neprelucrate, dar, posibil, uneori sparte chiar intenţionat, pentru a se obţine
o dimensiune potrivită), ca şi pietre de râu, au fost folosite în structura
podelelor locuinţelor sau a anexelor acestora (Târgu Frumos, Cucuteni,
Ruginoasa, Feteşti);
2. Material de amenajare a patului de rezistenţă: pentru vetre (Traian –
Dealul Viei, Cucuteni – Cetăţuie, Târpeşti, Costeşti, Mihoveni), casete de lut
(Poduri), val de pământ (Cucuteni – Cetăţuie, poate şi Isaiia);
3. Suport pentru diferite activităţi. Unele pietre de mari dimensiuni,
mai dure, par a fi fost folosite ca nicovale pentru prelucrarea uneltelor litice
cioplite şi şlefuite, precum şi a celor din materii dure animale, după cum o
demonstrează materia primă şi deşeurile de prelucrare din jurul acestora
(Târgu Frumos, locuinţele 2, 3 şi 12; Scânteia, locuinţa 9). Gresii de mari
dimensiuni, adâncite la mijloc, prezente în toate aşezările, au servit ca
râşniţe pentru măcinatul cerealelor;
4. Materie primă pentru unelte. În unele cazuri, pietrele neprelucrate
descoperite în interiorul locuinţelor, mai ales în preajma vetrelor sau a unor
nicovale, puteau să reprezinte materia primă pentru obţinerea unor unelte,
în primul rând topoare (Hangu; Drăguşeni, locuinţa 11). În acest sens, unele
pietre mai dure puteau folosi ca percutoare, mai ales cele care prezintă
ştirbituri pe partea activă;
5. Materiale de fixare: pentru taluzurile şanţurilor de apărare
(Cucuteni – Cetăţuie, Isaiia); pentru învelişul vegetal al acoperişului
locuinţelor (Drăguşeni, locuinţa 15).

201
 NICOLAE URSULESCU, VASILE COTIUGĂ

Bibliografie

Boghian et alii 2019: Dumitru Boghian, Sergiu-Constantin Enea, Senica

Ţurcanu, Arina Huşleag, Sorin Ignătescu, Un cuptor ornamentat din faza
Cucuteni A descoperit la Costeşti – Cier / Lângă Şcoală (jud. Iaşi), in: ArheoVest,
VII/1, 193-216.
Bolohan et alii 2016: Neculai Bolohan, Felix-Adrian Tencariu, Diana-
Măriuca Vornicu, Nicolae Ursulescu, Loredana Solcan, Andreea Vornicu,
Andrei Asăndulesei, Radu Furnică, Isaiia, com. Răducăneni, jud. Iaşi. Punct:
Balta Popii, in CCAR. Campania 2015, 39-40, 296-303 (fig. 1-13).
Cotiugă 2015: Vasile Cotiugă, Locuinţele eneolitice de pe teritoriul României. BAM
XXIV, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi.
Dumitrescu, Matasă et alii 1954: Hortensia Dumitrescu, Constantin Matasă
et alii, Şantierul arheologic Traian, in SCIV, V, 1-2, 35-67.
Dumitrescu 1955: Hortensia Dumitrescu, Şantierul arheologic Traian (1954), in
SCIV, VI, 3-4, 459-478, 482-485.
Dumitrescu 1959: Hortensia Dumitrescu, Şantierul arheologic Traian, in
Materiale, V, 189-201.
Dumitrescu, Dumitrescu 1962: Hortensia Dumitrescu, Vladimir
Dumitrescu, Activitatea şantierului arheologic Traian, in Materiale, VIII, 245-260.
Dumitrescu H., Dumitrescu 1970: Hortensia Dumitrescu, Vladimir
Dumitrescu, Şantierul arheologic Traian, in Materiale, IX, 39-58.
Dumitrescu 1967: Vladimir Dumitrescu, Quelques remarques au sujet de la
culture néolithique Précucuteni et de la station de Traian – Dealul Viei, in Dacia,
N.S., XI, 39-46.
Florescu 1966: Adrian C. Florescu, Observaţii asupra sistemului de fortificare al
aşezărilor cucuteniene din Moldova, in ArhMold, IV, 23-37.
Ignătescu 2007: Sorin Ignătescu, Cultura Cucuteni în Podişul Sucevei (teză de
doctorat), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Lazarovici, Lazarovici 2004: Cornelia-Magda Lazarovici, Gheorghe
Lazarovici, Noi săpături arheologice la Ruginoasa – Dealul Drăghici. Partea I:
arhitectura, in ActaTS, III, 9-42.
Lazarovici, Lazarovici 2007: Cornelia-Magda Lazarovici, Gheorghe
Lazarovici, Arhitectura neoliticului şi epocii cuprului din România, vol. II, Epoca
cuprului. BAM VI, Ed. Trinitas, Iaşi.
Lazarovici, Lazarovici 2012: Cornelia-Magda Lazarovici, Gheorghe
Lazarovici, Ruginoasa – Dealul Drăghici. Monografie arheologică. BAM XX, Ed.
Karl A. Romstorfer, Suceava.

202
 FOLOSIREA ROCILOR NEPRELUCRATE ÎN GOSPODĂRIILE ENEOLITICULUI

Mantu, Ţurcanu, Buzea 1999: MANTU, Cornelia-Magda Mantu, Senica

Ţurcanu, Geanina Buzea, Scânteia „Dealul Bodeştilor”, in CCAR. Campania
1998, 105.
Marinescu-Bîlcu 1974: Silvia Marinescu-Bîlcu, Cultura Precucuteni pe
teritoriul României, Ed. Academiei, Bucureşti.
Marinescu-Bîlcu S. 1981: Silvia Marinescu-Bîlcu, Tîrpeşti. From Prehistory to
History in Eastern Romania, BAR International Series 107, Archaeopress,
Oxford, 1981.
Marinescu-Bîlcu, Bolomey 2000: Silvia Marinescu-Bîlcu, Alexandra
Bolomey, Drăguşeni. A Cucutenian Community, Ed. Enciclopedică – Wasmuth
Verlag, Bucureşti – Tübingen.
Petrescu-Dîmboviţa, Teodor 2003: Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Dan Gh.
Teodor, Săpături, sondaje şi diverse determinări şi analize. 2. Eneolitic. Hangu.
„Chiriţeni”, in: Cercetări arheologice şi istorice din zona lacului de acumulare Bicaz
(eds.: Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Victor Spinei), BMA XII, Piatra-Neamţ,
128-133.
Petrescu-Dîmboviţa 2004: Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Suprafeţele cercetate
arheologic. Complexele de locuire eneolitice. in: M. Petrescu-Dîmboviţa, Mădălin-
Cornel Văleanu, Cucuteni – „Cetăţuie”. Săpăturile din anii 1961-1966.
Monografie arheologică. BMA XIV, Piatra-Neamţ, 46-99, 99-122.
Petrescu-Dîmboviţa, Văleanu 2004: Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Mădălin-
Cornel Văleanu, Cucuteni – Cetăţuie. Săpăturile din anii 1961-1966. Monografie
arheologică. BMA XIV, Piatra-Neamţ.
Preoteasa, Mischka 2019: Constantin Preoteasa, Carsten Mischka, Noi
consideraţii privind „sistemele de fortificaţie” ale siturilor Precucuteni-
Cucuteni de la Traian (comuna Zăneşti, judeţul Neamţ), in: Fortificaţii şi
sisteme de fortificare în spaţiul est-carpatic, din neolitic până în Evul Mediu.
Colocviu Naţional, 21-22 sept. 2019, Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ.
Program şi Rezumate (eds. Vasile Diaconu, Ciprian-Dorin Nicola), Ed.
Constantin Matasă, Piatra-Neamţ, 27-31.
Ursulescu, Batariuc 1987: Nicolae Ursulescu, Paraschiva-Victoria Batariuc,
L’idole androgyne de Mihoveni (dép. de Suceava), in La civilisation de Cucuteni en
contexte européen Session scientifique dédiée au centenaire des premières
découvertes de Cucuteni (Iaşi-Piatra Neamţ, 24-28 septembre 1984) (eds.: Mircea
Petrescu-Dîmboviţa, Nicolae Ursulescu, Dan Monah, Vasile Chirica). BAI I,
Iaşi, 309-312.
Ursulescu, Boghian 1996: Nicolae Ursulescu, Dumitru Boghian, Principalele
rezultate ale cercetărilor arheologice din aşezarea precucuteniană de la Târgu
Frumos (jud. Iaşi) – I, in CC, S.N., 2, 38-72.

203
 NICOLAE URSULESCU, VASILE COTIUGĂ

Ursulescu et alii 2001: Nicolae Ursulescu, Dumitru Boghian, Vasile Cotiugă,

Lăcrămioara Istina, Târgu Frumos, jud. Iaşi. Punct: Baza Pătule, in CCAR.
Campania 2000, Bucureşti, 252-254.
Ursulescu et alii 2004: Nicolae Ursulescu, Adrian Felix Tencariu, Vicu
Merlan, Raluca Kogălniceanu, Letiţia Chirilă, Mădălin Văleanu, Isaiia, com.
Răducăneni, jud. Iaşi, Punct: Balta Popii, in CCAR. Campania 2003, Bucureşti,
149-151.
Ursulescu, Tencariu 2004: Nicolae Ursulescu, Felix-Adrian Tencariu,
Aménagements de culte dans la zone des foyers et des fours de la culture
Précucuteni, in MemAntiq, 23, 129-144.
Ursulescu, Tencariu 2006: Nicolae Ursulescu, Felix Adrian Tencariu, Religie
şi magie la est de Carpaţi acum 7000 de ani. Tezaurul cu obiecte de cult de la Isaiia,
Casa Editorială Demiurg, Iaşi.
Ursulescu, Boghian, Cotiugă 2005: Nicolae Ursulescu, Dumitru Boghian,
Vasile Cotiugă, Problémes de la culture Précucuteni à la lumière des recherches de
Târgu Frumos (dép. de Iaşi), in Scripa praehistorica. Miscellanea in honorem
nonagenarii magistri Mircea Petrescu-Dîmboviţa oblata (eds. Victor Spinei,
Cornelia-Magda Lazarovici, Dan Monah), Ed. Trinitas, Iaşi, 217-260.
Ursulescu, Boghian, Cotiugă 2006: Nicolae Ursulescu, Dumitru Boghian,
Vasile Cotiugă, Locuinţele de suprafaţă cu platformă din aşezarea precucuteniană
de la Târgu Frumos–Baza Pătule, in CC, S.N., 12, 3-24.
Ursulescu et alii 2008: Nicolae Ursulescu, Adrian Felix Tencariu, Diana-
Măriuca Vornicu, Andreea Vornicu, Radu Furnică, Isaiia, com. Răducăneni,
jud. Iaşi, Punct: Balta Popii. in: CCAR. Campania 2007, Bucureşti, 161-163.
Ursulescu 2011: Nicolae Ursulescu, Civilizaţia cucuteniană: credinţe religioase
sau sistem religios?, in Zargidava (Bacău), X, 2011, 197-221.
Ursulescu et alii 2011: Nicolae Ursulescu, Adrian Felix Tencariu, Diana-
Măriuca Vornicu, Andreea Vornicu, Andrei Asăndulesei, Vlad Rumega,
Iulian Lionte, Loredana Solcan, Isaiia, com. Răducăneni, jud. Iaşi, Punct: Balta
Popii, in CCAR. Campania 2010, Bucureşti, 58-60.
Zaharia 1967: Eugenia Zaharia, Angaben über die Boian-Giuleşti Kultur. Die
Siedlung von Leţ, in Dacia, N.S., XI, 15-38.

204
 FOLOSIREA ROCILOR NEPRELUCRATE ÎN GOSPODĂRIILE ENEOLITICULUI

Fig. 1. Târgu Frumos – Baza Pătule. Locuinţa 11. 1: Planul general, cu anexa
(pridvor) pe peretele de vest. 2: detaliu cu resturile anexei (haşuri = pietre;
contur gol = lutuieli de podea (apud Ursulescu, Boghian, Cotiugă 2006,
fig. 11 (1); Cotiugă 2015, fig. 83.2).

205
 NICOLAE URSULESCU, VASILE COTIUGĂ

Fig. 2. Cucuteni − Cetăţuie. Planul locuinţei. 1 haşuri = pietre.

(apud Petrescu-Dîmboviţa, Văleanu 2004, fig. 32).

206
FOLOSIREA ROCILOR NEPRELUCRATE ÎN GOSPODĂRIILE ENEOLITICULUI

Fig. 3. Ruginoasa − Dealul Drăghici. Locuinţa 3.

(apud Lazarovici, Lazarovici 2012, fig. IV.19).

207
 NICOLAE URSULESCU, VASILE COTIUGĂ

Fig. 4. Mihoveni. Locuinţa cu plan circular, marcat prin pietre

(1: pietre; 2: fragmente ceramice; 3: lutuială; 4: greutăţi de lut; 5; idol;
6: vatră). (apud Ursulescu, Batariuc 1987, fig. 1).

208
209
Fig. 5. Cucuteni − Cetăţuie. Secţiune prin cele două şanţuri de apărare
(18: piatră). [Apud Florescu 1966, fig. 6).
FOLOSIREA ROCILOR NEPRELUCRATE ÎN GOSPODĂRIILE ENEOLITICULUI
NICOLAE URSULESCU, VASILE COTIUGĂ

210