Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
, L: J..;;,. 6 , o ...' .
,\
i, ',.."
, - ..:..
..
4;:-.41
..,
.. .9, "'
' g
'61,,
s
r Arr,
:Art ':%3
nj7
'
.7
L.
V
Ce.:Ti..1, *71
%.
e '7, .
_y
DOMNIA
LUI
CUZA-VODli
DE
A. D. XENOPOL
Membru al Academie romine, Corespondent al Institutului din Frantia.
--11.101-.1111.-
Dar citl se gindesc are a vol. pate'n hirtie,
atI pus, la viete none, o noul temelie ? Cu mcl-
turl de singe im Vea ul ce-atI cioplit atI pus pe-
cotes munceI cu foc neolosit.
R RIA.
-VOL,. II
(Al Istorie Rominilor din Dacia traiani VIII).
A 1
ri tul donmultn.9
Fizionotnia adunarei este insa Cu totul stranie
neobieinuita, daca o asamanam eu cea de mal' lila-
inte. Numele mar! a U disparut aproape eu totul, pen-
tru a face loe unor oament ce niel odata nu s'ar fi
putut intilni tu deputatia sub vechea lege electorala.
Asa intilnim mime ca Toma Furduescu, Dicu Erba-
ciu, Stan Teodoreseu, Vasile Niculescu, Neculai Ga-
zanacli, Toader Bordasu, loan Atitt (Arman), Coman
Chitoin, C. Zatreann, I. Zoiade, Tanase Puliesen, D.
Radulescu, D. Frumusanu, Craciun Cuzniescu,
Garamanlan, Deparatanu, Avedic Goilav (Ar-
man), loan Baciu, Puplica, Trandafir, Simigiu, Mo-
raitu, Nanaesen, Paraschiv, DrOV, ZLILVaVeSell, 1p-
ceanu, Ruin, Simboteanu, Hosca, Titorov, Iliescu,
Crasnaru, Bazasanu, Roibu, Gaita, ete.; lar dintre
numele maf cunoscute, intilnitn numat pe Costachi
Negri, N. Lambrino, N. Cantaeuzino, C. Ralet, Sear-
lat La ID bli110, Al. Fluyesen, A. Teriachiu, V. Romalo,
N. Labovari, Ilr. Tell si Gr. Cuza, 11 pe 16010.
singur membru din basta opozitie nu fusese ales."
Era o saritura ne mat pomenita. De la elasa
organul legiferarei trecuse de odata la aeele
ce pana atund suferise tima] masurile, faca a des-
bate niel una din ele. Lovitura in elasa boiereasea
era o lovitura de moarte.0 Se intelege ea in starea
Sed. din 5 Fevruar si din 10 Alartie 1565, Moll. of,, 20 Tau.. 16
Fevrtla.t. 1S65 si 25 Alart:e41565.
Enutuatea tuturor deputatilor in Progresul, I Dec. 1864.
Le Temps 10 Dec. 1561: On n'a pas laissé ù l'opposition un
seul endroit, MI elle put t'aire elire un député".
Era o tran4ormare ratlicala. Oil cum ar fi fost inceputurile, se
ponte rosti judecata ziarnInt La France 11 Dee. (30 Nov.) 1S6t: Cri-
ticele cu care este intimpinala lovil tira de stat ar fi mdreplat.ite. daca
areasla suprema iiiitiativi' un ar ti tiat Itominilor mal tnult decit le
lita pentru monient".
ISTORIA ROMINILOR
31. Disetirsul lul C. Boereseu in . ed. din 3 Ianuarie. Mon. of., din
14 Ian. 1866.
DE LA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE 75.
71. Xettorocirile nula slitjtticar de Al. Pelimon. Bue. 1S61, Cf. Re-
vista roinitta, 1, 1861.
122 ISTORIA ROMNILOR
sati
Suma all RominI de fapte
Mari prin inimi si bravuri
Nu tiranilor clesarte
Mini', servile creaturT.
sati
Precum paserile trece (sic)
Pftduri, riurt, rndri si muntj
La asa asalt se-ntrece
AnimatT crestiniI fruntT.
sao
Si luase Radu stire
revoltd-a eclatat
Domnul Mihal cu ostire
Era vitt si desteptat, etc.
88. Revista romina II, 1862. Fata eu aceste aviuttiri poetice. adu-
cein o poezie de Dascaleseu, publicata si ea in Revista romina, 1862,
Eil devitt Weis' care sfir§este en cuvintele:
Insa orT cum fie, scumpa Romanie
00 eit e de mare suferinta ta
Zile maT (erice ca sunt date tie
mima-mi voe0e inea a spera.
CULTURA IN DONINIA LUI ALEXANDRU IOAN 1 129
In Nu se poate:
Nu se poate orI vr'o data si la 1101 ca sa 'idem
Stralucind cel soare dulce de fratie si dreptate
In aceasta mindra tara libertate si avem
SA scapam de tiranie ce Rominului dä moarte?
Ja vezi nu! ja nu se poate !
STAREA ECONONLICA.
24. Toate aceste tiintT asupra coalelor din Tara Romiíneasca din
anul IS60 sunt luate din budgetul instructiunet puldice din acel an.
Credem de prisos a cerreta lurrurile mal cu dearnanuntul si in Mol-
dova, ne aviad scopul de a serie o istorie a scoalelor, ci nutnal de a
caracteriza o directiune ce era comuna ambelor tarI.
168 ISTORIA ROMiNILOR
43. .3fou. of. al Tarel: /?ont., 31 Martie 1860. Prevederea s'a cam
realint. Astan datoria ipotecara a mosiilor i caselor In toste rango-
rile intrece ua mitiard, si nu stim daca a 10-a parte din imprumuturt
-a fost intrelmintata /a imbunatat.irea fondurilor.
176 ISTORIA ROAIINILOR
Cifrele sunt luate din Anatele Statistice ale luI Martian, 1861,
p. 11 i 17. Comp. pe 1860 p. 18 nade Martian exagereezA irisa eltel-
tuelele faeute eu absenteismul.
Analele statistice 1865 i 1866. Bueurest1,1867 ;si 1868. Comp. A-
n'alele economice 1861 No. 17-20,y. 107 si 1.21,
198 ISTORIA ROMiNII.OR
147. Din cauzil cl gindavil trebue lasati sa iasa din gogo.V, pe cate
IT sparg, rupind fiele. Pentru a pastra gogoil spre tors, trebue
i11cal7itl, ~orín(' astfeliu gindacii din el.
1141. Analele economice, l'Al), Trim. II, p. 49. ',tatutele companiel
serieicole in Mon. of. al Teíret Rom., 1) Iunie 1S90.
14
210 ISTORIA ROMiNILOR
14S. Analele economice. 1S61 p. 6S; 1862 p. 136 si 1866, IV, p. 105.
Cf. Obedenaru, La Roumanie 6conomique, p. 167. A. D. Xenopol Stu
dit economice, Craiova 182, p. 56. Industria matase] devenise zua de
inslnìiiaI í, ca trebnise si se infiinteze cantaran anniniti pentru
tarirea gogoilor. lánninul, 25 MaI 1862.
149. .Analele economice, 1',01. Mate.
130, Reprodus de Taranta liontin, 11 Noemvrie 1862.
STARE A ECONOMICA 211
Faptele : I, pp. 39, 17, 86, 91, 171, 181-184, 2n7, 267, 369, 377,
383-391, 393, 413-470; II, pp. 1-6, 60, 63, 89, 102, 116,121, 200-202.
Faptele : I, 11, 95, 109-118, 203-209, 242, 253-276, 391, 407-
41; ; II, pp. 30-39, 54-90.
Faptele : I, pp. 93, 99, 160, 207, 253, 271--272, 277, 279-281, 369,
391-407.
SERIILE ISTORICE DIN DOMN1A LUi ALEXANDRU 10AN 1 227
SFIRSIT.
DOCUMENTE
17
Documentele ce le publicatn provin toate din cele la.
sate de Alexandru loan I si pastrate de sotia lui, prin.
cipesa Elena Cuza. Cite-va din ele MI fost publicate
in Arhiva 1901-1902. Aceste documente sunt (leo.
sebite de acele luate de guvern dupa detronarea dom.
nitorulut
III
IV
VI
car je fais tous mes efforts pour miller mes vieux, aupres
desquels pourtant je n'ai plus beaucoup de credit, a cause
de ces dernieres malheureuses combinaisons tant dans le
personnel des ministres que dans celui du comité central.
Enfin, mon caro maledetto, il ne faut plus revenir sur le
passé ; lâhes que pour l'avenir tu choisisses mieux le per-
sonnel qui doit te représenter. Quant pour moi, je croirai
manquer à mon &von.. de parent et et d'ami dévoue,
comme je te l'ai prouvé, si je ne te donnais pas toujours
mon avis, comlne je l'ai fait jusqu'A present, sans avoir
eu pouttant aucun succès auprés du toi. Reste A toi à met-
Ire trève méme A cela, quand il te plaira de faire le
Prince.
Dans tons les cas, si tu comptes prolonger encore ton
séjour pour le mois prochain, mon idée est de fermer la
chambre, seul moyen d'anéantir tous ces infames malveil-
lants. La bonne Helena Doa:nna se porte bien ? Moi et ma
femme nous te faisons nos amities sincères et nous te sou-
haitons une longue et heureuse vie, pour faire le bonheur
de ton pays et de tes amis.
Tout à toi pour la vie.
N. Doean.
VII
VIII
IX
XI
XII
XIII
XIV
XV
X VI
XVII
sire,
La bienveillance de Votre Majesté pour les Principautés-
Unies de Moldavie et de Valachie s'est sigualee par des
témoignages qui marqueront profondément dans leur histoire.
Cependant, appréciant par les rèsultats heureux d'une fa-
veur aussi bienfaisante, la valeur que celle-ci pent acqué-
rir pour ces provinces dans l'avenir, Votre Majesté a vou-
lu en assurer la conservation.
C'est ainsi que Votre Majesté a daigné promettre a M. V.
Alexandri, mon envoyé auprès d'elle, l'autorisation de dé-
léguer it un agent officieux permanent l'honneur insigne de
me représenter auprés de son gouvernement.
Sans prétendre empiéter sur des droits établis ou admis ;
280 ISTOR1A ROMNiNILOR
XVIII
Excellence.
La Convention de Paris a établi pour les Principautés-
Unies de Moldavie et de Valachie un ordre de choses qui,
tout en les reliant au passé, leur impose, avec des exigences
nouvelles, l'adoption de mesures nouvelles.
Le ren-laniement de leurs institutions et de leurs lois, la
réforme de lair administration, la creation de 'Instruction
DOCUMENTE 281
XXI
XXIII
XXV
ami s'est faché tout rouge, par ce que vous n'avez plus
voulu continuer un ordre d'opération financières préjudici-
able à votre cassette particulière ; et grace à cette me-
sure de précaution tardive, vous voila passé a l'état de
mauvais prince, parce que vous avez cessé d'étre un bon
préteur de milliers de ducats ! Sa logique semble devenir
d'autant moins serrée que les cordons de votre bourse le
deviennent davantage ; O ! grand diable d'intérét person-
nel ; tu n'en fais pas d'autres !
Je vous approuve fort pour ma part, de n'avoir plus voulu
qu'on vous mangefit dans la main, et cela constamment,
éternellement, pour quelques services déjà rétnunérés. Mon-
sieur Place a été votre sécretaire intime, pendant que vous
n'aviez personne auprès de vous pour occuper ce poste de
confiance ; c'est bien ; mais maintenant que votre posi-
tion a aquis une toute autre importance en Europe, il ne
serait nullement politique de votre part de livrer vos secrets
it un agent étranger, quel que soit d'ailleurs le gouverne-
ment qu'il représente, amical ou hostile pour notre pays.
Il arriverait tel jour, tel revit ement clans l'ordre des choses
politiques oft vous, Prince, vous trouveriez dans la dépen-
dance absolue du sus dit Consul général, deguisé- en séaé-
taire particulier.
XXVI
XXVII
XXVIII
XXIX
XXX
XXXI
N. Kretuleseu.
XXXIII
XXXIV
XXXVI
XXXVII
XL
Scrisoarea principelta Gr. M. Starza din 7 Aprilie 1864
dresatel c6trà, An. Panu
Monsieur Pano,
A mon grand regret je n'ai pas pu voir Monsieur St_
Marc de Girardin, par consequent je vous prie de lui
exposer mon projet, lorsque vons le verrez pour les affaires
de notre pays. Monsieur de Girardin qui a toujours offert
l'appui de son grand talent aux idées de progrés, est le
plus A rneu-ne de rédiger la circulaire pour convoquer une-
assemblée européenne. Faites lui en l'offre, elle est digne
d'un publiciste aussi célébre.
Vous voudrez bien m'informer du résultat de votre en-
trevue.
En attendant le plaisir de vous revoir, je saisis cette oc-
casion pour vous reitérer, Monsieur Pano, l'expression de
mes sentiments les plus destingués.
P-ce Gr. M. Stourdza.
Paris, le 7 Avril
XLI
XLII
XLIII
XLIV
Bonnet.
XLV
LXXI
LXVII
Scrisoarea lui V. Alexandri din 18 Sept. 1864, claret'
Baligot de Beyne privitoare la legea
Mireeti le 29 Aoilt. 1864.
LXVIII
XLIX-LXI
Scrisorile principelui Dimitrie Gltica Mira' Anaslase Panu
in chestiunea reislurneirei domnitortflui (1864).
Bucartst, le 23 Mars (1 Avril) 1864.
Mon cher Monsieur Pano,
revi trois de vos lettres ; l'une qui m'annonce votre
&part de Jassy et deux de Vienne, par lesquelles vous m'ap-
prenez votre entrevue avec le comte de Rechberg et l'am-
bassadeur de Turquie.
J'ai mis deux jours à vous répondre, afin de pouvoir vous
communiquer anssi l'appréciation de notre comité. Je suis
chargé de vous témoigner l'approbation générale A tout ce
que vous avez di l concernant notre pays, ainsi que l'es-
poir que tous nous nourissons, VA Paris surtout, vous trou-
vant bien plus dans votre élement, vous ne saurez que mieux
368 ISTORIA ROMiNILOR
let que celui des dossiers disparus, a fait son rapport sur
cette question capitale.
Le gouvernement saisissant A tout propos la chambre
d'une masse de projets de loi qui n'étaient autre qu'une
mauvaise copie de ceux existants dans d'autres pays, a du
interrompre à diffe,renles reprises les votes des budgets.
Pour ce qui me concerne, je n'ai jamais compté A les donner
au ministère actuel.
Au reste aujourd'hui ineme je vais presenter une motion
qui conclut par un vote de blame des plus catégoriques
l'égard de Cogalnicheano. Demetrius Ghika.
le 27 Avril (9 Mai)
Mon eher Monsieur Pano,
J'ai tarde deux jours A. vous envoyer cette lettre, afin de
vous apprendre le résultat de la motion. Après de longs
et orageux débats, la chambre a adopte la motion, avec 60
et quelques voix centre 34.
Aujourd'hui la chambre voyant que le ministère n'était
point venu jlisqu'à midi et demi, pour lui communiquer
la dikision du Prince, a décidé à ne plus travailler avec
ce ministère et a passé en section.
Le Prince a appelé quelques membres de ses atnis de
la droite et fait semblant de vouloir composer un autre
ministère. Demetrius Ghika.
le 29 Avril (11 Mai).
Mon eher Monsieur Pano,
Le Prince, dans une seconde entrevue avec les quelques
membres de la majorité, a change d'avis et leur a declare
gull persevere à laisser la pouvoir entre les mains de Co
galnicbeano, seul capable d'exécuter cette loi rurale spolia-
trice, el que tout autre ministère qui voudrait nécessairement
modifier cette loi rurale, provoquerait, à son avis, un sou-
lèvement des paysans.
374 1STORIA ROMIN1LOR
que les revolutions se font par les nations, mais jamais par
une chanabre.
Nous trouvant done dans une impasse, il ne nous resto
je crois, qu'it nous rendre it l'assemblée et declarer par une
motion, que consequent avec ce que nous avons exprime
it plus d'une circonstance, que nous désirons reformer la
loi electorate, nous passons en sections pour nons en occu-
per ; mais pour elaborer une lot. sincere
-
.
et vraiment libé-
rale. L'élection au suffrage universel it un seul dégré et le
nombre des deputes tl elire serait de 300.
Cette nouvelle assemblée devrait commencer par elabo-
rer une constitution sur les bases de la Convention, afin
que les attributions et les droits de tous les corps d'Etat
soient bien définis.
Une adresse, en réponse au message du trene, explique-
rail au pays et it l'Europe it qui incombe la responsabilité
de l'état deplorable dans lequel se trouve plongée la Rou-
manie, et la nécessité d'aviser it l'éventualité d'une vacance
du trene, en rappelant nos vtpux unanimes pour un Prince
etranger, et clore ainsi dignement par un testament poli-
thine notre legislature actuelle.
Ce sont lit, cher ami, mes opinions personelles. Je ne con-
nais pas ce qu'en pense le soi disant comité, qui de fait
au moins n'existe plus. A ce propos Carada vous appren-
drera que Rosseti (les Bratianos etant absents), je suppose
par un sentiment de honte el d'un reste de pudeur, sous
je ne sais quel niauvais prétexte, malgré sa prornesse,
n'est pas venu a la reunion, pour laquelle j'ai élé en per-
sonne l'inviter, afin de faire connaitre a Carada la reponse
qu'il dolt vous transmettre de la part du comité.
Malgré toutes ces vives contrarietés, inalgré la conduite
inqualifiable de ces chefs de la gauche, malgrés les injures
qu'ils tu'ont prodiguées dans leur journal, je cruis de mon
-376 1STORi A ROM iNILOR
dans toutes les églises des villages des pières des plus
incendiaires, a poussé l'infamie jusqu'à faire venir, par l'aide
de la police des centaines des paysans A la porte de l'As-
semblee. Et ces messieurs croient que nous aurons pu dis-
cuter et voter la loi rurale sous la pression de ce minis-
tére ? Mais Monsieur de Drouin de Lhuys vous disait, que
nous devions étre dans cette question plus libéraux que
le gouvernement et lui arracher aissi cette terrible arme.
C'est aisé de donner aux autres de pareils conseils de
générosité; mais je voudrais voir cette Excellence franoise,
si lui à notre place aurait consenti à ce steeple chasse de
libéralisme. Si le projet de loi du gouvernement est de-
montre par tous les hommes qui connaisent notre pays,
que c'est la spoliation pure, mais que diable votre fameux
Ministre de France et protecteur du Prince Couza, veut-il
que nous sacrifions encore, afin que nous puissions sur-
passer ainsi le gouvernement en libéralisme ? Je m'arréte de
toute autre réflexion et je me borne it ajouter, que du mo-
ment, que de parti pris, on veut nous condamner et nous
incriminer, ce ne sont pas les mauvaires raisons qui leur
auraient manqué.
Maintenant on nous conseille de ne pas attendre que le
gouvernement décrète la nouvelle loi rurale et de nous
arranger au plus vite et A n'importe quelle condition, avec
nos paysans. Sans parler du caractére essentiellement me-
fiant de notre paysan, qui abassourdi de tout ce, qu'il a
entendu et de toutes les belles promesses qui lui ont été
faites, certes ne consentira à aucun arrangement avec le
propriétaire, mais croyez, cher ami, que le gouvernement
actuel sera assez naff pour nous laiser accomplir un tel
arrangement et voir ainsi briser son arme ? Au surplus, plus
d'un proprietaire a essayé de s'arranger avec ses cuitiva-
DOCUMENTE 38!
LXIILXIII
Scrisorile lui Eugeniii Carada din 8 0 14 lunie 1864,
ceitra An, Panu in chestiunea rdsturneirei doni-
nitorului.
Guernesey, 8 Iuniu 1861, Victoria Iload 102.
Domnule Panu
Scrisoarea D-tale, de si nu-ml da nicl o stire buna, mi-a
facut mult bine. M'a linistit putin. Ea am ajuns aid abia
Mercur). Am stat o noapte si o zi la Havre, din causa ba-
telulLn. De acolo ti-am trimis traducerea articoleloc Bra-
tianuluI. Apo' ajuns la Southampton, a trebuit ial.41 se
astept jumatate de zi, 'Ana se pot capata informatiunile
de care aveam nevoie pentru plecarea mea la Guernesey.
M'am preumblat prin oras care este maricel si nu mil. Bate-
lul d'acolo ne plecind pentru Guernesey decit a doua zi sara,
m'am pus In drumul de fer s'ain mers la Weymouth, de
uncle am plecat Mercurt dimineata la 6 oare ; astfeliti am
castigat 20 de oare. Weymouth este un oras mic, dar spre
mare are un aspect foarte frumos. Eram cit pe ce sa mor
DOCUMENTE 385.
LXIV
LXV
Bragment din brulionul unei alocutiuni a tut A. Panu
c'dtrei un ministru strdin (1864).
Nous sommes dans l'anxiéte et l'inquiétude sur notre a-
venir. Votre Exellence n'ignore pas le conflit qui existe
dans les Principatés-Unies entre le Prince Couza et l'as-
sembli-:e. Ce conflit, loin de s'aplaner, n'a fail que prendre
des proportions énormes et conduit fatalement A. une ca-
tastrophe. La politique du Prince Couza est toufe autre
que celle que le pays desire. En vertu des principes ins-
crits dans la Convention octroyee par les puissances go-
rantes, nous voulons contrffler les dépenses el nous de_
mandons continuellement des comptes ; le prince Couza de-
nigre nos intentions par des mémoires qu'il envoie à la
Porte et demande la restriction de nos droits constitution-
nels. En presence des événements qui peuvent se dévoi-
ler en Europe, le pays à plus que jamais besoin de l'of-
fre de sympathie des grands puissances. Nous voulons l'or-
due et la tranquillité et nous dégageons toute notre res-
ponsabilité de ce que le Prince Couza ferait pour compro-
mettre cet ordre el cette tranquillité. Faisant partie de la
majorité de l'assemblée, composée aujourd'hui de tous les
partis influents dans le pays, j'ai été charge par mes col-
lègues d'exprimer ces sentiments el de solliciter l'appui des
grandes puissances pour le maintien de nos institutions
constitutionnelles. Excellence ma mission est Je
suis hereux que
LXVI
Frag»tent din brulionul une scrisori a ha An. Panu
ceitrei printul Dintitrie Ghica (1864).
. ne vent pas de conflit nullement. Il a éprouvé des
échecs dans la diplomatie ; il ne vent pas et il ne peut faire
390 ISTORIA ROMINILOR
LXXII
B. Boeresco.
LXXIIILXXVII
Cinc t scrisort ale lilt C. A. Rossetti cei" fret An. Panu (1864).
I.
doua punturl m'a mirat epistola ta. Unul care imI spu/
ideI ce stif ca trebue sa fie si ale mete si stirI si apre-
tuirI ce stil bine cà trebne sa le cunosc si ed, cad si ea
citesc foile streine. Spre exemplu discursul lul Gladstone
si impresiunea ce a facut in Englitera, noua partida etc.
etc. Crezl oare ea pentru ca am fost in coalitiune nu mal
urmez spiritul public si nu stid ce se face in lume ? Al
doilea punt este, ea pe de o parte crez1 ca eft daca nu
mal stift ce se face pe acolo, iar pe de alta ma intrebt
despre lucrurI ce numal unul strain i-ar fi permis sa in-
trebe ? Avett sa va pronuntatl la alegerl, avetl §anse, nu
se cuvine a face un manifest ? Ce gresala a fost din par-
tea majoritatel?» etc. etc. Dar nu-ti mal cunostl tara, Dom-
nule ex-Caimaccon. Nu mal stil ea suntem calla ca boje-
H nu daft niel o para, ca sunt nemerniel si ea la loc de
tocmvla revolutiunea de la 2 Mal este toata in favoarea
for? Ce aft voit boieril tot deauna ? Sa ntt fie niel un feliu
de libertate. Vointa li s'a implinit. Sa fie jafurl. Vointa
implinita. Sa fie centralizarea cea mal mare. Vointa im-
plinita, etc. etc. etc. Tot ce ad voit el, aceia s'a si facut.
Dee' boeril ad' triumfat in toate ideile lor, si viitorul de-
mocratic ce le promitt dumneata este spaitna lor. Mal bine,
striga in anticamera cu douil zile inainte de ftinio4ul vot
de la 23-25 April, Dim. Gbika, maf bine dictatura lul Pi-
sofski decit a lui Brateanu si Rossetti ; si Dumitru Ghika
avea dreptate, ca Pisofski o sa-I dell o oligarbie si Bra-
teanu i Panu o sa-I indoape eu democratie si libertate.
Dumneata, stimabile frate, at sa fad acolo ceca ce al
zis : sa luminezI opinia publica si sa reinozi firele ce sad
rupt de la intrarea noastra iii ara. Al sa fad diu no pe
FrancejI sa iubeasca Romania, sa creaza ea ea este, si ca
este mara si avuta, dar ea i-a lipsit educatiunea
si ca imprejurarile aft fost contra noastra. Daca Francia
DOCUMENTE 401
21 Iiinie (3 lidie)
Va ImbratisezT.
Ti-am trimes prin Hallegrain 3900 franel ; nu mal avem
lescaie. N'al putea izbuti cu foile d'acolo sa faca o subscri-
ere In favoarea inundatitor si s'o transmita la comitetul
nostru ?
IV
-din Oltra. Miticti mi-a aratat miele din epislolele tale; dar
pe la sfirsit ne vedeam rar. Acum nu este aci. Siltenit sunt,
Iuatt cu sila la lucru pe mosiiie ce va guvernul si le da
bilete de druniiirl publice (sic).
Te imbratisam tot.t.
Buenretl 10 22 Tuliti.
LXXVIII
Monseigneur,
LXXIX
Mon Prince,
LXXIX
Non Prince,
27
418 ISTORIA ROMNILOR
LXXX
Scrisoarea tut Baligot din 13 Aprilie 1865 catra Negri
relativa la demersul colectiv al consult/or.
Monsieur,
Votre lettre du 21 Mars (12 Avril) m'entretient des di-
verses versions qui eirculent à Constantino pie, au sujet de
la &march collective faite le 19 (31) Mars aupres du
Prince-Regnant par MM-les Agents et Consuls-genéraux des
Puissances garantes, detwirche dont je vous ai dejit rendu
compte dans tous se details par ma dépèche du 24 Mars
(4 Avril).
Je regrette que les versions que vous me signalez ne
soient point absolument conformes au recit que j'ai eu l'hon-
neur de vous adresser ; mais je suis autorisé A vous de-
clarer que ce récit rend exactement, conipletement et presque
littéralement ce qui s'est passé et ce qui a été dit à cette
occasion.
Quant au rOle qu'on attribue it S. A. S. vis-à-vis de M.
l'ageut de France, les chose-s se sont passées tout autre-
ment. M. Tillos a eu, en effet, l'honneur d'étre reeti le
lendemain, sur sa demande d'audience, par le Prince-Re -
LXXXI
LXXXII
Mon Prince,
LXXXIII
LXXXIV - CIV
20 de depegI din cele 114 continute in coleclia docunzen-
telor, prin care domnitorul este felicitat pentru scrz-
soarea ceitra" Fuad paga (27 Noemvrie 2 Decem.
1865).
DorohoT, 27 Noemvrie.
Prea Inältate Doamne,
Demnele si puternicele cuvinte in raspunsul MarieT Tale
catre Marele Vizir a facut sa resune in inimile noastre sim-
timintele, dorintele ce a condus la indoita alegere a MarieT
Tale. Strigam sa traiasca Romania, sa traiasca autonomia.
Dumnezeil sa proteaga zilele Mariel Tale ca sa domnitT, pen-
tru prosperitatea Romaniei, ani indelungati.
Pentru Corpul medical judetului Dorohoi,
Dr. Chernbah.
BotopnT, 27 Noemvrie.
Prea Iná1atu1u Domn Stapinitor, Bueure0,
Corpul Justitlei DistrictuluT Botosani vazind respunsul
Kiriel Tale publicat prin Monitorul No. 237, adresat Ma-
reluT Vizir a Imperiului Ottoman, plin de entusiasmu, vine
prin aceasta a depune la pirioarele Tronului Mane! Tale a
Sa eterna recunostinta, pentru dignitatea cu care Malla Ta
sustinet1 dreptul autonomiel tarei si care cu drept cuvint
vá atrage gloriosul numele de reformatorul Romaniei.
N. Varnav, D. Soroceanu, B. Ioan Procuror, G. Savescu
substitut, T. Costinescu, Dariu Pilat, N. Vasiliu; grefier,
Climescu.
DOCUMENTE 435
Craiova 27 Noemvrie.
Prea InAltate Doamne,
Subsemnati1 ca eetatenT si magistrati, depunern la picioa-
rele TronuluT Mariel Voastre respeetuoasele noastre feliei-
titarT pentru Maretul Aet aparut in Monitorul No. 247, care
sustinet1 eu atita dignitate drepturile si institutiunile
noastre, demn de un succesore al bravilor nostri stramosT.
Pea Domnul a va darui an1 indelungati, spre a ajunge
realizarea dorintelor poporului Romia, personificate in Maria
Voastra.
Tribunal Doljitt ; prim Presedintele N. P. Savapulo.
Presedinte de seetiune C. Za man, St. Rotesett, membri
Kinez, G. Sergian, I. Constandineseu, George A. Calangiu,
Grist. Bengescu, M. Emileseu, Petre Stefaneseu, George N.
Terpu, G. Petreseu, D. Maineseu, Const. Ion Popescu : pro-
eurort de sectiune Al. Eeonomu, Ch. Economu, Gr. Vorvo-
reanu ; grefier1 Ilie Crapatureanu, Stevie, Ioneseu.
DorohoT 27 Noemvrie.
Prea Inaltate Doamne,
Subsemnatit funetionari al statieT telegrafo-postale Doro-
hol, uram pe Maria Ta pentru raspunsul Marie1 Tale, la epis-
tola Vizirulut Porte1, prin care al sustinut demnitatea Tdrel
at1 exprimat sentimentele i ideile pentru cele simtite de
tot1 Rominil. Maria Ta ati constatat si aeum ea RominiT la
59 Kin indoita alegere a MarieT Tale nu s'att insalat. Sa
Traest1 Maria Ta! Sa domnesti mult pe tronul Romanie1
Traiasea Romania ! Traiase4 Salvatorul el !
I. Chernbaoh, eu 2 isealiturT.
436 ISTORIA ROMNILOR
PitejT, 27 Noemvrie.
Prea Ingltate Doamne, Buc.
Functionaril eivili si militarl din judetul Argesul, pro-
fund miscati de patrioticele sentimente a le Inaltimel Voas-
tre, cu care ati sustinut demnitatea tarel, prin ideile ex-
primate in epistola adresata Altetei Sale Vizirului InalteI
N'AL vin respectuos a va depune i cu aceasta ocaziune
eterna lor recunostinta, simtindu-se fericiti, ca Romania
prin indoita alegere, Menta in persoana MtrieI Voastre, a
stiut a cherna pe adevaratul el aparator. Traiasca Roma-
nia! St traesti Maria Ta ani miilt,l, pentru prosperarea tara
Prefect D. Chiritescu, inspector colonel Antoniu, presed.
Trib. N. Viforeanu, director Prefecturel C. Manolescu, nnem-
bril Trib. N. Ballota, D. Radovici, capitanil Ialomiteanu,
Dragodanescu, locot. T. Nicolaii, sub-locot. Mihalesco», gre-
fier I. Nicolesco, M. I. 17. -..sile.seu, N. H. Nieolesco, l'aporto'.
D. Marineseu, N. Nanoescu, C. N. Zavoianu, Mihail Albescu,
A. Racianu, T. Tigveanu, Mili. Anastasi, S. Protopopeseu,
easier N. Alexandrbscu, N. Vasilescu, sub-locot. P. Milla-
lescu, R. D. Nicolesco, R. Protopopescu, D. Anagnosti, A.
Repezeanu, M. Nitulescu, G. Penescu, I. I. B:.atiami, I. O-
pritescu, G. Mieescu, N. Zmeureami, Tache Marinescu, Nae
Popescu. D. Kilescu, A. Minuceanii, politai orasulni Pitesti
Al. Niculeseu, secretar Scarlat Mavroglu, D. I. Manoviel
inginer C. Diniitrescu, Costache Cutrudache, Dimo, Foulquier,
§ef telegrafo-postal, Langa Off, Mateeseu, Dimitrescu, Nitu-
lescu, Selten.
PitetT 27 Nuenwrie.
Prea Inaltate Doamne,
Sunt multe acte marl si nationale care dovedesc biseri-
cei i 01'0, suveranitatea i marirea ce atl dr.lt, dar mal
de netagaduit cele dona acte, catre patriarhul Conslanti-
nopole1 si marele Vizir al InalteI PortT, dovedesc lacre-
DOCUMENTE 437
VAlcea 29 Noemvrie.
D. Presed. al ConsiliuluI de Ministri, Bue.
Sub-scrisui are onoare a va ruga, in numele ConsiliuluT
Judetian de Valcea, a prezenta M. Sale DomnitoruluI a-
nexatul Act de recuuostinta pentru raspunsul ce s'a vazut
in Monitorul No. 247 Ca s'a dat Altete1 Sale Fuad Pasa.
Preed. C. I. Lahovari.
R.-VdIcea, 30 Noemvrie.
D. Ministru Presediute, Bucur.
Sub-semnatiT functionart judecatorestI si corpul advoca-
tilor din districtul Valcea, vazind marele Act al Mariet Sale
domnitoruluT din 29 Octomvrie adresat Altet,eI Sale Vizi-
rului Inaltd PortT, venim prin D-voastra a aduce respec-
tuoase felicitatiuni alesului Natiunet, pentru demnitatea cu
care a aparat independenta nationala, mentinind vechile
tractate dintre Tara si malta Poarta.
Presedintele Trib. H. Zugravescu, membril C. Vladimi-
rescu, O. Rezeanu, supleant A. Zamfirolu, procuror I. P.
Olanescu, grefir P. Olanescu, substitut C. Hristescu, advo-
catul officiant F. RadovicT, Orasian, A. Hrisescu, C. Geor-
438 ISTORIA ROMiNILOR
1116gurele 1 Decemvre.
Prea Inaltate Doamne,
Epistola M. V. ce atl adresat WO. Vizirul puterel Su-
zerane, vazind in Monitorul No. 247, noT locuitoriT orasuluT
Alexandria, din districtul Teleorman, am incercat o vie fe-
ricire si multumire. Printr' insa sustineti si aparati cu e-
nergie si demnitate dreptul de autonomie al TareT, in con-
tra amesteculnI strainilor. In aplausul poporului Romin ve-
nim si noI prea Inaltate Doamne, cu tot respectul, a va de-
pune inaintea Tronulul M. V. cea maT profunda recunos-
tinta si devotament. Sa traitt M. V. ant multi si indelun-
gati pentru fericirea i prosperitatea tareT i mintuirea ei,
din trista pozitie in care vor sa o vaza cilzuta inamicii el
ce! din 3 (15) August. Traiasca si M. S. Doamna ! Trà-
iasca Romania, una si nedespartita, cacI tot Rominul este
mindru si priveste drag produsul Tarei de 24 Ianuarie 1859.
loan Lazer, Iordan Stancu, Nicu Neculal. Urmeaza 8G
iscaliturT.
10
Calml. 1 Decemvrie.
Prea Inaltate Doamne,
Subsemnatii membri Consiliuluf general districtulut Cahul,
s'ati patruns de o inexplicabila (sic) satisfactie, vazind ras-
punsul Marie Tale catra Vizirul Porte! Ottomane. Un atare
raspuns plin de demnitate, si inspirat de vocea intima a Ro-
minilor care te incunjoara si te adoara, este inca o proba
eclatanta ca alesul in care Romania renascinda aü confiat
DOCUMENTE 439
111i7i1, 1 Decenwrie.
Prea lnaltate Doamne,
Frumoase sunt faptele Mariet Voastre, cad si acum din
notl vazuram serisoarea Marie! Voastre catre Mamie Vizir
prin care stitl a ridica Tara la adevarata el autonomie.
traiasca dar Romania cu alesul ET Alexandru Ioan I.
Nieolae Cargeanu, lonita Grigorescu, George Avrameseu,
Ioan Avrameseu, Dumitru Bogdan, Nita Raducan, Ioan U-
droiil, Mares Staneu, Miner! Udroiti, Stefan Serban, Moise,
Gliita Vasilfu, Constanditi Manote. Ionita Stoian. Mai ur-
mean mea 40 isealituri.
Primarin commie' Pietroasa de Sus.
'seaRuffle din aeeasta hind adevarate se legalizeaza.
p. Primar, Ghita Stoica.
In lipsa de notar, G. Popeseu.
12
fluT i Decernvrie.
13
Tirgoviste, 1 Decenwrie.
111d.ria Ta,
14
Mivil, I Deeemvrie.
15
Niza, I Deeemvrie.
20
Craiova, 2 Decerovrie.
Märia Ta!
CV
Monseigneur,
CVI
1. Vol. I, p. 105.
29
450 ISTORIA ROMNILOR
CIX
Prince,
CX
CXII
Rezu»zatul unei convorbiri intre ducele de Grammont am-
Irisadorul francez din Viena i fostul domnitor,
din 24 Aprilie 1868, dupci notele luate cu
plumbul de Baligot de Beyne (notele
se aflei in original i transcrierea
lor) i o notiki asupra acestei
convorbiri.
Monsieur le due de Grammont visite k Delbling en une
voiture de place.
Duc. Compliments. Depuis longtemps je voulais vous
voir. Beautemps. Suis venu vous déranger.
496 ISTORIA ROMINILOR
_Incidents de la conversation.
CXIII
CXIV
r44css.d CV
(12), e4-42.7
a
dt-d?- 4,-'--
14.W
Ì- e
o
4-
e 47.71,Z
4--- z_es., 1-' .-.1,..... Cr.:" vel) z.A.-..
ae ...,-,.. .... ..,-,... - 9 .... " &a-7", e.,--z-e_4 02.2 ,L e -,-... ..4X.e- 47 S
0 6.... O, a. .A., e.- - 4, die-
6- .
e e t.-11
-er2) a ,., z -Ztr G. i-n a v-e- s'Er... ft? a:-.
4 Pi",
--508 ISTORIA ROMINII_OR
170. 257, 365, 374, 375; 79, 109, 190, 199, 204, 244.
II, 28, 109, 145. Brateanu T., 188.
Bogati, 244, II, 36. Brest, II, 207.
Bogdanesti (mosie, 424. Brezoianu, 318, 328; 11, 121.
Boiadji, II, 154. Bucovina, 124, 200: II, 152.
Bojinca Damaschin, 150; Buescu P., II, 21, 145.
157. Bnissière, II, 146.
Bolintineanu, 46, 86, 93, 102, Bujoreanu, II, 127.
148, 158, 160, 195, 199, Bulgarf, II, 49, 176, 182.
268, 286; II, 57, 64, 84, Bulwer Ed., 217, 240, 249,
88, 102, 124, 127, 132, 280.
135, 142, 155, 165, 171. Burdujeni, 125.
Bolintinul (mauastire), 291. Bursucit (manastire), 339.
Bolliac, 51, 152; II, 129, 146. Busila (sat), 430.
Bonache, H, 141. Bufenieff, 302.
Bonnet inginer, 127; II, 3, Buzestf, 421 ; II, 138.
207. Buzeiil, 74, 89, 134, 167, 237;
Boranescu. II, 13. II, 166, 194.
Bordasu T., II, 7.
Bordeanu, 324.
Bossel (sala) 135, 136.
Bosueceanu, 369. Cahul, 273.
Botez Solomon 430. Calafat, 126.
Botosent, II, 95, 174. Caldarusan1 (manastire), 291.
Bozi nu C., 49, 317, 318; II, 427.
13, 145. Calenderu Dr., II, 148.
BraestI (sat), 427. Calimah (codul), II, 27.
Brazagestl (sat). 429. Calimah Papadopol A 100,
Braila, 167, 171, 327 ; 317 ; II, 58, 80, 81.
95, 167. Calimah Th., 223.
Brailoiu, 107, 109, 188, 191, Caliman, II, 3, 70.
196, 236, 257; II, 79. Ca lincitic, II, 152.
Brancovanu C., 339, 423 Calinescu I. Colonel, 273;
H, 79. II, 80.
Brancovanu Gr., II, 79. Calixt Episcop de Radauti,
Brasov, II, 150. 345.
Brafeanu D., 76, 81, 133, Calugarenf, 98.
152, 456. Calui (manastire), 292,
Brateanu loan, 83, 84, 105, Candiano Popescu capitan.
113, 152, 153, 173, 238, II, 80.
241, 256, 257, 264, 267, Cantacuzino A. Princip. 74,
268, 274, 275, 292, 380, 212, 224, 227; II, 58.
406; II, 33, 34, 36, 37, Cantacuzino Colonelui, 467.
512 INDICE
Fotino N., II, ;141. 88, 90, 91, 92, 93, 142,
Foucault, II, 221. 212, 236, 257. 275,
Francisc Iosif, 161. 388, 391; II, 62, 80, 121,
Frumoasa (cimpia) 199, 202. 145, 149, 167, 171.
Frumoasa (nainftstire), 229 Ghica T., 246.
II, 216. Ghica lorgu, 385.
Frumusanu D., II, 7. Ghica Leon, 74, 212, 227.
Frumusica (manftstire), 379. Ghica Mili., 11, 146.
Fuad pasa, 158, 279; II, 17, Ghica Pantazi, II, 146.
40, 48: 52, 133. Ghica Vladimir, II, 79.
Furdueseu Toma, II, 7. Gianni A, II, 121.
Gérardin St.-Marc, 113, 409.
Giurgiu, II, 56.
Gaità, II, 7. Glavaciocul (miinastire), 291,
'Gala ta (manAstire), 329, 349. 363.
Galati', 157, 162, 211, 215, Godillot, II. 73, 195.
216; II, 95, 96. Goilav Avedic, II, 7.
Galitia, 68, 272, 281 ; II, 51. Goldner, II, 178.
Gazánaeli N., II, 7. Golescu A., 79, 317, 318.
Gedeon mitropolitul, 345. Golescu C., 136.
Gemenele (sat) 423. Golescu D., 46.
Gemenul Castore, II, 152. Golescu generalul, 222, 264,
Germanos arhimand., 328. 267; II. 59, 82, 225.
Ghenadie arhimandritul, 360. Goleseu N., 76, 83, 85, 86,
Gheorghian V., 227. 153, 192, 196, 274.
Gheorghiu colonel, II, 80. Golescu St., 112, 252, 195,
Gheorghiu, II, 142. 203, 211, 257, 418; II, 109.
Gherrnan, H, 6. Golestii (sat), 428.
Chica .Alex., 301, 302; II, Golia (manastire), 127, 128,
146, 163. 329, 345.
Ghica Const. 360. Gora sfinta 112, (vez!
(Mica Dim. (principele), 82, Athos).
134, 191, 211, 213, 242, Goran (rumin), 427.
257, 368, 382, 386, 406, Goreiacoff, 330
408, 409, 449, 458; II, 79, Gorj, 458; II, 201.
80, 189. Govora (manastire), 251.
Ghica G. M., H, 6, 79. Gradisteanu P., II, 69, 251,
Ghica Grig.. 129, 132, 170, 254, 255, 256.
246, 294, 311, 312, 313, Grahovo, 67.
359, 410, 430, 435, 436, Grammont, (dueele de) II,
444; II, 93, 95, 163, 164, 53. 244, 245. 136.
165. Grandea St, II. 102, 125. 126,
Chica loan (beifi de Samos), 136.
516 INDICE
Sesiunea adunare! . . 67
Rasturnarea . 77
CAP. XIV. Cultura in donania Jul A-
lexandru loan I . 91
Starea scoalelor . . . . . 94
Desvoltarea ideilor. a) Miscarea in literatura si
.art a . . . . . . . 100
b) Cultura generala si stiintifica , 141
c) Intinderea ideel romine peste hotarele tare! 149
CAP. XV. Starea economicit . 156
Noravur! administrative . 157
Functionarismul . . . 160
Strainii, Evreii . . . . 171
Starea financiara . . 185
Cresterea avutief publice . . . . . 196
Politica economica in domnia lul Atexandru Ioan I 202
525 TABLA DE MATERH
Pagina
CAP. XVI. Seriile 'motorice din domnia lui
Alexandru loan I . , 222
Seriile politice . 22237
Seriile culturale .
Seriile economice 229
CAP. XVII. De la abdicare piina la moarte 233
Pribegirea . 235
Moartea si inmormintarea luI Cuza Voda. . 255
Documente
Depesa luT Labanoff din 7 Fevruarie 1859 259
Scrisoarea Jul Alexandri din 25 Ianuarie.
1859 cAtrà domnitor . . . . .
AceldsT din 25 Fevruarie 1859 cfttra. Elena
Doamna . . . . 263
Serisoarea luT Barbu Catargiu din 1 Martie
1859 catrà domnitor . . . . .
Scrisoarea tul D. Brtiteanu din 1 Martie 1859
cAtrA domnitor . . . . . .
Scrisoarea lul N. Donan din 28 Martie 1859
ciara domnitor . . . . . . . 26G
Scrisoarea aceluias1 din 1 Aprilie 1859 ciltra
domnitor . . . . . . . . , 269
Scrisoarea luI C. Negri din 19 Aprilie 1859
catra domuitor 227721
Pagina
Copia miel scrisor1 a ministrilor aface-
rilor straine ai Moldove si Muntenief Otra minis-
nistrul afacerilor straine al Frantel . 280
Scrisoarea tul V. Alexandri catra domni-
or (1859) . . 283
Scrisoarea luT Malgouverné din 12 August
1860 catra Anastasie Panu . . 285
Serisoarea lui Anastasie Pa nu din 16 Julie
1861 catra domnitor . . . . 289
Scrisoarea domnitoruluT din 9 Septemvrie
1861 catre agenit sal din strainatate . . 294
Scrisoarea luT Baligot de Beyne din 18
Septemvrie 1861 ciara domnitor . . 299
Circulara domnitoruluT din 18 S eptemvrie
1861 catra agentI . . . 300
Scrisoarea luT V. Alexandri din 20 MaT
1862 catra domnitor . . . . . . 307
Scrisoarea lui Godillot din I Sept. 1862
-catra Baligot de Beyne . . . . . . 313
Mustrarea domnitorulul catre generalul
T. Bals . . . . . . . 315
Scrisoarea domnitoruluT catre N. Doean
relativa la C. Rolla . . . . 315
Depesa luT Rolla din 2 Oct. 1862 ciara
domnitor. 316
. Depesa patriarhuluT din Constantinopole
din 13 Dec. 18.62 . . . . . . . 316
Nota confidentiala a lui N. Sutu din 19
Martie 1863 . . . . . . . . 317
Raportul lui N. Cretulescu din 14 Mal
1867 dupa lovitura de stat . . . . . 323
Depesa In( Cracte din 27 fulie 1867 . 326
Referatul 1E11 G. Vernescu in chestia
consululul austriac . . . - . . . 326
Scrisoarea ingineruluT Saehetti din 13
Fevruarie 1864 . . . . . . . 327
Scrisoaréa unuY comisar otoman din 14
.Martie 1864 catra Baligot de Beyne . . . 330
Scrisoarea luT Negri din 24 Martie 1864
catre Baligot . . . . . . . 342
Scrisoarea luT Tillos din 30 Martie 186t 344
Szrisoarea conteluT de Choiseul-Gouffier
din 4 Aprilie 1864 . . . . . . 343
527 TABLA DE MATERH
Pagina
Scrisoarea prinsipelui Gr. M. Sturza din 9
Aprile 1864 catre Anast. Panu . . . 347
Scrisoarea principeliii N. Sutu din 19 Mai
1864 catra domnitor . . . . . . 357
Scrisoarea ILA G. Magheru din 27 August
1864 catra fratele stü Petru . . . . . 349
Scrisoarea inginerului Bonnet din 21 Aug.
1864 catra Baligot . .
Alta din 29 Aug. 1864
.
.
.
XLVI.* Altul din 18 Sept. 1864.
.
354
363
Scrisoarea luT V. Alexandri din 18 Sept.
1864 cAtra. Baligot . . . . . . . 365
Depesa luT Cogalniceanu din 15 Sept.
1864 . . . . . . . . . 367
XLIXLXI. Douesprezece scrisori ale principelui
D. Ghica catra. Anast. Panu (1864). . . . 367
Doua scrisod ale luT Eugenia Ca-
rada din 8 si 14 Janie 1864 catra Anast. Panu . 384
LXIV. Fragmentul unei notite asupra misiunel
Jul Anast. Panu . . . . . . . 387
XLV. Fragmentul din brulionul unei alocatiuni
a luT Anast. Panu . . . . . . . 389
LXVI. Fragment din brulionul une scrisorl a
liii Anast. Panu c. D. Ghica (1864) . . . 389
LXVIILXXI. Extracte din scrisorl ale redacto-
rului Un Untrrier d' Orient catra Baligot (?).. . 391
LXXII. Scrisoarea lat V. Boerescu din 10 A-
prilie 186f catra domnitor . . . . . 393
LXXIIILXXVII. CincT scrisori ale lui C. A.
.'
Rossetti catra Anast. Panu (1864) 397
LXXVIII. Scrisoarea lot P. Rossetti Balanescu
di 10 Aprilie 1865 catra domnitor . 413
1,XXIX. Scrisoarea luT Balivot din 12 Aprilie 1865
WM. domnitor . . O. . . . . 415
Scrisoarea Baligot din 13 Aprilie
1865 catra Negri . . . . . . . 417
Scrisoarea generalulut Florescu din 6
* Cele 3 tide sunt gre§it numerotate in test eu LXVI, LXVII
§i
TABLA DE MATERB 528
Pagina
Aug. 1865 catrà Baligot . . . . 419
Scrisoarea marelul vizir din 2 Sept.
1865 catrii domilitor . . . 425
Rasprinsul domnitortiluI din 29 Oct.
1865 catrà marele vizir . . . . . 426
LXXXCIV. 20 depes1 din cele 114 continute
in colectia docurnentelor, din (27 Noemvrie-2 De-
cemvrie 1865). . . . . . . . 431
Scrisoarea luT N. Rossetti-Billanescu din 10
Decemvrie 1865 critrà domnitor. . . .
Memoriul prezentat in August 1866 conf: e 445
rente1 din Paris . . . . . . 449
Copia unel scrisori din 10 Noenivrie 1866,
adresatti peincipelut Carol, privitoare la luarea hir-
tiilor fostulul domnitor . . . . . . 471
Scrisoarea lul V. Alexandri din 1 Infle
1866, catrii fostcl domnitor . . . . . 476
Scrisoarea fostulu1 domnitor din 25 April
1867, adra principele Carol domnitorul Románier . 479
Copia scrisore1 adresata de fostul domni-
tor in 12 lunie 1867 imparatului Napoleon . . 480
Scrisoarea lui Baligot de Beyne catrft mar-
taiztil de Moustier din 12 Iunie 1867 . . . 484
Rezuinatul une convorbill intfe ducele de
Grammont ambasadorul frantez din Viena si foslul
domnitor, din 21 Aprilie 1868 . . . . 495
Scrisoarea !uf Cariagdi din 12 Ianuarie
1872, calrft fostul clomnitor . . . . 504
Scrisoarea t'os-1.1.11M domnitor din 18 (30)
Aprilie 1872, tillrli Petru Gradisteatm . . . 505.
Indicele . 509