GH.

SION

SUVFAIRH
CONTIMPORANE
CU 0 PREFATA, INDICE DE LOCALITATI,
PERSOANE, CUVINTE §I FO RME

DE

PETRE V. HANES
PROFESOR SECUNDAR

, MINERVA", BUCURESTI
1915

www.digibuc.ro
SUVENIRE CONTIMPORANE

www.digibuc.ro
 DE pETRE V. HANES :
1. Alexandru Russo, o paginä ignoratA din literatura romdnä
(tiparita cu cheltuiala Fundatiunii Universi tare Carol Bu-
cure0i, 1901
2. Din ineditele lui Nicolae BAlcescu
mdn, Bucure§ti, 1902 . . . . . . . . .
3. Desvoltarea limbii literare In prima jumAtate a secolului al
........ 1.
Manualul Bunului Ro-

(premiata de Universitatea din Bucure0i cu premiul

Hillel de.4.000 de lei), Bucure0i, 1904 . . . . . . . . . . .
4. Alexandru Russo, Scrieri (tiparite cu cheltuiala Academiei Ro-
3.
mane), Bucure§ti, 1908 5
5. Studii de literaturA romAnä. (Cum trebuie scrisa istoria lit.
rom. Editiuni de texte rom.. Din ineditele lui Gh. Asachi.
M. Kogainiceanu. N. Balcescu. O polemica intre Ardeleni
Moldoveni. B. P. Hasdeu. lliada in romane0e. Ion
Ghica 0 Ion Creanga. Delavrancea portrelist literar. Scrii-
torii i rasboiul independentei. C. Negruzzi l prozatorii de
astazi. Vlahuta i limba literara. Motivele lit. pop. in lit.
cultä. Al. Lahovari ca orator). vol. 1-iu, Bucureti, 1910. .
6. Evangeliarul romänesc din 1561 in comparatie cu cel slavo-
2.
nesc, Buc. 1913 1
7. Curs de limba romana pentru invälämAntul secundar al bAie-
tilor (cl. liucure§ti, 1904-1915 96.50
8. Idem, pentru Invgamântul secundar al fetelor (cl. 1tv), Bu-
curesti, 1910-1913 12

IN BIBLIOTECA SCRIITORILOR ROMANI (Minerva).

P. M. Kogälniceanu, Scrisori (1834-1849) . 2
20. B. Katargiu, Discursuri Parlamentare 3
30. Ion Ghica, Scrieri, vol. I-iu. Partea l-a din Convor-
biri Economice 2
40. ldem, vol. al it-lea. Partea ti-a §i a Iii-a
50,
1/
din Convorbiri Economice. .
Idem, vol. al tu-lea. Scrisori catrt V. Alec-
2.
60.
,'

,/
sandri ........ .
Idem, vol. al 1v-lea. Amintiri din PH-
. . .
.
. . . 2.
begie, Academice, 0 cugetare politica,
Pämantul 0 omul, Ochire asupra Olin-
telor, Despre caile noastre de comuni-
catie, Invätatura Publica, etc 2 5o.
70. Antim Ivireanu, Predici si CuvAntäri funebre ..... ,.
80. Const. Golescu, lnsemnare a cAlAtoriei mele 2
2.
90. Cesar Boliac, Meditatil si poezii 2
100. D. Bolintineanu, CAlAtorii, vol. 1 (Pe Dui-Ike 0 in Bulgaria
In Egipt 0 Palestina) 2..
110. 11 Idem, vol. II. (La Romanii Macedoneni. --
In Asia Mica. In Moldova). 2
120. 11 Romane, (Manoil, Elena) . . . 2,
www.digibuc.ro
 PREF AT A

iNTRE 1STORIE 51 ROMAN

TRECUTUL L1TERAR ,,
S'a insistat de multe ori nu
APROPIAT.
e Inca vreme sä inceteze aceastä in-
sistentä asupra ignorantei in care
ne gäsim cu privire la trecutul nostru literar, la tiecutul
indepärtat. Toatä literatura secolelor al xvI xvill-lea
a§teaptä incä cercetäri sârguitoare, cari sä continue
ceeace s'a facut pând acum, in special de Academia
Românä. Cum am mai arätat §i cu alt prilej, 1- cerce-
tärile in aceastä directiune sunt mult inlesnite dela
aparitiunea Bibliografiei Romdne0i a d-lui I. Bianu
i a regretatului Nerva Hodo ; §i e de nädäjduit cä
in curând ele vor apareh §i vor continuà sistematic.
Ca trecutul indepärtat sd se desgroape anevoie,
e destul de explicabil. Firul cercetärilor se pierde cu
at ne indepärtäm de vremurile actuale. Ceeace e mai
putin justificat este ignoranta fatä de trecutul apropiat.
Iatä cazul lui Sion, care a dispärut de foarte putinä
vreme i mai ales cazul Suvenirilor. 0 operä atk de
bogatá in citatii de fapte §i de oameni de domeniul
istoriei §i istoriei literare, operä publicatä nu mai de-
parte deck la 1888, totu§i par'cä in6xistentä astäzi.
I Evangeliarul romdnese din 1561 in comparatie cu cel slavonesc,
Buc. 1913.

www.digibuc.ro
VI PETRE V. HANES

Ignorarea aceasta are altä sorginte deat cea pre-

cedentä. Aici nu mai poate fi vorba cd textul operei
nu e cunoscut, ori cä e necomplet, ori a autorul nu e
semnat, nici cä trebuie stabilit dacä opera e originalä
ori tradusä, nici a e scrisä inteo limbä greu de ur-
märit, ca in operele literare ale trecutului indepärtat.
Aici ignorarea porne§te din faptul cä la 1860 §i 1888,
and scrierea a apärut o parte la 1860 §i in intre-
gime la 1888 , cititorii se gäsiau in fata unei po-
vestiri despre fapte §i oameni din vremea lor sau cu
prea putin in urmä. Povestirea lui Sion se referä la
anii 1840-1870 §i aminte§te de oameni cari traiau
incd la 1860 §i 1880, ori muriserd prea de curând.
AO ca ea nu interesh in gradul in care intereseazä
astäzi pq de o parte, iar pe de alta nu el-A privitä
cu obiectivitatea cu care o privim astäzi. Cali ad-
versari n'a avut cu siguranlä cartea numai pentru un
rând ori pentru o vorba scrisä altfel deck pe placul
cititOrului, interesat ca faptul cutare sd fie povestit
cum II §tià el §i ca personajul cutare sä fie descris
cum ii pläceä lui. E cunoscutd durnänia amarnicä
in asemenea cazuri, ori dispretul suveran i WA' o
scriere cu sute de fapte desconsideratd numai pentru
nepläcerea provocatä de unele din ele.
De vinä a mai Lost §i epilogul care incheie volumul.
In 1888, Sion se gânde§te sä candideze la alegerile
de Camera, la colegiul al m-lea, in Ialomita, unde avea
o mo§ie de zestre (Eliza, azi Eliza-Stoene§ti). De§i in
vârstä, dar se prezentà cu iluziile celui ce candideazä
pentru intâia oar& bizuindu-se pe independenta ale-
gätorului, pe promisiunea de alegeri libere a guver-
nului, pe manifestul lui electoral uitând cä alegd-
torii in mare parte nu-1 puteau nici citi, necum in-
telege . Cade insä in alegeri in fata candidatului
sprijinit de guvern, D. Aug. Laurian. De ad sup-
rarea pe guvernul junimist §i ca tot omul la necaz

www.digibuc.ro
 PREFATA VI

merge mai departe §i se supra §i pe Junimea §i pe

Convorbiri Literare. Adauga astfel la urma cärtii o
-notä prea personalä §i indepärteazd prin aceasta pe
cititori, pe langä cd-§i creazä du§mani.

CUPRINSUL SCRIERIL Dar epilogul ocupd a§à de putin

loc in opera §i are, chiar prin con-
tinutul lui, a§à de mica legäturä cu restul, Inca putem
trece färä päcat peste el §i sä ne ocupäm numai de
celelalte bucäti.
Scrierea Incepe cu «Emanciparea Tiganilor», in care
autorul vorbe§te despre imprejurdrile in cari s'a sä-
vär§it actul acesta istoric. Erd pe vremea luL Gr.
Ghica, urmapl lui Mihail Sturza, §i anume In 1855.
Domnitorul, impreund cu mini§trii sdi C. Negri, P.
Mavrogheni, D. Ralet, An. Panu, Milicescu, C. Ghica,
St. Catargiu urmäriau sä gäseascä o solutiune In
chestiunea mänästirilor inchinate, a desrobirii Tiganilor,
a censurii §i a imbundtatirii stdrii täranului. Dintre
acestea, Domnitorul a cerut sä se rezolve intai cum
s'a §i rezolvat chestiunea desrobirii Tiganilor, decla-
randu-se toti Tiganii liberi i dandu-se ca despdgubire
stäpdnilor lor bonuri fiscale, cari aveau sä se achite din
impozitele ce trebuiau puse pe noii cetäteni ai statului.
De ce Domnitorul a impus sä se rezolve intai aceasta
§i a läsat pe celelalte In urmä? Intrebarea a dictat lui
Sion intreaga bucatä de mai sus. In ea poveste§te el
cu mult farmec, cu bogate amänunte peripetiile unui
copil de Tigancä fäcut cu Ufl boier, dar ia lucrurile
de departe §i vorbe§te de Intreaga curte boiereascd,
cu organizarea, cu obiceiurile i tabieturile, cu felul
de traiu, cu descrierea imbräcdmintei, a casei, a mân-
cdrii lucruri atät de pretioase pentru cine se inte-
reseazd de trecutul nostru, dar i atrAgatoare pentru
cititorul cât de profan ar fi. Elemente istorice cu ele-
merite de roman sunt frumos imbinate, ca sä dea o

www.digibuc.ro
VIII PETRe V. HANE$

poveste pe care n'o psi päräsi inainte de a-i vedeb.

sfârsitul. Miezul povestirii il aveä dela Maria Tiganca
viereasa lui si mama eroului , dar cadrul nara:
liunii il aveà din cunostintele lui despre curtile boie-
resti mai mici ca a tätälui säu 0 mai mari --r ca
atâtea pe cari avusese prilej sä le cunoascä de aproape,
cum singur povesteste. Este insä si o parte care se
cuvine talentului : injghebarea lor atât de fireascä si
intregirea figurilor cari inträ in actiune, mai ales a
boierului Päscanu, a coanei Profiritei, sotia sa, a ju-
pânesei Anghelina si a Mariei Tigancii, pe langa ce-
lelalte mai secundare.
Urmeazä apoi o bucatkpur istoricA «In arhivele Chi-
sinäului», unde expune cuprins.ul câtorvà dosare pri-
vitoare la vremea ocupatiei rusesti in Principate, un
cuprins care atrage, dar si amäräste.
A treia bucatä, «Fratii Cuciuc» este iaräsi o poveste
auzitä, dar incadratä de el cu o multime de elemente
de roman si cu câtevä istorice. Este istoria unei fa-
milii de paricizi pänd la a vii-a generatie. Facem cu-
nostintä cu o parte din vreata moldoveneascd pe vremea
lui Constantin Mavrocordat, vieata dela curte, o casä
de preot, raporturile dintre Turcii stabiliti pentru negot
la noi si dintre locuitori, vieata de cancelarie, de mä-
nastire fireste nu in total, ci in fragmente, cât i-a
trebuit lui Sion pentru povestea lid :--- totul inchegat
cu succes si desteptând deosebit interes.
«Pe Bärägan», povestea unor hotii la mosia lui.
Cea mai mare bucatá din toate aceasta cu ele-
mente istorice «Din anul 1848», povesteste cu atatea
pretioase amänunte intâmplärile din acest an in Mol-
dova si in Transilvania, grupate imprejurul autorului
insusi, care dupä ce a participat la miscarea din Iasi
a trebuit sä fugä prin Putnd §i Buzau In Ardeal §i
a avut prilejul sä asiste §i la impunätoarea manifes-
tatie dela Blaj.

www.digibuc.ro
 PREFATÄ IX

1NTERESUL DE ROMAN
In bucata «Fratii Cuciuc», Sion
AL SCRIERIL
intrerupe la un loc povestea CU
rándurile urmätoare :
«Aid voiu läsa romantierilor sarcina de a urmârì istoria acestei
familii, marginindu-ne deocamdatä a spune pe scurt ca toti urmasii
de sex bärbätesc au fost supusi de fatalitate la paricid, ucizAnd fiii
pe tatäl lor, !Ana la a saptea generatiune ce a apucat-o acel ce
scrie acest episod> (pag. 96).

El n'a scris in adevär nici nuvelä, nici roman, dar

toatä opera, nu numai «Fratii Cuciuc», de§teaptä un
interes ca de roman. intai prin ciudätenia multora din
intâmplärile povestite, prin situatiunile nea§teptate In
cari suntem pi* prin varietatea obiceiurilor §i prin
izbutita inchegare a tipurilor. Am relevat pe boierul
Pa§canu, pe coana Profirita, pe jupâneasa Anghelina
i pe Maria Tiganca, figuri aà de bine desprinse din
trecutul nostru intunecat, hick e de mirare cum de
n'au indemnat pe autor sä le consacre un roman. Acela
lucru cu taranul Costan in bucata «Din anul 1848»,
al carui devotament nand la expunerea propriei lui
vieti impresioneazä puternic. Tot astfel capitolul con-
sacrat cucoanei Marghiolita Rosnovanu in bucata «Din
tinerete». Nu u§or s'ar gäsì o eroina mai demnä de
un roman §i Sion ne oferä pentru aceasta bogate ele-
mente, purtând-o prin Constantinopol, Odesa, Peter-
sburg §i infati§ând vieata intimá a unora din boierii
moldoveni dela inceputul secolului al xix-lea, vieatä pe
care din istorie n'o putem cunoate. Un roman in
rezumat, a§teptând doar desvoltarea din partea unui
talent, este capitolul Olimpia in bucata «Din anul
1848» : o nobilä polonezä care asistä la grozäviile unei
revolutiuni agrare in tara ei, a cärei familie piere toatä
§i care abiä se strecoarä luând pe jos drumul Cra-
coviei, ca din räu in mai räu sä ajungä prostituatä
la Ia§i. Nu lipsqte nici pitorescul romanului. Sion ne
descrie din când in când frumusetile Moldovei, cum

www.digibuc.ro
 X PETRE V. HANES

e de pildä drumul dela Panciu la Foc§ani (pag. 186),

pe langä alte tinuturi prin cari a trecut sau in cari a trält.

ELEMENTELE ISTORICE.
Acestea sunt §i mai nume-
roase. In primul rand, pentru
revolutiunea din 1848 la Ia§i §i la Blaj sunt foarte
pretioase detalii. Se pune, de pildä, in discutie clack'
mi§carea dela Ia§i a fost in adevär nationalä, sau por-
nitä din instigatiune ruseascä, ca Ru§ii sä aibä pretext
de a trece Prutul cu armatele. Afläm intinsele mä-
suri luate pe toatä frontiera muntoasä a Moldovei,
dela Suceava in Putna, pentru prinderea emigratilor.
Intelegem Ca banii cu cari s'a fäcut mi§carea, cu
cari se intretineau emigratii Moldoveni in streinätate
proveniau dela cei mai bogati dintre ei, cari ajutau
§i. pe cei mai säraci cum a ajutat Lupu Bal§ pe
Sion, Negri pe mai multi altii, etc. Apoi amänunte
de tot interesante ea de ex. chipul in care proclama-
tiunea guvernului provizoriu dela Bucure§ti a ajuns
la cuno§tinta emigratilor Moldoveni In Cernäuti a
fost adusä de un refugiat polonez, care din Austria
a trecut in Bucure§ti §i de acolo prin Moldova §i
Bucovina inapoi. Ni se vorbe§te despre starea Ro-
mânilor din Ardeal la 1848 ; despre nobilii români
, maghiarizati ; despre administratia §i politia ungureascä
de atunci ; despre familia Hurmuzachi, care ne devine
§i mai simpatica, despre Gh. 13arit, prinderea lui §i exi-
larea din Bucure§ti in Bucovina, etc. etc. In alt loc se vor-
be§te despre §coala dela Sf. Sava §i o parte din profe-
sorii ei, despre mitropolitul Veniamin, a cdrui figura
a§à cum o descrie Sion meritä s'o reamintim aici :
¿A doua zi, fiind Duminicá, merseräm sä asculam liturghia la
mitropolie. Dupa ie§irea din biserica, impreunä cu alti notabili,
traversaram gradinita ce este chiar In dreptul u§ii bisericii, §i ne
urcaräm toti ca sa facem vizita noasträ de veneratiune capului

www.digibuc.ro
 PREFATA Xt

bisericii, a caruia pozitiune ambitionam s'o moVenesc in viitor 1.

Erau in sala de primire mai multi calugäri, imbräcati mai tot intr'un
fel §i cu camelafce pe deasupra potcapiilor, dar dintre toti se dis-
tinge& acela care se numià Mitropolitul Veniamin. Cu talia lui cea
inaltd, cu ochii lui cei alba§tri marl, zu cäutätura lui cea candidd,
cu barba lui alba §i lungd, pared un orn indumnezeit ce impunea
veneratiunea §i respectul» (pag. 321.322).

Mai vorbe§te Sion despre trecutul unor ora§e ca

Panciu, Foc§ani, Bra§ov i Bistrita, ceeace iärä§i ma-
re§te insemnätatea istoricä a operei lui.

ELEMENTELE
$i acestea sunt numeroase §i tot
ISTORICO-LITERARE.
ant de interesante. Sion a cunoscut
personal pe multi din scriitorii no§tri
§i-i aminte§te in opera de fata, vorbind fie de per-
soana, fie de opera lor. Intalnim figuri ardelene ca
G h. Barit, Andrei Murepanu (despre acesta se vor-
b e§te chiar pe larg), cu date despre Gazeta Tran-
silvaniei; figuri bucovinene, ca Aron Pumnul ; figuri
moldovene, ca Asachi (despre acesta pe Iarg), Ko-
gälniceanu, Hrisoverghi, Negruzzi, Alecsandri §i Sion
insu§i 2 Informatiunile acestea fac cartea cu atat mai
interesantä, cu cat vremea trece. Dacä la 1860 i 1888
nu aträgeau atata §i determinau pe Sion sä regrete
ca scrie, fiindcä nu gase§te cititori (v. pag. 391), astäzi
au importantä mult mai mare §i cititori, de§1 nu prea
multi, tot se gasesc. Readucerea in memorie a atator
scriitori are astäzi alt räsunet decat acum 50 de ani.

SION SI ION GHICA.

Apropierea aceasta a fäcut-o Alec-
sandri. Citind Suvenirile, marele
poet a scris catevà randuri mägulitoare autorului lor
§i a zis intre altele: «Bine ar face toti bätranii sa ur-
meze pilda lui Ion Ghica §i a d-tale.» $i Ghica in Con-
vorbiri Economice §i in Scrisori cdtre Alecsandri a

1 Tatäl lui Sion vrea sail calugáreascd fiuk§i-i dorià sa ajungd mitropolit.
2 A se urmäri dupa indicele dela urrni.

www.digibuc.ro
XII PETRE V. HANES

povestit amintiri din trecut, ca §i Sion. Apropierea

este Insä in paguba celui din urmä. Intâi, ca procedeu ;
al doilea, ca talent.
Ca procedeu, fiindcä Sion e prea subiectiv. Persoana
lui apare la fiece pas, imprejurul ei se concentreazä
intreaga povestire §i sunt numeroase locurile unde te
miri de ce §i autorul este acolo. Nid Ghica nu dis-
pare In amintirile lui, dar, orica, stä mult mai deo-
parte decât Sion.
Ca talent, fiindcä Sion este inegal. Are in adev.är
pasaje captivante, dar nu peste tot. Cu Ghica nu este
tot a§à. Pe el V. recuno§ti in fiece bucatä §i In fiece
pasaj. Gustul literar al lui Ghica e mai cultivat, sim-
tul limbii mai ascutit: Sion prea se scoboarä uneori
§i prea trece nepAsätor peste valoarea expresiunilor.
Dar dacä nu este un Ion Ghica, insemnätatea lui
de povestitor rämäne In picioare §i sunt destule mo-
tive sä credem cä va cre§te mereu de aici inainte.
PETRE V. HANES.
1 Septemorie 1915.

www.digibuc.ro
 EMANCIPAREA TIGANILOR

PREFAT A LAJI SION

BASCA. In vara anului Ian ma aflam cu familia mea la

Basca. Asa se numelte un raulet furios, care se co-
board furios din creierii Carpatilor pe sub poalele faimosului
munte Penteleu si, parcurgând o vale presärata de cätune si
livezi, se varsa in râul Buzäului. Tot asa se numeste si locul
pe cal-7 un proprietar bine inspirat, d-1 stefan Boränescu, a
facut un stabiliment balnear, unde cei obositi de cAldurile ca-
niculare ale campiel sä poatä gäsi loc de ospatare si de pe-
trecere pläcuta la räcoarea si la aerul profumat al muntilor.
In adevar nici cred ca se puteà alege, in regiunea aceasta, o
localitate mai bine situatä, cu o climA mai dulce si mai higie-
nicd. Aid inteadevär este unicul stabiliment balnear unde
farä sit fie izvoare minerale si bäi sistematice, ci numai cu
ajutorul naturii, anemicii pot cäpätà sângele care le lipseste,
batrânii puterile cari i-au paräsit, copiii desvoltarea muschilor
si a corpului, iar cei sänätosi buna dispozitiune a sufletului
necäjit si amarit in luptele continue ale vietii. Intr'adevär,
dupa cat cunosc localitatile frumoase ale muntilor nostri, nu
stiu sa fie altundevà un loc mai cu fericire impodobit de
natura. Intr'adevär nu stii de ce sä te bucuri si ce sd admiri
mai intai : riicoarea si aerul parfumat al brazilor ? forma ca-
pritioasa a muntilor ? frumusetea vegetatiunii si a pädurilor ?
murmurul asurzitor al cascadelor ? veselia ce pare ca dom-
neste 'Ana si in pietrele depe malurile paraielor ?
Acolo, fara a se resimti de arsita soarelui ale caruia raze
par a-si pierde puterea färä a suferi nici de räcorile crepus-
culare, care in alte parti sunt supäräcioase gäsind locuinte
confortabile pentru toate necesitätile vietuirii calcand in toate
zilele cäräri noi si locuri cari de car: mai frumoase pentru
G. Sion, Suvenire conti»tporane. 1

www.digibuc.ro
2 G. SION

preumblare având pentru pofta gurii lapte, zer, fructe di-

verse, bäuturd §i mâncare bunk far pentru pofta inimii can-
tecele unei bune bande de läutari cAldtorul Inteadevär nu
are de dorit decât doard sorginfi de ape minerale cari lipsesc ;
iar când stagiunea II sile§te a plea., se simte cuprins de o
adeväratä jale, vazând cä se desparte de o localitate care i-a
incântat sufletul, sau i-a intremat sänätatea sdruncinatd.
Ce bine ar fi, dacá asemenea stabilimente balneare s'ar mai
inmulfi pe la noi, pentru ca sä nu fim nevoifi a ne duce ve-
rile in fad strdine, unde nici munfii nu sunt mai frumo§i,
nici aerul mai bun, nici distracliunile mai oneste, nici apele
mai dätätoare de viearä! Dar ca sä se incurajeze asemenea in-
treprinderi, guvernul ar trebui, inainte de toate, sä se ocupe
de imbunätäfirea drumurilor ; §i deaceea sä prefere a numi
prefecti moldoveni, fiindcä (nu §tiu cum se face, dar este
constatat) ei au predilectiuni speciale pentru facerea §ose-
lelor. Inteadevär Buzoienii comemoreazä cu adeváratá vene-
rafiune epoca prefecturilor unor Moldoveni, cari singuri s'au
ocupat cu mare interes de §oselele dintre Buzau §i Bâsca,
§osele cari insä, dupä retragerea sau transferarea prefecfilor
ce le-au fäcut, au ajuns nepracticabile, fiindcd urma§ii lor s'au
ocupat mai mult at politica deck cu administrafiunea.
Dar nu numai greutatea comunicafiunilor contribuie la ne-
reu§ita a§ezämintelor balneare la noi. 0 cauzä mai mare este
variabilitatea gusturilor atât de caprifioase la Români, cari se
vede cd sunt dispu§i ca fluturii :
AstAzi ici, mAine colea,
Premenesc vieata mea I».
Cu toate acestea stagiunea anului 1883 a fost mai extra-
ordinarä. Stabilimentul era cuprins : toate apartamentele ocu-
pate. Societatea mai toatá erà românä. De§i venifi unii dela
Räsärit §i alfii dela Apus, intre oaspefi indatä s'a incins o fa-
miliaritate intima : bätrâni, tineri, dame, fete, copii, adunafi
mereu in grupe, se jucau, danfau, se preumblau toatá ziulica,
pe toate cärdrile, pe toli munfii) pe toate váile, când pe jos,
când cäläri, cu râsete, cu hohote, cu cântece interminabile.
Bätrânii, in genere amatori de lini§te, se vedeau mai adesea
retra0, când sub pavilioane, când sub arbori umbro§i, ocupali
sau cu lectura sau cu admirafiunea munfilor sau cu inhala-
fiunea aeruliti parfumat al brazilor din apropiere. Eu singur
nu md puteam bucurà de asemenea mulfumire : indata ce ma
a§ezam undevä, ma vedeam asediat, mai ales de .tineri §i de

www.digibuc.ro
 EMANCIPAREA TIGANILOR 3

copii, ca sd le spun lucruri frumoase, a§à caliricau ei anec-

dotele, istorioarele §i aventurile ce le povestiam, luate sau din
cartile ce citisem sau din suvenirile vietii mele. Astfel pe cand
cantecele bandei lui NAstase (fiul vestitului rAposat lautar, cu-
noscut In Bucuregi sub numele de Ochi-Albi) ii provocau la
danturi, naratiunile mele li deprindeau sa asculte pe bAtrani,
cu gurile caseate.
TINERII ROAGA PE SION SA LE Intr'una din zile stand inteun
VORBEASCA DESPRE TIGANI. pavilion depe malul garlei,ht care
mipnau o multime de copii,
mai mari i mai mici, la vederea unui grup de Tigani cari se
coborau dela munte §i se Indrumau spre vale, un copil curios
mA intreba : ce fel de oameni sunt ace§tia ? creVini sau pA-
gani ? oameni sau fiare?
and mA gAtiam a rAspunde, o multime din cei mai mA-
ricei s'au adunat ca sA asculte ce am sA spun, fiind depritni
a pune atentiune la naratiunile mele.
«Acqtia sunt vechii robi, dragii mei, cari poate au purtat
In brate pe pArintii vo§tri : sunt oameni ca toti oamenii, ere--
tini ca §i Romanii, veniti cine §tie de unde pe pAmantul Daciei
noastre, multe veacuri supu§i la jugul sclaviei, iar acuma li-
beri ca top liberii.
Ne-ai promis odatA ca. ne vei spune istoria emanciparii
bor. Ar fi tocmai bine timpul sA neo spui, zise fiul meu. SA
asculte §i cbpilandrii ace§tia, cArora le plac istoriile tale.
Ei, hal sa vA fac placerea. Dar numai sA aveti rabdare
de ascultat, cAci istoria e cam lungA.
Avem, avem fabdare, strigard cu totii.
Aà dar gatiti-vA urechile §i ascultati.
Cum se raspandì vorba ca. am sA spun o istorie lunga,
mai toti parintii §i mumele copiilor se grdmädirA pe foi§or ca
sa mA asculte.
Imi aduc aminte cu fericire de plAcerea §i atentiunea cu
care am fost ascultat.
Fiul meu mA ruga cu mare táruinta sA scriu istoria aceasta
aà cum am narat-o. Eu, cuprins de nevoi i de ostenelile bA-
tranetelor, 1-am fost Insarcinat pe el ca s'o scrie. N'a avut
insä timp s'o Med. aceasta ! Peste un an, Dumnezeu l'a chemat
intre ingerii sAi !
latA pentru ce am scris aceastA istorie mica, petrecuta ala-
turi cu istoria mare §i vrednicA din timpul meu.

www.digibuc.ro
4 G. SION-

I.

Pana inainte de Unire (1857), locuiam in Ia§i, când ca func-

tionar când ca cetatean privat.
Intr'una din podgoriile ' ce inconjoarä vechea capifala a Mol-
dovei, numita Valea-Adânca, situata despre Apus de Galata,
aveam o vii§oara mo§tenita dela pärinti. Acolo rni-a fost lea-
gänul tineretelor. Acolo ma duceam, in zile de ferii sau de
särbatori, sä ma retrag de sgomotul capitalei §i, in revefiile
placute ale singurätätii, sa spicuesc primele inspiratiuni ale
muzei, pe care räposatul §i regretatul meu amic C. Negruzzi
le numià peicatele tinerefelor.
Dar oricat voiam sä ma sustrag dela lume §i O. ma as-
cund sub.arborii cei mai stufo§i, totu§i, de cum incepeau a
se coace cire§ele §i pâtlä ce se culegeau strugurii, mä vizitau
pe nea§teptate numero§ii mei amici studenti din clasele gim-
naziale, cärora le concedasem privilegiul de a se bucura de
fructele proprietatii mele, ca de ale lor proprii. Adese ori ma
vedeam silit O. trimit ca O. aduc chiar câte doi, trei miei,
pentru ca sä improvizez prânzuri pe iarbä verde, unde dege-
tele ne serviau drept furculite §i ciin.tii drept cutite ; iar daca
niscai läutari se intâmplà a se rätäcì pe acolo, hora sau
briial fâceau sd se bätätoreasca iarba de sub copaci §i valea
sa räsune de tipete de veselie.
VA mai aduceti aminte, o vechii mei amici ? sau ca anti,
strecurati pe sub perii vo§tri albiti, ca §i ai mei, v'au §ters
din memorie acele minute delicioase ale tineretii, trecute ca
sclipirile stelelor cazatoare ?

Il.

ION BURUIANÄ. Personajul cel mai important dela via

mea, care cumulà functiunile de intendent,
de majordom §i de fecior, mai propriu vorbind vierul meu
Ion Buruianä, ramäsese vaduN4, Nevasta lui, Gafita, care multi
ani servise ca bucatäreasa la vie §i era artista in facerea
bor§ului §i a fripturilor, murise (Dumnezeu s'o ierte) §i läsase
pe bärbatul säu tocmal cand avea mai mare nevoie de ea,
1 Moldovenii numesc aszk locurile cultivate cu vii. cari in Muntenia se
chiamA dealuri : dealul mare, dealul Drdepnilor sau al Tdrgovi,stei,
si celelalte. Imprejurul lasilor sunt mai multe podgoril : a Socolei, a Ga-
lata, a Nebunei, a,./2apedei, 0 allele -(GH. S.).

www.digibuc.ro
 EMANCIPAREA TIGANILOR 5

cu doi copii in vatrA. Multe lacrdmi a vdrsat bietul Ion mai

un an de zile ; dar dupa aceastA trecere de timp, mai tärziu
poate deck altii, 'a cAutat sA se console ; caci, de ! a§à e fa-
cutd lumea aceastä mare §i larga.
Deci dupa ce a iscodit toate vAduvele depe Valea-AdäricA
§i dela Galata, ca doarä i§i va gAsi o pereche potrivitá cu
care sA se insoteascA, dup.' ce cerrärile lui in acele parti au
ramas tult timp nefructuoase, in cele din urmA el §i-a in-
dreptat cercetärile spre capitalA ; §i inteo bunä dimineatk adu-
cându-mi cire§e §i zarzAre dela vie, imi spune totdeodatA, scAr-
pinându-se la ureche, CA a hotArit sA se insoare, cAci ziceä.
el ii vine foarte greu fArá femeie: n'are cine vedea cum se
cade de copii, ca sh-i hrAneascA §i sA-i spele ; cAci sord-sa,
care-1 ajutase papa atuncia, voe§te sA se mArite.
Bine ar fi, Ioane, Ii zisei, numai de ai gAsi o femeie po-
trivitä cu tine. Ochit-ai vreuna ?
Apoi .. cam a§à... am gäsit una §i am avut vorbä s'o
iau pe cercare-: sA trAim o lurid impreunA ; de ne-om impAcit,
ne-orn cununä ; de nu, cale build !
InteleaptA tocmealA, Ioane! SA §tii cA de va ie§i treaba
bine, eu voiu fi na§ul tAu. Dar cine e? De unde e?
0 cunosti §i d-ta, Cad in curtea d-tale am cunos-
cut-o.
In momentul acela venindu-tni spAlAtoreasa cu albiturile,
Ion, aratândumi-o, zice «Iaca! Asta este, cocoane... dacA mA
iertati sA vA spun...
Ei ? Ce spune Ion, Mario?
Ce? ti-a spus §i d-tale? Ei, batA-I sAnAtatea ! Daca-i
a§à, te rog sA-mi spui d-ta claca a§ face bine sä-mi leg
capul cu dânsul. Nu-i vorbA, doresc sA am §i eu casa mea,
dacA se poate, Cad mi s'a urit cu vAduvia.
Ai dreptate, Mario, §i cât despre om, cred cA nu-i gâsì
altul mai bun : Il cunosc de opt ani : e harnic, cinstit, nu
betiv, de§tept. Dar este ceva la mijloc : nu §tii tu cA corhul
cu porumhita nu se pot impArechià ? Tu, din pAcate, e§ti Ti-
gancä, roabA. Ce-ar zice stápânii tAi ?
Cred cA n'are cine sA zicA nimica. Eu, daca stau in
curtea boiereascA, stau fiincled an& odaia §i tainul meu ; dar
altfel nu mai sunt supuse la robie. Am carte de iertare dela
räposatul boier, Dumnezeu sä-1 ierte!
Mutt imi pare bine de ceeace spui, Mario. DacA e a§à,
sA §tii cá eu sunt nunul ta.u. Dar pentruca sA nu se facA
vreo gálAgie, sau sd se zicA cA eu m'am apucat sA insor

www.digibuc.ro
6 G. SION

pe un Roman cu o Tigancä, ceeace foarte rar se intampld la

noi, sd-mi aduci sä vdd §i eu cartea care zici cä ai.
Numai decat, cAci locuinta mea e la doi pa§i.
MARIA TIGANCA. Nu trecurä zece minute, §i Maria, intor-
candu-se, imi puse dinainte un plic cam
afumat de vechime, in care gdsii o hartie in patru cu cu-
prinsul urmätor :
«Fac cunoscut cä pe Tiganca Maria, fiica lui Dumitru
«Cracdu, coboritor din robii mo§teniti dela pärintii mei, vd-
«duvd prin moartea bárbatului ei, fiindcd din copildrie cres-
«cand in curtea mea a slujit cu credintä §i vrednicie, cu tra-
«gere de inimä §i cu neadormire, a§à incat a atras totdeauna
«htultumirea mea §i a sotiei mele, prin aceastä carte, ce-i
«dau la mand, o iert de robie §i o las O. se duch. oricand
«§i oriunde va vrea, iar cat va voi sä stea in curtea mea,
«se va bucurà, nesupäratä, de camera in care locue§te §i de
«tainul ce capdtä ca toti ceilalti robi ce locuesc in curte.
«Aceasta sä fie spre pildä de indemnare §i pentru fiul ei
«Dincä, care se va purta bine ca mama sa, va cäpäta §i el
«iertare la vreme. 1849, lunie in 8 zile, Dimitrie Canta
«Logofät».
Lectura acestui frumos document, fäcand-o cu voce tare,
provoca mai intai sugpine §i apoi lacrime in ochii Mariei.
Hartia este bund, Mario, §i nu cred cä va putea cineva
sd o tägddueascä. Ca unul care am cunoscut pe räpostatul,
voiu puted märturisi a este in adevär scrisà de el. Dar&
spune-mi : Cocoana §tie de asta ?
Zäu, nu §tiu dacd §tie. Cana mi-a dat-o boierul, mi-a
zis O. mä slujesc de ea numai cand o fi ca sä ies din curte.
Numai biliatul meu, dupä ce a inviitat carte, a citit-o. Cuco-
nitei nu i-am spus, fiinda. §i dumneaei a fost bunä pentru
mine §i a§ §edeà toatä vieata in curtea d-sale, dacd nu mi-ar
veni sd má duc dupd omul acesta. Dar oricat de fericitä ,a§
fi in casa lui, nu cred a mi s'ar used lacrimile depe obraz
Vaud nu voiu vedea pe copila§ul meu langa mine... §i cine
§tie cand se va intoarce dela Parisul acela, arde-l-ar focul f
Eu cred ca. dacd, inainte de a pled. la Paris, te-ai fi
rugat sä-i dea iertare, poate...
A§al fereascd Dumnezeul Cucoana, dupä cat am vazut,
s'a deprins cu el a§a, Meat cred cd nu 1-ar slobozi pentru
toti sfintii din cer. fidiatul meu a avut (loud noroace pe la-
mea aceasta : mai intai pe mine, cä 1-am näscut, §i apoi pe

www.digibuc.ro
 WAANCIPAREA TIGAN1LOR 7

cocoana, care de mic 1-a luat in dragoste : de mic 1 a imbed-

cat cu straie pot sä zic boieresti... and ai §ti dumneata
de Cate ori mi-a clat ghionturi cand nu-I vedea destul de cu-
rat, destul de pieptänat si destul de imbrAcat!... Apoi dela
varsta de sase ani 1-a pus sd invete carte, mai dehai dealt
un cuconas, cu dascäl care venia acasA de-1 inväta... Acuma,
ce sä zic? E bine bAiatul, bine de tot, mai bine nu-I pot dori.
Dar oricat de bine e, nu stiu cum si de ce, cand
desc cd poartd numele de rob, mi se sfasie inima, si mA
blestem pe mine insumi cá n'am stiut cum sA fac ca sa-i fi
scos lui iertare in loc de a-mi scoate mie. Acuma, de cu-
coana il iubeste. si cat o tral ea o sd-i fie bine, §i rog pe
Dumnezeu seara si dimineata ca sä-i lungeascd vie*: dar,
Doamne fereste, moare, poate inainte de a apuca srt-i dea
carte. Cine stie atunci pe ce 'nand de stApan o sà ajungd
bietul bAiat ? and mä gandesc la asta, trid cutremur
Lasd gHja asta de o parte, Mario. Sa avem credinta in
Dumnezeu. C ajutorul lui multe minuni se fac. Trebuie sd
tii cd boierii cei tineri lucreazA din toate puterile ca sä se
prefaca lucrurile in tara aceasta ; si m'as prinde ca sa md
dau eu tie rob, dacd pand in doi, trei ani, vor mai fi robi
pe lume. Da, da, in curand. tigAnimea toatd va juca hora
iertärii, de brau cu toti Romanii.
SA vd ajute Dumnezeu!

Maria avea pe atuncia treizeci si cinci de ani trecuti. Cu

toate acestea purta mncá träsurile sau urmele unei adevArate
frumuseti tigänesti. Talia ei naltA §i sveltA, extremitatile mai-
nilor si ale picioarelor fine si delicate, regularitatea trAsurilor
fetii, care-i da aerul de o statud indiand, pielita ei find in care
pareà cd luptä albeata cu rumeneala, ca sd goneascä vine-
teala inäscutd in rasa ei primitivA, ochii ei mari albastri
azurii, umbriti de niste gene lungi §i sprancene negre §i dese,
usor arcuite, cAtre varf resfrante spre tample, iar spre mij-
locul fruntii impreunandu-se mereu ca cum voiau sá arate
grijile si .intristärile sufletului.... iatd pe scurt tipul sau idea-
lulul cdruia Ion Buruianä inchina bärbätia lui romaneascA,
cu toate ea numAra cinci, sase ani mai putin deck ea, cu
toate cä pe fata ei sbarciturile, acum pronuntate, ardtau o
stare de decadentd. El insA nu cAuta sa-i numere anii, nici
dintii din gurd, pe cari in adevar i-ar fi putut invidia orice

www.digibuc.ro
8 G. SION

regina, ci cdutà sa se convinga dad' ea are celelalte calitäti

cari le a§teapta un muncitor dela tovara§a vietii sale. Intea-
devar n'a trecut o luna, §i el a fost in stare sa aprecieze
comoara care o capätase §i pe care a gasit-o mai pretioasa
de cum o visa. Casa lui numai decât a schimbat fata ei cea
posomoritä : curatenia domnià in toate unghiurile ; copiii,
pasärile, vitele lui Ion Buruiana se uitau la Maria ca la
providenta lor, fiindca niciodatä Oita la ea n'au vazut ingri-
jire §i dragoste mai multa. Atka armonie se desfä§urase in
noul menaj, incat §i unul §i altul ma rugau ca sá ma grä-
besc a-i cununa; caci ei credeau ca. cununia va pecetlui mai
bine dragostea lor i legatura intre ei se va face alât de
tare, in cat sä nu se mai desparta. Ea vestise pe fiiul sail
la Paris, §i el primind §tirea cu entuziasm, i-a trimis cinci-
zeci galbeni, ca sa hitampine cheltueala nuntii. Eu insa n'am
läsat-o sa. cheltueasca nimica ; §i fiindcä ajunsesem la timpul
când culesul viei se terminase, intr'o veseld dimineata de
Octomvrie ii cununai §i le stropii nunta cu eâteva vedre
dintr'o butie care a fiert cu vratia astupata, pentru ca sa le
fie vie* mai vesela §i fericirea mai durabilä.
Noua mea vierita acuma era §i pentru mine o sorginte de
multumire. Camera rezervatä pentru locuinta mea, sub ingri-
jirile acestei femei experimentate §i inteligente, nu numai ca
era mai curata, dar prin a§ezarea §i aranjarea lucrurilor, mi
se Oreà mai confortabila, maiveselä, mai placuta. Prânzul
sau dejunul ce Cate odatä trebuia sá iau acolo, preparate
de dânsa, mi se päreau din zi in zi mai placute §i mai su-
culente. Copiii vierului, Oat atuncea murdari §i scarbo§i,
acuma curap, pieptanati §i binivg imbracati, tot deodata bine
disciplinati, imi fäceau placere. Iar in lungile seri de toamna,
cand necesitatile ma retineau la vie sau timpul de gall ma
tinea in casä, orele mele se' strecurau cu multumire : Maria,
cu limbutia ei naivä, imi risipia uritul. Ea avea inteadevar tm
talent particular pentru naratiune,: pove§tile populare, anec-
dotele cäte le §tia atât din copilärie dela rude §i parinti, cat
§i din curtea boiereascä dela atâta lume cu care stapânii sAi
se afla in relatiune, le spunea cu atâta gust i spirit, hick
simtiam cea mai mare plAcere sá o ascult. Ea tia scanda-
lurile din toate farriiiiile, amorul tutulor duducelor, cocoane-
lor §i coconitelor. Ea evità totdeauna de a-mi vorbi despre
sine, dar incetul cu incetul reu§ii a o induplecà sa-mi spuie
vie* sa, vázand ca ma interesa a§à de mult ca O. o aflu.
Naratiunea aceasta in fine mi-a facut-o : ea a durat mai

www.digibuc.ro
 EMANCIPAREA TIGANILOR 9

multe zile, fiindca a voit a mà satisface, sa mi-o spuie in

toate amanuntele ; apoi trebuià adesea O. se intrerupä, caci
unele parti nu voia sA .fie auzite de Ion Buruianä, pro
pudorem.
MA voiu incerca, pe cat memoria ma ajuta, sA schitez
aicea biografia interesantä a acestei femei, care daca soarta
n'ar fi voit sA o nasca roabä, ci ar fi pus-o pe o treapta so-
ciala mai ridicata, ar fi trecut prin lumea aceasta ca atatea
altele, cari nici prin frumusete, nici prin aventuri n'au läsat
suvenire nepieritoare. Biografia acestei Tigance Inca. va ran-la-
ne& merrrorabila prin aceea ca. din pantecele ei a iesit robul
care a accelarat emanciparea robiei.

1V.

DUMITRACHI CAN- Mai inainte de a ajunge la bordeiul

TACUZIN PASCANU. umilit, care a legänat copiläria Mariei si
soarta mizerabila. a pArintilor ei, este ne-
cesar a face silueta stApanilor ei, de cari am vorb.t mai sus.
Este stiut ea familiile cele mai mari boieresti, mari dupa
rolurile ce au jucat in tara si dup.' averile ce au avut, au
venit in decursul secolelor din Bizant sau din Italia. In Ro-
mania, cu capitalurile ce au adus, cu educatiunea i inteli-
genta cu care au fost dotati, si-au dobandit proprietäti imense,
s'au incuscrit cu familiile romane, si unii s'au identificat cu
-tam, asà ca. au ajuns a o reprezenta ca boieri pamanteni, ba
§1 ca domnitori a o guvuverna.
Din acele vechi famliii se trägea marele logofät Dumitrachi
Cantacuzin, stapanul roabei despre care voim a vorbi. El se
numià ins& si era cunoscut mai mult si mai bine, cu eali-
ficativul de Pascanu ; caci trebuie sa. se stie ca Cantacuzi-
nestii, ajungand foarte numerosi, spre a se distinge intre ei,
mai ales cand -purtau acela§ nume din botez, unii îi luau
calificative dupa moiile lor, iar altii isi prescurtau rrumele de
famine ; astfel unii isi ziceau Deleni, dupa mosia Delenii,
altii Pascani, dupa mosia cu acest nume, altii Canta, Rdfo-
veanu, s. c. I.
Boierul despre care e vorba se distingeà prin sentimentele
lui frumoase, prin spiritul lui drept si bland, prin caracterul
säu onest, prin patriotismul sau neinteresat. Poporul de jos
II ntimià omul lui Dumnezeu, iar casa lui, casa lui Avram.
Cel intaiu epitet si 1-a dobandit prin generozitatea cu care
ajutà pe saraci i contribuia la orice facere de bine ; iar casa

www.digibuc.ro
 G. SION

liii s'a poreclit astfel, pentrucä nicäieri ca in ea nu se

pästraserá mai intacte si mai nealterate obiceimile partriar-
hale, virtutile religioase i imbelsugarea fara fanfaronadd. El
vorbià cu mild si considerà ca bolnavi la minte pe
cari se ruinau vândtorind functiuni i posturi inalte ;
departe de a merge pe povarnisul unei asemenea släbi-
ciuni, se multumià cu strälucirea numelui säu de familie, iar
cu frumoasa averé ce mostenise dela pärinti i cu aceea ce-i
venise ca zestre se multumià sä träeascd modest, dar bole-
reste, facând bine oricând i se prezenta ocaziune i luctând,
nu pentru ca sä-si inmulteascd moiile i palaturile7ci pentru
ca sä-si creascA veniturile prin muncd i mijloace oneste
prin desvoltarea sorgintilor locale ale proprietätilor sale.
Casa lui din Iasi, situatä in ulita mare, formând coltul
stradei care in cele din urrnä timpuri a luat numele de strada
Pogor, aved aspectul unui adevarat palat, si in adevdr era
una din cele mai pompoase case din vechia capitalä a Mol-
dovei. Aceastá casá in care se veded, pe când träià, un per-
sonal de domesticitate care poate se urcà la cincizeci de
suflete, astdzi, proprietatea unui Israelit (cu perciunii moder-
nizati), este mi se pare, un fel de hotel garni, cu alte cuvinte
o casä de specula.
COCOANA PROFIRITA. Cocoana Profirita, consoarta sa, era de
o yip nu mai putin nobilä, coboritoare
si ea din vechile farnilii cunoscute in istoria tärii. Aceastä
damä, desi mai inaintatä in etate decât bärbatul sAu, desi nu
prea frumoasä, totusi aved calitäti morale cari Q puteau pune
in rândul matroanelor celor mai venerabile: instructiune, in-
telepciune, bunätate de inimä, nobletä de suflet, modestie,
nimica nu-i lipsia pentru ca lumea dea epitetul meritat
de damd mare, sau, cum se ziced pe atuncea, cocoanii mare.
Pe lânga aceste calitäti sufletesti, ea mai adusese sotului ei,
ca dotO, cloud mosii mari pe valea Jijiei i vreo cloud sute
salase (familii) de Tigani, din care se trägeà actuala mea vie-
Pentru aceste Matte merite, el, de chiar nu eat räpit de
farmecul fizicului ei, totusi o tratà cu o delicatetä i o con-
sideratiune extremä : asà cä pärechia aceasta era ardtatd ca
model de conjugalitate fericitä. La preumblári, la vizite, la bi-
sericA, la baluri, In cälätorii, In toate pärtile, pretutindeni
oriunde, coconul Dumitrachi i cocoana Profirita erau ne-
despärtiti i totdeauna impreuná. Afarä de aceasta, in casa
lor domnià cea mai perfecta armonie : nici o contrazicere,

www.digibuc.ro
 EMANCIPAREA T1GANILOR 1

nici o controversa, nici o diverginfl de opiniuni, nu venia sä

le turbure linistea ; la tot ce spuneà boierul, se supunea co-
coana ; la tot ce doria cocomia, se supunea boierul. Singura
condescendenfä, ce nu-si putea face unul altuia, i la care
ar fi dorit amândoi sa coraboreze era progenitura de des-
cendenli; se vede ca sau unul sau altul din sofi erau ursifi
sa fie sterpi ; i aceasta Ii faced foarte nefericifi.

V.

TRAIUL TIGANILOR. Boierul nostru, care din cauza senti-

mentelor sale pure patriotice nu prea era
bine nici cu curtea donmeasca nici cu cabinetur politicei ru-
sesti, care cdrmuià pe atuncia Ora, se ferià de a face po-
litica cu tofi ceilalli boieri din Ora. El se ocupa in tacere de
administrarea mosiilor sale, pe cari le cautà in regie. Mai la
toate proprietAfile lui se vedeau crescând herghelii de cai, ci-
rezi de vite cornute i oi de cele mai bune rase, iar agricul-
tura prosperând prin experienfe i imbunätäfiri diverse. In
paralelä cu activitatea lui, cocoana Profirifa, cu o energie rarà
se ocupa cu cultura grädinelor, a stupilor, a laptäriilor, a fa-
bricafiunilor de velinfe, covoare si diverse fesaturi i broderii,
pe cari le executà cu ajutorul brafelor numeroaselor sale sclave.
Dar mai ales despre soarta sclavilor, cocoana se ocupa cu pre-
dilecfiune, dupa bunatatea de inimá care i-o dedese Dumnezeu.
Dar sä. vorbim cevà mai mult despre aceasta.
Generafiunile de astäzi nu-si pot face ideie despre soarta
acestor disgrafiate creature, numite Tigani, cari 'Ana cu un
pätrar de secol in urmä se aflau sub j-ugul sclaviei. Aceastä
samânfá de oameni, originará dupa toatä probabilitatea din
Indii, tarita in sclavie de alte popoare cuceritoare precum
Turci sau 'Mari i vanduta in asemenea condifiune prin
fàrile noastre, era asà zicand apanagiul claselor domnitoare
ma tofi boierii farii aveau robi ; orice Tigan trebuia sa fie rob,
al vreunui boier ; iar dad. cumva se iviau Tigani fära stä-
pâni, emigrafi din altä fara, aceia se declarau robi ai dom-
niei si erau supusi, dacä nu la o sclavie similara cu a celor-
lalfi, der la prestafiuni i impozite atät de oneroase, incat
nu puteau duce o vieafá mai facilä sau mai fericitä.
Boierul dispunea de robul SAU cu putere nemärginitä : puta
sal supuna la orice munca si la orice pedeapsä; sa-1 batä,
Sion a scris aceasta pe 1a-1860.

www.digibuc.ro
12 G. SION

sd-I inchidA, sA-1 punA in coarne sau in lanturi, sä-I tortu-

reze, sd-1 mutileze chiar ; sd-i ia orice va avea, chiar sotia
si copilul; sä-1 vanzA, sd-1 schimbe, sd-1 ddrueascA, sd-1 tri-
mild. chiar la ocnä ; dar numai drept sA-1 spanzure sau sd-1
impuste nu avea. Era dator insd sd ingrijeascà de existenta
lui : trebuià sd-i dea locuinta, haine, mancare, cAci fail de
-acestea i-ar fi expus vie* la perico), lucru de care tfebuia
sä se ingrijeascA, cAci oricum pierderea unui rob era simti-
'Ware, fiindcd el reprezenta o avere reald.
Puterea boierului adesea se calcula dupd numärul Tiganilor
ce avea : cu cat avea robi mai multi, cu atata se considera
mai bogat si mai puternic ; cu cat aveà brate mai multe, cu
atata aveà lanuri mai mari de bucate, pluguri mai multe,
gospodärie mai bogatd si curte mai irnbelsugatd. Din Tigani
se recrutau argati, vAcari, herghelegii, bivolari, porcari, sala-
hori, prdsitori sau secerdtori apoi bucAtari, pitari sau fran-
zelari, sofragii, vizitii, surugii, grAdinari, croitori, cismari, fie-
rari, läutari. Din Tigance, apoi, cocoaneIe isi formau servitoare,
cusdtorese, spAldtorese, gAindrese, bucdtArese si altele. LAu-
tarii, prin exceptiune si pentru consideratiunea talentului lor
muzical, se bucurau in genere de oarecari scutiri : platiau o
-dare anuald cdtre stapani si träiau castigandu-si painea, toc-
miti sd cante la carciume, la nunti, la hore, si la diverse ve-
selii. Totusi cand veniau boierii la mosie, läutarii erau datori
sd fie nelipsiti la curte ; cad daca boierii erau cheflii, trebuia
sä veseleascd casa cu cantecele lor ; cocoana, dacd era Canard,
-trebuià s'o destepte dimineata un cantec de inimd. albasträ,
executat numai pe o strund, dui-A placul boierului ; la unele
case erau Cate cloud tarafuri de lAutari, unul cantà in perma-
nentä la masd, iar altul, cand se call bucatele dela cuine, le
acompania !Ana la masa boiereascà anuntandu-le cu cantece
combinate dupd felul bucatelor, mai mult sau mai putin acre
sau dulci, piperate sau sdrate. Fericite timpuri ! V'ati trecut
si v'ali uitat ca cantecele cele bdtranesti ale lui Barbu ldutarul!

VI.

CASATORII CU SILA. Inteuna din veri, boierul nostru -venind

la mosia unde era. asezatA familia tatAlui
vieritei mele, a adunat toatä numeroasa sa tigänime, bärbati
si femei, dela prunc pand la mosneag, ca sä. o confrunteze
cu catagrafia cea veche, sd constate numdrul mortilor si al
celor addugiti prin nasteri.

www.digibuc.ro
 EMANC1PAREA TIGAN1LOR la

Dupa ce a fäcut inspectiunea minutioasa a numeroasei sale

turme, convingându-se ca Inmultirea sa nu merge destul de
repede, a gdsit cu cale ca sä ia mäsuri plauzibile pentru
aceasta. Deaceea imediat a §i decretat ca top baietii dela 16.
ani i fetele dela 13 ani In sus sä se casatoreascd cat mai
curând : fära a-i intrebd despre consimtimantul lor mutual,
s'a §i dresat o listá prin care s'a determinat care pe cine sa
ia, §i In Dumineca viitoare preotul dela bisericä, dupa ti-
dula boiereasca (cum era legea pe atuncia) a celebrat repede
peste 50 de nunti tigäne§ti. Nu tocmai vesele erau asemenea
nunti ; unii din pärintii tinerilor aveau poate alte dorinte ; dar
nu era iertat nimänui a arätà nemultumire la ordinul boie-
resc, care trebuià numai deck sa se execute ; cad biciul §i
falangai aducea la supunere pe recalcitranti.
Nu trebuie sä credem, cu toate aceste, cá vreun sentiment
de rea vointá sau de cupiditate indemna pe boierii no§tri la
asemenea fapte pe cari le consideram ca violente. Ei amandoi
§i boierul §i cucoana, aveau convictiunea ca fäceau o fapta
umand prin aceasta. Cocoana, bunä oara, credea ea' cea mai fru-
moasd §i mai bineeuvantata de Dumnezeu misiune a unei femei
era aceea de a face copii ; a§à dar credea cd cu cat va con-
tribui a se na§te mai multi copii pe lume, cu atâta face a
faptd bunä. Deaceea ea avea In mare stimá pe roabele cari
faceau copii multi : pe acelea cari fäceau §ase copii le gra-
tified cu ajutoare anuale ; iar pe acele ce treceau peste nu-
märul de §ase, le da carte de iertare din robie. Apoi and
i se raporta,cá o figanca a näscut, punea de boteza copilul
cu cheltuiala ei §i trimeteà noului näscut panza, ca Ned
pelinci, iarä mamei cate o hainä sau o vited.
Boierul, pe de altä parte, in sentimentele bi de umanitate,
nu se gandia deck la binele negrei sale turme. El aved con-
victiune cá emanciparea acestei rase de oameni, inainte de a
o prepara spre a o face sä *tie cum sä uzeze de libertate,
n'ar fi deck o fapta pripitä, färä nici un rezultat uman. De-
aceea pe cand tinerimea entuziastä cerea ca emanciparea
sA se facä cat mai curand, pentruca sä dispara ru§inea ce
o purtau Romanii cu mentinerea sclaviei in secolul al xix-lea,
Falanga era un supliciu care se administrd adeseori asupra Tiganilor
mai cu seama. Dupä ce se legd mdinele pacientului, i se legau picioa-
rele de un par, ale cdrula extremitäti se ridicau in sus de doi oameni ;
apoi eel insarcinat cu executiunea bated cu nuele talpele nefericitului,
dand atAtea lovituri ate decretà stapanul. &Raid aceasta se prelungeà
uneori pdna caded carnea depe talpi, i pan& ce lqind biltutul! (Gx. S.).

www.digibuc.ro
 14 G. SION

el, ca un progresist moderat, propaga, printre rudele si amicii

sai, ideia de a da Tiganilor o educatiune preparatorie : a-i
pune adicd sd Inv* fortat ate o meserie manualä, care ar
fi folositoare atat lor, ca sä träeascA, cat si populatiunilor ru-
rale cArora tiganii atunci le-ar fi folositori.
Asemenea idei ajunseserd a prinde räddcinA in tara. Tatäl
meu, cu toata strâmtoarea de mijloace in care se afla, pentru
ca O. poatä intâmpina necesitAtile a doisprezece copii ce-i
dedese ursita, totusi intretinea totdeauna câte patru cinci bäieti,
din tigdnimea ce o avea la Iasi, pe lângd diferiti mesteri,
pentru ca sä illy* câte o meserie oarecare. Gratie acestei
initiative, luatd de bAtrânii nostri irrcd din timpul sclaviei, s'au
perpetuat in unele familii de Tigani unele meserii, färä de
cari unanimitatea lor poate ar fi si astäzi vagabonzi, färä c5.-
patalu, facätori de rele si perniciosi societätii.
Astfel boierul nostru mai in fiecare cinci ani recruta câte
o serie de baieti, din acei cari atingeau etatea de 10-12 ani,
pe cari ii trimitea la Iasi la invätäturä, si cu incetul ajunsese
a face mai la toate mosiile sale cizmari, croitori, lacAtusi, cu-
relari, pläpumari, cu cari se inlesnia nu numai curtea boie-
reascä, dar si locuitorii.

VII.

Odatä anume in care an nu tined minte Nfaria boierii

nostri, venind la o mosie pe care de mult nu o vizitase, au
adunat tigänimea pentru ca sä facá recrutatiugea de copii
dupa datind la fiecare cinci ani ; se aleSe deci o duzina si ju-
mAtate de báieti pentru meserii si o duzina de fete pentru
serviciul interior al curtii din Iasi. Ii spälarä, ii tunserá, ii
pieptanarä, ii imbrdcard, sub ordinele unei jupânese din cask
§i dupd vreo trei zile ii pornirá incärcati in trei care, sub
conducerea a doi feciori boieresti, insärcinati sa-i excorteze
pânä la Iasi.
Nu-si poate cineva inchipui vaietele si bocetele sfasietoare
ale pdrintilor, cari au avut voie a-i petrece panä la hotarul
mosiei, decât doarà daca au asistat la vreun rencensiment
militar pe timpul domniei lui Cuza. Oricât s'ar fi silit cineva
sä-i convinga cä aceastä másurá era pentru binele lor, era la
neputinta ca sä consoleze mai ales pe mame cari sunt atat
de duioase pentru copiii lor.
Ajunsi la Iasi", bAietii furä primiti de cátre vätaful de curte,
care, dupä ordinul boierului, pe unii ii asezä pe la diferiti

www.digibuc.ro
 EMANCIPAREA T1GANILOR 15

maistri, pentru ca sa facd din ei fierari, tâmplari, curelari,

pantofari si altele ; iar pe ativd ii opri pentru trebuintele
curtii, ca ajutoare la grajd, la cuind, la grädina, la bufet si
ia altele. Fetele furä primite de jupaneasa Anghelina cämd-
rdsita, personagiu foarte important in casa marelui logofät,
cu care iaräsi trebuie sä facem cunostintd.
JUPANEASA ANGHELINA. Jupâneasa Anghelina erà o vicleand
servitoare, care crescuse de mica in
casa pdscâneascd ; ea purtase pe boier in brate, si pentru
aceea se bucurd de intreaga incredere chiar a cocoanei. Ea
atuncia el-à ca de cincizeci de ani, váduvd nu prea frumoasd,
ciupitd de värsat si chioard de ochiul drept, pe care-I pierduse
intr'o bätdlie ce avusese cu ráposatul ei sot. Singurul defect
sau vitiu ce i-ar fi putut cineva imputà ar fi fost, poate, betia :
cáci in adevkr ii placed sd bea, Msá numai vin si numai de
cel mai vechiu, de Cotnari sau de Odobesti. Aceasta insd o
fdced cu atâta tact, incdt boierii ar fi putut jurà a ea nu
abuzeazd de pimnita lor : serile, dupa ce se culcau toti, venià
in apartamentul ei un cobzar din Tiganii pävänesti, care in-
dulcià cheful jupanesei, intâi fiincicd si el era chior de ochiul
stâng, si apoi fiindcd cântd foarte frumos cântece de inimä
albasträ ; cântece cari o Idceau sä ofteze mult si sá deserte
cu pläcere o ploscd care se aduced plind din pimnitá in toate
serile. Singura Maria, pe care vreun an de zile o culca ju-
pâneasa in camera ei, veded bacanalele ei, dar de fried se
faced cä doarme ghemuitä inteun colt dupä sot;ä, si ascultd,
färd a se misca, cântecele frumoase ale cobzarului, cari-i rd,
masese asà de bine intipárite in gusa ei, incat mai târziu
faced admiratiunea tuturor.
Astfel jupaneasa Anghelina treced ca model de virtute in
ochii boierilor : cdci ziva ea nu da cel mai mic indice despre
adoratiunea zeului Bachus. Ea se purtà cu o corectitudine
admirabild. Proviziunile din pimnite si din cdmard, ce-i erau
incredintate, le conserva si le distribuid dupa cea mai bunä
rânduialä, fail cea mai mica risipd. Curätenia in toate W-
hile se executd cum nu se puted mai bine, sub vigilenta uni-.
cului ochiu care-I aved. Dulcetele, conservele, sosurile, sun-
cile, vutcel, halvalele, baclavalele, se fäceau toate la timp si
de cea mai bunä calitate.
Dar pe cat cocoaná Profirita erà blanda si bund, pe atata
jupâneasa Anghelina era. cumplitd. Deace.ea ea se considerà
ca varga lui Dumnezeu pentru turma ce-i erà incredintatä

www.digibuc.ro
16 G. SION

spre administrare. Bietele Tigäncup, ce erau sub ordinele ei,

tremurau când o vedeau ; pentru cea mai micá gre§eald ea
le desmierdà cu sfânta Ana : a§à numià ea un §ireag de md-
tdnii in§irat pe o strund de vioard groasd, care-i servid. §i ca
ocupatiune de petrecere §i ca instrument de corectiune. In
a§à rol erau teribile mätäniile jupânesei Anghelinei : când le
repezià peste corpul vreunei culpabile, läsau urme cari se
cuno§teau §i peste o lund, cauzând dureri simtitoare, urmate
de plânsete §i vaiete cari cu greu se puteau intrerupe sau
stâmpArd.
Dar orick de repetite §i de repezite erau exercitiile sfintei
Anei, din nefericire nu puted ajunge la auzul bunilarstdpâni
ai bietelor roabe, care-si purtau lanturile sub teribila jupâ-
neasd; cdci aceasta a§d de bine tiuse a cdpdtd confienta lor
§i a organizA iuconjurul lor, luck nu puteau sA afle nimica
din toate acestea ; ci din contra credeau cA jupâneasa An-
ghelina le tratà ca o mumd blândd §i generoasa. Când co-
coana Profirita auzid7cd vreo fatd a pierit, ii spuned ed. a.
scos-o din minti vreun crai de mahalale ; când auzià ca
vre-una s'a spânzurat sau s'a aruncat in put, ii spuneà cà a
mâncat mkrägund §i a ineburult. i nu e nici de o mirare
daca creded biata cocoand. Profira, care aved o inimd ark de
duioasd §i un suflet atAt de creVinesc; nu vedem oare in
toate zilele petrecându-se grozdviile cele mai mari §i facân-
du-se abuzurile cele mai revoltAtoare din partea functiona-
rilor celor mici, pe când superiorii lor ii cred ingerii lui Dum-
nezeu ?
Sosirea caravanei de fete umplù de bucurie pe jupâneasa
Anghelina, fiindcà po§idicul pus sub ordinele ei se cam im-
putinase din diferite imprejurdri, §i din cauza aceasta nu se-
puteau executd cu destuld punctualitate lucrdrile multiple ale
curtii. Deci indatd ce le primi, ffiai intâi le puse sd.. se spele
§i sä. se primeneascd, §i apoi sd le initieze in ocupatiunile
diverse ale serviciului ; iar intr'o camerd mare, in care era
un pat lung §i lat a§ternut cu rogqne, a destinat culcu§u-
rile lor, wzAndu-se noaptea una lane/ alta ca sardelele.
Intre aceste fete a fost §i Maria, viitoarea mea vieritd. PA-
rintii sdi, când s'au despärtit de ea, au ardtat mai putina..du-
rere deck altii, fiindcd din tineretele lor au fost in serviciul
intim al curtii, tatäl ca potcovar, iar muma ca spAlkoreasä
§i astfel cumWeau caracterul generos al stdpAnilor, incât pre-
vedeau bine iar nu rdu pentru fata lor. Maria implinise atunci
doudsprezece primdveri §i intrase in a treisprezecea; dar

www.digibuc.ro
 EMANC1PAREA T1GANILOR 17

dupd prematura sa desvoltare, jupaneasa Anghelina ii da

cincisprezece ani, si, indatä ce a vazut-o, a chibzuit cd ar fi
cu deosebire bund i capabilä pentru serviciul buduarului
cocoanei. Deaceea a si deosebit-o de celelalte fete, punand-o
sA doarmd chiar in camera sa, i incepand a o initia in amd-
nuntele serviciului, asa ca sO. fie perfect instruitä !Anil la in-
toarcerea cocoanei dela turd. Alegerea aceasta a fácut-o mai
ales in consideratiunea fizicului fetei, ca una ce stià cd sta.-
panä-sa tinea foarte mult sa aibä o cameristd cat se poate
mai frumoasá. Maria inteadevär, mai mult decat toate cele-
lalte fete, rdspundea la conditiunile cerute ; cáci langd o fi-
gurä cu träsuri de o frumusete perfectä, avea i o destepta-
ciune admirabilá : executa cu punctualitate orice i se ordonà,
nu astepta ca sä i se repete niciodatd datoriile ei, era labo-
rioasä i neobositd, curatä i veselä, asà. cá jupaneasa An-
Thelina era desperatd cd nu gäseste motive ca macar odatd
sá o puna sub desmierddrile sfintei Anei ; i ca sd-si poto-
'leascä pofta ce aveä pentru exercitiul acesta, poftä foarte le-
`gitimd, mai ales cand era excitatä de libatiuni copioase, ii
revArsà avanturile pe spinarile celorlalte fete vinovate sau
nevinovate.

VIII.

\LNDUSTRIE CASNICA. Pe timpul acela mai toate damele cas-

nice sau gospodine bune, cum se zicea
in Moldova, aveau in casele lor ateliere -de lucrdri de manA,
servite in genere de fetele de Tigani, dintre cari adesea se
distingeau foarte indemanatice uvriere. In acele ateliere se
fabricau nu numai scoarte i covoare de toata frumusetea,
dar se executau in broderii de tot felul ; caci pe atuncia era
moda ca toata rufAria in genere, precum cearsafuri, perdele,
cämesi, pantaloni, fuste, servete, prosoape, fete de perine sau
de mese, sd fie pe margini garnisite cu cusaturi mai mult
sau mai putin fine. Asemen'ea lucrAri, negasindu-se gata ca
acuma la prävälii, cocoanele le Mceau in casd cu mainile lor
proprii sau cu ale roabelor lor ; deaceea prepararea tru-
soului unei domnisoare cerea adesea munca de doi si trei
ani. Apoi moda cerand ca mai toatä. rufäria sà fie iesitä din
industria casnicd, cocoanele i fetele se intreceau cari de cari
sä teasá prosoape, servete, fete de mese sraltele cat se poate
mai fine, iar acele ce se serviau cu panzeturi de fabrici
streine se considerau ca lenese i ignorante.
www.digibuc.ro
G. Sion, Suventirc contemporane. 2
18 G. SION

Cocoana Profirita aveà o manle pentru desvoltarea §i per-

fectionarea industriei casnice. Trei patru camere din casa sa
erau ocupate cu stative (rdsboaie) de tesut, i cu gherghefuri
de toate dimensiunile, la cari se aplicau 15-20 fete, sub con-
ducerea unei me§tere jupanese sau cocoane de mana a treia
sau a patra. Ea nu faced un comert din produsele atelierelor
sale : singura ei placere era ca sä se §tie cd ca la clansa nu
se mai lucreazd in altä casa ; iar de lucrurile frumoase cari
le ace& se bucurau mai mult nepoatele i stranepoatele ei,
cari preferau intrebuinteze timpul cu clavirul i cu fran-
tuzeasca, deck cu räsboiul §i cu ghergheful. Deci cand se
ea in la5i petrecerea ei de predilectiune erau atelierele sale :
de dimineatd 'Ana seara sta imprejurul fetelor §i al femeilor
ce lucrau, observand progresul celor incepkoare, conducand
pe cele mai de§tepte, indemnand, satuind, mutrand pe cele
stangace, aucland pe cele iscusite, mai mult ca o mamd,
deck ca stdpand ; iar and, in zile de lucru, Ii veniau dame
la vizia, ea le prima in mijlocul stativelor §i se mandria
a le ardtà ce poate produce stdruinta §i vointa : îi fdcea
iluziuni, buna femeie, ea' exemplul ei va produce o emula-
tiune in clasa cocoanelor mari, convinsa cd aceasta e adevd-
rata misiune a femeiei: sA lucreze, sá munceascd sa producd,
iar nu mereu O. consume §i sa. risipeasca.
In doi ani, fata potcovarului Cracdu, Meuse a§à de mari
progrese in lucrárile atelierului, hick ajunsese favorita co-
coanei Profiritei : aceasta nu numai cA o arda cu mandrie
care toate cocoanele ce o vizitau, dar o imbuiba cu daruri
§1 cu generozitäti §i o tractà cu o adevdratd afectiune ma-
ternä. Maria ajusese camerista ei predilecta §i confidenta cea
mai intima ; ei incredinta garderoba, sculele §i tot ce aveà
mai scump, fiindcà duph mai multe incercari s'a fost asi-
gurat ca era fata onestd. §i. ch. merità increderea ei. i cum
s'ar fi putut ca tocoana Profirita sa nu a.precieze atatea alte
calitäti cari distingeau pe fata potcovarului? Maria avea ta-
lentele mai multor artiste : cu o dexteritate surprinzkoare, ea
imita orice lucru vedea cu ochii; fArá sA o fi invatat nimeni,
späla, cálca. §i carpia dantelele ca o danteliera ; ajusta. §i
coseà hainele, ca o cusatoreasá ; fdcea gkelele de cap dupa
modéluri, ca o modista ; fácea zulufii §i coif ura cocoanei ca
o artista consomatä (lucru foarte pretios pe atuncia, and
frizeri nu erau hi tail, §i cand zulufii erau la moda). Mara
de aceste, Maria avea darul muzical foarte pronuntat : avea
nu numai voce admirabild, dar chiar pasiune ; de o lova
www.digibuc.ro
 EMANCIPAREA TIGANILOR 19

jalea dupd parinti, cântd de jale, de fAced pe toil sd plânga;

de aved momente de multdmire, cântà arii de hori vesele, de
rAdeau top cati o ascultau ; apoi cu memoria ei prodigioasd,
invAtd usor orice versuri auzià. Când fetele din ateliere se
läsau la certe i la gâlceve, de nu le puted nimeni sd le facd
a aced., Maria intona câte un cântec care le faced pe toate
sá caste gura i sä-si uite necazurile. Accentele cântecelor ei
adese ori ajungeau i pAnd la auzul c9coanei Profiritei ; aceasta
insä, cu toatä seriozitatea i gravitatea ei, se simfid räpitd,
departe de a mustrd, Ii ardtd multumire i o Mudd. Nu
numai atâta, dar dupd aceasta a inceput sá se laude cdtre
toate rudele si cunostintele cd are o cântäreatd. minunatä.
Mai thrziu a inceput a o aduce in salon serile, când aved
lume, i o puned sä cânte. Si cânta Maria, asd de frumos,
Incât pAred cd nu mai incape vocea ei In salon ; iar când
intond arii de jale, multe din auzitoare, cari poate aveau un
dor la inimA, îi aduceau batistele la ochi, ca sd-si steargd
acrimile ce nu le puteau impiedicd de a curge. Mai tare
'deck toti insd se entuziasmau doi tineri, nepoti ai cocoanei
Profiritei, cari päreau ea vor s'o soarbd cu lingura, dupd
-cum se zice. Acestia contribuiau a face seratele de sindrofie
mai dese, pentru ca sA poata ascultd cântärile Mariei, cari
din ce In ce päreau a pläceà mai mutt, tot deodatä ca sd poatà
admird frumusefile Tigancei, cari din ce in ce se ardtau mai
Incântätoare si mai ametitoare.
UN CURIOS TABIET AL Aici este locul i timpul sd mai vor-
COCOANEI PROFIRITEL besc despre un curios tabiet ce aved
cocoana Profirita ; i sd nu se pard
nici curios, nici exagerat ceeace voiu spune, fiindcd erà ade-
värat. Boierii i cocoanele noastre vechi aveau niste datine
deprinderi, cari astäzi s'ar pared ridicole, dar pe atunci
trau foarte comune. AstAzi, de exemplu, stim sd facem ca
in sufragerie sau in camera de culcare sa nu ne supere
mustele : sau punem ochiuri de sArma la ferestre, sau tra-
gem transparentele. Pe atuncea nu-si bdted nimeni capul cu
asemenea procedimente: ci se aduceau patru cinci fete sau
baiefi de figani cu apArd.tori, si mustele erau puse in nepu-
ling de a ne supArd. Intre asemenea obiceiuri, cari astAzi prin
Orient si prin Rusia au mai rAmas, erà i frecatul picioarelor:
boieri, cocoane, chiar vlädici i mitropoliti, nu puteau adormi,
WA nu le desmierdà cinevd epiderma dela picioare, cu usoare
frecAturi. www.digibuc.ro
20 G. SION

Nu se va para., prin urmare, ca ceva excentric, dacA volti

spune ca si boierii pascAnesti aveau tabietul acesta. Dupa.
mai multe Incercari, cocoana Profirita gasi ca si in serviciul
acesta Maria excela : si in adevar curatenia ei, mäinile ei grit-
sulii si moi, adresa si delicateta cu care stia ea sA atingä
vinisoarele si fibrele picioarelor, produceau cocoanei niste
sensatiuni de placere, cari o aduceau inteo adevarata stare
de beatitudine ; iar duga ce in delirul multumirii cocoana
adormia, frumoasa fatä se strecura usurel pe varfurile de-
getelor si se ducea in dormitorul ei.
IX.

Boierul Pascanu, care si el aveà acest tabiet, auzind lau-

dele exaltate cari le prodiga sotia sa Mariei pentru arta ma-
sajului, a avut curiozitate sA vaza si el dacA lucrul e ade-
vArat. Deaceea nu still cum se fAcù, cA Maria se deprinsese
ca, dupa ce 'adormia pe cocoana, trecea in apartamentul
boierului. Acesta, dupa cAtevA sedinte, se convinse cA fata
exercità masajul in adevAr cu mare mestesug ; cu diferenta
aceea ca, In loc sA adoarmA ca cocoana, se rasa in visarile
cele mai fermecatoare : ochii lui, in loc sA se inchida., se
fixau asupra sânului si a formelor frumoase ale corpului fetei ;
gura lui, in loc sa-i ordone a inceta cu gadilitura, o indemna
mereu sa-i spue la povesti ; buzele lui, in loc sA caute a se
potoli cu un pahar de al:A' la sete, näzuiau ¡Ana la bujorii
ce straluciau pe obrajii Mariei. ErA, ce e dreptul, si diabo-
lic& tentatiune fata aceasta ; acum nu mai era copila, cad
trecuse patru cinci ani, de când se Meuse curteanca ; si era,
frumoasa, ca ruptA din soare ; si boierul Päscanu, desi era_
acuma orn de 40 de ani trecuti, desi era mândru ca un ade-
vArat aristocrat, desi pentru nobila sa consoarta, care impli-
nise cincizeci de toamne, aveà o perfecta stimä si considera-
tiune, totusi nu putea sa stea nesimtitor lânga o creatura asa
de perfecta, care dupa legi era proprietatea sa si de care
era in drept sA se bucure irf orice mod, in orice timp, in
orice caz. Biata Maria, pe !LTA sentimentul datoriei care
§tia ca-i impunea conditiunea sa de sclavA, simti cu incetul
nAscAndu-se in inima ei si un alt sentiment, care la inceput
nu si-1 puteà explica, dar pe care in cele din urmA 1-a putut
numi amor, fiindcA acesta era primul bArbat care se apro-
piase de_ ea §i care li spunea c'o iubeste. Asa e natura,
umanA ! www.digibuc.ro
 X.

Acum de vreo doi ani rornantul se resfira In modul cel

mai natural. Boierul, in orele sale de distractiune, sorbia din
cupa plikerii färd nid o grijd sau turburare ; iar sclava sa,
in exaltatiunea ei juvenilA, nu cugetà deck cum sA-1 multu-
rneascd mai bine si sd-i arAte dragostea sa, mai respectoasd
si mai vie. .
Cocoana Profirita nu stia, nu simtià nimica. Dar in cele
din urmâ observand cd. talia cameristei sale din ce in ce lua
proportiuni de ingrAsare, pe cand figura ei, strdlucitoare de
fericire o ardtà in toate zilele mai frumoasd, intelese cd ea
Isi pierduse inocenta. Nu voi insd sd. o intrebe pe ea dea-
dreptul. In cazuri de asà naturd, care deseori se intampla in
casa ei, unde totdeauna misunau dite 10-15 fete si cate tot
atatia bdieti, ea avea de reguld cd pe amanti indatA ii cununa
si-i trimetea la tail. Deci voind sa. stie pe complicele Mariei,
chemd pe jupaneasa Carnal-44a.
Bine, Anghelino, Maria s'a fAcut de mAritat, si tu nu-mi
spui ?
MA iertati, coconitd, dar nu i-am bAgat de seamA.
Dar cu cine trdeste ea ? .
Nu stiu ; n'am simtit nici n'am vrtzut pe nimeni rotin-
du-se imprejurul ei. 0 vdd prea mandrä si nu cred sd se fi
dat in dragoste cu cei de prin curte.
Nu crezi... ce va sd zicA asta ? doar n'o fi venit duhul
slant si pe la ea. Pune-te numai deck sd-mi afli.
Ea nu se duce pe nicAieri. Din curte nu iese. Din camera
ei nu vine deck la d-voastrA, ziva cand VA piaptAnd si se-
rile cand vA freacd pe picioare. Eu cred cd d-voastrd mai
bine ati putea o iscodi.
Nu-mi vine mie sd stau de vorbd cu TiOncile : nu nth
cunosti ? Asta e treaba ta.
Dacd voiti, eu v'as spune, dar...
Dar, ce ? Spune, dacd stii ceva.
DacA-mi cereti cu atata stäruintd, vá mArturisesc cd
stiu ceva. Eu mai de mult am simtit pe Maria in stare de
ingreunare si am fAcut-o sd mi se spoveduieascd ; si de ! mi-a
spus un nume care nu-mi vine.... si nu stiu de trebuie sá vi-I
spun ;... ma tem sd nu vd turburati.
Dupd vorbele astea inteleg ceva. Maria se vede cd vi-
ziteazd etacul boierului... nu-i asa ?

www.digibuc.ro
 Cam asà spune ea... Acuma d-voastrá putefi chibzul ce
e de fäcut.
Bine..., dar ascultd : sä rätnâie lucrul stiut numai de noi.
Ash poate sa fie : o cred, fiindcd e si frumoasá, bat'o Dum-
nezeu I ce e dreptul : a putut sá cadä in ispità bietul Dumi-
trachi. Dar nu rnd supdr : tofi bärbafii cad in pacate de aceste ;
dar mai ales boierii, cdrora noi cocoanele, ca niste proaste,
le aducem pe sub nas fete asà de frumoase.
Afi face ,bine ca pe toate astea mai frumusele sä le dafi
dradului, gall din casä.
Ba nu, Anghelino ! nu ! Astea nu stria. casa. E pericol
atuncia când bärbatul se incurcä pe afarä : cu nemfoaicele
sau unguroaicele cari le storc pungele ; cu cocoane de ale
noastre, care-i silesc sd se despartd, ca sä le ia pe ele. Dar
niste biete roabe... ei ! pläceri trecätoare, ca niste stele scli-
pitoare !

Xl.

CUNUNIA MARIE!. Peste patru cinci zile, pe când boierul 134-

canu se aflà in valurile unui proces la-Di-
vanul domnesc, cocoana Profirifa, pretextând cd are afaceri
urgente la mosie, a plecat la fail cu butca cu patru cai, cu
Mihai, vizitiul ei cel bätrân, luând si pe Maria, care totdeauna
o insofià, de când o fácuse cameristä. Calea n'a fost lunga,
cáci mosia sa, pe valea Jijiei, nu era mai departe de cloud
poste.
A doua zi diminealä, fiind Duminicd, cucoana, dupä ce-si
fácù toaleta, plecä la bisericä, zicând Mariei ca O. se imbrace
si ea cu rochia cea mai bunk ca in zi de särbätoare. Dupa
ce ascultd sfânta leturghie si se inchinä pe la icoane, când kid
anaforá, depunând un irmilic de argint pe discul de lângd
iconostas, zise soptind preotului ca sd fie gata a cunund o
pereche de Tigani dupa iesirea din bisericä.
Dupá ce se intoarse acasä, insofitä de familia unui boier-
nas vecin, care venise sd-i facd o vizitä respectoasä, dupä ce
se !Lid dulceafa si cafeaua ca de obiceiu, cucoana chemä pe
vataful care ingrijià mosia si-i spuse ca sä-si ia femeia si
O. meargd el insusi sd cunune pe Marift. Apoi chemand-o
si pe aceasta, dupä ce-i examinâ toaleta, ii recomandift sä mai
pund niste flori la cap : se desbräcä de scurteica sa de sa-
mur, zise Tigancei s'o imbrace ; isi scoase mdnusile din mâni,
ordonându-i ca sd le punä ea ; apoi ii declarä cá este mi-

www.digibuc.ro
 EMANCIPAREA TIGANILOR 23

reasd §i sä duca indatä la biserich ca sä se cunune. Uimi-

rea bietei fete nu tinn deck un minut : ar fi voit, poate, sd
vorbeascd sau sd intrebe : de ce ? cum ? cu cine ? dar limba
i se prinse de ru§ine in prezenta musafirilor, cari asistau la
o asemenea comedie, §i plea, innecându-§i lacrimile, urmatd
de vdtaf, care ca un cdldu o duceA de inclArdt. Coborind
waffle, cu fruntea aprinsA de ru§ine §i cu mintea främântatd
de ghnduri, ea in aceastä situatiune vedeà inceputul torturi-
lor cari, ca sclavd, trebuià sä le indure pentru pdcatul in
care azuse, de a se da in dragoste cu sotul stApânei sale.
In capul de jos al` scArii, Maria simti cd picioarele n'o mai
tinù : se Idsä jos ; cern sd-i dea apd. Dupd ce dete curs la-
crimilor .sale, simli puterile revenindu-i : atunci se sculà plind
de resignatiune ca o martirA, §i intorcându-se cAtre vAtaf ;
SA mergem I zise ea. Dar care-mi este mirele ?»
latä-1 ! respunse vAtaful, 'arAtändu-i pe Mihai Vizitiul,
care veniA despre grajd cAtre dânsa.
Mo§ Mihai ?.. multumesc lui Dumnezeu ! zise ea fd-
cându-§i cruce §i alergând spre el cu un fel de bucurie pre-
fAcutd.
Rand in momentul acela, Maria se temeA, crezând cd va fi
märitata cu vreun Tigan de acolo §i va fi relegatd a trAi de-
parte de omul pe care-1 iubiA. and vAzn insä cd erà des-
tinata sd fie sotia vizitiului, care locuià la Ia§i, se consold
putin §i primi cu rezignatiune partea ce i se fAceA.
Mihai Vizitiul erà in etate peste §asezeci ani. El mai fu-
sese de doud ori insurat ; de vreo zece ani erA. vAduv cAci
ambele lui sotii muriserd §i nu-i mai fulgerà prin minte
ca sh se mai insoare. Cucoana Profirita, inainte de a intrA
in bisericd, trecând pe langd grajd, I! chemase §i-i spusese
ea a hotärit sa-I insoare. El voi sd chi-teased, sd se roage
ca sd scape de asemenea ru§ine ; dar cocoana nici nu-I in-
gAdui sa-§i ispraveasca ieremiadele §i-i spuse cu ton deciziv
eh trebuie sä facd ceeace-i porunce§te §i cd lucrul va fi pen-
tru binele lui. Deaceea, ca unul care vázuse multe cdsätorii
fdcute a§A din capriciul boierilor, nu mai ripostase, ci rezignat
In soarta sa 1§i fAcuse toaleta de mire : se .imbrAca se cu hai-
nele cele mai bune ; i§i pusese chiar flori la pdldrie, §i cu
surAsul pe buze merse inainted miresei care veniA.
gIac'a§a, Mario ! Nici tu, nici eu, ieri, când veniam, nu gAn-
diam c'o sä ne ludm. Nu-i a§A. ? Ce mai nevesticd o sà. am 1
or sá crape flAcAii de ciudd !
In dreptul porlii, un taraf de läutari IntonA cântecul d-

www.digibuc.ro
24 G. SION

nuntä, care, ca o trâmbitä de chemare, adunà intr'un mo-

ment toata tigdnimea si mai tot satul.
Cununia se faca in bisericd. Apoi nunka intorcându-se in
curte, se fäcù o hord mare, inveselitä cu catevà vedre de
vin, scoase din pivnita boiereascä. lar a douazi cocoana Pro-
firita, inturnându-se la Iasi, aduse pe Maria cu titlu de fe-
meia lui Mihai vizitiul, spuindu-i pe drum cd deoarece s'a
märitat, nu va mai puteâ fi cameristä, ci va fi insarcinata cu
priveghierea spälätoriei si cu calcatul broderiilor si al dan-
telelor.

XII.

OINCÄ, COPILUL MARIE!. S'a cam supärat coconul Dumi-

trachi Pascanu pe procedura co-
coanei Profiritei ; dar ca unul care se stià cu musca pe ca-
ciulä, nu cutezà sa zica nimica ; mai ales ca cucoana se
conformase cu o regula de mai inainte stabilita cu nobilul
ei sot, adica de a marità imediat pe fetele cari ar veni in po-,
zitiune interesantd, pentru ca sa nu se faca vorba in targ ca
in casa lor se nasc copii bastarzi, fie chiar Tigani.
Maria, dupa ordinul -cucoanei, se muta in camera de lane
grajd, destinatä vizitiului. Batranul ei barbat, pe care ea n'a
voit sa-I sufere, ca s'o atinga câtusi de putin, färä a face nici
o pretentiune, nici o reciamatiune, s'a retras in fundul graj-
dului, unde si-a improvizat un pat aläturi cu ieslele. El nu
veded pe Maria decât atuncia când ea il chema, ca sa-i aducá
apä, lemne si alte lucruri de cari aye& nevoie, sau la ora
mânchrii, pe care o luau la aceeas masa impreunä. In apro-
pierea iernii, batrânul Mihai, lovit de un junghiu capätat din
raceala, intr'o dimineatá fu gasit mort in culcusul sail. Dar
pe când moartea lui imputinà numärul sclavilor marelui lo-
gofat Pascanu, Maria coroborà la echilibrarea lui prin nas-
terea unui alt sclav, voinic si frumos, care, dupa ce s'a bo-
tezat, s'a inregistrat in condica robilor, cu numele de Dina
al lui Mihai.
Pe când Maria treced prin fazele aceste, functiunile ei de
onoare full ocupate de alte fete, cari mai mult sau mai pu-
tin se deprinsesera a face serviciul in etacul cucoanei ; iar
pentru picioarele boierului si ale cucoanei se gasira alte brate
de fete frumoase, cari s'au exercitat spre a le satisface pla-
cerea dupa pofta inimii. Cuconul Dumitrachi mai cd uitase
pe frumoasa sa favorita ; iar cucoana Profirita, desi acum

www.digibuc.ro
 EMANCIPAREA TIGANILOR 25

o cam degradase, fäcând-o din camerista spAlAtoreasä, totusi

nu uitase serviciile ce-i Muse si adese-ori ii trimeteä tain
din resturile dela masa boiereascä si chiar bacsisuri generoase.
Maria, care stià din traditiune cd mizeria, privatiunea si
suferintele numai pentru Tigani le-a fAcut Dumnezeu, com-
parandu-se pe sine cu altii, recunosteä cA nu se OA pe cea
din urrnä treaptä a ticAlosiei. Cu toate greselile ce simtià ea
cA fAcuse, totusi vedeä cA se bucurA de mila stAphnilor ei,
pentru care nu stia cum sd multumeascd lui Dumnezeu.
Adese ori simtià cä i se strange inima de o durere pe care
n'o puted bine intelege. Ea iubià Ina si iubià cu o sperantá
nebunä, pe primul si unicul bärbat, pe al cärui umär reze-
mase frunteä sa visätoare. Ea vedeä bine cA imprejurärile ii
ordonau sä renunte pentru totdeauna la un om care nu ell
nici de clasa, nici de rasa ei ; dar uitându-se in oglindd si
-vAzand frumusetea ei necomparabilä, nu puteä a nu-si inältà
iluziunile si a nu crede 'MCA cA Dumnezeu a facut-o pentru
o soartä mai bunä.
Dar cand simtirile inimii o främäntau mai tare, ea alergA
la singurul mijloc care if däruise natura spre a-si gäsi o män-
gâiere. Cântà, si cânta Maria cu 4à foc, incât nu puteä sd
fie om care sä o audä si sä nu liicrimeze. In mijlocul ocu-
patiunilor sale de spälätoreasA si cAlcAtoreasä, mai ales când
erà singurii, vocea puternicA si melodioasä a Mariei Oreà
cd spärgeit zidurile si boltile curtii boieresti, de se auzià panä
in cabinetele boierilor ; si era atât de dulce, atät de plAcutä
cântarea Mariei, incat nimerlea nu cuteza sä o cheme la
täcere ; ba chiar cucoana Profirita, ascultând-o, cSdea in extaz.
lute() zi, marele logofät vizitându-si acaretele, dupä. ce a
iesit din grajd, a intrat si in camera Mariei, insotit de väta-
ful de curte. Ea Isi aläpta copilul. Erà mai frumoasä decat
totdeauna. Se uità lung la ea, fdrä sä-i vorbeascä nimica. Apoi
iesi, aruncându-i o pungä cu bani. Dupä o orä vätaful veni
la ea si-i dete cartea de iertare, pe care i-o ceti. Maria plänse
si se rugA de vätaf sä nu spuie nimArui despre aceasta : cAci
ea nu va pArAsi curtea decât atuncia când vor goni-o. VA-
taful, care era un foarte bun bAtran, care se vede cd avea
cunostintä de aventura cea mare a Mariei, despre care credeà
cA nu trebuià sh fie divulgatä, ii promise a pAstrà secretul.
Cucoana Profirita, dupä ce s'a incredintat cA boierul n'a
avut o släbiciitne serioasä pentru Maria, cä et-A tot atät de
indiferent pentru ea cAt si pentru celelalte roabe care-1 Fre-
cau pe picioare, veni la alte sentimente pentru ea : o ihältä

www.digibuc.ro
26 G. SION

iardsi la rang, fäcând-o vátdsitá peste fetele cari lucrau la

gherghefuri si la scoarte, fiindcd dupá mai multe cercdri ntx
putuse OM altd femeie mai mesterd pentru asemenea ocu-
patiune. Intamplandu-se apoi ca camerista ce-si formase du0
Maria sá se facä de mdritat si sd o trimitá la casa ei, mai
d ete Mariei si aceastli sarcinä suplimentard, fiindcd la nici
una din fetele ce mai avea in casá nu gdsise abilitatea in
facerea zulufurilor, lucru foarte important pentru ea.
XIII.

Släbiciunea cucoanei Profiritei pentru roaba sa merse ma

departe. Avand ocaziune de a vedea pc copilul ei totdeauna
cand se duced in atelierul de lucru, sitnti mai intai un fel
de mild pentru el ; ii (ladeà mai totdeauna cateceva bun de
mâncare, preveghia imbräcämintea si curdtenia lui ; apoi in
toate zilele recomanda inteligentei sale mume cele mai bune
principii de crestere, principii pe cari ea le observd cu ri-
goare ; asà cd Dincd nu stià ce e furtisagul, minciuna sau
alte apucäturi rele, comune in educatiunea si deprinderile
vietii tigdnesti. Afard de acestea, cucoana stiù sd exalteze
chiar in inima ei sentimentele nobile de mumd : ash cd Maria
nu mai cugetà la nici o pläcere, la nici o fericire, la nici a
afectiune alta decat la copilasul ei.
Cu cat crested Dincä mai repede, cu cat se fAcea mai
durduliu, mai frumos si mai drägalas, cu atât si simpatiile
cucoanei Profiritei cresteau pentru el. and se fäcù de zece
ani, Dincd stiit si carte. Paracliserul dela biserica sfântului
Nicolae cel sdrac, platit de cucoana, venia si-i da lectiuni :
bdiatul, cu minte si aplicativ, in curând ajunse sa citeascd bi-
nisor pe orice carte, pe ofice scrisoare, ba chiar scria des-
tul de bine, dupa vârsta lui.
In paralel cu cartea, Dincd invata si slugdria. Dela etatea
de 12 ani, imbrdcand livreaua, era aplicat, dupd ordinele cu-
coanei, Ia diferite serviciuri domestice. Adesea chiar se man-
drib. cucoana Profirita, când se ducea la bisericd, la vizite sau
la pleumblare : nici o altä cucoand in Iasi nu avea un groom
mai frumusel, mai gingas, mai destept si mai drágälas. and
ajunse la etatea de saisprezece ani, Dined se acuse un su-
fragiu consumat, capabil sä concure chiar cu sufragiii nemti
sau lesi, cari erau prin Iasi, si sd dirigeze serviciul chiar
la o masii. domneascä. Deaceea si cucoana Profirita II cul-
mina cu favorile : haine bune, leafd, bacsisuri, de toate avea

www.digibuc.ro
cu indestulare. lar cand DincA ieià singur la preumblare,
mai ales cand se ducea. §i cu birja la Copou, multi Il luau
de un cucona§ elegant ; ba Inca cucoanele cele de mana a
doua §i a treia se faceau munte §i punte, ca sa-i afle numele
fad. cuno§tinta, §i cine §tie cate cuceriri nobile nu a,
fAcut robul fericit al casei PA§cAne§ti !

XIV.

MOARTEA LUI DUMI- Minutele ca orele, zilele ca saptama-

TRACHI P A C AN U. manele, lunile ca anii, trec, trec §i se
strecoarA tarind dup. ele primAveri §i
ierne, scuturand mereu frunzele arborilor §i ale plantelor, res-
firand pe nesimtite vie* muritorului care se crede rege al
creatiunii. Omul, cat de bun, cat de rAu, cat de avut, cat de
sArac, cat de uman, cat de cumplit, nu poate scApà de casa
neinduratä a mortii. Deaceea §i logofatul Durnitrachi Pa§-
canu, care era bunAtatea personificata, unul din cei mai frun-
ta§i boied ai tArii, unul din cei mai one§ti patrioli, de§1 trAià
cu biserica mai bine decat un hagiu 1, de§i era un generos
Impärtitor de pomene la Arad, §i prin urmare ar fi avut
dreptul a spera dela Dumnezeul IndurArilor chiar vie* lunga
a lui Matusalem, cu toate acestea Inteo dimineatA, dupA
o scurta zdcere, färà permisiunea medicilor cari afirmau cA
nu va mud nici peste 40 de ani, a rAposat ca un bun cre§tin,
inainte de a ajunge nici mAcar la §aizeci de ani de vieatA !
Plansu-l-a cocoana Profirita, Dumnezeu sä-1 ierte ! plansu-
l-au toti servitorii §i sclavii, pe,ntru cari fusese atat de bun ;
plansu-l-au calicii §i cer§etorii, pentru cari fusese atfit de ge-
neros ; dar biata Maria l-a plans mai mult decat toti, vAzand
mai ales CA, cu stingerea omului caruia-i inchinase comorile
inimei sale, vedea cä se stinge §i speranta ei pentru liberta-
tea fiului ei, fArá de care se simtia legata ca cu un lant de
vechia ei sclavie.
XV.

COCOANA PROFIRITA SA lAsAm acuma pe Maria, pentruca

LA PARIS. sA urmArim vieata fiului ei, care,dupä
vAzurAm, se fAcuse servitorul predilect
cum al cocoanei Profiritii.
Hagiu se numeste in Orient cel ce se duce pentru devotiune ca sä
se inchine la locurile sfinte ; la lerusalim, Sinai, Athos, Meca i altele
(On. S).

www.digibuc.ro
 Dupd ce a indeplinit cu atentiune toate grijile sufletului rd-
posatului ei sot, fäcând cu prodigalitate parastasele, colivele
si pomenile cerute de rânduiala popilor ; 'clupd ce i-a pus si
o lespede frumoasA pe mormânt. cu o inscriptiune dauritä ;
dupd ce si-a implinit anul de doliu, cocoana Profirita, desi se
anà in drept ca sd lepede hainele de doliu, totus, ingrijitä ca
nu cumvA sA dea cuvânt lumii sA zicd Ca prea curdnd s'a
consolat, s'a decis sA facd aceasta afard din lard. Deaceea mai
intâi ea si-a dat mosiile in arencld, ca sä scape de tracasse-
rifle exploatatiunii, pentru care nu prea au aptitudine femeile.
Atuncea vdzAnd cd are un venit mai mare decât se asteptà,
isi fAca planul ca sd. se aseze pentru câtiva ani la Paris. Aceasta
era un vis pe care-1 aved din tinerete si pe care venerabilul
sAu sot nu voise sd i-1 satisfacd. ; fiindcà rdposatul, nestiind
niei o limbl. strAinä deck doard greceasca, care nu-i puted
servi in Occident nu void sd cälkoreascä pe la Viena sau
Paris, de teamd sd nu râzd Nemtii sau Francezii de el.
Curioasd si vanitaasä cum el-A., cocoana Profirita voi sA facà
cdlatoria aceasta ca cocoanA mare. Deci alegând pe cel mai
voinic din surugii, sdi, un Tigan tânär si destept, si acesta ale-
gând sase postalioni din douAzeci si patru cari-i aved in graj-
durile boieresti, cu careta cea mai noud. si mai bund, si cu
Dincd pe caprd, inteo bund dimineatd din luna lui lulie 1851,
cocoana noastrd iesi din Iasi si apucä calea spre frontiera Mi-
hdilenilor, iar de acolo inainte prin Bucovina, Galitia si Ger-
mania, in directiunea Parisului. CAlAtorind numai câte patru
ore pe zi, oprindu-se la hotelurile sau burgadele pe unde tre-
buià sä. odihneascä bine caii sau sd petreacd nuaptea, fArA as-i
sminti orele pentru deiun sau pentru pranz, fdrA a se privà
sau a se incomodà de ceva, dupd patruzeci ;i cinci de zile,
originalul echipaj al cocoanei moldovence -Mc& intrarea sa
triumfald in Paris. Pocnetele repetate si tipetele originale ale
lui Ion Surugiu, stârnird toti cainii din suburbii ; iar când a
intrat in stradele principale, o escortA numeroasd de strengari
se Meuse imprejurul trAsurii, imitând ruladele surugiului si
urând buna sosire a cocoanei, care salutà in dreapta si in
stânga, ludnd aceasta ca o manifestatiune de onoare ce i se
f Aced.
A doua zi mai multe ziare pariziene, in rubrica faptelor
diverse, amuzard pe lectori cu naratiunea inträrii cocoanei
moldovence la Paris ; iar peste doud, trei zile, alte ziare, la
pagina a 4-a, anuntard vânzarea originalului ei echipaj. Un
gentlemen englez, care vAzuse echipajul, se prezentA ca amator

www.digibuc.ro
 EMANC1PAREA TIGANILOR 29

sa-1 cumpere. Tocmeala nu fuse lungä, cäci cocoana nu ceruse

mult, §i apoi Englezul era foarte avut ; dar cocoana voia sa
vânzä §i pe Tigan, ca sa nu facá cheltuialä cu inapoierea lui
in tail ; i pentru acesta cerea un pret echivalent cu al unui
cal. Englezul ezità de a cumparà om, fiindcä era antiscla-
vagist voia sa dea pretul ce i se cerea, dar nu void sä ia
pe rob ; cocoana insa tinea vna i bunà a nu vinde caii fArá
surugiu. In fine Englezul primi dar dupa ce tinù pe surugiu
vreo tuna, ca sä dea lectiuni de echitatiune unui vizitiu al sau,
il trimise cu cheltuiala sa prin Marsilia la Galati, cu o lunga
carte de iertare cu cateva lire sterlinge bac§i§.

XVI.

SCRISORILE LUI DINCÄ. 0 parentezä. Amänuntele ce ur-

meaza le am culese §i notate chiar
din scrisorile ce adresà. Dinca mumei sale din Paris. In
toate saptarnânile, ea venid dela vie, se duced la curtea Pä§-
canului, §i cand gasià o scrisoare dela fiul ei, alergà repede
la mine ca sa i-o citesc. Simtiam i eu o pläcere intru aceasta.
Stilul epistolar al lui Dinca, la inceput simplu i prostolan,
dintr'o lunä intealta cäpatà o inflorire progresivä, amäsurat
cu cuno§tintele ce le culcgcit ; §i fara a afectà vreo preten-
tiune de culturä, se facea din ce in ce mai placut. Scrisorile
lui, de le-a§ fi putut pästrà, sunt convins ca a§ fi publicat
o foarfe interesantä colectiune ; dar mi-a fost peste putintä,
caci duioasa lui muma, dupa ce i le citiam, le lua indatä. le
sárutà, le bäga in sari §i noaptea le putted Sub apatalul ei,
inchipuinduli ea adoarme langa sufletul copilului ei iubit.
Dup. §edere de catevd zile in otel, cocoana Profitita s'a
mutat inteun apartament somptuos in Rue de la Paix. Acolo
Dina, care acuma facea serviciul de lacheu, avù o camera
comodä 1 bine luminatä, aläturi cu camera de mancare. Din
primele Jle, cocoana i-a ordonat sä se apuce sa invete fran-
tuze§te, pentru care sa-§i caute un profesor. El aflând CA in
cartierul latin sunt mai multi studenti români, se duse §i gäsi
pt unul, care se prinse a-i da lectiuni cu o bunà plata din
punga cocoanei. Se mai ajutà la aceasta 0 de colegietatea
subretelor cari mai tined cocoana pentru grija apartamen-
tului §i a buduarului ei.
Ocupatiunea lui nu era. prea copioasä. faced mici comi-
siuni, ate odatä insotià pe cocoana la plimbare sau la vizite,
Ii carà bucate dela restaurantul unde era. abonata. ; iar cea
www.digibuc.ro
-30 G. SION

mai mare parte de timp ce-i ramâned disponibila o intrebu-

intà ,spre a face studii si excursiuni instructive. Dascdlul sau
cle limba franceza, pe langa lectiunile de gramatica ce i le
da, 11 purleà totdeodatä in curent si cu toate focularele de
lumina cari erau la Paris : fl purtà in toate pärtile, arätandu-i
muzeele, monumentele, gradinile, palaturile, bibliotecile, pi-
nacotecile, scoalele, teatrele, si fäcând ca sd profite nu numai
ochii, dar si inteligenta lui din vederea acelor minuni cari le
admira si astazi lumea
In timpul cand sta.pdna sa dejund sau prânzià, el adesea
ii povestid cele ce veded si impresiunile cari le simtia. Co-
coana, cu nespusa multumire atuncea, faceà din el pe cice-
ronele ei, si-1 hid pentru ca s'o poarte si pe dânsa ; si de
ate ori ramâned multumitá de cele ce-i ardtd, ii &druid câte
10 'Yana la 15 franci ; incât Dina aved totdeauna o pungu-
lira urnflata, in stare sa-i satisfaca placerile si multumirile.
XVII.

'DINCA BUCATAR. Oricat de bune erau bucatele restauran-

tului dela Frères-Provenfaux, unde erà abo-
natä cocoana Profirita, totusi pe ea nu o multumiau, ba inca
creded cd"-i ataca. stornacul. Deci se decise a 0.11 acasa. Dina
cumpard mai intai bateria necesará pentru bucatärie, apoi
aduse un bucatar recomandat de una din damele ce cunos-
cuse in Paris. Faceà bietul buatar ce puted si ce stid, dar
gustul cocoanei nu-1 puted nimeri. Alergâ. Dina. pe la biu-
rourile de informatiuni, gasià bucätari nemti, lesi, rusi, en-
glezi, ii aduced, ii purled la cercare ; dar nu treced saptamâna
si trebuid sä-i concedieze, neputând nemeri gustul cocoanei.
Intr'una din zile, Dined intalni la un biurou o bucatareasa
care, desi era cam tänärd intre optsprezece si douazeci de
ani dar fiindca era foarte frumoasä, pared ca ar avea des-
tule garantii de capacitate culinarä. El o duse la cocoana Pro-
firita, §i aceasta o primi cu conditiune de a o pune la cer-
care, sa vadá ce stie si ce poate. Dar fiindcd era mai mult
decât sigur ea treabá n'o sa facä Clementina, se decise 'Ica
O. pund §i el mdria la treaba. Cu spiritul sau de observa-
tiune, Dina, fará sä fi fost vreodatä aplicat la serviciul bu-
catariei, s'a pus Ali aducä aminte de cele ce vazuse facdn-
du-se la cuhnia din Iasi, si s'a incercat a face când sarmale,
and ostropel, cand iahnie, cänd musack cdnd capamd, cari
www.digibuc.ro
 EMANCIPAREA TIGANILOR 31

mergeau la inima cocoanei mat cu plAcere decât tot ce gus-

lase pAnd atunci In Paris.
Clementina era bucuroasá de concursul care vedea cd i se
da in bucdtdrie : ad nu numai cd era scutitä de a lucra, dar
Inca avea ocaziunea a-§i pästra totdeauna mainile in mänu5i,
5i a nu le scoate decât când cerea Dincd ca sd i le särute.
Dar inteo zi, fiind chematá ca sd primeascA o hainä ce voià
sd-i ddrueascd cocoana ca prima de incurajare pentru bu-
nele bucate ce mâncase, Clementina n'a mai putut suferi mis-
tificarea 5i a spus cocoanei cá bucatele acele láudate nu erau
acute de ea, ci de Dincd.
Aceastá descoperire pläcutä sugerd cucoanei Profiritei o ideie.
Suriä 5i Dina intrá :
Bravo Dincä ! Imi aduci bucate atat de bune 5i nu-mi
spui cine le face ? Dar cum de-ai invätat bucátdria ? te cu-
no5ti cä e§ti 4iul mätei : iti prinde mâna la toate ; de asta
te iubesc eu pe tine.
Spre a vá dovedi devotamentul meu...
Bravo ! Mid dàrá cä pentru aceasta m'am hotärit sá
fac ceva bun pentru tine. Am O. te dau sá inveti bucátäria.
Dar sá nu-mi spui cd poate nu-ti place. Vointa mea este nes-
trAmutatä. Mergi de alege cel intaiu 5i mai bun restaurant
din Paris : vorbe5te cu patronùl, oricare ar fi, 5i pofte§te-1
pand la mine ca sA md invoesc cu dânsul, gata fiind sa fac
orice sacrificiu, pentru ca sá fii cel intâiu maitre d'hotel In
Ia5i, când ne vom intoarce. Mergi, 5i Valid In trei zile sd-mi
vii cu dascAlul la care trebuie sä inveti.
Ar fi voit sà cArteascd ceva bietul Dincd la asemenea pro-
punere nea5teptatá pentru soarta sa ; cáci el, deprins acuma
a frecuenta mai cu placere muzeele, 5coalele 5i bulevardele,
se simtia prea putin dispus a se condemna la atmosfera unei
bucdtdril 5i a se invârti toatd ziva cu pestelca dinainte im-
prejurul tingirilor cu bucate. Cu toate aceste nu cuteza sd
zicd nimic, pe cat timp §tia cä el era sclav §i cA stdpana
sa, midi de providenliald se ardta pentru el, era de natura
ei foarte incdpätânatä 5i nu suferia cea mai mica' contrazicere.
El cerù deocamdatä avizul Clementinei. Aceasta, departe de
a dezaproba pe cocoana, cu autoritatea adoratiunii ce el ii
manifesta in toate zilele, ii spuse cd ar trebui sd binecu-
vinteze ocaziunea cd i se deschide o adeväratä carierd ; cd
dacA ar ajunge a invdta §tiinta culinard, ea va puteA ascultà
propunerile lui matrimoniale, cäci atuncia 1-ar urma in Mol-
dova, unde ar deschide un restaurant, care, condus dupd
www.digibuc.ro
 32 G. SION

gustul §i maniera francezd, le-ar aduce foloase bune §i

solide.
Planuriie acestea le facek biata fatä färd a §ti ea acest om,
cdruia acuma se induplech a-i consacrit inima, se trägea din-
tr'o semintie degradatä prin legile barbare ale tärii in care
s'a näscut ; ea ignorà cu totul cd Dincd era. Tigan §i rob al
cocoanei la care servià ; ea i§i inchipuià Ca' bogata Moldo-
veancà aveh afectiuni pentru el ca pentru un copil sdrac, ai
cdruia pdrinti vor fi avut legaturi vechi cu casa sa. Rdmâneà
acuma ca Dincà s5.-§i gdseascä locul unde sá intre la invä-
taturä. Clementina il conduse la un restaurant in Rue de la
Paix, unde functionase odinioarä vreo trei luni, când a capd.-
tat putinele ei cuno§tinte bucdtäre§ti. Acel restaurant era sub
directiunea unui fost bucätar al detronatului rege Louis Phi-
lipe, numit Felix Durijot 1. Dincd fu prezentat acestui restau-
rator, §1 dupa ce se propuse ca elev, il duse la cocoana Pro-
firita, cu care se invoi cu o bunä remuneratiune §i cu con-
ditiune ca elevul sd aibà voie a-i prepard. §i ei cloud.' trei fe-
uri de bucate pe zi.
XVIII.

Rezignat pentru noua sa soartä, Dincd se puse cu loath

asiduitatea sá invete mai curând §tiinta culinard, care Fran-
cezii se laudd eá au inältat-o pând la rang de'artd. Cu spi-
ritul säu de observatiune naturald, in trei patru luni, el in
adevär ajunsese a se familiariza cu toate secretele acestei
§tiinte. Spre ali ajunge scopul, pe langä practica de toate
zilele, el aved recurs chiar la studiul §tiintific al meseriei.
Cunoscand acuma bine limba francezä, cu ajutorul dictio-
narului viu care aved in Clementina, §i procurându-§i tot
felul de tractate culinare, le studià cu multd atentiune in
orele de cari putea dispune ; §i mai In toate zilele Mceà câte
o nouà experientä, metodd prin care reu§ise a produce lucruri
ce treceau de inventiuni proprii ale sale. Deci, când se simti
in stare de a declarà stäpânei sale cd nu mai are ce invätà,
§i când vol sd.-§i ia adio dela d-1 Durijot, cäpätä de acola
un certificat plin de laude §i de recomandatiuni.
1 Jurnalele franceze din 1884, II-lire (Faits divers», au anuntat moartea
acestui bucatar In etate de 75 ani, cu insemnarea cá a lâsat o avere in-
semnatä §i a obligat pe mo§tenitori ca pe mormântul sat' sä se puie In
toate zilele ate o reteta de bucate din acele inventate de el, spre a se
folosi publicul de cuno5tintele lui §i dui:id moarte (OH. S.).
www.digibuc.ro
 EMANCIPAREA TIGANILOR 33

SALOANELE COCOANEI Cocoana Profirita reusind a-§i in-

PROFIRITEI. multi cunostintele si vdzând necesi-
tatea de a aveà saloane de recep-
tiune mai mari §i mai multe, isi inchiriè un hotel in subur-
biul St.-Germain, unde este leagänul aristocratiei vechi fran-
ceze. Lui Dincä, fixându-i o leafä galantomeasca, Ii dete sar-
cina de a dirige totul ; si pentruca grija lui principald era de
a organith pränzurile, ii dete epitetul de majordom, promi-
tändu-i cd dupa ce se va intoarce in fará il va numi stolnic.
Clementina rämase in functiunea de a doua bucätäreasä, sub-
ordinatä lui Dincä.
In noua sa locuinfí, unde dela poartä era lumea primitä
de un portar in uniformd si cu Uil buzdugan de doi stân-
jeni de lung, cocoana noasträ care se intitulase Princesse
Cantacuzéne, née conzptesse de Miroslava, aveä o domesti-
citate mai numeroasd decât ii trebuià; lachei, valeti, subrete,
cameriste, späliitorese, cusätorese, misunau in toate pärtile.
Echipajul, inchiriat odatä cu otelul, se compuneâ din patru
cai minunati si din cloud träsuri, o caleascd si o caretä,
pe care pusese initialele si armele familiei räposatutui coco-
nului Dumitrachi
Saloanele otelului, mobilate cu cel mai mare lux, serile se
iluminau cu sute de lumini cáci indatá ce inserà, ele erau
locul de intillnire a unei societäti strälucite de duci si ducese,
principi si principese, conti si contese, baroni, marchizi, se-
cretari de legatiuni, ambasadori, generali, ministri, artisti de
toate neamurile, din toate farile, fel de fel de caractere, si
fel de fel de categorii.
Ca sh dam o ideie mai clarä despre vie* care o clueeà
principesa moldciveanca, vom cità intre insemnatele persoane
cu cari ea se pusese in relatiune si o comitesä spaniolä,
care mai pe urmä a jucat mare rol in Franta : erà comitesa
Monlijo, care aveà o fatä blonda de o frumusete uimitoare.
Magnetul acestei frumusete aträsese si pe N[apoleon] Bonaparte,
care pe atuncià erd principe presedinte al Republicii fran-
ceze, iar mai tärziu fäcându-se impärat, urcä pe tron, ald-
turi de el, si pe frumoasa Eugenia, fiica com:tesei aCesteia.
Ceeace aträgeä mai cu seam& atâta lume ilusträ in casa
cocoanei Profiritei erau prânzurile ei. Ea aved inteadevär un
fel de pasiune nebunä pentru asemenea onori ; si când vedeit
cá atiltea persoane celebre läudau masa sa, simtià o fericire
o mândrie, care i se pareà cA o urcä pe treapta cea mai
de sus a Märirei umane. Deaceea ea nu crutà niciso chel-
G. Sion, Surenire contemporane. 3

www.digibuc.ro
31 G. SION

tuialá §i Dined avea deplind putere sá comandeze ca

aducd vânaturi §i pescärii din toate punctele cardinale ale
globului, pentru ca arate §tiinta §i arta. Unii din oaspeti
din aceia cdrora Francezii le zic des gourmets a§à de
incântati se arätau de productiunile domnului Dina, incdt
in mijlocul mesei se sculau (cu permisiunea socieiätii)
alergau la bucdtdrie, pentru ca sd complimenteze pe maiestrul
maitre d'hotel ; atuncia comensenii fäceau mare haz, iar co-
coana Profirita, de bucurie §i de multumire, simtia cd-i cre§te
inima ca o jimblä dela Ia§i.
XIX.

INTOARCEREA CO- Asemenea vieatä. in Paris trebuia sä

COANEI PROFIRITEI. facä mare spärturä in finantete cocoanei.
In doi trei ani, ea observd cd. se OA in
fata unui insemnat deficit, care o silia sau sà vanza vreo
mo§ie, sau sä se opreascd in cheltuieli. Cea din urmä mäsurd
o gäsi mai inteleapta; cdci îi aduse aminte de promisiunea
ce dedese räposätului ei sot, ca averea ei sd o uneasca cu
a lui §i sa o dedice spitalului din Tätär4, care-I fäcuse spre
a le rämâneà numele nemuritor. Deci s'a decis a se intoarce
in tard. De astd datä insä n'a scris sd-i vind träsura cu
po§talioni ; ciilupá ce §i-a desfäcut din lucrurile ce le aved
de prisos §i a impachetat pe acelea ce a voit sd ia cu sine,
a plecat cu calea feratä, care pe atunci ajunsese !And la
hotarele Galitiei. De acolo veni cu deligenta pand in capitala
Bucovinei. Aci o a§teptau trásurile trimise de acasä, care o
aduserd la vechia sa re§edinta din vechia capitald a Moldo-
vei, ca pe o adevdratä cocoara mare.
Pe lângä majordom, cocoana Profirita aduse §i pe Clemen-
tina, in calitate de cameristä : Men aceasta mai intdi pentru
consideratiunea lui Dined, intelegand cd se iubia foarte mult,
apoi voi totdeodatä sA arate la I4 luxul, ne mai pomenit
panä atuncia, de a avea o cameristá pariziand, pe când mai
toate cocoanele asemenea servitoare le recrutau in genere in
semintia roabä a lui Faraon.
Vierita mea, care a§teptà intoarcerea fiului ei ca Evreii pe
Mesia, era la scard când a sosit cocoana. Dined, cum o vázn,
sdri depe capra §i se aruncá in bratele-i deschise, cu toatá
efuziunea amorului filial ce-i pdstra, färd a cugeta nici Fa res-
pectul ce era dator stdpânei sale, nici la efectul ce aceastä
efuziune putea produce asupra amantei sale. Pe când muma

www.digibuc.ro
 EMANCIPAREA TIGANILOR 35

sdrutà bocindu-se pe fiul ei §i-1 tine& de gat cu duio§ie.

Clementina nelntelegand ce va sa zicä aceastä scend, urcand
scärile aläturi cu stäpanä-sa, o intrebä : cine este femeia
aceasta ? /
E! o Tigancä... mama lui.
Cum ! mama lui?... Tigancd?
Negre§it ; Dina este unul din sclavii mei. Cum de nu
§tii aceasta?
Clementina, ca lovitä de träsnet, sapä sacul de Voiaj ce
tineà in manä, §i cázù le§inatä drept in u§a salonului de
sus. De acolo fu ridicatd de fetele §i servitoarele casei §i
transportatd In camera ce-i era destinatä, alâturi cu buduarul
cocoanei.
Toatd casa se grdbi a veni imprejurul ei, spre a-i da aju-
toarele posibile ca sä o de§tepte : o descheiarä la rochie, ii
frecard tamplele, mainile §i picioarele ;.ii deterä sä aspire
spirturi §i oteturi tari. In fine dupä cateva minute Clemen-
tina deschise ochii §i se ridicA. Buimacitä incä de ametealä,
se uita imprejurul ei la figurile necunoscute ce avea sub odd,
intreband, in limba ei, unde se afld? unde se gäse§te?
Langä amicul tätt, ii räspunse cu vocea tremurandd
Dincä, care panä in momentul acela ii tinuse capul pe mai-
nile sale.
Tu! amicul meu! tu!... eu, amica tal... nu! niciodath!
niciodatä I Fugi, sclavule, din ochii mei ! Blestematd sä fie
ora cand te-am cunoscut!
Apoi cdzit iaräzi cu capul pe perind, suspinand §i plangand
cu hohote de disperare.
XX.

Cred cà e inutil de a descrie sfa§ierile lui Dina §i ale

mumei sale, cand el i-a spus legAturile ce-I uniau §i cauza
ce produsese le$inul §i lamentatiunile Clementinei. Ori §i
cine-§i poate inchipui scenele ce vin in asemenea situatiuni.
Cocoana Profirita, care la inceput nu intelegea motivele le-
§inului cameristei sale, auzind cd §i-a mai venit in fire, s'a
dus s'o vadä. Biata fatä ii spuse amorul ce avusese pentru
Dina, planurile ce fäcuse cu dansul ca sä ducd o vieatä mai
bunä in Moldova §i in fine ororurile ce a resimtit, afland cd
el este Tigan §i mai ales sclav. A doua zi, ea il chernd §i-i
fdcù aspre mustrdri pentru ce n'a spus Clementinei adevärul,
pentru ce a mistificat-o, fäcand-o incd sä-§i päräseascd patria

www.digibuc.ro
36 G. SION

in speranta unei cäsätorii, care el trebuia sä §tie cä n'ar fi

putut-o contractà.
Mil iertati, coconitä l Am socotit de prisos de a-i vorbi
despre robia mea, pe cat §tiam cä märia-voasträ niciodatä.
nu m'ali tratat a§a din copildria inea, §i mai ales...
Mai ales... ce ?-
Ca sunt fiul unei mame libere.
Fiul unei mame libere ? de unde ai luat-o aceasta ? Cine
ti-a spus-o ?
Maica mea, care astdzi este märitatä dupd un Roman
moldovean.
Cocoana Profirita säri in sus ca lovitá de o izbiturd elec-
tricd. Alergd la clopotelul depe masá, sunä ; o fatä de Ti- .

gan intrá.
Chiamd-mi pe vätaful de curie §i pe muma lui Dina,
daca este aicia !
Apoi incepù a se preumbla prin salon frangandu-§i dege-
tele, turburatä, schimbatd la fata, apucatd de crispatiuni
nervoase.
Peste cateva minute, ea zise lui Dina, arätandu-i u§a :
(de§i 1» In acela§ timp intrarä vätaful de curte, un om vechiu
al casei, §i Maria.
Ce fleacuri s'au petrecut, väta§e, pe aicia in lipsa mea?
Mi se spune cd asta (ardtandu-i pe Maria) s'a maritat dupa
un Moldovean §i mai §tiu eu... Cum se poate sä nu §tiu eu
nimica despre asemenea fapte ?
Coconitä, sä md. iertati... de ! poate am gre§it de nu
v'am scris. Dar nu s'a filcut nici o necuviintä. Maria are
carte de iertare. Räposatul coconu Dumitrachi, Dumnezeu
sd-1 ierte ! mi-a dat cartea cu insu§i mâna sa §i mi a porun-
cit sd. o dau Mariei, fail sä spun nimanui nimica. A§A am
§i fäcut, cäci porunca §i cartea boierului le-am socotit ca
sfinte. Apoi nu m'am indoit Ca §i d-voastrá vä era cunoscutä.
Uncle este cartea ? sd o vád §i eu ; caci nu §tiu nimica.
La mine este, coconitd, sä trditi ! zise Maria. Iat-o l §i
daca märia voastrd nu veti voi sä o cunoa§teti, puteti sä o
rupeti ; eu sunt gata a veni inapoi la robie.
Cocoana Profirita hid cartea, o ceti de sus pand jos at- Lin
profund sentiment de veneratiune : o indoi la loc, §tergandu-§i
cu batista o lacrimd care-i cäzit din ochi, o intinse Mariei :
zicandu-i :
Bine 1 Cartea este sfantä, precum sfant este pentru mine §i

www.digibuc.ro
 EMANCIPAREA TIGANILOR 37

pomenirea reposatului. MA bucur ca te-ai maritat : numai

sa-ti dea Dumnezeu traiu bun, dupä cum si tu esti bunä I
Sä %fa dea Dumnezeu sänätate si ani indelungati, dupa
inima bun& care o aveti, zise Maria, plangand si ea.
Ascultä acuma : inainte de a te duce la casa si la li-
bertatea ta, sh-ti spun cateva vorbe, care cred cA am drept
sä ti le spun ca vechia ta stäpanA. Tu iti aduci aminte cu ce
bunätate te-am crescut si te-am tratat, atat pe tine cat pe
copilul tau. Vezi ca pe Dincd al täu I-am fäcut om. L-am in-
vätat o meserie bunä, pentru care chiar de astAzi ii fac, pe
cat voiu träi eu, Cate zece galbeni pe luna leafä. El nu va
fi tratat mai räu deck panh acuma. Va avea camera sa si
ajutoarele sale la bucAtärie ; prin urmare nu va simti nimica
din greutätile robiei cu care neamul si soarta a condamnat
semintia voastrd. Povatueste-1 si sfätueste-1, ca mumä bunä $i
cu minte, sä se poarte bine cu mine : sä-mi fie credincios si
sä mA multdmeasch, dacA doreste sä capete libertatea care
ai cäpätat-o tu ; sa nu se ia duph gärgäunii cari vad ch i-au
bägat in cap Frantuzoaica asta, care s'a tinut de mine si pe
care am adus-o. mai mult ca sa nu-i fac lui supArare. lute-
legi tu ce-ti spun ?
Inteleg, coconita. Voiu face dupä cum porunciti si
Dumnezeu sa vä dea sänätate I
Acum du-te la casa ta ; si child vei putea., vino sä te
mai väd.
Maria särutä mana cocoanei Profiritei si iesi urmata de
vätaful de curte.
XXI.

Indatá dupa aceastä scenA, Maria ininte de a plecà la vie,

veni si-mi spuse cele petrecute la casa vechei sale stapane ;
totdeodata má preveni cd fiul ski are sä va vie sA mA vaa,
rugandu-mä sä-1 primesc cu bunavointa.
A treia sau a patra zi bine nu tin minte mi se prezentä
Dinca. ErA un Mat frumos, 'Malt, bine fAcut, oaches, cu tra-
suri fine, cu mustäti mici negre, cu bärbuta Inca neatinsd de
briciu, cu costum curat si bine croit, cu maniere nobile si res-
pectoase. El voi sä-mi sArute mana ; refuzai a i-o da, si cu
mare greutate il induplecai sä seaza.
Tanärul, care acuma avea. 23 de ani, se afla incd sub
farmecul suvenirelor sale din Paris. El nu cunostea Parisul
numai ca simplu turist, dar isi da seamá de progresul ce

www.digibuc.ro
38 G. SION

faced civilizatiunea omenirii in acest mare focular de inte-

ligentä §i de culturd: cdci era in curentul ziaristicei §i a mi§-
cdrii intelectuale. Avusese cuno§tintd cu mai multi din Romani
ce studiau la Paris §i adesea se introducea in coale, unde
asculta cursurile de istorie, de filozofie, de economie politica
altele. Vetetanul dintre elevi Vat-nay, fundatorul bibliotecei
§i capelei române din Paris pe care mai târziu Bucure--
tenu il cunoscurd sub numele de Popa-Varnav fusese, mai
ales, omul pe care-1 apretuia cu deosebire, pentru ideile lui
sincer liberale i patriotice i pentru sufletul lui devotat la
orice faptd. bund §i frumoasá, Deaceea imi i vorbia despre
el cu mare entuziasm cä acesta il indemna sä nu se mai in-
toarcä in lard, la robia boiereascd, ci sá rätnand acolo, ca sd
se bucure de vieata Iíbertátii, §i cultive mintea §i spiritul ;
§i cd ca mijloc de existentä, Ii oferia un post niodest de cus-
tode la bibliotecd §i la capelä.
Gdsesc cä bine te consilia. De rämäneai atolo, cocoana
nu te-ar fi putut reclama, §i rämâneai liber. De ce n'ai as-
cultat pe Varnav?
A§ fi fdcut-o, cäci simt §i §tiu ce este dulceata fiber-
tätii. Dar mai intai nu m'am indurat sä. las pe cocoana asta,
care a fost atât de bunä pentru mine, care din copilärie
mi s'a arätat ca o providentd, clandu-mi §i principii de educa-
tiune i mijlocul de a-mi face o profesiune ; cdci, yá märtu-
risesc, acuma meseria de bucdtar imi place. In cele din
urtnd, dorul de a vedea pe mama mea...
Bravo ! Bravo, Mete ! Asemenea sentimente te onoreazd.
Cat despre libertatea, care acuma poate O. fie dorul inimii
tale, sd nu contene0i de a spell cd vei avea-o. Spiritul se-
colului are sd o aducd. Apoi acuma, §i la noi, ca §i la Paris,
este o generatiune intreagä care lucreazd pentru dobfindirea,
nu numai a libertätii Tiganilor, dar 0 a tuturor libertatilor de
cari se bucurd popoarele civilizate.
Stiu ; dar cu atâta mA simt mai nenorocit, aci, in con-
ditiunea mea de rob, nu pot lua parte activa in pleiada
domniei-voastre de regenerare. Rog pe Dumnezeu insa sd yd.
ajute ca sd izbutiti !
Apoi uitându-se la orologiul säu
MA iertati... E ora... Datoria meseriei md chiamd. Dati-mi
voie, domnul meu, O. mai viu ; cdci voiu avea nevoie sä vd
cer i sfaturi, de cari am mare trebuintd.

www.digibuc.ro
 EMANCIPAREA TIGANILOR 39

XXII.

MOLDOVA S U B Pe timpul acela, Moldova era framântatä

GRIGORE GHICA, de frigurile progresului. Domnia färii, data,
dupa convenfiunea dela Balta-Liman, pe
sapte ani, bunului patriot Grigorie Ghica, se bucura de o
aparentä. Oricat de bland era guvernul acestui domn, to-
tusi era un regim oligarhic, care nu mulfumia toatä lumea :
abuzurile, excesele de putere, neoranduielile, nedreptafile nu
se puteau usor jnfranà; caci cei mari cautau totdeauna sa tra-
easca in sarcina celor mici, voind sä-i aibà totdeauna sub pi-
cioare. Cateva familii privilegiate, ingänfate de prejudefele
aristocratice, tindeau sa se fie totdeauna in capul bucatelor-
sä ocupe toate posturile i funcfiunile insemnate ale statulut,
nu in puterea capacitäfii sau a instrucliunii, ci in puterea
nasterii. Sub domnia dospotica de 14 ani a lui Mihai Sturza,
primul domn regulamentar, care In cele mai mici acte se con-
ducea dupa dictatura consulatului protectoral al Rusiei, ase-
menea idei prinsesera raclacini adanci in Ina. Era o lume
intreagä, majoritatea boierimii, care credeà cd acesta este re-
gimul potrivit pentru tam aceasta barbara : ca boierul trebuia
sä domneascA peste tot ca faranul singur trebuie sa fie
su pus totdeauna la impozite, la beilicuri si la dacA ca Ti-
ganul trebuia sä trAeasca sub biciul boierului ca, färä a fi
boier de vita mare, sa nu poatä fi nimeni ministru, judeator
de curte, prefect, sau director de minister ca numai fun-
cliunile de tot subalterne sA se poata da la boierii mici sau
la oamenii cari se ridia din straturile inferioare. Cat despre
ideia de nafionalitate, aceasta erà o utopie de minfi stricate,
condamnata ca i alienafiunea. Deaceea pe acei ce cutezau
a predica, sau macar a enunfa prin alegeri asemenea idei,
guvernul ii exila nejudecafi pe la manastirile cele mái depär-
si mai sAlbatice, spre a le citi moliftele sfantului Vasile.
Dar in mijlocul acestei societafi ruginite, se formase o noua
generafiune, care reprezenta oarecum reversul rnedaliei. Aceasta
se compunea mai intai de prima serie de tineri iesifi din
scoalele nafionale, cari desi nu aveau poate cunostinfe solide
si studii sistematice, dar prin lectura carfilor In limbile mo-
derne, cari incepusera a se raspandi in farà, cäpatasera cu-
nostinfe enciclopedice destule, spre a infelege spiritul seco-
lului. Aceasta junime se mai adapa .de idei liberale si pro-
gresiste din cateva cursuri libere ce cu mare greu se permi-
sese hit Ion Ghica, M. Kogalniceanu, N. Docan i alfii, ca sa

www.digibuc.ro
40 G. SION

find in sala Academiei. Mai venià apoi junimea claselor pri-

vilegiate, cari isi fäcuse studiile in Franta si in Germania,
si cari ambitiona sä lucreze spre a späld tara de rugina bar-
bariei si a introduce reforrnele civilizatiunii occidentale. Spi-
rite distinse, secundate si de pozitiunea lor sociald, incepurä,
cu pene mäiestrite, a scrie si a predick chiar sub foarfecele
censurii de stat, idei regenerátoare. Poezia inältà sufletele si
inimile la aspiratiuni frumoase ; satira biciuià prejudetele ab-
surde si abuzurile ; istoria desteptà sentimentele nationale ;
comedia rusinà partea ridicola a societätii; stiinta ridica válul
depe mintea intune9atä de ignoranta; literatura fornià guitul
lecturii, precursor al luminii si al regenerärii nationale.
Spre asemenea diredtiune luptà, cugetà, lucrd in intelegere
tacitd si simultanee, generatiunea näscutä si ridicatä intre anii
1820 si 1840. Lupta ei a fost lunga si grea pand sd ajungä
a preponderd in OM. Incetul cu incetul, ea ajunsese a atrage
intre prozelitii sdi pe bunul Grigore Vodä Ghica. Acest domn,
putin dispus a considerd consulatul rusesc ca oracol, incepù
a impdrtäsi ideile tinerimii si chiar a le imbrátisà; incepù a
da functiunile dupd merite, iar nu dupä ranguri sau legAturi
de familie. El, pentru prima oarä, puse la posturi inalte
tineri cari nu aveau ranguri, si 'Inca din acéi cari treceau
de revolutionari. El erd pernru realizarea tuturor dorintelor
§i aspiratiunilor partidei progresiste, dar nu aved curajul a le
decretà, fiindcä erà numit domn pe un timp determinat de
sapte ani, si nu se creded destul de tare, spre a infruntd
cornplicatiunile exterioare ce s'ar fi provocat prin cevd avdn-
furi pripite. El dorià din suflet sä facä improprietärirea td-
ranilor i emanciparea Tiganilor, dar nu cutezd sä-si ridicf
focul pe cap cu rezistenta nurneroaselor sale rude si a nu-
meroasei boierimi care tined la prerogativele i privilegiurile
trecutului. Deaceea, suspinând totdeauna, ziced cä asemenea
reforme numai un domn strdin puted sä le facd.
Speram cd lectorul va iertà aceastä digresiune, cäci in curând
va veded cä ea era necesard pentru concluziunea subiectului.

XXXIII.

INCERCAREA DE L1BE- Nu tärziulunele bucätar mai veni

RARE A LU1 D INC A. pe la mine. Trist si melancolic, el imi
comunicä situatiunea aventurei sale
amoroase-. El se afld turmentat pâtiä la disperare, vdzänd re-
zolutiunea amantei sale de al respinge dela inima ei pentru

www.digibuc.ro
 EMANC1PAREA TIGANILOR 41

totdeauna. Clementina erd gray bolnavä : aved atacuri de

nervi in toate zilele, §i doctorii cei mai buni se ingrijiau de o
boald de iniml. Aceasta faced totdeodatd lui Dined' o situa-
tiune de cele mai teribile : ca orn cu inimd, el acurna simtià
o amará mustrare de cuget pentru marea gre§eald ce fdcuse,
de a nu spune amantei sale adevdrul asupra originii sale.
El venià sä implore consiliul meu. Nu aflai altd pärere,
deal sä cerce ca sä capete o carte dela stápâna sa: atuncia
Franceza, vdzându-se in fatä cu un orn care nu mai poartd
lantul sclaviei, negre§it §i-ar schimbà ideia cumplitá care o
o srd§id.. Aà dar il indemnam ca sá se clued pela rudele
intime ale stäpAnei sale, sd le roage ca sá apuce pe cocoana
Profirita sd-1 ierte. .
Acuma nu numai acele rude, dar toatä societatea Malta
din la§i cuno§ted aventura aceasta. Cocoana Profirita nu pier-
duse mania de a da prânzuri §i de a veded mind lume la
masd ; §i când aved un bucdtar atât de maiestru, aved §i
mijlocul a-§i satisface aceastä pläcere ; cdei pentru masa bund
totdeauna se gäsesc doritori multi. Apoi când ascultà laudele
comesenilar, cocoana Profirita nu se puted opri de a spune
cu ce sacrificiuri de cheltuieli a putut formà un asemenea
bucatar, capabil de a servi chiar pe impärati cu multumire.
Ea spuned cum il chiamd: la finele mesei II chemd §i-1
ardtà la lumea sa, §i suraded cu pläcere când auzià mai ales
pe dame zicând : «et quel joli gallon !» Insu§i domnitorul,
care, era nepot cocoanei Profiritei, §i care era un bun man-
cdu, venià nepoftit la mesele suculente ale mätu§ei sale, §i
atât se simtià de multumit, incât dupa masá cered sä vinä
bucätarul, pe care, dupä ce-1 veded, -il bäted pe umeri §i-1
gratified totdeauna cu galbeni §i irmilici de aur 1.
Peste trei patru zile tândrul vein sä-mi dea relatiuni despre
clemersurile ce Meuse. Mai multe din rudele cele mai intime,
vere, peppate, cumnati, cumnate, dupd rugämintea ce el le
adresase, se duserä sä solicite cu cea mai mare caldurä li-
berarea lui. Toate silintele insä ramaserd. deserte : cocoana
era neinduplecatd. La cei ce o rugau, räspundeà cá ea nu-I
trateazd ca rob cd--1 considerd ca copil de suflet c'd a
fäcut sacrificii neinteresate pentru dânsul cd ea are afec-
liuni de murnä pentru el cá s'a deprins a-1 aved pe lângd

1 Pana la baterea monedei noastre nationale, se mai vedeau monede

turce0i de aur 0 de argint ; irmilicii. cari in Muntenia se numiau ico-
sari, aveau valoare de 5 lei: unii erau de argint altii de aur (Gti. S.).

www.digibuc.ro
42 G. SION

ea si a-1 vedea in toate zilele in firre cd se teme cä, daca

I-ar libera, el se va duce cu Franceza cine stie unde ; si a
aceasta nu-i convine.
Cu toate acestea tAndrul era dezolat. Stia &A amanta lui
sufere ; si el, el, care o iubia atat de mult, nici se putea.
apropia de llama I Ea ii trimisese raspuns cd, pe cat va fi
sclav, nu va suferi s'o vaza, §i ca, de va cuteza sä-i violeze
vointa, ea va mull. -
Atuncia, ii zisei eu, nu ai decal o singura cale. Voda,
dupa cum mi-ai spus, te cunoaste. Alearga la el. Cazi la
picioarele lui : roaga-l. Dupa cat stiu, el este bun si milos :
se va indura de soarta ta. Sunt sigur cA el va stärui cu
mai mult succes pe laugh mdtusa-sa. Voiu vorbi si eu ea
dansul, poate.
Va multumesc de inspiratiune. In adevar alta nu mi-a
ramas. Ma duc.... VA ascult...
Dumnezeu sali ajute I_

XXIV.

JOCUL DE CARTI IN T1MPUL Inca din timpul emigratiunii

EMIGRATIUNII DELA 1848. patriotice din 1848,. in timpul
petrecerii de aproape, un an in
Bucovina, invatasem a juca. carti. Intre planurile noastre de
a reforma tara prin carti (tipdrite bine inteles), deocamdatd
jucam carti : cu raposatul Negri, cu Cuzacare mai pe urma
s'a facut domn cu fratii Alecsandri si altii de ai nostri, ne
adunam adesea serile in casa patriarhala a bAtranului Eu-
doxiu Hurmuzaki si faceam partide de vist sau preferanta ;
dar mai ales cand, de frica holerei, ne gramadisem mai toti
la mosia Cernauca, in casa imbelsugata a neuitatului bAtran
Hurmuzachi, acolo nu numai serile, dar si ziva, ne exercitam
cu aceste jocuri, spre a ne petrece de urit.
La inceput jucam numai pentru ca sa ne pierdem timpul
mai cu placere. Dar unii din noi gasind ca. jocul fAra interes
este stupid, aducand de exemplu chiar pe copii cari, and
se joaca cu nucile, joaca pentru ca sa cAstige nuci, am in-
ceput a juca pe bani ; mai intai cloud* fise de o park apoi
cu o para fisa, apoi cu cloud, apoi cu patru si chiar cu zece.
and pierdeam cinci-sase gaup zieeam : «he ! mi-am facut
gustul... nu e nimica... cu atata nu ma ruinez...» ; iar cand
castigam ceva, simtiam o placere nespusa si ma indemnam
sd joc cat de des, si cat de scump. Mi-aduc aminte a intr'o

www.digibuc.ro
 EMANCIPAREA TIGAN1LOR 43

zi, la Cernauti, Cuza, trecând pe la gazda mea, imi bate in.

fereasträ, Ind chiamä 5i mä invitä sä merg sa fac partidd de
preferantä cu o cocoanä ce venise din Basarabia. Imi fäcui
toaleta i mä dusei cu dânsul. Era. cocoana Smärändita BaI5,
pe care o väzusem de cateva ori in la5i la frate-säu, marele
logofät Costachi Sturza : se ducea spre Paris, 5i se oprise
pentru cdteva zile in CernAuti. Ne primi cu o pläcere ne-
spusä i, cu gräbire mare, zise sä puie masa de cärti, invi-
tându-ne a Ilia scaune. OricAt de pasionatá Ora. cocoana
Smärändita pentru preferanta, care ziced ca. o joacä de 40
de ani, cu toate acestea, sau cA nu avea noroc in ziva aceea,
sau cd voià inadins sä se lase a fi batutà, dar Mud erori
foarte dese i foarte mari. Eu aveam o vend nespusa : nu
fäceam un joc, färä sh pun platch pe cocoana Smärändita.
Partenerul nostru rAded cu un chef nespus. Cocoana, când
faced grepala, facea miná de supärare : eu, ca s'o consolez,
Ii särutam mâna. Când din asemenea gre5ealä se veded Cuza
in cA5tig, atuncia el ii särutd maim. Apoi blestemându-5i
mereu ceasul cAnd a plecat din Basarabia, biata cocoanà.
sfAr5ia prin a rade 5i a se lAuda ca o revan5a. Fä-
cusem un talon, vi paguba cocoanei fiind vederatá, Cuza pro-
punea ca sä incetäm. Cocoana insá a stäruit sä tot continue,
!Ana ce am jucat trei taloane. Si atuncia adunându-se ci-
frele s'a väzut datoare cu aproape 2.000 de fise, din cad
1.500 erau ale mele... Cdnd ne-am pus la joc, nu fusese-
cea mai mich vorbä despre valoarea fiselor : credearn cA va
fi sau de geaba, sau cel mult un cräitar (fiincich ne aflam
in Austria) fisa. Deaceea cänd m'am sculat dela masa de-
joc, m'am gräbit a ie5i in balcon, ca sä mai iau putin aer
(fiind prea mare caldurA) i sd-mi fac o tigarä. Peste putin
partenerul meu má striga, zicând : «vino, frate, de-ti ia
tigurile.» ErA o movilità de galbeni pe masä.. Trage Cuza a
patra parte, iar restul mi-i impinge mie, ia galbenii i mi-i
varä in buzunarul pantalonilor. Am särutat mâna cocoanei
5i am ie5it, promitând ca sa mergem 5i a doua zi.
Cuza imi zice: «Nu-i a5à c'a fost bunä ziva de
astazi ? Douazeci 5i 5apte de galbeni sä capete in trei cea-
suri un emigrat särac, e un adevärat noroc.
Dar bine, mä rog, spune-mi cum am jucat ? Cum s'a
calculat fisa ?
Cate 10 creitari.
Cum se poate ? Dar eu n'a5 fi primit sä joe nici cii
un creitar.

www.digibuc.ro
44 G. SION

Atuncia n'ar fi jucat ea, dragul meu. Cocoana este

bogata si nu joach mai ieftin.
Cu toate acestea te rog gäseste pe maine alt partener.
Pe mine nu mai ma prindeti.
A doua zi m'am scuzat cdtre cocoana Smärändita printr'o
scrisoare, in care i-am spus cd am o migrend cumplitä, arà-
Vandu-mi pärerea de rdu cd nu pot s'o mai bag platcä.
Dar oricât mä siliam sá ma moderez si evit chiar ten-
tatiunile jocului, in cele din urmá am rdmas cu pasiunea
aceasta, puternic intäritä in mine ; asà cá dupd ce m'am
intors din ernigratiune, in loc sd alerg la umbra arborilor
singurateci, spre a md intâlni cu waptele zefirilor si ale mu-
zelor, in loc sä ma inchid ca mai inainte intre cei patru
pereti ai carnerei mele cu capul Mire cärti, mä fdcusem un
adevdrat orn desfrânat. Indatá ce inserà, alergarn la partide,
si jucam Vaud dupd miezul noptii cu o adevdratä betie, de
care nu m'am putut desbdrà deck foarte tdrziu.
CUM SE PETRECEA. LA lAst. Erau pe atunci in Iasi câtevâ
case, in cari se fäceau alternativ
intâlniri de petreceri serile. Se adunau bdtrâni si tineri, dame
si fete. Se inceped cu muzicä ;.se invârtiau catevà polci, ma-
zurci i valsuri ; apoi se organiza cartoforia. Trei feluri rie
locuri erau in uz : jocuri de noroc, precum : stos, lanskenet,
mach, jocuri speculative, precurn : vist, preferentä, pichet,
si jocuri distractive usoare, precum : ghiordum, calul alb, ramt
§i altele. Cele dintai erau, pot zice, jocuri infernale : se vedeau
ate 2, 4, ¡And la 10 mii galbeni pe masä ; se puned câte o
mie si cloud' mii pe o carte, si se intâmplà cä un partener
sä piardá patru i cinci mii de galbeni intr'o seard. Eroii
cunoscuti pe atuncia in jocurile acestea erau : lonicd Gre-
ceanu (zis si Badascu), Vasiticä Ghica, Nicu -Pavli, N. Ne-
gruti, Leonida Mavrodin. Mai toti acestia aveau câte 40-50
mii de galbeni, cari -rulând mereu dela unul la altul, in cele
din urmà s'au risipit ca pusderia pe care o spulberd vântul ;
§i mai toti au ajuns sä piardä -tot, ajungând la mizerie cea
mai extremd. La jocurile distractive, luau parte damele, fetele
tinerii cari le fäceau curte, sau cari nu stiau cum sd-si
petreacd timpul, pe atuncia neexistând cluburi sau cafenele
iie lume bunà ca acurna.
Eu eram unul din partenerii jocurilor zise speculative, la
cari se dedau oamenii cumpdtati ce pretindeau cA, färd sä
se ruineze, petrec in mod onest i onorabil ; insd in realitate

www.digibuc.ro
 EMANCIPAREA TIGANILOR 45

nu fAceau decAt ali pierde timpul, ba adese ori pierdeau §i

parale, läcomind färd succes a face jocuri in cari sperau sh.
cd§tige. Cunoscut intre preferentiarii cei mai iscasiti, eram
cäutat §i a.steptat mai totdeauna de cAtivA amici, cari pre-
tindeau cA am elegantA i nobletA la joc, aà cA le pläceam
chiar când le luam parale.
MOARTEA LUI DINCÄ. In seara zilei când mi-a venit DincA,
m'am decis sä sacrific partida, pen-
tru ca sA incerc a face cevà in catt;.a lui. Imi fácui o tualetä
mai ingrijitä §i mA dusei la vacluva unui colonel adjutant
domnesc, cu care mä aflam in intimitate, inch' de când träik
cu dânsul, cAci §i acesta fusese unul din partenerii cari mä
iubiä. Väduva, la care m'am dus, era o foarle frumoasA fe-
meie §i distinsä mai cu seamA prin spiritul §i gratiile ei
fermecAtoare. Ea atrAsese atentiunea lui VodA Ghica, care
n'a avut (paremi-se) mare dificultate de a o posede : era
in adevär §i greu pentru femeia cea mai virtuoasä de
a rezistA unui out,- ca acesta ; cAci dupä ce cA era unul_ din
cei mai frumo0 bärbati pe atuncia, apoi era §i domn al
Moldóvei, §i mai ales cunoscut pentru frumusetea sufletului
i sentimentelor sale nobile. Adjutantul, care §i el iubià pe
domnitor cu devotament, se reträsese din casA cu rezigna-
tiune, de0 aveA doi bAieti, §i detese loc lui vodä, indath ce
sin* ca inima femeiei bated in struna domneascä ; mai ales-
cA divortul se friceä cu mai mare inlesnire pe atuncia deck
acuma. Inteadevär vodA atAt de mult se räpise de gratiile
acestei femei, kick se decisese a se §i cAsätori cu ea, pentru
ca sA legitimeze totdeodatä na§terea unui bäiat ce fAcuse-
cu dânsa.
De§i servitoarea imi spuse CA cocoana este bolnavA, li
trimisei cartea mea. MA pofti inAuntru §i mä primi in ca-
mera de culcare, spuindu-mi cA e foarte bolnavA, cA doctorii
i-au spus cA are schiros (cancer) la sari, §i cA trebuie sä
mearga la Paris sh se opereze. ii spusei istoria lui DincA §i
o rugai sh intervie la vodA, dacA se poate. Ea mi-a promis,.
dar iatä cA. se anuntä vizita lui vodä. Voii sA plec, ea mA
opri. Voclä, cum intrA, merse de-i särutä mâna, intrebAnd-o.
cum se mai simte ; apoi intorcându-se la mine, imi multumi
cA viu sd tin tovArA§ie acestui Inger nenorocit, dupä cum
o numià el. Dupä trecere de cAtevA minute, ea mA invit&
ca sA povestesc istoria mea relativ la Dina. Vodä o ascultä
cu mult interes §i mA bittecuvântä de zelul ce arAtam ca sh

www.digibuc.ro
-46 G. SION

viu in ajutorul bietului rob. Dar iatA cd bolnavei ii veni un

acces de dureri teribile. VodA o apucä de o mand, cheman-
-du-md ca s'o fin eu de cealaltd. Tipa femeia scrapind din
dinti in crispatiuni teribile, incat mi se pdrea cd-mi strange
mana cu un cleVe. Voclä ant era de pdtruns, incat imi dete
§i cealaltd-mand ca sd o fin spre a da avant durerilor sale,
gemand, franganduli manile §i tävälindu-se pe canape& ca
un copil. Dupä o jumätate ors& trecù accesul. Bolnava rämase
-ca le§inatd, in mare släbiciune, cu ochii intor§i spre nobilul
ei consorte, fdcandu-mi semn ca sd. md ocup de el. Atuncia
inträ §i medicul. Eu ma strecurai pe u§e §i plecai, pdtruns
JAM la lacrimi de scena de dureri la care asistasem.

A doua zi, seara, pe and se gätia. cocoana Profirita sä se

coboare la masd, se anti* venirea lui vodd. Vreo zece per-
soane, cari fusese invitate la pranz, ii ie§irä inainte in capul
scdrii. Domnitorul salutä pe mAtu§d-sa §M spuse cd vine sd
mänance la ea. Cdcoana de gazda, fericitä de asemenea sur-
prizA, il a§ezd f'amasä in fatä cu ea, intre cloud cocoane fru-
moase, o veri§oarä §i o nepoatä. Acestea gäsirä inomente
favorabile ca sd-i spunä, pe intrerupte §i ferite de auzul co-
coanei Profiritei, scena ce avusese cu mAtu§a lor pentru li-
berarea robului bucdtar, ca unele ce doriau ca romanful lui
cu Clementina sä. se incheie cu bine. Vocld le spuse cä cu-
noa§te istoria §i le recomandd tdcere §i räbdare, asigurandu-le
cd pentru aceaMa a §i venit.
In adevär, dupä ce s'au sculat dela inasd §i societatea s'a
rdspandit prin saloane §i prin grdolind, ca sä-§i ia cafeaua,
voclä, rämanand singur cu cocoana Profirita inteo camera,
unde-§i sorbia .ciubucul §i cafeaua, dupd alte convorbiri ba-
nale, cugetand poate mult cum sd inceapä vorba inteo ches-
tiune a§à de delicati, in fine ii zise:
Stii, mätu§icd, cd daca am venit astAzi O. mdnanc la dum-
neata m'am decis totdeodatà sä-ti cer, ca pe timpul de urgie
turceascd, o platä pentru osteneala dinfilor.
Bucuros, mdrite nepoate, numai sä mä. asigurafi cd in
adevAr vi s'au ostenit dintii.
Ba §aga deoparte: am o rugäminte la dumneata.
Un nepot care domne§te are dreptul sd ordone.
Cu toate acestea el te roagd sä faci un schitnb : pentru
una, el iti oferd o sutä.

www.digibuc.ro
 EMANCIPAREA TIGANILOR 47

Mare generozitate, care nu §tiu dacä o merit ; dar despre

ce e vorba? Nu cumvä e§ti platit de frumoasele veri§oare ca
sa-mi repeti scena ce mi-au fäcut-o ele ieri?
Ce perspicacitate repede ! Dar dacá ai ghicit-o, pot sperà
ca nu ma vei refuzà?
Nu §uguiti ?... Serios?...
Pentru un rob Ili dau o sutä.
Nu se poate.
Doua sute!
Maria ta ai bucatari destul de buni.
Ti-1 las tot dumitale ; nurnai liber.
Nu se poate.
Draga matu§ica, dä-mi voie sä-ti spun cä in aceasta opu-
nere vaz o Mutate, la cari a§ putea raspunde ca un domn.
Ce fel?
Pot sa fac pe bucatarul dumitale, in momentul acesta,
§etrar sau sluger, §i atuncià el nu va mai fi rob.
Frumos §i comic, zau, ar fi! Cu toate acestea nu cred
ca-ti vei manji domnia ridicând la boierie pe Tigani.
Dar §i Tiganul e om, draga mätu§ica. i apoi când un
rob a supt din laptele civilizatiunii...
Adu-ti aminte, Maria ta, cà e§ti dornn §i trebuie sa fii
drept. Acel lapte al civilizatiunii, de care vorbe§ti, §tii cA i
I-am dat eu. Nu mä pune in pozitiune sa. ma caesc de ce
am facut.
Oricata dreptate sa aibi, cu toate acestea n'ai cuvânt
sa tii in robie pe un mu, pe care toata. societate t dimprejurul
dumitale il reclama §i-1 gäse§te demn de libertate.
Maria ta, da-mi voie sa-ti märturisesc aici, intre patru
ochi, secretul care ma face atat de indaratnica in ochii lumii.
Nu tin nici la robia lui DincA, nici la robia nimanui. Stiu ca
robia este un lucru uricios, §i când voiu inchide ochii, top
robii mei vor fi iertati. Asta sä o §tii Maria ta ; sunt gata sa
o jur acuma §i pe sfânta cruce.
Apoi ma lartd.., nu te inteleg...
Ifi voiu spune, ca sa ma intelegi. In nagerea acestui
baiat, caruia niciodatä nu i-am dat epitetul de rob sau de
Tigan, eu am avut §i am prepusuri cA s'a amestecat sangele
nobil al räposatului bärbatului meu. Am fost indignata poate
in sufletul meu, atunci când am simtit lucrul. Da1 §tii cat
am venerat eu pe soful meu : trebuià sa-i iert un mic päcat.
Nu i-am imputat lui nimica, nici am spus cuiva ceva. Dar
and s'a nascut acel copil, in care am vazut imaginea acelui

www.digibuc.ro
48 G. MN

om pe care I-am iubit, m'am simtit cuprinsa de niste sen-

tirnente neintelese, de un amor nebun pentru copilul acesta,
pe care sterpul meu pântece nu 1-a putut concepe. Deaceea
1-am crescut cu o dragoste secretä si cu deciziunea ca sä-1
fac orn, iar dupä moarte sa-1 fac si mostenitor peste o parte
din avere. Eu, acestea, lui nu i le-am putut si nici nu i le
pot spune: nu pot §i nu-mi vine a afisà in lume o slabi-
ciune, care la multi poate sa pall ridicolä. Acuma ma vad
intr'o situatiune penibilä : nu ma pot desparti de el ; am con-
tractat asa afectiune pentru el, a n'as putea träi o zi fará
sa-1 vad. Din nefericire poate, a iesit baidtul acesta mai bun
deat ma asteptam : bun, bland, ascultätor, cuminte, dpstept,
frumos... (de! uitd-te la el... para vezi pe Dumitrachi, Dum-
nezeu sa-1 ierte!). Acuma ce ma fac ? sa-1 iert? dar el a
doua zi se duce cu Franceza lui la dracu, si eu nu-1 mai
Arad ; si nevazandu-1, ce ma fac eu ? SA mor? Apoi mi se
pare a' am dreptul sä previu consecintele cari pot sa mä
ornoare.
Curios ! Curios de tot! zise vodä.

XXVI.

Oaspetii cocoaitei Profiritei, vazând pe vodA vorbind a-tat

de mult cu dânsa, se strecurara cu incetul, fara a-si luà adio,
fiindca noaptea era acum inaintatä, nevoind oarecum sa le
turbure conversatiunea.
Domnitorul, ascultând confidentele matusei sale, care paria
la un grad il induiosau, ramase mult timp pe cugete : apoi
sarutându-i mana, dupa cum fusese obisnuit din copilarie
§i ea, la randul ei, sárutand pe a lui, -ca pe a unui domn
ii zise noapte bunä si iesi.
Dina Oland a voda ramasese singur cu stäpana sa si
stiind a convorbirea lor era despre soarta lui, astepta pe o
treaptä de jós a scarii, in framântaturi de cugetari cari fa-
ceau sa-i bata si tâmplele si inirna. Când väzit pe domrlitor
coborindu-se, se scula masinaliceste, si, and se apropie, ii
säruta mana.
«N'am fäcut nimica cu stäpana-ta, ii zise el cu voce blanda
si intristatä. Dar tu nu-ti pierde speranta. Mai aibi räbdare
ateva. 41e...»
Voda plea, iar el, sfâsiat de durere, incepù a plänge. In
acel moment se auzi un sunet de clopotel. 0 copilä dintre

www.digibuc.ro
 EMANCIPAREA TIGANILOR 49

servitoare se väzù repede scoborând scara. Aceasta, indatä

ce vdzit pe Dincd, zise :
cAlergam sd te caut... bine eá te gdsesc... Coconita te
chiamä, sd te duci indatá la domnia-ei».
Dincà urcâ. sal-He, .si in mai putin de cloud minute erà In
camera cocoanei Profiritei.
«Pánd când ai sd mä necdjesti, domnisorule ? Pentru asta
te-am crescut, te-am alintat, te-am invätat, te-a-m indopat cu
de toate ? Mi se cuvin mie supdrärile cari necontenit le sufer
dela tine, de când am venit in Ord? Meritarn eu sä fiu tra-
tatä cu atâta nerecunostintä de un rob, pentru care am avut
initná mai malt clecât de mama ? Te-am chemat ca sa-ti
spun cea din urmá a mea hotärire pentru tine. Inghite-ti la-
crimile, ce vád cá le versi, si ascultä-md. Cât voiu trAi eu, nu
vei aveà iertarea care-ti sbârnie prin cap. Nu vei avea-o, fiindcd,
precum tu dupd. legi esti robul meu, si eu dupd inima mea,
sunt roaba släbiciunii mele : voiu sd te am langd mine, sd
te stiu sub coperämântul casei mele, sd te vdd in toate zi-
lele, in toate orele ; asta-i pläcerea mea. Intelesu-m'ai? Ni-
meni nu te va smulge de lânga mine, afarä de vei aye& in-
famia sd fugi ca un mizerabil Tigan. Atuncea voiu zice cd
ti-ai ardtat arama. lesi I»
Dina, care in cursul acestui, discurs plânged cu hohote,
voi sd zicä incd cevâ. Lacrimele insä il inecau; totusi, bol-
borosind, se auzi cuvântul : «Cle...men...» Cocoana Profirita,
plina de furie, se repezi asupra lui, si trAgandu:i o palmä :
«Na o Clementinä, sigan fard. obraz !» Apoi deschizând
usa, il imbrânci afard.
Dina väzându-se pälmuit si tratat de Tigan, lucru ce
pentru prima oard i s'a intarnplat In vie* lui, veni la des-
perarea cea mai extremä. El acuma isi veded toate iluziunile
sdrobite, toate sperantele pierdute. Un moment subit de ne-
bunie il cuprinse. Alerga indatä in camera sa, puse mâna
pe un pistol frumos cu cloud tevi ce-1 cumpärase dela Paris ;
apoi iesind, urcd. cu pasi repezi scara, intrd in camera Cie-
mentinei, care-si fäcuse bagajele, gata pe a doua zi sä
piece.
Doll& detunäturi succesive rásunard in casa cocoanei Pro-
f iritei. Când alergara sä vazd ce este, aflard cloud cadavre :
unul 1 Clementinei,.strdpuns de glont sub tâta in inima ;
celälalt, al lui Dina cu creierii sdriti in tavan !
G. Sion, Suvenire contemporane.

www.digibuc.ro
 50

EMANCIPAREA TIGANILOR Acestea se petreceau in seara

SUB GRIGORE GHICA . de 27 Noernvrie 1855.
Voda, dupá plecarea sa dela co-
coana Profirita, se grabise a se cobori la curtea domneascä,
unde-1 a§tepta consiliul de mini§tri. Mai totdeauna avea el
obiceiu a convoca consiliul In orele de seara.
Era in urma evacuarii OM de ocupatiunea ruseasca. Ras-
boiul oriental era concentrat In Crimea, §i principatele noastre,
ocupate de o§tiri turce§ti §i austriace, se guvernau iarä§i de
domnitorii cari päräsisera Wile sub Muscali. Grigore Ghica
de asta data sa emancipä de influentele protectoratului mos-
covit: urma o politica cu totul nationala, jar cätre marile pu-
teri europene pleda abolitiunea protectoratului, Unirea Prin-
cipatelor §i numirea unui domn strain de vita regala, luat
dintre familiile domnitoare in Europa occidentala. El numise
tin minister din elementele progresiste ale tärii, dift bärbati
cunoscuti prin virtutile lor civice, prin patriotismul §i libera-
lismul lor. Erau : Costache Negri, cel cu inima de aur, la
lucrarile publice; P. Mavrogheni, cel experimentat §i cu minte,
la finante ; Dimitrie Ralet, stoicul, la culte ; Anastasie Panu,
cel cu sufletul mare, la justitie ; Milicescu, vechiu colonel, la
rasboiu1; Costache Ghica, fiul cel mai mare al domnitorului,
la externe ; stefan Catargiu, bátranul, la interne. Acest din
urma, singur, era luat din elementul ruginit al aristocratiel,
numai in consideratiunea capacitatii §i integritatii sale cu-
noscute.
Iatä cum imi povesti raposatul Anastasie ,Panu, a doua
zi, cele petrecute la palat In seara aceea:
«Venind voda §i punându-se In capul mesei, ne invita O.
§edem. Pana a nu veni la ordinea zilei se rezolvirá câteva
recomandatiuni de numiri de prefecti §i alp functionari mai
inferiori. Dupä acestea, eu, luand cuvântul, zisei cä sub pre-
§edinta domneasca s'ar cädeà sa ne ocupam de chestiunile
cele mari, a cärora deslegare le a§teaptä opiniunea publica cu
nerabdare. Ralet zicea ca.' ar fi timpul favorabil sa. se ia ave.
rile rnanastirilor acaparate de Greci §i O. se dea egumenh
greci peste hotar. Negri stäruià ca mai intai sa se desfiinteze
censura, §i dupa ce organele de publicitate vor demonstra mai
clar drepturile poporului §i aspiratiunile tArii pentru diverse
1 In original resbel.

www.digibuc.ro
 EMANCIPAREA TIGANILOR 51

imbundtAtiri, apoi guvernul sA se facA executorul cererilor sale

legitime. In fine, dupA ce.mai toti mini§trii, uniti altfel In prin-
dpii, cereau fiecare prioritatea tractärii subiectelor de cari se
interesa mai mult, domnitorul ne spune cA pArerea sa este a se
tractà mai Intai chestiunea ernancipArii Tiganilor, care i se pare
mai u§oarA, fiindcA oricum am rezolva-o, nu e de naturA a pro-
vocA complicatiuni exterioare. Eu, cu Ralet, opinam cA pentru
aceasta M. se emitA un simplu decret, care sA declare cA scla-
vajiul se desfiinteazA, fArà nici o desdäunare. Catargiu a In-
ceput a strigA cA aceasta ar fi o spoliatiune. Eu sustineam
cA Tigariii, prin indelunga lor robie, §i-au plAtit pretul §i
apoi adaugam cA ar fi crimA a taxA valoarea sufletelor orne-
ne§ti, fixând un pret oarecare. Çuvintele mele au provocat o
discutiune foarte violentA, când un adjutant domnesc veni §i
anuntA cA a venit aga de ora§. VodA zise sd intre, §i I! In-
trebA de are cevA nou a-i spune.
0 curioasA tragedie, mAria ta I zise aga. BucAtarul
cocoanei Profirita Pa§canu, nu §tiu pentruce, dar se zice cA
pentru o intrigA amoroasA, a ucis Re o FrancezA, cameristA a
cocoanei, apoi s'a sinucis §i el.
Si a murit? IntrebA VodA.
Amândoi.
VodA se sculA In sus, palid, §i incepù a se invârti repede
prin casA, frecânduli tâmplele §i bAtându-se pe frunte.
Ministrul de interne Incepe a ordonA prefectului politiei ca
sA meargA numai cleat sA constate cauzele ce provocat
asemenea crime.
Ce sA constate ? zise von.. Noi suntem rAspunzAtori
inaintea lui Dumnezeu pentru asemenea crime.., noi, cari to-
lerAm incA ni§te legi cari ele InsA§i sunt ni§te crime... Ce
cercetare se mai Incape ? Cauza o cunosc eu... Nu e o orA
de când am vorbit eu' cu acel nenorocit tânär. Nu §tiu ce-1
va fi silit a-§i da moartea... dar §tiu c, dacA aveam mai
multA tArie de inimA, cu un cuvânt 1-a§ fi declarat liber, §i
acuma, In loc de douA cadavre, ar fi vAzut lumea douA su-
flete fericite. PAcatul este al meu... Oh I Dumnezeule l cum
II voiu plAti oare ? VA conjur, domnilor mini§tri, sä nu pArAsiti
palatul Inainte de a rezolvi chesfiunea emancipArii tiganilor ;
cAci consider ca crimA de a mai suferi sclavia aceasta barbarA.
Vodä ne pärAsi §i trecù In apartamentul sAu de culcare,
plin de emotiuni §i de supArare.
Dupa mai multe discutiuni, convenirAm sA facem emanci-
parea cu desAvâr§ire, acordând câte zece galbeni de fiecare

www.digibuc.ro
52 G. SION

suflet. Se prezentd insd o mare dificultate : de unde vom

OM bani ? Finantele tarii sunt sleite : tam este stoarsd §i,,,
scursd de atâtea ocupatiuni. Capitaluri §i capitali§ti nu avem.
Fiscul credit nu are, pentru ca sd facd apel la un imprumut
national. Ministrul Mavrogheni Insd Ite-a ardtat singurul mijloc
practic. Legea s'a §i fAcut pe baza ca posesorilor de Tigani
sd li se dea bonuri fiscale, plätibile din impozitele ce se vor
aruncA asupra emancipatilor».

XXIX.
Renunt de a descrie consternatiunea tuturor locuitorilor
din casa cocoanei Profiritei. Voiu spune totu§i, pe scurt, cd
aceastd nobild damd, care purtà un adevkat interes de inimd
pentru Dincä, care insä altfel intelegeä ideile de libertate, de
dreptate §i fericire, s'a simtit sguduitd pânà la inimá. Ea a
luat un adevärat doliu: §i-a litchis casa pentru totdeauna ;
pränzuri n'a mai dat ; vizite n'a mai fäcut, nici n'a mai primit.
VázAnd cd puterile fizice din zi in zi ii släbesc, s'a grAbit
a-§i face testamentnl. Auzind de legea emancipärii tiganilor,
a trimes domnitorului o declaratiune prin care fAceä. cunos-
cut O.' nu prime§te nici o despägubire pentru robii säi, cu
conditiune cd zece ani sä fie scutiti de orice dare personald.
Completând testamentul räposatului ski sot, inaugurd fun-
datiunea spitalului din Tdtära§i, dedicându-i toatä averea §i
punându-1 sub tutela epitropiei sfântului Spiridon. Apoi nu
intärziè a se stinge ca o candela, rugändu-se Creatorulul ai
primi sufletul intru impärätia sa §i a o iertà de räul ce a
fäcut lui Dincd.
XXX.
Mama lui Dina, neputând mult timp a suferi durerea
de pierderea fiului sAu, fu lovitd de ftizie. Toate ingrijirile mele
de a-i prelungl vie* furd de§erte. Ea pand inteun an muri,
lAsând sotului sAu economiile ce-i pästrase iubitul ei fiu in
zilele lui de prosperitate §i o bunicicd suma de bani ce-i do-
nase vechea sa stäpând.
XXXI.
Emanciparea Tiganilor fu primitd cu bucurie nespusä §i acla-
mata de toate elementele progresiste din Moldovi Mai intäl
junimea din toate pArtile s'a grAbit a trimete declaratiuni cd.

www.digibuc.ro
 EMANCIPAREA TIGANILOR 53

nu prime§te despagubirea acordatd de lege 1 Dupd acest

exemplu, urmard asemenea declaratiuni din partea mai rnultor
boieri, chiar din cei mai mari §i mai bätrani, precum : Chi-
cule§tii, Rosete§tii, Cantulegii, Sturze§tii, §i altii, cari, in fa'a
acestei legi atat de populare, se grdbiau a se arätà genero§i
§i a probà cd nu sunt rebeli spiritului de civilizatiune al se-
colului.
Dupa emanciparea Tiganilor, venl §i emanciparea cugetärii ;
se suprimd censura. Cu aceste doud mari acte, Moldovenii
prin fapt au rupt protectoratul rusesc : cdcr dupa Regula-
ment, §i chiar dupa Conventiunea dela Balta Liman, guver-
nele principatelor nu puteau face cea mai mica lege, fall au-
torizarea celor doud puteri protectoare, §i mai ales a cabi-
netului dela Petersburg.
Inceputul fäcut de Moldoveni pdrft a incuraja §i pe fratii
Munteni. La Bucure§ti, domnind un guvern ie§it mai mult din
oficina cabinetului rusesc, domnitorul nu cutezd a luà nici o
masurd care ar fi avut reminiscente cu revolutiunea dela
1848. De astd datä insä s'a vdzut tarit de Moldoveni. Con-
siliul de minktri, in ziva de 14 Decemvrie 1855, a propus
§i el emanciparea Tiganilor din Romania pe acelea§i baze 2
0 populatiune de peste cloud. sute mii suflete a inältat ru-
gile sale catre Dumnezeu, multumindu-i cd pot trdi sub ra-
zele libertätii ; §i toatd lumea civilizatá a aplaudat mi§carea
progresului natiunii romane, care pand intr'un pätrar de secol
dupa aceea, a cucerit toate libertatile, independenta, regatul
§i numele säu in hora popoarelor cu drepturi la vieata na-
tionald.
1884.

1 Eu insumi, care mogenisem dela párinti 46 suflete, §i pe cari le

emancipasem de fapt, läsandu-le demult sa tr'aeasa in libertate, am
renuntat la despkgubire (Gri. S.).
2 Acel consiliu era compus de Manolachi BAleanu, loan Campineanu
(batra'nul), Nicolachi Bäleanu, lancu Otetele§anu, Alexandru Plajino, loan
A. Filipescu 0 G. B. Stirbel, fiul domnitorului (Gut. S.).

www.digibuc.ro
 IN ARI-HVELE KISINEULUI

TAR1LE ROMANE In toamna trecuta (1887) intorcandu-ma

DELA 1806 LA 1812. dela Odesa, m'am oprit la Ki§indu, vechiu
ora§ moldovenesc, acum re§edinta a gu-
vernatorului Basarabiei. Aveam recomandatiuni pentru ca
O. pot rasbate in arhivele gubernfale, pentruca O. urma-
resc documentele mentionate Inteun studiu din Memoriile
societafii arheologice ruse§ti studiu ce aträsese atentiunea
Academiei noastre in sesiunea anului trecut. Ajuns in acest
ora§, ma' pusei O. caut, §i nu fära greutate aflai pe d-1 Alexei
Nacu, ,autorul studiului mentionat. Acest domn, care pas
treazä putin mandria de a se numi Roman, ceeace a ajuns
cam rar lucru in Basarabia, m'a invitat s5.-1 caut la sediul
Upravleniei 1, unde ocupá functiunea de secretar. Acolo m'a
prezentat la vice-guvernorul rus, care nu §tie nici o limbh
sträinä, caruia i-a arätat dorinta mea de a face ceva urmäriri
in arhiva numita «a senatorilor». Acesta, departe de a arata
vreo dificultate, recomanda d-lui Nacu ca sa-mi satisfaca do-
rirrta. M'am coborit deci la arhivä, unde mi s'a pus sub
ochi «Opisul», sau registrul general al dosarelor acelei ar-
hive, scris (bine inteles) in limba ruseasca. Fiindca eu nu
cunosc aceasta limbä, d-1 Nacu mi-a tradus titlurile mai multor
dosare cari i s'au fost parut mai demne de atentiune, no-
Wind numerele §i titlurile ce purtau ; apoi a recomandat ar-
hivarului a mi le pune la dispozifiune, spunandu-i ca am
voie sa trag §i còpii depe actele ce mi-ar fi necesare. Nici
nu-mi inchipuiam O. gäsesc atata delicateta in biurocratia ru-
1 Guvernamântul provincial (OH. S.).

www.digibuc.ro
56 G. SION

seascd. Arhivarul imi spuse cd, pentru decopiare din limba

francezd sau rusd, poate pune la dispozitiunea mea pe o fiicd
a sa, care a fácut clasele gimnaziale, care vorbeste si roma-
neste, mamd-sa fiind romancd ; iar cat pentru decopieri din
limba romand, mi-a spus cá nu-mi va putea recomanda pe
nimeni, fiincicd nici chiar popii nu stiu scrie romaneste, ca
unii cari in seminarii nu invata deck numai lectura cartilor
bisericesti, cu litere vechi chirilice. Dupd aceasta urmai pe
arhivar cdtre localul depozitelor arhivei. Intreband de ce se
numeste garhiva senatorilor», mi s'a rdspuns cd titlul acesta
It poartd, fiincicd ea s'a compus pe timpul cand senatori de
ai imperiului guvernau principatele cu titlul de presedinti.
Aceastd arhivd s'a transportat in Kisindu- dupd. incheierea
OA la 1812, cand s'a luat si Basarabia. Salele unde se
pdstreazd aceastd arhivd sunt intunecoase din cauza ingra-
mddirii stelagiurilor. Dupa aerul ce respiram, mi se Oreà cá
md aflu in niscai catacombe mormantale ; in adevär mi se
pdrea cd vedeam acolo mormaritul tristei istorii a Romaniei
in anii de durere dela 1806 pand la 1812.
Timpul fiind inaintat si peste jumdtate ord trebuind a Tge
inchide cancelaria, läsai pe arhivar sa caute si sd aleagd
dosarele ce insemnasem si plecai cu promisiune ca a doua
zi, la 10 ore, sd le pot aved sub ochi in cancelaria sa.
Nu cerusem mai mult deck vreo doudzeci de dosare,
fiindcd in cele cloud zile, cat imprejurärile imi permiteau sd
stau in Kisindu, calculasem ca. abia pe acestea le voiu puted.
frunzdri.

Cu mintea proaspdt impresionatä de citirea tneftroriilor

comitetului Langeron, adunate de Al. Odobescu si publicate
sub auspiciile Academiei (supl. 1, vol. III, fasc. 0, mi se pared
acuma cá am sub ochi istoria dezolatelor noastre pH dela
1806 pand la 1812. Zic gclezolate», fiincicd, dacd vreun
cronicar contimporan s'ar fi pus sd noteze suferintele ce
au indurat populatiunile amdritelor noastre tad in aced epocd,
ar fi fdeut un adevärat martirologiu. Mi se desfrisurau inaintea
vederilor tablouri cari de cari mai triste si mai sfasietoare:
Teritoriul pästrat de strAmosii nostri prin lupte de secoli, in-
vadat fall de veste, färd nici o consideratiune de dreptul
gintilor, de o numeroasd armata. ruseascä, care ocupase ce-
tdtile despre Nistru si päsià inainte, zicand cá voeste sa treacd
spre Boemia ; domnul Calimach. dela Iasi si Sutu dela Bu-
curesti, cdutand azil In cetätile si In taberele tarcesti ; alti

www.digibuc.ro
 tr ARHIVELE KI$INEULUI 57

domni venind in furgoanele ruse§ti spre a le ocupà locurile ;

divanurile, transforrnate in niste biurouri executive automate,
lucrând sub ordinele generalilor ru§i, cari din când In când
se premeniau In dictaturile lor ; boierii tärii, nedumeriti in
ale politicei, fArA con§tiintA nationalk fArà aspiratiuni certe,
orbecând când spre Muscali, când spre Turci, mi§cati de sin-
gurul dor ca sA se mentinä in privilegiurile lor §i sä apuce
functiuni aducAtoare de venituri §i foloase bune ; cetatile
despre Nistru apucate prin surprindere, iar cele despre Dundre
asediate si mereu härtuite ; locuitorii din orase totdeauna
amenintati de sabie si de foc, i totdeauna cu carele de ba-
gaje gata spre a emigrA ; locuitorii din sate siliti a da fie-
care ospitalitate la câte 5-6 soldati si a i nutri fArá nici o
platA, oricât ar fi voit sA stea In mizerabilele lor locuinte,
storsi pAnd la cea din urmA pasAre sau vita, pâtrA la cea din
urrnA bucatA de mdmäligA sau picáturA de vin ; satele din
raialele cetätilor, frumoase, bogate §i prospere sub auspiciile
garnizoanelor turcesti, atunci calcate, prAdate, arse si distruse,
sub motiv cA locuitorii lor sunt spioni turce§ti ; täranii mereu
executati pentru transporturi, 414 la fum §i pârliti la foc de
implinitorii därilor, ajunsi la mizeria cea mai extremA, pArA-
sindu-§i in cele din urinà cäminele spre a emigrA in alte
tad ; iatä putine tablouri, cari totusi pot da o ideie despre
starea de ticAlo§ie a nefericitelor psi române.
Dar sA luAm lucrurile cu putin mai inainte de venirea acestei
ocupatiuni.
DupA tractatul de pace incheiat la Iasi intre Turci si Rusi
la anul 1702, stipulându-se ca domniile tárilor române sA se
dea pe câte sapte anì (si a nu se puted schimbA domnii
farA vinA vAditA), in Moldova se numise Alexandru Vocla
Moruzi, iar' in Muntenia Constantin Ipsilante. Amândoi acesti
dornni pAreau predestinati sA inaugureze o erA de pace si de
prosperitate putând sA mai räsufle de bântuirile incursiunilor
cetelor rebele ale CArjaliilor §i Pasvantliilor. Locuitorii, scu-
tindu-se pe timp de doi ani de orice impozite dupä un ha-
tiserif al sultanului (ca recunostintä pentru suferintele ce In-
duraserA §i buna credintA cu care se purtaserA cAtre Turci in
räsboaiele anterioare), satele Incepuserä a se intetneià §i im-
bel§ugarea a pätrunde pAnä §i in bordeie. Numitii domni insA
nu apucaserd sa Implineascà patru ani de domnie §i deodatá
se simprA amenintati nu numai a fi destituiti, dar si ornoriti,
bAnuiti cA ar fi vânduti Muscalilor. In realitate bAnuielile Tur-

www.digibuc.ro
58 G. SION

cilor nu prea erau neintemeiate ; caci defectiunea lor s'a dat

pe fata indata ce vazura ca acestia s'a decis sa ocupe principa-
tele. Poarta atuncia i-a inlocuit, numind in Moldova pe Scarlat
Calimach, iar in Muntenia pe Alexandru Sutu. Acestia insa,
dupa abià zece zile de domnie, se vazura nevoiti a-si pArasi
tronurile, fiindca Rusii inaintau cu pasi repezi spre a ocupà
principatele. Deaceea atat domnii maziliti, cat i cei
nati a-i inlocui, 'Ana sa vada ce se va alege cu räsboiul, se
invârtiau de colo pana colo prin taberele beligerante, unii in
cele rusesti, iar ceilalti in cele turresti, jucand mai mult ro-
luri de spioni in serviciul unora sau altora.
Turcii, cari se tineau in defensiva in cetätile depe malurile
Dunarii, auzind de inaintarea Rusilor, au cugetat sa ocupe
capitala Romaniei. Deci vreo zece mii, sub comanda lui
Aidin Pap delà Giurgiu si a lui Chiose-Chehaia dela Rus-
ciuc, cuprinsera imprejurimile Bucurestilor. Aici, dupa plecarea
lui Ipsilante si a celor mai multi boieri greci, ce se tineau de
curtea lui, boierii pärnanteni, dui:Ca recomandatiunea chiar
a lui Ipsilante, constituiserä u guvern provizor, Cu toate
acestea venirea Turcilor i auzirea despre inaintarea Musca-
lilor raspandise o adevaratä panicA, fiindca se credea cá räs-
boiul se va face chiar pe stradele capitalei. Deaceea mai
toti boierii i negutitorii mai cu dare de manA, stau cu ba-
gajele incArcate in care, spre a se puteit trage la munti sau
a trece frontiera. In interiorul orasului, cu toate aceste
era neturburatA. Autoritätile constituite, ajutate de pu-
tina putere armatä infiintata de .Ipsilante, in pulinele zile ale
domniei sale, compusä din vreo trei sute de harvati, aven-
turari adusi din provinciile crestine de peste DunAre. tineau
buna ordine pe cat se putea. Turcii voirä sä dezarmeze ateastä
mica armatä, vazând-o compusd din oameni ce le inspirà ba-
nuiele. Harvatii insä, simptind de aceasta, se inchisera in Ma-
nastirea Radu Vodä, decisi a se tineà in defensivA pana la
venirea Rusilor, dupä cum le ordonase Ipsilante, pe care ei
tot de domn legitim Il considerau. Afland ca Rusii au ajuns
la Urziceni, o delegatiune de boieri, in frunte cu banul Cos-
tachi Filipescu, a fost trimisd inaintea lor. Acolo s'au pre-
zentat inaintea generalului Miloradovici, care comandà corpul
de avantgarda al Rusilor, rugandu se ca sA gräbeasca a veni
la Bucuresti, unde sunt asteptati ca liberatori. Miloradovici
trimite inainte pe vocIA Ipsilante cu cateva sotnii de cazaci
ca avantgardA. Turcii, când au zärit cei intai Cazad ivindu-se

www.digibuc.ro
 IN ARVID/ILE ISI*LNEULUI 59

despre Olänita 1, au dat alarmn de retragere. Harvatii, ie§ind

din Mänästirea in care se baricadase, se näpustird asupra
invalizilor §i bolnavilor din post-garda turceascd §i mäceldrird
vrep mie de oameni; apoi täindu-le capetele, au fActit cu
ele, dupä datina din tara lor, piramide la inträtile palatului
domnesc, preparat pentru primirea generalului ; in fiecare
cap infipsese ate o lumânare aprinsa, care, dupd cum cre-
deau ei, pe intunerecul de seard când aved sä intre generalul
in ora§, trebuià sä-i faca mare plAcere. Generalul insd, de-
parte de a se fi multumit de asemenea ovatiune, s'a supärat
foarte mult, s'a infiorat §i a refuzat de a intrà pe poarta
palatului. Banul Filipescu, care insotià pe Miloradovici in
trásurd §i, ca cunoscdtor de limba francezd, ii tinuse továrdOe
§i pläcutd §i utild, profita de ocaziune pentru ca sa-1 atragl
in gazdd la dânsul. Aceasta ii convenià pentru multe calcule :
intâi, pentru ca sa poatä scäpà de ponosul ce apasa pe capul
sdu (dupä indicatiunile consulului rusesc) cä erà partizan al
Turcilor; i apoi pentruca sä se insinue in favorile acestui
mare personaj, ce venià ca dictator in tail. Miloradovici,
care pand atuncia nu avusese timpul a cugetà la denuntäri
§i intrigi, primi invitatiunea §i se cobori in somptuoasa casä
a Filipescului. Acolo ii ie0 inainte §i-1 primi una din fiicele
banului, care (dupä curn zice' cronica) nu era prea frumoask
dar prin educatiunea ce câpätase, prin spirit §i prin gratii,
era cea mai distinsä persoanä din Bucure§ti. Miloradovici nu
numai cd a gustat multumirile ospitalitatii cei mai cordiale,
dar in curând s'a fermecat de gratiile tinerei fete. El ii fäch
curte cu asiduitate, promitându-i chiar a o lud in cdsätorie,
fiindcd el nu era insurat. Nu se §tie ducä fata a cerut con-
siliul §i permisiunea tatälui ei de a primi propunerile lui
Miloradovici; dar este de crezut cd Filipescu, pentru intere-
sul ce aveä de a captivä pe Miloradovici in favoarea sa, a
primit situatiunea. In curând ora§ul intreg a §tiut cd fata lui
Filipescu este amanta lui Miloradovici, iar pe Filipescu l-a
väzut investit cu demnitatea de pre§edinte de divan §i cu
puteri nemarginite in administratiunea tarii. /
Miloradovici, care se vede ch. nu erà nici prea frumos.
nici prea june, spre a indulci pe Dulcineea sa, IAA ncupa-
tiunile räsboiului in grija altora §i in planul al doilea, spre
a se ocupà mai mult de distractiunile sale galante.
1 0 ciirciuma coperita cu olane, ce era la jurnAtatea potei dintre
Bucure§ti i Sindrilita (OH. S.).

www.digibuc.ro
.60 G. SION

Casa lui Filipescu se fäcù leagänul veseliei §i al desfätärii:

prânzurile somptuoase, balurile se succedau färd intrerupere ;
iar ilustrul §i fericitul curtezan sd distingeA intre toli cavalerii
§i ofiterii prin adresa sa pentru danturi §i prin salturile sale
extravagante. Preocupatiunea sa pentru petreceri a mers [And
acolo ca, pe and armata de sub comanda sa se decimA
de iruptiunile Turcilor din Giurgiu, el cered dela Petersburg
maie§tri de dant, cari sd Inv* pe cocoane a dantà cadril
englezesc, mazurca §i cdzkeasca, fiincicd pand atuncia nu
erau in uz deck danturile nationale : hora, chindia, brAul,
bätuta, §. c. I. Trebuià dar sd se aducd maie§tri de dant
pentru ca sá organizeze balurile dupd moda ruseascd, rezer-
vAndu-§i generalisimul sarcina de a da lectiuni amantei sale.
Dacd §tiam ruse§te, a§ fi avut pläcerea a da lectorilor mai
multe detailuri despre dosarul maie§trilor de dant.
Pe timpul acela se vede cd capitalele tarilor române, §i
mai ales Bucure§tii, posedau tipuri de frumusete mari §i fer-
mecdtoare. Generalii §i nenumdrata multime de ofiteri ru§i,
adoratori ca totdeauna ai sexului frumos, de§i nu §tiau pe
atuncia limba francezä, dar avurd talentul a scoate toate fru-
musetele de prin ginecee §i a le aduce la baluri ; §i in cele
din urrnd top i§i gdsird amante ì tiitori. Insu§i bdtrânul
Cutuzov, la etatea de 75 ani, dupd spusa contimporanului
sdu, .comitelui Langeron, a cdzut in vAltoarea ametitoare a
valurilor Afroditei
Impäratul, informându-se de mizeriile ce se petreceau in
lagdrele armatei sale, a trirnis pe mare§alul Prozorovski pentru
ca sá indrepteze lucrurile. Acesta, ca bun administrator, a
despärtit administratiunea militard de cea civild: pe militari
i-a läsat sub comandele lor respective, iar peste cârmuirea
civild a ambelor tdri a numit un pre§edinte, pe generalul-maior
Cu§nicov, ales dintre senatorii imperiului.
Aceastä numire pare cd a dat oarecare sperante de in-
dreptare pentru afacerile tdrii, fiindcd primul dosar ce am
deschis 1-am vdzut cuprinzând adrese de felicitare §i de-
monqtratiuni de supunere §i fidelitate din partea clerului §i
boierilor din ambele tad. Cu§nicov a numit pre§edinte al
divanului Moldovei pe bkranul lordachi Bal§, care nu târziu
La un bal dat in onoarea lui, väzänd o persoaná tanárá i frumoasfi,
a intrebat pe C. Varlam, care era vice-presedinte al divanului i vistier,
cine este si daca poate face cunostinta ei. Varlam i-a prezentat-o ca
riepoatä a sa. A doua zi sotul tinerei femei, un anume Guliani, a dus.o
insusi g a lásat-o in iatacul lui Cutuzov (Gli. S.).

www.digibuc.ro
 IN ARHIVELE KISINEULUI 61

murind fu inlocuit de lordachi Roseti Rosnovanu. In Mun-

tenia, dupa stäruintele lui Miloradovici, s'a numit banul Fi-
lipescu, care, la rândul ski, a compus divanul din rudele,
amicii si creaturile sale ; iar toate functiunile, (cari dupd da-
tina depe atuncia se dau pe cäte- un an), au fost date la cei
ce oferiau mai bun pret, la oamenii cei mai rapaci, mai
avizi si mai imorali, cari au adus tam la sapA de lemn.
Langeron, despre ale caruia memorii am vorbit, in vederea
lucrurilor si a societAtii de atuncià, zice : «Nici o descrip-
«tiune nu poate sd se apropie de adevdr, voind a spune ce
«sunt impiegatii Valahiei. Excesul imoralitätii lor, si mai bine
ezis al sceleratetei lor, este si intristAtof si revoltätor pentru
«umanitate. Numirile de ordine, de justitie, de probitate, de
«onoare, sunt adeseori uitate. In Valahia se cumpard. toate
«functiunile, adicA se pläteste dreptul de a comite cu impu-
«nitate toate crimele. Orice functiune imbogdteste repede pe
«cel ce o capAtä, si peste un an trebuie s'o päräseascA si
«s'o cedeze altuia,caci si aceasta este un abuz al acestui
«guvern monstruos, cd. oHce impiegat nu ste mai mult de
«un an intr'o functiune oarecare ; atunci el vine la Bucuresti
«spre a träi Inteun lux nu numai desfrAnat, dar si de rdu
«gust, risipeste repede fructul rApirilor sale, si dupd doi
«ani de inactiune, cumpdrä iardsi o functiune si se imbogA-
«teste din nou, spre a reveni in capitald ca sä se toläneascd.
«in acelas lux... Jafurile, furturile, cruzimile impiegatilor
«valahi nu sunt nici secrete, nici colorate de vreun pre-
«text or.recare : influenta banilor in procese, acapararea
«granelor nu sunt deck mijloace totdeauna intrebuintate,
«dar foarte secundare. Sunt altele mai productive, cari nu
«sunt scäpate din vedere. Tara este impartita in districte,
«si fiece district e guvernat de un administrator numit,
«ca in Rusia, ispravnic. Aceste functiuni au o taxä mai
«mare sau mai micA, dupd ceeace pot a raporteze bole-
«rilor cari le cumpära dela membrii divanului. Ispravnicii
«sunt despoti in jurisdictiunea lor. Ei iau färä rusine
«sau interes dela oricare Oran, scule, vite, bani, mice
ear aveä.. Fiecare familie e datoare a pläti la divan o capi-
«tatiune oarecare : ispravnicul o dubleazA, o impAtreste, o in-
«zeceste, fdrd sd fie autorizat prin vreo lege sau ordin si
«imparte suma aceasta cu membrii divanului. Dad. täranul
«cuteazA a se opune la aceste exactiuni, sau a se plange,
«este intemnitat, despoiat, bAtut si torturat cu casne alese,
«in care adeseori moare, sau printr'o rafinare de cruzime a
www.digibuc.ro
62 G. SION

«sbirilor lor, vede torturand inainte-i pe sofa si pe copiii

«säi... Postul unui ispravnic aduce pand la 8.000 galbeni
«venit pe an.
«Capul politiei din Bucuresti se numeste agd. El este
«cate odatä protectorul hotilor, gdzduitorul furturilor, si aceste
«oneste functiuni ii aduc cdte 15-20 mii galbeni pe an.
«Spatarul intretine o militie de arnduti spre a urtnäri si a
«prinde pe talharii ce bat drumurile §i pädurile. Arndutii
«insà sunt cei cari furd si ucid, si impart adeseori veniturile
*lor cu spätarul. In anii buni, foloasele sale se socotesc la
«la 15 mii galbeni.
«In fine divanul,compus dintr'un mare vistier tezau-
«rar care este primul membru, si de trei sau patru con-
-«silieri, primeste fati§ o retributiune dela fiecare impiegat,
-«§i astfel i§i face. un venit dela 30 la 40 mii de galbeni.
«Se intelege cd aceastä functiune este foarte cdutatd...»
Va fi exagerat poate comitele Langeron ace.ste lucruri si
apte, fiindcd.in adevär el veded foarte rdu societatea bucu-
resteanä. El in toti boierii veded trädatori §i oameni vanduti
Turcilor. Dar pand la o desmintire serioasd a acuzatiunilor
lui, multe trebuie O. le si credem, fiind foarte probabile mai
ales pe timpul acela, cand moravurile erau läsate in voia
instinctelor, neinfranate nici de legi, nici de educatiune. Aceasta
am constatat printr'un document olograf si autentic ce am
vdzut inteunul din dosarele ce am ávut sub ochi. CAtre ca-
pätul anului 1803, o ceatä de boieri ridicd o doleantd ter--
bild denuntand, In 22 de punturi, o serie de abuzuri ne
mai pomenite, comise de banul Filipescu cu coteria sa, cat
a administrat tam, cerand ca sä se traga la rdspundere acesti
oameni, cari au abuzat de puterea ce li s'a fost dat pe 'nand.
Subscrisd de banul Manolaki Kretnlescu, banul Cost. Ghica,
vornicul Grig. Ghica (care la 1822 a ajuns domn), vorhicul
Constantin Bäläceanu, vistierul Const. Varlam, logofdtul C.
Samurcas, logorátul loan Comäneanu si vornicul Manolachi,
aced doleantä trebuie sä fi fäcut efectul säu ; cáci dupä aceea
banul Filipescu a fost nu numai inläturat dela putere, dar
chiar exilat impreund cu familia sa la Ecaterinoslav in Rusia,
180 verste dincolo de Odesa. Exilul ski insä se vede cA n'a
fost executat cu urgie cäzáceascä, fiindcd a fost tolerat sä-si
fad. preparativele mai multe zile, iar avutiile lui miscätoare
sd si le ia cu sine incärOndu-le in 40 care mari. Dupa
doleanta mai sus citatd, se vede cA abuzurile au fost enorme :

www.digibuc.ro
 IN ARH1VELE KISINEULUI 63

provizionarea armatei cu grâne, vite, transporturi, fânuri,

cherestele, lemne, recuizitionate in tara cu modul cel mai
brutal, a dat prilej de un trafic scandalos intre generalii rusi
si functionarii guvernului inaugurat de Filipescu, alesi toti in
genere dintre oamenii fail valoare, fail cunostinte, fail pa-
triotism, färä onoare, fall merite. Dela cei mai säraci se
rechizitiond tot ce se gdsià, iar cei mai cu dare de mânä
cumpärau scutirea prin mild. Banii cari veniau dela impä-
rAtib, in loc sä ajungd la tarani spre plata furniturilor ce
dedeserd, se duceau de umpleau pungile lui Filipescu si aco-
litilor säi ; taranul, când erà chemat sä-si primeascä plata,
dad. primià o rublä, adeverià 6 a primit zece, multumit cd
a putut pune mâna pe una. Greutätile indurate de popula-
tiune au fost atât de apdsätoare, exactiunile atat de strivi-
toare, incât la finele anului 1809 s'a constatat CA in curs
de doi ani precedenti populatiunea s'a imputinat cu zece mii
de familii ! Cine stie câti au murit de foame si de epidemii !
Cine stie cati si-au luat lumea in cap si s'au expatriat pentru
ca sä impopuleze pustiurile de peste Nistru sau väile Serbiei
si Bulgariei !
In dosarele ce le-am avut inainte-mi, n'am väzut lucrárile
relative la condarnnatiunea lui Filipescu : probabil cä aceste
se vor fi aflând in alte dosare, pe cari nu le-am uemerit
sau cd nu le-am putut citi, fiind scrise ruseste. Nu e insd
mai putin adevärat cd, cu toatä protectiunea ocultd ce o cd-
pata banul Filipescu prin influentele lui Miloradovici, o an-
chetä mare s'a desrhis, si greutatea acuzatiunilor apäsà asupra
colegilor si afidatilor säi. Generalul Cusnicov, numit ca pre-
sedinte al guvernului ambelor tad, dupd recomandatiunea lui
Prozorovski, poate cd. ar fi dat exemplu de severitate, daca
boierii acuzati n'ar fi alergat la mijlocul coruptiunii. Deaceea
ancheta a tärägdnit mult, si stdruinte au fost se vede foarte
puternice, pentru ca sd se facd lucrurile musamà, ca sd nu
ajungd de rusine atâti boieri mari ai tárii, supuindu-se la
rdspunderi sau pedapse pentru nevrednicele lor fapte. Chiar
divanul, primenit in urma lui Filipescu, intervine cätre Cu--
nicov ', arätând cd cei pusi sub anchetd propun a (Id de bund
voia bor 120 mii taleri, numai sd inceteze urmdrirea ce este
asupra lor, desi se stiu inocenti. Divanul optneazd a se primi
oferta aceasta, sub motiv cd ar fi si de mare inlesnire pentru
visterie, care atuncia se afld sleitä de resurse. Comisarul
1 Dosarad 1536, pag. 418 0 487 din 1810 (GH. S.).

www.digibuc.ro
64 G. SION

rusesc mult timp hezità calculd poate cd erd prea micd suma
pentru ni§te boieri a§A de mari. Aceasta s'a §i vederat, cdci
peste cdtva timp primind o suplica subscrisd de cei inculpati,
(paharnicul Scarlat Mihdlescu, Mihalachi Filipescu, Costachi
GrAdi§teanu, loan Cocordscu, Velcea Pitarul, Constantin
BrAiloiu, Pand Costescu, §i alti doi ale cdrora semnAturi sunt
nediscifrabile), prin care propun a rdspunde 150 mii de ta-
leri, comisarul rusesc pare cd a conces, fiindcä dedesubtul
semnAturilor din petitiune se vede declaratiunea lui Constanlin
Varlam 1, care erd. vistier §i vice-pre§edinte al divanului, cd
garanteazd el pentru räspunderea banilor.
In Moldova mai acelea§i exactiuni, mai acelea§i mizerii.
Inteun dosar am gdsit o scrisoare adresatd ministrului
afacerilor strdine din Petersburg de cAtre consulul rusesc din
Francfort, numit Betman, din 23 Julie 1808, care probabil a
fost trimis in misiune la la§i. Acesta pare a denuntd proasta
purtare a comisarului general-maior Cu§nicov ; pe acesta il
acuzà cd a dat tara pe mAna a doi boieri prea putin one§ti
§i prea putini populari in lard. Despre Iordachi Bal§ zice
one songe qu'd grossir ses finances et A faire sentir aux
autres le poids de son autorité. Son système fixe et guide
par des impulsions fortuites ; il se determine tantot pour,
tantot contre une chose ; il prive de leurs emplois tous
ceux qui ne se montrent assez dociles à ses voeux.» lar des-
pre Rosnovanu, cd : este un orn feirei nici o influentd moralei,
_Tara patriotism, feirä energie, «objet du mepris et de la haine
de ses compatriotes, et n'est accessible qu'd l'intérêt. M-r de
Balsche parairne s'être choisi ce collègue que pour mieux
humiliei. les Boyards, qui connaissant sa nulité s'indignent de
se voir maitrisés par lui. Pour se mieux assurer de la faveur
du général et empêcher leurs compatriotes de faire parvenir
leurs plaintes fusqu'd lui, messieurs de Balsche et Rosnovano
ont eu la précaution de placer auprés dap général un certain
Matei Krupenschi, jeune homme sans talent, sans connaissances,
sans autre merite que celui de dénigrer avec art les Boyards
les plus respectables.» Intre vexatiunile comise de ace§ti boieri,
se aduce ca exemplu un trafic me§te§ugit cu apreciarea
Acest C., Variant, grec de origine. dup5 ce a servit mai mult timp
in armata ruseascä inca sub Ecaterina, in timpul rásboiului din 1790 a
ramas in Bucuresti, unje s'a i insurat. In epoca de care ne ocupam,
el se bucura de o mare consideratiune in fata cu Rusii, cAd era privit
ca Rus (Gt-i. S.).

www.digibuc.ro
 IN ARHIVELE KI$INEULU1 65

monedelor ruse§ti. La intrarea trupelor ruse§ti in Moldova,

cursul rublelor se fixase la 105 parale. Bal§ §i demnul
säu coleg gäsesc ocaziune O. se imbogäleascd : reu§esc a
face ca aceastä monedä sä nu iasa peste hotarele Moldovei.
In curând apoi rublele dispar, §i pe când toata lumea se
pierde In conjecturi pentru räritul numerarului, Bals §i Ros-
novanul adund In secret pe toate cele ce sunt In circulatiune.
Apoi se plang chiar ei de disparitiunea numerariului, aratä
necesitatea de a urcá pretul rublelor §i determinä pe general
a le fixa la 120 parale una. Sume enorme, prin aceasta, s'au
värsat in läzile lor private, dar blestemul publicului apasà
asupra lor... «telles sont les deux personnes actuellement pla-
cées au timon des affaires de la Moldavie, et que M-r Cousch-
nicov préfére A tant d'autres boyards d'une probite reconnue...».
Desträbälarea administratiunii era natural ca sa aducä dupä
sine, ca totdeauna, §i ca oriunde, §i desträbälarea moravuri-
lor. Sentimentele cele frumoase, de virtute sau de morald,
nu incálziau inimile societätii. Pare cA §i sentimentele pietatii
religioase dispäruserä. In adevär nici biserica nu mai inspirà
respect. In Muntenia, clerul pare cä se afla inteo decadentä
lamentabild. Mitropolitul din Bucure§ti, care prezida. Cate
odatä divanul, venià adese ori intr'o stare de belie gretoasä.
Spre a-§i satisface poftele cele desfrânate, el preotià pe orice
Oran ignorant pentru o plata de trei sau patru galbeni. In-
tr'un an el a preotit (dupA afirmatiunea lui Langeron) peste
patru mii de tärani pro§ti, cari alergau ca sä-§i puie potcapul
pentru ca, sub el, sA scape de däri §i de rechizitiuni. In
Moldova, unde mitropolitul Veniamin se reträsese la o mä-
nästire, iar mitropolia era carmuita de un ierarh adus de
Ru§i, clerul nu mai aveà nici un prestigiu, nici o influentä
moralä. Boierii bätrani, mai ales cei de starea intâia, con-
siderau instructiunea ca lucru de prisos pentru fiii lor1. Putini

1 Tatal meu imi spuned ca intr'o Duminecd, pe la 1814, ducându-sei

dupä obicei, la mitropolitul ca sd-i särute maim, a vazut pe bdtranu
lordacbi Rosnovanu, care i-a prezentat pe unul din fiii säi, de curând
intors dela Paris, unde a fost 5ezut sase ani. Mitropolitul 1-a intrebat
ce-a Invätat pe acolo ? dar pe când junele nu 5tia cum s'o incurce, tatäl
sau il scoase din perplexitate rdspunzând in locul lui : A invdtat a vorbi
frantuze0e. Numai a vorbi ? Ce trebuie mai mult ? Rosnovanu n'are
nevoie d'a Inv* carte : avem logofeti cari sd ne citeascd si sd ne scrie
ce ne trebuie. S'd NI trdeascd ! zise suspindnd mitropolitul. Peste o
lunä, iardsi intr'o altä Duminecd, a venit Rosnovanu cu fiul sdu, denun-
G. Sion, Suvenire Contemporane. 6

www.digibuc.ro
66 G. SION

din bätrani cugeta ca sa indrumeze pe fiii lor spre ocupa-

tiuni serioase ; pand atuncia ii invátase greceste, spre a fi
bine vazuti de domnii greci ; acuma ii puneau sd invete
ruseste, spre a se intelege cu Ruii. Cat despre cultura inimii,
nici o preocupatiune tinerimea se lua dupa exemplele ce
vedeà la bätrani sau dupa instinctele naturale. A ajunge la
functiuni, a face avere cu orice mijloc, satisface poftele
vanitatea: iata idealul care se urmärià pe atuncia!
0 asemenea stare psihologicii nu putea decat sä stimuleze
instinctele cele rele. Cei ce nu puteau ajunge la functiuni, ne-
posedand sentimente de datorii morale, nici aplecari spre
muncä onesta, alergau la mijloacele cele violente : la inselä-
ciune, la rdpire, in fine chiar la crime. Facatorii de rele, orga-
nizati in bande, au inceput a ridica capetele in mai multe
pärti, oprind cdlatorii pe drumurile mari, cälcand case, prd-
eland i omorind pe cei ce li se opuneau Asemenea bande
cutreierau mai cu seamä Moldova ; caci Muntenia fiind ocu-
path' de corpuri de ostiri mai compacte i aflandu-se indestul
prädatd si de Turci, si de Rusi si de boieri, hotii nu mai
gasiau prade. Generalul Cusnicov, presedintele guvernului
ambelor principate, cerea cu stäruinta, si chiar cu amenintäri,
divanului ca sd ia mäsuri pentru prinderea hotilor, fiindca
convoiurile militare se vedeau adese ori amenintate. Nu era
insa usor a executà un asemenea ordin. Bandele erau or-
ganizate de capi temerari i inteligenti ; ele aveau ramificatiuni
chiar prin orase, si Inca printre clasele de sus ale societätii.
Apoi impunitatea lor era asigurata si de imprejurari diferite :
Intai cä guvernele locale erau slabe si nu dispuneau de o
politie bine organizata sau de o putere armata care sä urma-
reasca asemenea banditi ; putinele forte de cari dispuneau
abià ajungeau ca sä execute implinirea därilor i rechizitio-
narea proviziunilor pentru armata ruseasca ; al doilea,
pentruca hotii n'aveau dificultate de a gasì adäpoaste
gazde ; täranii, säraci i saräciti de exactiunile celor de sus,
le oferiau ospitalitate bucurosi, fiindcä le faced i lor parte
din präzile ce dobandiau. Din cateva dosare ce mi-au venit
sub ochi, am putut vedea cä capii de banditi cari s'au fäcut

tându-1 ca s'a paganit, cu nu va sä §tie nici de biserica, nici de posturi,

nici de Anti, i rugandu-se ca sa-i citeasca piolitvele santului Vasile !
0 tompora (00. S.)
I Dos. n. 1306 din 1b09 §i n. 1627 din 1S10 (Gti. S.).

www.digibuc.ro
 IN ARH1VELE KISINEULUI 67

mai ingrozitori erau : unu Ilie Cartagiu, fiiu de boier vechiu

!din Moldova ; unu Constantin Cantacuzino, fiiul serdarului
' llie Canta 1, cunoscut mai bine sub numele de «feciorul Ro-
mâncei» ; unu Stefan Bujor, orginar depe langa Nistru din
Sudul Basarabiei, ajuns legendar prin cântecele populare ;
unu BAnucu, care pare a fi originar din Transilvania ; unu
Copugu, originar din Albania, i altii. Boierii cari imbrAti§a-
sera meseria de tAlhari, pe la mo§iile lor aveau lucrurile or-
ganizate anume pentru intreprinderi criminale. Oamenii lor
atrAgeau pe negutatorii trecAtori spuindu-le cd la curte sunt
primiti §i bine ospdtati oricari cAlAtori ; acolo, dacd se vedeà
cd au bani, erau omoriti §i mistuiti prin pimnite §i prin tu-
fi§urile de prin gradini. Femei §i fete violate sub ochii soti-
lor §i ai pArintilor, legati mai intAi §i apoi uc4i, §i alte de
asemenea crime infiordtoare, se fAceau cu cel mai mare
sânge rece, WA a cauzà autorilor lor nici mdcar insomnie.
Lucru mai curios : cd in asemenea crime se amestecau §i
muierile. Mama lui Cantacuzino, prenumitä Românca (dupd
m4a Románii), cocoand mare, care dela mo§ia ei se duceâ
la Roman la vizite insolita totdeauna de un taraf de Idu-
tari §i de doisprezece arnAuti cAlAri, luà parte activa la cri-
m ele fiului sAu.
In cele din urmA, cu ajutorul Cazacilor. organizAndu-se
potere serioase, se prinserd cea mai mare parte din hoti.
Pre§edintele Cu§nicov voiâ ca prin executiuni sumare sa
scape tam de facdtori de rele, §i cereà informatiuni despre
serviciile gelatilor, sau carnificilor. Divanul Moldovei rdspun-
deA. 2 cd. «asemenea serviciu nu existA, nici a existat vreo-
data in Ord, fiindcd nimeni nu sufere sd aibd asemened
epanghelmii (profesiune) §i cd. pedeapsa cu moarte, când este
trebuintd, se executd de cdtre tâlharii ce sunt in temnitä».
TAlharii, pentru TrisemnAtatea numelui ce purtau capii lor
§i a crimelor ce fAptuiserd, n'au fost executati in mod su-
mar, ci au fost judecati dupd legile tarii. Am vdzut sentin-
tintele lor, figurând in urmA in dosare separate ; mi-a pArut
eau cd. nu le-am putut citi in toatd intinderea lor, timpul
neiertându-md ca sd. stau mai mult in Chi§indu ; imi fac da-

1 Despre acesta, Comitele Langeron zice cil ceeace l-a facut ca sä

se aventureze la asemenea fapte a fost disperarea in care l-a adus sotia
sa dandu-se in relatiuni de desfrdnare cu generalii ru5i (OH. S ).
2 La 1809, Mai 20 (OH. S.).
-

www.digibuc.ro
8 G. SION

toria insa a ruga pe cei ce ar voi sd-si dea osteneala ca sd

mearga pe urmele mele, ca O. tragd còpii pe ele, fiindcd din
cuprinsul lor s'ar puted cäpdtà materiale insemnate pentru
istoria acei epoci I. Departamentul trebilor criminale in majo-
ritate a osândit pe top tälharii la moarte. A fost insd, se
vede, si o minoritate cu opiniuni mai clemente pentru Catargiu
si Canta. Párerea minoritäfii nu s'a trecut in textul sentinfei,
ci inteun raport separat, adresat presedintelui Cusnicov, in
care par a vol sä justifice indulgerfa lor pe mai multe con-
siderante si mai ales pe sburdánicia tinerefelor celor doi fil
de boieri. Comisarul rusesc insa a confirmat opiniunea majo-
ritdfii. La 28 lunie 1810 s'a decapitat Canta, iar la 20 Sep-
temvrie Ilia Catargiu, pe dEalul Copoului. Topuzu 2, Bujor
si ceilalfi tovaräsi ai lor au fost spänzurafi : singur Beinucu,
in ajunul execufiunii a murit in temnifä. Execufiunile s'au
urmat in asistenfa comandantului rusesc, pod-polcovnicul
Tihanofski; a polifmaistrului Cavaler Dicescu, a agäi din ora§3,
a hatmanului färii 4, a vornicului de aprozi5 si a armasului
celui mare. Modul execufiunilor s'a fäcut conform cu pres-
cripfiunile sentinfei Divanului, care spune cä boierilor, dupä
vechiul obiceiu, sä li se taie capetele 6, iar prostilor sd li se
curme vieafa prin streang. Odatä cu sentinfa datä pentru
Canta, s'a condamnat si serddreasa Ilinca, muma lui, la incar-
cerare perpetud.7) in mándstirea Agapia. Averile lor s'au decis
sa se %/Amid, ca sd. se poatä despägubi cei ce au fost jefuifi,
iar ce va rdmâned sä se dea la mostenitorii legitimi ai familei.
Am mai frunzärit un dosar cu corespondenfe relative la
jefuirile fäcute de incursiunile bandelor lui Pasvantoglu, inainte
de venirea Rusilor. Un comerciant din Craiova numit Atana-
sievici probabil Sarb sau Bulgar, favorizat de guvernul

I Dos. n. 1231 din 1809 §I 2072 din 1,1710 (Gx. S.).

2 Dos. n. 2742 din 1811 (Gii. S.).
3 lordachi Bak (Gn. S.).
4 Scarlat Ghica (Gii. S.).
5 Alecu Mavrocordat (OH. S ).
6 Tatal meu, care a väzut cu ochii aceste executiuni, la cari asistau
mai toatá populatiunea ie§eank imi spuned c'á cAlaul care a fost pus ca
sa taie capul lui Canta a trebuit sá-1 loveascä de trei ori pand sa-I des-
faca de corp, ceeace a produs mare infiorare spectatorilor (GH. S.).
7 Incarcerarea s'a execulat la 18 Mai 1810. Dupa plecarea RuOlor ,i
venirea lui Vocla' Calimach, se vede ca a lost gratiatà §i s'a bucurat de
mckia sa Românii, care pe urinä ajungand prin succesiune la o fiicä a
sa, aceasta a dat-o spitalulul Sfantului Spiridon (On. S.)..

www.digibuc.ro
 IN ARH1VELE KISINEULUI 69

rusesc, cerea ni§te despagubiri enorme dela episcopul de

Arge§ boil, dela banul Radu Golescu §i dela vornicul stefan
Vacarescu. N'am putut insa infelege solufiunea ce s'o fi dat
in cauza aceasta : am vazut numai plangerile acestora ca nu
sunt culp abili
Aceste sunt notifele ce mi-am ptitut insemità In cele cloud
zile cat imprejurarile mi-au permis ca sa stau in Chi§inäu.
Le-am spicuit numai din lectura texturilor rot/lane §i fran-
ceze ce le-am gasit in dosare. De textul actelor scrise in
ruse§te nu m'am putut folosi, fiindca nu cunosc aceasta.
limbä. Arhiva aceasta incepe dela anul 1808, fiindca numai
atuncia cabinetul rusesc a gäsit cu cale a organiza un gu-
vern sub auspiciile sale in Principate. In cei intai doi ani,
1806 §i 1807, färile s'au guvernat in mod anormal prin cai-
macamii Domnilor greci pe cari avea de end Rusia sä-i pue
pe tronuri, sau mai bine zis prin comandanfii armatelor
sale. Dosarele acestea (cari poate ar fi trebuit sä rämanä
acolo unde s'au format, pentru cuvantul ca cancelariile in
cari ele s'au lucrat au fost remunerate cu spesele farii), se urea,
parimi-se, la un numär de trei mii 2 Nu §tiu daca guvernu-
lui rusesc, sau inváfafilor ru§i, le mai poate servi la ceva
aceastä arhiva ; caci daca este de domeniul istoriei, apoi nu
istoriei ruse§ti, ci istoriei Romaniei Ii poate face ceva servicii.
In aceastä arhivä nu se poate gasi urme despre faptele mi-
litare ale armatei ruse§ti, pe cand noi am putea urmäri multe
Kletaliuri asupra oamenilor §i faptelor administrafiunii in cur-
sul acelor §ase ani ; lucruri ce ne-ar fi de insemnata utili-
tate, fiindca noi, neavand dosare §i arhive formate pe atuncia,
o mulfime de fapte räman ne§tiute pentru posteritate §i
pentru generafiunea de astazi. Ar merita deci ca guvernul
nostru sá intervie pe cale diplomatica a revendica acea arhiva,
.sau, clacá nu va putea reu§i la aceasta, sà faca sacrificiul a
trimite o misiune care sa o studieze §i sa scoata còpii de
pe actele de valoare istorica ; §i afeasta sá o fad cat mai
curand, pe cat inca mai traesc bätrani cari §tiu sá citeasca
§i sá decopieze scriptele cu litere cirilice, cu cari sunt scrise
dosarele menfionate.
1877, Noemvrie.

No. 1536, din anul 1E40 (Gx. S.).

2 Am avut sub ochi unul cu no. 2742 (Gm S.).

www.digibuc.ro
 FR ATII CUCIUC
I.

0 veche istorie.
NEGUTATORI TURCI Incd din secolul trecut 1, Oa. aproape
IN MOLDOVA. de al nostru, comertul de cherestele in
Moldova se fAceA prin Turci. Ace§tia nu
a§teptau ca lemnAria de brad sA "se coboare la Dundre pentru
ca de dcolo sä o ducA mai departe, ci se urcau pAnA in
crierii muntilor pentru aceastä intreprindere. Prin satele cele
mai infundate se vedeau Turcii mi§unând §i tArguindu-se, ad
cu proprietarii pentru ca sA cumpere brazi,. aci cu taranii
pentru ca sa facä catarturi, grinzi §i scânduri, aci cu pluta§ii
pentru ca sA le aducA Ora la gurile DunArii §i mai departe.
Unii din Turci atât de mult petreceau prin Moldova, cA. in
unele localitAti erau cunoscuti §i de copii. Vorbiau române§te
foarte bine §i se insinuau arat de bine printre cre§tini, inat
adesea se incumetriau cu ei, botezând §i cununând pe bAietii
§i fetele clientilor lor. Aceste relatiuni de intimitate adeseori
serviau spre bine ; cAci dach se intâmplà vreo turburare care
aduceA invaziunea Turcilor, negutAtorii turci se fAceau protec-
torii clientilor lor, §i in multe ocaziuni §i cazuri ii scApau de
asupriri §i de nevoi.
ALI-EFENDI. In partea de sus a Moldovei, pAnA a nu se
rApi Bucovina de cdtre Austria, erà pe valea
Câmpulungului de mai multi ani un negustor numit Ali-
Efendi, care se credeh ch este reprezentant al unei bogate
tovArA§ii de capitali§ti, fiindcA aveA bani multi §i faceA un
comert foarte insemnat. Acest Turc era un om foarte bun :
punga lui erà totdeauna deschisA, pentru ca sA ajute pe cei
I al nrm-lea.

www.digibuc.ro
72% G SION

nevoia§i, pentru ca sA facA orice bine ; deaceea el se bucura

de o mare consideratiune intre toti locuitorii depe acolo.
AfarA de bunAtátile ce le fAceA, Ali mai aveA §i darul inte-
lepciunii : toatä lumea alergA §i se consultà cu dânsul ; toate
certele §i gAlcevele el le impäcâ ca un drept judecator ; top
ascultau §i se supuneau sfaturilor lui, pe cari le considerau
ca ie§ite din gura unui sfânt.
De douä ori pe an, Ali-Efendi se duceA la Stambul pentru
afacerile lui ; §i totdeauna când se intorceâ, aduceA un car
incArcate cu lucruri märunte : cercei, märgele, säpunuri, teste-
mele, fesuri, papuci, miroase, §i altele, pentru ca sd därueascä
la copiii §i nevestele numero§ilor lui clienti, cari, când il ve-
deau at se apropie de casa lor, nu §tiau cum sä-I primeascä
§i sA-1 ospäteze mai cu cAldurä.
De mai bine de douäzeci de ani, Ali petreceA la Câmpu-
lung, venerat §i iubit de toti cei ce-1 cuno§teau, atAt de locui-
torii din partea Moldovei, cât si cei din Ardeal, pânä pe la
cetatea Bistritei. El vorbià atät de bine române§te, incât dacä
cealmaua depe 'cap, pistoalele dela brAu §i §alvarii cei largi
nu-1 arAtau Turc, lumea 1-ar fi luat drept Moldovean neaos ;
1-ar fi luat chiar drept cre§tin, fiindcA. de§i nu find. posturile
§i nu se inchina la sfinti, se purtA,insä foarte cre§tineste §i
vorbiA totdeauna cu sentinte religioase, cari mai curând pA-
reau luate din Evanghelie, deck din Coran ; pe langa acestea,
despre Hristos vorbiA cu mare respect, zicând cä a fost un
mare prooroc §i cd Mahomet a fost ucenicul säu.
Intorcându-se odatä dela Stambul, 'Ali se opri la Tulcea
§i de acolo se pogori la Babadag, pentru ca sä vadä pe un
vechiu capi-iolda§ (camarad) al säu Iusuf-Halil, cu care se
cuno§teà din copilärie §i cu care multi ani a fost träit ca
cu un frate in Asia mica. Cu douäzeci de ani In urmä,
când se despärtise de acest amic, spre a veni §i a se a§ezh
in Moldova, fiindcA nu puteA luà cu sine nici una din cele
douä cadâne ce le aved, pe una o vândii in tArgul robilor
dupä cum erà datina pe atunci, iar pe a doua, care era mai
favoritä, o dArui amicului sau Iusuf-Halil, ca suvenire de ne-
uitare. Când ajunse la casa acestuia In Babadag, Ali se vede
intAmpinat de o femeie care-i spune cä Iusuf de zece zile a
murit, §i in care recunoa§te pe vechea lui cadânä, numitä
Ghiusel, acum _bAtrânä §i sbArcitä. Aceasta Ii spune plângänd
cA a rdmas in mare mizerie, cu patru copii de gât, färä nici
o protectiune, fail nici o avere ; cäci bäiatul cel mai mare,
de§i aved acuma optsprezece ani, totu§i cu meseria lui pu-

www.digibuc.ro
 FRATII CUCIUC 73

tin productivä nu puted sd o sustie i pe ea si pe cele trei

fete mai mici ce le aveà. Atuncia ea ii spuse confidential
cA copilul cel mare nu este al lui lusuf, fiindcd ea fusese in-
sarcinatd cand Ali a däruit-o amicului sAu. Drept proba de
convingere, ea îi recomanda sa. observe la bdiet o alunicà
mare pe [Ala stanga., intocmai ca a lui Ali.
Ali planse despre pierderea bunului sau amic, dar confi-
dentele Ghiuzelei Ii cauzarä niste emotiuni neintelese, pe care
abid le putù stäpani. Dupa catevà minute de cugetare, el o
intrebd : «Spus-ai lui lusuf aceasta ? Crezutu-te-a el ? Ce ti-a
spus ?
Eram datoare sä-i spun. Nu puted sä nu mä creadä,
dad. tu i-ai spus ca nu cunoscusem alt barbat deck pe tine.
Mahal nu stie nimica, fiindca. Iusuf asà a ordonat.
Unde sunt copiii ?
Bdiatul este dus in targ. Fetele le vei vedea. Ma duc
O. le aduc.
Cate trele fetele, una de 14, a doua de 13 si a treia de
12 ani, furä aduse inaintea lui Ali, care le säruta si le
binecuvantä. Nu tarziu veni si Osman, cdruid Ali ii spuse
cA maica-sa, cu fetele, trebuie sa. se traga. la Stambul
pe langa rudele lui, iar cä el are sä-1 insoteasca la Moldova,
unde, de va fi cuminte, va ajunge bine.
A doua zi casa lui Iusuf fu vandutä. Cadana cu fetele ei
se urcarä spre Tulcea ; de acolo se coborirä la Ismail, iar
peste doua zile, urcandu-se pe o corabie ce plea., se duse
la Stambul, recomandata rudelor lui Ali.
OSMAN SAU CUCIUC Osman aved o figura cu träsuri regu-
FIUL LUI ALI EFENDI. late de acelea cari numai in Orient se
pot intalni: obrazul oval, pielita alba, spran-
cenele negre aproape imbinate, ochii mari, negri i scanteiosi,
nasul prelung i frumos determinat, mustätile lui putin mai
groase decat sprancenele abià acoperiau cea mai frumoasd gura
ce se poate inchipul. Inalt de talie si bine facut, s'ar fi pu-
tut zice cá e creatura cea mai perfect& dacä n'ar fi avut o
nenarocitá infirmitate : aved särmanul un picior mai scurt
deck celdlalt, cand umbla merged schiopatand, i deaceea
II supranumirä, dupa obiceiul ce au Turcii, Cuciuc, care in-
semneazd ,whiop ; acest epitet, devenit prenume, '11 purtä nu
numai el Cat trai, dar i dupa moarte familia lui. Din child
in cand, II vom numi i noi asd.
Cuciuc, pe langa calitätile fizice aratate mai sus, avea si

www.digibuc.ro
 74 G. SION

calitaji intelectuale : era foarte destept, dulce si simpatic ; ave&

o memorie extraordinara, cu ajutorul cäreia in foarte scurt
timp a invajat a vorbi româneste perfect, a cunoaste numele
familiile tuturor clienflor patronului sáu, precum si nu-
mirile localitajilor pe unde avea afaceri si relajiuni comerciale.
Ali, care apropia etatea de sasezeci de ani, incepuse a simji
acuma necesitate de un ajutor ; si in curând vdzit cu placere
cà Cuciuc era cel mai bun ce putea gàsì. Deaceea 11 reco-
mandä in toate pat-file nu numai ca omul sail de incredere,
dar chiar ca fiu de suflet ; apoi nu cruja nici o cheltuiala
spre a-I imbraca totdeauna cu hainele cele mai luxoase si de
a-1 face sa cäläreasca pe cai de Misir de cei mai buni, si pe
sele imbracate cu postav stacojiu, cusute cu fir de argint sau
de aur.
Dotat cu asemenea calitäji, Cuciuc ajunsese la o reputa-
jiune periculoasd. Toate fetele §i nevestele tinere de prin pre-
jur cäutau care de care sa-1 atraga In undijele lor. Printre
cele mai frumoase el fäcea neindurate cuceriri, si in urma
lui, in toate pärjile, rasa lacrime si suspine de dor. Cate odata
se vedelii chiar scene scandaloase : eke trei patru neveste,
dintre favoritele lui amante, se certau si se luau la bataie cu
ash inversunare, incât barbajii lor le considerau ca nebune,
le legau si le duceau la biserica la popa, ca sá le citeasca
molitvele sfantului Vasile. Cu barbajii amantelor lui 'Ms.& Cu-
ciuc era asà de bine imprietenit, incat ei jurau cá el este cel
mai de treabä bäiat, cel mai cumsecade negujator.
PREOTEASA 51 FATA Dar aceste mici pacate n'ar fi fost ni-
EI ILENUTA. mica §i ar fi trecut nebägate in seamä,
dacd Cuciuc nu s'ar fi intins mai departe
cu cuceririle lui sentimentale. Intr'o serbatoare, ducandu-se
impreuná cu Ali Efendi, ca sa priveascä la horä, si punân-
du-se a vorbi cu preotul satului, care venise acolo cu familia,
a fost väzut de preoteasa, care indata s'a simfit sägetatä la
inimä de dragostea lui, pe cand el se uita Mai cu drag la
fata preotesei, care era lane.' (lama ; si apoi cand dracul isi
baga coada in casa popii, posnele se fac cu mare usurinjä.
0 baba fárá dinji a doua zi veni la Cuciuc si-1 pofti la preot,
cu cuvânt cA are sa-i spuie ceva. Cuciuc se duce. Preoteasa
Ii spune cä preotul e dus la satul vecin, dar ca ea stie pen-
tru ce l-a chemat. Pe cand irisá astepta ca sa-i spuie cauza,
tanärul Cuciuc fu luat cu asalt de brafele preotesei cei fru-
moase, care nici nu calcula imensitatea pacatului ce comited.

www.digibuc.ro
 FRATU CUCIUC 75.

cu Ufl nebotezat, pdgân MCA de lege. Junele turc insd, de-

parte de a cugetà la pdcatul ce a fäcut cu o ghiaurd, de care,.
chiar cre§tin de erd, nu trebuid sä se atingä, dar clocià in
minted lui un cuget §i mai nelegiuit : cum sd facA ca sA po-
sedeze pe fata preotesei, care, fiindcd nu aved deck cinspre-
zece ani §i erà mult mai bälaie deck mamd-sa, creded el a
trebuie sä fie mult mai drAgAstoasá §i mai bund de iubit..
Deci chibzuindu-se amândoi cum sd facd, ea, pentruca sá
poatd aduce pe Cuciuc mai des min casd, iar el, pentru
ca sd se poatd apropid de fatä, au venit la ideia ca Tur-
cul sA se aräte cAtre popa cd voe§te sá se boteze, i prin
urmare cä dore§te a inväld carte româneascd §i a se catechisi.
Gäsind aceastd nemeritd idee, se felicitard unul pe altul puni
de fericire, iar preoteasa, dupd ce-1 ospätd cu ce aved mai
bun de mâncare §i de bäuturd, dupd ce-1 mai gratified cu
câtevd imbrdti§eri alduroase, ii permise a-§i incinge braul (pe
care-1 scosese spre a se face mai comod) pune in seleaf
pistoalele §i iataganul, dupA care ii zise un duios drum bun,
cu promisiune ca a doua zi sä vie spre a se prezentd la pop.
Stratagema re4. Sub motiv de catechisire, junele Turc se
duced mai in toate zilele in casa popei. and erà popa acasä,
el had lectiuni de religiunea cre§tind ; and era numai preo-
teasa, lectiuni de dragoste. Iar vechile lui amante, vdzand
a el nu le mai viziteazA, au inceput a trage bAnuieli grele
asupra vizitelor dela popa, §i chiar a murmurd de necaz. Nu
§tiau insd anume pe cine descarce veninul ; §i Mceau
felurite conjecturi. Sà fie oare cu muma ? Se poate : .ea
are aproape treizeci i doi de ani ; apoi e tinutä bine ca
orice preoteasä, i traiul bun o aratä tot tândrA, rumenä §i
frumoasd. Dar oricum, la dracul I e preoteasd, ferneie de om
sfintit, cum s'ar spured cu un nelegiuit ? Sa fie cu fata ?
Se poate : ea este de mdritat, nu mai e copilâ ; apoi e §i fru-
moasd. Dar oare pdrintii cum ar Inchide ochii la asemenea
posnä ? el nu este cre§tin pentru ca sä poatä, la adicd, sa
o ia in cásátorie. Din cauza unor zäpacele ca acestea, ri-
valele nu cutezau sd vorbeasa tare, mai ales a era vorba
despre casa popei ; §i popa pe atuncia aved mare putere : pe
clevetitori, pe bArfitori, mai ales pe cei ce se atingeau de cele
sfinte, ii puned la greu canon : la mätänii lungi i multe, la
post §i chiar la jug, in fat& cu pridvorul bisericii, in serbd-
torile cele mai mari.
Ilenuta, fata popel, erd o blondd de o frumusetä
Nu aved mai mult de cinsprezece ani, dar erà a§A. de 'naltä,.

www.digibuc.ro
76 G. SION

voinica si desvoltatä, Incât ar fi putut oricifie sä-i dea opt-

sprezece si chiar douAzeci de ani. Cu tuatä inocenfa ei, ea
la inceput avea o usoarA indoiald despre slAbiciunea mAsei
pentru Osman. Dar cand i s'a spus cá el are de gaud
sA. se crestineascA, a lily* dela pärintele carte si cd se pre-
gAteste pentru botez, i s'a ridicat depe inimA orice bänuialä ;
i se 'Area cd in acest tânär vede un inger care se gateste O.
sboare cdtre impArAfia cerurilor, ca päzitor al tronului lui
Dumnezeu. Deaceea din când in cand se uità la el cu o
inimd incAntatä si plind de adorafiune. Osman, fixand-o adese
ori cu ochii, pared cà i se infige In inimd ; deaceea el, and
pleca dela casa popei, gdsia pe un rAzlog de langa portifä o
floricicA pe care ea o purtase la tamplA, si luând-o, pleat cu
ea, si o tot mirosia panA se usca. Osman oferind 'adese ori
preotesei märunfisuli si cosmeticuri de Tarigrad, aceasta Im-
pärtAsia si pe lien*, care le savura cu o placere nespusä
stiind Ca' erau dela el.
Atat este de adevdrat cd dracul, cand se bagd In casa po-
pei, face poznele cele mai boacAne, incat Beni* pierzändu-si
mintea dupa Osman, a gäsit mijlocul sa-1 aducd noaptea in
camera ei pe fereastrd, pentru ca sà-i poatä spune ca-1 iubeste,
cA-1 adoreazd si cA. nu poate träi decal pentru el. E de prisos
a mai spune cd Crsman, din partea sa, nu s'a arätat mai pu-
fin simfitor, si in curând s'a incredinfat cd fata popei e cea
mai placutä bucdficá ce a gustat in vie*. lui.
Inteo zi Osman vine la popa, foarte turburat si supArat.
Intrebat de cauza acestei suparAri, el spune cA Ali-Efendi a
primit tescherea. dela Stambul, chiar dela Vizirul, ca ¡Jana in
trei luni sd se tragd in cetAfile turcesti despre Nistru sau Du-
ndre, fiindcä impärdfia este ameninfatä de räsboiu din partea
Nernfilor si &A nu voeste ca supusii Turci sA cadä sub robia
lor. AceastA stire a fäcut mare turburare in casa popei. Preo-
teasa a iesit din camerá cu ochii lAcramafi ; fiica-sa, cAnd i-a
spus maicä-sa de ce plange, a lesinat ; iar popa nu stià, ce sA
facd, ca sA le impace. Osman, vázand scenele acestea, a tu-
lit-o ; iar dezolatele, provocate de popä ca sd se explice, spu-
sera CA le-a venit räu, gândindu-se cA o sd vie rAsboiul cu
foc si cu sabie In fard, aserfiune care para. admisibilä.
Dupd miezul nopfii, Osman a venit la fereastra Ilenufii ; a
intrat in cuibul plAcut si profumat al ei, si pana in ziuk pentru
ca sä o console, s'a jurat pe crucea lui Hristos si pe pan-
talonii lui /VIahomet CA, fie orice-o fi, el va träi numai pentru
ea, si cA, chiar de va fi räsboiu, dupa ce se va incheià pacea,

www.digibuc.ro
 FRATII CIJCIUC 77

el va veni iar'd§i la dragostele ei. El a doua zi veni iard§i la

popa, pentru ca sä-1 incredinteze §i pe el cd planul de a se
cre§tina nu-I va schimba ; CA deocamdatd are sä meargä cu
Ali-Efendi la Acherman, pentru ca sä-§i incheie socotelele §i sä-§i
poatä lud partea lui de ca§tig din comert ; dar cà dupä aceasta,
indatä ce se va face pace, are sá se intoarcä pentru ca sä-§i im-
plineascd hotärirea §i fägäduinta data' catre biserica lui Hristos.
Oricat s'a silit Ilenuta sä-§i ascundä intristarea, oricat a in-
credintat pe maica sa cd le§inul ei a fost provocat de lacri-
mele ei, totu§i preoteasa cea §ireatd a bänuit cá inima fetei
bate a dragoste pentru Osman. Un rationament foarte natu-
ral fäcea in mintea ei : dacá ea, preoteasa §i maritatä, a fost
räpitä de frumuseted lui Osman, de ce n'ar avea §i fiied-sa
asemenea inclinare ? au doarä nu era ea acuma destul de fatä
mare, pentru ca sä simtà de dragoste de bärbat ? au doara
ea insä§i, cand avea tot etatea de cincisprezece ani, n'a sim-
tit dragoste pentru sfintia sa ?
Dar oricat se cerca sä scuze simtirile probabile ale fetei,
totu§i nu i-ar fi tolerat ca amorul ei sä treacà peste margi-
nile platonismului ; fiindcd pe Osman ea il considera ca pro-
prietate a ei §i n'ar fi voit pentru toate comorile din lume
sä-1 schimbe sau sä-1 impartä cu alta, atat mai putin cu fiica-sa.
Ea a comunicat Ilenutei bänuielile ei §i a cercat s'o facA a i
se märturisi ; Ilenuta insd a negat, §i n'a voit sä-i spuie ni-
mica, fiindcd promisese lui Osman sA pästreze secretul dra-
gostelor sale.
Preoteasa, scormonitä mereu in inimä de viermele geloziei,
dacd väzii cd cu bini§orul §i cu vorbe dulci nu poate des-
coase inima fetei, se hotäri ca s'o tie cat mai tare de aproape.
BAnuielele ei din zi in zi i se päreau mai justificate, fiindcä
pe fata Ilenutii observa adese semne de acele cari se mani-
festa la femei in urma insomniilor prelungite, sau in urma
emotiunilor ce produc pläcerile sensuale precipitate §i excesive.
Ea se decise sä se puie serioasd pe pandä. Pentruca sä
poata descoperi adevärul mai bine, inteo zi trimise pe fatä
in sat dupa o afacere. In lipsa ei, cherna. pe un vecin cu tin
sfredel §i-I puse sä dea o gaurä mica prin perete chiar in
dreptul politei, unde nu se putea observa. lar seara culcan-
du-se a spus popei ea*, daca peste noapte il va trage de barbä,
el sä se scoale §i sà vie inceti§or dupa ea, pentru ca sä puie
mana pe un mi§el care banue§te ea vine la fiicA-sa. Popa se
invoi : el se culcä §i adormi, iar preoteasa se puse cu urechea
la gaurä. Deci cand la miezul noptii arnantul veni, preoteasa

www.digibuc.ro
 G. SION

nu numai pa auzi semnalul, dar il i väzù in zare intrând in

camera fetei ; atunci trase pe popa de barbd cu atat necaz,
luck acesta era cat pe ad sá tipe. Cu toate aceste popa tad'
§i, condus de preoteask iesirä amandoi afará, färä sti facá cat
.de putin sgomot, fiindcd usile fusese läsate deschise si ba-
lamalele bine unse, ca sä nu scartie. Odatd ieifi afark preo-
-teasa puse pe popä sä sted la fereasträ, spuindu-i sa puie
mâna pe el, in caz de ar voi sa fugä pe acolo ; iar ea s'a dus
la usä, strigand ca sä deschiclä numai deck. Osman atunci
se imbraca repede ca fulgerul, si deschizând fereastra, spune
fetei ca sä deschidà usa; dar când väzù la fereastrá pe popa
si cd acuma nu erà de glumit, scoase un pistol si strigA la
popä sá se dea inläturi. Popa, care nu avea poftä sä se certe
cu pistoalele, isi fäcù cruce si fugi, mai ales ca cu Osman,
care-i fäcuse atatea indatoriri si cáruia ii era dator si insem-
nate sume de bani, nu voià nicidecum sä se strice. Dupä
aceea deschizandu-se usa, si preoteasa gäsind in camera fetei
iataganul lui Osman, care nu avusese timp sa-I ia, o inhatä
numai deck de coadá, o scoase afará i incepù sä tipe cat
,o luà gura, bätând-o si cillcand-o in picioare. Aceasta petre-
cându-se .in revársatul zorilor, i oamenii din sat incepand a
se destepta, au alergat sä vadä ce este ; dar unde lumea
credea ea s'a fäcut o cdleare de hoti, au väzut pe preoteasa
bätandu-si fata ca o turbatä, si pe popä incremenit si facan-
du-si cruce sub strasina dela coltul casei. Femeile mai lurk
au alergat de au scos pe fatä din mainile ei, iar ea, cäzand
la pärnant, incepe a se hoc' si a se plange cä ticaloasa de
fiied-sa a fácut-o de rusine, dându-se in preacurvie cu päganul
de Osman. Atuncia rAsunä un hohot Infrico§at din gurile a
catorva zecimi de neveste, vechi amante, iar acum rivale ale
fetei popei.
FUGA ILENUTEL In aceeas zi, in disearä, Osman, calare pe
armásarul lui cel frumos, ducand un alt cal
cu seaua pe el in pohod, traversa in fuga mare satul Câmpu-
lung ; iar cand se apropie de casa popii, Ilenuta, care de vreo
douä ore sta cu ochii la fereasträ, se repede in fuga mare la
portitä, o deschide, si când Osman se apropie de poarta popii,
ea se aruncä pe calul destinat pentru &Lisa ; iar and ma-
mä-sa a iesit ca sä vadä unde se duce, ea se intoarse si-i
zise : «Rdmai sänätoasä, mamä, cä eu mä duc cu Osman I 0.
Peste doua ore, ei au ajuns la satul numit Cornul-Luncii.
Acolo Osman trase intins la un hangiu, vechiu client al ski,

www.digibuc.ro
 FRAT1I MIMIC 79

care curând inhdma doi cai la o cärutä ; si punând pe Ile-

nuta in ea, in doud ore si jumätate ajunse la mändstirea W.-
ratecul. La Cornul-Luncii, el läsase costumul turcesc si se
imbrAcase in haine negutatoresti. La Vdratec, el trase la o
ruclä a hangiului din Cornul-Luncii, maica Fevronia, cdreia
s'a recomandat ca negutAtor grec, cu rugAminte ca sA gaz-
duiased pe Ilenuta (färä sä-i spuie de unde si cine este) vreo
lunA, cloud, pând se va Intoarce. El puse in mans, cAlugäritei
vreo zece ruble, drept platd de gäzduire, dete si Ilenutei vreo
cincizeci de ruble insotite de o sutà de imbrätiseri, si apoi se
Intoarse de unde a venit.
PLECAREA LUI ALI-EFENDI SI Ali-Efendi, care de douä trei
A LU1 OSMAN DIN MOLDOVA. zile isi fäcuse preparativele de
plecare, si care nu pleca numai
fiincicä Osman mereu se codia sub diferite pretexte, de astä-
data nu mai prelungi, ci a doua zi incAlecând amândoi pe
caii lor cei buni, pe selele cärora au pus si desagii lor incär-
cati de ruble si mahmudele, au apucat drumul cel mare care
prin Ia§i §i Tutora, trebuia sä-i scoatd spre Campine Bucea-
gulut ce se intindeau pand la Ackerman si pand la Marea
Neagrd, locuite de Tätari.
Ali-Efendi cunosteà drumurile, fiindcA el de mai multe ori
colindase locurile acestea ; si CAlAtoria pe câmpiile acele ne-
märginite i se päreà plind de pläcere fermecdtoare, fiindcà isi
aducea aminte de zilele din tinerete, când cu ostasii venia in
garnizoand la Hotin. Nu tot acele simliminte insä avea Cuciuc.
El, de ce mai mult inainta in câmpie, de ce mai mult se sitntia
cuprins de melancolie si de cugete negre. Apoi ceeace-i frä-
manta inima mai tare, era dorul llenutei. Ochii mintii lui nu
o vedeau decât pe ea. Simtimintele lui, nu dupä mult timp,
un läutar depe atuncia le-a descris prin cântecul urmAtor :
4 Daca se culca Of, of, tot pe ea !
Dorul ll saltà Cuciuc Turc era,
Si mereu of tà. Dar inima sa
Daca adormià Se incre5tina ;
Visul il trudia : Caci in gandul sau
Pe ea o zarià ! Al ei Duinnezeu
In oricare stea Ii zice5 mereu :
Sus pe cer vedea 4Fugi {lela pagani,
Ea, 5i numai ea ! Du-te la Romani,
lar cand se scula, De nu azi, dar mani !
Pe cand sè spala, Vino'n al meu san,
In apil cata Fa-mi-te cre5 tin
i'n apa vedea, Sa scapi de suspin».

www.digibuc.ro
h0 G. SION

Cuciuc, aiurit §i frAmântat de gänduri, de zece ori pe zi

intreba pe Ali dacä mai e mult pand la Acherman, spuindu-i
cá i s'a urit cu drumul. gE hei ! rdspunde Ali, trebuie sd te
cam deprinzi cu uritul, fiindcd §i dacä vom ajunge la Acherman,
nu o sd §edem tocmai pe moale. De se va face rásboiu, Alah
§tie ce vieafá vom duce.
i cam pe când avem sä ne intoarcem ?
La asta nici A. te gande§ti, dragul meu. Rdsboiul cu
ghiaurii tine une ori doi, trei §i patru ani. Numai Alah §tie
de vom scdpd mäcar cu zile ; cAci dacd. vom infra in luptd,
poate '§i vieata sd ne pierdem.
Ce fel ? avem sä ne batem §i noi ?
Dar cum crezi tu cd vom sta cu mainile in sari, când
fratii no§tri vor fi in foc ?
N'ar fi oare mai bine, Efendi, sd ne intoarcem de unde
am venit ? In muntii Moldovei am puted sä ne adäpostim
foarte bine printre nenumäratii prieteni ce-i avem, pänd va
trece focul räsboiului.
Aceasta nu se poate. A cälcà porunca padi§ahului, ar fi
a cAlca porunca lui Alah. Eu, cu bätrânetele mele, mä prind
a ucide zece ghiauri. Tu, cu tineretile tale, trebuie sä ucizi
daudzeci.
Dar dacä md va ucide cel dintâiu asupra cäruia m'a
arunca?
Atuncia vom crede cd a§à a voit Alah, §i sufletul nostru
va merge fericit la Eden.
Dar la Eden ce este ?
Prea frumos : tutun foarte bun, râuri de cafeâ, munti
de pilaf §i nenumärate hurii.
Ce va sd zicä hurii ?
Fecioare foarte tinere, frumoase §i multe. Are sa-ti treacd
dorul de fata popii.
Nu se poate, Efendi. Nu cred cd poate fi vreo hurie pe
lume, care sä se apropie de frumusetea Ilenutei. Rau ai fäcut
cd. mi-ai adus aminte, Efendi ; cdci iata simt cd. mi se sfâ§ie
inima de dorul ei §i-mi zvâcnesc tâmplele.
Copil nebun !... dar sä descälecäm, cdci e ora popasului.
OMORIREA LUI Descälecarä langd un put, ce era in mar-
ALI-EFENDI. ginea drumului. Cuciuc hid §elele §i desagii
depe cai ; priponi vitele pe o pajite cu iarbd
deasd §i plinä de flori. Dupä aceasta, cu un cearceaf mare
ce luaserä cu dân§ii, formând un mic cort, se puserd de

www.digibuc.ro
 FRATII CUCIUC '81

mâncard din merindele ce aveau. In timpul mâncArii, Cuciuc

rugd pe Ali ca sä-i dea drumul sa.' se intoarcA, cdci simtià cd
nu poate trdi departe de Ilenuta 5i fdra.' de ea; se rugä sä-i
dea mäcar o mie de rubiele drept plata ostenelelor ce a fäcut
in cind ani cat ha servit, jurându-se cd, dacd se va intoarce,
va reveni la dânsul sä-1 serveascä ca un rob. Ali clätinä din
cap in mod negativ 5i-i spuse sä. tacd din gurd, cäci are sd
doarmä. In adevAr peste cloud trei minute, Ali sforäià, cu-
fundat In somnul cel mai greu.
Ce fericit ar fi fost 5i bietul Osman, dad. ar fi putut
dormi ! Dar somnul fugià de el, impreund cu gAndurile cari
it räpiau 5i-1 târau pAnd la chilia maicei Fevroniei. Acolo
vedeâ pe Ilenuta, strälucitoare de frumusetd ca soarele din cer,
dar tristd ca o floare nestropitä. de roua, care nu 5tie pAnd
când va träi 5i pâná and i5i va puted conservA rnirosul !
Dupd ce stete catvA timp cu capul intre pumni, se sculä in
picioare, mai aruncd o privire asupra cailor, ca sa.' vada de
nu s'au deslegat din pripon, se mai uitä la armele ce le
purtà la brat] 5i, daca.' väzir cd toate sunt in regulA, mai exa-
mind' 5i hangiarul, scotandu-1 din teacd, 5i cu mâna pe el, ca
cum se temea de atacul vreunui inimic, se culcd aläturi cu
Ali 5i inchise ochii, silindu-se sd doarmd.
Somnul in adevär se cobori peste genele lui, dar veni in-
sotit de un vis inspäimântätor : vedea. a5à i se pAreA.
pe Ilenuta lungitä la pämânt, doi oameni cari o tineau de
cap 5i de picioare, iar pe maica ei venind cu un vätraiu in-
ro5it la foc, pentru ca sä-i ardä cärnurile. Atunci el se sculä.
drept in picioare cu hangiarul ridicat, se uitä imprejur 5i
când vrafr ca.' a fost prada unui vis, a rânjit cu arnäraciune,
5i iar s'a trântit lângd Ali, cu mâna pe hangiar. Somnul ia-
rd5i il cuprinse, de astä data insotit de un vis de altd naturd.
PäreA ca. din pieptul säu ie5ise 5i inima 5i sufletul, 5i, falfAind
deasupra capului sari, päreau cd voiau sä sboare catre cer.
Atuncia s'au arätat doi ingeri : unul negru 5i altul alb. Cel
negru i-a apucat inima, iar cel alb sufletul. Atunci auzul
säu päreA cd ascultä urmAtoarele vorbe, care cei doi ingeri
ii adresau :
INGERUL NEGRU. De nu vei gräbi a merge la ea, eu iti
voiu strivi aceastá bucatd de carne, care se nume5te inimä.
INGERUL ALB. Ea este sigurd de iubirea ta ; te va a5teptà
pand vei puteà merge la ea. Nu e nevoie sd. te grAbe5ti.
INGEVL NEGRu. Eu viu dela dânsa. Ea plAnge, gerne 5i
te Chiamd. Mii de pericole o amenintä.
G. Sion, Suvenire contemporane. 6
www.digibuc.ro
62 G. SION

INGERUL ALB. - Datoria ta este de a urmà pe stdpanul tdu.

Sufletul tdu va fi cumplit pedepsit de nu-1 vei ascultà.
INGERUL NEGRU. De vei merge dup. el, vei pieri §i corbii
vor mâncA cArnurile tale ; iar ea va cddeà la zdcere, sau cu
altul se va mângAià. Omul pe pdmânt trebuie sd se bucure
de averea ce o are la indemând. Desagii cu bani sunt in
mâna ta. N'ai deck a-i luà §i a te intoarce la ea. Vieata cea
mai fericitd te a§teaptd.
INGERUL ALB. De-1 vei ascultà pe el, sufletul tdu se va
pierde. Nerecuno§tinta este pentru sufletele negre §i injosite.
Consiliul ce ti se dd este funest : fugi de el ; sau de nu,
nu mai rdspund de sufletul tau : il voiu arunca in prada in-
fern ului.
INGERUL NEGRU. Minciuni §i basme sunt toate aceste, in-
fern nu existA decât in mintile slabe §i rdtAcite. Nu exista
decât raiu, §i raiul este vieata in placeri §i in bani. Desagii !...
iatd-i colo 1 acolo, in ei, este fericirea i raiul. Ca sd-i capeti,
nu ai decât o loviturd O. dai.
INGERUL ALB. - 0 loviturd in binefacdtorul tdu, va fi o mus-
trare de cuget eterna. Fere§te-te.
INGERUL NEGRU. Mustrare de cuget vei aveA când o vei
pierde pe ea, cAci alta ca dânsa nu vei mai aflA, frumoasd,
drAgdstoasd §i credincioasd. lata eu mA duc cu inima ta la
,dânsa. De nu vei veni dupd mine, vei pieri §i tu §i ea.
INGERUL ALB. - Datoria mi-am fAcut. De nu md vei ascultà,
tine ! ia sufletul au §i mergi cu dânsul in infern».
Dupd aceste vorbe ingerul cel alb a disparut, iar cel negru
ii sfâ§ià inima cu ghiarele ce le aveA la mAini, inck simtià
dureri infrico§ate. Corpul sdu cAzii in ni§te convulsiuni : in-
toarse mainile rugându-se ingerului negru sa-i redeâ inima ;
o lud, o puse iard§i in sânul ski. Atuncia, fail a §ti de e
de§tept sau de viseazd incd, scoase hangerul din teacd §i cu
pumnul ski puternic 11 infige repezit chiar in inima lui Ali,
care dorrnià pe partea dreaptd. Dupd loviturd pare cd se
de§teaptd, se scoald in picioare §i, ridicAnd hangerul in sus,
il prive§te cu infiorare plin de sânge. Ali, lovit de moarte,
indreptanduli in acel minut vederile asupra lui, cu un gemet
dureros zise : «Tu, Osman I tu, fiul meu!... UcigAtorul de
OHO fie neam de neamul tau!»
Cu acest blestem pe buze, Ali a expirat. Nu §tim de ce
sentiment se va fi simtit pdtruns Osman atuncia ; nu §tim
dacd in minutul acela s'a cdit de ce-a fAcut ; dar inaintând

www.digibuc.ro
 FRATII CUCILIC 83

asupra putului §i asvarlind in el arma sa insangeratä, dui:4

is puternicd sguduiturd ce a simtit in toatA fiinta sa, zise ;
«Alah a voit1 A§a a fost scris ! Alah fie binecuvantat !»

-OSMAN LA IASI. Dupd patru zile de cAlAtorie, Cuciuc se in-

torcea. la Ia§i, trAgand la un negutator ar-
mean, In mahalaua Tdtdra§ilor, unde mai gAzduise and a
trecut cu patronul sdu, spre a merge la Acherman. El a spus
gazdei sale cd in apropiere de Bender au fost loviti de o
ceatá de hoti, cu care s'a bAtut cat le-a ajutat puterile ; cd
stApanul sdu, dupd ce a ucis pe trel din hoti, a cdzut sub
loviturile celorlalti ; cd el, dupa ce a mai ucis patru hoti,
pe ceilalti i-a risipit ; iar dupd aceea, fiindcd nu cuno§tea nici
lócurile, nici oamenii pe la Bender sau Acherman, s'a ho-
Cara sd se Intoarcd.
Cuciuc se Invol cu Armeanul ca sd-i dea gázduire §i man-
care, lui §i vitelor lui, o lund de zile, pand sd-§i MCA rost
in trebile ce pretindea cd are. In camera ce i-a dat-o Ar-
meanul, el §i-a pus desagii ce avea pe amandoi caii. Seara,
dupd ce a Inchis u§a §i a vAzut ca. s'au culcat top ai casei.
el a deschis desagii, ca sd vadd ce cuprind. In doi din ei, el
a gdsit hainele §i primenelele lui Ali, iar in ceilalti doi, un
catastiv de socotele sau daraveri comerciale §i doudsprezece
sdculete cu bani sundtori. A numArat sdculetele de cloud trei
ori, cumpAnind pe fiecare in 'nand, ca sd vazd cat e de greu ;
1 e-a deschis pe toate, ca sd se incredinteze ce cuprind ; a
vAzut cA unele erau cu rubiele, unele cu irmilici de aur, unele
cu mahmudele, cloud cu galbeni olandezi, dar toate, toate, cu
aur de cel mai curat! Dupd aceasta a pus pungile iard§i in
(lesagi, pe care i-a incuiat .bine ca mai inainte, §i s'a culcat
pe ei ca pe o perind de puf, adormind §i §optind de mai
multe ori «Toate aceste pentru Ilenuta» !
CUCIUC CRESTIN Cuciuc, dupd planurile ce-§i fäcù peste
§1 BOIER. noapte In mintea sa cea agerd, a doua zi se
duse la curtea domneascd, care atuncia era
unde este acuma mandstirea numitd Frumoasa.
Aceasta era pe la anul 1710. Pe tronul Moldovei era Ne-
culai vocid Mavrocordat, primul domn fanariot, care fusese
mare dragoman al imparAtiei otomane, mo§tenind In aceastd
functiune pe tatal sAu Alexandi-u Mavrocordat.
Cuciuc mai intai se prezentd la portar pa§a, care avea
functiunea de a primi §i a introduce la domnitor pe Turcii

www.digibuc.ro
84 G. SION

cari cereau audiente, sau aveau afaceri la domnie. Acestuia

Ii därui o frumoasá pungä de tutun cusutá cu fir §i cu mAr-
&hare, care o gAsise in desagii lui Ali ; cu acest dar el se
alipi de dansul §i, prin el, cApätä audientä la vodA.
Duna ce fácii temenelele 1 obi§nuite, el sArutA poala dom-
nitorului, care s'a vAztit surprins de a vedea pe un Turc umi-
lindu-se a§à de mult inaintea lui.
Ce e§ti ? Musulman ? intreb5. domnitorul.
Para astäzi credincios al lui Mahomet, de care voiu sk
mä lepAd.
Pentruce ?
PentrucA top ai no§tri au primit poruncä ca sa se tragA
in Bugeac, in prevederea unui räsboiu cu Muscalii ; pentrucá
eu nu voiu sä mä bat ; pentrucä. eu voiu sà rAman in Mol-
dova ca Moldovean ; pentrucA sunt legat cu inima de o fe-
meie, fdrá de care nu pot trAi ; pentrucä ininxt §i mintea mA
trag spre legea cre§tinA ; §i pentru aceastA dorintd viu sA mA
pun sub scutul mAriei tale.
Cum te chiamA ?
Cuciuc Osman.
Voe§ti darA sA te botezi ?
A§a, märia ta, §i cat mai curand.
Dar §tii cA, pentruca sA faci aceasta, trebuie sA te pre-
gAte§ti ?
Este jumätate cte an, de cand un preot din Campulung,
unde am stat pentru\ negot, m'a luminat, pentruca sá pri-
mesc sfanta voastra. lege. VA rog acuma sà primiti tributul
ce un supus datore§te domnului säu.
Atuncia el, scotand din brat' o pungA de mAtase, o intinse
domnitorului. Acesta, 8urprins §1, multumit mai ales de su-
netul auriu al pungii, intrebA : gce 'este aicia ?»
Cinci sute de rubiele.
Bine ! Dorinta ti se va implini. Vei primi Indatä cidula
noastrA cAtre mitropolitul, §i chiar fiul meu te va botezà.
Sá trAesti, mAria ta!
Ce mai vrei dela noi ? cere. Nu voiu sá mä intreci in
därnicie.
FiindcA cu negotul in tara acyasta am fAcut putiná
avere, §i, dacA mA voiu cre§tina, voiu fi in stare sA-mi cum-
pär §i o mo§ie, m'a§ rugà märiei tale sA mA cinste§ti cu caf-

Salutatiunile ce consistau ingenucheri §i särutári de rnaini (GH. S.).

www.digibuc.ro
 FRATII Cui: ItlC 85

tanul unei boierii care sA-mi dea drepturi si privilegiuri In

lara aceasta.
Bine, Cuciuc ! Te voiu face si boier : de boier ca tine
are nevoie domnia noastrA.
Sä traesti maria ta!
PAnä intr'o ord, marele muhurdariu I dete lui Cuciuc ci-
dula domneascä, cu care el se duse intins la mitropolie. Ce
putere au banii !
Mitropolitul, dupa ce citi cidula domneascA, incepit sa-1
cerceteze dacä este convins de preceptele religiei crestine.
Osman depuse mai intAi pe masa mitropolitului o pungä cu
o sutä de rubiele, apoi ii spuse cA el este caterisit de un
preot din Câmpulung. Mitropolitul, dupa ce ATM" cA in pun-
gulità erà aur frumos, i se arAtä binevoitor si-1 intrebA când
voeste sA fie crestinat. Cuciuc räspunse cA aceasta voeste s'o
facä cat de curând, dar se roagA ca sä se aducä chiar preotul
care l-a caterisit pentruca sA-1 boteze, fiindcA asà i-a fost M-
gacluit.
Mitropolitul chernä pe arhidiaconul sAu si-i spuse ca. sA
facA o poruncA cAtre preotul Vasile din ampulung, sA vie
in graba cea mAi mare la Iasi. Cuciuc, pentru aceasta, reusi
a face ca sA se duck pe cheltuiala sa, un poslusnic dela
mitropolie, ordonat ca sA nu spue nimica lui popa Vasile
despre botezul ce are a celebrà.
Dupä trei zile popa.Vasile veni si primi ordinul prin ar-
hidiaconul niitropoliei ca adoua zi, DuminicA, sA se afle in
biserica sfântului Nicolae cel mare, care erA bisericA domneascA,
pentruca sA boteze pe cinevA. Pe la arniazAzi o curd mare cu
al:a fu pusA in mijlocul bisericii, iar popa Vasile, impreunä
cu alti doi preoti ai bisericii, asteptau imbrAcati in altar.
Atunci se auzi meterhaneaua2 cântând si o träsurA cu alaiu
domnesc oprindu-se la intrarea bisericii. IntrA fiul Domni-
torului, un copil de cinci-sase ani, si dupa dânsul Osman
neofitul, care trAgandu-se repede inteun colt se desbräck
lAsAndu-se lute() cAmase albA si lungä. De astä data Cuciuc
nu erà imbracat in hainele lui turcesti : isi rasese barba si se
imbrAcase in costum boieresc, din care cauzä popa Vasile
nu-1 puta cunoaste. Dupa citirea rugAciunilor si cântArilor
traditionale, Osman se MO in cada: preotii cu mainile pe
capul sAu, II cufundarA de trei ori in apa sfintita, din care

1 Pästrätorul sigiliului domnesc, sau secretarul curtii (Gx. S.).

2 Muzica care canta la paradele domne5ti (Gt-i. S.).

www.digibuc.ro
86 G. SION

apotr .test, afard, crestin ca toti crestinii, si cu numele de Con-

stantin, dupd numele beizadelei. Indatá ce se terminä c re-
monia, beizadeaua plea, iar Cuciuc dupä ce se imbrda fa
condus sd särute icoanele si sd se inchine la ele, dupd c m
ii soptia a trebuie sä faa un dasal dela bisericd, care-i
servia ca alduzd. Popa Vasile, iesind din altar desbrdcat de
odAjdii, se puse sä mai priveasa pe noul crestinat : obser-
vandu-1 mai bine la fatd, vdzand mai ales a merge soldiu
ca vechiul sAu cunoscut Osman, l-a recunoscut, si deodatä
se arunca asupra lui rAcnind :
Hotule, tu esti ! Ce mi-ai facut fata ? Spune-mi a te
strang de gat, chiar aici in bisericd.
Tacd-ti gura, popo ! Nu vezi cd te-am fäcut sä mä
botezi, pentru ca sd te fac socru ?
N'avù timp bietul popä sä mai spuie ceva, a se vdzit
intrerupt de intrarea subitA a lui portar-basa, care-i spuse cä
este asteptat la curte. Cuciuc, and iesi, se väzù invitat a
inaleca pe un cal de paradä, imbrdcat cu o harsà cusutä
cu fir si cu armele domnesti ; dupd care, insotit de vreo
doudzeci de slujitori cAldri, unii inainte, iar altii dupd el,
apua drumul spre poarta care da in curtea palatului dom-
nesc. Atuncia popa Vasile, care iesise la usa bisericii, Man-
du-si cruce, zise : «Mari sunt minunile tale, Doamne !»
La curte, Cuciuc, se ura pe scara cea mare, care de
astd. datA o gäsì asternutd cu postay rosu in onoarea sa.
Treand pe langd meterhaneaua care canta jos pe scard si
printre o droaie de ediclii 1 cari nu incetau a-i ura sändtate
si berechet, aruncd in dreapta si in stanga rubiele si irmilici
de aur. Vodä cu doamna si cu nasul sAu il asteptau in sala
domneasa, unde, ca in toate zilele de särbätoare, se allau
mai multi vizitatori si &Ovà boieri de divan. Cuciuc, dupä
ce sdrutd mana lui vodä, a doamnei si a beizadelei, tinù un
mic discurs multumind lui Vodd pentru protectiunea ce-i dä,
jurandu-se a fi supus si credincios paná la jertfirea vietii,
atat lui, cat si urmasilor sdi. Doamnei ii oferi un tas de aur,
in care se vedea strdlucind o rnand bund de pietre scumpe z
diamante, rubinuri, smaragduri si mArgdritare, gäsite inteo
desagd a lui Ali ; iar nasul säu ii spuse a la scard il asteaptä
un cal 'de Anadol, alb ca laptele, iute ca soimul, voinic ca
leul si bland ca mielul.

Servitorii palatului domnesc (OH. S.).

www.digibuc.ro
 FRATII CUCII.JC 87

Sä-1 vedem ! strigd beizadeaua, 'Wand in palme §i aler-

gaud spre u§ä in fuga mare.
Atunci, dupa un semn a lui vodá, postelnicul cel mare il
imbrácd cu caftan §i-1 felicità zicându-i : gsà träe§ti serdar
Cuciuc
Doamna, incântatd de vederea frumoaselor scule ce pri-
mise, adrCsându-i §i ea cuvântul, ii zise : «acum ai face bine
sä te insori.
Voiu urma porunca mdriei-voastre, zise el.
Poli alegi o fatä din haremul nostru : avem vreo
doudzeci fete de boieri din Tarigrad. Pop sä-ti alegi pe cea
mai frumoasa.
Alegerea mea este fäcutd ; sunt logodit cu una care nu
seamänä cu alte frumuseti depe pámânt.
Cre§tinä ?
Da, treOnä, §i fatá de preot ; cea mai frumoasá floare
depe valea Câmpulungului.
Bravo ! sä vii cu ea, sä te cununäm.
Sä traiti, märia-voasträ zise el, Mil a promite.
CUCIUC SE INSOARA le§ind de acolo cu paradä domneascä,
CU ILENUTA. dupä obiceiul celor ce se onorau cu
caftane, fu condus la gazda sa, unde
meterhaneaua îi Cann' vreo douä ore. Atunci väzând pe popa
Vasile, care luându-se dupà paradä venise pânä la poarta
gazdei lui Cuciuc, färä a cutezA sä intre, el il chemä inäuntru.
Dupä aceasta, in urma unui prânz bun §i vesel, strovit cu
vin vechiu, dete drumul paradei §i meterhanalei, aruncandu-i
bac§i§urile obi§nuite, zise sa-i puie caii la noua träsurd
Mcuse, §1, cu popa Vasile aläturi, merse la mitropolie. Acolo
indatä ce se anuntä, u§ile i se deschiserä. Cerând bine-
cuvântarea mitropolitului, a cesta i-o dete cu amândoua mainile
intrebä dacä are sà stea in Ia§i sau la Ora.
Deocamdatd trebuie sä mä insor, prea sfinhite, zise el;
§i iatá cá viu sä vä cer binecuvântai.ea ca sä iau pe fata
acestui preot, care m'a pregätit §i m'a luminat in credintele
legii cre§tine.
Aceasta nu se poate. Fetele de preoti trebuie sä se mä-
rite cu tinerii meniti a se face preoti. Nu §tii aceasta, preote ?
Cum de vii la mine cu asemenea cereri ? Nu vä e ru§ine ?
Sa iertati, inalt-preasfintite Un päcat mare s'a intarn-
plat in casa mea. Fata mea acuma nu se poate rnärità decât
cu dumnealui.

www.digibuc.ro
88 G. SION

Ce fel ? de ce ?
Nu §tiu : sa spun ? sd nu' spun ?... Dar trebuie sa. spun.
Spune odatä.
Apoi pe Ilenuta mea a spurcat-o boierul acesta incä
pana a nu se botezà.
Daca e asà, O. te duci sä-i cununi ; si O. spui preotesei
tale sd-si pazeascà mai bine fetele, dacä mai are. Acum s'o
pui numai deck la canon : jumdtate de an sà nu te atingi de
ea, sä manânce numai paine si câte trei sute de mätänii pe
zi O. fad. la pragul bisericii ! Haide, pleaca !
Porunca prea sfintiei-voastre se va implini, zise preotul
ingenuchind si sdrutându-i mâna.
A doua zi de dimineata, färä a pierde timpul, Cuciuc cu
popa Vasile aldturi, intr'un Mc:Ivan nou si frumos, dupa cum
era moda pe atuncia, cu patru cai ca smeii, cumpärati anume
pentru mireasa, si cu un sipet mare legat cu fier, in care,
pe langa dasagii cu bani mai bagase o n1.1time de targuieli
pentru nunta Ilenutii, dupa o calatorie plinä de neräbdare,
pe aproape de apusul soarelui, intrând in mändstirea Vara-
tecului, trasera la chilia maicii Fevroniei. Ilenuta, väzând mai
intâi pe tatal sail, a fugit iute pe o scard de din dos, ca sa
se ascunza. In pod : numai dupa ce auzi si recunoscù vocea
amantului ei, care, o chemà strigand-o din toate puterile, sari
din pod drept in bratele lui deschise.
Vom läsà pe lectori sa-si inchipueasca expansiunile lor de
bucurie si de fericire, §i ne vom grabi a spune ca nu mai
departe decât in aceea§ seara popa Vasile le citi cununia In
biserica mandstirii, dupd porunca ce luase dela mitropolitul ;
si ne-am gräbit de a spune aceasta, fiindca si tând.ra pereche
se grabià ca cu o ora mai nainte sa intre in vie* lini§titd
si legiuita a .casniciei.
NICULAE, BÄIATUL A räsunat valea Câmpulungului de mi-
LUI CUCIUC. rare si de multumire, când a auzit despre
Osman, cu fata popei, despre crestinarea
lui cu Ilenuta. Numai mama preoteasa turba de necaz ; si
când a väzut pe popa apropiindu-se de casa, a inceput sa-1
ocarascd, sä-I faca prost, dobitoc §i bun de legat la iesle.
Când insa a auzit ca sase luni are sa doarma cu rogojina,
ca. are sa manânce numai paine si apa, ba Inca sä facä si
matänii la biserica, dupa canonul rânduit de mitropolitul, care
trebuià sa se execute, atunci abià i s'a mai muiat limbulita;
iar dupd irnplinirea canonului s'a dus impr'eund cu Orin-

www.digibuc.ro
 FRATII CUClUC 89

tele Vasile sd viziteze pe fiied-sa, pentru ca sá se impace

cu ea.
Cuciuc, a§ezat tot In casa inchiriatd pe mai multi ani de
vechiul ski patron, nu mai putù continua comertul de che-
restele, in cari aveà destuld experientd. Acest comert, ca §i
altele cari le exercitau Turcii, incetase cu totul, din cauza
evenimentelor mari cari se precipitau. Vodd Mavrocordat nu
implinise ined anul de domnie §i se väzù inlocuit de Dumi-
tra§cu Cantemir, protejat de Gherei, hanul Crimeei. Atuncia
Ru§ii, declarand resbel Turciei §i Vocld Cantemir fAcand
aliantd cu Petru cel mare, toti negustorii Turci, eati au mai
Minas in tart au fost mdceldriti. Aceasta a contribuit mult
la indbu§irea omorului §i disparitiunii lui Ali, fiinded nici
unul din fo§tii lui clienti musulmahi nu mai trAid. Prin ur-
mare minciuna inventatA de Cuciuc despre lupta cu hotii n'a
avut cine s'o desmintd sau sd ceard a se verified.
Cuciuc nu tarziu a cumpdrat o mo§ie mare §i frumoasd in
apropriere de valea Horrrorului, dela fiul unui boier mare
care se muncid sA-§i risipeased motenirea. Acolo gdsind o
bund a§ezare §i un sat destul de populat, s'a stabilit cu fa-
milia, care in curand se fddi numeroasd, fiinded Ilenuta pe
cat erà de frumoasd §i de drdgutd, pe atata erd i bund de
sArnantd. : pe tot anul faced cate un copil, iar la trei ani Ii
fAced gemeni, toti frumo§i, top durdulii i voinici.
Vieata lui Cuciuc se strecura inteun mod cum nu se pciate
-dori mai bine. Neinvidiat de nimeni, el veded intreprinderile
lui prosperand §i averea lui sporind. De toatd lumea onorat
§i iubit, la toatA lumea fAcand bine §i indatoriri, toatd lumea
pared CA se bucurd, Cand cumpArd Cate o noud mo§ie, §tiind
cA sporirea averii lui sporid catre cei sAraci §i aju-
torul cdtre cei neputincio§i. Cu toate acestea cu cat inainth
in Varstd, cu atata se veded o melancolie pronuntatá pe fata
sa ; §i nimeni nu §tid dacd seara, cand se culca, sau dimineata,
cand se sculd, nu-§i aducea aminte de scena din campia Ben-
derufui §i de ultimele cuvinte a lui Ali ! Orick se silid el
sd-§i indbu§e suvenirile in dragostele conjugale sau in cele
paterne, orick se nevoid sd-§i ocupe mintea in faceri de bine
§i cu griji de tot felul, In creierii lui totu§i simfià cd Facaie
un vierme nevAzut deck de con§tiinta lui, care nu-i lasd inima
In lini§te §i in pace.
De§i nu avea mintea luminatd prin niscai invdtáturi seri-
oase, pentru ea sd indrepteze cre§terea copiilor sdi, tot4 o
aved destul de de§teaptA din naturd, pentru ca sd vadd cd,

www.digibuc.ro
90 G. SION

numai printr'o cre§tere ingrijita §i solidä, copiii säi puteau Ali

faca carierd in vieatä. Deaceea pentru singurul bäiat ce avek
(cAci fete aved vreo nouä) n'a crutat nici o cheltuiald, pentru
ca sä-i dea o bund invatätura. Bäiatului sau ii pusese nu-
mele de Nicolae, in memoria lui Voda Mavrocordat, care se
ardtase atat de bun pentru el. Rana la etatea de cincispre-
zece ani, i-a dat invätätura in casä prin dascali greci, dupa
cum erà moda timpului de atuncia. Ultimul dascäl grec, ce
avusese, intâmplându-se sa moarä, i negäsind un altul, luh
hotarirea &Ali clucd bäiatul la Liov (Lemberg), unde incepuse
dejà boierii din tam de sus sä-0 trimeatä copiii la invatäturd.
Acolo Nicolae fäcù studii serioase in limba latinä §i polona,
pe cari le vorbià §i le scrià in perfectiune. La etatea de 22
ani, junele Nicolae terminânduli studiile, se intoarse la casa
pärinteasca.
Atuncia auzind cd a venit la scaunul domniei na§ul au
Constantin Mavrocordat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, s'a
decis ca sä meargä la Ia§i, spre a i se inchina §i a-i prezentà
pe fiul Am. Dar pentruca sd nu meargá cu mâna goalä la
cel care-1 botezase, se decise sä-i ducä doi cerbi, pe care-i
crescuse in grajd doi ani §i-i invatase a trage la träsura in-
hämati. Pentru ca sa nu-i osteneascä pe drum, puse de fäcù
Cate o cu§ca de fiecare cerb, §i astfel ii duse foarte bine la
la0. Acolo le polei coarnele §i, inhamându-i la o träsura de
lux, zise ca sa-i aducä la curte, unde el s'a dus inainte cu
fiiul säu. Asemenea lucru ne mai pomenit §i ne mai väzut
a lost pentru Ie§eni un adevärat spectacol ; astfel ca., pânä
sa ajungä echipajul la curtea domneascä, jumatate ora§ul
merged pe langa el.
Constantin Vodä primi cu pläcere pe finul säu, fiindca Inca
tineà minte impresiunile de multdmire ce-i fäcuse cu calul
cel bälan §i simti §i mai mare pläcere väzând cd are un
fin ajuns, nu numai cavaler frumos §i elegant, dar chiar bine
crescut §i instruit in limbile clasice, elena §i latina. Auzind
un huet neobipuit despre partea curtii, ki aruncä ochii pe
fereasträ §i väzând atât de multä lume, Intrebä ce sa fie ?
Lumea ciudatä, Maria tal... insatesc ni§te vite pe cari
le-am adus ca peFhe§ pentru na§ul meu.
Ce fel de vite ?
Ni§te cerbi prin§i din muntii mei de mici §i imblânziti,
ca sä fie de petrecere coconilor Märiei tale.
Minunat lucru! Nici n'am mai vazut a§à ceva... cerbi in-
hämati... cu coarnele poleite !... Multumesc... foarte mult iti.

www.digibuc.ro
 FRAIII CUCIUC 91

multumesc. Ai vreo treabA in Iasi ? Ai vreo nevoie ? Ai sä-mi

cei ceva.? Spune.
Nimic, Mdria ta. Laudä lui Dumnezeu toate imi merg
bine : nu pot sA multumesc in destul celui de sus. Am avut
numai dorinta de a vedea pe acel ce m'a crestinat i a-i
urà ca sA trAeascA multi ani.
Ce nume poartä fiul dumitale ?
Numele tatälui märiei tale.
SA trAeascA I Ce a§ putea face pentru el ?
Ce va binevol märia voasträ ; I-am adus ca sA-1 inchin
prea puterniciei voastre, ca sA faceti din el ce yeti pofti.
Dupa invatAturile cari le are si-ar face soarta mai
bund la stambul. Sä-1 trimit la Kapu-Kehaiaua noastrA, ca
sd-i pregAteasca calea inaintärii. $tie turceste?
*tie numai a vorbi, cat 1-am invätat eu din practicA.
Acolo va inväta. carte.
SA trAiti, märia voasträ ! DoarA sA-i dati rägaz de vreo
lunA, ca sA se gAteasca.
Am sA viu si eu in tara de sus. Voiu sA väd cetatea
Sucevei, mänästirile cele vechi : Putna, Sucevita, Drago-
mirna si celelalte. Pe aproape e mosia dumitale ?
Foarte aproape.
Voiu venì sA vAd casa si familia finului meu.
Voiu asterne sufletul si inim4 mea in calea märiei voastre.
SA veniti cu berechet !
Sa nc vedem cu bine ! Acolo vom regula plecarea lui
Nicolae.

CONSTANTIN MAVROCORDAT Imprejurärile si trebile dom -

IN CASA LUI CUCIUC. niei n'au dat rägaz lui vodä
ca sA vie in cAlátoria ce proiec-
tase decât toamna tarziu, pe cand se scutura frunza depe
arbori. Atuncia luând cu sine pe vistierul si pe postelnicul
cel mare, vreo douAzeci de trAsuri incärcate cu ediclii si
bagage ; precum i vreo douA sute de slujitori cäläri, a vizitat
Boto§anii, Herta, Cernäutii, RädAutii, Suceava si mändstirile.
In toate partile, pe unde umbla, luà note, ascultà plângeri si in-
semna cu deamänuntul neajunsurile, lipsurile, defectuozitAtile
institutiunilor ce erau in vigoare, ca sA aibA materialul necesar
pentru reforma cea mare care o proiectà in mintea sa ;
se numiau oarnenii ce faceau serviciul privat al domnului, pre-
cum ibrictarul, peschirgiul, ciubucciul, cafegiul, cupariul pi allii S.)..

www.digibuc.ro
'92 G. SION

in adevar dupa câtiva ani, in domniile lui succesive in am-

bele principate, el a introdus multe i mari reforme, cari I-au
insemnat intre cei mai capabili organizatori, $i pentru cari
istoria i-a consacrat pagini de mare laudd.
Serdarul Cuciuc a iesit inaintea domnitorului la Suceava
pentruca aduca aminte de promisiunea ce i-a dat, de
a-i onorà casa, invitândul totdeodatä de a hid parte la o
vânatoare ce a organizat in muntii depe mosia sa ; del dupa
cum ziceh el cerbii i caprioarele Sunt doritoare ca sä faca
cunostintä cu fata lui vocla. Mavrocordat primi cu placere.
La marginea mosiei mai multe sute de munteni, cu femei
fete, iesira intru intampinarea domnului cu pâine i sare, cu
faguri de miere si cu tave incärcate de fragi alte fruCte
de munte, urându-i bund venire si fändtate.
In pragul casei, sotia lui Cuciuc, jupâneasa Ilenuta, fata
popei (care desi aveà aproape patruzeci de ani erà Inca
foarte frumoasd), a primit pe domnitor cu buchete de flori,
inconjuratä de cei zece copiii ce-i aveit, unul mai frumos
mai drägälas decât altul ; ash cá domnitorul nu stià incontrò
sä-si indrepteze privirile fermecate de multumire : la mama
sau la copii ?
Casei lui dela Ora, Cuciuc ii detese numele de conac, dupd
traditiunile ce le axeà din orasele turcesti ce le väzuse, unde
locuintele persoanelor mai insemnate se numesc conace. Ar
fi putut insa sa se numeascd chiar serai, fiindca puteà sä
gäzdueasca chiar un impärat : o construise cu mesteri anume
adusi din stambul i fall a crutà cheltuiele ; mai ales cd.
piatra, varul, lemnäria i bratele, avându-le pe mosia sa pro-
prie, aveh toatä inlesnirea ca s'o faca at mai mare, mai
solidä si mai frumoasä. In cele patruzeci de camere ce cu-
prinded, s'a gäsit destul loc, spre a se gazdul voila cu toatä
curtea sa, afara de cei 300 de slujitori cari s'au gäzduit pe
la casele din sat. In imensa said de mâncare a casei, dom-
nitorul, cu toata curtea lui, cu minitrii, cu ispravnicii tinu-
turilor vecine, cu episcopul dela Rädäuti, cu mai multi boieri
vecini veniti cu jupânesele lor, i in mijlocul familiei de gazdä,
prânzi i cinä cu multumirea i veselia cea mai mare, in
desfätarea ce o addugh armonia unei bande de muzicanti
adusi inteadins dela cetatea Bistritei de peste munti din

In muntii Bucovinei fragii se produc Ora in larnä. La Crasna, in

1848, am cules eu insumi fragi in Decemvrie, cäutându-i pe sub za-
pada (OH. S.).

www.digibuc.ro
 FRATII CUCIUC 93

Ardeal. In curte cântà o altd bandä de läutari ; imprejurul

acestora dantuiau cu veselie fläcäi si fete, nu numai ziva,
dar i noaptea la lumina masalalelor si a focurilor mereu
atâtate cu ramure verzi de brazi cari scânteieazd la cea mai
micd apropiere a cärbunilor ; iar In sala de sus hora se
invârtià de boieri si de jupánese cu fetele lor, toti incurajati
de popularitatea lui vodd, care si insusi tupäià in hord cu
mare entuziasm i pläcere.
VANATOAREA. Tfei zile i trei nopti a durat veselia
cheful in curtile serdarului Cuciuc. Vodd.
Mavrocordat spuned cä aceste au fost zilele cele mai pläcute
ce a gustat in vieata sa. In intervalul acesta s'a organizat
vânätoarea domneascä, care trebuià sä tie trei zile, pentru
ca sä batä toti muntii cunoscuti cà contin fiare mari. Patru
sute de pläiesi cu sin* ghintuite, adunati din satele vecine
peste o mie de heiitassi sau bdtäiasi, dispusi ca cei cu
armele sä find' piscurile, iar ceilalti sa mâie vânatul din vale
spre deal, au lost impärtiti In cete de câte cincizeci, fiecare
ceatä sub comanda unui aprod, i toti sub comanda supremd
a lui Cuciuc, i inconjurat de câtiva arnäuti cari erau in cor-
tegiul säu. Timpul era frumos : pe väi iarba se ariità Incá
verde si infloritä ; numai florile cari erau mai inalte erau
cam opärite de bruin& ; pe culmile muntilor Insä usoare stra-
turi de ninsoare albiau värfurile stâncilor i muschiul ee le
invelià.
Curioasä sensatiune a adus lui vodd prima pornire a bätäii:
când la semnalul dat de buciume, dupä insirarea oamenilor,
au inceput a se repercutà rdcrietele i tipetele bätiiiasilor din
vale, fiori a simtit furnicându-i tot corpul dela talpe 'And.
In crestet. El care nu avusese ocaziunea sA asiste la asà
cevä, simtià cá i se sburlià parul sub calpacul de samur care
Ii purtà; iar când auzià câte o puscd. trosnind In linia in
care se aflà asezat, simtià In tämple si In piept o svâcniturá
care il fäceà sd se ingälbineascá la fata : ash cá la semnul
ce-i Mud tânärul Cuciuc, ca sä dea in cdprioara care veniä
spre el, vodd, in loc sä puie arma la ochi, i-o intindeä lui
spre a o descarca ; iar când cerbul sau cdprioara cäded pe
aproape de el, se arätà foarte simtitor de milä la omorirea
lor. Cu toate aceste, desi n'a dat niciodatä cu pusca,
l-au fost fäcut sd creadd ch el a ucis un cerb, o caprd
si un porc, incredintându-1 ca de gloantele lui au azut. La
locuri i rästiinpuri anumite, se fäceau repausele : atuncia bu-

www.digibuc.ro
94 G. SION

cdtarii indatä improvizau prânzurile chiar din vânaturile do-

bândite, frigându-le sau gdtindu-le la focurile ce erau prea
u§or de a se aprinde ; iar domnul §i toti oaspetii mâncau
cu o pläcere nespusd §ezând pe stânci, sau pe ramuri moi
de brad. Serile, neputându-se, din cauza depdrtdrii, intoarce
acasá, trebuià ca vândtorii sd se culce in munti. Pentru vodä
se improvizase o colibä de ramuri de brad, iar pentru cei-
lalti se a§terneau ramuri, pe cari se culcau acojoeriti de bolta
instelatä a cerului, §i adormiau incälziti de jeratecul focurilor,
mereu alimentate cu lemne.
Peste o sutä de cerbi, douä sute de cdprioare, optzeci de
mistreti §i cincizeci de ur§i, gait de un numär mai mare
de lupi §i vulpi, au fost trofeiele primelor cloud zile ale vâ-
nätorii domne§ti. oVodä, multumit de acest rezultat, void ca
a treia zi sä se intoarcä la sat. Cuciuc insd l-a rugat ca sa
mai asiste mäcar la o bataie, pe unul din muntii unde se
creded cä s'a refugiat tot vânatul speriat in bätäile prece-
dente. Se facù, deci, a treia zi ultima vânätoare. Se mai
omorirä câteva zecimi de fiare mari, cu ale cärora ecatombe
trebuià sa se incheie petrecerea domneascd. 0 intâmplare
nápraznica insä veni ca sä intristeze toatä veselia aCestei
petreceri.

MOARTEA LU1 CUCHIC. Când se deterd semnalele de re-

tragere, Cuciuc tatál, läsând pe fiul
sat' pe langa domnitor, plecd cu vreo sutá de pa§i inainte,
mergând mai repede, pentru ca sä cerceteze despré o potecd
pe care sd poatd apuca, spre a ie§i mai curând la lumini§.
Câtiva pldie§i II precedau, pe când strigätele unor bätäia§i
mai intârziati Inca räsunau, fAcând sä salte fiarele, cari se
pitulau in des4uri sau in culcuprile lor. latä cà un urs
foarte mare, e§ind din dosul unui jneapän 1 se intâlni piept
in piept cu Cuciuc. Acesta, având pu§ca descdrcatä fiindcä
nu se mai a0eptà a da peste asemenea surprinderi când
vdzit cd ursul se aruncä asupra sa, scoase un pistol ce aveä
la brâu §i i-1 slobozi drept in cap. Glontul insd, sfârtecând
numai o ureche a animalului, nu-i fäcuse decât o ranä ward,
dar destul de forte pentru ca ursul, care de cloud zile suferià
de o and. rand, ce suferise dela un pläie§, sa se arunce asupra
agresorului Au, sä-1 apuce in brate, §i sä-I strângä astfel
incat sä nu poatti scoate cutitul ce aved la brâu. Cuciiic,
1 Specie de brad pitic care se gáseste numai pe varfurile muntilor (GH. S.).

www.digibuc.ro
 FRAT1I cticluc 95

strigând si cerând ajutor, se luptà acuma in desperare ; apu-

când si el pe urs brátis, cu vânjoasele si puternicele sale mâini,
il tined in stare de a nu se puted servi nici cu ghiarele spre
a-1 sfâsià, nici cu gura spre a-1 omori. Lupta se márginid
inteo luptd dreaptd, ca intre doi fläcdi, cari, cand n'au ce
face, se iau la trântd : se veded când ursul deasupra lui
Cuciuc, când acesta deasupra lui. Domnul, cu toti arnautii
sai si cu o multime de pldiesi se apropiase ; dar nici strigarea
poruncitoare a lui vodä, nici compätimirea generali a spec-
tatorilor, nu folosiau : nimeni nu cutezà sä se apropie ; iar
ursul, fárä a tined seamä de strigátele oamenilor si de poc-
netele pustilor cari se sloboziau imprejurul sdu, urtna lupta
cu inver§unare §i cu intentiune ca sä sfd§ie pe adversarul säu.
Nicolae, bdiatul lui Cuciuc, nu mai putù suferi spectacolul
acesta : se decise a scäpà pe tatäl säu cu orice pret. Asa
dar fäcându-si cruce, ingenunchiând §i puindu-si pusca la
ochi, intinse "coco§ul, trase de piedecd si, când arma poet*
se väzurd cloud cadavre cázând imbrátisate! acela§ glont,
trecând prin inima ursului, trecuse si prin inima tatälui säu 1
Fatalitatea a fäcut ca blestemul lui Ali sd se execute prin
mâna fiului- uciga§ul säu!
FETELE LUI CUCIUC. Constantin Vodä Mavrocordat, foarte
pätruns de tragica rnoarte a finului salt,
se gräbi a se coborl din munti cu toti curtenii säi si, dupd
ce adresä calduroase cuvinte de mângaiere mult intristatei
familii, in sânul cäreia petrecuse atât de multumit, a plecat
spre resedinta sa, läsând pe postelnicul cel mare spre a-1
reprezenta la inmormântarea serdarului Cuciuc, si imbräcând
pe tândrul Nicolae cu caftan de serdar, sjire a-1 consold
de pierderea tatälui sdu.
Jupâneasa Ileana cdtre primävara viitoare a fost poftitá de
doamna lui Mavrocordat cu familia sa ca s'o vadä. Ea a plecat
cu cloua rädvane, luând cu sine patru din fetele ei cele mai
marl si pe Hui säu ca conduckor, läsând acasä pe cele mai
mici, sub ingrijirea mamei sale. La Iasi ea a fost poftitä sä
gAzdueascd la curtea domneascd, unde doamna ii facù toate
onorile si ii arätä multä afectiune ; dupd. o §edere de cloud
saptämâni, ea se intoarse acasá, läsând in haremul doamnei pe
fetele ei, cari erau de o frumusete ideald. In toamna viitoare;
când s'a implinit anul de doliu, ea se intoarse ca Ali ia
fetele. Atuncia insä ea le OM logodite de doamna cu tineri fii
de boieri de starea Intai si le mdritä pe toate inteo zi in bise-

www.digibuc.ro
96 G. SION

rica unde cu 26 ani in urmá se hotezase sotul ei. Tot atun-

cia se logo& si fiul sau cu o fata greacä din haremul doamnei,
cdreia i se fäcù mare si frumoasd nunta domneascd, cunu-
nându-se chiar de doamna cu unul din beizadele, si dându-i
drept dotd portaria de Suceava, post ce echivala cu prefectura.
Dupa domnia din 1733-35, Constantin Vodä Mavrocordat
mai revenind la tronul Moldovei in ,1742, 1748 si 1769, a
fost protector familiei Cuciuc, botezdndu-i si cununându-i
copiii, MO sau fete, si NI/at-sand asupra tuturora bineface-
rile sale generoase.
Aici voiu rasa romantierilor sarcina de a urmäri istoda
acestei familii, márginindu-ne deocamdata a spune pe scurt
cd toti urmasii de sex bärbätesc au fost impinsi de fatalitate
la paricid, ucizand fiii pe tatal lor, Oitá la a saptea gene-
rafiune, ce a apucat-o acel ce scrie acest epizod.
II.

DUMITRACHI CUC1UC. Intre anii 1840-1842 eram copist in

cancelaria logofetiei dreptätii, care in
timpii moderni s'a numit ministerul justitiei. Acolo cunoscui,
printre alti colegi, pe unul care se numia. Dumitrachi Cuciuc.
El era cu trei patru ani, poate, mai in varsta decal mine si
functiona mai de mult ; deaceea el ajunsese copist activ, adica
cu leafd, pe când eu eram numai practicant, primind numai
cincizeci lei pe lund din leafa ministrului ; cdci, trebuie s'o
spun, pe atunci ministrii erau mai muchelefi, mai mândri ;
pretindeau cá servesc pentru patrie si pentru onoare, iar nu
pentru leafd; deaceea leafa lor o distribuiau pe la functionarii
lor inferiori lipsiti de mijloace, dupa o lista dresata de direc-
torul logofetiei.
Cuciuc, camaradul meu, imi ardta multa dragoste si afec-
tiune. Aveam si eu oarecari simpatii pentru el, si-mi placea
spiritul lui cel ager, in care prevedeam o capacitate remar-
cabild. El facuse clasele girnnaziale la Academia Michaileand,
si ascultà, ca extern, cursurile de drept, c.e le faced rdposatul
jurisconsult Bojinca si Neculai Docan, care venise doctor
in drept dela Paris ; si adese ori ascultam cu pläcere cum
relata el lectiunile ce le asculta si cum definia diferitele ches-
tiuni de drept, cari veniau la ordinea zilei in judecätile tribu-
nalelor si ale divanurilor apelative, cari se rezumau in hri-
soave domnesti, ce se lucrau in logofetie. Aveà lush' un tic
curios amicul meu Cuciuc : adese ori se intrerupea din na-

www.digibuc.ro
 FRATII CUCIUC 97

ratiunile ce inceped, Oreà cá e distrat, sä uità in tavan sau

pe fereastrd, mi§ca buzele ca cum ar vorbi in sine, sau se
plimbla prin casd bäldbänindu-§i main-He intr'un mod bizar,
care nici serios, nici comic nu se putea califica. Aceasta i se
intâmpla une ori §i chiar când scria : deodatä asvärlia con-
deiul cu un aer spasmodic, se ridica in picioare, umbla cu
pa§i repezi §i largi färd de nici un scop, gesticula, bodogdnia
sau mormdia, fat-a a puted cineva intelege ce spunea; §i apoi
frecânduli mainile §i scuturându-§i capul cu pletele lui lungi
(cdci atunci erau de moda) se a§ezà iard§i pe scaun.la scris.
Are gärgduni in cap, ziceau unii din colegii lui.
L-au apucat pandaliile, zicea un altul.
E apucat de iele, särmanul !
Hai sä-i citim moliftele sfântului Augustin ! zicea altul.
In realitate insd fondul caracterului lui Cuciuc era minunat :
es1 nu se supdra de glumele §i sarcasmele noastre ; din contra
pärea cd-i place sá ne vazd râzând de el, suradea §i chiar
imbrdti§a pe cel ce spuneà glume mai mu§cAtoare. Eu singur
il crutam : departe de a-i adresa vreo ironie, Ind uitam la
el cu un aer de mild ; pare cà presimtiam cd in sufletul sari
se petrec ceva stranii sentimente. In fata superiorilor, Cuciuc
era foarte bine vdzut §i apreciat. Inteadevdr el era un func-
tioriar model ; niciodata n'a dat motiv cuiva ca sa-I mustre
sau sa-i observe vreo abatere dela cuviintà sau datorii. Intre
copi§ti, el era de frunte : scria frumos, iute, corect §i färä
omisiuni sau gre§eli : adese ori ardta. §i probe de talent in
stilisticd ; stolonacealnicul de atuncia (care astdzi se traduce
prin terminul de sef de maset) il punea sä lucreze la con-
cepte, fiindcd le brodia mai bine decât el, §i-i recuno§tea su-
perioritatea.

PRIETENIA D1NTRE AUTOR Eu atuncia incepusem a rima.

51 DUMITRACHI CUCIU C. In intreprinderea aceasta md aflam
in stadiul unui prunc care incepe
a vorbi, sau al unui copil care se incearcd a scrie : nu §tiam
dacä ceeace fac este bine ; nu eram sigur pe puterile mele.
Adese ori trAgeam pe Cuciuc la o parte §i-i arätam produ-
cerile schiopätandei mele muze. Ceream pärerea lui, fiindcal
el avea oarecare autoritate inaintea mea : mi se Ord. §i eram
con vins CA avea §i cuno§tinte, §i spirit, mai mult deck mine
Cuciuc, cu toate ca-tni märturisia necompentinta in materie
de versuri, imi da avizul säu cu franchetd : imi spunea, de
exemplu, CA cutare vers se páreà slab, cutare fall cadentd,
G. Sion, Suvenire contemporane 7

www.digibuc.ro
 8 G. SION

cutare prost rimat cutare frazd incälcità, sau obscurd

sau de prisos cutare expresiune fericitá sau lipsitä de idei
toate observatiunile lui mi se páreau drepte, bune, ratio-
nale, capabile de a rnd corige.
Pentru consultatiuni de aseminea naturd venind i acasä la
mine, Cuciuc fäcuse cunostintd si cu tatäl meu ; !Area foarte
induiosat, când veded blândetea, fericirea, dragostea i amorul
care-mi ardtd WA! meu. Deaceea, când eram singur, imi
ziced : «Ce fericit trebuie sä fii tu, cä esti asà de iubit de
tatäl ! Cum de nu mi-a dat i mie Dumnezeu un tatä
ash de bun !»

0 FAMILIE Dtipà aceastä exdamatiune, am ghicit cd

BLESTEMATÄ.
amicul meu aved o lespede grea pe inimä, din
cauza tatálui sau. Cu toate aceste nu cutezam
sä-i cer a mi se märturisi. Apoi stiind cA tatäl sdu seded la
-lard in districtul Dorohoiului, pe când el sta in Iasi, imi in-
chipuiam cà, chiar de va fi suferind cevd neplAceri, aceasta
trebuie sd se intâmple prea rar. Alta datä, dup. moartea
mamei mele (care s'a intâmplat la anul 1842), venind ca sä
mä console in sfâsierile cumplite ale doliului meu, mä intrebd
despre multe amdnunte familiare si mai cu seamä despre
afectiunile tatdlui meu pentru sotia sa. Nu puted el sä as-
culte decdt adevärul : Ii spuneam cä nu mi s'a intâmplat sd
aud intre pärintii mei niciodatä vreo ceartd, vreo neintele-
gere, cu atAta mai putin scene de violentd, ci totdeauna dra-
goste linititá i armonie, cari singure ii fâceau sA poarte
fArá greutate simtitä sarcina celor 13 copiii ce eram in casd.
Intr'o zi intrebându-md din ce cauzà s'a stins maicä-mea,
spuindu-i cd aceasta i-a venit din facere, nu s'a putut opri
de a se ridich drept in sus si a zice frângându-si pumnii :
Särmana maica-mea!
; Cum ? Din ce cauzd a murit maicd-ta ?
Oh ! Nu stiu de trebuie sä-ti spun, scurnpul meu amid
E grozav de dureros !
Bine, frätioare, dacä aceasta iti face räu, lasd, nu mai
spune. Eu nu sunt ash de curios. Poate cd. altädatá imi vei
spune..., când vei fi mai linistit, mai putin emotionat. Linis-
teste-te.
Dar niciodatä n'as puked fi mai putin emotional ; fiindcd
pând voiu infra in mormânt nu voiu puted uità scena ce am
vdzut la moartea mamei mele !
Dar cum ? Ce ? A avut vreo boalä cumplitd ? Dureroasä ?

www.digibuc.ro
 FRATI1 CUCIUC 99

Curnplitd i dureroasä atat pentru ea, cat i penfru mine si

pentru fratele meu, cari asistam la scena oribild a mortii sale.
Dar ce Dumnezeu ? fost-a asasinatd poate ?
Ai spus cuvantul, draga Iorgule. Asasinatä subt ochii
nostri, i vezi tu ? intelegi cd asemenea scene nu se uitd.
Dar cine aff fost ucigasii ? hotii ?
Ah, ce cumplitd intrebare ! i ce cumplit rdspuns trebuie
sd asculti !
Dar cine ?... cine ?
La aceastä intrebare l'am väzut ingälbenind, sculandu-se
in picioare cu asà mind, incat pärea cd e un urias, i cu
ochii holbati i speriati, cu pärul depe cap sbarlit in sus ca
spinarea unui viezure 1, zise : «Dar cine? cine altul puteà sd
fie decat tatAl meu ?»
Cu aceste vorbe, cu tin plans infundat, a iesit din ca-
mera mea, ldsandu-mä sub niste impresiuni de durere, cari
nici astäzi, dupa jurnätate de secol, nu le pot uita I .
Dupd aceastä destdinuire, care nu putea decal sepretä sd
I-Arnaud intre mine si simpaticul meu amic, si care nu putea
decat milà i compätimire sä-mi inspire, dupd aceasta, zic
de Cate ori Il intalniarn la cancelarie, in loc de a-i da bund
dimineata sau a-i da mana, II särutam, crezand cd cu aceasta
voiu consolà amdritul säu suflet. Dar dupa toate incercärile
ce am fdcut dupd aceasta, n'arn mai putut aduce surasul pe
buzele sale !
Inteo Sambdtd, iesind dela cancelarie, Cuciuc Inn spune ca
nu va Waeà veni seara la mine, dupd cum imi promisese,
fiindcd teribilul säu tatä se afla in Iasi. A doua zi dimineata
Il väd intrand in camera mea, pe cand mâ aflam aplecat pe
masd. i scriind.
A, ha! zisei, a plecat teribilul täu tatä, se vede.
A plecat, dar uitä-te ce suvenire mi-a läsat.
In adevär avea ochiul drept umflat cat pumnul, iar obrazul
stang brdzdat de vinetele.
Dar ce este asta, pentru Dumnezeu ?
and se gatia sâ piece, îi spusei cd trebuie sd-mi dea
cevà parale, cdci rdmäsesem cd n'aveam cu ce-mi scoate cd-
rnAsile dela spälätoritä; frate-meu asemenea ii cerea ceva
haine i incAltäminte, i mijloace ca cumpere cArti pentru
scoald. El 'Mal in loc de parale, sau mdcar vreo vorbä dulce,
a tdbArit mai intai pe frate-meu : l-a lovit cu pumnul, incat
In Moldvova bursuc (GH. S.).

www.digibuc.ro
100 G. SION

a cdzut jos, apoi a inceput a-I cdlcd in picioare. Apoi când

m'am dus sä-I rog sd inceteze cu asemenea salbäticii, s'a
intors cu toate furiile asupra mea, §i... iatd-mä ! Cu asemenea
maltratäri c-u cari ne-a gratificat, Incà sub ochii slugilor, s'a
suit In trdsurä §i a plecat.
oSärmanii copii !» zisei eu.
Adoua zi, fiind o sdrbätoare, §i având prin urmare cloud
zile de ferie, propusei nefericitului meu coleg sä md inso-
teascä la vie. Deci ludnd o birjä, §i apoi trecând §i pe la
frate-säu care zdced sdrobit de maltratärile tatälui ski
merserdm impreund la Valea-Adâncd, undem era via, §i acolo,
cu ajutorul compreselor cu apd rece, aplicate pe umfläturi,
amândoi fratii adoua zi simtird durerile lor mai potolite.
Dupd trecere de vreo doud luni fiind timpul vacantelor de
yard', când fratii Cuciuc trebuià sä se clued in districtul Do..
rohoiului, iar eu in districtul Vasluiului, colegul meu veni sä-m
zica adio.
De ce nu vii sa petreci vacanta la mine ? ii zisei eu. Dupd_
cum irni spui cá este tatäl täu, poate iarä§i vei aved scene
displäcute.
Nici asta nu pot s'o fac, din nenorocire. A trimis trd-
sura, cu ordin ca sd mergem amândoi, §i nu cutez sd-i calc
ordinul ; atunci furiile lui m'ar umäri pând la marginele tdrii.
Avem oarecare mângâiere acolo dela consoarta actuald a
tatei. Ea este o femeie cu inimä blind ; §i cu toate cä are §i
ea doi copii fäcuti in cdsätorie cu tatal meu, totu§i ne aratd_
§i nouä adevärate sentimente materne. Cei nenorociti, §tii,
compätimesc intre dân§ii.
Cum ? Si ea este nenorocitd ?
Nu mai putin deck noi. Suferd, särmana, supliciurile
lui Tantal : injuráturi, pälmuiri, pumnuele, mai in toate zilele,
de fata cu slugile, de fata cu oricine. Ca sa-ti faci ideie
cat de nenorocitä este §i ea, este destul sä-ti spun cd de
paisprezece ani indurd vieata aceasta ! MaliratArile i-au za--
pdcit, mi se pare, chiar mintea ; ea nu mai are vointä a so
proprie ; când 11 vede tremurd, cáci 11 §tie de frica ca o sclavä
care trde§te sub biciul unui stdpan tiran.
Dar mare, e§ti, Doamne l Cum a putut sd se producd
in lume asemenea oameni cu natura de tigri ?
Suntem o familie blestámatd, amicul meu ! blestämatd,
intelegi tu vorba aceasta ?
Inteleg, dar nu pot sd. cred. Tu e§ti amärit, §i vezi toate
in negru.

www.digibuc.ro
 FRATII CUCIUC 101

Intelege-vei insä, când ifi voiu spune a de cloud sute

de ani, de când cunoa§tem cà existä familia noastrá, nici un
Cuciuc n'a murit de moarte infelege-vei and vei aflà
a in familia noastrá numárdm §apte generafiuni de paricizi ?
A !... taci pentru Dumnezeu, cá ind Infiorezi ?
infiorátor este ceeace-fi spun, dar din nenorocire ade-
värat. i md simf cu atâta mai nenorocit a pare a simf in
toate zilele o fatalitate planând asupra casei noastre.
Cu aceastä ocaziune, amicul meu Dumitrachi imi spuse is-
-toria lugubrd a strdbtmului sdu Osman, care am narat-o in
capitolul de mai sus.

DUMITRACHI CUCIUC IN Dupa vacanfe, Cuciuc nu se mai in-

ASILUL DE ALIENATI. toarse. Postul säu de copist rämäind
vacant, mi s'a incredinfat mie. N'am
putut sä-i scriu pentru ca arät regretele mele, fiinda pe
atuncia nu era serviciu postal organizat pentru corespondenfa
privata ; §i omul dacd nu gäsià o ocaziune, sau dad. nu tri-
miteä inadins pe cineva cu o scrisoare, n'aved mijloc de co-
municaliune.
In vara anului viitor, tatäl meu, hotärindu-se a face un
pelerinagiu pe la mänästiri, puse patru cai la o bra§oveana 1
mare ce ava, grdmädi in ea cinci din copiii sdi cei mai
mari intre cari eram i eu §i, dela Ia§i, ne Indrumaram
spre mándstirea Neamfului. Pe atuncia se raceà mare caz de
minunile unei icoane a Maicii Domnuluf, la care alergau tofi
cei ce suferiau de boale, de necazuri §i de sárácie. Pentru
ziva de Inälfare, and este hramul mänästirii, venise multa
lume, mai din toate partite din fard, inat n'am fi avut loc
de gäzduire, de n'am fi luat cu asalt chilia unui alugär cu
care tatäl meu zica cA ne rudim. Ne duseräm, ca toatd lu-
mea curioasä, sä vedem azilul alienafilor. Când colo, ce-mi
väzurd ochii ! Amicul meu Dumitrachi, imbrdcat in costumul
ordinar al internilor, cu picioarele §i cu capul goale, duceä
un ciubär (hardäu) purtat pe umeri impreunä cu un alt in-
tern, ca i dânsul. Era atät de schimbat, incât nu l-a§ fi
putut recuno4te, daca nu se uith el la mine §i nu mä strigh
pe nume !

Un fel de trasurä coperitá dar fArá arcuri, ca acele ce se zic in Bu-

cure§ti de Herasca (GH. S.).

www.digibuc.ro
102 G. SION

Dupä ce puse ciubdrul unde trebuia, venì la mine §i mä

apucä de gat, plangand.
Dar ce este asta, Dumitrachi dragä ? Ce va sä zica ? Esti
nebun ?
Sunt tot acela ce mä stii, scumpe Iorgule ! dar, cum
vezi, sunt victima urgiei tatälui meu.
Cum ? ce fel ?... nu infeleg.
latá ce este. Dui:a obiceiul pämantului, pärinfii §tii cá
au dreptul sä-si pedepseascd copiii cu inchisoarea in mänäs-
tire. Tatäl meu a voit sä mä pedepseascä, §i iata-mä aicia r
Cum ? färä judeCatä ? färá nici o inculpare ?... Dupa un
simplu caprifiu ?
A dat o denunfare la Mitropolie ea eu a§ fi voit a
atenta la vie*. lui, §i a cäpätat ordin ca sd md fie aicia in-
carcerat pe timp de un an.
Dar cum a putut face aceasta ? tu ceva, pen-
tru ca sä atragi asuprá-li o asemine oribild bänuialä ?
A fost un adevärat eveniment al fatalitäfii. Anul trecut
cand, dupä cum stii, am venit impreunä cu frate-meu la Ordr
ca sä petrecem vacanfele, am plecat hue() zi, impreund cu
frate-meu la vandtoare. Dupa ce am umblat pe sub poalele
pddurii dupd turturele, de care am ucis cateva, in spre amiazd
ne intorceam spre casä. Drumul fiindu-ne prin fundul live-
dei, ne-am luat dupd ni§te carduri de grauri, cari säriau din-
tr'un copaciu in altul, tupilandu-ne §i silindu-ne cä sä ne
apropiem de ei. In urmärirea aceasta, observand cd graurii se
lásase pe un loc semänat cu linte, care desparfia livedea de
vie, cand mi s'a pärut cA m'am apropiat in destul, am tras.,
Cäzuse vreo patru. and m'am repezit ca sd-i iau, deodatä
mä pomenesc cu tatäl meu ca iese din marginea viei, plin
de sange pe obraz. Atuncia aruncandu-se asupra mea, imi
ia pusca din manä strigand : «A ! hofule, tu tragi asupra
tatAlui tdu ? Asteaptd, talharule, cd. fi-oiu aräta eu fie.» Fra-
te-meu voeste sa intervie ; dar Ii ia si lui pu§ca din mând,
aceea fiind incArcatä, o indrepteazd asupra noastrd, ordo-
nandu-ne ca mergem inainte spre casa. L-am ascultat : am
mers bocindu-ne, plangand si jurandu-ne cu nu ne-a trecut
prin gand asemenea crimä ; si cä, dacä in adevár, l-a atins
vreun aliciu, cand am tras in grauri, aceasta n'a putut sä fie
deck un joc al intamplárii. El insd, indatä ce ne-a dus
acasä, ne-a inchis inteun hambar, ne-a lekat cu mâinile-
îndàrát pironifi de niste stalpi, §i ne-a bätut inteun mo(I
teribil ; nopfile ne finea inchisi acolo, tot legali, asa Ca nu

www.digibuc.ro
 FRATI1 CUCIUC 103

putearn nici macar sá ne culdtm, iar zilele ne puneà la tor,

ture, panä ne vedea cA le5inäm. A treia zi surprinzând pe
sotia sa cá ne adusese vin de bäut i apä, ca sA ne aplice
pe vanatai, a luat-o i pe ea la bätae a5à de cumplit, incât
ne rugam s'o ierte i sä grabeascd a veni spre a ne omori.
Dupä trei zile de torture, in fine, väzurdm cd a trimis pe
un Tigan bätrân sA ne deslege i sà. ne aducd o sarcind de
paie, pentru ca sA ne a5ternem.
Tiganul, care compätimià de suferintele noastre, ne aduse
apoi câte ceva de mâncare i ne ingriji o saptämänä, cat am
stat incarcerati, cu un devotament pentru care îi vom pästrà
recuno5tinta cat vom träi. Peste o saptämând, pe mine má
puse, legat ca pe un criminal, intr'o camp i mA trimise la
isprävnicie cu adresä ca sd mä incarcereze la mändstirea
Neamtului pe un an de zile ; pe frate-meu, acuzându-1 cd
mi-a fost complice, spre a-1 pedepsi, 1-a imbräcat in haine de
argat i, färd a-1 mai trimite la scoalä la la5i, I-a destinat sä
munceascd cu argatii la plug 5i la toate lucrurile câmpului,
sA träeascä i sä mänânce cu argatii i sd nu aibd voie a veni
pe sus prin casa ; iar sotiei sale 5i copiilor ei le-a dat aspre
ordine ca sd nu ne mai cunoascä ca fii ai säi, nici sä vorbeascd
cu noi. Mai sunt vreo trei luni Dana sa-mi incheiu termenul pe-
depsei ; ce va mai fi dupd aceasta, nu 5tiu. Plânge-mä, amicul
meu, caci nu 5tiu desperarea unde mA va puteh duce. Ti-am
mai spus, mi se pare, cä mA trag dintr'o familie blestematd.
Nu pierde speranta, amicul meu. Dupä viscole i vijclii
vin zilele cele senine i pläcute.
Zile senine ?... pentru mine ?... nu 5tiu, zdu !

IV.

Trecuse aproape trei ani 5i_ nu mai auzisem nimic- despre

familia Cuciuc. Dar intr'o bund dimineatä, când mA gätiam
sä ies din cash', mä pomenesc cu amândoi fratii strângan-
du-mä in brate 5i imbräti5ându-md.
0 doamne, cum ma bucurä ca vä vdd sänáto5i i veseli !
Dar ce vä faceti voi ? Venit-au zilele senine, cari vä indoiati
de a le revedeà ?
A dat Dumnezeti !... da !... Tatäl nostru, dupd ce ia
potolit pofta de a ne tortura, in fine 5i-a luat seama ca sä
ne ierte i sä-5i fad. vânt spre calea infernului.
Taci, dragä amice, tii ca. nu-mi place sä aud pe un
fiu vorbind astfel pentru tatäl

www.digibuc.ro
104 G. SION

Al uitasem cà esti poet. Spre a mA indrepta, ca sà-ti

plac, voiu zice dar cA el s'a dus sA se desfäteze in campii
Elisei. Fie-i Warta war/. !
Si ce sunteti hotAriti sA faceti voi acuma ?
Pe frate-meu Alexandru 1-am bAgat in armatA ca iuncAr.
Maine ai sA-1 vezi In uniformA. Frate-meu cel mic va urmà
frecuentand scoala dela Dorohoi, unde avem casA. Sofia
tatAlui nostru s'a insärcinat cu administrarea mosiei, din ve-
nitul cäreia are a ne da nouä, celor mari, cate trei sute de
galbeni pe an.
Dar tu, ce ai de gaud sA faci?
Stii cä m'am cam ocupat cu dreptul. Cat am fost in-
chis in casa de nebuni, cApAtand un exemplar din codica
civilA, atat de mult am citit-o, fricat am invAtat-o pe de rost:
pot sä. dau concurs cu Bojinca jurisconsultul. Ash dar sunt
preparat ca sA mA fac soarece de tribunale : judecAtor sau
eilen, dacA nu cumva i presedinte.
0 L. dar ca s'ajungi la semenea trepte, trebuie sA ai
protectori : pe cine ai ?
Ahl punga mea, dragul meu. Am risipit vreo cloud sute
de galbeni pe la logofetie, tii printre cei mari, i maine sau
poimane am sä capAt decretul de judecAtor. Dar tu, ce
faci ? Te-am cAutat pela sf. Nicolae, si am gäsit pe altii
sezand in casa voasträ.
Da, am inchiriat-o.
Am intrebat pela logofetie si am aflat cA nu mai esti
functionar al statului, adevär e ?
Prea adevär, amice. M'au dat afarA din cauzA cA am
tipArit in Gazeta Transilvaniei o biatA poezie, care n'a plAcut
consulului rusesc.
Se vede cA respira prea mult patriotism si putin prea
tare a nationalism ; nu-i asa ?
In directiunea aceasta voiu lucra cat voiu trAi, cAci sper
cA se va emancipa odatA tara noastrA de epitropia sub care
lancezeste.
Asemenea sperantä trebuie s'avem top, noi cei tineri. Dar
panä una alta, cu ce mijloace trAesti ? ce faci ?
Acuma mä. afiu, pot zice, mai bine. Am o ocupatiune
privatA : sunt secretar la cancelaria vämilor, care stii cA le
fin niste Jidani ; am leafa de trei sute lei pe lunA, locuinta
alte avantaje.
MA bucur... adio ! la revedere !

www.digibuc.ro
 FRATII CUCHIC 105

La revedere, Ii zisei. Insá cu o conditiune sä nu-mi

mai vorbe§ti despre tatAl täu. Aceasta imi face räu.
promit, dacd-mi pretinzi, spre a pästra intactä
pläcuta ta arnicitie. Noi §edem In ulita fargului de sus, la
n.... avem un apartament cu trei camere in etajul de sus.
and vei vol sä ne vezi, sh §tii unde sä ne cauti.
Cu toate manifestatiunile aceste de amicitie, de astädatä ni§te
sentimente extraordinare simtii cä se nasc In mine ; unde
mai inainte eram afectat de trista soartá care o indura,
acuma pare Cà mä supArà fericirea de care vedeam cA se
bucurä. Deaceea figura cea inteligentd a vechiului meu amic,
in loc de a-mi fi tot simpatica ca mai inainte, mi se pärea
sinisträ §i repulsivä de astä data. Pare cá citiam pe fruntea
lui misterul unei crime. Deaceea evitam pe cat puteam cor-
dialitatea lui ; refuzam partidele de pläcere la cari adeseori
mä invita ; nu ma prea duceatn prin locurile cari §tiatn cA
el le frecuenteazä i mä feriam pe cat puteam de a veni in
contact cu el.
Cu toatä deciziunea aceasta ce o luasem in interiorul meu,
Imprejuräri sociale aduceau lucrul acolo CA tot trebuid din
cand sä-mi dau coatele cu el.
IORDAKI HARNAV. Permitä-mi-se sä fac aici o digresiune
spre a vorbi despre ni§te persoane cari
au oarecare legäturd cu epizodul acesta.
Era pe atuncia in Ia§i un individ lordaki Harnav, fost cap
de masa la ministerul justitiei, sub care odinioarä servisem
atat eu, cat §i D. Cuciuc, Cand fusesem functionari acolo.
Acest Harnav päräsise cariera functiunilor §i imbräti§ase pe
aceea de avocat, carierä care abia pe atuncia incepuse a se
forma In tarä. In aceastä meserie lucrurile mergeau bine pen-
tru el : ca§tiga mult, tinea masä bunk iar casa lui era foarte
frecuentatä de lume cumsecade. Ceeace aträgea lumea in
casa lui, mai ales pl tineri, era femeia lui, nu prea frumoasä,
dar plácutä §i foarte spirituala. Intre altii cari frecuentau casa
lui Harnav am fost §i eu, atras nu numai de gratiile i spi-
ritul cocoanei, dar §i de pranzurile ei suculente, la care foarte
des eram invitat i de societatea plAcuta ce adese ori intal-
niam acolo. Rana la oarecare grad acolo se fäcea Cate odatä
§i politicä anti-guvernamentalä : cativa liberali sinceri se adu-
nau comunicau pärerile §i credintele, fticand une ori
§i planuri de propagande liberale §i nationale. Mai tarziu am
aflat ch. Harnav, despre tot ce se vorbià la el, raporta la

www.digibuc.ro
10 i G. SION

consulatul rusesc, unde se tineau condici si registre pentru

asemenea relatiuni.
Profesiunea lui Harnav era foarte lucrativä. TO imprici-
natii cu documente si dreptäti indoioase afergau la serviciile
lui. El castiga adeseori procese foarte mari, invingand avocati
invätati si cu diplome. El producea adesea inaintea tribuna-
lelor acte si documente cari suprindeau pe clientii säi pro-
prii, fiindcá nu se pricepeau de unde le-a scos §i de unde
le-a gäsit. Cu §apte opt ani in urmä s'a dovedit cd el era
un faimos excroc, care Muria acte §i documente, spre a probà
asertiuni de fapte cari nu erau adevdrate. El in adevär or-
ganizase o adeväratä fabricd de falsificatiuni : gasise vreo
doi trei scriitori, cari aveau talentul de a imita scripturele
cele mai vechi si mai dificile, si dupä ce el facea concepte,
de polite, de contracte, de testamente, de sineturi, de chri-
soave vechi, 'Ili punea de le copia, imitand cu exactitate scrip-
tura si caracterele persoanelor dari trebuia sd figureze in
cauze. Cu acest mod a ruinat o multime de oameni fäcan-
du-i sd piardd procese pentru averi colosale. In timpul lui Gri-
gore Vodd Ghica, intre anii 1852-1853, s'a descoperit banda
de excroci, al cdrora cap era Harnav, §i in care erau com-
promise si unele persoane marcante din societate. Se vorbia
ca au fost implicate si chiar persoane din familia domneascd,
lucru ce atat de mult afectase pe bunul si dreptul vodä Ghica,
iricat a avut chiar cateva zile de alienatiune. Harnav a fost
dat judecNii, a fost condamnat, si averea lui s'a vandut
pentru despdgubirea victimelor excrocheriilor sale. Femeia lui
atuncia s'a sinucis luand arsenic ; iar el, mai tarziu, dupd
ce §i-a fdcut pedeapsa, a murit in mizeria cea mai mare,
sub strasina unui gard.
Ca sä reiau firul naratiunii mele, mä voiu intoarce la
relatiunile mele cu Harnav, pe cAnd nu era nici bänuit si
pe cand casa lui erà bine väzutä.
In ziva de sfanta Ecaterina (a anului 1846, dacä nu mä
hip!) ducandu-md sä felicit pe doamna Harnav de onomas-
tica ei, ea, care totdeauna cand mä vedeà imi faced ochi
dulci, m'a poftit la masä, la pranz. Ducandu-mä la ora re-
glementard, gäsii lucrurile intocmite pentru o serioasä veselie.
Un taraf de buni räutari intona cantece de acele cari fac
sä salte si inimile celor batrani, cu cat mai ales a celor
tineri, cari aiuncia se mai vedeau electrizati de gratiile altor
trei, patru dame tinere, invitate si ele pentru pranz. Intre
cei zece sau doisprezece invitati, erau si fratii Cuciuc. Ina_

www.digibuc.ro
 FRAM CUCIUC 101"

inainte de a ne pune la masä, fiindcä läutarii ne cântau dui:4

pofta inimii ce stiau a citi pe fetele noastre, MI/I-tit-Am vreo
cloud hore vesele, ba mi se pare si cAtevA valsuri. Prânzul
a fost de cele mai suculente ; si cu atAt mai bine savuram
mâncdrile, cu cât aveam inainte vinuri generoase, vechi si
profumate, gata a ne exaltà imaginatiunile pänä la delir. Nu
tin minte bine, deck mi se pare cd am ridicat si un toast
in versuri, improvizate pentru ochii galesi ai cocoanei de gazdd.
Tin insä rninte bine cá dupä rnâncare däntuirdm pAnd dupä
miezul noptii, iar unii din noi veniserd la asà grad de ve-
selie, trick abià ii tineau picioarele. In cele din urmd ne
deciseräm sä ne ducem spre casele noastre.
Cu toate cd de cu searä timpul fusese foarte frumos, peste
noapte insd s'a schimbat fdrà de veste. Când am iqit, plouà,
de 'Area cd toarná cu gäleata. Harnav md imprumutd cu o
umbreld., sub care luai pe Cuciuc cel mai mare, ca sa-1 conduc
pAnd la el acasA. Frate-säu Alecu, având mantaua sa de
ofiter, era destul de bine adäpostit. Gazda lui Cuciuc fiin-
du-mi in drum, läsai pe amändoi fratii in dreptul portitei
lor, pe deasupra cdreia era un fel de strasinä ca un cozoroc 1;
si md dusei spre locuinta Rea, edit de nebunia ce fäcusem,
fiindcä pentru prima oard cu mare rusine md simtiam beat.
FRATII CUC1UC OMOARA Iatä ce am aflat apoi cd au fäcut
PE SERV1TORUL LOR. fratii Cuciuc.
Dupa ce i-am lAsat eu, ei au
tras clopotul, ca sd vie Tiganul lor sä le deschidä. Bietul Tigan,
ametit de somn se vede, n'a putut merge destul de repede
la portitä. ; dar in fine a venit. Atuncea Dumitrache, träznit
cum era de betie, dupd cAtevà injurAturi mânioase, ii trage
cloud palme. Tiganul, dupd ce intrard stApânii lui; pe când
se urcà dupd ei pe scard, planiând, incepe a le observa CA
el n'a bäut ca dânsii, pentru ca sä merite bätaie. Ofiterul
dupd ce a intrat in casä, il chiamä si apucându-1 de cap in-
cepe a-1 bate nebuneste. In mijlocul gemetelor si vaietelor lui,
bietul Tigan pomeni despre omorul tatälui lor ; dupd aceasta
imbrâncit, fu klat afará din camera stäpânului sdu si se duse
in cdmdruta sa, c a sd-si mai plangd soarta.
A doua zi, aducânduli aminte de maniera brutala cu care
se purtaserd catre robul lor, amândoi fratii il chemarä, ii
cerurä iertare si-1 imbunard dându-i parale si haine. Dar ori
1 Partea dela §apcá saucaschetä, care vine dinaintea ochilor (Gii. S.).

www.digibuc.ro
108 G. SION

cat s'a arAtat Tiganul de impAcat, vorbele ce rAsuflase in

timpul cand il bätea ofiterul, vorbe cari le auzise §i Dumi-
trachi, le intrase ca ni§te cutite in inimA ; §i amandoi intr'un
gand §i-au zis : «Noi, pe cat va tral tiganul acesta, nu putem
fi siguri pe vieatä». Deci, intr'una din zile, Dumitrachi zise
-fratelui säu : «Ce crezi cä trebuie sA facem cu Ion tiganul?
SA-1 pierdem, zise Alexandru. Alta nu e de fäcut. El
cunoa§te crima noastrA, §i nu §tii cand §i cum poate sä o
dea pe fatä odatA.
Tot intr'un end suntem. S5 lAsAm insA sA mai treacä
vreo lunä, pentru ca sä-i treacA orice prepus de ostilitate
din partea noasträ, §i apoi vom vedea.
Dupa trecere de o lunä, Alexandru zise fratelui sAu :
A trecut luna. Cum crezi cA trebuie sA facem : te-ai gandit ?
Da ; a§teaptä sä vezi.
Trase clopotul. Ion inträ. .
Ioane draga, avem sa-ti spunem o vorbà de tainA, care
numai tu trebuie s'o §tii, fiindca trebuie sA ne ajuti ca sA
facem o treabä bubA.
Spune, cocona§ule. Aibi toath credinta §i nädejdea in mine.
lea ce este. Pe coasta GälAtii, din sus de rohatcA ' am
descoperit o comoarä. Locul unde am väzut pälpäind flacAra
I-am insemnat. Trebuie sä mergern ca s'o desgropäm. Pe
altul nu putem ILIA de tovar4 la treaba aceasta cleat pe tine.
Dacä vom gäsi-o, va fi ferice §i de noi §i de tine.
Da oare bani or fi?
Bani, Ioane, bani §i Inca aur ; cäci numai unde este
aur, flacära se arata verde-ro§ie... galbeni, galbeni §i galbeni
multi trebuie sA fie! Poate cä abià vom puteà ridica ce vom gAsi.
Trebuie sA luäm §i o pereche de däsagi ca sA..punem galbenii.
Si cand sA mergem?
Sä a§teptärn o noapte intunecoask pentru ca sA ne
strecurdm nevAzuti prin rohatce, ca sA mergem acolo.
Bine, coconaple, sä mergem cand yeti socoti. Eu voiu
luà un harlet 2 §i o lopatä, §i sA ne ingrijim de desagi, ca
sA fie gata.
Da, Ioane ! iacA o lirä : dute §i ia ce trebuie. Dar mai
Intai sä te duci tu singur, ziva, ca sä vezi pe unde am puteà
trece bine printre rohatce.
*
* *
1 i.-1A se numià pe atunci bariera (GH. S.).
2 Casma sau lopatä de.fier cu care se sapa pämântul, (GH. S.).

www.digibuc.ro
 FRATI1 CUCIUC 109,

Nu mai departe deck a doua zi devotatul bätrân, care

pdrea cd dorià sa-si grdbeascd moartea, vine si spune stäpâ-
nilor sai cd s'a dus de a cäutat si a gäsit o potecä prin care
sd treacd santul orasului intre bariera Galatei si aceea depe
Podul-Lung. Deci fiindcà plouà si cerul erà acoperit cu nori,
fratii Cuciuc se imbräcarä ca de ploaie, se incaltará cu bot-
forti : Mihalachi puse seleaful cu pistoalele tatälui ski la brâu,
Alexandru se incinse cu sabia bine asculitä, Ion se inarmi
cu casmaua si cu lopata luându-le dea umärul, si pe la
noud ore se strecurarä nebägati In seamd, pe dela vale de
strada Beilicului, pe Podul-Lung. Dela un loc, läsarä strada
aceasta si apucard pe o ulicioard la dreapta. Apoi din aced
ulicioard trecurä un mic sant, care inconjurd un loc numit
grädina doctorului Peret. Dupa ce traversard aced grädini
care era pustie, ajunserä in santul cel mare al orasului de
sub dealul Gälätei. Pe cdrarea descoperitd de bdtrânul Tigan,
trecurä dincolo, si, dând in drum, apuord spre Nord' pânä
trecurä de barierä o bund bucatä de loc ; apoi se oprirä,
apucarä la stânga pe coastä, si, dupd ce au Mcut vreo sutà
de pasi, Dumitrachi, care merged inainte, oprindu-se si, ard-
tând cu bastonul un mosoroiu vechiu de cârtitä, zise : «Aici e t
sapä, bade Ioane !»
Ion infipse casrnaua in locul indicat, risipi câtevà brazde
de pämânt, dar deodatd se simli lovit pe dindärdt in cap cu
sabia lui Alexandru ; panä a nu aveà timp sd tipe, cazù jos;
apoi mai simti un glont cd.-i pätrunde umdrul stâng, si apoi
un alt glont intrându-i in coasta dreaptd ; apoi nu mai auzi,
fiindeä stdpdnii säi dispdruserd, deck laträturile unor câini
cari se apropiau de dânsul, si nu veded decât cloud stele
printre norii ce se risipiau si cari sclipiau ca o sperantä de
räsbunare pentru pima lui.
Rare ori rámâne o crimä nedescoperitä. Mai totdeauna de-
getul lui Dumnezeu vine de aratd pe cei ce au comis-o.
Astfel degetul lui Dumnezeu atuncia desteptä din somn pe
niste ciobani, cari dormiau intr'o colibä, intre oile lor, cu a
sutd de pasi mai din sus de locul crimei. Iesind afar& un
bdetan mai tândr si, auzind cânii lätrând in directiunea ba-
rierii, dete alarma cd se apropie lupii. Cei doi ciobani din
colibá isi luard armele si apucarä spre locul unde lätrau cânii.
Acolo väzurd cadavrul unui om care gemed Inca. Alergara
de spuserä cäpitanului de barierd ; acesta, färd a pierde timp,
merse la fata locului si, dupd ce vázfi cadavrul, alergd in
marginea satului Galata, la un Tigan cdrutas, pe care il cu-

www.digibuc.ro
110 G. SION

nosted ; il puse sá inhame calul, puse in cdrutá un brat de

paie, i mai curând decât intr'o orá muribundul Tigan fu dus in
.curtea agiei i asezat binisor pe un pat inteo camera de jos.
In mai putin de un pätrar de ord., agerul comisar Urzicá
fu langd victimd. Imediat trimise un cdläret la aga de oras,
care erà P. Mavrogheni, i un altul la presedintele divanului
criminal, pentruca sà le anunte crima. El, din putinele vorbe
ale muribundului, aflând cine sunt criminalii, incälecä numai
deck, se duse la Dejurstva militarä, si de acolo lud pe un
ofiter cu patru soldati, pentru ca sá poatä arestà pe militar.
Mergând la locuinta fratilor Cuciuc i gäsind portita incuiatä,
puse de o sältd panä o scoase din talkie si se urcd färd
sgomot pe scara ce duceä la apartamentul lor.
Amândoi fratii, fiecare in camera sa, se gasird dormind
atât de linistiti, inat au trebuit sd-i miste pentru ca sd-i des-
tepte. li arestard fdrá a-i ldsà sd se intâlneascä unul cu altul.
Gdsirä hainele lor ude de ploaia de peste noapte, botfortii
plini de noroiu, sabia lui Alexandru cu sânge pe ea, si pe
hainele lui Dumitrachi cateva stropituri de sâtige. Pe Alexandru
Ii pornird intre pusti, iar pe frate-säu il tnsotì coconu Dumi-
trachi Urzicä, tinândul cu mâna de o sfoarà cu care-i legase
mâinile inddrät.
Se fäcuse ziud. Pe când soarele aruncà primele sale raze
pe crucile i clopotnitele bisericilor, curtea agiei intrà aga
de oras, un membru delegat al curtii criminale, pentru ca sä
facd instructiunea, medicul respectiv i Urzicd cu cei doi frati
criminali. Dupa cererea instructiunii, se constata mai MUM
starea pacientului, pe care medicul a declarat-o alarmantd,
apoi se confruntá vidima cu fratele cel mai mic. Tiganul, cum
Il väzit, zise : data cel ce m'a lovit cu sabia I M'au ucis, de
fricd cd, prin mine nu cumva sA se descopere cd ei au ucis
pe tatäl lor... acuma Dumnezeu i pe ei !...» Cu aceste
vorbe in gull, Ion a expirat ; iar tânärul Cuciuc, lovit poate
de remuscare, a inceput a plânge cumplit si a cere iertare
aruncându-se in genunchi lânga patul pe care zacea victitna
lntroducându-se dupa aceasta i fratele cel mare, la au-
zirea márturisilor lui Alexandru, a crezut de prisos a mai negâ.
Din depozitiunile detailate asupra ambelor crime, väzându-se
cä la prima crimä a participat i sotia tatrtlui lor, s'a trimis
comisarul Urzicd de a arestat-o aducând-o i pe ea dela Do-
rohoi. Aceasta, aflând cá bdietii au märturisit totul, pierdut
mintea. Cu toate acestea, in loc de a o inchide inteo casd
de alienati, ea fu inchisd in temnitd.

www.digibuc.ro
 FRATII CLICIIJC 111

CONDAMNAREA LA M OA R TE 1 Inteuna din zile Ind dusei

EXECUTAREA FRATILOR CUCIUC. la curtea criminald si cerui
voie sä väz pe fratii Cuciuc.
Sentinta de moarte se pronuntase pentru dânsii, dar nu se
determinase ziva când urrnä sä se execute. Armasul al doilea
sau supraveghetorul temnitei, dându-mi permisiunea ce ce-
rusem, fratii Cuciuc furd scosi si adusi in fata mea inteun
coridor, in care era un grilaj ce ma .despArtià de dânsii. Cel
mai mare, cum m'a vdzut, s'a ardtat foarte vesel :
Doamne, stii ? par'cd aveam o presimfire cd am sä te väd
1nainte de a face cunostintd cu Buzatul 1 Iti multumesc din
suflet, lorgule draga.
Cu mare frängere de inimä insd am venit ca sä te Ark.
Nu md asteptam niciodatd sd aflu cele ce s'au petrecut.
Ei, stiu bine. Poetii cred cá toti oamenii trebuie sd fie
ca ingerii. Dar vezi cd nu e asà. Ti-am spus, mi se pare, cA
mä trag dintr'o familie blestematd. Ti-am povestit odatä is-
toria sträbunului meu Osman. Nu vezi tu cd blestemul lui
Ali s'a perpetuat asupra generatiunii lui Osman ?
Nu credeam insd niciodatd ca voi, tineri instruiti, inteli-
genii, civilizati, sd vd. coboriti pând la asasinate ordinare.
Dar nu vrei tu sa crezi cd fatalitatea nu-si alege bratele
cu care loveste in victimile ce voeste a face ? Am stiut foarte
bine ce oribil lucru este paricidul : dar puteam oare sä mä
retiu de a-1 comite ? Era imposibil, draga lorgule. TatAl meu,
care ajunsese o fiard turbatd, trebuià sd. fie ucis de cineva :
dacd nu de, mine, de frate-meu ; dacA nu de frate-meu, de
sotia sa. Erarn trei nenorociti cari vesnic si cumplit suferiam ;
§i mai curând sau mai tärziu natura insäsi ne impingeä spre
a ne coalizA si complotà, spre a-1 face sd dispard, convinsi cd.
facem un bine pentru familie si pentru lume. Dar ce sa mai
vorbesc ! ce-a fost fatal s'a fácut : o sä ne luAm pedeapsa
dupa dreptate. Mdcar de s'ar fi putut stinge familia Cuciuc
odatä cu noi ! Dar mai rdmäne, din nenorocire un frate mai
mic, de 12 ani ; cine stie ce soartä i se rezervá si lui !
Dar spuneti-mi : este adevdrat ce se vorbeste prin lume
cd tu, Dumitrachi, ai fost in relatiuni amoroase cu femeia
tatälui tdu ?
Ne-a mai spus cinevd despre aceasta ; dar este un nea-

1 CalAul, care spanzurA la lkilldova, se numià Gavril Buzatul, un Tigan

condamnat la moarte pentru crime §i gratiat pentru ca sa facA meseria
de carnefice (GH. S.);

www.digibuc.ro
112 G. SION

devar §i o curata infamie, inventatä de cei ce le place sä

barfeascä. Si dacá cumva íi va veni ideia sa scrii trista noastrd
istorie, te conjur sa spui ca de asemenea infamie n'a fost ca-
pabila biata femeie. Ea a avut pentru noi numai sentimente
de comizeratiune, §i altä legatura n'a fost intre noi decat com-
patimirea mutuald dintre cei ce sufär §i complicitatea la crima
ce am comis. Felice de ea ca acuma nu mai simte gimica!
Si cu ce mod ati curmat zilele tatälui vostru ?
Vrei sA tii ? iti voiu spune tot, fiindcá n'am negat nici
inaintea judecätorilor nostri. Mai intai am incercat mijlocul
asfixiei. Inteo searei de iarna, el se intorsese dela Dorohoi
racit, §i ceruse faca mereu foc in soba, ceeace s'a i facut.
A mancat, a Milt bine si s'a culcat. Atunda Tiganul Ion che-
mandu-ne, ne spune cA ar fi bine sä punem capacele la sota
pana nu se potoleste jeratecul ; ca unul care era coalizat cu
noi, ca sä-I pierdem, el a cugefat la asfixie. Am aprobat pa-
rerea, capacele s'au pus.
Asfixia era pe aproape de a-si produce efectul atuncia, daca.
un joc al intamplärii nu-i venià in ajutor. Patul fiind in dreptul
unei ferestre, el, in agonia axfixiei, se vede ca a dat cu pumnul
in geam ; geamul spärgandu-se i aerul patrunzand drept in
capul sau, el §i-a venit in fire ; a inteles ceva §i, dupa ce a
stat cu capul mai mult la fereasträ spre a se racori, a deschis
usa, a intrat in camera unde se culcase sotia sa si a tabarit
pe ea, ca un salbatec, ca s'o omoare. Auzind sbieretele ei,
am ie§it din camera ce ocupam in rand cu camerile argatilor,
unde ne condamnase sa §edem, §i am alergat sa vedem ce
putem face. Färä a intra inäuntru, ne puseräm sa ascultäm
la usa tindei. Atuncia incetase de a o bate, dar striga
A, ticaloasa! te-ai unit cu talharii cei de jos, ca sA ma
omuri ? Lasa cä te invät eu !
Dar nu cucoana, ci eu sunt vinovatul, pacatele mele !
zice bietul Ion tiganul. Eu am socotit Ca' fac bine ; ca sA fad.
cald in easd, am pus capacele ; mi se paruse focul potolit.
A, tu ? A§teaptä... i zicand aceste vorbe, lud drugul dela
u§a tindei §i dandu-i catevà lovituri, II culcä la pämint ; apoi
calcand peste el, reinträ in camera sa §i se puse turna
apa pe cap. Noi, cari purtam sarcina de argati, pana a nu
se face zitia, am injugat boii la sänii §i am plecat la pádure,
ca sä taiem §i sä aducem lemne. Seara cand ne-m intors,
am simtit cA lucrurile se potolise in casa. Tiganul Ion, care
avea capul spart, i§i venise in fire. Tatäl meu insu§i am aflat
ca s'a dus sä-1 vada §i a zis sa-i puie prosoape muiate in

www.digibuc.ro
 FRATII CLICILC 113

apa rece. Numai nenorocita de femeie a tatei zacea, strivitä

de bätai, §i numai peste doua saptamani se putù scula, spre
a se ocupa de afacerile casei. Dupä toatä lini§tirea ce se res-
tabilise in casa, noi persistam in complotul ce facusem spre
a ne scaph de el, §i oricand. gäsiam timp spre a ne intruni
ne consultam cum sä executam lucrul. Nu tarziu ni se pre-
zentä ocaziunea. Tata cazuse bolnav de friguri, §i dupa vreo
doua accese ce avusese, observasem ca, dupd ce-1 rasa scu-
turaturile, cadea inteun fel de fierbintealä care-I slabe§te tare
§i-1 face sä vorbeasca intr'aiurea. and fu in al treilea acces,
pare ca instinctiv ne lovi §i pe noi un fel de acces de nebunie :
deodatä tabäriram pe el, atat sotia sa, cat §i noi doi, ba Inca
§i tiganul Ion. Nu mai tinù min te ce facuram, dar cred ca-1
omoriram prin sufocatiune ; mi se pare cä §i tiganul, care era
foarte pornit asupra lui, 1-a apucat de testicule §i i le-a strivit
spre a-i accelerà moartea. A doua zí tata a fost ingropat, ca
mort de moarte naturalä».
*

In prima siiptämana din posNl mare, se face mare iarmaroc

la Ia§i pe lunca unde este mä&Astirea numitä Frumoasa. In
ziva de Sfantul Teodor a anului 1847, un convoiu lugubru ie§ià
din curtea criminalului. Inainte venia arma§ul cel mare. Dupa
dansul urmau mai intai 12 soldati cari bateau tobele, apoi
ca o suth de soldati cu pu§tile la umär, formand cloud gar-
duri mi§catoare, iar intre ace§tia atnbii frati Cuciuc, unul länga
altul, mergand in urma unui preot cu crucea in manä §i urmat
de Gavril Buzatul, imbräcat in uniform& de postav ro§u §i ti-
nand peste umeri douä streanguri. Erà tinä, fiindca noaptea
precedentä plouase ; aceasta insä nu impiedicase pe publicul
curios de a ie§i din toate pärtile spre a veda. §i a acompania
cortegiul pana la locul executiunii. Fratii Cuciuc, imbracati in
haine negre, purtand pe cap ni§te caschete de plisä neagra,
cu pantalonii sume§i, ca sä nu-i umple de noroiu, tinandu-se
de brat unul pe altul, mergeau veseli ca la o parada, salu-
rand in dreapta §i in stanga pe cei ce cuno§teau. Urmai §i
eu cortegiul, urcat intr'o birjä aläturi cu amicul meir Lascar
Rosetti. 'and cortegiul a ajuns la iarmaroc, el s'a despärtit
in doua : fratii §i-au zis adio imbrati§ându-se, apoi a apucat :
unul spre b spanzurätoare, altul spre alta. Ambele sphnzurd-
tori erau a§ezate pe doua movilite, cari se vad §i astazi. Dupa
cererea lor, cel mai mic a suferit mai intai supliciul. Din tra-
G. Sion, Suvenire contenzporane. 8

www.digibuc.ro
114 G. SION

surA am privit pe Durnitrachi urcându-se pe un scaun, iar pe

Gavril Buzatul punându-i streangul de gât §i apoi dându-i
un pumn dupa cap in momentul când i se luit scaunul de
sub picioare. and am vAzut cA corpul se MO in jos, §i am
auzit mai multe tipete dela femeile ce priviau, un fel de ame-
tealA am simtit CA. rnA cuprinde §i apoi n'am mai putut vedeft
nimica, fimndcá le§inasem.
Amicul meu Rosetti atuncia strigA la birjar sA plece, ne
mai putând asistà la a doua executiune. Când treceam pe
Podul Lung, mä de§teptai in vArsâturi, cu capul sprijinit de
mAinile amicului meu.
Sotia lui Cuciuc, condamnatA la aceea§ pedeapsA, de§i tot
in stare de alienatiune, a fost dusA §i executatä conform cu
sentinta la Dorohoi, acolo unde s'a comis crima. BAiatul ei,
am auzit cA dupa executiunea maicii sale, ar fi cAzut intr'o
stare de prostratiune, din care n'a putut ie§i deck peste 3-4 ani.

In cues de patru zecimi de ani, mereu imi Mceam intre-

barea : «Oare sä. scriu sau nu istoria fratilor Cuciuc ?
In cele din 'urmä mi-am zis : «Si de ce nu ?»
1888 lanuarie.

www.digibuc.ro
 PE BikRAGAN
I.

Pe podi§ul din dreapta Ialoniitei, unde se incep campiile

intinse ale Bäraganelor, am mo§ioara mea dotalä, lipsitä de
sat sau locuitori. Pe toata suprafata plana a aceste mo§ii (cd-
reia i s'a dat numele de Eliza, de catre socrul meu Miltiade
Marculescu, in dragotea fiicii sale, care mai tarziu a devenit
sotia mea), nu se aflau decat doi peri sälhateci, cari singuri
infruntau vijeliile iernilor §i caldurile cele mai mari al verilor.
Pärnantul acestei proprietati, de§i de calitate excelentd, imi
aduced un venit neinsemnat, din cauzä cà era pea rau cul-
tivat, pot zice chiar pdräginit, cäutat al:a de cei mai pa.cato§i
dintre plugarii satelor vecine, sau päscut de ciobani ce nu
se puteau invoi in alte parti. Eram prin urmare abià clasi-
ficat printre proprietarii cei mici, pe and am intrat in po-
sesiunea ei, pe la anul 1858.
Greytatea crescandä a familiei md imboldià sá fac ca acest
patrimoniu sa ajungä a-mi aduce un venit mai bunicel, mai
ales cá comptam pe fertilitatea solului. Trebuià dar sä ma.
apuc de agriculturä, cu pasiunea poeticä ce aveam pentru
natura §i puterea sa productiva, §i cu experienta ce o aveam
in cultura parnantului, dobandità din copilärie in casa parin-
teased. Cate dificultati insä n'am avut de intampinat pana
sä-mi organizez o mica fermd in mijlocul campiei inculte, care
mi-a cazut la sorti! Cat capital, catä munca, cata. luptä,
panä sa ajung la aceasta! Trebuia &A aduc pe roate, din de-
pärtare, §i lemn, §i nisip, §i cärämidä, §i cel din urmä cuiu,
cu care sä-mi fac casa, imprejmuiri, grajduri, magazii, §i

www.digibuc.ro
116 G. SION

atatea indemandri cerute unui a§ezdmânt agricol. Trebuia.

creez totul, ca Dumnezeu cand a fAcut lumea : puturi, grä-
dind, arbori roditori, fanete artificiale §i chiar o pädure, pe
care o vedeam necesard in viitor.
Aceastd intreprindere nu era pentru curajurile comune. Dar
eu, care citisem multe despre vieata colonilor din America §i
Australia, care aveam convingerea cd inaintea stdruintei ni-
mica nu e cu neputintd, imi urmäriam idealul, voind mai cu
seamd a proba, prin fapte §i exemple, cA, prin munca asiduä
§i prin inteligentä, pämantul lalomitei, mai bine cultivat, poate
deveni sorginte de productiuni mult mai mAnose §i de o-
inavutire mai sigurd. Am reuit pand la oarecare grad, mi
se pare ; cd.ci pe cand mai inaiRte era o ideie acreditatà cä
prin regiunea aceasta graul nu prosperä, cd numai secara,
abia se face, §i cA pArnantul tot atata produce, mäcar oricum
1-ar cultiva, oricum 1-ar lucrà cineva, acum, dupd exemplele
date de mine, pArnantul lalqmitei pare a fi patria celui mai
frumos grâu, cultivandu-se insd prin duble §i profunde ard-
turi, ceeace nu se cuno0ea cu 20 ani in urmd. In adevAr arm
avut fericirea a vedea prosperitatea locului ajunsá la a§à sbor,
in cat paupertatea pot sd zic a dispärut; rdmanand doarä printre
táranii lene§i sau degradati de vitiul betiei; agricultura mica'
a luat a§a extensiune, cd arenda§ii sau proprietarii, ne mai
putand face agriculturd. mare ca mai inaite, sunt nevoiti a-§i
inchiria locurile la tArani, sau a le cultiva prin argati recru-
tali depe la munte sau de peste frontierA.
Staruintele mele n'au ajuns a aduce avutia lui Cresus in
casa mea, dar au ajuns a impAtri voloarea micii mele pro-
prietäti §i a mä ajuta de a pluti pe valurile grele ale vietii
materiale.
Dela un timp, abandonand agricultura pe seama cultivato-
rilor mici, inchiriandu-le pdmanturile in bani, m'am mdrginit
a privi ferma mea ca un simplu leagän de dilectare, merg
de respir aerul de lini§te §i de sändtate in mijlocul frumoasei
pAduri de salcami ce mi-am fäcut, a arborilor fructiferi ce
am sädit eu insumi cu mana mea, i a cateva vaci, a cdror
desmierdare imi face mare placere. Loca§ul meu serva iarna
adesea de ddpost binefäcktor cAlAtorilor, cari sunt surprin§i
de vijelii de acelea cari omoard, iar vara ca casä de pietate,
unde muncitorul sdrac capätd gratis mdmdligd, branzä sau
lapte la nevoie, jar cel lovit de friguri sau alte boale ware,
ate un medicament reparator, cum prafuri de chinind, pi-
cAturi de inimä, unt de sunätoare §i altele. Asculte cel de

www.digibuc.ro
 PE BARAGAN 117

sus urArile cate se fac la pragul casei mele de cei lipsiti §i

nevoia§i, cari ies zicand : «Dumnezeu sd vä ajute §i sä vä
fereascd de dureri §i de neajunsuri, I
Ajutor §i tovard§ la vie*. din Bärdgan aveam pe un vär
al meu Nicolae Schina. E cunoscutA Rotnanilor familia aceasta ;
caci de§i originard din Constantinopole, totu§i multi din mem-
brii sdi atdzi se bucurd de cetätenia romand §i figureazd intre
numele notabile ale tarii. Bunul meu, adicA tatAl maicii mele
Gheorghe Schina, compromis in mi§carea rena§terii elene,
curioscutd sub numele de Eteria greceascA, fu decapitat la
Constantinopole in anul 1816. Dupä aceea numeroasa sa fa-
milie se rdspandi in toate pärtile lumii : din fiicele sale, una,
Eufrosina, a venit cu haremul lui Vodd Sulu la Moldova,
unde a devenit sutia tatälui meu ; alta s'a märitat in Cons-
tantinopole §i din ea se trage familia Pitzipio ; iar din fiii säi,
unul numit Constantin s'a fAcut supus britanic §i a murit ca
medic la Malta ; altul Mihail, om foarte cunoscut in istoria
rena§terii elene, ales chiar ministru §i consul general in Bu-
cure§ti, a murit la Atena ; alti doi, Alexandru §i Eustatiu,
Incetdteniti Romani, au fost pdrintii actualilor. frati §i veri
Schina, cari se disting in armatA §i magistratura romanä ;
altul, Cupariul Iancu Schina, s'a a§ezat §i a trait in Basarabia.
Din acesta se trägea värul meu despre care voiu vä vorbesc,
fiindcA vieata lui a fost atat de intim legatd de a mea.

Nicolae, sau Nicolaki, dupa cum il numim in familie, era

putin mai in varstA decal mine, näscut la 1821. El fusese
atras de unchiul Mihail la Atena, pentruca sä-§i facä cariera
in armata de acolo. Nu i-a pläcut insä Grecia cu muntii säi
ple§uvi, ci a preferit sá se intoarcA in Romania, a cAreia
limbä o iubia mai mult : Era orn bun la inimä, onest, afabil
cu toatA lurnea, afecttios atre rude §i amici, gata a alerga
pentru faceri de bine §i a se sacrifica pentru mice ideie no-
bild, modest, filozof, in fine on-nil lui Dumnezeu. TO din fa-
milie §i toti cei ce-1 cuno§teau II iubiau pentru distinsele cali-
täti suflete§ti ce-1 caracterizau. El fusese In mai multe randuri
impiegat la vämi, la regia tutunurilor, in cari s'a distins prin
zel §i onestitate, precum §i probeazA numeroasele atestate
ce au rAmas pe urma lui. In cele din urmA, desgustat de
tracaseriele functionarismului, el se puse la dispozitiunea
mea §i se oferi a dirige menajul casei mele din Bärägan.

www.digibuc.ro
118 G. SION

Ce achizitiune pentru mine, care schimbasem mereu la logo-

feti si ingrijitori, cari de cari mai pretentiosi, mai pdcatos'i §i
mai de rea credintá ! Acum aveam un adevärat amic al in-
tereselor mele, un frate neinteresat si devotat pand la vie* !
ati altii nu-i oferiau salarii indoite si intreite de ce aved
la mine, si el totdeauna rdspunded : nu mä depärtez de casa
värului I
Si pentru un om deprins cu societatea si cu vieafa din
orase nu e tocmai pläcut a trdi §i iarna si vara in Bdrägan.
Trebuie ca cineva sä aibd sau mari interese, sau mare amor
pentru vieata câmpeneascd, sau devotamentul unei con§tiinte
ferme, pentruca sä se irnpace cu singurätatea si cp uritul,
mai ales in lunile de iarnä, când noptile sunt atat de lungi
si vijeliile atât de infiordtAre.
Când veniam la re§edinta mea solitarä, eram intâmpinat
de imbräti§dri fraterne, totdeauna atat de calduroase ca in
cei mai tineri ani ai vietii noastre; eram informat despre
mersuf afacerilor mosiei cu punctualitptea cea mai severä si
cu minutiozitatea cea mai larga. Gäsiam arborii din grädinä
curatiti §i ingrijiti de insási mâna sa, vitele blânde venind la
desmierdärile sale, servitorii supusi si ascultätori ca la Orin-
tele lor, pdsärile furnicând cu sutele la vederea lui, si toate
ustensilele casei in bunä regulä, bine pästrate si bine intrebuin-
fate. !I intrebam adesea cum se impacä cu uritul ; el imi räs-
punded cä supärarea aceasta nu o shnte, pe eat timp are
dirti ca sd. citeascd §i afaceri cu cari sd. se ocupe. Singura in-
grijire, ziceà el, care imi trece cate odatä prin minte, este ca
sd nu vie niscai hoti sd mä calce, desi §tiu cd asemenea räi vin
numai acolo unde sunt parale. Nu mä tern insa decât sä nu
fiu surprins ; altfel, in loc de bani le-a§ da gloante, ca sd-i
impac. In adevär, vdrul meu era bun pu§ca§ ; nu treced
säparnând, färd ca un ierete sau doi sä nu cadä sub lovi-
turile pustei sale ; apoi eu aici tineam toate armele mele si
peste 30 focuri erau la dispozitiunea lui, totdeauna gata pentru
eventualitate agresivä.
In vara anului acestuia, mai mult deck totdeauna el irni
povestià anecdote despre brigandajurile din Grecia. Pe tim-
pul cât fusese in serviciul armatei grecesti, permutat cu gar-
nizoana in mai toate punctele insemnate ale Eladei, avusese
ocaziunea a se familiarizà cu ctimele barbare ale Cleftilor
traditionali, cäci adese ori fäcuse expeditiuni In urrndrirea fd-
cdtorilor de rele cari misunau odinioard in patria lui Homer,
§i despre a cdror faimä atâtea pene ilustre s'au ocupat. Bri-

www.digibuc.ro
 PE BARAGAN 119

gandajurile depe la noi, despre cari uneori citid in gazete,

lui i se pareau nimicuri, comparativ cu cele ce se petreceau
in Grecia : cu toate acestea pared preocupat §i spuned ade-
seori cd se teme a nu fi surprins.
Fatalitatea, vai ! a demon strat cä presimtirile lui nu erau
himerice.
lalomita, in adevär, anul acesta mai mult ca totdeauna.
erà bântuitä de fácätori de rele. Nu treced sAptämând O. nu
se auza despre furturi de vite, spargeri §i alte borfä§ii comis'e
prin satele vecine. Administratiunea insä§i era pusä In mi§-
care pentru urmärirea facätorilor de rele ; dar neputincioasä
de a nemeri mijloacele eficace, ea aved recurs la mäsuri ri-
dicole, cari numai ineptia le puted concepe. intr'una din zi-
lele lui Septemvrie, mo§ia mea a fost vizitatä de unul din
acele potere cari se vdd in operele bufe. Vreo câteva sute de
oameni, condu§i de un ofiter de dorobanti §i de doi primari
comunali, au fAcut o adeväratd häituialä de viinätoare, cari
n'au putut da alte rezultate decât mi-au sdrobitsporumburile,_
mi-au jefuit frunctele din grAdind, mi-au scotocit toate un-
gherele parcului de pädure de lângä casä, mi-au persecutat
chiar curcanii, In iluziune cA erau niscai hoti deghizatt ! Cu
asemenea chip creded onorabila administratiune a pune mâna
pe räii periculo§i societätii, netiind mdcar compt de intelep-
ciunea proverbului popular cd. «rnata cu clopotei nu prinde
Simultaneu, districtul Ilfovului nu erà mai putin bântuit
de fäcätori de rele. Mai cu seamä o bandä de trei briganzi, scd-
pati din ocne, räspândiau teroare prin faptele lor cutezätoare.
La 3 spre 4 Octomvrie (1882) au cälcat casa unui mare pro-
prietar, numit Hagi Velci, situatä in marginea unei päduri
lepe mo§ia sa numitä Dona. Venind mai intâi pe la amiazi
cu pretextul de a se bAga argati, dar cu scopul de a observa
localitatea, §i vdzându-se primiti cu räcealä de cätre proprietar,
care le cered räva§e de drum sau garantii, deocamdaed s'au
retras färä a zice nimic, väzând mai ales cd pe timpul
acela erau prea multi oameni in curte. Dar in de seard,
pe la 6 ore, pe când soarele scäpdtà cätre apus, au revenit
cu toate preparatiunile spre a-§i realiza. planul. Din fericire,
bietul Hagi Velciu a putut O. se strecoare pe o u§ä de
din dos §i sä se arunce inteo groapä de bucate, scApand
astfel de ochii lor. Ei, dupa aceasta, räspandind teroarea prin
tipete iîmpucàturi repetate spre a inspäimfinth pe servitori
cari in adevär s'au §i fdcut nevázuti au pus mâna pe

www.digibuc.ro
120 G. SION

o sord a lui j pe o servitoare a sa, pe cari le-au torturat

spre a puted descoperi banii ce a§teptau sd gäseascd. Cu toate
acestea n'au putut descoperi decat ce erau in casä, abià vreo
cloud' mii de lei. Turbdciunea lor atuncia nu mai avù margini ;
§i-au vdrsat necazul pe tot ce le-a venit sub mânä : mobile,
lampe, farfurii, sticlärii, ferestre, u§i, läzi, toate au fost sparte
sdrobite inteun mod adevärat sälbatic. Numai dupa ce au
nimicit toate §i s'au imbuibat cu mâncári §i bAuturi, cari le-a
gäsit in casd, §i-au luat drumul spre cartierele lor misterioase.

In pädurea unei mo§ii vecine, numitá Vispeasca, erà bor-

deiul unui pädurar, cu care ei aveau intelegere de mai Ina-
inte spre a se addposti §i a gäsi cele trebuincioase pentru
mâncare §i repaos. Dupa calcarea dela Hagi Velciu, care se
vede cd tot i-a fost fdcut sä le palpite piepturile, peste trei
zile, §i anume in 8 Octomvrie, pädurarul care ii gdzduià i-a
indemnat sd treacd in lalomita . la mo§ia mea, unde dupa
cuno§tintele ce aye& (cdci de locul lui acel pädurar erà din
comuna Vlàiculeti, vecina aldturatä cu mo§ia mea, §i prin
urmare cuncqteà oamenii i casa mea) sperà sä gdseascd bani
multi. Venind deadreptul peste holde, in apropiere de frunta-
riile mele, deterä peste doi tdrani cari culegeiu porumb.
Ingrijiti ca nu cumva ace§tia sA bdnueascti ccvä §i sd dea alarma,
au apucat pe tarani §i i-au legat burduf, astfel ca sd nu se
poatá mi§câ. din loc ! apoi inaintând fará obstacol sau sfialä,
pe la 5 ore §i jumätate, au intrat cu pa§i de lup in curtea
cesei mele. Mai intâi au ndvdlit in camera servitorilor, pe
cari i-au gäsit gramadd, stând la mâncare. Acolo au intrebat :
uncle este boierul? cdci hotii sperau ca pe mine sd pund mâna,
cu iluziune ca la mine sä gäseascd tezaurele lui Cresus. Apoi
ingro4ind pe argati cá vor fi uci§i de vor face sgomot, s'au
aruncat ca fulgerul in camera de sus, ardtatá de argati. Acolo
gásird pe yam] meu rezemat inteun colt pe pat, §i pe o ser-
vitoare, pe care o aveam de mai multi ani purtând sarcina
menajului casei. Värul meu, cum a vdzut aceste figuri si-
nistre, s'a ridicat de a pus mâna pe un revolver ce era in
cuiu deasupra capului säu in perete ; se vede ca atät i§i pier-
duse mintea nefericitul, incât uitase cd. erà surprins
era prea târziu spre a se puteà apärà. Unul din hoti insä, tot
ant de repede ca dânsul, l-a apucat de pumn §i i-a smuls
arma inainte de a se puteà servi cu ea. Cdpitanul lor, Ena-

www.digibuc.ro
 PE BARAGAN 121

chi Marcu, a zis atuncia : «dA-i, mA» ! Atuncia unul dinteinsii,

dupA ordinul acesta i-a tras un glont in piept, cauzAndu-i
moartea la moment, fiindcA-i pAtrunsese initna si coasta. Dupa
aceasta cApitanul insusi incepn perchizitiunea lucrurilor din casA,
iar ceilalti doui, unul din fata casei si altul din dos, slobo-
ziau mereu la focuri de pusti si pistoale, cu scop de a ter--
fiat pe trecatori si pe oricari ar fi cercat sA vie in ajutorul
casei. Toate lAzile si dulapurile, toate rufele si hainele, au fost
scotocite cu deamAnuntul. Biata servitoare a fost bAtutA si
si stalcitä cu paturile pustelor si cu pumnii, ca sA scoatä banii
ce stiau ei din auzite cA are. Servitoarea in adevAr a arAtat
si a dat tot ce a avut ea, si toate ce a stiut Ca puteh fi in
casA ; si n'au fost mai mult decat vreo mie de lei noi ai
casei, adicd ai mei si ai värului meu, si vreo mie douA sute
ai bietei servitoare, toate economiile ce-si adunase de vreo
zece ani, de cAnd servià in casa mea.
IV.

Primii stirea prin telegramA la comuna DimAchenii din dis-

trictul Dorohoiu, mosia bunului meu amic Ion Docan, unde
mA dusesem sA petrec cAtevà zile, atras si delectat de ama-
bila societate a familiei- sale. MA. repezii imediat la Bucu-
resti, si de ad la locul catastrofei, unde Ind' gäsii casa tur-
buratA de tragicul eveniment, iar pe regretatul meu vAr IncA
neingropat, fiindcA au trebuit sA-1 tinA cinci zile /And la ve-
nirea procurorului si a unui medic, pentru ca sA-i facA au-
topsia legalA.
DupA ce au cornis aceastA crirnA, hotii s'au retras spre lo-
cul de repaos, la bordeiul din pAdurea Vispeasca, impreunA
cu pAdurarul care-i adusese la mine. Ei nu stiau insh cA incl.
dupa cAlcarea, dela Hagi Velciu se organizase potera pentru
prinderea lor. InteadevAr un procuror si un judecAtor de in-
structiune dela parchetul de Ilfov veniserA cu douA zile mai
1nainte la locul unde se comisese cAlcarea. Acestia avuseserA
inteligenta de a descoperi si aflà vizuina fAcAtorilor de rele :
cerurä sA le vie 20 de cAlArasi inarmati dela subprefectura
pläsei Colintina, care are statiune militarä la Pantelimon ; dar
dupa eroarea telegrafului se transmiserä numai 10 cAlArasi,
si acestia rAu armati, cu pustile stricate si MCA cartuse. De
si s'a judecat cA. n'ar fi indestulAtori, totusi nu se puta in-
tArziA ; cAd dacA inopth, hotii ar fi pArAsit poate bordeiul. Ash
dar se asediè ascunzAtoarea briganzilor, pe care avuseserA pre-

www.digibuc.ro
122 G. SION

vederea a o inconjurd cu mai multe rânduri de odgoane si

funii, legate dela un arbore la altul, cu scop de a incurcA pe
asediatori. Cu toate acestea, se dete asaltul : hotii iesirA la apa-
rare. Dupa o micä luptä insA, In care un caporal a fost lo-
.vit de un glont in picior, se puse mâna pe Enachi Marc,
iar ceilalti scAparA in desisul padurii.
Potera aduse in triumf pe capitanul hotilor si pe pAdurarul
care ospAtase pe musafirii sAi cu plAcinte -si cu fripturi su-
culente. Ceilalti hoti, gratie energiei si inteligentei" parchetu-
lui de Ilfov, au fost mereu urmäriti, si in cele din urmA prinsi
si trAdati justitiei.
lar eu in ziva de 13 Octomvrie inmormântai pe neferi-
citul meu vAr la comuna Stoenestii-Eliza, plâns si regretat
de toti acei ce 1-au cunoscut ; fiinda bun si drept erA, si me-
rità lacrimele vArsate pe mormântul salt !
Administratiunea n'a intArziat de a pune mâna pe asasini.
TO au fost prinsi, dati In judecata Turtii cu jurati §i con-
damnati la muna silni& pe vie*. Eu am Minas insA ne-
consolat de pierderea iubitului meu vAr, care m'a facut ca
sA-mi dau mosia in arena, sA desfac vitele si instrumentele
agricole. si sA mA duc foarte rar pe la casa unde, in singu-
rätatea BärAganului, odinioarA Ind delectam cu atâta plAcere.
1882 Decemvrie.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848

CatevA cuvinte
In anul 1860 am intreprins publicatiunea unei reviste lite-
rare, aparand in fascicole, de cloud ori pe lurid, sub titlul de
Revista Carpafilor. Ca o micA publicatiune literarä pe atuncia
in capitala Romaniei, intreprinderea mea a avut oarecare succes.
Port §i astAzi recuno§tintd celor 800 de abonati cari s'au
gräbit a mä sustinea, precum §i junelor talente cari au cola-
borat la opera mea. Revista aceasta, dupd doi ani de vieatä,
s'a vAzut nevoitä a inceta : mai mult de jumätate din' abo-
natii ce avea au pArdsit-o, spre a trece la Revista Romeinit,
fundatd de o societate de mai multi tineri, cari promiteau
fundatiune mai solidd §i mai interesantä §i cu o existentd mai
bine asiguratd, fiindcd multi din colaboratori dispuneau, pe
langa mari talente, §i de averi personale respectabile, cu cari
ar fi putut-o sustineä chiar fArd. abonati. Acei tineri insä s'au
simlit prea curand obositi, §i Revista Romcinei n'a putut trdi
nici cat a mea, pärdsitä §i de colaboratori §i de contribuitori.
De astädatä, decis a-mi publica Suvenirile, atat noi cat
vechi, sper cA voiu face pläcere lectorilor generatiunii ac-
tuale reeditand, indreptate i adause, pe acele publicate in
Revista Carpafilor, ca sá indestulez tot de odatd §i pe multi
din cititorii vechi ce mi-au manifestat dorinta de a le mai
ceti odatä dupä 28 de ani. Rog 'MO pe lectori, ca inaintea
acestora, sA citeascd pe acelea cu titlurile : Din copilarie ci
tinerefe.

www.digibuc.ro
124 G. SION

Toatd lumea §tie cä la 1848 a fost §i in Moldova o mi--

care politick ca In toatä Europa.
Aced mi§care, unii au calificat-o de intrigd ruséasca, altii
de revolutiune, altii de copilärie, altii de mi§care nationalk
Dar adevärul zace incd invälit de mistere, ca toate eveni-
mentele pblitice din lume.
Putine s'au scris pktiá acuma asupra evenimentului aces-
tuia, §i multi poate nu §tiu detailurile sale. Dar merità oare
O. ne mai aducem aminte de zilele acelea ? Eu cred cd. da,
fiindcd ele au fdcut o paginä dureroasä In istoria Românilor,
fiindcd au lásat suveniri lima vii in toate clasele i in toatä
tam.
MOLDOVA Pân'a nu veni la fapte, sá aruncäm o au -
PE LA 1848. täturä de ochi reped-e asupra stärii Moldovei
pe la inceputul anului 1848.
Nu s'a scris de ajuns, nu s'a caracterizat Indestul dornnia
de cincisprezece ani a fostului domn IVIihai Sturza. Ar trebui
in adevär un studiu adânc §i un talent eminent pentru un
scriitor, ca sä urmäreascd §i sil scrie aceastä lungd istorie,
acel lung martirologiu de suferinte, de deceptiuni §i de de-
crepitudine, a unei tari Intregi.
Cdpätând tronul, nu prin alegerea färii, ci prin conven-
funea dela St. Petersburg, Mihai Sturza erh. instrumentul
docil hl politicii muscäleVi. Dotat de naturä cu o iubire de
argint nesátioasä §i o capacitate speculativä, el domind cu o
tacticä imperturbabilä. Spre a aved un sprijin sigur pe langa
treptele Portii Otomane, el lud de sotie pe fiica bätrânului
Vogoride, orn versat in diplomatia orientalk cu mare §i si-
gurä influentá pe lane.' Turci. Spre a fi bine vdzut i de
puterea protectoare, el se Ingrijià de a cultivA totdeauna pâr-
ghia solidä a uzului moscovit: coruptiunea.
Astfel sustinut din afard, in läuntru 10 bäted joc de a§e-
zdmintele ce-i fuseserd incredintate. 'Prin simulacrul de con-
stitutiune ce se dedese Moldovei sub titlul de Regulamentul
Organic, cum erau In realitate luciqrile ? Reprezentatiunea
nationald ajunsese o adeväratä päpt4erie: adunarea se corn-
puned dupd vpia domnului, din satelitii sdi : alegerile se fd-
ceau prin coruptiune, amenintári, exiluri, arestäri, promiteri
de favoruri. Administratiunea, un mijloc de apásare §i de
stoarcere a bunurilor private §i publice. Justitia o formalitate

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 125

de sprijinire §i de räpire, un trafic de cupiditate §i de licentä.

Finantele o sorginte de intretinut sbirii §i hotia organizatä,
spre a mall comorile domnitorului. Politia, un instrument de
demoralizare a tuturor treptelor societätii. Servilismul, in-
triga, spionagiul, trädarea, ln§itatea, infamia, erau titluri de
a se recomandd cinevd cAtre guvern, spre a-i face cariera.
Demnitatea, capacitatea, integritatea, talentul erau facultati
ce atrdgeau persecutiunea din partea guvernului. Dacä cinevà
se tânguid pentru vreo judecatä, dacä reclamd in contra mi-
tuirii, erd lipsit de drepturile politice. DacA cutezarea se arätà
contra vointelor guvernului, erd arestat i exilat ! Astfel dom-
nul acesta, cAutand sä-§i märeascA comorile, prin care se
sustined politice§te, ucided orice instinct nobil,* orice inimd
patrioticä, orice spirit liberal, orice virtute civicA.

11.

Dar poke sA vie o posteritate, care sä intrebe : cum s'au

putut comite asemenea lucruri in secolul el xix-lea? Cum puted
domnul acesta sA se poarte astfel sub protectiunea cu ochi
de Argus a reprezentantilor Rusiei, care dupa tratatul dela
Adrianopole erau permanenti in aceste principate ? In adevär
posteritatea ar zice cd. aceste lucruri sunt scrise din patimä,
sau exagerare tinereascä. Dar aced posteritate catA sä §tie
cA interesul gusiei erd cd de a sugrumd orice spirit de libe-
ralism in tärile acestea. Ea se terneà ca ideile sau tendintele
liberale sau constitutionale sA nu fie ca model in vecinätatea
staturilor sale, pe cari void sh le tie pururea sub jugul ei
de fier. Pe langa aceasta catä sä §tie cd orice agenti, orice
comisari, orice consuli trimeted Rusia, pAnA in cele din timid
ajungeau a fi fascinati (fermecati) de Mihai vodä Sturza, incAt
inchideau ochii la orice descoperiri §i incd coperiau orice ne-
legiuiri.
Tara, in astfel de pozitiune, nu aved nici un recurs.
De se gAsiau oameni cu curaj ca sA protesteze, nu aveau
unde. De se adresau la puterea protectoare, nu cApatau nici o
indestulare. De se adresau la puterea suzer.ank suplicele ve-
niau indatä inmAnate domnului i erd vai de cei ce le sub-
scriau. CAci, precum s'a zis, la Constantinopole, domnul aved
agent pe socrul sAu, care §tid a se pune in intimtate cu oa-
menii influenti de acolo. De se adresd cinevd la reprezentantii
celorlalte puteri europene, ei rAspundeau cA nu au nici
competintä alta deck a protejà pe supu§ii lor.

www.digibuc.ro
196 G. SION

Astfel Moldova reprezentà cloud tabere mari distinete : una

guvernamentald, compusa din satelitii domnului ; alta zisä
nationalä, compusä din diverse elemente. In aceasta depe
urmä partida, intrau oameni de toate clasele si de diferite
nuante : functionari paraponisiti de pierderea posturilor, as-
piranti de posturi, liberali convinsi, patrioti sinceri sau de
calcul, nemultumiti pentru diverse cauze, ambitiosi ; in fine
oameni de felurite culori.

Pe cand in Franta clocotià vulcanul revolutiunii, toate

popoarele i nationalitätile apäsate pandiau momenturizbuc-
nirii sale. Dela acel focular de vie*, toate popoarele asteptau
sa aprinza faclia libertatii si a drepturilor lor uzurpate, spre
a puteit intra intr'o vie* noua si mai buna.
Romanii pe atunci erau prea putin curioscuti Europei ci-
vilizate. Ei nu dadusera inca vreun semn de vie* politica,
spre a atrage atentiunea oamenilor insemnati ai secolului.
Presa europeanä foarte rar se ocupà de chestiunea lor. Di-
plomatia 'Mcà nu cunostea nici drepturile lor politice, nici
istoria lor, nici importanta geografica a tärii lor, nici sufe-
rintele ce indurase, nici aspiratiunile de renastere nationala
ce le nutria. spiritele.
Dar soarta acestui popor bray i demn de vie* nu puteà
sa ramaie pentru deapururea stationara. Europa, in curand
sau mai tarziu, trebuià sa-1 cunoasca i sä se ocupe de dansul.
Studentii romani din Paris si de prin alte parti se puseserä
in relatiuni cu publicitii i cu bärbatii politici, cari incepurä
a le da cele mai frumoase sperante.
In zilele cele furtunoase ale Frantei, Romanii din Paris,
atat studentii cat i alti bArbati maturi de varsta din ambelè
prOcipate, incepura a se intruni si a se ocupà de soarta
patriei lor. Ei se decisera in cele din urma ca odata cu scu-
larea celorlalte nationalitati sa faca a se manifesta si in tarile
lor o revolutiune de renastere. Unirea Principatelor, emanci-
parea de protectiunea ruseascä, o constitutiune nationalä,
erau bazele progliamei politice care rumegau.
Cu asemenea proiecte, indatä dupa revolutiunea din Fevrua-
rie, toti Romanii din Paris plecara ca sä reintre in patria lor
sä se apuce de lucru. Lasand a vorbi mai departé despre
participarea acestei junimi in evenimentele cari s'au preurmat,
sa ne intoarcem putin la Iai, spre a vedea ce se petreceà acolo.

www.digibuc.ro
 DIN Milk 184'1 1:27

GENERALUL Incá inainte de izbucnirea revolutiunii in Paris,

DUHAMEL. a fost venit in Principate un personagiu insem-
nat, cu titlul de comisar impärdtesc extra-ordi-
nar al curtii protectoare. Acesta era faimosul general Duhamel.
Acest diplomat venise cu o misiune misterioasd. CAnd
veni In 14, el fu dat in cuartir la casa splendidd a logo-
fdtului Costaki Sturza (bdtrAnul) ; §i multi se mirau de aceasta,
cu drept cuvânt. Acest boier erà din partidul paraponisililor,
fiincicA i se luase portofoliul ministerial pe care il avusese in
mai multe rânduri §i care creded cà i se cuvine ca apanagiu.
Unii ziceau cd guvernul Inadins i-a dat pe acest mare om
in cuartir, pentruca astupe gura, clându-i prin aceasta
o garantie cA In curând va recApdtà ministerul pierdut. Unii
credeau cd comisarul rusesc Insusi ceruse aceastA cuartird.
Dar erà timpul ipotezelor, §i nimeni nici astAzi nu §tie ade-
vdrul, deck doard vodd. Sturza §i Duhamel.
Se rdspAndise vorba cA marele diplomat rusesc aveA mi-
sitniea a face pe vodd sd. intre in calea legalitAtii §i cd i-ar
fi fAcut aspra mustrdri pentru abuzurile guvernului sAu. De-
aceea mai multi din nemultumiti se hazardard a se duce la
el §i ardtà pdsurile tarii. Diplomatul aved dictionarul
oamenilor din tard, §tid. Imprejurdrile §i caracterul fiecdruia
din cei ce veniau sA i se infAti§eze. Deaceea pe unii Ii primià
cu cordialitate, pe altii cu arogantd ; unora le da consilie
pdrinte§ti ; altora amenintdri ruse§ti ; unora le promited. de-
coratiuni §i cariere, altora perspectiva pedepselor §i exilul
chiar !And In Siberia.
Dupd câtevA zile de petrecere in Ia§i, comisarul rusesc plea.
la Bucuresti, lAsând In urmd-i dezolatiunea §i disperarea.
Erd pozitiunea cea mai dureroasd, in adevdr. Oamenii in-
teligenti nu vedeau nici o perspectiva de mântuire, nici un
chip de vindecare atâtor rele de cari tara suferiA. A rdsturnd
guvernul printeo räscoald, nimeni nu cugetà. ; intâi cA erd un
pas prea hazardos ; al doilea, cd vecindtatea puterii protec-
toare trA prea aproape §i totdeauna amenintAtoare.

IV.

GARDA LUI MIHAIL In mijlocul acestor fierberi §i frAmAn-

STURZA. tAturi, iatd vine ca o bombd §tirea despre
revolutiunea din Paris.
Proclamarea republicii, fuga regelui Louis Philippe, mani-
festul lui Lamartine, rdscularea tuturcor nationalitatilor elec-

www.digibuc.ro
128 G. SION

trizarã inimile Moldovenilor. Toti oamenii bine cugetAtori

vAzurA o razA de sperantä pentru schimbarea lucrurilor. In
lipsä de foi române§ti, cari nu puteau fi tolerate sub regi-
mul absolut al lui Mihai Sturza, gazete franceze, cari veniau
in plicuri prin po§ta austriacA, se traduceau prin mii de
copii räspandite, §i fäceau propaganda ideilor §i faptelor re-
volutionare din Franta.
Domnul, vAzând aceastA mi§care mare in spirite, prevA-
zând vreun fel de räsculare, §i neavând, se vede, destulA
sigurantä in credinta o§tirii pAmânte§ti, se puse indatä a-§i
organizà o gardA pretorianä : inrolA vreo douà sute §i mai
bine de arnäuti §i aventurari sträini, insemnându-le §i lefe
bune, prin cari crezù a-§i asigurà credinta lor. Pe ace§ti
mercenari, spell el, sau sä-i puie inainte la foc, in caz de
revolutiune, sau, in caz de a fi invins, sA se poatA strecurà,
insotit de dân§ii, peste hotar.
Locuitorii de toate clasele din capitalA se inspAimântarA
de desvoltarea unei asemeni másuri. Cuvântul era prea na-
tural. Aceasta semänä intocmai cu adunAtura volintirilor lui
Pendedeca, locotenent din Ia§i al lui Ipsilante dela 1821.
In toate zilele §i in toate casele nu se vorbià deck de
excesele acestor vagabonzi. Lumea se a§teptà din i in zip
la vreun incendiu, urmat de deprädare generalä. Supu§ii
sträini, prin consulii lor, cerurA garantia vietii §i averilor lor.
Consulii intrarä In corespondentA formalä cu guvernul pen-
tru aceasta. lar domnul ajunsese la cinismul cel mai impru-
dent : se margini a räspunde consulilor cu banalitäti ; §i ban-
dele de volintiri se mentinurä.

V.

In astfel de stare erau lucrurile in la§i pe la inceputul lunii

lui Martie.
Acum 1mi voiu permite sA vorbesc ceva despre mine. Pe
cetitor cred cA-I va interesà, cAci din vieata unui
uneori se poate judecA caracterul unei epoci.
LOCUL DE NASTERE In primAvara anului 1844, dupA im-
A L A UTOR ULUL prejurärile vietii mele private (despre care
voiu vorb1 in alt capitol mai departe), mä
aflam la tarA. MA fAcusem arenda§ al tatälui meu, care ajun-
sese prea batrân, pentru ca sA mai poatä a se ocupa cu agri-
cultura. Luasem dela -el in arendä mo§ia sa Hâr§ova din dis-

www.digibuc.ro
 DIN AMA, 1848 129

trictul Vasluiului, mo§ie mo§tenitA dela strAmo§i, loc in care-mi

legAnasem copildria §i primii ani ai tineretelor mele. Acolo
este un loc istoric nu numai pentru mine, dar §i pentru tara
intreagd. Alci in apropiere se fAcuse faimoasa bdtälie dela Ra-
cova, pe timpul lui Stefan cel Mare. Crescut de mic pe valea
Racovei, mergeam cu bucurie sä mai vdd movilele acele, asu-
pra cdrora traditiunea a lAsat atat de frumoase anecdote.
Chiar pe mo§ia tatAlui meu este o movild, care se nume§te
movila lui Sion. Documentele §i traditiunile familiei spun cd
aci un Demir Gherei, fiu al banului tätäresc, fiind in servi-
ciul marelui domn, desvoltase cea mai mare vitejie asupra
Turcilor ; aci Demir inmormintd victimele sale ; aci el imbrd-
ti§d legea cre§tind : aci Stefan il botezd cu numele de Sion,
vi-1 cunund cu o nepoatá a sa ; aci Stefan ii ddrui o intinsd
mo§ie.
Dar strAmo§ii, mari §i tari, s'au pierdut intru intunerecul
timpului §i al uitdrii. Generatiuni numeroase au urmat §i s'au
strecurat. Timpul de durere §i de decadentä a venit peste po-
porul roman. Geniul mizeriei planeazd peste oamenii §i locu-
rile cu suvenire memorabile.

VI.

Nu pot ardta sensatiunile ce m'au cuprins cand, dupä o

absentä de opt ani, md intorceam la Har§ova. Rand a nu ajunge
la a§ezarea pdrinteascd, trebuia sä trec pe langd cloRotnita
de lemn a unui schit, fondat de un strAmo§ al meu §i in-
chinat Mitropoliei. Acolo, cu opt ani in urmd, depusesem rece
§i abandonat de vieatd, corpul aceleia ce md adusese pe lume !
Un simtimant de pietate md fAcii sA mä opresc la poartd, sd
merg spre bisericd, fdcandu-mi cruce, §i apoi sd cad in ge-
nunchi pe piatra rece ce coperia mormantul maicii mele. Le-
§inai plangand. Preotul bisericii veni cu una din fiicele sale,
ca sd mA stropeasca cu apd, pentru ca sd ma de§tepte. Dupd
ce intrai in bisericd §i md inchinai, dupä ce md rugai pen-
tru sufletul maicii mele, apucai calea spre casd.
A§ezarea pdrinteascd era. situatA pe un loc de cele mai pi-
tore§ti pe pieptul ridicat al unui deal. De aici spre Sud, se
vede iutinzandu-se o vale lungd ca de jumätate potd, prin
care §erpuesc trei raulete vii. Despre Apus §i despre Rdsdrit,
cloud satulete pe cloud' vAi, iar dincolo de sate, alte doud dea-
luri, coperite cu cranguri §i cu semAnAturi, cari se pierd nu
departe in valea prelungd spre miazAzi.
G. Sion, Suvenire contemporane. 9

www.digibuc.ro
130 G. SION

Când intrai in curtea casei parintesti, o sudoare rece pe

frunte se uni cu lacrimele mele.. Acest locas, pe care eram
deprins a-1 vedeà plin de vieata sl de miscare, acuma vai !
respirà un aer de desert, trist si dureros ! Nu mai vedeam
pe maica mea iesindu-mi In scat-a cu bratele deschise, ca mai
'nainte ! Nu mai vedeam pe cei doisprezece frati si surori
imprejurul meu ! Nu mai vedeam acea multime de servitori
cu cari am fost crescut in copilaria mea !
Ma primi un baträn bucätar, sclav al pärintilor mei, cu la-
crimi de bucurie. Intrai prin camere si noua dureri má sfi-
siara, vazându-le deserte si delabrate.
Peste câteva momente fui distras din durerile mele cu ve-
nirea unui mare numär de locuitori din sat. Un aer de fe-
ricire stralucià pe fetele acelor oameni. Toti má cunosteau din
pruncie si ma adorau ; hätrânii ma purtasera in brate ; tinerii
crescusera cu mine, !Wand parte la jocurile copilariei mele ;
casele tuturor imi erau cunoscute ; inima mea tuturora le era.
stiutä ; fiecare purtà câte o speranta sigurä in bunätatea si
in protectiunea mea.

VII.

In catevà zile imi regulai economia casei. Chemai pe una

din multele mele surori, cari se träsesera la mänästire, ca sa
vie sa-mi tie companie. Imi infiintai sase pluguri, cu boi si
cu toate cele necesare. Imi regulai camera si biblioteca de
studii. Imi inchipuii, In fine, toate comoditatile vietuirii câm-
penesti.
Speram sa pociu in curând restabili vecheä ordine a casei
parintesti, sa readun Imprejurul meu surorile dela manastire
si sa redau vieatä familiei si casei pärintesti, care acum o ve-
deam sdruncinatä.
Deprins cu iluziunile si cu sublimul, imi faceam proiectele
cele mai poetice si mai frumoase. Uitându-ma la brazda rás-
turnata de fierul plugului, ma simliam mai fericit deck toti
muritorii depe pamânt. Acea brazdä, la anul viitor, proiec-
tam sit o exploatez inteun mod mai rational. Cu chipul acesta
aveam speranta sit scot din pamânt inzecit folos deck altii,
in curând sa pot cumpärà mosia dela tatal meu, sa mai cum-
par o altä mosie mai mare in vecinatate, sa fac fericite pe
surorile mele, sa fundez scoli si institute de faceri de bine ;
si peste jumátate secol O. ma váz, intr'o Românie mare si

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 131

fericitä, in mijlocul unei familii demne de sufletul meu §i a

unei posteritäti senine de vieata.
0, dulce poezie ! Nu voiu uità niciodata acele putine zile,
pe cari Dumnezeu n'a voit sä mi le lungeasca. Nu voiu uita
roibul meu de cälärie, cu care goniam iepurii depe camp.
Nu voiu uita visurile poetice ce mä räsfätau, aflandu-mä intre
plugari §i intre pluguri, §ezand pe iarba verde dintre colnice,
ascultand cantarile pasärilor de primavarä §i admirand na-
tura cea plinä de vie*.
Cu durere imi voiu aduce aminte de micul album in care
pusesem atatea bucati din inima mea, atatea jucarii ale spiri-
tului meu, albumul care in curand a trebuit sä-1 pierd im-
preunä cu toata averea mea !

VIII.

PLECAREA LA IASI. Intr'o dimineatd, aflandu-ma pe camp

cu semanatorii, vac] ca sose§te omul ce
facea pe curierul meu, de-mi aducea in toatä saptämâna co-
respondenta §i gazetele dela Ia§i. Imi da pachetul, rup sigiliul
§i intre gazete gäsesc o scrisoare cu urmätoarea cuprindere:
«Amice, ma grabesc a te in§tiinta ca aici lucrurile iau o forta
«serioasä §i grava. Este o mare mi§care. Dela patriotismul Ro-
«manilor speräm a vedea ceva. De prin toate districtele au
«sosit mai multi oameni cugetätori la binele tärii, ca sä se
«consulte de ceeace s'ar cadea sa facá in imprejurärile ac-
«tuale. tii ca. Europa toatä este in foc. Rana §i in Viena
«este revolutiune mare... Tarul muscalesc a dat un manifest
«prin care promite a privi ca neutru la toate mi§cärile po-
«poarelor. Prin urmare. nu ne putem teme de invaziune...
iNu-ti pot scrie mai multe. Scoalä. §i vino la la§i. Pierderea
«de timp este o crimä in imprejuräri grave. Te Wept. Lu-
«crurile sunt serioase... Adio !».
Aceasta scrisoare era dela o dama care juca oarecare rol
politic pe atunci. Dotata cu mult spirit natural, aceasta dama,
de§i din clasa a doua a boierilor, avea intimitäti §i in socie-
tatea inaltä. Casa ei era un fel de club, unde se adunau ne-
multumitii in contra guvernului, §i elocventa ei era adeseori
räpitoare.
La primirea acestei scrisori, mi se sui Wul in varful ca-
pului §i mä cuprinse un tremur.
Aflat-ai tu ce este pe la la§i, intrebai pe curierul meu ?

www.digibuc.ro
132 G. SION

Nu stiu de-a fi bine sau rAu. tiu cA s'au adunat co,

multime din toate pArtile si se vorbeste de zaverA. .
Dar cine este in cap ?
Asta n'am inteles. tiu atata cd este mare fierbere. In
drumul meu, di am venit, am intalnit o multime de boieri
Vaslueni si BArlAdeni inarmati cu pusti si cu pistoale, ca cum
s'ar duce la bAtAlie. CAtivA m'au intrebat de unde sunt, si apoi
mi-au pus sa-ti ardt cA numai deck sa mergi si d-ta la Iasi.
CumpAratu-mi-ai praf de pusca ?
Nu se gAseste nici un dram. Politia l-a adunat de- prin
toate partile §i l-a drt la ArnAuti, cari slobod toatä noaptea
la pistoale prin cArciume, ca prin pAdure.
Omul acesta erà un bAtrAn sAtean, care mA purtase in
brate, in copilArie. Pentru aceasta ii purtam o afectiune par-
ticularA, care mi-o plAtiA cu un devotament nemArginit.
Ce mai stai, Costane? Du-te acasA si spune vizitiului
sA-mi gAteascA trAsura si caii pe disearA.
Eu, coconasule (astfel erau deprinsi oamenii a mA tratA),
a§ zice sA m'asculti pe mine si sA nu te duci. Drept sä-ti
spun, mie nu-mi miroase a bine lucrurile dela Iasi. Cine stie
ce poate sA ti se intAmple?
IntAmple-se orice, trebuie sA mä duc. E vorba de bi-
nele tArii.
SA. ajute Durnnezeu! Dar cel putin sA te rog si eu
de cevA.
Spune, Costane.
SA mA. iei si pe mine. Cine stie ? Poate ti se va intAmplà
cevA, si ti-oiu puteà fi de ajutor.
Bine, dar tu abiA., abià ai sosit depe cale; si apoi ai
femeie, copiii...
Nici ostenealA, nici femeie, nici copiii nu mA impiedicA
la aceasta. De ti-o fi d-tale bine, o fi si de casa mea bine.
.-- Bine, Costane. Vorn merge dar irnpreunA.
Bietul orn pled., cu fata plind de bucurie, iar eu rArnäsei
lAcrArnAnd si cu inima strAnsä de o mie de cugetäri.

IX.

Dupa ce-mi pusei lucrurile la cale pentru o absenta de

cAtevA zile, plecai seara pe lunA. ErA o noapte de cele mai
splendide. Stelele se intreceau cu luna in revärsarea scAn-
teilor lor luminAtoare. Cea mai mica umbra de nor nu venU
a patA seninul cerului.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 133

Echipajul meu era compus dinteo caruta mica de tail si

din doi cai mici, cari sburau uneori cu aripele fantaziei.
Din cand in cand mA distrAgeam fumand ate o tigarl,
sau &and foc unui mic pistol de buzunar, singura armä ce
luasem cu mine. Din cand in cand, räpit de cugeläri la ve-
derea naturii desfAtAtoare, crideam in extazuri delicioase. Din
cand in cand compuneam fragmente de versuri, pe cari.,
&pa ce le recitam cu buze tremurAtoare, le pierdeam indatä
din memorie, pand ce le improspätam cu altele. Din and in
cand Costan ma intrerupea cu convorbirea sa naivA si inte-
resantA.
Despre ziva ml oprii pe varful unui deal pentruca sl rA-
sufle call: Ma abAtui putin din drum pe o pajiste.
Vizitiul scoase cApetelele din capul cailor, ii lAsA sA rumege
ceva din iarba ce incepea a cre§te, apoi se cula §1 adormi
inaintea cailor. Costan, vkand cA nu prea aveam poftA de
vorbA, se culcA si el jos alAturi cu druta.
Greerii campului, strigatele unor rate sAlbatice depe un
iaz ce era in vale, sbierätele unor oi din depArtare, lAtrAturile
unor caini de stank strAmutArile cailor mei ce pAsteau, aceste
singure turburau adanca tAcere a naturii adormite. Dar ori
-cu CatA poezie se rasfAta sufletul meu la vederea aurorei, ce
pArea a se lupta cu noaptea, spre a-i sparge intunerecul §i a-i
hid locul, somnul puse degetele salg pe pleoapele mele. Atunci
un vis dulce incepa a mA legAna."Vedeam Romania mare si
unitä, dela Tisa pana. la Nistru si panA la Mare, pamantul
ei coperit cu flori, locuitorii sAi fericiti, desvoltand stiintele,
industria, artele, comertul, agricultura. Llcrimau de entuziasm.
Un suspin simtiam cA mA ineca ; si cand voi sA izbucneascA,
cleschisei ochii si vAzui... o tristA realitate! soarele raspandind
milioanele sale de raze peste aceea§ tall ticAloasä, peste
aceeas mizerie!
Pe la amiazAzi intrai in Iasi. CApitanul de barierA mA in-
trebl de arme. MA coborii din trAsurA si el clutA cu luare
aminte prin paiele pe cari sedeam, pana la scanduri. Dupa
aceasta, incredintandu-se cá nu sunt om periculos, imi pofti
cale 'mina.
Ce e cauza de atata strAsnicie ? II intrebai eu.
Porunca stApanirii, domnule.
Se vede cl stapanirea are nevoie de arme. lath' un tun,
dA-i-I ca sa se apere.
Detei pistolasul meu, pe care bietul cApitan il luA razand.
Dupa aceasta intrai in oras.

www.digibuc.ro
134 G. SION

Ajungând pe la curtea administrativd, câtiva amici imi

facurd semn sä md opresc, ca sä-mi vorbeascä.
Ma oprii, §i zisei vizitiului sd meargd cu träsura la via
dela Valea Adâncä. Iar Costan pretinse a nu se despärti
de mine.

X.

INTRUNIREA DELA HOTELUL Amicii, dupd ce md felicitard de

DE PETERSBURG. bund venire §i ma imbrätiprä,
imi spuserä curt; stau lucrurile.
In seara de 28 Martie, in ajunul venirii mele, se fäcuse o
mare intrunire in sala spatioasá a otelului de Petersburg.
Adunarea a lost compusä dintr'o multime de cetäteni, boieri
§i fii de boieri de toate clasele §i de toate vârstele, negutätori
§i comersanti, atât pämânteni cât §i sträini. Ministrul din
läuntru, logofätul Stefan Catargiu, veni in numele domnului
sä intrebe care e scopul convocärii sale. Prezidentul intru-
nirii (ce ell un boitr bätrân notabil) ii spuse ca tara erà.
nemultumitd §i dore§te oarecari reforme §i imbunätätiri.
Atunci ministrul 7ise cd. sa-i dea in scris acele dorinte, cAci
§i mdria sa, ca párinte bun, e in pläcere a le luà in bägare
de seamd ; dar cd, sub nici un cuvânt, nu va mai ingädui
convocarea de a doua oard a unei asemeni adundri, care
turburä linigea publicä. Ministrul fu apostrofat pentru inro-
larea bandelor de arnduti, de cari s'au späimântat orawl. La
aceasta rdspunse cd, dacd adunarea pretinde, el va stärui la
märia sa sä. desfiinteze acele bande. Atunci adunarea proclamä
un comitet care sd moduleze dorintele ei, cari apoi, sub-
scrise de public, sä se supue domnului. Adunarea apoi se
risipi, Comitetul peste noapte a fäcut lucrarea cerutd, §i acuma
toatá lumea merge de le subscrie.
Aceste relatiuni mi le daserd amicii ce intâlnisem pe strade,
plini de iluziuni §i de sperante.
Si ce cuprind dorintele acele ? intrebai eu.
Haide i le vei vedeä : cdci §i noi mergein sä le subscriem.
Unde?
In casele logofatului Costachi Sturdza. Sunt 35 de articole.
Cine au fost in comitetul care le-a scris ?
Au fost vreo cincisprezece in§i ; fratii Roseti, Rola, Ale-
csandri, V. Ghica, A. Cuza, Muruze§tii §i mai nu §tiu cine.
Dar Kogälniceanu §i Panu ?
Nu. Ei sunt la lard.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 135

Xl.

IN CASA LOGOFATULUI Ne duserám la casele logofätului

C. STURDZA. C. Sturdza.
C
Curtea era plinA de echipagiuri, ca
la o nunta. Pe scari se suià si se coborà o multime çle oa-
meni de toate conditiunile, intocmai cum se intampla la o
solemnitate funebrA. Saloanele erau asemenea pline de lume.
Batrânul Sturdza, cum ma vAzù, ma apucA si ma sArutä cu
un aer pArintesc, zicându-mi cu ochi lAcramitori cA acuma
intrevede un viitor de realA fericire pentru patrie.
Intr'o camera' laterala erau.mai multe mese, ocupate de mai
multi insi, cari decopiau dorintele nationale ; in lipsa de tipar,
aceastä lucrare se reproduceà prin cewii manuscrise, spre a
se rAspândi in public. MA pusei si eu sA scot o copie. Eratn
la o masA unde mai scriau incA vreo trei insi, din trei ju-
dete deosebite. Pe când scriam, convorbiam totodatA. ii intrebai
cum le veni in cuget sA vie de prin districte kite() zi asà
anume fixatA. Imi rAspunse cA ziva de 28 Martie le-a fost
notificatA dela Iasi, dupa care s'au grAbit a veni. Persoanele
ce-mi numirA ca initiatoare acestei manifestAri nu-mi insuflara
mare incredere. Erau oameni a cArora sinceritate nu prea ins-
pirà con fienta.
Dar cum se face, intrebai eu, Ca aceasta adunare se face
in casa unde a fost Duhamel in gazdá, si incA in casa unui
boier, al cAruia fiu este Postelnic?
Aceastá intrebare puse la gânduri pe interlocutorii mei.
Drept sa-ti spun, zice unul, si mie imi pare curios aceasta.
Apoi chiar in hârtia aceasta sunt lucruri cari nu-mi prea
miros a bine. Ce va sa. zic.5. «Sfânta pAzire a Regulamen-
tului ?» ; si apoi cum se potriveste asta cu garda nationalA,
cu desfiintarea censurii si cu libertatea presei ? MA mir cum
de s'a subscris hârtia aceasta de public inainte de a se fi
consultat?
Dar in fine ce o sA facA cu hârtia aceasta ?
0 sA fie trimisá la domn cu o deputatiune, care sA
cearA a incuviinta dorintele aceste.
i dacd nu va voi ?
Atuncia sA-I silim.
Ce fel ?
Negresit... cu pusca in mânä si la palat.
Dar ostirea ?
Nu va cutezà, nici va aveà cine-i ordonà.

www.digibuc.ro
136 G. SION

Dar arnautii ?
Li s'au promis bani, ca sá MCA cauzä comunä.
Intre aceste auzim vorbe declamatorii in sala cea mare, §i
vedem multimea ducandu-se sd asculte.
Logofatul C. Sturdza ruga pe multime cu lacrimi ca sd-i
de§erte casa, zicänd cd poate vocld sa trimitá Wire sd o ri-
sipeascd; §i nu voe§te ca casa sa sä ajungd teatrul unei dra-
gonade.
Pästrätorii actuali cu dorintele nationale anuntard cd actul
s'a incredintat d-lui Al. Mavrocordat, unde va puted sá meargd
oricine spre a subscrie, §i ca acolo va veni §i deNtatiunea
dela domn cu rezultatul. Multimea atuncia de§ertä casele lo-
gofätului C. Sturdza §i se risipi.
Eu, coborindu-mä, gäsii pe Costan al meu in scard ; Il
luai cu mine §i, citind dorintele nationale, ma indreptai cätre
casa unchiului meu Antochi, cäci era ora pränzului §i-mi era.
foame.

XII.

IN CASA LUI A. Casa lui A. Mavrocordat erd situatä la o

MAVROCORDAT. extremitate a capitalei, aproape la bariera
Copoului. Erà o casä micä, cu un singur
etaj §i cu fata la ulitä.
Persoanele ce-§i luase misiunea de a merge la domn ca
deputati ai partidului national erau : C. Rola, unul din fratii
Moruzi §i Visilicá Ghica. Ace§tia, dupd ce fäcurd o antica-
merd cam lungd, furd primiti de domn.
Dupä cé ascultá citirea documentului cu dorintele natio-
nale, vodä räspunse cä mai toate puterile arätate le prime§te,
afará de trei, §i anume : desfiiritarea Adunärii, garda natio-
nalä §i desfiintarea censurii. Acestea nu le puteà incuviintà
pentru consideratiune cá treceau peste competinta sa.
In loc de a ieì cu asemenea räspuns deledomn, in loc de
a aduce publicului acest rezultat, unul din deputati, neauto.
rizat de nimeni, declard domnului cá natiunea voe§te ori
totul, ori nimic ; §i CA dacd märia sa se opune, natiunea va
cuceri drepturile sale cu puterea.
Inspäimäntat de un asemenea limbajiu, domnul se sui in
träsurd cu doamna §i cu un copil mic ce aved, §i, escortat
de garda palatului, pleca la cazarmä. lar deputatii plecarä
cätre casa lui Mavrocordat, ca sa aducä relatiune despre re-
zultatul insärcinärii lor.

www.digibuc.ro
 DIN ANUI: 1848 137

Pe la 7 ore plecai §i eu cdtre locul de intalnire.

Eram pe aproape sá ajung, §i iatá cä vdzui pe Costan al
Tneu, viind dela vale cu pa§i iuti §i gâfaind :
Laudä domnului cà te gäsescl Nu e gluma. Viu dela
cazarrnd : §tii cá am un nepot. Md dusesem sd.-1 vd.z. Era
cam beat, §i numai pe fereastrá am putut vorbi cu el. Sol-
datii de ieri Inca stau inchi§i In cazarmd. Astäzi pe la miazdzi
le-a dat vin §i rachiu de au Milt cat au putut. Mai adineaori
a venit vodd : i-a scos pe toti afard §i i-a intrebat dacd poate
sä fie sigur pe credinta lor. Jurard toti. Apoi a poruncit ch
-srt meargd sà. risipeascd §i sa omoare chiar pe rasculati.
Bine, zic, vom ved ea.
Ce sd mai vezi, cocona§ule ? Haideti la vie, sa ne suim
in carutd §i sä ne ducem acasä.
Nu se poate, Costane. Ce vor suferi toti, catä sd sufer
§i eu. Nu se poate sà se omoare oarneni a§a fall de jude-
-catä. Nu vezi tu ? aici e toatá floarea tärii.
Floarea tärii ! Dar Romanul cel indrAcit da cu coasa
prin flori ca §i prin pälämidd. SA vezi... acu§ vin soldatii; §i
cum sunt ei, ametiti de rachiu, or O. dea de foc.
Cu astfel de convorbire, ma apropiai de casa lui Mavro-
cordat. Mica curte din fata casei §i ulita erau pline de popor.
-12dsbatui prin multime §i intrai in casä.
Deputatiunea trimisd la domn spunea scena ce avusese.
Cei ce erau de fata se consultau ce sd facA. Unii erau de
pärere ca sa meargä o 'altä deputatiune ca sA arate cá se
multumesc cu cele 32 de punturi. Unii fäcurá imputäri lui
V. Ghica despre limbajiul semet ce 1-a tinut domnului.
Ce era de fäcut ?
Mai multe idei se deterä. In cele depe urmá predomni
pdrerea de a merge cu totii a doua zi la mitropolie, a pune
In frunte pe mitropolitul, §i trägandu-se clopotele, a merge la
palat §i a cere dorintele nationale.
Aceastd socotintä se gäsi cu cale a o face cunoscutä mul-
limii ce inundà casa, curtea §i ulita, spre a se risipl.
Vasilicd Ghica ie§i in pragul scdrii, §i cu totuP din contra
de cum se vorbise in casä, tinù o harangá in limbagiul ur-
mätor :
«Fratilor ! tiranul care §eade pe scaunul domniei nu vrea
«sä asculte de glasul poporului. Dorintele nationale, rostite cu
«atata duh de pace, iscälite de mitropolitul §i de toatá floarea
«OHL el le respinge §i Inca ne amenintd. Dar voi §titi, fra-
«tilor, cA glasul norodului este glasul lui Dumnezeu. Prin ur-

www.digibuc.ro
138 G. SION

«mare, ceeace voeste tam. si Dumnezeu o inciwiinteazä. Nu

ce dar de fäcut, deck sa ne dam mâna cu totii si sä sfä-
«râmam hidra cu sapte capete care ne chinueste de patrus-
cprezece ani. Noi cu totii am hotarit si am gäsit cu cale Ca
«maine de dimineata sä mergem cu mic cu mare, cu tartar,
«cu batrân, cu mice arme vom aveà prin casele noastre, la
«mitropolie : sa luAm pe mitropolitul inaintea noasträ cu icoa-
«nele si cu prapurele, si sa mergem la palat. Soldatii nu vor
«cutezd O. dea cu armele lor in icoana Maicii Domnului, in
«capul bisericii, in floarea boierimii, si in fruntea norodului.
«AO dar mergeti fiecare pe acasa si vä pregatiti in liniste.
«La arme fratilor, la arme !».
XII.

Inchipueasca-si oricine intelepciunea unui asemPnea cuvânt

si impresitinea ce a putut sa. produca.
Dar ce caracter infatisà multimea aceea de public ce se
veded in aseastä adunatura de oameni ? Erà oare un public
rationabil, intelegator de lucruri politice, simlitor la cauza na-
tionala ? NiLidecum. Aci nu erau deck servitori de prin
casele boieresti, câtevà calfe depe la bticanii, ativa cârciu-
mari de prin mahalale, cativà scriitorasi de prin cancelarii,
si in cea mai mare parte Evrei, toti adusi sau veniti de cu-
riozitate. Nu se puted asteptd nici un sprijin real, nici o proba
de devotament patriotic, nici un semn de curaj pentru o cauza
politica.
Provincialii, ce veniserá ca si mine, nu erau poate nici o
sutä cu totii.
Cu ce scop dar si catre cine se faced aced provocare la
arme, acel scandal ce compromited si cauza si tara ?
Dupa cat mi-aduc aminte, la scenele acestea din casa lui
Mavrocordat lipsiau cea mai mare parte din persoanele ce au
luat parte la redactiunea celor 35 de puncturi. Fratii Rosetti,
Rola, Alecsandri si altii nu erau aici.
Sunt Inca prepusuri sau bänuieli, cari Oita' astäzi rarnân
in stare de enigma. Conduita problematicä a unor oameni,
stä Inca invelita de mistere si de ipoteze.
Se stie CA Rusia a voit a revolutiond Ora spre a justified
o invaziune in principate, pentru ca sá se poata apropià de
fruntariile Austriei, care era amenintata in existenta sa poli-
ticä de popoarele revoltate.
S'a zis si se zice Inca ca. instrumentele Rusiei in planul

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 139

acesta ar fi fost Muruzestii si Cantacuzinestii, cunoscuti pentw

relatiunile lor intime cu curtea protectoare si pentru simpa-
tiile lor de rusolatrie traditionalä ; mai ales cd Cantacuzinestii
erau chiar rude intime cu consulul Rusiei d-1 Giers.
Este stiut Msá cd capii miscdrii din Moldova erau Rola,
Alecsandri, V. Ghica, fratii Rosetti, Cuzestii si altii, cari aveau
influentä si credit in tail. Dar acesti oameni fost-au oare
atät de marginiti in judecata lor, incât sá nu inteleagä pla-
nul ocult al Rusiei §i sä se facd complici inconstii ai conspi-
ratorilor ?
Catd sä afirmärn aceastá ipotezd. Imprejuräri ulterioare au
demonstrat cä ace§ti oameni au fost de bund credintä in mis-
carea aceea, dominati de amorul cdtre patrie si de iluziunile
frumoase ce respirà chiar in aerul anului 1848.
Dar sd mä intorc la istoria mea.
XIV.

INTERVENTIA ARMATEI. Dupä discursul lui Vasilicd Ghica,

publicul incepù a se räspandi, ducân-
du-se fiecare pe la casele sale. Insusi tribunul demagog se
fäcù nevlzut.
Indatä dupä aceasta se rdspandeste stirea CA ostirea a plecat
dela cazarmd in mar§ iute si vine asupra casei lui Mavro-
cordat, sub comanda lui beizaded. Grigorie, sprijinitä de toatä
artileria, care atuncia se compuneä dintr'un tun mititel, care
se Waged de un singur cal.
Cu toatd teroarea ce insufla o asemenea stire, vreo doud-
szeci de tineri se determinarä a sta pe loc. Unii mai curajosi
se ardtara atunci cu ideia, cd, de va cutezà ostirea sd violeze
domiciliul, sä o respingä cu armele. Mavrocordat posedà
in adevdr un arsenal de arme de lux ; aveä poate vreo 40
de focuri, pusti si pistoale, cu cari piste brate iuti si sigure
ar fi putut dobori vreo sutä de oameni. Majoritatea insä gäsi
mai prudent ca sä evite o mdsurä atät de temerarie ; putea
sa prorumpd o turburare peste noapte, si vagabonzii sä dea
foc orasului si sä se puie pe prädäciuni.
Asà dar se deterä la o parte armele de foc, si tinerii, pu-
nându-se a furrià tigäri, asteptau desnodämântul comediei.
In numärul acestora mä aflam si eu, vorbind despre lite-
raturd cu amicul meu Petrache Cazimir.
Actul original al dorintelor nationale, in care erau subscrisi

www.digibuc.ro
140 G. SION

vreo cinci sute in§i, Mavrocordat ,avù ingrijire a-1 trimite la

o persoand sigurd.
Oare ce o sa facà o§tirea, dacá va veni aici ? zice unul.
.Cum o vedea cd lumea s'a risipit, o sd se intoarca la cazarmä.
Dar dacd va intra in casd ?
Dacd va infra, o sA ne gdseascd fumand tigäri ; §i ne-
gre§it cu oamenii inofensivi n'o sA aibá ce sA facd. Prin ur-
mare are sä se dud. cum a venit.
Ba mi se pare CA are sä ne sune spetele, zicea un altul.
A...§a ! asta nu se poate. Nu se poate sä vie astfel la
excesuri ; §i apoi chiar a§à sa fie, ziva de maine ne va räsbuna..
Incepurä toti a se legánà cu iluziunile. Prezicepu cum o sä
meargä la mitropolie, cum de acolo era sd se facd fraterni-
zarea cu soldatii, cum are sä aresteze pe domn, cum are sa
proclame guvernul provizoriu, §i altele de acestea.
Dar pe cine sä punem in guvernul provizoriu ? zise
unul.
latä o ideie, zise un altul, la care nu ne-am gandit. In
astä noapte nuinai deck sä hotarim lucrul acesta.
In mijlocul acestor intrevorbiri un sgomot mare se aude.
«Militia! militia» ! strigau cativa oameni cari mai rämäse-
serä prin curte.
Alergand la fereastrg, vedem in realitate mai intai baione-
tele §i apoi pe soldati.
Ace§tia, oprindu-se in dreptul porfii, wzarä mai intai tunul,
Indreptandu-1 asupra casei. Se vedea in mana unui soldat
chiar fitilul aprins, gata ca sä-i dea foe.
0 teroare ne cuprinse pe toti ; cäci oricat de mic era tunul,
totu§i era in stare sä spargä geamurile §i chiar sa nimiceascä
pe cineva, lucru ce nu puteà sd fie tocmai pldcut.
Doug. §iruri de soldati cuprind §i inconjoard casa... o bandd
ca de cincizeci de soldati se desparte, §i se suie pe scarä.
U§ile salonului se deschid cu vuiet §i o multime de baio-
nete intinse inträ inäuntru.
Sirul de soldati se desface, §i se aratä, in mijloc, un ar-
ndut ca un uria§, Orland o pala intre dinti, iar îr maini, cu
-degetul pe coco§, o carabind, tromblon larg cat un cracter.
Dupä arnäut se vede Beizadea Grigorie, ce era adjutant §i
colonel, cu sabia scoasá.
Domnilor, zise el, in numele legii vd provoc ca sä depu-
neti armele.
Cine are, sd le depuie; dar. noi, cati suntem aici, nu
al ern nici o sdbiutä.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 141

Ce fel ? d-voasträ sunteli in revolutiune. Voiti sa oho-

riti pe märia sa vodd din tron ; si credeti ea nu va fi cine
sd-I apare ?
Noi am voit sd facem o revolutiune pacified. Am supus
dorintele nationale cu pace. Dacà märia sa nu le acordd,
lumea si Dumnezeu va judeca. Iar noi, precum vedeti, suntem
cu tigärile in mand.
Inteleg dar, domnilor, cà este o neintelegere. Poftiti dar
de md intoväräsiti de vale la palat. Acolo veti vedea si pe
mdria sa ; dupä aceasta vom deserta cateva butilce de sam-
panie.
Foarte multumim de sampanie. Dacd e cat pentru asta,
sd. o bem aici si sd ne lasi In pace.
Nu se poate. Märia sa mi-a poruncit cd pe câti voiu
gdsi aici sä-i duc de vale la cazarmä, unde-i asteaptä.
In fata puterii, n'avem ce face. Dar de vom fi maltra-
tati, vom tratà de infami si lasi pe cei ce ne duc.
' Eu vd garantez cd nu veti suferi nimic.
Ne scularäm cu totii, si dupd ce iesirdm, ne vdzurdm in-
conjurati de soldati si urmati de Beizadea Grigorie, precedat,
ca si mai inainte, de arnäutul cu tromblonul. Atesta erà fai-
mosul Ingé Robert, de origine din Avganistan.

XV.
A. Mavrocordat, dupa cat imi aduc aminte, rämase acasd..
Aceasta nu ne puse in mirare, stiind cd el era nepotul lui
vodä ; si apoi chiar aceastä depe urmá considerallune nu
ne faceà niciodata a ne indoi de lealitatea si sinceritatea sa
in favoarea cauzei patriotice care ne agita.
Coborirdm scdrile, ajunserdm In curte ; dar abià ne aflam
la poartä, si de odatä auzim comandand : foc 1 TO soldatii
ce ne inconjurau intinserd baionetele asupra piepturilor noastre.
0 teroare de moarte ne cuprinse inimile... asteptam sä vedem
cocoasele ridicandu-se. Inca o datä auzim : foc ! dar o altd
voce, mai puternicä, strigd : in sus ! Atuncia soldatii, ridicâ_nd
pustile In sus, le slobod in aer.
Multi au crezut si cred hied ca primul ordin de a da foc
a fost dal de beizadea Grigori. Dar adevdrul numai insusi
poate sä-1 Vie. SA fi avut oare in adevAr ordin de a vdrsà
sange inocent ? Sä fi avut oare ideia ca sä ne sperie numai?
Ar fi fost o cruda glumä, dacd soldatii, precum erau beti,
ar fi dat foc la cel intaiu comandament !

www.digibuc.ro
142 G. SION

Se intArnplä a un soldat, ce era tocmai In aripa din urmA,

cAza. lovit (de bund scan* de un glonte al unui soldat.
Ränitul, expirând, tipa cu turbare. Soldalii ce erau in frunte
crezurd cd cei din urrnä au venit In risc cu poporul. Atunci
se auzi un alt comandament : «Dati de tot, nu-i lAsati cu
zile !»
Ne pomenirAm de odatä atacati si loviti cu paturile pus-
tilor, trântiti la pArnânt si stAlciti de loviturile furioase ale
soldatilor, turbati de ra.chiu si de mânie.
Cea intâi loviturd ce cApAtai fu un strat de puscä drept
Intre umere. CAzui in brânci, rästurnând pe un soldat ce el-A
Inaintea mea. Peste mine cAzir soldatul ce mä lovise. VAzAnd
ametitura soldatilor, imi reprinsei puterile, pusei mâna pe
o puscd si incepui a rästurnà si eu cAtivA dinteinsii. Impie-
dicAndu-mä, iaräsi cäzui, si peste mine cAzurd iarAsi alti
soldati, rästurnati de camarazii mei.
Deodatä simtii ed un brat tare mä apucä de o mânä si
un altul de altd mânä, tArindu-md pAnd afarä din rândurile
soldatilor. Era Costan al meu, care, impreund cu nepotul
säu, soldatul, imi cAutà scAparea.
Ametit Inca de cele ce mi se intâmplase, turbat inch' de
mânie, nu vedeam inaintea ochilor nimica ; Voiam sA mA
vir iaräsi In multime, ca sA mä apuc la luptä.
Costan insä mä tined cu bratul sAu cel vâno,s, si In fine
mä tari cAtre o ulitá lateralä.
XVI.

Eram sângerat la nas, la o sprânceanä si la amândouä

mânile. Peptul mi se bAteA cumplit, IncAt räsuflarea mi se
iimpiedicA.
Cu toate acestea, ajutat de credinciosul meu bätrân, ajunsei
la unchiul meu, unde cAzui lesinat de durere si de sfâsierile
sufletului.
Nu trecù insä o ord, si iatA un subcomisar de politie, amic
al unchiului meu, care vine si ne spune cA au sA ne calce
indatA casa, ca sA mä caute pe mine si pe altii.
Trebuià sA pAräsesc casa unchiului meu. Iesii indatä pe
poartA, impreund cu ornul meu, care se tinea ca si umbra
de mine. Dar unde sä. mA duc ? Cerc sd intru pe la alte
rude si amici ; In desert ! toate portile erau Inchise !
Pe oricare ulitá apucam, trebuià sä intAlnesc patrule de
soldati si sä md. intorc cu fuga ca sä nu fin apucat.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 143

In fine, rAtacind astfel pe ulite, trecui prin curtea unei

biserici. Din norocire iatA un peristil si deasupra o do-
potnitä.
«IatA hotelul nostru, Costane !»
FArä a pierde timp, ne suirAm In clopotnitA. Omul meu
se desbraca de haina sa cea groasä, ce purtd pe deasupra,
si mi-o astertin In loc de salted. MA culcai ; si, o minune 1
adormii, ca in leaganul cel mai desfAtAtor, fArA a mA gandi
nici la strigoi, nici la varcolaci, nici la voda, nici la dracul.
XVII.

A doua zi de dimineatd mA desteptai de pasii unui om

ce se suid in locasul meu provizoriu.
Erd un cantAret de bisericA ce venià sà toace si sà tragA
clopotul. Bietul orn de odatA se sped& ; dar pe urmA ma
intrebA cu uimire : cum se poate sA mA gAseascA aci ?
Asa a venit vremea, dragA bAiete, ii zisei. Dar stii tu
cine sunt eu ?
Te cunosc prea bine. Cine nu te cunoaste pe dumneatd?
Cate versuri de ale dumitale n'am invAtat eu de rost I
DacA-i asa, dragA, nu ma .mai intreba si catd-ti de
treabA. WA Ili dau locul, cá eu mA duc.
Da bine, cum? asa, plin de sange ? ce-ai AR?
Se vede CA au iesit varcolacii si m'au supt. Dar tu,
dacA esti baiat bun, dute si-mi add* niste apA ca sà mä spa].
Dar sa toc intai si sa trag clopotul.
LasA treaba asta pe socoteala noastrA. Tu du-te la apd.
Costan se puse a tocd ; si, zAu, stià toch de minune.
Pe cand trAged clopotul, veni si brdatul cu apa si cu un
stergar curat.
MA spAlai si MA coborii.
Ei, coconasule, ce facem noi acuma ?
Stiu eu ce sA facem, Costane ?
Nu-ti spuneam eu cá ceeace vedeam nu-i a bine ? Ind,
vezi? Prins, stalcit, batjocorit, dormit prin clopotnite... Ca
and ai fi un fugar din ocna.
Astea nu sunt nimica, Costane, pe langa cele ce-or fi
sufetit ceilalti ; si eu la clansii mai mult mA gandesc.
Ei, asd ! Ormanii boieri, si ce mai oafneni de treabl.
Dar Dumnezeu e bun ; acest lucru nu poate sA rAmaie nepe-
depsit.
Dar vezi tu, Costane ? pand la Dumnezeu s'ar cAcled ca

www.digibuc.ro
144 G. SION

oamenii sA dea din maini. Acest lucru, dacA se intâmpla in

altA parte de lume, toatä tara s'ar fi sculat in picioare.
Tara ! Ce-i tot dai cu tara ! Dar de unde §tie Ora cA o-
//ILIA de oameni s'au adunat In la§i ca sd-i facA binele ?
lad, de pildA, dumneatà te-ai sculat §i ai venit, si-ai pAtimit,
§i la noi la sat nu se §tie nimica. Ar fi putut §ti pra§ul, care
e destul de mare ; dar ce-or sA facä ni§te jidani nemernici
§i frico§i ? Eu mä mir de boieri : dacA aveau sA facA un lucru
ca acesta, de ce n'au dat de §tire satelor ; cA, crede-mA, ar
fi venit cinci sute de mii de oameni ; §i atunci...
Eram uimit de inteligenta omului meu §i ziceam : iatA cA
täranii se pricep la revolutiuni mai bine decat noi AVia, oa-
meni luminati §i civilizati.

XVII.

PROSCR15II. Pe cand convorbirea cu Costan imi intretinek

mintea, eu ma. apropiam de casa logofAtului
C. Sturza. Intrai pe poarta de din dos, §i vázand pe bAtra-
nul in balcon. mA apropiai §i-1 intrebai de pot sA mA suiu
ca sd-i vorbesc ceva.
Imi Mai semn cu mana ca sä mA suiu.
Costan rAmase la scarA.
13Atranul (Dumnezeu sA-1 ierte !) imi arAtA mare afectiune.
MA intrebA ce am de gand sA fac. -
ii spusei cum am dormit. Rase §i lAcrAmA.
Ce ziceA lumea, mA intrebA el, de mine, ieri cand v'arn
zis sA-mi de§ertati casa ?
Erau fel de fel de idei. .
Vezi, dragul meu, eu sirntisem de ce vi se pregAte§te.
VasilicA Ghica a stricat toatA treaba. Noi, dacA ne multu-
miam cu cele 32 punturi, am fi fAcut foarte bine, §i nu se
intamplà batjocura asta.
Dar bine, cine-1 autorizase pe dumnealui ca sA spuie
lui vodA cA tara cere totul, sau nimica ?
Dumnezeu sA-1 judece 1 Dar §tii cA asearA _mi-au cAlcat
§i mie casa ?
Ce fel? de ce?
Aseark dupA ce s'a intors o§tirea dela Mavrocordat,
vAz cA se opre§te in dreptul portii mele. Vreo cativA soldati
se despart §i intrA in curtea mea. Se suie pe scAri, les in
capul scArii §i intreb : ce cautA ?
Auz glasul lui beizadea Grigori cA-mi rAspunde :

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 145

«Nu-i nimica, -avem sa cautam pe cineva». A intrat cu

soldatii sal prin toate odaile si apoi, negasind pe cine cäuta,
a iesit si s'a dus.
Negresit, zisei, se vor fi calcat mai multe case.
Toate casele suspecte, si s'au Mcut o multime de ares-
tAri. Dar apropo de aceasta : esti in lista celor 17.
Care 17 ?
In lista de proscriptie ; Intre cei pentru cari a dat voda
porunca ca sa-i prinzä cu toate mijloacele.
Adevär ? .
Am vAzut eu lista : mi-a adus-o un orn al guvernului.
Dar bine ; eu ce am facut ?
Ce mai intrebi? esti revolutionar.
Eu ?
Negresit, tu i toti acei ce fac versuri.
Imi Mcui cruce.
Ce mai stai pe ganduri ? du-te, M-te nevazut, daca nu
wrei sa infunzi vreo manastire. Te rog iesi pe poarta de din
dos ; sa nu vaza cineva cA ai iesit dela mine.
1esii, si gäsii pe credinciosul meu In scara.
S'a trecut de gluma, Costane, pentru mine. N'am sa
ma mai pot intoarce la mosie. Ori si unde in tara, o sA fiu
prins i trimis la ocna. Trebuie sä paräsesc tam.
Bietul orn incepù a ma vaita.
XVIII.

Apucai tot pe ulite laterale, cu hotärire ca sa ies la casele

fratilor Roseti, cu cari eram in intimitate.
and ajung In ulita Goliei, ce face räspantii cu ulita po-
litiei, vAz o adunAtura mare de Jidovi si soldati. Mä ferii de
a ma apropià. Dupa ce adunätura aceea de oameni trecù la
vale, intrai repede In casa Rosetilor.
Am gäsit pe venerabila lor muma in scara. Cum ma vazù,
ma apuca de gat §i Incepù a plange cu suspine spasmotice,
zicand greceste Ta garsonia-mu, ta caimena, ta garsonia-mu.
Nu puteam intelege ce va sa zica si ce s'a intamplat.
Intristata mumà ma introduse in ,camera lui Räducanu
cazil pe o sofa, fArà putere de a mai vorbi.
Deodatä se deschise usa iatacului si se arAta. Panu.
Acesta, dupa ce mä imbratisa, Thu spuse cAin zori de zitia.
Fiul ei cel mai mare (OH. S.).
G. Sion, Suvenire contemporane. 10

www.digibuc.ro
146 G. SION

a venit o banda de soldati, au spart porfilç, ce erau inchise,

si au ridicat din asternut pe Räducanu, pe Miticd i pe
Lascar, scotandu-i pe poartä numai in cdmasi cu capetele
goale, ridicand toate armele pretioase ce le aveau, i comi-
tând i alte prädäciuni in casä.
Panu, cu toate cà venise abia atunci seara din provincie,
cu toati cd nu credea la posibilitatea de a figura intre pros-
totusi gäsi mai prudent a se da de o parte. El se dosi
in buduarul mumei, unde soldatii nu cutezará a räsbate.
Cu toata durerea ce sfasia inima acestei batrane femei,
nu puteam indestul admirà curajul sufletului sau. Ea nu
plangea, nu blestema, nu vocifera; ci se exaltà in contra
apasatorilor i chema rasbunarea cereascd. Ea privià marti-
riul fiilor säi ca un prognostic pentru binele patriei in viitor.
Sezui toata ziva In casa aceasta, convorbind cu amicul
meu asupra infamplärii de zi. Din ord in ord si din moment
in moment ne veniau stiri care de care mai fioroase.
Peste noapte se calcasera toate hotelurile i cele mai multe
case. Se fäcusera o multime de arestäri, se confiscaserä ar-
mele ori depe unde se gasirä. In executarea unor asemenea
ordine, pe la locurile cele mai suspecte se ducea mai cu
seama curajosul Inge, arnäutul lui beizadea Grigori. Acesta
cälcä i casa bätrânului Grigori Cuza, casuia Ij luá o mul-
time de arme; dar nu cuteza a-I aresta, caci bätranul il ame-
nintá cu un pistol ce-1 tinea gata de foc.
Cu tinerii prinsi la casa lui Mavrocordat, cu altii ce cule-
sera de prin hoteluri si de prin alte case, se umpluse cazarma
inchisorile dela criminal. Cea mai mare parte din acesti
nenorociti furä batuti i schingiuiti in inchisorile unde-i pu-
seserä. Iar treisprezece ini furä legati cot la cot cu frânghii,
pusi in cärute jidovesti i expediati cu excortä de soldati
spre Galati, unde trebuia sa fie dati peste Dunäre in seama
autoritatilor turcesti.
Acestia erau : Manolaki Epureanu, Alecu Cuza, Alecu Ro-
malo, Ion Cuza, trei frati Roseti, Zaharia Moldovanu, N.
Catargiu, D. Filipescu i Alecu Muruzi (pictorul).
Stirile aceste nu puteau decât sä ma infioreze. Ce aveam
de fäcut ? Dacä mä duceam la mosie, urma sä mä astept
a fi prins, batjocorit, aruncat in inchisoare, i Dumnezeu
mai stie ce.
Amicul meu md consulta cd voiu face mai bine O. stau
incä in Iasi, unde printre amici mai usor m'as putea tinea
ascuns.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 147

Aveam un frate in colegiu. Trimit pe omul meu de-I cAutA

§i mi-I aduse.
ii zic sA lase §coala, sä meargA la vie, sA se suie in cA-
rutA §i sA meargA la tara, sA-mi ingrijeascä de semAnAturi,
dupa instructiunile ce i-am dat ; §i panä in cinci zile sA mA
in§tiinteze dacA m'a cAutat cineva 'pe la mo§ie.
Costan se despArti, plangand, de mine §i se duse cu fra-
temeu.

XIX.

In casa unde mA aflam, de§i eram primit.cu cea mai mare

afectiune, nu voii a sta decat !Ana in searä. Ca unul ce
ma §tiam in numArul proscri§ilor, mA temeam a nu fi des-
coperit ; §i nu-mi era atata de soarta mea, cat de supärarea
ce a§ fi cauzat casei ospitaliere In care mA aflam.
Amicul Panu Inca se hotärl a ie§i de acolo indatA ce va
inopta, §i a se retrage undeva la mo§ia vreunei rude. Ifni
luai adio dela doamna Roseti §i ma dusei la Iordaki Voi-
nescu, consulul grecesc, cu care ma aflam in intimitate. Ne-
gasindu-1 acasä, ii läsai un bilet in urmAtoarea cuprindere :
oDaca va veni de undeva vreo scrisoare pe numele meu,
«te rog sä. nu se piarzA. Eu voiu trimite sA intrebe de ea».
Dar unde sA mA adäpostesc ? Ma dusei la cativa amici,
cari cu mare pärere de rail imi refuzarA ospitalitatea. Tero-
rismul era In culme. Spionajul era organizat inteun chip
infernal : oamenii se temeau chiar de paretii caselor lor ; ser-
vitorii mai din toate casele erau plAtiti de politie, ca sA spio-
neze §i sa trädeà.
Umbland astfel ratAcind din cash' In casA, lute() ulitA stramtA
cat pe ce eram sa dau peste o patrulA. CAtai O. evit Intal-
nirea ei. Dar cum sa fac ? Daca o rupeam de fugä, putea
sA mA goneasca §i sA ma ajungA. Din norocire, vAz la o casA
pe langit care treceam ni§te perdele ro§ii, semn distinctiv al
caselor de piostitutiune.
Intru.
Era. o Polonezä, tanArA §i frumoasA, dar topitA de excesele
pacatoasei sale profesiuni.
0 intrebai de pot dormi acolo. MA primi cu bucurie.
li pusei conditiunea ca. nu voiu sA mai deschizA u§a ni-
mänui altuia. Ea primi.
0 Dumnezeule I ce pozitiune cumplitA ! cu inima plinA de
suferinte morale, cu imaginatiunea aprinsä de atatea cuge-.

www.digibuc.ro
148 G. SION

tdri inalte §i generoase, in ni§te momente atk de solemne,

sd ajung la casa unei prostituate, ca sd cer ospitalitatea, §i
poate chiar mântuirea mea!

XX.

CAtà a md supurie soartei. Cdtà a mä multumi §i de

aceastä favoare a intâmplärii.
Cele sacre nu se spurcä, zicearn in sine-mi.
Inima mea, sufletul meu, sunt departe de a se asimilà cu
degradarea prostituatei. Dar... o Dumnezeule ! ni§te fiori md.
cuprinserd ; o cugetare amard. treca prin inima mea.
Olimpio, spune-mi te rog, vine politia pe la tine ?
Politia? nu te inteleg. Ce treabd are politia cu mine ?
Nici te cuno§ti tu cu nimeni din politie?
Nu §tiu ce vrei A. zici dumneatà.
Voiu sä. zic, Olimpio, cd eu n'a§ vol sä fiu §tiut de po-
litie ; §i vezi tu ? dacd §tii ce vrea sd zica pdcatul, apoi iti
spun in credintä cd. n'ar fi mai mare päcat, deck...
Destul... inteleg ce vrei sä zici... Ah, domnule I dar
dumneatà nu §tii in ce casd te-a adus Dumnezeu. DacA am
ajuns la meseria asta infamä, in care m'd vezi, crede, dom-
nule, cd am o inimä nobilä, §i cd am avut pärinti mult mai
nobili deck iti poti inchipul. Eu am inteles indatä pozitiunea
dumitale, §i iatd iti jur pe crucea asta, singura suvenire ce
am dela tatäl meu, cd nu vei gäsi inimä mai compätimitoare
§i mai devotatd pentru persoana dumitale.
Dar tu nici mä §tii cine sunt, Olimpio !
Nu e trebuintd sa-ti §tiu numele. tiu cd trebuie sd fii
un om persecutat de guvern, unul din numdrul acelor tineri
nobili §i bravi, din .cari s'au fäcut atätea victime de ieri in-
coace.
Olimpio, tu e§ti o fat& find, precum vdd eu.
Protestez contra acestui cuvânt. Nu sunt find, nici pre-
fäcutd ; sunt sincerd, cu inima curatd §i deschisä. Dar vezi
dumneatà, câncl e vorba de victime patriotice, se revoltd inima
in mine, cdci in vinele mele circuld sângele unei familii care
a suferit martiriul pentru patriotism.
Un asemenea limbagiu, ni§te asemenea sentimente §1 ex-
presiuni, ie§ite din gura unei prostituate, md uimird. Toate
prepusurile mi se risipirä. Toatä increderea imi pusei in,
aceastä fiintd necunoscutd pand atunci.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 149

Olimpio, ii adAugai, nu crede cA, ie§ind din casa ta, te

voiu läsà mai bogata cleat e§ti.
Asta nici mi-a trecut prin minte. Dar ascultä-mä : e§ti
foarte poetic §i animat ; te rog lini§te§te-te. Spune-mi : vrei
sA mänânci ceva ? vrei un ceaiu ?
Nimic deck sinceritatea sufletului täti.
Ei bine, de asta fii sigur, §1 poti dormi ca in casa su-
rorei du mitale.
Olimpia mä intrebä numai de sunt provincial sau ie§an.
Despre numele meu nu mä intrebä ; asta mä incredinta §i
mai mult despre lealitatea §i delicateta inimii sale.
Mä ruga sA primesc a§ternutul ei ; §i ea se culcä pe o ca-
papa., inteun colt al camerei, despärfit de un paravan.
XXI.

Fäcându-mi crucei imi recitai rugäciunea de culcare ce

mi-o recomandase maicä-mea incA din pruncie. Dupä aceasta
mä culcai, §i adormii mai iute deck imi putearn inchipui,
ca un orn ce fAcuse o cale lungä §i ostenitoare.
0 zornäiturä de arme §i un tropot de picioare mi se pärù
cd auz. lip se deschise, §i väzui pe Inge intrand cu sabia
In gurä §i cu tromblonul intins, urmat de vreo cinci arnAuti,
mai fioro§i deck el. Imi fad( semn cu capul ; §i ca când In-
telegeam ce-mi spune, mä sculai, luai haina pe mine §i plecai
cu el. Picioarele imi tremurau, §i nu puteam merge. Sbirii
ce mä duceau mä loviau cu mânerele iataganelor lor, ca sA
umblu mai iute. Fusdi dus la cazarma de cavalerie §i dat pe
mâna unei sentinele. Apoi fui introdus inteo salA spatioasä,
§i abià luminatä de doua lumânäri de seu. Sala era plinä
de oameni.
Uitându-mA la acei oameni, mä incredintai ca nu erau sol-
dati. Tofi erau culcati In neorânduialä, §i in pozifiunile cele
mai capricioase. Auzind pe unul cA gerne, mä dusei la el
§i-1 intrebai ce are. El ridicä capul §i gemù zicând : cLasä-mA,
lasA-mä!» Cunoscui vocea : era a arnicului meu P..Cazirnir.
li strigai pe nume, §i el atunci repetâ pe al meu.
Ce, §i tu e§ti aici, nenorocitule ? mä intrebä el.
Vai! dar.
De când ?
Nu mä. mai Intreba.. Spune-mi ce ai?
Ce sä. am ? intreabä pe ceilalti toti. Îi vezi ? Apropie-te
de ei §i vezi trAe§te vreunul ? Vezi, frate-meu aici e ?

www.digibuc.ro
150 G. SION

Dar ce este? ce ai?

Of ! am fost torturati, stâlciti... Oh 1... Dumnezeule! nu
te uiti tu pe pdmânt ?
Cdutai sA-1 ridic, §i Incepa a tipà de dureri. DupA aceasta
luai una din lumândri, §i incepui a mA uità de aproape la
figurile celorlalti camarazi de arest.
Erau nenorocitii tineri ce fuseserd prin§i la casa lui Mavro-
cordat 1. Unii dormiau, unii gemeau.
Mai toti sângerati §i cu fetele desfigurate. GAsii pe fratele
lui Petrachi ; §i, cunoscAndu-1, il intrebai cum ii este. imi
rAspunse cA-1 doare tare pieptul §i md rugA sA-1 las in pace.
Vizitai pe toti ceilalti, §i mA incredintai cd nici unul nu e
mort; dar toti in suferinte cumplite de torturile ce le apli-
caserd.
Cazimir imi zise sá mA culc, cAci le dedese ordin ca sA
doarmA, sub amenintare de a fi iard§i torturati. Mi se sfid§id
inima, vAzAnd atdtea victime, §i inchipuindu-mi suferintele
lor. MA culcai pe un pat soldAtesc pe care era a§ternut o
rogojind.
Dar deodatA vdzui ch u§a se deschide §i intrA vreo doud-
zeci de soldati.
Unul din ei strigA sd ne sculdm toti in picioare.
Strigarea sa cea furioasA fAcuse sA rAsune pdretii.
Ne supuserdm ordinului mai tali, afard de cdtivA in§i, cari
nu avurd putere a se ridica.
Cine este noul venit intre voi? intrebd un caporal ce
semAnd a gdde.
Eu sunt, zisei, inaintând spre el.
imi pare bine cà facem cuno§tintA, zise el cu un aer
sarcastic. Dar pdriA a nu rdsdri zorile, catA sd te tratdm cu
un fel de bucate revolutionare, de care §i camarazii dumitale
au gustat.
DupA aceasta, luAnd o frânghie dela unul din soldati, imi
lega pumnii mdinilor §i, trecând frânghia peste grinda tava-
nului, mA ridicd in sus, at nu mai ajungeam cu picioarele
de podele.
Apoi venird doi soldati cu câte un brat de nuele, din care
luard fiecare câte cloud. Iar caporalul, dAndu-se de oparte,
comandà : una, cloud, trei!
Atunci tipai ca un tigru, ränit de moarte...

1 Intre ace§tia mai erau 0 allii, prin0 peste noapte in deosebite locuri
0 case (GH. S.).

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 151

XXII.

Deodatd simtii cd rnd apucä cineva de mand, intreban-

du-mä ce am.
Era Olimpia, care se de§teptase de tipätul meu din vis.
Cu toate aceste nu credeam Inca in realitate. Eram incd.
-atat de agitat, inima mea se bätea atat de tare, incat se
confundà cu bätäile regulate ale ceasornicului ce era pe masä.
Dormi ? ce ai ? ma mai intrebä ospätátoarea mea.
Apä ! apa! zisei.
13dui apd, §i mi se alind ceva bätaia de inimä.
Dupd aceasta spusei Olimpiei visul teribil ce ma muncise,
durerile ce sbuciumau inima mea §i neastarnpärul in care mä
aflarn. StAtui de vorbä cu ea panä ce raiele diminetii imi
anuntard venirea zilei.

XXIII.

Olimpio, fiind sigur cä tu nu-mi refuzi ospitalitatea

nici astdzi...
Nici maine, nici poimaine, nici räspoimaine.
Voiu dara sa-ti spun cà eu nu voiu sä-ti cad greu. Chel-
tuiala menagiului voiu sd mä priveascd pe mine.
Asta nu se poate. 0 Polonezä se insulta cu astfel de
propuneri. Laudä lui Dumnezeu, din mizerabila §i inlama
mea meserie am a-a-tea economii, incat sa traesc indepen-
dentä in astfel de imprejurdri §i sä pot da ospitalitate cuiva
cateva zile.
Din asemenea limbagiu §i maniere, intelesei a am a face
cu un suflet nobil.
111Dupd acestea, Olimpia incepù a se ingriji de persoana mea
ca interes adevärat fratern.
Ea se ocupa pand §i de toaleta mea ; imi procurd panä §i
primenele ; in cea dintai zi puse a-mi spala vestmintele de
yará ce purtam, §i care erau pline de sange §i de praf. Iar
cat pentru mancare, preparà ea singura bucatele, ca sä fie
mai gustoase §i mai curate.
Aratându-i neräbdarea ce aveam de a §ti ce se mai petrece,
ea se oferä a-mi duce o scrisoare cdtre unchiul meu. Imi
aduse räspuns cä l-a gasit i cd, luandu-i adresa, a promis
cä va veni la noapte ca sä mä vazä.
Unchiul meu veni. Imi spuse cum i se died casa in noaptea
de 29 Martie. Cea dintai persoanä de care intrebarä fusesem

www.digibuc.ro
152 G. SION

eu. NegAsindu-na pe mine, luard pe un fiu al sail ; il du-

sera la inchisoarea curtii criminale, ii administrard 25 de lo-
vituri, §i apoi a doua zi Il liberará pe garantie.
Unchiul meu se numià Antohi, §i aved atuncea vArsta ca
de 60 ani. Erà un om cuminte, cu InvAtAturd §i studios ;
dar cu toate meritele i värsta sa, el nu ocupà decAt un post
modest de §ef de sectie in visterie. Fiul sdu CWachi, despre
care vorbii, era in statul biuroului sdu. El fusese acuzat de
politie cd in ziva de 29 Martie a mers ImpreunA cu mine, la
casa lui Mavrocordat ; pentru aceasta suferi tratamentul barbar
de bAtaie §i totodatA depArtarea din serviciu.
Ce zici, mo§ule, d-ta la aceste toate ?
Zic, fAtul meu, cá zilele acestea seamAnd cu zilele cele
mai nefaste ale istoriei noastre. Numai in timpul domnilor
fanarioti se persecutati, se bdteau §i se sugrumau oamenii in
chipul acesta. Ba, ce zic? §i atuncia incd boierii §i fifi de
boieri, chiar in crime de cAdeau, totu§i erau judecati in divan.
Pe boieri, pentru crime de stat, domnul ii bAted singur cu
buzduganul in piept, dar nu-i da pe mâna sbirilor ca sd-§i
batd joc de ei prin temnite ca de hotii cei mai infami. Cu
toate acestea, fdtul meu, orice exces are rezultatele sale. Astä
stare de lucruri nu poate sd se prelungeasca. Chiar Rusia o sA
descuviinteze purtarea domnului. i mai la urmA, cum o sd
domneascd el ? Toatd tam este in contra sa. Dupá cruzimile
acestea, toatd biurocratia s'a debandat. Astdzi peste §aizeci
de functiohari §i au dat demisiunile. Eu mAine plec la tall,
la m4oara mea. Ce mai am de a§teptat, când imi vdd fa-
milia tratatd in asemenea chip ?
Bietul bAtrAn plângeâ, §i eu cu lacrimi il priviam.
Dar eu oare ce sA fac mo§ule ?
De tine e prea u§or. N'ai nici femeie, nici copii :
decAt a trece peste hotar.
Dar interesele mo§ioarei mele ? dar tatAl meu, bAtran §i
MIA sprijin? dar fratii ? dar surorile ?
Ei bine, ce vrei ? ce poti face ? cum te-i arAtà, or sd te
prindd ; §i precum te are vodA la stomac, de sigur cd dupd
schingiuiri te va trimite §i in vreo mAndstire in fundul fnun-
Won tiu de sigur cd s'au dat ordine la toate isprAvniciile
ca unde vd vor gdsi, sd vd prindd §i sa yá aducá legati la
Ia§i. Eu aà te consult : fd toate chipurile, §i te strecoard
peste hotar ; §i bun e Dumnezeu! In curând or sA se prefacd
lucrurile.
Unchiul meu, dupd aceasta, imi dete o micA sum& de bani ;

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1818 153

ma imbrätisä, ma mangaiè, ma incuraja si ma lasa cu la-

crimile in ochi.
Dar acea imbratisare a fost, vai ! cea depe urma ce am
primit dela aceasta ruclA iubita!

XXIV.

Cine esti tu, Olimpio ? si care este istoria ta?

Este un sacrificiu pentru mine ca sä raspund la ceeace
ma intebbi. Istoria mea este dureroasa ca i aceea a patriei
mele. De multe ori m'am jurat ca sa o uit, sä nu-mi mai
aduc aminte de ea, si sä n'o mai spun nimänui. Dar unui
Daspete ca d ta nimica nu pot refuza. Asculta.
Olimpia, dupa ce se asigurd de usi i ferestre, ca sa fie
inchise, dupa ce luä oarecari dispoziliuni in trebile micului
ski menagiu, începù sä-mi spue istoria sa. Iat-o cum a fost
scris-o atunci, in cele trei zile cat am sezut in casa ei. 0
reproduc intocmai cum o aflu in manuscrisele mele.

OLIMPI A.
Sunt nascutä in Lituania. Tatal meu, comjtele August Ilofski, erA un
avut proprietar, posesor a cinci mosii intinse in provincia aceea. pe cari
numara pest& trei mii de servi. Muma-mea erà Rornânca din Basarabia,
§i doica ce md crescuse asemenea ; deaceea am crescut de mica vorbind
româneste, tot asa de bine ca i leseste.
In timpul rdsbolului Independentei dela 1830, eu eram de doi ani.
Aveam un frate si trei surori mai mari.
Tatal meu, prevdzând evenimentele, inainte de a izbucni revolutiunea,
trimise toatä familia la mosia unui vär al sau, aproape de Cracovia ;
opri insa cu sine pe frate-meu, ce aved atunci abià 14 ani. Dupa aceasta
el lua parte in rásbolul independentei ca colonel de regiment, având pe
frate-meu ca aghiotant al säu. Campania se fäcù cu toate sacrificiurile
nenorocirile cari sunt cunoscute de istorie. Rezultatul fu, precum tii
poate, caderea i ingenunchiarea Poloniei ! Tatäl meu, scapfind cu vieata
cu cdteva rane, se strecurä irnpreund cu fratele meu peste frontiera ;
dupä ce umbla vreo trei ani proscris in lume, veni la mosia unchiului
meu, unde se gasià familia sa. Averea sa din Lituania, confiscându-se ca
a tuturor celor ce luasera parte in rdsboiu, el se apuca de speculatiuni
agricole pe mosia destul de intinsä a värului säu.
Fratele meu, trimis pentru studii la Viena, se amestecd in societätile
secrete revolutionare. La 1837 fu arestat, judecat i osdndit pe sase
ani la Spilberg, la muncile publice.
In desert se incerca bietul tatal meu ea sa-1 scape.
Dreptatea impäratiei era nemilostivä pentru criminalii politici. Dupd
implinirea termenului pedepsei, el fu liberat pp garantia tatalui meu
veni acasa.
Surorile mele cele mai mari se máritarä, inzestrate cu liberalitatea

www.digibuc.ro
154 G. SION

unchiului meu ; cloud se duserd cu barbatli lor in provincia Posen, si a

treia in Galitia de jos.
Unchiut meu avea doi fii. Cel mai mare, Enric, absolvind cursul drep-
tului, venise acasä cu hotärirea ca sä se ocupe de agriculturti. Cel mai
mic, Eduard, era in institutul Terezian la Viena. Enric räpì sufletul meu.
Eu incA intrai in inima sa. Erà un amor platonic si romantic, de care,
and imi aduc aminte, imi vine sä lein. Pärintii nostri simtird si ne bine-
cuantard. Dar pe and inima lui Enric se desfata cu amorul meu, su-
fletul sau se ocupa cu amorul patriei. Deaceea cäsatoria noastrd se tot
amana neincetat.
Enric, impreunä cu tatäl meu i cu fratele meu, fäceau excursiuni ne-
incetate prin Posen, prin Galitia i chiar prin Lituania. Oameni necu-
noscuti veniau adesea pe la mosia noasträ, si aveau intelegeri
misterioase cu acesti trei oameni. Unchiul meu, de bund seamd, stia
si erà initiat in planurile lor, deaceea anta totdeauna sa risipeasa bä-
nuielile i temerile ce-i aräta maicä-mea.
In toamna anului 1845 auzim de revolutiunea din Posen. tirea ne-a
venit chiar dela generalul Mieroslavski, care era in capul revolutiunii,
si era de demult in intimitate cu tatäl meu i cu frate-meu.
Dupa at am inteles, planul era ca revolutiunea sä inceapd din toate
pärtile, i Polonia sä se ridice deodata in picioare, ca un singur om.
Enric, care adesea imi incredinta secretele sale, îi facea cele mai
frumoase iluzfuni i avea cele mai sigure sperante in reusire.
In conspiratiunea aceasta erau toti nobilii i proprietarii Polonii. Intre
bazele constitutiunii ce-si propuneau a proclarna, cel dintdiu punct era
emanciparea 5i improprietarirea täranilor, ca astfel sä-i poatä ridia
atrage sub stindarul libertatii.
Guvernul austriac, simtind de toate acestea, organiza o contra revo-
lutiune gasi mijlocul a sugruma pe revolutionari chiar prin mdinile de
cari ei voiou a se servi. El mai intdi popuiariza printre tärani ideia
cd imparatul voeste sd-i facd proprietari i liberi, si cd acestia se opun.
Apoi puse la cale a-i rdsculà contra nobililor intr'o zi i intr'o datil fixä.
Aceastd mäsurä se organizä cu atata mäestrie, inat nici unul din nobili
nu ava cea mai mica ideie sau bänuiald despre un astfel de plan.
Abia intrasem in anul 1846. Era o iarnd mare si geroasä, precurn sunt
in genere iernele Galitiei.
Faceam partide de vanatoare cu ogarii, la care luam i eu parte cu
frate-meu 5i cu Enric. Ne preumblam la fiecare cloud zile pâna la Cra-
covia, unde aveam o multime de amici. Luam parte la balurile splendide
ale nobletei si la picnicurile ce se faceau, i adeseori pe dupa miezul
noptii ne intorceam la mosie, care nu era mai departe deat o 'ora de
Cracovia. Dar aceste pläceri, aceste petreceri aveau un Indoit carmen
pentru mine, flindca pretutindeni lua parte 5i prea iubitul meu Enric, de
care eram mai nebund.
Ah I Dumnezeule, mult il iubiam ! Crez cà niciodatd o femeie in lume
nu poate sd iubeascd cu inimä de Polonea.
(Olimpia aci ii puse máinile la ochi i capul pe genuchi, izbucnind
in plänsete sfäsiitoare. Dupa ce-si reviirsä durerile prin lacrimi, se linisti
urma istoria sa).
Infra Duminia seara, pe la capdtul lunii lanuarie, vine un servitor
in casa si ne spune ca, venind din sat, a väzut mai top locuitorii din
sat adunati in piata din dreptul cdrciumii, i inarrnati cu topoare, cu
furci i coase. Unchiul meu, tatal ineu, frate meu i Enric, se sculard
indata i alergard la locul ardtat.

www.digibuc.ro
 DIN WI, 1848 155

Oameni buni, zise Enric, ganditi-vd bine la cele ce voiti sä faceti.

Ce pas este acesta ? Nu vä temeti de guvern ?
Ce guvern ? räspunse unul din tärani. Impäratul voeste binele nostru,
proprietarii sunt impilätoril nostri. A venit timpul sá ne curatim de
ei ; altä mantuire nu e. Voi và purtati bine cu noi, i deaceea rámane
a ne intelege cu binele. Päziti-va dar de treabd. i lasati-ne In pace.
Taranii plecarä vociferand i iesird din sat. Enric i-a urmat pand in
marginea satului, cercand In desert ca sa-i abatd dela pornirea lor des-
perata. El se intoarse acasä i gäsi pe tatal ski i pe al meu In Ingriji-
rile cele mai serioase.
Ce sa fie asta ? zice tatäl meu. Noi de atatia ani ne sbuciumdm
pentru ca sa consolidam o nationalitate. Noi proiectam o revolutiune,
aceasta se face fail de noi, i chiar in contra noastra ! Dumnezeu oare
orbeste pe poporul nosttu ? Pus-a Dumnezeu sigilul pe harta ce a im-
partit Polonia ?
Aici, zise Enric, e vederat ca este o manä. infernald. Guvernul de-
bund seamä vrea sa ne ucidä prin noi înine. 0, patrie ! o Dumnezeule !
astfel de soartd meritä ilustra nationalitate polond ?
Dar pe cand se urma conciliabulul patriotic in salonul nostru, deodatä
intrá un vanätor al lui Enric, zicand
Blestem ! foc si pieire ! sculati nu e glumä.
Ce e ? ce e ? intrebaram cti totii.
Vreo sutd de oameni armati, ce vin dintr'un sat vecin, ne calcä.
Ne duseram la fereastra, i la lumina lunii, vdzurdm in adevar cä curtea,
se umpluse de oameni.
Unchiul meu i tatäl meu alergard intru intampinarea lor. Dupd dânii
alergai si eu cu maica-mea. lar Enric, frate-meu i cu vanatorul lor,
luara pustele i venira dupd noi.
Ne aflam toti In mijlocul curtii. Unchiul meu perora intr'o parte, tatäl
meu Intr'alta, voind a le explica intentiunile revolutiunii pentru binele bor.
Taranii murmurau. Toti erau oameni necunoscuti ; nid unul nu era
din satul nostru.
Venirea lui Enric si a fratelui meu cu pustile in mani, revoltarä pe
sälbaticii tarani. Deodath Ii impresurard i inf dip' ii dezarmarA. Apoi
vazui o amestecatura unita cu sbierete si cu Vpete. Neputand vedeà ce
se putrece, voii a-mi face loc printre tarani... Dar... o Dumnezeule... vAzui
doua cadavre, pe cari Inca täranii furiosi le calcau In picioare Erau...
vai ! corpurile lui Enric si al fratelui meu...
Nu stiu cat timp voiu fi sezut lesinata, dar stiu ca... oh ! ma Infiorez
a spune 1... cand am deschis ochii, am vazut salonul iluminat cu toate
candelabrele i policandrele... Doi sälbatici tdrani ma duceau de man& ..
Maica-mea, unchiul meu, Enric, frate-meu, tatäl meu, o grozdvie L. era
lungiti pe parchet, morti, si din membrele lor inca galgaia sangele L..
Am inceput a tipa, a niä boci, si a cere ca sä ma omoare si pe mine
cat mai curand. Ba nu, nu, dragutd, tu nu se poate sä mori ; e pä-
cat ; esti frumusica ; poti servi de placere pe lumea asta... Acum sa ne
canti ca sa jucäm. Clavirul ästa de sigur ca e al tau... canta-ne ce stii
mai frumos.
Nu! asta nu se poate, zisei. Crestini sunteti voi ? sa mA puneti voi
sä cant intre cadavrele pärintilor mei ?... calai cruzi ce sunteti !... Ucide-
ti-ma si nu ma mai chinuiti.
Sa ne canti, drägutä I sau de nu. noi nu te omorim ; dar te vom
desbracà si de camasa i te vom tail in dantul nostru.
ldeia aceasta infernalä ma infiora. Cautam vreo armä, vreun

www.digibuc.ro
156 G. SION

La S. ma omor, i nu puteam gash Dar deodata o inspiratiune subita

imi veni.
Imi restransei tot curagiul i m1 pusei la piano. Cantai Marsilieza
Poloneza... Cruzii däntuiau imprejurul cadavrelor... Dupa aceasta le pro-
pusei sa le dau de baut. Venir d. dupd mine intr'o camera unde era de-
pozitul de vinuri i spirturi ; luara tot. Eu inca le cantam, 5i ei jucau.
Dupd aceasta le mai propusei de bäut. Ii dusei in pimnita. Umplurd
cdteva ciubere ; le duserä sus... baura... cantara... dantuira... dar in fine
betia ant ii ametise, trick incepurä unul cate unul a adormi sau a cadea
din picioare. Incredintandu-md cä nici unul nu mai e de5tept, ma co-
borii repede in pivnita de sub casa, unde erau vreo cinci buti de ra-
chiu ; trag cepul dela una 5i-i dau foc cu lumanarea. Ies indatä earl ;
Inchid u5ile, ant pe cele de din dos, cat 5i pc cele de din fatä, 5i apol
plec pe poarta... Abia eram in marginea sattnui.., i deodata simt o
exploziune infrico5an... Ma uit indarat. Casa unchiului meu era asvarlita
in nod, 5i focul mistun temeliile sale!
Un rds teribil veni pe buzele mele ; 5i cu capul gol, cu ni5te botini
subtiri in picioare, intr'o roche de matase, apucai calea spre Cracovia,
fara a cugeta ea puteam sa mor de ger, sau sä fiu sfa5iata de lupi.
Dumnezeu ins& voi sa prelungiasca mizerabila mea existenta. Facusem
in adevar mai jumatate calea ; dar cand puterile ma abandonasera, cand
gerul amortise membrele mele, ma oprii, ma pusei jos... sinitii o sudoare
rece cä-mi cuprinde tot corpul... i apoi un somn dulce lasandu-se pe
genele mele. Era somnul mortii pe care il doriam !
Din intamplare trecia o trasura cu ni5te Jidovi. Gasindu-ma astfel, mai
goala 5i fara de simtire, ma luara indan 5i ma dusera repede la Cracovia.
Acolo imi detera toate ingrijirile putincioase, incat ma aduserd la vieata ;
mä facura sa traesc, pe cand mai bucuroasa a5 fi dorit moartea !
Pentru cautarea mea, Jidovii adusera un medic care ma cuno5tea. Cu
toate ca ma aflam inteo mizerabila carciuma, medicul ma indatora sá
5ez in a5ternut mai multe zile, pfmal mä vaz pe deplin vindecata. Acestuia
ii spusei nenorocirea familiei noastre, 5i el pe urma imi spuse ca in toata
Galitia s'au repetat scenele acestea. Il rugai sa se duca la câteva cunos-
tinte de ale mele, ca sa le spuie sä vie a ma vedea. Imi aduse raspuns
ca nici unul nu se afla in oras.
Ce aveam de facut dupd toate acestea ? In tot timpul convalescentei,
aceasta ma preocupa.
Aducandu-mi aminte de fericirea care mi-a fost leganata din copilarie,
pana la catastrofa infioratoare care venise deodatä sa sfardrne totul, imi
venia sa inebunesc. De o mie de ori imi veni ideia de sinucidere ; i cu-
getam cum sa o pun in lucrare. Dar cand imi adusei iaras aminte cá
in noaptea aceea cumplita, eu nu am putut muri, calculai ca Durnnezeu
voeste sa prelungeasca mizerabila mea existenta ; i prin urmare nu voii
a ma opune decretului creatorului lumii.
Cu mare mirare vazui ca la urechile mele spanzurau inca cerceii mei
de briliant ce mi-i daduse unchiul meu de anul nou. Asemenea la maim
stanga un inel de rubin, pe care il purtam alaturi cu inelul de logodna.
Scumpe imi erau aceste obiecte ; acuma a§ da jumatate din vieata mea
ca sa le recapat ; dar atunci, cu o indiferentä rece, le scosei 5i zisei sa-mi
aducä un giuvaergiu ca sa le valid.
Numai pe inel prinsei 150 fiorini, paste ageptarea mea. Cerceii îi pusei
bine pentru alta ocaziune. Rochia mea de matase inca o schimbai pe o
rochie de lana groasa. Imi cumparai cateva rufarii albe i o manta groasa
de iarna.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 157

Dadui Jidovului ce ma culesese depe drum cinzeci de fiorini, de cari

ramase prea multumit. Dupä rugamintile mele, el imi gasi un arabagiu
spre a ma duce la Stanislau. Ajungand aici. cercetai despre mo§ia lui
Gustav Guretzki, care tineä pe sora mea Cati. Maud despre aceasta,
ma dusei acolo. A trebuit insä sä aflu ca cumnatul meu i sora mea, cu
toata casa lor, avura aceea§ soarta ca §i familia noastra. Taranii facuserä.
asemenea excesuri §i macelarii in toata intinderea Galitiei. Ramasa sin-
gura pe lume, farà parinti, farà frati, fara surori, fard amici, sdrobita in
toate afectiunile inimii mele, ma determinai a ma duce ori incotro, spre
a ma pierde pentru totdeauna.
Intorcandu-ma la Stanislau, cu putinele parale ce mai aveam, venii in
Bucovina la Cernauti. Ad vandui §i cerceii. Apoi venii la Ia§i.
D'aci inainte nu mä intrebä : istoria mea s'a scris pe o pagina neagra,
pe care numai máinile profane o pot atinge».

Tristä, §i in adevär dureroasd, este istoria ta, Olimpio,

Dar dupd toate lovirile ce ai primit, dupä toate durerile ce
te-au sfet§iat, tu meritai o soartä mai bund.
Imi place a crede cd vorba asta mi-o zici din inimä.
Dar dad. Dumnezeu a voit astfel cu mine !
Nu blesterna, Olimpio ! Multe lucruri pe pdmânt se fac
färd. de §tirea §i fatá de voia lui Dumnezeu. Cruzimile din
Galitia s'au fäcut cu amestecul infernului, cu void lui satan.
Cu durere catd sa-ti spui cd numai satana ti-a insuflat ho-
tárîrea de a...
Nu apucasem a incheia fraza §i Olimpia izbucni in plan-
sete nemângdiate.
Stiu... tiu ce vrei sä zici, imi räspunse ea ; §tiu, cdci
am avut o mumä model de virtute ; §fiu, cäci am fost cres-
cutd In principii de onoare §i de virtute. Dar acuma, spu-
ne-mi, spune unei nenorocite ceeace Inca nimeni nu i-a spus;
spune-mi, o femeie care a cäzut odatä, poate a se mai sculà
oare din tina care a cople§it existenta ei ? spune-mi: poate-
se gäsi un burete care sä §tearga o patä a§à de neagrä, o
vieatd devergondatä, un corp stigmatizat de infamie ?
Recuno§ti tu Olimpio, eroarea vielii ce duci ?
0 Dumnezeule ! poate-se sá nu o recunosc? Dintru in-
ceput, mä crede, aveam oarecari iluziuni pentru aceastä ti-
cAloasä meserie. Sensualismul má adusese inteun fel de betie ;
md fäcuse a uità §i onoare i virtute, §i toate simtimintele
nobile cari inima mea fusese deprinsd a cultiva. Dar apoi
väzdndu-mä condamnatd a deschide bratele celui intâiu venit,
a ma lipi de orice corp diform sau putred de desfrânare, a

www.digibuc.ro
158 G. SION

ma desteptà adesea din somn spre a Ilia parte la orgii i la

pofte infame, in curând m'am incredintat ea este soarta cea
mai ticaloasa unei existente pe pämânt. VAzui prea bine
viitorul meu. Peste putini ani frumusetea mea o sa. se ves-
tejeasca : atunci o sA fiu abandonata de cei cari acuma fre-
cuenteazä casa mea ; mai curând poate sa mor inteun spital,
-ca cea depe urma. cersetoare. Infamia o sa luceascá pururea
pe fruntea mea : n'o sä fiu primitä nid inteo casä onestä ;
n'o sa-mi pot scoate painea de toate zilele nici cu un fel
munca. onestä ; o sa caut sau sA comit crime, sau sA ma
sinucid ; i asta depe urtnà hotarire este incd o ideie fixa
pentru mine.
Esti foarte ratacitä, Olimpio ; i, dup.' a mea pArere,
este Inca timp ca sä te ridici din cAderea ta ; este mijloc ca
sä iesi din tina in care te-ai tarit, spre a intrà intr'o vieatä
noua si onorabilä.
Spune-mi, spune-mi domnul meu, voiu fi cu vieata
recunoscätoare.
Daca este adevär ca vieata asta ifi aduce desgust
oroare, daca este adevär cá voesti a te pocal, sa-ti ark calea
care cata sa apuci.
Care?
Tu imi zisesi cA ai doua surori in Posen, mi se pare ?
Da.
Traesc ele ? tii cevà de ele ?
Vai ! nu stiu nimica. Din ziva când m'am decis a ma.
pierde, m'am decis tot odatä a uità i suvenirea lor.
Cu toate acestea,. Olimpio, tu catä sä te intorci la ele ;
sA te informezi despre starea in care se elk sä le scrii ca.
dupa catastrofa familiei vânturile te-au dus in täri streine,
ca esti nenorocita si cA ai nevoie de sprijinul lor. Ca surori,
ele nu vor puteä refuza de a-ti da azil in casa lor. Pe urmä
tu te vei duce la vreuna din ele. Vei trece ca vaduvä ; i in
fine, vei puteä sau sä te mariti, sau sa. traesti ca o orfana.
pe lânga surorile tale, intr'o vie* otiorabila i respectabila.
XXVI.

Olimpia imbrätisa consiliul acesta ca o inspiratiune salu-

tarie. Ea scrise indatä ambelor sale surori, cerându-le azil
protectiune. Vazând-o decisa a infra pe calea aceasta, ii pro-
pusei sa. se retraga de indata la via mea, unde sa träeasca
nesupäratä de ochii coruptori ai desfrânarii. Ea primi cu re-

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 159

cunostintä. Puse indatà sa-i vanza mobilele, sculele si obiec-

tele de tualetd, oprind numai cele neaparate pentru o card-
torie.
Olimpia cerca trei zile de-arandu-1 la locul unde reco-
mandasem ca sa-mi trimitd frate-meu scrisorile. A patra zi
imi aduse scrisoarea urmatoare :
«Bädita, a doua zi dup5. venirea mea aici, m'am pomen it ase-
«diat de o trupd ca de doudzeci de slujitori ! inarmati, avand
«in frunte pe privighetorul de ocol 2 Spuindu-le cd nu WI
lacasa, ei nu ma crezura. Apoi se pusera a te cauta. prin
«pod, prin camäri, prin pivnite, prin grajd ; in fine prin toate
«partile. Dupd aceasta au spart usa dela odaia d-tale, sub
«cuvant ca poate sa. fii acolo ; au spart si garderoba de te-au
«cautat.
«Vdzand armele in cuier, le luarä pe toate, in numAr de
«8 pusti, trei perechi de pistoale si o sabie. Dupa aceasta
citi sparsera scrinul, din care ti-au luat toate hartiile, 'Ana.
«si albumul d-tale cu versuri : luara si o pungd cu bani de
cargint, ce aveai d-ta acolo. Eu tipai, sbierai, dar in desert.
«M'am dus dupa aceasta la mosu Antohi care a venit alal-
«tdieri dela Iasi. D-lui m'a sfatuit sa-ti trimit trasura, cdci
«poate sa-ti fie trebuitoare ; vei gasi-o la vie, unde am zis
«vizitiului sa traga. Dumnezeu sa te tie cu bine ! N. S.
gPostscriptum. Uitam sa-ti spun cd, dupd ce nu te-au
(Tasit prin cask slujitorii au intrat cAlasi prin vie si prin
«livada, de te cdutara. Dupa aceasta am auzit a s'au pus
«pazá la toate drumurile pe unde ai putea veni la mosie. Pe
«bietul Costan, auzind ca a fost cu d-ta la Iasi, dupa ce
«l-au batut in trei raspantii prin sat, 1-au dus jumatate mort
«si legat inteun car la Vaslui la ispravnicie. Dar cu toate
«schingiuirile ce a suferit, sarmanul om n'a voit O. spue
«nimica despre d-ta ; el n'd aratat decat ca. dela Iasi 1-ai trimis
«inclarat cu mine».
Impreund cu aceastä scrisoare, viindu-mi si vizitiul, ii zisei
ca sd astepte la vie.
Dupd aceasta incepui a ma gandi mai intai cum sa. ies din
capitals si apoi cum sä ma strecor peste hotar.
Terorismul, perchizitiunile, persecutarile, arestarile inca dom-
niau in Iasi. AM ziva cat si noaptea, ulitele erau neincetat
frecuentate de slujitori, de soldati si de arnauti. Barierele

1 Slujitorii in anul 1850 se organizarä in gendarmi (GIL S.).

2 Subprefectul de plasa (Gx. S.).

www.digibuc.ro
160 G. SION

erau pazite cu o mare severitate : pe lângä apitani mai erau

câte cinci soldati si cfite doi arnduti. Vizitiul ce-mi aduse
scrisoarea imi spuse ch.' a fost cdutat si prin cisme : dar el
avuse inspiratiunea a ascunde scrisoarea in fundul indoit al
cáciulii, unde nu venise in gând nimänui ca sä caute.
Dar este stiut cd omul, când vrea, poate. Pe lângd aceste,
este o vorbd veche : Romtmul nu piere ; din orice nevoie el
scapä. Aà dar cugetai, cugetai si iar cugetai, si in fine imi
fdcui planul.

XXVII.

TRAVESTIREA OLIMPIEI. Planul d-tale e de minune, zise

Olimpia. Acuma arndutii sunt singurii
oameni cari nu mai sunt suspecti. Transformat in arnäut,
poti iesi ziva mare pe ulitä si pe barierd, färd sa-ti zicd mdcar
cinevä cd nu-ti sade bine.
Bine. Dar unde dracu sd gäsesc f ustaneld, fes si cele-
lake ?
Asta e treaba fnea, zise Olimpia. 0 Polonezd se pri-
cepe in astfel de lucruri. D-ta sezi acasd, si-ti fa tualeta.
Ce fel de tualetä ?
Cum ? nu intelegi cä un arndut cu barbd nu poate
sa fie ?
Sa-mi tai barba ?
Negresit. tiu cá tii la ea ; dar s'o sacrifici.
Dar n'am brice.
Nu e nevoie. lath foarfecele mele.
Olimpia dupd aceasta isi puse pAldria, isi lud umbrela si iesi.
Eu mä apucai de operatiunea barbei. Mil costà in adevar
sd mä desfac de ea, mai ales cd pand atunci fusese ver-
gind ; ea nu filcuse cunostinta nici cu briciul, nici cu foarfeca ;
si apoi era o barbd frumoasä, de culoare castanie inchisd,
care contrastà cu pärul meu cel alb. Aici cata sd NIA spui
cd si la 1848 eram sur, desi nu avem decât doudzeci si
cinci de ani. Acest sacrificiu ma puse inteun fel de furie
nervoasa ; imi venià sa ies in ulitä, sä puiu mâna pe cél intâiu
arndut ce a§ intalni §i sä-1 strâng de gât ; nu aveam as-
tâmpar ; cântam, plângeam, radeam, Ind trântiam pe pat, pe
scaune, pe parchet.
Din fericire infra Olimpia cu o mare bocced in mânä.
Vederea ei ma linisti.
Lucru s'a pus la cale. Fustanela, fesul si toate cele

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 161

trebuincioase s'au gäsit. Peste o orä, cum va apune soarele,

vom puted ie§i.
Cum ai fäcut, Olimpio, de ai gäsit vestmintele aceste ?
Ehei ! precum se vede §i dumneatà e§ti cu noroc, §i
eu sunt fäcutit pentru trebi de aceste.
Ce fel ?
M'am dus intins la consulul grecesc, fiindcä vdzusem
la el in serviciu arnauti. ii cerui un rând de haine, spuindu-i
anume cà sunt pentru dumneatà. Chemä indatä pe arnäutul
sat' §i ii zise sä mi le dea. Dar pe când acesta indeplinià
ordinul domnului säu, imi venì ideie. Ma inturnai cätre tl
§i ii cerui cloud costume.
Pentru ce ?
Pentru ca sh merg §i eu Cu dumneatà.
Ce fel ?
Prea bine : imbräcatä ca un arnäutel.
Pánä. unde ?
Phnä la vie. Nu mi-ai promis acolo ospitalitate ?
Olimpio ! asta e copilärie. Rämäi acasd ; nu te expune.
Nu e nici o grijä de expunere. Suntem mai mult decât
siguri de reuOre. Voiu sä fac cea depe urmd partidä de
pläcere. Nu m'am imbrdcat a§â. nici In carnaval la bal-mascat.
Voiu sä väz cum o sa-mi mearga. .

Renuntd, te rog, Olimpio, dela aceasta. Poate sit ne

compromitem amândoi.
Nu se poate. Ceeace mi-a intrat in cap, catä sä o fac.
Voiu sä te insotesc panä te voiu veded plecat dela vie in
sigurantä. Voiu sa-ti zic adio când vei plecà ; cAci cine §tie
dacä ne vom mai vedeä.
i Olimpia incepit a plange cu suspine.
XXVIII.

FUGA AUTORULUI DIN IASI. ANA soarele cu razele sale

scapatase dupä munti §i o lunä.
splendida §i plinä ii luä locul In firmament. Timpul era a§à
de senin, natura a§à de frumoask incât muritorii preferiau
splendoarea acestei nopti maiestätii zilei ce trecuse.
Intr'o birje mica de un cal i descoperità, de care numai
in Ia§i poate vedea cineva, doi arnäuti treceau repede prin
bariera podului lung despre ma'nästirea Frurnoasa. Cdpitanul
de barierä, cu soldatii i cu arnäutii de pazd cercetau räva-
§ele de drum §i bagajele unor trecAtori. Arnäutii din birja
G. Sion, Suvenire contemporane. 11

www.digibuc.ro
162 G. SION

micd trecurd repede pe podul dela barierd, fäcând o salutare

orientald catre cei ce semänau a fi confratii lor de arme.
Dupá ce ie§ird din barierä, cei doi arnauti din birja micA,
se uitara unul la altul §i rAserd pârid nu mai puturd. Ei
trecurd pe lângd cerdacul lui Ferent, §i apoi ziserd birjarului
sd apuce la dreapta.
Birjarul, väzând cä arndutii vor a se depärtà, incepù a-i
intrebd unde merg, spuindu-le cá el nu poate merge mai
departe, cdci calul este obosit.
Cole) la cârciuma dela Galata, zise unul unul din arnduti.
Birjarul, impdcându-se cu vorba aceasta, dete biciu calului.
Departe ti-e via ? md intrebd §optind Olimpia.
Am trecut jumdtate Lie, ii rdspunsei.
Ei, dacä-i a§d, e mai bine sd ne ducem pe jos pand
acolò. Cu chipul acesta, §i birjarul nu va puted aved cel
mai mic prepus. ,
PAnd a nu ajunge la cArciuma dela Galata : 7 Apropos,
imi zIce Olimpia, pentru ce se chiamd aici cerdacul lui
Ferent ?
Ili voiu spune indatd când vom rämâned singuri. Dar
iatd-ne ajun§i ; sd däm drumul birjei ! Ne coborirdm din
trdsurd, §i deterdm birjarului plata cuvenitd. Dupd aceasta,
in loc sd. intrdm in drciumd, apucardm pe o cdrare la stânga
printre ogoare, care §tiam cd duce drept la via rnea. Flincicà
cdrarea era ingustä, Olimpia merged inainte. Eu, care o ur-
mam, admiram aerul ei cel martial, talia ei cea middioasä ;
iar când cugetam la ideia sa de a face aceastd copildrie §i
mai ales la curajul de a o executd, eram rdpit de entuziasm.
Drept sa-ti spun, Olimpio, dad nu ar fi timpurile a§à
cum sunt, dacd n'a§ fi in pozitiunea de proscris §i dacd
a§ fi atâta de avut incât sá pot rdspandi fericirea cu amân-
doud mAinile....
Ce vrei sd. zici ?
Voiu sd zic cd a§ face cel mai frumos romant cu
tine : m'a§ sill sd te iubesc, te-a§ face sd md. iube§ti ; §i
din asta cine §tie ce poate sd rezulte.
tiu cd ai inspiratiuni câte odatd. Inchipue§te-ti cd eram
mai tot intr'un cuget.
Ce fel, Olirnpio ?
Eu tocmai acuma ziceam in mintea mea: cum de nu
sunt o milionard ?
Ei §'apoi ?
Cetit-ai pe Secretarul intim de Georges Sand ?

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 163

Da.
Ei bine, te-as face un secretor intim, si atuncia, im-
preund, am face cel mai poetic romant din lume. Dar nu.
De cand ani venit la hotdrirea de a nu mai face romanturi,
nu vodu sä am astfel de cugetäri. Te rog, spune-mi mai bine
istoria ce mi-ai promis despre cerdacul lui Ferent.
0 luai la brat si incepui sd-i spui istoria cerdacului.
XXIX.

CERDACUL L U1 FERENT. ..0 130 de ani in urmä, Mol-

dova erà intr'o stare de tialosie,
aproape comparabild cu cea de astäzi. Ea cäzuse de tot din
puterea si din gloria sa de mai inainte. Turcul pusese ge-
nunchiul pe pieptul ei, si carmuirea sa o incredintase dom-
nilor fanarioti.
Cetdtile, atat despre Nistru cat si despre Dunäre, cdzuserä
in puterea Turcilor ; iar pe cele din Muntru le arseserd si le
desfiintaserä. Ostirea pdmanteand se dezorganizase, si domnii
nu erau deck niste satrapi, al cdrora tfon §i vieatä depin-
deau de satrapii din stambul.
Boierimea tärii despretuitd, cdzutd si inlocuità de Grecii
din Fanar, nu avea undeli pleca capul si nu mai stia ce
sà facä, pentru -ca sá ridice tara. din ticälosia in care se Oa.
In Moldova pe la anul 1716 domnia Mihai Vodá Racovitd.
De cloua ori mai fusese el domn (in anul 1704 si 1708),
dar domnise numai Cate un an dupd intrigele Fanarului.
In cele intai cloua domnii el se arätase bun, bland, drept
§1 cu dragoste cdtre tall.
Dar in domnia a treia, dupd legkurile de rudire ce con-
tractase cu Grecii din Fanar, se arätd cu totul altfel din
ceeace fusese mai dinainte.
El aduse cu sine o multime de Greci, cari ca niste corbi
fldmânzi puserd mana pe toate posturile publice si incärcarä
-tara cu diverse ddri si angärii. Pe langd aceasta, chiar ele-
mentele pdreau ordonate de Dumnezeu a biciui tara aceasta
nenorocitä. In anul acesta (1716) de ploi si de revarsäri de
ape se fdcuse o mare foamete : «Nu s'au fäcut (zic croni-
carii) deck fan, orz si putintele mere.»
Pe atuncia Poarta otomand se afla in räsboiu cu Austria.
Campul räsboiului era pe Dunärea din sus si Austriacii Ca's-
tigaserd cateva bâtälii.
Boierii tärit, despretuiti si batjocoriti de Mihai Vodd si de
www.digibuc.ro
164 G. SION

rudele sale, crezura in posibilitatea de a se mântui de el si

de Turci prin Nemti. Ei complotara a pune mana pe Mihai
VocIA si dà pe mâna Nemfilor. Stolnicul Vasile Ceauru
(ce se tragea din familia lui Stefan cel Mare), slugeriul George
Velicu, capitanul Contescu, serdarul Miron As lan i alti
boieri trecurd in Ardeal i comunicará planul lor guverna-
-torului dela Sibiu, ce se numid Stainvile. Acesta primi pe
conjurati cu mare bucurie i onora"-cu titlul de graf pe Vasile
Ceauru, pe care boierii II destinau pentru domnie, in privirea
sufletului bun si a capacitatii ce avea.
Dupa aceasta, cerând dela impäratul sat], ordonti unui
capitan numit Frant (sau Ferent, dupä cum Il numiau Mol-
dovenii) dela Lorena, ca sd treaca cu ostirea ce el comanda
in Moldova si sa sustind. revolutiunea.
Boierii intraserd in tard inainte de Ferent, i, sub comanda
lui Velicu, recrutând o ostire destul de numeroasä din sei-
menu i aprozii licentiati, riclicard stindardul rebeliunii. Ei se
tinura in mändstirile fortificate dintre Siret si Carpati, puind
mâna pe toate orasele, i arestând pe putinii partizani ai
lui Mihai Vocla.
Domnul, auzind de aceasta, chentä pe Cuza spätarul
trimise, cu seimenii I cu lefegiii ce avea pentru serviciul
tärii, in contra rebelilor ; i, spre a fi mai sigur despre cre-
dinta acestuia, puse la inchisoare pe un fiiu al sâti, dupa
sistema turceascä. Maniera aceasta insa amäri pe Cuza
fäcù a se arunca in partidul rebelilor. Deaceea cánd se in-
tâlnia cu ei, facea numai loviri prefacute, i apoi se retragea
ca invins, raportând la domnie despre infrangerile sale.
Mihai Vodä, vazându-se ameninfat de un pericol iminent, '
care puted sd-i coste chiar vie*, se grabi a trimite la Con-
stantinopole .spre a cere ajutor. Sultanul ordonä indatà ha-
nului dela Cram si comandantilor dela Ismail si Chilia ca sa
trimitá oaste tätdrascd i turceasca.
Cu toate acestea domnul erà späimantat dintr'o zi in alta
de progresele rebelilor. Teama sa era ca sa nu-1 surprinza.
Deaceea, cum insera, iesia din.oras si dormia sau in pädu-
rile despre Prut, sau in mändstirea Cetätuia I. Intre acestea,
Aceastä mänästire este in partea meridionald a la0lor, pe un picior
de. munte Inalt, de unde se poate dominä tot orawl. Este probabil cá
aici a lost o cetätuie veche, §i deaceea and Duca Vodä fâcut un
palat de pläcere i o bisericd, a läsat-o cu numele de Cetätuia. Zidurile
acuma sunt in bund stare, dar palatul lui Duca Vodä s'a prefacut in
ruine la 1821. El este cu doua ränduri i chiar andul de sus este
construit in bolte colosale de caramida (GH. S.).

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 165

oonjuratii inaintau cu yasi repezi. Ceauru, dupä ce cuprinse

toatd tara de jos !Ana in Siret, cAlcä Galatii; robi mai multi
Turci i chiar pe o sord a lui Mihai Vodä. Dupd aceastd
sumeata lovire, dest se väzù amenintat de Turcii din Bräila,
insä, dupd cuvântul ce-si dedese cu Velicu, inaintä repede
spre Iai, ca sá taie drumul lui Mihai Vodä, in caz când ar
fi voit sA fuga spre Dunäre.
Pe de altä parte Velicu, care se tinuse mult timp in ce-
tatea Neamtului, ieì cu oamenii sdi si se cobori la Roman.
Acolo se intalni cu capitanul Ferent cu ceilalli conjurati
plecard cu totii asupra capitalei. Domnul auzid despre
aceste miscäri, dar nu aved stiinte pozitive. Vedetele ce erau
puse in directiunea Romanului, fraternizând cu rebelii, nu
veniau sá aducä stiri despre miscärile lor. Dar sosind un
curier de peste Prut cu stirea cá Tätarii i Turcii se apropie,
domnul mai prinse eel/A l inirnä.
In ziva de 9 Ianuarie fie la amiazd-zi, domnul sezit la
masä impreund cu mai mult; boieri si Turd negutitori, i apoi
se culcd dupd datina sa, ordonând ca calul de calärie sd stea
gata la scarä. Ostasii domnesti incd se dusese pela casele lor,
ca sd se restaureze fiindird de dimineatä stätuserä impréunä
cu domnul mai multe ore pe dealul Copoului intr'un ger in-
fricosat. 0 negurd neagrä domnid pe vaiea Bahluiului, inat
nu se vedeA in depärtare i nici se auzià despre venirea ini-
micilor.
Aga Cunachi, unul din partizanii domnului, dupd ce manca
la curte, voi a se duce acasd la familia sa. Dar pe cAnd se
apropid de casa sa, ce era in extremitatea orasului, deodatd
aude strigäpile poporului zicând : catanele, catanele ! El alergd
indatä la curte rdlare.
Domnul, desteptându se din somn cu ceilalti boieri, se sco-
incälecä pe cal, strigAnd sa se adune cAlärasii i copiii
din casä. Ieì impreund cu boierii säi I cu câtivd ostasi, apu-
când spre ulita Päcurarilor. Acolo se väzit in fatd cu anti-
garda lui Ferent, ce se compuned din vreo 50 husari cäläri-
Acestia, fat-à a pierde timp, se aruncard asupra grupei de oa.
meni ce inconjurau pe domn, i otnorird vreo patru copii din
casA. Mihai Vodä, naiind om de arme, nu mai avù curajul
de a-si face alt plan decAt a fugi. El se intoarse repede cu
toti ai sAi, si traversând orasul, trecù pe la Frumuasa si se
urcd In Cetdtuia.
Anti-garda lui Ferent lovi drept la curtea domneascd, cre-
zAnd a pune mâna pe domn. Acolo Cuza spatarul desehise

www.digibuc.ro
166 G. SION

portile fárá nici o rezistentá i primi ceata de Unguri, ca pe

ni§te oaspeti binevoitori. Aventurarii ce o compuneau, beti
de dorul pràzii, comiserä o multirne de excese : hberard pe
toti vinovatii §i criminalii din inchisori, ornorird tnai multi
Turci, ce le cäzurd in rnânä pe strade, §i jefuirä mai multe
case boiere§ti. Velicu cu capitanul Ferent nu intärziard a veni
cu toate otile ion Cum se incredintard cd Mihai Vocld s'a
inchis in CetAtuia, nu pierdurd tirnp §i se luard dupä el.
Ajungâ0 sub poala dealului Cetdtuiei, läsard caii de vale, §i
se urcarA pe jos sd ia cetatea cu asalt. Ideia era realizabild,
fiindcd cetatea nü avea ca Intarire deck ni§te ziduri §ubrede:
inauntru nu era decât un tun §i vreo 600 osta§i, pe a cdrora
fidelitate domnul nu putea sä compteze vreun devotament
mare.
Mihai Vodä era in disperare. Dar din norocire väzù pe
dealul Ciricului cälärimea tätärasch care inainta asupra ora-
§ului. El atunci a§ezd la poarta cettitii spre pazd câtiva art-161.4i
ce avea mai de credintá ; tot odatd puse sA tragd clopotele
§i sa. sloboadd mereu din tun, spre a da a intelege Tätarilor
sá vie mai curand.
Tätarii, cari se vedeau, erau in nitmär de 2000 §i mai bine,
sub comanda lui Cantemir-Märza. La auzirea clopotelor §i a
pu§cdturilor din Cetätuia, ei au Inteles cd. Incdierarea s'a in-
ceput. Atuncia s'au gräbit a trece podul Bahluiului §i a inainta
cätre locul de luptä. Fárá greutate mare, ei puserá mâna pe
caii Ungurilor.
Aceastá surprindere insá nu ctezinimä pe Unguri. Ei läsard
indald asediul cetatii, se realiarä, i se puserä in bätaie re-
gulatä cu Tátarii. Atuncia ie§i i Mihai Vodä ctk cei 600 de
oameni din cetate i incepù a-i lovi pe dindärät.
Cu toate ca. ilioptase, bätälia se prelungi, la lumina lunii,
mai mult de cinci ore. Victoria se disputa când deoparte când
de alta. Dar lipsa de munitiuni, in care se aflau conjuratii
Moldoveni, determinh situatiunev. Velicu cu ai säi, ne mai
având cu ce-§i incärca putele, autara a fugi care incotro.
Ungurii, rdmaind singuri intre cloud focuri §i in fata cu puteri
de patru ori mai numeroase, in fine nu mai puturä rezista :
incepurd a fugi §i ei, risipindu-se prin padurea Hlincei, care
era in apropiere. Cäpitanul Ferent insu§i cäzù in mana unui
Tätar. Pand a doua zi dimineatd, Tätarii §i cu osta§ii lui Mihai
Vodä gonirä pe Unguri prin pädurt §i prin rapi, §i mai pe
toti Ii prinserd §i-i uciserd.
A doua zi in poarta curtii domne§ti poporul se uita cu in-

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 167

fiorare la corpul Spätarului Cuza. Mihai Vodá, incredintan-

du-se de Intelegerea ce avusese cu conjuratii, il pedepsi cu
spanzurdtoarea. Mai multi afidati de ai säi avurá aceea§ soartd.
Cápitanul Ferent fu cum parat dela Tdtarul ce-1 prinsese pentru
NO lei. Domnul il aduse inaintea sa §i-1 puse sä ingenun-
cheze : dupa ce-1 mustrá cat vorba, se repezi asuprä-i §i-1 bätù
cu insä§i maim. sa ; apoi il dete pe mana unui Turc, care-1
scoase la scara Curtii §i-i täiè capul.
Mihai Vodá ordond ca s5. se adune cadavrele tuturor Un-
gurilor cäzuti in bätälie. Cadavrele acele se facurá gramadd
§i se acoperird cu pämant, luck se fäcft movila care se vede,
iar deasupra movilei s'a pus o cruce pe care se vede scrisd
toatä istoria aceasta. Acolo s'a fdcut §i un cErdac (pavilion)
care s'a numit cerdacul lui Ferent 1, dupa numele acestui
cápitan, al cäruia cadavru zace aci impreunä cu al soldatilor säi.

Naratiunea istoriei ceardacului lui Ferent, cam prea serioasd

pentru intelegerea unei femei, fu ascultard. de Olimpia cu o
täcere solemnä. Sufletul ei páred transportat, impreund cu
al meu, in regiuni mai inalte §i nici o cugetare profanä nu
treced prin imaginatiunea sa.
le§ind din cdrarea lätura§d prin care veniam, intraräm inteun
drum ingust, care treced prin ni§te garduri impanate de arbori
roditori. Locurile mi-erau bine cunoscute, fiindcä pe acolo imi
petrecusem copilária. Luna se apropid mAreatä de orizont,
pe cat noi inaintarn pe cale. Ne coboram in Valea-Adancä,
a§à se nume§te valea podgoriei unde se afld via mea. Privi-
ghetorile, care-§i spargeau gu§a in cantece, greerii campului,
§i broa§tele cari oracaiau cu mare sgomot in vale, fdceau o
solemnitate misterioasä in naturd. Apropiindu-ne de casa vie-
rului meu, trei cdini cu gura mare incepurd a latra, §i sárind
peste poartd, a veni la noi. Dar abià incepui a-i strigà pe
nume, §i ei venirä a-mi linge hainele §i a se gudurd pe langa
picioarele mele §i ale Olimpiei. Oamenii mei se de§teptarä
se sculara cu totii spre a ma intampind.

1 In copiläria mea am apucat cerdacul acesta. El a fost intrelinut cu

ingrijire mai bine .de un secol de catre guvernele cari s'au succedat, ca
un monument comemorativ. Astäzi insä s'a desfiintat cu totul. Exista
Irma rucea, acoperita cu niste scánduri prin ingrijirea raposatului (in
anul 1857) .4444,4401444 Päscanu (Cantacuzin) (GH. S.).

www.digibuc.ro
168 G. SION

Era miezul noptii. Cu toate acestea nu eram determinat

sd mä culc. Zisei indatd vizitiului sd gateascd trdsura i sd.
inhame caii. Pe când eu má ocupam de lucrurile acestea,
Olimpia intrase in casA §i aprinzAnd lumânarea observä mica
cdmarutd ce erà destinath pentru ospitalitatea sa. Dar peste
putin iqi afard §i veni acolo uncle mä auzia vorbind. VA-
zAnd preparativele cari arätau curânda mea plecare, ea apuch
maim mea i o strânse cu mâinile et ce tremurau : §i apoi
simtii, cu bataie de inimA, lacrimile ei curgând §iroaie peste
mâna mea, Pentru ea sh risipesc tristele ei cugetAri, strigai
pe Carol, ajutorul vierului meu, i-i ordonai ca sá fie la or-
dinele Olimpiei. Acesta erà un bAtrAn galit'an, care, dupá
masacrurile dela 1846, acompaniase pe un nobil emigrat po-
litic. St Apârtul sat', dupd evenimentele acelea, venise in Mol-
dova §i cea intal cuno§tintá ce Meuse fusei eu. Duph ce §e-
zuse mai mult timp ascuns la via mea, unde spioni austriaci
nu putuserä rdsbate, nobilul fugar primise ospitalitate in curs
de un an §i mai bine la moia unui amic al meu unde-1 re-
comandasem. Dar acolo, auzind despre revolutiunea din Paris
§i despre speranta entuziazmatA a nationalitatilor, fu lovit de
un fel de nebunie, care peste ciitevä zile il puse in mormânti.
Servitorul sAu rämase la mine incA din inceput, §i, dupa moartea
stäpAnului sAu, nu voi a mh mai pdräsi. Eu il intrebuintam
la micile lucrAri dela vie, unde se ocupà mai cu seamà de
curdtitul §i altoitul arborilor, treabA la care se aplica cu pa-
siune §i pricepere.
Olimpia, fericitä de a puteh vorbi limba pdrintilor säi cu
omul ce-i recomandam, uitase pentru un moment simtimintele
dureroase ce aveà pentru apropierea orei plecAr-ii mele. Dupä
aceasta, când caii erau inhämati, §i trAsura gata de plecare,
intrai cu Olimpia 7 n cash, pentru ca sd-i zic adio.
Aà dar pleci ? imi zise ea.
Plec, Olimpio, §i sh ajute Dumnezeu ca sA ne vedem in
ni§te zile mai bune.
Sa ne vedern ? dar dad. nu ne vom mai veded ?
Cel putin sä ne auzim de bine ! dupa ce vei primi räs-
puns dela sorA-ta, nu uità consiliul rneu, Olimpio. Du-te acolo
§i trAqte ca o fatd onestA. Când vei auzi cá lucrurile in Virile
noastre s'au wzat, imi vei scrie i mie. Altfel nu, cäci pand
atunci nu Lrez sä. mai vdz la0 §i vii§oara asta, care cu mul-
tumire o puiu la dispozitiunea ta.
MA desbrdcarn de costumul meu arndutesc §i-mi fdceam
toaleta mea ordinarä.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1S48 169

Asa dar nu simti nimica ? om de ghiatä ce e§ti !

Olimpio. nu fii copild ; simt, dar simt niste datorii sacre
cdtre patria mea ; simt o durere srasietoare, cd md departez
de ea. i daca a§ §ti cd inima ta poarta altfel de sinitiri,
te-as despretui.
Olimpia astädatä plângea cu hohot. Eu nu-mi aduc arninte
ce sinitiam ; stiu numai atata cä simtii trebuinta a-mi lira
inima in dinti, a-i zice Inca odata. adio §i a iesi din casd.
XXXI.

EXILUL AUTORULUI. Ma suii in träsurd si zisei vizitiului

sa ntiste mai repede. Nu putui insa a
mil dominà, si a nu intoarce capul spre a md uità catre ca-
suta viei mele, unde se concentrau atatea suveniri scumpe
inimii mele.
Cel intâiu obiect ce fricea dureroasä plecarea mea, era de-
partarea de locul acesta, in care petrecusem atatea zile fru-
moase §i uncle cunosteam cea mai mica ramurä de arbore.
Din cauza noptii ce dornnia, a lunii ce disparuse, si a Olim-
piel care incepuse a se face un obiect de sirritirnânt pentru
mine, nu avusei macar timpul ca sa dau un ocol prin ea, sa
ma bucur de vederea plantelor si a arborilor ce plantasem
cu insasi mâna mea! Al cloilea subiect care-mi strângea inirrra
era pozitiunea acelei nenorocite fiinte ce läsarn in urma mea.
Särmana fata ! nu era destul istoria si patimirile sale dure-
roase din trecut ; nu era destul mustrarea de cuget care o
rodeà pentru nevrednica meserie la care s'a fost dedat ; tre-
buià sa vie imprejurarea relatiunilor ei cu mine, care sd-i mai
ameteasca Inca capul si sa-i mai striveasca. inima !
Cine stie ? Olimpia poate ma iubià ; poate spell sit fie iu-
bità de mine ; poate ca eu meritam sa fiu iubit ; poate CA ea
merità sá fie iubita. Altfel nu-mi pot explicit devotamentul
acela ce-mi aratase dela cea intai vedere, nici lacrimile ce
curgeau din ochii sai pe mainile mele, nici plangerile acelea
sfäsietoare la despartirea noasträ.
Dar, o inima omeneasca ! Mister ai fost totdeauna si mister
ai sa ran-14i pentru lumea asta desartä !
Eu insunii, care mä mândriam a fi solidar cu inima mea,
de cate ori nu am rosit de neconsecintele ei ! De cate ori am
venit in pozitiunea a o vedeà soväind in imprejurarile cele
mai solemne, si renegandu-si simtimintele cele mai tinere !
Cu ce nepäsare, cu ce cruzime läsam pe Olimpia! Dupa ce

www.digibuc.ro
170 G. SION

väzusem atatea lacrimi, dupa ce ascultasem atatea cuvinte

dureroase, o lasam lesinata si fära simtire !
Dar nu, nu ! asta 'nu se poate, pentru top Dumnezeii !
Vizitiu, intoarce la vie 1
Vizitiul se uita la mine ; nu putea crede ce auzia.
Dar ce ? ai uitat ceva ?
Da, intoarce iute.
Mä intorsei, dupa ce fäcusem cale mai de un pätrar de
ora. Olimpia era Inca in pozitiunea care o lasasem. Dupa in-
grijirile femeiei vierului meu, isi revenise ceva in fire : deschise
ochii, dar ii tinea tintiti spre tavanul casei ; gura ei nu pro-
fell nici o vorbä. Femeia, ce era langä ea, era. disperata ;
auzind de vocea mea, iesi si-mi spuse despre starea ei alar-
manta_ Intrai induntru ; ma dusei laugh.' patul ei ; o apucai
de manä ; nici o simtire ! incepui a-i vorbi. Dupa davit timp
ea intoarce asupra mea ochii sai stinsi si deodata dete un
tipat infricosat. 0 luai in brate si o ridicai in sus. Ea ma.
apuca cu mainile de dupa gat, strangändu-ma in convulsiuni,
si zicandu-mi: merci ! Dupa aceasta incepui iaräsi a-i vorbi,
a cercA sä o linistesc, sä o consolez. Ea insä planged cu ho-
hote. Aflandu ma cu mai mult sange rece &cat ea, intelesei ca.
plansul acesta aveà sa-i faca bine. In adevär a plans ca ju-
matate ora in brateIe mele ; apoi deodatä a täcut. ii dete
apa rece sa bea. Dupa aceasta linistindu-se cu totul, zise cu
un surd's sarcastic :
Ce nebund am fost I nu stiu eu singurä ce am avut.
Ce faci, dragul meu? n'ai plecat inca ?
Pleca,sem, dar m'am intors, fiindca inima-mi zicea cA
poate nu-ti e bine...
Cu toate acestea trebuie sä pleci. Du-te. Acuma nu mai
am nimic. Mergi !
Adio, Olirnpio.
si Dumnezeu cu tine !
Adio !
Ne imbrAtisardm ca fratii si ne despartiram cu liniste.

XXXII.

Plecai de a doua oarä, fericit cA am tertninat accidentul

acesta cu pace, multumit ca evenimentul n'a luat un desno-
clamant mai dramatic.
Cerul cel mohorit al noptii incepeà a-si schimba culoarea.
Stelele se faceau din ce in ce mai palide. Negurile se läsau
pe väi ca niste aburi apäsati de aer, sau ca niste panze mari

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1b4S 171

de päiajeni. Aurora, numitd in limba poporului zorile, se des-

fasurau despre Räsärit in culori purpurii; dupä zisa poetilor,
ea pre& Ca desmiardä cerul si pämântul cu degetele sale de
crini si cu buzele sale de rozä. Splendita lumind a zilei se
manifestà cu o märetie dumnezeeascd. lar eu iesiam dintre
viile Vaiei-Addnci si intram in drumul cel vechiu al postei,
coborindu-mä la valea lezärenilor.
Acolo, oprindu-mä putin la un put, ca sä beau apd, vazui
venind in urma mea, despre lasi, cloud träsuri cu eke patru
cai. Deodatä imi veni in gfind ca O. mä dau in lAturi, sä
nu fiu vdzut, inchipuindu-mi cä poate sä fie ceva oameni
oficiali ; cäci auzisem Ca guvernul trirnisese in toate partile
spioni, pentruca sà urrndreascd si sä puie mäna pe oamenii
trecuti in registrul ski ca periculosi, si mai ales pe acei cari
luaserä parte la miscarea dela 29 Martie. Dar pe urma imi
inchipuii cä cercarea de a dosi ar fi fost nefolositoare, fiincicä
erà ziva mare si ei aveau cai mai multi deck mine. Apro-
piindu-se trdsurile, recunoscui familia unui scump amic al
meu, Nicolae Negruti. Cum md väzurd, se oprird, si-mi ard-
tarä mare fericire incredintandu-se cd am scdpat neprins.
Amicul Negruti merged la mosia sa, ce erà in departare
ca patru poste de Iasi, hotärit a petrece acolo vara, si mai
ales a fi departe de intrigile si mizeriile ce se petrecuserä
in capitalä.
Fusese si el bänuit, si n'a scdpat de arest si maltratäri
deck dupd mijlocirea unor rude ce erau bine cu curtea. Spu-
indu-i deciziunea mea de a ma expatrid., el ma aprobd cu
totul ; dar imi observd cä fac mare imprudentä de a pleca
astfel cu träsura mea, cu care mä expunearn a fi recunoscut.
El mä consultä sä dau drumul trdsurii, sd o trimit acasä,
si sä mä duc cu el la mosia sa, de unde promise a-mi in-
chipui mijloace spre a trece peste hotar.
Consiliul amicului meu imi 01.6 prea intelept. Primii cu
recunostintà ideia si propunerea sa, si zisei vizitiului meu sd
meargd cu träsura acasä la mosie, si sä spve fratelui meu
ca sd nu se ingrijeascä de mine, caci de unde voiu ajunge
ii voiu scrie. Dupa aceasta md pusei in trdsura amicului meu,
sigur si fdrä nici o grijä.
Trecuräm dealuri si väi, ornate de dumbrdvi si locuri de-
licioase, naränd amicului meu aventurele mele serioase si ro-
mantice, si el spuindu-mi despre scenele la cari asistase in
parte dupa evenimentele cunoscute.

www.digibuc.ro
172 G. SION

XXXIII.

FIUL LOGOFATULUI La o mica §i mizera carciuma, ce era

LUPU BALS. pe la jumatatea drumului nostru, ne o-
prirdm spre a rásufla caii. Se scoaserd
merindele de mâncare din trasuri, pentru ca sa ne restaurdm
foamea ; cAci la carciuma Mat era de mare mizeria, incât
nu puturäm afla nici ma-car ouä de fiert. Profitaräm cu toate
acestea de o cämärutä ce avea mai curata, fiindca afara nu
era nici macar un arbore de umbra, §i era o caldura. apä-
satoare.
Abià incepusem a mâncà, §i un fecior vine de ne spurre
cA o trasura se vede viind din urma noastra. Ne uitaram pe
ferestrue §i vazuram §i noi in adevär träsura, care, dup.' ce
sosi, se opri la poarta carciumii.
Era o cärutà mica, la care era inhamat un cal la hulube §i
un altul la praVie. LInul din companionii mei, apucându-ma
de mana, imi zise cä bine ar fi sä ma cobor in pimnitä, sau
O. ma suiu in pod.
Omul din cärutä era voinice§te Intorlonat cu toate tacamurile
de vânätoare, cu deosebire ca, pe langa o pu§ca cu douä
tevi, avea. §i doua. pistoale la brâu, o sabie atarnata §i un
hanger de cele persiene. Mai intal el se cobori la poartä §i
vorbi cu vizitii i oamenii no§tri, §i apoi intra in curte, Ina-
intându-se catre noi. Märturisesc ca atunct ma cuprinse
spaima ; credeam de sigur cA e vreun sbir, sau vreun sub-
cârmuitor. Deaceea ie§ii repede in tinda §i din dou5. särituri
ce fäcui pe o scarä, ce era a§ezata in tinda, ma urcai in pod,
unde ma vazui in societate cu o turmd de §oareci ce cdutau,
fdrä s'o poatä ajunge, o bucatá de coastä de porc afumatd,
spanzuratä inteun cuiu.
Noul vezuit, intrând in tindä, 'Ana a nu intrà in camera, i§i
scoase päldria §i, oprindu-se, intreba. cu un aer cavaleresc
dacd onorabila companie ii permite a se recomanda cine este
§i a-i face complimentele sale.
Eu atund, intinzându-mi gâtul §i plecându-mi capul, zarii
figura voinicului cavaler ; §i indatä recunoscui ca. este unul
din acei grozavi revolutionari, carele in seara de 29 Martie
striga mai tare : la arme, la arme! Deaceea, pe când el intra
in camera de oaspeti, eu, coborindu-mä, intrai dupd dansul.
Nu mä cunoa§teti, zise el, nu-i a§a.?
Iar eu, pentru ca sd scot pe toti din confuziune, zisei cu
un aer cam teatral.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1818 173

Dumnealui este fiiul logofatului Lupu Ba ls !

Tânarul se uita la mine, si ma intrebä de unde-1 cunosc.
Dupa ce-i spusei, mä mai ruga sa-1 facs cunoscut cu com-
pania in 'care se aflä, lucru ce-mi fu prea usor de fäcut.
Dar da-mi voie, domnul meu, sd te intreb ceva, zisei
eu. La vânat, sau la batalie de duci?
Nici la una, nici la alta, raspunse cavalerul razánd. Gan-
desc sä trec peste Siret. Nu ma ingrijesc de a va marturisi
dupil evenimentele dela Iasi, sunt persecutat i urmärit de
sbirii guvernului. Asa dara gândesc sa caut chip sa trec
peste hotar.
Da mâna incoace zisei eu ; suntem tot pe o cale.
Cum se' poate ? Dar dumneata, cine esti?
Junele aristocrat nu-mi fusese cunoscut deck din vedere.
Desi cu räposatul tata-sau avusesem mai veche cunostinta,
cu toate acestea, grid il spusei de numele meu, el nu avea
nici o ideie despre mine. El fusese din copilárie trimis in pH
straine la studii; ii facuse\ debitul in diplomatie pe lânga
ambasada turceasca din Viena, i de curând venise de acolo,
ca sä ia parte in trebile publice ale patriei. Dupa evenimen-
tele dela 29 Martie, el se strecurase cu multä greutate afará
de barierä, i trecuse la Coddesti, mosie a unchiului sàu dupa
mamat, Vasilica Ghica. Acolo venise i unchiul sail, care
scäpase pe bariera Socolei ziva mare, intr'o careta, imbräcat
femeieste ca o dama batrâna. Dar dupä ce ajunse la mosie,
aflä ca s'au dat ordine in sat ca sa-1 aresteze. Taranii ins&
cari in Moldova au mai mult respect catre proprietari deck
catre ocârmuire, se marginisera a-i spune. El atunci îi lua
vreo doi oameni credinciosi, cu cari se retrase prin paduri ;
iar nepotul säu, decizându-se a emigra, apucä drurnul Ro-
manului, cu scop ca sä treaca la mosia sa Bozienii.
Camaradul meu de fugà aproba planul ce-mi dedese arnicul
Negruti. Aratand insa ca vitele sale sunt foarte obosite i ca.
nu poate merge mai departe, amicul meu ii oferi i lui loc
,in trasura. Atunci junele Bals libera träsura sa.
Astfel plecaram cu totii, i seara de timpuriu pjunseram la
Buciumi, mosia bunului nostru

www.digibuc.ro
 PARTEA A DOUA

I.

Ajunserdm la mosia Buciumii pe la cinci ore dui:A amiazd

zi. Cea intai ingrijire a noastrd fu sd gäsim o cdrutd de sat,
care sa. ne ducd de aci. FAcuserdm plan ca sd trecem in
Ardeal pe la plaiul Grozestilor prin munti. Dificultatile erau
insd mari. Pasporturi nu aveam ; dar cat pentru aceasta, spe-
ram in ajutorul unui amic ce aveam la Grozesti, ingrijitorul
mosiei acesteia. Dar ca sd ajungem pand acolo, era de fäcut
cale ca de sase poste, si de traversat sate si orase ; apoi
drumuri erau mai multe, si urma sd. cugetdm a alege pe cel
mai ldturas, pentru ca sd. firn mai siguri.
Noul meu amic voia a trid indupleca sa mergem Intins la
mosia sa Bozienii, trecand prin orasul Romanului, de unde
Mai era cale ca de o ord. De acolo urma sd. gäsim trdsurA cu
cai mai buni, si un cdlduz de confientd, care sd ne ducd
peste franturi, Wand sd ne scoatä la Grozesti.
Tocmirdm dard o trdsurd tärdneascd cu doi cai si ne de-
ciserdm a pleca indatd ce va rdsdri luna, adicA pe la 10 ore
de noapte. Pentru ca sd. evitdm bänuielile ce am fi putut
atrage, in caz de a ne intalni cu cineva, ne cdpuirdm cu
niste haine ordinare, ca sd ne deghizdm. Camaradul meu hià
o manta de panurd neagra. cu glugd ; iar eu un contäsel
bldnit cam vechiu, ce mi-1 dete arendasul dela Buciumi. Astfel
am fi putut trece drept oarecari mazili, ce merg sd-si caute
procesele pe la tribunale.
Luna incepuse a lumina orizontele. Tdranul nostru träsese
la scarä. Preparativele noastre erau gata. Incepusem a ne lua
adio dela familia ospätätoare. Dar pe can& ne coboram, ca
sd. ne suim in träsurd, iatd CA pe langd gardurile curtii auzim
duruitura unei träsuri ce trecea. Dupd treaptidul sgornotos al
cailor si dupd.sunetul clopotului ce se auzia dela oistea trd-

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 175

surii, inteleserdm cd nu erà un trecAtor ordinar. TO intrará

in diverse banuiele ; iar noi ne opriram putin, ca sa ascultdm
In contro apucd träsura. Aceasta apucd drept la vale. Portarul
veni si ne spuse ed. s'a oprit la han. El fu trimis indata sd
cerceteze cine este ; ne aduse in curând räspunsul cd este
subchrmuitorul ocolului.
II.

AUTORUL IN PRIMEJDIE. Arnicul nostru Negruti ne zise ca

. sd mai stdm putin, pAnd se va duce
el insusi sd. vorbeascd cu dânsul cevd.. Aceasta o si fad'. Peste
o jurndtate ord., se intoarse si ne spuse ch.* subcârmuitorul se
afid in urmArirea persecutatilor politici.
Pe la trecdtorile Siretului se asezaserd vedete, cu ordine ca
&A aresteze pe mice trecAtori Mil ravas de drum, sau sus-
pecti. Prin sate se asezaserd strAji cu porunci strasnice, ca sd.
nu scape, sau sd. se doseascä buntupzicii ce se sculaserd in
contra domniei. Terorismul se organizà din ce in ce mai
viva's.
In asemenea pozitiune, ce erà de fAcut? Dacd plecam, eram
expusi a fi prinsi la trecdtoarea Siretului. Dad. mai stam,
expuneam casa amicului nostru la persecutiunile guvernului,
si noi tot nu scApam.
Cum o vrea Dumnezeu, zise ospAtätorul nostru, rämd-
neti aici. Mai stati pand maine seard in casa mea. Sper ca
nu yeti fi descoperiti. Subcârmuitorul este un bray bäiat, cd-
ruia i-am fäcut bine odatd ; si nu crez cd va aveà inimd sd-mi
calce casa.
Vdzând neputinta de a face altfel, ne deciserdm a rämâned.
Ne culcardm, dar cugetärile nu ne läsard sä dormim pAnd
aproape de ziuä.
A doua zi, subcarmuitorul veni la casa amicului meu, poftit
la dejun. Eu si cu camaradul meu de nenorocire sezurdm
inchisi inteo camel-5, de unde puteam auzi convorbirile agen-
tului autoritdtii.
Grele timpuri am ajuns, domnule, ziced el. Vai de acela
care are pacatele a fi functionar astdzi. Este silit q.desea s5,
facd si lucruri in contra inimii sale.
Cuvintele acestea ne cdzurd ca un plumb pe iinimd. Cre-
deam, de build seam& c.a. ele sunt introducerea unui pas
agresiv din partea sa. Ne inchipuiam cd. va fi simtit cevà
despre noi, si cd erà decis a face o perchizitiune.

www.digibuc.ro
176 G. SION

Si cine sunt acei pe cari ii mai cauta guvernul ? Eu nu

§tiu sa mai fi ramas vreunul din acei ce au luat parte la
29 Martie. Stiu cä i-a prins mai pe toti ; i-a prins, i-a legat,
i-a batut, i-a surghiunit... Ce dracu ? vrea sa-§i bata joc de
toata tara ?
Subcârmuitorul scoase din buzunar o lista §i citi numele
a vreo trezeci de persoane, intre cari erau §i ale noastre.
Dupa aceasta amicul nostru li spuse §i lui numele acelor
prin§i la la§i §i-i descrise pe scurt cele petrecute.
Multumesc lui Dumnezeu ca nu m'am intâmplat §i eu
in la§i, zise subcarmuitorul. Poate m'amestecam §i eu in tre-
bile acestea. Mai ales ca asta, precum vasz, erà o.manifestare
spontaneie §i pacificA, fArá arme §i MIA sumetie. GAsese ca
mAria sa Voda a facut o barbarie de cele mai uricioase,
chiar o nelegiuire.
Lucru cu atata mai crud, zise ospatatorul nostru, cá
gAse§te instrumente in Ora, cu cari sa faca asemenea neo-
menii. De ! acuma dumneata, de exemplu, cu ce inima ai
prinde pe cei din lista. §i i-ai trimete la locul torturelor ?
Cat despre mine, ar putea sà doarma in pace. Numai
sa simt eu undevA asemenea suflete generoase, §i m'a§ duce
singur sa le inlesnesc calätorie buna.
Greu imi vine a crede, adAuga amicul nostru.
Ce ? SA n'am parte de copiii mei §i de ce am mai scump
in lume, dacA nu-ti vorbesc in curAtenia inimii.
Cum Daca de exemplu ai simti cà sunt ni§te astfel
de oameni la mine, nu mi-ai calca casa ?
Asta este curata insulta ce-mi faci. Dar eu in a§à caz
te-a§ ruga sa. mä prezinti la ei, §i m'a§ crede muritorul cel
mai fericit, ca sä-i pot servi cu ceva.
Eu insa, drept sa-ti spun, n'a§ avea curajul ca sa te
compromit.
Multumesc de neincredere §i rog pe Dumnezeu sa-mi
dea ocaziune sa-ti dovedesc sinceritatea mea.
Convorbirea aceasta o ascultarAm cu mare atentiune ; dar
inimile ne bateau, de teama ca nu cumva amicul nostru sA
vie la bizara ideie de a-i spune adevArul, fiindca, cu toata
francheta ce aräta subcârmuitorul nostru, tot nu ne-am fi
putut increde intr'insul.
Dupa dejun, el pleca, asigurând pe toti despre lealele sale
intentiuni.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1843 177

LA VASILE STURZA. Pe valea Siretului, la o. po§tä i ju-

. mätate mai in jos de Bacäu, este mosia
Räcdciunii a regretatului Vasile Sturza
Acest bärbat, cu toate cä erà dintr'o ramurd cam depär-
tatd de familia domnului, erd reputat insä pentru patriotismul
caracterul sdu liberal. Deaceea el si el-A mai totdeauna dis-
gratiat de curtea domnului i träià izolat cu familia sa la
mosie, departe de sgomotul capitalei si de amestecäturile
politice.
Dupä mai multd chibzuire, ne hotärirdm a merge acolo.
Doud motive ne indemnau la aceasta intAi cd camaradul meu
Bals, care era cumnat cu el, voià sä-1 intAlneascd ; al doilea cA
daca ne coboram pe lAngä malul stäng al Siretului pAnä in
dreptul Rackiunilor, filnd drumul mai izolat de drumul mare,
am fi dat de o trecdtoare färd sträji. Apoi mai stiam cA dela
Räcäciuni pAnä la Grozesti, nu am fi avut de fäcut decdt ca
cloud poste, iar de acolo avAnd a trece tot locuri läturase, nu
eram expusi a fi
Frate, zisei amicului meu, fiindcä plecarea noastrd a 11-
mas pe disearä, voiu sä profit de ziva aceasta. DA-mi un cal
ca sä niA räpez la Giurgeni, sä-mi väz surorile.
Calul de cAlArie se aduse ; sdrii pe el si sburai ca vAntul.
1V.

Fusei nevoit In curand sä mai opresc goana calului, pentruck

indatä ce am iesit depe mbsia amicului meu, avui a cobori
o vale répede, pe care este asezat un sat numit Valea-Ursului.
Dar cum ajunsei de vale, ma urcai ca fulgerul pe dealul
Giurgénilor. Dupd ce md suii pe coama muntelui, md co-
borii pe coasta cealaltä i intrai in mänästire.
V.
Sub cuvAntul de mdnästire in genere se intelege locasul
acela care cuprinde o coniunitate de cälugäri sau calugarite
mai numeroasä ; iar acela care are numai servitori bisericesti,
sau un numär de monahi foarte restrans, se numeste schit
sau metoc.
Fostul membru al guvernului interimar din Moldova, care impreuna
cu Anastasie Panu preparA triumful dela 5-24 lanuarie, 1858, mai apoi
prim-pre§edinte la casatiune (Gii. S.).
C. sion, Suvenire contemporane. 12

www.digibuc.ro
178 G. SION

Giurgenii poartd numele de mlndstire, fiincicA are o cornu-

nitate de trei sute §i mai bine de maid '.
Apropiându-md de chiliile surorilor mele, ele imi ie§ird inainte
cu bratele deschise §i cu ochii plini de lacrdmi de bucurie.
0 ! dulce amor de frdtie I 0 dulci suveniri -de copildrie !
Pentru de-apururea voi yeti rdmâneà intipArite in inima mea,
§i md veti insoti pând la mormânt !
Surorile mele auziserd din gurile trecAtorilor despre eve-
nimentele dela Ia§i ; §i gat despre mine, Aveau tirile cele
mai confuze. Ipotezele, temerile, ingrijirile lor erau alarmante.
Una din ele i§i fdcuse pregdtirile ca sd piece la Ia§i, spre a se
incredintà despre soarta mea. Poate dar oricine sd-§i inchi-
pueascà ce impresiuue §i ce surprindere le-a cauzat nea§tep-
tata mea venire. Ele râdeau, plângeau, mA imbrAti§au, §i mà
intrebau mereu, dacd in adevär eram eu, sau vreo fantasmá
care se jucà cu ele. Le spusei toate aventurile mele, §i ele
ingenuchiard la icoana imbrdcatá in argint Maicii Domnului,
mo§tenire rdmasä lor-dela mama noastrA, multumind cd au
ascultat rugAciunile ce fAcuserd pentru mine.
MA delectai in petrecerea cea mai duioasd cu surorile mele
¡And in deseard. MA ferii insd a le spune despre intentiunea
mea de a emigrA, voind a evità noud sNieri in inimile lor ;
cAci aceste biete surori, In mine vedeau nu numai un frate
de inimd, dar chiar un pdrinte protector §i afard de mine,
in nimeni altul nu sperau! Le spusei cu toate acestea cá
nu am curajul a merge §i a §edeà la mo§ie, cd sunt decis a
trdi retras catvd. timp §i cd, de oriunde voiu fi, le voiu
scrie §i voiu face ce voiu puteà pentru ele.
Dupd ce am prânzit, am incdlecat §i am plecat, läsAnd pe
amdritele surioare cu lacrimile in ochi.

VI.
Intorcându-mA la Buciumi, nu avui a intArziA mult, cAci
fäcându-se seard trebuià sd plecdm, dupd planul ce fdcusem
de dimineatd. Cdruta sosi. Bagajele noastre nu cereau multd
bdtaie de cap : al meu se mArginià inteo geantA de vând-
toare, in care aveam cloud rânduri de primenele alb; ce-mi
dedese amicul meu Negruti (fiincicd eu nu putusem la.

1 Actualmente este un simplu schit tolerat, iar numárul maicilor abia

se urcä la 40 (GH. S.).

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 179

nimica din ale mele); iar al camaradului meu, ce era ceva

mai bogat, se mdrginia intr'un mic sac de voiaj.
Când eram sd ne suim in trdsurd, intrebai pe amicul meu
dacd era scump tocmit omul ce aveà sâ ne ducd. Intrebarea
era foarte inteleaptä, pentru cuvinte rafionabile, care nu pu-
teau trece din vederea bunului meu amic. Acesta mä intrebä
in ce stare se aflä. finanfele mele. li ardtai punga, in care
din intâmplare nu se aflard decat biefi doi galbeni aus-
triaci, 0 aceia incd foarte ro§i de pila zarafilor ovrei din
Ia§i. Cand vdzui aceasta, intrebai pe camaradul meu de nu
cumva este el mai bogat. El imi räspunse afirmativ, arätân-
du-mi trei jumätäti de irmilici (icosari) turce§ti de aur, de
care raserdm cu tofii. Negri* atunci imi cerù sä fac schimb
cu punga sa, lucru la care mä supusei cu amabilitate ; mai
ales cd, puindumi-o el singur in buzunar, o simtii mai fea-
t:Ana in greutate decât a mea.
Ne luardm adio, §i, suindu-ne in cdrucioard, plecarAm cu
inimile pline de incredere in steaua sub care Ìle-am fost
ndscut
VII.

Apucardm pe sub poalele muntilor râpo§i, ce sunt despre

malul stâng al Siretului. Avurdm a trece mai multe sate §i
pdduri. Cälätoria noasträ de§i, ce e dreptul, era destut de
romanticA, dar somnul nu ne prea !Asa sA admit-Am locurile
pitore§ti pe unde treceam. Camaradul meu dormià dus, cum
zic Moldovenii, fdrä a gändi nici la pericolul de a fi prin§i,
nici la frumusefile cerului de noapte, nici la scuturätura cä-
rutei. Eu, ceva mai poetic de natura mea, eram transportat
de fantazie prin oceanul azuriu al firm4mentului, §i mä ocu-
pam a impleti ghirlande din stelele ce culegeam depe bolta
cereascA. Cu toate acestea despre ziud =Pam ca top
prozaicii, tocmai când natura era mai incântätoare, când lu-
mina zilei se lupta sd spargA. intunerecul, 0 când cerul des-
pre Räsärit aräta aurora, cäreia nemuritorul Omer ii da degete
de crin, §i cdreia Românii it zic zorile.
Nu vd supdrati, scumpi lectori, despre lungimea ce fac,
prin descriptiunile acestea, operei mele. Stiu cd aveti nerdb-
darea de a mä vedea ajungând mai jute la capätul suveni-
rilor mele. Eu insumi a§ dori sd vä indestulez dorinfa ; dar
de ! ca muritor, nu pot merge decât pe fafa pämântului, nu
pot sbura nici ca ingerii, nici ca §oirnii. Inchipuiti-vd, pe

www.digibuc.ro
180 G. SION

langd acestea, cat timp cuprinde o noapte intreagA, petrecutd

in cdrufA, catd distanfd de loc am avuta trece pand in ziuä,
§i judecafi daca timpul acesta §i distanfa aceasta nu sunt
mai lungi deck frazele ce le vedefi aici.
VIII.

A doua zi, pela nouä ore de dimineafa, trecuräm Siretul

pe podul depe mo§ia Räcdciuni. Rand aici nu furrun supä-
rafi, ba nici mdcar intrebafi de nimeni. Eram ca in timpii de
pace : poate din neglijenfa subprefecflor, prin sate nu erau
puse niciun fel de strAji.
AjunserAm cu fericire la a§ezarea cumnatului camaradului
meu, onorabilul d-I Vasile Sturza.
Acesta ne intampind cu toatä mulfumirea unui suflet ge-
neros. Ne opri acolò la dejun §i la pranz, iar dupd aceasta
puse la dispozifiunea noastrd o trd§uricä cu trei cai, mititei
dar ageri, spre a urmà cälätoria noasträ. Aici camaradul
meu se cäpui cu o sumu§oard de bani, care il fAced de zece
ori mai bogat deck mine ; dupd care-mi propuse sä facem
o casA comund, lucru ce primii fárá nici o opunere.
Astfel plecardm dela Räckiuni pela patru ore dupd pranz.
De aici, Vaud sä ajungem in valea Trotuplui, avurdm a
trece mai multe §iruri de dealuri, pe ni§te drumuri nu destul
de practicabile.
Din norocire, vizitiul nostru cuno§ted calea ; altfel eram
expu§i a ne rdtAci prin muljimea väilor variate §i a drumu-
rilor incalcite prin cari am trecut.
Ajunseräm, cu ziuä Ind, in valea Trotuplui, in dreptul
satului Slobozia, unde raul Tasläului se impreund cu rAul
Trotu§ului. TrecurAm amandoud raurile acestea, unul prin
vad, altul pe pod, §1 pela zece ore de noapte sosiräm la
mo§ia Groze§ti, ce este sub poalele Carpafilor.
Trecand pe langä un han ce nu era departe de curtea
boiereascä, vAzurAm o mare mi§care §i auzirdm voci sgomo-
toase. Nu infelegeam ce putea sA fie, §i nici voirdm a sta
ca sd intrebäm, judecand a fi mai infelept ca sä trecem in
tAcere, pentru ca sA nu insufldm prepusuri.
Poarta curfii boiere§ti se deschise §i intrardm in casA. In-
grijitorul mo§iei, cu care aveam veche cuno§tinfä, se afla la
masA imprtund cu vreo alte patru persoane necunoscute.
El, cum mä väzù, se sculd §i ne salutd franfuze§te, spuin-
du-mi a ne aräta cd. nu §tim romane§te. Ca orp inteligent,

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 181

el intelesese ca in astfel de timpi i imprejuräri, eu nu avearn

ce cautà pe aici fara un motiv extraordinar. Asà dara indatä
furäm prezentati catre asistenfii necunosculi, ca maiestri
la fabrica de sticlarie, ce se aflà pe mosia aceasta. Ne pofti
dup.' aceasta la masa, unde mâncaram, cu toate ca. nu prea
aveam pofta.
Ospatarul nostru cu toate acestea Ora foarte ingrijit. Noi
nu eram mai linistiti, neputând intelege nici cauza pentru
care el ne recomandase ca strdini, nici caracterul oamenilor
ce erau cu noi la masa.
IX.

LA COSTACHE BALASESCU. Cum ne scularam dela cina,

ospätarul nostru cerù permi-
siunea dela ceilalti oaspeti ca sa. mearga sa ne indice camera
de culcare.
Indatä ce ne bAgá intr'o camera laterala, ne intreba ce
imprejurdri ne aduceau. Ii spuseram pe scurt cA voim sa ne
inlesniasca mijloacele de trecere in Ardeal.
Pentru numele lui Dumnezeu, zise el, trebuie sa va
faceti nevazuti indata de aid.
Cum, ce fel ? de ce ?
Vazut-ati .oamenii cu cari ati sezut la masa ?
$i-apoi ?
Acestia sunt doi subcarmuitori cu ajutoarele lor. Tot
satul e In picioare. Tofi slujitorii dela doträ subcarmuiri
o multime de plaiesi i mazili armati sunt aici in_ sat.
Pentru ce ?
Pentru ca s'a intAmplat o mare posna.
Ce Intamplare ?
Patru tineri dela Paris, Malinescu, Leca, Cozadin
Chinezu, viind din Ardeal, dupa ce au trecut frontiera, au
venit astäzi dimineata aici la han. Subofiterul de granita,
care stationù In sat, viind la ei si cerându-le paspoartele, in-
data ce väzù ca sunt veniti dela Paris, dupa ordinele ce
avek ii invita sa treaca granita indärät. Ei se opusera. Sub-
ofiterul atunci le declara cA sunt arestati, i ca dupa ordinele
ce are trebuià sa-i trimitä la lasi. El si iesi din camera In
care tinerii se aflau, inchizand usa pe din afara. Dupa aceasta
veni In curand cu patru slujitori, ce aveà la dispozitiunea sa,
si cu cativù säteni. Dar indata ce acestia se arätard la poarta
dou5. gloante suerara pe una din ferestrele camerei

www.digibuc.ro
182 G. SION

arestatilor ; un glonte lovi pe un slujitor in pept i-1 culcä

mort pe clipa ; cellalt lovi pe subofiter in falcd, si-1 culcd §i
pe acesta la pämânt. Slujitorii §i sátenii se fäcurd indatd
nevdzuti, impreunä cu toti oamenii din han. Tinerii atunci
sparserd up, §i ldsändu-§i bagajele in camerd, plecarä prin
mijlocul satului cu pu§tile (doi din ei aveau pu§ti) pe umere,
§i intrard in mufti. Amândoi subcarmuitorii cei mai apro-
piati au venit cu toate puterile lor indatä. S'au impänat toate
drumurile, toate potecile, pentru ca sd-i poatä prinde. Sub-
ofiterul träe§te Ina, cu toate cá glontul i-a sfärâmat falca
stângä §i a trecut prin vinele gâtului pe sub ureche. Poate
cu ajutorul doctorului dela Targul Ocnei, care-1 cautd, sd
scape. Judecati dal-A in ce pozitiune ne afläm §i ce putem
sd facem.
Ap dard ce este de fäcut ? intrebai eu.
D-vaasträ, sd yd.' odihniti pand dimineatd. Sub numele
de Nemti, precum v'au väzut subarmuitorii, deocamdatä
nu insuflati niciun prepus ; sunteti In toatä siguranta. Dacd
voiti sä §edefi câtevä zile la fabrica de sticle, pot sd và apz
fdrä nici o temere. Nu vä pot lush' garantà de yeti puted trece
peste hotar. De voiti a face aceasta mai curând, alt chip
nu §tiu decât sä N/A duceti pe drumuri läturap, pâtiä la
Focpni ; §i de acolo sä treceti in Tara Munteneascä.
X.

Ne culcardm in camera ce ni se destinase.

Ospdtätorul nostru se numià Costache Bäläpscu ; Dum-
nezeu sa-i facd tärâna ugLarä ; caci nu târziu a murit sär-
manul de epidemia holerei !
Rand ad ne-am strecurat bine, zisei amicului meu. Dacd
norocul ne va fi tot ap de favoritor pâtiä in capätul odiseei
noastre, vom puteâ zice cd suntem ndscuti lute() zodie fericitä.
Sa nu ne felicitdm ap de curând. Cine §tie capritiurile
hazardului. Rand nu ne vom veded trecuti peste Milcov, de
pericol nu stintem scdpati.
Eu sper ca vom scdpà prea bine. Avem sá trecem prin
locuri tot nebägate in seamd. Dar pe mine má incurcä nu-
mai un lucru : nu cunosc drumul pänä. la Panciu.
Rand acolo il cunosc eu, zise amicul meu Bal§. M'am
dus de multe ori la Panciu, dici tatäl meu aveà vie acolo,
§i mergeam mai in tot anul.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 183

Dacd e a§A, mergem bine ; cáci dela Panciu la Foc§ani

cunosc eu drumul.
Convorbirea cdtai s'o scurtez. CAci auzind sgomot in odaia
de alAturi, cunoscurAm vocile iubitilor no§tri subcârmuitori.
Ei, ai dracului pehlivani ! ziceA unul din ei. Auzit-ai
curaj la dân§ii ? SA tragA ei cu pu§ca chiar in mijlocul satului.
i astea toate, pentru ca sd ne dea de lucru. Dar, adicA,
intre noi fie vorba, cam aveau §i dreptate bietii MO. Sub-
ofiterul s'a purtat cam räu. Intâiu ca. el, dacd aveA ordine
ca sä nu lase pe tinerii dela Paris sd vie in tail, trebuià
sd-i fi oprit chiar la granitä §i SA fi stat s5.-i opreasca chiar
de acolo. Al doilea cA, dacd a vAzut cA se opun de a se
intoarce, trebuià sA cumpäneascd pozitia unor caractere ho-.
tArite ; mai ales cA pentru ni§te asemenea oameni, cari nu
puteau fi considerati ca fäcätori de rele, trebuiau luate altfel
de mAsuri.
Dar sA lAsAm asta deoparte. Haide sA facem catagrafia
lucrurilor lor. latä cloud geamantane §i trei sacu§ori de voiaj.
Nevoie mare nu avem ca sä vedem ce cuprind ; cheitele lor
sunt aici. Bietii MO, n'a avut timp sä-§i ia nici cheile !
SA. vizitdm intâi sacii... A ! iatä ni§te hârtii. Bun !... lacA
chiar paspoartele lor e despre numele lor suntém asigurati
acuma. Putem zice cA-i avem ca prin§i. Fall pasport, Nemtii,
cum i-ar prinde, i-ar pune la dubd... 0 ! foarte sigur. Wine
dimineatA sA dAm de §tire la vama nemteascd.
Adicd, zAu! n'ar fi oare mai bine sh-i lAsAm cu Dum-
nezeu ? Cine §tie I Poate cä sunt bäleti buni. Adica de ce
sA punem atâta du§mAnie §i stAruintä ca numai deck sA-i
prindem ? ,
E§ti nebun. Dar crezi tu cA dacA i-am prinde, n'am cA-
pätà multumire dela govern ?
Ce muttumire ? 0 sit ne facd pitari, cel mult medelni-
ceri. Ce mai lucru!
Macar atâta ; atunci avem drept sa intrAm intre alegä-
torii de deputati.
DA-o la dracu de cinste. Eu, drept sA-ti spun, nu puiu
nici un temeitr pe ranguri. Pe lânga asta sunt sigur cA peste
zece ani cu decretele de boierie avem sA ne lipim ferestrele.
Asta e vorbA... dar ian sA mai vedem ce mai au dom-
niorii in borfele bor.
IncepurA dupd aceasta a ntimärà veste, pantaloni, cAma§i,
i alte márunti§uri, ce puteau sA aibA ni§te studenti. Apoi
onorabilii subcârmuitori gäsirA cu cale a le imparti intre ei,

www.digibuc.ro
184 G. SION

pentru ca sä nu mai osteneascA curierii a le duce pe la Ia§i,

lucru ce li s'a pärut foarte legitim.
XI.

SPRE PANCIU. Abia se cräpase de ziuä, §i auzii bätând

In fereastrA. Eu, cel intâiu, mä de§teptai §i
vAzui cà era ospätätorul nostru, care ne indemnà sA plecAm.
Sculai pe camaradul meu, care aveà poftä sä se mai legene
In visuri. in mai pufin de zece minute furAm gata. Luaräm
dulceafä i cafeA neagrA,.dupä tabietul boieresc, ie§irAm afarä,
ziserAm adio d-lui BAlá§escu §i ne urcaräm in echipajul
nostru.
Erà o zi foarte frumoasA. Dad. fiu ne-am fi aflat in con-
difiunea de proscri§i, am zis cA facem o dlAtorie sentimen-
tal& o partidä de plAcere. AfarA de frumusefea cea veselä
a zilei, apoi ne bucuram §i de o cale desfätätoare : trecem
ni§te delurele §i ni§te vAlcele adornate cu päduri sau cu
dumbrävi, cari Infäfi§au ni§te adevärate grädini naturale. Eu
adesea cädeam In extazia incântämântului ; §i une ori a§d
eram de cufundat in meditafiunile mele poetice, Indt uitarn
cA mä aflu lângA un amic prozaic, §i de o naturA cu totul
diferitá de a mea.
Pe aproape de apusul soarelui, am ajuns In Panciu.
Acesta este un orA§el, ca §i Odobe§tii, situat intre dealuri
coperite cu vii. Locuitorii säi sunt in genere proprietari ai
viilor cari le cultivA. Ora§ul acesta este pita vesel, nu numai
pentru pozifiunea lui cea pitoreascA, dar §i prin locuitorii sai.
In adevär vinul care se varsä pe acolo cu atâta irnbel§ugare,
care se gäse§te ark de ieftin, a comunicat locuitorilor o
umoare cleapururea veselä. Ori incotro de Intorci, auzi läutari
cântând §i oameni jucând ; melancolia sau Intristarea n'au
loc de ospatare pe aici chiar de se aratä câteodatä, trec
ca cAlAtoare, trec prerum treceam noi atunci. Cu drept
cuvant s'ar crede cinevA intr'un ora§ mitologic, intre Satiri,
Fauni §i fii ai zeului Bacchu.
Am tras la o carciumA, care 4veà o odaie comunä pentru
trecAtori, cu toate cä. in ironie se numià hotelul veseliei.
CArciumarul, ca orn de omenie, ne oferi o cämärufä care
o pAstrà pentru persoane de considerafiune. 0 mesufA alb&
douä scaune de tei, douA paturi rustice a§ternute cu scoarfe,
formà tot mobilAmântul camerei noastre.
Dupä cât ne informaräm dela un bäiat inteligent al hote-

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 1b5

lului nostru, in Panciu locuesc i cativa boieri bogati. Cuno§-

team cateva nume de ale persoanelor ce-mi numise §i voiam
sa. ma duc sA le dau vizita ; dar amicul meu, cu o prea
dreaptä intelepciune, ma opri, pentru ca O. nu dam banuieli.
Ne inchiseram in camera noastra. Gasind cu cale a ne face
toaleta pentru a doua zi, a§a precum hotarisem sa plecarn
prea de dimineatä, ne puseram ca sa ne radem. Cama-
radul meu, pentru ca O. se fad. necunoscut, i§i rase mustä-
tile ; §i, ce e dreptul Dumnezeu, se fäcuse foarte urit. Baiatul
care ne aduse apa. calda !Idea de nu mai putea ; radeam
eu ca sa-i fac pläcere.
XII.

Dar, eu, din cand in cand iscodiam pe baiat.

Cine este politai aici ? il intrebai.
Politai ? dar ce mancare e asta ?
$i diavolul de bäiat incepe a rade, tiindu-se cu mana de
inima. El nu §tia ce va sa zica. politai §i nici auzise asemenea
cuvant. Dupa ce îi explicai, imi spuse curat ca. de asemenea
slujba0 primejdio§i i-a ferit Dumnezeu.
Dar macar privighetor (subcarmuitor) nu aveti ?
Ba, privighetor avem. El §ade chiar peste drum. Dar
acuma nu este acasa. E dus ca sä ridice plaie§ii.
Ce sä faca cu ?
Ca sa pazeasca tara de buntu§nici.
iara§i incepe a rade, scarpinandu se la ceafá.
Ce buntu§nici, mai baiete ?
Stiu eu ce mancare or fi ? Poate cA sunt boieri de cei
cari i§i rad mustatile.
$i iar radea diavolul de Mat.
$i sunt pe aici buntupici de aceia ?
Ba ne-o ferit Dumnezeu ! Ei sunt numai la ora§e mari...
Aici n'au ce cäuta.
Si ce-or sA fad plaie§ii aici?
A§a... sa-i duca la Foc§ani, poate Ca' sä vie pe acolo
buntu§nicii.
In mijlocul glumelor acestora noi ne raseram. Dupa aceasta
zisei baiatului ca : 'Ana ce-or veni plaie§ii, sa ne pazeasca
de buntu§nici, pentru ca sài dam un bac§i§ bun a doua zi.
Iar diavolul de Mat ie§1 hohotind.
Cu chipul acesta, aflaram ca suntem in fata cu re§edinta
subcarmuirii §i ca se concentrau plaie§ii la Foc§ani.

www.digibuc.ro
186 G. SION

AvurAm subiect destul de important, pentru ca sä conver-

sAm o bunä parte din noapte. Ingrijiri §i temeri destul de
naturale ne cuprinserä. Cu toate acestea, increzuti in zodia
noastra cea fericitä, adormiräm in fine cu cea mai mare li-
ni§te sufleteascA.
Pe la miezul noptii, mä de§teptai intr'un räcnet. Deschisei
ochii §i väzui pe camaradul meu in picioare, in mijlocut
camerei.
Ce este, frate ?
0 secAturä... am visat cA mä bäteam cu plAie§ii; §i am
särit, färA sä §tiu cum, in mijlocul casei.
PAcat cA nu e bäiatul aici, ca sh aibA de ce rade.
Nu-i nimica : i-om spune maine dimineata §i l-om face
sä razA.
Ne culcardm iarA§i §i ne legAnarAm dupä aceasta in visuri
delicioase.
and a rAsärit steaua diminetii, Miatul otelului, dupä or-
dinul ce-i dädusem, veni de ne de§teptA. Ne spälaräm, ne
gAtirAm, bäurAm Cate un pahar de apä cu zahär in loc de
dulceatä, §i plecarAm puind un sorocovät (sfant) in /liana
Miatului nostru. El särutä moneda §i rase cu o poftä nespusA.

XIII.

SPRE FOCSANI. TrecurAm inch' cateva dealuri §i valcele,

paná sä ie§im din podgoria Panciului_ La cea
depe urmA vale ce avem a trece, ne coboriräm, fiindcA era
prea repede. De acolo se desvelia inaintea ochilor o pano-
ramA de cele mai grandioase.
esul Siretului, impreunat cu §esul Putnei, infAti§au a
campie nemärginitA, prin care se vedeau licárind raurile acestea
ca ni§te §erpi de argint.
Satele, presärate pe ici pe colea : turmele de vite, risipite
in toate pArtile : plugurile date pe brazdä prin locurile cele
mai mänoase ; splendoarea In care toate päreau a sträluci
sub razele aurite soarelui de primävarä ; toate acestea inältau
sufletul märet al poetului §i al omului de ininit Iar departe
spre miazAzi, departe ca la douA poste, se zäria un punct
distinctiv, un glob scanteietor ce ie§ia dintr'o negurä subtire
ce ploua peste orizont ; acesta pärea a fi un ce cu totul fe-
nomenal. Intreband pe un Wan trecätor, aflarAm cä ceeace
se vedea era turnul unei biserici din Foc§ani. Prin urmare
de aci vedeam distanta ce aveam de fkut.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 187

Dupd ce ne coborirdm de vale, apucardm calea Foc§anilor

peste §esul intins §i nemarginit, pe care-I admirasem de-
pe deal.
Caii no§tri, mititei §i iubiti, ne duceau in treapädul cel
mare, ca când aveau nerdbdare de a ajunge mai curarkd la
locul destinat, pentru ca sd. scape de noi. Nici cäldura, nici
praful nu ne supdrau : admirarea naturii, rasetele §i glumele
acompaniau sufletele noastre. Ne credeam lute() adevdratd
cAlAtorie poeticd, inteo adeväratd preumblare de petrecere ;
uitardm cd eram proscri§i, dad. o imprejurare nea§teptatd nu
ar fi venit sd ne aducd. aminte de situatiunea noastrd.
SA vedeau Foc§anii ca la o jumdtate po§tä inaintea noasträ.
Ne opriserdm pentru cateva momente, ca sA mai räsuflAm
caii, sub o salcie mare §i pletoasd ce era in marginea dru-
mului. Atunci, uitându-ne indArät, vedem o trupd de cäldreti
cari veniau destul de tare. Nu ne inchipuiam ce putea sd
fie §i nici nu cutezam a intreba pe un trecAtor ce se oprise
odatd cu noi sub salcie.
Ce sont des hommes armés, zise camaradul meu, care
avea vederea mai bund.
Nu crez, zisei eu.
FArd nici o indoialä, adaugd el tot in limba francezA.
latá se vdd pu§tile lor lucind la razele soarelui.
Dar ce dracu, rAspunsei, de unde sd. fie cavalerie pe
aici ?
Pldie§ii... iaca plde§ii, zise trecdtorul nostru necunoscut...
Breee ! dar multi sunt : par'cA trec peste sutä.
Ce pläie§i, ne spui, färtate?
La Foc§ani de. aseard inch' se a§tepta sd vie ni§te pldiei
dela munte... pentru buntu§nici.
Partons ! zise camaradul meu.
Ne aruncardm in träsurd, §i deterdm biciu cailor, cu toate
cA eu stdruiam sd mai stdm, ca sd md pot uita la cavaleria
plAie§eascA.
Fuga e ru§inoasä, dar e sdnAtoasd. ; zise camaradul meu.
Nu e timp de fAcut poezie. Cine §tie? Poate CA ace§tia vin
chiar dupä noi ; mai ales cA §tim Inca dela Panciu despre
intrunirea pldie§ilor. -

Dar oare nu cumva se petrec in tard Ind. ceva hicruri

serioase ? Nu cumva a prorupt ceva räscoale prin districte ?
N'ar fi mai bine oare, ca in loc de a cAutá sä fugim, sd ne
mai oprim ?... Eu nu-mi pot explica : Cum a§à fArd de cuyAnt,
aceste ridicdri de oameni armati ? Poate ea' este ceva.

www.digibuc.ro
188 G. SION

Orice si oricum sd fie, trebuie sd gräbim sä ajungem

la Focsani.
XIV.

FOCSANII. In astfel de convorbiri si ipoteze, mergand re-

pede si ultandu-ne mereu indärdt la cAldrimea care
pärea a se tine& de urmele noastre, intrardm la Focsani.
Cu toate cd. nu aveam nici un fel de rävas de drum, nu
intampinardm insä nici o impiedicare ; fiindcd Focsanii, ca
toate orasele Moldovei, nu aveau (nici au pand acuma) ba-
riere.
Traserdm la o carciumà pAcAtoasä, pentru ca sd fim mai
putin expusi de a fi luati la ochi de politie, sau de spionii
sAi. Intr'o micd. cämärutä mobilatä cu un singur pAtut, a--
ternut cu o singurd rogojinA, aduserdm toate bagajele noastre.
Dupd o jumätate de ord, timp pe care-1 intrebuintarAm
ca sä ne facem toaleta, iesirAm ca sd mergem sit vedem in-
cotro vom apuca. Nu iesirdm incd pe poartA, si iatd CA ve-
dem multime de popor grdmädindu-se la poartd. Cauza acestei
grämädiri era ca sä vazA venirea pläie0lor, cari intrau in oras.
Acestia erau simpli tärani, vanAtori dela munte. ArmAtura
lor consista in flinte tdränesti, care, desi proaste si cu cre-
meni, insä stiu a culca ursul cel puternic §i soimul cel iute.
Costumul lor era mai uniform : sucmane sau zeghi albe,
nddragi sau itari de land albi, cAciuli de oaie sau 'WAHL
Caii lor, de toate culorile, erau in genere mici, dar iuti si
pietrosi. La oblancul fiecdruia, atarna o traistä cu merinde.
Scopul intrunirii lor era, precum aflaram, pentru ca sA dea
mand de ajutor prefectului, spre a comprima orice revoltd
s'ar arAta undeva.
Trupa care o vAzusem era ca de o sutd de insi tot unul
si unul, voinici si spAtosi, gata si buni pentru orice treabä
mai build.
XV.
Dupd ce asistarAm la acest spectacol, iesirdm pe ulitd, fdrd
a sti in cotro apucArn §i fArd a cuteza sä intrebdm pe cineva.
In adevAr camaradul meu nu venise niciodatd prin Foc-
sani. Eu cu vreo doisprezece ani in urmA trecusem odatd
pe aici, dar nu-mi rämdsese in memorie mai nimica. Stiam
nunkai cd este o &NA, care se chiamä Milcov, care fAcea.

www.digibuc.ro
 DIN AND', 1848 189

Hotar Intre ambele principate, §i cä pe acolo trebuià §d. trecem

la Munteni.
Eu avusei neglijenfa a ie§i Mil schimbare de toaletà : eram
intr'un surtuc negru §i cu ni§te botforfi lungi, cari cam
bäteau la ochi. Vedeam cd se cam uità lumea la mine, dar
nu-mi Inchipuiam cd m'ar fi putut recunoa§te cineva ; mai
ales cd. nu §tiam Toe atunci sa fi avut cuno§tinfe prin acest
ora§.
Dupä ce am trecut mai multe strade in dreapta §i in stânga,
cdutând mereu ca sä däm peste garla Milcovului, ne pome-
nirdm intr'o stradd, care, dupa bogäfia präväliilor ce aved,
dam cu socoteald cd este strada principalä o oraplui. Ne in-
doiam insd dacd pe aici puteam da de Milcov. In nerdbdarea
mea de a mä informa mai curând, intrai intr'o prävdlie, Id-
sand pe camaradul meu in stradä. .

Uitändu-md prin prdvälie, md. gändii indatä ce a§ pute&

sd targuesc, ca sä. md pot da in vorbä cu bäiefii ce-mi re-
comandau marfa lor. Cerui o pereche de mänu§i.
Alt nimica, domni§orule ?
Nimica, rdspunsei.
Poftili mdnu§i glacés ?
Nu, fräfioare ; mânuqi de voiaj.
Poftifi mänu§i de vizità sau de.bal?
Nu §tiu juck rdspunsei.
Domnul e strein ?
Dd-mi mänu§i, mdi frate, §i mi-mi tot lua. dopros.
Domni§orule, dacä-i trece la Munteni §i-i veded cd-fi
iau dopros, O. §tii cd se chiarnd tacrir. Poftim mänu§i... de
mdtase minunatd... trei Oar* perechea.
Foarte bine... poftim paralele.
Mulfumim domni§orule.
Ascultä, frafilor ? Vázut-ai pe cäpitanul Sonfu astäzi pe
aici ?
Da, domni§orule ; adineaori a trecut spre casä.
Departe e casa ?
Vä voiu aräta-o Indatä.
Ie§ind cu mine pand In scara präväliei, imi spuse sä merg
tot la vale, §i dupa ce voiu trece podeful Milcovului, sd apue
la stânga. Dupä aceste indicafiuni, gäsind pe camaradul meu,
apucaräm calea arätatä.
Cum trecurdm podeful, ca când simfii un aer de räcoare,
cu toate cd soarele era destul de fierbinte.
A ! acum putem räsuflà in siguranfä.

www.digibuc.ro
190 G. SION

De ce? ma intreba camaradul meu.

Fiindca am trecut in Tara Munteneasca.
Cum ? unde e hotarul ?
Podetul care 1-am trecut. Acuma sá intrebäm de omul
care ne trebuie.
XVI.

IN CASA CAPITANULUI SONTU, Fàrá multa bataie de cap, ne:

meriram casa cäpitanului Sontu.
Cu aceasta onorabilá persoana, eu avusesem vechi rela-
dar nu ne cuno§team decat prin corespondenta.
Intrand in cash' §i spunandu-i de numele meu, ne imbra-
ti§aram ca ni§te vechi amici. In scurte vorbe Ii spusei im-
prejurarea ce ma aducea, §i se felicita de ocaziunea ce venia
a mä putea indatorà. El ma incredintä ca. cat de curand vom
apätà pasporturi §i träsura, ca sä apucäm calea spre Ardeal.
Amabila sa consoartä, incredintandu-se ea noi nu manca-
sem, cu toate ca. era pe dupa ora pranzului Foc§enenilor, ne
Improviza foarte repede un pranz delicios.
Ne aflam inteo expansiune de fericire cu totii. Eu §i cu
camaradul meu uitaseräm toate termerile, ingrijirile §i bataile
de inimä ce 1e suferisem Wand aci. Ospätätorii no§tri, din
partea lor, ne märtirisiau toata fericirea lor cA ne-au putut
vedea in casa lor. Convorbirile, de o parte §i de alta, intre
rasete i glurne, curgeau mai mult asupra evenimentelor po-
litice.
Dar in mijlocul veseliei care ne delecta, vad deodatä pe
doamna Sontu sculandu-se cu fata schimbatä §i mergand
repede spre fereasträ.
Vai de mine? ce sä fie oare ? zise ea. Ce cautä oare
dorobantii 6.§tia ?
Bun ! zisei eu. Te mai miri ? Se intelege ca pe noi ne
cauta. Dar spune-le, te rog, cucoanä, sa nu ne supere, cáci
§edem la masä.
t kcamaradul meu, cat §i ospätatorul nostru, se sculara
repede dela masä, palizi la fata §i deconcertati. Eu insä nu
ma mi§cai, panä nu terminai de mancat piciorul unui puiu
fript, cu care mä ocupam.
Capitanul Sontu §i cu sotia sa ie§ira afarä, §i se pusera in
vorbä cu tistul de dorobanti, care era la scara. Eu imi aruncai
ochii §i vazui, depe fereastra, toatä curtea ocolita, pe din
.afara, cu dorobanti armati cu pu§ti §i cu pistoale la brat'.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 191

Doamna Sontu, palidä la fatä, infra in casA §i, frangan-

du-§i mâinile, cu lacrAmile in ochi, ne spuse cA dorobantii
au ordin sA ne prindä.
XVII.

Si de ce atata supdrare, doamna mea ? Te rog porun-

ce§te o cafea neagrä, cAci e cam de mult de cand n'am
mirosit aceastä bäuturA. Cat despre dorobanti, nu vA supä-
rati. Eu voiu face ca indatA sä vä scuteasa de a-i vedeà.
Doamna Sontu ie§i, ca sä zicA sA aduca. cafea.
Ei, lucru dracului ! zise d-1 Sontu intrand.
Ce spune tistul de dorobanti? 11 intrebai.
Spune ca ispravnicul dela Moldova, urmärindu-vA panA
la casa mea, a venit la ispravnicul nostru §i a mijlocit ca
sA vA prinzä.
Carnaradul meu, luand deodatä un curaj demn pentru im-
prejuräri extraordinare, scoase capul pe fereastrA §i strigA pe
tistul de dorobanti inAuntru.
Eu ji zisei : bravo !
Tistul intrA §i ne salutä cu politetä.
Pe cine cAutati voi ? 11 intrebA camaradul meu.
Pe dumneavoastrd, domnilor.
Dar cine suntem noi ? Stii dumneata.
Tocmai fiindcA nu vA §tim, domnilor, voim sä facem
cuno§tintä.
E§ti un obraznic. Nu §Iii tu cA ai a face cu un om
care e rudA cu vodA al täu ?
Nu §tiu, domni§orule, dar mA bucur cA aflu de aceasta.
Porunca mea este asta : SA ridic pe doi boieri ce au venit
la d-1 cApitan Sontu §i sA-i duc la d-1 ispravnic.
Cine este ispravnicul vostru ?
D-1 Scarjat Filipescu.
Ei bine, du-te i ii spune cA aici este un
auzitu-m'ai ?
Am auzit, domni§orule.
Ei, dacA ai auzit, du-te §i ii spune ca sA vie dumnealui
aici, de are poftà sä facA cuno§tinta. Ie§i afarA.
Tistul se intoarse militäreVe la stanga irnprejur i e§1. Eu
inceppi a rade cu hohot, fiindcA in intervalul acesta imi
bäusem cafeaua §i eram prea multumit de mine. AstA data.
fäceam haz.

www.digibuc.ro
 192 G. SION

Bravo, amicul meu Bal§! bravo ! A§a-mi place sd te

väz : mare la inimd, maret in nenorocire.
Ha, ha, ha !
Astfel râdeà camaradul meu.
Nu trecii un pätrar de ord, §i vAzurdm pe tistul de do-
robanti intorcându-se. Dupd ce intrà in casä, amicul Bal§
Il intrebd :
Ei vine ispravnicul ?
Nu poate veni, domnule. A zis cd nu te cunoa§te ; §i
cu toate cá dore§te sá te vazd, dar zice cd. mai bucuros ar
vrea sä te vazä pe dumneatà mergând la dumnealui ; mai
ales cd. e dupa masä §i Ind. nu e imbrdcat.
Este un orn obraznic ispravnicul dumitale, intelesu-m'ai?
Domnule, mi-a poruncit ca sd. nu md despart de dum-
neavoasträ, pand nu yeti merge acolo.
Cu atât mai mult ! Te poftesc sd mä a§tepti.
Dupä aceasta ne consultardm ce trebuie sä facem.
Ei, lucru dracului ! zisei. Intrardm in cursä tocmai când
ne credeam mai siguri.
Asta e vina dumitale, imi zise camaradul meu. Dacd.
nu ie§iai in botforti pe ulitd ; daca nu te duceai sä-ti cumperi
mdnu§i; daca nu te puneai cu lumea la vorbd, nu ne-ar fi
simtit nimeni. Poftim : acum ce facem ?
II faut avaler la pilule.
Camaradul meu se fäcuse ro§u ca un rac fert, fiindcä avu-
sese poftd sd se mdnie pe mine, il lAsai sä se mai lini§teascd.
Dupd aceasta il fäcui sä inteleaga cä vocea intelepciunii ne
dicteazd sd ne supunem soartei. El erd de ideie ca sd ne
opunem ; ba Inca, cu un pistola§ ce aveà in buzunar, ziceL
cd-i vine sd dea in dorobanti, pentru ca sä faca pe isprav-
nicul sä vie la noi, sä vazd cd. nu suntem hoti.
Dupä ce insd. ii demonstrai cA cu pistola§ul acela erà cu
neputinta sä extermineze treizeci de dorobanti ce impresurau
casa, cd in fine §i dorobantii aveau pistoale §i pu§ti, cu cari
ar fi lost nevoiti a se servi, amicul meu intelese cd eu erarn
mai intelept. Cu toate acestea nu se puted impacd cu ideia
ca sd meargd panä fa ispravnic escortat de dorobanti ca un
criminal : asta nu-i venià nicidecum la socoteald. Dar in
cele depe urmä il luai de brat §i ie§irdm amândoi in curtea
cäpitanului onfului, dupd ce ne luardm adio dela con-
soarta sa.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 193

XVIII.

PR1N51. Dupä ordinul tistului ce era langa noi, toti do-

robantii se intrunird la poartä, i acolo se impär-
tira in cloud unii, puindu.ne pe noi la mijloc.
Se adunase o multime de lume, ca la un spectacol. Mai
pe toate fetele celor ce se uitau la noi se veded intipärit un
au' de compätimire. Deodatä imi veni ideia cd aceastd lume
ce ne privid, necunoscând Imprejurdrile noastre, puted ca
sä-§i inchipuiascd cá suntem ni§te hoti. Deaceea mä adresai
catre cei ce erau mai de aproape, §i zisei in glas tare.
Nu suntern criminali, oameni buni I Suntem ni,te cul-
pabili cd ne iubim prea mult patria.
Suntem boieri i fii de boieri, adaugd camaradul meu.
Tistul ne zise cu bini§orul ea ar fi mai bine sa täcem,
cäci altfel ne punem in pozitiune ridicold. Cam Elva dreptate
bietul orn ; dar cu toate acestea, in aprinderea noastrd, II
tratardm de un orn räu crescut, de brutal, -- mi se pare
IncA cd camaradul meu ii därui i cfitivä mägari fiinded
dacd puned temeiu pe cuvântul nostru de onoare, noi ne-am
fi dus la ispravnic §i fail de escortä.
Certându-ne astfel cu tistul de dorobanti, intrardm in
curtea dornnului administrator.

XIX.

Casa, in care locuid acest important personaj, erà o casa cu

cloud rânduri. Introducându-ne pe up de intrare a randului de
jos, väzuram la stânga-scara care urcA sus. La capätul de sus
§i la cel de jos al scärii, erau postati câte doi dorobanti ar-
mati. Ace§tia, la infätiprea noasträ, intinserd pu§tile spre noi,
§i strigard ca sa stäm pe loc. Nu a§teptardm mult, i deodatd
ni se arata in capul de sus al scärii un om inalt, care, de§i
imbrdcat intr'un halat lung, dar dupa figurä imi aduse aminte
de tipul faimosului Don-Chiwt dela Man§a.
Ce cäutati dumneavoastrá, domnilor, aici?
Suntem adu§i de dorobantii dumitale.
De unde sunteti?
Dela Moldova.
Aveti paspoarte ?
Nu avem.
Dad. -nu aveti, sunt silit sä vä spun cd trebuie sa vd
intoarceti In tara de unde ati venit.
G. Sion, Suvenire contemporane. 13

www.digibuc.ro
194 G. sióN

Asta e o infamie, zise camaradul meu. Gände§te la ce

faci, domnule adminitrator. Noi nu suntem oameni de rând.
Noi fugim din Moldova de terorismul guvernului de acolo.
Guvernul Moldovei vd reclamä, si nof, dupa conventie,
suntem datori a vä trädà.
Conventiunea este pentru fäcätori de rele, addugai eu.
Si protestäm in numele M. Sale domnitorului Bibescu, fiindcd
noi nu suntern decât reste emigranti politici, pe cari nu-i
prevede conventiunea.
Poftiti jos in cancelarie si mai asteptati acolo.
Tistul de dorobanti ne aratá o camera. Intraram. 0 masd
de lemn alb si neacoperitä, cu un cälimar färä condeie, cloud
lavile lungi, si cloud dulapuri inchise, formau toatá mobila
camerei noastre. Douä ferestre despre gradina, cari dau pu-
find lumind camerei, erau ingrädite cu niste gratii de fier
foarte solide.
Asta semänà mai mult a inchisoare, decât a cancelarie.
XX.

in critica pozitiune in care ne aflam, nu ne trebuià decât

sperantd si curaj, cloud' calitati sufletesti pe cari Dumnezeu
nu le-a impartit in aceea§ dozá intre muritori.
Ei bine ! ziceà camaradul meu, de vor veni lucrurile
oricât de räu, crez ca. lung timp nu vorn suferi.; si apoi
vom aveà drepturi dare patrie.
Ce fel l ziceam eu, sa. ne mägulim cu ideia de a ne
face martiri? Mersi! eu unul pentru asà titlu nu am poftd
si la ash onoare nu ambitionez ; iar ideea de a-mi cal:AU
drepturi, o gust si mai putin. A servi patriei, sau a face
cuiva bine, este lucru prea frumos ; dar a le face acestea cu
scop de profit privat, este egoism. Asta ar fi tot una cu
ideia cä, dacä irni place a-mi tined mâna totdeauna in mâ-
nusi albe profumate, apoi sa. pretinz dela mâna aceasta a-mi
face versuri frumoase, Mil sd-mi bat capul cu cugetarea.
Acest paralelism parabolic de moralä Mat asupra amicului
meu un efect mare; cáci urrna a râcle cu un hohot de cele mai
voioae. Dar pe când cugetam a prelungi convorbirea intr'un
ton mai serios, ne pomeniram cu tistul de dorobanti intrând.
Aveti arme ? Domnilor. Vä poftesc sa le depuneti.
Camaradul meu, care aved un pistolas de buzunar, se
adresd la mine si md intrebd in limba francezd ce trebuid
sa facä. Eu ii spusei sa dea arma.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1S48 195

El erà de idefe contrarie : nu-i venià la socoteald sd se lase

cu totul dezarmat. In fine ii demonstrai ca." arma ce aved
nu-i puted fi de nici un folos ; si c'd dacd n'a fäcut nimica
cu ea inainte de a yeni la inchisoare, apoi dupd toate legile
lumii, ca prizonieri, nu puteam sta cu armele in buzunar.
El atunci il dete tistului si ii recomandä sä nu-1 piardä,
caci il are ,suvenir. lar eu fäcui precum fácir mai târziu hu-
noristul Saphir când Vinditzgretz a declarat Viena in stare
de asediu ; scosei un condeiu de plumb, ce aveam in portofoliul
rneu de buzunar, si-1 detei tistului, zicând : asta este arma mea.

XXI.

Tistul hid arrnele noastre si iesi râzând. Peste câtevd mi-

nute, intrá la noi insusi administratorul, ne mai având fried
de pornirile noastre belicoase. Cu mare mirare il vazuräm
deschizând bratele sale, lungi si uscate, si intinzându-le asu-
pra noasträ, ca sd nè imbrätiseze. Ne cera mii de scuze
pentru mániera brutald cu care fuseräm primiti pând aci. Ne
spuse CA pozitiunea sa este dificild si critica ; cd ispravnicul
dela Moldova stdruie pentru extrádarea noastrá cd ordinele
sale sunt aspre cd. responsabilitatea sa e mare ca-I doare
inima de pozitiunea noasträ, §i ca...
Bine ; dar IAA.' ce s'o hotäri cu noi, in temnita asta ai
sa ne tii ? intrebai eu.
Allons donc ! quelle idée I poftim sus I Sunteti oaspetii,
iar nu prizonierii mei.
Iesirdm din inchisoarea ardtatä, si trecând printre cloud
rânduri de dorobanti, ce erau dela usa noasträ pânä la ca-
pul scarii, ne urcaräm sus. In capul scdrii de sus mai erau
doi dorobanti, si la usa salonului alti doi.
Administratorul ne pofti, si intraram in salon.
Acolo gäsirdm pe ospatätorul nostru de mai 'nainte, pe ed.-
, pitanul Sontu, pe administratorul din partea Moldovei, care
imi erà cunoscut, o dama tânärd, care Oreà a fi de cask si
alte catevä individe, .

Dup. ce fäcurdm o salutare generala in dreapta si in stânga,

precum se cuvine la niste oameni de societate, administra-
torul ne prezentd la sotia sa, la dama despre care vorbii mai
sus. Dar deodatä i se opri vorba pe buze, caci nu stià care
din noi era Sipn si care era Bals. Eu II scosei din ametiturd :
ii prezentai pe camaradul meu Bals ; si administratorul atunci
ma prezentä pe mine.

www.digibuc.ro
196 G. SION

Rana. a nu face cuno§tinta mai intimA cu persoanele din

salon, administratorul din Moldova veni la mine §i ma. im-
brati§a. Ne aratA parerea sa de rau, pentru pasul ce a fost
silit O. faca. Ne spuse ca. numele noastre nu-i erau cunos-
cute inteun mod oficial ; cA nu are nici un fel de instructiune.
relativA la persoanele noastre; ca. ne putem intoarce fArA nici
o grije in Moldova, §i cA garanteazA pentru nesupararea
noastra.
Dar atunci, zisei eu, peniru ce starue§ti aici ? lasd-ne
In pace.
A ! asta nu se poate. D-voastrA ati trecut granita fArA
papport, §i aceasta este un pas osAndit de lege.
Moldova vA reclamA ca supu§i ai sAi §i nu puteti ie§i de-
al cu voie §i cu formalitatile cerute. Istetul administrator ne
luà de copii ; credea ch cu atâta u§urintA ne va face sA ne in-
toarcem in Moldova. Dar vAzAndu-ne indaratnici, declarA cu
solemnitate adminisiratorului muntenesc cA cere estrAdarea
noastrà dupa conventia ce este intre ambele tari, §i cA-1 face
responsabil pentru orice urmare contrarie.
Administratorul muntenesc, fdra a zice nimica, se uita in
dreapta §i stânga, §tergAndu-se mereu de sudoare. Dar doamna
consoarta sa, trecând pe administratorul moldovean de o parte,
II §opti ceva §i-I Mai sA iasä din salon.

XXII.

TrecuserA mai toti din salon intr'o odaie lateralA. Rama-

seseram numai noi §i cu doamna de casa. Amicul meu se
preumblà confuz cu mari §i de§i pa§i prin salon ; iar eu mA
pusesem sA fac cuno§tinta mai de aproape cu doamna de
casA.
Aceasta persoana, de§i nu prea kumoasa, avea o figura
simpatica, cu o expresiune angelica. Destul de junA, pentruca
sa se bucure Inca de fericirile vietei, cu toate aceste pe fata
ei, pe fruntea ei, in cAutatura ochilor sAi dulci §i scânteietori,
intrevedeam oarecare suferinta sufleteascA, care-mi fAcea o
IntipArire dureroasa.
Abia avusei timp a-i adresa chteva vorbe, §i deodatA fusei
intrerupt de sotul sAu, care infra. In salon.
Acest orn era de naturA curioasa ; caracterul sau era atat
de indecis, Incht nu putea cineva conta pe .sinceritatea sau
pe bunA credinta sa ; cu toate aceste avea un suflet prea bun,
§i in naivitatea sa márturisia ca nu §tia ce sA facA cu noi.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 197

Imprejurarea noastra atat de tare il pusese in fata cu da-

toriele sale de functionar 0 cu acele de om de societate, incat
facuse din el o fiinta confuza §i nenorocita. Spre a-1 face ca
sä se lini0easca, inainte de a-1 lasà sä vorbeascd ceva, luai o
vioatä ce vedeam pe piano 0 i-o pusei In mand, spuindu-i
di am mare pofta sd auz un vals de ale lui Straus sau vreo
simfonie de ale lui Mozart. El ILIA vioara ma0nalice0e,
uitandu-se in ochii mei, §i. cu un suras straniu pe buze, in-
ton& o arie deliranta din Somnambula.
Atunci figura sa cea lungäreata luase o forma atat de pa-
tetica 0 de ciudata, incat persoana sa pentru un poet pareà
fantasticä, de acelea cari le descrie Hoffman In pove0ile sale.
Dar sbdäärrn... pocne0e o coardä !... Eu atunci luai vioara,
§i o pusei la locul ei. Dar... ce efect minunat face muzica
asupra sufletului ! Omul nostru atunci se 'Aril mai lini§tit 0
mai vesel. El se adresä la Doi §i rie spuse cd e gata sa faca
tot ce-i vorn cere, numai sa fie a§a incat sä nu se compro-
mita in ochii guvernului ; cad ne märturisi CA nu voqte
sä-0 piarzá postul pentru noi. ,I\Ioi ii ceruram ca pentru un
caz a§à exceptional sa faca un raport special la minister, §i
sd urmeze apoi dupa deslegarea ce va primi. El primi in fine
propunerea noasträ ; dar ne cerù cuvantul -de onoare ca nu
vom cerca a ne evadà din casa sa, pe cat tirnp vorn fi pri-
zonierii sai ; §i pentru aceasta, el ne promise a ne trata ca
pe ni0e oaspeti, iar nicidecum ca pe ni§te arestanti.
Dupd aceasta administratorul nostru pregati a trimite o
stafeta la departamentul din läuntru printr'un curier extra-
ord i n ar.
Eu, aducaridu-mi aminte de oarecari cuno0inte ce aveam
mai de mult in Bucure0i, facui o scrisoare catre tIn amic,
amintindu-i pozitiunea mea §i rugandu-1 sd faca ce va puteà.
Rugai pe administratorul ca sa trimita §i scrisoarea mea im-
preuna cu stafeta. Administratorul, luand scrisoarea mea 0
vazandu-i adresa, ma intrebä dacd cunosc in adevar pe a,ela
cäruia o adresam. Dupa ce-i raspunsei afirmativ, el ma im-
bräti§a, zicandu-mi cá suntem scapati.
Pentru ce crezi asta ? II intrebai eu.
Pentruca Costachita Filipescu este un favorit al lui Voda.
Dupa aceasta, administratorul recomandä curierului ca sà
dud mai intai scrisoarea privata dupa adresd §i apoi stafeta
la minister.

www.digibuc.ro
lOb G. SION

XXIII.

Cu toate cä chIcluseram cuvantul de onoare ca. nu vom

cerca a ne evadà ; cu toate cd eram In adevär tratati cu toate
pohtetile §i afabilitätile putincioase; cu toate ed in toate mi-
nutele ascultam declaratiunile cele mai infocate de dragoste
dela administratorul nostru ; cu toate acestea, adeseori sim-
tiam starea noasträ de prizonieri. Libertatea, de care credeam
a ne bucurd, era mai mult iluzorie decat realä. Dacd voiam
sä deschidem .qoaptea up camerei noastre de culcare, tre-
huià sd gäsim, aproape de pragul nostru, Cate doi dorobanti
culcati, dar de§tepti, cari ne intrebau cu politetä ce poftim, §i
ne spuneau ed. sunt pu§i spre serviciul nostru. DacA iar4i
deschideam fereastra despre grädind, ca sä respiräm aer sau
sä admirdm luna §i stelele, räsäriau jos, printre arbori,
lucind oarecari baionete ce pdreau a fi purtate de ni§te umbre
de borobanti, cari se preumblau ca ni§te somnambuli. Dacä
peste zi avearn pofta a ie§i la preumblare, träsura ispravni-
ceased ne ducea oriunde, dar un dorobant impistolat ne
acompania pe caprd ; dad. eram pe jos cate doi sau mai
multi, se fineau pe departe de p4i no§tri.
Camaradul meu atat era. de indignat, hick imi comunied
ideia de a cerca sd fugim.
Dar ce vom face cu cuvantul de onoare care I-am dat
ispravnicului ?
Dar ce face el cu cuvantul nostru de onoare ? Ce In-
semneaza ace§ti dorobanti pe la u§ile §i ferestrele noastre ?
Ce insemneazd ace§ti ochi de Argus neincetat .tintiti asupra
noasträ ? Asta este o insultd, dispret,, cätre cuvantul nostru
de onoare.
Camaradul meu avea cuvânt. In curand Ind incredintai §i
eu cd cuvantul de onoare ce dedeserdm nu mai eram datori
sal tinem, pe cat nimeni n'a pus credintä in el, Dar martu-
risii 6 eu nu aveam curajul a pune in lucrare aseminea cer-
care. Camaradul meu atunci mai zise ca sh las treaba aceasta
asupra lui.
XXIV.

Eu, uuul, incepusem a simti o pläcere In starea mea de

prizonier. Toatä ziva primiam vizite dela onorabilii foc§eneni,
cunoscuti, §i necunoscuti, ce veniau sä ne vadä. Afara de
vizitele aceste, de call incepusem a md säturà, aflam o deo-

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 199

sebita pläcere in societatea ospatatorilor no§tri. Administra-

torul, cu tot caracterul sau de om blazat, posac i pes;mist,
aveà insa un talent minunat pentru vioara ; adeseori imi
.transporta sufletul in regiuni poetice, cu tonurile ce iesiau de
sub degetele sale. Amabila sa consoarta, când nu era che-
mata spre a-1 acompania cu clavirul, prea rare ori canta sin-
gut* cu toate cá erà destul de forte in instrumentul acesta.
Dar când degetele sale incetau de a atinge coardele, când
ma dam in convorbire cu ea, ma punea totdeauna in pozi-
tiune de a o admira. Educatiunea ei distinsa, instrucliunea
solida cu care erà dotatä, inteliginta sa superioara, ideile li-
berale, simtimintele sale patriotice i liberale, delicateta ma-
nierelor, dulceata expresiunilor in cari se reflectà sufletul sau,
faceau din ea o fiinta poetica i o femeie foarte distinsä.
Dar mai cu seamä cu ingrijirile sale minutioase, cu interesul,
compätimirea i temerile ce aräta pentru pozitiunea noasträ,
ajunsese a ma face sa o privesc ca un adevarat inger de
mângâiere pentru sufletele intristate depe acest paint-Int.
puteà oare sâ fie altfel o nepoatä a fratilor Golesti, carora
cu drept cuvânt li se dase numele de Grachii României ?
Fie ca, citind rândurile aceste, sa-si aduca aminte c'u fericire
de zilele acele cari au fitcut-o neuitata pentru sufletul meu!
Mergeam mai in toate zilele (se intelege cä cu dorobantii
dupa noi) la grädina publicä din Focsani. Aceasta grädinä,
situata chiar pe marginea hotarului ce despartia Moldova de
Muntenia, era, precum e i astäzi, locul de intalnire al socie-
täfii din ambele provincii. Acolo se dau reprezen-
tatiunile artiOlor ambulanti ce se intampla a trece prin acest
oras. Acolo, la sunetul muzicii lautarilor, in serile de vara,
societatea merge de ia aer si se räscoreste cu inghetata sau
cu cafea. Acolo, intr'un mic foisor, existä i un biliard sdrun-
cinat (acuma) de loviturile biletelor a sute de ofiteii ai osti-
rilor straine ce le-a pläcut a se preumbla prin Odle no istre.
Deosebita pläcere, pentru care ne duceam mai cu dina-
dinsul in grädinä, era pentru ca sä ne ocupäm de politica
zilei. Acolo gäsiam oameni de felurite colori, i prin urmare
aveam ocaziunea a ascultà sau a hid parte in felurite con-
E timpul i locul sá spun aice ca administratorul sau prefectul, despre
care am vorbit, era raposatul Scarlat (sau dupa cum ii zicea lumea
Charlot) Filipescu Cand au aparut suvenirile mete in 1660, el crezandu-se
ridiculizat prm calificati% ele ce dam figurii sale a trimis sa-rni ceara sa-
tisfactiune. L-am facut insa sa se convinqa ca nu avea dreptate, mai ales
ci nici pomenisem numele sätt (Gu. S.).

www.digibuc.ro
200 G. SION

vorbiri. Afard de chestiirnea noastrá, care pentru moment

atragea curiozitatea Foc§enenilor, la ordinea zilei era §i ches-
tiunea celor exilati peste Duna:re.
Lectorii i§i aduc aminte, de bund seama, din cele ce am'
spus in prima parte a suvenirilor acestora, ca unsprezece
tineri fuseserd expediati din Ia§i in cdrute de po§td,._ legati §i
fericati, sub escortä de soldati, ca sä fie expulzati pentre Du-
nare. Istoria acestor martiri meritä a fi urmaritä.

SOARTA CELORLALTI Din Ia§i ¡And in Galati, ei avurä a

PROSCRISI. suferi mult din cauza brutalitätii solda-
tilor ce compuneau escorta lor. Ei nu
full tratati cu mai multd atentiune decat criminalii ordinari,
and se trimit la muncile publice. Unii, bätuti §i stalciti incd
in cazarma din Ia§i, avurd mai mult a suferi pe cale din
cauza legáturilor ce le strangeau manile indärät, din cauza
caldurii de peste zi §i a räcelilor de peste noapte. In ase-
menea stare ajungand in Galati ei furd incarcerati iarä§i In
cazarmd pentru cloud trei zile, pand sd se inteleagd adminis-
tratiunea cu autoritdtile turce§ti. Aceasta fdcandu-se, ora por-
nirii se determind, cu marea fericire a arestatilor, cari doriau
cat mai curand sd vadd cd li se schimbd soarta, sperand ca.
brutalitatea turceascä va fi mai suferitd ca cea romaneascä.
0 barcd militard, din acele instituite pentru paza margi-
nilor Dundrii, cu o companie de soldati, fu destinatd a tran-
sporta pe arestanti la Mdcin. Prizonierii furd adu§i intre cloud
§iruri de soldati dela cazarmä !And la port, §i acolo sdrird
voio§i in barcd. Polcovnicul Mi§inca, care comanda garni-
zoana din Galati, fuse insdrcinat cu comanda bdrcii.
Prizonierii cerurd voie a luà oarecari merinde, lucru ce li
se acordá färá nici o greutate. Amicii binevoitori din Galati
se grdbird a aduce ce gäsird mai la indemand : paini, §unci,
mezelicuri, §i chiar o ladd cu vinuri strdine, pe cari vdzan-
du-le polcovnicul Mi§inca, i§i rdsucia mustätile, fiind cd-i pläcea
O. tragä la mäsea cu toti conationalii sdi Ru§i.
Publicul numeros de dame §i de orä§eni, ce era pe mal,
tea mai mare parte cu lacramile in ochi, asista la aceastá
imbarcare ; cdci in adevär nimeni nu §tia care va fi soarta
acestor fii iubiti ai Moldovei ; nimeni nu §tia unde erau sd
fie trimi§i §i ce soartá ile era destinatd. ; ba incd un sgomot
surd se raspandise cd Au sá fie impu§cati chiar pe bared sau

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 201

aruncati cu mainile legate, in mijlocul Dual-6. Pe timpul

de absolutism §i de teroare de atunci, lumea credea putin-
cioase toate infamiile §i nelegiuirile.
Dar când se dete ordinul pentru plecare, când barca se
deslipi de mal, se auzirä o mie de voci zicând un adio, care
semäna cu un tipät de durere. lar proscriO se depdrtard in-
tonând cantecul de mängâiere al Girondinilor,
<Mourir pour la patrie,
4C'est le sort le plus beau, le plus digne d'envie».

XXVI.

Dupä ce se depärtard mai mult *de Galati, proscri§ii ve-

nil-a la un fel de veselie. Lada cu vinuri se deschise ; câteva
butelii se destupard, §i tofi ridicara câte un toast pentru fe-
ricirea patriei, din al cdreia san se vedeau expulzati. Polcov-
nicul, invitat a !LA. §i el parte la acest toast, lud cu multu-
mire o butilcä, care se intâmplase a fi cu maderä, §i, puind-o
la buze, o läsá sa se scurgä toatd pe gâtlejul säu cel insdat.
Niciodatd polcovnicul nu bäuse mai cu poftdo-bäuturd mai
delicioasd1
Dar dupd toast veni §i pofta de mâncare incepurä a se
sfâ5ià franzelele, salamurile §i jambonurile. Unul din pros-
cri§i, rupând o päine, gâsi, cu marea sa mirare, o bucatä
de hârtie. Nu apucase insä a o deschide, §i polcovnicul puse
mána pe ea. El se insärcind a o ceti. Cuprinsul ei era :
«La Niacin or sa vä ducd. Curagiu I»
Aha I zise el. Astá este adevärat. Acolo vA a§teaptä pilaf
§i cu§chebac de cele mai bune §i mai gustoase.
Aceste zicând, el sort:pi o butilcd de §ampanie.
Proscri0 aflarä cu cale a utiliza pofta de bäuturä a pol-
covnicului ce-i conducea, i incepurd a-1 indesà cu butilcele,
cari se värsau in gâtlejul säu ca in vasul Danaidelor. Dupd
ce-1 aduserä in stare de a-I pune sä cânte ca cucul, ei ince-
purd -a delectà §i pe soldati. Ace§tia negre§it cà erau prea
bucuro§i ca sd imite pe cdpitanul lor. Ocupati cu destupatul
butilcelor, vasla0 fâceau alene datoria lor. Orele treceau
pe nesimtite, §i barca mai mult retrograda in loc de a
inaintà.
Un vânt ce incepuse a sufla despre Apus, se opunea §i
mai tare la inaintarea bArcii. Polcovnicul, cu toate cd era
trecut cu deochiul de multe butilce ce de§ertase, totu§i vedea

www.digibuc.ro
202 G. SION

seara viind, färä a-si puted da cu socoteala de ce n'a ajuns

insa la locul destinat.
Deaceea incepù a strigd cu injuräturi muscdlesti ca
traga mai tare din lopeti.
Barca merged pe lângá malul stâng al Dunärei.
Proscrisii puteau salutd Incá de aproape pichetele de grd-
niceri români, cari le intorceau saluturile cu pusca la umär,
väzând epoletele ofiteresti si bandiera milliard moldoveand.
XXVII.
Mdcinul este situat in fatd. cu Bräila.
Acest oras incepuse a se veded.: dar ca sä ajungd acolo,
trebuià sä traverseze nu numai Dunärea, dar i o mated' ve-
che, pe al cdreia mal se aflä Mäcinul ; si pentru aceasta
trebuiau cel putin cloud ore, lucru ce nu-1 putuse calculà.
polcovnicul, care desertase atâtea butilce nenumärate. Pe lângd.
aceas.ta, lucrul erà foarte greu, cdci valurile se fäceau din
ce in ce mai amenintatoare i vântul se schirnbase intea
adeväratä vijelie. Soldatii deClarard Ca nu au curajul a se
departa de mal si a se hazardà in albia Dundrei, fard a se
expune la un pericol neapärat. Astfel barca se apropiese de
pe când soarele da loc välului negru al noptii.
Atunci polcovnicul nu vedea alt chip decât S5-. se opreascd.
peste noapte in Bräila, si de acolo a doua zi sá treacá pe
prizonieri la Niacin.
El se intelese cu autoritAtile din Bräila pentru aceasta ;
desbarcându-si prizonierii, ii luá intre pusti ca sd-i dud.* sa-i
inchiclä la cazarmd.
Intunecase de tot. Cerul, acoperit de nori, amenintà a ploaie.
Prizonierii urmau cu bätäi de inimd pasii neregulati ai sol-
datilor cart îi inconjurau. Cti toate acestea isi dedeserä cu-
vântul ca sá se strecoare dintre pdzitorii bor. Unii din soldati,
dupd cum se crede, erau chiar initiati intru aceasta ;
ametiti de bduturd, mergeau masinalmente, dupa ordinul
capului lor. Când convoiul se indreptà pe ulita carantinei,
care duced si la cazarmd, prizonierii, fäcändu-si semn, de
odatä se debandard; iesind din mijlocul soldatilor, apucard
fugind, unii in dreapta, altii in stânga, care incotro, pe ulitele
laterale ce le veniau inainte.
Aceasta se fAcù cu atâta iutealä si cu atâta dibdcie, incât
mai nici nu bägaserá de seamä soldatii. Un suboficer insd,
observând lipsa prizonierilor, comandä soldatilor sd stea.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1S4b 203

Ce este? intrebd polcovnicul.

Au scdpat arestantii, zise suboficerul.
Ce ? cum ?... cum ? Dupä dânsii, baieti L.. sd-i prindeti ;
sau de nu, vd impusc !
Soldatii, dupa acest ordin, incepurd si ei a alergA pe ulite,
fäcând alarmd pentru prinderea fugarilor.
Se dete indatd de stire la cazarmd, si ostasii munteni au
inceput a impänà toate ulitele, si a edutà sa pund mâna pe
Moldoveni.
Fugarii nostril isi fdcuserd planul ca O. nävaleasca la lo-
cuinta consulatului englez, si sd se pund sub protectiunea sa.
Dar necunoscänd nici unul casa consulatului, alergau rasletiti,
care incotro, cercetând, intrebând, bdtând pela porti necunos-
cute, fugind indardt când da cu ochii de patrule, si fard a
se puteà intalni ei intre ei. Soldatii, cari ii urmdriau, au fost
pus mâna pe sase din ei ; iar cinci, unul dupd altul, ne-
merind casa consulatului care o cdutau, intrará acolo si
gasirä mântuirea.
Cei prinsi, a doua zi furà transportati peste Dundre si
dati in primirea aianului de Mdcin, care, dupd instructiunile
ce aved, ii trimise sub pazd la Stambul. lar ceilalti rämaserd
in casa consulatului englezesc. Autoritdtile locale, neputánd
cdlcd domiciliul consulatulu4 nu puturd decât a pune pazd
de jur-imprejur.
XXVIII.

FUGA AUTORULUI SI A LUI Patru zile trecuserd de cand ne

LUPU BALS DIN F005ANI . aflam sub arestul administratorului
de Focsani. Erd Sâmbdta Pastelor,
si cea mai strdlucith si mai frumoastt zi de primävard. Eu
má sculasem de dimineatd_ si coborindu-mä in gradina ce
era in dosul fasei, mä desfatam in admirarea frumoasei
naturi si a brânduselor, ce rdsdriau sub picioarele mele. Imi
veni pofta sà fac versuri, caci asta e boala celor ce s'au
deprins a rirrià si le-a intrat in cap nebunia de a se face
autori. Nu md intâlnisem de demult cu muza mea, fiinda.
,ea imi iesià inainte numai când eram in singurdtate si izolat.
Atunci o v4zui viind, cu pasi rari si cu fata melancolicd. Dar
pe când credeam cá mä apropiiu de ea, pe când md gdtiam
sd ma arunc in bratele ei, deodatd. Ind lovesc cu nasul de
ceva... Cc erd ? Un dorobant ce cätà sd. mi-o dispute !
Fire-ai al naibei ! zisei eu, dar ce dracu cauti p'aici ?

www.digibuc.ro
204 G. SION

Venii si eu sá te váz cum te preumbli.

Ei, ce naiba ! gänditi c'o sä fug ?
Ba nu ; stiu eu cd asta n'o poti face dumneatà fdrä
de mine.
Ei, prea bine. Du-te si lasa-mä in pace, voiu sä rämäiu
singur, cad am sä scriu cevä.
Ce sä. mai scrii, domnule ? Acuma nu-i vreme de scris.
Nu sti dumneatà cd astázi trebuie sä vie curierul dela Bu-
cure§ti ?
Ei si-apoi ?
i-apoi cum socoti dumneatà c'o sä fie treabd, dacä te-orn
duce dincolo si te-om cla pe mâna celui cu guler ro§u ?
Foarte bine, dar lasd-mä in pace acuma.
ca cum voiam a md desface de el, îi intorsei spinarea
apucai spre fundul grddinii. Cu toate cA vorbele acestui
glumet deocamdatä ma puserä pe cugete, dar in curând cdzui
in reveriile mele poetice si md afundai inteo lume irnaginard
de poezie si de feridre.
Nia md bucurai mult de aceastä desatare, si deodatd
iaräsi dau peste dorobanful meu cu ochi de Argus.
Ei bine, ce dracu ! tot in calea mea ? Nu te poli uità
de departe la mine si sä mä lasi in pace ?
Vezi dumneatà, domnisorule, adicd nu te supärà : md
uitam la ulucile astea.
Ei, ce ai cu ulucile ?
Väzând ulucile astea adicd. nu te supárà ziceam
in gândul meu : n'ai decât sa dai cu piciorul si sä-li deschizi
drumul afard.
N'ai nici o grije, afurisitule! cä nu fug eu ; ci du-te la dracu!
Nu fugi, asta-i vorbd. Adidà nu te supärd : dad. eu a§
deschide ulucile astea, dumneltà nu te-ai duce ?
Nicidecum, fiincla am dat cuvânt stäpânului täu sA
stau pe loc.
Dar, adicä nu te supdsà, dacä ar fi noaptea si 1i-us
zice Ca' : "Ind o trasurd te asteaptd ca sä te duci unde-i vrea ?...

XXIX.

Nu apucase dorobanful a termind fraza, si deodatä I

vázui cA fuge repede, ca când l'ar fi chemat cineva.
Imi intorsei capul si mä uitai dupd el. ti vdzui intâlnin-
du-se cu camaradul meu Bals ; si dupa câtevd cuvinte ce
schimbä cu el, iesi din grädinä.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 205

Dupa obicinuita bunä dimineatä a camaradului meu, ii

spusei scena comicA ce aVusei cu dorobantul. El rase de
odatä cu o placere nespusa. Apoi luand un ton serios V
misterios, imi spuse in limba franceza ca el s'a inteles V a
cumparat pe dorobanti, ca sa ne inlesneasca scaparea.
Atat fui de surprins, incat nu §tiam ce sa ripostez. Zisei
numai atata cà eu nu am curaj. Camaradul meu atunci se
facit foc de manie, §i cu o mie de cuvinte ma conjurä ea
sa nu fac nebunia a ma opune.
Ei bine, ce fel ? Cum o sa fie asta ?
Cel mai ugor lucru. Diseara au sa se culce toti de vreme,
fiincica maine e PaVile. Atunci ne coborim in gradina ; V
iatA, prin coltul acesta, dam cloua scanduri la o parte V ieVm
afarA.
Bine, frAtioare ; dar gandeVe-te bine. Asta ar semana o
mi§elie intreaga. Numai galerienii cauta sA scape cu chipul
acesta.
Allons done, lasa poezia la o parte. Ce e in mana, nu-i
minciuna. Maine vine curierul dela BucureVi ; cine Vie cu
ce deslegare se intoarce ? Si ce-o sa fie de noi, daca vom
intra pe mana gazilor ? Cel mai cuminte lucru este ca in astä
noapte, numai decat sa scapam.
Bine, dar unde sa ne ducem? incotro sa apucam ? curn
sd mergem ?
Asculta. Dorobantul cu care ai vorbit, este un craiu V
jumatate. El mi-a promis ca ne intovarA§eVe oriunde ar fi.
El a V pregAtit o franghie cu care sä ne coborim pe fereasträ.
Acuma ne trebuie o trasurA, sau niVe cai V un pasport.
Va sa zicd ne trebuieVe totul.
Sa md ierti dumneata, totul era ca sa avem pe dorobant
in discrettunea noastra. Cat despre trasura V pasport, cred
ca le vom capata mai u§or.
Ce fel ?
Nu-ti pasa. Vei vedea.
In momentul acesta, un fecior ne anunta dejunul.

La dejun lira parte V un Italian negutator din Foc§ani,

care venia foarte des sä ne vaza. Acesta era totdeodata V
reprezentantul consulului englez din 14, fiindcd in Fogani
mai era vreo doi sup4 ai Marei Britanii, cari nu puteau trai
fara protectiune. D-1 Calcani era original ca un Englez §i re-

www.digibuc.ro
206 G. SION

volutionar ca un ttalian ; deaceea el cdpätase o mare afec-

tiune pentru noi, crezându-ne revolutionari para focului.
Dupd ce ne sculardm dela masd, trecurdm in salon. Socie-
tatea se fdcuse numeroasd prin sosirea unor persoane cari
veniau mai in toate zilele sd ne viziteze.
Ce faceti ? imi zise d-1 Calcani. Aici aveti O. petreceti
Pa§tele ? Când vine curierul dela Bucure§ti ?
11 a§teptdm pe maine. Dupd venirea lui, vom §ti ce vom
lace §i unde vom .petrece Pa§tele.
Camaradul d-tale este mai intrepid. Pe dumneatd te vdz
cam indiferent de pozitiunea asta. In astfel de timpuri, cre-
de-md, nu e bine sd fii a§A.
Vorbe§ti prea enigmatic, rdspunsei eu.
Eu crez insá cd enigmele mele dumneatà le deslegi prea
bine. Dacà socoti cd nu ai amici pe aicia, te in§eli. Vin im-
prejurdri mult mai critice : omul scapà când voe§te.
Dar când nu vede posibilitatea ?
Aceasta stA in curajul §i täria de caracter a omului. Cu-
teazd §i vei puted.
Vorba aceasta má cam puse pe gânduri. Imi treca indatd
prih minte ideia §i planul camaradului meu. Deaceea dupa
câtevA momente de continentd :
Ascultd-md, zisei Englezului meu, s'ar puteA oare gAsi
o trAsurd §i un pasport pe diseard ?
Bravo ! rdspunse Englezul imbrAti§ându-md, a§à imi place
sd te ascult; §i când Englezul iti spune un cuvânt, sd-1 crezi.
Eu sunt omul. Spune-mi la Cate ore?
Pe la zece ore.
Unde ? -
In coltul grAdinii, unde se vede o ulitd.
Pot spell pe sigur ?
Cuvântul de Englez ! Adio !
Ne mai vedem ?
Deseard, la coltul grAdinii, in rAspAntia ulitei.
D-I Calcani plecd plin de veselie.

XXXI.

Treca ziva cu o iuteald nespusd. Doamna de casa era in-

tr'un neastâmpAr nespus in a§teptarea depe§ii ce trebuià sd
soseascd dela Bucuresti. Cu curierul trimis, scrisese §i ea, in
ne§tiinta sotului sdu, la oarecari persoana influente in favoarea

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 184S 207

noastrd : aved toatä speranta inteo reusitä bund, cu toate

aceste -erà foarte ingrijità.
Erau patru ore. Asteptam sä ni se vesteascd prânzul. Admi-
nistratorul, amabila sa consoartd, vreo doi amid de casd, eu
§i camaradul meu, ne aflam conversând pentru ca sd treacd
timpul. Deodatä se aud niste plesnituri de bice de surugiu.
Administratorul sare i iese afard. Consoarta sa se repede
cdtre fereastrA zicând : curierul trebuie sd fie !
La aceste vorbe, uitându-md la camaradul meu, il väzui
galben ca ceara, cu toate cA de natura sa erà rosu ca sfecla.
Eu nu stiu ce mind voiu fi fdcut, dar simtiam cà mi se bäteâ.
inima. Doamna de casä insä, dupä ce se uità pe fereastrd,
zise Nu e curierul trimis de aid ; dar si acesta este un cu-
rier... jatA cA scoate o depesA... o dà bärbatului meu.
Nu trecurA dnci minute, si vdiurdm pe administratorul re-
viind in salon si voind sA ne imbrAtiseze.
Asta e irnbrätisarea de adio ? intrebai eu.
Pentru dumnealor este depesa ? intrebA consoarta sa.
S'a sfArsit cu noi ? intrebd camaradul meu.
O... nu... linistiti-vA... asta e altcevd... rdspunse el, ui-
tându-se imprejur, si cu jumätate voce.
Dupd aceasta trägându-rnd inteo camerd lateralk imi arätd
scrisoarea ce primise dela Bucuresti, zicându-mi : vous étes
sauvés !
Cuprinsul aCestei scrisori era in intelesul urmdtor :
«Pand la venina rAspunsului oficial la dcpcsa cc ai trimis,
«fd scdpati pe prizonierii cari-i ai. SA nu simtd nimeni.
«Aceasta, dupä ordine inalte. DA-le toate inlesnirile, si chiar
«bani de cheltuialä, de vor aveä. nevoie. Dar sA nu vie la
«Bucurestin.
XXXII.

Acesta nu erà un ordin oficial. Erà o simpld scrisoare

particulard dela fratele prefectului, fericitul intru memorie
Costache Filipescu, care, pentru caracterul ski loial si ge-
neros si pentru virtutile sale patriotice, este Inca neuitat pentru
cei ce l-au amoscut.
Cu vreo trei ani mai inainte cunoscusem putin pe bdr-
batul acesta. ErA un om cu un suflet poetic, cu inimA des-
chisd, voios, vesel, expansiv, plin de dulceatA si de bundtate,
de spirit §i modestie. El atunci ocupa o pozitiune respecta-
bila ; stimat si iubit de tali, nu erà mai putin considerat

www.digibuc.ro
208 G. SION

de vodA Bibescu. Cu toate cd la curte nu intrA nici cu umi-

lire, nici cu interese meschine, nici cu ambitiuni, lumea insä
creded cd are foarte mare trecere la domn §i-i atribuià mare
putere. Dupd cum aflai mai tArziu, el, indatd ce primi §tirea
despre intAmplarea noastrA, alergd la domn §i interveni eentru
cauza noastrd.
Domnul, care 5tià prea bine evenimentele mi§cdrii din Mol-
dova, §i se a§teptà la agitatiuni identice §i in tam de sub
sceptrul ski, nu ardtA nici o repulsiune pentru noi ; din contrd
zise ed dore§te sd nu se pue nici o piedicA liberdrii noastre.
Astfel se expediè curierul extraordinar, inaintea rdspunsului
oficial, ce trebuià sd vie administratorului dupd raportul sdu.

XXXIII.

Dupd aceasta, noi eram tolerati, pe sub mând a ne cAutd

scdparea. Nu puteam insa ie§i ziva §i fdti§, din arestul ad-
ministratorului. Trebuià tot cam pe furi§ §i cu chip miste-
rios, a ne duce de aici. Ne concertardm dar ca, indatd ce
va inoptA, sd ne facem nevAzuti. Administralorul, voios §i
vesel de izbutirea mântuirii noastre, la care ne ajutase atät
de mult, puse indatd in lucrare pregktirea paspoartelor §i a
mijloacelor noastre de plecare. El se intelese indatd cu amidi
no5tri intimi §i ne inchipul toate inlesnirile. Seara a venit la
noi mai multd lume spre petrecere. Calcani Inca veni pentru
cAtevA momente, ca sd ne §opteascd cd o trAsurd cu patru
cai sdraveni este la dispozitiunea noastra. Pe la 10 ore, casa
fu de§ertata de oaspeti. Trebuià toata lumea sd doarmd mai
de timpuriu, pentru ca sd se poatd sculA la ora Invierii. Ne
luardm adio dela administratorul §i demna sa consoartd i
trecurdm in apartamentul nostru.
Acolo ne fdcurdm bagajele §i ne gatirdni de cale. Dupd
aceasta dorobantul, care se devotase pentru noi, aduse o frAn-
ghie pe care trebuià sd scoborim In gradinä, cAci trecerea
prin curte erà neputincioasd, din cauza multimii dorobantilor
ce stationau acolo. Legardm frânghia de un pat de fier solid
ce erd despre fereastrd. Dupd aceasta stinserdm lurnAnarea
§i aruncardm sacii no§tri de cAlatorie §i mantalele. Doro-
bantul se lAsd inainte cu agilitate de pisicd. Dupd ce fAcù o
alergAturd in dreapta §i In stânga, dupd ce se incredintd cd
nu e nimeni, el fluerd ca o pasare, dându-ne semn ca sd ne
coborim §i noi. Camaradul meu aveA mare fried ca sd nu
se rupd frânghia, cAci indltimea fiind mare, puteA sk se pe-

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 209

ricliteze ; cateva minute se codi, dar in fine pofta ce aveA de

a plea. il impinse : se läsä si el pe fränghie, dupd ce mä
ruga mult ca sä o tin i eu cu mâna. Dupä ce-i väzui cA au
atins piimântul, rnä aruncai i eu cu toatä siguranta, ca unul
ce eram exercitat cu gimnastica, i inV'o clipä fusei jos.
Cu dorobantul inainte, merseram drept la coltul grädinii,
unde avusesem scena de dimineatä.
Douä scânduri din uluce erau ridicate. In dreptul locului
deschis insä se vedeà o forma de om, ca o fantasmd. Do-
robantul, cum o vazù, se intoarse repede i ne sopti cu
spaimä cä este un orn.
Taci, nu ai grijA, ii zisei eu. Vino dupd mine.
Cauza et-A cä eu stiam cum ca fantasma aceea trebuià sä
fie devotatul nostru Calcani.
In adevar el erà : desi domniit un intuneric compact, Bar
in zarea orizontului recunoscui, apropiindu-mä, statura pA-
!Aria lui cea mare. Cum ne simti, ne sopti ca sä-1 urmam.
Ne conduse tot prin niste ulicioare laterale pftnä in marginea
Trecurärn pe sub bariera, fará a fi väzuti sau in-
trebati de nimetii ; cäci cäpitanul de barierä, ca si dorobantul
de sentinelä, dormiâ. De aci apucaräm drumul cel mare.
Erà insä asà de intunerec, incât nu se vedeA un pas inaintea
ochilor. Cautam träsura, dar nici o vedeam, nici o auziam ;
pe lânga aceste simtiam cä nu mai cälcärn pe bätäturä,
inteleseram cA .am pierdut drumul. Amicul nostru Calcani,
intocmai ca salbaticii din America, se culcit din când in când
puneA urechia la pämânt. In fine ne spune cA aude sfo-
räiturile cailor. PuseserAm i noi urechea la pämânt, dar ure-
chile noastre nu ne spuneau nimica.
Veniti dupä mine, ne zise el ; vä pot spune cu sigu-
rantA cd am gtIsit directiunea trAsurii, desi e cam departe.
Merseräm dupä el, mai mult de jumätate orä.
and el, când noi, puneam urechile la pdmânt i ascultam.
El tot ziceâ cä aude sforAiturile cailor ; noi nu puteam crede.
In fine iatä i träsura !
XXXIV.

Era. In adevär lucru prea curios. Träsura nu fusese mai

departe de barierä decdt ca zece minute. Ea stätuse p9 loc,
mide o lasase cu cloud ore mai 'nainte bravul nostru Cal-
cani. Dar noi umblarAm mai bine de o orä imprejurul ei,
pand sä o nemerim.
G. Sion, Suvenire contemporane. 14

www.digibuc.ro
210 G. SION

Atunci ne luarätn adio dela Italianul nostru, ardtându-i

gratitudinea noasträ pentru serviciul ce ne-a fäcut. El imi
dete o hârtie, recomatidându-mi sà. nu o pierz i spuindu-mi
cä este itinerariul dtipa care trebuiâ. sA calätorim, 'And sä
trecem in Ardeal. Dorobantul, care creded cA o sd. vie si el
cu noi, fu foarte uimit, cAnd väzft cd-i punem câtevà mo-
nede in mand, zicandu-i ca sd se intoarcd. El aved poftä,
bietul fläcäu, de aventuri : voià sd vagabondeze ; ziced cA ar
merge cu noi si in piatrcl-seaal, cum zice proverbul. Noi
insa i consultardm sä se intoarcd la postul sdu i sd. fie
credincios patriei i fiilor sdi celor adevárati.
Ziserdm surugiultii sd dea biciu cailor.
Pe care drum ? intrebd el.
Pe drumul Buzäului.
Trasura noasträ era o cdruld ordinard, lungd i coperitä,
dar+ largä i comodd. Drept asternut aveà paie multe, un
covor i o perina lunga de perete. Cu toate cd nu erà pe
resorturi englezesti, ea nu sdruncina. Deaceea, simtindu-ne
osteniti, gäsirdm cu cale a ne culcA, spre a fi mai in como-
ditate. Camaradul meu indatd si adormi. Eu incá cercai sd-1
imitez, dar nu putui ; cdci inotând in rememorarea intâmpld-
rilor prin cari am fost trecut, simtiam emotionat de ilu-
ziuni si de sperantele cele mai fericite.
Dulce fericire ! de putine ori te-am intâlnit in vieata mea.
Dar numai cänd cdlätoresc, noaptea, singur, cu stelele i pd-
mantul imprejurul meu, numai atunci fantasma ta imi apare
mai radioasä i mai sublimä !

Xxxv.
Calea erà minunatä. Nici noroiu, nici praf. TrAsura päred
cA uneori nu atingea de pämänt. Caii erau iuti, mari i vär-
tosi ; biciul surugiului mai nu lucrà asupra lor, i ei sburau
ca vântul. Nu voiu uità niciodatá multumirea i pldcerea acelei
cälätorii
Dar iatä-ne ajunsi intr'un sat. Surugiul se opreste sd-si rd-
sufle caii. La depärtare ca o sutä de pasi se veded o bise-
ricA se auzià un clopot dogit sunând. Era chemarea po-
porului la serbarea Invierii Mântuitorului. Un simtiri-tânt re-
ligios md cuprinse. Desteptând pe camaradul meu din somn,
Il indemnai sä mergem la bisericä. Ei preferd sd doarmä. Eu
mä dusei i ajunsei tocmai când preotii, impreunä cu poporul,

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 211

ie§iau afard cu lumânärile aprinse §i cântau liristos a in-

'Nat din morfi.
Eram transportat cu imaginatiunea in cei intâi ani ai vietii
mele. Mi se Oreà cä mä aflam la mo§ia pärinteascd, incon-
jurat de pdrinti, frati §i surori, §i cá a§teptam cu nerdbdare
terminarea liturghiei, ca sä ne intoarcem acasá, sä gustam
zeama de clapon obi§puitä. Dar, o dulci suvenire ! cum nu
vá mai intoarceti voi cu realitatea! cum de nu puteti voi sä
aduceti trecutul in prezinte, pentru fericirea bietului muritor
care vä invoacki
Dap ce se terminä serviciul religios afarä, procesiunea intrd
cu cântätile obi§nuite in bisericd. Atunci mä de§teptai din vi-
särile mele §i mä väzui singur inteo lume necunoscutä, ca
tin meteor Qäzut pe pämânt ! Imi fäcui inchinäciunile cele
din ;Irma la icoanele altarului, §i ie§ii.
Un cântdret se had dup. mine, §i ie§ind din bisericd ma
Intrebä cu politetá din partea preotului sd-i spuiu numele ca
sä mi-1 treacil la pomelnic. li detei un slant §i-i recomandai
ca sa pomeneasca pe toti cei ce cillatoresc fära de voie, go-
niti §i urmeiriti de sbirii nedreptätii. Cântäretul Ifni ofen o
basma cu ouá si un colac din cele. aduse de popor spre
sfintire El md insoti pânä la trásurä. Dupä aceasta plecaram.

XXXVI.

In curând se fäcù ziuä. Soarele era atät de frumos, cerul

atät de senin, incât Wed Ca natura`intreagä serbit ziva de
Pa§ti, särbatoarea comemorativä a Omului-Dumnezeu, a re-
volutionarului celui mare, pe care noi päcäto§ii cautam a I
imità. larba §i frunzele tremurau desmierdate de zefiri ; flo-
rile deschideau hoboceii lor ; paserile i§i spärgeau gu§ile in
cântäri ; totul pared a respirà vieatä §i fericire.
Ne mai oprim.
Surugiul freacd caii la ochi.
Ai kui sunt caii §i fräsura astaj 11 intrebai eu.
Ce fel? D-voasträ nu §titi? räspunse el, holbând ochii.
Ba §tiu, zisei eu, färä a §ti cum sa acopär ne§tiinta mea ;
dar.... adicä.... voiu sd §tiu dacd iube§ti tu pe stdpânul tdu.
Auzi vorbd ! cuconul Costicá este un boier, cum nu s'a
mai väzut mai bun, §i mai de omenie ; e omul lui Dumnezeu.
Ciné sd fie acest Costicd ? ziceam in mine.
Cum se poate sd fiu atâta de zäpäcit incât sd nu tnä in-
formez macar cu ce trasurd md. duc ?

www.digibuc.ro
212 G. SION

Imi adusei aminte indatä ca in buzunar aveam un itine-

rariu. Il autai si il gäsii.
Cel intaiu loc unde ni se recomand 1 sa ne oprim era satul
Sibiciul. Pe langa inseninarea locurilor pe unde aveam a
trece, era si o scrisoare aläturata cätre d-1 C. Sibiceanu. De
la cine insd era acea scrisoare si ce cupritidea, nu tiarn
nimica, caci nu avusesem prevederea de a ma inform&
Desteptai pe camaradul meu si-1 intrebai de nu cumv&
stia el ceva despre imprejurdrile acestea. El nu stia mai mult
deck mine. Ce era dar de facut ? Complotaram a face un
abuz de incredere. Deschiseräm scrisoarea.
Aceasta era o recomandatiune amicalä in favoarea noastra.
Din ea inteleseram si pe proprietarul träsurii. Era a unui
bray amic, Costica Robescu, cu care fäcusem cunostinp in
timpul arestului nostru.
Hei, surugiu! strigai atunci. Mult mai avem 'Ana la
Sibiciu ?
Dar cum ? nu mergem la Buzau ?
Nu nu ; la Sibiciu!
lha! dar de ce nu-mi spusertiti ? iata un sfert de post&
de cand am trecut de drumul Sibiciului.
Ei bine cd nu e mai mult. Sä intoarcem.
Surtgiul incalecä iaräsi, clätinand din cap, ca cum avea
aerul a se scuturà de necaz.
XXXVII..

IN SIBICIU. Läsarám drumul mare si apucaram un drum

lateral pe valea desfätätoare a Buzaului. Trecu-
räm prin mai multe sate. Voillm sä ne mai oprim undeva ;
dar in mizerabilele careiume, ce intalniräm in calea noasträ,
nu gäsiram de mancare nici pentru cai, nici pentru noi. Daca
nu am fi avut ouäle si colacul ce-mi dedese cantäretul despre
care am vorbit, am fi petrecut prea rau cu foamea ; si dacä
n'am fi avut mai mult fan in träsura, ne-ar fi caiut caii.
Pe la 4 ore ajunseräm in Sibiciu. Acesta este un mare
sat de mosneni, sau, precum se zice la Moldova, razasi. D-1
Sibiceanu, cätre care fusesem recomandati, ne primi cu o
amabilitate care nu voiu uita-o. Amabila sa consoartà si fiica
sa, o junä si frumoasd copilä 1 de vreo paisprezece ani pe
I Actuala doamna Maria St. Bordnescu, ark de bine cunoscutä in
Bucurqti (Gm S. lbb0).

www.digibuc.ro
 ESN AML 1818 213

atunci, ne inconjurard cu politetele cele mai cordiale. Aici

vdzurdm un adevärat tablou de familie patriarhalä. D-1 Sibi-
ceanu, de§i bogat, de§i intrat in clasa privilegiatd a boierilor
(cäci mi se pare era serdar), nu se depArtà insä de relatiu-
nile naturale ale rudelor sale, ce päreau a fi in clasa onora-
bird a cultivatorilor de pärnânt.
In ziva de Pa§ti erà mai tot satul adtfnat in curtea dom-
nului Sibiceanu. La sunetul muzicii de läutari, loatd lumea
se desfdtà in horä i in veselie. lar pe la 5 orj, la o masä
mare §i lungä, toate rudele (sau rubedeniile, turn zio Mun-
tenii) furd invitate, impreund cu noi, a pranzi impreunä §i
a se impärtä0 de vesela zi a serbätoarei Mântuitorului.
A doua zi, läsând träsura domnului Robescu ca sä se in-
toarca incAlecarAm pe caii ce ne a procurat d-1 Sibiceanu,
§i, insoliti de un cälduz ce cuno§teà calea, apucaräm prin
munti cdtre BrA§ov.
Trecurdm prin locuri delicioase, dealuri, vdi $i sate cu po-
zitiuni foarte pitore§ti. Nu-mi trebuià decAt un talent i un
penel de pictor, pentru ca sà fac albumul cel mai interesant.
Când treceam prin sate §i vedeam horele incinse de fläcdi
§i fete, jucänd la scArtiitura unei vioare, uitam soarta mea
de proscris, ma opriam ca admirator §i adesea mä prin-
deatn in hord, intre fetele Muntence cu tipuri räpitoare, pis-
muind soarta celora ce n'au ie§it incd din statul primitiv al
omënirii.
Am ramas la Välenii-de-Munte. A doua zi am cam in-
tArziat cu vizarea paspoartelor ; dar de§i tärziu, am apucat
spre vârful lui Craiu.
Muntele care poarta asemenea nurnire se socoate ca unul
din cele mai inalte puncturi ale Carpatilor. Conducätorul
nostru ne incredintà cä, dacd nu ar fi fost ceatä, am fi vdzut
Bucure§tii, cu toate ca erà la o distantä de zece po§te
mai bine. Noi il crezurdm, dar nu voirdm a asteptà sä se
ridice ceata ; ci dupd ce repauzaräm putin caii, plecardm
inainte, mai ales CA inoptà §i ni§te nori depärtati ne ame-
nintau cu o ploaie neapäratd.
Ajunserdm la granita austriacd cu jumätate orA dupä ce
s'a inchis bariera. Dupd toate cercärile ce fäcurdm, ne-a fcfst
cu neputintä sd cdpätäm gratia ca sä trecem dincolo. Plouà
tare. Furäm nevoiti a cere ospitalitate la o mizerabild car-
dumä, ce ni se aratä de catre unul din soldatii dela barierd.
4

www.digibuc.ro
214 G. SION

XXXVIII.

IN ACEEAS CAMERA CU 0 A trebuit sd facem vuet mare §i

DOAMNA NECUNOSCUTA. batem mult la u§a, pand sä fim
auziti dinläuntru. In fine u§a se des-
chise, §i o Evreicà murdard ni se infäti§ä.
Aveti o odaie ?
Avem ; numai v'o fi cam strâmt, cdci este numai un
pat. Poftiti de vedeti.
Introducându-ne inteo cämärutd, deteräm cu ochii de o
damä, care §edea pe un scaun privind la o servitoare ce se
incercà sä aprinza. focul. Atunci intorcându-mä cdtre Evreica
Ce fel ? Aici o sä dormim noi ?
Nu vd place ?
Dar doamna ?
Doamna se va culcà pe un pat, §i d-voastril pe altul.
Ce sA facem ? N'avem mai mult decât o camerd de oaspeti.
Ce fel ? Nu se poate asta.
Cum poftiti ; aiurea n'am unde.
Ie§iram afará plini de necaz. Ne uitaräm in dreapta §i
in stânga, §i nu védeam nici o locuintA alta pe aproape. Pe
din dos, nici un bordeiu numai o camerd puturoasä mai era,
in care edea. Evreica cu câtiva copii, ce miorlaiau in plânsete.
Atunci intrardm in camera ce ni se arätase când am venit.
Dupd ce salutardm pe dama ce era acolo, îi ceruräm scuze
pentru nevoia ce ne fäcea ca s'o incomodäm.
Aceasta era o femeie inaltä §i cu trasuri caracteristice. De§i
nu era in primdvara vârstei, de§i 'Area a avea treizeci ani
bätuti, dar era incd frumoasä §i placutd. Ea se arrttä
duitoare §i nu se pärn tocmai contrariatä de. ciudata ocaziune
ce adusese lucrurile astfel. Dupd /re ne recomandardm cine
suntem (ferindu-ne insä de a-i spune nurnele noastre cele ade-
värate), ea ne spuse cd. e Bucure§teanä §i cá trece la Bra§ov
penlru apele dela Elepatac. Ea era jumdtate maritatd, fiindcd
de catvà timp se .cam certase cu barbatul sdu. Venise cu ca-
tevà momente inaintea noastrd. §i deaceea se vedea osan-
ditä, ca §i noi, a petrece in aceastd mizerabild carciumä.
Dama noastrá scoase dintr'o lädilá ce avea un rnic ser-
viciu §i indata fäcù ceaiul. Väzând o singurd cea§cd, noi ne
lingeam buzele. Ea insä fn atat de delicatä, 'Meat ne tratä pe
arbändoi, unul dupd altul, §i apoi bäù portiunea sa. Dupa

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 215

ce petrecurdm inteo convorbire destul de veseld pand pe la

10 ore, incepurdm a ne intreba cum o sä ne culcdm ?
Eu voiu pune conditiunile mele, zise amabilä damd.
Noi sperdm cd le vom primi, räspunsei eu ; numai sd
fie ecuitabile. .
,- latä cum sä facem, zise ea. ['and ce eu ma voiu des-
bräca, d-voasträ sd faceti bine sä treceti in tin& Eu voiu
despärti patul meu de al d-voasträ cu un cearsaf. Dar dacä
cearsaful va fi transparinte, d-voasträ sä-mi dati cuvantul de
onoare cà nu yeti cerca a vá uita prin el.
AcceptAm, ziseräm räzând amandoi.
Dup.' ce vd. yeti culca, sd fiti obligati a nu cònversa si
apoi a dormi färd a sforäi.
Primim, ziserdm iardsi râzând.
Afard de aceasta, sä-mi promiteti cd yeti dormi binisor,
cd nu yeti da nici din maini nici din picioare ; caci fiind pa-
tul meu prea aproape, puteti sä-mi turburati somnul.
Prea bine. Primim si aceasta.
Afard de aceasta sä-mi promiteti 6. nu veti visa si Ca
nici yeti vorbi prin somn.
0, o ! asta e cam greu, zisei eu. Atunci trebui ca si
d-ta sä ne promiti cä nu ne vei face sd. visäm.
Dupa mai multe tocmele, conditiunea din urrrä se inläturd
si, supuindu-ne la toate celelalte, le si urmaram ad-litteram.
A doua zi de dimineatä mä desteptai la cantecul cocosi-
lor, in zori de ziud. Nu cutezam insä sti mä misc, de teamd
sä nu destept pe camarada noastrá. FusesL o neprevedere
din parte-ne eh nu fixaseräm ora scularii. Amicul meu, ca-
rele dormia tot Inteun pat cu mine, deschise si el ochii ; voi
sä se scoale ; eu II oprii, fäcandu-i semn cu degetul sa nu
facä sgomot. Astfel darä sedeam amândoui nemiscati, nestiind
ce sd facem.
Cersaful, desi poate era transparinte, dar numai dama
noasträ ar fi putut profita de tentatiunea indiscretiunii, caci
ferestrele erau despre partea noastra, iar despre partea ei era
intunerecul. Uitandu-mä lung asupra cersafului, vdzui cu si-
gurantä cä pe o gäuritä, ce era tocmai in mijloc, lucià o lu-
mind neagrd, ce semilna a scanteie de diamant negru. Tusii
si lumina pieri. Atunci Intelesei cä era ochiul indiscret al da-
mei noastre.
A, domnisoarä, te-am prins cu ocaua micd.
Ce fel ? räspunse ea.
Te-ai uitat prin cearsaf.

www.digibuc.ro
216 G. SION

Ea ne spune razdnd cä de o orä erà desteaptä, dar nu se

sculà de teamd (ca si noi) sä nu ne strice somnul.
Acuma sä stäm la tocmeald nouä, zisei. D-ta, sau noi,
inainte la sculare ?
D-voastrd aveti intaietatea, fiindca sunteti doi.
Ba d-ta, fiindcä esti damd.
Ba, vä rog.
Bine, dar cu condifiune sä nu te uiti la noi pe gdurita
cersafului, 'Jana ce ne vom imbräcd, cáci ne temem de deochi.
Ea ne promise 61 nu se va uità ; si astfel ne imbräcaräm
si iesirdm ca sil ne cäutäm de cale, promitänd damei noastre
cd din aventura aceasta voiu face odatd o comedie pentru
teatru.
Dar lat'' o promisiune care am uitat a o pune in lucrare.

www.digibuc.ro
 PARTEA A TREIA

I.

LA yAMA. De dirnineata, la opt ore, bariera frontierei aus-

triace se deschise.
Trecuram fail nici o dificultate. Vame§ul austriac, care
erà un bätrân capitan in concediu, ne primi cu multä ama-
bilitate ; el nici voi sa ne caute de curnvd avem cevd de su-
pus la vamä. Rigoarea 'vamilor austriace, care erd proverbialä
ca §i aceea a vdmilor väzduhului din Apocalips, dispäruse.
Aceasta ne puse in atAta uimire, incAt intrebaräm pe vame§
de este Neamt. El ne rdspunse cu câtevd teremtetem pe so-
coteala Nemtilor, cari ne incredintara Ca omul nostru era
Ungur, fanatic inimic al Nemtilor.
Dupd ce ni se vizara pa§poartele, bätrânul vame§ ne pofti
la cAsuta sa. Acolo avù amabilitatea a ne tratd cu §tmcd §i
släninä ungureascä, care ne incredintd cd erd de §apte ani.
Terminând dejunul, voiram a arAtä recuno§tinta noasträ unei
nepoate a vame§ului, care faced onorile casei, depuind cAtevA
monede de argint bine sundtoare pe o mica toaletä ce era
intr'un colt al camerei. Dar dupa ce ne luardm adio, când
voiam sA incalecam, vedem pe bAtrAnul varne§ strigAnd sa
ne oprim. El stArui de noi ca sii !Liam indarat monedele ce
lasasem, nevoind nici intr'un chip sa ne lase a plecd inainte
de a le kid.
Astfel, cu toate cA ploud cu neincetare, incälecardm §i apu-
carAm cAlea Bra§ovului.
TrecurAm mai multe vai §i dealuri, ce formeazA coasta sep-
tentrionalä a Carpatilor. Admiram pädurile imense pe sub
cari umblam §i salbatAcia ce domnid pe acolo. In adevar
fäcurätn mai multe ore de cale, fall sd dam peste vreun sat

www.digibuc.ro
218 G. SION

sau o casutä omeneasca. Infricosata sete, care ne-o cauzase

slanina ce mancasem de dimineata, trebuid sá o potolim
band apa din rausoarele ce le treceam, din urmele copitelor
cailor, sau din stresinele paläriilor noastre. Nici o carciuma,
nici un put, nu se aräta in calea noastra. Nu ne puteam ex-
plica cum se fäcea ch.' in Transilvania, care o sham atat de
impoporata, sd fie atatea locuri pustii si nelocuite. Un tre-
cätor pe care-I intrebaram ne explica cauza : aceasta provine
din cauza asprimii ce domneste in clima coastei nordice a
muntilor, ca una care impiedicä i puterea vegetatiunii plan-
telor nutritive. Acest fenomen mai tarziu ni se infatisa i in
alte parti ale Carpatilor.. and trecuräm prin Nordul Tran-
sil aniei in Bucovina, pe la cetatea Bistritei, gasiram o climä
dulce i o vegetatiune fericitä pand aproape de varful Car-
patilor, intocmai ca in coastele acestor munti despre Roma-
nia ; iar cand incepuram a ne cobori spre Bucovina, pe coasta
nord-vestica a. Carpatilor, väzurdm aceeas asprime de climä
lipsa de vegetatiune ¡Ana aproape de Gura-Homorului.

IN BRA§OV. Pe dupa amiazäzi, indatä ce iesiram din munti,

cerul se insenina, ploaia incetä i un soare fru-
mos invell orizontele j natura. Atuncia simtiräni fericirea
care negresit o simte marinarul dupa incetarea unei furtune
pe mare. ubredele noastre vestminte nu mai puteau intam-
pind pätrunderea ploaiei, i incepuseram a simti udeala 'Ana,
aproape de epidermä.
Pe la patru ore incepuram a zäri turnurile bisericilor
ale cetatii Brasovului, ale caror coperisuri de fier alb sau de
olane smaltuite scanteiau la razele soarelui. Gräbim mersul
obositelor noastre gloabe, care, ca i noi, aveau necesitate de
repaos i mancare, si in mai putin de o ora fäcuram intra-
rea noasträ triumfalä in oras. Pentru intaia data vedeam un
eras afara din Ora mea ; si marturisesc CA de cum am in-
ceput sa ma apropiiu de Brasov, am ramas incantat de cu-
ratenia stradelor, de ordinea ce vedeam dominand in toate,
de stilul ingrijit al constructiunilor si de aerul de civiliza-
tiune, ce pareà intipärit pe tot ce mi se infatisa inaintea
ochilor.
Brasovul, dupa severa sa fizionomie, poartä trasurile ca-
racteristice ale unui oras geiman. El este situat in unghiul a
doi munti care-1 dominä i fortificat cu ziduri inalte, cari

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 219

aratd a fi fost o adeväratd cetate tare odinioard. Antichitatea

acestei cetäti se urcd pand la doisprezece secoli. Pe tim-
pul când s'a fondat, negre§it cd nu erau cunoscute armele
de foc, cáci astdzi cloud baterii de tunuri, puse pe dealurile-
apropiate ce o domind, o pot reduce in câteva ore. Pe o mo-
vild ce este in pieptul acestui triunghiu, este o cetätue mai
modernd, ce pare fAcutä mai mult spre a impune puterea sa
asupra cetätii din vale, deck 'spre a o apära. Aid, de bund
seamd, Sa§ii cari au colonizat Transilvania au fdcut prima
lor descalecittoare ; §i cetâfii i-au dat numele Cronstadt (burgh
sau oras de coroand), spre a indica dominatiunea germand.
Biserica catedralä säseascd, monument impozant in stilul an-
tic gotic, privilegiurile municipaleexclusiviste ce §i- au pästrat
Sa§ii din timpurile cele mai vechi sunt o dovadä vie a ca-
racterului de stabilitate cu care ace§ti coloni0i s'au implân-
tat in tara aceasta. Inteadevar cetatea este curat säseasca ; cu
rará exceptiune, oameni de altd nationalitate au putut cdpalà
drept ca sA aibd proprietäti induntru. Numai suburbiile sunt
locuite e Romani, locuitorii autohtoni ai Daciei superioare.

OH. BARIT SI ANDREI Intrand in orn intrebai pe cel intâiu

MURESIANU. individ ce intalnii despre vreun otel.
Individul nostru, cu toate cä se intam-
plase a fi Roman, nu intelese vorba de otel. Ii spuserätn han
nu intelese nici atâta. In fine ìi spuseräm ospätärie ; atunci
ne intelese, dar ne spuse ch. aceasta se nume§te fdgiidclu.
Dupd indicarea acestuia, traseräm la hotelul numit Coroana.
Acolo, din fericire, aflarärn comoditätile §i lini§tea de care
eram doritori.
A doua zi diriiineatd alergai sA aflu pe redactorul Gaze-
tei de Transilvania. Numele lui G. Barit îm era cunoscut,
caci foaia sa de multe ori deschisese coloanele sale incercd-
rilor meie poetice.§i corespondentelor mele. Acest nume, scump
pentru toti Românii din Ardeal, nu era mai putin pretuit de
Românii din Moldova. .Pand la acea. epock Gazeta de Tran-
silvania fusese unicul organ politic al nalionalitätii Romani-
lor. Pe cand in Principate domnia terorismul protectoratului,
care fineà in lanturi aspirdrile noastrt de progres §i de na-
tionalitate, aceastä foaie singurä reproduceà suspinele noastre
§i râclica vocea sa liberalà in contra apäsarilor ce induram.
Pentru asemenea motive, cu drept cuvânt aceastd gazetä

www.digibuc.ro
220 G. SION

se bucura de o mare popularitate intre Romani, §i numele

redactorului sAu era venerat atat de Munteni cat §i de Mol-
doveni.
D-I Barit, lodatA ce-mi afla nurnele, ma primi cu bratele
deschise, ca pe un vechiu amic. Ii spusei amänuntele eve-
nimentelor din Moldova, despre cari avea inca §tiinte con-
fuze, §i foaia sa se gräbi a le reproduce.
In aceea zi fäcui cuno§tinta §i cu colaboratorul lui Ba-
rit, Andrei Mure§ianu. ale cäruia lucrari poetice incepuse a se
semnala In literatura de dincolo de Carpati. El scrisese pana
atunci putine versuri, dar bune. Bucata ceh mai insemnatä,
publicatä in anul 1844, sub titlul 0 privire de pe Carpati,',
electrizase multe inimi ronvane. In adevär pe atunci, cand
in principate nu se putea scrie deck sub alegorii §i unde
ideile de nationalitate, independentä, libertate, erau persecutate
ca crime, cu catä sete §i amor' citiau Romanii versuri ca
acestea :
«Fagi Inclinati de zile, voi martori ate rele
4Trecurii peste tara a caret pompa-ati fost !
Oreziceti-tni iii taina : mai vin furtune grele
«Pe fii vechei Rope ? mai ceru-v'adäpost?
eRespuneti-mi, stand mute, ce soartA au s'astepte
4Aceste tart romane, inscrise 'n istorii ?
gVeni va vreun inger din cer sa le destepte ?
cOri ca imperiul silei le-a sters din cele vii ?
4Cand cuget in tacere la vremile trecute,
wAh, lacrimi sangerande se scurg din ochi-mi jos,
4Vazand c'am ajuns soarta Casandrei celei mute :
«SA cant, sit strig in lume, dará fart de folos !»

Prin asemenea accente, Mure§ianu reproducea gemetele

tutulor Romanilor depe atuncia ; act tirania i despotismul
erau sistematizate §i in Austria ca §i in pricipate. Romanii
nu puteau cugeta: la trecuttil §i viitorul lor deck in täcere §i
in durere. Apoi cu o strofä mai jos, Mure§ianu desväluia
situatiunea spiritelor prin aceste cuvinte:
«La noi e putred, märul. nu-i mod de curatire,
«Si tot ce se mai spera sunt samburii din el ;
(Acestia cer plantare, silinta i unire.
(Atunci va creste tedrul din ramul tirjerel.

1 Vezi Foaia stiintifica si literarA ce iesia sub redactiunea d-lui V.

Alecsandri no. 35, anul 1b44 (GH. S ).

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 991

In aceste putine cuvinte scanteie aspirarile cAtre un viitor

mai bun. Dar poetul, ca cum nu s'ar increde in destinatek
patriei, ca cum ar vedea fantasma nefericirii neincetat inaintea
sa, se intoarce repede si zice :
«Dar norii cei de ghiatä, colo, ce vin spre tara!
«Prive,te... ce 'ntunerec 1... Cum scapärä de des ! !
«Nu vor atinge planta ce-acum vrea sa resara ?
«Ah, vat ! ce roza cruda de pradä 0-au ales !

Aceasta In adevar era profetia tutor evenimente apropiate,

pe cari poetul singur le intrevedea. Nu mai tArziu, decat
peste patru ani, norii de ghiatd ai poetului au adus ostile
de invaziune dela Nord peste Principate si cataclismul ras-
boiului civil in Ardeal. Poetul in prevederea evenimentelor
adauge :
gAtunci dati glas, voi, codri 1 spre semn de pomenire
«Ca genul ce-a tras secoli prin mii nefericiri,
«Acum cAnd raza zilei il puse in simtire
«Se face jertfá cruda viclenei uneltiri.
tVedea-vor sclavii lacomi, ce-au preferit pierire
«Unei náciuni orfane, cum judele de sus
tVa cere sä-0 dea seamd de-a lor nelegiuire ;
«Atunci va cädeä crima pe cel ce-o au produs.

Mureseanu mai târziu, in timpul evenimentelor dela 1848,

fad! Inca o poezie, Degeaptate-Rotnane! care poate intrece
In clasicitate chiar Marsilieza francezä. Vom vorbi despre
ceasta altädata si mai pe larg 1.
IV.

SACELE. In cateva zile vizitai mai toate imprejurimile Bra-

sovului, destul de pitoresti si interesante. Imprejurul
cetätii din vale este o aleie minunatA, care tine loc de grä-
dina publicä. Acolo intr'un loc este o rotondA, care se nu-
meste Masa lui Tepes. 0 legenda spune cA acest domn al
Tärii Românesti, intr'o invaziune ce a fäcut, pentru ca sl
!parlance mai cu poftä, a pus de a tras in teapa doisprezece
1 Pe la anul 1865 nefericitul poet, amdrit de ingenuchiarea compatrio-
tilor säi sub jugul unguresc §t de ingratitudinea cu care au fost tratati ei
drept atätea sacrificii ce facuserä in devotamentul lor pentru cauza im-
periala, s'a alienat 0 in urma a murit (GH. S.).

www.digibuc.ro
222 G. SION

burghezi Sa§i, §i a zis de i-au pus masa in mijlocul lor ; in

adevdr, originald §i bizara manie de a-§i de§tepta pofta de
mancare !
Am Mcut o excursiune pe jos pând la Sdcelele, un §ir de
sate a§ezate pe poala unui munte, cari, fiincicd prin cre§terea
populatiunii au ajuns a se impreuna, au cdpätat numele de
Seicelele, prescurtare din Scitucelele. Aceste sate, sau rnai bine
acest sat, este intr'o rânduialä cu totul europeand ; are strade
pavate, !Jamie canalizate, case aliniate §i coperite cu olane sau
§indrila. Locuitorii sunt Sa§i §i Români ; ace§ti din urnid sunt
in majoritate. Fäcuräm mai multe cuno§tinte ad, §i avui oca-
ziune a veded de aproape felul de vie* §i de culturä a Ro-
mânilor. Locuitorii de ad trdesc cu agricultura, dar mai mult
cu industria §i cu comertul vitelor. Din cauza ingustimii lo-
curilor, Românii au fost impin§i la cele doud din urma in-
treprinderi. In ramura industriei, ei au inceput a rivaliza cu
Sa§ii, cari, cei intâi, Au dat impulsiunea. Apoi comertul vi-
telor Rornânii 11 fac pe picior mare : nenumdratele turrne,
cari pä§uneazd in muntii §i câmpiile României §i ai Moldovei,
precum §i acele cari trec peste Prut §i peste Dunäre, sunt
ale Românilor locuitori depe aicia. Unii din ei au stäri in-
semnate. Copiii lor, junimea ce se ridicä, merg de invatd
pând prin §colile Vienei. Dar adesea se väcl licentiati, doctori
in drept sau in filozofie, incältând opincile §i purtând oile
prin munti sau mânuind plugul pe cämnie. Am cunoscut
multi tineri instruiti, numiti pe acolo inteligenti, ai cärora
pärinti sunt simpli plugari sau ciobani, dici nicdiri, cred, ca
in Ardeal, Românii nu a instictul desvoltat pentru invätäturd
:oi culturä.
V.

DESPRE STAREA ROMA- Dupd starea In care vedeam satele

NILOR DIN AR D EA L. din prejurul Bra§ovului, judecam cä
Transilvania este o tard din cele mai
fericite. Dar fäcând excursiuni mai departe, väzui §i sate ce
semänau cu ale din principate respirând o mizerie dezo-
lantd. Acest contrast mä uimi §i md puse a urmäri cauza
acestei mari diferinte..
Transilvania erà impärtitä in mai multe provincii, §i fiecare
se afla in diferite pozitiuni sociale. Provinciile din fundul
regiunii, in care se aflau cele 12 scaune (judete) sAse§ti, erau in
stare infloritoare : se bucurau de institutiuni comunale §i mu-

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 223

nicipale foarte democratice ; pätnantul era impärtit in pro-

prietAti mici, ca locurile rAzd§e§ti din principatele noastre ;
iobAgia (claca, boierescul), nu erau cunoscute, fiindcA pe aici
feuzi sau proprietari mari nu erau. Romanii locuitori in aceste
pärti se bucurau, ca §i Sa,§ii, de o vie* mai fericitd, cu toate
cd prin statute nu erau recunoscuti ca natiune ¡rare celelalte
popoare. Provinciile insA cuprinse in comitate aveau aspectul
provinciilor noastre : proprietarii mari, grafif i baronii (in
genere Unguri), exercitau dripturi feodali asupra locuitorilor.
Ace§tia, in cea mai mare parte Romani, erau supu§i unei
iobagii mult mai aspre decat aceea din tärile noastre.
Este curios de observat cA populatiunea sAseascA din Tran-
silvania, in loc sA se inmulteascA, din ce in ce scade. Clima,
temperatura, sau o combinatiune providentiald, contribuie la
decrepitudinea acestei stirpe, pe cand Romanii cresc intr'o
proportiune nemäsuratä.
Se zice cA ideile lui Malthus, atilt de tare au prins rAdd-
cinä in moravurile sale, incat multimea copiilor intr'o familie
se crede ca o nenorocire, §i se intrebuinteazA chiar mijloace
criminale pentru imputinarea Deaceea se observd cd.
Sa§ii foarte sporadic au mai mult de doi copii. Chiar pe
and eram in Bra§ov, s'a gäsit, in pädurea de langd aceastä
cetate, inteo dimineatA, un burghez destul de avut, spanzurat
lovit toldeodatä in inimA cu un pumnar, care s'a gasit
in 'liana sa intepenitd. lar in buzunarul acestui nefericit s'a
aflat testamentul sau autograf, in care zicea cd «ne mai
putand suferi pedeapsa lui Dumnezeu, care i-a dat patru
copii, se sinucide !...» Dar la Romani este cu totul din contra' :
acela ce nu are copii, se crede cel mai nefericit ; iar acela
ce are o duzind, mai fericit deck un patriarh, mai bine-
cuvantat decat un impArat.

Aici eitimpul sa spuiu cd in hotelul in care traseräm, aflaräm

pe d-1 N. Ionescu. Acesta era unul din cei patru actori ai
epizodului dela Groze§ti. El ne nard. Intamplarea aceea mai
pe larg, §i meritä sA o recapitulez.
Ace0 patru tineri, auzind de revolutiunea dela Viena, se
sculard. din Paris, impreunä cu mai multi alti Romani, ca sa
vie in Principate sA ia parte la mi§carea nationala ce se pre-
para. Ei, viind prin Transilvania, trecuserä frontiera pe la
Oituz. Acolo ofiterul respectiv avea ordin O. nu lase sA intre

www.digibuc.ro
224 G. SION

In tail nici un student dela Paris ; cáci guvernul din 14,

prin emisarii sai din Paris, *tia ea o seamä de tineri erau
sä vie cu veleitäti revolutionare. Ofiterul insa, neavand re*e-
dinta sa chiar la frontierä, *edea la Groze*ti, Intr'o depär-
tare de doud ore aproape. Calatoriiineimpiedicati, venira pana
aci *i trasera la carciuma satului, caci trasura ce naimiserä.
din Ardeal era tocmitä numai 'Ana aci. Atuncia se pomenira
cu un subofiter, insotit de un soldat. Acesta, cerandule pas-
poartele, *i vazand numele !or, le spuse ca are ordin a nu-i
läsà sd intre In tard. Studentii ii observark cu drept cuvant,
cd asemenea ordin trebuia sä le fi comunicat la Lontierä,
iar nu dupa ce au intrat in tard, cale de o po*ta ; *i in fine
ii declarara cd ei nu v, d cuvantul legiuit dupä care sá fie
opriti a infra in caminul Forintilor lor. Subofiterul insista cu
brutalitate *i le declard ea, daca nu vor sä se intoarcd, el ii
leagä *i Ii trimete la la*i ; dupd aceasta ie*ind afara trase
t *a dupd dansul *i o inchise ; incepù apoi sa strige la oamenii
satului, sa sara ca sd prinzä ni*te hoti. Hangiul, späimantat,
o rupse la fuga. Tinerii cälätori sparserä up *i luanduli
armele in mana ie*ird afarä. Soldatul atunci intinse pu*ca
asupra lor. Unul din ace*tia insa ii apuca inainte, *i, trPgand,
cula pe soldat la pämánt. 0 a doua descarcaturä fu indrep-
tatä asupra subofiterului, care asemenea cazù. Atunci tinerii,
lasânduli bagajele acolo, imbracati numai in bluze subtiri,
plecard prin mijlocul satului *i intrarä in padure, care nu
era departe. Sätenii ii privirä trecand, *i nici unul nu se puse
a le opri calea. Ei, dup. ce intrarä in munti, luara calea
Bra*ovului ; temandu-se insa de a fi urmariti, apucarä pet'
alaturi cu drumul, prin munti deadreptul. In cele din urmd,
ei pierdura cu totul calea : umblara rätacind cinci zile *i cinci
nopti, osteniti *i nemancati, fail de a da peste nici un bordeiu,
fail a intalni nici un muritor. Cu toate CA era In luna lui
Aprilie, noptile erau umedoase *i reci ; i*i poate prin urmare
inchipui cineva cat avura a suferi ace*ti juni, de,prin*i cu o
cre*tere delicata. Dar foamea?... teribila foame, care ii facea
sá le*ine !
Providenta In fine ii scoase la lumina : ei deterá pestes un
soldat austriac, päzitor la frontiera, care ii duse la satul cel
mai apropiat, de unde aflard o carutä care sa-i dud. la Bra*ov.
Mälinescu, Leca (Enaki) *i Chinezu, avand ceva mijloace,
se Intorsese la Paris, lonescu nu-i putuse urma.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1818 225

VII.

ALT! TREI PROSCRISI. A treia sau a patra zi ne pomenirAm

cu trei oaspeti neasteptati. Acestia au
fost : V. Alecsandri, G. Cantacuzen, si un unchiu al meu,
Toader.
In districtul Neamfului, in muntii ce se fin de poala Car-
patilor este mosia 13Alfälesti, un mare si frumos domen al
familiei Cantacuzinesti '. Aceastä familie, compusä din cinci
frafi, unii insurati si altii ina tineri, locuià pe aceastA mosie
si petreceâ mai mult la lark precum petrec mai multe fa-
milli boieresti din M61dova. Pe o pozifiune inältatii, este casa
Cantacuzineasa, un adevärat palat domnesc, care, dacA stilul
modern al arhitecturii nu 1-ar trAdA, ar aveà aer de un
castel din secolul de mijloc. Cu câtivà ani in urmä, am pe-
trecut in aceastà frumoasä resedintä cAtevà zile pläcute ; si
nu voiu uità niciodatä amabilitatea si gratia cu care am fost
inconjurat in aceastä nobilä familie. Tatäl acestor frati, Kneazul
George Cantacuzen, servise mult timp in ostirea ruseascA,
inch* pe la inceputul secolului.
Dupä el, si fii säi se bucurarä de protectiunea particularrt
a guvernului rusesc. Deaceea, cu toate cä de originä erau
Moldoveni, dar erau priviii mai mult ca sträini in fatA cu
cauza nationalä.
Cu toate acestea, precum am arätat si in partea intaia a
acestor suvenire, Cantacuzinestii luaserd o parte foarte activA
in miscarea dela 30 Martie. Precum arátai, erau brtnuieli mari
ca acestia, impreunä cu Muruzestii si allii din coteriile po-
litice, ar fi f6st instrumente ale politicei moscovite, care,
pentru ca sä legitimeze invaziunea in principate, au contri-
buit la miscarea aceea sub masca de patrioti români. Dar
cele petrecute la Iasi pareà a nu e de ajuns ; si fratii Canta-
t uzinesti, dupa ce väzurä arestärile si executiunile teroristice
ale guvernului, se duserä la mosia lor, si acolo adunarä
plAiesii depe mosiile lor pAriá in numär de trei sute oameni,
organizându-i militäreste si räspAndind vorba cA au sa meargrt
asupra capitalei, pentru ca sA räsbune cruzimile guvernului.
Aceastä vorbä se rdspAndi pânä la lasi, si multi din nemul-
fumiti incepurA a alergA si a se concentrA la BälfAtesti. Astfel
se duse acolo unchiul meu, despre care vorbii, si V. Alecsandri.

1 in urma evenimentelor de cart vorbim, aceasta mosie a trecut prin

vanzare in proprietatea fostului domn M. Sturza (GH. S.).
G. Sion, Suvenire contemporane. 15

www.digibuc.ro
262 G. SION

Planul acesta ar fi lost realizabil poate, daca Cantacuzine§tii

ar fi fo t oameni mai populari, §i mai cu sinceritate devo-
tati ca sa-I execute. Dar inteo zi veni acolo un functionar
dela consulatul rusesc ; §opti cevd cu unii din fratii Cantacuzi-
ne§6, §i indata praie§ii se risipirä. Al treilea din frati. G. Canta-
cuien, luä asuprä-§i responsabilitatea §i se decise sä emigreze.
Astfel ceilalti frati ramaserä nesupärati din partea guvernului,
aruncand numai asupra Kneazului George culpa rascularii.
Astfel venirá in emigratiune persoanele de cari vorbii mai sus.

VIII.

AUTORUL PE CÂMPIA Revolutiunea maghiará luase pro-

BLAJULUI. portiuni intinse. Tronul Austriei se sgu-
duià in temeliile sale. Nationalitatile
diverse, ce compun acest mare imperiu, se aflau inteo con-
fuziune de idei §i dorinte : fiecare in parte cAutd sa-§i faca o
pozitiune mai buna. Maghiarii incepurä a se pronuntd limpede
cá vor sa se deslipeasch de Austria §i sä formeze un mare
regat unguresc, in care sá cuprinza Croatia, Dalmatia, Banatul
§i Transilvania. Ajutati de puteri imense, de castele, de cetäti,
de oOiri numeroase, de entuziasmul poporului maghiar §i de
aventurarii italieni §i poloni, ce alergasera in Ungaria din toate
partite, ei se credeau siguri pe intreprinderea lor. Cu cuvin-
tele de libertate §i fraternitate ei credeau ca vor puted momi
popujatiunile eterogene din tärile ardtate. Dar aceste popula-
tiuni avuserä mai multe probe despre sinceritatea Ungurilor,
a carora deviza erà suprematia maghiarei ci desnationali-
zarea celorlalte natiuni. Deaceea, pe cand la Pesta se insti-
tuid un gm, ern national §i independent, Croatii, sub Banul
lor Ielacici §i sub patriarhul lor Raiacici, ridicau stindardul
spre apärarea tronului austriac, in care vedeau mai multa ga-
ranlie pentru drepturile lor nationale.
In Transih ania unde elementul maghiar erd intárit de
o populatiune robusta ca de 600 mii Säcui §i unde Dieta
(adunarea reprezentativá) erà compusa mai mult de grafi 5,,i
baroni unguri se pregätid sä se decrete Unirea cu Ungaria
pe orice pref. Aceasta erà o chestiune foarte importantä
pentru Romani, pe cari nimeni nu void a-i intrebd §i din
contra parea a-i despretui ; caci foile periodice §i toate orga-
nele politice ale Ungurilor cantau pe un singur diapazon cd
nu cunosc natiune romana in Transilvania Romanii, dupd
legile de Oita atunci, nu se bucurau de nici un drept politic :

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 227

mereu persecutali de Maghiari pentru tendintele lor nationale,

considerati numai ca o a patra natiune tolerata intre cele-
lalate natiuni ale Transilvaniei de astdclatd sinitird cd e
timpul ca sd dea semne de vieatä si sä capete drepturile la
cari aspirau. Se propuse ideia de a se face o adunare na-
tionald, spre a se consulta in imprejurdrile de fatä, si aceastä
ideie ca fulgerul se rdspandi si se aprobá de toatd. roma-
nimea. Ziva si locul se determinard : la Blaj, la 3 (15) Mai !
MA indemnai si eu a merge la aceastd adunare. Mä urcai
in diligentd cu N. lonescu, insufletit si el de asemenea do-
Hula', §i plecardm cu vreo patru zile inainte de ziva defipta '
pentru Adunare.
IX.

SIBIUL. ANDREI SAGUNA. La prima statiune a diligentei,

ALTI MOLDOVENI LA SIBIU. intrand la un otel ca sd. md res-
taurez, mä pusei in vorbd cu
un individ, cAlAtor ca si mine. li adresai cunostinta, si cu
mare fericire imbrätisai pentru prima oard pe Laurianu, cu
care am legat o amicie intimd. Acesta, auzind de misctfrile
din patria sa natal& pärdsise catedra de filozofie din Bucu-
resti si se gräbise a trece in Transilvania : deaceea el se afla,
ca si mine, pe cale de a merge la Blaj.
Seara am fost in Sibiu. .

A doua zi dimineatd vizitai orasul, pe cal'el aflai mai mare,

mai luxos si mai animat deck Brasovul. Crezui de cuvintä
a face o vizitd episcopului romanesc din Sibiu. Acel prelat,
care se numia Andrei *aguna, mä primi cu multa bundvointa.
Pe figura acelui bärbat se insemna o cuviosie irnpundtoare ; pe
fruntea sa pdrea intipAritä cugetarea si grija, ca in niste momente
supreme. ANà iesii dela el si, sosind la otelul unde trdsesem,
gasii un bilet prin care eram invitat sä pranzesc la episcopie.
Insotit de amicul meu lonescu, md plimbai pe stradele Si-
biului, admirand bisericile si diversele edificiuri frumoase ale
orasului. Trecand pe langá un otel, pe a cAruia frontespit
era desemnat un mare soare de aur, vdzui un Mat sub gang
§i-mi veni ideia sä-i adresez vorba :
Ei, fartate, sunt pe aida ceva Romani ?
Da, domnule, sunt niste domni din Bucuresti.
Cum ii chiamd ?
No, Mu, nu stiu ; cd abia sosird, si sunt mai multi.
Inteadevar se vorbia cd la adunarea dela Blaj erau sd vie
1 fixatä.

www.digibuc.ro
228 G. SION

Romani din toate parfile Romaniei, si chiar din Bucovina. Cu

toate cA nu aveam cunostinfe prin Bucuresti, avui curiozi-
tatea insa de a sti macar cine sunt acei Romani, si voiam sa
ma informez. Amicul meu nu prea era de pärerea aceasta,
eu insa il tarli, si ne urcaram pelscari.
Abia urcafi in vestibilul de sus, deodatá auziram inteun
apartament vorba mai multor voci. Usa fiind deschisa, ne
indreptaräm intr'acolo, si ramaseram incremenifi väzand ca
acei oaspefi erau tofi de ai nostri, tofi Moldoveni, tofi cunos-
cufi, toli frafi ai cauzei ce ne fäcuse a emigra !
Indata ce intraram, furam asediali de imbrAfisari si de mii
de intrebari. Nu voiu uita niciodata fericirea ce am simfit in
momentele acelea ; si o asemenea fericire nu o poate infelege
cineva, dealt in asemenea timp si in asemenea imprejurari.
X.

Acestia erau : C. Negri, Lascar Rosetti, M. Costachi (lepu-

realm), L Alecsandri, A. Russu si Z. Moldovanu.
Negri, Alecsandri si Rusu venisera. din Paris la Bucuresti.
Guvernul de aici fusese avizat de guvernul Moldovei ca ei
vin pentru o miscue nafionala ; deaeeea li se facù cunos-
cut ca nu le este iertat ap sta prin Bucuresti. Planui lor era
sa treaca la Moldova ; auzind insa. de cele petrecute dupa 30
Martie, si inchipuindu-si ea, chiar dacti intrarea;nu le-ar fi
oprita, totusi persoanele lor n'ar fi in siguranfa, se deciserä
a se intoarce la Giurgiu si a se sui pe vapor pentru ca sa
mearga iarasi la Paris. Pe vapor r.insä. se intalnira rcu lepu-
reanu, Moldoveanu, Rosetti si A. Moruzi, cari scapasera dela
Braila prin ajutorul consulului englezesc.
Atuncia se decisera a nu se departa :de frontiera Moldo-
vei, debarcara la Lugos'si venira in Ardeal, unde vedeau simp-
tomele unei miscari
Dupa ce le spusei amanuntele intampMrilor mele, si ami-
cul Ionescu pe ale sale, furl transportafi de fericire cand au-
zira ca. V. Alecsandri se Ord la Brasov ; caci nici frate-sau, nici
ceilalli amici ai sal nu stiau nimic despre el. Dup5. aceea,
spuindu-le ca mergem la Blaj, unul din ei, Lascar Roseti, se
decise a ne insofi, iar ceilalfi a se duce la Brasov, unde ne
deteram cuvant a ne intruni dupa ce vom termina cu Blajul.
Mai steteräm cloud zile in Sibiu. Facuram mai multe cu-
nosfiinfe intre Romanii de acolo. Un simfamânt extraordinar
de frafietate, case erà chiar in atmosfera anului 1848, ne fa-

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 229

ceà entuziasti pentru Ardeleni. Noi Moldovenii, crescuti mai

mult sau mai putin cu idei §i cu deprinderi aristocratice in
tara noasträ, nu aveam o adeváratä ideie de natiunea §i po-
porul roman ; afectam popularitatea ca o idee a secolului, ca
o fantazie, ca o ideie abstractA, cdpätatä din cdrtile sträine. Cu
toate cd totdeauna (poate) am fost in relatiuni cu poporul
nostru, dar poporul a fost (pe atunci ca §i astäzi) departe de
noi ; abrutizat de irnpilare, inteo conditiune pururea ticaloasä
§i inferioard, necultivat, neinvdtat, fard cuno§tinta dreptu-
rilor §i demnitatii sale, poporul nostru (din Moldova) il con-
sideram compus cu totul din alte elemente ; el in noi vedea
totdeauna ni§te fiinte superioare, ni§te oameni predestinati a
fi stäpanii sau tiranii sdi, lar noi, oricat de umani, oricat
de filozofi, oricat de patrioti, oricat de nationali§ti sau li-
berali eratn, nu puteam vedea in acel popor decat ni§te fi-
inte ce ne insuflau mila §i de cari nu ne puteam apropia,
cu toatá bundvointa ce am fi avut.
In Transilvania frisk gäsiam poporul cu totul in alte con
ditiuni.
Aici preoi, invätatii, poetii, profesorii, toti e§iti din popor,
toti sunt ai poporului. Ferice de acela cdruia natura §i invit-
tdtura i-au dat mai multd inteligentd ! Acela se bucurd de o
adeváratd. popularitate ; acela e iubit, adorat, stimat, cunoscut
de toatd natiunea.
XI.

SIMION BARNUT. Acolo pentru prima oard auziram vorbin-

du-se de Bárnut, unul din cei mai invätati
§i mai populari bärbati ai Ardealului. Merserdm mai multi
Moldoveni la el §i fäcurärn cuno§tinta lui. Deodatä rama-
serätn extaziati : nu ne puteatn da seama cum se putea ca
un asemenea om sä se bucure de un nume atat de mare.
in adeviir acest om avea un aer de tot comun ; vorba lui in-
gdimatd, natura lui timidd, manierele lui ordinare, fizionomia
lui lini§titä, nu exprimau mai nimica ; din contra 'Area a fi
o juniätate de orn, o fantasmä ce ar fi abandonat Purgato-
rul, ca sd se mai intoarcd odatá pe lume. Dar dupd ce ne
mai lipirdm de el, dupä ce ne läsardm in convorbiri mai in-
time, recunoscuräm in el un bärbat in adevär superior : la
cuvintele de patrie, natiune, romtinism, el se entuziasma ca
un poet ; figura lui lua un aer de om inspirat, de profet ;
vorba lui, un accent simpatic §i dureros ; cilutAtura sa asvar-
lia scantei de curaj §i de terorism.

www.digibuc.ro
220 G. SION

Bärnut se bucurd de o popularitate imensä si bine meri-

tatä. El s'a arätat adevärat atlet al românismului in contra
maghiarismului. Ca preot si profesor in seminariul dela Blaj,
el, cel intaiu, introduse prelectiunile in limba romand ; ina-
in tea lui in vátfiturile se predau in limba latind si in cea maghiard.
Dar cat nu avuse a suferi pentru aceasta ! Episcopul Le-
meni, desi Roman, dar mare filo-maghiar, il persecuta cu fe-
lurite rnoduri si mijloace injosite. El rezista luptei mai multi ani,
dar In fine lepadd rassa cfiluetreascä si se retrase in vieata civild.
XII.
ADUNAREA DELA SIBIU. Inainte de a se face adunarea dela
Blaj, se stransertt in Sibiu Romanii
de prin mai multe pArti ale Transilvaniei. In mijlocul como-
tiunilor politice de atunci, capii Românilor voiau sd aibá o
intelegere prealabild si sigurd cu episcopul con fesiunii rdsd-
ritene. Acest motiv cauzase concentrarea mai multor Romani
in Sibiu. Era o credintá in general räspanditä cä episcopul
Saguna n'ar fi cu sinceritate devotat dorintelor nationale ; lu-
mea il credeft mai mult aplecat ciltre politica maghiara ; si
pe cand unul din episcopi, cel dela Blaj, era fiitis declarat
antinationalist, era mare interes pentru Romani ca sä aibá
miicar pe unul din prelati in partea Ion
Cu scop de a manifesta mai tare si mai bine simtimintele
si dorintele lor, sau cu scop de a atrage pe numitul episcop
prin adulatiune, Romanii se deciserd a-i face o serenadii.
Timpul se párù favorabil ca, cu ocaziunea aceasta, Românii
sä ridice si stindardul lor national. Se fad' o colectä de bani,
la care cu multumire luardm si noi Moldovenii parte ; se cum-
prträ materialul trebuincios si se improviza un stindard mi-
nunat, reprezintând cele trei culori (albastru, galben si ros)
nationale. Dupd aceasta, un numär ca de o mie Romani se
adunard pe o pimp, aprinserä un numär mare de torte, se
puserá in cloud siruri ; si cu stindardul inainte, inconjurat de
o bandä de muzicd, merserä la locuinta episcopului. La aceastà
manifestatiune luarilm si noi parte. DupA ce se arätd epis-
copul in balcon, un june ii recita o odä si un altul un dis-
curs, prin cafe il invoca sä binecuvinteze stindardul national
si sfi se pue in capul natiunii in imprejurärile in care se aflit.
Episcopul multumi poporului inteun limbagiu convingdtor
si elocvent, ce fu urmat de strigari entuziastice de bucurie.
fortele se stinserd si toti se duserd pe la casele lor.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1849 231

XIII.

SPRE BLAJ. Näimiritm trdsuri §i plecardm de dimineatrt, ca

sä putem ajunge seara la Blaj. Eu ma pusei in-
tr'o träsurd cu d-I Lascar Rosetti, oferind un loc §i unui
Ardelean, pe care eu Il cunoscusem la Sacele. Acesta se
numia Nicolae Boer ; nu erd insä nici de cum boier ; astfel
de denumiri nu sunt prin Ardeal. El erd un june foarte in-
teligent §i cu destulä invatiiturä. In timpul cälatoriei, el ne
dete relatiuni multe asupra lucrurilor Transilvaniei, destut de
instructive §i interesante. Eu, care-i cunoscusem mai de mult,
nu §tiam nimica despre origina lui. Dar apropiindu-ne de
un sat, el deodath ne zise
latd locul na§terii mele !
A, zise camaradul meu, d-ta e§ti de aici ?
Ba, nu ; eu sunt functionar in Säcele, dar pdrintii mei
sunt aici.
Aà dar ai pdrinti ?
Cum nu ? am tatd, mamä, un frate §i o sord. Sunt
cinci ani de când nu i-am vzut. Serviciul care-1 am nu m'a
iertat sä iu.
A§a dar o sa ne oprim ?
Dacá nu v'ar fi cu supärare...
Primirdm cu toatd multumirea.
Satul in care intram aveä pe aproape aspectul satelor din
Moldova. Casele semänau mai mult a bordeie ; unele erau
fArd curte ; allele pe jumittate descoperite de vânturi. Mi7e-
rid cea mai mare se veded predominänd in toate partile.
Dar in adevar saraci sunt oamenii in satul acesta ? in-
trebä camaradul meu.
0 ! da.
parintele d-tale este proprietarul mo§iei ace§tia ?
0 ! nu. Asta e mo§ia unui graf Ungur. Tatal meu este
iobag, taran ca toti tdranii. Dar iatá cä ne-am §i apropiat
de casa lui !
Mdnaciul, primind ordin sA stea, se opri... 0 fetild ce tre-
ceä pe längä drum cu cloud donite, ce le umpluse cu apd de
la un put, se opri, vdzilnd trasura noastrd. Camaradul nostru
Ardelean o striga §i sari din träsurd in gâtul ei. Erd sora
lui, care plänged de bucurie !
Ne deteräm §i noi jos din träsura. Copila î§i culese co-
fele ce-i cazuse din tnäini la vederea fratelui sau §i alergft
iute spre casd, ca sh vesteascrt venirea noastrá. Acolo mer-

www.digibuc.ro
232 G. SION

scram §i noi. Casa el-A o simplA locuintA fArAneascA : con-

fortabilul din läuntru erd cAt se poate de rustic i modest ;
nici o mobilA, nici un obiect, nici o haind, care sA ateste avu-
fia sau luxul de ora§e. BAtrAnul Boer erd un simplu iobug,
clAca§, atilt dupa port, cât §i dui:4 cre§tere ; sofia sa asemenea.
Fata despre care vorbii mai sus erd ca de optsprezece
ani, inaltA, frumoasä, modestA §i sficioasA : cu fota ce purtá,
cu cAmap ei cusutA, cu coadele ei lAsate pe spinare §i im-
pletite cu ni§te panglici multi-colore, puted fi un ideal gra-
tios pentru o baladd popularA.
Furilm tratati cu faguri de miere, cu apA rece §i cu ca§
proaspAt. Camaradul meu Rosetti strecurA in mâna fetei, cu
invoirea fratelui sAu, câfivà galbeni, cari de bunA seamA au
prins bun loc in sânul §i in casa acestei familii strimtorate.
Dupa aceasta plecarArn.

XIV.

0 SCENA CARACTERISTICA. Nu voiu uitá o scend caracte-

risticá ce mi s'a intâmplat sA mai
váz la o cArciumA inteun alt sat, unde a trebuit sh facem o
pausrt pentru noi i pentru cali ce ne duceau. Un faran, care
aved aerul de cAlAtor, dupa traista ce o aved aruncatA pe un
urnAr, se oprì la carciumA, se puse pe prispit la umbrA, se
intinse putin cu fata in sus, ca cum void sAii räsipeascá oste-
neala ; apoi deschise traista §i scoase de acolo o bucatà de
mAmAligA rece, din care incepù a mâncd cu pond nespusä.
AbiA se apucase de operatiunea aceasta §i un alt trecAtor, tot
de condifiunea lui, vine de se pune alAturi cu el ; îi deschide
traista §i scoate odatá cu mAmAliga i o bucatA de slAninA,
din care s'a pus sA mAnânce.
Ce dracu I zice cel IntAiu ; pagan e§ti t.u, de mAnânci
astAzi, Vinerea, släninA ?
No, zau, eu Maghiar !
MAgar ?
Ungur ! zice acesta plin de mándrie.
A L.. mA miram eu sA fi cre§tin.
Cum ? Eu ? Eu, cre§tin ; §i Hristos fost Ungur.
MAri ce zici ! Nu te temi cA te-o trAsni Dumrrezeu ?
Nu ; Dumnezeu Ungur este ; §i Adam Ungur fost, cum
Atila, cum Arpad, cum Co§ut L..
Românul atunci incepir a râcle cu hohot desprefuitor. Un-
gurul începù sa-1 injure cu sbierete asurzitoare. Erau cât pe

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 233

ce sd se incaiere. Eu mersei in mijlocul lor §i ii impacai,

dandu-le o oca de vin, din care au bäut amandoi. Pranzul
acestora tot urtna. Ungurul tacuse de tot §i se parea preo-
cupat de plecare. Dar Romanul, care avea poftä de vorbil,
incepfi iara§i
Mäi, ce dracu voi Ungurii sunteti a§à de fuduli ? 0
mand de oameni §i ganditi câ mare lucru sunteli !
Noi ? §asesprezece milioane.
Minti ; riumai abia patru
Nu ; a§à. zice Copt.
Co§ut vä in§alä ; e un lunatec. Noi Romanii suntem
de trei ori mai multi decal voi.
Unde?
Aici, §i dincolo in tard.
Nu; aici voi Unguri sunteti, nu Romani. Ardealul,
Ungaria una este... Eljen unipn !
Ba sa fiti ai dracului Ardealul e al nostril, nu e al
vostru.
Ba al nostru...
Ba al nostru...
Cat pe ce iarA§i sa se inhale ; iar eu radeam de nu mai
puteam ascultandu-i. Cand insä väzui cti se infierbanta, intrai
iara§i intre ei §i Ii impacai. in fine Ungurul se duse 'donda-
nind. Romanul mai rämase. El imi spuse di se duce la Blaj,
ca sa vacIA ce se face cu dreptatea româneasca.
Dar dumneata, imi zise el, de-ai no§tri e§ti ?
Da ; eu sunt Roman, ritspunsei.
Din cotrò?
De peste munti, din Moldova.
Dar cre§tin e§ti?
Fire§te.
Poste§ti Miercurea, Vinerea, posturile?
Fire§te.
Apoi daca-i a§a, e§ti curat Roman.
Cred §i eu I
Am auzit eu despre Moldova. Buna Ora ; acolo nu sunt
Unguri, nici Sa§i ; nu-i
Ne-a ferit Dumnezeu.
Ei, ce bine sunteti Dar vezi aici avem multe nagode
Unguri, Sacui, Sa§i, Nemti; apoi biruri mari, iobágie grea,
flacai de oaste §i dreptate prea putina. Mai bine, zau, nu
ne aducea Traian pe aici. Cine §tie, poate ca acolo, in Italia,
eram mai bine. Ce folos cA suntem multi ? numai in

www.digibuc.ro
231 G. SION

tara nearntului vreo cinci milioane §i par'cA nid ne vede,

nici ne aude Dumnezeu. Acuma vom veded. Ne adunäm
multi la Blaj ca sá ne sfätuim... Nu mergi §i dumneatd ?
Srt vedem... poate...
No, vino, zAti, domnule, ca sA firn mai multi ; pentru
crt tii zicAtoarea : uncle mai multi se aduncl, iese isprava
mai bun& SA' ne vedem srtnáto§i, domnule!
Cu aceste cuvinte omul meu plecA. lar eu rAmAsei uimit
de progresul spiritului public ce vedeam räspAndit iii clasa
poporului ardelean.
XV.

IN BLAJ. Seara pe la nourt ore ajunserrun in Blaj. Aveam

adresa unui preot de acolo, crtruia i se recoman-
dase cu dotiä zile mai inainte ca srt ne dea ospitalitate.
intrand In piata cea mare a Blajului, abid räsbAturAm cu
träsurile printre popor. Afland locuinta preotului recomandat,
ne opriram i furilm introdusi inteo camera unde erau
numai cloud paturi. Ospätatorul nostru ne cerù mii de scuze,
zicand ca i-a fost peste putinta sä ne rezerve mii mult deck
o carnera ; cad viindu-i o multime de persoane respectabile,
n'a pufut sa le refuze ospitalitatea, mai ales ca plouase si nu
era chip ca sä doarma cineva afara.
Acceptaram, cu abnegatiunea ca doi din noi sA se culce
jos pe scAnduri. Eu ie§ii afar& cu scop de a cAutd ceeace
doriarn ; sträbätui prin multirnea poporului, Intrebänd de
vreun fagadAu. Mi se arAtA unul : intrai §i intrebai dacA au
vreo camärutA cu un pat, disponibild pentru noapte.
Numai o singurä crtmärutii mai avem, imi zise un
servitor, i ne-a luat-o mintenasu un domn ce a venit din
Bucovina.
Aratä-mi aced cAmArutä, zisei.
Aveam in adevAr mare curiozitate sä aflu cine erd domnul
din Bucovina, care vine la Blaj pentru asemenea imprejurAri.
Fusei introdus intr'o salA mare, plinA de oameni. Abirt strä-
sä ajung la up care duced la cAmAruta indicatA
de bdiatul hotelului. Deschizrtnd usa, ce sA Wiz ?... amicul
meu Petrachi Cazimir ! 2
Dupa ungurie, care insemneazá indatei (GH. S.).
2 Familia Cazimir este una din cele mai vechi si mai nobile din Mol-
dova. Cantemir istoricul zice ca se trage din urmasii regelui Cazimir.
Dupd ce facut invAtaturile elemenI are in tarA, el inipreuna cu alì

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 235

Nu pot descrie bncuria si exaltatiunea mea la vederea acestui

amic, despre a caruia soartà, dupa evenimentele dela 30
Martie, nu stiarn nimica. El imi spuse ca in adevar fu, im-
preund cu frate-sriu, legat si britut in inchisoarea cazarmei,
intocmai precum 11 vAzusem in teribilul vis ce avusei in casa
Olimpiei. Duprt aceasta el fusese liberat prin mijlocirile unui
unchiu al ski, partizan al regimului guvernamental ; dar aman-
doi fratii furA expulsi peste hotar in Bucovina. Acolo ei furA
mai multe zile bolnavi, in urma torturelor ce suferiserrt. and
se auzi despre convocarea adunArii dela Blaj, Petrachi Ca-
zimir alergä ca sä vazA ce se face acolo.
Petrecui cu amicul meu vreo douä ore, spuindu-i si eu
aventurile mele ; si cu toate cA in sala vecina erä un vuet
infernal, ne culcarAm amândoi intr'un pat si adormirAm ca
unii ce cram foarte obositi de sdruncinAtura träsurilor.
Dupd un somn de doua ore, m'am desteptat in armonia
unui concert Incântritor. In sala vecinä se auzift un cor care
executä un cântec ce simtiam ca-mi miscA si mintea si inima.
Voiam sri mh scol, ca sil vAd cine Meeà concertul acesta ;
dar nu voiam sä smintesc somnul camaradului meu. El Inca
se sculase ; si, ca si mine, nu se miscä, de teamA ca sA nu
mil destepte pe mine. In fine el simtind ca eu eram emotionat,
mA scuturA incetisor si mA intrebA de dorm.
Cand ne vraurAm amândoi destepti, ne scularam si des-
chiseram usa srdii. Erau vreo treizeci de preoti si dintAreli
de biserici, cari intonau cântecul de care e vorba. Multimea
din sala ascultä cu o tacere religioasA. Versurile care se cântau
nu erau de o poezie inaltd, nici de o artA ingrijitä ; dar cu
toatA rusticitatea si simplitatea lor, ele fAceau un efect extra-
ordinar, ca cum ar fi fost inspirate de o cugetare ultra-lu-
doi frati, au fost trimisi sa studieze la Atena : trecuse apoi de acolo
in Germania. Studiând dreptul, cäpätänd doctoratul, el mai merse in
Franta, spre a se perfectiona. in Paris, unul din fratii sai muri de o
consomptiune de creeri. La 1847 el se intoarse in taril cu inima inflii-
diratá si cu mintea pregâtitä spre a lua parte la regenerarea nationala.
Dupä evenimentele dela 1848, la 1849 schimbandu-se domnia in Moldm a,
el reveni in patrie, unde indatä i s'a deschis calea spre a-si utiliza cu-
nostintele. El fu nurnit director la ministerul cultelor, unde de indata
desvoltä o capacitate si un zel de toatá lauda. N'a fost insa predestinat
nici Moldovei ca sä se bucure mult timp de un asemenea fiu iubit, nici
lui de un viitor care ii suradea, nici amicilor säi de inima nobila si ge-
neroash cu care era inzestrat. La 1b50 el muri de o apostitná la mate,
care in opt zile i-a räpit vieata. Am plâns moartea acestui june, ca o
pierdere a unui bun Roman si a unui bun amic. Vezi poeziile mele la
pag. 110 (OH. S.).

www.digibuc.ro
236 G. SION

measca. Aria (sau muzica), originalä cu totul, ma facea sa-mi

inchipuesc cantecele acele druidice, cari le descriu cronicarii
cei vechi. Unul din preofii de fafa 01.eà a fi trubadurul ce
improviza versurile si aria : vocea sa de bariton domina si
parea a comanda vocile celelalte. lata cateva strofe din acest
cantec original si dureros :
«Sub o culme de cetate,
«Plang intru singurAtate, (bis)
«Si oftând cu amar strig
«Cittre soarte cu vai 71C : (bis)
«Salta §i. te'nsuflete§te
Diri, diri, diri...,
«Servilismul piftKíse0e,
Diri, diri, diri....
«Mai Române, mai I

«Mull tirana 4ti tu, soarte ;

Si cumplita 'n fapte foarte ;
«aci pe natia romand
«Ai pus-o sub crudä inânii. (bis)
Insa te insuflete§te
Diri, diri, dirt....
«Soarta bunil i(i zam be, le.
Diri, dill. diri...,
«Mai Române, mai !»

Asemenea ciintece exprimau ideile si simfimintele de cari

era insuflefit poporul Ardelean in epoca aceea. Religiozitatea
cu care concertanfii cantau, entuziasmul ce se vedea pe
figurile asistenfilor la accentele apäsate ale refrenului, repre-
zinta in adevar o scena de cele mai patrunzatoare.

INTALNIREA CU D. BRATIANU. A doua zi, desteptandu-rna

prea de dimineafa, iesii afarii
Pe sub stresine, pe sub soproane, o mulfime de oameni
dormiau incit. Mi-aruncai ochii spre o carufa acoperita si
vitzui un orn, care se desteptase si contempla rásarirea soa-
relui. Figura lui delicata, barbisa lui lunga, croita ii la française,
destepta un interes in mine.
Buna dimineafa, domnule ! ii zisei ; dar bine trebuie sa
fi dormit durnneata acolo.
Nu prea : e cam rece de dirnineafa.
Dupa vorba nu prea semeni Ardelean.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1818 237

Nu prea ; dar cum vrtz, nici dumneata.

Crez insa Ca suntem Romani arnandoi ; 0 daca nu c§ti
depe aici, trebuie sa fi Muntean. Aflä dar ca §i eu sunt
Moldovean.
Dupä aceste scurte vorbe, ne fácurám cunoscuti unul altuia.
Acesta era Dimitrie Brätianu. El dela Pite§ti, auzind de
rni§cärile nationale din Transilvania, a trecut munjii §i a venit
ca §i mine, la adunarea dela Blaj.
XVII.

DESPRE BLAJ. Din ate am spus 'Ana ad, lectorii de bunii

searnä nu 0 au putut inchipui ce e Blajul.
In adeviir nici eu singur, care am vizitat locul acesta, nu
§tiu ce numire i-a§ da. Nu se poate zice cà e sat, fiinda
aci este o bisericä mare catedralá, un a§ezámant seminarial,
o piatä inconjuratä cu edificiuri de diferite arhitecturi, o
spiterie (sau cum ii zic täranii pe acolo potecii, dela apotecil)
§i un hotel. Nu se poate zice cä e ora§, fiindcA nu sunt ma-
gazinuri, nici magistrat, nici nimica care sä ne dea ideie des-
pre un ora§. Nu e nici sat, fiindca pe langa a§ezAmântul
acesta, nu sunt decât foarte putine case de locuitori agricul-
tori. Aà dara voiu putea zice mai cu nemerire ca Blajul este
o comuna de un caracter sili-generis. N'a scris nimeni o istorie
specialä a Blajului. Cu toate aceste, in locul acesta s'au petrecut
evenimente memorabile pentru istoria Rornânilor de dincolo.
Traditiunea spune cä aici cu trei secoli in urmá era o mica
mänrtstire de ritul §i confesiunea noastrrt, cari, de§i avea pro-
prietati imense, era insä. nebágata in seama pe atunci. Doi
trei cálugäri, cari träiau aici, erau cu ascultarea unui staret
rânduit de mitropolitul roman din Belgrad sau Alba-lulia.
latà cä din intâmplare a trecut pe aici un principe al Ardea-
lului (numele lui nu-1 tiu minte), care fäcea o excursiune
vânätoreascä prin intinsele §i virginele päduri ce coperiau lo-
curile aceste. Noaptea viind, principele dormi in chiliuta ba-
tranului staret, care fu multämit sä petreacä noaptea in bi-
sericä, Mcând rugdciuni pentru sanätatea suveranului OHL
Principele avit visuri delicioase in somnul säu. Acele visuri,
inspirate de bunä seamä prin rugáciunile staretului, Mcurä pe
principe foarte vesel. Deaceea a doua, zi, când se sculd depe
somn, el ie§i afarà §i rämase incântat de pozitiunile roman-
tice ale locului, pe cari le vedea cu ochii in tocmai cum le
visase. Principele chernä indatá pe staret §i-i spuse ca sä-§i

www.digibuc.ro
238 G. SION

ia cAlugAra§ii i sa se dudueascA de acolo. Calugarul avfi

curajul a protesta in numele dreptAtii §i al legii ; dar prin-
cipele, care nu §tia glumi, fAcfi un semn carneficilor sAi
capul staretului sbura sub lovitura securii maghiare. DupA
aceasta principele zise §i se fAcù, in locul umilitei staretii,
un castel princiar, destinat pentru recreatiunile sale. El aici
facea vanatori i banchete cu satelitii sAi favoriti §i serba
nuntile mernbrilor familiei sale. Astfel apoi Blajul fu mai
mult de un secol apanagiul favorit al urma§ilor principelui.
SA nu se mire cineva de monstruozitatea unor asemeni
principi. Romanii §i clerul din Ardeal, dupa ce au pierdut pe
principii sAi nationali §i dupA ce au cAzut sub dominatiunea
maghiara, suferiau mult mai cumplite nedreptAti §i asupriri.
Maghiarii, cu toate cA erau mai barbari deck Romanii pe
atunci, dar se pricepura a veni la ideia infernalA de a des-
nationaliza pe Romani. Prin diferite mijloace tiranice, cari pu-
terea le ofere dominatorilor, ei in fine izbutirA a atrage pe
mitropolitul din Belgrad in politica aceasta, §i prin el a aduce
schismA in rit. Astfel pe la capAtul secolului al xvit-lea, mitro-
politul Atanasie, cu câtiva protopopi vanduti, atraserA vreo
20.000 suflete de Romani la uniune cu biserica Romei. Aceasta
insA nu erà un curat catolicism : religiunea nu se alterà decat
in patru puncte rituale, §i anume : recunoa§terea papei de cap
al bisericii recunoa§terea sfintei cuminecAturi cu pale dos-
pitd §i cu azimA recunoa§terea purcederei sfantului spirit
dela tatitl i dela fiul §i recunoa§terea purgatoriului. Afara
de aceste puncte, biserica rAmase in formele §i canoanele ei
primitive, cu cantArile, cu cArtile, §i cu toate ceremoniele cari
sunt astAzi la biserica greco-rAsAriteanA.
Aceastä uniune da Romanilor, apAsati §i persecutati de
Nemti §i de Unguri, oarecari drepturi §i privilegiuri, cari le mai
u§urau soarta. Ea insä nu servi inimicilor no§tri la planurile
ce le aveau ; cAci departe de a desnationaliza pe Romani, mai
tare i-a intArit. Unitii, favorizati de mijloace materiale, puturA
a se cultiva desvolta germenii nationalitatii lor mai cu
Cade. Apoi multi din capii bisericii lor, fAcurA serviciuri reale
poporului, prin zelul lor cAtre binele natiunii. Preolii lor, lu-
minati §i inviitati, au dat adese probe de demni fii ai ro-
manismului §i au fost .cei intai apostoli ai regenerArii na-
tionale. Inteun cuvant, cei mai insemnati romani invAtati §i na-
tionali§ti, au ie§it dintre uniti.
Pe la 1736, mAnAstirea Blajului se reconstitui in drepturile
sale. Acolo se a§ezA o episcopie, care astAzi s'a ridicat la grad de

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 939

rnitropolie, §i, cu veniturile hnenselor sale mo§ii, s'a fundat

un gimnaziu seminarial pentru cre§terea junimii devotate ca-
rierei clericale.
lath in scurt descrierea Blajului, unde se fäcea adunarea
Romanilor la 1848.
XVIII.

ADUNAREA DELA BLAJ. Episcopul unit dela Blaj, Lemeni,

cu toate eh era Roman, nu simpatiza
cu ideile poporului §i ale inteligenfei romane din Ardeal. El
era mare filomaghiar, vorbia mai mult ungure§te §i aräta
chiar un dispret pentru lirnba romanä. Adunarea Romanilor
dela Blaj lui nu-i pläcea. nicidecum §i cercase multe chi-
puri pentru ca sä o paralizeze. La aceasta ar fi reu§it, fiindcä
guvernul era in mana Ungurilor i. Nu putù insä face nimica
caci guvernul superior din Viena, care prevedea In aceasth
a dunare o manifestatiune in contra tendintelor maghiayis-
mului, o tolerä, §i mai ales o incurajä. Deaceea cateva bata-
lioane de Romani graniceri primird ordin a veni §i asista
pentru paza bunei oranduieli.
Ar fi zis cineva eh In adevär trebuia o putere armath aid.
Aglomeratiunea era foarte mare. Se calculà la 100 de mii
numärul Romanilor adunati. Ace§tia nu doar ca venise cu
grämada de prin satele invecinate : satele cele mai depärtate
trimisesera din zece oameni unul, impreunit cu preotii lot..
Dar toath aceastä mulfime era atat de bine disciplinata, 'Matt
nimeni nu putea O. observe cea mai mica dezordine.
La vocea inteligenfilor 2, ca dupä o bagheth magick po-
porul se indrepta in §iruri, se räria, se inlhtura, se depärta,
in täcere religioasä §i cu promptitudine.
Inteligentii, cari organizaserà §i propagaserä ideia acestei
adunäri, erau vreck trei sute. Mai multi din ei aveau talentul
de oratori ; ei se puneau pe ate o scara say un scaun, §i
improvizau discursuri, mai totdeauna urmate de uräri. Istoria
Romanilor, cu suferintele trecutului §i ale prezintelui, drepturile

1 Mai tAr7iu, cand revolutiunea maghiara lua proportiunile de rebe

liune in contra dinastiei habsburgice, episcopul Lemeni se arunca cu totul
si fatis in bratele Ungurilor. Dupa aderea revolutiunii insa, el fu des-
tituit §i relegat la inchisoare. unde plati cu moartea necredinta sa catre
interesele turmei sale spirituale (GH. S.).
2 AO se numiau In Ardeal tinerii ie5iti din coale §i oamenii invatali,
pe cart poporul ii ascultà ca pe profeti (GH. S.).

www.digibuc.ro
240 G. SION

lor nalionali, amorul patriei, rnândria numelui de Român,

erau temele principali asupra cärora oratorii perorau. Entu-
7iasmul auzitorilor se exaltà uneori atât de tare, luck se ma-
nifestà prin gemete si lacrime.

XIX.

Erà 15 Mai. Aceastä zi fusese destinatä pentru deschiderea

adundrii. De dimineafa pe la noud ore, se fäcù un tedeum
in bisericd. Poporul manifestà dorinfa de a vedeâ pe amân-
doi episcopii, pe cel unit si pe cel neunit, celebrând sfânta
liturghie impreund in aceea§ bisericd. Aceasta insä nu se
putù : Canoanele bisericesti, se ziced cä nu permiteau ; pe lânga
aceasta episcopii, pentru motive foarte naturale, nu se iubiau
unul pe altul, nu se suferiau. Serviciul religios se celebrd de
cafiva protopopi unifi. Episcopii asistard in bisericd pe strane
anume asezate pentru ei.
In bisericd am rdsbit si eu. Eram curios sä vdz §i sd as-
cult liturghia intr'o bisericd unitd ; nu observai insd nici cea
mai mica diferinfd in cântdri, in costume sau in ordinea ce-
remonialului.
Dupa terminarea liturghiei, episcopul unit lud cuvântul si
facù un discurs lung, cu fraze multe si inacite, dar MI-A
nici o ideie limpede asupra imprejurarilor de fafd. Simeon
13drnuf luä cuvantul in numele poporului §i desvoltä, ca un
inspirat, suferinfele trecutului, credinfele §i dorinfele Roma-
nilor in principiu.
Astfel adunarea se declard constituitä.
Ziva intâia s'a petrecut in conferinfe private, intre capii
inteligenfii române, spre a formulà dorinfele nalionali. Se
dete si un banchet la episcopie, la care furäm invitafi §i noi
Moldovenii. Noi insä nu ne duseräm, ci ne mulfämirdm a
prânzi sub sopronul unei case fdräne§ti cu o mâncare foarte
frugal& compusä din mämäligufd, bran* lapte si oud. Mai
spre searä avuräm un spectacol original. Vreo sutä de fldcdi
dänfuird jocul cälusarilor, cu o agilitate admirabilä.
T. CIPARIU 1 ARON PUMNUL. In ziva aceasta fäcui mai multe
cunostinfe interesante. Vizitai pe
canonicul Timoteiu Cipariu, unul din cei mai erudifi filologi
ai Ardealului ; asemine pe Aron Pumnul, discipolul §i emulul
säu in filologie.
Ace§tia arnandoi erau redactori unei foi säptämânale, in-

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 241

titulatä Organul §i destinatA a propaga cultura ra-

tionalä limbii §i a moralei. AceastA foaie, In urma adunarii
dele Blaj, îi schirnba titlul si se numi Organul national, im-
brAtisAnd in coloanele sale si ideile politicei militante de ac-
tualitate.
DupA ce InoptA, piata Blajului se iluminA intr'un mod
feeric. DouA transparente, asezate sus pe poarta despre bise-
fled, reprezintau pe Traian invingAtorul Daciei i aducátorul
colonielor romane, si pe Ferdinand impAratul Austriei care
erà si principe al Ardealului. In mijlocul acestor transparente,
era inältat stindardul national al Românilor facut la Sibiiu,
sub care fluturà o banderolA (jumAtate neagrä i jumatate
galbena) ce reprezinta flamura Austriei.
Multimea poporului se invârtia in valuri rätäcite imprejurul
acestor transparinte, narând diverse fabule si istorii, intonând
cântece vesele sau dureroase, episcopilor si altor bArbati me-
adresându-le oratiuni si ode improvizate. De aceastä
onoare nu scAparam nici noi, cari acolo reprezintam raffle
surori ale Transilvaniei.

XX.

A§ fi putut prea bine sA mA abtin de a da o relatiune

mii pre larg lectorilor mei despre adunarea dela Blaj si despre
memorabilele evenimente ale anulni 1848 dip Transivania. Ar
fi fost de ajuns, poate, sä le recomand Istoria Românilor din
Dacia superioara, publicata in Viena la 1852 si scrisA de A.
Papiu llarian, un june care, Inch in adolescenta sa de atunci,
promitea eruditiunea §i valoarea unui mare scriitor. Dar con-
vins CA, dupA toatä recomandatiunea mea, putini vor alergà
sa caute cartea citatA, voiu urma naratiunea suvenirilor si im-
presiunilor mele, 'Ana a nu mä departà Inca de Blaj.
Catä sA mA mai intorc Inca odata la originea adunarii de
care e vorba, cAci aceasta a fost cea mai mare manifestatiune
de vie* nationala si politica a Românilor, cel mai mare
eveniment in istoria modernA a lor §i care din nefericire a
avut rezultate atAt e negative.

G. Sion, Suvenire contemporane. 16

www.digibuc.ro
 42 G. SION

CAUZA RASCOALEI Românii se aflau in pozitiunea cea mai

ROMANILOR.
teribilä si in confuziunea cea mai mare.
Pe de o parte se vedeau in fata unei
monarhii, care se sguduià de revolutiuni interioare ; pe de
alta, in fata natiunii maghiare, care, dupa aceste amestecä-
turi, pareà favorizatä de ursitä a predominA situatiunea. hn-
pärätia austriad era dejà mai mult desmembratä. Ungaria
ajurfsese a fi numai cu numele regat austriac : ea prin revo-
lutiune se declarase de fapt independentA ; aveA constitutiunea
sa, ministerul sail si guvernul säu separat. Tot ce se mai
nevoià a capätà, el-A regularea sau intinderea confiniilor
sale. Poporul maghiar, dela nobil pânä la opinck- de cinci-
sprezece ani erà fanatizat de propagandele pan-maghiaris-
mului. Apoi el aveA la dispozitiunea sa puteri imense ; ce-
täti, ostiri organizate, arme, bani, oameni politici, poeti mari,
oratori, tribuni, nimica nu-i lipsià. Trufia maghiarä ajun-
sese mare. Programa sa era cunoscutä si pe fata : a face o
Ungarie mare, dela Adriatica 'Ana la Marea Neagrä, cu as-
servirea si stingerea celorlalte nationalitäti !
Românii in tot chipul vedeau pericolul. Organele inteli-
gentei lor, Gazeta de Transilvania din Brasov, Organul Lu-
mintgei din Blaj, cu precugetare de a nu aruncâ patria in
furiile unui rAsboiu civil, incepuserA a propagà idei impAciui-
toare. Pând la oarecare punt, ele admiteau ideia unirii Tran-
silvaniei cu Ungaria ; nu aveau curagiul a se pronuntà din
contra ; nu aveau credintA nici in täria poporului, nici in pu-
terea impärätiei, nici in destinatele providentei. Dar massele
poporului altfel simtiau, altfel cugetau : ele nu mai ascultau
consiliile gazetelor, ci vocea sonstiintei si instinctul lor, care
le ziceä : Unirea e fatal d ; ea e pieirea natiunei romdne !
Ele nu-si formulaserA insä programa de conduitä, asteptând
sä le-o sopteascA cinevA ; nu-si aleseserä pe caipii miscärii, a--
teptând ca ei sA se infätiseze.

Atunci se gAsi un mu cu curaj, care ava geniul sA in-

trupeascd si sä formuleze aspiratiunile sufletului natiunii. El
scrise la 25 Martie o proclamatiune concisA, in care rezumà
programa nationalä. Aceasta propuneA : Congresul national-
roman ; libertate individuaM prin supritnarea iobdgiei ; liber-

www.digibuc.ro
 DIN AND!. 1848 243

tate politic& prin reagzarea natiunil in drepturile sale de

a avelz deregatori ,si reprezentanti in dieta tarli ; nici o
uniune cu Ungurii, /And ce nu se va tratei cu ei ca natiune
liberit cu nattune liberti.
Proclamatiunea aceasta cu data memorabild din 25 Martie,
era anonimä. Autorul afld prudinte a nu-§i expune numele
in timpi atat de critici, unde terorismul maghiar incepuse
a se pronunta. Dar astfel, anonimä, ea á electrizat pe toti
Romanii : cuprinsul ei s'a fäcut indatd decalogul natiunii.
Foaia dela Brasov atunci, ca ie§itä din letargie, a inceput sa
intrebe : cine este autorul acestei proclamatiuni ? «SA pd§eascä,
«ziceä ea, Intre noi, sd ne arate calea dreaptá si mantuitoare,
«sä ne ia de manä si sá ne zicd : veniti In coace, aci set
«stati, de aci sit porniti, cutare stY voiti, acestea sa pretindeti».
Inteligenta romand, studentii sau absolventii seminariului
dela Blaj, recunoscurä In circulara aceea pana §i sufletul lui
Bärnut. Un entuziasm unanim cuprinsese toate inimile §i
toate sufletele. Circulara, copiatd in mii de exemplare ma-
nuscrise, sbura prin toate colturile Ardealului cu repeziciunea
fulgerului. Ideile lui Bdrnut se fäcurd inteo clipä idei fixe
pentru toti Romanii. Nici un silogism, nici o putere alta, nu
mai erau in stare a irnpiedica torentul opiniei publice.
In ord§elul 0§orheiu, ca in mai multe orw, junimea ro-
manä incepii a se aduna §i a comentà circulara lui Bäraut.
Cativa. canceliVi §i studenti, ce veniserd dela Blaj cu ocaziunea
särbdtorilor Pastelor in numdr ca de treizeci de in§i, linurd
o conferintá intrq ei §i deciserä a pune in lucrare programa
trasä de proclamatiunea lui Bärnut. Cel intaiu punt ce aflará
cu cale a pune in lucrare a fost : Congresul national, adicd
o adunare mare de Romani din tot cuprinsul Ardealului §i
chiar din Banat. ldeia aceasta insd, oricat de frumoasá i
nerneritä in sine, prezentà dificultdti la executiune. Se fäceau
obiectiuni ca acestea : Tolera-va guvernul o osemenea adu-
nare? Veni-vor Romanii bucuro§i §i cu curaj la aceasta ?
Cine, §i in numele cui sd se fach apelul pentru convocarea
ei ? Wá intrebärile cari-si fdceau de bund seamd intre sine,
acesti tineri patrioti, zelosi de titlurile natiunii lor.
Atunci unul din acei tineri ie§i cu ideia ca ei sd fixeze
ziva de Duminica Tomei §i sd se anunte aceasta in toate
pärtile cu mijloacele cele mai expeditive. Aceastà ideie, oricat
de crezdtoare, oricat de hazardoasd, insufleti toate inimile.
TO o adoptard in unanimitate, jurand ca sd o realizeze cu
orice mijloace, cu orice sacrificii.
www.digibuc.ro
244 G. SION

XXIII.

Aceasta era la 26 Martie. Durninica Tornei cddea in 30

Aprilie. Tinerii din Owrhei scriserd indatd in toate pärtile,
pe la amicii i confratii lor de prin toate celelalte ora§e ale
Transilvaniei §i-i conjurard ca, fiecare in parte, sd propage ideia
propusä. Apoi i ace§tia, intocmai ca niste fanatici apostoli,
plecard care incotro, cdlare sau pe jos, cutreierand toate sa-
tele §i invitand pe popor la Blaj, de Duminica Tomei.
Ar fi lung ca sd descriu entuziasmul cu care Romaniis au
primit aceastä invitare, pe care o considerau ca un mesagiu
divin. Ar fi prea lung sa' mai descriu impresiunea ce a facut
asupra Ungurilor §i temerile ce le-au insuflat, precum i in-
trigile ce s'au jucat, spre a impedica adunarea Romani lor. Din
aceste oricine poate vedea cd o ideie fericitd, o ideie mantui-
toare, nu poate sa' nu aibd rdsunet in inima unei natiuni,
mAcar oricat de apäsatä, oricat de abrutizatd sa fie.
Romanii in unanimitate se grabird a se prepara §i a alerg.a
la Btaj, ca la un loc predestinat de oracoli. Ei §tiau cA acolo
era cuibul inteligentei lor, invatatii §i binevoitorii lor cei
sin ceri.
Astfel, din locurile cele mai depártate, se duserd numai
preotii §i frunta§ii satelor, iar din cele mai apropiate se ri-
dicard satele intregi.
Guvernul central austriac vedea aceste preparative cu ne-
multumire. El voià sd impedice adunarea ; dar vdzand nere-
zistibila pornire a Romanilor, Ad prudent a nu riscà o pro-
punere nefolositoare i chiar anti-nationald, mai ales cA se
interesa a cruta simpatiile populatiunilor pentru orice even-
tualitate. Deaceea el, pe deoparte fad.' cunoscut episcopilor
cà tolereazd pe Romani a se aduna §i a petitiona cdtre
pdratul, insd in ziva In care ei (episcopii) vor defige-o, iar nu
In Duminica Torriei ; pe de altd parte, el reguld a trimite
spre a Imprd§tia pe cei cari s'ar aduna in ziva pre-
citatä.
Episcopii, de§1 poate nu erau cu sinceritate dispui pentru
chestiunea nationala astfel cum o intelegeà poporul, totu§i
cdutau sd armoniseze atat susceptibilitatea guvernului, cat §i
neimpiedicabila *care a natiunii. A§ra dar ei determinard ziva
de 3/15 Mai.
Dar publicarea acestei dispoziliuni intarziindu-se, §i timpul
fiind inaintat, poporul, care nu §tià decat de Duminica To-
rnei, veni in aceastä zi in numár ca de 30 mii. Atunci fu

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1846 245

mare anevointd. O. se rdspandeascA multimea. Cele 5-6 mii

baionete imperiale nu aveau curajul a veni la extremitatea
vdrsärii de sange. Poporul nu void a se risipi. Vocea epis-
copului Lemeni erà neascultatd si urmatd de murmure ame-
ninjätoare. Toate cercetArile tribunilor erau nefolositoare. Ce
zic ? insusi tribunii nu stiau dacä ar face bine sd se risipeascd
adunarea sau ba ; ei se temeau ca nu cumvd aceasta sd fie
o cursd ; se ingrijiau cd poporul se puted duce pe acasd si
apoi nu va mai veni la ziva dec3/15 Mai. In fine, pe dupd
prânz, veni omul poporului, Bärnuf. Acesta asigurd spiritele
atat ale tribunilor cat si ale poporului, indemnand pe toti a
se retrage in satele invecinate pand la ziva insemnatl de
episcopi.

XXIV.

Astfel s'au urmat evenimentele cari au preces adunarea

dela Blaj. Am crezut cuviincios a le descrie aici in compendiu,
numai pentru ca sä aduc aminte cat de tare erà desvoltat
spiritul public in poporul roman din Ardeal, cat era el de
inijiat in interesele generale si in ideile politice, catd fermi-
tate si perseverang a arätat, cat& bund judecatä a desvoltat,
si cu catá abnegallune si devotament s'a ocupat de cauza
nationald.
Cu toate ameninfärile, persecutiunile si impiedicärile ce se
fäceau din partea Ungurilor si a guvernului, pentru ziva des-
tinatä a adundrii, Romanii curgeau ca torente din toate pär-
-file. Peste raurile cele mai mari, pe unde Utigurii ridicaserd
inadins podurile, Romanii treceau prin ape ¡Ana in piept, sau
in not, numai si numai ca sd mearga. si O. ajungd la locul
ce se fäcuse un ideal de mantuire pentru dansii. In ziva de
3 Mai, poporul adunat ajunged la cifra de o sutd de mii.
VAzand cinevà aceastä mare multime de popor adunatA
pentru afaceri publice, isi putea face cea mai exacta ideie
despre comifiile si forurile vechei Rome. Pe un camp des-
chis, in marginea din sus a Blajului, se improvizd o tribund
inaltä ; jos, imprejurul acestei tribune, se puserd catevd mese
si scaune, destinate pentru episcopi, pentru secretari si pentru
persoanele cele mai alese. Acolo poporul, dupd comandamentuf
junilor juristi, fad] un mare cerc, Mat sd rdmand locul liber
de circulat la mijloc. Apoi se fAcurd linii deschise si largi
pand la bisericA, pentru ca, de acolo si pand la tribund, sd
fie calea libel-A. Afard din cercul central, se improvizard Inca

www.digibuc.ro
24Q G. SION

vre-o 4-5 tribune mai mici, destinate pentru tribunii popu-

lari destinati ca sA transmild poporului, he se aflà depärtat
de centru, deciziunile conferintelor.
Semnalul deschiderii adunärii se dete prin tragerea clo-
potului cel mare. Atunci episcopil7 urmati de cler, de profe-
sori §i de inteligenti, se scularä §i plecard cAtre locul pre-
parat. Inainte mergeà flamura cea Mare nationalä, pe care
sta inscriptiunea autie : Virtutea Romand retnviatä, flamuri
improvizatd, precum ardtai mai sus, la Sibiu.
Aceastä flamurd era. tricolorä ; reprezenta prin vanät, all
§i ro§u culorile imbräcämintei poporului. Ungurii nerozi zi-
ceau dà e§te flamura ruseascd.4 Afarà de aceasta flamurä, se
mai improvizard §i altele mai mici cu diferite inscriptiuni cari
arätau dorintele natiunii ; pe una se vedea scris : «libertatea
ci independenta pe alta se citia: «credinta netn-
frdnatet catre natiune $i tron», pe alta «nici o uniune cu.
Tara Ungureascd».
Cu ocaziunea acestei adunäri veniserd mai multi Unguri
nobili de prin provinciile invecinate, parte cu scop de a stu-
dia hicrurile, parte, atra§i de curiozitate. Multi din ace§tia
erau de originä Romani : strämo§ii lor ìi renegaserä
natiunea §i religiunea, pentru diferite interese politice. Ace§tia,
de astädatä, vdzand märetia §i religiozitatea acestei impo-
zante adunäri, simtird inimile lor entuziasmate pentru onoarea
numelui de Roman, §i- incepurä imbräti§a pe conducatoril
poporului, numindu-i fratii lor, ro§ind de rätäcirile lor trecute.

XXV

LUCRÄR ILE ADUNÄRII. Adunarea, deschisd sub pre§edentia

ambilor episcopi, proclamd de vice-pre-
§edinti pe Sim. Bärnut §i G. Barit ; mai proclamä §i zece
secretari, intre cari mi-aduc aminte de canonicul Cipariu, Lau-
rian, protopopu Popasu §i Dim. Boeru. Episcopul aguna Mai
o rugäciune. cdtre Dumnezeu, ca sd lumineze mintea natiunii
§i sä o indrepteze spre dragoste cdtre patrie §i spre cre-
din tä cätre impárat. Dupd aceasta Bärnut, idolul poporului,
inaintá catre tribund. In acel moment o täcere religioasä se
cù in popor : cea depe urmd suflare pärea cd amutise.
op orul Orca cA a§teaptà sd auzä vorbind oracolul sätt. Vocea
a j umätate stinsä a oratorului atunci lud un timbru Inge-
sc , ce rásbdtea panä In fundul inimilor. El facù hinci pro-
n eri insemnate :

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 247

1. Ca adunarea &A se proclame de adunare generald a

natiunii.
2. Câmpul pe care se tine adunarea sd. se numeascd Cam-
pul libertätii.
3. Natiunea s'A se declare credincioasä impäratului.
4. Natiunea sd. se proclame natiune de sine stätätoare §i
de parte iniregitoare a Transilvaniei.
5. Natiunea sd depuie jurämânt de credintA cAtre irnpArat,
cAtre patrie §i cAtre natiunea romând..
Aceste propuneri, repercutate §i transmise poporului prin
vocea tribunilor, se adoptard cu achmatiuni §i cu aplause.
Atunci Bärnut ceti formula jurämântului, care, dupd. ce se
adoptä, se recitA de cAtre popor cu o solemnitate religioasd.
Cu aceste s'a incheiat §edinta din 3/15 Mai.

Secretarii se consultard intre sine cum sá termine mai cu-

rând lucrArile, pentru ca sd poatd liberà poporul a se duce
pe acasd. Lucrarea cea mai esentiald fu petitiunea cAtre im-
pArat in care sA se arate dorintele natiunii. Laurian se
insArcind i o fäcù. A doua zi redeschizAndu-se adunarea,
el se sui pe tribunä §i citi proiectul petitiunii. Aceasta cu-
prinded 16 puncte memorabile :
1. Cererea unei diete reprezentative, la care Românii sA fie
chemati a trimite deputtati in proportiunea numärului lor.
Românii sA aibä dregAtorii lor nationali in toate ramurile.
Limba romând O. serve ca oficiald In fatä cu Românii.
2. Independenta bisericii române fdrä distinctiune de con -
fesiune. Restabilirea mitropoliei române §i a unui sinod ge-
neral anual.
3. Desfiintarea iobAgiei (clAcei) §i a zecimelor, MA des-
pdgubire.
4. Libertatea industrialä §i comerciald.
5. Desfiintarea därii asupra vitelor.
6. Desfiintarea zeciuelii metalelor, ce se exploateazd in
cuprinsul tärii.
7. Libertatea de a vorbi, a scrie §i a tipAri.
8. Libertatea individualä §i dreptul adundrilor.
9. Tribunale de jurati cu publicitate, in care aardrile sd
se facd verbale.
10 Garda nationald. Militia romând sd aibd ofiteri români.
11. Regularea miezuinelor (hotarniciilor) prin comisiuni mixte.

www.digibuc.ro
248 G. SION

12. Dotarea clerului roman din casa statului, ca celelalte

cleruri.
13. Intinderea instructiunii publice, prin §coli primare s5.-
te§ti, gimnazii, institute militare §i tehnice, seminarii, uni-
versitati §i altele.
14. Egalitate de dari §i §tergerea privilegiilor.
15. 0 constitutiune noua fdcuta printr'o adunare consti-
tuantä a tuturor natiunilor tärii, pe bazele libertatii, egalitatii
§i frätietAtii ; codici noud de legi civile, penale, comerciale.
16. Cauza uniunii cu Ungaria sa nu se tolere a desbate,
}Ana cand Romanii nu vor lua. parte in camera legislativa
ca natiune constitutiva ; altfel de s'ar urma, Romanii protes-
teazd cu solemnitate.
Poporul primi proiectul de petitiune cu strigari unanime
de entuziasm. Laurian, Barnut, Barit furz purtati in triumf
§i aclamati ca capi §i conducatori ai natiunii. Entuziasmul
general era la culme. Insu§i cerul parea impresionat de feri-
cirea generala, caci in momentele acele incepù a ploua, §i
picAturile de ploaie poporul le asemána cu lacrimi de bucurie.

XXVII.
A treia zi se tinù Inca o conferinta. Asta data insa nu se
fad" decat verificarea protocolului §edintei a u-a §i defigerea
deputatiunii ce Ilia misiunea a duce petitiunea la imparatul.
Dupd aceasta adunarea declarandu-se terminata, poporul
incepU a se duce pe la vetrele sale, plin de iluziuni §i de
sperante inteun viitor mai fericit. Dar vai ! cat de amar se
arata viitorul acela, atat de dulce visat atunci ! .
Dupd plecarea poporului mai rämasera in Blaj pana pe a
doua zi cei mai multi din protopopi, tinerii juri§ti §i studenti,
§i putinii Moldoveni §i Munteni emigrati, cari printr'o intam-
plare accidentald avuseram fericirea a luà parte la o zi a§à
de mare pentru natiunea noastra. Cu inimile noastre tinere
§i infläcärate de idealuri frumoase, impartd§iam toate emo-
tiunile fratilor ardeleni, §i cu sufletele noastre de Romani
imbrati§am aspiratiunile §i credintele lor, identificandu-ne
soarta noastra cu a bor. 0 dulce zi §i frumoasa ! tu vei fi
cea mai pretioasä din suvenirile mele !
La sunetul unei muzice de lautari, ce se ratacisera pe aici,
o ceatd de vreo treizeci de perechi tinere executa jocul di-
luerilor, acel joc care a perpetuat pana astazi In poporul

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1818 249

nostru legenda rápirii Sabinencelor de cätre strämo0i no§trii

Romani. Seara se fäcurä serenade pe la cei mai multi din
bärbatii iubiti ai poporului. De onoarea aceasta ne impártä-
§irdm §i noi Moldovenii.
A doua zi ne cäpuirám de trásuri §i plecaräm ca sä ne
intoarcem la Brasov.

www.digibuc.ro
 PARTEA A PATRA

I.

Numärul emigratilor nostri se märise. Eram )deja vreo

doudzeci. Mai toti ajunseserdm färd bani de cheltuiald. Pozi-
tiunea era cam critica, mai ales ca, dupA cum se croiau lu-
crurile, vedeam cd n'o sA putem sta mult pe aici. Ne fAcuserdm
suspecti. Nemtii se ingrijiau tare de ideile pan-romanismului,
pe noi ne luau de apostoli propagatori ai acestor idei ;
ziarele lor buchenau sus si tare cd Romanii la Blaj numai
proforma au fAcut jurAmantul de credintd pentru impärat-;
in realitate insA s'ar fi ph-Inuit infiintarea unei impdrAtii
daco-romane I Pe de altd parte Ungurii ne luau drept emi-
sari rusesti i insinuau cA noi am fi organizat adunarea dela
Blaj i cd jurAmgntul de acolo s'a fAcut pentru impAratul
Nicolae !
Adunare'a dela Blaj fdcuse o revolutiune mare intre Unguri.
Se vorbia cd SAcuii grAniceri au sd se pogoare dela munti
sA vie ca sd treacd sub sabie pe toti Romanii. stiri din
ce in ce mai sinistre se rdspandiau in toate zilele. Chiar in
Brasov se vorbia cA SAcuii din satele vecine era sA calce
orasul JAM' veste, sd mAceldreascd pe Sasi i pe Romani.
Intr'o seard eu, cu Lascar Roseti, ne dusesem la un cazin
roman. Acolo citiam gazete i convorbiam cu cativa cunoscuti.
Deodatä auzim bAtand tobe de alarmd. lesim in balcon
vedem o miscare mare pe ulitä ; apoi impuscAturi in partea
meridionald a cetAtii. Cei din imprejurul nostru incepurd
indatA a zice: Seicuii! Seicuil! la arme, la arme, billeti!
Intr'o clipA cazinul se desertä, i noi, plini de grije, ne sco-
borirAm. lesind in ulitA, vedem cativa civili cu armele in
!flank alergand in directiunea portii dela vale a cetätii. Acestia

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 251

erau soldatii gardei nationale. Intalnim pe un ofiter : Il intre-

bam ce estO el ne räspunde, gräbit, cd sä ne ducem pe
acasa, sä nu stain pe ulita, cad poate sä ne ajunga gloantele.
In adevar impuscaturile se indesiau. Atuncia am inceput si
noi a indesi pasii. Ajunseram la hotel. Acolo gasii pe ai
no§trii pregätindu-§i armele. Nimeni din hotel nu stià ce este ;
nimeni nu avea curajul sä iasa, ca sá ne incredinteze ce este.
Eu luai o pusca si iesii repede in strada. De acolo ma in-
dreptal catre locul unde se auziau Impuscaturile.
Poarta cetatii nu era departe. 0 gasii deschisà. Trecui pe
sub clansa, si acolo vazui scânteierile impuscáturilor de
aproape : vedem chiar gloantele care vaiaiau in dreapta si in
star-1ga ca stele cazatoare. Auziam mai la vale o strigare de
co nanda militara, apoi ,sbierate, urlete, vaierdri. Cu toate
acestea nu intelegeam nimica. In fine ma aventurai sa iau
directiunea la dreapta pe marginea §oselei. Intalnii o corn-
panie de guarda nationalä. Cunoscui un Roman. Intrebai ce
este. Imi spuse cä se bat soldatii intre ei : o cornpanie de
Galitieni, ce venise sä schimbe garnizoana din Brasov corn-
pusä din Italierti, se luase la ceartä pentru amantele lor, si
astfel ie§iserä la bataie. Un ofiter, ce ie§i§e ca sa le comande
a se retrage, fuse strapuns cu baioneta. Se ucisera vreo
treizeci de insi ; cativà se ránira. Generalul comandant al
cetätii, aducând tunurile si indreptându-le in contra lor, cu
mare greu reusi a-i face sä se supuna.

IMPRAFIEREA EMIGRATILOR. Cât despre greutatea lipsei

de bani, in curand ne puse-
ram la cale. Negri, al caruia nume avea credit intre Romani,
OM de se imprumuta cu o suma bunisoara.
Indatá ce el ava bani, avuram toti : punga lui, generoasä
ca si inima-i frumoasä, se deschise pentru toti cei ce aveau
lipsä. Cu asemenea sacrificiuri, cu asemenea liberalitäti, pro-
digate prin Franta §i prin alte locuri, acest nobil barbat i§i
pierduse frumoasa avere ce mostenise dela parinti.
Dar Ur zilele acele de efervescentä politica nu ne puteam
opri de a nu cugeta la afacerile dinlauntru ale Wei noastre.
Faceam conciliabule indesite, si ne formulam bazele pe cari
sä reorganizäm tara, dupd ce vom reusi a intrà in ea. In-
cheiaram un act, prin care ne obligam a lucra pentru Unirea
Principatelor, pentru emanciparea Tiganilor, pentru improprie-

www.digibuc.ro
252 G. SION

tdrirea taranilor, pentru armarea poporului i alte reforme

frumoase, ce aveau de scop ridicarea românismului din mi-
zeria In care se aflà.
Cei mai multi din noi §tiau cu incredintare cd in Tara
Româneascd trebuià sd prorumpd o revolutiune politicd
sociald. In a§à alternativA ne credeam i noi moralice§te inda-
torati a lucrA ceva. Ceeace vedeam mai inainte de toate cd tre-
buià de fäcut, erà o noud mi§care in Moldova, spre a rästurnä
guvernul lucruri prea cutezdtoare, ce e dreptul, dar cari
vedeam cd se *eau pe atunci in toate pärtile, mai in toate
zilele, cdci ne aflam in anul revolutiunilor. Ne ocupardm
pand §i de guvernul provizoriu ce trebuià sä proclamdm.
Pentru ca sä reu§im insd, ne trebuiau brate multe i arme.
Cum sd facem ? Atuncia ne veni ideia sá organizam o o--
tire de Transilvdneni, Bändteni §i Bucovineni i sà inträm
in Moldova pe trei pärti diferite. Cu a§d plan himeric, M.
Iepureanu §i L. Roseti se duserd in Banat ; altii se deciserd
a merge sd se intgleagd cu Românii depe la Abrud ; iar
altii sd treacä in Bucovina, ca sä lucreze in intelesul acesta.
Intre ace§ti din urmd md aldturai §i eu. Gäsiam mai sigur
sä mä duc In Bucovina, ca sd mä depArtez de Transilvania,
unde lucrurile se InfierbAntau zi in zi mai tare.

DIETA DELA CLUJ. Plecai intr'o trdsurA cu amicul meu

Cazimir, cu vechiul meu camarad Bal§
cu Zaharia Moldoveanu.
Ni s'a intâmplat sd trecem prin Cluj chiar a doua zi de
17 (29) Mai, când se deschisese Dieta Transilvand. Tot ora§ul
erà inteo sArbätoare. Pe toate casele se vedeau fluturând
stindardele maghiare, pe cari se vedeA scris unirea cu Ungaria.
Dieta, sau adunarea provincialä a Transilvaniei, compusä
dupa vechile legi ale tärii pe bazele regimului aristocratic,
reprezintA mai in unanimitate elementul maghiaro-secuiu ; prea
putini Sa§i, i numai clerul, din partea Românilor, luà parte
in aceastä adunare.
Astfel compusd, Dieta, dela cea dintAi §edintä, proclamit
unirea Ardealului cu Ungaria, fArd a da ascultare protestd-
rilor legitime ale Românilor ce i s'a transmis prin episcopul
aguna i printeo deputatiune dela Blaj.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 95a

Dieta dupä Constitutiunea de pana atunci, se

compuneä din 310 reprezentanti, repärtiti in modul urmAtor
Catolici 141.
Reformati 119
1. Dupá religiune . I Evangelici 34
t Unitari 14
310

Unguri 161
2. Dupä natiuni . . Secui 114
Sa0 35
310

3. Dupä staturi sau f Nobili (aristocrati) . . 245

caste . . . . . 1 Burgari (cetateni). . . 65
310

Ca oficiali
4. Dupd titluri 0 ran- 1 Ca notabili sau rega- 62
guri sau na,tere. ligi . . . . . 152
( Deputati. 96
310

5. Dupä cu m sunt Chematille domnitor. . 198

A1e0 . . . . . . . 96
chemati sau ale0. 1t Chem. 0 tot odata al. . 16
310

Numai dui:a acest tablou se poate vedeA ce monstruoasA

Constitutiune aveä Ardealul. Ei bine, cu toate acestea, Ungurii,
ce au ametit lurnea cu liberalismul lor, §i astäzi sustin lega-
litatea votului din 1848 al Dietei acesteia.

IV.

Ne aflam in Cluj pe la 17 (29) Mai. Erb un timp frumos ;

§i mai ales CA aceste locuri sunt favorizate de naturA cu cea
mai frumoasä climA. Clujul este mare §i destul de pläcut
ulite regulate, arhitecturA moderna §i elegantä ; rAnduiele bune,
curätenie, mi§care multA industrialA i comercialA. In majoritate
locuit de Unguri, el reprezintA fanatismul maghiar in toatA
puterea cuvAntului : nu vedeai decat costume nationale ; au-
ziai la toti opincarii §i bocancarii zuruind pintenii ; ureachile-ti

www.digibuc.ro
254 G. SION

erau lovite neincetat de teremtetem §i alte cuvinte aspre, cari

sunt in natura limbii ungurqti. Apoi pe toate casele, pe toate
edificiurile publice, la toate ferestrele se vedeau fluturand
stindardele maghiare ; in toate pärtile, pe stindarde, pe pereti,
se vedea inscriptiunea Unto, sau Eljen unio. Aceasta se ex-
plica prea bine : cad Ungurii, cu majoritatea lor in Died, cu
influenta guvernului ce le era in manA, proclamaserä unirea
Transilvaniei cu Ungaria. Aceastd urmare arbitrard §i nedreapta,
invAlitA cu forma legalitAtii, fu cauza infricoptelor varsdri de
sange ale nenorocitului rAsboiu civil, ce irupse nu tarziu intre
Romani §i Unguri ; calamitate care a costat aproape o sutii
(le mii de capete de Romani §i Unguri, pierdute Bra nici un
folos !
Dupá ce pranziserAm la ospAtAria unde traseseram, cama-
razii mei, obositi de excursiunile ce fAcuserAm, simtird tre-
buinta a se repauza. Eu insd, setos de a mai vedea aceste
locuri straine pentru mine, ma' aventurai pe ulite, §i din stradd
in stradä, má pomenii afarA din barierd. Acolo detei cu ochii
de o gradind intinsä. Adorator al umbrei §i al verdetei, intrai
nAuntru §i mä afundai in ni§te aleie frumoase, bohite cu
ramurile arborilor ce erau imprejurul lor. Nu erà mai nimeni
care sä-mi intrerupd admirarea acestei frumoase grAdini ;( nu
mai vedeam nici soarele ce scApAtà cAtre apusul sdn ; nu
ascultam deck fa§iitul fP'unzelor bAtute de un vantulet u§or
§i cantArile privighetorilor de prin cranguri, cu cari doriam
a rivaliza, dard natura mi-ar fi dat dorul cantArii.
V.

AUTORUL DUS LA Umbland prin aleiele acelea, deodatd

POLITIE IN CLUJ. zAresc pe o bancA izolatä, o damä imbrd-
catA in negru §i tiind o carte in !nand. Cand
má apropiai, o salutai fArA,sä voiu ; cAci uitandu-mA la ea,
vAzui o frumusete rApitoare. Ea se inclind putin la salutarea
mea; §iatunci mA intalnii cu ni§te ochi in cari eram gata a
mA ineca, dacA m'a§ fi putut tradsforma inteo razd de soare
sau intr'o musculig aerianä. Simtii picioarele mele slAbind de
sub genunchi, p4i mei rArindu-se fdrá de voie §i tamplele
mele sbdtandu-se. «De, drace 1 zisei in sine-mi ; sA nu cumva
sa mA impingi la vreo aventurd !»
MA mai inturnai. Trecui iarA§i pe langa aceastA daunt
Iara§i o salutai. Ea, färd a se mai mi§ca, se uitä lung la mine.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 955

Dupd ce fäcui vreo cinci pa§i inainte, iarAsi mä inturnai,

astA data decis a o acosta.
lmi permiteti a vd intreba, doamna mea...
Nemtudum, respunse ea.
Intelegand cd nu stie româneste, cercai a-i vorbi nemteste,
grece§te, italiene§te. Ea Ina. imi räspunse tot cu nemtudum.
Infine ii adresai cuvântul In limba francezd. Aceastd limbA,
desi cu greutate, tot o vorbia putin. 0 intrebai dacd e
doamna acestei frumoase gradini. Ea imi rdspunse afirmativ.
0 intrebai dacd e märitatä ; ea puse batista la ochi §i pärft
a suspina. Ii mai fAcui Cateva intrebdri, dupä cari intelesei
ea' am a faue cu o persoanä de distinctiune §i cu o fiintä
ce suferia de o mare nenorocire.
Incepu, dupd aceste, si ea sd-mi facd felurite intrebäri. VA-
zand CA am a face cu o Maghiard, mä ferii de a-i spune cd
sunt Roman, stiind inversunata MA ce aveau Maghiarii In
contra Romanilor din invechite timpuri ; ii spusei cd sunt un
cAlAtor francez, venit cu misiuni arkeologice prin Transivania.
Ea mi se aratä atuncia prea multumitä : md Intrebd de
ate zile mA aflu in Cluj, unde sunt la hotel, cum mi se
parq Ora, cat am sA mai stau pe aci, si alte intrebAri
mAt'unte de cart nu-mi aduc aminte. In mijlocul intrevorbirii,
ea se sculä. li oferii bratul. Ea insd md refuzä, zicând cä e
târziu, §i CA catd sä reintre in casA. Cutezarea mea merse
OM a-i cere voie de a o vizità. Ea imi respunse cu un suras
gratios cd Francezii sunt totdeauna bineveniti in casa Ma-
ghiarului.
Dupd aceasta md finui de ea, si trecând prin Cateva co-
tituri si cdräri, md väzui sub peristilul unei case cu doud
caturi, MICA dar frumoasd si bine Ingrijitä. Condus de ea, in-
trai inteo mica said din catul de jos, care dupd mobilamen-
-WI sdu pdrea a fi camera de recreatiune. 0 lampä era aprinsd
pe o masa rotunda. Un bätran se Infälisä. Ea ii adresà cateva
vorbe, dupä tonul cdrora intelesei cd vorbe§te cu tin servitor.
In curand, dupä ce ne asezaräm pe scaune, veni o bAtrand,
pe care mi-o recomandd de mjimä a sa, §i care nu stià nici
c, limb& altd deck cea maghiarä.
VI.

Ad juna si frumoasa Maghiard, dupd oarecari convorbiri

treckoare, imi spuse mai multe lucruri despre ea si fami-
lia sa.

www.digibuc.ro
256 G. SION

Tatäl Mu era adevärat Maghiar, nobil mpgnat, cu un ar-

bore genealogic de mai multi secoli, aristocrat in toatä pu-
terea cuvantului si mare proprietar de feude in Transilvania.
Barbatul ei, cu care se märitase de vreo seapte ani, se tit-
gea dintr'o familie romaneascä ; dar pärintii pärintilor säi Inca',
renegaserA nationalitatea lor 0 imbrätisaserä nationalitatea ma-
ghiarA, ajungand prin aceasta la demnitätile §i privilegiurile
nobililor de sange. In marea mi§care nationalA a Maghiari-
lor, socrul 0 ginerele se aruncarA cu tot entuziasmul si de-
votamentul caracteristic rasei Avarilor si Hunilor. Amandoui
acestia depuserä tesaurele lor pe altarul patriei, si läsandu-si
femeile la Cluj, incinserA sAbiile si alergarä la räsboiul ce se
declarase de curand intre Croati §i Unguri. In fruntea cete-
lor lor de voluntari Honvezi, ei luarä parte la mai multe lupte
si cäpätaserä mai multe succese ; dar in cele depe urrna,
platirä impetuozitatea lor cu mare pret ; intr'o bunA dimineatä
cadavrele lor se gäsirA goale pe un camp de bätälie, unde
cu o zi mai inainte Ielaci4i triumfase. Astfel aceste douA vä-
duve purtau doliul cu rezignatiunea §i cu mandria de mar-
tiri ai cauzei nationale.
Abia tanâra maghiara apucase .a-mi da aceste putine rela-
tiuni, intrerupte adese de lacrime si suspine, dominate \insA
cu o putere in adevär eroick si mA väzui deodatä in-
conjurat de o societate numeroasà. Mai multe rude si amici
ai doamnei de casA umplurA salonul. Fu5ei la toti prezin-
tat, dar numai cu vreo trei putui abia conversa, fiindcA limba
francezA nu prea era in uzantä pe atunci intre famililie ma-
ghiare ; si fiindcA Maghiarul, in genere, este din natura sa
atat de mandru de limba §i nationalitatea sa, incat limbile
strAine le despretue0e §i prea rar care invatA Cate tna. Mai
toti noui veniti erau oameni politici : deputati, demagogi, zia-
risti, fActionari. Nu era vorba deck despre marea faptä a
proclamArii Unirii. Entuziasmul era general : chiar in ochii
väduvelor maghiare scanteià atAt de tare veselia 0 fericirea,
hick päreau a-0 fi uitat de doliul lor.
In mijlocul acestor oameni fanatici, numai eu singur eram
fArA voia mea trist, ingrijit si deconcertat, cAci de unde por-
nisem ca sA mA infig inteo aventurA de femei, mA vedeam
incurcat inteo societate patrioticA cu sentimente opozite.
De ce nu te bucuri §i d-ta ca noi ? mA intrebA unul ce
era deputat.
Imi pare rAu, rAspunsei, cA nu pot sA fiu vesel. Pe

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 257

cat admir entuziasmul vostru, pe atâta ma intristez ca nu-I

vdd pentru o cauzd mai justä.
Ce vrei sa zici?
Voiu sä zic CA preväz mari nenorociri, atât pentru fara
aceasta, cat §i pentru nafiunea voasträ. Fapta de astazi, cu
al cäreia triumf va. glorificafi, o sä tragä dui-A sine calami-
tafile räsboiului civil §i Dumnezeu §tie câte nenorociri...
Pentru ce ?
Pentru cd proclamali Unirea, fail consimfingintul §i in-
felegerea prealabilä a Romani lor, populafiunea cea mai nume-
roasä din Ardeal ; §i nu prevedefi la ce extreme de despe-
rare poata sa ajunga acest popor insultat astfel !
Doamna de casa distribuia ceaiul ; §i cu ocupafiunea aceasta
nu bagase de seamä vorbele mele. Iar 1VIaghiarii ce erau aci
incepurä a se uita deodata unii la alfii ; §i incetând de a
mai vorbi cu mine, incepura a vorbi intre ei ungure§te, ara-
tandu-ma mereu cu degetul.
Atuncia infelesei efectul imprudenfei mele. Eu lovisem
pe Unguri in buba care-i durea : vorbele mele furd ca ni§te
trasnete pentru ei ; §i indata infelesei cA persoana mea era
aci ca un scandal. Imi luai palaria, pretextând ca. e tarziu,
§i zisei adio damelor din cash'. Dupa aceasta, facand o re-
verinfa catre ceilalfi domni, ie§ii.

VII.

Credeam cá astfel aventura mea era terminata. De unde

intrasem in casa aceasta cu cugete amoroase, ie§iam cu su-
fletul indignat de idei politice. De unde intrasem cu iluziuni
de fericire, ie§iam cu ingrijire.
Traversand grädina, mi se pärii c'd doi oameni mä in--
rnaresc. Indesai pa§ii. Dupa ce ie§ii din aleele cele intune-
coase, ma oprii pufin, i väzui, la lumina lunii, cá acei
doi oameni erau chiar dintre persoanele cu cari intrevor-
bisem cu o oil mai 'nainte. le§ii din grädina §i intrai in
cetate. Imi aruncai ochii indärät §i väzui ch. acele doua per-
soane tot ma urmariau.
Un orologiu dela o barierd batea zece ore §i un palm..
Präväliile erau inchise. Pe strade nu circulau deck soldafi §i
garda nafionala. Oamenii ce ma urmariau indesisera pa§ii,
imi ie§isera inainte. Ii vazui schimband cateva vorbe cu o
companie de gardi§ti §i apoi departandu-se.
Când am venit in dreptul gardi§tilor, mä vazui inconju-
G. Sion, Suvenire contemporane. 17

www.digibuc.ro
258 G. SION

rat de ei ; incepurd a-mi vorbi ungure0e §i nemte§te. Le

spusei române§te ca.' nu inteleg. Unul din ei atunci imi vorbi
in limba mea.
Cine e§ti ?
Om bun.
De unde vii ?
Dela contesa... unde am petrecut seara.
Dar dela zece ceasuri, numai e slobod sd umble nimeni
pe ulite.
N'am §tiut ; sunt strain.
Pa§port ai ?
Am ; e la fägddäu.
Vino dupd noi.
Aide.
Inconjurat de ace§ti oameni inarmati, credeam cd o sh merg
la otel, de unde nu md indoiam cá o sd mä mântuiu de
dan§ii MIA nici o supärare. Dar sosind la o respantie, väzui
cä sinistrii mei companioni mä imping la dreapta, directiune
de tot ópusä cu calea otelului meu.
Ehei ! dar unde apucati ?
La politie.
Dar ce sä fac eu la politie ? Ce ? Mä luati de hot ? Ce
lei de oameni sunteti d-v. pe aici ? Ce fel de legi aveti ? De
voiti sä vä incredintati despre mine, veniti la fägädäu, sä vä
ark pasportul, sä vedeti §i pe camarazii mei...
De prisos, domni§orule. Porunca este a cine se va
prinde dupa zece ceasuri, sä fie dus la politic : este belage-
rungzustand (stare de asediu) !
Väzând cd nu e chip de opunere, mä supusei zicând in
mine : a dracului aventurd !» Cu toate acestea rämäsei in-
credintat cd aceasta era consecinta ideilor politice ce mä ha-
zardasem a le da pe Mta in salonul contesei ; §i cä erd o cursä
pregatitä de cei doi Unguri ce se luaserd dupa mine.
VIII.

La politie, fusei introdus intr'o camerä micd, unde nu era

decât un pat aVernut cu o rogojinä.
Päzitorul, indatd ce md. puse ad, ie§i §i incuiè 1.3a pe din
afarä. Protestai cu un tipät, zicând ca eu nu sunt hot ; dar
drept rdspuns nu auzii deck câteva teremtete. Dar feri-
cire, in dreptul grilatei mele ferestre erà un felinar : astfel
aveam fericirea de a nu mä veded in intunerec. Dar necazul

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 259

meu fu mai mare când cAutai in sAn si vdzui cd nu lua-

sem portofoliul cu mine. Dacä l-as fi avut, negresit cA as
fi fäcut o meditatiune dureroasä, prin care as fi blestemat
si Unguri, si contese, si Cluj, si tot neamul Maghiarilor.
Ca sit mA distrag, rnäsuram camera mea in tot sensul, si
cu pasii, si cu palma, si in larg si in lung. Nu-mi venia sä
mä culc, cáci rogojina nu era prea clasticä. De necaz Ind su-
iam pe pat si umblam pe el. Singurul lucru ce mit incomoda
erau niste insecte märunte cari se urcau mereu pe mine si
tnä piscau : dar dupä ce intelesei cd aceste nu erau deck
purici, mä mângAiam cu poetica cântare a greerilor. De atunci,
vd mArturisesc, am cäpätat o mare dragoste pentru greeri :
cea mai plAcutä multdmire a mea este ca sA am in camera
mea unde dorm un greer.
Niciodatd n'am asteptat ziva cu mai mare neräbdare.
Când am vAzut rdsärind aurora, mi-am adus aminte de
frumoasele gene ale primei mele amante, cand le deschidea
desteptându-se din somn la strigarea mea amoroasd. Iar când
atn vAzut räsArind soarele, mi s'a pärut mai dulce deck prima
zi când am vAzut lumina (cu toate CA pe aceasta, drept sa
spun, nu o tiu minte).
IX.

Carmarazii mei, dupA ce md cdutaserä toatA seara, vAzand

di nici a doua zi dimineatA nu veniau la otel, intraserä in
mii de bAnuiele -, mai ales cd fusese vorba sä plecAm de di-
mine*. Unul din ei merse la capul politiei. Acesta nu stia
Inca nimica ; cu toate acestea II promise cA va da ordine de
cercetare. AceastA imprejurare aduse pe capul politiei mai de
dimineatd la postul sAu.
Pe la 8 pre auzii deschizAndu-se inchisoarea mea. Fui
poftit afard si condus inaintea politaiului. Farä a sti cine era
omul cAtre care eram infAtisat, când väzui in aceeas camerd
pe camaradul meu Cazimir, mA aruncai pe data in bra-
tele sale.
Dupä ce fui expus la un mic interogatoriu, dupä ce mi
se examinä pasportul, care se gäsi in bunä rânduialä, poli-
taiul, un Ungur cu mustäti lungi si ceruite, ne spuse cd sunt
mari bänuiele asupra noasträ. El imi aduse aminte de vorbele
ce avusem in seara precedentä la contesa I... Eu Inca nu as-
cunsei adevärul si spusei cA astfel sunt si acuma convinc-
fiunile mete si cA nu inteleg pentru ce as putea fi bAnuit,

www.digibuc.ro
260 O. SION

Au doara nu poate omul sA se bucure (zisei) de atAta

libertate in tara aceasta, ca sA spue cu franchele ideile sale
politice? Au doara. asta e legalitatea ungureasca ? Au doarA
astfel inteleg Ungurii ospitalitatea ce sunt datori a da emi-
grantiior din tarile lor vecine ?
Nu-mi mai aduc aminte ce mai spusei mustaciosului meu
Ungur; dar §tiu ca rnA aprinsesem tare §i-i vorbisem cuvinte
aspre. El ne spuse cu franchetA cA Ungurii se tern de pans-
lavism, cA s'au prins in mai multe pArti emisari ruse§ti cari
au fost impu§cati.
Dar dupA ce spuseram Ungurului motivul emigrArii noastre,
adica mi§carea din Moldova, cari nu era decdt o protesta-
tiune in contra protectoratului rusesc, el pArn a se convinge
de adevAr. Ne spuse cA suntem liberi, cu cuvAnt de onoare
cA vom plecà indatA din Cluj §i cA nu ne vom mai ocupit
de politicA.
El ne spuse cA sunt ordine foarte aspre dela ministerul din
Pesta pentru emisarii politici ; §i cA da( A ne-am apucâ de
politica §i in alte parti, pot sa. se &eased functionari cari sA
nu voeascA a ne intelege; §i astfel ne-am expune a fi escor-
tati la Pesta, sau... §i mai rAu.
X.

Ie§ind dela politie, merserAm la hotel ; mâncarAm cAte cevA,

luarAm §i Cate o cafeA cu lapte parfumata cu slAninA, dupA
maniera ungureascA, §i apoi plecaram, fericiti a am scApat
numai cu atâta din terorismul unguresc.
Trecuram prin mai multe sate legate intre ele cu §osele
minunate.
Satele ungure§ti se cuno§teau dupA aspectul lor teatral ;
cad la fiecare bordeiu se vedeau cAte douA trei stindarde ma-
ghiare cu inscriptiuni unto sau éljen Cosut. Pe unele locuri,
erau §i inscriptiuni scrise române§te, ca sA le inteleagA §i Ro-
mânii ; unire saa moarte, unire sau furci ; §i in adevär cA in
curând s'au pus furci pe toate drumurile, §i Românii ce cu-
tezau a se pronuntA contra Unirii, erau spanzurati farA nici o
iudecatä !
Dupa vreo patru ore de cAlAtorie, ne oprirAm la cArciuma
unui sat, ca sA rAsuflam caii. Acest sat, dui:a locuintele sale
mizerabile, se cunotea cA era locuit de Români, §i proprie-
tate a unui magnat Ungur, al cArui castel se vedea albind
nu departe, a§ezat pe o coasta de deal, ocolit de ziduri §i de

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 261

o grading. intinsa. Comandaseram cevà de mâncare ; 5i 'Ana

sa se gateasca, ne preumblam la umbra unei 5andramale ce
erg in fata cârciumii. Ne puseserAm la vorbd cu vreo trei
Romani trecAtori, cArora le oferisem 5i de bAut. In intervalul
acesta, vedeam din când In când intrând 5i ie5ind din carciuma
ate un Ungur cu pipa in gurA 5i cu pu5ca pe umere. Ni se
spuse ea eTau gardi5ti nationali sAte5ti: ea se dedeserd arme
5i pe la sate, insh numai Ungurilor, iar Românilor nu. Ace5ti
gardi5ti se tot uitau la noi 5i pAreg a trage cu urechia la in-
trevorbirile noastre cu taranii români. DeodatA ne pomeni-
rAm cu vreo zece de ace5tia, viind 5i intrebAndu-ne de unde
venim, unde ne ducem 5i ce fel de oameni suntem. Nemul-
tumiti de rdspunsurile noastre, ne cerurg paspoartele. Nepu-
tându-le cell, ne spusera cA suntem arestati 5i cA trebuie sA
ne ducd la graful.
Nu era nici un mod de Intelegere cu ace5ti oameni salba-
teci 5i fioro5i. Trebuià a ne supune. Escortati intre pu5ti,
câte5i patru, furam du5i la castelul grafului. Norocire ch. nu
erg. departe.
Duph ce traversargm grAdina, furam adu5i sub balconul pa-
latului, 5i tinuti in soare, ale caruia raze ne friged ca in fri-
gare. Mai mult de douAzeci de minute staturAm acolo, a5tep-
tând venirea grafului. In fine acesta se aratd in balcon. Ne
adresd vorbe ungure5ti ; apoi vdzând CA nu-i putem rhspunde,
ne vorbi române5te. Ne intreba ce fel de oameni 5i de unde
suntem. li rAspunserAm CA suntem Moldoveni, 5i cA dacA ar
fi venit 5i el in Moldova, nu ar fi fost tratat astfel. Indatà
ordonA gardigilor sa se duca, iar el ne pofti sus.
Xl.

Graful erà un om ca de 70 ani, robust 5i cu o fiziono-

mie pldcutd 5i veseld. El ne ie5i inainte pâtiA la jumdtatea
treptelor scArii, pe cAnd ne urcam. Ne cerù mii de scuze
pentru supArarea ce din neIntelegere ni s'a facut, promitând
a ne tined toate ziva la el, spre a ne arAtà ce fel Ungurii
dau ospitalitate strdinilor. Ne spuse de indatA ca suntem oas-
petii lui bineveniti ; 5i cd dacd ne face pldcere, putem sA
§edem mai multe zile la el, sa petrecem, sA vândm, sa ne
preumblam. Indata incepit a rAcni ungure5te, 5i o multime
de servitori furA ordonati a grabi cu prânzul.
Refuzaram toate, afarA de prânz ; cdci in adevAr de mult
nu prânzisera cum se cade ; bucatele dela oteluri se lucrau

www.digibuc.ro
262 G. SION

mai mult in sosuri de sldnind rancedd, cu care stomacurile

romane§ti cam greu se impaca.
Graf ul vorbià romane§te destul de bine ; numai dupd. ac-
cent putea cineva sá cunoascd cd. e Ungur. Aceastä limbd ii
erà familiard din copilärie, fiindcd satele mo§iilor sale sunt
locuite mai mult de Romani. Apoi ne mai Mmuri, poate spre
a flat& sentimentele noastre nationale, cd cu vreo sutà cinci-
zeci de ani in urmá strämo§ii sdi erau Romani, 6. are mare
dragoste pentru Romani §i cd cu durere de inimä ii vede
rdtd.citi de misionarii germanismului §i ai panslavismului.
Graful i§i trimisese familia la Cluj, märturisindu-ne cd. e fried,
de o jacherie romaneascd.
Ne spuse di unul din fiii säi e deputat la dietä, ca §i
dansul ; iar cd alti trei sunt in o§tire la Pesta. El singur
rdmAsese la mo§ie, ea sd-i päzeascd. casa.
Pranzul care ne dete graful fu splendid. El se ariltd tran-
sportat de multumire pentru intamplarea ce ne adusese in
casa sa. In timpul pranzului, convorbirea noastrá cu el fusese
cu totul expansivA ; caci era de o bonomie nespusäi §i de un
caracter foarte vesel ; and venia vorba despre poi tica zilei,
el ne ruga sä schimbilm vorba. Ne afirma cd politica nu-i
place ; dar cu toate acestea era adoratorul mi§cdrii nationale.
Pentru el, Cossut era un semi-zeu, §i Göergöei un Ahile.
Cand insd voiam a-i demonstra ca. politica maghiard in contra
celorlalte nationalitdti este fatalä, el nu se opunea, dar ia-
rasi zicea. cä Cosut §tie ce face, c'd acesta nu poate sd gre-
§easca §i cd Dumnezeu tine cu Ungurul.
Dupä prat-1z luardm cafeaua inteun pavilion in grädind,
unde admirardm o galerie de tablouri destul de frumoase.
Ne spunea Ungurul Ca aceasta il costa peste zece mii de gal-
beni §i cd. era gustul unuia din fiii sdi. Aceste erau toate
tablouri istorice, lucrate de pictori maghiari. Dupd aceasta ne
luarám ziva bund dela venerabilul graf, care cu multd pit-
rere de räu ne petrecù panä la ie§irea grädinii.
Imi pare rdu cd intre hartiile mele nu mai gäsii Insemnarea
despre numele §i mo§ia acestui nobil Ungur. Nu tarziu, Irish,
dupd ce trecui in Bucovina, cand irumpse räsboiul civil, imi
aduc aminte cd am cetit in ziarele dupd atuncea cd castelul
in care furätn ospätati fu prefdcut in cenu§d. cu toatd strii-
lucirea sa §i cä bätranul graf insu§i crtzù victima furiei po-
pulare a Romanilor, ce ridicaserd o cruciath binecuvantatä
asupra Maghiarilor.
Dupd aceastá romanticA §i serioasd intamplare, plecardm.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 963

XII.

IN DEJ. Nu voiu mai spune tracaseriile care am mai avut

in timpul acestei cAlAtorii mai Orin toate satele §i
ora§ele ce am trecut. Voiu spune insd cele mai principale.
Seara am ajuns inteun ora§ care se chiamd. De§ (Déés).
Acesta este locuit mai cu totul de Unguri ; poate sa. fie §i
ceva Romani prin suburbii, dar nu ni s'a intamplat sA auzim
nici un om vorbind armonioasa noastrA limbA.
Furdm du§i la un otel mizerabil, unde abia gdsirAm cloud
pacAtoase camere in etajul de sus. MA invoii cu camarazii
mei, ca ei sd doarmd catesi trei intr'o camera', unde erau trei
paturi, iar eu sá rAmai singur inteuna, fiincicd doriam
apuc de scris ceva.
Pentru ca sa cindm putin, ne coborirAm 'kite() said din
etajul de jos, unde era birtul, traversand o mare sala de
cafenea printre o multime de oameni ce se ocupau cu bi-
liardul §i alte jocuri obi§nuite pe la asemenea locuri. Ne pu-
serAm in curand la o mash.* lungA, unde in fata noastrA lo-
curile erau ocupate de alte persoane. S'a intamplat ca eu sd
mA pun in fatA Cu un om ce avea o figurd §i o cAutilturd
sinistra si care i§i rasucia mereu mustatile, dupa cari putea
oricine sA cunoasca cd e Ungur. 0 pipA mare ungureasca
alarna de buzele acestui om, invartia mereu un pahar cu vin
intre degete, uitandu-se cu impertinenta la noi. Aceastä eau-
taturd, nu §tiu de ce, mi se parch. insultAtoare, §i-mi venia
sa-i observ ch nu-1 pot suferi, dar uniforma §i sabia ce purta
md tinea in respect.
Dupa o lunga tAcere, acest om imi adresd vorba, pe cand
scoteam banii din pungd, ca sA plätesc socoteala mancArii.
El imi vorbi romane§te, dar dupd accent cunoscui ca e Ungur.
El incA cunosca cd nu suntem indigeni. li rdspunsei la
cateVa intrebdri cu indiferenta, cu rAceald §i cu laconism.
Sunteti trecAtori, domnilor ?
Da.
Veniti din Ungaria ?
Da.
Ali vandut boi acolo ?
Da.
Treceti in Moldova ?
Da.
Frumos trebuie sA fie in tara d-voastrA.
Da.

www.digibuc.ro
264 0. SION

Astfel, Ospundeam tot cu da, numai ca sá mä scap de

aceasta muträ nesuferitä, §i mai ales sA nu mA aventurez a
vorbi de politica. In fine, Bra a-i zice macar noapte bunk II
läsai si ma urcai cu camarazii mei, de cari ma despärtii in-
data, trecand in camera mea.
Citii si scrisei ca vreo douä ore. Apoi simtind ca somnul
ma invinge, stinsei lumanarea si ma culcai. 0 fereastra ce
era aláturi cu usa, despre galeria comunk avusei imprudenta
sa o las deschisä, pentru ca sä mä uit cu libertate la lunk
si pentru ca sa intre racoarea in camera, fiindca era o cal-
durä foarte simtitoare.

XIII.

Ma. culcai. Nu apucasem Irish a inchide ochii, si deodatit

auz oarecari pasi de om despre galerie. Deschid ochii si vad
silueta unui orn la fereastra. Atunci puiu mfina pe un pistol
care II aye= sub perina. Individul meu, dupa ce se uita
lung pe fereasträ, sari in launtrul camerei mele ; se duse in-
tins la un pat ce era aproape de fereastra si se culca. De
indatä, il auzii sforaind. Aprinsei lumanarea, si cu pistolul in
mana ma dusei la el. Imi fu peste putinta sa-I destept. Era
un june ca de 20 ani, imbracat ungureste, cu haine fine ;
era rosu la fatä ca o sfecla si putia a holerca ca o bute.
Intelesei de indatá ca. trebuià sa fie vreun nenorocit de beliv ;
si in simtimintele mele filantropice si umanitare, gäsii ca mai
bine face= sa-I la's sä doarmä, deck sa fac gälagie, che-
mand pe oamenii otelului, ca sä-1 dea afara.
MA culcai de a doua ora ; insa asta data ma ingrijii a in-
chide si usa si fereastra despre galerie, lasand deschisa o
alta fetreastra care da intr'o WO strimta si intunecoask Dar
pe cand mä fura somnul, simtii iarasi o miscare pe laugh'
fereastra deschisd si pe lane peretele despre ulita. Ma gculai,
imi aruncai ochii pe fereasträ si vazui ca un orn pusese o
scarä si se gatia sä se urce.
«La dracu! zisei in sine-mi;asta e serios. Negresit ca acesta
e un hot. Dar sa vedem ce comedie o sa mi se mai intample.»
lau in mand pistolul cu doua focuri ce aveam si ma var
repede sub palatul betivului care dormia, decis a ma servi
de arma mea rrumai la cea din urmä extremitate.
Hotul, indatä ce sari pe fereastra, merse intai la patul
meu ; neaflandu-mä acolo, merse la patul celalt. Simtii o
sguduitura in pat ; apoi o mugire surdä ; apoi auzii o colcaire
www.digibuc.ro
 131N ANUL 1848 265

ca dintr'o victimd injunghiatd... apoi o täcere profundA. Dupd

aceasta, vAzui cd hotul, luAnd cevä depe pat, sAri pe fereasträ
indepArtat cu iuteald.
Atuncia ie§ii repede de sub pat ; alergai la fereasträ, §i o
inchis,ei.
Ie§ii apoi dark §i incepui a tiph ca un nehun, strigând :
hoti §i tâlharii !
Tot otelul se ridicd in picioare. Camarazii mei ie§irA ; §i
eram atAt de confuz, Incât nu '§tiam ce sA le spun. In fine
intrarä mai multi oameni In camera mea §i se constatd faptul.
Victima erà cunoscutA : erit un fiu al politaiului din cetate,
cunoscut de toti ca orn cAzut la belie. Oamenii din otel
spuneau cd acesta Muse Wind dupa miezul noptii in du--
ciuma din rândul de jos ; §i cA adeseori aveâ obiceiu a se
urch full§ prin camerele de sus §i a se culcâ unde gAsià des-
chis. Nenorocitul erà lovit cu un pumnar la inimh, in piept
§i in gât. Se cAutA cu deamänuntul §i nu se gAsi asemine
armä la mine. Apoi, dupa spusa mea cäutândându-se, se gd-
sirä cAtevd picAturi de sânge pe marginea din dud a pere-
telui degpre fereastrA. Pe lângd aceste se constatA CA lipsiù
un mic sac de voiaj al meu, sac cu care md vhzuserä mai
multi când am venit in otel §i pe care il pusesem in patul
pe care se culcase betivul meu.

Cu turburarea §i vuetul acestei afaceri, trecurd mai multe

ore. Se Meuse chiar zita. Fiecine i§i poate inchipui spaima §i
ingrijirile mele. Eu strigam mereu sä vie politia, pentrucA
Ind. nu vedeam oameni de ai politiei. In fine, cu mare bu-
curie väd pe Ungurul cu mustAtile rdsucite, care §ezuse de
cu searä la locandA in fata mea. Cum vAz pe omul acesta,
alerg §i m'apuc de gâtul lui. El deodatä Incepù a tiph, pro-
nuntând cAtevA vorbe ungure§ti cari eu nu le intelesei ; apoi
le§ind §i cAzù jos. RAmAsei uimit ; nu mai §tiam ce se petrece
In jurul meu.
Ce sA mai lungesc descriptiunea ? Uciga§ul erà chiar acesta,
§i victima erà fiul sAu ! El, de§i In serviciul politiei, aveä
deprinderea faptelor criminale. I se pdruse cd punga mea
este grea ; §i fiind sigur cd vândusem boi la Pesta, i§i in-
chipuià cd voiu fi având bani mai multi. El se vede cd aflase
camera mea, §i astfel venise sd mA ucidA. Tipetul §i le§inul
sail erà cAci credeA cd vede in mine o fantasmä, a cAreia

www.digibuc.ro
266 G. SION

realitate crezuse cA a ucis. Apoi când vdzii pe fiul sdu mort,

mArturisi de indatd crima sa, zicand cd degetul lui Dumnezeu
l-a pedepsit cu insu§i sângele säu 1
Alti agenti de ai politiei aduserd indatd dela casa uciga-
§ului sacul meu de cAliitorie, pe care 1l gasii neatins. Dupd
aceasta ne gräbirtim a pune caii §i a pleca, cu dorinta de a
ne depärth cât mai curând de acest loc, ce ne Insuflase atâta
spaimd §i ingrijire.

XV.

IN BISTRITA. A doua zi am ajuns, cam pe la amiazdzi la

Bistrita. Fiindcd de aci inainte nu mai era
vreun ora§ la care sd putem ajunge seara, §i fiindcd mAna-
ciul nostru aveA trebuintä sd-§i repauseze caii mai bine, ne
deciserdm a maned aice.
Indatä ce ne restaurarAm stomacurile cu o mâncare mai
mult sau mai putin mistuibild, ie§irdm pe jos ca sd vedem
ora§ul, §i imprejurimile sale.
Aceastä localitate, chiar dupd numele säu, ne insuflà un
deosebit interes. In Moldova avem rAtil Bistrita, ale cdruia
sorginti le §tiam cä vin din Transilvania ; apoi mai avem
o mdnástire numitd Bistrita ; apoi in tara sord, Muntenia,
mai erà inch o apä §i mänästire cu asemine numire. Pentru
ce aceste rtturi, aceste mdndstiri §i aceastd cetate, sä fi
luat un singur nume ? IatA in adevär, materie care ar fi bine
sd o exploateze arheologii, cdrora statul le dd bani de chel-
tuiald pentru misiuni sciintifice, färä sä faca adesea mai ni-
mica ; ei ar puteä sd ne lämureascd dacá vechia numire Bis-
tertia de prin cronicile latine se cnvine a se da cetatii, rAu-
rilor sau mAnästirilor. Eu insd acuma voiu veni Ja lucruri
mai u§or de narat §i mai lesne de cercetat.
Aceastit cetate, situata la confiniile Maramureplui, din in-
vechite timpuri a fost disputatä de Domnii moldoveni. Pe
aicia i§i fAcuse cale Drago§-Vodd, când a emigrat din Trail-
silvania §i §i-a fundat un tron in Moldova ; §i apoi aici
erà un punct strategic, de unde Moldovenii puteau impiedicA
ndvälirea Ungurilor in secolul de mijloc. Astfel, Bistrita ca §i
Ciceul, ca §i cetatea de Baltd, de mai multe ori cucerite §i
pierdute, au fost mai mult timp feude ale Domnilor moldo-
veni. Acestea serviau totdeodatd de azil Domnilor români in
cazuri extraordinare, rând se vedeau respin§i de incursiunile
tartare sau alungati de rdsboaiele civile. Aeic se tineau gar-

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 267

nizoane moldovene, $i erau palate domne$ti, ale carora urme,

vai l s'au sters de cruzimea timpurilor. Acuma (adica la 1848)
numai deasupra unei porti se vede säpat In piaträ un cap
de zimbru, ce memoreaza de buná seama cea din urma cu-
cerire a lui Petru Rare§ la 1530.
Bistrita, odinioara ocupata $i stäpânitä de Romani, astazi
este un ora$ strain, ca toate ora$ele $i cetatile din Transil-
vania. Sa$ii $i Ungro-Sacuii luarä locul Românilor ; caci dupä
decade* domniilor române din Principate, $i Românii din
Ardeal au cäzut sub tirania celor trei natiuni, secundate de
Unguri $i de Austriaci.
A doua zi de dimineatä ziseram adio Bistritei, intristati de
suvenirile $i de decadinta sa.

Cum trece cineva de Bistrita inainte, $i se afunda in Car-

pati, este lovit la fiecare pas de vederea locurilor celor mai
pitore$ti $i mai desfatatoare. Natura este atat de bogata, incat
poate zice ca a descälecat Dumnezeu pentru fericirea celor ce
locuesc aice. Clima pe aice face un contrast foarte adevarat cu
aceea care domne$te in Sudul Transilvaniei despre Brapv ;
ea se aseamana prea mult cu clima muntilor Munteniei, cari
se uitä catre Dui-fare.
Satele in genere sunt locuite de gräniceri. E o placere ca
sa treacà cineva prin aceste sate. Organizatiunea lor, disci-
plina $i vie*, locuitorilor, merita a le studia orice barbat
de stat.
Pämântul este proprietate a granicerilor : ei sunt uzufruc-
tieri perpetui ; $i pentru aceasta au sarcina de a purta armele
cu totii, parintii $i fiii, din finer* pana la batrânete.
Ei pazesc granitele: alt serviciu nu fac, $i din liniile gra-
nitelor nu ies decât la intâmplari de invaziuni $i de pericoli
mari pentru monarhie.
Oprindu-ne la un sat mare, al cäruia nume cu parere de
räu 1-am uitat, avui curiozitatea a vizita $coala care se ve-
dea la oarecare distantä. Era tocmai in orele de prelectiune.
1ndata ce-mi spusei nurnele, profesorii ma inconjurará cu
ceremoniile cele mai rnägulitoare : ca unii cari cetisera Cata
ceva din scrierile mele in Gazeta de Transilvania, Imi aratarä
o mare consideratiune. In scoala, erau peste trei sute de sco-
lari de toate varstele. Studiile se faceau dupa metoda mu-
tualä, in limba româna $i germana. Din aceste $coli, Austria

www.digibuc.ro
268 G. SION

recruteazA pe caprari si mai pe toti functionarii ce-i trimite

in serviciul agenliilor consulare din principate.
Scolarii sunt toti externi ; cu toate aceste, dela cel mai mic
pând la cel mai mare, toti sunt supusi disciplinei militare.
La scoalä, fiecare vine cu pusculita sa de lemn pe umAr.
Profesorii mä fAcurd sä vAd manevrele lor. Intr'o clipä toti
copiii se impartirA in cete si. in companii, asezându-se cei
inalti in frunte si cei mai scurti in urmä ; cAci erau de toate
varstele si de toate taliile.
Ei aveau dintre ei ofiteri de toate gradele si fAcurA cu o
preciziune admirabilii o multime de evolutiuni militare. A fost
o adeväratà placere pentru mine ca sä vAz aceste lucruri
si cugetam mereu la organizarea unor astfel de institutiuni
si pe la noi.
XVII.

SPRE BUCOVINA. Calea ce sträbate Carpatii, in trecerea din

Ardeal spre Bucovina, este minunatil. So-
seaua este lucratA tot din cremene pisatä si sApatd in mas-
sivul muntilor. Se uimeste mintea omului de märimea aces-
tor lucrAri gigantice : in adevär, viizAnd acele vAi prapAstioase
umplute, acele stânci uria§e sfarâmate §i traversând väile si
dealurile in treapätul cailor, nu poate a nu se minund cinevâ
de geniul si puterea omeneasck Trecerea Carpatilor erà o
cAlAtorie feericA pentru mine : la tot pasul vedeam peisajuri
noi, si a§ fi dorit ca o asemene cale sä nu se mai termine.
Cum trece cinevà de vArful muntilor, se vede inteo clima
cu totul diferitä. Arborii chiar au o expresiune mai severä
si mai posomoritA. Verdeata e mai neagrá si mai tristä. Plan-
tele sunt mai mici si mai aspre. Aerul e mai umed, mai rece
si mai pdtrunzAtor. Codrii sunt mai sälbatici si mai maiestosi.
Ajunserdm la frontiera ce desparte Ardealul de Bucovina.
Aice furAm supusi la reviziunea vamesilor si la examinarea
paspoartelor, intocmai ca cum am fi intrat inteo tall strA-
ink desi ne aflam tot in imperiul Austriei. Obiectul princi-
pal, de care vamesii se interesau, erA. tutunul : sä nu cumvâ
sA ne scape vreo luled sau vreo figarA de tutun, care sä nu
fie austriac. Cauza erit cA In Ardeal tutunul turcesc nu era
proibit, pe când in Bucovina era supus unei mari taxe.
Nu voiu mai vorbi despre baile de fier si de aramk nici
despre alte fabrice ce am vizitat in cursul acestei cálAtorii ;
aceastA lacrare o recomand mineralogilor, industrialilor, si eco-
www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 269

nomistilor nostri. Voiu trece ca un turist pe langa toate aceste ;

voiu traversa mai intai valea desfatatoare a Campu-lungului,
impopulatä de sate frumoase §i de Romani necorumpti, vale
care servia totdeauna de Termopile Domnilor moldoveni in
contra navälirilor unguresti. Dupá aceasta voiu mai traversa
Gura-Homorului, cel intaiu oräsel ce este pe poalele Carpa-
filor Bucovinei, si de ad voiu trece repede inainte. Dar cu
toate cd drumul mare duce drept la Cernaufi, voiu face un
rnic ocol, pentru ca sa. vizitez Suceava, vechia capitalä a Mol-
dovei, care are atate suveniri mari §i frumoase in istoria nor strä.

SUCEAVA CERNAUTI. Dar si aice nu mà voiu opri mult. Voiu

aruncà numai ochii asupra ruinelor ve-
chei cetdti ale Sucevei : voiu lash numai cateva lacrime pe
ele si mä voiu intoarce alta data. ca sä le vizitez mai de
aproape si mai bine. Fosta t apitald a Moldovei astäzi nu mai
e un oras roman : locuitorii säi In genere sunt Israeliti, vabi
si alte semintii austriace ; abia intr'o mahalk au mai rämas
cativa läutari bätrani, cari prin cantecele lor intrefin suveni-
rile nationale !
Ma voiu gräbi darä sä ajung mai curand la Cernäuti, ca-
pitala actuald a provinciei Bucovinei.
Dar oricat durerea imi strangea inima cälcand pe aceastä
Ora, pe care parintii mei au apucat-o nedeslipitä incä de
tulpina sa, mintea mea se uimià, vazand frumuseta soselelor,
regularitea si curätenia oraselor, progresele agriculturii si
randueala domnind pretutindeni in perfectä regula ca in ma-
sina unei locomotive.
STAREA LUCRURILOR Am tras la un otel, unde am gasit
iN MOLDOVA. Inca cativa emigrati din Moldova. Ei ne
informarà despre starea lucrurilor din
Moldova.
Excesele guvernului se fäceau din zi in zi mai nesuferite :
violäri de domiciliu, arestari, maltratäri, persecutiuni de tot
felul, se fäceau in toate zilele, fära crufare §i färä teama de
räspundere. Oamenii cei mai meprizabili formau guvernul lui
Mihai Sturza ; ciocoii cei mai nerusinati, mai corumpti si mai
venali isi bateau joc de tot ce era nobil si onest in fara.
Dupä cum relatai faptele dela inceputul suvenirilor mele.
s'a väzut cä, din manifestatiunea spontanee si sincera a spi-

www.digibuc.ro
270 G. SION

ritelor liberale, satelitii politici ai Rusiei voirä sa facä o ras-

coald, pentru ca sä. legitirneze Invaziunea Muscalilor. Erä §i
Vodä Sturza initiat in complotul acesta ? Ecesele lui de pn-
tere le Meeà el cu consimtimäntul Rusiei ? Nu, catd sä mär-
turisim adevärul. Dacd ar fi fost initiat, el ar fi läsat ca mi§-
carea sä ia caracterul unei revolutiuni §i n'ar fi sugrumat-o
de indatä, precum a fäcut in urma celor petrecute dupä 29
Martie. Generalul Duhamel, intorcându-se dela Bucure§ti la
la§i, se zice cd ar fi propus lui Sturza ca sh ceard intrarea
unui corp de o§tire ruseascd, pentru ca sd mentie ordinea.
Acesta insä ar fi refuzat, dupd toate amenintdrile ce i s'ar
fi fäcut, räspunzând cd el este in stare a infrând orice re-
beliune §i a tined buna ordine in tara. Pentru aceasta se
afirma 0 el i§i pierduse favoarea puterii protectrite, care 1-a
fost sustinut panä aice. Aceasta simtindu-se In tarä, opozi-
tiunea, reprezintatä de astä data numai de elementul aristo-
cratic, se fAcuse amenintätoare : numai mijloacele §i curaj
lipsiau, pentru ca Vodä sä fie rdsturnat §i gonit depe tron.
Acesta insd se tined cu putind o§tire de care dispuneà §i
cu curajul ce i insufla fiul sdu §i satelitii ce-1 inconjurau :
creded cd, dupä complicatiunea lucrurilor din Europa, va pu-
tea. Mat sä-§i mai tinä tronul chiar färd protectiunea Rusiei
§i cu dispretul opiniunii publice din tard.

XIX.

Pe langa terorismul guvernamental, care bfmtuid Moldova

in zilele acelea, venise §i flagelul holerei cu o furie späimân-
tätoare. In la§i muriau pând la 300 persoane pe zi ; prin
ora§ele §i satele din provincii ravagiurile erau nu mai putin
furioase. Capitala ajunsese mai pustie : boierii, §i toti acei ce
aveau vreun colt de proprietate pe afard, se reträseserd pe
la tara : Evreimea cea numeroasá §i tot poporul de jos se
täbärise prin colibe pe la marginile la§ilor. Cu toate aceste
mortalitatea nu era mai putin teribild.
In toate zilele primiam scrisori cari ne anuntau Cate o ne-
norocire, câte o pierdere pintre amicii §i rudele noastre. De
aceea pe langd emigrantii politici, in Cernäuti veniserd §i mai
multi Moldoveni, ce fugiau de holera ; astfel colonia noastrá
ajunsese in curând destul de numeroasa.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 271

STAREA BUCOVINEI. Bucovinenii ne primirä in genere cu

ospitalitatea cea mai afectuoasä. Era
epoca de§teptärii nationalitätilor ; §i românismul, care pana
atuncia era un simtimant necunoscut in Bucovina, atunci
incepuse a mi§ca inimile.
In aceasta provincie, ora§ele an degenerat cu totul. Co-
mertul e cuprins de straini : Nemti, Poloni §i Evrei. Ro-
manii sunt infundati pe la mo§ii §i dedati mai mult cu agri-
cultura ; cáci cariera functiunilor publice nu e deschisa decat
Nemtilor, sau acelora ce se devoteaza culturii §i politicii
austriace. Ceeace ne-a surprins §i ne-a intristat mai mult
era cad in aceastä tara vedeam o coruptiune infrico§atä :
desnationalizarea facuse progresele cele mai mari in fa-
voarea sistemei austriace. Educatiunea publica prin §coli
reu§ise a strivi elementul roman. Numai poporul de jos,
muncitorii de camp, táranii §i-au pastrat intacte limba
§i datinele sträbune 1 Dar ce folos ! Când intrebai un täran
de e Roman, el räspundeä «Sa ma fereascá Dumnezeu I
stint Moldovan». Pana inteatata erau spiritele de inapoiete!
Proprietarii, oameni avuti, vechi familii moldovene erau in
genere desnationalizati limba româneasca bätranii abia o mai
vorbiau, iar tinerii nu §tiau decat nemte§te, ruse§te §i le§e§te.
FAMILIA HURMUZACHI. and intreba cineva pe ace§ti oa-
meni ce sunt, spuneau cA sunt boieri;
§i aceasta o dovediau cu aceea ca au dreptul de a pune un
von inaintea lor (von Grigorcea, von Tabärzl, von Vasilco !) ;

and ii mai intreba de ce natiune stint, abia intelegeau ase-

menea vorba §i in fine räspundeau cA sunt Bucovineni ! Cea
mai mica ideie despre istoria, limba sau literatura romanä,
nu aveau! Spiritele, cu totul materializate, nu puteau con-
cepe cea mai elementarä ideie de patriotism sau nationalitate.
Numai in trei patru familii se conservase, ca intr'un taber-
nacol, traditiunile, datinele, limba §i simfimintele nationale.
Una din aceste era familia Hurmuzachi. Capul acestei familii,
anume Eudocsie, un batran octogenar, plin de virtuti antice,
Sofia sa venerabila ca §i el, reprezintau in adevär tipul pa-
triarhilor biblici. Casa acestora era casa lui Avraam : tot-
deauna deschisä §i gata a imbräti§à pe orice treator sau
emigrat, care ar fi purtat numele de Roman. Cinci frati, fii

Dela 1848 incoace inimicii nationalitkii române au ajuns a conrupe

§11 poporul, fácându-I sà imbrati,eze limba ruteand (Gli. S.).

www.digibuc.ro
272 G. SION

ai acestora, toti tineri cu instructiune solidA, cu inime generoase,

erau adevArati emuli ai parintilor lor sub toate privirile 1
In aceasta familie, mai cu seamA, toti emigratii giísirdm
ospitalitate, imbrAtisare, ajutoare si mânglieri la durerile si
lacrimele exilului.

XX.

MOLDOVA DUPA REVO- Trecurd vreo trei silptamäni dupd

LUTIUNEA D I N 1 8 4 8. sosirea noastrA in CernAuti ; si in-
tr'una din zile primirdm stire cd cativa
din partizanii cauzei nationale vor sd ne vazd si sd aibA o
intelegere cu noi. Locul de intâlnire se insemnd pe una din
mosiile Muruiestilor, a cAreia margine venià chiar pe fron-
tiera Bucovinei, si in vecindtate cu mosia unui proprietar ro-
mân din Bucovina, cu care unul din emigratii nostrii era
rudd. ,
Ne imbarcardm in vreo §apte trdsuri, si dupd o cale de
jumdtate zi aproape, rdsbAturdm pe jos prin o pAdure mare
si deasA, pAnd la santul ce Mced frontiera tdrii. Acolo gAsi-
rAm cAtivd soldati austriaci : le deterdm cAtiva fiorini, si-i
facurdm sd se facd ca nu ne vdd. ativâ pdzitori ce erau pe
linia de frontierd a Moldovei, fiind initiati de cAtre ai nostri,
indatä ce ne vAzurd, ne ardtarA unde trebuià sA asteptdm.
Nu treca mult si vreo doudzeci de partizani ai cauzei noastre
venird. Ar fi zis cinevd cd suntern niste conspiratori grozavi
si periculosi. Cu toate aceste eram in genere foarte pacifici,
si nu cugetam decât la fericirea de a veded pe rudele §i
amicii no§tri.
Scopul acestei intAlniri fuse pentru ca sA fim pusi in cu-
rent cu cele ce se petrec in tail, pentru ca sA ne consultam
asupra actiunii noastre in viitor.
Dupd ce ne imbrAtisaram si ne spuserdm unii altora pa-
timele si intAmplArile, ne constituirAm in conferintd, ne im-
provizarAm un presedinte, tolAnindu-ne pe iarbA verde la
umbra unor stejari bAtrâni.
Relatiunea cea mai frumoasA a fost despre evenimentul
dela 11 Iunie. In aceastA zi, când la Bucuresti se faced o re-

1 Acestl f rap se numiau : Constafitin, George, Eudoxiu, Alexandru si

Nicolae. In timpul and tiparesc cartea aceasta, numai cel din urma
traeste 1 Mai traesc Inca dota surori ale lor : d-na Barona Eufrosina P.
Petrino (muma poetuIui) §i d-na Elisa Sturza dela Dulce§ti (Gii. S.).

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 273

volutiuhe care a fAcut epocA in vieata Românilor, la Iasi se

fâceà o manifestatiune destul de impozantA. Duhamel, co-
misarul rusesc despre care am mai vorbit pe la inceputul
acestor suveniri, se intorsese dela Bucuresti la Iasi impreunA
cu Talaat-Efendi, comisarul trimis de Poartä, având de astA
datA misiunea formalA de a se incredintà despre stare lucru-
rilor din tArile noastre dupa manifestatiunile ridicate in contra
guvernelor.

XXI.

Ace§ti comisari veniserA tocmai când holera erà mai in

furie, si cAnd capitala erà mai mult de§artä, cu toate aceste
boierii cari se raliaserä in opozitiune, indatä ce auzird despre
venirea acestor comisari, alergarA din toate pArtile si se in-
trunirä la Iasi. Ei fAcurä de indatä un memorial, in care ex-
puserd violärile de legi, arbitraritätile, jefuirile, cruzirnile §i
crimele lui Mihai Sturza. Omul care Se purtà cu mai mult
curaj, energie, inteligentä §i devotament in aceste zile ne-
faste, §i care pentru aceasta erà capul opozitiunii, a fost neui-
tatul Alecu Sturza Miclau§anu.
Boierii de toate stArile mari si mici isi dedeserà mâna si
un strigAt unanim se fäcuse in contra domnuluti. Dar vai !
multi plätirA scump acest devotament ! Postelnicul loan Cuza
(tatAl viitorului domn care a fäcut Unirea), spatarul Antohie
Sion (unchiu al celui ce scrie aceste rânduri) §i alti bärbati
iubiti si respectati de tara intreagA furA loviti de holerA si
murirä ! Nu târziu si MiclAu§anu, atacat si el, (sau, dupa cum
spuneau unii, inveninat de sicarii lui Mihai vodd), se duse
din lumea aceasta, victimA patriotismului sAu!...
Dar sA läsäm aceste nenorociri, si sä venim la fapte.
In ziva de 11 lunie, pe la ameazAzi, palatul vornicului Alecu
Ghica, in care erà gAzduit comisarul otoman, se umplà de
multimea- boierilor ce formau opozitiunea. In fruntea acestora
erà insusi mitropolitul Meletie. Talaat-Efencli, intrând in salon,
primi din mane mitropolitului memorialul, ce se Meuse si
care se subscrise de mai bine de o mie persoane. Dar fArá
a deschide aceastá hârtie, el intrebA ce cuprinde in ea.
Ti explicarA cA sunt plângerile tärii in contra domnului.
Turcul atunci intoarse hârtia in mAna mitropolitului §i-i
spuse cà el n'a venit ca sA primeascA petitiuni in contra
Domnului, cA inalta PoartA a recunoscut ca bune mAsurile
luate de el, spre a inàbusi revolta ce incepuse a se urzi in tarA.
G. Sion, Suvenire contemporane. 18

www.digibuc.ro
274 G. SION

Un tipät de indignatiune generald se ridica In toatd sala.

Alecu Sturza Micläusanu, luând tuvântul in numele tuturor
celor de MIA, expuse Turcului, cu vorbele cele mai amare,
greseala sa de a nu primi plângerile tdrii. Talaat-Efendi, desi
miscat la naratiunea sa, totusi nu voi sa reprimeasca hârtia
ce i se dedese ; prin acest refuz el afirma rumoarea ce cir-
cula a In ziva aceea de dimineata primise un pesche§ de
catevA mii de galbeni. Cu toate aceste opozitiunea nu se
lasà numai cu atâta. Cei adunati se indreptard catre comi-
sarul rusesc. Acesta, indata ce vdzù multimea viind spre lo-
cuinta sa (care erà in casele logofatului Costachi Sturza,
chiar acolo unde se subscrisese actul din 29 Martie), trimise
raspuns ca nu poate primi aceastä multime ; si ca cel mult
va priimi o deputatie. Sase persoane se aleserd prin acla-
matiune si intrara la generalul Diuhamel.
Acesta, dezasperat de prostul rezuitat ce cäpatase misiunea
sa la Bucuresti, primi deputatiunea moldoveand dupa datina
calmucd, in papuci si 'in halat. El Intreba ce cere, si fall a
asteptà räspunsul, incepù a VIA si a sbierà ca un turbat,
tratând toatd tara de revolutionard si acuzând chiar pe cole-
gul säu turc cd s'a injosit a primi aceasta multime de ca-
nalii. Deputatiunea, inmArmuritä de un limbaj atat de aspru
si de barbaal iesi, fail a ripostà.
Intre reprezentantii puterilor streine cari vedeau de aproape
aceste fapte si evenimente, era unul singur care aye& o ade-
värata compittimire de mizeriile §i nenorocirile tärii. Acesta
era baronul Richthofen, consulul Prusiei. El se interesà sä
afle toate, si de toate raportä guvernului sAu. Asà dar cerând
dela capii opozitiunii memorialul pregatit pentru comisarii
ruso-turci si cerând permisiune dela guvernul ski, se oferi
sd meargii. la Constantinopole, spre a duce acolo plângerile tarii.

XXII.

Aceste amänunte si fapte le aflaram dela compatriotii nostri.

In tat* nemultumirea crested. Chiar putina ostire ce dela in-
ceput se arätase credincioasä domnului tiran, de asta data
incepuse a murmurà : flagelul holerei, care o bântuià cu furie,
era interpretat ca blestem dumnezeesc, pentruca se facuse
instrumentul orb al tiraniei. Functionarii din toate pArtile isi
da demisiunile. Guvernul pierduse orice prestigiu. Unii din ai
nostri veniserd la ideia ca sa organizdm In Bucovina un.
pumn de oameni armati, sa intrdm In tara, sä facem o lo-

www.digibuc.ro
 DEN ANUL 1848 275

viturd fárä veste asupra capitalei, sd prindem pe domn i sd.

prochiamdm un guvern provizoriu : unul incd gdsind un tun
Ii bAtea capul cum sd-i fad. roate si cum sd gdseascd ghiu-
lele potrivite pe calibrul sAu. Dar asemenea idei belicoase
nu puturd afla aderenti in majoritatea noastrd. Deaceea
gdsiram cu cale a mai rAbda si a astepta efectul memorialului
trimis prin baronul Richtofen
Mancardm pe iarbd verde un bun pranz, care ni-1 pregAtird
frati nostri de dincolo. Inecardm multe suspine i necazuri
In vin bun de Cotnar i inchinardm multe toaste pentru
cdderea tiraniei ce apdsa patria noastrd si pentru fericirea sa
viitoare. Dupd aceasta, fiind ziva inaintatd, ne imbrAtisaram
ne despArtirdm. Colonia noastrd atunci mai crescù cu cateva
persoane, cari, temAndu-se de persecutiuni i voind a emigra,
-profitard de ocaziune spre a trece granita fdrd paspoarte.
XXIII.

In urma mdcelurilor urmate in Galitia la 1846, Si despre

cari am mai vorbit in aceste suveniri, bietii patrioti -poloni,
cautAndu-si scdparea vietii, alergard in Moldova. Guvernul
de atunci al patriei mele aveà sistema de a se face jandar-
mul tuturor guvernelor despotice. Dacd dezerta un soldat
din ostirea ruseascd i treceb. Rrutul, el era indatd prins,
garotat i dat inddrat in mana autoritdtilor rusesti. Dacd
emigra vreun Polon compromis In ochii guvernului austriac,
politia locald II urmAria, il prindeà da pe mana cApra-
rilor austriaci: sute de .asemenea nenorociti, ce cdutau azil
pe pdmAntul osptalier al Moldovei, furà prinsi i trecuti peste
frontierd in Bucovina, unde cdzurd sau sub securea cAlAilor,
sau in carcerile dela pilberg.
Avusem fericirea a fi mAntuitorul unui Polon, tocmai in
mornentul cand politia din Iai pusese mana pe el; Il scd-
pasem chiar din mana unui agent care-1 prinsese. Acesta
erà un june ca de 30 ani, Inalt, bine fdcut i cu o figurd
nobild..Dupd ce-1 tinui mai mult timp ascuns la mine acasd
si la via mea, il trimisei mai departe la mosia unui amic
al meu, unde mergeam adesea de-I vedeam. El se numia
Carl, dar in confidentd imi spunea cd acest nume era pseu-

Acest important document, cei ce se ocupä cu studii istorice il pot

gäsi publicat in extenso in Revista Carpatilor, in numerele din 15 Noem-
vrie i 1 Decemvrie 1861 (CH. S.).

www.digibuc.ro
276 G. SION

donim. Dupd maniere, Op cunostintele ce avek dupA su-

fletul cel mare care se manifestA prin vorbele sale, se cu-
nosteà cà erà dintr'o familie nobild. AVM de mult compati-
miam cu soarta sa, atAt de mult veneram nenorocirea sar
incât nici eu, nici amicul meu, nu cutezam sä-1 intrebdm
despre numele säu cel adevärat. La mosia amicului meu
fAceà pe grddinarul, cdci trebuià sä treacä sub titlul unei
profesiuni : aceastä ocupatiune Ii fAceà pläcere, cd.ci are&
predilectiune pentru istoria naturald ; i ca unul ce aveA ideie
si de medicina populard, se fdcuse iubit chiar de sAteni,
dându-le usoare medicamente la boalele lor cele usoare.

XXIV.

De vreo cinCi luni nu vdzusem pe emigratul meu. Nu mat-.

stiam unde se allA i ce mai fAceâ. Dar intr'o zi, preumblAn-
du-mä pe stradele Cerndutilor, vdz cd. in dreptul meu se
opreste o cärutä un orn plin de praf sare din ea si se
aruncA in gâtul meu. ErA Carl.
Nu ; nu-mi mai zice Carl ; zi-mi Leon Polaski. Acesta
este numele meu adevärat. Acuma nu md mai tern de per-
secutiunile austriace ora mântuirii pare c'a sosit ; nationa-
Maple par a invià la vocea liberiàfii ; patria mèa.... o ! sper,
cd patria mea se va ridicA ca sfinxul din cenusa sa
Dar despre familia Polaski mi-a vorbit zilele acestea
un profesor de aici ; ai un nume cunoscut, dacd nu mä înel
iubitul rneu ?
Cunoscut, iubitul meu I MA trag dintr'o familie ce numArA
cAtevA sute de ani de noblete, cAtevA sute de grafi si de
baroni i cAtevA sute de mosii i palaturi. Am incä o avere
insemnatä. Dar iatA doi ani de când nu stiu nimica nici
de averea mea, nici de rudele mele ; am träit, precum stiir
din mila ta i altor suflete generoase, cari nu m'au läsat sA
mor de foame, sau sA caz in mâna Nemtilor. Indatä ce am
auzit despre revolutiunea din Viena, am trecut granita pela
Oituz i m'am dus la Pesta, sä mA inteleg cd comitetut
nostru de propagandä nationald. De acolo m'am dus la Bu-
curesti. Am väzut ì acolo frumoase lucruri. ifi aduc un
suvenir care stiu cA o sd-ti placa.
El imi dete o hârtie, i, intrebAndu-mä la ce hotel sunt,
se duse spre a cAutà u camerd acolo, ca sd mai petrecent
cAtevO ore impreund.
Dupd ce s'a depärtat, deschiz hârtia mi däduse,
www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 277

ce sd vdz ! proclamatiunea guvernului provizoriu din Bu-

curesti !
Alergai indatd la camarazii mei de exil, adunai mai multi
din ei la casa amicului nostru Alecu Hurmuzaki, unde era
cartierul nostru general, si citirdm In lacrime de entuziasm
vcest act insemnat in istoria noastrd.
Atunci se facit intre no` pKopunerea ca sd trecem prin
Austria in Tara Romaneascä: acolo sá lacrdm ca sá se dis-
puie guvernul a face o invaziune in Moldova, si astfel sd
proclamdm Unirea Principatelor, Republicd, si mai nu stiu ce.
Asemenea idei pe atunci erau in aerul atmosferei ; cdci toate
nationalitátile se desteptaserd ; in toate pättile se faceau re-
-volutiuni, 0 nu lipsia decât intelegerea intre popoare, peniru
ca sä. se facd o Republicä universald in Europa. Numai in
Rusia, vfirtejul revolutiunii nu rdsbâtuse ; numai aceasta pu-
tere se pärea amenintätoare pentru noi ; dar dupa calculele
ce le facea toatd lumea i dupa un manifest al impäratului
Nicolae, In care zicea cA va sta spectator la toate aceste
miscdri, nu fie ingrijiam cd va face o invaziune in Wile
mastre ; cu arata mai ales cd, prin miscarea dela Iasi i prin
revolutiunea dela Bucuresti, credeam CA am interesat pe toata
Europa pentru noi, cd ne-am rudit chiar cn Franta, pe care
o imitaseräm : cä astfel ne aflam intrati in concertul po-
poarelor europene i prin urmare o invaziune din partea
Rusiei ar fi fost respinsd de toatä Europa.
Lipsa de bani ne impiedeca mai pe toti de a pune in lu-
crare excursiunea aventuroasd ce o meditam ; si aceasta ne
idca ca sä fim atat de prudenti, incat s stäm pe loc i sä
läsäm pe altii sa faca toate. Prea putini din noi, cari cdpä-
taserit mijloace din tard, plecard pentru Viena, Paris si Tara
Romaneascd ; majoritatea se decise a rämanea in Bucovina.
HOLERA. Holera era in furie : ea incepuse a Face ravagiuri
insemnate §i in Cernduti. Chiar unul din camarazii
nostri de exil, C. Negri, fu atacat, i numai prin strärui-
toarele noastre ingrijiri scäpase. Mica noasträ colonie väzit
cd nt.) mai e chip de sezut in acesc loc. Mai toti se deci-
sell a merge la Cernauca, mosia familiei Hurmuzaki, si a
sta acolo pand va trece furia epidemiei. Se duserä mai toti.
Rämäsei numai eu i cu Manolaki lepureanu, cu care con-
locuiam intr'un apartament inchiriat la o vdduvä germana.
Camaradul meu avea o fricd grozavd de holerd ; in toate
buzunarele purta flacoane cu medicamente, i, mai riguros

www.digibuc.ro
278 G. SION

deck un doctor neamt, se pdziA de mâncare, de bduturd.

de raceald, de osteneald §i de orice excese, ceeace ne
faced mult a rade.
Cu totul din contrA, eu nu aveam cea mai mica temere
sau ingrijire. Eram fatalist ca §i un Turc ; credeam cä, de-mi
va fi scris sd mor de holerd, nu voiu seal* mdcar oricât
Deaceea nu urmam nci o dietd ; nu md feriam
de nimica. Ie§iam serile §i diminetile la plimbare afard din
ora§. Trecând prin mahalale, vedeam mai In toate zilele
scene de durere: credeam cd mA aflu in valea pângerilor
In toate pArtile vedeam nenorociri cari imi sfâ§iau infnia
Ad la o casd, bArbatul mort intins pe masä §i femeia,
atacatd §i ea de holerd, plângând de pierderea lui. Aci la
altd casd, patru cinci copiii, cari se boceau peste corpurile
neinsufletite ale pdrintilor lor. Ad o mumd care-§i boceà.
fiul unic ce perduse. Ad un tatd care, urlând de disperare,
a§eza inteun cosciug doi copii ce-i muriserd. Aci un bdtrAn,
rdmas singur sub stra§ena cästitei sale, atacat de boa% §i
fArd a se puteà mi§ca ca sd ia mdcar un pahar de apd. Ad
o paraliticd, ale cdrei rude din casA muriserd, §i ea murind
la rândul ei de foame §i de sete. Väzând asemenea neno-
rociri, imi impuneam adesea ni§te datorii care-mi muitumian
sufletul : la multi nenorociti am inchis ochii cu mâna mea ;
la multi neputincio§i, cari se aflau in momentele din urmd,
le-am dat ajutoarele de cari aveau nevoe; pe multi am
mângAiat prin cuvinte §i alte mijloace ; dar... Dumnezeu le
§tie ; ce sd-mi mai aduc aminte ?

INTALNIREA CU OLIMPIA. In toate noptile, mortii se ridicau

prin cdrute anume regulate de
politie i se trasportau afard din ora§, la un loc destinat
pentru ingropAciunea celor cdzuti de holerd. Intr'o dimineatd
imi veni ideia sA md duc la acel cimitir. Când ajunsesem
acolo, incd. nu svArliserd Warm de asupra. Dumnezeule ! ce
spectacol cumplit i fioros ! Erau patru gropi. hi fiecare din
ele erau Cate 20-25 cadavre : bArbati, femei, tineri, hatrâni,
copiii, top in pieile goale, aruncati fArdnici un respect pentru
omenirea ce reprezentA, intocnfai ca gunoaiele cele mai ne-
curate !
Intorcându-md acasd, trist §i infiorat, treceam pe lângA
hotelul la care träsesem intâia datA când venisem la Cer-

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 279

nauti. Väzând pe chiria§q1 hotelului, intrebai de sanatate.

El imi raspunse multumind lui Dumnezeu ; dar imi spuse cà
e foarte ingrijat caci vreo cativa pasageri au murit In otelul
sau atacati de holera
Chiar eri, aclaugà el, a venit o dama dela Moldova ;
aseará holera a lovit-o.
Cum se poate ? ce damä ?
Nu §tiu cum o chiarna ; nici pa§aportul n'a avut timp
sä mi-1 dea.
Dar adus-ati vreun medic ?
A§Al unde gase§ti acum medici? Am trimis de trei ori
la doctorul ***, §1 nu I-am putut gasi nicairi.
Spunemi, ma rog, la ce numar este ea?
La 13, chiar in camera unde ai fost tras d-ta când
ai venit.
M'am urcat iute ca fulgerul. Deschisei u§a. Muribunda
era. intoarsa spre perete, In pat, cu fata infundata in, perine.
Pärul ei blond castaniu epà despletit i aruncat in neorân-
duiala peste umerii säi. Un fior grozav imi trecù prin inima ;
asifel inctit nu putui deocamdata sä ma apropiiu de pat §i
ma pusei pe un scaun. Peste putin, luändu-mi inima in dinti,
ma dusei la ea §i o miFai. Ea se intoarse repede. Cum
ma väzù, dete uh VIAL §i le§ina. Eu inmärmurii de uimire.
Pe cine vedeam ? Pe Olimpia.
Câteva momente rämäsei in starea unui orn lovit de
trásnet. Nu §tiam ce se petrece In mine. Nu-mi venià in
minte nici o deciziune. Suspinele ma inecau i abià puteam
sä ma stapânesc de a nu VIDA.
Din nenorocire imi adusei aminte cA luasern in ziva aceea
un flacon de eter, pe care-1 am in buzunar. II pusei la
nasul Olimpiei. Ea se deVeptä.
Cum te simti, Olimpio ?
Multumesc lui Dumnezeu, pentruca la moartea mea el
te aduce ca sa te mai vaz.
Dar ce vorbe4ti tu de moarte ? Nu ; asta nu se poate.
Dumnezeu e bun, spera in el. Nu, nu se poate sa mori
tu, Olimpio
Oh ! nu ; steaua mea apune : o vaz.., nu e cu putinta...
Ingerul mortii- e aproape... el vine... latA-1... Opre§te-I daca
poti... ah !
Ea cäzù iar4i in le§in. 0 mai dePeptai iarä§i; §i, dându-i
flaconul in mar* ii recomandai sal pue la nas de Cate ori

www.digibuc.ro
280 G. SION

va simti cd-i vine rAu panA mA voiu intoarce. Imi luai indatA
pAlAria §i alergai ca sA aduc nn medic.
Alergai mai bine de o orA, cAutând pe medicii cunoscuti
pe la casele lor, fArA sA-i pot aflà. In fine intâlnii pe unul
inteo stradd ; il luai §i mersei la Olimpia.
Nenorocita era in delir. Fata ei era rumenitA de sudorile
cari. o cuprinseserd §i se pärea mai 'frumoasA deck tot-
deauna. Dar ochii sAi erau fArA de foc §i mai de tot nein-
sufletiti. Cum mA vAzù, ea intinse mâna la mine. Eu o
apucai de amândouA mâinile, cu toate cA medicul imi re-
comandase sA md feresc de contactul ei. In fine medicul,
dupA ce o examinA, scrise o reteta §i-§i hid pAläria. Dup.
ce a ie§it, m'am luat dupa el §i I-am intrebat de este
sperantA sA scape. Imi spuse cA reteta ce i-a rânduit este de
mângAiere ; cA ajutorul, care ar fi putut da, este prea in-
târziat, §i cA numai o intâmplare providentialä o poate
mântu
XXVI.

MA intorsei la Olimpia, dupa ce trimesei un servitor de

la otel la farmacie sA aducA medicamentele. 0 gasii tot
in starea in care o lAsasem, dar cu surAsui pe buze §i cu
o expresiune de fericire pe fata.
GAnde§ti sA mA scapi ?... 0 Dumnezeule ! mai bine stai
aproape de mine, ca sA mor mai fericitA avându-te inaintea
ochilor mei. 0 ! asta Ifni face bine: §ezi in fata mea... sA
te privesc !
Olimpio !
0 ! nu mA mângâia. Crezi cA sunt speriata de moarte ?
Nicidecum. 0 nenorocitä ca mine nu mai aveA ce a§teptà
dela vieatA. Dar sk nu vorbim de asta. Timpul e scurt... Voiu
sa-ti multumesc pentru ospitalitatea ce am avut la via d-tale.
Am trAit prea bine acolo §i am fost mai fericitá decât
totdeauna. Daca nu primiam rAspunsul dela sora mea, ,ca
sA mA duc la ea, a§ fi §ezut acolo pânä te-ai fi intors in
tarA. Te intorci curând ? Când ? DacA n'ar ft sA mor, cum
m'a§ intoarce cu d-ta !
Prea mult vorbesc, Olimpio Gande§te-te cA e§ti slabd...
Trebuie sA vorbe§ti, cAci trebuie sa-ti spun totul, pAnA
sunt in lumea celor vii. Nu am timp de pierdut. AscultA :
scrii surorei mele §i sA-i trimiti cruciulita care o am la
gât : s'o aibA suvenir dela mine. Intelesu-m'ai ? .In geaman-

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 281

danul meu vei gAsi o scrisoare a ei, din care vei afla
adresa sa.
Dar, Qlirnpio, rAu faci de te gandesti la moarte. Uitd-te :
doctoriile au venit. SA-ti dau sA iei.
Bine ; WA cd le iau, fiindcd voiu sA-ti fac plAcerea ; dar
crede-ma, e de prisos. Eu simt cd ma. duc. Lumea noud
poate va fi mai bund. De aceea ziva de astazi tni se pare
o frumoasA sarbAtoare.
Olimpio !
Ascultd. tiu cd esti bun, si-mi vei face bine chiar .si
dupd moarte.
Ce vrei sA zici ?
Te rog sl nu mA lasi sA mA arunce in sanful comun
al holeristilor. Sunt femeie si am mandria mea. Sunt nobild
si nu voiu a fie batjocorit corpul meu. CAci uitd-te : mi se
pare ca. am un corp nobil...
Dar linisteste-te, Olimpio ! lasa aceste ganduri sinistre.
Ba nu. Nu e timp de pierdut. Tine cheia dela sacul
meu de cAlAtorie. Acolo este punga cu cativa galbeni. Vor
fi de ajuns ca sA-mi faci un mormant separat la un cimitir
si sA-mi pui o micA cruce deasupra.
Pentru Dumnezeu, Olimpio ! alinA-te ; nu-ti turbura
sufletul.
Sufletul ? 0, sufktul ! Ce este oare sufletul ? Eu nu
stiu ce este; dar decd. e adevArat cd eu am un suflet, te
incredintez cd acuma e foarte linistit. As fi murit in sbu-
ciumAri grozave, dacd in aceste moment supreme nu te-ar fi
scos Dumnezeu inaintea mea si dacA n'as fi stiut cA este o
fiinfd compAtimitoare cari sA-mi inchiza ochii.
Olimpio !
0, dar : te incredintez, sunt foarte linistita. Acum mi
se pare cd md duc la nunta mea. Eu sunt acuma mireasA ;
nu-i asà? WA altarul... Dar unde este mirele meu ? Mirele
meu ! A ! el rdmane in urma.... si eu sunt la altar !... 0, ce
dureri! fine-ma... caz....
In cuvintele acestea, s'a ridicat deodatA in sus ; m'a
apucat cu amandoud brateler de duptt gat, si strangandu-md
cu toatd puterea sa, a cAzut iarAsi pe perinA, tarindu-mA si
pe mine. Cu o voce de tot slAbitä, gura ei pronuntA la ure-
chea mea vorba adio ; §i dupA aceasta simtii cd bratele ce mä
strangeau erau reci ca marmora. Dedei manele ei in läturi.
VAzui cd peptul ei nu mai bätea. Ochii sdi, deschisi inc.&
md lAsau in iluziunea CA era lesinatA. ii pusei flaconul la

www.digibuc.ro
282 G. SION

nas; nici o miscare. Cercai sa vaz daca inima i se mai bate.

In desert... Olimpia murise!
Plansei; ii inchisei ochii cu insasi mana mea ; o inmor-
mântai i implinii dispoziiunile ei testamentare cu reli-
giozitate.

XXVII.

LA CERNAUCA. Vreo trei zile dupa aceastd hitamplare, o

servitoare din casa unde locuiam fu lovitä de
holerá ca de traznet i muri.
Camaradul meu Iepureanu atunci se späimanta de tot si
imi declard ca nu mai sade in Cernauji i cä se duce la
Ctrnauca. S'ar fi dus mai departe, dar paralele nu-i venise
inca din Ora. El insista de mine sa-i urmez ..exemplul. Asa
dará plecä el intr'o parte si eu in alta, ca sà gäsim o trd-
surd sä ne transporte. Abià gasii un Evreu cu o cärula cu
un cal inhamat la oiste, dupa maniera galifiana. Luaram
cate un sac de cälätorie i plecaram.
Când treceam pe podul Siretului, carnaradul meu intrebd
pe Evreu ce castigd pe zi. Acesta afirma ca de cand cu ho-
lera castiga ceva mai bine ; caci transportând morli la ci-
mitir capata câte 25 creilari de cadavru dela magistrat (pri-
mal-it). Cu ocaziunea aceasta, el spunea ca incarca Cate
10-12 cadavre ; apoi ne arata sângele care manjise carámbii
carufii. Amicul lepureanu atuncia incepù a racni ca sa stea;
sari din carufä, strigând si la mine sä ma cobor mai
curând ; cäci cärufa fiind molipsitä, puteam sa ne pomenim
cu holera.
N'am putut combate logica amicului meu : trebuià sa re-
cunosc ca aye& dreptate. Asà dar ne luarám sacii, platiram
carufasului i luaram pe jos drumul spre Cernauca, ducand
in pärângä bagajele noastre. Dupa o calatorie de trei ore
am ajuns. Acolo in sat _nu ne läsarä sA intram, pana mai
intai nu am fAcut o carantina de câteva ore, afumându-ne
prin fum de bäligar, intocmai ca niste jamboane. Cu venirea
noasträ la Cernauca, numärul emigrafilor nostri ajunse la 18.
Tofi aveam toate ce ne trebuia mâncare, asternuturi, grija
despre orice ; pimica nu ne lipsia. Toata. familia Hurmuzaki
era acolo i avea pentru noi toate preveninfele putincioase.
Nu ne mai aduceam aminte cä suntem in exil; credeam ch.
ne aflänt la o petrecere de Ora. Erani toatá ziva in veselie.
0 gradina mare si frumoasd ne procura umbra deasà. i largi

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 283

aleie pentru preumblare, precum si banci pentru repaos.

casa mare si confortabila ca un palat ne oferia camere-
indestule pentru culcare i un salon comun. Acolo ne adu-
nam, cetiam, studiam, scriam, discutam, sau ne dedeam ia
convorbiri si glume interminabile.
LA LAPUSNA. Dupä vreo zece zile, holera s'a ivit si la
Cernauca. Aceasta aduse spaima intre noi.
Atunci ospätatorii nostri, cat si noi, luaram decisiunea ca
sa mergem spre muntii Dornei. Fara a pierde cat de putin
timp, ne fäcuram preparativele i plecarlim. Nina. la Cer-
nauti veniräm cu totii. De aci ne despartiräm; ne facuram
mai multe cete, ne inchipuiram trasuri i plecaram catre
munti. Unii din noi, cari avura mijloace mai mari, plecara
spre Viena, alfil spre Paris. Eu, insotindu-rna cu pianistul
Carl Miculi, mät dusei la Läpu§na.
La locul acesta era un stabiliment de 'Ai de abur, dupa.
sistema lui Prisnit Mosia era a unui Roman Bucovinean,
d-1 Iordaki Vasilico, cu care ma cunosteam, Ea este sub poa-
lele Carpatilor, cari se intind spre Galitia. De aici purcede
Siretul, care din rausor mic, intrunindu-se cu mai multe
ape, traverseazä Moldova dealungul si ajunge in Duniire ca
un fluviu.
La Lapusna natura este aspra ; dar pe la luna lui Iulie era
de o frumusete grandioasa. Mai toate apartamentele stabi-
lirneatului erau pline ; caci afarit de cei ce faceau curt pentru
motive de boalá, erau multi cari fugiau, ca si noi, de holera.
Camaradul meu isi oprise de mai nainte apartamentul, si
astfel eram asigurati-despre locuintä. Vreo zece zile petre-
curam foarte bine: ne dasfataräm in preumblari si in pe-
treceri. Camaradul meu i§i aduse clavirul, si in toate serele
societatea dela Läpusna se desfätà in concerte muzicale. Dar
deodata incepura. ploile. Aceasta ne incomoda foarte; mai
ales CA camaradul meu, la auzirea tunetelor, pe cari nu le
putea suferi, se simtia apucat de atacuri de nervi, incat, fârá
a fi bolnav, petrecea noptile foarte turmentat: aceasta mà
supära si pe mine, care dormiam tot inteo camera cu eL
Cu toate acestea, desi ploile s'au mai prelungit, am stat
sase saptamani in Läpusna.

www.digibuc.ro
284 G. SION

XXVIII.

BUTANII. Nu voiu ple:-A. din Läpwa inainte de a vorbi

ceva §i despre locuitorii
In aceastä parte a Bucovinei, adicd incepand dela sorgin-
lue i urmand poalele Carpatilor spre Galitia, lo-
cuesc un soiu de oameni cari se chiamd Hutani. Etnografii
au uitat a se ocupa de originea acestui popor, cu toate cä
sub multe privinte este interesant.
Dacd va cäuta cineva prin cronicile vechi, cari putini le
mai citesc, va gdsi cd intre barbarii cari Mceau incursiuni
in tärile noastre §i nävälind asupra occidentului îi cautau
adeseori pieirea, a fost o semintie cad_ se numià Hutii, §i
cari erau tot din familia GO lor §i a Sarmatilor, din cari
se trag Slavii de astäzi. Hutii de build seamd sunt strä-
mo0i Hutanilor actuali dup. pieirea br, cateva familii au gäsit
azil in ace0i munti, cari pe atunci erau nelocuiti ; i astfel
din secoli in secoli s'au inmultit i s'au perpetuat pând astázi.
Aceasta o indica dialectul lor, care, de0 are oarecare di-
ferentä de celelalte dialecte slavice, 1otu0 se vede cd are
afinitate cu ele.
Hutanii sunt ca 40 mii suflete in muntii.Bucovinei. Se
poate zice cá ei sunt Inca barbari : limba lor nu este scrisä ;
culturd intelectuald nu au. De0 au imbrAti§at religiunea crq-
tina, dar credinta lor este incd bazatä pe superstitiuni, ca la
toate popoarele primitive. Tipul lor este de rasa caucaziand :
atat bdrbatii, cat §i femeile sunt in genere de staturd atle-
tied §i de o frumusete lard. Portul lor este foarte original
§i pitoresc.
Bärbatii poartä un fel de cáma§e imitatd &TA tunica ro-
mand ; peste cdma§e un fel de bondd fárá manici in forma
de giletd, fäcutd din piele de oaie, care se incheie pe din
dyeapta ; pe deasupra, un fel de mantale negre fdrä maneci
§i lungi, nádragi sau pantaloni largi /And la genuchi, §i de
Li in jos stramti, Matti' dintr'un fel de postav fabricat de ei
vopsit ro§u. Cdciula §i opincile pare ea' le-au imprumutat de
la Romani. Afard de aceasta, atat bärbatii Cat §i femeile,
poartd la gat cate cinci ae randuri de salbe, compuse din
monede §i alte obiecte cari lucesc. Femeile au un port mai
variat ; unele se vdd imbrädate ca Romancele ; allele ca Un-
guroaicele §i altele ca Polonezele.
Moralitatea intre ace0i oameni este exemplard ; reaua cre-
dint& felonia, furti§agul, adulteriul nu sunt cunoscute ; un

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 285

Hutan ucide pe un inimic al sAu, dar nu pentru ca sd-1

prade, ci pentru ca-sd-§i rdsbune.
Am asistat intr'o zi de särbAtoare la un dans hutänesc,
care se fdcuse inaintea unei cArciume. Orchestra erà com-
pusä din doi cimpoieri români. Jucau vrco cincisprezece pe-
rechi, flädi §i fete ; cdci bArbatii §i femeile, dad odatd se
märitau, nu mai inträ in dans. Fläcdii purtau dup6 cap, la
ceafd, ate o secure, a cdreia coadd era vAritä pe Iângd piele
sub bona Jocul lor era acompaniat de cântece, pe cari le
recitau in cor cu totii. Aria cântecului erd monotond, dar bine
cadentatä, originalä. §i plind de vivacitate. Dansul semänd cu
al cAlu§arilor ; in intervaluri se opriA, chiuind ; §i, lAsAnd
fetele de mânä, luau securele de dupd cap, le asvArlià in
sus, §i apoi le prinded iard§i cu o adresd extraordinard.
Acela ce din nedidäcie ar fi scApat securea, erà dat afard
din dans, §i nu mai aved voie sd joace in ziva aceea.
Dar ceeace era curios In jocul acesta, era-. cd fetele nu se
ingrijiau nicidecum de pericolul ce le-ar fi putut ame-
nintà jocul securelor: atAt de sigure se pAreau cd nu vor
fi lovite, incAt nid nu se uità mdcar in sus la securele ca-
valerilor lor.
XXIX.

Dupd constitutiunea ce Impdratul Austriei promulgase pen-

tru popoarele Monarhiei, Oil de revolutiune, urmit sd se
adune o Adunare generald la Viena, compusd din reprezen-
tantii tuturor provincilor. Bucovina avù sä trimeatä opt de-
putati. Ace§tia se aleseserd prin vot universal ; §i astfel, ie§ird
toti din rândul opincarilor cinci erau Români, doi Ruteni
§i unul Hutan. Când se intrunird spre a pled. la Viena, pro-
proprietarii §i negustorii din CernAuti ii tratard cu un banchet
§i Ii petrecurd cu cermonie rand afard din ora§.
Dintre toll ace§tia, Românii erau cei mai inteligenti ei §tiau
§i cevA carte ; unul Inca vorbià bine §i limba germand, cu
loate cd erà un simplu pAstor de munte. Dar acela ce aträgeàf
atentiunea publicA, erà deputatul hutan, care se numid Co-
Acesta erà un bärbat ca de 32 ani, Malt frumos, in-
cât un pictor 1-ar fi putut luà de model, pentru ca sd fad
un Christ de adoratiune. El aved o cdutäturd. curioasä : se
uità totdeauna in sus, incAt Oreà cd cugetA tot la Dumnezeu.
El, dupd cum se ziceA, treced intre hutani ca profet, §i se
bucurà de o mare popularitate ; deaceea i fusese ales cu
www.digibuc.ro
286 G SION

unanimitate. Dupä uneltirile reactiunii din Viena, Adunarea

generald in curând se desflintd, §i depttatii se inturnard,
MIA a fi läsat pe urma lor deck cAtevA discursuri §i cAtevA
pagine in istorie. Cobelitä, cu capul plin de idei §i de utopii
revolutionare, se intoarse in rnuntii säi §i se decise a jucA
un mare rol. Ardtând Ilutanilor medalia de recunoa§tere ce
i se dedese lui, ca tuturor celorlalti deputati, se -servi cu ea
ca tut talisman, spre a-si ajunge scopul. El le spuse cd Im-
pdFatul l-a fAcut duce de Bucovina §i le comandd ca sä nu
knai asculte de autoritätile din Cernauti, ci toate ddrile lor
sd le aducd la eli, pentru ca sä le intrebuinteze cum i-a spus
rimpAratul. Hutanii creduli nu se indoird §i se grupard im-
prejurul sAu. De astAdatä el treced ca trimisul lui Dumnezeu.
Preotii il pritnird in altare pe ua cea mare, ca pe imparati.
El se--cuminecA in toate zilele, cdri pretindeA cd nu mänâncd
niciodatA nimic §i cd nu trAe§te decât cu apd. Bolnavii §i
neputincio§i alergau la el §i credeau cd se fac sdnAto§i, indatd
ce CobilitA ii atingeä cu poala hainei sale, cu vârful opincii
sale, sau cu suflarea sa.
Atunci Hutanii se puserd in stare de adeväratd revoltd. Ei-
refuzard de a pläti dArile ; §i indatd ce un functionar austriac,
civil, fiscal sau militar, se infäti§à intr'un sat hutAnesc, era
prins §i dus la Cobelitd, de unde se fAceä nevAzut, ca cum
Il inghitià pätnântul. Aceste fapte .rdspândird groaza in gu-
verhul din Cernäuti. Se ziceä. cd Cobelitd s'ar fi inteles cu
Ungurii revolutionari, pentru ca sä facd diversiune in ar-
mele austriace. In adevär a trebuit sd se trimeatd trupe nu-
meroase, ca sd supue pe rebelii Hu¡ani ; cáci ei, cu pu§tele
bor cu cremene §i cu securele lor, in muntii lor 1.'44 cari
erau disputati numai de §oimi, de ur§i, de cerbi §i de
cAprioare, se fAcuserd späimântAtpri ; Inteun cAtun de 50
de familii, trebuià sd se dud. 500 de soldati, pentruca ca sd
-fie in siguranta. Dar bietii Hutani, nearmati, nedisciplinati
§i neorganizati, in curând se invinserd de carabinele jandar-
meriei austriace, care tot odatd ii convinserd cd Cobelita nu
èrà in adevAr duce.
Cu toate acestea, oricAtA anevointd i§i deterd Austriacii,
oricat de mare pret puseserd pe capul säu, nu puturä pune
mAna pe Cobelitd. Nici Wand in ziva de astAzi nu se §tie ce
s'a fAcut omul acesta. Hutanii zic cd el trde§te in stâncile
muntilor ca liliecii, nutrit §i addpat de ingeri ; §i cA, la ziva man-
tuirii, el se Ara ardtà plin de märire §i de strälucire, pentru
ca sd indeplineasca tnisiunea ce i-a incredintat Dumnezeu

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 287

pe pämant pentru conationalii sdi. Se bänueste lusá cd el

ar fi trecut peste munti la Unguri i cd in resbelul civil ar fi
murit. Multi iardsi cred cd el este si astazi in muntii säi
Hutanii il tin ascuns cu religiozitate, ca sd nu cadd
in mainile Nerntilor.

ALTI EMIGRATI LA CERNALITI. Co Ionia emigratilor dintr'o

zi intealta se fácea mai nu-
meroasä. Persecutiunile guvernului din Moldova, care voià
sa loveascd in toatá lumea care ardtà cat de putin spirit de
independentit, sil à pe multi sa emigreze. Guvernul din Bu-
covina dedese ordine ca celor ce vor vol sa treadi printre
cerdacurile (picheturile) de granitä sd nu le ceard pasapoarte,
ci numai declaratiuni despre nutnele lor. Ca persoane mai
marcante voiu nota pe un episcop lustini, pi Anastase Panu,
in Kogälniceanu, care a tipärit in Cernduti Dorintele
partidei nationale din Moldova, brosurä care a fäcut sen-
satiune i mull sange negru lui Mihai Sturdza. Astfel ci
pe la inceputul lui Septemvrie mai toate hotelurile din Cer-
näuti erau pline de Moldoveni.
Lumea insä era preocupatä de evenimentele cele mari din
Europa, si mai ales din Austria. Ungurii ridicaserà stindardul
revoltei i faceau progrese mari : cetätile Ungariei capitula-
set-A inaintea lor si in rdsboiul cu Croatii repurtaserd mai
multe biruinte. In Transilvania lucrurile erau inteo stare
foare curioasä guvernul 1 garda nationalä erau in mana
Ungurilor, iar ostirea in mana generalilor austriaci ; bine in-
telegandu-se cä din aceastd ostire Ungurii i Secuii trecuserd
sub stiudardul ungureasc. Guvernul din Cluj, auzind cd in
Sibiu rezida comitetul national al Romanilor, care se numise
in adunarea dela Blal si care dirigea spiritul national, trimise
pe la jumatatea lui August ca sA puie mana pe membrir sAi.
Se prinde mai intai Bärnut care, ca prin mimme, scäpä sdrind
pe o fereastrd. Dupa aCeasta se aresteazd Laurian i Bälä-
sescu ; hartiile lor se seclestreazd si se trimit la Pesta. Atunci
Romanii din satele vecine se ridicarà cu miile, venird la Sibiu,
sprijiniti de un regiment de gräniceri Romani ce erau acolo,
eliberard pe arestati purtarä in triumf.
Guvernul Transilvaniei incA nu rupsese relatiunile cu Aus-
tria ; desi compus din Unguri (ca astázi), dar IncA guverna
in numele impAratului, cu toate cd propaganda revolutionard

www.digibuc.ro
288 G. SLON

el insu§i o facea pe fata cu impunitate. Aceastä stare de lu-

cruri insa nu se prelungi. Pe la inceputul lui Septemvrie, gu-
vernul dete ordine ca sä ,se puie in lucrare legea de recrutatiune
ce o lucrase adunarea revolutonarä din Pesta §i care apu-
case de o intärise impäratul. Aceastä masurä alarmase toata
tara. Romanii se vedeau in dilema cea niai dificilä sau sa
se supuna acestei legi, §i astfel sa märeasca o§tirea maghiard
care trebuia sa batä pe Romani, sau sa refuze §i set ridice
stindardul räsboiului civil. Spre a se putea decide intr'un fel
sau in altul, comitetul propuse ca a se faca iara§i o adu-
nare generalä la Blaj pe Campul Libertätii. La 16 Septernvrie
se §i adunarä peste 20.000 oameni ; in curs de o sAptamana
adunarea se fad!' mult mai numeroasä : se tinura mai multe
consiliuri §i in fine se a§ternura deciziunile poporului intr'un
protocol. Cel mai insemnat punct din acest protocol a fost
organizarea gardei nationale §i cererea de arme dela co-
manda militarà austriacä. Se trimise pentru aceasta o- depu-
tatiune la Sibiu ; iar pe de alta, Romanii se §i organizará
chiar acolo pe loc. Axent Sever, Jovian Bradu §i Avram
lancu, proclamändu-se capi militari, îi organizasera fiecare
cadrele necesarii spre a improviza o suta de mii de o§teni.
Dar sá läsam ale Ardealului, care de act inainte intra In
partea sefloasa a istoriei.

XXXI.

A RON PUMNUL. Pe la inceputul lui Octomvrie, mare parte

din emigratii nostri se adunase la Cernauti.
Furia holerei incetand, cei ce nu puturä merge mai departe
se intoarsera la gazdele ce aveau prinse de cu varä. Eu de
astädata eram singur : tovara§ul meu Epureanu, capatand
parale din tar& se dusese la Viena, unde impreuna cu Vasi-
licä Ghica au fäcut pe baricade discursuri incediare in_contra
lui Windisgret §i a reactiunii guvernamentale. Locuiam in casa
unui ceasornicar, ocupand doua mici cämärute, simplu, dar
curat mobilate. Cartierul general, adicä casa in care ne faceam
veacul, unde adeseori mancam §i ne adunam, era casa feri-
citului intru memorie Doxaki Hurniuzaki, singura casa parti-
culara in care se pästrà limba §i datinele vechei vieti patriar-
hale romane§ti.
Intr'una din zile ie§ind §i apucand sä mä duc spre baia
de aburi, cand treceam pe un pod de piaträ \Tad un om im-
breicat in sdrente, negru la fata, pletos, murdar, cu opinci in

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1h48 89

picioare §1 cu o palirie mare mocAneascA in cap. Acel orn

se opre§te in dreptul meu si-§i scoate pAlAria. Luându-1 drept
cer§etor, scosei o rnenedä de amnia. §i-i oferii. El insA in loc
de a intinde mana spre a primi, zice :
Mulfurnesc ; dar mai 'nainte a§ intrebA pe domnul, dacä
memoria nu ma in§ealä. Sunteli d-1 Sion ?
. Da, domnule, nu le in§eli ; dar de unde mA cuno§ti?
Ai dormit o noapte in casa mea.
Unde ? and ? Cine e§ti ? Adu-mi aminte, cAci eu nu
§tiu sA te fi vazut undevà.
La Blaj... Pumnul...
A ! ct! Dumneata ? Pumnul... Aron Pumnul...
Da, domnule Sion. latä in ce stare mä aflu !
Cum se poate ? pentru ce ?
Ti-oiu spune pe scurt. Dupa izbucnirea revolufiunii In
BuAare§ti, am trecut in Romania. Guvernul provizoriu m'a
insarcinat sd predic §i O. explic poporului spiritul Constitu-
fiunii §i al principiilor liberate. Am fost in cele din urmA
surprins la Foc§ani de invaziunea Muscalilor... abià am scäpat,
§1, sub acest port, m'am strecurat panA acilea.
0, särmane omule ! dar nu pofi sa te arafi a§à in lume.
A§teaptA-mä in acest loc ; inteuti pastrar de orä má vei re-
vedeA.
MA intorsei repede la gazda mea, luai un rand de prime-
nele intr'o panzAturA, apoi revenind la nobilul apostol al li-
bertälii, II dusei la baie, il scAldai, il räsei, il tunsei, il im-
brAcai, §i astfel II introdusei la familia Hurmuzaki §1 in so-
cietatea cernAleand.
Venirea acestui martir al libertalii a fost un adevärat eve-
niment. CernAufenii In curând se incredinfarà cà el avea. mari
merite, cari il fAceau demn de afecfiunea lor. CApAtand per-
misiune ca sä fie catevà conferinfe literare, §i cu ocaziunea
aceasta vorbind despre limba §i originile nafiunii române, in
curând i§i fädt o popularitate imensä intre toate clasele so-
cietAfii, cari palna atunci, in ce prive§te studiul limbii nafio-
nale, erau foarte inapoiate. El in curând fu consolat de su-
ferinfele ce indurase : tofi acei ce fAceau cuno§tinfa lui se
intreceau a-i trimite ajutoare §i daruri, ca ofrande cuvenite
generaliunii ce insuflA persoana sa. Popularitatea lui k)umnu se
mail §i mai tare and, abjurand confesiunea Uniunii, a trecut
la confesiunea greco-resäriteana. Dupa aceea, favorizat de ti-
tiurile sale academice §i de acela de vechiu profesor al semi-
narului dela Blaj, et in curand cApAtä o catecfrA de limba
www.digibuc.ro
Su. venire eontemporane. 19
290 G. SION

romand in gimnaziul din CernAuti ; §i astfel luandu-§i mi-

siunea de apostol al nationalitätii in provincia aceasta, ame-
nintatA de desnationalizare atat de Ruteni cat §i de Germani,
se stabili pentru totdeauna acolo, §i cu apostolatul sAu i§i
Mal un mare nume in istorie.
XXXII.

ABSOLUTISMUL Dar sä reViu la ale Moldovei.

LUI M. STURZA. IndatA ce Muscalii s'au inteles cu Turcii
ca sA restabileze regimul Regulamentului in
Tara Romaneasca, o dublA ocupatiune s'a decisTentru am-
bele principate. Peste 100 mii o§tiri ruso-turce§ti au inundat
Wife noastre, tratandu-le ca cucerite. DupA lovirile simulta-
neie ce suferise Moldova dela tirania Dornnului, dela flagelul
holerei, dela läcuste §i seceta din anul acela, a trebuit se su-
fere §i calamitatea unei ocupatiuni atat de apasätoare. Vodä
Sturza, când a primit depe§A ca Muscalii au trecut peste Milcov
§i cA Turcii au ocupat Bucure§tii, intorcandu-se ckre satelitii
ce-1 inconjurau lea zis : «puteti sA räsuflati, boieri, §i sA vA
heretisiti, cAci s'a sfar§it cu dreptatea §i cu frAtia Munteni-
lor».Aga de ora§, vornicul lordachi Pruncu, in entuziasmul
sAu, ridicA cuvantul §i zise : «SA trAe§ti, Maria Ta ! de astäzi
inainte mä declar Tigan al «Märiei Tale !» Cu ocupatiunea
Ru§ilor, tirania lui Mihai Sturza nu erà mai putin apAsA-
toare. Din contra, el profità de ocaziune pentru ca sä-§i
rAsbune mai bine pe inimicii sai,, pe cari-i numia revolu-
tionari. Satelitii sAi, cari erau insárcinati cu cazaRnarea §i
aprovizionarea Muscalilor, loviau fArá mAsurA mai mult in
locuintele, in productele §i in satele acestora. Apoi se des-
chisese o cale nesecatä pentru abuzuri : acolo unde se cereau,
de exemplu, 1000 de kile, se luau 3000, din cad 2000 se
escamotau ; asemenea cu lemnele ; asemenea cu carele de
beilicuri, §i altele. Abuzurile se fAceau cu atata neru§inare,
hick chiar Ru§ii le simtirA §i silirA pe Domn a da un ofis
prin care sA se publice ca producte sA nu se mai libereze de
nimeni, deck pe chitante ruse§ti : umilire §i degradare a gu-
vernului national !
AfarA de aceasta, sub felurite pretexte, se continua persecu-
tarea oamenilor de omenie. Profitand de Inver§unarea Mus-
calilor in contra spiritului revolUtionar, se acuzau astfel
oameni nevinovati : li se cAlcau casele, se arestau §i se tor-
turau in diferite moduri. Dela asemenea persecutiuni nu se
www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1b48 291

crutau nici supu§ii strain, cari se banuiau ca compatimesc cu

Ora ; insa§i casa Episcopului catolic fu calcata §i maltratata.
In timpul acesta, nefiind nid uli mijloc de publicitate in
fard. acei ce aveau a-§i expune päsurile sau a ardta mizeriile
§i ticalo§iiIe guvernului, publicau foi volante §i bro§uri in
Cernäuti. Mihai Sturza atunci printr'un ofis promulga o lege
de presa draconiana, cu toate cá pe langa guvernul säu era
cea mai asprä censura. Dupa aceasta lege se pedepsiau §i
acei ce ar fi cutezat a primi, a citi §i a räspandi scrieri ti-
parite In- alte pärti. Pe langa aceasta, sub auspiciile baione-
telor ruse§ti el cerù dela agentia austriaca ca sa opreasca intrarea
in tail a gazetelor din Transilvania §i din Bucovina, sau cel
putin, cand sosesc cu po§ta austriaca, sä le trimita la cen-
zura guvernului. Aceasta mizerabila masura, cu toate impo-
trivirile de moment ale agentului austriac, in cele din urma
se §i puse in lucrare. Cu toate acestea, Gazeta de Bucovina,
fundatä la 4 Octomvrie de fralii Hurmuzachi, in colaborare
cu multi din emigrantii no§trii, §i alte publicatiuni volante,
tot gäsiau mijloace a räsbate, trimise sub plicuri ca scrisori
sau in pachete prin contrabandieri evrei.
Aceastä stare de lucruri raspandise dezolatiunea cea mai
mare. Ei nu mai §tiau la ce sä se a§tepte, vkand pe de o
parte tirania care se exercita aspra Tarii Române§ti, iar pe
de alta toleranta Ru§ilor asupra laptelor lui Mihai Sturza,
färd a li se luà in bagare de seamä atatea plangeri §i atatea
demonstratiuni legale.
Pe la capatul lui Noemvrie, ne veni §tirea ca un ordin
dela Petersburg, adresat Domnului opria deschiderea Adu-
närii Generale. Aceasta a raspandit in tara o razä de spe-
ranta : caci se intrevedea efectul memorialului din luna lui
lunie.

xxxlIT.

GH. BARIT LA CERNAUTI. Petrecuram iarna in Cernauti, sau

pe la mo§iile amicilor ce facuseräm
in Bucovina. In toate zilele ne surprindeau evenimentele cele
mari din Europa. Teribila revolutiune din Octomvrie dela
Viena, abdicarea lui Frant-Carl imparatul Austriei §i suirea
pe tron a lui Frant-Iosef, turburarile §i revolutiunile ce iz-
bucniau mai intoke provinciile Aus.triei, erau fapte atat de
mail, luck nu se putea sa nu ne impresi.meze.
Dar evenimentele ce fäceau mai mare sensatiune printre

www.digibuc.ro
292 G. SION

noi, erau acelea ce se petreceau in Ardeal, a cärui soartä se .

identified cu a noasträ. Acolo Ungurii purtau un resbel de ex-
terminaliune atât cu Romanii, cat ti cu ostirile austriace, fiindcA
proclamase republica si detronarea dinastiei Habsburgilor.
Corpul de armatä din Sibiu, infrant de Unguri, rämdsifele
lui isi aflarä scAparea in Romania. Intre acestea au fost ne-
voifi sd se strecoare si cafiva din capii Romani lor ardeleni.
inteo zi, afland CA la comanda piefii din Cerndufi s'a adus
un Roman ferecat in lanfuri, alergai ca sA aflu cine este.
Cu mare greu, prin intermediul un ofifer de origind poiond,
ce cunosteam, cApAtai permisiunea a merge ca O. väd pe
ace] prizonier. Care fu surprinderea mea de a vedea in car-
cera austriacd pe Barifiu, redactorul Gazetei de Trairstivania,
vechiul meu amic I Acesta Meuse parte ca membru in comi-
tetul de pacificafiune, care era instalat in Sibiu sub, suspiciile
armatei austriace. and aceastd armatk s'a vAzut risipitä,
Romanii au trebuit sà fuga care Incotro : cei mai tineri s'au
bägat in gloatele cari apucase coasa si securea, spre a lupta
cu Ungurii ; cei mai pufin beliciosi, cafi au putut, au apucat
peste munfi in Romania. Barif, dela frontierA, insofit de sen-
tinele, fu excortat la Bucuresti. Aci polifia fiind sub ordinele
severe ale armatei de ocupafiune ruse, si numele lui Barif
fiind notat in registrul revolufionarilor periculosi pentru
existenfa statelor monarhice, luä mäsuri a-1 aresta si a-1 ex-
pulzd peste hotare in Bucovina, spre a fi dat in primirea au-
toritAfilor austriace.
Aci, dupa garanfia catorva notabili, cari din nume-1 tunos-
teau, 1 u mare greu fu liberat.

XXXIV.

LA CRASNA. Cunosteam ,trei frafi Starcea, proprietari mari

din Bucovina, cari veniau adesa prin Moldova,
unde aveau rude. Unul din acestia, pe care il numiam Cu-
conul Manolaki, fiincicA mult finea la origina lui de boier si
la suvenirile strämosesti, intr'o zi prin postul crAciunului, in-
talnindu-mA in CernAufi si apucandu-md in brafe cu vechea
lui familiaritate, imi zice :- «De azi dimineard te caut : bine
cA te gdsesc. De acum nu te mai las. Ai sä mergi cu mine.
Zdu ... ? dar unde ? .
La Crasna la moSid mea. NeVastä-mea auzind cd- esti
pe aci, m'a insArcinat sa te gäsesc si sä te duc acolo.
D'apoi bine, dumneaei nici nu mä cunoaste.

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1b4S 293

Nu te cunoa§te, dar te §tie, §i te a§teaptä. Haide l Ai sd

ne faci mare placere.
Bine, dar vezi e iarnd §i... §tii... e cam frig...
N'ai grijd : am blane sa te fac s'asuzi. E departe,
tlar vom scurtà drumul cu graiul §i cu gluma, dad nu cu biciul
vizitului.
Cu toate ea oarecari imprejurari trebuiau sd ma mai retie
in Cernauti, stdruintele acestui bun amic ma fäcurd a-1 urrna.
A doua zi dimineata veni cu träsura la gazda mea §i starui
sä-mi iau tot bagajul, declarându-mi ca. poate imprejurärile
ma vor tineà mai mult timp la Crasna. Mi-a fost cu nepu-
tintä de a mai rezista. Am platit chiria apartamentului meu
§i am plecat.
La Crasna gäsii o a douä familie patriarhalä, care o pu-
team asemana cu aceea a lui Hurmuzaki. Doamna Stârcea,
care pe atunci avea peste 40 de ani, era o doamná cu o
educatiune distinsä, cu suflet ingeresc §i cu inima plina de
nobile sentimente. Venirea mea, in starea maladiva in care
traià, !Area cd fusese de bun augur. Ea de mai mult timp
suferia tare de stomah, §i atuncia ea credeà cd. se simte mai
alinatä : nu §tià ce sa mai facd, pentru ca sä-mi MCA petre-
cerea la tara mai pläcuta §i sa-mi multumeascd de sacrificiul
ce credeà ce am fácut, venind la Crasna. Eu insd eram
foarte multurnit : fAceam adesea excursiuni §i vânätori prin
munti, iar serile petreceam spuind anecdote, cari faceau sa
râdä pe oaspetii mei, sau jucându-mä cu copiii lor, cari erau
foarte dragala§i. In adevar, Eugeniu, care,atuncia era de 15 ani,
§i Victor, care venia dupd dânsul, erau plini de spirit §i de
inteligenta ; iar domni§oara Victoria, care era numai de §apte
ani, avea atâtea drägänele, incât ma silià sa-i fac versuri.
Pe când ma dilectam in aceasta placutä éocietate, in aju-
nul Bobotezei seara se rdspande§te §tirea cd Bem sfdrâmase
ogirea austriacA la granita despre Transilvania §i ca. 'Main-
teazá cu armata ma-ghiarä in Bucovina, puind toate satele sub
foc §i jefuind tot ce-i ie§ia in cale. Aceasta aduse mare spaima
in familia osratatorilor mei. Toata noaptea se pregatird
ca sd-§i ridice ce vor putea., §i a doua zi sä piece spre a emigra
in Moldova. Aceastá spaimà nu era MIA cuvânt ; cdci oamenii,
yazând ca, guvernul riffled grajdurile de präsild, ce erau in ve-
cinatate, väzând ca frânturile de Wire austriaca fugiau spre
Cernauti, nu aveau la ce se a§tepta. Plecai §i eu a doua zi
cu familia ospatätorilor mei, imbarcati in mai multe sdnii,
cu deciziunea ca ei sa treacd la Moldova, iar eu sa. ma intorc

www.digibuc.ro
994 . G. SION

la CernAuti. Ne oprirAm vreo doud zile la o mo§ie aproape

frontierd ; dar pe urind ne intdarseram, incredintân-
du-ne cd Ungurii nu inainteazd. Bem in adevAr bAtuse pe
Urvan la Dorna, dar se multumi numai cu luarea catorvA.
tunuri §i munitiuni de rdsboiu ; dupd aceasta se intoarse in
Transilvania. Eu mai stAtui in Crasna pAnd pela finele lui
Fevruarie, apoi md Inturnai la CernAuti.
Dar voiu !Asa descrierea acestor evenimente, fiindcd ele
s'au inscris In cronicile timpului i fiindcà trebuie sd scurtez
periodul acestor suvenire. Voiu reveni la ale Moldovei.

XXXV.

INTOARCEREA IN MOLDOVA. Domnia lui Mihai Sturza se

prelungi Oa In primdvarA. In
fine dui:id multe §i indelungate discusiuni urmate la Constan-
tinopole intre ambasadorul rusesc §i poarta otomand, la care
luard parte §i reprezentantii celorlalte puteri, se fAcù Conven-
tiunea numitd de Balta Liman. Se decise destituirea lui
Mihai Sturza, i numirea lui Grigori Ghica Domn pentru
Moldova §i a Domnului Barbu tirbei pentru Tara RomâneascA.
La 13 Mai 1849, pela 3 ore dupa prânz, plea Sturza
VodA din Ia§i cu toatd. casa -sa, apucând calea spre Tara Ro-
mâneascd, unde cugetà sd se a§eze sub protectiunea baione-
telor ruse§ti. Aceastd cAdere erà atAt de nea§teptatd §i ne-
crezutd pentru satelitii i creaturile sale, Incât un boier, ce se
numià. BAlu§cd, care creded §i interpretà visurile, când primi
§tirea cd M. Sa Doamna in adevAr i§i desface perdelele §i i§i
gAte§te geamantanul, a cAzut lovit de apoplexie. Toti func-
tionarii cei credincio§i ai lui Mihai Sturza îi deterd tremu-
rând dimisiunile in mâna Domriului lor, care in ultimele
momente ale puterii sale -rdspAndià decrete de.l.aude §i mul-
tumid pentru merite mincirioase i infame.
Ministerul lui M. Sturza primi ordinul dela vizirul portii
otomane ca sd administreze tam dupd legi pând la venirea
noului Dorm. Aceasta se prelungi pând peld jumdtatea lui
August.
Atunci ne pregAtirdm §i noi emigratii ca sA intrAm In Ord,
ale cdreia frontiere erau dep. deschise .pentru noi.
Dragostea i imbrAti§area ce vAzusem dela familia Hur-
muzachi, respectul i veneratiunea ce aveam cdtre bAtrânii
acestei familii, amicitia ce contractasem cu fili lor, imi puneà
sacra datorie de a. merge la Cernauca, unde se aflau, ca

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 295

iau ziva bunA._ A§A darA mai vAzui incA odatA aceA
familie bine cuvAntatA de Dumnezeu cAreia ii eram dator
atAta recuno§tintA ; §i mä despArlii de ea cu lacrArrii.
Trecui frontiera pela MihAileni. GAsii administrator nou
pe d-nul N. PfSsotchi, vechiu cunoscut §i amic, care mA primi
cu o inimA de frate. De acolo, inainte de a pled spre Ia§i,
uitAndu-mA incA odatA asupra pAmAntului Bucovinei, ii adresai
ultimul meu adio prin strofele urmátoare :
0, dulce Bucovina! te las, i fric'p data
M'A'ntorc si-a ta tArAnA särut induiosat.
Eu ma despart de tine cu inima 'ncAntata
De multe suvenire ce'n tine-am cApatat.

Nu este istoria ce-mi vine-acum in Tninte :

Eu uif acuma toate ce stiu si-am auzit.
Eu nu mai plAng eroii ce ai tu in morminte,
Nici tristele lor oase ce-acum s'au risipit.

Nu plAng eu teppluri sacre de dAnsii inaltate

Pentru glorificarea lui Dumnezeu cel bun,
Nici triste monumente de secoli ruinate,
Ce gloria romAnA acuma Inca spun.

RomAnii stiu prea bine ca tarmurile tale

De multe ori pe Stefan-eel-Mare-au leganat,
Caci vechea capitala peste-a Sucevei vale
$i-acum sopteste imnuri ce. $tefan le-a cAntat.

Triumfele romAne si gloria trecuta,

01 nu, nu sunt uitate de neamul romAnesc.
De-or fi sub orice juguri, de-or fi cu gura muta,
BatrAnii le vor spune la pruncii care cresc.

CAnd ora mAntuirii va mai sunA odata,

CAnd tuciul libertatti semnalul va maL da,
Va sti, va sti RomAnul sa-si stearga a sa patA !
$i gloria romAna se va redestepta.

Nu plAng eu niti ursita ce prin diplomatie

Te-a smuls de lAnga muma ce-odata ai avut ;
Acum i tu cu lumea scat)* de-o tiranie
Ce-aved de plan sa faca poporul tau pierdut.

De-acum se schimbd timpii, i in viitorime

Dreptatea. libertatea nu se vor mai sugrunià.
Pe tine, Bucovino, nu te va plAnge nime :
Caci viitor ferice e scris in cartea ta.

www.digibuc.ro
296 G. SION

Nationalitatea, care-ti era räpita.

Acuma se desteapta ; i tinerii tai fti
La gloria romana, de ani inabusita,
Gandind, si-aduc aminte ca ei sum inca .i.

Eu plang, o Bucovino, cad imi aduc amitve

CA pe-ale tale tarmuri am plans de multe ori :
Am plans dupa-a mea Ora cu lacrime fierbinte
Caci o vedeam sub jugul de mii de-apasatori.

Moldova, bantuita de-un Domn fara de lige,

Ma alunga din sanu-i si 'n lume-am ratacit ;
cum un flutur locul pe-o roza isi alege,
Asa i eu in tine un leagan mi-am gasit.

Ah! cincisprezece secoli cad secol mi se pare

C'a fost fiece lufta trecuta in dureri
Nu mi-am vazut parintii ce iarâi cu 'ntristare
in tara lor sarmanii ei n'au gustat placeri.

Copil fara de muma, aveam eu frati a plange,

Si multi amici ce poate ca fratii ma iubiau ;
Sarman svarlit in lume, cu lacrime de san,e
Priviam nenorocirea acelui ce cersià !

Roman, curat la suflet, a täril mele soarta

Plangeam intru suspine, plbngeam neincelat ;
Plangeam, plangeam poporul care-I vedeam ca poarta
Atatea lanturi grele ce l-au martirizat.

Plangeam flinte scumpe de moarte secerate.

Al carora adio, vai ! n'am putut
Plangeam din curatie familii intristate
De secera holerii ce tara-mi svanturà!

Plangeam !... i cine oare ma asculta pe mine ?

Cu care mangaiere durerea-mi s'alinà?
0, dulce Bucovina! de nu eram in tine,
Ce-as fi facut eu oare ? ce zile m'asteptau ?

Ali! dupa grele valuri o nava sfaramata

Ajunge lam stire la portul ce-a dorit !
Asa o providenta trimite cate-odata
Scantei de mangaiere la cel nenorocit.

Chid vantul de miaz-ziva Izatek simtiam ca vine

Cu dulcele adio al celor ce iubiam ;
Eu auzind o pptà care venia la mine
Dela aceea care in visuri o doriam !

www.digibuc.ro
 DIN ANUL 1848 297

Când vreo pasärica venia in primävara,

Eu o 'n rebarn de Vie cevä din tara mea :
Aflam o miingaiere la patirna-mi amará ;
Cuvinte de sperantä credeam cá-mi spune ea.

Iar cAnd durerea, dorul, mä alungau din lume,

Si md duceä 'n ascunsuri sa plang nemângdiat ;
CAnd m'arunca 'n deliruri, dureri fail de nume !
CAnd pieptu-mi de suspine päred cä-i sfAVat ;

Atunci, atunci, ah Doamne I ce dulce suvenire !

Putea-voiu sä uit oare ? 0, nu, nu voiu uità !
MA urmäria. pe mine chiar o dumnezeire,
Ce nu lasä pe oameni de tot a desperà.

Vedeam ca'n panorama, vedeam pe längä mine,

Pärinti, amici ce cerul din cer mi-i trimiteä :
Simtiam pe nesimlite ca-mi pier orice suspine,
Si oin ferjce iar4i ursita ma faceä.

Erau Mute scumpe Cu sufletul de ingeri

Ce cu-ale mele patimi mutt au compätimit.
Care-au privit cu lacrimi la ale mele plangeri
Si toata-a mea durere cu vorbe-au mágulit.

Erau copii cu suflet, cu inima 'nältata,

Cari sperau ca mine un dulce viitor ;
Cari plängeau ca mine o patrie lasata
In voia intämplärii, cu sufletul in dor.

0, dulce Bucovina! te las, 5i inc'o data

MA 'ntorc si-a ta tärânä särut intuiopt.
Eu md despart de tine cu inima 'ncântatä
De multe suvenire ce 'n tine-am cäpatat.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 DIN COPILARIE

IORDACHI SION. Mai multi publici§ti, negäsind poate su-

biecte mai importante de tratat, s au ocu-
pat §i de biografia mea ; i ctr aceasta au gAsit ocaziune
a indruga cum se intâmplA mai totdeauna In asemenea
cazuri fel de fel de anecdote, mai mult sau mai putin
adevärate. Deci vAzând cA mica mea personalitate nu este
de tot indiferentA pe lumea aceasta, nu cred a face rAu, cu
ocaziunea publicArii suvenirilor mele, a spune §i eú o serie
de anecdote relative la biografia mea.
Unii au voit a mA face coboritor dintr'o familie cu str5.-
mo§i nobili, cu un arbore genealogic de mai multi secoli,
luAndu-se negre§it dupA spusa unora din membrii familiei,
dominati de släbiciunea grandomaniei. Am avut in adevär
un membru in familie Dumnezeu erte ! care dupä
rAsboiul din urtnä al Orientului a fäcut mare tapaj la
Constantinopole, printre culisele Portii Otomane, cu o pre-
tentiune curioasä bazat pe ni§te documente ce proba cä se
trage dintr'un Han 6herei oarecare, când a väzut cA Ru§ii
au mâncat bätaie la Sevastopole, a socotit cA erà timpul sA
solicite revendicarea legitimA a frumoasei peninsule tAtäre0,
spre a restabili dinastia pierdutä, dinastie care (vai !) un alt
Gherei in cele din urmä o cautA in penitenciarele dela
VAcäre§ti !
Deci fiindcA c'am ajuns intr'un stadiu de civilizatiune
când asemenea de§ertAciuni sunt nu numai nefolositoare, dar
§i ridicole, cred cä este timpul sA restabilesc adevärul. Ve-
chimea originii rrobilitare a familiei mele, care astäzi nici
Rdzbo!ul Crimeei.

www.digibuc.ro
300 G. SION

scutire de dad nu acordd nimänui, nici dreptul de a poseda

robi, mi se pare absurdä de a invoca. Boierismul nostru, de
va fi existat in veacurile trecute, astäzi e bine sa stea in
intutierecul trecutului cu toate pergamentele cele ruginite. In
timpi mai apropiati, adicä cam cu un secol in urrnä, este
cert cä a existat bunul meu lordachi Sion, care a fost
bimbax, sau cum s'ar zice astäzi colonel, in mica armatd
a Moldovei pe atuncea. NU. $tiu de se va fi mândrit cu bOieria
sau cu rangul säu bunul meu. fiincicä nu 1-am apucat ; dar
bunicä-mea, care a träit pand m'a väzut de 10 ani, fuduld.
$i mandrá ca toate femeile, o auziam Läudandu-se cd se
trage din faimosul Täutu, care a tractat prima capitulatiune
a Moldávei cu Poarta Otomand, care a bäut prima cafeà
turceascd inaintea vizirului, färd sä $tie ce e, $i care a scui-
pat-o, cand a väzut cA-1 frige cu fierbinteala ei. Este cert
apoi cä bunul meu era un voinic $i jumátate ; cäci färä a
cduta mo$tenirea prin tara lui Han-tätaru, a $tiut säli facd.
mai multe mo$ii pe valea Racovei, In districtul Vasluiului,
fiinda am apucat 1.3e cei $ase fii ai sd-i certându-se pentru
Impärteala Jor. Mai este cert apoi cd acei $ase fii (inire
cari era $i tatäl meu), ie$iti in lume pe la inceputul secolului
curent, cäpätand oarecare culturä, pe cat se putea capilta.
in $coalele grece$ti depe atuncea, au aruns in adevär la
ranguri de boierie, luând parte activä in serviciile publice cat
$i In evenimentele pobtice ce s'au preurmat panä aproape
de zilele noastre.
II.

SERDARUL SION. In timpul domniei lui Scarlat Vodd Ca-

limab, care a venit la tronul Moldovei dupä
pacea dela 1812 $i dupä retragerea Rugor, tatäl meu, ca
diac de visterie 1, fu onorat cu caftanul de serdar. El a
ajuns la asemenea onoare nu numai prin capacitate $i in-
teligentä, dar $i prin farmecul mustätilor sale frumoase ;
acestea in adevdr atrásese atentiunea cocoanei marefui Os-
tier Petraki Sturza, sub al cäruia minister servia; $i dad.
pe atuncia s'ar fi ocupat cineva de cronica scandaloasä a
timpului, cine $tie ce ar fi mai scris despre intrigile $i vic-
timile ce au fäcut mustätile tatei !
Ad e locul, pare-mi-se, sä spun cum s'a insurat tatäl meu,
1 Vorba diac corespunde cu accea de functionar sau impiegat (OH. S.).

www.digibuc.ro
 DIN COPILARIE 301

Mt-1(1dt si in actul casätoriei lui au jucat rol napraznicile

lui mustati.
Sub domnia lui Sulu, care a succedat pe Calimah, se
introdusese obiceiul ca in toate Duminicile, dupd. iesirea
dirt biserica, la o ord fixd, toti functionarii sá mearga la
curte, in costume de särbätoare, cdlari sau in trásuri,4 fierare
dupd. ranguL ce aved in arhondologie.
Acolo, in salonul de gala, dupa ce se se adunau toll, se
insirau in grupe, dupd cum ii orânduià postelnicul al doilea,
care erà un fel de maestru de ceremonie al curtii. Dupa ce
venià vodä si doamna, cari se asezau pe tronurile lor, suita
lor ILà locuri dezignate : icioglanii (pagii) despre partea lui
vodd, iar fetele de onoare (copile orfane, aduse din Cons-
tantinopole spre cdpätuire) despre partea doamnei, formând
un semi-cerc. Atuncia dupa ce incepeà sd cânte meterhanela
domneascd, se duceau toll de sdrutau mâna lui vodd si a
doamnei, facând mai intâi câte o mätanie pana la pAmânt.
Dupd ceremonia aceasta, vodA se sculà si vorbià câte ceva
cu persoanele notabile, prin cari *eh si cunostinta celor
in ferioare ; iar când vodd se intorceà spre doamna, si când
aceasta se ridica depe tron, vizitatorii se retrAgeau si plecau.
INSURATOAREA SERDARULUI. Doamna lui Sutu, in cursul
acestor vizite, se uità totdeauna
cu o privire admirativa la mustätile tatälui meu, cari din
cänd in când päreâ cd o fäceau sd surddä. Intr'una din zile, duph
terminarea ceremoniei, când se scoborise la scard si strigd
ca sa-i aducd calul de cdlärie 1, se pomeneste cu un edicliu
care vine de-i spune ca M. Sa vocla il chiamä sus. Bietul
tatä-meu, aducându-si aminte de ochiadele ce-i aruncase
doamna in mai multe rânduri, si inchipuindu-si cä poate
periculoasele sale mustäti vor fi aruncat vreo bänuialä de
scandal, s'a speriat ash de tare de aceastil chemare subitä,
incât mai cd nu-1 tineau picioarele ca sd se urce sus. Cu
toate acestea, luându-si inima in dinti, s'a urcat. Se strecu-
rase toll vizitatorii: Voclä se aflà in mijlocul salonului in
picioare, iar doamna, inch' pe tron, se aflà inconjuratd de
haremul ei, compus din vreo duzind de fete. Inaintand spre
1 Pe atuncia toti tinerii umblau calare ; aceasta era inoda cea mare
itoti se intreceau care de care sa aib5 cai mai buni §i §ele mai luxoase.
Numai boierii insurati umblau in trasuri cu femeile lor. Seara, pe tim-
pul preumblarii la Copou, era o adevarata petrecere vedeeea caracola-
delor cu cari se intorceau cavalerii.

www.digibuc.ro
302 G. SION

tatäl meu cu cätiva pasi, vodä il intrebd de stie si de vor-

beste greceste. Räspunsul fiind afirmativ, atuncia cu surisul
pe buze ii zice cd M. sa doamna voeste sä-i vorbeascä.
Când a inaintat tatäl meu spre doamna, fetele ei s'au cam
clepärtat spre un colt al salonului. Väzând cà doamna Ii
surdde, tatäl meu a prins la inimä; se apropiè sa-
rutä. mina. Doamna, adresându-i vorba in limba greceasa,
il face sä-si decline numele i pronumele; apoi cu o gratie par-
ticulard Ii spune cd ar trebui sa-ti zicd i mustacas (care in
greceste insemneazd musMcios). Dupä mai multe intrebäri
doarnna, aflând eá tatäl meu e fläcäu, ii spune cd ar face
bine sd se Insoare ; apoi fdrä lungi comentarii îi propuse
sd ia o fatä din haremul ei, asigurându-1 cA cu aceasta va
cäpätà nu numai favorile domnesti i protectiunea ei, dar
totdeodatd o onestä i duioasä ingrijitoare pentru mustätile
sale. Deocamdatä timiditatea nu-1 läsà sä se pronunte ca-
tegoric ; zise numai, cu aer respectos, cä ar dorì sä im-
plineascd dorinta M. sale, dacd ar sti cd in frumoasa tumid
de fete ce ea patroneaal ar gäsi o inimä care sä se potri-
veascd cu a sa. Dar in intervalul convorbirii, tatäl meu nu
incetà de a-si indreptà privirile asupra droaei de fete ce
aved inaintea sa.
Doarnna atuncia strigä ca una din fete sd se apropie
inaintä una din ele ; Ii fácù o intrebare färà importantd, mai
mult pentru ca s'o facd a vorbi, apoi Ii fäcù drum cu pre-
text de a-i aduce o batistä.
Pe când fata se depärtà, doamna, observând cA tatäl meu
o fixase cu privirile si c5, dupa ce plecase, se uità lung la
ea, il intreba : nu cumv .d. i-ar conveni? Tatäl meu räspunse
cam ingäimat, Bar din putinele sale vorbe, M. sale doamnei
i-a plácut a conchide la o afirmatiune ; iar când fata se in-
toarse cu batista, doamna o intrebd dacd-i plac mustätile
junelui ce erà inaintea ei. Amândoi tinerii se uitarä unul la
altul rosindu-se la fatd. Atunci doamna fäcù semn fetelor
sä se apropie, strigánd i pe vodä, care se uità pe o fe-
reastrá In fundul salonului, i cu voce solemnd anuntä cd
Frosa Schina este logoditä cu serdarul Sion.
Vodd atuncia felicitä pe tineri i le ureazd vie*. fericitd ;
iar tatàlui meu Ii spuse cä fata se trage dintr'o nobild fa-
inilie cä tatäl ei a murit ca martir

www.digibuc.ro
 DIN COPILARIE 303

pentru patrie §i libertate §i cd, pe langd dota domneascd

.obi§nuitd, ginerele va mai cäpdta inaintare la rang §i la
functiune.
IlL

Cu aceastä narafiune am voit nu numai sa vorbesc

despre originea maicii mele, dar sa §i arät modul original cu
care se !TIM-Rau fetele orfane pe cari doamnele grece le
aduceau din Constantinopole. E inutil de a mai spune, poate,
.cd dupa aceea tatäl meu avù ordin sd pranzeascä in toate
zilele la masa domneascä, aldturi cu promisa sa, pe care, in
adevär, cu cat o cuno§teà mai bine §i mai de aproape, cu
-atata se felicità cd. a dat peste bund parte pentru fericirea
vietii sale. Inutil iard§i este, poate, de a mài spune cd vodd,
voind a inaintà pe tatdl meu in rang, i-a oferit sd-1 facA
ban sau speitar; consultându-se insä cu mireasa, §i aceasta,
avand in vedere cd cu asernenea ranguri trebuià sä intre in
protipendadd §i prin urmare trebuia car pe langa chel-
tuiala ighemoniconului, sa-§i lase barba, l-a conjurat sa se
multumeascd cii pdhArnicia, care se reprezentà destul de fru-
mos prin InfAti§area bätätoare la ochi a mustätilor sale.
Logodna viitoarei mele mame a fost de bun augur pentru
'haremul doarnnei. In Duminica urmätoare un alt diac de
visterie, loan Cuza (tatäl viitorului domnitor, sub care s'a
fdcut Unirea); se logodi cu o alta fata ; §i a§a, tot intr'o zi,
s'au celebrat cu paradd mare domneascd nuntile ambelor
fete venite tot pe o corabie din Tarigrad, na§ fiindu-le
Beizadea Iorgu ufu cu o sord a sa, fii ai domnitorului. Apoi
ambilor miri, pe lângd caftanele de inaintare in rang, dându-le
§i functiunile promise in districtul Fàlciului, Cuza se fAcù
ispravnk, iar tatäl meu same§ (casier), dupa care plecara
amandoi ca sA se bucure de fericiiii- conjugald.
IV.

Nu tarziu insd venirä evenimentele dela 1821, cari aduserd

iara inteun fel de anarhie. Vodd ufu, cand Eteri§tii au
ridicat sindardul revoltei, ucizând pe Turcii din Ia§i §1 din
Taal mamei mele, George Schina, fusese unul din fondatorii Ete-
riei faimoase ce avea de scop liberarea Grecilor i gonirea Turcilor din
Europa. Descoperindu-se firele acestei conjuratiuni, el fu prins, impreun4
cu alti 50 de consort!, i decapitat pe piata numitä At-meidan, la 1816.

www.digibuc.ro
304 G. SION

Galati, neavând curajul a se pronuntA nici in favoarea Gre-

cilor, pentru cari ar fi fost cu inima, nici in favoarea Tur-
cilor, pe cari creded cá o nimiceascd Grecii ajutati de
ydzAnd ck principele Cantacuzino, fost general in
armata ruseascd, venià sd se pue in capul revolutiunii, el,
ca unul ce nu erà nici orn de luptd, a socotit cd este mai
prudent a pärdsi tronul si a se retrage in Rusia...
Turcii venird in mare numär, au distrus mai intâi pe cei
200 eteristi call se fortificase in Galati, apoi au inaintat
spre Iai, unde domnià, ca locotenem al lui Cantacuzino, un
grec desuchiat, nurnit Pentedeca. Atuncia, se intelege, cd toti
Grecii din toate unghiurile, tineri sau bätrâni, cdutau O. se
ascundA si in gduri de serpi ; iar administratiunea generald
a tdrii cäzuse in paralizia cea mai mare. Boierii cei mai mari
fugiseid peste hotar ; iar cei mai mici, rdinAind fait carmd,
orbecau intr'o parte sau intealta. Functionarii pärdsird postu-
rile lor. Tatal meu !Asa casieria sa in plata domnului
se trase la Iasi. Aicia se aflau incd resturi din oamenii curtii
lui Vodd ufu ; chiar unul din ministrii sdi, postelnicul Rizu,
(care se numià i Nerulos) se invârtià printre Eteristi, ca
unul care aveä simpatii adevdrate pentru cauza greceascd,
decis insd a trece peste Prut la cea din urinä extremitate.
Un frate al mamei mele, cupariul Itncu Schina, cdsätorit si
asezat mai de mult in Basarabia, afiliat si el cu cauza gre-
ceascd, se aflA venit In Iasi. and se vdzù cä. Turcii se
apropie, maicd-mea cu laci4nie amare cerù ca sä treacd in
Basarabia. Taal meu, care nu simpatizA. cu Grecii, nu prea
voià s'o lase ; dar in cele din urrnd n'o putù tined i o in-
credintd fratelui ei, ca sd treacd dincolo. Plecarea insä, din
diferite cauze, si mai ales din aceea cd Eteristii voiau sá
impiedice emigratiunea, intArziä : astfel cä, cAnd a putut sä
piece, drumul 1-au gäsit cu totul imbulzit, mai ales de miscd-
rile Eteristilor. Acestia, vdzAnd cd nu se pot mäsurà cu nu-
mdrul cel Mare al Turcilor, incepuserä a pärdsi Iaii i a se
retrage in diferite directiuni. Corpul care se numià Le-
giunea _sacra 1 §i care rämds6e in urmd, iî luase de
misiune ca, in retragerea sa, sd proteagd pe conationalii
Greci ce voiau sd. treacd peste Prut. Mai intâi avusese här-
fuiri Turcii la Stânca, mosia Rosnovanului, care vine la
jumdtate cale intre lasi si Sculeni, apoi la podul depe Jijia,
ce este 'lithe Stânca i Prut; in cele din urmä chiar la Scu-
leni, unde erà vama i podul.de trecätoare.
I In original, §i In grecege.

www.digibuc.ro
 DIN COPILARIE 30a

V.

Trecerea se fdced cu anevoie, fiiiidcä erd prea multa lume

cc voià sd se serve de micul pod ce fäced serviciul. Podul
nu era. stabil : compus din ni§te grinzi puse pe §dici, nu
puted primi pe el decdt 50-60 persoane i et-A tras printr'un
scripete, pe un odgon fixat pe ambele maluri ale rdului ;
apoi apa fiind foarte mare si raul larg, se pierded foarte mult
timp pand sd meargä i sä se intoarcä.
O zi intreagd aproape a trebuit sä astepte biatä maicit-mea,
in anxietatea cea mai mare, pand sä-i vie rândul. Groaza erd
cu ark mai mare, Cá bdtdlia Eteristilor cu Turcii se urmd
cu neintrerupere, i gloantele suerau pe la urechile multimii
ce void sd se vadä pe malul de dincolo ; aceasta s'a fäcut
mai infiorätoare când s'a vdzut cd bombele tunurilor turcesti
transformase in ruine putinele case ce erau pe malul drept
al Prutului.
Eteristii, sub comanda lui Atanasie si a lui Condu-lpirotul,
plecase din Iasi in numdr de o mie si mai bine. Dar multi
din acestia ydzând, C Turcii ce-i urmäriau aveau 6.000 de
infanterie si 200 de cavalerie, i cd prin urmare persistenta
de a se bate (mai ales in camp deschis) era 'o incäpilitânare
nebuneascrt, au gdsit mai prudent sd se strecoare peste Prut
printre emigrantii ceilalti. Remâind in cele din urmd numai
485 credinciosi jurdmântului lor, se fortificard in santuri
suportard soarta martirului, luptându-se cu fanatism pAnd
§i-au gäsit moartea, omorind insd i ei Turcilor peste 2.000
de oameni.
La cel din urma transport al podului venise rândul maicii
mele. Spaima era mai teribila deck totdeauna women-
tele acelea ; cdci Turcii bateau, cu tunurile, cele din urmii
santuri in cari se adäpostiau Grecii i ghiulelele lor se in-
dreptau chiar asupta podului. Un moment fatal a voit atuncia
ca o ghiuled, rätácitd poate, sA nemereascä drept in odgonul
pe care se träged podul, i drept in mijlocul Prutului. Podul,
mânat de apele repezi ale riului, apucä la vale invartindu-se
cu o repeziciune vertiginoasä i izbindu-se când de un mal,
cand de altul. Poate oricine sä-si inchipueascd lipetele si
spaima tuturora, si mai ales a femeilor. In fine, dupä un
parcurs de mai bine de trei ore, i5 odul fu apucat si tras la
mal de locuitorii unui sat basarabean ; i astfel, ca prin mi-
nune, au putut scäpà cei ce se aflau pe el, expusi la o pieire
sigurd. Aced catastrofä, de naturd a infiord i a späimântit
www.digibuc.ro
G. Sion, Suvenire contemporane. 20
306 G. SION

biirbajii cei mai curajiosi, pentru fermi a fost teribild : uncle

au lesinat, allele s'au exaltat 'Ana la nebunie, iar maicä-inea
a cäzut intr'un fel de prostratiune din care nu s'a putut ri-
dica deck a doua zi prin ingrijirile unor bâtrâne caritabile
din satul unde s'a prins pluta.
VI.

NASTEREA AUTORULUI. Dupà restabilirea lucrurilor, si dupa

venirea la domnie a lui lonitä Sturza,
primul down pämântean dupä domnia de un secol si jurnit-
tate a Fanariofilor, tatäl meu a lost numit ispravnic la Herta,
care pe atunci forma un judet mic la Nordul Moldovei. Mai-
cä-mea, simfindu-se aproape de a naste, a plecat sä meargd
la Cernduti ; dar când sd treacä granita la vama dela Ma-
mornita, a lost apucatd de durerile facerii. N'a fost chip a
merge inainte, mai departe. Abià a fost timp O. vie o baba
din apropiere ca O. o asiste ; si cum din norocire era cu
o trdsurd mare cu coviltir, vehiculul i-a servit de camera si
de pat, si in zitta de 22 Mai 1822, pe la amiazäzi, am venit
pe lumca aceasta, in care träesc pand astäzi când scriu aceste
randuri.

VIL

Tatál men, %/hand cä familia i se impoväreazd, se gräbeste

a päräsi cariera serviciilor publice, spre a se da la agricultura.
Partea de wosie ce i-a venit mostenire dela pärinti, situatä
pe valea Hârsovei, la distantä de o oil dela valea Rahovei,
era intelenitä si acoperitá de päduri seculare, cari nu aduceau
nici un venit. Trebuià dar sd pund multd wuncä si stdruinfti
ca sä deschidä locuri de culturä. Spre a ajunge la aceasta, a
trebuit O. cälátoreascä si spre Transilvania, pentru ca srt-si
aducä ceva oameni : gäsind acolo vreo patruzeci de familii,
gata de a emigra, din cauza unei mari lipse de bucate, le
aduse la mosia sa, spre a funda satul Hârsova, care exista
si pand astäzi. Rand sd-si facä insä la Hârsova o asezare, a
luat in arendd o mosie in apropiere, numitd Laza, proprie-
tate a unei mändstiri grecesti. Acolo asezându-ne familia, am
petrecut o copilkie foarte dureroasá: nu stiu de ce boald
am fost cuprins, dar. inainte de trei ani n'am putut vorbi,
si pe picioare nu m'am putut tinea deck in anul al cincilea.
La farä lipsind medicii, eram dat pe mâna vracilor si a ba-
www.digibuc.ro
 DIN COPILARIE 307

belor, de mi clutau dupa manierele lor traditionale : unele

ma duccau pe la biserici, unde mrt puneau jos pentru ca sa
paseasca popa (cand oficia liturghia) peste corpul meu. Desi
nu puteam vorbi, dar cand vedeam cä popa má incaleca,
tipam ca din gura de sarpe. Alte babe iarai ma purtan in
zori de zitei pe la niste Sipote de izvoare, unde mä des-
bracau si ma stropiau cu apá neinceputä in momentul cand
se arittau primele raze solare ; i numai sfantul soare a vázut
infiorarile mele si a auzit lipetele i räcnetele ce iesiau din
gura mea Nina a nu puteà umbla, ma purtau cu tin carut,
pe care-1 trägeau niste IWO din figänimea noastra : aveam
patru strengari de Cate 10-12 ani, drora le ordonam in-
cotrò sä mä ducä i cat sä ma poarte. Imi placeit sä ma vad
dus departe de casa, i chiar gall de sat, la camp ;
trebuia sä mä ducä, cAci de cuteza sä nu ma as-
culte, crau pedepsiti de vataful curiii. Odata mi-a venit fan-
tazia ca sa pun sa inhame la caruful meu niste caini. Ash
dar am poruncit Tiganilor mei ca sá facrt hamuri de canepá
sälbatica sau de funii de teiu si sä inhame patru lìltrAtori la
roate, intocmai cum ne inhämau caii la trásura tatei, and se
ducea la Vaslui. Baietii si-au pus toata silinta ca sa-mi sa-
tisfaca gustul ; dar fiindca nu erau hamurari, unul din ei a
rugat pe tatal ski, care era vizitiu, de a venit i le-a ajutat
ca sä incropeascä harnasamentul. Dupä aceasta cu vai ne-
voie au adus patru caini, tragandu-i de gat si de coadä, si
i-au bägat in hamuri. S'a suit un bäiat pe caprä, ca de acolo
sa maic cainii, cu toate ca hilfuri nu aveau. Nu voiau bieii
laträtori sä tragä, nefiind deprinsi sarmanii cu asemenea ser-
viciu ; dar, dupti porunca mea, punandu-se sa-i batä cu miele
sa-i traga de urechi, au inceput cu incetul a se dcprinde
a merge dupd sforile care-i fineau legati. A doua si a treia
zi repetandu se aceste exercifii, cainii s'au fost dat pe brazdä
mergeau binisor, incht ocoliam WW1 curtea si trägeam la
scara, unde, and ma opriam, cainii se puneau jos i ga-
fitiau cu limbile scoase. Aceasta imi fäcea o pläcere nespusä ;
deaceea ziceam sa le dea mamäliga multa i apä de bäut,
ceeace se executa numai decal.

VIII.

Parinjii mei, vazand jocurile acestea, fäceau mare hai,

pläcandu-le sá vadä cä, neputincios cum eram de picioare,
stiam sä-mi consolez infirmitatea. Intr'o zi insä am patit-o
www.digibuc.ro
.306 G. SION

rau, ie§ind cu cärutul dud din curte, am cerut sa ma ducA

la arie. Drumul se faced pe langa muchia unui deal, care
aveA o coastd foarte repede, presarata cu buturugi de radii-
cini uscate, cu bolovani ì cu märdcini ghimposi. lath* ca c
naprasna, se tidied' un mAgar .care dormise toldnit pAnd
atuncia in pulbere pe drum ; la vederea urechiatului, läträ-
torii mei se sperie ; cArmesc la stAnga spre vale; carutul se
rastoarnd ; eu, cdzand, mä duc de-a berbeleacul, izbindu-ma
când de o buturuga, când de o piatrd, când de un mArkine,
pana in fine m'am oprit devale strivit, plin de sAnge si in
nesimtire. Oamenii dela arie väzând catastrofa, alergard, má
ridicara i mrt duserä acasä lesinat i fard semne de vie*.
Din intâmplare se pripäsise la noi un Grec bah-an, care s'a
bagat chelar in curte la tatäl meu. Acela exercitase meseria
de girall (asd se chiamd in Orient hirurgii empirici sau prac-
ticiani, in Macedonia de unde'venise). Fui incredintat ingri-
jirilor lui, care, väzându-md, asigurä Ca nu va fi nimica. In-
tr'adevär, dupd diverse bdi i masajuri, la sAptämând nu nu-
mai ca revenii la vieafà i mä simtii bine, dar, o minune a
minunilor ! mä ridicai singur in picioare ! Nu pot uità bucuria
ce am simtit când am väzut cA pot face aceea ce alti copii,
cu patru ani mai mici, puteau face, eu, care mä credéam
olog i fdra sperantä de a ma tidied! Strigam cat imi tined
gura : «Tatd ! mama! umblu!... vedeti... am picioare... sunt
om.., am sä fiu bärbat L.»
Bucuria in casa noastrA a fost mare : mama, tata, fratele,
surorile cele mai mici, oamenii casei, când mä vedeau in pi-
cioare, îi fAceau cruce, mA särutau, mä pipdiau, rAdeau, plan-
geau, jucau... nu stiau ce sd mai fad. i ce sa-mi mai zica !
iar seara a fost adus popa dela bisericd, pentru ca sa ci-
teasca un paradis, spre a multumi lui Drunnezeu pentru mi-
raculoasa mea vindecare. La aceastä ceremonie, eu asistam
culcat in asternutul meu, caci atAt de mult umblasem, Meat
ma simtisem ostenit. Ascultând psalmodiile popei si ale psal-
tului si uitându-mä la toti ai casei cum fAceau la cruci (caci,
pe langa ai familiei, asistau i toate slugile), somnul incepù
a-mi päinjini ochii : din ce in ce simtiam ca. se inchid, si din
ce in ce vedeam mai mici lucrurile i oamenii din cash' ; la
facerea mätäniilor, pared ca se mai maresc cevd, dar apoi
ii vAzui iarái micsorându-se i ajungAnd in fine asA de mici,
incat ii pierdui din ochi. Se intelege ca. adormisem.

www.digibuc.ro
 DIN COP1LARIE 309

IX.

Dupá acest evcniment, insemnat In copiläria mea, n'am

mai voit sä fiu tras cu cArutul : locomotiunea aceea o con-
sideram ca de rau augur. Cercarn ca sa. merg calare ; dar
fiindcá mi se observa, si cu drept cuvant, cd la varsta de
cinci ani n'as putea sd. m5. tin pe cal, fdrd sd cad, Inca-
lecam pe grumajii celor patru tigänusi ce-mi erau dati spre
serviciu ; si in curand ajunsesem a-mi tinea atat de bine
echilibrul, incat nu mai aveam nevoie a mA tinea de chica
lor, si luam Cate o nuia pe care o invartiam surugieste si
loviam in cel pe care incälecam cu toate puterile ; apoi cand
il vedeam cd plange, radeam pand nu mai puteam. TatAl
meu insa, vdzand intr'o zi acest exercitiu, ma chernä in
casä si imi spuse sd nu mai bat asa baietii, caci ei sunt
oarneni, iar nu vite ; spre a má convinge, imi ceti intr'o carte
criteva maxime de moralA precum : «Nu face altuia ceeace
tie nu-ti place. FA bine, iar niciodatA rAu. Iubeste pe aproa-
pele tau ca pe tine insuti». Apoi spre a md convinge ca
bAtaia e lucru rau si ca lovitura face durere si usturime, imi
trase o varga bunä pe partea de'ndArdt, care nu se prea
chiamd pe nume, ceeace mA fäcù sd tip si sh plang cu la-
crimi fierbinti. Dupil aceasta n'am mai ridicat varga sau ba-
tul asupra tigänusilor mei, nici n'am mai voit sii-i incalec, ci
puindu-le niste sfori la guri in forma de haturi ii luam la
goand si-i faceam sä mearga in treapdt si in fuga mare dupA
cat md. tineau si pe mine picioarele.
Tatal meu, in fine, observand irezistabila placere ce aveam
pentru cAlArie, mrt dete pe mana lui chir Dumitru Grecul,
chelarul nostru, ca sd mä pue pe unul din caii cei mai ha-
trani si mai blanzi ce erau in grajd. La inceput, chir Dumi-
tru, de fricä sa nu caz, mA lega cu niste sistori pe sea, si
astfel md purta prin curte. Dupd patru cinci lectiuni de ecui-
tatiune insa, dalarai crt nu mai simt nevoia de a fi legat,
numai sa potriveascd scdrile pe picioarele mele, ca sa ma
sprijin in ele. Frtcù experienta chir Dumitru si se convinse
cd-mi tin echilibrul chiar fdrà sd mA tin de oblancul selei.
Rana in doua trei zile dupd aceasta, putui chiar sii. conduc
eu insumi calul, mergand dela grajd 'Ana la scarA, in acla-
matiunile tuturor din casa.

www.digibuc.ro
810 G. SION

X.

LA FLORE5T1, LA HRAM. Inteo dimineata, pe cand dormiam

Inca, m'a luat dadaca in brate *i
m'a trecut in camera de alaturi. Acolo m'am simtit strans de
nas : foarte suparat, am inceput a scanci, gata de a plange
*i a tipà, dar deschizand ochii *i vdzand CA aceea ce mA
strangea de nas era mama, care mä sarutit cu dragoste,
m'am sculat *i am intrebat de ce mi-au stricat sotnnul ?
Mergem ca caii, zice mama. Scoala-te de te spall *i te
imbraca.
Mai placutd surprindere nu putea fi pentru mine, fiindcd
trasura *i cab irni faceau o placere nespusa, Foarte repede fui
gata. Ie*ii indata afara, *i atuncia väzui rásarirea soarelui.
Primele lui raze cari se iviau de dui:4 un deal, nu *tiu de
ce, ma uimirä. Pentru prima oara ochii mei se vedeau loviti
de a*a spectacol. Stam cu ochii fixati *i cu gura cascata de
ma uitam la soare, a*a ca. nici bagasem de searna ca tra-
sura trasese la scard. Atuncia veni tatal meu *i, vazandu-ma
in extaz, imi zice : gl-lei, nätäraule, uncle le uiti ? haide ! Ori
ti-e somn ? intoarce-te de te culca dacä nu mergi».
Ne urcaram in träsura, tatal meu, mama *i eu. Se inlid-
mase patru cai la roate, pe care-i mana vizitiul depe capra,
*i patru inainte, cu un surugiu calare. Eram cu radvanul cel
mare, care-I primise mama de zestre dela doamna lui vodi
Sulu : o trasura spanzuratä prin niste curele groase de piele
de ni*te arcuri massive de fier, imbrkata cu matase *i yap-
sita cu uleiu de culoare aalbenii, a*a ca pared a fi aurita.
Mult timp incd dup.. plecare, eu ma tot uitam la soare *i
eram a*à de aiurit, incat tatal meu m'a apucat iara*i de nas,
ca sa ma facd sa ma uit la el.
Unde te uiti a*à lung, nataraule ? N'ai mai väzut dea-
lurile astea ?
Ma uitam la soare. Niciodata nu 1-am väzut a*a de
frurnos. Cine a facut soarele, tata ?
Tot acel ce-a Mcut *i pämantul, *i toate cele depe fata
pilmantului : Dumnezeu !
Apoi incepù a face un interogator neintrerupt : unde *ade
Dumnezeu? ce fel e ? cine 1-a vazut ? cum de mi*ca el soa-
rele *i luna ? *i Cate *i mai cate !
Vázand ca in urma noastra veniau mai multe cdrute, cu
femei *i copii din sat, pe cari mai mult sau mai putin ii cu-
no*team, am intrebat : de ce se tin de noi ?
Fiindca merg tot acolo unde ne ducem *i noi, zise tata

www.digibuc.ro
 DIN COPILARIE 311

AstAzi este serbdtoarea Sfintilor Imp drati: se face hram la

mAndstirea Floregi, acolo unde ne ducem. Avem sd vedem
$i sd sdrutAm icoana fAcAtoare de minuni a Maicii Domnu-
lui, pentru ca sd ne dea sdnAtate i vieatd lungd.
Dupd ce trecurdm Oda i lunca Racovei, trebuid sh ur-
un deal foarte inalt $i repede, invAlit cu o pildure de
copaci foarte gro$i, pe cari sburau, pe Iângd felurite pAseri,
$i ni$te alte animale in forma pisicilor, mici, cu cozile stufoase
$i foarte dragAla$e, cari mi s'a spus cd sd chiamd veverite.
Ceream ca sd pue pe vizitiu sd-mi prindä una. Dar fiindcd
vizitiii erau ocupati cu caii, mi s'a rdspuns di nu se poate.
Pofta mea însà. erd a$a de mare, cd m'am pus pe plâns,
nu m'am potolit decât dupd ce m'a incredintat mama CA ve-
veritele Irmcá rdu i cd, dui:A ce le prinde omul, se prefac
in vârcolaci cari mAnâncd soarele $i luna. Atuncia insd m'am
pus sd intreb : de ce sunt pe pdmânt vAi i dealuri ? Cine
le-a fAcut ? pentru ce ? i alte de acestea intrebdri, la cari ta-
tAl meu respunded cam alene, fiind ocupat cu mersul cailor
cu impiedicatul roatelor la vale.
Xl.

Ajunserdm la Flore$ti, tocmai când trägeau clopotele de li-

turghie. Erau mii de oameni i sute de trAsuri de tot felul.
Ahià rdsbiränt in bisericd, cdci erau o multime de boieri cu
cocoane i tArani cu prance. 'fatal meu cu maicd-mea fund
poftiti in strane, la locuri de onoare. Eu, cam ghemuit langd
picioarele mamei, pe pragul stranei, ascultând cântArile po-
pilor $i ale cântdretilor, am adormit ca un fericit, pentru ca
sa-tni implinesc somnul ce pierdusem de dimineatd.
La Ora ie$irii din bisericd de$teptându-md, mersei cu tata
$i cu mama la egumenul. Acolo erà o sald mare, plind de
boieri $i de cocoane, cari se regalau cu dulceata traditionald.
TatAl meu, vechiu cunoscut al egumenului, sdrutându-i miina
ii prezenta pe maica-mea, de a cAreia cunoVintd se Wit foarte
voios, fiindcA el fusese amic al tatAlui ei. Pe mine egume-
nul mA binecuvântA, iar când vdzit cd la intrebdrile lui rds-
pundeam in limba uemuritoare a zeilor grece$ti, rAmase In-
cântat, md puse pe genunchi i ma sdrutd cu dragoste.
Pe la amiazdzi urma prânzul, servit la o masa intinsd sub
un umbrar de frunze fAcut In fata bisericii, sub care incd-
peau peste o sutd de persoant. Doud alte mese intinse deo
parte $i de alta a bisericii pe ni$te scânduri albe, jos pe iarbd

www.digibuc.ro
312 G. SION

N'terde, erau pentrn ca sd regaleze poporul de rand, care cd-

pdta eke un fel de bucate §i o oald de irin. Dupa m Incare,
pe retraserdm inteo camera, unde pdrintele egumenul ne-a
oferit o ospitalitate particularA §i mai cordiald deck la altd
lume. In deseard mai toatd lumea a plecat ; numai familia
noastrd fu retinutd pand a doua zi de amabilitatea bunului
egumen, a cdruia figurd frumoasA §i impozantd pare cd §i
acuma imi std intipAritä in memorie. Bietul bdtran nu inceta
de a Intreba pe maicA-mea despre soarta fratilor §i a suro-
rilor sale, despre venirea ei In Moldova, despre cdsAtoria §i
vieata ei. Aceste subiecte erau foarte interesante peniru el,
ca unul care purta incd vie suvenire §i adoratiune pentru ta-
fAI despre a cdruia moarte lAcrdma §i suspina mai tare
deck maicd-mea.
A douazi, dupd ce luarAm un dejun copios, pe cand a--
teptam ne vie trdsura ca sd plecdm, bunul egumen ddrui
tatAlui meu o giubea frumoasd de samur, mamei mele un
§al bogat de Persia, iar mie, afland cd-mi plac caii, imi dete
un cAlut mititel, de o frumusete nedescriptibild prg, cu coama
§i coada negre, gatul gros §i incordat, rotund la corp ca un
pepene. Cand I-am vAzut, m'am uimit tot a§a de tare ca in
ajun de rdsdrirea soarelui ; apoi m'am apropiat de el §i am
cerut ca sd-i apiece capul pentru ca sA-i sdrut ochii §i sd-i
desmierd urechile ; §i nu §tiu, nici cred eu sd fi sdrutat
sd fi desmierdat mai cu dragoste pe prima amanth ce mi-a
fost dat sA intalnesc in furia tineretii mele. Acest dobitoc in
adevAr m'a fAcut sti gust cele intai multdmiri in vieatd. 11 in-
calecam in toate zilele de cloud ori, insatit de eke doi din
cei patru ajutanti negri ce aveam, cari alergau gafilind dupA
umbletul calului, tinand fiecare cate o pand dela cdpästrul ce
purta de desubtul fraului, de fried ca sd nu scape §i sit apuce
peste camp. DupA ce insd mA convinsei despre blandetea
§i intelepciunea dobitocului, care Orel cd-mi ghice§te gustul
§i merged mai tare sau mai incet dupA cum mi§cam darlogii
sau ii spuneam din gurA, n'a mai fost trebuintA de precau-
tiuni mergeam singur, fArà nici un insotitor, la arie, la vie,
la livadd, la bostAndrie, In toate partile. Deaceea i afectiu-
nea mea pentru acest dobitoc era a§a de mare, Trick nu se
putea sA treacA o ord, fArá sA merg sä-1 vdd, ducandu-i tot-
deauna cate ceva bun de mancare, skutandu-1, desmierdan-
du-I §i ingrijind ca totdeauna sd aibd fan de cel mai bun §i
grAunte de cele mai curate §i mai suculente. Ceream sA-mi
mute patul chiar in in grajd, ca sA dorm laugh dansul, dar

www.digibuc.ro
 DIN COPILMIIE 213

ori sl cat eram dragul nenecAi, maicA-mea n'a voit sA con-

simta a-mi face aceastA poftä.

XII.

AUTORUL INCEPE SÄ Dar iatti CA intr'una din zile, tatal meu,

ÎNVETE CARTE. intorcandu-se dela Iasi, vine insolit de
un individ, care a cam pus capat sbur-
dälniciilor mele nemAsurate si poftelor mele de jocheiu.
Acesta era gospodin Arseni, care trebuia sA mA punA la carte,
sä ¡rival ruseste si frantuzeste, limbi ce erau la moda, fiindcA
veniserä Rusii in Ora. Ce urit era gospodin Arseni ! Era ros
la fatti, ras peste tot, cu ochil galbeni si mici infundati in
capul lui cel cat banita, gura stransk de pAreit cA n'are buze,
iar un nas asa de mare si borcAnos, cum nu mai vAzusem.
In ziva dintai mi-a dat mie si la cele douti surori ce ve-
niau dupti mine, nohot si stafide negre, ce purta in buzu-
nar ; i numaidecat ne- a arAtat cArtile pe cari trebuia sA in-
valAm. Aceste erau douA : un abecedar francez si unul
rusesc, dar nu sAmAnau nicidecum cu alfavitarul care
mi-1 artita mama Cate odatä : mi se pAreau literele mai prost
acute si mai urite. Eu, in adevAr, aveam predilectiune
pentru limba greceascd. and, la etatea de trei ani, mi s'a
deslegat limba, vorbiam si greceste si romaneste in perfec-
tiune ; desi nu putusem vorbi Oita atuncia, urechile melese
deprinsese cu sunetele si cu vorbele acestor limbi, pe cari
le auziam imprejurul meu mereu ; cAci pe cand toatä lumea
in casd vorbia limba romanescä, marna si dadaca, cari mA
iubiau si mA desmierdau, mai mull imi vorbia greceste, si
simultan am invätat ambele limbi. Apoi greceasca chiar
atuncia imi fusese de folos : aceasta Meuse pe egumenul
dela Floresti de-mi dete calul cel minunat, deliciul visurilor
mele de copil.
Dascalul nosfru era Muscal, dar vorbia putin si roma-
neste, fiindcti exercitase meseria aceasta vreo zece ani in
Basarabia, unde a avut a face cu Moldovenii. ateva zile
nu ne-a pus la carte, mArginindu-se numai a ne invAta cate
IQ-15 cuvinte rusesti pe zi. In aceste exercitii, vAzand cA
totdeauna la masA cerea usturoiu, inteo zi Iam intrebat
cum se chiamii frantuzeste acestA plantA ; dupa ce ne-a
spus-o, I-am mai intrebat : dar ruseste ? and ne spuse crt
se chiama ciasnoc, nu stiu de ce ni s'a pArut asa de curios,
ca toti am inceput a rade ; iar eu am opinat cA lui trebuie

www.digibuc.ro
314 G. SION

sd-i zicem gospodin Ciasnoc, ceeace 1-a Malt §i pe cliinsul

deocamdatd a rhde. Chnd a vdzut insä cd a doua zi §i
§i a treia zi slugile din casä 11 numiau gospodin Ciasnoc,
foarte mult s'a supärat dascAlul nostru §i s'a plans tatälui
meu, care a fost nevoit sd dea poruncrt stra§nicrt ca sil in -
ceteze de a-I mai nurni astfel.
XIII.

Intr'o zi ne pomenirdm cd vine la noi ocola§ul 1 depe

Racova, insotit de vreo doi ofiteri ru§i. Ace§tia crau urmati
de vreo sutä de Cazaci alibi, cari 1nsd s'au oprit la poartd,
spre a se puted Intelege mai bine cu ofiterii. Ocola§ul nostru
venise sd. roage pe gospodin Arseni ca säi serve de dra-
goman. Erh vorba de a se rechizitionA vite de tdiere pentru
trebuinta armatei ruse§ti. Mare larmd a fdcut aceastä md-
surd. Peste putin venirä vornicul 2 §i vätdmanii 3 satului cu
o multime de locuitori. Se cereau 200 de boi. Tdranii tipau §i
se vrtitau cil vor rdmáned pieritori de foame, de le vor ILIA
vitele. Taal meu, interesat de a nu rämäned locuitorii In sapd
de lemn, cAci atuncia n'ar fi avut nici un folos dela mo§ie,
a intervenit prin gospodin Arseni la ofiterii muscali ca sd
se multumescd. cu 100 de capete, pe cari le-a dat el din
vitele sale proprii, rdmAind ca apoi sd se Impace cu täranii
pentru aceastd sarcind de care i-a u§urat.

XIV.

Rechizitionarea insä, atht de vite cht §i de producte, se

vede cd mai apoi s'a organizat Inteo sistemd intreagd de
spoliatiune §i de mâncAtorie, intre functionarii moldoveni §i
muscali. Nu treceä. sAptAmAna, §i ne vizitau fel de fel de
oameni, insoliti de chtivh Cazaci, cari dându-§i nume de
executori trimi§i de guvern, cereau ba vite, ba podvoade, ba
producte. TatAl meu ii impäch pe unii cum puted, numai
sd scape de ei, iar pe alti ii gonià rnai cu Imbrânceli, mai
cu amenintäri, uneori chiar cu pumnuieli. In cele din urmd
Insd, denuntat fiind de turburätor sau rebel, intr'o zi s'a
i Subadministratorul de plasii in Moldova din vechime se chemA bcoW.
Sub Regulamentul Organic s'a numit privigheor; in timpii moderni a
luat numele de subprefeet.
2 tqa se numia prirnarul comunei.
3 Consilierii comunali.

www.digibuc.ro
 COPILARIE 315

vazut înconjurat de o sotnie de Cazaci, legat ca un crimina

§i ridicat inter) chibitca ruseasca, coperitä cu un coviltir
sub care nu putea sA aza decal culcat. Dus la Ia§i, acolo
fu inchis la politie §i supus la un lung interogator de ditre
un polit-maistru basarabean rusificat, care din limba roma-
neascä nu tinea mirite deck injuraturile. Era vorba de o
conspiratiune politica. Atuncia se lucrà Regulamentul Or-
ganic, sub pre§edintia generalului Kiselef la Bucure§ti, de
citre o comisiune de boieri moldoveni, in cari era vornicul
Mihai Sturza (care pe urma s'a facut domn) §i G. Asaki.
In Moldova, aflandu-se cA schita acestui regulament, care
urma sl fie baza- Constitutiei viitoare a pa favorizeaza
clasa de sus a boierilor, cu scop de a intemeia oligarhia
câtorva familii prvilegiate, s'a sugerat ideia de a protesta
pe motivul ca aristrocratie hereditara n'a existat in tara nici-
odata §i nici poate intra asemenea sisteme in firea §i carac-
terul Moldovenilor. Se fäcusera §i proclamatiuni prin cari
se de§teptau proprietarii §i boierii de clasele inferioare, spre
a se adunà la fiecare district §i a alege cate doi delegati cu
misiunea de a se intruni in 14 §i aici a decide forma §i
modul protestatiunii. La unul din unchii moi. spAtarul
Antohi Sion, se gasiserä proclamatiunile acelea, inainte de
a se expedià, §i, cu mare urgie, it pornira inteo chibitca
cu excortä de Cazaci. Se credea, fiindca anume se respan-
dise vorba de politic, cA-I vor trimite la Camceatca in Si-
beria ; dar dupä ce-I scoasera pe bariera despre Sculenica
astfel sa se acrediteze vorba in ora§chibitca, dupa ce ie§i
din oras, fu indreptatit pe dupä morile de vant ale "Barra-
§ilor, pe drumul mare spre Bucure§ti, unde era sediul lui
Kiselef. Pentru acesta a fost gäsit cu cale ca si se aresteze
toti fratii Sione§ti, ca capi ai complotului. Cat pentru tatal
acuzatiunta era absurdä, fiindca dupa cea mai minu-
tioasä percuzitiune ce i-a fäcut, atat la Ora ca §i in casa dela
laA nu gasirA nimic. Cu toate acestea politia voia
trimitä §i pe el dupa frate-sau, dacA nu intervenia pentru
el o veche adoratoare a mustatilor lui, ajunsa favoritä a
unui general. Acest general il lurt pe garantie, dar il obligA
c-t sa meargA sä excorteze ni§te transporturi cu suhariu §i
cu potcoave peste Dunare pentru trebuintele armatei care
asediase Sumla.Astfel bietul tatal meu abia cApata voie sh
vie pentru trei zile sä-§i ia ziva bunä dela familie §i se in-
toarse la 14, spre aji indeplini misiunea cu care-I insarcina,
cu promisinne ca pana inteo luna se va_ putea intoarce.

www.digibuc.ro
:316 G. SION

Dar trecù jumAtate de an §i despre tatAl meu nu se §tiù.

nimic ; iar maica mea, auzind ca peste DunAre ciuma se-
cerà oarnenii cu miile, duceA zilele cele mai negre, cu la-
crimile totdeauna pe obraz, MCA sperantd de a-1 mai vedeA.
Eu singur mä incercam s'o consolez, spuindu-i in toate di-
minetele at am visat pe tata §i cO trebuie sA vie.
XV.

Spre toamO, inteadevAr, pe cAnd incepuse a ninge, am

vilzut intrând pe poartrt un om cAlare, viind in galop spre
scard. Eu fui cel intâiu care m'am repezit afarA spre intAm-
pinarea lui. Nu §tiu ce fhcb, dar o presimtire neinteleasa
imi spuse indath di. acela erd tatAl meu ; .indatO am inceput
a strigA : tata! tata! Mama ie§i afarh duph strigarea mea ;
se uità lung la el, pe cAnd se scuturit de noroiu, iar cfmd
dupa o voce il recunoscù, a cäzut jos le§inath. El o lurt in
brate, o duse in cash §i o lAsit pe mâna femeilor din casO,
spre a se retrage ca sA se spele §i sa se primineascA. Inteadevar
tatO1 meu erA necunoscut, purtà ni§te haine groase bul-
gAre§ti, fiinded toate ale lui se rupsese §i putrezise, i§i lásase
barbA, fiindcA nu aye& nici timp nici mijloc ca sO se raza,
slab ca un ofticos, fiindcO mult rabdase de foame §i bOuturd,
erA negru §i pärlit, fiindch stAtuse atftta cu fata deschisa
inaintea internperiilor. 0 sOptOmânii intreagá ne-a povestit,
fOrA. a terminA, suferintele, privatiunile indurate §i pericolele
de tot felul la cari a fost expus. Din toate pericolele insA,
cel mai teribil a fost flagelul asiatic, ciuma. Nu treceit zi sil
nu vazh alAturi cu el cAziind zecimi de oameni, Wá a se
mai puteA sculit. Din trei mii de Moldoveni, cari cu trei
mii de care au fost trecut Duniirea, nu s'au intors nici cinci
sute ! DouO mii cinci sute de care au ramas acolo, frtrA a
se mai §ti de urma lor sau a vitelor ce le purtase ! DIMl
meu a fost retinut acolo, pentru ca sit primeascrt provianturile
ce veniau din tarii §i pentru ca sä le predeà intendentei
militare ruse§ti. Munca lui era oarecum remuneratO cu bune
apuntamente, dar multurni lui Dumnezeu cAnd se vrtzfi li-
berat. CAnd plech de acolo, generalul comandant al corpului
ii detd un bun certificat, §i, vAzAnd cAl-§i pierduse caii §i
cárula cu care se dusese, ii darui un cal ctro §ea din prAzile
luate dela Turcii cAzuti in biltOlie.

www.digibuc.ro
 DIN COPILARIE 317

XVI.

Pe când tatal meu .ii ruind sänatatea in Bulgaria, averea

lui mai tare se ruind. la Laza. MaicA-mea, lipsitä §i de expe-
rienta §i de protectiune, veded risipindu-se vitele §i produc-
tele, MCA a §ti cum sä se opue : cu motiv de rechizitiune,
veniau fel de fel de indivizi, cu titlu de agenti ai cfirmuirii,
§i ridicau vite, grâne, päpu§oiu, läsAnd chitante subscrise cu
nume fictive, pe cari tatäl meu nu le-a mai putut urmäri !
Sdruncinarea a fost completä ; tatäl meu, ne mai având vite
cu cari sá facä plugärie, nid capital cu care sA exploateze
mo0a §i sä pläteascä arenda, a trebuit sä päräseascä Laza
§i sä se retragä la FlAr§ova, la rAzA§ia sa, unde din fericire
avuse buna inspiratiune de a-§i construi o casä destul de
bunii §i incäpätoare pentru numeroasa sa familie.
Intre acestea, gospodin Ciasnoc i§i dedese arama pe fatä.
Erà un betiv i jumätate ; doarä cA nu erà harläga§, când se
imbätd. Cu invátMura nu faceam nici un progres. El ne
servid mai mult ca pedagog, §i intru aceasta exceld. Câtevd
fraze ruse§ti §i cAtevd franceze, pe cari ne fAced sá le recitAm
§i sä le repetam cu dânsul, abid fAceau pe pärintii no§tri
sA creadA CA noi profitäm de däscalia lui ; in realitate nu
§tiam nimica. Profitam mai mult de lectiunile ce ni le da
mama pe apucate ; ajunsesem a citi grece§te fära impiedicare
§i b ine, chiar §i a scrie putin. Tata iarA§i, când dispuned de
timp, mA chemd §i mä invdtd româneVe pe psaltire §i pe
ceaslov. Dupe ce am invätat a ceti, mä puse i la scris : mai
intAi cu degetul pe nisip, apoi pe o tablA ceruitA pe
care scriam ca un cuiu asculit la vArf ; iar dupä ce umpled
tabla, o treced putin prin flacAra focului de se netezd §i
se faced proprie iara§i pentru scris. Aceastä metoda dascA-
lul Arseni ziced di a inventat-o el, pentru ca sä nu fadi chel-
tuialä cu hârtia. Incetul cu incetul fäcusem a§A progrese, hick
citiam nu numai scriptura tatei, pe care o avusem de model,
dar §i scripturi de documente vechi cAte cu doud §i trei ca-
turi, cu eliziuni §i forme de litere capricioase §i incârligate.
La etatea de 10-12 ani eram, pot zice, un paleograf ; aci
tatal meu, spre ali descurcd hotarele mo§iei, cutropite in
multe pArti de rAza§i, a trebuit sA recurgd la calea judecätii
§i sä. studieze mereu documentele vechi §i präfuite ce-i re-
mäsese dela pärinti. Cu aced ocaziune mA chernä §i pe mine
ca sä mä initieze in misterele criptografiei.

www.digibuc.ro
318 G. SION

dimineaM ne pomenirant ca tata pleacA la Iasi, !Mind

pe dascalul Arseni cu sine. Bietul gospodin Ciasnoc ne
sArutà cu lacrirnele in ochi, plangAnd si plin de jale crt pa-
rasia casa noastra, din a careia pimnila Muse multe sute de
vedre de vin i avusese atat de bun traiu ! Cu toate cA nu
erà orn pe care sal fi putut iubi, dar nu stiu ctim, cu du-
iosia lui, m'a fAcut si pe mine sA plang ; i pare-mi-se ca de
atuncia am rAmas cu pacatul cA, indatà ce vAz pe cinevà
plângand, ma pun de plang i eu.

DUMITRACI-11 LOGADI. and s'a intors tatAl mcu dela

lasi, I-am vazut aducând un alt in-
divid, pe care ni l-a recomandat de dascAlul grec.
Acesta se numia Dumitraki Logadi ; venise nu de mull de
la Constantinopole, cu recomandaliuni de orn invälat, spre
a propaga cultura limbii elene.
Atuncia a inceput partea serioasa a copilariei mele. Das-
caltil Logadi in curand m'a Mcut sa infeleg cA a sti carte
nu era ceeace invAlasern dela gospodin Ciasnoc. Acesta
adusese cu sine o lada plinA de carfi, cu cari am trebuit sa
fac zunostinfA gramatica, diclionare, aritmetici, tratate de
geografie si de istorie, Magazinul copiilor care se numià
Apotheche ton paidon §i multe allele, toate scrise greceste.
Atuncia ruseasca i franfuzeasca lui gospodin Ciasnoc am
trebuit sa It punem in cuiu, fiindca, dupa preceptele noului
nostru preceptor, limba elena este singura limba nobila care
lrebuie sA o Inv* cineva spre a se face om ; cAci era limba
zeilor din Olimp, limba bisericii rAsAritului, limba lui Omer,
a lui Euripide, a lui Socrate si a mulfime de oameni mari
cat niste dumnezei, despre cari in toate serile ne vorbià cu
mult entuziasm dascAlul Dumitraki, la gura sobei, i chiar
dupa ce ne culcam, pana adorrniam.
Venirea dascAlului grec a coincidat cu o trista suvenire.
A doua sau a treia zi mi-a murit Smeul, a§à numiam eu
caluful cel frurnos, care leganase copiMria mea cu atàta
dragoste sase ani si mai bine! Moartea lui a fost prima
pierdere pentru care am purtat doliu si regrete neconsolabile.
Doliul meu insä nu dura mai mult decat vreo doua luni.
Pentruz iva hramului dela Floresti, cerandu-se dascalul Logadi
ca sa mearga spre a face si el cunostinfa cu Grecii de acolo,
mà dusei i eu cu el. Batranul Egumen, cum ma vazir, mit
www.digibuc.ro
 DIN COPILARIE 319

recunoscù, fiindcA in intervalul acesta venise i el de vreo

cloud ori pela noi, pe and sedeam la Laza. Deci, dupä ce
fAcit cunostinta dascAlului meu, care i-a fäcut mare multu-
mire, m'a intrebat ce face cAlutul. Ca rAspuns, am inceput
a plange cu lacrimi de foc. Bietul bätran induiosandu-se, s'a
silit sä mä consoleze, spuindu-mi ca. voiu avea altul ; si in
adevär, cand am plecat, mi-a oferit un alt cal roib, breaz,
cu coamä all* destul de frumos, insä ceva mai mare cleat
Smeul, tocmai potrivit cu statura mea, care atuncia la 12 ani
atingeam talia unui bärbat de mijloc. Acestuia ii dedei nu-
mele de Puill, §it dupd ce-1 adusei acasä si-1 cercai, rämäsei
deplin multumit ca si de cellalt, fiind si acesta tot asa de bland
cu mine, iute, inteligent, fart nici un defect.

XVIII.

iN INTAMPINAREA Intr'o zi, intorcandu-se dela Vaslui,

LUI MIHAIL STURZA. unde se dusese pentru afaceri, tatal
meu aduse stirea cd pe a treia zi
trebuià sA treacà pela posta Oncei (drumul mare dela Vaslui
la Iasi) noul domnitor, Mihai Sturza. Dela noi fiind cale de
cloud' ore, tatäl meu se decise a merge intru intampinarea
lui, spre a-i ura bunavenire.
MA ILIA si pe mine. Lud insA totdeodatA si vreo 12 flAcAi
cAlAri, imbräcati in haine de särbätoare, cu panglici si cu
flori la pälärii.
La postä, unde trebuia sä schimbe caii la trAsurile dom-
nesti, era fAcut un urnbrar mare si un arc de triumf. 0
multime de boieri si boiernasi, veniti ca si noi, aducand fie-
care cate o ceatä de calareti, asteptau sosirea noului domn.
Dupa o asteptare de vreo trei patru ore, mai intai sosi tin
lipcan intr'o amp micA de postA, anuntand cd M. sa so-
seste, recomandand ca caii sA fie gata spre a-i inhäma in
locul celor osteniti ce veniau ; totdeodatA zise ca sA se gd-
seascA apd rece si dulceatä pentru setea märiilor Ion Nu
trecù mult dupä plecarea Lipcanului, si iata cA se vAzurd si
träsurile domnesti ; in cea dintai era ispravnicul din Vaslui
cu un ofiter, care se zicea cd este adjutant ; imediat dupä
prima träsurd era o caratä mare cu geamuri, cum nu mai
vAzusem panä atunci. Se deschise carata si se cohort vodii,
care avea barba rosie si purta uniformä cu epolete mari, fes
pe cap si sabie. Doamna de langd el nu s'a coborit. Vodd
s'a dat in vorbd cu proprietarii ce iesise inaintea lui, primi
www.digibuc.ro
390 G. SION

dela cativa petitiuni §i !La dulceatä. and un ocola§ ducea

lava cu dulceata la doamna ce sta in träsurä, tatal meu ma
impinse §i mä dusei de-i oferii tin buchet de flori ce luasem
de acasa spuindu-i : 'Ex po riç MT* 116. Doamna era
fiica lui Stefan Vogoride, principele de Samos. Ca Greach,
cand m'a auzit vorbind in limba ei, a rämas incantata, a
ras, m'a intrebat cum ma chiama, cum de stiu greceste,
imi spunea sa arät mamei sa vie la ea. N'apueä a-si termina
fraza, §i vodd venind, s'a urcat langa ea, iar trlisura a plecat
in goana cailor, escortatd de flàcäii calareti, randuiti a o insoli
pdria la jumätatea posta.

XIX.

Vreo trei ani urrnätori i-am petrecut cu destula monotonic.

Dascalul Logadi se ocupa cu o particulará asiduitate de
mine. De§i mai ILIA lectiuni la el o sori't si un frate mai mic
decat mine, dar nu §tiu de ce, numai cu mine se ocupa mai
serios : mie imi da lectiunile cele mai mari §i temele cele
mai grele. Afara de sarcina lectiunilor mele, mai aveam
sarcina de a face clasá cu trei surori mai mici, pe care eu
trebuià sa le invät a citi si a scrie romaneste. Stia destula
carte dascalul Logadi, dar nu avea metoda pentru ca sa-mi
comunice mai repede cunostintele sale. Prin urmare md chi-
nuiarn mult cu gramatica si cu ortografia, pe care dupa trei
ani de munca continua inca nu reusisem a le cunoaste
perfect. Ce folos ca ajunsesem a citi si chiar a traduce pe
Omer §i alli autori clasici in limba comuna vorbitoare, daca
inca nu puteam sa-mi dau seama pe regulele §i de secretele
sintacticei Din fericire se incheiarä anii ce se tocrnise das-
calul Logadi ca sa-i petreaca la noi ; cine stie clack mai
prelunginduse sederea lui, *nu cadeam in vreun fel de idio-
tism, de multa aplicatiune si muncA ce-mi dam cu sintactica
lirnbii elene ! Inteo buna dimineatä, dascálul Logadi, ca si
dasaul Ciasnoc, ne-a pdrasit cu lacrimile in ochi pentru
totdeauna. Atunci rasuflai ; si de unde la .trei zile odatä
aveam voie sA fac cdte o cavalcadA, acuma in toate zilele
calariam pe Puiu cdte 2-3 ore.

www.digibuc.ro
 DIN COPILARIE 321

XX.

AUTORUL GATA SA Tatäl meu, de§i cuno§tea prea putin,

SE CALUGAREASCA. §i mai mult din practicA, limba gre-
ceascä, totu§i apreciase indestul pro-
gresele ce fAcusem sub dascillul Logadi. Auzindu-mä vorbind
limba in mod mai corect, dupA preceptele propagate de fai-
mosul Corai, vAzând cä eram in stare sA traduc, pe orice
pagind, pe Omer, a cäruia limbA lui i se pAreä ca §i chine-
zeascA, î§i fäcù socoteala cA cu atâtea cuno§tinte eram dejA
capabil sa-mi croesc o cariera, de§i abià implinisem cinci-
sprezece ani. El mai intâi mA intrebä pe mine ca ce a§-dori
sä mä fac ; cäci maicA-mea, de§i exprimase dorinta sä mä
fac doctor, dar ideia ar fi fost nerealizabilä, fiindcä nu aveau
mijloace sA mä trimitä la §coli in sträinätate. Eu, ca unul
ce nu aveam idei §i dorinte determinate, räspundeam cA nu
§tiam ce sA zic, dar cA sunt gata a face ce mä va stätui el.
inteo zi, având a merge la la§i, mä luA cu el. Pe drum
se puse a-mi spune si a mA capacità cA ce'a mai buna cariera
la care ar trebui sA fintesc in vie* mea ar fi aceea de
mitropolit.
Mitropolit ! exclaniai eu, cu ochii
Da, draga. Mitropolitul este ca un al doilea vodä in
farä. El face popi §i cAlugäri, preoti, arhimandriti §i vlAdici,
stariti §i egumeni. Pe mana lui sunt toate mänästirile cu
mo§iile lor cele mari §1 multe. Apoi el are venituri nesecate
dela egumeni, dela stariti, dela cununiir dela botezuri, dela
inmormântAri, in fine dela morti §i dela vii.
Daca e a§ä, prea bine, tatä, fA-mä mitropolit. Eu nu
mä opun. Atuncia vA voiu puteä ajutà §i pe voi, §i p frali,
§i pe surori. Nu-i a§h?
Negre§it.
A doua zi, fiind Duminick merseräm sA ascultAm liturghia
la mitropolie. Dupä ie§irea din biserica, impreunä cu alti
notabili, traversarem grAdinila ce este chiar in dreptul u§ii
bisericii, §i ne urcaräm toff ca sä facem vizita noasträ de
veneratiune capului bisericii, a cAruia poziliune ambitionam
s'o mo§tenesc in viitor. Erau in sala de primire mai multi
cAlugäri, imbrAcati mai tot intr'un fel §i cu camelafce pe
deasupra potcapilor, dar dintre toli se distingeä acela care
se numià mitropolitul Veniamin. Cu talia lui cea inaltä, cu
ochii lui cei alba§tri marl, cu cAutAtura lui cea candidä, cu
barba lui albä §i lunga, pAreA un orn indumnezeit, ce im-
G. Sion, Suvenire contemporane. 21
www.digibuc.ro
322 G. SION

puned veneratiunea §i respectul. Dupa ce s'au strecurat mu-

safirii, el intreabä pe tatal meu clacá are sa mai stea in la§i.
Tatäl meu räspunde cd va sta pana va veded rezultatul
cererii ce voe§te a face inalt-prea-sfintiei sale. Apoi ardtaii-
du-i &A eu doresc a md consacrà cdlugäriei, a scos chiar
in ziva aceea o scrisoare prin care se ordona ca sa fiu ad-
mis §i inscris ca rasofor (?) in mändstirea Neamtului. Apoi in
cloud' zile imi fAcii haine calugare§ti, cu cari sd. Ind pot im-
brdcd, indatá ce voiu ajunge la sfânta mänästire.
XXI.

AUTORUL LA BUCURESTI. Dupd ce ne-am intors la Hâr-

§ova MO, lucrurile au luat o alld
intorsäturd. Maicd-mea, extaziata (?) de bizara ideie a cAlugäriei
mete, a inceput a plänge §i a se lamentà, zicând cd la aceasta
nu va consimti niciodatd, §i amenintând cd va merge la mi-
tropolitul §i chiar la vodd sd se plânga de aceastä mäsurä,
pe care o considerà ca contrarie legilor umane §i divine.
In fine se cera ca sá meargd la Bucure§ti sa-§i vadd fratii,
ca sä se consulte §i cu ei pentru aceasta. Tani meu, de0
convins cä era pe cale a face treaba cea mai bine cugetatä,
totu§i, vazând furiile mamei, i§i mai opri avântul ; deaceea
nu numai cd. se Inv& la cálátoria mamei, dar md. dete §i
pe mine ca s'o intovärd§esc la Bucure§ti, pentru ca sd nu
faca singurd un drum a§à de lung.
Aceasta erà in vara anului 1837.
Fratii mamei mele, Eustatiu §i Alecu Schina, in Bucure§ti
exercitau profesiunea de avocati. Vederea subita a surorii lor,
de care se despärtise de mai bine de doudzeci de ani, pentru
dân§ii 'Pa fost o surprindere cu atât mai vie, cu cat nu fuse-
sera avizati despre aceasta. Pe atunci nefiind un serviciu
po§tal pentru corespondenta privata intre ambele tari, §i
acestea tinându-se inadins izolate una de alta, pentru ca sh
nu se poatd urzi vreo intelegere politica intre ele, scrisori nu.
se puteau trimite decât cu ocaziuni eventuale dela Ia§i la
Bucure§ti sau prin curierii ruse§ti ce treceau la Constantinopole.
Unchiul meu Eustatiu, la care am fost in gazdd, nu, numai
cd a dezaprobat ideia ciudata de a ma consacrà cdlugáriei,
dar stdrui de maica mea ca sa ma lase la el in Bucure§ti,
pentru ca nu cumvd, intorcându-md, sä md fac victima cAlu-
gdrilor. Când mi s'a comunicat aceastá pArere, deodatd
n'am prea gustat-o, fiindcd imi era gândul Inereu la Puiul

www.digibuc.ro
 DIN COPILARIE 323

si la vieata pläcuta dela tall, in sanul pärintilor si a suro-

rilor pe cari le iubiam. Dar in timp de o lund, cat a slat
maicä-mea in Bucuresti, deprinzandu-ma cu atragatoarele
multumiri ce se puteau gustà in aceasta veselti capitalä, unde
facusem i cateva cunostinte pläcute, m'am pronuntat pentru
ideia de a rärnanea aici, spre a frecuenta scoalele publice.
Deci maica-mea, dupa ce s'a bocit cu mine de gât o zi
intreaga, a plecat spre a se intoarce acasa, unde numeroasa
sa familie o astepta cu dor. Ea, plecand, mi-a läsat ca zestre
un baiat de Tigan, din vechii mei adjutanti, format prin
practicä foarte bun servitor.

XXII.

Pe atuncia inca tanär, unchiul meu, dupä pierderea primei

sale sotii, se insurase pentru a doua oarä cu Smaragda, una
din multele fete ale serdarulului Marcu, un Macedonean
insemnat nu numai prin frumoasa avere ce-si facuse, dar
prin rolul ce jucase in timpul evenimentelor dela 1821, .ca
partizan al eteriei grecesti. Casa unchiului meu care ca
advocat ducea un traiu foarte modest era cu toate acestea
plina de vie*, si in ea aveam ocaziune ca sa väd si sä
invät multe. In zile de särbätori vedearn vizite dela persoanele
cele mai marcante, dela boierii cei mai mari, dela profesorii
si oamenii cei mai instTuiti, fäceau onoare cu intimi-
tatea unui bärbat atat de instruit i respectat ca unchiul meu.
Societatea lui era foarte agreabila : totdeauna vesel, bland,
afectuos, glume.t, spiritual, bun amic, bunä rudk era pe cat
de stimat, pe atata i iubit. Petrecerile de seark in casa lui,
erau din cele mai desfatätoare, fiindcà el posedà o adevärata
stiintä spre a face pe lume sA petreacä.
Cand se ducea undevk de cum intra in cask uritul
monotonia fugiau pe fereastra. Cate odatä in timpul verii, pe
cand musafirii i amicii iesiau intr'un pavilion mare, ce avea
casa deasupra scArii, spre a se delecta de frumusetea lunii,
unchiul meu iesia cu tambura 1 si se punea sä cante manèle
turcesti 2, de acele ce din copilärie invatase la Constantinopole.
Nu trecea jumtittate orä ì sute de oameni, trecatori sau
vecini, se adunau in dreptul casei, ca sä asculte acea muzicä
räpitoare, care numpi in Orient se mai poate concepe

1 fin tel de mandolina cu gâtul foarte lung si cu coarde de metaf(Gn. S.).

3 Cantece ce exprimä tristeta, amorul i melancolia (On. S.).

www.digibuc.ro
324 G. SION

asculth cu mare pläcere, fiindcd unchiul meu posedà o voce

minunatä de bariton. Un singur orn erà pe atuncia in Bucu-
re§ti, care mai cuno§ted muzica orientalä, profand §i religioasá,
ca unchiul : acestà erà Anton Pan, care se distingeà prin
aceea cd el §tià a §i scrie muzica, §i mai §tià a compune
cantece de lume, cari ajungeau populare. Si Anton Pan venia
adesea §i luà parte la concertele familiare ale unchiului meu,
ale cdrora accente §i deliciuri nu le voiu uità cät voiu träi.
XXIII.

IN KOALA DELA SF. SAVA. Nu tdrziu dupä plecarea ma-

mei, fiind timpul deschiderii
§colilor, unchiul meu stärui §i md inscrise in §coala dela
Sfântul Sava. Mä dete pe mâna lui C. Aristia, care-i erà
amic intim ; §i acesta, in consideratiunea etätii mele §i a
cuno§tintelor inaintate ce väzii cd am in limba elená, mä
treat in clasa a doua umanioard ca extern. Aci avui de pro-
fesori pe astronomul Genilie, pentru geografie §i cosmo-
grafie pe Aristia, pentru limba francezd §i greacä pe lonitä
Popp, pentru gramaticä §i sintax5. pe Valenstein, pentru
desemn. Aflai intre camarazii de clasä mai multe inimi cu
cari legai f ràfie §i amicitie foarte intime. 0, bunii mei amici,
Nenovici, Nae Manolescu, Al. Cretescu, loranu, Bolintineanu,
Zane, voi cu cari mä luptam §i ma trantiam prin clasá §i
prin pridvorul Sfântului Sava, voi cu cari fáceam atât de
pläcute nebunii pe dealul mitropoliei §i pe câmpul filare-
tului, voi cu care mai târziu, peste 20 §i 30 de ani, cat
ati träit, am lost totdeauna amici buni, sinceri §i dezintere-
sati, voi, care ati pardsit mai Inainte deck trebuià lumea
aceasta §i patria, in care ati läsat atâtea visuri patriotice
realizate prin concursul vostru cu alti luptätori cari au facut
Unirea §i regenerarea României, ne mai intâlni-vom oare
in regiunile necunoscute in cari v'ati dus, spre a ne da
§i sdrutärile acele dulci cu cari eram deprin§i ?

XXIV.

Cu toate cä, dacd nu venih tätâni-meu extravaganta pofta

de a ma face mitropolit, eu ar fi trebuit sä fiu a§ezat in
Academia Mihdileanä dela Ia§i unde, ca fiu de boier,
aveam chiar dreptul sä intru intern cu toate acestea §i
in §coala Sfântului Sava dela I3ucure§ti aveam ocazitmea sä
www.digibuc.ro
 DIN COPILARIE 325

invát cevà pentru ca sa alung sa mA fac cevà sau cinevd.

Profesorii ma iubiau cu preferinta. In clasd eram §edator
(a§à se ziced pe atuncia monitorul) fiindcd mA numiau «Mol-
doveanul cel cuminte». Unii din profesori md chemau adesea
la ei acasä §i-mi dedeau explicatiuni suplimentare asupra
lectiunilor, a§à cA eram totdeauna superior celorlalti camarazi
de clasá. Am petrecut clasa a doua §i a treia cu mare succes,
cu eminenta la toate obiectele, §i cu premii la examenele
generale. Dar la vacanta mare a anului 1839 m'am pomenit
cu scrisoare dela pärinti ca ma.' doresc foarte mult §i cA sä
viu sa petrec la 1-larsova pand la timpul deschiderii cursu-
rilor. Motiv de opunere nu puteam aved, mai ales ca-mi
trimesese §i banii pentru cheltuiala drumului. A trebuit sA
ma despart cu mare jind de Bucure§ti, unde, pe langA alte
placed, incepusem a gustà §i deliciul primului amor platonic
pentru o fatä din vecinätate, ce mi se päred mai frumoasä
decât Elena lui Menelau din Iliada §i deck Ileana Cosânzeana
din istoria lui Arghir. Dar ceeace-mi faced plecarea mai tristä
era despärtirea de unchiul meu, pentru care aveam o ade-
varata idolatrie, recunoscând cd dela el primiam in toate
zilele exemplele cele mai frumoase §i notiunile cele mai utile,
cari au format fondul sentimentelor, caracterului, §i educa-
tiunii mele, §i totodatä probele celei mai sincere afectiuni, care
ma faced sa uit de dorul familiei niele I.

Dupä ce-qni imbrati§ai pdrintii §i surorile, pe cari acum

le gasiam sporite cu Inca cloud la numär, alergai §i la grajd
de-mi sdrutai bidiviul, care pärù a ind recunoa§te, cad indata
ce ma väzfi incepa a necheza §i a bate din picioare. Spre
ai completa multumirea, pe lângd felia de pâine ce-i adusei,
ii dedei §i promisiunea 0-1 voiu incalecd de câte cloud ori pe
zi, ceeace §i fäcui cu stricta punctualitate.
Cu putinele kid §i cuno§tinte ce apucaserd a-mi nutri spi-
ritul cdt stätusem in Bucure§ti, simtii o mare frângere de
Unchiul meu, dupA plecarea mea s'a mutat la Braila, ca director al
carantinei. El fu apoi inaintat in diferite functiuni : sub domnia lui
Stirbei a fost prefect §i prqedinte de tribunal ; sub a lui Cuza, membru
la curtea de apel, pre§edinte i apoi membru la curtea de casatiune.
El a riiposat in anul 1862, lAsAnd o fica i patru fii, din cari cel mai
mare, demn urma al tatillui sAu, este actualmente prim-pre§edinte la
casatiune (Gti. S. 1883).

www.digibuc.ro
:i26 C. SION

inimA vA2And pe surorile mele crescAnd, Mr& a frecuentà

vreo scoalA. Pe frate-meu, care veniA al treilea dupii. mine,
I-am gAsit asezat in Academia MihAileanä, iar pentru surori
nu se luase nici o mAsurA spre a le scoate din ignorantA.
Nefiind mijloace materiale, spre a le da o instructiune oarecare,
mai ales cA pe atuncia chiar in capitalä nu erau §coale
publice sau pensionate pentru fete, iar maicA-mea prea mult
impovAratA de grijile a doisprezece copii, neavând rägaz a le
da lectiuni de limba greceasca, surorile mele cre§teau ocu-
pandu-se numai de lucrarile manuale cari se InvatA In casA.
Prima mea grijA a fost ca, impreunA cu frate-meu, sA tinem
clase §i sA dam lectiuni la cele mai mari din ele, spre a le
putea inväta a ceti §i scrie, mAcar cat de putin.
XXVI.

PRIMELE VERSURI. OricAtA ocupatiune insA irni dam atilt

cu däscAlia cat §i cu cavalcada, care era
cea mai mare din plAcerile mele, dorul de Rucure§ti nu
puteit sa-mi treacä. Camaraderiile §coalei dela sfântul Sava,
petrecerile multiple ce le gustam in vesela §i sgomotoasa
capitalA a Munteniei, se formau mAnunchi, mAnunchi, §i
treceau pe dinaintea mea, nu numai noptile prin visele mele,
dar §i chiar ziva in orele de lucru. Ceeace insA mA turmenta
mai tare §i ma facea sA suspin pAnd in adâncul sufletului,
era aducerea amirite a dulcineei mele, care de§l niciodatA
nu-mi rostise vorba gte iubesc», de asta data pArea cA, indu-
randu-se de suspinele mele, cari o fAceau sA se convingA ea
o iubesc, imi \adresa (bineinteles prin vis) buzele depe fe-
reasira din catul de sus, unde §edea, ba uneori imi intindea
o scarA de mAtase, pentruca sA mA duc la ea; la idolul feri-
cirii §i adoratiunii mele I Aceste doruri au format in mine
preludele poeziei. In adevär m'am apucat sA fac versuri : sA
spun cu vorbe rimate iubitei mele focul ce mA consuma §i
imensitatea dragostei ce-i pästram in sufletul §i inima mea
pentru dânsa Scrisesem o duzinA de acrostihe pe numele
gLuxita» cAci a§a se numia idolul meu dui:4 modelul
unei colectiuni de versuri grece§ti ce mA fAcuse sa citesc
maicA-mea. Aceste prime inspiratiuni ale unei muze nenoro-
cite le scriam cu o ingrijitA caligrafie pe hartie vanätä (cad
hârtie mai de lux pe atuncia nu se gash», le puneam inteun
plic fAcut cu foarfeca, §i, prin prima ocaziune ce mi se pre-
zenta, le trimeteam la consulatul rusesc din la§i, spre a se

www.digibuc.ro
 DIN COPILARIE 327

expedid la Bucuresti, la adresa ei, pe podul Beilicului. N'a

trecut insA mult i, ducându-mä odatd eu insumi la Iasi, ca
sä-i mai trimet un mdnunchiu de acrostihide, gdsesc la can-
celaria consulatului o scrisoare cdtre mine. 0 deschid cu o
neräbdare febrild, ce sd vezi !... toate acrostihurile mele
inapoiate I Atuncia n'am putut (ash de mult Ind prostise
amorul) infelege altcevd, deck cA Luxifei nu-i plac versu rile
sub forma aceea. Deci, intorcându-md acasä, md pusei sä
scriu sonete, elegii, ode, toate pline de infläcdrare, repetând
si respirând in fiecare strofä vorbele amor, ittbire, dragoste.
Dar pie când mä credeam asigurat CA de astridatä produce-
rile muzei mele vor fi apreciate (mai ales cä le scrisesem pe
hârtie albA i subfire), m'am pomenit cu un alt pachet dela
Bucuresti, in care mi se inapolau iari, cu un post-scriptum
scris de mânä femeiascd (negresit a ei) cu urmAtoarele
cuvinte: «slAbeste-mA prostule !»
VAzAndu-mi amorul ofensat cu atâta cruzime, m'am jurat
0* am sd md. räsbun, adresându-i, când mä voiu intoarce, o
ploaie de satire si de epigrame muscAtoare. Deaceea
asteptam ca sd se incheie vacanfa mai curând, spre a md
puteA intoarce la Bucuresti, ca sA md räfuesc cu dumneaei.
Fatalitatea insä se puse in calea mea tocmai când imi gAtiam
bagajele I MCA) rneu cade greu bolnav i maicA-mea nu
voeste sd md lase sd plec. Boala tiltâni-meu prelungindu-se
pAnd la CrAciun, a trebuit sA mA Insärcinez cu direcliunea
economicA, cu arAturile, cu velnifa (povarna), cu grija vitelor,
cu culesul viilor, cu administrarea in fine a tuturor intere-
selor multiple ale casei. In cele din urmä, _oricAt de dezolat
md veded tatd-meu cd. nu md mai puteam intoarce la scoald,
a incheiat prin a-mi declard cd se simte prea slab spre a
mund i cd trebuie sd rdmân acasd spre a conduce eco-
nomia mosiei, singura sorginte pentru susfinerea numeroasei
noastre familii. Trebuid sd accept situaliunea, cAci n'aveam
incotrò face ; constiinfa md faced sclavul datoriei ; egoismul
nu-si pute faceà loc in inima mea.
XXVII.

CALUGARIREA A Obiceiul fiind pe atuncia in Moldova ca

nouA SURORI. boierii cari aveau fete mai multe sä dea
asemine dorintä
cAtevd si la cAlugärie, i
repetându-se adeseori prin casA de cdtre tatAl meu, a doua
sora a mea, Smaranda, ardtir dela vtirsta de 1-2 ani, predi-

www.digibuc.ro
328 G. SION

lectiunea de a merge la mändstire. Ea fu refinutd insä incd

vreo doi ani, Iiindcd cea mai mare se mdritase §i ea trebuid
sd ajute la menajul casei. Se intAmpla ca a treia sorä, Ana,
care erd i cea mai frumoasd din toate, sd cadd bolnavä de
tifos, dupd care a rdmas surcIA. Atuncia, vAzând preparativele
Smarandei, ea zise mamei cd dacd sord-sa se duce, §i ea
trebuie s'o urmeze, cäd un inger i s'a arätat in vis care i-a
spus a ea nu trebuie sd se mArite. MaicAmea nu void, dar
ea se cered cu lacrime. In cele din urmA, fiind eu insdrcinat
sä le duc la mAndstirea Agapiei, plecai cu ele inteo träsurd
numitä brapveanal, §i cu recomandafiuni pentru o nepoatd
a tatAlui meu, maica Tarefta Ursaki, cAlugdrita la aced mä-
ndstire.
Ajungând la mänästire dupd o cAlAtorie de douä zile, am
tras la arhondaric : a§d se numesc apartamentele in cari se
primesc, se gäzduesc §i se ospeteazd oaspetii ce viziteazd mA-
nàstirile. Mersei cu surorile mele la maica Ursaki care con-
locuid afard din mándstire cu o altd maicá din familia Canta.
Furäm primiti cu multd dragoste §i afabilitate. La buna noastrd
rudA, aflându-se in vizitA o maicd tânärd numitd Agafia Canta,
cum a auzit cd mi-am pdus surorile cu destinatiune ca sA se
cAlugäreascA, numai deck imi cerù pe sord-mea cea mare ;
iar pe cea mai micA, Ana, mi-o cerù o altä maicd din Va-
ratic, numitä Fevronia Cuza 2, care asemine se intâmplase
acolo.
Aducerea surorilor mele, fiind un eveniment insemnat pentru
comunitatea sfântului loca§, fiindcd ele se destinau a mai märi
turma de mirese ale lui Hristos, mai toate maicele de dis-
tinctiune alergard ca sä le vadä, sd le cunoascd §i, la caz de
a le veded triste, sa le incurajeze. Chilia Maicei Agafiei, la a
cAreia metanie se inchinase sora-mea, era alAturi cu arhon-
daricul, cu douä etajuri, §i mobilatd cu un confort luxos
ce ardtd eh* stdpana erd adevärat fatA de boier mare. Aceasta
in adevär erd fiica marelui logofot Neculai Canta, boier pu-
ternic §i influent pe timpul acela.
In curând cunoscui toata societatea agapiand. Nu voiu zice
toate maicile (cdci atuncia Agapia numArd niai o mie), dar
1 Aceasta mai tarziu a ajuns starita, si In aceastil demnitate a pästorit
mai treizeci de ani manAstirea, cu o inteligentä i o intelepciune care a
facut-o neuitatA de toll cei ce au cunoscut-o. Mitropolitul Moldovei losif,
ii conferise un rang exceptional de armandritä, precum se si cuveniii
inaltelor ei merite (Gti. S.).
2 0 mätusil a fostului domn Cuza (Gii. S.).

www.digibuc.ro
 DIN COPILARIE 329

pe acelea cari erau fete de boieri, §i cari se distingeau prin

cre§terea §i prin nobleta lor. Printre acestea se putea aduna
un manunchiu care ar fi putut face onoare chiar paradisului
lui Mahomet, dacA portul lor cel negru MU le-ar fi destinat
a se face mirese ale lui Hristos. Erau unele atat de frumoase,
ba (doamne iartA-mA !) chiar cochete, incat, daca nu m'a§ fi
gandit la pacat §i dacA nu a§ fi fost inocent §i timid (cum eram
atuncia) cine §tie cu cate mi a§ fi impovarat sufletul ! Dar
Wä jumatate secol de atuncia §i incA nu pot uita delicioa-
sele petreceri ce am gustat in cele trei patru zile cat'am stat
acolo. Zilele le petreceam in vizite in cari, pe lAngA dulceata,
cafele, dejunuri §i pranzuri cu cari eram regalat, mA simliam
scaldat in ochiade fermecatoare §i leganat in visuri de vo-
luptate.
Dela Agapia trecand la Varatec cu sora-mea Ana, acolo
am facut noi cuno§tinte §i am gustat noi placeri suflete§ti,
de cari cu mare jind am fost nevoit sA mA despart.

XXVIII.

ANCA COBZARULUI. Intorcandu-ma spre casa, m'am oprit

la un han, numit Rate§ul lui Cuza, ca sa
resuflu caii §i sa mAnanc. In sala de carciumA se auzia sbar-
näitul unei cobze, care acompania dotta voci, una de barbat
§i alta de femeie, §i cari cantau alternativ câte o strofA de
cantece de jale. Ie§ii din camera unde stam de mancam §i
ma uitai sA vaz pe cei ce cantau, fiindca melodia ce ascul -
tasem mA incantase. VAzui ca cobzarul era un Tigan orb §i
ciupit de vArsat, iar vocea de femeie, care il insotia, era a
unei persoane Le nu pArea a avea mai mult de 17 ani, §i
care, cum mA vazit, mA fixà intr'un mod a§it de curios, ca
cum ar fi cazut in extaza.
FAra a intra inläuntru, unde erau mai multi oameni de
rand, chemai pe hangiu §i-1 intrebai de unde e lautarul acesta.
Mi se spuse cA e un Tigan din Cordun 1, care se hräne§te can-
tand prin sate cu fiica sa. MA träsei in camera mea, a§tep-
tand sA mAnance caii grauntele, ca apoi sA plec. Auzul meu
insA nu putea sA rAmaie indiferent la muzica ce asculta, mai
ales ca din ce in ce se facea mai simpatica, mai duioasa §i
I Asa numeste poporut din Maldova provinciile de peste frontierit
precum Bucovina, sau Transilvania. Vorba probabil e format& dela cor-
don, sau linia de granitii (Gii. S.).

www.digibuc.ro
330 G. SION

mai räpitoare. Nu trecù mult, §i muzica incetA ; iar la up

camerei mele vAzui arätându-se cobzarul cu fiica sa. Scosei
un sorcovAt §i dedei batrAnului. Atuncia se puse sA mai cânte
cevA anume pentru mine. De astA datd cântA fata singurd,
uitandu-se iar fix la mine. Atunci am observat cd nu erd
uritd : Wed a fi din neamul celor cari se chiamd %Tatra§ ;
albd la fatA, cu ochii verzi, genele lungi, sprincenele §i pärul
negri, o mustAcioard pronuntatA, gura perfect& nasul arcat,
figura ovald, mAinile §i picioarele minuscule. Dar pe când
eu mä uitam la amAnuntele figurii §i corpului ei, ea cântA din
ce in ce mai duios, din ce in ce mai sentimental, a§A cA,
cänd imi reurcai privirile la ea, väzui cA din ochii ei picurau
lacrime §iroaie. Nu cutezai s'o intreb de ce plânge : intAi
fiindcA ell tatd-sdu de fata, §i al doilea fiindcd mA crtdeam
dator sil respectez sentimentele poate dureroase ale vreunei
pasiuni secrete. Dar fiindcd eu, §i la tinerete §i la lAtrânefe,
n'am putut sä vAd lacrime, fArá a mA induio§â, mä simfii, cu
mare ru§ine, cu lacrimele pe obraz. Din fericire vizithil mä
anunfii cA caii sunt gata, §i a trebuit sd pun capat sensi-
bleriei mele absurde. Intinsei Inca un sorocovät WitrAnului
cobzar §i mA urcai in trdsurd. TatAl cAt §i fata imi sdrutarA
mAna. Dupä ce plecai, mA silii sA nu mA uit catre cântdreap,
cu toate acestea mi sA päreA CA cautaturile ei ma urmäriau,
§i di ele se infigeau in spiturea m ea ca ni§te sägefi repezite

XXIX.

inteuna din zile, catre seard, maicd-mea se duse, ca dupd

obiceiu, sA viziteze grAdina de zarzavaturi, ce o aveam dela
vale de livedea de pruni. Acolo era cAsufa unui Tigan ba-
trAn, a caruia femeie ma dAdAcise, §i care acuma erà ca pa-
zitor al, grAdinei. Pe cAnd bdtrAnul cblegeh castravefi verzi,
cu cari sä regaleze pe copiii cei mid, cari se luase dupa
mama, ea auzi sbiftnäitul unei cobze. IntrebA cine este. BA-
trânul ii rdspunde cd a dat ospitalitate unui orb Mutar. Maica
mea, curioasd de a vedeâ §i a ascultà un asemenea rapsod,
care-i aduceâ aminte de istoria lui Omer, zise O. i-1 aducd.
Veni orbul, adus de fiicA-sa. Când i-a spus cd §i fata cântd
cu tatAl ei, maicA-mea, cari §i ea insd§i el-A cântAreatä §i nu
mai auzise pänd atuncia o Mutäreasd, plind de curiozitate, o
puse sA cAnte. Vocea puternicd §i armonioasA a fetei räsu-
nând pAnA in sat, in curând se adunarä o multime de femei
§i copii ca sd o asculte MaicA-mea simfi nu numai plAcere,

www.digibuc.ro
 DIN COPILARIE 33i

dar §i simpatie ; deaceea, and s'a intors acask a spus fetei

ca sa vie la curte, unde va primi tain de Mina de papu§oiu
cat va sta in satul Hostru. Ea multumi, iar a doua zi, inso-
fita de clädaca mea, veni la curte. Eu, cum o vazui, o recu-
noscui. Cum a dat cu ochii de mine, ea §i-a facut cruce §i
a Minas uimitä privindu-ma. Era In cama§á alba cusuta cu
altife, prin care se stravedea talia, sanul §i toate formele
corpului. Dela brau in jos, avea un fel de fotd de !Ana co-
loratä. La gat purta o salba de bani de argint de diferite
marimi, monete din diferite tari.
Cum te chiamk fat°
-- Anca.
Tu e§ti aceea care te-am vazut acum o sAptilmank mi
se pare, la Rate§ul lui Cuza ?
Eu.
Ma cuno§ti ?
Se poate O. te uit?
Ai sa. stai mult aicea ?
Pana ma yeti goni.
Cu tatal tau e§ti ?
Cum 1-a§ putea lasa singur ?
Sa zic sa ti dea tainul. Vino incoace.
0 chemai la cellalt capat al galeriei. Strigai pe chelar §i-i
ordonai ca in toate zilele sa dea fetei ate doua mertice de
Mine. Cand fata ie§i din hambar cu tagarta cu Mina, doua din
surorile cele mici ii ie§ira inante, o luara cu ele spre a o
duce in casa pe din dos, §i o pusera sa le ante, ceeace ea
executa cu mare placere. and ie§i din cask se opri pe pragul
u§ii spre a ma privi. Eu eram in balcon ocupat cu cercetarea
unor compturi, a§ezat la o masa de scris. Vazand-o pironita
in loc, intorsei capul spre ea. 0 vazui uitându-se iarä§ la
mine cu ochii lacramati.
Ce ai, Anco ?
Nimica.
Vrei ceva ?
Nimica.
Par'ca plangi: de ce ?
Stiu eu !
Pled'.

www.digibuc.ro
 332 G. SION

Mai toatA vara Tiganca cantäreatä a petrecut In satul nostru.

Mai la toate lucrärile campului, la prAsilit, la secere, la trierat,
o vedeam inlocuind pe Cate cineva din muncitori, pentru o
plata oarecare.
Cand nu gäsià insä de lucru, si mai ales in zile ploioase,
venia la curte, unde cu mare plAcere isi gäsia ocupatiune la
lucrOrile manuale. In casa pärinteascd era o camera' destinatA
pentru lucru : acolo surorile mele cele mai mari, asistate de
4-5 fete de Tigani, pe gherghefuri intinse, brodau cearceafuri,
fete de perine, prosoape, si alte panzeturi, dupA moda de
atunci. Anca, care in scoala dela Bistrita, se perfectionase in
asemenea lucrAri, se pärea mäiasträ. Maicd-mea nu stia cum
sd-i multumeascA vAzand cA ea era in stare sA dea chiar lec-
tiuni la lucrArile manuale, pentru care fAcea modeluri admi-
rabile. Deaceea totdeauna cand o vedea lucrand cu degetele
ei fine si delicate, cari pAreau a fi fäcute anume pentru lu-
crAri de artA, ii.zicea totdeauna: «De geaba, Anco, ne amO-
gesti tu spuindu-ne cä esti Tigancä... nu, nu se poate sA fii
TigancA b> Iar Anca razand, sustinea a e TigancA, ch. a crescut
sub cort si ch.' stie tigäneste mai bine ca romaneste.
Anca venia cu preferintA acolo unde aflit. CA viu si eu. Atuncia,
indatA ce mA vedea, cu acelas foc mä privià si aceleasi la-
crime picurau din ochii ei ; iar cand mä depArtam, o au-
ziam cantand ca o privighetoare. Intrigat In cele din urmd
despre aceasta, zisei dAdacei mele, la care ea gAzduia, sd o
ispiteascd ca sä Ole pentru ce se uitä ea cu asa foc la mine
si läcrAmeazd. Aceasta Ifni aduse räspunsul cA numai mie are
sa-mi spue ea odatä dorul care o arde si o chinueste.
Intr'o zi, spre sea* intorcandu-mA dela camp, mä decid
a mA opri la un sipot ce stiam cA este nu departe de drum,
spre a-mi potoli setea, stiind cA acolo apa este foarte bunA.
Acest sipot, cam depArtat de sat, se aflà inteo vägäut* sau
surpAturA de mal, si nu se vedea deck cand te apropiai.
Anca, desbrAcatä ca Eva, se scAlda la sipot, al cAruia murmur
o fAcea sd nu audä pasii calului meu : cum o väzui, färd a
descAleca, mä oprii pe loc. Aveam Inaintea ochilor un spec-
tacol ce nici prin visuri nu väzusem pand atuncia : un corp
de o frumusetA, pentru care as fi dorit sA am 'Inca o sutA
de ochi, pentru ca sA-1 pot mai bine admirà. Inteun moment
cand voia sA facd ca sil-i curgA apa pe spinare, ridicand
och!i, mA väzù, slobozi un tipät si puse mainile crucis ca

www.digibuc.ro
 DIN COPILARIE 333

sä-si acopere sanul i ochii. Atuncia am dat pinteni calului

si am Fugit, mustrat de cuget cä am asistat la scaldätoarea
unei fete, a cäreia pudoare mi se pareà ca am insultat-o cu
privirile mele. A doua zi, venind la ora and îi primià tainul,
se intamplase sa ma aflù in calea ei : ea puse mana la gura
trecù pe länga mine fkrä a ma privi. Pentru prima oara,
nu-i vedeam cautäturile. Apoi inträ pe din dos in casa la
maicä-mea, care, ca totdeauna and o vedea, o puna sä-i
cante daruià ate cevä. Peste o orA, plecând ca sä meargä
la gazda ei, i având a traversä via, ma gäseste la un butuc
alegand i culegând struguri, cari incepusera a se pârgui. 0
chemai §i-i oferii i ei. DupA câtevit intrebäri banale, ii spusei
cA mi s'a pärut prea frumos corpul ei. Ea imi sáruta mâna,
apoi apucand-o cu amandoua mainile ei, o Bpi de partea
inirnii ei, care o simjii battmdu-se grozav ; iar in ochii ei
iaräsi am väzut lacrâmi.
Ce ai ? esti bolnavd, Anco ?
Da ; i voiu fi cat voiu trai.
Pentru ce ?
Of ! bine ea te-a adus Dumnezeu, ca sä-li spun d-talc.
Ce este ?
Trupul acesta, care ti s'a pärut frumos, a fost ursiCsa
fie fericit. Am iubit, numai trei zile am trait cu el ! Wit
focul meu!
De unde era el !
Din cetatea Bistritei, de peste Cordun.
Si ce s'a facut ?
A murit !... Un alt flacau, care de doi ani ma curtenià,
gäsindu-ma In bratele lui, l-a ucis pätrunzandu-i inima cu
cutitul ! Sunt unsprezece luni... Deaceea mi-am luat lumea in
cap, traind cu cersitul, impreunä cu tatal meu.
Dar ucigasul ?
A Fost prins, judecat i spânzurat, iar eu am ramas cu
inima 4robitit !
Mare nenorocire, Anco. Dar toate-s trecatoare pe lumea
asta : va trece i dorul tAu. Acuma voiu sa te rog de un
lucru and te vei uità la mine, sa nu pangi. Asta imi face
rau, caci lacrimile ma induioseazä ; mä fac trist. Te rog nu
mai plAnge.
Nu pot.
De ce ?
Pentruca a dat Dumnezeu de semeni cu el. ca douä
picaturi de rota. Cand te vad, pare ca--1 vad pe el, CAnd te
www.digibuc.ro
334 G. SION

uifi la mine, pare 6 ma prive§te el I sprincenele, musta-

cioara, buzele, capul, parul, trupul... Of !... Of !... tocmai el !...
Ei bine, tocmai de aceea zic cá trebuie sä-fi treadi
dorul. Lini§te§te-te, nu mai plange. Cine §tie ? Poate vei OM
Lin alt ursitor care sä-i semene §i de a cäruia inimä sa te
poli lipi. E§ti tanará §i frumoasä ; o sa-fi gäse§ti norocul.
Dumnezeu §tie. -Panà atuncia am o fierbinte rugäminte.
Spune.
SA nu ne gonifi. Sa ne läsafi sa mai stäm pe aic ia,
pe cat ne putem scoate painea de toate zilele. Duminicele §i
särbatorile ne ducem prin satele vecine, de ca§tigam Cate
ceva pe la carciume ; in zilele de lucratoare, tot gäse§ti pe
aici de lucru pe la oameni. Apoi ca§tigul cel mai mare,
pentru sufletul meu, numai aici II pot afla.
Cum ?
Ce ma mai intrebi ?... te vad... iatä ca§tigul meu ! Si
ce-mi vorbe§ti d-ta de altul ?... unde a§ gäsi un altul care
sa-fi semene ?... apoi ce ? dacä soarta m'a facut Tiganca, oare
Tigancä sunt ?... Eu singura nu §tiu...
Ce el ? te indoe§ti despre neamul täu ? Dar tatäl tau ?...
Tatal meu ? Stiu eu cine-i ? Orbul nu e tatäl meu. 11
numesc astfel, fiindcä, dupä moartea mamei mele, el m'a
crescut, §i dela el am invälat sa cant. Dar maica-mea mereu
imi spunea ca nu e tatäl meu : ad ziceit CA m'a cumparat
dela ni§te trecätori pe un coref (?) de Minä, aci ca m'a fäcut cu
un ofifer neamf, ad cu un graf ungur. Dumnezeu, singur §tie
din ce sange ma trag. Dar facä-se voia lui ! D. voastra sit träifi !
Nu ai nici o grijä, Anco. Nimeni nu te va goni de
aici ; mai ales ea maica-mea fine mult la tine. La orice ne-
voie, sa nazue§ti la casa noasträ. Eu te voiu ajuta totdeauna
cu ce voiu putea. Cere-mi mice crezi cA li-a§ putea da.
Sa fie adevärat ! ?
Prea adevärat.
Sa-fi cer ?
Cere.
Dä-mi voie sä mä mangaiu, luandu-fi o sarutare.
Bine, ziseiu färä a cugeta la consecinfe.
La aceste vorbe, Anca se repezi cu un gest de ne.bunä,
ma luà de gat, i§i infipse buzele pe gura mea, §i inteun
sarut lung §i neintrerupt, urmat de convulsiuni spasmotice,
simfii eh le§ina In brafele mele. Ma scuturai de cle§tele bra-
felor ei : o väzui ca cade jos Mil simfiri... mä speriai, inchi-
puindu-mi cä a murit, §i am rupt-o de fup,

www.digibuc.ro
 DIN COPILARIE 335

XXXI.

Imprudenta de a permite intristatei cântArete srt se mAn-

gAie cu persodna mea a fost fatalii. IndatA pare cA am re-
cunoscut gre§ala mea. Buzele Anchii, puse in contact cu ale
mete, rAspAndirA in tot corpul meu ni§te sensatiuni neinte-
lese. Din tAlpi §i panA in cre§tet, sângele se urcA §i se co-
borà in mine cu o iutealA nespusà. Peste noapte n'am putut
dormi : §iroaie de sudori, aci reci ca ghiata, aci fierbinti ca
focul, curgeau depe fruntea mea. M'A credeam vrAjit. MA
simtiam bolnav. PanA in ziud am chemat pe maia-mea, §i
i-am spus totul. Ea trimise §i chernA pe Tiganca care mA
dAddcise, ca sA-mi descânte de deochi ca alte däti. Cum o
vAzui, o intrebai dacA Anca e sAnAtoasA. Imi rAspunse cA de
cAnd i-am dat struguri, e mai veselA §i mai sglobie ; cA nu
vorbe§te cleat de mine, §i cântA mai frumos deck totdeauna.
Se intelege, zisei eu. Ea cântA ; ea e veselä, iiindcA
m'a fermecat, fire-ar a dracului 1
A... §a! cum se poate sA crezi una ca asta ? sä-ti WA'
rAu, ea, care s'ar da i in foc pentru d-ta ?
De ce dar m'a durut capul ? De ce-mi arde corpul §i
sufletul ? Ce am ?
Eu nu §tiu, dar sunt sigurA cA dacA te-ar descAntit ea,
ti-ar trece.
Cum ! Stie ea sA descânte?
Toate Tigancile §tiu.
Daca te prinzi tu cA, nu mi-a face fermece §i Ca §tie
sit descânte de deochi, spune-i sA vie, sA vie mai curând !
Peste cAtevà minte intrA la mine biltrAna aducând pè
Anca, care venise sA-§i ia tainul. Aceasta, cum ma väzit,
mA intrebA ce am.
Tu trebuie sA tii ; eu cred eh' tu mi-ai Mcut cevit.
fermece.
Nu §tiu dacä eu ti-am fAcut d-tale, sau d-ta mie ; cAci
de când te-am vAzut, pace nu mai are sufletelul meu.
DacA §tii, descântA-mi.
Ili voiu descantà cum §tiu eu : nu incet ca babele de
aici, ci tare, in gura mare. Atunci vocea ei cea argintie
incepù sa rAsune, netezându-mi u§urel fruntea cu degetele ei :
4FrunzA verde grail In spic.
SA descAnt, dar cum sA zic ?
tie numai Dumnezeu
p bolnavA sunt tot eu.

www.digibuc.ro
336 G. SION

Särmänlca inimioara
Simt ca-n mine o sa moara.
Sarmanelul sufletel,
0 sa sboare, vai de el!
De-ar muri 0 de-ar sburit,
Poate m'n mai alinà;
Cad ai crede-n dorul men
Ca in sfantul Dumnezeu ;
Cad eu nu vroiu sa traiesc
Decat ca sa te iubesc».

Mai cantä, mai cânta, strigai cand ea inceta. Dar chnd

mä uitai la figura ei si o väzui cu ochii lacramati : lar
plangi ? Pentru ce? .

Pentru ca O. te faci sanatos ; ma rog lui Dumnezeu

cu lacrämi.
Cantarea ta imi face bine. Mai clinta.
Nu mai tin minte ce si cum mi-a mai cantat, dax stiu di m'a
incantat, si m'am crezut atat de bine descantat, inck dupli
aceta adese ori Mil sä ma doard capul ziceam cä ma simf
deochiat, pentruca sä-mi aduca pe Anca _sa-mi mai descante.
tiu cä Anca, vazand ca-i tolerez släbiciunea, s'a aruncat
cu o pasiune fioroasa asupra inocenfei mele virginale. tit.t
ca Anca, in toate zilele cantandu-mi si värsand lacrami pe
genunchii mei, m'a fäcut a vedea ce este amorul adevärat.
tiu cä Anca, prin poetica sa iubire, a sädit, pot zice, in
sufletul méu sentimentul poeziei. tiu ca. Anca, Tigancä si
vagabonda cum era, prin delicatela sentimentelor si manic-
relor sale, prin ingrijirea ce da figurii si corpului ei, se
pärea CA in toate zilele se faced mai gratioasä si mai vo-
luptoasa, imi proba cä in vinele ei curgea un sange mai
nobil si o origine mai aleasä deck aceea ce o afisa. Stiu
cä Anca, apretuind condifiunea ei in fag cu a mea, doi ani
de zile, cat a stat in satul nostru, n'a divulgat relatiunile
noastre furisate cätre nimeni. tiu in fine ca Anca m'a facut
sit comit cea din urmä nerozie a copiläriei mele, si cel din
intdiu epizod din romanful tinerefei mele, despre care voiu fi
silit a vorbi mai departe.
XXXII.

MOARTEA MAMEI AUTORULUI. La 1842 maica-mea era pen-

tru a optsprezecea oath' grea.
Cu cat se apropià de timpul usurinfei, cu atat pärea a avea
presimiiri funeste. Incepù dar a se prepara, ca buna cre-
www.digibuc.ro
 DIN COPILARIE 337

§tind §i mumd. Incepù a da instructiuni strrorei mele celei mai

marl, care, dupa un an de cdsdtorie pierzându-§i bärbatul
prin moarte, trdid ca vkluvd la casa pdrinteascä. Surorilor
celor mai mici le spuse cd, cât vor trM, sä asculte de mine.
Prescrise cum sd se distribuie lucrurile §i putinele sc*le ce
aveâ. Cu mine avù o lungd conferintä, in care mä pox/A-
tui ce sd fac irk viitor pentru surori, mai ales când ar rd.-
mâned WI. avere §i protectiune, a terminat anuntându-mä
cd mai are a-mi spune cevd, dar aceea va fi consiliul cel din
urrnd ce va aved a-mi da. Intelegând insd cd. ceeace voi sd-mi
cearä are sd mä coste, tot hezità mai multe zile. and o ru-
garn sd-mi spue, ea imf ziced cä aceasta va fi ultima ei vorbd
cu mine.
In fine durerile facerii incepánd, md chema la cdpätâiul
ei §i, dupa ce depärtd pe toti din etamerä, irni zise :
«Pentru binele §i viitorul täu, nu face sä-ti legi vie* de o
Tigancä. Cautä §i te desfä de Anca. Pân'acuma, am §tiut a
face ca sä nu ajungi de svonul public. Da-i drumul ; §i când
vei gäsi o partida bunä, insoarà-te».
Promisei cd voiu urma consiliul ei, considerându-1 ca un
oracol.
Dupa cloud zile de agonie, moa§a din sat, care o asistà, de-
clarä cä facerea este grea ; tatäl meu mä trimise cu trdsura
cu patru cai ca sd. aducd pe doctorul dela Hu§i, cunoscut ca
mamo§. Cale de patru po§te o fticui in §ase ore. Doctorul,
aflându-se bolnav, imi declara a nu poate merge, dar imi
dete ni§te medicamente. A doua zi dimineata am fost indd-
räpt. Era insd grea târziu ! Biata maica mea sucombase ! Casa
toatä urlà de bocete, la cari se adäugirä §i ale mete !
Moartea maicii mele m'a fäcut sei cunosc ce este adevä-
rata durere §i sä port jalea pentru pierderea unei fiinte iu-
bite. Multi ani am plâns-o ; cäci nu puteam sä-mi aduc aminte
de figura ei cea dulce, de ochii ei cei frumo§i alba§tri, de
suräsul ei incântätor, de vocea ei argintie, de nobletea ma-
nierelor §i sentimentelor ei, fard sä uit amorul ce-mi pdstr
§i siguranta cu care preziced viitorul meu.
Dupa ce md desmeticii cevà de durerile ce mä copli§i-
serä, readunându-mi mintile, mi-am pus inainte datoriile §i sar-
cinile ce md apäsau dupä promisiunile ce dädusern maicii
mele. Aveam inaintea mea o familie din cele mai grele : aveam
10 surori §i 3 frati, de cari trebuià sd ingrijesc ca un al doi-
lea pärinte, mai ales cä bietul tatäl meu päred zäpäcit de
greutatea nevoilor.
G. Sion, Suvenire contemporane. 22

www.digibuc.ro
338 G. SION

XXXIII.

A trebuit sa incep cu sacrificarea pldcerilor mele. Che-

mai pe Anca declarai cd, dupa jurämantul ce fäcusem
maici mele, trebuia sä se duca depe la noi. Ea deocamdatä
ingdlbeni, ma facit sd-i mai repet cele din urmä cuvinte, apoi
rase cu hohot i cazU din picioare lesinatd. Venira surorile
mele langa ea, o stropirä cu apd si o desteptarä. Atuncia ea
le spuse ca i-a venit rdu din cauzd cá tata-sdu voeste sä se
intoarcä in Tara ungureasca. TO din casá plansera, fiincica
pe top ii desfätase atata timp cu cantecele ei. Apoi sdrutand
mâna la toti, ieì cantand
tHaide, suflete. cu mine :
Lasa'n urrna focul tau.
Caci in lacrimi §i suspine
M'am ursit sA trdesc eu.
Haide, dorule, departe
SA catAm ca sA gAsirn
Mângftiere-n alta parte,
Sau de jale sa murim !,
Sguduit panä in fundul inimii de cruzimea cu care am con-
cediat aceasta poetica fling, care m'a iubit atat de mult
care ma pardsia cu o rezignatiune atat de angelica, simfind
cA-mi curgeau lacrimele siroaie, farä sd le pot opri, am dat
fuga de vale la casa dadacei mele, unde ea gazduia, decis ca
s'o opresc. A fost insä cu neputing.
«Trebuie sa te las, zise ea. Nu voiu supärà sufletul cocoanei,
Dumnezeu s'o ierte !>>
Pusei in mana bätr4nului orb o punga cu o suta lei, iar
pe buzele Ancai o lunga i focoasa sarutare, cu care a ple-
cat, cantand iarasi cantecul ei de sus.
1888 Martie.

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE
I.

Paná la etatea majoritätii, am &AR §i am lucrat sub direc-

fiunea tatälui meu ; rare ori, sub scutul de dragoste al ma-
mei mele, imi permiteam a mä emancipd §i a face lucruri
neaprobate de dfinsul. Acuma venise timpul când credeam
cd. mi se cuvenià a mä emancipd. Tatal meu insd, färd a con-
siderà cd numai eram copil §i cä trebuià sä asculte §i avizul
meu, din contra, di9 7i in zi se ardtà mai nAtâng : void a face
toate dupa capriciul säu §i contrarià orice parere sau ideie
manifestam relativ la soarta intima a familiei, care mä inte-
resà mai tare ca orice.
Cu vreo doi ani inainte, voind a regula soarta surorilor
date la calugárie, a gäsit cu cale sä le ia dela mändstirile cele
mari, unde le a§ezasem, §i sä le mute la schituri mai mici
§i mai apropiate de rno§ia noasträ. Deci uneia ii fäcù chilie
la Giurgeni, in districtul Romanului, iar alteia la Bogddnita,
in districtul Tutovei..Apoi dupd moartea maicii mele, a voit
sä mai dea patru fete la cdlugärie, ceeace eu nu voiarn a
aproba. Din aceastä cauzä, §i altele, cari e de prisos a le mai
memord, au venit neintelegeri intre noi. Väzänd aceasta, in-
teo zi i-am declarat cd eu numai stau acasä, cd Ind voiti duce
la Ia§i, pentru ca O. caut sau sd intru in vreo §coalä, sau
sd imbräti§ez cariera funcliunilor.

II.

AUTORUL SLUJBAS. Tatál meu atuncia, departe de a se

opune, mi-a destinat in plind posesiune
via dela Valea-Adâncä, de langd Ia§i, cloud camere in casele
ce le aveam tang& Sdntul Nicolae cel Sdrac, §i doi bdieti de

www.digibuc.ro
340 G. SION

Tigani spre a ma servi. Apoi adutându-mä el insu§i la Ia§i,

merse cu mine la spartarul Vasile Pogor, care erd directorul
departamentului dreptatii, prezentându-ma §i aratându-i do-
Hula mea de a cal:1Mà vreo functiune. Ca unul care cetisem
Henriada lui Voltaire, tradusa de acest important personaj,
ma dusesem cu entuziasm la el, sigur fiind ca oamenii cari
fac versuri sau a§à zicând poeti trebuie sa fie buni, blânzi,
veseli §i espansivi. Nu §tiu de ce, dar a§d credeam eu cà tre-
buie sa fie cei ce se zic fii muzelor, cari se inspira de Apolon
§i cauta rime pe sub coastele Olimpului.
In contra a§teptarii mele insd, viitorul meu superior, de-
parte de a ma incantà, la prima aparenta mi s'a parut mai
indigest decât versurile Henriadei. Posac, posomorit, gray,
serios, atâta mi se para de antipatic, incât imi venià sá las
la el pe tatal meu §i s'o rup de fuga. M'a intrebat ce carte
§tiu, unae am invdtat §i daca scriu bine. Rdspunsei cum ma
pricepui, apoi se puse de scrise pe o bucatica de hartie cevd,
§i aced hârtie, dând-o tatalui meu, Ii zise sä mä duca la ca.-
minarul Dumitrachi Cornea, care era cap de divisiune, sau
,sef de sectie, cum se ziced pe atuncea.
Acest personaj era cu totul de altd natura : vesel, suraza-
tor, glumet, dupa ce a Imbrati§at pe tatäl meu, pe mine m'a
särutat parinte0e §i mi-a spus cá numai sá fiu aplicativ §i
va face toate chipurile ca sá mä inairiteze, adaugând ca sun-
tern §i ceva rude, sau cimotii, çum se zice la Moldova. Deci
ma dete sub ordinile stolonacealnicilor (capi de biurou) sài
Matachi Lupu, §i G. Papafil, cari la rândul lor ma puserä
in comunicatiune cu alti copi*ti, cu cari trebuid sa conlucrez.
WA-ma capätuit §i intrat inteo vieafá cu totul noua, in
care a trebuit sa fac atâtea experiente i sä incerc atâtea de-
ceptiuni !

Nu §tiam de am leafa sau nu. La capätul lunii insa ma

pomenii chemat in cabinetul directorului, care ma puse sá
subscriu pe o listä, §i apoi imi dete in mânä 50, adeca cinci
zeci lei (vechi se intelege), zicându-mi ca aceasta este dela
excelenta sa domnul ministru. In adevar aced excelenta erà
atâta de nobild, incdt nu se injosià sA ia leafa pentru func-
tiunea ce cicupd. A servi ca ministru, dupa párerile de atun-
cia, pentru nobili erà o datorie, care nu se cuyenid sä fie
remunerata. Deaceea leafa de doua mii lei pe luna, ce aved.

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 341

ministrul, se distribuia la candidajii ce nu intrau in stat (ca

de al de mine), si la alji funcjionari din departament i chiar
de prim tribunale, cari se stiau ca sunt mai necesitosi.
Ce bogat m'am crezut cand am primit cei intai bani ca
leafa ! Ce mai chefuri am Mcut cu cei 50 de lei I Rana si
luxul de a lua inghejata mi 1-am permis, odatä pe saptarnand,
(de Cate 20 parale), si mi se Oreà ca fac un act de desfranare I
In curfind mi-am fäcut camaraderii placute, caci, nu stiu
cum se facea, mai toji cei cu cari Mceam cunostinja mà afec-
jionau. Rand si morocanosul de directorul meu, inteo zi ne-
merindu-se sa ne intalnim in scarä, cand iesiam dela cance-
larie, ma pomenii cä-mi spune sa mä urc in träsura sa, care
trasese la scara. Apoi ducându-mà acasa la el, mi-a spus
(ceeace foarte mult m'a uimit) cá am sd mananc la el.
Dupa ce ma prezenta la cocoana d-sale, aceasta mi-a vor-
bit cu atata bunätate si blandejä, Meat mi-a desclestat gura ;
si nu numai di am mancat bine (de trei ori poate cat ei aman-
doi), dar am si vorbit, se vede, ceva care i-a facut sa radä ;
iar, dupä masa, cand le-am särutat mana ca sa-mi i-au adio,
cocoana m'a invitati ca in toate Joile sà viu sä mananc la ei.
Cand am spus aceasta la cancelarie a doua zi, s'au minunat
toji, fiindcá nimeni, niciodata, nu vazuse pe boierul Pogor
razand sau surazând deci eu comisesem o adevaiatà mi-
nune, puindu-I in veselie.

IV.

STAFIA. Era randuiala, pe atuncia, la toate ministerele, ca

in toate zilele sa stea in permanenja cate unul din
scriitori doudzeci i patru ore in cancelarie, atat pentru pri-
vegherea cat i pentru primirea corespondenjelor, pe cari in
cazuri de urgenjä le ducea la directori. Acesti jurnalieri, cad
pe atuncea se numiau dejurna, erau inscrisi pe o lista, dupa
care toji, fiecare la randul säu, îi faceau datoria. Ca unul
ce fusei inscris i eu in acea list& peste vreo douazeci de
zile dupa intrarea mea in serviciu, am trebuit sa-mi fac ran-
dul ; sarcina inutilä, absurda i uricioasä,
cdreia trebuia sA
ma supun.
Dupa ce plecä toatd lumea dela cancelarie, trimisei pe un
odagiu (odäias) sa-mi aduca ceva de mancare : imbucai ceva,
nu mai jin minte ce, dar foarte prost, i apoi mä pusei sa
citesc Regulamentul Organic si codica ce se aflau pe
masa directorului. Dupa ce odagiii au maturat si au grijit toate

www.digibuc.ro
342 G. SION

camerele, m'am instalat in salonul cel mare, unde mi-am ales

o masA lung& care sd-mi serve de pat, si câtevà dosare pe
cari sa-mi fac cdpätAiul in lipsä de perind ; apoi, ca sd-mi
treacä timpul, mä pusei sá citesc cArtile putin distractive ce
le spusei mai sus.
Seara, dupä ce ascultai din balcon concertele privi-
ghetorilor din grädinile invecinate, cari päreau cd adorau
strälucirea lunii si frumusetea scânteietoare a stelelor, md
culcai pe masa ce-mi alesesem, având in fatd-mi sase
ferestre mari, pe cari venid lumina lunii ¡And in ochii mei.
Eram singur : nu aveam alt tovards, decât doarä câtevd du-
zini de greieri, ale cdrora concerte cadentate imi loviau auzul,
fäcându-md surd la räcditul soarecilor numerosi ce noptile
rodeau dosarele depe mese.
Asteptând ca sd vie Morfeu cu visele sale, sau, cum zice
poporul, Mo$ Iene pe la gene, mi s'a pärut a veded o stranie
ceremonie : in mijlocul salonului erd o masd cu lumândri de
cearä aprinse si cu o cruce, iar aldturi cu masa o cristelnitd,.
sau cAldare de botez, apoi vreo doi popi cu dascAlii lor ce
cântau, apoi un boier bdtrAn, imbrAcat cu haine foarte bo-
gate, cu ceacsiri rosii, cu mesi in picioare, cu fes in cap, cu
o fermened scurtd de mätase, purtând un copil fri brate si
stând in fata mesei, lângd care popii psalmodiau. Atunci mä
apropiai si eu ca sä vdd ce copil este ; iar tatäl meu (care
pared cd venise si el impreund cu o femeie see negresit erd
maned, sau doled), vdzAndu-mä cuprins de curiozitate, mä
trase si-mi spuse cd boierul cel bAtran este logobitul Toader
Bals, care mä boteazä pe mine. Uimit de vorbele tatei, mi
se atAta curiozitatea si mai tare, md apropiai când scoted
copilul din cristelnitä si in adevär mä recunoscui pe mine,
când eram in etate de sase luni, mititel, slab si pipernicit f
Aceastä fantasmagorie n'a intdrziat insa a dispdred ca un
nor de fum luat de vânturi. Curând apoi se fAced cd se
strecurarä, ca intr'o panorama plutitoare pe o gârld cu curs
repede, pe dinaintea mea, toate fazele copilAriei mele, dela
cdruciorul tras de câini, pand la furia amorului meu pentru
Anca, a cdreia aducere aminte imi räscolid sângele dela cre-
stetul capulului pand la tälpile picioarelor. 0 vedeam ad
rizând, ad plângAnti, ad fAcându-mi semn sä ifiu la ea, ad
sä fug de dânsa. 0 auziam cântând, când de jale, când de
veselie. MA repeziam s'o apuc in brate, ea fugid ; alergam
dupd dânsa cât-ce puteam, gonind-o pe dealuri si pe vAi, si
tocmai când se apropiau mâinile mele de ea, dispäred ca

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 343

naluca, i ma pomeniam inconjurat de to0 camarazii mei din

minister razand cu llohote de prostiile mele. Sin-10nd atuncia
ca inima mi se bätea ca o parparitä de mark gata a sbura
dela locul ei, o apucai cu dinfii ca s'o lina pe loc, i rea-
dunandu-mi puterile cazure in lancezire, ma silii sä adorm.
Dar pe cand somnul se juca de-a baba oarba .cu mine,
rotindu-se mereu imprejurul ochilor mei, Bra a-rni atinge ge-
nele, deodata auzii un fel de fasiilurä, cä pärea ca imità
taritura picioarelor unei babe Witrane pe niste scanduri us-
cate. MA uitai In lungul salonului i atuncia, cu mare spaimä,
väzui CA din colful opus venià, abià miscandu-se, o fiingt
in chip de orn, Inalta de trei ori cat mine si imbracata in
alb de sus [Ana jos ; i pe langa sgomotul ciudat al pasilor
ei, auziarn Inca. un sgomot ce sernana cu clapäitura falcilor
dinfilor unui animal puternic. De astä data nu mai era de
glumit: fArá dor i poate, aceasta trebuià sa fie stafia casei,
despre care odagiii ministerului spuneau cu certitudine cá sa
arata adeseori In carne si in oase. Eu inSä, care nu credeam
in asemenea absurditä-0, atuncia aducandu-mi aminte de vi-
tejia eroilor din mitologia greceascä si din povestile popu-
lare, ma decid sa sdrobesc capul matahalei ce venia asupra
mea. Deci depe masa pe care ma aflam culcat, intinsei In-
cetisor mana i apucai de speteaza un fotoliu solid si greu,
pe care lucra seful de secfiune, iar cand mi se !Aril ca di-
hania era numai la distanta de cinci pasi, ma sculai ca ful-
gerul i ridicand fotoliul deasupra capului men, il repezii
asupra ei cu toate puterile. Si repezitura mea a fost asa de
puternica i violenta, incat matahala mea a intrat in pArnant,
iar eu, stors de puteri si de palpitatiuni, cazui pe parchet
fail de simfire.
M'am desteptat, apoi, Inconjurat de odagii, cari, cu !ulna-
riarile aprinse, mA stropiau cu apa si mä spälau de sangele
ce-mi curgea pe nari, in urma loviturii violente ce primisem
prin propriile mele porniri.

V.

Ziva incepuse a se inganà. Cu capul Inca. turburat de

cosmarul ce avusesem, am deschis usa despre balcon, si am
iesit afara. Mi se risipirä imediat impresiunile de oroare, ce
capatasem peste noapte, inaintea spectacolului trial-et al naturii,
In momentele and lumina zilei desbraca luceferii de scân-
teile lor i pärea cä goneste cu flacära de foc intunerecul

www.digibuc.ro
344 G. SION

noptii. Cântäri placute, ce-mi päreau divine, se revarsau din

gu§ile micilor ciocârlii cari, cu fälfairt continue, se tinean
in aer §i se .urcau mereu in sus pentru (a ele, cele intâi, sa
intâmpine primele raze ale soarelui i sä le aduca in triumf
pe fata globului pamântesc, spre a räspandi lumina §i vieafa.
Dupä ce soarele mi-a arätat tolte razele sale, mai ascultai
ca jumätate orä concertele räpitoare ale privighetorilor din
crângurile grädinilor vecine ; apoi intrai in salonul in care
petrecusem noaptea atat de urit, §i punändu-ma la o masa,
fäcui conceptul unei petitiuni cam in cuprinsul urmätor :
«Excelenta! (Pe atuncia mini§trilor li se da acest titlu).
Fiindcd casa in care este a§ezat departamentul d-voastrd este
vizitatä de stafii, cari pe mine se vede ca ma urmäresc ca sä
ma necajeasca, §i fiindca mie nu-mi place societatea de ase-
menea dobitoace, vä rog porunciti sä ma scuteasca de sar-
cina djurnei ; sau de nu, sa primii demisiunea mea».
Dupa ce am decopiat aceasta petitiune cu cea mai mare
ingrijire §i cu cele Mai frumoase caractere chirilice in douä
§i trei etajuri, dupá cum se scrià pe atuncia, o pusei pe
masa directorului, care primià petitiunile in locul ministrului §i
care, pot zice, cA mai in permanenta îl inlocuia ; cäci mi-
nistrul titular mai cä nu da pe la departamentul sau ; hâr-
tiile curente se expediau subscrise de directorul, §i numai pe
cele mai importante.le trimetea prin cinevä ca sä le subscrie
ministrul.
Rana a nu veni ora cancelariei, ma pomenii cu tatal meu.
El venise dela tarä in ajun §i, negäsindu-ma acasa, plecase
sa-mi dea de urmä la departament. Ii spusei, cu lacrämile
in ochi, viziunile mele de peste noapte §i-i declarai ca, de nu
va mijloci el ca sä fiu scutit de dejured, apoi fac cauza
Tatal meu, care nu erà tocmai incredul la superstitiuni,
imi explicä cA visurile mele aveau ratiunea lor. Mai intâi
scena botezului era adevarata ; cáci acolo, in salonul acela,
räposatul Toader Bals mä botezase in anul 1822 ; jar apa-
ritiunea stafiei o credea iara§i adeväratä, ca pedeapsä a su-
fletului lui, pentru ca nu §i-a tinut promisiunea de a-mi face
parte de mo§tenire din imensa lui avere §i mie, finului sau,
ci a läsat-o toatä cui nu trebuià.
Cu ocaziunea aceea, tatal meu imi spuse ca batrânul Bal§,
când a venit cu domnia Mihai Sturza Vodä, care-i era nepot
de soil, in avântul sail patriotic, vazand cu fericire a§ezata
in tail domnia pamânteana, când a mers sa-1 felicite pentru

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 345

prima oard, i-a spus : «Prea inältate doamne si nepoate,

fiindcd Dumnezeu nu mi-a dat copii, si fiindcd el a voit ca
sä te inalte la o treaptd asit de slAvitä, iatd cä prin acest
testament te fac mostenitor pe averea mea, care stii cd co-
vârseste si pe a lui Rosnovanu, pentruca sd ai rnijloace sd
trdesti ca un Domn falnic si sd pop face bine patriei färd
a-ti pângäri numele cu catahrisuri (abuzuri), ca Doirmii ve-
netici de mai nainte». DupA trei patru ani insd, dragostea
bdtrAnului släbi, fiindcd ,cronica scandaloasá in toate zilele ii
aduceâ pe la auz fapte abuzive de notorietate publicA : se
ziceA cd märia sa fäceà ca sa-i vie peschesuri grase, ba de
vämi, ba dela ocne, ba dela hrisoave, ba chiar si dela func-
tiunile cele mai insemnate. Atuncia se 'ziceà cd batránul in
cAtevA rânduri s'ar fi dus sd-1 mustre si sä-i spue cd, de nu
va incetà cu asemenea fapte rusinoase, el isi va retrage do-
natiunea. Intr'o bunä dimineatd insd bAtrânul Bals dete ortul
popei, ¡And a nu apucA sd-si schimbe testamentul, läsând
nepotului säu nu numai multele lui mosii si casa (care atuncia
se inchiriA pentru minister), dar chiat barba lui cea lungä,
care, impreunä cu mustAtile si cu genele, cAzuse pAnd in
ziva inmormântärii. Lumea, ciudatä cum e totdeauna, soptià
si ziceA CA. boierul ar fi luat, pentru ca sd petreacd, arsenic
sau soriceasä ; dar pe atunci nici procurori nu erau, nici
medicii nu se ocupau cu constatAri de decesuri nenaturale
ca in zilele noastre. Astfel dupä inmormântare, o multime
de rude, cari se uitau cu jind la averea bdtranului Bals, si
o multime de fini (intre cari si eu), cdrora le promisese câte
ceva, au rämas cu buzele umflate.
VI.

Evenimentul meu a dat motiv de cercetäri sgomotoase.

Bdtrânul Pogor, dupd ce a citit petitiunea mea, mai intâi
se zice Ca ar fi ras asA de tare, incât i-au cdzut ochelarii ;
apoi chemând pe sefii de sectiuni le-a spus ca sd fad' o
anchetä in toatä regula, Deci arätarea mea corespunzAnd cu
semnele de loviri ce aveam pe nas si pe frunte, precum si
cit depozitiunile odagiilor, atât ale celor de sus, cât si ale
celor din etajul de jos, cari afirmau cd. si ei adesea se in-
tälnesc cu stafia späimântätoare a casei, s'a decis ca func-
tionarii sd faca dejurna numai pAnä la ora când se aprind
lumândrile, iar dupd aceea sA se clued acasd, ceeace mi-a
fAcut o popularitate nespusä intre colegii mei. Mai tArziu

www.digibuc.ro
346 G. SION

chiar s'a decis a se pArdsi casa din cauza stafiei, incAt pro-
prietarul ei, Vodd Sturza, vdzAnd cA n'o mai poate inchiria,
a transformat-o in teatru, in care patruzeci de ani §i mai
bine niVe altfel de stafii, sub nume de arti0i,'au jucat farse
comedii, pAnd ce in anul 1888 deodatd s'a consumat de
un incendiu, ce se crede a se fi pus tot de stafia cea veche
a lui Bal§.
De prisos a spune cA naratiunile niele despre stafia aceasta
au inveselit multd lume, fiindcA mai toti §efii mei mA invitau
anume la mesele lor pentru ca sd Ind asculte i cocoanele.
Cu aceastd ocaziune am fAcut multe cuno§tinte plAcute, cari
au contribuit la succesele ce le-am avut mai tärziu in societate.

VII.

OCUPATIUNILE AUTORULUI. Mai repede deck m'a§ fi a--

teptat, m'arn vAzut intr'o bund
dimineata numit In stat, adicd scriitor regular. Dintre vreo
zece practicanti mult mai Vechi, am fost preferit, in conside-
ratiune cA scriam mai curat §i mai iute deck toti ; am simtit
insd cd la aceasta a contribuit (fArd a mi se spune, negre§it)
protectiunea delicatA a nobilei consoarte a directorului
meu, la care mâncam de datorie in toatA sAptAmAna §i care
pAred cA md afectiond.
Aceastd cdpAtuire insd, de0 imi ardtà pAnd la oarecare grad
perspectiva inaintkilor, nu-mi multumià incd sufletul. Sim-
tiam cA mA roade necontenit un ghimpe la inimA, care mA
neliniOiA. MA simtiam inferior in lumen aceasta din punctul
de vedere intelectual ; i md frAmAntam cu mintea cum sd
fac ca sA ies din starda de ignorantd in care mA vedeam.
imi blestemam soarta cA nu aveam mijloace de traiu indestule,
pentru ca sA intru iar4i in §coale, sd pot sA mA luminez
mai bine §i sA md fac mai folositor in lumea aceasta. Uprul
meu bagaj de cunoVinte, ce cdpAtasem in cele doud clase
din SfAntul Sava, se evaporase in timpul celor doi trei ani
cdt stAtusem la lard nu-mi rdmAsese deck versurile svd-
pdiate ce filcusem .pentru Luxita. De mult timp incetasem
chiar de a face versuri. Sorbisem cu atdta pond armonioa-
sele cAntece ale Ancdi, hick, cupa plAcerilor avAnd-o tot-
deauna plind inaintea mea, nu mai simtiam nevoie a-mi
incordA lira, spre a cAutd §i a OM armonii mai dulci, fiindcA
ea ins4i era o armonie suavd i fermeckoare pentru orice
suflet poetic. Vechile mele incercdri poetice le gäsiau ad-

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 347

mirabile nätaräii de colegii mei, cand le citiam din ele ; dar

laudele lor nu ma imbatau, caci eu aveam convinctiunea ca
nu erau decal copilarii rizibile §i fall de nici o valoare.
Astädatä doriam sA fac cevà mai bun, mai cu vlaga, mai
solid, §i la aceasta eram convins ca. n'a§ putea ajunge. cleat
dacà mi a§ freca cinci-§ase ani coatele pe bäncile §coalelor
de atuncia.
Preocupat mereu de dorul acesta, mai intai de toate aveam
recurs la lectura : citiam cu nesatiu orice carte imi caclea
sub mat* orice jurnal, oHce publicatiune. Afara de aceasta,
am inceput a ma roti pe Fang& oamenii ce auziam ca sunt
invatati. In casa unui unchiu al meu, spatarul Antohi Sion,
cunoscui cativa profesori: fall a fi elevul lor, ma duceam
de ascultam cursurile ce le fäceau la Academia Mihaileana.
Astfel, cu incetul, legand cuno§tinte §i chiar intimitäti atat
cu profesorii, cat §i cu studentii cei mai mari, mA pusei in
curentul mi§carii culturale §i intelectuale.
Simtind necesitatea de a cunoa§te macar o limba strainä
moderna, fiindca limba greceasca acum incepuse a ie§i din
uz §i nu o vorbia decat Grecii putini cati mai erau in Ora, ma
pusei sa invät limba franceza. Stiind a citi putin, din cat
apucasem dela dascAlul Ciasnoc, cazui pe o carte cu dialo-
guri, lucrata de T. Codrescu, apoi pe o gramatica. §i un
dictionar (imprumutate dela un amic) §i incet, incet; mereu
facand exercitii cu lectura §i cu memorizarea, ajunsei a pa-
trunde in secretele acestei limbi, care din zi in zi se facea
mai de mocIA in societate. Apoi vAzandu-ma in stare de a
putea §i traduce fall gre§eli orice citiam (dupa cum ma in-
credintau unii amici cu cuno§tinte capatate irt §coale), mi se
parit cA am gäsit mijlocul de a ajunge la tinta ce o doriam,
de a ma lumina singur §i de a cäpäta, intre cei patru
pereti ai camerei mele, cuno§tintele ce lea§ fi putut c6pAta
in §coala.
Urmarind cu predilectiune ideia §i dorul de a ma pune
in comunicatiune cu oamenii invatati §i cu acei ce se distirgeau
prin spirit sau talente, legai intimitati cu mai multi din elevii
dela Academie. Nicolae Ionescu, feciorul lui Popa Ion din
Roman, care pana a nu avea barba, ma facea a vedea in
el, ceeace in adevar am apucat cu patruzeci de ani mai(
tarziu, un parlamentar din cei mai limbuti ce a putut sA
produca pamantul fertil al Romanului.
Acesta inteadevär avea un talent extraordinar de im-
provizatiune, era in stare ca pentru orice subiect, cu fond

www.digibuc.ro
348 G. SION

sau färd fond, comandat chiar, sd vorbeascd rate o orä sau

doud §i, cu discursuri ciceroniane bine zise §i elegant 'ex-
prese, sä uimeascd pe oricare ascultätor sau gurd cascA, Mil
a spune insd in realitate nimic care sA convingä sau sd in-
strueasch.
Cu toatd inutilitatea §i inoportunitatea unui asemeneà talent,
pe atuncia, când nici tribund, nici barou, nu exista, multi
tineri se exercitau in frumoasa artd de a vorbi, fiinddi toti
nutriam speranta unei ere de vieatd parlamentard §i consti-
tutionald, fiindcA toti ne credeam chemati a lucra la rege-
nerarea patriei. Experienta MO. mai tdrziu ne-a dat trista
deceptiune de a ne -convinge cd elocuenta parlamentard nu
patriei, ci ambitio§ilor a servit ca parghie 'spre inältare. Eu
unul, oricAt adrniram pe amicul meu lonescu, aveam incd.
de atuncia asemenea convinctiuni pesimiste, §i deaceea nici
un pret nu puneam pe aceastA frumoasd artä, §i nici nu-mi
bäteam capul sd. fac exercitii de declamatiune sau de retoricA.
Er& poate §i ceva inerent naturii mele. Arta, care, chiar
inainte de a o cunoa§te bine, o simtiam in sufletul meu, era
poezia ; aceasta voiam ao cultivA, In aceasta cäutam a mä in-
strui, §i pentru aceasta cAutam a gdsi modèle, pe urma cdrora
sä pot merge. Printre studentii dela Academie ascultam din
cand in când eke o palidd productiune de versuri, dar nu
era ceva care sd md mite. Un vAr al amicului meu lonescu,
numit loan Poni, mä mutumià ceva mai bine, pare& CA atinge
mai bine coardele simlitoare, dar el avea o predilectiune .
particulard pentru teatru, §i de aceea face& mai adesea tirade
ungi dramatice, pe cari le declama foarte frumos. Acesta,
in adevär, duriä ce a ie§it din §coalá, s'a devotat artei dra-
matice i a jucat cu destul succes in drame §i tragedii panA
la capAtul vietii sale 1. Mai era un tartar, care se da de
poet dar care fiind mai in vat-stá deck mine §i profesor, pe
langd aceste §i cam prea incântat de persoana sa, evitam
de al apropia. Acesta era. Dimitrie Gusti, cel dintaiu care-§i
fäcuse nume de poet liric. Lirismul lui consist& in aceea cd
fAce& strofe multe, versuri lungi, bine cadentate, bine rimate
dar foarte palide, fArd sentiment, fall idei, fail gust §i inteo
limbd foarte incalcitd. Acesta fusese cel intâiu §i unicul elev
al referendarului coalelor, mult trâmbitatului pärinte al li-
teraturfi, George Asaki.

1 A murit, de nu mA 1110, pe la anul 1852 (Gli. S.).

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 340

VIII.

Singurul organ cuasi-literar pe atuncia in Moldova era

Albina Româneasca, fundata de G. Asaki. Eram in cu-
rentul acestei publicatiuni, pe care o citiam la unchiul
meu Antohi Sion. Acest unchiu, vazand aptitudinele mele
pentru literatura, dupá unele strofe de versuri, ce din cand
in când ii recitam, inteo Dumineca ma 10. In träsurd i ma
duse de ma prezenta la acest veteran al literaturii.
Nedeprins inca mai bine cu lumea, mi se pared cam
ciudata vizita aceasta, stiind mai ales cá ma duc la un om
ce mi se zicea ca e foarte invatat si care juca un rol asà.
de mare, fiind referendar, Win se mi se pärea ca echivala
cu acela de voda al scoalelor. and citii pe frontispiciul
casei sale cu litere marl oPacea si al meu rapaus», mi se
Ora lucrul asa de sublim, 'Meat nu mä mai indoiam ca am
sa ma infälisez inaintea unui orn indumnezeit. Un singur
lucru insd ma intriga la inscriptiunea aceasta, si ma tot in-
trebam, de ce nu va fi facut fraza mai naturala ? dece
nu va fi scris «Pacea si repaosul meu?»
Fusei primit cu multa bunavointa si supus la un adevarat
interogator. DupA ce-i spusei pe scurt fazele copiläriei mele,
zise: «Pácat a ai pdrAsit asa de curänd scoala! l\tu-ti fa-
mâne decät sa te instruesti singur, prin lecturd si prin
contact cu invatalii. Vino mai des pe la mine.., de searä, la
7 8 ore 1»
Vizita aceasta o facusem cam de dimineata. Asaki, care
era imbracat inteun halat si cu o scufie de catifea pe cap,
ne primise in camera sa de lucru. Aceasta camera era destul
de mare, pe de läturi era mai multe dulapuri cu carfi, iar
in mijloc o masa mare pe care erau recuizite de scris, mai
multe carp mari deschise, instrumente ingineresti, tablouri
litografice, pietre litografice, forme tipografice si altele, cari
toate pareau a-mi spune ea' Asaki e si mai invatat deal au-
zisem.
Dupa o Jcurta convorbire cu unchiul meu, la care nu
prea faceam atentie, fiindca ma uitam cu gura cascata la
tablourile depe pereti, ne luaram ziva bund dela marele
om, care, la retragere, imi repetd invitatiunea pe deseara.
Mai toata ziva am stat la cumpene, M. ma. duc, sau nu ?
Hezitatiunea mea era motivata pe cuvantul ea nu §tiarn ce
voiu face eu acolo, apoi ma temeam ca. voiu da peste lume
prea numeroasa si necunoscutd, lucru ce nu-mi prea placed,

www.digibuc.ro
350 G. SION

fiindcd aveam o predilectiune pentru vie* izolatd. Dar pe

dupd prat-1z, venind pe la mine vreo doi academi§ti §i
spuindu-mi cd §i ei sunt invitati acolo, tnä, luai cu dan§ii.
Furam primiti in grädind. Gäsiräm cativä profesori tineri,
intre cari era §i Gusti, §i mai multi elevi de cei mai mari.
Asaki recomanda pe noi veniti la respectabila sa consoartd,
care apoi la randul ei ii recomandd fiicei sale, o fruntoasd
fatd de vreo douäzeci de ani, care mi s'a pdrut a§à de
frumoasä, in cat m'a lovit un fel de ameteald, §i poate
a§ fi cäzut din picioare, dacd nu aflam arbori de cari sd mg.
reazäm.

SERATA LITERARA LA ASAKI. A fost o adevdratd seratA

literard. Intr'un pavilion ce
erà in gradind, se chill' §i se declamarä versuri, se fäctl §i
muzicä. Gusti recitd vreo doud poezii inedite, care-i atraserd
multe aplause, dar cari mie nu mi-au placut, poate cA erau
prea sublime pentru inteligenta §i priceperea mea. Poni de- .
clamd catevà pasajuri din Saul, care apäruse de curand in
Curierul de Ambe Sexe, tradus de C. Aristia. Doamna de
casa, cocoana Elena Asaki, cantà in piano_ a§a de frumos,
incat, dacä nu ar fi fäcut-o Dumnezeu a§a de urità, ne-
gre§it cd m'a§ fi inamorat §i de ea, Domni§oara Hermiona,
fiica lui Asaki, canta in harpd, atat singurä, cat §i acorn-
paniatä de clavirul maicii sale. Ca unul ce pentru prima
oard auziam acest instrument, care !And atuncia il vAzusem
timai in mitologie, pus in mainile lui Orfeu, §i in psaltire,
pus in mana irrydratului David, am rdmas extaziat §i atat
de pätruns, hick poate a§ fi improvizat o odd in onoarea
incantätoarei cantdrete. M'am oprit insd dela poetica mea
pornire, vdzand cä imprejurul divei se invartia cu oarecare
aer de autoritate un tanär blond, frumos, inalt §i bine fdcut,
care canta din gurä cu voce de bariton bucdti din Norma
§1 alte opere, de cari nici auzisem pand atuncia. Cercetand,
am aflat cA acela era beizadea Alecu Moruzi dela Pechea,
care ih curand apoi o luä in cdsätorie
Dupa o scurtA conjugalitate §i dupà o lunga vAcluvie, aceastA dis-
tinsA persoanä, g'a cAsiltorit de a doua oarä cu marele publicist
filozof francez Edgard Quinet. La 1 b6 am petrecut o searA de iarnA la
gura sobei, in Elvetia. la Chateau Chillon, cu acest ilustru bArbat, care
traià proscris din patria sa, iar venerabila sa consoartä, care impletià la
ciorapi si faced la ceaiuri, fara a luà parte la convorbirile noastre, pärea
foarte necAjitä pe vArtejul anilor, care-i albise pärul ca §i mie I (Gii. S.).

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 351

Cu aced ocaziune Mcui cunostifttä cu fiul cel mic al lui Assaki,

Alecu, cäci cel mare, care se numid Dimitrie, se and in Rusia,
unde ii pläcuse sä intre in armatà, pentru ca sd omoare Cir-
cazieni. Alecu, cu care apoi m'am pus in strânsd intimitate, se
ocupd putin cu ingineria, dar mai mult cu desemnul §i cu pic-
tura, pentru cari arätà predilectiune, desi, cu toatä bunavointa,
n'a parvenit sá ajungd nici pe Apeles, nici pe Rubens. Pe
urma lui insd a rämas doctorul Assaki, celebritate medicaid,
care si-a Mcut nume mai intâi in Paris si apoi in Bucuresti,
uncle activalmente se bucurä de o bunä reputatiune.

IX.

DESPRE ASACHI. Fiinded am venit cu suvenirile la o per-

soanä, cdreia acuma i se tidied un monu-
ment, cred cd. este bine sä spun si eu câtevA cuvinte, cu atât
mai ales cd dupa moartea lui s'au spus çle multi multe lu-
cruri exagerate.
S'a zis, de exemplu, cd. Asaki ar fi fost de origine Armean,
pentrucd aved un accent care semänd cu al Armenilor.
Aceastä asertiune insá se combate prin aceea eA tatäl sdu
a fost preot ortodox si chiar protopop : am vdzut cu ochii
mei (intr'un dosar din arhivele dela Kisindu) un raport al
consistoriului mitropoliei din Iasi, in care figureazd protoie-
reul Lazar Assakevici ; i apoi se stie cá acela era tatal
veteranului nostru literat. Se mai §tie cd Lazdr mai pe urmä,
rämAind vdcluv si cälugärindu-se, a luat numele de Leon.
Se mai stie cd numele de Assaki s'a format prin prescurtare
din Assakevici, probabil dupä gustul de italienizare ce aved
fiul lui Lazar, ca unul care isi completase studiile ia Roma.
Dacd cumvd Assakevici va fi având vreun omonim intre
Armeni, aceasta nu e un indice spre a puted confirmA ar-
menia lui Assaki. Mi s'a intâmplat a intaini Israeliti, Armeni,
Italieni si Francezi, purtând ribmele de Sion, Mil a se rudi
nicidecum cu familia mea, neaosä româneascä.
Asertiurlea ca Assaki sä se fi näscut la Herta este iardsi
o fabuld. Dad. in adevár popa Lazar Va fi fost din Herta,
nici mijloace ar fi avut ca sä-si trimitä copilul pentru invd-
täturd in straindtate, si ark de departe, nici ar fi ales Cra-
covia pentrú aceasta ; mai curând 1-ar fi trimis la Iai ca sa
invete la seminar, deck in scoale papistdsesti. E mai pro-
babil dar cä Asakevici, ca Ruteanu, aved relatiuni sau poate
18o8.

www.digibuc.ro
352 G. SION

chiar rude la Cracovia, intro Rutenii sau Romftnii sporadici

depe acolo.
Dar urrnärirea cercetärilor asupra cazului de fata ar aved
importanta reald numai atuncia cand ar fi vorba despre un
geniu sau talent extraordinar. Asaki, In realitate, nu aveä.
(Dumnezeu sä-1 ierte !) asemenea calitati ; §i acele puline lu-
crári, cari i se atribuie, sunt exagerate. Ca inginer, arhitect
sau profesor a fost mediocru : scrierile lui despre cosmografie
sau matematicd nu i-au fácut nici un renume. Ca publicist,
a avut singurul merit cd el, cel dintâiu, a scos la 1829 prima
gazetd intitulatd Alb ina Ronzeineasca. Ca om de litere, de§i
s'a incumentat a scrie in toate genurile, n'a excelat insd in
nici unul : poeziile sale, precum odele ce fAceà imparatului
rusesc §i armatelor sale invingätoare, fabulele, sonetele,
baladele istorice, liricele nu prezintau nici o strofd ca model
de limbä sau de gust literar ; piesele de teatru, nuvelele sau
odce alte produced in prozd, mai toate searbäde §i indigeste,
nici nu ne-au desfdtat, nici nu ne-au luminat. Postentatea
nu va puted cità din voluniirwasele sale publicatiuni nici cloud
rânduri scrise cu stil românesc, cu frazä mdcar corectd, cu
limbá bund, cu spirit sau cu vreo Inaltä cugetare.
Dar precum in tara círbilor cel cu Ufl ochiu ajunge impdrat,
a§à §i Asaki, profitând de starea de inapoiere in care se
aflà societatea Moldovei §i a tomânimii depe atuncia, a
§tiut sà speculeze cuno§tintele sale enciclopedice, ode& de
superficiale erau. Prin odele sale slugarnice, s'a insinuat pe
langa Kiselef §i a fost intrebuintat la redactiupea Regula-
mentului Organic, sau mai bine zis la traducerea conceptului
scris in frantuze§te de reprezentantul Tarului. Apoi, tot prin
protectiunea ruseascd, sub domnia lui Vocld Sturza, s'a per-
petuat ca referendar al §coalelor, nu cu misiunea de a
accelerà desvoltarea instructiunii §i a progresului culturii, ci
cu aceea de a o tined in stagnatiune. Sub aceea§ proted-
tiune, Asaki a cumulat adeseori §i functiunea de cap al ceu-
surii, pentru ca nu cumvà spiritele libere sa manifeste idei
§i tendinte de nationalitate sau libertate, consider* ca sub-
versive §i periculoase pentru siguranta publica, dupd politica
dela Petersburg.
Dar §i absurditatea face minunile sale. Astfel ea a creat
o seamd de adoratori ai mediocritätii, cari nu s'au multumit
de a fundà o revistä §i o societate cu numele de «Asaki»,
dar a intreprins de a-i ridica chiar un monument! 0 de§er-
tdciune a de§artäriunilor! Dar oare cum vom mai ortorà me-

www.digibuc.ro
 PIN T1NERETE 353

metia lui Beldiman, a lui Conaki, a lui Negruti, a lui Kogäl-

niceanu, a lui Alecsandri (vorbind numai despre Ie§eni), cari
au läsat atâtea márgaritare, cari deapururea vor strAlud in
literatura româneascd ? Cum vom mai onora pe un Grigore
Vodd Ghica, care a rupt lanturile sclaviei §i ale censurii, §i
cu fada libertätii de tipar a deschis calea unirii, a regalitAtii
a vietii nationale de care ne bucurAm ?

X.

AUTORUL FACE CUNO$TINTA Mo§tenisem dela maicA-mea

CU KOGALNICEANU. vreo zece carti grece§ti, pe cari
le pAstram cu religiozitate ca
dulci suvenire des.pre memoria ei.
Ele in adevär adeseori imi aduceau aminte cum, pe când
eram mic, imi face& câte o lecturá plAcutà, i cum, dupä ce
mà fAcusem mai mare, md punea sa-i citesc cu voce tare.
Intre aceste era o bropricd ce cuprindea o tragedie in
versuri, intitulatA Ahilevs §i compusä de Atanasie Christopulo
in limba dorico-eolicA, limbà care o preconizau unii din
scriitorii greci moderni dupA preceptele celebrului Corai. and
mA simtii in stare a face versuri, imi veni ideia sA tradue
acest opuscul, in memoria maicii mele, care afectiona pe
acest autor, pe care-I cunoscuse la Constantinopole §i despre
care vorbià cu entuziasm.
CAtiva amici, cärora le-am arAtat lucrarea aceasta, mA in-
demnarA sA o tipäresc. Ideia de a mä produce in lume ca
autor, i mai ales ca poet, se intelege cá-mi surâse ; deaceea
mä i incercai s'o pun in lucrare. MAclusei mai intai la ti-
pografia Foaiei Satesti, ca sA mä informez de costul tradu-
cerii. Directorul tipografiei, Berman, irti dete o notA care md
cam puse pe gAnduri se cerea o surnA de bani, de care
n'as fi putut dispune. Imi venia sA. renunt la pofta de a mA
vedea. tipärit §i mA gAtiam sä plec. Atunci bâtrAnul Berman
mO indemnä sä mä duc la d-1 Kogälniceanu, proprietarul ti-
pografiei, incredinfandu-mä cA el poate mA va ajutà la aceasta,
chiar dacA nu dispun de bani.
Pe Kogälniceanu il cuno§team din nume. Dupd. ce i§i ter-
minase studiile in Germania, venise in tarA cu mintea incAr-
catA de cuno§tirp i cu sufletul inflAcArat de a impinge patria
sa pe calea rena§terii §i fAga§ul progreselor, in cari pd§iau
popoarele occidentale. El 1§i fAcuse o tipografie, cu plan ca
C. Sion, Suvenire conte»iporane. 23

www.digibuc.ro
354 G. SION

prin aceasta sA tipareascä cärti cari sä lumineze tinerimea

care incepuse a se riclicA, si mai ales cärti de acelea cari sä
exalteze sentimentele si mândria nationala. El infiintase Foaia
sateasal intreprinsese publicarea revistei Dacia Literani,
.care dupa o scurtä vie* -(de un an) censura a suprimat-o
si atuncia incepuse a publica Letopisitele, sau Cronicele vechi
ale Moldovei, cari se pästrau in manuscripte.
Profitai de consiliul bätrânului Berman si bätui cu sfialä
la usa acestui voinic taur al inteligentei, care se ardtä pe ori-
zonul Moldovei, gata a luà in coarne si a rAsturnà stavilele
cari se opuneau luminii si progresului. MA primi cu multä afa-
bilitate, imi lud manuscriptul, citi pe sArite mai multe pagine,
fAcând gesturi de multumire ; apoi oprindu-se, mai intâi imi
spuse ca, dupa constructiunea versurilor, constatA cu placere
cA limba in care scriu este curat romäneascä si nu pare a fi
de scoala referendarului scoalelor. Dupä aceasta mA intrebä
dacä am si compozitiuni originale. Ii rAspunsei ca, desi am
comis si pdcate originale, nu éutezam insá a le publicA,
nefiind sigur de valoafea lor literarä. Apoi luând douä car-
ticele depe stelagiul ce aveA in camera sa, mi le de dete
zicându-mi : AIatA, dragul meu, doi autori, pe cari ti-i re-
comand sii-i ai de model, atAt pentru limbä cAt si pentru
conceptiune».
Cartile -ce-mi oferià KogAlniceanu erau de curând iesite de
sub teascurile tipografiei sale si editionate de el. Erau :
Poeziile lui Grigorie Alexandrescu din Bucuresti si ale lui
Alexandru .11risoverghi din lasi.

Xl.

IIPISOVERGHI. Voill intrerupe, pentru cAteva momente,

naratiunea primei mele intrevederi cu Ko-
gälniceanu, spre a spune cevA relativ la unul din cei doi
autori, la Hrisoverghi, fiindcd despre cel dintAiu voiu vorbi
mai tärziu.
Desi contimporan, nu cunoscusem personal pe acest tânär :
il väsusem insä de cAtevA ori pe stradä, ca unul care trägeä
atentiunea prill frumusetea si eleganta sa, prin uniforma sa
de adjutant domnesc, care il arätà si mai frumos; si apoi
prin numele ce-si fäcuse cu niste versuri ce adresase ruinelor
Cetätii Neamtului versuri cari, nepermise de censura a se

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 355

tipdri, circulau in societate copiate de mánä si se recitau de

rost panä si de copii. El murise cu câteva luni mai inainte,
in imprejurarea unei aventuri amoroase, care a avut un
desnodämant tragic.
Acest june, pe care multi il numiau Adonis, cdzuse in
cursele uneia din cele mai frumoase femei ce strälucia pe
atuncia in Iasi. Acuma cred ea pot sd o si numesc, fiindcd.
§i ea, si nobilul salt sot de atuncia, nu mai trdesc, Dumnezeu
sa-i ierte !
Fatd a unui boier mare si bogat, persoana despre care
voiu sa vorbesc era o ninth foarte poetical, nu numai pentrucd
natura o näscuse plind de poezie, dar si pentru cuvântul cd
chiE r in pruncie fusese legAnatd de muze. Tatäl sdu, con-
tempuran cu Beldiman si Conaki, era unul din pleiada pu-
tinilor oameni de gust, cari in mornente de distractiune se
ocupau cu cultura literelor si cu frumoasa arid a poeziei. In
adevdr, vornicul Dimachi (cAci asa se nurnia tatäl cocoanei
Catincdi), scrisese mult, si posteritatea ar fi putut avea dupa
urma talentului sdu un gros volum de poezii, daca el nu
le ar fi distrus cdtre capdtul vietii sale, provocat -de cine
stie ce necazuri sufletesti.
Notd.Vornicul Nicolae Dimachi a läsat lumea celor vii In anul
1837, and ajunsese la etatea de 59 ani. Pela 1b70 cocoana Catinca,
clupá staruintele mele de a-mi da ceva note despre tatäl el, pe lânga
acest detaliu, mi a dictat urmatoarele cloud poezii pe cari le-a pastrat
in memoria sa, care in adevar era prodigioasä. Cred a face pläcere
lectorilor reproducandu-le aicia, fiind Ora astazi inedite :

ODA CATRE DUMNEZEU

0, prea Intelepte §i nemärginite !

Cela ce 'nvii firea, lumea 'mpodobe§ti I
Fata neväzutä in trei fete sfinte,
Ce din nefiinta veacuri izvodeVi !
Duhul 0 mi§carea dela tine vine
Tu 'nceput nu ai ; te 'ncepi dela sine.
Nici cä te pricepe mintea omeneascä.
Te-afli in tot locul, pline0i lucrul tau ;
Si ai privighere nimic sa lipseasca ;
Totul te slave0e ; tu egi Dumnezeu I
Macar sa se poatä vreun orn prin ispite
Sa masoare marea, sa-i gaseasca fundul,
Se numere colbul, stele 0 planete ;
Dar a ta masura n'o ajunge gandul.

www.digibuc.ro
356 G. SION

Cäci dqeartä este mintea omeneascä,

Ceva luminatä din raza cereascd.
In a ta rnärire pärerile sale
Se pierd ca un abur ; nimic nu le 'nchiagd ;
Nici sä afle 'Spate hotarele tale,
Oriat se silege omul sa 'nteleagd.
Cu un cuvAnt numai, ai fäcut tdria :
In a tale faced slava ta se vede :
A totului lumina tu e0i in vecie ;
Raza 'ntelepciunii din tine purcede !
Pe sine cu sine te 'nfiinta0, sfinte I
Insuti dela tine e0i, prea fericite I
Tu ai fdcut crugul, a timpului värste ;
SA invie firea, floarea primäverii
Sd prefacä zile a iernelor triste ;
Vara sd vesteascä toamna 'mbel§ugdrii.
Mâna ta cu lanturi pe fiinti le leagä ;
l-ai chibzuit cursul ; le mi0i cu mdsurä ;
Intre ele toate dela sine 'ncheaga
Cu intelepciune a lor legaturä.
Precum scantei multe näbumte focul,
Se revarsä stele pe cer in tot locul.
Si cum la ger iarna in ziva seninä
Fulgi de promoroacä scapdrand la soare,
Lucesc, scánteiazä in a lui lumind,
ka iti sclipesc tie stele sub picioare !
Luceferii veseli räsar ca s'alerge
In sine sä verse clipiri luminoase.
Implinindu-ti voia 0 sânta ta lege
Si slobozind lumii raze priincioase ;
Dar de-ar fi de focuri aceste candile,
De-ar fi de brilianturi cerurile pline,
De s'ar ivi Inca mai stralucitoare
Alte fiinti noi peste-aceste toate,
Sau lumi 0 cometuri de foc arzdtoare,
Toate-s catre tine ca zi cAtre noapte.
Deci dar cAtre tine din orice tdrie...
Ca un strop in mare ce din nouri vine
Ce rämâne lumii cunoscute mie,
Mai ales eu, omul, Doamne, cdtre tine ?
Si daca 'n tot crugul cerurilor 'nalte,
Ar fi lumi multime, mii nenumärate,
Si insutit incä sä se mai sporeascä
Ar fi ele toate o punturd mica
Cutezdnd cu tine sd se potriveascä,
Apoi eu nu-s alta deat _o nimicd I
Sunt nimica, insä in mine luce0e
A ta bunatate färd de mäsurii. :
Fata ta in mine se inchipue0e,
Ca raza din soare intr o picAturd.
$i de sunt nimicd, dar te simt in mine,.
Te cunosc, md judec, cugetez la tine :
Mä inalt cu mintea mai presus de lume ;

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 357

Sufletul meu 5tie ca-ä1 tau duh el este,

Si ca-mi e5ti tu mie ziditor anume
Si eu slavei tale martor intr'aceste.
Ca prin moarte iara5i sa mä chemi la tine,
SA gust in vede de cerescul bine.
Slaba mea flint& n'ai lásat sa piará
De vicleanul 5arpe de mult oträvita
Prin gustare dulce cu otrava-amara.
Luand pe-al tau umar oaia rätacita,
Nu ajunge gandul, nu rostege gura,
CAM ti se cade laud& 5i slavA,
A ta bunatate a trecut mäsura :
Nici mai poate omul, o zidire slaba,
Dupa vrednicie sa te proslaveasca,
Deck umilite lacrimi sa-ti jertfeasca
Si c'un glas sa strige : Eu, Doamne, 's zidire
Nemultumitoare, scump rescumpärata :
Ratacirea iarta-mi si-mi da fericire,
Raiul desfatärii cea dintaia5i data.

CORAB1A PE VALURI

Pe-ale marii lucii valuri cu carma mintii blot

Catand sa zaresc limanuri din primejdii sa ma scot :
Alerg cu panzele 'ntinse pe luciul cel de foc
Pe marea acea aprinsä a vicleanului noroc,
lnainte intunerec, inapoi vantul vartej.
Cu totul in spre pierzare furtuna-mi cata prilej.
0 cerule I In ce bine l cum ochii mi s'au deschis l
Sau cine traià ca mine, oare nu ma aflu '1; vis ?
A5 face o hotarire sä ma intorc inapoi,
Dar vantul cu 'mpotrivire ma cla iar peste nevoi ;
5i-a5A cu pänzele inikise stihiilor ma jertfesc
In stanca aceea inalta ajung 5i ma prapadesc.
Nid me5te§ugul m'ajuta, 5i busola a slabit,
AceA politica multa vie* mi-a otravit.

Poetica fat& ctr mintea infläcdratd pentru poezie, neavand

ocaziune sa intâlneascd in calea ei vreun poet, cdruia O. se
dea in sacrificiu, a intâlnit pe un fiu al poetului Beldiman
(lordachi) §i, in iluziune cA-1 va putea poetiza, 1-a luat de
bärbat. Sperantele ei insd furd vane : coconul Iordachi, oricat
de nobil suflet aveà, oricât de bun patriot §i cetdfean era,
numai gust de poezie nu aved ; din contra era foarte serios

www.digibuc.ro
358 G. SION

prozaic, ceeace nu se potrivià cu temperamentul focoasei

sale consoarte. Deaceea intalnindu-se cu Hrisoverghi, tânär,
frumos, spiritual, poetic, pe CLIgá altele dotat cu epolete
eguilete de ofiter, ceeace Il fäcea si mai irezistibil, deaceea,
zic, n'a asteptat sä-1 auda pe acesta zicandu-i ca. are parul
frumos, i indata s'a dus in camera sa de tualetä i täind
o suvitä i-o oferi cu o gratiozitate sentimentalä. Hrisoverghi
a doua zi gási ocaziune de a-i trimite o poezie asupra su-
vitei sale de par, iar cocoana Catinca, atinsa la coarda sim-
fibilä, profitand de prima ocaziune de intalnire intre patru
ochi, ii permise a sáruta intreg pärul ei cel frumos, pe care
el 11 cantase cu at:Ma foc, precum i intreg corpul ei cel vo-
luptos. Relatiunile adulterine insä, oricat de misterios fuseserä
organizate, n'au putut dura mult. Sotul inselat, prevenit de
bunä seama de cineva dintre servitori, inteo zi pleca la tara,
spuind ca se duce pe rnai multe zile, iar in seara aceleiasi zile se
intoarse i, dupä ce se asigurä despre toate ieirile, batù la usa
camerei de culcare. Tanärul Hrisoverghi se imbraca cat mai
repede putù, deschise fereastra despre gradinä i spunand co-
coanei cä poate sä deschidä usa ; dupä aceea se aruncä in
spatiu. Coconul lordachi inträ, i dupa ce nu väzù pe aman-
tul care stia bine ca. fusese acolo (fiindcä chiar intarzierea
deschiderii uii il incredintase despre aceasta), dupa ce-I
calla prin toate colturile i dulapurile, deschise fereastra
atuncia väzit jos sub paretele casei un cadavru care abia
se miscà. Se intoarse cätre infidela sa consoartá i ii zise :
eL-ai mancat fript pe bietul baiat päcätoaso, din ochii
mei». Apoi impingand-o, aproape desbräcata cum era, o scoase
afara, o puse in trasurä i o trimise la parintii sAi.
Dupa aceasta, ridicand pe hietul Hrisoverghi, mai mort,
pe prostiri (cearsafuri), il duse in camera de culcare, de unde
särise, ingriji cu cea mai crestineasca solicitudine. Nu fu
insa posibil sa-1 scape, cu toate ajutoarele ce i s'au dat, caci
i se dislocase toate oasele din incheieturi i i se fransese sira
spinärii. Dupa vreo zece zile de cumplite dureri, nefericitul
se duse din lumea celor vii !
Aceasta se petrecuse in casa care actualmente apartine lui
Sculi. Cocoana Catinca mai tarziu se consolä, märitandu-se
cu Th. Bals, cu care fäcù mai multi copii. Apoi rämaind
iarasi vaduva, îi petrecù batranetele dupa Unire in Bucuresti,
unde muri in anul 1887.

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 359

XII.

SUCCESUL PRIME! Chemand pe Berman, Kogalniceanu

SCRIERI A AUTORULUI. ii dete ordin sä-mi tipareasca opus-
\ culul pe credit, spuindu.mi cá voiu
räspunde banii când ma voiu inlesni. Ceeace §i facui.
Publicatiunea acelui opuscul imi fäcù un mic renume.
Literatii nu abundau atuncia ca acuma : putini se ocupau de
a scrie, §i mai ales de a face versuri, cari erau gustate cu
mare placere, daca erau bine fäcute. M'am vdzut culminat
de complimente §i atras in multe case, unde cuno§tinta mea
personela era §i a§teptata. Cativa din boierii aristocrati, cari
i§i fäceau glorie de a incurajà literature, trimisera sa-mi ceara
Cate 50 §i chiar câte 100 de exemplare : ma grabiam a merge
insumi spre a le multumi, §i ei, dupä ce-mi plätiau pretul
pe o suta, imi luau numai dotia trei exemplare. Astfel facui
cuno§tinta cu cativa din frunta§ii Ia§ilor, precum Nicolachi
RosnovanuAl. Sturza Miclau§anu §i fratii säi, fratii Roseti
dela Bohotin, Catargie§ti, Bal§e§ti, la mesele carora eram
adesea invitat §i tratat cu atentiunile cele. mai nobile §i mai
generoase, atat din partea barbatilor, cat §i -a cocoanelor,
cari cate odatä ma aratau ca model cätre tinerii lor copii.
Relatiunile acestea imi facura mult bine. Mai intai mä mai
degr4rd : ma desfäcui de gesturile §i apucaturile mitocäne§ti
sau provinciale §i ma c6nformai manierelor bunei societati.
Pe lânga aceste aflai ocaziune a mä familiariza mai mult
sau mai putin cu limba franceza, pe care pânä amnia abia
o intelegeam din citire. In familiile aristocratice, aceastd limba
fiind obligatorie pe atuncia, erau case unde ea se vorbia
mai mult §i mal bine decât cea româneascä ; deaceea, chiar
de nu cutezam a o vorbi (de fricä ca sa nu fac gre§eli de
pronuncie), dar profithm de ocaziune spre a mä initià in
literatura ei, in care puteam gäsi instructiunea §i invatamin-
tele cari imi lipsiau.
Vazand succesul ce poate dobandi omul cu ocupatiunile
spiritului, mi-am consacrat orele de distractiune la poezie.
Faceam §i refaceam la versuri de toate genurile, pe cari
citindu-le pe la diferite locuri §i persoane, observam ce im-
presiune fac, imitând pe Molière cu bucatareasa sa. Capatând
mai multe incredintari ca nu sunt tocmai rele unele din pro-
ductiunile mele, ma decisei a tipari din ele. Deci adunai un
bun rnänunchiu din cele ce mi s'au parut mai reu§ite, §i, cu

www.digibuc.ro
360 G. SION

'ajutorul tipografiei lui Kogälniceanu, la care facusem

credit, le tipärii sub titlul de Ceasurile de multumire, titlu
sub care nu de mult apäruse poeziile lui C. A. Roseti din
Bucure§ti, §i care mi se parir destul de modest §i destul de
bine cugetat.
Aceastä publicatiune a mai marit succesele mele. Nu nu-
mai ziarele române, dar i cateva sträine se ocuparä cu mica
mea persoanä, prodigându-mi laude, cari poate m'ar fi §i
infumurat, daca eram mai slab de Inger, §i dacä eu insumi
nu-mi valutarn just slabele mele incercari. Societatea insä
mi se aräta dtri ce in ce mai binevoitoare spre a ma incurajà.
Cuno§tintele mele se intindeau din ce in ce mai mult ; ma
vedeam invitat mai in toate zilelele pe la prânzuri §i la par-
tide de veselie ; ma abandonarn ate odatä prea mult place-
rilor, cari fiind inherente la etatea in care ma gasiam, abia
de-mi ramâneau ore de reculegere, pentruca sä recunosc cà
acestea imi faceau mai mult rAu decät bine.

XIII.

FUNCTIONAR LA MINISTERUL Alecu Sturza Micläti§anu, in-

DE INTERNE. teo zi intalnindu-mä pe stradä,
imi spune cA s'a numit Director
la ministerul de interne §i-mi propune ca, daca imi convine,
sa trec acolo. Primii cu mare placere, dorind ca sä fac
practicä i in ale administratiunii. Fui trecut In §tat, cu leaftt
de o suta lei vechi, cum erau toti copi§tii, §i totodata in-
semnat pe lista privata a ministerului, ca sa capat Inca. un
supliment de 50 lei din leafa excelenfei sale, care toatá se
distribuià la impiegatii inferiori. Fui alipit la sectiunea cri-
minalä, unde aveam de superior (numit §ef de sectie) pe
Spätarul Dim. Ganea, un orn plin de bunätate sufleteascä.
Acesta, cum ma vàzù, imi arata o dragoste particularä, invi-
tându-mä foarte des la masa sa. Cu ocaziunea acestei familia-
ritäti, fäcui cuno§tinta cu Costachi Negruzzi, care-i era ginere.
Ce fericire simtii intâlnind pe acest om, pe care in curând
1-am considerat ca maiestru, väzând cA poseda atâta spirit,
atâta gust literar, atâtea idei frurnoase §i solide in ceeace
privege literatura in genere, §i cultura in specie a limbii §i
literaturii române. In lavi, el era unicul cu care se putea
vorbi despre asemenea lucruri, caci era un adevärat enciclo-
pedist, versat in cuno§tinte nu numai literare, dar §i istorice

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 361

filozofice, ajutat de o memorie prodigioasä §i de euno§tinta

mai multor limbi strAine. El in adevär vorbia §i seria gre-
ce§te, frantuze§te, netnIeVe §i ruse§te, färá a mentiona latina
italiana, ale cärora literaturi nu-i erau sträine. El era ju-
decAtor de curte, §i ar fi putut trece chiar de jurisconsult
(judecand dupä frumoasele sentinte ce redacta.), dacA pe
atuncia s'ar fi cerut cuno§tinta dreptului la judecdtorii ce
compuneau Tribunalele sau Curti le.
Pe atunci in adevär nu se cerea §ffintä multä, capacitate,
sau invätáturA, pentruca sA ajungä cineva la posturi mari.
Trebuia sä aibà sau protectiunea lui VoclA, sau numele
sonor al unei familii aristrocrate, pentruca sä capete posturi
sau ranguri. Functiunile publice, ca §i titlurile de boierie, erau
impärfite cam in trei clase distincte. Familiile de boieri vechi
§i mari, precum Sturze§ti, Ghicule§ti, Rosefi, Catargii, Can-
tacuzini, aveau privilegiuri asupra funcfiunilor §i rangurilor
mari : dela ace§tia nu se cerea nici invälAturA, nici capacitate,
pentruca sa ajungä rnembri de curte sau mini§tri, sau ca sä
capete ranguri de logofefi, vornici, postelnici §i agi. Familiile
de mana a doua, precum Dräghice§ti, Pogori, Greceni, Cofoi,
GAne§ti, Sione§ti, Negrute§ti, CazimireVi, Cuze§i aveau drept
sA aspire la posturi de maim doua, precum casieri, membri
de tribunate, directori sau capi de sectiuni prin departamente ;
numai dad. aveau legAturi cu familiile cele mari, sau se
impuneau prin capacitafi marcante, ajungeau la functiuni
alAturi cu cele ; iar in arhontologie se urcau dela pitar
panä la spettar. Familiile cele mici, plevuFa ridicatd dintre
negulitorime sau dintre mazilime, era primitä la funcfiunile
inferioare §i onoratä abià cu ranguri de §etrari, vtori-logofät
sau vtori-vist, ranguri care abia ii distingeau din plebe §i-i
scäpau de contributiunile fiscale.
Asemenea prejudge absurde, mogenite dela educafiunea
venia din Fanar, orick au finut nude familii i persoane la
ele, cu timpul insä au 1nceput se to& Spiritul de egalitate
i§i fäcea loc, in mAsurä cu räspAndirea ideilor moderne ale
Occidentului. Boierii cei mari au inceput a pofti pe cei mici
la petrecerile §i la mesele lor ; n'au intarziat .apoi a se face,
mai intai in mod sporadic, iar mai tarziti, in mod general, §i
incuscriri, intocmite prin influenta averilor ; in cele din urmä,
ideile din anul 1848 au adus contopirea mai totalä a claselor,
precum au adus §i cäderea

www.digibuc.ro
 2 G. SION

DESPRE C. NEGRUZZI. Costache Negruzzi a fost, pe timpul

acela, unul din cei intâi cari ii Meuse
minunea de a se introduce in societatea boierilor de clasa
intâia, de a cäpäta functiunea de rrtembru de divan si rangul
de postelnic, functiune si rang ce era ca apanaj pentru fa-
miliile aristocratice. El In adevär cu inteligenta sa superioard,
cu cultura sa rard pe atuncia, cu manierele sale originale
dar distinse, era nu numai bine primit, dar chiar invitat
tras cu stäruintä in casele cele mari. El apoi, coalizat cu
Kogälniceanu i Alecsandri, au dat avant renasterii nationale,
prin propagarea gustului literar, prin combaterea prejudetelor
absurde i prin poleirea spiritului public.

XIV.

Fiindcä ant vorbit de primele mele relatiuni cu Negruzzi, sä

spun si o curioasä aventurd ce a avut el pe timpul acela,
mai ales cä aceasta poate da o ideie mai bund despre epocd.
Se intorseserd din sträinätate, unde fuseserä pentru studii,
fiii lui Mihai Vodd Sturza. Amândoi, avánd ranguri militare,
capatate färd sä fi fost vreodatä sub vreun stindard sau in
vreo cazarmä, cel mai mare, Dimitrie, fu pus in capul ar-
matei, cu numele de hatman, sau ministru de räsboiu. Armata
Moldovei avea atuncia un tun, cloud. sute de läneeri, vreo
sase sute de soldati de infanteric i o barcA canonicrä (fall
tunuri) la Galati. Aveà ce comanda hatmanul !
Fiul al doilea, Beizadea Grigori, frumos, voinic, spiritual,
cu aer i educatiune in adevar princiarä, nu gdsi functiune
care sä convie indestul temperarnentului sdu infocat i spi-
ritului säu sburdalnic. Neputându-se pune in perfecta armorule
ideile lui moderne cu ideile vechi i ruginite ale tatálui sdu,
negásind un orizont destul de larg pentru desvoltarea acti-
vitalii i inteligentei sale, cart aspira sä domineze peste o
lume mai intinsd, neaflând in fine in societatea ieseand ele-
mente cari sd corespundä idealuri or sale, manifestä dorinta
de a se retrage la tarä, pentruca sä-si mai completeze stu-
diile inteo vieatä mai mult contemplativä. Vodä ii aproba
dorinta i ii dete in posesiune una din cele mai frumoase
mosii depe. valea Jijiei, numitä Perienii, pe care erau case
mari domnesti, ocolite cu ziduri massive ca de cetate, grädini,
parcuri i altele. Acolo fiul de domn, In apartamente splendid
mobilate i intr'un confort ce nu !Asà nimic de dorit, ducea

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 363

vie* de anahoret excentric si de filozof samptuos. Acolo

seded zile intregi cu capul intre carti, dupd ce diminetele
faced câte o ora gimnastica ; iar când se simtid cuprins de
urit, se sculà si ca un leu ce scapd din colivie, iesid
incAlecd pe câte un cal sirep si pleca peste câmpii in fuga
mare, trecând dealuri si vAi, sdrind peste &le si ponoare,
si ucizAnd, cu un bun. ce aved, aci o rândunica, aci o
turturicd, aci o artita, aci o &ea, act un porc il vreunui
Oran, pe care apoi le platid de cinci ori mai mult decAt faceau.
CONTESA DASCH Inteuna din nebunele sale cavalcade, inteo
SI GR. STURZA. s'a pomenit intr'un sat pe care nu-1 mai
vazuze. Intreba al cui e satul : i se spuse
-ca este al lui C. Negruzzi. Merse la curte, se prezintd proprie-
tarului si astfel legá al el cuno§tinta, care apoi ajunse o in-
tima amicitie. Negruzzi, care din cauza unei nuvele ce publicase
intr'o revista atuncia, pierduse postul §i traid ca si exilat la
tara. nu intarziè de a-i intoarce vizita. Este primit in salon.
Acolo dA peste o damd frumoasa si eleganta, care se pared
absorbita in lectura unei cArti ce tined in mAnA. PAnd a nu
apucd insd a se apropid de ea §i a-i vorbi, infra pe o usa din
drea-pta Beizadea Grigori, care numai deck il prezenta acelei
dame, declinându-i numele §i pronumele, iar lui ii zice : J'ai
Phonneur de vous présenter madame la comtesse Dasch, ma
fiancée». La auzirea acestui nume, Negruzzi a Camas uimit si
nu stid ce sA creada : erà oare romantiera ale cdreia opeie le
citise ? lata intrebarea ce mai intAi facù (in româneste) prin-
ciarului ei logodnic. Acesta Ii raspunse afirmativ.
Comtesa Dasch ramase incântata de cunostinta accasta,
fiindcd pentru prima oara da peste un om cu care puted
vorbi literatura in locul unde se veded ca exilata. Negruzzi
ramase nu mai putin incântat de cunostinta acestei persoane,
care in societatile cele mai inalte puted sa straluceasca cu spi-
ritul si Aistinctiunea sa. Dar când voi sa piece dela Perieni,
se uimi auzind ruga ce i faced. Beizadea Grigori ca sa nu-spue
nimanui c'a intAlnit la el pe camtesa, fiincica voda nu stied
nimica si cA trebuid mai intAi sa.-1 prepare, pentruca ca-
pete consimtimântul.
Nu trecura .multe zile si, inteo Duminicd dimineata, Ne-
gruzzi se pomeni, invitat impreund cu doamna, la prânz la
Perieni. Nu se puted. refuzà. Furá primiti cu bratele deschise,
dar ceeace li se parù curios erà ca vazura pe comtesa in
"toaleta de mireasa. Beizaded Grigori, care si el erd imbrAcat

www.digibuc.ro
364 G. SION

de gala', dscurca lucrul spuind lui Negruzzi ca 1-au poftit

anume pentru ca sa-1 cunune ; cA inainte de a cerca sa ca-
pete consimlirnântul tatälui sAu, s'a gandit ca ar fi mai räu
daca ar intarnpina un refuz, §i deci s'a decis a pune pe Vodä.
in fata unui fapt implinit. S'a cercat sä refuze bietul Ne-
gruzzi, pe motiv ca se temeà de urgia lui vodä, in fine n'a
putut scäpa ; i fiindca erau toate lucrurile pregatite §i mai
tot satul adunat la bisericä (din ordinul Beizadelei), Negruzzi,
and bratul comtesei i Beizadea doamnei Negruzzi, se cobo-
rirA mersera la bisericä, care era in parcul din dosul ca-
sei. Acolo preotul, rare sta gata investmantat, nu voi a pro-
cede la cununie !Ana nu i se va da peciul ; drept peal
insa, i se aratä o gurá de pistol care-I ameninta de va starui
in refuz. Aà väzand, preotul îi luà inima in dinti, §i cu ju-
matate voce cant& 4saia dantue§te», dupa care perechea
princiará mai intai asistä la o hora mare de tärani, ce se fa-
ruse in bätätura din fata .castelului, apoi se urea sus, spre a
se pune la masä.
Nu (Jura mult insa fericirea dela Perieni. Popa a doua zi
se repezi la mitropolie §i raportä despre pozna ce aMtut.
Mitropolitul era cat pe ce sà puie ca sa-1 raza §i sä-1 räs-
popeasca, fiincica a cununa fârA peciu era o gre§alä care
cu nici un cuvant nu se poate ierta unui popä. Cu toate
acestea a gasit cu cale ca mai intai sa aduca la cuno§tinta
lui Voclä faptul.
Aceastä noutate pentru VodA a lost ca o lovitura de trasnet.
Nu se atepta sà vaza pe fiul sau rebel 'Ana la a§à grad.
A se iinsura färä a-i cere consimtimanttil, fàrá a-i spune ni-
mica, era un ce enorm, färä precedente in familia sa. A se
insoti, el pravoslavnic, cu o sträinä de alta lege, era" ceva
care se impaca §i mai putin cu credintele sale religioase. A se
lega apoi cu o femeie care, prin faptul chiar de a se m-rita
in mod clandestin, parea a proba mai mult cä era o comp-
tesa imaginarä, i se párea ceva monstruos i nedemn pen-
tru pozitiunea sa socialä. Deaceea declarandu-1 de fiu nesu-
pus §i calcator de cele sfinte, prin aceea CA a violentat pe
preot pentruca, in contra legii, se celebreze o cununie ne-
tolerabilä, ca pärinte §i ca domn, decreteaza anularea rasa-
toriei, §i supunerea sa la o pedeapsä .disciplinark care va

Asa se nurnia tidula. sau cartea dicasteriala care ordona a celebra

cununia cuiva (OH. S.).

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 365

rämanea sä se determine dupa ce va fi adus la casa parin-

teascd..
Dupä. aceastä deciziune, i paternä i domneasch, inteo bund
dimineata, in zori de zit* palatul dela Perieni se pomeneste
asediat de cei cloud sute de länceri ce compuneau cavaleria
noasträ. Servitorii abià avuseserd timp sá destepte pe Bei-
zadea, i acesta abià avuse timp sà dea ordin ca sa incuie
poarta, spre a definde intrarea asediatorilor. Beizadeaua, dupä
ce se imbracd, merge la poartd. Acolo prefectul districtului,
care venise cu forta armatä, ii spune cà are ordin sa-1 ridice
s5.-1 ducä sub pazd la Maria sa Vodd.
«Mergi de spurfe, räspunde el prefectului, cá nu s'a näscut
Inca omul caretä puie mana pe Beizadea Grigori, i cA el nu
se predd pie cat va fi in vieatti..» Tot odatá i se facit cunoscut
ca cel dintaiu out ce ar cuteza sa treacä peste ziduri, sau sä
intre pe poartä cu sila, va fi mort.
Castelul stete asediat cateva zile. Nimeni nu avea voie din
afard sä intre, dar nici vreo pornire ofensivd nu se fáceà
asupra lui. incuiate, mai erau päzite de
cativa Arnäuti i oameni credinciosi. Celor din nduntru însá
li se permitea sá iasd ; si in adevär ajungand a se imputina_
proviziunile de mancare, cei mai multi oameni de ai casei, Cate
unul, Cate unul, se strecurard afarä. and se väzit in fine cd
servitorii cei mai indispensabili, precum bucatari, vizitii, fe-
ciori, dezerteazd, cetatea trebuià sd se predd. ; forta lucru-
rilor o silià la aceasta. Deci inteo dirnineatä s'a vd.zut des-
chizandrse poarta i Beizadea Grigori, cu carabina atarnata
in bandulierä, cu 4 pistoale la cobur cu- sabia goald in 'nand,
cdlare pe cel mai sälbatec armäsar ce aveà, iese in plop,
apucand calea spre pädure. Cativa länceri se fäcurä cd se iau
dupä dansul, dar dupä ce-1 pierdura din ochi, se intoarserd.
Arnäutii din näuntru se predarä. Prefectul intrd neimpiedicat,
iar comtesa Dasch, fdcandu-si bagajele mai repede cleat ar
fi conceput subiectul unui romant, fu urcatd cam Mil voie
infro brasoveancä, care astepta aceastá misiune, i, excortatá
de 12 ldnceri, apucd. calea Bucovinei : pe la Mamornita, treca
la Cernäuti, unde a cäzut bolnavä din cauza emotiunilor
a scuturäturilor brasovencii. Acolo nefericita romantierd a
zäcut vreo Ìrei luni ; i numai vanzandu-si parte din sculele
pretioase si-a inchipuit mijloace spre a se intoarce la Paris 1.

Ráposatul Negruzzi pästrà cu religi6zitate manuscriptul unui romant,

scris la Perieni, ce i I-a dat ca suvenire nobila sa lira (OH. S.).

www.digibuc.ro
*36 G. SION

E de prisos, poate, de a spune cA Beizaded. Grigori s'a

dus intins la 14, ca sA cerce a cApätà iertarea tatälui
Vocld i-a acordat-o, insä cu conditiune de a nu se mai gAndi
la comtesa §i de a merge numai decdt la Bucure§ti, unde se
intocmise lucrurile pentruca sA se insoare cu fata lui Miha-
lache Ghica, ceeace s'a §i fäcut.
Rog pe Beizadea Grigori sA md ierte de orice emisiune
sau erori voiu fi comis in naratiunea acestei nebunii a tine-
retelor sale. Dar eu a§à am apucat-o dela, rdposatul meu amic
Negruzzi.

XV

SION TUNS CU S1LA. Inteurta din zile, ca copist la depar-

tamentul din nduntru, mi-a venit rdndul
sA fac dejurna la d-I ministru, adecd sä stau toatä ziva acasA la
el pentru afacerile eventuale ale serviciului. Grozav imi bated
inima cand md urcam pe scara casei marelui logofät Costache
Sturza (unde astäzi este §coala milifard) ; nu §tiam ce figurd voiu
face eu in fata unui personagiu a§à de mare, mai ales cd. auzisem
cd este foarte sever §i cu toane de om excentric. Am intrat cu
toate aceste in salonul cel mare, §i am spus unui servitor cd eu
sunt dejurna dela minister. N'a trecut mult §i m'am pomenit che-
m at innä-untru. Dupd ce am traversat un salona§ §i un mic
cabinet, am intrat intr'o camerä mare, unde am inteles cA
era camera sa de culcare. Ex. sa erà in halat. Un ,bärbier,
care il räsese, ii da cel din urmA perdaf. Cum mä väzù, imi
ardtA un scaun §i mA invitä sA §ez. Dupä ce terminä et' bar-
bierul, mA intrebA cum mä chiamA §i apoi, spuindu-mi ca
cunoa§te pe tatäl meu, se apropie de mine, mA apnea de
barbd §i cu un aer desmierdAtor imi zice : efrumos bäiat !
semeni cn tatd-täu, cAnd erà tândr ; dar pace cd te la§i ne-
tuns §i neras, ca Sezi coleä... BArbier, pune-te §i taie-i
pletele §i barba... fd-mi-1 frumos ! Dupd aceste vorbe, trecù
in altd camera, ca sd se imbrace.
MA aflam cu un vraf de härtii in mAnd, pe care trebuià
sä le snbscrie Ex. sa. De nu aveam sarcina aceasta, prin ur-
mare §i responsabilitatea, a fi rupt o de fugd, ca sä scap de
de asemenea batjocurd : tineam la pletele mele, nu numai
fiindcd imi sta bine cu ele, dar apoi era moda de a le purtä
a§ä ; färd de plete lungi, n'a§ fi avut aor de liberal §i patriot
national ; barba iarä§i imi erà prea scumpä, fiincicA era ver-
ginä §i nu Meuse cuno§tintä cu briciul. Ce n'a§ fi dat atuncia

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 367

sd fi gAsit o gaurd de §arpe pe care sà pot infrà sau o gusrA

de put pe care sd m'arunc ! BArbierul, de0 pdrea a compa-
timi cu mine, md sfAtui sd nu fac cumva posna ca sd md
opun, cAci coconu Costache este foarte ciudat, cand il supärd
cineva. Deci cu durere de iTlitTIA, Ind pusei pe scaun : pletele
mele intr'o clipd sburau pe jos ; iar barba mea cea frumoasA,
pierdutd prin cldbuci de sdpun, se rostogoll in lighianul bAr-
bieresc. and md uitai in oglindd, nu md cunoscui §i, cu
strangere de inimd, blestemai ora care mA aduse in serviciul
departamentului din nauntru.
Abià terminasem de a mi curdti surtucul de peri si ma-
rele logofdt veni, md examind §i, cu aer de satisfactiune,
zise :
Ei, vezi ? acuma eVi bine. Nu te bucuri ?
Nu prea, cocoane Costache, cAci imi placeau mult pletele
j. barba.
Dar_ pentruce, má rog?
Pentrucd acestea le consider ca semnele bArbAtiei mele ;
§i precum leului §i calului cred cd nu le-ar §edeà bine dacA
li .s'ar tAjá coamele, tot a§A mi se pare cd nici omul n'ar
trebui sd-§i tunclA aceste ornamente de virilitate. De omul
span sau chel nu rade toatd lumea ? Apoi in toate tablourile
cari ne reprezintd pe strAmo§ii no§tri Romani nu-i vedem cu
plete cu barbe ?
A, dar multe idei ai d-ta ! Acum vrei sd arAti cd-mi
e§ti Roman ? ha, ha, ha! Roman ! auzi, Roman !
hohotele marelui logofdt nu mai incetau ; a§à cà ma'
temeam ca nu cumva abatd a-mi trage cateva, sau a
md trimite la politie. Pentru ca sä-i imblanzesc ceva porni-
rea, zisei cu un aer de jale :
Acum, pe langd allele, trebuie sd am §i cheltuiala bdr-
bieriei.
De cheltuialá e vorba ? N'ai sd cheltue§ti nimica. BAr-
bierul meu nu-ti va luà niciodatd platd. Vino...
Má trase in cabinetul de lucru, ii citii hartiile ce aduse-
sem ; le subscrise ; md puse sd-i citesc ni§te jalbe ce pri-
mise ; ma complimentd cd citesc bine ; apoi imi spuse ce fel
de rezolutiuni sa pun pe ele. Dupd aceasta ie§i, lAsandu-md
ca sA pun rezolutiunile §i spuindu-mi ca sA viu cu ele in sa-
lonul cel mare.
Pus pentru prima oard la asemene incercare, am intarziat
mai o ord Vaud sd termen, cdci md temeam sd nu fac vreo
gre§ald de stil sau vreo altd bazaconie. Apoi luand hartiile,

www.digibuc.ro
368 G. SION

trecui in salon unde gäsii pe boier stand de vorbä cu un

alt boier, ce sedeà peste drum de poarta sa. Acesta era hat-
manul Toderascu Bal§, pe care-1 cunosteam si eu din vedere.
Cum ma vazù, imi zise sa ma apropiiu si sa citesc ce am
scris.
«Bravo imi zise bine ai inteles ce ti-am spus si fru-
mos ai scris. Cum vad, ai semne de procopsealä. Adä con-
deiul sä iscalesc».
Ducandu-mä sä-i aduc condeiul, il auziam povestind in
limba francezä vizitatorului sau cum a pus de m'a tuns si
m'a ras. Dupa ce m'am intors cu condeiul, boierul hatman
a inceput O. 'Ada §i el de mine.
«Ei apoi ? Ce-a sa zicä iasta ceea tatä- tau ? Are sä te cu-
noascä ? Ai ramas fail iasta c e ea barbä si plete.»
Nu stiu ce am zis, dar eu, auzindu-I repetand la fie-
care cuvant asta ceea, am inceput a rade infundat, iar
dupa rasul meu a inceput §i ministrul rneu sa rada cu cp
voiosie sgomotoasä.
and voii a mä retrage, batranul imi spuse ca sa duc
hartiile la departament, dar sä ma Intorc iarasi, fäcandu-mi
curroscut ca, fiind multumit de mine, ma ppreste ca dejurnä
in permanenta, cu serviciul pe langa el.
Aceastä notificare, desi avea aerul de favoare', nu-mi prea
placii. Mi-am inchipuit cd marele logofat voeste sa ma in-
registreze intre oamenii casei sale, ceeace nu corespundeà
cu ideile mele liberate §i independente. Cu toate acestea, a
trebuit sä ma rezignez ca §i la sacrificarea pletelor §i a
barbei.
and mä intorsei dela Minister, unde am anuntat sefulgi
meu ordinul ex. sale d-lui ministru si cavaler a mai multe
ordine, in anticamera ma vazui intampinat de doi tineri bine
imbracati si dichisiti, cari mi se recomandarä ca oameni af
casei, unul Dim. Codreanu, comptabil, iar altul Scarlat
Clemente, ajutorul sail. Ei imi spusera ca boierul i-a avizat
cum ca eu sunt dejttrna permanent §i ca. mi-a preparat si
o camera destinata anume pentru locuinta mea. Acesti domni
ma felicitará de norocul ce am avut ca sä intru In favoarea
boierului, asigurandu-ma ca. el, de§i firea II aratà cam sever
§i fudul, dar era cel mai bun sbflet ce poate avea un om
pe pamant.
Acuma asteptati-va, iubiti lectori, la o lunga naratiune
despre aceasta mare casa boiereasca, cu care am venit din
intamplare In cuntact, si in care am facut atatea cunostinte

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 369

§i am vdzut atâtea lucruri a§a de curioase, incât s'ar pared

necrezute in zilele noastre.

XVI.

MARGHIOL1TA ROSNOVANU. Trei boieri, mai mari intre

cei mari, aved Moldova pe la
inceputul acestui secol. Unul era Canta Deleanu, altul
Sändulachi Sturza §i al treilea lordaki Rosnovanu. E bine
sd se §tie insd cd ace§tia n'au ajuns mari prin niscai fapte
mari, cari sä. fi ilustrat numele lor ; nici lucruri de geniu n'au
ie§it din creierii lor, nici descoperiri de lumi noi au ifäcut,
nici vreun praf de pu§cd au inventat, nici räsboinici viteji
s'au ardtat, nici monumente nepieritoare pe urmele lor au läsat,
nici pämântul patriei cu sängele lor nu 1-au stropit, nici cu
vreo glorie s'au distins. Nirnica alta n'au fäcut, decât a au
apucat averi mari dela päriniii lor, averi in mare parte do-
bândite prin mo§tenire, prin räpire, sau prin injustifie. Si
erau mari, fiindcà aveau mo0i multe i mari, turme mari de
vite §i ,cle ligani, case mail §i somptuoase, in fine trecere
mare in Ord, inaintea domnilor §i inaintea sträinilor nd-
välitori.
Logordtul Costachi Sturza, fiul logofätului Sandulachi
Sturza, aved peste §aizeci de ani, pe când 1-am cunoscut.
Din prima cäsätorie aveâ, pe langd o fatä máritatä cu Alecu
Sturza Mfcläu§anu, §i trei bäiefi cari fuseserd trimi§i la Paris,
ca sA invefe, i acum se intorseserä in Ord, spre a infra in
cariere. Cel mai mare din ace§tia, Sandulachi, studiase legile
§i erd atuncia cel intâiu doctor in drept in Moldova. Al
doilea, Alexandru, se ocupase cu §tiintele diplomatice, iar
al treilea, lorgu, cu arta militard. Acuma ins& marele lo-
gofät se aflà in a doua cdsätorie cu o persoanä a cdrei vieafà
bogatä in peripetii, dacd ar fi fost urmärit de niscai cronicari
' priceputi, ar fi ldsat posteritäfii memorii voluminoase i pline
de interes.
Cocoana Marghiolita, despre care voiu sä vorbesc, era fica
marelui Iogofdt Dumitrachi Ghica, proprietarului faimoasei
moii Comäne§ti din districtul Bacdului, cu intindere colosald
de cloud sute de mii Md. Ea de bund seamä s'a ndscut
pe lá inceputul secolului, fiindcd pe când am avut fericirea
de a o cunoa§te (1842), lumea ziced ed. erà trecutä de
patruzeci de ani.
Cu toate acestea frumusetea ei erà inch atät de strálucità
G. Sion, Suvenire contemporane. 24

www.digibuc.ro
370 G. SION

incht nu i s'ar fi putut determina numarul anilor WA act

de botez. Toate gratiile din mitologie ii fäcura parte din
darurile lor fermecatoare figura, corp, talie, spirit, toate
erau in perfectiune la dânsa ; se putea zice cd reprezenth
idealul frumusetei perfecte. Cu aceste daruri dotata de na-
turä, cu educatiunea ingrijita ce cdpatase in sanul nobilei
sale familii, cu frumoasa zestre ce avea in perspectiva, ea
puteà aspirà la treapta cea mai Malta a ursitei, principii §i
regii s'ar fi onorat sa facá din ea o sotie. Cel mai distins
tânär ce era in Moldova pe atuncia, poetul Alexandru Bel-
diman, gäsise in ea idolul adoratiunii sale, el ii consacrase
primele §i poate cele mai frumoase ispiratuni ale muzei sale,
pe care, vai I a trebuit sa le distruga, când a väzut ch pre-
ferintele ei s'au intors catre altul. Nu doará cá frumoasa
fata era nesimtitoare pentru acest tânär, care avea §anse de
a se face chiar dornn in Moldova 1, dar and a vazut ca.
domnia (la 1822) s'a dat lui lonitä Sturza, a preferat mai
bine sä se faca nora acestuia, In speranta cà fiul sàu
poate sa mo§teneasca tronul. Deci n'a avut deck sa §opteasca
un cuvânt, pentru ca simplicismul Beizadea Costachi sa-i
ceara mâna cu succes. Acesta apoi fiind cerut a se duce
ca ostatec (zälog) pentru asigurarea fidelitätii parintelui sari
catre poarta, cocoana Marghiolita s'a dus la Stambul, pentru
ca tot odata sd sperie orientul cu frumusetile ei. In adevär
succésele ei au fost imense. Cavalerii cei mai straluciti din
legatiunile puterilor europene, in§i§i unii din ambasadori, se
rotiau imprejurul frurnoasei Moldovence, ca albinele imprejurul
rozetelor, §i se faceau certe mari, chiar sângeroase, intre cei
ce aspirau la amicitia sau favorile sale. S'a vorbit cä insu§i
seriosul sultan Mahmud, care domnia pe atuncia, vazand-o
inteo zi de parada la sfânta Sofia, at fi fost fulgerat de
vederea ei i ca, aflând cine este, a trimis de a o aduce
(impreuna cu sotul ei) pentru ca s'o admire de aproape ; s'a
vorbit chiar ca.' padi§ahul, intr'un moment de exaltatiune,

1 Intre cei vase boleri cari in urma evenimentelor Eteriei dela 1821
s'au trimis la Constantinopole pentru ca sâ ceara a se numi un domn
pAmAntean, a figurat i poetul Beldiman. Se zice cA vizirul, sui-prins
de frumusetea staturei i chipului sau, ar fi spus a el ar fi bun de
Domn. Beldiman Ina ar fi refuzat, ziand a se simte näscut pentru
vieata contemplativa, iar nu pentru guvernarea tArii. La 1859 a mai fost
un asemenea exemplu. Poetului Alecsandri i se oferia domnia din Partea
atorvA reprezentanti ai Moldovei. El Ina a refuzat, ca sa facA parte
de sorti lui Cuza (GIL S.).

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 371

ar fi invitat-o sa viziteze haremul imperial ; s'a vorbit, cad

gura lumii este rea, dar nu s'a crezut niciodatä ca marele
suveran sä cuteze a atenth asupra vasalei sale din Moldova,
desi a constatat cA ash giuvaer nu aved intre comorile sale.
Ceeace a fost cert insä, a fost ca cocoana Marghiolita ne
mai pittând suferi nici vorbele lumii, nici pozitiunea sa de
aflând apoi cd in curând eta sa se declare rasboiul
intre Rusi §i Turci, dupa care ar fi trebuit sä fie incarceratä
in cele sapte tunuri, intr'o bund dimineata a dezertat dela
rasa Beizadelei si, suindu-se pe o corabie ce plech spre
s'a intors la Moldova, doritoare de a veded armatele
rusesti, despre cari auzise multe lucruri frumoase. Dorinta
aceasta n'a intärziat de a ,se realizà. Ru§i, viind intr'o seard
färä veste, au calcat palatul domnesc si au ridicat pe vodd,
spre a-1 trimite cu onoare cdzaceasca ca prizonier in Rusia.
Cocoana Marghiolita cu modul acesta scäpand si de socru,
precum scäpase de barbat, s'a .pus s cucereascä pe Muscali
pe calea diplomatica a ochilor ei. Se zice cd in adevär ea a
§i facut multe cuceriri printre generalii cei mai de frunte,
astfel, ca supusä fidela a sultanului, a räsbunat victimele
facute de Rusi asupra Turcilor in atâtea resbele sängeroase.
Dupä incheierea päcii dela Andrianopole, a facut pace si
cocoana Marghiolita cu Rusii, s'a decis chiar a trece in Rusia
cu un colonel sau general, ce se numià principele Muhanov,
care void s'o ia de sotie, dar certându-se si cu acesta la
Sculeni, tocmai când era sa treacd frontiera, s'a intors la
lasi, unde multi adoratori o asteptau, spre a se indulci de
bunele ei gratii.
Dintre top adoratorii, cel mai fericit a fost marele logofät
C. Sturza, care a si luat-o intru insofire. Fericirea acestuia
insa in curând se väzù sguduita de marele vistiernic Ni-
colachi Rosnoveatm, care, .mai mult din incaptânare si Ciudd,
s'a pus sa ia cu asalt pe cocoana Marghiolita. Cad trebuie
sa spunem, intre aceste douä familii, a lui Sturza si a lui
Rosnovanu, existà o ura seculard, care se lash mostenire
dela pärinti la fiii lor, intocmai ca ura dintre 1VIontechi si
Capuleti, descrisà de nemuritorul Shakespeare. Rosnovanu,
dominat poate de acest sentiment mai mult decât de gratiile
cocoanei Marghiolitei, s'a incäpatânat ca s'o posedeze cu
oricé pret, si mai ales sd faca. lucrul cu sgomot cat se poate
mai rasunätor.
Marele logofät, vazând intentiunile lui Rosnovanu, a cre-
zut prudent sa piece din tara, calculând ca prin depärtarea

www.digibuc.ro
372 G. SION

persoanei ce erà motiv de tentafiune va rAci ostentatiunile

lui Rosnovanu. Deci fdcandu-si bagajele i luandu-si pasport
pentru Rusia, a trecut impreunA cu cocoana peste Prut
apoi a apucat calea spre Odesa. Acolo, !Eland un apartarnent
mare la cel mai insemnat otel, s'a pus pe traiu ca un boier
mare, facand cunostinte cu personagiile cele mai rptabile,
punAndu-se in relatiuni cu persoanele inalte, and pranzuri,
oganizand partide de Arli si de petreceri, atat ziva cat st
noaptea, bra a cruta nici o cheltuialä, nici o ostenealä.
Acestea toate le fAcea i cu intenfiunea distragd pe
cocoana Marghiolifa, i s'o facd. a nu se gandi la imper-
tinentele stäruinte ale lui Rosnovanu. Dar tocmai cand ii
organizase vie* mai bine, un personagiu nu mai putin aris-
tocratic din Moldova, cars Insä trecea sub nume de Francez,
se aseza in catul de jos al otelului, inteun apartament ce
da spre Bulevard, i acolo el primia serile pe o dama, pe
care o punea chiar pe genunchii säi, MM. a lAsa perdelele
WA a se jenà de trecAtori. Cronica scandaloasä zicea cd
acea damd era chiar cocoana Marghiolifa, care se cobora in
momentele cand marele logofät erà incurcat in partide de
vist sau de alte jocuri de cArti, i excentricul coconul Ni-
culachi o fäceà aceasta intr'adins ca doarA va vedeà lumea
cu ochii cum puneà el coarne marelui logofät. lar cand
cronica repercuta asemenea lucruri si le aducea !Ana la
auzul nefericitului incoronat, acesta se gräbia a-si lua con-
soarta si a pleca cu ea spre Moldova ; apoi cand se vedea.
iarAsi urmärit de Rosnovanu, care tot cam asemenea farse
ii ¡tick apuca, pe rand, spre Kiev, Varsovia si Petersburg.
Aceste peregrinatiuni erau de naturä a sdruncinà echilibrul in
finantele marelui boier, fiecare strämutare Il costd preful
unei mosii. 'Jana cand s'a pomenit ca din zece mosii ce-i
rAmasese dela pärinti, if ramAsese numai Ruginoasa si To-
direnii, i acelea Inca. ipotecate!

XVII.

Aicia e locul sA memorez ca, in mijlocul peregrinaliunilor

acestora, boierii nostri fdceau i politicA de stat. Atât unul
cat i altul, introducandu-se in sferele Mahe ale societätii
din Petersburg, cerca a surpa creditul lui vodd Sturza, de-
nuntandu-I cd. prin abuzurile sale a nemultumit tam, asà.
cd ei înii ajunseserA a crede cA. vodä e disgrafiat de puterea
proteetoare, cA in curand are sä fie rästurnat, i fiecare in

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 313

parte sperd cd candidatura sa poate sd. fie agreatd de cabi-

netul Rusiei. BdtrAnul Sturza insd, mai bine lumina prin
confidenfele amicilor ce-$i fAcuse, se asigurd cá deocamdatd
domnia erd o pásdricà pe care nu puted pune mâna, fiindcá
vodd aved proptele tari pe acolo. Deaceea vdzând 1totodatà
cd situafiunea sa privatä merged cAtre un debaclu, se decise
a se impäcà cu vodd, ca doard va puted sd se echilibreze.
Deci gdsind prudent a lud, dela oarecari persoane mall, re-
comandafiuni bune cdtre consulul rusesc i cdtre vodA, se
intoarse in fará rechemând i pe cei trei fii trimisese
in strAindtate pentru studii.
Mihai Voclä, care trimisese anume copoii sdi spre a urmAri
demersurile celor doi pretendenfi, aflase Ca' ace$ti doi boieri
mari, ocupându-se mai mult de fustele unei femei, se fäcu-
sell mai mult ridicoli, decât ameninfAtori pentru el. Deaceea,
cand a väzut pe marele Logofät reintors in Ord, departe de
a-i face vreo mustrare, ii spuse cd de mult II a$teptd, fiindcd.
patria aved nevoie de capacitatea i experienfa sa : il chernd
numai clecAt la prepdinfa consiliului de mini$tri, oferind
fiilor säi posturi i favori.
Cam pe timpul acela avusesem scena cu pletele i cu
barba. Ce fericit era bAtrânul Logofät ! Ce easd mare, bo-
gatd. i imbel$ugatd! Ce strälucite mobile $i träsuri ! Ce splen-
doare i ce lux la el $i la toatd familia sa numeroasA ! Tofi
cei din cask hoierul, cocoana, fiii, aveau fiecare echipagiu-
rile kr de gala, de preumblare sau de dArvald. In grajdul sdu
nu erau mai pufin de douäzeci cal... plus vaci i bivolife de
lapte. In $oproanele sale nu mai erau mai pufin de cincispre-
zece träsuri. 0 slugArime incalculabild : lachei, feciori, ran-
da$i, vizitii, bucdtari, cameri$ti, cameriste, Români, Nemfi, Ti-
gani, Tigance, pentru toate serviciile, mi$unau pe sus, pe jos,
prin curte, in grädind, In toate pärfile. In adevAr nici casa
domneascá nu desvoltd luxul, largefa $i magnificenfa care se
vedeà in casa logoratului C. Sturza. Singurd casa lui Ros-
novanu puted rivalizd cu aceasta
and pentru prima oard am fost chemat la masa marelui
logofät $i am dat ochii cu cocoana Marghiolifa, am rAmas
träsnit la vederea frumusefei $i a grafiilor ei. In adevAr era
cevà care nu mai väzusem, cevà ce nici putusem visa, cevd
ce-mi Inchipuid in minte pe Ileana Cosinzeana, pe Elena lui
Menelau sau pe Afrodita din mitologie. De mi-ar fi adresat
in minutul acela vreo intrebare, ea sau chiar altul cinevd, nu
$tiu dad. buzele mele ar fi putut rdspunde cevd. Noroc pe

www.digibuc.ro
374 G. SION

mine cd a fost lnme mulla, §i nu s'a bagat de seamä mina

de uimire ce voiu fi facut atuncia: atâta §tiu cä dupä ce
s'au pus toti la masä, eu incá stam inlemnit, ne§tiind ce se
petrece in jurul meu ; §i numai când un sofragiu mi-a im-
pins scaunul sub genunchi, m'atn a§ezat la masä. Atuncia
se vede cA am fäcut o mi§care neobi§nuitA, care a fäcut pe
cocoana sä se uite la mine. DupA ce mä vazù, se pleca cAtre
boierul §i-I intrebd, in limba francezA, cine sunt. El ii rAs-
punse cä sunt un scriitor pe care voe§te sA-1 faca un fel de
secretar, fiindcA am stil §1 pricepere. L-a mai intrebat daca eu
§tiu frantuze§te. I-a räspuns cä nu §tiu, dar tot odatä mä
intrebä pe mine :
Stii limba francea Iorgule?
Nu §tiu, fiindcA n'am invAtat la academie ; apoi boierii
din clasa a doua, din cari am onoare a face parte, nu se
servesc cu aceastä. limbä. AbiA §tiu cevA grece§te, cAt m'a
invätat mama. .

A fost Greaca mama d-tale? intrebA cocoana, uitându-se

la mine.
Constantinopolitand, din Fanar, venitá cu haremul lui
vodä Sutu.
Atuncia intorcAndu-se catre boierul, iarä§i zise : oC'8t
drole l comme on reconnait tot de suite le sang grec chez
quelqu'un, quand on l'en a.»
MA iertati, cuconitä, zisei; nu sunt Grec, sunt moldovean.
Eu nu sunt vinovat daca tatA-meu a avut pofta sd la o
GreacA.
La aceste yorbe a ras cevA. cocoana Marghiolita, iar bo-
ierul a dat ni§te hohote cari au räsunat poate pAnä la scat:A--
de jos.
Astfel, de unde credeam ch. aceastä divind fiintä trebuià
sä fie mândrä §i fuctulA ca o zAnä, vAzui cä era buns §i
apropiatä. Mai in toate zilele imi adresà cAte o intrebare bine-
voitoare §i Cale o aruncAturä de ochi care, nu §tiu de ce, mä
fAceA sa mä ro§esc pAnä la extremitAtile urechilor. Intr'o zi
chiar imi spuse di a aflat cum CA fac versuri, cä ei incA ii
place poezia romanä, eh* a cetit multe §i cA i-a§ face pläcere
sä-i citesc cevA.
OricAt mä ferii, zicAnd cA ceeace a auzit èrà o calomnie,
cu toate acestea m'am vazut silit sä comit päcatul, Deaceea
a doua zi fi citii o cantonetä satiricä, intitulatA Filon, dupá
numele unui mare zävod ce aveä boierul. Aceastä lecturä ii
fAcit a§à mare pläcere, IncAt, din fundul salpului, unde mA

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 375

aflam numai eu, alerga fuga ¡Ana la cellalt capat (unde se

aflà barbatu-sau cu tin grup numeros de oaspeti), pentru ca
sa spuie ce a ascultat. Dupa aceea am fost nevoit sa mai
citesc cantoneta mea, oprindu-ma la fiecare strofä hohotele
veselului logofät, care atuncia m'a i särutat pe frunte, zi-
candu-mi cd are sa-mi dea o recompensa. In adevar peste
cateva zile ma chema dete decretul de pitar. Aceasta
ma indemna sa fac o noua satirä asupra rangului meu, care a
produs iaräsi o noua ilaritate panä la lacrimi marelui Logofat.

XVIII.
INTALNIREA DIN Intr'o zi de 1 Mai, cativa tineri se decid
NOU CU AN CA. a se intruni la via unuia din ei spre a
face o veselie, cu masa mare, cu bait-
turá buna i cu lautari. Invitat fiind, ma dusei i eu la acea
vie, situatä pe 6 foarte frumoasa coasta langä soseaua ce
ducea la Räpedea. La umbra unui nuc centenar se intinsese
o masa de douäzeci persoane. Vesela sucietate se adunase,
dispusa a gusta toate placerile la cari era invitata. Intre con-
vivi erau cinci-sase ini cu femeile lor, toate tinerele i fru-
musele, numai sä te joci cu ele. Mancarea insa se cam in-
tarzia in asteptarea läutarilor. Se väzura in fine doua trasuri
venind in fuga mare : din ele se coboara taraful vestit al lui
Angheluta ; dar intre cei zece insi cari compuneau taraful,
vedem i o femeie in costum unguresc, cu o ghitara in ban-
dulierä, cu pälärie de paie i cu val peste obraz. Rana sa-si
instrune läutarii instrumentele, femeia se duce spre bordeiul
unde se fäcea bucatele, spre späla obrazul plin de praful
depe drum, apoi inainteaza si se pune intre lautari.
Aceasta este o surprizä ce Ara fac, zice amfitrionul nostru.
E o cantareatä unguroaicä, ce am descoperit-o in Tätärasi
pe care am plätit-o scump, fiind foarte capritioasä. Cantä rar,
dar bine. Nu canta fära douazeci de galbeni, dar face. 0 sa
vedeti...
Ne puseram la masa. Atuncia Tiganii inaintara i incepurä
cu o doina. Cantäreata, care nid-si ridicase valul, revärsa niste
rulade fermecätoare. Vocea ei pärea a-mi destepta o suvenire
placutä : imi treceau prin inima i prin minte aceleasi sensa-
tiuni cari mi le provoca odata Anca. Ma simtiam induiosat
cuprins de dorul Ancäi, pe cari de doi ani n'o vazusem
nici mai stiam de ea.
Dar cu cat ma induiosam, cu atata mi se atata curiozitatea

www.digibuc.ro
376 G. SION

de a veded pe cântäreata, care Wed cä inadins se ferià de

a-mi ardtd figura ei. Nu-mi venià insä. sd. md ridic dela locul
meu spre a md. duce la ea ; §i ea sta in dosul unui cobzar
inalt i spätos ca dupa un paravan. Un comesean din cealaltd
extremitate a mesei, care o vedeâ, zice in limba francezd :
«Cu toate cä nu-§i ridicd voalul, cânthreata mi se pare cd. e
prea frumoasd.» In tot timpul mesei §i a toasturilor, n'am
putut-o veded. Dar când ne gdtiam sa ne sculdm, Anghelutd
rie roagä sd mai §edem, comandând camarazilor säi §i zi-
cându-le «Incä un cântec !» Atuncia s'a cântat un cântec de
iar vocea cântäretei ne-a fäcut sd auzim o melodie
care ne-a pätruns inimile §i ne-a fäcut pe toti, tineri §i bd-
trâni, bdrbati i femei, sA värsäm câte cloud §iruri de lacrimi.
and cântecul a incetat, m'am ridicat ca fulgerul, am
alergat la ea s'o vdd. Ea a cercat sd-§i mai ascundä fata cu
un evantaliu ; dar dupd talie, dupä brate, dupd culoare, re-
cunoscând-o, ii zic : «De ce te ascunzi, Anco ?» Ea i§i impreuna
mainile, i fará a-mi vorbi, printr'un gest, mA rugh ca sd tac.
li respectai dorinta. Petrecuräm apoi mai toatd ziva in ve-
selie dantardm pe iarbd verde, ne chefuirdm, mai fácurdm
un prânz pe la 4 ore ; apoi in desearä, pe räcoare, ne ur-
cardm in träsuri spre a reintrà in oras.
Când md gätiam sä ma urc in träsurd, unul din läutari
mä trage la o parte §i md intreabd de adresä. li spusei cd.
mA poate gäsi in totdeauna in deseard, dela 7 la 8 ore in
gradina lui C. Sturza.
Nu mai târziu decât a doua zi, Anca veni §i ma gdsi inteo
aleie cu umbra deasá, ce erà in dosul casei. Ea era imbrä-
catd ca o dama eleganta. Cum mg. väzù, se aruncä de gâtul
meu, plânse, le§ind, apoi, dupd ce-§i veni simtiri, imi spuse
patimile ei. Dupd plecarea ei din Hârsov a, apucase drumul
sjire Transilvania. Când se apropià de frontierd, tatäl säu s'a
simtit bolnav. A tras in gazda la o baba väduvä, care, ori-
6tä ingrijire a dat bietului orb, vie* insä nu i-a putut-o
salva : neindurata moarte l-a dus in and lume. Anca, dupa
ce ingropat, n'a avut curajul sd se duca singurä in tam
ei. S'a decis a se trage spre Iai. Aci se lipl pe langa o ceatd
de ldutari. Vazand cä cu cântecul câ§tigd, §i-a fäcut din aceasta
o meserie. S'a imbräcat ungure§te, ca sä-§i dea importantá
mai mare. Väzând apoi cä succesele ei devin din ce in ce
mai cdutate, se duced numai acolo unde i se platià mai bine :
cântà rari, pentru ca sd nu-§i uzeze vocea ; iar timpul ce-i
rämâned Il intrebuintà cu lucrul §i cu lectura, cad invätase

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 377

a scrie si citi româneste foarte bine. Astfel a ajuns a-si aduna

un capital de 550 galbeni. edeà inteo cäsutä in Tätärasi,
pentru ca nu cumva sä o ia drept femeie publica sau sa o
prade niscai facatori de rele. Imi oferi punga ei, ca sa-i ad-
ministrez banii. Refuzai. Ma ruga sa nu ma duc pe la ea, ca
nu cumvà sá vorbeasca vecinii ca nu traeste ca femeie onesta ;
imi cerù insa voie ca sá vie ea din când in cänd la mine.
In gradina sturzeascä, care Joile si Duminicele era deschisa
ca si o gradina publica, in adevär am intalnit-o de câteva. ori.
Relatiunile noestre ulterioare insä au fost cu totul platonice,
caci eu contractasem alte legaturi, la cari nu voiam sa. re-
nunt. Intr'una din zile, ea fu intalnitä de fiul cel mai mic
al marelui nostru boier, un tânär frumos si cu epolete, fiind
aghiotant domnesc. Acesta fu fermecat de ea. Anca rezista
câtva timp. In cele din urmä deveni arnanta lui adorata.
Avù casä bine montatg si birjä cu luna. Nu mai cantà
deck amicului sail, si mie Cate odatä, caci aghiotantul,
care-mi purta o sincerá amicitie, nu putea sa fie gelos de
mine. Qeaceea deseori faceam partide de pläcere catesi trei
la Cate o vie, unde, dacä se riltacia eke o cobzä si-o vioarä,
vocea Ancäi desfätà crängurile, cu pasarile, ca si sufIctele
noastre.
Colonelul Iorgu Sturza ducea cu Anca vieata intr'o fericire
neintreruptä. Dupa câtiva ani insä, tocmai cand fatal säu 'II
declarase ca averea i s'a compromis si cá nu mai putea. sä
-compteze in mari venituri, fu lovit de un anevrism si mud.
Anca, care in intervalul concubinagiului acestuia realizase o
sumusoara de vreo trei mii galbeni, purta doliu o sAptämänä,
câteva ore si nu stiu Cate minute. Dupa aceea, mereu cur-
tenita de un alt tânär, care era protocolist la divan, terming,
dupa consiliul meu, prin a se märita cu el si a ajunge in so-
cietatea burgheza si in rftedul femeilor oneste. Ea fu sotie si
mumä buna ; dupá vreo douäzeci de ani dela casätorie, muri
läsând pe urmä-i doi fii cu avere si pozitiune respectabila.
XIX.

Casa marelui Logofät era frecuentata asa de mult. inck

avea mai mult aerul unui otel de prima ordine. Se vedeà
o miscare de trasuri si un da-te-vino neintrerupt. Rana la
amiazdzi veniau oamenii cari aveau trebuintá la primul mi-
nistru al tarii. Dupa amiazäzi incepeau vizitele de amici ale
tuturor celor din casä.

www.digibuc.ro
318 G. SION

Boierul, cocoaná, coconasii, fiecare in parte, primiau îr

apartamentele lor, fárä a sti unul vizitele cari le pr4miau ceilalfL
Cum se vor fi petrecut lucrurile nu stiu, dar intre vizita-
torii asidui ai cucoanei vedeam mai in toate zilele pe vis-
tiernicul Rosnovanu : el venià regulat intre 3-5 ore, elegant,
parfumat, totdeauna proaspdt ras, ca un popd netntesc, In
trdsurd deschisä, trasd de patru cai inhamati ruseste, fudul
mandru ca Penes impäratul. Cei din casä i chiar fiii ma-
relui logofät, cari stiau cd aceste vizite nu sunt dezinteresate,
nu-si puteau explica lucrul acesta. Se vorbià insä cd se sti-
pulase o conventiune diplomaticd intre aceste inalte persoane,
neratificatä Inca de opinia publica.
Intr'una din zile cucoana Marghiolita, in timpul pränzului,
declarä venerabilului ei sot cä se simte prea obositä de sgo-
motul capitalei i cA ar vrea sd se retragd pe vreo douä
luni la Ruginoasä.
Nimic nu te opreste, dragd. Poti sa mergi când vrei.
A dori totodatd sä se facd rost, ca sä nu-mi vie ni-
meni in vizite. Asi vrea sd nu OA pe nimeni altul, decât
doarà pe vreunul din fii tâi, care sd-mi tie companie.
Va puteä merge Sändulache. Iti convine ?
Prea bine, dacd pe el nu-I contrariazd aceasta.
Nicidecum, zise gentilul tânär. Eu incd a aved nevoie
de a-mi termina niste studii in linite i retras.
A voi foarte mult, zfse cocoana, mai ales sd sca de
niste vizite cari ma importuneazà i cdrora alci nu le pot
inchide usa.
Aceastd conversatiune se urmd in limba francezd, pe care
toti credeau ca eu nu o cunosc. Dupd prânz, am intrebat pe
lorgu ce a inteles din deciziunea cocoanei Marghiolitei
la ce vizite supärdtoare faceä aluziune ?
Fleacuri ! zise bunul Torgu. Cocoana Marghiolita crede
cd ne- poate arnägi pe top, cum amägeste pe bietul pal:4. Se
face cd vizitele lui Rosnovanu nu le poate suferi, pe când
in realitate ea le provoacd.
In doud-trei zile se fdcurd preparativele pleat-H. Se expe-
diarä patru-cinci cdrute mari harabagiesti, incarcate cu arti-
cole de proviziuni, cu bagagiuri, baterii de cuhne i slugd-
rimed necesarie. in urma acestora plecd i cocoana, cu fiul
bArbatului säu, intr'o caleascd inchisä, cu doisprezece cai de
posta, pe un timp admirabil, care le promitea o vilegiaturä
de cele mai plAcute.
Casa boiereascd dela Ruginoasa, de curând transformatä

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 379

in caste] de stil gotic, de curänd mobilatd, dar pând atunci

nelocuitä Inca de nimerd, deodatá se insufleti ca prin farmec,
in stare de a da ospitalitate chiar unui rege. Ilustra casteland
fácit intrarea sa in curte noaptea, la lumina a vreo zece
masalale aprinse §i in asistenta a vreo trei sute de oameni,
tdrani §i tarance, adu§i anume de arenda§ul mo§iei (un Ungur),
pentru ca sä-i ureze bunävenire. Marl de aceasta, o garda
compusd din zece arnäuti §i cincizeci de pldie§i, adu§i dela
mo§iile de munte ale boierului, au fost surpriza cea mai
placutd ce fdcuse marele logofat adorabilei sale sofa .
Nimica nu lipsià la confortabilul frumoasei locuinti dela
Ruginoasa. Nobila castelanà putea sd se bucure de vieata
contemplativä care o dorià, färd sa.-§i oboseascd mintea cu
ceva : aveä tot ce i-ar fi trebuit ; .nu aveä. .nevoie sd coman-
deze nimica. Serviciul in toate amdnuntele se fAceà cu promp-
titudine. Dejunurile, prânzurile ii oferiau tot ce puteä. pofti.
Depe ferestrele castelului, spre câte§i patru puncturile car-
dinale, aved vederi frumoase §i variate, spre a-§i desfätà.
privirile §i a se puteä läsa in reveritle cele mai pracute : act.
dealuri cu colnice, aci coaste cu cränguri, aci câmpii cu o
vegetatiune luxuriantä ; iar imprejurul casei o grâclind imensä
cu alei artificiale, cu arbori roditori, cu partere de flori ar-
tistic intocmite ; apoi mai depärti§or, satul cu locuintele tä-
räne§ti, biserica, casa arendä§eascä, magaziile, porumbarele
§i toate acareturile necesarii unei mari gospodarii agricole.
Qri in care parte ar fi dorit, gäsià umbra* sau soare, vederi
pitore§ti sau loc de repaus.
Nu petrecuse insä o sAptämând in aceastä stare de beati-
tudine, §i iatd cd prirne§te o scrisoare printr'un om cdlare-
ce a venit dela Stânca astfel se nume§te 0 mo§ie a casei
Rosnoväne§ti situatd in apropiere de o po§td. de Ia§i, unde
pe un loc inalt ce. domineazä väile Jijiei §i a Prutului se
inaltà o casd boiereascd care s'ar puteä. numi §i regeascd.
Marele vistier Rosnovanu intreba pe cocoana Marghiolita de
sänätate §i o anuntà cd peste trei zile va veni spre a-i su-
pune omagiurile. Cocoanä atuncia chemd pe Sandulaki §i ii
arätd scrisoarea, cerându-i pärerea : ce rdspuns sä-i dea.
Rdspundeti cum poftiti, sunteti stäpânä.
Dar nu voiu, dragd, sd primesc pe nimeni ; §i mai putin
pe acest orn, care md plictise§te cu curtenirile. tiu bine cd
lumea vorbe§te, mi se pare, pe comptul meu. Se §opte§te
cd a§ fi amanta lui. Eu insä am con§tiinta impäcatä cd n'am

www.digibuc.ro
380 G. SION

insultat onoarea casei tatAlui tAu. Pot luà de martor pe Dum-

nezeu, cd acest om nu m'd atins.
I-- Atuncia n'av intelege pentru ci 1-0 prirtii.
Dar nu vezi cd el nu-mi cere voie, obraznicul 1 ci mä
anuntä. Ar aveä aerul cd-mi porunce§te sd-1 a§tept. i dacd
va veni §i va stärui sä se urce la mine, .trebui-va sd md
incuiu lute() camerd sau sd fug de acasä ?
Dacd imi dai voie mie, ii voiu opri intrarea dela poarta
cea mare.
Dad. poti face aceasta, spune trimisului cd eu nu pri-
mesc pe nimeni §i sd nu se osteneascd a veni.
XX.

Dupd conciliabulul ce avù cu arenda§ul, un vechiu om al

casei, de origind Ungur (care mai tärziu imi spuse aceste
amänunte), Bulubap tiganilor boiere§ti fu chemat §i ordonat
ca sd aducd la curte o sutä de oameni din cei mai voinici
§i mai bätdi4.
Ordinul fu cxecutat cu punctualitate. A doua zi o sutd de
faraoneni voinici, pleto§i §i speto§i, gratificati fiecare cu chte
doi sorocoveti, §i tämäiati cu cAtevä vedre de vin §i rachiu,
primird ordin ca sd se inarmeze cu ciomege §i mAciuci §i
sd meargA sub ordinele vdtafului de curte la hotarul mo§iei,
unde cu orice pret sd respingä venirea unui boier strdin,
care s'a aflat cd vine cu du§mAnie asupra casei boiere§ti.
Tiganii auzind apoi cd, dad s'or purtà bine, vor aveä §i
cinci buti de vin, strigarä §i se jurarä inteo unire cd vor §i
mâncä fript pe boierul acela, dacd nu se va intoarce de
unde ar veni.
Cu aceastä oaste improvizatd, vätaful de curte, un vechiu
om al casei, plin de devotament, se duse la botarul mo§iei,
unde se postä inteun crAngulet, aproape de drumul cel mare,
ce duceä dela Ia§i spre Boto§ani.
Rosnovanu, care prin omul ce trimisese cu scrisoarea aflase
despre mijloacele de aparare dela Ruginoasa, care prin ur-
mare se a§teptà la eventualitatea unei ostilitäti, lud cu sine
cincizeci de feciori boiere§ti ' cAldri, inarmati cu Cale o flintä,

1 Sub regimul Regulamentului Organic, proprietarii aveau privilegiul de

a scuti ate unul din zece locuitori tarani (dupa alegere) de mice im-
pozite sau prestatiuni cAtre Stat, sub titlul de feciori boierestt. Acqtia
nu erau supu§i nici la munca obligatorie a boierescului, fiindch drept

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 38/

zece arnAuti, pe cari ii luase in serviciu cand a aflat cd

rivalul sau trimisese zece asemenea oameni la mo§ie. PAnd,
a nu se apropiA de notarul Ruginoasei, afld dela un drumet
despre tabära tigäneascA care aved sä-i atie calea. Atuncia
el ordond tuturor oamenilor sAi ca sd-si schimbe incArcAtu-
rile dela pu§ti, inlocuind gloantele cu ploaie sau halice mici
de turturele, spuindu-le ca, In caz de a vedeA ceva Tigani
cd se obräznicesc, sä tragd in ei cu ploaie dela brdu in jos-
Aceasta se §i executd. and ciomdga§ii se ivird, cäldretii ii
primird cu o salvd, descArcatá foarte de aproape. Tiganii,
cari nu avuseserd vorbd ca sä se batd in contra pu§telor,
când s'au vdzut pArliti de alice, au inceput a tipà §i a da
dos in tufe, de unde nu s'au mai aratat ; iar vätaful ce-i
conduced fu prins §i legat de un copaciu, pentru ca sd nu se
poatd kit dupd oastea sa.
IntrAnd triumfdtor in sat, Rosnovanu avù a intâmpinà re-
zi'stenta dela castel. Cdpetenia arnautilor sAi il asigurase cd.
cu o sutd de galbeni va face pe conationalii sä.i dinduntru
sd. fie inofensivi. PIAieii, cari aveau ordin sä se puie la
metereze §i de acolo sd tr3gä asupra ascdiatorilor, s'au servit
in adevdr cu armele lor, dar, de frica pdcatului ca sd nu
facd moarte de orn, trAgeau in susk, pe d'asupra capetelor
oamenilor lui Rosnovanu. Ace§tia insd, pregAtiti §i de topoare,
in curând sfdrâmard poarta cea mare §i náválirá induntri .

precedati de arnduti. Atuncia plAie§ii fugird prin crângurile

grAdinii, iar intre arnAuti incepù o luptä inver§unatä. Pis-
toalele i u§anelele lor pocniau cu neintrerupere ; iar dupd
o luptd de jumdtate de or& cei dinduntru se predard, iar
ei din afard deterd dsalt castelului. Acolo, in capul scdrii,
se atineà tândrul Sandulaki cu un curaj cavaleresc ca sd
apere onoarea casei pArintelui sAu. Se zice cl. el ar fi dat
mai multe focuri din armele ce le aveä. §i cd ar fi i ránit
vreo doi din arnAutii lui Rosnovanu. Rezistenta sa eroicd
insd n'a putut deck sä-i cauzeze pieirea : unul (tin asediatori
ii infipse un hangiar in piept ! Caclavrul fu dat la o parte.
lar coconul Nicolaki intrând nesupArat in casa i gasind
(dupd cum s'a zis §i dupd cum este §i probabil) pe cocoana
Marghiolita le§inatä, a gAsit cu cale sd o ridice §i s'o dud.
la Stânca, spre a o de5teptd. §i a o consolà.

orice sarcinA aveau obligatiunea de a secundà pe proprietar la execu-

tarea lucrärilor câmpului. Dincoace de Milcov asemenea servitori se
numiau isprdvn.cel (Gri. S.).

www.digibuc.ro
282 G. SION

DupA acesta, PlAiesii vAzAnd grozdvia petrecutA in curtea

boiereascA, se speriarä i apucarA calea spre diminele lor de
la munte.

In camera ce ocupam alAturi cu aceea a adiutantului, abiA_

incepuse razele soarelui ce rAsArià a se respAndi ; abià mä
sculasem spre a deschide fereastra ca sa ascult ciripirile pA-
sArilor, si de odatA vAzui cA intrA la mine comptabilul Co-
dreanu, urmat de camärdinerul boierului (pe jumAtate imbrä-
cat), si arendasul dela Ruginoasa (incA plin de praful depe
drum), cu figurile consternate. Imi spuserd fatala nuvelA, ru-
gAndu-mA sä merg eu ca s'o comunic sus boierului. Crezui
cA e mai bine sA o omunic mai intAi fiilo lui, pentru ca
ei s'o ducA tatAlui lor. Erà numai lorgu acasA ; petrecuse toatà
noaptea la Anca, dela care se intorsese aproape de ziuA.
Dormià dus ; abia-1 putui desteptA. li spusei totul, repe-
tAndu-mA de douA-trei ori, aflAndu-se ametit de somn. DupA
ce m'a ascultat, imi declarä cA n'are curaj sä meargä la ta-
tA-sAu. Deci cAzii pAcatul pe mine.
MA urcai sus, urmat de cei ce veniserA la mine. Intrai
cAlcand incetisor, pe usa camerei de culcare, care nu era in-
cuiatä. 13Atranul dormiA. Nu m'a simtit pAnA 1-am miscat de
picioAre. DeschizAnd ochii i vAzAndu-mA, intrebA : ce este ?
-- 0 tristi veste, Excelentà.
Cum ? Ce ? zise sculAndu-se in sus.
Cuconu SAndulaki la mosie a avut o IntAmplare...
Ce intAmplare ? spune.
Niste arnAuti I-au ucis.
Ce ? Cum ? Care arnAuti ?
Niste arnAuti ai lui Rosnovanu.
$i Marghiolita... ?
RApitA i dusA la
Ce ? curn ? rApitä ?... Cine a adus vestea
Iancik arendasul...
Unde-i ?
Alergai si introdusei pe Iancik. Acesta-i spuse totul. Nu
voiu face tabloul sfAsietor a) durerii i disperArii bietului bA-
Wan. Oricine îi poate imaginA lamentatiunile unui om care
sufere deodatA cloud loviri atat de teribile. In adevAr astep-
tam sA-1 vedem nebunind pe omul acesta. Au avut insA o-prea
mare fortA creierii i inima lui. Dupa douA ore de plAnsete

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 383

§i gernete, pArit a se lini§ti §i a se reculege. Ordonä comp-

tabilului sàu ca sA se ducA, impreunA cu arenda§ul, pentru
ca sa ingroape pe nenorocitul Sändulaki. MA rugA §i pe mine
ca sA merg cu clan§ii.
Pe la opt ore, batranul se duse la palat. IntrA la VodA, pe
când se imbrAca ; singur el, avea voie a intra neanuntat §i
la orice orA. CAzit la picioarele Domnitorului, strigând
«Dreptate ! dreptate, Maria ta !»
Ce dreptate ? pentru ce? ce ti s'a intamplat, vere ? Ce
ai ? spune-ne... lini§te§te-ne... fii bärbat...
Bietul batran de astAdatä se simti rAu. Plansetele lui, ur-
mate de un sughit neintrerupt, nu-I lAsau sa vorbeascA ca
sA spue ceeace voia. CAza intr'un fel de sincopA. Doctorul
Basseraux, care §edea peste drum de palat, fu adus. kcesta
ii dete nu §tiu ce §i in fine 11 desteptA. Domnitorul, indatA
ce ascultà cauza care il adusese, chema pe colonelul Sche-
leti §i pe pre§edintele Curtli criminale. Celui intiiiu ii spuse
sà meargä cu o sutA de sbldati de cavalerie la Stanca, sa
radice pe Rosnovanu §i sA-1 ducA la fata locului unde s'a co-
mis crima, iar pe cocoana cu pricina s'o ducA la casa ei.
Pre§edintele Curtii primi ordin sA meargd imediat la Rugi-
noasa, impreunA cu Ispravnicul tinutului, pentru ca sd facA
instructunea conform cu legea, fArá a cruta pe nimeni 1.
DupA aceste dispozitiuni se a§tepta ca sA se facA dreptate ;
§1 o crimA care Meuse atata sensatiune in capitala Moldovei,
toatA lumea a§tepta sä o vada rAsbunatä.

Nu era insA tocmai u§or a pune mâna pe pAsArelele dela

stancA. Oricât de voinic era Polcovnicul Scheleti, oricat de
viteji erau lAncerii pu§i sub ordinele lui, nu puteau sAri peste
zidurile Mahe cari inconjoarA castelul lui Rosnovanu, nici pu-
teau sparge poarta cea cumplit ferecatA, pe unde putea st
intre cineva. A lua cu asalt aceasta fortAreata in miniaturä,
era cu atata mai greu, cu cat induntru se aflau vreo patru-
zeci 'de oameni armati bine, cari ar fi putut infrunta §i pu-
terile a o mie de nAvAlitori. Deaceea polcovnicul, raportand
despre dificultAtile ce intimpina, cerea ca numai decat sA i se
trimitä parcul de artilerie, pentru ca sA facA o spArturA in zid.

In Moldova pe atuncia nu erau procurori. AceOià s'au instituit mai

tarziu, dupa unificarea 1egisIaiunii judiciare sub Cuza-Vod'a (GH. S.).

www.digibuc.ro
384 G. SION

Vodd insd nu voi a ridiculizâ artileria, fiinda era compusä

numai dintr'un tun (si acela mititel), ci trimise ordin ca sä
find asediat castelul, panä când cei dinduntru, nevoili de
foame, se vor predà.
Dar oriat i§i fäced curaj si Rosnovanu, dupä §apte-opt zile
de asediu, vázând pe de oparte cd. unii din servitorr incepu-
serd a dezertà sárind noaptea peste ziduri, iar pe de alta a
proviziunile i se imputinau väzând mai ales cä-i fugise
chiar barbierul, MIA de care se veded expus a se face mus-
täcios, ceeace creded cä 1-ar face rizibil in ochii cocoanei
care-i märturisise cd-i plac bärbatii rasi vdzând, zic, toate
aceste, inceph a vedeà cd se ingroasd gluma §i cd. in cele
din urmä are sd fie prins. A comunicat deci cocoanei ingri-
jirile sale si i-a cerut avizul. Co-coana atuncia ii spuse a ea
un singur mod crede a 1-ar sapà.
Care mod, ingerul meu ?
Un mare saciificiu ; sa mä lasi sä mä intorc la el.
ce voiu face eu färd de tine ?
Vei milbdà putin si apoi iardsi voiu fi a ta pentru totdeauna.
FA ce vrei, sufletul meu !
Cocoana Marghiolita, care stieà sä si scrie dupä cum stied
sa farmece lumea, scrise o epistola foarte patellcá iubitului
ei sot. Ea califica de infamd purtarea räpitorului ei. Ea de-
plânse nenorocita pierdere a lui Sdndulaki, azut victimä de-
votamentului ski pentru dânsa. Ea in fine ii spuned a. Ros-
novanu, cedând lacrimilor ei, s'a induplecat a-i da drumul
spre a se intoarce la cäminul conjugal, cu conditiune ca sá
inceteze orice urmärire sau anchetd asupra lui si sä tread.
cu buretele peste evenimentele dela Ruginoasa.
Aceastä epistold (stilizatä in frantuzeste, bine inteles) fu
recomandatá polcovnicului Schileti spre a o trimete imediat
d-lui ministru dinduntru. Acesta o primi la ora dejunului.
Eram fatä. Nu mi-as fi putut inchipui in vieata mea o trans-
figurare ca aceea ce am vd.zut la omul acelà, care, de când
cu grozäviile acestea, era neincetat trist si cu lacrimile in ochi.
Deodatä figura sa s'a inseninat, gura sa a inceput a surkle,
si, sculându-se rapede de pe scaun, zise sd-i pile caii. In mai
putin de un pätrar de orä, isi fâcù toaleta, cobori scara §i,
urcându-se in träsurd, strigd : «La palat !»
Mihai VodA, cum il vdzii, il intrebd : Ce mai veste ? Pus-au
mana pe Rosnovanu ? Dusu-lau la Ruginoasa ?
Ina nu, MAria Ta. Dar pare cA lucrul trebuie sd ia o
altd turnurd. Marghiolita nu e vinovatä. Ea a fost rApitd, .si

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 885

e captivd acolo. Tocmai voiam a vä spune ca am primit o

scrisoare dela ea, adusä de un lancer. Imi spune ca a reu-
sit a indupleca pe Rosnovanu s'o libereze, dar cu o condi-
tiune....
Ce conditiune?
Ca ancheta sä Inceteze.
-4- Cum ? Sa rämäe nepedepsitä moartea lui Sändulachi ?
Va fi greu de dovedit pe vinovatul in orice caz. Dupá
informärile ce am luat, Rosnovanu n'a luat parte la omor,
nici a dat ordin cuiva. Lovitura ce i s'a dat a fost din partea
unui arnaut, gray ranit de un glont al lui Sandulachi, si acel
criminal si a luat pedeapsa, fiindcd a murit a doua zi. A fost,
precum vedeti, un joc al fatalitätii. '
Si ce voesti sä se faca ?
Sä se intoarca comisiunea de anchetä ; sä nu se mai
Mca nici o urmärire. Md rog Märiei tale, fä ca sa se treacd
cu buretele peste aceastä nenorocita afacere.
Dar ce va zice lumea.... opiniunea publica ?
Care lume ? Bonjuristii si pantalonarii ? Dac'ar fi sä ti-
nem compt de ce zic nebunii, ar trebui ca si Maria Ta sa
te cobori depe tron. A, nu! pentru Dumnezeu, nu mai zi-
ceti cd exista in serios o opiniune publica : aceasta ar fi un
rau exemplu.
Bine, fie ! FA ce vrei, si lasa-mä 'n pace, terminä Vodä
intorcându-i spatele si trecând in alta camera.
De indatä fu frimes un curier in Ruginoasa, cu ordin ca
sa se intoarcä comisiunea de anchetä ; si un alt curier la
Stânca, ca sa se intoarcä armata de asediu. Acest din urmä
curier, in aceeas sarä intorcându-se, a adus räspuns cd co-
coana Marghiolita va face intrarea sa In Iasi a doua zi la
sapte ore.
La ora indicatä, marele logofät si ministru din launtru, ur-
cându-se in träsura sa de gala, trasa de patru cdi, insotit si
de doisprezece slujitori cälari de cari aveà facultatea mi-
nistrul de interne a se servi la ocaziuni de parade, apuca
spre dealul zis Copoul. Il urmai si eu intr'o birjä, insotit de
comptabilul Codreanu. Acolo, la o respântie de unde se face
drumul spre Sculeni, dupa o asteptare de câtevà minute, se
vede venind in galop o träsurà cu patru cai mari negri si
apropiindu-se de träsura ministeriala. Din acea trasura se
coboarä coconul Niculachi Rosnovanu si, dând mâna cocoanei
Marghiolitei, o ajuta a se cobori si apoi a o urca in träsura
Excelentei sale marelui logofät. Dupa aceasta, trasura lui Ros-
G. Sion, Suvenire contemporane. 2"
www.digibuc.ro
386 G. SION

novanu se intoarse spre Stânca in galop, iar a ministrului

aduse la domiciliul conjugal pe prea frumoasa cocoana Mar-
ghiolita, spre a rAspändi fericirea §i veselia in casa care de
atâtea zile se aflä in doliu de lipsa ei.
XXIII.

Trecuserä aproape clouà luni dela aceste evenimente. Toamna

incepuse a schimba fata arborilor : foile lor multicolore in-
cepeau a cAded. CAIdura insä se rnentind. : abiA dimineata
se simtià cevA mai räcoare, când dideä câte o u§oarA brumA.
Aceasta stagiune, ca §i cea de primävarä, imi plAceä foarte
mult, fiiridcä admirarèa naturii mä arunch dese ori in reverii
delicioase. Má sculam, ca totdeauna, foarte dimineatä, ca sä
privesc rdsärirea soarelui, Mä imbräcam räpede §i mä urcam
in balconul cel mare despre Su.d, de unde privind ca inteo
panorama orapl cu turnurile bisericilor i dealurile frumoase
despre RApedea 0 Galata, ascultam f4iitura frunzelor ce cd-
deau depe arbori intr'un mod aproape cadentat, dupä su-
floarea vânturilor.
Inteuna din acele diminete, pe la orele când IncA toatä lu-
mea dormiA in casä, vAz intrând pe poartä o träsurä mare
inchisd, cu doisprezece cai, mânati de trei surugii cari,
contra obiceiului lor traditional, de aslädatä nici tipau, nici
pocniau cu bicele.
Curios de a vedeä cine sose0e, intru in salon ca sä. alerg
spre scará. Trebuià sä traversez salonul, care erà imens de
lung. Dar pâná sä. ajung la extremitatea unde erà up de
ie0re, väd o femeie invoalatä, cu un mic sac de voiaj in mânk
mergAnd rApede spre ie0re, atät de preocupatä de plecarea
ei, incât nici §i-a intors fata spre mine, care mergearn tot in
directiunea aceea. Indesii paii, dar eti mai agil4 decât mine ;
pe când eu mA coboram pe scarä, träsura plea., de asta
data cu plesnete I cu pocnete de bice din partea surugiilor.
Eram mistificat. Din fericire gäsesc un./ rânda§ care mAturA
scara de jos. Il Intreb : Cine s'a urcat in träsurd ? El imi zice
0 cocoand ? Cine mai erA. in träsurä ? Un boier. Mare
minune 1 MA reurcai i apucai pe un coddor, care §tiam
cl da spre buduarul cocoanei, in fata cAruia erit o cAmärutä.
Acolo gäsesc pe cameristä. faceä o bocceA ca de plecare.
0 intreb ce insemneazA asta ? Ea imi ráspunde, surAzAnd, cä
cocoana i-a dat drurnul, fiindcd d-ei s'a dus. Unde ? Nu

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 387

§tie. Cu cine ? Nu §tie. Atunci sentimentul datoriei am

simfit cd-mi dicta sà dau alarma.
Alerg la camera de culcare a boierului, intru, il de§tept
§i-1 intreb de §tie despre plecarea cocoanei. «Ha ? Ce ?» §i
merse iute spre up ce da in camera ei de culcare. Inchisd.
Bate cu amândoi pumnii. Nimeni nu rdspunde. Atunci
o scenA sNietoare, incât Ind petreceau §i pe mine lacrimile.
Bietul bdtrAn plânged, sbiera, se bocid, tdvAlindu-se pe jos
ca copiii.
Dupd ce i se mai potoli durerea §i se lini§ti cevd, imi zise
ca sä trimit sd cheme pe Aga de ora§ §l pe Privileghe, an-
treprenorul postelor. Ace§tia venind, pe cel intâiu 11 insArcind
sd cerceteze pe ce barierd a ie§it Rosnovanu. In mai putin
de jumktate ord., aduse räspuns cd a ie§it pe bariera PAcu-
rariloi; insofit de o cocoand voalatä. Atuncia intelegAnd cd
a apucat drumul mare al Boto§anilor, zise lui Privileghe ca
sd repeadd un curier cu ordin cdtre cApitanii de po§tä sd. nu
cumvd sä-i sloboadä cai : iar de se va arAta cumvd., sd-I fie
pe loc §i sd raporteze.
Ordinul se executd, curierul pleca pe urmele rdpitorului.
La po§ta dela Târgu-Frumos, afland cd a luat cai de po§td,
s'a luat dupd el ; dar oricât merged el de iute, Rosno-
vanu merged §i mai iute, fiindcd da câte un galben de
fiecare surugiu. A doua zi, curierul se intoarse cu rdspuns cd
Coconul Niculachi a trecut granita pe la Mihdileni, cu pas-
port in toatd regula.
Peste cAtevd zile, o scrisoare anonimd venitd. dela CernAuti
cu recipisd, anuntd pe ministrul de interne al Moldovei cd
sofia sa s'a cununat cu vistierul N. Rosnovanu pe ziva de...
la mo§ia Cernauca, proprietate a familiei Hurmuzaki.
N'a trecut o lurid dupd aceasta, §i s'a citit in toate bise-
ricile din Ia§i o carte de blästem fulgerdtoare asupra lui Ros-
novanu §i a familiei sale, declarând cdatoria lui de antica-
nonicd §i pe dânsul de cd1cAtor al religiei. Se intelege cd
aceastä carte de blästem s'a scos dupd interventiunea guver-
nului Moldovei catre Patriarhie.

XXIV.

Dupa acest eveniment, bAtrânul Sturza i§i cam pierduse

echilibrul facultätilor intelectuale ; cam cäzuse in copildrie.
Nu tArziu el fu inlocuit cu Stefan Catargiu, dar compensat
win aceea cd fiului Au s'a dat portofoliul de externe. Eu

www.digibuc.ro
388 G. SION

Ina nu mai eram functionar al ministerului de interne : din

cauza unei poezii satirice ce publicasem in Foaia de Minte
,si din Transilvania, fui destituit dupd insistentele con-
sulatului rusesc. Urmarea evenimentelor ce md privesc le
poate and cititorul in seria Suvenirilor din anul 1848. Per-
mitä-mi-se insd sd fac o säriturä peste un hop de vreo zece
ani §i mai bine.
In anul 1857, insurându-md, am plecat cu mireasa mea sä
fac o cälätorie in sträindtate. Imbarcându-mä pe un vapor al
companiei de navigatiune danubianä, aflai cd inteo cabind
rezervatd cdlätoreste §i N Rosnovanu spre Viena, ca sd se
caute cu medicii, aflAndu-se bolnav de dropicd. La timpul prAn-
zului, am väzut in cAtevd rânduri pe cocoana Marghiolita, pe
care abià am recunoscut-o, de tristä, abdtutd si svântatä ce
erd. Nici ea nu m'a recunoscut pen tru motivul natural cä tre-
cuserd atAtid. ani de când nu md vdzuse, i in intervalul acesta
mä schimbasem si eu. A doua zi, dându-se in vorbd cu re-
gretatul Miticä Kretulescu, care merged §i el spre Viena, de
la acesta ea a aflat cine eram eu. Dupd revelatiunea aceasta,
ea indatä a venit sä-mi intindä mAna si sä md intrebe dacd
sunt vechia ei cunostintd. Apoi, ca cum ar fi avut nevoie de
o intimitate, apucd a mà intrebh mai inttli despre vieata mea
§i apoi a-mi povesti despre a ei. Imi spuse cum, dupd ce s'a
cununat in Bucovina, si a auzit de blästemul Patriarhiei, a
imbrätisat mai intAi religiunea catolicä ; cum dupä ce s'a
certat cu popii catolici, s'au fdcut luterani ; cum apoi, dupd_
interventiunea lui Vodä Ghica (care-i erd var.), deslegându-se
de cartea de blästem, a revenit la religiunea strAmoseascd §i
dupa o emigratiune de §ase ani s'a reintors in patrie. Acuma
bärbatul ei, cdzAnd gray bolnav de dropicd, il duced la Vietia
pentru ca sd-1 opereze.
Tot drumul cat am cälätorit pând la Pesta, ea nu incetà
de a md abordd i a-mt vorbi cu multä.afectiune päred a-si
rememord cu placere vie* din casa bdtrânului Sturza, si
astA data deplânged soarta lui, aflând cd a cäzut in rnizerie
§i cd a avut un atac de aploplexie. lar când si eu ii spuneam
despre sensatiunile ce resimtiam, când pentru prima oarä am
väzut marea ei frumusete, nu se puted opri de a-mi intinde
mâna spre a-mi multurni.
La Pesta, având a mä cobori, rnà despärtii de ea, care

La pag. 104, Sion vorbe0e:cle Gazeta Transilvaniei.

www.digibuc.ro
 DIN TINERETE 389

trebuià sä meargd pe apd pâtiä la Viena. De atuncia nu s'a

mai mai intâmplat s'o mai intAlnesc.
Dar iatä-mä nevoit sä fac o sAriturd §i mai mare.
In anul 1887 m'am dus sA asist la solemnitatea sfintirii
Mitropoliei din Ia§i, urmatd cu mare pompd. A doua zi de
Sfäntul Gheorghe mä aflam la nepoata mea Amelia Ganea
(sotia prefectului), unde erd Regele in gazdA. Pe la 4 ore am
väzut intrând in curte o träsurä cAleascd, in care o fiinta micA
garbovitd §i aproape uscatd, §edeà ghemuitd inteun colt. Tre-
buid sd-mi spue cineva cd este aced falnicd persoand, care
se numid cocoana Marghiolita, singura, unica i necompara-
bila frumusete a Moldovei. Ea venise sA intoarcd vizita ce-i
fäcuse Maiestatea Sa Regele ; dar neputändu-se cobori, fiind
bolnavd, depuse buchetul säu in mAinile unui ofiter de or-
donantä. In luna Decemvrie a anului 1887 nu tin minte
ziva gazetele din Ia§i anuntard cd aceastd nobilä §i triä-
reap.' damd, care a jucat un a§à mare rol in tail, care da
ton societAtii elegante din Ia0, care reprezenta nobletea
fastul aristocratiei moldovene, care a tiut in cele din urmt,
a se face veneratA chiar cu uitarea päcatelor ei din trecta
a pArAsit lumea celor vii !
1888 Iunie.

www.digibuc.ro
 EPILOG
Am ajuns a da suvenirilor mele o intindere atat de mare,
incat vAd ca volumul se face prea greu, spre a se purta in
mânä. Apoi cheltuiala tiparului mi s'a fäcut atat de simti.
toare, incât ma \fad nevoit a ma opri.
Materie de a mai scoate un volum a§ gasi, dar nu §tin
de voiu mai urmä cu aceasta intreprindere. Dupa experienta
ce am, väcl a publicul nu se prea gräbe§te a citi la cárti,
multumindu-se cu literatura jurnalelor.
In adevär am ajuns la un stadiu de degenerare care nu
stiu cum s'ar putea califica. Cu 30-40 de ani in urmá, cär-
tile gásiau mai multi cititori decât acuma. Citez un caz.
Pe la 1854, Bolintineanu aflându-se In exil (la Brussa mi se
pare), mi-a trimis prima colectiune a poeziilor lui, netipärite
incä, cu rugaminte ca sä fac cevä cu ele, spre a-i trimite un
ajutor pecuniar. M'am pus de le-am tipärit inteo mie exem-
plare cu propriile mete mijloace, si, dupä teei luni dela apa-
ritiunea lor, n'am mai avut un exemplar. Astäzi insd, când
numärul lectorilor a ajuns de cel putin o sutä de ori mai
mare astäzi când am ajuns a numärà cu miile doctori,
licentiati si profesori astazi, când facultdtile noastre numärä
cu miile studentii ce le frecuenteazd astäzi, zic, avem
lectori mai putini decât pe atuncia ! Pe timpul acela, cel din
urmä scriitoras, sef de masä sau grefier, aye& o bibliotecä
cu cel putin 100 carti românesti. Dar oare astázi... m'as
prinde cä la o sutd unul nu are o carte româneascä (de
literaturd) in biblioteca sa! Ce face ? Cu ce isi lustrueste,
tinerimea spiritul ? Citeste, cel putin, jurnale sau reviste prin
cafenelele sau cluburile in cari isi pierde timpul ?
Nu fac aluziune la tinerii aceia stricati si corupti cari nu
inteleg vieata decdt pentru ca sd se bucure de pläceri : dar

www.digibuc.ro
392 0. SION

a§ intrebd pe cei mai serio§i, cari aspird a ne da pe noi

bdtrdnii inláturi dela orice loc de onoare §i i-a§ rugh
sd-mi mai arate o farà, cat de putin cultd, in care sd. se
Yazd fenomenul acesta. Eu insä ii pot incredintà cd nici
Rusia, pe care o calificdm de inapoiatd, nu vorn'veded acest
exemplu trist de decadentd. socialä.
Inteadevdr : in clasa mai cultä a societätii noastre, lectura
distractivà mai ocupä cevd. spiritele. Dar numai romanturilor
sträine li se face asemenea onoare: tinerii sau damele ce
pretind a fi de bunci societate, afecteazä a nu puted citi, ba
nici a se rosti bine in limba strAmo§eascd. Acesta este un
bon ton care la noi predorrine§te, §i care mi se pare cà s'a
imprumutat dela vecinii no§trii Muscali ; ei, cu invaziunile
lor armate, ne-au läsat de mo§tenire sträinomania, §i mai
ales galomania. Romanturile scrise sau traduse abià de se
citesc in clasa mai de jos a societätii, unde galomania nu
§i-a fAcut Incà loc, unde se cugetd §i se sirnte cevA mai mult
române§te. Aida insd e o altd nenorocire. Se face o specula
infectä din partea pretin§ilor literati, cari, färä a curroa§te
nici limba din care traduc, nici limba in care scriu, stimulati
numai de spiritul mercantil, aleg cärtile cele mai rele, pre-
ferind adesea pe cele pornografice, ca sd le dea publicului ;
§i acest public, indopat mereu cu insanitätile literaturilor
sträine, departe de a-§i polei mintea cu cevd, î§i corumpe
gustul literar §i chiar moravurile.

Care va fi soarta probabilä a acestei cärti, care, cu chel-

tuieli atât de simtitoare (pentru mine) o scot de sub teascuri ?
Un domn (profesor de grarnaticä mi se pare), venind la
mine sä-i dau colectiunea veche a poeziilor mele §i spuindu-i
cà n'o mai am, mä intrebä de ce nu scot o nouä editiune.
l-am räspuns cá poate voiu mai face §i nebunia aceasta, de§i
am un car mocänesc de cärti tipärite cari nu se pot vinde ;
dar deocamdatá voiu sd-mi väd tipärite Sttvenirile.
Ce? Tipdriti Suvenirile ?... scrise in versuri ?
Ce fel de suveniri in versuri!... in prozd, in prozit, §i
incd foarte pro7aicd prozd.
Ciudat ! Nu credearn cä d-ta sá tii a scrie §i in prozd.
and va ie§i cartea mea, vei veded Ca' Ind pricep putin
a scrie §i prozä ; dar sä §tii cà proza mea e cât se poate de
simpld : nu Ind scrern a face spirit ; nici a spintech aerul, ca
sä gäsesc idei ; nici a Ind al-MA excentric, original, sau clasic.

www.digibuc.ro
 EPILOG 393

Din contra, prin proza mea m'am silit sa-mi reflectez mo-
destia §i simplicitatea cu care m'a dotat natura, fárá nici o
afectatiune. Apoi in scrierea suvenirilor am adoptat genul
anecdotic...
Cum ai zis? Anecdotic? Ce gen este acesta ?
Vei vedeà cä in naratiunile mele vorbesc i despre mica
mea personalitate... a§à, §tii, ca fuiorul popii...
Fuiortil popii? Vai de mine ! Ce mai e §i asta ?
.Vei veded, domnule, vei vedeà: de prisos sa-ti spun
mai multe.
Apoi când cultura literará este aà de superficial tratatà
in §coale, incât un profesor de gramaticd sá creadA cA un
poet n'ar puteà scrie prozA, pas de mai scrie, sArmane omule !
pune-ti pielea zAlog, ca sA te mai imprumuti §i sA mai ti-
pAre§ti la carp
Deci, aflându-md aproape de ultimele cloud trei coale cu
cari voiam sA-mi incheiu cartea, imi luai deciziunea ca, dupa
ce-mi va aduce legAtorul cele o mie de exemplare ce le-am
tipArit, sA le arunc in pod langa celelalte vechituri, sA incuiu
bine podul i sa fac ca numai dupA moartea mea sA se scoata
cArtile la luminA. Ar fi poate, pentru lini§tea sufletului meu,'
mai bine sA fac aceasta, decât sA vAz cA marfa nu mi se
cautA, fapt ce mi-ar da a pricepe cA am fAcut o carte fArd
valoare, ca atâtea altele.
Dar iatA &A vine o imprejurare ce ma face a-mi schimba
deciziunea.
*

V. ALECSANDRI DESPRE Amicul meu V. Alecsandri

SUVENIRILE CONTIMPORANE". venise zilele acestea 1 la Bu-
cure§ti. El trebuià sA treacA
la Sinaia, unde Curtea regala il invitase ca sa ia parte la fes-
tivitAtile ce se organizase in onoarea Principelui de Wales,
mo§tenitorul tronului Angliei, care pentru prima oara onorà
cu vizita sa pamântul romänesc.
In scurta sa petrecere la Bucure§ti, Il vAzui. MA intrebA,
intre altele, despre cursul mi§cArii literare; cAci ocupatiuni
oficiale §i afaceri de familie il facuserA a rAmânea in urma
curentului acestuia §i a ignorà mai cu totul ce s'a scris de
un an incoace.
Nu-mi trebui mult ca sa gândesc ce relatiuni sa-i dau.
1b88.

www.digibuc.ro
394 G. SION

Gazete §i iar gazete, jurnale 0 iar jur nale, unele cari a p a

§i altele cari dispar, ca meteori sau ca efemere ce rdsar dirk
senin 0 nu §tiu incotro apucd §i in cotro se duc, mai fära a
lása vreo urmd dupd urma lor ! Ba nu, tot este ceva : Re-
vista nouti, sub directiunea aproape obositd a nefericitului
nostru coleg dela Academie, Ha4ileu, pe langa care se vdd
oarecari talente. .

Dar ce s'a intamplat lui Hasdeu ?

Cum ? Nu 0ii ? i.-a pierdut fata, singurul copil ce avea,
o stea ce apdrea radioasd §i plind de speranfa pentru ilus-
trarea junei pleiade literare §i care s'a stins ca un luceafdr
gonit de razele soarelui ! .
Te rog, dacd se paate, sä-mi imprumuti colecfunea
acestei reviste, din care numai un numdr am väzut... Dar
Convorbirile ? Cum mai merg ?
Traducerea lui Don Chijot... Lascar Viorescu...
Cum ? numai atata ?
Rand dupa alegeri... Negrufi acuma face discursuri po-
litice la Ia0 ; voqte sd Impace lumea, care nu prea merge
n armonie cu politica junimi0ilor dela putere. De vrei sä
mai §tii ceva, Iti voiu addga ca.' 0 eu irni tipäresc Suvenirile.
De ai curiozitate sä §tii ce sunt ele, voiu regula prin testa-
mentul meu ca sa-ti vie un exemplar, dupd moartea mea.
Dar imi garantezi cd voiu trdi mai mult deck tine ?
E0i nemuritor.
Lash.' glumele §i trimite-mi ce ai tipärit panä acuma. La
Sinaia, cat voiu sta, in orele de repaos, voiu sä petrec cu
literatura romana. .
Fie voia ta, precum in cer §i pre pämant !
Dupä cateva zile, la 1 Octornbrie, primesc o epistold cu
scriptura aceea find si frumoasä, ce caracteriza sufletul poe-
tului Alecsandri, avand finalul urmätor :
«Aici, precum §tii, au tost festivitäti In onorul Prinfului de
Wanes, care a plecat incantat, dupa o §edere de patru zile.
Acele serbári erau pe cat de strálucite, pe atk de obositoare,
cdci in unele zile ne-am culcat de abia la cloud oare dupa
miezul noptii. Singura odihnä ce am gäsit in orele libere, de
lini0e, este in citirea Suvenirilor Contimpurane ce publici §i
cari m'au interesat prea mult. Te indemn dar, cu tot dina-
dinsul sä urmezi inainte, sà le completezi, cdci mai ai multe
de scris, ca sd la0 astfel un soiu de cronicä istorico-literard
de mare pret pentru generafia actuald §i cea viitoare. Bine
ar face top bätranii sä urmeze pilda lui Ion Ghica §i a d-tale».

www.digibuc.ro
 EPILOG

Da, are dreptate iubitul nostru bard ; in adevär multe as.

mai avea de scris. De acolo unde m'am oprit cu Suvenirile,
as avea de spicuit si de inmanuchiat un camp imens de pe-
ripefii prin cari am trecut, ca spectator sau ca membru activ.
In ultima jumätate a vielii mele, strämutandu-mä din Iasi in
Bucuresti, inteo societate cu totul alta de aceea in mijlocul
cdreia mi-am petrecut copiläria i tinerefea, am fost in con-
tact cu o nouä lume si am trecut prin atatea evenimente,
cari mi-ar da subiecte cu izvoare bogate, dar cari s'au stre-
curat bird a fi bägate in seamd de contimporani, ca niste
fenomene naturale.
Dar inainte de a merge cu inchipuirea pand la mulfumirea
ce ar gusta generafiunea viitoare din asemenea suvenire,
márturisesc cà nu pot fi indiferent de impresiunile genera-
fiunii actuale. Aceastä generafiune insd nu-mi pune in per-
spectivd i nu-mi dä altä dath speranfd deck doard onoarea
de a-mi face inmormantarea pe socdteala Statului. Cu aceasta,
in adevär ar proba cd se trage din strämosii depe malurile
Tibrului, cari astfel contribuiau la ilustrarea numelui roman.
Dar s'a fäcut atata abuz de asemenea libera1itfi, pentru alfi
räposafi cari nu s'au ilustrat cu nimica, incat a ruga-o sä
mä släbeascd cu asemenea parade : onorurile la inmorman-
tare sä nu mi le arate prea mari decat mi le-a arätat in vie*,
sufletul meu nu-i va fi recunosator pentru ironia cu care
mä va petrece la mormant, precum nu s'a turburat nici pen-
tru pufina considerafiune ce mi-a al-Mat cat am träit.
* *
A.ici credeam sä termin cu epilogul meu. A trebuit insd
sä-mi mai reväd conceptul ; si, avand a plecà in provincie
pentru alegeri, am läsat manuscriptul acasä. Peste cinci zile
intorcandu-mä, panä a nu-1 da la tipar, cred cd nu voiu gresi
cdtre posteritate, dacA a insemna inch' ceva i despre eveni-
mentul recent ce m'a Mcut ca sä plec in excursiunea
Sub ministerul transitoriu, numit al junimistilor, fiind a
se premeni Corpurile Legiuitoare i promifandu-se pe toate
tonurile cA alegerile vor fi libere i nicidecum influenfate de
administrafiune, am avut släbiciunea a crede cd. ar fi mo-
mentul ca sä md aleg i eu deputat. De aceastä onoare nu
mä bucurasem in fara mea niciodatä pand acuma, fiindcd
nu mä putusem conforma cu sistema politicianilor, cari,
pentru ambiliunea de a ajunge la deputafie i apoi la por-
tofolii, recurg la mijIoacele cele mai- umilitoare: se inregi-

www.digibuc.ro
396 G. SION

menteazd la un partid sau la altul, se gudurä spre a cdpätà

protectiuni, aleargd cu rugdminti in dreapta si in stânga, se
juid pe toti dumnezeii astäzi ca este alb, iar maine cd este
rosu, sacr,ificA bani spre a cumparà voturi si celelalte. Cu
asemenea sistemd incompatibilä cu firea si caracterul meu,
nu m'am putut conforma, si deaceea, precum voiu ardtà
mai pe larg in altd serie de Suvenire, am stat mai mult ca
spectator la luptele electorale cari au frArnantat tam de când
se bucurd de regimul electoral. Cu asemenea naturd si cu
asemenea caracter, apoi, nici puteam atrage simpatia cole-
giurilor in cari votarn : alegAtorii fiind in genere condusi
mai mult de interese decât de principii, corupti sau corup-
tibili, naivi sau vicleni, târitori sau tariti, venali sau stupizi,
fricosi sau lingusitori, cu convictiuni elastice, cu educatiune
devergondatd, fail principii, fArd credintd, färä demnitate,
fard patriotism, nu vedeau necesitatea de a alege un om
care träeste cu capul intre carti si isi sacrificd vieata si inte-
resele lucrând pentru inavutirea literaturii, un om devotat
ideilor generoase si binelui public, un om cu experiente si
cunostinte ci mai adesea au preferit sarlatani de meserie,
avocati exploatatori de situatiuni, mediocritAti fArd vreo mare
valoare moralä, sau notabilitAti improvizate dupd oroscopul
schimbätor al itnprejurärilor.
De astd datA insA am crezut CA era timpul sä mA adresez
la elementul numit cu emfazd talpa casei, la poporul rural
al Ialomitei, care dupd Constitutiune are drept a trimite un
reprezentant. Am crezut cd la aceastä clasd, care nu mai
târziu decât astd primávard a facut o rdscoald MIA sd stie
pentru ce, care a suferit schingiuiri si gloante spre a se
potoli si care are atâtea si serioase interese de apärat, va
aved resunet vocea unui suflet sincer si devotat. Deaceea
am fdcut urmAtorul apel care delegatii colegiului al nt-lea
de lalornita :
«in puterea relatiunilor ce de 30 ani am avut si am cu lo-
cuitorii din plasa Câmpului, cari au avut ocaziuriea sd-mi cu-
noascd rYersoana si caracterul, in vederea alegerii.ce sunteti
chemati in curand a face, viu a vä. adresa aceastd scrisoare.
De când Constitutiunea a dat täranilor dreptul de a trimite
un deputat la Camera, colegiul vostru rar si-a nemerit oa-
menii : mai totdeauna s'au ales deputati recomandati de zapciii
guvernului, sau oameni cari, pentru rusinea numelui de Ro-
man, au gAsit sä. cumpere voturile delegatilor. Deaceea co-
legiul tdränesc s'a numit o minciunii, sau zestre guverna-

www.digibuc.ro
 EPILOG 397

mentalä. Deaceea Camerele, ajungänd a fi compuse din

deputati cari speculau voturile lor, in loc de a se ocupà de
interesele clasei rurale, se ocupan de interesele lor particulare.
Deaceea administratiunea, ajungand a fi dupä chipul i ase-
manarea Camerelor, venala §i coruptibilä, vä lasa iii prada
läcomiei tuturor railor, cari traesc exploatând munca tara-
nului. Deaceea justitia a fost vitrega pentru dreptatea voasträ.
Deaceea bisericile i coalele voastre au fost abandonate de
orice solicitudine. Deaceea preotii §i invätatorii vo§tri piro-
tesc in mizerie. Deaceea tinerimea voastra cre§te färà inva-
täturà, cazand in vita degradate §i traind in ticälo§ie. Deaceea
astä primavará täranii s'au räsculat §i cu violenta au voit
sä pedepseascä mai intai pe delegatii lor cari §i-au fost
vândut voturile, §i apoi sa cearä drepturi cari credeau ca se
pot capätà cu puterea. Deaceea s'au facut o multime de
victime intre säteni : pe unii gloantele i-au präpädit, pe altii
casnele i-au schilodit, pe altii garbaciul i-au umilit, ajungand
o multime de familii la sapa de lemn ; iar reprezentantii lor
alergau a se ascunde in gaure de §erpi.
Toate aceste nenorociri s'ar fi putut inläturà daca tam
aveä o Camera liber aleasa, dacä §i voi, taranii, ati fi trimis
deputati cu dor de inimä pentru voi.
Cädea.veti oare, fratilor, §i acuma in gre§elile de mai inainte ?
Starui-veti a trimite deputati tot oameni straini de voi
necunoscatori de nevoile voastre?
Alege-veti iarä§i avocafi limbuti, cari va ametesc cu vor-
bele §i cari nu se gandesc dealt la c4tigul lor ?
Da-veti voturile voastre iari celor ce va vor ospätä sau
vä vor pläti mai bine ?
Ajunge-veti oare a N/A in§eld de vorbele frumoase ale unor
oameni cari au mai fost in Camera, dar cari n'au deschis
odatä gura ca sä ceará ceva pentru tarani ?
Bagati bine de seamä. Cauza täranului e mare, §i Camera
viitoare are sä se ocupe de ea. La 1864 ea s'a rezolvit cu
dreptate, dar cu neajunsul acela ea n'a pregetat la soarta
täranului intr'un viitor mai depârtat. Dupa un patrar de
veac insä, lumea s'a immultit, §i plugarilor noi nu le ajunge
pamântul dat parintilor Ion Deci dreptate este O. li se dea
(cu despägubire bine inteles), caci plugarul fárá pämant e
ca pasarea -rani aer §i farä aripi, ca vita fara pa§une, ca
petele farä aptl. Deci trebuie revizuitä in intelesul acesta
legea rurala.
Diferitele partide insä cari vor sa fie in capul tärii, acele
www.digibuc.ro
398 G. SION

mai ales cari compun colegiurile claselor superioare, nu cu-

geta in struna aceasta. Liberalii (pana mai ieri la putere)
striga pe toate tonurile ca nu e cizestiune rurald sau agrard
in tara ; cA, prin urmare, nu pamânt, ci libertate de munca
trebuie tAranului ! Conservatorii nici vor s'auda de legea
ruralA ;ei §i pe cea dela 1864 ar revoca-o, daca ar pute ;
ei, nu parnânt, ci cerbice de ascultare i supunere vor sá dea
taranului ! Singur ministerul interimar, la putere astAzi, printr'o
o serie de legi (publicate prin Monitor) pare cA promite a
da cevA taranilor. Dar modul cu care voe§te a da, dupa ce
cA e urzit ca ab à dupa 20 de ani sa se poata executA, apoi
nu cred cA sA convie din mai multe puncte de vedere
laranilor.
Trebuie dar ca, la desbaterea acestor legi, deputatul vostru
sa aibä nu numai dragoste pentru voi §i pricepere, dar §i
greutate la cuvant, adica orn cu trecut onorabil §i cu fapte
cunoscute. Altfel legile ministerului, asà cum sunt propuse,
daca nu se vor amencla cum se cuvine, nu vor aduce nici o
imbunatatire in soarta taranului.
Deaceea, domnilor delegati, ca proprietar interesându-ma
sA vad rezolvita chestiunea aceasta, asa kick taranul sd hi-
tinda cu placere mAna la oamenii cu haine albastre ca
unul care de 40 de ani am nutrit sentimente umane §i fra-
terne pentru tArani ca judetean care n'a§ don s mai
-vad rascoale ca cele de asta primavard vA zic : când yeti
merge la urnA, gAnditi-va cu inima curata §i senind la votul
ce voiti a da.
Dacd yeti crede ca. eu insupsc calitatile ce trebuie sA alba
un reprezentant al táranului, voiu primi cu placere mandatul
vostru. De veti dori un altul cu mai mari merite, va urez :
Noroc la nemereala!»

Alegerile s'au fdcut cu pace buna. Administratiunea locala

ca totdeauna a exercitat influenta sa, pe sub mAnA, cu di-
bade, sub aparenta celei mai stricte legalitati. Cu toate aceste,
judetul lalomita, care se intrecea a da totdeauna deputati
de culoare liberald, de asta data a dat junimi§ti §i conserva-
tori, sau mai bine guvernamentali. Rumoared publica afirmA
cA trei-patru persoane bogate au facut o colecta de fonduri,
cu cari s'au cumpArat voturile oamenilor coruptibili, introdu§i
in listele electorale, gratie legii oportuniste facuta de minis-

www.digibuc.ro
 EPILOG 399

terul din 1884, cu intentiune de a se perpetuà la putere.

Opozitiunea, nedispunând de fonduri, nu puteà combate ca-
balele guvernamentalilor.
La colegiul al ni-lea n'au urmat coruptiuni in mod brutal,
.adicä cu plata tarifatä, precum s'au facut in alte rânduri ; apoi
era §i cam greu de a corumpe §apte sute de votanti. Dar cole-
giul fiind din natura lui conceput spre batjocora po-
porului românesc a fi zestre guvernamentalä, era foarte
greu de luat din mainile administratiunii. Candidatura fiind
promisä unui fost director al ministerului de culte I, demi-
sionat numai pentru aceasta, §i acesta, ca director al Roma-
niei Libere, organ al partidului dela putere, avänd interes a
fi in parlament, tot aparatul administrativ s'a intrebuintat
pentru sustinerea lui. Mai intâi s'au pregätit invätätorii §i
preotii cari au voturi directe: revizorul §colar §i protopopul
listrictual n'a avut decat, §optind, sä le spue cä, de nu vor
alege pe candidatul oficial, acesta se va intoarce la postul ce
ocupà §i va gäsi acul pentru cojocul lor. Cu delegatii säte-
nilor, apoi, a fost §i mai u§or de manevrat. Primarii (dupä.
.ordine verbale dela subprefecturi) au fäcut toate chipurile sä
aleaga oameni cat se poate mai docili §i färä §tiintä de carte ;
apoi a venit cu dân§ii in ajunul alegerii seara parlä la re§e-
dinta districtului, unde i-a consemnat in hanuri sau carcium2
(ce se puteau inchide §i päzi) §i-i tineau pe mâncare §i pe
bautura (in socoteala domnului profesor de moralä filozoficä),
fära a putea comunica cu nimeni. Ace§ti delegati, adu§i cu
cheltuiala comunei, excortati chiar de primari, a doua zi la
9 ore erau liberati i adu§i, hräniti §i junime§te cinstiti, la
urnd, unde un invätätor sau un preot (din cei mai bine ca-
lehizati) le puneà in mâna buletinele ce trebuie sa depue.
Cativa invätätori §i delegati, putându-se strecurà dintre
strejile care-i päziau, venira sä-mi spue cá apelul meu a fa-
natizat pe mai multi cari ar fi deci§i a votà pentru mine, dar
multi se tern de persecutiuni ; tot odatä insa imi spusera cä
rezultatul pentrt candidatul stäpânirii este asigurat. Aceasta
-vazând, am multumit aderentilor mei §i le-am declarat cá,
dacà lucrurile sunt a§ä., mai bine prefer a face ca sä nu aiba
supärare din cauza mea. Deaceea am trimis de mi-a inapoiat
buletinele, retragandu-mi canditatura.
Intorcandn-ma la Bucure§ti, m'am cufundat In lectura foilor
§i revistelor ce ma ageptau. Aruncându-mi ochii pe scoarta
I Dim. Aug. Laurianu. profesor de filozofie (GH. S.)

www.digibuc.ro
400 G. SION

(coperta) Convorbirilor Literare, am rämas uimit yäzand §i

numele meu. Ani luat indata condeiul §i am scris urmätoa-
rele randuri directorului acestei publicatiuni :
«and v'am oferit, inainte de a ie§i de sub tipar, Suve-
nirile mele, am crezut a vd. servi, dandu-va materie pentru
o yecensiune bibliograficd, precum ,adesea obi§nuiti a face
pentru alte publicatiuni in revista ce dirigeti.
Cu mirare insa am vazut cä, in numarul dela 1 Octomvrie
al Convorbirilor Literare, a inceput a se reproduce En extenso
unul din epizoadele mele färd autorizatiunea mea speciald.
Aceastä urmare imi causeazä cloud neajunsuri, pe cari cu
pärere de räu ma vaz nevoit a vi le semnala.
Primul, este material : caci dacä toate revistele periodice ar
reproduce astfel fragmente din cartea mea, apoi ea, cand se
va pune in comert, n'ar mai avea cautare, caci cuprinsul ei
ar ajunge a fi cunoscut publicului ; §i nu pentru aceasta am
tinut eu zece ani §i mai bine lucrärile mele in cartoane, re-
fuzand chiar remuneratiuni considerabile ce mi se oferiau dela
alte reviste, numai pentru planul de a le tipäri pe toate in-
tr'un singur volum.
Al doilea, este un neajuns moral, nu mai putin gray.
Dupa urmarea aceasta, publicul (in mare parte) poate sa creada_
ca voiu sd ma strecor cdtre onoarea de a ma numärà intre
colaboratorii organului ilustrei societilti Junimea, pe cand in
realitate, mai ales de cand s'a constituit in societate poli-
ticd, cu ea mà aflu in cea mai perfectä raceala §i indiferenta.
Pe langa acestea, publicul, care adesea trage concluziuni ciu-
date §i din nimicuri, vazand scrierile mele reproduse cu or-
tografia Convorbirilor, ar putea crede ca a§ fi capitulat ina-
intea §coalei fonetice inaugurata de ea, pentru care (precum
va este cunoscut din discutiunile noastre dela Academie) nu
am decat prea putind stima §i consideratiune ; §i, ca unul
care ati §tiut acestea, ma mir ea' nu mi-ati facut onoarea ma-
car de a mä intreba dad. sufer sä ma vAz tipArit cu o altd.
ortografie, fará a-mi face sAnge rau.
Pentru aceste neajunsuri, cari pot sd vA dea subiect §i pen-
tru vreo noua comedie de zeflemele, §i cari imi place a
crede ea le-ati comis din disti actiune sau cu intentiune sin-
cera de a ma obliga, nu voin alerga la tribunale, spre
va cere daune interese, ci ma voiu margini a va ruga ca sä.
incetati cu publicarea urmárii articolului meu.
lb Octomvrie 18SS.

www.digibuc.ro
 iNDREPTARI

Pag. In loc de Sit se citeascii

6 räpostatul ráposatul
53 Chicute§tii Ghiculegii
59 ducä daa
85 caterisit catechisit
98 incalcitä Incálcita
109 Mihalachi Dumitraclzi
112 axfixiei asfixiei
184 am zis am fi zis

G. Sion, Suvenire contemporane. 26

www.digibuc.ro
 INDICE DE PERSOANE SI LOCALITATI

Academia Miháileaná, 40, 96, 324, Bältäte§ti, 225.

326, 347, allu§cA, 294.
Ackerman, 78, 79, 83. Banucu, 67, 68.
Agapia, 68. Bärägan, 115, 117.
Aidin-Pa§a, 58. Bärnut (Sim.), 229, 243, 445, 246,
Alecsandri (fratit), 42, 134. 247, 248, 287.
Alecsandri (I.), 228. Bäsca, 1, 2.
Alecsandri (V.), 138, 139, 220 notä, Beilic (strada), 109.
225, 353, 393, Beldiman (Al.), :353, 355.
Alexandrescu (Gr.), 353. (lordachi), 357, 370.
Ali-Efendi, 71, 72, 77, 79. Bem, 293, 294.
Anghelina (jupaneasa), 15, 16, 21. Bender, 83
Ardeal, 210. Berman (tipograf), 353, 359.
Aristia (C.), 324, 350. Betman, 64.
Arseni (gospodin), 313, 314. Bistrita, 218, 266, 267.
Asachi (Al.), 351. Blaj, 237, 238, 239, 244, 248.
» (Elena), 350. Boer (N.), 231.
» (Oh.), 315, 348, 349, 350, 352, Boeru (D.), 246.
Asakevici (Lazär sau Leon), 351. Bohotin, 359.
Atanasie (eterist), 305, Bojinca, 96, 104.
Atanasievici, 68. Bolintineanu (D.), 324, 391,
Asian (Miron), 164. Boränescu (St.), 1.
* (Maria St.), 212.
Babadag, 72. Botopni, 91.
Ms, 65. Bradu (Jovian), 288.
» (lordachi), 60, 64, 68 notä. Brapv, 214, 218.
(Lupu), 172, 173, 177, 182, 252. Bräiloiu (C.), 64.
» (Sm.), 43. Brätianu (D.), 236, 237.
» (Th.), 344, 358, 368. Buciumi, 173, 174, 178.
Bal§e§ti, 359. Bucovina, 28, 42.
Balta-Liman, 39, 294. Bucure§ti, 59 notä.
Barit (Gh.), 219, 220, 246, 248, 291, Bugeak, 79.
292. Bujor (St.), 67.
Basarabia. 43, 55, 153. Buruianá (I.), 4, 7, 8. O.
Bäläceanu (C.), 62. Buzatul (Gavril), 111.
Balá§escu (C.), 181, 182, 287. BuzAu, 1, 201.
Báleanu (M.), 53 notä.
» (N.), 53. Calcani, 205, 206, 208, 209.

www.digibuc.ro
404 1NDICE DE PERSOANE 51 LOCAL1TATI
Calimah, 56.
» (Sc,), 58, 68, 300.
Canta (familia), 328.
» (Agafia), 328.
(D.), 6.
» (111e), 67, 68.
(Ilinca), 68.
» (N.), 328.
Cantacuzen (G.), 225, 226.
Cantacuzin-Pascanu (D.), 9, 20, 24,
27.
Cantacuzin-Pascanu (M.), 167 notA.
Cantacuzinesti, 139. 255, 226.
Cantacuzino (C.). 67.
Cantemir (D.), b9.
Cantemir-MArza, 166.
Catargiesti, 359.
Catargiu, 51 (v. si Katargiu).
(N ). 146.
(t.), 50, 387.
Cazimir (P.), 139, 149, 234, 235,
252, 259.
CAmpineanu (I.), 53 notä.
Campul-LibertAtii, 288.
,CAmpul-Lung, (Bucovina), 85, 269.
CArjalli, 57.
Ceauru (V.), 164, 165.
Cernauca, 42, 282, 294.
CernAuti, 43, 91, 262.
Cetatea-de-BaltA 266.
Cetätuia, 164, 165, 166.
Chilia, 164.
Chinezu, 181, 224.
Chiose-Chehaia, 58.
ChisinAu, 67.
Christopulo (An.), 353.
Ciceul, 266.
Cipariu (T.), 240, 246.
Chic (deal), 166.
Clemente (Sc.), 368.
Clementina, 30, 31, 33
Cluj, 253.
Cobeli la, 285, 286.
CocorAscu t I.), 64.
Codäesti, 173.
Codreanu (D.), 368.
Codrescu Th ), 347.
Comftneanu. (1.), 62.
Comänesti, 369.
Conachi (aga), 165.
» (C.), 353. 355
Condu-Ipirotul, 305.
Contescu (cApitan). 164.
Copou, 27, 165, 301 notA, 385.
www.digibuc.ro
Copuzu, 67.
Coral, 321, 353.
Cordun, 329, 333.
Cornul-Luncii, 78. 79.
Costan, 132, 133, 134, 136, 137, 142,
143, 144, 145,
Costescu (PanA), 64.
Cossuth, 262.
Cotnari, 15.
Cozadini, 181.
Cracovia, 164.
Crasna, 92, 292, 293.
CrAcAu (D.), 6, 18.
Cram, 164.
Cretescu (Al.). 324.
Cretulescu v. Kretulescu.
Cronstadt. 219.
Crupenski v. Krupenski.
Cuciuc (v. Osman).
(fratii), 71, 106, 111, 113.
(Al.), 108.
(D.), 96, 97, 101, 105, 108,
» (N.), 88.
Cusnicov, 60, 63, 64, 65, 66, 67, 68.
Cutuzov, 60, 60 notA.
Cuza (Al.), 14, 42, 43, 134, 146.
(Fevronia), 328.
» (Gr.). 146.
* (I.). 146, 273, 303.
» (Ratesul lui), 329.
» iSpätaru:), 164, 165, 167,
Cuzestii, 139.
Dasch (contesä), 363, 365.
Dej, 263.
Deleanu (Ceuta), 369.
Dicescu (cavaler). 68.
Dimachi (vornic), 355.
» (Catinca), 358.
Dimächeni, 121.
Dina, 24, 26. 29, 30, 33, 34, 40.
Docan (I.), 121.
* (N.), 39, 96.
Duhamel 127,435, 270. 273.
Durijot (Felix), 32.
Ecaterinoslav, 62.
Elada, 118.
Elepatak, 214.
Epureanu v. Iepureanu.
Eugenia (impAräteasa Frantei), 3.1.
Ferdinand (imp. Austriei), 241.
 1NDICE DE PERSOANE $1 LOCALITATI 405

Ferentz (cerdacul lui), 162, 163, 167. Hurmuzaki 271, 293.

Filipescu (C.), 58, 59, 60, 61, 62, » (familia), 22.
63, 197, 207. * (Al,), 277.
Filipescu (D.), 146. » (Doxachi sau Eudoxiu),
I (I. A.), 53 nota. 42 288.
» (M.), 64. Hutani, 284, 286, 287.
» (Sc.), 191, 199.
Floregi (schit), 310, 311, 313.
Foc§ani, 183, 188. lalornita (rat)), 115.
Frankfort, 64. lancu (Avram), 281S.
Frumoasa, 113, 165. Ia0, 4, 44, 79, 85, 131.
Ielacici, 226.
lepureanu (M. Costachi), 146, 228,
Ga fita, 4. 252, 288.
Galata, 4 notA, 5, 108,109, 162, 386. Ilarian (A. Papiu), 241.
Galati, 29. Ilenuta, 74, 75, 77, 79.
Galitia, 28. llofschi (August), 153.
Ganea (D.), 360. Ioil (episcop), 1i9
Genilie, 324. Ionescu (N.). 223, 227, 228, 347.
Germania, 28. Ioranu, 324.
Ghica (CO, 50, 62. Ipsilante (C), 57, 58.
» (Durnitrachi), 369, Ismail 164.
» (Gr). 39, 40, 45, 50, 62, 106, lustin (episcop), 287.
353. Iusuf Halil, 72.
* (I.) 39, 334.
» (Mh 366.
* (Sc.), 68. Jijia, 22.
» (V.), 44, 134, 136, 137, 139,
173, 288.
Ghicu1e§t1, 53. Katargiu (Hie), 8, 67.
Ghiusel (cadAnA), 72. » (t), 134 (v. §i Catargiu).
Giers, 139. Kiselef, 315, 352.
Giurgeni (schit), 177, 178. Ki§inAu, 55, 56.
Golescu (Raduh J. Kogälniceanu (M.), 39, 134, 287,
Golegi (fratii), 199. 353, 359, 360.
Göergöei, 262. Kossuth V. Cossuth.
GrAdigeanu (Sc.), 64. Kretulescu (Man.), 62.
Greceanu (I.), 44. Krupenski (Matei), 64.
Grecia, 118.
Grozegi, 174, 177, 180, 223, 224.
Guliani, 60. Lamartine, 12T.
Gura Humorului, 269. Langeron, 56, 60, 61, 62, 65, 67.
Guretzki (Gustav), 157. Laurian (Aug. Treb.), 227, 246, 248,
Gusti (D.) 350. 287.
* (D. Aug.), 399 notA.
Laza, 317, 319.
Hagi Velciu, 119, 120, 121. LApu5na, 283, 284.
Harnav (lordaki), 105, 106, 107. Leca, 181.
Hasdeu, 394. Leca (Enachi), 224.
HAr§ova, 128, 129, 306, 317, 322 Lemberg, 90.
325. Lemeni, 239, 245.
Fferta, 91, 306, 351. Liov, 190.
Hotin, 79. Lituania, 154.
Hrisoverghi (Al.), 354, 358. Logadi (D.), 318, 320, 321.
Humorului (valea), b9. Lupu (Matachi), 340.

www.digibuc.ro
406 INDICE DE PERSOANE 1 LOCALITATI

Malta, 117. Pan (Anton), 324.

Malthus, 223. Panciu, 183, 184, 185, 186.
Manolachi (vornic), 62. Panu (An ), 50, 134, 145, 147, 177,
Manolescu (Nae), 324. 287.
Maria-Tiganca, 6, 8, 22, 27. Papafil (GIL), 340.
Marsilia, 29. Paris, 28, 43.
Mavrocordat (Al.), 68, 136, 139, Pasvantlii, 57.
140, 146. Pasvantoglu, 68.
(C.), 90, 91, 95, 96. Pavli (N.), 44.
(M.), 141. Pechea, :350.
(N.), 83. Pentedeca, 304.
Mavrod in (Leonida), 44. Penteleu, 1.
Mavrogheni (P.), 50, 52, 110. Peret (d-r), 109.
/Akin, 200, 202. Perieni. 363, 364.
Malinescu, 181, 224. Philippe (Louis), 32, 127.
MArculescu (Miltiade), 115. Pisotchi (N.), 295.
Meletie (mitrop.), 273. Pitzipio (familia), 117.
Miculi (Carl), 283. Plajino (Al.), 53.
Mieroslavski, 154. Podul-Lung, 100, 114.
MihAileni, 295. Pogor (V.), 340, 345.
Mihälescu (Sc.), 64. Polaski (Leon), 276.
Milicescu, 50. Popa-Varnav, 3b.
Miloradovici, B, 59, 61, 63. Popasu, 246.
Miroslava, 33. Popp (I.), 324.
Misinca, 200. Posen, 154.
Moldovanu (Zaharia), 146, 228, 252. Profirita (cucoana), 10, 15, 18, 21,
Moruzi (fratii), 136. 24, 27, 28, 29. 33, 34, 35, 48.
(Al.), 57, 116, 228, 350. Prozorovski, 60, 63.
Mureseanu (Andrei), 219. Pruncu (lordachi), '290.
Muruzesti, 145, 139. Pumnul (Aron), 240, 288, 289.

Nacu (Alexei). 55. Quinet (Edg.), 350.

Napoleon al In-lea, 33.
Nastase (lautar), 3. Racova, 129, 306, 314.
Nebuna, 4 nota. Raiacici, 226.
Negri (C.), 42, 50, 228, 251, 277. Ralet, 50, 51
Negruti (N,), 44, 171, 173, 175, 179. RAcaciuni, 177, 180.
Negruzzi (C.), 4, 353, 360, 362, 363. Radauti, 91.
364, 365 notA. Räpedea, 4 nota, 386.
Nenovici, 324. Richthofen, 274.
Nerulos, 304. Rizu, 304.
Robert (Ingé). 141.
Rola, 134, 138, 139
Ochi-Albi (läutar), 3. 0 (C.), 136.
Odobescu (Al), 56. Romalo (Al.), 146.
Odobesti; 15. Rosetesti, 53.
Olanita, 59. Rosetti (fratii), 134, 138, 139, 145,
Olimpia, 148, 151, 153, 157, 160, 146, 359.
167, 168, 170, 278, 270, 280. Rosetti (C. A.), 360.
Osman (sau Cuciuc), 73, 76, 78, 79, (d-na), 147.
80, 82, 83, 85, 86, 92, 93. » (LascAr), 113, 228, 231, 250,
Osorheiu, 243. 252.
Otetelesanu (lancu), 53 notä. Rosetti (RAducanu), 145.

www.digibuc.ro
 INDICE DE PERSOANE I LOCALITATI 407

Rosnovanu (Marghiolita), 369. Suceava, 91, 269.

* (N.), 359, 371,*372, 381,
385, 387, 3b8. Saguna (Andrei), 127, 246, 252.
Rosnovanu-Rosetti (Iordache), Sindrilita, 59.
64, 65. Sontu (cApitan), 190, 191 195.
Ruginoasa, 382. Stefan-cel-Mare, 129.
Russu (AI.), 228. Stirbei (B.), 294.
* (Gh.), 53 notA.
Samurca§ (C.), 62. Sulu (Al.), 56, 58.
Sand (Georges), 162. » (M.), 301, 303, 304.
Sacele, 222.
Scheleti (polcovnic), 383. Tallat-Efendi, 273, 274.
Schina (Al.), 117, 322. Taslau, 180.
* (C.), 117. TatAra§i, 52, 83.
» (Eufrosina), 117, 302. Täutu, 300.
» (Eustatiu), 117, 322. TArgul-Ocnei, 182.
* (Gh.), 117, 303 nota. Tihanovski, 68.
lancu), 117, 304. Topuzu, 68.
(M.), 117. Trotu§, 180.
» (N.), 117.
Sculi, 358.
Sever (Axent), 288. Tarigrad, 87.
Sf. Sava (scoalä), 324, 346. TePeS (masa lui), 221.
Sibiciu, 212. Tigani, 3, 11.
Sibiceanu, 212, 213. Tutora, 79.
Sion, 351.
Sion (Antohie), 273, 315, 347, 349.
(lordachi), 299, 300. Ursachi (Tarefta), 328.
» (Serdarul), 300. UrzicA (D.), 110.
» (Toader), 225.
Urziceni, 58.
Slobozia, 180.
Socola, 4 notA, 173, Valea-Adâneä, 4, 5, 100, 104, 167,
St. Petersburg, 12 t. 171.
Stainvile, 164. Valea-Ursului, 177.
Stanislau, 157. Varlam (C.), 60, 62, 64, 64 notä,
Stânca, 379, 386. VAcarescu (St.), 69.
StArcea (frati)). 292. VAlenii-de-Munte, 213.
Stoene§ti-Eliza, 122. VAratec, 79.
Sturza (C.), 43, 127, 134, 135, 136, VArnav v. Popa-Värnav.
274, 366, 369, 371, 373, 376, 387. Velcea (pitar), 64.
(D. M.), 362. Velicu (Gh.), 164.
(Gr.), 140, 141, 144, 146, Veniamin (mitrop.), 65.
362, 365. Viena, 28.
(I.), 306, 377. Vispeasca, 120.
Sturza-MiclAu§anu (Al.), 273, 274, VIAiculesti, 120.
359, 360, 369 Vogoride (St.), 320.
Sturza (Mihail), 39, 124, 269, 273, Voinescu (fordachi), 147.
287, 290, 291, 294, 315, 319, 344,
352, 361
Sturza (P.), 300. Walenstein. 324.
» (Sändulachi), 369, 381. Windisgretz, 195, 288.
» (V.). 177, 180.
Sturze§ti, 53. Zane (Al.), 324.

www.digibuc.ro
 INDICE DE CUVINTE SI FORME

abandond (a), 156 ; abandonat, 129. bona, 284, 285.

abilitate, 26. bonomie, 262.
achizitie, 118, botforti, 110, 192.
acoliti, 63. brasoveancd, 101.
acompanid (a), 168. brdu, 60.
addpoaste, 66. brigandaj, 118.
afidat, 63, 167. buntupici, 175, 185.
aian, 203, burgadd, 28.
aice, 269. bursuc, 99 notA.
alarmant, 110. butcd, 22.
amiazdzi, 266, 273. bulitcd, 201.
amicie, 227.
angelic, 196, 338. cadril, 60.
anxietate, 305. caftan, 87.
aplicativ, 26. calmuc, 274.
armas, 111. calpac, 93.
asemine, 265. canicular, 1.
aventurar, 226. canon, 88.
avid, 61, capamd, 30.
capi-ioldas, 72.
bacanale, 15. carnefice, 67 , 238.
balcon, 144. cartoforie, 44.
barbisd, 236. casmd, 108 notA, 109.
barierd, 108 notA catahris, 345.
bdldidni (a-si), 97. catane, 165.
bdnuiele, 259. catagrafie, 183.
bdtutd, 60. cazin, 250.
beatitudine, 20. cdpul (a se), 174.
beilic, 39. citzdceasca, 60.
belicos, 195, 275, 292. chibitcd, 314.
berechet, 91. chindie, 60.
bidiviu, 325. ciduld, 84
bimbasa, 300. cilen, 104.
bizar, 97, 222. cimotii, 340.
blazat, 199. ciubdr, 101, 102.
bocdncar, 253. clavir, 18. 155.
bodogdni (a), 97. cobur, 365.
boiernas, 22. comersant, 134.

www.digibuc.ro
 1NDICE DE CUVINTE SI FORME 409

comizeratiune, 112. edicliu, 86, 91, 301.

compendiu, 245. emul, 272.
conac, 92. epanghelmd, 67.
confidenfd, 18. exactiuni, 63, 64.
confientd, 16, 135.
conjugalitate, 10, 350. falangd, 13.
contdsel, 174. fantasnut 209.
continenfd, 206. favoritor, 182.
convulsiune, 82. fdgdddu, 219, 238.
copaciu, 102. flirtat, 227.
copilandru, 3. ferie, 100.
cordialitate, 105. feuzi, 223.
(ne)corumpfi, 269. fidelitate, 60.
cozoroc, 107. fiecine, 265.
crispatiune, 36, 46. filial, 34.
cuartir, 127. firmament, 161, 179.
cupiditate, 13, 125. flamurd, 246.
curdnd (curdnda mea plecare». flatd (a), 262.
168). flintd, 188.
curteancd, 20. focos, 338.
cuschebac, 20l. focular, 30, 126.
Iota, 232,
franchetd, 97,
clantelierd, 18. fratern, 151.
daurit, 28. frcifietate, 228.
debandd (a se), 202, frontespit, 227.
decreRitudine, 223. funest, 82.
defectuozitate, 91. fustaneld, 160.
defectiune, 58.
defigere, 248.
degrosi (a), 359. galantomesc, 33.
delta-W.4, 110. gdurifd, 215, 216.
delectd (a se), 122, 323. gelati, 67.
delirant, 197. ghiont, 7.
delurele, 184. ghiordum, 44.
depesd, 2013, 207. giubed, 312.
descuvintd (a), 152. gospodin, 313.
destinate (destin), 221. groom, 26.
detailat, 110. gubernial, 55.
detailuri, 124.
devergondat, 157,
dezinimti (a), 166. hangiar, 81.
diabolic, 20. harem, 95.
dilectare, 116. harsd, 86.
discusiune, 294. hazardos, 243.
district, 100, 187 ; districtual, 399. hdituiald, 119.
divan apelatif, 96. hdrddu, 101.
domen, 225. &frig, 108.
domesticitate, 10. lzerascd, 101.
dondanl (a), 233. Izezita (a), 64.
dopros, 189. himeric, 119.
duducd, 8. holbat, 99.
dudul (a se), 238. holercd, 264.
dulce (cu sens abstract), 74. hord, 60.

www.digibuc.ro
410 1NDICE DE CUVINTE 51 FORME

huet, 90. masinalmente, 202.

hulube, 172. mazurcd, 60.
manaciu, 231.
melancolie, 89.
farmaroc, 113. meterhaned, 85, 86, 87, 301.
icioglan, 301. migrend, 44.
icosar, 41 nota. mistuibil, 266.
ieremiadd, 23. mizer, 172.
imoral, 61. mobildmdnt, 184.
indice, 15. mos (unchiu), 152.
indignafiune, 274. muchelef, 96.
inocenfd, 21. muhurdariu, 85.
interlocutor, 135.
interminabil, 2.
intrepid, 206. nagode, ?33.
irmzlic, 22, 41 nota, 83. naiba, 204.
ispravnic, 303, 306. nard, (a), 3.
itinerariu, 212. ndiml (a), 224, 231.
iuncdr, 104. ndprasnd, 308.
nefast, 152.
neimpiedicabil, 244.
fmpoporat, 218. nobilitar, 299.
intilfat (4pe o pozitiune tnal(atei»), nolzot, 313.
225.
inctIntdmdnt, 184.
hzchipul (a=a pregáti), 171, 208, obldnc, 188.
283. ocolas, 314, 320.
Incropi (a), 307. odagiu, 345.
Indrugd (a), 299. odgon, 305.
Intrepid, 206. orizonte, 218.
intrevorbi (a), 257. orologiu, 257.

Ineapan, 94. pandalii, 97.

juvenil, 21. paraponisit, 127.
pdtuf, 188.
famentafiune, 35. pelnzaturd, 289.
lanskenet, 44. pelerinagiu, 101.
laturas, 177. pelinci, 13.
lecturd, 6, 56, 69. penibil, 48.
lespede, 98. peristil, 143, 255.
limbulifa, 88. pesches, 190.
locandd, 265. picnic, 151.
logofefie (a dreptdfii), 96, platcd, 44.
lucrativ, 106. pldiesi, 93, 187, 188.
lugubru, 101. podis, 115.
pohod, 78.
polcovnic, 201 ; pod-polcovnic, 68.
mac& 144. politefil, 191.
mahmudele, 83. polifmaistru, 68.
majordom, 4, 33, 34. pomelnic, 211.
maltratare, 100. poslusnic, 85.
maned, 323. posidic, 16.
marcant, 106. prastie (la caruta), 173.
martirologiu, 56. predilect, 18.

www.digibuc.ro
 INDICE DE CUVINTE SI FORME 411

prejudge, 39. smintl (a), 235.

prelegiune, 267. somptuos, 29.
prepus, 47. sorginte, 116.
preumbla (a se), 204, 261 ; preum- sorocovaf, 186.
blare, 10. 27, 198. sotnie, 315.
pripon, 81 ; priponi (a), 80. spasmodic, 97.
privat, 101. spdlatorifa, 99,
privighetor, 185. stative, 18.
procediment, 19. stolnic, 33.
prochiama (a), 275. stolonacealnic, 97.
prodiga(a), 20, 360 ; prodigall- stos, 44.
tate, 28. suboficer, 202.
profumat, 1, 76, 107. sucman, 188.
prorupe(a), 187. suculent, 105, 107.
prostolan, 29. suhariu, 315.
prudinte, 242. suplicd, 125.
pumnueala, 100. supliciu, 113 ; supliciuri, 100.
putincios, 201. suplimentar, 26.
puturos, 214. surugiu, 210.
suspect, 160.
raid, 57. suvenire, 37.
ramf, 44.
rapace, 81. sistor, 309.
rafionabil, 138, 179. soldiu, 86.
nicalt, 342. sugui (a), 47.
radvan, 88, 95.
rasipi (a), 232. tablet, 19.
rtispoimane, 151. tacrir, 189.
rdslog, 76. tain, 5.
rebel, 53. tambura, 323.
recensiment, 14. tas, 86.
regular (adj.), 346. temenele, 84.
relegat, 23. tentafiune, 20.
repercuta (a se), 93. tist, 190, 191, 192, 193, 194, 195.
tracaserie, 28, 116, 263.
sacrificiuri, 153. tragic, 95.
salutarie, 158. transparinte, 215.
sames, 303. treapad, 187.
sarcastic, 150. turist, 37.
savura (a), 107.
sacusor, 183. uluce, 209 ; uluci, 204.
scantelos, 73. umedos, 224.
scliros, 45. ustensile, 118.
seleaf, 109. uzanfa, 256.
serdar, 323.
slant, 186, 211. vättiman, 314.
sfeclet, 264. vedeta, 165, 175.
sicar, 273. yeti*, 11.
siluetd, 9. viezure, 99.
sinet, 106. vigilenfit, 15.
singe, 93. vist, 44.
sipet, 88. Tirana', 8.
sloboz1 (a), 6. vutce, 15.

www.digibuc.ro
 CUPR INSUL
Pag.
Prefata V

......
Trecutul literar apropiat v
Cuprinsul scrierii vii
Interesul de roman al scrierii Ix
Elementele istorice x
Elementele istorico-literare xt
Sion §i Ion Ghica XI

Emanciparea figanilor.Prefata lui Sion. 1

Basal 1
Tinerii I oagä pe Sion sa le vorbeasca despre Tigani. . 3
Ion Buruiana 4
Maria Tiganca 6
Dumitrachi Cantacuzin Pa§canu 9
Cocoana Profirita 10
Traiul Tiganilor 11
Cäsatorii cu sila 12
Jupaneasa Anghelina 15
Industrie casnica 17
Un curios tabiet al cocoanei Profiritei 19
Cununia Mariei 22
Dina, copilul Mariei 24
Moartea lui Dumitrachi Pa§canu 27
Cocoana Profirita la Paris
Scrisorile lui Dina
Dina bucatar
..... . . .
27
29
30
Saloanele cocoanei Prof iritei 33
Intoarcerea cocoanei Profiritei 34
Moldova sub Grigore Ghica 39
Incercarea de liberare a lui Dinca . . . . 40
Jocul de carti in timpul emigratiunii dela 18i.. 8 42
Cum se petrecea la la§i. 44
Moartea lui Dina
Emanciparea Tiganilor sub Grigore Ghica . . ... 45
50
ln arhivele Ki$indului 55
Tarile romane dela 1806 la 1812 55

www.digibuc.ro
414 CUPRINSUL

Pag.

Fratii Cuciuc. 0 veche istorie 71

Negutátori turci in Moldova
Ali-Efendi . . .
Osman sau Cuciuc, fiul lui Ali-Efendi
. . . . ......... 71
71
73
Preoteasa 5i fata ei llenuta 74
Fuga Ilenutei 78
Plecarea lui Ali-Efendi §i a lui Osman din Moldova 79
Omorirea lui Ali-Efendi 80
Osman la Ia§i 83
Cuciuc cre§tin §i boier 83
Cuciuc se insoard cu Ilenuta 87
Nicolae, bdiatul lui Cuciuc 88
Constantin Mavrocordat In casa lui Cuciuc 91
Vdnátoarea 93
Moartea lul Cuciuc 94
Fetele lui Cuciuc . 95
Dumitrachi Cud=
Prietenia dintre autor §1 Dumitrachi Cuciuc
0 familie blestematä
.... . ,
96
97
98
Dumitrachi Cucluc in azilul de alienati 101
lordaki Harnav .......... . . . . . 105
Fratii Cuciuc omoard pe servitorul lor 107
Condamnarea la moarte 5i executarea fratilor Cuciuc . . 111
Pe Bdragan . 115
Din anul 1848. Cdteva cuvinte 123

PARTEA I-a
Moldova pe la 181i .
Generalul Duhamel
. ....... . . . . . . . . 124
127
Garda lui Mihail Sturza 127
Locul de na§tere al autorului
Plecarea la la§i. . . . . . , . .
Intrunirea dela hotelul de Petersburg.
In casa logofdtulut C. Sturdza
" ....... 128
131
1,34
135
In casa lui A. Mavrocordat .... 136
Interventia armatei 139
ProscriOi 144
Travestirea Olimpiei 160
Fuga autorului din la§i 161
Cerdacul lui Ferent . 163
Exilul autorulut 169
Fiul logofdtului Lupu Bals 172

PARTEA A ii-a
Autorul In primejdie 175
La Vasile Sturza 177
2
La Costache Bäliipscu , 181
Spre Panciu 184
Spre Fogani . . 186
Foganii 188

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL 415

.Pag.

In casa capitanului Sontu . . . 190

Prin§i . 193
Soarta celorlalti proscri§i 200
Fuga autorului §i a lui Lupu Bal§ din Foc§ani 203
In Sibiciu 212
In aceea§ camera cu o doamna necunoscuta 214

PARMA A Iii-a
La vaniä .. 217
In Brapv . ,. 218
Gh. Barit §i Andrei Mure§ianu 219
Sacele 221
Despre starea Romanilor din Ardeal
Alti trei proscri§i. . . . . . . .
Autorul pe campia Blajului
...... ...... 222
225
226
Sibiul. Andrei aguna. Alti Moldoveni la Sibiu 227
Simion Barnut . 229
Adunarea dela Sibiu . . , 230
Spre Blaj . . . 231
0 scena caracteristicä
In Blaj. . , . . .
Intalnirea cu D. Bratianu
. .......... . ,
232
234
236
Despre Blaj
Adunarea dela Blaj
T. Cipariu §i Aron Pumnul
, ..... 237
239
240
Cauza räscoalei Romanilor 242
Lucrarile adunarii 246

PARMA A iv-a
Impra§tierea emigratilor. . . , 251
Dieta dela Cluj . 252
Autorul dus la politie In Cluj . 254
Ii Dej .. . 263
In Bistrita 266
Spre Bucovina . . 268
Suceava-Cernauti 269
Starea lucrurilor in Moldova 269
Starea Bucovinei 271
Familia Hurmuzaki 271
Moldova dupa revolutiunea din 1848. 272
Holera. 277
Intalnirea cu Olimpia
La Cernauca. . . .
La Läpu§na
Hutanii . . . .
..... . ......... .
278
282
283
284
Alti emigrati la Cernauti 287
Aron Pumnul 288
Absolutismul lui M. Sturza 290
Gh. Barit la Cernauti 291
La Crasna
Intoarcerea in Moldova
!
.. .. . . ..... 292
294

www.digibuc.ro
416 CUPRINSUL

144.
Din copildrie 299
fordachi Sion 299
Serdarul Sion . . . . , 300
Insurätoarea Serdarului 301
Na§terea autorului , . 306
La Flore§ti, la hram 310
Autorul incepe sä invete carte 313
Dumitrachi Logadi d118
In intânipinarea lui Mihail Sturza . . 319
Autorul gata sä se alugäreasca 321
Autorul la Bucure§ti 322
In §coala dela Sf. Sava 324
Prime le versuri 326
Anca cobzarului . . ..............
Calugárirea a doua surori
Moartea mamei autorului
.
327
329
336

Din liner* 339

Stafia . ..... .
Autorul slujb4
Ocupatiunile autorului
.
.
. . .
.
........ .....
.
341
346
0 serata literará la Asachi. 350
Despre Asachi 351
Autorul face cunoVintA cu Kogälniceanu . 353
Hrisoverghi 354
Succesul primei scrieri a autorului 359
Functionar la ministerul de interne 360
Despre C. Negruzzi 362
Contesa Dasch §i Gr. Sturza 363
Sion tuns cu sila 366
Marghiolita Rosnovanu 369
Intalnirea din nou cu Anca 375
Epilog 391
hzdreptdri 401
Indice de persoane si localitdfi . 403
Indice de cutzinte si forme. . _ 408

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro