Nr.

111-12
4, .3
4-4:446Xt*AAr.

ry %41

STEFAN METE

PAST ORI
ARDELENI
IN PRINCIPATELE
RO MANE
,t.
cutizr.
fihnithiferiees '

Pretul 15 Lei
www.dacoromanica.ro
 Biblioteca Semanatorul
Ni. I. Al. Ultra : Fratii, schite din rAsbolu Lel 5,-
Nr. 2. V. &arida : Cuib de rkndunicI (schite) 5 -
Nr. 3 L Agarbicean: Din vista preoteasca schile 5 -
Nr. 4. Dr. 1 Lupag: Din trecutul ziansticei rom. 5. -
Nr. 5 Dr. Ion Mateiu : Probleme scolare Lei 5 -
Nr. 6. A. S lorga: La chestiunea industriei nat. 5.-
Nr. 7. Ion Clopofel: insemnari pe raboj Lei 5.-
Nr. 8. 1. Barac : Pitelea Gascariu Lei 5.-
Nr.9-10. M Gagpar: Blastam de mama roman L10.-
Nr. 11. Victor Stanciu: Plantele de leac Lel 5.-
Nr. 12. E. !sae: Ardealule, Ardealule :Atria L 5 -
Nr. 13. G.D. : La stank schite trad. de C Muglea 5 -
Nr. 14. L Balla: Insuram pe Victor, Pe povarn4 5.-
Nr. 15. Dr I Lupag : Luptatori pentru lumina 5.-
Nr. 16. Dr. Al. Borza: Din viata plantelor Lei 5.-
NI% 17. loan (Georgescu: Dovezi float pt. adeva-
rani vechi. - GAnduri $i indemnurl. Lei 5.-
Nr. 18. Gavrtl Todica: Zile din univers Lei 5.-
Nr. 19. Dr.1 Suciu:Patimile $i moartea lui !sus 10.-
Nr. 20. Wildenbruch: Lacritni de copii Lel 5.-
Nr. 22. Colinde, cantecele irozilor $i de stea -
Nr. 23-25. M. Eminescu: Poezii. . Lei 20 -
Nr. 26. Al. aura: Scrisoare in ceealaita lume 5.-
Nr. 27-28. I. Clopofel: Antologia scriitorilor ro-
mAni (G. Lazar, G. Asachi, I. E. Radulescu,
B P. Mumuleanu, Al. Hrisoverghi, D. Petrino,
Al. DeparAteanu, N. Nicoleanu, C. Stamati, V.
CArlova, A. Cantemir, D. Tichindeal, Al Donici,C1
Alexandrescu, A. Pan, D. Bolintlneanu, Al. Sth
teanu, G. Baritiu, A Saguna, Tim. Cipariu). 15 -
Nr. 29-30. (M CogAlniceanu, V. Alecsandri, N. BM
cescu, Ion Ghica, Al. Odobescu, C. Negruzzi, Gh
Panu, B. P. Hasdeu, C. A. Rosetti, C. Bo li ac) 15' -
Nr. 31-34. (T. Maiorescu, M Eminescu, N. Gane,
N Filimon, 1. Slavic', 1. CreangA, P. Ispirescu,
Gh. Cosbuc, Al. VlahutA, 1 L. Caragiale, B
$t. Delavrancea, C. Dob.-Gherea, Ion Gorun, 1
Al. BrAtescu-Volnesti, P Locusteanu, D. D
PatrAscanu, V. Onitiu si A. Barseanu) Let 20'-
www.dacoromanica.ro
PASTORI ARDELENI
IN .

PRINCIPATELE ROMANE
de
$TEFAN METES
Membru corespondent al Academiei Romine.

Biblioteca Semanatorul"
Editura Librariei diecezane din Arad.
1925.

www.dacoromanica.ro
Tiparul Tipografiei Diecezane Arad,.

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
Studiul ce se publicA aid ne arata pa
pAstorii ardeleni rAspanditi pentru nevoile
turmelor for pa tot teritoriul romanesc,
ducand §i aducand pe langa chimirul plin
de bani albi pentru zile negre §i acelea§1
datini, obiceiuri, jocuri, can,tece, pove§ti §i
superstitii. Element admirabil de unitate Si
expansiune nationals, chiar §i Ii afarA de
pAmantul nostru etnic; darz, persistent, nici
o urgie a veacurilor n'a putut mAcina pu-
terea lui, decat schimbarile radicale ale vietil
economic° moderns. Nimeni n'a contribuit
mai mutt la sustinerea zilnica a raporturilor
de once natura infra Romanii-subjugati §i
cei liberi ca pAstorii ardeleni. Pentru ei nu
exista granitA despArtitoare de frati, potecile
§I tainele codrilor nu le cunoa§tea pui de om
mai precis ca clobanul.
3 --
www.dacoromanica.ro
 Contributia salvatoare a oterilor arde-
leni pentru visteria Principatelor in vremurl
grele de cereri exagerate tii nemtloase ale
Turcilor e recunoscuta oficios §i, nici prea
multele abuzuri ale administrafiei romane§ti
nu puteau scadea sprijinul for benevol
pentru. stat. Bogatia castigate pe urma tur-
melor §tiau s'o Intrebuinteze curninte §i cu
mama larga, pentru a duce o lupta botarita
§1 continua pentru emanciparea Romani lor
de sub jugul unguresc §i sasesc, atat pe
terenul economic, cultural, bisericesc cat
§i politic. Randurile ce urmeaza deci, nu au
alt stop cleat sa contribuie la cunoaterea
pastorilor ardeleni i a rostului for in des-
voltarea istorica a vieth romane§ti generale.
Cluj, 23 lunie 1925.

$TEFAN METE$

4
www.dacoromanica.ro
 Vechimea pastoritului la Romani.

Multd vreme i de multi istorici streini

§i romani s'a susiinut ca poporul nostru la
Inceputul sdu a fost un popor de pAstori,
care Indernnat de trebuinta de pasune a tur-
melor sale, trecea dela un tinut la altul, §1
i-a trebuit cateva sute de ani pand a trecut
dela veata aceasta pastoreasca nestatornicA,
la vieala a§ezata de agricultor pe pamAntul
unde locuo§te astazi. Teoria aceasta aban-
donata scum cu toiul, Boar d. Ovid Den-
sqanu mai Incearcd s'o invie cu o larga
informatie din toate timpurile §i locurile, dar
fail nici un rezultat trainic, pentrucd toata
desvoltarea istorica a neamului romanesc
contrazice originea noastra exclusiva de pd-
tor i.1
' Vezi ,,PAstoritul la popoarele romanice"
Bucuresti, 1914, combatut cu sacces de P. Cancel

5
Inteun studio din Convorbiri literare", XLVII (1913)
no. 9; apoi 0. Densusianu, Vieata pAstoreasca in
poezia popularA, III, Bucure4, 1922 3.

www.dacoromanica.ro
 Stiinta istorica moderns a dovedit
deplin, ca not n'am fost un popor vasnic ca-
lator dupA nevoile schimbatoare ale turme-
lor, ci un popor care niciodatA n'a parasit
pAmantul pe care-1 stapaneste acum, deci un
popor stabil, ocupandu-se In marea lui majo-
ritate cu agricultura $i numai o mica parte
cu pastoritul. Romanii dm anumite tinuturi
cars practice pastoritul in zilele noastre 1-au
practicat $i in trecut, coborindu-ne cu el
pang. in indepartatul ev mediu. Nurnai acolo
an Orbit ai nostri aceasta ocupatie asa de
rentabilA, unde imprejurarile s'au schitnbat
cu desAvarsire si an mai tolereaza pasunile
grase pentru turrnele bogate in oi, vita, etc.
Vechimea pastoritului la not o dovedeste
limba romaneasca: nu e aid un singur cuvant
esential si indispensabil care se an fie de
origine laiina. Asa de pildA: animalele bowl,
vaca, taurul, vitelul, juncul, calul, armeisarud,
meinzul, apoi porcul, scroafa, purcelul, §i
°aid, berbecul, mielul, noatinul, mioare I, man-
zare, sugar, terliul, capra, iedul, pe care
pciourairul be adunA In turned, le tunde
lana si be mv,lge laptele, Wand unt, smantana
-- 6 --
www.dacoromanica.ro
0 ca$ bun, 1 De aceea§ vechime, si de
aceeasi origine lattnA sunt si cuvintele, cars
privesc tot vseata pastoreasca. curastra
chiag, apoi staur, scutar, stand, caciulit, cerga
i indispensabilul fluer. 2

PAstorii aromani in Peninsula baicanica.

Pe pastorii romAni 11 intalnim pretutin-
deal in sudul Si in nordul Dunar,i. Nume-
roese turme ale v12hilor" strabat caropiile
i muntsi incarcati cu pasune iii Macedoniei.
Pastorii aroroani de aici (numsti §i Farse-
roti), determinati de nevoile turmelor, aveau
Bona locuinte una de vary si alta de iarna.
Inca in veocul al XI kekavvenos, F cr iitor
bizantin, ne vorbeste despre ei astfel: e
obicetul lor, ca familiile si turmele Vlahtlor
sa petreaca din Luna Aprilie papa in Sep-
lemvrie pe ruuntsi cei mai inalti si in locu-
1 Puvarin, Etymologisches W6rterbuch der
rnmilnisehen Sprache," I. Lateinische Elemente. Heidel-
berg. 1915, Densuptnu 0. Histoire de la langne
roar:lame," I. Paris, 1932.
2 Vezi articolele de Ptwaria, Capidan i Giug-
lea in Daco-Romania." Cluj. 1923-4.11. pp: 32r -62,
472, (15: III. pp, 187 n.1, 146, 202-9, 210-13, 573. 0,
777-8, h42 ; Si observatiile lui 0. Densilvmu in re-
vista Oral i suflet," I. Bucnrere0, 1923, pp. 161.5,
7

www.dacoromanica.ro
rile cele mai red". Toamna se cobckrau cu
turmele dela munte in Campine Macedoniei,
uncle iernau pAnd in primAvarA, cAnd se
urcau iara§i la munte, Avem o descriere
admirabild a unei aslfel de plecdri a Os-
tonlor aromani din Albania §i Epir, facutd
de calatorul frances Pouquevlle (1820), care
a vazut-o §i de sigur ca ea se potrive§te
si cu Imprejurdrile evului mediu: 1 Migrati-
unea anuald a Valahilor are ceva impozant
§i solemn, ce nu se vede la alte popoare.
La o apnea determinatA si anume la Sf.
Dumitru, triburile reunite fec o serbAtoare
generald in satele Ave la, Perivoli §i Samna-
rine, asezate pe ramura macedoneand a Pin-
dului. Dupd ceremonie, bah-Anil in slat §i
aleg cateva familii mei robuste, pe care le
oranduesc a pAzi in timpul iernei locuinteie

-
pArasite de ceilalti.
Randaiala plecdrii fiind regulatd,
preotii o anunta prin rugaciuni, rAspan-
clInd bmecuvantarile Jut Dumnezeu asupra

i Filipescu ,,Coloniile romane din Bosnia," 1906'

od Acad Rom. pp 71-2.

www.dacoromanica.ro
poporului. bupa toate acestea despartirea,
care a miscatoara si duioasa, apoi intreaga
populatie se ridica si impartitd pe sectiuni
porneste. Opririle pentru pasunatul turmelor
ea si ()prink pentru papas noaptea, sunt
alese i hotatite de rn_i Mainte. Prin strigate
prelungite isi iau rams bun dela catunele
si locuintele ce parasesc, isi intorc capul
spre a mai zart Inca odata acoperemantul
ce-i va ada'posti la primavara iara's, si jelesc
pe eel c'ri raman pe urmA ea pazitori. Tot
asa si bc.rzle, paseri calatoare, isi lasa
cuiburile si insotite de nouale odrasle se
avanta pests marl, sperand a reveni la redes-
tepterea prirnaverti spre a locui hills tar-
mut ile abandonate cu durere, din cauza celor
rannasi in urmA.Pe coastele muntilor se vac!
turmele Maintand in coloane serpu te, sune-
tul telencilor dela gatul tapilor si berbeci-
lor, strigatele animalelor de tot felul, vocile
amestecate premerg, insotesc si urmeaza
lungul streag al eintgrantilor din Pied, cad
isi revarsa populatia vas ilea paste luncile
Macedoniet. Batranii, flacatandrit, bArbatii,
9

www.dacoromanica.ro
fetele imbricate cum erau in vechime fecio-
srele din Sparta, mamele impovarate de
leaganul no)lor nascutt pe earl ii poRrta ca
in desagii pe utneri tor, p4esc incunjurati
de atatea animate domnestice : cai rrbustl,
catart iaearcaji cu bagaje, deasupra carera
cants cocosul, ceasarnicul catty 3tor, anuntand
orele noptii. Toti plini de sandtate, straluci-
tort de speranta, potnesc la drum sd caute
abundet4d si un ciimat mai dulce, unde
sä traiascd sub corturi on prat satele tor,
pe unde isi an locasul de tuna. Dacsi, at tu-
dinea for n'ar fi pasnica si pastorali, cineva
vazand aceste colonii pribege, s'ar crede
in undpurile n care nordul versa populapile
sale devastatoare asupra terilor mutt incer-
catului Orient.
_Toti pastorii romani, can locuesc pe
muntele Pindului, an o vieata simple si apro-
plata de tirryii anteriori. Ei fac tasuri, fluiere
gavane, cause, linguri de lemn foarte fin
lucr-tte. Galata cu fluiere ar f duiot.se si
pare ca so aseazd oarecart raporturi intro
sunetul fltnrului si turruele for. Ei to cornanda
10

www.dacoromanica.ro
cu muziod; au sArbAtori pastoresti, dintre
cari cele mai marl aunt tunderea ()nor si
fdtarea mieilor".
Descrierea aceasta alat de plasticA a
coboririi de la munte si a vietii pdstorilor
arorndni, se potriveste foarte mutt cu aceia
a oierilor ardeleni in Principatele roindne
Toata Peninsula BalcanicA e strAbatutA
de pdstorii vlabi, pe cari ii intalnirn cu tur-
mete ]or In Bulgaria, Serbia, Dalmatia,
unde pand astAzi s'a pastrat datina de a
numAra oils in rowdneste Croatia' apoi
prin Ungaria apuseanA, in judetele Vas,
Sopron, Veszpreni, Baranya2 Evident ca
acestt oieri despartindu-se de puternicul
trunchiu al neamului for $i de pamantul
strarnosesc, an fost desnationalizati coinplet
in tuarea de strAini gl astcizi numai izvoarele
istorice ne mai amintesc ca pe acete lo-
curl eu bAcinit candva oieri din neamul
nostril,
1 lbid ," ¢i Mete¢, Romanii din Croatia" in
ziand Patna," Ill Cluj 1921 no. 254, 254, 258.
* Takata Alex, Rajzok a tarbk vildgbOl," II.
Budapesta, 1915 p. 296.
11

www.dacoromanica.ro
Pastori romani in nordul Ungarlei, Moravia
si Polon4; dijma oilor si plata ciobanilor.
denim acum la oierii ardeleni. Inainte
de-a vorbi de ei in report cu Principatele
romane, sA ne oprim pufn asupra emigrA-
rilor for in apus si nord. Manati de nevoile
turmelor ei cutreera sesul Uogariei, ii aflam
in sec. at XVIIlea la Kecskemet, 1 apoi
trec in pArtile nordice ale regatului ungar,
in muntii bogati cu pAsune din judetul Lipto,
Arva cu vreo 10 sate, 2 Trencsen, unde,
se adapostsra Inca din vescul al XV,I-lea. 3
Unii inaintara, Inca in evul medm, pan.i in
Moravia 4 si nu stiu daca gazetele din Apus
nu stint grejt informate, cand mai vorbesc
la 1638 de o rascoala a Valahilor din Mo-
ravia, a pe cad de sigur cu muff Inainte ii
' TakAcs, o. c. p. 230 n. I.
2 Metes, Mosille Domnilor si boierilor din
Terile-romAne in Ardeal si Ungaria" in ziarul Patric',
V Cluj 1923 no. 116-122; ed. II. in Bibltoteca SA-
manatorul", Arad, 1923 nru. 83- .
3 TakAcs, o. c.
4 Hasdeu, Etymologicum magnum Romaniae"
III Bacurest , 1893 p. XXIX si urm; Bniada, O
calatorie Is Romftruf din Moravia," lag', 1894; acelas,
)03 aatorie 1a Romanii din Silezia" Ia-,i, 1896.
6 Revista istoricA," 1921 p. 120.
12

www.dacoromanica.ro
inecase valul slay. Altii alto g, prin pasurile
Carpatilor, In Polonia, Inca in veacul al
XV-lea, ocupand ca coloni§ti Maya tinn-
turi i bucurandu-se de privilegle Indati-
nate. 1 Ana lele de Pilsnicz spun CA In 1490-1,
flind o lama cumplita cu zapada mare In
muntii Poloniei, an pierit in urma viforului
Aomanii cu ode". 2
Soartea tuturor acestor oieri rornani a
fost ca i a color veniti din sudul Dunarii :
ei au perit in masa cea mare ¢i compacts
a strainilor, de obicem slavi. Multe cuvinte
romaneoi, cari se raporta la vieata pastorale,
au trecut in limba acelor In mijlocul carora
au trait Si an disparut atatia pastor' roman!.
Nu lipsesc la Slav' §i in deosebi la Unguri
urmatoarele cuvinte luate dela not : berbec,
capra, tap, noatin, urda, breeze, strungli,
walla, .mioara §i fluer. ' Erau mult cautate

1 Mototolescu, Ias valaclucum In Poloaia, Boca-

ra0, 1916, pp. 14-5, 42-5.
2 Revista istorica," 1921 p. 118.
4 TakAcs. o, c. p. 298, 336, 338, 341.
13

www.dacoromanica.ro
la Unguri oile romane§ti",pe cart le tundeati
de 2 ori pe an, avand o land cu par lung. 1

SA vedem ce diima dadeau proprietarli

romani de oi nobililor unguri in Ardeal ¢1
Ungaria. In Ardeal s'a introdus pentru
Romani w numita dare de of 4,quinquage-
sima", care consta din urmatodele : din 25
oi se da 1 oaie cu miel, din 50 of 1 oaie
cu miel §i o mioara, din 75 of 2 oi cu mie I
pi o mioara, din 100 oi 2 oi cu miel ¢i 0
mioara ; eine nu are 25 oi, da ca res-
cumpararea de fiecare oaie 2 denari, dease-
menea cu 2 den. se rescumparau oile ce trec
paste 25, 50, 75, 100. 2 In partile ungu-
reipi In tarn 0a§utui iobagii roman' cu oi,
pela Rusalii dadeau tretinci, adeca cate o oaie
§i cate 1 ca5 ; 3 pe domeniul Oradia-Mare,
in satul Carand 4 se. da dela oile fdtatc de
. 1 Ibid.," p. 336, Pastorul de oi la Eggara se
numea scutar !bid," la 1633,56 Cuvantul scutar"
it intalnim ¢t in Moldova Vasilm Cantece etc.
de-ale poporalui," ed. Acad. Rom. Buciirqti, 1909 p. 68.
2 Erdely orszaggyillest ernlekek," I. Budapesta,
1875 p. 241 (Meta din Turda. 24 Mai 1548) Veons-
criptie despre darea odor, 1', Dela Romiinu din tot
Ardealul avem din 1461. Arluvele Statalui sugar"
Budapesta, Diplomataria No. 2b989.
TakAcs, o. c."
4 Ibid.," p. 304 n. 2 (din 1602)
14--
www.dacoromanica.ro
pe o tnoie 2 berbeci, dela celelalte on cate
ar fi numai o oaie, de strunga, 1 miei de
strunga" si o oaie de fum. In aceste parti
unguresti darea oi:or se numea consul Va-
lahilor sau vigesima oilor numita strunga". 1
In nord-vestul Ungariei, uncle am vazut,
ca Inca poposeau pastori valahi, se da dela
oi, ,,censul valah". Asa de exemplu: pe
dorneniul Murany, (jud. Goint5r) la 1598, in
satul Lehota dela 100 oi se da 3 miei, 2
miei berbeci, si 3 cosi ; hecare sat cote o
tong" de branza, si dela fiecare turma 1
miei numit prazovithi ; 2 la 1652 se da dijma
mieilor" din oile si caprele cu lapte 25 cu
miel sau ied, 25 casi si Tanga fiecare cas
cote 30 den. pentru proprietarul nobil ; dad
oierul are coliba pe locul de pasunat, mai
da 1 cos judelui curtii; ' tar la 1695 se
rescumpara in satul Sunydcz, fiecare oaie
cu lapte cu 14 den. cea stearpa cu 12 den ;
pentru o coliba se da un miei si un miei.
I fakica e. c" p. 301.
ibid., p, 302-n. 4.
' Ibid." p. 307.
-- 15 --
www.dacoromanica.ro
berbec 01' Sate le valahe" de pe domeniul
Lednicza (Ind. Treacsen) dddeau de fiecare
iobag cu ni 5 fl. 20 cr. is Sf. loan ; satele
Dobkova, Lisa si Luki tot din acest judet
plateau vigesima (20%) oilor §i cate un
ca§ valah" 2 care era vestit ca §i branza
valaha" i mult cdutate in toata peninsula
baicanica Inca din veacul al. XIII-lea. 3
E interesant sa vim, In ce conditii era
angajat un cioban in Ardeal. In privinta ace-
asta avem o tire din 1549 de pe do-
meniul f'agdra§ului : Act le platim dupa
acest obiceur: Dela Si. Gheorghe pang la
Sf. Dumitru din 10 of 2 0 pe an de 2 on haine.
I se da pei dela oile cele moarte sau o
sarica. La un om pe luny 1 cabla de gran,
iarna din produsul oilor brans, iar vara
din laptele oilor. Pe zi trebue sa fats un
ca, incepand cu ztua Sf. Gheorghe. Daca
1 Ibid ," p, 308.
2 Ibid ," p. 303 n. 2 (din 1600).
3 Metes, Relatiile comerciale ale Terii Ro-
milnesti ca Ardealul pan in sec. al XVIII-lea," Sighi-
soara, 1921, p. 39. Coostantinescu, Despre Mor-
lachi In Omegiu lui N. lorga, Cratova, 1921 pp.
79-100.
-- 16
www.dacoromanica.ro
mieii mai erase trebue sa fats pe zi 2 ca0,
alegand miei la zina Sf. Urban, fac in fiecare
zi 3 ca§i. Acela care ingrije*te do triaierite"
adeca de stand, mai capata a 7-a parte din
ca§ 1 Acest ob.ceiu privitor la pima pasto-
rilor se prectica §i in alto pgrti ale Ardealu-
lui cu uncle modificari cerute de oameni
§i de iniprejurarile locale.

PAstori ardeleni in Terile romans in veacul

al XVIXVII.
Pastorli ardeleni in reporturile for
cu Principatele, fie Tare-Romaneasca, fie Mol-
dova, nu cunoa§teau granita Nici un obstacol
nu
.. i putea impiedica de a petreco cu tor-
mete pe aceleas locuri, atat vara cat §i
iarna, undo se obipuisera ei de veacuri,
Treceau cu oils prin pasurile Carpatilor,
dar de atatea on luau drumul, bine cunos-
cut, paste creerii muntilor pentru a scapa do
vama ceruta, .care data nu era mare, be
Mesa multe neplaceri.
Imensele turme de oi, dar §i de vita
' Takacs o. c." p. 278.9.
17

www.dacoromanica.ro
§i cai, cari treceau muntii pentru hrana
5mbelvigeta a campillor din Teri le tomane,
erau proprietatea Ron Onilor ardeleni dell
granita: Mocani, Margineni sau Tujuent (din
jurul Stbiului), din tinutul Hategului, si al
ragarasului, 1 dar erau In mare masura si
proprietatea nobililor unguri, si ale Sasilor,
care zilnic aveau interese de comert cu
Principatele romane, izvorul de bogatie al
oraselor sase§ti. De§i proprietarii de oi erau
de neam deosebit, totusi pastorit turtnelor
so alegeau exclusiv numai dintre Romani.
Pana la inceputul- veacului al XVIII-
lea nu avem un document sau privilegiu
dorm:Lase, care sa no crate lamurit ce situa-
tie aveau pastorii ardeleni in Terile rornane.

t 0 conszriptie din 1632 ne dd unmete tutu-

roc satelor din 'era FAgArasului aratand nunnirul
oilor, caprelor, mieilor, berbecilor, tapilor: cetatea
Fagara3 avea 16984 oi curtea din Porumbacul jos de
5 114 oi, st cea dm Comana de jos 4417 oibArhivele
Statului,b Budapesta, bUrb. et. Conscript, fasc, 14
no, 41. Turmele acestea pl,teati pe cnmpiile Toni
Romanesti.
18

www.dacoromanica.ro
$tirile anterioare sunt senile §i diverse.' Se
tree de o parte >Pi de alts oi, so face co-
mert cu e1e2, multe se hut se fac oprirl,
cari se sfar§ec cn procese interminabile. Dar
a§a cum sunt merits sa fie cunoscute.
Pana, pela 1630 pastorii ardeleni, cari
'1st pa§unau turmele in Tara-Romaneasca,
nu dadeau nici- o dijma pentru visteria dom-
neasca.3 In schimb plateau proprietarilor
boieri sau manastiri o taxa in bani sau in
natura pentru papnatul de vara sau de lama
lust in arenda. Taxa aceasta era in functiune
de buns intelegere intre proprietari §Ipastori
§i se schimba dupa oameni §i locuri.
Dela 1542 avem o scrisoare a caste-
In 1521, 1524, 1528 cnezti din RSsinari Ivan
at din Cacova Oprea merg la Damn at Banal Oita-
mei pentru oile vi vitele ce le aveau la p6aune in
Tara Romineasch Hurmuzaki XI p. 844 (6 Aug.), 847
(3 lunie); (Main 20); despre, 5000 of si 100 cai at
oierilor dela Sibiu furati in Muntenia in Julie 1583.
Hurmuzaki X1 p. 882 (Inl. 22).
2 Vezi in privinta comertului cu of cartea mea,
sRelatille comerctale ale Terii Romaneati cu Arde-
alulv, Sighiaoara, 1921, pp. 113, 129, 143, 157,
16'), 1:6, 183.
,Torok-Magyarkori tort. EmliSkeke, IV pp.
244.6.
19

www.dacoromanica.ro
lanului de FAgAras D. Gerdey atm Sibieni
in care ne spune, cA el are tan contract cal
Domnul Terii Romanesti (Radu Paisie), ca
oamenii lui pot sä pasca liber si fArA nici
o piedica oile sale in munti ; InsA pAstorii
Sibienilor impreuna cu alti complici i-au
furat vre o 100 oi din Tara RomaneascA
si ce a fost in colibA au impArtit Intr.) ei
si-au mancati PlAngeri de felul acesta aunt
=he, Stefan VodA Tomse, la 1622, sA
tanguie Bristitenilor, cA hoti ardeleni au
furat oi, cai si vasele dela stAna2 La 1651,
Vasile Lupu scrie Sasilor din acel or ca
ardelen i au furat vre-o 760 oi, au legat
cobanii si au luat si vasele de tier ;3 la
1665 ciobanii ardeleni full boi si-i taic
' Hurmuzaki. XV, p. 419-20 no. 778; iobagni
Oprea din Vingard la 1b45 trece in Munten a cu
130 oi, 40 bat gi vaci, 6 porci lbid. p. 441; la 1583
an Cristea trece pela vama Campulungul Moldovet
vre-o 7G0 01 fArl sä dea yenta Ibid.. no. 1274.
Principele Ardealului Gh. Rakoczy, la 1642, trimite oi
la PaPne in Tara-Romaneasch. pIbida., no 2032.
2 .Ibid.., pp. 930-1 no. 1608."
3 Ibidc., no 2257 ; oi furate de moldoveni gi
an caval. 'aide., no. 2337.
20 --

www.dacoromanica.ro
la sand in Moldova, undo sunt §i prin0 §i
li se care despagubire.1
La sfarOul veacului al XVII-lea un
cioban Mihaild CAlbazd din satul Bistrita
(tinutul Suceava) se jelueVe Domnului Mol-
dovei contra 'until ungurean, ca fiind el
pacurar cu mine §i an tdeat pe 2 pacurari
barsdne0i de la un munte Mdiuru§, cumpa-
rand acel munte Imps-mind cu acei Barsani
0 au fugit in Tara Ungureascd, §i au venit
Barsanii §i ne-au luat 66 of pentru fapta
acelui loan Pacurar Si ne-au mai lust §i 1
iapd cu strInic tot pentru acea pricind, §i
acum el §ade in Tara Ungureascd §i eu
am rams sdrac pentru dansulc. Care inter-
ventia Domnului ca sai se faca dreptate. 2
Multd galceavd a fdcut nobilul ,5tefan Rat din

4 Ibidc., no 2142, 01 furate de ardeleni in

Tara Rom jud. Dambovita Iorga, ,Bra§ovul gi Ro-
man-1i (= Studii si documentc, X).4 Bucure§ti, 1906,
p. 175 no. 2.
I Iorga, Studii .51 Documente, V p. 611: 0
jalbA din 174't cAtre starostele din Putna a Bar-
sanalut Ion Brumar din Soveja contra lui Ion Haetul
13'irsan din Casin pentru o biltate dintre mobanii for
Ibid.' VI, p. 38%
21 --

www.dacoromanica.ro
/*Agars§ (in 1674-77), druia nista aoameni
race 1-au pradat turmele la pspartul plaiu-
luic, deci toamna, pe care le avea pe mun-
tele Berivoiesoul.1 Ani de zile a unfit pro-
cesul afirmand cu ahicleniec ca Rucaremi
1-1111 pAgubit, deci dupa mArturisirea vamesi-
!or, pArcalabikr, preofilor si bAtranilor din
Dragoslavele $i RucAr s'a dat in alma is-
pravnicilor lui tefan Rat toate oile $i cai
si vaci si tot, s'au numarat aici la posadA,
in straja vAmil, s'au dat in mAna acestor
ispravnici, anume Aldea Toflan, Lupul $i
Stoics toate pe numar §1 nimic n'au fost
lipsa, nici de oi, nici dintealtele, fAr numai
20 de berbeci, cari i-au oprit RucArenii ce
ce au mers de an luat marha din munte
de la oi nici un venit nu stim sA fi fost, nici
urda, nici brand, nici dintr'altele, ca fiind
oile farA de stand, sau si sterpite, deci nu
1 Iorga Ibid" X p. I53-4 si arm, vezi 2500
ni ardelene oprite de 1(adu vel Aga pentru nista
Tigani fugiti la Brasov. 'Ibid'`., p. 128,146; site of
oprite pentru niste berbeci cumparati de Brasoveni
dar ne platiti. NV. 50-1; Bo! furati dela un Roman
din jure! Bucures- tilor s'au aflat futeun sat Tanga
Dobritin. Takgcs, e. c." 272 n. 3.
22 --

www.dacoromanica.ro
s'au ales nimic de venitul lor. bra nista
mite ce s'au tuns dela oi, s'au vaodut, de
au fost de mancat pacurarilor st de incal-
taminte bar Tohanenli n'au nlci un arnestec,
n'au nice o vina, Cei 4 cai opriti pentru
treapadul nostrut i -am dat lui Bars-1n din
$inca. '
Cel dintai Domn in Tara Romaneascg,
care ia d jma dela turmele de oi ale past
orilor ardeleni, e Leon Voda la 1629. Ur-
rnasul acestuia Mateiu Voda Basarab spune
Tntr'un act din 29 fume 1635 ca dupa drep-
tate nicidecum n'ar trebui sa se ia dijma., dar
ca sa nu se iveasca din aceasta ceva ne-
multumiri, el impreuna cu boieri) se obliga
sa dea in tot \ant,' cat va fl Doran, in
ziva de 24 Aprilie, principelui Ardealului
Ciheorglita Rakoczy suma de 5000 floreni,
ca o rescumparare a dijrnei eei dadeau
1 $cheii din Brasov jefuiesc pe satenii din
RucAr si Dragoslavele in 1691, laindu-le 130 cai
250 oi si 180 vacs, lorga,Studo si doc". X, p. 202
Constantin Vodt, Basarab intervine la Raven-, in
lulie 1615, sA dispuuA ca cele 1400 oi ale unui
Depot al lui Udriste furate de Ardeleni sa se dea
inapoi. Mon. Hung, Hist, Dipl". XXII, p. 215.
23

www.dacoromanica.ro
oierii erdeleni din Muntenia. t Evident ca
oierilor nu le-a convenit aceasta noun &ir-
e nd, dar nu aveau ce face. Sasii risme-
Elea aveau of multe in muntii Terii-Rorra-
nevi, dar cautau prin daruri sau prietenii
sd scape de dijrna domneased turcrele lot.
Asa la 1652 iadele Brasovului trimite
daruri lui Radu vel Cornis, ca sd intorvind
Ia Domn pentru scutirea de dijma a oilor
lui. Acesta rdspunde ca a prima darul mul-
tumlndu i; )pentm randul oilor du.nitale
cum an 1ngaduit Mdria Lui dumitale, tot va
Ingadui si acute, pe ce vor fi bucate alese
ale dumitale. 2 latd urn prietin t I Domnulut,
Mihai Herman din Brasov, despre care
scrie Duca Vodd. din Bucuresti, la 25 Noem-
aria 1675, aceste cuvinte : 'Ca sd alba as
tinerea la oile lui, atci in tare Domniei Mele,
1 Torn magyarkori tort. emlekek", IV, p-
244-6, stlorga Studit Si doc" , 1V, p 26.7 unde
se fuceaza ziva de plata 6 Martie st. v.
2 lorga, Studii si doc". X p. 1c8, 3'3 Vezi
despre oile Sasilor In Muntenia Ia 1681 si Ia 1684,
cand an trebuit sa le aducA acasa, hind o ulna grey
Quellen zur Cleschichte der 'Stadt Kronstadt",
IV, pp. 207, 212.
24

www.dacoromanica.ro
 sapte ciobani, insa sA he oameni streini
bArseani din Tara Ungureabca, f era bir si
fail nici-o gaiceavA. lar oarneni de Ora sa
nu he nice unulc. i porunceste slugilor
domnesti sa se fereasca de acesti ciobani,
,sa le dati bund pace de toate, CA cine le-ar
face vre tin val, rea scarba sr certare vor
petrece dela Domnia Mea. lar de se va afla
Intre ciobanii Sasului, ca until sä he om
din Ora, pentru acela sä nu fie scutiti
nici ce3lalti, ci sa dea seams, si oiie lui
Inca sa nu le aduca in tara Doinmei Mele,
ci sA lipseasca din Cara Pentru ca asa s'a
prins inaintea Domniei Meleg. 1 Inainte de a
ne opri asupra p storilor ardeleni s.ib domnia
lui Constantin Vorla Brancoveanu, cand sti-
rile curg mai bogate, sA vedem legaturile
oierilor sau pOstorilor secui cu Moldova.
Pastorii secui in Moldova in sec. at XVII-
XVIII lea.

Vasile Lupu vesteste la 4 Main 1652,

tuturor orAsenilor din targul Osorhez din
Tara Ungureasca, ca le-a dat munteleChe§che§.
jiros, care este in tara dommei mete . . .
1 Iorga, o c ." p. 363-4 no. 3.
25

www.dacoromanica.ro
sA-I tie ei si sa-si pues Unite pe ace! munte . .

si sa aibA a da biraul si cu oraseni vinitul

terei ce este, iar attu nime sA nu se mai
amestece de acum Inainte". Iar biraul sl
scoatA stAnile si dobitoacele de pe acel munte"
ale lui Maim Francisc, care a tinut pAnA
atunci muntele in arenda. 1 Gheorghe $tefan
Veda aproba aceasta arena, la 5 Maiu
1656, 2 poruncind tot atunci Vornicului de
Vrancea si la toti oamenii de accio : , pe
unde se vor prileji a imbla pastori cu of si
cu alte bucate (O a largului Osorheiu
daca veti vedea cartea domniei mete, tar
vo, tot) sa aveti a-i lasa sa imble cu pace,
sa se brAneasca cu pace, Intru nlmic sa
nu-i invaluiti, nurnai ca sA aiba ei a da ce
este \adetul domnii, cum este obiceiul de
veac. 3 Catra aceias se adreseaza, In 20
Octomvrie 1658, din Osorheiu, undo era
1 lorga, Acte romanegi din Ardeal privi-
toare la leg Aturile Secnilor cu Moldova" (extra.
din Buletinul ceffusiei istorice," II), Bueuret, 1916 ps
193 no. 1.
' ',Ibid.," p. 193 4 no. II.
' Ibid.," p. 194 no. Ill
96 _

www.dacoromanica.ro
pribeaga, Ddamna Safta a lui aheorghe
,Stefan, ca pe pastorii de mascuri ai targului
0§orheiu sA-i lasA In pace §i a nu le
iea a zecea din mascuri. 1 Hrisovul de mai
sus al lui Vasile Lupu a fort Intarit pe
urmA des Duca VodA (16 Iul. 1671) §i 2 An-
tonie Voda (1 Iul. 1676). 3
Dand in fiecare an camAraOlor din
Ocna poclonul sau colacul" obi§nuit, vedem
CA targovetii din 0§orheiu *1 in Maiu 1725
isi vArau cirada" sau ciurda de bucate",
vaci, cai In muntele Ocnei : Che§ches-Jiro.'
In 24 Maiu 1734 birAul din Ocna scrie
celui din 0§orheiu, pentru muntele nostru
care 1- pascut d-voastra cu ciurda pans
acum, de acum sA sti dumneata a nu vi-1
mai dAm §i EA nu vA suit ciurda acolo,
cad acum ne trebue tot noun, nu vom sa-1
mai dam". 5
1 Ibid ," p. 194-5 no. IV.
2 Ibid." p. 195 no. V.
3 Ibid.," p. 196 no. VI. Moldoveni, ean fag
Cu oile in Chic. pentru a no da goatinit Ibid," p
207-8 no. XXVI (din 1681): 60 of furate din Ardeal
Ibid," no 27.
Ibid.," p. 198-201 no. X -XVI; p. 206 no.
XXIV,
Ibid.," p. 202 no. XVIII.
27
www.dacoromanica.ro
 Peste aceasta dorinta, Constantin Voda
Mavrocordat, in 5 lulie, acel an, intarea si
pe mai departe dreptul de folosinta at
Osorheientlor asupra muntelui numit mai sus.'
Tot acestia foloseSc muntele si Ia 1744,
cand dau dupa obiceiu" trei casi biraulut
din Ocna, 2 ca si Ia 1751 3
Nbcolae Vodd Mavrocordat dd po-
runca tuturor slujbasilor sal, in 2 Sept.
1710 4, ca pe cei 12 pastori si purtatori de
grird a bucatelor" nobilulut ,tefan Daniel
din Tara Ungureasca, cari sunt streini si
vecini dumnisale, sä aveti a le da foarte
bung pace for si bucatelor dumnisale," ii
scuteste de toate darile si angariile cari be
dau ceialalti locuitori ai Moldovei ; caii for
de olac si boil la podvezi name sa nu be ia,
si sä aiba voie a se hrani pe locul acela
' Ibid.," p. 197-8 no. IX.
2 Ibid.," p. 202 3 no XI.X si XXVIII.
a Ibid ," p. 203 no. XX.
4 Ibid.," p 195 no. VII; vezi aunt lul Gni-
gorie Glum Vodl despre psscutul in Moldova la
600 mascuri al 0§orheiului ,,Ibid," p. 198 no. VIII.
(din 27 Maiu 1729); oile nobtlului ungur Petru
Banff y to Moldova. 1orga, ,,Studit f i decorticate,"
IX. p. 25 (din 1707).
28

www.dacoromanica.ro
earele II ya naimi stdpanul for dela locui-
torli terei si a pasiuna bucatele lui Stefan
Daniel, WA nice o opreliste".
Privilegille *tha' ardeleni date de Cons-
tantin Voda Brancoveanu sl Nicolas Von
Mavrocordat.

Care era situatia ptorilor ardeleni

sub domnia lui Constantin Brancoveanu?
Documentele contemporane de mai jos ne-o
arata.
La o jalbd a oterilor de sub stApanirea
cetatii Brasovului Constantin VodA, la 17
April 1696, raspunde sfatului acestui oral
cu cuvintele: Veti sti d-voastrA, CA not
n'am ft poftit sa se is dela nimeni nici-o
oaie, numai de mare nevoie si de mutt
pas ce au fost asupra tarei, n'am avut ce
face". Sultanul i -a eerut 20000 of pentru
nevoile ImpAratii, ,,Cunoscand ca nu ieste
cu pitting ca sA se poata plini aceste of
numai dela Ord, pentru mate pas s'a socotit
ea sA facd ajutor si oamenii din Cara
d-voastra, pentru ca sd se ridice acest greu."
Dela toti oierii tArii Ardealului a luat 1000
29

www.dacoromanica.ro
 oi, adeca de la fiecare 100 cate 1 oaie si
cute 3 bani de oaie pentru plata celor
ce-au dus oile pans le-au dat in seama
Casap-basii. Daca s'a luat 5 bani In loc
de 3 s'a fAcut WA stirea noastrA". far pe
Ivan CApitanul care a luat plusul de 2
bani I-am scos din Capitanie", si 1-am
apucat de a into_ rs cei 2 bani, cari fac 15
taleri, pe can ii trimite judelui Brasovului, ca
sA i dea apoi oamenilor dela cine s'au
luat". Jar oile ce au Juat, a se mai intoarce
inapoi nu se pot, cA s'au dat de catAva
vreme in sama oamenilor Casap-basii si
s'au si dus cu dAnsele, si n'avem ce face".
Pe spAtarul DrAghici, care be fAcea mult
val §i supArAri" oierilor ardeleni, Constantin
VodA it destitue din slujba de ispravnic
la Campina ca not uncle ca acestea nici
de cum nu le suferim, Incheie BrAn-
coveanu -- ce pururea poftim sA avem cu
d- voastrA bunA vecinAtate si prietineascA
dragoste si asa voim, ca si oamenii d-
voastrA sA aibA bun traiu In Cara noastra, si
30

www.dacoromanica.ro
ni se pare ca nu vor mai avea de aceste
suparari." 1
Cu toate ca Tara Romaneasea gemea
sub apasarea si exploatarea lacomilor Turci,
jup2nii Safi voiau sa scape de orice dijma
pusa asupra oilor lor, in deosebi cereau
acest favor judele si fruntasii Brasovului,
lata ce-i raspunde Brancoveanu judelui
Brasovului (in 30 Decemvrie 1698) la scu-
tirea de dijma a oilor : Pentru nice d-tale
cum ca au apucat oiarii pe oamenii d-tale
de le-au platit de (merit, de aceakta vei st:
d-ta, ca estimp hind al treilea an si pentru
marele pas al saraciei din Ora, s'a socotit cu
tot Sfatut nostru ca sä dea cu totii aerit
estImp si asa $i steatnicii, cinsbti boierii
nostri, toti an dat oierit, ce s'au socotit si
pentru aiti prietini can au carti, ca sa dea
estimp, sa ajute pe saraca de tart, tar la
anul si la celal.)It an vor avea oile d-tale
pace".2
' forge, Studii si doc." X, pp. 365a no. 46
, Ibid.," p, 369 no. 7. In 3 Dec. 1705 Cons-
tantin VodA 'arta de oierit pe fostul Jude at Braso-
volui Gheorghe Teco. Ibid ," p. 369-70 no. 8,
31 --

www.dacoromanica.ro
 La o noun tangufre a judelui din
Brasov in chestia Romani lor din Sob iul
Brasovului. cart avand oi, vile In tarn, ai
'thud bantuiti, fArn obiceiu, de ierbarit si de
vamesi, DOnanul roman r spunde in 9 Iu lie
1706: Noi atata stim cn numai Scheaii cari
si-au tinut dobitoacele In mutate, In stani,
de le-au 'lag!. Asat si iar le-au dus innapoi,
aceia si an platit numai adetul muntelui,
precum s'au putut tocmi In stnpanii mosii,
iar ierbarit si vamn n'au dat. It r cei ce le-au
coborat la vale, la camp, dela aceia au lust
si vamesii vaind si ierbarit. Si a.fa am po
rancit si acuna si vamesilor si erb rilor,
pantru bucatele $cheailor ce vor Ii in munti,
sa le dea pace, precum au fost obiceiul ; iar
nu si ale alter oatneni de acolo din Tara
Ungureasca". Co,i cari coboara vitele dela
munti mei la vale, vor da yam& si ierbarit,
precum dau dela oi oierit, asa vor 4a dela
celelalte dobitoace ierbarit, ,,fie Scheau, he
cine va ft Iar cui nut va placea ass, este
pe lesne sa nu-si mai aduca bucatele sal le
hraneasca a,ci in lard, ci sa si le tie acolo `. '
' Ibid"., pp. 370-1 No. 9.
32

www.dacoromanica.ro
 Cererile tot crescande ale Turcilor,
stlesc pe Constantin Brancoveanu sa puns o
noaua dajdie pe vita, contra careia Sasii
brasoveni se grabesc sa protesteze, ca sa nu
supers cu ea pe oamenii lor. Domnul roman,
in 23 lanuarie 1705, scrie sfatului orasenesc
asa: Veti sti D-voastra, a ajungand tara
aceasta la mare grew, de vreme ce i s'au
dus numele la Poarta Imparatii turcesti
curnca inteaciasta tara s'au strans atata om
si atata dobitoc §i din tar a turceasca si din
tara ungureasca si din Moldova, de este
plina de oameni si de dobitoace si, cu acest
nume mare ce s'au ;Matt ticaloasei de teri,
ne-au incarcat cu darile, cat este paste pu-
tinta saracilor si nu mai contenesc cu ce-
rutul ce avand mare pas si suparare de
bani, n'am mai avut ce sa facem intr'alt
chip, ci ne-au cautat de nevoie de am scos
seama a doua pe vita (Intaia samti de dajdi
fusese pe capete), tine pe cat va avea sa
plateasca, §1 asa s'au socotit cu tot Sfatul
si boierimea noastra ca sa ajute si striinii
pe pamanteni la acest greu". Dajdea aceasta
33
St. Iskete9: Pastorii Ardelent.

www.dacoromanica.ro
va fi numai pa anul ecesIa, dace ii va ajuta
Dumaezeu sa scape de aceasta povara. Pen ru
buna vacinatate dajdea s'a fixat mai imca
pentru Ardeleni, ei nu vor da ca painantenii
ort. ci numai a treia parte ad a 11 bani si
fiindca era seama a doom pe vile plateau
deci 22 bani, 1 Vacaritul ace to ii platea chiar
si Domnul, toti boier'i c-3 marl, Si wands-
tithe toate $i arhiereii, si oti dela mare pans
la mic, nimanui macar o vita nu se scu-
taste". Ardelenti zice Voda =sa dea toti,
nu se poste intfalt chip. Cad nu doar ca
stint trecuti dincoace acum de curand ci de
catava vrerne sa afia veniti Si asezati aici
in Ora, si se hranesc $i ei bine, ca $i acesti
pamanteni". Singurii scutiti de non. dajdie
pe vita, din bunatatea Domnului, stint judetii
Si fainogii brasoveni, apoi guvernatottal si
neamisi mari" ai Ardealulul, cari tot aveau
1 ,,Ibid"., pp 32-3 no. 3. Aeelas privilegin
scilaut,11 ciipAtau dela Domnul roman $i Eilaienii cu
toti Romania supusi lor, n deosebi IZasiaarii, 0 ce
prive-te taxa vac.,rttului pentra stele ce le aveau in
Tara Romaneaaca Hurmuzaki, XV pp. 1518-9 po.
286; pp, 1521-2 2871-2 (din Ian, Febr. 1708.
, lorga, o. c. X. p. 372 no. 10 (13 lamiarie 1707).
34

www.dacoromanica.ro
numeroase turme de of si vita pe muntii St
carnplile intinse ale Terii-Romanesti. 1
Ni s'a pAstrat dela Brancoveanu, cu
data de 12 'armada 1712, o foitA de Lisa-
famant a obiceiurilor cola ce au avut sA dea
.,cheii din Brasov vamesilor din Campina si
dela Valeni si vdtasilor de plaiu si altora
Aid gasim onre care amanunte privitoare
la oierii din chellil Brasovului. Pentru vitele
for de of si de berbeci", la intors nu platesc
nimic. Pentru stantle for ce pun pe muntii,
care cumpara de pe in boiari, de vor face tot
cascaval, iar nu branzA, acel cascaval de -1
vor vinde in targuri In Campina au la VA-
leni (de Manta), au mAcar in ce targ, sA-si
dea vama, iar de vor face tot branza si vor
vrea sa o duca la easele for in Tara-Ungure-
asca, pentru aceia sa nu dea vamA". Sa pa-
streaza si mai departe vechiul obiceiu de a
da varnesilor cap un miel de turmA, cand
many turinele de of primAvara dela camp

lbid"., pp. 372, si 68-9 no. 13, 72-3 se

16 ID, 251.
2 lorga, 1,Studii pi doc"., V. pp. 351-2
35

www.dacoromanica.ro
la munte. Vamesii sa-le dea cafe un rAvas
despre vama platita. De fiecare cal dela turmA
se da 2 bani dupA obiceiu. De se va
Intampla cA unora le vor fi o'le schioape
sau beteage, au vor fi apele marl, de nu le
vor putea treca in sus, si li se va Intampla
a le tunde aid in tall, la Breaza au.la Co-
marnic sau oriunde", si pentru 'Ana ce vor
trece in Tara UngureascA sA dea dupA obiceiu,
vama 40 bani ,pentru o povoarA de cal ; iar
pentru pietle oilor moarte iarna in t arA §i
pe care vreau 86 le dud la casele for In
Ardeal, sA an daa nici o vama, dad sunt din
bucatele lor, iar nu dela altii luate, fAcand
meOesuguri pentru ca sA nu dea vamA".
Cal ce tin stani pe muniii: Buceciu si Leaota,
in hotarul Dambovitei, de'si pogoara bucatele
de pa la stani si de le vor vinde, atunci
clupa tocmealA, sA dea vama eel ce cumpAra,
pi Scheii sA alba pace, la caz contrar stint
datori sa plateascA vama chei,. Vama sa is
numai dela unul, dela vanzator on dela
cumparator §i in targul unde sit face schimbul.
lnainte de Brancoveanu oierii din
-- 36

www.dacoromanica.ro
$cheiul Brasovului au avut privilegii dela
Antonia Vodd si dela Serban Vocla Canta-
cuzino, care s'au pierdut sau cel putin pand
acum au ramas necunoscute, ca si al lui
loan Mavrocordat, care a domnit intre 1716 -191
Nicolas Veda. Mavrocordat, in 15 Noem-
brie 1719, 'fatal-este asezamantul" dat de
Brancoveanu, tuturor Scheailor2 data Bra-
sov (si Barsanii). Vom da aid numai Wile
care nu sunt in cal at lui Constantin Vodd,
pa care-I reproduce altcum In Intregane. 3
Oierii numiti sunt volnici a tine in Tara Ro-
maneasca cate oi voiesc si sä le pasea de
toamna papa primavard, la Sf. Gheorghe,
cand se duc ei la munte In Tara Ungureascd,
on pe mosia domneasca, on boereasca on
rnegieseasca, si sd n'aibd nici o opreald de
nimenea. Numai si ei sd aibd a-si pazi vi-
tele, sd nu strice niscai pain' sau livezi sau
alte bucate ale cuiva. $i pentru adotul mo-
sii, unde-si vor bap pile In balta, sd. aibd
I lorga, Studii si doe. X, p. 373-5.
Vezi en $cheiu care la 1731 avea o mie de
oi in Muntenia. Stinghe. Istoria bisericei din Seim's!".
p. 91-2
3 lorga, o. c. X. p. 375-5 no. 11.
37

www.dacoromanica.ro
it se tocmi cu stApAnul mo§iel dupa cum le
va fi obiceiul. and i-ar lovi vremea rea de
lama primejdioasa, sA aibd a§i bAgarea oilor
In baltA, on pe a cal mom s'ar Intampla
si sa nu alba nici o oprealA de In nimenea ;
numai sA aibd a -si da oieritul domnesc dupa
obiceiul for de oaie cite 10 bani 1 §i de
numarAloarea oilor, de turrna 10 bani, 2iar
de altele de toate sA fie In pace". Ciobanii
de la oi, fiind oameni streini, suet scutili de
vel Seated, st de toate dajdiile of alte greutiti
domne0. Pentru oile §i berbeci cari suet
bucatele for de ma", an platesc vamA,
cand vreau sA In (Inca la cassia for in Tara-
Ungureasci. ScuteF,;te de ierbarit boil §I vacile
lor, cc an In Tara-Ungureasca §i be duc sl
pasta in Tara-Romarteasca, §i apoi iar le
duc inapoi."
1 ,,Ibid". V p. 344: $1 sub Beancoveanu se
dd 10 bani de eaie in 1697.
' Brancoveanu, pentru a canna abuzurile out-
rilor stringatort de bani, is aceasta mAsuril drastied,
dar eficace: Care mar va lua mai malt decitt sane
mai us, sit ;tie cd pe oiarul acela voi trimite Demeia
Mu de -1 va spitnaura acolo in iudet. Ibid"., p. 344
(du 16 Noombrie 1697).
-- 38 --
www.dacoromanica.ro
Priv! leglile prentilor din Schein! Ittrafovului
pentrn oils for din Teri le romans.

Ftind vorba mai sus de .$cheii din

Brasov, ca oieri, amintesc aici, ca biserica
Sf. Nicolee din $cheiul Brasovului primea
o frumoasa danie anualA incepAnd incA dela
Aron Voda al Moldovei (1594), I care pe
lima a fost intarita $i de alti Domni ro-
mani ai Moldovei panel cAtre fines secolului
al XVIII -lea. Pe Tanga dania aceasta in bani,
Constantin Void Mavrocordat, la 2 Sep-
temvrie 1733, da voie, cel dintAiu, ca cei
patru preoti ai bisericti romanesti din Bra-
sov BA tie fiecare cate o siva do of in Mol-
dova, scutite de gostina barsaneasce, tot
astfel si patorii for de toate clArile Si anga-
ri1e, sa nu dea cai 1st olac sau la podvezi,
ad nu li so feca nici o supArare niczodatA si
de nimeni. l Domnti Moldovei urmatori in-
1 Vezi cartea mea, Istoria bisericti rominestt
din Ardeal," I. Arad, 1918, pp. 59-100
Rada Tempea, Istroria bisericei Scheilor
Bra7ovalid," editatA de Stem Stinghe, Brasov, 1899
p 186 : Vezi st privilegiul eu data de 21 Decemvrie
1733 publ. In revista Transilvania," Sibiu, 1902 pp.
133 4,
39.
www.dacoromanica.ro
Laren aceasta mill : Grigorie Ghica, la 21
Ianuarie 1737, 1 loan Mavrocordat, la 3 De-
cembrie 1743, 2 schimba aceasta scutira de
goSina, etc. ca 4000 aspri, pe care ii da
anual din banii ocnei, deoarece numitii preo',i
i-au aralat ca nu le da Indemana acuma a
putea tine acele oi aicta pe pamantul
Dieldovei". Cei 4000 aspri ii aproba §i Cons-
tantin Voda Racovita la 30 lanuarie 1751. '
In actul de mild al lui Scariat Voda
Ghica, din 20 Octouivrie 1757, nu se amin-
testa nimic de cei 4000 aspri, ci numai de
tinerea color 400 oi ale preotilor din chei
scutite de go§tina §i pastorii de dari, ada-
ugand Inca scutirea de vacdrit §1 conita
a color 20 de cai dela turmele preotilor. 4
Mila", in aceasta forma din urma, e Inta-
rita la 15 August 1760 de loan Teodor Voda
Callimachi, 5 to Septemvr;e 1766 de Gni-
1

1 Tempea, o. c., p. 18', nu din 1747 Ian., cam

Ghica era nu atunci Donn at Aloldovei.
'' Ibid" p. 1g9.
3 (bid ", p. 196.
4 Ibid", p. 199-200
5 Ibid", 203-4.
40

www.dacoromanica.ro
genie Alexandra Vorla Ghica, 1 la 10 Noern.,
brie 1783 de Alexandra Mavrocordat Deli-
bola 2 i la 6 Oct. 1785 de Alex. Mavrocordat
II Pinar's. 3 In actele acestor dot Mavrocor-
da'i nu se vorbe0e nimic de scutirea de
vdc6rit i conita a celor 20 cai data turme,
pecand Constantin Moruzi In hrisovnl sate
din 22 August 1779 semnaleaza numai scu-
tirea cdilor i nimic an spune de cele 400
of ale preotilor. 4
In vremea and mila moldoveneasa,
se pare, ca inceteaza pentru preotii din
Schei, ea apare mai bogata, ofentA din partea
Domnilor din Tara-RomaneascA. Asa
Alexandru Vocia Ipsi !anti, in 28 Septembrie
1775, ' scutepe de oierit 800 of ale preotilor
din Schei, apoi Nstorii for da toate daiditle
$i caii de olac Si augarii. Ni se spune In
' lbid"., p. 207.
1 Ibid"., p. 211.
3 Ibld"., p. 214.
4 lbid, p. 208.
6 V. A. Ureche DIstoria Rornamlor,, 1. Baca-
re0, 1901 pp. 58-9 Gntina celor 403 of ale preotilor,
dm $chei faces, is 1.63,-a 8 bani vecht de o oaie,
29 lei 40 bani cf. lorge pDocumentele 1=11 ei Calk-
macho, 11. Buoureqti 1903 p. 103.
41

www.dacoromanica.ro
aCest act ca scutirea de oierit o avuseserd
preotii tti dela Domnii Terii-RoutaneSi, de
mai Inainte: Grigorie Ghica (1758 ?), Scarlet
§i Alexandra Ghica. 1 Alexandru Ipsilant in-
tarete, la 12 Noemvrie 1775. cartes lot
Constantin Voda Racovita din 1763, pe b.iza
careia protopopul Stefan din Schein' Bravo-
vului poate s4 gl ttna nesuparat de nimeni
20 de cai la pa5une In tart pe Tanga oile'
sale.,3 Acest drept at protopopului II inta-
rWe pi Mai Voda Sutu In 21 Octomvrie
1783. 3 Bunele relatii ale parintelui Stefan
din 5chei cu 1psilanti se vad din faptul ca
Domnul cla in 26 Februarie 1776, o carte
de &Ware DvAtafului §i ciobanilor de la oile
sfmtiei sale., In contra abuzurilor saigiilor,
cari strang of imparate§ti (adeca pentru Tur-
cii), ca 'olio ce au de vanzare sa he dea
cu voia §i cu band toctneala §i cu pretul
1 Popa Dimitne Durna cere, in 29 Mai 1767,
voie dela episcopul D. Novacovici sii mearga Ghica
Vodi, In Tara-RomaneascA pentrn hrisovul oterttnlui
celor 800 de of ale preotilor din $chei. lorga. bStadli
si dace. XIII, p. 263 no. 140.
2 Llieche o c. p 59-60; Vezi despre privilegiile
Brasovenilor in Tara-Romlineasea date de $telan
Vocla Racovita in 15 Ian. 1765. illevista imam, Burn-
refti. III. (100) pp. 303-4-
3 lireahe p. 524

42--
www.dacoromanica.ro
lor, cu banii gata iar nu in sila, $1 firi
pretc Gum voiau Turcii. 1
Alexandru Moruzi Inca Intare$te privi-
leg'ul color 4 preoti din Scheiu : Stefan,
Petru, Barba, $i Radu de scutire de oierit a
color 800 of in 16 Noemvrie 1793 ; 2 tot
astfel face $1 Nicolae Mavrogheni scutind $i
cei 20 cai de la of be 17 Octomvrie 1786. 3

Sltuatia pastorilor ardeleni in Tara Roma-

neasca pe la 1750.

Multe suparari $i pagube faceau saigii

turce$ti oiarilor ardeleni in timpul cumpa-
rarii oilor lor, cad it silea sal vanda oile
cola bune dandu-le un pre scazut. Nu e de
mirare deci Ca $i oieril barsani recurgeau
la fol $1 fel de mijloace pentru a nape
do jaful turcesc. Intr'un raspuns, din 11
Mantle 1749, al lui Grigore Voda Ghica
1 Ibide., p. 58.
= Ureche ,,Istoria Romandor" V. p. 47. Si
Domnii Nicolae Caragea, Mania Sato In a doaua
damnie, ,5 Ian. 17142, an dat preotilor din Schein
privilegiu pentru 800 ()I.
3 UrecIfe,o. c " III p. 52 Vezi ,i intArirea din
23 Maiu 1813 alai lon Caragea. An. Ac. Rem. sect,
1st. XIX p 47.
4a

www.dacoromanica.ro
cAtre Bfasoveni 1, cA a hint masuri aspre ca
saigii turd sA nu mai is cu sila si farA toe-
meala ode bArsanilor, se ad si cuvintele
acastea: Dar 0 d stra sä dati porunca oa-
menilor d-stra Barsanilor, ca sA on tAinuiasca
oile ce vor fi avAnd de vanzare, sA le vanza
la alti negustori pe urmA, pentruca, din po-
runca imparateascA, toti alts negustori sant
opriti, nimeni sA nu cumpere oi, pana nu sa
va implini suma oilor card este a sA cumpAra
pentru treaba linpArAteascAc. In contra sai-
giilor lacomi is mAsuri §i Contantin \Todd
Racovita in 1753. 2
Plangerile oierilor din $cheiul Brap-
vului se indreapta si contra SaOlor din
acest oral, can ii jupuiau foarte odeseori
fara nici un drept. ,A§a ne spun: Pentru
oile ce avem si tinem si vara i iarna in
TaraRomaneascA, no iau vama cu doug
parti mai mare ca Imparatul (din Viena), cA
dam In cetate: de o suta oi I fl. 25. cr.
apoi 100 punti de cas, 3 putini de lapte si
I Iorga. Studii §i doc." X p. 376.8 no. 1344,
I= Ibid" X. p. 386.
44

www.dacoromanica.ro
1 miei (in 21 August 1737), 1 iar in anul
urralor : de 100 of 2 fl. 50 cr. (Imparatului
pentru 100 of numi 60 cr.) dela 300 of
da n 100 punti de bi Ansa., 2 putini de lapte,
2 c qi § Z. miei. 2 Mai tarziu aceleasi tan-
guir indreapta Scheienii catra Guvernul
Ardellului (Martin 1752) : Macarca oile
noas re vary $i toamna in Tara Roma-
neasea In munti umbla,', numai tot santem
siliti dela 2 of 5 bani,- dela 300 of o galeata
de branza, 2 cosi, 2 steanduri de lapte gros
si 2 mini magistratului (sa.'sesc) platim, si
afara de aceasta in vremea tunsalui oile
noastre in pAtnautul Brasovului pasc, dela
tot cardul 1 mini sau 1 fl. nemtesc cu silo
ne iau." 2-
Deci Sasii luau impozit si pentru oile
ce pasteau In Tara Romaneasca ale Roma-
nilor din $chei, Uneori se foloseau si de
puterea Domnilor munteni pentru a $i incassa
dArile ilegale dela Romani. Asa ne spuno
1 Stinghe, Documente priwitoare la trecutul
RonAnilor din $chei, V, Brasev 1906 p. 83 no. XV.
2 Ibid." p. 131.
3 Ibid", p. 143.
45

www.dacoromanica.ro
ttronicarul sas contimporan Toma Tattler
ea la 1739 Constantin Voda Mavrocordat a
d'spus confiseirea tuturor vitlor si mosillor
pe can Rornanii brasoveni le aveau in
J
Muntenia, pe motivul ca ei ar fi platit na-
gistratului din Brasov mai putina taxa decat
ar fi trebuit sa plateasca dupa numarul kilor
pa care le aveau in Tara-Romaneasca
Printul valah zice Tartiler este favorabil
natiunii sasesti si a scris deseori judelui
orasului nostru si s'a ofpr't a Indrepta
toate in favorul Sasilor." '
Pastorii ardeleni erau, cu diltua si taxa
pentru oi, in functiune de imprejurarile ade-
seori schimbacioase d'n Trlrile romane si, deci
se temeau totdeauua de mai rau, cunoscand
lacomia Turcilor si coruptia s!ujbasilor greci,
turd sau chiar romani, care nesocoteau de
cele mai multe on si privilegiile for precise,
Orice svon da urcare a dijrnei nelinistea
mutt pa bietii pastori, Astlel la 1751 vest n-
1 ,,Ouellea zur geschichte de Stadt Grasso ",
VII, Brasov, 1918 p. 25.
-- 46 --

www.dacoromanica.ro
du se a oieritul a fost tna'rit, magistratul
cetatti Sibiu trimite pe 'Grigorie seriitorul
ce routanasc al cet'athc sd intrebe pe Dom -
no roman, docti,-1 adavarat. Grigorte Ghica,
Dott,nul Tani Romane$ti cid de $t re ,magis-
trattlui, $i 'voua tuturor Romanilor, $i altor
t ittt, Sa$i, Ungureni, carele loc&ti in tars
Ard luh i $i treceti cu oils la papas aid
In tara Domniei Male, unii iernandu-va (Ale
voastra, St altii warandu-va vara 1 Noi nu ce-
rem a Iua doua oiarituri, ci un oierit dupa
vechitil obiceiue, Ce au urea, doi Inaintasi
ai lui LI a stricat psi an ramas dupa obi-
ceiul cel vechiu, precum au fost la raposatii
Domni, mo$iii si strgmosii Domnii
In cea dinta.0 domnie a lui (Mica
(1733 35) se da 5 parale, urrna$ii au ridicat
oieritul la 10 parale, el il reduce din nou
la 5 parale, s1 a$a va st ramane 'rand nand
no va tine Domnul Durnnezeu in domnescul
nostru Scaun al terii ace$ttic. Ti mustra pentru
alarat.rea Ion Nu trebuie$te a$a, Indata voi
dupa auzire minciao se sä va feceti nalucire
_
' Ibid" V p 157-8.
47
www.dacoromanica.ro
si spaima; trebuieste Intaiu sa auziti porunca
noastra, care se da In scris, iara nu grin
vorbe devtrte; ca Domnia Mea toate porno-
die, cate le dg, in scris, de se cetesc *Wm
auzul tutulor.c I s'a spas Visa Doranului
}canna de 2 ani incoace sant unii din Ar-
deleni, cari Isi aduc oile la pasune in partantul
teril vara, cand este p4unea cea mai bund
§i alisveripl cei mai de folos si mai cu ca§-
tig, de fac branzI cascaval si toate cele ce
trebuiesc aici in pamantul torii si toamna la
vremea oieritului, nu scoboara oile la balta,
au sa le tie pe muntii terii la fanate, ci pent-
ruca -sa nu plateasca .oieritul se intorc cu oile
In Arden!, §i cu aceasta pricinuesc nu numai
paguba Catnarii domnesti, ci si celorlalti Un-
gureni li se face nedreptate; pentruca cum
va putea suferi Domna Mea, unii din voi Ar-
delenii, pentruca sa coboara oile iarna la
pasune in pamantul terii, sa plateesca oieritul
deplin, dupa obiceiul cel vechiu §i altii, cari
fsi in vitele la pasune vara, dud este pa-
sunea cea mai bung si mai cu bisug si mai
de castig, sa nu plateasca oieritul si sa In-
- 4 8 ---
www.dacoromanica.ro
sale Camara Domniei ?( Pentru aceOia cart
fug s'a dat ordln sa le se scrie oile si sa
dea 5 'panda vechic. Dupa plata sa - §i is
ravas de seamA dela mana oranduitilor boieri,
ca toamna, la vremea oieritului, sa nu alba
alta suparare. ,A trirnis cu scriitorul Or go-
rie la Sibilu pec Gheorghe Logofatul de taina,
ca sa se ceteascA porunca aceasta. sa i se
dea acestuia In scris Coate oile,c, pentru cari
s'a platit Inca. ,Sa fie nesuparati Si de vam-d,
care le era obi§nuit da le lua vama, §i de
oaie i de cai, ,Astfel dand scum 15 bani
vechic, nu Ii vor face suparare oierit toamna.
Pot fi Weptati §i panA la toamna, dar salt
scrie oile Si ,sa luat in chiz4ie unul pe al-
tul, legaad-va cu zapis si cu chiz4ic. De nu
vor da nici atunci, vor fi Impliniti mai tarziu.
'lar de an se va gasi aceia fugiti de oierit,
se va apace alpi pentru danOi de vor pldti..
.sa vie cu indrasneala §i cu bucuriec incheie
Domnul, ardtand cat e de riguros in mentine-
rea cPlor spuse in porunca sa.
La fel fac §i Brapveni, cari trimit la
Vodd pe bArsanul Bratul dm Sacele, sA cu-
- 49 -
www.dacoromanica.ro
noasca Edevarul Ge:poria Ghica raspunde la
14 August 1752, 1 juoanilor Sasi, aproaoe
cu acelea§i cuv.nte ca Sibien lor, atiau,,and
undo lamuriti noua privitoare la vacaritul
ce trebuia sa dea ardelevii. ,$,iti bine ca
taranit no ri asemenea cu oamenii d vo stra
plateau pe an do 2 on vacant. Ghica Vorla
in domnia sa dinta u a cedus dajdea la un
vacarit; iar cand nu an fost trabuinta d- a
se scoata vacant, nici oamenn D-voastra nu
s'au suparat nici odinioar:1; estimp numai,
hind mare trebuinta, s'a scos vacaritul, pe
care 1 -au plata si oament3d-voastra }fi tdca
ei dobitoacela for be an to.deauna aic in
tara, si vat: §i lama, de la hranecc pe Pa-
mantul tar ic. B atu d n Sacele rotga, n nu-
male Sa§ilor si al pas,ortler, pe Domn t.ca
la vremea vacarttului sa nu plateasca si e1
vacarit, dupa cum pla. esc §i loctitorii tent
ace§tila, ci sa facem o a la, sa he cu deo-
sobit nart, mai los din ceia ce p.atesc oa nenit
tarot noastre, sa plateasca de visa 1/2 talerc

aid< , X. pp 3:9-31 no. 15.

co

www.dacoromanica.ro
Aceasta nu se poate, dar ca d-voastrA $1 ei
sA ratrAe multumiti: sa _dea de vita cAte 1
zlot vechiu (=---22 pantie), adeca jumatate, dela
ce an platit In vacaritul de asta iama si vi-
tele acestea ale for sa si le p/Ateascl la vre-
mea oieritului. Terbantul sa nu-1 plateasca,
precum nisi eat-timp n'au platit, fiindcA an
platit astA lama vAcarit. ' Bratu, *trimisul
acesta al d-voastra s a multumit $i i-a parut
bine de un asezAmant ca acestae. Brapvenii
as adune oamenii pa care-i priveste si sa
facA in acest senz un zapis cu iscaliturile ca-
lor mai de isprava oameni $1 sA scrie in el
$1 aceasta : La vremaa vacaritului sa nu is
niscareva vita de ale oamenilor castor de tare
noastrA, sa be bage intre vitele Ion, ca sa be
plAteasca cu cart mai mic, fiindca la tA.ranii
nostri poate sa se intampla sA iasa vAcaritul
cu nart mai mare, ca sa nu ni se prici-
nuiasca Vistariei vre-o paguba, legandu-se
Iotr'acel zapis, ca, on care!a va face un luau
' In 1753 an trecut din Ardent in Moldova gi
Tara-Romaneasca: 443 turme de of 474 cal, 5704 vile
cornute i 2538 porri pentrn iernat. Takilcs, .Rajzok
a tOrtdc vilagb61,c 11 p. 317.
-- bi

www.dacoromanica.ro
ca acesta, ca sa vicleneasca Vistieria, sa i
se is toate dobitoacele pe sama Vistieriel..
Astfel fAcut acest zapis sa --I trimita, ca sa le
dea apoi o carte domneaga cu iscalitura
Domnului. pentru .a fi pururea pazit si nes-
tratnutat wzamautul acesta.
Zapisul dorit nu s'a facut, caci Domnul
nu peste mutt a plecat din scaun. Boierii
Ian un vacarit mare de 66 parale in loc de
22 parale dela pastorii barsani, cola le pri-
cinuieste pagube insemnate acestora. Toti
oierii cei din Tara Barsei" cer Sasilor sa le
dea documentul din 1752 al lui Grigorie
Ghica, ca arAtand acesta boierilor, ei le-au
promis reducerea vacatifului dela 66 la 22
panda. Oieri spun, ca, dace le vor da cArtile"
cerute §i ei vor plati banii pentru cheltuiala
avuta cu misiunea lui Bratu la Ghica Voda. 1
Acela care a fAcut asezi:mantul pentru
tots cei din Tara Ungureasca, din partea
Brasovului si din tara Barsei", cari vin cu
oile in tail la pasunat si ernatic, a fost
Constantin Voda Cehan Racovita la 26 Sep-
1 lorga, Stadii si doc "., X, p. 382 no. 16,
-- 52

www.dacoromanica.ro
tembrie 1753. 1 34ezatnantul acesta a de
sigur mai patio favorabil pentru pastorii
ardeleni ca cel dat mai inainte de Ghica
Voda. Se fixeaza oieritui fla : 161/2 bani de
1 oaie adeca 15 bani Si poclonul de nume,
(11/2 bani) dupe obiceiu. Se iarta, vama de
2 bani pentru o oaie trecuta in Tara Ungu-
reasca, §i ierbaritul de 40 bani pentru o vita
sau an cal.
Dajdea vacaritului se da : pentru an cal
pentru 1 bou sau una vacs cate 66 bani,
deci nu 66 parale cum le luau boierii pd-
storilor ardeleni cari intervin la Brapveni,
ci cum stabilise §i Grigore Ghica in 22 pa-
rale, 2 cai care ,poarta (Walla dupe o-
ile fors stint scutiti de vacarit. Insa dum-
nealului judetul Brapvului, sa alba a da
Opp la toate turmele, In care sa scrie
numele §i poreclele ale stapanilor oilor §i
ciobanilor lor, anume, asijderea Si cate of §i,
vita se afla la fie§te care turma, ca sa nu.
inple vre unit din Barsani, a mesteca vitele
' Ibid" pp. 382-4 no. 17; In 1762 se plAtea
vilcarit tot 22 parale din partea pastorilor bragoveni.
Hurmuzaki, XV p. 1719 no. 3221 (24 Fein.)
53

www.dacoromanica.ro
pamantenilor prints ale lor. Cand se va do-
vedi vrennui din Barsani ca an cutrezat a
face un lucru fartt, de cale ca acesta, bine
sa stie ca toate vitele aceluia is va pie:6,
dupa regula ce va iesi Ia pamanteni si se
va da pricina de a se strica si scam ase-
zamant". Domnul scrie Brasovenilor ca sa
Indemne pe Barsani §i pa altii toti, de ai
lor, ca sa an mearga in alts parte cu oile,
ci se vie aici in Cara sa ierneze, c5 vor fi
paziti si adapositi de toate nedreptatile si
asupririle. 1
Constantin Vadresen, vel Spatar, scrie
Brasovenilor, ca al nu mearga cu oile for
In Moldova, aratand ,i pricina ridicaril oie-
ritul con'ra cArui sa' piansesera Sasii: Cand
Maria Sa Voda ar fi lasat sa plateasca Bar-
sanu de acolo oieritul cate 10 barn. de °sin
si ar fi vazut vecinli nostril turci de pe Ia
matgine si aitii, puteau sa dea pricina, sa
ceara ca sa, plateasca si ei oieritul Inca
nurnai ate 8 beni, si s'ar fi pricinuit mare
pagubit la camara Mariei Sale lui Voda. In-
1 sIbid< p , 384-5 no. 18.
54 --

www.dacoromanica.ro
deamnd pe Brasoveni sd fad de stire si Ia
cei despre partea Sibiului, ca sa trimita si
ei oameni de taco-10 sa-si feed asezdrunnt si
ad alba a plAti si acaia tot cu tin asezAmant
si cu oranduiala. '

Pastorii margingni (din jurul Sibiiului) in

Tara Romaneasca in vai.our al XVIII-lea.

E interesant ca panel la 1753 nu avem

nici o carte" domnegsca, care sd priveasca
in special pe pas orii roan: din jurul Si-
biului, dell stim ca erau oiert vestiti si cu
turme maxi de oi, pe care le ttneau prin
Tara Romaneasca, undo treceau in taind
paste taunt' sau paste pasurile Turnu-Rosu
si Vulcan, a cum vom vedea.
Din ctiteva tiri, din 1721, ale unor
slujbasi sl vamesi ardeleni cunoastem ceva
referitor In oierii din scaunele : Sibiului,
Mercurei si Sebesului-sasesc. Oierii trneau
' ,Ibid,., p. 335-6 no, 19 (din 27 Sept. 1753
; no 20
Vezi vama pentru oi, vite Ia maul Vulcanului
In 171-7 Giurasca, *Material pentru istoria Oltemei sab
Anatriacit, 1.1716-29, Buearefti,1913, pp. Ho 7 no117,
55

www.dacoromanica.ro
pe uncle puteau de to parte §i de alta Car-
patilor si faceau un comert confirm §1 nem-
pedecat de nimeni cu piei, land si branza,
spre marea pagubd a visteriel, fiindca an
pldteau vama §i nu se purta un registtu
despre trecerea §i intoarcerea turmelor din
Tara Romanascd cum se facea la Brasov,
undo oierii, la termin §1 loc fixat, veniau cu
turmele 'lot, dand vama stabil td §i insem-
nandu-se la rAvas taxa de 3 fl. de o turmd,
care se coucpunea din 600, 700, 1000, sau
chiar §i 1200 oi. Se iau masuri la Sibiu ca
abuzurile Si neranduelile sa dispara, si pentru
o turind de 600 oi sa se deft taxa 1 fl. 50
den., pentru 800 oi 2 fl., §i pentru ce trece
peso 800 oi se da 3 fl. 1
intro soh 1718-1739, cand Olteni i a
lost ocupatal de Austriaci, oierii mdrginent
an umplut acest tiriut cu turmele lor. ' Ce
' Hurmuzaki, XV. pp. 1583-90 no. 2978-82.
2 In 720 in Oltenia se se plgtea dijra pentru
o oaie a pgstorilor ardeleni 1'1, cr Giurgescu, 'Ma-
terial pentru istoria Olteniei, p. 468; on Vasile Un-
gureanul vgtaf de ciobani la oile vicecolonelului Pivoda
in Muntenia (1724) Iorga, ,Studii dace., V. pp.
142-3 no 81
56

www.dacoromanica.ro
numeroase au trebuit sd fie turmele acestora
in Oltenia e de ajuns sd iiminfesc ca numai
oierii din RA§inari piAteau la camera valaha
si impdrateascd din Oltenia, -n anul 1736,
suma extraordinary de 8866 fl. dupd turmele
lor, 1
Constantin Voda Racovita arata o de-
osebita solicitudine feta de o:erii din scaunul
Saii0ei (land aderesandu-le, in 31
S;biu),
August 1755, o scrisoare 21a ai nostri bine-
vottori Dumnealui Jude le din SAII§te §i la
Dumnealui Trucu Candea din Sali§te, Avra-
mus din Ga4, Ion l loa,, Candea din SA-
hc,te, Toa Castes §i Petru Herta ca Mina
sifericitd sandtate ad se dealt. Le spune ca
s'a comunicat, ca Pltarul Radu Bengescul
nu s'a tInut de vechiul obiceiu de a lua dela
Ungurenii ce vAi easd vitele in Tara Roma.-
PAceli V., aMonografia satului R/1.$inari, Si-
biu, 1915 P. 63. R4inarenii faceau en convert vie cu
oi, boi gragi, vaci, pe care le educeau, din Tara -Ro-
mdneascA la Sibiu. p; 317 n. 3. Un oier bo-
gat din R4mari Badea Serban cumpAra, in 183b, bar-
bed de 2802 fl. .0 cr punftnd chizq pe un alt oier
frunta4 din Gali§ pe Coman. lorga *Studii gt dom.
mentel, XIV. p. 178 no 193.
57

www.dacoromanica.ro
neasca, numai cats 4 bani do vita, vaci $1
cai, $i Cate 2 bani de oa'e mare, ci ,s'a
tins( de a luat $i dela miel cum n'a fost
obiceiu. A dat ordin cApttanului, Rousava,
vataful de plain, sa-1 ,apucec pe Radu, ca
sa restitue banii $1 email luati pe nedrept
dela Ungureni. In nuns acestui ordin CApi-
tanul de plaiu Craisanul le scrie numitiilor
oieri sA faca o )fo,tA., aratand dela clue s'a
luat mieii $i cati. SA vie in grabA la Novats
(1,1nga Targu-Jiu) sA $1 ridice- banii in pre-
zenta reprezentantului domnesc, care a$teapta
aid dupd oierii pagubiti. Le face la urma $i
o invitare foartA favorabilA : Veti $ i D-vo-
pstra $1 aceasta ca a facut Maria sa mils cu
D-voastrA $i cei care va vrea sa vie cu ode
aici in , all sa ierneze si face sa It se into-
area vama panA la no ban cea dat $1 pe ()Oa
calf, marl. '
Deci oierii margineni aveau uneori o
situatie mai favorabilA in. tarn ca cei din ju-

' Revisfa sTrassilvania4, XL1, Sibiu, 1910 p. 195,

58 --

www.dacoromanica.ro
rul Bra§ovului. ti vedem grin NovaciuI jude-
tul oilcan Clod, ceia ne dovede§te Si un ra-
port al consulului austriac in Bucure§ti Mer-
kellus, cu data de 30 Maiu 1792, in care
spune, CA dupa Intrarea trupelor austriace
in Tara Romaneasca, la 1790, au venit ca-
tiva oiobani ardeleni din scaunul Aliercurei,
din satele Poiana i Rod, §i au navabt in grup
in s&tul Novaci de langit Tarp Jiu gi au
luat localnicilor 550 oi §1 34 vita cornute.
Cauza rapirii e CA §i NovAceni improuna cu
Turcii le-au luat in 1791 ciobanilor ardeleni
3550 oi Si 13 ,cai. Se face proces i sa cons-
tata ca b4tina§ii suet nevinovati, prada a
facut-o Turcii Si ei, numai siliti au aratat
drumul spre turmele din munti. Divanul din
Craiova boat-We, ca Ardelenii sä dea (Ale
toate inapoi satt o despAgubire grabnicA §i
venitul pe 3 ani dela oi, care se urca la suma
foarte mare de vr-o 8000 fl. Ungurenii erau
desperati, dar Consulul remqte sA reducd
sum de plats in 320 lei. lEi 1mi multumirA
cu manic` ridicate qi erau foarte bucur4,
59 --

www.dacoromanica.ro
ca an fort seutiti astfel de neajunsurile in
viitore Incheie Merkelius. 1
Am amintit mai sus ca saigii sau cum-
pArAtorii de of ai Turcilor /Amu multe zile
amare si pagube bietilor oieri ardeleni, cacti
le luau cite cu sila §i WA tocmeatA Inainte.
Inca din 1765 Brapvenii sA plang contra
acestor voinici cumparAtori turd de oi. Cand
alti negustori dau pentru o noatinA (oaie de
1 an) 1 taler, ei numai jumatate ; dud altii

dau pentru o oaie mare fara miel 50 parale,

ei numai 105 aspri adecA 35 parale, deci
cu 15 par. mai putin ; 1 berbec sau oaie
mare se cumpAra cu 2 taleri, ei beglicgii data
numai 1 taler si 5 parale. 2
Cu toate ordinele aspre ale Domnilor,
abuzurile se sAvArpau. DupA Infaintarea con-
1 Hurmazaki, XIX, p. 601. Pastorul ardPlean
bamitru Popa, jefuit de Turci la Zimnicea. a I bid. ,
XIX p- 846 (din 28 Sept. 1797) Vezi despre oerii
ungureni in jud. Mehedinti uncle dau intain la isprav-
nie, apol la biserica sf. Spiridon din Bueuresti din o
suta de o oaie ; varau aim, dar 2-3 aid se intorc
pentru iernat in Ardeal Iorga, Studii .ei does, V p.
162-1 no. 110 (din 27 Maio 1768).
2 Hurmuzaki, XV, p. 1726
60

www.dacoromanica.ro
sulatelor austriace in Buctaresti si Iasi, in
1782, protectoare ale oierilor ardeleni, vedem
ca multc tucruri se indreaptA. Oierii pentru
asi apAra interesele for se constituesc in
compand" sau tovarasii", 1 pentru a fixa
impreuna cu saigii un prat convenabil la
vinderea odor lot Asa la 25 Aprilie 1794
se face o invoiaId in Bucuresti infra Nico lae
Saigiul si urmatorii proprietari de turme de
of din Ardeal: lrimie Tirca, Stefan Panes
Radu Barbul, Nico lae Rusul, Zaharie Urs si
Joan Toma din SAcele, Stan Nan din Bran,
Toma si Oprea, Tatu din SebesuOsasesc,
Bucur Oprea si loan Hondoran din PoianA,
Bucur Vidrighin, Bucur Tirca, Iacob fail po-
pii lacob din Rasinari. Conventia o fac ne-,
siliti de nimeni, In prezenta celor doi oameni
ai consolatului austriac si-a Domnului roman,
dand 3 of din o suta pentru culina" tur-
ceasa, proportie fixates de Alocandru Vod5.
Moruzi, cu pretul urmator : 1 berbec turcesc
cu 3 taleri turcesti si 25 cr., o oaie stearpa
1 gi Ureche, D Istoria Romanilorg, XII, p. 417.20
(din 20 Oct. 1819).
61

www.dacoromanica.ro
cit 2 tal. 20-30 cr. , un miel de tin an
(carlanul) en 1 tal. 25-35 cr. 1 berbec sau
1 oaie cu ILIA. 3 tai. 15 cr. 1
Avem o alts Inteletrere cu doi ani mai
veche, din 23 Main 1792, 2 f curt la agen-
tura austriaca din Bucu. sti intre ac.las
saigiu Nicolae s ,noi SUt a math delegat,
ai pastorilor Tarii Baisei ii ai Sibiului ain
Ardeal ., care maituru's 1, Si dovedim prin
ace,.s4a... ea ne-am intel9 d r vointa )rop ie
spre prosperarea Si pen ru serv-c ul in 1 e
Porti cu jztepul Nico ae, ca vom vinde o lei
cari le avem de vanzare cu pr..tul stabilit
intre no : Oaia cu miel 4 lei, berbecul mare
3 Lei 30 par. ; oaia mii ocie 3 Lei 30 p.
berbecul de 1 an ( carlanul) 2 le 30 p. Spun
ca din cauza iernei gre'e (fit 1789 si a ras-
boiului, au suferit foarte mutt economia for
de oi, incat au trebuit sa ampere cu pre-
turi mutt mai mad of de prasila din alte
teri, nu din Tara-Romaneasa Iscalesc si
Intaresc ,prin-sigilile noastrec oierii acestia:
loan Manole si Gheorghe Babas din Sacele,
' Harmuzaki, XV p. 1805 no. 342 . ; fl XIX,
pp. 701-2 no. 598.
' 'Aid" XIX p. 598-600 no. 493.
62

www.dacoromanica.ro
Radii Aldulea si Joan Paripaux dm Bran
Giurgea si Oprea Tatul din Sibiu/ 1 In ziva
urmAtoare acel an, 23 Mai consulul Merkc-
luils 2 vesteste tuturta pAstorilor ardeleni In
Tara RomaneascA, a in sediul agenturei s'a
incheiat urmato rea conventie privitoare la
pretul oilor intre delegatii fiecarei regiuni
ardelene .de (lied si jelepul Nicolae: Oaia
cu mid 4 Lei; 1 berbec mare 4 Lei; 1 -oaie
s.ngurA 3 lei 30 aspri, 1 berbec de 2 ani 3
Iei 40 aspr. si 1 berbec de 1 an 2 Iei 30 aspr.
Preturile acestea stint potrivite timpului
$i imprcjurarilor, fiindcl delegath vostri s'au
induplecat, dupa convorbiri lungi, sA fie
b nevoitori fats de situat:a prezen.1 a tarii
stramtorate".
SA tie la aceste preturi hotarite, cAci
nimeni, n'are dreptul sA le nesocoteascA,
cAci si Domnul terei a dat tuturor slujbasi-
lor sal si saigiiltir ordin sA le respecteze strict.
tim ca oierii din jurul Sibiului Isi
1 La CAlaraO_Qud. Talomita) in 1792, Infalnim,
30 de ciobani ungorent d a Anil Sibiultd, cu 2 turme.
de oi: cer vole sit Veda Ca lain for nesuparati peta
vans aipeni. sUrecho, Worm RomAnilor, IV p. 277,.
63

www.dacoromanica.ro
pd$teau oile §i pe muntii Gorjului. lata ed.
negustorii pdmanteni, cari au casdrii vechi in
acel judet", se plang Dornnului, ca eiobanii
ardeleni ce au oile pe parnantul terii nu
urmeaza obiceiul vechiu de a da eas la
ca$drille unde1i tin vitele, ei it tree peste
munti in Transilvania pe furi$, $i a$a ne-
gustorii pdmanteni nu pot sA facA ca$caval.
Domnul a cdutat la condica Divanului,
$i la a$ezamdntul pentru Ardeleni art. 12 se
zice: la luna August, dupA ce InceteazA de
a da ea§ la cd$erie, atunci sA-$1 facA ciobanii
branza de trebuinta pentru casele lor, dupA
vechiul obiceiu, $i atunci sunt slobozi de
$i tree brdnza in Ardeal nesuparati de vamA
$i nici de alte cereri. Domnul Alexandru
Moruzi dA ordin i3pravnicilor, etc. din Jiul
de sus ca eiobanii ardeleni sa. se tins in
tocmai de obiceiul vechiu, 1
i Ureche, o, c." VI p. 818 (din 13 lunie 1793)
Mihai Vodi Sutu, in 1 Febr. 1784, di drept ma'nas-
tirii Sf. Spiridion din Bucure,ti sa is dela ciobanii
ungureni, ce-si pasc turmele de of in Gorj pans la
Vodita din Judea' Mehedinti ; yin primartra §i se
intorc toamna, fara.' se dea merit, dela acestia dupa.
obicein sa in din 10b of una, dela cei cari ierneaza
in tars si dau oient sa nn is flunk Ibid" 11 p. 434
13, I (,,-An. Ac, Rom.," sect. 1st. XII, p. 1108 n. 1.
-- 64

www.dacoromanica.ro
 Ciobanii din tinutul Sibiului se plang
Domnului muntean in contra lui Constan-
tin hay Capitan din Satul Cegan, plasa
Stelnici cum ca intraceasta toamna, pana
a nu trece cu oile for in baltd s'a pus
numitul de le-a luat din turma de of cute o
oaie si de turma de arlani asemenea si le
mai cere si pentru caii cari it bags in baltd,
de toata vita mare sau mica 10 parale".
Ciobanii ztc ca obiceiul for era numai cand
darama pAduri de salcie in bAlti pentru
hrana oilor lor, atunct cand ies primavara
din bAlti, dau aceea oaie de turma si din
turma de carlani asemenea iar and nil tale
padurile de salcie si isi hranesc dobitoacele
numai cu stufurile baltilor, cu iarba ce gd-
sesc, on pe ce movie ar fi nu dau nimic".
Alexandru Voda Moruzi, in 14 Decemvrie
1794, cere informatiuni dela ispravnicii din
to despre obiceiul acesta, si le d'a ordin
Ia lom
peste ponturile Divanului sa nu se ceara
nimic dela acesti ciobani dela Sibiiu. 1

1 Ibid" p. 817; Oieral llie Oprea din Saligtea

Sibiului poarta un proces vre-o 10 ani cu vaduva
vamegulai Vasile, fostul lui tovarag in Muntenia, dar
it pierde pretutindeni, dovedindu-se en mincinos si
falsificator, hind condamnat la 11 luni temnila (1782-92.)
Hurmuzaki, XIX, pp 587-91.
65
St. Mete, Paatorit aideleni

www.dacoromanica.ro
 Unii din acesti ciobani s'au asezat cu
casa for in. God, Mehedinti sau In alt judet
din Oltenia, Asa satul TAW lest' din iud.
Mehedinti a fest Intemeiat in secolul al
XVIII-lea de pastori ardeleni. 1 *i -au facut
aici o biserica de piesa, zugravind pe pe-
retele din fats un cioban care en beta mana
oile. Inscriptia deasupra acestui tablou:
Aceasta biserica este facuta cu banii oilor".
Pe paretii dinlauntru ai bisericii, care a
costat peste o mie de galbeni, sunt zugra-
yip toti chtorii cu femeile si cu copili tor. =
Neter! ardeleni in Moldova in sec. al
XVIII-lea si inceputul la XIX-lea

Stirile privaoare la Mocanii oieri din

Ardeal, cars Isi in -turmele In Moldova, sunt
1 Ionescu dela Brad, Moaografia judefelni
Mehedinti" p. 394 cf. Bogd n Dame, Via a si opera
lei lonesca dela Brad." Craiova, 1922 p. 149:
loan Popa din. Trei-Scaune iud avea in arenda
muntele Zanoaga dir gran to orjultii, unde i se la
10 berbeci de lanahi Siimboteanu IA a God, gonindu-i
toate dobitoacele din m..nte. Sa cerceteaza cazul
(lanuarie 1805). Urechs 1st. Rom." XI p, 111-2.
Mocanii tutaieni in Mehedinti la 1822 lorga, ,,Sitat pa
etc Tudor Vladimirescu," p. 158.
b6 -
www.dacoromanica.ro
cu mutt mai putine si mai sAracacioase ca
cele referitoare la Barsanii Si Tutuenil oieri
din Tara Ro.rAneasca. Alta situatie au pAs-
torii ardeleni In Moldova ca In Principatul
romanesc vecin. Informatia pentru vremurile
mai vechi lipseste, ea incepe numai In se-
culul at XVIII -Iea pela mijloc. Isi tineau
turmele aici nu numai Romanii, ci si frun-
tasii nobili unguri, pand chiar si cei din ju-
detul Satu-mare, ca de ex: Alexandru Karolyi. 1
Cei dintaiu privilegiu cunoscut e rei al
lui Grigorie Ghica, Domnul Moldovei, din
1 Martie 1740, pentru randul Barsanilor ce
sant asezati aici brtarA, la Putna ski la Ba-
cAu ". 2 Li se face la dorinta ruptd de 3000
I La 1711 aerie acest Karolyi, until din capli
revolatiei rakocziene : Teata herghelia mea e in
Moldova. Nu pot sa ian aid an fobs frumo-,411or mei
armdsart. cf. Takics. o. c." II. ph 317.
g torn Studii si documente, VI p. 440 -1.
Un Omar foarte avut din Moldova resew:110d, on
330 galbeni, din priaso4rea Tatarilor (1717) pa popa
Vasilie din tinutul orasului Bistrita din Ardeal. Mai
thrz a, in 1729, popa restitne band picorKrulai Inn-
facator. cf $otropa, Tatarit to Valea Radom in Anuaral
institutalui de istoria naponala'', III. Cluj, 1925, p. 270
(din scrlsorile lui Grigorie Voda (Mica al Moldovei, dirt
6 si 30 Main 1724 citra colonial comand. din Bistrita)
67 '.

www.dacoromanica.ro
Lei vechi, pe can ii plAtesc in patru sferturi:
Martie, lunie. Seplemvria si Decemvrie : Li
se acorda peceti rosii atata casasilor cat
si holteilor". SA nu treaca in Ardeal buca-
tele altora cu ale lor, Gostina de of o vor
da barsAneste cate 6 bani (=2 parale) de
oaie, si pentru Carle", tar ca BArsanii, adeca
Ina I leu st jumAtate. Pentru part, numai
Vornicii lor, sa aibl treabd ctt clansii §1 ai
judeca st a-i certa": apel la Divan. Jude-
cata for pentru omor si furt se face numai
la Divan. Pentru miei si alte bucate, si
branzA, land, cergi, burci, ce ar aduce la
Galati si la alte taguri de vanzare", vor fi
scutiti de vama, mortasipie (=vama vanzArii
In tall), parcalabte. Cele exportate vor da
vatna. Au voie a Iliad cu oile iarna, ,si de
varA, pe locuri slobode, Ind sA n'aiba op-
reala, Irma fennd tarinile si fanatele. ; nu vor
da dijmA, afara de *nude or tinea et stane
asezate peste yard(: aici se vor tocmi cu
proprletarii. 'Na vor putea cumpAra in paguba
lor Barsaaii straini, NA de acesti birnici
pamantuluic, Cali si carutele lor stint scutite
de podvezt.
68

www.dacoromanica.ro
 Avem o tanguire ardeleanA contra te-
rranilor moldoveni, earl tree pe ascuns granita
peste Ullman, lard sa dea vatna, cu branza
ant, ite, berbeci si le vand In targurtle Top-
Eta, Gurghiu, Reghin si Targul-Murasului.
E o necontenita trecere de of si de produse
ale acestora in Ardeal si de aici in Moldova
la stanele multe ce au acolo In muntt ckiar
si Sasii. 1
Barsanii aveau doiVornici, unul la So-
veja, celalalt la Casin, 2 pe cart adeseori ii
vedem plangandu-se cAtre starostele de Putna
pentra multele nedreptati ce Ii se fac. Asa
°data contra starostilor si capitanilor Dori
sent dregatori pe la tinutc, ftindca le iau
miel de perdea, pe unde li se tampla oile,
si obiceiu n'au avut, fara decat sa dea nu-
mai celui cu mosie mielulc. 3 Altadata contra
vamesuluti de Focsani Mthai Catichi, 4, a
li-ar fi luat Dosebi de gostina, ce-au dat cate
' Hurmuzaki, XV p. 1576--7 no. 1,72 (die 1
/uniarie 1720).
e lorga, Studii i doe., VI. p. 313-4.
' D Ibid.,. VI p. 313.
4 lbid 4 p. 334.
0
www.dacoromanica.ro
4 parale de oaie i 'Ind §i cate 11/2 leu de
stand dupA cum au fost dand mai inainte,
cand da cats 2 parale de oaie. Dar acting,
Inteacest an (1742), socotindu-se de-au dat
§i Barsanii gorVinA ca i altA tarac, obiceini
se nimice§te. Cei din Soveja sA jaluesc, ea
agor0inarli ce-au fost en gorstina bArsA-
neascA ... li-au luat napaste 303 oic. 1 Uri
ordin demnesc zice : .sA plineasca 12 lei,
bani noi, dela Codrescul, stegariu, care bans
i-au luat dela BArsani, Cate 1 leu de Ma. '
Unli barsani ca : Marea ci Ion din Ca0n
au strans 950 mascuri din .Atirerhud §i alte
sate din Tara UngureascA, cu tocmeala de 1
zlot pentru un mascur, §I i-au adus in Mol-
dova §i-all ingr4at, pe urmA stApanii mas-
curilor ian oprit din tocmeala cate 15 bark
de mascur, cer dreptate dela generalul din
Brasov. 3 FAceau comer( en cgcaval, van-
zand negustorilor turd 0 celor din Tara
RomaneascA, cu cari sneori ajungeau la,
1 ,Ibid.ot p. 383.
2 .11Did.o p. 401.
' ,Ibid., p. 231.
70

www.dacoromanica.ro
proces. 1 Aveau care mari si butte, vestitele
'care mocAnestig, fAcute de Barsani ; 2 erau
foarte cautate de Domnie, duceau cu de :
banii domnesti la Constantinopol (1742) 3
soli ca pe Rasmi Efendi si fermanul turcesc
la Craiul Brandenburgului (Aug. 1763), 4 pe
beizadeaua Alexandru Callimachi la Tarig-
rad (Sept.. 1763). 5 Mocanii servesc uneori
si de svezeteic, 6 alteori ca Ion Mocanu din
Pocsani duce zavozii la Constantinopol, pia-
tindu-se drumu! cu 33 lei 40 bans.
Pe Mocanii sau Ungurensi oieri is in-
Minim raspAnditi prin diferite iudeie, 8 platind
rupta for la Visteria domneasca din Moldova.
Platesc rupta pe !unite : Tunic si lulie 1763:
Mocanii din Casin Cud. Mau). 250 lei. ce
din Balca (tot Bacau) 45 lei ; Barsanii din
.ibid.,, p. 269.
2 .Ibid.,. p. 322.
' illaido p. 3 -1, 385; 389, li se pliitea 150 lei
de drum
4 lorga, >Doc. fans. Callimachi,e 11. p 108.
5 plbid., p. 122-3.
u .1131d.,6 p. 123; pt. o araiii mocaneascA care
&mean general se p15.tWe, in Imre, 1814 90 lei. 'ibid.,
7 *I b id., p. 108.
a Vezi mai pelarg despre asezarea Romanilor
ardefeni in Tenle romane Nistor, ,,Emigrarile de peste
nand" in Aa. Ac. Rom.", sect. 1st., XXXVII (1915)
pp. 815s65; mai ales pp. 856-64.
71

www.dacoromanica.ro
Soveja 143 si cei din RAcoasa 100 lei ; 3_

pe AugustSeptemvrie : 15 liude Ungu-

reni din Dulcesti (jud, Neamt) 122 lei; 11
!Jude Ungureni din Blage'ti (jud. Baal') si
Mocanii din Casin, sporiti eu 6 liude, dau
296 lei ; 2 pe IulieSeptemvrie : Ungurenii
streini, din tinutul Suceava, platesc 157 lei
60 bani. 3 Pe unii dintre Barsani ii intalnitn
cu ode in Gura Berheciului la 1742 (jud.
Tecuciu) ; 4 altii se aseza in Tarnita (jud.
Tecuci) numiti Tutueni. 5 Grigorie Vocla Galli-
maehi, la 1763, le iarta unele datorii vechi
si gostinA Mocanilor din Soveja si RAcoasa
pentru 39000 of le iartA 190 lei, celor din
Casin 60 lei gostina ; 6 '60 lei din gostinA
Mocanilor birnici dela tinutal Putnei, pe ode
lor, cu adaosag ; care Mocani viind in anul
trecut (1762) din Tara RumaniascA, an avut
tocmealA cu dumnealui CamAras Nico!achi
1'Ibid.,. II. p. 87-8.
' *Ibid.,. p. 98.
J *Ibid.,. p. 93.
4 lorga, Studio si doc.. VI p. 363.
" Densavanu, *Vie* pastoreascA II. p. 64.
" Iorga, .Doc. fam. Callimachi, II. p. 103.

72 --

www.dacoromanica.ro
de au dat gostind numai 10 bani de oaie,
iar scum, au rAmas sd dea eate 6 parale
yechi de oaie, dupa cu m si alti Mocani de
tart. I In satul Bogddnesti s'au asezat (c.
1742) 15 Ungureni, 2 iar in Campulungtil
Bucovinei intalnim vre-o 10 cu of si &lure-
sani asezati aid pela anal 1792 3
Slitjbasii lacomi faceau multe greutati
pastorilor ardeleni cu oieritul si 'vacdritul.
Brasovenii se plang ca li s'a ridicat o eritul
in Moldova dela 8 la 10 parale si li se iea
2V2 zloti de fiecare turmal. 4 Dupe oarecari
intevventsi, Domnul le mentine 8 parale de
oaie §l 12 cai scutiti la fiecare turma. '
Curtea din Viena intervine la 1765 la Poarta
turceasa ca sd stabileascd o dare generals
' DIbid.,, p. 104.
2 Iorga, b btUdiii doe.,' VI. p. 401.
3 Stefanelli, *Documents din vechinl °cot al
Campulungulai moldovenesc.g ed. Ac. Rom., Bncrirqti
1915 pp. 226 -9; vezi 80 liude oameni streivii de ai
aarsamlor fuggi. Iorga, ) Stu d 1 i qi doc C VI. p.383,322.
' Harmuzaki, XV p. 1702 no. 3147.
5 .ibid.,. XV p. 1703, no. 3151 (din 1755 Sept.
23). Inca in 1753 Ghica Voda poftea pe Brapvem
,cn oient 8 bani in Moldova ,Ibid., p. 1691.
73
www.dacoromanica.ro
pentru ierbarit in Tarifa romane. Aceasta sr
faeaza de vita 8 aspri, dar nu s'a respectat
acest firman si astfel la 1785 s'au inteles
ca ierbarital sa fie 10 aspri pe cap de vita,
('n Muntenia se da 12 aspri). 2 i fiindca
si in Moldova sa face silk i sa luau fara
toemeala oile de saigki turci, ea si in Tara
RomaneascA, despre care am vortnt, Alexandre'
Von Ghica stabilesle el preturile oilor 'pantile
hrana si indestularea Tarigradului.( : 1 ber-
bece turcan 8Z parale; 1 oaie tureana stearpa
62 parale ; 1 carlan turcan 45 parale', numai
of tunse se pot cumpara cu pretul de real
sus si din o WA se rot lua numal 10. Alte
of se pot lua numai cu pretul de Inteles.
Saigiul sa fie volnie a lua of si dela Mocanii
de Tara UngureascA si de Tara Munteneasck
dui:4 randuialA si pretul de mai sus, fund
obicelu vechiu de a .se lua si dela dansii.
' Harmuzaki, VII p 449 (12 Sept. 1785)
Vezi spusele lui Raicevich din Iasi, 2 Decem-
vrie 1783 In Hurmuzaki, XIX p. 149 no. 136; Aurelian,
P. S., .Schite asupra stani economise a Romaniei
see. XV111-leas, Bucuresti, 1b85 p 90.
° Revista istorica., II (1915) p. 216-8.
74
www.dacoromanica.ro
 Pentru ca sa-1 scuteasca de abuzurile
Area des repetate, Alexandru Voda Mavro-
codat, In 19 August 1785, 1ntare§te vechiul
a§ezamant al oierilor ardeleni,dupa cererea
lor cari 10 in oile in Moldova, dela Sf.
Dumitru pane la Sf. Gheorghe. 1
Tata i cuprinsul a§ezamantului :
1. Cand sosesc in Moldova vame§ul
dela Groze0, pentru toluri §i cojoacele for
cele de iarna nici o vama sa nu ia, decat
din marfa ce o due spre vanzare.
2. Nici.un dregator miel dela turma
sa nu ia, nici tend le aduc in launtru, nici
tend be scot afar/.
3. A trace prin mo§iile manastirlIor
slobod va fi cu adevarat, dad zabovesc mai
mult pa o mo0a sa plateasca dupa, tocmeala.
4. Nu vor mai plati cele 2 parale sau
' Puscaritt 1 ,Documente pentra limbo si
istorie", IL Sibiu, pp. 140-1. Tree la iernat ie Tarifa
remA.tie dio Ardeal; in 1767: 20497 oi, 3229 cai,
44E0 vita, 432 pont; in 1763: /10570 oi, 20211 pore',
4013 cai, 2555 vita; is 1769: 350574 oi, 3397 vita,
3666 cal, 824 porci. Fiscal a mat taxa de numerara
dela aceste tame, pa 3 ani, soma de 6423 fl. Takics,
.,,o. c ," II. p. 317.
75

www.dacoromanica.ro
o gro;dtA pentru un cal ea s'au platit panA
actin).
5. CAnd primAvara sA sue cu olio la
manta nici unui stapan al pamantului, miel
on vor plan, fall numai aceluia, pe a cui
mosie zabovesc mai indelungat sa plateasca
dupA toctneitia.
6. Stapanul locului dela Grozesti sa se
Indestuleasca cu un mielusel tinAr, al nta
mai is berbece pentru trecere, data vor rA-
manes mai malt timp pe mosia lui, sa -i
plateasca dopa tocatealA.
7. Dupa asezamantul cel recbiu, caad
vor esi pun vama Grozesti, dela nn card
de of sa nu dea m ii malt decat un miel, sA
nu mai dea nici capitanului de pe granita
2 miei, nici vorniculni 2, nici vamesului si
casapului cats 1 !fuel; casapii sa nu Is op-
reasca trecerea for prin vama; stint Jibed
sail vanda prin targuri casul si oils lor, si
nici un moldovan sA nu Istdrasneasca pa oare
care dintre °lard din Ardeal al sminti sau
a-I bate, data vor area ceva neIntelegeri ma
- 76 -
www.dacoromanica.ro
ei, arnandoua partite sä canto pe birAul ti-
nutului Si acolo pricina sA li o Indrepteze. 1
Alibai Sutu, domnul Moldovei, in 1 De-
cemvrie 1794, lotare§te privitor la cunita
ce trebuie s'o plateascA pastorii ardeleni
pentru vitele tor: Cali barsane§ti din Tara-
UngureascA, cc se vor afla aici in tall la
iernatic vor da cunita cate 40 bath noi de
tot calul, iar pentru 3-4 cat cc vor avea pela
odaile tor, care stint pentru slujba, pe acei
nu vor fi plAti cunita, i nici ad se supere
de catre cuniteri. Caii barsaneVi din Tara-
Munteneasca ce se vor afla iar aici In tara,
la iernatic, vor plAti cunita ale 40 bani n©i
de tot calul dupe obiceiu. Pentru oile ce vor
e0 la Moldova, §i be vor pApina aici in tarn
pentru vAratic vor plat' cunita, cate 61 bani
noi de oaie §i de caprA, iar cand acale oi vor
§i ierna atunci vor plati goOna cate 10 ban'
noi de oaie la go§tinarii de streini, §i band
cunitei ce vor fi plAtit sA-i deie cunicerii

1 Vezi despre pretenfiile pAstorilor ardeleni in

Moldova. Hurmuzaki, VII, p. 448-9.
77 1

www.dacoromanica.ro
inapoi, fiindcd platese gostind. Boil de negot
fig nu se supere de cudiced, fiindcl plAtesc
cornArit §I vamd ...
NegutAtorii din stApanirea Anstrieceasca
cari an cd§lile for aid in Moldova, vor pin
cutup de toata vita cate 40 bani no's dupd
hrisovorul domnesc ce an la mans. for ." 1
Cat da mult erau respectate aceste
,cArtic ale elobanilor ardeleni sA vede §i
din faptul ca eta mereu erau inoite, schim-
bate in favorul san in defavorul lor. Alexandru
VodA Callimachi, in 27 tulle 1796, prin o
carte dotnneasca stabile0e, dupd o noun
plangere a agentiei austriace ca dela pAstoril
ardeleni veniti in Moldova §i cari tree pale
Groae§ti SI Comrine§ti sd se is : Dela toata
vita 1 pars, data tot carul clobanesc cate I
cawaval, data toata turma de of cate 2 miei,
iar Batt] dela oile moarta, an-1 pot trace paste
' Uricariel", V, Iasi, 1862, pp 305 6, Consulul
austriac din Iasi Timani in 17 tante 1794, cere el se
infiinteze la Galati on viceconsulat si pentrn a apara de
mid vezatinnit pAstoni ardeleni, can cateva lum din
an" petrec co turmele for in vecinAtatea acestui ores.
Harmuzaki, XIX, p 706 no. 605.
78

www.dacoromanica.ro
hotar nici o oca macar, ca contrabandA, ci
trebuie sä-I vancla In tarn. 1331a marfuri sa,
se is numai 3 la 100 conform tratetului.
Sluiba0or le spune, ca 'acel ce va Indraini
paste porunca Domniei mete i va lint dela
el ceva, nu numai ca ve fi Milt de a Intoarce
inapoi, ci Inca sa va §i pedepsit. '
Cu toate aceastea masuri, WA ce catan
Intel) jalba a agentei austriaca din Id0 catra
D,vanul domnesc la 4 August 1796: 2 Din
non via planer: din parte comenduirii ge-
nerale din Ardeal, ca sa ieu din partea aren-
da§ilor, slutba§ilor, capitanilor §i din partea
vatafniai Lupu dela bariera (froze§ti taxe
dela supu§ii austriaci paste c?.le itabilite in
tratat §i anume :
a) Pantru fiecare persona i vita care
trace in Moldova *i inapo1 in Ardeal apt
taunt dela hotar is pare sub numele
1

Capitanie".

' Stelanelli, o. c" pp 218-9 no. 188; phi.

mai complet in litomtizaki, XIX, p 790.
2 lorga, Doc. fain. Calliinaciv". I. p. 89 no.
1; reprodusi t}i is Hurainzaki, XIX, pp 781-00.
- -7)
www.dacoromanica.ro
 b) Pentru fiecare car incarcat sau gol
20 parale sub numele parctilabie".
c) Capitanul is dela fiecare car cioba-
nese, la intrara In Moldova un cas, iar area-
dasul altul.
d) Capitanul is la intoarcere din fiecare
turma doi rniei, It arendasul unul.
e) Ciobanii, cari yin primavara calare
la turmele for de of trebuie sa plateasca
pentru acesti cai 40 denari, dare Conifa".
f Ciobanilor li se iau peile oilor mo-
arte, sub pretext, ca exportul acestor nu ar
fi permis.
g) Supusilor austriaci nu li se da la
intoarrerea for in Ardeal aid o contra chi-
tanta data arendasi, spunandu-le negustorilor
a nu an nevoie de ass ceva la Intrarea for
in Ardeal. Chiar in punctul acesta e "'lipid-
teria cornisa de arendasi si slujbasi dela ho-
tar, cad cum ar putea dovedi pagubasul
sum !mita pe nedrept?
h) Dela oieri se iau pentru hainele for
bani, ovas si branza.
Cat face la an lec aceasta inselatorie
80
www.dacoromanica.ro
a sluibasilor de hotar poate sä vada inaltul
Divan din ambele rezumate alaturate, dela
1 Maiu 1795 pana la 25 Martie 1796. Tre-
bale sä vA atragena atentiunea cA in 1785
s'au fAcut plangeri de aceiasi nature pentru
astfel de abuzuri la principle Alexandra
loan Mavrocordat si CA au fast Inlaturate
de el print'un ordin sever din 19 August
1785. 1 Ca urmare s'a desfiintat darea 'par-
cAlabia., ,capitaniac si celetalte abuzuri.
Starea aceasta a ramas panA dupe rAzboiu.
In 1793 reincepurA aceste abuzuri sub
scApitanul Lazar Panda!, dar full foga in1A-
turate; reincepurA din nou, in Maiu 1795,
sub Capitanul Dumitrachi Izbir si au tinut
pana In 25 Martie a. c. dupe cum se poate
vedea din raportul alaturat. Fiind abuzurile
acestea absolut contrare tratatului, Val rugArn
sA luati masurile necesare $i sa pedepsiti slaj-
basii de granita dela Grozesti si cA cei 483
piastri, 60 casi si cei -123 miei luati pe ne-
drept sA fie restituiti.

81
' Citat mat sus acest ordin.

www.dacoromanica.ro
 Divanul -domnesc, in 11 Aprilie 1804
in urma multelor abuzuri si plangerl fixeaza
8306 dio no gostina oierilor ardeleni is
Moldova: Mocanii de in Casinot Bacau, si
Mocanii dela Soveja si Racoata sf Bales,
din tinutul Patna, de vreme ce hotarire este
ca toti de obste sa dea cate 10 bane not de
oaie, si sa plateasca gostina la gostinarii
din Cara, pe la tinuturile node se vor afla
sezatori, iar cari din Mocanii acestia stint
stramutati din locurile ttratate mai sus, st
vor fi cu ferneile for sf copii for ptintre eke
tinuturi, vor plati gostina In gostmerii din
tarn, J tinuturile nude se vor afla sezatori
i-$1 dau birul for; cum si alti Mocani ce
vor ft sezatori in tat-a, pre in tinuturile ce
se vor ails legati cu briul lor, la acel t,out
sa plateasca gostina.
Mocanii streini din Tara Ungureasca
si din Tara Romaneasca, cum si a1ti Man-
teni ce vor esi ea oile for la iernatiC aici in
tarn, vor plati gostina cate 10 bani not de
oaie, si cate 4 parale de duce !lama; foga
cei ee vin cu oile toamna, s: se 1ntorc pri-
- -82

www.dacoromanica.ro
mama, vor plan la gostinarit de streini, tar
cal cari se vor afla cu pile statatori aici in
iara §i lama §i vara, vor plati la goOnarii
de tars'/,
Acest impozit pa of trebuia sA se in-
cassere dela Mocani ardelent : de goOnarit
de WA pang la fines lune! tulle, Ian de go§-
tinarii de streini de toatnna pang, in soul
litor la Sf. Gheorghe. 1
Am spus ca uneorl bale sau iarna
grey cu. viscol deciumu tura:tele de ci sau
chiar le prapAdeau cu totul. In 18 Martie
1808 a Post In Moldova o vtielle cumplitA,
in urma careia au petit pe lungs 248 oatneni
li acest numar enorm de .bucatec: 542,538
01,99,370 boi, veld §i vital, §i 15,906 cal §i jape. a
De sigur ca acest potop a cuprins §i un mare
unman de vita §l ol de ale pAstorilor ardeleni.
Nenorociri de acestea an dat paste sar-
1 Uricariulo, VI, Iasi, 1876 pp. 466-7, 469.
I An. Ac. Rom." set. 1st. XXXII p 70; is
*rata acestut desastrn gosttna se reduce dela 8 la 4
pantie de o °ate. Ibid," p 123; Us braorean Lou,
eloban la mareie LogofAt Rilducanu Reset In 1603.
Ibid.," XXXI p. 310
83

www.dacoromanica.ro
mami nostri oieri §1 mai inainte, Inmorrnan-
tandu-le averea si osteneala de o vieata in-
4reaga. Consulul austriac la Iasi Raab in
rapoartele sale catre Metternich din Viena
vorbe0e" adeseori de suferintele ciobanilor
ardelen'. In 23 lanuarie 1813 scrie : ,Purtuna,
viscoluL §i gerul mare din 8 Decemvrie anul
trecnt a tinut 18 oare in Basarabia, pe Mares-
Neagra insa 3 zile, a distrus nu numai 2'
vase incarcate in portul Odesa, ci a fAcut
§i in Basarabia o paguba mare in vita, cal
§i mai ales in oi, earl erau proprietatea
ciobanilor ardeleni, can intampinA acum marl
greutati la intoarcere. Turme intregi de oi
s'au inabusit sub zApadA si au inghetatc 1
Pdstorii de mult strabatusera at oile
for In pA§unele prase din Basarabia. Nun-
gand provincia aceasta in 1812 sub stApani-
rea Rusilor, oierii noOri au avut se Indure
multe mizerti. 2 Raab zice la 10 Iunie 1814:
1 lorga, Doc. Um. Callimachi," 1 p_ 161.
2 Gotina dela ode Mosandor din Tara lingo-
reascA in Basarabia, in 1812, era de 3689 lei. Rusii
ocapand aceasta provincie n'au volt fa-i lash pe own
sa se Intoarc5. In Moldova an tulip oare care. INV&
II p. 142.
84

www.dacoromanica.ro
,Sarmanii ciobani ardeleni stint si acum re-
tinuti peste Prut spre cea mai mare paguba
a lor.,Cativa dintre ei an venit pa ascuns,
cu marl pierderi, in districtul Oa latilor Ian&
vadul Ini Isac, Inotand cu doi cal, an fost
apoi trimisi de mine peste Siret acasAg. 1
Altadata, 12 Ianuarie 1815, consulul rapor-
teazA: D In sfarsit a Inceput sA se realizeze-
promisiunea guvernului rusesc, cA va lAsa
ad iese din Basarabia vitele si oile supusilor-
austriaci, si acum zilele trecute an trecut
dincoace in vre-o 50 mil oi, cari stint ma-
late spre muutti Ardealului. E de dorit insA
ca sA nu se retraga din non aceastA Ina-
dninta Ineinte de a trece dincoace toate
Tittle,. Exportul de cal din Basarabia e oprit.
)Stiu cA aproape toate hergheliile din stAnga
Prntului (din Basarabia) stint proprietatea
supusilor austriaci. Se duc de aid vre-o 1200
cal pentru cavaleria din Bavaria. 2
Herghelii vestite si bogate avean In
deosebi Mocanit din SAceIe. Dintre acestia.
' Ibid.," 1 p. 209.

85
2 lbid.," pp. 228-9.

www.dacoromanica.ro
se amintesc cei mai de frunte: Radu Moro-
'anti, Moldovan, Popa-Sorici si Ion Vlad
eitan numit si Muscalu, fiindca traia cu call
lui mai mutt prin Basaracia si Rusia. Mus-
calu avea paste 800 cal pela 1830 si nu cruta
aid o ostenealA ca BA st vada herghel a st
mai mare. Rugacittnile lui ziinice si ale sotiel
sale se terminau tot deauna cu cuvintele:
Miia Doamne, nalia1 Aceasta dorinta ferbinte,
de a avea o mie de cal an i a'a indephnit,
cad in iarna anulni 1832 un vifor nApraznic
en o ploaie urmatA. de un inghet grozav, asa
numitul chit, spaima economilor de vite
a nimiclt aproape toata herghelia lui Muscalu
impreunA en ale altor multi proprietari de
vita. Asa a f.st de cumplit acest potop de
frig incat dealungul BArAganului, pe lunca
Galicei (de langa Siret), in Basarabia si is
Dobrogea se vedeau sate _de ciobani si berg-
helii inghetati tun multi din ei razimati pe
niAciucilo lor, formand pe intmsul campului
cum observA frumos si adevArat d. Oh.
Moroianu, care ne-a pastrat aceste curl pre-
- 86

www.dacoromanica.ro
tioase ca Sacelean 1 tot atatea sguduitoare
marturii ale devota mentului for catra turmele
!bate for In paza si ale credintei lot catra
stApani."
La 6 lunie 1817 Raab stria la Viena P :
Ciobanii ardelenii, cari aduc aproape in fie-
care an o multime de oi pentru ieraare in
Moldova, aunt con%transi de Impreturari ca :
varsatul oilor, zapezi marl in munti, miei,
etc. sa nu male in Ardeal olie for panA le.
linen lui Maiu, ci sA rAmaie cu ale in Mol-
dova si pe timpul pasunii de vara, si s'unt
siliti, ca i cellalti locuitori ai Moldovei sa
deie darea de 12 oi din 6 suta mambojilor
turcesti ,cu un pret neconvenabil, care cum
arata statistica alaturata, nu face adesea a
pasta parte din valoarea realA si, cA aceste
asupriri n'au putut ft inlaturate, cu toate ca
an cazut de acord predecesorii mei ca gi
ungurenii sä fie supusi acestei dart, insA nnmai
cu conditia aceasta ca bailie i sA nu plateasc5
1 Pabliente in revista L'indnstrie ronannie,'
III, Bucuresi, 1S06 No. 75 pp. 1127-8.
2 p 269.
87

www.dacoromanica.ro
oi1e luitte cu preturi, dupg placul lor, ct cu
preturile curentec. Cei din Viena vor ft inter-
venit de 5igur la Poarta, ca sa se indrepte
aceste nedreptati facute in fiecare an cu cum-
aren, dupa plac, a odor pastorilor ardeleni.
Ni s'a pgstrat un tarif din 10 Malts.
1817, 1 care ne arata ca oierii din Ardeal,
mai plateau uncle taxa la trecerea paste po-
dnri pe care pans acum nu le-am cunoscut,
deli ate trebue sa fie mai vechi In Moldova.
Se pia eau 12 aspri poste Siret si 6 paste
celelalte rauri 2 pentru fiecare cal st b,u
inhamk.t la un car incarcat. Daca trec insa
pin ran dau 6 $i 3 asp ; 6 aspri peste Siret
si 3 acpr. peste celelalte rauri pentru fiecare
car gol, data trec insa grin tau din jumAtate,
6 aspri paste Siret si 3 paste celelalte rauri,
pentru fiecare cabaret, pedestrul plateste nurnat
jumatt to, 6 aspri peste Siret si 3 aspri paste
celelal-e rauri pentru fiecare vita trecuta
paste pod ; 400 aspri paste Siret $i 200 aspri
Ibid.," 1 p. 285 so. 222.
Sub celelalte raurt" trebuie inteles: raurile
aPiloldova, Bistrita si Trotug.
88
www.dacoromanica.ro
poste celelalte rauri pentru 1000 oi can tree
podul adeca pentru 10 oi 4 aspri la Stret
si 2 aspri la celelalte rauri.
Dupd informatiunile acestea putine
ssupra pastorilor ardeleni in Moldova sa ne
Intoarcem la situatia color din Tara Roma-
neascd In a doua jumdtate a veacului at
XVIII lea si cel urmAtor, caci Ville noastre
In privinta aceasta stint cu mult mai complete.

Pastorii artleteni in Tara Ramaneasca in a

doua jumatate a see. XVIII-led.

Ultimul Domn muntean Grigorie Ghica,

de care am vorbit mai sus, urcase taxa
oieritului pentru pastorii din Ardeal. Preten-
title Turcilor cresteau necontenit si Domnul
area tot interesul ca campiile si muntii sa
fie acoperiti cu tunnel° numeroase ale Un-
gurenilor, landed taxele ce le plateau acestia,
sub titlu de oierit Si vdcArit, usura mult
contributia ce trebuia data de Domn Os-
manlailor.
Stefan Vodd Racovitd, In 16 hum 1765,
89

www.dacoromanica.ro
arata motivele ce-1 indeamnA, mai bine zis
it silesc, sa urce taxa oieritului, sl sa adre-
seazA asa ; 1 vtuturor Barsanilor i. altor
streini din Tara-Ungureasca ce santeti
obicinuiti a es: cu oile pe pamantul terii, a
le paste si a le ierna, cat si voi locuitorilor
,pa.manteni, vä facem in stire tuttiror, el In
anul acesta, at doilea al Domniei male hold-
rat-am ca toate dAjdiile sa iasa dupA oran-
dniala lor, cum si oieritul sa iasa cate 171/3
bani de oaie, tar nu mai mutt. Pentruca in
anul trecut, fiind Donknig nova si cu grate
datorii atat a Domnti cei noun, cat si cu
ramAsitele Domnii raposatului prey iubit fra-
telui Domniei Male (Constantin), de mare
nevoie, neavand alt miiloc ca sa putem ridica
vasArcitiarea greutAti si a datorii, ce cu grebe
dobanzi era insArcinat asupra-ne, si pentru
Ca sa nu creaseA dobanzile ca sä covarseased
putinta rA'spunderii de mare nevoie am in-
1 lorga, Studii sidocumente," X p. 391-3 no. 25
in nemteqe in Hurmuzaki,. XV, p. 1123-9 no 32!1,
aid se ds. 161/2 den. numai pentru o oaie, na 171j2
den, dezi se platea de 2 on mai mult ca in firma°
Stdtanultu.
90

www.dacoromanica.ro
greivat Domnia Mea daid,ilec. ,Deci vor dil-
17% bani de oaie ,si haat- veti avea dela
Domnia Mea fa zece una, SI pentru alto
dobitoace ce veti educe aid in tarn, cum
cai, boi, vaci ... pentru acestea nu yeti dal
mai mutt de 66 bani pe vita.. La saigi era
obiceiu, sA dati din o sutA 13 oi, in anul
acesta veti da beilic din o suta de oi numa
7' Is' scales a vor plAti cu prat mai bun
decat a plAtea papa acum, InsA lAtratorii
de pe la oi nu vA vor lua, nici vasele de la
kodAi dupA cum obicinuia de a Ina, estitnp
au vor Iliac. La urmA le zice ,sA vA Indem-
nati si cu veselA inimA, Si cu indrasneala,
Si fail de nici o Indoiala, sA esiti cu toate
oile Si dobitoacele voastre in tare, spre a
ierna, atat ce-i ce ati Post obicinuiti de a esi
alto dAti, cat Si voi care n'ati lost obicinuiti
a esi acum fiindca este vreme de a vA cosi
Si a vA face fanete pentru ernaticul oilor, nn
pierdeti vremea, Si, cum zicem, esiti cu totii
undo va va fi vole, Si vA va places locul,
Inveiti-vA cu stapanti nrosillor, Si va faceti
-- 91 --
www.dacoromanica.ro
fanete din destul, ca sa fie pentru trebuinta
voastrac.
Ua firman at Portii otomane reduce
aieritul pentru pastorii ardelenl foarte mutt,
ci anume sa se plateasca pentrn 1 oaie 8
aspri, iar pentru 1 vita 24 asprl. 1
Multele abuzuri suferite la oierit si
va,c5.rit In Tara-Romtmeasca, fac pe Bra§o-
veni sa se plang5. Guvernului ardelean, ce-
rand desp5,gublri dela cei cari iau pa7ubit
a§a de mutt. In o plangere ni se dau aceste
15.muriri pretloase despre sate, p5.stori, oile
§i pagubele for In Tara Ronsaneasca.' : Bra-
§ovul cu suburbiile are 9 ,econoruii de
vitec; Bacifalaul 4, Turchi§ul 3, Satulung
21, Cernatul 10, Purcarenii 2, Branul 73,
Tohanul 1, Prejmerul 1, Rarovul 5 economi
de vite. Cu totli au 4685 capete de vite §i
cal §i trebuie sa dea dupa firman 24 aspri
de vita, deci In total 937 taleri, pe and In
realitate Ii s'au luat 2895 taleri §i 58 aspri
Cu toti au 93412 oi, pentru care trebuie 135.

Harmaaaki, XIX p. 175 013. 157 (din 1763).

92

www.dacoromanica.ro
dea conform firmanuluia 8 asp. 6227
11.3i 56 aspri, dar s'au lust 27182 le 2 aspri.
Beglicgii turci la lean 8643 clpete oi, ec.,
pentru 6658 taleri st 19 aspai; iar drega,olit
i-au pagubit cu 2051 lei $i 21 aspri.
Intr abusurt ara §i faptul, ca boierti
luau pentru arenda pasunit branza ecinVirita
dupes bunul for plac, apoi darea noun ce /a
luau la intorsul turmelor in : 5 parale
de o oaie $i 22 par. de un cal. 2
Alexandru Voda Ipsilanti nu urea sa
aplicenumitul firmanul turcesc, el in 13 Noemb
rie 1775, fixeaza el oiuitul la 12 bani de oaie
atat pentru parnanteni cat si pentru ardeleni,
cu scopul ca pe acesti din urma psa.'-i indern-
niim sä vie spre mai multa inmultire a oilort ;
iar vacaritul data 66 bani de vita pentru
alti astrainic 11 scade la 33 bani pentru bar-
sanii din Transilvania. 3
1 Harmuzaki, XV, pp. 1729-30 no. 3243 (din
8 Septembrte 1"; 65) Districtul Brapvnlai avea la pa-
swat in Sara 6021 porch §i dadea dijma 5 parale
pentru en pore; districtill FAgari4 Inca avea poroi in
moth Muscelolei Hurmuzaki, XV pp. 1702 -3 no. 3143
(24 Dec. 1754).
2 Harmuzaki, XV. p. 1736.
3 Ureche V. A. *Istoria Ron-sailors. 1. Buce-
tegti 1891, pp. 110-113.
93

www.dacoromanica.ro
 In timpul stapanirii acestui Domn
(1774-82) a trait in Tara Romfineasca un
neamt Sulzer, care in 3 volume publicate
despre noi, pun ceva si despre Ungureni,
cari aveau atunci la pasune in Tara Roma-
neasca 500,000 oi, 1 platind 3 (?) parale
pentru o oaie, 2 desi mai sus, am vazut, chi
Ipsilante fixase 12 baui, adeea 4 parale pentru
o oaie. Toti Urigurenii, cari aveas peste ei
un Ispravnic, 3 Si erau In numar de 4000,
clacleau dajdie 60 de pungi (a c. 500 taleri),
adeca 30000 taleri anual. 4 Sulzer, care, se
pare, avea si el 01 numeroase in tars, zice
ca oieritul se da la Inceput in natura, apoi
treptat s'a ridicat la 3, 4, 5 parale pang la
Constantin Voda Mavrocordat, care la 1748
I Sulzer Fr. I. sGeschichte des Transalpinischea
Daziens, 111 Viena, 1781 pp. 446-7.
.Ibid p. 408.
s .11)1,44 1/ 155.
4 ..11:nd.," p. 363.
Fotino ne spine, cA In vre-
mea ltd numai In 10 Wale muntene eras 4045 Un-
gureni, Istoria generals a Dadei," III, Bucaresti,
1860, trad. de Clh. Sion, pp. 152-172. Vezi des re 5
sate de Ungureni asezap in Ind. DArnbovitit la Linea
sec. at 18 lea N. Popesca, Anaar de geografie," 11,
E act) rer ti, 1910-11, pp. 150-2.
94

www.dacoromanica.ro
stabileste 6 parale pentru o oaie. 1 La 1739
Sche.ii plateau oierit 5 denari pantra o oaie. 2
Nicolae Voda Caragea, in 10 Octomvrie
1782, aproaba oieritul sca.'zut a1 lui Alex.
Ipsilanti, pentru .streinii ungureni ce sunt
sezatcri in tars, cu ruptoare dela visteliag,
sa dea 12 bani de oaie, ,fard nici un sca-
zamantt Si astfel cunt mai folositi decat
cum era mai inainte, pentru-ca atunci da
pentru 8 oi 1 taler si 12 bani, doua oi
din zece eran scutite ; acurn dau pe 10
oi 1 talcs ". Vacaritul ra.'ma,Be tot 33 bani
pentru Barmmi, si 66 bani pentru ceilaltt
stiaigit"; tunsii Si mainat i, fiind vite mid,
sa p'ateasca cure vechiul obice.iu, pentru
unul in lac de doui. 3 In Warrina acestui an,
tarsanii fac ce f-tc $i tree cu turmele lcr
Sulzer, p. 407 ; yen despre Ungareni (vol II
absch. 2) La 17: 4 se lua de o oaie 5-5 mum. parale
pentru an pore, sau on cal 22 gs .10 parale. Hurmuzulo,
XV p. 1699-706 no. 3142.50.
2 ,,Quellen zur Kronstadt" VII (1917) p. 237;
din tare Sitrset erau la pasunat 'n Mmtenia, is 1739,
vre-o 20 mci de ci.
3 Ureche, Istoria Romanilor". I. p. 279 (An.
Ac. Rom. XIJ, sect, ist. p. -95).
95

www.dacoromanica.ro
in Ardeal, fa."ra sa p'ateasca oieritul, aducand
o mare paguba visteriei domne§ti. Caragea
in 8 Februarie 1783 da un ordin slujba§ilor
sai, ca la intoarcere in Ors a barsanilor sa-i
apace pentru plata oieritului trecut neplatit.
Mihai Vocta Sutu, care aproaba Si
cl inteu toate cartea' iui Caragea din
Oct, anal trecut privitoare la oieritul
Barsanilor, 2 porunce§te in 22 Decemvrie
1783, vaitafilor de plaiu, 3 ca de aici inainte
sa porti grija, la vreme ce iese din Cara
(13aisanii), cati cai sau vite mari vor avea,
ai§derea Si Pate turme de of fieite carelg
sa In iei, in scr.s cu numarul for sa tii
anume o concha in care Ca le treci acestea
§i pe fiecare iuna sa aibi a trimite la Vel
Spatar foie anume : cutare om catc vite
marl Si cu Cate turme au trecut ? §i in ravas,
Ibid"., 279.
= Ibid.," 1 p. 406-7 (din 9 Sept. 1783). Agen-
tnl austriec ii sere 1ai Suta sa aplice firmanul turcesc
cu oieritul redus, dar acesta na vrea. Hnrmuzaki, XIX
p. 174-5 no. 157 (16 Apr. 1784). Mihai Sup aproabfi.
intro total aceleai condl(ii ale vgcaritalui pentru Bar
rani in 29 Ian. 1 /86 Ibid ," p. 531.
3 Ibid ," p. 408 9.
95

www.dacoromanica.ro
care esti poruncit a da acelui barsan la esirea
in tata pentru slobozenie, chiral ponturile cc
stint date de mai 1nainte, sa fi dator a in-
semna si suma vitelor cu cate au csit in
taxa si la intoareerea lor, can(' vor vrea sa
treaca In launtru, asemenea sa fi dator a
vedea suma vitelor, si de vor fi tot aces
suma, bine, iar de va avea SUma de vita
mai multa decat a exit, oprind pa unul Ca
acela nUmai Cleat cu grabs sa Instiintezi.
Domniei mete prin Vel Spatar". 1 La inter-
ventia agentulut austriac Raicevich Domnul
roman reduce taxa in toamna 1785 dela 12
aspri de oaie la 10 aspri. 2
Sutu cu data de 30 Septemvrie 1783
numest.ci Ispravnic pe boierul Constantin,
biv vi.1 2-Iea gramatic, peste Unqurenii stre-
ini. ce sa afla cu locuinta in cinci judete
1 Porenca aceasta o al Cuts st in a doua dom-
nie in 26 Aprilte 1792 Ibid." IV p. 272 no. 2; Vezi
despre abuzurde slujbWor contra pAstorilor ardeleni
si poranca domneasca din 7 August 1792, Puscariu.
Doe pt. limba st istorie," 11 p 184-8; si Harm-
zaki, XIX p. 620-2.
' "Arhiva Statnlui," Cluj, doe. oraplul Cluj,
(din 6 Dec. 1785, Sibiiu).
97
Mateo: PAstori Ardeleni 7.
www.dacoromanica.ro
din Oltenia, pentru oraniuirea acestora,
atat la stransul banilor de ruptoarea for la
visterie, cat si pentru alte pricini si randu-
eli ale lor, pazindu-le dreptatea intru toate
spre a fi feriti de alto nedreptati $i supa-
rani". Adresandu-se catre Ungureni le zice :
Poruncim voua tuturor Ungurenilor streini
dintr'acestea cinci judete, sa aveti a-1 sti si a-1
cunoaste pa numitul boier de Ispravnic,
dandu-i la toate supunere si ascultare ce
trebuie". Asemenea se face si la Ispravnicii
de Ungureni streini din cele 12 judete de din-
coace de Olt". ' Deci erau mai multi Isprav-
nici.
In numele oierilor din Ardeal in Olte-
nia, vechilii for Dan Lupea si lacob Collor
dau in Martie 1785 ? o jalba Dornnului ca."
Ii s'au facut jafuri, nedreptati si load mai
mull peste obiceiu". Se arata cu numele
slujbasi cari i au jefuit ani dearandul, luandu-
le sute de taleri, casi, miei. oi, cai, 50 taleri
vama pentru ramatori cari-i tin la oile for In
1 Ureche, 0, c. I p. 524.
2 lbid"., p. 525-40 (din 15 lulie 1785).
98 --

www.dacoromanica.ro
munti", 157 tal. vamA pentru untul, branza
si mite de trebuinte caselor lor, etc. Rezul-
tatul plangerii e ca multe s'au dovedit nein-
temeiate qi deci pastorii pierd precesul ;
pentru altele se ordona cereetare cu sfarsit
evident foarte nesatisfacAtor pentru cei pa-
gulp:V. Dar e sigur CA niei pAstorii nu aveau
dreptate totdeauna si ei cAutau card numai
puteau sA eludeze legea, sä scape de omit,
sA tread peste munti oi, lank, branza, piei,
vite, etc., ocolind pe vamesul care-i Incassa
la trecatoare.
Barsanii si Tutuenii se plang catra
Domn ca primavara cand se pun cu oile
for la perdele pentru fataciuni, se supara de
catra cumparatoril de venit si de catra
Ispravnicii mo§idor, facandu-le cered Impot-
riva poruncilor". Domnul poruneeste Isprav-
nicilor de judet sA apere pe oieri contra tu-
turor asupritorilor, cari trebuie O. pazeasea
cele ce se scriu la pravilniceasca ccndica
list 19 cap. 21: Dela perdelele de oi ce sunt
cu f4thciune pe mosie, are sa is stapanul
mosiei de toata perdeaua cate 1 oriel si
99

www.dacoromanica.ro
cAte I tal., si au a §edea acolo perdelele
dela Blagovestenii (Bunavestire) papa Ia
Sft. Gheorghe. 1
Nicolae Voc la Mavrogheni prin un ordin
dat, In 6 Iunie 1786, catra vataful Mihai din
plaiul Prahovei opreste pe barsani de-a
exporta 'natal din tars; numai pentru trebu-
inta ciobanilor dela stanile din munti an
vole sä duck; data sal impotrivesc, sa vor-
beasca cu randuitul purtator de grip. asupra
barsandor din Prahova, ca sa-i Infraneze si
sa supue a nu face urmari impotriva po-
runcilor dornnesti. Porunceste ca casul facut
la stane in munti sa-I vanda Ia negustorii
din tars can au casarii in munti.2 Branza
In burduse" sa nu faca pentru trebuintele
lor, decat dug ce se pogoara" cu oile In
1 Ibid"., 1 p. 530 (din 27 Martie 1785); Vezi
despre Andrei VAtafal de plain, in jud. Sacueni, care
face supArari Birsanilor Se ordona cercetare contra
lui. Ilmd"., p 530-1 (17 lanuarie 1786).
2 Vornieii de BArsani din Cassia sz Soveja tri-
mit cu plats )20 casi de cei marl el 20 Elude) de
branzA de cea bung ca s'i fie pentru niasa domnea-
al" din laei. forge Studd si documente" VI, p. 393
no. 1412 (din 1760).
-- 100

www.dacoromanica.ro
vale, la sfarsitul lui August, si aceasta sunt
slobozi a o trece in Ardeal. Nici Domnia,
nici visteria si nici logofetia Divanului dom-
nese nu stie ca vre-ua sudit" ardelean sa."
alba munti ai lui chronomie veche, cum pre-
find ei. De aeeia .51 cerceteze : Cine sunt
acei suditi anume ? Unde se afla cu locu-
inta ? In ce toe be sunt muntli ? De cand
au multi ? $i in ce chip ii tin in stapanire :
desdvarsit ? sau venitul for 11 cumpara cu
bani dela stdpanul muntilor si-i in de mind
vreme. La toate acecte sd raspunda pe larg. 1
filunlii Torii rionfanasti arandati do Mori]
ardelani.
Venind vorba acum de muntii Terb
Romanesti sd vedem, dacd pastorii ardeleni
aveau dreptul sd cumpere aici de statornicie
locuri sau numai in arenda pe un an sau
pe mai multi.
In realitate oerii faceau si una si alta,
deli legile terii nu Ingaduiau asa ceva, ci
numai arendarea pasunilor de munte sau de
ball pe un an. Pastorii fiind oarnern cu b ii i,
luau in arenda pe mai multi ani munti in-
1 Ibid"., 1 pp. E8 n. 2, 630-1.
101

www.dacoromanica.ro
tregi dela diferite persoane, cari avand nevoie
de bani erau bucuroase ca -i pot cdpdta.
Domnului nu-i convenia acest lucru si de
aici ordinul de mai sus, ca sd se facA cer-
cetare in aceasta chestiune importantA.
Boierii Udriste si Toma, postelnic, vand,
In 4 Februarie 1592 muntele Baiul §i o stina
din valea Cerbului (din jud. Prahova) RA$-
novenilor (sat langd Brasov). ' CumpArarea
aceasta e intArita si de Mihai Viteazul, la 5
Februarie 1600, care zice sA stdpaneascd
acel munte In veci locuitorii orasului Ras-
nov (si venitui sa fie al biserich), dui:4 cum
zice ca s'au stApanit din vremile de mai
nainte duoa cuprinderea cartilor aratate
Domniei male de cumparatura" dela eel
del boieri.2 Rdsnovenil au stApanit Baiul
ca proprictate a for pad pela 1720, cand
se pare, la o rectificare de granita, el a
trecut in proprietatea Domnului roman, care
1-a lAsat si mai departe, cum se vede din
dania lui Stefan Vodd RacovitA din 1765
1 Iorga, Documentele geografice., Bucuresti,
1900, p. 15-6. R5,novenii p4unau vitele for pe mun-
tele Baiul Inca in 1550, dac5. nu chiar i mai imitate.
cf. ,,Gazeta Transilvaniei", Brasov, 1920 no. 260 (din
11 Decemvrie).
2 sf b id it p. 17-18. §i Cazeta Transilvaniei"
1920 no. 260.
102

www.dacoromanica.ro
dupd 12 Maio ' in folosinta RAsnovenilor,
sa-si tse, aici vitele, vre-o 1100 bucati, boi,
cal, vaci, etc, cu conditia, ca comuna sd dea
arendA anuala o suma de bani, pe care
Domnul o cedeazd bisericii ortodoxe Sf, Ni-
colae din Ra nov. Arenda se fixeazd oda%
se pare, la suma de 510 tater'. 2
La Ra§noveni, si in deosebi Sasilor de
aid, nu le-a convenit procedura Domuului
roman ; fac proses ani dealungul, dar fail
rezultat, cAct Baiul ramane si mai departe
proprietatea Doninului, 5 care, ca de ex.
Mthai Sutu, in 2 Ianuarie 1784, dA arenda
anuald a rnuntelui tot bisericii din Rasnov,
precum o dAduse- mai Inainte Alex, Vorld
Ipsilanti in 15 Noemvrie 1779 prin epitropii
lonita Dan si Vasile Vlad dela biserica din
Brasov si Nicolae Voda Caragea, in 20 Lunt°
1782, prin V. Vlad si I. Boghici tot din
Schei,4 cu conditiile ce se mentin si acum:
ca sa se cumpere din acesti bani ceard,
unt de learn, tamae, radii si alte pa-
doabe trebuincioase, Sutu numeste pentru
bung chivernisere a acestor bani in folo-
1 Harmazaki, XV p. 1728 no 3239.
2 thtd, p. 172-1 no. 3240 dela VAtaful Dieu
din Canapina.
8 Hurmuzaki, XV, pp. 1740-1, 1798.
4 Gazeta Transilvaniei", 1920 No. 260.
103

www.dacoromanica.ro
sul exclusiv al biseric,i, trei jut t. pravosiavrfci,
unul din Rasnov, al dolea din Brasov, pe staro-
stele Ioaniche Lebul $i pa biv v-I Stolnleul Duc
mitrache din Tara Romaneasea. Lebul in fie-
care an sa rAporteze M.tropolitului Ungro-Via-
h ei, cat a fast arenda st cum s'a folos:t banii
AceastA d.inie a arenni muntelui Baiul
pentru Bisertca din Rasnov e intarita si de
N colas Voda Mhvrogheni in 27 Nov. 1786. 2
Sub ocunatia austra c'd (1789-91) IR4-
novenii sa$i au ocrpat cu oiie for eei doi
rnunti Baia! $i Val -a Cerbului Vii, nu VoIRLI
sa mai dea arena pentru ei in folosul bi-
sencd, anual 100 taleri. Domnul Alexandru
Moruzi dd olden sa se cerceteze (18 lu,ie,
22 Noemvrie 1793) la fata locului prin vatafi
si boieri situatJa, s pa Ssii (Amid din
Rasnov FA-j scoatd cu forfa de pe munti cu
ode si vitele lor. Domnul revoacd mila fAcutd
biser cii Want. Nicolac, pa .d cand Romanii
din Rasnov nu-si vor reinoi cererea dtt mlluire
cu arenda muntelui. 3
Ureche, bIstoria Romamlora I, p 525.
2 Gazeta Transilvaniei ", 1920 120. 260.
s 'Ibid. V pp, 485-6, VI p. 826-30 ; In pro-
cesul izcat tntre cfltiva boieri munteni si tarp( Rasnov
pentru muutit: Baiul, Coltal-Moraralui, Poiana Trestiei
ni Valea Cerbului, boietii caqtig/I procesul,luand muntil.
Cf. Hurmuzaki, XIX, pp. 603 4 no. 497; 612-3 ne.
505 (lun, Aug, 1792). Satnl Ohi-nbav at andeaza un
munte in Tara Romaneascg. Hurmuzaki, XV. p. 1695
no. 3137 (10 Martie 1754).
104
www.dacoromanica.ro
 Gheortthe Mihai $i fiul sdu loan din
satul Hobita fin tara Hategului) iau Ca a zaloge,
in 2 Iu lie 1754, dela fratn Bojinca din satul
Francesti (incl. Got j)1 cu 40 talcri, rnunNe
Arcanul pa care 2,sd-1 stapaneasca pentru
doband3 bandor cu band pace, $i dupd ce
to voila da dumnaalor barn, sd stapaneased
tot el aceasta stand c i munte!e Acanui, si
sa atbd a ne da datu dupd obiceiul mutt-
telatt. S'a fAcut cheltuiaid cn zapisul iscAlit,
de 4 terani ca martor;, din satele Uric RA-
usor si Ohaba din taa Hatcgului )m talat
un berb,..ce $i 6 oca do yin (a 3 bani) si o
oca de branza cu 20 barn, scritt. tului Ghe-
orghe copilul. 2 Unul di lt e frati Barbu Bo-
jinn, in 1 Noemvrie 1758, ,alung,ndu ird
vrcrnea 1 psii, -a'am socolitt si am vandut
Dohamnic, pand in veac stdidtoare a patra
frrte dta stand din Arcan, ca aMa este
I Vezi Ungureni cu of in Got.] la 11321. lorga,
Stuchi documente", VIII, pp. 147 no. 137 ri 140
no. 116.
2 iorga. ItSituatia agrara, economics §i sociala
a Olteniei in epoca lui Tudor Vladinurescne, Bucti-
roti, 1915 pp. 5-7 no. II Pe acest zap s OheorJhe
Mihai, ant de 83 ani, Inseaong ,hasur.lec ce i s'au
luat Tara dreptale din thrive, decand a dat cei 40
taleri peatru mutate: 6 berbect 16 capre, 2 t pi, alts{
data 30 capre din hotarul ungutesc de nude n'am da;
nici °data" vamp, §1 merit in Tara Rom;Inease .
-- 105

www.dacoromanica.ro
partea mea cu 25 lei bani gata. lui Ghe-
orghe Mihai. La urma noteazd : Jar ajun-
gandu 1 vreodata pe el (Mihai) 1ipsa; sa nu
he volnic sA o vanzaaltora fAra stirea noastra.1
Fratii Bojinca sau urmasil for !fan mai
scos muntele de la Mihai, at carui feciori
1-au folosit probabil in comun, ba unul dintre
ei Gheorghe s'a asezat In satul Banta din
Gorj si de aici 41 exercita drepturite mos-
tenite asupra Arcanului. Pela 1792 facand
rand de bani fratii Bojinca, voiau sa-si scoata
muntele de sub zAlogte. Se plang Domnului,
ca au Imbiat de mai multe on cu banii pe
Gheorghe din Banta, dar n'a vrnt EA-i prt-
measca. Mihai Voda Sutu, In 9 Iulie 1792,
porunceste ispravnicilor din Gorj: sa cerce-
tati si de este acest Gheorghe locuitor
aim In pAmantul ten], pamantean cu dajdie
in visterie, sa se schimbe zapisul vanzarii
pe numele lui on sa scrie acel Gheorghe la
fratti lui (din Ardeal) ca sa-t trimita zapisul,
sau cu orice mtjloc veti socoti dvoastra, ca
sa nu tamale vanzarea la streini find opriti
streinii a cumpara parnant statornic. 2
Ibide., p. 7 no. III. Multe turme de of din
Ardeal se daceau in Banat in sec. al XVIII lea dnpa
eliberarea de sub Turci; aici se platea pentru o owe
vara 2 crel,ari, iarna 8 cr. Takacs 0. C.t II p. 318.
2 Ureche, plat. Romanilorg, IV. 1842 pp. 65-6.
106

www.dacoromanica.ro
 Mocanii ardeleni aveau, la 1806, aren-
dat pentru pAsunat rudntli manastirii GAiseni
(jud. Darobovita): Galbena si Vamesoma.1
Egumenii manAstirilor Sinaia si MAr-
gineni au vandut, in 1791r venitul mosiilor
manastireoti la niste locuitori din Sacele (de
unde erau oierii mocant WV Brasov). Dom-
nul opreste sa se mai vandA pe vhtor venitul
mosiilor la streini, deci si vanzarea egume-
nilor isi pierde valoarea. 2
Egumenul manAstirii BereslAvesti (jud.
Arges) a vandut in 1791 venitul unui munte
al manAstirii la niste Ungureni. Domnul dA
ordin ca sA se desfacA egumenul de acei
oameni, cAci din contra, 15i va pierde egu-
menia si va fi pedepsit. 3 Acest munte e su-
hatut Toaca care aproape an de an, Intre
1816-23, e arendat cu 450 lei turcesti te-
hului macelarilor din Sib u, cu care mAnAs-
tirea Bereslave0i Cornet, proprietarele mun-
..i,

telui, an avut munte neplAceri. 4

i Buletinul Comisiei Istorice a Rotaniei", 111,
Bucuresti, 192-i p 101 no. 64.
2 a Ibid.., pp. 64-5 (15 Aprilie 1792).
3 .Ibidc., p 65, (26 Aprilie 1792). Domnul.
oprete pe Ungureanul Nica Te4an sl compere dela
Stolen CPpitanul vre-un Joe nemiscator in jud. Vaicea.
,Ibicl,, p. 64 n. 1 (27 lunie 1793).
lorga, .Contributii la istoria literaturiirom5ae
la inceputul sec, at XIX-lea, 1I1. Scriitorii greei in
*An. Ac. Rome., sect. lit, XXIX (1906) pp. 18-25.
107
www.dacoromanica.ro
 Coltbasii de sus din satui Bran, la
1788, arendaserA dela boierul Carstica din
Targovista nista muntl peutru pasunat cu
suma dr 1077 lei.1 Locuitord din Noun Bra-
$ovului aveau de pAsunat muntii: Oratye"
0 Dudie" in 1798.2
Doi munti din Prahova: RAdolav $i
Va!ea Neagra an fost stApaniti de niste Un-
gureni, cart afirniativ, t-ar ft cumparat dela
Oprea TriscA din Brasov. La cererea Dom-
nului ca sa-i prezinte hrisoavele ei n'au
rAspuns, aci de fapt muntii din veChime
erau ai manAstirii Cgldarusani. MAnAstirea
dA in folosintA muntii lui char Gheorghe
Tarnavitul, dar ,unii din sa!enit din SAcele,
din Ardeal, iara$i s'au Tilting de i-au Impre-
surat si nu IngAduesc pe oamemi numitului
negustor sä le is venitul, oprind $i zAticnind
pe pAstorii de pe la turmele de oi, sa nu
tilted cas la cAsAriiie negustornlui,. Domnul
dA ordin ispravnicilor din Prahova, sA op-
reasca pe sAtenii din SAcele de a mai supara
acei munti, $i pAstorii dela oi sh-si ducA casul
la aseritle negustoruluia.3
Mare le spatar lenache Vacarescu, cu-
noscutul poet, in 12 Aprilte 1794, se plane
' Hurmazaki",, XV, p. 1799 no. 3389.
2 11nd". p. 1810 no. 3461
3 .1bicl., VI. pp. 826-7 (26 lunie 1793).
108

www.dacoromanica.ro
Domnului,1 0 papa Banul a vandut un
munte Paduchiosul din judeiul Dambovita,
pe 4 ani, ungureanului Irimie Turcu qi prin
aceasta i-a facut mare pagubd in venitul cd-
sariilor, caci din vechime el lua acest munte
Si, de va avea trelouintd sa -si pasca oile, sa
cumpere pAsune dela omul meu en tocmeala,
ca sa aduca awl la cAseria mea, dui:4 cum
se tymeazA la tati muntii din acest judet,
ce-i eumpAr cue. Cere o hotarare domneasca.
In acest Inte les.
Stolnicul Sandul BucsAnescu a dovedit,
cu cheltuiala sa, ca eel 13 munti de pe apa
Lotrului: Voienescul, Bucegii, Dobrunul, Ote-
agul, Stricatul, Furnica, Balintele (3), Hane-
sul, Groapele, Ste*, Gontea, SarAcinul si
Balul (jud. Valcea-Arges) au fost cuprinsi de
Sasii Sibiului 2de 200 si mai mult de ani,
si i-a scos de sub stApanire strAinac.2 Pe
muntli acestia Salistenii si aitt mArgineni au
avut 24 de stani cu 01. Se face o cercetare,
In Iu lie 1743, de boierii munteni dela stand
la stand, ascultand spusele ciobanilor privitor
',Ibid.' p. 510. Vezi despre oierii cari nu
vreau sa dud ca0 la ca,ariile lui lenAchitl VAcarescn.
albid., IV, p 278 (22 Main 1792)
2 lorga, ,Acte romane§ti din Ardeal privitoare
in legaturile Secuilor cu Moldova(' pp. 260-1 no. 80-1 ;
lorga, ,Studil si documente(, V. pp. 494-5 no. 64.
109 -.

www.dacoromanica.ro
is proprietatea muntilor, cars find din TAI-
mace!, SAliste, etc., spun cA el stiu stapani
ai muntilor din vechime pe Sasi. Boieri le-au
spus MO, cA toti muntii se in de Valahia
si dacA pristorli cu oile for nu plead In Limp
de 15 zile sau daca nu vor cere voe boierilor
a sta in munti, ei 11 vor isgoni de acolo cu
forta, iar stanele be vor pistil prin foc. Gri-
gore VodA Ghica, daruieste, in 5 Maiu 1750,
Stolnicului Sandul cei 13 munti, Dpentru ca
s'a arAtat cu dorintA de patria sa.. Pe urmA
se iveste proces Intre el si unii sateni ai
locului, pentru acesti munti pe cari Ii pAsu-
neazA, si clunA data de sus si ei. dar si
pastorii de of din jurul Sibiu lui. 1

Manger' le oierilor ardeleni contra abuzurlior

administrallei romanesti el mAsurile luate
pentru indreptarea tor.
Sosirea In tail a gelepilor si beilicilor
turd umplea de o adanca Ingrijorare pe
pAstorii ardeleni, stiind bine ce-i asteaptA.

1 bibid,, 1 Ma for Oh., Valea Lotrului oi im-

portanta ei economiel in trecut of prezente, Bucureoti,
1913 pp. 18-25.
110

www.dacoromanica.ro
Din o scrisoare a lui Raicevich eatre Kaunitz,
vedem cum descaleca In Tara Romaneasca,
n primavara a. 1783, vestitui negustor grec
ibritci, un sarlatan, cu o ordonanta de 80
ti\i. piqtri, platibila de Nicolae Voda Cara -
gea\ pentru cumpararea de oi. Domnul nu
avea bani la indemana, trebuiau adunati din
Tara, punanclu-se bir de 6 piaOri pe familie.
Paul. se Incassau ace§ti bani, toti oierii ar-
deleni erau opriti sa piece cu turmele din
locul unde se aflau. Masura aceasta le cauza
mari p erderi pastorilor ; le rnunau cu zec le
oile, iar la cele sanatoase nu le puteau lua
folosul. Interventia agentului consular la Vocla
a fost zadarnica. Oierii erau stilt' sa Sc In-
teleaga cu gelepii, daca voiau sa scape de
bucluc §i paguba. Chiar acum, zice Raicevich,
i-au venit mai multi pastori din districtui
Sibiiului, cari i au spus ca for li teama sa
piece la drum spre casa din cauza mizeriilor
ce le fac gelepii. Ii mangaie, ca va veni in
persoana la Galati, de unde plecau cele mai
multe turme spre Ardeal, iar pana atunci,
sa spuna toti, ca ei sunt supuOl Imparatului
111

www.dacoromanica.ro
anstriac pi vor fi lasati in pace. ' Cine Linea
socoteala de eceste vorbe I
La plangerile acestea se adauga unele
de alta natura, cum ne arata o D carte. ad
resatA de pastori catrA Raicovich (1 Mai6
1784):
Maraud pi venind la reunte, vatar de
plain, Indeosebi vatavul Mthaiu din Cam init.
le iau dela toata turma 1 piastru pi Z pa-
rale, tot asifel pl dela cal ; vatafii ii opresc
sa duca sare pi porumb la munte, zicand ca
le trec in Ardeal; alts data aveau vole sa
expoarte lana mieilor, acorn vataful de plain
din Ialomita le is toata Jana cu forta qi
platepte cat pi cand urea; capitanii potelor
le prind caii, it folosesc pi li se inapoeaza
stroppiti; proprietarii do MOO nn se mai
multumesc cu 1 oriel de turma, ci le car
cate 6 §i 8 miei; cand proprietarii luau bani,
plateau cate 4 6 piatri de pastor, cum an
dat pi egumenului dela martasiirea Slobozia,
care uneori ii §i bates, prin Arnautii pi Tt

I Hurmuzaki, XIX, pp. 99-100 (din 9 Main).

-- 112 --

www.dacoromanica.ro
 ganii manastirii; In iarna grey din 1782, din
lipsa de nutret, li-au pierit 400 cai ; Turcul
dela Ramnicul-Valcii le is dela flecare turmA
cate 11 /p piastru. 1
Tendinta pastorilor a fost totdeauna
sa§1 ca§tige unele privilegii, la adapostul
carora sa Le apoi scutiti de prea multele
nedreptati §i §icane.
Ni s'a pastrat tin privilegiu, din 10
Septemvrie 1784, 2 care cuprinde pretentille
pastorilor ardeleni in Tara-Romaneasca. Cum
a fost respectat de cal Ta drept acest privi-
_ legiu, putem sa ne coavingem din studiul
de lap. lath scum care erau acele juste
cereri ale oierilor :
1. Pastorii ardeleni sa se bucure de li-
bertate deplina, atat in ce prive§te persoana
for cat §i negotul tor, care II fac in Tara
Romaueasca cu atata folds pentru acest prin.

I ',thick., p. 178 no. 1(30 In 1786-7 a fost o

jam . camping, cum nu ma" fusese de 40 de ani, an
viscol a ingropat 2 pastor', 3 caini §i 600 of 'abide.,
p. 273 (12 Febraarle).
2 Abide., p. 204 no. 182.
113 --
Meteq: Flistori Ardeieni 8.
www.dacoromanica.ro
cipat conform tratatelor existente intro cele
doul impArAtii,
2. Se va da ordin vatafilor de plaiu,
guvernatorilor de circutnscriptii si functiona-
nlor ca sA trateze cu ei ca si cu prieteni si
vecini si sa se abtina de a-i iniura si a-i bate
cum s'a fAcut is trecut.
3. La vanzarea de of care o fac negus-
torilor din Constanta, nu se va fixa nici
pretul, nici numarul dat In fiecare BMA de
of. Total sA se fad. cu intelegere reciprocA
Intre cumpArator si vanzator. Apoi la Bile
destinate pentru beilic pastorii vor furniza
negustorilor cat pot pentru a compIeta sums;
se late lege ca totdeauna cu pretul cu care
s'au Inteles ei Infra ei.
4. Nu se va flxa inainte pretul casului
ce au de vandut negustorilor din Constanta;
Isi pot rezerva canntatea necesara famillel
for si ciobani1or cars le pAzesc turmele.
5. Fixarea cantitAtit casului si a tim-
pului cand trebue predat sA se facA inainte
prin bunA Intelegere (?).
6. La predarea casului, pastorii sA-I
-- 114

www.dacoromanica.ro
cantareasca §1 as examineze cantarul deed
este exact.
7, Pdstorii vor avea drept de protimisis
la arendarea muntilor dela proprietari §i
aceasta se Intelege in bani gata §i nu pe o
anumita cantitate de ca§. Contractele de
arendare a muntilor se vor face panel in
Pebruarie a fieedrui an, dupd acest terrain
pAstorii nu mai At pretinde acel drept.
8. Vdtafii de plain sa nu icaneze pas
torii sub nici un pretext, sd nu pretindd nic
o contributiune dela ei §i turmele lor, nic
in bani nici to efecte.
9. Cdpitanii de poVd nu vor putea
prinde cu forte caii for pentru trebaintele
po§tei sau ale cAldtorilor.
10. Pdstorii se scutesc de vamd pentru
casele lor, asemenea §i pieile oilor si lana
mieilor.
11. Pdstorii vor putea adaposti turmele
for to timp de lama in tufi§urile din bAlti
farA nici o supdrare ; unde vor tia sale
pentru oi, vor da o °ale pentru fiecare turmdi
dupd obiceiul din trecut.
12. Impozitul numit Vornicia vafi con-
form regulamentului cuprins in codicele Voe-
vodului Alexandru c. 21 art. 4.
115

www.dacoromanica.ro
 13. PAstorii vor putea duce !a munte
pentru folosintA proprie porumb si ears cum-
pAratA la ses.
14. SA se impunA proprietarilor si aren-
dssilor de mosii ca sa astupo sau sA lasemne
cu un semn vizibil gropile de grave, cari
raman goals si In can se prapadesc caii si
oils pastorilor.
Bazat pe un lung si arnanuntit finnan
al Sultaaului, din 4 Decembrie 1786, carat
cle agenfia austriac5, pen`ru pAstorii ardeleni,
Nicolas VodA Mavroghsni dA un nou *Else-
zarnant, acestor ciobani, in 20 Februarie
1787, de cuprinsul urrnator : 2
1. SA' plateasca oieritul cafe 10 bani
do oaie si ploconul do nume (80 bani), 3

Publicat in revista DTransilvania Sibiu, 1910,

pp. 31-4; in Hurmuzaki, VII pp 518-21 (francez),
gi Bulat Din transhumanta romans in veacul al
XVIII-lea", Ramnicul-Valmi, 1926 pp. 1-12 (text german).
2 Ureche o. C e III, pp. 530-1, 634-5.
3 ,Ibid., p. 626 7 (I Octomvrie 1787). Vezi
ce sä intelege sub =vita micas albide , IV p. 278
(din 29 August 1792) si Hurmuzaki, XIX, p. 616. In
1783 erau la ph.vinat din Ardeal in ')'exile romane
vre o 50 mii vite (Hurmuzaki, XIX, 1491, iar in 1792
vre-o 80 mii vite marl nnmai in Muntenia. Ilud"., p.
587; /Atha, Vodd Sulu desfloteaza taxa de 20 aspri
pentru r5m3torti ardelenilor. ,,Ibid" , p, 595 no. 489
(8 Martie 1792).
116

www.dacoromanica.ro
dupA obiceiu; vacaritul, atat Barsanii, cat si
Tutuenii, 11 dau )tot cu un pret, iar nu cu
deosebire, unii Intr'un fel si altii intraltfelt
(cum fusese dealtcum Inainte; Tutuenii dA-
deau 66 bane) adecA de vita mare cate 33
bani, si de vita mica jumAtate. I
2. Galepii turcasti sA nu ludrasneascA
a lua oi data acestia cu sila si fad pret,
ci cu tocmeala sl fnvoire si cu bani gata
3. Pentru perdea sd dea fiecare cate'l
un taler (=1 piastre) si 1 oriel la stApanii
mosiilor, sau dacA att dau miel, atunci sA
dea ate 2 taleri; perdeaua sau turma sa
stabileste la 700 oi, dela care se mai da 1
oriel si 1 lee la stapand mositlor, 2 de va fi
mai mica tot atata se plateste.

' Divanul boiemlor din 10 Oct. 1807 ap1:0-roa

intru toate acest puact despre oierit si vAcAnt, Ureche,
o. c." XI p. 1 16
Vezt st lb Id% IV p. 276 ; Plangerile lei
Ioan Macra Si loan Sclula, ungurem cu oi in FOureni
(pd. llfov), contra CI ecului Nastame, care le is 6
talPri ce perdea pe moside tranantiri Mato Voda.
Cg.td.rd lui ne-au ornorkt doi mei si ne-au smintit
iepele", filcandn-no _mare pazub'. Cer dreptate .,Ibid".,
(din 1792).
117

www.dacoromanica.ro
 4. Capitanii dolt vami sa nu mai is
calf ciobanilor.
5. Capitanii §i vat4eii de pe pleiu sa
nu mai Indrasneased sa mai is ceva, sub
nici o numire dela ace§ti ciobani, n'ci la
fntoarcere.
6. Dad vitele Ungurenilor vor intra in
bucate §i tarini sa plateasca paguba diva
dreptate. 1
7. Ciobanii sa compere porumb nurnai
pentru hrana lor.
8. Lana dela oile for o pot trece fora
n'ci o vama in Ardeal; oile sa §i be tunza
nu la balta, ci dupa obiceiu la hotar; cio-
banii cari roman vara In camp §i erneaza
acolo, sa le tunza la vale, §i pentru 'Ana
acestora a§a sa urnieze vame0i : sa le mil
rava de oierit, Si vazand suma oilor ce au
platit, sa cantareasca lama, Si sa tie in seama
din lana tigaie una oca de fie§te ca oaie, de
oaie barsand 2, iar dui:4 aceasta socoteald,

1 Vezi fi Ureche, ,,Isteria Romandor". IV, pp.

272 (din 24 Sept. 1791).
118

www.dacoromanica.ro
cdtd vor area mai multd sg plateascA vamd
dupd dreptate.c 1
Celelalte puncte stint cunoscuta qi de
mai putind importantd. 2
Desele ocupatti streine ale Teri lor ro-
mane, apoi armatele turce§ti in rdzboiu cu
Austriacii §i Ru§ii, erau o mare primejdie Si
pentru avutul pAstorilor ardeleni, luandu-lise
turmo intregi de of §t vita fard sa le mai
plAteasca cineva, cum am vdzut mai sus, ca
an 00 oierii dela Miercurea in God. Ace-
asta teams o exprimd §i agentul austriac
Mertzburg din Bucure§ti (1 Oct. 1787) inteun
report trimis la Viena : 3 Ciobanit arde!eni,
cari an obiceiul, sa-§i male turmele lor, in
Octomvrie, in Tara-Romaneascd, mi-au trimis
vre-o doi delegati cu o expunere §1 infortra-
tiune s8r1sd, pe care v'o trimit in copies E
' Vezi despre exportal Mali in Ardeal Cu vaing,
Ureche, o. c.," VII, pp. 123-5 (din 8 Martie gi 7
Oct. 1791.)
2 PL.:tiger' contra Barsanilor, ca nu dna ea0i
la ca9Irii, ci li tree peste munti. Ureche, 1st Rom,"
V. pp. ?59 -60 (Fehr 1,94).
3 Ilurmuzaki, XIX, p. 318.
119

www.dacoromanica.ro
Edgar ca dad nu-si mans ei vitele lor, paste
lama in Muntenia, nu le pot intretinea in
Ardeal pi o pirte insemnattl a 1 cuitorilor Si
a contribuabililor de acolo I i pierde brana
ei principald. E insa tot atat d: sigur, ca dacd
vin in Ord cu turmele for si d-.cd ierneaza
aici o armata turceascd (dupa cum se credo
cu sigurantd), atunci ()aril sunt amenintati,
cu ruinare totald, prin excese zllnice, pentru
care nu se poate priori satisfactie.. A' rata
turc:asca poste iarnd n'a poposit in Ord, de
aceia scrie agentul Metke lius din Brasov (5
Innia 1788) cdtre Kaunitz d n Viena: ,Aici
ma Intimpmd pi ciobanii ardeleni cal au
exit norocosi din Muntenia, numai ca le-au
luat cu fort; oamenii principelui Mavrogheni
ate 1 oaie din 10 of din Lecare turma, lard
cea mai mica rasplatd. Cal mat multi dintre
ciobani au primit o adeverinta dela oamenii
principelui, ca li s'a luat un numar anu'nit
de of din ordinul principelui. 1
Tetnandu-se de not ocu)atiuni, sole
1 Ibid" XIX p. 455.: in 1792 p4unau in Torn-
Romaneascd, 1 milion de 01 ardelene. p 587.
120

www.dacoromanica.ro
acids Marko lius din Stbiiu (18 Sept. 1788):
Ciobanii din jurul Brasovulur cred ea vor
puteu ierns in mare parte turmele for in
Moldova, cu Coate ca regiunile acelea nu
stint °tat de favorebile, Ca cele din Tara-
Rornaneasca. Meiji oarneni suet inteadevar
in cea Mai mare iacureatura cu vitele ler.
Intervenind un agent co:sular in \Todd in
aceaeta chestie, primeste raspunsul : ,Eu aunt
tot atilt de mare ca si Imparatul (atistriac)
si nu ma tern de rimeni decal singur de
Durnnezeu4.
Desi pastorii ardeleni erau supusi In
Tara Etomaneasca la reulte sicane si pagube,
ei de sila trebuiau sa-si duca aici pentru pa-
suue turrnele bor. Domnul, care cunostea si
a ucaturtle for de a se subtrage dela dato-
riile ce aveau MO. de Visterie, spune, in 22
Maiu 1783, el numai asa-i va lass in to -a,
d4ca, vor da vrednice chezdsii, cumea ramaind
aici nu vor avea nici un fel de umblet si
trecere pe potecile plaiuriler, nici InKisi ei,
Ibtd., XIX, p. 507.
2 Ibicl"., p. 208.
-- 121 --

www.dacoromanica.ro
nici oameni de ai lor, nici rude de ale for a
til-nit° de aid In colo, sau de acolo aid, ca
Ind un fel de trabuintA ¢i de pricina, nici
corespondentii prin scrisori, nici altfel de
spionlicuri nu vor face, nici pre-o zaherea
nu se vor carca a cara pests hotar, ci vor
petrece cu ferire de toate acastes, caurand
nurnai de hrana vitelor ¢i plata dajdiei pentru
vistierie, fAra Irnpotrivire si dupa vechiu
obic-Au. 1
Din domnia lui Mihaiu Sutu qi Alexandra
Moruzi (Martie 1792 August 1796) ni sa'u
pastrat mai mull numal tanguiri de ale do-
b tailor ardeleni contra prea deselor nelegiuiri
ale dregatorilor domne¢t1 In 24 Iu lie 1792
intalnim In agentia austriaca din Bucure¢ti
pe reprezentatii oierrlor ardeleni, intre *ctri
¢i pe cei din scaunul Miercurei ¢i al Sibiu-
lui, 2 plangandu-se contra beilicilor turd, ca
1 Ureche, o. c " III pp. 195 6.
' Hurmuzakj, X1X pp. 614-5. Vezi despre an
mos Euthenie die Lancram (HMO Sobesnl sssesc) si
an fecior loan din Lisa (Maga Fagaras) ca vite is
Tara-Romileasca. Iorga, ,,Contributh la istoria 11-
teratarn," in An. Ac. Rom." sect, lit. XXIX (1906)
p. 24 (2 lalie 1Q21).
122

www.dacoromanica.ro
le-au Wet mai multe oi cleat trebuia, in
timpul iernarii in banatul Craiovei. Cer des-
pAgubire is naturA, adecA oils sau 1400 Lei.
Li s'a promis plAtirea acestei some, 0 et
multumiti s'au Intors In Ardeal, nice agentul
Merkelius. Despre un conflict Intre pAstorii
ardeleni i gelepii turci ne raporteazA cance-
listul Gaudi din Bucure0i zicand : In 17 Oct.
1793 el s'a dus in satul Slujitorul (jud. lalo-
mita) 0 a doua zi a chetnat la slat pe cei
mai batrani pastori : lertnie circa, Dumitru
Per§oi, Radu Petcu, Constantin Moldovan,
Davidu Popii, Ion Boncota f. a., /ntrebandu-i
de ce refuzA sA valid jelefdior cele 3000
oi, mai ales ca reprezentatii for au promis
lui VodA Moruzi, Wand chiar §i un Inteles
in aceasta privintA. Oierii rdspund : 1. Cle-
lepul Fette a cerut oi alese din toate turmele.
2. La ineheierea acordului n'a lost prezent
nici un functionar al agentiei impArble0i, ci
numai subofiterul Szabo, care nu s'a opus
cu destula energie gelepilor §i beilicciilor. 3.
Acordul Mut Cu Voda nu vor sa-I respects
oierii cci mai de frunte.
-- 123 --

www.dacoromanica.ro
 Acum in prezenta lui Gaudi sa invoiesc
sA respecte acordul oral, facet cu Voda §i sA
dea oile promise In locurile fixate: Matta/en,
Glodan, Slobozia, SApunar on alto locuri,
unde vor fi turmele mai aproape. In 19 Oct.
Gaudi e in Mete leu, unde Gelepul Constantin
din cele 1125 oi, prezintate de pastorii ar-
deleni refuza 120, sub pret..xt ca nu suet
bune pentru Constantinopol. In 21 Oct., e
in Glodan, la 23 In Sapunari, undo s'au pre-
dat §i plAtit Inca 300 oi de acela gelep. 1
Merkelius cere, in 6 Sept. 1792, Guvernu Ini
din Ardeal ca sa instiinteze pe c obanii ar-
deleni, cari ierneaza in Muntenia, ca din 20
de turme, cal putin 2 on 3, sa se anunte la
agentura din Bucure§ti cc pappoartele cu-
venite, ca sA li se poata elibera Certificate
de aparare", cAci avand acestea oierii vor fi
scutiti de persecutiuni §i represalii, §i In caz
contrar au dreptul sA ceara satisfactii. Acest
lucre 11 fac ciobanii din Skala §i Bran si do
aceea suet §i mai bine tratati, 2
1 Harmuzaki, XIX, pp. 673-4 no 571.
2 Harmuzaki, XIX, pp. 614-5.
124

www.dacoromanica.ro
 au mite neplaceri
Pdstorii ardeleni
toamna si primavara dad se coboard cu
turmele la Dundre $i cftad se intorc In munti,
fiind ca fac in dreapta sau in stanga pagube
in samAndturi, ajungand in cearta cu popu-
latiunea, care care despagubiri. Certele, ba-
tdite, 1 si trAsurile cu acest prilej sunt atat
de dose, incat Divanul domnesc a ajuns sA
le priveasca ca neinsemnate. Agentura in in-
telegere cu pAstorii au WM.% ca srt se fad
cate un registru pe districte, in care ad se
introduce toate abuzurile fAcute cu ducerea
la balta st intoarcerea la munte si sd le Ina-
inteze toti Aginturii, 2 si Sibienii sA-si facd
registru. Procedure aceasta, neacceptatd In
inceput de Dome, a ajutat mutt pastorilor,
earl au fost pdgubiti pe nedropt. 3
1 Veal despre 6 cioban: ardeleni cari suet ares-
tati, fiindca afirmativ ar fi omorat doi oameni intr'o
bataie cu satul Mehedinta din jud. 65cueni. Ureche,
o. a." VIII p. 531-2 (lulie 1103).
2 Ibid.." p. 769 (2) Martie, 1796) larna grey
din 1794-4 a cauzat marl pagube oierilor ardeleni
din Tara Romaneasca Ibid.," p. 721) (28 Febr. 1795).
' Oierii ardeleni dadeau oierital in Noemvrie
si Decemvrie, dupA ce se coborau dela munte la ba:tit.
Moruzi voia la finea lui Septemvrie, cum se obisnoia
si in Moldova de molt. cf, Hurmuzaki, XIX p. 782-3
(11 lulie 1796); qi Ureche, o. c. XI pp. 167-70 (din 1805).
125

www.dacoromanica.ro
 Uneori vara era secetA mare si (Medi
nu puteau face fanul necesar pentru oile lor,
ca sA-1 MN. in caz de iarnA grea ; be mbau
la baltA, dar si aid inundau apele si trebuiau
sA le paraseascA, ramandu-le singura scApare
pentru hrana turmelor pAdurile. Asa au pA-
tit-o ciobanii ardeleni in Februarie 1795,
dad si-au scos oile din bAlti din cauza
cpelor si ne avand pAsune Oa. in prima-
varA, vor sA des, Iti pAduri, oilor ddrAmAturi
de ramurele de pomi. Acesta este un lucru
neobisnuit, nice VodA Moruzi, 1 nici este dom-
nia mea itidatorat a grill pentru trebuinta
vitelor lor. Vor trebui sA fad invoialA acum
din vreme cu stApanii mosiilor dar pentru
ca an venit cu jalbA de rugAciune la Domnia
Mea, cerand ajutor si inlesnire la aceasta
mare trebuinta de navoie, ce s'au fritamplat
a lipsei de fanate si greutatea de iarnA, am
gasit cu cafe sA arAtam o iubire de oameni
si o bunAtate ca cAtrA niste streini ce sA
afla in tare Domniei Melo, sA nu rAmanA

1 Ureche, ,,Istoria Romknilor", VI pp. 817-8

126

www.dacoromanica.ro
la pRricitino, am poruncit boierilor din Divan
sa chibzulasca un MI* curnpanit de plata
cuvincioasa". Bolen hotran: Dm vechime
este obiceiul de a se da dela toate din 10
una. Dar pentru lipsa timpului trecut qi lane
iernei de acum, cu socotealA deosebita s'a
asit sa alba uprare de a an da din 10 tine,
ci sa dea din 20 de of una din toate felurime;e."
Moruzi aproaba mAsura, ca sa nu tale
ciobanii decal rarnuri, iar nu coped intregi,
qi mai ales roditori, P stricand padurile, cari
nu sa pot sAdi qi a se inaltd cu tracers de
multi ani Si cari sunt trebuineloase in vremi
pentru cherestele da trebuinta imparatessea
qi dornneascAg.
Dna ciobanii nu vor EA dea din 20 of
una in par, qi vor preferi plata in bani, sa
so InvoiascA pentru pretul oaiei cu stapanul
padurii.
Trel oieri ardeleni: Andrei Dragomir,
loan Preastereci qi loan Rocca se plang in
Februarie 1795 Domnului, 1 ca adApostin-
1 Ibid. Vl. p. 376 8 ; Divan' hotAre§te ada-
cerea eilor spaniole din lUngaria pentru prAsill in
Tara Rornitneasea. Ibid. X1pp. 296-8 (din 24 Aprilie 1805).
127

www.dacoromanica.ro
du-se azi cu oile pe mosia Radovan, proprie-
tatea vel Logofatului Scarlat Ghica, cApitanul
Dinu si cu cativa sAteni si popa loan i-au
jafuit de 302 o;. Se face cercetare ,§i se cons-
tatA, ca la sfaritul lui lanuarie, temandu-se
oierii sä nu-i apuce vre un zapor de apa,
au exit cu oile din balti pentru a le duce in
alta parte pentru hranA. Poposesc pe Inqa
Radovan 20 zile, fail sa faca nici o invoi-
aid cu stApanul mosiei, Ghica Logofatul. In
timpul acesta Ii s'a spas do mai multo on
sa fed inteles cu proprietarul, dar n'au volt;
paste 5000 do oi au ttnut in padure, 'ilia-
tura da topor nu s'a facut multA, dar fiindca
padurea este tisiAra din toate felurimile de
copaci, si In aceste turme da oi fiind si capre
mune au mon coaja de jut. Imprejur la copaci,
cat au putut ajtzuge, cari fail IndoialA se
usuca si cu rnulta trecere de vreme poate
sa creased altag. Li se care &A den conform
obiceiului din 20 oi una pentru pasunat in
padure, dar nit voiesc, atunci li so is cu
forta nu 302, ci numai 254 capete, dandu-le
apoi voie sa-,j pasca mai departs aici oile.
128

www.dacoromanica.ro
 Wand ca Dumnezeu a tacut mild de a
inceput a se riclica greutatea zapezli s pot
asi hrani olle prin campuri, dela 20 Febru-
arie au esit afara din padure", sl s'au dus
spre jalbd la Doninul terli. Sfarsitul e ca pas-
torii ardeleni se pnig fard nici o dreptate.1)
Agentia austriacd din Bucurestl aratd Dom -
nulul cateva nelegiuiri de ale slujbasilor con-
tra oierilor ardeleni: Vamesul de Campina la
cloud parale dela vite marl ce se aduc spre
iernare in Ord si cart sunt scuffle de vamd,
1) Cum se vede dm lista alAturata cioband an
avut 506(1 of §i 320 capre, din can s'au 'um in mo-
dal urmator cele 254 de capete, dand gt numele
oierilor :
T..
a a .
fa, 2 i i

a a a a a Ct

Petra Moga 1 1 2 Manes Berea 12 7 2

Petra Bara 25 10 1 Oprea Raeteitt 15 5 2
Unchiapl Andrei Oprea §tireci 45 17 2
Siberea 43 13 1 Nicotae Coetein 21i 14 4
Opera Ercea 1 6 1 :65 73 10

La ordinul Domnului se face o noug cercetare

pentru paguba cauzata in padure gi bataia suferita
de merii ardeleni, Ibcd , VI, p. 377 (7 Martie 1795).
8,11814 Piston' ardeleni, 129 9

www.dacoromanica.ro
Mailed platesc vdcAritul strdimlor in vremea
oieritului ;I) altadata vamesii iau doua pa-
rale de vita, si dela cei cari le aduc alte
parale, cer si pentru ierbarit; iau pentru
vltele dela care, in care-si aduc oier'i hrana
for necesard 20 parale, si Wand la tin taler
pentru cartulie; 2) Gheorghe Postelnicul a
luat, pe plaiul Lovistei (jud. Arges), dela
pAstorii din Ardeal: Stan Luca si Onea Bal-
tes, pentru 68 vite marl (Intre can 12 de
jug. la 2 care cu zaherea de hrana lor)
cdte 32 parale in moneda nemteasea, adecd
taleri nemtesti 42 si creitari 21, cari soco-
tindu-se cite 7 lei, galbenul, vine lei 66
bani 60 impotriva ponturilor.3) Dotnnul dd
ordin in cazul din urrnA, ca Gheorghe sd
restitue banii indoiti, in celelalte numai banil
luati pe nedrept si, sd se fereasca de a mai
supdra pe pdstori cAci vor fi si pedepsiti.
Slujbasii vAcdritului sA nu is mai mutt de-
cal de vita mare cite 11 parale, iar de vita
1) Ibld VI p. 645 (25 Oct 1794),
2) Ibid , pp, 646-7 (11 Noem. 1794).
3) Ibid., pp. 645-6 (18 Noem. 1791).
130

www.dacoromanica.ro
mica jumAtate, dar nartocotind tun§ii cal mat!
si sugAtorii vita mica, ci tun0 si manzatii sunt
vita mica, iar dela sugAtori nu se is nimic.1)
Toti oleril ardeleni prin reprezentantii for
Toma Babus i loguta dau o lungs jalbA
Domnului Alexandru noruzi, aratand toate
nedreptAtile ce li-se fac din partea slujba-
silor. Domnul dA aceastd plangere spre exa-
minare boicrilor Dumitrache Manul vel
SpAtar si Cof;tache Ghica vel Vornic. Ni s'a
pAstrat rAspunsul lor, din 30 Martie 1794,
din care vedem in ce constau nemultumi-
rile oierilor si pArerea boierilor asupra for
cu IndreptArile propuse de ei.2)
Dau intaiu plangerea ciobanilor si pe
urma parerea numitilor boieri cari toate sunt
foarte interesante, caci ne desvAluie multe ne-
ajunsuri din vieata pastoreascA a Ardelenilor.
I. PAstorii ardeleni la trecerea for in tail
luau pAsus dela Comandas, i veniau cu el
pe la I/Ma-WI de plaiu, care le da rAvas de
drum in internul terii. Acum vataful la in-
1) Ibid., p. 645 7.
2) Mid, VI, pp. 811-16,
131 9*

www.dacoromanica.ro
toarcere le cere divas dela Ispravnic si Spa-
tar, pana-1 Capata pierd 3-4 zile si chel-
tufe de om cate 1 taler si 30 bani. Pa-
rerea: Fara ravasul Spatariei nu se pot in--
toarce, dar pentru a nu le face rnulta zabava,sa
se randuiasca un logofat, care sa le dea in-
data ravasul de trecere, hind totdeauna la
slujba lui.
2. La Spat5.rie li-se la pentru ravas cafe
Z.40 bani de om, la unli st mai mult si li-se
;ere si chizes. Obiceiul cu ch zesti in ve-
chime nu 1-au avut. Prietinli, cari le-ar sta
chizesi sunt la balta, sau nu-i afla acasa,
si deoarece e: yin in tail peste an si de
cate 20 ori, a aduce totdeauna chizesi
e imposibil si 11-se face cu aceasta
o paguba de 25 taleri. Cer ca sa fie de
ajuns ravasul dela Vataful de plalu. P:
De 1 ravas, iar nu de fieste care nume, se
is numal 4 parale. Aducerea chizessilor e ab-
solut necesara, dar fiindca sunt departe si
se pierde mult timp si e cu paguba, che-
zas'a sa fie tx Imisa in scris, prin un act
facut in locul unde e chizesul, insa sa fie
iscalit si de Capitanul de plalu sau de zap-
ciul plasei respective. Chizesul care e aproape
sa vie in persoana la Ispravnic, sa dea in
132

www.dacoromanica.ro
Scris cheza§le, cari toate vor fi trecute hi-
tr'o condicA. Dupa aceste formalitAti destul
de grele, se elibera rAvasul de drum.
3. Nu pot duce marfA in Ardeal nici de
10 taleri fart carte domneasca. Obiceiul
acesta n'a fost mai Inainte, si nu pot vent
pentru aceasta carte", cand vreau sA tread
putind marfd dincolo. P.: SA li-se dea
dreptul sA duct marfA,1) dar numai neopritA
In pret pant la 20-30 taleri, fall carte
domneascA, ci cu o simplA adeverintA a Is-
pravnicilor.
4. Conform hrisovulul dela Alexandra-
Voda Ipsilanti nici la trecAtoarea oilor, nici
la Intoarcere nu trebuie sti dea VAtafului
de plaiu nici ca, nici miel, nici urdA, nici
altceva, dar vAtaful Moise dela plaiul Te-
leajen (jud. Secueni) le is de oaie cate 1

miel §I cate 1 tal 'er, dela unii §i mai mull,

§i vara cate un ca§ mare dela stanA. P. :
SA se urmeze dreptul i hotAritul obiceiu
1) Alexandru %Tula Moruzi, in 6 April 1799, dA
drept oierilor sA treacA in Ardeal maga. panA la
50 taleri, WA carte domneasca. Ibid. VI. p. 811.
133

www.dacoromanica.ro
at Vatafulul de plaiu, urmat si inainte si
acum, de a Ita de turmA cate un miel mic
din acea primAvarA si de stAnA cate un cas
si altceva nimic.
5. Trecand cats for in munti pe teritorul
vecinilor oieri, plAiesii ii iau si ii duc la Vataf,
care le is pentru 1 cal cate 4-5 taleri.
Obicelul acesta n'a fost, fArA cand le full
vre-un cal si-I aflau, sau fugea din munti,
dAdeau VAtafului pentru ajutor la aflarea
lui 1'60 taleri. P.: SA plAteascA numai
pentru call perduti si furatt din munte §i
aflati pe urmA cate 200 ban! VAtafului mai
mult nimic, nici pentru ceilalti de pripas
dela vecini luati.
6. Au avut obiceiu de a da VAtafului pen-
tru rAvasul de trecere cate 1 para, acum le
is 3 parale. P.: Vataful pentru rAvas sa
urmeze obiceiul din vechime.
7. In judeatile ce le au Inaintea VAtafu-
lui, nu li-se face dreptate. P.: Vataful
plaiului sA aibA a be cauta piicinile si ju-
decAtile cu amAnuntul si cu dreptate, ur-
Wind a le face si implinirea dreptului for
- 134

www.dacoromanica.ro
ce se va cunoaste si se va alege, ca ce au
sd iea dela pAmanteni, iar cand pe a \rata-
fului cercetare si judecatA nu se vor tnul-
tumi, atunci vor merge la ispravnici, sl cand
nici de acolo nu se vor multdmi, usa diva-
nului Mdriei Tale este deschisd de unde pot
asi afla toata indestularea dreptAtii tor".
8. Vataful cand lipseste dela_plaiu, nu-si
lag vechil in locul lui, si cand tnerg sa-si
lea rdvas de trezatoare si viitoare, asteaptA
cate 4 zile papa vine dela rdvas, si se sting
cu cheltuiala". P.: VAtaful and lipseste
sall lase negresit vechil dupd vechiul obi-
ceiu, ca cAlatorilor sA nu be pricinuiascA
zatnicire si zabava".
9. Cand suie la munte, panA isi fac ga-
tire de a pleca cu oile, zabovesc vre-o 2-3
zile pe mosii sl !lase oile in locuri slobode;
egumenul mAndstirii Sinaia si locuitorii dela
Teleajen be iau cate 1 miel primAvara, si
cate o putinicd de lapte toamna. Obicelul
acesta nu l-au avut si cer sa nu fie asu-
priti. P.: SA se facA cercetare i a Se
135

www.dacoromanica.ro
urmeze oblceiul vechiu pe aceasta mosie a
Sinaii si a celor locuitori din Teleajen.
10. Negustorii cati le cumpara casul,
avand cantare viclene, in fiecare zi II pa-
gubesc cu cite 12 oca; cer sa li-se canta-
reascA casul cu cantare drepte, pecetluite
cu pecete domneasca. P.: Vataful sa
cerceteze care negustor are cantar nedrept
si sa-1 arate ispravnicului, ca acesta apoi
sa -1 pedepseasca.
Masuri pentru incassarea oieritului.
Suntem in vremea ocupatiunii rusesti a
Munteniei (1806 12), and tara trebuia sa
Med rand de bani pentru a satisface laco-
mia reseascA. Se decide oierit sl vacarlt in-
dolt dela pamanteni,i) iar fata de ardeleni
se iau masuri aspre, ca nici o vita sau oaie
sa nu scape de sub plata acestor dart. Di-
vanul MO) porunca din 20 Julie 1811, ea-
tre vAtaseii de plain zice :2) Fiindca se
apropie vremea cand incep a se pogori Mei
1) Ibid. IX. pp, 77-8 Cu toate ca tara era la
stramtpare, pentru °mil ardeleni, se pAstreaza
vechea dajdie neurcata (1803. Oct.)
2) Ibid. Xi. pp, 624-6.
136 --
www.dacoromanica.ro
to tzra Tutuieni din Cara ungureascd spre
iernatic si flindca slujba oieritului in toti
anii sa pagubeste cu oile suditilor din Tran-
silvania, ca se coboara la iernatic sume
marl si la plata se pierde Wand feluri de
mijloace, adeca dupa ce merg pe la judete
unii din ei le amesteca cu ale pamanteni-
lor ce platesc oieritul primavara, alth se
pierd prin balti, iar altii umbland de la un
judet la altul nu se pot gas1 de slujbasi si
pentruca sä nu se mai pricinuiascd aceasta
pagubil, Divanul iti porunceste sa urmezi
intr'acest chip :
Cate oi vor col:ma pe acel plaiu au sa
plateasca oieritul aici.
2. La vremea coboritului ollor, sa numeri
fiestecare turma si sa cercetezi catl stapani
suet pe acele oi, sa iei in scris si sä fad
catastih de sumele sI numele stapanilor, cu
cinul si porecla lor, si in ce sat, in ce ju-
det din Transilvania se afla sezatori, si in
ce judet de al tarii are sa ierneze ? si pe
toata saptamana se trimitl catastih fa Vor-
nicul Manu, de suma ce se va cobori",
137

www.dacoromanica.ro
dupA ce sa sfarOf cobortrea sA facA un
catastih general si iscalit sA-1 trimita.
3. SA lei In scris si toate vitele marl ale
flecArui stapan: cal, boi si vaci ce vor avea,
cari au plata vAcaritul dupA vechiul obiceiu.
4. SA le ceri, dar fall a-i sill, as plAteasca
oieritul, si sA le dai CA inteleaga, CA on II
platesc acum on pe urmA, tot trebuie sA-I
plateascA, astfel de oaie 10 bani, plocon
10 bani (dela 1 oaie panA la 10, de fiecare
un ban), dela 10 of in sus 80 bani, pentru
numarAtoare (a oilor) 4 parale, pentru rA-
vas 8 parale ; la vacarit pentru vita mare
33 bani.
5. Carl plAtesc la coborit sa le dai rA-
vas de platA, Insemnand pe el plaiul, suma
oilor si .stApAnul; cari nu platesc sA-i Iasi
pe langA chezA§le vrednica, ca la oranduita
vreme sa plAteasca oieritul falls la d-ta.
6. Sa se deie fiecAruia o tidula la mans,
cu suma oilor, numele stapanuiui si a ju-
detului unde va ierna, ca la controlul de
altAdatA a slujbasilor, sA se vadA daca co-
respunde ce- i _In tidula cu ce au.
7. DacA no bier., nu a plAtit la coborite,
si vrea sA se intoarcA pe alt drum acasa,
138

www.dacoromanica.ro
el va plat' oieritul la taxator pe baza tidulei
dela Vataf.
8.Toti banii, de oierit incassati sd-i trimita,
prin siguranta, la taxatorul judetului, art-
tAnd cine din mocani au plata.
Incheie cu cuvintele: -Divanul iti porun-
ceste sA fii cu ochii deschisi, ca sA nu oare
cumva sA se strecoare niscai-va of dintr'acel
plaiu WA a nu le numAra si a le trace In
catasih ce ai sA trimiti sau sA te arOgesti de
a nu arata adevArul, ca dovedindu-te trite()
faptA ca aceasta sA stl, cA dupl ce vei plAtl
indoit, apoi vel fi judecat a te pedepsl".
NiciodatA panA acum nu s'au luat masuri
ash de strajnice pentru incassarea oleritului,
vAcAritului dela pastorli ardeleni cum sunt
cele Insirate mai sus. Cad cele cunoscute
inainte ale lui Constantin Cehan (1753) si
Mihai Sutu (1783) nu au puterea de exe-
cutie si evidenta plAtii ca cele de acum.
Instrlictiile acestea date vataseilor ne do-
vedesc, cA oierli ardeleni stiau atatea si
atatea cai, prin care scApau de tot sau ma-
- 139 --
www.dacoromanica.ro
car micsorau binisor dajdiile ce trebuiau sd
le des vistieriei.
Nici chiar porunca aceasta atat de asprd
si amanuntita nu va fi adus roduri ass stra-
lucite, cand ne gandim ca pastorii sireti si
cu multd experientd atingeau mereu pe fun-
tionarii lihniti cu cafe un burdusel de branza
speciald, §i cu cativa taleri buni, cari toate
aveau puterea magicA de a face sd se ne-
scoceascd o poruncd boiereascd, si de
atatea on si cea domneascA.9 Dar in orice
caz multe abilzuri s'au deldturat, prin po-
runca de sus, la incassarea oieritului §i vd-
cdritului.
Precum am vAzut tin viscol puternic, in
Martie 180S, distruge partea cea mai mare
a oilor si vitelor din Moldova, tot ass pa-
tesc si o:erii ardeleni din Tara- Romaneasca,
in urma iernei lungi si grele din 1807 8 §i
a lipsei de fan consumat de armata ruseascd,
pierzand jumAtate din numdrul oiler aduse
1) Unii dintre Witafi erau adevarap satrapi. Bo-
ierul Gr. Ghica se plange ca din pricing jafurilor
Vatafului de plan, Mocanii nu i-au luat In arenda
munfil. !bid, IX. p. 220 (12 Iulie 1212).
140

www.dacoromanica.ro
spre iernare. 0 iarnA foarte asprA cum nu
s'a pomenit de 40 de ani, a fost si cea din
1786-7, and pAstorii ardeleni au suferit
marl pierderi in oile for cari au inghetat
pe campti.1) Pastorii adreseaza o cerere catre
proprietari sä le reduca preturile pasuni-
lor, fiindcA au avut de suferit mall pagube
in oi. Se pare ca cererea for a fost sati-
sfacutA 2)
Ungurilor nu le convened ca armata ru-
seascA e in Tara RomaneascA, se temeau
de ea si credeau chiar, ca inteo bunA zi va
trece si in Ardeal.
lata un cioban ardelean Nita care-si pasted
oile in muntii judetului Prahova, scrie Cate
pArintii sal aceste cuvinte cm dotfa intele-
suri (c. 1810): ,Cu ajutorul lui Dumuezeu
venim curand in Ardeal si vom invinge
dusmanil si nevoia..." Ungurii au prins scri-
soarea, si apoi an deslAntult o teroare asu-
1) Hurmuzaki, XIX p 273 no. 250 (12 Feb*. i'87).
2) An Ac. Rom., sect. ist. XXXII p 329 si n. 1;
Vezi si actul incdit despre oierii d n Sticelo dat de
Ion Voda Caragea In 8 Ilinie 1815.1311:11,Acad, Rom.
mss. no. 968 1. 25 --7.
-- 141

www.dacoromanica.ro
pra bietilor pArInti, ca complici la o mare
trAdare de patrie", cAci ei talculau asa cu-
prinsul : e vorba de venirea armatel rusesti
in Ardeal si de invingerea dusmanilor un-
guri. Se poate ca Nita, fund la adapost sA
se fi gAndit si la asta, dar el aveartn ve-
dere inainte de toate inmultirea turmei sale
si castigarea unui proces fatA de un cA-
mAtar.1)
Din domnia lui loan Caragea si Alexandru
Sutu (1812-21) avem numai plangeri de
ale oierilor contra slujbasilor volni,:i si je-
fuitori.
Compania oierilor SAceleni" prin vechilii
lor: Oprea fiul lui Oprea "circa, Gheorghe
Belu si Petcut Albulet se jeluesc Domnului
contra vamesilor si arendasilor de mosii din
judetele : Secueni, Prahova, BuzAu, Ramni-
cul-Sarat si lalomita, cari in cei 5 ani din
urma, incepand cu 1815, le-au fAcut o mul-
time de asupriti si jafuri, pentiu cari cer
*) Ureche: lstoria Romanilor, IX, p. 61,
143

www.dacoromanica.ro
dreptate si despAgubire.1) Asa timp de 3
ani au adus caul la casariile de pe plairri
ysi din campii, dar masurandu-le cu cantare

viclene, le-au mancat ia suta de telemea

15th panA la 23 de oca.
Se orandueste o cercetare pe la cAsArlile
cu cAntare false, pe care ispravnicli sA le
inlocuiascA cu unele drepte $1 pecetluite.
Vataful plaiului Teleajen in loc a be ia,
conform oblcetului vechiu, intarit side domn,
un miel din acea primavarA si un cad de
stanA pe varA, el ia dimpotrivA un galben
de 14 taleri, iar dela altii cite 2 -3 galbeni;
li-s'au mai luat de vAtafi si doi miei de
stank care 1-au plAtit mielul cu 5 taleri ;
1i -s'au mal luat cite 10 taleri pentru rAva
de drum, de un om cu calul, iar nu 2 pa-
rale, cum a fost obiceiul ; pentru mAlaiul
dus la ciobani li-s'a luat avaet", cum si
Ureche o c, XII, pp 417 - 20 (20 Dec. 1819);
plAngeri contra Mocanilor din !atom*. Ibid , XII,
p. 416-7 (14 Martie 1820) Sub Grigorie Ohica-
Vod'a se nastreaza pentru o1erii ardeleni vechiul
obicein; 10 parale de owe, 82 b de nume, $i va-
caritul de 33 bani. Ibid, XII p 269-70 (Aug 1822).
143

www.dacoromanica.ro
vame$ii li-au cerut cate 12-13 parale, cu
nume de avaet al lor.
Numarul oilor $1 vitelor ce tree pentru
ploinat in Tara-Romaneasca vedem ca, In
decursul veacului al XIX, merge tot schand,
din cauza diferitelor imprejurari neprielnice
desvoltarii oieritului, Dupa o condlca de
vama, din 1836, in Tara Romaneasca ad
trecut, in acest an, la pa$un-t numai : 70827
oi, 7192 berbeci, 6569 capr , 148 magati si
1437 call) Evident ca e n numar foarte
scaztit LBO de ce am intalnit pe la m jlo-
cul secolului al XVIII-lea (1769).
Pastrandu-se vechile taxe cunoscute,2)
oieritul si cornaritul (=vacaritul) pastorllor
ardeleni aducea totusi un venit destul de
considerabil pentru visteria Terii Romane$ti
de 100000 Lei, cum arata bugetul statului
pe anul 1837.8) Venitul acesta scadea sau
se urca dupe cum izbuteau pastorii sa face
contractul anual. A§a de ex. in 1831 veni-
tul vistieriei dela oierii ardeleni era numal
37027 lei In Tara Romaneasca $1 1852 Lei
in Moldova.4)
1) Neale, Monografia comunei Rasinari, p. 287 n. 1.
2) Filitti, Domniile romane sub Regulamentul or-
ganic (1834-48), Bucure§ti, 1915, ed. Ac. Rom., p. 191.
8) Ibid., p 178. ,
4) Asian Th. C., Tratat de finanfe, Buc. 1925 p. 47-49.
144 --

www.dacoromanica.ro
 Astfel pe anul 1848 era : 88100 piastri
(taleri),1) in 1849: 83000,2) in 1850: 83550,3)
(dupa contracte 100200 piastri),4) in 1851:
112000 piastrl,5) in 1852: 101000 piastri,9)
si in 1854 aproximativ 109800 piastri.7)
In a doua jumatate a veacului al XIX-lea
bogatia de of a pastorilor ardeleni scade in
proportle cu desvoltarea agriculturli din Prin-
cipatele romane.8) Indeosebi dupa improprie-
tat area taranilor, la 1864, drumurile °flora 9)
debt munte la balta si inapoi, ca si cam-
piile intinse au devenit tot mai inguste pentru
pastorii cars manau si pasunau zeci si sute
de mli de of si vite pe ele. Vechiul pastorit cu
turme multe ysi bogate a disparut si pe to-
cul unde se hraneau acestea din belOg,
1) Iorga, Marturli istorice privitoare la viata *I
domnia lui tirbei Voda. Bucuregi, 1905, p. 468.
2) 1bsd , p 474.
') Ibid., p. 490.
4) Ibid., p. 5b6
6) Ibid , pp, 506, 514, 518.
6) Ibid., p. 57..
7) 'bid , p. 590.
8) La 1856 Inca paqunau in Tara Romaneasca
aproape 2 milioane de oi, vite, etc de ale Ardele-
nilor. Iorga, Corespondenta lui $tirbey Vocla, 1.,
Bucure$i, 1904 p. 162 No. LVI.
9) Vezi despre drumurile (Aloe in Tara Roma-
neasca. Densusianu, Viata pastoreasca etc , p. 124-7.
S. Mete; . Pastern ardent 145 10

www.dacoromanica.ro
astAzi se ridici pretutindeni lanurlIncArcate
cu tot fPlul de sAminAturi si a cAror intin-
dere se piarde In depktarea orizontului 9

?Award' i Tutulenii ardeleni in Dobrogea §i

Tara-Rointineasca in veacul al XIX-lea

PAstorii ardeleni numiti Mocani sau Mar-

gineni, cum am vAzut, colindau cu turmele
for tot pAmantul romanesc. Indeosebi in
veacul al XIX-lea in nuniar tot mai mare,
Incepe sA treaca cu oile for in Dobrogea
de sub stApanirea turceasca. loan lonescu
dela Brad, vizitand Dobrogea in 1850, ne
spune,2) ca a aflat aici pastori din satele
ardelene: SAcele, apoi Saliste, Vale, Tilisca,
Galin, Poiana, Rod, Rasinari si din altele,
veniti toamna ca sA ierneze turmele. Pri-
mAvara cei mai multi din ei parasesc Cara;
ceice rAman, arendeaza pasunrpentru varl.
1) In 1870 plfunau In Tara RomAneascA din Ar-
deal: 1 milion de oi, 300 mil de porci. 1-11ntz, Das
wandeinde Siebenburgen, Brasov, 1876 p. 84 -5.
2) Ionescu, Ilkccuralune agncola in Dobrogea` (1850)
in Analela Delorapi, Ill, Coastal*, 1922 pp. 176-180.
146

www.dacoromanica.ro
Acestia sunt SAcelenii, Sdlistenii, Poienarii,
cari trdiesc in Dobrogea de multa vreme."
Mai departe ne aratA situatia grea a oierl-
lor, pe carl ii exploateazd douA impardtii,
zicand: Lucrul esential in chestiunea mo-
canilor e conti ibutia pe cari el trebuie s'o
plateascA, fie autoritatilor austriace, fie eel or
otomane. De exemplu: Unul din acesti pA-
stori, venind cu turma sa In Dobrogea, pia-
teste : 1. PatentA consulului austriac, cam
11/2 piastru de oaie ; 2. Dreptul de
liberA trecere prin tail, mudirului, cam
1/2 piastru de oaie ; 3. Arenda pdmAntului
de care are nevoie pentru hrana turmei
aceasta fie mudirulu, fie subasei, fie satu-
lui, dar de obicei la, toti trei, fie in flue
arendasuiul pamAnturilor neocupate; 4 Be-
ilicul sau dijma oilor sale. Aceste dad pun
pe mocani Ia dispozitia celor dotal autori-
tat! ca sl cum ar fi raia si supus austriac,
in timp vatarnd si productiunea... Mocanul
nu poate fi supusul a cloud imperii. Starea
anormala o ilustreazd acest fa pt: Mocanul
care se &este cu turma sa Ia coada la-
- 147 -- 10*

www.dacoromanica.ro
cului Baciu, langa Rasovata, a plata in anul
acesta ciorbagiului din satul Arabagilor 3u0
piastri si 25 ocale land. Din aceasta suma
subasa din Rasovata a luat 100 piastri pen-
tru mudirul din Chiustenge (Constanta). A-
celas mocan a dat subasei din Rasovata 500
piastri tot pentru mudirul din Chiustenge,
iar oile i-au fost numarate de beiclicgiu pen-
tru dijma. Deci acest mocan, care-si inde-
plineste toate indatorlile ca supus austriac,
a plata dad ca si un supus otoman, Vara
sa fi fost stabilit, nici insurat in tara, far/
sa fie raja". Dealtcum aceasta e starea ge-
nerals in ce priveste poverile nedrepte puse
pe bietii oiert ardeleni, cari in 1850 aveau
pentru iernatic si varatica in Dobrogea
peste 1 milion de oi, dela care Turcia pu-
tea lua ca dijma anuala suma de 5 mili-
oane piastri.1)
In 1830 plateau Mocanii aid numal 4 pa-
rale (sau 21/2 feningi) de cale si din 15 of
dadeau o oaie.2)
1) Arbore Alex Trecutul RomAntlor din Dobrogea In
Analele Dobrogei", III, p. 272 n 88.
2) ,Ibid.", p. 273 n. 89 la 1867.
148

www.dacoromanica.ro
 Resid Pasa le-a cerut Mocanilor, pela
1860, sd se facd ramie sau supusi turd in
Dobrogea on se piece. 1) 0 mare parte din
pAstori de fapt a si trecut cu turmele for
In Basarabia, dovadd a prin 1878-9 Mo-
canii nu mai aveau in Dobrogea deat vre-o
80-90 mil de of 2). Dupd 1881, and aceasta
provincie ajunge sub stdpdnirea romdneasa,
oierii ardeleni se intorc de unde plecaserd,
ad iatd ce ne spune un mocan ardelean
asezat In Dobrogea 8). Cand ne-au luat
Rusii Basarabia noi am trecut Dunarea alci
In Dobrogea. Se intindeau cardurile de of
dela Reni, ca postile. Toate drumurile erau
numai un behdit, si convoiurl cu bejenie.
Dobrogea era pustie si sAlbatecd. Ne-am
trezit si noi cu toatd averea In singuratatea
asta, cu nadejdea numai in cel de sus. Ce
era de fdcut ? Ne uitam si noi economii de'
vite unul la altul si ridic,m din umeri cu
1) Gazeta Transilvarce0, Bra§ov, 1881 no. 78 (Iulie 11).
2) Ibid.", 1881 no. 81 (Ellie 25).
S) Adam, Constanta pitoreascA', cf. Ap D, Culea fn
Tribune, 1912 Arad, din lancer.° 20-21.
149

www.dacoromanica.ro
neincredere. Unde sA ne a$ezam $1 ce sA
facem ? Parale aveam Si aveam $i of de-
stule, dar aici nu era nici o lini$te, nici un
sprijin. Pe id pe colea intalneam cate un
sat tataresc, dar nu to puteai Intelege cu
nimeni. StAteam $i not gata de duca. In
vreme asta numai auzim ca vine prin Do-
brogea ministrul cel mare, coconu Miha-
lache CogAlniceanu, pe care not II cunoa-
$team Inca dela Drance$ti din Falciu. Am
alergat cu totii inaintea lui $i punete pe
jalanie ca la ce pacoste am cazut aici.
Mai MeV, ne-a zis el, aici e raiul vo-
stru... Ceia ce ati gasit voi in Dobrogea
n'o sA mai apuce copil de copiltil vostru.,.
Scuturati-va pungile, vindeti ce aveti, lip-
siti-va $1 de of $1 cumparati pa mant, ca
aveti sA fiti bogatia.
Deci s'au a$ezat in Dobrogea mocani
veniti din Basarabla, apoi altii din Ardeal
$1 cei cari baciuiau prin judetul lalomita
$i Braila.1) In satele din apropierea Du-
i) obid a Cole 2 sate Suditu (dud Ialonuta), apoi
cAteva Slobozn" au Post locuite odata de anocanu -ar-
deleru.

150

www.dacoromanica.ro
narli, pe malul stAng, se intAlnesc Si astdzi
o multime de traditti, cantece si jocuri ar-
de.lenesti. Nina a nu sA aseza stabil aici,
ei sä mai intoarcea primAvara cu turmele
in Ardeal spre vdrare in munti. Un cartu-
rar din Bran,l) care a apucat-acele vremi,
ne spune, ca inainte de a se urea cu oile
in muntii Bucegi se face tunsul oilor",
care in Bran era ca culesul viilor la Dea-
lul mare, o adevdratd sArbdtoate. LAutarii
treceau dela WM. la Valid. Ciobanii faceau
seara jocuri, barbatii si batranii seara che-
fuiau la crdsmA sau la locul uncle se tun-
deau oile. Petrecerea Linea 5-6 zile pand
se isprAvea tunsul. Femeile se imbrAcau in
haine de sarbatoare. RAsunau vAile de chi-
uiturile si vola bund a pAstorilor multu-
miti de prcdusul si numdrul crescand at
oilor for dragi.
Partea cea mai mare dintre oierii arde-
leni, fie A/loc.:aril, fie Tutueni sau din jurul FA-
garasului, s'a stabilit in Dobrogea in pia-
I) ,,Gazeta Tiansilvantei", Brapv, 1909 nr. 9 (14/27
Ianuarte) In veclume erau own din Bran, cart aveau
5-10 ran ot, 300 cat s? sute do vacs. nIbtd".
151

www.dacoromanica.ro
sele : Harsova, Megidia si Constanta. Mai
putini stint in sud spre Mangalia, uncle
pli-se imbolndvesc oile de carcian In tim-
pul verii. Cu toate acestea, aici fanul Mud
abundent, revin iarna din celelalte arondis-
mente cu oile lor".1) Un numAr redus s'a
a§ezat in jud. Tulcea, la MAcin, in orasul
Tulcea chiar, kinga Isacea au infiintat
mAndstirea Coeosul prin cAlugArul Visarion,
la poalele unui munte pAduros.2) CalugArii
de obiceiu erau mai toil fosti ciobani, §i
dealtcum multd vreme mAndstirea a fost
susfinuta de evlaviosii mocani si tutueni,
earl la intoarcerea for aici din Ardeal adu-
ceau cArti bisericesti, ca Mineele lui Sa-
guna din biserica din Macin,3) apoi bu-
coavne §i abcedare dela Sighica (Sibiiu),
1) ,Gazeta Transilvame, 1881 Tulle 11, 14, vezi de-
spre oierii bogati din Skala pela 1850 Petru Behanu
cu 5 mu oi, 200 vacs i tilibei cu 2 trill 01. Ibid g,
1884 Maiu 20-24 , marea herghehe de cat a fratilor
mocani Motom din Chiorcismea Ibid.", 1881 Dille 11, 14.
2) ',Ibid.", t Tribuna" 1912 Ianuarie 20-21.
3) Ior ra, Inscriptu din biseride Romatnei, II p 55,
intalmm la 1867 mocani cu ode in Turcoma (langa 1115.-
cm), §i spre nord de Allah-bair. Analele Dobrogei" art.
lin Arbore, III, p. 274-5.
152

www.dacoromanica.ro
din care invatau carte in scolile biserice§ti
conduse de cantaretil bisericii de obiceiu
si mai rar numai de preoti.1)
Mocani se aflau in 1E67 in satele do-
brogene: Varo$, unde unul dintre fruntasi
Tirca era agent consular austriac, apoi in
Garlita, Groapa Clobanului Si Daeni2)
Dupe local for de origins aflam ardeleni
in satele : Casimcea (Saceleni), Corugea
(din Cara Oltului). Rahnzan (Skelenii vechi);
Calla 4 Canat Calfa, Romazanchiol, Hagi
Omar, Doerani, Fagdra$111 nou (toti din
Tara Oltului). Fagarasul nou a fo3t infiin-
tat dupe 1880, de an capitan din armata
austriaca Mihai Popa Radu; kg& Ahmet,
Aiorman, Carjelari, Urumbei (mocani de
amestecatura); Coium-Punar (cel mai multi
Sacelen1). In jud. Constanta ardeleni se ga-
l) D. Nitescu, Dobrogea in ajunul reanexarii` In ,Du-
narea de jos", I. no. 12 p 13 cf ,,Analele Dobrogela,
Ill, p. 289 n. 127. In 1905 erau in Dobrogea 25 mu
ardeleni. Ibid " III, p. 287. Un offer mocan din satul
Calugara da 10, let, in 1859, pentru biserica romaneasca
din Alibechiom. Ibid ", art de Iorga, III, p. 31.
2) Culea in ;album" 1912 Ianuane 20-21 ai
,Analele Dobrogei ", III p 282.
153

www.dacoromanica.ro
sese in satele : Ramnicu, Mahometcea, Cu-
ciucchioi, Cacean'ac, Siriu 7 ortoman, Bill-
tagegi, Sarai, Cartal, Carol I, Caramurat,
Tawunar, etc. Uruia langa Adamklissi e
curat mocamv. In cele doua Dunavete sunt
din Tilisca $ alte sate margineie. Resfi-
ratl intalnim vechi oieri ardelenl si prin
diferite alte sate dobrogene, care au trecut
dela vieata pastoreasca la cea agricola 1)
Unii asezandu-se prin sate cu majoritate de
populatie streina, 11 decursul timpului s'au
desnationalizat si nurnai dupa nume ii mai
cunosti, ca el sau parintii for an plecat
candva din mijiocul cunoscutllor oieri sa-
celeni, ca Moroianu, Trandafir, Oprea si
Cloaca din satul Frecatel din jud. Tulcea.
Altii si-au pastrat riationalitatea, dar au in-
ti erupt leg-Muffle cu Ardealul, dar dupa
nume se, stie originea lor, ca Duica, Ras-
noveanu, Muica, Tutuianu, Rosulet, etc.
0 buna parte din ei itisa au mentinut
') Vezt §1 ce spune despre ei, eritteandu-i Gh. Mator
in Gazeta Transilvaniet" Brasov 1911, nr 154, 159
(Iulle 15, 22).
154 -
www.dacoromanica.ro
viu relatiile cu fratil $1 rudele for rimase
sub stapanirea ungureascA 1), ajutandu-i cu
bani pi alte daruri la nevoie §i, neuitand sA
strige la joc a$A:
Pe la not pe la SAcele.
Is tot fete mlirunlele
§1 Joadt neica cu ele.2)
Fiind vorba aici de Mocanii ardeleni, pe
cari a$A de adeseori i-am intalnit ca pA-
stori prin Teri le romane, nu pot sA nu adaug
la cele spuse pAnA acum $1 pretioasele amin-
tiri culese de dl Gh. Moroianu, actual pro-
fesor la Academia comercialA din Cluj, pri-
vitoare la cei din SAcele1).
Numeroase turme de oi, vite pi cai de ale
urmAtorilor SAceleni cutreerau in sec. al
XIX-lea, ca $1 mai inainie, nu numai Tara -
Romaneasca pi Dobrogea, ci p1 Turcia, Ma-
cedonia $i Tesalia: Albulet, Barbu, Bercaru,
Blebea, Boro$, Burduloiu, Butu, Ciuta, Gai-
I) Tribuna" 1912 Ianuarta 20-21.
2) Cregterea gt exportul itostru de animal., odinioati
gi astizi" in L'industriet Domains", III, Bucuregtk, 1906
pp. 1125 33.
155

www.dacoromanica.ro
tan, Giulea, Go lea, Gologan, (un Nica 6o-
logan avea pe mo§ia CAzane§ti a marelui
logofAt Nicu Baleanu bogate turme de of
§i o herghelie frumoasa), Jalea, Mano le
(Spanu), Oancea, Paraipan, Peteu, Parvu,
Patea, Popa (o altA familie Popa numitA §i
Sorici avea in jud. Jalomita o vestitA her-
ghelie Ina de pe la 1820), Popeia, Sasu,
Seitan, Tib2ra, Tarca (Circa), Titel, Tran-
daburu, Stan, Voicu, etc. etc.
La Inceputul veacului XIX doi frunt4
Saceleni: Radu Moroianu (fier) §i cumnatul
sAu Nicelae PanA ImpreunA cu un Branean
bogat Simedria, trec cu cirezi de vaci §i
tauri cumparati dela Cetatea de baltA din
Ardeal in judeful lalomita §i Baragan. Din
aceste vite de soiu s'au rdspandit aproape
pe la toll marii proprietari din aceste ii-
nuturi mAnoase In pAsune.9
Oameni deprin§i din neam in neam a fi
proprietari marl de oi, cal §i vite cu greu
sa hotArau sail schimbe aceste turme ro-
ditoare cu mop intinse.
1) ,Ibid.", p. 1126.
156 --
www.dacoromanica.ro
 AO i-se oferA unui bogat sAcelean Cosma
Bercaru, prin 1840, mosia Poenari din jud.
Braila de vre-o 10 mil pogoane pentru 4000
galbeni si un numAr de cal. Tot in acel
timp lui Vlad $eitan Muscalu, un proprie-
tar din jud. Buz Au ii cere pentru o mosie
90 de iepe de prasild sl cativa armasari.
Radu Titeiu respinge o mosie deck s'o
plateascA cu un numAr de cal din herghe-
lia sa.
Radu Moroianu tined in arendA dela Ghe-
orghe Bibescu, Domnul TArii-Romane§ti
(1845-48) mosia Macovei din jud. Buz Au,
de vre-o 40 mil poagoane. Voda ofera mo-
sia arendasului In schimbul a 5000 galbeni,
100 iepe de prAsila §i cativa armasari pe
alese, intre cars sa fie Mangu mandru ar-
mAsar roib pretuit departe peste hotarele
mosiiior Macovei si Surdilei-Gaiseni pe care
se aflau atunci hergheliile si turmele lui
jupan Radu. Targul nu s'a putut face filndcA
se cereau call pe ales, iar nu cum cad la
arcan. Batranul Moroianu ar fi raspuns lui
Voda a§A : Banii ca banii Ti-i-asi da bu-
- 157 -
www.dacoromanica.ro
coos Marla Ta, dat nu mA indur de cal
si mai ales de Mangu, podoaba hergheliei
melee.
,ljn Pasa de Braila pe la 1827 propune
spre cumparare bogatului sacelean Stefan
Gaitan (mosul marelui agricultor din Braila
Gh. Gaitan) raiana sau domeniul Brailei
pentru suma de o mie lire turcesti 1)
Multe example de felul acestora se pot
aduce, chiar si din partea Tutuienilor, cari
au Imbratisat agricultura si negustoria, pa-
rasind pastorla atat de rentabila.
Vechii pastori ardeleni, cari in tot cursul
veac. at XIX-lea, an cutreerat cu turmele for
bogate intinsele campii ale Dobrogei si Mun-
teniei siliti de Imprejurari, in decenille din
urma, au devenit nista harnici agricultori si ele
mente de trainica civilizatie romaneasca
materials si spirituals in aceasta provincie.
Astazi si gandul for s'a Infaptuit, granita,
pe care de atitea on trebuiau s'o treaca
si ei cu pericol, s'a daramat, un singur tri-
1) Ibid.', p. 1120.
- 158 -,--

www.dacoromanica.ro
color domnesc ne cuprinde pe tot!. Acum
sunt liberi sA se IntoarcA sA-si vada cu
bucurle locul for sau at pArintiler for de
nastere pentru desrobirea caruia au suferit
si au luptat atat de mutt.
Importanta pearlier ardeleni pentru unitatea
nationall
PAstoritul acesta ass cum a fost in de-
cursul veacurilor, plin de trudA si de atatea
orl de rim, el a insemnat un izvor nese-
cat de avutie sigura pentru Romanii arde-
leni cari 1-au practicat. Nicairl In Ardeal
parecA buna stare materialA nu e ass de
%/Mit ajutatA §i armonizata de o veche cul-
turA romaneascA, castigate in §colile West!,
de cari se face amintire prin secolul
XV1VII-lea, ca in tinuturile unde au lo-
cult si mai locuesc Inca acesti oieri voinici
sl inteligenti. Au strAbAtut alitari de turmele
for tot pamantul romanesc pinb. la Nistru,
pe care adeseori 1-au si trecut. Cu toate
plangerile ce le-am intalnit, el iubeau cele
douA Teri romane libere, fiiricicA aici isi
-- 159
www.dacoromanica.ro
agoniseau averea for materials, cu ajutorul
Welt-Wean sa lupte ass de dart contra
asupritorilor Ipr sari si unguri. Erau bucu-
rosi de aparitia ostirli romanesti In Ardeal,
pe care o serveau ca spioni dibaci si ca-
lauzi siguri peste potecile muntilor. Un ma-
nifest de-o deosebitd importanta vine sa
completeze cunostintele noastre despre sen-
timentele pastorilor ardeleni fats de un domn
roman, carula sa inchinau, cand II vedeau
cu ostirea In Ardeal. Vom vedea mai departe
cum a primIt la 1603, ciobanul din Bran
pe Radu-Voda $erban, acum iata pe NI-
colae Von Mavrogheni, la 1788, in mij.
local oierilor din Cara Bars EL In Septem-
vrie ostirea romaneasca trecand prin pasul
Buzaului ocupa toata Cara Barsei din preajma
Brasovului. Locuitori din satele ce se nu-
mesc Sacele, Tarlungeni, Thin, Purcareni,
Budila, Prejmer sl Herman" deci cuno-
scutli oieri mocani trimit la comandan-
tul ostirii domnesti din Valenti de Munte
pe septe elciia al tor, pe Gheorghe Deleanu,
Ionita Barbel, Bratul Coinac, loan Bratul,
160

www.dacoromanica.ro
Ion Bucsa, Ion Bratul si Achim Olteanu,
cari spun aici ca. vor forma o rasa cu su-
punere sub stapanirea Domnului roman, ce-
rand de la acesta sh-i primeasca sub ocro-
tirea sa". Domnul Nicolae Mavrogheni
le iaspunde, in 6 Octomvrie 1788,1) cu aceste
cuvinte foarte frumoase: Ne-au pdrut bine
de aceasta buna socotintA a voastrA, carele
pentru binele si folosul vostru ati fAcut. Si
iatA si Domnia mea nu lipsim printr'acest
domnesc al nostru sinet a va incredinta ea
atat voi, locuitorii din mai sus numitele sate
ce v'ati Inchinat, cat si altii de ai vostri,
on de ce treapta ar fi, care din sinesi, mai
Inainte de a fi intimpinat puterea ostirilor
noastre se vor inchina si vor aveh a se su-
pune la nol si a se trage cu locuinta in-
teaceasta crestineasch oblAduire a Domniei
mele in Cara romaneasca yeti petrece feri-
citi sub dreapta si crestineasca ocrotire a
Domniei mele, iubind pe supusii nostri cei
credinciosi ca si pe niste fii; si pe cei din
tagma ostaseascA Ii vom orandul in slujba
I) Ureche, Istoyia Rornanilor, III, pp. 230 --1.
8.Meteu Pastor' ardelen --
161 11

www.dacoromanica.ro
cu bun folosul lor, InvrednIcindu-I la cinste
de dregAtoril, tar pe locultorii cel muncitori
si casnici ii vom multuml cu toata odihna
si dreptatea lor, pe mosille Domniei mete,
care se numesc Uluiti (jud. lalomita), o mo-
sie in jud. Ramnlcul-SArat, Giluesti sI Afu-
mati (jud. Nov) si Zimnicea (jud. Teleor-
man), sau verb unde veil vrea sl vA va pla-
ces locul de locuinta voastra, on tot' la un
loc, sau deosebiti, sunteti primiti si aveti
vole a va aseza cu toate cacele voastre".
Domnul a dat ordin ispravnicilor dela nu-
mitele 11100, ca si celorlalti drega'torl al ju-
detelor, ca viind voi dinduntru sA vA
primeascA cu toata ma Igai rea si sa vb.
aseze in local unde vA a p a ea sp e + ul-
tumita, odihna si hrana voastra sl a vitelor
voastre". Deosebit a dat poruncA ofiteribor
ce avem oranduiti cu °stile pe margini ca
la esirea voastra sA aveti tot felul de pazA
sl strajuire, si nici pe voi sa vA supere, nici
ale voastre lucrurl sA nu se clinteascA In-
tru nimica, ci Inca si ajutor ce va trebul la
drum, pentru ale mancArei voastre sA vA
-- 162
www.dacoromanica.ro
dea". Ii Ind am a sä vie cu lacredere: Drept
aceea fill bine nadajdu;ti la aceasta ce va
s,:riem Domnia mea, si atat voi locuitorii
din satele numite, va porniti a vent cu bu-
curie si fara nici o indoiala sau temere de
ceva cat si pentru cei de ai vostri 11 in-
demnati si va Instiintati unii pe altii on de
ce tagma vor fi, ca sa tie ca. Domnia mea,
dupa fireasca lubire de oameni ce avem,
pe fiecare va primim cu brate deschise si
tots yeti afla odihna si milostivirea dela,
Domnia mea".
Desigur ca unii dintre Mocanil din SA-
cele vor fi t-ecut pe mosi1le domnesti din
judetele numite, pe unde ei au poposit de
atatea on cu turmele for. I--am intalnit pe
oierii ardeleni asezati prin diferite sate ale
Moldovei si Terii Romanesti. Dupa revolu-
tia lui Horia (1784), cand un vant cumplit
de razbunare trecea deasupra capetelor Ro-
manilor din Ardeal, multi Mocani ardeleni
an trecut in Tara Romaneasca, Intemeind
numeroase sate noua, ca de ex. in judetul
Mace!: Badeni-Ungurenl, Berevoiestl-Un-
- 163 - it*
www.dacoromanica.ro
gureni, etc. apoi rnahalaleie orasului Cam-
pulung: Visoiu, Voinesti, Valea mare, Bar-
bus si cele doua Bughi, toate infiintate de
Mocani emigrati din Ardeal, cari fac tri ase-
zamanta, In 13 lanuane 1785, cu judetul
Nicolae Cocosoiul din Campulung, prin care
se obliga sA plAteascA 40 de bani mosne-
nilor acestui oral pentru locul de casa si
gradina, ce-au luat in folosinta, fArA a mai
da obisnuitul miel de primavara dupA odaie
orasului.1)
Pe pastorii ardeleni ii cunoastem ca oa-
meni foarte religiosi, iubitori ai bisericii
strAmosesti, ortodoxi fanatici, cari au sufe-
rit cele mai grele persecutii in veacul al
XVIII-lea pentru credinta strabuna, si cleat
sA tread la legea cea noun, units cu Roma,
pe care o despreluiau, preferau mai bine
sa-si pArAseasca satul, asezandu-se in terile
romfine, ba au trecut si Nistrul, la 1765,2)
numai ca sA-si poatA pastry curatA legea for
romaneasca ortodoxA.
') Revista Prietenul nostru", VII, Campulung,
1923 no. 5-8, pp 18-20
2) Vezi studiul meu, Rom Anil de peste Nistru In
Almanahul Ligei Culturale, Cluj, 1926.
164

www.dacoromanica.ro
 Din mijlocul acestor oieri evlaviosi au
plecat foarte multi barbati si femei, can s'au
calugarit in diferitele manastiri ale Teri lor-
romane, dintre care merits o deosebita: amin-
tire cei cativa ajunsi la o'treapta mai malts
ierarhica: Dionisie Romano din Saliste, fost
episcop de Buzau, apoi arhiereul lonachie
din satul Sasciori (langa Sebesul sasesc),
ajuns la Bucuresti la bogata biserIca Cre-
tulescu, si acel ,cronicar" Naum Ramni-
ceanul, nascut in satul Corbi (jud. Muscel),
care dupa vre-o 30 de ani (1788) se in-
toarce in Jina pentru asi cerceta rudele Sale,
oieri, ramase aici dupa plecarea tatalui sau
preotul Bucur si mosului sat', pela 1755, in
urma persecutiilor religioase insuportabile
din partea unitilor si catolicilor unguri.
Un rol Insemnat trebuie sa li-se dele pa-
storilor ardeleni in raspandirea cartilor bi-
sericesti de o parte si alta a Carpatilor. In
drumurile for lungi si in vieata for pasto-
reasca, fiind expusi la multe si neprevazute
pericole faceau danli la diferitele biserici si
manastiri, pe uncle pasunau cu turmele;
165 --,

www.dacoromanica.ro
cacti, odoare sf odajdii bisericesti bani chiar,
ca Dumnezeu sd-i ocroteascd de tot rdul
si sd le inmulteascd turma de of sau vita.
Un offer ardelean desigur a ddruit bisericii
din satul basarabean: Palanca (jud. Orheiu)
Evaughelia din Sibiu (1844) a lui Vasile
Moga, care panel astazi se ceteste in bise-
ricA, dell locuitorii sunt Rini. Oieni din
Sacele au inzesti at mandstirile din Prahova:
Susana cu un Octoih, Cheia cu un poll-
candru, si cate altele nu s'au ImpArtasit cu
prisos din darul lor.1)
Oierii ardeleni in trecut au fo,t si un ad-
mirabil element negustoresc, priceput, har-
nic gi indfaznet, si astazi ar aduce cele mai
mars foloase statului roman, dacd el ar in-
telege si ar sorijini crearea unei eine na-
tionale de negustori dintre ei.
Acestea sunt putinele stiri adunate, cars
ne dau posibilitatea sd vedem, cum, a fost
in trecut vieata pAstorilor ardeleni In legA-
turd cu Terile romane.
1) Vezi pe larg despre acestea danii studiul meu,
Relatille bisericii roman( sr' din Ardeal cu Princi-
patele romane in veacul al XVIII-lea (ma' la MO),
In Revista teologica, Sibiu, 1925, no 4 10.
-- 166

www.dacoromanica.ro
 PAstorii ardeleni In poezia populara.
Se crede In general a vleatA pAstorescA
e linistitA, lipsitA de griji si are mutt farmec
si poezie Intransa; realitatea tusk ne aratA
ca si ea e supusA la multe si felurite mi-
zeril, cauzate de oameni, de flare si de na-
tura schimbAtoare si nesigura in socotelile
oierilor. Vieata aceasta plina de griji qi zbu-
cium se reoglindeste nu numai In docu-
mentele istorice ale vremii, analizate mai sus
dar si in poezia popularA, de care ne ocu-
Om ad pe scurt, In ce priveste legaturile
pAstorilor ardeleni cu Principatele romane.
Poetul Alexandri cand a publicat In 1850
In ziarul;Bucovina (p. 50) cea mai clasicA
poezie popularA izvorita si aceasta din do-
meniul vietkpastoresti, in legAtura cu cio-
banii ardeleni §i moldoveni, cea dintaiu strofA:
Pe-un pimor de plain Cu trei clobanei,
Pe-o gura de ram Unu-i Ungurean
WI vin in tale, Si unu -i Vrancean
Se c6bor la vale 51. unu -i Moldovean
Trei turme pe miei -

o Insoteste de urmatoarea lamurire adeva-

ratA, care ne aminteste pe cea a lui Pouqu-
- 167

www.dacoromanica.ro
evilie privitoare Ia pastorli aromani 0920) i):
Strofa aceasta ne arata un tablou de emi-
gratiile (pribegirile) turmelor ce se coboarA
in fiecare an din varfurile Carpatilor $i trec
prin Moldova de se duc sa ierneze peste
Dunare. Sute de mii de of manate de Mo-
cani 1;mbrAcati cu sarice albe ies din gurile
muntilor, indatA ce frigul toamnei soseste
prevesttind iarna, si merg a gAseascA pa-
suni in ampiile tArei turcestl sub poalele
Balcanilor. Unele yin din Vrancea, altele de
pe coastele Ceahlaului, altele de pe vAile
Bistritei si ale Moldovei, far cele mai multe
de peste Carpati, din Transilvania. Deose-
bitele turme se aduna la un loc $i formeazA
caravane numeroase ce se coboarA incet
spre DunAre, unind sbieratul for jalnic cu
latratul canilor de paza, cu sunetul tilingi-
lor aninate de gatul magarilor si cu sueratul
pAtrunzator al Mocanilor cAlAuzi".
Pribegiile" pAstorilor ardeleni prin Te-
1) Vezi despre acesti pAstori din sudul Dunaril
cartea foarte pretioasa a dIui Th. Capidon, Romaall
nomazi, Cluj. 1926,
-- 168
www.dacoromanica.ro
rile romane pand la Dundre ill au ecou
in poezla populard din Ardeal, asa de
exemplu in una dela Saliste se zice:
Dela Cratova la vale Ctobanit and au plecat,
Busmoc rosu fasare t eine mt 1-a sada?
Cine nu 1-a sernanat? Ctobami and au venit.1)
0 colindA din Sara Hategului, ne spune
cA pAcurarii ce treceau pe Jul in jos cu
turmele, le addpau in Dunarea mare";2)
altii thaintau cu oile pAnd la mare cum se
zice aici :
Vara le Vara Iarna le ierna
In vArful munttlor, In prundul marei.
Sau in altA colindA ardeleand:
PAcurarul meu Imprejur de curte.
Niemand der de rill Toamna le-aduna
El in prunavara 'act le tomna;
Le paste la terra, lama le mana,
Vara le yam De a le ierna,
$t sus le mane. Pe Orman de mare
Pe varful de munte, Colo 'n departare.$)
Despre trecerea ciobanilor ardeleni In
Moldova ne aminteste $i un cAntec din satul
Dentgpanu, Vieata pastoreasca In poesia
noastra popularii", f, Bucuruti, 1922, p. 62.
2) Ibtd., p. 64.
3) Ibid., p. 64 n 1.
169 --

www.dacoromanica.ro
Ungureni (jud. Tecuciu), al cArui locuitori
sunt de origine din Ardeal:
Turme multe si barbate, Care nu sunt de aid
Venite tot de departe, Ci van* din lumea mare
Tocmai dela miaza-noapte Pe gorgane ei pe vale
Ciobani mandrt st voinici Pima la curiae tale.')
Petreccerea Ungurenilor" oieri In Terile
rorane nu era totdeauna bine privity de
populatia bAstinasa, care a fAcut pe contul
for o multitne de proverbe, pove§ti si can-
tece pline de satirA, uneori blandA, dar de
atate on aspra cu o nota de ura. Asa de pilda
In satul Bistricioara (jud. Nearnt) se strigA:
Ungurean cu suman scurt Fame de papusoi I

Nu sedeit 'n Moldova mult Ungurean c'o bleat tapa,

Si to du in tare ta, Toata vara cara ciapa
De-ti mananca stamina; Ungurean c'o biata manza
Ca de cand vents' la noi, Toata vara cars brand. 2)
S'a scumpit branza de el,

1) DenusIann, o. c. p 63.
,) Pamfilie, Joc.tri de copil" in An Ac Rom. sect
lit. XXIX p 267; Un Ungurean desperat continuA ass:
Moldovan cacitila lungs,
Iea pusca de ma alunga,
$1 ma alunga peste deal, Pita on §i cat de rea
Peste deal in cel Ardeal, Totusi e cu mult mai bunt
CA de-ar fi in tare men Decat in tare strains I
cf. Marian, Hore etc." p, 9.
170

www.dacoromanica.ro
 intealt loc se strIgi:
Ungurene, vremea rea, Ia-ti gluga si sariica
Ce-at catat in Cara mea 7 *1 to du in Ora ta
Ori ca la Targu-Ocna:
Cat oi fi si-ot mai trai, Te lash si la oi fuge,
Mocanas n'oi mat tubi la galeata st le mulge,
Candu-4 dragostea mat dulce Pleaca cu ele se duce 2).
Altul mai aspru zice :
At saracul Ungurean, Cujma in cap horse.
Ungurean de pe Grindine, Ai sAracul Ungurean,
Cu opmci de scroafa vie El cad vede-un putregai,
Cu cojoc de bon bAltat, Fuga, fuga cast maim ;
Camula de cane turbat, El cand vede un fir de lira
Opincile grohao, Fuga, figs ca-i slanina 3)
Cojocul bonralue
Indcosi-bi plugarii numiti Cojani nu puteau
stferl pe Itiocani, adeseorl ajungiau chiar si
la battle, flindca acestia and mergeau cu
turmele la DunAre sau se intorceau de acolo
') Densu§ianu, o. c." p, 24 nr. 4; intro alth strl-
gatura din Moldova se Lice hotarit:
Mai Mocane dela of
Ce tot vit vara la not 7
cf Pamfile, CAntece de Ora", ed. Acad Rorn.Bu-
curetiti, 1913 p. 305 nr: 111
2) Ibid.", p. 301. nr. 72; In uncle chinituri se zice
Ungurean" si Ardelean de pe SAilste" sau .de pe
cAmpie". Marian S Fl Hore sl chinituri din Bu-
covina°, ed. Acad. Rom. Bacurep, 1911 p 53111%6,
86, nr. z9
3) Densusiann, o. c." p. 55 n. 1; uneori Unglt-
reani,1 e lifta spurcatA"cf o. c. p. 24 nr. 3.
171

www.dacoromanica.ro
ca-au samAnaturile Cojanilor, de acela
13;e1 nu-i prea sufereau pe la hord :
Mocanasul, mocanas
Met in nor% sa nu-1 1es1 1).
Dacd totusi vemau li-se striga :
Unde joaca doi mocam
Par'ca joacrt doi voltaru.2)
Dar nici ace§tia nu .le rArnaneau datori
cu raspunsul:
Unde joacrt doi Cojani
Par'cii paca doi curcani 3)
Locuitotii dela $es, adecd plugarii, vedeau
viata ciobamlor ardeleni, ca luu§tita §i Lira
multd osteneald §i le strigau :
Mat mocane dela m Langa sat cu turmele
Mai mocane mat Pe dealul razorulut,
Tu n'ai grip nice nevoi Drumul trecatorulut
Mai mocane mkt ! Ca sa-p mni Intl de nevot,
Tu to plimbe cu ztlele Put capul pe un mustrom,d)
Am spus ca vieata pastoreasca e impreu-
nata cu multe prirnejdii, care uneorl lasd pe
bietul cioban sarac lipit pamantului, §i-1 in-
deamnA, ca ultun refugiu, sd is lumea in
Densuglanu, Graiul din Cara Hategului", Bucu-
resti, 1915 pp. 213, 215 nr. 314, 318; Densusianu
Viata pastoreascA", 1. p. 123-4.
2) Densusianu, Viata pastoreascV, p. 25 nr. 2.
3) Pamftle, Jocdri de copii, 1. c" p 261 (din jud.
Iglon610, satul Coseretu). Deususianu, o. e. p. 26 nr. 2.
4) Pamfile, Cantece de Sara," p. 170 nr. 36
172

www.dacoromanica.ro
cap si sd se infunde In desisul codrilor,
pandind la rdscruci, pentru a jeful avutul
altuia sau a °mod chiar oameni. Din o po-
vpstire afldm cum un pAcurar din SAcele
(langd Brasov) 7 sate vestite de oieri,
cu numele Viad si-a pierdut toate oile
prin baltile Dundrei, in urma unui vifor na-
praznic, facandu-se apoi haiduc, si ajun-
gand la sfarsitul vietli sale pentru, a se
pod', calugar 1).
Peripetiile vietii lui Vlad ne sunt infati-
sate in acest fel : Venia iarna anului 1802,
o iarna dintre cele mai grele, cu ger, cu vi-
for si cu zapadd multa, Vlad nu se cdpuise
de nutret. Cand a vazut ca nu-i glumd cu
iarna, a cutreerat Romania intreaga dupd o
sill de fan on de paie, dar unde se mai
afle cand totul era vandut ? S'a rugat el de
multi tarlasi cars erau mai bine cdpuiti, insd
toate incercdrile i-au fost zadarnice, cad
fiecare se ingrijea de pielea lui. Viad in
urma urmelor si-a asezat oile in stuful MI-
tilor de pe langd Dundre, care erau toate
inghetate. Aici a iernat el Wand primdvara
tarziu. Desghetandu-se Irma Dundrea si Vlad
') Publicata de D. Dogar in Gazeta Transilvamei,
Brasov, 1897 Nr. din Decemvrie 21 cf. Densi.4ianu,
Viata pastoreascg.", II., p. 19 nr. 1.
173

www.dacoromanica.ro
neprevAzand pericolul ce-1 ameninta prin
topirea cea repede a zapezei cele groase,
se pomeneste Intr'o bvtial dimineata impre-
surat de toate partiie de valurile apei, de
unde abia viata si-a putut-o scapa, oile Insa
i s'au dus toate pe Dunare.
Bietul Viad a ramas nurnai cu bAttl in
mama... Se cugeta sarmanui om zlua si
noaptea ca de Le sA se apuce, ca sA mai
poata trAl... Ce se socotl, ce nu, destul ca
Vlad se hotari sA se facA un haidtb:, care
sA-si rAzbune In contra tuturor avutlilor cari
In timpul de nevoi n'au volt sA-1 ajute.
In vara anului 1803 se raspandise vestea
ca o ceatA de banctiti sub comanda lut Viad
hotul, pradeaza fArA mild tarlele Moca-
nilora.1)
Soartea lui Viad au Impait4t-o desigur
In decursul vremurilor grele multi clobani
ungureni. Dar erau cu mult mai multi cei
cari nu mai puteau suferi greutatile ioba-
1) Vezi st poems popora1a degpre un =ban ajuns
haiduc in Vasiliu, Cantece etc ", pag 51-2 , Toate
poezule pubhcate aim de dl Vasiliu sunt adunate din
satul Mart's' (jud Suceava), at arm locutton suit Ro-
rnatuUngurent veniti din Ardeal din jud. Bistitta-Na-
saud si Solnoc-Dobaca cf si o. c p XV. si n 1, TJn
capitan Iovan Iorgovar., fector de Mocan" la Teodo-
rescu, Poczu populace" p. 415 22
174

www.dacoromanica.ro
giei unguresti sau chiar romauesti, $i schim-
batl aceasta vieata insuportabila cu cea a
haiducJei. De atatea on haiducul era oaspele
bine primit al ciobamlor, cari-1 fnfruptau cu
toate bunatatile turmelor. Dar nu °data hai-
ducii agar la stane ca sh-i jefuie pe ciobani
de of sau bani $i atunci se inclnge intre
ei o lupth strajnica. Conflictul cu haiducii,
as $i ospitalitatea Mocamlor fate de acestia,
afar foarte plastic prinse In poezia poporala.
lath pe haiducul Codreanu, care cerceteaza.
st4ele
Pe la stane se 'mplimba
§i-nu umbla din stand in stand,
Sa cerce de-i branza buns
i urda din sitratura I).
De s1 Codreanu era un om voinic,caci se zice:
canto cucu pe tarma Apele se tulbura
Codreanu sui la stana Frunzele din codru pica,
§i din gura suieia, Toate vaile huie
Muntu se cutiemura, Stanele le pustie.2)
totusi Mocanli ()jai nu se lasau despoiati
asa de usor.
Haiducut se tine& la drumni mare
Pe unde tree Mocam cu sure,
§i cu turme de =care')
I) Densusianu, Viata pastoreasca" p. 30.
2) Vasiliu, o. c. p. 59-60.
3) Densusianu, o. c. p. 30 si n. 3.
175

www.dacoromanica.ro
 Uneori le lua acestora $i caii, caci o va-
rianta precizeaza :
Zan un drac de mocitnas
Cu pielea ca hartia
Camara cu pitta,
Cu dot cal alaturea
Una sarg st unu pag
Cum ii lui Codreanu mai drag.1)
Haiducul incearca calul pag sl o sterge
cu el la munte, dar Mocanul dupa el 54
ajungandu-1 Ti zice:
M5.i Codreane Dummata Carlanu dela Ispas
Ce fun cal dela mocani Tulare', frumosi st grAst,2)
§1 carlani dela ciobam,
Un alt haiduc, care tulbura vieata goba-
nilor ardeleni si-i jefuia de oi, cal, e pant':
Mai Mocan, frate Mocan, Care is call dela Mocani,
N'ai aunt de-un Jian, §1 mien dela ciobant?3)
De un hoc de capitan
Haiducil Inteo noapte napadesc asupra
turmelor lui Solgu, care soseste prea tarziu
pentru a le scapa din ghiarele lor, caci
Stanele erau pradate Coate la coate legatt,
i clobarn lege* spate la spate, De haiduci Inferecat1.4)

1) Vasiliu, o. c. p. 59.
2) Ibid. p 59.
3) Densustanu, o. c p. 27, In alta vananta Jianu e
inlocuit cu Codreanu Ibid. p 31, vezi Pamfile, Can-
tece de tail' p. 40-1 Codreanu st Mocanul.
4) Vasilm, o. c, p, 8
176

www.dacoromanica.ro
 Tata acute si ospitalitatea Mocanilor si
nerecunostinta haiducilor. Asa cloitanul
Gheorghilas:
Frumos cu un nastura*
La mina om vraimae ..
Se plimba din stand in stani
Sa cerce branza dart buul
s; se opreste:
La stana Mod-Radului Ia sii-mi dai to de gustare
Radulut, Yviocanulut N'am mtuactit de alaltasare
Vasmocan din Camtnat Mos-Radu ce-mt rispundei ?
Dela podul eel brahat. De gustare eu ti-om da
Buna nun ca-t dadeit Un berbece de gustare
Si din gura-t cuvanta $t o mmarii de frigare
:Viol-Radule, barba rara, Pantt fa vremea de mincare.
Eu tt-s nepotel de vara I
DupA aceasta gustare" hotul Gheorghilas
mai cere dela Radul-Mocanul:
Sa-rm elk o mie de let
Sä due la cop' met.
Ne avand Mos-Radu banii doriti, Gheor-
ghilas se razbunA asupra unui Macovel,
care era la stanA si o volt °data sa-1
prind A.1)
Balada Costea, caracteriseaza mai fidel
vieata Impreuna a ciobanilor ca haiducil.
Ni se spune ca la Inceput raporturile
intre Costea si haiducul Fulga au fost
prietinesti;
1) Pamfile, Cintece de tate, pp. 6E-4.
S.Mete§: Pastort ardeleni 177 -- 12

www.dacoromanica.ro
Cand Costea s'a =Fault Tu la mine ii vent
$t Fulga s'a haiducit, $1 eu, mare, ca ti-oi da
Amandoi s'au ramasit : Cas dulce din strecatoare,
D'aleo, Fulgo, fulg haul; Pastrama din prepeleag,
Cand batetu t1 -o flamanzt, Manance-t1 batetit cu drag.1)
Avand Costea nevoie de unele cumpArA-
turi pentru turme si ciobaui, plead la Ga-
lati la targ:
Azi e Lunt si mane Marti, Bolovam pentru carlani
S'a dus Costea la Galati, Si sariee pentru mocans9)
Sa is sare la mioare $t opium pentru clobant.2)
Tarate la pleccitoare,
In drum Intalneste pe Fulga flArnand si-i
izice:
Du-te neica, 'n stanamea, $1 am lapte si am cas
C'am un miel de opt oca, De mancat pentru drums 4)
Numai pentru sama ta,
Venind Fulga la stand, rApeste o parte
din oi Si pleacA cu ele in codru. La in-
toarcere Costea vede paguba in oi:
Costea 'n stana ca intro $t sfat bun lui Costea da
Toti mocanu ca fugea, Iaca, mart, ce zicea:
Cate unul, cote dm, Nu-1 vim mocantlor,
Casa -s mesterti de 01. Nu-1 vina strungarilor,
Numai unul ramanea Nu-1 vina scutarilor,3)

1) Denusianu, o c. p. 30.
2) Teodorescu, Poesu populare romane, Bucuresti
1885, p 510.
3) Pamfile, ,Cantece de tare p. 85.
4) Teodorescu G. Dem., o. c. p. 510.
5) Pamfile, o. c. p. 86.
178

www.dacoromanica.ro
ci a unei cAtea bAtranA" Do lca, spune
preocupat un strungar negru ca ceaunul.
Pe urmA se convinge, cA cel care 1-a sart-
cit e haiducul F,Iga, si pleacA cu Do lca
sA-i dea de urmA si aflandu-1 it mustra plin
de manse :
Cand ti-a fltimanzit ceata Urda calda din c5.1dare
N'ai vend la Carla mea, §i briinza din strecatoare
Si-ti umplu desaga to §i'un berbecel de frigare 1)
Costea batandu-1 zice iui Fuiga:
Tu ml-ai furat haiduceste,
0 si-ta car eu mobaneste.2)
Sfarsitul e, ca-1 omoarA Costea pe hai-
ducul atat de nerecunoscAtor.
**
*
Poesia populard ne infatiseazA pe plIsLorii
ungureni §i sub un alt aspect Avand ei,
cum am aratat mai sus, priv ilegli deo-
sebite dela Domnii celor doud Teri-romane,
cutreerau de-a lungul si de-a latul cu olle
for aceste teri, fiind martori la atatea scene
duioase, de razboiu si de traiu hber patri-
arhal. In sufletul for dart, IndrAznet, revo-
lutionar se intarea credinta, cA e si altA
vieata mai bunA, decat aceia a fratilor for
de acasa, cart gem sub apAsarea grea a
1) Densusianu, o. c p 29.
2) Ibld., p. 29.
179 12*

www.dacoromanica.ro
streinilor: Unguri si Sasi. Oierii acestia au
fost statoruic oameni iubitori de libertate,
nu s'au impacat niclodata cu regimul Ingust
si plin de mizerii al iobagiel unguresti orl
sasesti. Firi neastamparate s'au rniscat on
de cate on vedeau in Ardeal oastea roma-
neasca, dela care asteptau desrobirea fra-
tilor, subjugati si o si cereau aceasta expres
dela Domnul roman. In aceasta privinta ni
s'a pastrat o veche poesie populara, care
exprima nu numai dorinta acelui, care vor-
beste in ea, ci a Intregului element pasto-
resc si In generai romanesc din Ardeal, in
sufletul caruia se perpetua, Intarindu-se o
traditie politica, de convetuire Impreuna a
tuturor Romani lor sub obladuirea unui Domn
roman. Nu se poate spuue indeajuns cat de
mult au folosit, ca spioni, ciobanii az deleni,
cu stirile lor precise, adunate pretutindeni,
la biruintele foarte multe ale Romani lor din
Principate asupra Ungurilor.
Cand Radu-Voda-Serban, vrednicul urmas
al lui Mihai Viteazul, trece in Ardeal si in
doua lupte stralucite, langa Brasov (In 7
lulie 1b03 si lulie 1611), zdrobeste cu de-
savarsire ostile trufasilor principi ai Ardea-
lulu]: Moise Szekely si Gavril Bathory,
populatiunea rornaneasca din Ardeal, indeo-
- 180 --
www.dacoromanica.ro
sebi cea din jurul Brasovului, a tresArit de
bucutie, vazand cum un Domn roman e in
stare sa ingenunche pe of scare stapan al
Ardealului, deci $1 pe Safi, asupritorii for
imediati. La aceste biruinte a contribuit si
oierii din Bran prin mai multe vesti". Po-
esia populara pastrata, poote cam transfor-
mata, ne spune cum un cioban ce-$i pasted
oile pe muntele Petricea, deasupra satului
Bran, uncle Radu-Voda-Serban fsi popo-
sise la 1603 ostirea, inainte de a infrange
armata ungureasca a lui Moise Sz6icely,
se adreseaza Domnului roman cu aceste
cuviat: : 1)
Oleo-lea Maria Ta,
Ce potop in tam mea 1

Ungurn ne nacajesc,
Tut= vitele rapesc,
Tatar!' ne jeftnesc
Vat de neamul romanesc
Frunza verde micsunea,
Hat Doamne Aland Ta,
Still ascunsa cararea
Printre stanci stramta valcea
SA nu sung]. pasarea
Te tulesc in Sara mea
Hat Doamne s'o stapanesti,
De pagans s'o izbavesti,
Va duc, Doamne incetisor
Punta stance pe tzvor,
1) G Dem Teodorescu, Poesu populare", pg 478-9
181

www.dacoromanica.ro
 beta spate sa-1 luint
Sa-r batem, sa-r cmptirtun
Tara sa o rzbavim.
* **
SA vedcm act;rn intrucat clasica balada
Morita" cuprinde elemente din vieata pa-
storilor ardeleni.
D. Ovid Densitsianu s'a ocupat pe larg
si amanuntit, inteun studiu deosebit de pre-
tios, cu Mum-4a" sl rezultatele la care a
ajuns, pe earl le prirneso, merits sa fie reti-
nute aici, indeosebi partea care sta In legatura
cu ciobanii ardeleni din Ter ile romAne.1)
Alexandri cand a publicat intaiu Mio-
rita", i-a lustruit forma si i-a schimbat putin
fondul, cu un cuvaat nu ne-a dat-o in forma
el originaia. Din variantele publicate sa de-
sluseste, ca ciobanul omorit e un streinel",
sau mai precis:
Unu-r Ungurean
De zile mat nnc,
De trup mar vogue.
0 variants ii (Id numele cclui °moat:
Ion si adluga:
Factor de Macau,
Sr de mocartan
Adus dm Ardeal
9 Densusranu, Vrita rastoreasca in poezia noastra
popular*" II, BucureVI, 1923, pp. 39-103, in apen-
dice ne da varrantele 1\11oriter", pp 123-11)1
182
www.dacoromanica.ro
 Motive le omorului sunt cele obisnuite in
dorneniul vietli pastorcsti, unde am vazut
ca e multd urd si dusmanie, adecd: do-
banul e strAin", de trup mai voirric" si mai
bogat, sau cum se zice la Alexandri:
E mai ortoman g, cai tnvatatt.
Si are of mai multe, 5t cani mai b6rbati.
IVIandre si cornute,
lntdreste aceasta asertiune, ca cel omorit
e din Ardeal si faptul ca clobanul numeste
Mi-orita" lui oitd barsand," adecd oitde
din tam BRrsei (in Ardeal), de unde stun
ca erau o multime de Mocani" cu oile lot
prin muntii si campille mAnoase ale Teri-
lor-romane.1)
Autorii omorului sunt mai multi ciobani
din Moldova sau mai putin probabil din
Tara- Romaneasca. lute° singurd variants din
judetul Teleorrnan (in Muntenia) se vorbeste
ca complizii ar 11 fost:
Noua ciobani Ca nu sunt supusi
Dela Poienan, 'Nalte si motate
Tot prima prunan, Pornite pe spate,
Cu cAcruh de urs, Cata streinatate.
I) Indeosebi Mocanu din SAcele erau men vestiti Mc.
Densusianu faith mc> un temezu, zice despie ex c6 prin
ttpul for ethic, prin limb6 Sl obiceiun, St prin felul ocu-
pattunii for sunt de engine macedoneana Columna lut
Traian", III, Bucuresti, 1877 pp. 266-70 Vezi cespune
in aceasta chestie §t dl 0. Densusianu in revista Grai
si suflet", II, Bucuresti, 1926 fasc. 2. pp 348-60.
183 --

www.dacoromanica.ro
 Sub Poienari" trebuie sA Intelegem pe
cunoscutii oieri din Poiana Sib lulu', cars
de-alungul veacurilor au cutreerat cu tur-
mele for cele douA tAri romanesti.1) E sigur
cA Poienaril n'au figurat In forma originalA
a baladei, ci el au fost introdusi cu mult
mai tarziu si e caracteristic CA numai 'intr'o
singura variants.
E important sa stim in ce tinut a luat
nastere aceastA baladA de-o frumseta unica
in literatura noastra populara sl poate cA
thiar si in literatura universals.
Morita" a creiat-o un cloban cu suflet
de poet pe terttorul unde contactul intre
oierii ardeleni si moldoveni a fost mai viu.
AO filth acest tinut intre riurile Olt si Si-
ret, cad aici a fost o circulatie intensa intre
pAstorti moldoveni si ardeleni. Subiectul
Mioritei" a trecut si in povestile moldo-
vene, dar numai moldovene, ceeace aratA
cA balada a avut o largA popularitate cu-
cerind inima poporului de jos. ,Si de fapt
Miorita" si-a pastrat mai mult de origi-
I) Multi oieri Poienari, in urma persecutalor religi-
oase din Ardeal, s'au asezat pela 1755 in Tara Roma-
neascil in satele . Corbi (jud. Muscel), Vat de et (jud
Valcea) si Cmfringent (md. Arges). Major, Valea Lotru-
ltn, p. 80, Erbiceanu, VI* lut Naum Ramniceanu, di-
scars la Academic, 1900, p. 8.
-- 184 ---

www.dacoromanica.ro
nalitatea el dela tnceput numai De numitul
teritoriu, trecand nu departe si malul stang
al Siretului.
Pentru a fixa mai de aproape tinutul de
nastere a Mioritei", pAstrarea $i rAspandi-
rea acestei balade, citez un pasagiu dintr'un
articol a dlui Gheorghe Maior, preot si pro-
fesor in Sibiu, din ziarul Telegraful Ro-
man" (1922 Nr. 26-7 de Pasti, 3/16 Aprilie,
Sibiu), despre care dl Iorga zice ca e ,de
cea mai mare importanta" (Ramuri-Drum-
drept, XVI, Craiova, 1922 No. 18 p. 288):
Fabula Mioriter, e poporalA, toate ele-
mentele el o dovedesc ; locul unde s'a pe-
trecut sunt muniii din jurul Oituzului. Un-
gureanul e mocan din Treiscaune, cel care
ca $i cei de pe Tara Barsei au of bar-
sane. Acolo stiu aceasta poezie batrani al-
biti de zile si cari nu stiu o boabA sA ce-
teasca. Poftiti la acesti batrani sA v'o cante
curgandu-le siroaie de lacrimi pe obraz, cum
mi-s'a dat ocazie sA vAd in Covasna in
1914 vara. Si melodia e a tinutului, fiindca
in Ardeal, fiecare tinut isi are caracteristica
sa In muzicA ; !jalea tacutA, InfundatA, pe
care sA nu ti-o tie toata lumea a celor de
pe Tara Barsei si din Treiscaune, nu e ace-
iasi cu a Olteanului, care striga sfasietor,
185
www.dacoromanica.ro
sau cu a TarnAveanului, care si-o exprimA
mai primitiv, nici cu a Margineanului mai
Tiber sub ochii catuia tresalta privelistea in-
tregului Ardeal, nici cu a vesnic revoltatilor
dintre Secase, on cu sfredelitoarea jale, ce
te Impinteneaza la joc a celor de pe Mu-
ids on cu cea rasundtoare si horltoare a
Motilor.
Si melodia Mioritei curge monoton, Ind-
busit, lin §i dulce, si totusi sfd$ietor prin
faptul ca -ti invaluie simternintele de durere
sl nu te lase sd le exprimi. Si melodia Mt-
oritel" avand caracteristica musicei tlnutu-
lui, se deosebeste foarte mult de melodiile
romanesti de azi. Si e explicabild aceasta
haind arhaicA. Miorita e un cantec bdtra-
nesc, MO de care taranul are un cult: nu-i
iertat sd-i schimbi textul nici melodia, nu-ti
va admite sa-1 canti alts baladA, sl nici sa
fact modificari in Insasi melodia, cAci in-
data iti tale cantecul vre-un batran de te
bagi in pdmant de rusine".
Asa ne apare vieata sbuciumatd a oiernor
ardeleni in cantecul poporului. Documen-
tele istorice contemporane Intdresc si In-
tregesc foarte mult stirile scoase mai sus din
poezia populard referitor la vieata pdstorilor
ardeleni in cele cloud Principate romane.
186
www.dacoromanica.ro
Un istoric maghiar din sec. a! XVII-lea
despre pastorii ardeleni in Te'rile Romano.
In mernoriiie lavatatului istoric si om de
stat ardelean Cont. Nicolae Beiblen, din sec.
al XVII-lea, aflam un pasagiu contemporan
(1662), foarte pretios si necunoscut pand
acutn in istoriografla romaneasca, in care
ne spune foarte precis cunt era $i in ce
consta vieafa pastorilor ardelan in Princi-
patele rornane.1) lata:ce zice: Pastorii cand
iii marita fetele, uneori vin la domnii lor,
earl le fac nunta ; dupace s'au casatorir se
Intorc iarasi Intre munti, de unde nu mai
vine deck acela care e seful unei grupari
dinteo tovarasie, adeca sef-pastoral turmei
care auLal se prezinta la proprietar, dandu-i
seama de numarul vltelor, etc. si de venitul
avut dela turrna. Acest drum de obiceiu 1'1
fac primavara, cAnd se Infatiseaza proprie-
tarului, aratandu-i cate vite trebuie sa vanda,
ca din ele sa-i rezulte capg, sl aceasta se
face in modal urmator:
Pastorii de obiceiu la sfarsitul verii pa-
') Tortanelmi emlekrajzai, Pesta, 1864, trad din
frantuzete de St Toldy, p. 254 §i urm. thin istorici
literati maghiaii saNtin di nu Bettilen Nicola° e autorul
acestor memorn. Oricine ar fi autorul, insemnaatea pa-
sagiului reprodus consta, pentru not in faptul, ea co-
respunde adevosului.
187

www.dacoromanica.ro
rAsesc vaile adanci si-si mana turmele In
Tara-Romaneasca, unde in preajma Dunarii,
un teritoriu, cam de 50 mile lungime si
4 mile latime, formeaza mica paduri de
tufisuri, in care oile si caprele, cu toata
larna friguroasA, afla destuld iarbd proaspdta
de pascut; si pentru pdsunatul acestor
locuri se plateste proprietarilor respectivi o
sued anumita drept folosintd.
Cu sosirea primaverii vin numerosi ne-
gustori din Constantinopol, can cumpara
vitele, oile si caprele de vandut. Prat
aceasta nobilii ardeleni capAta foarte multi
bani, can formeazd partea cea mai mare din
veniturile lor. Dupace pastorii turmelor an
incunostintat pe domnii for despre vanzA-
rile facute, acestia de obicelu isi trimit un
om de Incredere, care face socoteala cu
pAstorii si duce apoi banii proprietarului.
Si toate acestea se fac cu o credinta si
exactitate, care abla isi afla pareche la alte
popoare.
In afard de acest castig, dupAce turmele
se intorc iardsi in vane adanci, domnii tri-
mit care la locurile cele mai apropiate si
mai potrivite,si cdpetenille pdstorilor aseazd
pe aceste care marea cantitate de cas de
of si capre pe care 1 -au facut in vara tre-
- 188
www.dacoromanica.ro
cuts dela turme pi-1 trimit domnilor. Capii
se fac in diferite forme pi marimi, de mai
multe ori insa in forma pietrii de moara,
ca pi capii elvetieni ; cel mai bun gust it
are branza pusd pi indesata in piei de miel,
din care insa nu se face in cantitate mai
mare. Tot astfel de branza obipnuiesc sa
bage in coaje de brad, care capata forma
de carnat.
Nu-i numai acesta tot captigul, pe care-1
ofera turmele ; cel mai mare venit it aduce
enorma land tunsa de pe oi, din care se
vede ce captiguri insemnate au domnii in
urma turmelor.
Multi nu-pi pot inchiptti din ce tralesc
acepti pastori in vai, deoarece acolo nu se
face nici grau, nici vin pi dintr' alt loc nu
aduc nimic. Oricat de extra s'ar parea
modul for de train, e totupi simplu; toata
alimentatia le-o servepte laptele de oaie,
din care fac un fel de placinta, pe care o
folosesc In loc de paine, pi tot din aceasta
paine ipi captiga bautura, dupace o acresc
pans la un grad oarecare; e drept insa, a
voind uneori sa aiba o zi buns, tale cate
un miel sau capra dar foarte rar, pi o
astfel de zi o considers de adevarata sac-
batoare.
189

www.dacoromanica.ro
 In ce priveste imbrAcdmintea for si-o tic
singuri din lava turmelor, postavul deli e
foarte dur, dar in contra ploli si zApezii,
la care sunt expusi necontenit, le apara
bine trupul. Capul, in forma de par fals, e
acoperit cu o cdciula, facutd din piele de
miel, de care atarnd multi ciucuri de land
in asa fel, ca daca isi scuturd capul toatd
zdpada cade de pe ea, ImbrAcAmintea so-
tiilor si copiilor Intru toate se aseamAnd cu
a bArbatilor si cu toti, impreund cu tur-
mele, trAlesc foarte multumiti in munti si
pesteri sApate in stand, dupace ei n'au
nici o cunostinta ce se intampla in alte
pArti ale lumii."
......"...a.,,,,,.....0,

CUPRINSUL
Pag.
Prefa# . . . . 3
1. Vechimea pastoritului la Romani . 5
2. Pastoral aromani in Peninsula balcanica 7
3. Pastori roman in nordul Unganei, Mo-
ravia si Polonia; dijma oilor si plata
ciobanilor . . . . . . 12
4. Pastore ardeleni in Terile romane in
veacul al XVIXVIL , . , 17
5 Pastorii secui in Moldova in sec. al
XVIIXVIIIlea . . . . 25

190

www.dacoromanica.ro
 Peg.
6. Privilegiile pastonlor ardeleni date de
Constantin Voda Brancoveanu si Nico-
lae Voda. Mavrocordat . . . 29
7. Privilegiile preotilor din Scheiul Bravo-
vului pentru oile for din Teri le romane 39
8. Situatia pastonlor ardeleni in Tara Ro-
maneasca pe la 1750 . . . 43
9. Pastorii margineni (din jurul Sibiului) in
Tara Romaneasca in veacul al XVIII-lea 55
10. Pastorii ardeleni in Moldova in sec. al
XVIII-lea si inceputul la XIX-lea . 66
11. Pastorii ardeleni in Tara Romaneasca
in a doua jumatate a sec. XVIII-lea. 89
12. Muntii Teni Romanesti arendati de oterii
ardeleni . . . . . . 101
13. Plangenle oierilor ardeleni contra abu-
zurilor administratiei romanesti si, ma-
surile luate pentru indreptarea for . 110
14. Masuri pentru incassarea oieritului ., 136
15. Mocanii si Tutuienit ardeleni in Dobrogea
si Tara-Romaneasca in veacul XIX -Iea 146
16. Importanta pastorilor ardeleni pentru
unitatea nationals . . . . 159
17. Pastorii ardeleni in poezia populara . 167
18. Un istoric maghiar din sec. XVII-lea
despre pastorii ardeleni in Terile romane 187

191

www.dacoromanica.ro
Nr. 35-38. (N. forge, E. Girleanu, M. Sadoveana, D.
Anghel, St. 0. lesif, I. Al, Basarabescu, S. Puii-
cariu, I, Adam, L CiocArlan, I. AgArbiceanu, Al.
Clara, 0. Goga, P. Cerna, E. Pitis, M. Cun(an,l,
Chendi, C. S. Aldea, C. Theoderian, Al. Cazaban, Z.
Barna, Dr. I. Lanes, G. Raneti, V. V. Delamarina,
G. Ga 'action, A. Cotrus si M. Codreanu) Lei 20.-
Nr. 39. Tama Coc4iu:Poveseiri din natural Lei 5-
Mr. 40. Cantari nationale si diverse cAntece. L 30-
Nr 41. Al L. Morariu: Dela noi, Povesti. Lel 5.-
Nr. 42-45. V. Alexandri: Poezii. Vol. 1. Lei 25 -
Nr. 46-48. V. Alexandrt Poezii. Vol. ll Lei 20.-
lir. 49. Adam Bolcu: Povesti gi Povestiri Lei 5.-
Nr. 50. Mauricitejolcai:Piticii din Leaotung Lel 5-
Nr. 51-54. Andrew lifurefeanu: Poezii Lei 10.-
Nr. 55-56. C. Cehan Ardealul. Drama in 4 acts 10.-
Nr. 57. Hie Hociota: Din lumea duhurilor. Lel 5.-
Nr. 58. V. Alexandri : Paracliserul, Her§cu bocceg. 5.-
Nr. 59-59/h. V.Alexandri: Teatru. II. (Cinel-Cinel,
Piatra din ma, Nunta taraneasca) Lei 10 -
Mr. 60-60/d. V. Alexandri: Teatru. III. (Arvinte si
Pepelea, Stan covrigarui, Etarba lAutaral) Lei 5.-
Nr. 61. Volbura Poland : Ion Burdut. (Viata anal
copil Oa la pArAsirea scoalei primare Lei 5.-
Nr. 62-63. T. MureVanu: Cioburi de oglindif
Nr. 64. Prof. Horia Teculescu: Scriitorii ca lap-
It-
tettori pentru unirea neamului Lei 5-
Nr. 65-66. Emil Isac: Cartea mud om Lei l(-
Nr. 67-68.1. Agarbiceanu:Visurile, povestiri L. 10-
Nr. 6J. Gavril Mac& Urgiile natarii Lei 5*-
?gr. 70. Sextil Pufcariu: Literature tomana Lei 5.-
Mr. 71. Eug. Sperantta: Sub rambul familiar L 5.-
Nr. 72. Al. Meinclulescu: Povestiri Lei 5.-
Nt. 73. Vasile Savel: Doine din risboi Lei 5.-
Nr. 74-74/a. Septimiu Popa: Povesbri Lei 10.-
NI% 75 -75/a. Emil Isac: Notitele mele Lei 10.-
Nr. 76. Ion Montane': Din zile grele Lei 5.-
Nr. 77-79. Prof I. Georgescu: $treugatul sat**
ltd. (Piesa populara In trei acte ) Lei 15.-
www.dacoromanica.ro
Nr. 80-81. ALT. Stamatiad: CO-ye scriitori (0. Go
ga, St. PeticA, I. C. Savescu, M. Maeterlinck L 10. --
NI% 82 A. Cotrus: Versuri Lei 5 -
Hr. 83-84. St. Mete.: Mnqiile Domnilor §i boerilor
din Wile romaine ?n Ardeal gi Ungaria L 10.-
Nr 85-86. Tr. Mager : Aspecte din Murrill Apuseni
(Targul de fete dela Gaina, etc ) Lei 10. -
Nr 87-89. Prof Dr. Gr. Cristescu : Perspective so-
ciale gi culturale in lumina evangheliei 15.-
Nr. 90-92. V. Demetrius : Nuvele alese Lei 15.-
NI.. 93. Elena Farago: Scrisori Lei 5.-
Nr. 94-94/a. Al Clara: Iscariot (Schite) Lei 10.-
Nr. 95-96, Ion Montan': Valul care trece Lel 10 --
Nr. 97. St Metef: Relatiile Mitropolit. A. Saguna
cu Ro mania din Principate'e romane Lei 5. -
Nr. 98- 99 Ch. Lebrun-D.Nanu : La mielul alb 10.-
Nr. 100. George Mihail Zamfirescu: Magnolia 5.-
Nr. 101. Onisifor Ghtbu: In jurul catolicismului
a unirli bisericilor Lel 5.-
Nr. 102-103. Const. Sudefeanu : Introducere in
sociologia lui Auguste Comte Lei 10.-
Nr. 104-106. Eugenia Sperantia: Oeneralititi de
Psicologie individuals qi socials Lei 15.-
Nr. 107- 103. Goethe: Ifigenia in Taurida, dramd.
In romaneste de Virgil Tempeanu Lei. 10 -
Nr. 109-110. Al. Manciulescu: Tudor Dragomir.
(Povestiri) Lei 10.-
Nr, 111-1.13, St. Metep : Pastor' ardeleni in prin-
cipatele romane Lei 15.-
Nr. 114-115. Teodor Muropnu: Lumini suflate
de vAnt (Versuri) Lei 10.-
Nr. 116. Al Las. Moldovan: Fabule gi satire L. 5.-
Nr. 117-118. Adrian Pascu: Cuibul tacerii (schite
ei nuvele) Lei 10.-
Nr. 119. Dr. Seb. Starzca: Sergentul (Drama tntr'un
act) Lei 5.-
Nr.120 -122. Perpessicius: Repertoriu critic L 15.-
Nr. 123-124. Sandu Teleajen ;I Adr. Pascu: Craiul
VAnt (Poem dramatic in 3 acte) Lei 10.-
Nr. 125-.127. E. Lovbzesca ; Figuri ardelene. (0.
Goga, L. Rebreanu, T. Malorescu, St. 0. losif,
I. AgArbicean, 11 Chendi) Lei 15.-
www.dacoromanica.ro
 ...
Nr, 128-129. Savin Constant: Autentice... Schite
vesele Lei 10.
Nr. 130-131, Ion Dongorozi: Signor Berthelotty,
schite Lel 10.
Nr. 132-133. Grigorie Alexandrescu : Fabule L 10.
Nr. 134-135. L. Blaga: Fete le unui veac L ,
Nr. 136-137. AI.Iacabescw 'canoe si privelisti , ,
Nr. 138. N. Ghfulea: Ocrotirea clasei de mijloc.
Chestiunea meseriosilor Lei 5.,
Nr. tOO. Gh. Major: Aliinastirea Argesului (in 5
acte) Lei 5.
Nr. 140. N.1. Herescu: insemnari literare L. ,
Nr. 141. Melentie .Fora: Carnetul unui preot L 5.
Nr. 142-143. Const. Cehan-Racovitd : In cerdacul
easel batranesti. Povestiri. Lei 10.
Nr. 144-145. Volburd Poland: Fata din Ardeal.
Poem national in 3 acte. Lei .

Nr. 145-147. 0.Ghibu: Cu gandul la Basarabia

Nr. 148-149. Adrian Pascu: Irene. Comedie dra-
matted in 3 acte. Lei 10.
Nr. 150. Dr. S. Stanca: Greys si alte povestiri L5.
Nr. 151-152. S. Teleajen :Mosnenii. Drama L 10.
Nr. 153-154. L. Blaga: Ferestre colorate L 10.
Nr, 155. N. Glriulea: coala poporului. Probleme
sociale. Lei 5.
Nr. 156. Gh. Major: Cele 12 fete de impitrat sl
palatul fermecat. Feerie In 4 acte. Lei 5.
Nr. 157-159. Gh Cardas: Cantece poporane mol-
dovenesti Lei 15.
Nr. 180 -163. Ion Mann Sadoveanu: Drama si
Teatru. Studii si cronici Lei 20.
Nr. 164,16.5. Aristofan: Pasarile (comedie), tra-
ducere in versuri de St. Bezdechi Lel 10.
Nr. 166 168. Nlcclae lorga: Viata romaneasca
ti in Ardeal - Lei 15.
Nr. 169. G. Todica: Epidemiile Lei 5.
Nr, 170. Knut Hamsun: Zacheu, tradus de Zaha-
rie Stancu Lei 5
Nr, 171. Dirnitrie 1. Goga: coala ardeleana In
Muntenia si Moldova Lei 5.
Pentru tot ce priveste ,,Biblioteca Semanata-
rul" a se adresa Libriiriei diecezane din Arad.
4
www.dacoromanica.ro