BOIERII GOLE VI

www.dacoromanica.ro
tv - .
, ,
- ', ... ,
A

A at.

1`a
`A e '
4 %I -.* ; ..I' .

' 4 ,t.1 ,.. ,,,,1 1, 4: t

' ' * n:
-
Ci
0-:-...-,
' 41
t-
. .

hie -
.
t -,t-'
44 4 -

"N"
o 4,
..
1-
' '' .

O.
. 3 .4 X" ".S.. ..
''
4 it i - I .-- .

1 " i .4t - e
Pt 't4 Y+
..
g - '
'' ,
:Yug

,5 "
,E,,A*1., o.

S 1:o C'zro Ut,

ZOE C. GOLESC.0
VAZUTA PE LA 1820

raeLou tN ULEI DIN COLECTIA D-NELOR FANNY DERU59I I ELENA A. GOLESCU

www.dacoromanica.ro
A*EZAMANTUL CULTURAL ION C. BRATIANU

DIN VREMEA RENATERII

NATIONALE A TARII ROMANETI

BOIERII GOLEM
DE

GEORGE FOTINO

M 0 NITORUL OFICIAL *I IMPRIMERIILE STATULUI

IMPR1MERIA NATIONAL, BUCURE$T 1 1939

www.dacoromanica.ro
 4 . . . avair toujours devant les yeux
l'ide et l'espoir de rendre quelque
service isz la patrie . . . *
ZOE GOLESCIF CATRE FIII 8XI,
Vol. III, nr. 268, p. 192.

INCHIN
ACEA STA. CARTE
DOAMNEI ELISA ION BRATIANU

GEORGE FOTINO

www.dacoromanica.ro
 toate scriserile cuprinse in aceste volume se aflii asteizi
Mai in colectiunile Bibliotecii Ion I. C. Bratianu. Ele i-au
lost druite de cl-1 Filip Lahovary, tare el insufi le avea
dela printele Au, Grigore Lahopary, fost prefedinte al Inaltei
Curti de Caggiune fi Justitie, ceiruia i le incredintase pe Premuri
prietenul su ,5'tefart Golescu. Pieteitii acestuia qi nesfeirfitei
sale iubiri pentru ai scii fi in deosebi pentru maicei-sa se
datorefte pet' strarea acestor scrisori. Dela micile ramp glumete
ale mamei sale, din anii tineretii copiilor, panel la entuziastele
sau sfeltoasele ei scrisori care se infirue de-a-tungui a vreo
patru decenii ; dela scurtele reinduri friPole ale fratelui set* u
Nicolae, peinei la lungile scrisori, strbeitute de credintei, ale
lui Alexandru-Albul, fratele set' u mezin ; dela aya de cumigile
scrisori ale sorei sale Ana RacoPit, parl la acelea, naive
uneori, duioase alteori, dar cinstite intotdeauna, ale multelor
sale nepoate, te fan Golescu a streins fi pstrat mai tot ce fi-au
scris intre ei Goleftii vreme de aproape jumeitate de veac. Numai
scrisorile lui ne-au ajuns mai putine laeura de care ne pare
cu atilt mai Mu cu ceit cele ceiteva care ni s'att pet strat ne aduc
met' rturisirea unei aiese simpiri. Dar chiar fi c12 acea,st lipsei,
scrisorile a ceiror editare am ingrijit-o tu lubire constituesc un
lucru aproape unic in literatura noastrel istoricel. Nu cunosc,
in toed aceast literature:I in *HI de scrisorile Brtienilor,
dar care privesc e epoc mai teirzie sel rti se fi peistrat, atelt
de intreagel, corespondenta vreunei alte familli romeinefti a crei
vie* fi al ceirei rost s se fi impletit afa de streins eu piega
fi rosturile societeitii romeinefti in curs de aproape jumeitate
de veac.
Niciunul din cei bari le-au scris nu s'a geindit cei zeci de
ani mai tdrziu scrisorile acestea vor porni 'in lume, investmein-

www.dacoromanica.ro
 VIII George Faino

tate in haina tiparului ; ca indiscretia Posteritatii le va scotoci

sau surprinde fi le va imparta fi lumii.
Gdnduri afternute pe hdrtie si impartafite intre mama fi
copii, intre frati f i surori, intre bunici fi nepoti, intre prieteni
pentru a ramdnea intre aceltia marturisiri de bucurii fi
amaraciuni, de nadejdi fi desama giri cu atdt mai mare este
valoarea acestor documente omenefti pentru definirea notei
sufletefti a celor cari le-au scris. Aceasta e lauda cea mai de
seama ce se cuvine adusa scrisorilor: absoluta lor sinceritate,
totala lor desba rare de pregatire sau pref acere literara. Oamenii
aceftia nu compun pentru Posteritate, ca doamna de Svign
sau domnul de Voltaire. Scrisoarea este, pentru ei, mijloc de
legatura sufleteasca, de comunicare de vefti fi gdnduri. Seri-
soarea merge greu, inteirzie seipteimeini qi e scumpa. Ea raspunde
deci unei nevoi atunci cdnd indrasnefti sa o trimiti. Cei
cari scriu sunt o md,na de oameni ce se iubesc qi pe cari im-
prejurarile aspre i-au razletit in cele patru vdnturi. Scrisorile
ce-fi scriu sunt afa dar un drum deschis catre gdndurile si
lor launtrice. Un autentic document omenesc. Este
net' dejdile
adevarat ea, rescrise de o familie cu o sensibilitate conternpo-
rana, scrisorile ar suna altfel. Cuvintele ar fi mai alese, ex-
presiunile nu s'ar repeta, inchegarile ar fi mai armonioase,
opozitiile, alterna rile, cadentele, toate artificiile meseriei ar iefi
la iveala. Ele insa nu ar mai suna la fel ; claviatura pianului
nu mai reda sunetul liras), timid fi autentic al clavecinului
lui Scarlatti sau Rameau. Este mai frumos, dar este altceva.
In schimb fiecare cuveint din scrisorile Goleftilor respira
adevarul. Valoarea cuvdntului este intreaga. Accentul de sin-
ceritate este at& de veridic inat te sub jug. De aceea chipurile
oamenilor cari rasar din scrisori sunt autentice fi vii.
Pretioase documente omenefti, scrisorile acestea, prin rostul
pe care cei ce le-au scris l-au avut in fra mcinta rile istorice dela
jumatatea veacului trecut, pot fi tot atitea documentari politice
asupra epocii de renaftere nationala a Tara Ronuinefti.
Izvodind din ele mai mult nota sufleteasca a acestei epoci
fi a oamenilor cari au trait-o din plin, identificdndu-se prin
aspiratii, patimiri f i izbeinzi cu 'inset' fi Renafterea noastra
nationala, rdvnim mai putin la reconstituirea qi infiruirea fap-
telor inset' fi. in mare parte, de altfel, cunoscute cat la

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti. IX

evocarea veridicei prin autentice documente a unor vre-

muri apuse, din care a rli srit Romania noastr, f i a unor
oameni cari au adus istoriei acesteia jertl fi iubire.
Carte mai mult de evocari deceit de destinuiri de fapte,
aqa urea sei fie cartea aceasta, care, tocmai pentru aceea, se
sprijin aproape numai pe scrisorile c o intovar fesc f i nu
se duce deceit cu sgeircenie la literatura istoric , destul de bogat,
privitoare la cel de al XIX-lea veac rometnesc.
Deind astzi la iveal acest material documentar care poate
resfrcinge licriri asupra anilor cari au precedat fi urmat
anului revoluflonar 1848 cum f i asupra revolutiunii inseifi
din acest an, dar care mai ales destinuefte nota sufleteasca a
societtii romeinefti din acea vreme fi in deosebi a boierilor
Golef ti, al diror rost in epoca revolulionar a fost attit de
insemnat,exprimam toat gratitudihea noastr domnului Filip
Lahovary, intelegerii f i generozitlii diruia datorm de a putea
aduce ast zi aceast contributie la istoria patriei noastre.
Doamnei Elena general Perticari, neiscut Davila, care a
binevoit s ne ajute cu amintirile sale pentru a descrie casa
din Golefti f i a evoca mai credincios lumea care a tre'zit ceindva
sub acoperiful acesteia, ii exprimeim aici respectuos sentimen-
tele noastre recunoscatoare.
In expresiunea aceleiali gratitudini cuprindem numele
doamnelor Fanny Derussi f i Elena A. Golescu, care ne-au pus
la indemiln parte din materialul ce ilustreaz aceast editiune,
inlesnindu-ne astfel o prezentare mai evocatoare a cliqii.
Multumirea noastr se indreapt de asemenea di tre dom-
nifoara Maria C. Golescu, care ne-a druit scrisoarea nr. 243
a lui te fan Golescu dar cu atilt mai prelios cu ceit putine
sunt scrisorile ce ni s'au pstrat dela cel mai varstnic dintre
fratii Golefti.
D-lui Gheorghe A. Golescu, care ne-a druit un numr
insemnat de scrisoril, ii multumim pentru sprijinul acordat,
In aceast form, lucrrii in care este evocat fi printele su:
Al. G. Golescu-Ar pil.
D-lui Titu Magheru, consilier la malta Curte de Casafiune
f i Justitie, aruia datorm de a fi putut completa aceast cu-
1. N-rele 112, 113, 115, 626-639.

www.dacoromanica.ro
X George Folino

legere de scrisori prin acelea ale bunicului su, generalul

Gheorghe Magheru, peirtaf de frunte el insufi la freimeintdrile
pentru renafterea noastrei nafional, ii exprim m aici toat
gratitudinea noastrei, pe care o impeirteifim fi d-lui general
Alexandru Magheru, buneivoinfei caruia datoreim reproducerea
frumosului portret al generalului revolupionar.
Scrisoarea nr. 339 a lui Dumitru Breitianu celtre 'te fan
Golescu fi scrisoarea nr. 340 a lui . tefan Golescu care Dumitru
Breitianu afa de mifcatoare prin mrturisirea dragostei lui
,..5.tefan pentru maicei-sa, dragoste care definea insei fi nota su-
fleteasc a familiei romeinefti de odinioarei le avem din
arhiva rposatului doctor Dinu Brtianu, a ceirui amintire o
evoc aici cu un simlimcint de pioas recunoftingi .
Scrisorile nr. 1, 191, 203 fi 389 se afl in colectiunile Aca-
demiei Romeine.
Nu ne-am ierta-o dac nu am mei rturisi aici ceit datoram
priceperii fi boiereftei curtenii ale d-lui George Dem. Florescu
pentru identificarea fi pentru insemn rile biografice ale multora
dintre personagiile de alt dat care apar in cursul scrisorilor
cuprinse in aceste volume. Am spune: ale mai tuturor perso-
nagiilor, dacei nu am avea credinta cei acolo unde se va fi
putut strecura vreo grefeal vina este a nepriceperii noastre.
Multumim d-lui Henri Stahl pentru priceputa cercetare
graficei a ditorva scrisori.
*
* *

Din cele 643 de scrisori cuprinse in lucrarea aceasta, 624

sunt inedite. Numai 19 au vei,zut mai inainte lumina tiparului 1.
Le reedit m aici fi pentrucei ele pot ajuta la completarea ima-
ginilor desprinse din restul scrisorilor fi pentrucei unele din
ele fuseser publicate nu in forma lor original , ci in traduceni
pe alocuri defectuoase. Am socotit cei o mai credincioasei a lor
reproducere era necesarei.

1. Nr. 112-115 in Anul .1848 tn Principatele Romtine, III, p. 278 qi VI, pp.
12, 18, 27. Nr. 197 in Vointa Nationald, (25 Decemvne 1904). Nr. 410, 412
i 549 In Al. Cretzian u, Din arhiva tut Dumitru Bratianu, Bucureti, 1933,
I, pp. 338-339 0 II, p. 239.Nr. 433-439 i 446 in Democratia, 1913, pp. 173-179,
211-217, 261 i. 612. Nr. 451 in Calendarul partedului national-liberal (1913).
Nr. 640-641 in Elena General Pertieari, Din vie* ficorespondenta
lui Carol Davila, Bucurqti, 1935, P. 173-176.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti XI

Scrise, cele mai multe, in limba francezei, altele in limba

rometn, iar acelea ale lui Alexandru f i Ana Racopit in limba
greac, scrisorile au fost transcrise obsermindu-se credincios
originalul. Doar unele meirunte inadpertente materiale in textul
francez au fost indreptate, ceind era Wait di autorii lor f tiu
sei scrie corect. Textul romeinesc este reprodus intocmai ; de
asemenea textul grecesc ifi peistreazei ortografia original,
aproape peste tot grefitei (ortografia Anei Racopitei e incei mai
grefit qi incoherentei deceit aceea a lui Alexandru Racovit).
Frantuzayti, romeinefti sau grecefti, scrisorile pentru o
mai upar intelegere au cciplitat o punctuatie mai logic,
iar cupintele dela inceputul frazelor cum qi numele proprii au
cpeitat cdnd nu le aveau initiale majuscule.
In ce priveqte traducerea textelor grecefti, ingrijitei de d-1
Nestor Camariano, ea incearcei s nit se deprteze de original.
Numai unde acesta era prea incoherent (ceea ce se inteimpl
adesea),traducerea caut s dea intelesul care rei ese din intregul
context. Reticentele qi punctele de sus pensie din textul grecesc
au insemnat tot ateltea greuteiti in calea traducerii.
Intre < > am cuprins omisiunile din text, cum fi textul
qters sau rupt, atunci cdnd el a putut fi in mod sigur recon-
stituit.
Suprimri n'am feicut in scrisori deceit cdnd textul cuprindea
amnunte de infim important. Le-am arettat prin . . . . Nimio
din ce ar fi putut aduce vreo lei murire, fie in bine, fie in reiu,
asupra eroilor noftri, nu a fost inset' suprimat.
Pentru ca cititorul set' -.yi poatei face o idee de modul de
transcriere a documentelor, am dat atea scrisori in facsimile
ce redau chiar .yi hdrtia originalelor gi coloarea acesteia. Facsi-
milele vor putea afuta, de altfel, qi la recunomyterea scrisorilor
ce se vor mai gsi scrise de eroii noftri qi care vor fi reimas
neisceilite de acevia.
La sfetnyitul polumului I am dat indicele general al color
patru volume ce alai tuesc lucrarea aceasta. Scurte insemnri
btografice asupra tuturor personagiilor care apar in cursul
scrisorilor cuprinse in aceast lucrare au fost date in note
in volumele II, III gi IV .yi anume acolo unde numele acestor
personagii aprea intdia oarei sau aprea cu un rost ce oprefte
atentiunea asupra lor.

www.dacoromanica.ro
XII George Fottno

Lista ilustraliilor, care pentru a inlesni evocarea mai ere-

dincioas a oamenilor gi a imprejurdrilor de altdat4 au cerut
sd fie intr'un numr mai insemnat qi intr'o tehnicd mai in-
grijitd, apare la sfrfitul volumului I.
*
4 4

La captul lucrului, un gnd md stpnefte: Golevii au

lost oameni cari au scris pentru ei qi au trit pentru altii.
Fenomen poate neinteles pentru vremurile mai nouei. Nu mi-am
putut insd infreinge indemnul de a-i destdinui Posterittii
pentru care ei au trdit gi le cer ca de dincolo de mormelnt
sit' m ierte a i-am pus .7i sd serie pentru aceasta. i poate
,.

cei, scriindu-i, ei vor mai fi treiit ilia odatd pentru allii.

GEORGE FOT IN

www.dacoromanica.ro
ZOE GOLESCU SI COPIII El
PORTRETE SUFLETE*TI

www.dacoromanica.ro
sunt patru ani de and Dinicu Golescu r6posase 1.
Zoe Golescu, care In ultimii ani ai vieIii lui Dinicu
trdise, pare-se, despAilit de acesta, era Ina tnr"
and ii facem cunostinIa prin scrisorile atre ffii si si prin
scrisorile acestora cAtre # minicuIa lor.
Ndscut pe la 1792 2, era ffica lui Alexandru Farfara si
a Dumitranei PArscoveanu. Despre Alexandru Farfara stim
doar puIin. Despre inaintasii sAi nimic. Poate a numele
Farfara va fi fost numai o porecl. Cu ii4elesul de <( flustu-
ratec *, # vorbAreI >>, porecla se intalneste si astAzi. In do-
cumente dintre care cel mai vechiu este din 1783 3
numele apare doar rareori. La Craiova, pe locul unde as-02i
La 5 Octomvrie 1830 Curierul romdnesc vesteste o moartea pagubitoare a
Marelui Logofat.
La 27 Martie 1850 Zoe Golescu aminteste de cei 57 de ani ai WM. Vol. III,
nr. 210, p. 23.
La 12 Iulie 1852 Zoe Golescu serie c'd e in varst de 60 de ani. Vol. III, nr.
353, p. 359.
La 22 Octomvrie 1878, la cAsatoria nepotului ei Alexandru Al. Racovifa cu
Elena Gr. Samurcas, Zoe Golescu are 86 de am scrie in actul de easatorie.
(Comunicare facut nou de d-1 George D. Florescu).
8. La 26 Aprzlie 1783 aflAin ispravruc la Mehedinti pe serdarul Alexandru
Farfara, in locul stolmcului Costea. V. A. Ur echi a, Memoriu asupra pe-
ruidei din Mona Reminder dele 1774-1786, in Anal. Acad. Rom., 1889-90,
Mem. Sect. Ist., p. 36.
La 30 Septemyrie 1783, Mihail Veda Sutzo orindueste ispravnic la Mehedinti
pe Teodorache Chiseolu, biv vel sluger, in locul liu Alex. Farfara, ibid., p. 431.
La 12 Noemvrie 1785, Alexandru Farfara este din nou orAnduit ispravnic de
Mehedinti, ibid., p. 434.
La 1788 intalrum ca ispravnic prezident al judecAtoriei de Gorjiu un serdar
Farfara Al. Stefulesc u, 'stoma Tdrgu Jtulut, 1906, p. 117.
La 30 lunie 1804 s'a intrit privileghiurile locuitorilor birnici din Sltioara,
oot sud Romanati, pentru care Slatiorerui vin cu jaiba cdtre Ion Vod'a Caragea
la 6 Octomvrte 1817, artnd aceste sineturi si zicand: o Dumneei Ecaterma FArf5.-
roaia [aceasta este sore Zinck Golescu], stapana acestei mosii, care a avut aceasta
mosie coboritii prin zestre dela raposatul vornic Prscoveanu [este Stefan Par-
scoveanu] a vaiadut-o statormcg la shrdarul Polihrome . V. A. Ur ec hi a,
Societatea sub I. G. Caragea, in Anal. Acad. Rom,, 1901, Mem. Sect. Ist., p. 39.

www.dacoromanica.ro
4 George Fottno

este tipografia Scrisul Romeinesc, se afla cdtre sfar0tul vea-

cului al XVIII-lea casa unui Farfara 1.
Mama Zincai Golescu cobora dintr'o veche familie olte-
neasca, fiind una din cele #ase fete Parcovene 2, bine
cunoscute de genealogi9ti, cAci din ele se trag numeroase
familii dincolo i dincoace de Olt. Poate la Parqcoveni se
va fi gandit Zoe Golescu cand se declar, cu mandrie, cobo-
ritoare din neam de panduri 3. Sau, poate, la printele salt,
care va fi fost un boier oltean, numai poreclit Farfam.
Cum Isi va fi trait Zoe Farfara anii copilariei, ce cre-
tere va fi primit, nu 9tim. Va fi InvaIat, probabil, cam
ce se obinuia pe vremea aceea in casele boiereti: puIin
greceasca, prin dasclii greci ce se aciuiau pe la cur%ile boie-
rilor notri, ceva frarozeasca, ce incepuse a fi tot mai la
moda catre amurgul vremii fanariote, ceva geografie, istorie
moraliceti lucruri
Nu tim cum va fi scris grecete. Scrisori greceti de ale
ei nu avem. FranIuzete ins cu toat ortografia uneori
bizara i sintaxa pe alocuri stngace Zoe Golescu serie
mai bine, de sigur, cleat fiii sai, crescqi i nvai in Vri
straine. Ea serie numai franIuzete i serie intr'un stil per-
sonal 0 simIit. O traditie de familie ne spune ca Zoe Go-
lescu a invaIat franIuzete mai ales dup maritiul ei.
este de presupus ca aa va fi fost. Caci Zoe Farfara, cand
s'a m4ritat cu Dinicu Golescu, era un copil. Avea 13 ani
cand a dat na9tere primului ei copil, Ana. Era aa de obo-
sit de aceast sarcin prea timpurie c adormea in jil/uri
i pe divane, de o luau pe braIe i o duceau, ca pe un copil,
la culcare.
Barbatul ei, mult mai in varst, fusese un om dintre
cei mai rdsri0 ai vremii sale, un om de autentice -insusiri.
Ce inraurire va fi avut Dinicu Golescu asupra formaIiunii
G. Mil. Demetrescu, Cratova In veacul trecut, in Arhwele Olteniei,
anul III, nr. 13, p. 221.
stefan Prscoveanu (pretendentul la Domine, dup pacea dela Chiuciuc-
Cainargi 1774) a avut, din a doua a sa caatorie, cu Stanca Stirbey, sase fuce:
Mariva (= 1 Iordache Cantacuzino i--= 20 Grigore Ralea), Dumitrana (= Ale-
xandru Farfara), Sultana (= 1 Mihail Rlficeanu i = 2 Constantin Balaceanu),
Amu/a (= Gheorghe Radu Bengescu), U/a (= Ioni/k Vladaianu), Zoi/a (= 1
Gheorghe Jianu i =-- 2 Constantin Lazaro).
8. Vol. III, nr. 207, p. 16 qi vol. IV, nr. 416, p. 31.

www.dacoromanica.ro
Boierii Goleftt 5

spirituale i sufleteti a tinerei sale so%ii, dac lui i se vor

fi datornd cunotinIele ei i daca prin umanitarismul lui
se vor fi expliand ideile ei liberale, sunt chestiuni care
intarzie sub semnul intrebarii. Inclinam sa credem totui
c inrurirea lui nu va fi fost hotaritoare. In multele-i scri-
sori, Zoe Golescu nu pomenete decat o singur data de
Dinicu i atunci in legtura cu o datorie baneasc a
acestuia. Casa impreuna n'au dus multa vreme. Dela o
vreme au trait desprpti.
Se vor fi lamurind oare unele din gAndurile Zinci Go-
lescu prin inrurirea mai tArzie a fiilor ei, dup cum asupra
formaIiunii sufleteti a acestora inrurirea mamei pare ne-
indoielnic? Am crede c da, daca Mani seama la multele
intalniri de gAnduri i mai ales la unele potriviri ale gan-
durilor mamei dupa acelea ale fiilor si cum, de pild,
revenirea Zincai Golescu, sub inrAurirea fiului cel mic Ale-
xandru-Albul, din entuziasmul ei pentru #1iberalismul
maghiar.
Dar ceea ce este al ei insai, ceea ce nimeni nu-i putea
da, era acel sanatos instinct al mamei, acea simOre a Ro-
mncei, acea stapnire de sine in restrite. Nascuta in plin
fanariotism, Zoe Golescu a trait, in copilaria i prima ei
tinereIe, ani intunecaIi ai istoriei %aril sale: iurepri de oti
straine, opreliti i apasari de tot felul, molimi ce pe atunci
fceau prapad and veneau. Anii acqtia vor fi adncit
urme in sufletul ei vi-i vor fi dat acea tarie sufleteasca pe
care i-au motenit-o copiii.
Spre deosebire de mai toIi ai ei afar% de Ma-se Ana
i de nepoata Alexandrina-LuIa RacoviVa Zoe Golescu
are un real dar epistolar. Mici ravae in care se rasfaIa cu
copiii, lungi scrisori entuziaste sau sfatoase, epistolele Zincai
Golescu, serse intr'un scris stpnit, lipsit de inzorzonari,
alineat i urea-tor, s'ar cere unele cuprinse in pagini
de antologie.
De o frumuseIe plina de farmec, cu o Iinuta de multa
cu spirit vioiu i deschis, Zoe Golescu Inca
tanara la vremea cnd Ii facem cunotima era una din
femeile cele mai sarbatorite ale Bucuretilor. Portretul ei
In colori, care se afla candva la Goleti i cu care deschi-

www.dacoromanica.ro
6 George Fotina

dem volumul de faI, Ii duce gAndul la frumoasele femei

ale Bucurestilor de altdat, pe care S a la b err y le
descrie impodobite cu flori i nestimate si care, &And se
adunau laolalt, preau niste candelabre luminnd un
covor de flori smalluit in cele mai frumoase colori 1. Sd
ne-o inchipuim frumoas cum era printre femeile so-
cietii de odinioar, pe care PrinIul d e
Ligne le-a vzut tolnite pe divane, cu capul dat pe
spate sau rezemat pe un braI ca de alabastru... , pe cap
un testemel negru sau stacojiu strlucind de nestimatele
care impodobeau acest fel de turban sau ; vest-
mintele lor orientale sunt din Iesturi brodate sau lucrate
In fir de aur i argint i tivite cu blnuri scumpe.. In .

maini 1in inteuna siruri de mtnii facute din diamante,

mrgean, lapis-lazuli sau lemn prelios, cu care-si fac de
lucru..., i tree vremea i i pstreazA vioiciunea dege-
telor cu unghiile boite in rosu 2.
Pstrand Inca ceva din viea/a oriental pe care o va
fi dus in cei dintE ani ai tinereii i insusindu-si destul
din moda si deprinderile mai noui, Zoe Golescu ne apare
In vremea domniei lui Alexandru Dimitrie Ghica o femee
de lume, cline dame lgante frecventnd balurile Bucu-
restilor, unde voia sd fie aussi jolie que possible 3, dar
gospodin foarte grijulie de nevoile casei i foarte pri-
ceput in ale mosiei. Ce face Goleasca nu mai desface
nimeni spunea unul dintre fostii ei robi, care rmsese
mult vreme in urm in neamul Golestilor 4. N'est-ce pas
que je suis une bien brave maman ? Avoue done si ce n'est
pas vrai 5 scrie Zoe Golescu la 12 Septemvrie 1839
fiului ei Stefan, povestindu-i despre viea monoton dela
Golesti, unde i trecea cea mai mare parte din vreme cu
grijile mosiei. Brave maman inteadevr aceasta era
trsatura dominant a Zinai Golescu. Iubitoare, duioas,
devotat, inIeleapt, mandra 6, intruchipeazA pe adevrata
Comte de Salaberry, Essais sur la V alachie et la Moldavte, Paris,
1821, p. 36.
Marchal Prince de Ligne, Lettres et penses, Paris, 1809,p.186.
8. Vol. II, nr. 30, P. 44. 4. Dup o tradiVe de farmlie. 5. Vol. II, nr.
'76, p. 99. 6. a Une femme qui ne s'est jamais prosterne devant qui que ce
soit e, vol. II, nr. 76, p. 100.

www.dacoromanica.ro
Boierii Goleftt 7

i vrednica mama romana, al carei cult 1-a avut intreaga

genera-pe a Renaterii romaneti. Raspandea in juru-i ad-
mira-Ve i respect. Despre inamicula acest diminutiv
este singurul pe care i-1 ingaduiau copiii i numai ace-
9-tia ginerele ei, Alexandru Racovila, dei mai varstnic
decat ea i care pentru fiii ei era socotit ca notre pre
tous scriind cumna-plor lui nu pomenea in altfel decat
ca despre o (( excellente mre vnrable dame , (( res-
pectable maman .
In primii ani ai domniei lui Alexandru Dimitrie Ghica,
Zoe Golescu pe care o aflam cand la Craiova, la fiica
ei Ana Racovi-0, al carei so% era ispravnicul Craiovei, cand
la Goleti, chemata de grijile moiei locuete in casa ei
din marginea Bucuretilor, la Belvedere (casa de pe Podul
Mogooaiei, pe locul careia se afla astazi Palatul Regal,
fusese vanduta. in 1833), unde facuse o gradilla vestita pe
atunci i multa vreme in urm, prin noutatea i frumu-
se-tea ei.
Ana RacoviV era abia cu 13 ani mai tallara decat mama
ei. Mai mult prietene ar fi fost s'a fie. Ce venera%ie totui
i ce respect pentru mama ei, pentru mamica 4 ei cum
Ii spunea doar rareori pe care n'a tutuit-o niciodata!
Nascuta la 1805 5, Ana se casatorise cu Alexandru Raco-
vila, coboritor din Racoviletii moldoveni cari in vremea
fanarioth dasera scaunului Tarii Romaneti i al Moldovei
mai mul-V. domnitori. Ispravnic al Craiovei inca inainte de
inceputul domniei lui Alexandru Dimitrie Ghica, Alexan-
dru Racov4a locuete cu familia lui in Capitala Banilor,
de unde Ana ar vrea sa se mute la Bucureti, ca s scape
din aceasta inchisoare care e Craiova, unde e departe
de rudele ei, unde <(nu sunt doftori 6 sau, daca sunt, sunt
mai ignoran-vi decat cei dela Bucurwi i unde cand
cade cineva mai greu bolnav trebue s'A fie adui doftori
dela Bucureti 8.

1. Vol. II, nr. 129, p. 221 2. Vol. II, nr. 5, p. 8.

3. Vol. II, nr. 6, p.
8. 4. Vol. IV, nr. 402, p. 17. 5. Anul 1803 din nota 3, p. 2, vol. II trebue
1ndreptat: cel bun este 1805.-6. Vol. II, nr. 9, p. 12. 7. Vol. II, nr. 98,
p. 143. 8. Vol. II, nr. 65-66, p 82-83.

www.dacoromanica.ro
8 George Fotino

Dintre personagiile pe care scrisorile noastre ni le destai-

nuesc si ni le fac cunoscute, Ana este unul despre care isto-
ria nu a vorbit mai de loe; i frd descoperirea acestor scri-
sori n'am fi cunoscut sufletul duios i iubitor, firea cin-
stit i dreapta a Anei Racovit, huna mea fiic cum
o numeste mmicuta . Dintre copiii lui Dinicu Golescu,
Ana Racovit, c6reia fratii ti spuneau Lelita , pare a nu
fi primit alt invlAtur decat aceea greceasc, obisnuita
In deosebi pe atunci. Ea nu a stiut s serie decat greceste.
In caractere latine pare a nu fi stiut sa serie 1.
Fratii ei au avut o alt copilArie i invttur decat
a Anei-Lelia.
Fratii Golesti ))! sub denumirea aceasta sunt cunos-
cuti *tefan, Nicolae, Radu i Alexandru C. Golescu. Nu-i
poti despdrti pe unii de alii, cdci fin i suflete totusi
diferite atat de mult Ii strangea pe unii de altii iubirea
dintre ei, atat de desvarit Ii contopea dragostea pentru
mama lor, atat de strans Ii apropiau aspiratiunile i oste-
nelile comune i atAt de aceleasi le-au fost bucuriile i sufe-
rintele pentru tara lor incat Posteritatea si-i reaminteste
sub infdtisarea: Fratii Golesti expresiune a uniatii pe
care in istoria Renasterii romnesti o reprezinta stefan,
Nicolae, Radu i Alexandru C. Golescu.

Cel mai vArstnic dintre frati, stefan, s'a nAscut la Una-

pulung, in 1809 dac4 piatra de mormnt din biserica
dela Golesti mArturisete drept. Din actul prin care 4 Poli-
ticeasca JudecAtorie a Ilfovului i-a dat, la 29 Februarie
1832, << ertarea vArstii pentru vanzarea caselor de pe Podul
Mogooaiei si din insusi actul de vanzare din 1833 2 ar reiesi
ca data nasterii se aseazA in 1808. Din scrisoarea dela 17
Martie 1852 3 a maicii sale, in care ea spun e cA *tefan are
Numai dintr'o greseal de transcriere a aprut In vol. II, p. 395, un cu-
vint Boris In caractere latine: Ceganul , care este: isCvov=Cesianu.
Despre InvilfamAntul limbii grecesti in Tara RomineascA si In neamul Gole-
stilor, v. N. Banese u, I 'tala scrtertle marelui vornic Iordache Golescu, 1910,
pp. 11, 88, 100, 102.
Emil V I r t os u, Palatul Regal Cum a fost In trecut, Bucuresti, 1937,
pp. 43, 48. 8. Vd. III, nr. 325, p. 30&.

www.dacoromanica.ro
Boierit Golegt 9

43 de ani, ar reievi ca acesta s'a nascut in 1809, data asupra

careia ne oprim. Mai tallar decat $tefan cu un an, Nicolae
s'a nascut tot la Campulung, in 1810 dupa inscrimia
funerara dela Golevti in 1809, dupa actul de << ertarea
varstii. Radu s'a nascut la 1814 1; iar ultimul, Alexandru-
Albul, la 1818 daca anii sapaIi pe pietrele' de mormnt
dela Golevti sunt cei buni. Pare insa ea* cel puIin pentru
Alexandru-Albul inscripOunea funerar n'ar marturisi drept.
Banuiala aceasta o avusese i G e or g e B en g e s c u,
In cartea sa Les Golesco 2 Inteadevr, anul navterii lui
Alexandru-Albul 1818 s'ar potrivi greu cu cuprinsul
scrisorii acestuia nr. 23 3, in care Alexandru-Albul, poves-
tind cate ceva din copilaria sa, spune c pe cand se afla
la Bravov manuia floreta . Nu este nicio indoiala asupra
anului cand Dinicu Golescu a pirsit Bravovul ducandu-vi
copiii in strainatate. Aceasta s'a intamplat in 1824. Ar
reievi ca Alexandru-Albul manuia floreta inca dela vase ani,
Varst cam nepotrivita cu sportul acesta. Inclinrn s rec-
tificam anul 1818 vi sa avezam navterea lui Alexandru-
Albul in 1815. Varsta de nou ani ar fi ceva mai potrivita.
Cei doi fraIi mai varstnici, traiIi in copilarie pe langa
tatal vi mama lor, vor fi primit invaIatura pe care o pri-
meau fiii de boieri: greceasca, pu/ina franIuzeasca, oarecare
cunovtinIe de istorie i geografie 4. In 1824 parintele lor
duse la vcoa1a in Elveia, unde nu am putut afla exact ce
studii vor fi facut. G e or g e B eng es cu afirm, nedo-
vedit indeajuns 5, ca au urmat caliva ani cursurile Univer-
sitaIii din Geneva, de unde daca $tefan se intoarce cu o
cunoavtere mai deplina a limbii franceze, Nicolae revine cu
o cunoavtere destul de aproximativa a acesteia.
Mezinii Radu i Alexandru-Albul vi-au trait copilaria
mai mult, daca nu numai pe langa parintele lor, despar/it
dela o vreme de soIi.e. Dela Bravov, unde in 1821 intova-
ravise familia fostului domnitor Alexandru Sutzo, Dinicu

1. Piatra funerar mrturisete ca s'a stms din vieat la 5 Mai 1882, In varst
de 68 de am. 2. Paris, 1921, p. 238, nota 1. 8. Vol. II, p. 33. 4. G e, o r-
g e s Bengesco, loc. cEt. p. 220. 5. In Insemnarea ciacItorzei mele,D inicu
Goles cu serie doar atAt: o am lasat pe stefan i Nicolae, liii mei, spre invA-
/Atur la o $coala Universitate ; editm Nerva Hodo, Bucureti, 1910, p. 138.

www.dacoromanica.ro
10 George Fotuto

Golescu se intoarse in Tara Romaneasca in 1824, pentru

a porni in faimoasa lui calatorie, cu prilejul carda i duse
copiii In straintate: pe cei doi mai varstnici am vazut
mai sus in Elvepa, iar pe mezini in Germania, la Miin-
chen, de unde mai apoi vor pleca i ei in Elvepa, iar mai
tarziu in Frama. Copildria deci si-au trait-o acestia din
urm, pare-se, departe de mama, de ale carei mangaieri vor
fi fost lipsi-P mai ales in anii cand ele sunt asa de duioase
si de ocrotitoare. Bie-P copii scrie Alexandru-Albul dela
Paris, in 1835 cari o iubesc a-tata, dar cari, din neferi-
cire, nu cunosc blandele mangaieri i sarutari ale dragii
lor mame ! 1.

Stefan Golescu se arat, inca din tinerqe, serios, filo-

sof, gandurile-i toate indreptate spre nefericita-i patrie 2.
Asa Il judecau cei ce l-au cunoscut tanr student la Geneva.
Asa ni-1 inf-Pseaza si mai tarziu o scrisoare a fratelui san.
Alexandru-Albul: ((to-i te stiu om linistit, serios, cu judecata,
prietenul libertii, Indragostitul -prii tale 3. Asa avea sa
fie toat vieala Stefan Golescu. Scrisul sau, simplu, total
lipsit de miscari sinistrogire, rotunjit, este al unui om mo-
dest, simptor, serios, poate nu destul de voluntar.
Modest: cand Maria C. A. Rosetti Ii impartaseste marea
ei prepiire, asezandu-1 in fruntea genera-Pei sale si soco-
primul dintre Romani Stefan Golescu Ii martu-
riseste umil ca' stie cat este de departe de a putea fi invred-
nicit cu titlul acesta 4.
SimPtor: pana i scrisorile tale serie Alexandru
RacoviV se resimt de platonismul care domneste In dra-
gostele tale 5. Sora Ana Racovi0 ti spune glumq: Cleo-
patra Trubetzkoi te prefera lui Nicolae, vrea pe cineva
care s'a' ofteze mereu, s'A fie sentimental 6. Iar nepoata
Felicia RacoviV, raspunzandu-i la o scrisoare, Ii spune:
elle nous a prouv que votre caractre n'avait rien perdu
de sa srnit. J'aurais t, au contraire, trs afflige de
1. Vol. II, nr. 13, p. 19. 2. Vol. II, nr. 23, p. 31. 8. Vol. III, nr. 225,
p. 57 (scrisoare din Jumetulle 1850). 4. Vol. III, nr. 354, p. 357. 5. Vol.
II, nr. 26, p. 41. 6. Vol. II, nr. 73, p. 94.

www.dacoromanica.ro
 CLEOPATRA TRUBETZKOI
NASCUTA 411.11CA

ACUARIELX DIN coureTnkr MUTZULUI MUNICIPAL !It/CUP Eft!

www.dacoromanica.ro
Boierii Goleftt 11

vous voir insensible un beau clair de lune, car c'est une

chose qui ne vous est pas naturelle I-.
Serios: pare-se c printre contimporanii si era dintre
cei mai respectaIi. Vaud su Al. G. Golescu-Arpil nu 1-a
tutuit deck trziu, in 1847 2. Ion C. Brtianu niciodat ;
glumind, ii. spunea adognd cuvntul # Vod la numele
de rsfl <( Tefan (c Tefan-Vod 3. Chiar qi maic-sa,
cnd ii scria, punea o not de respect. El este # mon Etienne)),
foarte rar # Tefnica )). Peste expresiunile de dragoste, ea
nu-i precupwa acelea de incredere i prquire: # copil drag,
ii seria la 12 Septemvrie 1839 tu care 9tii s exprimi
aa de bine ceea ce simIi pentru mama ta, tu al crui de-
votament i dragoste faV de cei pe cari ii iubeti sunt aa
de mari ea ar trebui s fie date de model 4.
Nu indeajuns de voluntar: $tefan Golescu vede drept
i sufere sincer. Dar reacOunile lui se opresc aici ; se mr-
ginesc la cinstite manifestri verbale. In conducerea tre-
bilor publice avea s4 fie ineficace. Realizator nu va fi nicio-
dat: se va menIinea In domeniul ideilor.
*
* *

Fratele sau Nicolae nu-i seamand. Scrisorile lui din primii

ani ai domniei lui Alexandru Dimitrie Ghica, scrisori care
ni-1 aratd dus de indatoririle serviciului militar pe la Cra-
iova, Calafat, CAlraqi, Brila, Pitwi, ne arat un Nicolae
Golescu ducnd peste tot firea-i vesel, uuratea i Inch-
naa spre petreceri, fire aa de diferit de a fraIilor ssi.
tefan i. Alexandru-Albul.
La varsta aceasta, epole0i lucitori, uniformele aratoase,
femeile par a-1 preocupa in deosebi. Este tnr i viea%a
o privwe sub infatiqarea-i plcut 5.
La Constantinopol, unde in 1834 intovrea pe Ale-
xandru Dimitrie Ghica, epoleIii constituiau una din << gri-
jile-i cele mai de seam. serie prietenul su Nicolae Ari-
starchi bey, cu care-i plcea s colinde lumea actritelor din
Capitala Sultanilor 6.
1. Vol. II, nr. 124, p. 210. 2. Vol. II, nr. 111, p. 166. 3. Duptt o traditie
de famine. 4, Vol. II, nr. 76, P. 98. 5. Vol. II, nr. 7, p. 9. 6. Ms. Acad.
Rom., dosar Aristarchi, vol. XIV, p. 206.

www.dacoromanica.ro
12 George Fotuto

La Craiova vrea s'a fie # resplendissant de pieds en cap >>1

i cum se plictisea cere tiri, care pot fi (i aceasta e
caracteristic) # vraies ou fausses, intressantes ou non, con-
fidentielles ou non 2. 8tiri sa fie !
La Caldrai unde in Ianuarie 1837 II aflam cu garni-
zoana da tarcoale femeilor, caci. # je suis jeune, je ne suis
point mari ; ainsi je fais et je ferai la cour a toutes les
femmes que je voudrais et j'espre que personne ne trou-
vera cela mauvais . Grijuliu la gandul unor suparatoare
eventualitap, boierul Gr.... dela Calarai se hotarte sa-i
pe mai strans soPa i s'A n'o mai lase s iasa in lume << A
cause que nous corrompons les mceurs de sa femme scrie
zmbitor i Cu subinIelesuri Nicolae Golescu 3.
La Mehadia intalnete # une trs jolie dame..., mais
elle a le dfaut d'tre demoiselle et cela ne m'arrange pas
du tout 4. Caci Nicolae Golescu iubete (< h. sa manire * 5.
Poate mai tarziu scrie el va iubi # comme il faut aimer,
c'est-a-dire une seule personne . Acum insa are # plusieurs
faibles, pour ne rester jamais sans faible 6. lar cand se
intampla o atare trist eventualitate, se socotete q bien
plaindre 7. De altfel, succes ele ii sunt uoare, cci <i1 ne
me faut pas des beauts angliques pour me plaire 8 Con-
cluzia : <( vive le clibat ! 9.
Fratelui su mai mare, fire mai grava i sentimentalk
Nicolae *fi serie la Carlsbad glumeI i inIepator, gelozindu-1
ea vedea acolo # femei aa de frumoase : # eitinduli prima
scrisoare, te i socoteam gata indragostit et ma manire i
m'a i. bucuram la gandul ca la inapoierea ta aici o sa te am
tovara in plimbarile mele nocturne ; dar sfarind de citit
scrisoarea-P, mi-am pierdut iluzia ce-mi facusem de tine.
Aa dar, cat despre asta, o sa mi te intorci acelai ".
Balurile, care adunau la Curtea domneasca frumoasele
femei ale Bucuretilor, purtnd unele rochii in bogate
Iesaturi de veche moda rsariteana, altele cele mai multe
rochii de moda noua apuseana, erau tot atatea prilejuri de
1. Vol. II, nr. 7, p. 9. 2. Vol. II, nr. 12, P. 14. 8. Vol. II, nr. 31, p.
45. 4. Vol. II, nr. 52, p. 74. 5. Vol. II, nr. 69, p. 86. 6. Vol. II, nr. 51,
p. 73. 7. Vol. II, nr. 75, P. 97. 8. Vol. II, nr. 48, p. 70. 9. Vol. II, nr.
35, p. 52. 10. Vol. II, nr. 69, p. 86-.

www.dacoromanica.ro
Boierii Goleftt, 13

petrecere pentru Nicolae Golescu, care ne d i o descriere

a unui bal dela Curtea domneasca a lui Alexandru Dimi-
trie Ghica. 4 De ziva numelui lui [Sf. Alexandru 1839],
Domnitorul ne-a dat un mare bal, care a fost foarte frumos ;
noi tia, aghiotanIii domneti, purtam pantalo,ni scurIi albi
i ciorapi de mAtase... Boierii ceilaii purtau escarpinsl
Ceea ce face pe Mayer, medicul lui Alexandru Dimitrie
Ghica, s scrie batjocoritor lui Aristarchi bey la Constan-
tinopol, la 25 Septemvrie 1839: <( noi aici, la Bucureti,
nu ne ocuprn dei multe sunt treburile Orientului
decat cu balul par care va avea loc la Sfntul Alexandru.
Toti ofiyrii vor purta ciorapi de matase i pantaloni
ca pe vremea lui Ludovic al XIV-lea. Pcat c nu poli
s vezi mascarada asta 2. Pare ins. c << mascarada asta
a incntat pe cei ce au luat parte la ea. Consulul FranIei
Billecocq, <ccare a inlocuit de curnd pe Chateaugiron
i-a spus lui Nicolae c dac cineva i-ar fi inchis ochii i
apoi i-ar fi deschis in plin bal, s'ar fi crezut in mijlocul
unui bal la Paris, a-tat de gratioase i de cu gust imbr-
Cate erau femeile >>. $i consulul s'a i indrAgostit de fru-
moasa MariIica VAcdrescu, madame la Spatharesse, qui
vient d'arriver de Mehadia, bien grasse et bien gentille en
mme temps >> 3.
Nicolae Golescu, care cu prilejul zilei de Sf. Alexandru
1839 a fost inaintat colone14, se gandete de pe acum cu
bucurie la balul care va avea loe la 14 Octomvrie 4 in cin-
stea sdrbtoririi inscaundrii Mriei Sale i care va fi incd
mai strlucitor ca cel dinti 5. Se gndete cu bucurie i
la noua uniform pe care o vor purta, la marile parzi,
aghiotantii Domnului: cisme cu carmbi Inaii i panta-
loni de piele 6. Un portret din vremea aceea ni-1 infli-
eaza in uniform de aghiotant domnesc, cu tunica-i albas-
tr strans pe trup, rscroit dup moda napoleonian 9i
inzorzonat cu epolei i fireturi aurii, cu talia-i cuprins
strns in eqarfa cu canafuri lungi pfin in genunchi, cu

1. Vol. II, nr. 75, p. 96. 2. Ms. Acad. Rom., dosar Aristarchi, vol. XIII,
p. 77. 8. Vol. II, nr. 75, p. 97. 4. Vol. II, nr. 75, p. 97. 5. Vol. II, nr.
76, p. 100. 6. Vol. II, nr. 75. p. 96.

www.dacoromanica.ro
14 George Fotino

pantaloni albi lipiIi de pulpe, cu botfori lucitori, cu coif

impodobit Cu penaj, cu chipul in trasaturi subIiri ce-Ii amin-
tesc de Zoe Golescu, cu frizura romantica asemenea lui
Musset, cu o barba mic5. rocata i obraz roscovan de
uncle i. porecla-i o Rosculip >>.
o Rosculip .., o dragul ei Rosculir .., o petit mauvais
sujet >>1 cum ii spunea mamicula pare a fi fost cel
mai razgaiat dintre cei patru fii ai ei. o Oh, quel enfant !
quel frre que notre Nicolas ! exclama mamicuIa ; rap-
parition de mon Roscoulitza [acesta sosise pe neasteptate
la Craiova, unde se afla Zoe Golescu] fut pour moi comme
un beau jour de soleil aprs un temps d'orage ... Le bon
enfant, en me voyant, s'est jet dans mes bras et ses yeux
se sont remplis de larmes ; son cceur me parlait alors de
choses que sa bouche ne voulait pas prononcer ; a ce mo-
ment-la, ce langage mystique de cceur a cceur fut pour ta
maman une parole du ciel pour la consoler 2.
Chiar si scrisul sau din vremea aceasta a tinere%ll n.e
arata un Nicolae Golescu usuratec, sglobiu, vestimentar.
Scrisul ii e pripit, inzorzonat, risipit ; finalele aruncate cu
agresivitate, semnatura este insupta de un paraf complicat
subliniind si punand in evidenta numele: o Nicolas Go-
lesco .
Asa ne apare, in prima-i tinereIe, finca lui Nicolae Go-
lescu, atat de deosebita de aceea a fraplor si. Stefan si
Alexandru-Albul.
Dar, ca i fraIii s.i, este loial, sensibil, emotiv. Evo-
carea de care fratele salt Stefan a anilor primei lor tinereIi
traite in Elve-pa ii umezeste ochii. o Plangeam de bucurie
citinduii scrisoarea... Cat esti de fericit, draga frate, ea
revezi Iara aceasta de incantare, Iara care--0. inspir numai
c'o veziun simIimnt de respect si de incercata fraIie 8
. *
*

Mai sters decat fraIii sai mai varstnici, dar Cu acelai

fond sufletesc cinstit si drept, cel de-al treilea frate, Radu,
ne opreste mai pu-(in aten-punea.
. 1. Vol. II, nr. 10, p. 13. 2.14 ' Februarie 1839, vol. II, nr. 62, p. 80.
3. Vol. II, nr. 78, p. 101.

www.dacoromanica.ro
 -

AtN

q174'

-'1.-

-:"-f

NICOLAE C. GOLESCU
vAz UT . NTRE 1834-1842

TABLOU IN ULEI DIN COLIMA D-NELOR FANNY DERUSSI SI ELENA A. COLES..

www.dacoromanica.ro
Boierii Goleptc 15

Nu pentruca va fi jucat in vieala -prii sale un rol mai

qters cleat acela al fraIilor sai mai in varsta. Nici fratele
sau cel mic, Alexandru-Albul, nu a jucat un rol mai aratos
decat Radu. Dar ce personalitate plina de caracter avea
acest Alexandru-Albul!
Fire deschisa i vesela, Radu era le bon enfant al
familiei, le paresseux de la famine 1, care-i zicea Pupil ,
sau Piupiu sau Rodolphina 2 mangaieri 9i diminu-
tive care, ca i acel Ro9culip al lui Nicolae, nu se intal-
nesc &and era vorba de 8tefan, fratele cel mare, care uneori
era Tefanica , dar mai totdeauna 8tefan tefan-
Voda sau &And era vorba de fratele ce! mic, Alexandru-
Albul, care era intotdeauna Alexandru sau Papa Go-
lesco . i e de observat ca daca lui Nicolae Golescu numai
mama 9i sora lui ii spuneau Ro9culir nu i nepoatele
lui, care uneori Ii ingaduiau sa-i spuna caimacamul
lui Radu Ii spuneau Pupil sau Piupiu chiar i nepoa-
tele lui. Ba una din nepoate Ii spune ()data chiar le pares-
seux . Faptul acesta neinsemnat in sine imi pare ca
define9te destul de caracteristic locul fiecaruia dintre fraIi
In cuprinsul familiei.
Tournure Titan, paules Farn'ese, mollets piliers, peu
vers dans la langue franaise. Il ne laisse pas de tenir note
de tous les cuirs qui se font dans la troupe et d'y trouver
un sujet continuel de gait... Possde un rasoir pour son
usage et rase gratuitement berbes et imberbes 4 a9a
descrie Tpffer, in a carui 9coala dela Geneva Radu urmase
o vreme.
Aceea9i not, u9or ironica, se regaseqte mai totdeauna
and se vorbe9te despre Radu-Pupn. Dela Paris, unde in
primii ani ai dorriniei lui Alexandru Dimitrie Ghica Il rega-
sim impreuna cu fratele sau Alexandru-Albul 9i de unde
acesta poveste9te cate ceva despre vieala lor, Alexandru-
Albul serie: iarna trecuta [1835] nu am fost niciodat la
bal. $i totu9i dansam valsul, galopul, contradansul, ma-
zurca. Radu, scundacul, nu danseaza au, dar e cam greoiu.
1, Vol. IV, nr. 450, p. 123. 2. Vol. II, nr. 83, p. 109. 8. Vol. III, nr.
211, p. 25. 4. R. Topff e r, Nouveaux voyages en zig-zag, Paris, Garnier
Frares, 1864, in 8, p. 3.

www.dacoromanica.ro
 16 George Fottrio

Parca vezi un pietroiu care miqc. Asta e un mic neajuns,

mic de tot. Ei ? Radu povestete c' numai cd s'a uitat
la ele i. a i sedus pe cutare sau pe cutare domnioard.
S'o cread el, dacA vrea. Totui, ca s fiu drept, trebue s
spun c Radu, dei greoiu i otova, are cap frumos,
negru, ochi negri, sprncene negre, obraz roz splcit. Acest
contrast e ceva plcut; ha inf4iarea lui are i ceva sura-
ztor i. blnd. Hai s spunem ca, luat in totul, are cap
frumos, rnelancolic sau, dac vrei, cap italian. Aa c poate
o s aib o solie frumoas; dar Il sftuesc s vi-o aleaga
foarte scund, dac vrea ca diformitOle-i s sar mai puOn
In ochi >>1.
Cteodat mmicuia Il trage de urechi*--pe Radu,
nu i pe fraIii acestuia i-1 pune o s ude florile ca
o tot n'are el nimic de fcut 2.
Jovial i glume, 1i scrie uneori scrisorile in versuri;
o nu poate suferi proza, c'd proz face toat lumea Recu-
noatem fried c Radu, o poetul >>, are dreptate s-i serie
lui Stefan: o tu peux rire d'un tel pote 3.
Dar ce curat fond sufletesc are i Radu! Sensibil i
duios, are i el urea Goles cului. Elve-Oa! serie el fra-
telui su in Noemvrie 1839 cte amintiri, Stefan dra-g!
In sfArit, revezi aceast Iar pe care ai prsit-o acum zece
ani, Iar unde urmat fraii, lard unde libertatea i
egalitatea strAlucesc. Aduli aminte ce-mi scriai cnd eram
inc la Geneva: du-te de vezi La Dle pe un frumos r-
srit de soare Iat i eu reamintesc: du-te i vezi
La Dle, drag. Stefane... i aduli aminte c peste tot
pe unde ai sa treci, ai s mergi, poate, pe urmele lsate
de paii fraWor ti, and ei strhteau acetia
aceti gigani aprtori ai neatArnrii elveliene. Da,
dragul meu Stefan, salut Iara aceasta frumoas din partea
celor cari nu vor inceta s'o iubeasc i cari dac pan acum
au vreo prere de ru este de a o fi cunoscut 4.
Iar cand, mai tArziu (Iulie 1842), Radu se duse s vad
salinele dela Telega, nu rmase nesimlitor la soarta ocna-

1. Vol. II, nr. 23, p. 33. 2. Vol. II, nr. 83, p. 109. S. Vol. II, nr. 79, p.
103. 4. Ibtd.

www.dacoromanica.ro
Boterii Golefti 17

ilor: <ciata unde a ajuns omenirea la capatul catorva mii

de ani >>1.
De altfel parasind acum pe Radu, pentru a-1 rein-
talni mai trziu, dupa revohrtia din 1848 i. In timpul sur-
ghiunului sau la Brussa am vrut sa infaIiam, deocam-
data in linii fugare, i pe cel mai ters dintre fr'a/i, dar ale
carui reaqiuni naIionale sufleteti pornesc din ace1a0 in-
stinct sankos al boierilor Goleti, din aceeai romneasca
inim care cum spunea Ion C. Bratianu nu se ineala,
din aceea9i romaneasca inim care niciodat n'a batut mai
tare in vreun trup romanesc deck In trupul celui mai mic
dintre cei patru fraIi: AL C. Golescu-Albul.
*
* *

Daca dintre cei patru fraIi cel care a ajuns in cele mai
inalte dregatorii a fost Nicolae, iar cel care s'a impartait
mai mult din respectul contimporanilor a fost $tefan, acela
care a fost mai iubit a fost Alexandru-Albul.
Cel mai tanar dintre fraIi vi-a trait copilria cel mai
puIin aproape de parin0. Avea trei ani (sau ase dup4
cum asezi anul nasterii: 1818 sau 1815) cnd fusese luat
de printele s'au la Brasov, In 1821, si unde Alexandru-
Albul rmase pana la 1824. NeinIelegerile dintre parinIii
s4i 1-au Onut departe de mam. <( Fi%i buni, fraIii mei,
si nu VA' Impotriviti ca mama sA vind la Paris seria el
mai tarziu, In 1835, dela Paris, unde se afla la studii sa
villa sali vaza copiii, bieIii ei copii cari o iubesc aa de
mult, dar cari, din nefericire, nu cunosc inca mangaierile
i sarutarile dulci ale dragii lor mame. De altfel, nu v'o
cerem deck pentru trei luni. $i e oare prea mult, trei luni
de fericire cereasca, pentru o vieala intreaga de duren i 9i
suferinti? 2.
Cand vom cunowe mima aa de gata de a suferi a lui
Alexandru-Albul, vom in- elege drama aceasta a triste-Qi ce
se va fi desfaurat intr'insa.
Copil inca, de ase ani (sau de nou6), este dus im-
preun cu Radu In 1824, de parintele sau, in Germania,
1. Vol. II, nr. 101, p. 149. 2. Vol. II, nr. 13, p. 19.

www.dacoromanica.ro
 18 George Fotino

la Miinchen, intr'o coal unde este primit in clasele infe-

rioare. # De and am pArsit Braovul n'am mnuit floreta ;
In Germania am fost la coli unde nu se ingduia mnuirea
armelor cleat in clasele superioare 1.
Dela Miinchen, cei doi copii au fost curnd dui la Ge-
neva, la coala lui Tpffer 2, in tovria cruia ii afl.m
inteo excursie la # Grande Chartreuse i cruia ii. datorAm
i. prima m.rturie despre Alexandru-Albul copil, mrturie
In care parc vedem pe Alexandru-Albul ap cum el apare
In tot cursul vieIii sale, din nesaritele-i i entuziastele-i
scrisori: <( Alexandre Golesco a l'esprit mathmatique, sen-
timental, dialecticien, surpris, troubl, enthousiasm b. la
fois. Sans cesser de marcher, il discute des problmes, pan&
gyrise les grands hommes, harangue la belle nature et in-
tente des questions hors de porte aux pauvres habitants
des campagnes 3.
Este aa de veridic aceast conturare a profilului lui
Alexandru-Albul, d'arithmticien 1 cum insu0 isalqte o
scrisoare din 1840, din care aflm &A mai tArziu el se ocupa
de (< micarea perpetud 4.
Scrisorile lui, din cea dintE a sa tinereIe p'an la ace-
lea pe care le avem din anii btrneIii sale, mrturisesc
toate despre desavrita unitate a personalit4Iii celui
care le-a scris. $i aceasta o Mrturisete nu numai cuprin-
sul lor, dar i scrisul insiqi. Daa iniram cronologicete
scrisorile i le privim scrisul, omogeneitatea acestuia ne
izbete spre deosebire de scrisul lui Nicolae, care altul
este in tineretea acestuia i altul avea s fie in anii and
Nicolae inarun/ete. Linitit, puternic inclinat, rigid ali-
neat, simplu i citet, cu finale inalIate delicat in gesturi
de adelniIare, cu continue corecturi i. cu o continu vibra-
Iiune in inAltimea literelor, scrisul lui Al. C. Golescu-Albul
pare a i el mrturisete despre firea acestuia: egal,
uor de induipt, de o desvrit onestitate, modest,
doritoare de perfecIionare, puternic emotiv, oarecum
misticd.
1. Vol. II, nr. 23, P. 33. 2. N. I o rg a, Goleftli fi alft elevt at lui TOpfler
tn Geneva, Acad. Rom., Mem. Sect Ist., seria III, tom. VI, raem. 4, 1925. pp.
7. 8. R. T op f f e r, loc. cit., p. 3. 4. Vol. II, nr. 87, p. 121.

www.dacoromanica.ro
Boierd Golefti 19

Acelali dela inceputul rana la sfarsitul vieii sale: iu-

bire, iubire i iari iubire, iata vieala lui! Cum nimeni
altul vi-a iubit Iara, si-a iubit familia, a iubit omenirea
grieste cu atata dreptate piatra-i de mormnt. Nu sta-
ruim mai mult. Mai cuprinzatoare formulare a unitaIii
vie-pi sale, viea legata in toate clipele ei prin firul iubirii,
anevoie am afla. Nu-i usor de gasit, In toata literatura
istorica romaneasca, un suflet In care s fi fost mai multa
limpede iubire de Iara, de familie, de omenire.
Patriote enrag cum i spune inteo scrisoare din
anii tinereIii sale (si noi nu spicuim aici decat din scrisorile
tinere%ii) Al. C. Golescu-Albul, care de-ar fi vreodata
se insoare ar cere so-Pei sale sa fie In primul rand patri-
oata 1, se Intreaba daca fratele au Stefan care Intarzia
sa-i dea stiri din patrie a pierdut aceast nobila pa-
siune, iubirea de patrie, cea mai frumoasa din toate iubirile,
singura iubire desinteresata O. Se deosebea de ataIia dintre
compatrioIii i contimporanii s, cari trind ani
In tri straine socoteau intoarcerea in patrie cu
raspunderile ce ea comporta ca o pedeapsa i intarziau
pe unde se aflau, orbi0 de luxul i inlesnirile apu-
sene, pe care o preferau necajitei viei romanesti de pe
atunci. Al. C. Golescu-Albul, aflat in primavara lui 1841
la Paris, exulta la gandul Intoarcerii in %ark de care-1 prinde
dorul: &and o sa ne vedem unii lang In sase luni...
Oh! prietenii mei, bucuraIi-va, nu mai sunt nenorocit ! 3.
Tara vi-o iubeste In tot trecutul ei i in toate ostenelile
si jertfele stramosilor lui. Gandul Ii fuge spre trecut, catre
acea lume <(care ne-a aparat stramosii de navliri, de mace-
lurile Turcilor. Nu-i oare aceasta societate care ne-a ridicat
familia la cea mai Malta treapt ?
In spiritul i in sensibilitatea lui Alexandru-Albul, iubi-
rea de familie familia fiind doar o farama din Iara
iubirea de Iar se impleteau, cea dintai subjugandu-se ce-
leilalte: (c in afara familiei, inconjurat de caliva prieteni,
nu e fericire pe pamant... Omul simOtor... nu trebue s'o
gaseasc decat In familie i Intr'un mic numar de oameni
1. Vol. II, nr. 23, p. 34. 2. Ibld. p. 32. 8. Vol. II, nr. 90, p. 130.-
4. Vol. II, nr. 23, p. 32.

2*

www.dacoromanica.ro
20 George Fotino

sim%itorii suferinzi ca i. dansul, prietenii lui..., cu cari

sa-i poata plange pe optite nenorocirile patriei
In expansiunea puterii sale de a iubi el cuprinde urna-
nitatea ins60, careia ti face profesie de credinIa, credin0
mistica aproape: omul trebue sa se jertfeasca pe sine,
copii 9i familie, pentru fericirea societaIii >>. i la ideea
ea avanturile sale, astfel marturisite, ar putea s fie puse
pe seama tinerqii sale, ale &Ami efuziuni vor mai 'AH cu
vremea, la ideea ca fratele sau Stefan ar atribui tinere/ii
exaltarea patriotismului i altruismului i ca aceste sin4i-
minte vor slabi cu trecerea anilor, Alexandru-Albul ti ras-
punde revoltat dela Paris: dac una ca asta s'ar tntam-
pla, atunci ascult care e dorinIa mea: doresc i urez din
toata mima ca trae zi, ()data, tnainte de a v vedea, o
piatra, o cgrAmid, un cal s m striveasa pe loe, s'A ma
faca. praf 2.
U9or de Induioat am spus ca era Alexandru-Albul:
inegalitatea filtre clasele sociale Il facea s'a sufere, egoismul
nedreptatea ti smulg strigate de indignare: pretutin-
deni inegalitate ; n.edreptatea, hoia, chiar i crima sunt
Ingaduite oamenilor de rang si de titlu cari sunt
nobili, dar cari sunt josnici in ochii omului cinstit... Omul
amrit nu poate caute mangaiere i adpost decat
lang cei ce sunt amartIi i cei ce sufar... Daca vreo-
pentru alina amaraciunile inimii..., el s'ar
refugia langa cei boga-0., oh! atunci, nenorocire lui!... Ini-
mile acestora n.'au batut niciodata pentru nenorocirile al-
tora 3. Spectacolul arbitrariului i al inegalitalii din -p.ra
lui i acela, pe care-1 judeca cu asprime, al societaIii bucu-
restene ti intuneca vi-1 amar-ase 4.
Fire cinstit am spus ca era Alexandru-Albul. *i nu-mi
pare ca afirmarea aceasta se mai cere sprijinita pe citate
din scrisorile sale. Dovada ei Iasnete la fiece rand pe care
Alexandru-Albul 11 aterne pe hartie, in acele nesfarite
efuziuni, acele declamri, uneori atat de n.aive, totdeauna
atat de sincere. O .viea-p intreaga de om, dela un capat

1. Vol, II, nr. 13, p. 15-18. 2. Vol. II, ni% 23, p. 32. 3. Vol. II, nr.
13, p. 16. 4. Vol. II, nr. 23, p. 35.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golepti 21.

la altul al ei, confirma judecata asupra firii atat de cin-

stite a lui Al. C. Golescu-Albul.
Alexandru-Albul pune pe hartie tot ce este in mima
lui. $tie ea' serie greu, stie c serie ru, ca se pierde in diser-
ta0i dar serie. Tu sais comme je suis long a crire mes
lettres... combien j'prouve de difficult pour les finir 1.
Oboseala ochilor pe cari in vara lui 1841 si-i ingrijeste
empiric la Viena si santatea-i firava, care toata vieala
spune el va merge << clopin, clopant 2 si pe care iarasi
o ingrijeste empiric, dupa idei proprii i originale, nu dupa
prescrierile doftorilor 8, Ii sunt tot atatea piedici la scris.
Dar asta nu face nimic. Alexandru-Albul serie continuu,
serie mereu. Niciodata ins6 fr convingere: nu vreau s6
scriu scrisoare in care mima mea ,s r'mn rece 4.
Ideile foarte personale pe care le are asupra multor
chestiuni si incapa-Onarea cu care se indaratniceste in ele
se imperechiaza la el cu modestia cea mai simpla, caci o la
modestie sied si bien un rpublicain 6. I1 spune tpu-
blicain sans-culottes 6.
Cand in vara lui 1840 i se ofera un loe in administra%ia
Tarii Romnesti, un loe mai de frunte in Bucuresti, cat
de simplu i cat de cuminte Il respinge fiul cel mic al ma-
relui boier Dinicu Golescu! Ma intrebi daca vreau s pri-
mese locul la Secretariatul general al Tarii. Nu, nu-I pri-
mese ; dar inteun an, cand imi voiu sti bine limba mea
romaneasca, as. primi un loe de subocarmuitor... i iata
pentru ce: in chipul acesta, voiu fi pus in cea mai priel-
nica situaIie ca s'a ma iniIiez in mersul treburilor %rii, s
inva% a-i cunoaste nevoile i interesele..., ceea ce nu pot
face la Bucuresti, ci in provincie 7.
Dovada modestiei lui Al. C. Golescu-Albul ar slabi daca
pentru a o sprijini am mai spicui in ogorul tinere-pi
sale. Cand 11 vom ajunge batean, cand de pilda in 1856,
spre sfarsitul pribegiei revoluIionare, Il vom auzi spunand
varului sau Al. G. Golescu-Arapila: << ah! de ce n'am eu

1. Vol. II, nr. 77, p. 100. 2. Vol. II, nr. 90, p. 129. 8. Vol. II, nr.
100, p. 147. 4. Vol. II, nr. 77, p. 100. 5. Vol. III, nr, 342, p. 334. 6. Vol.
II, nr. 87, p. 120. 7. Vol. II, nr. 87, p. 120.

www.dacoromanica.ro
22 George Fotino

capul tau, mijloacele tale intelectuale? 1, spovedaniile sale

vor fi cu atat mai marturisitoare si mai doveditoare a aces-
tei modestii cu cat ele sunt aidoma spovedaniilor tna-
rului student dela Paris, care va ramnea orici ani vor
trece peste dnsul acelaqi.
Contimporanii nu-i vor precupeIi admiraIia i nu-i vor
dramui iubirea. Dumitru Bratianu, intr'una din sedinIele
Societalii studenlilor ronuini dela Paris, in 1847, adresandu-se
lui Scarlat Vrnav, acestui boier moldovean care cu a lui
osteneala i cu ai lui argimi stransese pe Romnii din Paris
si-i injghebase inteo grupare romneasca 2,Ii spune: ori
incotro ma intorc, intalnesc pe acelasi om; si modestia ta
s nu sufere ; nu, tu n.0 esti singur, mai ai un rival, rival
vrednic de tine, &del acela este cel dinti dintre Romeini ;
Il cunoaste-p: Alexandru Constantin Golescu 3.

* *

Nu am vrea sa parasim pe Al. C. Golescu-Albul, pe

care 11 vom intalni de-a-lungul celor mai bine de trei de-
cenii cuprinse in scrisorile ce publicm, NI% a cauta, daca
nu sa raspundem unor intrebari ce ni se pun singure, cel
puIin sa strngem mai de aproape aceste intrebri care se
pun in jurul inruririlor ce se vor fi putut exercita asupra
sufletului a-tat de sensibil si receptiv al lui Al. C. Golescu-
Albul.
Fireste, Alexandru-Albul a venit pe lume cu o structura
sufleteasca de o neobisnuit probitate. Nimeni nu-i putea
da credima de apostol i misticismul de vizionar. I le-au
tors Ursitoarele in leagan.
Imi pare totusi ea dou inrauriri mai trzii i-au nuanIat
continutul initial al vieii sale sufletesti.
Prima imi pare a fi aceea a printelui su.
In sufletul celui mai mic dintre feciorii si, marele boier
Dinicu Golescu imi pare a fi sdit mai mult sau, In once
caz, a fi sadit mai rodnic cleat in sufletul celorlali trei
feciori ai sai. Nu pot nega, dar nu pot dovedi partea de
1. Vol. IV, nr. 456, p. 142. 2. N. I or g a, Mona Romdntlor, Bucuresti,
1938, IX, p. 143. 3. Anul .1848 in Prtnetpatele Romdne, Bucuresti, 1902,
I, P. 62.

www.dacoromanica.ro
 Boierii Golep 23

inraurire parinteasca in structura sufleteasca a celor trei

fraIi mai vArstnici ai lui Alexandru-Albul. Dar in struc-
tura sufletului acestuia sunt inclinat s'o caut i parca s'o
i dovedesc.
Dintre Goleti, in cursul a mai bine de trei decenii cu-
prinse in atat de omeneqtile documente ce dam astazi la
iveala, numai Alexandru-Albul pomenete de parintele
Dinicu Golescu. Si inc in ce forma! Aceasta forma ar con-
stitui, singura, dovada c pe urmele parintelui copilul se
va osteni s mear& Spiritul meu ma readuce lnga tatal
meu. Vad pe tata ; el ii plnge patria, dar mul/umit
de sine imi arar cu mandrie urmele-i, pe care eu trebue
sa-i urmez. Da, nobil i generos parinte, paja incerea
te imiti Vreau s m urasca boierii, aceti josnici lin-
guitori, i vreau sa fiu iubit de saracii i cinstiiiIarani 1.
Boieriii ranii antinomic i simplist prezenta/i
cei dintai fiind toti rai i nevrednici, ceilaii fiind toi
buni i de isprava, apar aqa i in Insemnarea
lui Dinicu Golescu. Indurerat de a vedea (( des esclaves...,
tres humains gissant par terre..., abrutis par le fouet du
maltre..., autour d'un magnifique palais et dans ce palais
un homme plus mprisable que l'esclave, qui s'appellera
boyard , Al. C. Golescu-Albul scrie, cutremurndu-se: (( et
moi je verrais tout cela et je pourrais m'en rjouir? Oh,
non! Il faudrait qu'alors je n'eusse ni cceur, ni entrailles 2.
Scrisese qi. Dinicu Golescu: (( se cutremura mintea omului...
cand ii aduce aminte ca fravi de-ai notri stau aternuIi
pe pamant..., o brn grea pusa pe pantecele lor ; i,
prin contrast, el vede pe (( boierii cu agoniseal nedreapta...
Oh! nelegiuita i. vrednica este de blesteme! 3.
Dou imagini care se vreau apropiate.
and citim in Al. C. Golescu-Albul: ((nu este oare so-
cietatea romneasca aceea care a aparat averile noastre i
pe stramoii notri... i i-a ridicat la cele mai inalte dre-
&toril? 4, parca am citi din (( Insemnarea lui
Dinicu Golescu: (( patria care a imboglit, a cinstit pe p-
1. Vol. II, nr. 23, p. 33. 2. Vol. II, nr. 13, p. 19. 3. Constantin
(Dinicu) Gol es c u, Insemnare a ealtoriei mele Maga tn anul 1824, 1825, 1826,
editia Nerva Hodos, Bucuresti, 1910, p. 58, 61. 4. Vol. II, nr. 13, p. 32.

www.dacoromanica.ro
24 George Fottno

rini mei, mo9i i strmoqi... dela cea dintai dregAtorie

pan la cea din urm... 1.
Cnd dup ce citim In Dinicu Golescu c` e bine ca tinerii
aa cum lucrul se intmpl in alte Vri s'a' se orn-
duiasc in cele mai mici slujbe, iar dupa ce slujesc trei ani
i se praticesc destul s'a se urce la alta 2, i cnd recitim
pe Al. C. Golescu-Albul care refuz, la 1840, slujba de
seam ce i se oferea la Secretariatul Tarii Romne9ti i nu
primete s'A fie ornduit decat in slujba, mai modesta, de
suboarmuitor i numai apoi, au bout de deux ou trois
ans, lorsqu'il se serait fait A. la pratique s se urce la
slujba de oarmuitor ar fi greu s'A nu vedem in cuvin-
tele acestuia din urrn5 traducerea franIuzeasc a cuvin-
telor roinneqti ale celui
(< In fericirea obtei ne vom gsi fiecare In parte pre
a sa scrisese Dinicu Golescu 4. O familie nu prop-
ete dacA nu propete i obtea rspunde ecoul
ziu al lui Al. C. Golescu-Albul 5.
CADA rsfoim Insemnarea cleitoriei lui Dinicu Go-
lescu, care pentru tmduirea relelor ce decurg din inega-
litatea social-a gsete c. singura sau, cum spune
el, (< pasul dintai, carele pas este unul i numai 6 este
acesta : milostiviIi-v mntre voi 7, cdci 4 unirea ne
fericete, unirea ne slvete 9, qi cnd apoi rsfoim scri-
sorile lui Al. C. Golescu-Albul care, pentru a pune capdt
relelor noastre, gsete c singurul leac 9i care este simplu
4 comme le sont toutes les grandes vrits este acesta:
unissez-vous, consolez-vous ! cAci unirea (inous conduit
au bonheur... sans avilir notre honneur 9, este iari greu
s vedem, in aceste rnduri, altceva decat dou versiuni
romneasc i franIuzeasc. ale aceleiaqi gndiri.
In toate paginile Insemnrii caleitoriei sale se gn-
dete Dinicu la nevoia de invVtur spre folosul lumii
i podoaba patriei cAci civilizarea unui neam sau cum
spune el prefacerea lui spre bine nu e cu putin0
fdr' de intaia atigare a luminei, care iqi ja incepere dela
1. p. 64. 2. Ibtd., p. 62. 3. Vol. II, nr. 87, p. 120. 4. p. 108. 5. Vol.
II, nr. 23, p. 32. 6. p. 184. 7. p. 65. 8. p. 143. 9. Vol. II, nr. 13, p.
17-18.

www.dacoromanica.ro
Boiertt Golefti 25

invaVtura 1. Desvoltarea invaIaturii i artelor, s ce signe

d'une civilisation mme naissante in Iara sa nu-1 lash*
nepasator pe fiul lui Dinicu Golescu. El sprijina pe Dimi-
trie Bolintineanu, afltor la Paris in 1840, cci cine tie
tot binele care va putea ie0 din asta pentru Iara? 2, si
pe pictorul Ion D. Negulici ruganduli fratii sa-1 spri-
jine i ei cad s sper ca peste cAiva ani Tara Roma-
neasc va avea un artist care va forma alii i aa mai de-
parte i in curand gustul artelor va prinde in Iara la noi 3.
Cand urmrind pe Dinicu Golescu in cc:Vittoria sa 11
ajungem la Mehadia, in 1824, Dinicu ne vorbe9te de apele
tamaduitoare de acolo i de ocarmuitorii localnici cari
Cu durere de inima de patimaele noroade au avut grije
s le capteze, pentru lecuirea suferinIelor. i Dinicu Go-
lescu ne spune: cate asemenea ape' sunt i in patria noastra,
dar toate in intunericul pamntului, cci chiar noi pana
acum nu ne-am luminat ca sa aducem la lumina asemenea
lucruri folositoare obtei, prin care sa se foloseasca i cei
scapata0 ce n'au mijloace de a calatori in Vri strine spre
dobandirea santAii, ramaind catig de folos numai pe
seama bogaIilor, cari sunt foarte puIini pe lnga ptima0i
saraci 4.
s Apele care sunt i in patria noastra in intunericul
pamntului s'a luminat s sa le aduca la lumina tocmai
fiul cel mai mic al lui Dinicu Golescu, Alexandru-Albul,
pe care la 1868 11 gsim indartnicindu-se luni intregi
capteze apele (c tamduitoare dela Cciulata 5, care dato-
reaz, astfel, lui Al. C. Golescu-Albul de a fi fost scoase
la lumina din intunericul pamntului .
Nu starui mai mult 0 nu intarzii asupra unei dovezi
care-mi pare indeajuns de conturata.
Mai tare decat in sufletele lui stefan, lui Nicolae, lui
Radu, in sufletul lui Alexandru-Albul raspunde ecoul gla-
sului stins al parintelui lor Dinicu Golescu.

1. p. XLI. 2. Vol. II, nr. 89, p.124. 3. Vol. II, nr. 23, p. 36. 4. In-
semnarea alcItoriet, p. 103. 5. Vol. IV, nr. 640-641, p. 423-426.

www.dacoromanica.ro
 26 George Fotino

0 a doua inrurire, mai tarzie, imi pare c s'a suprapus

sufletului receptiv al celui mai tartar dintre fraIii Goleti.
Revolta sa sufleteasc impotriva nedrept4ilor omeneti
a inegalita/ilor sociale trece dincolo de hotarele Ora sale.
Nedrept4ile i inegalitaIile acestea 11 revolta, oriunde s'ar
afla ele. Dinteun sentiment de compasiune uman izvorasc
accentele de razvratire impotriva unei umanitaIi ru aka-
tuite 1. Viziunea unei lumi mai bune fi impainjenete ochii.
Al. C. Golescu-Albul trece in hotarul utopicului. Trece im-
pins de curentul teoreticienilor cari pe atunmi, in Occident,
propovaduiau intocmirea unei lumi noui. Fauritorii de so-
cieti i utopitii vremii lui Louis-Philippe evo-
luand intre misticism i farsa creasera un climat in care
fin i ca aceea a lui Alexandru-Albul prind a se desvolta.
Nu este prea mult de and, in Fran/a, Enfantin ca i Mas-
sia s'a retras pe inal/imile dela Mesnilmontant cu disci-
polii sai ; de &and Fourier a creiat falansterul, pentru a asi-
gura fericirea universal ; de cand Cabet predica renunIarea la
boga/iile personale. 0 legiune de utopiti miuna sub domnia
lui Louis-Philippe. Dar to/i aceti ganditori, cari aproape
sunt deiti, toate aceste individualiti puternice, apoi
Pierre Leroux, Louis Blanc i Raspail, doctorul-apostol,
aceti militani, Barbs, Blanqui, cari alaturi de Lamartine
Ledru Rollin propovAduiesc revolulia, discuti-
unile inteo sfera de unde egoismul este alungat 2.
Alexandru-Albul se inflcreaza pentru reparatorii ne-
drepta/ilor omeneti, pentru delinatorii de panacee. Se entu-
ziasmeaza dupa Proudhon: proprietatea este un furt
ii pare o formul5. magic5.. UrmeazA exaltat la Paris, spre
sfaritul lui 1840, cursurile lui Jules Simon asupra o Stoicis-
mului i Datoriei Alexandru Albul o i-ar da un an din
vieala ce spun? vi-ar da toata viea/a, cu condi/ia
ca toll Romnii sa fi putut auzi pe Jules Simon! 3.
Asupra unei vie/i pe care Alexandru-Albul vi-ar fi dat-o
numai la auzul glasului si beau et si sublime al lui Jules
Simon, glasul acesta nu va fi trecut Para s'o fi fecundat.

1. Vol. II, nr. 13, p. 15-16. 2. Jules Bertau t, 1848 et la Seconde

Republique, Paris, 1937, p. 19. 8. Vol. II, nr. 89, p. 126-128.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 27

De cate ori am citit pe Al. C. Golescu-Albul destai-

nuit de insasi scrisorile sale de tot atatea ori mi-am pus
intrebarea: ce limba va fi vorbit i scris Alexandru-Albul?
E, poate, paradoxala intrebarea. Dar sa ne gandim: roma-
neste nu stie ne-o spune el insusi. Copilaria vi-a trait-o
prin ri strine. Lorsque je saurai mon valaque, volon-
tiers j'accepterai une place de subocarmuitor scrie el
In prima lui tinereIe (August 1840), refuzand dregatoria
mai de seama ce i se oferise la Secretariatul Tarii Roma-
nesti 1. Le cas chant et la ncessit en face scrie el
mai tarziu, in Mai 1852, dela Istambul vous verrez si
tant bien que mal je ne saurais en venir bout: crire en
roumain Iar obsedat de gandul unei propagande entu-
ziaste printre Romani, el exclama: ah! la langue de notre
patrie!.., cette langue douce et vigoureuse que je voudrais
possder a perfection, la parler ,comme un ange, afin de
pouvoir m'adresser mes concitoyens, leur confesser, leur
propager l'amour de la patrie et mourir de joie dans les
supplices de la prison ! Ah! daca a putea vorbi eu
ca voi romaneste! scrie el mai la batraneIe fra-plor sai.
Si, intr'adevar, nu avem un singur rand in limba roma-
neasca dela Al. C. Golescu-Albul. Tot ce scrie, scrie in fran-
Iuzeste.
Dar i aici apare faptul ce starneste intrebarea nici
franIuzeste nu stie Alexandru-Albul. Nu ma opresc, fireste,
la unele insuficienIe ortografice, nici la unele bizare intor-
saturi sintactice. M gandesc la altceva: la frecventele in-
torsaturi romnesti pe care le gasim in scrisorile franIuzesti
ale lui Alexandru-Albul 3. S scrii bite() limba pe care o
cunosti singura in care scrii dar s scrii nu in spirant
1. Vol. II, nr. 87, p. 119. 2. Vol. III, nr. 342, p. 332-333. 3. a Am merge
In Dobrogea, in Macedonia i pretutindeni am da peste Romani * spune Al.
C. Golescu-Albul, exprimandu-se in limba lui Molire asa : a nous irions en Do-
brodja, en Macdonie, et partout nous donnerions sur des Roumains * (vol. III,
nr. 333, p. 318). Altadat'a: a la nouvelle gnration grecque travaillait pour la
dlivrance des populations tant de sous la Turquie que de sous la Russie * (vol.
III, nr. 319, p. 292). R Moi, un, j'ai la conviction intime... etc. scrie Al. C.
Golescu-Albul, marturismd ce convingere intim a el, unul, are * (vol. IV, nr. 623,
p. 382). lar scriind: embrassez-moi notre bonne mamicoutza # (vol. II, nr. 89,
p. 128), el se Ondeste romAneste: siiruta-mi-o I#.

www.dacoromanica.ro
28 George Fottrio

acesteia, ciin spiritul altei limbi, in care nu stii eat scrii

pe care n.'o cunosti, este o constatare care te nedumireste.
S scrii intr'o limb6 pe care o cunosti, dar cu sintax6
si cu intors'Aturi expresive ale unei limbi pe care n'o cu-
nosti pare o taina. Asa serie Al. C. Golescu-Albul in
limba francez pe care o cunoaste: serie cu intorsturile
expresive ale limbii romnesti pe care n'o cunoaste!
De unde vine aceasta? Imi pare ca vine din adncuri
si vine de departe. Vine din lumea strAmosilor lui AI. C.
Golescu-Albul, vine din subconstientul propriei sale fiin/e,
vine din puternica sensibilitate romneasc a lui Alexandru-
Albul si care depseste hotarele a ceea ce noi socotim ca
fiind domeniul imposibilului. Ecoul indeOrtat al graiului
romnesc pe care i l-au vorbit strgmosii acopere, pe alocuri,
graiul strin in care se rostesc urmasii.
Ce autentic suflet romnesc a trebuit sA aib6 Al. C.
Golescu-Albul!

www.dacoromanica.ro
 SUB DOMNIA LUI
ALEXANDRU DIMITRIE GHICA

www.dacoromanica.ro
 dintAi dintre scrisorile ce publicrn sunt din vremea
cnd *tefan i Nicolae Golescu erau intorqi in Iara de
Celevreo cinci ani. In 1829 ei se inapoiaserk inteadevr,
din strintate i intraser. in miliIia Tarii Romneti, unde
in 1834 11 aflArn pe *tefan cpitan, iar pe Nicolae maior
(a cesta a fost inaintat maior chiai in 1834 1; $tefan avea
s fie inaintat maior la 6 Decemvrie 1836 2), amndoi aghi-
otan%i ai noului domnitor Alexandru Dimitrie Ghica.
Sprijinit de generalul Kisseleff i propus Sublimei Por-i
de atre Curtea protectoare, Alexandru Dimitrie Ghica
fusese numit Domn, prin firmanul Sultanului, in Aprilie
1834. In preajma ajungerii la domnie in aceste condiOuni
<< neregulate 3 cci Tara, areia in 1829 i se recunos-
cuse dreptul de a-vi o alege >> Domnul, nu fusese chemat
a se rosti Alexandru Dimitrie Ghica se gr.-Oise sa plece
la Iai, pentru a intAlni pe Kisseleff, care era in drum spre
Rusia 4. Acesta parsea Principatele Romne, lsnd insa
aici, sub cuvnt c trebuiau pzite drumurile care duceau
dela Prut spre Silistra, o armat de vreo 10.000 soldaIi.
Dela Iai., noul Domn al TArii Romneti intovrawe pe
Kisseleff pn la Chiinau 6, de unde Alexandru Dimitrie
Ghica se intoarce in Bucureti, dupa ce primise indrum4rile
i instrucOunile generalului rus, care ii. alatui i parte din
Statul-Major, din ofiIeri de incredere: Anton Garbaski,
Alexandru Banov, Ion Solomon i alIii 6
La cererea PorIii, noul Domn al Trii Romneqti trebui
s se ducA la Istambul, pentru ali primi investitura. StArni
1.. vol. II, nr. 1, p. 1. 2. Almanahul Statului din Prinfipatul a toatd Tara
Romdneascd pe anul 1837, p. 1 59. 8. Hurmuzaki, XVII, p. 528. 4. Ibid.,
XVII, p. 327. 5. Ibid. XVII, p. 325. 6. A. D. Xenopo I, Mona Roma-
nilor, ed. III-a, vol. XI, p. 129.

www.dacoromanica.ro
32 Ge,orge Fotino

nemulpimire in /ar cererea aceasta. Caci nu i se dadu

urmare Par ca mai inainte Rusia s fi cerut i sa fi do-
bndit in Asia Mic unele ctiguri (dou vilaete), c-
rora avea sa raspunda, in folosul Por/ii, o sporire a tribu-
tului pltit de Tara Romn.easca.
Odata mai mult, mici platesc targuelile celor mari.

Alexandru Dimitrie Ghica pornete, prin Vara, la

Istambul. Maiorul Nicolae Golescu .1 cpitanul $tefan Go-
lescu, aghiotair/ii si, Il intovarhesc. Sultanul Ii d investi-
tura i primete o sporire a tributului, care salta. dela 2
milioane piatri cat Il fixase tratatul dela Adrianopole
la 3 milioane 1. Se recunoate insa Domnului Tarii Roma-
neti dreptul de a arbora drapelul na/ional. Rusia ins4 se
impotrivete.
In Iulie 1834, Zoe Golescu, pe care o aflm la Craiova
la fiica ei Ana Racovi/d, i ateapta feciorii, cari intova-
r4eau pe Alexandru Dimitrie Ghica la Istambul. E ingri-
jora-CA, cci pe acolo Vn.tuie de multa vreme ciuma. Ave/i
mai mult grije de voi... ; nu v prea amesteca/i cu po-
porul... Ii sfAtuete mrnicu/a 2. La gandul acestei
molime, ea 4i simte nervii crispa-P*8. PAT s soseasca
cei dui la Istambul, Zoe Golescu colind mun/ii pitoreti
ai Olteniei i mnastirile acesteia. Minunndu-se de frumu-
se/ile mun/ilor i slavind pe Creator in lacaprile lui de
inchinciune , ea 4i inal/a gandurile curate i evlavioase
c4tre Cel-de-Sus, pe care nu-1 roaga decat pentru binele
copiilor ei i pentru sprijinitorul acestora 4, noul Domn
al Trii Rornneti.
Dela Istambul, Alexandru Dimitrie Ghica se intoarce
pe la jumtatea lui Iulie 1834 in Iar6, prin Giurgiu, unde
se oprete in carantin i unde-i iese in intmpinare Ion
Cmpineanu. Acesta, fiu al unei vrednice i eroice mame,
intruchipa, prin generozitatea firii sale i prin patriotismul
sau inflcarat, tendin/ele liberale ale societalii romneti i
ndejdile acesteia. Ion Cmpineanu incearca s'A catige de
1. Hurmuzahi, XVII, p. 411. 2. Vol. II, nr. 1, p. 2. 3. Vol. II, nr. 3,
P. 4. 4. Vol. II, nr. 2, p. 4.

www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU DIMITRIE GHICA
VA.UT DE JOSEPH KRIEHUSER

BRAVURA DIN COLECTIILE ACADEMIEI ROMANE

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 33

partea sa pe noul Domnitor, in lupta pentru drepturile

Vrii i impotriva Protectoratului rusesc. Dei altadata fuse-
sera amndoi in comunitate de simOri ganduri, Ion Cam-
pineanu nu izbutete in incercarea lui 1. Alexandru Dimi-
trie Ghica nu era omul hotaririlor mari. Nici vremea aces-
tora, de altfel, nu sosise. ConvenIiunea dela Ackrman din
1826 i Regulamentul Organic apasau greu asupra
romne.
Nicolae i stefan Golescu sosesc data cu Domnitorul
in %ara. Amandoi primesc decoraIii. Zoe Golescu fi felicita
pentru aceste distincOuni datorate bunului nostru Donan 2,
faV de care ea Ii sfatuete sa fie devota%i i recunoscatori 3,
dar ar don i sa vada pe aceti o messieurs les dcors pri-
mind decora-0i o pentru propriile lor merite 9i pentru ser-
viciile ce vor fi adus rii lor 4.
Ceilaii doi ffi ai Zincai Golescu Radu i Alexandru-
Albul sunt inca la Paris, la studii, unde se gasete
varul lor Al. G. Golescu-Arapila, care izbutew s'A intre
In , coala Centrala. Zoe Golescu i-ar vrea intori in Iara
i e suparata c Radu pare a avea de gAnd sa mai intarzie
prin strainatate 5.

Dintru inceput domnia lui Alexandru Dimitrie Ghica

se vestete sub auspicii rele. In drum dela Istambul spre
Iara, ciuma lovete pe unul din insolitorii Domnitorului:
o adnca t'Acere serie Zoe Golescu trebue sa fie Os-
trata asupra pricinii moqii acestui nenorocit , care fu
ingropat la Varna 6.
In tara seceta face prapad, distrugand pana i hrana
vitelor 7. La Bucureti, unde Domnitorul ajunse la 6 Au-
gust (s. n.), parte din casa i se surpase, omorind sub d'ara-
maturi mai mulIi lucratori. Mitropolitul Grigore al Ungro-
Vlahiei, iubit i venerat de %ara i a carui vrednica purtare
faIa de Ru0 11 dusese in surghiun de unde in 1833 11 sco-
sese Barbu $tirbey, ministrul de atunci al Cultelor
1. Alex. Lapedat u, Ion Ccimpineanu, Bucureti, 1938, p. 18 2. Vol.
II, nr. 2, p. 3. 8. Vol. II, nr. 1, p. 1. 4. Vol. II, nr. 2, p. 3. 5. Vol. II,
nr. 4, p. 6. 6. Vol. II, nr. 3, p. 5. 7. Iba.

www.dacoromanica.ro
34 G,eorge Fotino

sase de curnd. GreutMi financiare mai ales Il ateptau pe

noul Domnitor. Cheltuelile prilejuite de- calatoria sa la
Istambul, darurile scumpe imprtite celor din jurul Sulta-
nului, sporirea tributului cAtre Poart adncesc tot mai
tare golul tu vistieria
InscAunarea noului Domnitor la care Zoe Golescu ar
fi vrut s'A fie de fa-p, dar este greu s vie tocmai dela
Craiova..., cale de 12 pote 1 se s'varete in ziva de
14/26 Octomvrie, zi spre sfnitul c6reia cazu o ploaie cu
gAleata, care puse capdt nemaipomenitei secete.
Atmosfera e apastoare. Despre CArmuire trebue s vor-
beti pe optite 2 Gandurile nu le poli incredinIa scriso-
rilor. scriu printeun om de incredere i prin el poli
s-mi scrii ce mai tii interesant despre fdr
cea mai mica teama spune Alexandru Racovip. lui Ste-
fan Golescu. Marasmul este general. Carmuirea nu poate
face fai,A Aceast stare de lucruri serie Ale-
xandru RacoviV otrAvete inimile patriotice in Iar i
ne pierde in ochii lumii din afar 3. 4 Ce soartd ne-o mai
Wepta! exclam el nelinitit 4.
Scderile administraIiei sunt mari 5. Alexandru Dimitrie
Ghica nu este in masur s le indrepte. E om nepotrivit
unor atare vremuri. De sigur, este un om de ispravd, are
inim6 cinstit, gAnduri curate, fire nclinat spre romantism.
InteligenIa nu-i este foarte sprintenk cunotinIele Ii sunt
mrginite, se exprima cu stngscie, e ovelnic i uor de
inraurit. Incd din Ianuarie 1835 el inlAtur pe cfiliva din
minitrii s'Al mai cu greutate: pe George Filipescu, fost
mare vornic, om in vArst4, boier de vaz, bucurandu-se
de respectul rrii; pe Barbu Stirbey, unul din spiritele lumi-
nate ale vremii i cu alese insuiri gospodreti; pe Al. Nen-
ciulescu, fostul vistier 8. Inlocuitorii lor: Mihail Dimitrie
Ghica la Departamentul Trebilor din Launtru, Scarlat Mi-
halescu la Logofelia Trebilor bisericwi, Alecu Villara la
FinanIe, nu li se puteau potrivi nici pe departe. Dreg4torii
cei noui aveau s pricinuiasca Domnitorului multe desanf-
1. Vol. II, nr. 2, p. 4. 2. Vol. II, nr. 5, p. 7. 3. Vol. II, nr. 6, p. 9.
4. Vol. II, nr. 8, p. 10. 5. I o n C. Filitt 1, Domntile romdne sub Regula-
mentid Organic, Bucureti, 1915, p. 24. 6. Hurmuzaki, XVII, p. 397.

www.dacoromanica.ro
Boierii Goleft' 35

giri lucru pe care mai tArziu insui Alexandru Dimitrie

Ghica avea s-1 mArturiseasca. Mai ales nepriceperea lui
Mihail Dimitrie Ghica, fratele mai vArstnic al Domnitorului,
avea s4 sporeased nemu4umirile i aa destule impo-
triva acestuia.
Scaderile unei administraIii astfel inaugura'te i care
mergea ca racii cum spun e Nicolae Golescu 1 nu au
putut deck sldbi situaIiunea ubredd a Domnitorului
adnd nemultumirea care mocnea in lumea romneasca.
In jurul CArmuirii st5ruia o atmosfer de suspiciune. Se
pare ca pentru once numire in slujbe se plkeau sume mari.
Cu locurile de subocArmuitor ajunsese sA se fac5. (<43 ade-
varat licitaie 2 MAsurile Carmuirii in vederea alegerilor
pentru Ohteasca Adunare, in 1836, aduc alte nemultumiri.
CondiIiunile ce se cer pentru a fi ales i aleg5tor par a tur-
hura unele contiine mai liberale. (< Este o nedreptate ex-
clam cu un liberalism surprinzkor Alexandru Racovi-p,
la aflarea poruncii Carmuirii care cere fii boier sau fiu
de boier i. s ai i proprietki personale pentru a fi
ales, iar pentru a fi alegkor cere sh fii boier sau fiu de
boier i s locueti acolo unde se face alegerea este
o nedreptate ce se face celorlalIi, lipsindu-se acetia cu de-
svArOre de drepturile lor politice i, prin urmare, i de
numele prea dulce de patriot 3.
Pe boierul Alexandru RacoviI5., ca i pe hoierii Goleti,
Il supr nedreptatea, chiar i dach e in folosul boierilor,
dup5 cum Il supr i m6surile pe care CArmuirea le ia
pentru lecuirea greutkilor financiare i care apas in deo-
sebi asupra clasei rrkieti. Nedreptkirea acesteia jignwe
In deosebi pe boierul Al. C. Golescu-Albul care, mahnit,
scrie dela Paris: aruncaIi-v4 privirile asupra nefericitei
noastre Vri i vei vedea egoismul impins 011 la ultimul
grad, in toar urciunea lui . Indurerat de imaginea Bucu-
retilor, ora unde intAlneti sensualismul, imoralitatea,
viOul i. egoismul onorabililor i. nobililor notri boieri
foarte respectabililor notri ciocoi i. mahnit de starea
unde 99 sutimi din locuitori trAiesc in sarcie i intuneric,
1. Vol. II, nr. 51, p. 73. 2. Vol. II, nr. 32-33, p. 46-47. 8. Vol. II,
nr. 21, p. 29.
3*

www.dacoromanica.ro
36 George Fottno

pentru a procura celeilalte sutimi plceri upratice i un

lux barbar >>, Al. C. Golescu-Albul ar vrea s-i afle odihnfi
sufleteasch in sanul familiei i printre chiva prieteni cu
cari s'a poat5 plnge pe optite suferinIele patriei sale
Dar nici cnd s'ar regAsi in mijlocul familiei el nu vi-ar
putea gAsi deplin mulIumire, cAci in ziva aceea voioia,
imbraiiarile .1 rasetele ar fi intretaiate de suferinIa i amh-
eaciunea de a vedea in juru-i o robi zAcand desbracaIi pe
pAmnt, indobitociIi de biciul stApAnului iar alauri o un
palat m'are% in care sta cineva mai de plns deat robul
insui i care se chiana boierul... i eu s'A vad toate aces-
tea qi s m'a* bucur? Oh! nu! exclam boierul Al. C.
Golescu-Albul 1.
Pentru imelegerea evolu-pei de mai tarziu a simvimin-
telor Zinci Golescu in sens umanitarist sub inraurirea
fiilor si (i in aceastA inrAurire credem c Alexandru-Albul
va fi avut partea ni se pare sugestiv de pus in
faIa expresiunii acestei nestpAnite revolte a lui Alexandru-
Albul la vederea spectacolului inegalitii omenwi i a
vieii neomeneti a robului, rndurile prin care la 18 Iulie
1840 Zoe Golescu, care de altfel are suflet cretinesc i
milos i care-vi sfatuete copiii 4 S nu fie niciodat uittori
de a ajuta pe cei sArmani cere CArmuirii restitue
o 20 de familii de robi 2.
Ceilaii boieri ins se socotesc i ei indreptMiti a fi im-
potriva unor anumite stri de lucruri. Alexandru Dimitrie
Ghica hotrise hotrire ce-i 'Ama liberar de a da
rang boieresc catorva profesori. De aici, nemulIumirea unor
mari boieri. Se fac i unele intrigi impotriva Domnito-
rului, o dar nu au reuit scrie Nicolae Golescu 3.
Printre marii boieri supra%i, boierii Goleti nu sunt.
CrescuIi in Vri cu un regim social de dreptate 9i egalitate
ei au cultul acestora i privesc cu ironie la cei ce au slbi-
ciunea boieriei i mai ales la cei ce rvnesc ranguri
Intre ei, in glumA, i scriu dndu-i uneori unul al-
tuia titluri ca o chevalier 5, comte de Golesco 6, (( che-
1. Vol. II, nr. 13, p. 18-19. 2. Vol. II, nr. 80, p. 105. 3. Vol. II, nr.
78, p. 102. 4. Vol. II, nr. 23, p. 31. 5. Vol. II, nr. 28, p. 43. 6. Vol.
II, nr. 101, p. 149.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 37

valier de la jarretire i semnand de Golesko 2. In

sufletul mai sensibil al lui Al. C. Golescu-Albul reaqiunea
impotriva titlurilor i a bogaIiilor ostentative ja forme de
mai aspr ironie i revolt: sunt fiu de boier, deci nobil
scrie el in 1840 i prin urmare sunt in drept s inltur
pe ceilal-p dela once slujbe, avantagii i onoruri sociale.
Ca atare sunt inteligent i capabil..., cinstit i onorat...
Duc vieaV largh, trsuri, cai, lachei, mese, vntori, jocuri
de cqi, femei. Nimic nu-mi lipsete. Incasez i iarai inca-
sez ce-mi cade 'n mn, i mult i puin, i bani cura0 qi
necur4. La nevoie, cumpr suflete, dreptate, inocen0 i
chiar cinste ; i asta in vAzul lumii, in nasul legilor i al
conducdtorilor. In plus, ca boier i dei nu sunt deat
o pacoste, o cium pentru Iar sunt scutit de sarcini i
de biruri; am moii mari i mici, cu sclavi i cu aa zii
oameni liberi 3.
Mhnirii lui Al. C. Golescu-Albul, aflat in Vri strine,
avea s-i rspund6, in la* aceea a fratelui su *tefan,
care privete neputincios la ce se petrece in jurul lui. Ni-
colae Golescu, inclinat cel puIin in tinereIe catre o
vieauoar i yesera', are mai mult nemulIumiri de carac-
ter mai personal: ca s'au fcut nedreptli in armat,
de pild in 1838 Anton Garbaski, Iuliu Engel i alii au
fost fcui colonei, iar el nu.... ! 4.
Dac Nicolae Golescu, cu firea lui mai uuratica, avea,
la vremea aceasta, s prind mai pulin inplesul a ceea ce
mocnea in sufletul multora 5 i n'avea s-i opreasa prea
struitor privirea asupra problemelor generale i asupra
saderilor Carmuirii Irii sale, fratele su $tefan, mai grav,
mai adnc, punea la inim tot ce atingea Iara lui i pe Dom-
nitorul acesteia. Intovarqise cu devotament i grije pe Ale-
xandru Dimitrie Ghica in cltoria la Istambul, unde se
Ieseau Inclcit iIele diplomaVei ruseti i turceti. Iubin-
1. Iba., p. 149. 2. Vol. II, nr. 35, p. 52. 8. Vol. II, nr. 85, P. 115 sq.
4. Vol. II, nr. 50, p. 72 i nr. 57, p. 78 5. In 1840 intalmm pe polcovnicul
Nicolae Golescu fcnd parte din comisia de cercetare a complotului impotriva
linitei obteqti ; iar in 1841, investit cu sarcina de procuror, aya a sustinea
in fata Inaltului Divan acuzarea impotriva impricmatilor in acest complot prin-
tre cari se afla ri Nicolae BAlcescu, care fu condamnat la trei ani inchisoare.
Ion C. Filitti, loc. cit. eupra, p. 124-129 qi P.P.Panaitescu, Con-
tributii la o biografie a lui N. Biticescu, Bucureti, 1924, p. 19.

www.dacoromanica.ro
38 George Fotino

du-si Domnul iavnd si o fire dreaton, Stefan -Golescu

se socoteste indatorat sa-i atraga aten-punea asupra grese-
lilor ce se savarsesc, pentru ca Domnul a carui situa-
-0une nu era upara, strans cum era intre influenIele con-
trarii ale acelor doled Cur0. imparatesti sa poata, macar
In m'asura in care atarna de el, sa indrepte unele scaderi
luntrice.
Incercare zadarnical.
O scrisoare curajoas, insufle-0.ta de dorin-a de a-si sluji
Domnul luminandu-1 inseamn i momentul racelii din-
tre acesta i Stefan Golescu (Ianuarie 1839) 1 Dar ea ne
marturiseste inca odata ce ascundeau cutele sufletesti ale
celui mai varstnic dintre Golesti.
Domnul i stapanul su*2 se departeaza de Stefan
Golescu. S'ar prea din unele scrisori ca prin vara lui
1839 s'ar fi intors la sentimente mai bune fafa de acesta,
care 'filtre timp s'a dus mai des prin strainatate 3.
Cu credinIa totusi c. simfimintele Domnitorului fa-
de fiul ei sunt bune, Zoe Golescu Il indeamna sa se intoarca
In fara 4. In tot acest timp de disgrafie pentru Stefan Go-
lescu scrisorile mamicufei sunt pline de iubire, de sfaturi,
de indemnuri: incearca s--0 faci datoria ca om cinstit
daca nu fi se va recunoaste, Ii vei gasi intotdeauna ras-
plata in constiinfa ta, caci va veni o zi, mai curnd sau
mai nrziu, cand el Ii va recunoaste greselile fa-V de tine
atunci vei fi rzbunat 5.
Intr'adevar, mai trziu Alexandru Dimitrie Ghica avea
sa-si mrturiseasca parerea de rau pentru rceala lega-tu-
rilor sale sufletesti cu Stefan Golescu.
Fericita, cea mai fericin dintre mame 6 ea' Dumnezeu
a claruit-o cu copii asa cum sunt 7, inzestra0 cu anta
sensibilitate i cu anta delicatefe de simfire *8, Zoe Go-
lescu, in toata aceast vreme de mahnire sufleteasca a fiului
ei Stefan, ti da si-i cere toata iubirea, pe care ea n'ar vrea-o
cu nimeni. E nelinistin la gandul ea vreo femeie
1. Anal 1848 in Principatele Ronuine, I, p. 2. 2. Vol. II, nr. 76, p. 99.
S. Vol II, nr. 67, p. 84, nr. 69, p. 86 i nr. 72, p. 91. 4. 16 Iulie 1839, vol.
II, ni.. 72, p. 91. 5. Vol. II, nr. 84, p. 110. 6. Vol. II, nr. 76, p. 98.
7. Vol. II, nr. 102, p. 149. 8. Vol. II, nr. 72, p. 89.

www.dacoromanica.ro
Bolera. Goletti 39

ar putea s punA rstpnire pe mima fiului ei: ce vrei?

mima unei mame inchide tot aata gelozie &t'A iubire 1.
lar altdat: imi vorbesti cu prea multa recunostinO,
8tefane, de puIinul ce fac pentru tine... Intre mam
copii nu se poate vorbi de servicii reciproce... Doar da-
toria trebue s vorbeascA mai inainte de once i eu nu
mi-am fcut decat datoria... Dar ceea cer este iu-
birea ta, in-elegi tu? Tata unde va fi pus recunostin-0 ta ;
desi sunt sigui% c iubirea ta o am intreag6, sunt att
de sgrcit cu acest bun si sunt att de cu team s nu
pierd cumva nici cea mai mic frm, e nu m'A pot opri
de repeta: sA m'a iubii, s m iubii, copiii mei, cci
asta este singura mea fericire! 2.
NemulIumirea lui Stefan Golescu nu este ins de carac-
ter personal si nu este o nemu4uMire rhsleaI. Ea este
pricinuit de strile din Iar, care nemu4umesc pe mul0
adnc. Carmuirea e Iinta tot mai intelitelor entice. De
altfel, de mult vreme lumea romneascA incepuse s se
miste impotriva strii de lucruri, inrautlit prin tot mai
struitorul amestec al Rusiei in treburile noastre luntrice.
Inc din 1833 se Injghebase <(Filarmonica *, ale cArei
nemrturisite de-a-dreptul nu sunt o tain pentru
nimeni 3. Poziia Domnitorului este mai de grabA subred.
Se iveste 'si un conflict personal intre acesta i consulul
Rusiei la Bucuresti, baronul Petru de Rckmann, care din
primele zile ale sosirii sale in Iar se arat protivnic Dom-
nitorului 4. Consulul foloseste once mijloc cn.d poate jigni
pe Alexandru Dimitrie Ghica. Impotriva acestuia, care ma-
nifesta unele veleitli de independen0, foloseste i nte-
leste nemu4umirile boierilor. De asemenea i ingdue s
facd observaIii s se plng de spiritul de independenp.
al Obstestei Adunari. Asupra acestui punct el se inIelege
singurul pe care se inIelege cu Domnitorul, care din
chiar inceputul domniei intmpin opunerea Adunrii. Intre
Domnitor si consulul rus izbucn.esc din nimio conflicte.
Intr'o zi, acesta din urna era s fie rasturnat de o birj'e;
atata ii fu de ajuns ca s se rzbune pe Domnitor, refuznd,
1. Vol. II, nr. 74, p. 95. 2. Vol. II, nr. 72, p. 90. 3. A. D. X e n o-
p o 1, loc. cct. supra, XI, p. 130. 4. Hurmuzaki, XVII, P. 551.

www.dacoromanica.ro
40 George Fotino

In public, si-i intind mane i spunandu-i ritos capoliia

este rail facuta. Aceasta atitudine jignitoare si insolenta
face parte dinteun intreg sistem de desconsiderare pe care
Rusia 1-a aplicat in Taxile Romnesti.
Jignirile se tineau ir. Cand in Mai 1.836 trupele rusesti
evacuasera Silistra ceea ce provocase ingrijorare la Bu-
curesti, fata de eventuale incursiuni bulgareti in Nordul
Dunrii, cci miliia Tarii Romnesti avea abia 4.500 de
oameni i n'avea niciun tun generalul Murawcef, care
comanda trupele ruseti, nu pierdu prilejul de a jigni pe
Domnitor. El primi propunerea necugetat si nesabuita a
colonelului Ion Odobescu de a trece in revista' militia romii-
neasch i avu cutezanta de a fixa el, printeun ordin de
zi, ordinea in care se va desfasura aceasta revista militar'.
Domnitorul nu ia in seama acest ordin de zi. Jignirea insa
rainne 1.
Izbucnesc insa curnd evenimente mai grave. Rusia,
reinnoind o cerere mai veche a ei, ceru raspicat, acum in
vara lui 1836, ca Adunarea Obsteasca s voteze faimosul
articol aditional prin care o eventuala modificare a Regu-
lamentului nu se va putea face cleat cu invoirea celor doua
Curti impratesti.
Ce mai ramnea din autonomia tarii?
Dar starea de spirit a Adunarii era protivnica. Alege-
rile din 1836 despre care scrisorile lui Alexandru Raco-,
vita, ispravnicul Craiovei, dau multe stiri adusesera in
Adunare numerosi opozanti, condusi i insufletiti de Ion
Campineanu. Inca din primele zile ale Obstestei Adunari
se manifesta in sanul ei un curent pentru aplicarea cinstita
a Regulamentului Organic si pentru apararea autonomiei
tarii, prin respectarea vechilor Capitulatiuni. In jurul par-
tidului national se strange majoritatea Adunarii. De partea
aceasta eran i Union, vladica de Arges, qi Chesarie,
dice de Buzau.
Consulul rus socoteste c trebue s. intervina. Alexandru
Dimitrie Ghica se vede silit sa ceara, prin ofis, Mitropoli-
tului, ca prezident al Obstetei Adunari, sa distruga spi-
1. Ibid., XVII, p. 609-610.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 41

ritul rzvratitor i primej dios de care era condusa prin

i intriganIi 1.
Alexandru Dimitrie Ghica, strans intre exigemele
ruseti i rezistenIa partidei nalionale, se inIelege in ascuns,
peste capul guvernului, care asculta de Rui, cu boierii.
De altfel, chiar in sanul guvernului, Barbu Stirbey in
aparenIa sus-0.11'4nd propunerea lui Riickmann sprijinea
pe boieri in rezistema lor 2.
In faIa respingerii propunerii lui Riickmann, acesta
someaza pe Alexandru Dimitrie Ghica s inchida Adunarea
qi sa-i anuleze desbaterile. La cererea Rusiei &are Sublima
Poart, Aristarchi bey este insarcinat sa aduc la Bucu-
reti la 7/19 Mai 1838 un firman care poruncea Adunarii
s introduca in Regulament articolul cerut de Rui, sub
ameninIarea ea, altfel, to-p boierii aveau s6 fie exilaIi 3.
Aristarchi bey depune pe biroul Adunarii i un act de
pocainrd, pe care boierii trebuiau sa-1 semneze. Protestarile
lui Ioan Cmpineanu contra acestui act de brutala inge-
rinIa in treburile Vrii determina' o rezistema din partea
Adunarii, care rezistenr fu insa infrnta.
Sub presiune, articolul fu intrupat in Regulament,
iar Adunarea prorogata 4.
RezistenIei lui Ion Cmpineanu, urmata de aqiunea sa
protestatara in strainatate, Ii rspunse mai tarziu, pentru el,
o aspra pedeaps. Intr'adevar, un firman sosi dela Con-
stantinopol serie la 12/24 Noemvrie 1839 Nicolae Go-
lescu prin care Cmpineanu este surghiunit la Filipopoli.
Din fericire, in momentul acela el se dusese in strainatate,
aa ea a sepat de surghiun, dar va trebui sa ramna tot-
deauna departe de patrie 5. Ion Cmpineanu, indreptin-
du-se totui spre %ark', avea sh' sufere pedeapsa inchisorii,
pana in 1841.
Situa%ia Domnitorului, silit a juca rolul acesta indoit,
care avea sa nemul%umeasca i pe Ruqi i pe boierii na/io-
nali, devine tot mai ubrecla. Ruii planuesc rasturnarea
lui. Rtickmann e inlocuit prin Titof. Billecocq, noul consul
1. Alex. Lapedatu, loc. cit. supra, p. 14. 2. A. D. Xenopol, loc.
cit. supra, p. 136. 3. Vol. II, nr. 50, p. 71. 4. Ion C. Filitt i, loc. cit.
supra, p. 38 sq. 6. Vol. II, nr. 78, p. 102.

www.dacoromanica.ro
42 George Fotino

al Framei, imelegand jo'cul Rusiei i greseala partidei na-

Iionale, care fr s. vrea inlesnea acest joc, incearca
arunce pe Domnitor in braIele acesteia 1.
Tot mai sovelnic este Alexandru Dimitrie Ghica, strans
intre partidul na-ponal, catre care-1 duce mima, si Rusia,
de care se teme pentru tronul sau.
La situaIiunea asa destul de grea a Domnito-
rului se adauga i alte pricini de stirbire a autoritaIii sale.
Are greutati cu consulii strini, in deosebi cu Colquhoun,
consulul britanic la Bucuresti si agentul lui Stratford Can-
ning, puternicul ambasador britanic la Constantinopol
adversar inversunat al influemei rusesti in Turcia. Colegii
lui Colquhoun ne-au transmis ecoul scenelor violente ale
acestuia cu Alexandru Dimitrie Ghica.
Consulii strini Colquhoun in deosebi reclamau,
In Principate, in virtutea Capitula-punilor, dreptul de a
liber patente de protecIie. Consulul britanic avea un izvor
bun de venituri in galbenul pe care-1 lua pentru once libe-
rare de patenta de protecIie, care patenta deseori el nu
sovaia s'o dea chiar i supusilor romni. Acest fapt crea
greutaIi hare Carmuirea Vrii i consuli.
Sprijin efectiv nu puteau Domnii Trii Romnesti s
nadajduiasca dela Turci. Acestia erau neputinciosi a da un
atare sprijin.
Umilit de Sultan, caruia in 1837, la Silistra, trebuise
sa se infliseze 4 cu barba rasa i cu minile incrucisate
pe piept fara ca macar aceast umilire sa fi adus vreo
schimbare in bine si sa fi impiedecat ca Rusii ea-0 inmul-
Ieasca gesturile de sfidare Alexandru Dimitrie Ghica se
simte far sprijin.
La sprijinul Austriei, fireste, nu se putea gandi.
Descurajarea prinse a incol/i tot mai mult in unele su-
flete romnesti. La ce bun sa intreprinzi, daca Rusia inteo
buna zi va pune mAna pe Iar si se va purta cu ea cum
s'a purtat cu Crimeea, Basarabia i Polonia? Nu s'a uitat
ea Napoleon, la Tilsit, a oferit Rusiei Trile Romanesti.
Totusi, in spiritele multor Romani mij ese rezisteme
nationale. In constiima curajoas a unora, in subconstientul
1. A. D. Xenopol, loc. ca. supra, p. 140.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golegit 43

multimii i chiar i sub cuminIenia silit a altora, pAlpaie

focul sacru i crete dorin%a de neatrnare a Vrii, fie i sub
suzeranitatea PorIii, cu instituirea unui regim constitu-P-
nal, abolirea privilegiilor i unirea Principatelor. Mai mul/i
boieri munteni din partida na%ional propuser chiar Dom-
nului Moldovei tronul Trii Romaneti principiul unirii
fiind inscris in Regulamentul Organic I.
Spiritele foarte multora desluesc in zare amurgul Pro-
tectoratului rusesc, protectorat care c4iva 'ani mai trziu,
la 1848, avea s fie atacat faIi.. Spiritele mai indrsneIe
cum era Ion Campineanu vd dincolo de zare chiar
i unirea tuturor Romnilor.
Pentru moment ins Rusia e mai tare. Uneltirile ei
Impotriva lui Alexandru Dimitrie Ghica izbutesc. Acesta
pierde tronul in Octomvrie 1842, fapt care inspird lui Al.
C. Golescu-Albul, ale crui reaqiuni nalionale sunt tot-
deauna juste fiindc totdeauna sunt din inim urrn-
toarea dreapt reflec-pe: # nu intrevkl nimic bun din aceas-
t comedie. Domnitorul a fost inlturat prin voinIa stri-
nt4ii, nu prin aceea a Vrii. Cel care va veni dup el va
trebui deci sd se gAndeasc mai mult la satisfacerea acestei
voin- e strine i. nu la aceea a -prii sale. E singura moral
ce desprind din inlaurarea lui Ghica. False mijloace duc
la false rezultate. Din nenorocire, cine sufere este Iara 2.
*
. *

Boierii Goleti au suferit de sigur de suferinIele %Aril lor.

Oameni cari din primii ani ai copildriei lor vor fi pstrat
viziunea fanariotismului in declin, iar din primii ani ai
tinere%ii lor viziunea rusismului in progres, ei vor simIi che-
marea rzvrtirii na%ionale impotriva acestuia din urm i
vor tri ceasul Renaterii, dup cum triser prinIii ceasul
redeteptrii impotriva fanariotismului de odinioar.

1. A. D. Xenopo 1, loc. cit. supra, p. 143. 2. Vol. II, nr. 103, p. 154.

www.dacoromanica.ro
IN PREAJMA REVOLIJTIEI

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Dimitrie Ghica avea s-i urmeze George
Dim. Bibescu. Noul # ales al Trii cAci pentru prima
Lui oar dela 1829, &And i se recunoscuse acest drept, Tara
isi # alegea 1 Domnul era un om tnr, cu purtare ale,ask
cu simIiminte romnesti, cu fire cam pornit, dar minte
mldioas, cu inclinri romantice. Romantismul, la mod-6.
In Parisul unde isi desvrsise invVtura inalt, il fcea
# sensibil la amintirile de vechi lupte ale pop orului s*u 2
Ales Domn, el imbrac pentru inscAunare la 14/26 Fe-
bruarie 1843 costumul lui Mihai Viteazul, <( avnd dorinIa
de a vAdi, mcar in costumul ce-1 purta la o miruire din
care ar fi voit s facd o adevrat incoronare, c se in-
dreapt dup eroul tot mai viu in sufletul romnesc 3.
In acelasi vestmnt al Viteazului se duse la mnstirea
Dealului gest simbolic care nu fu pe placul Rusiei, dar
rspundea simIimintelor Orii.
Acestor simIiminte rspunse si hotarirea noului Domn
de a ierta (la 21 Februarie 1843) pe complotistii dela 1840
printre cari pe Nicolae Balcescu.
Printre cei cari intampinaser binevoitor alegerea noului
Domn si priviser increzkor inceputurile Domniei celei
noui vor fi fost si Golestii. Dintr'o scrisoare a lui Al. G.
Golescu-Arpil, din spre sfrsitul domniei lui George Dim.
Bibescu, desprindem cg, la inceputul acesteia si chiar mult
vreme in urm, stefan Golescu isi punea oarecare ndejdi
In noul Domn: # vreau s cred in gndurile sale bune, in
sentimentele nemrturisite care insufleIese pe Domnitorul
nostru serie Al. G. Golescu-ArApil lui $tefan
1. La 20 Decemvrie 1842/1 Ianuarie 1843. 2. N. Iorg a, loc. cit. supra,
IX, p. 66. 3. Ibid.

www.dacoromanica.ro
48 George Fotino

voiu destainui chiar ca eu inca impartaqesc puIin iluzia

ta ; dar e totdeauna mai bine s'A fii cu bagare de seam
la ce s'ar putea ivi impotriva ateptarilor...
Urmarind pe Gole9ti prin scrisorile lor pe drumul
vieiilor, ajungem acum in fa%a unui gol. Vreme de mai
bine de cinci ani, cat a durat domnia lui George Dim. Bi-
bescu, s'ar zice ca Goletii nu vi-au scris. Doar ateva scri-
sori rzleIe au ajuns din vremea aceasta pana la noi; din
ele, abia de aflam ea Goleqtii au ocupat sporadic unele inalte
dregatorii i ca la rastimpuri s'au mai desparIit unii de
al/ii; c Nicolae Golescu a stat o vreme prin strainataii
i ca la Viena Ii sosi svonul ca va fi destituit, svon care
nu-1 intereseaza atat prin ce spunea firea lui Nicolae
Golescu nu se desminte cat pentru a ti dac sa-i dea
urmare, prelunginduli ederea pe acolo ; ca la 1845 nepoata
Elena Racovir s'a mAritat cu Scarlat Filipescu 2; ca Ale-
xandru-Albul a avut un rost in infiinIarea Asociatiei stu-
dentilor romeini dela Paris ; c unii studen/i romani de
aici, printre cari Dimitrie Bolintineanu i beizadea Mitica
Ghica, s'ar cam fi lasat pe tanjala ; ea pictorul Barbu Isco-
vescu s'a stabilit in 1847 in Bucureti, q. a. 3.
Nu-i vor fi scris? Sau daca iqi vor fi scris scriso-
rile vor fi fost distruse? Printre pu-pnele scrisori din acest
rastimp abia de avem doled' cuprinzatoare, dela AL G. Go-
lescu-Arapila, poreclit astfel fiind negricios pentru a-1
deosebi de vrul sal' Al. C. Golescu-Albul.
Strans asociat verilor sai in toate ostenelile i ndejdile
acestora, Al. G. Golescu-Arapila cere s'a ne oprim in dreptul
numelui san..
....Agentul consular francez Hugot4 povestete ca la 25
Mai 1825 un mare boier Golescu <( s'a aruncat la picioarele
Mriei Sale pentru a cere invoirea de a trimite pe cei doi
copii ai sai la coala in FranIa Luat pe neateptate, Voda
nu-i respinse cererea, dei pare a fi vrut s'o fack dar po-
runci s'A se treaca in pasaport c boierul care-i facuse jaiba
se ducea la Mehadia. Aceasta pentru a nu trezi aten-punea
i suprarea Por%ii.
1. Vol. II, nr. 111, p. 169. 2. Vol. II, nr. 105, p. 156. 8. Vol. II, nr.
110, p. 163-164. 4. Hurmuzaki, XVII, p. 18.

www.dacoromanica.ro
 rr574"

cfaN

Eto

,
.11ii

4
4
,
471 kkte

GEORGE DIM. BIBESCU

TABLOU IN ULEI DIN COLECTIILE ACADEMIEI ROMAINE

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 49

Boierul care voia ducO pe cei doi feciori la inv5.-

-ptur era Iordache Golescu. Feciorii sai erau Dimitrie
Alexandru-Arpil.
Dimitrie apare sporadic in scrisorile noastre 1. Reintors
In patrie, cu frumoase studii juridice i literare %mute la
Pars, unde fusese un obi9nuit al cenaclurilor literare'9i artis-
tice, fu o vreme judecator la Curtea ApelativO, iar mai
apoi dup turburarile dela Begla din 1843 ocarmuitor
al acelui jude, slujb6 In care D. intalnim 9i In vremea revo-
luPei dela 1848, cand ni se arata insuflePt de acelea9i idea-
lun i m.'nat de acelea9i avnturi ca ale lumii din care
Frumoasa-i scrisoare din 7/19 August 1848 2, in care
are viziunea unirii de mai tOrziu a tuturor Romnilor, pe
cari i-ar cuprinde ca un brOu de logodna Marea, Nistrul,
Tisa i Dun'Area, st mOrturie a siniprii sale romne9ti.
Dar flacOra patrioticA avea in curan.d sO nu mai ard cleat
innObu9it in sufletul lui, sub cenu9a desamagirilor i protiv-
niciilor de tot felul.
O scrisoare mai tarzie, din 11 Aprilie 1850, a nepoatei
sale Alexandrina-LuIa Racovi-VA, ni-1 aratO sceptic ; credinIa
In cauza ce imbrOp9ase odinioard aPpise ; 9i aceasta pen-
truc cunowe bine Iara, adicA pe Vrani serie Ale-
xandrina-LuIa 9i nu cunoa9te decAt o societate de Fa-
Trebue BA fie tare nenorocit sau, dac nu e ne-
norocit, trebue s fie tare insensibil la soarta -prii sale.
inteun caz 9i intr'altul, este de plns 3.
DArzenia In credin nu a stOpnit sufletul acestui Di-
mitrie. El dispare, dupO 1849, din scrisorile noastre in lumea
visrilor i a poeziei, de unde abia de-1 mai scoate scrisoarea
din 4 Decemvrie 1849 a nepoatei Alexandrina-LuIa, care
este incntath de versurile unchiului 4 9i care mai tarziu
(la 22 Martie 1852) se intreabO dacA Dimitrie << nu s'a In-
mormntat de viu printre Carp 5. i intr'adevdr, stator-
nicit pe viea0 in Belgia 9i convertit la catolicism, Dimitrie

1. V. pentru Dimitrie G. Golescu, vol. H, p. 180, nota 1. Pentru mai ample

Itimuriri: Georges Bengesco, loc. cit., p. 151 sq. gi G. Maxim Bur-
dujan u, Dmtre Golesco (1807-1892). Extras din Mlanges de l'Ecole Rou-
maine en France, IX, 1930, Paris, 1931, pp. 85. 2. Vol. II, nr. 114, p. 178. 3.
Vol. III, nr. 214, p. 33. 4. Vol. II, nr. 192, p. 388. 5. Vol. III, nr. 328, p. 312.

www.dacoromanica.ro
50 George Faino

G. Golescu avea s ias din cuprinsul lumii pe care scri-

sorile ne-o arat continuAnd a se fr5mnta pe drumul rena-
terii Tarii Romneti.
Cellalt frate, mai tndr, Al. G. Golescu-ArApil6, erou
i el al dramei golesciene care-i toarce firul de-a-lungul
scrisorilor noastre, fiul lui Iordache Golescu i al Mariei
Balceanu, nAscut la 1819, crescut in ;ara i invlat la
Colegiul Sf. Saya, se Osete in vremea lui Alexandru Di-
mitrie Ghica i George Dim. Bibescu in strin4tate, la
Paris, unde urmeaz5 cursurile Scoalei Centrale, in care
patrunse in 1834 pare-se spre mirarea Zinc4i Golescu.
Scrisorile lui, scrise intr'o fran-VizeascA mult mai co-
rect ca aceea a verilor s5i, aduc aceeai not de patrio-
tism romnesc ca i scrisorile acestora. Impreun4 cu ei
Alexandru-Ar5pil colindase altAdat5 Carpatii notri, in
mijlocul cArora tovarii acetia de drumeIie in munte au
tlm'Acit mai adnc taina iubirii de Iar5. # Nu oare in scumpii
nostri CarpaIi legat-am lanIurile prieteniei noastre? 1
serie Alexandru-ArApild lui $tefan la 1841. # Acolo a fost
locul potrivit pentru a lega aceast prietenie, care avea
sA ne uneasc5 pentru aceleai n5zuinIe... Iubesc la nebunie
acele stnci uriae, aceti codri, aceast mulIime de praie.
A don i s" le pot lua cu mine pretutindeni, pentru a avea
mereu in faIa ochilor mei icoana Vrii mele, data Cu sus-
pinele ce suspin pentru ea 2.
S'ar cuveni reprodus4 aici in intregime scrisoarea lui
Alexandru-Ar4i15 prin care acest patriot 1i spunea rah-
nirea cA nu i-a fost dat lui i celor de o vArst cu dnsul
sa primeasc o cretere cu adev5.rat naponala: # care dintre
noi a fost legbiat in auzul legendelor na-ponale sau a ador-
mit in viersul dulce al cntecelor patriei? Cine a purtat
mai tarziu straie nalionale, s'a Inveselit cu jocurile na%io-
nale, sau s'a format in limba naPonal, sau s'a electrizat
la auzul poeziei na0onale, sau s'a inflAcarat la povestirea
marilor isprvi ale strabunilor? Niciunul, niciunul, fr
indoial! 3.
Ca i tizul i v5rul s5u Alexandru-Albul, pentru care
Alexandru-Arapil era # fiin-a intregitoare a fii.x4ei sale,
1. Vol. II, nr. 91, p. 131. 2. Ibid., p. 133. 3. Ibid., p. 136.

www.dacoromanica.ro
 MARITICA VACARESCU
LA 1845

FOTOGRAFIE DIN COLECTIILE RIBLIOTECII ION I. C. BRATIANU

www.dacoromanica.ro
Boierii Gokid 51

sufletul prieten al sufletului su 1, acesta suferea la gandul

poate, nu e de ajuns pregatit sufleteste. El desvalue
scaderile educapunii romanesti i arata cum ar putea fi
implinite. Gases-Le ea tineretul romnesc trebue sa colinde
munpi nostri, unde melodiile populare i legendele aduc
aminte de trecutul romnesc,... unde fiece piatra iP vorbeste
de vitejia strabuna,... unde intalnesti pe adevaratul Ronan
verde i unde intr'o zi, poate, va arde Melia la altarul unui
Wilhelm Tell romanesc ! 2. Acolo ip vorbeste tradipa pati-
mirilor strabune , acolo totul i graleste despre patrie 3.
Daca mai tarziu Golestii nu se vor lasa cu totul prinsi
dusi de avanturile cosmopolite care insuflqeau pe fra-
manta-Pi veacului al XIX-lea, daca ei nu vor fi prinsi cu
totul in mrejile revoluponarismului mazzinian care in
esen-0 nu e naponal e Ca' aCesti boieri de -orb' rman,
cu toata sederea lor indelungata prin Vri straine, cu tot
cosmopolitismul atmosferei pariziene unde traisera, 'Imam
oamenii pmantului lor ; nu ajung occidentali, cu toata
ideologia lumii occidentale in cultura careia se iniIiaser.
Dramd romneasc avea s6 se desfasoare in sufletul
Golesc, proiectata pe decorul cosmopolitismului revoluPonar
al veacului al XIX-lea. Da, ai dreptate serie dela Paris
Alexandru-Arapila lui 8-tefan, la 1847 s astepp intoar-
cerea noastr, nu numai pe a mea si pe a lui Nicolae Bal-
cescu, ci pe a tuturor fra-plor nostri unip in credinr
mai ales a acelei pleiade de tineri romani pe cari ne str.-
duim s-i insuflepm pentru credin-p, pentru aceeasi
ne vom urca pe cele mai inalte culmi ale Carpa-
Plor, pentru a ne jura in fa-a a tot ce este vieaia roma-
neasa prietenie venic4 i neostenit, staruin-p in impli-
nirea misiunii noastre 4.
Catre sfarsitul domniei lui Bibescu, care in timpul cat
a stat in scaunul Tarii Romnesti a fcut si multe lucruri
ce se inscriu luminos pe rabojul domniei bibesciene
desfiir4area hotarelor vamale ale Munteniei i Moldovei
(manifestare a unitapi romnesti) 5, simplificarea natura-
1. Vol. III, nr. 319, p. 291. 2. Vol. II, nr. 91, p. 132. 8. Ibid., p. 137
133. 4. Vol. II, nr. 111, p. 167.-5. A. D. X enop o I, loc. cit. eupra,
XI, p. 163, '166. -

4*

www.dacoromanica.ro
52 George Fotino

lizarilor Moldovenilor in Muntenial, a. Domnitorul,

organizand inva/mantul, face apel i la Al. G. Golescu-
Arapila, caruia i se propune o catedra la noul colegiu, dar
care declina propunerea, intre altele i sub motivul eh nu
s'ar invoi cu inlocuirea limbii romanwi ca limb-a de
predare cu limba franceza 2 Lasam pe Alexandru-Arapila
sa se explice singur: proiectul de reforma a coalelor,
dragul meu, da prea multe de bnuit... prea mare contra-
zicere 'hare fapte i cuvinte, pentru a nu ne gandi s fim
cu ochii in patru... Am vazut pe cei doi profesori de clasa
II-a i a III-a 3 pe cari vor sa-i trimita la noi. Intrebandu-i
cum vor ajunge sa se faca inIele0 de tineri cari n'au urmat
cleat clasa I-a qi cari nu tiu doua cuvinte fran/uzeti, au
ramas impietri/i i au sfar0t prin a spune c li s'au dat
asigurari ca vor avea in fa/a lor tineri cari tiu fran/uzete
i c in fiecare an vor fi adu0 ali profesori, pentru ca aceti
tineri s5.-0 poata urma studiile colegiale in fran/uzete ;
...c erau convin0 ca Domnitorul vrea sa infiimeze un
colegiu francez i c i-ar trebui cinci ani pentru aceasta; c5.
'Ana acum trei clase ar fi fost infiin/ate anul acesta i ca
In anii urmatori s'ar infiin/a cate o nou5. clas5.... Au adau-
gat &A nu aveau cunotin/ despre inten/ia Domnitorului
de a inlocui 0 suprima treptat clasele colegiului romanesc
In fiinr prin clase corespunzatoare ale colegiului francez...
Dar ofisul pe care ni l-au trimis nu spune oare limpede:
se va suprima treptat in fiecare an cte o clas a colegiului
actual, pentru a o inlocui cu una a regimului nou?... Se
pastreaza insa o tacere machiavelica privitor la acest nou
regim, and se spune c limba franeeza va fi pretutindeni
predata, nu insa c va fi insa0 limba de predare 4.
Vor fi fost numai aces te nedumiriri, vor fi fost, poate,
i alte socoteli fapt e ea inipativei carturareti a lui
Bibescu, tanarul Al. G. Golescu-Arapila Ii raspunse prin
hotrirea de a nu se reintoarce in Valahia.

1. Ibid., p. 168.2. N. I or g a, Istortcul famdntului ronadnem, 1928, p.

268. 8. Am transpus numerotatia claselor franceze (a VII-a T. a VI-a) In sis-
temul romanesc = a II-a st a III-a ; de asemenea clasa a VIII-a = I-a. 4. Vol.
II, nr. 111, p. 168169.

www.dacoromanica.ro
Boierii Colefti 53

Para a parasi pe Alexandru-Arb."pila, rechemam langa

el pe verii lui 0 pe ceilaFi tineri romani framantaIi de na-b
zuime comune.
In aceti din urma ani avea sa se afirme tot mai des
grija acestor tineri pentru desvoltarea culturii romnqti
renaterea politica a Iarii lor implicnd forme culturale de
Al. C. Golescu-Albul se ingrijise de pictorul Ion Negulici
0 de poetul Dimitrie Bolintineanu 1
Nicolae Golescu ajutase pe pictorul Barbu Iscovescu
s se aeze in Tara Romaneasca. 2.
Al. G. Golescu-Arapila ceruse domnitorului George Dim.
Bibescu sprijin pentru pictorul George Ttarascu 3, bursierul
de pana acum al de curand raposatului Chesarie, vladica
Buzaului (t 30 Noemvrie 1846). <4 Muzica i arta desenului
serie Alexandru-Arapila sunt in deosebi potrivite sa
desvolte simIimantul naIional al mulIimilor i s exalte
mai mult pe acela al claselor luminate. O muzica nalionala
este vibraVa tremuranda a sufletului unei na-puni ; un tablou,
o statue naIionala este ca i o pietrificare a unei mari gandiri
nalionale: poporul o prinde, pentruca ea are o forma care
trece din generaIie In genera-pe 4.
Iniiativele acestea, de altfel, nu sunt rasleIe. Cu mulIi
ani in urma, tinerii romni in Apus i in %era* desfaurau
o vie activitate politic i culturala, pregatitoare a rena-
terii Vrii lor.
La Paris, Romanii infiinIaser la 20 August 1839 <4 So-
cietatea pentru inveigitura poporului romcin *, semnatarii
actului de Intemeiere fiind Ion D. Ghica, Al. G. Golescu-
Arapila i Dumitru Bratianu, act din care un exemplar
s'a dat polcovnicului Campineanu s-1 duca in Bucurwi,
pentru a strange i in /ark' adeziuni 5.
La 25 Iulie 1846 se raspandea apelul pentru intemeierea
Societatii studentilor romni care avea sa ajute pe tinerii
romani in strainatate, caci <4 din nenorocire coalele noastre
nu pot a cultiva desavar0t duhul tinerimii 0 multe talente
1. Vol. II, nr. 23, P. 36; v. notita biografic a lui Ion D. Negulici vol. II, pi 36,
note I. 2. Vol. II, nr. 109, p. 162; v. notita biografic5 a lui Barbu Iscovescu
vol. II, p. 162, nota 2. 3. V. notita biografica In vol. II, p. 159, nota 1. 4. Vol.
II, nr. 107, p. 158. 5. Anal 1848, I, p. 11.

www.dacoromanica.ro
 64 George Fotino

(( se sting nefolositoare . Apelul vestete ea Societatea e

patronata de <( acea filomela din dumbravile paradiselor
ce lumea Ii zice Lamartine iar art. 40 din statute spune
ea' ctinerii nu vor avea nici o indatorire catre Societate,
ci toata recunotinta lor o vor readuce catre natia romana 1.
Tot in 1846 se intemeiaza i Biblioteca Romeinei din Paris 2,
care era mai mult decat o biblioteca ; era locul de intalnire
a tinerilor romani ce-vi imprtaeau unii altora gandurile
unde nouii veniti aflau indemnuri i indrumari, caci toate
straduintele tineretii noastre lesne pot ramane neroditoare,
daca invataturile ce le dobandim in strainatate nu vom cauta
a le pune in lucrare spre intampinarea nevoilor de fata
ale tarii noastre noua injghebare a studentilor romani
lurmareqte o a cresce intru indeletniciri vrednice de fru-
xnoas viitorime ce ateptam pentru natia noastra 3.
In climatul Parisului premergator revolutiei, framanta-
rile tinerilor romani sporeau. Glasul lui Edgar Quinet qi
Jules Michelet suna ca o chemare a razvratirii i nadejdii.
4 Nu voiu putea vreodata uita serie Paul Bataillard, care
la 17 Ianuarie 1847 a fost de fa-t la vizita studentilor romani
facuta lui Quinet nu voiu uita ceea ce era aa de mi-
c'tor i intr'adevr solemn in aceast intalnire a eatorva
oameni plangand impreun in numele unui popor care-i
cere partea de drepturi qi datorii in marea opera comuna
i caror oameni Quinet le spune s'a se gatease de moarte 4.
Societatii pentru ajutorarea studentilor avea sa-i ras-
puna' o alta asociatie, pentru ajutorarea scriitorilor, caci
(( literatura romneasea pierdu acel caracter patriotic i
romanesc ce-i detesera renaseatorii ei...., poeii notri
rupsera coardek nationale dela harpa lor, ca s'a se concen-
treze in sinei i sa caute numai iluziile simluale 5. Aceast
din urm Asociajie literarei#, in care, cum aflm dinteo
scrisoare a lui Alexandru-Arpila, Stefan Golescu propuse
sal fie chemat i Ion Eliade Dumitru Brtianu neaso-
ciindu-se la aceasta propunere 6 10 apaza centrul in Bucu-
1. Ibid., p. 16-19. 2. Btblioteka romene din Paris lundate in anul 1846,
Paris, 1846, Edouard Boubruche, in 8, pp. 13. 3. Anul 1848, I, p. 27. 4.
Anul 1848, I, p. 39, si Dan Simonescu, SoctettIttle studenftlor in trecut,
Idealul Nostru, nr. I, 5, 20 Noemvrie 1927. 5. Anul 1848, I, p. 75. 6. Vol.
II, nr. 111, p. 167.

www.dacoromanica.ro
I.

NICOLAE C. GOLESCU
VAZUT IN 1846 DE PICTORUL C. D. ROSENTAL

TABLOU IN ULEI DIN COLECTIA D-NELOR FANNY DERUSSI 91 ELENA A. GOLESCU

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 55

resti, unde ceva mai in.ainte vreme (in toamna lui 1843) se
intemeiase Dreptatea gi Frtia unde acum ajunge tot
mai deslusit ecoul framantarilor romanesti dela Paris.
La Bucuresti aflam tot din aceeasi scrisoare se
incearca acum i injghebarea unei asocia/iuni care sa lupte
pentru instituirea impozitului fonciar >>. Chiar dac rezul-
tatul nu va fi atins scrie Alexandru-Arapila cel pu/in
lumea romaneasca va fi pusa in miscare pe o chestiune de
progres/. De aide', chiar i coIegiul francez intemeiat
1847 de Domnitor cu scopul de a inlesni tinerilor romani
invlatura superioara, pentru care nu sunt &Atli in limba
romaneasca ceca ce silea pe tineri sa lipseasca din /al%
la o varsta &and amintirile mosiei printesti, netrainice
in* sfarsesc prin a se sterge, lasand loc unor intipariri a
caror urma, de obiceiu, este de a-i face strini de ai lor si
nedestoinici de a in/elege treburile /aril lor chiar
acest colegiu ajuta, prin mijlocirea culturii franceze si a
profesorilor francezi, la ptrunderea in Valahia a ideilor
de progres i reinnoire 2. De sigur, George Dim. Bibescu nu
gandise si nu vroise sa se ajung la un atare rezultat, care,
fireste, avu darul sa starneasca nemul/umirea Rusiei.
Totul ajuta la aprinderea spiritelor. Frmantarile tine-
rilor Romani se inte/esc, in pofida ameninVrilor rusesti cu
o noua ocupaIie si a prezen/ei trupelor rusesti la Prut.
In vechile case ale boierilor Floresti din mahalaua Scor-
Iarului vechi, pare-se, inc din vremea lui Antonache
banulunde altadata fuseser primele adunari ale tinerilor
Romani cari aveau sa fie promotorii miscarii de renastere,
printre cari erau i fra/ii Golesti, rude de-aproape cu
Florestii, se mai strangeau i acum in tain unii tineri
romni, printre cari boierii Grigore, Iancu, Constantin
si Dumitru Florescu. #Erau inca vii, pan mai ieri, in amin-
tirea celor cari au trait in casa aceasta scrie un coboritor
al Florestilor de atunci clipele de ingrijorare, &And la
bataile in poarta ale agen/ilor stpanirii muscalesti incu-
nostiin/a/i ca << la Floreasca (era vorba de Anica, vaduva
lui Ionip Vornicul) se intruneau propagandistii i raz-
1. Ibid. 2. Ion C. Filitti, loc. cit., p. 394.

www.dacoromanica.ro
56 George Fotino

vratitorii , blanda cucoana Luxi-o. (fiica lui Iordache Flo-

rescu)... parlamenta in faIa porIii cu acesti mosafiri nepof-
tiIi si nedor4i, &and astfel timpul trebuincios celor intruniIi
la sfat s coboare fie in ascunzisul pivniIelor, a caror taina
era pastrata cu sfinIenie de ai casei, fie s se furiseze in
liniste in :intunerecul nomii, prin frunzisul si livada de
piersici de Constantinopol din spatele casei, spre Dambo-
viIa, de unde puteau sa se risipeasca in tihna, nebanuiIi de
nimeni 1.
* * *

Strabate acum la Bucuresti ecoul revoluIiei pariziene din

Februarie, al proclamarii republicii franceze, al manifesta-
-Pei romanesti cu steagul albastru-rosu-auriu la primaria
Parisului revolOonar, cum si al unor miscari in Transil-
vania si Ungaria.
Kotzebue nu crede ca <iva mai manca la Bucuresti ou
de Pasti 2 Domnitorul pare a nu prinde tot inIelesul fra-
mntrilor, care de altfel erau indreptate mai puIin contra
Bibescului cat impotriva Protectoratului rusesc. <4Nu m'am
ingrijit de vremelnica pierdere a unor duhuri spune el
la 18 Martie 1848, cu prilejul unei primiri la Palat, dup ce
vest.1 si sosirea lui Duhamel caci ma simIeam puternic
prin inIelepciunea, increderea si dragostea obstei 3.
Consulul francez la Bucuresti, Nyon, serie la 14 Martie
1848 ministrului de extern e al nouei republici franceze,
Lamartine: <4frmntarea pe care intamplrile din Fe-
bruarie au starnit-o la Bucuresti a sporit in chip deosebit .
In fruntea ei stau tineri <4dusi mai de grab de instincte
generoase decat condusi de convingeri bine gandite 4.
Ideologia apuseana sadise, de sigur, in sufletele tinere
romanesti samanIa razvratirii. In acestea inmugurisera
nazuin-p, nu totdeauna ins bine definite ; si nazuinIele
acestea framantau pe tinerii romni, carisa recunoastem
se miscau uneori fara adancimea cuvenit si fara inIele-
gerea intreaga a lucrurilor, intre ideologii de imprumut si
nevoi autohtone neindeajuns deslusite in minIile lor.
1. George D. Florescu, Istoricul unei echi case bucureftene: casa
Floreftilor din mahalaua Scorptrulut, Bucuresti, 1935, p. 12-13. 2. Anul 1848,
I, p. 170. 3. Ibid., p. 342. 4. Ibid., p. 159.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golepti 57

Romanticul George Dim. Bibescu frd indoial cin-

stit patriot strAns intre amenin-prile ruseti i luntricele
frmAntari, bAjbAeli ideologice i intrigi incAlcite, nu prinse
inIelesul a tot ce avea s'A se intAmple in curAnd.
Am folosit expresiunea, oarecum asprk bAjbAeli ideo-
logice *. CAci nu s'ar putea nega c daca avanturile gene-
raIi.ei dela 48 au mnat-o cAtre idealuri sociale i nalio-
nale care i cinstesc amintirea, idealurile acestea cel
puIin social vorbind nu erau indeajuns de lmurite
i coordonate in spiritul tuturor fruntailor acelei genera-pi.
MulIimile Ina mai puIin se ptrunseser de ideologia pturii
care le conducea. Nicolae Blcescu avea s dea lumii roma-
neti adevAratul inIeles a ceea ce ideea revoluIionar putea
s fie pentru aceast. lume i a , ceea ce nu avea s aib6
o realizare intreag deck saptezeci de ani mai tarziu. In
1848, o reform real i In adncime a problemei agrare
nu avea &eased o deslegare indestultoare i nici
s fie indeajuns inIeleask De altfel, inteo Iar lipsit de
neatArnare, starea de atArnare de alii avea s constitue o
oprelite pe drumul unei reale deslegg.ri a problemelor
Vrneti. RevoluIionarii dela 1848, ca i scoboritorii lor
liberali de mai tArziu, n'au fost inlesni/i de imprejurAri s
dea, mult vreme, acestor probleme adevaratul lor temeiu
nalional, pe care temeiu, cand mai tArziu i l-au dat
1917 avea s se cldease unitatea i solidaritatea na-
La 48, micarea de reinnoire se inflia in forme simpliste,
romantice ca un dor de libertate i poate nimic nu ar
reda o mai dreaptd imagine de ceea ce ea va fi fost pentru
spiritele mul/imilor romAneti de atunci, neindeajuns
legtoare a intAmplrilor pe care le triau 1, decAt cele
cAteva rAnduri serse de un umil alugar dela mAns-
tirea Cldruani intr'un manuscris-cronograf pstrat astzi
In Biblioteca Ion I. C. Bratianu 2 i. in care calugrul
acesta povestete cum s'a intAmplat cu 4 revolu0a
s'au sculat $tefan Golescu, Cristache Tell, Ion Eliade
cerAnd oarecare articole pentru uurAtatea %Aril dela

1. N. Iorg a, loc. cit., IX, p. 157. 2. Sectia manuscrise, nr, 113.

www.dacoromanica.ro
58 George Fotino

Mria Sa Gheorghe Bibescu i, neinvoindu-se, au fugit din

scaun. Tot intru acest an se face o invoiala cu num4ii de
sus, mulIime de norod de toate naiile, ca s facA o dreptate
i. fed-0.e, care o numea libertate. Aa s'au intamplat o mare
turburare in toat -Ora
Marea turburare izbucneqte in destul de pitore0i
condi/ii la Islaz, la 9 Iunie 1848, iar dou zile mai trziu la
.Bucureti.
Spre a n.0 m bate vreodat cugetul c am primejduit
soarta /Aril, iind carma oblduirii mai mult decAt putinIa
m." ierta 1, domnitorul George Dim. Bibescu prsi scau-
nul Trii Romneti i puinduli in piept cucarda tricolor
porni spre Braov, pe drumul pribegiei.

1. Anal 1848, I, p. 556.

www.dacoromanica.ro
PROCLAMAREA CONSTITUT I UN I 1

II IUNIE 1848

DESEN DE C. PETRESCU - DIN COLECTIILE ACADEMIEI ROMANE

www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA

www.dacoromanica.ro
 in dese randuri facuta descrierea acestei # mari
turburari 1. Nu o vom face din nou in aceste pagini,
Afost
cu ata mai mult cu cat scrisorile ce publicam nu
aduc multe stiri noui asupra revoluIiei insasi. De altfel,
patru din scrisorile din aceasta veme sunt reeditari 2.
Izbucnita inteo atmosfera de entuziasm, desfasurata in
una de confuzie, revoluOunea avea sa fie infranta in curand,
sub ameninIarea unor forIe straine, pe care revolu-ponarii
romani le-ar fi putut intrevedea si prevedea nu irisa si
infrunta cu slabele lor mijloace.
Dupa episodul pripitei fugi a Guvernului Provizoriu
spre munIi, la Valeni, in cea din urma zi a lui Iunie 1848
(s. v.), de teama apropierii armatei rusesti in care timp
frAnele guvernului au fost incredintate Mitropolitului si
dup reintoarcerea lui # mai de voie, mai de nevoie >>3 in Bu-
curesti, la 8 Iulie s. v., noul regim avea s'a' mai dureze doar
cateva saptamani, evoluand intre porniri entuziaste si
sumbre presimOri, avanturi increzatoare si grele desamagiri,
planuri de organizare si usuratece improvizari.
Astazi ne apare naiv si miscator optimismul lui stefan
Golescu, care serie la 12 Iulie (s. v.) lui Al. G. Golescu-
Arapila, acum agent al Guvernului Provizoriu la Paris,
ca lucrurile merg bine, ea doar unii boieri din Oltenia se
mai indaratnicesc impotriva revolu-pei, dar ea se vor potoli
si acestia cand vor sosi # prietenestile hotariri ale Por/ii
fa-V de Guvernul Provizoriu. De altfel, stefan Golescu
1. Ne mrginim a trimite la: C. Goles cu -V ar ti c, 1848 Zde rePolu-
penare, Bucuresti, 1898, pp. VIII+ 500. 2. N-rele 112, 113 i 115 au apfirut In
Anul 1848, VI, pp. 12, 18 si 27, iar ni% 114 in I o n D. Ghic a, Anuntari din
exil, Bucuresti, 1889, p. 34. 8. Vol. II, nr. 116, p. 186.

www.dacoromanica.ro
62 George Fottno

nadajduete ca laii reacIionari vor amui, caci Gheorghe

Magheru a i plecat in Oltenia &a-0 organizeze pandurimea 1.
Gheorghe Magheru aparea pe atunci, in inchipuirea
unora, ca un om strapic i de temut. (< Inalt de 71/2 stnjeni,
dup stanjenul nostru, i de 5%, dupa stnjenul nernIesc,
e negricios la farg, ochii negri, prul negru ; mustard are,
barba i favorite nu are. Un trup muchios, vanos, ager i
indemanatec, iute ; mersura lui mareara, falnica... De copil
este deprins cu armele i btliile. Prinii lui nu 1-au lasat
sa urmeze pe Tudor Vladimirescu i 1-au insurat cam fara
voie, totui a ajuns capitan de panduri la 21 de ani. S'a
distins 'up-rand cu cetele de hoIi cari, fiind nelei cu paa-
lele turceti de pe malul drept al Dunarii, intrau in -Ora
i pradau. $i mare lauda a catigat cu corpul sau de panduri
In 1828 in batlia dela Siseti .
Aa ni-1 descrie contimporanul Ion Maiorescu 2.
Avand ceva din firea haiducului in inIelesul romantic
al cuvantului Gheorghe Magheru, om acum in varst
de 46 de ani, se simte bine cu flinta la spinare i cu iataganul
In brau i nu vrea s moara 'Ana nu va taia macar un
Calmuc 3. Dea Domnul avea s serie el la 6 Februarie
1849 dela Triest, din pribegie sa vie mai curand vremea
In care sa-mi indreptez singura culp ce am comis-o in faIa
naiei mele, aceea de a nu fi murit cu armele in mana, precum
am jurat , juramant pe care el nu 1-a putut implini din
pricina fatalelor circonstanIii
Desfurarea fatalelor circonstanIii nu confirma ins
nici nadejdile ce $tefan Golescu ii pusese in ispravile lui
Gheorghe Magheru, nici pe acelea ce-i pusese in ateptatele
prieteneti hotariri ale Turcilor. Printre randuri, citim
In scrisoarea lui $tefan Golescu ea o umbra de indoiala
i s'a furiat in suflet. Pentru un moment insa, tot optimismul
trage mai greu in cumpan: totul atarna acum de dispo-
ziIiunile comisarilor turci far de noi ; nadajduim sa-i
atragem de partea noastra. Le pregtim o serbare stralucit
i, la nevoie, vom da i din punga de va trebui, pentru a
invinge. Ion Voinescu a. plecat in intampinarea lui Suleiman
1. Vol. II, nr. 112, p. 171. 2. Anul 1848, V, p. 177-178. 8. Vol. II, nr.
156, p. 295. 4. Vol. II, nr. 131, p. 226.

www.dacoromanica.ro
 .edgtE,, sat
"

I
t 4
ea,
,

f".

. r .

GHEORGHE MAGHERU
VAEUT DE PICTORUL GEORGE TATARESCU IN 1851

TABLOO IN ULM DIN COLECTIA D-LUI GENERAL ALExargoau MAGIEERU

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 63

Pava, care la 19/31lie soseste la Giurgiu. Lumea incepe

sa se inapoieze in oras $i $tefan Golescu adaoga, cu o
neindrepta/it si n curnd desminIita siguranIa: este
sigur ca Turcii i Rusii nu vor intra in Iara 1.
$tefan Golescu intrevede linistirea lucrurilor i crede
ca, pentru izbandirea cauzei, va fi indestultoare de-acum
inainte numai calea diplomatica 2 Pare ins a nu-si da seama
ca nici aceasta cale si nu numai calea armelor nu era
In maim entuziastilor patrioti.
Primul act al comisarului Poqii, Suleiman Pasa, sosit la
Giurgiu, e sa-si trimeata s.ecretarul, pe Anton Tinghir, sa
vorbeasca direct, peste capul Guvernului Provizoriu, cu
Mitropolitul rii i, prin acesta, cu boierii. Dar Mitro-
politul scrie $tefan Golescu este silit de popor sa nu
stea de vorba cu Tinghir, care trebui sa se indrepte spre
guvern. $tirea nu pare in intregime exacta. Dinteo alta
informa-pe o ciorna a unui raport al secretarului consu-
latului britanic Effingham Grant catre Stratford Canning,
ciorna aflat printre scrisorile celui dintAi. Tinghir a stat
de vorba cu Mitropolitul, dar in prezenIa. lui Ion Eliade,
boierii liberali ne mai avnd incredere in mitropolit. Tri-
misul lui Suleiman Pasa incredinteaza pe Romni de pasni-
cele intenOuni ale acestuia si de nevoia instituirii unui
caimacam, care s pregateasca alegerea viitorului Domn.
Pe Cmpia Libertapi, o adunare de (( peste zece mii de
oameni... hotaraste sA protesteze impotriva intrdrii tru-
p elor turcesti pe teritoriul nostru i, cu muzica in frunte,
top acesti zece mii de oameni se duc la Palatul Guvernului,
spre a felicita guvernul i a-1 imbarbata *. Este aclamat
Sultanul, este aclamat Suleiman Pasa, al crui secretar,
Tinghir, electrizat de aceasta for0 morala pe care o ins-
pira o natiune chiar i nearmata, in clipa cAnd prin fata
lui trecu unul din steagurile noastre tricolore l-a cuprins
l-a sarutat 3.
Trei zile Insa dupa sosirea lui Tinghir la Bucuresti, se
citeste in faIa unei adunari de 150 de oameni, mai toIi ne-
gstori, o protestare, (( cea mai nedemna, cea mai infama ,
I. Vol. II, nr. 112, p. 171. 2. Ibid., p. 172, 8. Vol. II, nr. 113, p. 173
(scrisoare din 30 Iulie/12 August 1848).

www.dacoromanica.ro
64 George Fotino

exclama ambit 8tefan Golescu inspirata, pe semne,

de #perfida Rusie, impotriva Guvernului Provizoriu, ieit
din micarea catorva indivizi fara patrie i. {Ara nume ;
i. se cere disolvarea acestuia i numirea unui Locotenent 1.
Ion Voinescu, membru al Guvernului Provizoriu i care
se dusese in intampinarea lui Suleiman Pava la Giurgiu,
nu izbuti a fie primit oficial de acesta. 8tefan Golescu
izbuti ns s ajunga, el, ca membru al Guvernului Provi-
zoriu, la Comisarul Poqii, care ceru, in primul rand, ca
denumirea Guvern Provizoriu s fie schimbata. 0 con-
cesiune de forma spune Suleiman Paa dar careia
va urma, din partea Porii, acordarea multor articole din
proclamaIia revolulionara. Cere de asemenea ca in loen!
unui Guvern Provizoriu s fie ales un singur om, un
4 Locotenent al Principatelor.
Suleiman Pava nu ascunde lui *tefan Golescu ca revo-
lulia fusese ru vazuta la Constantinopol. La intampinarile
lui *tefan Golescu: c revolulia fusese in.dreptata numai
impotriva Rusiei, ea timp de 18 ani Poarta a n.esocotit
toate plngerile Tarilor Romaneti, care sufera apasarea
Regulamentului Organic impus lor de <( 100.000 baionete
ruseti i. ca a cedat totdeauna in faIa ameninVarilor ruseti,
Suleiman Pava, oarecum incurcat in fa/a unei vorbiri aa
de raspicate, se vazu silit s raspunda c Turcia n'ar fi
putut face altfel fall a supara pe Rui, carora singura
ea nu li se poate impotrivi 2.
$tefan Golescu se intoarse la Bucureti. Poporul adunat
la 25 Iulie/5 August pe Campia Libertalii alege, sub numele
de Locotenen0 domneasca , tot pe membrii Guvernului
Provizoriu. Suleiman Pala refuzand Ins s recunoasc o
alegere care ar desemn.a mai mult de trei persoane i ame-
ninIand sa ocupe in 24 de ore Bucuretii, Romnii la
staruinple i fgaduelile consulului englez Colquhoun i
ale consulatului francez se inclin. i la 29 Iulie/9 August
aleg pe Nicolae Golescu ministru de Interne, pe Ion Eliade
ministru al InstrucOunii Publice i pe Christian Tell ministru
al Razboiului 3.

1. Ibid., p. 174. 2. Ibtd., p. 176. 3. Ibid., P. 177.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 65

Nicolae Golescu, intovArOyit de Anton Tinghir, se duse

la Giurgiu pentru a supune cele hotarite lui Suleiman Paya,
care recunoscu alegerea fOcuta de popor. Se ajunse la o
inIelegere yi in ce priveyte alctuirea viitoarei Adunri pe
baz. de alegAtori ytiutori de carte ceca ,ce mulIumi pe
Nicolae Golescu care, astfel, vAzu pentru Orani un indemn
cAtre inv5.-ptur i in ce priveyte alegerea pe 7 ani a vii-
torului Domn Se vorbi i despre o lege a presii i despre
chestiunea agrarh, care va c5.dea in sarcina Adunrii.
Se hotArAyte pentru a se ajunge la o inIelegere cu
Poarta trimiterea la Constantinopol a unei deputaIiuni,
alctuitO din Nicolae BOlcescu, Nicolae Al. Kretzulescu,
Dumitru Batianu, negustorul N. Vasiliade yi 8tefan Golescu,
deputaIiune care va desAvaryi spune *tefan Golescu,
"'nob*. optimist opera regenefrii noastre ; am fost asigu-
raIi c vom re-qi pe deplin )); tot ce ar mai fi de discutat
ar fi << numirea unui Domn a csrui domnie sd fie de o mai
lung durata, votul universal, libertatea presei i garda
nalionalA #. Dar optimismul lu *tefan Golescu, membru
al acestei deputa-puni care va pleca la Istambul, incepe
fie umbrit de indoial. De ce Suleiman Paya, care spusese
c are puteri depline de a negocia yi socotea aceste puteri
depline ca o cinstede ce mut campul disculiunilor
la Constantinopol? PrezenIa celorlaii ambasadori ne va
fi oare, cum sperAin, de folos sau va inlesni cytigul de
cauz al Rusiei? Suntem hotOriIi s fim dArzi iyi
d curaj $tefan Golescu, care crede reacIionarii au
pierdut once ndejde i acum vor s ne mai pun cteva
beIe in roate... Dumnezeu e cu noi!)>1.

Al. G. Golescu-Arpi15., aflat acum la Paris in propa-

gand i pentru cumparri de arme, pierde pe printele
eau Iordache Golescu, care rAposeaz5. in August 1848, la
Oryova 2. Al. C. Golescu-.Albul trimite cuvinte de mAn-
gAiere vOrului sAu, acestui suflet religios care are viziunea
lumii celeilalte, unde lute zi n.e vom gOsi cu to0i vi-I
1. Ibid., p. 177-178. 2. N. Bnesc u, loc. cit., p. 43.

www.dacoromanica.ro
66 George Fotino

conjur sd-i sacrifice Patriei durerea , sa fAman la Paris

i. s. cumpere 50.000 de puti, fAr de care s'a isprOvit cu
revolulia noastrA 1. Bani nu au revollgionarii romani, dar
nadjduesc CA FranIa le va furniza pe credit arme, ofiIeri,
etc. Este nevoie s se infiinIeze o banca nalionald, pentru
rOscumpOrarea pamanturilor in vederea reformei agrare.
Statul ar garanta imprlimutul ce s'ar incheia, ipotecand
domeniul sdu, al manOstirilor i cele 1.500.000 pogoane
VrOneti 2.
Dar lucrurile nu merg cum le-ar vrea Al. C. Golescu-
Albul. Poarta susIine foarte slab cererile Principatelor;
FranIa. i Anglia sunt ocupate aiurea ; Rusia face ce vrea.
Ar trebui spune el ca guvernul francez s trimit
instrucIiuni hothrite ambasadorului ski la Constantinopol,
generalul Aupick, <( care a fost aa de bun pentru noi 3.
Al. C. Golescu-Albul descoperd, poate ceva cam tarziu
c4 in politick pe langO drept, trebue s* ai i for0 4.
(c Arme deci, arme i iari arme! FranIa, care <( singurA
e generoas i socialA , ni le va da. De asemenea trebuesc
trei sute milioane piatri, pentru a invinge criza, care
este treed-ware . Revine pan'A la obsesie acelai: arme i
iarai arme ! Dac le-am fi avut exclam4 elfdrd s'A
fi socotit pe Turci de vrjmai, am fi putut face ca pAmantul
rii s fi fost respectat i am fi discutat dincolo de Dundre 5.
FATO arme, fdra muni%iuni..., numai cu evanghelia in
mank revolutia dela 1848 nu putea fi cleat o posna 6
avea s se tnguiasc5 mai tArziu, in 1851, Al. C. Golescu-
Albul, adunnduli in singurtatea surghiunului su dela
Brussa amintirile celor trei luni de revoluIie, luni de fericire
voioie general'A cum le spune Zoe Golescu 7.

$i in chestiunea agrarA sunt poticneli.

Dac judecata f ormulat asupra pOturii conducaoare
de atunci, care nu ar fi avut sirrqul exact al intereselor
acelei clase << care merita intr'adevAr o atenOune deosebit
1. Vol. II, nr. 115, P. 181. 2. Vol. II, nr. 115, p. 181. 3. Vol. II, nr. 117,
p. 187. 4. Vol. II, nr. 115, p. 183 (scrisoare din 18 August 1848 s. v.). 5.
Ibul., p. 183. 6. Vol. III, nr. 264, p. 175. 7. Vol. III, nr. 206, P. 13.

www.dacoromanica.ro
Boierii Goleft' 67

din punctul de vedere al consolidarii naVonale i sociale 1,

poate fi oarecum indreptaIit, ea ar aparea cam aspra, cel
puIin In ce priveste pe unii dintre Goleti. Cad In disculia
privitoare la desfiinIarea boierescului i improprietarirea
Aranilor, pozi%iunea ideologic` a lui Al. C. Golescu-Albul
i Al. G. Goleseu-Arapila ne indreptaIete sa le recunoatem
simul intereselor clasei care merita o aten%iune deosebita
din punctul de vedere al consolidarii nalionale i sociale.
Povestind In plina revoluIie despre discuOunile ur-
mate In sanul comisiunii alcatuite In vederea problemei
agrare i despre opunerea proprietarilor la exproprierea
silita, Al. C. Golescu-Albul ne spune: 4 ...proprietarii vor
fi Invini neaparat; totul e insa ca lucrul sa se faca fara
vrsari de sange i ineep sa cred ca acest rezultat, atat de
dorit, cu greu va fi ajuns Ionescu-dela-Brad combat en
brave exclama admirativ Al. C. Golescu-Albul 2.
Iar mai tarziu, In toamna lui 1850, la Brussa, In singu-
ratecele sale meditaIii, Al. C. Golescu-Albul, inirnd gre-
elile care dupa socotinIa lui dusesera la Infrangerea
revoluIiei din 1848, facand planuri peste planuri pentru
organizarea emigra0ei romane i cautand printre exilaIi pe
oamenii cei mai potriviIi pentru alcatuirea comitetului, avea
sa serie, aducand astfel dovada c nu to0 fruntasii
fusesera neinIelegatori ai problemei agrare: din cele
21 de articole ale proclama-pei noastre, cel mai cu miez,
cel mai Insemnat din toate, singurul cu adevarat social,
nalional i democratic, cel care recomanda mai mult revo-
lu-pa noastra prquirii i admira%iei lumii intelectuale...
este articolul 13, care face pe Oran proprietar, adica 11 duce
la bun-a stare, la fericire, pentru ca apoi s ajunga un cet-
lean, un soldat al patriei... Dar cui datoram inscrierea
acestui articol in proclamaIia noastra i fagaduiala ca.' se
va da fiecarui Oran cate 9 pogoane? continua Al. C.
Golescu-Albul. Nu oare lui Ion D. Ghica, Al. G. Golescu-
Arapila i Nicolae Balcescu? Aduli aminte de discOunea
pe care am avut-o, in privinIa aceasta, in sanul comitetului

1. I o n C. Filitt i, Closet wattle trt trecutul romdnesc, Bucureti, 1925,

p. 22. 2. Vol. II, nr. 115, p. 184.

5*

www.dacoromanica.ro
68 George Fotino

revolirlionar: de pulinul pe care ceilafi vroiau sa-1 dea

(de sigur din nestiinIa) si de nevoia de a se da cel puIin
9 pogoane, nevoie pusa in lumina de cei trei arataIi mai sus...
Cui se datoreaza limpezirea chestiunii proprietaIii? Nu oare
lui Ionescu-dela-Brad? $i cine 1-a hotarit s villa la noi?
Nu oare Nicolae Balcescu si Al. G. Golescu-Arapild? . $i
Al. C. Golescu-Albul reaminteste fraIilor sai ca tot Nicolae
Blcescu 1-a sus%inut pe Ionescu-dela-Brad, 1-a imbrbatat,
pe &Lid tineretul si unii membrii ai Guvernului Provizoriu
ocoleau si.-1 invinuiau de a stArni anarhie, de a fi trimisul lui
Mihail Sturdza si al Rusiei. $i tii ce s'ar fi intmplat
dac. Ionescu-dela-Brad n'ar fi fost chemat sau, chemat
fiind, n'ar fi venit in ajutorul revoltrpei? 1. Al. C. Golescu-
Albul nu ne spune ce s'ar fi intamplat caci sfrsitul
scrisorii lipseste dar desvoltarea ulterioara a chestiunii
agrare, in deceniile urmatoare revoluOei, ne ingadue sa
bnuim rspunsul.
Marturia aceasta fOrzie a lui Al. C. Golescu-Albul ajuta
la fixarea poziliunii ideologice a unora dintre Golesti in
problema agrara pusa de revoligia din 1848, la care revo-
luIie s ne intoarcem acum, pentru a vedea, la Bucuresti,
pe -larani venind mereu s felicite guvernul i <( s. jure
credinr ConstituIiei i pentru a vedea cum pe Cmpul
Liberta-Pi se fac in zilele de sarbatoare adunari in care
poporul este iniIiat la << vieala sociala si politica 2.
* *

La Paris, AL G. Golescu-Arpild, inca plin de ndejde,

Dumnezeu nu ne va parasi nici Franla serie
el la 18 Septemvrie se sbate, capar fgadueli, face pro-
paganda ajutat de Paul Bataillard, indeamn si determina
pe Rom'Onii din Transilvania s faca petiliuni in favoarea
unitii nationale. Dar << niciuna din aceste petiliuni n'a fost
primita la ministerul Afacerilor Strine . BlestemaIii Un-
guri intercepteaza tot 3. In Transilvania se poarta nu se
poate mai las 4. August Treboniu Laurian a fost arestat.
Cand ne va fi oare dat s'O ne rafuim cu ei? se intreaba
1. Vol. III, nr. 235, p. 108-109. 2. Vol. II, nr. 115, p. 184. 3. Vol. II,
nr. 117, p. 191. 4. Vol. II, nr. 115, p. 184.

www.dacoromanica.ro
Boterii Goleftt 69

Al. G. Golescu-Arpil, cruia se cuvine s-i recunoaytem

c dintre Goleyti este acel care a vAzut cel dintAi imposi-
bilitatea unei inIelegeri cu Ungurii. Pozi/iunea pe care
el o ia faId de tendinIele maghiare este limpede: fida
maghiarica, nulla fida scrisese el lui Ghorghe Magheru
Maghiarii ne sunt Teleki, trhnisul ungur, a
sosit la Paris scrie Al. G. Golescu-Arapil yi mi se
pregAteyte o intrevedere cu el la redactorul yef al Nationa-
lului, cu speran-a c ne vom pune de acord. N'am refuzat,
dar i-am inytiinIat c4 m voi infliya in adversar cinstit
yi voi vorbi ca un Romn care are groaz de despotismul
unguresc 2.
Al. G. Golescu-ArApild vrea mai inti egalitate pentru toate
na-tionalitOle Orientului, egalitate realizat printr'o unitate
federativa, lar nu maghiar pentru a se ajunge la Con-
federaIia tuturor na-tionalitOlor Orientului . Sau, cum
spusese yi Dimitrie Golescu: inti dreptul fiecArei na/iona-
litli de a se constitui de sine stttoare i numai apoi
federalizarea naionalitilor3. Dar qrosteasca vanitate un-
gureascA va impiedeca aceast infptuire 4. i Al. G. Go-
lescu-ArApil recomand s se trimeat la Pesta cineva
care s'a nu lase pe emisarii francezi, duyi acolo ca s mai
domoleasc vanitatea Ungurilor, de a cAdea in capcana
propagandei ungureyti. Ii sfatueyte prietenii s incerce o
inIelegere cu Jelacici, pentru o aqiune comuna de pre-
siune asupra Ungurilor. Al. G. Golescu-ArApil a gsit yi
arme de cumpArat, dar n'are bani nici pentru a-vi duce
vieala acolo unde se afl. Socoteyte a este nevoie ca Loco-
tenenIa Tdrii Romneyti s cear Parlamentelor dela Viena,
Franckfurt, Paris yi Londra s pun Tara Romneasc
aceasta pstrndu-yi suveranitatea interioar, sub garanIia
marilor Puteri, nu numai sub aceea (< de trist experienI a
Rusiei 5.
In Apus, Al. G. Golescu-Arapil se sbate, sftueyte,
crede, sper. Dar Poarta, care socotind pe Suleiman Paya
prea slab fa0. de Romni ml inlocuise ctif Fuad, facand

1. Vol. II, nr. 140, p. 254. 2. Vol. II, nr. 117, p. 189. 8. Vol. II, nr. 114,
p. 180. 4. Vol. II, nr. 117, p. 189. 5. Ibul., p. 191.

www.dacoromanica.ro
70 Ge,orge Fotino

astfel voia Rusiei 1 9tire ce strni mare ingrij orare prin-

tre Romnii liberali cari, rasvrtindu-se, arser cu mare
alaiu, la Mitropolie, Regulamentul Organic (6/18 Septem-
vrie) porund trupelor turce9ti s inainteze spre Capitala
rrii Romne9ti. i, astfel, Turcii, cari pe Dealul Spirei
intlnesc vitejeasca impotrivire a pompierilor romni, cup&
la 13/25 Septemvrie Bucure9tii, un.de cateva zile mai trziu
(la 1/13 Octomvrie) vor ptrunde i trupele ruse9ti. Frun-
ta9ii revolu%iei sunt Inchii in mn.stirea Cotroceni. Fuad
Effendi nume9te, la 16/28 Septemvrie, pe Constantin Can-
tacuzino caimacam al Trii Romne9ti i repune in vigoare
Regulamentul Organic. Se alctui un guvern mai inclinat
catre Ru9i, in care aflrn pe Ion Filipescu, Grigore Grdi9-
teanu, Constantin Belio, Ion Filipescu-Vulpoi, Alecu Ghica,
9. a. Frunta9ii revolu-pei, sco9i din inchisoarea Cotroceni,
lsai unii liberi s plece unde vor vrea, surghiuni%i
trimi9i in aspre condiOuni in ghimii pe Du-
nre, se risipir in cele patru vnturi.
Revolu-pa trise.

1. N. I org a, loc. cit., IX, p. 174.

www.dacoromanica.ro
RISIPIREA GOLE$TILOR IN LUME
INTAMPLARI DIN TRANSILVANIA

www.dacoromanica.ro
 Golescu s'a refugiat la Sibiiu impreun cu Catinca
Rosetti, tovaraa peregrinaIiilor ei de mai trziu. Frun-
zoe ta0i revoluVei sunt exila-i qi trimiqi in lotci turceqti pe
Dunre spre Semlin, (( cincisprezece zile, toat ziva in soare i
In vnt 1. (( Dormeau pe rogojini spunea mai tarziu Ion C.
Brtianu i. and cei mai tineri: Ion C. BrAtianu, Nicolae
Balcescu, C. A. Rosetti i al-0i se plngeau >>, stefan Golescu,
cu firea-i linitit, ii dojenea ; nu le ingAduia s'a fie stapni-0
(( decat de sim-0.mntul iubirii de Iar, de suferin;ele ce
cazuser peste &Lisa 2. Nicolae Golescu, imbolnAvit in
timpul (( penibilului traiect , trebui s fie coborit pentru
odihn la Vidin 3. (( Nici cu criminalii exclama Zoe Go-
lescu nu s'ar fi purtat mai rAu decAt cu acei cari au voit
4 s scape pe cel oropsit i s dea paine celui srac )L Dar
(( Dumnezeu este infinit in dreptatea lui ; nu-i va parsi
i nici cauza lor, care e (( sfnt ca el insui 4.
Exila-0.i au ajuns la Semlin. Ce vor deveni oare? se
intreabA nelinitit Zoe Golescu. Vor fi l'Asa-0 liberi? Sau,
poate, Rusia ii va cere Austriei care, (( slab. cum e *, ii va
preda ,Ii. vor fi inchi0 in vreo fortrear ? (( Mmicuta ar
vrea s4 imparn cu ei toate suferinIele care, oriate ar fi,
nu pot fi puse in cumpn cu (( mangaierea de a fi redat
libertatea la dou milioane de oameni... Da, bunii mei
copii, vorbesc sigur de acest viitor ferice i poate apro-
piat. Lua-0 pild pe mama voastr ; vede-0, ea rmne tare
in credinr 5.

1. Vol. II, nr. 122, p. 202. 2. Cuvntarea lui Ion C. BrAtianu la inmormAn-
tarea lui $tefan Golescu, republicatfi in Voinia Naftonalcl, 22 Februarie /6 Martie
1904. 3. Vol II, nr. 118, p. 197. 4. Vol. II, nr. 123, p. 204. 5. Vol. II,
nr. 118, p. 192, sq.

www.dacoromanica.ro
74 George Fotcrio

Dach dela Semlin vor fi lasaft liberi s se duca unde

vor voi, Zoe Golescu i-ar vrea mai intAi la Sibiiu, vada
mama, care nu respira cleat pentru ei O. La stirea ca
tefan qi Nicolae vor veni s'o vada tresalta de fericire ; dar
daca interesul patriei va cere, pe lnga alte sacrificii,
sacrificiul acesta , Ii sfatueste s ramana departe de ea :
rarnanqi unde sunte0 serie cu minunata stapanire
le
a dragostei de mama daca e nevoie. Parerea mea de ru
ca voi imi lipsii imi va fi indulcita de nadejdea c.
sluji bine Iarii voastre 2. Intr'adevar, stefan i Nicolae
n'au mai putut veni la Sibiiu. Radu msa i Alexandru-
Albul sunt pe lnga &Lisa, ca i nepotul Constantin Raco-
viIa, pe care in curnd 11 vom afla luptnd in rndurile
armatei revolutionare maghiare.
La Sibiiu s'au strAns acum peste 150 de refugia/i
cari au luat parte la Constitulie ; cei mai mulIi sunt aa
de saraci c abia de au pAinea de toate zilele. T se face
mila 3. Unii dintre ei sunt sili0 de autoritaIile imperiale,
sub cuvnt c fac propaganda republicana, s paraseasca
Sibiiul i mai tarziu chiar i Transilvania #. Constantin
Balcescu a 0 plecat in primele zile ale lui Octomvrie 1848,
pentru o destinaIie necunoscuta ; Ion Eliade pleaca peste
cateva zile spre Braov ; Christian Tell avea sa plece i el
In curnd ; de asemenea Alexandru Paleologu, Nicolae Ple-
oianu, Petre Teulescu, Alexandru Cristofi unii spre Franc-
furt, alii spre Paris. Gheorghe Magheru ar vrea s ramna
de iamb*. la Sibiiu, dar se pare ea va fi i el gonit sub cuvnt
ca ai no9tri ar fi din partidul maghiar, ceea ce este absolut
fals exclama Zoe Golescu caci bieii refugia0 nu in-
drasnesc sa deschid gura pentru spune gandul 4. Inteo
scrisoare mai tArzie, din 6 Mai 1849, Gheorghe Magheru avea
sa ne dea o versiune mai completa a motivelor izgonirii
sale din Sibiiu, povestindu-ne totdeodata i imprejurarile in
care, dupa infrangerea revolu-pei, el a trebuit parasind
Oltenia sa-si libereze pandurii. Ne povestew cum vi-a
strAns atunci pandurii, ce indemnuri le-a dat, cum i-a pus
sa jure ca in ziva in care vor afla c vreunul din frunta0i
1. Ibld., p. 193. 2. Vol. II, nr. 123, p. 205-206. 3. Vol. II, nr. 118, p.
195. 4. lInd., p. 196.

www.dacoromanica.ro
Boierii Goleitt 75

emigratiei s'a intors in lar% vi-i chiama, ei sa raspunda

i sa se adune de pretutindeni: o acest juramant 1-au facut
bietii Romani cu toata ardoarea unui adevarat patriotism;
dar o voitorii notri de ru au interpretat acest juramant
In sensul unui legmant pe care Romanii 1-ar fi facut impo-
triva imperialilor, cari trebuesc combtu-p ca o nite inimici
ai Liberta-0i . Cnd se 15.0 in Sibiiu vorba aceasta, lui
Gheorghe Magheru i se qi notifica sa plece o tara cea mai
mica intarziere 1.
Parasi Sibiiul indreptandu-se spre Triest, unde 11 aflam
impreuna cu G. Peretz i Dumitru Al. Kretzulescu la 1
Ianuarie 1849 i de acolo la Viena, unde ajunse la 21 Februa-
rie. De aici ar fi vrut s se duc4, prin Francfurt, spre Pars 2.
Dela Stefan Golescu, care in trecere prin Agram spre
Apus ti scrisese la 27 Noemvrie 1848, maica-sa nu primeqte
tiri decat dupa zile intregi de o teribil weptare i nesigu-
ranr . Dar familia dela Goleti oare ce va mai fi facand?
Din Iara tirile sosesc anevoie: o la grani-0, un escadron
de Cazaci coboara pe to-i calatorii, fr excepiie, din trasuri
cauta pana i in ghete pentru a vedea daca nu cumva
este ascunsa vreo amarit6 de scrisoare ceca ce Zoe
Golescu socotete o foarte umilitor pentru carmuirea Tarii
Romaneti. MamicuIa e framntata de f el i chip de gan-
duri. o Ce vreIi? mima unei mame este cea mai intunecard
pasare prevestitoare de rau. Ea vede totul in negru
inchipue lucruri lugubre 3.
Tare ingrijorata este Zoe Golescu i fiindca fiul ei Ale-
xandru-Albul, abia sosit la Sibiiu, a i pornit spre Buco-
vina, manat de patima propagandei impotriva Ruilor. A
plecat trecand printr'o Iara in plina framantare i razboiu.
o E teribil cu propaganda lui exclama maie-sa, ingri-
jorata pan nu va ti unde s'o afla i daca este in sigu-
ranIa 4. Alexandru-Albul este aqa cum 1-am cunoscut pana
acum i cum nu va inceta vreodata de a fi: mereu chinuit
de gandul de a-vi sluji Iara. Ana RacoviI, sora lui, o ar doni

1. Vol. II, ni% 156, p. 295. 2. Vol. II, nr. 127, p. 216 si nr. 131, p. 227.
3. Vol. II, nr. 123, p. 204 (scrisoare din 22 Decemvrie 1848). 4. Vol. II, nr.
125, p. 213.

www.dacoromanica.ro
76 George Fottno

sa fie pe undeva ascunsa i. sa asculte planurile pe care el

le face pentru viitoarea liberare a Orii. sale
Cu atat mai fireasca ingrijorarea Zinei Golescu cu cat
In Transilvania se desfpara acum lupte de exterminare
intre Romni qi Unguri. Daca acetia din urma avur unele
izbanzi impotriva armatei imperiale austriace i amenin-
Iau acum, spre sfaritul lui 1848, partea de jos a Transil-
vaniei, cei dintai, condui de vajnicul Avram Iancu, ramas
credincios Curii Imperiale, biruiau pe Unguri in munIii
Apuseni i cot la cot cu Romnii cari veneau puhoi pana
de prin Satmar, din parIile Maramureului i din Tara
Oaplui, se invrednicira de biruinIa dela Cluj impotriva
asupritorilor Unguri2. Cu ingrijorare se gandqte Zoe Golescu
ea dac luptele dintre Imperiali i Ungurii revoluIionari se
prelungesc, iar Austria prin forIele ei nu le va putea
conteni Ruii vor patrunde in Transilvania, pentru a se
aeza i aici ca in Tara Romneasa. 3.
In nesigurana zilei de maine, fara. tiri din Iara sau cu
tiri ce se bat cap in cap ceea ce astazi e dat ca sigur
fiind maine minciuna cu toi ai ei risipii in lume,
Zoe Golescu la Sibiiu nu vede mai pe nimeni; n'o lasa
inima sa frecventeze persoanele mai de seama... i apoi
Saii sunt prea pu%in faculi ca s inspire simpatie Sunt
adevara0 Fanario0 germanici va spune Radu-Pupu 6.
Retrasa in umila-i locuinr inconjurata de ei
compatrioIi incearca sa mai uite necazurile i sa nadaj-
duiasch inteun viitor mai bun 7.
In ziva de Sfntul $tefan 1848, in timp ce in Iara fiica
i nepoatele ei, singure doar cu imbatrnitul Alexandru
Racovi-0, se strangeau in jurul sobei din conacul parintesc
dela Goletii din Muscel pentru a sarbatori in tristeIe ziva
celui mai varstnic dintre cei patru fraIi., Zoe Golescu la
Sibiiu, in sfioasa-i casuI unde iata pe Radu-Pupu i pe
Catinca Rosetti venind i aruncndu-i-se in braIe i unde
s'au strans acum toi bieii expatriaIi, barbaIi i. femei,
1. Vol. II, nr. 122, p. 203 (scrisoare din 20 Octomvrie 1848). 2. Silviu
Dragomir, N. Beiteescu n Ardeal, In Anuarul Instautului de Istorie natio-
nata', Cluj, 1930, V, p. 8. 8. Vol. II, nr. 125, p. 212. 4. Vol. II, nr. 118, p.
193. 5. Vol. II, nr. 123, p. 205. 6. Vol. II, nr. 128, p. 220. 7. Vol. II, nr.
123, p. 205.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 77

printre care Maria Magheru si Maria Marghiloman, trimite

lui Stefan # binecuvntarile ei impreuna cu rugaciunile fier-
binIi catre Cel-A-Tot-Puternic pentru to-i cei ce sufera
pentru aceeasi cauza , urari care sunt atat de sincere ea
4 nu e cu putin0 s'A' nu fie auzite in ceruri *. Doar stirea
ca fiii ei mai varstnici sunt acum la Paris, # in Capitala Liber-
tMii, unde gandul si cuvantul libertaiii nu se tem ca vor fi
innabusite de sbirii poliIiei , mai mangaie si linisteste pe
mamicuIa. # Fericita /ara..., fericiIi cei ce-si pot spune
copiii ei! Trebue sa fie mandri c se numesc Francezi. Lor
le sunt date bucuria si fericirea de a fi liberi; nou, tristelea
si descurajarea de a avea la doi pasi de noi cnutul despotis-
mului. Oh, Doamne Dumnezeule ! ai mil de copiii mei cari
te implora s'a aperi propria ta cauza. Ai mil de scumpii
mei copii izgoniIi din /ara lor de niste barbari cari n'au
decat chip omenesc, dar o inima mai crunt decat a fiarelor ! 1.
Asa trecu pentru Zoe Golescu anul 1848.
*
* *

Anul cel nou vine intovrsit de caldele-i urri O pentru

copiii ei, pentru tovarasii lor de suferin-0 si pentru scumpa
lor Patrie 2.
Primele s6pfnini ale anului cel nou gsesc pe Zoe
Golescu tot in refugiu la Sibiiu. Fiul ei Alexandru-Albul,
peste care la 18 Ianuarie 1849 &din la Zlatna, de unde
serie lui Avram Iancu cerandu-i ajutor pentru a se duce in
propaganda in Bucovina 3, se intoarce la sfarsitul lui Ianua-
rie la Sibiiu de unde, abia sosit, fu silit sa se indeparteze.
Avea ins sa mai intarzie o vreme prin Transilvania si chiar
sa mai dea si cate o fuga la Sibiiu, la maic5.-sa. ti.zn eg
In preajma cucerini Sibiiului de catre Bem deci la sfr-
situl lui Februarie 1849 soiia lui Ion Maiorescu il intal-
neste aici. Spicuim stirea aceasta din amintirile lui Titu
Maiorescu, care povestinduli mai tarziu copilaria isi aduce
aminte de cruzimile solda-plor lui Bem la cucerirea Sibiiului 4.
Informa/ia aceasta a lui Titu Maiorescu contrazice pe aceea
1. Vol. II, nr. 125, p. 210-211. 2. Vol. II, nr. 123, p. 206. B. I o n
Lupaq, Avram lancu, Cluj, 1924, p. 45. 4. S[imeon] M[ehedinA, Titu Maio-
rescu, notire biografice, In 4 Convortnri Lacrare*, XLIV, nr. 2, Februarie 1910, p. V.

www.dacoromanica.ro
78 George Fotuto

a Zinci Golescu despre buna purtare a Ungurilor cand au

patruns in Sibiiul. Versiunea despre buna lor purtare se cere
deci primita cu indoiala ; aceasta, si fiindca Zoe Golescu ea
vorbind despre luptele anterioare din Decemvrie
1848 dintre Romani i Unguri, recunoaste ca acestia din
urma lsau pe unde treceau cenuse, foc si parjol2;
fiindc ea nu a fost martora la cele intamplate in Sibiiu
dup intrarea Ungurilor, cci chiar a doua zi avea s'a plece
spre Iard ; i fiindca, in sfarsit cand da stirile bune despre
Unguri Zoe Golescu era in faza de entuziasm pentru
acestia, socotindu-i democraIi, liberali si bine intenIionaIi
fa-p de Romni.
Alexandru-Albul nu avea s'A mai intarzie insa prea multa
vreme in Transilvania. In cea dintai jumatate a lunii Martie
fu silit s-si ja drumul spre alte ri, ca nu mai inceta
Cu propaganda impotriva Rusiei i Austriei 3. Radu-Pupu
avea s'A praseasca si el Sibiiul, indreptandu-se spre HaIeg,
unde s'au dus i verii sal Radu i Dimitrie G. Golescu 4
unde avea sa cheme si pe fratele Alexandru-Albul si pe
nepotul Constantin Racovi-p, pentru ca mai tarziu dup
ce Zoe Golescu va fi parasit Sibiiul s plece cu toii spre
Orsova si, de acolo, mai departe afara de Constantin
Racovi-p, care ramase in Transilvania, unde ajunse sa co-
mande in armata lui Bem cateva sute de Transilvaneni 5.
Planul era ca si Zoe Golescu sa se intalneasca cu ei la Orsova,
dar imprejurarile aveau sa-i fie protivnice. De altfel, nici
bani nu are. Cnd a trebuit s fuga in pripa din tara n'a
putut strange macar atia bani cat sa-i asigure, pentru o
vreme, vieala de toate zilele. A incercat, inainte de a parasi
Valahia, s'a faca un imprumut garantandu-1 cu documentele
mosiei, dar unor nenoroci/i proscrisi, goni0 dincolo de
frontierele rrii lor, cine le-ar mai fi facut credit?... Esti
respectat sau nu, dupa cum soarta i/i este prietena sau pro-
tivnica 6. Grijulie de soarta fiilor ei, ea le trimite, din ce a
putut agonisi, 300 de galbeni; ar vrea s ajute si pe tova-
rasii de exil ai acestora cari, poate, n'au un ban >>. Nu o
1. Vol. II, nr. 142, p. 261. 2. Vol. II, nr. 125, p. 212. 3. Vol. II, nr. 141,
p. 256 (serisoare din 22 Martie 1849). 4. Vol. E, nr. 137, p. 244. 5. Vol. II,
nr. 138, p. 246. 6. Vol. II, nr. 137, p. 242.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 79

poate insd face dupd pofta inimii, cdci ea insdi este lipsitd
de bani i nevoitd sd mai intarzie la Sibiiu 1.
Stefan i Nicolae Golescu sunt la Paris 2. Nicolae pleacd in
curnd spre Constantinopol, trecand prin Marsilia, unde ajunse
la 28 Martie 1849. Aici afld c Austriacii au intrat in Turin,
invingnd pe regele Carol Albert, care << a trAdat cauza bietului
popor scrie Nicolae Golescu 3.
Judecata lui Nicolae Golescu asupra regelui infrnt se
tmurete dacd se tie cd, In tinere/e, viitorul rege al Sar-
diniei fusese amestecat in micdrile liberale i chiar fusese
In strnse legAturi cu carbonarii ; cd, regent dupd abdicarea
lui Victor Emmanuel I (1821), el practicase o politic libe-
raid, dar cd ajuns rege al Sardiniei, in 1832, el se vdzu silit
de teama Austriei, incd tare, sd ,continue politica anti-revo-
lu-Ponard a inaintailor sdi, luAnd unele aspre mdsuri impo-
triva societ4ilor secrete, printre care i societatea Gio-
vane Italia intemeiatd de Mazzini. Micdrile na-Ponale din
rile italiene, tot mai vii in primele luni ale lui 1848, aveau
sd-1 duc la rdzboiu impotriva Austriei. InvingAtor vremel-
nic, el sfAri prin a ti infrant la Novara (Martie 1849), chrei
infrangeri Ii urmd pierderea tronului, pribegia regelui i,
curand, moartea acestuia in singurdtatea unei mndstiri
din Portugalia.
Pe Nicolae Bdlcescu, care sosise in Transilvania incd
dela inceputul lui Noemvrie 1848 ca s studieze micarea
Romnilor de acolo 4, Il afldm impreun cu Simeon Bar-
nupu la Sibiiu p.nd la 21 Ianuarie 18495, cnd auzind
inving Ungurii s'au tras spre Orova, unde avea s intr-
zie o vreme comunicaPile fiind intrerupte din pricina
mcelurilor ungureti asupra SArbilor i Romnilor 6. In
sfqit, Nicolae Blcescu p'utu croiascd un drum i
porni mai departe. In curnd Il vom gdsi la Constantinopol 7,

1. Ibid. 2. La 28 Februarie 1849 aflam pe Stefan Golescu, Nicolae Golescu,

C. A. Rosetti si pe cei doi Bratieni, cerAnd o audienta Presedmtelui Republicii
Franceze, Hurmuzaki, XVIII, p. 124. 3. Vol. II, nr. 144, p. 266-267. 4. I o n
Ghica, Amintiri, p. 239. 5. Vol. II, nr. 132, p. 232 (scrisoare din 10 Fe-
bruarie 1849, care rectifica stirea ca Nicolae Blcescu a plecat din Sibliu la sfar-
situl lui Decemvrie 1848, cf. Silviu Dr,/oc. cit., p. 11. 6. Vol.
agomir,
II, nr. 125, p. 214. 7. Vol. II, nr. 141, p. 256 (scrisoare din 22 Martie 1849).

www.dacoromanica.ro
80 George Fotino

de unde ceva mai tarziu, la 14 Aprilie, avea sa plece into-

vaedsit de Piemontezul Alessandro Monti, Polonezul Sken-
der-Ilinski, Ion Balaceanu si Alexandru Mano spre Bel-
grad, in inten-Pa de a pregati, impreuna i cu Kossuth, fede-
ralizarea preconizata de Mazzini
Gheorghe Magheru, care se oprise la Triest, pleaca acum
la Viena, unde ajunse la 21 Februarie. Tot la Viena este
Alexandru-Arapila. Radu si Alexandru-Albul, cari para-
sira Transilvania pe la jumatatea lui Martie 2, pornied spre
Constantinopol, de unde curand sunt trimii in surghiun la
Brussa. Aproape top refugiapi romani au fost silii s Ora-
seasca Sibiiul. Unii au fost arestaIi de autoritaPle militare
rusesti. Sopile lui Ion Eliade si Cesar BoIliac au fost si ele
arestate la Brasov. Zoe Golescu tremur la gandul ea Rusii,
cari sunt in imprejurimile Sibiiului, vor ajunge sa fie sta-
pani i aici cum sunt i la Brasov. La gandul acesta, ea ar
vrea dar nu are bani s plece la Viena.
La Sibiiu, Effingham Grant, secretarul Consulatului bri-
tanic din Bucuresti, care veni aici pentru cateva zile in
Februarie, aduse Zincai Golescu stirea dupa ziare engleze
a Anglia ar fi protestat contra ocupa-Pei rusesti din
Principate. Printeo scrisoare a lui Grigore Gradisteanu catre
Dimitrie Bolintineanu, afltor si el la Sibiiu, Zoe Golescu
isi confirm stirea interesului pe care Marile Puteri pare-se
c incep poarte Tarilor Romane. Ea simte o bucurie
copilareasca la gandul ca lumea civilizata nu ne va paesi:
cand Anglia se preface ca amenin-p, noi ne bucuram. Cand
FranIa maraie pu-Pn, suntem mai mult decat
Suntem pusi sa jucam rolul de copii. BiePi Romani! Cine
ar fi spus acum sase luni, and Suleiman Pap aproba si
imbrapp cauza noasted cu aerul cel mai serios, cine ar fi
spus ca voxn ajunge in starea in care ne gAsim acum? Asta
e soarta tuturor napunilor slabe. Nu ne rdmne cleat s
asteptam bunavoin/a Puterilor straine )>. Dar o mai mangaie
stirile mai imbucuedtoare pe care le primeste dela stefan

1. Alexandru Marcu, O legiune italiana in Transavania (1849), in

Anuarul Inotttutului de Istorte Naftonala, Cluj, 1936, p. 429. 2. Vol. II, nr. 142,
p. 264.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 81

care o las s'A spere c in prirnvar se vor intoarce in

scumpa lor patrie. Cel-de-Sus aud rugile pe care i le
inalr zi i noapte 1.

In jurul Sibiiului se urmeaz la sfritul lui Ianuarie

1849 lupte intre Ungurii revoluIionari ai lui Bem, cari vor
s cucereasc orapl, i trupele imperiale austriace, care
apra. Ungurii pare-se c. la 21 Ianuarie au fost respini
cu mare pagulA >>; dar au cazut (( mai mul/i dintre impe-
riali 2 Cei dinti sunt acum la o pot. de Sibiiu, in van-
piri la Slamnic 3. Infrngerea Ungurilor, al carei ecou ajunge
la Goleti, ii apare Fcliciei Racovir care ca i
este acum in faza entuziasmului pentru cauza ma-
ghiar, pe care o crede democrat ca (( o stratagem.
a Ungurilor pentru a inela pe Austriaci. 8i. Felicia Racovir,
care ii ja drept realiti strategice, ne asi-
gur c generalul austriac Windischgraetz (( nu mai are
trupe de trimis impotriva Ungurilor 4.
A incercat din nou Bem, care primise intriri dela Debre-
1in, s atace la 4 Februarie Sibiiul. Saii cer dei Romnii
se impotrivesc ajutor dela Rui 5. Soarta oraului neli-
nitete pe Zoe Golescu. Cu o nesocotinr care astzi ne
apare uimitoare, ea nu plnge decat suferinIele Ungurilor.
De sigur, ne surprinde azi faptul de a nu o gasi ingrijoran
In primul rnd de viitorul pe care Ungurii Il rezervau Roma-
nilor ardeleni. Dar in spiritul ei ideologia revolu/ionar
triumf la vremea aceasta. Acum ea nu cunoate deat un
duman: Muscalul Cei cari lupt impotriva acestuia
sunt vrednici de lauda ei. Rusofobia Ii este exasperan la
tirea ea' Ruii au ptruns in Transilvania i au btut pe
Secui la Braov. Se ateapt, zice-se, i aii Rui pentru
a reduce la t'Acere o mn de oameni cari se bat in adev.-
ra/i. eroi i. cu curajul despefrii 6. Luptele dintre Unguri
i. Austriaci continu in jurul Sibiiului, Ruii fiind cum
li s'a intmplat lor adesea in cursul vremurilor mai mult
1. Vol. II, nr. 137, p. 243-245. 2. Vol. II, nr. 132, p. 232. a. Vol. II, nr.
133, p. 234. 4. Vol. II, nr. 130, p. 224. 5. Vol. II, nr. 133, p. 234. 6. Vol.
H, nr. 134, p. 235.

www.dacoromanica.ro
82 George Foisno

spectatori 1. Zoe Golescu deplange ca. # bravii Unguri nu

0-au in-teles interesul, n.0 au intins mana i nu au frater-
nizat cu Romanii: atunci << Cazacul nu ar mai fi pus picio-
rul nici in Transilvania, nici in Valahia spune ea i
Romnii s'ar fi putut, astfel, apra impotriva # Colosului
dela Nord 2. Admira-tia ei pentru # faimosul general revo-
lu-tionar Bem ja forme romantice. Cand ea afl ed in jurul
Sibiiului generalul rus Lfiders ar fi pus 20.000 oameni pen-
tru a sprijini pe Austriaci, revolta-i impotriva Ruilor spo-
rete pe cat ii sporete simpatia pentru Unguri. Cat in ce
privete pe Bem, pe care-1 admix% pentru chipul cum s'a
btut in contra RuOlor in 1830 in razboiul din Polonia, ea
este sigur c4 el << i.i va face i acum datoria *. Zoe Golescu
vi.-1 inchipue pe Bem avand In fiece clipa cu sine (c cloud
pistoale incarcate >> i fiind o gata sa-i sboare creerii, de
indata ce s'ar vedea silit sa depuna armele . 8i. ea nu-vi
stapanete strigatul: << vive la grande, la belliqueuse nation
hongroise et honte a jamais A. ses ennemis! 8.
Pe &and # mamicu-ta era aa de entuziasta pentru cauza
revolu-tionara maghiara i se legana in ganduri de alian-ta cu
dup-nanul de veacuri, pe care acum il socotea insufle-tit de idei
liberale fa-ta de neamul ei, in mun-tii Apuseni se incletau
In lupt pe viea-t i moarte Mo-tii Iancului cu Ungurii, iar
# in modestele bisericu-te romaneti ascunse prin vai sau ani-
nate pe crestele mun-tilor rsunau neintrerupt cuvintele
liturgiei strabune: pentru impreunarea tuturor, Domnului sei
ne raga' nd 4. Cuvintele liturgice aveau talc na%ional pentru
Romani, cari in viforul atator cumplite impilari de care veacuri
de-a-rndul le patimisera strbunii au ateptat cu sigu-
ranIa invierii ceasul # impreunarii tuturor. Ne miram ca
Zoe Golescu nu tia ce patimeau Romanii in mun-tii Apuseni
din partea, Ungurilor; altfel, de sigur, vi-ar fi stapnit stri-
gatul nepotrivit sau aa cum o cunoatemar fi cuprins
i pe Unguri in exaltatu-i strigat adresat Austriacilor.
lata insa ca, spre bucuria ei, soarta armelor se schimba
In Transilvania. Revolu-tionarii unguri ai lui Bem infrang
pe Austriaci i ocupa, la sfaritul lui Februarie, Sibiiul.
1. Vol. II, nr. 139, p. 249. 2. Vol. II, nr. '134, p. 235.-8. Ibid., p. 235-236
4. Ion Lupa 9, loc. cit., p. 15.

www.dacoromanica.ro
Boierii Goleft' 83

Dembinski, generalul polonez din armata lui Bem, a infrant

pe imperiali langa Pesta 1. RevoluIionarii Grgey i Kossuth
si-ar fi unit puterile impotriva imperialilor si a Rusilor.
Soarta armelor se apleack pentru moment, de partea revo-
luIionarilor unguri. Entuziasmul Zincai Golescu nu mai
cunoaste margini. Ea scrie: 15.000 de Austriaci i 10.000 Rusi
au fost batuIi i daIi peste cap de vitejii Unguri, cari nu erau
foarte superiori numericeste far de inimicii lor Admirativ.
naiv, ea adaoga ea, de altfel, Bem face el singur cat
20.000 de soldaIi ca, pe langa aceasta, mai e si teribil
&And lupta. Ca pentru a preintampina once obiecIiune,
Zoe Golescu se intreaba singur i singura i raspunde:
daca Bem e chiar asa, de ce a fost infrant pana acum?
<( Fiindca pana acum Bem nu putuse opune dusmanilor sai
dec't un soldat contra doi ; deci era firesc sa fie infrnt )>,
dar acum, ea (c se afla la egalitate cu dusmanii sai (mai
sus ea spusese ea Ungurii erau chiar mai numerosi deck
acestia), nu putea Bem sa nu castige batalia 2 Cum se vede,
insusirea de capetenie a Zincai Golescu pare a nu fi silogis-
mul. S fii condus de Bem, care face el singur cat 20.000
de solda0, iar acesta sa mai fie si teribil cand lupta,
dar ca sa invingi trebue sa fii cel pulin la egalitate
numerica cu dusmanul, este o laud pe care mamicuIa
ar fi vrut-o altfel pentru eroul ei. De altfel, Zoe Golescu
intrevede si mai mari izbanzi pentru Unguri, caci grosul
armatei ungare nu a intrat in Ardeal si se gaseste inca la
DebreIin 3
BiruinIa aceasta a lui Bem asupra armatelor irnperiale
inseamna un moment important in evolulia raporturilor
dintre Romani i Unguri. Trezind nadejdi noui ea absolu-
tismul habsburgic care era o piedica in calea
popoarelor va fi infrant, biruinIa aceasta avea sa dea
un nou impuls aciunii revolulionare. Inteadevar, revolu-
Iionarii munteni socotesc prielnic momentul pentru a in-
cerca o apropiere de Unguri. Din Constantinopol am
vzut pornisera, la 14 Aprilie, Nicolae Balcescu, Ion Bala-
ceanu, Alexandru Mano, Italianul Alessandro Monti, Polo-
1. Vol. II, nr. 136, p. 240. 2. Vol. II, nr. 142, p. 259. 8. Iind p. 260.
8*

www.dacoromanica.ro
84 George Fottno

nezul Skender-Ilinski spre Transilvania. Ajuns la cartierul

lui Bem, Nicolae Balcescu initiator al planului de cola-
borare cu Ungurii avu o prima nemultumire: Bem Ii aparu
ca un om fals i care tainuete planuri mari ; Kossuth,
dei cu veden i mai largi, Ii spuse ca intelege ca Romnii sa
se ridice pentru libertatea lor i pentru unirea cu Tara
Romaneasca, dar acest lucru el nu-1 poate acorda, t<nefiin-
du-i iertat a desmembra Statul i.
Planul lui Nicolae Balcescu de colaborare cu Ungurii
intalnete, astfel, piedici nebanuite de entuziatii revolutio-
nari munteni. Se adauga i piedicile ce se atern in drumul
apropierii dintre cele cloud popoare, prin aceea ca tocmai
acum Romanii lui Avram Iancu erau mai Incletati in lupta
cu Ungurii in muntii Apuseni. Lipsa de bani i de ofi-teri
romni cari sa cond.uc legiunea avea s. ducii i ea la neizbu-
tirea incercarii lui Nicolae Balcescu i a tovarilor acestuia 2.
Scrisorile ce dam astazi la iveal mai aduc prm glasul
lui Gheorghe Magheru i o alta lamurire a pricmilor aces-
tei neizbutiri: o legiune romaneasca n'au fost norocifi
s'o faca Romnii scrie Gheorghe Magheru (< din cauza
calomniilor nenumarate ce au curs asupra intergiunilor in
genere ale Romanilor #, care calomnii au fost scornite i ras-
pandite i de Saii din Transilvania i de ciocoii din - ara
i de 'emisarii rui 3. Incercarea lui Nicolae Blcescu avea
s ramaie doar o silint. neizbutita.
Zoe Golescu, care pardsise Sibiiul chiar a doua zi dupa
cucerirea acestuia de catre Bem i pornise spre Goleti, nu
izvodete adevaratele ganduri ale Maghiarilor fa-0 de
Romani ; i cum la vremea aceasta ea era foc i para im-
potriva reactionarismului, ai crui cei mai indaratnici
reprezentanti erau Ruii, cari acum pangareau pmntul
tarii ei, Zoe Golescu e fericit. de once izbanda impotriva
aces Lora. Ea se bucura fara masura la tirea biruintelor
lui Bem, pe care 1.1 socotete cu ganduri prietenoase fata
de Romani.
Vin acum i alte tiri de-i sporesc bucuria.

1. Silviu Dragomir, loc. cit., p.17-18. 2. bid., p.17. 3.Vol.II,

nr. 156, P. 295.

www.dacoromanica.ro
Boteni Golefit. 85

Poarta ar fi trimis un ultimatum Rusiei cerndu-i sa

evacueze Tara Romaneasca spune Zoe Golescu ceea ce
arat c dumanii notri nu mai sunt atat de puternici
ca atunci cand au cotropit nenorocita noastr. patrie 1.
Toate acestea ea le scrie dela Goleti, unde sosise cu
nadejdea ca va putea ramane linitita la casa ei. Se ine-
lase. Nici nadejde de plecarea Ruilor. Ba se pare ca num-
rul lor sporete , cu toate notele Framei i Angliei catre
Curtea din Petersburg. A sosit vremea cnd trebue para-
sita diplomaIia i trasa sabia conchide Effingham Grant,
care judeca aspru impasibilitatea Turciei i vorbaria Fran-
cezilor 2.
In Iar. vom vedea in alt capitol Zincai Golescu
nu-i fu ingaduit sa ramana deeat trei saptamani. Trebui
sa plece la Istambul, unde ajunse la 7/19 Aprilie i unde
acum o prasim vremelnic, pentru a urmari pe ceilal/i
emigra-i romani pe unde acetia vor mai fi fiind.

In timp ce in Transilvania, in jurul Sibiiului, dupa ocu-

parea acestuia de catre Bem, se urmeaza luptele intre Ungu-
rii revolulionari i Austriaci, emigraii romni in strainatate
simt nevoia de a-i strange randurile. Far cea mai mica
intarziere trebue facuta elecIia unui comitet. Si. Gheorghe
Magheru propune, pentru aceast. *, Triestul, ca
fiind un ora liber i la egala distanIa de catre FranIa
i tara noastr. 3. De aceasta parere este i Ion Maiorescu.
In Apus cauza romaneasca pare a catiga teren; guver-
nele francez i englez se intereseaza tot mai de aproape de
ea. Nu e jurnal care s'A nu ne ia apararea; rascolfin cerul
pAinantul pentru a ne ajunge scopul serie la 23 Ianua-
rie 1849 Nicolae Golescu, care declina totui cu modestie
partea lui de merit in acest reviriment prielnic al opiniunii
publice apusene. Dar Gheorghe Magheru, incantat de activi-
tatea Goletilor la Paris, ti incredimeaz5. de admirarea lui
i le atribue meritul popularizarii chestiunii romane

1. Vol. II, nr. 142, p. 261. 2. Vol. II, nr. 143, p. 265. 8. Vol. II, nr. 127,
p. 217. 4. Vol. II, nr. 131, p. 225.

www.dacoromanica.ro
86 George Fotin,o

Organizarea emigraIiei 11 apare lui Gheorghe Magheru

dup cum avea s.-i apar pan la obsesie lui Al. C. Golescu-
Albul ca o absolutd trebuin-p, cAci oizolarea in lucrri pro-
duce putin folos eficaciu pentru lucru public..., oricAt ar fi
de intins amorul nostru de /al% . Lipsa de organizaie a
dus pare-se la urmri suprkoare: la Constantinopol
s'au acreditat, din pricina aceasta, tot felul de calomnii
pe seama activitii Romnilor emigrai, pentru a arunca
asupr-le o un fel de interdict moral . Cei c4iva Romni
aflaIi la Constantinopol fcur atunci un inceput de orga-
nizare. Dar impotriva conceppei inssi a acestora se ridicA
hotrit Gheorghe Magheru. La Constantinopol se alesese
un secretar al emigra-pei moldovene in persoana lui
Teodor Rscanu si un altul al emigratiei oromne , in per-
soana lui Ion Ghica. Aceasta, pan la alegerea o capilor
celor dou. emigraii .
Cu bunu-i sim oltenesc, Gheorghe Magheru socoteste
o foarte impolitic si foarte imprudent de a recunoaste o noi
insine in principiu dou emigraIii, care, din contra, prin
interesurile lor omogene, prin legaturile lor de sange, ar
trebui s se confunde intr'o singur emigrmie romn...
A recunoaste o izolare in interesurile i lucrArile noastre
ar fi un act de vedere scurt.... $i apoi cnd o sa fie timpul
a ne uni unul din trunchiuri dach nu acum? CAnd o s
avem ocazia mai favorabil a protesta, prin fapt, in contra
politicii machiavelice care a tdiat corpul romn in mai
multe bucti?... Cnd o s inIelegem mai bine c' numai
o unire nedestructibil intre deosebitele trunchiuri 'ale arbo-
relui romn este condi-pa de vieata a gentei noastre? >>.
Se ridicA de asemenea raspicat Gheorghe Magheru impo-
triva ideii de a se alege 4 un singur cap al emigra-pei. o
astea monarhice le gseste nepotrivite cu emigra%ia
romank care o este toat democratied si n'are nenorocirea,
ea Polonii, a fi imparIit in dou' campuri: partida aristo-
cratica si partida democratia. >>. De altfel, ideea alegerii
unui 4 singur cap , idee o copi1reasc i irealizabil , a fost
a acelora cari au scornit desbinrile dintre
romni, desbinri care n'ar fi decal o inchipuiri calomnia-
toare ; cci o fr de temeiu s'a rspandit ideea c' o asa

www.dacoromanica.ro
Boierit Golefti 87

zisa partida german vi-a dat capul pe Eliad ; s'a raspandit

aceasta pentru ca i partida << aa zis nalionala sau turca
sa-i aleaga i dansa un cap care sa o reprezinte la Stambul 1.
Cazuta prin insai netemeinicia inchipuirilor calomnia-
toare din care s'a nascut, ideea alegerii unui singur cap
al emigraIiei face loe, in spiritul lui Gheorghe Magheru,
ideii alcatuirii unui comitet mixt , din Moldoveni qi
Romni 2; acest comitet, ca s sanc/ioneze pentru tot-
deauna uniunea legitima a Romnilor din ambele Principate,
deocamdata s'a se compuna din Romani i Moldoveni...
El sa reprezinteze nalia romana la Constantinopole, de va
avea toate garanIiile de securitate dela guvernul otoman;
va numi agen0 pe langa Cabinetele europene oriunde ar
gasi de cuviin0 3.
Ion Ghica la Istambul, fraii GolWi la Paris, Ion Ma-
iorescu in Germania, to-i impartarse acest fel de a vedea.
Daca insa acestui comitet nu s'ar putea face
i pentru care elecIie se propuse Francfurtul sau Triestul,
unde emigraIii din Transilvania vi-ar trimite voturile
Gheorghe Magheru intrevede i posibilitatea de a se recu-
noate LocotenenIia de cap al emigrapei . Cu alta solu/ie
decat cu una din aceste dota el declara ca nu s'ar putea
uni. De altfel, emigraIii se unira in fine, inteo opiniune
de a se recunoate Locotenen-pa aleasa de emigra/ii din
Transilvania 4.
Cand insa tocmai Gheorghe Magheru socotea drept
calomniatoare inchipuiri desbinarile dintre emigra-0.i ro-
mani, iata sosete vestea ca Romanii dela Paris nu se
Ineleg asupra pe care vor s'o supue Camerei
franceze: Goletii i ceilali nu vor sa in-arate intru nimic
pe Poarta inteaceasta petiOune, iar Rosetti, Voinescu 9i
Bratienii vor din contra . Si Gheorghe Magheru socotete
pe acetia din urma foarte gre0-0.: (cgrabi%i-vali,
amici serie el Goletilor de a le deschide ochii i de a-i
face sa schimbe asemenea idei, care daca le-ar auzi Turcia
negreit ea ar socoti ca noi suntem inamicii ei.... Turcia
spune el n'a considerat o alipire a Iarilor romane de Imperiul
1. Vol. II, nr. 132, p. 228-230 (scrisoare din 10 Februarie 1849). 2. Vol.
II, nr. 127, p. 217. 3. Vol. II, nr. 132, p. 230. 4. Vol. II, nr. 135, p. 237.

www.dacoromanica.ro
88 George Fotin,o

Austriei decat ca un mijloc de garanIie pentru pacea Tur-

ciei, alungnd din coastele ei influenIa primejdioasa i intri-
gile Rusiei inlaturand nebunele sperame ale Slavilor,
cari ar don i sa ne innece in elementul lor 1.
Desbinrile dintre emigraii romni, #calomniatoarele in-
chipuiri , se vor adnci ins cu vremea. Ele vor slabi, de
sigur, activitatea emigraIilor romani. Totusi, chiar dela
inceputul exilului lor, cu toata lipsa de unitate si de coor-
donare, Golestii pornesc propaganda si gsesc imelegere la
mul/i oameni in Apus. Gheorghe Magheru vrea ca Ledru
Rollin sa interpeleze in Camera franceza asupra relei
purtari a Rusilor in Transilvania 2. Al. G. Golescu-Arapila
cere i obOne concursul lui Paul Bataillard, scriitorul fran-
cez care se va arata intotdeauna un prieten al cauzei roma-
nesti, pentru o acOune de propaganda prin presa apuseana.
La Tribune des Peuples, noul ziar al lui Adam Mickiewitz,
este gata sa publice asupra chestiunilor romnesti once
articole, documente, sfaturi, Este o adevarata
tribuna serie Al. G. Golescu-Arapild unde se discuta
pro i contra problema na-ponalitaIilor Europei Orientale...
Ziarul s'a ocupat de curand de chestiunea austro-croato-
maghiara. Trebue absolut sa se ocupe si de chestiunea au-
stro-maghiaro-romana... RedacIia ziarului ne da ghes s-i
dam articole si noi n'avem ce sa-i dam pentru moment.
Vezi bine ca nu trebue sa lasam sa se vorbeasc despre
popoare ale Europei rasritene i sa nu se vorbeascacelelalte

despre noi. Reda-4ia nu va publica nimic asupra Romanilor,

daca nu vine dela noi inchee Al. G. Golescu-Arapira,
cernd lui Paul Bataillard o lucrare a acestuia asupra ches-
tiunii romnesti 3.
Emigraii romni stabilesc acum stranse legaturi cu libe-
ralii din Apus, strecoar stiri prin ziare, provoaca discOuni
In Parlamentele apusene,/ scriu cat pot brosuri. Serie
de Oda' Al. G. Golescu-Arpila, intemeiata pe << programul
revoluIionar pe nedesprpta noastra unire cu Imperiul
otoman, lucrarea: Die politische Stellung der Roumaenen
(Moldo-Walachen) gegeniiber der Tuerkei, pentru a aid-W. ca.

1. Ibid., p. 232. 2. Vol. II, nr. 140, p. 254. 3. Vol. II, nr. 141, p. 257.

www.dacoromanica.ro
Boterii 89

privilegiile pe care Rusia vrea s i. le #insueasca in Trile

Romane nu sunt intemeiate pe drept, c trebuesc readuse
Principatele la vechile lor legturi cu Poarta. De asemenea
pentru a catiga Germania impotriva Protectoratului rusesc 1.
Este ajutat, in aceast aqiune de propaganda, de Vasile
Alecsandri, <i care a scris de zece ori mai mult , 9i de Arthur
Balligot de Beyne, carele a artatu un adevrat devota-
ment pentru causa noastr 2.

In timp ce emigra-pi din Apus se frmant cu organizarea

i propaganda, fac memorii i plangeri, increzAtori in viitor,
c5.ci nu a existat vreodat o cauz atat de dreapt i atat
de sacr i au convincIia intim ca nu va trece mult i
vor strange mana pe pinntul bellei noastre patrii ,
In timp ce ei se sbat pentru ca inteo anim. s duc la
bine destinaiile Romaniei 3, Romanii din Transilvania,
Banat i Bucovina se agit pe tema revendicrilor lor
O deputMie compus din Transilvneni, Bnleni 9i.
Bucovineni, in frunte cu August Treboniu Laurian, pro-
topopul Ion Popau, Gheorghe Hurmuzachi, loan Dobranu,
au fost la Olmtz, la imperatorul , care i-ar fi primit
bine, i-ar fi invitat la cin. i. i-ar fi incredinIat va
pune la cale plangerile Romanilor cuprinse in opt punc-
turi .
Alctuirea deputAiei romaneti din Transilvneni, Bn-
Ieni i Bucovineni i infliarea plangerilor romaneti prin-
cerere comun, aceast unire a tuturor Romanilor
i pare lui Gheorghe Magheru un act de huna politic4 4.
Cele opt puncte sunt:
Uniunea Romanilor din Austria ;
Autorizarea unui congres romanesc la Blaj, care sa
aibe rolul unei Constituante romane ;
Impratul s denumeasc un cap al na/iunii romane
din casa Austriei ;
Impratul s confirme pe un patriarh ales de Romani ;
6. S ja, intre alte titluri, titlul de duce al Romanilor ;
1. Vol. II, nr. 147, p. 269 (scrisoare din 6 Aprilie 1849). 2. Ibid., p. 270.
3. Vol. II, nr. 131, p. 227.-4. Vol. II, nr. 136, p. 241.

www.dacoromanica.ro
90 George Fotino

Sa se formeze un organ consultativ pe langa minis-

tere, compus din Romani, pentru chestiunile romanwi ;
In Adunarea legislativa sa fie i deputaIi romni, in
propoqie Cu populaIia romna ;
Limba romana sa fie recunoscutd oficiata intre pro-
vinciile romne, acolo unde Romnii sunt in majoritate 1.
Dar acestor cereri, a caror implinire era weptata cu
nadejdi de care Romani, le urmeaza in curand unele triste
intamplari pentru acwia ; caci iata, la 15 Martie 1849,
Gheorghe Magheru ale carui reaciiuni romanwi in toata
aceasta vreme Il cinstesc vorbind despre visul ce tre-
bue sa framante toate capetele Romanilor , vis a carui
implinire ar insemna (< un viitor ferice al naOunii romanwi
de 8 milioane de suflete vestwe ca imparatul Austriei a
spart Camera deputaIilor dela Kremsier, care sfarOse de a
elabora o constituIie liberala, i le-a octroyat o constituIie
care e negarea naunii romne... Transilvania geme de
wire rush'. Bucovina este napadita de hordele lor. Cracovia
ii da cel din urna suflet sub barbaria i cnutul
Pretutindeni au intemeiat tribunaluri de inchizi-pi,
tot astfel de infame ca cele care au mistuit floarea Poloniei 2.
Pe Gheorghe Bariiu 1'1 aflan la 14/26 Februarie 1849
arestat la Braov, unde sunt acum i soiile lui Ion Eliade
9i Gheorghe Magheru 3.
Pentru spune suferinIele i mai ales pentru a pro-
testa impotriva nouei Constitupuni, care a inlaturat drep-
tele lor cereri, Romnii trimit la Olmaz pe August Treboniu
Laurian i pe Ion Maiorescu, cari sh se infaipze <cimpera-
torului 4.
Primavara acestui an 1849 afla pe Gheorghe Magheru
la Viena. Il preocupa mereu organizarea emigra/iei. Punctul
lui de vedere rmane acela9i, marturisit mai inainte: conto-
pirea celor data emigra/ii moldoveana romana
intr'una singura i pare un act de politica sanatoasa ; a alege
lima un singur cap al acestei micari nu i se pare lucru potri-
vit: pluralitatea parerilor este mult mai bur& cleat lucra-
rea unui singur 5. Comitetul ie0t dinteo alegere la care ar
1. Ibid., p. 239. 2. Vol. II, nr. 140, p. 251. 8. Ibtd., p. 252. 4. Vol. II,
nr. 140, p. 254 (serisoare din 15 Martie 1849). 5. Vol. II, nr. 156, p. 289.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 91

lila parte intreaga emigratie moldo-romn i pare a fi o

adeVrat mrturie a increderii generale i ar pune cap-t
atkor desbinri nedemne. Alegerea lui Constantin Negri,
la Constantinopol, nu-i pare potrivit, caci aceast alegere
a avut loe pentru a nu supra pe Turei,1 cari nu voiau s vaz
In capul emigra%ilor pe fwii revolu-ponari qi cari urmreau,
astfel, asigure bunavoinIa diferitelor fracOuni ivite
printre exilaii munteni: eu, din contra, socot scrie
Gheorghe Magheru la 6 Mai 1849 c trebue s artm
Portii c ne stinern unii pe alii, c n'avem defectele unor
uzurpatori . El in/elege ca nu cutare sau cutare personali-
tate este mai bine sau mai ru vazuts. de Turci, dar c.' aspi-
ra-punile Romnilor i cauza lor sunt urite de acetia. Crede
c nu trebue luate in seamd fracOunile ivite printre emi-
gra0i munteni: in once caz scrie el datoriile ce avem
a implini fat de o biat Iar impun ca egoistele neuniuni
s inceteze 2.
lute lung scrisoare el area greutlile pe care le-au
intampinat Romanii transilvneni i. toat ura impotriv.-le
din partea SaOlor, cari se temeau c, odat curAIit de
Unguri, Transilvania va cdea sub preponderenIa Rom-
nilor, cu mult mai numero0 decat dnii. lar Ungurii, aa
numii fideli Dinastiei, au conlucrat la aceasta, bine lucre-
din- a-p. ce erau c numai Romnii le-ar fi putut Iinea piept.
Astf el unii fiind Saii cu Maghiarii, au izbutit, din <( dif e-
rite interesuri , a face ca Romnii s fie sub suspiciune
permanent din partea autoritlilor austriace *. Arme, aceste
autorit.0 n'au impsrIit cleat Sailor. Purtarea aceasta a
guvernului austriac revolt de-a-binelea pe Gheorghe Ma-
gheru, care ne spune c la once lupt. unde Romnul iqi
vrsa sAngele cu b.rbMie, gazetele semi-oficiale precum
buletinurile gubernului atribuiau aceste inalte fapte de
arme numai Sailor; i rolul ce aceqtia jucau pe cmpui
1. Sensul alegerii lui Constantin Negri era dupa Nicolae 1351cescu altul:
acesta socotea ca sef al emigratiei trebuta sa fie un Moldovean. o Cu amorul propriu
ce au Moldovenn serie la 14 Martie 1849 Nicolae Balcescu lui Al. G. Golescu-
Arapil anevoie s'ar uni cu noi, de nu vom avea un Moldovean In cap
Importanta de a numi un Moldovean este mat cu seamh spre a menaja amorul
lor propriu care stii o e mare. cf. P. P: Panai t es c u, loc. cit., p. 102 103.
2. Ibid., p. 290-291.

www.dacoromanica.ro
92 George Fotino

razboiului, acela adica de a da dosul de cum se zarea ina-

micul, acest rol se atribuia far rusine i intr'un chip infam
bieIilor Romani, ale caror corpuri zaceau moarte pe cam-
pul de onoare ! Oricine poate inIelege cine s'a silit a deslipi
pe Romani de cauza imperial si cine i-a racit de a se mai
bate pentru Dinastie >>. i Gheorghe Magheru pune in evi-
den-0 statornicia Romnilor, cari cu toate acestea...
pan in ultimul moment au ramas fideli stindardului strain
ce aparau.... Cum li s'au rasplatit insa, chiar aici la Viena,
calamitaIile ce le-au suferit la invazia lui Bem? Aici s'au
dat concerturi, s'au facut subscripii. Ei bine! Sti cine
sunt acei nenorociIi? Numai Sasii! Ca si &and niciun Roman
n'ar face parte din populaIia din Transilvania! 1.
Dar Gheorghe Magheru gseste accente de mandrie roma-
neasca si chiar se bucur c din beneficiul serbarilor dela
Viena in folosul Ardelenilor nu s'au imprtasit cu nimic
Romnii, cari, astfel, au scpat de aatala soarta de a fi
trataIi ca milogi .Ce a facut guvernul Austriei pentru
Romanii ardeleni? se intreaba iari Gheorghe Magheru ;
dupa ce Romnii au luat, unele dupa altele, orasele
cetalile, Viena a octroyat o Constitu0e unde numele de
Roman nici nu este pomenit 2; iar Bem, care dupa pro-
mulgarea acestei Cons-614.i face d.rupIie in Transilvania,
este pretutindeni Invingator, Imparte amnistie, proclama'
respectul naionalitilor i toate garanOile politice 8,
la intrarea lui in Sibiiu a convocat pe emigraIii romani,
cu end ca acestia s. formeze << o legiune cu stindard
nal sau daca nu vor fi numerosi iee serviciu in
armata sa nevorbindu-le de altceva decat de cei doi dus-
mani ai na-ponalitMilor: Tarul i camarila dela Viena. Injghe-
barea legiunii romanesti am v.zut n'a izbutit ; cat in ce
priveste inrolarea in rndurile armatei revoluIionare,
nostri n'au socotit s dea urmare... i toIi au plecat spre
Orsova 4, de unde vor porni mai departe, pe drumuri pe
care ii vom intaTni mai trziu si pe care i vom intovrasi
de-a-lungul celor mai bine de opt ani, cat le va dura
pribegia.
1. Ibid., p. 292. 2. Ibid., p. 293. 3. Vol. II, nr. 156, p. 293. 4. Ibid.,
p. 294.

www.dacoromanica.ro
Bozerii Goleta' 93

Acum irisa. ne reintoarcem, pentru o vreme, la Istambul

In cautarea Zincai Golescu, care filtre timp la 7/19 Aprilie
1849 ajunsese acolo Intovarait de Catinca Rosetti.
*
* *

Nu i-a fost dat <<m6micuIei s5.-i gseasca la Istambul

copiii. Pe Stefan, fireste, nici nu se astepta sa-1 gaseasca.
Acesta era la Paris. Dar nadajduise sa imbraIiseze pe ceilal%i
trei. Nicolae irisa fusese impiedicat s'A debarce pare-se
la cererea lui Titof 1 si chiar in primele zile ale lui Aprilie
luase drumul intoarcerii in FranIa. Fiji si mezini, Radu
si Alexandru-Albul, abia ajunsi la Constantinopol, fusesera
trimisi si interna-p la Brussa, de unde nu vor putea pleca
decat cand o va vrea <4marinimia Suzeranului . Zoe Golescu
incearca" sa obIina eliberarea fiilor ei. Asteapta hotarirea
ministrului de Externe Aali Pasa, caruia i-a cerut audien-Va ;
spera si in sprijinul puternicului ambasador britanic Strat-
ford Canning, catre care a indreptat-o consulul britanic la
Bucuresti Colquhoun 2 Desamagirea o cuprinde, ca si pe
nepoata Catinca Rosetti, care o intovarasea si care nu vrea
s-si mai faca planuri ea pana acum 4 au ca'zut toate in
balta >>. <4Am devenit rea serie ea nu mai pot sa sufar
nici pe Francezi, pe cari ii iubeam a-tata, nici pe Turci,
faIa de cari inainte de revolqie eram indiferent ; cat in ce
priveste Rusia, a vrea s'o va(' exterminata, caci este vraj-
masa omenirii 3.
Sunt semne ca inca multa vreme emigraIii romani vor
mai rataci prin lume, departe de <4iubita lor patrie >> caci
cine se va intoarce in Iar, cotropit cum aceasta este astazi
de Rusi? Zoe Golescu isi face planul de a se duce si ramane
o vreme la Paris, daca va izbuti s'A ()Mina liberarea fiilor ei
dela Brussa, desi mari nadejdi nu are, caci Turcii, <4 cobo-
ritorii Marelui Profet, se mica dupa cum le fac semn Rusii,
In mainile crora ei sunt niste papusi *4. Daca nu-si va
putea implini planul, atunci s'ar duce si ar astepta la Smirna.
Nu este greu de banuit care ii va fi fost starea de spirit
la Constantinopol. Conferin%a Marilor Puteri nu a ajuns la
1. Vol. II, nr. 158, p. 301. 2. Vol. II, nr. 149, p. 273. 8. Vol. II, nr. 150,
p. 275. 4. Vol. II, nr. 154, p. 284.

www.dacoromanica.ro
94 George Foteno

niciun rezultat mulIumitor pentru rile romane 1. Dela

Golesti afla ca familia ei duce mare lips de bani si ca pur-
tarea unor compatrio0 faI de Rusi nu pare s fi fost prea
de lauda. Despre nepotul Constantin Racovir, aflat in Tran-
silvania, nu mai stie nimic. Pe Stratford Canning, caruia i-a
cerut audien-p, cu gandul de a gasi la el sprijin pentru
internaIii dela Brussa, nu 1-a putut vedea inca. De altfel,
puternicul ambasador britanic nu avea prea multa indulgenr
pentru cauza romaneasca.
Desvoltarea aciunii diplomatice dela Constantinopol nu
anular nimic bun pentru Vrile romne. Conven-pa incheian
la 1 Mai intre Turcia si Rusia, ca urmare a misiunii genera-
lului rus Grabbe la Constantinopol, este un nou castig al
tenacei politici Iariste, care o a prins in mrejile ei Poarta 2.
Totul e protivnic astepnrilor Zinci Golescu. Staruinele
ei pe lang guvernul turc pentru liberarea surghiuniIilor
dela Brussa nu vor duce la vreun rezultat. Guvernul Sulta-
nului face pe surdul 3 sau, cand se honraste sa-i auda
plangerile, o incredinIeaza ca cei dela Brussa nu sunt
acolo o ca pedeapsa , ci ca o simpla msur politica )).
Zoe Golescu se honraste s'a' mai astepte totusi la Constanti-
nopol i apoi s plece ea insasi la Brussa, unde o aflam
la 10 Iunie 1849. Este sanatoasa, caci o Dumnezeu intareste
trupul celui amarit Despre liberarea fiilor ei nu pare a fi
inca vorba. Turcii le spun mereu socotesc drept cre-
dinciosi supusi i c ei nu le doresc rata, dar ca sunt
sa se poarte astfel din pricina o vederilor politice ale aces-
tor o credinciosi supusi . o Oare este de demnitatea marelui
Sultan de a se justifica faI de credinciosii sai supusi?
se intreaba revoltan Zoe Golescu4. Ea crede c Turcii joaca
o comedie. De altfel, se poarta bine cu surghiuni0i dela
Brussa ; acestia se bucura de destula libertate, pot face
preumblri in imprejurimile Brussei. Pictorul Ion D. Negu-
lici, delinut si el aici, s'a putut duce in intampinarea
soIiei sale pana la malul marii, cale de cinci ore de Brussa5.
Acest regim, care ingadue oarecum libera miscare, d. fra-
Olor Radu i Alexandru-Albul ideea de a evada, pentru a se
1. Vol. II, nr. 159, p. 302. 2. Vol. II, nr. 161, p. 306. 3. Vol. II, nr. 162,
p. 308. 4. Vol. II, nr. 166, p. 317. 5. Ibid., p. 318.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golegti 95

duce in Transilvania ca sa lupte in rndurile revoluponari-

lor maghiari. Venirea la Brussa a mamicuiei intarzie
insa punerea in aplicare a acestui plan. Nu doar ca ea nu
ar fi incuviinIat ca ffii ei s lupte alaturi de generoii Ma-
ghiari pentru o cauza atat de frumoasa.1> ca aceea a
Ungurilor ; dar gasqte de prisos s se dea prilej Turciei
de a se razbuna i, impinsa de Rui , sa confite averile
din Iara ale emigraplor 1. In ideologia ei anti-rusa, ea nu
vede nimic din tot ce desparte pe Unguri de Romani;
vede, dimpotriva, infra-PO pentru aceeai lupta contra
Colosului din Nord..., dumanul de moarte al libertaPi 2.
Declara cauza ungureasca drept cauz romaneasca, iar once
izbanda a armatelor revoluPonare maghiare Ii descre/ete
fruntea ca de pilda biruinia Ungurilor asupra generalului
austriac Puchner, din primele zile ale lui Mai. Tot acum, la
inceputul lui Mai 1849, da i Gheorghe Magheru, prin semne
convenponale3prea uor de citit ca sa nu desvalue ceva
din naivitatea revoluponarilor notri tirea imbucura-
toare ca Dembinski, generalul polonez din armata lui Bem,
a taiat in bucaP 15.000 de Rui i ca Buda a cazut in
mainile Ungurilor. Cand victoriile ungurelti i se par mai
mari, Zoe Golescu nu-vi mai stapanete entuziasmul: iz-
banda., copiii mei, Ruii au fost btup de Bem la Pagara!
serie ea la 10 Iulie 1849 4, din care scrisoare aflam i despre
gandul fiilor ei dela Brussa de a evada, spre a se duce in
Transilvania. Departe de a-vi desaproba copiii, cari se en-
dese sa lupte in randurile revoluponarilor unguri pentru
a face ceva bun pentru Romanii din Transilvania i pentru
propria noastra cauza , marnicula aproba i roaga pe
Dumnezeu, ca mama i ca femeie care-vi iubete Iara ca pe
proprii sai copii, s dea putere i curaj acestor bravi 5
pentru a invinge pe << barbarii dela Nord . Crede, cu ului-
toare naivitate, ca Ungurii, in rndurile carora s'ar afla
deja Ion Balaceanu, ca aghiotant al generalului Bem, Nicolae
Balcescu, Constantin Racovir, Gheorghe Andreescu, . a., 6
se vor socoti la randul lor datornici i vor fi recunoscatori
fara de Romni, carora i ei le vor .veni in ajutor. Intrevede
1. Ibid., p. 318. 2. Vol. II, nr. 166, p. 320. 3. Vol. II, nr. 160, p. 305.
4. Vol II. nr. 166, p. 321. 5. Vol. II, nr. 171, p. 330. 6. Vol. II, nr. 159, p. 303.

www.dacoromanica.ro
96 George Fottrto

obieqiunea ce i s'ar putea aduce: ca Ungurii nu ar recu-

'Lowe nalionalitatea roman; 9i se grabe9te s adaoge, cu
o naivitate care ne-ar supara daca nu ne-ar starni un
suras ingaduitor, ea aceast obieqiune nu poate sta in pi-
cioare, 4 caci Ungurii, de9i cam tarziu, recunosc naVonali-
tatea Romanilor transilvaneni 1. Si Zoe Golescu precizeaza
c Nicolae Balcescu este acela care i-a trimis, prin Ion
Ghica, aceasta 9tire 9i ca Dieta maghiara a 9i incredinIat lui
Nicolae Balcescu scrisorile de recunowere. Ea intrevede
o apropiere intre cele doua na/iuni, unite pentru acela9i
ideal de libertate i fraternitate in faIa adversarului cornun :
Muscalul ! Dumnezeu s ajute scrie ea i sa uneasca
inimile acestor doua naiuni, pentru ca impreuna sa infap-
tuiasca planul mare% de egalitate i fraternitate ! 2.
Cat de ratacita era iluzia ei asupra liberalismului Ungu-
rilor fa-VA de Romnii ardeleni iluzie care nu era numai
a ei ci 9i a atator frunta9i ai generaIiei revoluVonare: Nico-
lae Balcescu, fraIii Stefan i Nicolae Golescu, 9. a. impre-
jurarile nu vor intarzia s'o arate. De altf el, Inca din prima-
vara acestui an 1849 Nicolae Balcescu avusese unele desa-
magiri. Incercarile sale de a ajunge la o colaborare cu Ungu-
rii am vazut la vreme se izbisera de vanitatea 9.1 secta-
rismul acestora. Dibacia lui nu ajunsese dei pusese inainte
9i ademenitoarea idee a unei legiuni romne9ti cleat la
foarte firave rezultate. Cand in Mai al acestui an soarta
armelor parea a le surade, Ungurii, abia ascunzand ca urma-
reau asimileze pe Romanii din Transilvania 9i Banat,
refuzara recunoa9terea romane 9i in schimbul
pentru Romani, de a folosi limba romneasca in
comunele majoritare romane9ti, cerura acestora s recunoasca
necondiIionat ideea unitii Statului maghiar, integritatea
lui teritorial i stapanirea exclusiv a limbii maghiare in
administra0e i justiOe3. Abia tarziu i numai in pra-
gul infrangerii, Kossuth, care la 5 Iulie scrisese lui Avram
Iancu respingand ideea recunowerii naionalitii romane, se
hotari la 14 Iulie sa insarcineze pe Nicolae Blcescu,
reintors in Transilvania, de a incerca pe langa Avram
1. Vol. II, nr. 171, p. 329. 2. Ibtd. 3. Silviu Dragomir, loc.
cit., p. 23.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 97

Iancu impcarea ungaro-romana: Ghica, iubite Ghica,

ingenunche i mulIumete lui Dumnezeu ; patria noastra
se va mantui ! scrie inteo scaparare de ndejde Nicolae
Balcescu 1.
Apropierea ungaro-romana era totui greu de inchipuit ca
fapt aevea. Era cald inca sangele Mo-plor lui Iancu cazu/i
In inc1e9tarea cu Ungurii lui Kossuth, iar timp sa se raceasca
nici ca mai ramase, caci iat in curand se vor vesti infran-
gerile acestora din urma in luptele cu Ru9ii. In ceasul din
urma, Dieta maghiara dela Seghedin, sub apsarea apro-
piatei intorsaturi a soartei armelor, voteaza. la 29 Iulie 1849,
legea pentru recunowerea naionalitii romne.
Aceasta este recunowerea in care, in entuziasmul ei,
Zoe Golescu desluea liberalism maghiar!.
Stirea recunowerii nici macar nu mai avu ragaz sa
ajunga printre Romani, caci acum pentru Unguri
a i ranjit infrangerea.
Dei eroul ei Bem mai are unele mici izbanzi trupe
de-ale lui izbutesc chiar sa patrunda vremelnic in Moldova
i dei Ungurii fac minuni de vitejie sunt in cele din urma
invin9i. Pretutindeni, dela Braov unde Ungurii sunt btqi
printeo stratagema i fiindca Bem nu era acolo 2
pana mai in Nordul 9i Apusul Transilvaniei, armatele
ungare sunt acum infrante. Fugare, ele se risipesc spre
Caransebe9 9i HaIeg. Chiar 9i ce mai rmase din armata
lui Bem se risipi in palcuri, prin poteci de munte, in spre
Orpva.
Mare II este Zincai Golescu mahnirea ; i nu numai ei, dar
i a lui Stefan mahnirea Ii fu mare. Ian', ce-i scrie
maica-sa la 3 Septemvrie 1849: (< vad c te legeni Inca in
dulcea nadejde ca vei vedea in curand triumfnd frumoasa
sfanta cauza. a Ungurilor. Nu te mai inela, Stefane, caci
totul s'a star9it pentru aceasta viteaza i devotata na-pune.
Blestemata tradare, aceasta flied a iadului, a patruns pana
in adncul inimii unui om cinstit i viteaz, ef al armatei
ungare, i 1-a corupt prin ademenirea cu dictatura ce i s'a
fagaduit, daca se va preda Generalul Grgey s'a facut
1. Ion Ghica, Amintiri, p. 366. 2. Vol. II, nr. 164, p. 312.
7

www.dacoromanica.ro
98 George Fottno

vinovat de un atare act de laitate... Generalii Dembinski,

Mezaros 9i Perczel, cu mul/i ofieri, s'au predat Pari din
Vidin... Faimosul Kossuth e printre ei 1.
Zoe Golescu nu se impac urr cu infrangerea nobilei i
sfintei cauze >> a Ungurilor: vine s te indoieti de drep-
tatea lui Dumnezeu! Cand te gandeti c a fost lsat s
fie calcan in picioare i mcelrit o naIiune viteaz i inzes-
trata' cu simIimintele cele mai liberale i generoase, o naliune
care avea un viitor aa de strlucit i poate il avea i pentru
toate naiionalitMile care o inconjoar..., cnd vezi c totul
s'a intmplat in faIa unei intregi Europe civilizate i progre-
sive, Ii vine s te Indoiqti de tot, s'A te desguti de tot i s'A
uedti tot neamul omenesc 2.
In aceast nestpanit revolt neexplicat, dac
nu o interpretm prin ptimaa ura a ZirtcAi Golescu impo-
triva dumanului comun care era Muscalul gsim aso-
ciat i pe Nicolae alcescu, care la 9tirea infrngerii ma-
ghiare nu poate descrie al a suferit, vzandu-i iluziile
pierdute pentru totdeauna 3; 11 gsim asociat i pe stefan
Golescu, cruia maied-sa Ii serie: a9a ce se petrece in
sufletul meu de cnd cu aceast teribil 9i neweptat
catastrof a Ungurilor vad c o simIi i tu in sufletul tu
ptruns de aceeai arztoare durere. Sunt mai mult decat
fericit s vd c aceleai sentimente de generozitate, de
devotament i de sensibilitate umplu Mima celor patru
viteji i buni copii ai mei. Dumnezeu s v binecuvinteze
s'A v dea puterea i mijloacele pentru a face fdrii voastre
tot binele pe care i-1 dorii 4.
Soarta generalilor unguri i polonezi cari s'au predat
Paei din Vidin nelinitete pe Zoe Golescu. Ruii i-au cerut
Sublimei Poqi. Dar Sublima Poart, din indemnul Angliei
cci, altfel, Turcia, care nu e decAt o umbr de Putere,
nu ar fi indrasnit s #persifleze pe trimisul rus i invocand
9i indatoririle religiei musulmane, a refuzat s-i predea i
a trimis un vapor turcesc la Vidin pentru a-i aduce la
Constantinopol. Soldaii cari au urmat pe Bem vor fi

1. Vol. II, nr. 174, p. 340-341. 2. Vol. II, nr. 176, p. 345. 3. Silviu
Dr a g omir, loc. ca., p. 30. 4. Vol. II, nr. 176, p. 345.

www.dacoromanica.ro
 T
r
I
4 I I r
I LI I 11 4 r

gr -7.,
a

ke41/141. ,

ateii

Fum

CAP ITULAREA GENERALULUI GORGEN, LA VILLAGOS

- 13 AUGUST 1849 -
TABLOU IN ULEI DIN COLECTIILE BIBLIOTECII ION I. C. URATIANU

www.dacoromanica.ro
Boieru Golefti 99

coloniza-O. zice-se in diferite regiuni ale Turciei iar

generalii Bem, Dembinski yi numeroyi aii ofieri unguri
poloni au yi trecut la mahomedanism. Bem a primit chiar
titlul de muyir 2.
<4

Apostaziile acestea erau foarte incurajate pe atunci de

catre Turci. Omer Paya, renegat el insuyi, trufayul care
iyi zicea Mon Haltesse , era la Bucureyti agentul activ
<4

al acestor convertiri la noua credin-p; fiu1 sau prozelitism

scandaliza chiar pe agenIii diplomatici in Principate. Inter-
pretarea pe care Catinca Rosetti o d, aya de naiv, apos-
taziilor lui Bem i Dembinski, cari s'ar fi turcit numai
pentru a se putea bate inca ()data impotriva duymanului
lor de moarte, care este duymanul omenirii intregi 8, este aya
de elocventa pentru starea de spirit a lumii din care pornea!
In timpul yederii Zincai Golescu yi a Catincai Rosetti
la Brussa i la Constantinopol, tensiunea dintre Ruyi
Turci sporeyte ; pare ca la orizont se desluyesc oarecare
sorIi de rzboiu. Plecarea, anunIata deocamdat, a amba-
sadorului rus Titof dela Constantinopol e o dovada a l'icor-
&dril dintre cele dou mprii. Sultanul, printr'un mira-
col, n'a leyinat 4 in fa%a cererii Rusiei serie ironic Catinca
Rosetti, careia li este totuyi teama ca el s nu se caiasca i s'a nu
revie asupra actului sau de energie. Sunt semne c, poate, totul
se va reduce la o maraiala 5, caci ambasadorul rus, deyi
<4

Ii vestise plecarea, este inca la Istambul, iar Fuad Effendi

este trimis, din Bucureyti, in misiune la Petersburg 6. Zoe
Golescu ayteapta yi doreyte razboiul: dea Dumnezeu ca
supararea MajestIii Sale moscovite sa mearga pana' la
a declara razboiu MajestaIii Sale otomane... Razboiul poate
va schimba i starea actuar a Iarii noastre inteun viitor
strlucit . Numai izbucnind razboiul ce bonheur 7--<4

Goletii dela Brussa vor fi elibera/i. La gandul reintrarii

lor in scumpa i nefericita - ara , Catinea Rosetti exulta:
<4

<4ah, ah, Dumnezeule, nu indrasnesc sa m gandesc la o

atare fericire .

1. 'bid., p. 346. 2. Vol. II, nr. 181, p. 358. 3. Vol. II, nr. 178, p. 349.
4. Vol. II, nr. 177, p. 347. 5. Vol. II, nr. 178, p. 349. 6. Vol. II, nr. 179,
p. 352. 7. Vol. II, nr. 177, p. 347.

7*

www.dacoromanica.ro
100 George Fotino

Dar nu numai intorskura soartei armelor in luptele

dintre revoluVonarii maghiari qi imperialii austriaci, spri-
jiniIi. de Rui, amArsc pe Zoe Golescu, ci i eclipsa mic6-
rilor liberale din Apus. Totul pare acum protivnic gandurilor
ei i totul Ii intunec aceste gnduri. Din Apus aflase, prin
scrisorile lui Stefan Golescu, c #nu mai po/i spera decat
In dreptatea lui Dumnezeu, caci oamenii cari pot face binele
i da libertatea lumii se coalizeazA filtre ei, pentru a o
innabuqi i nimici de pe faIa pmntului . . . hOrOzim
blestemului i rzbundrii dumnezeeti!ii. afuriseqte Zoe
Golescu in culmea revoltei 1.
In FranIa miqcOrile revoluIionare par adormite.
La Roma, republica mazzinian este acum infranta.
Jalnicul sfarit al Republicii romane revolt de-a-binelea
pe Zoe Golescu impotriva Republicii franceze, care, fr
cea mai mica remuqcare sau grije de locul pe care-1 va ocupa
in paginile istoriei marilor naOuni, vi-a asasinat sora. Ruine
pururea FranIei qi reprezentantilor ei! 2 O mai incnt
puIin c starea de asediu nu mai exista la Paris ; cAt des-
pre rest, nu mai nadOjduete nimic dela bunul simI al Fran-
cezilor ; Ii privete pe toIi ca pe nite reacIionari 3. lar
a:leva zile mai apoi, la 24 Septemvrie, ea avea s'a adauge:
guvernul actual al FranIei 1.0 face mil i politica lui de
acum Il acopere de ruqine. Frano. liber i progresista' d
acum cu un veac inapoi... Dar sA avem ndejde in viitor 4.
Pe Zoe Golescu o roade puIin i tirea cO Barbu Stirbey
a fost numit Domn al Trii Romneti, qtire pe care ea a
aflat-o sosind dela Brussa la Istambul in ziva de 8 August,
In aceeai zi in care Barbu Stirbey, sanctionn par
Sa Hautesse le Sultan #, plecase spre iar spre bucuria
Zincai Golescu, careia i se spusese c noul Domnitor
ar fi vrut s'o vadO nu ca Domnitor, dar ca prietenul
de altdat >>.Zoe Golescu, care e in idee a lui i se dato-
reaz intarzierea liberrii fiilor ei dela Brussa, crede c
intrevederea ar fi dus mai de grabO la o inOsprire de rapor-
turi cOci dac6 Barbu Stirbey ar fi indrasnit spun

1. Vol. II, nr. 166, p. 321. 2. Vol. II, nr. 171, p. 330. 3. Vol. II, nr. 174,
p. 341. 4. Vol. E, nr. 179, p. 351.

www.dacoromanica.ro
100 George Fotino

Dar nu numai intorskura soartei armelor in luptele

dintre revoluVonarii maghiari qi imperialii austriaci, spri-
jiniIi. de Rui, amArsc pe Zoe Golescu, ci i eclipsa mic6-
rilor liberale din Apus. Totul pare acum protivnic gandurilor
ei i totul Ii intunec aceste gnduri. Din Apus aflase, prin
scrisorile lui Stefan Golescu, c #nu mai po/i spera decat
In dreptatea lui Dumnezeu, caci oamenii cari pot face binele
i da libertatea lumii se coalizeazA filtre ei, pentru a o
innabuqi i nimici de pe faIa pmntului . . . hOrOzim
blestemului i rzbundrii dumnezeeti!ii. afuriseqte Zoe
Golescu in culmea revoltei 1.
In FranIa miqcOrile revoluIionare par adormite.
La Roma, republica mazzinian este acum infranta.
Jalnicul sfarit al Republicii romane revolt de-a-binelea
pe Zoe Golescu impotriva Republicii franceze, care, fr
cea mai mica remuqcare sau grije de locul pe care-1 va ocupa
in paginile istoriei marilor naOuni, vi-a asasinat sora. Ruine
pururea FranIei qi reprezentantilor ei! 2 O mai incnt
puIin c starea de asediu nu mai exista la Paris ; cAt des-
pre rest, nu mai nadOjduete nimic dela bunul simI al Fran-
cezilor ; Ii privete pe toIi ca pe nite reacIionari 3. lar
a:leva zile mai apoi, la 24 Septemvrie, ea avea s'a adauge:
guvernul actual al FranIei 1.0 face mil i politica lui de
acum Il acopere de ruqine. Frano. liber i progresista' d
acum cu un veac inapoi... Dar sA avem ndejde in viitor 4.
Pe Zoe Golescu o roade puIin i tirea cO Barbu Stirbey
a fost numit Domn al Trii Romneti, qtire pe care ea a
aflat-o sosind dela Brussa la Istambul in ziva de 8 August,
In aceeai zi in care Barbu Stirbey, sanctionn par
Sa Hautesse le Sultan #, plecase spre iar spre bucuria
Zincai Golescu, careia i se spusese c noul Domnitor
ar fi vrut s'o vadO nu ca Domnitor, dar ca prietenul
de altdat >>.Zoe Golescu, care e in idee a lui i se dato-
reaz intarzierea liberrii fiilor ei dela Brussa, crede c
intrevederea ar fi dus mai de grabO la o inOsprire de rapor-
turi cOci dac6 Barbu Stirbey ar fi indrasnit spun

1. Vol. II, nr. 166, p. 321. 2. Vol. II, nr. 171, p. 330. 3. Vol. II, nr. 174,
p. 341. 4. Vol. E, nr. 179, p. 351.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 101

cuvinte neindatoritoare pentru copiii ei, Dumnezeu stie ce

i-ar fi ripostat 1.
Zoe Golescu mai varsa o lacrim pe cauza d'Anta si
crestineasca a Ungurilor 2, cari au trebuit sa-si plece capul
sub jugul austriac ; mai deplange soarta lui ,Kossuth care,
fugar, a ajuns si el la Vidin impreuna cu revolu-ponari
unguri; i ingrijorata de soarta Romnilor din Transilvania,
unde se pare ca Ion Blaceanu i Gheorghe Vernescu au
fost prinsi de Rusi, ca Nicolae Blcescu si Constantin Florescu
s'au refugiat pe lnga Avram lancu3 aceasta dupa stirile
pe care le-au adus la Constantinopol Gheorghe Andreescu
Cesar Bolliac, sosiIi de curand din Transilvaniavi de unde
nu mai stie nimic despre nepotul Constantin Racovir, care
s'a batut in mai multe randuri ea un viteaz 4, vrea 85. gil-
beasca de se va putea liberarea fiilor sai dela Brussa
sa se intoarca in Iara, ranga fiica ei Ana Racovir, care
este cea mai de plns dintre to-0.
Vrea s scape din aceasta inchisoare care este Istam-
bulul; frumosul Bosfor o apas pe inima sau mai bine
zis o innabuse pana sa-si piard rasuflarea... 5. Vrea s'A se
intoarca in Iar. Prin Ionescu-dela-Brad, om cu trecere in
lumea din jurul Vizirului, cere audienr Marelui Vizir, cu
nadejdea ea va izbuti s ()Mina liberarea fiilor ei i invoirea
pentru intoarcerea ei insasi in laxa. AudienIa cerut intArzie ;
iar cand Ii fu acordat, Zoe Golescu avu alt neajuns. La ora
fixata ea se infaIieaza Ia Marele Vizirat, dar care-i fu
indignarea serie ea la 3 Septemvrie 1849 cnd s'a
pomenit l'asar singura intr'o odaie timp de trei ore uciga-
toare, dupa care a vzut iesind pe Vizir, Para ca acesta sa-i
spun un singur cuvant de mangaiere <( E adevarat ea, in
timpul cat astepta, se aflau acolo si ministri strini Dar,
1. Vol. II, nr. 171, P. 331. 2. Vol. II, nr. 179, p. 352. S. InteadevAr, Nicolae
Balcescu, Indurerat de InfrAngerea lui Bem, a luat drumul munplor, ducandu-se la
Avram Iancu. A trecut Muresul Intre Simeria i Deva, dup ce a scApat din miinile
une/ patrule rusesti ca si Constantin Florescu si Constantin Racovi$4, can 11
1ntovrseau i ajunse la Cmpeni, /a Avram Iancu; acesta Il adAposti tuteo
coliba dinteo pdure Ir/vecina-tb.', pana pe la mijlocul lui Septemvrie 1849, and
Impreun cu Constantin Racovrta i aiii pornira, travestiti In vAnzAtori de ciubare,
unii spre Istambul, alii spre Apus. Pe la juma-Latea lui Octomvrie 1849, Nicolae
Bilcescu ajungea la Paris. cf. Sil viu Dr a gomi r, loc. cit., p. 31. 4. Vol.
II, nr. 178, p. 348 i nr. 181, p. 357. 5. Vol. II, nr. 172, p. 334.

www.dacoromanica.ro
102 George Fottno

nerozii, ar fi trebuit s-i spue ca in acea zi nu va putea

vedea pe Vizir i s vie a doua zi *. Pe cand ea atepta acolo,
dragomanul Vizirului a vroit s'a tie ce dorea, dar mmi-
cuIa..., infuriat i plina de manie , a trecut pe langa el
spunndu-i c n'a venit sd se planga dragomanului, ci
InAimii Sale Vizirului insui; i, plecand, a jurat c nu se
va mai injosi cu asemenea vizite fcute Turcilor. S-i ja
dracul ! exclam Zoe Golescu, care acum nu tie ce sa
fac pentru a se intoarce in Iar, c'aci a se hotri s scrie
lui Stirbey este peste puterile ei ; niciodat nu s'ar injosi
pana' inteatata! . Trebue deci sa mai atepte cateva zile
pentru a vedea dac nu e chip de ajuns in Iar ((fara s faca
ploconeli in dreapta i in stanga
Avea s atepte cateva lungi sptamani.
Trec saptmnile; o aflnn i in Septemvrie i in Octom-
vrie tot la Istambul, ateptand zadarnic ca fiii ei sa fie
liberaIi dela Brussa.
In sfar0t, mulIumit lui Aali Paa, Zoe Golescu putu
parasi Istambulul i se reintoarse in lara, unde cum vom
vedea intampin multe neajunsuri din partea unei car-
muiri eiclitoare.
La 20 Noemvrie 1849 se regsete la Goleti. Prima
ei grije fu sa.' trimit puini bani, ataIia cat putu strange
In graba, fiilor ei.
...O urmare9te Inca tristelea pentru soarta Ungurilor,
se cutremur de scarb la gandul ea Ungurii cari au fost
amnistiaIi au fost apoi totui impucaIi i se mangaie de
a se regsi intre ai
In curand insa, prin scrisorile fiului ei cel mic Alexandru-
Albul, care din lungile sale intalniri i convorbiri cu
unguri dela Kutahia nu va intarzia s descopere cat de
inelatoare erau iluziile ale fraIilor lui mai
varstnici, cat de anacronice erau idealurile politice ma-
ghiare i ce neprietenoase ganduri nutreau Ungurii faI
de Romanii transilvneni, Zoe Golescu se va mangaia
de pierderea sfintei cauze ungureti Iluzia Goletilor,
exceptand pe Alexandru-Albul i pe Alexandru-Arpila, ciar
1. Vol. II, nr. 174, p. 340.

www.dacoromanica.ro
Boierii Gola fti 103

vazatori inca dela inceput asupra 41iberalismului maghiar,

avea incet, Meet sa paleasca si rtcitele lor nadeidi sa se
imprastie ca n.egurile diminqii.
*
* *

Radu si Alexandru-Albul au ramas si your mai intarzia

inca aproape trei ani la Brussa. Ne vom duce in curand
s-i gasim acolo.
FraIii cei varstnici $tefan si Nicolae sunt acum in Apus.
Ii vom urmari in neostenita lor aqiune de propaganda
romaneasca, in tot timpul pribegiei lor.
Constantin RacoviI4 in toamna aceasta 1.849 va scpa
din Transilvania si-1 vom regasi curand lang unchii sai
la Brussa 1, iar mai tarziu il vm afla In Piemont, unde-1
vom urmari la vreme.
Zoe Golescu este acum in mijlocul femeilor si copiilor din
neamul ski, la Golesti, unde ne intoarcem si noi acum,
parasind vremelnic pe cei dela Brussa si pe cei din Apus
si unde s'a depanam firul povestirii golesciene, din clipa
insasi a infrangerii romanticei revoluOi pasoptiste pana
la intoarcerea peste ata%ia amar de ani a pribegilor
In cminul parintesc.

1. Vol. [II, nr. 202, p. 9.

www.dacoromanica.ro
CEI RAMASI IN TARA
CASA DIN GOLESTI

www.dacoromanica.ro
 se va duce la Goleti (c pan nu va afla c i-au scos pe
Nu uscat i c.' sunt liberi ii spuse in Octomvrie 1848
Ana RacoviV, ingrijorat de soarta frmilor si trimii
In lotci turcwi pe Dunare 1. Va mai intarzia in Bucureti,
impreun cu soIul ei, cu fiicele i. fiii ei, pentru a putea avea
mai lesne tiri despre exilaIi. ; ca s le aiba ins a trebuit # tot
devotamentul prietenilor . # Furnicarul de aristocraIi eleve-
tete O nscocete 9tiri pfpstioase pe socoteala celor
acum pribegi. Ca s scape de ei, nepoata Zoe Racovi0 a
trebuit sd le spun ritos cA # mint 2. Familia rmas. in
-tara trieW acum in casa dela Belvedere 3, (iin singur-
tatea cea mai desAvarit . Trec zile POI% s vad # Iipenie
de om . # Din visrile noastre scrie Zoe RacoviV nu
suntem turburate decat de paqii sgomotoi ai Ruqilor cari
locuesc la noi . Se pare cd Ruii s'au purtat ceva mai bine
cu q republicanii decat cu # aristocraIii . Elisaveta S tirbey
a trebuit chiar s dea un bal in ziva de 14 Octomvrie ; ca
de nu, generalul rus o amenimase c-i va aduce in casa
# un regiment intreg. # Barometrul politic e la timp frumos
serie Zoe RacoviO, care deduce aceasta din faptul ch.
Fuad Effendi # a ridicat tonul faI de Rui . Ceea ce o
bucur puIin e e-O 4 boierii sunt tr4ti >> 4.
In Bucurwii ocupa0 de trupe turceti i. ruseti, cele
dintai s'au aezat in partea din spre Cotroceni, pan. la
DmboviIa ; celelalte ocupa partea de dincoace de Dam-
boviIa., pana la capul Podului Mogopaiei. Omer Pava,
1. Vol. II, nr. 122, p. 202. 2. Vol. II, nr. 119, p. 198-9. 8. Odinioar
dina dela Belvedere era una din splendori/e imprejurimllor Bucurestilor . (Dinteo
scrisoare din 27 Mai 1862 a lui Ef. Grant, pe care n'am mai publicat-o, cuprinsul
ei finad fr interes). V. despre Belvedere, vol. II, p. 7, nota 1. 4. Vol. II, nr.
119, p. 199.

www.dacoromanica.ro
108 George Fotino

comandantul trupelor turcesti, locueste in fosta cas Golescu

de pe Podul Mogosoaiei, de unde Liiders, comandantul tru-
pelor rusesti, care ar fi vrut s se mute el aici, a incercat
fr a izbuti s-1 scoat. Turcii se pare c' se poart
bine. Rusii ins nu: rechiziIioneaz6 si nu pltesc sau pl-
tesc preIuri de batjocur. Intre ei au avut loe i unele
un soldat turc a spintecat in dou >> un filer rus;
a doua zi a cAzut i capul Turcului 1.
Asupririle impotriva celor bnuili de a fi luat parte la
revoluiie nu contenesc. FraIii Turnavitu au avut mai mult
de ptimit ; insusi Marele Vornic i-a lovit cu propria4
mn 2. Trei sute de oameni au fost tnchii la Vcresti,
to-i condamnaIi pentruc au luat parte la sfnta noastr
ConstituIie . In jude-le, preo%i, Irani, mici negustori sunt
aresta0, pusi in lanuri i dusi cu cruIele la Bucuresti 3.
Dar se ivesc i intmplri ce mai trezesc ndejdi in
sufletele celor rmasi in /ar si in acela al Zinc-di Golescu,
refugiat acum la Sibiiu, unde Ii ajunge ecoul acestor
intamplri. Se pare c`A in Oltenia, cum si prin Prahova
Teleorman, s'au rsculat ranii impotriva Regulamentului
Organic si au cerut Constitu-pe Ormuirea a trimis im-
potriv-le trupe turcesti i rusesti i ar fi fost morp
Boierii, cu bas-boierul George Filipescu in frunte,
speriali, cer protecIia lui Fuad Effendi; acesta, vrnd,
pare-se, sa-si bat joc de ei, le-a rspuns c se mir s-i
vaz cA li-e team, cnd au dou armate care s6.-i apere .
Cer de asemenea sprijinul lui Duhamel care, ca adevrat
apdrtor al boierilor, a luat lucrul mai la inim i-a in-
credinIat c el nu va prsi Iara mai inainte de a fi stArpit
inssi ideea de libertate... Srman patrie ! avea
s exclame Zoe Golescu, cnd ii ajunse la Sibiiu ecoul
acestor intAmplri sraci de noi ! Ian ce soar-CA ni se pre-
gteste. i cerul a auzit glasul acestui om infernal si nu
1-a strivit in clipa aceea cu fulgerele sale? Dar nu, InA insel!
Doamne ! Ii cer iertare cA ma indoii o clip de dreptatea
ta ! Vei pedepsi pe cei ri i vei 111'4'1101a pe cei In suferinr 4.

1. Vol. II, nr. 118, p. 195-196.-2. Ibid., p. 195. 8. Vol. II, nr. 123, p.
205. 4. Vol. II, nr. 118, p. 194.

www.dacoromanica.ro
Boierii Goiefti 109

Cei rmasi in Bucuresti i dau curaj: nu trebue

desndjduim de dreptatea dumnezeeasc6 honraste Fe-
licia Racovi-p ; dar este indurerat cA nu poate serie
unchilor ei, acum pribegi, ((tot ce are pe inim. i singura
dorin%6 a celor rAmasi in %ar. singura lor urare e s.-i
stie liberi pe cei ce sunt acum departe. (( PAnA. atunci, vor
tri din amintiri, inconjuraIi de portrete de familie, care
le sunt singurii tovarsi si singura mngaiere 1.
Cteva sptamni mai tArziu se vor retrage la Golestii
din MusceI, in batrnul conac printesc, unde vor tai de
acum inainte ani lungi de grele incercAri.
*

Ptrundeai in curtea imprjmuit cu ziduri printr'o

poart boltit deasupra creia se inAl%a adpost pentru
paznicul casei foisorul in care, in 1821, Cpitanul Ior-
dache prinse pe Tudor Pandurul si care fu mai tArziu, in
1859, dArmat 2. Filmase atunci in picioare doar poarta
holtit nruit si ea mai tArziu de cutremurul ce nrui
si clopotniIa vechei biserici de peste drum a Leurdeanului
Stroe, durat in zilele lui Matei Basarab Voevod.
De o parte si de alta a porlii strAjuiau doi lei de piatr,
prin gura crora Apea apa adus prin olane din izvorul
de sus, de sub coast, din via zis Goleasca . La intrare,
o inscrimie in piatr pohtea pe treator s-si astAmpere
aici setea si, de era ostenit, s-si afle aici locsor de odihn.
In dreapta, cum intrai prin poarta aceasta, aveai casa
cu sase odai cldit pe vremuri, pentru sraci, de Radu
Banul Golescu i in care acesta au asezat mai tarziu
dasc5.1 si scoal6 pentru invVtura copiilor satului in
limb romneasa scoald care (( s'au urmat i in vremea
lui Dinicu Golescu, pn la (( cunoscutele intmplate az-
vrtiri din 1821, (( care n'au pricinuit un cAt de mic folos
la obsteasca fericire 4.

1. Vol. II, nr. 121, p. 201. 2. Vol. IV, nr. 562, p. 301. 3. Din testamentul
banulm Radu Golescu din 2 Februarie 1815, publicat de Nerva H o d o n Pre-
fata la: Constantin Goles cu, Insemnare a caldtortei mete, Bucuregti,
1910, p. XXIV. 4. Din Infeunfarea peniru ficoala din satul Golefti, publica-U
'bid., p. XLXLI.

www.dacoromanica.ro
110 George Fotino

O luai pe aleea cea mare tivit de-o parte si de alta

cu bujori rosii si albi, amestecaIi ici si colo cu plante si
flori crescute in sera si abia cunoscute pe atunci pe la noi:
magnolii, lAmair, azalee i lauri. Inflorea ici, colo ate o
clematit cu frunza increIit i flori stacojii.
Ajungeai la conac. Conacul avea, in faf, grOdina cea
micA cu flori; in dreapta cum Il priveai grdina
cea mare Cu feliurimi de pometuri 1.
La scar te primeau numeroase flori de cear floa-
rea de cear fusese adus6 in Iar6. de Ilarion, vrdica de
Arges, prietenul bun al lui Tudor Vladimirescu i gru-
puri de fuchsias mai pitici unii, iar alii inal0 in
ghivece oranduite pe dreapta si stanga pe treptele
Passiflore se agO- au pe grilajul celor dou scOri de stejar
ce se desfAceau in potcoav i urcau in pridvorul cu stalpi
ce propteau invelisul de sindrild al casei. Se incolOceau pe
stalpii din prisp bignonii rosii-portocalii, caprifolii cu
flori albe-galbui, iasomie galben i albA cu miros asculit,
glicine cu flori violete i albastre ce infloresc, uneori, de
doua ori inteun an.
Casa, cu zidurile groase cum se fceau odinioar
incOperile maxi: odaia din-C.6, din spre stanga, (cand se
strangeau, altklata, cu toii acas), era a lui Stefan; a doua,
cu faIa spre amiaz, a Zincai Golescu; a treia, odaia Anei-
LeliIa si a patra, cu faIa spre curtea din dos, odaia lui Radu-
Pupil. In partea din dreapta cum priveai din spre scara
In potcoava salonul cu trei ferestre ce dau in pridvor: in
salon, dou divanecu o msutO rotund intre elelipite
de zidul din fa%a ferestrelor; in mijloc, o mas6 oval cu
jilIuri in jur imbrOcate in catifea de Utrecht de un rosu
aprins ; deasupra msu%ei rotunde, ag-4at in perete, intre
portretele socrului ei Radu Banul si al soIului ei Dinicu
Golescu, portretul Zinci Golescu, artand-o tanar4, intr'o
rochie <( empire inflorit, cu un trandafir rosu la piept
impodobit cu giuvaericale pe care mai tarziu
le vandu, &and pribegia indelung- a fiilor ei o sili
s'a le vand. Cu ochi mari cutnd naiv si departe, cu obraz

1. Ibid., p. XLIII.

www.dacoromanica.ro
 Pe
...
.
._, :LTA

[ C s
. (.., i
J.. .. ...
ba''

I.
,

A - S.t

CASA DIN GOLESTI

VAZUTA DE PICTORUL N. GRANT

TABLOU IN ULEI DIN COLECVA D-NELOR FANNY DERUSSI I ELENA A. GOLESCU

www.dacoromanica.ro
Boterii Golegit 111

tras in linii subiri, cu ceva copilaresc in infaIiare, Cu zu-

lufi lungi revarsaIi peste umeri, cu maini o minune, era
de o frumuseie poetica pe care aveau s'o moteneasca
unele din nepoate de o frumuseIe cum totui portretul
In ulei i copia lui, aflata candva poate i astazi la
Pele, cerut. de Carol I, care admirase portretuf in salon
la Golqti, nu ne-o pot reda destul de credincios i aa de
frumoasa cum tradiIia oral i faima ne spun ca Zoe Go-
lescu a fost.
Sub portretul Zincai Golescu fu aezat mai tarziu, in
Mai 1866, chipul lui Carol I, trimis de acesta cu cateva
randuri: (( nu am sa uit ea sosind in noua mea patrie am
aflat sub acoperiqul casei voastre cea dintai gazduire qi o
primire ala de gralioas ca-i voius purta totdeauna o amin-
tire scump
Pe aceeai parte cu salonul cu ferestrele spre miaz-
noapte se inOruiau trei incaperi, pentru ai casei i oaspeIi.
In fund, pe linia mijlocie a casei i cu ferestrele spre
curtea din dos unde se afla i baia turceasca frumos
arcuita ce se mai vede i astzi acolo era sufrageria
cu o mas lunga i scaune multe, Ca doar, altdat, se adu-
nau muli de-ai casei, iar casa mai era i. bun de oaspeIi.
* *
Acum se adunau mai puIini. Zoe Golescu fugise la Sibiiu,
unde ramase iarna 1848-49. Stefan i Nicolae Golescu
pribegeau printre straini. Radu i Alexandru-Albul, dup
cateva saptmani colindate prin Ardeal, ajungeau in curand
In surghiun la Brussa, in Asia Mica. Constantin RacoviV,
nepotul cel varstnic, dupa cateva luni de lupt in rndurile
armatei revoluIionare ungare, rtacea acum prin lume.
Drama neamului Golescu se desfaoara in cele patru vanturi.
La Goleti se stranse doar partea femeeasca, nepqeii 2
imbatranitul Alexandru Racovka, fostul ispravnic desti-
tuit din ispravnicia Craiovei de catre diavolul de Duha-
mel numai fiindca indrasnise sA poarte in faIa consu-
1. Dmtr'o scrisoare incredintat nou de doamna Elena general Perticari,
nscuta Davila. 2. Deci Ana Racovit, cu fiicele ei: Felicia, Elena (aceasta,
fund ca'satorit, venea doar la rstimpuri la Golegti), Alexandrina-Luta, Ana,
Zoe gi Ecaterina ci cu fuji ei nevtirstmci: Dumitru c Alexandru.

www.dacoromanica.ro
112 George Fotino

lului rus dela Galai earpa triclorA 0 care se indArt-

nicea a crede, de0 destul de bAtran, c puterile Il mai On
sA-0 slujeascd Iara 2.
SingurAtatea i lipsa de tiri sporesc tristelea i grijile
celor retra0 acum in bAtrAnul conac. Primele sAptAmAni dup
infrAngerea revoluIiei, mare li-e nelinitea pAna ce pe pri-
begi nu-i vor ti ajun0 in IarA cretin a.
Vin acum, la sfAr0tul lui 1848, svonuri peste svonuri:
CA Transilvania este in foc qi sAnge i cA la frontie-
rele rArii se svAresc barbarii i cruzimi, de crezi cA s'au
intors vremurile Vandalilor i Hunilor 4;
CA Ungurii au ars 200 de sate romAneti i cA inainteazA
In inima rii, exterminAnd tot ce le st in drum i mai
ales pe Sa0, pe cari i bnuesc cA au rasculat impotrivA-le
pe RomAnii lui Avram Iancu, acum inclqtat in lupta cu
Maghiarii;
CA ar fi venit o deput/ie de Romani i de Sa0 la Bu-
curwi 0 a cerut ajutorul Rusiei ceea ce infurie peste
fire pe Ana Racovir (( de pared 0-au pierdut capul,
cerAnd ajutor strAin s'A batA pe Unguri! 5;
CA Turcii vor trece in Transilvania ;
C Lajos Kossuth a fost pro clamat rege al Ungariei ;
CA Louis Napoleon s'a fcut preedinte al Republicii
0 Ana Racovir, foarte nelinititA de soarta Republicii
franceze, se intreabA : oare este el demn de acest post? 6.
CA in FranIa sunt turburAri ; c generalul Cavaignac a
fost omorit i cAtA vreme in Fran-0 sunt turburri, vai
de celelalte ! 7.
Despre cele ce se petrec la Bucureti in acest sfAr0t
de an 1848 ajung, firete, mai repede 9tiri 0 mai ade-
vrate la Goleti.
Se fac mereu arestari. 8i Ana Racovir nu inIelege ce
rost mai au cercetrile, cA doar nimio nu s'a fA cut pe sub
ascuns, ci totul pe far Dou sute de persoane care
au luat parte la Constitu0e sunt gonite din Iar' i trimise
sub escortA ruseascA pAnA la frontierA ... Ce viitor ni se
1. Vol. II, nr. 118, p. 195 i nr. 123, p. 205. 2. Vol. III, nr. 206, p. 14
nr. 212, P. 27. 8. Vol. II, nr. 124, P. 207. 4. Ibid. 5. Vol. II, nr. 126,
p. 215. 6. Ibid., p. 216. 7. Ibid.-8. Ibid.

www.dacoromanica.ro
Boterii Gole fti 113

pregatete ! exclam cu ingrijorare Zoe Golescu, cand

>>

afla la Sibiiu despre cele ce se intampla in %ara 1

t( Nu se mai ingadue, pentru doi ani de aci inainte, sa
se mai fac nunIi, pentru ca sa fie recru%i de trimis im-
potriva Ungurilor. MiliIia noastr a fost reorganiza-a i a
jurat credin0 in Biserica Sarindar, care jurmnt va fi
/inut cat va placea seniorilor suzerani, reprezentaIi la
aceast ceremonie prin Omer Pava i Duhamel 2 serie
inciudata Felicia Racovir. Iar cand, mai trziu, Tarul
Rusiei ingadui soldaIilor s.-di sa se casatoreasc in Tara Ro-
maneasca, ea rabufnete de manie: (< mai infama politica
nici nu se poate inchipui ; simte ca. /ara ii scapa ; i atunci
incearc, prin aceste mijloace extreme, s'o pastreze ! 3.
Roul an 1848 ii palpaie ultimele zile. lata Craciunul,
primul Craciun dupa revoluIie, petrecut acum rara cei
ce pribegesc printre straini i fara # mamicuIa . Celor dela
Goleti le-au facut de sarbatori Cazacii o bucurie: # au
plecat spre Transilvania ; # i sa va dau o proba de vitejia
acestor stupizi cari vor s'a cucereasca lumea serie Felicia
RacoviI : toata noaptea s'au rugat i au jelit i tot
repetau: Francezii ! Francezii ! Spuneau ca s'ar bate impo-
triva tuturor neamurilor, dar ea de Francezi se tem ca de
dracu... In sfarit, au plecat disprquiIi 4, # au scapat
bieIii Vrani de ei..., dar se spune ca astzi sosesc alIii... 5.
Chiar i Turcii ii aveau partea lor in gndurile celor dela
Goleti: # Omer Paya strabate %ara pentru a-i inspecta
trupele. La cina ce i s'a dat la Piteti el a ridicat primul
toast pentru sanatatea Sultanului ; al doilea, pentru pros-
peritatea 'Dril Romaneti. Que le Bon Dieu lui dessche
la langue, s'il ment ! il afurisete Felicia Racovir 6.
In ajunul Crciunului au venit la conac toli copiii sa-
tului i au urat # buna dimineala la _Mo-Ajun *. <( Erau
mai bine de aizeci. Li s'au dat prune, nuci, covrigi, sta-
fide i vin ; au plecat voioi, puIin psandu-le de ziva de
mine . Copiilor astora # viitorul de sigur le va fi humos 7.

1. Vol. II, nr. 125, p. 212. 2. Vol. II, nr. 124, p. 208 8. Vol. II, nr.
189, p. 380. 4. Vol. II, nr. 124, p. 207. 5. Vol. II, nr. 126, p. 216. 6. Vol.
II, nr. 124, p. 208. 7. Iba., p. 209.
8

www.dacoromanica.ro
114 George Fottno

A treia zi de CrAciun, de Sfntul Stefan, ziva celui mai

vArstnic dintre fraii Goleti, zi scump i dureroas6
scrie Felicia Racovi0 csci era acum fr unchii ei 1,
am mncat o colivA delicioasa in cinstea sfntului martir,
patronul; ca s6-1 facem prielnic cauzei noastre am aprins
o lumnare i nu m indoiesc ea' va lua seama la coliva
noastr, caci i el a fost un martir al credin%ei: a murit
pentru libertate, egalitate i fraternitate! 2.
Doar nadejdea inteun viitor mai bun Ii sprijina i mAn-
gaie pe cei dela Goleti, cari trimit acum, in pragu1 anului
cel nou, urAri de izbAnd i imbrb6tAri scumpilor pribegi 3.

Anul 1849 se vestete aidoma celui ce s'a dus.

Asupririle impotriva celor cari luaser parte la sfnta
noastr Constitu/ie nu contenesc, iar judecarea celor in-
chii la Vcreti nu se mai mntuie data. Judecaorii
notri au altceva mai bun de fcut rabufnete de ciud
Felicia Racovi0 danseaza i-i fac teatru, ca s acopere
tot tragicul purtrii lor. Mai deunazi au jucat o piesd de
Scribe, intitulat Hritire, in care i consulul rus Ko-
tzebue a avut un rol 4.
La generalul Liiders a fost bal mascat 5. Baluri, mas-
carade, paskinade, arlequinade, coarne cu carul pe la br-
ba-0; vai de generaIia din anul acesta! cornenteaza re-
voltat i compdtimitor Gheorghe Magheru, cruia Ii ajunge,
departe, ecoul celor ce se intmpl in .0.11 6.
In casa dela Colentina a bAtrnei principese Maria
Ghica (nAscut Hangerli) sunt mereu petreceri, la care iau
parte i strAini i ofiterii armatelor de ocupaIie,
printre cari intAlneai deseori pe Fuad Effendi, orn distins,
curtenitor cu femeile, poet inzestrat, recitnd frumos ver-
surile-i pe care le traducea el insui in frantuzete 7, dar
costnd ceva cam scump visticria Trii Romneti
1. Vol. III, nr 201, p. 7. 2. Vol. II, nr. 124, p. 209 3. Vol. II, nr.
124, p. 210 i nr. 126, p. 216. 4. Vol. II, nr. 130, p. 223 (serisoare din 30
Ianuarie 1849). 5. Ibid. 6. Vol. II, nr. 136, p. 240. 7. Aurlie
G h i e a, La Valachte moderne, Paris, 1850, p. 109-111. 8. Dintr'o serisoare
mai trzie, din OetomvrieNoemvrie 1850, a lui Al. C. Goleseu-Albul, aflm
Fuad Effendi s'ar fi purtat ru and In 1848 a intrat In Bueureqti, vol. HI,
nr. 425, p. 132.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 115

Se mahnete lumea din Goleti la auzul calor ce se in-

tampla in Capitala i mai ales la svonul unor castorii din
lumea mare bucuretean: Elena Ghica (Dora D'Istria) se
va manita cu un Rus, milionar. 4 Sa-i fie de bine! ti
ureaza Felicia Racovir 1. Cat despre Catinca Vladaianu,
republicanii din Goleti o credeau mai patrioata ; ea
zice ca revoluIia a fost o calamitate 2...; i dupa toate
astea mai citete Evanghelia pe care i-ai dat-o tu, $te-
fane serie revoltata buna Ana Racovir, care despre
celelalte boierese nu mai spune nimio 3.
Cand se duceau la biserica, in zilele de sarbatoare, alta
mahnire: preotul pomenea la rugaciune numele
Nicolae i al <( scumpei sale jumtbli . Cu insulta asta
Felicia RacoviI6 nu se poate' impaca 4.
Incep i framntArile pentru Domnie. Se svoneste
Turcii sprijin6 pe caimacamul Constantin Cantacuzino, iar
Rusii pe fostul domnitor George Dim. Bibescu 5. Nu se
stie ins nimic sigur, la inceputul lui 1849, asupra ferici-
tului muritor care ne va guverna O.
In Iara, saracie: s'ar muja inima, rranii sunt exa-
speraIi, asteapt vara ca s'a fuga i s'A traiasca ascuni prin
padure, ca n'au ce manca 7. Ruii, ca lacustele, cand
au pustiit un loe, cauta altul 8;i 4 pe langa toate burla-
talile pe care ni le aduc Ruii, mai este i armata lor mo-
lipsita de boala numit tifos 3.
Se svonete la Goleti ca din FranIa au fost izgoni%i
strainii amestecaIi in revoluIiile din diferitele i ea
nuli pot gasi azil decat in Anglia i America. Pentru
Dumnezeu! Oare putem crede in atata laitate a popoa-
relor? se intreaba ingrijorata Felicia Racovira 12. Vine
i svonul ca vom avea un Domnitor ales pe trei ani
i doua_ Adunari Camera Deputa/ilor i Camera Lor-
zile-r azil de trancanitori va spune Felicia Racovir,
care nu-vi stapanete mnia: sarmana tinerime ! va trebui
sa patimeti muli ani pana s'a ispeti crimele OrinOlor !"-.
1. Vol. II, nr. 130, p. 223. Dora d'Istria s'a csAtorit la 5 Februarie 1849
cu Alexandru Koltzoff Massalski. 2. Vol. III, nr. 234, p. 89. 8. Vol.
II, nr. 158, p. 301. 4. Vol. II, nr. 130, p. 224. 5. Vol. II, nr. 132, p. 233.-
6. Vol. II, nr. '130, p. 222. 7. Vol. II, nr. 150, p. 275. 8. Vol. II, nr.183, p.
362. 9. Vol. II, nr. 165, p. 316. 10. Vol. II, nr. 151,, p. 277. 11. Ibid.

www.dacoromanica.ro
116 George Fottno

Din cand in cand cate o izbucnire de veselie strica mono-

tonia din Golesti. Caci in lumea aceasta romantic
atat de naiv care traia intre zidurile conacului din Go-
lesti, doar prea pu%in lucru trebuia pentru a o face 0 s
'Ma cu lacrimi : 0 a dat o baba cu bobii si a ghicit...
ea o sa desgroape dou tunuri ale lui Negru-Voda... Dup
ce o muta Pitestii i Golestii din loe, apoi cu ele o sa se
apuce Turcii la bataie cu Muscalii... $i noi zicem: sa dea
Domnul!
Cand un om din Pitesti, fost prizonier la Vacaresti,
0 care avea peri albi veni la conac i povesti nepoatelor
Golestilor despre vieala aresta-plor din manstirea
.
Vaca-
resti, despre nebuniile acestora, despre procesul-verbal
al lui Popa $apc, 0 qui est charmant , rasera cu lacrimi
Rad cu lacrimi cand li se spuse ea arestaIii dela Vacresti
au imbatat inteo zi garda, care era toat ruseasca i, va-
zand-o cu chef, i-au explicat Constit4a. Dar un filer,
care tocmai sosea, puse capat acestei opere caritabile
insa o vor lua-o altdata d'a capo 2 De altfel, mai in
serios, mai in glurn, propaganda aceasta incepu sa prinda
In randurile armatei rusesti din Valahia ; i mul0 ofieri rusi,
polonezi i curlandezi, prinsi Onand pe furis, in miez de
noapte cuvantari liberale i purtand 0 la inim, sub uni-
forma, scumpa noastra proclamaVe trebuir s fie trimisi
inapoi in Rusia. Pal& si ai dracului copilasi de Romani
nu se las i fac propaganda se minuneaza Rusii 3.
Sunt mandre micile revoluIionare dela Golesti cand
afla cat de bine se poarta arestaIii dela Vcaresti: Ion Voi-
nescu, Roata, Catina, Scarlat Turnavitu, s. a. Sunt pline de
admiraIie cand aft c acesta din urma s'a rastit la Rusul
ce-1 conducea la interogator: 0 nu mit atinge Cu labele, cet
sunt liber! 4. Raspunsul acesta capata propoqiile unui ade-
varat act de eroism in inchipuirea micilor revolulionare
care vor avea bucuria de a vedea ca manifestaIiunile ce
se vor produce peste cateva luni in lax% in favorul Tur-
cilor vor face pe Rusi sa-si mute buzele pana la sange 5.
#

1. Vol. II, nr. 139, p. 247. 2. Ilnd. 8. Vol. II, nr. 128, p. 219-220.
4. Vol. II, nr. 164, p. 313. 5. Vol. III, nr. 205, p. 13.

www.dacoromanica.ro
Boierii Goleitt 117

Zoe Golescu, refugiat la sfrsitul lui Septemvrie 1848

peste munO, la Sibiiu, unde l'amase pana catre inceputul
lui Martie 1849 si unde o vreme avu pe lnga ea pe fiii
Radu i Alexandru-Albul cari insa curnd se vor trezi la
Brussa In exil avea sa se intoarca la Golesti In ziva de
12 Martie 1849 (s. n.) 1 t( Trectmd peste once alte socoteli
scrie ea mima m'a impins catre patrie, unde stiam
c6 atAtea inimi bat pentru mine, ca ata:tea bra/e mi se
intind la sosire... E ce m'a facut sa cad in ghiarele ur-
sului alb >> 2.
Dar in /ara masurile jignitoare se /in sir. Scgia i fiica
lui Gheorghe Magheru sunt arestate si trimise peste fron-
tiera, la Brasov, (( ca dou vinovate de crime politice O.
Sunt arestate i percheziponate soiile lui Ion Eliade,
Christian Tell si Cesar Bolliac4. Trebue sa ffi Rus sau im-
piegat in administra/ia rii noastre de astzi, ca s te
por/i astfel! exclama mnios Zoe Golescu 5.
Ii vine si ei rndul numai dup o sedere de trei sap-
tamni acasd, cnd Rusii fac o perchezi/ie la Golesti,
au aflat c'a venit Radu-Pupu , dar (( au ramas rusina/i
cand li s'a spus ca Radu nu putea s faca un astfel de
gest nechibzuit . Dar de suprarea aceasta i-au razbunat
Ungurii, cari au btut si au scos pe Rusi din Transil-
vania 6. Gelosi irisa de pu/ina mea fericire scrie Zoe
Golescu Rusii m'au poftit s parasesc in sase zile /ara 7.
Se pregati in pripa de plecare, ajutata de Effingham
Grant, care arate cu noi s fi fost n'ar fi aratat o mai
mare prietenie..., oferind rnamei si punga i ajutat de
asemenea de Colquhoun, ((la care mama a tras..., si nicio
ruda nu i-a oferit casa... 5. (4 ce rusine sa nu gaseasca
mama gazda la un Romn ! 6.
La Istambul, Zoe Golescu ajunge la 7/19 Aprilie 1849.
Nu-si gaseste Ins6 copiii: Nicolae, care sosise impreuna cu
ceilal/i membrii ai Locotenen/ei, fusese oprit s debarce si,
intors din drum, plecase spre Fran/a cu vaporul cu care
1. Vol. II, nr. 142, p. 263. 2. Vol. II, nr. 149, p. 272. 3. Vol. II, nr. 142,
p. 263. 4. Vol. II, nr. 139, p. 249. 5. Vol. H, nr. 142, p. 263. 6. Vol. II,
nr. 138, p. 246-247. 7. Vol. II, nr. 149, p. 272. 8. Vol. II, nr. 152, p.
281. 9. Vol. II, nr. 184, p. 366.

www.dacoromanica.ro
118 George Fotino

venise 1. Radu si Alexandru-Albul ajunseser la Brussa,

unde sunt acum internaii. Zoe Golescu d fuga la Brussa,
revine la Istambul, incearca zadarnic sa obling liberarea
fiilor ei dela Brussa. S'ar intoarce in Iar, lng4 biata Ana
Racovir care sufer in singurtate si care, rAmas in Va-
lahia, nu intAlneste decat vrAjmsie, # de nu mai vrea s'a'
mai aud vorbindu-se de revoluIie 2. S'ar intoarce, desi
isi jurase << s nu mai dea ochii cu mutr. de Rus >>3. I se
cere ins # s se lepede de miscarea din 1848 si s se declare
# supus servitor al celor # doi comisan i impr'testi si al
AlteIei Sale >>. (c Numai asa te poli. intoarce in Iar, cu frun-
tea pe sus si cu nasul in vant... Dar cine va avea atAt
de pqin respect de sine-si si atAt de pu/in mndrie ca s'a'
se t'Arase in noroiu?... Pas votre mamicoutza! incre-
dinIeaz4 revoltat Zoe Golescu pe fiul ei stefan 4.
*
* *

Vara anului 1849 aduce stirea c viitorul domn al Trii

Romnesti va fi Barbu tirbey. In cercul Golestilor stirea
este primita* cu supArare: (< prin urmare, toa-LA clica lui
Bibescu va juca mereu primul rol in Iar 6. Se pare c
mulfi boieri se gAndese s. pet4ioneze Sultanului, pentru a
impiedeca numirea lui $tirbey. # Acesti vulpoi bkrni de
boieri au si reinceput reacOunea si, prin ea, fac jocul Rusiei
scrie Effingham Grant 6. Cand in August 1849 Barbu
$tirbey sosi in /ara, prin Brila, # nenorocul avea s-1 astepte
la filtrare... Villara, ginere-s4u, care il intovAr6ea, s'a
inecat in Dux-16re ... 1a-t'A cum ursitoarea prinIului si-a
primit fiul iubit ... Este semn ru pentru intreaga fami-
lie serie Zoe Golescu dela Istambul la 24 August 1849 7 .
ImprejurArile din vara acestui an 1849 nu se vestesc pri-
elMce lumii revolqionare.
La Golesti sosesc stiri tot mai rele despre mersul revo-
lu%iei unguresti din Transilvania. Inteadevr, armata lui
Bem, acum infrnt, se retrgea risipit spre HaIeg, iar din
urm Rusii ii goneau plcurile fugare. Nicolae BAlcescu,
1. Vol. II, nr. 148, p. 271. 2. Vol. II, nr. 155, p. 286 3. Vol. II, nr.
169, p. 326. 4. Vol. II, nr. 179, p. 353 5. Vol, II, nr. 166, p. 319. 6. Vol.
II, nr. 161, p. 306. 7. Vol. II, nr. 172, p. 335.

www.dacoromanica.ro
B o ierii Golegti 119

care venea dela Avram Iancu si era in drum spre Arad

ca s vaza pe Kossuth se amesteca acum in resturile
armatei unguresti, urmand-o in retragerea-i spre HWg.
Cu el mai erau i aii Romani: Constantin Racovir, Ion
Balceanu, s. a. Mare ingrijorare starneste, in lumea dela
Golesti ecoul acestor intamplri. Despre Constantin. Raco-
vira' maica-sa nu mai stie nimic. Ii e team sa nu fi plit
vreun rau... i ar don i sa-1 vada data gafa din hotarele
turcesti 1; multe poate s indure omul..., dar nu des-
nadajduesc... dupa ploaie va iesi i soarele da curaj
Ana Racovira 2.
Despre Nicolae Blcescu, care vazand infrangerea
de acum tara leac a armatei ungare, pornise pe la mijlocul
lui August pe drumul intoarcerii in munIi la Avram Iancu,
impreuna cu Constantin Racovir, Constantin Florescu
s. a. 8 scpand cu toii, prin siretenie, din mainile unei
patrule rusesti care ii prinsesedespre el, ca i despre Ion
Blceanu, Gheorghe Vernescu i Grigore Caracas, se aude
la Golesti ca au cazut in mainile Rusilor in Transilvania
gand care pe Alexandrina-LuIa o ingrozeste: de-ar da
Dumnezeu sa nu fie adevarat..., c' ma ingrozesc la ce-i
asteapta pe cei cazuIi in mainile barbarilor stora 4.
Se aude de asemenea ca generalul Bem, pentru care
Zoe Golescu a avut o vreme un adev6rat cult, si-a pier-
dut braul i dou degete dela mana stang i ca s'a tur-
cit ceea ce face pe Alexandrina-LuIa sa izbucneasca en-
tuziasmar: admirabil exemplu de devotament pentru
laxa sa! 5.
Tot stiri rele! $i svonuri peste svonuri. Ba unii <d'O fac
o plcere sa-i chinuiasca, zugravind lucrurile si mai in
negru i nascocind in fiecare zi tot felul de minciuni 8.
Pe unele mai le iau in ras, pe altele mai se fac ca nu le
aud, dar minciunile i clevetirile unora cari spun ca revo-
luia 1848 ar fi fost inspirat. de Rusi 7, aceasta idee
execrabilk care incolIeste incA in capetele gaunoase ale
unora, cum c Rusia n'ar fi fost straina de miscarea roma-
1. Vol. II, nr 175, p. 344. 2. Vol II, nr. 158, p. 301. 8. Vol. II, nr. 178,
p. 348 i nr. 179, p. 354. 4. Vol. II, nr. 180, p. 355 5. Vol. II, nr. 183, p.
362. 6. Vol. II, nr. 151, p. 277. 7. Vol. II, nr. 183, p. 362.

www.dacoromanica.ro
 120 George Fotino

neasca, de aceasta patriotic miscare care nu urmrea

cleat independenta nationala scapata de teribilul Protec-
torat rusesc 1, aceast nascocire cum si svonurile scornite
ca Nicolae Golescu s'ar fi dus la Petersburg Ali primeasca
rasplata scot din srite pe mamicuta si pe nepoate: ne-
gustorii din Pitesti au venit s ne felicite, in batjocura...
SA-0 vin s te turcesti i s strigi Allah! Allah! si alta
nu! rbufneste de manie Alexandrina-Luta 2.
Se speed totusi la Golesti c incordarea dintre Turci
Rusi acum in spre toamna lui 1849 pe chestiunea
predrii de catre cei dintai a refugiatilor unguri i poloni,
va putea duce la razboiu i ea, deci, i soarta nenorocitei
noastre taxi se va putea schimba in bine 3.
Zilele s'au scurtat incet, incet si vara acestui an
1849 s'a sfarsit.
Toamna insufleteste putin dealurile ruginite ale Gole-
stilor. Culesul viilor mai 'aduce vieata pe coline. Pentru
nepoatele Golestilor, chiar i aceste nurnarate cupe de voie
buna se pierd in ceasurile nenumrate de tristete si visare.
Dealurile din Golesti scrie Alexandrina-Luta sunt mai
insufletite, cad se apropie culesul viilor i cmpul are un
farmec nou. Mi-aduc aminte cum la timpul asta, altadata,
ne adunam cu toii in familie s petrecem bucurosi o sap-
tmana, dou Erau timpuri bune. Astzi, trecand dru-
mul cel mare pentru a o lua spre deal, am vazut o trup
numeroasa de soldati pe cari Ii luarm drept Rusi i iat
ca ne i prea rau ea nu-i puteam ocoli, &and deodata Ii au-
zirin cntand in cor un cntec romnesc, duios i jalnic,
ca toate cntecele din scumpa noastr ar. Ne oprifnn
surprinse vi-i priviram. Erau inteadevar soldati romni
cari se duceau la Bucuresti. Ii urmau drumul, cu ofiterul
In frunte, cantnd mereu acelasi cntec, care se raspandea
ca un plans din pieptul lor. Zangnitul armelor i pasii
cadentati pared tineau isonul cntecului lor monoton. R5.-
msei tintuita pe loe i desi curand Ii pierdui din ochi, nu
puteam sa ma hotarasc sa plec, c din cand in cand au-
zeam cntecul lor rzbatand pan la mine. Era pentru
1. Vol. III, nr. 238, p. 113. 2. Vol. II, nr. 183, p. 362. 3. Vol. II, nr.
180, p. 355.

www.dacoromanica.ro
Boterii Golefti 121

intaiai data' de cand au intrat Ruqii in ;ara ea' vedeam

soldai romani. Mi-au fcut o tare trista impresie 1.
Atat de duioasele randuri ale Alexandrinei-LuIa, copil
de 16-17 ani cand le serie, destainuesc toata nota sufle-
teasca a lumii din Goleti, pe care asprime imprejurarilor
o desprIise de restul lumii.

Zoe Golescu <<smulge2, in sfarit, invoirea Turcilor de

a reintra in Iara ca a trebuit mult timp pana' Ce ahul
padiahilor s'a' se hotarasca daca personagii atat de peri-
culoase se pot intoarce in Iara lor rara sa izbucneasca vreo
revoluIie 3 i, cu techerea la mana dela Aali Pava catre
Omer Pava, pornete impreuna cu Catinca Rosetti din
Istambul cAtre tara. La Brila, carantin4; i cand s'o ja
spre Bucureti unde o chemau multe treburi Ruii,
<< de ciuda ea s'a intors in Iara ei Para sa le fi cerut voie
o opresc, silind-o printr'un ordin dela Vornicie
plece de-adreptul la Goleti 4. In ce hal de decdere se
afta' Carmuirea de astazi! striga Orl de ciuda Ana
Racovita; fiindc n'au putut s'o impiedice s intre in
patria ei, s'au mulIumit numai Cu atata: sa nu treaca prin
Bucureti; atata au putut, atata au fcut . Aproape zece
zile, strabtnd abia cate o pWa, dou pe zi, pe vreme
rea i ploi cu gleata , Zoe Golescu trece prin toate oraele
Valahiei i la 8 Noemvrie 1849 ajunge la Goleti 5. << Vous
savez scriu nepoatele Goletilor in ziva reintoarcerii
bunicei acas" si nous avons de belles voix pour crier.
Dexnandez aux chos de Goleti si elles furent pargnes! 6.
Dela Sibiiu la Goleti, dela Goleti la Istambul, de acolo
la Brussa, dela Brussa iarai la Istambul triste i osteni-
toare peregrinaIii pentru mmicuIa acum incarunIit de
necazuri i ani Zoe Golescu se reintoarce acasa, dup o
lipsa indelungata i, acum, pentru un popas indelung. o Fu
zi de fericire pentru toa-CA casa scrie Catinca Rosetti in
ziva intoarcerii acasa cate lacrimi de bucurie, cata voie bu-
n'a, cate imbra%iari ! Si, cu toate acestea, fiecare ii simIea un
1. Ibid., p. 356. 2. Vol. II, nr. 185, p. 367. 3. Vol. II, nr. 186, p. 371.
4. Vol. II, nr. 185, p. 367. 6. Ibid., p. 368. 6. Vol. II, nr. 188, p. 378.

www.dacoromanica.ro
 122 George Fotino

gol in suflet, FAT% s i-1 mrturiseasa., pentru a nu turbura

aceste clipe de fericire i veselie, atat de puIine dela trista
noastrA despAire ; fiecare ii spunea: unchii notri lipsesc,
;ara ne e nenorocit i pan and soarta ei nenorocit nu se
schimbk nu poate fi pentru noi adevratA fericire 1.
Batrnul conac din Goleti, loc de credinr i de vechiu
patriotism romnesc, a fost in anii restritei, pentru mmi-
cuIa care aici uit de mizeriile ce i-au fcut Mosco-Ghia-
urii 2 i pentru ai si, oaza rcoritoare i inverzit a cara-
vanei istovite i insetate mergAnd prin pustiu. Oriincotro i-ar
arunca privirea, nu vede dect tristeIe i pustiu; doar un
punct, in natura asta moart, pare c'A suride; se indreapt
zorit intr'acolo, mulIumind Celui-de-Sus c4 i-a gsit loe s
odihneasc la umbr... Aceast oazd in pustiul nefericitei
noastre rri n'o s'o mai prsim mult vreme ; ha ea va
adposti i pe drumeiii cari, ca i noi, caut singurAtatea 3.
Dac pentru nevoi bneti, pentru imprumuturi, care
incet, incet aveau s le iroseasc averea, pentru felurite
griji ale casei sau in caz de boal mai grea pentru a con-
sulta vreun doftor, mai plecau uneori la Bucureti, nu
rmneau mult acolo. Nu-i vorb, nici nu li se prea da voie
s rme acolo. Cnd se ingklui Zinc6i. Golescu de cAtre
Omer Pava s vin la Bucureti 4, unde vzu pe Barbu
Stirbey, care o primi bine, i of eri sprijinul i care #s tii,
Stefane, c*A nu ne vrea rul 5 serie Zoe Golescu nu
trecur trei zile i i se puse in vedere, la cererea lui Liiders 6,
lucru care o jignete adnc s reja drumul Goletilor,
de unde iat-o scriind fiilor si: am citit cu plcere micile
mguleli cu care r.sflaIi pe marea hoIoaic. i panduroaic6;
i dac nu a avea sentimentul puterii mele, care e mediocr,
a fi sfArit ca broasca lui Lafontaine. Caci prea m.
Si. apoi, la ceasul acesta, trebue s t4i cAci v'am scris
renghiul ce au jucat temutei Inzqoaice cnd, abia sosit de
ateva zile la Bucureti, i s'a pus in vedere s-1 prseasc ;
aa c temuta panduroaic trebue s fi pierdut mult din
vitejia sa in ochii dragilor ei copii i admiratori 7. De altfel,
1. Vol. II, nr. 186, p. 372. 2. Vol. II, nr. 185, p. 368 i vol. III, nr. 200,
p. 5. 3. Vol. III, nr. 249, p. 144. 4. Vol. II, nr. 193, p. 389. 5. Vol. III,
nr. 256, p. 158. 6. Vol. II, nr. 198, p. 403. 7. Vol. III, nr. 207, p. 16,

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 123

pare-se ea mamicuIa a tiut sa se rsbune. O legenda de

familie ne spune ea' atunci cand generalul rus Ltiders
vesti vizita la Zoe Golescu, cu prilejul masurii luate impo-
triva-i, aceasta scoase toate mobilele din salon, urcandu-le
in pod, coborindu-le in pivnip i nelsand ,in salon cleat
un singur jill, pe care s'a apzat ea, pentru a nu fi indatorata
sa pofteasca pe generalul rus a lua loc.
Oprelitile pentru Zoe Golescu de a locui in Bucureoi
sunt puse de aceasta 0 de feciorii ei pe seama domnitorului
Barbu 8tirbey, pe care 8tefan Golescu Il judeca aspru i-1
invinuete de a fi fricas 1, ca'ci acesta ar fi putut invoca
spune el scrisoarea marelui vizir Re0d Pap care
Omer Pap i ar fi putut, astfel, autoriza pe Zoe Golescu
locuiasca in Bucureti.
Judecalii lui stefan Golescu asupra lui Barbu 8tirbey
s'ar cere opusa judecata stapanit a istoriei, care ne spune
c intarzierea pribegilor paoptiti printre straini i inde-
partarea alor lor de Bucureti se datoreaza mai puIin voinIei
dumanoase a Domnitorului, cat poruncitoarei voin-le a
Iarismului protector . Oare *tefan Golescu, scriind lui
Ion Ghica la 17 Ianuarie 1850, nu spune el insu0 c hota-
rirea e in mana Rusiei? careia el niciodata nu va consimIi
sa se adreseze pentru a-i cere iertare 2. Barbu 8tirbey,
duman a ceea ce socotea ca e des ordine i avand cultul
principiului de autoritate, n'ar fi ingaduit nimnui s-1
vatame ; pentru respectarea acestui principiu, el a socotit
de bine sa puna unele opreliti celar din lumea carora por-
nise revolulia.
De altfel, chiar daca li s'ar fi ingaduit sa raman la
Bucureti, tot n'ar fi zabovit mult acolo, in plictisitoareg
Capitala in aceasta lume corupta i vrajmap 4, in
Bucuretii adevarat iad 5, unde unii prieteni le ocolesc
de parca ar avea o boala molipsitoare , iar alii se grbir
s vin sa le vada cum poart doliu dup ConstituIie 6
sau daca nu cumva le lipsete vreo -landra 7. Dar noi
ne facem o cinste de a fi astfel calomniate scrie cu
1. Vol. III, nr 203, p. 10. 2. Ibid. 3. Vol. III, nr. 271, p. 196. 4. Vol.
II, nr. 167, p. 322. 5. Vol. II, nr. 193, p. 390. 6. Vol. II, nr. 186, p. 373.
7. Vol. II, nr. 194, p. 391.

www.dacoromanica.ro
124 George Fotino

mndrie Catinca Rosetti la 8 Noemvrie 1849 1. N'ar fi za-

bovit mult in Bucuresti, ea n'ar fi rbdat #sa auda invinu-
irile impotriva fraplor Golesti 2, sa vada &Asti rusesti
sa fie de faIa la apoteoza acestui caporal 3 [Tarul Nico-
lae I] sau s vada ((cum se dau baluri si se cant. Te-Deum-
uri, pana ce Europa democratica va putea s le intoneze
un de-profundis hotaraste Felicia Racovila 4.
Suspinau dupa Golesti, mon village , ma chre
retraite cette terre promise 5. S'au inchis In castelul
dela Golesti i foisorul cu amintirea lui Tudor Vladimi-
rescu ii va ocroti de vrajmasi 6.
Nici aici, de altfel, nu lipsesc neajunsurile. Ti doare
vada ca administratorii poart sepci rusesti i pantaloni
cu postav Trebue s fii aici vezi, ca s.0. se suie
toata ziva sangele 'n cap >>7. Cateodata mai faceau Rusii
percheziIii In casa.
Intoarcerea Zincai Golescu la Golesti, la 8 Noemvrie
1849, aduse, fireste, mangaiere In batranul conac.
Bucuria reintoarcerii acasa coincide si cu buna veste
ca nepotul Constantin Racovi-p, care fusese cu Nicolae Bal-
cescu la Avram Iancu la Campeni, de unde plecase catre
mijlocul lui Septemvrie, a sapat acum din Transilvania
si se gseste la Vidin langa. Bem (Amurat Pasa). Ce a
,

sarmanul, pana sa treaca in Turciaeste de nedescris...;

a facut pe pescarul, n'avea niciun ban In punga si s'a
hranit cu ierburi mai multe zile 8. S'a prefcut si ca e vn-
zator de combustibil (< o minciun nevinovata!
serie la 8 Noemvrie 1849 Alexandrina-Li.qa, dela care aflam
ea si Grigore Caracas ar fi izbutit s treaca din Transilvania
In Turcia, In chip de potcovar 9.
Ajunge la Golesti stirea bunk la inceputul lui Noem-
vrie, c Duhamel, ursul monstru , a parsit Iara
Ajunge i tirea ramasa nascocire ea surghiuniIii dela
Brussa ar fi fost pusi In libertate, dar Zoe Golescu nu vrea
ca ei sa vie in Valahia >>; mai ales sa nu vie fiul ei cel mic,
1. Vol. II, nr. 186, p. 373. 2. Vol. II, nr. 158, p. 300 3. Vol. III, nr. 201,
p. 7. 4. Vol. III, nr. 227, p. 67. 5. Vol. III, nr. 253, p 152; vol. III, nr.
271, p. 196; vol. III, nr. 243, p. 121. 6. Vol. II, nr. 180, p. 356. 7. Vol. II,
nr. 184, p. 366. 8. Vol. II, nr. 187, p. 376. 9. Vol. II, nr. 189, p. 380.
10. Ibid.

www.dacoromanica.ro
Boterii Golefti 125

Alexandru-Albul, caci el nu-si poate One limba

va vrea sa faca mereu propaganda si va fi expus la noui
neajunsuri 1.
Dar si vesti rele aduse reintoarcerea Zincai Golescu;
pare-se, intr'adevar, c emigraPi romni nu, se mai inIeleg
intre ei i ca s'au mpit in trei grupe 2. << Cat m'a mAhnit
aceasta veste scrie Ana RacoviIa dusmanii Irii nu
cer mai mult decat s nu fiti de acord... Aud ea Eliade a
facut multe intrigi; ti, tefane, ca a fcut i altadata.
ca la Bucuresti, dup revoluIie, nu-1 mai cunosteam.
fraIii mei, sa nu gresiIi din cauza lui. Crede-ma ca
sunt in stare s rabd once, dar nu pot sa aud criticndu-se
faptele voastre i ea nu slujit cum trebue Iara, voi cari
a%i sacrificat totul pentru ea
Se intristeaz cei dela Golesti si la stirile care le sosesc
din FranIa si care le spun ca pretutindeni, spre sfarsitul
acestui an 1849, cauza liberala e in declin. Pretutindeni
partidul reacIionar sau monarhic este mult mai tare cleat
partidul democrat, care este dat peste cap si innabusit prin
mijloacele cele mai crude si cele mai anticrestine... Au-
striacii spanzura sau impusca fara mila pe bieii Unguri..
serie Zoe Golescu tiranii n'au nici constiinIa onoarei,
ca.ci fac aceasta dup ce-au fagaduit amnistie... Prusienii
fac la f el... Tirania va ajunge sa innabuse libertatea 4.
Politica Frai4ei fa-0 de Republica dela Roma e aspru jude-
cata de (< republicanii din Golesti: ((Louis Bonaparte tri-
mete o armat pentru a se bate impotriva Italiei..., expul-
zeaza pe Adam Czartoryski i a-CA-tea alte infamii serie
Catinca Rosetti, care doreste sa izbucneasca o revoluIie
In folosul popoarelor oprimate, dar a devenit incredula...
nu-i mai plac visurile frumoase ; cu toate silinIele Insa de
a nu-si mai face iluzii, tot nu se poate impiedeca din and
In cnd sa-si mai faca. 5.

1. Vol. II, nr 194, p. 393. .2. Inca din primele luni d exil, emigratia ro-
mina' se desbin: unii, cu Ion Ehade si Christian Tell hi frunte, constituese am
spune dreapta t emigratiei; altn, cu C. A. Rosetti i Bratiemi, u stanga ; la
mijloc aunt Nicolae Blcescu, Golestii, Ion Ghica, s. a ; Al. Cretzian u, Din
arhwa lut Dumttru Brittianu, Bucuresti, 1933, I, p. 42. 3. Vol. II, nr. 187, p.
376. 4. Vol. II, nr. 185, p. 369. 5. Vol. II, nr. 186 p. 372.

www.dacoromanica.ro
126 George Fottno

Svonurile toate cte ajung la Goleti sunt intampinate,

dui:a imprejurari, cu racealk resemnare, revolta sau desgust.
Deseori nu pot controla temeinicia svonurilor, ca aproape
nimeni nu mai ja drumul Goletilor sa.-i vadk At-pa com-
patrio0 i atlia prieteni # ne reneaga. i ne 1ntorc spatele
constat. melancolic Zoe Golescu 1. Numai Effingham
Grant, # acest tAnar incntator , # acest suflet caritabil 2
1 (< daca mulii conalionali ai lui ii seamnk atunci au
dreptate sa fie mndri 3 numai el, Grigore Filipescu-
GAO, # unul din cei mai de isprava tineri i vrednic Roman 4,
i. Elena Bengescu mai vin cteodata s-i vad.
*
* *

Sarbtorile Craciunului adunau in conacul dela Goleti

pe toIi ai casei. Cei care plecasera pentru treburi la Bucu-
reti sau aiurea, se gaseau in preajma Craciunului in jurul
vetrii din conacul parintesc. Mai luau drumul Goletilor i
c%iva putini prieteni ramai credincioi. A venit i
sameul care a invat la coala din Goleti i care se nu-
mete Furduescu. Nicolache il facuse same &And aveam
Constitu-pa. Trebue sa tii ca nu pomenete de numele
vostru {Ara sa-i vie lacrimi in ochi scrie Ana RacoviI 5.
Se strng cu to/ii la Goleti, # afara de cei patru dragi baieli 6.
(< De Sf. Niculae am fost in drum dela Bucureti scrie
Felicia RacoviIa am preferat sa fim pe drum cleat s fim
de fa-VA in ora la apoteoza acestui caporal ; dar sora mea
Elena 7, care era la Goleti, a fcut o hora i a baut cu c4iva
prieteni in snatatea voastrk in ciuda tuturor Cazacilor
din lume. Aa sa fie in toata Tara Romneasca! 8.
Doar srbatorile mai adunau ceva veselie i voie bun
In casa.
Gndurile tuturor se duceau departe, la cei ce pribegeau
In lumea larga. Se faceau urari pentru ei : << de Sfntul $tefan
am ridicat solemn un toast in san-tatea voastr scrie
Zoe Racovi0 unchiului ei stefan Golescu pe urma pentru
1. Vol. 11, nr. 185, p. 369. 2. Vol. II, nr. 130, p. 222 si nr. 142, p. 262.
8. Vol. II, nr. 184, p. 365. 4. Vol. III, nr. 284, p. 230. 5. Vol. III, nr.
258, P. 161. O. Vol. III, nr. 256, P. 157. 7. CAsAtorit cu Scarlet N. Fill-
pescu, v. nota 1, p. 61, vol. II. 8. Vol. III, nr. 201, p. 7.

www.dacoromanica.ro
 /11b:4

ELENA SCARLAT FILIPESCU

FOTOGRAFIE DIN COLECTIA D-NELOR FANNY DERUSSI SI ELENA A. GOLESCU

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 127

fiecare din familia noastra, prezenp sau absenP i. apoi

un toast din cele mai glagioase in sankatea tuturor emi-
graplor i penult izbanda sfintei cauze 1, pentru incer-
carea voas,tra' frumoasa i. generoasa de a scpa Iara de
jugul tiranilor 2.
Tarul tuturor Ruilor i top Ruii Tarului i aveau partea
lor in urarile sgomotoase ale nepoatelor Goletilor ; <( 40.000
de baionete moscovite n'au putut s puna randuial legal
In republica dela Goleti sfideaz Catinca Rosetti 3.
Cand ecoul dela Golqti ajungea pana la cei depart-61i
fericea : sunt incnt6toare nepoIelele noastre scrie Ni-
colae Golescu sunt minunate micile revoluPonare. De
nu le-ar prasi niciodata frumoasele lor simPminte ! 4.
Mica (crepublica din Goleti avea o sor i mai
mica la Bucureti, In casa veriparei Elena Bengescu, care
.4i trece vremea dand baieIelului ei Tanculir o educaPe
republican.. Nu-i canta toata ziva deck la Marseillaise,
la Carmagnole, Monsieur Guizot et ses amis i Nous entre-
rons dans la carrire quand nos dings n'y seront plus #. In casa
i neamul Golqtilor domnete un suflu revoluponar. Mi-
cupd Alexandru Al. RacoviO, sta va ajunge un republican
rap ; nu se gandete deck sa-i rzbune Iara vi-i pare rau
Inca prea copil ca s'o poat face ... Elena Bengescu
luat asupr-i s faca pe Gheorghe Briloiu republican 6.
Cand vremea nu era peste fire de aspra, cum a fost iarna
grea din 1849-50, <( un hiver tout A. fait russe )> care face
pe Zoe Golescu sa exclame : << que l'ange exterminateur les
confonde ensemble: les Russes avec leur hiver 7, se plimbau
prin zapada pan spre coline, iar In sanie mult mai departee.
0 luau pe drumul cel mare, pe la punctul ce-i zicea <( La
Trandafir , unde odinioara fusese o troi0 in piatra i o
casa de om instrit i. unde strabunii Goleti pstrau, pe
vremuri, trsura i caii cu hamuri pe ei, gata de fuga cand
venea svonul: vin Turcii ! . 0 luau pe drumul cel mare
spre Campulung sau, tot intr'acolo, prin valea Isvoranilor,
pe drumul Ortacului.
1. Vol. III, nr. 202, p. 9. 2. Vol. III, nr.262, p. 171. 8. Vol. III, nr.
213, p. 28. 4. Vol. II, nr. 129, p. 221. 5. Vol. III, nr. 252, p. 150.
6. Vol. II, nr. 194, p. 392 i vol. III, nr. 213, p. 29. 7. Vol. III, nr. 206,
p. 15. 8. Vol. III, nr. 207, p. 19.-

www.dacoromanica.ro
128 George Fottrio

Btranul Alexandru RacoviV5 se mai ducea uneori la

mosia lui, la vanatoare 1.
In zilele mai aspre de iarna rmaneau insa mai mult
intre patru ziduri *2. In serile lungi de iarna, Oa gura
sobei din salonul cel mic unde odinioara se strangeau
cu toii, pentru a tri clipe plcute cu gandul la o soarta
mai bun pentru Iarg se strangeau acum doar mamicuIa,
fiica i nepoatele ei, nepoIeii si notre bon vieux Tata, qui
passe son temps A. jouer le soir les quatre robbers de whist
et lire quelques journaux 3.
In jil, la lumina uleiului de rapiO, marnicuIa rasfoia
cate o gazet ce se intampla cada in mama'. L'Europe
Dmocratique i se pare ca este ce a citit mai bun pana
astazi in de-ale politicei* i ar vrea sa se si aboneze la ea, daca
nu costa prea mult 4. Ar vrea sa afle mai multe, sa citeasca
mai mult, dar censura, 4 acest act arbitrar din partea unei
Puteri civilizate *5, Ii tine ca la secret 6, in deplina
necunostinIa de tot ce se intampl in lume *7. Gazetele
sunt oprite. Mara de Journal des _Mats, niciunul altul
pare-se nu patrunde in /ara. Ba i acesta, de cum
cuprinde ceva 4 at de pulin liberal* este oprit de censura
ruseasea 9. Zoe Golescu i nepoatele, revolu-ponarele *, ar
vrea sa aib si cer carIi republicane, rosii *. Manai-
rnicuIa ar vrea mult sa. citeasc Les derniers moments de la
Polo gne, cartea << faimosului* Miekiewicz 9. Dar nu este usor
sa le aiba. La Bucuresti car0 nu se vand : spiritul intelec-
tual a parasit Capitala noastra Sarman. spirit ! Si-a luat
sborul spre alte meleaguri, unde inteligenia nu este gonita
cu cnutul *1.
Scriu i iar scriu scrisori. Serie mamicula, iubitoare,
sensibila, credincioasa in Dumnezeu, care e bun si milos
cu cei ce se supun fra murmur supremei sale voin0 11,
serie nesdruncinat in nadejdile ei scrisori vrednice de
cele mai bune tradi-puni epistolare si care-si pot afla
unele loe de cuviima in antologia literaturii mamei
Romancei *.
1. Vol. III, nr. 257, p. 159. 2. Vol. III, nr. 207, p. 18. 3. Vol. III, nr. 206,
p. 14. 4. Vol. III, nr. 206, p. 14.-5. Vol. III, nr. 284, p. 229. 6. Vol. II, nr. 151,
p. 278. 7. Vol. II, nr. 126, p. 215. 8. Vol. II, nr. 185, p. 368. 9. Vol. III,
nr. 268, p. 192. 10. Vol. III, nr. 238, p. 114. 11. Vol. III, nr. 200, p. 5.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golepti 129

Scrie Ana RacoviO, sora celor patru Goleti. Ana Ra-

covird, care n'a tiut niciodata st serie cu caractere latine,
serie numai grecete. Serie sincer, simplu, cuminte, sftos.
Cat a mahnit-o vestea e emigraIii nu sunt o Du-
manii %aril nu cer mai mult decat sa nu
fraIii mei, s nu gre0Ii. 1. o De ce nu va insura/i?
le serie altdat. sora Ana copiii votri vor fi buni
patrio0... Cu insuratoarea tot patria voastr servi%i >> 2
Ii incurajeaza fraii, cci o once ai facut, contiinIa va
spune cd trebuia s'o face/i ca fii buni ai patriei voastre...
Cum vre-p voi s obIinem o Constitu-pe aa cum am cerut-o,
fara ca Romanii sali verse sangele? 3. Are ndejde in
Dumnezeu ca o daca nu vom avea norocul s izbutim, urmaii
noqtri Il vor avea... Ei vor indrepta greelile noastre...
Voi s v mangaia/i cu gandul ca facut datoria 4.
Ana Racovira serie cum vorbete.
Scriu nepoatele, orevoluIionarele, primejdioasele 5, care
daca ar fi s creada ce le spune unchiul Nicolae sunt de-a-
dreptul o des petites merveilles sinon des grandes 6 Dar
ele tiu ea nu xnerita aceste laude, caci daca au unele sen-
timente nobile i generoase le datoreaza unchilor lor,
fiinda acetia le-au invaIat ce este o virtutea i abnegaIia
de sine 7.
Serie Felicia Racovir, onotre plus beau bijou #8, Felicia
despre care unchiul Alexandru-Albul, in extaz, spune
este frumoasa, o de la beaut idale et immortelle 9, dar
care, dac avea mult graIie in micari i in mers i multa
distinc-pune i aristocraIie in linii, nu era ea nepoata care
motenise frumuselea Zincai Golescu. Felicia RacoviO,
prefedintele tribunalului 10 cum i se spunea in cash*
serie iubitor, naiv, uneori in formule, hotarind c o nu
vom pieri cat vor fi o Anglie i o Fran-VA 11. Cand i
cand serie doctrinar, convinsa ca o nu po-i lupta cu tu-
nul impotriva principiilor i. ca o nici cand despotismul
nu va invinge libertatea 12 ; serie sfatos alteori, cand
1. Vol. II, nr. 187, p. 376. 2. Vol. III, nr. 241, p. 120. 3. Vol. II, nr. 158,
p. 299. 4. Vol. II, nr. 145, p. 268. 5. Vol. III, nr. 214, p. 32. 6. Vol. III,
nr. 202, p. 8. 7. Vol. III, nr. 202, p. 8. 8. Vol. III, nr. 225, p. 61. 9.
Vol. IV, nr. 403, p. 20. 10. Vol. III, nr. 211, p. 25. 11. Vol. H, nr. 153, p.
282. 12. Vol. II, nr. 163, p. 309-310.
9

www.dacoromanica.ro
130 George Fotino

se supAra pe << comunistii din FranIa , i spune unchilor

ei # sa nu se ja duph atare doctrine... ce i-ar face nefolo-
sitori rrii, care are nevoie de inimi devotate O.
Uneori naiv i in formule, alteori doctrinar, deseori
sfkos, Felicia Racovir scrie insa intotdeauna cu credinIa
In bunatatea dumnezeeasca i in dreptatea rrii sale 2,
CACi << avem un viitor... chiar daca vremelnic nu am izbutit
sa avem o Constitu-pe aa cum am cerut-o 3.
Scrie Zoe Racovir, in curand Zoe Grant, (c la Crole 4,
# la petite rpublicaine 5; scrie iubitor, uneori stangaciu,
deseori dup tipic, fcand cand i cand politica inalta i
certandu-se ca dela om la om cu Europa, careia # nu-i cere
sa pun baioneta in coasta Rusiei, dar careia-i cere sa vor-
beasc in sal:An i pe care Europa n'o poate imelege
cum de se ineala asupra puterii Rusiei, care o spune ea,
Zoe Racovir <( nu-i deck o umbra de putere 6.
Serie Alexandrina-LuIa, da charmante petite grand'
maman 7 CUM ii spune unchiul Alexandru-Albul serie
frumos, cu mult dar de scris, cu darul pe care-I motenise
dela <( mamicuIa ; scrie sincer, duios, ,indurerata ca # pa-
tria geme in' lamuri *' i ingrijorata la gandul ca # nu mai
este nimeni care sA apere sfanta noastr eau* c'aci to-P
oamenii de inima sunt in exil >>. *i. copilul de 15-16 ani
care este Alexandrin-LuIa ii incredinIeaza unchii ea <( pa-
tria le va pastra. o amintire frumoasa pentru tot ce au facut
i nu vor inceta s faca pentru ea 8.
Serie, mai rar i. numai dela o vreme, nepoata Ana Al.
,RacoviO, alta # petite folle cum insai ii spune 9
Ana Al. Racovir, care este frumoasa, (< cu frunte larga,
par negru, ochi vii i isteIi, cu eleganr i. mandrie in 1i-
nut ".
Scrie i Catinca Rosetti, # la petite comtesse n, serie
uneori cutat, deseori g'ume% cu inIepauri cam stall-
gace, svarlite de-o pilda q boierilor insemnaIi cu o cruce

1. Vol. II, nr. 130, p. 224. 2. Vol II, nr. 153, p. 282. 3. Vol. II, nr.
153, p. 281. 4. Vol. III, nr. 267, p. 188. 5. Vol. III, nr. 252, p. 150. 6.
Vol. II, nr. 159, p. 303. 7. Vol. III, nr. 225, p. 61. 8. Vol. II, nr. 120, p. 200
(scrisoare din Octomvrie 1848). 9. Vol IV, nr. 453, p. 135. 10. Ge or g es
Benge sc o, loc. cit., p. 266. 11. Vol. II, nr. 177, p. 347.

www.dacoromanica.ro
 FELICIA RACOVIT i
FOTOGRAFIE DIN COLECTIA D-NELOR FANNY DERUSSI SI ELENA A. GOLESCU

www.dacoromanica.ro
Boierit Golefti 131

rosie in calendar ... 1 sau sahului padisahilor serie al-

teori sentemios cu idei i intorsturi de fraz mate ade-
sea dela mtusa Zoe Golescu serie cateodat mnios,
cu Osniri uneori impotriva Francezilor pe cari odinioar
Ii iubea atAta , deseori impotriva Rusilor pe cari ar
vrea s-i vazA exterminati... 2.
Serie la rstimpuri, din ce in ce mai rar, i bAtranul
Alexandru Racovi-0 povestindu-si necazurile, greut4ile bA-
nesti i trimeInd cumnaiilor si exlati cuvinte de im-
brbtare. Este desamgit s' afle c5., la ananghie, aproape
to-O. 1-au Oilsit. In Bucuresti, unde a locuit atata vreme
fr s fi avut un proces, fr s'A fi avut vreo datorie, nu
poate gsi un imprumut decat cu extrem greutate. Abia
de a gsit s imprumute 200 de galbeni cu 30% dobAnd
punnd in gaj toate giuvaericalele lui 3. Oamenii nu z'am-
bese omului in restriste. Dar Alexandru RacoviV imbr-
bteaz totusi pe cei ce pribegeau prin lume. Pe *tefan
Golescu Il indeamn s fie increz4tor si-i mrturiseste c'
vede mai mult curaj la femeile care-1 inconjoar dect
gsise In scrisoarea ce-i trimisese tefan. Pare-se c acesta
i exprimase revolta la stirea c in -01.6 unele femei ar fi
dansat cu Rusii; Alexandru Racovi0 11 linisteste, spunan-
du-i: croyez-vous donc que les principes de la rvolution
ont pouss chez nous de si profondes racines pour arriver
jusqu'aux femmes? 4.
Citesc i recitesc scrisorile pe care le primesc prin mij-
locirea lui Effingham Grant, acest adevrat prieten in
nenorociri 5, i prin Colquhoun, scrisori pe care le aduce ade-
seori a conac credinciosul Ion Geant, stean.ul cruia i s'a
zis asa fiindc ducea geanta cu scrisori le Mercure
Evangile al familiei Golescu 6. Citesc i recitesc scrisorile
pe care le scriu, de acolo de pe unde sunt, mai sfdtos
msurat stefan, mai usuratec i grbit Nicolae, mai jo-
vial Radu i acelea dela Alexandru-Albul dela Brussa, care
acuz, propune, declam, Albul-apostolul, fratele cel mai
iubit de prietenii celor patru frap.
1. Vol. III, nr. 274, p. 199. 2. Vol. II, nr. 150, p. 275. 3. Vol. II, nr.
157, p. 297. 4. Vol. II, nr. 157, p. 296-297. 5. Vol. II, nr. 185, p. 368.
6. Vol. II, nr. 163, p. 310.
9*

www.dacoromanica.ro
 132 George Fotino

Asteapt scrisorile, aceste mici comori atat de dragi

si. att de necesare linistii mmicuIei 1, (< ca Evreii pe
Mesia 2. Cnd nu sosesc, &Ate suspine ! 3. Gaud sosesc,
mare bucurie in cas ; ne socotim muritoarele cele mai
fericite 4. Sunt cu scrisorile voastre... Oh! in clipa aceasta
mulIumesc fierbinte lui Dumnezeu ea m'a rasplatit de tot
ce am ptimit 6. Le citeste inmicula si << nu poate s nu
plang' de bucurie i recunostin0 catre Cel-de-Sus c i-a
dat atat de buni copii, atat de iubitori si devotaIi alor lor
Continua, Tefnica al meu, s-mi scrii scrisori ca cea din
4 August. Pentru sufletul meu este o armonie care incanta
curaj ; and vad ea sunt atat de iubita de copii. . ,
m simt tare sa infrunt nenorocirile. Continua, drag copil,
sa-mi infrumuseIezi singuratatea cu glasul tau... care imi
stoarce lacrimi de fericire ca te am copil... Continua sa-mi
insufleIesti ndejdea ca ne vom strange in curand laolalta
voiu iubi vieala, care adesea in apasa, si te voiu bine-
cuvanta; copil drag, ea m'ai fcut s'o iubesc 7. <( Nu voiu
incerca s va. spun serie altadat Zoe Golescu, citind
scrisorile copiilor ei cu urari pentru sarbatori cu cat drag
le-am primit i nici jumataIile de cuvinte intretaiate de
lacrimi i suspine pe care inimile noastre vi le trimit in
tristelea prezentului 8; apuc si s deschid scrisoa-
reali... fu treaba de o clipa i mmicuIa, care era bol-
nav, se fcu prin miracol sanatoasa : duren i de
cap, totul a disparut 9.
Ba trecea i dincolo de zidurile casei bucuria starnita
de scrisorile celor departe de lard. E sarbatoare in sat
serie nepoata Felicia cci trebue s tii ca in inchi-
puirea acestor oameni cumsecade voi sunte-%i fiine foarte
de searnA, care hotari0 de soarta neamurilor si care mai
curand sau mai tarziu o s sfarsiIi prin a pune libertatea
pe picioare. Asa dar curaj, mai sunt inimi care ndjduesc !
In lumea aceasta sentimentala, Inelegi usor pe Ana
Racov4a, careia fratele ei Stefan Ii scrisese incredinOnd-o
1. Vol. III, nr. 207, p. 18. 2. Vol. II, nr. 163, p. 310. 3. Vol. III, nr.
258, p. 162. 4. Vol. III, nr. 214, p. 31. 5. Vol. II, nr. 185, p. 369.
6. Vol.. III, nr. 207, p 15-1-6. 7. Vol. III, 'tr. 292, p. 246. 8, Vol III, nr.
256, p. 156. 9. Vol. IV, nr. 427, p. 63. 10. Vol. II, mr. 139, p. 247.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 133

ca el o iubeste mai mult decAt Il iubeste ea si careia atata

ii fu deajuns ca s-i raspunda: tefanuca, sa nu mai imi
scrii o astfel de scrisoare, fiindca aceasta mi-a pricinuit
multe lacrimi. i eu stiu ea tu nu vrei s plng
Cand scrisorile au adus i portretele celor ce sunt departe,
le-am sarutat fiecare de mai multe ori scrie buna sofa
Ana 2.
Cand nu sunt gazete i cand scrisori n'au venit pare-se
ca uneori le intercepteaza censura, dei Zoe Golescu n'ar
crede niciodata intr'o atare infamie (ideea censurii face
pe Effingham Grant, care stie ca la rflexion n'est pas le
fort de la jeunesse roumaine , sa-i indemne a fi cuminIi
In cele ce-si scriu4) (unamicuIa se aseaz la masa ovala
si face o pasen-V.Nepoatele Mai dau in car/i, mai fac
cusaturi romnesti, mai scriu, mai citesc 5. Versurile un-
chiului lor Dimitrie G. Golescu sunt incntatoare ;
Alexandrina-LuIa. sfatueste s nu se lase in voia des-
1.1

nadejdii, ci s mai faca asa de frumoase poezii 6.

Custuri romnesti fac i pentru ele si pentru unchii lor
(lui Alexandru-Arpil i-au trimis un frumos costum rom-
nesc 7), dar si pentru a insufla arancilor gustul pentru
portul nalional si a le indemna sa nu mai poarte rochii,
care le prind asa de rau . Noi insine serie Catinca Ro-
setti ne-am fcut fiecare un costum si o sa-i purnm ade-
sea la vara. Unele iaranci au inceput sa se ja dupa noi
sa-si faca si ele cmsi cu rOuri 8. Puneau s Ieasa panza
de casa subIire i crea-p, pAnz de cnepa i mtase din
gandacii crescu-i in deal la vie, unde erau sadite, pentru
aceasta, alei de duzi. Din firele trase, depanate pe raschitor
trecute apoi pe mosoare, se Iesea cu inisor sau numai
cu borangic, in dou i patru ie, matase alba, din care
se facea imbrcaminte 9.
Mai lucrau i pentru a strnge bani pentru diferite
nevoi de propaganda, caci cu greu s facem subscrimia
pe care ne-o cere-0. serie Catinca Rosetti unchilor sai.
1. Vol. III, nr. 248, p. 142. 2. Vol. III, nr. 226, p. 66. 3. Vol. III,
nr. 256, p. 158. 4. Vol. III, nr. 299, p. 260. 5. Vol. II, nr. 124, p. 209.
6. Vol. II, nr. 192, p. 388. 7. Vol. II, nr. 189, p. 381. 8. Vol. III, nr. 213,
p. 29.-9. G. T. Niculescu-Varone, Inceputul propagandei ronuinefti
pentru lesciturile ft cuseiturtie ronuineftt, In Universul, 8 August 1938.

www.dacoromanica.ro
134 George Fotino

Tot ce putem e s lucram zi i noapte. Dar cine va vrea

de lucrul nostru? 1.
Ii mai povesteau una alteia, mai vorbeau despre cei
departe, evocau zile trecute i apoi se retrageau la culcare,
(< pour recommencer le lendemain 2.
In odaia de culcare, in care in 1866 domnitorul Carol
I avea sa odihneasca prima lui noapte pe pamOnt roma-
nesc, in odaia cu un pat de lemn Bidermayer, cu un spa-
lator ascuns dupa paravan, cu o oglinda potrivita intre
ferestre, cu un scrin i un birou, cu o canapea imbracata
intr'o stofa Iesut in alb i albastru, cu cateva passiflore
sau vreun trandafir gloire de Dijon inteun vas de por-
elan de coloare verde inchis alte flori hare geamuri,
pstrate ca in sera in odaia ei, marnicuIa retraiete in
gand un intreg trecut de fericire i de linite, pe care odi-
nioara 11 traiau laolalt 3.
Se scurgeau greu nopile lungi i zilele scurte ale iernii.
Nadejdea care inveselise primul Craciun dupa infrAn-
gerea revolu-pei, Craciun sarbatorit fax% scumpii pribegi,
nadejdea c (c la anul ziva de Sf. Stefan o vor srbatori
impreuna 4, avea sa se implineasc doar peste vreo opt
ani..Nadejdea ins ramnea intreaga. i ea intovaralea fie-
care inceput de an, pe care Il saluta calda urare a Zinci
Golescu.
Anul 1849 s'a dus. A luat cu el multe iluzii nimicite,
nadejdi neimplinite i a lsat in loe nenorociri i mizerii
care mult vreme vor apasa pe bieii Vrani. Dea Domnul
ca anul care-i urmeaz s fie mai bun i mai prielnic dorin-
Ielor inimilor noastre! Vremurile de astazi sunt teribile i
reci pentru mima mea de mama. Totui de amintirea unui
trecut cand nimic nu lipsea fericirii mele se leaga atAta
amarciune i atAta tristep, in urma attor nenorociri ce
s'au perindat, ca a vrea sa-mi terg din amintire, daca
este cu putinIa, ultimii doi ani. Imi ve/i spune, poate, ca
sunt nedreapta vrnd s arunc in neantul uitarii cele trei
luni ale sfintei noastre revoluOi. 0 nu, dragii mei copii.
N'a uita niciodata acele trei luni de fericire i de voioie
1. Vol. III, nr. 243, p. 122. 2. Vol. III, nr. 207, p. 19. 3. Vol III, nr.
282, p. 224. 4. Vol. II, nr. 126,. p. 216.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golef ti, 135

general, care singure vor face cinste natiei mele i care

singure trebue s'o ridice dup un secol de orbire qi de su-
punere servil in fata vointei despotilor. Dar aceste trei
luni, atat de scurte, au trecut ca un vis a c.rui disparitie
nu las decAt Orerea de r'u dup ce te-ai xrezit. Cu att
mai tare m doare pierderea acestei fericiri de trei luni.
M gandesc cu prere de ru, din toat inima, la zilele feri-
cite pe care le triam langA voi, dragii mei copii. In aceast
clip Dumnezeu s aud glasul tainic al inimii mele i s-1
asculte! S v binecuvanteze, cum o fac i eu in fiecare
clip, i voiu tri cu credinta c yeti fi fericiti. Anul 1850
s ne strAngd In sarsit laolalt, ca odinioar. N'am cerut
niciodat Providentei, pentru copiii mei, bogtii sau mriri,
ci doar sntate i putinta de sluji tara *1.

A sosit anul nou 1850.

La Golwi 1-au intAmpinat urArile celor cari 1-au a-
teptat cu tot attea ndejdi ate desamgiri le adusese
anul ce s'a scurs.
Sosete in %ark la inceputul acestui an, noul comisar
al Portii, Achmet Vefyk Effendi, pe care in primele zile
ale lui Februarie Il aflm In carantin la Giurgiu. Se a-
teapt la Bucureti qi reintoarcerea lui Duhamel i a lui
Fuad Effendi, dela Petersburg.
In Apus, fiii Zinc'i Golescu continu propaganda im-
potriva strii de lucruri din Iar. Ii atrag sfatul mamei
lor, care le spune sd mai Inceteze cu o ces brochures que
vous fabriquez l 2 0 care vor fi luate de Ru0 ca pretext
pentru prelungirea ocupatiunii lor, c deja incidentul anglo-
grec pe chestiunea insulelor Ioniene ultimatul Angliei
ctre Grecia, urmat de blocusul porturilor le servete de
pretext ca amne plecarea3. $tefan Golescu, care pu-
blic acum broura sa impotriva Domnitorului: Un mot sur
le manifeste de M. , tirbey, prince rgnant de Valachie [Paris],
(pp. 12), 10 atrage de asemenea blnda observatie a sorei
sale Ana Racovit. Aceasta aa cum am cunoscut-o
1. Vol. III, nr. 206, p. 13-14. 2. Vol. III, nr. 275, p. 203. 3. Vol. III, nr.
208, p. 19.

www.dacoromanica.ro
136 Gerge Fotino

marturisete c i-a plcut rspunsul, care nu putea sh

spun mai multe deck a spus , -dar nu i-a plcut cuvntul
ciocoiu fiindc nu sunt obipuit, Stefane, s aud ie-
ind din gura ta un astfel de cuvnt 1.
Vine svonul care reapare la rstimpuri c` pro-
scriqii, afar de vreo apte dintre ei, vor fi amnistiaIi 2. Vine
i tirea, care inveselete pe Zoe Golescu, c poate in cu-
rand (in primvara aceasta 1850) Stefan Golescu va da o
fug la Sibiiu, unde atunci se va duce i maic-sa i se vor
intalni. Dar se cutremurd la gandul e poate lucrul nu se
va intampla i atunci teribil i va fi desamAgirea 3.
O umbr de indoial se strecoar in sufletul Zinci
Golescu in ce priveqte viitorul. Stefan Ii scrisese despre
viitorul stralucit al Europei civilizate , dar maic-sii
pare c fiul ei plutete intr'o lume de iluzii... . Imagi-
naIia mea de btran ii rspunse ea nu sboar aa
de repede... Acest rai pmantesc pe care 11 visezi pentru
binele omenirii nu va fi implinit deck peste o jumtate
de veac, and eu nu voiu mai fi pe acest pmant, ca sa
m pot bucura. S4 vd pe oameni... infrkindu-se pentru
a-vi realiza binele, fr s recurgh la rzboaie i s se m-
celreasc unii pe al-pi ca fiarele slbatice, oh ! intr'o atare
fericire nu cred pentru multa vreme de acum inainte ! 4.
Dar daca are indoiald asupra sorocului implinirii acestui
ideal, nu are niciuna asupra. implinirii insi a acestuia.
Ea crede in izbanda democra/iei binefckoare 5 ; i cre-
dinIa aceasta a ei in izbanda socialismului *, al crui triumf
va aduce acea epoch' de aur pe care Evanghelia o ves-
tete 6, strbate, la r.stimpuri, in scrisorile Zincai Go-
lescu in tot cursul anilor 1850 i 1851; dup lovitura de
Stat din FranIa, aceast credinI ins incepe s pleasc.
In ateptarea unor vremuri mai bune, a <( vremilor de
4ur pe care le vestete Evanghelia, vieala devine tot mai
grea in republica dela Goleti. Golul in vistieria acesteia
se tot adncete. Mai \rand o mo0e, mai zlogesc o alta,
o vnd apoi i pe aceasta ; vand Hanul Rou, trece la rand
1. Vol. III, nr. 248, p. 143. 2. Vol. III, nr. 208, p. 19. 3. Vol. III, nr.
209, p. 21. 4. Vol. III, nr. 209, p. 21. -- 5. Vol. III, nr. 218, p. 39. 6.
Vol. III, nr. 281, p. 222.

www.dacoromanica.ro
Boieru Go'WI 137

o alt moie. Giuvaericalele Zinai Golescu s'au dus i ele.

A vndut i Ana RacoviV toate giuvaericalele ei... i
acurn nu mai are nimic... ; abia de are cu ce sa triasck
cu mare economic, la Goleti Ar vrea sA-i trimit copiii,
pe Alexandru i Dumitru, in pensionul lui Ubicini, iar lui
Costache trebue trimita bani pentru studii la Paris.
Uneori ins li se intampl de lipsete strictul necesar in
casa 2. Irosirea averii ins` nu le zdruncina credinIa. Doar
a fost pentru o cauza vrednia. Tu tii serie Zoe Golescu
fiului ei cel mare c' cea rnai mare parte a averii a fost
intrebuinIat pentru a face binele... Trebue s` afli in amin-
tirea binelui pe care 1-ai Pcut mangAierea pentru lipsurile
ce vei incerca de astAzi Daca ar fi s va para
rau de ceva, e c6 nu veIi mai putea face puOnul bine ce
ai fi vrut sa facep 3.
Ce mai fugArete grijile celor dela Goleti i le mai risi-
pete amrAciunile, sunt cand &A in primavara inde-
letnicirile cu grdina, cu via, cu cmpul, cu florile.
CAnd zilele intunecate i aspre de iarna treceau i om-
tul incepea s6 se sub0eze in pdure, porneau nepoatele
Goletilor spre coline, cAutnd ghiocei. trimit flori din
scumpa voastr patrie serie Felicia Racovir unchilor
ei care v4 vor face o plAcere nespusa. Le gasesti In p-
dure de mai bine de 15 zile 4.
Din primavara pana toamna trziu, sus pe deal, in vie,
pe cmp, la arat, semnat i cules ; jos pe Arge, la moar
i iaz, erau pretutindeni, cu m`micuIa in frunte. $i mai
ales le gseai in grdina cu flori. Acolo 4i aflau singura
mangiere, in mijlocul atator dragi iluzii pierdute... 5 1
In ceasurile acestea grele in care destinul le-a redus 6.
Marnicula avea voca-pune de gradinreas. De cum se lu-
mina de ziva, mdmicuta, cu obrajii ari de soare 7, im-
bfcat cu o scurteick pe cap cu o batist de mtase pe
care o innoda sub bArbie, cu foarfeci de grdina i cu o stro-
pitoare cu gt lung i incovoiat, era printre flori, smulgAnd
ierburile rele i stropind florile 8. (c Toat ziva nu face decAt
1. Vol. III, nr 212, p. 28.-2. Vol. III, nr. 206, p. 14. 3. Vol. III, nr. 250,
p. 146.-4. Vol. II, nr. 139, p. 249. 5. Vol. III, nr. 210, p. 24. 6. Vol. III,
nr. 209, p. 22. 7. Vol. III, nr. 214, p. 33. 8. Vol. III, nr. 249, p. 145.

www.dacoromanica.ro
138 George Fottno

asta i trebue s vezi c totul e infrumuse%at i suraz-tor.

Goletii sunt o grdina frumoask cu straturi de flori i cu
umbrare unde o s pute/i, pe vreme de ar0I, sa v re-
trage0 i s gustaIi din r6coarea de primvar
Printre flori, cror cultur a incercat s o insufle i
Irncilor din Goleti, Zoe Golescu Ii trecea cea mai mare
parte din zi. Nepoa tele, care o intovreau prin grdink
n'o mai slabeau cu intrebarile: mama mare, ce floare e
asta ? Asta? Este un' Hedysarum. Dar ce floare face?
O floare in spic, ro0e aprins. A! Trebue s fie fru-
moas, am s fac o bordura. Ba asta nu, ca e inalt de un
metru... 2 $1 mrnicula nu obosea rAspunzand la fel i chip
de intrebAri. Spunea florilor pe numele lor latinesc i nepoa-
tele inv%aser pe de rost zeci de nume latineti. Aducea
tot felul de flori din strinatate 3. V. inchipui scriu
lui Stefan Golescu, la Paris, nepoatele cu ce nerbdare
ateptAin seminIele ce ni le trimiteIi. O sun de plante
felurite, tot atatea nume de invlat pe de rost ; toate plante
necunoscute sau aproape toate ; ne fac s ne ban mima
pan ce floarea att de dorit.' se ivete, de ne umple de
mandrie i ne rdspltete osteneala 4.
Nu ingduia nimAnui s calce pe covorul de iarb sau
s smulg vreo floare. Ii voia doar plAcerea de a ingriji
i privi inflorind trandafirii agartori ce-0 pstrau floarea
pn tarziu cand adea z5.pada i trandafirii 4 Rose Pom-
pon sau Gloire de Dijon. Dar nepoatele tot mai smul-
geau cateva pans ele monstre le trimiteau unchilor lor.
(( In fiece floare o sa citim numele lui Tefnie serie
Zoe Golescu lui $tefan 5.
Flori peste tot. Aici un (( ienuperus virginica , pe care
ea ins0 Ii adusese din strintate (( in poalele rochii
care mai este i astzi acolo, martor al unor vremi trecute ;
dincolo, pavlonia cu flori violete, (( catalpas cu flori
albe in ciorchini i castani cu floare rocat impodobeau
aleea care ducea dela portila grdinii celei mici la grdina
cea mare cu pomi roditori i straturi de zarzavat i la un
1. Vol. III, nr. 214, p. 33. 2. Vol. III, nr. 328, p. 311. 3. Vol. III, nr. 297,
p. 257, nr. 326, p. 309 p nr. 335, p. 324. 4. Vol. III, nr. 328, p. 311. 5. Vol.
III, nr..335. p. 324.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 139

pod VAednese aruncat peste o groap -/Ormurit Cu o pinus

montana i cu ienuperi, ale cOror boabe slujeau la afumat.
S cultivi, s ingrijeti, s iubeti florile, era pentru
Zoe Golescu i nepoatele ei nu numai o plAcere, ci i o grijA
social in lumea aceasta steasc4 din Golwii din Museel,
unde i astAzi nu lipsete din fereastra casei Romnului
ghiveciul eu mucat. Cautau i au izbutit s insufle
I'ArAncilor gustul pentru flori. La Goleti bate vnt de
innoire. o De and suntem la Iar, am silit pe fiece Vrane
s6-i faca un coil de grdin, cu flori frumoase: le-am dat
seminIe; ele au vAzut ca noi inine ne ingrijim grdina i
atunci au prins i ele gust; i aa, incet, incet o s'd facem
reforme in satul nostru 1. In curand, ctre sfaritul acestui
an 1850, Zoe Golescu, reinnoind gestul cOrtuedrese al lui
Dinicu, deschide o coal'A la Goleqti, in care dela inceput
avu vreo 25 de elevi i pe care se gandete s'o mArease6
la primvaed, aducand i un dase61 o care s. tie mai mult
decat cel de acum... ; nu poate face binele aa cum ii do-
rete mima
inima 2. Ar vrea s'A ajute i pe tinerii Romani la
Paris i nu o poate face atata pe cat ar vrea 8. COci nu voiau
cei dela Goleti s raman mai prejos de scumpii lor pri-
begi, o cari hotArau de soarta popoarelor ; i in o mica re-
publie. din Goleti fceau i nepoatele micile lor reforme
sociale. o MO intrebi, dragO unchiule, dae am inspirat Ora-
nilor notri gustul pentru cultura florilor i pentru curO-
Ienie. In ce privete cultura florilor, nu-i lucru greu. Bunul
nostru popor rominese are moravuri blnde i. cultura flo-
rilor ti place, aa e'd rar gseti vreun 'Oran care s'A nu aib
In dosul casei o grdinu/A de zarzavat, pe care o infrumu-
seleaed cu flori, trandafiri i pomi fructiferi. Cat despre
cur4epie, asta-i alt poveste; e peste putin-lele noastre;
Oranul nostru este srae i asuprit... Cum vrei ea un
popor care de veacuri tegete in mizerie i netiinrd s'A simta
nevoia de cura-onie? Se spune e rdranul incepe s'd se mai
civilizeze. Dar ce zicem noi c.-i civiliza-0e, e moda, e luxul
i. sunt moravurile rele pe care le introduce boierimea.

1. Vol. III, nr. 213, p. 29. 2. Vol. III, nr. 258, p. 161. 3. Vol. III, nr.
246, p. 135.

www.dacoromanica.ro
140 Giorge Fottno

De-ar putea Iranul nostru s nu guste niciodat din civi-

lizaPa asta! 1.
RegAseti in aceste constatri ale Alexandrinei-LuIa pe
Alexandru-Albul din primele lui scrisori. In aceast lume, in
care se serie adesea dup tipic, antiteza intre boieri cari
sunt top ri i intre Orani cari sunt to-P buni se
gsete la unul, se regsete la top... Tranul nostru,
singurul adevrat Romn serie Alexandrina-LuIa este
curat de once viPu, in mijlocul coruppunii. pranul nostru
are o virtute mai presus de oricare alta, care face at vi-
tejia Ungurilor (aici e tipicul Zincai Golescu din epoca
entuziasmului su pentru Unguri) i care face cat spiritul
Francezilor ; are un minunat bun o rbdare i
incredere in Providen-0, c a putut suferi pn azi tot
felul de tiranii i a avut sub ochi tot felul de corupPi, fr
s se lase dus de vreun viciu, Mr% s ja niciunul din nra-
vurile ciocoiului... . i Alexandrina-LuIa desprinde, din
constatrile ei, o lecPe de optimism: <Top oare s te in-
doieti de viitorul unui astfel de popor? Ar fi s te indoieti
de Providema insi i de dreptatea lui Dumnezeu! 2
Cu a-rat mai necesar aceast lecpune de optimism cu
cAt mai apas6toare este acum ocupa-pa ruseasa i cu cat
mai scitoare este Carmuirea frii. Se On lan, i in acest
an 1850, nemulIumirile pentru cei ce ravnesc la zile mai
bune.
Tanarul Mihail Marghiloman, intors in %all in vara
acestui an, este arestat din pricina limbajului su revo-
luPonar... Trebue s-i ascund cineva in fundul inimii
serie Zoe Golescu lui stefan taina prepoas a iubirii
sale patriotice... ; altfel, poate compromite interesele cele
mai scumpe ale patriei..., cAci in Iar miuna spionii i
mai este i o polipe rus dintre cele mai formidabile 3.
Pe de alt parte, prin partizanii lor din Tara Roma-
neascA, Ruii incearc s aI4e aici micri, ca s-i justi-
fice prelungirea apstoarei ion ocupapi, care altfelar
trebui s ia sfrit. De aceea, Zoe Golescu ii sfAtuete
copiii s nu mai serie nimic impotriva Ruilor, caci aceasta
1. Vol. III, nr. 329, p. 312-313. 2. Vol, III, nr. 214, p. 32-33. 8. Vol.
III, nr. 233, p. 82.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golegit 141

poate face mai mult rau decat bine dandu-le pretext de

statornicire in -Wile romaneti
S'a descoperit i un complot filo-rus, cu Nicolae Ma-
vros in frunte ; marele vizir a dat ordin de aspra reprimare.
Zoe Golescu crede c adevaratul talc al acestui complot
In care, pare-se, sunt amestecaIi i caIiva minitri, era sa
ingreuneze situa%ia lui Barbu *tirbey, pentru ca apoi acesta
sa fie rasturnat. De altfel scrie ea proclamaIia pe care
acesta a publicat-o i-a facut mai mult rau, caci a confir-
mat, astfel, svonurile de revoluIie, svonuri care sunt luate
de Rui ca pretext pentru a-vi prelungi ocupa-pa *2.
La proclama-pa Domnitorului, emigraIii se gandesc
dea o riposta. Unii dintre ei, ca de pilda Al. G. Gnlescu-
Arapil, aflator la Viena, vad, in toata aceasta urzeala,
pusa la cale de agen0i rui intenIia Domnitorului de a
amesteca i pe Goleti i, de asemenea, intemiunea Rusiei
ajutata de stupiditatea sau perfidia unora dintre
boieri de a starni framantari in lark pentru a justifica
prelungirea ocupaIiei. Ar fi nevoie spune Al. G. Golescu-
Arapil de un drastic protest colectiv indreptat Cabine-
telor europene, pentru a arata talcul cel adevarat al acestei
urzeli: prelungirea ocupa-pei ruseti i respingerea, de &are
$tirbey, a amnistierii emigrailor, amnistiere ceruta de
Poarta 3.
alte intamprri amarase pe cei dela Goleti i pe emi-
graIi: alegerile de ylklici dela 14 Septemvrie 1850 aduc in
fruntea bisericii pe mitropolitul Nifon i civa episcopi
filo-rui, ceea ce sup-L.6 i pe Achmet Vefyk Effendiy care
nu-i as cunde in fain. lui Barbu *tirbey nemulIumirea ; lar
formarea, in Septemvrie 1850, a unui guvern filo-rus, cu
George Filipescu, Ion Slatineanu, Manoil Arghiropol, Ion
Mano i Ion Oteteleeanu, trezete i ea mare suprare, care
ii trimite rsunetul pana la Brussa, de unde Ii rspunde
ecoul amaraciunii lui Al. C. Golescu-Albul; acesta insa se
mangaie la gandul ea dach ar fi fost pui aii boieri, tot
una ar fi fost, caci to0 marii boieri sunt rui 4.

1. Ibtd., p. 83 i vol. III, nr. 229, p. 72. 2. Vol. III, nr. 238, p. 112-115.
3. Vol. III, nr. 240, p. 118. 4. Voh III, nr. 245, p. 133.

www.dacoromanica.ro
 142 George Fotino

Mai vin ins6 i zile bune la Goleti.

Incnttorul domn
Grant se va c6sAtori cu nepoata noastr * vestete ma-
micuIa la 1 Iunie 1850. <( Dumnezeu ne-a trimis, de sigur,
pe acest tbar, c6ci in disgraIia in care ne gAsim s V se
prezinte o partid atAt de bun s ceara ma.na fetei noa-
stre, fr s vorbeasca de zestre, este intr'adevr provi-
denIial 9i cu totul neobinuit in -Ora noastr . Zoe Golescu
d zestre nepoatei Zoe Racovi-0, pentru cas6toria cu Grant,
<( care n'ar fi fost refuzat de nicio fata bogan #1, 4.000 de
galbeni, ce qui est trs peu pentru Tara RomneascA
o on demande des sommes normes . <( Am s caut sA
vnd o moie, ca sh dau zestre Zinc4i scrie Ana Ra-
cov46 la 27 Iunie 1850 2.
Zoe Racovi-p, anunOnd unchilor ei cstoria, un su-
biect care m face s roesc 9i care i. astAzi na face s5.-mi
las ochii 'n jos , ii incredin/eaz4 c` are contiinIa inda-
toririlor viitoare, care sunt mari i frumoase , i le va in-
deplini pentru a se face demna de numele sacru ce va
purta 3.
Cu prilejul acesta, dinteo scrisoare de minunat
a Zinc4i Golescu aflam c fiul ei *tefan ar fi vrut sA
vie pe furi in Iar4: imi vorbeti, tefane Ii serie m4-
de venirea ta aici, deghizat, pentru a fi de fa-p
la nunta nepoatei noastre Zoe. SA mh fereasa Dumnezeu
s6 te v'd aici, in Iara ta, mai inainte de totala ei evacuare
de ctre trupele inamice! i sub once deghizare ai veni,
nu vreau s te vd 9i nici s te imbrIiez aici, mai ina-
inte de plecarea tuturor Cazacilor . De altfel, se zice
Ruii vor pleca pan4 la sfAritul toamnei; c'est une nou-
velle heureuse et douce entendre *4.
Pregkirile pentru cskoria nepoatei Zoe Racovi0 cu
domnul diplomat , cumpArarea trusoului, se fac la Bu-
cureti 9i apoi se reintorc cu toii, pentru nunt, la Goleti.
La nunt4, strani laolalt in ziva de 8/20 Octomvrie 1850,
pentru a consacra fericirea unei surioare iubite serie
Alexandrina-LuIa am dat Oranilor s' bea i le-am f6.cut
hoed 5; la sfAritul cinei, dup4 ce s'a urat san5.tate mi-
1. Vol. III, nr. 218, p. 39. 2. Vol. III, nr. 226, p. 66. 3. Vol. III, nr. 228,
p. 68-69. 4. Vol. III, nr. 229, p. 73. 5. Vol. III, nr, 242, p. 121.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefdi 143

rilor, veni randul scumpilor nostri emigraIi; toat lumea a

baut in sntatea voastrk ciocnind paharele cu sampanie
si urndu-va sa v reintoarce0 in curand fericiIi in lard 1.
Douk trei zile dup nuntk Zoe si # son digne poux 2
porn.esc spre Bucuresti. # Mi s'a rupt Mima and i-am vazut
pleand scrie Ana Racovip.
La Golesti raman acum inca mai puIini si mai tristi.
Vieala isi reja cursul, mereu acelasi, mereu monoton. Doar
unele intamplri mai aduc din and in and o nota nou
In lumea aceasta din Golesti.
Odatk avand nevoie de doftor, au fost siliIi sa recurg
la stiinIa # de qui croyez-vous? scrie Zoe Golescu fiilor
sai: (< la stiinIa unui medic polonez, dar care este in ser-
viciul Rusiei. Pup sa-Ii inchipui un mai n.eplacut ghinion?
Dar ce s faci, la nevoie? Si atunci, ca O. ne razbunam
de neajunsul asta al sorIii, ne-am apucat sa-i facem o pro-
paganda strasnic si la urma urmelor am ciocnit cu el pen-
tru reinvierea Poloniei; si de ate ori mai vine sa ne vadk
ii vorbim impotriva Rusiei si a politicei ei infernale, des-
chis, cum se cuvine unui republican din Golesti 3.
Altdata se oplosise la Golesti # une dame hongroise )),
vaduva unui Polonez Kondrawski, czut la Sibiiu. Le po-
vesteste orori 4 care sali ridice prul in cap... A urmat
pe brbatu-sau in toate razboaiele... InchipuiIi-va a la
Sibiiu l-a autat printre mormane de cadavre si l-a aflat ori-
bil mutilat. Este o viteaza! Ea insasi a fost ranita... $i
culmea e ca, pentru a patimi de toate nenorocirile pe care
le aduce un razboiu civil, vedea in primele randuri ale ar-
matei inamice pe tatl si pe fraIii BM., cari se luptau impo-
triva Ungurilor: De cum am cunoscut-o, am primit-o s'i
nu stim ce sa-i mai facem ca s'o ajutam s-si uite nenoro-
cirile * 4.
In lumea aceasta sentimentalk nail* credulk toate
nenorocirile isi afla rsunet si toate povestile isi afl crezare.
Zi dup zi si s'a dus si anul 1850.
*
4 4

1. Vol. III, nr. 246, p. 135. 2. Ibid. 8. Vol. III, nr. 268, p. 192. 4.
Vol. III, nr. 249, p. 144.

www.dacoromanica.ro
144 George Fotino

Aceeasi urare ca cea de acum un an intampin, din

partea Zinci Golescu, si noul an 1851: cu nAdejdea in
Cel-de-Sus, nu mA tem de loviturile soartei si-mi spun
cA Cel-de-Sus, care m'a creat si care vremelnic m pedep-
seste pentru greselile noastre, va sti sA-mi indulceasc mai
tarziu suferinIele totul cu curaj ! VA cunosc
forIa mora16. Copiii mei vor fi susIinuti de credinIa cA
vor izbuti realizeze dorinIele cele mai scumpe ale
inimii... Pentru 1851 s vA revad in scumpa noastrA pa-
trie, unde multe braIe se intind sA v' primeascA i sA v
strang6 la piept
UrArile Zinc4i Golescu in pragul anului trecut 1850, in
pragul anului acesta 1851, in pragul anului viitor 1852,
aveau sa fie implinite doar peste caIiva ani, peste vreo sapte.
Cu inceputul acestui an mijesc speranIe de indreptare
a stArilor din lard.
Zincai Golescu i s'a' dat voie sA locuiascA, dac vrea,
In Bucuresti. Nu prea pare stanjenit in miscArile ei. Iat-o
In Februarie 1851 la Bucuresti. Ingrijorarea-i de a vedea
averile fiilor ei confiscate cAci asa propusese Divanul
comisarul rus Kalcinski, urmasul lui Duhamel se poto-
leste curand, In fata opunerii de nesdruncinat a lui Ach-
met Vefyk Effendi, comisarul Portii, care face s cadA
propunerea comisarului rus 2 De altfel, incet, incet averea
Golestilor avea s se iroseascA singurA i fArd m'Asura Di-
-vanului si a lui Kalcinski. Ori si ce ar fi ins, Zoe Golescu
i incredinIeaz copiii c binecuvantarea ei o vor avea
totdeauna 3, iar pentru lipsurile de care vor suferi in
ei gseasc mangaiere in amintirea binelui sAvarsit ;
singura lor prere de fau sA le fie c cn.0 vor mai avea
mijloace destule pentru cat bine vor vrea sA facA %Arid lor 4.
De atare ganduri erau luminate minile celor cari triau
In conacul din valea Argesului, ca i minile vecinilor de
colo de sus, din deal, dela Florica Brtienilor pribegi
ei acum si a caror sorA vine &and si and in ,vale la
Golesti, la Ana Racovir, de-si gAseste mangaiere pentru

1. Vol. III, nr. 256, p. 156-157 2. Vol. III, nr. 267, p. 187. 8. Vol. III,
nr. 268, p. 191. 4. Vol. III, nr. 250; p. 146.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 145

lacrimile pe care le plange ca. n'are 9tiri dela fraIi i ea acetia

nu vor fi avand eu ce trai pe-acolo pe unde vor fi fiind
Zoe Golescu ar vrea revada copiii in Iara, dar se
resemneaza la gandul ca aceoia nu vor sa se intoarca acasa
cleat cand Calmucii vor fi dincolo de Prut cand pa-
mantul irii nu va mai fi pangarit de picioarele ignobile
ale Cazacilor 2. De altfel, nici nu crede c vor fi invo4i
sa se reintoarca mai inainte in patrie, caci (< on les craint
trop 3. 4 Mamicula , care Ora astazi a dat destule do-
vezi de curaj mai presus de varsta ei, acum este destul de
btrana pentru a nu putea rezista uqor i altor nenorociri 4.
DA fiilor sai sfaturi de cumpatare i cuminIenie in ce fac
i ce scriu i le transmite mahnirea lui Achmet Vefyk Ef-
fendi, acest vrednic dregators, care crede ea brourile pe
care Gole9tii le tiparesc qi raspandesc in strainatate fac
mai mult eau, caci spune el Ruii se vor agala de
ele pentru a aVaIa spiritele in /ara i a-vi justifica prelun-
girea ederii lor aici. $i Zoe Golescu face o pledoarie filo-
turca, predicand ca. Turcii nu trebuesc confundaIi. cu Ruii,
caci ei nu sunt dumanii de moarte ai poporului roman 5.
Poate c desluim, in aceste idei, inraurirea lui Effingham
Grant: Englezii sprijineau Poarta atat cat Englezii au
sprijinit vreodata alta Putere pentru a o opune, sub
forma unui imperiu reformat i reinnoit, Rusiei.
Oarecare mulIumire mai aduce la Goleoi 9tirea
nepotul Constantin RacoviIa ar fi intrat, impreuna cu
Alexandru Mano, la inceputul acestui an 1851, in armata
piemonteza. In capitolul urmAtor vom urmari activitatea
acestora in lumea
Zoe Golescu inregistreaza acum, cu o Prrnicie care ne
face sa suradem, qtirea morii d-nei d'Uxhiill 6. Moartea
aceasta va atinge mima iubitoare a unui inalt persona-
giu scrie ea, svarlind o inIepatura rautacioasa lui Barbu
*tirbey, prieten al d-nei d'Uxhilll: Dumnezeu da dreptate
dupa a sa von. Ainsi soit-il! 7.

1. Vol. II, nr. 175, p. 344. 2. Vol. III, nr. 280, p. 220 si nr. 282, p. 224.
-8. Vol. III, nr. 274, p. 198. 4. Vol. III, nr. 268, p. 191. 5. Vol. III, nr. 275,
p. 203. 6. Fiica lui Teodor VACarescu-Furtuna i a Mariei Constantin Ghica.
7. Vol. III, nr. 268, p. 191 (scrisoare din 12/24 Februarie 1851).

10

www.dacoromanica.ro
146 aeorge Fotm

Se mhne9te Zoe Golescu la tirea cstoriei, in prim-

vara aceasta 1851, a generalului rus Al. Bremsen cu Zoe
Blceanu: (< iubew pe acest Rus ; se vede c` a uitat ce
datoreazA ca Romnca patriei sale: ur i dispre% naIiei
ruswi 1.
Dar o mangaie i unele tiri xnai bune, care aduc acum
mijiri de speranIe intr'o indreptare a strilor din Iar. Se
svone9te de amnistie. Dintre arestaIi, Turnavitu, Ion Voi-
nescu 9i Costache Zaman au fost lsaIi liberi, (< liberi ca p-
srile cerului 2 Vin i tiri despre eliberarea surghiuni-plor
dela Brussa ; dar iari tirile acestea rmn simple svonuri,
iar svonurile n'au fost cleat simple nscociri.
Printre atatea tiri, svonuri, nscociri, este un svon care
timp de aproape doi ani rmase doar o nscocire, lar tire
adevrat nu deveni decat trziu, un svon care descre/ea
frun-ple la Goleti: (ipleaca RuOi 1.. .
De-a-lungul multelor scrisori, svonul acesta strbate la
rstimpuri.
(< Pleac Ruii, # stupizii spune Felicia Racovir in
Decemvrie 1848. Dar la 29 Martie 1849 Effingham Grant
serie c # nu sunt semne de plecarea Ruilor ; iar Catinca
Rosetti desndjduete de a vedea Iara scpan de aceasta
# lepr 3.
(< PleacA Ruii in curnd serie Effingham Grant la
25 Noemvrie 1849.
(c Pleac RuOi veste9te prin Ianuarie 1850 Alexandru
Racovir 4.
(c Pleac. Ruii , cad (c incepe ali da searna Colosul rus
de urmrile funeste ale incAprAnrii de a nu evacua Prin-
cipatele comenteaz. Zoe Golescu svonul plecrii, svon
care o inveselete cum o inveselete i tirea cA (c ne-am
descotorosit de Timoni, demnul reprezentant al Austriei ;
i poate ea # inlocuitorul acestuia va avea idei mai cre-
9tine 5.
(( Ruii au prsit Pitetii anunr intempestiv i ne-
confirmat Catinca Rosetti la 11 Aprilie 1850.
1. Vol. III, nr. 282, P. 227. 2. Ibid., p. 226 (scrisoare din 30 Mai 1851).
8. Vol. II, nr. 150, p. 275 (24/12 Aprilie 1849). 4. Vol. III, nr. 204, p. 12.
5. Vol. III, nr. 207, p. 18 (6 Februarie 1850).

www.dacoromanica.ro
Boiera Goleftt 147

Se svoneyte i prin Iunie 1850 ca, potrivit ConvenOunii

dela Balta Liman, pleaca Ruyii Dumnezeu sa se milo-
stiveasca de Iara noastra i s'o scape mai curAnd de jugul
asta de fier exclama Zoe Golescu
Cazacii vor parasi Iara 'Ana la sfaryitul toamnei serie
Zoe Golescu la 16 Iulie 1850; este o ytire atat de fericita
yi de dulce de auzit a nu indrasnese s m incred ei, pen-
tru ca, de nu se implineyte, desamagirea sa nu fie mai mare
deat nadejdea 2.
Dar se sfaryeyte i anul 1850 yi nici nadejde de plecarea
Ruyilor. Ba se pare a <( vin i mai mul%i, cu toate pro-
testele Framei i Angliei la Curtea Tarului din Petersburg.
Curand shoal% iarayi svonul pleaca Ruyii in prima.-
vara 3.
Primvara urmtoare, a anului 1851, aduce yi ea svonul
pleac duymanii de moarte pasari preves-
litoare de rdu 4.
Se duc, lacustele se svoneyte in Februarie 1851.5.
In curnd pamantul rrii nu va mai fi manjit de pi-
'cioarele ignobile ale Cazacilor scrie Zoe Golescu in
Mai 1851.
(< Au plecat bipezii importuni anunIa tot Zoe Go-
lescu la 30 Mai 1851.
Si, aya, ndscocirea din iarna lui 48 ramase svon in tot
lungul anilor 49, 50 yi 51 yi nu deveni ytire adevrata
deat in Mai 1851, and yi Effingham Grant confirma' pie-
carea bipezilor importuni 6.
Dar copiii Zincai Golescu vor mai rat'Aci inca mulIi ani
prin lume.
La Goleyti vieala se desfyoara in acelayi ritm molcom.
Cateodatrareori nepoatele, cu mamicuIa pandu-
roaica in frunte, calare, ea vrednica urmaye de panduri,
porneau in plimbari prin muni, prin munIii care le umple
de teroare i admira%ie privind de aproape atAtea pra-
'pastii >> 7. Immortelle Dmbovicioara, c'est toujours a toi
1. Vol. III, nr. 218, p. 41 (1 Iunie 1850). 2. Vol. III, nr. 229, p. 73. 8. Vol.
III, nr. 252, p. 151 (scrisoare din 20 Decemvrie 1850). 4. Vol. III, nr. 268,
p. 191. 5. Vol. III, nr. 272, p. 197. 6. Vol. III, nr. 283, p. 228. 7. Vol.
III, nr. 286, p. 237 i nr. 287, p. 238.

10*

www.dacoromanica.ro
 148 Georg e Fotino

que mon esprit s'arrte quand il s'gare dans nos belles

montagnes serie Alexandrina-Luta 1. cu sentimenta-
lismul lumii din Goleti i al epocii, trimite unchilor ei
des fleurs charmantes, cueillies l'entre mme de la
grotte, qui vous disent: ne m'oubliez pas .
Alteori rup monotonia vieii la tara &and cate o fuga
In ora. << Pe Felicia, Lucica 9i Catinca le-am trimis la Bu-
cureti, fiindca este acolo o trup de actori bunicica, s'auda
i ele putina muzica serie Ana Racovita 2.
In curand, spre sfaritul lui 1851, pleaca dela Goleti,
la coala, in strainatate, copiii cei mici ai Anei Racovita:
Dumitru la Paris i Alexandru Al. Racovita la Halle, in
Prusia. Pe cel dintai Il vom afla ceva mai tarziu, impreuna
Cu aii Romani, la coala de Agricultura din Grignon 3.
La Goleti au ramas Inca i mai putini.
Alternndu-se bucuriile cu grijile, se scurg lunile i trece
anul 1851, aducand insa numai griji i neliniti, care
deschid anul cel nou 1852. In Franta se produsese lovitura
de Stat din Decemvrie 1851. Svonuri c mii de victime
au cazut pe strzile Parisului, ea qapte tineri romani, prin-
tre cari Goletii, ar fi fost asasinati in cafenelele bulevar-
delor, ajung la Goleti, iar scrisori nu ajung 4. (< Mamicuta
este in transe mortale 5. Sarbatorile le-au trecut in
mijlocul nelinitilor i grijilor. Abia daca vizita la Golqti
a lui Effingham Grant, a sotiei sale, a lui Scarlat i Elena
Filipescu <( au mai inveselit singuratatea i au facut sa
trecem cu amintiri mai putin triste aceste zile solemne...
Dar Dumnezeu este mare i infinit in mila sa i toata
nadejdea mamicuta vi-o pune in el, cerandu-i, mai inainte
de once, protectie pentru copiii ei 6.
Cand sosesc scrisori linititoare, se mai insenineaza casa.
Dar alte griji i neajunsuri trec la rand. Inundatiile strich
morile dela Goleti. Zoe Golescu intampina greutati in ad-
ministrarea averii. O supara procesele. Ar vrea sa nu mai
faca vnzari din pamanturile copiilor. Dela Bucureti afla ca
Winterhalder, prietenul lui Costache Rosetti, a fost expulzat ;
1. Vol. III, nr 285, p 233. 2. Vol. III, nr. 313, p. 280. 3. Vol. III, nr. 298,
P. 258 i nr. 372, p 379. 4. Vol. III, nr. 315, p. 282. 5. Vol. III, nr. 316,
p. 284 (scrisoare din 10 Februarie 1852). 6. Vol. III, nr. 309, p. 273.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 149

i tirea <( o rnahnete i revolta. O neliniqtete i soarta lui

Nicolae Balcescu, a carui mama este aa de nefericita,
caci crede ea' boala fiului ei este incurabila i.
Peste toate aceste griji i necazuri, iata c luxnea dela
Goleti se adincete in durere. Alexandrina-LuIa. RacoviIa,
cette ange de beaut... , cette charmante fille, la jolie
Lu/a. d'autrefois , al carei suflet avea toate darurile firii
pe care o fiinV omenease le poate don i i. cu care se poate
fali , aceasta fiiny rara, care nu numai in Iara la nol
dar peste tot ar putea fi chata ca model Liga aqa ta-
nara, aa de frumoasa i dulce , cazu bolnava ingrijind pe
o bolnav din sat. Se stinge din viea-p in ziva de 21 Mai
1.852 (s. v.), t'Aliara de 20 de ani, rapita de tifosul care pe
atunci facea prapad cnd veneas. La Goleti s'a lasat intu-
nerec. Doar d.deea ea un suflet aa de frumos i aqa de
curat locuete acum in sferele cereti mai strecoara o raza
de mngAiere in lumea durerii inchisa in vechiul conac 2.
Departe, in FranIa, unde se afl. Stefan Golescu, i in
Grecia, unde ratacete fratele Nicolae, raspunde ecoul du-
rerii: privesc fara s vad serie Stefan Golescu Sana,
aceasta panza de apa linitit ducnd cu sine attea bu-
curii i tristeV, caci ochii sufletului meu vad dincolo de
zare i Iintesc cu dureroasa atenOune un co4ior de 0-
mnt unde o intreaga familie in lacrimi patimete de neno-
rocirea ce a lovit-o 3. Sunt doborit,- sunt doborit in-
toarce ecoul durerii lui Nicolae era un inger 4.
Alexandrina-LuIa odihnete in biserica lui Stroe Leur-
deanul.

Singuratatea apasa acum mai tare pe oamenii acetia

Mamicu%a simte nevoie de sprijinul fiilor ei: am
facut ce am putut pn azi, ca sa ornduiesc interesele
voastre. De acum insa nu-mi va mai fi cu putinIa s m'a
ocup singura. SuferinIele i amraciunile mele, cei 60 de
ani ai mei mai ales m'a impiedic sa ma ingrijesc de ele
1. Vol. III, nr. 335, p. 323-324 (scrisoare din 23 Aprilie 1852). 2. Vol.
III, nr. 347, 351, 352, 355. 3. Vol. III, nr. 354, p. 356. 4. Vol. III, nr.
356, p. 361.

www.dacoromanica.ro
150 George Fottrio

aa cum ai vrea 1. Simte nevoia ca fiul su Radu s. vie

In tar. Il chiam.
Iat Ins e ea Insi trebue s plece din Iar. O veste
nelinititoare o chiam. la Vina: boala nepoatei Catinca
Rosetti, care-i fusese tovare In peregrinrile pe la Sibiiu,
Istambul, Brussa i peste tot. Nimio nu ni se arath scrie
Zoe Golescu In colori care ar putea .s ne inveseleasc
sufletul... Viitorul este trist i de temut pentru cei ce
cuteaz s-1 privease de aproape. Singura m'AngAiere ce
ne rmne este convingerea c am luptat pentru binele
nefericitei noastre Cel-de-Sus nu ne va prsi...
Stefane, ia pe mmicuIa ta de model. Ea este bolnav i
de o sntate destul de ubred.. Sufer. mult i totui nu
se sfarete. Cine o sprijin? Ndejdea i credin/a ei. Cci
ridic ochii spre cer i rog pe Cel-A-Tot-Puternic pentru
copiii mei 2.
Pleacd la Viena. In drum intalnete dou Moldovence,
pe Eufrosina Rosetti-TeIcanu cu sora ei, pe care le soco-
tete compatrioate 3. La Viena o ateapt filed o bucurie:
Catinca Rosetti, insntoit, se pregAtete de nunt cu
Radu G. Golescu 4. Se face nunta la sa.ritul lui Octom-
vrie 1852 5. Zoe Golescu pornete apoi spre Dresda, unde
spre sfaritul lui 1852 o aflm impreun cu fiul ei Stefan.
Curand se regsete i cu Alexandru-Albul i cu Radu, cari
veniser. dela Brussa ; raman cu to-Vila Genova, unde scri-
sorile ni-i arat. In primele luni ale lui 1853.
La Goleti, locul mmicu/ei Il ine acum fiica ei Ana
Racovi.O. Grijile casei le are ea. N'au rmas decat femei
mai puIine ca altdat, de cnd se stinsese din viea-V
buna i frumoasa LuIa *.
. . . Scrisorile au incetat de a pomeni de btrnul Alexandru
RacoviV. Se stinge din viea- in scurgerea anului 1853.
Asupra mor%ii sale scrisorile noastre tac.
Catre sfaritul lui 1853 Zoe Golescu pornete impreun6
cu Constantin Racovi spre ar, trecand prin Elvevia,
cltorie pe care n'o va uita niciodat *, dar care a fost
1. Vol. III, nr. 355, p. 359 (scrisoare din 12 Iulie 1852). 2. Vol. III, nr.
367, p. 373. 8. Vol. III, nr. 371, p. 378. 4. VArul celor patru fro:0 Goleti,,
v. Insemnarea biografic: vol. II, p. 90, nota 2. 5. Vol. III, nr. 376, p. 384

www.dacoromanica.ro
Botera Gole0i 151

i o ultima ei clipa de bucurie *. Aceast bucurie

a parasit-o la grani/a. /*dril 1. Aici o ateapta tot felul de
greut5.0.: boale, procese, neajunsuri cu arendaul
etc. Dar un mare n.ecaz Ii Veni curand,`caci abia ajunsese
la Goleti i abia trecura trei saptamni de, cnd ajunsese,
c venira RuOi, scotocira prin hrtii i o dei n'au gasit
nimic care sa-1 compromita serie la 23 Ianuarie 1854
maica-sa au luat pe sus pe Constantin Racovi/a i 1-au
trimis in Rusia, inchizandu-1 la Kiew. 2
Ana Racovi/a trebue s anun-/e aceast tire fra-/ilor
sai, o dar nu poate s'a ja condeiul in mana i. sa nu planga
Cere fra/ilor s-i serie, prin Effingham Grant, dar s'a nu
cumva s5.-i serie ceva <(care ar putea s'o compromit *, caci
o scrisorile se deschid 3.
Iarai nu au ramas decat femei la Goleti, cu Zoe Go-
lescu in frunte, care este tot mai necajita i tot mai trist
o ea vi-ar vrea sfaritul, gndindu-se la viitor, ale carui
adancimi sunt aa de greu de patruns... Despar/ita de ase
ani de copiii ei, nu vede nimic in viitor care s'o liniteasca...
Totul e in voia soartei sau, mai degraba, o la voia unei
politici careia nici nu-i pasa de cei ce cer dreptate i ajutor
pentru cei slabi 4. Poate ins ea va da Dumnezeu sa fie
rzboiu serie nepoata Zoe Grant i atunci o nous
n'aurons plus rien redouter de cette abominable paix
dont on ne cesse de nous menacer 5.
...Nimio care sa strice monotonia vie/ii din conacul Go-
le9ti1or nu ne mai oprete staruitor aten/iunea, de acum,
din 1854, vreme de aproape trei ani. Greuta-ple bneti
sporesc ; trebuesc vandute pamanturile ce le-au mai ramas;
rare scrisori trimise i primite prin Effingham Grant i
Colquhoun, caci, altf el, scrisorile se censureaza. Pe m'Ami-
cu-/a o mai allana impreun cu Felicia Racovi/5. la Paris
spre sfaritul lui 1854, iar in vara lui 1855 la Enghien, im-
preuna cu fiii ei Radu i Alexandru-Albul. Acesta din urma
are teorii proprii asupra terapeuticei apelor minerale de

1. Vol. IV, nr. 427, p. 65. 2. Vol. IV, nr. 427, 428, 432. 8. Vol. IV,
nr. 428, p. 66. 4. Vol. IV, nr. 432, p. 75 (sonseare din 14 Februarze 1854),-
. Vol. IV, nr. 431, p. 73.

www.dacoromanica.ro
 152 George Fotino

acolo 0 mai aflam catre sfarOtul lui 1856 la Dieppe,

unde are tiri contradictorii asupra repatrierii exilailor 2
Grija care framanta in toata aceasn vreme lumea dela
Goleqti, mai ales de cand randurile acestei lumi s'au rarit
aa de dureros qi de &And singuratatea s'a aqternut tot mai
mult asupra-i, este aceasta: reintoarcerea acasa a scumpilor
pribegi. Buna Ana Racovila trimite pe Catinca R. Golescu,
care dupa casatoria ei se intorsese in %ark s ceara lui Barbu
Stirbey invoirea pentru repatrierea lui Radu-Pupii. Trage
nadejde: << ah! Dumnezeule, cand o sa vad qi eu aici pe unul
din voi patru? 3.

Dar pribegii aveau sa mai ranceasc prin lume. Catre

zarea lor vor mai privi cu toate iluziile departarii Inca
muln vreme. De-a-lungul acestei vremi de sfanta a-
teptare a ceasului intoarcerii acasa, sufletele pribegilor se
rzvratesc impotriva celor cari socoteau ei le stateau
opreliti pe drumul intoarcerii.
Barbu tirbey, domnitorul Tarii Romaneti, era cel care
cu mai multa indrtnicie credeau ei se aeza de-a-
curmeziul drumului de intors acasa. De aici, razmerila lor
sufleteasca impotriva lui, razmerif care omenete se inIe-
lege, dar care, istoriceqte, se cere integran in imprejurrile
de atunci, pentru dreapta situare a Domnitorului Vrii in
judecata postum6.
Indatorat a donna pe un tron de o indoin vasalitate
harIuit intre dou suzeranitli banuitoare aqa cum
incatuatoarea ConvenOune dela Balta Liman statornicise
lucrurile el se cere judecat in lumina vitregelor impre-
jurari, care erau mai tari decat dansul. Dac Grigore Ghica
al Moldovei, om de alese insuiri, figura de visa-tor care
avea sfareasca zilele departe de lark a avut parte
nu numai de o cruntoare judecan a PosterinIii, dar uneori
chiar i de induioarea acesteia 4, lui Barbu tirbey al Trii

1. Vol. IV, nr. 450, p. 123-124. 2. Vol. IV, nr. 473, p. 169. 3. Vol. IV,
nr. 402, p. 18. 4. N. I o r g a, Corespondero ha Bucurqti,
1904, p. VVII.

www.dacoromanica.ro
 ^

BARBU $T1RBEY
1835-1840

MINIATURW DIN COLECTIILE DOAMNEI ELISA BRITIANU

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 153

Romneti i-a fost hArAzit un verdict mai aspru i pe alo-

c uri nedrept.
Intampinat din ins4i inceputurile Domniei de dum-
nia Ghiculetilor munteni, cari nu socoteau indrept4.0
la hospodarat decAt pe cei din neamul lor i pentru cari
Bibescu i Stirbey erau parveniIi i uzurpatori, strain
intre scgtoarea suzeranitate turceasca i apsAtoarea pro-
tecIie ruseasck in.vinuit de lumea pribegilor dela 1848, cari
nu puteau mnelege cd vointa poruncitoare a Rusiei, mai
mult cleat dumnia Domnitorului, Ii Iinea departe de Iar,
Barbu Stirbey se socotea dator, cu slabele-i mijloace, s".
apere Iara de urm6rile cotropirii strAine, de care el invino-
v6Iea pe cei dela 1848 i de pe urma creia el suferea cel
puOn tot atata cat
Consulul britanic Colquhoun, care folosea cu dibacie im-
potriva lui Barbu Stirbey, ca i de altfel impotriva prede-
cesorilor acestuia, rusofobia puternicului ambasador Strat-
ford Canning, aVIa. i mai mult nemulIumirea pribegilor,
crora el le mijlocea trimiterea i primirea scrisorilor i
banilor dela unii la al-pi. Paoptitii i in deosebi Ion
Eliade inf5.0au pe Stirbey ca pe un hospodar teind din
mila Ruilor i in tovrglia acestora cu grija la imbo-
gMire i la o &at mai lung4 edere in Scaunul
Rusofil poate. De nevoie sigur. CAci o stApnire
ruseasc5. in Orile rornneti Barbu Stirbey o socotea ca
ruina acestora. Un dialog intre Domnitor i Poujade,
consulul FranIei, in August 1849, ne arata pe cel dintai
incredinInd pe celgalt c in Principatele romne nu
sunt elemente de rezistenr sau de rzvrAtire i c4,
deci, o ocupaIie ruseasck pentru a domoli pe Romni, este
<< tout fait inutile 1. Altdat Il aflm protestnd impo-
tri-va contingentului trupelor ruseti, care dep4ise cu mult
pe cel prevazut prin Convemia dela Balta Liman 2, sau
vedem trimiOnd lui Aali Pava, prin Aristarchi bey, o not
prin care arata tot ce avea ruin5.tor, pentru rile romne,
ocupa%ia ruseasc fr de niciun rost 3.

1. Hurmuzala, XVIII, p. 192. 2. Ibid., p. 303. 3. Ibid., p. 342.

www.dacoromanica.ro
154 George Fotato

DacA mai aspr s'a rsfrnt totu0 asupr-i judecata

Posteritkii deck asupra celorlali domni pmnteni, e mai
ales fiindc Domnia lui s'a nimerit odat cu pribegia revo-
luIionarilor din 1848, a aror intarziere printre strini ei
au atribuit-o n.umai lui 8tirbey.
Stingherit i supraveghiat de (< Protector i. de (< Suze-
ran, silit s'd indure fel i chip de umilini, omul acesta rece
qi sever va fi gsit mngAiere in.tr'o cuminte qi cinstit gos-
podrire a Vrii. Se pricepea in rAnduiala gospoddreascA, pe
care o invkase de tanar, incepAnd ca zapciu de plas, qi mai
era i unul din capetele luminate ale Orii. I se datoreaz ince-
putul de injghebare a unei armate romneti; temeinica
zare a invkamntului pornete dela acest om cu indelungat
invkAtur. in FranIa. i priceput efor qcolresc ; multe alte
nevoi gospodreti ale rii au format de asemenea obi-
ectul grijilor sale. Cand Zoe Golescu, suprat. pe 8tirbey,
vorbew despre milioanele acestuia, ea sau se face ecoul
propriei ei suprri sau, poate, vrea s ne spue c$tirbey
era cAskorit cu tare bogata nepoat a lui Grigore Bran-
coveanu i c motenise dela ultimul 8tirbey o mare avere
In Oltenia. Vistieria %Aril el a lsat-o plin5. 9i a-tat de bogat4
cum nu o cunoscuser domniile inaintae. Om lipsit de
pasiune i de poezie 1, a excelat printr'o imelegere deed-
v.rOt a strilor de fapt.
Restrnganduli rosturile Domniei mai mult la nevoile
gospodareti ale Vrii i la ferirea ei de pericolele ce o pan-
deau, Barbu 8tirbey s'a gAndit uneori i mai departe chiar
i la o unire a Principatelor i la o rscump5.rare dela
Turci, printr'o plat odat pentru totdeauna inielegand
c acolo se va putea ajunge numai printr'o stabilitate
roditoare qi o statornicie in toate . Deosebirea, din punct
de vedere metodic, intre el i revolOonarii paoptiti-, pe
cari nu i-a iertat niciodat, era aceea c lui i se 'Area
mai grabnicA intemeierea inluntru deck liberarea de le-0-
turile cu strinul, pe cnd ceilatti inIelegeau s inceap
intAiu cu aceasta 2. La o mai temeinic6 adncire a lucru-
rilor nu se prea vede insA deosebirea, din punctul de vedere
1. N. I r g a, loc. cit., p. VIIIIX. 2. Ibid.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 155

romanesc 9i al viitorului, intre rusofilul Stirbey 9i vizio-

narii rusofobi . S'au intalnit in aceea9i inIelegere exact
a viitorului rii lor. Cnd izbucni razboiul Crimeii care
avea sa duca la liberarea rii razboiu dorit 9i de pri-
begii romani 9i de Stirbey, prigonitorul ion, Stirbey
lese nevoia participarii Romanilor la acest razboiu. El spu-
nea fiilor sai ca macar dou batalioane romane9ti ar fi tre-
buit daca ar fi fost cu putinIa s ja faIi9 parte alaturi
de ; neatarnarea rii, gandea el, s'ar fi dobandit mai de
vreme. De patriotismul acestui #calau Posteritatea nu este in-
dreptaIita a se indoi. Calu 9i 4 victime aceea9i credin0
romaneasca Ii insuflelea pe toIi. Cand printr'una din acele
obi9nuite intorsaturi ale mersului Istoriei victimele se
intoarsera in lark iar calaul lua mai tarziu drumul
strain-di-4H, acesta duse cu sine aceea9i credinr care-i in-
sufleIise pe cei dintai in pribegia lor, credinIa in destinele
romne9ti, 9i care intovar9i. pe Stirbey in anii vieii sale
traite in FranIa de unde, mai tarziu, fostul hospodar Oman-
tean avea s se intoarca pentru a saluta inceputurile
Domniei lui Carol I 9i marturisi acestuia credin-a in izbanda.
StiIi cine mi-a prevestit un bun viitor 9i m'a intrit inca
mai mult in hotrirea mea ? spunea Carol I uneia din
nepoatele fostului Domn pa.mantean Este bunicul
D-voastra.

Pela Gole9ti, unde dupa infrangerea revoluIiei am tors

vreme de caIiva ani firul povestirii a9a cum pe aceasta vi-o
povesteau cei rama9i singurateci a cash'. pornim acum pe
urmele pribegiltr, pentru a relua din mainile acestora firul
aceleia9i povestiri a9a cum pe aceasta au trait-0 cei ce
pribegeau printre straini.

www.dacoromanica.ro
 PRIBEGIA

www.dacoromanica.ro
 dela Brussa incep s piarda ndejdea ea vor fi
puqi curand in libertate. Vor trebui s se impace cu
ExilaIii
gandul ca luni i poate ani de-acum inainte vor ra-
manea aici, in Capitala straveche a Sultanilor.
In alta stare sufleteasca, ei ar fi aflat in aceste locuri
# magice , <( incantatoare , # faimoase prin frumuselea lor
i prin tot ce antichitatea le-a dat ca mare-Pe , loe potrivit
s-qi depene in liniqte visurile, # s-i adune amintirile...,
s retraiasca in end clipele fericite din viea-p, sa se legene
In iluzii, sa se gandeasca cu drag i cu parere de ram la Gole-
tii lor , caci oriunde 1-i arunci privirea, valea Brussei, cu
natura ei # simpla i rustica, dar bogata i graIioas, te
induioqeaza i te minuneaza 1. (< Colinele din jur sunt aco-
perite cu vi0 de vie i duzii cresc peste tot; peste tot paduri
de mOslini; parch' sunt colinde Lornbardiei sau dealurile ce
inconjura Verona. Si dac peisagiul apropiat te incant,
cel pe care-1 vezi in deprtare te uirnete. De o parte, Marea
de Marmara cu insulele Prin-plor; de alta, mre/u1 Olimp 2
cu creasta inzapezit dominnd braul de non. Mirosul vilei
de vie strabate aerul. Ai trecut un qir de dealuri joase i iat
ea zareti in intinsa vale inverzit dela poalele Olimpului
minaretele i albele cupole ale Brussei... De sub coasta
dealurilor inverzite Ianesc quvoaie de apa i din stanc
izvoare bogate ape termale unele, reci ca ghia%a altele
ce se impraOie prin multele cipnele ale orapilui... 8.
Dar nu-i vreme de visare. Cand <( priveti suraztoarele
coline i pajiti... i vezi cine calc in picioare aceste locuri

1. Vol. III, m.. 231, p. 77. 2. Este Olimpul din Asia Mica (tnalt de 2.910 m.).
Olunpul din Thessalia, unde mitologia greaca asezase lcasul zeilor, este inalt de
2.985 m. 8. Brief e itber Zustande und Begebenhetten in der Turkei, Berlin, Posen
und Bromberg, 1841, p. 63.

www.dacoromanica.ro
160 George Fotino

frumoase, and te gandeoi c vor mai trece poate veacuri

pana ce aceast lume nenorocita sa fie ca pe vremurile cla-
sice de odinioara..., &and vezi ca toata viema politica i.

sociala a omului din Rsarit nu se intemeiaza decat pe mereu

acelai ifala, alacherim i bacalim iar femeia traieqte in
sclavie , fugi, sa fugi, sa fugi! 2. Rasaritul urasc
adauga Radu C. Golescu pentruca m One departe de
fraPi mei dragi; Il urasc de cand vad cat sufera aici fratele
meu Alexandru, Il urasc pentruca nu vrea sa vada limpede,
11 urasc... 3. Daca gandurile triste ale exilapor din Apus
mai pot fi furate de vieqa mai vesel sau mai framantata
de acolo, aici nimic nu te poate face Bali mai uip durerile
na0onale se tanguete Alexandru-Albul. Aici, o ce s'ar
putea a9eza intre nenorocirile patriei tale i sufletul tau?
Natura? Este frumoas, de sigur, dar este neinsuflepta!
Ornul meleagurilor acestora nu tie s'o impodobeasca cu
insi prezenIa lui ! Lumea de aici? Ea nu are viea-Va.
Gandul i. simPmantul n'au aitare i. n'au inchinatori In
Rasarit. Si daca, aici, traiesc undeva ganduri i simpminte,
este doar in spiritul, in sufletul Polonezilor, Ungurilor, Roma-
nilor ; ele trajese in stare de suferin-p, de ateptare, de vagi
presimpri i fiecare din aceste trei naponalitap traiqte
aparte, cu visurile ei, adesea dufmane unele fata de celelalte 4.
Autenticul suflet romanesc al lui Al. C. Golescu-Albul
este strbatut de sentimentul incei nedefinit in sufletele
tuturor celorla4i emigrati ea o visurile Romanilor i Ungu-
rilor se por infrunta, chiar daca acum, aparent 9i social-
ideologic, par a se intalni.
In lumea exila-por dela Brussa i in vremea aceasta de
viea-V inghesuita intr'un.colpor de pmant asiatic, Al. C.
Golescu-Albul, framantat qi nostalgic, se realizeaz desa-
varit. Scrisorile lui din vremea traita in lumea aceasta
arata Inca ()data i arata Inca mai luminos ce suflet limpede
a avut Albul-apostolul. Biet muritor care ratacete visa-tor
o in plimbari singuratece prin locuri straine, biet om care
are pe retina ochilor o imaginea dureroasa a patriei sale
qi. o in al carui creer alearga neincetat ideea unei Romanii
1. Vol. III, nr. 231, p. 77-78. 2. Ibid., p. 77.-3. Ibid., p. 78. 4. Vol.
III, nr. 225, p. 59.

www.dacoromanica.ro
 VEDERE DIN BRUSSA
- MIJLOCUL I/EACULUI AL XIX-LEA -
GRAVUR ENGLEfit DIN COLECTIILE BIBLIOTECII ION I. C. BR4TIANU

www.dacoromanica.ro
Boierii Golepti 161

abia Iinndu-si rsuflarea si luptndu-se cu Iarismul, cu

Ungurii, Sarbii, Saii, cu Austria si cu nesiguranIa zilei
de mine..., Alexandru-Albul, tc In transe mortale uneori
trieste acum zile care vor contura in linii definitive con-0.-
nutul vie%ii sale sufletesti. Moment hotdritor pentru crista-
lizarea patriotismului su si care, poate, vd insemna un
moment in insasi evoluIia patriotismului romnesc. Sensibil
la vederea nedrept-plor neamului omenesc, Alexandru-Albul
este acum tot mai sensibil la aspectul nedreptMirii neamului
romelnesc. El sufer acum de duren i nalionale cum
mnsui spune. Surghiunul dela Brussa este, nelndoios, capitolul
de seam al vieii sale. InsufleIitorul emigraIilor romni
din Rsrit este el acum. Ii Indeamn, Ii dojeneste,
sffitueste. Unii, de sigur, au vorbit mai bine ; al/ii au
scris, de sigur, mai bine deat el; niciunul altul nu a gsit
ins acele accente ale lui, izvorite dinteun suflet cald
dinteo minte dreapt, accente care ne Induioseaz si astzi,
dup atatea d.ecenii.
El nu-si afl liniste. Face planuri peste planuri. Ina.
din Noemvrie 1849 stabileste stranse legAturi cu Polonii
cu Ungurii exilai la Brussa i apoi la Kutahia i in deosebi
cu generalul Dembinski. In intalnirile scurte i spionate
Cu acesta din urm, ei se inIeleg repede, fraternizeaz din
primul ceas. Cu Ungurii, mai inchisi la fire, mai fanfaroni 2,
merg mai greu lucrurile. Nici mai inainte vreme Alexandru-
Albul spre deosebire de maia-sa si de fra-pi si stefan
Nicolae nu-si fAcuse iluzii despre Unguri.
Contactul sdu cu Polonezii, In vederea unei in-Olegeri
care urmrea un scop comAn : ca emigraVile romn i polon
s se apropie, fiecare, de patrie, iar apoi fiecare, la ea acas,
s infptuiasc un regim de libertate, evidenIiazA in ochii lui
Al. C. Golescu-Albul 'Inc mai mult nevoia de organizare a
emigra%iei, cu o conducere unicei, nu tripartita 3, aci s'ar
putea trece spune el peste unele prejudea%i demo-
cratice (indiciu al evoluIiei sale ideologice). Pentru even-
tualitatea and totusi va trebui impcat i aceast preju-
decat democratic , el propune o conducere alcAtuit din
1. nut., p. 58-59. 2. Vol. IL nr. 196, p. 395. 8. Am vlzut Inteun alt
capitol, (p. 86) ca Gheorghe Magheru era Impotriva unei conducen i unice.

11

www.dacoromanica.ro
162 George Fotino

cinci membri cate unul de fiecare din cele cinci pro-

vincii romne9ti (se adancete evoluIia in sens naVonal)i
din mijlocul carora s'ar alege unul: primus inter pares.
Programul imediat al emigra-pei romne, astfel organi-
zate, trebue s cuprind autonomia rii cu suzeranitatea
turceasc *, deoarece Romnii, singuri, fara ajutorul Tur-
ciei cu greu ar putea intreprinde vreo acIiune impotriva
Rusiei . Cat in ce privete mijlocul de propagare a acestui
program, el ar fi un ziar liberal in Orient, care ar porni
un razboiu pe viea-p i pe moarte impotriva Rusiei ,
cheia de bola a despotismului i. ar urmari injghe-
barea unui partid elenic independent de once guvern
oricare ar fi acesta partid care 0-ar intemeia speranIele
pe conformitatea intereselor tuturor popoarelor, pe verita-
bila alian cu democraIii Italieni, Unguri, Poloni, Romani
i chiar Turci...., caci i acetia au moravuri democra-
tice Aqiunea acestui ziag anti-rus ar putea fi ajutata i
completat cu o acOune de propaganda pe care ar face-o
capitanii vapoarelor greceti ce strabat Marea Neagra, Arhi-
pelagul, Adriatica i chiar Mediterana. Anglia ar sprijini
aceasta acIiune pe care spune Al. C. Goles cu-Albul
Turcii ar trebui s'o inlesneasca prin acordarea catorva
reforme liberale popoarelor cretine din Imperiul otoman 2.
NIn la obsesie reapare in toate scrisorile lui Alexandru-
Albul cuvntul organizare . Mai inainte de once cere
el fiecare emigratie, romn., polon., maghiark italianO,
sa se organizeze i apoi, intre ele, s alcOtuiased un organ de
centralizare, care ar fi la Paris. Catre Paris, focarul luminii
se indreapt acum repetatele lui apeluri. EmigraIii din Apus
scrie el sa nu uite ca in Rsarit stapanete intunericul la
adapostul caruia Rusia, in Orient, i Austria, la ea acasa,
se pot mica in voie. Al. C. Golescu-Albul declama, demon-
streaz, roaga, poruncete: trebue, trebue!. Trebue sa
opunem despotismului rus i austriac lumina, dreptatea,
adevarul, care sa indeparteze minciuna, faIarnicia i ura
Comitetul central data organizat la Paris, emisari italieni,
germani, polonezi, unguri, romni sa se raspandeasca in
1. Vol. II, nr. 196, p. 395-396. 2. Ibid., p. 397. 3. Ibid.

www.dacoromanica.ro
Boterii Goleftt 163

Orient, in Grecia, Turcia, Serbia, Bulgaria, <( peste tot,

peste tot ! . #Peste tot trebue luminat i insufleIit 1.
Apelurile lui nu las rgaz de ripost. Alexandru-Albul
e deslrquit. Nu ingklue nicio clip de preget: Stefane
Nicolae, vtiu ca sunte0 satui de oboseal, de lupte... Tre-
bue ins terminat sau mai bine spus reincepun opera de
care ne-am legat: liberarea patriei noastre, a tuturor patrii-
lor Tiled o silinp, o nobil silinvi vom ajunge la capdt ! 2
Pare-se a vrul sdu Alexandru-Anpil Ii scrisese c lucreazA
oarecum izolat de ceila1-0. emigra-p. Anta Ii fu de ajuns lui
Alexandru-Albul ca s-i fac o aspn mustrare: (( Alexandre,
ii vade bine s spui: eu lucrez de o parte pentru ora mea,
lucrez in acelavi timp pentru propria-mi perfectibilitate, sunt
mulIumit. Nu! n'ar trebui sa fii, muiumit, fiindc ceila10,
cari n'au insuvirile tale, mor in jurul nu de anarhia vi de
desorganizarea in care noi cevtila1-i soldai ne sirmim scu-
funda-p. Brtiene Dumitru, f pe fratele nu Ion vi pe Rose,
tache mai impdciuitori, mai prudemi, mai moderatori,
intinde mama lui Alexandru (Arpil), fra-plor mei vi impreun
desAvarviIi minunea, infptui0 organizarea noastn ! 3.
Emigraii romni dela Brussa nu-i greu de bnuit
cine le va fi fost animatorul indreapn acum, la 5/17
Decemvrie 1849, un apel colectiv cAtre emigraIii dela Paris.
Ei amintesc c`d mivcarea din 1848 a urmrit libertatea <( qua
binele supremu c6 a proclamat Dreptatea i FrIia de
divis intre Romani vi popoli c ea a imeles
s respecte suzeranitatea Poqii vi s inlture abuzul
ilegalitatea Protectoratului rusesc . C s'au fAcut greveli,
o recunosc, de sigur ; devi nu ant grevelile precocitatea
reformelor au dus la <( cderea Constitu-pei spune apelul
cat preponderena spiritului reac-ponar ce incepuse a
dolma in Europa. Dar nu-i vreme de recriminri vi de pas-
siuni personale >>; posiOunea patriei trebue sa.-i preocupe
acum. Nu se mai poate sta in inaqiune, acum cand populu
geme subt baionetele russe )). 4 Que am fcutu noi de qund
suntemu affan din Patrie qua s tragemu increderea, sim-
pathia vi estima attatu a Augustului nostru Suzeranu quatu
1. Ibtd., p. 398. 2. Ibtd. 3. Ibid.

11*

www.dacoromanica.ro
 164 George Fottno

i a cabineteloru dela quari asceptAmu a fi sprijiniIi in binele

i. in fericirea Patriei? Que amu fcutu noi qua s. ficsAmu
atten-liunea Occidentului assupra caussei sufferindei noastre
Patrii... i s o facem causa europeanii?. FAcut-am noi
queva de quinquinspredece luni de quandu r.tacimu din
locu in locu, qua s se poat justifica emigrarea noastra
inaintea compatrioOlor quari suffer in ier i inaintea
Europii quare ne prives ce? Nu, nu!... 8i caus ele au fostu.
discordia, partidele i neorganisarea, etc.... Accumu, cre-
demu c o organisa-pune e sim-lit de totu RomAnul bine
cugetOtoru i noi implinimu o datorie imperi6s4 fcndu
appelu la patriotismul tutuloru emigra/iloru, conjurndu-i
qua s concure intr'o unanimitate la infiinIarea ei
Apelul acesta al emigra-plor din ROsrit ctre cei din
Apus incheie anul 1849.

#Cauz europeaneh> sO faca din cauza romneascA au

spus, aa dar, emigraIii dela Brussa. Este in aceast for-
mulare mrturisirea unui simI politic care, in dreapta
judecatO istorick se cere prquit dup5. cuviin0. A fi infliat
lumii un program att de cuprinzOtor ca acela al Romnilor
veacului al XIX-lea autonomia TOrilor Romne, unirea
acestora, Domn strOin ereditar i regim constitu-ponal, toate
acestea profilate, in apoteozO, pe fondul marei Uniri rom-
neti de mai tarziu dar a-1 fi infAIiat nu numai ca pe un
postulat romnesc, nu numai ca o legitim6 aspira%iune
ci i ca pe un postulat european2, ca o nevoie de ordin
general, cAreia rOspundea i pe care o implinea prezenIa. unui
Stat puternic la Dun-rea de Jos, aezat 'filtre o Rusie n.zuind
cdtre marea calda i o Austrie visOnd la atotputernicie in
RsArit, a fi solidarizat legitimele interese romneti cu acelea
ale intregii Europe, inseamna a fi fOcut oper trainicA i de
istoric5. viziune.
Fa de att de pAtrunz.toarea inIelegere a desfurrii
destinelor romneti pe care au avut-o pribegii notri,
scderile acestora &te vor fi fost pot fi iertate.
1. Vol. II, nr. 197, p. 400-401.-2. Alex. Lapedatu, Aboltrea Pro-
tectoratului rusesc tu Tarde Romdne, in Anuarul Instautulut de Istorte Naftonald,
Cluj, 1936, VI, p. 413.

www.dacoromanica.ro
Bozerh Golep. 165

Trec primele luni ale anului 1850. Viea/a exilaPlor dela

Brussa se urmeazA aceeai ; nu pare aa ne spun scrisorile
s6 fi fost prea ingrdit ; ei se puteau mica liberi ; plirub6rile
nu le erau oprite ; chiar i c616-toriile la Constantinopol qi
Atena le erau ing6duite. Asupra eliberdrii lor insa ii fac
zadarnic iluzii. Curnd, in Mai 1850, ti vor da seama c
eliberarea va mai intArzia cu cateva luni, &ad Turcii nu s'au
invoit cu Petersburgul asupra num6rului de refugia-P cari
ar putea fi amnistiap... # RAbdare dar, dragi fraP, fi/i
sntoO de dragul mamei noastre *1.
* * *
In cursul prim6verii 1850, la Goleti (< mmicu/a i
nepoatele fac planuri de cartorie in Ardeal sau la Viena, ca s
intalneasc pe unii din scumpii lor exila-p. Intiin/at despre
aceste planuri, Al. G. Golescu-Arapil, aflat la Viena, sf-
tuete pe verii si. stefan i. Nicolae s-i ia, cand vor veni
la intAlnire in Transilvania, pappoarte turceti, # care sunt
cele mai bune , caci acum s'au luat masuri aspre in ce pri-
vwe pe Romnii cari sunt sau se duc In Transilvania 2
Sunt temen i ca tinerimea ardelean6 sA nu fie de coniven-/6
cu emigra-Pi romni. Ca sA nu trezeasc bnuieli in jurul
proiectatei intalniri, Alexandru-ArApil6 sfauete ca ple-
carea Zinci Golescu in Ardeal s6 fie motivat prin nevoia
de a-0 face o cur la b5ile dela Arapatak, <( unde nu e consul
rus 3. Totui el cere verilor sai cnd vor veni in Transil-
vania s. aduc i. exemplare din Memoriul justificatis,
asupra repolutiei din 1848 4.
Dar aceste planuri nu s'au realizat.
Sfaturile caimatamului Constantin Cantacuzino i. mai
ales acelea ale lui Achmet Vefky Effendi, << acest bray 9i
capabil dregaor care a inlocuit pe Fuad Effendi, au deter-
minat pe Zoe Golescu s rhmn in Iar. 0 intAlnire cu
fifi ei in Transilvania ar fi putut fi socotit cu tAlc i, poate,
Ruii ar fi folosit-o ca pretext pentru a-i prelungi ocupaPa 5.
De altfel, se i r6spandise in Iar svonul mincinos ca. *-tefan
i Nicolae ar fi vex& la Mehadia (< ca s5. rascoale Iara
svon care face pe Barbu tirbey s'A trimit' pe Nicolae Bibescu
1. Vol. III, nr. 216, p. 36.-2. Vol. III, nr. 217, p. 37-38. 8. Vol. III, nr.
224, p. 49-50. 4. Vol. III, nr. 223, p. 48. 5. Vol. III, iu.. 229, p. 70-71.

www.dacoromanica.ro
166 George Folino

in cercetare, iar pe Felicia Racovila o face s o rcla de nas-

cocirea asta *1. o Mna lui Dumnezeu a impiedicat aceasta
intAlnire 9i i-a ferit astfel de a cadea o in prapastia nenoro-
cirii avea s serie mai tArziu, la 17 Septemvrie 1850,
Zoe Golescu, dupa ce se descoperi in lax% complotul filo-rus
despre care am amintit intr'un capitol precedent. Itauta-
cio0i ar fi raspandit i acreditat svonul c intAlnirea Gole-
tilor in Transilvania ar fi fost in legatura cu acest complot
filo-rus i i-ar fi amestecat o in acest plan criminal 2. Al. G.
Golescu-Arapila sugereaz chiar verilor si de a ridica un
protest impotriva uneltirilor rusWi i a o relei credinIe
a lui Stirbey, care ar incerca spune el s amestece pe
revoluIionari in complotul descoperit, pentru justifica
opunerea la acordarea unei amnistii, pe care Poarta ar fi
gata s'o cear.
Numai Alexandru-Arpila avea intalneasca mama
sora la Marienbad, de unde la 10 August 1850 trimite lui
Stefan Golescu tirile pe care ai lui i le aduseser din Iara,
unde o vieala e scumpa i contiimele unora o ieftine
unde boierii doresc acum plecarea Ru0lor din lard 3.
Din scrisoarea lui Alexandru-Arpil dram c el imparta-
ete ideea unei propagande anti-ruse printeun ziar gre-
cesc ideea lui Alexandru-Albul. Dar ce poli face fara
bani? In once caz, el a 0 trimis lui Palmerston, prin Sefels,
agentul turc la Paris, un memoriu asupra cauzei romneti 4.

In Apus, emigra/ii romni inteIesc actiunea lor de pro-

paganda. o Acum se scriu, pentru a pregati viitorul, carOle,
articolele de revistd, coloanele de gazeta care au raspndit
In Europa cunoaterea numelui romnesc, a trecutului i
a idealelor romneti Indemnul acestui apostolat, and
folositor, cand serios numai, cnd mai putin serios, dar
totdeauna calduros, desinteresat, patriotic 5, va fi venit
foarte adesea dela emigra0i din Ilasrit. Nu credem c
gre0m atribuind acestora din urm un rol de seam in aqiu-
nea celor din-CM; mai ales un rol de animatori. Monotonia
1. Vol. III, nr. 227, p. 67. 2. Vol. III, nr. 238, p. 113. 3. Vol. III, nr. 230, p.
75. 4. Ibid., p. 76. 5. N. I or g a, Corespondenta tut .Ftirbei-Vodd , 1904, I, p. 1.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golepti 167

vieiilor in stravechea Capital a Sultanilor, unde nimio

nu era potrivit s le fure gandurile ; lungile plimbari pe
dealurile Brussei, care le aminteau de colinele Golestilor ;
contactul cu aspra viear a internaIilor de la Kutahia ; dorul
de a pleca din colIul acesta asiatic, din o iadul asta stralu-
citor 1 de unde s fugi, sa fugi le vor fi prididit mai
nestpanit sufletele de dor de-acasa si le vor fi starnit mai
violent patriotismul. Si mai ales vor fi prididit sufletul
vizionarului Alexandru-Albul, al earui patriotism se va
exalta tot mai mult in cursul lungilor ani de pribegie, ani
pe care mai tarziu, in faIa desamagirilor, el Ii va evoca
nostalgic: o ani asa de scurTi si asa de sfimi ! .
Mereu chinuit de gandul ea este nevoie de organizare,
o Pk% de care o naIiune framiIata nu se va putea reconstitui ,
Al. C. Golescu-Albul, ajutat de Gheorghe Andreescu care era
si el acum la Brussa, unde sosisera de cateva luni venind
din Transilvania si Constantin Racovi0 i Alexandru
Mano, elaboreaza in vara anului 1850 si trimite emigra-
Iilor dela Paris un proiect de statute, pe care-I intovarseste
de un patimas rechizitoriu: o nu ne cunoastem noi
nu ne cunoastem trecutul, populaIia noastra, puterile noa-
stre 2. o Nu cunoastem nici limba noastra reja el mai
tarziu aspru-i rechizitoriu nici istoria, nici poporul nos-
tru, nici legaturile, nici nazuimele, nici geniul acestuia; si
aceast necunoastere a tot ce ne priveste pe noi insine este
inca mai mare cand e vorba despre Banat, Ardeal, Bucovina,
Moldova, Basarabia sau despre Romanii de dincolo de
Dunare, din Balcani, sau despre cei din mima Ungariei... 3.
o Care va fi soarta acestui neam la viitoarea revoluIie ?...
Va ramnea un popor inapoiat 4. Asa dar trebue desvoltat
sentimentul na%ional. Dar cum la un popor oprimat, lipsit
de scoale si de ziare, alt mijloc de propaganda nu poate fi
cleat o o societate secreta' , Alexandru-Albul propune injghe-
barea unei atare societaIi care, cu sau fara emigraIi, tot
se va constitu. Trebue spune el In interesul Varii
nu lasam altora, exalta-plor sau zpciilor, prostilor sau
1. Vol. III, nr. 245, p. 134. 2. Vol. III, nr. 225, p 51-53. Din aceast scri-
soare gram a la discutarea proiectului de statute au luat parte gi Ion D. Ghica
Alexandru Mano. B. Vo/.III, nr. 235, p. 105. 4. Vol. III, isir. 225, P. 52.

www.dacoromanica.ro
168 George Foti.no

ambi-Posilor, ci noi s lum initiativa constituirii unui comi-

tet compus din oameni cunoscuti in cele 5 provincii... cari
prin patriotismul lor, capacitatea i devotamentul lor ar
inspira incredere tuturor ar putea dispune fr cr6.c-
nire de vietile si de averile noastre 1. $i Alexandru-Albul
propune, in acest comitet, pe C. A. Rosetti si pe fraIii Ion
(Firfirica) i Dumitru Bratianu, cari au o minte lumina-Ca,
sunt oameni de inim i devotati cauzei, patrio-p prin exce-
len-0 Renumele lor, mai ales acela al lui Firfiric, este
destul de mare in Bucuresti, ca si in Iar . FaId de oameni
ca acestia, Al. C. Golescu-Albul, cu sfiala si modestia ce-i
cunoastem, ar fi mndru a se poat socoti fratele lor
sufletesc . Dar au si scAderi. Au <( scdderile insusirilor lor...
sunt vizionari, utopisti, confund prea des starea lor sufle-
teascA i sfintele lor aspiratiuni cu ceea ce se petrece in
afar Totusi Firfiric, <cfiind cel mai practic i cel mai
popular , trebue neaOrat s fac parte din acest comitet,
de n'ar fi decAt pentru ca acesta sa aibe un reprezentant
al viitorului i pentru ca indrAsneala, acest element atat
de necesar unui comitet revolu-ponar, s nu lipseascd 2
Ceilaii doi membri ai comitetului ar putea fi alesi
dintre Al. G. Golescu-Ar6pit, Ion Ghica i fraii $tefan
Nicolae Golescu. Dar Ion Ghica este foarte folositor la Con-
stantinopol3. El izbutise s castige increderea guvernului turc
ambasadorilor francez i englez i ar fi greu de gasit un
altul cu aceleasi insusiri de << tact, fineIe i inteligent. pdtrun-
zatoare si care s mai poarte si un nume mare 4, cci
aceasta, spre rusinea societtii noastre ajut mult con-
stat cu amrciune boierul Al. C. Golescu-Albul.
rndu-se ipoteza Ghica, apare in locul acesteea ipoteza
Nicolae Blcescu, ca fiind foarte potrivit a face parte din
comitet. De sigur, el e trebuincios acolo unde este, prin
legturile lui cu Palmerston. Dar ar fi greu de gsit un altul
mai potrivit si mai folositor unui atare comitet, unde este
nevoie de un om care, prin leghturile i studiile sale, s
cunoasc4 temeinic interesele i tendinIele fieerei provincii
romnesti, unde el insusi s fie cunoscut i s aibe legAturi
1. Ibid., p. 54. 2. Ibld., p. 55. 3. Ibtd., p. 56. 4. Pentru Ion Gluon, v.
N. Geor g es cu-Ti s t u, Ion Glum, ecrittorul, Bucuresti, 1935, pp 197.

www.dacoromanica.ro
 Boierti Golefti 169

cu toate inteligergele mai de seama a-tat ale Romaniei,

cat si ale Poloniei i Ungariei si care, in sfarsit, sa aibe
un renume bun . Locul lui Nicolae Blcescu, la Paris,
ar fi sa fie ocupat de Al. G. Golescu-Arapila care, sfatuit
fie de Nicolae 135.1cescu, fie de Ion Ghica, ar putea raspunde
nouei insarcinari. Al treilea membru al coMitetului ar fi
$tefan Golescu, element de concordie, care ar putea sa poto-
leasca si dusmaniile e1iadtilor. Numele lui inspira incredere
In Valahia i printre emigra0. Este cunoscut ca un om
linistit, serios, cu judecata, prieten al liberfalii, indrago-
stitul /aril sale 1. Ar fi socoteste Alexandru-Albul
singurul comitet cu putin0. Fusese vorba si de un altul,
alcatuit din Al. G. Golescu-Arapil, *fan i Nicolae Golescu.
Un comitet ar mai putea fi intocmit si din unul dintre Bra-
stieni, din Al. G. Golescu-Arapilsa i Nicolae Balcescu.
Al. C. Golescu-Albul implora pe cei dela Paris sa se
alature ideii unei societ0 secrete care ar urmar sa spri-
jine moralul celor tineri i sa raspandeasca in
romanesti sim%imintele nalionale i sfntul dor al apropia-
tei Uniri 2. Ii conjura s primeasca aceasta solu/iune. Cei
cari vor forma acest comitet vor sti Irm pandeste riscul
de a nu se putea intoarce In patrie mai inainte de ziva ferice
and o Romanie va lua fiima 3. Dar <( fericii sunt ace-
stia ! spune in chip de binecuvantare Alexandru-Albul 4.
Cu naivitate i cu pasiunea-i de a diserta MI% intrerupere,
el studiaza tehnica alegerii comitetului secret, pentru ca
nici macar cei ce-1 vor alcatui sa nu se fi stiut mai inainte
ntre ei. ()data comitetul ales, va trebui sa-si asocieze noui
membri (cate unul de fiecare provincie romaneasca) 5.
Cele cinci provincii ronilinayti apar tot mai des in scri-
sorile lui Al. C. Golescu-Albul. Tot mai struitor i se pune
problema romanismului, In intregimea lui. Ideea
romnesti apare tot mai limpede din grija aceasta de coor-
donare a acOunii Romanilor de pretutindeni: Valahia, Mol-
dova si Ardeal. Daca pentru a atrage tot mai mult aten-
punea lumii politice europene asupra cauzei romanesti ar fi
bine ca aceasta cauza sa fie legata de aceea a Polonezilor
1. Ibid., p 57. 2. Ibid. 3. Ibid., p. 58. 4. Ibid., p. 57. 5. Ibid., p. 60.

www.dacoromanica.ro
170 George Fottrio

Ungurilor, Al. C. Golescu-Albul nu-si ascunde insa con-

tradicPa dintre cauza acestora din urrna i aceea a Roma-
nilor. Ca si Nicolae Balcescu, care isi aratase mahnirea ca
Ungurii, ciocoii Romanilor , s'au purtat ru cu acestia
Alexandru-Albul socoteste ea Maghiarii s'au purtat tare
rau Orgoliul lor, politica lor trufasa, dorinIa lor
de a se substitui i succeda Austriei dorinIa si ten-
din/e care s'au tradat in mii de prilejuri terorismul
despotismul lor vandal, au fost pricina rupturii i repre-
saliilor dintre Romani i Unguri 2 Acestea toate tre-
buesc cunoscute i dovedite mai ales Polonezilor. De altfel,
Polonezii interna-p la Brussa i Cutahia generalii Dem-
binski si Wisocki au i cerut in mai multe randuri lui
Alexandru-Albul un rezumat al intamplarilor dintre Romani
Unguri 3. In (< disgrapa in care traiesc Romanii la Brussa
le lipseste informaPa necesara intocmirii unui istoric al
raporturilor dintre Romani si Unguri. Suntem aici doua-
zeci i niciunul nu este in masura sa articuleze nume, date,
fapte pozitive... Cand vom deveni oare oameni? 4 se
intreaba Al. C. Golescu-Albul, care in numele tuturor coin-
patrioPlor si cere grabnic lui Nicolae Balcescu sa alca-
tuiasca povestirea cronologica a tuturor intamplarilor roma-
nesti (si explicarea lor), din clipa in care deputapunea arde-
lean a fost silit s paraseasca pe furis Pesta, apoi span-
zurarea celor 16 Transilvaneni la Cluj, apoi macelul Roma-
nilor asupra Ungurilor la Zlatna, 'Ana la ultimele momente
ale misiunii lui Nicolae Blcescu la Abrud i pana la infama
tradare dela Hatvany 5.
Exilaii sunt oarecum desorientap. Unii sunt acrip ; altora
le lipseste viziunea viitorului ; dihonia se va furia printre
ei ; Ion Ghica sta sub influen0 britanica ; Ion Eliade pare
a avea la Constantinopol o acPune nepotrivita adevaratelor

1. P. P. Panaitescu, Contribufii la o blografie a lui Nicolae

scu. ., p. 94. 2. Vol. III, nr. 225, P. 62 B. In ce priveste colaborarea
polono-romAnd, stinle din serisonle acestea intregesc pe aceleaap, de prelioase-
din P. P. Panaitescu, Emigra pa polonci i revolutia ronaiind dela 1848
(ed. Aseztimntul Ion C. Brtianu), Bucuresti, 1922, p. 135, cum si pe acelea
din lucrarea mai nou- Marceli Handelsman, Czartoryski, Nicolas I-er
et la Question du Proche Orient, Pans, 1934, pp. 151. 4. Vol. III, nr. 225, p.
63. 5. Ibid., p. 63.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golepti. 171

interese romanesti; pictorul Ion Negulici s'a stins din vieara

odihneste intr'un cimitir din Istambul; Dumitru G. Flo-
rescu, care dup spusa lui Al. C. Golescu-Albul a sim-
-lit o tout le vide de nos Brutus >>, izbuteste s plece dela
Brussa la Paris, unde vrea s se pregateasca o pentru a fi
de folos patriei , fiind un tanar care merit prquire
prietenie 1.
Pe cand Radu C. Golescu este prins de dor de duca
ar vrea sa paraseasca Rasaritul, pe care-1 uraste mai ales
pentruc vede cat sufer aici de o duren i na-ponale fratele
sau Alexandru-Albul, acesta se exalta tot mai tare ; ti da
seama ca, poate, unele din gandurile sale vor fi aparand
prea poetice desi au un fond si se indu-
rereaz la ideea ca poate nici fraii sai nu-1 imeleg in dea-
juns 2 Gandul lui se intoarce c"tre revolu-pa din 48. Ii vede
greselile: neindestulatoare pregatire militar, farsa arme,
o numai cu evanghelia in mn.' nedeplina deslegare a ne-
voilor milioanelor de Ihrani, pentru a crala cteva mii de
trantori reac-lionari , neindestulatoare grije i struin
pentru strangerea legaturilor dintre Romanii din o cele cinci
provincii romnesti >> i pentru desvoltarea o confraternitaIii
intereselor acestora, etc., etc. o Ah! daca am fi cunoscut
poziOa exacta a Transilvanenilor atat faIa de Unguri cat
faV de Austria... n'am fi facut posna de a canta
glorie Ungurilor..., instrainandu-ne inimile Romanilor ! >> 3.
Daca spune iari Alexandru-Albul in vremea
din Transilvania emigra0i romani din Apus n'ar fi ramas
In Apus, ci si-ar fi dat cu toi intalnire in Ardeal o de
unde n'ar fi trebuit s'A pleam niciodat ar fi grabit cu
trei luni concesiile pe care Dieta avea s le fac, prea -Lar-
ziu, Romanilor. o De s'ar fi urmat asa, in loc s fim astzi
noi la Brussa, voi la Paris, generalii unguri i poloni la Vidin,
am fi fost fiecare in Iara noastra, aparand cu armele i cu
drapelul nostru in m'Alfa drepturile i liberta-Pe noastre ;
poate o visul nostru de fiece clip: o Romanie unita i puter-
nica, ar fi astazi un fapt aievea 4. Dar din critica trecutei

1. Vol. III, nr. 231, p. 79. 2. Vol. III, nr. 235, p. 90. 3.11nd., p. 92-94.
4. Ibid., p. 94-95.

www.dacoromanica.ro
172 George Fottrio

revoluii i pentru cea viitoare, care <( va duce la consti-

tuirea Statului roman Al. C. Golescu-Albul desprinde o
lec-pune de optimism, caci (c a fi fost infrant ()data, de cloud
ori..., de zece ori, nu inseamna ca nu vei sf'ri biruitor
Optimismul Il sus-pne cu atat mai tare cu cat mai adanc este
raul, cu cat mai mare este haosul care stapanete pe emi-
Organizare iata leacul ! i unire, in numele
iubirii vii i duioase pentru nefericita noastra patrie! >> 2 Si
Alexandru-Albul, respingand prerea lui Ion Eliade, care
socotea drept rai patrio0 pe Romanii cari se desprind
de suzeranitatea turceasca, construete iarai ipoteze de
organizare. Fotii revolu/ionari sa ramana credincioi devi-
zei cu care au pornit: autonomia %Aril, cu suzeranitatea
Porpi. Acetia, printre cari Goletii, ar forma un partid
care ar ramanea in legaturd cu diferitele Cabinete euro-
pene i s'ar sprijini pe Turcia: partidul Porii , opus
partidului moscovit . Un numar de emigraIi ar trebui
s formeze un al treilea partid: (( partidul viitorului , care
nu ar avea incredere in niciun guvern strain, nici turc,
nici francez, nici englez i care i-ar pune nadejdile numai
In viitor, numai in eterna unitate romneasca, numai in
Romania viitoare, trecand peste obstacolele vremelnice
i barierele provincialismului 3. Al exclama Alexandru-
Albul cu mia.toarea-i modestie de ce n'am eu insuirile
necesare unei atare misiuni? A spune celorla10: ramanqi
credincioi Suzeranului nostru, iar eu m'a aeza in frun-
tea acestui mic partid, a lua in jurul meu cateva in-
teligenie puternice i a cnta refrenul favorit al lui
Nicolae: et vogue la nacelle qui mne mes amours, dra-
gostele mele fiind frumoasa, marea, atrgatoarea Romanie 4.
data aceste trei partide constituite, Al. C. Golescu-
Albul le imparte rolurile, facand acum toata gama ipoteze-
lor. Partidul cel nou, (c al viitorului, ar sprijini, de forma,
suzeranitatea Austriei asupra celor trei provincii romaneti:
Bucovina, Transilvania i Banatul. El ar strecura guvernului
austriac ideea de (( a juca Rusiei acelai renghiu pe care
aceasta 1-a jucat Austriei in 1834..., cand Rusia a inzestrat
1. Ibid., p. 90. 2. Ibid., p. 97. 3. Ibid., p. 98. 4. Ibid., p. 99.

www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN SI DUMITRU G. FLORESCU
IN 1852 LA PARIS

FOTOGRAF1E DIN COLEGTIA D-1-1.11 GEORGE D. FLORESCU

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 173

Principatele romne cu un simulacru de Constittgie yi le-a

lasat sa spere intr'o unire a acestor Principate , care ar fi
format, astfel, smburele unui Stat, al viitoarei Romanii 1.
# De ce se intreaba Alexandru-Albul, care pentru
toate eventualitAile are solu-pi de ce Austria nu ar face
unirea celor trei provincii din monarhia sa? De ce n'ar
suprima) vama care ne desparte materialmente de fra%ii
noytri? De ce Austria, hotarindu-se sa fie mai liberal-6.,
n'ar trage aceleayi foloase pe care Rusia le-a tras numai
prefacandu-se ca e liberard? . Odata aceste concesiuni acor-
date de Austria, # spre binele echilibrului diferitelor rase
din imperiul ei..., spre marea ei glorie , Austria spune
Alexandru-Albul, care pornit acum pe povarniyul ipoteze-
lor nu se mai poate opri ar pregati apoi 4 alipirea celor
doua Principate romdneyti *. In' acelayi timp partidul ramas
credincios suzeranitaIii turceyti ar putea starui pe lnga
Poarta (ce simpla i se pare aceasta maneyed!) ca urmand
exemplul Austriei, devenita ca prin minune liberala, sa
uneasca Principatele yi sa daruiasca instituOuni liberale 2.
Impaqinduii astfel rolurile, partidul celor credincioyi
suzeranita0i PorIii yi partidul << viitorului , aparent zelos
pentru suzeranitatea Austriei cel de-al treilea partid, 4 Mos-
coVit , ar juca un rol yters ar inlatura toate pricinile de
suprare ale Turciei yi Austriei (care amandoua ar fi stimu-
late sa-yi uneasca puterile impotriva Rusiei yi, astfel, se vor
apara mai uyor Impotriva acesteia) ; procedandu-se aya, daca
Austria ar invinui pe Romanii din partidul # austriac de
agitapi la Constantinopol, partidul acesta le-ar da pe seama
partidului # turc ; iar daca Turcia ar protesta impotriva
agita-pilor yi activitaIii Romdnilor la Viena, partidul # turc *
ar arunca vina pe seama partidului <( austriac .
Odata ce va fi dejucat suspiciunile yi dintr'o parte yi
din alta, partidul << viitorului va trebui sa stabileased in%e-
legeri cu fruntayii vie/ii romaneyti din Transilvania, Banat
yi Bucovina chipului ca pentru a conlucra In folosul
suzeranitaIii Austriei yi va pregati (< uni rea celor cinci
provincii romeinesti intr'un singur trup #, intemeinduli deci
1. Ibid.-2. Lind., p. 99-100.

www.dacoromanica.ro
 174 George Fotino

politica sa nu pe ceea ce este asteizi , dar pe ceea ce <( va

fi adeveir peste doueizeci de ani 1. CredinIa in ceea ce va
fi <( adeveir peste doueizeci de ani strAbate tot mai stdruitor
In scrisorile vizionarului Alexandru-Albul.
Dac cele trei partide vor izbuti a se constitui declara
el atunci emigra-pa Ii va fi fcut datoria *; i aceasta
In ciuda domnului Eliade , care in loc s. arunce (( ana-
tema asupra emigraIilor dernocraIi. , s-i socoteascA
moscoviIi. lucru care (( vtia bine Eliade ea* nu-i ade-
varat i s-i ataIe pe unii impotriva altora, ar fi fcut
mai cuminte s-i ajute, ava cum ar fi putut-o face cu
suvirile sale. De sigur, n'are insuviri de a conduce (( cu sabia
In mn sau cu diploma-pa ; dar ar fi putut-o face cu
condeiul in mn, cu aceast arm care insufleIevte gn-
direa 2.
In lungi pagini, uneori incAlcite, totdeauna ins cinstite,
pline de sama mnie impotriva a tot ce i se pare josnic,
Al. C. Golescu-Albul se ridia impotriva mruntelor intrigi
ce se Ieseau la Constantinopol i impotriva dihoniei care
s'a furivat printre emigraii romni. In pornirea lui, el nu-vi
mai alege cuvintele cu care ava de aspru judecd pe unii
pe Grigore Zossima, Grigore i Nicolae Iptescu,
Damian DuIulescu, Nica Russu, G. Giurescu, Scarlat Fi-
lipescu, Grigore Serurie i alii. El simte adnc diferenIa
dintre acevti sceleraIi, ciocoi, acolitori, josnici vi fra.-0.i
si sau prietenii acestora. Dar calitMile fraIilor sau priete-
nilor sai cari <( au vi scderile lor nu-1 pot orbi. Dintre
Golevti, in afar de Al. G. Golescu-Arpil, mai pe nici
unul el nu-1 socotevte in deajuns de pregtit pentru a conduce
emigraIia. Intr'o scurt spovedanie care este vi o cre-
dincioas portretizare a fraIilor si el recunoavte ca le
lipsevte cette subtilit, ce coup d'ceil, cette prsence d'es-
prit , insuviri ce se cer protagonivtilor unei aqiuni ideo-
logice ;condeiul, gndirea, cunovtiinIele, aceste mari unelte
revoluIionare ne lipsesc cu desvrvire... Suntem in frunte
mai mult prin inima decat prin inteligen. Venim mai pe
1. Vol. III, nr. 235, P. 101.-2. ibid., p. 102. Pentru Ion Eliade ca scriitor,
v. temeinica lucrare: D. Poi) ovici Ideologa ltterard a lui Ion Heltade Rddu-
lescu, Bucure0i, 1935, pp. 335. 3. Ibtd., p. 104-105.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 175

randul al doilea sau chiar pe al treilea ca oameni de On-

dire si de stiin0 ; dar ca oameni de sentiment venim printre
cei dintai
De aceea revenind asupra unei propuneri pe care el
insusi o Meuse mai inainte cu cteva luni in ce priveste
rostul Golestilor in conducerea emigra-peiAlexandru-Albul
crede acum c locul fra/ilor si nu este in fruntea acesteia:
ah! partea voastr strig5. el este cea mai frumoas5.:
In mijlocul ei! S o purificaIi, s o indemna/i spre bine...
s-i predica/i, prin pilde, abnegalia. ; trebue s ocupa/i postu-
rile grele i primejdioase..., trebue la once ora s fi/i la
avanposturi, in fa/a primejdiei, pentru a v devota, a v
sacrifica, a muri, dac asa o cere nevoia ! Cunoaste/i oare
mai frumos loc de cinste? Nici Christian Tell, nici Gheor-
ghe Magheru nu sunt potrivii pentru locurile din comitet:
sunt ca si Goletii. Nici C. A. Rosetti, Ion Bratianu, Ion
Voinescu n'ar fi aici la locul lor: sunt prea exaltai, prea
prtinitori, prea pasion4 pentru a fi la carm, acolo
unde judecata cea mai rece trebue s stpneasc . Si
Alexandru-Albul reaminteste fra/ilor si nebunestile i vi-
novatele lor struin/e, din timpul revolu/iei, pentru a
aduce pe Ion Cmpineanu s participe la guvernare. Rolul
ce se potriveste Golestilor e s conspire, s serie in ziare,
s plece ca misionan i In Ardeal, in Croa/ia, in Serbia, in
Grecia, peste tot ; s stArneasc ezmeriIa in /ar, s fscoale
Iara! 2.
Dup socotin/a lui Alexandru-Albul, cei mai potrivi/i a
lua conducerea emigra/iei ca avnd insusirile politice ne-
cesare unei atare chemri ar fi Nicolae Blcescu, Al. G.
Golescu-Arpil, Ion Ghica si Ion Maiorescu. Aceast ju-
decat vi-o intemeiaz5 el pe rolul jucat de acestia, in deo-
sebi de cei trei dinti, in problema agrark pe care ei incer-
caser s'o deslege in vremea revolif/iei din 1848 si ale crei
postulate ei le introdusesera in proclamaiia revolu0o-
nar 3.
Despre aceasta am mai scris la sfrsitul capitolului:
Revolutia 4.

1. Ibid., p. 106. 2. Ibid., p. 107. 3. Ibid., p. 108. 4. Supra, p. 66-68.

www.dacoromanica.ro
176 George Fotino

In ce privete lima pe Ion Ghica, incep s mijeasca sem-

nele neinTelegerilor care cu vremea se vor adnci intre el
i Goletii. La Brussa ajunsese tirea complotului bolero-
rus din vara acestui an 1850, complot care ar fi tins la
prelungirea ocupaIiunii ruseti i despre care am amintit
la vreme 1. o Rautacioii , cu Ion Eliade in frunte, rastl-
mdcind rolul lui Ion Ghica in aceasta intamplare (in care
Ghica nu avusese alt amestec cleat c aflase despre ea mai
devreme decAt aiii, prin Achmet Vefyk Effendi, i preve-
nise la vreme pe 11 infaIieaza pe acesta ca trecut
de partea Ruilor. Pare-se ca i Stefan Golescu, la Paris,
dase crezare fstlmAcirilor lui Ion Eliade, acestor o min-
ciuni mai mari cleat inq4i dentiqtii pot nAscoci ceea
ce infurie peste fire pe Alexandru-Albul care, necru-Ondu-i
adjectivele ce svrle lui Eliade, apara pe Ion Ghica de
nedreapta invinuire pe care i-o adusese in deosebi o fana-
ticul eliadist Grigore Serurie 2. Trebue cued/it'd emigraIia
de elementele ei rele i josnice spune Alexandru-Albul
dar Ion Ghica nu-i printre acestea 0 fi, poate, intri-
gant , iret , ambi%ios *, o acru , dar nu e o tradator
rusofil . El este o Turc pana. 'n gt i RomAn pana din-
colo de urechi i, pe de-asupra, mai e i om capabil ,
spre deosebire de Ion Eliade spune Alexandru-Albul 3,
care staruete ca insuirile lui Ion Ghica sa fie folosite o cu
grije 9i cuminIenie *, pentru aprarea intereselor vitale ale
unicei i marei Romnii 4.
La Brussa, in toamna lui 1850, Al. C. Golescu-Albul
face cunotinIa scriitorului englez Thomas Urquardt, o tur-
coman la extrem, mai mult cleat Czaikowski, deal Ion
Ghica, cleat noi toi . El viseaza decaderea Austriei, o care
nu poate intarzia , i predica, in eventualitatea aceasta,
ca Romnii, SArbii, Croaii, Maghiarii, Polonezii i chiar
Italienii sa se strng6 In jurul Turciei i sa o impinga apoi
la razboiu impotriva Rusiei. Chiar i Alexandru-Albul ga-
sete ideea o excentrica r> 5.

1. Supra, p. 141. 2. Vol. III, nr. 245, p. 125. 3. Ibid., p. 129-130. 4.

Ibid., p. 127. 5. Ibid., p. 132.

www.dacoromanica.ro
Boterii Golefti 177

In Ianuarie 1851 soseste la Brussa, venind dela Paris,

Vasile Mlinescu. Inf-Psarea orasului Il desamgeste. Unde
sunt o luxul si belsugul de pomin ale Orientului? >>. Este
descurajat neobositul i incorigibilul revoluPonar* de cele
ce se intampl printre emigrapi romni. Asa dar o aceleasi
neinIelegeri, aceleasi vanit0, acelasi spirit de intrig, ace-
leasi copilrii, aceleasi desamAgiri printre Romnii pari-
sieni ca i printre cei brussieni i constantinopolitani.
o De ce am fcut revolupe? strig el de ce am fost
surghiuniP, dac emigrapi nu stiu s se organizeze si se
lasa dusi de gnduri de desbinare si de marunte vanitaP?...
De ce nu strigAm atunci cu aman! aman! si sa ne
intoarcem in Iar? 1 unde Vasile Mlinescu ar vrea s
plece, iar de acolo s mearg in Bucovina, pentru ca, prin
ajutorurile compatrioplor din tzear, s reinvie jurnalul
ce esia acolo 2.
Nesfrsitele discuPuni pe care el le are despre Proudhon,
Lamennais, Aim Martin si alii cu o neprquitul Albul 3
nu-1 distrag pe acesta din unn dela grija ce-1 apas
urmreste ca umbra: organizarea emigratiei.
Dihonia dintre emigra-P, perspectivele tot mai intune-
cate i grijile Il amrdsc tot mai tare pe Alexandru-Albul.
Dar tot mai limpede desluseste el, din contactul cu inter-
na-Pi unguri i poloni dela Kutahia, contradicpa dintre
scopurile i idealurile celor dot& popoare vecine: Romnii
Ungurii. Lungile convorbiri cu exilapi unguri i cu pere-
grinii cari trec prin Brussa spre Kutahia, spre acest loc de
pelerinaj 4, fixeaz definitiv in spiritul su poziPunea
fiecrei emigrapi. Aproape toate i recunosc . greselile.
Romnii Ii dau seama de cele ce vor fi gresit la 1848. Po-
lonezii mrturisesc c s'au grbit la Posen. Germanii
greseala de a fi avut pietenPuni asupra naPonalinplor ne-
germanice. Singuri Maghiarii scrie acum Al. C. Golescu-
Albul, in Martie-Aprilie 1851 nu-si recunosc greseala
In frunte cu Lajos Kossuth, o personificarea in carne si oase
a aberapunii monstruoase i anacronice care este o o

1. Vol. III, nr. 264, p. 173-174. 2. Vol. III, nr. 269, p. 193. 8. Ibid.
4. Vol. III, nr. 278, p. 209.
12

www.dacoromanica.ro
178 George Fotino

Ungarie intemeiata pe cucerire I, se indaratnicesc in ideea

de a revendica un regat istoric intemeiat pe un atare prin-
cipiu. Spre deosebire de maic-sa 0 de fraIii sai mai varstnici
Stefan i Nicolae, el nu-0 facuse niciodat iluzii cum
nu-0 facuse iluzii nici varul su Alexandru-Arpila despre
posibilita-ple de acordare a tendinIelor politice divergente
maghiaro-romane. Dar Ii este dat acum s faca o descoperire
amara: nu trufia prosteasca 2 a Ungurilor 1-ar ingrijora
(nu se inelase, dela inceput, asupra ei). Dar 11 doare i in-
grijoreaza sa vada ea acetia se bucur de sprijinul Pute-
rilor i democraOilor apusene, gre0t informate. Chiar Maz-
zini, cel mai convins revoluIionar , Ii sprijine ; apoi Anglia,
cu Palmerston in frunte cu mul0 publiciti britanici, vede
In Kossuth un adevarat democrat care dorete egalitatea
intre toi, libertatea pentru to-p . Or, Kossuth, care a vorbit
de atatea ori impotriva despotismului austriac, este el in-
usi 4 despotul cel mai desvar0t ; el este acela0, in fe-
ricire ca in restr4te, in Ungaria ca i la Kutahia ; nu vrea
s tie de dreptate, de egalitate intre nalionalit0 3. Al.
C. Golescu-Albul ar mai imelege, in cele din urn* ca Un-
gurii s afle sprijin pe l'anga guvernul monarhico-aristo-
cratic al Angliei i (c Istoria ne nva multe 4, scrie
el prididit de ganduri triste dar nu int,elege cum de o
cauza atat de nedreapta ca aceea a Ungurilor faI de
alte naionalitai, poate afla sprijin la Mazzini i la demo-
craIii dela 1848. <( Ce? Pentruca Ungurii au vrut s scuture
un despotism pentru a-i substitui un altul Inc6 mai umilitor ?
Ce? Pentruca au combatut infama Austrie, pentru a-i moteni
infamiile? Pentru aceasta sunt ridica0 in slvi... i sunt
proclam4 soldai ai democra0ei ? Ah! daca astfel in-
Ieleg democraIii europeni libertatea, egalitatea, dreptatea,
s fie siguri ca nu le vor avea ! Oricat ar ajuta ei pe Unguri...
Inca infama Austrie nu va pieri; i cu toata infamia ei, va
fi susTinut de Sarbi, de Romani, da! de Romani, i de noi
inine in primul iand o jur pe ce am mai sfant . Nu
admit privilegii dela om la om i inc mai puOn dela popor
la popor . Si Al. C. Goles cu-Albul indeamna pe fraIii

1. Vol. III, nr. 278, p. 210. 2. Ibid. 8. Ibid. 4. Ibid., p. 211.

www.dacoromanica.ro
Boierti Golefti 179

prietenii sai s intre in legturi stranse cu comitetele demo-

cratice ale celorlalte emigraIii, pentru mai sigura deslegare
a chestiunii naiionalitaIilor, sa se inIeleaga tot mai de aproape
cu emigraiii poloni si sa staruiasca neostenit la Londra
pentru reconstituirea Poloniei, care este (< o necesitate pentru
securitatea Europei >> 1. La randul lor, Poronezii ar spri-
jini in comitetul dela Londra nevoia unei Romanii in con-
federaIie cu Ungaria, # daca aceasta consimte >>, {Ara Un-
gana, # daca aceasta se incpataneaza >>.
Chinuit de gandul cA va trebui totusi ajuns la un rezultat,
Al. C. Golescu-Albul incearca acum sa-si stapaneasca re-
volta impotriva incomprehensiunii maghiare si vrea sa se
apropie de planul de confederare al lui Mazzini. Iata-1 pro-
punand lui Kossuth o o larga confederaIie egalitara >> care
ar cuprinde, pe picior de egalitate, toate na-ponalitMile din
vechea Ungarie, caror nalionalitali s'ar uni apoi Moldovenii
si Muntenii si mai tarziu Sarbii si Bulgarii, (< oferind astfel
lumii intregi o pilda mai frumoasa decat aceea a Statelor
Unite ale Americii >>. Kossuth nu pare a fi dat urmare acestei
propuneri ; s'a marginit s faca <( urari calde pentru unirea
celor dou Principate inteun Stat liber si neatarnat, ca si
Ungaria una qi indivizibilei , asa cum trecutul a consti-
tuit-o 2. . # $tiii voi ce raspuns a smuls suflatului meu
. .

revoltat ? >> scrie Alexandru-Albul, utopistul, cum 11 so-

coteau contimporanii. Utopistul, care se marturiseste vi-
zionarul marei uniri romelnevi ce avea sei vie, raspunse raspicat,
cu profetica patrundere a viitorului: (< &and Romanii din
cele doua Principate vor forma un Stat independent, cand
Slavii din Turcia se vor constitui in dou State indepen-
dente, Ungaria istoricei va fi trait. Romanii si Slavii vor
face totul pentru a se rupe de ea, dar nu se vor lasa ma-
ghiariza-p 3.
Un Stat romanesc independent avea s fie centrul de
atracIie al romnismului subjugat, polarizatorul nadejdilor
1. Ibtd., p. 213. Poate ca interpretarea data de Marceli Handelsma n,
(loc. cit., p. 120-122) colaborrii emigratilor poloni qi romAni ar cAtiga o mai adAnca
valoare istorica 0 etick dacd din aceast colaborare polono-romAna scriitorul po-
lonez ar desprinde o viziune in care am regAsi, asociap in aceleai osteneli, nd-
zuinti i merite, .1 pe Rombu alaturi de Polonezi. 2. Vol. III, nr. 278, P. 210.
8. Ibtd., P. 211.
12*

www.dacoromanica.ro
180 George Fotino

acestuia, ndejdi a caror implinire cerea ca o condiIie

neaparata i prealabil. existenia unui atare Stat ro-
manesc. Nicolae Balcescu, cu mai adanca inIelegere a
fenomenelor istorice i cu mai temeinica pregatire, o spu-
sese: o romnismul nu se va putea desvolta... 'Ana and
ambele Principate nu vor fi libere.' Al. C. Golescu-Albul,
cu sigur instinct romanesc, avea sa se regseasc pe ace-
eavi linie de gandire vi in aceeavi intelegere profetica a
destinelor romanismului, ca i doctrinarul acestuia: Nicolae
Blcescu.
Dar neostenitul propagandist nu poate avtepta contem-
plativ indeplinirea destinelor. El intrevede izbucnind o
mivcare revoluIionara general:6, care ar descatuva popoa-
rele oprimate. De altfel, apelurile presei democratice, acelea
ale comitetelor revolu/ionare dela Lausanne vi Londra,
nesfarvitele du-te vino, intre Kutahia vi Istambul o pre-
vestesc pentru vara aceasta 2. Ceasul razvratirii generale
trebue s nu surprind pe Romani nepregatiIi. o Numele
de Romani i revoluIionari poruncevte mari indatoriri:
o am intrat in dansul revoluIionar, trebue mers pana la
eapat... pana la mormant!... 3. Trebue s fie bine facut
cunoscut lumii neamul romanesc, cu cele ale lui 9 milioane
de oameni, cu bogiile lui, cu nadejdile lui. Trebue sadit
tot mai mult printre Romani ideea de patrie, ideea unei
Romanii mari 4. Viitoarea revolu-pe nu va mai fi facuta,
ca la 1848, o numai cu evanghelia in man *. Vor trebui
o puvti, arme, praf de puvc, oameni pregatiIi in mevtevugul
armelor *. E deci nevoie de o bani, bani i iarvi bani .
Lipsa acestora nu impiedic insa avntul lui Alexandru-
Albul. In cteva randuri miveatoare predic de patrio-
tism romanese el propune ea fraiii si, cei doi Brtieni
vi Ion Ghica, o singurii dintre revolu/ionarii emigraIi cari
au ceva avere, sd-vi vaned o parte din aceasta, pentru a
putea strange o suma de 30.000 galbeni necesara pregatirii
viitoarei mivcari nmionale: sa ne facem datoria, sa lum
iniiativa binelui, a devotamentului, a jertfei i apoi intam-
ple-se ce s'o intampla! . Cat in ce-i privevte pe ei, pe
1. Cf. Sil viu Dr a g omi r, loc. cit., p. 15. 2. Vol. III, nr. 278, p.
21.3. 8. Ibid., p. 214. 4. bid., p. 213-214.

www.dacoromanica.ro
Boterii Golepti 181

Goleti, el propune sa-i vanza moiile Berivoeti, ChiIeti

i Udeni; dar cum banii ce i-ar putea scoate de pe aceste
moii nu ar fi indestulatori, el propune vanzarea intregii
lor averi y compris Goleti qi y compris Belvedere >>:
ce? sa vindem Belvedere? singura plcer,e, singura re-
sursa care mai ramane bunei noastre marnicuIe pentru
zilele batrneIelor sale? Este prea crud! Da! mi-o spun i
eu, dar nu in opresc aici; imi mai spun ca daca prin inim
aparIinem familiei i xnai ales bunei i iubitoarei noastre
mame, tot prin inima aparlinem patriei noastre, Romniei,
aceasta mam milenard a noastra a tuturor ; ea este mult
mai in suferima qi mult mai nenorocita i cat p'aci sa fie
smulsa dragostei noastre. mima noastra, prin tot ce ea are
duios, iubitor, omenesc, sboara spre mima mamei noastre...
Prin tot ce ea are ideal i, a spune, supra omenesc, revine
de drept patriei noastre... Sa nu ovaim !.... Ceea ce ar
putea fi o mangaiere pentru una din cele doua mame,
ar putea fi scaparea pentru cealalt... Mama, ea insai,
sunt incredinat, in fundul sufletului meu, va fi incantata
sa mai poata adauga inca o jertfa la cele fcute pari
acum 2.
Bietul copil!... Are mereu in faIa ochilor gandul i
nadejdea de a sluji patriei sale. Dumnezeu s-1 intreasca
in aceasta credinIa! serie micator maic-sa, la 12 Fe-
bruarie 1851, celorlal%i fii ai ei 3. Nici grijile nu-1 doboara,
nici nelinitea pentru sntatea-i firav' i pentru slbirea
ochilor, boal care-i masoar cu sgarcenie dragile lui ore
de scris 4, nu-1 abat din drum i nu pot domoli iureul de
dorin0 i de nadejdi ale celui care (( viseaza sa ajunga mar-
tirul lib ertii 5.
Prin jertfirea averii, vor avea spune Al. C.
Golescu-Albul mijloace de propaganda i lupta. Ii In-
colIete acum In minte planul de a fugi dela Brussa, s se
duc in propaganda in Moldova, Dobrogea, Macedonia
Alii sa strabata in lung i In lat Apusul 6.
* *
1. Vol. III, nr. 270, pp. 194-195. 2. Vol III, nr. 264, pp. 175-177.
3. Vol. III, nr. 268, p. 192. 4. Vol. IH, nr. 342, p. 333. 5. Vol. II, nr. 178,
p. 350. 6. Vol. III, nr. 333, p. 318.

www.dacoromanica.ro
182 Ge-orge Fottno

Parsim pe emigra%ii din Rsarit i mergem in rastimp

pe urmele celor ce plecaser In Apus.
Cu tot mai mult interes se discuta la Brussa, catre sfar-
situl anului 1850, nevoia organizarii unei armate revolu-
Iionare rornanesti, pentru eventualitatea unor noui miscari
nationale. Mai se Incercase altadata, in 1849, de catre Ni-
colae Balcescu constituirea unei atare armate In Transil-
vania, unde venise intovarasit de ofiIerul piemontez Ales-
sandro Monti, care si el urmarea injghebarea unei legiuni
revolutionare italiene 1. Incercarea de atunci ramasese Insa
fra ziva-de-maine.
Momentul unei aqiuni de propaganda printre Italieni
era prielnic si bine ales. Pe de o parte, dusmania acestora
fa-V de Austria si Rusia se intalnea cu dusmnia Roma-
nilor Impotriva acelorasi Iari reac-ponare i deci se conjugau
impotriva aceleeasi Iinte ; pe de alta parte, scolile italiene,
mai ales cele militare, puteau pregti pe tinerii ofi/eri ro-
mani in mestesugul armelor ; iar In al treilea rand, legaturile
Italienilor mazzinieni cu Ungurii puteau fi folosite In netn-
%elegerile dintre acestia din urm i Romani, netn%elegeri
in care mazzinienii italieni ar fi putut fi mijlocitori.
Spre sfarsitul lui 1850 sau, i mai sigur, In Ianuarie 1851
Constantin RacoviI6 i Alexandru Mano sunt la Turin.
Cel dintai, care dupa ce scpase din Transilvania, in toamna
lui 1849, se dusese la Brussa, la unchii sai Radu Al. C.
Golescu-Albul, ti prasise impins de dorinIa lui de a invIa
mai bine in nile Apusului mestesugul armelor, pentru
care are mari Indemnat si de unchii sai, In ur-
marirea scopurilor aratate mai sus 3. Ca si Alexandru Mano, un
alt tanr revolulionar roman, care si el fusese la Brussa, Con-
stantin Racovila capat invoirea ministrului piemontez dela
Constantinopol, baronul Tecco, acelasi care mijlocise i lui
Nicolae Balcescu si Alessandro Monti incercarea de Injghe-
bare a amintitelor legiuni. Caracterul aproape oficial in
sens revoluIionar al misiunii celor doi tineri la Turin
se desprinde din faptul insusi al scrisorilor de recoman-
da0e cu care ti prevazuse diplomatul piemontez, ca si din
1. Supra, p. 83-84. 2. Vol. [II, nr. 278, p. 215. 3. Vol. III, nr. 266, p. 181.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 183

scrisorile ce li s'au dat de catre Stratford Canning1. Cu in-

voirea deci a autoritlilor piemonteze i cu scrisorile incre-
dinIate lui Alexandru Mano, cei doi tineri pun la cale cu
atata pripeala cltoria incat nici n'au avut cum se ingriji
In deajuns de mijloacele de traiu, a caror lipsa cat pe-aci
sa.-i lase in drum; iar ajuni la Turin, abia 'avea sa le in-
gaduie, cu mare calicie, o vieala de cateva zile 2. Amanuntul
caracterizeaz expresiv psihologia tinerilor revolulionari
romani.
Se cunotea incercarea mai veche a lui Nicolae Balcescu
ramasa In stadiul intemiei de a se inrola in 1849 in
armata piemonteza pentru a lupta impotriva despotismului
austriac 3. Se cunotea prezenIa lui Alexandru Mano printre
exilaii romani in Piemont i legaturile lui cu patriqii ita-
lieni, in scopul unei colaborari, eventual chiar militare, cu
acetia i cu Ungurii lui Kossuth, pentru realizarea confede-
raIiei dunarene preconizate de Mazzini 4. In felul acesta se
tindea la infptuirea unuia din marile idealuri ale revolu-
Iionarilor italieni i se incerca desfiimarea imperialismului
habsburgic nu numai In Lombardo-Veneto, dar i In Tran-
silvania i Ungaria.
Se cunweau legaturile revoluIionarilor romani cu mica-
rea mazziniana i la Brussa i la Paris i la Londra. Seri-
sorile ce publicam confirma prezenta i in Piemont a
unor ageni ai revoluIionarilor notri. Daca ele nu sporesc
informaIia asupra lui Alexandru Mano, au in schimb me-
ritul de a-i adauga un tovara despre care nimic nu s'a
tiut pana acum: el este Constantin RacoviO, nepotul
Golescu. De asemenea ele ne aduc informaIii despre un
alt tanr revoluIionar roman Gheorghe Andreescu, care
In Aprilie 1851. soswe i el la Turin i despre a carui pre-
zema in Piemont iarai nu se tia.
Nascut la 1825, Alexandru Mano are 26 de ani. Nscut
la 1830, Constantin RacoviIa e inca mai tanar. Are 21 de
ani. E varsta care coloreaza cu avant i aventura incercarea
lor de Inrolare in armata piemontez i prezema lor printre re-
l. Ibid. 2. Vol. III, nr. 265, p. 178 qi nr. 266, p. 182-183.-8. S ilviu
Dragomir, loc. cit., p. 14.-4. Alexandru Marcu, Conspiratori
consptra0i in epoca Renafterti politice a Romdniei, ed. AlezmAntul Ion C.
Brtianu, Bucureti, 1930, p. 65. 5. Vol. III, nr. 278, p. 214 i nr. 279, p. 217.

www.dacoromanica.ro
 184 George Fottno

voluionarii italieni. Din scrisorile noastre mai aflm ea tanarul

Constantin RacoviI s'a gandit la un moment dat sa se inroleze
i in armata din Algeria, dar 1-a oprit grija de a nu-vi instraina
libertatea pentru caliva ani i 1-a Iinut in loe prevederea
unui eveniment politic, care cum insui serie va cere
prezenIa tuturor Romanilor in Iara lor
Spre sfaritul lui Aprilie al acestui an 1851, George
Adrian, care fusese o vreme intemniIat la Genova, cci
au &sit scrisori compromiOtoare la dansul 2, i care a
scpat din intemniIare prin staruin%ele consulului Turciei
la Genova N. Alegretti atre cardinalul Giacomo Antonelli 3,
sosete i el la Turin.
In Capitala regatului Sardiniei erau acum adunaIi nu-
meroi emigraIi politici revoluIionari din diferite Iari ; o
scrisoare din 11 Februarie a lui Constantin RacoviI da
cifra de 20.0004. Piemontul, patria lui Mazzini i a contelui
Cavour, era pe atunci centrul na-ponalismului italian. Ta-
narul Alexandru Mano, aflat acum aici, nu-i ascundea
far de prieteni calitatea de agent instigator la revolta
impotriva Austriei printre solda-pi romani transilvaneni cu
garnizoana in provinciile italiene. In acest scop, el pstra
contact atat cu Mazzini cat i cu Kossuth, prin binecu-
noscutul emisar ungur $tefan Trr, care il i declara' ,
inteun raport catre Kossuth din 27 Octomvrie 1852,
(( bravo amico 5. Intr'adevar, in toamna acestui an Ale-
xandru Mano 4i oferea serviciile pentru misiunea de con-
spirator in Lombardia ocupata de armatele austriace.
Alexandru Mano i Constantin Racovi0 incearca sa
intre voluntari in armata piemonteza. Nu izbutesc ins.
InceareA i s intre in Academia militar dela Turin, unde
iarai cu toate scrisorile ministrului Sardiniei dela Con-
stantinopol, baronul Tecco, catre bine cunoscutul colonel
Alessandro Monti i cu tot sprijinul acestuia nu izbutesc
s ptrunda, fiind straini. Se mrginesc sa ja lecii parti-
culare, pe care s'a oferit sa le dea gratuit un ofiIer de arti-
lerie foarte inv6Iat in tiirga militar i catre care
1. Vol. III, nr. 279, p 217. 2. Vol. III, nr. 288, p. 239. 3. Vol. III, nr.
290, p. 243. 4. Vol. III, nr. 266, p. 182. 5. Alexandru Marc u, loc.
ctt., p. 65. 6. Vol. III, nr. 276, p. 207 i nr. 279, p. 218.

www.dacoromanica.ro
Boten Goleftc 185

indreptase un deputat piemontez de stanga. De altfel, Con-

stantin Racovit numai cu militarii i cu democraIii se
poate inIelege Bucuros e se poate pregati pentru ca-
riera militark pe care o iubete cu pasiune 2, pentru
care e fcut i prin care << va putea fi de folos Vrii 3, 11
cam chinue ins lipsa de bani, care A. silete la b vieaI oare-
cum necjit, despre care scrisorile ne dau unele amnunte
pitoreti 4.
Figur de aventurier romantic, tnrul Constantin Ra-
coviO ddea totui dovad de oarecare oboseal i desgust
de viea-0, care alterneaz in scrisorile lui cu entuziaste
porniri. Se presimte la el, cu fiecare scrisoare, influerqa
acelui mal du sicle , care-1 infrblete de-a-dreptul cu
inceputurile romargioase ale secolului. Cteodat ti apropie
de gAndul sinuciderii frica de moartea sufleteascd. Dar 11
oprete la timp gAndul ce se duce la ai sai i la cele ce ar
putea face i el spre a fi de folos 5. Din aceast complexi-
tate de stri sufleteti se contureaza silueta tnrului ro-
mantic, pe care o reveleaz pentru prima oar aceste scrisori.
Refugialii romni acum in Capitala regatului sard
incearcA o apropiere de revolulionarii unguri, prin mijlo-
cirea revoluIionarilor mazzinieni. Constantin Racovifd cere
In acest scop lui Nicolae Blcescu articole asupra unei
posibile inIelegeri cu Ungurii revolu-ponari, sub auspicii ita-
liene. Dar Il sftuete s nu i le aducA el insui i s nu
cumva s treac prin Roma, cmi acolo va risca inchisoarea 6.
Deja Gheorghe Andreescu, care scrisese un articol asupra
acelea0 chestiuni, a fost <cincriminat i inchis in temnird
articol pe care Nicolae BAlcescu 11 prezentase mai inainte
vreme comitetului revoluOonar maghiar 7. AutoritaIile din
Statele papale luau acum msuri aspre impotriva
i conspiraIiilor revoluIionare: pe generalul revoluIionar po-
lonez Milbitz Il vor opri de a se stabili la Genova 8; pe Ni-
colae Blcescu, dac s'ar fi dus la Roma, poate 1-ar fi inchis
din pricina acelui articol al lui Gheorghe Andreescu, care
1. Vol. III, nr. 266, p 183. 2. Vol. III, nr. 261, p. 169. S. Vol. [II, nr.
275, p. 204. 4. Vol. III, nr. 290, p. 243. 5. Vol. III, nr. 261, p. 168. 6.
Vol. III, nr. 288; p. 240. 7. Vol. III, nr. 293, p. 249. 8. Vol. III, nr. 334,
p. 320.

www.dacoromanica.ro
186 George Fottrto

acum este cercetat la Sacra Consulta Tot atAtea arn-d-

nunte i precizri pe care Istoria renaterii politice roma-
neti, n.eavndu-le din alt izvor, le scoate acum din scri-
sorile acestea, care aduc i unele folositoare tiri despre
vieaa refugia-plor romani aflai acum in Piemont. Subli-
niem prerile acestora despre democraIii i ofierii italieni
cu cari stabiliser legturi de prietenie pe baz de comu-
nitate ideologicei , dar qi de latinitate comunii Ar trebui s-i
vede%i scrie Constantin Racovi0 unchilor si cnd le
vorbim de graiul nostru, de obiceiurile noastre, de portul
nostru, ce bucurie au vazAnd aceste vestigii latine ! 2. Zia-
rele italiene sunt foarte incntate s publice articole
qtiri de propagand romneasck iar fruntaqii democraIi
sunt foarte apropiaIi. Ian.' de ce Constantin RacoviO roag
pe unchii si s vie i ei in Piemont, spre a incepe, cu mai
multe inlesniri cleat in alte Vri ale Apusului, o acOune
de propaganda romneasa 3.
Imprejurrile i locurile in care triau acum Constantin
Racovir i ceilal/i emigraii romni erau foarte potrivite
pentru a-si completa educmia de propagandisti conspira-
tori. De altfel, nu numai aici, in prile piemonteze, ci qi
In Triest, pe atunci austriac (unde se aflase la un moment
dat i Gheorghe Magheru), ci i mai departe, in Rsrit 'Ana
In Asia Mic5., iar spre Apus, firete, la Paris, se intindeau
ramificaiile acestea de conspiratori acOunea lor imbi-
nandu-se intr'o micare larg de caracter cosmopolit.
Dela Brussa, Al. C. Golescu-Albul indeamna pe Con-
stantin Racovip. i pe Gheorghe Andreescu s destpare o
aqiune romneasca printre democraIii. i ofierii italieni:
ne intoarcem &At mai des privirile spre Italia ... Da!
trAiasc Italia! strigA el, trecand peste sup6rarea fin-
potriva lui Mazzini prea prieten cu Ungurii Totui,
romni serie Alexandru-Albul, i lucrul e semnifi-
cativ ar fi bine s intre in legturi cu comitetul mazzi-
nian dela Londra, ceea ce Nicolae Blcescu, sfAtuit i de
Ion Ghica, avea s refuze, dar ceea ce avea s. fac. Dumi-
tru Brtianu care, <( mai anarhist , este incredinIat
1. Vol. III, nr. 293, p. 29. 2. Vol. III, nr. 261, p. 170. 8. Ibid.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golegi 187

# mantuirea poporului roman se va produce prin rascoala

universal a popoarelor impotriva asupritorilor lor 1. # Da,
traiasca Italia ! continua Al. C. Golescu-Albul traiasca
Polonia ! lard aliaIii notri fireti, adevaraIi i pe cari ne
putem sprijini 1 ... Francezii sunt prea departe de noi...
Germanii se uit eau la noi... Englezii, din impatie fa-V5.
de Unguri, invartesc in momentul de fara nu tiu ce cu
Turcii i sa ti-0. Anglia va fi de partea noastra. im-
potriva Rusiei, dar in chestia maghiar va fi impotriva
noastr. 2.
Dupa cum am vazut mai inainte, Al. C. Golescu-Albul
nu-i fcuse iluzii despre apropierea ungaro-romana i. nu-vi
face nici acum, cand aceasta apropiere se pune sub auspi-
ciile mazziniene. In primavara lui 1851 el adreseaz dela
Brussa fraOlor sai Stefan i Nicolae, cat i vrului sail Ale-
xandru-Arapi1 i lui Nicolae Balcescu, o lunga scrisoare in
care ii spune punctul de vedere in privinIa tratativelor
care se purtau cu revoluIionarii unguri in vederea unei
in%elegeri pentru o actiune comuna. Scrisoarea aceasta aduce
o informaIie dintre cele mai interesante pentru precizarea
atitudinii unui factor rornnesc de seama in aceast pro-
blema a eventualei uniuni romno-maghiare sub auspicii maz-
ziniene, problez-n care a ocupat la un moment dat in cel mai
inalt grad micarea revollgionara romaneasca. In aceasta
direcIie se angajase nu numai Nicolae Balcescu, prin inIele-
gerile lui directe cu Mazzini sau, mai inainte, prin cunoscutele
incercAri in timpul revoluIiei din 1848-49 in Transilvania,
ci avea s militeze in curand i Dumitru Bratianu, sus-0.115.nd
cunoscutele polemici cu revoluIionarul ungur Daniel Ira'nyi,
polemici care aveau s duc de fapt la risipirea ultimelor spe-
ranIe in aceast. privinV. Momentul din scrisoarea noastr
este insa anterior i reprezinta precizarea punctului de
vedere nalional romeinesc, in cadrul ideologiei cosmopolite
mazziniene. Aceasta ideologie urmarea infaptuirea unei con-
federatii a popoarelor din Orient, pe haze internationale. Prin
glasul lui Al. C.' Golescu-Albul nationalismul romanesc a
gsit posibilitatea sa-i spuna cuvantul raspicat in aceasta
1. Alexandru Cretzianu, Din arhiva lui Dumitru Bratianu, Bucu-
reti, 1933, I, p. 45. 2, Vol. III, nr. 278, p. 215.

www.dacoromanica.ro
188 George Fotino

chiar cu riscul dureros de a contrazice postulatele

romantice la care visan mul%i patrio-p revoluIionari. In felul
acesta, fovinismului maghiar i s'a opus, Inca de atunci, na-
jionalismul romeinese ; iar rezultatul, din nefericire pentru
miscarea lui Mazzini, a fost compromiterea vastului plan
de confederaIie in Orient. Problema aceasta era de mare
actualitate in anul 1851. E destul sa men-ponam memoriile,
articolele, proclamaiile, manifestele, scrisorile care s'au
schimbat intre factorii raspunzatori ai celor dou particle,
cat i tratativele directe care s'au dus in aceasta privin0
in anii 1850-51'. Documentul pe care Il public.'m noi
a cum intregeste insa materialul cunoscut, destainuind care era
Inca din primele luni ale lui 1851 punctul de vedere al unui
factor activ ca Al. C. Golescu-Albul, neostenitul propagan-
dist si animator al tovarsilor sai de arnraciune i nadejdi.
*

Zile de durere ! Rosental s'a spanzurat in ternniIa sa

scrie C. A. Rosetti, la 9 .August 1851, in Notele sale intime 2
Intiadevar, pictorul C. D. Rosental, prietenul lui C. A.
Rosetti si al prietenilor acestuia i afl in misterioase im-
prejurari moartea, in temni%a la Pesta, unde fusese inchis
pentru vina de a fi dus in Transilvania brosuri de propaganda
romneasca. Ce adnceste inc si mai tare emotia emigraplor
romni este banuiala c poliia secret franceza va fi avut
un amestec in imprejurarile care au dus la durerosul des-
nodmnt din temnia ungureasca. <i Austria, unde nu mai
este nici Constitulie, nici lege, ci numai voia imparatului
scrie la 3 Septemvrie 1851 Al. G. Golescu-Arapila a
vrut s scape de un agent care o stingherea 3; <(ne vine
insa sa ne indoim de noi insine daca o asemenea crim a
putut fi savarsita din porunca guvernului austriac i daca
o asemenea rusine a putut fi facuta Fran/ei de poliIia se-
creta a guvernului Republicii 4. Ceea ce indreptaIeste totusi
banuiala dureroasa a emigra-plor romni e faptul ca situa-
Ounea acestora in Frama incepe a fi tot mai grea : sunt
1. Alexandru Marcu, 6c. cit., p.2'7 sq.-2.C. A. Rosetti, Note
intime, In volumul Lui C. A. Rosati, Bucuresti, 1916, p. 221. 8. Vol. III, nr.
289, p. 242 (scrisoare atre Paul Bataillard). 4. Vol. III, nr. 291, p. 244.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golep 189

mereu spiona/i i perchezi/iona/i. Dumitru Bratianu, de

cand a devenit membru al Comitetului revolu/ionar dela
Londra qi, ca atare, tot mai suprtor pentru viitorul im-
parat Napoleon al III-lea, se ateapta din zi in zi sa fie
expulzat din Fran/a, # uncle strainii nu mai sunt in sigu-
ran/a 1. Lui Paul Bataillard, care in eventualitatea izgo-
nirii acestora din Paris le oferise gazduire la el la /ark la
Chartreuse de Siget (Indre et Loire), Alexandru-Arapila, ve-
stindu-i inten/iunea emigra/ilor romani de a se refugia inteo
/al% vecina Fran/ei, pentru a fi aproape de hotarul acesteia
in Belgia sau Elve/ia2ii serie micator: # Francezi prin
spirit 0 prin inima, vom socoti izgonirea noastra din Fran/a
ca pe un al doilea exil... ; ne vom duce i ne vom a9eza
la hotarul acestei aa de frumoase rri, care ne este cea
de a doua patrie..., patria insa0 a ideii, caci aici, in Fran/a,
au inmugurit ideile noui care pun in m4care acum mili-
oane de oameni 3.
...Un an mai tarziu ecoul durerii pricinuite Rosetetilor
cu atat mai indurer4 cu cat ei incredin/asera lui Rosental
brourile impricinate nu se stinsese. Evocand amintirea
prietenului disprut, Maria C. Rosetti serie la 22 Iulie 1852
so/ului ei 0 lui Ion C. Brtianu: # pentru el am plans astazi
cele dintai lacrimi. Sarmane Rosental! numele tau i acela
al Romaniei nu pot fi despAite. Prieten de zile bune,
frate in nenorocire, martir al viitorului nostru, tu ai un
templu in sufletele noastre... ! 4.
Prin romanetile sale sim/iminte, C. D. Rosental indrep-
VA/We cuvintele Mariei Ros etti i statornicirea numelui lui
In amintirea postuma printre numele revolu/ionarilor dela
1848, alaturi de cari el luptase i se jertfise. Candva, la 26
Iulie 1848, dela Giurgiu unde se dusese s faca portretul
lui Suleiman Pava nefericitul pictor scrisese lui C. A. Ro-
setti: << admir tot mai mult, pe zi ce trece, poporul valah...
Ce inteligen/a! ce blande/e! Uita-te la Unguri sau la alte
popoare civilizate. Ce brutalitate ! ce sete de sange ! Dum-
1. Vol. III, nr. 289, P. 241. 2. De altfel, se pare ea' fn Elvetia patrun-
derea emigraftlor polittci este acum mai grea; iar cei can sunt aici, vor h si4i,
pare-se, O. plece: a o cer Marile Puteri ostile partidului socialist , vol. III, nr. 280,
p. 221. 3. Vol. III, nr. 291, p. 245. 4. Ms. Biblioteca Ion I. C. Bratianu,
pachetul R, nr. 18.

www.dacoromanica.ro
190 George Fotino

nezeu, el ne va salva ; nu se poate ca atare nedreptate s

se faca sub ceruri, Para. ca Dumnezeu sa nu intervinal.
trebue s intervinal... Nu va pute0 inchipui cat sufar
pentru cauza voastra. Nu m'a fi crezut atat de Valah.
Patria mea este Valahia 1.
InIelesese dela inceput spre deosebire de aii revo-
luIionari contradicIia nu numai intre idealurile celor doua
popoare: Ungurii i Rol/Anil, dar i intre firea unora, de a
cror mama avea sa piar, i firea celorlaii, carora el i-a
druit

Cu toate ameninOrile de expulsare, cu toate perchezi-

iile cu toate piedicile pe care o poliIie sacaitoare
le-ar fi putut aduce activitaIii exilailor, cu toata durerea
pricinuita de moartea lui Rosental, propaganda acestora
nu ostenea.
Al. G. Golescu-Arapila, care nu Impartaise niciodat
iluziile unora dintre revolu%ionarii romani in ce privete
pe Unguri, face apel la scriitorul care << cu atata abnega0e
i devotament s'a consacrat cauzei romaneti 2, Paul Ba-
taillard, ca unul care a vazut bine in chestiunea maghiara
intr'un moment cand toata lumea era uluita de aceasta
chestiune. De altfel, pe temeiul articolelor anterioare ale
lui Paul Bataillard, numeroi scriitori francezi: Leopold,
Duras, Groult, Perreymond, . a., scriu acum articole i bro-
uri sprijinind acelai punct de vedere in problema maghiara.
Alexandru-Arapil roaga staruitor pe prietenul francez s
intervina din nou In discu-pune, pentru a indruma opinia
publica i a acIiona astfel asupra mentalitii maghiare:
momentul este critic ; ovaiile {acute lui Kossuth tind
intareasca increderea oarba pe care Ungurii o au In steaua
lor... Trebuesc trezii, pentru ca ei sa nu interpreteze
aceste ovaii in sensul unei aprobari a politicii care i-a pier-
.dut la 1848... Trebuesc readui la realitate, s recunoasca
adevarul i sa se supuna i ei dreptului comun, far care
nu e nadejde de libertate in Orient . i caldurosul apel
1. Ms. Acad. Rom., plic. 55, A. 2. Vol. III, nr. 291, p. 243-244,

www.dacoromanica.ro
 ALEXANDRU G. GOLESCU-ARAPILA
FOTOGRAFIE DIN COLECTIA D-NEI MARIA SCARLAT GOLESCU

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 191

indreptat catre scriitorul francez se incheie Cu: o republica

pentru to%i, libertate pentru toIi: Statele-Unite ale Dunrii
de os! 1
EmigraVi romani nu pierd niciun prilej pentru a face
cunoscuta lumii cauza rii lor. La Londra are loe acum,
in vara lui 1851, marea ExpoziOe universal, tare va arata
tuturor o minunile industriei qi geniului omenesc 2 i care
o vine la ir dupa. cele apte minuni ale lumii 3. Stefan
Golescu se duce la Londra, face legaturi cu oamenii de
seama adunaIi acolo o din cele patru parIi ale lumii-9tire
care, ajunsa la Goleti, bucura tare pe o mamicuIa *,
fiindca aceste intalniri ale atator oameni grijulii de binele
omenirii cu fiul ei Il intaresc pe acesta in credinIa unui oviitor
stralucit i mai ales o bucura fiindca in vartejul atator
atator minunate parcuri englezwi, lui $tefan Ii fuge
totui gandul undeva, departe, spre gradinuIa din Goleti in
care de dis-de-diminea-p i pana 'n noapte mmicuIa smulge
ierburile rele, uda florile i 1i mom% amarul. E9ti pen-
tru mine acelai bun copil Ii raspunde ea, trimiVandu-i
o un milion de binecuvantari 4.
Sfaritul anului 1851 aduce lovitura de Stat din FranIa
dela 2 Decemvrie, al carei ecou am vazut inteun capitol
anterior avea s starneasca atatea neliniti in departatul
conac din Golwi 3.

In timp ce in Apus se intamplau acestea toate i se

intelea aqiunea de propaganda a emigratilor romani, in
Rasrit, in afara de neostenitul sbucium al lui Alexandru-
Albul dela Brussa, aflam acum agitndu-se oarecum i pe
Nicolae Golescu, care spre sfaritul lui Decemvrie 1851 so-
sete la Atena. Poate ca rostul sosirii i apoi al indelungatei
sale ederi la Atena nu va fi fost numai unul ; i suntem
ne intreb6.m, data cu mmicuta: o ce face Ni-
1. Vol. III, nr. 296, p. 253-254. 2. Vol. III, nr. 297, P. 255. Dintr'o scri-
soare din 21 Decemvrie 1850, afIra c4 dommtorul Barbu firbey insrcinase o
comisie, in frunte cu Nicolae Gr. Baleanu, care a organizeze reprezentarea indu-
striei valahe la ExpoziIia din Londra, unde se vor trimite lumanri, Iesaturi
si borangic valah . (vol. III, nr. 253, p. 153). 8. Vol. III, nr. 283, p. 228. 4.
Vol. III, nr. 297, p. 255-256. 5. Supra, p. 148.

www.dacoromanica.ro
192 George Foti no

colae la Atena ? << Roculi-p al ei, care cu vreo doua-

zeci de ani in urrn, pe la Mehadia, Calrasi, Piteti...,
era strengarul pe care II tim, .pare acum, la Atena, destul
de grijuliu ca frumoasa doamna X... s fie abonata la cutare
sau cutare ziar francez i in acest scop serie i iarai serie
fratelui su *tefan la Paris 2.
Nicolae Golescu are insa i o misiune politica de indeplinit
la Atena. O scrisoare a lui Alexandru-Arapila, din primele
zile ale anului 1852, ne aduce prelioasa i noua informa0e
ca Nicolae venise in Grecia ca agent al comitetului revo-
luIionar italian 3. Atena pare un centru propice unei ac-
Iiuni de conspiraIie si de propagand.. Inteadevar, aici
miunau cuiburile de conspiratori; de curnd se intemeiase
i o societate secreta a tinerilor greci, cu care Alexandru-
Albul propune sa se caute o colaborare. Pe de alta parte,
noua genera-0.e greaca parea foarte hotarita la lupt. Tineri
emisari greci intreIineau active legaturi cu emigraii po-
loni i italieni acum i cu Romnil i nevrnd
auda de nicio monarhie, de niciun Cabinet european ,
urmaresc un plan mai indrasneI: liberarea
a-rat din Turcia muribunda cat i din Rusia despotica *,
apoi constituirea lor in State libere i, in cele din urm,
confederarea acestora sub numele: Statele confederate ale
Orientului o replica meridionala a formulei mazziniene.
In sfarsit, din Atena ar mai putea porni sugereaza
Alexandru-Albul o ac-pune de propaganda in par-ple aces-
tea rasaritene, care n'au fost batute de emigraIii notri
poate fiindca au fost socotite ca prea ignorante i fana-
tice . Un motiv mai mult spune Alexandru-Albul
pentru a incerca o acOune de duminare a acestora asupra
idealurilor romnesti 4. In Grecia este si un mijloc lesnicios
pentru raspandirea ideilor printre Bulgari, Sarbi, Macedo-
neni, Albanezi: tii tu serie Alexandru-Albul fratelui
$tefan ca. Grecia dispune de 4.000 de corabii care fac
curse intre toate porturile Mediteranei i Mari Negre? *.
Acestea sunt comandate de capitani iste%i i perspicaci,
ca tot ce e grec , i cari daca astazi sunt folosiIi de Rusi,
1. Vol. III, nr. 355, p. 360. 2. Vol. III, nr. 307, p. 269. 8. Vol. III, nr.
314, p. 281. 4. Vol. III, nr. 319, p. 293.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 193

mAine vor putea fi intrebuin/a/i ca elemente disolvante

a despotismului , ca elemente de propaganda revolu/io-
nark nu impotriva regiqorului Othon al Greciei i-am
face prea mult cinste s ne ocupm de el! 1 dar im-
potriva despotismului insu9i. -
Dar unele imprejurri par protivnice unei aqiuni repezi
radicale. Mai intAi lovitura de Stat din Fran/a, dela sf'r-
9itul lui 1851, reteazA nadejdea multora inteo revol4e
apropiat. Nu pare a este acum timpul unor ini/iative
indrsne/e, ci mai de grab al unor aqiuni prudente 9i de
durat. Trebue schimbat tactica spune Alexandru-
Ardpil. ca pentru ceva ce nu se mai poate intmpla
pe curnd >> 2 Golescu s vorbeasc acum pru-
dent, s se in/eleag cu Grecii, pentru ca aceast nscand.
legAminte dintre ei i Romni, cnd se va coace , s
ne dea putima ca singuri, cu singurele noastre puteri, s
decidem de soarta Orientului 3.
De altf el 9i guvernul grec incepe s ia msuri mai aspre
impotriva emisarilor revolu/ionari 9i refugia/ilor printre
cari acum se all la Atena i sculptorul francez David d'An-
gers, proscris dup lovitura de Stat 4 i impotriva tine-
rilor greci din partidul progresist, expulsnd numero9i emi-
gra/i polonezi i italieni i arestnd numero9i tineri greci.
Aceste msuri, luate sub presiunea Rusiei care face <c o
vntoare necrurtoare mai ales impotriva emigra/ilor po-
lonezi, cei mai neindupleca/i adversari ai stnjenesc
mi9cArile fA/i9e sau tainice ale emigra/ilor.
In si rit, in ce prive9te in deosebi acOunea lui Nicolae
Golescu la Atena ea nu pare prea nimerit condus. Nicolae
dup spusele ins9i ale fratelui su Alexandru-Albul
nu e omul potrivit unei atare misiuni i unei aqiuni con-
spirative: (< este prea cunoscut i prea rspandit in lumea
bun 6. Ar fi bine sa i se dea un tovara9 in persoana lui
Alexandru-ArApil, chruia cine altul decAt Alexandru-Albul
putea adreseze urmtorul apel?: vino... s imbrb-
tezi doi fra/i, prietenii t.i... Ce bine ar fi s ne revedem,
s vorbim de trecutul a9a de surztor 9i de viitorul a9a
1. Vol. III, nr. 319, p. 294. 2. Vol III, nr. 314, p. 280. 8. Ibid. 4. Vol.
III, nr. 349, p. 349. 5. Vol. III, nr. 321, p. 301. 6. Vol. III, nr. 319, p. 295.
18

www.dacoromanica.ro
194 George Fotino

de plin de taine lar altadat: pulin suprarea

impotriva Francezilor... Eu unul Ii iubesc mereu pe bunii
mei Francezi. Cand citesc pe Proudhon: La proprit est un
gol; apoi: Ide gnrale de la rvolution ; apoi: Les contra-
dictions conomiques, apoi, In sfar9it: De la cration de l'ordre
dans l'humanit, cand citesc aceste sublime concep-Ouni imi
spun: libertatea n'a murit! na/iunea francez e cea dintai
dintre Viitorul e al nostru! Traiasca naliunea
franceza! Cinste acestei naliuni care s'ar fi putut opri la
forma ca atatea alte naIiuni la republicei, dar care a
tiut s dea acesteia un coniinut umanitar... ; ea e egali-
tar ; nu ca America, unde gase9ti inca hada sclavie, sau
ca morala i protestanta Anglie, care geme de ruinea ru9i-
nilor: pauperismul, pe care nu 1-a 9tiut lecui printeo alta
organizare social... Fi! c'est indigne d'une nation! 2...
O intalnire de cateva zile la Atena, unde in Februarie
1852 Alexandru-Albul 9i Radu-Pupu venira dela Brussa sa
vad pe Nicolae, le rascoli mai tare dorul de-acas 9i dorul
regasirii laolalta a tuturor celor cari acum pribegesc in cele
patru vanturi. Cand 9i unde ne vom revedea? Fi-va oare
tot ca emigrai, in Iari de exil? Fi-va, fericii, in Romania
noastra iubit?... Sau, poate, savarT4i din vieala aceasta
qi renascuIi in cealalta viea-0, pe vreuna din nenumaratele
cai lactee ce miuna in infinit?... >>. Nu tie iubitul nostru
vizionar, dar 9tie ca oriunde se vor intalni inimile tuturor
se vor simp prietene i se vor iubi 3.
Intors la Istambul i apoi la Brussa, el a uitat cum se
intrebuinIeaza cheia alfabetului convemional i nu mai tie
cum sa comunice fra-plor si lucrurile secrete 4 amanunt
care destainuqte ceva din naivitatea revoluiionarilor notri,
mai ales and tim cat de lesne se puteau citi aceste semne
convenIionale 5.
Al. C. Golescu-Albul face acum, in Martie 1852, o incer-
care de a se intoarce in Iara. Nu izbuteW. Cat in ce pri-
vete s mai incerce inc'odata, prin maica-sa, de a obIinea
1. Vol. .111, nr. 333, P. 318. 2. Vol. III, nr. 319, pp. 295-296. 3. Vol.
[II, nr. 319, p. 291. 4. Vol. III, nr. 330, p. 313. 5. V. scrisoarea lui Gheorghe
Magheru nr. 160 din 16 Mai 1849, ale carel semne conventionale le-am reprodus
Intocmai, pentru a se vedea cit de lesne pot fi citite (vol. II, p. 305).

www.dacoromanica.ro
Boierii Gotefti 195

Invoirea de intors acas, nici vorbA nu poate fi. Zoe Go-

lescu n'ar vrea-o in ruptul capului qtie pe Albul cO
t(nu-vi poate line gura 2 i vejmaii notri abia atata
ar atepta ;11tie a are mereu in fa%a ochilor nOdejdea
de a face cu once vreun bine Vrii sale 4.
PrimOvara aceasta a anului 1852 nu e pr'evestitoare de
schimbOri prielnice cauzei revolu-ponare. Lovitura de Stat
din FranIa dela 2 Decemvrie 1851 a indepOrtat putima
unor micdri de rsturnare repede a stdrilor de faV.. E drept c
unii emigraIi nu-i dau lui Napoleon al 111-lea, uzurpato-
rului cum Ii spune Alexandru-Arpil cleat trei, patru
luni. Aa crede, intre alii, tefan Golescu 5; aa crede i
ministrul Greciei la Paris; iar Nicolae Golescu zice: dea
Domnul! 6 Alexandru-Ardpil, mai realist, i d doi, trei
ani 7.
(CUzurpatorul va domni optsprezece.
Indeprtarea ceasului ateptat de tinerii revoluIionari
nu le sdruncin insa credinIa. i cnd credima intr In joc,
cine altul cleat Alexandru-Albul i se poate face un mai
elocvent interpret? Realitatea, de-ar fi de zece ori mai
tristO cleat este nu-1 poate sdruncina in credin0.
ideile revolulionare abia mai palpaie acum sub obroc i c
nddejdile unora dintre revoluOonarii pribegi mai plir
acum, aceasta nu-1 poate face pe Alexandru-Albul s aIi-
peascO in resemnare. COci va veni din nou contagiunea
revoluIionara i va mai sclipi odat nAdejdea inteun viitor
nu prea departe, In lumina caruia Ii vezi patria surazand
de fericire 8 De sigur, FranIa este ilia prea influenIatO
de trecutul ei i de tradiOunile ei catolico-aristocratice ; dar
c4iva ani de experienIe anti-despotice i de propagandO
a doctrinelor sociale i democratice... i totul va fi fost...,
totul va fi trecut... Rbdare deci... i s* fim gata pen-
tru ziva marei reforme a indivizilor i a raselor 9.
Aa grAiete AL C. Golescu-Albul, utopistul, In prim4-
vara lui 1852.
1. Vol III, nr. 333, p. 317. 2. Vol. II, nr. 194, p. 393. 3. Vol. III, nr.
280, p 220. 4. Vol. III, nr. 268, p. 192. 5. Vol. III, nr. 330, p. 314. 6.
Vol. III, nr. 334, p. 321. 7. Vol. III, nr. 330, p. 314. 8. Vol. III, nr. 342,
p. 336-337. 9. Vol. III, nr. 330, p. 314.
13*

www.dacoromanica.ro
 196 George Fotino

Nu altfel graiete Al. G. Golescu-Arapil, varul sau mai

realist. Acesta inIelege ca s'a schimbat ceva in Europa ;
ea, pentru o vreme, o aqiune revolu;ionara repede i fa%ie
nu mai e cu putin-p; ea trebue s lase locul unei aqiuni
mai ascunse, conspirative. In acest sens trebuesc modifi-
cate spune elindrumarile date lui Nicolae Golescu la
Atena. I se pare greOt sa se vorbeasca populaIiunilor din
Rasrit pe tonul in care vorbesc democraIii dela Londra.
Alexandru-Arapila, care de catava vreme (c este bosumflat
impotriva Apusului 1, se arata neincrezator in ce priveqte
activitatea lui Dumitru Bratianu i a celor din comitetul
revoluIionar dela Londra ; nu ateapta ceva mana... dela
politica lor de saltimbanci 2.
Mai sceptic cleat verii si i avand mai puIin patima
propagandei, Alexandru-Arapila nu da urmare chemarii pe
care i-o Meuse Alexandru-Albul de a veni la Brussa, unde
viea/a celor de aici este tot mai apasatoare i de unde
ar fi vrut sa plece impreuna mai departe in propaganda,
In Dobrogea, in Macedonia, caci pretutindeni prin
acestea vor da peste Romani 4.
Aici 9i acum se apaza o interesanta iniIiativa a lui
Alexandru-Albul, care in Mai 1852 4i propune (i cauta
pentru aceasta omul potrivit) sa deschid coale romaneti
In satele din Dobrogea, la care coale el vrea sa aduca, prin mo-
canii instari%i cari strabat in fiece an Valahia, profesorilarani
din Transilvania 5. Este, in acest gand de o aa de departe
vazatoare inspira-Oe caoi cateva decenii mai tArziu, in
sinteza vieii dobrogene mocanismul transilvan ii va aduce
contribulia creatoare intrevazuta de Alexandru-Albul
este, in acest gand, vizfune de precursor, care data' mai
mult dovedwe cat de realiste sunt indemnurile inimii.
1. Vol. III, nr. 319, p. 318. 2. Vol. III, nr. 327, P. 309. 3. Unii dintre
exilan romani fac f el i chip de planuri de viitor, duc vieata de 4 du-te vino >> Intre
Brussa i Kutahia, unde sunt exilatil unguri i poloni; alp' se eternizeaza In con-
templatii orientale; iar altu Ii gasesc de lucru, dupa pnceperea fiecarma;
bunaoara, ingmeni Constantin Padeanu i Alexandru Zane, Impreuna eu C. Ser-
ghied, interna' i ei la Brussa, fac i conduc lucrarile de drumuri i poduri din
partile Brussei, lucrari care cum e podul de pe goseaua Brussa - Mundania-
poarta i astazi inscriptia amintitoare a Romamlor can le-au facut. (Pentru ama-
nunte, v. vol. III, p. 319, nota 3). La Brussa sosete acum, In primavara anului
1852, 0 Popa apc'd liberat dela Muntele Athos , vol. III, nr. 333, p. 319. 4.
Ibld., p. 318. 5. Vol. III, nr. 342, p. 338.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 197

Nicolae Golescu, care avea s rman la Atena tot anul

1.8521, se gandete, pe la sfaritul primverii acestui an, s dea
o fug prin insulele greceti i. de acolo la Ianina, <<unde crw
tinAtatea e mare >>, pentru a strange banii necesari emisarilor ce
trebuesc trimii pretutindeni In propagand., Dumitru Bra-
tianu i Ledru Rollin vor s plece chiar i in America, gaud
care lui Nicolae Golescu li pare ludat i bun )), dar pen-
tru care trebuesc 10.000 franci, bani i iari bani 2
Alexandru-Albul se gandise altklat c i-ar putea strange
din Moldova, care este crede el California noastr. 3.
Acum se gandete s mai vand inc6 ce le mai rmsese
din moii, pentru a inlesni mersul celor doi revolulionari
romni peste Ocean. Dar pentru prima oar i. ultima
descoperim un Alexandru-Albul socotit In ale banilor. El
este pentru a se da celor doi de mai sus banii necesari cl-
toriei, dar trebue ca aceast cltorie s fie aproape sigur
a va duce la un rezultat bun, c.ci in curand spune
el vom fi poftivi a restitui vistieriei Statului suma consi-
derabil de 5.000 de galbeni, pentru care tu, *tefane, ai
dat chitanl domnului Colquhoun... Cunoate-0., poate, po-
vestea acestor 5.000 de galbeni scrie Al. C. Golescu-Albul
prietenilor din Apus [tirbey] avea de mult un
dinte impotriva lui Colquhoun i, convins c acesta n'avea
chitan-p la ma.n, a cerut in mai multe randuri Consula;
tului britanic aceti bani... Colquhoun, intemeiat pe faptul
c avea chitan-p la mana, fcea pe surdul, pentru a juca
mai bine, la rndul Au, pe *tirbey... In cele din urm,
ambasada britanic dela Constantinopol a trebuit s se
amestece i s trimeat in cercetare pe ataatul de amba-
sad Alison >>. i rezultatul va fi a. Goletii vor trebui s.
pl'teasc5. Statului cei 5.000 de galbeni. 4 Nu regret atat
spune Alexandru-Albul pierderea celor 5.000 de gal-
beni, cat mai ales pierderea lor pentru cauza noastra 4.
Este cam incurcat povestea acestor 5.000 de galbeni.
Poate c in ajunul infrangerii revoluIiei paoptiste, *tefan
Golescu va fi ridicat din vistieria Statului 5.000 de gal-

1. Vol. III, nr. 390, p. 404. 2. Vol. III, nr. 337, p. 326. 8. Vol. III, nr.
264, p. 178. 4. Vol. III, nr. 342, pp. 339-340.

www.dacoromanica.ro
198 George Fogino

beni, pe care i-a incredinIat lui Colquhoun pentru ca acesta

care avea s fie mai trziu mijlocitorul trimiterii qi pri-
mirii scrisorilor i banilor intre pribegii romni qi familiile
lor s-i transfere in strintate, unde vor avea s" fie
folosii pentru nevoile propagandei (ceea ce ar explica ade-
verinIa scris dat de $tefan Golescu lui Colquhoun). In-
terpretarea in sensul ca aceti 5.000 de galbeni ar fi fost
ridicaIi din vistierie se desprinde din tirea, pe care ne-o
dau scrisorile1, c domnitorul Barbu $tirbey avea s-i cear
mai trziu lui Colquhoun. Domnitorul va fi putut da lesne
de urma acestei chestiuni, a-tat din pricina lipsei amintitei
sume din vistierie, ct i din informaIiile ce va fi avut despre
trimiterea lor in strintate. Cum va fi fost ins el jucat
nu prea se vede ; cci el nu reclama cleat pentru vistierie
galbenii despre care e vorba. Ar fi interesant de tiut cam
ce va fi raportat, despre aceast chestiune, trimisul la Bucu-
reti al ambasadei britanice dela Constantinopol, Charles
Alison.
Povestea aceasta necjete pe Zoe Golescu. Ideea c se
va fi ridicat din vistierie, in vremea Guvernului Provizoriu,
vreo sum de bani ti este de nesuferit . Se linitete insh
cnd un slujba dela vistierie, obtescul controlor >> Gh.
NiIescu, care la cererea unui important personaj fdcuse
o cercetare, o incredinIeaz, poate cam evaziv, bravii
ei copii au cheltuit in cele trei luni ale revolu-Pei mai
puIin deckt cheltuiserk in ase luni, ultimul guvern din
domnia lui George Dim. Bibescu i tot in ase luni guvernul
Cimcmiei, pn la numirea lui Barbu $tirbey. Aa c.
4 mmicuIeii s'a luat o piated de pe inima 2.
* *

Dar s ne intoarcem la pribegii notri.

O intAmplare interesant pentru definirea strii lor de
spirit i mai ales pentru desvluirea sbuciumului sufletesc
al bietului Alexandru-Albul se aeaz in spre toamna acestui
an 1852: autoritlile turceti au confiscat pare-se qi
dinteo greeala a unora dintre emigraIi un numAr mare
1. Vol. III, nr. 342, p. 339. 2. VoI. III, nr. 246, p. 137.

www.dacoromanica.ro
Boterii Golegi 199

de exemplare din Catehismul seitenilor sau slaturi la palm

focului intre un revoluflonar si un seitean >>
Faptul acesta deslanIue revolta lui Alexandru-Albul. El
merge pana la a arunca anatema asupra emigraIilor dela
Paris si chiar asupra fratelui sau $tetan, carora le svarle
cele mai grele adjective: , mizerabili Isi atrage
violenta riposta a lui Dumitru Braianu, care merge 'Ana
la a-i spune c revolta Ii este nu numai nedreapta, ci este
un act de rtacire si de demenr *.... Cu ce drept invi-
novtesti pe emigraii de lasitate ? Oare Ion Braianu spune
fratele acestuia nu a colindat luni intregi Banatul i Tran-
silvania cu riscul de a fi arestat? N'a tiparit i raspandit
revoluVonare? Costache Rosetti n'ar fi Mcut la fel ?..
$tefan Golescu nu a indeplinit oare si el misiuni pericu-
loase?... $i ci ali poltroni dela Paris nu si-au riscat
vieaa numai s poan duce cuvntul cel bun fra-Olor din
. Iar daca Alexandru-Albul ar fi vazut certicica,
le monstre rouge , cum Ii spune Dumitru Braianu, ar
binecuvanta-o, ar cere-o in mii i mii de exemplare i ar
rasp andi-o printre Romani . i in cuvinte inaripate Dumi-
tru Braianu i spune credinIa va fi o Romanie !...
Alexandre, esti Roman, te numesti Golescu, esti fiul cel
mic al celei mai eroice dintre mame ; mi-ai fost dascal,
cad tu m'ai invaat sa iubesc i sa sufar. Mai mult decat
oricare altul tu ai instinctul rranului roman..., cad i-ai
impArtit vieqa pe Cmpia fraternitaii si in inchisorile Co-
trocenilor ... Sus inimile, Alexandre !... Omenirea intreaga
este acum solidar cu destnele dragii noastre Romanii ;
sa ridican drapelul nostru cat mai sus..., s acopere in-
treaga Romanie, iar lozinca lui, scrisa in litere de foc
sange..., sa straluceasc i sa lumineze in cele patru col-
Iuri ale lumii... N'auzi tu suflul lui Dumnezeu cum bate
In panzele corbiei noastre?... lard, ajungem'.......Tr-
iasc Romania! 2.
Acum, dela un capa la altul al lumii, pribegii nostri
i trimit unii altora cuvinte de imbabaare si de credinr :
Dumitru Braianu dela Paris si Londra lui Alexandru-
1. Ge or ge F o tin o, Btblioteca Ion I. C. Brttanu, nionografie, extras
din Boabe de grdu, IV, nr. 5, Max 1933, p. 10. 2. Vol. III, nr. 386, p. 395-396.

www.dacoromanica.ro
200 George Fotino

Albul in Asia Mick la Brussa ; Alexandru-Albul dela Brussa

lui Stefan, and la Paris, and in Elvelia, and la Dresda
unde acum, in Noemvrie 1852, sosi i Gheorghe BariI,
care-i pru sdravn Romn 1 ; Stefan lui Nicolae, la
Atena ; Nicolae , la Goleti ; mmicuIa. , tu-
turor, peste tot ; Alexandru-ArApil lui Stefan in Elve-pa,
indemnndu-1 s-i ja toiagul de pelerin i s-i intremeze
sufletul pe crestele Alpilor 2; Gheorghe Magheru dela
Viena lui Alexandru-Arpil., and la Hyres, and la Dresda ;
Alexandru-Arpit, dela Dresda, lui Nicolae Blcescu la...

Dela Dresda Alexandru-Arapil Ii scrie lui Nicolae

cescu in ziva de 15 Decemvrie 1852: te plngi, draga, de
egoismul lumii... ; nu foloseti cu nimica fcnduli inim
rea... la-%i dar mima in dini i. rabd cu 1341.1360e necesi-
omeneti... Las pe oameni in voia Dom-
nului i te intoarce mai bine atre acela ce st mai presus
cleat oamenii i cleat toat fptura lumease... In acela
vei gsi mngaierea ce cau-p... Acestea toate le spui
din suflet, netiind and i. cum o sd te mai vd... 3.
...L-a v.zut in primele zile ale lui Ianuarie 1853, la
Berlin... Bietul Blcescu! L-am vazut in vis acum vreo
zece zile... Se sfarqea, prsit de to-p. Nu tiu cu cine
mai eram acolo, dar nu m'artam mai grbit deat al/ii
SA-1 viu In ajutor; atunci bietul om m'a chemat cu amara
durere ; ne-am ne-am cerut unul altuia ier-
tare i apoi... 1-am lasat s moar N'am luat
niciodat seama la visuri; ii mrturisesc ins c visul Asta
mi-a dat mult de &Ida 4.
...11ndurile dela 15 Decemvrie 1852 ale lui Alexandru-
Arpil nu i-au mai ajuns niciodat lui Nicolae B'lcescu,
caci visul din noaptea de Ianuarie 1853 se implini3e de
mult, ina din Noemvrie al anului trecut.
Nicolae Blcescu, singuratec, departe de ai si i. de
prieteni, inchisese ochii la 28 Noemvrie 1852, pe pdmnt
strgin, la Palermo.
1. Vol. III, nr. 384, p. 392. 2. Vol. III, nr. 361, p. 366. 3. Vol. III, nr.
389, p. 402-403. 4. Vol. IV, nr. 392, p. 3.

www.dacoromanica.ro
 Boierii Golefti 201

Turburtorul vis nu fusese un vis premonitoriu, ci o tArzie

mustrare pe care con9tiinIa lui Alexandru-ArApil vi-o fcea
ei mnsi. Ne1ini9tea acestuia pentru sdruncinata sntate a
nefericitului prieten, mAhnirea de a-1 9ti departe qi a9a de
pArAsit de top, durerea de a nu se afla lang6 patul suferin-
Ielor, pentru a fi martor la ultimele palphiri ale unei vie/i ce
se stinge i pentru a-9i mini prietenul binecuvantat6
minciun ! asupra a ceea ce era un a9a de dureros
apropiat adevAr, toate acestea ne dau tAlcul visului ce
ascundea atata realitate. In somn, logica i urma, treaz,
cursul: (( ce cruzime de a-1 fi lsat s piar6 a9a de uitat de
toIi! se invinue9te bunul prieten al lui Nicolae LiAl-
cescu 1...
Ii lega, intr'adev6r, o veche prietenie. Fuseser amndoi
p4rta9i pare-se la minunata revolu-pe pariziana din
Februarie 1848, care <(va schimba faIa lumii . Se intor-
seser impreun6 in lark in Aprilie 1848. Se gAsiser laolalt
In comitetul asociaIiei Dreptate qi Frtie )), din mijlocul
cgreia avea s porneasca mirarea parptistA. Flcuser6
amandoi parte, pe vremea revoluIiei, din comisiunea insarci-
nata cu cercetarea i deslegarea problemei agrare. i totu9i,
Alexandru-Arpil nu se poate duce acum s'a vegheze la
patul de suferinf al prietenului sdu. Cu cateva luni mai
inainte (dela 2 Ianuarie 0115 in primele zile ale lui Aprilie
1852) el Il intovr9ise la Hyres 2 unde Nicolae Balcescu
sosise inc4 din toamna lui 1851 i unde 9i Maria Canta-
cuzino, viitoarea so-Pe a lui Puvis de Chavannes, 9ezuse
o vreme pe lng bolnav, pentru a-i mai alina suferinIa
tot mai grea. Intr'a devdr, la Hyres, Nicolae Blcescu fusese
scuturat de repetate hemoptizii. Lovitura de Stat dela Paris,
din 2 Decemvrie 1851, and Napoleon al 111-lea Ii insu9i co-
roana imperial, Ii adncise inch' mai tare boala. Nu avea voie
sA se mi9te, s6 serie, s vorbeascA. Totul este de temut
spuneau doctorii ntre sfar9itul lui Decemvrie 1851 4.
Il chinuia ins tare Ondul c4 nu-9i va mai putea mntui
lucrarea asupra lui Mihai Viteazul. Prietenul Alexandru-
1. P. P. P anaitesc u, loc. cit., p. 78. 2. Vol. III, nr. 305, p. 267 si
nr. 331, p. 315. 8. Vol. III, nr. 296, p. 253. 4. P. P. P an ait esc u,
loc. cit., p. 147.

www.dacoromanica.ro
202 George Fotino

Arapila vroia sa-1 ajute sa grbeasca tiparirea, pe care

urmeaza s'o ja asupra-si Asociafla Literarei >>. El scrisese
lui Stefan Golescu, la Paris, rugandu-1 sa faca unele cercetari
In Biblioteca Nalionala, privitor la niste portrete ale lui
Mihai Viteazul, pentru a fi reproduse in cartea lui Blcescu
si de asemenea rugandu-1 sa gaseasca pe cineva care s
identifice cmpurile de lupt ale viteazului domnitor. 4 Ras-
punde te rog la aceste dou intrebari cat mai curand, pentru
a linisti pe sarmanul Blcescu, care e foarte greu bolnav.
A avut o cried mai violenta i suntem foarte ingrijora-p.
Singura usurare ce putem aduce starii sale este de a-i face
plcere... Este bine cautat, dar ce folos? Ce pot face me-
dicii pentru a combate raul care-1 roade?... Imaginea
Il urmareste... seria dureros Alexandru-Arapila la 13
Ianuarie 1852 1
Maria Cantacuzino incerca s-1 finis-teased, fara a izbuti
intotdeauna. El avea uneori porniri de razvratire impotriva
nedreptaIii soartei; il infricosa s vad sange ; Ii spovedea
prietenei sale credinIa c i se apropie sfarsitul, dar la urma
urmelor ce insemnatate are viea-p. mea ? Tara noastra sa
traiasca! spunea nefericitul i nobilul Balcescu. Aceasta
urare Ii rezuma toata vieala 2
Spre primvara lui 1852, starea lui Balcescu se pruse
insa mai imbunafalita. Tragicul sfarsit al celui mai bine
inzestrat dintre revoluIionarii romani ar fi putut fi indepartat.
Stapanit Tulsa de febrila dorinIa de a se apropia de hotarele
Orii sale si de a-si imbraIisa iubita-i mama, batrana i bol-
nav 3, el face in Mai 1852 o nechibzuita calatorie la Con-
stantinopol si de acolo pana la Gala%i. Nu-i fu ins dat sa
calce decat o clipa pe pamntul Irii sale, in care nu-i va
fi niciodata dat sa-si gseasca culcusul vesnic al bietului
su trup 4.
Catre sfarsitul verii lui 1852, Nicolae Balcescu se gandise
sa se duc la Cairo ; dar prietenul Alexandru-Ardpil 11
sfatuise pentru Italia, unde ar veni si Zoe Goiescu, care
<(i-ar fi o mare mangaiere 5.
1. Vol. III, nr. 308, p. 271 si nr. 320, p. 298. 2. Asa li seria Maria Ceuta-
cuzino lui Al. G. Goleseu-ArApil, la 22 Decemvrie 1851, loc. cit. supra, p. 146.
8. Vol. III, nr. 356, p. 325. 4. P. P. P anait es c u, loc. ca., p. 148. 5.
Vol. III, nr. 363, p. 368.

www.dacoromanica.ro
 t

'.
'

- 10/..15,'

t "
LI"-

.5;if
/

e'

,
,/
r
,
I
j)

,tt
,
,fst

,)'

I .

If-:':'' ',` ' l'...," , 1

'
. ;71' ...,' '.. ,

www.dacoromanica.roDesen din coleetia D-lui arhiteet George M. Cantacurim

MARIA CANTACUZINO, viirutli In x856 de Chassriau
Boterii Golefti 203

Trecuse pe la Malta la 10 Octomvrie 1852, de unde trei

zile mai trziu pornise spre Palermo. Il chemau aici, poate,
amintirile fericite ale zilelor din primvara lui 1847, cnd
pe terasa vilei Delfina se l'asa mngiat de soarele minunatei
Sicilii, scotocea prin crli stiri despre Mihai Viteazul
asculta cum Vasile Alecsandri i recita versu'ri.
Acum era singur. stefan Golescu ti trimitea scrisori de
delicat cumptimire. Alexandru-Arpil, la Dresda, era
muncit de dorul de a-si vedea prietenul ce se sfArsea undeva,
departe. S'ar fi vrut lang el, dar lipsa de bani 11 Iintuise
locului, unde intr'o chinuit noapte de Ianuarie 1853 1-a
scuturat visul cel asa de dureros...
Ochii lui Nicolae Blcescu se acoperisera de umbre...
Un pop grec ti dase imprrsania din urm 1.

Trist fu anul 1852.

Catre toamn, Zoe Golescu, a cdrei asa de bun nepoat
Alexandrina-Lu%a se stinsese din viear la Golesti, porni
din Iar spre Apus, oprindu-se mai intAi la Viena, unde o
chemase stirea grelei boale a Catinc4i Rosetti si de unde
apoi va pleca mai departe, la Paris, s intAlneasa pe stefan,
ale cArui mngaieri <(i-ar mai indulci suferinIele si i-ar da
rria s indure lipsa celorlaii trei copii ai ei 2 Ajuns- la
Viena, la 26 Septemvrie, gseste pe Catinca Rosetti
ntositd si in ajunul cstoriei ei cu Radu G. Golescu (CA-
tan) 3. Dup savarsirea c6sAtoriei, in Octomvrie, la care
fusese nas Ion B5.16ceanu 4, Zoe Golescu porni spre Dresda,
unde in prixnele zile ale lui Noemvrie se intlni cu stefan,
venit aici dela Louche 5. De cand i tie pe maic-sa in
Apus, Nicolae Golescu, la Atena, nu-si mai gseste locul.
Trebue sd-si vanz6 niste giuvaericale pentru a-si face bani
de drum 6. Abia in ultimele zile ale lui Decemvrie 1852 el
putu p'rsi Atena 7, indreptndu-se spre Apus. si
1. Vol. IV, ni% 399, p. 12. In ce priveste discutia privitoare /a data mortii lui
Nicolae Balcescu 28 sau 29 Noemvrie 1852 vezi P. P. P anait es c u, loc.
cit., p. 159, nota 2. 2. Vol. III, nr. 367, p. 372. 8. V. notita biograficti
volumul II, p. 90, nota 1. 4. Vol. III, nr. 376, p. 385. 5. Vol. III, nr.
384, p. 391. 6. Vol. III, nr. 380, p. 389. 7. La 17 Decemvrie 1852 era 'inca
la Atena, vol. III, nr. 390, p. 404.

www.dacoromanica.ro
 204 George Fotino

dela Brussa prsir iadul acesta in iarna 1852-53, in-

dreptndu-se i ei tot intr'acolo, toate drumurile ducnd
spre neprquita lor maia. 1. Dup patru ani de desprIire
se regsesc laolalt la Genova. In imprejurimile oraului
locuete colonelul Alessandro Monti, #unul din Italienii cei
mai inaintaIi din ziva de astazi Costache Rosetti 1.i in-
deamn prietenii s caute a-1 cunoate 2.
Catinca Rosetti, acum Catinca R. Golescu, este cu solul
ei ine la Viena, de unde trimite tiri a cror temeinicie se
cere deseori pus la indoial. Aa, bunoar, ea afl i trans-
mite ck. in Valahia a izbucnit revolu/ia, c numeroase trupe
austriace au fost pornite spre Dalmaia, iar cele din Austria
vor ptrunde in lark c." Ruii, Austriacii i Turcii vor ocupa
din nou Vrile romne, etc. . . .3. Stiri sinistre, din cercuri di-
plomatice, ii afl ecou i in scrisorile lui Stefan Golescu:
la Petersburg i prin saloanele Parisului se spune c in cazul
unei desmembrri a imperiului otoman, rile romaneti ar
fi <( cedate Austriei. Svonurile acestea vor fi avut, poate,
i. un sambure de adevr ; o putem crede astzi, cand tim
c. Anglia oferea mrinimos, pe atunci, Austriei Principatele
romne, in schimbul Venetiei 4.
Cu acest prilej, Stefan Golescu Ii mrturisete un gnd
care se cere a fi subliniat: dacA ar fi silit s aleag .i n'ar
putea face altfel, el ar alege aceast solutie : cedarea
Vrilor romneti Austriei. Ar pref era <( ce grand mal aceluia
de a vedea Vrile romneti devenind gubernii ruseti, chci
In tot acel <( mare ru s'ar gsi poate i ceva bun: cel puIin
Romnii vor fi toIi laolalt i vor putea, astf el, s-i int-
reasc unitatea, #prin suferinIe comune . Dar Stefan Golescu
-despicA viitorul i vede care va fi, in acest caz, soarta Au-
striei, creia i s'ar face (( un dar tare ru 5.
Tot in aceast vreme mai afl. Stefan Golescu c Ruii
s'ar pregti s ocupe din nou Orile romanwi, punct stra-
tegic impotriva Turciei. De asemenea afl c Grigorb Ghica-
1. *tefan Golescu catre Nicolae Rlcescu (15 Noemvrie 1852), in N. Iorg a,
Ultimele scrisori din tara nitre N. Blilcescu, Acad. Rom., mem. sect. ist., III, tom.
VII, mem. 10, p. 8. 2. Vol. IV, nr. 394, P. 5. 8. Vol. IV, nr. 397, p. 9
(scrisoare din 5 Februarie 1853). 4. Haro I d T emperle y, British secret
diplomacy, in Cambridge Historical Journal, 1938, nr. 1, p. 11. 5. Vol. IV nr. 399,
P. 12-13.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 205

Vod al Moldovei a avut un acces care i-a intunecat mm-

lile 1.Sederea Golestilor la Genova e strbtut de stiri
rele si de gAnduri negre. Nicolae, care e nerbdtor de a
pleca de aici, ne semnaleazA acum Iunie 1853 prezetqa
la Genova a pictorului moldovean Gheorghe Nstsianu,
4 un democrat turbat 2, care a fost rnit in luptele pentru
aprarea Republicei Romane impotriva Francezilor si care
Republic6 sfrseste spre marea mhnire a Zinci Golescu-
prin a fi infrnt5. Si harem de-ar izbucni un rzboiu, ce
bonheur cum Il socotea Catinca! Pare-se ins c nu le
va fi dat aceast bucurie, c5.ci suveranii se tem de rz-
boiu mai tare ca de cium ; li-e team c un rzboiu va fi
mormntul lor si al urmasilor lor 3.
Alexandru-Albul tot Alexandru-Albul! simte totusi,
simte indrept4it cg va fi rzboiu i gndeste ca Romnii
vor trebui s ia parte la el. Deci unii dintre ei s plece spre
Iar, <( in munIi 4. Nicolae, care la sfrsitul lui Iunie 1853
pr5.si Genova plecnd la Paris si Londra, gndeste la fe!;
dar... s se astepte mai intaiu rzboiul cci muii cred
c nu va fi. Alii dintre emigraIi sunt contra inrolrii
Romnilor in randurile armatei turcesti, vor pierde,
prin aceasta, in ochii democraIilor 5. Dumitru Brtianu
socoteste c5. Poarta n'ar trebui s'A piarz o clip-6.: s deschiz4
deci proscrisilor romni por%ile Principatelor. Nu-1 inspi-
mnt pe Dumitru Brtianu svonul c5. Rusii vor ptrunde
din nou in rrile romnesti. Dimpotriv, el prefer acum
la solution du pire , cci numai asa Marile Puteri se vor
hotri s fac ceva pentru Irile romnesti; 4 altminteri, nu
vor face nimic, ca s'a' nu sgAnd5re Rusia 4.
Intre ernigraIi deci prerile sunt imprIite.
Ion C. Bratianu lipseste dintre ei. El este acum, in 1853,
arestat la S-te Plagie, sub invinuirea de altf el fr de
temeiu c ar fi luat parte la un complot, neizbutit,
pentru asasinarea lui Napoleon al III-lea. Incercrile priete-
nilor de a-1 scoate din inchisoare nu izbutesc ; nici mcar

1. Ibid. 2. Vol. IV, nr. 404, p. 21. 3. Vol. IV, nr. 405, p. 22.
4. Vol. IV, nr. 406, p. 23. 5. Vol. IV, nr. 409, p. 25. G. Vol. IV, nr. 410,
p. 26.

www.dacoromanica.ro
 206 George Foano

intervemia ambasadorului otoman la Paris nu avu un rezultat

mai bun 1.
Pare-se c nici propaganda lui Dumitru BrAtianu i
Nicolae Golescu in cercurile britanice nu are prea mare
rsunet. Incercrile lor de a organiza meetinguri intmpin
greutIi. Aici serie Nicolae dela Manchester, la 7 Iulie
1853 comeryul merge aa de bine inct i Dumnezeu d'ar
scobori i s voiascA s fac un meeting n'ar izbuti 2.
Se sbat pentru ca, prin pres i prin legturi cu fruntaii
viei politice, s trezeasc interesul cercurilor parlamentare
qi negustoreti din Anglia, hotrit, de altf el, s sprijine
Poarta, doctrina britania. fiind se tie intangibilitatea
imperiului otoman. Nicolae Golescu caut s'a* cAtige spri-
jinul lui Clarendon, ministrul Afacerilor strine, cel care
la Congresul dela Paris din 1856 avea s se opue incerarii
ruseti de a relua judeIele de Sud ale Basarabiei. El caut
de asemenea sprijinul lordului Palxnerston, viitorul prim-
ministru. Pe Layard Austen Henry, scriitor i om politic,
Dumitru Brtianu vrea s-1 foloseasca pentru lmurirea
cercurilor negustoreti asupra problemelor Orientului apro-
piat. Lordului Dudley Stuart tot el ti pregatete documen-
taIia necesar interpelrii pe care o va face in Camera
Lorzilor asupra chestiunii romneti 3.
Silinele celor doi tineri romni dela Londra nu merg ins
fr. poticneli. Intre ei se furieaza i o oarecare nein/elegere,
Nicolae Golescu socotind c sacrificiile bneti ce se fac
nu sunt proporlionate puIinelor rezultate ce se dobandesc 4.
La Genova au mai rmas Zoe Golescu i fiii ei Radu i
Alexandru-Albul, intristaIi c tirile nu vestesc nimic bun
pentru Iar ; altfel spus, c. << nu va fi razboiu >> 5. Zoe Go-
lescu ar vrea s.-qi mai uite necazul, fcnd o plimbare prin
munIi, dar se teme de prea mare oboseal pentru cei aizeci
de ani ai ei, dei coboar din neam de panduri i a mo-
tenit din brbMia acestui neam. De va fi ins rzboiu,
nu va intarzia o clip prin ri strine, ci va lua drum. ul
intoarcerii acas 6.
1. Vol. IV, nr. 415, p. 30. 2. Vol. IV, nr. 417, p. 32. 3. Vol. IV, nr.
420, p. 40. 4. Vol. IV, nr. 418, p. 33. 5. Vol. IV, nr. 416, p. 31.
6. Ibul.

www.dacoromanica.ro
Boierii GoIola 207

Alexandru-Albul traleste la Genova, cu lumea lui de

ganduri. O scrisoare din 1 Iunie si care e de pur stil
Alexandru-Albul ni-1 arata pe terasa locuinIei sale, fu-
mand Iigare dupa ngare i vrand s scrie lui stefan, dar
uitand si de *tefan si de ploaia care cadea cu galeata, cci
iota Ii sosi scrisoare <4 de pe malurile indepartate i dragi
ale Dunrii , dela nepoata Felicia Racovir, adorabila
incomparabila fan, podoaba sexului ei, gloria, mandria fa-
miliei... cununa, ghirlanda vieni noastre si al carei fiecare
suras este pentru noi o recompensa, iar fiecare a ei bucurie
este pentru noi o fericire, o incantare... E asa de frumoasa,
de o frumuseIe ideal i nemuritoare... 1.
Cand se gandeste insa la de-ale politicei, Alexandru-
Albul tuna si fulgera. Caci se pare ca la orizont el desluseste
liniile unui proiect anglo-francez pentru o noua imparnre
a Europei, potrivit caruia s'ar reconstitui un regat al Po-
loniei si unul al Ungariei, s'ar pune Slavii din Sudul Austriei
sub un singur sceptru, s'ar pstra integritatea Turciei, iar
In ce priveste Principatele romane ele, poate, s'ar constitui
intr'un singur Stat sau, mai degraba, ar fi alipite Ungariei.
Ar trebui ca Alexandru-Albul sa nu fie Alexandru-Albul
daca n'ar izbucni de mnie in faIa unor atare planuri. lata-1
napustindu-se asupra Occidentului inapoiat si egoist ; este
foc i para.: stii tu scrie el fratelui su *tefan ca pe
aici, prin Apus, muli ne-au intrebat daca nu suntem Slavi,
Polonezi, Unguri sau Rusi? Ah! turbez ! 2 Occidentul
s'ar trudi zadarnic sa infaptuiasca un regat al Ungariei,
oper de cucerire i opresiune dintre toate opresiunile
cea mai odioasa, fiind aceea a unei nalionalitn asupra
alteia ; zadarnic s'ar stradui sa-1 cladeasca ; el nu va trai,
caci noi Romanii, Sarbii, Sasii, noi cei sacrifican, tot Sudul
Europei, ne vom ridica pentru a impiedeca aceast nascocire
a Apusului egoist si stramt... Ungurii se reintorc la vechea
lor trufie si la ideea, atat de scumpa lor, a unei Ungarii
neleginme, nedrepte, imposibile, sortite pieirii atat in ce
priveste propria ei nanonalitate, cat si celelalte din care
s'ar alcatui... Nu vrem sa alegem intre despotism si des-
1. Vol. IV, nr. 403, P. 19. 2. Vol. IV, nr. 419, P. 38.

www.dacoromanica.ro
208 George Fotino

potism... vrem libertatea noastra ca qi pe aceea a vecinilor

noqtri. Ah! cu Ungurii, in viitor, ne vom gasi faI. In fa-0,
cu pu9tile indreptate unii impotriva celorlaii, ins cu folosul
cu slava de partea noastra, fiinda nu ne vom sprijini
decat pe dreptatea noastra... Nici infama Austrie, nici
nevrednica Rusie nu vor mai fi acolo pentru a schimonosi
i pangri frumoasa i nemuritoarea noastra cauza! 1.
Strigat din inima, profetic strigat de dincolo de mormant !
Dar Al. C. Golescu-Albul nu se ridica numai impotriva
duqmanului milenar ; ci qi Impotriva celor cari 1.1 sprijin,
ajutand Ungariei s ja locul infamei Austrii , aceast im-
para.-Pe viermanoasa . Occidentul s'ar cuveni sa inIeleaga
toata antinomia intre o confedera-pune a nalionalitlilor i
un regat ungar intemeiat pe cucerire. Once oapta pe care
Occidentul o strecoara la urechea Ungurilor mai mult
indaratnicete pe acetia in ratacirea, pe care abia 0.-o pot
ascunde, a unei Ungarii despotice. Or, despotismul, c va
fi fiind el rus, austriac sau maghiar, duce de-a-dreptul la
comunism prevestete Alexandrul-Albul, care eau-Ca i des-
copere efectul acesta al despotismului In Basarabia, In Ga-
li/ia, In Polonia, unde el a dus la distrugerea proprietalii.
Excesele revoluIionare spune Alexandru-Albul au un
sfa'rqit mai mult sau mai puIin apropiat ; excesele despotis-
mului se strecoara lima pe nesimIite de-a-lungul zecilor qi
sutelor de ani, pana ce popoarele cad in toropeala i se
indobitocesc..., de sa-0 piard. nalionalitatea ... ( Des-
poIii (rus qi austriac) practica aa dar comunismul, atat sub
raportul moral cat i sub acela al dreptului de proprietate 2.
Revine mereu, exprimat din ce in ce mai apsat, sen-
timentul neIncrederii in ce privete gandurile Ungurilor faIa
de celelalte naionaliti. Alexandru-Albul Ii simte stapani-p
de fratricida de a domina i se revoltd de a vedea
ce nein%elegatoare sunt democraIiile apusene, care par a spri-
jini proiectul constituirii unui regat maghiar cuprinzand in
hotarele lui i naionalitile nemaghiare. Zadarnic va incerca
Occidentul spune Al. C. Golescu-Albul sa puna in apli-
care, sprijinit pe baionete , acest proiect egoist i tc In totul

1. Vol. IV, nr. 419, p. 36-39. 2. Ibid.

www.dacoromanica.ro
Boterii 209

aseMntor planurilor autocraIilor rusi. Rsritul i Sudul

Europei se vor ridica i i vor cere drepturile de data
aceasta nu ins impotriva Nordului <4 vandal si barbar ci
impotriva Apusului Cinapoiat si egoist*. Cat In ce priveste
pe Unguri, cari se simt sprijini/i de unele ri apusene,
ei au r'mas tot la, a b. c... ; nu vd mai limpede ca acum
douzeci de ani... 1.

Se indesesc ins semnele de rzboiu. Se intqeste cearta

intre Rusi si Turci pentru stdpanirea cheilor Sfantului Mor-
mnt. Cererea celor dintai, inf/isat sub form de ulti-
matum, este respins de Turci, cari nu recunosc Rusiei
dreptul de protectorat asupra crestinilor din Rsrit. Si-
luetele armatelor turcesti i rusesti se deslusesc profilan-
du-se In zare. La 3 Iulie 1853 trupele rusesti ptrund din
nou in rile romnesti. angnitul armelor Ii ajunge lui
Alexandru-Albul in Apus si-i fscoleste f el si chip de ganduri.
Planuri peste planuri Ii alearga hires In minte. Toate rotesc
In jurul dorinIelor de intoarcere a pribegilor in lark unde
pe toate cile, prin toate mijloacele, trebue sa se deslnpie
rascoale impotriva Rusilor: in mun-p, ajuta%i de Turci,
vom da de lucru Rusilor i totdeodata vom oIeli, prin
lupte, pe Romani* 2. Alexandru-Albul vrea amnistierea pro-
scrisilor ; cere arme, muniIii ; se vede in CarpaIi, fcnd
Rusilor un aprig rzboiu de hquial; vede pe cei din Apus
indreptndu-se spre Iar, prin Serbia, incercand s ptrund
In Oltenia si ducand proclamaIii c4tre Romani pentru a-i
starni sa se rscoale impotriva Rusilor proclamaIii al
cAror cuprins II dicteazA el, Alexandru-Albul. Acei dintre
proscrisi cari vor rmanea In Apus, s nu-si criqe nicio truda
pentru a dobandi sprijinul Angliei, FranIei i Turciei pentru
cauza romaneasc.
Dac ins nenorocul va vrea s nu fie rzboiu, Alexandru-
Albul vede nevoia de a se inmulIi indemnurile pe Lan&
Poart, pentru a o determina s nu se lase intimidat de
Rusi ; s nu se lase a i se stirbi influenIa asupra Principatelor

1. Vol. IV, nr. 419, p. 36. 2. Vol. IV, nr. 421, p. 41.
14

www.dacoromanica.ro
210 George Fotino

romane ; s impinga la anularea Conven%iei dela Balta Liman ;

sa repuna Principatele in drepturile lor de dinainte de 1848.
La gandul insa ca Turcia s'ar putea lasa intimidata de
Rusi i ca diplomafia europeana ar sacrifica Austriei Valahia,
iar Rusiei Moldova, Alexandru-Albul, aprins de mnie, de-
clara razboiu tuturor: Turciei, Austriei, Rusiei... El se vede
rasculnd pe crestini impotriva Turciei ; ()data Turcia in-
vinsa, el se intoarce, cu ajutorul Italienilor, Polonezilor
Ungurilor, impotriva Austriei ; odata Austria la pamnt, el
se (< npusteste impotriva Rusiei. Deci, sa incepem
spune Alexandru-Albul prin a ne pune in legatur cu
Sarbii, Bulgarii i Albanezii i prin a ne apropia de hotarele
Dar razboiul intre Rusia si Turcia a izbucnit. Anglia si
FranIa vor fi alaturi de aceasta din urma.
Razboiul atat de dorit de pribegii nostri razboiu
sfant , cum Il numeste Stefan Golescu smulge un strigat
de bucurie din toate piepturile romnesti.. , caci se stia
In acel moment ea soarta Imperiului moscovit va fi pecetluita
ca, deci, chestiunea romaneasca va fi si ea rezolvit prin
desfiinIarea Protectoratului rusesc asupra Principatelor
prin punerea aces Lora sub garanIia colectiva a celor sapte
Puteri
Lumea pribegilor se framnta tot mai tare. C. A. Rosetti
socoate c ar trebui ca Nicolae Golescu sau Alexandru-
Albul sa se duca la Constantinopol, mai aproape de centrul
intamplarilor ce se desfasoara. Gheorghe Magheru, dela
Viena 2 de unde din lipsa de bani nu poate pleca la
Istanabul arat care s'ar cuveni sa fie atitudinea Roma-
nilor far de Poarta suzeran cum o aratase i inteo
scrisoare catre marele vizir Resid Pasa 3, caruia Ii ceruse
amnistie pentru emigraIi. El se mira totusi cum Poarta,
acum ca razboiul contra Rusilor a inceput, nu amnistiaza
pe emigraIi i nu-i ajut s se intoarca in %ark pe ei
cari au lupfat impotriva Protectoratului rus in 1848, cari
s'a'u artat credinciosi Care #legitimul lor Suzeran 4 i cari,
1. Alex. Lapedatu, Abolirea protectoratului rusesc in 7' &de Romdne,
In Anuarul Institutului de Istorie National& VI, Cluj, 1936, p. 414. 2. Vol.
IV, nr. 422, p. 44. 8. Ibid., pp. 49, 53. 4. Ibid., p. 46.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 211

intor9i in lark vor inlesni aqiunea Turciei. Daca frunta9ii

Romani proscri9i nu vor fi ingaduiIi sA vie in %ark poporul
nevazand pe f o9tii lui conducatori va da crezare svonului,
raspandit de agenIii ru9i, cum ea nu sunt impotriva Rusieil.
Emigraii cer diferitelor Cabinete europene ca poporul
roman s fie admis a lua parte la razboiu, gasind in acasta
cel mai fericit moment pentru liberarea rii lor. Ei inie-
legeau cata valoare ar fi avut o atare cooperare 9i ca
cat ar fi grabit ea liberarea Vrilor dunrene. (< De ar fi
putut Romanii, fie numai chiar cu un regiment, sa par-
ticipe alaturi de Turci la razboiul Crimeii, independenIa
Vrii ar fi fost mai curand dobandita spunea mai tarziu
btranul Barbu Stirbey fiilor sai. i, astfel, rusofilul
Stirbey, avea sa se intalneasca in acela9i gaud cu rusofobii
vizionari, cari acum se leagn in iluzia ea vor putea alcatui
un batalion romnesc. Primirea lui Ion Deivos, Gheorghe
Magheru cel tanar 9i Christian Tell care ar fi ea comande
legiunea romana in armata lui Omer Pap 9i prezenIa
catorva zeci de Romani in randurile armatei turce9ti in9i-
ruite de-a-lungul Dun6rii, indrepnIesc aceasta iluzie 2.
Pentru a realiza planul lor de injghebare a unui batalion
romnesc, emigraIii din Apus hotdr4sc s ja drumul RAs-
ritului. Fled prea multe pregatiri i fdr r4suceasc
prea mult planul in minte, Dumitru Bratianu, Al. C. Go-
lescu-Albul 9i C. A. Rosetti pleacd la 21 Noemvrie 1853
din Marsilia, cu gAndul de a ajunge la Belgrad, de unde vor
cuta sa ptrunda in Oltenia, s rascoale %ara... Cine va fi
fiind autorul planului nu-i greu de ghicit: Alexandru-Albul.
Dar C. A. Rosetti are cele mai indrept6Ote nedumeriri in
ce prive9te reuita ; incotro mA duc? Turcii nu ne vor
seria el in No tele sale intime 3.
Au ajuns la Gallipoli in ziva de 14 Decemvrie 1853.
Acolo primesc o scrisoare dojenitoare sau, cum spune el,
o scrisoare de << injuraturi dela Alexandru-Arapila, care
fiind la Constantinopol 1.9i da mai bine seam de starea
lucrurilor din imperiul otoman. Plecarea lor pripit, fr
bani, in toiul iernii, i se pare o fapta copilreasca i n.ebuna 4.
1. Ibid., p. 48-49. 2. Vol. IV, nr. 424, p. 57. 8. In volumul Lui C. A.
Rosetti, Bucuregti, 1909, p. 262. 4. Vol. IV, nr. 423, p. 53.
14*

www.dacoromanica.ro
212 George Fotino

Il ingrijoreaza venirea lui C. A. Rosetti i mai ales aceea a

lui Dumitru Bratianu, care e banuit de Turci i care, pe
de alt parte, ar fi fost mai folositor s ramaie in Apus,
pentru propaganda.
Stirile dela Constantinopol sunt rele. Ion Eliade, acest
mizerabil &Lida Goletii nu-i pot intinde mana 1, ar vrea
s imparta Iara in o pqalacuri turceqti 2 Dar are trecere in
cercurile fanatice i razboinice dela Constantinopol 0 pe langa
ministrul de rzboiu ; punandu-0 in joc aceasta trecere, a
impiedecat pe Nicolae Golescu de a fi primit de ministru.
De altfel i guvernele spune Alexandru-Arapila se feresc
ca de dracu de fotii revoluIionari 3. Sunt bnuii c o vor
sa puie foe la cele -patru colIuri ale Europei 4.
Nici Polonezii democraIi n'au oMinut nimic. Iar cat
despre cei din partida lui Czartoryski, ei nu se imeleg intre ei:
o sunt care generahl, care colonehl. 0 se nevoesct ca sa de-
parteze toate celelalte partide i emigraIii dela once posi/ie
In care ar putea sa aibe oarecare influenIa 5.
Pe lang Stratford Canning nu puteau ndajdui emigra%ii
romani ca vor gsi vreun sprijin. Ambasadorul britanic se
arata protivnic amnistierii lor. Trebuia spune Alexandru-
Arapila ca proscri0i romani s fi ramas la Londra
Paris, ca osa. aduca pe oamenii guvernului sa inIeleaga ea
pentru Romani este vorba acum numai de o chestiune
nationald i numai nalionalci 6 0 ca venirea acestora la
Dunare nu s'a facut in vreo inIelegere cu 4 demagogii din
alte ri deci cu membrii Comitetului revolulionar dela
Londra. Daca vor prinde de veste spionii ea Dumitru Bra-
tianu a trecut prin Constantinopol 0 s'a indreptat spre
Vidin i Belgrad, <(s'a dus dracului i amnistie i mijloc de
armare Nici venirea la Constantinopol a lui C. A. Ros etti
nu pare oportuna. Cel care ar trebui sa vie la Constantinopol,
s vaza nebunia pe care au facut-o proscriii ducandu-se
la Dunre, este Stefan Golescu, care vazand cum stau lucru-
rile ar putea lua o hotarire buna. S'ar duce insu0 Alexandru-
1. Thad., p. 54. 2. La unala, unde il vom mntlni ui curiind, Ion Eliade
purta Les, se lasa recomandat ca Hehad bey, trimis de malta Poarta ca repre-
zentant al natiei romne #, N. I or g a, Istoria Reminder, Bucurqti, 1938, IX,
p. 251. 8. Vol. IV, nr. 423, P. 54. 4. Vol. IV, nr. 425, p. 60. 5. Vol. IV,
nr. 423, p. 56. 6. Vol. IV, nr. 425, p. 60.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 213

Arapila dupa ei la Dunare, dar # n'are para frnta 1. Din

scrisoarea acestuia inIelegem a 0 Christian Tell, Nicolae
0 Al. C. Golescu-Albul ii impartaesc punctul de vedere.
Si Alexandru-Arapil conchide: Dumitru Brtianu <( 'inapoi la
Paris si Londrah>; C. A. Rosetti # tot af a, sau < (sei mai
astepte! >>.
Din aceea0 scrisoare desprindem tirea a la Constand-
nopol s'a organizat un corp de emigrati poloni, sub comanda
lui Czaika (Sadik Pava), dar ca ambasada austriaca de acolo
il tine sub observaIie. # La/indu-se chiar vorba a Lajos
Kossuth ar fi ajuns aici i ar fi stndu ascuns in casarma
corpului emigraIilor poloni, ambasada austriaca a 0 trimis
comisan i cari sa faca cercetari aici qi sa-1 gaseasa 2.
Dojana lui Alexandru-Arapila nu prea turbura insa pe
prietenii sal. Alexandru-Albul pleaca dela Gallipoli la Con-
stantinopol. De acolo el se va indrepta spre Sumla ; iar
Stefan Golescu, C. A. Rosetti i Dumitru Bratianu parasesc
Gallipoli 0 pornesc calari prin Bulgaria, spre Belgrad 0
Vidin alatorie lung, plin de greuta%i, prin ploi i zapezi.
Cu toate lipsurile ce indura, Stefan ann. i recita versuri.
De ziva onomastica a Zinai Golescu, calatorii notri beau
entuziast in snatatea ei. Si acum ca 0 in 1848, and au fost
trimi0 in lotci turceti pe Dunare, Stefan Golescu este acela
care infrunta mai voios i cu inima mai egala greuta/ile
drumului3. # Mine sunt dou luni de cnd am plecat 0
Ina n'am ajunsscrie la 20 Ianuarie 1854 Dumitru Bra-
tianu fratelui sail, Ina de%inut in casa de snatate a d-rului
Blanche . # Maine plecam cu o scrisoare de recomandaIie
a Paalei de aicea catre cel din Vidin, recomandaIie in care
suntem onorati cu titlul de prea credinciosi fi prea supufi
vasali ai Padifahului. Iubite Iancule, vino, caci Romnii
din -Ora sunt inai presus deat ceea ce socotim, ad in loe
sa atepte iniIiativa dela noi, ne-o dau ei. Suntem toIi cu
nerabdare sa ne vedem in mijlocul lor, ca sa gustam fericirea
de care, poate, nu suntem demni 4.
La 27 Ianuarie calatorii notri au sosit la Vidin. In ziva
de 31 Ianuarie, C. A. Rosetti a reu0t sa treac pentru scurt
1. Ibid , p. 61. 2. bid., p. 62. 8. C. A. R osett i, loc. cit., p. 271.
4. Revista Denzocratta, I, ru. 3, 1913, p. 115.

www.dacoromanica.ro
214 George Fotino

timp la Calafat. 4 Dup cinci ani i patru luni am pus pi-

ciorul in fine pe pamntul maicii mele inseamna el in
ale sale Note intime I. Pare ca. Dumitru Bratianu a izbutit
sa ajunga pe furiy chiar i la Bucureyti.
Alexandru-Albul, neturburat de cele prevestite i desva.-
luite de varul sau Alexandru-Arapil i intarite acum prin
propria-i experien-p dobandita in cele yase omoritoare
saptamni traite la Constantinopol omoritoare caci a
vzut intrigile lui Eliade, Czaika, Grigore Mihail Sturdza,
inaqiunea lui Ion Ghica, om cu trecere, dar numai pe
lnga Turcii cari din nenorocire viseaza pace 2, neindestul-
toarele recomanda-1ii pentru Nicolae Golescu catre ambasa-
dorii FranIei i Angliei soseyte in saryit la umla 3. De
aici trimite fratelui sau $tefan i prietenilor indemnul de a
se aduna cu to-1ii la Calafat. El starueyte in iluziile ce-vi
facuse despre intemiunile lui Omer Paya faI de Romni.
Se yi vede inrolat in legiunea romana, in a crei formare
el persista a crede ; se yi vede in plina lupta in << mumii
noytri, cari vor rasuna de vivaturile i impuyeaturile carabi-
nelor noastre . Pare-se ca drapelul nostru tricolor ar i flu-
tura pe multe clopotni%e ale Olteniei... Doamne1 Cand vom
avea macar o m'Ana' de solda-li romni, cand vom svAryi vreo
fapta de vitejie, and presa europeana va rasuna de ecoul
vreunei batalii in care legiunile romne, inferioare in numar,
vor fi pus pe fuga o intreaga armata rusa?. Oh! da Doamne
ca o singura data macar sa-mi vada ochii o atare sarba-
loare i apoi s se inchida pentru totdeauna ! 5.
Lui Alexandru-Albul nu avea sa-i fie data o atare f e-
Ticire. Ochii i se vor acopen i de umbre, fara s fi vazut
izbAnda inchipuita. i totuyi, prilejul s'ar fi ivit in cursul
rzboiului ce izbucnise, daca Romnii ar fi putut injgheba
legiunea pentru care acum se framantau pribegii i pentru care
1 tefan Golescu se duse la *umla, la cartierul lui Omer Paya,,
unde Il ayteptau fraii si Nicolae i Alexandru-Albul i du-
reroase desamagiri.

1. C. A. Ro s e t t i, loc. cit., p. 273. 2. Vol. IV, nr. 423, p. 54. 3. Vol.

IV, nr. 430, p. 68. 4. Ibtd., p. 72. 5. 'bid.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 215

Omer Paya, # muyir de Rumelia, fostul comandant al

trupelor turceyti de ocupaIiune in Tara Romneasca dupa
revolulia din 1848 yi pe care Alexandru-Albul il socoteyte
ca fiind << omul ce ne trebue , cad # arde de nerabdare de
a se bate cu Ruyii 1, era chipey la stat yi trufa y la fire.
Nu se potrivea firii aya de masurate yi curtenitoare a lui
Fuad Paya. De foarte de sus refuzase de a fi de fala la in-
scaunarea domnitorului Tarii Romneyti Barbu $tirbey, pe
care el Omer Paya, # muyirul 11 socotea ca pe un gil-
vernator de rang mai mic decat al sau. Socotea ca ceremonia
inschunArii atingea majestatea Sultanului 2. Era, in aceast
purtare a muyirului, mai pu-lin o marturisire a iubirii sale
faIa de Majestatea Sa Sultanul, cat una din obiynuitele
Vayniri ale nemasuratei sale trufii. Cand vorbea despre sine
insuyi, el nu-vi spunea altfel decat: (c Mon Haltesse qui...,
Mon Haltesse que..., Mon Haltesse est d'avis que... 3.
Nuli cumpAnea cuvintele, care porneau adesea jignitor yi
obraznic. La Bucureyti, cand <( Son Haltesse se ducea la
teatru, iyi facea singur poli-pa, escortandu-se de solda.-i turci,
cari imprumutaser in purtarea lor, i firete In forme po-
trivit gradului, ceva din purtarea jignitoare yi agresiva a
stpanului lor. Domnitorul Barbu *tirbey se plangea adesea,
cu amaraciune, de insolenia muyirului 4, care nu ocolea
niciun prilej cand putea jigni. In purtarea acestuia era yi.
ceva din excesul apostatului. Croat de obaryie pe numele
lui adevrat Mihail Late trecut la religia Profetului (una
din multele apostazii ale vremii yi pe care Omer Paya le
incuraja y'i chiar platea), Mihail Late se lua la intrecere
cu Turcii, pentru a fi mai Turc cleat Turcii. Este obilnuita
psihologie a aposta-lilor.
Inclinarile Payalelor catre fast yi podoabe aratoase, la
Mihail Latey-Paya erau exagerate. 0 avere intreaga o avea
numai in ciubuce incrustatc cu nestimate yi aur ; grajdurile-i
cu nenumra-li cai de pur sange arab erau de pomina. Fusese
un general care cunoscuse izbanzi in razboiul din Kurdistan,

1. Vol. IV, nr. 430, p. 69. 2. Hurmuzaki, XVIII, p. 253. 8. B ar onne

Durand de Fontmagne, Un sjour ci l'ambassade de France el, Constanti-
nople sous le second Empire, Paris, 1902, p. 65. 4. Hurmuzakt, XVIII,
p. 258.

www.dacoromanica.ro
 216 George Fottno

despre ale crui cruzimi ti plcea s povesteasca adesea 1.

Evocarea izbanzilor de odinioara ii creytea trufia yi aya
destul de nemsurata yi care starnise multe nemulIumiri pe
vremea &and Omer Paya comanda trupele de ocupa-Pune in
Tara Romaneasca 2. Aceeayi purtare o avusese yi la comanda
trupelor din Rumelia, In care in 1850 fusese inlocu it prin
Halim Paya. PuIin statornic In sentimentele sale, le schimba
ca pe o simpl religie la prima desamgire. Cand na-
dejdea de a ajunge seraskier, adica ministru de razboiu al
Sultanului, nu i se putu implini, desamagirea ii smulse vorbe
pulin socotite despre cel cruia ii fusese pana atunci # prea
supus yi umil servitor yi nu se opri nici la marginea destai-
nuirilor pe care le rasa s-i scape asupra slabiciunii militare
a Turciei. E o veche yi trainica poveste a multor Sultani yi
a multor Payale, # prea supuyi yi plecaIi servitori veche
Inc de pe cand nici macar nu erau Sultani yi Payale yi
trainica 'Ana chiar yi dui:fa ce n'au mai fost nici Payale,
nici Sultani.
Schimbacios in impresiile yi atitudinile sale, el apleca
uyor urechea la intrigi yi yoapte.
Aya avea sa-i fie purtarea yi faI. de 8tefan Golescu,
ajuns acum la cartierul su, cum yi fa-VA de cauza pe c,are
trimisul roman o apara. Aratandu-se la inceput binevoitot
acestuia yi cauzei romaneyti sau cum ne spune Alexandru-
Albul aratandu-se # mai Valah decat Valahii 3 (zel firesc
yi de aceeayi esenra la Mihail Late, care cand era Omer
Paya era mai Turc cleat autenticii Turci coboritori din
coboritorii Profetului insuyi), el primi tare bine pe 8tefan
Golescu, ii asculta cererea, apoi darui lui Christian Tell
# un cal de preI 4 din faimosu-i grajd arbesc, dar... cateva
zile in urma Omer Paya (Mihail Late) avea sa treaca la
cu totul alte ganduri yi sa-yi schimbe cu totul purtarea faIa
de trimiyii romani.
Lui stefan i. Nicolae li se ceru acum sa se impace cu
Ion Eliade. Deyi ei desluyesc, in aceasta schimbare de ati-
tudine, urmele intrigilor lui Ion Eliade impotriva lor yi a
prietenilor lor yi dei 8tefan nu cere sa fie decat simplu soldat
1. Aurlie Ghica, La Valachie moderne, Paris, 1850, p. 121. 2. Hur-
muzaki, XVIII, p. 258. 3. Vol. IV, nr. 433, p. 78. 4. Ibzd.

www.dacoromanica.ro
 -

NO ,

4;
--

/,

OMER PA$ A
vAzuT IN 1854 DE EDUARD KA1SSER

GR-AVUR IN CULORI DIN COLECTIILE BIBLIOTECII ION I. C. BRATIANU

www.dacoromanica.ro
Boierii Goleft' 217

sub ordinele lui Christian Tell, totuyi # fiindc. aya e ordinul

lui Omer Paya yi numai din ordin 1 yi. fiindca nu vor ca
<(0 cauz4 nobir s fie compromis pentru repulsiuni per-
sonale )) 2, Stefan yi Nicolae Golescu, ca yi Christian Tell,
avnd in fa/a ochilor numai serviciile de adus Vrii, iyi st-
pnesc amrciunea yi desgustul yi primesc impcarea cu
Ion Eliade. Dar Omer Paya avea sli sporeasca exigen/ele 3.
El ceru trimiyilor romni s retracteze scrierile lor anterioare
impotriva Por/ii yi. Austriei, aci spunea el Turciei ii
este necesard in acest rzboiu impotriva Ruyilor neutrali-
tatea Austriei, care s'ar socoti jignit dac4 acei ce o ataca-
ser ar fi primi/i in rndurile tfirceyti 4. Rspunsul lui Stefan
Golescu, care nu ytie O. fi scris vreodat impotriva Por/ii
suzerane, ci numai impotriva # odiosului yi umilitorului Pro-
tectorat rusesc #, dar care totuyi e gata s retracteze tot ce
ar putea fi socotit ca jignitor pentru Poart, este ins foarte
rspicat negativ in ce priveyte << perfida yi. periculoasa Austrie,
impotriva careia el recunoayte c scrisese, dar respinge ideea
de a retracta ceva din ceea ce scrisese. De altfel, Stefan
Golescu nu vrea s fie cleat simplu soldat ; nu in/elege s
ail* cat va dura fzboiul, vreo aqiune politic- ; iar dac
dup mntuirea rzboiului el ar putea fi socotit ca o piedic
In calea politicei Puterii suzerane, se declar # gata s se
expatrieze din nou yi. s ja din nou drumul dureros yi no-
stalgic al pribegiei 5.
Brusc, Omer Paya rupe discu/iile yi la 8 Martie 1854,
printr'o scrisoare trufaye in care Stefan Golescu crede a
recunoayte stilul lui Eliade 6 poftete pe Stefan yi pe prie-
tenii acestuia s prseascA fail intrziere Sumla. In pur-
tarea schimbAcioas a lui Omer Paya, va fi fost cred Go-
leytii yi. ceva din firea-i trufaye yi ceva din mhnirea-i de a
se' vedea redus la un foarte yters rol in rzboiul Crimeii,
acum in toiu, dar vor fi fost cred ei yi. oarecare stre-
curri de intrigi facute de Ion Eliade, ajutat intr'aceasta de
Grigore Mihail Sturdza yi de Czaica (Mihail Czaikowski),
agent polon la Constantinopol 7.
1. Vol. IV, nr. 433, p. 79. 2. Vol. IV, nr. 433, p. 78. 3. Ibid., p. 79 qi
nr. 436, p. 87. 4. Vol. IV, nr. 438, p. 93. 5. Ibid., p. 95. 6. Ibid., p. 95,
7. Vol. IV, nr. 437, p. 92-97.

www.dacoromanica.ro
 218 George Fotino

Poftii s prseasc umla, stefan Golescu cu ai

pornesc spre Constantinopol, unde-i aflm la sfarqitul lui
Martie, revoltaIi de uneltirile lui Eliade, mhnii acum i
de purtarea lui Ion Ghica, aflat sub inraurirea lui Stratford
Canning, care 11 ajutase s ajung6 bey de Samos, supraIi
pe Gheorghe Magheru, pe care Ion Ghica 1-ar avea acum
In mneca , i desamgiIi de neizbutirea incercarii lor i
de risipirea visului de injghebare a unei legiuni romne0i,
legiune pe care abia o ateptau granicerii romni de dincolo
de Dunre, din Oltenia, de unde ochii tuturor caut acum
spre cei cari ins nu vor mai veni 1.
Fcnd partea cuvenit amrciunii i mAhnirii din care
pornesc asprele euvinte svarlite lui Ion Ghica, om de altfel
admirabil i cum spuneau altdata inii Goletii ((Ito-
mn pn dincolo de urechi bnuim totui c in alungarea
acestora dela uinla el va fi avut un rol, mai ales sub in-
raurirea lui Stratford Canning. adnuiala ne este indreptlit
i de faptul 65' agentul acestuia la Bucureti, consulul Col-
quhoun, ascunsese ctui de puTin faI de Romni
credinIa c misiunea lui Christian Tell de a injgheba o le-
giune romneascA nu va izbuti; i de faptul ed. Stratford
Canning, aprig rusofob, care se temea c Principatele ro-
mne, odat neatArnate i unite, vor ajunge vasale Rusiei,
avea din pricina aceasta s fie un statornic adversar al Unirii
i avea s se aeze totdeauna de-a-curmeziul oricror ini-
Vative romneti care puteau duce la aceasta.
Dup ruptura cu Ion Ghica, Nicolae Golescu ia drumul
Parisului ; ceilaii vor mai intArzia la Constantinopol.
IngrijoraIi de soarta patriei, pe care o intrevkl amenin-
Iat de invaziune, ei n'au pierdut ndejdea de a forma,
cnd imprejurArile o vor ingdui, legiunea a crei injghebare
fusese acum zdrnicit. Ei sunt Incredinai c totui, Cu
ajutorul alia-plor din rzboiul Crimeii, o atare legiune 9i
de asemenea una polonez i italian se vor forma in cele
din urm 2 Firete, concluzia aceasta increzAtoare nu e va-
labil dacA aliaii urmaresc serios s termine odat cu
Rusia, s pun capdt Iarismului cotropitor, stvileased
1. Vol. IV, nr. 436, p. 85-91 (scrisoare din 25 Martie 1854) i nr. 438,
p. 93. 2. Vol. IV, III'. 439, p. 102.

www.dacoromanica.ro
Boterii 219

pofta cuceririi qi sa deslege ()data pentru totdeauna Che-

gtiunea Orientului, reconstituind o Polonie independenta ,i
un Stat moldo-valah, y compris le Bessarabie 9i -Mind
astfel drumul arismului spre Bizan/ 1 Trebue ins lucrat
repede. Este de neaparat nevoie serie la 1 Aprilie 1854
Alexandru-Albul ca aceste legiuni cretine' sa se injghebe
mai inainte ca Austria sa ocupe Bosnia, Muntenegru, 01-
tenia..., caci, altf el, adio ! atat pentru noi Romanii cat i
pentru Polonezi, Unguri i Italieni, adio mijlocul de a mai
avea vreo aqiune asupra rilor lor respective! 2.
Este adevrat spune Alexandru-Albul ca multe pie-
dici stau in drumul infptuirii acestor legiuni care s lupte
In randurile Puterilor aliate impotriva Ruilor. i piedecile
acestea vin atat din partea Puterilor apusene cat i, mai
ales, din partea Austriei. Cele dintai se tem ca formarea
Unor legiuni na0onale in Turcia sa nu ia, in Apus unde
se vor injgheba alctuiri similare forma unor grupri ur-
mrind micari revoluIionare i socialiste. Iar in ce privete
Austria, care in Transilvania i Bucovina domina pe Ro-
mani, iar in Galiia apusean pe Poloni, ea ii d seama de
primejdia, pentru ea, a cooperarii unor legiuni romaneti
polone intr'un razboiu care ar putea duce la constituirea
unui Stat roman i a unui Stat polon State care ar con-
stitui punctul de sprijin al romanismului i al polonismului
subjugat i deci centrul viitoarelor sinteze romana i po-
Iona 3. Deci Austria nu-vi va cruIa silinIele pentru a impie-
deca o atare cooperare.
Pentru a inlatura neajunsul de care se ingrijoreaza Pu-
tenle apusene, Al. C. Golescu-Albul, devenit acum i strateg,
preconizeaza circumscrierea razboiului numai pe malurile
Dunarii i numai intre pop oarele Rasaritului; el chiama la
lupta pe Finlandezi, Polonezi, Romani, Circasieni qi, astfel,
nu va mai fi nevoie de sprijinul unor ri apus ene ca Italia
i Germania. Iar pentru a inlatura piedecile pe care le pune
Austria, el preconizeaza graba cea mai mare in alcatuirea
legiunilor, care, luand-o inaintea Austriei, ar pune-o in fa%a
unui fapt implinit. Dar Austria, sub cuvant c, astfel, In-
1. Ibid., p. 103.-2. Ibid., p. 104. 3. Al ex. Lapedatu, loc. cit.,
p. 414-415.

www.dacoromanica.ro
 220 George Fottno

lesnew Turciei lupta impotriva Rusiei, silind-o pe aceasta

din urm s evacueze Principatele romne, pe care le-ar
pune la adpost de noui incalcari ruseti, incheie la 14 Iunie
1854 un tratat cu Poarta, pe temeiul caruia ea ocupb". Prim-
cipatele, unde va rmne pan la sfaritul rzboiului
Tratatul este, pentru patrio-Pi no9tri, o dureroas lovitur.
Acetia se ridic raspicat impotriv-i. Stefan Golescu, Inca
la Constantinopol, trimite la 25 Iunie 1854 Mariei Rosetti,
la Paris, pentru a fi reprodus In ziarele franceze La Presse
sau Le Sicle, o copie a convenpunii dintre Austria aceasta
biat Turcie >>. Ziarele vor trebui ins sa atraga atenpunea
tuturor Romanilor aflatori In Apus, iar acetia s protesteze
impotriva ingduirgei pe care Turcia o dase Austriei de a
se amesteca in rosturile Vrilor romaneti 2
Pot fi intarziate, pe drumul implinirii lor, dreptele na.-
zuinIe ale unui popor. Li se pot aterne tot felul de piedeci
In drum. NazuinIele hied nu pot fi distruse i nici drumul
acestora nu poate fi intors. El este drumul chemarii ce vine
din adancul unei istorii care-i arata sensul. La cooperarea
militar dorita de pribegi nu s'a putut ajunge in vremea
razboiului Crimeii. Ea ar fi Insemnat de sigur o puternic
afirmare na-Ponala i ar fi aezat liberarea %Aril i autonoxnia
ei pe temeiul de nesdruncinat al sangelui jertfit. Nu s'a
putut atunci. Se va putea ins mai tarziu, inteo zi care
se pregatea.
Pentru ziva aceea, pribegii nowi s'au pus din nou la
lucru. Cand cei ce vor avea a hotari de urmrile apropiatei
biruinIe impotriva Ruilor se vor strange In jurul mesei
verzi, ei vor trebui s fie luminap asupra problemelor ro-
maneti. Aa dar activitatea de propaganda politica i ro-
mneasca se cere acum desfurata inteun ritm tot mai
intept.
Austria, << infama Austrie )>, impotriva creia Gole9tii se
ridicasera de atatea ori, este acum On-ta tot mai staruitoa-
relor lor atacuri. Alexandru-Albul, care dela Constantinopol
da o fug in vara lui 1854 la Brussa, pentru a revedea locu-
rile unde trise cinci din cei noua ani ai sfntului i scur-
1. A. D. Xenopo 1, loc. cit., XII, p. 175. 2. Vol. IV, nr. 446, p. 116.

www.dacoromanica.ro
 r._
t.---.... nu
'4
rr

n a
a.,
t it
el
-4
AI . ,

AL AO
-11 B--- ` A.

_Ed&_
r7

,, vat I , I I 4116
;I, ire^e.

4041 a
1

.1.
6" -

sOr

BARBU BTIRBEY
PRIMESTE ONORURILE UNUI DETA*AMENT AUSTRIAC AL GENERALULUI CORONINI
-
5 OCTOMVRIE 1854 -

TA BLOU IN ULEI DIN COLECTIA D-LUI E. BOXSHALL

www.dacoromanica.ro
Boterii Golefti 221

tului exil , este, firete, cel care ii indreapt mai multe

sgqi 1. Intors dela Brussa la Constantinopol, el primete
In August, dela vrul Alexandru-Ardpil, ciorna unui me-
moriu pe care il copiazd 0.4 trimite marelui vizir Reid Paya ;
va trimite o copie qi lui Mehemet Ali Pava, adversarul celui
din-CAL Ar vrea sa-1 faca in multe exemplare, s'a-1 litografieze
i sa-1 trimit i. lui Riza Paa, seraskierul Sultanului i
neinduplecatul duman al Rusiei ; de asemenea lui Stratford
Canning i lui St. Arnaud, comandantul armatelor aliate in
rzhoiul Crimeii. Dar cu ce ? N'are leIcae. Alexandru-Albul
s'ar duce de-a-dreptul la Reid Paa, i-ar Inflisa toate plan-
gerile Romnilor impotriva PorIii, i-ar aminti c la Balta
Liman aceast i-a sacrificat Rusiei, iar c acum, pria tra-
tatul dela 14 Iunie 1854 cu Austria, i-a sacrificat din nou,
clndu-le un alt stpan, mai primejdios, mai vtmhtor
decht cel din-CA fiindc este mai perfid qi mai machiavelic 2.
*
4 4

In curand exila0i notri vor prasi Constantinopolul.

Spre sfrsitul lui 1854 Golestii se vor regsi cu neprquita
lor maicA si cu nepoata Felicia Racovird. la Paris, unde
vor fmnea iarna 1854-55.
Scrisorile au tcut. Apropierea unora de al/ii le filtre-
rupe sirul. Abia de mai aflm, din cateva scrisori rAzlelite
din aceast vreme, c'd In vara lui 1855 Zoe Golescu este
cu fiii si Radu-Pupu si Alexandru-Albul si cu nepoata
Felicia Racovird la Enghien, pentru ingrijirea sntlii 3.
Vieala la Enghien le pare posomorit ; s'au dus petrecerile
de odinioar ; frumoas ele femei ale Parisului nu mai vin la
Enghien. Radu-Pupu i Alexandru-Albul ii omoar vremea
In discuIii. Acesta din urmA, cu pasiunea lui de a tot discuta,
cu ideile lui totdeauna personale cum ni-1 ara-tase alfdat4
Tpffer are i acum idei originale asupra terapeuticei
apelor dela Enghien i nu-i lasA pe ai sAi s-i urmeze cura
dup prescrip%iile doftorului, ci dup idei pe care singur
# le scoate dintr'un volum gros 4.
1. Vol. IV, nr. 447, p. 118. 2. Vol. IV, m.. 448, p. 119. B. Vol. IV,
nr. 449 i 450. 4. Vol. IV, nr. 450, p. 123-124.

www.dacoromanica.ro
222 George Fotino

In toamna lui 1855 sunt cu to-Pi la Paris. Emigrapi ro-

mni trimit in Iara un apel prin care lmuresc pricina ne-
izbutirii injghebarii unei legiuni romanesti. Ei incredinIeaza
pe cei rmasi in lard ca nu vor inceta lupta ; le imprtsesc
cuprinsul intampinarilor ce au trimis lui Napoleon al III-lea
si le arata silinIele ce au depus pentru a dovedi Englezilor
Francezilor nevoia constituirii unui Stat romanesc intre Ma-
rea Neagra, Nistru, CarpaP i Dunre, a carui fiinr este
chiar in interesul Puterilor apusene si a carui temeinia or-
ganizare ar fi mijlocul cel mai potrivit de a deschide aces-
tora drumul Mrii Negre 1 apelul incheie: ...pana ce
nu ne vom manifesta In once chip i. cu once prq, nimeni
nu va crede ca suntem... Inca data dar, fra-Plor,
credinf, unire si o lucrare necontenita i fii incredimati
ca vom avea ocazii a sterge inteo singura zi toate durerile
si toat rusinea in care jacem astazi 2.
Sebastopolul cade in Septemvrie 1855. In sbuciumul exi-
la-Plor apare din nou gandul, care i-a chinuit de attea ori,
al alcatuirii unei legiuni romanesti chemat sa plateasca
cu preI de sange liberarea patriei. Dumitru Bratianu in-
tocmeste un nou plan de organizare a unei armate romnesti
de 100.000 de oameni cari s lupte alaturi de aliaP, plan
care, inaintat guvernului britanic, se opri acolo 3 Anglia
nearatndu-se inclinata a-1 sprijini, dupa cum la vremea
aceea nu avea o deosebita inclinare de a sprijini mai niciuna
din inipativele romanesti si Inca mai pupn pe acelea, asa
de scumpe inimilor romanesti, care aveau sa deschida drumul
Unirii.
In vederea apropiatei conferinp de pace, exilapi se stra-
duesc a lumina constiimele lumii apusene asupra dreptaPi
frii lor. Spre sfarsitul lui 1855 apar numeroase articole In
ziarele La Presse, iscalite de Ubicini, in Le Sicle, in Journal
des Dbats, iscalite de Elias Rgnault si de St. Marc-Girardin
si care conchid in sprijinul unirii Principatelor. Sunt insa
ziare strine care au o atitudine mai neprielnica i adesea
pa-Limas de nedreapta. Ele acuza poporul romanesc de le-
targie, de inacPune faI de gravele evenimente in curs.
1. Vol. IV, ni. 451, p. 128. 2. bid., p, 132. 8. Al ex an dru Cr e-
tzianu, loc. cit , I, p. 61..

www.dacoromanica.ro
Boierti Golegti 223

Alexandru-Albul, firete, sare ca ars: sunt apte ani strig

el in Decemvrie 1855 de cnd Iara e ocupat aproape
fr intrerupere de otiri strine ; fiecare din aceste ocupaIii
face un numr de expulzali. i i se cere irii s se mite ?
S IndrsneascA s se mai plng? Aceste plngeri s'ar fi
auzit, dacA consulii anglo-francezi, mai ales' cel francez, nu
le-ar fi descurajat de attea ori
Rzboiul Crimeii se apropie de sfrit. El ja intorsatura
cea a-rat de dorit de Romani.
Anul ce se incheie 1855 deschide un nou capitol al
Istoriei politice romneti. Congresul de pace ii incepe lu-
crrile la 25 Februarie 1856 la Paris ; le sfrete la 30 Martie
al aceluiai an. Rusia este indeprtat dela gurile Dunrii,
protectoratul ei abolit ; judeIele de miaz-zi ale Basarabiei
se Intorc In hotarele Moldovei ; cele apte Puteri europene
iau rile romneti sub garan0a lor colectiv. Pentru aceste
revendicAri, Romnii avur sprijinul Angliei i. FranIei. Nu
i. pentru celelalte: unirea, independen%a faI de Poart,
Domnitorul strin-ereditar i regimul constitulional repre-
zentativ. Acestea intmpinard impotrivirea Austriei i Turciei,
mai apoi i pe aceea a Angliei, sub flarnicul motiv c postula-
tele susIinute de emigra0 nu ar fi fost, In integralitatea lor,
acelea ale Orilor romneti ele inile, care aa pretextau
cele trei Puteri voiau s rmn desparIite, cu domni
pmnteni i cu vechile lor orndueli 2
Ivindu-se rezisten/a celor trei Puteri, ConferinIa se vazu
in neputin0 de a lua o hotrire care sd implineasc cele mai
de seam revendicri romneti. Dar ea nu se opri aici. Ea
lu hotrirea de a consulta Orile romne, prin mijlocirea
unor Adunri pe care acestea le-ar desemna prin alegeri
puse sub supravegherea unor comisan i ai Puterilor garante,
trimii anume la Bucureti i lai i. cari vor transmite, prin
mijlocirea guvernelor respective, viitoarei ConferinIe ce se
va intruni la Paris desideratele Adunrilor romneti anume
alese divanurile ad hoc ale Valahiei i Moldovei.
Nu erau, de sigur, implinite decAt parte din nzuinIele
romneti pentru care de aproape opt ani ai notri indurau
1. Vol. IV, nr. 452, p. 133-135. -- 2. Al e x. Lapedat u, loc, cit., p.
415-416.

www.dacoromanica.ro
224 George Fotino

pribegia si patimeau de dorul de-acas. Dar era un inceput

care isi cherna irezistibil urmarea. i aceasta va veni.
*

Nu a vrut Stratford Canning rusofobiei caruia se dato-

reste in mare parte deslamuirea razboiului Crimeii si nu a
dorit, pentru Iarile romnesti, aceste rezultate. Politica per-
sonala a puternicului ambasador britanic, fire voluntara si
poruncitoare, legii caruia trebuia s te supui fail discutii,
era in primul rnd indreptata impotriva Rusiei, a carei
ingenunchere el o urmrise &And impinsese la rzboiu. Pentru
patria lui Stratford Canning, rezultatele acestui rzboiu sunt
discutate. De sigur, el le-ar fi vrut asa inat sa nu fi fost
discutate. Pentru Vrile romanesti insa, rezultatele lui aveau
sa fie abolirea Protectoratului rusesc, reintoarcerea Basara-
biei de jos in stravechile hotare moldovenesti, garantia co-
lectiva a celor sapte Puteri si, in curnd, unirea, neatarnarea,
Domnul strain si regimul constitulional reprezentativ.
Stratford Canning ar fi vrut ca cele doua Vri romnesti
sa fi ramas desparpte. Pentru ceea ce el n'a vrut, dar a
izbutit totusi sa fack istoria renasterii noastre ii poate po-
rneni recunoscator numele.
*
* *

Inceputul acestui an 1.856 gaseste rndurile pribegilor

romni tot mai rrite. Ion Voinescu, fruntas al emigra%iei,
se stinsese din vieata la Pau, in cea din urm zi a lui 1855.
Cteva zile mai inainte de a inchide ochii, el avusese macar
mangaierea de a sim0 ca. Ian& patul suferinelor sale sunt
doi prieteni: stefan si Nicolae Golescu, veniIi aici la che-
marea hotelierului celui care in curand va porni pe drumul
fr de intors. o Bine au facut fratii mei serie Alexandru-
Albul ca s'au dus lnga un prieten asa de aproape de
moarte..., cad toat vieala mea m voiu sim-i vinovat
de a nu fi facut la fel cu iubitul si in veci regretatul nostru
Nicolae Balcescu 1.
La inmormntarea prietenului disparut, care avu loe In
cimitirul Pre Lachaise din Paris, la 13 Ianuarie 1856, au
1. Vol. IV, nr. 452, p. 134.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 225

fost de fa-0 fostul preedinte al Republicii venePene, Daniele

Manin, istoricul Henri Martin, publicistul Elias Rgnault,
A. Griin, editorul Baladelor lui Vasile Aleesandri, . a. 1.
Aa dar, dupa Ion Negulici, care i0 aflase mai de mult
loe de ingrop5.ciune inteun cimitir din Istambul, dupa Ni-
colae Balcescu, care-0 dormea somnul din urma in groapa
de-avalma a unui cimitir din Palermo, Inca' un tovar4 de
lupta odihnete acum in parnnt strain. Va mai merge
multa vreme aa? se intreaba indurerat Alexandru-
Albul
Activitatea Golwilor ins nu se oprete. Ei sunt in
strnsa legatura cu Edgar Quinet 3, care traiete exilat la
Bruxelles, unde s'a refugiat dupa lovitura de Stat din 2
Decemvrie 1851 i unde Alexandru-Arapil se duce in tain
s-1 vaza in Ianuarie 1856 4. Edgar Quinet, prietenul nostru
de veche data, scrie acum in Revue des deux Mondes articole
care entuziasmeaz pe emigrap: Les Roumains Les titres
de nationalit et la Renaissance de la Roumanie (nr. din 15
Ianuarie 1856) i Les Roumains Leur histoire et leurs
Princes De la rorganisation des provinces danubiennes
(nr. din 1 Martie 1856) 6.
Prietenia dintre proscri0i francezi i romni nu impie-
deca pe ambasadorul otoman la Paris, Mehemet Djemil bey,
de a propune lui Stefan Golescu sa fie prezentat impratului
Napoleon al: III-lea 6 Vadit lucru, cauza romneasca este
In mers. Tot mai mult se invioreaza activitatea propagan-
distica a emigraplor romni. Legaturile lor cu frunta0i
publicisticei franceze se inmulIesc 0 se adncesc. F r a n-
c ois Bulo z, redactor la Revue des deux Mondes, ia
parte la consfatuirile tinerilor romani i scrie in sensul ve-
derilor lor. Sub impulsul lor scrie i Paul Bat a i1-
lard: La Moldo-Valachie dans la manifestation de ses efforts
et de ses vceux i Les Principauts de Moldavie et de Valachie
1. Vol. IV, nr. 455, p. 137 Inmormntarea s'a savArsit sub ingrijirea Emi-
gratiei romne, in al carei nume au fost trimise faire-part pentru trista
ceremome. La cimitir au rostit indurerate cuvinte C. A. Rosetti i A. Ubicini.
Cte un exemplar din textul acestor cuvntri se gaselte In Biblioteca Ion I.
C. Brtianu, pachetul R, 6 (foi volante). 2. Vol. IV, nr. 452, p. 134. 8.
Jean Breazu, Edgar Qutnet et les Roumatn,s, in Mlanges de l'Ecole roumaine
en France (1927), Paris, pp. 213-401. 4. Vol. IV, nr. 454, p. 136. 5. Vol.
IV, p. 143, nota 2. 6. Vol. IV, nr. 456, p. 136.

15

www.dacoromanica.ro
 226 George Fotino

devant le Congrs 1. Le scrie pe temeiul informaIiilor pe care

i le da. AL C. Golescu-Albul, ale carui ciorne, larg folosite
de Bataillard. i date acum la iveala 2, aduc o contribuOe
noua la o viitoare monografie de care poate va mai fi in-
vrednicit memoria scriitorului francez, caruia, de altf el, li-
teratura istorica romaneasca i-a inchinat unele pioase i
luminoase pagini a. Serie i. Edmond Texie r, prie-
tenul fra-Wor Bratieni, Appel au Congrs en faveur des Rou-
mains 4. Serie Grigore Ganes cu 5 sub anonimat
Coup d'tvil sur l' administration de la Principaut de Valachie
La Valachie depuis 1830 jusqu'a ce four, lucrare aparuta
mai de mult 6. Serie Vasile Boerescu: La Rou-
manie aprs le trait de Paris du 30 mars 1856, lucrare foarte
prquita de tefan Golescu 7. Serie Dora D'I stri a,
fiica banului Mihail Dim. Ghica, La vie monastique en Orient,
lucrare <( fra oportunitate apreciaza Alexandru-Albul
caci nu poate fi folosita pentru propaganda 6. Serie i Elena
Sturdza: Le rgime actuel des Principauts danubiennes, ap-
rand minunat de bine teza Unirii, dar nu sub un dom-
nitor pamantean sau fanariot. Dac ea nu vorbqte insa
nimic de eventualitatea unui prin% german sau austriac
ipoteza impotriva careia Alexandru-Albul se ridica i in
realizarea careia el vede un pericol pentru Iara e hind*
spune el, Elena Sturdza nu e deck un diplomat austriac
in fuste 9. Ipoteza unui domnitor german sau austriac 11
revolta. pe Alexandru-Albul, foarte pornit acum impotriva
Austriei. El vrea uni rea independenta, cu o dinastie
pentru a se putea injgheba la Dunarea de jos o ordine de
lucruri statornicaqi conformei intereselor euro pene. Hotrit
pentru un domnitor strain ca.ci o unire cu un pamntean,
In jurul caruia s'ar urzi acelea0 intrigi ruseti 9i austriace,
ar fi o intoarcere la trecut cu toate neajunsurile acestuia
el s'ar gandi la un prinI francez, englez sau piemontez ;
dar cum acesta ar mntlni opunerea austro-ruso-germana, el
1. Vol. IV, p. 145, nota 1. 2. Vol. IV, nr. 459, 460, 461. 8. N. Iorg a,
Un colaborator francez al Untru Principatelor: Paul Bateullard, in Mem. Acad.
Rom., sect, ist., seria III, tom. VII, memoriul 7, pp. 14 i O limpiu B o i t o
Paul Bataalard et la rvolution roumaine de 1848, Paris, 1930, pp. 158. 4. Vol.
IV, nr. 464, p. 155. 5. Vol. IV, nr. 463, p. 152. 6. Vol. IV, nr. 463, p.
152. 7. Vol. IV, nr. 472, p. 168. 8. Vol IV, nr. 457, P. 143. 9. Ibid.

www.dacoromanica.ro
Boierit GoIeFti 227

s'ar opri asupra unui prin% belgian, care ar potoli once

neliniste . Protivnic eventualin/ii unui domnitor rus sou
austriac, el nu ar fi nici pentru unul german, caci se teme
acesta va fi tot austriac. Or Alexandru-Albul nu poate
suferi Austria. Niciodata el nu i-a cri4at adjectivele, fie
acestea cat de aspre. i Acum insa, in 1856 si in preajma nou-
lui Congres ce va hotari definitiv de soarta rilor romane, el
se deslanIue de-a-binelea Impotriva Austriei, pe care n'o
cru0: 4 notre plus jur ennemi plus perfide que la
<4

Russie , cette putaine d'Autriche . Rusofobia lui este

dublan de o tot mai inversunata austrofobie, caci Austria
tinde a se pune in fruntea intregii Germanii i, prin mij-
locirea acesteia, a apasa cu toan greutatea asupra Orien-
tului, pentru ca la urma sa-si alipeasca, daca nu chiar aman-
doua Principatele romane, cel pu%in Muntenia si s puna
stapanire pe gurile Dunarii *. Pentru a-si face din Ger-
mania tc o prtase interest:O. , Austria o pofteste sa colo-
nizeze cele doua Principate i coastele Asiei mici. 4 Vorbarie
inselatoare spune Alexandru-Albul pe care foile au-
striace i scrierile cele mai serioase o rspandesc pentru a
amgi i castiga Germania 4. Cu atat mai mare ura lui im-
potriva Austriei, cu cat aceasta a izbutit s. influenIeze
Turcia impotriva Unirii. 8tirea nouei orientari a PorOi el o
primise, prin beizadea Mitica Ghica, dela financiarul si omul
politic francez Achille Fould si Ii fusese confirman si de
Ubicini, care el insusi o stia dela ambasada otomana din
Paris 5. Ra0onamentul Turciei, care acum se opune Unirii
fiindca, odat. unite, Principatele romane vor nazui spre
neatarnare si deci vor inlatura once urm de suzeranitate
a PorIii, miroase de departe a Austria , aceasn Austrie
care, mai mult decat toate celelalte Puteri, are nevoie de
statu quo, caci nu poate don i ca in preajma populaOunilor
1. Vol. III, nr. 460, p. 150 si nr. 461, p. 150-151. 0 contributie la istoricul
acestei chestium aduce si scrisoarea din 16 August 1856 a lui Stefan Golescu, din
care aflra ca Ion Balceanu lucreaza pentru untre, cu Ion D. Gluca, fostul bey
de Samos, ca domnitor (vol. IV, nr. 470, p. 165). C. A. Rosetti, pe de alt parte,
crede a sti desi nu pune temeiu pe stirea aceasta c Alexandru Dimitrie
Ghica, actualul caimacam, ar fi impotriva unirti. I s'ar fi promis de atre Strat-
ford Canning # l'ho;rdit sauf de la trammettre ensuite Jean Mika , vol. IV,
nr. 474, p. 172. 2. Vol. IV, nr. 456, p. 141 8. Ibid., p. 140. 4. Vol. IV,
nr. 459, P. 147. 5. Vol. IV, nr. 456, p. 138.

15*

www.dacoromanica.ro
228 George Fotino

romanesti de sub sceptrul ei sa se constitue un Stat roman,

<<adica un al doilea Piemont *1. Biepi Turci! ieri gandeau,
se miscau i intreprindeau cum voiau Rusii; azi gandesc,
se misc, intreprind cum vor Austriacii... La ce le-a folosit
rzboiul, care a costat Apusului 3 miliarde de franci si
150.000 viteji morP pentru ochii frumosi ai Austriei? *2.
Turcii trebuesc luminap. Si cum Congresul se va aduna
In curand la Paris, Alexandru-Albul socoteste ca, fra de
intarziere, sa fie pusa lamurit Puterilor aliate, dar mai ales
Turcilor, chestiunea Unirii romanesti. Mai ales Turcilor,
fiindca once propunere privitoare la -Wile romanesti trebue
sa porneasca, pentru a avea mai multa greutate si a fi luat
In mai serioasa cercetare, dela Turcii FranIa.
Anglia, de sigur, o vor sprijini; dar ce pot face aceste dou.
Puteri, daca Turcia, la remorca Austriei, nu indrazneste sa
ja nicio iniPativa serioasa? Trebue deci convinsi Turcii eh'
tot ce vor face pentru noi va fi espre binele lor... Trebue
sfatui.i s deosebeasch interesele lor de cele ale Austriei,
care sunt in totul opuse. Deci trimisul turc la Congres va
trebui sa ceara, in interesul chiar al Turciei, unirea celor
doua. Vri i neatarnarea lor intreaga.,.. S te vad la lucru!
Alexandre Ii scrie Albul varului sau Arapila repede,
unul din acele memorii scurte, ins cu miez, 'impede, con-
vingtor prin cuprinsul lui! Si. Alexandru-Albul, adeva-
ratul Alexandru-Albul, entuziast si modest, cu gandul numai
la patrie, iar in ce-1 priveste capabil de cea mai desavarsit
umilitate, incheie asa de miscator: ah! de ce n'am eu
capul tau, mijloacele tale intelectuale? (Hotarit lucru, un
Alexandru-Albul nu se mai poate concepe astzi, inteo lume
de suficien0; nu poate fi reeditat ca un chip contimporan).
Cate n'as face! As umple mrile, a ridica munpi,
dobori Austria, mi-as salva patria! 4.
StraduinIele emigraplor de a lumina opinia publica apu-
sean asupra postulatelor romanesti: unirea, domnitorul
strain i regiuml constituponalcaci abolirea protectoratului
rusesc, restabilirea raporturilor de suzeranitate cu Sublima
Poart i garamia colectiva a celor sapte Puteri europene
1. But., p. 139. 2. find., p. 140. 3. Ibtd. 4. Ibtd., p. 142.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 229

nu constituiau deat o etap in desfsurarea procesului

istoric ai cArui aprtori se fAcuser fruntasii eroicei gene-
raIii strAduinIele acestea se desrsurau nu numai sub
form de articole si brosuri, ci si sub forma de legbituri
personale cu fruntasii politici ai acestor jri.
Sub aspectul articolelor si brosurilor le-am vzut. S
le urmrim acum sub celalalt aspect: al legAturilor pribegilor
romni cu fruntasii politici ai Vrilor strine.
PoziIia politicei franceze era neindoielnic prielnica n-
zuir4elor romnesti. Imparatul Napoleon al III-lea vrea
<( mai mult decat oricnd unirea sub un domnitor strin
serie Nicolae Golescu la 24 Iulie 1856 1. De asemenea gu-
vernul francez, sub inspiraIia c4ruia ziarele, de pildd # Le
Constitutionnel din 18 Iulie 1856, apr cauza romneased,
<( n'a fost niciodat mai hotrit 2. Consulul Fran/ei la Bucu-
resti, Bclard, nu ascunde ctusi de puIin c. FranIa priveste
cu ochi buni pe cei ce lupt pentru unire. De altfel, se pare
ea el a si artat pe candidatul intrevzut de cercurile fran-
ceze: Lucien Bonaparte, principe de Canino, sau fiul acestuia
Pierre Bonaparte 3. Acesta din urm ar vrea s'A obIin din
partea Romnilor exprimarea scris a dorin/ei lor de a-1
avea Domn. Nicolae Golescu, care nu stie dac Pierre Napoleon
are sau nu consingimntul lui Napoleon al III-lea, se va
duce la secretarul acestuia, Mocquard, impreun cu Dumitru
Brtianu, pentru a afla gandurile impratului 4. In once
caz, guvernul englez este impotriva unei candidaturi fran-
ceze 5.
Anglia, care isi fAcuse o dogma din integritatea imperi-
ului otoman, nu privea binevoitor eventualitatea unirii Prin-
cipatelor 6, iar ambasadorul britanic la Constantinopol era
cu indrtnicie protivnic unei atare eventualitli. Poate a
lui Stratford Canning i se datoreaz6 domolirea, uneori, a ze-
lului pe care colegul shu francez Thouvenel 11 punea in a
comunica guvernului turc instrucOunile asa de prielnice unirii
pe care le primea dela guvernul din Paris 7. Consulul Prusiei la
Bucuresti, Karl von Meusebach, il arat pe Thouvenel chiar
1. Vol. IV, nr. 466, p. 157. 2. Ibld., p. 156. 3. Vol. IV, nr. 464, p. 155.
4. Vol. IV, pr. 468, p. 161. 5. Vol. IV, nr. 464, p. 155. 6. Vol. IV, nr. 463,
p. 153. 7. Ibid., p 154.

www.dacoromanica.ro
230 George Fotino

ca fiind ostil unirii i. ca imprtind in totul vederile lui

Stratford Canning 1 Aceast versiune, pe care Meusebach,
In trecere prin Paris, i-o clase lui Nicolae Golescu in Iulie
1856, nu va fi rspunzAnd decat pe departe adevrului.
Cat in ce privete Turcia, ea este cu totul impotriva
unirii. A trimis chiar o nota in acest sens Puterilor semnatare
a tratatului din 30 Martie 1856. Cand ins vrea s apara
mai puIin protivnic6 unirii, ea se declara gata a o primi
sub condiOunea ca toatd Basarabia i Bucovina s se in-
toarc5. la Moldova . Ce zici de machiavelismul sta ? 1.1
intreba la 9 August 1856 *tefan Golescu pe Alexandru-
ArApil 2
Impotrivirea, mai fiie sau mai ascuns, a unor Puteri
i a unor ambasadori nu constitue, in spiritul Goletilor,
decat neajunsuri i greut`4, nu ins i piedici de netrecut
pe drumul unirii, cci pe de o parte, in FranIa, sprijinul lui
Napoleon al 111-lea era catigat cauzei romneti, iar pe de
alta parte, in Anglia, sunt i. oameni cari nu imprt9ese
vederile strmte ale lui Stratford Canning.
Inteo carte de evocare, numele acestora se cere s nu
fie trecut sub uitare. Cteva au i fost rostite mai inainte ;
e randul s fie rostit acum numele lui Evans Crowe, istoric
i ziarist, care este pentru unire i pentru domnitor strain
care a i fgAcluit sprijinul su lui *tefan Golescu 3. El
se duce la Constantinopol spre sfAritul lui August 1856,
unde Alexandru-Arpil, aflat acolo, Il va cauta pentru a-1
informa asupra postulatelor noastre. romani i
Alexandru-Albul li se face interpretul gAndurilor vor ar.ta
c unirea folosete deopotriv. 9i FranIei i Angliei: spri-
jinul celei dintai va trezi in sufletele romneti a-Cata re-
cunotin-0 ca nimic nu va mai putea sta in drumul expan-
siunii geniului francez in Itsrit ; iar sprijinul celeilalte,
inlesnind Orilor romneti o viea0 proprie care va crea o
economie romneased, va ingklui comer/ului britanic o mare
desvoltare in pr-ple rsritene 4.
Sprijinul strdin i pe care emigraIii fi cauta i Il cer
le va fi de mare folos. Dar clacA acesta le va lipsi, ei nu se vor
1. Vol. IV, nr. 466, p. 157. 2. Vol. IV, nr. 469, p. 163. 3. Vol. IV, nr.
472, p. 168. 4. Vol. IV, nr. 460, p. 148-149.

www.dacoromanica.ro
STEFAN C. GOLESCU
FOTOGRAFIE DIN COLECTIA D.REI MARIA C. GOLESCU

www.dacoromanica.ro
Boient Golefti 231

l'asa in voia desndejdii. In doctrina lui Stefan Golescu

deslegarea problemei unirii sta in mdinile Romdnilor. Pie-
dicile ridicate de alIii o pot cel mult intrzia ; dar daca
# opinia publica din Valahia se va rosti cu aceeasi trie cu
care s'a rostit in Moldova, Puterile apusene vrdnd, nevrdnd
vor trebui s.-6. ne sprijine 1. De altfel, pare'rea generara' e
ca dupa abdicarea lui Barbu $tirbey (ceea ce se si intampl
la 7 Iulie 1856), manifesta-pile pentru unire, in Valahia,
vor fi tot atat de generale ca in Moldova 2
Alexandru Dimitrie Ghica, fostul domnitor, este numit
caimacam al Tarii Romnesti. Nicolae Golescu ti socoteste
prielnic proscrisilor si cauzei lor 3. Stefan Golescu, dimpotriv,
il socoteste ostil aceasta din pricina prieteniei noului
caimacam cu Colquhoun, consulul britanic, care vadit este
adversar al unirii4. In versiunea lui Nicolae, noul caimacam
ar fi si cerut repatrierea proscrisilor ; in versiunea lui $tefan,
el ar fi interzis once manifesta0e pentru repatriere.
Ceea ce frmnt acum luntiea pribegilor, cari au printre
ei in vara 1856 si pe Ion Bratianu, liberat din inchisoare 6,
este intoarcerea in patrie, unde vor avea a pregati lupta in
vederea alegerilor pentru divanul ad-hoc i unde comisarii
Puterilor, membrii comisiunei de ancheta, sunt asteptaIi
# ca Messia mai ales ca administraIia sub cim4c6mie e
tare rea 6.
Cine erau acesti comisan i asteptaIi cu atta nerbdare
si cu ata-tea nadejdi?
Talleyrand-Prigord, comisarul francez, purtator al unui
nume stralucit, avea o personalitate nepotrivita numelui.
Savfet Effendi, comisarul otoman, era un om cumsecade
si nu mult mai mult decat atata. Cavalerul Raffaelo Benzi,
comisarul piemontez, fire deschisa, era un sprijinitor al cauzei
romnesti. Lichman, comisarul austriac, SI era faIis protivnic.
Baronul de Richtofen, comisarul Prusiei, al carei rol incd
nu era precumpAnitor printre State, este un om impAciuitor.
Rusia a trimis un om blajin si invdIat: de Basily. Cea mai
puternicA si interesanta personalitate este aceea a cornisa-
1. Vol. IV, nr. 464, p. 155. 2. Ibed. 3. Vol. IV, nr. 468, p. 160. 4. Vol.
IV, nr. 470, p. 164. 5. Vol. IV, nr. 464, p. 155 ii nr. 471, p. 166. 6. Vol. IV,
nr. 478, p. 177.

www.dacoromanica.ro
232 George Fotino

rului britanic, Sir Henry Bulwer Lytton, om foarte inde-

manatee, binevoitor, pitoresc i excentric. Bine vzut de
Palmerston, ru de Stratford Canning, el venea cu prestigiul
unui trecut frumos
Acetia sunt membrii comisiunii de anchet in Princi-
pate, chemaIi a cerceta i pregti temeiurile viitoarei orga-
nizAri a Idrilor noastre. Despre sosirea comisarilor in lard
scrisorile nu aduc multe informavii. De altfel, faptele sunt
cunoscute din alte izvoare. Cel mult dacA o informaIie pe
care la 8 August 1856 ne-o d Nicolae Golescu ne spune c4
primirea in - a.r a lui Talleyrand Prigord a fost strlucit 2
dac o alta, dela $tefan Golescu, ne spune ca beizadea
MiticA Ghica oprise once atare manifesta/ie i. aceasta
<( in numele interesului rii 3.
Toamna anului 1856 nu aduce vreo limpezire a pro-
blemei care acum pune tot mai tare in micare lumea ro-
inneasca unirea. Puterile europene sunt, cnd protivnice,
cnd prielnice, cnd surde la chemarea aspira-punilor ro-
mneti.
Sublima Poart se menIine ferm impotriva unirii 4. $tefan
Golescu crede a ti, prin ambasadorul otoman dela Paris,
c FranIa a cerut Sublimei PorIi unirea Principatelor, dar
ziarele engleze socotesc chestiunea inchis in sens negativ 5.
In Anglia, politica lui Stratford Canning, foarte impotriva
unirii, este aceea care stpanete lumea oficial. ; la randul
lor, multe ziare britanice declar c unirea nu se va face 6.
Dar sunt i micri de opinie public prielnice unirii. In
Camera Comunelor se produc interpeldri, ca aceea a depu-
tatului A. Otway dela 16 Iulie 1856, favorabile cauzei ro-
mne0 i repatrierii proscriilor, guvernul marginindu-se a
rspunde c va sprijini repatrierea 7. Iar in manifestaIiile
populare, 1h meetinguri, cu a cror organizare se straduete
In deosebi Dumitru BrAtianu, cauza unirii catiga teren.
Poimaine va avea loe la Brighton scrie $tefan Golescu
la 27 Septemvrie 1856 un meeting organizat de Dumitru
1. Sir Henry Drummond Wolff, Rambling Recollections, London,
1908, I, p. 178-183. 2. Vol. IV, nr. 467, p. 160. 3. Vol. IV, nr. 468, p.
160. 4. Vol. IV, nr. 476, p. 174. 5. Vol. IV, nr. 479, p. 180. 6. Vol. IV,
nr. 474, p. 171. 7. Vol. IV, nr. 465, p. 156 9i rut% 466, p. 158.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golepti 233

BfAtianu in favoarea unirii. Englezii au luat foc i merg

pAna la a cere acum independenIa des6vArqith a Principa-
telor. Dumitru i-a rugat chiar ca, deocamdat, s'o lase mai
doxnol i sA se mrgineasca a cere pur i simplu unirea 1.
Aceasta, pentru a nu starni mai tare opunerea Sublimei
Meetingul anunIat a avut loe; potrivit unui vechiu
obiceiu englez, <( s'a strigat de trei ori pentru unirea Prin-
cipatelor ; s'a subs cris i o petiIie in acest sens, care s fie
supus reginei Victoria 2
Austria, firete, rmne hotArit protivnicA unirii i nu se
gandete a evacua Principatele. Stefan Golescu spera
alianIa despre care se vorbwe c'd s'ar incheia (ziarele ger-
mane afirma c s'ar fi i incheiat) 3 intre FranIa, Rusia i
Piemont, va gsi prilejul de a sili Austria, cu lovituri de
tun , de a pune in prim4var capat ocupaIiunii militare
In TArile romneti, ocupaIiune impotriva creia presa fran-
cez, dupa indicaIii care vin <( de sus , este << foc i par
dar pe care o aprob qi justificA presa englez, chiar i cea
oficioas6 4.
Ziarele germane nu cred in Unire i anunr c i Rusia
ar fi pArasit ideea aceasta. Din fericire scrie Stefan Go-
lescu FranIa i Romnii nici nu vor s auda c unirea
s'ar putea s nu se faca 5.
Intre timp, in Iar se fac zilnic adunri i se semneazA
In toat Valahia petiOuni cerand unirea. Autorit-ple
ins incearcA s stAvileasc aceste manifestaIiuni caima-
camul Alexandru Dimitrie Ghica fiind, pare-se, sub in-
rAurirea consulului britanic Colquhoun, care el guverneazei
;ara 6 i care, adversar al unirii, socotete drept 4 visatori
i utopiti pe cei ce cred in ea 7. Se urzesc intrigi, se in-
cearc s'a' se strecoare ovAiala in minile multora. NeinIe-
legerile 'filtre Colquhoun i consulul Franiei Bclard, care
sprijine micarile pentru unire 8, sporesc incurcaturile. Ma-
rele prieten al Goletilor, caimacamul, n'are o Iinut fdlie
i nu pare a se stradui serios pentru repatrierea proscriilor.

1. Vol. IV, nr. 476, p. 175. 2. Vol. IV, nr. 477, p. 176. 8. Vol. IV, nr.
479, p. 180 (scrisoare din 8 Noemvrie 1856). 4. Vol. IV, nr. 478, p. 178 i nr.
479, p. 180. 5. Vol. IV, nr. 474, p. 171. 6. Vol. IV, nr. 478, p. 177.
7. Vol. IV, nr. 470, p. '164. 8. Iba.

www.dacoromanica.ro
234 George Fotino

Sunt inca multe piedici pe drumul intoarcerii pribegilor

acas. Se pare ca multe din cererile acestora, indreptate
guvernelor Puterilor apusene, nici nu au ajuns inca in mainile
ambasadorilor de pe lang Sublima Poarta. Nu te des-
nadajdui Ii serie Stefan varului Alexandru-Arapil la
Constantinopol, indemnandu-1 s grabeasca lucrurile 1. Co-
misarul britanic Bulwer fagaduete ca, ajuns la Istambul,
va sprijini i el cererile de repatriere 2. 0 umbr de amara-
ciune se strecoara in sufletul Zincai Golescu, aflata in vara
i toamna 1856 in Frama, de unde serie indurerata ca
nu-i este dat s se intoarca n patrie insolita de cei patru
dragi copii3 i de unde la 18 Octomvrie pornete spre Iara,
pentru a putea face aici, cu mai mulIi sorIi de izbanda,
staruin- ele cuvenite pentru repatrierea proscriOlor 4. Catre
sfaritul anului se pare a obIinuse invoirea pentru repa-
trierea mezinilor ei, Radu-Pupu i Alexandru-Albul 5.
lama 1856-57 trece in aceasta atmosfera. Dorul de Iar
strange tot mai tare inimile tuturor pribegilor ; nevoia de a
se intoarce acasa, pentru a priveghia ca apropiatele alegeri
pentru divanul ad hoc s'A se desfure in condiOuni care sa
ingadue mrturisirea cinstit a voinIei obteti a Vrii,
mana tot mai graba din urm. Dorul de patrie ma mun-
cete mai mult ca oricand serie Gheorghe Magheru la
10 Martie 1857 dela Constantinopol lui Alexandru-Arapila,
acum intors in Iar., indemnandu-1 inteteasca struin-
Iele pe Muga comisan, pentru a ne putea inturna la vetrele
noastre i ne bucura i noi de regenerarea patriei noastre 6
In sfarit, pornesc cu toii spre Iara. Se opresc insa la
Rusciuc, unde vor atepta 'fila multe saptdmni invoirea
de a pune piciorul pe pdmantul rii. Radu-Pupu i Ale-
xandru-Albul, apoi Stefan i Nicolae Golescu, de asemenea
i C. A. Rosetti obIin mai de vreme aceasta invoire. Dumitru
Bratianu se vede insd impiedecat de a intra in 1ara 7. De
ce unii da i alii nu? Gheorghe Magheru, inca la Istambul,
*tefan i Nicolae Golescu, la Rusciuc, se intreaba dac nsui
caimacamul Alexandru Dimitrie Ghica se poarta cum ar
1. Vol. IV, nr. 474, p. 171. 2. Vol. IV, nr. 472, p. 170. 3. Vol. IV, nr. 473,
p. 169. 4. Vol. IV, nr. 478, p. 178. 5. Vol. IV, nr. 480, p. 181. 6. Vol.
IV, nr. 481, p. 182-183. 7. Vol. IV, nr. 482, p. 184 i nr. 483, p. 185.

www.dacoromanica.ro
Boieril Golefti 235

trebui. PetiOile semnate de numeroi cetIeni din Bucureti

i judge i. prin care cer intoarcerea proscriilor nu sunt
primite de caimacam. Destul de inrAurit de Colquhoun, har-
Iuit de Austriaci i de Turci adversari repatrierii lui Du-
mitru Brtianu, pe care 11 invinuesc de, a fi scris impo-
triva Turciei 1 i. de a fi membru al comitetului revoluIionar
dela Londra, prins intre ovaielile comisarilor, # a cror
purtare i/i face mil , O slAbiciunea preedintelui acestora
Savfet Effendi, # cet imbcile de Turc caruia m5micuIa
ii trimite de-a-dreptul o vficpXce 2, caimacamul se teme
de prezenIa fotilor revoluIionari in lar-a, mai ales in ajunul
alegerilor, i. tot amn" invoirea de repatriere.
In fa%a oprelitii puse in drumul intoarcerli lu Dumitru
Braianu in Iar., Zoe Golescu, <( cu toatA durerea de a
vedea copiii deat peste trei luni , ii sf6tuete s5 nu se
intoarc nici ei acas 3. q S rAman5 cu to0i la hotarul rrii.
ii. indeamn Al. C. Golescu-Albul fra0i 4. Trebuesc irisa
intgite st5ruinIele pentru repatrierea generalci; Zoe Golescu
indeamn4 pe Dumitru Bratianu s se inapoieze la Istambul
i. Londra i s fac acolo demersurile necesare 5. Gheorghe
Magheru dela Istambul serie la 1 Mai 1857 ca ambasadorul
Statelor-Unite acolo, Caroll Spence, # care ne poartA cel mai
mare interes i. e foarte prielnic repatrierii proscriilor 6, va
veni in Iar i va trebui cunoscut i. folosit pentru cauza
acestora. Alexandru-Albul, intors acum acas, serie in Mai
1857 fra-plor sAi. . -tefan i Nicolae, lui Dumitru Brtianu
i. C. A. Rosetti la Rusciuc, indemnnd pe Nicolae Golescu
i. pe Dumitru Bratianu s plece ei in0i la Constantinopol
s apere cauza repatrierii generale: (< Dumitru caltig a fi
cunoscut de aproape... trebue ca domnii ceia s se incre-
dinIeze c5 el nu e un cpaun . Trebue infrant5 rezistenIa
Turciei prea asculttoare faIA de Austria i de ambasadorul
acesteia Prokesch-Osten. Ziva reintoarcerii lui Dumitru Br-
tianu in Iara lui va fi pentru Austria << o adev5rata zi de
doliu i de furie 7 serie Alexandru-Albul, care 10 in-
1. Vol. IV, nr. 491, p. 199. Brosura de care Dumitru Bratianu este invinuit.
Mntotre sur ola sttuation de la Moldo-Valachte deputs le tratt de Parts (Paris,
1857, pp. 80) este insa scrisa de Ion C. Brtianu. 2. Vol. IV, nr. 490, p. 198.
3. Vol IV, nr. 494, p. 203. 4. Vol. IV, nr. 484, p. 187. 6. Vol. IV, nr. 483,
P. 186. 6. Vol. IV, nr. 484, p. 187 si nr. 485, p. 189. 7. Vol. IV, nr. 493, p. 201.

www.dacoromanica.ro
 236 George Fotino

deamna totdeodata prietenii sa cruIe nicio osteneala

pentru a se putea injgheba pretutindeni comitete filo-romane
cum au qi Grecii peste tot comitete filo-elene i pentru
a aror injghebare au 9i fost pan acum propu9i, in FranIa,
Hypolyte Carnot, in Piemont Giovenali Vegezzi Ruscalla,
filo-roman turbat ramnnd s'A se mai gaseasa doi libe-
rali modera0 cam a9a cum este in FranIa Vincent Etienne
Arago pentru Berlin 9i Londra 1.
Trec a9a de infloritele 9i de imbietoarele zile de Mai 9i
pribegii no9tri privesc tot de departe spre ampia Vrii lor ;
o privesc de pe Ormul cellalt al Dunarii, dela Rusciuc, unde
nepoata Felicia RacoviIa se duce sa-i vaza i unde mamictqa
le trimite tutun, dulcquri, ceai, un joc de 9ah i perne pe
care dragii ei sa-9i poate odibni capul 2.
...In sfar9it, la 10 Iunie mamicu/a poate sa serie:
...cele zece zile pana la sosirea voastra imi par zece
veacuri 3. $tirea amnistierii 9i repatrierii tuturor proscri9ilor
este acum oficiar 4.
Trecusera aproape nou ani de and cei patru Gole9ti
pribegeau in cele patru vnturi. Nota ani batranul conac,
In care acum tedia o familie cu randuri razleIite, 9i-a a9teptat
stapnii cu vielul cel gras in poarta, pentru a le sarbtori
intoarcerea 5.
Mezinii Radu-Pupu i Alexandru-Albul se intorsesera
primii acasa 6. Le urmeaza la rand Stefan 9i Nicolae. pupa
aproape noug ani de pribegie ei pot trai ceasul fericit and
pun piciorul pe pamantul sfnt al patriei.
Sunt ca nebuna de fericire s'A va revad In scumpa
noastra patrie 7 izbucnete mamicuIa, acum incarunIita
de ami, dar in credinIa aceea9i.

1. Ibid., p. 202. V. tot acolo insemnArile biografice pentru toate aceste perso-
nagii. V. si Alexandru Marcu, Un prieten uttat: G. V. Ruscalla, in Con..
vorbirt Laerare, anul al 60-lea, Sept.Dec. 1927, p. 242-265. 2. Vol. IV,
nr. 482, p. 183, nr. 483, p. 186, nr. 487, p. 193 si nr. 490, p. 199. 3. Vol. IV,
nr. 495, p. 204. 4. Vol. IV, nr. 496, p. 205. 5. Ibtd., p. 206. 6. 0 scri-
soare din 30 Aprilie 1857 ni-1 arat6 pe Alexandru-Albul la Bucuresti (vol. IV,
nr. 484, p. 187); o alta, dela 16 Mai, ne aratA si pe Radu-Pupu 1a Bucuresti,
unde, pare-se, sosise inainte (vol. IV, nr. 487, p. 193) ; vArul Alexandru-Arapila se
Intorsese lila din prirnavar (vol. IV, nr. 481, p. 182). 7. Vol. IV, nr. 495,
p. 204.

www.dacoromanica.ro
PRIBEGIE, PATRIOTISM SI
DRAGOSTE DE MAMA

www.dacoromanica.ro
 care din urea lui se poate intmpla sa fie
sceptic sau care din propria-i experien0 sau din
cititorul,
exegeza istoria la mod in vremea mai nou se va fi
convertit la doctrina inutilitIii efortului neconform, va fi
citit poate nedumirit paginile de sbucium ale Goletilor din
lungii ani ai pribegiei.
Ca nite oameni crora destinul nu vrusese sa le fie
aspru 0 a cror vieaI s'ar fi putut desfura imbelugat,
intr'o lume ale crei rosturi se potriveau aa de uor cu
rosturile tagmei boiereti din Valahia anilor din jurul lui
1840, s fi lsat viea-a de tihn la care le da dreptul averea,
sa fi prsit drumul firesc al unei cariere la care ii indrep-
tMea arhondologia, pentru a tri viea%a chinuit a carbo-
narului i a lua drumul surghiunului, este o ipotezA pe care
cititorul mijlociu al vremurilor noastre nu 0-o poate, fr
nelinite, inchipui.
Dar aceasta face din Goleti chipuri reprezentative ale
Renaterii noastre na/ionale, pe care ei 0 alIii ca ei
au pregtit-o i pltit-o cu jertfa intregei lor averi i cu
preIul, ined mai scump, a noted ani de surghiun 0 de pribegie,
departe de ai lor 0 de Tar.
CAnd din surghiunul su dela Brussa Al. C. Golescu-Albul
seria la 1850 fraiilor si propunndu-le sli vanz4 intreaga
avere pentru a aduna mijloace cu care s poatd pregti 0
purta viitoarea revoluIie nalional; cAnd el nu se oprea nici
m car la gAndul c. # buna lui mmicur va rmnea fr
mijloace de trai << la zile de btrneIe )); cand intre # buna
0 iubitoarea lui mmicuI 0 Romnia, # milenara noastra
mam a tuturor , el nu ovaia a o jertfi pe cea dintAi, cci
(< dac prin tot ce mima noastr are iubitor 0 omenesc ea

www.dacoromanica.ro
240 George Fottrio

sboar4 cAtre mima maicii noastre, prin tot ce ea are ideal

9i supraomenesc revine de drept patriei noastre 1; and
Al. C. Golescu-Albul a lAsat Posterit4Iii Pei a beinui at
ca leisa o a9a de frumoas lec/ie de patriotism romnesc,
el a 9i. eternizat, prin faptul acesta, numele Gole9ti1or in
istoria Rena9terii /Aril sale 9i ne-a 9i. aratat prin ce anume
9i prin ce mai ales ei sunt chipuri reprezentative ale Re-
na9terii romne9ti.
**
4

Dar 9i. printr'o alt interpretare a faptelor istorice, Go-

le9tii sunt reprezentativi ai Rena9terii romne9ti, pe care
mai mult cleat prin jertfa averii ei au preg4tit-o prin
nou4 ani de exil, ani care inseamn poate capitolul cel mai
luminos al vie/ii genera/iei eroice a veacului trecut 9i cdror
ani de chinuit dar 9i de vistoare pribegie se datore9te
definirea mai deplin, in sens actual, a patriotismului ro-
mnese.
*
4 4

112t4citori prin lume, ei au dus peste tot dorul de-acasa,

dorul de mo9ie. I9i iubiser, de sigur, instinctiv 9i casa 9i
mo9ia. Dar departarea 9i. pribegia au dat acestei iubiri o
form4 nostalgick de dor. i dorul adnce9te iubirea. Aga
adanci pribegia pappti9ti1or prin dorul de patrie iu-
birea de aceasta. Patriotism in sensul instinctivei iubiri de
mo9ie a existat, neindoios, intotdeauna in lumea romneascA.
Patriotism ins4 in in/elesul unui sentiment, con9tient de
apartenen/ la un anumit cadru geografic 9i istoric, la un
anumit climat sufletesc 9i fizic deci patriotism in/eles
actual este un fenomen ce s'a conturat mai bine in veacul
al XIX-lea.
Fenomenul se definise in Fran/a in vremea Revolu/iei.
Mai inainte vreme, iubirea de Iar era inIeleas acolo mai
mult ca un sentiment faV de monarh. In Fran/a monarhicA
de dinainte de 1789 temeiul acestei iubiri era in leghtura de
fidelitate dintre monarh 9i supus. Pentru acesta din urink
1. Vol. III, nr. 264, p. 1'76.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 241

Franta, patria, era dinastia, regalitatea. Dinastia era La

Maison de France . Cand se produse emigraliunea, monar-
hi9tii francezi socotin tara La Maison de France >>, plus
servitorii sAi fideli un fel de comunitate ideal, care se
putea lipsi de cadrul geografic, de teritoriul material 9i de
atmosfera special pe care o creaza elementul etnic, specific,
cutumele, peisagiile, etc.... Franta era acolo unde era La
Maison de France .
Cu timpul ins, a inceput s* se raspandeasca printre
emigrati sentimentul de nostalgie, de dor de-acas, de dor
de pcimcintul francez, de acel cadru care conditionase forma-
tiunea lor material 9i spiritual. A inceput s4 se contureze
spleen-ul pentru ceea ce Barrs a definit mai trziu ca esent
a nationalismului: la terre et les morts Franta aceea po-
liticO i dinastica in imaginea creia intra de sigur muln
substann istoried s'a ingreuiat de un sens mai concret,
de sentimente mai puternice 9i mai adnc infdcinate In
natura uman5.. A devenit, pentru oamenii cari rAnceau
prin alte ri, tara, adic grupul etnic cOruia apartinuser,
climatul moral i fizic unde vietuiser strmoii, pAmntul
unde odihnesc acetia : la terre et les morts patria.
Atunci In emigratia provocan de Revolutie se ne scu
sau mai exact se defini, in inteles actual, patriotismul
francez.
Printr'un paralelism istoric i Istoria universal desni-
nuete adesea atare paralelisme acelai fenomen se va fi
intmplat i in lumea romneasc. In vremea pribegiei pa-
pptiste.
Neindoios c patrie i patriotism erau notiuni simlite de
lumea romneased 9i inainte de 1848 mult inainte. Ele
vor fi avut ins4 rezonante nu totdeauna aceleai. Astfel,
In preajma lui 1848 notiunile acestea erau intru catva s Led-
bAtute de utopism i imitaie. Cuprindeau, poate, intr'o
msur i elemente din imprumuturi ideologice cum se
vAd. i in epoca noastra fOrO un continut psihologic au-
tohton substantial. In scrisorile Goletilor de dinainte de
1848 i din vremea revolutiei ins4i, cum i din acelea
curAnd dup aceasta, lucrul se observ desluit. Patria este
totdeauna o anumit patrie: patria liberal dup modelul
16

www.dacoromanica.ro
242 George Fotino

francez. Uneori se vorbeste chiar de toate patriile 1. Vi..

ziunea Golestilor, ca si a multor fruntasi ai generaIiei revo-
luIionare, era o viziune incarcata de idealurile revoluOei
franceze, de ideile circulante in mediul utopist, umanitar
abstract al Parisului de dinainte de caderea lui Louis Philippe.
Ei inIelegeau s creeze o Iara dupa tiparele vremii ; sa for-
Ieze adica realit4ile sub forma construcIiilor abstracte.
()data cu indepartarea de Iara, cu pribegia, lucrurile
incep sa se schimbe. Dorul de-acasa, nostalgia Iarii concrete,
a peimntului, a mediului moral i fizic, se fac tot mai simOte.
ca i al%i contimporani i cona-Ponali i poate
mai mult cleat alii din cauza sensibilitii lor deosebite
si a legaturii de familie, asa de puternice la ei incearch
acum o profund criza sufleteasca. Ei simt apeisarea depr-
tarii i in acelasi timp absenta teirii. Patria, sub forma ei
concreta, pamnt al stramosilor 0 la terre et les morts
ale lui Barrs se defineste tot mai deslusit. Ca si la Ni-
eolae Balcescu, dorul de %ark nevoia sufleteasc a apropierii
de acele coordonate fizice i psihologice tara unde le
erau ingropaIi stramosii, se deslusesc tot mai limpede
tot mai adanc in scrisorile ce-si scriu Golestii in vremea
pribegiei. SeparaIia fizica. de acest cadru Ii face sa simta
un vide dans le cceur viseze la colinele dela Golesti
si la timpul, <( le bon vieux temps cand simteau sub picioare
pmantul rii. De data aceasta, &and vorbesc de liberarea
patriei noastre , care se vrea sc4pata de apAstoarea ocu-
pa-0.e ruseasc, cuvantul capt sensul concret al %aril reale,
al pet meintului stramosilor, pe care Il vor acum, pentru ei,
emigrapi. Ranile sangerande ale patriei despre care amin-
teste apelul emigraIilor din Brussa catre cei din Paris, in
1849 3, sunt acum simOte de ei ca o durere pe pro priul lor
trup. Aerul strabatut de mirosul viIei de vie de pe dealurile
Brussei, pe care Alexandru-Albul se plimba nostalgic si sin-
guratec, Ii fin% duce gandul spre colinele inverzite ale
Golestilor i spre via de sus, de sub coasta zisa Goleasca.
Veleita/ile prometeene sunt domolite de viziunea inde-
partat a dealurilor Valahiei, de cerdacul conacului dela
1. Vol. II, nr. 196, p. 398. 2. Vol. II, nr. 186, p. 372. S. Vol. II, nr.
197, p. 399.

www.dacoromanica.ro
 Boierii Golefti 243

Goleti, de clopotniIa bisericii de peste drum unde odihnesc

strmo0i, de atmosfera mtasoasa din cas... Ah! and
ne vom mai vedea in lark in mijlocul alor notri, in braIele
maicii noastre dragi! ofteaza Nicolae Golescu la Atena 1.
Lui Constantin Racovi-p, rancitor i el ca i unchii lui,
primavara Ii aprinde cu mai mult furie acea dorinI de
vedea ; un mizerabil peticOu de pamant care
inverzete aduce aminte de acel colIiu de pamant unde
te-ai nscut i pe care se afl tot ce inimaqi iubete mai
mult 2.
Radu C. Golescu mai uit de idealurile ce-i inalzise
odinioar prima-i tinerw, mai arunc in umbra ideologia
inceputurilor romantice ale revolulionarismului paoptist,
ideile republico-democratico-socialiste 0 se gandete la
4 Romania Romania sub once regim ar fi sa fie 3. lar
dealurile Brussei i se oglindesc pe retina aidoma dealurilor
dela Goleti 4.
Noaptea, pe vapor spre Syra, Nicolae Golescu aude
langa el vorbindu-se romanete..., fcu un salt i se trezi
In braIele celor cari vorbeau limba din satul Goleti
Lui Alexandru-Arapild, aflat la Berlin, iarna cu zapezile
i saniile ei, tot aa de multe ca la noi, surad i Ii aduc
aminte de /ara... 6.
Pe Gheorghe Magheru, la Istambul, muncete dorul
de patrie 7, iar patria sunt munii Olteniei, este pamantul
insu0.
C. A. Rosetti a9teapt chinuit de nerabdare ceasul and
ii va fi dat s se Intoarca in Iar, sa pun piciorul pe p-
melntul maicii sale 8.
Tonul scrisorilor pribegilor devine din ce in ce mai au-
tentic, mai plin de realitate 0 de sens. Patria abstracta,
ridicat pe teorii utopiste, lasa acum locul celeilalte patrii,
celei concrete, fizice i psihologice.
Acum se definete sensibilitatea romaneasca, in
ei actual. Ca i Nicolae Balcescu, care era ins mult mai
1. Vol. III, nr. 353, p. 355. 2. Vol. IV, nr. 400, p. 14. 8. Vol, III, nr.
231, p. 77. 4. Ibid. 5. Vol. III, nr. 362, p. 367. 6. Va. IV, nr. 398, p.
11. 7. Vol. IV, nr. 481, p. 182. 8. C. A. Rosett i, Note Intime, In vo-
lumul Lui C. A. Rosetti, Bucuresti, 1916, p. 273.

16*

www.dacoromanica.ro
244 George Fotino

talentat In folla lui de expresie, ins cu aceeasi putere

sinceritate, Goletii, ca i muii aii emigra/i, au fost
acestui proces de cristalizare a sensibilitaii patriotice. Prin
ei, poate mai mult cleat prin alii, s'a manifestat continuu
legatura organic intre oameni i panntul strmosilor. Prin
ei se divulg vocea pasionanta a iubirii de Tara, atunci &And
pribegia i-a rupt din cadrul concret al WI
poate aici st si una din laturile interesante ale istoriei
neamului Golesc. Ca oameni de Infaptuiri, ca oameni de
Stat, Golestii vom vedea-o nu-si eternizeaza numele in
expunerea istorica a rrii lor si nu-si profileazd silueta pe
fresca marilor Infaptuitori. Erau fin afective, personalitai
de puternica sensibilitate romneasca, puri prin autentici-
tatea sentimentelor ion. In felul acesta, Golestii au fost
dintre glasurile cele mai impresionante prin care s'a rostit
patriotismulromnese. Ei au gasit accente simple si autentice
si se identifica cu un moment hotaritor din istoria patrio-
tismului romnese. Ei au impus contemporaneitaii prin forIa
onestitatea sentimentelor lor, lar Posterifaii i-au deschis
dra patriotismului autohton, In evoligia caruia pribegia
pasoptistilor a insemnat un mare popas i, oarecum, un
punct de plecare.

Astazi am pus piciorul pe pamntul maicii meIe

scrise Costache Rosetti in ceasul cand, dup lungi ani de
pribegie, Ii fu dat sa treaca, pentru o clipd, dela Vidin la
Calafat. Pmdnt al maicii sale aya apare patria In sensi-
bilitatea generaIiei romnesti a veacului al XIX-lea. Este,
In aceasta forma de a simli patria, una din valorile etice
caracteristice generaIiei Renasterii noastre nalionale si am
spune caracteristice In genere sufletului romd nesc. Daca
asa de caldd a fost iubirea de patrie a generaVei Renasterii
noastre e fiinde. si nu credem c gresim spunnd-o
In substan/a acestei lubiri intra asa de multd iubire de mama.
Mama, de voiu trai, nadajduese s ara lumii cine ai
fost tu! serie In I nsemnei rile sale Costache Rosetti, care
din ziva mor%ii maicii sale nu mai socoti dela Christos anii
zilele, ci dela ziva aceea cumplit. Daca ai stiut ce pierde

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 245

un fiu cand pierde pe mait-sa, cum ai putut muri? se

tnguete el mai tarziu.
Biat mum-mea, singura dragoste i adoraIie a mea!
serie Nicolae Balcescu
Nepre-viita noastra maica aa apare Zoe Golescu
de-a-lungul scrisorilor fiilor ei. 8i. nu numai fiii ei Ii aratau
aceasta iubire, ci i. toata genera-0.a Renwerii traia in cultul
iubirii de, mama i. in cultul neprquitei maice a Gole-
tilor, <<modelul mumelor societaIii viitoare cum ii spunea
Costache Rosetti 2 Iar Dumitru Brtianu, din exil, in sin-
guratatea odii sale, aducanduli aminte ca in ziva izbuc-
nirii revoluIiei dela 48 Zoe Golescu Ii pusese pe piept panglica
rou, galben i albastru, serie lui 8tefan Golescu qi serie
aa de entuziast ca vorbele-i pornesc iureq, framuzeti, rom-
neti, i vin de-avalma: 4 camera mi-i trista ca sunt bolnav
i singur ; dar in Mima mea m simt voinic 9i voios ca cel ce
crede i iube9te. Parca ai fi osplul Rumniii intregi impo-
dobita cu panglica dragu%ei mele cu cobarde Rumnii, ardic
paharul plin pana 'n buze dupa... 3 aternuta cu frunze de
codru verde 9i inchei cu zece milioane de Rumni in sn-
tatea aceleia ce m iubete ca pe un al ei fiu, cci qtie c
sunt Rurnn, in santatea Rumncii care cu a ei man a
infipt in pieptu-mi cea dintai cocard a mntuirii i a crei
man va primi o zi din ochii-mi cea dintai lacrim de bucurie
a biruin- ei; cu to-P copiii, viva! S5.traiasc5.muma celor patru
frai proscrii, fra/i de sange, fraIi de inim, frol de cruce,
samnIa, pui de Rumn, mndria ei i pay-62a Rumnii ! SA
traiasca Zoe Golescu! Acum ca paharul s'a golit, veni%i sa
imbraIiez, dragii mei, 8tefan, Nicolae, Radule, Alexandru.
Ah! mes amis que vous tes heureux! Sa traiasc! 8i. Du-
mitru Bratianu pared a mai uitat ceva ; deci adaog in post-
scriptum: #medicul mi-au zis sa nu-mi ating buza de vin i
eu supsei pe nexasuflate un pahar plin de ras de Porto i de
cel mai fain. Acum aleaga-se ce s'o alege ; dar nu am grije ;
mima mea qtie mai multe decat medicul; vinul baut in sana-
tatea de la meilleure, de la plus tendre, de la plus hrdque des

1. Apud P. P. P an ai t es c u, loc. cit., p. 105. 2. Vol III, nr. 382, p. 390.

8. Lipsesc dou'a cuvinte: originalul rupt.

www.dacoromanica.ro
246 George Fotino

mres, este sngele Domnului, este o precestanie, encore un

baiser, mon bon Etienne et encore une fois: s triasc 1
Frate Brtiene, rspunse *tefan Golescu
mulIumit cu lacrimi pe obraz de scrisoarea ce mi-ai ser...
Esam pe uliO, cnd consiergu, strigndu-m, imi dete scri-
soarea ta. O descepecetlui Indat, aci o presimOre imi pre.
vestea frumoasele tale cuvinte ; nu fcui zece pasi pe uli0
si fui silit s M opresc, cacilacrimile Imi I.ntunecau vederea.
Frate Bratiene, acei ce prquiesc pe maic6-mea m fac robul
lor ; nimic nu imi este mai scump pe pamnt cleat aceast
maic i cnd oi avea nenorocirea s o pierd, nu stiu dac
oi mai avea destul voin ca s mai doresc vieala *2.
In exil, cnd vreunul dintre Golesti primea scrisoare dela
maic-sa, o da celorlalIi pribegi, cari o copiau si o pstrau 3.
lama, prin zpezi i viscol, trecnd cari Balcanii, pentru
a se indrepta spre Dunre, $tefan Golescu, entuziast, cnta
spunea versuri de Lamartine, iar ceilaii pribegi beau in
sntatea celei mai incomparabile mame cci este 30
Decemvrie, ziva Zincai. Golescu 4.
Pdmeint al maicii lor oamenii acestia 1-au iubit ca pe
ea ins*. Este, In aceast form de a simli patria, una din
valorile etice caracteristice generaIiei Renasterii n.oastre na-
/ionale i am spune caracteristice In genere sufletului
romdnesc. Dela iubirea de mam la aceea de patrie acesta
e drumul firesc al #celei mai frumoase sfinte dintreiubiri
cum ti spunea Alexandru-Albul iubirii de Iar5.5.
Poate cin scrisorile Golestilor vea cului lor s'ar gsi cle-
mente pentru o pedagogie romneasc a veacului nostru.

1. Vol. III, nr. 339, p. 329. 2. Vol. III, nr. no, p. 330. 3. C. A. R o-
se t t i, loc. cit., p. 232. 4. Ibtcl., p. 271. 5. Vol. II, nr. 23, p. 32.

www.dacoromanica.ro
 ANA RACOVITA
NASCUTA GOLESCU

FOTOGRAFIC DIN COLECTIILE Et, BuorEcii ION I. C. BR TIANU

www.dacoromanica.ro
GOLESTII OAMENI DE STAT
UNIREA - CAROL I

www.dacoromanica.ro
 de pribegie a revolmionarilor nowi a luat sfar9it.
Vieala oamenilor de Stat incepe.
vieala Dar marele capitol al boierilor Golqti In istoria Re-
naterii nmionale a Trii Romaneti s'a Incheiat. Ei strgba-
tusera biruitor etapa eroick aceea care cere avant, jertfa,
apostolat. ()data Ina Ielul vizibil ajuns, etapa aceasta se
incheie. Se deschide etapa fundsrii. Unii dintre Go1e9ti
vor ajunge mari dregatori: minitri, preedimi de Consiliu,
postulami la hospodarat, locotenen0 domnwi... Dar revo-
lmionarii vor ramnea mai presus deck minitrii, preqedimii
de Consiliu, postulanOi la hospodarat 9i locotenemii dom-
neti. Pionieri, mai mult deck Infptuitori, misiunea lor
era implinita. De altfel, cu mulIi ani in urma, prin glasul
lui Alexandru-Albul, ei ini0 i9i rostiser6 verdictul: # ca
oameni de gandire, venim pe rndul al doilea sau al treilea ;
ca oameni de inima venim ins printre cei dintai. Noua ni
se cuvine sa cerem locul de cinste pentru once lucru pentru
a erui reuita se cere devotament i jertfa de sine, mai mult
deck cunotime i pricepere. Cand e vorba insa de un lucru
care cere mai mult cunwime i pricepere, trebue sa ldsm
locul altor Romani mai capabili 1. La ei, latura sentimentala do-
mina. i umbrea pe celelalte. Aveau geniul afectiv, mai mult
deck pe cel politic. Din feMia egalitar a revolMionarilor avea
s se ridice acum omul ajuns la viziunea realitMilor: Ion
C. Bratianu pionier i totodata constructor. Prin acesta
i prin un altul care acum se ridica din randurile celor ce nu
pribegiser4 pe drumurile epopeii revolmionare Mihail Ko-
galniceanu avea sA se desavareasca etapa fundarii 2
1. Vol. III, In.. 235, p. 106 (scrisoare din AugustSeptemvrie 1850).
2. N. Iorg a, Istorta Romdnilor, 1938, IX, p. 230.

www.dacoromanica.ro
250 George Fotino

Intori in Iar, Golwii nu-vi afla rAgaz de odihn5.. Alege-

rile pentru Divanul ad-hoc pun din nou in miqcare pe fotii
pribegi. *i., firete, tot Alexandru-Albul este mai neostenit.
In vara lui 1857 el strbate in lung i in lat Oltenia, r5z-
boindu-se cu partidul reacIionar, # care folosete once mijloc
pentru a intimida pe ovAielnici 1. Peste tot, cu excemia
Craiovei, # unde oamenii indrAsnesc i lupt., i a Targu-
Jiului, <( ai cArui locuitori s'au distins totdeauna prin patrio-
tisrnul lor *, Alexandru-Albul se izbete de toropeala celor
mai mulIi. Numai clasa liberala tie ce vrea 0 tie s'A vrea 2.
De aceea Alexandru-Albul ii indeamn fra/ii i prietenii s
inteleascA propaganda, c5ci # partida nu e pierdut 3.
Alegerile aduc izbAnda dorit. Noul Divan al Tdrii Ro-
mneti al cArui secretar este ales *tefan Golescu4
intrunit in Octomvrie, ii insuete in intregime programul
fotilor pribegi: unirea, domnitorul striiin, deseiveirgita auto-
nomie i regimul constitutionat. Urrn. ca Puterile garante
s5-i dea cuvenita aprobare.
Nicolae Golescu i. Dumitru BrAtianu iau din nou drumul
Apusului 5. Ei sunt acum aleii naiunii i sunt misionarii
Divanului ad-hoe pentru a suqinea cauza unui popor ale
c`drui drepturi nu erau inc4 deplin recunoscute.
Trec prin Berlin in primele zile ale lui Ianuarie 1858.
Au fost bine primiIi de regentul Prusiei, PrinIul Wilbelm
Friederich Ludwig, care # le-a Pgkluit tot sprijinul . O
scrisoare de recomanda-pe din partea unui prieten de-al lui
Ion Brtianu c5tre fostul ministru prusian Alfred von
Auerswald le-a fost de mult folos, c.' ci acesta i-a primit
foarte binevoitdr. Ministrul FranIei la Berlin nu le-a ras-
puns irisa la cererea de audienp.. Dar Nicolae Golescu, care
pare-se a fi r5mas tot cel din tinereIe, ii iart pe Francezi,
aci la o recemie la care a luat parte # tout le beau monde
al Berlinului # cuvntul beau nefiind nicidecum la locul
lui, fiindcA nu este nimic mai urit decat le beau monde
al Berlinului cea mai frumoas5 femeie era o FranIu-
zoaic5 ; deci # vive la femme franaise ! 6.
1. Vol. IV, nr. 497, p. 207.-2. Ibld., p. 208. 3. Ibid., p. 209. 4. Vol.
IV, ni% 498, p. 210.-5. A 1 e x. Cretzian u, loc. cit., I, p. 73-74,-6. Vol.
IV, nr. 503, p. 215.

www.dacoromanica.ro
 ION C. BRATIANU
FOTOGRAFIE DIN COLECTIILF. ACADEMIEI ROM ANE

www.dacoromanica.ro
Boierii Goleta 251

Nicolae Golescu, aflnd c. regele Belgiei ar avea oare-

care inrAurire asupra reginei Victoria a Marei Britanii, se
boarste s se clued la Bruxelles. Prin once mijloc trebue
dobandit sprijinul Parisului si mai ales al Londrei, al cror
cuvnt va apsa mai greu asupra hotririlor ce se vor lua
Ajunge in Februarie 1858 la Paris. Primele impresii par
a fi fost rele. Conferima pe care potrivit hotririlor Congre-
sului din 1856 Puterile garante o vor avea in curAnd se
vesteste neprielnicA dorimelor romnesti. Mare este mnia
Zinci Golescu impotriva acestor messieurs les grands *2:
toate visurile noastre de viitor mai bun au czut in ap
scrie ea lui $tefan la 28 Aprilie 1858 ori s'au impr-
stiat ca un vis dup5. trezire. Iat, copilul meu, ce inseamn
a nu te putea sprijini pe propria ta putere, ci a fi silit s te
miluiesti la ajutorul strainilor pentru a rndui treburile
propriei noastre patrii* 3.
Intr'adevr, Puterile n'au ajuns la vreo inIelegere in
ce priveste unirea Principatelor, domnitorul strin, regimul
constitu-ponal i des4varsita autonomie desiderate votate
de Divanurile ad-hoc ale Trii Romnesti i Moldovei. In-
trevederile pe care Nicolae Golescu le are la Paris nu-1
mulIumesc. Lui Fuad Pava avu prilejul s-i spun ins
ateva adevruri i in deosebi s-i arate c.' ideea unirii a
inclzit sufletele romnesti cu mult inainte de 1848. Tot
acum el afl c. Talleyrand Perigord, comisarul franeez, ar
fi spus ca unirea s'ar putea face... si mai tarziu. Ii pare
rau lui Nicolae Golescu c nu a fost el insusi de far pentru
a-i spune c cei cari, asemenea Polonezilor i Italienilor,
s'au sprijinit pe asigurrile FranIei, si-au vg.zut ndejdile
inselate 4.
Nicolae Golescu i Dumitru Br.tianu inmulIesc acum
struimele pe l'ang cercurile britanice. Amandoi isclesc un
memoriu pe care il trimit membrilor Parlamentului bri-
tanic i in care infliseazA temeiurile desideratelor Diva-
nurilor ad-hoc 5. Dumitru Brtianu pleac la sfrsitul lui
Iunie la Londra. Va incerca organizarea de meetinguri
va provoca interpelan i in Parlamentul britanic pentru cauza
1. Ibid., p. 216 2. Vol. IV, nr. 506, p. 221. 3. Vol. IV, nr. 508, p. 223.
4. Vol. IV, nr. 512, p. 229-230. 5. Al e x. Cre tzian u, loc. cit., p. 77.

www.dacoromanica.ro
252 George Fotuto

romaneasca. Nicola e Golescu 'Imane la Paris, unde la 22

Iunie 1858 are o lunga si sincera convorbire cu Lordul
Cowley, ambasadorul britanic la Paris, al carui rol in nego-
cierile privitoare la Chestiunea Orientului a fost asa de in-
semnat. Lordul Cowley gaseste intemeiate cererile na/iona-
listilor romani. Daca ar fi fost Roman spuse el nu ar
fi lucrat intr'alt chip, dar crede ea' deslegarea problemelor
politice romnesti, in sensul exprimat de cele dota Adunari,
nu mai e posibila ; ar fi trebuit rezolvate in cursul primelor
conferinie dela Paris. Iar in ce priveste reformele interne,
el se margini a spune ca Iara singura poate sti ce-i con-
vine: am trimis in Principate sapte comisan; toli au
acum insa pareri deosebite*. De altfel ar fi addogat am-
basadorul britanic Romanii nu doresc unirea fra
Prin% strain*. Nicolae Golescu respinge aceast' afirmare
caci Rcrmnii vor mai presus de once Unirea dar am-
basadorul susIine ca aceasta era parerea tuturor comisarilor,
cari, de altfel, judeca foarte aspru pe toIi fostii domnitori
romani
Pentru a grabi hotarirea ConferinIei, Alexandru-Albul
propune chiar trimiterea la Paris a unor delegaIi ai tuturor
oraselor ca sa arate ca fericirea Vrii este in unirea Prin-
cipatelor i in.Domnitorul strain* 2. Dar Conferima se apro-
pie de sfarsit, iar unirea a fost definitiv respinsa Tot
ce ConferinIa va face serie Nicolae Golescu la 10 Iulie
1858 nu va fi decat un provizorat*. Se crede ca alegerea
Domnitorului va fi lasata pe seama unei Adunri. Noroc
ca nu ni se va ridica i acest drept 3.
Conferima, care se inchide la 18 August 1858, avea
fixeze cadrul viitoarei organizari a Principatelor Romane:
Domn ales, Adunari legislative pentru fiecare Principat, o
Comisiune Centrar comuna celor doua Principate si care
se va aduna intr'un oras altul decat Bucurestii si Iasii 4.
Dei unirea fusese respinsa de Conferino dela Paris,
totusi un mare pas se facuse pe drumul unei Romanii unite
neatarnate, inlaturandu-se definitiv amestecul Rusiei in
treburile launtrice ale Principatelor. Dupa o aqiune bine
1. Vol. IV, nr. 514, p. 232-233. 2. Vol. IV, nr. 517, p. 237. 8. Vol.
IV, nr. 519, p. 238-239. 4. Vol. IV, nr. 522, p. 243.

www.dacoromanica.ro
Bo ierii Golepli 253

condus i temeinic sus/inut vreme de aproape trei decenii,

Romanii erau acum liberi i stpani pe soarta b'.
nu se va putea totusi s. nu se facA afirm optimist si in-
creztor Zoe Golescu, care la gandul acesta nu-si poate
stpni bucuria : atunci Iara noastr va fi, printre cele mai
fericite de pe continent 2.
Lumea romaneasc se frmant acum in jurul alegerilor
care vor duce la alctuirea Adunrii Legislative creia Ii va
reveni i istorica misiune de a da Principatelor Romane pe
viitorul Domn al Unirii.
Nu vom strui asupra celor hotrite de Conferino. dela
Paris in ce priveste tehnica acestor alegeri. Lucrurile sunt
cunoscute, iar scrisorile Golestilor, desi destul de amnun-
Ote, nu aduc asupra acestui punct stiri nou.. Ceca ce ne
opreste aten/iunea sunt silin/ele Golestilor de a asigura
izbanda na/ionalilor in apropiatele alegeri si incercarea,
oarecum timid, a lui Nicolae Golescu de a-si pune candi-
datura la hospodaratul Trii Romanesti.
Inteadevr, de indat ce firmanul prin care se fixeazt
tehnica alegerilor hotrite prin Conven/ia dela Paris aprii
nu fr a starni nemu4umirea na/ionalilor Golestii se
avantar in lupt. Ei au a infrunta presiunile Caimcmiei
provizorii si ale administra/iei. Stpanirea face incercari
pentru a stvili o eventual izband a lui Ion C. Brtianu,
pe care cu niciun pre/ nu-1 vroia ales. El este sters de pe listele
electorale. Dar le petit Electeur et Eligible nu se las. Hot-
Area CimAcbmiei luat. #pentru pricini binecu-
vntate este atacat in fa/a Tribunalului de Arges, care rein-
tegreaz4 pe Ion C. Brtianu in drepturile sale politice, spre
marea bucurie a celor << o sut cincizeci de sans-culottes, cari
In sala Tribunalului ateptau cu respira/ia tgat. hot-
rirea Procurorul g.seste ins aprarea lui Ion Brtianu
ultra-rosie si o trimite guvernului cu o stafet <( grab-
nicA-grabnic 3.
Cimc.mia Trii Romnesti avea in curand, la 27 De-
cemvrie 1858, s anuleze hotrirea Tribunalului Arges, sub

1. A 1 e x. La pedat u, loc. cit., p. 419. 2. Vol. IV, nr. 521, p. 241.

8. Vol. IV, nr. 543, p. 273-274.

www.dacoromanica.ro
254 George Fotino

cuvnt c5. Ion C. Brtianu fusese condamnat de Tribunalul

din Paris, in 1852, la doi ani inchisoare.
De asemenea din drepturile electorale ale lui Radu qi
Al. C. Golescu-Albul CArmuirea vrea sa faca une bou-
che 1.
Alexandru-Albul este acum la Gole9ti. Cu pasiune
caci nimic n'a facut fara pasiune omul acesta el facea
acolo pe gradinarul. Incepuse cu ajutorul lui Radu-Pup
lucrarea unei gradini romantice, lucrare care face pe mami-
cuIa, a carei vocaliune de gradinareasa ni-i 9tiut, sa
surAda ingaduitor 9i ironic: (( lucreaza ct patru scrie ea
la gradina lui, in care 9i-a propus sa faca pe9teri, caderi de
apa, poduri suspendate ; toate acestea in plin yes. Ba nu, ma
caci a gsit fundatura basinului nostru foarte potrivita
pentru a-9i atArna podul i pentru a-9i realiza idealul &Au
de gradina pitoreasc, in gradina de zarzavaturi. In sfAr9it,
e sigur ca cei ce vor veni la Go1e9ti se vor uimi la vederea
minunilor pe care le va crea. Pregati/i-va deci sa vedqi
imposibilul ca arta i frumuseIe in gradina dela Gole9ti 2.
Dar Al. C. Golescu-Albul i lasa gradina romantica i se
avnta in lupta. I9i strne9te prietenii la aqiune impotriva
partidului reacIionar, care (( prin fel 9i chip de svonuri vrea
s intimideze opinia publica 3. Daca va trebui, el insu9i va
renunIa a mai fi candidat la Caracal 9i va vota la Pite9ti,
numai i numai pentru a asigura izbAnda lui Ion C. Bra-
tianu 4. (( Va conjur serie el prietenilor i fraIilor
once scrupul, once socoteala de falsa modestie...
o buna Adunare... 5. i adresAndu-se fratelui ski Nicolae
lui Dumitru Bratianu, el le cere sa rascoleasca cerul 9i
pamntul, sa oteleasc5. sufletul Ah! exclama
Al. C. Golescu-Albul, care acum e mai batrn, dar mereu acela9,
mereu mi9cator de modest mie situalia sociala a
unuia, talentul i priceperea celuilalt i, far% a ro9i, ci cu
lini9tea in spirit 9i cu bucuria in suflet, m'a9 adresa tuturor
alegatorilor cari vor vrea sau nu vor vrea s m'asculte ! 6.
Nu-i este tea ma de infrngere. (( He! pared e prima data ea
ve/i fi infrnIi! Oare in 1848 incercarile noastre n'au fost
1. Ibid., p. 274. 2. Vol. IV, nr. 521, p. 242. 3. Vol. IV, nr. 531, p. 253,
4. bid., p. 252. 5. Vol. IV, nr. 535, p. 259. 6. Ibid.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 255

huiduite yi ironizate de domnii reac/ionari?... Dar care

cauz sfnt a izbandit dela inceput?... $i apoi, a fi in-
frant pentru patrie este un privilegiu al inimilor nobile ! 1.
AI. C. Golescu-Albul se avnta in lupta ca in zilele de
odinioara ale tinereIii yi fara grije de masurile pe care
Carmuirea le-ar putea lua impotriva-i. Inca nu a fost
arestat ? se intreaba fratele sau Radu 2. Presiunile elec-
torale, inteadevar, sunt mari yi rezultatul nu este cel dorit
de partidul naIional. Zoe Golescu insa ndajdueyte in ca-
derea guvernului: # daca Dumnezeu va vrea ca lucrul s
se intample, atunci izbanda cauzei na/ionale este tot aya
de sigura ca aceea a fraIilor noytri Moldoveni >> 3.
Cat In ce priveyte incercarea lui Nicolae Golescu de a-vi
pune candidatura la hospodaratul Tarii Romaneyti, ea ra-
mase Para urmare. Dela inceput intalni impotrivirea Zincai
Golescu, care la 10 Octomvrie 1858 serie fiului ei, intors
acum in - a.r dela Paris yi Turin unde vazuse pe Cavour 4 :
# poate vrei sa pleci in propaganda in Oltenia. Nu ytiu
totuyi dach prezenIa ta prin judeIe va fi de folos partidului
nalional, dar ceca ce este sigur e ea se va spune ca te-ai
dus pentru a caytiga spiritele alegatorilor yi pentru a fi
ales Domn, lucru care m'ar jigni adanc daca nu te-ay cu-
noayte yi nu Ii-ay cunoayte abnegaIia, atunci cand este
vorba de fericirea Vrii tale ... 6. Cu drept cuvnt Zoe
Golescu nu se putea indoi de simIimintele ce frmantau
sufletul fiului ei. $tia cA nu o marunta vanitate orne-
neasca II man. Dar propaganda se desfayura chiar yi fara
voia lui yi patrunsese pana la Iayi, unde ziarul Patria pu-
blica o scrisoare care cherna pe Vrani # sa vie la toate ju-
deIele sa aleag pe Golescu ca Domn . # Care Ira este can-
didatul ? Golescu? --intreba generalul Vladaianu in noaptea
de 23 spre 24 Ianuarie 1859 pe Ion C. Bratianu. # Nu ras-
punse acesta -- sa alegem pe Domnul Moldovei ! >> 6 $i
Domnul Moldovei fu ales Domn al Tara Romaneyti.
Imprejurarile in care se desavaTyi marele act istoric
sunt cunoscute. Nu staruim asupra lor. Nu a fost, in Adu-
1. Ibid., p. 260. 2. Vol. IV, nr. 541, p. 271. 3. Vol. IV, nr. 545, p.
276. 4. Vol. IV, nr. 525, p. 246. 5. Vol. IV, nr. 534, p. 257. 6. I o n C.
F ilitt i, Alegerea dela 24 Ianuarie 1859, Bucureoi, 1938, p. 11.

www.dacoromanica.ro
256 George Fotino

narea Trii Romaneyti, nicio voce discordanta in minunata

zi de 24 Ianuarie 1859. Doar cateva, venind ca de departe,
se mai desluyeau din spre Moldova. Unirea insa era acum
un fapt aievea yi ea raspundea unei mari nevoi naiionale.
Vor fi fost yi unele rivalitMi; ele insa aya cum scrie
inteo veridica yi frumoasa formula Ion C. Filitti (< de-
sarmara inteun avant patriotic... Sufletele se simOra uyu-
rate in faIa triumfului unui mare principiu na/ional
Nu era izbanda unora impotriva altora, ci implinirea
ayteptata i visata a insayi destinelor romneyti. 0 inter-
pretare redus la proporIii mai marunte ar nedreptaIi pe
unii sau pe
Batrana Zoe Golescu este acum fericita: cu to/ii
de faV in Bucureyti la serbarile unirii serie ea nepoatei
Felicia Racovila caci trebue s fii printre cei cari sincer
se bucura de fericirea dragii noastre patrii 2.
Neindoielnicyi scrisorile noastre o marturisesc-
Iarea unui pamntean pe scaunul celor doua. Vari romneyti
lua in spiritul tuturor, chiar i in spiritul a-tat de patrun-
zator al lui Alexandru Cuza, alesul, infMiyarea unui pro-
vizorat. Cad to-p, chiar i alesul i chiar i cei cari ravniseia
la locul acestuia, vroiau unirea sub un Domn strain. Once
alta solOune le parea lucru vremelnic, impus not& de Pu-
terile apusene pentru a nu starni supararea Turciei. Incheierea
trainica pe care de multa vreme o intrevedeau Romnii era
unirea sub un Domn strain.
Inc din inceputurile celui de al XIX-lea veac mangaiau
ei visul acesta. Seria la 17 Mai 1834 trimisul special al
FranIei in Iarile romneyti, Bois le Comte: (c la gandul
unirii celor cloud Principate se adaug i acela de a incre-
dinIa unui prinI strain Domnia. i aceasta este o dorinr
obyteasca... Imi spunea beizadea Mitica. Ghica: tatal meu
a fost hospodar, unchiul meu este Domn acum i totuyi
nu mi-ay cruIa nicio jertfa pentru a dovedi rrii mele
c temeliile care, singure, Ii pot da nadejdea unei
In viitor sunt: unirea Principatelor i ridicarea la
Domnie a unui prin/ strain. Noi am primi cu lacrimi de
I. Ion C. Filit t i, loc. cit., p. 13. 2. Vol. IV, nr. 546, p.278.

www.dacoromanica.ro
 ALEXANDRU CUZA
VAZUT INAINTE DE 1859

TABLou IN ULM! DIN COLECTIILE ACADEMIC! ROMANE

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 257

recunotin once prinI strain, oricare ar fi imi spunea

marele vornic Filipescu numai sa nu fie Turc, Grec sau
Evreu
Grigore Alexandru Ghica al Moldovei nu vi-a cruIat
osteneala pentru a raspandi in Iara sa gandul unirii sub
un domnitor strain.
George Dim. Bibescu, domnitorul de pe vremuri, scrisese
In 1857 sub pseudonimul Sanjouand, in bropra Les Princi-
pauts Roumaines devant l'Europe, tot in sensul acesta.
Barbu Stirbey nu ()data s'a aratat parta al unirii
Principatelor sub o dinastie straina, alcatuire in care fostul
domnitor rus oil vedea o bariera in drumul tendinIelor
ruseti de expansiune catre Stramtori 2. Pentru fixarea aces-
tui punct de Istorie am putea evoca i o intamplare mai
pu-pu cunoscuta. Dei inca de%inut cu domiciliul forIat in
casa de sanatate a doctorului Blanche, Ion C. Bratianu,
care aflase ca Napoleon al III-lea nu privea cu ostilitate
ideea candidaturii unui principe strain la tronul Trilor
Romane, izbuti sa aiba, in 1856, o intalnire pastrata tainuita
cu imparatul. O atare intalnire, in astfel de condiIii, era aa
de potrivita cu firea romanticului ,imparat ! In cursul intre-
vederii, care ava loe in casa secretarului imparatului, Na-
poleon al III-lea arat lui Ion C. Bratianu o scrisoare a
domnitorului Barbu Stirbey in care acesta susIinea ideea
unui domnitor strain. Comprenez-vous ce que cette lettre
peut signifier? intreba imparatul. Ion Brtianu ras-
punse: le prince Stirbey est un homme intelligent; il se
rend compte que Votre Majest est pour cette ide, qui
doit se raliser, et il a pris les devants 3.
Cat in ce privew pe revolulionarii paoptiti, tergerea
maiestritei linii de desparIire intre Moldoveni i Munteni
iar apoi Domnul strain, mantuitor de certuri, erau cre-
dinie de totdeauna.

Indoita alegere a lui Alexandru Cuza mai de-a-dreptul

spus: Unirea surprinse Puterile europene, care se grabira
1. Hurmuzaki, XVII, p. 394. 2. Cf. I o n C. Filit t i, loc. cit. p. 1-2.
8. Povestit nota de Ion I. C. Brtianu.
17

www.dacoromanica.ro
258 George Fogino

s n'o recunoasc5.. In curand ins5., cum se intampla adesea,

ele primir faptul implinit. In Martie 1859, stefan Golescu
avu prilejul, la Paris, s constate ca. Puterile garante nu se
mai impotriveau unirii. Din intrevederile pe care le avu cu
lumea politic qi diploma tic5 a Apusului intre cu
Cavour el desprinse impresia c, fAr a mai fi protivnice,
Puterile garante ar voi ca Romanii s5 nu mearga totui mai
departe pe calea unirii qi s5 se multumeascd deocamdat
cu rezultatul oMinut: adica acelai Domnitor pentru am-
bele Principate, dou ministere distincte i formaVunea unei
Comisiuni centrale.
Anglia, ostil ca qi Turcia i Austria ar voi sa in-
troducA in hotririle Conferintei o clauz interzicand nu-
mirea Moldovenilor in slujbe in Muntenia i a Muntenilor
in Moldova, pentru a impiedica numiri ca aceea a lui Ion
D. Ghica in ministerul moldovean. Turcia i Austria, dei
par in cele din urmA hotarite s recunoascA alegerea dom-
nitorului Alexandru Cuza, vor s pun totui beIe in roate
Aa Ii spuse lui *tefan Golescu generalul Kisseleff, aruia
lucrul i se pare ins trop fort et impossible 1. Aceste
Puteri, inclinandu-se in faia faptului implinit, ar vrea totui
s'a rezerve viitorul cerand ca alegerea lui Alexandru
Cuza, ca unic Donan al celor dou Principate, s nu creeze
pentru Moldo-Valahi obligaia, in caz de vacanIA, de a
alege tot un singur Domn pentru ambele Principate. Pen-
trued se mulIumesc cu atat de pulin, trebue s le trecem
aceast fantezie de copil supdrat #scrie la 30 Martie 1859
*tefan Golescu dela Paris lui Dumitru Bratianu 2. In cu.
rand ins., la 15 Aprilie, stefan Golescu, care sosise in Fran%a
cu indoita misiune: a) de a asigura alegerii lui Alexandru
Cuza sprijinul Puterilor i b) de a gsi in Franta sau in
Anglia un imprumut de 5 milioane de franci 3, are bucuria
de a putea vesti lui Paul Bataillard c in sesiunea celei de
a doua Conferime, la 13 Aprilie, Frama, Anglia, Rusia,
Prusia qi Piemontul au recunoscut alegerea lui Alexandru
Cuza. Dar bucuria lui nu se manifest deceit pentru triumful

1. Vol. IV, nr. 549, p. 282-283. 2. Vol. IV, nr. 549, p. 284. 8. Vol. IV,
nr. 550, p. 286 gi nr. 551, p. 287.

www.dacoromanica.ro
Boterii Golegi 259

principiului insu.yi al Unirii. Caci in suflet i se furieaza

mari indoieli in ce privew pe Domnitorul insui ; i se pare
ca acesta se poart ru cu poporul care 1-a ales... Dar,
maiinainte de a-1 judeca sever, sa-1 ateptam la lucru, dupa
ce alegerea sa va fi oficial validat 1.
La Paris fiind, Stefan Golescu afra de numirea sa in
Comisiunea Centrara* dela Focani 2. Intors in tara in Mai
1859, el ii i incepe activitatea, asupra careia maica-sa iqi face
cele mai frumoase iluzii. Zoe Golescu nadajduete ca partidul
national, avAnd majoritatea in Comisiune, va putea aduce
mari servicii patriei. Ea chiama binecuvantarea lui Dum-
nezeu asupra lui Alexandru Cuza, care a fost bine inspirat
de data aceasta adresandu-se oamenilor din partidul na-
tional pentru a-i forma ministerele... Dumnezeu sa-1 bine-
cuvanteze i sa-1 ajute implini cu bine insrcinarea,
facand fericit poporul care 1-a inaltat pe tronul celor doua
Principate 3. Dar iluziile ei nu pot dainui. In August,
Zoe Golescu constata cu durere c cei 16 membri din Co-
misia Centrara nu se pot intelege. (c Ce e de facut ? Cui sa
cerem ajutor i ocrotire pentru a feri tara noastra de pri-
mejdia ce o ameninta ?.. Strainilor? Dar atunci ei ne vor
)). Revoltat5., ea se ridica impotriva celor cari,
servili i vor sa sacrifice tot ce e mai sfant
i mai scump pe lume: patria, pentru a reveni la vechiul
sistem de guvernamant... S speram insa in Dreptatea
suprema..., caci nu se va mai putea ca cel slab sa fie mereu
asuprit i ca nedreptatea s domneasca 4.
Tensiunea intre partide, frecaturile de tot felul, urzelile
dinauntru, uneltirile dinafara, ingreuneaza situatiunea noului
Stat. Nicolae Golescu 1i clase inca in luna Mai demisia din
Locotenenta Domneasca, loc pe care Il ocupa de cate ori
Domnitorul lipsea din Bucureti ; in arman se ivesc mari
nemultumiri ; chestiunile personale, inaintarile, zice-se ar-
bitrare, creaza mare valva 5. Regimul se inasprete ; incep
suspendarile de ziare. << Vive la libert de la presse ! este
strigtul multora 6.
1. Vol. IV, nr. 550, p. 286. 2. Vol. IV, nr. 551, p. 287. 8. Vol. IV, nr.
554, p. 291. 4. Vol. IV, nr. 558, p. 297. 5. Vol. IV, nr. 552, p. 288. 6.
Vol. IV, nr. 557, p. 295.
17*

www.dacoromanica.ro
260 George Fotino

Mai aduce ins o limpezire in situa%iunea, fila incurcat,

recunoasterea, in August 1859, si de atre cele dou Puteri
care intrziaser Austria si Turcia a indoitei alegeri a
lui Alexandru Cuza 1 Singura condiIiune pe care acum ar
mai pune-o Sublima Poartd, pentru a da noului Donan in-
vestitura, ar fi ducerea acestuia la Constantinopol pentru
a se inflisa Sultanului 2.
Nu avem a insirui aci toate neinIelegerile care i fac
loo 'filtre Domnitor si unii fruntasi ai vieii publice. Inci-
dente ca acelea cu ministrul Trebilor militare, Alexandru
Macedonski 3, sau cu ministrul Constantin Al. Kretzulescu 4,
se inmultesc ; frecventele schimbri de guverne creaz o
stare de nesiguran0 ; ministere ca acela, ultra-liberal, al
lui Nicolae Golescu, format la 28 Mai 1860 si pe care 11 in-
tmpina ostilitatea Adunrii, asupra careia tot mai mult
i exercit acum inrurirea Barbu Catargiu fruntasul
dreptei nu avu deat o viewp de 48 de zile. Alte forma-
nici ele nu dinuir mult mai mult.
Disolvrile parlamentelor de asemenea se urmeaz4 nu
la prea lungi rstimpuri. Aceea din Decemvrie 1859 avea
s'A fie chiar foarte aspru judecata de Golesti: acum and
lucrurile se incura in Europa, e cuminte lucru s fim fr
parlament 5.
In lumea bisericii romAnesti se ivesc multe neinIelegeri
intre Mitropolit i preoii mireni, iar curand intre Domnitor
Mitropolit 6. Al. C. Golescu-Albul, care rmne acelasi entu-
ziast din vremurile tinereIii, nu poate privi nepsAtor. Reac-
Iiunile lui sunt si acum, ca si in trecut, vii si interesante. Iat-1
pe acest produs al unor misari laice cum au fost
veacului al XIX-lea, liand apararea clerului stesc: este
una din cele mai grabnice reforme serie el in Noemvrie
1859 aceea care va duce la moralisarea clerului mic:
bravi i cinstiO popi in satele noastre i vom fi rcut mult
pentru viitorul Romniei 7 . El este, ca intotdeauna, plin de
ndejde: greul a fost fAcut ; de sigur mai e mult de fcut...
dar ce pot insemna amrciunile de fiece zi in faIa imaginii
1. Vol. IV, nr. 561, p. 300. 2. Vol. IV, nr. 559, p. 299. 3. Vol. IV, nr.
559, p. 298. 4. Vol. IV, nr. 560, p. 299. 5. Vol. IV, nr. 571, p. 313. 6.
Vol. IV, nr. 566, P. 305. 7. Ibtd., p. 307.

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 261

dragi a patriei..., a marei i frumoasei Romnii He! da,

sa luptm, sa suferim, sa murim i sa nu ne indoim o clipa:
Romania va fi! 1.
Optimismul acesta nu acopere ins greutaIile situaliunii.
Domnitorul nu ajunge a alcatui guverne tari. Acestea se
schimba la scurte rastimpuri i multe din ele starnesc ne-
mulIumiri in Iara. # De ce oare totdeauna sfetnicii 1'41 gasesc
intrare la eful Statului? Cum nu vedem ea slbiciunea
se intreaba ingrijorat
noastra folosete Rusiei i Austriei?
Nicolae Golescu 2. Luptele launtrice se adncesc. Doi ani
dupa unire care inca nu e recunoscuta problemele esen-
Iiale ale %Aril sunt tot in faza dibuirii. In primavara lui
1861, unirea definitiva, problema electorala i. reforma agrara
ii ateptau Inca deslegarea. Nu-i era dat nouei Adunari de
curand alese i. nici noului guvern al lui Stefan Golescu
alcatuit la sfaritul lui Mai 1861, cu misiune limitan la
nevoile gospodareti ale Ora sa le deslege. Aceasta i
din pricina sensului misiunii incredinIate guvernului &Au,
dar i din pricina orientarii pe care la acea vreme # ro9ii
cum li se spunea fotilor revolOonari o dau politicii
lor, indreptate mai mult atre problema electorala.
In ce privete misiunea guvernului *tefan Golescu,
ideea ca ea este restrnsa doar la gospodarirea nevoilor
curente ale Iarii revoln de-a-binelea pe Al. C. Golescu-
Albul: # nu spune, draga tefane, c tu i colegii ni n'aIi
primit guvernarea decat pentru a administra..., caci pre-
zenIa voastr ar fi atunci de prisos... Dimpotriva, pre-
zenIa voastr acolo are cu totul alt talc ... Tara asteapt
ca trecerea voastra la carma ei sa o duca direct la unire
9i apoi, printeo larga lege electorala, la libertate. i aceasta
nu prin sprijinul strainatalii, dar prin insai Iara... 3.
data' unirea definitiva consacrata, # sa nu lasaIi serie
Alexandru-Albul s se raceasca entuziasmul %aril i. al
Adunarli i veniIi cu un proiect de reform electoral larg,
foarte larga... $i atunci vom putea spune in plin constiin/A :
patria romn este salvat ; domnitorul nostru Cuza, din prin-
cipe al celor doug Principate, devine regele Romniei ! *i. voi,

1. Ibid., p. 308. 2. Vol. VI, nr. 585, p. 333. 8. Vol IV, nr. 604, ..p. 358.

www.dacoromanica.ro
262 George Fottno

Domnilor din cele dou ministere provizorii, i dei provi-

zorii, deveniIi adevaraIii intemeietori ai viitoarei mari uniri
romneti.., iar mai tarziu, la batrnele, vevi avea dulcea
mangaiere de a va putea marturisi you'd iniva ca in scurta
voastra trecere pe acest pamnt v'aIi facut datoria... 1.
In ce privete unirea definitiva, din scrisorile Goletilor
se desprind cateva interesante aspecte: mai intaiu credinIa
lor ca piedicele pe care i le-ar pune in drum strainatatea
nu pot opri unirea ; ca lucrurile s'ar cere gra bite, iar unirea de-
finitiva proclamata printr'un act de autoritate al Iarii insai.
De altfel, in vara lui 1861 ostilitatea Angliei faIa de unire
ple9te 9i lash' loe unei atitudini mai prielnice. Austria, de
asemenea, pare a privi rnai binevoitor unirea ; aceasta,
pentru a se putea crea intre Rusia i Turcia un Stat neutru
care ar fi o garanIie pentru toat Europa. Cat in ce pri-
vete Rusia, a ceasta nu s'ar putea cu succes singulariza
inteo atitudine protivnic unirii, atunci cand celelalte Pu-
ten i sunt pentru i and un act de autoritate facut prin noi
infine ar pune-o in faIa faptului irnplinit 2.
De asemenea se desprinde din scrisori i un alt aspect
care oprete asupra-i luarea aminte: Goletii, ca i Ion
Bratianu, par ingrijoraIi la ideea ca cele doua Adunari ale
celor doua Principate, votand unirea definitiva, ar putea
sa voteze totdeodata i. principiul domnitorului strin3.
S'ar 'Area nefireasca aceasta ingrijorare, cand se 9tie ca
inca din anii pribegiei lor ei Ili facusera un postulat esen-
Iial din aducerea pe tronul Irilor romane a unui principe
strain. Dar momentul politic, acum, in preajma unirii defi-
nitive, era astfel incat a fi pus Puterilor, in acela0 timp,
i problema definitivei uniri in privinIa careia inIelege-
rea intre ele aproape era facuta qi problema principelui
strain in privinIa careia s'ar fi putut isca noui name-
legeri 4 ar fi fost puIin politic i. destul de imprudent.
Si mai se desprinde o interesanta constatare care lamurete
starea de spirit a Goletilor adesea presupusa ostila
faI de Alexandru Cuza : Al. C. Goles cu-Albul ar vrea ca
domnitorul, pentru a curma intarzierile i amanarile, sa
1. Ibld., p. 359. 2. lbtd , p. 360-361. 8. Ibld., p. 361-362. 4. Ibld.,
ly. 362.

www.dacoromanica.ro
Boierti Golefti 263

aduca un decret bine motivat proclamand Unirea ; din

aceast iniVativa* serie Alexandru-Albul ar Vasni, intre
alte lucruri bune, o nou splendoare care s'ar resfrange
atat asupra Domnitorului roman cat i asupra Tronului
roman, sporirea prestigiului acestuia in mijlocul
intarirea simpatiei i devota mentului rii faIa de
Domnitor
In sfarsit, in Decemvrie 1861, Poarta i Puterile garante
F e hotarasc s consacre oficial unirea Principatelor. lata
implinit unul din frumoasele noastre visuri serie fericita
Zoe Golescu la 19 Decemvrie 1861 2.
Cat in ce priveste reforma agrara, nu i-a fost dat efe-
merulu minister al lu *tefan Golescu s-o deslege. De altfel,
Golestii i prietenii lor par a atribui intaietate problemei
politice si electorale 3. In disculiunea legii rurale, care se
urmeaz in Camera pe la sfarsitul primverii 1861, Nicolae
Golescu nu gaseste o alta atitudine mai potrivita decat
aNinerea partidului sau dela vot 4. Mai puternic prinse
ros-tul vremurilor noua clarvazatorul i agerul Moldovean
Mihail Kogalniceanu, care din drepturile ranimii noastre
Ii facu indreptarul straduinIelor sale, asezandu-se astfel
cu toata indarjita opoziIie a dreptei pe primul plan
al vie-pi. romnesti. Rostiri ca aceasta Ii eternizeaza amin-
tirea: in imbunataIirea soartei Iaranilor vad fundarea
romane. Pn cand Iaranii nu vor fi cetleni, noi
nu vom avea o na/i.e... Doua mii de boieri nu fac o naIie! 5.
De altfel, ministerul lui *tefan Golescu, intocmit cu
rosturi i misiuni pur administrative, avea sa demisioneze
In Iulie 1861, deci abia cateva saptmani dela formarea lui.
Tonul puIin curtenitor al Domnitorului faIa de presedintele
su de Consiliupe care Il acuza c'ar face prea multa po-
aka neincrederea pe care cel dintaiu o arata unora dintre
aveau s clued la aceast retragere.
din toate prIile de dreapta Adunarii, pe punctul de a fi
parasit de presa liberala, *tefan Golescu hotari retragerea
sa in randurile opoziiiei 6
1. Ibtd., p. 363 i nr. 612, p. 369. 2. Vol. -IV, nr. 618, p. 375. 8. I o n
C. I o n, Adevirata cauzcl a reisturadrii lui Cuza, In Vtata Romcineascii, XXX.,
1930, nr. 10, p 52. 4. Vol. IV, nr. 601, p. 350. 5. Discura rostrt la 28 Mai
1862. 6. Vol. IV, nr. 609, p. 366 i nr. 615 p. 373.

www.dacoromanica.ro
 264 George Fotino

Unirea definitiva, odat desavar0t, primul minister al

Romciniei se alcatuete sub preedenIia lui Barbu Catargiu.
Aceasta numire nelinitete pe progresiti; iar nelinitea
trimite ecoul pana la Goleti. Zoe Golescu nu mai are in-
creciere in Alexandru Cuza: de cate ori, cu frumoase cu-
vinte, nu v'a incredinIat c i el e din partidul naVonal,
ca i el a fost persecutat i exilat de reaqionari i c dorete
sa fa ca fericirea frii; i acum cazut cu mainile qi pi-
cioarele legate in mainile dreptei
Barbu Catargiu ataca dela inceput problema rurala. Pro-
iectele pe care el le prezinta Adunarii gsesc ins impotri-
virea Domnitorului. Dar vor intruni voturile majoritlii
parlamentare. Conflict deci intre cei doi factori constitu-
Vonali. OpoziIia liberata se vedea invinsa ; propunerea lui
Nicolae Golescu, de abtinere, se exprima prin retragerea
lui Ion C. Brtianu 0 C. A. Rosetti din Parlament. FaV
In fata nu se gasira acum decat Barbu Catargiu i Mihail
Kogalniceanu, duel magistral asupra caruia corespondema
noastra tace, dar pe care il inscrim aici pentru a urma mai
bine irul evenimentelor.
Conceptiile ultra-conservatoare ale autoritarului prep-
dinte de Consiliu se vor izbi de opunerea ultra-liberalilor;
ingrijorarea cuprinsese pe multi, cari vedeau in politica
conducatorului guvernului o primejduire a drepturilor ceta-
ene9ti a9a de greu cucerite ; tensiunea dintre Domnitor i
pre9edintele sail de Consiliu pe tema reformei agrare ajun-
sese acolo ea o formula de intelegere nu mai aparea cu
putinta.Atmosfera este ncrcat i prevestitoare de furtuna.
Barbu Catargiu cade asasinat in ziva de 8 Iunie 1862.
Nu s'a putut despica taina care invelete Inca pe fap-
ta0i odiosului atentat. Staruitoarele cercetari mai nou
ale d-lui A 1 e x. Lap edatu au resfrant asupra acestei
taine unele lumini 2. Intui0a feminina a batrnei Zoe Go-
lescu pare a aduce 0 ea o licarire de lumina, cel pulin atata
cat s lumineze pentru a arta cine nu erau fapta0i aten-
1. Vol. IV, nr. 620, p. 376. 2. Al e x. Lap edat u, In jurul asasinrti
lui &mitt adargiu, A. A. R. m. s. i., s. III, t. XIV, mem. 7, 1933 i Mariam fi
precizari noua Cu privire la slarptul lui Barbu Catargiu, A. A. R., m. s. i., s. III,
t. XXI, mem. 6, 1939.

www.dacoromanica.ro
Boierii Go lefti 265

tatului. Ea serie la 30 Iunie 1862 fiului ei: <4 asasinarea

bietului Catargiu a mAhnit i intristat toatA lumea. Ceea ce
pretinde dreapta este o calomnie care cade asupra oame-
nilor din stAnga, in aceste timpuri de dumAnie. DA,
Doamne, ca pentru cinstea oamenilor de bine sA se gA-
seascA ucigaul ; numai atunci va inceta bnu'iala, iar onoarea
oamenilor cinstiIi va fi salvatA. 1.
Asasinul nu s'a gAsit ; bhnuielile nu au incetat.
In sufletul lu Al. C. Golescu-Albul aceastO ucidere
rscolete adAnci sentimente. El ii dojenete amar prietenii
pentru apatia lor, pentru descurajarea care pare a fi pus
stOpAnire pe sufletele lor, pe cAnd el vi q aceasta o poate
jura # a luat totul in serios , tot ap de serios cAt ii este
de serioasO credima a # va fi o RomAnie una i nedespOr/it2 ;
inir toate gre9elile sAvArite prin nepsarea lor 9i le aratO
In sumbre colori primejdiile la care va fi expus4 Iara: << opri-
<( maIii se vor scula impotriva opresorilor, sAngele fratricid
# va curge, crimele i omorurile se vor inmulIi (ultimul
# asasinat nu este decAt inceputul), cOci convingerea mea
# este ca numai un liberal fanatic i. descreerat a putut-o s-
# vAri... Noi atunci vom fi neputincioi a stvili rOul )).
*i. Al. C. Golescu-Albul conchide c in acest irag de ne-
norociri locul lor va fi printre victime, # printre acei cari cei
dintAi ar primi moartea 3. (( Nu ma preocup serie el
# ce va face Domnitorul ; mA preocup ce vom face noi...
f Trebue sA ne organizAm, cu Domnitorul sau fArA el...
# DacA stAruim in marasmul in care zacem, evenimentele
<( se vor nOpusti asupra Vrii... Istoria 9i generaIiile viitoare
# ne vor blestema, cAci misiunea de a conduce o IarO in-
# cumbA elementelor sAnOtoase i vii ale ei... Inainte deci,
(< sO ne reorganizAm i ajutorul lui Dumnezeu, Dumnezeul
(< RomAniei i al celor dremi, fi/i siguri &A nu ne va lipsi 4.
Ca in zilele din vremea pribegiei, Al. C. Golescu-Albul
rmAne entuziast, vizionar, duios, indAranic in credin0.
Dar umbrele amarOciunii i s'au fuript in suflet. Intre vis
i realitate i se pare drum lung. Visurile care l-au cercetat
In vremea rAtAcirilor sale departe de Iara nu s'au implinit
1. Vol. IV, m...621, p. 379. 2. Vol. IV, nr. 623, p. 382. 8. Ibid., p. 393.
4. Ibid., p. 394-395.

www.dacoromanica.ro
266 George Fotino

toate. Pe retina ochilor i-au fmas intiparite zilele de

sfnt imbtare ale lui 1848 1; i-au rmas lungii ani
ai pribegiei sale si cari acum 'ii par asa de scurIi si asa de
sfinti. 2; i-a fmas intiprit noaptea aceea de 1857 cnd,
strnsi In casa lui Costache Rosetti, hotrau de soarta zia-
rului Romeinu13.
acum, c4 totusi unirea s'a fAcut, ea un singur Domn
s'a inAl/at pe scaunul voievozilor de odinioar ai celor dou
ri romnesti, realitatea e inc4 departe de a rspunde visu-
rilor pe care el le visase pentru Iara lui. I se pare c mole-
seala a pus stpanire pe sufletele, altadata asa de entuziaste,
ale prietenilor si; 11 doare pe atAt de modestul nostru
Alexandru-Albul de a nu putea face rrii sale tot binele pe
care i-1 viseaz i doreste. De ce n'are el darul vorbii si al
scrisului, sau o autoritate nediscutat? ))4. Cte n'ar face
pentru Iara sa! i ct sufere ea n'o poate face ! 5 E indurerat
c unirea nu a lecuit toate relele pe care el le vedea dis-
prute ca prin farmec odat cu unirea. Nu regaseste, in
Romnia aievea, Romnia visurilor sale. i lacrimile Il po-
didesc... Il me semble sentir des larmes rouler dans mes
yeux; ha! rentrez vite mes chres larmes, les temps sont
durs, difficiles et il ne vous est plus permis de couler, pas
mme pour regretter les saintes aspirations de ma jeunesse,
mon rve! mon bon rve!
Acestea sunt sim%imintele pe care le rscolesc in sufletul
lui Alexandru-Albul imprejurArile din anii urmtori unirii.
Pentru fin i ca aceea a lui, scderile contemporaneitlii
par mai adnci decAt poate in realitate sunt, iar trecutul
pare mai frumos cleat poate aievea a fost. In fond, pass-is-
mul, inclinarea de a idealiza trecutul, de a-1 inchipui de
treab i des.vArsit, este o fireasc pornire sufletease: el
ilustreaz biata dorin-0 a omului de a tri timpuri mai
bune, pe care din srcia inchipuirii neputnd s le proiec-
teze utopic in viitor, le cauth cu nesa pe trena vremu-
rilor trecute.
Celor cari au crezut ca unirea va tmdui toate relele
de care suferea -Ora, starea in care aceasta a continuat a
1. Ibid., p. 395. 2. Ibid., p. 396. 3. Ibid., p., 385. 4. Ibid., p. 399.
5. bid., p. 400. 6. Ibid., p. 396-397.

www.dacoromanica.ro
Boterii Golefti 267

se afla in anii urmatori unirii nu putea s nu le pricinuiasca

desamagire. Unirea insa, dupa veacuri de desparIire, nu se
putea face Tara oarecare sdruncin i fra inerentele oviri
prilejuite de procesul de adaptare. Zincai jGolescu insa
desamagirile unora dintre contimporani nu ,i-au putut clinti
credinIa in izbanda finala. In casa din Golwi stapanete
tot credinia: curaj !, bunul i iubitorul meu copil scrie
ea lui *tefan la 20 Decemvrie 1860 caci daca veacuri de
suferinIe nu au izbutit s nimiceasca neamul romanesc,
nimic nu va izbuti de astzi inainte 1.
In cei din urma trei ani ai domniei lui Alexandru Cuza
s'ar zice ea Gole9tii nu vi-au scris. De altfel, acum ei tra-
iau laolalta. Despre framantarile care au premers abdicrii
lui Alexandru Cuza nu putem aa dar avea lmuriri nou.
Nici despre cele cateva luni de locotenen0 domneasc a lui
Nicolae Golescu, pna la venirea noului Domn, nu putem
spicui vreo tire.
Numai dela Iai ne vin in sfarit, la 1866, cateva tiri
dela *tefan Golescu, acum prefect al judewlui moldovean.
Caci Munteanul stefan Golescu, fost ministru, fost prim-
ministru sub Alexandru Cuza, a primit sa fie in Moldova
numai prefect, in preajma alegerii unui nou domnitor, ca
o manifestare a unitIii de sirmire romaneasca. Situaliunea
judewlui moldovean nu este uoara ; mijloacele financiare
lipsesc ; *tefan Golescu, pentru unele pli, se vede silit sa
recurga cum au facut-o Goletii in atatea alte impreju-
rari la proprii sai bani; administrmia este putred ;
Ruii aVaI impotriva unirii, iar Evreii i unii boieri le On
isonul. Acest curent, a carui tarie avea sa fie vremelnica,
se mai potolete cand se deslupsc mai limpede zorii alegerii
unui domnitor strain 2.
4.

Carol de Hohenzollern este ales domnitor al Principa-

telor-Unite.
El primise greaua sarcina de a domni asupra unei Vari
inc tributare Turciei i peste un popor ale carui drepturi
1. Vol. IV, nr. 589, p. 338. 2. Vol. IV, n-rele 626, 627, 228.

www.dacoromanica.ro
268 George Fotino

nu erau pe deplin recunoscute. i aceasta in clipa cnd

non inegrii se indesau pe orizontul politic i prevesteau
furtuna ce va izbucni intre Prusia si Austria. Cand tocmai
Austria, care era falis ostila noului domnitor romn, se
pregtea de razboiu si fAcea mari miscri de trupe pe teri-
toriul ei, principele Carol porni in tain spre noua sa
patrie, cu un pasaport elve0an, sub numele de Carol Het-
tinger. La Buzias, din pricina miscrilor de trupe, vaporul
care trebuia s-1 duca spre malurile romnesti fu in intar-
ziere, iar principele silit s-1 astepte 24 de ore. Avu aici
prilejul s prinz, din comentariile calAtorilor, cele mai
intunecate pronosticuri despre viitorul Domniei sale. Tot
aici el intalni pe Ion C. Brtianu. S'au facut ins c nu
se cunosc.
Sosi la Turnu-Severin in ziva de 8/20 Mai, la ora 4 seara.
Capitanul vasului vru s impiedece debarcarea acestui mo-
dest artor, sub euvnt c avand bilet pentru Odessa
n'avea ce cauta la mal; dar principele sari pe ponton, im-
pins de Ion Brtianu si de locotenentul Len, spre uimirea
cApitanului care abia acum Inelese, &and vAza pe Ion
Br6tianu facnd front si descoperindu-se, c vasul su adu-
sese pe domnitorul cel nou al Principatelor romne.
Dupa cateva ore de plimbare prin oras, Domnitorul
a luat catre sear drumul Craiovei, impreun cu Ion BrA-
tianu, cu un atelaj improvizat si rustic. A cltorit toata
noaptea pe vreme rea ; a trecut Jiul pe un pod plutitor
si a sosit In zorii zilei de 9 Mai la Craiova. Sub o ploaie de
flori i in aclama-punile mulimii, Domnitorul a intrat in
vechea capitala a Olteniei. De ast dat trasura principelui
fu escortata de detasamente de dorobanIi. Dupa un scurt
popas, caleasca domneasca, urmaa de un lung sir de tfa-
suri, porni la drum. Pe soare, sub un cer luminat, peste
cmpul fAr drum mai ca lumea, de-a-lungul poalelor Car-
pa-Wor inca incununa%i de zpadk agerii cai romni, in
chiotul surugiilor, au adus in goana mare pe tnarul dom-
nitor la Pitesti, unde sosi catre seara aceleiasi zile.
Ilasteptau aici Ion Ghica, presedintele Consiliului
Nicolae Golescu, locotenentul domnesc. Dup primirea ofi-
cial, Domnitorul se urcA in caleasca, de asta data dpmneased,

www.dacoromanica.ro
 r

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 269

trash* de opt cai si porni spre Golesti. A trecut Argesul, a

privit in departare Negoiul si mun/ii Muscelului, a trecut
11111 Doamnei, a mers de-a-lungul dealurilor inverzite pe
care se insirue frumoasele podgorii ce inmuguresc in al-
dura primaverii i sosi la Golesti; pOtrunse, prin poarta
boltit, pe aleea tivit de o parte si de alta cu bujori rosii
si albi, i ajunse la scara btranului conac, in cerdacul
creia batrna Zoe Golescu, acum mergAnd pe al 75-lea an
al vieii, dar ale cOrei trOsOturi mai aminteau de frumuse/ea-i
de odinioar6, l-a intampinat inconjurat de nepo/ii si de
nepoatele ei.
Dup cin, Domnitorul iscli cel dintai act din Domnia sa:
graVerea mitropolitului Calinic Miclescu al Moldovei, care
In Aprilie 1866 se avezase in fruntea razveti/ilor separatisti.
In conacul republicanilor >> din Golesti odihni Intemeietorul
regalitO/ii romOnesti cea dintAi noapte pe pOmnt romnesc.
Dis de_ diminea0 porni spre Bucuresti. Caleasca dom-
neasa trasa de 12 cai, cu trei surugii in straie multicolore,
Il aduse dupa cateva popasuri, cAtre 2 ceasuri dupa amiaz,
la Cotroceni. O ploaie usoarA, dup o lung secer, fu semn
bun pentru noua Domnie. Dela Cotroceni la osea, de acolo
prin Podul Mogosoaiei la Mitropolie, Domnitorul trece sub
o ploaie de flori, in sunetul clopotelor i in sunetul salvelor
de artilerie 1.
In vechea casa a republicanilor Golesti, de pe Podul
Mogosoaiei astOzi Palatul regal incepu Carol I domnia.
InfA/isarea sfioasO a nouei aezAri domnesti, ca i in-
flisarea oriental a Cet/ii de domnie a Bucurestilor nu
aveau sa fie desamOgiri pentru att de sobrul Domn al
Romniei. Altele aveau sO fie neajunsurile care Il intampi-
naa: ostilitatea Turciei i Austriei, nesiguran/a zilei de
mAine, frOmntArile luntrice... Cu rObdare, imelepciune
iscusin/, Carol I urmat fr sovaire drumul. Cum
vi-a implinit datoria, ce mOrire a dat Statului romn,
prin ce jertfe a ajuns s incheie in apoteozO lunga-i domnie,
cronica unui neam recunosctor a inscris-o de mult in filele ei.

1. Notes sur la me du roi Charles de Roumanie par un tntoin oculaire, Bucarest,

Imprinterte de l'Indpendance Roumaine, pp. 14-19.

www.dacoromanica.ro
270 George Fottno

Unii dintre Golesti Stefan i Nicolae si de asemenea

Al. G. Golescu-Arapila au mai avut oarecare roluri, mai
mult reprezentative, in viea/a Iarii. Inraurirea lor asupra
trebilor publice este redusa. Despre aqiunea lor politica,
scrisorile din aceasta vreme ate avem tac.
In Mai 1867, Stefan Golescu este, ministru al Afacerilor
Strine. Ministeriatul sau se izbeste de numeroase greutaIi:
incidentele antisemite, a/a/ate si de unii consuli straini, con-
flictele, din pricina eceasta, cu consulul austro-ungar, neajun-
surile ce se fac /aril in privin/a dreptului ei de a incheia con-
vemiuni, toate acestea stnjenesc o activitate mai rodnica.
Ion C. Brtianu, la Paris, primeste in sfarsit asigurarea
nu se mai contesta tnrului Stat dreptul de a incheia con-
ven/ii speciale. Trebue deci scrie Stefan lui Al. G. Golescu-
Arapila, acum trimisul Romaniei la Constantinopolca am-
basadorii s fie impiedeca/i de a lua o hotrire pripita prin
care ne-ar sili sa men/inem dreptul de patenta, atunci
cnd suntem dispusi sa incheiem convemii: sus/ine dreptul
nostru de a trata, mai ales pe lang ambasadorii Marei
Britanii i Rusiei, caci consulii lor sunt cei cari ne mai sunt
ostili 1.
Nici cu Poarta raporturile noastre nu se desfsura Para
poticneli. Poarta incearca mereu s. nesocoteasca Principa-
tele, iar tnrul Domnitor i guvernul sau nu vor s recurga
la interven/ia Puterilor garante pentru a o sili sa respecte
drepturile Romniei. Trebue sa facem prin noi insine tot
ce ne sta in putin/a, fra a ne adresa strainilor 2.
Unirea nu este inca desavArsit inchegata.
Intrigile se /in Ian./ ; framntrile nu mai contenesc ;
reac/ionarii isi dan mana in timp
de alegeri. Rusia /ese i urzeste planuri machiavelice in jurul
unui proiect de casatorie a Domnitorului romn cu o mare
ducesa si impinge pe Patriarhul dela Constantinopol sa nu
recunoasca Sinodul roman 3, Para in Aprilie 1868, se dis-
cuta fara incetare chestia asa zisei persecu/iuni evreesti in
Moldova. Stefan Golescu se vede silit s trimeata o circular'

1. Vol. IV, nr. 635, p. 416. 2. Vol. IV, nr. 636, p. 417. 3. Vol. IV, nr. 637,
p. 419.

www.dacoromanica.ro
Soierii Golefti 271

agemilor consulilor Puterilor garante, mai ales baro-

nului Eder, care rspAndise tirea c cinci sute familii evreeti
au fost expulzate din judeIul Baau, dei s'a dovedit
putin0 de rdstlmacire c tirea aceasta era falsd i nsco-
cit chiar de acest agent 1. Cte i ate piedeci pentru libera
desvoltare a Vrilor romneti!
Scrisorile s'au frit. Greutlile bneti se indeas in casa
Goletilor. Mdmicula s'a aezat iar6i la Goleti, in baranul
conae. Radu-Pupii se indeletnicete cu grija casei i a am-
pului ; nimie nu-1 mai scoate din anonimat. Al. C. Goleseu-
Albul, neostenit, entuziast i indrtnic, dreneaz ampia dela
Goleti, pn atunci mereu inundat de apele venite din deal;
ii aduce aminte de ce scria in Insemnarea cliftoriei Vrin-
tele ssau Dinicu Golescu despre apele tmduitoare pe
care in alte Iri maim omului le-a scos din intunerecul
pmntului >>, spre binele celor sraci i suferinzi ; se duce la
aciulata, unde se pune pe lucru ; intArzie aici luni i luni ;
apua iarna ; nici macar CrAciunul nu-1 urnete din loe pentru
a-1 aduce, ca alt dat, in jurul vetrei din conacul printese ;
rdmne la Caciulata, singur, in plin iarn, pentru a scoate
din intunerecul pmntului apele tmduitoare, care da-
toreaz lui Al. C. Golescu-Albul de a fi fost ferite de revAr-
sarile Oltului 2.
Tot utopistului i-a fost dat s savArease o fapt ea
aceasta, o isprav de un aqa de real folos, ardtnd inca
odat eat de realiste sunt indemnurile inimii.
* *

Scrisorile au ineetat. Le incheie rAndurile de urri ale

lui 5tefan Goleseu atre domnitorul Carol I, cu prilejul as-
toriei acestuia, in 1869, cu Elisaveta de Wied, areia destinul
i-a hrzit s se identifice cu aspira/iile mari qi generoase
ale poporului romn #3, implinind astfel urrile eu care
republicanii din Goleti Intampinara pe aceea care va
fi prima reginA a -prii lor.

1. Vol. IV, nr. 639, p. 421.-422. 2. Vol. IV, n-rele 640 fi 641. 8. Vol. IV,
nr. 642, p. 427.

www.dacoromanica.ro
272 George Fotino

Le incheie de asemenea cuvintele lui *tefan Golescu

adresate, de Sfntul Ion, copilului Ionel BrAtianu in
varst de qapte ani la 1871pentru a-i ura #s-i iubeasca
tara cum au iubit-o pArintii i sa se fach demn de afec-
tiunea Romnilor 1.

1. Vol. IV, nr, 643, p. 428.

www.dacoromanica.ro
IN LUMEA DREPTATII

Its

www.dacoromanica.ro
 in amurgul vieIii lor 0 cnd, iat, se ivesc zorile
neatarnarii Romniei, drama Goletilor se apropie de
Acum, sfr0t.
1145.micuIa, apsath de povara celor aproape nouzeci de
ani, a surzit. Ea nu mai poate lua parte, cu puterea de odi-
nioar, la vieala de familie 0 copleesc suferin/ele 0 nici
cea mai dureroas dintre acestea nu-i fuse cruIat.
Alexandru-Albul, ultimul ei nscut, inchise cel dintaiu
ochii. Se stinse din viear in ziva de 29 Octomvrie 1873.
...0 feti-V de vreo ase ani, care fuse martor la ingro-
paciunea o celui mai frumos, mai dulce i mai sublim chip de
apostol cum ii spunea Ion C. Brtianu lui Alexandru-
Albul i0 aducea aminte zeci de ani in urm de jalea
lumii strnse in jurul cosciugului 0 nici dup zeci de ani
d-na Sarmiza Alimneteanu-Bilcescu (fetila de odinioar)
nu putea povestindu-mi uita lacrimile ce podidiser
pe Dumitru Bftianu, cnd la cApataiul prietenului drag
el rostea cuvintele: o umil 0 indulgent cu cei slabi, semq.
0 sever cu cei tari, a fost fr indurare pentru dnsul
i cel mai tare dintre toii; caci a face binele era singura-i
pasiune, singura-i trebuin-p. Tezaurele inimii sale nu aveau
sfr0t... Cum nimeni altul i-a iubit Iara, 0-a iubit fami-
lia, a iubit omenirea... Iubire, iubire 0 iar4i iubire, iat
vieala lui! 1.
Lui $tefan nu i se implini temerea de a supraviqui
mamei sale. Copilul aa de iubit 0 prquit de ea i ale crui
virtuIi trebuiau gndea maica-sa s slujeasa tuturor
de model: o serios, cumptat, prieten al libertlii, indra-

1. Cuvinte apate mai tArziu pe piatra funerar dela Gole,ti.

180

www.dacoromanica.ro
276 George Fotino

gostit al Iarii sale )>, lua drumul cel fara de intors, la un an

numai dupa fratele ce! mic.
Grijei iubitoare cu care el a pastrat tot ce i-au scris
maica-sa, fraii i nepoatele dela micile ravae glumeIe
din ceasurile bune 'Ana la lungile scrisori din anii restritei
datoram de a fi putut patrunde in atmosfera unei case
boiereti de acum un veac i de a fi putut trai aievea chteva
cupe in caminul de vechiu patriotism romnesc dela Goletii
din Muscel.
Nicolae, micul trengar din- zilele tinere/ii i marele
dregator din spre sfaqitul zilelor sale Locotenentul dom-
nesc din ale carui maini Carol I primi semnele Domniei se
stinse din vieala la 10/22 Decemvrie 1877. A vazut izbucnirea
razboiului Independen%ei. Va mai fi putut oare afla, in
ultimele cupe ale vieii sale, vestea caderii Plevnei? Cht
ne-am bucura s'o qtim!
Ana-Lel4a, fiica cea bunk inchise ochii un an mai tarziu,
In 1878.
Singur Radu a supraviquit maica-sii. El singur, in numele
tuturor, i-a dat cea din urma sarutare i a adormit-o in som-
nul cel fara de sfArqit.
Scumpa noastra bunica s'a stins Miercuri la ceasurile
9 seara, tra durere, fara suferin/a..., o lumina care se stinge,
o viea-Va lunga ce se intoarce la Dumnezeu. MulIumete lui
Dumnezeu care a ajutat pe scumpa ta bunica sa se trial-
neasca, acolo sus, cu seria la 10/22 Februarie 1879
generalul Carol Davila fiicei sale doamna Elena Perticari.
Tot Bucuretii se strnse la slujba ingropaciunii. Cel
dintaiu vladica al Tarii, inconjurat de sobor de popi, ceti
rugaciunea pentru iertarea pacatelor. Trimisul domnesc al
lui Carol I intovarai 'Ana la gara Targoviqtei cosciugul.
ReprezentanIii Adunarilor Legislative ale iarii purtara pan-
glicile pe tot lungul drumului. Mul-pme nesfarqita urmh
tristul convoiu. La Goleqti, satenii in zabranic s'au strns in
jurul mormntului ce se deschise pentru a inchide in venica
odihnh' pe aceea care aproape un veac traise printre ei.
Trei ani mai tarziu, la 5 Mai 1882, se savarqi_ din vieala
Radu.

www.dacoromanica.ro
 NICOLAE C. GOLESCU
FOTOGRAFIE DIN COLECTIII,-. ACADEMIE! ROM ANE

www.dacoromanica.ro
 Goiefti 277

Singura de veghe la asa de dragi morminte ramase

Racovita, o ce fleuron, cette couronne de notre vie
cum Ii spunea unchiul Alexandru-Albul care in conacul
acum pustiit de tateo vieti omenesti isi duse cu rara vred-
nicie vieata, pana in ziva de 25 Decemvrie 1906, and trec
si ea in lumea dreptatii.
Golestii i dorm somnul sub lespezile din vechea biserica
a lui Stroe teurdeanul, uniti si in xnoarte. Singur Alexandru-
Albul, vizidnarul, care fiindca judeca asa de mult cu mima
judeca asa de adevarat, doarme la umbra brazilor s5diti de
el, in tarana acestei patrii asa de scumpe lui, mai scump
chiar decat i era mamicuta.

Casa din Golesti este ast-Ozi paragin i pustiu. Pe aco-

perisul sub care au trait odata oameni cari au crezut, au
iubit, luptat i izbandit si care a ad5postit candva pe o re-
publicanii o din Golesti si pe intemeietorul regalitatii roma-
neti, in cea dintai a lui noapte odihnita pe pamant romanesc,
-pe acoperisul astazi fara fumuri Ii au cuibul credincioasele
berze. Acareturile s'au prabusit ; boiile bii turcesti, cate
au mai ramas, stau gata s se surpe si ele. Ce se va fi intam-
plat cu tainita de sub pamnt, despre care povesteste tra-
ditia ? Din gradina romantica a lui ,A.lexandru-Albul n'au
mai ramas decat gavana si movila inchipuiri gradinaresti
pentru care mrnicuta Il lua in zeflemea. Vitele satului paso
In parcul vraiste.
4 Ce insemnatate au acestea toate? ar spune Ale-
xandru-Albul o frumosul brau de logodna s'a legat.
o Romania cea visata de mine este astazi Implinit >>. Nu
s'a nascut o nici din sete de cuceriri, nici din asuprire, ci
din dragostea mare a acelora cari au iubit-o ca si mine >>.

Judecata postuma, daca uneori va fi fost prea ingadui-

toare, deseori a fost patimas de aspra cu revolutionarii
pasoptisti cu revolutia infrnta Cei din-rai au fost
adesea zugraviti in colori intunecate sau in linii caricaturale,
iar revolutia insasi a fost adesea rstalmacita i infatisata

www.dacoromanica.ro
278 George Fotino

numai ca o miscare de import, ca un produs al ideologiei

revolulionare burgheze din Apus ; deci ca o revoluIie fark
niciun cuprins autohton i fr. Ieluri potrivite nzuin/elor
na-ponale sau desprinse din insli structura socialk a Irilor
romnesti.
Paqoptistii n'au avut s'a spus adesea inIelegerea
problemelor sociale romanesti i indeosebi n'au prins tAlcul
problemei agrare, ckreia n'au stiut a-i da deslegarea cerut
de indreptkIitele nevoi ale mulIimilor IkrAnesti.
Verdictul acesta ni se pare oarecum aspru.
Frk a nega partea de inrAurire a ideologiei revolu/io-
nare apusene asupra revoluOunii pasoptiste romnesti, fkr
a contesta ck muli fruntasi ai acesteia se miscau fark adan-
cimea cuvenit, nu am putea totui s nu recunoastem
unora printre cari lui Al. C. Golescu-Albul si Al. G. Go-
lescu-Arkpilk dreptul de a apela acest verdict inaintea
PosteritkIii.
Mari boieri qi mari stapanitori de moii, ei preconizeaza
un regim anulator al privilegiilor clasei ion i deschid, astfel,
drumul regimului viitor, distribuitor in mAini Irknesti al
ogoarelor boiereti. Doctrina lor nu este ortodoxk, libera-
lismul apusean proclamnd sfimenia proprietkIii individuale.
Ea este adaptat strilor romnesti i va fi mereu asa chiar
mai tarziu, and cuvantul liberal Ii va fi legat numele
de partidul mostenitor al luptei Golestilor.
In problema agrark, Al. C. Golescu-Albul si Al. G. Go-
lescu-Arkpilk in/eleg ca nu s'ar fi cuvenit s se distruga
sufletul a dou milioane de Ikrani credinIa, asa In far
cum era, pe care acestia o aveau In sfinIenia revoluIiei i
In fruntaii ei *; i aceasta, pentru a cAstiga la cauza revo-
luIionar pe boieri 1. In problema politick ei neleg c
libertatea socialk nu poate fi desparIit de libertatea naTio-
nalk, pe care cea dintai o pregAteste si o inlesneste. Libera-
lismul Golestilor este credima ck libertatea naIionala
libertatea social se leag.. ConstiinIa na/ionalk se desvolt.
armonic data" cu desvoltarea condiiei omenesti. Atitu-
dinea politick" a Golestilor diferk asa dar de nalionalismul
retrograd, care rkmne In intArziere pe planul social.
1. Vol. III, nr. 235, p. 92.

www.dacoromanica.ro
Boisiii Gofrig 279

Revolutia din 1.848 nu poate fi desprins cu totul de

pe linia de filiaIiune care o duce la revolutia pandurilor
din 1821. La 1821 miscarea izbutise mai mult pe plan na-
tional prin indepartarea fanariotismului decat pe plan
social, cci Regulamentul Organic avea s intreasc regi-
mul privilegiilor boieresti. La 1.848 miscarea avea s adn-
ceasca drumul deschis de revolutia pandurilor din 1821
ctre marile transformri democratice i sociale care vor sta
In curnd la temelia Romniei moderne. Sau cum serie
insusi Nicolae Blcescu programul dela 1848 este la fel
cu cel din 1821, minus Fanariotii, plus chestiunea social >>1.
FM% a nega unele slbiciuni in actiune i unele sovieli
in idei, miscarii pasoptiste din Tara Romneasa spre
deosebire de miscarea din Moldova nu i se poate totusi
contesta dinamica revoluVonark iar pe planul ideologic
nu i se poate conteste con%inutul social si democratic din
care se va initia liberalismul romnesc.
Dar dac din patrimoniul revolutiei Golestilor, a BrAtie-
nilor, a Balcestilor, a Rosetestilor s. a., nu pot fi izgonite
idealurile democratice 2, Inca mai puin ar putea fi indepar-
tate idealurile nationale, care inscriu pe pasoptisti pe fresca
recunostintei romnesti.
In plin, revoligie, la 7 August 1848, Dimitrie G. Golescu
scrie aceste randuri, chiar i singure, indreptaIesc
eternizarea, In filele istoriei Renasterii romnesti, a celui
ce le-a scris i aduc dovada sensului national al revoluOunii
pasoptiste : aruncam deunzi ochii asupra unei hart; tiOrit
la Viena acum xnai bine de 20 de ani, hart care cuprindea
ioate rile locuite de Rmni: Valahia, Basarabia, Mol-
dova, Bucovina, Transilvania si Banatul. tii voi c acestea
ar forma un regat frumusel, rotund, cu frontiere pe care
Inssi natura pare a le fi indicat? Marea Neagra, Dunrea,
Tisa, i-ar forma un frumos bru de logodn... Aceast.
idee 1mi pare ast'.zi asa de realizabil a a pune rmsag
c lucrul se va si intmpla. Dar cnd? E singurul punct
de nesigurant pe care 11 mai am 3.

1. Cf. I o n C. I o n, Adevdratul 1848, in Viala Rorildneascd, 1938, XXX, nr.

3, p. 46. 2. Ibid., nr. 2, p. 7. 3. Vol. II, nr. 114, p. 179.

www.dacoromanica.ro
280 George Foteno

Tot in revolutie, la 18 August 1848, Al. C. 'Golescu-

Albul nu se indoie9te c principiul nalionalitlilor se va
impune Statelor i c o in cinci, ase ani o nou revolutie
va terge Austria de pe harta european, iar
se vor constitui de sine-stntoare
Intr'o stralucit formul de sintez a nationalismului
romnesc, Nicolae Blcescu proclam, catre sfaritul lui 1848,
primatul nationalului : chestiunea naiionalitlii o pun mai
presus de libertate... ; mai intaiu un popor s existe ca
nalie 2.
Din refugiu, dela Sibiiu, la inceputul lui 1849, Radu C.
Golescu avea s strige: o vive la Roumanie grande ! i. avea
s puncteze acest strigt cu un cerc mare care deseneaza
insi forma o Romniei Mari , cuprins intre Tisa, Dui-14re,
Mare i Nistru. i avea s incheie scrisoarea cu strightul:
n'oubliez pas la Roumanie ! la Roumanie ! 3.
Iar mai tArziu, Al. C. Golescu-Albul, in singurtatea
surghiunului su dela Brussa, fAcand la 1850 procesul gre-
elilor svarite in vremea revolu-pei din 48, pentru ca prin
evocarea acestora ele s poat fi ocolite dac maine se
va ivi prilejul de a reincepe revolulia , predic inIelegerea
intre fruntaii tuturor provinciilor romneti... Altf el, obiec-
tul iubirii noastre, al visurilor n.oastre, al gandurilor de
toate clipele ale vie/ii noastre: o Romdnie unitei i puternicei,
niciodata nu s'ar putea: Trebuia spune el
ca mai inainte de infralige. revoluIionarii Mun-
teni s fi dat mai mult sprijin Ardelenilor 9i Beineilenilor
ameninIaIi nu numai de panslavism dar i de maghiarism
i s fi inscris, astf el, in sufletele acestora o identitatea
freitia romdneascd 4. i Al. C. Golescu-Albul, care viseaza
unirea celor cinci provincii romnqti intr'un singur trup ,
tie c aceasta va fi adeveir de-acum peste doueizeci de
ani 6.
Ideea unei Romnii o regat frumuel, rotund, cu fron--
tiere pe care insai natura pare a le fi indicat apruse,
in plin revolupe, Goletilor aa de realizabil pu-
1. Vol. II, nr. 115, p. 182.-2. Cf. Silviu Drago mi r, loc. cit., p. 12.
8. Vol. II, nr. 128, p. 220. 4. Vol. III, nr. 235, p. 93. 5. Vol. III, nr. 235,
p. 101,

www.dacoromanica.ro
Boierii Golefti 281

neau si rmsag ca lucrul se va intmpla )), singurul punct

de indoial fiind numai sorocul cnd lucrul se va intfimpla,
Pentru a fi afirmat o atare credinIA, revolu-lia pasop-
tist nu a fost o infrngere, # caci pe de o parte cum avea
s serie mai trziu asa de frumos, din exil, Al. C. Golescu-
Albul din aceea a ai fost infrnt ()data, de dou ori,
de zece ori..., nu poli ajunge la incheierea ch.' vei fi tot-
deauna infrnt... ; ci dimpotriv, cine indrsneste s se
ridice cu arma in mana pentru a zecea oar dovedeste t'Aria
si voinIa de a iesi biruitor >> 1; iar, pe de alta parte, a fi
incercat chiar si imposibilul, a fi infruntat inIelepciunea
chibzuit, a fi ridicat frunIi ce de mai bine de un veac se-
deau prosternate, a fi afirmat atunci siguranta implinirii
apropriate a unei Romnii cuprins <Cin brAul de logodn
al Tisei, Dunrii, Marii si Nistrului , inseamna chiar dac
vei fi fost atunci infrnt c vei fi maine biruitor. Cci
# sunt afirmri de drepturi care previese, singure, cAt o
izbanda # 2.
Revolu-lia pasoptist va fi fost infrnta, dar in cartea
sfintelor n.zuin-le rornaneti ea a luat la 48 o imprescrip-
tibil inscripliune, cu soroc peste aptezeci de ani.

1. Vol. [II, nr. 235, p. 90. 2. Cuvinte rostite de Ion. I. C. BrAtianu la 14

August 1916, In Consiliul de Coroana care hotarl razboiul unititii noastre
nationale.

www.dacoromanica.ro
 INDICE

www.dacoromanica.ro
 A
Aali Pass Mehemet Emin, om politic,
183 nota biogr.; II, 273 mmistru
de Interne ; 286 despre exilatii dela
Brussa; I, 102, II, 367, 373 ministru
de Exteme, inlesneste reintoarcerea
Zincai Golescu In Tara Rom. ; IV,
140-141 si unirea Princ. Rom.; 158
ostil Unirii; I, 93, 121, 153; II, 282,
387; III, 317; IV, 138, 173.
AMI Pasa, IV, 61 Indepartat dela co-
manda armatei turcesti din Asia.
Abdul Medgid, sultan, II, 282 nota biogr. ;
282 prepara o constitutie liberala In
Turcia ; IV, 53 sovaie sa acorde pro-
serisilor amnistie (1853) ; 119 castoria
fiiceilui; 368 moartea lui (1861) ;
47; IV, 45, 46, 58, 82, 83, 90,
94, 95, 172.
Aberdeen Lord, II, 243.
Abrud, I, 170; III, 63.
Academia France* IV, 163.
Academia de Medicina t3i tItlinte, (Paris),
122.
Academia Mihalleana, II, 184 Ion Io-
neseu-dela-Brad, profesor la ; 190 Efti-
mie Murgu, profesor la; IV, 403 Al.
Papiu Milian, profesor la.
Academia militara dela Turin, I, 184,
HI, 181-182 Al. Mano li Const. Raco-
vita la.
Academia Romani, I, (X), 3, 11, 190,
226; II, 1, 7,100, 180, 183, 184, 221,
269, 278, 315, 382; 111, 10, 165, 401;
IV, 282.
Academia SI. Luca, (Roma), II, 159.
Achmet Pass, comandant la Calafat,
IV, 79, 86, 93.
Achmet Velyk Effendi, comisar al Tur-
ciei In Princ. Rom.; 111, 20 not& biogr.;
I, 135, III, 20 sosirea lui la Giurgiu
(1850) ; I, 141 nemultumit de alegerea
mitropolitului Niln; III, 71 in vi-
zita la Zoe Golescu; ,74 mijloceste
www.dacoromanica.ro
corespondenta familiei Golescu cu
emigratii; 133 Impotriva guvernului
filo-rus al Taxi' Rom. (1850) ; 148 si ma,.
nifestul lui Barbu 8tirbey; I, 144,
HI, 186-187, 214, 340 protivnic con-
hscarii averii exilatilor ; III, 202-203
si propaganda emigratilor romani con-
tra Ruplor 228 plecarea lui din
Bucuresti; I, 145, 165, 176; III, 128,
228, 340.
Ackerman, I, 33 conventiunea dela.
Acure' (?), IV, 27.
Adrian George, 111, 167 notA biogr.; II,
402 la Brussa; I, 184, 111, 167 la Ge-
nova ; 111,167 coala General Adrian s;
239-240 intemnitarea lui; 242-243
eliberarea lui; I, 184, III, 249-250 so-
seste la Turin - 111., 342 subscriptie
pentru studiile 'lui; IV, 294 despre o
comanda de munitii; III, 218, 240,
263, 289, 299, 301, 362; IV, 2, 29, 44,
81, 91, 107, 325.
Adrianopol, I, 32; II, 278; IV, 103.
Adunaren constituanta, din Tara Rom.;
11, 399.
Adunaren electiva, III, 129; IV, 209, 345.
Adunaren legislativa, I, 251-253, 276;
II, 239; IV, 246, 248, 315, 339.
Adunarea Nationala, III, 82; IV, 363.
Adunaren Obsteasci, I, 39-41 conflictul
ei cu Rusia privitor la Reg. Organic ;
II, 102.
Agram, v. Zagreb.
Aix-en-Savoie, Mile dela, IV, 117.
Akaskil, localitate, IV, 61 infrAngerea
Turolor lAngA.
Albanezil, III, 293 necesitatea legaturilor
Intre emigratii romard si; I, 192, 210;
IV, 43.
Albania, DI, 339, IV, 104.
Albert Heinrich Albert, v. Engelhart
Andrei Andreevici.
Albury, III, 51.
286
Alecsandri Ion, II, 384 nota biogr.;
III, 302.
Aleesandri Vasile, 11, 270 propaganda
lui revolutionara la Paris (1849);
III, 378 in drum spre Paris (1852) ;
I, 89, 203, 225; II, 306, 347, 374, 384,
385; III, 31, 302; IV, 13, 137.
Alon, bancher la Constantinopol, III,
176.
Alexandresen Costaehe, II, 332; IV, 54.
Alexandresen Grigore, membru in Co-
misia Centrar, IV, 297.
Alexandreseu Nicolae, IV, 68 si intrigile
contra emigraTilor romAni; 11, 332;
IV, 54.
Alexandri Ion, v. Alecsandri Ion.
Alexandri Vasile, v. Alecsandri Vasile.
Alexandria, localitate (Egipt), IV, 346.
Alexandria, localitate (Italia), IV, 22.
Alexi (?), IV, 40.
Algeria, I, 184, III, 217 dorinta lui Const.
Racovit de a se inrola In armata din ;
18g, 303.
alianta franco-ruso-piemontezA, IV, 180.
Alimiinisteanu-Bileesen Sarmiza, I, 275.
Alison Charles, diplomat englez, DI, 339
nota biogr.; 1,197, 198 ataqat la amba-
sada britanica dela Constantinopol.
Allegretti N., consul al Turciei la Ge-
nova, I, 184; III, 289, 290; IV, 5,
23, 24.
Almanahul Statului, I, 31; II, 58, 72, 77.
Alpi, muirtii, I, 200; II, 131; III, 362,
367, 376; IV, 123.
Amaradia, plasa, II, 54.
America, II, 277 qi revolutionarii straini;
295 sclavia din ; 326, 338-339
proiectul unei calatorii a lui Dumitru
Bratianu i Ledru-Rollin in; I, 115,
179, 194, 197; II, 209; III, 51.
Americanii, III, 210.
amnistia, III, 19, 226 svon de amnistie
In Tara Rom.; 185 i Barbu *tirbey;
317 nadejdea emigratilor romani In-
tr'o ; IV, 47, 49, 51 i emigratii romani
cari vor s lupte alaturi de Turci;
53 se va acorda emigratilor romani;
58 i apropiatul firman de ; 60 Can-
ning protivnic amnistiei; 61 Gheorghe
Magheru despre ; 108 refuzata emi-
gra-Olor romani.
Amsterdam rne de, (Paris), IV, 240.
Amnrat Pasa, v. Bem Iosif, general.
Anatolia, IV, 357.
Ancora, oras in Asia Mica, III, 319.
Andral Gabriel, medic, IV, 122 nota
biogr.; 292.
Andreescu Gheorghe, II, 304 nota biogr.;
I, 167 intocmete cu Al. C. Golescu-
www.dacoromanica.ro
George Fotino
Albul un proieet de statute pentru or-
gmuzarea emigratiei romana; I, 95, II,
303-304 lupta alaturi de Unguri (1849) ;
357 la Constantinopol ; III, 130-131
vrea s faca' studii militare la Paris ;
167 despre chestia maghiaro-romna ;
I, 183, III, 214-215, 217 la Turin ;
249 intemnitat din pricina unui
articol al lui N. Baleasen; I, 101, 185,
186; 11, 344; Ill, 53, 96, 215, 217,.218.
Andronescu, tratat de agricultura de,
III, 165.
Angelescu, advocat, III, 205, 287, 398,
400, 401.
Angelescu Mano!!, membru In Comisia
Centrara, IV, 297.
Anghelesen, deputat, (1861), IV, 364.
Les Anglais et les Franpats, drama, IV,
131.
Anglia, I, 206 propaganda lui Dura. Bra-
tianu 1.1 N. Golescu in; I, 80, II, 245
protestul ei contra ocupatiunii ruseti
In Princ. Rom.; II, 247 despre bite-
legerea dintre Franta, Turcia 1i; 265
ocupa-tia ruseasca. din Princ. Rom.
(1849) ; III, 185 /i ocupatia ruseasca
din Princ. Rom. (1851) ; I, 115, II, 277
revolutionani straini; II, 341 ajuta
pe refugiatii politict unguri, 352 spri-
jina Turma; 397 speranta emigratilor
In ajutorul ei; I, 135, III, 19 con-
flictul cu Grecia pentru Insulele lo-
mee; III, 134 Intervine pentru libe-
rarea lui Kossuth; I, 178, III, 210, 211
sprijina pe Unguri; III, 290 pregatiri
de rzbom in; 295-296 saracia din;
29 .1 razboiul Crimeii; 35 despre
incorporarea Olandei .1 a Hanovrei
la ; 35 i planurile ei antiruse ; 105 i
formarea tmor legiuni straine impotriva
Rusiei; 140-141, 158 favorabil unirii
Princ. Rom. ; 148-149 importanta uni-
rii Princ. Rom. pentru; 171 qi unirea
Princ. Rom.; 178 sprijina ocupatiunea
austriaca in Princ. Rom.; 178 impo-
triva unei noui conferinte la Paris ;
286 recunoate alegerea lui AL Cura;
339 pentru unirea definitiva' a Princ.
Rom.; I, 66, 85, 98, 115, 129, 147,
162, 187, 194, 204, 209, 210, 214, 222,
223, 228, 229, 230, 232, 238, 251,
258, 262, 270; II, 182, 183, 185, 188,
194, 209, 244, 273, 282, 284, 396; III,
12, 34, 98, 208, 215, 238, 307, 358,
360, 369; IV, 24, 37, 42, 50, 61, 68,
102-104, 106, 118, 127, 129, 132, 145,
146, 153, 164, 168, 171, 180, 283, 287,
324, 389, 416, 421 i passim.
Animo (?), IV, 235, 278.
Boterti Colefti
Anino Vittoria Trinzinata di, gazda lui
Const. Racovita la Turin, III, 177-178.
Antoinette M-elle, IV, 167.
Antonache, banul, I, 55.
Antonelli Giacomo, cardinal itaban, BI,
299 nota biogr.; I, 184, III, 243 stfi-
rueste pentru eliberarea lui George
Adrian.
Anuarui Instttutulut de Istorie naftonald,
Cluj, I, 76, 80.
Anvers, III, 298.
Apelul nationalilor din Paris dare natio-
nalii din Bucureti, IV, 124-133.
Apoliniada, oras in Asia Mica, III, 319.
ApoIonia N., revolutionar roman, IV, 55,
57.
Arad, I, 119; II, 312.
Arago Etienne Vincent, scriitor i om po-
htic francez, IV, 202 nota biogr.;
I, 236.
Arapatak, bAile, I, 165; II, 109, 148;
III, 38, 43, 46, 49, 50.
Arden!, v. Transilvania.
Ardelenii, v. Transilvanenii.
Argev, episcopul de, I, 40, 110.
Argegi, judetul, I, 253 Tribunalul din Ar-
ges recunoaste drepturile politice lui
Ion C. Bratianu ; II, 219 locuitorii lui
ansteaza pe subprefect ; 247 armate
rusesti i austriace in; 11, 195, 315;
133, 275; IV, 243, 267, 346, 348,
361.
Arge, ram, II, 96, 99 revarsarea lui la
Golesti; IV, 279, 292 pagubele pri-
cinuite la Golesti de revarsarea lui;
211, 213-214, 226 despre construirea
unui pod peste; I, 137, 144, 269.
Argegi, tribunalul, I, 253 reintegreaza
pe Ion C. Bratianu In drepturile sale
politice.
Arghiropol Grigore, III, 44.
Arghlropulo Manoil, ID, 133 nota biogr.;
I, 141, III, 133 membru in ministerul
filo-rus (1850) ; IV, 372-373 in con-
flict Cu Al. Cuza ; 364 elaboreaza un
proiect de lege electoral& ; 52, 300, 307,
341, 381.
Argus, chi de, III, 229.
Arhipelagui, 11E, 295.
Aril:veto Oltenia, I, 4.
Arkunda Panaki, II, 78.
Aricesen Constantin, IV, 320 nota biogr.
Aril Effendi, ambasador al Turciei la
Viena, IV, 44, 45.
Arion (?), IV, 381.
Arlon Anton Ion, IV, 334.
Arlon C. C., IV, 334,
Arion Elisaveta Anton, nAsc. Lipoianu,
334.
www.dacoromanica.ro
287
Arion Maria, C8. cu Evghenie Predescu,
IV, 307.
Aristarchi Nicolae Bey, II, 13 nota biogr.;
11, 13 mustrat de N. C. Golescu pentru
tficerea lui; I, 11, 13, 41, 153; II, 1,
143; III, 317.
Aristia Costache, II, 201 nota biogr.;
II, 201 In exil; 405 slaveste in versuri
pe Zoe Golescu; DI, 36-37 dela Viena
In drum spre Rusciuc (1850) ; 51 la
Ruscmc; II, 252; Ill, 48.
armata austriad, II, 275 in Tara Rom.
armata germanA, II, 310 in trecere prin
Tara Rom.
armata 'omit* II, 69, 73 recrutari la
Pitesti; 72, 77 inaintari in.
armata 'weasel, II, 183-184 paraseste
Moldova ; 215 va trece in Transilvania;
233 In Moldova ; 240 In Austria (1849) ;
280 retrasa la Targoviste i Ploesti;
315 intra in Bucuresti (1849) ; 319
din Tara Rom. spre Transilvania ;
ID, 35, 41, 221, 226 retragerea ei din
Tara Rom.
armata turd, II, 280 si paza hotarelor
Tarii Rom.; III, 226 parseste Tara
Rom. ; IV, 98 despre desorganizarea ei.
armata ungarA, II, 209.
armatele de ocupatiune, III, 228 au
prasit Tara Rom.
arme, II, 181, 183-184 revolutionarii
romani car arme si bani dela Paris ;
188 pentru Tara Rom.; 190 din Austria
pentru Tara Rom.; 190 Al. G. Golescu-
Arapila care sa se fabrice in tara.
Armei Eliseu, II, 384.
Arsachi Apostol China, IV, 288 nota
biogr.; IV, 288 svonul alegerii lui ca
pres. al Comisiei Centrale; 297 mem-
bru al Comisiei Centrale ; 350.
AezAmAntul Ion C. BrAtianu, I, 170,
183.
Asia Mick IV, 98 despre desorganizarea
armatei turcesti din ; I, 32, 111, 159,
186, 200, 227; II, 209, 395, 397;
75, 294: IV, 2, 47, 56, 58, 61, 102,
103, 147.
Asociatia literarA din Bucuregdi, I, 54,
202.
Asociatia literarA a studengilor romini din
Frantz, I, 48, 54, 202; II, 167; III,
165, 225, 235, 271, 298; IV, 7.
Assaki Ermiona, cAs. cu Edgar Quinet,
IV, 136.
Assaki Gheorghe, IV, 21, 136.
Atena, I, 194 Radu si Al. C. Golescu-Al-
bul la; I, 191-193, 11, 307 N. Golescu
In propaganda la; III, 294 despre
libertatea presei dela ; 295 nevoia unui
288
reprezentant al enaigratiel romane la;
301 expulzarea emigratilor polonezi
din; 306 N. Golescu paraseste ; 355 des-
pro societatea din; 1,165, 193, 196, 197,
200, 203, 243; II, 185, 266, 398;
269, 274, 279, 292, 293, 296, 306, 310,
320, 321, 323, 326, 330, 331, 342,
343, 348, 354, 355, 360, 367, 371, 374,
380, 381, 382, 388, 391, 404.
A teneul Itomiln, II, 315.
Athos, muntele, I, 196; III, 319.
Anerswald Alfred von, om politic pru-
sian, IV, 215 nota biogr.; I, 250.
Aupick Jacques, general, ambasador al
Frantei la Constantmopol, II, 182 nota
biogr.; I, 66; II, 178, 187.
Austria, II, 209 refuzul ei de tt sprijini
pe Unguri ; 250 imparatul Austriei
contra unei constitutii hberale In; 251
Imparatul ei refuza titlul de Duce al
Romamlor; 303 care ajutorul Rusiei
contra Ungurilor (1849) ; DI, 134 si
internarea lui Kossuth; 242 despo-
tismul din ; 260 posta din ; 344 Gheor-
ghe Magheru In; IV, 12-13 svonul
anexarii Princ. Rom. la ; 35 si Slavii
din Rasaritul ei ; 46 cere ca Turcia
nu se serveasca de emigratii unguri
poloni ; 116, 118 despre conventia
ei cu Turcia (1854) ; 138-140 influenta ei
asupra Turciei; 139-141, 158, 360, 365
unirea Princ. Rom.; 146 si Buco-
vina; 147 nazuintele ei In Orient;
149-151 i unirea Princ. Rom. sub
mi Domn strain; 178 impotriva unei
noui Conferinte la Paris ; 186-187,
196, 201 se opune repatrierii emi-
gratilor romini; I, 235, IV, 201 impo-
Babadag, II, 277 ocupat de Rusi in 1809.
Babylon, DI, 11.
Bacn, judetul, I, 271 svon despre expul-
zarea unor familii evreesti din; IV,
415 razvratirea i disolvarea garzii na-
tionale din; IV, 421, 422.
Bacn, orasul, III, 378.
Baden, locahtate, III, 47.
Biliceann Catinca C., cis. cu Gauthier,
210.
Baliceann Constantin, banul, casatorit Cu
Sultana Parcoveanu, I, 4; II, 155,
49.
Bilaceanu Constantin C., cas. Cu Maria
Al. Vacarescu, I, 71; II, 155, 210,
www.dacoromanica.ro
George Fotino
triva repatrierii lui Dumitru Bra-
tianu ; IV, 283, 286-287 si alegerea
lui Al. Cuza ; 300 rectmoaste indoita
alegere a lui Al. Cuza; 409 victoria
Prusiei asupra ei; I, 42, 73, 76, 78,
79, 88, 89, 90, 92, 146, 161, 162, 164,
170, 171, 172, 173, 176, 178, 182, 184,
188, 190, 204, 207, 208, 210, 217, 219,
220, 221, 223, 226-228, 233, 258, 260,
261, 262, 268, 269, 280; II, 84, 182,
190, 203, 206, 208, 209, 212, 219, 232,
240, 241, 254, 256, 281, 292-295, 349,
390, 398; HI, 18, 38, 47, 49, 55, 59,
62, 65, 93, 99, 100, '101, 132, 134, 148,
212, 215, 238, 298, 320, 327, 344;
IV, 22, 36, 37, 38, 43, 59, 69, 74, 80,
81, 88, 93, 94, 104, 118, 119, 129,
130, 133, 135, 142, 158, 166, 176, 179,
180, 201, 216, 282, 284, 285, 323, 333,
356, 360 si passim.
Austria Casa de, II, 239.
Austriaeii, I, 79, II, 266-267 la Turin; I,
76,81,82, 85,11, 224, 235-236, 259, 261
luptele lor cu Ungurii (1849); I, 125,
II, 369 cruzimele lor impotriva Un-
IV, 9 svonul intrarii lor in
gurilor ;
Tara Rom. (1853) ; 153 evacuarea
Princ. Rom. de (1856) ; 1, 82, 83, 204,
226, 227, -228, 235; II, 163, 219,
240, 252, 254, 272, 278, 348, 349;
IV, 12, 43, 127, 132, 176, 180.
Austro-Ungaria, IV, 415.
Avram Ianen, v. Iancu Avram.
Avril Adolphe baron de, diplomat fran-
cez, IV, 157 nota biogr.; IV, 178 cere
in casatorie pe Maria I. Odobescu;
158, 161, 178, 411.
Biliceann Elena, ea's. Cu Manuil al-
leanu, IV, 246.
Blaceanu Frosa C., cas. Cu Waldemar
de Gravais, II, 210; IV, 20, 115.
Balaceanu Ianen C., II, '155.
Biliceanu Ion C., II, 210 not biogr.;
II, 210 obtine invoirea de intoarcere In-
tara; I, 95, 11,227,303, 318 aghiotant al
lui Bem, lupt alaturi de Unguri (1849) ;
I, 101, II, 348, 354 arestat de Rusi in
Transilvania ; I, 80 la Be/grad ; IV,
39 la Geneva ; 233 despre o brosura
calomnioas a lui; 412 agent diplo-
matic la Paris, demisiunea lin; I, 83;
119, 203, 227; IlI, 227, 385; IV, 10, '12,
Boierii Golefti
20, 115, 153, 156, 165, 199, 246, 324,
411.
BAlliceann Ion, doamna, IV, 39.
BAliceann Linfa C., cAs. cu Matei Can-
tacuzino, HI, 49 notA biogr.; II, 155.
Biliceann Maria C., nAsc. Al. VAcArescu,
II, 71, 210.
BAliteeann Maria C., as. 1 cu C. N.
Glogoveanu gi 2 cu Petru Ruckraan,
71 not biogr.; II, 210; IV, 331.
BAliteeann Maria (Marghioala) C., &As. cu
Iordache Golescu, I, 50; II, 6, 90,
128, 155, 263, 278, 311, 333; DI, 87;
v. i Golescu Maria Gheorghe (Tor-
dacha).
Billiceann Mihail, I, 4.
BAlkeann Otefan C., II, 155 notA biogr.
BilAceann Sultana, nfisc. t. PArgco-
veanu, &As. 1 cu Mihail HlAceanu si
20 cu Const. BAlAceanu, I, 4; 11, 155;
49.
BAlAceann Sultana, cAs. cu Const. Lang,
HI, 34.
Billiteeann Sultana C., &As. cu D. Kretzu-
lescu, II, 210, 227.
Billiteeann Zoo, cAs. cu Al. Bremsen,
146 despre crisAtoria ei ; IV, 12 In drum
spre Nissa; II, 71, 210, 348, 349;
III, 227.
Baleani, muntii, I, 167, 246; DI, 105;
IV, 102, 103.
Bfileesen Constantin, II, 197 notA biogr.;
II, 205 refugiat la Sibiiu dup revo-
lutie ; I, 74 pArAsegte Sibiiul; II, 385;
DI, 126, 271; IV, 144, 379.
BAlcesen Dimitrie (?), III, 126.
Bitleescu Nicolae, II, 125 notA biogr.;
I, 65, 11,177, 183 cu deputatiunea revo-
lirtionarA la Constantinopol ; I, 67-68
gl problema agraf ; II, 191, 385 igi
procurA carti ; 232 la Sibiiu; 256
la Constantmopol; I, 84 irtrtiator al
unui plan de colaborare cu Ungurii;
I, 95, 187, II, 303, 318 In Transilvania,
luptAnd alAturi de Unguri (1849) ;
96-97, II, 329 gi recunoagterea na-
tionalitAtii RomArulor transilvAneni de
afro Unguri; I, 98 mAhnit de InfrAn-
gerea Ungurilor ; II, 354, 355 arestat de
Rugi In Transilvania ; I, 101, 118, 119,
348 refugiat la Avram Iancu;
374 refugiat la Paris ; 383 despre acti-
vitatea sa revolutionarA; I, 170 emi-
gratii dela Brussa li cer un expozeu
cronologic al relatiunilor romAno-ma-
ghiare ; Ea, 56-57 propus membru in
comitetul Ennigratiei ; 167 despre che-
stiunea maghiaro-romAnA; 217 trimite
brogurile sale lui Al. Mano ; 218 Const.
www.dacoromanica.ro
289
Racovig care gtiri despre sAnAtatea
lui ; 240 vrea sA petreacti iarna (1851)
la Roma ; 242, 267-268, 270-271, 275,
301-302, 319, 324 despre stinfitatea
lui; 249 sftuit sA nu meargA la Roma;
249 un articol al lui pricinuegte Intern-
nitarea lui Gheorghe Andreescu ; 253 la
Hyres ; 268, 270-271, 280, 297-298,
403 despre tipArirea Istoriei Romelntlor
sub Mthat Vtteazut; 289 despre manus-
crisele lui; 296 sfAtuit sA meargA la
Louche ; 296 indemnat SA nu se lase
demoralizat de boal ; 325 pleacA din
Franta spre tarA ; 330 In drum spre
Constantinopol; 340, 342 la Constan-
tinopol (1852) ; 368 planul lui de a
merge la Cairo ; 402 In Sicilia ;
200-203, IV, 1 moartea lui; IV, 1.
Maria N. Cantacuzino plAtegte dato-
riile Itu; 1, 4 manuscrisele lui depuse
la consulatul turc dela Palermo ; 1
Const. RacovitA despre moartea lui;
3-4 Catinca R. Golescu despre moartea
lui; 3 visul lui Al. G. Golescu-ArApiltt
despre moartea lui ; 11 Al. G. Golescu-
ArApilA care gtiri despre ; 12 tefari Go-
lescu despre moartea lu; 144 ca redac-
tor la Magaztrull Istoric; I, 37, 47, 51,
57, 67, 68, 73, 76, 79, 83, 84, 91, 124,
125, 149, 168-170, 175, 180, 182, 183,
185-187, 200, 204, 224, 225, 242, 243,
245, 279, 280; II, 166, 184, 191, 192,
197, 201, 214, 225, 226, 358, 379; HI,
31, 48, 51, 56, 57, 62, 79, 80, 103, 105,
108, 109, 129, 130, 134, 178, 193, 209,
218, 245, 252, 268, 272, 276, 282, 295,
306, 318, 321, 332, 363, 375, 404; IV,
5, 134.
Niemen Sevastia, 111, 271, 282, 310, 402.
BAlcesen Zinca, cAs. cu Barbu Petrescu,
HI, 271, 275, 324.
Bacon, fratii, I, 279.
BAlcegti, localitate In Argeg, DI, 275.
}Mann Ecaterina N., ea's. cu Gh. Gr.
Cantacuzino, III, 153.
Bileann Elena, as. cu Const. Mature!
Herescu, JI, 105.
Bileann Elena M., nAsc. Bfiliceanu;
246.
Minna Grigore, banul, II, 105; DI, 153;
IV, 246.
Minna Irina N., nAsc. VAcArescu,
153.
Billeann Malta, cAs. cu Nicolae VIcArescu,
II, 94.
Meant' Maria Gr., nsc. Brincoveanu,
105; DI, 153; IV, 246.
Minna Maria N., cAs. cu Blaremberg,
153.
19
 290
Bileanu Mann% IV, 246 nota biogr.;
256.
Billeanu Nicolae Gr., LII, 153 nota
biogr.; I, 191; III, 304, 374, 388, 391,
404; IV, 8.
Baligot Arthur de Boyne, II, 270 not&
biogr.; 270 propaganda lui pentru
cauza romaneasca (1849); I, 89; IV,
173.
Dal Eeaterina, eh's. cu George Filipescu,
II, 145 nota biogr.; 146 moartea ei la
Carlsbad; 148 inmormantarea ei.
Bal Elisaveta, cs. cu Gr. Brancoveanu,
IV, 303.
Bal Teodor, caimacam al Moldovei,
IV, 162, 174, 181, 184.
Baits Alba, Mile dela, II, 74-75 Stefan
Golescu la.
Balta Liman, conventia dela, I, 147, 152,
153, 210, 221; II, 301, 401; In, 18,
20, 41, 221; IV, 42, 82, 119, 358.
balul dela Curten Domneascl, I, 13;
II, 96, 98, 100, 111, 118.
balnri publice, II, 78.
Bra* (?), 11, 125.
proprietate a Golegtilor, IV,
243, 252, 254.
Banat, I, 89-90 revendicarile Romanilor
din; 96 Ungurii vor sa asimileze pe
Romanii din; II, 308, 310 cucerit
de Unguri (1849); DI, 93 amenintat
de panslavism; I, 167, 172, 173, 199,
279; II, 179, 190, 239, 241, 312, 385;
III, 105, 395.
Bitnitenii, I, 89, 280; II, 320; III, 93.
Banca Frantei, II, 181 revolutionarii ro-
mni (1848) cer un imprumut dela.
Banca Nationali, I, 66, II, 181 nevoia
lnfinflrii ei in Tara Rom. (1848); II,
315.
Banca Otomani, IV, 325.
Banca Romani, IV, 414.
Binescu N., I, 8, 65.
Bank of. Roumanian Ltd., IV, 206.
Banov, gradina, (Bucuregti), II, 304
colonelul Ion Solomon arestat In.
Banov Alexandru, ofiter, trecut din ar-
mata rusa in cea romana', I, 31;
II, 72, 75, 86, 90.
Banov Maria Al., nasc. Bibescu, II, 75.
Barbs Armand, om politic francez, I, 26.
Brcineseu, II, 123 si studnle lui Dim.
Bolintineanu la Paris.
BArcinescu Sultana, cas. cu Ion Coma-
nescu, II, 97.
Barges, Mile, IV, 299.
Baritiu Gheorghe, III, 892 nota biogr.;
I, 90 arestat la Brasov; II, 251-254
despre persecutiile Rugilor la Bragov
www.dacoromanica.ro
George Fotino
(1849); I, 200, III, 392 intalnirea lui
cu t. Golescu la Dresda (1852).
Barnutiu Simion, II, 232 nail biogr.;
79, II, 232 parasegte Sibiiul (1849);
180 gi revolutia dela 1848; 294
arestat.
Barrs Maurice, I, 241, 242.
Barrieux, croitoreasa, BI, 23, 139, 221;
IV, 225, 327, 328.
Barrieux, sotul celei de mai sus, III, 23.
Barroche, IV, 158.
Barthlemi Constantin, II, 227, 233.
Basarabia, IV, 146 cedata Rusiei; I. 42,
167, 206, 208, 219, 223, 230, 279;
II, 179; III, 105; IV, 38, 40, 64, 73,
76, 103, 135, 140, 163, 178.
Basibuzuci, IV, 98-99 despre cruzimile
lor.
%Allah, v. Vasiliade N.
Easily de, comisar al Rusiei in Prin-
cipate, I, 231.
Bastide Jules, II, 187 nota biogr.
Bataillard Lilie P., IV, 288.
Bataillard Paul, II, 192 nota biogr.;
225-226 sane pentru cauza rozna-
neasc; II, 188 despre tipa'rirea lucra-
rilor lui; 256-258 gi emigrapi romani
dela Paris ; 243-244 Al. G. Golescu-
Arapila Ii multumetrte pentru sprijinul
dat zauzei romanegti; 253-255 Al. G.
Golescu-Arapila Ii cere concursul pen-
tru cauza romaneasca; 267 primeste
stiri despre sntatea lui N. Ralcescu;
IV, 145 un memoriu al lui despre
Princ. Rom.; 151-152 despre brogu-
rile lui filo-romane; 155 nevoia reedi-
trii lui despre Princ. Rom.;
I, 54, 68, 88, 188-190, 258; JI, 191;
241, 245, 268, 275, 276, 302, 325;
145, 148, 181, 182, 275, 276, 287,
288.
Bataillard Thrse P., 111, 267 i se dau
stiri despre sanatatea lui N. Ralcescu;
325 despre boala ei; 242, 245, 255,
268, 275, 276, 325; IV, 182, 275, 287,
288.
Bathiany Casimir, om politic maghiar,
IV, 85 nota biogr.; 37.
Bathori Andrei, III, 403 un portret al lui
In biblioteca dela Dresda.
Bathori Gavril, Ill, 403 un portret al lui
In biblioteca dela Dresda.
Bathory Sigismund, III, 298 nota biogr.;
298 N. Memel' vrea sa-i reproduca
portretul in Istoria sa; 403 un por-
tret al lui in biblioteca dela Dresda.
Bathory Velan, prncipe al Transilva-
niei, HI, 298.
Datum, IV, 61 victoria Turcilor
Boierii Golefti
Bobee, localitate, HI, 340.
Melard Leon-Philippe, consul al Frairtei la
Bucuresti, IV, 135 nota biogr.; 155,
158 si unirea Prmcipatelor; 164 In
conflict cu Colquhoun; I, 229, 233;
IV, 156, 159.
Beizadea Vitel, v. Sturdza Grigore M.
Belgia, IV, 35 despre Incorporarea ei la
Franta; 176, 178 Al. Paleologu In;
I, 49, 189, 251; DI, 245, 349; IV, 145,
150.
Belgienii, IV, 216.
Belgrad, IV, 60 despre nevoia de propa-
ganda romina la ; 332 despre un con-
flict Intre Sarbi i Turci la ; I, 80,
211-213; II, 228, 363, 377, 380; IV,
59, 61, 69-73, 390.
Bellevue, localitate, IV, 157, 160, 171,
177.
BOW, cornpozitor, II, 35.
Bello Barbu, IV, 814 nota biogr.; IV,
3, 212, 314, 346, 348.
Bello Constantin, I, 70; IV, 314-316.
Bellio George, IV, 314-316.
Bellu Alexandru 8t., II, 246.
Bellu Elisa 8t., nasc. *tirbey, II, 246.
Bella Irina Al., iiasc. Vacarescu, II, 246.
Bella 8tefan, II, 246 nota biogr.; 263
administrator la Prtesti, face perchezitii
la Golesti; ifi, 28, 31.
Belvedere, proprietatea Golestilor, I, 7,
107, 181; II, 7, 106, 149; III, 139, 144,
146, 165, 166, 176, 177, 220, 231, 232,
234, 235, 248, 256, 264, 283, 285, 287,
307, 323, 339, 358; IV, 7, 18, 192, 198,
202, 214, 218, 220-223, 225-228, 234,
236, 237 244, 245, 289, 322, 333,
334, 376.
Bem Iosif, general, II, 232 nota biogr.;
81, II, 232 luptele lui lng Sibim;
239 infrange pe Rusi; 256 are
Romani In armata lui; I, 82-83, II,
259-260 victoria lui asupra Austriacilor
Rusilor (1849) ; I, 82-83 admiratia
Zincai Golescu pentru; 84 N. Balcescu
despre; II, 300 despre purtarea lui
la Sibim; I, 95, II, 321 invinge pe
Rusi la Fagaras (1849) ; II, 249, 335
rnit ; 320 retras la Brasov; 337 pa-
trunde In Moldova (1849) ; I, 118
armata lui se retrage spre Ha-teg;
278 la Caransebes; 282 la Orsova ;
310 Infrange trupele germane la Or-
soya ; I, 97-98 se refugiaza la Vidin;
if, 98, II, 346 despre colonizarea solda-
tilor lui in Turcia ; I, 99, 119, II, 358,
362 despre trecerea lui la mahomeda-
nism ; II, 374 scoala lui militara' dela
umla ; 379 Amurat Pala, numele sub
www.dacoromanica.ro
291
care s'a turcit; I, 77, 78, 83-85, 92,
95, 101,124; 11, 190, 236, 237, 253, 272,
292-294, 296, 312, 318, 349, 354, 376.
localitate, IV, 73 Const. Raco-
vita Inchis la.
Bender'
Bengesen Alexandrn (Achil) Gr., II, 278.
Bengeseu Aneufa, nasc. Parscoveanu,
I, 4.
Bengeseu Lulea Riducan, cas. Cu Dimi-
trie Scarlat Rosetti II, 143; 111, 32.
Rengos en Eeaterina Riduean, Laso. Far-
fax* II, 11 despre moartea ei;
2, 21, 143.
Bengesen-Samureati Elena Gr., rase. G.
Golescu, II, 278 nota biogr.; III, 111
despre nasterea fucei sale Maria ; I, 126,
127; II, 128, 185, 278, 349, 374, 376,
378, 380, 387, 392; DI, 29, 33, 75, 305,
344, 350, 353, 354, 364, 365, 372; IV,
331, 379.
Bengescu-Samnrea Elena Gr., as. 1 Cu
Alexandru Al. Racovita si 20 cu Scarlet
I. Trasnea, II, 12 nota biogr.; II, 278.
Bengesen George Gr., ll, 185 nota biogr.;
9, 49, 130; II, 178, 185, 278; DI,
111.
Bengeseu Gheorghe Radu, I, 4.
Bengeseu Grigore, II, 185 nota biogr.
Bengeseu-Samurea Grigore Al., II, 185
not& biogr.; III, 393 numit la malta
Curte din Bucuresti; II, 161, 278,
343, 349, 373, 376, 381, 392, 405;
ICI, 15, 29, 33, 35, 41, 73, 75; IV, 376.
Bengesen-Samnreaq Ianeuliti Gr., I, 127,
392, HI, 29 primeste o educatie
republicana.
Bengesen Maria Gr., II, 278; II1, 111.
Bengescn Maria $t., cas. cu Al. Samurcas,
II, 185, 278.
Bengeseu Maria, &As. Racota, III, 380.
Bengesen Rildneanu, medelnicer, II, 2,
143.
Bengesen Zoo Aehil, nasc. Rosetti,
143.
Benzi Raffaelo, comisar al Sardiniei In
Princ. Rom., I, 231; IV, 189, 197.
Beppo, porecla lui Ion C. Bratianu, IV,
115.
Berindei Dimitrie I., IV, 807 nota biogr.;
307 premiat la Paris; HI, 315.
Berindei Ioniti N., IV, 307.
Berindei Mate!, postelnicul, IV, 307.
Berindei Nuns) csatorita Cu Hristodor
Lapati, III, 44.
Berivoeti, mosia Golestilor, I, 181; II,
315, ID, 146, 176, 307, 308, 322, 323,
339; IV, 18, 22, 192.
Berlin, I, 159, 200, 236, 243, 250; II,
96, 183; DI, 38, 47, 118, 259, 335,
19
292
402; IV, 2, 10, 11, 54, 153, 201, 202,
215, 216.
Bertaut Mes, scriitor, I, 26.
Bibeseu, partidul, IV, 269.
Bibesen Anca Ion, nasc. Florescu,
123.
Bibescn Dimitrie, II, 64.
Bibesen Ecaterina Dim., n'ase. Vacarescu,
150.
Bibescu Elisa, &As. Cll Ion Filipescu-
Vulpoi, II, 123.
Bibeseu Eufrosina 5t., ase. Scanavi, H,
157.
Bibescn George Dim., domnitor, II, 160
nota biogr.; I, 47 inscaunarea lui
(1843) ; 51 desfiinteaza hotarele va-
male intre Moldova gi Valahia; 55 in-
fiinTeaza. Colegiul francez la Bucu-
regti ; II, 157 csatoria lui cu Maripca
Vacarescu (1845) ; 167 despre impo-
zitul funciar (1847) ; 176 filo-rus ;
178 svonuri despre plecarea lui peste
hotare; I, 58 abdicarea lui gi fuga
la Bragov; I, 115 gi II, 233 Rugii
sprijina la Domnia Tarii Rom. pe
(1849) ; 331 refugiat la Constantmopol,
In grea situatie financiara; LII, 128
Intors In -tara, obligat s'o parseasca
(1850) ; IV, 172 negustorii din Bucu-
regti cer Intoarcerea lui (1856) ; 191,
246 despre partidul naTional; I, 257
serie sub pseudonimul Sanjouand
despre Principate (1857) ; I, 48, 50-53,
55-57, 118, 153, 198; II, 64, 123, 157,
165, 319; III, 17, 72, 137; IV, 144,
246, 303.
Bibescn Ion, II, 123, 813 nota biogr.;
123-124 gi studiile lui D. Bolintineanu
la Paris.
Bibescn Maria, cas. cu Dumitrache Brai-
loiu, II, 64.
Bibesen Maria Stelan, cas. cu Alexandru
Banov, II, 75.
Bibeseu Maritica G., rase. Vacarescu,
Il, 94 nota biogr.; 157, 161 la Viena;
162 plecarea ei dela Viena; 111, 17, 72.
Bibescn Nicolae II., II, 157 nota biogr.;
67, 70 trimis in cercetare la Me-
hadia ; I, 165; II, 75, 154.
Bibesen Stefan, II, 157.
Bibesen Zoita G., n'ase. Mavrocordat,
303.
biblioteca, IV, 225, 228 Golestii o trans-
porta dela Belvedere la Golesti.
Biblioteca Ion I. C. Britianu, III, 394
posada Cateluamul adtenilor; I, (VII),
57, 189, 199, 225; II, 164.
Biblioteca Nationaltt, dela Pars, I, 202;
III, 298.
www.dacoromanica.ro
George Fotino
Biblioteca romana, din Paris, I, 54;
HI, 60.
Bidermayer, mobila, I, 134.
Billecocq Adolphe Etienne, consul al Fran-
-pi la Bucuresti, II, 96 nota biogr.;
13, II, 96 despre balul dela Curtea
domneasca; I, 41; II, 188.
Bis Hippolyte, scriitor, II, 35.
Bizant, I, 219; IV, 62, 103.
Blaj, II, 239 congresul Romanilor (1849)
dala; I, 89; II, 189, 384.
Blanc Louis, I, 26.
Blanche, casa de sanatate a doctorului,
I, 213, 257, IV, 166 Ion C. Bratianu In.
Blanqni Lonis Angust, revolutionar fran-
cez, I, 26.
Blaremberg Alexandrina T., cas. cu Ion
Gr. Ghica, III, 187 nota Imogr.
Blaremberg Elisa, II, 73 nota biogr.;
101, 150.
Blaremberg Maria, rase. Bleanu,
153.
Blaremberg Pulcheria (Profira) V., 'Ase.
Ghica, II, 84 nota biogr.; 84-85
moartea copilului el; IH, 155, 187.
Blaremberg Vladimir, II, 73, 84 aghio-
tant domnesc; Hl, 187.
Bleschamps Alexandrina de, III, 335.
Boabe de Grdu, revista', I, 199; III, 394.
Body Josphine, cas. cu Dim. G. Go-
lescu, II, 180.
Boemia, IH, 47, 305, 365.
Boeresen Vasile, IV, 168 nota biogr.; I,
226; IV, 274, 284, 320, 322, 345, 349.
Bogdan-Duici G., II, 190.
Boiaroglu, IV, 244.
boieri, II, 71 un firman privitor la; 102
intrigile lor impotriva Domnitorului;
112-117 Al. C. Golescu-Albul ironi-
zeaza pe ; 194 cer s'A fie apara$i de rs-
coala Vramlor; HI, 32 despre servi-
lismul lor fata de Rusi.
Bois le Comte, trimis al Frantei in Princ.
Rom., I, 256.
Boitog limpia, I, 226.
Bolgrad, IV, 174, 180.
Bolintineana Dimitrie, II, 123 nota biogr. ;
123-124, 164 ajutat la studii, la Paris,
de Al. Dim. Ghica gi de calma boieri;
164 putin studios la Paria; 170 taga-
duegte treac examenele ; I, 80
la Sibiiu (1848) ; HI, 321 la Constan-
tinopol ; IV, 403 Golegtii se aboneaz la
operile lui; I, 25, 48, 53; II, 244, 370,
382, 384, 390, 403; IH, 96; IV, 189.
Bolliac, fratele lui Cesar, IH, 327.
Bolliae Aristia Cesar, I, 80, 117, H, 241,
249, 252 persecutata de Rugi la Bragov
(1849).
Boierii Golefti
Bolliac Cesar, II, 294 not& biogr.; 225
despre liberarea tigandor familiei lui;
253 refugiat printre Secui; 294 care
Ungurilor ospitahtate (1849) ; 305 edi-
teazsa la Brasov ziarul Espolriatul; 348
la Cons tantinopol (1849) ; HI, 333-334
rAu vazut de emigratii romani; IV,
23 Al. C. Golescu-Albul critica pe ;
283-284 Stefan Golescu critic& arti-
colele lui; I, 80, 101, 117; 11,354, 357;
III, 126, 395; IV, 273, 385, 386, 417.
Bonafous Freres, casa de transporturi,
III, 217, 218.
Bonaparte, biblioteca dela Paris, IV, 161.
Bonaparte Carlo Luciano, 2 principe de
Canino, DI, 335 nota biogr. , 335-336
misiunea lui in Italia; I, 229, IV, 155
candidat la tronul Princ. Rom.
Bonaparte Cristina, IV, 26.
Bonaparte Louis, I, 125 impotriva Repu-
blicei dela Roma (1849) ; 125 expul-
zeaz pe Adam Czartoryski.
Bonaparte Luciano, 1 prmcipe de Ca-
nino, III, 835 not biogr. ; IV, 159, 161.
Bonaparte Pierre Napoleon I, 229, IV,
155 candidat la tronul Princ. Rom.
Bonaparte Roland, IV, 161.
Borroczyn, baron, aghiotant domnesc,
II, 24.
Borroczyn Rudolf Arthur von, II, 7
planul Bucurestilor de.
Borsec, localitate, II, 107, 108.
Bosfor, I, 101; II, 334 ; 111, 318; IV, 146.
Bosianu Constantin, IV, 339 no ta biogr.;
339 demisioneaza din Adunarea Le-
gislativa' (1860) ; 349, 398.
Bosnia, I, 219; II, 97, 339; IV, 80, 99,
104, 357.
Bossel, procesul sala, IV, 303, 315.
Bossel Mr., IV, 319.
Botaris, ofiter grec, DI, 349 trimis sa re-
prime miscarea preotului Papulakis
(Grecia).
Bonbruche Edouard, imprimerie, (Paris),
I, 54.
Braconier Antoinette, IV, 167.
Braconier IV, 167.
Braila, I, 118,
Mr.9 II, 352-353 primirea, in
1849, a domnitorului Barbu Stirbey
la; I, 11, 49, 121; II, 22, 43, 44, 51,
178, 180, 233, 363, 365, 373, 376,
387, 403; III, 17, 82.
Brailoiu, familia, II, 113, 119, 120.
Briiiloiu Cassia Nic., cgs. cu Radu D.
Rosetti, II, 64, 143; Ill, 109, 110.
Briiiloiu Cleopatra Nic., cas. cu Gr. Ra-
covit, II, 2, 25, 64, 81.
Briiiloiu Constantin N., II, 22 nota biogr.;
22 editeaza in romaneste Conch= lui
www.dacoromanica.ro
293
Ipsilante i Legiuirea lui Caragea; IV,
179 darea in judecata a lui; 297
raembru in Comisia Centrala ; II, 23,
25, 26, 44, 64, 139, 141; III, 29, 45,
115, 205; IV, 343, 350, 351.
Brailoiu Dumitrache, II, 64.
Brioiu Ecaterina Const. N., nasc. Hagi
Moscu, II, 22.'
Briloia Gheorghe N., I, 127, III, 29
Elena Bengescu vrea sa-1 faca repu-
blican; m, 45, 49 inceteaza din vieata
la Viena ; II, 64.
Brailolu Ion N., II, 64, 141.
BMW!' Maria Dam., nAso. Bibescu,
II, 64.
Brailoiu Maria (Marghioala) N., cas. cu
Manolache Faca, II, 64, 121; III, 49.
Briiiloin-Zittreanu Nicola, II, 64 nota
biogr.; II, 22, 67.
Brailoin Zitreann Zoita, nasc. Vlada-
ianu, II, 22.
Brincoveanu, spitalul, II, 220 Fuad Pasa
Luders viziteaza.
Brancoveanu Constantin Ion, Domn al
TArii Rom., 111, 403 un portret a lui
In biblioteca dela Dresda.
Brancoveanu Elena Em., cgs. cu Al. Can-
tacuzmo-Pascanu, II, 199.
Brancoveanu Elisaveta Gr., nasc. Ball,
IV, 303.
Brancoveanu Grigore, I, 154; IV, 303.
Brancoveanu Grigore, fiul lui George
Dim. Bibescu, IV, 303 nota biogr.
Briincoveanu Maria, cas. cu Grigore BA-
leanu, II, 105; III, 153; IV, 246.
Brancoveanu Zoita, lase. Mavrocordat,
(adoptata de Gr. Brancoveanu), IV,
303.
Braqov (Rronstadt), I, 9, 17-18, II, 33
Golestii In copilarie la ; I, 58 George
Dim. Bibescu refugiat In 1848 la ;
117 familia lui Gh. Magheru arestata
la ; 11, 36 Ion Negulici la ; 178 reactio-
narii din Tara Rom. (1848) refugiati
la; 208 la Golesti se aud tunurile
dela ; 235 Rusii s'au bfitut cu Secuii
la; 237 cucerit de Sasi; 282 Omer
Pala la ; 312 cucerit de Rusi (1849) ;
320 generalul Bem retras la ; I, 9, 17,
18, 58, 74, 80, 81, 90, 97, 117; II,
33, 36, 123, 148, 177, 196, 208, 217,
239, 243, 249, 251-253, 259, 260, 262,
263, 305, 383-385; III, 42, 46, 71;
IV, 41.
Britiianu, III, 201 procesul lui cu Zoe
Golescu.
Britianu, fratii, I, 87 controversele lor
cu Golestii privitoare la modahatile
propagandei; I, 180-181, Ill, 175, 214
294
vanzarea averii lor pentru cauza
trit; IV, 330 refuza de a ultra In
guvern (1860);I, (VII), 79, 125, 144,
169, 226, 279; II, 183, 192, 231; B1,
57, 103, 242; IV, 155, 275, 381, 382, 404.
Brtianu Anica, II, 344.
Brtiann Caliopi (Pia) Ion, nasc. Pleso-
ianu, IV, 378.
Britiann Dina, doctor, I, (X) ; HI, 329,
330.
Britian!' Damitru C. (Buzescn), II, 167
impotriva admiterh lui Ion Ehade
Radulescu in Asoctafta Literard a stu-
deirtilor roman]. din Franta ; I, 65,
177, 183 in misiune la Constanti-
nopol (1848) ; II, 201 la Orsova ;
55 propus membru in conutetul Emi-
gratiei romane (1850) ; 241 membru in
Comrtetul democratic dela Londra;
189, 111, 241 indezirabil in Franta
lut Napoleon III; HI, 245 la Londra ;
1,497, III, 326, 338-339 vrea sa mearga
In America pentru strangere de fon-
duri (1852) ; I, 187 polemica lui cu
Daniel Ira'nyi; III, 329 entuziasmul
lm pentru Zoe Golescu; 394-397 doje-
neste pe Al. C. Golescu-Albul pentru
revolta acestuia impotriva emigrati-
lor ; 1,214, IV, 53 la Galipoli; IV, 55,
59 oprelisti in drumul su spre Dunare ;
72-73 la Belgrad; I, 214 s'ar fi dus
pe furis la Bucuresti; IV, 153 despre
Bulwer si Stanley, protivnict unirii
Princ. Rom.; 155 anunta impotri-
virea guvernului englez la ideea unei
candidaturi franceze la tronul Princ.
Rom.; 156, 158 despre sprijmul dat
de Camera Comunelor i guvernul en-
glez repatrierit proscrisilor (1856) ;
206, IV, 175-176 propaganda lui in
Anglia pentru unirea Princip. Rom
IV, 184-187, 190, 194-195 se interzice
repatrierea lui; I, 235, IV, 201 Pro-
kesch-Osten ostil repatrierii lui; I, 235,
IV, 201 la Rusciuc; I, 235, IV, 201 ne-
voia prezentii lui la Constantutopol;
207 intors in tara; I, 250 in =shine
ofxciala in Apus (1858) ; 251 trunite
Parlamentului englez un memoriu cu
desiderateie Divanurzlor ad-hoc; IV,
259 in propaganda pentru alegeri; 418,
420 in mistime la Viena pentru che-
stium consulare si comereiale; I, (X),
22, 53, 54, 125, 163, 168, 186, 196, 199,
205, 212, 213, 222, 229, 232-235, 245,
246, 254, 258, 275; 11, 191, 254, 395,
398; 1119 56, 62, 79, 80, 271, 276, 330,
342, 381; IV, 24, 26, 28, 30, 32, 33, 40,
.51, 58, 61, 68, 70, 86, 107, 126, 154,
www.dacoromanica.ro
George Fotino
161, 163, 167, 179, 194, 198, 199, 202,
203, 205, 207, 232, 233, 258, 322,
382, 383, 388, 402.
Briitiann Florio* Ion, IV, 378 botezul ei.
Brtiann Ion C., (Beppo, Buzescn, Fir-
Mica), II, 350 svonul plecarti lui in
Ungaria si Transilvania; DI, 55 propus
membru in comitetul Emigratiei ro-
mane; 316, 364 in Prusia (1852) ;
394-395 guvernul turc confisch' bro-
surile Catehismul satentlor scris de
C. A. Rosetti si; IV, 25 arestat in
Fraryta, invinuit de complot contra lui
Napoleon III (1853) ; I, 205, IV, 26-27,
40 arestat la S-te Plagie ; staruinv
tele Mariei C. Rosetti pentru liberarea
lui; IV, 63 liberat din inchisoare; 116
achitat pentru complot, condamnat
pentru detinerea unei prese clandestine;
I, 257 o intalnire a lui Cu Napoleon III;
IV, 155 pus in libertate (1856) ; 199
serie impotriva Turcilor; 214 in tara,
la Pitesti (1857) ; 252 candideaza la
Pitesti (1858) ; I, 253-254 Garmuma
vrea s impiedice alegerea lui; IV, 274
procesul lui la Pitesti; 289 la Focsani;
351 ministerul lui; 378 si cultura
gandacilor de matase; 410 participa
la Consiliul domnesc (1866) ; 412 si
chestiunea evreiasca ; 416 actiunea lui
la Paris pentru dreptul Romaniei de a
incheia conventiuni comerciale (1867) ;
I, 11, 17, 73, 163, 168, 175, 189, 199,
231, 235, 249, 250, 254, 255, 262, 264,
268, 270, 275; II, 80, 343, 354, 398; III,
80, 107, 108, 327, 332, 361; IV, 23, 29,
30, 39, 74, 81, 90, 92, 97, 115, 120, 166,
199, 215, 228, 242, 258, 265, 273, 290,
311, 318, 319, 320, 322, 334-336, 345,
346, 348, 349, 362, 378, 382, 383, 402.
Brtianu Ion I. C., I, 257, 272, 281; IV,
428 urarile lui $tefan Golescu pentru.
Brtiann (maim Maximila), v. Maximila.
Brtianu Sabina, cas. cu Dr. Const.
Cantacuzino, IV, 144.
Brtiann Teodor, II, 843 nota biogr.;
IV, 297 membru in Commis. Centraba;
314.
Brazilia, III, 252.
Breaza, localitate, II, 77 resedinta de
vara a doranitorului Al. Dim. Ghica ;
139, 140, 143, 253.
Bream Ion, I, 225.
Bremsen Al., general rus, I, 146; II, 71;
III, 227; IV, 12.
Bremsen Zoo Al., 'lam Balaceanu,
146; II, 71, 210; III, 227; IV, 10.
Bretagne, ifi, 348, 351 familia lui C.
A. Rosetti In.
 Boierii Golefti
Brighton, localitate in Anglia, I, 232, IV,
175-176 meeting (in 1856) pentru
unirea Princ. Rom.
La Brodemse, mar, III, 269.
Bromberg, localitate in Germania, I, 159.
Brussa, I, 80, 93, II, 273, 275 Radu gi Ale-
xandru-Albul C. Golescu internati la;
II, 303 Rizat Paga la; 304 Gheorghe
Gh. Magheru la; 318 vieata exilaplor
romAni la; 318, 325, 329 despre planul
de evadare al exilatilor rom'ani dela;
321, 331, 391-392 svonuri de eliberarea
exilatilor dela; 395 despre exilatn po-
loni, romni gi unguri dela; III, 51-60
organizarea emigratiei ti emigratiz ro-
mni dela ; I, 159, III, 77 despre frumu-
se-tea peisagmlui de/a; I, 17, 66, 67, 80,
94, 95, 99, 100, 101-103, H1, 117, 118,
121, 124, 131, 141, 146, 150, 160, 161,
163, 164, 165, 167, 170, 171, 176, 177,
181, 182, 183, 186, 187, 191, 194, 196,
200, 204, 220, 221, 239, 242, 243, 280;
II, 176, 183, 276, 282, 284, 286, 308,
311, 317, 319, 321, 324, 325, 328, 329,
330, 333, 334, 335, 337, 339, 342, 346,
348, 350, 359, 368, 399; Ill, 7, 9, 10,
35, 36, 51, 52, 61, 62, 75, 76, 78, 79,
90, 94, 95, 104, 123, 124, 129, 132, 134,
154, 168, 169, 172, 173, 178, 181, 184,
190, 193, 194, 200, 203, 204, 209, 217,
313, 315, 316, 318-320, 337, 338, 342;
IV, 63, 117, 118, 135, 183 gi passim.
Brutus, III, 79; IV, 142.
Bruxelles, I, 225, 251; II, 168, 315; II/,
394; IV, 14, 30, 31, 136, 137, 152, 174,
181, 202, 215, 216, 376.
Bucegi, muntii, II, 148.
Buciumul Roman, tipografie, IV, 359.
Bucovina, I, 89-90 revendicarile Roma-
nilor din; II, 188 propaganda (1848)
pentru umtatea national in; I, 75, 77,
II, 213 Al. C. Golescu-Albul in propa.-
gand contra Rugilor (1848) in; II,
251 imparatul Austriei gi titlul de
Duce al Bucovinei; III, 193, 216 emi-
gratul V. Mlinescu vrea EA se intoared
In; IV, 146 rapit de Austria; I, 77,
90, 167, 172, 173, 177, 219, 230, 279;
II, 179, 239, 241, 254, 384; III, 4105;
IV, 163.
Bucovinenii, I, 89 gi revendiarile los
nationale.
Bucuretenii,IV,130 gi guvernul filo-rus.
Bucureti, I, 5-6 despre frumoasele
femei din; II, 5 intoarcerea (la 1834)
lui Stefan Golescu din Constantinopol
la; I, 12-13 balurile dela; I, 35, II,
18-19 Al. C. Golescu-Albul critic&
societatea din; II, 30 Alexandru Ra-
www.dacoromanica.ro
295
covit nu s'ar muta in; 72 incen-
dull Bucuregtilor (1847) ; 143 despre
medicii din; I, 56 atmosfera pre-revo-
lutionarti deia 1848 din; 170 revolutio-
narii dela 1848 in; 174 disolvarea Gu-
vernului Provizoriu este cerutti de o
adunare dela; 176 se alege Locotenenta
domneasa pe ,Campul Libertatii de/a;
184 th'r' anii manifesteaa pentru Consti-
tutie la ; I, 70, 11, 195 armatele turcegti
gi rusegti in 1848 infra In; II, 205 are-
stri de revolutionan la; I, 112, II,
215 o deputatie de Romini gi Sagi din
Transilvama, pentru a cere ajutorul
Rugilor, In 1848 vine la; II, 315 tru.
pele rusegti in; 367, 373, 376 Zoe Go-
iescu, intoars.' in tara (1849), este
oprit de a trece prin; 386, 388-389,
Zoe Golescu autorizaa a locui In;
I, 122-124, II, 403-404 Zoo Golescu,
din ordinul lui Luders, prasete; I,
128, HI, 114 vieata intelectuaa sea,
zutA dela (in 1850) ; IV, 160 despre
primirea, in 1856, a lui Al. Dim. Ghica
g'i Talleyrand-Prigord la; 250 N, Go-
lescu, in 1858, candideaza la; 292
svonul transferarii Comisiunei Cen..
trale la; I, (X), 5, 6, 7, 12, 13, 21-23,
31, 33, 35, 37, 39, 40, 41, 42, 45, 48,
53, 56, 58, 61, 63, 64, 67, 68, 99, 107-
109, 114, 115, 120, 121-127, 131, 135,
142, 143, 144, 148, 152, 168, 170, 174,
183, 187, 188, 198, 211, 212, 214, 215,
218, 223, 229, 235, 236, 243, 252,
255, 256, 259, 269, 276; II, 4, 5, 6, 7,
10, 12, 13, 14, 19, 20, 21, 22, 24-26, 35,
36, 43, 44, 45, 52, 57, 66-69, 71-74, 76-
83, 85, 87-89, 95-97, 101, 139-142,
172, 173, 178, 187, 188, 197, 198, 200,
204, 208, 212, 222, 223, 242, 248, 253,
261, 262, 264, 269, 271, 273, 278, 280,
281, 290, 294, 295, 297, 300, 301, 305,
308, 309, 312, 314, 335, 349, 356, 359,
361, 369, 374, 376, 380-391, 394; III, 7,
8, 10,12, 16, 19, 22, 27, 34, 38, 40, 42-
47, 55, 61, 62, 65-68, 70, 71, 74, 75,
84, 86, 110, 112, 114, 115, 118,
120, 132, 135-137, 147, 149-153, 157,
163, 165, 167, 184, 185, 190, 195-198,
201, 204, 208, 226, 228, 230, 231, 234,
235, 238, 247, 248, 250, 251, 258, 259,
261, 264, 266, 268, 271, 279, 280, 282,
286, 288, 304, 305, 308, 327, 346, 347,
350, 352, 376, 379, 380, 383, 396; IV,
6, 17, 22, 32, 53, 56, 64, 66, 67, 73, 76,
112, 122, 131, 133-135, 140, 144, 148,
153-157, 159, 164, 165, 168, 172, 180,
183, 185, 187, 189-195, 197-199, 200,
202-205, 207-210, 212, 216-218, 231,
296
233, 238, 243, 245, 248, 252, 253, 255,
256, 259, 266, 269, 270, 271, 275, 277,
278, 280, 285, 288, 289, 294-296, 298,
299, 303-305, 308, 309, 310, 311, 315,
317, 318, 322, 324, 325, 327, 329, 331,
333, 335, 336, 337, 339, 340, 341, 343,
345, 346, 348, 349, 354, 355, 363-368,
370, 372, 374, 376, 379, 381, 382, 391,
402, 403, 405, 409, 410, 411, 413-416,
420, 421, 428 qi passtm.
Bucuresti-Targoviste, bariera, HI, 287.
Buda, I, 95, II, 282, 305 cucerit de
Unguri (1849); II, 190, 278.
Budapesta, II, 190.
Budesti, in Ilfov, moia familiei Ion
Mano, IV, 289, 290.
Budisteanu (?), II, 70.
Budisteann Ecaterina Al., nasa. Rosetti;
143.
Bueseu Maria, as. Cu Gr. Marghiloman,
II, 211.
Bultos, IV, 298.
Bughia, localitate, IV, 290.
Bujoreanu Maria, cas. cu Manuil Fili-
pescu, III, 9.
Bujudi, membru al coraitetului demo-
crat dela Atena, DI, 331, 343.
Buletinul, gazeta administrativa, DI,
164.
Cabet Etienne, scriitor francez, I, 26.
Caciulata, I, 25, 271, IV, 423-424 Al. C.
Golescu-Albul capteaza apele minerale
dela; IV, 426.
Cdineni, II, 259 Rusii l'otras' la; 282
Omer Paa la: 262.
Cairo, I, 202, III, 368 planul lui N. B'al-
cescu de a se duce la.
Calafat, I, 244 C. A. Rosetti la ; II, 20
Nicolae Golescu la; IV, 72 Grigore
Joranu 1i Ion Filipescu-Curcanache la ;
72 necesitatea prezentei emigra:ti/0r
romani la; I, 11, 214, 244; II, 72,
75, 76, 78, 79; IV, 61, 63, 69, 70, 71,
72, 79, 81, 86, 87, 88, 90, 93, 99, 100,
101, 131.
localitate, I, 11-12 Nicolae
Golescu la: I, 192; 11, 35, 45, 58.
Cildrusani, mnastirea, I, 57.
Calendarul parttdului naftonal-ltberal,
(X) ; IV, 124.
Cantan, creditorul Goletilor, III, 116,
164, 248, 260, 286, 287, 306, 322, 352.
California, I, 197; III, 178.
Canje, staret la Cernica, DI, 183 notA
www.dacoromanica.ro
George Fotbno
Bulgaria, IV, 97 Rusii trec la 1854 In;
I, 163, 213; II, 398; IV, 58, 77, 96,
104.
Bulgarii, HI, 210 si Confederatia danu-
imana ; 293 necesitatea legaturilor filtre
emigratii I, 179, 192, 210.
Bullettn Roumzun, III, 130 Ion D.
Ghica lauda pe Gh. Valeanu in.
Bulla Francois, pubhcist franeez IV,
144 nota' biogr.; I, 225.
Bulwer Henry Sir, comisar englez in
Princ. Rom., IV, 153 nota biogr.; 153
protivmc unirii Princ. Rom. ; 168 pen-
tru repatrierea proscriplor romani
(1856); 199-200 interesul lui pentru
eraigratii roraani; I, 232, 234; IV, 155,
163, 183-185, 189, 204-206.
Buneseu (?), IV, 263.
Buol Harl Ferdinand de, om politic au-
striac, IV, 216 nota biogr.
Burebi Stefan C., IV, 324.
Butculescu Linfa M., cas. cu Alecu Isvo-
ranu, II, 243.
Rutila, IV, 299 despre expulzarea lui
(1859).
Buzitu, judetui, oraul, I, 40,53; II, 158,
159, 160, 197, 294; III, 133, 226.
trecatoarea, II, 278.
Buzias, I, 268.
biogr.; III, 133 ales episcop de l'Urania
(1850).
Mulo Micleseu, mitropolit, I, 269 gra-
tiat de Carol I (1866).
Calliadi, familia, IV, 324, 326, 327.
Callimachi Eufrosina, cas. Cu Alexandru
Voda Sutzo, III, 269.
Callimachi Searlat Alexandru, domn al
Moldovei, III, 404 un portret al lui
la Dresda.
Calmen, II, 305 ucii de Dembinsky;
62, 145; II, 294, 295; 1H, 75, 220; v.
Calomfireseu (?), IV, 422.
Camarasi (?), III, 380.
Camarato (?), IV, 28.
Camariano Nestor, I, (XI).
Cambridge, I, 204.
Camera de Comer, IV, 206.
Camera Comunelor, IV, 156, 158 pentru
repatrierea proscriilor romani se fac
interpelar in; 26, 30, 32, 33, 240, 243.
Camera deputatilor, IV, 142 se va cera
Congresului dela Paris o singura Ca-
- mera pentru Tara Rom.; 312, 313 disol-
Boierii Golefti
varea ei (1859); 281, 283, 342 disol-
varea ei (1861).
Camera !ranee* I, 88.
Camera Lorzilor, I, 115, 206; IV, 40.
Camera prusian, IV, 215.
Campeni, localitate, I, 101, 124.
Cmpia Libertitil, I, 63, 68, II, 173, 184
Adunarea de pe, I, 64 poporul alege
(1848) Locotenenta domneasa pe.
COmpina, mosia lui Ion Canapineanu, IV,
324, 327.
Campineann Alexandrina Ion, cas. cu Ro-
setti-Rosnovanu, III, 65.
Campineanu Anica, a's. cu Alexandru
Kretzulescu, II, 78, 177.
Campineanu Constantin Ion, III, 65.
Campineann Eeaterina Ion, lase. Dudes-
cu,
Campineann Grigore Ion, III, 65.
Cimpineanu Ion, II, 102 not biogr.;
40 inversunat aprtor al autonomiei
tArii; I, 41, II, 102 surghiunit la Fili-
popole ; I, 43 intrevede umrea tuturor
Romtinilor ; I, 32-33, 41, 53, 175;
II, 181; III, 65, 107; IV, 106, 324,
327.
Campineanu Ion Ion, III, 65.
Ciimpineann Maria, a's. eu Dimitrie
Sc. Ghica, II, 181.
Climpineanu Salta, as. cu Ion Oteteli-
sanu, II, 108, 122; III, 44, 149.
CtimpW lui Traian, II, 295.
Cimpulung, IV, 313 despre luptele
electorale dela (1860) ; 363 alegerile
dela (1861) ; I, 8, 9, 127 , 36 ; 111, 237,
238; IV, 203, 235, 241, 270, 271, 299,
314, 332, 344, 346, 348.
Canini Marc Antonio, IV, 295 expulzat
din Tara RomAneasa.
Canning Stratford, arnbasador al Angliei
la Constantinopol, 11, 273 nota biogr.;
I, 218 sprOn pe Ion Ghica sa ajung
bey de Samos ; III, 181 sprijin pe
Al. Mano si Const. Racovit s intre
In armata piemontea; IV, 60 se opune
la ammstierea emigratilor romAni;
108 intrevederea lui Cu Gh. Magheru;
140-141 si unirea Princ. Rom.; 154,
157, 263-164 contra unirii Princ. Rom. ;
I, 42, 63, 93, 94, 153, 183, 212, 221, 224,
227, 229, 230, 232; 11, 284; IV, 68,
118, 155, 157, 168, 172, 232, 233, 249.
Canta loan, spkarul, IV, 145.
Cantaeuzino (?), II, 13, 72.
Cantaeuzino Adolf, IV, 363 ales deputat
de CAmpulung (1861).
Cantaeuzino-Paseann Alexandru, II, 199.
Cantaeuzino Mina I., as. Cu Ion Miclescu,
IV, 299.
www.dacoromanica.ro
297
Cantaeuzino Cleopatra N., nasc. Filipeseu,
304.
Cantaenzino Constants Ion, IV, 299.
Cantaeuzino Constantin, eaimacam,
195 no-LA biogr.; I, 115, JI, 233 candi-
deaza la tronul Trii Rom., sprijimt
de Turci (1849) ; I, 70, II, 287 numit
caimacam; III, 230 criticele Zinai
Golescu impotriva lui; I, 165; II, 84,
233, 387, 403, 404; Ill, 70, 71; IV, 52,
299.
Cantaeuzino Constantin, doctor, IV, 144.
Cantaeuzino-Rifoveanu Constantin G., IV,
144 not biogr.; IV, 155, 176.
Cantaenzino Eeaterina Gh. Gr., misc.
Bleanu, III, 153.
Cantaeuzino-Paseann Elena Al., nasc.
BrAncoveanu, II, 199.
Cantacuzino Elena Ion, as. Sturdza, IV,
299.
Cantaeuzino-Pascann Elena AL, nasc.
BrAncoveanu, II, 199.
Cantacuzino-Paseantt Elisaveta, cAs. cu
George $tirbey, IV, 412.
Cantaeuzino Gheorghe, IV, 144.
Cantaeuzino Ion C., IV, 299 notii biogr.;
297, 339.
Cantaeuzino Ion L, doctor, II, 57; IV, 299.
Cantaeuzino Iordaehe, I, 4.
Cantaeuzino unta N., rase. BAlliceanu,
155; III, O.
Cantaeuzino Maria Ion, nsc. Mavros,
IV, 299.
Cantaeuzino Maria Iordaehe, nbc. PArsco-
veanu, I, 4; IQ, 71.
Cantaeuzino Maria N., as. Cu Puvis de
Chavannes, III, 267 not biogr.; IV, 1
va plti parte din datorzile lui N. lit-
men; I, 201, 202; HI, 276, 282, 310;
IV, 144; v. Chavannes Maria Puvis de.
Cantacuzino Matei, aga, II, 155; IV, 49.
Cantaenzino Nieolae, 111, 267, 304.
Cantaeuzino Puleheria N., Ilan. Sturdza,
267.
Cantacuzino-Raducanu Ruxandra, ca. cu
Constantin Dim. Ghica, general-cneaz,
II, 2, 14, 94,
Cantaeuzino Ruxandra Gh., laso. Rifo-
veanu, /V, 144.
Cantacuzino Sabina C., Ilan. Bratianu,
144.
Cantacuzino tierban Vodi, DI, 49; IV,
144.
Cantaeuzino Sevastia Ion, cas. cu Petre
P. Carp, IV, 299.
Cantaeuzino Zoo, nsc. Sltineanu,
84 se stinge din vieat (1839).
Cantaeuzino Zoe Ion, cas. cu D. A.
Sturdza, IV, 299.
 298
efintecele patriotiee, II, 136 in desvol.
tarea patriotismului.
Cantemir Dimitrie, domn al Moldovei,
403 un portret al lui se afila la
Dresda.
Cara Hissar, localitate in Asia Mica,
DI, 319.
Caraeal, IV, 320 despre alegerile dela
(1860) ; I, 254; III, 353; IV, 207, 208,
251, 252, 257, 258, 259, 263, 269,
271, 274, 300, 312, 362.
Caracaleni, IV, 258.
Caracas (?), IV, 234.
Caracas Constantin, doctor, II, 354;
DI, 48.
Caracas Dimitrie (Luca), III, 48.
Caracas Ecaterina C. cs. cu Ion Odo-
bescu, II, 354; III, 48; IV, 178; v. gi
Odobescu Ecaterina Ion.
Caracas Grigore, II, 854 nota biogr.;
119, II, 354-355 cazut in mainile Ru-
Olor in Transilvama (1849) ; I, 124,
II, 380 trece travestrt din Transilvania
In Turcia.
Caragea Ion Vodil, I, 3; II, 22; IV, 320
Legunrea lui.
Caramali Serban, zapciu al plasii Gilortul,
51.
Caramanlin Maria, cas. cu Gh. Magheru,
II, 211.
Caransebeg, I, 97; II, 239, 278.
carantina, DI, 197 svonul desfiintarii ei.
Carealechi Zaharia, III, 164.
Cireinov, targ, IV, 268.
Carlowitz, IV, 146.
Carlsbad, II, 84, 85, 130, 134 stefan C.
Golescu la ; II, 146 moartea Ecaterinei
Ball la ; I, 12; II, 148, 156, 157;
47, 49, 50, 361.
La Carmagnole, I, 127, II, 392 cantata'
In familia Bengescu.
Carnado (?), DI, 404.
Carnot-Feulins Claude Marie, general,
IV, 202.
Carnet Lazare Hypolyte, om politic fran-
cez, IV, 202 nota biogr.; I, 236.
Carnot Lazare Nicolas, (marele Carnot),
IV, 202.
Carol, croitor, II, 332.
Carol I, 111 cere portretul Zincai Golescu;
134 la Golegti , 267-269 despre vemrea
sa in tara ; IV, 410 dificulta-1i din partea
Turciei la recunoagterea Dommtorului;
410 convoaca un Consiliu domnesc la
Cotrocem ; 414 viziteaza Oltenia (1867) ;
418 proiectul sal' de casatorie si greu-
ttile facute de Fuad Pala; I, 134, 155,
270, 271, 276; II, 177; PI', 20, 233,
307, 412, 413, 415-418, 422.
www.dacoromanica.ro
George Fotino
Carol Mbert, rege al Sardmiei, II, 266
nota biogr. ; I, 79 invins de Austriaci ;
II, 267.
Carp Sevastia P., n'Ase. Cantacuzino, IV,
299.
Carpati, muntii, I, 50, 51, 209, 222, 268
131, 133, 137, 167 gi patriotismul
romanesc; III, 21, 99; IV, 128.
Casimir Maria Teodor, flan. Mihalescu,
323.
Catargi (?), IV, 351.
Catargi, doamna, II, 391.
Catargiu Barbu, 1,264 gi problema agrara ;
I, 265, IV, 379, 393 asasinarea lui;
260; IV, 135.
Catargiu Lucir, IV, 314.
Catargiu Nieolae, membru In Comisia
Centrara, IV, 297.
Catargiu Stefan, IV, 407 nota' biogr.
Catehtsmul stitentlor, I, 198-199, III, 394
confiscat de autoritatile turcegti.
Catina Constantin, I, 116 inchis la Vaca-
regti; II, 248.
Caton, IV, 128.
Cattaro, IV, 41.
Caueaz, IV, 103.
Cavaignae Louis Eugne, II, 188 not6.
biogr.; I, 112, II, 208 svonul asasinarii
lui; II, 254, 303.
Cavonr Camille Benso Conte de, IV, 246
nota biogr.; IV, 246 gi umtatea Italiei;
282 intrevederea lin stefan Golescu Cu;
285 la Paris ; 387 planul Romanilor
de a ridica un monument lin; I, 184,
255, 258.
Cazaeii, II, 204 percheziVile lor la fron-
tiera romana; 220 la Golegti; HI, 73,
220 numai dupa ce Cazach vor evacua
Tara Rom. Golegtii se vor repatria; I,
75, 113, 126, 145, 147; II, 212, 219;
7, 224; IV, 56, 88, 89, 105; v. gi Rusii.
Cechirehe, statiune balneafa in Asia
Mica, HI, 319.
Ceganul, v. Cesianu Stanut.
Celei, localitate, U, 394.
Celibidache Floriea, III, 326.
censura, II, 251 la Bragov (1849) ; IV,
138 se suprima' in Moldova (1856).
Cerkez Constantin, II, 72 Inaintat aghio-
tant domnesc.
Cermena Petra, II, 241 membru in depu-
tatiunea banateana trimisa Impara-
tului Austriei (1849),
Cerniiteseu (?), IV, 322.
Cerniteseu Petre, III, 61 nota biogr.;
61, 195 exilat la Brussa; 132 gi vizita
lui Fuad Paga la Brussa ; IV, 120
obtine permisiunea de a se intoarce In
tara; III, 79, 340; IV, 45, 117.
Boierii Golefti
CernAuti, II, 239; IV, 41.
Cerneg, localztate in Macedonia, IV,
254.
Cerneti, localitate, II, 72, 310, 312;
DI,' 274; IV, 93.
Cernica, maids-4re, III, 133.
Cernieann, vtdicA, 11, 354.
Ceruti Ludovico, consul al Sardiniei la
Paris, III, 240.
Cesianu Constantin St., II, 394.
Cesianu Dimitrie St., II, 394.
Cesianu Ion St., II, 394.
Cesianu Lelia St., &As. cu Ion Oteteliganu,
II, 394.
Cesianu Nieolae qt., II, 394.
Cesianu Stlinut, II, 394 notA biogr.; I, 8.
Cesieni, Iocalitate, (fostA CorlAtegti), II,
394.
Cetatea, localitate, IV, 99.
Chaika, v. Czaikowski
Chillons-sur-Satine, locahtate, III, 356.
Chamonix, localitate, IV, 31.
Chamouny, locahtate, IV, 28.
Charwart, ziar satiric, II, 351.
Charras Jean Baptiste Adolphe, III, 290
notA biogr.
Charton Edonard, directorul revistei Le
Magasin pittoresque, II, 13.
Chartreuse de Siget, locahtate, I, 189;
DI, 244, 245, 252, 276, 302; IV, 182,
276, 287, 288.
Chassriau, pictor, DI, 267.
Chassinat, medicul lui N. Racesou, III,
275.
Chateau Denis, DI, 268, 269.
Chateaugiron Le Prestre, marchiz de,
consul al Frantei la Bucuregti, II, 96
not biogr.; I, 13.
Chavannes Maria Puvis de, nAsc. Can-
tacuzino, Ill, 267 not biogr.; v.
Cantacuzino Maria N.
Chavannes Puvis de, I, 201; III, 267.
Cherbourg, IV, 239.
Chereseo, v. Herescu-NAsturel.
Chesarie, vIddicA de BuzAu, II, 159
notA biogr. ; I, 40, 53; II, 158, 159.
Chestiunea Orientulni, v. Orient.
Chil4 IV, 157 Ado/ph d'Avril mmistru in.
Chio, localitate in Asia Mick., III, 319;
IV, 69.
Chiseolu Teodorache, I, 3 ispravnic de
Mehednyti.
Chiginku, I, 31.
Chitegti, proprietatea Golegtilor, I, 181;
111, 146, 176, 231, 339, 340, 358; IV,
18, 192, 235, 238, 245, 254, 321.
Chiucine-Cainargi, pacea dela, I, 4.
Choumla, v. Sumla.
Chrisoscolen, v. Hrisoscoleu.
www.dacoromanica.ro
299
Christn Nicolae, bancher, IV, 222, 226,
227.
Cimbrn, doamna, IV, 340.
mAnAstirea, III, 133.
Cioroi, terenul, IV, 401.
Cha Ion, arendagul Golestilor, IV, 254.
Circasia, DI, 339; IV, 104.
Meade* I, 219; IV, 105.
ciuma, la Constantinopol, II, 2, 4.
Clarendon Georges, om de Stat francez,
IV, 40 notA biogr.; I, 206, IV, 40 N.
Golescu core audient la.
Clejani, localitate, IV, 421.
Clmence (Ubieini/), IV, 281, 363.
C/iment Foigeann, egumen, III, 133 notA
biogr.; III, 133 ales episcop de Argeg
(1850).
Clink (?) III, 206.
Cluj, I, 76 biruinta RomAnilor la; I, 76,
77, 80, 164, 170, 210; II, 305; III, 63.
Coeoreeen, administrator al jud. Teleor,
man, II, 193 alungat de tArani.
Cocoresen, creditorul Golegtalor, DI, 116.
Cocoreseu, doamna, Ill, 164, 206.
Codreann, prof. de geografie, ILI, 340
alungat de Rugi din gcoalA.
Codreseu T., tipografie, IV, 359.
Colburn's New Monthly Magazine, revistii,
III, 151 gi Princ. Rom.
Colegial francez, II, 165, 168, 169 trite-
meerea lui in Tara Rom.; I, 52, 55.
Colentina, I, 114.
Collge de France, II, 191, 257; IV, 60.
Collet Meygret, IV, 157 notA biogr.
Colocotronis, general grec, III, 349 trimis
contra revolutionarului Papulakis.
Colquhoun Robert Gilmour, consul al
Angliei la Bucuregti, II, 97 not biogr. ;
I, 153 WO dugmAma emigratilor
potriva lui Barbu Stirbey; II, 186,
IV, 114 mijlocegte expedierea scriso-
rilor familiei Golescu; 11,273-274 bunk-
vointa lui fatA de Zoe Golescu;
197-198, III, 339 gi banii ridicati de
St. Golescu din vistieria Statului; IV,
108 in misnme in Serbia; 110-111
rugat s mijloceasck trimiterea unei
sume de bani fratilor Golegti; 164 In
conflict en Bclard; 177 impotriva
propagandei unioniste In Tara Rom. ;
346 numit consul al Angliei in Egipt
(1859) ; I, 42, 64, 93, 117, 131, 151,
218, 231, 233, 235, 252, 258; II, 177,
209, 215, 264, 280, 281, 308, 360;
DI, 43, 68, 76, 114, 149, 151, 152,
186, 228, 230, 235, 236, 238, 262,
328, 339; IV, 80, 90, 113, 167, 206.
Colson Jules, II, 178.
Cates, spitalul, IV, 288.
300
Comineann Ion, II, 97.
Comineann I. A., redactor la ziarul
Reforma, IV, 403.
Comineann Zoita Ion, eft. cu Nimias
R. Golescu-Deli aga, II, 12, 97.
Comanesen Sultana, nsc. Brcanescu,
II, 97.
Combi AMert, III, 182.
Comisia Central, dela Focsani, IV, 281,
287 despre numirea lui t. Golescu In;
288 deschiderea sedintelor ei; 292 svo-
nul transferrii ei la Bucuresti; 297
despre neIntelegerile dintre membrii ei;
306, 343 si incidentul Mitropolitului
Moldovei cu clerul miman; 347 si con-
trolul actelor guvernului; 365, 370 si
legea rurar; 366-367 si legea electo-
ral; I, 259; II, 22; IV, 283, 291,
294, 306-308, 310, 313, 343, 349, 350,
354, 362. -
comitete filo-romane, IV, 201-202 ne-
voia 1ntemeerii la Paris, Turin, Londra
si Berlin a unor.
eomitetele romitne, dela Sibnu, II, 232.
comitetul democratic, dela Atena,
331, 343.
comitetul democratic, dela Lausanne,
III, 213.
comitetul democratic enropean, dela
Londra, III, 212 sprijina pe Unguri ;
213 si eventualitatea reconstrtuirii
unei Polonii si a unei Confederatii
romAno-maglaiare; I, 189, 196, 212,
235; III, 212, 213, 241, 394; IV, 185.
omitetul emigratilor romani, II, 217,
383.
pomitetul regeneratlei, (1848), III, 240.
comitetal revolutionar, dela Roma, III,
249.
comitetul revolutionar roman, II, 383,
desfiintat (1849).
Compigne, IV, 180 membrii Congresului
dela Paris intruniti la.
complot filo-rus, In Tara Rom. (1850),
III, 112.
Concordia, ziar, IV, 206 despre censurarea
lui.
Condralski, v. Kondravski.
Confederatia dannbiana, I, 183 preconi-
zata de Mazzini; II, 218, 220 Radu
C. Golescu pentru; III, 210 si rezervele
lui Kossuth.
Confederatia romano-maghiara, DI, 213
planul unei.
Confederatia Statelor din Orient,
292.
Conferinta Mellor Pater', I, 93; IV, 228,
233, 236, 237, 238, 239, 242, 243, 245,
246.
www.dacoromanica.ro
George Fotino
Conferinta Pica, (1919), IV, 167, 216.
Congresal lela Paris, IV, 141-142 emi-
gratii romAni prepar un memoriu
pentru; 142 cuprinsul memoriului
pentru; 150 se gandeste pentru Princ.
Rom. la un Domn pamantean; I, 206;
IV, 38, 40, 168.
Le Consedler des enfants, mar, III, 269.
Conservatorul de mulcts', dm Bucuresti,
HI, 78.
Constantin Toma, II, 385.
Constants (Kustindje), IV, 77.
Constantinopol (Istambnl, Stambnl, Ta-
rigrad), I, 32 Al. Dim. Ghica primeste
Investitura la; II, 2, 4 cusma la; 162
pictorul B. Iscovescu fnmormntat la;
I, 65, II, 177, 183 trianterea unei dele-
gatii romne la C. pentru reformele
constitutionale; II, 228 pe seama emi-
gratiei romAne s'au rspandit ca-
lomnii la ; 229 propunere ca sediul
emigratiei romAne sa fie la; 289 Const.
Negri reprezentant al Princ. Rom.
la; I, 85, 93-94, 117-118, II, 300
Zoe Golescu la; I, 86-87, 91 emigra-
tii Fromani dela; IV, 109 expulzri
de familii grecesti din; 350 calatoria
lui Alexandru Cuza la; 419 patriarhia
din Const. indemnat de Rusia sd nu
recunoascA sinodul romn; I, 11, 13,
27, 31-34, 37, 41, 42, 56, 64-66,
79, 80, 83, 85-87, 91, 93, 94, 98-
100, 101, 102, 117, 118, 121, 150, 165,
166, 168, 170, 171, 173, 174, 180, 182,
184, 194, 197, 198, 202, 210-214, 215,
217, 218, 220, 221, 225, 229, 230, 234,
235, 243, 260, 270; II, 3, 36, 96, 102,
147, 178, 185-188, 191, 205-206, 214,
221, 225, 228, 230, 232, 237, 238, 244,
246, 247, 252, 253, 255-257, 264, 266,
268, 270-277, 279, 283, 285, 290, 291,
301-307, 311, 312, 320, 321, 325, 328,
331, 334, 336, 337, 339, 345- 350, 354,
357, 360, 367, 368, 370, 381, 382, 390,
391, 398, 403; 114 5, 7, 9, 10, 17,
19, 25, 37, 47, 48, 50, 56, 57, 59, 71,
84, 97, 129, 155, 162, 169, 172, 175,
181, 192, 195, 196, 200, 204, 209, 213,
217, 239, 243, 269, 291, 292, 299, 300,
318, 321, 325, 330-332, 337, 339,
340-342, 344, 354, 363, 380, 394, 395;
IV, 15, 24, 26, 27, 39, 41, 43-45, 50,
51, 53, 54, 56-59, 60-62, 68, 70, 71,
72, 74, 77, 79, 80-85, 88, 89-91, 92,
96, 97, 101, 102, 107, 109, 110, 114,
115, 118, 126, 140, 147, 148, 150,
152, 153, 155, 157, 159, 160, 162, 163,
164, 168, 169, 171, 177, 182, 184, 187,
188, 190, 194, 195, '199, 200, 201, 203,
Boierii Gogala
206, 248, 249, 295, 298, 303, 339, 360,
369, 410, 415, 420 si passim.
Constitntia, II, 176 revolutionarii romani
cer lui Suleiman Pala confirmarea ei
(1848) ; 195 partizanii ei refugiati la
Sibiiu; 205 sustinatorii ei Inchi1i la
Vacaresti; 212 izgozurea din tara a odor
cari au luptat pentru; 248 arestatii
dela Vacaresti fac propaganda prin-
tre soldatii rusi pentru; 281 Felicia
Racovit despre ; 282 sultanul Abdul
Medgid prepara o constitutie liberal&
In Turcia ; 399 din Tara Rom. (1848)
supusa lntririi Sultanului; 400 din
Tara Rom. si cauzele caderii ei (1848) ;
99 data de Rusia Principatelor
Rom.; 242 In Austria nu se mai Tea-
pect (1851) ; IV, 156 un proiect de
constitutie al 1m Ion Glum; li, 227,
250, 251, 293, 300, 373; III, 83, 161;
50, 232.
Le Constituttonnel, ziar, IV, 156 sus-tine
unirea Princ. Rom. sub un Domrutor
strain; 176 protesteazia contra ocu-
patitmei austriace In Princ. Rom.;
229; II, 270; IV, 159.
Conventiunea Jeta Paris, I, 253; IV, 261,
262, 272, 354, 371.
Convorkri Literare, 1, 77, 236.
Cor Mathurin-Joseph, diplomat francez,
IV, 60 notA biogr.
Coranul, IV, 99
Coressi Alexandrina, cas. cu Grigore Gr.
Ghica, IV, 247.
Corfu, 111, 348, 355, 371.
Corint, BI, 371.
Corlalefti, localitate (Cesieni), II, 394.
Corniteann Zotta, cas. Cu Nicolae Ro-
setti, II, 45.
Cornescu-Grecianu Constantin, IV, 235,
238.
Cornescu-Greelann Constantin C., II 223.
Cornesen-Greciann Elena Const.,
Mano, II, 223 nota biogr.; IV, 235.
Corradini, tanar moldovean, II, 385.
Cosadini Dimitrie, om politic roman, IV,
364 nota biogr. ; 350.
Costachi, cpitanul, 11, 224.
Costalorn Gheorghe, II, 124 not1 biogr.;
124 ajutat la Paris, la studd, de Ion
Otetelisanu, Iancu Mihalescu si de
guvern; IV, 313, 344-346, 348.
Costea, stolnicul, I, 3.
Costesen Sultana, cas. cu Constantin Gr.
Ghica, IV, 249.
Costici, profesor, II, 101.
Costin Miron, cronicar, IV, 145.
Costin Nicolae, crorucar, IV, 145.
www.dacoromanica.ro
301
costnmul national, II, 136 In desvoltarea
patnotismului.
Cotroceni, I, 70, 199, 11, 183, HI, 338
fruntasii revolutiei din 1848 arestati
In mntistirea ; I, 269, /V, 366, 410
palatul; I, 107; II, 7, 195; JI!, 396;
IV, 234, 304.
Conlin Claude profesor, II, 874 nota
biogr.
Cour Edouard de la, v. La Cour Edou-
ard de.
Courier, revolutionar, Ell, 315 subscriptie
pentru plecarea lui In Spania; DI, 349;
IV, 15.
Le Courrier, ziar, II, 189.
Le Courrter d'Athines, mar, III, 301.
Le Courrier du Dimanche, IV, 152.
Le Coumer d'Orient, mar, IV, 420.
Cousin Victor, filosof, II, 125.
Cowley Henry Lord, ambasador al An-
gliei la Paris, IV, 232 nota biogr.;
252, IV, 232 intrevederea lui N. Golescu
Cu; IV, 233.
Cozia, manastirea, III, 133.
Cracovia, I, 90; II, 251.
Craiova, II, 12 Ana Racovita vrea
paraseasc& ; I, 7, II, 12 lipsa de doctori
la ;II, 24 Al. Racovit& famine ocar-
muitor la (1836); 143 despre
din; III, 61, 226 clubul revolutionar
dela; IV, 171 mamfestatii pentru Unire
la; 337, 342 turburari la; I, 3, 7, 11,
12, 14, 32, 34, 40, 111, 250, 268; II, 1,
3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 11-13, 20, 21, 22,
24, 25, 26, 28, 29, 30, 38; 40, 41, 42,
47, 48, 50, 54, 55, 57, 60, 62, 64, 66,
67, 73, 76, 79-83, 92, 93, 97, 102, 145,
148, 162, 185, 304, 308, 313, 349; III,
61, 133, 167; IV, 208, 235, 257, 269,
270, 311, 337.
Creteann George, poet, IV, 153 nota biogr. ;
IV, 20, 184.
Cretianu Maria Zamfir, IV, 303.
Cretziann Al., I, (X), 125, 187, 222, 250,
251; IV, 167, 282.
Cretziann Constantin, II, 68 nota biogr.;
II, 68 moartea lui.
Cretziann Tarsita Const., nfisc. Lacu-
steanu, II, 68.
Cretzianu Zamtir, II, 68.
Cretznlesen, v. Kretzulescu
Crimean, I, 42, 155, 217, 218, 220, 221,
223, 224; LE, 171, 174, 207; IV, 24, 38,
103, 118, 232, 243, 356, 388 razboiul
dm.
Cristo:di Alexandra, II, 205 nota biogr. ;
I, 74, II, 205 refugiat la Sibiiu dupa
revolutia dela 1848; IV, 176 se In-
toarce in tara ; IV, 63.
3O2
Croatia, III, 15 revolutia din; I, 175;
190, 293; DI, 107.
Croatii, II, 303, 309 s'au unit Cu Ungurii
contra Austnacilor (1849) ; 111, 132 si
Turcia; I, 176; II, 257; IV, 35, 134.
Crowe Eyre Evans, zianst englez, IV,
167 nota biogr.; I, 230, IV, 167, 168
pentru unirea Princ. Rom.; IV, 169,
177, 282.
Crowe Eyre Sir, diplomat englez, IV, 167.
Culoglu Dumitru, IV, 190.
Cureanache, v. Filipescu-Curcanache Ion.
Curdistan, I, 215; IV, 99.
Curient/ romdrtesc, ziar, I, 3 anunta
moartea lui Dinicu Golescu; II, 20
Nicolae Golescu cera; II, 20.
Camelad de ambe sexe, 1t, 36.
Curias Ion T., HI, 321, 332.
Cartea de Arges, III, 238.
Cartea Apelativi, I, 49; II, 180.
Cartea de Casatie, IV, 243 Romania va
avea o; 369 despre instalarea ei (4861);
II, (VII, IX) ; IV, 307, 371, 414.
Curten Proteetoare i Curten Suzeranii,
31, 38, 40, 85, 147.
Cutahia, v. Kutahia.
Caza Alexandra Ion, I, 257-260, IV, 283
despre Indoita sa alegere; IV, 287
Dalling Lord, v. Bulwer Henri Sir, IV,
153 nota biogr.
Dalmatia, IV, 9 trupe austriaca in; I,
204.'
Damari Sultana, cas. cu Nicolae Baco-
M'A, II, 25.
Dmbovicioara, petera, I, 147; III, 233,
238.
Dambovita, judetul, IV, 341.
Dmbovita, rau, I, 56, 107; II, 7, 195.
Danemarea IV, 35 un proiect pentru In-
corporarea ei la Suedia.
Dan& Petrovie, principe al Muntene-
grului, IV, 332 nota biogr.; IV, 332
svon despre ranirea lui.
dansurile nationale, II, 136 In desvoltarea
patnotismului.
Danzig, (Gedanum), HI, 403.
Diiselleseu Dimitrie, membru in Comisia
Centrala, IV, 297.
David d'Angers, sculptor francez,
849 nota' biogr. ; I, 193, III, 349 proscris
refugiat la Atena.
Davila Ana C., liase. Racovita, IV, 351,
364, 376, 426.
Davila Carol, IV, 233 nota biogT.; IV,
www.dacoromanica.ro
George Fotuto
complot Impotriva lui; 295, 298 despre
Investitura lui; 299 despre procesul
atentatonlor contra lui; 300-301 recu-
noscut de Turma si Austria ca Domn
al Moldovei si al M'id Rom.; 310
svonul despre plecarea lui; 315 si
procesal Bossel; 337 faya' de neguston;
342 pentru disolvarea Camerei; 350
chiltoria lui la Constantinopol; 364
despre aniversarea revoltrkei din 1848;
256, 261, 262, 263, 264, 267; II,
108, 157, 177, 210, 229, 247, 270, 289;
20, 82; IV, 154, 284, 286, 291,
295, 314, 339, 359, 366, 367, 368, 370,
372, 374, 394, 410.
Czaika, v. Czaikowski Mihail.
Czaikowski Mihail (Czaika, Sadic-Pasa),
LE, 171 nota biogr.; III, 132 despre
turco-filia lui; IV, 56 conduce un corp
de Cazaci; 68, 69, 70 intrigue lui contra
emigratilor romani; 88 la Simula; 89
va ajuta pe D. Kretzulescu impotriva
lui Omer Pasa; I, 176, 213, 214, 217;
62, 68, 104, 105.
Czartoryski Adam, II, 172 nota biogr.;
II, 172 recomanda pe M. Czaikowski
In armata romana; I, 125, 170, 212;
II, 372; IV, 35, 56.
341, 349 dstoria lui cu Ana Raco-
vita ; 1,276 vesteste moartea Zindi Go-
lescu ; I, (X) ; II, 349; III, 61; IV,
112, 267, 277, 351, 370, 376, 380,
426.
Davila Elena, cas. Perticari, I, (IX), 111;
IV, 278, 327.
Dealul, manastirea, I, 47.
Dealul Mitropoliei, IV, 361 manifestatia
de pe, privitoare la vutorul Domn al
Tan). (1861).
Dealul Spirei, I, 70 lupta de pe; IV, 56.
Debretin, I, 81, 83; II, 232, 260.
Deeinda, padure, IV, 255, 264 despre
vanzarea ei; 192, 231, 240, 244, 252.
Dedu (?), IV, 329.
Dedulescu Luxandra, cas. cu Constantin
Al. Kretzulescu, II, 78.
Dehon I. H., tipografie, III, 394.
Delires Ion, II, 402 exilat la Brussa; IV,
56, 63 numit maior In armata turca;
I, 211; IV, 58.
Dlavigne, III, 109.
Deliina, villa, (Palermo),!, 203 Nicolae
Balcescu In.
Dembinski Enric, revolutionar polonez,
 Boierii GokW
240 not& biogr.; I, 83, II, 240, 264
comanda armata ungara i infrange pe
Austriaci langa Pesta (1849) ; /, 95, II,
305 a taiat 15 nui Calmuci; I, 97-98, II,
335, 341 refugiat la Vidin ; I, 99 trece la
mahomedarusm; In, 36, 58 exilat la
Brusca; I, 170, III, 62 cere o relatare
cronologica a raporturilor romano-
ungare; I, 161 legaturile emigratilor
romani dela Brusca Cu; II, 349; III,
300.
Demetreseu G. Mil., I, 4.
Democratta, revista, I, (X), 213; IV, 81,
84, 85, 92.
demoeratii italieni, III, 211 sprijinti pe
Unguri.
Dentu E., editor, Paris, IV, 137, 168, 239.
Depretis Agostio om de Stat italian,
III, 277 not
Derby Lord, om politic englez IV, 33.
Derussi Fanny, am Trsnea, I, (IX) ;
21, 310.
Descombes Alfons Vaissier, casatoria lui
cu Caty G. Golescu, 111, 348.
Descombes Caty Vaissier, IV, 379; v.
Golescu Caty G.
Desna Aniea I., nase. Neculescu, 111,323.
Desliu Iordache, III, 323.
Desna Maria cas. cu Iancu Mihalescu,
II, 124; Id, 323.
Dessain, aghlotant al generalului Aupick,
II, 178.
Days, localitate I, 101; 144.
Dieu, colonel, I+, 130.
Dieppe, localitate, I, 152, IV, 169-170
Zoe Golescu la ; IV, 170, 171, 173, 175.
Dieta maghiarii, I, 96-97 kd legea pentru
recunoaqterea nationalitatii Romani-
lor din Transilvania ; II, 232 Sim.
Barnuvu autorul protestuhu catre.
Dijon, I, 134, 138; HI 394.
Dines, ofxter romn, If, 380 arestat In
Transilvania ; IV, 403.
Dionisie, arhimandrit, starqul manastirii
Neannu, IV, 162 despre Incarcerarealui.
diplomatia angler:II, DI, 293.
diplomatia franeeza, DI, 293.
diplomatia germana, III, 293.
diplomatia italian, III, 293.
diplomatia poloneza III, 293.
diplomatia ungard, IM, 293.
Divanul general, III, 186 i deficitul
bugetului; IV, 138 din Moldova dis-
cuta o lege a presii (1856).
Divanul turcesc, IV, 60 discuta armi-
stitml i evacuarea Princ. Rom. (1853) ;
II, 183, 194.
Divanurile ad-hoc, IV, 178 despre com-
punerea lor ; I, 250, IV, 161, 162, 163
www.dacoromanica.ro
303
despre ale gerile pentru ; I, 223, 231
234, 251; II, 41, 164, 171, 177, 257;
IV, 190, 198, 208 210, 212, 232, 246,
248, 322, 340, 350.
Divanurile legiuitoare, III, 48 svonul
despre apropiata lor funcionare (1850);
289, 378.
Doamnei, raid, J, 269.
Dobran loan, I, 89, II, 241 membru In
deputatiunea banateana trimisa la
Imparat; III, 344-345 agent roman In
Austria.
Dobrogea, 1,196, DI, 337-338 propaganda
romaneasca in; III, 338 Rulii i Turcii
ravnesc ; I, 27, 181, 11, 171 Czaikowski
In; IM, 301, 318; IV, 56.
Doean Ion, membru In Comisia Centrald,
IV, 297.
D61e, localitate In muntii Jura, I, 16;
II, 103.
Doljiu, judet, II, 47, 51.
Domnesti, mosia, II, 106.
Don Juan, III, 34.
Donici, III, 342 subscriptie pentru ea Bali
continue studille ; 277, 299; IV, 4.
Donne, firma comerciala la Viena,
156.
Thinniges Elena von, ea's. cu !Ion Ra-
covrta, IV, 235.
Dora DIstria (Elena Ghica, cgs. cu Al.
Koltzoff Massalsky), II, 223 not&
biogr.; IV, 143 despre broura ei La
vte monastique en Orient; I, 115, 226;
II, 34, 35; 111, 155; IV, 182.
Dorrinner, colonel, II, 252.
Dragomir Silvia, I, 76, 79, 84, 96, 98,
101, 180, 183, 280.
Drigisani, II, 201 Walla dela (1821).
Drguseni, mosia lui T. Rdscanu,
229.
Dreptate ft. Fregie, societatea, I, 55, 201,
Dreptul, revista, IV, 339.
Dresda, I, 150, 200, 203; In, 47, 349,
350, 353, 354, 362, 363, 365, 367, 368,
375, 376, 377, 379, 384, 385, 387, 390,
391, 393, 398, 399, 402, 403; IV, 3, 6,
12, 239.
Driault E., DI, 343.
Drouyn de Lhuys, doamna, IV, 27.
Drouyn de Lhuys Edmond, om politic
francez, IV, 27 nota biogr.
Drugnescu Zoo, eds. Cu Constantin
Filipeseu, II, 72.
Drummond Henry, I, 232.
Dabas Mr., /V, 285.
Baca Costache, Ill, 240, 338.
Duca Ion G., 11, 279; 111, 304.
Duca Lucia G., mdse. Ghica, II, 279;
IQ, 304.
304
Duconnut Mr., IV, 166.
Dndescu Ecaterina C., cs. cu Ion Cam-
pineanu, HI, 65.
Duhamel, trimisul guvernului rus in
Princ. Rom., II, 145 conflictul lui cu
ambasadorul Turciei ; 176 Bibescu Dim.
George execut ordinele lui; 194
contra liberttii; 195 destitue pe Al.
Racovit din isprvnicia Craiovei; 380
rechemat ; III, 186, 207 pArseste -Ora;
56, 108, 111, 113, 124, 135, 144;
208; III, 20, 27, 32.
Dumba Constantin, bancher la Viena,
II, 444; III, 398 ; IV, 6, 8, 17, 22.
Dumbrava, plas5. tu jud. Doljm, II, 47,55.
Dumesnil Alfred, ID, 361.
Dumovici (?), II, 108.
Dunfirea, 11, 172 Suleiman Paga trece
(1848) ; I, 70, 73, II, 201 exilarea
E
Ecole des Chartes, (Paris), II, 192.
Ecole des Pouts et Chausses, (Paris),
III, 300.
Les coles, revist, II, 191.
Eder, baron, consul al Austriei la Bu-
curesti, I, 271; IV, 421, 422.
Egipt, II, 97 Colquhoun consul in; DI,
371 N. Golescu renunta la proiectul
de c515torie in; II, 188, 323; III, 319,
339, 346.
Eichtal Mr., bancher, Paris, DI, 301.
Ekel Catinca, IV, 278 ajutata de Zoe
Golescu.
Eliade Ion, v. Rdulescu Ion Ehade.
Eliadistii, DI, 333 contra lui Cesar
Boll= ; III, 57, 96.
Elisabeta de Wied, I, 271, IV, 427 cAs-
toria ei cu Carol I.
Elliot Henry G., ambasador al Angliei
la Constantmopol, IV, 421.
L'Elu du peuple, journal de la Dmocratte
Napolonienne, M, 394 anunfa' con-
fiscarea Catehismului atentior.
Elvetia, I, 9 fratii Golesti fac studii in;
II, 31 Al. C. Golescu-Albul laud5.; 96
St. Golescu obtine permisnmea dela
Domnitor s viziteze (1839) ; 103 Radu
C. Golescu evoaca amintirile lm din;
131 Al. G. Golescu-Arpil ii face
apologia; III, 23 cAlatoria lui N. Go-
lescu In; 221 alung pe refugiatii po-
litici; IV, 65 Zoe Golescu despre 6515-
toria sa in; I, 10, 14, 16, 150, 189, 200;
II, 130, 135, 139, 189; M, 23, 220,
221, 245, 296, 361, 362, 374, 375; IV,
22, 29, 31, 153, 163, 213.
www.dacoromanica.ro
George Fotino
fratilor Golesti pe; I, 118, II, 335,
Villara inecat in; IV, 77, 109 Rusii
trec (1854) ; 157 Comisiunea european
a Dunrii; I, 40, 49, 62, 66, 70, 73, 107,
118, 164, 167, 207, 211, 212, 213, 218,
219, 222, 223, 226, 227, 236, 246, 279,
280, 281; II, 179, 183, 204, 281, 355,
397; III, 93, 105, 190, 254, 294, 377;
IV, 19, 31, 32, 41, 47, 48, 51, 55, 57,
58, 60-62, 93, 99, 102, 103, 105, 128,
133, 147, 151, 176, 206, 262, 311, 325.
Dupont Bussac de, redactor la ziarul
L'Europe Dmocrattque, III, 15.
Duprat Pascal, publicist, II, 190 not
biogr.
Duras Lopold, ziarzst francez, I, 190;
II, 256; DI, 253.
Diisseldorf, orasul, IV, 307.
Dutulescu Damian, I, 174; DI, 104.
Elvetienii, II, 131.
Elyse, resedinta presedintelui Republi-
cei Franceze, II, 303.
emigralia moldoveanft, II, 229 alege se-
cretar pe Teodor Rscanu.
emigratia romfuni, JI, 211, 225, 228-233,
288-291 Gheorghe Magheru despre ; 229
proiectul RomArulor din Constantmo-
pol pentru; 231 Gh. Magheru propune
ca organ conducator al ei pe Insta Loco-
teneat revolutionar ; 383 retragerea
lui Chiistian Tell din comitetul ei;
383 retragerea lui N. Golescu din
coraitetul ei , 383 si Ion Ehade Radu-
lescu ; 395-396 Al. C. Golescu-Albul
despre organizarea ei; 401-402 pro -
punerea emigratilor dela Brussa pentru
organizarea ei; I, 6.7, 225; DI, 51-60,
96-98, 103-109 despre organizarea ei;
HI, 274.
emigratii, HI, 316 Franta la mfisuri
contra lor.
emigratil germani, III, 209, 210.
emigratii italieni, DI, 292 si genera-0a
revolutionara greaca ; I, 193, III, 292
expulzarea lor din Grecia ; IV, 23 vor
sfi intre tu armata turc5; IQ, 209;
IV, 25.
emigratii polonezi, 11, 172 condusi de
Adam Czartoryski; ID, 36,132 exilati la
Kutahia ; 134 despre liberarea lor dela
Kutahia; 209 dela Kutahia i legatu-
rile lor cu emigratii rom&ni. dela
Brussa ; 210 despre gresehle lor ; 292
si generatia revolutionara greac5.;
193, III, 292, 301 expulzarea lor din
Boterti Golefti
Grecia ; DI, 301 expulzarea lor din
Tulcea ; IV, 46 Austria cere ea Turcia
s5. nu se serveasci de ; IV, 25.
emigratii romani, II, 243 obligati si p-
rseasci Transilvania (1849) ; I, 163-
164, II, 399-402 dela Brussa trimit un
apel catre cei dela Paris (1849); DI,
36 dela Brussa, despre liberarea lor;
51-60 dela Brussa, despre organizarea
emigratiei; 54-58 dula Brussa propun
infiintarea unei societfiti secrete; 209
dela Brussa i legiturile lor cu emi-
gratii poloni gi unguri dela Kutahia ;
220 dela Brussa, ajutati de guvernul
tun ;1,125, 111, 241 despre neintelegerile
dintre ; III, 245 fati de Franta; 340 gi
confiscarea averii lor ; I, 211-218, IV, 25
vor si lupte altiui de Turci in rfizbo-
iul Crimeii; IV, 72 vor si piece la Gala-
fat (1854) ; I, 86, 87, III, 174 dela Paris,
despre desbinrile dmtre ; III, 241, 255
dela Paris gi msurile poiiiei franceze
fat de ei; I, 88 activitatea lor In
Apus ; IV, 182, 197 despre repatrierea
lor ;195-196, 200, 205 se cere repa-
trierea lor; 55 din Ardeal, in Serbia;
46, 47.
emigratii unguri, III, 36, 132 exilati la
Kutahia ; 209, 210 despre gregehle re-
volupei ungare ; III, 134 dela Kuta-
lua, despre liberarea lor; 209 dela
Kutahia i legturile lor cu emigratii
romni dela Brussa ; IV, 46 Austria
cere Turciei si nu se servease de; IV,
25.
Emin Muhlis Effendi, dragoman al Portii,
II, 183.
Enfantin Berthlemy Prosper, scriitor, dis-
cipol Jus Samt Simon, I, 26.
Engel Julia, ofiter in armata romin5.,
37; II, 77, 78, 79.
Engelhart Andrei Andreevici, general,
251 not biogr.; II, 252.
Enghien, Mile, 1,151,221, IV, 121-124 Zoe
Golescu cu fiji ei Radu i Alexandru-
. Albul la (in 1855).
Englezii, ILL, 296 si stifcia ; IV, 40 fa-
vorabili Portii; I, 145, 182, 187, 222,
233 ; 11, 26; III, 210, 215; IV, 40, 103,
Fad (?), II, 60.
Fad Anica M., nisc. Racovit, III, 49.
Fad Costache, IV, 298.
Fad Ecaterina Ion, a's. cu Mihail Dim.
Ghica, II, 21, 223; III, 155, 187; IV, 298.
Fad Manolache (Mache), III, 49 not
www.dacoromanica.ro
305
129, 130, 175.
Englitera, v. Anglia.
Enrieigtii, IV, 58 fuzionarea lor Cu Or-
leamItii.
L'Eperron rue de, (Paris), III, 289.
Epir, IV, 104, 109 rscoalele din.
Eptstolele lui C. A. Rosetti atre Barbu
Stirbey, TEE, 148.
Epureanu Costache, IV, 336.
Epureanu Manolache C., IV, 345.
Eschi-Sehir, ora g in Asia Mick III, 319.
Eskeles Arasteis, bancher la Viena,
261.
Espatructul, ziar editat de Cesar Bolliac
la Brasov, II, 305.
L'Etode au Danube, ziar, IV, 209.
Europa, II, 265 gi ocupatia ruseasei din
Princ. Rom. (1849) ; III, 224 triumful
demoeratiei in; 290 despre pregatirile
fizboimce ale ei impotriva Rusiei;
IV,139 indiferenta ei fat& de Chestiunea
oriental5 ; I, 98, 124, 130, 136, 163,
164, 166, 179, 196, 207, 209, 212, 260,
262; II, 180, 191, 198, 257, 303, 309,
315, 327, 345, 369, 399, 400, 401; III,
11, 21, 67, 91, 100, 118, 148, 175, 192,
213, 244, 253, 280, 289, 293, 396, 397;
IV, 22, 36, 50, 60, 77, 86, 98, 103,
105, 126, 127, 128, 130, 131, 141,
146, 151, 152, 249, 313, 412 i passim.
Europa oriental, I, 88; II, 257; HI, 253,
255.
L'Europe dmocrattque, ziar, I, 128, III,
14, 22 Zoe Goleseu doregte si se
aboneze la ; DI, 15.
Europenii, IV, 105.
Evreii, IV, 407 despre propaganda lor
anti-unionista ; 412 chestiunea evre-
iasc gi strAintatea; 421-422 svonul
ci sunt persecutati in Moldova; I,
132, 257, 267.
Evstratie, logoMtul, IV, 145.
Expozilia dela Londra, III, 153 va lua
parte gi Tara Rom. la; I, 191;
153, 200, 228, 236, 242.
Expozitia dela Paris, IV, 410 Al. Odo-
bescu numit comisar pentru.
exproprierea, II, 184 despre discutiunile
dela 1848 pentru.
biogr.; IV, 298 conflictul lui cu
gore Filipescu-Gtiti; LII, 155.
Pack Maria (Marghioala) Manolache,*
nase. Briiloiu, II, 64; HI, 49.
Facit Smaranda M., cas. cu Polizu,
49.
20
 306
Fad Zines, ea:3. eu Manolache Floreseu,
IV, 298.
Higirats, I, 95, II, 251, 321 Rusii
de generalul Bem la.
Plileoianu Maria Scarlet, nase. Vacareseu,
HI, 20.
Filleoianu Scarlet, HI, 20 nota biogr. ;
III, 22, 44, 46; IV, 298.
Fileoiann Zoe Const., nsc. Rosetti,
II, 45.
Fanarioti, I, 49, 76, 279; 111, 33, 174,
Fireilsann (?), IV, 208.
Parlar, casa (dela Craiova), I, 4.
Feriar, ispravmc (Gorpu), I, 3,
Fader* Alexandru, serdar, ispravnic la
Mehedinti, I, 3, 4.
Federal Dnmitrana Al., am Parsco-
veanu, I, 3, 4; Ill, 71.
Fader& Eeaterina AL, cas. cu RA ducanu
Bengescu, I, 3; II, 2, 143.
Perim). Zoe Al., v. Golescu Zoe C.
Ferdinand I, imparat al Austriei, II, 208
nota biogr.
Ferekide Mihail, IV, 198.
Ferekide Stefan, IV, 198, 230, 264, 265,
267, 335, 336.
Fernex Camille Gnyet de, eas. cu Pantazi
Ghica, IV, 300.
Filarmonica, societatea, I, 39; II, 102,
201.
Filipescn Alexandrine Al., (Caeason),
flan. Ghica, HI, 343.
Filipesen Alexandrine Ion, cas. cu Al.
Lens, II, 223 despre casatoria ei cu
Al. Lents ; HI, 131.
Filipesen Alexandrine M., cgs, eu g-ralul
AI. Zefcari, III, 9.
Filipesen Alexandrn (eacagen), III, 843
nota biogr.
Filipesen Alexandru (Vulpe), II, 123 nota
biogr.
Filipesen Anastasia Grigore, nase. Rosetti,
II, 44, 45.
Filipeseu Anita, as. eu Radu Nasturel
Herescu, II, 105.
Filipesen Catinea, eas. cu Scarlet Slti-
neanu, III, 133.
Filipesen Cleopatra N., eas. 1 eu Vasile
Gr. Glum si 2 cu Nicolae Cantacu-
zino, II, 279; III, 304.
Filipesen Constantin Const., II, 72 nota
biogr.; 72 a provocat ineendiul Bueu-
restilor (1847).
Filipesen Constantin G., II, 145,
Filipesen Constantin N., colonel, II, 72
nota biogr. ; 72 Inaintat aghiotant
doranese.
Filipesen Elena Gr. Mid* nase, Fili-
www.dacoromanica.ro
George Fottno
pescu Ion, II, 390; V. si Filipeseu Elena
Ion.
Filipeseu Elena Ion, &As. 1 cu Mitica Gr.
Filipescu si 2 cu Ion Otetelisanu, II,
390 not& biogr.; II, 108, 377; III, 44,
65, 131.
Pilipesen Elena Scarlet (*lot% nasc.
Racovitt, II, 61 nota biogr ; III, 7
lace urari pentru emigrati; I, 126,
148; II, 61, 363, 366, 387, 388, 392;
III, 40, 154, 157, 273, 304, 305, 358,
393; IV, 76, 112, 186, 204, 256, 277,
319, 376, 378; v. si Racovit Elena Al.
Pilipeseu Elisa Ion (Vulpoi), nsc. Bi-
bescu, II, 123.
Filipesen Enfrosina G., cas,, co. I. Ghica-
Brigadier, 11, 145, 147, 148; HI, 9.
Filipeseu George, II, 145,194 not 'mgr.;
I, 34 ministru remaniat de Al. Dim.
Gluca (1835) ; 108 de teama raseoalei
taranilor cere proteatia Turcilor
Rutsilor (1849) 253 carmurtor (1849) ;
III, 9 judecat aspru de Zoe Racovit ;
I, 141; IQ, 133, 355.
Filipesen George, maresalul CurtirRegelui
Carol I, IV, 412 nota biogr.; IV, 412
decorat.
Filipeseu George G., colonel, II, 145.
Filipesen George M. (Pomadin), MI, 9.
Filipeseu Grigore N. (Gatti, GAgtil), II,
44, 297 nota biogr.; III, 230 Zoe Go-
leseu laud purtarea lui fat de Rusi;
IV, 298 conflictul lui cu M. Faeh ;
126; II, 61, 72, 298, 322, 328, 356, 374,
376,378,380, 388; 111,7, 9, 23, 122, 147,
163, 164, 165, 189, 199, 200, 201, 205*
206, 207, 224, 225, 226, 231, 246, 256,
286; IV, 6, 141, 154, 155, 156, 158,
159, 176.
Filipesen Ion, I, 70; 11, 44, 108, 223, 390.
Filipesen Ion (Cureanaehe), II, 44 nota
biogr.; II, 206 despre turcirea lui; 229
rolul lui In emigratia romAna ; 283 la
Constantinopol; 363, 377 la Belgrad;
DI, 131 vrea sa ajute pe tinerii romani;
177 pentru organizarea emigratiei ro-
mine ; IV, 72 la Calafat ; 237 despre
greutatile lui banesti; II, 161, 223,
267, 307, 390; In, 181, 343; IV, 107,
131, 169, 193, 197, 214, 220, 222, 240,
322.
Filipeseu Ion Al. (Vulpoi), II, 128 not&
biogr.; II, 123 si stuchile lui Dimitrie
Bolintineanu la Paris ; I, 70; II, 125;
164, 246, 256, 314, 346, 348.
Filipesen Manuil G., III, 9 nota biogr.;
145.
Filipesen Maria M., nAse. Bujoreanu,
9.
Boierii Golefti
Filipesen Maria R., nasc. VAcArescu,
II, 123.
Filipesen Merope Scarlat, Volpi,
II, 61.
Filipesen Mitie Gr., II, 390.
Filipesen Nicolae,I1,44, 279 not. biogr.,
297; III, 304.
Filipeeen Nieolae N., II, 44,
Filipesen Radu C., II, 123.
Filipeseu Rana Ion, nsc, Nenciulescu,
II, 44, 108.
Filipescu. Salta Nicolae, flan, Hrisoscoleu,
44, 279, 297; IV, 304, 305 moar.
tea ei.
Filipeseu Scarlet N. (8ar1oti), II, 333 la
Brusca; I, 48, 126, 148, 174; II, 61, 72,
156, 278; III, 7, 104, 154, 201, 224,
273, 286, 358.
Filipesen Smaranda Ion, as. cu G. Fill-
sanu, III, 131.
Filipeseu Zoe Const., nsc. Druganescu,
. II, 72.
Filipeseu Zoe G., II, 145, 147, 148.
Filipopole, I, 41, II, 102 Ion Campineanu
surghimut la; IV, 103.
Filicanu Smaranda G., am, I. Filipescu,
131.
FIRM Ion C., I, 34, 37, 41, 55, 67, 255,
256, 257; II, 154, 225.
Filotein, arhimandrit, M, 188 nota
biogr.; DI, 133 ales episcop de Buzan
(1850).
Finlanda, IV, 35 un plan de Incorpo-
rarea ei la Suedia ; 104,
Finlaudezii, I, 219; IV, 105.
firman, II, 71 privitor la boieri; 102
pentru exilarea lui Ion Campineanu;
58 pentru ammstierea proscrisilor.
Fiore*, ll, 96 Stefan Golescu invoit
de Dommtor a merge la; II, 322 Eu-
gne Poujade consul la.
Floresen, (?), HI, 362.
Florescu Alexandrina D., nasc. Miha-
lescu, HI, 323.
Florescu Alexandru Em., II, 223.
Florescu Anica, ea's. cu Ion Bibescu,
123.
Floreseu Anica Ioni, I, 55.
Florasen Attica Iordache, nasc, Sutzo,
5; DI, 78.
Florasen Constantin (Costaehe) G., II,
848 nota biogr.; I, 101, 119, II, 348
se refugiaza la Avram Iancu (1849);
11, 402 exilat la Brusca; I, 55; III, 349.
Floreseu D., IV, 130.
Florasen Dumitru G., IQ, 78 nota biogr.;
171, III 79 pleaca dela Bruma la
Paris pentru studii; I, 55; II, 402;
III, 315, 349, 362; IV, 14, 44, 130,
www.dacoromanica.ro
307
Millen Elena Ern. Al., nasc. Mano,
223 nota biogr.
Floreseu George D., I, (X), 3, 56 ; II, 154;
IH, 52.
Floreseu Grigore, 1, 55.
Florasen Ianeu, I, 55.
Florasen Ion Emanuel, JI, 123.
Floreseu Ioniti4 I, 55; HI, 78.
Florasen Iordache, vornic, I, 56; 11,5,348;
III, 78.
Floresen Luxita Iordaehe, I, 56.
Florasen Zinca M., Ilan. Fack, IV, 298.
Florecen Zoita (Zinea) C., as. cu Radu
Golescu, banul, II, 181; III, 78.
Florecti, boiern, I, 55-56.
Floresti, localitate, IV, 354.
Florian Aaron, II, 294 nota biogr.;
294 arestat.
Floriea, mosia BrAtienilor, I, 144.
Foam pentru minte, mind i literaturd,
III, 392.
Foccani, I, 259; II, 278, 322, 333, 363;
M, 18, 82; IV, 287, 289, 305, 306,
307, 312, 325, 331, 340, 350, 366.
Fontmagne Baronne Durand de, I, 215.
Foreign Office, II, 97; III, 339, 369.
Formacu Nichita, administrator de Gor..
jiu, IV, 52.
Fotino George, I, (XII), 199; DI, 394.
Fonblanque de, IV, 73.
Fonld Achille, om politic francez, IV,
188 nota biogr.; IV, 156 cere presei
franceze s sprijine unirea Prine. Rom..
sub un Domn strain; I, 227.
Fourier Francois Charles, filosof
ciolog, I, 26.
Le foyer domestique ou de la tamale, ziar,
269, 381.
Fraivald Mr., IV, 213, 214, 219, 226.
Franasoviei Richard, doamna, II, 61.
Francezil, I, 113, II, 208 frica Rusilor de ;
II, 275 supArarea Catincai Rosetti lm-
potriva lor ; I, 77, 85, 93, 100, 131, 140,
187, 189, 194, 205, 222, 250; II, 210,
216, 261, 341, 351; III, 6, 32, 215, 245,
280, 281, 295; IV, 21, 35, 69, 103, 129,
130, 131.
Franeise lose! Carol, Imparat al Austriei,
303 contra Ungurilor.
Franck (?), IV, 56.
Frankfurt, II, 181 despre un Imprumut
al Guvernultu Provizoriu (1848) la;
205 Gh. Magheru la; 205 revolutio-
narii dela 1848 se refugiaza la; 231
propus ca sediu pentru alegerea comi-
tetului emigratiei romane ; I, 69,74,
75, 87; 11, 84, 191, 203, 214, 216, 232,
248, 385; DI, 91; IV, 152, 178.
Franta, I, 26 framantarile ideologice sub
20*
308
Louis Philippe in; I, 66, II, 181 re-
volutionarii romani all sprijin in;
II, 208 svonuri de turburAri In (1848) ;
247 intelegerea dintre Anglia, Turcia
; 265 protesteaea impotriva ocupa-
tiei rusesti in Princ. Rom. (1849) ;
1, 115, II, 277 svonul expulzarii strini-
lor revolutionari din; II, 351 politica ei
criticata de Zoe Golescu; 368 Zoe Gole-
scu cere stiri despre ; III, 222 social's-
mul din; I, 188-189, III, 241 ja in
1851 msuri impotrivarevolutionarilor
refugiati in; I, 188, III, 244 si asasina-
tul pictorului Rosental; III, 245 senti-
mentele emigratilor romni fat de;
266-267, 272-273, 282-283 lovitura
de Stat (1851) din ; 290 pregAtiri de
rzbom ale; 314 si traditia ei catolico-
aristocratia. ; 320 ministrul ei la Atena
i republicami grew.; IV, 29 si razboiul
Crimen; 35 despre incorporarea Bel-
giei la ; 105 i formarea legiunilor
straine impotriva Rusiei; 140-141, 171,
180 favorabira umrii Princ. Rom.;
148 influenta ei In Orient ; 275 Stefan
Golescu despre sprijinul dat de Fraata
cauzei rornnesti; 286-287 St. Golescu
In misiune in; I, 154-155 Barbu
Stirbey se retrage in; I, 10, 13, 26,
42, 48, 66, 68, 80, 85, 93, 100, 112,
117, 125, 129, 130, 136, 147, 148, 149,
153, 154, 155, 191, 193, 195, 209, 210,
214, 215, 223, 225, 228-230, 232, 233,
234, 236, 240, 241, 250, 251, 256, 258;
II, 96, 103, 181-185, 187, 189, 194,
216, 217, 224, 232, 240, 244, 247, 271,
282, 303, 304, 306, 309, 330, 369, 372,
396,398; 111, 12, 21, 98, 102, 170, 220,
225, 242, 248, 269, 284, 300, 302, 311,
Gabrnja (?), II, 86.
Gliesti, II, 278 Rusii la (1849).
mnstirea dela, III, 133.
Gillian Nicolae, II, 384.
Galati, I, 112, 202; If, 102, 179, 195,
229; III, 340; IV, 157, 350.
Galignani, librar, III, 151.
Galitia, I, 208, 219; II, 239, 281, 303,
309, 349; III, 62; IV, 38.
Gallipoli, /, 211, 213, IV, 53 St. Golescu,
D. Brtianu si C. A. Rosetti la ; III,
169; IV, 57, 59, 61, 62, 103.
Gambier, cpitan, III, 50.
Gambon, publicist francez, II, 191.
Gnescn Grigore, IV, 152 not& biogr.;
www.dacoromanica.ro
George Fottno
314, 356, 370; IV, 21, 24, 25, 27, 28, 37,
42, 50, 61, 68, 102-104, 106, 118, 121,
127, 129-132, 135, 145, 146, 152, 158,
164, 171, 180, 230, 250, 285-287, 316,
324, 389, 412 si passim.
Franfuzitele, piesa lui Costache Faca,
IV, 298.
Fred, sotia lui Al. Paleologu, IV, 281,
311.
Friburg, IV, 74.
Friederic Wilhelm Ludwig, rege al Pru-
siei; v. Wilhelm Friedrich Ludwig.
Frnmusann Sevastia, cs. cu Zamfir
Parkanu, IV, 352.
Fuad Pasa Mehemet, 11, 194 notfi biogr. ;
II, 194 si boierii romani; 195 impotriva
abuzurilor ocupatiei rusesti in Princ.
Rom.; 197 svon despre rechemarea lui
din Princ. Rom.; 199 si aprovizionarea
armatelor de ocupatiune; 200 institue
o comisiune pentru cercetarea cauzelor
revolutiei din Tara Rom.; 220 la spi-
talul Brncovenesc; 226 memorandele
lui Gh. Magheru cAtre; I, 99, 135, II,
352, 358, 359 in misiune la Petersburg
In chestiunea refugiatilor poloni si un-
guri in Turcia ; II, 361 la Varsovia;
71 inlocuit prin Achmet Vefyk; 131,
132 viziteaza Brussa si pe emigratii
romni; IV, 178 cere Insula Serpilor
pentru Turcia ; 229 intrevederea
N. Golescu in 1858 Cu; 236 svon nein-
temeiat despre moartea sa; 419 si &Asa-
toria dommtorultu Caro/ I; I, 69, 70,
107, 108, 114, 135, 165, 215, 251; II,
195, 208, 237; III, 20, 35; IV, 56, 57,
197, 247, 422.
Furdneseu, samesul, I, 126; III, 1 61 ;
IV, 254, 277.
I, 226, IV, 152 brosurile lui despre Tara
Rom.
Gars de Nord, II, 7.
Garbaski Anton, ofiter, II, 72 nota biogr.;
I, 31 numit in Statul Major al lui Al.
Dim. Ghica ; I, 37, II, 72 inaintat
colonel; II, 171.
garda nationali, HI, 104, 320.
Garibaldi, III, 277.
Garla Mare, localitate, IV, 93.
Garnier Frres, editurk Paris, I, 15.
Gatii, v. Filipescu Grigore GAt.
Gauthier Catinea, nasc. Blceanu,
210.
Gauthier N-me, oculista, IV, 120.
Boierii Golefti
Gavala (?), IV, 338.
Gazeta de Transilvania, ziarul lui Gh.
Baritm, III, 392.
gazete, II, 215 censurate in Tara Rom.
La Gazette de Bucarest, III, 284 i eveni-
mentele dela Paris (1852).
La Gazette de Constantinople, IV, 61.
Gazza Ladra, opera comma, II, 35.
Geanoglu Ion A., redactor la ziarul umo-
ristic Nichipercea, IV, 403.
Geantii Ion, I, 131; II, 310; IV, 209.
Gedanum (Danzig), III, 403.
Genadie, V. Ghenadie.
Geneva, I, 9, 10, 15, 16, 18; II, 22, 31,
101, 103 fratii Golescu la studii
la ; In, 357; IV,. 24, 28, 29, 30, 31,
37, 41, 166.
Genova, III, 320A1. Milbitz, revolutionar
polonez, obligat BA paraseasca ; I, 150,
184, 185, 204, 205, 206, 207; 111, 169,
240, 243, 277, 289, 404 ; IV,1, 2, 3, 5, 6,
10, 11, 14, 15, 17, 19, 20, 21, 23, 24,
41, 159.
Georgeseu-Tistu N., I, 168.
Georgidis (?), II, 253.
Grando baron de, scriitor francez,
190 ostil Romarulor.
Germani Constanta E., nasc. Mihalescu,
323.
Germania, I, 10, 17, 18, II, 33 fratii Go-
lesti la studii In; 278 despre Coroana
ei; 306 si dinastia Habsburgilor ; HI,
222 socialismul din ; I, 10, 17, 18, 87,
89, 219, 227; II, 216, 232, 270, 309,
384; IH, 37, 192, 215, 252, 305, 325;
14, 35, 105, 147, 148, 149.
Germanii, II, 369 si cruzimile Prusienilor ;
I, 177, 187; II, 249; III, 209, 210, 215,
335; IV, 147.
Groult, publicist francez, I, 190, DI,
253 sum impotriva Ungurilor.
Ghenadie,II, 294, 305 cere ospitalitate
la Unguri.
Gheorghe, capitanul, II, 224.
Gherardini,autorul hbretului ()peril Gazza
Ladra, II, 35.
Ghica, admimstratorul casei hu Al. Dim.
Ghica, III, 236.
Ghica, M-me (?), LII, 40.
Ghica, partidul, IV, 191, 269, 270.
Ghica Aleeu, mare postelmc, I, 70; 1I,
68, 77.
Ghica Alexandrina Gr., nasc. Coressi, IV,
247.
Ghica Alexandrina Gr., cgs. cu Al. Fili-
pescu (Cacason), III, 343.
Ghica Alexandrina Ion, nasc. Blarem-
berg, III, 187.
www.dacoromanica.ro
'309
Ghiea Alexandrina Ion, am. Mavres,
III, 11.
Ghiea Alexandru Dimitrie, domnitor al
Tali' Rom., II, 1 nota biogr.; II, 3 in
In drum spre tara dela Constantinopol;
I, 31 nurrurea lui ca Domn al Tarii Rom.
(1834) ; 32 primeste investitura la Con-
stantinopol ; 1, 34, II, 4 inscaunarea lui;
II, 68 in Oltenia ; 77 petrece vara la
Breaza ; 78 despre un incident cu Kotof,
dragoman rus ; I, 36 acorda ranguri
boieresti unor profesori; I, 39-41 firea
lui ; inceputurile Domniei; 39, 41 con-
flictul Cu consulul rus P. Ruckman ;
39-41 si Obsteasca Adunare ; II, 80 la
Craiova ; 82 aduce pe medicul Mayer
In Tara Rom.; I, 38-39, II, 80-81,
84, 91, 110, 118-119, 163 despre
relapile lui cu St. Golescu; 1,13, II, 96
balul dela Curten domneasca' a lui;
II, 105 la Silistra (1837) ; 123 ajuta la
Paris pe D. Bolintmeanu s'it Ion Ne-
; 154 svonuri despre detronarea
lui; I, 43 pierde tronul; uneltirile
Rusiei; 11, 157, 221 la Viena ; 163 vinde
un teren printului Milos Obrenovici;
163 imprumuta bani Zincai Golescu;
213 dela Viena la Neapole ;HI, 116-117,
197, 205-206, 226, 234-235 si si-
tuatia financiar a lui N. Golescu;
159, 187, 190 despre intoarcerea lui
In Tara (1851) ; I, 231, IV, 156 numit
caimacam (1856) ; IV, 160 pentru repa-
trierea emigratilor ; 160 despre pri-
mirea lui la Bucuresti (1856) ; 164
contra Unirii; 194 pentru repatrierea
neconditionata a Golestilor ; 181 a acor-
dat repatrierea proscrisilor ; 195-196
refuzul lm de a primi petrtiunea popo-
rului pentru repatrierea emigratilor ;
I, 6, 7, 11, 15, 32-35, 37, 40, 42, 47, 50,
227, 233, 234; II, 2, 13, 21, 64, 73, 75,
79, 82, 84, 86, 91, 99, 108, 142, 145, 156,
161, 241, 262, 294, 315, 330; 111, 47, 50,
85, 155, 236, 237, 248, 308, 323 ;IV, 158,
160, 161, 164, 168, 169, 171, 172, 174,
175,-182, 185, 186, 188, 193, 200, 204,
205, 206, 218, 219, 229, 319.
Ghiea Alexandra Ion, II, 145; III, 9,
Ghiea Alexandra Scarlat (Barbi-Ro51e),
259.
Ghiea Ana Al., &as. Cu Ion Mano, II, 157,
223; Ill, 259, 309, 347.
Ghica Anica, cas. cu Aristide I. Rosetti-
Bibica, III, 326.
Ghica Amine Gr., Ilan. Soubiran,
114, 216; IV, 247.
Ghica Camille P., nasc. Guyet de Fernex,
300.
310
Ghica Cleopatra Dim., as. cu Trubetzkoi,
II, 94.
Ghica Cleopatra T., nasc. Filipescu,
304, 305; IV, 159.
Ghica Constantin Dim., spa-tar, 11, 2 nota
biogr.; III, 187 moartea lui ; II, 43,
45, 52, 65, 94, 122.
Ghica Constantin Dim., general cneaz,
II, 2, 14, 94.
Ghica Constantin Gr., II, 164, IV, 249
nota biogr ; H, 323.
,Ghica Dimitrie, mare ban, II, 2; 111, 155.
Ghica Dimitrie Al., fost mirustru, II, 79.
Ghica Dimitrie (Cominesti), IV, 143.
Ghiea Dimitrie Gr., (Beizadea Mitica)
164 nota biogr.; I, 48, 227, 232,256;111,
321, 327, 374 ; IV, 138, 160, 179, 406,
408.
Ghica Dimitrie Scarlat, II, 181.
Ghica Eeaterina (Budesti), eh's. Cu Ion
Vladdianu, II, 69, 70, 141, 148; IV, 414.
Ghica Ecaterina Al., nsc. Nasturel
Herescu, Ill, 259.
Ghica Ecaterina Al. (Brigadier), III, 331.
Ghica Eeaterina Mih. Dim., rase. Fac,
21, 223; 111, 155, 187; IV, 298.
Ghica Elena Dim., nsc. Razu, II, 2;
155.
%lea Elena M., v. Dora d'Istria.
Ghica Elisa Scarlat, nasc. Sutzo, II, 79.
Ghica Emil Ion, II, 145; 111, 9.
Ghiea Enfrosina Gr., Ilan. Sevescu,
343.
flica Eufrosina I. (Brigadier), nasc. Fili-
pescu, II, 145; III, 9.
Ghica Gheorghe N., II, 35; IV, 182.
Ghica Gr., arhondologia lui, 11, 225.
Ghica Grigore Al., Domn al Moldovei,
II, 321 la Constantmopol, pentru con-
firmare; 331 a Mont bunk' impresie la
Constantinopol ; 11k, 290 si apropiata
intrare a Rusilor In Moldova ; 336
serie lui Napoleon III; IV, 13 bol-
nav; 176-177 casatoria sa cu Marie
Leroy ; 161 hitalnirea sa cu Walew-
ski ; I, 152, 204, 257; H, 352; III
187, 341; IV, 162.
Ghica Grigore Dim., Domn al Tara Ro-
manesti, II, 79, 142, 164; III, 343;
247, 249, 288.
Ghica Grigore Gr., IV, 247 nota hiogr.
Ghica Grigore Ion, II, 145; III, 9.
&hies Ion, efor al Spitalelor civile, if, 79.
Ghica Ion D., 11, 181 nota biogr., ; I, 86,
II, 229 ales secretar al emigratiei ro-
mane; II, 238 chiama pe Gh. Magheru
la Constantinopol (1849) ; 321 despre
liberarea exilatilor romini dela Brussa ;
I, 168, III, 56 nevoia prezenth lui la
www.dacoromanica.ro
Ge-orge Fotino
Constantinopol; I, 176, III, 95-.105,
124-130 nehrtelegerea partizanilor lui
cu Ehadistii ; I, 176 aparat de Al. C.
Golescu-Albul de invinutrile partizanilor
lui Ehade ; 218 sprijimt de Canning;
III, 127 comparat cu Ion Eliade
loam ; 129 si complotul rusofil din Tara
Rom. (1850) ; 130 despre Gh. Vleanu;
132 si vizita lui Fuad Pala la Brussa ;
248 creditor al lui Nicolae Golescu; I,
180-181, II, 175-176 Al. C. Golescu-
Albul ii propune sali vanda averea pen-
tru cauzatrit; IV, 53-54 o proclama-
tie a sa trimisa lui Omer Pasa; 56-57
influenta lui pe langa cercurile turcesti ;
79-80, 85, 90-91 despre intrigile lui
contra emigratilor roman]. ; 106 contra
formarii unei legium romane ; 106 Al.
Golescu-Albul rupe relatule cu; 108 tri-
mis de guvernul turc la Samos pentru
ancheta ; 108 cearta lui cu Gr. M. Stur-
dza; 1,218, IV,109 comisar imparatesc la
Samos ; 120 Al. C. Golescu-Albul despre
cearta lui cu; 156 despre un proiect de
constitutie al lui ; 165 pentru Unirea
Prmc. Rom.; I, 53, 61, 67, 79, 87, 96, 97,
123,125,167-170, 175,186, 214, 227, 258,
268; II, 178, 182, 228, 231, 269, 319,
329, 330, 334, 365, 382, 404; HI, 11, 51,
57, 60, 103, 108, 109, 248, 259, 308, 322,
332, 336, 337, 340, 352, 358; IV, 45,
46, 50, 51, 55, 56, 60, 62, 69, 90, 91, 92,
96, 104, 153, 154, 172, 233, 283, 299,
300, 310, 398.
Ghiea Ion Gr., III, 187.
Ghica Lucia Vasile, cas. cu George Duca,
279; III, 304.
Ghica Maria, printesa, HI, 236.
Ghka Maria (Comineti), cas. cu N.
Rosettt-Rosnovanu, II, 222.
Ghica Maria Cond., &As. cu Eugne Pou-
jade, II, 323; IV, 249.
Ghica Maria Const. Dim., cas. nu Teodor
Vcarescu (Furtuna), I, 145; II, 14;
188.
Ghica Maria Dim., nasc. Barbu
rescu, II, 2.
Ghica Maria Dim., rase. Campineanu,
II, 181.
Ghiea Maria Gr., Ilan. Leroy, IV, 177.
Ghica Maria (Marghioala) Gr., nasc.
Hangerli, I, 114 si petrecerile la care
iau parte agentii straini i ofiterii tru-
pelor de ocupatie ; II, 79, 142, 164; IV,
249.
Ghica Maria Scarlat N., nasc. Iancu Go-
lescu, II, 12.
Ghica Maritiea Const., ram N. Vaca-
rescu, II, 94, 97.
Boierii Golefti
Ghica Mihail Dim., banul, U. 21, HI,
155 nota biogr.; DI, 154-155, 187
moartea lui; I, 34, 35, 226; II, 223;
IV, 143, 182.
Ghica Nieolae Ion, II, 145; III, 9.
Ghica Olga M., CaO. cu Grigore M.
Sturdza, DI, 187.
Ghica Pantazi, IV, 300 nota biogr.
Ghica Pulcheria (Profira) Dim., cfis.
1 cu N. Mavros, i 2 Cu Vladimir
Blaremberg, II, 84 nota biogr.
Ghiea Ruxandra, tam Raducanu Can-
. tacuzino, II, 2, 14, 94.
Ghica Searlat Gr., II, 79 notl biogr.;
IV, 299 revocarea sa dela o eforie.
Ghiea Searlat N., If, 12.
Ghica Sultana Const., nasc. Costescu,
IV, 249.
Ghica Vasil Gr., II, 279; HI, 304.
Ghica Vladimir Ion, II, 105.
Ghica Zoo Scarlat, nAso. Sorescu, fosta
Lipanescu, II, 79.
Ghicistii, contra lui Cesar Bolliac, 111,333.
Ghiculetil, I, 153 ostih lui George Dim,
Bibescu gi lui Barbu tirbey.
Giano (?), III, 202 cumpara moqia Zincai
Golescu dela Valeni ; 286.
Gilort, plasa, II, 51.
Ginta romiink II, 232.
Guwanne Italia, societate intemeiata de
Mazzini, I, 79; III, 211.
Giurescu G., exilat la Brussa, I, 174;
HI, 104.
Giurgiu, I, 63, II, 171-172 Suleiman
Paa la; II, 174 intrevederea lui *t.
Golescu cu Suleiman Paqa la ; I, 65,
177 intrevederea hu N. Golescu cu
Suleiman Paa la ; II, 182 misiunea
turca la; 1,135, IH, 20 sosirea lui Ach-
met Vefyk Effendi la (1850) ; IV, 363
despre alegerile dela (1861) ; I, 32, 63,
65, 135, 189; II, 178, 225; HI, 382,
384; IV, 96, 120, 173, 346, 350, 363.
Glavani, bancher, IV, 62.
Glogoveanu Maria C., nsc. Ralaceanu,
II, 71.
Glogoveanu N. C., H, 71.
Gogilniceanu, v. Kogalniceanu.
Les Golesco, lucrare de. Georges Ben-
gesco, I, 9.
Golan Alexandra-Albul C., (Papa), I,
9 despre anul naterii lui ; I, 17 ami
copilariei lui ; 1, 17-18, II, 4, 31, 104 la
studu, In strainatate ; I, 17-22 portre-
tizarea lui ; 1,21-22, 11, 119-120 mode-
stia lui ; I, 22-25 inraurirea lui Dinicu
Golescu asupra lui ; 25 pentru desvolta-
rea invataturii i artelor ; 26 influenta
franceza asupra lui; 27-28 serie numai
www.dacoromanica.ro
311
In limbafranceza, gandind insl romane-
te ; 35-37 i II, 32-33 se mandreqte ca e
fiul lui Dimcu Golescu; 112-117 impo-
triva boierilor i a celar avuti ; 119-120
refuza slujba ce i se oler la Secretariatul
general al Tarii Rom.; I, 48 rolul lui in
infiintarea Asociafiei studerifilor ronaini
dela Paris ; 23-24 i II, 33 dragostea lui
pentru rani i ura fata de boieri;
II, 15-20 despre egoismul celor bogati;
15 dragostea lui pentru frati; 19 chiama
pe Zoe Golescu la Paris ; 33 copilaria
lui la Brapv ; 31-32 proslavegte iu-
birea de patrie ; 35 critic& societatea -
bucureqteana ; 86, 87, 89, 95 despre sa-
natatea lui ; I, 53, II, 123-125 despre
studiile lui D. Bolintineanu la Paris ;
II, 125 apara pe studentii romani dela
Paris de invinuirile ce li se aduc ; 125-
128 entuziasmul lui pentru Jules Si-
mon ; 147, 150 bolnav la Viena ; 1,65,
II, 180-181 la moartea lui fordache
Golescu (1848); I, 67-68 gi problema
agrara ; 11, 193 la Semlin ; 201 In exil ;
75, 77, H, 213 in propaganda in Buco-
vina; I, 74, 77, H, 224 paraseqte
(1849) ; I, 78 la Hateg; H, 256 silit a pa-
rsi Transilvania ; I, 80 la Constantino-
pol ; I, 80, 93, 111, 118, 11, 273, 275,
284 ajunge la Brussa in ; I, 94-95,
II, 318 vrea 65. evadeze dela Brussa;
I, 102 intrevede antinomia idealuri-
lor Romanflor i Ungurilor ; 160 su-
ferintele lui la Bruma; I, 161, II,
395 t legaturile lui cu exilaii poloni
dela Brussa ; I, 161-163, 172-174, II,
395-396 despre organizarea emigratiei ;
I. 167-169, III, 53-60 alcatmete un
proiect de statute pentru o societate
secreta.; I, 170 despre purtarea Ungu-
rilor fata de Romani; 170 care lui N.
Ralcescu un expozeu al raporturilor
romano-ungare ; 175 despre conducerea
emigratiei roman ; 176 apara pe Ion
D. Ghica de invmuirile Eliadqtilor ;
178 impotriva democratiilor apusene
care sprijina pe Ungar' ; 186-187 cere
o apropiere de democratii italieni;
187-188 despre tratativele pentru o
tntelegere cu Ungurii; 192-193 vrea
colaborare cu tinerii revolutionari
greci gi propaganda prin capitanii va-
selor greceqti ; 197-198 despre banii
riclicati /a 1848 de t. Golescu din Vistie-
Ile ;198-199 invinuete pe emigratii dela
Paris de confiscarea Catehismului ad-
tenilor; 207-209 i svonurile pentru
modificarea hru Europei; III, 92
despre graphics revolutiei ; 137 calom-
312
niat de Ion Oteteligeanu ; I, 19-20,
III, 176 despre iubirea de mam i de
tarA ; 1, 180-181, III, 175-177, 194,
214 propune vanzarea averii Golegtilor,
BrAtiemlor gi a lui Ion Ghica, pentru
cauza tdrii; III, 227 Zoe Golescu
sfaturi de cump Atare lui; 189 gi ajuto-
rarea tinerilor s'arad; I, 179, III, 210
propune lui Kossuth o Confederape
dunAreanA ; III, 213-214 cere intensi-
ficarea propagandei in -tar i strAina-
tate ; 220 s'ar duce In Elvetia ; 295
despre Proudhon; 299 vrea s'a ajute
pe compatriotii s'al la studu ; 308, 322
datoria lux catre Ion D. Gluca; 313-314
cera cheia cifrului conventional; 316-
317 ; i se respinge cererea de repatriere
(1852) ; 1, 196,111, 338 vrea sA intemeieze
gcoli romAnegti in Dobrogea ; 394-397
dojenit de Dumitru BrAtianu ; IV, 19 la
Genova (1853) ; 23 critica' pe Cesar Bol-
liac ; 69 la *umla (1854) ; 106, 120 rupe
legAturile cu Ion Ghica; 117 din nou
la Brussa (1854) ; 1, 151, 221, IV, 123-
124 la Enghien (1855) ; I, 209-221 9.1
rAzboiul Crimeix ; IV, 175, 176 cere In-
voirea de a se intoarce in -tara (1856) ;
181 obtine invoire de repatnere ; 188 se
intoarce in tara (1857) ; 225, 228 igi a-
duce la Golegti biblioteca dela Belve-
dere; 257-258 inpropagandAelectoral5 ;
1, 260, IV, 305-307 ia aprarea clerului
satesc ; IV, 355-357 despre unirea Prm-
cipatelor i reactiunea Rusiei; 361-362
propune organizarea pazei de noapte
la sate ; 357-363 despre unirea gi legea
electoral& ; I, 271, IV, 423-424 capteaza'
apele minerale dela Caciukta ; I, 275
se stmge din ineatA ; I, (VII), 5, 8-11,
14, 15, 17, 22, 33, 35, 36, 37, 43, 48,
50, 53, 66, 74, 75, 80, 86, 93, 102, 103,
111, 114, 117, 118, 125, 129, 130, 131,
140, 141, 150, 151, 160, 166, 167, 171,
177, 180, 182, 191, 193-196, 200, 205,
206, 223, 224, 226-228, 230, 234-236,
239, 240, 242,245,246,249,250,252,254,
255, 261-263, 265, 266, 277, 278, 280,
281; II, 19, 20, 26, 71, 81, 101, 108, 121,
134, 145, 154,164,185, 203,244,264,277,
311, 342, 350, 360, 370, 392, 398, 402;
III, 11, 25, 30, 36, 63, 78, 96, 134, 136,
162, 163, 178, 192, 193, 195, 216, 248,
274, 296, 298, 301, 302, 314, 319, 329,
352, 358, 360, 363, 364, 374, 375, 392,
394; IV, 2-5, 10, 15, 19, 20, 23, 30,
39, 59, 61, 73, 74, 81, 85, 92, 107, 113,
114, 118, 120, 142, 143, 154, 156, 163,
167, 188, 195, 198, 203, 209, 210, 212-
214, 218, 219, 221, 227, 241, 242, 244,
www.dacoromanica.ro
George Fotino
251, 253, 255, 263-265, 270, 271, 278,
281, 290, 293, 305, 308, 312, 315, 321,
328, 334, 335, 336, 342, 344-346, 362,
364, 379, 411, 426 gx pctssun.
Golesen Alexandru-ArtIpilii G., II, 6 nota
biogr.; I, 33, 49 la studii In Pral*.;
50-51 dragostea liii pentru muntil Car-
pati; II, 133-139 despre patriotism;
136 despre influentele strAine asupra
poporului romAn ; 134 In Elvetia ; 158
sprxjinA literatura i artele ; I, 53,
II, 159-160 sprijufa pe langa George
Dim. Bibescu pe pictorul G. TAtArescu;
165 despre abnegatie; I, 52, II,
165, 168-169 propus profesor la Cola-
giul francez din Tara Rom.; II, 181,
213 la Paris , I, 67-68 gi problema
agraz% ; 69 gi Confederatia nationah-
-M'Olor din Orient ; II, 188 cere bani
pentru arme gi tiparirea lucrArilor lui
P. Bataillard ; 188 cera sprijmul Porpi
impotriva Rugilor ; I, 69, II, 189
despre o intAlnire a lui cu Telekx la Pa-
ris ; 191 cere bani pentru propagand ;
I, 88, II, 257 are sprijmul lux Paul
Bataillard pentru cauza romana;
88-89, II, 269-270 despre propa-
ganda sa revolutionarA la Para ;
383-386 despre intrebuintarea banilor
publici In raisituule sale ; I, 166,
75 igi intalnegte mama la Marien-
bad ; I, 166, III, 75 aproha ideea unei
propagande anti-ruse prmteun ziar
grecesc ; III, 244 multumegte lui Paul
Bataillard pentru sprijmul dat cauzei
romanegti ; I, 188, III, 244 despre
moartea lui Rosental, I, 189, III, 245
despre eventuala izgonire a emigratilor
romAni din Franta ; III, 272 veglnazA
la cAptAml lui N. Ralcescu ; I, 200-203
gi boala lux N. BAlcescu ; III, 295 propus
ca reprezentant al emigratiei romAne
la Atena ; 318 chemat la Constantmopol
de catre Al. C. Golescu-Albul; 344 ge-
derea lui interzig la Viena ; 403 despre
tipfirirea Istoriet lui Mthat Viteazul a
lui N. BAlcescu ; 402-403 imbArbteazA
pe N. Blcescu; IV, 3 vede In vis pe
Nicolae BAlcescu d'andu-gi sfArgitul;
55 dorurta lui de a merge la Duna're
(1854) ; 72 pArAsegte Constantinopolul;
140 indemnat a serie un memoriu
pentru Congresul dela Paris ; 182 se
intoarce in -tara (1857) ; 411-422 re-
prezentant al RomAniei la Constan-
tmopol ; I, (X), 11, 21, 47,48, 50, 53-55,
61, 65, 67-69, 80,91, 102, 133, 141, 163,
165; 168, 169, 174, 175, 178, 187, 190
192, 193, 195, 196, 200, 211-214, 221,
 Bolen'. Golefti
225, 228, 230, 234, 236, 243, 270, 278;
II, 69, 122, 129, 139, 148, 160, 170, 180,
191, 245, 248, 249, 258, 265, 267, 270,
274, 276, 278, 279, 282, 311, 333, 337,
344, 349, 350, 360, 373, 374, 378, 379,
381, 386, 388, 395, 398; III, 20, 38, 47,
48, 50-52, 56, 57, 76, 80, 83, 84, 87, 90,
103, 104, 108, 109, 117, 130, 134, 149,
167, 178, 193, 209, 232, 242, 245, 255,
268, 269, 272, 276, 282, 291, 296, 301,
302, 305, 310, 315, 316, 325, 333, 338,
341, 345, 353, 354, 363, 364, 367, 368,
376, 387, 388, 393, 398, 400, 401, 404;
IV, 3, 4, 10, 11, 13, 24, 39, 57, 62, 63,
70, 77, 91, 97, 107, 110, 118, 120, 133,
136-138, 142-144, 151, 152, 154, 156,
157, 159, 160, 162, 164, 166, 167, 171,
174, 175, 177, 179, 183, 193, 194, 199,
200, 204, 205, 208, 234, 237, 239, 248,
250, 322, 331, 340, 379, 409, 411, 413,
415, 416, 418, 421 si passim.
Golescu Ana C., cAs. Cu Alexandru Ra-
covit 1,4; II, 2, 12,106, 107, 119;
353; IV, 235; v. Racovit Ana.
Goleseu Anica R., cgs. Cu Mihail Raco-
vifa, II, 93.
Golescu C. (Vartic), I, 61.
Golescu Catinca R., nsc. Rosetti, I, 152,
IV, 3-4 despre moartea lui Nicolae Bal-
cescu; 18 cere lui Barbu Stirbey repa-
trierea lui Radu C. Golescu ; 1,204, 205;
90, 143, 185; III, 389-391, 394, 398,
399, 401; IV, 3, 8, 10, 12, 18, 91, 92,
108, 110, 117, 120, 170, 264, 378, 414;
vezi i Rosetti Catinca.
Golesen Caty G., cAs. cu Alfons Vaissier
Descombes, III, 16 la Paris ; 346, 362
despre cAsAtoria ei cu Alfons Vaissier
Descombes ; 11,128, 185, 278, 285, 311,
315, 322, 324, 333, 336, 337, 343, 344,
349, 354, 363, 371-373, 376, 379, 381,
386, 387, 392-394, 404; III, 6, 7, 33, 61,
68, 89, 111, 143, 145, 153, 159, 167,
172, 173, 196, 198, 200, 238, 239, 262,
305, 306, 348, 354, 360.
Golescu Constantin R. (Dinicu), I, 22-25
inrAurirea Im asupra Im Al. C. Golescu-
Albul ; 24 despre inegalitatea socialA;
24 pentru desvoltarea InvAtturii; 25
pentru captarea apelor mmerale din
larA; 11, 32-33 Al. C. Goles cu-Albul se
mAndreste &A este fiul lui; I, 3-5, 8, 9,
10, 21, 109, 110, 139, 271; II, 5, 93,
102, 294, 374; DI, 78.
Golesen Constantin R., &as. cu Zoe RacotA,
DI, 380.
Goleseu Dimitrie G., II, 180 notA biogr.;
I, 49 la studii In Franta; 49 judecAtor
la Curtea ApelativA si ocArmuitor la
www.dacoromanica.ro
313
Braila; 49 convertit la catolicism; I,
78, II, 245 la Haleg; I, 279, II,
179 despre unirea tuturor Rominilor;
II, 185 entuziasmat de revolutia dela
1848; I, 133, II, 378, 388 despre
poemile lui; III, 33 nu cunoaste pe
tAranul romAn; I, 49, 69, 133; II,
178, 311, 333, 337, 344, 349, 350,
360, 373, 379, 402; M, 20, 31, 33,
47, 103, 104, 105, 143, 149, 153, 167,
281, 312.
Golesen Dinicu, v. Golescu Constantin R.
Goleseu Ecaterina Al. (Aripili), nAsc.
VadAianu, II, 69; IV, 340, 409, 412,
414, 415, 420, 422.
Golescu Elena A., nsc. TrAsnea, I, (IX) ;
21, 310; IQ, 193.
Goleseu Elena G., c'a. Cu Grigore Ben-
gescu-Samumas, II, 278 notA biogr.;
128, 185, 278, 311, 324, 333, 344; III,
29, 68, 239.
Goleseu Elena Ianeu, nAsc. Kretzulescu,
12; IV, 303.
Goleseu George Dim., 11, 180.
Goleseu Gheorghe (Iordache), II, 181
notA biogr.; I, 48-49 trimite pe
la studii In Franta; I, 65, II, 181
moartea lui (1848) ; IV, 331 relnhu-
marea osemintelor lui la Golesti (1860);
278 casa lui rechiziponat de Rusi
pentru spital ; I, 8, 50; II, 6, 90, 93, 263,
278, 333; IR, 47, 381.
Goleseu Gheorghe A., I, (IX).
Goleseu Gheorghe G., II, 185, 278.
Goleseu hum N., (Deli aga), II, 12 notA
biogr.; II, 327; III, 381.
Golescu Iordache, v. Golescu Gheorghe.
Goleseu Josphine, nAsc. Body, II, 180.
Goleseu Maria C., I, (IX) ; II, 107; IV, 11.
Goleseu Maria Gheorghe (Iordaehe), nAsc.
BAlAceanu, II, 833 notA biogr.; II, 263
obligatA sA pArAseascA Sibiiul (1849) ;
47 la Viena; TV, 331 reInhumarea
osemintelor ei la Golesti (1860) ;
6, 90, 128, 155, 278, 311, 343; III, 47,
49, 84, 87, 88, 114, 138, 166, 393.
Golescu Maria Gheorghe (Iordache), fiica
celei de mai sus, III, 381.
Golescu Maria Ianen, ea's. cu Scarlet N.
Ghica, 11, 12, 327, 328.
Golescu Maria Nicolae R, (Deli-aga),
II, 12; III, 381.
Goleseu Maria Rada G., IV, 91, 110.
Goleseu Nicolae C., (Rokiculiti, Rotml,
Roca), I, 9 despre anul nasterii hin;
9 la studii ; I, 31, II, 1, 2 tnaintat ma-
ior ; I, 11-14, 37 firea veselA i usura-
tea a lui; 11, 18 grafologia scrisului
lui; 131 stilul epistolar al lui; 32 hum-
314
teste pe Al. Dim. Ghica la Constantino-,
pol (1834) ; II, 35 in garnizoan la Cld-
rasi ; 43 felicit pe St. Golescu pentru
inaintarea la gradul de maior ; 45 vieata
lui la Clrasi ;52 lauda celibatul; 69-70
cu servicial la Prtesti ; 72 decorat ; 73
doreste s se intoarc la Bucarest;
73-74, 75-76 la Mehadia ; 81-82, 86
supkarea lui Al. Dim. Ghica fat de
t. Golescu ; 96, 104 aghiotant dom-
nesc ; 96, 98 inaintat colonel; 156 la
Viena si Pesta ; 156 la Paria; I, 53, II,
162 ajut pe pictorul Barbu Iscovescu
s se aseze in Tara Rom. ; I, 64, II,
177 membru inLocoteneirta Domneasca'
(1848) ; I, 65, II, 177 intrevederea lui
cu Suleiman Pasa la Giurgiu; I, 73,
II, 197 bolnav la Vidin; I, 79, II, 210,
213 la Paris (1848) ; I, 79, II, 246 spre
Constantinopol (1849) ; I, 93, 117, li,
271, 273, 275, 277, 304 impiedecat s
debarce la Constantinopol ; I, 120, II,
362 svonuri cA s'ar fi dus la Petersburg ;
II, 383 se retrage din comitetul Emi-
gratiei ; 111, 23 cltoreste in Elvetia ;
I, 165, BLI, 42, 67, 70 svonul despre
prezenta lui la Mehadia (1850) pentru
scopuri revolutionare ; III, 73, 114 vrea
s-si vnd biblioteca; 116-117, 197,
205, 226,234-235 socotelile lui bnesti ;
126 cere impcarea Ghicistilor cu Eh-
adistii ; 271, 280-281 despre propa-
ganda lui; I, 191-193, IR, 269 in
propagand la Atena ; III, 301 inci-
dental hu cu ziarul grecesc Curterul
Atenei; I, 197, 111, 320 doreste s vizi-
teze insulele lomee; ifi, 348 renunt
la clAtoria la Ianina ; 371 remalla
la cltoria in Egipt ; 360-361 despre
moartea Alexandrinei-Luta Racovit;
388-389 doreste ca maich-sa s
la Paris ; I, 205-206, IV, 25, 32-33 acti-
vitatea lin la Paris Londra; IV,
i 58, 59, 61, 62, 68, 69, 70, 71, 74, 79, 85,
40 cere audient lui Clarendon si lui
Palmerston; 54 in audien0 la ministrul
de Rzbom al Turciei ; 57 in audient la
Regid i Fuad Pasa; 69 cauta un im-
prumut la Constantinopol; I, 216, IV,
79 despre impcarea lui Cu Ion Eliade;
IV, 88 la Sumla ; 134 la Pau, lang Ion
Voinescu greu bolnav ; 184-185, 190,
despre repatrierea lui; 200-201 nevoia
prezentei lui la Constantmopol, pentru
repatrierea emigratilor ; 202, 205-
206 despre amnistierea lui ; 198, 202 si
dreptul ski de eligibilitate in Buca-
rest'; I, 250, IV, 215 intrevederea lui
cu Wilhelm Friederich Manteuffel
Auerswald; IV, 229 intrevederea
www.dacoromanica.ro
George Fotuto
cu Fuad ; 232 intrevederea lui cu
Cowley; I, 253, 255, IV, 247, 250 si
candidatura lui la hospodarat; IV,
259-260 in propaganda pentru ale-
gen; 343-344 despre ilegalitile gu-
vernului ; 350 despre legea electoral
cea rural& ; 283 despre nurairea sa ca
Locotenent al Tkli Rom. ; I, 259
demisia sa din Locoteneirta dom-
neasc ; IV, 288 demisia Im din armat ;
289 la ; 322 numit prim-nunistru
(Mai 1860) ; 330 refina' de a intra
guvern (1860) ; 341 despre chestumea
trneasca si intocmirea listelor elec-
torale ; 1,276 moartealui ;I, (VII), 8-10,
15, 17, 18, 25, 31-33, 35-37, 41, 48,
74, 79, 85, 96, 102, 103, 111, 117, 126,
127, 129, 131, 149, 161, 163, 168, 169,
172, 178, 187, 194, 196, 200, 203, 205,
210, 212-214, 218, 224, 229-232, 234
-236, 243, 245, 251, 252, 254, 260, 261,
263, 264, 267, 268, 270; II, 1, 2, 10, 13,
23, 24, 33, 44, 46, 80, 90, 94,99,100, 108,
155, 157, 161, 163, 164, 197, 203, 213,
225, 244, 245, 247, 249, 265, 267-269,
271, 273, 275, 282, 290, 301, 304, 307,
324, 327, 330, 333, 335, 338, 341,
341, 344, 347, 360, 365, 390, 398, 404 ;
III, 7, 8, 12, 16, 17, 20, 22, 23, 25,
27, 28, 30, 31, 33, 42, 45, 47, 50, 51,
65, 66, 68, 69, 74, 85, 89, 99, 103,
105, 111, 114, 118, 120, 126, 130,
131, 134, 139, 143, 145, 151, 152, 155,
159, 161, 162, 164, 167, 170, 188-190,
194, 198, 207, 209, 218, 221, 224, 228,
229, 232, 236, 240, 243, 250, 251, 256,
258, 261, 266, 274, 279, 285, 286, 292,
295, 296, 299, 302, 306, 308, 310, 321,
323, 327, 329, 332-334, 338-341, 343,
355, 360, 361, 363, 364, 368, 371, 375,
378, 381, 382, 391, 392, 404; IV, 5, 10,
11, 19, 21, 26, 30, 32, 33, 39, 43, 56,
89, 90, 113, 114, 117, 120, 122, 124, 145,
159, 167, 170, 172, 173, 181, 182, 184,
189, 192, 200, 204, 207, 212, 214, 216,
218-222, 224, 228, 230, 231, 233, 236,
239-241, 243, 247-249, 251, 253, 255,
257, 258, 264, 266, 268, 270, 281, 290,
299-301, 304, 309, 310, 313, 314, 316,
324, 326, 331, 333, 335, 338-342,
345, 346, 348-351, 362-364, 378-380,
382, 388, 403-405, 410, 426 si passim.
Golesen Nimia R., (Deli-aga), II, 12 nota
biogr.; 11, 93, 97, 181; III, 381.
Golesen Radn, banul, 1,109, 110; 11, 181.
Golesen Rada C., (Ro dolphe, Pupa), I, 9
despre anul nasterii ; 14-17 si II, 33-
34 despre rea lui; I, 17-18, II, 4, 33,
Boierii Gole
104 la studii, in strainatate ; 119 74 la
baile dela Balta Alba ; 103 serie versuri;
103 evoca amintinle din Elvetia ; I, 74,
11, 197, 201 refugiat la Sibiiu (1848) ;
78, II, 244 la Hateg; II, 246, 263
cautat de Rui la Goleti (1849) ; 259
parasete Sibuul (1849); I, 80 la Con-
stantinopol ; I. 80, 93, 111, 118, II,
273, 275, 284 -este exilat la Brussa;
94-95, II, 318 planuete sa evadeze
dela Brussa ; I, 159, BI, 77 despre
imprejurinule Brussel; I, 160, 111, 78
despre Orient ; III, 78 despre ca's.toria
Zoe Racovit-Ef. Grant ; 175 propune
vanzarea averii Goletilor, Bratienilor
i Ion Ghica, pentru cauza trii; 359
Zoe Golescu il vrea intors in tara;
221,1V, 1221a Englmen (1855) ;
IV, 18 Catinca R. Golescu
cere lui Barbu Itirbey repatrierea lui
(1853) ; IV, 175-176 cere invoirea de
intoarcere In tara (1856) ; 181 ohtine in-
voire de repatriere; 188 se intoarce
tara (1857) ; 257-258 in propaganda
electorala ; 272 i Conveatia dela Pa-
ris ; I, 276 moartea hu ; I, 8, 9, 17, 25,
33, 76, 80, 94, 95, 103, 110, 111, 117,
131, 150, 151, 152, 160, 171, 182, 194,
206, 234, 236, 243, 245, 254, 255, 271,
280; II, 4, 6, 26, 33, 71, 74, 81, 91, 100,
104, 141, 149, 211, 220, 244, 245, 264,
277, 284, 307, 342, 370, 402; DI, 25,
36, 79, 103, 104, 136, 162, 163, 171,
190, 192, 195, 203, 216, 220, 274, 285,
292, 296, 314, 329, 332, 342, 368, 371,
397; IV, 2, 4, 5, 9, 10, 11, 15, 17, 18,19,
24, 29, 34, 39, 65, 77, 91, 92, 107, 109,
112, 115, 117, 120, 124,156,165-167,
193, 195, 198, 207, 212, 214, 216, 217,
222, 225, 235, 241, 244, 245, 251, 252,
254, 255, 264, 265, 272, 278, 281, 290,
301, 305, 310, 319, 323, 329-331,
333-335, 339, 345, 349, 362, 377, 378,
402-404, 424 i passtm.
Golesen Rada G. (Maui), II, 90, 135 nota
biogr.; I, 78, 119245 la Hateg ; 1119 363
despreintoarcerea lui hilar; 1,150,1119
377, 385 casatoria lui cu Catmca Ro-
setti ; IV, 378, 379 cultiva gandaci de
matase; I, 203; II, 99, 185, 333, 360;
DI, 47, 87, 104, 368, 379, 382, 384, 388,
393, 394, 398, 400, 401; IV, 4, 9, 10,
91, 108, 117, 170, 379.
Golesen Searlat AL, IV, 414.
Golesea Stefan C., (Stefanos, Tefanika),
I, 8 despre anul naterii lui; 9 la
studii; 10-11 despre firea lui; 119
31 dojenit de Alexandru-Albul; 31-32
descris de doamna Mussard; 33 des-
www.dacoromanica.ro
315
pre studule lui in strinatate; I, 31,
11,3, 31 aghiotant al lui Al. Dim. Ghica ;
I, 32 insotete pe Al. Dim. Ghica la
Constantinopol; II, 3 primete decora-
tii; 42, 58 tnaintat maior; 74-751a
baile dela Balta-Alba ; 86, 94 despre
o calatorie a lui in Italia ; 88, 98,
101 la Viena; 91 sfatuit de a se In-
tornee in tara ; I, 38-39, 119 80, 81,
84, 91, 110, 118-119, 163 vi relatiile
lui ou domnitorul Al. Dim. Ghica ;
95 i calatoria lui in strainatate;
96 atine invoirea dela Domnitor de
a se duce in Elvetia ri Florenta ; 98 la
Toeplitz; 101 la Geneva ; 130, 134 la
Carlsbad; I, 64, II, 174-175 intreve-
derea lui cu Suleiman Paqa; I, 65, 119
177, 183, 185 cu deputatiunea revoluti-
onara la Constantinopol (1848) ;1979,11,
210, 213 la Paris (1848) ; I, 97, II, 340
mahnit de infrangerea Ungurilor ; la, 21
planul de in-tahura cu ai sal la Sibmi;
33, 37-38, 40, 42, 45, 66, 67, 70-71,
74, 81-82 proiectata lui intalnire cu
Zoe Golescu (1850) ; 57 propus membru
In comitetul Emigratiei romane; I,
165, III, 67, 70 svonul despre prezenta
lui la Mehadia (1850) ; III, 72, 73 In-
zestreaza pe Zoe Racovita ; 72, 114
dorete sa-i viuda biblioteca ; I, 142,
73 planul lui de a veni pe furi in
tara (1850) ; la, 116 datoriile lut ba-
neti; I, 135, HL 143 serie impotriva
lui Barbu tirbey; III, 145-146 iro-
sirea averea lui ; 220 nu se va in-
toarce in Tara Rom. pina ce Rupi n'o
evacueaz ; 227, 249 socotehle lui
baneti; I, 191, III, 255 la Londra;
11I, 299 i Soctetatea literarcl; 330 mu/-
tumete lui Durn. Bratianu pentru ura-
rile trinzuse mamei sale ; I, 197-198,
DI, 339-340 despre bami rulicati din
Vistierie de; III, 391 cu mama sa la
Dresda (1852) ; 392 intahurea lui cu
Gh. Barrtiu la Dresda (1852) ; IV, 13
despre anexarea Principatelor la Aus-
tria; I, 210-221 i razboiul Crimeii;
53 la Galipoli; 79 despre impa-
carea lui Cu Ion Eliade; 81-84 res-
pinge mtrigile lui Ion Eliade ; 86 la
*umla ; I, 216-217, IV, 94-95 despre
propunerea lui Omer Paya de a re-
trage scrierile sale qi de a se !m'Ac
cu Ion Eliade ; IV, 95 dorete s lupte
sub ordtnele lui Chr. Tell, I, 217-218,
IV, 95 silit si parseasca *umla ;
120 primete ordm de a se duce la
Ruscmc; 123 in Alpi; 134 la Pau,
Muga Ion Voinescu greu bolnav ;. 184,
316
185, 190 despre repatrierea lui; 202,
205-206 despre amnistierea lui;
250, IV, 212 secretar al Divanului
ad-hoc; IV, 282 intrevederea lui cu
Cavour i Kisseleff, pentru recunoa-
sterea alegerii lui Al. Cuza; 281,
287, 297 in Comisia Centrala dela Foc-
sani; 349 presednite al Comisei Cen-
trale ; 285-287 in misiune oficial In
Franta; 287, 289 insrcinat de guvern
a contracta un imprumut in Franta
sau Anglia ; 330 refuzul lui de a forma
guvernul (1860) ; 341 primeste o deco-
rape sarda; 351, 352, 365, 366 Prep-
dinte de Consiliu (1861) ; 368 despre de-
sorgamzarea armatei; 368-369 despre
amanarea Conferintelor In chestiunea
Unirii i necesitatea proclamarii
din partea lui Cuza ; 370-372 despre re-
ducerea arenzilor mosiilor manastiresti ;
374 deraisitmea mmisterului; I, 270,
IV, 411 mimstru de Externe ; I, 271,
IV, 426-428 felicita pe Carol I peiatru
casatoria sa ; I, 275-276 moartea lui;
I, (VII, IX, X), 6, 8, 9, 14-17, 19,
20, 25, 31-33, 34, 37, 47, 50, 51, 54,
57, 61-65, 73-75, 79, 80, 93, 96, 98,
100, 1.02, 103, 110, 1.11, 115, 118, 1.22,
123, 125, 126, 131-133, 136, 138, 140,
149, 150, 1.61, 163, 165, 1.66, 1.68, 169,
176, 1.78, 187, 192, 195, 199, 200, 202-
204, 207, 224, 225-227, 230-236, 245,
246, 251,258, 259, 261, 263, 267, 270,
272; II, 3, 4, 6-8, 13, 21, 23, 25, 43, 44,
47, 52, 68, 90, 91, 95, 145, 172, 178,
179, 191, 192, 197, 211, 215, 216,
225, 238, 241, 246, 247, 248, 258, 266,
267, 268, 271, 274, 275, 276, 280, 283,
286, 296, 298, 299, 302, 307, 309, 31.4,
315, 324, 332, 340, 344, 345, 357, 365,
370, 376, 382,398; III, 7, 8, 11, 16, 23,
25, 27, 28, 31, 36, 38, 43, 45-47, 49,
51, 60, 61, 65, 69, 70, 74, 80, 84, 86,
88, 90, 96, 103, 109, 111, 112, 114,
117, 120, 122, 124, 129-131, 134, 135,
137, 139, 1.42, 143, 145, 147, 148-150,
161, 162, 165, 173, 174, 178, 1.94, 195,
197, 201, 209, 216, 219, 225, 226, 229,
230-232, 235-237, 255, 257, 258, 260,
262, 263, 268-270, 272, 274, 278, 284,
297, 299, 301, 303, 314, 315, 317, 320,
321, 326, 329, 330, 332, 333, 335,
340-342, 345-349, 352-354, 357,
360, 363, 365, 367, 368, 370-372,
374-377, 380-383, 386, 388, 389,
392, 394, 397-402, 404; IV, 2-4,
9, 1.0, 13, 18-28, 30-34, 39, 58, 59,
61, 62, 64, 66, 68, 71, 73-75, 84, 85,
91, 97, 107, 110, 112, 114-118, 121, 122,
www.dacoromanica.ro
George Fotzrzo
135-137, 145, 152, 154, 156, 158, 160,
163, 165, 169-171, 173, 175, 177, 180,
186, 187, 189, 195, 201, 202, 207, 209,
210, 211, 213-216, 220, 221, 222, 224,
226, 227, 230, 232, 234, 235, 236-245,
247, 250, 254, 257, 258, 264, 266, 267,
269, 271, 272, 276, 279, 285, 287, 288,
294, 296, 298-303, 305, 309, 310-313,
315-319, 332, 336, 338-341, 343, 345,
346, 348, 350, 352, 353, 363-366, 368,
369, 375, 376, 377, 379, 381, 404,
405, 407-416, 418, 420, 421, 422, 428
i passim.
Golesen Zinca C., v. Golescu Zoe C.
Golescu Zinca (Zoita) Rada, nase. Flo-
rescu, II, 181; LLI, 78.
Golescu Zoo C., 'am Farfara; I, 3 despre
anul nasterii ei; 4-5 anii copilriei ei;
4 invttura ei; serie numai frantu-
zeste; 5 hulurirea fiilor sal asupra
ei; 5 darul su epistolar; 5-6 tinere-
tea ei; 5-7 portretizarea ei; I, 32,
II, 3-4 in pelerinaj la manastirile
din Oltenia ; 67-68 despre van-
zarea casei ei din Bucuresti; 68 si
datornle ei banesti &Aire Al. Dim.
Ghica ; 81, 84, 110, 118-119 despre
neintelegerile dintre Al. Dim. Ghica
*t. Golescu; 99-100 siratimntul
ei de maiadrie; 104 vieata ei la Golesti;
104 milostenia ei; I, 36, II, 105 cere
sa i se restituie mai multe familii de
robi tigani ; II, 108-109 la Borsec ;
110 A' sfaturi fiului ei in cearta cu
Al. Dim. Ghica: 118 recunostinta ei
fata de Al. Dim. Ghica ; 1.40 despre
dragostea de mam; I, 73-74, 80,
117, II, 200-202 refugiata la Sibiiu
(1848) ; II, 204 credinta ei in drep-
tatea tarii sale; 206 patriotismul ei;
I, 77, II, 210-211 slaveste libertatea
franceza ; I, 77-78, II, 260-261 laucl
purtarea Ungurilor la Sibnu ; 261
spera ca Ruii vor evacua Princ. Rom.;
I, 82-83 admira' pe Bem i deplange pe
Unguri in lupta cu Ru9u i Austriacii;
1,84,1.02,11.7,11,260-261, 263 praseste
mergand la Golesti (1849) ;
117, II, 263 revoltat de purtarea Ru-
silor; I, 99, 117, II, 271-275, 277, 308
silita de Rusi a parasi tara, se duce la
Constantinopol (1849) ; I, 95 entuzias-
mata de izbanzile Ungurilor asupra Ru-
silor (1849) ; I, 97-98, 101, 11, 340-341,
345 revoltata de tradarea hu Gorgey,
deplange infrangerea Ungurilor i soarta
lui Kossuth; II, 273 cere audienta lui
Aali Pala, pentru eliberarea fiilor ei
dela Brussa ; I, 93, 1.18, II, 282, 284,
Boierii Golefti
308, 339 saruintele ei pentru elibe-
rarea fidor ei dela Brussa; I, 93, II,
284 s'ar ageza la Paris (1849) ; II, 320
ingrijorata la ideea unirii Transilva-
nemlor cu Ruii; I, 99, II, 346 doregte
un razboiu ruso-turc; I, 100, II, 351
critica politica Republicei Franceze ;
I, 95, 99, LI, 317 la Brussa; II, 328,
334 dela Brussa la Constantmopol;
I, 101, II, 339-340 in audienta la
marele vizir Regid Paga; II, 349 in
audient la Suleiman Paga; 334, 339,
353, 357, 360, 365 s'ar intoarce la Go-
; I, 121, II, 367, 373 obtine spriji-
nul lui Aali Paga gi invoirea de intors in
Tara; 11,367-368,371-372,377-378,
379, Ill, 5-6 se intoarce la Gole9ti
(Noemvrie 1849) ; IT, 382, 386-
387, 388-389 invoita a locui in Bu-
cureti ; I, 122-124, II, 403, Ili,
10 obligata, din ordinul lui Ltiders, a
pavan Bucure0u; II, 405 slavit in
versuri de C. Aristia ; DI, 13-14 evocti
revolutia dela 1848; I, 128, HI, 14-
15, 22 vrea crti 1i mare republicane ;
III, 16 se rasfat cu copiii ei; 17
despre familia lui George Dim. Bi-
b escu ;23 entuziasmata de institutiunile
frumusetea Elviftiei; I, 136, III, 39
crede in izbanda democratiei; I, 165,
33, 37-38, 40, 42, 45, 66-67,
70-71, 74, 81-82 i proiectata ei
intahure cu Stefan Golescu In Transil-
vania (1850) ; HI, 71 vizitata de Achmet
Vefyk , 84-85, 114 despre biblioteca
fhlor ; I, 141, 111,112 i complotulfilo-
rus (1850) ; 115 l vanzarea Hanului
Rou ; 116-117 i datorule fiilor ei ;135
vrea sa ajute pe Romarui dela Paris ;
198, ILI, 137 nelimgtita de svonurile des-
pre gestiunea lui Stefan Golescu in vre-
mea Guvernului Provizoriu;111,138 ca-
lomniata c ar fi primit un dar dela
B. Stirbey; 139 ajuta banqte scoaterea
unui mar romanesc la Paris ; I, 136-
137 ip vinde moghle 1i giuvaericalele ;
HI, 134-135, 140, 142, 147 proiec-
tata intahlire Cu fui ei la Paris ; 148
despre manifestul lui Barbu Stirbey ;
I, 142, 111, 74, 136 gi casatoria Ef.
Grant-Zoe Al. Racovita; III, 148, 229
despre censurarea scrisorilor ei;
139, BI, 161 deschide o gcoal la Go-
leti ; HI, 192 vrea sa citeasca pe Mic-
kiewicz ; 196, 197 invoita a locui la
Bucuregti; 201 procesele ei; 219 incan-
tata de izbanile democratiei; I, 145,
III, 191 despre moartea Anicai d'
Uxhull; I, 142, 145, 146, 147,111, 220
www.dacoromanica.ro
317
eventuala evacuare a tarii de Rugi;
igi sfatuegte copiii a nu se repatria mai
de vreme ; III, 224, 225, 230, 231 re-
nun-VA la calatoria la Paris ; 236 11i BM-
tuegte fiii sa se ductile Londra ; 227, 232,
307-308 impotriva propunerii lui Ale-
xandru-Albul de a vinde intreaga lor
avere ; 322 se opune unor noui vanzari
de mo0i ; I, 137-139, DI, 311 dra-
gostea ei pentru flori; DI, 323 des-
pre suferiatele taranului roman; 329
entuziasmul lui Dumitru Bratianu
pentru; 1M, 357-358 1i moartea
Alexandrinei-Luta Racovit a ; 359
vrea ca Radu C. Golescu sa vie in
tara, ajutor in admmistrarea averii;
I, 150, III, 373 increzatoare in viitor ;
I, 150, III, 372-373, 376-377 plead.
la Viena, chemata de Catinca Rosetti
bolnav (1852) ; HI, 390 C. A. Rosetti
slavegte pe ; I, 150, HI, 391 la Dresda
(1852) ; I, 150-151, IV, 63 reintoarsa
In tara (1853) ; I, 151, 221 la Paris
(1854) ; I, 151, 221, IV, 121 la Enghien
(1855) ; IV, 178, 180 intoarsa in tar&
(1856) ; IV, 181 obtine invoirea de
repatriere a fiilor ei; 276-277 despre
rezultatul alegerilor pentru Adunarea
electiva (1859), guvern i edintele
Adunarii; I, 276 se stinge din vieata ;
I, 5 7, 14, 32, 33, 34, 35, 36, 38, 50, 66,
75-78, 80-83, 85, 97, 99, 103, 108,
110, 111, 113, 118, 119, 125-127, 129,
131-135, 136, 140-146, 148, 150,
151, 154, 160, 165, 166, 183, 195,
202, 203, 205, 206, 213, 234, 235,
245, 246, 251, 253, 255, 256, 259,
264, 267, 269; II, 2, 4, 5, 6, 7,
11, 26, 44, 83, 91, 128, 140, 145, 148,
150, 155, 158, 163, 186, 198, 206, 213,
236, 245, 253, 254, 264, 274, 284, 287,
303, 309, 326, 342, 354, 359, 370,
391, 405; HI, 6, 13, 15, 19, 22, 25, 41,
42, 11 16, 71, 74, 85, 115, 117, 138,
140, 148, 155, 158, 166, 192, 197,
206, 221, 223, 227, 232, 237, 248, 257,
274, 288, 308, 311, 324, 352, 377,
379, 383, 385, 388, 390; IV, 22, 32,
65,: 76, 111, 122, 156, 186, 194, 195,
196, 198, 200, 204, 205, 210, 213,
214, 218, 220, 221, 222, 224, 227, 228,
232, 235, 236, 238, 242, 255-257,
266, 268, 273, 277-279, 292,
294, 297, 309, 317, 338, 353, 374-
376, 379 1i possum
Golescu Zoe C. R., as. Racot5., DI, 380.
Golescu Zoita Nicolae R. (Deli age), Ilan.
Comaneanu, II, 12, 97.
Golescu Zoita R., v. Golescu Zinca Radu.
318
Goleti, boierii, passtm.
Golesti, fratii, I, 8 formeazA o unitate
In istoria Rena9terii romineqti ; -36
ironizeaza boierimea; 85 activitatea lor
la Paris ; 87 controverse intre C. A.
Rosetti, Ion Voinescu, Brtienii 9i ;
145 propaganda lor anti-rusA ; 148
svonuri de asasmarea lor in mi9carile
dela Paris din 1851; 176 neintele-
gerile lor cu Ion Ghica ; 180-181 Al.
C. Golescu-Albul li indeamnA
vandfi averile pentru cauza tarii ;
89-90 Zoe Golescu fericit de calittile
lor; II, 199, DI, 137 clevetiri pe seama
lor ; IV, 192 9.1 dreptul lor de eligibili-
tate ; I, (VII-IX, XII), 17, 18, 23,
26, 38, 48, 55, 68, 76, 87, 88, 99,
102, 114, 116, 118, 124, 125, 129, 136,
137, 141, 144, 150, 166, 172, 174, 175,
178, 205, 212, 217, 218, 220, 221, 225,
230, 233, 235, 239, 240, 241, 242, 244,
245, 246, 249, 250, 253, 260, 262, 263,
267, 269, 271, 275, 277, 278-280; 11,7,
31, 183, 192, 225, 226, 231, 376; III,
177; IV, 4, 86, 90, 96, 120, 169, 178,
180, 193-195, 197, 199.
Golesti, localitate, I, 109-111 descrierea
casei din ; II, 195, 201, 204, 213, 300
familia Alexandru Racovita' la ; 209
copiii satului i datinile Craciunului la;
207, 216 plecarea Rulilor dela (1849) ;
220 incuartiruirea Cazacilor la ; 223
Ef. Grant, in drum spre Sibiiu, trece
prin ; I, 84-85, II, 263 Zoe Golescu
se intoarce dela Sibiu la ; I, 117 Rupi
fac perchezitii la ; 11, 368, 372, 389,
III, 5 Zoe Golescu sose9te dela Constan-
tinopol la ; ifi, 33 despre Infrumuse-
tnile ; I, 138-139 cultura florilor
la ; I, 139, III, 161 Zoe Golescu deschide
(in 1851) o 9coal la ; I, 127, DI, 150
republica din; 194 Al. C. Golescu-Albul
propune vanzarea proprieatii dela; IV,
254 movia dela G. este arendata" ;
(IX), 5-9, 75, 76, 81, 84, 85, 94, 102,
103, 107, 109, 111-122,124-126, 127,
135, 141, 142-152, 155, 159, 165, 167,
181, 191, 200, 203, 242, 243, 254, 264,
267, 269, 271, 275, 276; II, 17, 21,
24-26, 68, 74, 84, 87, 89, 91, 95, 104,
155, 193, 212, 213, - 215, 222, 236,
246-248, 258, 261, 274, 276, 277, 280,
281, 296, 299, 307, 309, 310, 311, 319,
321, 324, 327, 342, 343, 354-356,
361, 365, 367, 370, 371, 376,377-379,
386-390, 394, 403, 404; 1111, 6,7, 8,
10, 11, 12, 13, 15 -17, 20-22, 25, 27, 28,
31, 38, 43, 46, 65, 77, 81, 85, 109-111,
120, 121, 123, 134, 135, 138, 139, 142,
www.dacoromanica.ro
George Fotino
143, 145, 146, 149, 152, 153, 154, 156,
157, 159, 162, 171, 172, 188, 196,
198, 201, 204, 219, 222, 225, 229, 233,
238, 246, 247, 255, 261, 263, 272, 278,
284, 303, 305, 306, 309, 310, 312,
321, 323, 327, 328, 347, 353, 372,
376, 383; IV, 17, 18, 19, 63, 74, 75, 76,
110, 112, 122, 135, 136, 192, 193, 209,
210, 212-214, 216-219, 221, 223, 224,
226, 227, 230, 234-237, 240-244, 246,
250, 251, 253, 255, 256, 264-267,
269, 271, 273, 276-278, 291, 292, 296,
301-303, 309, 312, 313, 315-319,
327, 331, 332, 338-340, 345, 352,
374, 375, 377, 381, 401, 402, 404,
410, 424, 426 9i passtm,
Grgey Arthur, general ungur, II, 240
not biogr. ;140 armata lui s'a unit cu
Kossuth (1849) ; I, 97, II, 340, 341,
392 despre trAdarea lui; s'a predat
Pagei din Vidm; I, 83; 11, 209, 340;
DI, 90.
Gorjanu, prefectul Politiei Capitalei;
IV, 314.
Gorjiu, judetul ,I, 3; II, 28, 217; IV, 52.
Gostavato, molla Gole9tilor (Roman*,
IV, 210, 219.
Gonteho (?), IV, 227,
Goutehaux, IV, 370 propune o conce-
siune a cAllor ferate din Moldova (1861).
Grabbe, general rus, I, 94, II, 303, 306,
346, 351 misiunea lui la Constanti-
nopol (1849).
Grdisteanu Emanoil Gr., II, 161 not
biogr.
Grdisteanu Eufrosina Gr. Em., nsc.
Rosetti, II, 45, 102 161.
Grdisteann Feonia 8erban, eds. cu
Raoul de Pontbriant, III, 135.
Grildisteanu Grigore, II, 183 not biogr.;
183 in delegape la Constantmopol;
194 mare logort, inlocuit prin C.
Sutzo ; 201 in exil; IV, 188 s'a intors
In tarA (1857) ; 1, 80; II, 161, 244,
267; Ill, 342, 365, 374, 382.
Grdisteanu Grigore, I, 70 mimstru (1848).
Grdisteanu Gr. Em., II, 102, 161.
Grdisteanu Maria Gr., cgs. cu Nicolae
Mano, II, 102.
Gramont, stTad din Paris, IV, 27.
Grant Anne-Marie-Zoe E., 111, 251,
257, 259, 262, 305.
Grant Bibi E., IV, 296.
Grant Constantin E., IV, 281, 296,
298.
Grant Effingham, 11, 222 notti biogr. ;1,80,
14 223, 236,245 la Sibliu (1849) ;11,281
solicitudinea lui fa t de familia Gole9-
-Libor ; 315 pleac. la Paris ; I, 142-143,
I3oierii Goleftii
Ill, 39 casatoria lui Cu Zoe Racovita;
I, 146-147 despre plecarea Rusilor;
III, 150 despre ratacirea unor scrisori
ale Golestilor ; 231 i vAnzarea Hanului
Rosa; 282 si censurarea scrisorilor ;
369 relators dupa o lunga absent in
Anglia; 385-386 despre casatoria Ca-
tincai Rosetti; IV, 122 in Turcia; 206
editeaza ziarul Concordia; 351 ma-
gazinul lui ; I, 63, 80, 85, 107, 117, 118,
126, 131, 133, 145,148,151; 11,128, 199,
202, 222, 262, 265, 271, 274, 286, 300,
301, 306-308, 310, 314, 316, 319, 322,
323, 328, 354, 356, 360, 365, 368-370,
374, 376, 378, 380, 382, 388, 389,
391, 393, 403; DI, 6, 8, 9, 13, 14,
20, 35, 39, 40, 43, 45, 48, 61, 65, 67, 68,
69, 74, 78, 88, 120, 122, 139, 143, 148,
151, 152, 153, 154, 161, 162, 163, 171,
172, 188, 189, 203, 207, 208, 217, 225,
228, 229, 230, 235, 236, 238, 247, 248,
251, 252, 256, 261, 264, 267, 273, 274,
279, 284-287, 304-309, 314, 321-323,
329, 331, 340, 347, 348, 352, 358,
360, 363, 367, 371, 376, 379, 387,
390, 392; IV, 1, 7, 15, 29, 65, 74, 184,
185, 204-206, 210, 212, 218, 221,
224, 225, 232, 234-236, 243, 245,
247, 257, 263, 271, 277, 281, 282, 289,
290, 295, 296, 299, 304, 312, 318, 319,
323, 325, 226, 327, 330, 334, 336, 351,
362, 364 si passim.
Grant Felix-tefan E., IV, 295.
Grant Lucio E., IV, 296.
Grant Maria, as. cu C. A. Rosetti,
II, 247, 281; HI, 348, 369, 370;
Rosetti Maria C. A.
Grant Mitza E., IV, 296.
Grant Toto E., IV, 296.
Grant Zoo EL, nasc. Racovit,a, IH, 152
despre vieata ei in Bucuresti; I, 130
stilul ei epistolar ; III, 386-387 despre
casatoria Catincai Rosetti; I, 130, II,
303 ura ei impotriva Rusiei ; IV, 113
la Paris; I, 148, 151; II, 128, 301;
III, 113, 116, 120, 123, 136, 143,
145, 149, 150, 152-154, 157, 161-163,
171, 188, 190, 196, 206, 218, 228, 230,
235, 239, 247, 250, 257, 259, 262, 273,
283, 284, 305, 307, 328, 329, 345,
346, 348, 351, 353, 358, 367, 370, 371,
376, 379, 381, 386, 387, 390; IV, 74, 112,
115, 117, 120, 122, 206, 210, 211, 212,
225, 232, 235, 236, 238, 241, 257,
263, 292, 296, 298, 315, 325, 329-331,
336; v. si Racovita Zoe Al.
www.dacoromanica.ro
319
Gravais Prosa de, nasc. Balaceanu,
210; IV, 20, 115.
Gravais Waldemar de, IV, 115.
Grecia, II, 362 Rusia ar fi carat Turciei
sa cedeze Greciei unele insule; 396
emigratii vor sa scoata un zmr antirus
In; II, 397, DI, 294 emigratii vor sa se
foloseasca de marina ei comerciala
ca nujloc de propaganda antirusa;
II, 396-397 despre inhintarea unui
partid antirus in; I, 135, M, 19-20
conflictul ei cu Anglia pentru insulele
Ioniene (1850); DI, 292 ja masuri
potriva emigratilor straini si a revo.
lutionarilor greci; 301 expulzarea emi.
gratilor polonezi din; I, 195 minis.
trul ei la Paris despre Napoleon III;
I, 149, 163, 175, 192, 193; II, 188,
398; III, 107, 269, 320, 323, 326,
331, 342, 349, 360; IV, 5, 90, 104,
106, 357.
Grecii, DI, 281, 293 nevoia unei apro-
pien a eraigratilor romine cu ; 292, 293
expulzeaza pe emigratii poloni i un.
gun i aresteaza pe revolutionarii
gram; 348 nu se preocupa de tank
strame; IV, 109 incaierrile lor cu
armata turca (1854) ; 270 comertul
mmile lor; I, 193, 236, 257; 398;
320, 335; IV, 43, 77, 202.
Green John, consul englez in Tara Rom.,
IV, 346.
Green M-me, III, 321.
Grignon, scoala de agricultura dela, I,
148; III, 380, 389; IV, 15,
Grigore, mitropolit al Ungro-Vlahiei, I?
33 moartea lui.
Grigoreseu, funcionar, Craiova, IV, 337.
Grossman, ziarist, IV, 295 expulzat din
Tara Rom.
Gran A., I, 225, IV, 137 la inmormAn-
tarea lui Ion Voinescu; IV, 142, 281,
Guildford, DI, 51.
Gums, negutator din Sibiiu, II, 241,
242, 261, 262.
Gusti, primar al Iasilor, IV, 407.
Gusti D., tipografie, IV, 359.
Gavernul Provizoriu (1848), I, 63-64, II,
173 mamfestatii la Bucuresti pentru;
173-175 Suleiman Pasa care schim-
barea lui; 176 poporul realege ; I, 61
fuga lm la Valeni; I, 68, 111, 109 si
problema agrara; I, 61, 63, 64, 198;
II, 73, 171, 173, 176, 177, 185, 195,
216, 218, 248, 294, 304, 384; III, 27, 73,
94, 104, 123, 137, 274, 319; IV, 32.
Guyet Camille de Fernex, ca. cu Pantazi
Ghica, IV, 300.
320
Habsburg, dinastia de, II, 219, 306.
Haga, II, 159.
Hagi Mona Eeaterina V., cas. cu Const.
N. Briloiu, II, 22.
Hagiopulo, IV, 258.
Halcinski, v. Kalcinsky.
Halion, banca, II, 315; DI, 304; IV, 6,
112, 113, 251, 289, 303.
Halton Abraham S., bancher, II, 315.
Halton Iosif S., bancher, II, 315.
hallen Nissim, bancher, U, 315.
Hallan Solomon, bancher, II, 315.
Halim Pala, I, 216.
Halle, localitate, 1, 148; HI, 252, 259,
364, 387; IV, 14.
Hallegrin, IV, 56.
Handelsman Marcell, I, 170, 179.
Hangerli Constantin Vodit, II, 142.
Hangerli Maria (Marghioala), ea's. cu
Grigore Dirn. Ghica, I, 114; II, 79,
142, 164; IV, 249.
Hanovra, IV, 35 despre incorporarea ei
la Anglia.
Rana! Rosa, proprietatea familiei Go-
lescu, I, 136; DI, 67, 73, 79, 82, 84,
112, 115, 142, 147, 154, 164, 206,
221, 231, 247, 250, 251, 256, 283,
309, 321, 327, 339 despre vnzarea
lui.
Haralamb Alexandrian D., nsc. Ma-
gheru, II, 253.
Hralamb Dimitrie, II, 253.
Harrach, contesa de, II, 157.
Hirsova, IV, 77 Rugii au trecut Dunrea
pe la (1854).
Hateg, I, 78, 97, 118, 119; II, 244-245;
IV, 41.
Hatvany, localitate, I, 170; HI, 63.
Havas, agenlia, IV, 420.
Haynau von, general austriac, II, 312.
Hotta& Ridulesen, v. Radulescu Ion
Hellada, III, 292.
HeresonNisturel Anita Rada, rase. Fi-
lipescu, II, 105.
HerescuNitsturel Constantin, IL 105
no% biogr.; II, 117, 118, 154, 155.
HerescuNsturel Ecaterina R., &as. cu
Alexandru Scarlat Ghica (Barbl Rogie),
DI, 259.
HerescuNtisturel Elena Constantin, nsc.
Baleanu, II, 105.
HerescuNsturel Rada, paharnicul,
105.
L'Hritidre, piesa lui Scribe, jucat la
Bucuresti, I, 114; II 223.
www.dacoromanica.ro
George Fotino
Hermanstadt, v. Sibiiu.
Hertegovina, IV, 278 Zoo Golescu sub-
serie in folosul sracilor din; 357.
Hertford, editor, IV, 153.
Hettinger Carol, nume sub care Carol I
a cltorit venind in Romnia,
268.
Hillel, bancher, II, 315.
Hillel Manoach, bancher, IV, 206, 303.
Hiotu Vasil, IV, 20 not biogr.; IV, 155.
Hoare Charles, bancher, LI, 264.
Rodin Nerva, I, 9, 21, 23, 109.
Hoetsch, proprietarul magazinului Piep-
tenaru, IV, 351.
Hohenzollern Anton, IV, 426.
Hollande hotel de, (Paris), II, 192.
Hondius Wilhelm, HI, 403 a gravat
portretul lui Vasile Lupu.
Hotahova-Corita, localitate, IV, 288.
Hotel d'Angleterre (Atena), III, 355.
Hotin, IV, 64, 73, 76 Constantin Raco-
vit inchis la,
Hrisoscoleu Caliopi, cs. cu Petrache
Poenaru, II, 28.
Hrisoscolen Salta, &As. cu Nicolae Fili-
pescu, DI, 304, 305 moartea ei;
44, 279, 297.
Hrisoscoleu Zoo, &as. cu Constantin
Rizo-Nerulo, HI, 331.
Hristidis N., arendasul Golestilor, IV,
254, 293, 361.
Hristu Nicola, IV, 218.
Hudavendichiar, vilaetul, DI, 319.
Huet Mbert, consul al FranIei la Odessa
gi par-interim la Bucuresti, HI, 225
not biogr. ; 111,225 in vizit la Golegti.
Hngot, agent consular francez, I, 48
despre plecarea fulor lui Iordache
Golescu pentru studu in Franta.
Hann, I, 112, II, 207 cruzami ea pe tiro.-
pul lor.
Hurmuzakt, publicatia, I, 31, 32, 34, 39,
48, 79, 153, 215, 216, 257.
Hurmuzachi Alexandra, II, 239.
Hurmuzachi Gheorghe, II, 239 not biogr. ;
I, 89, II, 239, 241 membru in depu-
taIiunea bucovinean trimis impAra-
tului Austriei.
Hyde Park, dm Londra, 111, 228.
Hyres, I, 200, 201, IH, 253 Nicolae FM-
cescu se stabileoe la (in 1852) ; 267,
268, 269, 270, 275, 276, 280, 297,
301, 309, 325, 332.
Boierii Golefti
anca (?), II, 60.
anca Avram, II, 293 notA biogr.; I, 76,
82, 84 lup tele lux cu linguini ; 96-97
Kossuth vrea A se Impace cu - II,
305 amenint Clujul ; I, 77, 101, '112,
119, 124; Ii, 348, 358.
Ianina, I, 197, III, 326 N. Golescu vrea
s& se dila la, pentru a stringe fon-
duri; 348 N. Golescu renunt la acest
proiect.
Iagi, II, 184 armata ruseasc& la ; IV,
409 pentru separatism ; I, 31, 223,
252, 255, 267; II, 70, 147, 148, 179,
232, 251, 257; IV, 21, 41, 140, 148,
181, 184, 243, 289, 324, 339, 341, 343,
349, 355, 364-366, 368, 370, 403, 405,
406-408, 421, 422.
Iazn, brat al rului Argeg, III, 288.
Ibrailow, v. BrAlla.
Idealul nostru, revist, I, 55.
Ielacici Iosif, banul Croatiei, II, 190
nota biogr.; II, 190 despre intAlnirea
lui cu Al. G, Golescu-Arinl ; 197
asedierea Vienei de catre; I, 69; II,
260, 293.
Ignatieff Nicolae, ambasador al Rusiei
la Constantinopol, IV, 418.
Darion, vl&dica de Argeg, I, 40, 110.
Ilfov, judetul, I, 8 (Politiceasca Jude-
atorie. din; H, 164, 248; DI, 240,
319; IV, 198, 289.
liada, II, 201 C. Aristux traduce.
Imperial Otoman, v. Turcia.
impozit fundar, I, 55, II, 167-168 In-
temeierea in Tara Rom. a unei soci-
etti pentru.
L'Ind,pendance, ziar, IV, 58.
L'Independance belge, ziar, IV, 239.
L'Indpendance Roumaine, tipografie I,
269.
Independenta, I, 176 fzboiul pentru.
Independenfa, ziar, IV, 337 suprimat.
India, IV, 40, 129.
Indre et Loire, departament In Franta,
I, 189 ; III, 245, 302; IV, 182, 287, 288.
Inocentie preot, II, 361.
Institutd Pedagogium, dela Halle, III,
252 Alexandru Al. Racovrta trxmis la
studri In.
Insula erpilor, IV, 174, 178 preterrtlile
Turciel asupra ei.
Insuiele Ionice, I, 135, III, 19 conflictul
anglo-grec pentru; III, 320, 354 dorirrta
lui N. Golescu de a vizita.
Insuiele Prinkipo, I, 159.
Loan (?), IV, 405.
www.dacoromanica.ro
321
Ioanid Dimitrie, III, 395; IV, 52, 64.
Ion, serdarul, IV, 25.
Ion C. Ion, I, 263, 279.
Ionesen, (?), IV, 274.
Ionescu Ion, IV, 359 redactor la ziarul
Tribuna Rorniind.
Ionescu Ion, IV, 403 redactor la ziarul
Teranul Ronidn.
Ionescu Ion dela-Brad, II, 184 not& biogr.,
I, 67-68 gi problema agrarti ; II, 184
vice-presedinte al comisiei agrare
(1848) ; I, 101, II, 334 intervine la
Regid Pala pentru Zoe Golescu; III,
338 planueste sa deschni& (peale ro-
minesti In Dobrogea; DI, 109, 300.
Iones= Nicolae, IV, 181 nota blogr.; IV,
181 redactor la Steaua Dundrii; 359.
Ionescu Polihronie, III, 836.
Iordaehe Olimpiotul (Capitanul), I, 109.
Iordache, serdarul, III, 84 a vndut ch.-
-Ole Golegtilor ; II, 281; DI, 139;
18.
Iordan, (?), IV, 98.
Iorga Nieolae, I, 18, 22, 47, 52, 57, 70,
152, 154, 166, 204, 212, 226, 249; II,
165; III, 124.
Iosafat Snagoveanul, 11, 294 not& brogr. ;
II, 294 cera ospitalitate la Unguri.
Ioungue N-me, IV, 167.
IpAtesen Grigore, II, 237 not& biogr..; I,
174; III, 104.
l'Atoen Nicolae, M, 96 demersul lui
la Barbu *tirbey ; I, 174; II, 237; HI,
104.
Ipsilanti, principesa, III, 380.
Ipsilanti Alexandru, II, 22 Pravilniceasca
condied a luz.
Ipsilanti Rala, ch. Cu Alexandru Mano,
III, 52.
Ipsilanti Salta Const., raso. VzArescu,
150.
Ira'nyi Daniel, revolutionar ungur, I,
187.
Irimie 'Verdea, propagandist transilvA-
nean, II, 384.
Irlandezil, III, 296 se expatriazli din
cauza stulciei.
Isaccea, localitate, II, 277 ocupat de
Rugi in 1809.
Iscovesen Barba (Itskovitz), pictor, II,
162 not brogr.; II, 162 se stabilegte
In Bucuregtx ; I, 48, 53; II, 164, 383;
20.
Isre, departament In Franta, III, 315.
Islaz, localitate, I, 58 revolutia dela ;
II, 177, 248, 310.
21
 322
Isly hotel de, (Paris), II, 276.
Ismail Pasa, IV, 100.
lstambul, v. Constantinopol.
Isvorani, valea, (jud. Muscel), I, 127.
Isvoranu Aleen, II, 243.
Isvoranu. Aristia Al., cas. cu Cesar Bo-
liac, II, 243.
Isvoranu Linfa AL, liase. Marin Buten-
lescu, II, 243.
Italia, 11, 86, 94 St. Golescu vrea sa cala-
toreasca in; 159 pictorul G. Tatarescu
In; I, 125, II, 372 i Louis Bonaparte;
DI, 170 St. Golescu sfatuit sa cala-
toreasca in; 217 Gh. Andreescu in;
335-336 misiunea lui Bonaparte Carlo
Jianu Dumitrache, II, 394.
diana Gheorghe, I, 4.
Jiann Stnnt, v. Cesianu StnuS.
Jianu Zoita Gh., ase. Parscoveanu, I, 4.
Jiu, plasa, II, 47, 55.
Jiu, rail, I, 268.
Job, personaj biblic, II, 360.
Jobin, palarierul, li, 394; DI, 352.
Jobin, sosia palfirierului, III, 74, 256,
285, 322, 352; IV, 212, 271.
Johannesgasse (dela Dresda), III, 367.
Joranu Grigore, III, 289 nota biogr.;
402 exilat la Brussa ; ID, 342 sub-
scriptia pentru stuchile lui; 392 la
Dresda ; IV, 72 la Calafat; ifi, 290,
299, 301, 392; IV, 209.
Halcinsky, III, 186 comisar al Rusiei in
Princ, Rom., in locul lui Duhamel;
I, 144, III, 186-187, 340 cereconfiscarea
averii exilaplor romani.
Kallamogdartis Zuna, Cs. Cll Petrache
Peretz, II, 225.
Haragheorghevid Alexandru, print al
Serbiei, II, 163.
Karagheorghevici George, print al Ser-
biei, II, 163.
localitate, (Rusia) IV, 135.
Kestner Mathilde, DI, 290 logodnica
a lui Ion C. Bratianu; casatorita cu
Jean Baptiste Adolphe Charras.
Kiew, I, 151, IV, 64, 66, 67, 73, 76, 92
Const. Racovisa deportat la.
Kinezu Em., IV, 303 arestat cu prilejul
intrumrii din sala Bossel ; 311 con-
damnat pentru un articol.
Kiritescu (?), IV, 361.
www.dacoromanica.ro
George Fotino
de Canino in; IV, 246 Cavour si uni-
tatea ei; 365 si unirea Princ. Rom.,
1,186, 187, 202, 219; II, 145, 162, 163,
182, 185, 254, 257, 266, 278, 282, 341,
372; III, 52, 91, 169, 215, 225, 242,
243, 319, 320, 368, 401, 404; IV, 21,
105, 153, 230, 282, 339.
Hallen% 1119 132 si Turcia ; 170 interesul
lor pentru Romam; IV, 39 din Anglia
alcatuiese un cormtet in frunte
Dudley Stuart; 106 inrolasi in armata
turca.; I, 162, 176, 182, 204, 210, 219,
251; III, 209, 215, 335; IV, 5, 25, 36,
43, 104.
Jouy de, autor al operiz Wilhelm Tell,
35.
Journal de Constantinople, IV, 96, 126.
Journal des Debata, I, 128, II, 368 si
censura din Tara Rom. ; IV, 133 pu-
blica articole filo-romane; 166 publica
adresele Rom'amlor catre Saint Marc
Girardin si Talleyrand-Prigord ; 163,
173 Ion liade serie In; I, 222; II,
168, 270, 304; IV, 173.
Journal du Nord, IV, 178 despre preten'-
iile asupra Insulei Serpilor;
174.
Journal o/ ficiel, dela Viena, III, 38.
Jura, munsi in Fransa, II, 103.
Justin SI., II, 216.
Hiritescu M.-me, IV, 225.
Kisseleff Paul, II, 278 not biogr.; I, 31
sprijma pe Al. Dim. Ghica la Tronul
l'ami Rom. ; IV, 73 plecarea lui dela
Paris; 282 intrevederea lui t. Go-
lescu cu; 283 favorabil recunoasterii
indoitei alegeri a lui Al. Cuza ; I, 31,
258; II, 278.
Kisz Ernest, general ungur, II, 812 nota
biogr.
Klapka George, general ungur, IV,
839 nota blogr.; IV, 339 la Iasi.
Kogilniceanu G. T., IV, 370.
Kogalniceann Ienachi, IV, 145.
Kogiilniceann Mihail, I, 249 si conso-
lidarea Statului romin; II, 185 Gr.
Bengescu-Samurcas in guvernul lui ;
IV, 342 despre probabila revenire a lui
la guvern (1861) ; 415 despre frman-
tarile parlamentare din 1867; 417 in
Botera Golefti
audieng la dommtorul Carol; I, 263,
264; II, 185; IV, 303, 306, 398, 418.
Komorno, batalia dela, III, 62.
Kondrawski, Polonez cazut in luptele
din Ungaria (1849), I, 143; M, 144.
Kondrawski, vaduva celtu de mai sus,
143; III, 144.
Kornea MihaB, II, 247.
Kosciusko, localitate, II, 172 insurectia
dela (1794).
Koslovski /Vladimir, III, 300.
Kossuth Lajos, II, 209 no IA biogr.; I,
112, II, 209 svon despre proclamarea
lui ca rege al Ungariei; II, 232 lucre-
dinteaza lui Bem comanda armatei
ungare; 278 svon despre proclamarea
lui ca preedinte al Republicei ungare;
240 armata lui s'a mut cu aceea a lm
Gorgey; 278, 282 a cucerit Buda 9i
Pesta; I, 96-97 vrea sa se impace cu
Avram Iancu ; 1,98, 101 ; 11,341, 352 re-
fugiat la Vidin (1849); I, 84,171,210 ura-
rea lui ca Princ. Rom sa formeze un
singur Stat liber ; III, 134 Anglia inter-
vine pentru liberarea lui; 210 dorete
un regat maghiar istoric, intemeiat pe
cucerire; I, 179 ei propunerea lui Al.
C. Golescu-Albul pentru o Confede-
ratig a Statelor din Orient; I, 213,
IV, 62 svon despre prezenta lui la
Constantinopol (1853) ; 1, 80, 83, 84,
119, 177, 178, 183, 184, 190; II, 232,
312; III, 169, 254; IV, 30, 35.
Kostachi Dines, cs, cu Iancu Racovita,
25.
Kotot Eustratie Simionovici, dragoman al
Consulatului Rusiei din Bucureti,
78 despre un incident cu domnitorul
Al. Dim. Ghica.
Kotzebue, consul al Rusiei in Princ.
Rom , I, 56 qi revolupa dela 1848; I,
114, II, 223 a jucat in piesa L'Hritire
a lui Scribe.
Kotzebue Ernest, II, 223.
Kremsier, localitate in Moravia, I, 90;
II, 250.
Kretzulescu, biserica, II, 394.
Kretzulescu, guvernele, II, 297.
Kretzulescu Alexandru, II, 78, 177.
Kretzulescu Anica Al., nsc. Campineanu,
II, 78, 177.
Kretzulescu Catinca, cas. Cu Anghelache
Samurcaq, IV, 303.
Labare Louis, ziarist, IV, 30.
La Cour Edouard de, ambasador al
Frantei la Constantmopol, IV, 68.
www.dacoromanica.ro
323
Kretzulescu Cleopatra, cAs. cu Vasile
Vladaianu, IV, 414.
Kretzulescu Constantin Al., II, 78 nota
biogr.; IV, 206 redactor la ziarul Con-
cordia; 212 secretar al Divanului ad-
hoc; 248 refuza de a intra In guvern
(1858); 299-300 demisia sa din
guvern; 412 decorat de Sultan; I, 260;
IV, 413.
Kretzulescu Dnmitru (Mache) Al., II, 227
not). biogr.; I, 75 la Triest gi Viena;
IV, 56 numit maior in armata turca;
88 la umla; 89 invinuit ca prega-
tete suprimarea lui Ion Eliade; 288
numit ajutor al ministrului de lift-
boiu Al. Macedonski; I, 75; II, 227,
241, 267; IV, 45, 46.
Kretzulescu Elena, &As. cu Iancu N. Go-
lescu, II, 12; IV, 303.
Kretztdescu Elena Se., nasc. Villara,
II, 78.
Kretzulescu Elisa, cas. cu Ion Rosetti;
II, 45.
Kretzulescu loan, IV, 218.
Kretzulescu Luxandra C., nasc. Dedu-
lescu, II, 78.
Kretzulescu Luxita, cAs. cu Ion Voinescu,
II, 171, 201.
Kretzulescu Nicolae Al., II, 177 nota
biogr.; 4 65, II, 177 in delegatia re-
volutionara la Constantinopol; II, 332
refugiat la Constantinopol, se intoarce
cu Barbu tirbey in tara; IV, 248
refuza de a mtra in guvern (1858) ;
II, 129, 130, 148, 225, 226, 227; IV,
154, 159, 161, 298, 303, 336, 380.
Kretzulescu Salta, cAs. cu Constantin
Vacarescu, II, 150.
Kretzulescu Scarlat Al., II, 78 notA biogr.
Kretzulescu Sultana D., nasc. Balaceanu,
II, 210.
Kronstadt, port langa Petersburg, IV,
102 devastat.
Krupenski Elisa, cas, cu beizadea Dim.
Sutzo, III, 269.
Krzemieniec, localitate in Polonia, III, 62.
Kurdistan, I, 215; IV, 99.
Kustindje, v. Constanta.
Hutahia, localitate in Asia MicA, I, 102,
161, 167, 170, 177, 178, 180, 196;
II, 209, 395; III, 36, 59, 62, 132, 134,
209, 210, 211, 213, 319.
Llicusteann Grigore. colonel, II, 198.
licusteann IonitA, zapciu al plaqii Dum-
brava, II, 47.
21*
 324
Licusteanu Tarsita, cas. Cu Const. Cre-
tzianu, II, 68.
Laffite, strada, Paris, /I, 276.
La Fontaine, I, 122; III, 16.
Lahovari Filip, I, VII, IX.
Lahovari Grigore, I, VII.
Lahovarl Manolaehe, IV, 363 ales depu-
tat la Giurgiu.
Lahovari Nicolae, IV, 209.
Lamartine, I, 54, II, 167 0 Asociatia lite-
rani' a studentilor ronfani din Franta;
I, 26, 56, 246; II, 187, 332; DI, 60.
Lamennais F. R., Ill, 193 nota 'mgr.; I,
177.
Lamorciire Louis de, general 0 om politic
francez, II, 803 nota biogr.
Landwehr, DI, 252.
Langlots (I), IV, 116.
Lapati Alexandru, HI, 44; IV, 300.
Lapati Clmentine Al., lase. Roullier,
III, 44.
Lapati Cornel, IV, 350, 364.
Lapatl Eliodor, deputat In Divanul ad-
hoc, IV, 350.
Lapati Hristodor, Ill, 44.
Lapati Maria, as. cu Al. M. Sutzo, IV,
158.
Lapati Mihail, pictor, HI, 44, 45, 46; IV,
350.
Lapati Patina, nasc. Berindei, III, 44.
Lapati Zoe, eh' s. cu Iacov George Rizo-
Nerulo, DI, 331.
Lapedatu Alexandru, I, 33, 41, 164, 210,
219, 223, 253, 264.
Lasalle Ferdinand, IV, 235.
Late Mihail, v. Omer Paga.
Laudatos, II, 71.
Laurian August Treboniu, II, 184 nota
biogr.; I, 68, II, 184 arestat de Un-
guri (1848) ; 198 despre arestarea lui
fncercarea Romimlor de a-1 libera;
I, 89, If, 239 membru In deputatiunea
transilvaneana trimisa la imparat
(1849) ; IV, 144 redactor la Magazinul
istoric; I, 90; II, 190, 254, 384;
177.
Laurin Anton de, consul al Austriei
Tara Rom., ID, 148.
Lausanne, I, 180; DI, 213.
Layard Austen Henry, IV, 83 nota biogr.;
I, 206; IV, 155.
Lazir Gheorghe, II, 181.
Lazaro Constantin, I, 4.
Lazar Zoita Const., nasc. Parcoveanu,
I, 4.
Leca Ion, IV, 359 redactor la ziarul
Tribuna Romeind.
Lecca Ienache, IV, 405 ales deputat de
Tecuci.
www.dacoromanica.ro
George Fotino
Ledru-Rollin Al. Aug., om politic fran-
cez, II, 254 nota biogr.; I, 26, 88;
III, 241, 338, 394.
legea electorala (1861), IV, 350-351 dis-
cutarea ei la Camera; 358, 364-367.
legea rurali (1861), IV, 350 discutarea
ei la Camera; 365-367, 370.
legendele national, II, 136 In desvoltarea
patriotismului.
legiune cretin, IV, 105.
legiunea polonezi, II, 341 plecarea ei
spre Turcia; 379 dela Vidin.
leginni nation, IV, 102, 104 nevoia for
marn unor.
legiuni poloneze, IV, 102, 104, 106 nevoia
formarii unor.
legiuni romilne, IV, 70 Christian Tell
numit comandant al lor ; 102, 104 ne-
voia formarii unor.
legiuni ungare, IV, 102, 104 nevoia for-
mrii unor.
legiuni striline fn Turcia, IV, 104 Anglia qi
Franta contra formard unor ; 106.
Lehliu Maria, cgs. Cu Const. Rosetti,
45.
Leipzig, II, 240.
Lemberg, IV, 41.
Lengnich Mr., IV, 119.
Len (?), II, 125.
Lem, locotenent, I, 268.
Len Al., III, 131.
Len Alexandrina Al., nasc. Filipescu,
II, 223; 111, 131.
Len Constantin F., III, 84 nota biogr.;
DI, 34 in ziarul Times proslavete
stapinirea ruseasca i Regulamentul
Organic ; 34-35 Indepartat din fruntea
primariei Bucurelti.
Len Elena, cas. cu Const. Vaca'rescu T.,
II, 14.
Len Filip, III, 34.
Len Filip Const., DI, 34.
Len Sultana C., nsc. Balaceanu, DI, 34.
Leopold I, rege al Belgiei, IV, 216 nota
biogr.
Leroux Pierre, scriitor i revolutionar
francez, I, 26.
Leroy Marie, ea's. cu Gr. Ghica, IV, 177.
Leuchtenberg Eugenia Maximilian, Du-
cesa de, IV, 419 casatoria ex cu dom-
nitorul Carol I z'adarnicita; 418-419
casatorita cu Ducele de Oldenburg.
Leurdeni, localitate, II, 311; IV, 268.
Levant, IV, 60, 323.
Levy Armand, publicist, IV, 193.
Lhritier M., istoric, III, 323.
Liban, IV, 197.
liberalismul francez, II, 210 Zoe Golescu
despre.
Boierii Golefti
libertate, II, 131 Al. G. Golescu-ArApilii
despre; 218 Radu C. Golescu despre.
Liehman, comisar austriac In Pruic.
Rom., I, 231.
Ligne printul de, I, 6.
Lima, capitala Perului, III, 225 Albert
Huet consul la.
Lintz Mr., II, 118.
Lipineseu Zoo, v. Ghica Zoe Scarlat.
Lipoianu Elisaveta, cAs. Cu Anton Arion,
IV, 334.
Liszt Franz, II, 94 a cAntat In casa Cle-
opatrei Trubetzkoi.
literatura, II, 158 Al. G. Golescu-ArApilA
pentru fncurajarea ei.
Livaditu, inginer, IV, 361.
Liverpool, IV, 30 activitatea emigratilor
romAni la.
Loeotenenta Domneasei, din Tara Ro-
mineascA (1848), I, 64, II, 174-175
Suleiman Pala cere Inlocuirea Guyer-
nului Provizoriu printeo ; I, 64, II,
176-177 poporul alego pe CAmpul
Liberatii ; I, 69, II, 191 sfAtuit sA
cearA garantia Marilor Puteri; I, 117;
II, 197, 218, 271, 282; III, 94, 95.
Locotenenta emigratilor, din Transil-
vania, II, 237 Gh. Magheru o propune
ca organ de conducere a emigratilor
-romAni ; 231.
Locotenenta princiari (1866), I, 259; IV,
405, 408.
Local* Sfinte, II, 181 revolutionarii dela
1848 si conflictul pentru; IV, 24, 149.
Lombardia, DI, 289 msurectia din; IV,
35 va trece sub stApAnirea regelui
Piemontului; I, 159, 183, 184.
Macedonia, I, 27, 181, 196; III, 318;
IV, 357.
Macedonenii, I, 192 propaganda romi-
neascA printre ; III, 293 necesitatea
legAturilor futre emigratii romAni
Macedonski Alexandra, IV, 288 numit
ministru de RAzboiu ; I, 260, IV, 298
nebrtelegerile lui Al. Cuza cu.
Micesca George, clucer, medelnicer,
40, 41, 47, 48.
Mein, localitate, II, 277 generalul Prozo-
rovski moare lAngA ; IV, 109 cruzimile
basibuzucilor la.
Madrid, II, 182 generalul Aupick amba-
sador al Frantei la.
Le Magasin pittoresque, revistA, II, 13
Zoe Golescu cere ; 123.
www.dacoromanica.ro
325
Londra, I, 191, III, 200, 228, 236, 242
expozitia dela ; III, 255 St. Golescu la ;
69, 179, 180, 183, 186, 189, 196,
199, 205, 206, 212, 213, 232, 235, 236,
251; II, 182, 183, 188, 191, 194, 225,
226, 264, 315; ILI, 47, 50, 51, 57,
110, 151, 209, 211, 212, 213, 245, 263,
271, 281, 288, 302, 309, 320, 322,
326, 329, 335, 342, 360, 364, 369; IV,
11, 25-27, 30, 33, 40, 51, 53, 58, 60,
61, 70, 72, 126, 155, 179, 185-187, 195,
197, 201, 202, 216, 232, 240, 243, 282,
325, 376.
Lothario, In, 34.
Lonche, localitate, (Elvatia), I, 203, III,
362 Stefan Golescu la ; III, 220, 296,
355, 360, 365, 367, 375; IV, 28, 31,
34, 121, 123, 163, 165.
Louis Philippe, I, 26, 242; IV, 316.
Inca Dimitrie, v. Caracas Dimitrie.
Liiders Alexandra Nicolaevici, general
rus, II, 207 notA biogr. ; I, 114, II,
223 balul deja; II, 236 In ajutorul
Austriacilor ; J, 122-123, II, 403
Zoe Golescu alungatA din Bucuresti
de; III, 10 Zoe Golescu nu se umileste
In fata lui; 221 pArAseste tara; I, 82,
108; II, 216, 220, 348, 354; IV,
115.
Ladovic XIV, rege al Frantei, I, 13.
Lulu (Rosetti (J. A.), IV, 185, 245.
Lapas Ion, I, 77, 82.
Luxemburg, grAdma dela Paris, II, 129.
Luzin, preot, II, 162.
Lyon, II, 266.
Lyons, deputat italian, III, 169, 183; III,
276 moartea lui.
Magazinu istoric pentru Dacia, II, 184;
IV, 144.
Maghera Alexandrina Gh., cAs. cu Di-
mitrie II, 232 refugiatA la
Sibiiu (1848) ; 1,117 arestatA la Brasov ;
JI, 253, 262, 263; III, 387, 400.
Maghern Alexandra, general, I, X.
Maghera Ancnta Gh., nAsc. Plesoianu,
II, 217, 253.
Magheru Gheorghe, general, 11, 171 notA
biogr.; I, 62 portretizarea lui ; I, 62,
119 171 organizeazA pandurimea din
Oltenia (1848) ; H, 196 refugiat la
Sibiiu; I, 74-75, II, 205, 213, 295 obli-
gat sA pArAseascA Sibiiul (1849) ; 1,85-
88, 90-91, li, 217 despre orgamzarea
emigratiei romttne; II, 238 Ion Ghica.
326
Il chiama la Constantinopol; I, 80, 90,
II, 238 dela Triest pleac la Viena;
294 Austria nu a vrut ca el sa-si formeze
o legiune In Transilvama; 296 trimite
lui Al. G. Golescu-Arapila cheia unui
alfabet secret; I, 114, II, 240 critic&
purtarea societtn bucurestene; I, 95,
II, 305 despre victornle lui Dembinski
asupraRusilor; III, 344 restrictiunile se-
darn lm in Austria ; IV, 45-51 a trimis
un memoriu lui Resid Pasa (1853) ;
54, 56, 57 Turcii, razboiul Crimen si ;
108 intrevederea lui cu Canning; 120
In audienta la Resid Pala; I, (X),69, 74,
84, 87, 89, 90, 92, 117, 161, 175, 186,
194, 200, 210, 211, 218, 234, 235, 243;
11, 211, 217, 219, 227, 233, 238, 241,
253, 305; III, 36, 37, 47, 50, 61, 107,
342, 345, 368, 385, 398, 400, 401; IV,
3, 4, 51, 63, 72, 80, 85, 86, 91, 96, 97,
106, 107, 108, 109, 110, 117, 118,
119, 163, 169, 173, 183, 189.
Maghern Gheorghe Gh., II, 217 nota
biogr.; 217, 225, 237 la studu la Paris ;
304 la Brussa; IV, 56 capitan in
armata turca; H, 233; III, 37, 341,
345, 364, 387, 400; IV, 2, 58, 97.
Maghern Maria Gh., nsc. Caramanlau,
II, 211 nota biogr.; I, 90, 117, II, 252,
262-263 arestata la Camera i trimisa
la Brasov; I, 77; II, 211.
Magheru Nitii, II, 253 nota biogr.; II, 295,
296; Ill, 126, 128, 129; IV, 63, 86.
Magheru Paulina N., lase. Tell, II, 253.
Maghern Romulus Gh., II, 211.
Maghern Titu, I, IX.
Maghiarii, v. Ungurii.
maghiarism, I, 280 Romanii transilv5.-
nern i banteni amenintati de.
Mitgureni, localitate, II, 142.
Mahmud II, sultan, II, 58 nota biogr.;
58 vizita lui la Silistra (1837) ; 282.
Miinescu (?), IT, 258.
Maioreseu Ana Titu, n'dsc. Rosetti,
143.
Maioresen Ion, II, 216 nota biogr.; 216
la Triest ; 217 despre formarea unui
comitet al emigrapei; III, 345 la Viena ;
62, 77, 85, 87, 90, 175; II, 227, 231,
232, 234, 237, 238, 240, 241, 254,
384, 385; III, 63, 103, 108, 177.
Maioresen Titn, I, 77; II, 216.
Mala Dimitrie, seful carantinei Calarasi,
45.
Malinescu Vasile, II, 257 nota biogr.;
1,177, 111, 193, 2151a Brussa ; 111,173 -
174 desamagit de emigrapi romani ;
216 vrea s'a' se duc5. In Bucovina; IV,
120 i s'a dat invoire de intoarcere
www.dacoromanica.ro
George Fotino
in tara ; 297 membru in Comisia Cen-
tred; 304 se logodeste cu Felicia Raco-
vita ; 314-318, 322 despre ruperea
logodnei lui cu Felicia Racovit ; 351
legea militar; 364 a elaborat un pro-
lea de lege militara; 373 in conflict
cu Al. Cuza; II, 257, 384; III, 194,
215, 346; IV, 41, 116, 117, 275, 301,
303, 305, 306, 308, 309, 311, 312,
365, 374.
Malta, insula, I, 203 Nicolae Balcescu la ;
266, 307; III, 169, 177, 320, 371.
Manachi, prieten al Golestilor, II, 74.
indnistirea St. Ion, III, 231, 287.
Manchester, I, 206, IV, 30 activitatea
enugratilor romani la; IV, 32, 33, 39.
Manega Maria, ea's. cu M. Padeanu,
319
Minesen Dimitrie, aghiotant domnesc,
II, 108.
Manin Daniele, patriot italian, II, 254
nota biogr.; I, 225, IV, 137 la inunor-
mantarea lui Ion Voinescu.
Mano, casa, II, 94.
Mano, familia din Moldova, III, 51.
Nano Alexandrn G., Ill, 51 not& biogr. ;
80 la Belgrad; I, 83 in Transil-
vania; II, 402 la Brussa; III, 161
pleac in Sardinia al intre in armata
el; I, 145 in armata piemontez ;
182-184, III, 177-184 la Turin; III, 217
N. Blcescu trimite carti lui; IV, 88
la Sumla; 89 invinuit ca urmareste
suprimarea lui Ion Eliade; I, 83,
167, 183; III, 169, 170, 181, 204, 207,
240, 276; IV, 2, 44.
Nano Alexandru Manoil, III, 52.
Mano Ana Ion, nsc. Ghica, III, 259 nota
biogr.; 11,157; 111, 259, 309, 311, 347.
Mano C. G., HI, 52.
Mano Elena Ion, cas. 1- cu Al. Em. Flo-
rescu i 2- cu C. C. Cornescu-Gre-
ceanu ; H, 223 not biogr.; III, 309,
347; IV, 235, 290.
Mano George A., ifi, 51.
Mano George Ion, general, II, 157 not
biogr.; III, 259.
Mano Ion,11,157 nota biogr.; 157 svonuri
de destituirea lui; I, 141, III, 133 in
guvernul filo-rus (1850) ; II, 102, 223,
313; III, 51, 259; IV, 172, 246, 256,
289, 290.
Mano Maria Nicolae, nasc. Gradisteanu,
102; III, 270.
Mano Mihail, II, 102.
Mano Nicolae, II, 102 nota biogr.
Mano Rain Al., nasc. Ipsilanti, IH, 52.
Mano Smaranda M., nasc. Vacarescu,
II, 102, 150.
Boieri; Golefti
Mano Zefira, cas. cu Iacov Rizo-Nerulo,
ILL 331.
Manteaff el Otto Theodor von, om politic
prusian, IV, 215 nota' biogr.
Manufactura tutunurilor, H, 7.
Maramures Imutul, I, 76.
Mattello, medic, casatorit cu Ecaterina C.
Samurcag, IV, 303.
Marcu Alexandru, I, 80, 183, 184, 188,
236.
Marea Adriatica, I, 162; II, 397; IV, 147.
Marea Barnet's', IV, 103.
Marea Britanie, v. Anglia.
Marea Miinecii, Ili, 228.
Marea Marmara, I, 159.
Marea Mediterank I, 162, 192; II, 397;
HI, 294.
Marea Neagrii, IV, 141, 147 Austria urm-
reste s ajunga la ; I, 49, 162, 192, 222,
27'9, 280, 281; II, 179, 222, 397; III,
294; IV, 40, 103, 128, 129, 133, 140.
Miirgarit, IV, 420.
Marghiloman Chr., II, 304, 382.
Marghiloman Grigore, 11,211 not biogr.;
IV, 342, 381.
Marghiloman Maria Gr., 'lase. Buescu,
I, 77; II, 211.
Marghiloman Mihail, DI, 82 nota biogr.;
I, 140, HI, 82 arestat gi trimis la Foc-
gani din cauza limbajului su revolu-
ponar (1850) ; HI, 112; IV, 333, 335.
Margineni, mnastirea, HI, 226 Costache
Zaman arestat in.
Maria d-ra (?), HI, 163, 235.
Maria, actrita, IH, 34 gi Const. Lens.
Mariani Rustem bey conte de, v. Rustem,
IV, 197 nota biogr ; 198.
Marienbad, baile, HI, 74 Al. G. Golescu-
Arapila la ; I, 166; II, 154; IR, 47,
74, 76, 305.
Marin Alexandru, profesor, III, 337.
Marin (Nafionalul), v. Serghiescu Marin.
Marlin (?), III, 310.
Maroc, II, 96.
La Marseillaise, I, 127, II, 392 cantata'
In familia Bengescu; IV, 131.
Marsilia, I, 79, 211; If, 266; III, 325,
331, 332, 400, 404; IV, 41, 67.
Marsillon J., II, 197 nota biogr.
Martigny, localitate, IV, 31.
Martin, croitor, II, 58.
Martin Henri, IV, 137 nota biogr.; 1, 225
IV, 137 la inmormantarea lui Ion
Voinescu.
Martin Louis Ain* DI, 193 nota biog.;
I, 177.
Martyrt George Hristu, II, 129 nota biogr.;
144, 145, 153, 154, 211, 213, 214, 234.
www.dacoromanica.ro
327
Massalski Alexandru Koltzoff, I, 115 casa-
toria lui cu Dora D'Istria ; II, 223.
Massalski Elena Al., v. Dora D'Istria.
Massia, publicist francez, I, 26.
Massinka, doamna, II, 9 Nicolae Go-
leseu la serata dela (Craiova).
Matei Basarab Voevod, I, 109.
Mathurins rue des, (Paris), DI, 321 ; IV, 27.
Maupas Emile, TII, 895 nota biogr.
Mavroeordat (?), ifi, 404; IV, 361.
Mavrocordat Constantin Gh., IV, 300.
Mavroeordat Dumitru C., IV, 800 nota
biogr.
Mavrocordat Gheorghe C., IV, 800 nota
biogr.
Mavrocordat Luesandra C., nasc. Rosetti,
IV, 300.
Mavrocordat Maria G., laso. Ion Schina,
DI, 270.
Mavrocordat Matei C., IV, 300.
Mavrocordat Zoila, adoptata de Gr.
Brncoveanu, cas. cu George Dim.
Bibescu, IV, 309.
Mavroeordatos Alex., ministru Greciei /a
Paris, III, 321 crede In caderea apro-
piata a lm Napoleon III
Mavroiani, general grec, HI, 343 ar fi
orgamzat un complot contra regelui
Othon.
Mavros, familia, If, 289.
Mavros Alexandrina, cas. cu Ion Ghica,
HI, 11.
Mavros Maria N., cats. cu Ion Cantacu-
zmo, IV, 299.
Mavros Nicolae, 11, 57 nota biogr., 1,141,
HI, 112 in fruntea unui complot filo-
rus (1850) ; II, 84, 110, 223, 289; HI,
78; IV, 90.
Mavros Paulina, cas. cu Ernest Kotzebue,
II, 223.
Mavros Pulcheria (Profira) N., rase.
Ghica, II, 84 nota biogr.
Mawer, medic englez adus de D. Brtianu
In Tara Rom., IV, 233, 296, 298.
Maximilian, duce de Leuchtenberg, IV,
419.
May Carolina, as. cu Al. Plagino, IV,
135.
Mayer I. N., cavaler de, medic, I, 13
despre balurile dela Curtea lui Al. Dim.
Ghica ; II, 82, 83.
Mayer M-me, HI, 347.
Mayers (?), IV, 209, 296, 323-325, 327,
330.
Max (?), IV, 153.
Maxim-Burdujanu G., I, 49.
Maximila, calugarita, ;Aso. Brtianu,
stareta manastini Ostrov, II, 344;
IV, 378.
 328
Mazarine, biblioteca dela Paris, IV, 163.
Mazas, inchisoarea, (Paris), II, 303.
Mazzini Giuseppe, III, 211 nota biogr. I,
178, III, 211 sprijina pe Unguri ;
289 i insureatia din Lombardia; I, 79,
80, 179, 183, 184, 186, 187, 188;
330; III, 277, 394; IV, 30.
Mehadia, II, 73-76 N. Golescu la baile;
90 Alexandru Racovita la; 170 Ion
Solomon la ; I, 165, ifi, 42, 67-70 svon
despre prezenta lui t. .1 N. Golescu la,
pentru provocar de rascoale in Tara
Rom. I, 12, 13, 25, 48, 192; II, 97,
107; in, 50; IV, 292, 295, 299, 331,
353, 377.
Mehedinji, judatul, I, 3; H, 310;
289, 319; IV, 361.
Mehedinji Simeon, I, 77.
Mehemet All Pap, DI, 47 not& biogr.;
221 ; II, 142; IV, 78, 79, 100, 101, 118.
Mehemet Djemil bey, ambasador otoman
la Paris, I, 225; IV, 136, 138.
Mlanges de l'Ecole Romaine en France,
I, 49.
Meldegg Richard Reehlin de, IV, 189.
Meletie, vladica Sardeonului, &lac. Ra-
covita, II, 25.
Melle Iaeov, arhitect, IV, 96 nota biogr.;
108, 110, 212, 226, 346, 363.
Mencikov Alexandru S., ambasador rus,
IV, 24 not& biogr.; 15, 38.
Meru (1), IV, 32, 33.
Mese!, M-elle, II, 157.
Mesnilmontant, cartier al Parisului, I, 26.
Messageries Nationales, firma, III, 218.
Metz, II, 225, 226.
Hendon, avenue, (Paris), IV, 157.
Meusebaeh Karl consul al Prusiei in
Princ. Rom., DI,von'252 notA biogr.;
229, 230, IV, 157 despre unirea Princ.
Rom.; IV, 153, 198, 251. - Moldova, I, 51 George Dim. Bibescu des-
Mezaros, general ungur, II, 841 notA
biogr. I, 98, II, 341 s'a predat Papi
' (1849).
din Vidin
Miehailide Ion, medic, II, 87, 89.
Michelet, familia, IV, 115.
Miehelet Jules, I, 54; II, 191; III, 361;
IV, 132.
Mieklewiez Adam, II, 257 not& biogr.;
88 ziarul lui publica articole despre
Romani ; I, 128, JI!, 192 Zoe Golescu
nerabdatoare de a citi pe.
Mielesen Mina Ion, nasc. Cantacuzino,
IV, 299.
Hielesen Calinie, mitropolitul, I, 269
gratiat de domnitorul Carol I (1866);
MIculeseli G., prefect de Mehedinti, IV,
361.
vistierul, IV, 314.
www.dacoromanica.ro
George Fotino
MiJiaI Cilugrul, cronicar, IV, 145.
Mihai Viteazul, I, 201 lucrarea lui N.
Balcescu despre ; I, 202,111, 270, 280,
297-298 despre reproducerea portre-
tului lui In lucrarea lui N. Ralcescu ;
III, 403-404 in biblioteca dela Dresda
un portret al lui; I, 47, 203.
Mihileni, localitate, IV, 408.
Mihailidis, creditor al Goletilor, III, 116.
Mihalesen Alexandrina anca, cas. cu
Dim. G. Flarescu, III, 323.
Mihalesen Constanta Ianen, cas. cu Efrem
Germani, DI, 323.
Mihalescu Ecaterina ea's. cu Const.
M. Sutzo, HI, 323.
Mihalescu Linen Searlat, II, 124 nota
biogr.; 124 i studiile lui Dim. Bolin-
tineanu la Paris ; II, 129; HI, 323.
Mihaleseu Maria anca, clts. ca Teodor
Casimir, III, 323.
Mihalescu Maria anca Sc., nsc. Deliu,
124; DI, 828 nota biogr.
Mihalescu Searlat, I, 34.
Milbitz Alexander, revolutionar polonez,
820 nota biogr. ; I, 185, III, 320
siht a parsi Genova.
Mileov, raid, IV, 323.
Milei (?), IV, 175.
militia romank I, 113, II, 208 depune ju-
ramantul in biserica Srindar.
Miromesnil, strada, (Paris), IV, 136, 137,
144, 162, 164, 167, 179.
Miscall, II, 403.
Mocquard Jean, secretarul lui Napoleon
IV, 161 nota biogr ; I, 229.
Moesony Petro, membru in deputtia
banateana trimisa imparatului, II, 241.
Hogs, serdar, II, 71.
Mogopaia Podul, I, 7, 8, 107, 269;
195; DI, 264; IV, 351.
fiinteaza vama, dintre Muntenia 1i;
II, 178 trupele ruselti ocupa (1848) ;
179 despre o probabil rascoala in;
183 armata rusa par'asete (1849) ;
97, II, 337 trupele generalului Bem,
In 1849, patrund vremelnic in; DI, 11
trape ruseti in (1850) ; 40 t. Golescu
vrea sa intalneasca pe Zoe Golescu In;
290 o apropiata intrare a Ruqilor in;
I, 270, IV, 421 agitatii pe chestiunea
evreiasca in; IV, 13 svonul intrarii Ru-
vilor in (1853) ; 86 fratele lui Omer Pala
profesor In; 138 suprimarea censurii
In (1856) ; 145, 146 despre tributul ei
catre Poarta; 178 gi insula erpilor ;
343 mitropolitul ei in conflict cu cle-
rul mirean ; 370 despre construirea
de ci ferate In; 1,6, 7, 43, 152, 167,
Bozerti Goleftt
169, 181, 197, 210, 223, 225, 230, 231,
251, 255, 256, 258, 267, 269, 279; II,
105, 179, 194, 229, 233, 257, 321, 327,
331, 352, 380; III, 51, 55, 82, 92,
105, 175, 178, 187, 252, 270, 317, 321,
345, 378, 1403, 404; IV, 13, 54, 55,
94, 142, 155, 158, 161-163, 178, 184,
209, 275, 297, 303, 307, 345, 354, 364,
394, 401, 407, 414, 415.
Moldo-Valabia, I, 235 Ion C. Bratianu
serie un memoriu despre ; IV, 108
despre un firman privitor la unirea ei.
Moldovenee, I, 150.
Moldoveni, I, 52 simplificarea naturali-
zarilor lor in Muntenia ;L179, DI, 210 qi
confederatia danubiaid; IV, 41-44 ac-
tiunea lor in eventualitateaunui razboiu
ruso-turc ; 166 se adreseaza lui Saint
Marc Girardin i Talleyrand-Prigord;
I, 87, 91, 179, 255, 257, 258, 263;
176, 217, 229, 230, 288; IV, 43, 181,
412, 417.
Molire, I, 27.
Le Montteur, ziar, IV, 160 despre primi-
rea lui Talleyrand-Prigord in Buen-
resti ; 174 favorabil Unirn; 173, 245,
412, 417.
Monsteur Guizot et sea ama, cantee revo-
lirtionar, I, 127, II, 392 cintat in fa-
milia Bengescu.
Mont Blane, II, 131.
Montalambert de, om politic, III, 895
nota biogr.
Monti Alessandro, patriot hallan, 111, 169
nota biogr.; I, 80 la Belgrad; 83 In
Transilvania ; I, 182, 184, 204; IV, 5.
Montparnasse, cimitirul, III, 48.
Montrsor, localitate in Franta, III, 245,
302; IV, 182, 287, 288.
Moraito, mart proprietari in Piteti, IV,
314.
Moravia, II, 250, 305.
Morntng Post, ziar englez, IV, 171 contra
unirn Princ. Rom.
Morris et Co., tipografie, Paris, IV, 143.
Moruzi Alexandra, membru in Comisia
Central', IV, 297.
Mosco-Ghiauri, I, 122, ID, 5 nume dat
de Turci Ruilor.
Nantes, ifi, 241, 369, 370, 374-376, 384,
386.
Napoleon I, I, 42 la Tilsit a oferit Rusiei
Trile Romine ; III. 335; IV, 161.
Napoleon DI (Louis), I, 112, II, 208, 216
alegerea lui ca pretsedinte al Republicei
www.dacoromanica.ro
329
Mosca, 111, 379-380 la scoala de agricul-
tura din Grignon; v. Hagi Moscu.
Monstier Lionel, marquis de, ambasador
al Frantei la Constantinopol, IV, 411
nota hiogr.
Motii, I, 82 luptele lor cu Ungurii; 97.
Muhlis Pasa, v. Grigore Mihail Sturdza.
Mfiller Hugo, , proprietarul magazinului
Pieptanaru, IV. 351.
Mfiller Oscar, proprietarul magazinului
Pieptanaru, IV, 351.
Manchen, I, 10, 18 Goletii in ijcoala la ;
II, 134.
Mundania, ora9 in Asia Mica, I, 196;
319.
Muntenegrenii, IV, 77.
Muntenegra, I, 219; IV, 80, 99, 104, 332,
357.
Muntenia, v. Tara Romineasca.
Muntenii, I, 179, In, 210 gi eventuali-
tatea unei Confederatii dunarene ; IV,
41-44 actiunea lor In eventualitatea
unui razboiu ruso-tare ; I, 179, 257,
258, 280; II, 290, 291.
Monta Apuseni, I, 76, 82, 84, II, 293
Avram Iancu infrange armatele ungu-
resti
Muraweef, general rus, I, 40.
Mares, rau, I, 101.
Murga Eftimie, 11, 190 nota biogr.
Muruzi, IV, 350.
Musealli, v. Ruin.
Museel, judetul, I, 76, 269, 276; II, 105,
109, 315; III, 319; IV, 192, 211, 243,
245, 268, 272, 314, 315, 348.
Museeleanu Grigore, preot, IV, 401.
Mussard, familia, prieten a Golestilor,
Il, 104.
Mussard M-me, II, 31, 104.
Musset Alfred de, I, 14.
Mamaras Bey, ambasador al Turciei la
Londra, IV, 40, 282.
Muzeul narional, suphment la Curierul
Rorrulneac, II, 20.
muziea, II, 158 In desvoltarea sentimen-
tului national.
N.
Franceze ; III, 314 despre domnia lui;
I, 205, IV, 25 Ion C. Bratianu acuzat
de complot impotriva lui ; I9 229, IV,
157-161 pentru unirea Princ. Rom. ; IV,
129 i razboiul Crimeh; IV, 411 atitu-
dinea lui fata de Romania; I, 189, 195,
330
201, 205, 222, 225, 230, 257; II, 125,
240, 257, 372; III, 244, 321, 336; IV,
25, 26, 35, 37, 116, 118, 127, 128, 130,
136, 138, 140, 161, 166, 174, 202, 239,
295.
Napoleon Pierre, I, 229, IV, 161 despre
candidatura lui la tronul Princ. Rom.
Napoleon, mar, III, 11.
Niistisiana Gheorghe, pictor, IV, 21
nota biogr.; 21 ramt in luptele pentru
apararea Republicei Romane ; I, 205
la Genova; IV, 29.
Niisturel-Herescu, v. Herescu-Nasturel.
La Nation Beige, ziar, IV, 30.
Le National, ziar, I, 69; II, 121, 189;
221, 244.
Nationalul, ziar, IV, 274, 284, 295, 299,
347, 403.
Neagoe tefan, III, 48 vrea sa scoata un
mar romanesc la Pesta (1850).
Neapole, II, 213 Al. Dim. Ghica la; IV,
35 coroana regatului Neapole pentru
familia lin Louis Napoleon ; II, 330,
338; HI, 217, 331, 404; IV, 174.
Necalce Ion, cronicarul, IV, 145.
Neal*, manastirea, IV, 162.
Neculeseu Anica, cAs. cu Iordache Desliu,
III, 323.
Negoiu, muntele, I, 269.
Negri Constantin, II, 289 nota biogr.;
91, II, 289 alegerea lui ca sef al Emi-
grape' dela Constantmopol ;IV,367-368
anunta guvernului roman moartea sul-
tanului Abdul Medjid (1861) ; II, 290.
Negri Lucia Nic., nsc. Racovita, IV, 235.
Negri Nicolae, IV, 235.
Negra VodA, I, 116; II, 247.
Negra Vod, cetatea, 111, 238.
Negruzzi Maria Iacob, rasa. Rosetti,
143.
Negulici Ion D.,pietor, II, 36 nota biogr.;
36 Al. C. Golescu-Albul intrevede un
viitor frumos artei romanesti prin;
123 primeste dela Al. Dim. Ghica o
bursa pentru Paris ; I, 94, II, 318 exilat
la Brussa ; I, 171 moartea lui; II, 162
Inmormntat la Constantinopol;
25, 53, 225; II, 125.
Nenciulescu Al., I, 34.
Nenciulesen Ralita, eas. cu Ion Filipescu,
II, 44, 108, 223, 390.
Nenisor Petrache, II, 380; III, 338.
o
Oasul, tinutul, I, 76.
Obrenovici Mffiail, Print al Serbiei, IV,
390 no ta biogr.
www.dacoromanica.ro
George Fotino
Nenovici N., IV, 153.
Neofit II, mitropoht al Ungro-Vlahiei;
II, 173 nota biogr.; 354 demisia Im.
Necia Cristodol, subocarmuitor in Doljiu,
55.
Nesselrode Karl, diplomat rus, IV, 38
nota biogr.
Neuchatel, localitate, IV, 174.
Nichipercea, mar satiric, IV, 303, 337
suspendarea lui; 320, 336, 337, 403.
Nieolae I, arul Rusiei, I, 115, If, 224
pomenirea numelui lui in bisericile ro-
manesti revolta familia Golestilor ;
303, 346, 351 trimite pe generalul
Grabbe cu un ultimatum catre Poarta
(1849) ; 359 i refugiatu poloni i unguri
din Turcia ,i, 124, 170; III, 7, 113, 244;
38, 83, 89, 103.
Nicoletti, comerciant, II, 233.
Niculce Ion, v. Neculce Ion.
Niculeseu (?), IV, 334, 335.
Nicalesca Constantin, administrator la
Slatina, II, 223.
NicalescuTarone G. T., I, 133.
Nifon, mitropolit al Ungro-Vlahiei,
133 nota- biogr.; II, 354 vicar al Mitro-
poliei Ungro-Vlahiei (Nifon Sevastos) ;
I, 141, II, 173, DI, 133 alegerea lui
ca rnitropoht.
semmarul, DI, 133.
Nijni Novgorod, localitate in Rusia, II,
Nifon'
348 Costache G. Florescu in captivi-
tate la.
Nimes, localitate, (Franta), III, 315.
locahtate, (Serbia,) IV, 103.
Nissa, localitate, III, 310; IV, 12.
Nistru, I, 49, 222, 280, 281; IV, 103, 128.
Nitescu, un tartar pe care 31 lauda Al. C.
Golescu-Albul, IV, 402.
Niteseu Gh., controlor obstese, I, 198,
137 si calommile pe seama fratilor
Golesti IV, 323.
Noailles Ina de IV, 303.
Le Nord, mar, IV, 179.
Notre Dame-des-Victoires, strada, Paris,
46, 218.
Nous entrerons dans la carrire, cantee
revoltrtionar, I, 127, 111, 29 cantat in
familia Bengescu.
Novara, I, 79, II, 266 regele Carol Albert
infrant la.
Nyon, consul al Frantei la Bucuresti, I, 56.
Obrenovici Milos, print al Serbiei,
163 nota biogr.; II, 163 cumpara tere-
rani dela Al. Dim. Ghica ; 315.
Boterii Golefts
Observatoriul, ziarul lui Gheorghe Baritiu,
392.
Occidentul, IV, 35, 36 i Intemeierea unui
regat ungar; 42 presa din Occident
favorabil Turciei ; I, 26, 164, 207,
208; II, 398, 400, 401; Ill, 318, 335;
28, 38, 70, 105, 128, 140, 150,
390.
Ocna, localitate, (Moldova), II, 249.
Odessa, I, 268; III, 225; IV, 115.
Odobeseu Alexandrn, IV, 410 nota biogr. ;
III, 48, 50 la studii la Paris; IV, 379,
380 ministru (1863) ; 403 director la
Remsta ; 410 comisar pentru
expontia dela Paris (1866) ; II, 73.
Odobeseu Ecaterina Ion, nsc. Caracaq,
III, 48 nota biogr.; III, 270 la Paris ;
II, 354, III, 50, 76, 310, 332; IV,
26, 178
Odobescu Ion, colonel, II, 73 nota biogr.;
170 plecarea lui la Paris ; IV, 160,
164 numit comandant al militiei;
40; II, 41; III, 48, 92; IV, 164, 178.
Odobescn Maria Ion, cs. Cu Adolph
d'Avril, IV, 178.
Oituz, II, 337.
Olanda, IV, 35 eventualitatea incorpo-
farii ei la Anglia.
Oldenburg Alexandru, duce de, IV, 418,
419 despre easatoria sa cu Ducesa de
Leuchtenberg.
Olimp, munte in Asia Mica', I, 159 ; HI, 77.
Olimp, munte in Tessalia, I, 159.
Olmiitz, localitate, I, 89-90, II, 238-
239, 254 deputatiunea Romrulor tran-
silvneni se infti,eaza imparatului
Austriei la.
Olt, judetul, II, 41; DI, 129; IV, 361.
Olt, raul, I, 4, 271; IV, 244.
Oltenia (Valahia Midi), I, 32 pelerinajul
Zincai Golescu in muntii i mnstirile
din; 61-62 Gh. Magheru organizeaz
pandurimea din; II, 171 revolutia dela
1848 in; I, 108, II, 193 impotriva
Regulamentului Organic se rscoal O-
ra= din; II, 193 trann din Oltenia
cer o Constrtutie ; 280 armata rus a
parsit; IV, 60 Omer Pala doreqte s
ocupe ; 414 Carol I viziteaz (1867) ;
61, 74, 154, 209, 211, 214, 218, 219, 243,
250, 255, 268; II, 68, 91, 171, 278;
237; IV, 41, 61, 72, 93, 100, 104,
129, 207, 251, 257, 269, 332.
Oltenita, II, 174 Rulii infranti la ; IV,
129, 132.
Om Ferdinand, tipografie, IV, 385.
Omer Pala (Mihail Lateq), II, 174 not
biogr.; I, 99 propovaduete in Bucu-
reti convertirea la mahomedamsm;
www.dacoromanica.ro
331
113 vorbete pentru prosperitatea Tara
Rom.; 215-216 caracterizarea lui;
174 Intrevederea lui cu Ion Voinescu
la Rusciuc ; 208 la Pitefti; 223 In
inspectie in Valahia ; I, 216-217,
88-89, 94-95 care lui N.
Golescu s se impace Cu Ion Eliade;
IV, 54 prociamatia lui Ion Ghica tri-
misd lui; 55 despre soldatii romtini.;
60 Parisul 1i Londra se opun la ocu-
parea Olteniei de &are; 78-80, 84-90
fat de emigratii romtuai; 81-84
Golescu scrie lui (la 1854) ; 89 contra
formrii unei legiuni romline; 85
invit pe t. Golescu 1i pe prietemi
acestuia s paraseasc umla ; 86-87,
89, 90, 94-96 fratele lui, profesor in
Moldova ; I, 107, 108, 113, 121-123,
211, 214, 215; II, 194, 208, 282, 367,
373, 389; III, 10, 12, 16; IV, 45, 51,
56, 58, 63, 69, 70-72, 77, 79, 80, 90,
92-94, 96, 99-101, 105, 107-109, 120,
126, 127, 130.
Oporto, localitate in Portugalia,
266 regele Carol Albert moare la.
Opran Ghit, negustor brapvean, II, 315.
Opranu-Pira, IV, 270.
Opreanu (?), IV, 208.
preset,. Gh., II, 36.
Orlipanu Nicolae T., IV, 820 not biogr.;
IV, 295 redactor la publicatia SpInduf ;
337 administrator la ziarul Ntchtpercea;
303.
Orbigny Mr., IV, 135.
Orelly, Mr., III, 35.
Orient, I, 252, III, 27, IV, 60-61, 139,
148, 232 ( hestiunea Orientuhu;
69, 187, 188, II, 189 despre o con-
federatie a popoarelor din ; II, 312
leacul holenji in; 398 1i Rusia ;
78 Radu C. Golescu urte Orientul ;
IV, 147 nzuintele Austriei in; I, 69
Al. G. Golescu-Arpil vrea egali-
tate pentru toate nationalitAtile din;
I, 13, 162, 163, 170, 177, 190, 193,
206, 219, 226, 227; II, 270, 396, 397,
401; III, 59, 132, 173, 243, 254, 281
295, 320, 333, 370; IV, 33, 38, 50, 51,
103-105, 126, 128, 129, 143, 148, 157,
330, 356, 357, 360, 390.
Orlat, localitate, II, 189 adunarea Ro-
minilor dela.
Orlanitii, IV, 58 fuziunea ion Cu
Orpva, I, 65 Iordache Golescu rapo-
seazA la ; 11, 214 revoluctionarii romani
dala 1848 la ; 249 Zoe Golescu la;
282 Bem Iosif la ; 308 cucerit de
Unguri (1849) ; 310 armata german
332
spre; I, 78, 79, 92, 97; II, 62, 243-245,
253, 259, 272, 294, 303, 312, 341;
III, 378; IV, 41, 331.
daca], drum in jud. Muscel, I, 127.
Osmanlii, III, 292.
Ostende, IH, 350.
Ostrov, manstirea, IV, 378.
Otetellann Elena Ion,nAsc. Ion Filipescu,
II, 108, 377; III, 65, 131.
Otetellann Ion, II, 108 nota biogr.;
141, IH, 133 in ministerul filo-rus
(1850) ; 11, 123-125 si studille lui Dim.
Bolintineanu la Paris; III, 44 casa-
toria lui cu Elena Filipescu; 137 ca-
Pideanu, familia, Hl, 319.
Pdeanu Constantin M., III, 819 nota
biogr. ; II, 402 exilat la Brussa;
196, 111, 319 constructor de drumuri la
Brussa; IH, 338; IV, 120.
Pideanu Nanolaehe, III, 319.
Mesita Maria N., nAso. Manega,
319.
Pdeanu E. C., director in Ministerul
Industriei i Comertului, III, 319.
Padova, II, 164; III, 319.
Paf; rue de la, (Paris), II, 192.
Pal, (Paleologu), caricaturist, DI, 110.
Palavielni, gradina Janga Genova, IV, 5.
Paleologu (?), IV, 335.
Paleologu, d-na, III, 138 raspandeste
svonul ca Zoe Golescu a primit daruri
dela Barbu tirbey.
Paleologu Alexandru, 11, 205 nota biogr.;
74, 11, 205 refugiat la Sibim dupa
revoltillo; IV, 165 In drum spre Bucuresti
(1856); 169, 172-173 despre repatri-
eres lui; 176, 178 in Belgia; IV, 92,
107, 233, 281, 311.
Paleologu Fred Al., IV, 281, 311.
Paleologu Ion, IQ, 110 nota biogr.;
110-111 relavile lui cu $t. Golescu;
86, 349, 350, 380-382.
Paleologa Lisbeth Ion, IV, 166, 167.
Palologue Maurice, II, 205.
Paleologa Zoia, II, 205; DI, 110.
Palermo, I, 200, 203, 225 N. Balcescu
se stinge din vicata i odihneste la;
125; III, 404; IV, 12.
Palestina, 1H, 319.
Palmerston Henry, III, 84 nota biogr.; I,
178, III, 210 sprijina pe Kossuth k
intemeierea unui regat maghiar; IV,
40 N. Golescu cera audlenta lui; 158
despre proscrisii romani; I, 166, 168,
206, 232; III, 56, 72, 76, 208.
www.dacoromanica.ro
George Fotrno
lomniile lui pe seama fratilor Golesti;
11, 122, 145, 377, 390; IH, 65; IV,
303.
Otetelianu Lelia Ion, ntisc. Cesianu,
394.
Otetellanu Salta Ion, nasc. Campineanu,
II, 108, 122, 144; IH, 44, 65.
OtetelipmuSerban 1H, 44.
Othon rege al dreciei, IH, 294 se pre-
gateste inlaturarea lui; 1,193; IV, 229.
Otway A., deputat englez, I, 232, IV,
156 interpeleaza in Camera Comunelor
pentru repatrierea proscrisilor romani
(1856).
Panaiteseu P. P., I, 37, 91, 170, 201, 202,
203, 245; DI, 340; IV, 32.
Pandora, (Panceva), localitate, II, 380.
Pandravos, HI, 164 credttorul lui *t.
Golescu; IH, 205, 226, 227, 234-235
socotehle lux banesti cu N. Golescu;
II, 161; IH, 85, 116-117, 190, 197,
232, 248, 287, 322, 352.
panslavism, I, 280, III, 93 Transilvanenii
Baxatemi amenintati de; IV, 38 Ro-
mnii i Ungurii fata de; II, 219,
232; HI, 93, 212.
Pantelimon, spitalul, IV, 288.
Panthon, IH, 267, 349.
Panu Anastase, IV, 288 nota blogr.; IV,
283 numit ministril de Interne; 370
se retrage din politica; 365, 367
370, 382, 383.
Papa, dela Roma, IV, 21 revolutia im-
potriva lui; 35 despre puterea lui
spirituala; 419 si casatoria lui Carol I.
Papia Hallan Al., IV, 408 nota biogr.;
II, 184.
Papnlakis Cristoforos, calugar grec,
343, 348-349 rascoala lui; 355 mis-
carea lui purga la cale de Ring; 361
arestarea lui.
Parilianu Sevastia Z., nasc. Frumusianu,
IV, 352.
M'asna Zamnr, IV, 352.
Paris, I, 17, 11, 19 Al. C. Goleseu-Albul
chiama pe Zoe Golescu la; I, 26 Al. C.
Golescu-Albul la studii la; 53 activi-
tatea studentilor romani la ; II, 96-97
eleganta femeilor bucurestene se com-
para cu a celor din; 164 despre
studentii romani dela; 166 centru
al activitatii romanesti; 170 Ion Odo-
besen la; I, 65-66, 68-69, II, 181
Al. G. Golescu-Arapila la; 189 Ladislas
Teleki la; 205 revolutionarii dela
Boierii Goleftt
1848 se refugiaza la; 210 Capitala
liberttii ; 210, 213 N. si t. Golescu
la (1848) ; 231 despre nehrtelegerile
emigratilor romni dela ; 277 despre
o nou revolutie la; 284 dorinta
Golescu de a se stabili la (1849) ; 372
despre evenimentele dela (1849) ; 382
adunarea Romanilor dela ; 398 despre
organizarea tuturor emigratillor la ;
244 polztla francez contra stra-
imlor dela ; 201 Zoe Golescu vrea
intalneasc la ; 224-225 Zoe Golescu
renuntd la catatona la; 265-266, 272,
273 despre lovitura de Stat dela (1851)
289 C. Racovita proslveste revolutia
dm 1848 dala; IV, 38, 40 Congresul
si pacea dela; 72 planul emigraplor
romani dela Paris pentru a pleca la
Calafat ; 161 Congresul dela Paris
alegerea divanurilor ad hoc; 237 tri-
miterea unei deputatiuni romanesti
la Conferinta dela ; 307 despre succe-
sale studentilor romani la ; I, 6, 10, 13,
15, 17, 19, 20, 22, 25, 26, 33, 35, 47 -
51, 53, 54, 55, 56, 61, 65, 66, 68, 69, 74,
75,77, 79,85, 87, 93, 100, 101, 114, 136,
137, 138, 139, 148, 151, 162, 163, 166,
167, 169, 170, 171, 176, 177, 183, 186,
189, 192, 195, 199, 200-206, 212, 213,
215, 216, 218, 220-226, 227, 228, 229,
230, 232, 242, 251, 252, 254, 255,
258, 259, 270; II, 6, 15, 19, 22, 31,
35, 36, 123, 125, 129, 130, 156, 162,
165, 177, 183, 187, 191, 205, 210, 217,
221, 222, 225, 227, 228, 229, 235, 236,
238, 241, 242, 248, 256-258, 261, 262,
264, 270, 271, 273, 283-285, 294, 304,
311, 312, 315, 320, 321, 324-326, 332,
333, 336, 338, 341, 343, 344, 353,
355, 360, 374, 376, 378, 381, 384, 385,
392, 393, 394, 397, 402,405: III, 10, 16,
19, 20, 23, 24, 28, 35, 37, 38, 40-42,
11 19, 51, 53, 56, 57, 59, 60, 65, 66, 74,
76, 78, 79, 81, 87, 88, 91, 94, 102, 110,
111, 115, 118, 130, 131, 135, 147,
151-153, 155, 162, 167, 168, 174, 175,
177, 179, 181, 182, 184, 189, 190,
193, 196, 199, 200, 204, 206, 209,
215, 217, 218, 220-225, 227, 230, 231,
235, 238, 240-244, 246-248, 251, 252-
255, 262, 263, 268, 272, 276, 279, 282-
284, 288, 289, 301, 302, 306, 309, 315,
317, 320, 321, 323-325, 330, 331, 335,
338, 345, 346, 349-350, 353, 356,
358, 361, 363, 364, 373, 375, 376,
378-388, 390-392, 394, 395, 397,
402, 403 ; IV, 1, 2, 4, 12, 13, 14, 15, 20,
25, 27, 29-35, 38, 41, 42, 44, 53, 55, 56,
59, 60-63, 65, 68, 7.0, 73, 91, 106, 108,
www.dacoromanica.ro
333
113, 116, 120, 122-124, 130, 131, 133,
136-138, 142-145, 151-156, 159, 161,
162, 164, 165, 167, 168, 173-179, 181,
187, 189, 193, 199, 201, 202, 203, 205,
221, 225, 228-230, 216, 232, 238-240,
242, 245, 247, 250, 280, 282, 285, 287,
300, 360, 369, 388, 416 si passim.
Parlzienee, IV, 123 Inveseleau altadata
vieata dela Enghien.
Parlea Vladu, propagandist transilva-
nean, II, 384.
Parseoveni, familia, I, 4.
Parseoveann Anenta st., cAs. Cu Gheorghe
R. Bengescu, I, 4.
Parseoveanu Dumitrana, cas. cu Alex.
Farfara, I, 3, 4; II, 91.
Piirseoveanu Maria St, cas. 1 cu Iordache
Cantacuzino si 2 cu Grigore Ralea,
I, 4; DI, 71.
Parseoveann Stains St., nse. Stirbey, I, 4.
Pihroveann kiloton, vornic, I, 3, 4.; 11
333.
Parscoveann Sultana St., ea's. 1 Cu
%hail Balaceanu si 2 cu Const. Ba-
Faceanu, I, 4; II, 155; III, 49.
Parseoveann Uta et., &as. cu Ionita
daianu, I, 4; II, 69, 91.
Parseoveann Zoita St., as. 10 cu Gheor-
ghe Jianu i 20 Cu Const. Lazaro, I, 4.
partidul eroato-roman, 111, 94 si Un-
gum.
partidul democrat din Fruits, III, 316
arestri printre membni
Pasajul Roman, IV, 351.
Pascali (?), II, 220.
III, 155, 190, 236.
Pasnansky Ignatie, ofiter, II, 171.
Patras, oras maritim (Grecia), III, 371.
Patria, ziar, I, 255 sustme candidatura
ltu N. Golescu la hospodaratul Tani
Rom.
patriarh, II, 239 RoFaanii din Transil-
vania cer dreptul de a alege un (1849).
Patriarhul dela Constantinopol, I, 270,
IV, 419 Rusia care ca Sinodul roman
id nu fi e recunoscut de.
La Pattie, ziar, IV, 173, 174.
patriotismuI francez, I, 240-241 rolul
emigratiunei post-revolutionare In
desvoltarea lui.
patriotismul romanese, I, 241-244 rolul
pribeglei revolutionarilor pasoptisti
desvoltarea ; 244-246 si dragostea
de mama.
Pan, locahtate, I, 224; IV, 134, 137.
Le Pays, ziar IV, 158 despre ururea
Princ. Rom.; 176 protesteaza contra
ocupatiunei austnace In Princ. Rom.;
178.
334
Peel Robert Sir, om politic englez, IV, 40.
Plagie S-te, inchisoarea, I, 205, IV, 27,
166 Ion C. Bratianu detinut la.
Peles, castelul, I, 111.
Pelimon Alexandrn, IV, 829 nota biogr.;
IV, 328-329 despre poeziile lui istorice.
Peloponez, DI, 348.
Pencovici (?), II, 335.
Pensionatul Domnesc de tete, Bucuresti,
II, 73.
Pera, cattier din Constantinopol, IV,
110.
Pereza! Mauritiu, general ungur, H, 341
nota biogr.; I, 98, II, 341 refugiat la
Vidin (1849).
Pbre Lachaise, cimitirul, I, 224, IV, 137
Ion Voinescu Inmormantat la.
Peretz G., II, 225 nota biogr.; I, 75, II,
255 la Triest si la Viena ; II, 227,
296; Ili, 126.
Peretz Petrache, II, 225.
Perieteann, v. Peretz Grigore, II, 225.
Perpignan, oras in Franta, II, 258.
Perreymond, publicist, I, 190, DI, 254
scrie In chestmnea maghiara i pentru
Romani.
Persia, IV, 58 alaturi de Rusia.
Persiani M-me, artista, II, 156.
Persigny Jean, om politic francez, IV, 179
nota biogr.; IV, 179 Impotrwa Aus-
triei.
Perticari (?), IV, 277.
Perticari Elena, rase. Davila, I, (IX,
X), 111, 276; IV, 278, 327, 423, 426.
Pests, II, 156 Nicolae Golescu la ; 278
Kossuth la ; 282 cucerrta de Kossuth;
HI, 240-241 C. D. Rosental spanzurat
la ; 19 69, 83, 170, 188; II, 73, 189, 190,
216, 240; BI, 31, 48, 63, 91, 240, 241,
362, 378.
Peten Ion, propagandist transilvanean,
II, 384.
Petersburg, Ill, 118 intrigile Cabmetului
dela; I, 85, 99, 120, 135, 148. 165,
204; II, 172, 189, 194, 205, 234, 261,
265, 358, 359, 362; Ill, 20, 36; IV,
12, 102, 150, 420.
Petreann Ion, II, 384.
Petrescu (?), IV, 280.
Petrescu Barbn, logofat, 111, 275.
Petrovici (?), II, 297; 111, 116, 248; IV,
334, 335, 336.
Pfaff, III, 328 cumpra o parte din Hanul
Rosu.
Philipon Charles, director al ziarului
Chartvart, II, 351.
Philippe Louis, JI, 372.
Philippsborn, agent la Viena al Domni-
torilor romam, II, 85.
www.dacoromanica.ro
George Fotino
pictura, II, 159 in desvoltarea sentimen-
tului national.
Piemont,I,103,I11,190 plecarea hu Const.
Racovitii in; I, 258, IV, 286 recunoaste
alegerea lui Al. Cuza ; I, 183, 184,
186, 228, 233, 236; 111, 204, 214; IV,
35, 139, 145, 180.
Pieptenaru, magazmul, (Bucuresti), IV,
351.
Pierrot Noel, scriitor, IV, 225.
Pillat Constantin, general, II, 247.
Pinacoteca, din Iasi, IV, 21.
Il Pirata, opera comick II, 35.
Pirinei, murrtu, IV, 299.
Piski (Simeria), localitate, Da, 144.
Pitestenii, IV, 209, 252.
Pitesti, II, 69-70 vleata lui N. Golescu
la ; 69, 72 recrutarea In regiunea; 208
Omer Pap la; I, 146 HI, 30 Rusii
au plecat din; IV, 311 instalarea hmei
telegrafice intre Bucuresti si; I, 11,
113, 116, 120, 192, 254, 268; II, 7, 87,
210, 220, 248, 262, 263, 322, 361, 362,
387; HI, 28, 31, 109, 161, 221; IV,
202, 207, 208, 214, 218, 230, 231, 234,
252, 258, 266, 267, 270, 272, 274, 294,
314, 319, 348, 352, 361, 363, 375, 428.
Pius al IX-lea, Papa, HI, 239.
Plagino Alexandra, IV, 185 nota biogr.
Plagino Anna Al., Base. Stirbey, IV, 135.
Plagino Carolina AL, nasc. May, IV, 135.
Playano Mr., v. Plagino Alexandru.
Plesoiann (?), 111, 338.
Plesoiann Ancuta, cas. cu Gh. Magheru,
II, 217, 253.
Plesoianu Caliopi (Pia), cas. cu Ion C.
Bratianu, IV, 378.
Plesoianu Grigore, HI, 274 nota biogr.
Plesoiann Nicolae, II, 205 no-M. biogr.;
1, 74, II, 205 refugtat la Sibiiu dupa
revolupa dela 1848; III, 344-345 nu
i se Ingaduie plecarea In Austria ; IV,
88 la Sumla; 176 la Rusciuc; La,
274, 319, 336; IV, 25, 169.
Plesoianu Virgil, III, 274.
Plevna, I, 276.
Ploesti, II, 280 armata rusa retrasa la ;
IV, 337 despre turburarile dela (1859) ;
11,142, 266; IV, 255, 256, 270, 348, 363.
Plumbuita, mnastire, II, 195 revolutio-
narn Inchisi In.
Plymouth, la, 369, 370.
Poarta, (Sublima, malta) I, 31 cere lui
Alexandru Dim. Ghica sa mearga la
Constantinopol pentru Investitur ;
32 sporeste tributul Tarii Rom.; 41 in-
tervine, la cererea Rusiei, pentru modi-
ficarea Regulamentului Organic; 69-
70 inlocuieste pe Suleiman Pata cu
 Boierii Golefti
Fuad in Tara Rom.; II, 175 desabrob
migcarea revolutionar dela 1848; 175
cere inlocuirea Guvernului Provizoriu
prin Locoteneata DomneascA ; 176
slbzciunea ei far de Rusia ; I, 85, II,
261 ar fi trinus un ultimatum Rusiei
cerndu-i evacuarea Tani Rom.; I,
98, II, 346 refuz Rusiei predarea refu-
giatilor poloni i unguri ; II, 351-352
relaiile Rusiei cu ; DI, 11 vrea
pun Princ. Rom. sub protectoratul
Marilor Puteri ; 56 nevoia prezentii lui
Ion Glum pe lng ; 100 Al. C. Golescu-
Albul propune s se cear Portii unirea
Princ. Rom. i reforme liberale ; 125,
126 gi Christian Tell; 185 gi intelegerea
cu Rusia pentru retragerea trupelor ru-
segti din Princ. Rom.; IV, 116, 118
conventia Austriei Cu; 138 ar renunta
la suzeramtatea ei asupra Princ. Rom.;
146 gi integrrtatea Princ. Rom. ; 173 im-
potriva intoarcerii in tail a lui Al. Pa-
leologu ; 174 contra unini Princ. Rom. ;
174 suprim rangunle boieregti din
Princ. Rom.; 176 cere impiedecarea
manifestatiunilor pentru umre ; 41,9 gi
proiectul de cstorie a domnitorului
Carol I; I, 31, 34, 41, 43, 48, 61, 64,
66, 69, 87, 89, 91, 94, 141, 145, 163,
163, 172, 173, 205, 206, 209, 210,
212, 217, 220, 221, 223, 227, 228,
232, 233, 234, 260, 263, 270; JI, 13,
171, 178, 188, 191, 231, 232, 270, 290,
291, 306, 361, 399, 401, 402; DI, 20,
56, 243; IV, 25, 26, 40, 45-52, 80-83,
88, 90, 93, 94, 97, 98, 119, 161, 162,
169, 180, 188, 189, 246, 409, 410, 417,
418, 422 gi passim.
Podgoria, plas, (Muscel), IV, 271.
Podul Mogosoaiei, I, 7, 8, 107, 269; II,
195, 394; III, 84, 264.
Po enarn Callopi P., nasc.Hrisoseoleu, 11,28.
Poenarn Constantin, II, 28.
Poenarn Constantin P., general, JI, 28.
Poenarn Elena, nsc. Vleanu, II, 28.
Poenarn Petrache, II, 28 notti biogr.;
28-29, 38 despre alegerile din 1836;
39 cderea lui in alegeri; 40 Al. Raco-
vit despre alegerea lui.
poezia naponal, II, 136 In desvoltarea
patriotismului.
Poiana, localitate, (in Argeg), II, 315.
Polihronie (?), IV, 249.
Polihronie, serdar, I, 3.
Po litieeasea dudeeltorie, din Ilfov, I, 8
(IA scutire de vrst. fratilor Golegti.
Polizn Smaranda, nsc. Faca, III, 49.
Polonezil, I, 86 desbinrile dintre ei ;
II, 374 la gcoala militar dela unila ;
www.dacoromanica.ro
335
II, 395, III, 59, 62 exilati la Brussa
gi Kutahia ; I, 161, 11, 395 legtu-
rile cu emigratii romni dela
Brussa ; III, 132 gi Turcia ; IV, 408 dela
protestul lor (1866) ; I, 86,
160, 162, 169, 170, 176, 177, 179, 207,
210, 212, 219, 251; II, 182, 230, 302,
320, 346, 396, 398; ifi, 36, 106, 134,
209, 210, 213, 215, 300, 338; IV, 25,
38, 43, 56, 69, 100, 104, 105, 128.
Polonia, Ili, 213 necesitatea une Polomi
pentru securitatea popoarelor vecine
Rusiei; IV, 34.-35 Franta gi Anglia
pentru intemeierea unui regat al ; I, 42,
82, 90, 143, 169, 179, 187, 207, 208,
219; II, 171, 172, 207, 228, 232, 236,
240, 251, 257, 372; III, 57, 62, 192,
213, 215, 320; IV, 26, 33, 103, 104,
230, 298, 357, 360.
Poniatowski Stanislas Aug., rege al Po-
loniei, 11, 172.
Poninski Alfred, DI, 62.
Pontbriant Feonia Raoul de, nAsc. Gra-
disteanu, III, 135.
Pontbriant Raoul de, profesor de fran-
cez, III, 185 notA lnogr. ; 120.
Popa, (?), IV, 154.
Popa Ion, 111, 338; IV, 29.
Popa tiapel Radn, 1,116, 196; II, 248;
319; V. apc Radu Popa.
Popasu Ion, preot, II, 239 not biogr.;
I, 89, II, 239 membru In deputatiunea
transilvineana trunis la Imparatul
Austriei (1849).
Popesen Teodor, maior, aghiotant dom-
nesc, II, 75.
Popoviel D., I, 174.
Porta Nova, strada din Turin, III, 218.
239.
Porto, vin de, I, 245; III, 329.
Portngalia, 19 79, II, 266 regele Carol Al-
bert moare in; IV, 413 despre numirea
unui consul al ex la Bucuregti.
Posen, localitate, I, 159, 177; III, 210.
Poujade Maria P., nsc. Ghica, II, 323;
249.
Poujade Pierre Engine, diplomat fran-
cez, II, 323 non biogr. ;I, 153 consul al
Prantei la Bucureti; DI, 225, 336; IV,
80, 108, 179, 249, 283.
Praga, DI, 47, 298.
Prahova, I, 108, II, 193 tranii din Pra-
hova, contra Regulamentului Organic,
cer Constrtutie ; II, 36, 77, 248.
Predeal, 11, 312 Rugii la.
Predesen Evghenie C.,IV, 807 notA biogr. ;
IV, 297 membru in Comisia CentralA ;
364.
Predesen Maria Ev., n'ase. Arion, IV, 307.
336
Predesca &Aulac, IV, 319.
presa, IV, 138 Divanul din Moldova pre-
para o lege pentru (1856).
presa democratica europeanit, III, 210
sprijina pe Kossuth i intemeirea unui
regat maghiar.
presa din Occident, IV, 42 favorabila Tur-
ciei.
presa englezi, IV, 180 sprijina ocupatia
austriaca In Princ. Rom.; 360 favo-
rabila uniiri Princ. Rom.
presa trance* II, 270 favorabila pro-
'pagandei revolutionare romane.
Presburg, II, 309 Rusii langa ; 282.
La Presse, ziar, I, 220, 222; II, 270; IV,
116, 134, 174.
La Presse d'Orient, II, 270.
La Presse de Vtenne,ziar, IV, 158 despre
unirea Princ. Ruin.
Principatele Dunrene, v. Principatele
Romane.
Princip stele Romano, I, 70, 107-108,
II, 174 Turcii si Rusii in 1848 ocupa;
II, 179 Dimitrie G. Golescu intrevede
uturea lor; 245 An glia impotriva ocu-
pa-tiunei rusesti In; 302 politica Tur-
clei i Rusiei fata de (in 1849) ; 358
i infrangerea Ungurilor (1849) ; 381
trupele ruseti vor parasi; III, 18, 83
despre plecarea armatei ruseti din;
73 Radu C. Golescu le-ar vrea unite,
sub once regim; 151 9i presa englez'a' ;
I, 179, III, 210 Kossuth le-ar ura con-
stitturea inteun singur Stat indepen-
dent ; I, 179, HI, 210, 221 armatele ru-
selti parasesc; IV, 26 interpelarile din
Camera engleza pentru; 35 despre uni-
rea lor cu Ungaria ; 58 proclamatia
Sultanului catre locuitoni din; 71
impropnetarirea celor cari vor lupta
pentru eliberarea Princ. Rom.; 77
somaIiunea anglo-franceza ca Rusia
sa praseasca (1854); 138-139 Turcia,
sub influenta Austnei, se opune la
unirea lor ; I, 251 desideratele Divanu-
rilor ad-hoc ale Princ. Rom. i Putenle
straine ; IV, 138-139 Poarta s'a On-
dit, in 1848, la unirea Princ. Rom.;
148-149 importanIa unini lor pentru
Anglia; 149-151 unirea lor sub un
Douai strain i interesele Rusiei
Austriei; 153 Bulwer 1i Stanley nefa-
vorabili unirii lor; 156 presa franceza
pentru unirea lor; 157 Napoleon III
pentru unirea lor ; 158 Austria i
unirea lor ; 163 Turcia primete unirea
lor, cu condiTia ea Basarabia qi Bu-
covina sa fie inapoiate Moldovei ; 167-
168 Crowe Eyre Evans sprijina unirea
www.dacoromanica.ro
George Fotino
Princ. Rom.; 168 Stratford Canning Eli
unirea Princ. Rom.; 175-176 un mee-
tmg la Brighton pentru unirea lor; 176,
180 despre ocupaliunea austriaca in;
178 Anglia sprijina eontinuarea ocupa-
tiunei austriace in; 180 Franta pentru
unirea Princ. Rom.; 184 despre par-
tidul unionist reactionar din; 189
r*1
Comisia pentru organizarea lor ; 228
despre conferintele Manlor Puteri pri-
vitoare la; 238-240, 242-243, 245-246
despre hotarinle ConfennIei dela Paris
a Marilor Puteri referitoare la ; 249
Putenle Europei 1i unirea; 300 Turcia
i Austria au recunoscut indoita ale-
gere a lui Al. Cuza in; 375 recunoa-
qterea uniriz lor de catre Poarta
Puterile garante;-!, (X), 22, 31, 38,
40, 42, 43, 66, 80, 87, 89, 94, 99,
146, 153, 154, 164, 173, 179, 180, 204,
205, 207, 209, 210, 218, 220, 222,
225, 226, 227, 229, 232, 233, 252, 253,
256, 257, 258, 261, 262, 263, 267, 268,
270; II,145, 230, 261, 265, 269, 270, 273,
278, 289, 352, 384; III, 19, 71, 75,
78, 98, 99, 100, 115, 211, 339; IV, 13,
35, 38, 40, 42, 46-51, 60, 90, 94, 126,
133, 137-140, 142, 143, 152, 154, 168,
178, 180, 181, 183, 229, 232, 233, 241,
246, 253, 254, 261, 284, 286, 339, 347,
357, 360, 394 passtm.
Principatele Sarbe, IV, 357.
proclamatia dela 1848, II, 219 tradusa
In bimba franceza ; 384 tradusa in
bimba germana i tiparita la Viena.
proclamatia monahului Varlaam, II, 384
tipanta la Viena.
profesen i francezi, II, 168 pentru colegiul
francez din Tara Rom.
Prokesch- Osten Anton, ambasador al
Austriei la Constantmopol, IV, 201
nota biogr.; I, 235, IV, 201 ostil
repatrierii emigraIilor romani.
protectoratal rasesc, I, 33 Ion Cmpi-
neanu combate ; II, 384 brouri re-
feritoare la, traduse In limba germana;
399 ilegalitatile ; I, 223-224 abolit ;
33, 43, 56, 89, 120, 163, 164, 210, 217,
228; DI, 35, 336; IV, 46.
Protopopesen (I), IV, 323.
Proudhon Pierre J., ifi, 193 not& biogr.;
I, 26, 177, 194, DI, 295 citit i admi-
rat de Al. C. Golescu-Albul.
Provence, DI, 315.
Prozorovski Alexandra Alexandrovici,
277 nota biog.
Pruncul romdn, ziar, HI, 73.
Prusia, DI, 364 Ion C. Bratianu pleaca.
In; IV, 286 recunoate alegerea lui Al.
Boierii Golepti
Cuza ; 409 victoria ei asupra Austriei;
I, 148, 229, 250, 258, 268; HI, 222,
252, 259; IV, 27, 215, 249, 250.
Prusia rhenan, In, 316 Ion C. Bratianu
Prusienele, IV, 216.
fin:WNW, I, 125, II, 369 cruzimile lor
impotriva Germanilor; IV, 409.
Prat, raid, I, 31, 55, 145; III, 92, 220;
IV, 103.
Quai d'Orsay, II, 96; III, 225, 269; IV,
60, 157.
Quinet Edgar, IV, 136 nota biogr. ;IV, 137,
143 despre articolele lui filo-romane; I,
'Wog, Alexandra N., HI, 380.
Racotii Constantin N., HI, 380.
Rama Ecaterina V., Ilan. Romanescu,
In, 380.
Racot Hariton N., III, 379.
Racot Ion N., 1H, 379.
Racoti Ionit, BI, 379.
Racotii Maria, nasc. Bengescu, HI, 380.
Racoti Nieolae, In, 379.
Racot Vasile N., In, 380.
Raeoti Zoo, cas. cu Const. R. Golescu,
In, 380.
Racovit, familia, II, 113.
Racovit, v. Meletie.
Racovit Alexandrina-Luta AL, I, 5, 130
talentul ei epistolar; I, 119, II, 355
despre arestarile facute de Rugi
Transilvania; I, 119, II, 362 despre
turcirea lui Bem; In, 311 despre cul-
tura florilor la Golegti; I, 140, In,
32-33 critica' pe boieri; lauda pe la-
ram ; DI, 121 despre casatoria Zoe Al.
Racovita-Ef. Grant; 346-347, 353 greu
bolnava; I, 149, ifi, 351 moartea ei;
141, III, 356 t. Golescu tndurerat de
moartea ei; 357-358 Zoe Golescu des-
pre moartea ei; 360-361 N. Golescu
indurerat de moartea el; I, 5, 49, 111,
120, 121, 124, 133, 140, 142, 148, 150,
203; II, 128, 200, 300, 34.9, 356, 363,
367, 381, 388; III, 33, 61, 112, 145,
163, 171, 196, 233, 280, 312, 353, 379.
Racovit Alexandra (Aleco, Tata), II, 12
nota biogr.; 8-9 imprumuta pe
Golescu; 9 despre reaua situatie a
tarn (1835) ;10 ingrijorat de vutor; I, 7,
24 ocarmuitor la Craiova ; 1,35, II, 29
II, 28-29, 38, 41 gi ale-
genie din 1836; 30 nu s'ar muta la Bucu-
regti; 42 felicita pe stefan Golescu,
www.dacoromanica.ro
337
Pachner, general austriac, I, 95, II, 308
infrant de Unguri; II, 237, 293.
Pater& europene, I, 80 i cauza roma-
neasca ; IV, 45, 50, 60, 132, 138,
139, 151, 191, 197, 228, 232, 249, 261,
277, 283, 354, 360, 363, 375, 410, 416,
417, 420, 421.
Puterile occidentale, II, 263; IV, 54, 141,
146, 155.
Pygmalion, sculptor legendar, In, 8.
54, 225; II, 191, 192; IV, 142, 145.
Quinet Ermiona Edgar, Misc. Assaki, IV,
136.
Quinezu Em., v. Kinezu Em.
inaintat maior; 47-51, 54-57, 59-61, 65
despre confirmarea unor subprefecti;
56, 57 se gandegte la deputatia Teleor-
manului; 62, 65 despre un export de
lipitori; 146 director al departamen-
tului Justittei; 157 va fi facut po-
stelnic; 184 pregedinte al comisiunei
de expropriere dela 1848; I, 111,
II, 195, 201, 204 destituit de Du-
hamel din ispravnicia Craiovei;
195, 204 se retrage la Golegti; HI,
27, 66, 68, 136 gi drepturile lui la
pensie; 40 gi inzestrarea fiicei sale
Zoe; 237 la Mile dela Campulung;
311, 379 despre boala lui; 356 *t. Go-
lescu ingrijorat la ideea mortii lui;
150 moartea lui ; I, (XI), 7, 10, 34, 35, 40,
76, 128, 131, 146; II, 2, 8, 20, 21, 25,
26, 61, 67, 70, 71, 75, 77, 82, 83, 86,
90, 94, 106, 107, 109, 118, 119, 128,
148, 150, 156, 201, 216, 221, 222, 263,
274, 298, 301, 308; DI, 12, 14, 16, 43,
61, 111, 250, 251, 305, 351, 370; IV,
235, 311.
Racovit Alexandra Al., II, 12 nota
btogr.; I, 148, In, 24, 199, 200, 252,
259, 305 gi studille lui; I, 3, 111,
127, 137; II, 12, 99, 278; In, 29, 41,
120, 305, 364, 387; IV, 14, 281.
Racovit Alexandra Al. Al., II, 12.
Raeovitii Ana Al. (Lelita), nasc. Golescu,
II, 2 nab.' biogr.; I, 8 inva/atura pri-
mita de; I, 8, 129, II, 11 seria numai
grecegte; 1, 129 stilul ei epistolar;
II, 42 felicit pe *t. Golescu tnaintat
maior; 286 suferintele ei In urma
revolutiei; I, 115, II, 300 revolta ei
impotriva Catincai Vladaianu; In, 27
destituirea sotului ei din isprav-
nicia Craiovei de catre Duhamel;
22
 338'
137, III, 27, 28 Ili vinde giuvaericalele
pentru Invttura copiilor ei; III, 65,
66 si casatoria hicei sale Zoe cu
Grant ; 120 despre educatia copiilor sal;
135 greutatile ei familiare; I, 135-136,
III, 143 despre Rdspunsul lin t, Go-
lescu la manifestul lui Barbu *tirbey
(1850) ; III, 143 citeste carti republi,
cane; 199 vi-ar trimite pe fiul ei Ale-
xandru la pensionatul lui Ubicini;
152, IV, 18 cere lui Barbu tirbey re-
patrierea lui Radu C. Golescu; IV, 297
la Mehadia ; 378 cultiva gandaci de ma-
tase; I, 121, II, 376 despre decaderea
Carmuirei; I, 125, II, 376 mahnita de
nefirte/egerile ernigratilor romani;
276 moartea ei; I, (VII, XI), 5, 7, 10,
32, 75, 101, 107, 110, 111, 112, 118,
119, 126, 132, 133, 143, 144, 148, 150,
151; II, 2, 12, 22, 25, 61, 70, 119, 128,
170, 201, 203, 216, 268, 274, 276, 281,
286, 301, 316, 324, 328, 344, 366, 377,
393; III, 28, 29, 43, 61, 66, 120, 143,
149, 159, 162, 280, 305, 351, 353, 367;
IV, 19, 64, 67, 76, 113, 170, 220, 252,
273, 308, 317, 405.
Racoviti Ana Al., eh's. cu Carol Davila
II, 349 nota biogr.; I, 130 portreti-
zarea ei; I, 139-140, III, 312-313
despre cultura f/orilor i despre lipsa
de igiena in vieata tar' anuhu roman;
IV, 341, 349 csatoria ei cu Carol Da-
vila; 1, 111, 130; III, 29, 61, 313;
IV, 76, 112, 136, 218, 267, 271, 277,
278, 301, 327, 340.
Racoviti Anica, cas. cu Manolache Faca,
III, 49.
Racovit Aniea Mihail, nsc. R. Golescu,
II, 9.3.
Racovitil, Cleopatra Gr., nasc. Brailoiu;
2, 25, 64, 81.
Raeoviti Constantin AL, IL 201 nota
biogr..; I, 74, II, 201 la Sibiiu; I, 78,
II, 244 la Hateg; I, 78, 95, II, 246
268, 301, 303 lupt In Transilvania
In armata revolutionara ungara ;
119, II, 348 la Avram Iancu; II, 363,
366 lipsesc starile dela ; I, 124, II, 376
trece travestit din Transilvania la Vidin ;
II, 374, 376, 379 la Vidin; I, 103, II,
402, III, 7, 9 la Constantinopol
la Brussa ; III, 12, 16, 28, 169, 180, 181,
190, 207, 217, 218, 304, 324 despre
studiile i aptitudinile lui militare;
I, 184, DI, 217 planul lui de a se lnrola
In armata din Algeria; I, 182, 183,
DI, 161, 172, '173, '177 In drum spre
capitala Sardiniei; III, 179, 182, 183,
243 vieata lui la Turin; I, 145, 184 nu
www.dacoromanica.ro
George Fotino
reuseste s intre in armata piemonteza
si la Academia militara din Turin; Ill,
218 despre clatoria Zincai Golescu la
Paris; /, 485, 111, 265-266 suferintele
lui sufletesti; I, 150, IV, 65 se Intoarce
In tara (4853); I, 151, IV, 64, 66-67,
73, 75-76 ares tat de catre Rusi si
deportat In Rusia (1854) ; I, 94, 101,
103, 111, 119, 137, 167, 183, 185,
186, 243; II, 244, 255, 304, 316, 344,
353, 355, 357, 376, 377, 386, 387,
394; III, 66, 78, 162, 167, 170, 178,
180, 184, 185, 196, 200, 203, 204,
214, 215, 240, 250, 262, 263, 266, 277,
279, 284, 289, 290, 301, 305, 306, 312,
316, 327, 348, 349, 362, 364, 380, 384,
389; IV, 2, 5, 14, 16, 29, 44, 65, 92,
113, 134, 252, 253, 258, 274, 295,
378, 379, 401.
Raeoviti Constantin, spatar, II, 25.
Racovit Dumitrn M., I, 148, III, 252,
258, 259, 324, 389, IV, 14, 15 la Paris
Grignon, pentru studii; I, 111, 137;
II, 42; 111, 41, 120, 199, 262, 266, 274,
279, 280, 304-306, 312, 327, 349, 362,
364; IV, 67, 189, 204, 252, 281, 319.
Racovit Ecaterina (Catinea) Al., cas. cu
Scarlat Trasnea, II, 21 nota- biogr.;
II, 315, 316 pleaca la Paris; I, 111;
128, 349; III, 29, 123; IV, 210, 225,
340, 349.
Racovitli Elena Al., cas. cu Scarlat N.
Fifipescu ($arloti), II, 61 not biogr.;
I, 48, 111; II, 42, 94, 156, 278, 333,
366; III, 7, 123, 273, 304, 393;
v. si Filipescu Elena Scarlat (arloti).
Raeovit Elena Al., nasc. Gr. Bengescu-
Samurcas, I, 3; II, 12, 278.
Racovit Elena Ion, nasc. Donniges, IV,
235.
Racovit Felicia Al., 107 nota biogr.;
113, II, 208 afuriseste pe Omer
Pasa ; I, 113, 114, 124, 126 impotriva
Rusilor ; 129-130 stilul ei epistolar;
107 la Borsec; III, 380 svonul &Asa-
toriei ei; IV, 19-20 Al. C. Golescu-
Albul admit% pe; I, 151, 221 la Paris
(1854) ; I, 221, IV, 124 la Enghien;
235 la Ruserue; IV, 304 se logodeste
cu Vasile Malinescu; 314, 316-318, 322
despre ruperea /ogodnei ei cu Vasile
Mlinescu; I, 277 moartea ei; I, 10, 81,
109, 111, 113-115, 124, 126, 132, 137,
146, 148, 166, 207, 235, 236, 256;
107, 128, 201, 210, 220, 224, 249, 279,
282, 311, 313, 323, 349, 386, 387, 390;
III, 6, 7, 25, 43, 61, 65, 68, 75, 85, 114,
122, 123, 140, 143, 149, 150, 152, 154,
157, 163, 172, 173, 204, 218, 233, 280,
Boierii GoMO
306; IV, 10, 19, 20, 64, 67, 74, 76, 112,
156, 163, 165-167, 183, 185, 187, 207,
224, 277, 281, 291, 292, 295, 297, 302,
303, 305, 308, 309, 311, 312, 314, 319,
330, 336, 339, 375, 376, 381, 405 yi
pa,ssim.
Racovita, Florica AL, II, 12.
Racovit George Al., II, 12.
Raeoviti Grigore M., H, 2, 25, 81, 82;
IV, 235, 311, 335, 336.
Racovitit Iancu, spatar, II, 25.
Racovita Iancu AL, II, 106 boInav; 109,
110, 119 moartea lui.
Racovita Hinca Iancu, flaw. Kostaki,
II, 2'5.
Racovita Ion Gr., IV, 235.
Racovit Lucia Gr., cat'. cu Nicolae Nen
gri, IV, 235, 238.
Racoviti Maria Mihall,nascuta Sutzo,
12, 81.
Raeoviti Meletie, vladica Sardeonului,
25.
Racovitit Mihail, beizadea, II, 12, 81.
Raeovit Nicolae, II, 25 nota biogr.
Raeovit Nicolae Gr., IV, 311 not biogr.
IV,
Racovit Pepita N., nsc. Socolescu, IV,
311.
Racovit Ruxandra, cAs. cu Const. Gr.
Sutzo, II, 5, 194.
Racoviti Sultana Nicolae, (Damari),
25.
Racovita Zoe AL, cas. cu Ef. Grant, II,
301 nota biogr. ; III, 8 despre educatia
ei; I, 130 stilul ei epistolar ; I, 142-
143, In, 39, 68-69 despre cas'atoria
ei cu Ef. Grant ; III, 60-61 bucuria lui
Al. C. Golescu-Albul pentru casatoria
ei; 72-73 St. Golescu fi da' zestre ; 135,
162-163 nunta ei; I, 107, 126; II,
128, 199, 268, 301, 349, 379; III,
9, 13, 43, 48, 65, 67, 78, 81, 85, 353,
354; v. ei Grant Zoe Ef.
Raeovitestii, moldoveni, I, 7.
Raeovitzit Constantin, farmacist la Tecuci,
IV, 401, 405.
Mclean'', din Ploieeti, IV, 270.
Radetzky Iohann Ioseph, mareeal au-
striae, II, 282 nota biogr.; 282 contra
Ungurilor ; 310.
Radianu Vasile, prefect de Olt, IV, 361.
Rada Vod, biserica, II, 146; cartier
(Bucureeti), II, 253.
Raducann-Cantacuzino Ruxandra, II, 94
v. Cantacuzino-Raducanu.
Ridulescu, serdar, IV, 353.
Ridulescu Ion Eliade (Heliade), II, 167
In Asoczapa literard a studentilor ro-
mani din Franta ; I, 64, II, 177 mem-
www.dacoromanica.ro
339
bru In Locotenenta Domneasca ; 11,
196 se stabileete cu familia la Braeov
(1848) ; 205 refugiat la Sibiiu (1848) ;
I, 74, II, 217 din Braeov spre Paris
(1848) ; 1,80, 90, 117, II, 243, 249, 252
sotia lui persecutata de Ruei la Braeov
(1849) ; I, 125, II, 376 despre intrigile
; II, 383 ei comitetul emigratiei ro-
mane; III, 108 emigratii nu-1 socotesc
potrivit in fruntea emigratiei romine ;
I, 176, III, 95-105, 125-130 nefntele-
gerea partizamlor lui Cu ;
127 comparat cu Ion D. Ghica ; 367 sea-
derea prestigiului lui ; IV, 54 judecat
aspru de Al. G. Golescu-Arapila ; 54
influenta lui pe ling% cercurile tur-
ceeti ; 54 invitat la Constantinopol; 68,
69, 78-81, 85-90, 108 despre intriv
gile lui printre emigrati ei eventuala
lor Impacare ; 90 contra formarii unei
legiuni romane ; I, 216-217, IV, 94-95
Omer Pa1a cere lui St. Golescu sa se
fmpace Cu; IV, 120 la Giurgiu ; 163 pu-
blica In Journal des Dbats un articol
despre ; I, 54, 57, 63, 87, 153, 170,
172, 174, 212, 214, 218; II, 20, 36, 102,
227, 230, 255, 269, 282, 290, 332, 404;
la, 93, 334, 374; IV, 91, 92, 94-96, 104,
120, 162, 173, 313, 344, 346, 348, 349.
Ragenille, II, 349.
Ralf-Bey, III, 45.
Rakotzi Gheorghe, HI, 403 un portret
al Im in biblioteca dela Dresda.
Ralea Grigore, 1, 4.
Ralea MAIO Gr., lase. Parecoveanu, I, 4.
Roman dean Philippe, of mpozitor Iran-
cez, I, VIII.
Rilmnicu Sfirat, judetul, II, 171.
ramnicu-Valcea, II, 232, 262; III, 133,
221; IV, 208, 252, 424,
Raycann Iordache, II, 229.
Rilycanu Teodor, II, 229 nota biogr.;
86, II, 229 ales secretar al emigratiei
moldovene din Cons tantinopol.
Raspail Fr., om politic yi chimist fran.
cez, I, 26.
Rasidescu Stefan, tipografia, IV, 403.
Ratiu Petru, medic, II, 252 arestat la
Braeov.
Razu Elena, cas. cu Dimitrie Ghica, I1,
2; In, 155.
Radcliff Lord, v. Canning Stratford.
Reforma, ziar, IV, 403 fratii Golescu
abonati la.
La .Rfarme, ziar, II, 188, 189.
Rfgnault Elias, IV, 183 nota biogr.;
I, 222, IV, 133 scrie articole filo-ro-
mane; I, 225, IV, 137 la inmormin.
tarea lui Ion Voinescu ; IV, 137, 151.
22
340
Regulamentul Organic, I, 40-41 Ru-
sia cere modificarea lui (1836); I, 108,
193-194 Iarami din Oltenia, Pra-
hove si Teleorman se rascoala impo-
triva-i; II, 399 a introdus despotismul
In ; I, 70, II, 346 despre arderea
lui (1848) ; III, 34 proslavit de C. Lens ;
313 schimbarile, in 1852, a unor ar-
ticole din; 133 Seminarul Regularnen-
tului Organic; I, 33, 34, 43, 64, 70,
279; II, 175, 176, 179; DI, 187, 313;
IV, 144, 168, 229, 320.
Republica France* I, 100, 112, II, 330 si
sfirsitul Republicei romane ; II, 330
despre sfarsitul ei; III, 273 si alegerea
Presedintelui ei; I, 79; II, 372; III,
241, 244.
Republica mazziniank I, 100.
Republica ronaank I, 100, 125, 205;
211; IV, 21.
Republica Venetiank IV, 137.
La Rpubligue, ziarul, DI, 253-254.
Reach, III, 352.
Resid Pala Mustafa, II, 183 nota biogr.;
113 cere reprimarea complotului
filo-rus din Tara Rom. (1850) ; IV, 181
favorabil unini Princ. Rom.; I, 123,
210, 221; II, 303, 334, 339, 404; III,
10, 47; IV, VI 46, 49, 57, 69, 88, 108,
118-120.
Resid Pala, fiul, IV, 119 casatoria lui.
Revista Fundatiilor Regale, II, 198, 229.
Revista politicd, IV, 370.
Revista romcinci, IV, 403 Stefan Golescu
abonat la; IV, 307, 420.
Revue des Deux Mondes, I, 225; II, 168;
132, 142, 143, 144.
Revue de Genve, IV, 166 despre cauza
romarteasca.
Revue de Paria, IV, 145, 152 publica arti-
cole filo-romane ale lui P. Bataillard.
Revue indpendante, II, 168.
Rheineck, castelul, IV, 426.
Richelieu rue de, (Paris), III, 298.
Riehthofen, baron de, comisar al Pru-
siei in Princ. Rom.; I, 231; IV, 198.
Rifoveann Ruxandra L, cAs. cu Gh. Can-
tacuzino, IV, 144.
Rimnic (?) II, 145.
Rimniceanu (?), IV, 251.
Rin, fluviul, IV, 105.
Ritzo, II, 26.
Riza Pala, II, 226 Gh. Magheru trimite
un memorandum lui; 303 la Brussa ;
IV, 61, numit mmistru al marinei;
221; II, 197; III, 132; IV, 79,
118.
Rizo d-na, II, 223 a jucat in piesa 11-16-
ritidre; III, 331.
www.dacoromanica.ro
George Fotino
Rizo-Neralo Constantin Ism, III, 331
non.' biogr.
Rizo-Nerulo Eeaterina George, cas. Cu
Al. Ghica-Brigadier, III, 331.
Rizo-Nerulo Iacov, DI, 331 not biogr.
Rizo-Nerulo Iacov George, III, 331 not4
biogr.
Rizo-Nerulo Zefira Iacov, nsc. Mano,
Ill, 331.
Rizo-Nerulo Zoo Const., nIne. Hrisosco-
leu, III, 331.
Rizo-Nerulo Zoo Iacov, nsc. Lapati,
BI, 331.
Rizo-Rangab Euglme, III, 331.
Boa* avocet al familiei Golescu, Ill,
231-232.
Roati Constantin, III, 360 functionar la
Consulatul brae= din Bucuresti;
360 arestat de Rwi in 1854; II, 248.
Rosa N., I, 116, II, 313 inchis la Vaca-
resti (1849) ; II, 248.
Rocca, bancher, IV, 6.
Roebuck E. A., om politic englez, IV,
243 nota biogr.
Roita (?), DI, 205.
Rollin Ledru, v. Ledru Rollin.
Roma, II, 159 pictorul G. Ttrescu la
studii la; 369 politica Frantei fat de;
I, 100, 185; III, 217, 240, 249; IV, 21.
Romalo Eufrosina, cAs. cu Costachi Ro-
setti-Tetcanu, Ill, 378.
Roman, localitate, II, 179.
Roman Gheorghe, II, 384.
Romanati, judetul, I, 3; DI, 163 tribu-
nalul ; 111, 104, 226; IV, 210, 274,
352.
Romanescu Ecaterina, &as. cu Vasile Ra-
cota, 11E, 380.
Romani Felice, scriitor, II, 35.
Romnia, I, 179 centru de atractie al
romanismului; I, 279, II, 179 Dimitrie
Golescu are in 1848 viziunea Rom'amei
Mari ; 11,131 -132, 137-138 mbirea lui
Al. G. Golescu-Arapila pentru; III, 213
si o coniederatie cu Ungaria; ifi, 395-
397 Dumitru Bratianu intrevede Ro-
mania infptiuta ; IV, 275 sprijmul
Frantei pentru; 416 idreptul de a in-
cheia tractate cu Puterile straine ; 418
Rusia suprima serviciul postal In; I,
(IX), 89, 168, 169, 171, 172, 176, 179,
180, 181, 183, 189, 194, 199, 239, 243,
245, 252, 260, 261, 264, 265, 266, 269,
270, 275, 277, 279, 280, 281; 11, 219,
220, 227, 256, 293, 296, 315, 365, 405,
ill, 57-60, 62, 77, 93, 95, 98, 99, 102,
1.05,127, 176, 195, 213, 291, 329,
330, 395, 397; IV, 39, 116, 125-126,
130, 131, 137, 142, 168, 202, 207, 233,
Bolera Golefti
286, 307, 308, 057, 374, 379, 382, 396,
397, 413, 422 gi passim ; vezi gi Tara
Rominease, Prineipatele nomine.
Romanii, ID, 249.
Rominii, I, 42-43, 49 gi visul unirii lor ;
I, 70 dau foc Regulamentului Organic
(1848) ; II, 198 presa din Viena lauda
vitejia lor; I, 76, II, 207 in lupte de
exterminare cu Ungurii (1848); I,
78-79, II, 214 macelurile Ungurilor
asupri-le ; 1, 83-84 raporturile Ungu-
rilor Cu; I, 112, II, 215 gi Sagii ar fi
cerut ajutorul Rugilor (1849); II, 214,
224, 249 refugiati In Transilvania, sunt
perscutati de Unguri (1849); I, E 6, II,
229 emigrati la Constantinopol, in-
cearci s se organizeze; I, 89, II, 239
transilvineni, bucovineni i biniteni
Inntigeazi revendicarile lor
Austriei; I, 89, II, 239 din Aus-
tria cer un congres al lor la Blaj;
II, 239 cer numirea unui Cap al
natiunei romne, ales din Casa de
Austria; I, 89, II, 239 vor un Patri-
arh; I, 89, II, 239 cer ca imparatul
Austriei 55 ia titlul de Duce al los;
II, 239 cer un organ consulativ ro-
mnesc pe lingi mimstere ; I, 90,11, 239
vor deputati romni in Parlamentul dela
Viena ; I, 90, II, 239 cer recunoagterea,
ca hmbi ofician, a limbei romnegti
in regiumle romnegti; I, 91-92 Sagii
Ungurii ursc; I, 96-97 gi re-
cunoagterea na,onaljtAjj lor de catre
Unguri; II, 250 despre unirea Romti-
nilor din Transilvania; 249 inving,
impreunti cu Sagii, pe Unguri (1848);
300 vor trebui si despigubeasel pe
proprietarii diunati de revolupe; 309
Transilvania si intelegerea lor cu Un-
gtirii (1849) ; III, 132 gi Turcia; 195
nevoia desvoltrn patriotismului la;
203 gi detona lor fati de Turcia; 210
confederatia danubian ; IV, 36 con-
tra unui regat maghiar; 41-44, 46 gi
un eventual rzboiu ruso-turc; 45, 47,
49 fidelitatea lor fati de Sultan; 156
proscrigi, gsesc sprijin in Camera Co-
munelor ; 198 dorinta lor de umre
sub un Donui strim; 426-427 gi
cisitoria Domnitorului Carol I; I, 10,
22, 26, 27, 31, 42, 43, 49, 53, 55, 63, 64,
68, 69, 75, 78-84, 87, 88, 95, 101,
102, 116, 117, 119, 129, 139, 153,
155, 160, 162-165, 167, 170-173, 176-
182, 184, 190,192, 193, 196, 204, 205,
207, 209-214, 216, 218-220, 221, 222,
225, 226, 229, 231, 233, 245, 249, 252,
253, 256, 258, 272, 279; II, 188, 213,
www.dacoromanica.ro
341
217-220, 228, 230, 233, 234, 238, 241,
244, 251, 253-257, 270, 282, 288, 292-
295, 300, 301, 318, 320, 329, 332, 344,
358, 366, 382, 384, 398; III, 38, 48,
54, 55, 59, 60, 62, 63, 94, 101, 104-106,
175, 212, 215, 217, 224, 334, 380, 400;
IV, 13, 25, 27, 40, 48-51, 54, 55, 56,
78, 80, 82, 83, 84, 89, 90, 91, 96, 101,
104, 105, 119, 126, 127, 129-132, 136,
139, 143, 145, 147, 155, 171, 172, 182,
183, 202, 229, 246, 262, 263, 283, 284,
360, 394, 400 gi passim.
romdnism, II, 166 Palie centru de.
Romanov Iosit, tipografie, IV, 206, 274,
403.
Romdnul ziar, IV, 278 Zoe Golescu se
aboneazi la; 245 Radu C. Golescu se
aboneazi la; 303 despre suspendarea
lui; 387 nevoia de a fi pubhcat gi in
bimba francez; I, 266; III, 73; IV,
266, 268, 336, 359, 370, 379, 380, 385,
387, 401.
Rosca, porecla lm Nicolae C. Golescu,
155; v. Golescu Nicolae.
Rolen, protejatul Zinc& Golescu, II, 104.
Rogenliti, v. Nicolae C. Golescu.
Rosental Constantin Daniel, pictor,
31 nota biogr.; I, 188, III, 240-242,
244 moartea lui in inchisoarea dela
Pesta; I, 189, 190; DI, 89, 194.
Rosetestii, familia, I, 189, 279; III, 327,
332, 371; IV, 40, 115.
Rosetti (-Lens-Billuti), II, 125.
Rosetti-Alexandrina Rosnoveanu,
Cmpineanu, DI, 65.
Rosetti Alexandra C., II, 45 not biogr.
Rosetti Ana R., cis. cu Titu Maiorescu,
11, 143.
Rosetti Anastasia Ion, cis. Cu Grigore Fi-
lipescu-Git, II, 44, 45.
Roseta Anica Ar. (Bibica), nAse. Ghica,
111, 326.
Rosetti Anica Dim., nisc. Inducan-Ben-
gescu, II, 143 nota biogr. ; H, 107 vieata
ei la Borsec; 146 despre moartea gi
testamentul ei ; 21, 82, 108, 143, 145;
DI, 32, 202.
Rosetti Aristide Ion (Biblea), III, 326.
Rosetti Biche (Bichette) C. A., v. Rosetti
Libert.
Rosetti C. A., (Rosetaki) I, 87, 11, 231
contra Turciei; III, 55 propus membru
In comitetul emigratiei romne; 297
moartea copilulm su Ion; 390 despre
Zoe C. Golescu; 394 scrie impreuni
cu Ion C. Brtianu Catechismul a-
tenilor; I, 211-212, IV, 53 la Gallipoli;
IV, 55 greutatea ducerii lui la DurtAre
(1854) ; I, 213-214 la Canfat ; 214 -215
342
iubirea de mama ; 235 la Rusciuc ;
IV, 59 si eventualitatea aresta'rii lui
de catre Turci; 184, 185, 186, 194
despre repatrierea lui; 190 inscrierea
lui In listele electorale i conditiile de
eligibilitate; 212 secretar al Divanului
ad-hoc; 237 cabinetul de lecturl al lui;
261-263 Al, C. Golescu-Albul admira
articolele lui; 266 calendarul lui; 330
refuza de a intra in guvern (1860) ; 370
atacurile lui impotriva lui Anastase
Panu; 387 si sacrificule lui pentru
ziarul Romdnul; 410 ja parte la Consi-
liul domnesc (1866) ; I, 73, 79, 87, 125,
148, 163, 168, 175, 188, 189, 199, 204,
210, 212, 214, 225, 227, 234, 235,
243-246, 264, 266; II, 192, 247, 265,
281, 304, 398; DI, 31, 40, 73, 80, 103,
107, 108, 155, 236, 242, 260, 270, 282,
308, 332, 343, 348, 351, 357, 371, 373,
376, 381, 390, 395; IV, 43, 53, 57,
58, 61, 62, 68, 71, 74, 86, 90, 91, 107,
117, 120, 166, 172, 194, 201, 203, 205,
217, 225, 238, 258, 271, 275, 285, 298,
303, 305, 311, 312, 315, 317, 320, 322,
349, 381, 382, 383, 385, 387, 404 si
passim.
Rosetti Cassia Radu, nAso. Brailoiu, II,
64, 143; III, 109-110.
Rosetti Catinca Dim, eds. cu Radu G.
Golescu, I, 130-131 stilul ei epistolar;
11, 143 in pension la Viena ; I, 73, 11,197
refugiata la Sibim; II, 244 bolnava ;
I, 99, II, 349 despre turcirea lui Bem
si Dembmski; II, 275 revolta ei im-
potriva Francezilor, Turcilor i Ru-
silor; III, 67 procesal cu fratele ei
Radu; 83 eventualitatea csatoriei ei
cu Al. G. Golescu-Arapila ; I, 133, III,
29 vrea fa insufle tarancelor gustul
pentru portal nalional; III, 140, 142
In conflict cu fratele ei Radu pentru
averea parinteasca ; I, 150, III, 368,
372 bobaava la Viena; III, 376 Zoe Go-
lescu pleaca la Viena ranga; I, 150,
DI, 377, 385 casatoria ei cu Radu G.
Golescu; I, 76, 93, 99, 121, 124, 125,
127, 133, 146, 148, 203, 204; II, 90, 107,
143, 185, 211, 276, 303, 313, 325, 332,
338, 347, 350, 359, 363, 374, 378, 386,
387, 390, 393 ; 111, 11, 31, 43, 65, 66, 86,
89, 123, 149, 150, 152, 154, 157, 163,
172, 193, 200, 218, 232, 250, 251, 262,
280, 305, 350, 354, 362, 364, 365, 368,
378, 379, 382, 384, 386-391; v.
Golescu R. Catinca.
Rosetti Constantin, II, 45.
Rosetti Constantin Ion (Bibica),
326.
www.dacoromanica.ro
George Fotino
Rosetti Coralia R., as. cu Panait Se-
vescu, 119 143.
Rosetti Costachi (Teleanu), III, 378 nota
biogr.
Rosetti Dimitrie Scarlat, II, 443; III, 32,
Rosetti Dumitrit C. (Tetcanu), III, 378.
Rosetti Diunitru R. (Max), II, 143, III, 82
nota biogr.
Rosetti Ecaterina R., cs. cu Al. Budi-
steanu, 11, 143.
Rosetti Elefteria, v. Rosetti Libert.
Rosetti Elena C. A., IV, 305.
Rosetti Elisa Ion, ram Kretzulescu, II, 45.
Rosetti Eufrosina C. (Tetcanu), lam Ro-.
malo, I, 150; DI, 378, 382, 384.
Rosetti Eufrosina C., cam. cu Grigore Em.
Gradisteanu, II, 45, 102, 161.
Rosetti Ion C., II, 45 not biogr.
Rosetti Ion C. A., B1, 297 moartea lui.
Rosetti Libert C., (Biche, Bichette, Elef-
teria), II, 247 nota biogr.; II, 281;
270, 357, 371; IV, 30, 91, 110, 185.
Rosetti Lucsandra Sc., ea's. cu Const.
Mavrocordat, IV, 300.
Rosetti Lulu C., IV, 185, 245.
Rosetti M-elle (?), III, 352.
Rosetti Maria C. A., ram Grant, II,
201 la Ogova ; I, 189 despre moartea
lui C. D. Rosental; IV, 26, 40 sta-
ruintele ei pentru eliberarea lui Ion
C. Bratianu; 185 in audienta la cal-
macamul Ghica pentru repatrierea so-
tuluu ; 186 in audienta la Talleyrand
Prigord, pentru repatrierea sottilm el;
10, 220; II, 247, 268, 281, 369,
378; III, 88, 121, 262, 270, 341, 348,
368, 369, 370, 376, 384; IV, 27, 29, 30,
74, 81, 86, 91, 92, 97, 107, 108, 110, 113,
120, 166, 184, 195, 225, 245, 263, 305,
311, 312.
Rosetti Maria Const, nsc. Lehliu, II,
45.
Rosetti Maria R., c4s. cu Iacob Negruzzi,
143.
Rosetti Maria (Rosnoveanu), rase. Ghica-
Comaneoi, II, 222.
Rosetti Mircea C., III, 357; IV, 91, 110,
115, 166.
Rosetti Nicola (Rosnovanu), II, 222.
Rosetti Nicolae C., II, 45.
Rosetti Radu, general, III, 378.
Rosetti Radii D., II, 143 nota biogr.;
322 administrator la Pitesti; III, 70
trimis la Sibim; 67, 86, 140, 142 ne-
intelegerea cu sora sa Catinca; II, 143,
366; III, 32, 109, 262, 386; IV, 8,
130, 351.
Rosetti Ruxandra, cas. cu Barbu Vaca-
rescu, II, 2.
 Boterii Golefti
Rosetti Salvator Se. (Biblea), III, 326.
Rosetti Searlat C., III, 45.
Rosettl Searlat Ion (Biblea), III, 326.
Rosetti Zoo C., cae. Cu Const. Falcomnu,
II, 45.
Rosetti Zoo R., ca's. cu Achil Bengescu,
II, 143.
Rosetti Zoita N., n'Ase. Cornkteanu,
45.
Rossini, compozitor, II, 35.
Rostan Louis Lon, media, Paris, BI,
887 not biogr.; III, 275.
Rothschild, banca, II, 181 despre un im-
' prumut al Guvernului Provizoriu dela
1848 la ; II, 315; IV, 179.
Rougemont, banca la Paris, II, 315.
Roujoux Alexandre, consul al Frantei la
Syra, ra, 269 nota biogr.
Roullier Clmentine, cas. cu Alexandru
Lapati, ifi, 44.
Ruereann, frato, IV, 313, 346.
Ruereann Mihail, administrator al jude-
tului Muscel, IV, 314.
Ruereanu Pandele, IV, 363 ales deputat
la Campulung.
Ruekman Mara Petra, nasa. Balaceanu,
II, 71 nota biogr. ; II, 210.
Ruekman Petru Ivanoviei, baron, agent
al Rusiei la Bucuresti, II, 71 nota
biogr. ; I, 39, 41 conflictul lui cu domni-
torul Al. Dim. Ghica; 41 inlocuit prin
Trtof.
Rudolf II, imparat al Austriei, III, 298.
Ruge, revolutmnar, membru in coral-
telul dela Londra, II, 254; III, 394.
Rumelia, 1, 215, 216.
Rurbin Elyre, directorul ziarului Napo-
lon, DI, 11.
Rusiinesti, localitate in Oltenia, IV, 414.
Rusavar, localitate in Transilvania, II,
252.
Rusealla Giovenale Vegezzi, scriltor
om politic italian, IV, 202 nota biogr.;
I, 236.
Rusciue, II, 174 Ion Voinescu la Sulei-
man Pasa la ; 174 intrevederea lui
Omer Pasa cu Ion Voinescu la ;
51 C. Arista la ; I, 234-236, IV, 183,
185-186, 193, 194-196 fratii Golesti,
Bratienii si C. A. Rosetti asteapta
la Ruseiuc repatrierea; IR, 36, 37;
IV, 120, 173, 176, 197, 203, 205.
Rusia, I, 32 i drapelul national al
Trii Rom. ; 40-41 obliga Obsteasca
Adunare s voteze un articol dispunand
ca. Regulamentul Organic nu se poate
modifica decat cu aprobarea Rusiei
Turciei; II, 167 si impozitul funciar
din Tara Rom. ; 174 contra Guvernului
www.dacoromanica.ro
.343
Provizoriu; 181 si Locurile Sfinte;
191 Tara Rom. nu se lucrada nu-
mai In garanpa Rusiei; 233 spri-
ida' pa George Dim. Bibescu la tro-
nul Tarii Rom. (1849) ; 275 ura Ca-
tincai Rosetti fata de ; 302 tutela-
gerea cu Turcia pentru Princ. Rom.
(1849) ; 303 in ajutorul Austriei, contra
Ungurilor (1849) ; 306 succesele
ticei ei la Constantmopol; 341 si refu-
gia-0i polonezi i unguri din Turcia;
346 cera Portii predarea refugiatilor
poloni i unguri; 351 si relatole ei cu
Poarta; 396 emigratii vor s editeze
In Grecia un ziar de propaganda
contra Rusiei; 398 si Orientul; I, 141
starneste zniqcAri In Tara Rom., pentru
a justifica prelungirea ocupatiei;
106 despotismul ei i emigratia roma-
neasea ; III, 113 si revolutm deia 1848;
290 si intrigile boierilor din Moldova;
292 generatia greac tarara intr'un
eventual razboiu futre Turma si; 294
capitami vapoarelor comerciale gre-
cesti fac propaganda pentru; 301
persecuta pe emigratii polonezi; 355
a pus la cale rascoala preotului Papu-
lakis in Grecia ; I, 209-221 razboiul
ei eu Turcia (1853) gi incercarile emi-
gratilor romani de a lupta de partea
Turciei; IV, 29 si razbonil Crimeii; 58
Persia alaturi de ; 77 respinga somatia
de a evacua Princ. Rom.; 98-106
despre razbonil ei cu Turcia (1853) ; 140
scade influenta ei asupra Turciel;
146 Basarabia i ; 150-151 si unirea
Princ. Rom. sub un Domn strin; 171,
339 si unirea Princ. Rom.; 286 recu-
noaste alegerea lui Al. Cuza; 408 cera
guvernului roman masuri contra Po-
lonezilor dela Mihaileni; 418 suprima
serviciul postal din Romania; 419 si
prozectul de casatorie a domnitorului
Carol I; I, 27, 31, 32, 39, 42, 43, 47,
55, 64-66, 68-70, 73, 78, 85, 88, 89, 93,
94, 99, 112, 113, 116, 118,119, 123, 130,
143, 145, 151, 153, 162, 164, 172, 173,
176, 182, 187, 192, 193, 205, 208, 223,
224, 227, 231, 233, 252, 258, 261, 262,
270; II, 35, 71, 145, 159,172, 176, 178,
182, 219, 221, 232, 256, 269, 270, 301,
303, 318, 339, 359, 361, 362, 395, 396,
397 ; III, 10, 18, 49, 62, 99, 100, 109,
118, 128, 132, 134, 148, 186, 192, 213,
215, 226, 340; IV,12, 13, 22, 24, 26-28,
35, 38, 41-43, 46, 47, 51, 60, 64, 66,
77, 83, 94, 116, 119, 139, 140, 141,
147, 180, 310, 333, 356, 357, 360, 361,
407, 416, 420 si paestrn.
 344
Ruii, (Cazad, Cahnueii, Museslii, Ito
calii), I, 41-42 nemultumiti de dommto
rul Al. Dim. Ghica ; 11, it- 3 in Moldova
(1848) ; 194 Zoe Golescu blestem ; 195
ocupa Bucure9tii(1848) ;199 purtarea lo
fata de republicani i aristocrati; I, 81
11, 207, 209, 215, 234 Romnii
din Transilvania chi ma in ajutorul
lor pe (1848) ; II, 207-208 frica Ion
de Francezi; 208 la Turnu-Roiu; 212
persecutiunile Ion in Tara Rom. (1849) ;
212, 213, 214, 215 1i Transilvania;
I, 76, II, 222, 235, 236 in Transilvania;
I, 81 hiving pe Secui la Bragov; I, 85
fac censura severa la frontiera
RomAnetiti; II, 220 fac arestari
In Tara Rom.; 245 Anglia impo-
triva ocupatiunei lor In Princ. Rom.;
249 au arestat pe sotiile lui Eliade,
Tell td Bolliac; 251 persecutille lor
In Transilvania, Bucovina i Craco-
via; 259-261 luptele lor cu Ungu-
rii ; 263 fac perchezitii la Goleiti (1849) ;
265 ocupatia lor in Princ. Rom.
interventia Frantei gi Angliei (1849) ;
278 la Gaeiti; 308 silesc pe Zoe Go-
lescu sa paraseasca tara; 312 la Bra-
goy; I, 115, II, 316 mmiciti de tifos;
95, II, 321 invinii de generalul Bem
la Fagarai; II, 322 svonul cuceririi
Sibiiului de catre; II, 327 infrnti de
Unguri langa &him; 337 Bem fuga-
rete pe ; I, 119, II, 354-355 au arestat
pe I. Blaceanu, N. Balcescu, Gr. Ca-
raca i Gh. Vernescu; I, 98, II, 358
cer Portii extradarea generahlor uriguri
polonezi; I, 121, II, 367 interzic
Zincai Golescu, la intoarcerea ei in
Tara, sa treaca prm Bucureiti; I, 113,
380 permit soldatilor lor O. se casa-
toreasca in Tara Rom.; I, 140, 145 vor
prelungeas cA ocupatia in Princ.
Rom. ; I, 146-147 svonuri de pleca-
rea lor din Tara Rom.; 115 fac per-
S
Sabattier, aghiotant al generalului Au-
pick, II, 178.
Saehelarie Dimitrie, medic, III, 279.
Saehelarios, IV, 335.
Sacra Consulta, I, 186; III, 249.
Saey Samuel, ziarist francez, IV, 163
no-a biogr.
Sadeler Aegidius, gravor, III, 298 nota
biogr.
Sadeler Iohan, gravor, III, 298.
Sadie Pap, v. C7aikowski.
www.dacoromanica.ro
George Fotino
chezitii la Goleiti ; III, 11, 12, 18,
185, 198, 207 despre retragerea lor
din Princ. Rom.; 12 nemultumiti
de manifestatiumle din tara pentru
Turcia ; 32 servihsmul boierilor fata
de; 73 Zoe Golescu interzice fiilor ei
repatrierea, pana ce Ruiii nu eva-
cueaza tara; 115 despre ocupapa lor in
Princ. Rom. ; 203 i brogurile emigra-
tilor romani impotriva-le ; 220 Goleitii
nu se intorc in Tara pana ce Ruin n'o
evacueaza ; 226 au deportat pe Costa-
che Zaman In Rusia ; 230 purtarea
lui Grigore Filipescu-Gta Ltd de ;
289 in Tara Rom. (1852) ; 290 din
nou in Moldova (1852) : 338 ravnesc
Dobrogea ; IV, 9 in Tara Rom. (1853) ;
13 in Moldova (1853): 25 negustorii
englezi impotriva intrarii Ruidor in
Tara Rom.; 40 i Basarabia ; 77, 97,
109 tree Dunarea (1854) ; I, 33, 41, 63,
64,70,75, 76, 80,81, 82,83,84,85,88,90,
93, 94, 95, 96, 97, 99, 100, 101, 107, 108,
115-120, 124, 127, 131, 135, 140-142,
145, 153, 165, 166, 176, 192, 204, 205,
207, 209, 210, 215, 217, 219, 220, 228,
267; II, 171, 174, 182, 188, 190, 198,
209, 213, 216, 219, 223, 237, 239, 240,
243, 248, 252, 253, 254, 257, 259, 272,
276, 278, 283, 284, 293, 294, 295, 296,
301, 303, 306, 309, 320, 327, 341, 348,
356, 360, 362, 363, 373, 374, 387,
392, 404; III, 12, 15, 27, 30, 73,
83, 92, 129, 138, 158, 191, 220, 226,
264, 392; IV, 12, 13, 25, 26, 27, 38, 43,
41, 42, 55, 57, 61, 69, 77, 78, 80, 88,
93, 99-104, 119, 126, 127, 129, 130,
132, 140 ii passim.
Russel John Russel, om de stat englez,
DI, 208 nota biogr.; DI, 369; IV,
33.
Bussu Nica, I, 174; IQ, 104, 127-129.
Bustem Bey (Paa), conte Mariani, IV,
197 nota biogr.; 198.
Safvet Effendi Mehemet, comisar in
Princ. Rom., IV, 197 nota 'mgr.; I,
231, 235, IV, 197, 199-200 despre
repatrierea Golegtilor.
Saint-Arnaud, mareial francez, IV,
118 nota biogr.; I, 221.
Saint-Cloud, IV, 233.
Saint-Galen, canton in Elvetia, IV,
426.
Saint Germain du Four rue, Paris, IV,
280.
 Boterzi Goleftc
Saint-Marc Girardin, IV, 133 not biogr.;
222,IV,133 serie articole filo-romgne ;
166 Moldovenii trimit o adresg atm.
Sainte Genevi6ve veillant sur Paris, fresca
a Panthonului, III, 267.
Saints P6res, rue des, Paris, III, 276,
302, 315.
Saizon, localitate, II, 123.
Salaberry conte de, I, 6.
Samil Pala, IV, 84, 86, 92, 93.
Samos, IV, 108 Ion Ghica trimis de
guvernul turcesc pentru o ancheta" la;
218, II, 181, IV, 109 numit comi-
sar imprtesc la ; I, 227; Ill, 259.
Samurcas Alexandru, II, 185.
Samurca Anghelachi, serdar, IV, 303.
Samurca Catinca An., Jake. Kretzu-
lescu, IV, I03.
Samurca Ecaterina C., as. cu doctorul
Marcello, IV, 303.
Samurca Elena Gr., cgs. 1 cu Alexandru
Al. Racovit ?I 2 cu Scarlat I. Tras-
nea, I, 3, II, 278.
Samurcas Elena Gr. (Bengescu), ngsc.
Golescu, II, 278.
Samurcas loan, IV, 303.
Samurcas Maria Al., Tan. Bengescu,
185.
Samurcas Maria Gr., II, 278.
Sanda, din servicml Zincai Golescu, II, 6.
Sandulache Nit, zapcm al plgii Jiu,
II, 47.
Sanjouand, pseudonimul lui George
Dim. Bibescu, I, 257.
Sankey Mr., IV, 323.
Santa Sindone, stradg din Turin, III, 178.
Sa6ne, rgu, I, 149; III, 356.
Salmi Rada Pops, I, 116, II, 248 inchis
la VAcgrefti ; I, 196, DI, 319 liberat
dela muntele Athos, pleacg la Brussa.
&Irbil, I, 79, II, 214 mgcelgriti de Ungtiri
(1848) ; II, 309 luptg cu Ungurii (1849) ;
132 9i Turcia ; 210 i Confederataa
danubiang ; 293 nevoia strfingerii legg-
turilor intre emigratii romfini 1i; IV,
36 contra unui regat maghiar ; 332
In conflict cu Turcii la Belgrad; 390
In lupt cu Turcia ; I, 161, 176, 178,
179, 192, 207, 210; III, 59, 93, 211,
212; IV, 43, 59, 77, 130.
Sardeon, II, 25 Meletie (RacovitA),
did' de.
Sardinia, I, 79, 184, 185; II, 266;
161, 204, 240; IV, 189, 332.
Sarim Pala, dela Brussa, 111, 132.
Sitrindar, biserica, I, 113, II, 208 mi-
litia romfing depune jurgmnt de ere-
dinta in.
www.dacoromanica.ro
345
Sasii, II, 207 luptele lor dela 1848 cu
Ungurii; I, 81, 112, II, 215, 234 din
Transilvama car ajutorul Ruplor (1848) ;
237 Brapvul cucerit- de ; 249 ou
ajutorul Romgmlor 'hiving pe Unguri;
36 contra unui regat maghiar ; I, 91
ura lor impotriva Romgmlor ; 76, 84,
112, 161, 207; II, 205, 220, 292, 293,
296; III, 59.
Sittmar, I, 76.
Sauerhof, adresg la Baden, HI, 47.
Saumur, localitate, IV, 1.
Scanavi Eufrosina, &As. cu Stefan Bi-
bescu, II, 157.
Scaramanga, bancher, II, 95.
Scarlato, arendaq, IV, 216.
Segal-item, creditor al Gole,tilor, IV, 289.
Scarlatti, compozitor italian, I, VIII.
Schina Augustina Ion, ngsc. Sutzo, III,
270.
Schina Dumitru, DI, 270 notfi biogr. ; 375.
Schina Ion, DI, 270.
Schina Maria Ion, cgs. cu George D. Ma-
vrocordat, III, 270.
Schnell, general austriac, IV, 63.
Schumla, v. umla.
Schuster, general, II, 252.
Scinder bey, IV, 100.
Scoala de Arte Frumoase, (Bucuresti),
159.
Scoala Wanting, 190 Eft. Mur-
gul profesor la.
ticoala Centred, dela Paris, I, 33, 50, II, 6
Al. G. Golescu-Arapila la.
Scuds Central, din Bucure9ti, II, 73.
I3coala Politehnici, dela Paris, II, 6 Al.
G. Golescu-Arpil la ; II, 182.
Scortarul, mahalaua, (Bucure9ti),
55-56.
Scribe Augustin Eugne, I, 114, II, 223,
piesa lui, L'Hraie're, juca LA la Bucu-
reoi (1849).
ScrisuI Romdnesc, tipografia, I, 4.
sculptura, II, 159 in desvoltarea senti-
mentului national
Bebop!, II, 234 atacat de Unguri (1849) ;
237 atacat de Sai.
Seckel, dentist, II, 87.
Seca, I, 81, II, 235 lupta lor cu Ru9ii
la Brapv; 11, 245, 249, 251, 253, 312;
403 G. Rakotzi al Sectulor (cornea
Siculorum).
Sefels, agent al Turciei la Paris, I, 166;
III, 76; IV, 25.
Seghedin, I, 97 Dieta dela Seghedin vo-
teazg legea pentru recunoaterea na-
tionalitatii Rominilor din Transilvania.
Sgur-Dupeyron Pierre, II, 188 nota biogr.
Seltzer, apti de, III, 350.
346
Seminarul Niton, III, 133.
Seminarul Regulamentului Organic, III,
133.
&milli, I, 73-74, II, 193 revolutionarii
roman' ajung la; II, 196, 203, 204,
206, 227, 231, 379.
Serajevo, IV, 114.
Serban-Vodi, hanul, II, 315.
Serbia IV, 55 emigrati romani din Ar-
deal in; I, 163, 175, 209; II, 163, 190,
a15, 398; III, 107, 339; IV, 41, 43, 58,
59, 104, 108, 321, 390.
Serghiad C., III, 319 nota biogr. II, 402
exilat la Brussa; I, 196, III, 319 cons-
tructor de drumuri la Brussa.
Serghieseu Marin (zis Nafionalul), III, 337
nota biogr.; 111,337 gi propaganda in
Dobrogea; IV, 62.
Sernrie Grigore, DI, 104 nota biogr.;
125 despre Ion D. Ghica; I, 174, 176;
Ill, 126, 338; IV, 303.
Sevastopol, IV, 102 devastat; I, 222
caderea lui (1855).
Seven!' Condit' P., nasc. Rosetti, II, 143.
Seveseu Eutrosina, cas. cu Gr. Dim.
DI, 343.
Svign
Ghica' M-me de, I, VIII.
Slants Aliant 111, 320.
Sfantul Gheorgle, pia-VC Bucureti, IV,
206.
Stantul loan, manastire, III, 231, 287 un
proces al Zincsai Golescu cu,
Sfantul mormant, I, 209 conflictul dintre
Turcia 1i Rusia pentru.
Stanfill Saya, Colegiul, I, 50; II, 181, 183,
201, 294.
SHnii Apostoli, biseria, Bucureqti, II, 83.
Siberia, II, 341, 348 Costache G. Flo-.
rescu deportat in; 111, 360 Constantin
Roata deportat in.
Sibiiu (Hermanstadt), I, 73-74, 11, 192,
200, 201-202, 209 Zoe Golescu refu-
giata, dupa revolutia dela 1848, la ;
75, II, 205, 213, 227 Gh. Magheru
obligat sa paraseasca ; 232 luptele
tre Unguri gi Austriaci la; I, 79,
223 Nicolae Balcescu i Simeon
Barnutiu la ; I, 81-82, II, 215, 234
despre luptele Ungurilor la; II, 320,
322 Ruqii au cucerrt; III, 21, 33, 37-38,
40, 42 dorinta lui St. Golescu de a se
intalni cu Zoe Golescu la ; 70 Radu
Rosetti tTimis in ancheta la ; I, 73-80,
82, 84, 85, 92, 108, 111, 113, 117, 121,
136, 143, 150, 280; II, 22, 170, 193, 196,
203, 210, 214, 217, 218, 223, 224, 233
234, 236, 241, 243, 245, 249, 251, 252,
253, 255, 259, 261, 262, 268, 272, 283
291, 294-296, 300, 322, 327, 380, 384;
www.dacoromanica.ro
George Fottrio
18, 40, 49, 71, 144, 220, 392;
IV, 41.
Sicilia, I, 203, DI, 402 N. Baleescu in;
404.
Le Sude, ziar, I, 220, 222, IV, 133 pu-
blic& articole filo-romane ; IV, 116, 174.
Silistra, I, 42 Al. Dim. Ghica se pre-
zmta Sultanulm la ; II, 58 vizita sul-
tanului Mahmud lila; 174 Omer Pala
In 1853 cucereqte ; I, 31, 40, 42 ; II, 105.
Simeria (Piski), locahtate, I, 101;
144.
Simeon Dasealul, cronicar, IV, 145.
Simitz, II, 75, 76 imprumuta bani lui N.
Golescu.
klimon I., exilat la Brussa, II, 402.
Simon Jules Francois, 11, 125 nota biogr.;
I, 26, II, 125-128 Al. C. Golescu-Albul
entuziasmat pentru cursul lui.
Simonesen Dan, I, 54.
Sinaia, II, 170, 384.
Sinescn Hie, registrator, II, 56.
Singnrov, ofiter, H, 7 a trecut din ar-
mata rusa in cea romana.
Sinodul roman, I, 270, IV, 419 patri-
arhia din Constantmopol indemnata
de Ruvi A nu recunoasca.
Sinop, IV, 58, 61 lupta navald deja.
Siria, II, 194; DI, 319, 339; IV, 365.
Siseti, I, 62 bataha dela.
Skender-Ilinski, revolutionar polonez,
80 la Belgrad; 84 in Transilvania.
Slamnic, localitate, I, 81, II, 234 Un-
guru la.
Slatina, II, 25, 26, 223; IV, 207, 208,
257, 269.
Slatineann Ana B., cas. cu Dimitrie
Berindei, IV, 307.
Sliitineanu Catinea Sc., Ilan, Filipescu,
III, 133.
Slatineann Costache, 11, 129.
Sltineanu Ion S., DI, 133 nota biogr.;
I, 141, III, 133 membru In rainisterul
filo-rus (1850).
Statineanu Mme, la Paris, II, 34, 35.
Sliitineanu Maria, II, 394.
Sliitineann Searlat, HI, 133.
Slatineann Zoe, cas. cu Const. Cantacu-
zino, II, 84 moartea ei.
Slatioara, localitate, (jud. Romanati), I, 3.
Slitiorenii, I, 3.
Slavii, I, 88, 179, 207; II, 209, 232; III,
211; IV, 35, 38, 390.
Smider, croitor, DI, 326.
Smirna, IV, 108, 165 Christian Tell pleaca
la; I, 93; II, 183, 266, 282, 284; III,
363; IV, 83.
Smolensk, localitate, II, 240.
Snagov, manastirea, II, 294.
Boierii Golefti
socialismul, I, 136, IH, 221-222 in
Franta 1i Germania; credinta &lie&
Golescu in triurnful lui.
Societatea literati a Ronaldlor, dela Pa-
ris (1839), 111, 116, 164, 188-189 dato-
ria 1mSt. Golescu catre; 204 i s'au pier-
dut procesele-verbale; 298 i reprodu-
cerea portretului lui MI6 Viteazul in
Istoria lui N. Balcescu; IV, 7 despre
vnzarea publicatillor ei I, 53;
167; HI, 139, 184, 192, 225, 235, 271.
Societatea pentru impozitul titular, I,
55; II, 167.
Societatea pentrtt invititura poporului
romin, I, 53-54.
Societate sore* HI, 57-60, 80 emi-
gratii romani dela Brussa propun sa
infiinteze o.
Societatea studentilor romini dela Paris
(1846), I, 22, 53; H, 229; DI, 299.
Socolescn Pepita, cas. cu N. Gr. Racovita,
IV, 311.
Solontsbe, tragedie de Dim. G. Golescu,
II, 180.
Sokulski, emigrat polonez, III, 300; IV,
62.
Soldatul, ziar al lui Cesar Bolliac, IV, 283.
Soldenhoff, DI, 47 transmite niqte me-
morii de-ale lui Stefan Golescu.
Soliman Pala, v. Suleiman Paa.
Soliman Pala, dela Brussa, 111, 132, 319.
Solomon, maior, IV, 267 numit admini-
strator al judetului Arge9.
Solomon Ion, II, 41 nota biogr.; 72 a tre-
cut din armata rusa in cea romana;
31 in Statul Major al lui Al. Dim.
Ghica ; II, 170 la Mehadia; 47, 55;
IV, 209.
Solomon N., luptator ardelean, II, 293.
Sorbonne, place de la, HI, 60.
&resell Zoo D., cas. cu Scarlat Gr. Ghica,
79.
Sonbiran Aurlie, cas. cu Grigore Gr.
Ghica, IV, 247.
Soulti M-elle, cAs. Cu Ventura, II, 102.
Spania, 11, 188; III, 200, 315, 335.
Sparrer, II, medic, 160, 162.
Spence Caroll, ambasador al Americei la
Constantmopol, I, 235, IV, 187, 189,
201 favorabil emigratilor romani.
Spirtdus, publicatie satirica, IV, 295 sus-
pendat.
Stael M-11e, IV, 420.
Stahl Henri, I, (x).
Stambul, v. Constantinopol.
Stamo, creditor al Goleqtilor, IV, 335.
Stanley Henry, IV, 153 nota biogr.; IV,
153 publica in englezeqte o autologie
a poetilor romani ; 155.
www.dacoromanica.ro
347
Stat tederativ, v. Ungaria.
Statele confederate ale Orientnlui, I, 192.
1H, 392.
Statele italiene, IV, 323.
Statele papale, I, 185; IV, 35.
Statele Unite, ale Americei, I, 179, 235.
Statele Unite, ale Dunarii de jos, I, 191.
254.
Stati, din serviciul fainiliei Golescu,
365 ; III,84, 85, 206, 304; IV, 184, 212,
219, 220, 227, 228, 236, 238, 241, 263,
272, 351, 403.
Stato pontifico, DI, 40t.
Steaua Duncirtt, ziar, IV, 181 apare inteo
editie la Bruxelles.
Steege Ludovic, IV, 307 nota biogr.; IV,
297 membru in Comisia Central& ;
349 refuza de a intra in rainister (1861).
Stefan Vocli, I, 11 asa Ii spunea Ion
C. Bratianu lui Stefan Golescu.
Steninescu (?), II, 278.
Stefulesen Al., I, 3.
Steluta, melodic) de Dumitru G. Florescu,
78.
Stpanski, IV, 15 student la 9coa1a din
Grignon.
Steriadis, IV, 233, 239, 243.
Stern, banca din Londra, II, 315
Stirbey Alma B., cas. cu Al. Plagino, IV,
135.
tirbey Barb; dommtor, H, 64 no tti bio gr. ;
II, 286, 306 candidai la tronul Tarii
Rom.; 312, 319 numit Domn in Tara
Rom.; 321 la Constantinopol pentru
confirmare ; I, 100, II, 331 confirmat
Domn, se intoarce in Tara Rom.; I,
118, II, 335 despre primirea lui in
ara; 11, 331 se opune la liberarea exila-
vlor dela Brussa; 403 Zoe Golescu de-
spre intrevederea ei cu ; III, 113 core
demisia minigtrilor sal amestecati
complot (1850) ; 118 ofisul lui despre
complotul filo-rus ; 138 ar fi dat un
dar de 1000 galbeni Zincai Golescu ;
148 despre manifestul ; 158 Zoe Go-
lescu despre ; I, 141, HI, 185 i amni-
stierea emigratilor ; HI, 188 viziteaza
pe Al. Dim. Ghica ; I, 135, 143, 148,
198-199 atacurile luiSt. Golescu con-
tra lui; 111, 336 serie lm Napoleon III;
I, 197-198, DI, 339 i St. Golescu;
233 aduce in tara pe Carol Davila ;
I, 257 parta al Unirei; IV, 155 abdi-
carea lui ; 246 i partidul national; 267
despre influenta hu; I, 152-155 despre
Domnia lui; I, 33, 34, 41, 102, 122,
123, 141, 145, 152, 165, 166, 191, 211,
215, 231; 11, 123, 177, 199, 245, 331,
332, 340, 352, 389; 111, 9, 10, 27, 67,
348
89, 96, 124, 130, 137, 148, 191, 317,
339, 341, 359; IV, 18, 52, 130, 135,
156, 158, 191, 218, 221, 260, 298,
324, 412.
titirbey Elisa, cas. cu Bellu, II, 246.
tirbey Elisareta B., nasc. Cantacuzino-
Pascanu, II, 199 not biogr.; I, 107,
199, 201 balul dela ; DI, 227 la Pa-
ris ;II, 389; DI, 363; IV, 412.
tirbey George B., IV, 412 nota biogr.;
IV, 342, 413.
tirbey, partidul, IV, 191, 269.
tirbey Stanea, cas. cu t. Parscoveanu,
I, 4.
Stiria, localitate, II, 153.
Stoeneseu, familia, IV, 378 cultiva
daci de matase; ILI, 161.
Stoics d-1, II, 108.
Stradella, localitate In Italia, 111, 277.
Stramhio, consul al Sardiniei in Princ.
Rom., IV, 332.
Strassburg, ifi, 380.
Stroe Leurdeanul, I, 109, 149, 277 bise-
rica lui.
Stuart Dudley Lord, deputat, IV, 26 not&
biogr.; IV, 39 ales presedmte al aso-
ciatiei Italienilor republicani din An-
glia ; I, 206; IV, 25, 33, 40.
Sturdza, II, 313 Intovaraseste pe Barbu
tirbey la Constantinopol (1849).
Sturdza Elena, flan. Cantacuzino, IV,
299.
Sturdza Elena D., I, 226, IV, 143 despre
brosura ei: Rgtme aetuel des Princi-
pauts Danubtennes.
Sturdza Grigore Mihail (Muhlis Pasa, Bei-
zadea Vitel), IV, 54 nota biogr.; IV,
54-55 numit pasa i comandant al ar-
matelor din Tara Rom. si Moldova;
57 conduce trupele ronane din armata
turca; 68-70 intrigue lui contra
emigraplor romni; 88 la $umla; 407
prefect al politiei (1866) ; I, 214, 217;
187; IV, 54, 55, 80, 91, 92, 96, 108.
Sturdza Mihail, donan al Moldovei;
179 no ta' biogr.; II, 179 se pregteste
destituirea lui; 233 sustine pe George
D. Bibescu la tronul Tani Rom. (1849) ;
III, 128 obligat sa paraseasca tara;
68; II, 184, 222, 229, 251, 257; la, 72,
109, 336; IV, 54.
Sturdza Olga Gr., nasc. Ghica, la, 187.
Sturdza Puleheria, &as. cu N. Cantacu-
zino, DI, 267.
Sturdza Zoo D. A., lartsc. Cantacuzino,
299.
Stfirmer, ambas ador al Austriei la Con-
stantinopol, II, 349 a rupt relaiile cu
guvernul turc.
www.dacoromanica.ro
George Fotino
Sublima Poart, v. Poarta.
Suehtelen eontesa de, II, 86 prietena
Domnitorului Al. Dim. Ghica.
Suedia, IV, 35 un plan de incorporarea
Danemarcei i Finlandei la.
Suleiman Pasa, comisar In Princ. Rom.
(1848) ; I, 62-64, II, 174 Ion Voinescu
In intampinarea lui la Giurgiu; I, 64,
II, 174 cere, In local Guvernului Pro-
vizoriu, o Locotenenta ; I, 64, II,
175 primeste In audienta pe t. Golescu ;
65, II, 177 intrevederea lui cu N.
Golescu la Giurgiu; II, 176 si alegerea
Locotenentei Domnesti; 177 recu-
noaste Locotenenta Domneasc ; 172
trece Dunarea ; 174 intrevederea lui
cu Ion Voinescu la Rusciuc; 357 Zoo
Golescu in audient la; I, 69 inlocuit
cu Fuad Pasa, I, 63, 65, 80,189; II,
171, 172, 173, 176, 178, 183, 197, 206,
244, 349.
umla, I, 214, 216-217, IV, 81, 84 *t.
Golescu la; I, 218, IV, 84-85 Omer
Pasa oblig pe stefan Golescu emi-
grati s parseasca ; IV, 35 Casimir
Dathiany internat la ; I, 212-214, 217,
218;!!, 374; III, 210, 339; IV, 68, 70,
71, 77-81, 86, 89, 90, 91, 92, 98, 106,
107, 108, 109, 229.
Slitzo (?), II, 22, 76.
Sutzo Alexandru Von, I, 9; III, 269.
Suizo Al. M., IV, 158.
Sutzo Aniea, CAS. cu Iordache Florescu,
5, 348; La, 78.
Suizo Augustina, cas. cu Ion Schina,
I11, 270.
Sutzo Constantin Al., (Sutzachi), IV, 158
nota biogr ; IV, 158 contra unirii Princ.
Rom.; 160 numit ministru al Justitiei;
164 i se oler Ministerul de Interne.
Sutzo Constantin Gr., II, 194 nota biogr.;
II, 5; IV, 158, 164.
Satz Constantin M., beizadea, III, 323.
Suizo D., seful Statului Major grec,
349 i rfiscoala lui Papulakis.
Sutzo Dimitrie, Beizadea, DI, 269.
Sutzo Eeaterina C., nsc. Mihalescu, DI,
323.
Sutzo Elisa Dim., nasc. Krupenski,
269 nota biogr.; 269-270 cere ziare
franceze; 381 se aboneaza la le Foyer
Domestique; II, 266; III, 269.
Sutzo Elisa Nieolae, cas. cu Scarlat Gr.
Ghica, II, 79.
Sutzo Eufrosina Al., nsc. Callimachi,
269.
Suizo Maria, eas. cu Mihail Racovig, 111,
12, 81.
Sutzo Maria Al., nsc. Lapati, IV, 158.
Boterii Goleft'
Sutzo Mihail, domn al Tara Rom., I, 3.
Sutzo Mihail C., numismat, IV, 158.
Sutzo Mihail Gr., domn al Moldovei,
5, 194.
Sutzo Nicolae, membru in Comisia Cen-
trail, IV, 297.
Tabacu Nicolae, biserica din Bucuregti,
278.
Talaat Effendi, insotitorul lui Suleiman
Paga in Tara Rom., II, 176.
Talleyrand Prigord Charles de, comisar
al Frantei in Princ. Rom. (1856), IV,
152 not biogr.; IV, 153 la Viena;
1,232, IV, 160 primirea lui la Bueureti;
166 Moldovenii trimit o adresa
lui; 200-201 pentru repatrierea emi-
gratilor ; I, 231, 251; IV, 183, 184,
186, 191, 197, 229.
TantaI, personaj mitologic, II, 140.
Tara Oasului, I, 76.
Tara Romtineasca, (Talahla) I, 25 des-
voltarea artelor in; 32 si tributul
pltit Turciei; 32 obtine dreptul de a
arbora drapelul national; 40 militia
din; 51 G. Dim. &beseu desfiinteaza
vama intre Moldova si; 52 natura-
lizarile Moldovenilor In; 55 cultura
franceza In; II, 145 despre schimbarea
guvernului din; 163 Milos Obrenovici
In; 173 intrarea trupelor turcesti in
(1848) ; 165, 168-169 infiiMarea unui
colegiu francez In; 178 aghiotanpi
generalului Aupick in; I, 69, II, 191 si
garantia Marilor Puteri 200 Fuad
stituie o comma pentru cercetarea cau-
zelor revolutiei dm; I, 113, II, 208 Omer
Paga trichina pentru; II, 216, 220
arestari facute de Rusi In (1848) ; 233
refugiap din Sibim in (1849) ; I, 116,
If, 248 propaganda liberala in ran-
durile armatei rusesti din; II, 277
despre instituirea a cloud' Adunri
legislative si a unui Domnitor
In; 310 armata germana In trecere
prin; 312, 319 Barbu $tirbey numit
Dommtor in; 322 armatele ruse in; 339
Zoe Golescu s'ar Intoarce in; I, 121
Zoe Golescu se intoarre in (1849) ;
361 Rusia ar fi cerut Turciei ca Tara
Romaneasc sa. nu mai plateascatribut ;
12 svon de plecarea Rusilor din ;
18 trupe rusesti parasesc ; 129 complot
filo-rus in (1850) ; IV, 9 svonul unei
revolutii in (1853) ; 145-146 despre
www.dacoromanica.ro
349
Sutzo Itnaandra C., nasc. Racovita, 11,
5, 194.
Syra, port In Grecia, I, 243, III, 367 N.
Golescu spre; DI, 269, 331, 367, 380,
382.
Szatmarl Pop Carol, pictor, IV, 233.
tributul ei catre Poarta ; 171 petitiuni
manifestatii pentru Unire in; I, 256
alegerea dela 24 Ianuarie 1859 in;
IV, 361-362 paza de noapte in; I,
(VIII), 6, 7, 8, 10, 21, 24, 25, 27, 31-
33, 40, 42, 43, 50, 52, 53, 55, 58, 64,
70, 75, 76, 78, 82, 84, 85, 114, 118,
121, 124, 126, 135, 140, 152, 153,
169, 190, 196, 204, 210, 215, 216,
223, 225-227, 231, 233, 239, 242,
249-251, 253, 235, 257, 258, 279; II,
25, 31, 36, 41, 82, 112, 161, 173, 179,
208, 225, 229, 232, 235, 274, 278, 283,
286, 297, 313, 315, 323, 335, 336,
339, 353, 355, 374, 384, 389; HI, 7,
18, 31, 51, 57, 129, 143, 180, 231,
252, 317, 338, 339, 379, 392, 394,
403; IV, 46, 55, 135, 147, 155, 168,
206, 209, 297 si passtm; vezi si Ro-
mania, Principatele Unite.
Tdrgoviste, II, 280 armata rusa retrasa
la ; 14 7 bariera ; I, 276 gara Targo-
vistei IV 341/ 343
Tirgu-diu, I, 3, 250; II, 71; IV, 208
patriotismul locuitorilor din.
Tarigrad, v. Constantinopol.
raffle Et:online, v. Principatele Romane
si Romania.
Trtteseu (?), IV, 352, 353 Zoe Go-
lescu Il recomand ca prefect de Ro-
manati; 252, 270, 363 nurait inspector
al Postelor.
Tiitilreanu Nicolae, deputat de Vlagca,
IV, 342.
Tithrescu George M., pictor, II, 159 not
biogr.; I, 53, II, 159 bursier la Roma
trimis de episcopul Chesarie al Bu-
zaului ; 160 care sprijinul Domnitorului
G. Dim. Bibescu pentru studu in Italia.
Tchaica, v. Czaikowsio.
Tchartorinski, Sr. Czartoriski.
Tecco Giovani, baron, ministru al Sar-
diniei la Constantinopol, I, 182, 184,
DI, 181 sprijina pe Al. Mano gi pe
Const. Racovita sa intre in armata
piemontezii; I, 182 sprijina pe N.
Balcescu pentru a forma o legiune
roman& ; DI, 204.
350
Tonel, IV, 405 despre farmaciile din;
401.
Tefan-Vodi, I, 11 nume pe care Ion C.
Bratianu Il da uneori lui Stefan
Golescu.
Teheran, Ill, 20 Achmet Vefyk, ambasa,
dor la ; 339 Charles Mison munstru la.
Telega, salinele dela, I, 16; II, 149.
Teleki Ladish's, conte, fruntas al emigra-
tiei in Frairta, II, 189 nota
biogr.; I, 69, II, 189 intalnirea lui
St, Golescu la Paris Cu; IV, 37 pre-
fer despotismul Im Napoleon aceluia
al Tarului; IV, 36, 38.
Teleorman, I, 108, II, 193 taranii se rs-
coala impotriva Regulamentului Orga-
nic in; II, 56, 57; IV, 350.
Tell Christian, II, 177 no-LA biogr.; I, 64,
II, 177 ales membru in Locotenenta
Domneasca; II, 196 dela Sibiiu la
Brasov; 205 refugiat la Sibnu dupa
revolutia dela 1848; 217 pleaca la Pa-
ris (1848); I, 117, II, 249 sotia lui
arestata de Rusi la Brasov (1849);
II, 383 se retrage din comitetul emi-
gratiei; III, 125-126 si Poarta; 334
In sfera de actitme a lui Ion Eliade;
IV, 54 (Ara serviciile sale guvernului
turc; 54 cere impacarea emigratilor
romani; 57 bine primit de Turci la
Constantinopol; 69 la Sumla; 69 do-
regte sa se duca la Chios ; 70 numit
general In armata turca, la conducerea
unei legnmi romane; 71 la Calafat;
78-79 despre Impacarea lui Ion Eliade
cu ; 85-90 mtrigile lui Ion Eliade contra
lui; 108, 165 la Smirna; 379, 380 de-
misiunea sa din guvern (1863); I, 57,
74, 125, 175, 211, 213, 216-218; II,
227, 269, 282, 290; In, 103, 107, 128,
129, 269, 274, 333, 338, 368; IV, 61,
63, 80, 85, 90, 92, 95, 96, 307, 316.
Tell Paulina, ea's. cu Nita Magheru,
253.
Tell Wilhelm, v. Wilhelm Tell.
Temperley Harold, I, 204.
Tenedos, II, 261 flota engleza i franceza
la.
Teologu Nicolae, revolutionar, III, 320
exilat la Brussa; 341 se intoarce in
tara; 360; IV, 5.
Teranul romdn, ziar, IV, 403 fratii Go,
lescu abonati la.
Teriachi Alexandrn, IV, 851 nota biogr.;
297 membru in Comisia Centrata,
Tessalia, IV, 109 razvrtirea din; I,
159; IV, 104, 357.
Tessalieni, DI, 293 necesitatea legaturilor
intre emigratii romni
www.dacoromanica.ro
George Fotino
Tesauru de monumente istorice pentru
Romdma, IV, 403 Golestii doresc BA se-
aboneze la.
Tenlescu Petre, II, 205 nota biogr.; 205
refugiat la Sibiiu dupa revolutia dela
1848; IH, 326 a plecat dela Atena;
341 intoarcerea lui In tara; I, 74; III,
326, 341, 360.
Texier Edmond, IV, 155 no t biogr.;
226, IV, 155 publica un apel in fa-
voarea Romarulor.
Thrse (?), HI, 347.
Thorine (I), III, 393, 398, 399.
Thouvenel Edonard, ambasador al Fran-
lei la Constantinopol, IV, 153 nota
biogr.; I, 229, IV, 153-154, 157 si
unirea Princ. Rom.; 161 despre ale-
gerile pentru Divanul ad-hoc; IV, 178,
181, 201, 249, 295.
Ticuresen (?), II, 170.
Tiflis, IV, 58.
Tiganii, I, 36, II, 105 Zoe Golescu cere
s i se restitue tiganii robi; II, 225
familiei Bolliac eliberati.
Tilsit, I, 42 tratatul dela.
Times, ziar, 111, 34 Const. Len s prosla-
veste in ziar stapanirea ruseasca.
Timis, II, 312.
Timisoara, II, 240, 312.
Timoni Casimir de, agent consular al
Austriei in Tara Rom. (1835-1850);
I, 146; III, 18, 148.
ziar, IV, 182.
Tinghir Anton, secretar al lui Suleiman
Paga, I, 63, II, 173 la Bucuregti cu o
man/ catre mitropolit i boieri;
65; II, 172, 183.
Tirol, III, 50.
Tisa, I, 49, 279-281; II, 179.
Tismana, '44 IV, 223.
Tisza, legile lui, II, 209.
Titof Wladimir de, ambasador al Rusiei
la Constantmopol, II, 347, 349, 351,
352 si refuzul Turciei de a preda pe
refugigii poloni i unguri; lIT, 185 si
intelegerea cu Poarta pentru retrage-
rea trupelor rusesti din Princ. Rom.;
I, 41, 93, 99; II, 301, 346, 347,
358.
Toeplitz, localitate, 11, 91, 98 St. Golescu
la; 103, 157.
Tomescu (?), IV, 417.
Topeider, localitate, IV, 390 Mihail Obre-
novici asasmat la.
Tdpffer, M-me, IV, 29.
Topffer Rodolphe, II, 104 not biogr.;
I, 15, 18, II, 104 Al. C. Golescu-Albul
Radu C. Golescu in coala luz;
221.
Boierii Goleft?.
Toporanu I. M., redactor la ziarul Nichi-
percea, IV, 337.
Torino, v. Turin.
Tdrok, sala, IV, 298.
Toscana, IV, 310 svonul c ducele de
Toscana va inlocui pe Al. Cuza.
Toulon, III, 301, 310.
Traian, tabra, II, 231.
La Trandalin, I, 127 loc de refugiu al
strmosilor Golesti in vreme de in-
vazii.
Trandafirestii, v. Rosetestii, familia.
Transilvania, II, 184 asupririle Ungurilor
In; 186 emigratii in; 188-189 propa-
ganda pentru unirea nationala In;
207 luptele intre Unguri, Romani si
Sasi in (1848) ; 212 Ungurii devasteazil;
213 St. i N. Golescu sfturti de a nu
se duce In (1848) ; 215 Rusu vor trece
In (1848) ; 222, 235, 237, 240, 319
Rusii In; 224 prigonirea refugiatilor
romani din ; I, 89-90, II, 239 reven-
dicArile infpsate impratulm Austriei
de Romanii din (1849) ; II, 243, 249,
256 emigratii romanii obligati 84 Ora-
seasc ;338 Ungurii Invmi in; 350
plecarea lui Ion C. Brtianu In; 362
intoarcerea Rusilor din; III, 93 ame-
nintata de panslavism; 222, 223 despre
intalnirea farmliei Golescu in; IV,
9 trupe austriace In; 55 emigratii ro-
mani din Transilvania tree In Serbia;
56, 68, 74, 76-85, 87, 88, 90, 91, 92,
94-97, 101, 103, 111, 112, 113, 117-119,
124, 165-167, 169, 171-173, 175, 182,
183, 187, 188, 196, 199, 219, 279; II,
171, 179, 196, 214, 217, 220, 231, 232,
234, 247, 249, 250, 254-256, 259-264,
272, 278, 283, 291, 292-295, 305, 318,
320, 325, 327, 344, 348, 349, 353-355,
357, 358, 366, 374, 380, 385; III, 15,
18, 31, 37, 38, 40, 43, 47-50, 62, 66,
67, 70, 71, 74, 94, 102, 105, 107, 113,
204, 235, 298, 338, 392, 395, 403.
Transilvinenii, II, 208 in Tara Rom.
(1848); 300 se unesc cu generalul Bem;
303 se unesc cu Ungurii contra Aus-
triacilor (1849); I, 95, II, 329 planul
exilatilor romani dela Brussa de a
veni in ajutorul lor; I, 78, 81, 89,
91, 92, 95, 96, 101, 102, 171, 280; li,
245, 301, 320, 355, 358; III, 93.
Trilsnea Ecaterina Scarlat Ion, nsc. Ra-
covit, II, 21, 128.
Telenet'. Elena Scarlat, nsc. Bengescu,
21, 278.
Trisnea-Greceanu Nicolae, II, 21.
Trisnea Searlat Ion, II, 21, 128, 278;
IV, 210.
www.dacoromanica.ro
351
Tratatul de Pace, dela Paris, (1854) ;
IV, 168, 174, 180, 275, 363.
Tribuna Rornand, ziar, IV, 359.
La Tribune des Peuples, ziar, I, 88, II,
257 emigratii romni din Franta pot
serie In.
Triest, I, 85, 87, II, 231 propus ea sediu
al emigratiei, romane ; I, 62, 75, 80, 85,
87, 186; II, 205, 213, 216, 217, 221,
225, 226, 227, 231, 232, 233, 237, 238;
168.
Tronchet rue, (Paris), II, 256.
Trubetzkoi Cleopatra, flan. Const. Ghica,
I, 10; II, 94.
Tulcea, III, 301 expulzarea eraigratilor
polonezi din; II, 277.
Tunis, II, 323 Eugne Poujade consul in.
Tunis, II, (Imperiul Otoman), 191 re-
cunoaste suveranitatea intern& a Trii
Rom.; 247 intelegerea dmtre Franta
Anglia si; 265 si ocupatia rusease
din Princ. Rom. (1849) ; 302 ri lute-
legerea cu Rusia pentru Princ. Rom.
(1849) ; 303 se pregteste de razbom
impotriva Rusiei; I, 99, II, 346 co-
lonizarea armatei lui Bem in; II, 347
refuza de a preda Rusin pe relu-
giaii i unguri; 355, 358, 361
svonuri de razbom intre Rusia si;
132 va trebui s fac rzbom Rusiei;
220 ajut pe emigratii romani dela
Brussa; 292 generatia tanara greac
inteun eventual rzboiu intre Rusia ti;
IV, 12-13 planuri de desmembrare a ei;
98-106 razboiul Rusiei cu (1853-1854);
I, 209-221 incercrile emigrwtilor
mani de a intra in razboiu de partea
ei; IV, 129 i rzboml Crimeh ; 104
Anglia si Fraata contra formrii de
legiuni strine in; 116, 118 conventia
Austriei cu; 138-141 sub innueirta
Austriei, I1i schimb politica fata de
Princ. Rom.; 146-147 i integritatea
Princ. Rom.; 150-151 suzeranitatea
ci i unirea Princ. Rom.; 186, 196 im-
potriva repatrierii emigratilor romani;
282-283 impotriva indoitei alegeri a lui
Al. Cuza ; 286-287 rezervele ei fall(
de alegerea lui Al. Cuza ; 300 recunoaste
indoita alegere a lm Cuza ; 390 Sarbii
se rscoala contra al; I, 27, 42, 64, 85,
87, 88, 94, 95, 98, 124, 162, 163, 172,
173, '176, 179, 184, 192, 204, 207,
209, 210, 211, 217, 223, 227, 228, 230,
235, 256, 258, 260, 262, 267, 269; II,
145, 171, 176, 182, 184, 188, 219,
225, 231, 232, 240, 265, 269, 281, 282,
290, 318, 339, 341, 349, 376, 380,
396, 398; 111, 35, 47, 75, 76, 98,
352
100-102, 118, 125, 128, 134, 148, 192,
211, 215, 220, 289, 293, 294, 320;
IV, 5, 23, 24, 25, 35, 36, 41, 42, 55,
60, 61, 77, 80, 82, 86, 90, 94, 98, 106,
122, 126, 133, 140, 148, 149, 169,
170, 180, 187, 194, 199, 201, 206, 229,
232, 241, 284, 321, 330, 356, 360,
393 si passim.
Tureii, I, 70 lupta lor cu pompierii ro-
rnni pe Dealul Spirei; 99 incuraazfi
apostaziile; II, 195 ocup Bucurestii;
221 chiamA pe N. Golescu la Constan-
tinopol ; 275-276 revolta Catinciii Ro-
setti impotriva lor; 341 far de pre-
tentiile Rusilor; I, 122, DI, 5 numesc
pe Rusi Mosco-Ghtauri; HI, 12 mani-
festatium in tara pentru; 203 despre
purtarea unor emigrap romni fat de;
338 ravnesc Dobrogea; IV, 9 svonul
intrani lor In Tara Rom. (1853) ; 120
fafa' de emigratii romni; 188 si repa-
trierea emigratilor romni; 332 In
conflict cu Sarbil la Belgrad; I, 19,
42, 62, 63, 66, 91, 93, 94, 99, 102,108,
112, 113, 115, 116, 120, 121, 127, 145,
154, 162, 165, 176, 187, 204, 209, 211,
212, 214-216, 228, 235, 257; 11, 32,
171, 182, 194, 198, 199, 208, 209, 218-
220, 222, 224, 228, 235, 248, 253, 265,
277, 278, 280, 282, 286, 290, 301, 317,
U
Ubieini han A., DI, 27 nota liogr.;
137, 222, 225, 227; III, 27, 28, 47,
48, 50, 66, 76, 199; IV, 134, 137, 138,
142, 145, 152, 164, 247, 281, 303, 409.
Udeni, mosia Golestilor, I, 181; III, 176;
IV, 254, 344.
Ukraina, II, 171 Czaikowski Mthail in.
Ulrih Adolf, tipograf, IV, 295.
Ungaria, II, 209 svon de proclamarea lui
Kossuth ca rege in; 329 planul
tibor romni dela Brussa de a se duce
In; 338 generalul Bem Invins
(1849) ; 350 plecarea lui Ion C. Br-
tianu In; 362 Rusia ar fi cerut Turczei
plata cheltuelilor razboiului din; HI,
211 independenta Romamlor i Sla-
vilor va Insemna sfArsitul ex; IV, 35-
36 Occidentul i intemeierea unui re-
gat ungar; 36-37 Stat federativ ; I, 56,
112, 167, 169, 178, 179, 183, 207, 208;
II, 190, 219, 240, 251, 260, 305, 322,
341, 359; 398; III, 57, 62, 93, 105,
169, 209, 210, 213, 215, 253, 254, 403;
IV, 5, 37, 38, 41.
www.dacoromanica.ro
George Fotc no
322, 325, 327, 331, 339, 340, 346, 349,
355, 357, 358, 362, 367, 380, 398; In,
5, 35, 129, 167, 184, 281, 337; IV, 36,
39, 41, 43, 53-59, 60, 61, 62, 77, 78,
90, 99, 100-102, 108, 119, 126, 127, 129,
130, 132, 138, 140, 158 si pasan'.
Turin, I, 79, II, 266, 267 armata austriaa
intr In; DI, 172 plecarea lui C. Ra-
covita la; I, 182, HL 178 C. Racovit
la; I, 183, 184, 255; II, 209, 323; III,
166, 167, 169, 177, 179, 180, 181, 196,
204, 207, 214-217, 239, 242, 249, 262,
263, 265, 276, 277, 279; IV, 28, 152,
154, 157, 201, 202, 246, 250.
Turnavitu Ion, IV, 341 despre mdsluirea
listelor electorale din Dambovita.
Turnavitu Searlat, II, 171 note'. biogr.;
II, 171 numit administrator la Slam
RAmnic; I, 108, II, 195 maltratat de
Rusi ; I, 116, II, 313 bicha la Vc-
resti; I, 146, III, 226 eliberarea lui; IV,
212 secretar al Divanului ad-hoc; II,
248; III, 314; IV, 186, 254, 273, 348.
Turnavitn Stefan, I, 108, II, 195 maltra-
tat de Rusi ; IV, 212, 271, 273.
Turnu Rin% II, 208 Rusii la; II, 310.
Turna Severin, I, 268; II, 232; IV, 207,
208.
Tiirr lean, revolutionar ungur, I, 184.
Tutova, judetul, IV, 345.
Ungro-Vlahia, v. Tara RomIneasca.
Ungurii, II, 184 asupresc pe Rominii din
Transilvania; 209 despre armata lor;
212 cruzimile i pusturile lor in Transil-
vaina (1848) ; 214 Sarbii i Romimi
prigoniti de; I, 76, II, 215 Romtinii
Sasii prigoniti de; I, 78 purtarea lor in
Sibiiul cucerit ; I, 112, II, 215 ar fi in-
cendiat 200 sate romnesti in Transil-
vania; I, 81-82, 85, II, 223-224, 232,
234, 235, 236 luptele lor cu Austriacii
la Sibiiu; I, 82 luptele lor cu Motii;
II, 235 entuziasmul Zuricai Golescu
pentru; I, 83-84 raporturile Roma-
mlor Cu; H, 247 inving pe Rusi si Aus-
triaci in Transilvania; 249 invinsi de
Romni i Sasi; 260-261, 272 patrimd
in Sibiiu (1849) ; 266 prizonieri la Au-
striaci; 278 proclama republica; 303
ocup Viena (1849) ; 305 ocup. Buda
(1849) ; 308 inving pe Puchner; 309
se unesc cu Croapi, Ssrbil i Romanii
(1849) ; I, 97, II, 312 invinsi de Rusi la
Predeal; II, 318 exilatii romni dela
 Boierit Colepti
Brussa vor s evadeze pentru a lupta
alturi de ; 322 se predau Turcilor;
96-97, II, 329 si recunoasterea natio-
nalitapi Rominilor transilvaneni;
335, 337-338 invinsi de armatele austro-
ruse (1849) ; I, 98, II, 345 Zoe Goiescu
indurerat de infrangerea lor; II, 352
sunt defimtiv infraini; 369 Austriacii
fi prigonesc; 395 exilati la Brussa;
161, II, 395 legaturile emigratilor ro-
mni dela Brussa Cu; III, 132 si Tur-
ma; 211 ajutati de Mazzini i derao-
cratii italieni; I, 68, 69, 78, 79, 82-
85, 91, 95, 101, 102, 113, 117, 125, 140,
143, 160-162, 170, 171, 176-178, 182,
183, 185-187, 189, 190, 207-210, 219;
II, 189-192, 196, 208, 213, 243, 245,
246, 251, 256, 257, 259, 282, 283, 292,
V
Vielreseu Aniea (FurtnnA), cas. Cu ba-
ronul d'Uxhull, IR, 188.
VAdireseu Barbu, II, 2, 205; III, 110.
VAeAreseu Constantin T., II, 14 nota
biogr.; II, 150.
VAelreseu Eeaterina Const., cs. cu Di-
mitrie Bibescu, II, 150.
ViteAresen Elena C., nsc. Lens, II, 14.
VleAresen Ianeu, poetul, 111, 85.
Vettreseu bina, cs. cu Al. Bellu,
246.
VAcAresen Irina, cas. cu Nicolae Gr. R-
leanu, IR, 153.
l'Amarasen Luxita N., nsc. Balean'', II,
94.-
ficAreseu Maria, eas. Cu Radu Filipescu,
II, 123.
ileireseu Maria Al., CAS. cu Constantin
Balaceanu, II, 71, 210.
'Mirasen Maria Barbu, cas. cu Dimitrie
Ghica, II, 2.
Tiletireseu Maria Ianeu, &As. cu Scarlat
Flcoianu, III, 20.
1/egresen Maria T., (Furtuntt),
Ghica, H, 14; 111, 188.
Vileiresen Maritica N., cas. 1 cu Cons-
tantin Dim. Ghica i 2 cu George Dim.
Bibescu; II, 157 cstoria ei cu George
Dim. Bibescu; I, 13; II, 94, 97; III,
17, 72.
Viereseu Meolae, II, 94.
VileAreseu Ruxandra Barbu, nasa. Ro-
setti, II, 2.
Viieitireseu Safta Const. cas. cu Constantin
Ipsilanti, II, 150.
AeAreseu Sana Const., n'ase. Kretzu-
lescu, II, 150.
www.dacoromanica.ro
353
294, 296, 306, 309, 312, 319, 320, 322,
327, 337, 340, 341, 344, 346, 349, 358,
392, 396, 398; 111,32, 36, 59, 62, 63,
90, 93, 94, 134, 144, 209-213, 215, 253,
254; IV, 25, 36, 38, 43, 104 i passtm.
L'Univers, ziar, IV, 173.
Universid, ziar, I, 133.
Ureehia V. A.; I, 3.
Ureehie Vornieul, cronicar, IV, 144, 145.
Urlifeanu (?), III, 116, 206, 237.
UrlAteanu Ion, mare proprietar, IV, 348.
Urquardt III, 132 nota biogr.;
I, 176, Thomas'
132 turco-filia lui.
Utrecht, localitate, I, 110 catifea de.
Uxhiill Anica, nsc. Vactirescu-Furtunii,
IR, 188 greu bolnava ; I, 145, LIT, 191
raoartea ei.
"%egresen Smaranda Const., cs, cu
Mihail Mano, II, 102, 150.
Viereseu Teodor C., general, II, 14.
Vieireseu Teodor (FurtunA) C., li, 150
nota biogr.; II, 149, 150 numit la De-
partamentu/ Internelor ; /, 145; II,
14, 277; III, 188, 246.
Viefiresti, manstirea, I, 108, 116, II, 205
revolutionarn Inchisi la ; II, 223 despre
prizomerii dela ; I, 114 despre jude-
carea celor inchisi la ; 116 vieata prizo-
merilor dela ; 11, 248, 313; III, 48.
Vaillant d. A., IV, 402 necazurile lui la
batranete; II, 188.
Vaissier Deseombes Alfons, II, 185; III,
348.
Vaissier Descombes Caty Alfons, ase.
Golescu, II, 128; III, 360; v. Golescu
Caty.
La Valachie moderne, de Aurlie Ghica,
I, 114.
Valahia, v. Tara Romaneasca.
Valahia m'A, v. Oltenia.
Valahii, v. Romnii.
Alfinesen (?), IV, 155.
Valeos, judetul, IV, 209.
ileanu Elena, cas. cu Const. Poenaru,
H, 28.
VAleanu Gheorghe, ocirmuitor si depu-
tat, 111, 129 la Constantinopol; 130 Ion
D. Ghica despre; 240; IV, 208.
VAleni, I, 61 fuga Guvernului Provizoriu
la; III, 201-202 mosia Zinci Golescu
dela Valen' vandutd lui Giano.
Valentineanu I. G., IV, 403 redactor la
ziarul Reforma; 303.
Tandalli, I, 112; II, 207.
23
B54
Var, departament in Franta, HI, 268, 269.
Varlaam, monah la Sinaia, II, 170 lup-
tator nationalist; 384 despre tiparirea
proclamapei lui.
I, 33, II, 4 unul din insotitorii
lui AL Dim. Ghica (1834) inceteaza
Varna'
din vieat la; I, 32; IV, 109, 422.
Viirnav Scarlat, I, 22.
Varsovia, II, 361 Fuad Paya la; IV,
128.
Viirtosu Emil, I, 8.
Vasil, protejat al familiei Golescu;
111, 115, 119 sprijinit de Zoe Golescu;
154-155 are un proces.
Vasil Lupa, Domnul Moldovei, Ill, 403
portretul lui in biblioteca dela Dresda.
Vasiliade N., negustor, 11,183 not& biogr.;
I, 65, II, 177, 183 in delegatia revo-
lutionara la Constantinopol; II, 268,
297; III, 45, 84.
Vasilopulo (?), II, 86.
Vaucher, d-na, sora lui Colquhoun,
IV, 167.
Vely Eddin Rifaat, ambasador al Turciei
la Paris, IV, 30, 42, 70, 72.
Venetia, I, 183, 204; II, 164, 254.
Ventura, din II, 102.
Vernescu (?),Galati'
IV, 161.
Vernescu Gh. I, 101, 119, II, 348, 354
arestat de Ruqi in Transilvania.
Verona, IV, 38 Congresul dela; I, 159.
Vestitorut ronulnesc, II, 72; III, 133.
Viata Ildnuineasccl, revista, I, 263, 279.
Vicenza, II, 164.
Vicsoreanu, v. Viivoreanu.
Victor Emanuel I, rege al
266 not& biogr.; I, 79 politica
Sardiniei'lui;
IV, 339.
Victoria, regina a Angliei, I, 233, 251;
IV, 216.
I, 73, II, 197 N. Golescu debarcat
laI, 98 Pw din II, 209 Kossuth la ;
Vidin'
I, 98,
' 101, 124, 171, 212, 213, 244; II,
209, 335, 341, 346, 351, 352, 358, 374,
376, 379, 380, 386; III, 94, 169; IV,
61, 79, 83, 84, 86, 93, 95, 96, 107, 108.
Viena, II, 98, 101 St. Golescu la; 147,
150 Al., C. Golescu-Albul la; 156 Ni-
colae Golescu la; 221 Al. Dim. Ghica
la; 213 Al. Dim. Ghica a prsit; 197
asediata de Iosif Ielacici; 303 cucerita
de Unguri (1849); 309 Ruii lang;
198 ziarele din Viena despre evenimen-
tale din Tara Rom HI, 45 moartea
lui Gh. Brilorti la; 344 ederea lui
Al. G. Golescu-Arapila interzis'a la ;
372 Catinca Rosetti bolnavfi la; IV,
38, 45 Congresul dela; I, 21, 48, 69,
75, 80, 90, 92, 141, 150,165,173, 200,
www.dacoromanica.ro
George Fotino
203, 204, 210, 279; II, 85, 88, 96, 122,
142-144, 148, 151, 157, 160, 162, 163,
164, 172, 179, 181, 189, 190, 191, 206,
216, 217, 227, 234, 237, 238-240, 241,
244, 245, 249, 250, 253, 254, 260, 261,
269, 272, 287, 292, 293, 301, 304, 308,
359, 384, 385, 386; III, 36, 38, 42, 44,
45, 47-50, 63, 66, 67, 71, 75, 82, 101,
116-118, 131, 177, 201, 208, 218, 237,
241, 288, 302, 305, 335, 350, 372, 373,
375-377, 378, 382-384, 387, 392, 398,
399, 400; IV, 3, 4, 6, 8, 9, 17, 22, 41,
44, 45, 50, 63, 134, 150, 153, 182, 409,
418, 420, 422.
Vienne, din departamentul Is re, (Frai4a),
315.
Viisoreanu (?), IV, 361.
Viisoreanu Costache, II, 40, 41.
Tillagos, II, 240, 312, IV, 35 infrangerea
Ungurilor la.
Villara (?), II, 313.
Villara, ginerele lui Barbu Stirbey,
118, II, 335 inecat in Dunare.
Mara AL, I, 34; II, 335.
Villara Elena, Os. cu Sc. Kretzulescu,
II, 78.
Ville d'Avray, HI, 76, 77.
Villeneuve, IV, 31.
Vinterhalder, v. Winterhalder.
Vintil Vodi, manstire, HI, 226 Costa-
che Zaman arestat in.
Virtosu Emil, I, 8.
Visoski, v. Wysocki.
Vliidliianu, general, I, 255 despre can-
didatura lui N. Golescu la hospoda-
ratul Tarii Rom.
Vlidliianu Cleopatra, nsc. Kretzulescu,
414.
Vilidttiann Constantin, II, 28.
Vlidkianu Ecaterina Ion, nasc. Ghica-
Budeti, I, 115, II, 300, III, 89 despre
revolutie; II, 69, 81, 84, 91, 139,
141, 148, 152, 153; III, 44, 85, 115,
204; IV, 414.
Vldianu Ecaterina Ion, cAs. Cu Al. G.
Golescu-Arapila, II, 69, 70; IV, 340.
Ylidtilanu Ion Ionita, II, 69 nota biogr.;
70, 81, 84, 91; IV, 414.
VldAianuIonitii, cas. cu 'Uta Parro-
veanu, I, 4; H, 69, 91, 94 moartea lui.
Vldianu Luxandra, III, 44.
Vlidlianu Stefan, II, 84 moartea lui.
VldianuUta Ioniti, nasc. Parcoveanu,
I, 4; II, 69, 91.
Vliditianu Vasile, IV, 414.
Vlildilianu Zoita, cas. cu Nicolae Brai-
lom-Zatreanu, II, 22.
Vladimir, oral in Rusia, IH, 226 Costa-
che Zaman deportat la.
Boterii Golefti
Vladimirescu Tudor, I, 62, 109, 110, 124;
II, 28, 356.
Vlidoianu B., IV, 322.
Vlasea, judetul, II, 225; III, 104; /V,
342.
Voghera, provincie in Italia, Ill, 277.
Vogoride Nieolae K., IV, 184 not biogr. ;
II, 229, IV, 40,
Voicovici, bancher, III, 85.
Voinescu Ion, II, 171 no t biogr.; I, 62-
61k, II, 171 in intmpinarea lui Sulei-
man Pala la Giurgiu; II, 174 intreve-
derea lui cu Suleiman Pasa si Omer
Pasa la Rusciuk ; I, 87, II, 231 contra
Turciei; II, 253 a trecut la Seem; 19
116, II, 313 inchis /a VAcAresti;
Walbaum Friederich, librar, II, 83.
Waldor Manic, III, 268.
Walewski Florian, diplomat francez, IV,
161 notA biografic5 ; IV, 153, 179, 223,
282.
Walewski Maria, IV, 161.
Weber Karl, compozitor, II, 35.
Weinburg, castelul, IV, 426.
Wellington, IV, 232.
Westerveldt Abraham, III, 403 a Mont
portretul lui Vasile Lupu (1651).
Wildenbruch baron de, mmistru al Pru-
siei la Constantinopol, IV, 249.
Wilhelm Friedrich Ludwig, regent al
Prusiei, IV, 215 notA biogr.; I, 250
N. Golescu si D. BrAtianu in audient
la.
Willhelm Tell, erou legendar, I, 51; II,
132.
X
Xenopol A. D., I, 31,39,41,42,43,51,220.
Zablockl, colonel, IV, p2 agent polon
la Bucuresti.
Zagreb (Agram), I, 75; II, 203, 209, 215,
247.
Zaman Costache, III, 226 notd biogr.;
146, III, 226 arestat in mnAstirea Mgr-
gineni ; liberarea lui.
Zamoiski, v. Zamoyski.
Zamoyski Vladislav, general polonez, IV,
106 not5 biogr.; IV, 104.
Zane Alexandru, III, 319 notA biogr. ;
II, 402 exilat la Brussa; I, 196, III,
319 constructor de drumuri la Brussa.
Zante, insulA greacA, Ill, 371.
Zappa, om de afaceri, IV, 335.
Ziltreanu (?), II, 40-41; Ill, 182; IV,
207, 208.
Zatreanu Iordache, 11, 64.
www.dacoromanica.ro
355
146, III, 226 despre liberarea lui;
224, IV, 134 bolnav, se stinge din
vieat la Pau; IV, 137 despre in-
mormintarea lui; I, 64, 87, 175; II,
191, 192, 201, 248, 304, 382, 383, 385;
III, 22, 103, 107, 327; IV, 144.
Voinescu Luxla Ion, nfisc. Kretzulescu,
II, 171, 201.
Voinescu Serghie Ion, Ill, p.
Votrita nationalii, mar, I, 73; II, 399.
Volpi Merope, cAs. cu Scarlat N. Fili-
pescu, II, 61.
Voltaire, I, (VIII) ; III, 99.
Volynia, III, 62.
Vrana, IV, 413, 421, 422.
Valpoi, v. Fillpeseu Ion Yu/poi.
Walhelm Tell, opera, II, 35.
Wilhelmstrasse, III, 252.
WindischGritz Alfred, general austriac,
II, 224 notrt biogr.; I, 81; II, 260.
Winterhalder Enric, librar, III, 73 not5
biogr.; la, 114, 165 si biblioteca fra-
tilor Golescu 1, 148,111, 323 si expulza-
rea lm din Tara; III, 74, 85, 139, 143,
155, 192, 206; IV, 237.
Wolf Eduard, II, 269 traduce in limba
germanA brosura lui Al. G. Golescu-
ArApil.
Woodhouse Francis V., ifi, 51.
Wysocki Thsef, general polonez, III, 62
not biogr.; I, 170, ill, 62 cere o re-
latare cronologicA a luptelor dintre
Romni si Unguri; IV, 80, 106, 117.
Wysocki Piotr, revolutionar polonez,
62.
Ziltreanu Nicola, II, 304.
Ziuceanu, III, 345 mspector general al
scoalelor.
Zefeari Alexandrina Al., lase. Filipescu,
III, 9.
ziar, III, 48 Stefan Neagoe vrea sA
scoatA un ziar romnesc la Pesta
(1850) ; 193 dorinta lui V. Mlinescu
de a scoate In Bucovina un ziar ro-
manes (1851).
ajareis franceze, IV, 156 sprijin5 unirea
Princ. Rom.
ziarele germane, IV, 171 contra unirii
Princ. Rom.
Zinca (?), IV, 9.
Zlatna, I, 77, 170; III, 63.
Zossima Grigore, Ill, 104 not biogr.;
I, 174; III, 104, 127, 129.
23*
 LISTA ILUSTRATIILOR
VOLUMELOR I, II, III, IV
VOL. Pagina
ZOE C. GOLESCU, portret, poltcromie 1
CLEOPATRA TRUBETZKOI, portret, T Lei (truck 10
NICOLAE C. GOLESCU, portret, policronue 14
ALEXANDRU DIMITRIE GHICA, portret de Joseph Kriehuber, autotipie 32
GEORGE DIM. BIBESCU, portret, autotipte 48
MARITICA VICARESCU, portret, autottpte 50
NICOLAE C. GOLESCU, portret de C. D. Rosental, poltcromte 54
PROCLAMAREA CONSTITUTIUNII 11 Iume 1848 gravurii de C
Petrescu, poltcromie 58
GHEORGHE MAGHERU, portret de George Tatarescu, poltcromte . . 62
CAPITULAREA GENERALULUI GRGEY LA VILLAGOS, 13 August
1849, poltcromie 98
CASA DIN GOLESTI, pictur de N. Grant, poltcromte 110
ELENA SCARLAT FILIPESCU, portret, autottpie 126
FELICIA RACOVIT, portret, autotipie 130
BARBU STIRBEY, portret, poltcromie 152
VEDERE DIN BRUSSA, autottpie 160
CONSTANTIN SI DUMITRU G. FLORESCU, portret, 1852, autottpie 172
AL. G. GOLESCU-ARAPILA, portret, autottpie 190
MARIA CANTACUZINO, portret de Chassriau, 1856, heltogravurcY . 202
OMER PASA, portret de Eduard Kaiser, 1854, poltcromie 216
BARBU STIRBEY primind onorurile unui detasament austriac al genera-
lului Coronini 5 Octomvrie 1854 poltcromie 220
STEFAN C. GOLESCU, portret, autotipie 230
ANA RACOVITA, portret, autotipie 246
ION C. BRATIANU, portret, autottpie 250
ALEXANDRU CUZA, portret, policronue 256
CAROL I, portret, 1866, T ie f druch
NICOLAE C. GOLESCU, portret, autottpte . ...... 268
276

VOL.
ZOE C. GOLESCU, portret, autottpie 1
BARBU ISCOVESCU, autoportret, autotipte . . . . . . . . . . . . . 162
RADU C. GOLESCU CATRE STEFAN SI NICOLAE C. GOLESCU, scri-
soare, Inceputul anului 1849, facstnul . . . . . . . . . 218
FELICIA RACOVIT CATRE STEFAN SI NICOLAE C. GOLESCU, scri-
soare, 30 Ianuarie 1849,acsimil 224
LUPTA DINTRE BEM SI LUDERS 19 Iulie 1849 autotipie . . . 326

www.dacoromanica.ro
358 George Fottno

Pagina
GRGEY, PERCZEL, BEM, DEMI3INSKI $1 KOSSUTH, portrete, autottpte 340
ALEXANDRINA-LUTA RACOVITA CATRE $TEFAN $1 NICOLAE C
GOLESCU, scrisoare, 20 Septemvrie 1849, facstmil 354
ANA RACOVITA CATRE $TEFAN C. GOLESCU, scrisoare, 8 Noemvrie
1849, facsunil 374

VOL. III
ZOE C. GOLESCU, portret, autottpie 1
C. D. ROSENTAL, portret de I. D. Negulici, 1848, autotipie 32
ZOE C. GOLESCU CATRE $TEFAN $1 NICOLAE C. GOLESCU, scri-
soare, 31 Decemvrie 1850, facstmll . . . . . .
AL. C. GOLESCU-ALBUL CATRE $TEFAN $1 NICOLAE C. GOLESCU,
. ....... . 156
scrisoare, Ianuarie-Februarie 1851, facsimil 174
GRIGORE FILIPESCU, portret, autottpie . . . . . . . 232
AL. G. GOLESCU-ARAPILA CATRE PAUL BATAILLARD, scrisoare,
3 Septemvrie 1851, *smut 242

VOL, IV
ZOE C. GOLESCU, portret, autottpte
NICOLAE BALCESCU, portret, autotipie . . . . . . . . 2
$TEFAN C. GOLESCU CATRE AL. G. GOLESCU-ARAPILX, scrisoare
20 Februarie 1856, facstmti 144
. . . . ...... .
NICOLAE C GOLESCU CATRE AL. G. GOLESCU-ARAPILA, scrisoare
8 Noemvrie 1856, facstma 180
STEFAN, NICOLAE, ALEXANDRU $1 RADU C. GOLESCU, portrete,
autottpie . . . . . . . . . . .
EFFINGHAM GRANT CATRE $TEFAN C. GOLESCU, scrisoare, 25 Iunie
. ......... .
. . . . . 204.

1857, facstmtl 206

NICOLAE C. GOLESCU CATRE $TEFAN C. GOLESCU, scrisoare, 5 Fe-
bruarie 1858, facsimil . . . . . . . . .
$TEFAN C. GOLESCU CATRE PAUL BATAILLARD, scrisoare, 10 1a-
. .......... . 216

nuarie 1859, facstmil 274

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Paghla

CUVANT INTRODUCTIV . . , . . . . . . . . .
ZOE GOLESCU $1 COPIII- PORTRETE SUFLETE$T1 1
SUB DOMNIA LUI ALEXANDRU DIMITRIE GHICA 29
IN PREAJMA REVOLUTIEI
REVOLUTIA . . . . . ........... . ..... .
RISIPIREA GOLE$TILOR IN LUME- INTAMPLARI DIN TRAN-
. .
45
59

SILVANIA . . . . . . . . . . . . 71
CEI RAMA$1 IN TARA- CASA DIN GOLE$TI
PRIBEGIA . . . . . . . . . . . . . . .
PRIBEGIE, PATRIOTISM $1 DRAGOSTE DE MAMA
. ........ , 105
157
237
GOLE$TII OAMENI DE STAT- UNIREA- CAROL I 247
IN LUMEA DREPTATII 273
INDICE 283
LISTA ILUSTRATHLOR 357

www.dacoromanica.ro
 f

www.dacoromanica.ro