UftiCATIWL-

TOMMA AA. VL

www.dacoromanica.ro
 dot

-4
THEODOR CODRESCU
NISCUTCI IN IA§! LA 1819, APRILIE 1.

www.dacoromanica.ro
 URICARIUL
CIIPRIMATORII DE

Hris6ve, IspisOce, Urice, Anaforale,

Proclamatiuni, Hati§erife, qi alte acte
de ale Moldovei §i Tgrei Ronagnesci,
de pe la anul 1461, §i pdng la 1854.
Sub directiuitea
D-lui

FODRESCU.
THEODOFk.

TOMUL AL VI,

Preciul 8 lei nuoi.

IiISSIL
Tipografia Buclumului Homanil
1875.

www.dacoromanica.ro
 NEE liSPRA TIEREI ROMANESCI.
Bucuresei 14 Martie 1836 *).
. AsIa precurn iti promisesemu in ul-
.
tima mea epistola, am atT face o schitare
rapide despre starea lucruriloru in acestti
Priucipat. (Valahia).
Cela ce love e mai multii pe unii stre-
mai, dup5, ce ail pitrecutu catva timpu aice,
este cumplita seracie a guvernamantuluI, in
midi-loculii avutiel celei marl ale lereT, §i
chiar ale claselor de josu, in comparatiune
cu aceia ce Muth aice cu caIi-va and ; nu
intimpinA ins5, nimine mare greutate de a'§i
esplica causele. De cAndu generalul rusescil
Kisselef ail luatu frAinele guvernamantului
acestel ted, el s'au ocupatu a pune finansele
lute() stare care trebue negre§itu sa causeze
urm'atoriloru sel incurc6turi necurmate, pen-
tru ca", de o parte, avcieminte cust6tore de
carantina se iuteme4r6, §i corpuri de trupe
s'au organisatii, spre a dovedi ingrijirea ru-
ssasca in favorea sanafateI si a mantineref na-
itnialitatel Roinauilor, §i Inca pe de altA, parte
-Se redus6 venitul publicu, sub cuventii de
*). Portofolio Vol. II. pag. 420, anul 1836.
1

www.dacoromanica.ro
 -2
iconomie, prin ajutorul regulamentelor vo-
lumin6se acarora esecutiune trebuie se o pri-
vigheze consululu rusescu. inadinsti sa in-
grijescii ca cheltuelele sa se faca, i ca in-
casarile indestulatore sa, nu sit stranga, nici
de cum in visteriea terel.
Pe Tanga acestea, fiind ca multi dintre eel.
de capitenie boeri conduc4fi pururea cu ne-
chibzuinta propriele for trebl, si nu vietuiati
de cat din functiunile date de Domnitora,
lipsa baniloru pentru tote cheltuelele publice
deveni asa de mare in cat asta dadu locu,
lucru prea firescu, la strigate 5i plangeri in
protiva Guvernametula Asta, tocrnai ce trebu-
iea Consulului Rusescu; el nu lucreaza de cat a
intretinea o aria stare de lucruri. Agentul
acesta al gener6sel, puternicii protect6re"
(baronut Ruehman, unu german), nu se mar-
ginesee do a se amesteca nuniai in Ere Ca-
re eazuri ; ar fi cu greu de a determina undo
elu nn se amesteca ; cad astir- felti este in
genere gradulti de inspaimantare si de ne-
siguranta, in catti, in tote trebile private
sau publice, inriurirea Rusiei, aural Rusiei,
este indemnul principalu. Agentii rusesci,
on cat de activi sunt, an avea nevoie de
privilegiul pentru a se afla pururea si pre-
tutiudenea, unde se temu de el, si ii chiama.
In scurtti starea opiniunel publice este in a-

www.dacoromanica.ro
 3 --
dive'rti de tanguitu; p6m6ntenil perdu pe fie-
care Ali putina conflint6 ce mai aveati in si-
ne-insu§i si in acestu momentil ei nu facii,
de catu a intorce ochit spre Anglitera . .

Totui sunt ferice de a putea se va in-

credintezu ea nu numai boerii eel mai lumi-
nati, dar chiar Domnitorul insui, inaintea
altora nu sperA de cat lute° iuterventiune
spre a sc4pa de aceasta grozav5, inriurire
russasca, care face s5. se stang5, tera Ion, a-
vutia for i libertatea for ; de n'ar fi speran-
ta asta, Romani", credu eu, ar fi innebunit
de desperare, si s'ar fi aruncatti de sine in-
suo in cursa in care protectOrea for au is-
bitu asia de tare pe Moldovenii, fratiI lor,
sari, dup6 tota probabilitatea, ail, de bun5,
semi, sa, chiame pe Ruo pentru ca ei sa
le restatorniceasca ordinea!! *)
Apropierea unei garnizone rusesci la Si-
listra, este aice eel mai mare izvor de ne-
linisce, de asemine §i statiunele militare se-
parate, ce Ru§ii cu mai pucin de patru mit
omeni, intretinu pe drumurile cele maxi ale
Valahiei §i ale Moldovei, sub pretestil de
punturi de statiuni intre Silistra §i froutie-
Autorul epistoler ce se pare a fi Anglu, face aice a-
lusiune la discordia urmatii intre boeriT Moldoveni
Domnitorul Mihai Sturza in anul 1536.

www.dacoromanica.ro
 4

Tele for ; aicel unit punta asupra caruiea se

sperrt ca Anglitera, dupe ce au ajutata Con-
stantinopoli, nu va lipsi de a'§i tinti aten-
tiunea sa. Vuetele de o sporire a flotei
nostre ueliniscescu pe Ru§i forte invederata,
,cu tote ca el IV dart aera de a ride. Nu
trebue sit uitii a ve spune ca cu -WO re-
cunoscu aice unu schimbamentu estraordi-
naru, de crtndu unu comerciu directu au
inceputa intre aceasta tdra, §i Anglitera :
spiritele mai ghib ace vedri in aceasta de-
ja garantia until sprijina definitive din par-
tea acestel puteri. ii unu objecta tetra ca-
rele Domnitorula indreapta mai cu sdnaa
atentiunea sa. Braila s'au declarata porto-
franca spre a descepta interesula Anglilor.
in fapta oat asta, tdra este unit porta li-
bera. Insolenta Ru§ilor la revarsarea Du-
narei ail atitatu aice o vie a§teptare des-
pre ceea ce va -lice Anglitera in aceasta
privinta.
Spereza cu seriositate a, guvernamantulu
nostru va adopta o politica pacifica, si de-
cisive, iar de nu, afara de risculu de a perde
tote inriurirea sa asupra teriloru de mai la
sudu, el o va perde positive in Valahia §i
in Moldova, teri cari ar putea deveni pen-
tru not de o importanta superiOra, aceliea a
le relatiuniloru nostre, actuate cu tote Francia.

www.dacoromanica.ro
 5 --
Aceste teri posedil productele cele mai
esentiale pentru conaerciu15 nostru, §i po-
pulatiunele for dorescu sa cumpere de la
not tot5 .ceia ce ele pot5. Pe la finea
anului 1834 eel int5i5 bastiment5 anglu se
sui pe Dungrea, alte trei-spre-clece it urnagra,
in 1835. Greutatea consists in a pregati
mai din nainte productele pentru incArc5-
mintele nOstre, lima in anal acesta va fi
innaintea tomnei cu ce s5, se incarce doue-
cleci sail trei-cleci bastimente. Comerciulu a-
cesta merits de bunA seal teed atentiunea
§i tots protectiunea guvernamentulut nostru.
STAREA ACTUALA. A TEREI R0111A.NESC1*).
Europa a5 intunaatu de eat-va timpu
privirile sale asupra politicei cutropitOre a
Russiei. Ea. o vede substituand5 pe rindti ne-
gotiatiunile la fade §i fariea negotiatiunilor,
apoi a preg5ti prin agentit set, o stare de
coruptiune §i de disolutiune in terile pe ca-
re ea se decide ale aduce sub Imperiul sett
Principatul Valahiei, obiectul dorintelor se-
crete ale arabitiunei sale, se pare astach mai
multu de cat ori cand cuprins5 de un feli5 de
b61a inter* care, nimicind5 treptatii chiar
basele neatirnarei sale, se manifestA in ne-
stabilitatea sistemului de guvern5m8ntu, in.
*) Portofoliul vol, V. br. 36 ai 37 pag. 163.

www.dacoromanica.ro
 6 --
gustulii pentru luxh i resfhtu atat do fa-
vorabile deserthciunei, in pucinul respectil,
pentru legele fundamentale a le statuluT,
t6te siintome inainte meretOre ale unel a-
propiete catastrofe, care ameninta tern, $i
nu scaph nici de cum previdereT locuitori-
lorri et ceT mai patrioti si mai luminati.
Valahiea se snpuse din inceputh Porter,
sub conditiunea de a:f plati unu tribute a-
mid de lece miT sese sate galbeni, si de al
vinde prisosul productelor phmentului see,
dara ea phstrh de alai parte facultatea de a
se guverna ea insusi, de a'$i da institutiuni
duph, dorinta sa $i de a face chiar pace si
resbel Para a mai intreba pe P6rth ; pe
g'6 acestea mai era stipulatu ca oil ce ro-
m nu ar imbrhtiosa islainismul, va perde
dreptul la moscenirea families sale, si ca
Musulmanii nu vor putea dura filer o gia-
mie pe phmentul Valahiei, si filer chiar a avea
cinterime. Ar fi pre lungti si de puyin folosit
de a vpi se descriemu tot $irul templarilor ca-
re facurh sa piarcla Valahia vechiul see dri-
til de asi alege Domnitoru, dritu de care
dispune aseacii Porta. Acesth puternicie l'au
usurpatu, apoT tratatele cu Rusia, i 1-au
confirmatu, ba inch cu facultatea, de a pa-
tea mazili pe Dornnitorul ValahieT, duph o
domnire de $epte anT. Odinibrh Porta era

www.dacoromanica.ro
 7

datore, dupa legamintele el cu Rom nii, de

a recun6sce pe Domnitorul pe care vointa
majoritatil it chiema la tronu. Dash' curtea
Russia, cariea nu'i vind prea inda,rnana aste
forme elective, in negotiatiunele sale Si tra-
tate cu Porta, luand totuo apararea celora-
lante privilegiuri ale Valahiel, ea §tersh cu-
ve.ntulu de electiune i push numirea Dom-
nitoriului en totul in manele Porte!, cu cla-
usa adaosa cu ghibacie, ca. sultanulu va a-
vea facultatea de a face alegerea sa d'intre
toti supusii sei cre tint, clausa cu totul in
favorea Grecilor din Fanar, care priiau bine
scopurilor Rusiei, precum asta s'ati *luta
forte bine mai in urma.
Valahiea nu rectipata privilegiul de a a-
vea de Domnitora unit panienteanu, de cite
dupa revolutiunea grecesca. Conventiunea
de Akerman ingaduindu Porto dritul de a
mazili pe voevocli chiar §i inaintea celor
§epte ani ai Domnirei lor, pentru vine se-
riose, recunoscute ca a§ia, de catra ministrul
rusescu la Constantinopoli, push pe ace§t1
Domnitori in atarnarea absoluta a curter de
Sant-Petersburg. EU nu intreprind nici cum
de a intra aice in amanuntimele insurecti-
unef de la 1820. Ale" voiu rnargini de a
face se se vada inriurirea consululul rusesc,
an acea epoch in afacerile guvernamintulul,

www.dacoromanica.ro
 -8
fav6rele pe care el nu le negrija de a le
procura acelora care sprijineau proectele
sole, protectiunea faci§a ce el da impilatilor,
insinuatiunile, in fine, cu care el se servi
in privinta popululut spre al maim sa se
rescOle contra guvernamantulut sett, dandu'i
incredintarea ca daca el ar protesta cu ar-
mele in mina, el ar fi puternicu sprijinita
de Russiea, acariea agents, la Constantinopol
ca i in Valahiea se inbogatat cu paguba teret.
Este positivu ca consulul rusescu vindea
regulatu credituhl sett §i inriurea sa pe lan-
ga Donnitort. Dupa mot-tea Tut Voda Sutu,
insurectiunea sbucni in Oltenia, sub coman-
da hit Tudor Vladimirescu care an fost pusu
in fruntea acestut principatu prin inriurirea
consulultn rusescu. Vladimirescu au fost ser-
vitu ca volintir in cursul campaniilor rusescT de
la 1806 §i 1812.
El preceda resc6la sa cu o proclamatiune
in contra guvernamantului impilatoriu al
Domnitorului i al boeriloru. Voiu tacea
despre mijlOcele cu care se servi consululti
rusescu spre a favorisa astrt revolta, voiu
observa, nurnai ca Rusil au fostu cari prin
amiciloru for in divanul teret, se
opusera cu cd mat mare str4nicie ca mi§-
carea asta de rebeliune sa se innadma chiar
de la nascere.

www.dacoromanica.ro
 -9
De aceia pucine Ii1e dupa asta, chnd prin-
tulti Ipsilanti publich declaratiunea sa contra
turcilor, Valahiea se resculh cu totul. Porta tri-
mish acole trupe i duph ce au restatornicitu
linistea, numi unu roil:anti de Domnitoril
Pe atuncT nu era ministru russescu la Con-
intre ambele
stantinopoli : tote relatiunele
curti erail suspense. in acdsta epoch care
tinu mad sese anT *) au fostu de trebuinth
de a se lua mesuri pentru plata datoriilor
pe care Guvernul romanescu li facuse pen-
tru a plhti trupele Portei trimise in contra
rebelilor. Aceste datoriT, care n'aii putut
sh se platiasch in momentulti turburgrilor
19 Epoca acesta au fost pacinica, afar de 6re care
incercArT ale partidulul rusescA acivatu in Transil-
vaniea, IncercAri pe care guvernamAntul li innAdusi
lesne si fdril de nicT o inriurire streinil. Dar in-
data ce uni1 ministru rusesc se arAtA in Constanti
nopoli, se vedu consulatul a se restatornicisA de citte
va lunT in principate, ca incepe a ridica pretenti-
unele eels staruindu ca boerii din partida rusascrs sa
fie maT cu serail pusi In fuctiunT, si silinduse de a
rapi tote favorurile boerilor din partida opusd. In-
trigs rusascA isbuti incurind ai invrajbi sail intro
dansii, sail on Domnitoriul. Ea presura sciri in-
grozitere despre o ruptere tntre curtea de St.-Pe-
tersburg si Perth', precum si asupra unei noue inva-
siuni a Turcilor in principate. Temerile acestea erau
a§ia de pucin intemeiete, ca P6rta, din protivA, ingA-
dui DomnitoruluT de a pedepsi pe turcil ce'i voru
gAsi vinovati autoritAtile locale. Alta data acestia
se trimetiau inaintea Paliloru pentru ali aplica pe-
depsa relei ler purtArT on a erimelor lor.

www.dacoromanica.ro
 - 10 -
se suiail la 5 milione de lei ; asupririle de
mai multe feliurl pe care Romanic li sufereau
mai mult de unil secul, contenira mai en totul.
0 comisiune au fost insercinata de a lu-
cra o constitutiune none, care avea sa fie
supusa desbaterilorti unei adunari generale
de boeri. I nsa chiar atunce se primi veste
sigur5, ca trupele russesci incepuserh a trece
Prutul la 4 Aprilie (s. n.), ti indata se veclu
Contele Pahlen in insusime de preseclinte di-
vanului a ambelor principate, esersand pute-
rea ce i se incredintase. Aice se incepe
carmuirea rusascri.
Indata ce armatele rusesci intrarrt in Mol-
dova si in Valahiea, imparatulii Nicolai in-
tari ,si inchizaeui prin manifestul seu din luna
Aprilie 1828 tote privilegiele si prerogati-
vele ale acestor done tell, in conformitatea
celor cinci tratate inchiete de la Domniea
Caterinei II intre Rusia i Porta, i suinduse
papa la actul primitivu, prin care Mircea
Voevod recunoseu suzeranitatea Porter in al
sese-spre-clecele seculti. Noi am atinsu la
inceputulri acestul articolu basele cele de ca-
pitanie ale acestei invoeli.
0 comisiune injghebatu pentru a in-
timpina nevoile armatel rusesci ; ea era corn-
push' la inceputil, din doi membri ai diva -
nulul si din trel Rusi. inchipuestiO o ar-

www.dacoromanica.ro
 1

mats de 180,000 &newt cerendu aprovi-

Sionamente mai pre sus de nevoe, si tran-
sportandule in parte, in deosebitele pkti ale
TurcieT, unde Rusii strabatusera ; inchipuestiti
oficeril rusesci primind de la guvernul ro-
manescu ratiuni pentru soldatii lor, apol yen-
qendule in folosul lor si gazduindu soldatii in
sarcina satelor ; comandantii de cavalerie,
aratandu loculu ce va ocupa corpurile lor,
si indreptandii inteacolo magasine de furage,
apoi transportanduse aitirea si nutrindii eaii
lor cu cheltueala locuitoriloru, pe and ve-
chile magasine se vindeari in folosul lorti
particular, si nu in profitul guvernaniantului
principatelor, si nu veT avea de cat o prea
slabs idee de impilarea acestor teri. Ad-
ministratiunea rusasea nu se ocupa nice odata
de vre o silts ingrijere de cit de aCeia de
a strange aprovisionamente cu o asprime ca-
re nu ingaduia nici o reclamatiune, fara a
plati ceva, sau pe quitanta necuprindindil
nici jurnatatea catimiloril date, surds la tote
plangerile in contra abusurilor autoritatiloru
subalterne culpase de mii de abusuri. Ce
se clicem de impilarile nesfarsite, de mal-
tratarile suferite de terani, carora li se ce-
rea mai mult de cat era in puterea lor de
a da, in fine de acuskile indreptate contra
boeriloril de a fi reu dispusi catra Rusiea,

www.dacoromanica.ro
 - 12 -
cand visteriea publica nu avea cel malt de
cat §epte milione de lei venitu, in care intra
§i domeniele Statului, §i cand era de platitti
o comisiune sanitara, care singura costa una
suta mii lei pe luna, spitaluri militare, cu-
princlind mat mult de dece mii bolnavi, §i
solda oficerilor rusesci incuartirati la auto-
ritatile locale ?
Grupandu inteun singurri punctu de vi-
dere tote tfas'aturile acestui tristri tablou,
pote cineva, de bung sdma sa'§i faca o idee
despre situatiunea deplorabila in care Ora
se afla redusa. Preciul tuturor articolilor
de intaea necesitate se sui indecitu. Pe
linga acestea trebue a se observa find ca,
prin tratatul de Akerman Porta ertase prin-
cipatelor tributul pe doi ant, guverna-
mantul u§urasa cu atata pe contribuabili,
cand cind luni dupa sosirea RuOor, ace§tia
ordonara Divanului de a strange tote &-
rile ca intrecutu §i fara cea mat mica sea-
der e.
in Ianuarie 1829 Mitropolitul Grigorie
au fost esilat In Besarabiea, sou din causa
revnei i a patriotismului ce el disvalisa"
sari numai din aceia ca el nu datoria dem-
ninatea sa sprijinului Russia
Ac4sta conduith arbitrara, aceste escese §i
abusuri de putere, ajunsese asia de revolts-

www.dacoromanica.ro
 - 13 -
Ore ineat succesorele contelul Pah len, gene-
ralul Zoltuhjn, cunoscutu de Rust ca unix
monstru de cruclime, nu putu sa'sx stapa-
niasca durerea de a fi marturu al tristel
privilesce ce infatosa Ora, si ca vazandil dru-
murile acoperite cu cadavrele nenorocitilor
romani striviti sub povara greutatex lor, elu
striga ea, departe de a acuza pe boerl de
neiubire catra Rust, el Ix socotea vrednid de
ocara ca'si au ruinatu Ora for print'ro do-
rintil ravnit6re de a indeplini tote ceririle
lor.
Putinu timpri dupa aceia, el avu la Iasi
o conferinta cu contele Dibid, si la int6r-
cerea sa el se purta asfeliu in cat dadu drep-
tate reputatiunel sale ; in tot casul not sun-
temu siguri ca tical6sa stare a terel il fa-
cu sa'si doresca in curanau dimisionarea.
in acea epochs f6metea se declara in mai
multe districte, mat cu sdmil in acela al Me-
hedintului ; ea se area in tots furia sa. Ne-
noroc4ii locuitori nu se nutreau de cat cu
coaja de arborl pisata, din care et faceau
unix feliu de mamaligii, dar a careiea cali-
tate vatamat6re casuna mortea until mare
numaru de insl.
0 societate filantropica adusa din Tran-
silvaniea 6re care catime de popusof pen-
tru a'I vinde eftinti; insa teranix eel cum-

www.dacoromanica.ro
 - 14 -
parase, se vAclurii atacati .de Rusi i siliti
ca se le dee for aceste provisiuni pe juma-
tate de preciu; armata nutria cu popusoi
call in lips6 de or 1u. in cursul ernel ur-
matore care an fostu forte aspra, lipsa fu-
ragiului insocia de o epidenaie, reduse vi-
tele cornute in jumatate, astfeliu cat in pri-
nagvara se intrebuinta pe terani ca vite de
jugu pentru serviciul armatei. Se vaclu Ca-
zaci, manandu inaintea for omeni si femei
incsareati cu provisiune si cu lernne pentru
durarea podurilor, pe altii ii injugsa la caru in
locul boilor. Guvernam'autulu rusescil, ne-
mul*nitu despre raporturile ce autorithtile
locale ii laceau in asta privint6, li ordonA
de a se margini in viitoriu WI mai vorbias-
CA de aceste anianuntimi pentru ca era de
pucinu folosu sa se scie, &ea eanenii sau
dobitocele functionail, numai treba s'a fie
filcuta.
Presedintele temiindiise eu cuvintn pentru
recolta urmatOre, trimise boeri din eel mai
marl prin tote districtile spre a indemna
pe terani, sail de a'i sili la nevoe, sa'si sa-
mene ogorele. Cinci-spre-clece Mile clupa"
acesta sA i vestea ca unti mare transportu
de Om ajunsa la frontiera rusasca, alibi boeri au
fost insercinati sa trimita acolo doue-spre-Mete
mil de cars pentru a aduce ac4std aprovi

www.dacoromanica.ro
 - 15 -
sionare ; dar find ca in parte era stricat, au tre-
buit sal arunce in apa, cu ac4sta s'ail perdut
timpul eel mat preciosu pentru seManaturl, pi
pentru capatul nenorocirel, ciuma care nu se
insemnasa in cursul ernei de cat in spitalurl,
ist arata furiea sa in prinnavara. Atatea ne-
norociri micsurara populatiunea, celn pucinu
cu o a patra parte. (Anul 1829).
Doi nenorociti terani intorcandu-se de la
o munca facufa in departare, si intrebuintati
din noti de a duce faun pentru armata, se
arunca la piciorele autoritAilor locale, si du-
ce le-au rugatii inzedar ca sa aiba com-
patimire de obosala lor, se sin-uciserA. A-
eeiao seem se repetara in mat multe dis-
tricte. In politic se veclura uthl omit ma-
nandu o caruta, isbitil de acedsi desperare,
aruricanduse in riu, sl ne datorindu vieata de
cat unei circonstante neasteptata. 0 fe-
l-nee saraca, ne fiind in stare sa nutriasca sol-
datii cei avea in cuartirk supuinduse neno-
rocite1 sale sOrte se arunca in rill, si nu a-
mai lost scapata.
l?iarul de Bucuresti nu vorbia despre
aceste circonstante, si el tacea despre ciuma,
despre pustiirile el ; nu i se da voie de a
publica nici macar preciulu productelor de
mancare. Autoritatile locale se vedeau si-
lite, pentru siguranta for personala si de frica

www.dacoromanica.ro
 - 16 -
maltraarilor a impinge tote aceste maisurf
piing la escesu. in fine tratatul de Andri-
anopoli au fostu incheietu.
Prin acestu tratatri, principatele recg§ti-
garrt" dritulu de a§f alege Domnitoriu, lush
not vom vide ce ajunsa acesta in practice.
Pena in 1828, tend aceste tern se vrtclu
cutropitA de trupele rusesci, actul supunereT
sale la Porter au fostu cu srintenie observat,
cel putin in dispositiunile sole fundamentale,
in cursu de trel secule, chiar de insu§i gu-
vernamantul turcescii, ce se numesce bar-
bar, dar care cu tote aceste scie sa res-
pecteze sAutenia giurAmintelor ; administrati-
unea interi6rii, nu suferia din partea sa ni-
ci greutatf, nicT piedicT, §i &eh' se videa a-
busurf, trebuea sa se caute originea lorrl in
politica cabinetului russescu, sail in regimeuul
vrttambitoru al fanariotilor.
Actul de reforma prin care principatele
aveau sa" capete o constitutiune mai a§a de
liberals ca §arta frances6, era deja pe ju-
matate redigiatu in momentul intrarei tru-
pelor russescf. Rapedele propa§irf ale civi-
lisatiunef romanescf faceau din actul acesta
de reform o necesitate forte grabnicg.
0 comisiune s'a fost nunait spre acest sco-
pu de catrit reposatul Domnitoriu Grigorie
Ghica in 1827.

www.dacoromanica.ro
 - -
17

Dup5, cum am spusu, comisiunea acdsta

fixas5, deja principalele punturi a le reformei,
de aceea indata ce armata imparatdsc5, tre-
Cu muntii Balcani, guvernam-antul rusescu
se grabi de a propune acestei comisiuni pe
consilierul de stat Minciaki, de consul general
la Bucuresci si la Iasi.
Basele constitutitmei ce decursa din lucr5,-
rile acestei comisiuni an lost : alegerea
princiului de ciitr5, o Adunare generals es-
traordinar5, cornpus'a de 190 membri ; liber-
tatea comerciului, infiintiarea tribunalilor ci-
vile §i criminals dupa modal celor din Fran-
ciea ; organisatiunea unei armate, astacli ca de
4500 dmem, ins5, a cArora cadre potu a se
spori dupa nevoile si indAm5nArile terei ;
responsahilitatea Ministrilor; dreptul Adunh'ret
generale de a cere comptu guvernului despre
tate actele s6le ; infiintiarea de quarantine §i
de cordone sanitare ; iata masurile principale
a le Actului solemnelii, care deschidea Va-
lahiei o esistentia none.
Totug, al'aturea en prophsirele aceste, se ve-
lu Curtea protectOre. cu tOta pretinsa sa ina-
rinimie i filantropie, insistandil Si asupra pri-
mirei a vre o cateva punturi, din care not
nu vom cita de cItu pe cele doue urrnatOre :
1. Ca hotaririle Adunarei generale, Inca-
viintiate de Domnitoria, sa nu atha putere
VOL. VI AL URICARULLIL- F. 2.

www.dacoromanica.ro
 18

de lege de cAtu dupA ce se vorii ft santio-

natg de Sultami si de Rusia.
2. Ca inspeotorul general al quarantine-
lor sa fie numitil de Domnitoriii, cu intele-
gerea consulului generalii, at Rusiei.
Asia, prin eel intaiu din aceste punturi,
dritul de sanctionare care s'au cuvenitu tot
deuna, chiaru si in timpurile cele maY stra-
bune, Adunarei generale impreuna Cu Dorn-
nitoriul si care era pururea cu santenie res-
pectatii de ciara suzeran, li s'au rapitti prin
o puternicie care se ingrulfiazil prin bineta-
cerile respindite asupra tereI, si care cu to-
te acestea o lipsesce de aceia ce constitu-
esce adivarata sa nationalitate, t pentru ca
se clicem aria, lndependentia sa, chiar in mo-
mentul dud ea proclamil celti mat profund
respectu pentru tote drepturile sele.
Al doilea puntti au avut de resultatu, de
a liisa alegerea inspectorului quarantinelor in
dispositiunea consulului Tarului ; de aceia se
i numi Domnul Alauros, consilierul de statu
rusescu. Prin acesta clauza perfida, cheile
frontierilor romanesci se aflati in mina unui
strein, care ne find legato calm terrt, nici prin
jurementii, Hitt prin sentimentul de (mare,
pote a se juca cu datorintele sele, dupa in-
teresele private, sail dupa instructiunile pri-
mite de mat susu Inapoirea ptirdenturilor

www.dacoromanica.ro
 19 --
Brilili, a Giurgiulul si a Turnulut, esteta-
rii indoealA o mare binefacere pentru prin-
cipatil, dar este o mica compensaVune pen-
tru drepturile acordate Rusiei despre care am
vorbitu. In adivku, de ce importantA pote
sá fie acesta pentru o Provincie char ave mai
multa seri mat pucin'A intindere, crind ka este
pururea osindita de a iling6cli in o servitu-
dine injositA, rnulfamitA nep5serei sau indo-
lencei Europei ? Se va privi insa, Cu tote
acestea concesiunea acdsra ca o lucrare a
generositatei sari a drepeatei TrnpAratului Ni-
colai pentru a resplati pe Valahia de per-
derea unei parti marl a populatiunei sale,
victirna fometei si a ninorocirilor resbelului,
si a 14,rtfei de clece milioane de galbeni, sail
in numerarifi, sau in aprovisiongri, ke Vala-
hia si Moldova ail datil in) clieltuelele resbelulni
din Irma.
POte ca cineva Ws! inehipu4sc5, at Inchi-
erea pacer ar atrage dupes sine desiertarea
Valahiei de trupele Rusiei. Ii er,6resi aice.
Cetatea Silistrei, puntit centralu al princi-
patelor, de si ea sA,:g6sesce pe roalul dreptu
al Duntirei, se af15, ocupatil frtra teructiiiu (±)
si chiar trupele destinate, a schimba garni-
z6na, cunt imprgstiete in Moldova si in Vala-
(t) Acestd cetate, in fine nu s'aii de.;artatil de cat de te-
rra opittiuneT euro pene, Note, editormlui portofoliului.

www.dacoromanica.ro
 - 20 -
hia, in timpu ce o cale militara este for-
math' dealungul acestor principate i trecil
mai chiar alaturea cu Capitalele lor, rand
dac5, ea ar trece pe la Rem in Besarabia, ea
ar fi mai scurta cu mai multe Mile de mar -
u. Administratiunea inalta a terel este Inca
tot in mtinele Rusilor, care imprastie favo-
rurile si decoratiunele lor, inaintescil in ran-
gull 6menX ruinati de datorii si care n'au
alta de lacut, de cat Wsi alegA teadarea
i infamia, pe tend el inlatura cu mare
ingrigire de la tote functiunele pe 6menii
onesti, care ail sciutil sa resiste seductiunei
$i sa'el pastrela integritatea caracterulul lor.
In fine, Oita de a desiarta Principatele
si de a le intOrce propria lor administra-
tiune, Rusia facu 85, se numiasch de Domni-
tori pe Alesandru Ghica la Valahia §i Mihai
Sturza la Moldova. Masurile ce au luatil
Rusiea, pentru a nu se vedea inraturata de
la folosele ce ea cautas6 de mult timpu de
a §i be asigura, si pentru a inlatura punerea
in lucrare a articulilor constitutionals atiuga-
tore de alegerea Domnitorilor, sunt o capo
d'opera a politicet sele. Adunarea Generals
nice odata n'ar fi alesu pe principele Ghica,
omu cu totul devotat Rusio, inctit el s'ar fi
creclut legatu de puternicia asta prin unit
juranfentu de credintia, dare numirea acesta,
www.dacoromanica.ro
 2i

facuta de P6rta Otomana sub influinta Ru-

siei, de si inzedar era de adreptul contrary
vechilor capitulatiuni cu Romanic, precum
ai tratatelor de Akerman si de Andri-
anopoli, totusi ea au subsistatu, orl cat de
ilegala au fost. Domnitorul Ghica se bucu-
rash, inaintea alegerei sale, de o reputatiune-
onorabila, dar de abia ce el se asezasa pe
treptele tronului, el se lam culpabilii de pur-
tarea cea mai arbitrary si de incalcarea ma!
multor articule din Regulamentul Organicti.
incungiuratti de netrebnici curtesani, de mini-
stri incapabili sau uriti, el dadu functiunele-
publice ti militare inteunti chip6 cu totul
contrariu sistemei prescrisa de Regulamentti,
si el all lipsit de rangul sell pe nal mem-
bru al Adunarei Generale, in contra drep -
turilor celor ma! sacre a le natiunell §i Carce
t6ma de a inlatura cu totul marginirile pa-
terei sale.
Totusi Incercarea acdsta all fost in totulu
respinsa cu vrednicie. Nu voiii ma! city
alte fapte de asemenea, ce se repeta in tote
ilele. Din oinci oficeri superior! al statu-
lui major al Domnitorului Ghica, do! numal
sunt roman! ; functiunele cele ma! de capite7
nie sunt ocupate de oficeri rusesci care all
intrat ill serviziul mili iei nationale.
Spiritul de perfectionament, de nationa-
www.dacoromanica.ro
 22

litate, si mai cu s4iria, spiritul de instruc-

t iune nu all avut pre multa trecere inaintea
acestui Domnitor. Spre a le putea inlatura,
el disvelesce o energie pe care nu o intre-
buintha Mei odata in alte afaceo ale terei.
Dupe ce am espusil evenementele cele mai
insernnate ce s'aii petrecutti in principatei de
la cea din urma luvasiune a Rusilor, nu'mi
remane de eat'a supune in pucine cuvinte ta-
blonul situatiuneI de acuma al acestor ter!.
Valahia si Moldova all acuma o populati-
one mai de patru miliOne, ele ar putea
nutri de trei sail patru on pe atata. Valahia
in particularii, din care abea a sesea parte
este locuita, si a caruia pamenta este pre-
tutindene de o rodire minunata, fora Os-
tiiurY, fare molastini, bogata in chereste in Or-
-tile mnnten6se, avend riurT care call aurii cu-
rate, p6te trece pentru una din terile cele mat
favorisate de nature. Cara acesta rnanosie,
care inlesnesce anti asa de mare nu-
. inerti de obietto de esportatiune si care,
In launtru, nu ce-re de cat o aprovisionare
in obiecte manufacturate, dada, not vom adh,"
ogi 04 posiViune escelenta care pune acesta
tern in comttnicatimie ca tart Germania $i
marea 114gra prin Dunarea, dad nor vain
arata cit. porturile Braila si Galati!, inla
cio$iata arty Iiinand sigurtt bastimeltitelor ce-

www.dacoromanica.ro
 - 23 -
for marl si rivalizaza, deja in prosperitate
cu Odesa, se p6te judeca, data nisce asia
foliose potu fi indiferinte pentru politica euro-
piana, i cata importantia ar trebui a se puce
-de a nu se Visa ca aceste teri sa cads
sub domnirea esclusiva a Rusiel. Popula-
tiunea Valahio, propasirile el in civilisatiu-
ne, constitutiunea cu care ea au tost inzastrata
pe puterea vechilor tratate, tote acestea o
chiama la o alta sorta. Intindasi Rusia seep-
trul set" de feril asupra terilor ce ii suet
supuse, ea va avea de doninitu asupra unor
regiunl indestul de largY. Ambele princi-
pate Moldova si Valahia ar trebui de acuni
inainte a se afla sub protectiunea puterilor
celor mai luminate ale Europil, sau ea
aceste puteri sa nu sa, uite de cat la folOsele
comerciultil in general, on la credintia cu-
venita uno independintia consfintita de tra-
tate, sari ca ele sa priveasca, in cat possesiu-
nea acestor tell de ca," tea Rusia Tar .servi
planurile ambitiOse, care de pe acute o fact"
aa'¢i intinda influintia armelor sale pe marea
Negra si in Constautinopoli.
Protectiunea Rusiei insamn5, relative la
aceste terl, o posesiune anticipata, i cate
.c,;.iinti nu si ar pregati Ore puterile, care
prin industria lor, sciintile i comereiul lor,
_sent, firesce dusmaue ale unui selbaticu
www.dacoromanica.ro
 24

resboitorti despotismil, dacti ele ar refusa sa

intina maim unui popor, care prin liberali-
tatea caracterulul sett, i prin norocitele cali-
tliti cari ilu deosebescti, aspirg mal cu semg
a intra in familia statelor libere si con -
stitulionale.

Proclantatiunea princiula Alesandru 1psilanti,

(1) adresatci locuitorilor Moldova prin care li
anuncia cci Grecia Iota au apucat armele spre
a'si receipeita neateirnarea.
In cnartira Generall din Iasi, 23 fevruarie
a. v. (7 Martie) 1821.
Locuitori ai Moldavii, not ve facemil sciutu
ca astacli t6ta Grecia au reaprinsa fachia liber-
ti4ei sarobittil jugul tiraniel ; ea pretinde drep-
turile sale. Ea me duca unde vocea poporului
me chiama, eu Ara oferezil, atat din partea mea
cat si din aceea, a compatriocilor mei care se
RIM scum aice, Si pe care am on6re de a'i co-
manda, asigurarea si garania, ca va yeti bucu-
ra de o deplinit lini te, cá pers6nele avuciile v6s-
(1) Maim' in unu regimentu de gardzi in serviciul nu-
sieT, fiul hi Ipsilantu Voda ; el veni din Besarabia
in Iasi, in 6 Martie, insocitu de o multime de ar-
nduti, pune"ndu sub sabie pe Turci.
In Moreea la 8 Martie arhiepiscopul Germano se in-
drept6 cu rescola asupra Patrasului. In Tera-Ro-
maneseti, Tudor Vladimirescu, insurgentil dela mtirtea
Domnitorului Ales. Suto, atiicrt pe Turci din partea
Bucurescilor. El as fort descaputinatil ca tradatorii
din ordinele lui Ipsilante.
rescolii sangerOsil isbucni contra Turcilor in Galati.

www.dacoromanica.ro
 25

tre vor fi respectate ; voi veti putea, dar, urma ocu-

patiunele v6stre ordinare fara a ye ingriji despre
miscarile mele, caci carmuirea acestui principatil
nu va suferi nici o schimbare, §i legile care v'ail
carmuitil pAna astAdi vor urma tot cursul lor.
Eu potil a ye incredinta &A Providinta diving
v'ail dat in Dorunitorul Mihai Sutil, care ye-
guverneza acum, unii apiiratoril al drepturilor
patriel v6stre, unti pArinte, mill bine facetorii,
el merita t6te aceste titluri ; unitive dar cu den-
sul, pentru a protegia fericirea comunI Dace
niscai Turd desperati ar face o incursiune pe
pamAntul vostru, nu vA, temeti, caci o putere
mare este gata a pedepsi sumetia lor.
(Subscrisii) Ales. Ipsilanti.
Mesa proelamatiune s'aii priblicatu in Gazeta de Viena din 24
Martie @i in ace de Francfort din 2 Aprilie.

In 25 Martie, Mainotii avdnd in fruntea lor pe

Pr. P Mauromihali, publicarA mat manifestfi adresatti
natiu idiot EuropeT.
In 29 Martie, Reiz-efendi, ministrul Afacerilor
Streine, preveni pe ministriT streini ca Pdrta era o-
bligati, din causa fugeT a mai multor din supusii
ger pe vasele streine, de a intrebuinta drepturile ce'T
acorda tratatele, de a pune sA se visitezd Vote bas-
timentele streine plutindu in Dardanele. Neinte-
legirile particulate cu Rusia suntu ndscute la 29
Aprilie cu ocasiunea arestArei lui Danesi negotiant
grec sub protectiunea Rusiet. In 7 main ambasadorul
rusescil &Ulu o note in acest obiectu. Porta punendO
pedicT liberel circulatiunT a bastimentelor Rusiei,
D. Strogonof, mai dAdu o nota in 12 main.
Asfelil cunt circonstantele Ineeputului Eteriel.

www.dacoromanica.ro
 26

Proclamatiunea la Tudor Vladimirescu, feful

insurgenlilor din rem Roman 6sa, catra locui-
torii din Bucuresti.
Bucuresti in 17 (25) Martie 1821
Fratilor ! Eu sciti ca voi cun63cqi dorintele
poporului acestul principath. El voesce restabi-
lirea drepturilor care ni sal fost acordatu odi-
ni6ra de catra cea mai puternicil impAralie, §i
care ni s'ati fost rapitu de atunci de catra boeri
uniti cu feluritii Voevocli, sail a ail fost ele in-
trebuintiate numal in folosul lor. Tot acesti
Orneni se refuza Inca si astAdi cu natangie de
a ni lasa sä ne bucuramh de drepturile n6stre.
Din acesta sail iscath o miscare a poporului
care s'ail intrunitii in numeril de sese-spre clece mii.
Dupa ce el ail cuprinsii cinci judete din colo
de Olth, inaintatii phna la .Pitescl ¢i Rusii
de Vede ; o parte s'aii indreptatu catra muuti
spre a merge la Focsiani. Principala putere este
astadi la Colentina unu detasementu tri-
mis la Cotrocenk din naintea Bucurescilor, 1i
unu altul spre satul Cioro-garla ; cu top se in-
drepta catra Capitala, unde an a se intruni toti
locuitoril pentru a ascepta sosirea comisarilor
Porter. El vor Ina de bursa s6ma, in consi-
deratiune ninorocita nostril', stare, ni vor int6rce
drepturile n6stre si ni vor da o constitutiuue
buna.
ram mai anuntlatu la 8 (20) martie pentru
ca sä faceti pregatirile necesaril ysi Walt trimi-
teti deputati inzestrati cu Indestule potori ; dar
veclu ca nimica nu s'ail facut.
www.dacoromanica.ro
 27

Totusi, hind ea n'am sosit inaintea acestei

,capitale de cat prin harul gi cu ajutorul divinel
Providentia, implinescu din noil datorintia mea
danduve statuire fratiasca de a'mi trimite catu mai
ingraba unit inscristi iscalita de tote corporatiu-
nele si starile lumesci bisericesci, precum si de
ostasii cari se gb,sescil acum in Bucuresci, pentru
ca not sa putem judeca despre interesul ce vol
aveti la binele general.
Nu se Foote numi amicii al patriei sale de cat
numai acela care este unitu cu poporul pentru
capatarea drepturilor sale ; si acela trebue, pri-
vitt"' ca unu neamicu, carei contraru fericirei
generale. sa sciti ca acei cari se vor uni cu
poporul nu vor ave nimicil de temutu, fie ei
boeri, ostasi sau on ce ; ins5, §i acela care ar
urma o sistema contraria se va cal in veci.
(Subscrisu.) Sulgerul Tudor Vladimirescu.
(Publicata in Gazeta de Augsburg din 28 Apr.)

Proclamatiunea princiului Al. 1psilanti,

catrei locuitorii de Bucuresci.
Quartira General Greel dela Mizil.
in 18 (30) martie 1821.

Cutrierandu Dacia ralam convinsu eu o f6rte

mare suparare, ca vol ati parasit capitala \rostra,
§i ca viati inprastietil. Locuitori al Bucurescilor !
patriea vestra, natittnea v6stral toti 6menii
bine cugetatori descuviintiaza purtarea vOstra..
Patriotismul 6menilor generosi nu se area de
www.dacoromanica.ro
 28

cat in inpregiurari ca acestea. Dach sprijinitoril

patriei daa unii asia esemplu, ce va face dara
poporul ?
Nobili locuitori al Bucurescilor. inturna0ve
pe la vetrele v6stre. Interesul patriel v6stre,
a poporului vostru, insasi interesul vostru, totul
ye indemna a intra in capitals, cad este vorba, de
norocirea viit6re a naiunei v6stre, §i 6re cine
nu va voi sa confaptuiasca la acesta ? Daca
s'ar afla vre unul, acela merits sa fie stersil
din lista capeteniilor poporului! Patria if va cere
mina despre nepasarea sa ; sa fie el bine incredin-
tiatil ca temerile sale sunt himerice, qi ca not
suntem deci§i a perde viatia, mai inainte de a
se varsa o picatura de singe a vre unui lo-
cuitorri al Daciel.
(Subscrisiid Al. Ipslianti.

(Estrasu din Gazeta de Augsburg dim

28 Aprilie 1621)

Juranigntul pe care princiul Ipsilanti sic

ordonat sa faces trupele sale.
Ca crestinti ortodoxii §i fill sill sfintei Bi-
serici a Rasaritului, jurii in numele lui Dum-
necieil a totil puternicii, in numele Domnu-
lui Nostru Isus Christos, qi in numele sfin-
tel Treimi, de a ramanea credinciosu religiunei
§i patriel mele ; ell juril de a me uni cu toil
fratii mei crestini, pentru libertatea patriei n6s-

www.dacoromanica.ro
 29

tre ; eit kart de a versa ultima picatura din

sangele meu, pentru apArarea religiunei
mele si a patriel mele ; eu jurii de a muri cu
fratil mei pentru libertatea patriel mele ; eft
juril de a ucide pe insusi fratele meu, data va
fi trAdatorti de patrie ; eii jurii de a mg supune
sefilor mei pentru apararea patriel mele; eft
jurii de a nu me mai uita nici de cum inapoia
mea panA ce nu voiii fi alungat pe neamicul
patriel mele si al religiunel mele ; ell jurU de
a apuca armele in't6te ocasiunele, cand voiu afla
ca unit corp de crestini merge contra tiranilor
nostri, si de a 4cia pe amicii mei §i pe cuno-
scintele mele sa me urrnezA ; eft juril de a nu
vedea nici odatil pe Turd, neamicil nostri, de
cat cu urA §i despretiA ; eu jurii de a nu depune
armele de cat cand patria mea va, fi mantuitA
i neamicil sel estermina0 ; eii juril de a versa
sangele mat si de a invinge pe neamicul reli-
giunei rude, sail de a muri martini pentru Isus
Christos ; in fine di juril pe sf. Taine ale in-
pAtasirel, §i sa nu aibu parte de densele, la
darea sufletului meii, dad, nu voiu indeplini tot
ceia ce am promis inaintea icOnel Domnului
Nostru Isus Christos !

Proclamaliunea princiului Ales. Ipsilanti, che-

mcindii pe naliunea Gr6cci la arme contra Tur-
cilor.
Quartira Generalg. din Iasi, 24 (5 Aprilie.) 1821.

La arme! la arme ! voinici Greci ! momentul au

sosit4 sa combatemil pentru religiunea nostril si pa-
www.dacoromanica.ro
 30

tria nostra. PopOre le civilisate ale Europel, com-

batanda pentru drepturile lor, ni indemna de
demult, prin esemplul lor, de a le imita. De
§i folosinduse de mit' bre care graa de liber-
tate, ele slant silitu neincetatil de a o mai spori.
Acesteasi popore, atintindusi ()dill lor asupra
nostra, se infra de lenevirea n6stra. Astac 11
cand toti cornpatriotil nostri ni asceptb.", §i cand
Sirbii, Suliotii si tot Epirul resculat ni chiamk
faceti ca sunetul trambitilor nostre i vuetul
armelor n6stre sa resbubue in &SO, Grecia. Ti-
ranii nostri, tremurancli i palicli, vor fugi din
naintea nostra. Facandune vrednici de stramosil
nostri si de seculul in care traima, not vom
capata bunavointia a natiunelor civilisate §i
chiar ajutorul lor. Amicii arclencli de libertate,
tote inimile gener6se nu vor intar4ia sa viva
a Ina, parte la nobila nostra intreprindere. Vol
veti videa chiar mai multi din neamicil vostri,
imbolditi de dreptatea cauzel n6stre, parasinda
stindardele lor si venindu-sa se aseza sub ale
n6stre. Infaciosezise el cu tota franchetia! Pa-
tria ii va erta si'i va lua sub egida sa.
Cine ar putea dar sa opriasca bratele vostre ?
Nearnicul nostru este codardu §i slabu; Gene-
raliT nostri sunt ghibaci §i toti concetatanil nos-
tri patrunsi de intusiasmul cel mai via. La eel
intaia avent al falangilor n6stre. vol yeti videa
inbatranitele colone ale despotismului picanda
inaintea drapelilor n6stre victorioase. La cel
intaia semnal data de trinabitele v6stre, va res-
punde ecoul termurilor marel Ionice si ale ma-
rel Egeice. Marina tuturor insulelor n6stre, care,
in cursul pacei, scia sa facil comerciasi sä combata,

www.dacoromanica.ro
 31

va duce spaima si m6rtea iu t6te porturile su-

puse tirauilor nostri. Ce inima ar putea ran-la-
ne surda la apelul patriei? La Roma, unit amid'.
al Cesarului, scuturand hlanaida insangerata a
acestui resboinicit, ridica tot poporula. Ce yeti
face vol Grecilor, la privirea chiar a patriei
v6stre crusata de Oa:age, si sfasieta de manele
barbarilor.
Intoarceci privirile vostre in jurulii vostru, o-
Cl ii vostri nu vor intalni pretutindenea de cat
scitrbicitmea cea mai profunda. Aicea aunt tern-
plele n6stre profanate si spurcate ; colo femeile
i copil nostril espusl tratarilor celor mai uri-
cioase ; casele n6stre jafuite, tarinile n6stre pus-
tiite, i not insine (trebuie a o spune), injosi-
ti la conditiunea cea mai servila. Este timpti,
in fine de a resbuna sfanta n6stra religiune i fru-
m6sa noastra patrie de dispretiul sacrilegfi ale
barbariloru. Dintre not cel mai nobil va fi acela
care va apara drepturile n6stre cu mai mult en-
ragiu. Natiunea, adunata prin notabilii sel, va
forma unii consilia inaltu ; t6te faptele n6stre
vor fi supuse actelor ce el li va decreta.
Sa confitptuimil dar In acest scope intro unire
conauna ; eel bogati prin averea Ion, sefii biseri-
cei prin nobilile for sfaturi. Ca toti aciea care
in Pa de astacli, se gasescit in serviciulii pate-
rilor streine, dupa, juste multiamiri, sa se grabia-
sea de a parasi totul spre a sbura in apararea
erel lor, si sä viva cu not pe aceeasi cale de
glorie si de on6re.Cori sclavi marsiavi si men-
cenari vor cuteza sa ie peptit unui poporit ca-
re se ridica pentru neatarnarea sa. Sa imitamit
combaterile iroice a le stramosilor nostri ; sil imi
www.dacoromanica.ro
 32

Oral' pe Spania, care cea din taiii rupsa legioa-

nele, 'Ana atunci neinvinse, a le unui despota
infricosatu.
Prin concordia generals, prin supunerea la le-
gi si ascultarea sefilor, prin euragiii si fermeta-
te, biruintia n6stre este asigurata ; ea va incu-
nuna lucrarile n6stre iroice cu lauri neperitori,
si va sepa numele n6stre in templul imortalita-
%el, spre a fi esemplul generatiunilor viitore.
Patria va harazi ca recompense, copiilor sel
vrednici si aseultatori, premil de glorie §i de on6-
re ; day tot ea va declara de degenerai si de
vita asiatica, pe acel caril vor fi surcli la ape-
lul seii, si'l va declara, ca tradatori §i supusi
bajocurei si blastamului posteritacel.
SA inviam darn,, o bravilor si generosilor Greci !
sa invitamil de a doua &A libertatea sA intre in
pamentul clasicil al patriei n6stre.
SA combatemil intre Termopile §i Maraton, si
pe mormintele stramosilor nostri, care au perit
acolo pentru a ni rasa liberi si fericii. SAuge-
le tiranilor este ph-lentil umbrelor lui Epaminon-
da, lui Trasibul, lui Armodius, lui Aristoghiton,
lui Timoleon cari ail mAntuit Corintul si Sira-
cusa, §i mai cu senaA lui Miltiade, lui Temisto-
cle, lui Leonidas si celor trei sute de Spartani,
care ail dumicat in bucati armatele nenumarate
ale Persilor barbari.
Acum trebuie sA este'rminamil pe urma-§ii lor,
Inca mult mai barbari §i mai codarcli.
La arme, amicil mei ! patria v6 chiatuA.
AL' 1PSILANTI, general regent al guvernamentului.

www.dacoromanica.ro
 , 33

Declaratiunea imperatula Rusiei yin causa in-

treprinderei lui 1psilanti.(1)
29 Martie 1821
1). Priucul Al. Ipsilanti va fi stersij din Ca-
drele serviciului Rusiel.
2). I se va declara ca M. S. imparatul descu-
viintaza, Iormalu intreprinderea sa, §i ca el nu va
pute nici °data a se ascepta la nici un ajutora
din partea Rusiel.
3). Ordinele cele mai precise se vor comunica
contelui Vitgenstein, comandantul an sefil al tru-
pelor rusesci de pe Prut in Besarabia, de a ob-
serva cea mai stricta neutralitate in privirea
tulburarilor ce au isbucnitil in principate, si de
a nu lua, sub nici unit pretestil, nici o parte di-
recta sail inderecta.
4). Hotaririle acestea se vor impartasi Ministru-

(t) Documontulti acesta n'ati fost publicatit kite° forma

oficiala : Be pare ca el all fost afip.tii de consulul
rusescu la Iasi, gi ca el all fostU insocitii de o invi-
tare ciarti Ifoldoveni de a intra in datorintele lor.
(Gazeta de Augsburgii din 10 main. SA .0 vadg, si
declaratiunea finals a Congresului de Laibah in care
se blamezil acesta resculare). 14Lar inainte princiul
Al. Ipsilanti scrisese imparatului, spre a'i cere protec-
tiunea sa. Nu ne-am putut procura ac6stg, epistola, nici
ordinul de oi a lui Ipsilanti din 13 martie, prin care
al celebrezit invingerea de la Galati. El si Domnitorul
Sutu au fost anatematisati de patriarhult. §i sinodul
grecescii, dupe stiiruintiii Portal'. Patriarhul au fost
macelat in qioa de Paeci cu o parte a membrilor Oi-
noduluT. Ramileitele Patriearhului Grigorie au fost
Inmormgntate on mare pompa bisericeasca i militate
in Odesa.
NOL VI AL URICARULIII. V. 3.
www.dacoromanica.ro
 34

lui Rusiei din Constantinopoli, cu ordin de a le fa-

ce cunoscutii Portei, si de a re'noi in acelasil
timpti langa dansa asigurarile france si leale ca-
re i s'aa fost datu cu ocasiunea rescolei din
Valahia. Baronul de Strogonof va declara anume
ca politica M. S. imparatului este si va rama-
nea streida de intrigile cari ar putea ameninta
si de a tulbura liniscea vre unel teri: ca on ce
ImpArtitsire in miscarele de, asia nature ar fi con-
trarie curatelor intentiuni a le imparatulni, §i ca
in relaOunile sale cu Porta, M. S. n'are altu
scopi, nici alts dorintia de 61'0 rniinOnerea si
stricta esecutare a tratatelor fiintinde intre am-
bele puterl.
(Observatorul austriactl).

Ordinii de cli a imparatului Rusiei, care sterge

pe princulii AI. Ipsilanti din cadrulg serviciului
Rusiei.
Palatal Tarscoe Selo. 14 august. 1821.
Princul Alesandru Ipsilanti, adiotant al ge-
nerarului de cavalerie Rajevski, si major al re-
gimentului de husari a gardei, este sters din lis-
ta de serviciii.
(Gazeta de Petersburg din 22 Sept. §i Ziarul Debatele din 18 Sept.)

euvelitul princului 7 psilanti adresat compant-

onilor sei, dupes publicatiunea proclamatiunilor
rusesci.

Solda0, care ati imbraciosiatil causa sfAnta a

www.dacoromanica.ro
 35

mentuirel Greciei, vol ati audit declaratiunele

facute in numele unuia din cei mai puteruici mo-
narhi. Si ell ve declaril cg nici unul din su-
veranii Europel nu va cuteza sa mergA contra
vostrA. Care dintre densil va suferi ca istoria s5
(lice intr'o di de densul, ca el ail atacatil pe
Greci in mom entnl sand ei mergiail sa apere san-
ta for religiune si frum6sa for patrie, de aten-
taturile sacrilege ale barbarilor, pe care Europa
cresting si civilisata ii descuviintiazA ? Dar sA ne
inchipuimii ca t6te acestea ar fi cu putintia,
not suntemil pre inaintati pentru a ni trage acum
in d'araptil. Dupa ce am compromisil natiunea
pans inteatata, ar fi lasitatea ce mai infarna de
a mai voi s5, traime dupa catastrofa patriel n6-
stre. Totusi, di nu face acum de cat a va rosti
sentimentile ce me insufletescil. Daca ens5 se
afl5 intre vol persOne care se nu be impArtasias-
ca, aria sa treca in stanga ; ear acel ce staru-
escii in cele din taiii a le for simtimente, sa tre-
ca din partea opusa."
T6tA armata trecu la drepta strigAnd : Mai
bine mOrtea de cat o astfeliu de bajocurA."

Proclamatiunea princului .Ipsilante licencitind

pe Grecii resculati intruniti sub ordinde sale.
Rimnik In 8 (20) Innid 1821.
Soldati ! ba nu, ell nu voiii pata acestu nume
atat de frumoqii si atat de onorabil, apliciindu-
vi-16. Turmil lasia de oameni servili, trad5rile
si complotele ce voi ati urPil me 1-ilescil de a
ye piirasi. De ast5cli inainte on ce legaturA

www.dacoromanica.ro
 36

4ntre vol si mine este rupta. Voir." purta nu-

mai in fundul sufletului mei rusinea ca v'am
comandatit. Vol ati calcat in picioare juramin-
tele v6stre ; voi ati tr5,dat pe Duranedeu si pa-
trie , vol de asemenea, m'ati tradat si pe mine
in momentul in care speram de a invinge sail
a muri glorios cu vol.
Me dispartti de voi (1); ducetive, alergati la
Turd, singuril amid vrednici de simtimentele
v6stre. Esiti din pAdurl, scobor4iva, din mur4
duce ive de ye intrunitl cu Turcii, sarutatile ma-
na de unde carge 'Aiwa sangele sacru al sefilor
Inalci al religiunel n6stre, a patriarhilor, a ar-
hiepiscopilor si a mii a4ii din fracii nostri nevi-
novati pe care lail macelaritu cu neomenie.
(1) Trecand pe plimentul austriacti, Ipsilante an fost arun-
cat in cetatea lifuncacT. Art. 9 at tratatului de Car-
loviti, intre Porte Qi Austria, declare a nu va fi per-
misil, dintr'o parte sail alts, de a acorda adapost si
protectiune redo; resculatorilora si nemultiamitilor,
si ea fiecare parte va fi obligate de a pedepsi pe acia
ce eal va gasi pe teritorial sea, chiar ca-nd el ar fi su-
past' a acelei Mite piirti.
Totusi Pada, in 1718, refuse de a da Austria' pe
Racotti si pe UnguriT fugarT ; dar art. 14 at tratatuluT
de Pasarovitii confirm' asta clause al aceluT din Wu
tratatta, 'care priori o din net confirmatiune a art.
18 a pace" de Belgrad in 1739.
Nu se gasesce nicT o clang aseminea in tratatele
celor-l-alte puteri cu Porta. Art. 18 al tratatului de
Belgrade, intro Rusia si Porte, an consacrat unto prin-
cipa de protectiuno cu totul opus'. Acest artiola cu-
prinde ca totT rebeliT etc. vor fi dati, Batt alungatT,
afar' de aoiia ce se vor face crestinT in Rusia si ma-
ItometanT in Turcia. tratatele cu Franoia nu cuprin-
de nicT 'o( urina de o asemine indaiorire.

www.dacoromanica.ro
 37

Da, alergati sä cumpArati sclavia v6str5. rti

pretiul vietel v6stre, cu pretiul on6rel femeilor
copiilor vostri.
Iara vol umbre al adivgratilor Elini al ba-
talionului sacru care, tradatl, va't1 sacrificat pen;
true fericirea patriel, primiti prin. glasul meii,
multificoirile natiunel. Encii cateva Mile, si mp-
numentul, care va fi ridicat in memoria vostrA,
va comunica numele v6stre viitorimel celei maa
indephrtate.
Numele acelor care ail continuatil ami ramane
credinciosi amid pans la liana, suntii scrise
in fundul inimel mele cu trasAturl de focu ; a-
mintirea for va face mangaerea restului vietel
mete.
Aruncil despretiului 6raenilor, resbunfirel di-
vine si blastamulul natiunel pe sperjurul 1i trA-
daorul Caminar Sava, pe d.ezertorii gi autoril
dezertgrei a altora, pe Duca fiul lul Constan-
tin, pe Vasilie Baras, pe eel dol fanarioti Geor-
gie Mann ti Grigorie Lulo, cum si pe Neculal
Scufo, omii cu moravuri depravate.
De aseminea stergil din cadrul serviciului pe
Vasilie Carabia, pentru neascultarea sa, $i pur-
tares sa neregulatii..
Ales. Ipsilanti
(,ti109nitorul din 15 August)

www.dacoromanica.ro
 38

Proclamaliunea lui Ipsilanti, adresatii Mitro-

politului, episcopilor Fi boerilor terei Romanesci.
Cuartira-generalit din Roman, 17 martie 1821.
Sant convinsil ea Domnia vostra avqi acum
cunoscinp despre lutreprinderea formats pentru
mantuirea Greciei, cal in ambele principate
Moldova si Valahia unu insemnator numeru de
Greci vor lua armele pentru a intra pe pamen-
tul sacru al terei lor, §i acolo, unit i cu fratii
lor, vor combate pentru drepturile lor nationale.
Aceste corpuri militare (conformil proclamati-
unelord mele de mai inainte, de pe care alatu-
reel aice cate va esemplare), vor privi pe locui-
torii Moldovel §i al Valahiel, ca pe fratii lor, §i
vor respecta pururea pers6nele lor §i proprieta-
tile lor. Cea mai buna dovada de ceia ce elicit
este buna ordine care au fost observata in cur-
sul sederel mele in Moldova. Insa astadi am
fost cuprinsa de mierare cand am atlat de fuga
ce fara de scop a locuitorilor din Buzeil si Ram-
nik. inriurirea ce aceste temeri potil sa alba
asupra intregei teri, me indeamna a ve ruga din
nal sa fici liniscici §i fara tema, §i de a ye pofti
sa facet' cunoscutii tuturor locuitorilor $i tutu-
ror negutitorilor, ca el nu trebuie sa se torah' nici
de cum ca vor avea vre o suparare in Cara lor.
Fici incredi441 de asemine ca puternicia acea
mare ce ocrotesce aceste doue principate, nu va
ingadui nici de cum ca barbarii sa vie in terile
v6stre. Spre acest sfarsit, E. S. generalul an sef,
contele Vitgenstein, nu numal au primit ordin
de a conduce spre frontiers trupele ce el coman-
daza pe teritoriul Varsoviei, dar ele sunt chiar

www.dacoromanica.ro
 39

in rnarsil. Prin urmare nu me indolesca ca. Du re-

nevostra, din noti alesi pentru a forma autori-
taIele patriel v6stre, nu va ve0 grabi, ca buni
patrio0, a pune, facand sit se publice procla-
maciunele mele, unit termenti acestor bejauil si
acestel fugi asia de viltamatore locuitorilor.
Asigurati din partea mea pe toP compatriocii
vostri Ca el n'aii eel mai micu lucru de ternutti,
si ca asfel ei potti ramanea linistit,1 in locuin-
tete lor. La sosirea mea, void dovedi adiv&ul
-diselor mele. lusa trupele grecesci au sit treca
prin Mara Romanesca; este forte neaparatti de a
le pregati provizil i cuartire in drumul for ; cad,
.afara de divisiunea acesta, void trece cat de cu-
rand cu t6ta armata grecesca.
(Din piarul Debatele 21 main).

Firmanul adresat lui Kihaia bei asupra tul-

bureirilor din ,Vera-romeingsca fi Moldova.
Conetantinopoli, 26 Djemaeral-Afir 1236.
(30 martie 1821).

Cu to ii cunoscii evenemintele ce s'ati urmat

in provinciile Moldova $i Tera-romaneasca, si
viclenia neveghiata a natiunel grecesci. Tre-
buie a spera in Dumnecleil ca ordinea nu va
intarclia a se restatornici. Totusi este neap'a'rat
ca fie care Musulman sit incepa a se deda cu
imprejurarile de facia, care impuna nevoia de a
renuncia la placerile viqe1 sociale, devenite in
.genere de mai mult timpu o adoa natura, pen-
tru a se deprinde cu viatia din tabara, stare
www.dacoromanica.ro
 40

primitive a nqiunel, §i de a conforma puffin cite

putinil moravurile sae cu acelea ale stramosilor
nostril. Este de asemenea ueaparat ca ministrii,
imparaciel, functionaril $i impegatii biurourilor
sa renuntia la on ce risipa, §i sa se deprinda
cu acesta schimbare in moravuri, incependu a'si
capita arme §i cal.
Iat5, insesi cuvintele hatiserifului dat in acest
ca zit :
Infidehl, marturi urmarilor neregulate la care
se deda ministril §i func4ionaril imparaciel mele,
§i preve"clendit ca ei nu vor intimpina nisi o
improtivire din partea lor, au avut sumetia
J)
a se abate la aceste rautaci. De §i faptele aceste
sunt cunoscute de cei marl, de ministril §i de
), toV impiegatil imparaliel mele, totusi null veal
))sa puie mai multi ravna spre inlaturarea lor.
n Ordini, deci, sa se dee tuturor claselorti. Im-
pegatil biurourilor se ducil de abia la trei ore
la posturile lor, nu asia se caut5, de trebi. Tote
77
momentele nu sunt frtcute pentru placere : eata
)) le urmarile cele triste. Deriderile reciproce a
catva netrebnici, §i libertatea ce'si eau de a
censura purtarea unul altula, au produsil o re-
» cela intre Musulmani. Acei ce nu vor schira-
7)
ba ast fetal de train, care fare privinca tetra
preceptul ce'i face sa socota pe on §i ce musul-
)7
manii, ca frate, vor mai pastra ur5, vor putte
trandavie §i nepasare in indeplinirea indatori-
))rilor lor ; acii carii vor veni tarcliti la posturi-
)7
le lor, cari se vor censura intre densii, nu le
//voitt adresa mai multil imputarl, ce ii volt] da in
1, calaului. El se deschid5, bine ochii 7
m)satna -

orejurarile de fate nu se asamana nici de cuni.

www.dacoromanica.ro
 41

nen acele din trecutil : acum este vorba despre

religiunea nostrA. Intentiunea mea imparatesc5,
este de a'mi casciga inimile adiv6ratilor musul-
//maul, si de a m6 face folositoriil legel lui Ma-
hornet. Facil ceriul ca cu tocii sa lie cu pri-
vighere ! Asa se fie !4
Copii de pe vointa suverana, find adresate,
tuturoru prin firman ; cauta de a impArtasi a-
ceste fapte ministrilor, sefilor de militil 1i altorli
impiegati, recomandandil fie-earuia de a renuncia
la placeri, de a'si procura acme si cal, si de a
se conforma in totul hatiserifului ; is aminte s'a
nu to abaci de la cuprinderea
miartit Debalele 17 Maid.)

Proclarnatiunea Prittplui Al. Ipsilanti, pentru

nebeintuiea Jjloldovei.
Quartira generald de la Tdrgeviece
18 Maid 1821.

Frati, zti compatrioti din Iasi si din t6ta Mol-

dova! Desordinile ce s'art urmatii in Moldova
de cand am parasit acestil principatii ail ajunsil
la cunoscinta mea ; prin urmare, trimith acolo,
pre generalul armatei, printulti Cantacuzen, cu
deplina putere de a conduce, in acesta Cara, a-
facerile patriel nostre, $i de a restatornici ordinea.
Printulu acesta sa fie pentru D-vbstra ca unit
alto eu-insunal ; ascultati'l $i uniti-ve cu densul
in t6te intreprinderile ce el va forma spre a a-
junge acest scope.
(Qiarul Debateie din 9 Iulie.)

www.dacoromanica.ro
 42

Proclamatiunea Princului G. Cantacuzen

eatrii Moldoveni.
1 Ianie 1821.
Armata greasca ce se al% in acestil tera m'art
informatil de daunele ce sau ckunatil in parte de
Turd, si in parte chiar de Greci, cari indepartan-
duse de la corpul for principal, s'ail dedat la
escese in mai nitrite locuri. Scirea acesta care
m'ail intristatil prey undtA, m'au silitil de a ve-
ni in partile vostre, sari pentru a aduna pe
Grecil imprfisciati, si de al impedeca sä supere
mai multi pe locuitori, sau pentru a asigura
pe localnici contra nhvalirilor Turcilor. Prin a-
cesta eit &di cunoscutir, pi carmuirel, pentru ca
ea sa intrebuintezA cie aseminea din partea sa
tote mij16cele putinci6se, spre a restatornici li-
niscea asa precurn ea esista mai inainte Cor-
posul tueil nu va bantui pe locuitori ; el nu va
cere niwica mai multi peste articolele neapara-
te pentru intretinerea Omenilor $i a tailor ; si
pentru a inlatura ca nici unit locuitorifi 0, nu
tie mai impovorat de catii alto!, el va 'Asa in
ingrijirea cArmuirel 1E1201-01a acestor prestatiuni.
Prinftil Georgie Cantaeuzino-Delenu.
(Qiarul Debatele din 9 Iulie.)

Firmanu eatra Caimacanul Moldovei Ste-

fan Vogorides.
up, in 24 August 1821.
:Stefanaki, caimacanul actual al Moldovel, tu,
'earl prin dreptatea ta, esti unul din cel intaiu

www.dacoromanica.ro
 43

ai poporului 1111 Mesia (finele tau sä se incheie cu

bine,) trebuie ca tu se scii, ca cu ajutorulti rnilosti-
vului Dumnedeti, apostatil si pricinuitoril intArn-
plArilor contrarie liniscel publice, care an intrat in
Moldova, ail priimit pedepsa ce el meritara, si ca
-Ora acesta se bucurgs acum de ceva odihna.
Toti locuitoril probl, credinciosi si nevinovaVi
din politiile si Onuturile acestui principatu, cari
numal de frica reilor, s'ati refugiatti in statele
vecine, potti dar acum sa fie asiguratl ca ei nu
mai ail de ce sa se ingrijasca, nici pentru viata
lor, nici pentru averea lor si proprietatile lor,
privilegiile i legile terel fiindti confirinate in
intregimea lor. Fie care este darti obligat de a
intra in patria sa, spre a trAi intr'o linisce ca-
re nu va fi nici de cum tulburatii, $i a's1 eau-
ta de coruerciti, de industrie si de agriculturti.
Tu vel avea Ingrijire de a linisci pe toti, de
a rechienia locuitorii imprasciati, si de a da fie-
caruia asigurarea ca se vor tine cele fagaduite.
Datorii4a to va fi Arica, 'Ana ce se va face rAn-
duirea si sosirea Domnitorului, de a regula to-
te trebile iconornice si politice ce se vor arata
in principatti, de a to ocupa cu activitate, $i
conformandute legilor si datinilor terel, de a ad-
ministra veniturile Domnitorului si de a le re-
gula intrebuintarea. Astfel este vointa nestra-
rautatii a stiveranulul nostru, §i in intelesul a-
cesta s'ati espedatil ordinile necesaril pentru a
fi pose in esecutiune. Prin urmare tu vel pune
tote ingrijirile tale de a pazi cu esactitate in-
teniunile inap'eratului care ti se vor impartasi,
(Observatarul Austrian din 5 Septembre).

www.dacoromanica.ro
 44

Hatiferiful Sultanului adregat Papi dim

Moldova.
Pub Heath In Iaql la 26 Auggeta, (7 Sept.) 1821.
Honorabill boieri al erei, incelepci judecatori
si administratori al poporului ! Vol, insercinati
cu privigherea tuturor locuitorilor, de a'i ocro-
ti si de a face fericirea lor, si earora Creatorul
le-ail datil diferite daruri! Vol, Ali, muhafisil
de Braila ; visirul mai Iusuf, pasa si muhafisii
de Varna, eumandante an sef al armatel nostre
in Moldova ; visirul meil Salih-Pasa, el, eel mai
credincios si mai nobil functionar intre toV a-
cia al imperiului meii, &arida nol lam datil de-
plina putere spre a mulcomi tulburarile in Mol-
dova! Vol tr41 impreuna primiti ordinile mele
inalte, si sa scitl ea filul obrasnicil al lui Ipsi-
lanti, pre care nol l'am indepartat, si tradato-
rul Mihaiii SUO, princul de Moldova, amandoi
de o potriva neleali, arunchndii Lora asta in ne-
norociri si in cea mai mare confusiune, era de
datoria nostra de a ne sili sa, ferimil de on ce
nenorocire acest popor de raiale, pe care Dum-
necleil ni Vail ineredintnta, de a aseclk lucrurile
in starea for de mai nainte, si de a restatorni-
ci ordinea si fericirea. Prin urmare, not am pus
tote puterile nostre, pentru ea en ajutorul lui Dum-
necleti, sa curalim terile aceste de tot ce este
mil in transele. Dar tot ()data nol am aflatil ca,
caci-va dintre soldaffi nostril s'aii facut culpasi
tinendu o conduits desfritnata si contrarie cu on
ce justicie, au pusil mama pe pro prietatile bo-
ierilor nostri, sail in Iasi, sail prin imprejurimi,
si facil ce el voieseti cu densele. 0 astfelil de

www.dacoromanica.ro
 45

purtare este cu totulti opusa datorintelorti lor,

inteleptelor n6stre hotadri si sfintei vointi a lui
Dumnecleti. Tco *i bunii gi bravii janiceri care
n'ail luath nici o parte la oceste escese, si care
nail nimict a'si imputa, conserve drepturile lor
la stima n6strg,. liar cel-l-alci, can au ultat t6-
te indatoridle for 1i necunoscutt t6te raportu-
rile politice, trebuescil a fi privii ca surcli
rebeli la glasul datoriel. Este regulat, prin santa
fetva i ordinile ce nob am data, ca toti Grecii
raia care au facut cause comuna cu toti rebelii
apostati, si cad ail luatii in chteva provincii ar-
mele contra musulmanilor, trebuie sa platiasca
cu averea gi viaa lor o astfel de purtare. Dar
nob numerama, ca si mai inainte, in numerula
credinciosilor nostri supusi, si nob luam sub pu-
ternicul nostru scutil pe toti cei-l-a41 care n'ari
luatii parte la neranduele si an remasu eredin-,
ciosi datorincelor' lor, cum $i pe acia cad, dupe
ce au Math dinteunaiii partida apostaOlor, salt
caitii mai in uraa, rugat ue ertare ; ast-
fel este hotarirea $i. voint,a nostrh. Pentru ca ea
sa se indepliniAsca, era nevoie de a alege unu
omu Leal cuminte; de aceia ili si &Amu pline
puteri pentru a o esecuta, tie, care esti cu-
rnoscuta prin alesele tale calitati si hArnicia ne-
obosita, si not asceptAmil de la silintele tale ce-
le mai bune resultate. Prin hati-humaiumul nos-
tru nob IV damu t6t5 puterea, gi te insarcinamil
de a te duce indata in Moldova, de a imfrana,
indata cum vei sosi, purtarea nebuniasca §i ne-
supusa a soldapor, de a restatornici prin pru-
dencik conform vointei nostre, ordinea gi lini-
43cea si de a inchizesui pe sermanele raiale des-
www.dacoromanica.ro
 46

pre impilarile armatel. Si voi de aseminea, vi-

ziri insemnati mai susil, trebuie BA ye silici de
a impedica, conform cu ordinele n6stre, ori si
ce felil de apasare. SA pasiti cu o intelepta chib-
zuinta la tote operatiunile acestea, si se respec-
tati sfantul nostru serunt.
(piaral Debate le din 16 Octombrie.)

Firmanul,i marelui Su ltanit third guvernato-

rii din Braila qi Paftc din Moldova.
Publicatd la laesi 18 Octomvrie 1821.

onorabililor §i puternicilor consilieri,

administratori al iumel, 6meni prudenti si pa-
truncletori, plenipotentiari inclastrati cu felurite
&ruff de imparatul cerurilor spre a conduce
afacerile poporelor, tu guvernatore actualil, §i
nazira al Brailei, Bachira-Pasa §i tu regentula
Moldovel, Viziril al mea Salich-Pasa!
Ina lta nostra Porta ail alba. ca in provinci-
ele Moldovei $i a Valahiei rebelii au fost nimi-
cit.'', ca cateva din credinci6sele n6stre raele au
intratil in possesiunile lor, ca altele sunta gata
de a o face, si ca acel ce o mai trag5,neza, es-
te numai din lipsa untki printa domuitoria, §i
ca din acesta nu numal veniturile principatului,
precum productele de vami, din ocne si din al-
tele sunt paralisate, dar inch ca cultura propri-
etarilor refugiti la Brasovil este intr'o stare cut
totul prostri. Aceste dou'd principate Valahia si
Moldova, fluid socotite ca granarele puternicei
n6stre imparatil qi inturnarea linistel §i, a sigu-

www.dacoromanica.ro
 47

rantiel supusilor nostri in aceste terl find Ine-

aparat trebuitore, not am eliberat impreunii cu
al nostril inalti gi distinsi Plenipotentiari, ordi-
ne care cuprindil ca toti credinciosii si lealii
nostril supusI, care s'aii adapostitil in statele ve-
eine, trebuie se fie asiguraci de cea mai deplina
linitte, atat pentru personele lor cat §i pentru
proprietatile lor, precum §i pentru continuarea
privilegiilor lor, si ca fie-care din el trebuie sa
se intorca fara de tema la casele lor, si a se in-
deletnici cu cultura pamenturilor lor. T6te aceste
dispositiunl trebuescii a fi publicate, atat in ca-
pitals cat si in politiile 1i satele terel.
Lucrurile trebuescil sa stele in starea acesta
liana la randuirett Domnitorului, fi 'Ana atun-
cea, plinfiimputernicitil vor strange veniturile
principatulul, Qi vor carmui Cara dupa legile sa-
le. In fine, cum se vede prin raportul vizirului
regent al Moldovel, ca in publicatiunele de mal
nainte, nu s'aa vorbit nirnica despre boeri,
ca din asta imprejurare, el &di greutatl de a
se int6rce in tars; precum tofu odata se arata
in representatiunele adresate de Calmacamulti
Moldovei la Inalta-P6rta, cum $i dintr'o suplica
sub scrisa (le unit mare numera de boeri, ca el
au Post mal cu sama credincioll ci inocenti, not
vtS insarcinami1 pe vol boeri de a face cunos-
cutil aste ordine tuturoril acelora ce'i privesce,
si de a insciinta 1i pe toti supusil nostri. Gra-
biti-va dar. fara distinctiune de rang, de a ye
folosi de on ce ocasiune de a ve. inturna in Cara
v6stra. Caci vointa nostra este, ca toti supusil
sa se bucure de linisce si de sigurancia, nici
unul din transil, on de ce conditiune ar fi, data
www.dacoromanica.ro
 48

este nevinovatil §i mil de probitate, sa n'aiba

niuiica de ternutti, dar el sa p6t6 a se rezema
pe OM proteciunea nostra impArAtesea.
Asfel fiecare sa'si indepliniascsa datorintile tor;
Vol suntei datori de a impartasi ordinul de
mai susil eunoscintei generale.
(Diarul de Franrfort.-Iffpnitorul din 25 Noemvrie.)

Ordinul marelui Sultan eiltra Ja lif Pafa. comandata-

tele guardei otomane trimisii in Moldova. .
(16 a lunet Rutial-evel, 1237 a Egirei.
pe la 112 lul Deeemvrie 1821).

Hotil care nu de mult au fost linprastieti prin Inalta

me putere aratanduse de curandu in Moldova amu W-
alesa In Indurarea me pentru supu§ii mei, un corpusu
de trupe ca scopu de a restatornici Jini§tea, vadend ca
politia Jassi §i satele Moldovel au fost suferit numerose
perderi, §i rajalele insemnate jaluiri.
Cu tote cit eram sigur ca §i cum a§ fi fost de fata,
ca aceste trupe voru Imp lini datoriele for cant' supusii
mei, §i a era cu neputint5, ca, ele A faptueasca vre un
excesu tontraru vointei mele imparateti, §i de §i am
fost convinsu ca, to vei lntrebuinta spre acest sfaqitu
tote silintele §i ingriprile tale, totu§i, pentru ati Inlesni
un nou motive de a reindoi ravna, tam trimis, este cit-
va timp, un ordin Imparatescu prin un comisaria rinduit
inadins spre acest §copu. Tu al fost insercinatu de a
lua masuri pentru ca militaril se nu bintuieasca in nici
Intfun modu pe rajele, ca se nu se ingadueasca nici o

www.dacoromanica.ro
 49

lapta silnica pe moiile Boerilor ca pacinicil lucratori

de pamenta se fie ocrotiti.
Noi credem dara in bung placere cit, conform acestui
firmana, rajalele inaltei Port! s'aii bucurata de mai mul-
ti linisce, siguranta si ocrotire de cat in timpul ospoda-
rilor greci.
Considerandit actele de violenta si jafurile estraordi-
nare ce faptuira in contra rajaleloru hop caril au fost
imprastieti indata ce ei s'ati ivitit, not' declaramit ca es-
te de datoria ofiterilor inaltei Port! de a'si purse tote silin-
tele for spre a le da unit ajutorii priitora. Pe langa a-
ceste, Moldova si Valahia find intru cata va sTanarele
'Constantinopolel, ingrijiri pre care un guverniimenta pa-
rintescii ii datoresce supusilor se! cern, ca aceste princi-
pate, sit fie catil se pote mai ingrabit, restatornicite in
starea for cea de mai nainte.
Este de prisosii de a mai spune ca singurul obiectu
al ordinei ce a! primit de a ramanea cu trupele impara-
tesci in positiune in cari to afli, este pentru a apara
rajalele in contra a on ce violintia §i jafuiri ; cite! asfel
.este vointia mea supreina. De aseminea sit scii ca este
contraria santei leg1 pre cat si placerei mele imparii-
tesci, de a bantui pe ralalele care traesca sub protectiune
Partei, §i ea cent inadinsii ca militarii formand corpul
ce comandezi, sit nu ulte de fella datoriile for ; ca ii sit
nu'si permits ce mai mica violintia dark ralele, §i ca
acel cad! nu vor asculta aceste ordine sit fie pedepsiti
dupa cum o merits.
'Ordinile supreme ce eu am dat In acest obiectu ail
lost trimise pace! de Silistra i Comandantelui de Vidin.
Pin urmare, iti recomandii de a observa o conduits egala
VOL. VI AL URICARULUI. P. 4.

www.dacoromanica.ro
 50

cu aceia dictatd In aceste ordine ; este de a lua masuri

statornice pentru ca raialele sa fie in sigurancia §i linis-
tite, §i find di am presupusit di stint persone cu ple-
chi de a face sitifici1, va recomandu de a privighea asu-
pra lor, spre aT tine in strunri, si de a li aplica pedepsele
ce ei literati.
Purtrtndute asfehi, vei da dovecli despre ispita ce at
captitatil, precut si de istetimea ta c6, firescti ; i mai
pre sus de tote, vel pure ce mai mare atentinne pentrtt
ca sa nu se intimple ceva contrariti acestor dispositduni.
In acestit privire, vei primi firmanul de facia, care
renoesce Iu modul cel mai energicii, ordinile date piina
acurn. 1?resupuindtt ca pate sa se tncerce de a intrbuin-
tia violenta, aceia ce nu este de creclutii, to vei arata
ravna ta, pedepsind o asia Intreprindere, §i vei face tot
aceia ce esperiintia ta to va invatia, si credintia ta iti va
dicta, pentru esecutarea ordinilor mele.
kGazeta de Augsburg din 29 Innuarie mg)

Pliinsorea locuilorilor din mai ',tulle diatricle a le

Valahiei, adresald Consulului rusescii, spre a reclama
prolectiune Rusiei in causa escesetor filpluile de Turd.
21 luniil 1821.

Noi locuitorl & &, plini de Incredere in tratatele si In

protectiunea Rusiei, nol am fost remasti privitori pact-
nici ai evenimentelor, ocupandu-ne numat cu afacerile
nostre domestice, ctind de °data Turcii venira sa jitfuias-
eit proprietiitile nostre, sa prifaca in cenusa casele si bi-
sericile nostre, i ceia ce este mai grozavii, a ucide pe

www.dacoromanica.ro
 51

prebtii noStri si alte peiVine, pentru to sa pet.1 trimite-

Sultandlui milt Mare nthtlerit de capete de crestinT, ba
o dbirada de bravura. Perdere nostra e Stile la mai mul-
te milione, §i not suntem ruinhti pentru vecie. Priii ur-
mare, Vit rugamii, de a fate sa ajtinga drePtele nostie
plangerl la augastul nOStru protector, pentru ca el sa
vita in ajutorul nostru, §i sit ne fereSta de o nimicire
totala.
(Monitorul an 8 Adgnat.)

No la' Sublime Poi ca'ra Ambasadfirul Anglia des-

pre numirea Doinnitorilora la Tara4lomiiniased tsi la
Moldova.

(Cofikantinopoli 27 §eVai 123`7, 10 Ian 1822)

Inalta Porta, intr'o nota data de cat va timp anibasa-

dorulul Anglia langa, Porta Otomana, =fag nostril pre
alesit lordul Strangford, au declaratii ca, in urma Ingriji-
rei ce ea ail arittatu tutu ileum pentru man inerea parcel'
§i o sincerit amicitie cu Rtisia, pre cum §i pentru Reis,
cea' generala, punandii o biigare de semai forte cu de a-
manutitul de a bideplini tratatele esistande, §i pe care ea,
ails dits'o rtlai &parte de tilt altelt ; pe MAO, IceSta ea
ci incepusa a lual masurl pentru a lnplini in sdurt timptt
fagaduincile Bele atingatore de ambele princiPate.
Plintl, de Incredere In 4mparttqirile pe care DOmnul
Ambasadore, amiculd nbstru, ni au fadut In' atesta pri-L
vire, atat mai inainte cat §i in urma ; considerandA ca
momentul de a indeplini fagaduintile atingatOre de princiL-
pate, lam cat va au venitti, precum stela a Indepli-
.§i
nirel ce se ascepta din partea Rusiel, adica, : articulul ce
www.dacoromanica.ro
 52

privesce estraditiunea refugiatilor §i desiertarea ho

tarelor din Asia : articula care nu cere nici o disbatere
cri interpretatiune ulteriOra, acariea esecutare n'att fost
de cat amanata, §i a cdruia neesecutare ad fost facisti
pans acum principalul motiva pentru care insurectiunea
generals dila, nu s'ati inadusitti. Consideranda in fine ca
natiunea greca, precum lumea o scie, staruie bite° re
beliune facisla i in reutatea sa ; ca prin urmare indivi
slii acestei natiuni, chiar §i acel cari n'ad luat parte la
revoltii, tot nu sunt aril. banuiala, §i, dupa principiile
Guvernamentelor, nu stint vrednicl sub nici o privire
de a ocupa functiuni de a le Statului. Porta, dupd ye
cliiul obiceitt, au alesd §i ad numitti, dintre boeril pa
mapteni ai principatelor, adica : Joan Sturcla, boeriu nits
cutti In Moldova, de principe al Moldovei, §i Grigorie
Ghica, boera nascuta in Valahia, de princip al Valahiei.
Dar, fiind ca pe de oparte, etiketa de observat in pri
virea boerilor in acesta resiedintia imparatiaca, cere o
svita numerosa §i cerimonii marl §i ca, pe de alta, boerii
all venit aice cam sprinteni, §i ca prin urmare, ar mai
trece Lica catva timpil data s'ar observa tote cerimonii
le ; se vor lasa deci la o parte, §i se vor trimite Domni
toril drept la Silistra, insocici fiind de doi mihmindari.
Acole, E. S. Mehemed Selim Pasia, guvernatorul general
al acestei politii, §i ale ambelor maluri ale Dundrei, va pu
blica numirea for §i'l va inbraca cu caftan, facanduse §i tote
cele cuvenite. Grind el isi vor forma curtea lor, se vor
trimite in Capitalele respective a le terei lor.
Asfel sunt hotaririle inaltei Porti, i presenta nota o
ficiala are de obiectii de a face cunoscut despre acesta
amicaleminte Domnului Ambasador, amicul nostru. inalta

www.dacoromanica.ro
 53

Porta se folosesce de acestit ocasiune pentru a't rent

ineredintiarea consideratiunel sale.
(Gazeta de Augsburg gi Monitorul)

Nola Porter ultra' curtea Austriei in obiectul

Prtncipatelor.

26 Redjeb, 1237 (18 Aprilie 1822).

illgrigirile stdruitOre pe care inalta PartA n'ati ince-

tatit de a li intrebuintta in tot timpul spre mantinerea
unei depline armonii cu Rusia, §i in pitstrarea pace ge-
nerale stint pre cunoscute, pentru a nu ,face de prisos
on ce esplicatiune in acesta privintia. Ea all dat pu-
rurea dove0 pipUite de credintia sa in respectarea le-
gaturilor ce ea §iati luatit cu adiviiratii set amid'. Ea
renoesce in nota de faci'a asigurdrile ce ea all dat iu
ace precedents, atinghtore de ambele principate, adiea,
ea repetit and astatli aceia ce ea au naafi Visa, cum ca
ea este cu totul determinate, din momenta ce liniscca
se va restatornici (aceia ce, dupii cum ea sperezU, se
va tampla in curand), de a respecta tote angajamentele
ce ea all contractatu mai din nainte, Gi pe care ea n'ati
contenit de a se ocupa In continua despre micllocele cele
mai nimerite in esecutarea fagruluintilor sale. Inalta Per-
tit, in scopti, de a dovedi intregel Europi esactitudinea sera-
pulosa. §i viea graba ce ea pone tot deuna de a indepli-
ni tratatele, aft §i procedatti la intrebuintiarea mitsurilor
neaparate In restatornicirea bunel ordine in ambele prin-
cipate. Dar care'sit aceste miSliloce ? din consideratiunea

www.dacoromanica.ro
 54

-fluor Ipcpnveniente interne nn este permisa de a le dis-

vali in acest momenta. Cu tote acestea, ep declaxa, o-
ficialeminte Puterilor amice i binevoitore, ca, ea In a-
divar si In fapta as Inceputa a li esecuta, ca, ea nu va
inceta nici de cum de a urma acesta tale, conformandu-
se principiilor de administratiune, naturei impregiuiarilor
i importantei materiel.
Ce se atinge de jaluirile urinate contra locuitorilor din
ambele principate, inalta Porta nici odata nu le-aft In-
curagiatil, si despre acesta s'ait amintita tot deuna, e-
fectele ordinilor ce ea n'aii incetat de a le da in acestA
privintia. Ordinile acestea, adresate comandantilor de tru-
pe din Valahia si din Moldova, s'atl renoitu In modul cela
mai categorica. Cu scopil de a face declaratiunele aces-
tea, ca Inalta Porta au redactat acestii nota oficiala, §i
au incredintato amicului sea internunciul Curtei Impa-
ratesci al Austriei.

PROCLAMATIUNEA DOMNITORULU/ IOAN SAN-

DU STURDZA VOEVODU, LA INTRONA-
REA SA CA DOMNU MOLDOVEI.
LIST, 29 Tulle 1822.

Noi loan S. Sturdza, cu mila tut Dumnefleu Domnu Stiip'enitoriu at

Moldova.

Qnorabililor boieri at domniei inele, si scampi compa-

Irioti care va, ail* In Beserabia, Noi v i faceum cunos-
kutu. prin acesta ea Area milostivul, prea ominosulu si
prea puternicul nostru monarcn, incredintiatu prin cele
.c,upOnse Ip Arz-inagzarttl (suplicit catra Sultan), trimisu
4 ,top locuitorii Orel, §i ajunse la pragul%i puternimlut

www.dacoromanica.ro
 55

trona Irriparatescu, precum si dap& doveclilp Ncredintia-

tore ce not tin clat minca boieri! si tocaitoril acestui prin-
eipatd scant nevinovatl, si 0," el n'ad lua,td nici o parte
la fapta urirloasa a revolutitmeI grecesci ; si ivIalestatea
Sa flind multidmita de ajutorurile ce voi atl dat dp pe
mosige vostre peittru a aprovisiona armata Imparatescii,
au hotaratit nu numai de a Indeparta din memoria sa
.faptele culpase care s'ar fi putut insusi unora din boieri
si din locuitorii terei, dara aruncand o privire de com-
patimire asupra stares deplorabila si miserabila In care
se afla Moldova si tam Romanesca, sub fostulu guberna-
mant grecescd, Maistatea Sa ad bine voit a Inlatura on
si ce inriurire grecesca de-asupra acestor principate, pen-
tru ca nici o persona din aeestit natitme sa nu pota a se
amesteca In trebile Ore.
Voind asfel sa recunesch credintia poporelor Moldovei
si Orel Romanesci, si pentru mti,rirea lor, M. S. din nod
s'ad plecatd de a randui peste aceste doue principate Dom-
nitort luati dintre pamanteni.
Providintia ad Insuflatd graciosului si pre puternicului
nostru monarcii de a ma numi la Domnia MoldoveI ; si de si
me-am recunoscutd nedestoinicia mea pentru a putea pl -
ta o atare groutate, totusi nu me-ad fost cu putincia de
a nu ma supune ordinului imparatescd, si sperezd ca en
sprijinul puterniculat Dumnepii si ajutoruld compatri-
oplor met, voiu putea incleplini ordinile ce mi se vor da,
si ca patria va afla imflorirea ce ea doresce.
Rwanda va cunoscutd cele ce se cuvinti, not vii, sfa-
tuimti de a va intruni to:4i In siuul scumpei nostre patrit,
pentru ca not sa putem a ni bueura de dulcetile uneI
. Infloriri atilt de dorjta, si 1 servi pe pre lualtul Devlet cu

www.dacoromanica.ro
 56

sentimentele cele mai curate §i credintia ce maT stator-

nica ; §i noT voimit sa ne incredintiama ca la suirea no--
.stra in tronul PrincipatuluT, noi sa va gasim cu totii in-
trati in tiara spre a gusta norocirea scumpel nostre intruniri.
Dlui Visternicul cel mare George Roseti, va chiema la
dansula pe Dla Andrei Pavlu, §i't va spune ca patria
recunoscat(ire despre lealele sale servicii, 11 reminisce ca
pe unul din copil sel, §i ca Domnia Rostra nu'l recun6-
sce ca streinti.
Prin urniare it ye! sfatui de a nu se maT ademeni cu
combinatiuni nefolositore, §i de a se intorce in tars §i el,
§i eel al lui, spre a pitrece In linisce in acesta Ora undo
§i-aii petrecut tot& tineretia sa.

Nola fritnisil de inalla-Parili internunclului Austria

despre renduirea Ospodarilor in Valahia si in. Moldova..
Constantinopoli, 27 *eval anul
Egirel 1237 (10 Lille 1822.)
In ultima nota, pe care ministrul otoman a incredin-
tatu-o ilustrului nostru amic, comitele de Lutov internun-
ciu §i ministru plenipotentiar al Austriei, i sti, Welt cu-
noscut ca inalta Poarta, atentiva in tot timpul sa 'pantie
legitturile sale de amicitie cu curtea Rusiei, precum ,i
pacea §i lini§tea generals, §i de a inplini cu sfintanie trac-
tatele, s'ati fost ocupat de mijloacele de a pune cu gra- -
bire in esecutiune regulamentele relative la ambele Prin-
cipate.
halt'', Poarta ca tot deauna fidela in indeplinirea pro-
misiunelor sale, (la §i acum in aceasta, ocasiune o noua
dovada. S'ar fi cuvenit ca sa se a§tepte ca ambele con--
ditiuni, estraditiunea fugitivilor §i evacuatiunea frontiere-

www.dacoromanica.ro
 57

lor din Asia g ,se fi indeplinit. Dail realisarea acestor

conditiuni can n'ar fi trebuit g intimpine din partea Ru-
siei nici o contradictiune §i nici unu comentar, an fost
amanata, §i aceasta imprejurare este invederat principalul
cuvant pentru care para insurectiunei generale nu este
inca stang. Fiind ca a§teptarea nostril, in privirea aces-
ta a fost inglata, §i sa putea crede ca ispravita terminulu
in care se promisese de a se statornici soarta ambelor
Principate. Totu§i Inalta Poarta, urmand vechei datine,
a ales doi boeri pamanteni pentru ambele Principate a-
deg : Ionita Sturdza pentru Moldova, §i Grigori Ghika pen-
tru Cara Romaneasca. Masura aceasta s'a judecat nea-
parata din causa natangiei cu care Grecii staruescu in res-
cola lor, §i dupre principiile politice care ceru inlaturarea
tuturor Grecilor, chear a acelora can n'au luatu nici o
parte la rescoala, de la toate functiunele statului.
Fiind Ca investitura acestor hospodari ar fi cerut mai
multe formalitati §i ceremoni in capitals, §i ca unit ce
ei nu venigra, aici de cat ca simpli calatori, fara suitii,
s'ati decis ca pentru a inlatura o perdere de time ne fo-
lositoare, ace§ti doi boerl, insotiti fie care cite cu un
milnindar, sa fie trimi§I de a dreptul la Silistra, uncle
Mehemet Selim Pap, Guvernatorul generalit §i Coman-
dantele an §ef al armatei Dunarei va publica randuirea
lor §i i va imbraca cu Caftan. Investitura ordinara, pre-
cum §i celelalte formalitati, se vor urma in Silistra ; el
vor forma acolo curtea lor §i se vor duce apoi in re§i-
dinta lor.
Nota de fats a fost redact/at& spre a face cunoscut

www.dacoromanica.ro
 58

Dlui Internunciu, amicul nostru aceste masuri luate de

inalta Poartd, §i al .asigura de consideratiunea Boasted.
(Gazeta Universal) de Augsburg, 28 August.Iilonisorut
din 6 Septensbrie)

Kota adresata DomnitoruluI Terel-Romanesci de davit

consululu generalii alit Austriei, a snpra arestarm ilegale
a unul boeriti, contra amnesties data de Sultanu.
Bucuresci fn 5 Aprilie 1823.
0 tamplare forte estraordinara §i neasceptata ati arun-
catu tulburarea, spaima, §i neincredirea, tare locuitorii
nu numai din acesta capitala, dart sci din tots tars.
Arestatiunea Boerultli Aga Alexandru Vilara, inteund
modit defaimatoriti, care are sa fie dusd la Silistra fara
ca sa i sa cunOsca causa. ERA s'ati fostd intorsti In Patria
sa In credincti ca nimine nu ar pute sa se atingd de li-
bertatea §i siguranta individuald a on caruia, §i mai cu
sama de acela care, necunoscandusa vinovatii, §i ne avandti,
dupa cumd se pare, Rid o Imputare sa-§I fact, s'ad In-
turnatti, fitra a ti silitil, ci de la sine InsuO, din azilulti pe
care Fad aflatti in Statele M. S. Imparatului §i Rege a-
postolicd.
Sub- senmatulu nu crede ca aru pute sit remand pri-
vitoritt liniscitd in acesta ocaziune, 5i sa vede nevoitti a
comunica A. V. ore care observatiuni asupra acestul fap-
ta, rugandu-va de a bine vol sit le cumpanesca in intelep-
ciunea sa, §i de a se Ingriji celti pucind ca Aga Alexan-
dru Vilara sa fie inapoitti familii sale, §i ca Impresiunea
tristd, pre care o asemine tamplare trebue de build sa-
ma sa product asupra tuturord boeriloril de fats §i In-

www.dacoromanica.ro
 59

trainati, sa fie stearsa cu anti mi mita glairdegaba priate-

unit acta, dacii nu de *stifle, edit pucinii de grade.
Boerii adapostifi in Transilvania nu s'aa deoisa a se in-
turna In tam Rornaneasca decata pre asigurarile repetate
ale Augustei Curti Imperiale apostolice de Austria ca tic-
na, liniscea si sigitrai4a cea mai perfectii eraa statorni-
xite In acesta principata, si ca nimble n'avea nimica de
temuta Inturnandusa In patria sa, in conformitatea anine-
stiel generale proclamata de Malta POrta.
Sub-semnatula nail incetatit de a tine acelasii toms,
reclemata pe Instructiunele augustei curti.Aceleasi asi-
gurari au fosta date boeriloru (le catra Consulula generald
al M. S. Imperatula tuturora Rusiilorii Domnula Consilie-
riu de State actual de Mintracala.
Cea mai mare parte din boeri aft luata aceste asigu-
pari ca garantia cea mai solemnela pentru siguranta lorii
particulars, si nu s'aii stanginita a urma indemnarilora
ce li s'aa data si facuta din partea amicilora si rudenii-
lora lore, si chiar a guvernamantulul locale de aice.
DM. Aga Alexandru Vilara este din acesta numera.
Acuma canda sa vale ca nu este singurantie persona-
la in Principatu, si cii nobilii ferei potii fi condemnafi,
pedepsiti ba pote chearu si omoriti, inainte de ce li s'ar
fi facutil unit procesii, onOrea autoritatilora i impegati-
lora diplonnifiei to inaltelora cuff de Austria si de Ru-
sia, Si pots chear acea a acestor doue Auguste Curt}, pa-
re, a fi forte siintitoria compromise, in acea ea boerii, In-
tin* in tam lora, sunt espusl unorti prigonirl, azbitrareo
coptrare aninestiei praclaniata. de Inalta Porta otoniank
§i vechinlui asazamantii air acestdi principatil, care 0_

www.dacoromanica.ro
 60

presce chiar pe Domnitor sá pedepsiascil pe boerl inainte de

al fi judecatit cu totii divanulti dupa legele terei.
Dup& acesta reflexiune, sub-semnatulit, spre a se scuti
de on -ce respunsabilitate cats augusta sa Curte, protes-
trt aci formaleminte contra acestul actil de violent& fiip-
tuft& contra boeriulul Aga Alisandru Vilara, sail contra,
acelora care an mar pute fi fiiptuite in viitorime, infor-
miindu pe A. V. cl elii are s& trimit& prin curieri Ina-
disT, copie de pe presenta nottit, §i Augustel sale Curti §i
E. S. internunciului Ministru plenipotintiar alit M. S. Int-
paratului §i Rege apostolic& King& inalta Port& Otomantit.
FLEISCHAKL Consul General altit Austriei.

Actele imprimate de la pagina 24 ai pang aice, le-

arn tradusu din tomulit I al Analelor politece 1,i diploma-
tice de Domnul M. lsainbert. Aceste acte, impreunri cu
acele publicate in volumenul V al IrricariuluT, potu servi
la completarea uneT IstoriT atingelOre de Eteria din Prin.
cipate. T. C.

Reseriplutii Imparalului Alexandra Autoeratoruld Ro-

sie', rifira- ecsarhuhl fi Mitropolitulti Ganrii/d,
dam In Petersburga la 1816 April. 1.
Prea Hittite Ecaarhe gi Mitropolite Gavriil.
Locuitorii Basarabiel intrAndit subii domnirea Rosiei,
ail dobAndittit privilegiul cuvenitit Si putinciosit a li se da
de la unit guvernit, ce se povatue§ce de invtittaturile stitn-
tel Nostre religil, §i care se conduce in tintirele sale
politice de principiile moralulul §i a dreptiitei. Aft:In-
tim& in asemene deplin& bun& voint& cat& ac6st& pro-
vintie, anti inoranduitil la inceputil ca provizoritit sit se

www.dacoromanica.ro
 61

guverneza Basarabia dupa privilegiile, datinile §i legile

-ei cele vechI. Mal nainte de a statornici Intru deplina-
tate organisatia guvernareI acestei provintii, am void
mai intaiit a ma Incredinta din aplicatie de marsa unor
asemene masuri, si am asteptata ca tintpulti, impregiu-
riirile yi adevaratele raporturi sa ma Incredinteze de re-
sultatulit acestorit cercarI. Totodata am ertata locuito-
rilorti provintiet §i totit felulti de tribut, pe trei ani de
slile, cu scopit de a se imbunatall starea for materials,
i asa, deduciindui gradatit de la o Inlesnire catra alta,
sa preparezit dubla fericire a acestei popora.
inse cu mare parere de rail m'am insciintatit min or-
gane vrednice de credinta, ca tintirile mele nu al reu-
Oit, Gi ca desordinele as agIunsit la gradula cell mai
naltit, Incata nutlte din familiile pacinicilor locuitori, pa-
rasindit locuintile lora, cautit refugiii de scapare peste
liotarti. Asemene casuri cerit neaparata cea de aprope
atintire a Nostra si ne inclemna a lua masuri intru a se
pute sterpi asfelitt de rat incuibata, si pe viitorime a in-
bunatati sorta acestei provintil dupre dorinta locuitorilor
§i dupre dorinta Nostra. Drepta aceea ant botaritit ca
sa trimitema acolo unit dregatoriii imperials deplina Im-
puternicita, In carele putemit pane tots a nostra lucre-
dere, si carele ca unit mediator) al nostru ni va raporta
,de tote cu amanuntulit, ca a§a cunoscandit adevarata fata'
a lucrurilorit, sit confaptuima prin masurile potrivite lin-
bunatatirea acestei ter).
Scopula nostru este sa harazimit provintiel acesteia
privilegia a se guverna dupre legile qi datinile lora, si
.ca tote clasele locuitorilorit acestei teri sa aiba drituri
ezale a se bucura de dreptatile 1i mostenirea stramo-

www.dacoromanica.ro
 62

silor seY, precumit si de buna Vol*, ce avemd nol cd

trk, dansii; In Cad tot( in genere, si tagma eclisiastica,
si cea a nobililorii, a negutitorilor si a poporulni, s'a fie
de o potrivli protegiati de cats asemene legiuiri. Vo-
imd ca acesta, teard mhnOsit si In privirea agricultUrei,
si In privirea comertiului, sd, se insufletesca prin ase-
mene noue reorganizatie ; lucru, pre carele asteptd de
la zeluld delegatulul nostru, si de la confilptuirea tuttt-
rord locuitorilor Basarabiel.
Pentru aceste bine-voitore a le nostre intirl, !nen-
nostiintiindd pe Prea Sfintia ta, oranddimit ca cele de
mal suss insemnate, sa, se traduck in limba poporulul si
sa se citeascd, prin tote bisericile pastoriel sufletesti ln-
credintate voua, ca sd, se incunostiinteze de aceste prin
mizloculd ierurgosilord besericei tote clasele BasarableI :
cleruld, boerii si poporuld, ca ochiuld nostru privighezd
pentru fericirea lord.
De bine voitoriii at Prea Sfinfier tale.
A teesandru.
Acest document l'ato trndus din fratAinsesce. Th. C.

NO1 Cl7 MILA LTA DUMNEI?EU ECATERINA A

Dan INSASt STAPANITORE A TOTA.
ROSIEA.
inpN(nlgld pe tor eredinciofii supufir noftri.
Porta. Turcescd intarindd prin tocmele Inaintea a tare
lumea cu Rosiea pacea vecInicd, si iardsI lepiidand'o at
calcatu sfigeniea; i spre aratarea vestirei de reZbOid In-
pAratiei nostre, la 5 Mile a lhriil hli Angustd poprindit
pre deplind ministrul nostru, becviteteld nontascoi so-
vetnicd Bolhacovd, Pad puSA la InchiSOre la Edicule.

www.dacoromanica.ro
 68

Tu Wait s'ail silita catra divanul turcesca, prietenestil

soil ce se afla iii Tarigradii, a InparatuluT Ritmulul, si a
cralulul Frantiel a popri sila 1ul cea tmlrazniata, spre a
strica dreptatile niamurilor, care de toti si de Insusi var-
varil sa cinstesca.
De tine nu'sti stiute chipurile cu cari nol niama purtat
cats Porta, cu tote aceste la acesta, deacuma stare In-
pregIura a lucrurilor, ne silima ali arata Inaintea a OM
lumen. Illisboiul trecutfi cel mai de pe urmti, la anul 1768
ni fait vestitil Poarta atata far de veste, Si Earn dreptate
ca si acesta de acuma ; ce fella de stricadune au facutil
vrajmasilor sabiea cea cu sila scosa, este sciuta de tota
luthea. Armele nostre as stapanitii Moldaviea, Vlahiea, Ba-
sarabiea, cu cetatile de pin pregIura, deacolo au trecuta
apa Dunarei, iarasI stripaninda i raninda ostile turcesti
iri Bolgariea ; puterile nostre de pe mare, biruindii tote in-
protivirile steagurilor turcesti, In WAWA ce le-au pricinuit
mari stricaciuni, ail stapanita multe ostrove ale maril Albe.
In mijlocula biruintilor si a isbandilor canda puterile tur-
cesti In stare a sa potrivi si a opri armele nostre cele
purtititOre de biruintA, care ail push para rasbolului in epi-
eratiea for cu mare durere ; indatti Porta) tiircesca fiinda
turburata de atate biruintl, as cersuta de la noi pacea.
Nol macar ca, cunosteam nevoiea i stricaciunea intru
care ca.dusii, el prin acesta rasboia, nu ni anti lnprotivit
la acesta, ce cu many biruitOre amu prilmita tocmelile
pentru nol de masura, iar pentru cei biruitI forte folo-
sitore, fiinda ca, ni ama lipsita de dobandile nostre cele
marl, poprinda pentru nol numai cetatea Calbunu cu cele
de pin pregIuril §i cu marginea despre apele Buhulul si
a Niprulul si alte doue cetliti de la Crama : Enicale i Gher-

www.dacoromanica.ro
 64

Oulu, lasandit a fi de la firesca mistra bunatate tote cele-

lalte dobanzi, si marele cheltueli ce amii facuta in rezboia
pentru odihna de obstie a amandurora partilorit, ca sa a-
ratamu prin aceste Ca avandil resboiii cu fericire, gandul
nostru nu era castigul, ce ocrotirea si odihna inparatiei,
care s'ail intaritil de al nostru generala feldinarsala grafu
Romentov zadunayschii, In cumna ostilor aprope de Cainar-
jicii, si din partea Portii pre inalta vezira Mehmet Mu-
sunzade ; din cele dintaiti Mile a pacei aflanda credinta
prosta si nevoire folosului nostru la negutitorii ce purta,
ne dedesa prin acestil tractatii, far a nu'l pune margin'
pe uscata sail pe ape in stapanirea sa, dupa pilda inpa-
ratiei lor, catra care ea arata mai mare prietenie, anul
socotitii ca Wanda cu ea deosabitil tractata pentru ne-
gutitoril, spre folosil a amandurora partilor, sa, legamil Cu
ac6sta ca o legatura ne dislegata, ne sfarsita intocinire,
Intre supusi eu oranduiala curata, spre fieste care intam-
plare; si dupa pricinile care pan amnia s'ail tamplat, nob
putema sa nadajduimil ca aceste noue tocmele, care in-
samna pofta nostra ce curata, ca sa ramanem cu Porta
in vecinica pace, ai vor da mai nainte mai mare putere.
Acumil vomit' povesti cum rasplatea Porta plecarea nos-
tril cea far de prepusii, care sta in vecinicu prietesug ca-
tra ea; indata ce Sultanula au intarita pacea de la Kai-
nargicii, duhulit cela viclena al divanului au indreptatit
pornirea sa, ca sa intorca iarasi in robiea sa cea mai din
nainte pe nemurile tiltarasti, care a nu fi supusi nici la
toparte, ce de insusi stapiiniti sa intarisa de tractatul
ce s'aa clisa : cu mestesugiri si aflari inprotivitore bunei
credinta, s'aa gonita de la Crama hanult ce era, pusa cu
,dreptate Han gherei, si cu agiutoriulu Portei all rapitii de

www.dacoromanica.ro
 65

Ja ela stapanirea Devletgherei; laugh aceste me§tquguri

trebue sa aratamil fagaduinta ce ni aft data Porta, sa cu-
rata Tamanu de WI turcesti, cum §i de inpreunarea care
dintaiii aft fosta ascunsa, iar pe urma viderata, fiind ca
capitana pasa ocartnuea fiota ultra tarmurile acestei Her-
sOne. Candi" zurbaoa Intre Tatarl asupra hanulul for
han-Gherei sa radicasa, ni se parea cum ca Intocmirea cea
-curata ce facusa in anula 1779, care contenisa aceste
turburari de rasboia, §i prin care s'ail aratatit curata tote
-cele cu indoeala cuviinciOsa, spre cea deplinti politicescii
slobozenie a Tatarilor; ca, va diparta pentru de apururea
tote pricinele de galcevi care se hotarasca prin resboitt,
lush In pre putina vreme s'ait cunoscuta, cum ca aceste
moue invoell nu erat rostu de curatilnie, ce acoperemant
de viclesuga.
Huila ca Porta nu inceta cu tote chipuld a sufla In
Tatari duh rasvratitoria, de apururea, si a indemna spre
zorbale.
Dupa ce ostile turcesti si capetenille for ai Intrata In
Saugecti, §i In Taman!, pe langa aceste Tatarii aii indrasnit
a Intra de la Kuban In hotarale nOstre. Nol privindit
pritnejdiea din zurbaoa ce sa inmulta intre Tatarl, si ca
Porta este agiutora zorbalilor, precumit In graba atunce
cu capitanul o§tilorit ce venisa la Taman, ati onoratti pe
Jamula ce hanul trimisase s'al Intrebe de pricina venirel
sale, ni amti silita a Indrepta catra Craina ostile nOstre,
ca sa potolima zurbalile cu Infrico§ari mai multi de cat
cu pedepse, facenda stire Portil, atatil pentru ac6sta cat
i on pentru ce clintire a nostril, cu deplina insciintare.
Tar cu tote aceste reulti nu s'au Inputinata. Nol vi-
dem ca nu continesca pagubile care am cheltuita mili-
VOL. VI AL IMICARULUL F. 5

www.dacoromanica.ro
 66

one, pentru paza cea prkpadita a ostilorii, nici nu pu-

temil a nadiljdui odihnii, la marginile Inphratiei nostre.
Deci negiisindti alt chip a Vizi pace vecinico, cu Porta,
am socotitti sa unitnit cu stapanirea 'rostra. Cramulti, Ta-
mania si Cobanulti, si asa sit desradacinamti neanaulit
ytfuitorilor, cari in multe chipuri prada hotarale Inpa-
ratiei nostre, si de multe on era pricina vrajmrtsiilor
ce sit riidica Intre amandoue Inparatii le.
Nol nu ni-am silitti a face dobUnda pentru latimea ho-
taralorti inparatiei nostre, eel pre largi, si fiir de aceste
nici spre Inplinirea a multe pagube care cu aceste dobancli
nu ni s'ati platitti, dar ni-at With la aasta numai sco-
posul ca sa scotemil din mijlocti riidacina acestil neapd-
rate vrAjmilsii si sila ce mud avuto, s'aft cunoscutti de
stapanirile prietenesti, si Insusi Porta all marturisito si
aiz priimitti ca cu tale s'ati fatutit acesta de atra nol
handtt In stapAnirea nostra plimantulti din partea stanga
a apel Kubanului care din inceputti sa tine, de Cramd.
Noi am dat Inapol Porch' : Moldova si Valahiea, asaziind
prin tractatA ca sa nu sit ea dajde de la locuitorii a-
cestorti tart doi ani, si sa se Infraneze silniciea care al
lipsesce de folosulti lor. N'aft trecutil doi ani si acea sil-
nicie au Inceputti a Ingreuea aceste trial cu dajdii grele
mai cu covitirsire decatti inainte.
In anulti 1777 all aratatii Porta pilda, de alcare, o-
morandti Lira giudecata si fara vina pe Domnulti Mol-
dovel Ghica, care se'mpotrivisb, ntunat in Instreinarea Bu-
covinei; apol necontenitele jafuri ale acestei tari, si jalobile
pentru acele, a patimasilor locuitort, cei de o lege cu noi,
n'atit muetit nici °data divanulti celti cumplitti la ininia, a
face dreptate. Rigaduinta Portei ca sa, nu schimbe Donna_

www.dacoromanica.ro
 67

acestora principaturT, nu s'ail pazita, eel schimba adesa

oil gonindu pre eel bun!, si inaltinda pe tirani.
Nu de multu au picatil soda cea ra si asupra Doninu
lui Moldovei Alesandru Mavrocordata, trimetindui pe Ca
pigibasa sal surgunescii, si ferindusa el de acesta tiranii,
despre carele era infricosatil cu mOrte ra, ca si a Dorn
nulul Ghica, ail alergata suptii umbra apararii a pravos
lavieT nostre stapanifi, cari n'aii pututii a nu'l da cazuta
aparare, maT alesii ca prietenestile tocmele pentru aceste
principaturl, nu sa pazia de atra porta, §i nu sa da
cuviinciosa luare aminte spre ocrotirea celor tocmite prin
tractata.
La invoeala de la Ainalicavac, sa afla tocmala intr'acest
chipil ca Zaporojanii cariT pan atunce fugisara, si cari nu
s'aa multemita cu ertarea ce li sa dedesa de catra no!, sa se
diparteze de la partea Dunarei, la cele mai din launtru
a le taxi! turcesti. Acestii, tocmala, nu numaT ca nu sa
pazia de Porta, ce Inca priiininda si pe altii ce maI fit
giea, inmultia ceta lore si nu'I da Inapoi clipeteniilor nos
tie ce'l cerea cu puterea invoelilor. In asazarea capituri
lor Cramului si a Tamanului si a Cobanulul sa hotarise
ca apa Cobanulul sa fie hotara intre inparatii, iar noro
dele Tatarilor ce lacuea pe de ceea parte a acestii ape
fiindil supusi Porta, dupa asazarea acesta, de multe or!
intranda in hotarale nostre, facea marl jafuri pradanda
si luanda dobitocele si alte aver! si oameni ; no! nicl la
acesta n'amii aflatii dreptate cu acesti supusi a! Portii.
Iraclie linparatula Cartelinilor si a Catahetiniloru in a
ma 1783 s'ail data pre sine si stapanirea sa suptil a
coperemantula stapanirei nostre si a diadohuluT scaunulul
uostru, si as intArita pentru acesta cu no! tocmala in

www.dacoromanica.ro
 68

amblica priimirea aoestuea subta stapanirea nostra, el nu

:se Inpotrivea Invoeldora ce avema cu Porta, fiindti ca
acesta stapanitoriti nu era Inchinata Inparatiei Turcesti,
si Porta insciintanduse de aceste Invoeli ale nostre cu
ela, n'ati pricinuitti nimica, neavanda nid o dreptate sa
.se amestice la pricini de alaturea cu al sal, acolo dar
nu inceta a face videnie, gi aghttandft prin pasi pe
LesghiT, spre a Intra in tarile acestul craia, si a le calca
Tobinda pe crestiul; intre atatea vra.jmasasti Inpotriviri,
iarasi prin acelu pasa aft silita pe acesta craia sa le-
pede Invoeala ce fa'cuse cu noi, fi sa se dea sultanului.
Tote aceste chipuri inpotrivitOre, si altele multe sil-
nica goniri, ce Consululd nostru si Imparatiea nostra
ati ,Suferitit pre cele de apururea mestesuguri a le Portii
ce aft metahirisita, ca sa ne lipsesca de cele mai bune
dobanzi care prin arme gi prin luvoeli le castigasama,
ne da mare dreptate sa ne purtamft cu tote chipulu
de Inpotrivire; Insa dreptatea de pace da cea mai multi
nadejde, ca Porta nu va mai face In veci viclesuga si
mestesugiri, si cumin ca sfinteniea giuramanturilor, prin
care tote norodele aft obicinuitft a lntari Invoelile lor, va
lucra in cugetulft eY sa le ciustesca, pentru acest sfarsit.
In vremea calatoriei nostre, ama chematit la Hersona
pre solula nostru BuLliacova, eamti data Invataturi
oranduite spre Inpaceluirea tuturor pricinilor, celorfi dupa
cumii videma Eta nici o dreptate, pan si la cele mai
mid care Porta aft ghat peutru a sa apnea -numai de
catti de rasboiulti cela poftita de ea.
Noi amu aratata socotea nostra prietenestilor curb:
a Vienel si a Vansaviei, care aft data OM, lndreptarea
rabdarei nostre si a prelungirel rasbolulut; fiinda gata

www.dacoromanica.ro
 69

sii unesca ostenelile for pentru a sit pacli priete§uga.

intre inparatiea nOstra, §i intre cea Turcesch, insa por-
nindus& cu acesta solula nostru la Tarigradtt, n'at gasit
in Turd Wit de mica plecare spre inpacaciunea lucrum.

S'ati chematti la 15 clile a ha Iulie, solula nostril de

Reiza Efendi, carele ne dandui vreme spre aratarea ce-
loru drepte oereri ale nostre, as aratatti mai nainte cele
turce§ti ceriri, ce nu avea nici unit temeiti, care suntit
aceste anume:
1. Sa departarnti de tot priete§ugu pe Inparatulg
Kartalinilor supusula nostru §i sit nu ne amestecamtt in
trebile Giurgilor.
2. Sa poruncimu sit li sit dea Domnula Moldovei A-
lesandru Mavrocordatti.
3. Sit se schimbe din Ia§i vice consululti Salunsky a-
runcandit asupra lui marl adiverinte ca ar fi agiutatti
la fugit pe nurnitula Doninfi §i ca ar fi triimesa in Ro-
siea raele turce§ti.
4. Sit darnit in stitpitnirea for 39 sate ce suntti la
Calburna care not' le mil stapanitil cu bait cuviinta prin
tractatti.
5. Sit priimimil Consult' Turce§ti in tota Rosiea, §i
mai !nth! la Cramit.
6. Sit se faca mare cercetare corabiilor moschice§ti,
pentru ca sit n'aibit corabieri raele, nici sit incarce cafe,
unt-delemnii, °rep §i alte asitmene din cele ale pit-
rnantului turcescii, pentru care ni se dedesa deplina slo-
boclenie, prin tractatubl de negutitorie;
7. Negutitoril lord sit platesca vama nwnal tie' la
suta.

www.dacoromanica.ro
 70'

Pentru tote aceste art facutti silt acestit obraznicti,

puindit vadea ca sa vie respunsulti intaiu piin la 15,
apoi pan la 20 stile a lui Augustti, vadea nici de cum
potrivita, cu departarea scaunului nostru;cu lesnire era
scaunultd nostru ca sa dea dislegare la aceste ine§tep-
gurl, ce era nepotrivite cu fiinta tractaturilor, spre aca-
rora lnpotrivire au metahirisitu tne§tepgire i viclenire
la tote ceririle aceste, intru care sit discopere curatil. le-
padarea pitch.
De vreme cit divanulit turcescft ati arititat curatft cunt
tote aOrilarile de pace ci s'art facutti la CaInargicil nu.
le socote§te adevarate, n'ati vrittrt sa dea respunsti so-
lulul nostru, nici ascultare la tote prietene§tile ;
s'atti aratat imparittescul sol al Austriei pentru inpreuna a-
giutoriti, ce sa paze§te intre noI §i Intre Imparatulii sett,
i solulft Frantii pentru partinire, ce Cralulu, Imparatulit
sett, ati priimitti bucurosit spre savaRirea a§azitrii ace tei
neinvoeli acumti, ca sa incununeze vicleniea sa dar cu
sila.
Mai in urnia au chematit Porta pe solulu nostru, iau
aratatti none §i forte vrajmit§rt§tY ceriri, ca sa dam Na-
po! Crainulti §i sit lepadamti tote tocmelile ce s'ati fitcutti
tie ob§tie pentru pacea vecinica, §i tractaturile cele de a-
samine folosti inparatieI, care ei le titgaduescti;deci dar
ne luandit de la solulit nostru respunsti far de tale, du-
pa sila Ion, (WO cerirele lor, inteacelti cesti l'ati radi-
catti la Inchisore. Fiete chic Mr de interests sit giudece
pricina acesta, care not o aratantil in totiti adevaruliti,
cum sa vede in partea nostril ce necontenita pentru odihna
§i lini§tea Intru care sit cuprinde tota fericirea nemulul
omenesch ; sa vede priimirea celel de umilinta masuri

www.dacoromanica.ro
 71

i chipurile prin carele noT amti silitA ca sa pazim pacea

cu tura"; §i cu tote aceste ini mijloculti scoposelor nos-
tre celor de pace de al doilea ne chiama la rasboiti,
vrajma§ulti neamului cre§tinescit, In protiva gandului nos-
tru, §i metalterisandti alte chipurl, necredinta ce de ob-
§tie, nepit(lirea invoehlor Oa, de isnova calcarea le-
gilor nemurilor, supararea cea cu obritsnicie a puterit
cm unit nostre, aft pornitil lupta.
Dreptti aceea infatii0ndune cu armele spre rtisboiti,
nu (WO ganduln nostru, ce (WO vointa §i fnutatea a-
celoril ce ne vrajma§escil: noT amu poroncitti acumit sit
se stranga qtile nostre §i comandiril lorti, maT marii
no§tri Genera 11: Grafil Romentovti Dunayschii, §i Prin-
cepele Potenchin Taurienschii, sit lucreze cu puterile ce
li s'ati thcredintatil lorti, in protiva vrajnia§ulul.
Tot! credincto0I supu0I no unitl fierbintile vostre
rugactunI, cats Duninecleti cel ce paze§te Inteatata lunga
Nreme pe Rosiea, ca puterea sa cea mai Ina It& sa merga
Inaintea o§tilorti nostre, care li amti radicatti spre apitrare
§i paza snail pravoslavniciI nostre biserici, §i a pre iu-
bitel nostre patril, §i prin puternicula sett agiutoritl, sa
ritsplatimit vrajmaplui, dupa faptele sale.
Not punema adevarata nostril credinta, la dreptatea yi
la agiutoriulii DomnuluI §i la vetejiea voevozilor no§tri,
0 a cg;tilorti, ca vorti urma urmelortl celorti nu de mutt
biruitore, acilrora lumea duce pomenirea, Tar vrajma§ula
.portit ranile incit prospete.
S'tni datil in sfinfila eetalf. Petruburgii, in anulii 1785 Sep
temvrie 7, nt 26 ant! a! Impiirafiel NOstre.
Ecaterina.
Acosta manifestO l'arnd tipdritii de pe und manuscrisii vechid,

www.dacoromanica.ro
 72

de pe timpula pnblicArel sale annl 1786. Elii este importantii pen

tru istoria mining, in mal multe privintf
Th. Codreseu,

Genera Iti f'eldmar$ah Leitenaniii Baron qpleni.

Pentru satula Trife§tiI ott tinutula Nemtu lui a cinsti-
tulul dumisale Costandina Balu§ii bivitvelli Baal, pen-
tru casa dumisale de acolo, slugile casil, argatii, carale,
dobitocele, caii, fantail §i onT ce altit va fi a dumisale
pe numita mo§ie Trife§tii, cumil §i cril§mile, tiganii, §i
scutelniciI ce va fi avanda ntrinitula boeriti, scriernir ca-
trit totlofiterif §i o§tenif acei K-K. Marini, nimene sit
nu sit:ispitesca a face cea mat mica suparare sat pagu-
bire, cad cela ce va Indrasni peste salvovardiea acesta
a nostril a face aprigonire sat atingere unulti ca acela
cunoscanduse de nesupusti si neascultatorin, va fi giu-
decatil dupti. Ipravila o§ten6sca; iar satenil acestul sata
volt da cele §i canda sa volt orandui de ispravnicil
tinutului. .1788 Septemvre It, NT.
.$pleni.
GENER.4LU

(L. P.)

Acestil ordinii l'am imprimatd de pe originalald ce Be pastrezl.

de mine, in limba germanA Qi remand. Credil cd scopuld acestel.i
publicatinni lesne se intelege.
Th. Codrescu.

www.dacoromanica.ro
 73

Teilmacire de pe un uric vechiu de la Con-

stantin Movila VOA scris in limbct
Sirbascci in lag la anul 7117
Itfaiu 31 (1609).

IO CONSTANTIN MOVILA VOEVOD

cu mila lui IMeil down terei Moldoveli.
Eata ca ad venit inaintea noastra inaintea .
boerilor nostri, sluga noastrit Vasilie Comisul cu
unu zapis de marturie de la popa Mihul din Cra-
esci 0i Christea batrinul de acolo, $i de la alVi
multi oameni buni, scriind in zapis, precum ca
au venit inaintea for Nastasia fiica lui Patrascu
Paharnicul din Bozieni Bi nasc41 ei anume Rotum
Pan si Nechifor sora for Candachia, de a for
blind voe s'ati vindut a for dreptA ocind yi mo-
sie din satul Bozienil ce este in tinutul Vaslui,
insa din tot satul a treia parte. Care acea a
treia parte ad fost tinuto T6der Marmara gi Maica
Givuc6e si Moisd, pe care an fost perduto pen-
tru douit morli de omit, insa in Pale lui Petru
Voevodii.
Pe aceiasil au vinduto mai sus numitului Va-
sile Comisul drept o suta opt-cleci (180) taleri.
Deci nob vdclind acel zapis de rudrturie, nob
l'am crezut. Drept aceia ca se'i fie lui acea a
treia parte din satul Buzieuil si de la nob ocinit
i cumparatura slugei noastre lui Vasile Coral

www.dacoromanica.ro
 74

sul cu tot venitul i altul se nu se amestece ina-

intea acestil calli a noastre.
Domnul au poruncit.
(1.--157)
(Gospod :)
........---...,

Stroici logoicit aai invirrat 0 afi iscalit.

Din limba Sarbasca in limba Moldovineasa am talmacit
eu loan Stamati Pitariu in Ia0 la anal 1824 Iunie b.

NOI STEFAN TOMO. VV.

Bojio Alilostivii Gospodar Zemli Moldayskoi

Eata venitail inaintea noastrii $i inaintea boi-

erilor nostri marl si mici, si all marturisit de facia
Teodor pahar. si jupaneasa lui Anghelina, si cum-
natul lui Vasilie Pop, ficioril lui Androneti din
Giurgeni, cu bung, invoeala for de nimine siliti
nici asuprici, si all v6ndutii a for drepte ocine
si movie, de pe ispisocul ce all ei de intaritura
de la Radu VV. pentru a treia parte din satul
Giurgenii, jumatate din tot hotarul Giurgenilor,
au v6ndut ei lui mai de sus nunait Mira Mar-
mora Uricarul, cu vadil de mora pe paraul Bar-
laclelului, si locu de prisaca si din tot locul, cu
tot venitul, an v6ndut credinciosel slugel nostre
lui Marmura Uricarul, drept cinci cleci de taleri,
i au facut deplinii plata inaintea 'Astra, dupa za-
pisul ce au luatil de la mina venctetorilor.
Deci vi not vNindu a for bung, invoiala si
Plata deplinil in manele lor, si de la Domnia

www.dacoromanica.ro
 75

mea, am datii si am intarit credinciOsel slugei

nostre Marmurei Uricarul, satil Giurgenii,
din a treia parte jurnktate, pe care movie este
la fundul BarlAcielului de la tinutul Vasluiului,
ca sal fie lui celui de mai sus numit Marmura
Uricarul, lui, juprmesei lui, gi ficiorilor lui, si
nepotl 1i strenepo0 si a tot neamul ce se va
lege mai aprope, sa fie movie in veci, si nici o-
diniora nerusuit. Am rAnduit pe cinstit si cre-
dincios boierul nostru Dlui 'Ghenghea vel Lo-
gofat ca sa pule si sa intariascri cu a Domniel
mele pecete.
In Iasi 71 17 (1609) Decem. 20
(L. P.)

Acest suretn s'at't tradush din Serbe§ce in Romitnesce

de Vasilie Zotof, traductore departamentului priciniloru
streine. Th C.

Depem E. S. Domnului Conte de Nesel-

rode adresata Domnului de Kalcinsky,
datatet de la S.Petersburg in 26 Oc-
tomvrie 1851 sub No. 3303.
Am cetit cu mare luare =hate raportul vos-
tru No. 72, atingatoria de contabilitatea caselor
nostre militare, cu Visteriele Principatelor ;
mi'am facut o datorintA de ai supune concinu-
tul la cunoscirqa. imparatului.
Desi notiunele ce vi s'ail procurat nu de mult
de ambii Domnitori, vadesca buna for voin-
tA de a proceda cit Inai curind la plata acestor
avansuri, totusi not am fi dorit se gAsim in co-
www.dacoromanica.ro
 76

municatiunea ce vi s'ati facut urme mai positive,.

on un proiect mai bine combinat pentrti plata,.
de nu in total, cel puffin progresiv al acestei da-
toril, de care guvernamentele acestor principate
nu ar pute nici intr'un casu se se scuteasca.
Aceia ce noi le-am fost declarat chiar din ce-
le dintai clile ale ocupaOunei militare, provocata
precum se scie de tulburarile cele mai anarhi-
7

ce, $i aceia ce noi le-am notificat 'Inca in momen-

tul retragerei trupelor noastre, dupa intr6ga pa-
cificatiune a terei. Astacli dumneta esci din noi
insarcinatti, de a indemna pe Dornnitori ca
sa nu perda din videre angaja.nentele acarora
rafuire ail fost lasata administaVunei lor, si a re-
gula budgetul cheltuelilor ion ordinare astfeliu ca
veniturile se p6ta infama, inteunti termen nu
pre indepartat, un prisos aplicabil in plata su-
melor ce noi avem a reclama. Nu vei neingriji
de a face cu aceasta ocasiune Domnitorilor, ob-
servaOunea pe care noi learn mai fost adresato-
alta data in obiectul celei a patra parte din ve-
niturile eclisiastice, acarora intrebuintare meni-
a la stabiliruente de bine facere si de instruc-
iune publics, va usura de buns sama cu atita
mai mult visteriele, darn nu ar pute nici-odata
se serveasca ca mijloc de amortisment a dato-
rielor contractate de Cara in cursul ocupaciunei
militare.
Indata ce ministeriul nostru de resbel imi va
comunica toate actele relative la aceasta conta-
bilitate, 'ci voi face cunoscut cifra totals si pre-
cisa a avauselelor papa in clioa trecerei trupe-
lor nostre de asta parte a Prutului. Pada atun-
cea bine voii de a comunica acest oficiu prin,-

www.dacoromanica.ro
 /7
ultti Stirbeiu §i a trimite de asemenea copie con-
-sului nostru din Ia§1, pentru ca el se o impar-
tka$ca Domnitoriului Moldovel.
De pe original, insumi am tradus acesta depqa. Th. C.

PREA INALTATE DOAMNE.

Departamentul din launtru ad referatit Sfatului suptti
.No. 17652 ca, de la sosirea inparate§tilord rosiene§ti o§-
tint in Moldova cheltuinduse din sumele visteriei Statului
135,119 lei 20 par. cu tinerea bolnavilortt Went in ca-
drurile spitalice§ti din E§1 §i Barladu, pe vreme par la 1-iit
Noembrie 1848. Socotelile §i actele acestorti cheltuele s'ati
inparta§itti inch din luna Maid 1849 comisiei de licvi-
datie ce era injghebata in Bucuresti ; dar fiindca acesta
salmi nu s'ad vaptil figurandd prin socotelile inchiete
de comisionerstva provianticeasca a corpului al 5, de
pihota, atingatore de banii cuveniti a se intorce carmui-
Tet locale ;la 30 Maid, a anului curgatorid cu adresa
sub No. 11838, s'au cerutd lamurire de la §tabuld 0§-
thilord, qi acum pe langa Nota imparatescului rosienescil
consulatti din 30 Julie No. 2316, s'ati primitt copiea
Otno§aniei comancliriulut corpului al 5 de pihota din 20
a acestei luni sub No. 5620, aratatore ca dupa lamuri-
rea facuta de comisionerstva provianticesca, se vede ca
din suma de 135,119 let 20 parale, cheltuita cu tinerea
-spitalurilord, sa scade 21,555 lei 30 par. pentru felurite
obiecte, vase de lemnit, reperatit i altele ce s'ard fi data
la spitalulti qtinescti din E§I, §i 1523 lei 4 par. pentru
roparatia de la spitaluld. din Barladu, care aceste condeie
se lash in conta carmuirel locale, cd numat 112,040 lei par.
.22, se incuviintaza pentru tinerea bolnavilor Went cu hranb.

www.dacoromanica.ro
 78

i pricasale spitAriei, care alciituescii 9336 ruble 7972 ca-

peice argintA, cu adaugire cit asa precum carmuirea locals
in doue ritoduri nu au primitu sumi de la Hazneoa rosi-
eneascit pentru producturile ce s'ati data din tail, Intro
andestularea Ostirilor, apoi de catfa., Inaltd Ecselentia sa
Comandiriulii corpusulul al 5-le s'au regulatii, ca si cu
suma aceasta de 9336 ruble 711/2 capeice argintil, sit se
scadil pe carmuirea Moldova din sumele cheltueliloru
cuvenite a se inapoi de principat haznelii rosienesti pen-
tru tinerea Ostirilor in pozitie de rezboi.
Asupra acestei reguldri, departamentul clisu cerand4 dez-
legare, Sfatul plecatii aduce la cunostinta tnalcimei vos-
tre, ca sit bine void a hotiira cele de cuviint.a., dupa ca-
re sa se incunostiintlze pe Visterie.
(Subscrisi) Membril S /atului Estraordinariii.
No. 2466 Sef Mesei, Iancu Antoniadi-
In 8 August 1851.
S'aA imprimatii dupA original. Th. C.

Tr aducerea literalci a epistolei Mar elui V i-

zir, adresatci donnzitorului Moldovei.
Cele doue corpuri de ocupaciune care in ur-
ma intimplarilor din Moldova si Valahia an fost
trimise in principatele DunArene pentru a res-
tatornici ordinea §i siguranta, §i de a stirpi on -ce
germen de turburare interiors, ajungend cu fe-
ricire acest scup de pacificatiune, presenta for
an devinit de actin' inainte zedarnica ; a§a dar
s'afi regulat definitiv iutre ambele guvernaminte
imparatesci, ca intrega deqartare se se facA in
cursul lunei Martie. Dar fiind ca este de nea-

www.dacoromanica.ro
 79

parat ca gradul de liniste de care ele se buemi a-

stacli, se fie ferite Inca ¢i dupd tragerea trupelor,
si eh' se fie previgheta cu mare bagare de sama
in meninerea ordinel publice, M. S. I. Augustul
nostru suveran, au manifestat voinca ca t6te mij16-
cele i masurile nimerite a asigura aceste cond4i-
uni, atirnind de autoriattile locale, se fie adop-
tate mai dinainte din partea A. V. cum si din
partea domnitorului erei Romiinesci ; ca neajun-
sul budgetului ambelor principate se fie cit mai
in grabs acoperit, si mai cu sanna ca cea mai
mare solicitudine sa fie adusa in iconomiea venitu-
rilor ordinare financiare ale ambelor provincii.
Incunosciintind pe A. V. ca aceste fapte au
fost supuse cunoscinei domnitorului terel Ro-
nainesci si lui Achmed Vefic-Effend, asteptii, prin-
tul meii, de la inOlepciunea v6stra cea recunos-
cuta, exeMiunea cuviinci6sa a sus-cliselor pres-
criptiuni.
oubscris) Rechid Cellin Rebiulaahir 1267
(22 Ianuarie 1860)
Acest document insuini rain tradus de pe original. Th. C._

PRO CLAMATIUNE.
Locuitorf ai Terei- Romauesci,ci ai Moldova.
In puterea unel Conventiuni incbiatg in-
tre Majestatea Sa imperatorele, Augustul meti
Suveranii, §i intre Sublima POrta Otoman'a,
trupele austriene infra in Principate. Ele
sunt menite de a inlatura bintuirile resbelu-
luT, §i de a aduce in miclilocul vostru bine
cuvantarile pacer. Primilrl deci cu incredere

www.dacoromanica.ro
 80

pe acesti inchithsuitori aT sigurantel v6stre

i at liniscel fiit6re : et vor sci sa o merite
prin conduita for cea regulate, prin ordinea
8i disciplina perfecta ce el vor observa.
Privilegiile ce ve" sunt asigurate de Subli-
ma Porta remanil in deplina lucrare. Dea-
ceia asceptu din partea Autoritatilor 0-
.ref toatii ajutorinta trebuitOre in privirea in-
cuartirkei si a inerindarel trupelor, care se
va face prin dispkubire regulate ; tot °da-
ta pretiudu stricta mentinere a ordinei si a
liniscel din chiar partea populatiunei, pen-
tru ca in cazu contrail-1, se va pasi cu tote
asprimea legei, cAtra or! i ce incercare de
resculare, sail de amenintare a ordinel publice.
Tote nutorifatile sunt indernnate tot acum
de a se adresa de astach inainte Locotenen-
tultil-General Contele C or onini, numitu de M,
S. imperatorele, Comandante al tuturor tru
pelor iu ambele Principate, sau orgauelor mi-
litare, pre care el li va autorisa in privirea
asta.
In 18. August. 1854
Comandautele an §efu alu
armateT a III ki a IV
Sams de HESS,
Generald de Artilerie.

Acesta proclainatiune o aln publicatu de pe placar-

dele respandite in litnba francesa tii romana, la intrarea
Austrienilor In Iasi. Th. C.

www.dacoromanica.ro
 St
Ispisoculii 1) Darnnalui Stefan V V
celii Mare 2].
Cu mila luf Dutnnelpti. not Stefan VVD.
Domnitoriu teref Moldovil.
Facem scire cu acdsta carte a nostra tu-
turor ce vorii cauta pe d(insa, sail cetinduo
vor =41f iata, credincios boeriul nostril
Dl. 3). Crasnas, i Dl. Jurja Necorescil, au
venit inaintea nOstra, pi inaintea tuturor bo-
erilor nostri, i au pAritu pe sluga noastra
Husiu gi pe sotia lui Marisca fata lui Ioan
Munt4nu, pentru satulti Urvicolesa si Strointif
gi Molnita, si au aratat i un Ispisoc ce rail
avut Dima Negru dela inosii nostri Hies si
Stefan VVD 4). Iar Husiu i sotia lui Maris-
1) Ada numim noT Moldovenii, Hotitririle Domnitorilor
date pans pe la jumittatea suteT XVIII, &lei, cele
de la domnitoriT Greci si pang asta-di: le numim
Hrisoveiar documenturile vee.hT in de-obste, le di-
cemil urice.
2) Traducerea acestni Ispisoc o am luat dela D. Spate-
riul Mihalachi Holban proprietarini mosiTlor cuprin-
se priu trinsul ; am vadut yi originalul eerie pe
pergament in limba cea veche bulgtiniscli 5i cu o
pecete mare legates inteun giiitanii de matasa rosie
si vanatil ; inse mArturisese adeviirul, CA nu m'ati in-
caput vremea a observa on de am-aruntul traducerea
en originalul.
.3) In originalil trebue sa fie Pan.
4) De aice sa adiverste : ca Stefan eel mare, fiul lui
Bogdan Vodii, aC fort cu adevarat nepot fraOlorU I-
lie§ gi Stefan Voevozi, fii lui Alicsandru eel mare, iar
nu precum sill aerie+ unit din Istorici.Cronicarif Mol
VOL. VI AL ORICARULU1. F. 6
www.dacoromanica.ro
 82

ca, au Ois : $i nol avem Ispisoe vechiii dela

Alicsandru VVD eel batran, dat parintelui
nostru lul loan Muntdnu, nepot lui Onufrelti,
§i sa afla Ya mana Preotului rusliscii 5) ce
este in mahalaoa targultil. Deci veind §i
Preotul acest rusesc, au clis cum ca drept
este ca au lost acel Ispisocu de la Alesandru
VVD. eel batrin, in mina me, §i era scris
de mina -Jul Beatel pe'acele tree sate ce era
date lul loan Muntdnu ; dar acel Ispisoc au
arsu atuncea cand au arsii biserica cea din
naintea targ. Sucevii, ce s'ati aprins de tunet
mal la vale de Sf. Atauasie. Decl cerce
land uoi inpreuna cu boerii nWri adevarul,
dovenT prin titlu de Bunn datu unora din DomnitoriT
acestiT tarT, intalegea Mare.
5) Acest Preot rusi#se mall indemnat *nail mult a da la
lumina Ispisocul de futii.Rine, din istoria Moldova
saculegi ca Inca pela infiintarea acestui stat sti afla
RusT*) pe lungs Suceva, prin urmare dar qi pe vremea
luT Stefan eel mare pute fi loeuita de dinsiT veo ma-
hala din acest ors§I ; dar apol, ore din preatiT moldo-
venT, °aril ed tie ca pe atuncea slujd pin bisericile for
numaT in limbs slovenesca", §i ca gi acum eel ce lute-
lege acestil limbs a cartilor vechT ed poste esplica in
toate cu Slovenul Galitian sail Bucovinen, nu pate
stivITO o asemene trebti si in biserica rusasca ? Ijrme-
zit, ca preotiT MoldovenT de si citea slovene§ti, dar
cher sloveniste, adecd nu o intelegea.Pentru aceia
numitii de sus rug ave trobuinta' in marturisire du-
hovnicesca do un Preot de natia lor.
*). lioldovenil Qi pAni astaqi, namai pe Slavdnii din Galitia sl
eel ce locuesc in Bucovina ii numeac rusi, iar color din Rusia
be (pc Moscali.

www.dacoromanica.ro
 - 83 -
and poruncit Preutulul rusesc, ca sa aduca
marturi sese preov si el al septelea, impreu-
nil cu dinsit sa Ibre, cum ea acel Ispisoc nu
fost adevarat ; si aducand Preutulil Rus in-
tat aceias 1i. alai sese preoti si el al septe-
lea, ail jurat pe preutiea lor, prectun ea acel
Ispisocu slut Ionil Muntenu ce era dela Alic-
sandru VVD, pe trei sate anume pe : "Mol-
nitg, Strointif i Urvicolesa, au lost adevarat,
si era scris de mina lut Bratel, si ai arsti
inpreuna eu biserica de s'aii prefacut iu ce-
nt*. Si asa Husiu 0 soda sa Marisca au
castigat /toe& dreptatea. Tar D. Post. eras-
na,s, si D. JuKja Necorescu au pierdut ju-
decata inaintea tuturor boerilor nostri.
i vazind not aceasta isbanda cu cale, am
dat luT Husiu si sociei sale Mari sera fedi lui
Ioan Muntenu pe acele treI sate Molnita,
Strointitt si Urvicolesa, ca se le fie for urica
de stapin ire 01 tot venitul dupa uricpl eel
vehiu al for ; copillor si stranepotilor ce sa
va alege maY aprepe, neclatit niet °data in
vest. .1er llQtarul acestor trel sate sa fie
din tete pantile dupa hotarele vechT pe uncle
din vec au stapin,it. §I la acesta am pus le-
gatura vecinica 60 de ruble in argint, ca wind
cipdva cineva din nemul lut Pima Negras
se scula' cu acel lspisoc asupra nemulul lul
Joan Mnntenu on in care zile si vreme, sa
www.dacoromanica.ro
 -84
albs a respunde aces ban! de legatura. . i
la acdsta este marturia a insusi domniei mele
mai sus scris lui Stefan Voevod, si a preos-
fintitului Mitropolitului nostru kir Teoctist,
si a boerilor nostri a D. Dima, D. Manoil
Staiiciu, D. Goian Vornic, a
D. Zbera Stoluic, a D. Bourdnii comis. si a
altor boed ai nostri. Iar pentru mai mare
intrwitur5, tuturor celor scrise mai sus, po-
roncitarn credinclosului boeriului nostru D.
Dobrea Logofatul a scrie $i a lega pecete
noastra, s'a boerilor nostri c'fitra acdsta carte.
Srisusati in Sucdva la velet 6969, (1461)
Avgust 12.
(L. P.)
Acestil ispisocii este publicatu in Foia de mince din
1840 No. 19 de ciiminarul Iordaki Malinescu. Th. C.

Ispisoculu Dommului Moisi Movila VVD.

din 17 Decemvrie 7139 (1631)
NOI MOISI MOVILA VVD.
MO milostie Gospodari zemli Moldayscoi.
Datam cartea Domniei mele sluget noa-
stre lui Dumitru si lui Simeon dela Ne-
amt 1), spre aceea ca el sg, fie tali si puter-
nici cu cartea Domniei mele as'i tine a for
t). De la argalil eel tinutulti Nemtalti,

www.dacoromanica.ro
 85 --
dreapta oeina si mosiedreapta ocing pi
morile gi piva din Dobromiresti despre Si-
mila 2) din tinutul Tutovii. Sa tie despre tot
hotarul, cat sa vor alege partile lor, din
campii si dintru ally si din padure; sa nu
alba Kicos nici o treaba, cu mosia lor, pen-
tru cacl au fugit din legi 3), §i dela poarta
Domniei mele-- n'ad vrut sa stea ca sa, se
pariasca cu clansiLDeci sa, tie mosiile ; iar
del va parea cu strambatate, sa vie sa stea Cu
densiI de fata, inaintea portii Rommel mele 4).
(L. P.)
2). Valea Simile, peste care all trecutU rdma§ile turci-
lorn batuti de Stefanie celii Mare in lupta din 1475
Ghenarie in 17.
3). Legi, dar ! iar nu Pravilii.
4). Acestii Ispisocti s'ait copietil din cuventil in cuventii
de crarg mine de pe originalulil romanescA ce se afia la
Dl. Aga Ghiorgie Costachi Pittri4canu.Docnmentli, carele
fiindil scristt in limba romiluescrt mai nainte de Domniea
lei Vasile Lupulu, apol cu totulii ddrapdnii parerile celora
ce socotesei, cumil ca in Moldova in vremea acestal Dom-
nitorri are fi inceputil mai inteiri a lepfida din cantelarii
limba cea veche bulgriresed §i a introduce eriCoT pe cea no-
nidnescrt. De insemnatil este, ca nici null neamli mol(lo-
venescri, nu credit, ca pdte infrttoa at&tea documenturl
vechi de asemenea filth, ca acestii Costacheseu. Fi rote
odatit cu incredintare putem dice : cu nici cu unul din nd-
murile moldovenegei nu ne ami1 putea snmeti ca cu vechi-
mea nobilitatiT macarii numai en o di, unit putea intrece
pe celti alt Costileheftilorti. Tar ce este mai de mirare.
ca in curse aprdpe de patru vecuri, dicendu de la &Nur
Vorniculd stramooulli lore) yi pand asta-di, singurli nea-
*) Boldur Vornieul, dopi dead Ispisdee de la Stefan celMare din
1460, Visternicd, iar dujia until din 1493 Vornicii; starInce§te
www.dacoromanica.ro
 86

mule acesta qi nu altuld s'all pututti Linea in Vra nostra

neprecurmatil tote in aceia'oT fi.Ore a nobilitatiI oi a ina-
vul,ira; cae7 uncle este nemuln DobroAscn, Albesbu, Ar-
burescii, Gormanescd, Tautu limed oi andrescii, cariT im-
preuna cu Boldurii Vorniculn stralucindt1 in veculii luT
Stefani1 celn Mare, sa se OW rivaliza acumil cu nemulil
CostachescO ? Cele d'int6iil patru s'an stinsil cu totuln, jar
din cestea doua de pre lima de mai viaza Aire'if-Care, inse
picate fOrte.NOmulii Costackescil all fostti oi forte nu-
merosi1 Din Invechime contimpuranii tort spre deosebirea
farailiilorn, eraii silit1 a'T imparti in cloud Gay/Wit/7,0i
Costrichesti, jar in vremile cestea do pre urma mai fieoT.
caria familiT i-an adaosil cite unit predicatil de pre vr'o
mooie unde'oT avea maT on sama aoedarea qi alte impre-
giurari, precumn Latescu, Epurenu, Barlalescii, Negela,
Talpanii, Patraocann, Stoeoascu, ocl. Si ce Inca ? ca nicT
unulii din acestii lades neamil oi asta-di in rangurile bo-
eriiloril nu'i mai josh de Hatmanil, Vornicn, Aga, Spatari
sari celii. putinu Comisii nicT far' de prokietate de cola
putinti a o inooie intrega.Eri ve"dti insn'mi, ea acesta no-
ta pOte ca in unile nu e adusa tocmaI la loculii eT aice ;
pricina insa care m'au indemnatil catra acestea, este a-
cea de curanda data demisie a Preosfinfitului Mitropolita
Veniaminn") capulii nemului Costachescu, carele in curse
de jumatate de veci1, pastorindii en vrednicie tnrma in-
credintata ha de la D-Oeii, am socotitil, ca asemenea insem-
narI potti sluji Ore-candil cuiva macarii de o mica parti-
cica a isvorului pentru biografia acestuT ferecitii Proin-Mi-
tropolitil al Moldovii.

in Istoria patrief prin aceea : ca la anulfi 1497, Oetombrie 29,

trimis bind de Stefan eel Mare la sate! Lentilstil ea bit opres-
Ca treeerea peste Prat a GOO mazuri cavaleristi comendati de
eitri Levi, pre toy acestia jail stansa. (Croniea Neculeea S. a.).
*4') La 18 a lune! Ghenari an data Preosfintia Sa demisia, lard
la 29 a aceiasi luni lusandfi seannnlfi, s'afi trasii la minas-
tirea Slatina.
Cam. lord Md7inescu.
Veleni, 1842, Fey. 6.
Ease de minte No. 15 anala 1842.

www.dacoromanica.ro
 87

I0 STEFAN 11/1111Ain RACOVITA VW).

Roj milostivo gospodari Zenon Vlascol.
De vreme ce streinii, carii viral aice in Cara,
grecii, albanasii, sirbii si altil afara din romini,
unii oameni mai de cinste si cu neamul seiut,
altil prosti si nesciuti ; unii fhrii de mestesug iar
altii cu mestesug : cojocari, croitorl, zlatari, simi-
jii, papujii, pitari, casapi, §i altii, eel mai multi
goniti din Cara i patria lor, pentru multele
feliuri de rautAti si blastAmAtil ce fac acolo Inca
unii §i insurati pe la lotu lor ; dupa ce vinu aicea in
Ora, si isi fac oaresce chivernisala $i cistig, nu nu-
mai ca sa insorA, ci sa si inrildAcinecla cu inte-
meiere, §i insurindusa ieu femel de aicea de pa-
mint. si fete de boiari ; si cu nuilte felluri de
mijlociri intra si in rindul boiarilor cu derega-
torii care nu sunt do obrazul lor, din care lucru
deregAtoriile sa necinstesc ; neamul boiarilor pa-
minteni sa necinsteste si sä ociinl§te ; cistigul si
folosul ce ar putea sa alba prnintenii, ii apuc4
iei, si sa pricinueste de opste stricaciune la &RA
patriea, de vreme ca strainii, caril intra in nea-
mul §i in rindul boiarilor, de sa intemeiazA en
meste§ugurile lor, clupa vrerni au pricinuit multa
stricaciune Tarii, si nearnului boieresc, precum
de multe on s'ail vac-Int, prostirnea iarA§ neparii-
sindusa si aicea de rautatile si hotiile sale, del
pricing de ale urmasi phmintenii lucruri ca ace-
stea, i fac nenurnarate fapte rele si lucruri ne-
cuviincioase in toate zilele. Deci pentru ca se
se puie oprealit acestul obieelu, ce rau s'ail in-
radacinat aici,in Omlutul tarii ! iloarira Dow-
www.dacoromanica.ro
 88

niia mea, de acum innainte nimini din straini sa.

nu sa, mai insoare aid in pamintul Tariff ! ySi
art iae fath de pamintenii. i prunitntenii iarasi
sa nit indrhsnesert a'si da pe fiesa sal alta
rudenie dupa streini, maear on tine an fi, pentru
eh on care de acum inainte va face peste po-
rnnca hotarirea ac6sta a domnii mele, sa §cie
eh eel 1118111.41 sa vor isgoni din pamintul tang'
inpreuna eu femeia, yi toata averea for sa va lua
pe sama domnii, 061101 fetelor 1i nasii sa vor
pedepsi ittrAsi cu grea pedeapsa, preotil eel
vor cununa, luindulisa darul, sa, von da la jude-
, cata politiceasca de sa vor pedepsi irtrasil cu grea
pedeapsa. Dar fetele strainilon au voie a sa maxita
duprt prirninteni, insa MIA de ai incuiba pe al
sale aicea in Tara, lair pentru strainil ce s'ail
insuratil papa acusa, si11ti1 suferiVi a trai, si a
Ineui aid ill pilmantul fatal, insa cu orinduiala
aceasta, ca fieste care sa se astiinpere, ssi sa ramie
la starea boierii care 85 alla. i sa nu imble a

srai nut'. inalta la altrt treapta mai mare. ci sa trhiasch

en paeluire, si cu astimpilrare supusi ca si ph-
mantenil la toate pravilile si obiceinrile prtinin-
tului cele bune, irtra imblandu sa'si inalce boie-
sa'si arate neamul, ne astimparandusa, unul
a acela aserninea sa va isgoni imprenna en fe-
meia sa, ci ce va avea se va lua pe sama domnii.
Dar eel ce panty acuma ICA intratii Cu deregritoria
in randul boiarilor, nisi de cunt sal, nu indras-
neasea a face vre o miscue ca sa is deregritorie.
Asisderea hotarimil Donaniia mea, nimeni din
straini, afara din Moldoveni, ce se vor asaza aici
in Tara sa n'aiba voe a cumpara nisi mosie,
nici vie, nisi cash, nisi morn, nisi prhvalie. nici
www.dacoromanica.ro
uimicu alte lueruri nerniscAtore ; iar eel ce panil
aeurna vor fi cumparat, sa le stiipineasek Inca,
ramiind la supunerea pi orinduiala ce eau dis
mai in sus. Deci pentru mai buns internetere 1i
statornicire a hotitrirei ce mai in sus aratAm, am
into itu Domnia mea hrisovulti acesta en insusi
credinta Doruniel mele, Ion Stefan Mihal Raeovitil
V. V: si en eredinO, Area iubicilor Domniimele
fil, Mihai v. v. Costandin v. v. si cu tot sfatul
cinstiilor eredinelosilo Boiarilor celor marl, al
divanului Domniei mele, Pan Toma Creculescu Vel
Ban, Pan Dumitrascu RacovitA Vel Vornic de
Tara de sus, Pan Radul Vkilrescul Vel Vornic
de Tara de jos, Pan Costandin Ciindescul Vel
Logofat, Pan Atanasie Ipsilant Vel Spateri, Pan
Mihal Cantacozino Vel Vistieriu, Pan Toma Ra-
fail Vel Postelnicii, Pan IoniVa Guliano Vel Clu-
cerin, Pan Dimitrie Fotache Vet Paharnic, Pan
Iordache Caragea Vel Stolnic, Pan Ienache Roset
Vel Comis, Pan Mihalache Vel pitariu ispravnic,
Pan Constandin CAndescul Vel Logofat, ear
scris hrisovul acesta, in anul dintaiu. din dom.
niia Domnii mete, aicea in orasul Bucuresti, nu-
de este seal-nut Domnii mele. La Anul dela zi-
direa lumil 7080 (1572) Iulie 30, de Popa
Florea dascalulli slovenescii of Sfantulil Geor-
gie eel veehiu "
.Ioare ,lefala V. V.

(L. P.) Constandin Candescul Vel logotet, Proeit.

Foals Plinio, No. 30, 400l 1S42.

www.dacoromanica.ro
 90

Carp vechi romiinesd.

Sf. Sa P. Nicolae Popovici parohulti ai
protopopulii romanescii greco-neunit0 din
orasulil Orastiea in Arddlil avu bunaate a
ne adresa din 10 Lillie a. c. intre altele
urnatorele prem, interesante daturf.
Aice in vecinatatea nostra la unil preotil sh
afla o carte veche 60-ilia in cetatea Orastil la
anulil 1582, tipariil mare, grosil ca degetulil.
Din euventulil inainte a chrtil, sh vede despre
o parte, ca aceea este parga chrtilorii romhnesti,
iar desnre alta, eh in Orastie inch aril fi fostfi.
tipariu romaneseil. (Iath cuventaea) :
Cu mila lui Dumneqeti, §i cn ajutorulil Fi-
ului, $i cu savarsitnlil Dula' lui Sfantu, Eu Tor-
dasil Mihai alesu Episcopti Romani loril in Ar-
delil, ai cu Herce Stefan propoveduitorulri E -
vanghelii lui Christos in Orasul Cabilransebesu-
lui, Zacan Efrem Dascalu de a Sebesu-
lni cf! Pe$ti$elu Moisi propoveduitoriulil E-
vanghelii in (wapiti Lugosil, i cu Acarie Pro-.
topopulil Varmejii Hinedorii, Vat intr'una pen-
tru Jglania Scripturel Sf., ea v6clumil, cumil to-
te ll,nlbile inflorescil intru cuvintele slavite a
lui Dunmedeti, numai Nol romauil pre limbo
nu, pentru aceia en mare munch scasamil din
Jidovesca, 1iGreeeschsi Sirbiasch in rornanOsca
cinci calif a le lui Moisi Proroculii, si patru
carti ce sh cherna al ti Proroci caci-
va, $i le dh.ruimfi vouh fraOlorii romani, si ce-
titi, $i nu judecareti cetindu mai nainte ca veti
cu adeverfi afla mare vistilariti sufletescii. Nol

www.dacoromanica.ro
 91

pentru dragostea mill Dumnedeu emit ostAnitti,

n'ati iara sc risn mans de angerti, ci mama grea
pacatosa, sa yeti afla ceva greOtti pre a ceriu-
lui cumti ea elit fie adeve"ratual, ca nu e eu
voia nostra. acea gresala, pentru aceia cetimitt
on in ce mama, va sosi, blagoslovici cumil si
D-deil si blagoslovesca pre vol. Amin.
1/Dill mila lui Durnnecleti in dilele lui Batori
Jigulond voivoda Ardelului, (lamina' din aceste
card scrise a noastre ceste Joao dintel Bitie,
4i 9-le shod celui D01713116 de Steel si vestitil
vitezu Ghesti Frenti, alesu lIotnogil Ardelului
§1 a Pril unguresti, locuitorl, in Deva, cumfi
aceste doue card sa, fie pargii pang Dumnedett
va §i plate a tipAri, si sc6te, si Maria lui Ghesti
Fre4 facu totti ajutoriulti, si l'e all stristl in
cheltuiala multi, §1 cu alai 6men1 buni Inca Ian-
gA sine si le-au daruitti voua fratiloril ro-
rnanilorti, pentru aceia rugap pre Damnedeit
pentru marirea lui.
Din mila lul Dumnedeti Ea 1erbatt Diacu,
mare mesterii a Tiparelor, §i cu Marian Diacu
Banda in mina n6stra ceste carte, cetindtt §i ne
placura, §i le-amti scristt voua Fratilor romanl,
i le cetitl, ca yeti afla intru iale margarintari
:icutup, i vestiariti nesfar§itti, cun6ste ve0
folosul bunetelor, $i plata pacatelor de la Dum-
.nedett intru ceste cart,L
Scrisusaii ceste card Sfinte, ani de la Christos
1582 mesaca Iulie 4, in cetatea in Orastie.

Cumil ca in Or4tie au fostii pe la v6-

cult alt §ei-spre-clecelea tipografie roma-
www.dacoromanica.ro
 - - 92

ndsch, acesta ni-o spusese si rhposatrail

Radu Tempea. fostulil directoril al scdleloru
rationale neunite in prefatia gramaticei sale,
de care se folosi si rhposatulti luta/ fericire
Dr. Vasilie Popil, in disertatia sa despre ti-
pografiile romanesti (tiphrith in Sibitl la a-
nulil 1838). Chrtile ce se aflh tiphrite la
Orhstie romaneste in privinta vechimm tin
loculil alu doilea, cilct loculil inteiu ilu en-
prinde : Evaughella cu luvetaturet" tiphrith
cu dot ant neat nainte, adech la 1580 in
Brasovii ; pagubh nurnaI, ca singurul esem-
plarti ce se mat aflh la biserica cea mare
romhasch din Brasovil (in ScheI) inainte eu
vre-o optil noun, ant, cumil se spune, nu
sciil din a cut negrijh fi rhfacitti de
aicl.
Ghesti Frentil alesula Hotnogiii (spatariii
mare, generalii) in prefatia susil publicath
se nmneste ca Mecenasil si patronil al ace-
lei eartT romanesti. Ghesti sail Gheti, ore
nu este totil unul si acelasil flume putintel
numal schimbatil ? ApoI familia cea strelu-
eita a Ghetestilor, scimu ca fusese Romiinh,
prin urmare patronimea aril fi fostil prey
fireasch.
G. B.
Foae de minte, No. 26, anulii 1842.

www.dacoromanica.ro
 93

liesultatul licitatiunei din 1851, a monas-

tirilor inchinate.
Pre(' inalliale Doamne!
Saviirsindu-se darea in posesiune prin adjudecatie a mo-
§iilor ce au Monastirile din acest Principat, acele inchina-
te sfantului Morn-lila, in muntiI Atos si Sinai, patriar-
hillor de Constantinopol, Alesandria, Antiohia, i Monds-
tirea Drianul din Epir, care inposesuire, pe temeiul inal-
telor deslegdri s'ati facutil pe termen de trel ani, Incepa-
tori de la 23 Apr. 1852, i Ono, la aceea cli a anului
1855.Departamentuld acesta al averilor bisericesti
al invdtaturei publice, cu tot respectul, supune
vostre, in alaturare cu acesta, unit tabloii ardtatoriti, a-
tatii venitulu anual ce au produs mosiile acestor Monas-
tiri, dupa acea din nod facuth inposesuire, precum
preturile cu care all fost date mai nainte In posesie, cuprin-
,clind In totul aceste din urmd suma de 92,505 galbeni; Tara
.-acele din MI mina de 173,326 galbeni, pe fie-care and,
fara a se socoti in suma acesta venituld din pridurT, ce
nu s'ati data din preund cu mo iile, afara de acele ale
llonastirei Buhalinta, si care vanclenduse a parte, un-
mecla a produce iarasi o suma destul de Insemnata ; ase-
mine §i venitul acaretelor acestor Monastiri, s'ad insamnatti
dupa, preturile cu care all fost date ele in chirie flint
licitatie, si care supuindusa regulel acestiea numai putinft
trebuie sa se ridice la o suma mai mare.
(Subscrisi) Grigori Cuza.
D. D. G. Cerkez.
Sectia II
No. 3881 Set Serfiunei :
1851 August 21 Ole. G. Dulcescu.

www.dacoromanica.ro
 94

VDNIIVRILE MON-ASTIRILON DIN MOLDOVA IN- Soma vechin Soma de a

CHINATE SFINTULUI 111010ANTU. in galbeni. Cum in gaLb-

1. Me Ole Illanastirel Galata.

Miroslava ineungiuratOrea Miiniisti-
ref Galata. (Egii). 200 387
Vorovegti1 (Idem). 300 900
Budegtii, MrinjegtiT gi Petregtil (Idem). 480 803
Hadtimbul gi Mironesa (Idem). 500 1072
Wanzategtii gi Fulfuegtir (Idem). 150 1020
Belcegtii (Idem). 4600 4005
Sagna (Roman). 800 1500
TamaguniT (Idem). 550 701
8ivita (Covurluib). 165 322
Di mitriegtiI (Vaeluiii). 80 265
Partea din Mogia Ttit5renii 121FalciA 30 47
Partea din Bohotin

11. M o gine Mantistirel CetAtuin.

ltifogia incungiuratOre, Monastirel cu
Valea adanca. (ROI). 400 683
RusAnii (Idem). 550 754
MoreniT (Idem). 320 707
AndriegeniT (Idem). 750 601
Tabara (Idem). 470 226
Frtisulena (Idem). 85 201
Valea Cozm6et (Idem). 25 37
Parte din BeleegtI (Neamtul). 18 153
Tulucegtii gi Tatarea
Stoicanir 470 2134
(Covialtiit)
Fantana gerului.
Parte din drenT.

III. Moqiile ltlinAstirel Barnova.

Hogia ineungiuratOre MiThastireT cu
cotunele (ROI). ,0 1673

Total 11,843 17,691.

www.dacoromanica.ro
 95

Soma veelaia Soma de s-

NOMIREA MMILOk. in ealbeni. cum in galbeni

Transport 11,843 17,191

Valea Satula (IaeiT). 410 699
Santeea (Vas hurl). 200 350
CapoteetiT (Idem). 310 500
PetreetiT Bah Sasova (Idem). 80 271
Buhaiul ei PascariT, (DotbhoiA). 580 650
PutaireniT (Idem). 390 221
Balm ei EluxieetiT, (Putna). 950 1671
Parti le din FerbintI ei Haret (Idem). 18 117
V. Mosiile ManlistireI sf. Sava.
CiuturestiT (Roman). 270 470
Milraeenii (VasluiU). 350 512
Vetris6ea (Fa kill). 400 760
Gnerttii (Idein). 50 111
Sberdea (Idem). 410 820
Otisile (Covurluill). 550 .1401
Parte din TomeetT (IaeiT). 30 50
V. Mosiile Mantistirel Barnovschi.
Sipotele (EsiT). 800 705
Muntenil de gios (Vasluit). 75 136
BardeetiT (Idem). 200 353
IvancilutiT (DorohoiA). 330 560
VI. 'Hostile Minastirei Nicorita.
Moeiea incuhgitir MgnAstireT. (E4ii). 60 60
Cuca cu parte din Vladnica (Co-
vurluiii). 115 301
Radiicineetii (Tecuciii). 100 82
DiochenT. (Idem). 75 507
Parte din VicolenT sari Valea rift
(Idem). 75 126
Parte din MuntenT (Roman). 40 50
Parte din VetejeetT (Tutova). 25 30.

Total. 18,736 29,204.

www.dacoromanica.ro
 96

Soma vechia Soma de nom

NIIMIREA N10,11L OR. u galbem. in glibeni

Transport 18,736 29,204

VII. 111o$iile TIanftstirel Frumu.;iica
lefo,lia din imprej. Mangstirer (Bact14.) 100 435
Parjo (Idem). 180 630
VIII. Mosiile iPTduastirul Probota.
Mo§ia din imprejuruli1 Mandstirel
(Suceava). 250 382
Gulia (Idem). 550 671
Tatd,ruOT (Idem). 900 1557
Heciul (Idem). 1175 1791
Platonetdif sail Mano le (Idem). 560 803
Do lhotitii (Idem). 1290 1445
Hart Opele, 737
(Idem). 563
Crivqtii sari Midi
Protopopenil (BotopnI). 260 171
Ciulineati si VerejeniT (E1si1). 150 380
IX. Itiosii le Itianastirel Bistrita.
Mo§ia Incungiurtitoare nign4stirei cu
cotunele (Neamtul). 500 1387
IsvOrele (Idem). 170 281
Garcina (Idem). 850 1740
TataraqiI 1

Vadurile (Idem). 650 901

(Idem). 1500 2756

Calu oi Eapa
Racova sail LitcaniI (Baedu). 750 2000
SirbiT (Idem). 195 250
LueaceatiT Qi Tate;itii Tazlaului (I-
dem). 450 1001
Parte din Cilltiggra (Idem). 55 55
C6linetliii (Roman). 630 1211
Macsinenil (Covurluiii) 750 2701
Osoiul (Suceva). 109 194
Total 31,284 52,933

www.dacoromanica.ro
 97

Solna verlda ISome de neon

INIUMIREA,14Q§ilLOR. in ggIbieni, in galbenl.

Transport 31,282 52,933

N. 11100ile manistirel Tazlaul.
Xooia incuagiuratoarea IiidngatireT
(Neamt,u1). 400 2699
Borleoti (Idem). 1100 3055
ZdneotiT (Idem). 700 1695
Conteotii (Idem). .250 406
Plopu ((Batas) 380 915
Buneotil"
RogOzele (Idem). 5Q 167
Bungenii (Tutova). 120 266
Parte din Edloteotl. (Putna). 110 271
XL MoOile Manastirel Ca(nul.
Movia incupgiur. Mandstirer (Been). 450 3170
Saiul Caoinul cu parti din Crirmll
Filipeoti (Idem). 800 2156
darbuneotiT (Patna). 301 761
Helteiul oi Paltinata (Baean). 430 /14
X11 Itioqiile Iliauastirel Soveja.
Dinfiia din imprejuruld Mina-Aire'
cu pdrtile din cimpuri: oi Tala
ban (Putna). 450 1367
Tifu §i Ruptura (Tutova). 280 280
k4arbaue0ii. oi Buda (Tecucili). 300 584
Danjeuii (Idem) 110 351
Parte din Galbeni (Idern). 110 291
Parte din Illazareoti (Tutyva). 20 20
Total 37,675 72,091
Venitul annal al acaretelor ce all Mandatirile bichinate Sf.
Mormant cum aunt astaqi inchiriete (Ara licita(ie, se auie la 268
Suma totalA. 72.359
Adecl sapte 4eci >ii dela mil trel ante chief cleci ¢i no Galbeni
este venitul pe and a Manastirilor Inchinate Sf. Mormant, dupa in-
posesuirea de acnm prin iicitatle, Qi trel cleci §i oapte mil, sae au-
to septe tied si cincl galbeni dupa imposesuirea veche.
VOL. VI AL URICARULUI. P. 7.

www.dacoromanica.ro
 98
B). Veniturile anuale ce product: averele Manisti-
rilor din Principatul Mo ldovel inehinate in Mun-
til Atos, Sinai. la Patriarhiile de (onstanti-
nopole, de Alesandria. Antiohia si la Ma-
niistirea Driaiiul diii Epir.

Soma vechia Sum noui

ISTMIREA 111081ILOR. M galbeni. In galbeni.

A). Monastiri le inehinate in

Muntele Atos.

I. Mofiile Monilstirei Trei-

Erarhi.

Radiul lui Tatar sail Copoul

(41). 1100 1990
Letea cu cotunele ei (Bacail). 1325 1937
Farcsasruiii (Roman). 350 696
Frincestil numita si Chieara
(Esii). . . . . 120 162
Parte din Carniceni (Idem). 12 22
Balanestil (Tutova) . . 170 310
Trusestii (Botosenii) . 1400 1.100
Veniturii hanului numit tur-
cescu din capitalie, cu du-
ghenile din targul Cucului,
acele din ulita mare §i bes-
menul locurilor de pe Bah-
ian, care dupe preturile
cum astric1.1 sunt date farti
licitatie, alcatuescil unil ve-
nit anual de . . 1606 1606
soma 6110 8126

www.dacoromanica.ro
 99

Soma oeehia 1 Soma soot,

NUMIREA MO 1110R. in gunned. is salbeoi.

Transport 6110 8126

LT Mol,iile ma'neistirei Flo-

regii.
Mosia Laza cu
cotuneie si
varttiledin
(Tutova Si
Toporesti si 1800
Vasiniii). 3798.
Ivilnesti, si
Striimtura si
Tamrisanii
Lungenii si Elacul . . 200 204
Odaea Bursucanului si Tihu-
lestii i Antonia (Tutova). 1400 1393
Parte din mociea Berestil
(Covurluiii) . . . 40 80
Mocia incungiurat6re Matta's-
tirel cu parOle din Mir -
cecti si Dracseni (Vasluiii
si Tutova) . . . 500 500
Dughenile din politia Biirla-
dul, inchiriete pe anti cu 50 50
III. Mofit16 likineistira
Teodorenii.
Burdujenil si Adancata (Bo-
tocani si Dorohoiii). . . 1480 2231
Suharaul (Dorohoiii). . . 1850 2430
Soma 13,403 18,809

www.dacoromanica.ro
 400

I Soma vechia Some de ice.

INTI7MIREA 1101.1L0lit. in greill)qui. in grolbeai

'Transport 13,403 18,809

IV. Mofii le moncistirei Mira.

Mosia Incungiurat6re Mantis-
tirel, cu 4 sate : Mira, Sin-
dilarii de gios, Cotul regiu-
lui gi Andriesanii (Putna) 600 2053
Agiudul vechiii $i LespecIii
.(Putna i Tecuciii) . . 1100 1360
Cinci pamanturi din mosia
Padurena (Putna) . 42 54
Precistanu cu morile (Idem). 170 253
Pctre§t4 si Manarestii (Idem). 1000 1691
Parte din Bolotesti icn hkra-
gArie, cu phAile din Par-
celesti sail TArgovestili din
Comisestl, din PA'rlonesti,
din Gogestl. 8i aLtele, (I-
dem). . 350 1001
Bezmanul locurilor MonAsti-
rel din Focseni i Odobesti,
In sums pe anti de . . 200 200
V. Mqiilemeincistirei Dancul.
Barza (Tecuciti). . . 1000 1410
Vladnieul (Idem) . . 70 182
Moara Danctilui (Egli) . . 250 461
Borinmii gi orogarii (Idem). 755 1135
ComAndArestii (Botoseni) . 226 420
Soma 19,166 29,029

www.dacoromanica.ro
 461

feime iticlif glinto de a-

Nt MIRKA. A1WII.,OR. in galbenr. cifin in gnlbeni.

TrtinspOrt 19,166 29,029,

Ffintanelele §i partile diin iJr-
la$i §i Cogeni (Tutova). . 90 91
Chiria pe dh a acaretelor rho-
nAstirel dirr E§I in sunlit de 66 66;
VI Mo,siile Schitului V izantia
Mo is IncrtngiuraOre Schitu-
lul cu par ile ei. . . 600 1130
VII. Moolile moncistirei Rd-
chit6sa.
Moviile din incungiurul mo-
nastirel (Tecuciii) . . 700 1849
Tarnita (Idem) . 656
Glavane§tii cu partea din NA-
furte§t1 (Idem) . . 500 1620
Halare§til (Tutova) a 1000 1814
ratAciunii (Idem) . 431
Clu§lele cit Fitrcenii ci par-k
to din Codrulii Sirbiloru,
impreuna cu viile moat-
iirel de la Cruce i Odo-
bead (Tecuciii §i Putna). 2100 3441
Odae (Tecuciii). 600 1132
Grigore§til Fitingestil ci al-
tele (Paull) . . . 100 451
Geru cu sili§tile el (Covuirlui), 200 380
Gura Berheciulul sale Geecil
(Tecucifi). . 50 152
Soma 25,122 42,096,
www.dacoromanica.ro
 102

Soma vechia Some de a-

NITMEEtEA MNITI,OR. in galheni. corn in gal.

Transport 25,122 42,096

PArtile din Tigrine§ti sail Va-
les. Lupului (Idem) . . 231
Parte din Vicoleni (Idem) . 20 38
Parte din &WWI (Idem). . 200 351
Parte din BAicani (Idem) . 100 145
Parte din Placinten1 sail Zil-
me§ti (Idem) . . . 80 161
Parte din Talp Ail (Idem) . 30
Gilcestii (Tutova) . . 100 205
Parte din Mesani (Idem) . 10 32
Parte din Liesti cu o vie
(Idem). 90 299
VIII. Mofiile 9noneistirei
Golia.
Spinenii (Esii). . . . 500 743
Parte din Sorogari (Idem). 36 40
Tomestii, Osoiul, Comarna,
si Gorunil (Idem) . . 1600 3843
Oprisenii (Idem). . . 150 461
Par Ole din Tatomiresti si Car-
bunesti (Vasluiti) . . 50 131
Parte din Danesti (Idem) . 100 265
Parte din Ciocarlesti sail &Ar-
bil (Vas Init.") . a . 33 51
Gorbanestii (Botosaiii). . . 650 1022
Mosia Schitului Grajdenii cu
alAturatele parti. (Tutova). 100 1070
Tohilenil (Botoseni) . . 42 42
29,033 51,408

www.dacoromanica.ro
 - - 103

Some vecbie Some noun

NUMIREA MO§IILOR. io galbeni in galbeni.

Transport 29,033 51,408

Chiria pe an a acaretelor din
capitalie $i besmAnul lo-
curilor monlistirei ce tote
la anti loca alcatuescil su-
ma de . . . 585 585
/X. Mofi ile Maniistirei Bar-

Radiulu cu silictile el (Ro-

man) . . . . 900 2185
Coropcenii cu partile el (Vas-
Juju) . . . . 550 914
Venitul pe anti al acaretelor
Man5stirel din capitalie . 310 310
X. Mofiile Meincistirei Precis-
ta din Galali.
Cismelele sau DrAgulestii cu
parte din Chi§telnita (Co-
vurluifi) . . . . 155 433
Parte din Vamaceni (Idem). 134 317
Giumatatea venitului canta-
riului din Galati si bez-
menul locurilor de acolo
in sums pe anti. de. . 130 130
XI. Mosiile M'dncistirei Do-
brovcipdii
Mocia Dobrovatul incungiu-
ratore manAstirel (Vasluiti). 4000 3449
Soma 35,797 59,731

www.dacoromanica.ro
 10

Sena YechVn Soma noel

NUMIREA MO IILOR. in gnIbenl in galbeni.

Transport 35,797 59,731

Lipovrqulii cu Bolboca
i Corbu (Idem) . 2340
Acme Ansi na-
Covasn:4. (nicht). . irate nu intrat
Is
830,
Talharestii (Idem) . eu 110"brIoT 601
Vadenil (Covurluiti) . 1181
CAndestil (Doroboiti) . 705
Rulenil (Vasluiii). . . 65
Parte din Zapodeni (Idem). 8
Chiria pe nii a acareteloril
de aice din capitals. in su-
ma de . . . . 160 160,

111ofiile Precista saiz Rei-

ducanu.
Prajtistii cu siliQtile (Baran) 2500 427'7.-
Pancestil cu megiesitul Sella
de la Racatall (Idetri). . 270 863
Gura Vail cu Bratila 4i alte
pArti (Idem) . . . 340 451
Leitenil (Idem) . . . 25 43
Nicorestil (Idem) . . 45 51
Viforenil cu pill-tile din Mi-
lesti i Slatari (Idem). . 55 142
Seminoacele sail Ocneanca,
(Putns) . . . . 55 205..
Chiria pe anti a unoril du-
ghene i bezmanul locuri-
lor mouastirel la unit locti 11Q 110
Soma 39,357 71,763

www.dacoromanica.ro
 io
Some !Melina Sol imam
NUMIREA MO§IILOR. iu galbeni. in gelbenie

Transport 39,357 71,763

XIII. kofii le mondstirei
BgrtYcntulii.
Mosia BerzunOlii incungiu-
rat6re monastirei Nasoestil,
Berestii gi alte cotunuii
(Bacail) . 1500 1500
Ghiordumul (Tecuch)) . . 140 251
Soma total& 40,997 737.514
B). 11 n sttrile lachinate Sf. mull-
te Sinai.
1. Moisiile moneistirei FrU-
m6.sa.
GolAestil (Esii) . . 361 890
Uhnii (Idem) . . 450 888
Mogosestii (Idem) . . 83 346
Pintisenil (Tutova) . . 111 122
Parte din mosia Siv4a (0o-
vurluiti) . . 50 161
Chiria acaretelor din Esi, cu
bezmrmul locurilor ve-
nitul locului de langa mo-1
nrtstirea Frum6sd unde se
face Iarmarocul, t6te aces-
te del pe an sums de . 408 408
11. Aro m-rei
Germilnestil, Podolenii cu co-
tunele 1i Novacil (Vasluiti) 2806 5772
Soma 4623 8587
www.dacoromanica.ro
 106

ISome veckia Soma noun

NUMIREA MOIILOR. in galbeni. in galbeni.

Transport 4263 8587

Baltenii (Idem) . . . 400 1030
Ciornohalul (Botoseni). . 361- 1011
Parte din Cursasti (Vas luiti) 90 450
PArtile din Sacalusa, Rugi-
nestii, Muntenestii si Olil-
ne§til (Idem) . 1. 36 158
Mosia ineung. Fisticil (Idem) 200 200
Soma totals 5350 11,436
C). Nanistirile inehinate Patriar-
hiel de Constantinopol.
I. Mo§iile mon-rei Aron - T' odd.
Aroneanul (Esii) . . 1081
Zaniea (Idem) . . . 130
ArmAsanii (Vasluiii) . . 412
Rinclestil (Tutova) . . 792
Jirovul si Averestl (Neam(ul). 1205
Soma totals 3620
D). Manastirile Inehinate Patriar-
hiel de Aleesandria.
I. Mofille mon-rei Buhalnita.
Mosia din pregiurTrz ic =As-
tirel, en cotunele Buhalni-
ca, Isvorul alb, Seen!, Chi-
sirigul, Craertul negru, era-
6-Ong, GhindA6nil si Cu- 3000 6559
reehestii (Neamtu) . .
BAieenil (Esii) . . .
Nerpole (Dorohoiii) . .
Soma totals 3000 6559

www.dacoromanica.ro
 107

Soma veehia Soma noua

NUMIREA MO§IILOR. in galbeni. in galbeni

E). ItIonAstirile Inehinate Patriar-

hiel de Antiohia.
I. Mo,siile mon -ref Popa'ujii.
Mo§ia incungiurilt6re monas-
tirei cu cotunele, din pre-
unA cu 13 dughene din
Boto§ani, Embaticuri §i al-.
tele (Boto§eni). . -
2100 1500
Bot6ie vi lo§a§til (Vasluii1). 600 663
Soma totals 2700 2163
F). lloqiile monastirei Sf. Ion Gu-
ri de Aur, tnehinati Minas-
Drianul din Epir.
Eacobenil (E§ii). . - 450 760
§apte Oameni (Idem) . . 500 941
Dele§til cu *tile el (Vasluia). 250 841
Bezmenul locurilor monasti-
rel din Capita lie . . 1365 915
Chiria pe an a acaretelor . 218 218
Soma totals 2783 3675
E STR ACT U.
A. Veniturile anuale4 a mo-
nastirilor inchinate Sf Mor-
merit aratate anume in ta-
bloul sub litera A . 37,675 72,359
B. A moniistirilor inchinate
muntelui Atos . . 40,997 73,514
C. A moniistirilor inchinate
muntelui Sinai . . 5350 11,436
Soma 84,022 157289
www.dacoromanica.ro
 1 (is

Transport 84,022 157,2891

D. A Patiiarhiei de Cons-
tantinopol 3620
E. A Patriarhiel de Alec-
sandria . . . 3000 6559
F. A Patriar. de Antiohia. 2700 2163
G. A nionristirel Drianul, 2783 3675
Soma totalii .§2,505 173,326.
Adeca: ino' cleci $i dou6 mii, cinci sute cinci
Galbeni sunt veniturile dupa inposesuirea veche).
in care nu stint cuprinse acele a monastirel A-
ron Vodri, una suta eapte 4eci $i trei mil,
trel sute doug cleci ei ease galbeni, veniturile
dupa inposesuirea de acum prinlicitaie, cuprin-
qinchise in suma acesta i productele care s'ai
pret:Quit in galbeni.
(Subscri0) Grigorie Cum.
D. D. G. Cerkez.
Sef SecVel a IT
G. Dulcescu.
Reposatul Domnitoru Grigorie A. Ghiaa, dupA. o corespundenta
tenace avuti cu cabinetul de S. Petresburg, cApatil fn fine antori-
eatiunea ca el puiA in licitatiune tote mosiile AfAnAstiriloril fnchi-
nate. Avenda in posesiunea nostril anaforaoa originall indocitd de
lista preturilorfi esite In licitatiune, cuind i preturile en care ail
fostt date 'mar initinte de Egumenii GreeT, =if creiletir ea facelnii.
anti servicifi ietoriei, publicandit ataiiita anafora fn colectiunea,
nostr, Th. (

www.dacoromanica.ro
 - 109 ---

P,IPLOMATKIA.
Diplomatica e o sciintA, care ne invata a en-
noasee Hrisoavele a) diplomele, Bulele b) seri-
sorite si peeetile cele vechi, si a deosabi cele a-
d.evarate de cele viclene, mincin6se si cu prepus.
licestA sciinta este la toV cei invatati de forte
mare trebuinta, mai ales- la acei judecratori, carii
slant In dregritorii inalte, in care sh judeca de
tno§ii, si de clironornii striimosAsti ; despre veki-
mea nobilitatii, cinstea si rangurile care anima
de la vekimea timpurilor p. a. Peutrn ca acest fe-
lin de lucruri au dat totdeauna ocazie de a se face
Hrisove, diplome, scrisori si peceti mincin6se in
tote timpurile, in tote partile, i intre tote natiile.
Cu acest feliu de viclesug all vrut Anibal sa
cuprincla ceditile Italii
; eu acest viclesug au
vrut si Nabuzaren, generalul lui Darie, a omori
pe Alexandru eel mare. lsidoru Cu cognu-
mele 13iicatosul sau NeguOtoriutil, (Isidorus pe-
cator sevi mercator), care an vietuit pela ince-
putul vecului IX, all facut multime de scrisori
mincin6se supt numele patriarhilor Romel, si ca
.s'a le p6ta vinde cu mai mare pretil, au ais ca
a), Hrisoyu e nume grecese of insiimnedb: pecete de aur-
pentru csa la Hrisdvele sail diplomele inpriratilor grc-
cesti srt atirna o pecete de aur, Iar in Tara Ro-
manescA si Moldova insaraneaza o scristire a Domnulul,
la care atiruti pecete Tara.
b). Bulb: inert e cuviutu greceso Buli, care iarils pecete
insamneza"-- of aceastA BulA era de patru feliuri : de
aur, argint, cearg., si plumb. Acosta de plumb o intre-
buiutezii Pstriarhul Roma in lucruri mai marl, pen
tru aeeia si scrisorile acestea se die Bule (Bullae) ;
cu acest feliu de pecete de plumb, pecalueste gi Pa-
triArhul Alicsaudrial IirisOvqe ,sale.

www.dacoromanica.ro
 110

acestea scrisori aril fi fost adunate de vestitul a-

cela Episcopil Isidor al cetatei din Spania, care
ail vietuit pe la anul 636 ; dar nici dupa aceasta
nu au incetat acest feliu de invalatori dela ne-
trebniciile sale, macar ca si legi destul de infri-
covate s'art facutil pentru pedepsa lor. S. Bernard
sa jaluevte catra Evghenie III. Patriarhul Ro-
mii, cum ca ar fi aflat Intre fratil calugari, carii all
facutu pecetea vicl6na de pre pecetea sa, vi cu
aceasta pecete ar fi pecetluit multe scrisori min-
cin6se. Inocentie III, Patriarhul Romil in tot
chipul s'ail silit, ca sä inpedice vi sä pedepsasca
pe acest feliti de invalatori, vi totuvi nail pu-
tut a impedica, ca sa nu rasa Bule viclene vi
minciu6se, atit supt numele WI, cit vi supt al
predecesorului seti. Papa Celestin Frideric I, im-
paratul Romanilor Inca sa jaluevte, cum ca unti
data& ar fi facut pecete mincinoasa de pe pece-
tea tilril. Insa nu numai in alte OA streine, ci
instivi in Ora Romanesca Inca sa afla urmele a-
cestui viclevugu vi invalAciuni, precum se vede
dintr'un hrisov a lui §arban Cantacuzinil Voevod
din 5. Mail 1681 in care spune, cum ca S. Ma-
nastire Govora ar fi avut o movie cu numele
Strimba, care sat de multa vreme ar fi fost a
Manastirel, jar (And all fost supt Duca Voevod,
intrind la aceasta Monastire Egumeni Greci
(Duca insuvi all fost greet°, carii nu multti
dore de mosiile Manastiril, s'ati sculat satenii
din satul Strimba, vi all facut ruevtevug cu E-
gumenii Greci de le all dat bath, vi acei Egu-
meni streini le all dat cartile Manastirei in ma-
nile satenilor, carii tinendusa de oameni slobozi
vi stapanind vi movia Stramba, v'ati facut vi carii

www.dacoromanica.ro
 111

mincinese bland pecetile de la cartile Manasti--

rei y§i puindule la acele carpi rele si mincinese,
care call Wart adevarat, ca !eau scris la tat*. popa
Nicula din Barca. Pentru dragostea acelora, care
Inca n'ai1 vazut, nici ca au cetit acestil feliu de
Hriseve, alfiturii aici Hrisovul precum ram scris
din original :
Cu mils lui Durnneclefi Io §erban Voevod §i
domn a tea Cara Romaneasca nepot marelui §i
pre bunului raposatului lo. *erban Basarab Voe-
vv a), datam Domnia mea acesta porunca a Dom-
nil mete, Sfintei vi Dumnecicestil Manastiri, ce
sa chiama Govora, unde este hramul Adorrairei
preasfintel de Dumnecleii Nascatorel §i pururea
fieciere Mariei, vi parintelui Egumenului Ghera-
sim, vi tuturor parintilor calugari, cati vor fi lo-
cuitori intr'acest sant lacas, ca sa fie sintel Manas-
tire satul Strimba of sud Doljii, tot satul cu tot
hotarul, vi cu toti ruminii, (vecini) vi cu tot ve-
nit despre tot hotarul isa nin ocin ; Inca sa sa scie
coadele tote pana in hotarul Vailestilor §i cu tote
silivtile vi dumbravile, vi piscul nasipului i pana
In hotarele Hristenilor, i pana in hotarele CA-
lugarenilor, vi pana in Tutana, i baltile §i cu
girla vi Baciova, pana in Cotlova cea mare, si
panti in Cotlova cea mica si in uscat si in apa 'Ana
unde cade in Dunare. Pentru ca acest sat Strimba
§i rumAnii (vecinii) fostail sat de movie a sintel MA-
a). r ban Voevod Basaraba din fenui sa Elena an avut .
doug fete : Annuta fi Elena ; Annuta s'ati mriritat dupI
Petrwo FecTorul lui Mihail Voevod Vitezul, iar E-
lena dupii Constantin Cantacuzinul, fatal lui *erban
VYD Cantacuzin, pentru aceia sa numetite nepot a
lui 13erban Voevod Basarab.

www.dacoromanica.ro
 442

-nastirl Govora, inch mai diiainte vFeco.e din di-

tele altori Domni batrini si tart .st'Opc:Init ,c0u-
,gAril tot cu bunk pace. Dar cind au .fost in
stilele unkiului b) domniel mele Costandin Voe-
vod, fastusail sculatt runnanii din Stramba cu p4ra
si au ft:1st mersil la Divan de s'ail pOirat de fMa
Vasilie Egumenul clicend el cum nu isunt rumenil
Manastivii, qi loft impresuat calugaril faro 51ep-
tate si ail ajuns Divanul §i judecata, ca sä jure
12 mejiasi, si an fost §i jurat iintr'acea vreme.
Iyar Vasilie egumenul sciind pre dansilrumani
adevaraci, de iiu stapinit tot manaAirea, u fost
mers la Divan iara impreuna cu rumanii, de au
butt lege preste lege 21 de boiari, si au jurat
rilnaliudni a fi rumani a sintei Manastiri, precum
au fost §i mai nainte vernel §i tot ia-a t,inut Ma-
tiastirea cu bum), pace. far ind ail fast in Sli-
lele lui Duca Vvd incapand la Manastire la Go-
vora ottmeni streini Greci a fi Eguinerti, si nu
dorind el nimic de mosiile Manastiril, fostusail
sculat rumanii din satul Stramba, de ar ft facut
mestesug cu. Egurnenii Greci, de feu dat bani,
si acel Egumeni streini jeil fost dat caqile
nastiril la manile lor, si sciindusa el oaniei sea-
pa ti de rurnanie,si Inca §i stApanind si mosia Straw-
ba, §i au fost Meta i niste card miticinose. 0
carte a reposatului Mateiu vodrt, si altil carte a
unchiului Domniiinele lui Constandin Vod. blind
pecetile dela caqile Manastiril §i puindule la a-
cele cati rele §i Ncic16tte,,eare cacti situ adevaratti
,,ca lea lost scris la tiara popa Nicula din Barea-
b). costandin ,Voevo I aiit fost fecior alui erban Voevod
Basarab, frate cu Elena moasa luT erban Voevod
Cantacuzinul, pentru.aceia . :I. numesto unchiu.

www.dacoromanica.ro
 113

Iar cared au fost acum in 4ilele Domnii mete

lipsindusa Greci Egumeni de la manastirea Go-
vora, §i find parintile Gherasim Nastavnic santel
MAnastirl, si vticlind raosia Manastirii inipresurata
de rumiini §i scapaV §i din rumanie, umblatail pe
urma dirtilor Manastiril, care s'ail fost dat de cti-
trit calugaril Greci, si aflandule cu colac, soro-
citail pe rumanii: din Stramba, si au venit Impre-
tint cu &Ansa de s'ail pArat de fatii inaintea Dorn-
nil mete in divanul eel mare, si at scos Orin-
tele Gerasim egumenul card Domnesti 134-Urine:
cartea lui Radu lui Voda, velet 1535, si cartea,
lui Petra Voda, velet 158-, si cartea lui Mihnea
Voda velet si cartea Radului Voda. fecioru
lui Petrasco Voda, velet§i cartea Milmil Voda
veletscriindil pre totii satulu Strilmba cu toti
rumAnii, find a sintel Mansastiri, sat de movie de
striimosie. Iar rumanii din StrAmba el ail scos
acele 2 card, o carte a raposatulul Matei Voda,
aka carte a unchlului Domnii mete Constandin
Vod. care card le-am cautat Domnia me, si leu
vazut toti boearii Domnil mete in Divan, si ne
aflandus'a card facute cu Divanul, nici scrise de
Logofqi domnesti, find card rele §1 rnincinese
precum sad 1i adevarat, ca sat fost scris la Cara
de Popa Nicula diu Barca, $i luate pecetile dela
carcile Maniistirii, care ail fost fAcute de riposatul
Matei Vod. si de unchiul Domnil mete Constan-
din Vod. tot pre acest sat Stramba, iar de Ora
§i de camas, stricand cantle si lulnd peceOle de
la pus intriacele card,intr'aceia Domnia mea
din preuna cu toV cinstitil dregraorii Domnii mete
am ciutat §i am judecat pre drept si pre lege
dumne4eiasca, si bine am adevarat Domnia [ilea
VOL. VI al IIIIICABIULUI.

www.dacoromanica.ro
 114

cu tot Divanul, c'ati umblat rumAnii cu mestesu-

guri ti cu ficlenii ca sh scape de rumAnie. Da-
tub= Domnia mea pre rumAnii de grumaz in mi-
na parintelui Gherasim Egumenul, §i iam dat
i acestA carte a Dornnil mele santei Manastiri
Govora, ca sail fie tot satul Strimba ci cu toti
rumanii, sat de movie oha,vnich in veci. Pentru
ca au ramas rumanii de lege si de judecata di-
naintea Dornnil mele din Divan. lne of cocoj
Nepocolibimu Poricimu Gvmid Sej StAditeli Pos-
tavleiarn Gvmid : Pan Raduhi Niisturelu Vel
Ban, Pan Badea BAlAceanul Vel Vornic, Pan
Vladul Cocarascul Vel Log. Pan Barbul Miles-
cul Vel Vistiari, Pan Mihai Cantacuzino Vel
Spatar, i Pan Stoia vel Clucerti, i Pan Ghin-
cea vel Postelnictz, i Pan Mihal vtori Pitarifi,
i Pan Barbul vtori Paha)) i Pan Alisandru vtori
Stolnicti, i Pan Papa vtori Comis, i Pan Sta.-
tie vtori Slugi, i Ispravnicul-liaducann vtori lo-
gof.A na pisaz Nedelcu-Logofetil, Costea, Lo-
golet de la Craiova, ve na stol grad in Bucu-
resci, meseati Main 5, veleat 7189 (1681).
(Subscris) 10 Sierban VVD.
I L. P.

Blatiu Cocorescul, vel Logofet.

in Flea Literary din Brapv No. 15, and 1838, s'ati pablicatii
aeest articul important de Dom. V. l'OPV, autorul deserierei Ti-
pogratiilor ee all esistatit la Romilni. El all eopiatti aeest Ilrisov
de pa origivalul ce se afli intro serisorile Spitalului Brancovinesed
din Buenresel.Ne-am fdeut o datorie de al admits in colecliunea
noastra.
Th. t'odreseu.

www.dacoromanica.ro
 115

HATISERIEt IMPtRATESCU
inalta aceasta porundi, a mea see va pune in
lucrare intocrisal.

Deosebitule intre Domni, ei alesule intre eel

mai inalti ai nearaului Crestineseu, eel ce to
orAnduesti acum prin imparateasca urea voint4,
obladuitor al tarii Romanesti, Alisandru Ghika
VVd. fieti srsiturile bune.
Prin deosebit inscris atingelor de unite pri-
velegiuri §i seutiri halizite principateloru Va-
labiei yi Moldaviel, facut pe terneinl art. 51ea din
tractatulu de la Andrieanopol, intitirindusA fieste
care din punctele cele hotarate. ysi deosebitul
actu al conventiel dela Akerman, in pricina ki-
pului alegerii Domuilor, acestor principate,
cunoscandush trebuinta de a se aseza, cea din
launtru alor ociirmuire, pe temeiuri mai sta-
tornice si mai potrivite Cu adiv4ratele for inters -
se, s'air hoth.r5t prin nestrkmutata invoice Mena
cu degvarsire intre in nalta me PortA, (aearia
mkrire fie in veci), §i intre curtea Rusiei, cele
urnMt6re :
Vremea domniel numitilor Domni, pe viitori-
me nu ssa va margini numai pe septe ani, ca
mai nainte, ci sa va prelungi pe tot cursul vie-
tii lor. Mara nurnal daca din bunavoinVa vor
voi a se lepada, sail de care cumva, pentru vre o
invinovatire din eele prevAzute in mai sus ara-
tatul inseris, cuviinca va cere a se departa.
Domnii vor intocmi slobod t6te pricinile cele
din Muntru ale principatelor tor, sfatuinclusa
cu ale for divanuri, Mr de a se' putea insa aduce
nisi o viltAmare drepturilor ce s'air kizesuit a-

www.dacoromanica.ro
 116

cestor d6A tAri prin deosebite tractaturi sail

hatiserifuri, si nu vor fi supargi intru cea din
launtru alor ocArmuire, prin nici o poruncA
inpotrivit6re, acestor dreptarl.
inalta PoartA fagaduesce si se leaga a priveghea
cu ingrijire, ca privelegiurile harazite Valahiei,
Moldaviei, sa nu sa calce nici cum de cAtra
dregatoril invecinatelor serhaturi, a nu suferi
nici amestecure din partele, in pricina acestor
doue principate, $i de a popri on ce navalire
a lAcuitonilor, depe malul drept al Dunarii, pe
pannantul Valahiei, sail al Moldaviei. SA vor so-
coti ca o parte intrupata cu ;west pAmAnt, t6te
ostrOvele ce sunt cats malul stangu al Du-
narii, @i sanalul acestui riu va fi hotarul prin-
cipatelor dela intrarea sa in staturile otomane
liana la imprennarea sa cu Prutul.
Spre a asigura mai cu temeiu ne siluirea pa-
mAntului Valahiei @i Moldaviei, inalta PortA sa
leaga a nu Linea pe malul stangu al Dunaril nici
o cetate, $i a nu suferi nici un fel de cladire,
a supusilor sal Musulmani. Drept aceea sa ho-
tAresce, cu nestramutare, ca pe tota intinderea
malului stAng al Dunaril atat in Valahia mare
§i mica, cat $i Moldavia, nici un Moametan sa
nu Oa nici ()data a ave salasluinta sa, prii-
mindusa numal neguOtoril cei inputerniciti cu
fermanuri, caril vor veni in principate sa cum-
pere in socotela lor, producturile cele trebuin-
close pentru consumatia Constantinopolului, sail
alto lucruri.
Orasele turcesti asezate pe malul stangu at
Dunaril BA vor intorce Valahiei, inpreuna cu
pAmantmile lor, spre a se intrupa de acum inain-

www.dacoromanica.ro
 117

to cu acest principat, si cetatile ce art fost mai

nainte pe acest mal, nu vor mai putea fi re-
cladite ; musulmanii ce vor ave averi nemis-
catoare, ne rapite dela particulari, sail inteacelea-
si orase, sail pe on care alt punct depe malul
stangu al Dunaril, vor fi datori A le vanza pa-
mantenilor in termenu de 18 luni.
Aceste doa principate avand tote drepturile
cei de sinesi legiuiri, pot si carantine a intocmi
pe totrt lungimea Dunaril, si la veri ce alt loc
vor socoti de trebuinta, si cordoane de sa-
natate a orandui on uncle si in ce kipii vor
judica de cuviinta spre paza lor, fara a fi vol-
nici cei ce vor intra in principate, atat mu-
sulmani cat si crestini, sä se apere de a pazi
cu scumpatate tote intocmirile ce se vor face
spre apararca sanatatii.
Ffind *MBA trebuinta pentru slujb a carantinelor
si spre a se putea priveghea sigurantia hotaralor,
paza bunel oranduell in orase si sate, si pune-
rea in lucrare a pravelilor $i a regulamentelor,
obladuirea fiesi cilrula principatu va putea sa
tie unu numaru de paznici inarmati, calf vor fi
trebuinciosi la pomenitele slujbe, iar numarul
lor si trebuinclosele pentru dansil keltuieli se vor
intocrai de catra Domni din preunil cu Divanu-
rile lor, intemeindusa pe pildele cele veld.
inalta Porta insufletita de dorinta de a in-
lesni acestor doa principate tota buna petre-
cere de care ele sa potu bucura si instiintate de
abuzurile si asupririle ce sa urma cu prilcjul
osebitelor &AA ce sa cerea pentru consumatia
Constantinopolului, pentru indestularea cetatilor
asezate pe malurile Dunaril, $i pentru trebuinta
www.dacoromanica.ro
 118

arsenalului le hArazeste cu totul acestu al lor

drept aphrrindule pe viitorime de a mai da bu-
catele lor, §i cite alte f eluri de zaherele, asisde-
rea Of si kerestele, care Ong. acum sa cerea de la
dAnsele. Asemene nu sa vor mai cere dela aceste
prinoipate, In on macar ce intamplare, sala-
hori pentru lucrul cetritilor, nici vre 0 alts pod -
vada de on ce feliu va fi. Spre a se pute des-
pagubi insit haznea6 impatiitescri, de pagu-
bile ce i s'ar pute pricinui, printeacesta desrt-
viirsitri lepadare a drepturilor sale, principa-
tele vor plati pe fieste care an o sum de bani
care mai in urma sa va hotAri prin invoke
intre arnandoa curdle, afara de &Aide ce sa
numescu : idie si rekeabie, care ramanu precum
mai nainte sa oranduisera, dupa hatiseriful ce
s'ari dat in leatul 1802.
MIA acesta la intamplare de renoire de Donau,
pricinuita sail de rnOrte, sail din lepadare de
sinesi, sail din pravilnia deprirtare, principatul
la care sa va face area inoire, va fi datoru a da
atunci inaltel Porti o suma potri vita cu cea din
hatiserifuri hofardta, dajdie pe fies-care an, iar
preste aceasta nici ()data nu sa va mai cere nici
dela Tara,, nici dela Doran, nici o aka dajdie,
indatorire sari dar, suet on ce pricinuire va fi.
Pe temeiul desfiintArii mai sus aratatelor dari, lo-
cuitoril amAndurora principatelor sa vor bu-
cura de o desevrtrsia slobozenie de negot, pen-
tru tote producturile parnAntului si industriei
lor, (dupa cum s'ail hotarat prin deosebitul in-
scris al conventiel dela Akerman,) MIA' nici o
marginire, afarri dintr'acelea ce Donanii din pre-
lima Cu divanurile lot. vor socoti de neaphratI
www.dacoromanica.ro
 119

trebuintA a intocmi pentru asigurarea indestu-

larii din launtru ; vor putea sa pluteascA slo-
bod pe Duni-ire cu kiar corabiile lor, inputerni-
citi cu pasaporturi de care alor obladuire gi
sa negutitoreasca, in tote orasele si limanurile
prea inaltel Porti, far'de a fi supAra0 de catre
strangatoril haraciului, nici supusi la vre o alt
napastuire.
Catra aceasta inalta Porta privindu la to-
te nenorocirile ce Valahiea si Moldavia au
suferit, indemnata de tulu deosebitu sen-
timentu, al iubirii de omenire, priimesce a
scuti pe lacuitoril acestor principate de plata
&Aldine]) ce i sa cuvine pe del ani deplin, so-
cotiti din cliO intru care principatele sa vor
deserta, cu totul de cAtre ostirile rusesti.
insfarsit inalta Porta dorindu sa statornicescA
cu tote kipurile viitOrea buns petrecere a amrtn-
durora principatelor, sa leagA cu dinadinsul
a intari regulamentele administrative ce in cursul
vremii inerii acestor deA tari, de chtra ostirile
rusesti s'ati fAcut, dupa deriqa Adunaril celor
mai insamnati al lor, si care regulamente vor
sluji in viitorime de temeiu intru cea din launtru
ocarmuire; pe cat insa pomenitele regulamente
nu vor aduce nici o vatarnare la drepturile
prea inaltel Porci asupra acestor locurl.
Acestea ca niste invoieli fAcute gi intocmite
sa coprindu in webite inscrisuri, dart], find CA
a lor aducere intru s'A,varsire s'att intArziat din
pricina deosebitelor inprejurari ce s'ari ivit,
socotit de neaparata trebuintA a sa hotari, $i a
sa regula acum chipul eel fara zabava, punerea
in lucrare acestora mai sus clise intocruiri. Deci

www.dacoromanica.ro
 120

facandusa conventie in Petropoli la 16tul dela

Hristos 1834, Genarie 17. s'ati hotarat prin ar-
ticolul al 21ea atingetoru de principatele Mol-
davjel gi Valahiei cele urmatore :
In temeiul inscrisului deosebit al tratatului
dela Andrianopol, atingetoru de principatele
Valahiei gi Moldaviei, prea inalfa Porta Otoma-
na, s'ati legat cu deadinsul a intari regulamen-
turile administrative ce s'ati intocmit dupa dorin--
ta Adunarilor celor mai insemnaci si mai cu
polipsu al locului, in curgerea tinerii acelor prin-
cipate de cats ostirile rusesti. Spre savarsirea
acestil legaturi, prea inalta Nita dupa ce se va in-
credinta in destul ca oranduielile coprinse in
aratatele regulamenturi, nu aduc nici o vatamare-
la drepturile sale asupra acestor doh' locuri, prii-
mesce ale da Inca de acum a'sa intarire, fagaduin-
dusa de a slobozi gi inalta porunca prin hatise-
rifti care sa, va inparttisi in copii ambasadei ru-
sesti, in termenti de doa luni din clioa skimbaril
intaxirilor acestel conventii.
Indata dupa formala intarire a regulamen-
telor administrative, Domnii Valahiei §i Mol-
daviei, acarora orand.uire se va face pentru asa
una data, dupa chipul ce s'ati hotarat intre cele-
doa inalte puteri invoitare, vor intra in lu-
crarea insarcinarii lor, ca sa ocarmuiasca Ora
urniandu condiOilor coprinse in deosebitul in-
scris al tractatului dela Andrianopole gi potri-
vitu cu regulamentele ce s'al intocmitu pe te
meiul acestui inscris.
Dupa ce sa va face asezarea Domnilor, Ma;
rirea sa imparatul tutulor Rusiilor va porunci
tragerea inapol a ostirilor ce an tinut principa

www.dacoromanica.ro
 121

tele, dorind a da printr'acesta o none martu-

risire de cinstire catra Marirea sa Sultanul, $i sat
grabesca intrarea inaltei Porti intru drepturile
ce tractaturile ii lash asupra principatelor. Pen-
tru tragerea insa a ostirilor rusesti ce vor fi a
se ridica din principate, s'au hotarat in termenu
de doa luni, socotindusa din dioa asezaril Dom-
nului, find cu dreptate, ca inalta Porta, sa, prii-
mesa, o despagubire potrivitu cu folosele de
care s'ail lepa'dat spre binele locuitorilor Vala-
hiei si Moldaviei, s'ail facut in voire si s'aii boa-
rat, ea t6ta suma ce sa indatoreza principatele
a plati pe fiescare anti catra inalta Porta, potri-
vit cu coprinderea tractaturilor, sa va urea de
acum inainte peste tot. la trei milione lei (adica
6000 pungi), pentru amandoa, principatele,
care suma sa, va plati de catra Domni incepandu
dela letul dela Hristos 1835 Genarie 1.
S'ati hotarit asemenea, ca si numarul ostirilor
oranduite spre paza cea din launtru a arnan-
durora principatelor, dupa trebuinta pail, sa
se reguleze cu desavarsire potrivit cu dorinta
inaltei Porti. Tara cat pentru stegu $i pavilion
spre trebuinta aratatelor ostiri, precum si a co-
rabiilor negutitoresti ale amandurora principa-
telor, sa lasa la inalta Porta ale hotari.
Insufletit de dorinta de a da si a kezasui lo-
cuitorilor Valahiei adivarata for odihna si lini-
ste, precum si vecinica for buns petrecere $i incre-
dintat find dupa cercetarile ce cu scumpatate-
am facut, ca regulamentele administrative ce s'aii
alcatuit, cu ceruta oranduiala, ce sa arata prin mai
susii disele trataturi, precum si celelalte in-
tocmiri lamuritore §i folositoare ale acelor

www.dacoromanica.ro
 122

regulamente ce s'ati facut dupa dorina celor

-mai alesi gi insamna0 locuitori ai principatului
Valahiei, in vrernea ocupatiel el de catra ostirile
rusesti, si care tote acestea urmeaza a fi pe viito-
rime temeiu al cArmuirii din lAuntru, cA nu pri-
cinuescu nici o vatamare la drepturile de stApa-
nire a inaltei mele Pori, le am intarit spre asi
avea urmarea for intocmai.
Tu dar care esti Domnul mai sus pomenit,
vei aduce intru savArsire cuprinderea aratatului
regulament, care pe viitorime va fi temeiu ne-
stramutat, al eel din launtru ocarmuiri a principa-
tului, precum si la ale sale deosebite privilegiurl,
padindule pururea intru toatA alor intregirne, vel
Ingrigi a nu sa aduce supt nici unu fel de cu-
vant vre o abatere.
Tara cat pentru dajdia cea de peste anu Ia care
sa indatoreza a plati amandoa principatele, find
ca urnika a sa pazi o dreptA cumpanire la
analogia ce sa va plati de catra fiecare princi-
patu, si find ca locuitorii ail a fi scut41 de
tool felula de podvezi 1i alte cereri, sa
vorti bucura de o intreaga slobozenie de ne-
gotu, in locu de patru sute tre iced noa
mii chid sute lei (439500.), ce se platea
mai nainte sub numire de ezie, idie si re-
keiabie, va plati pe anti la inparatesca nostra
hazna 4000 pungi lei, preckt s'aft hotarat intre
inalta mea Porta, i Intre curtea Rusiel. Savar-
sindusa dar termenul asidosiei de dol ani ho-
tarata in deosebitul inscrsiu al tractatulul dela
Adrianopole, plata atiitatelor 4000 pungi, care
insumeza dajdia pe fiesicare an, al principatului

www.dacoromanica.ro
 123

Valahiel, va incepe dela 13 ale lunel lui Rama-

zan a anului Egiril 1250, sail dela letul dela
Hristos 1835 Genarie 1. potrivit cu cea din urma
conventie inkeiata la Petresburg de care s'au vor-
bit mai sus, iar afara dintr'asta aurmo nu se va
mai cere nici dela tine, nici intr'o vreme Qi
supt nici un fel de pricinuire, nici o alts dajdie,
nici dare, nici vre un dar, deosebindusa numai
intamplarea reinoiril de Domni, ce s'au prevAzut
in deosebitul inscrisu al tratatului dela Adria-
nopol.
Poruncescu dar, ca to sa te silesti a lucra dupa
kipul ce aratat mai sus. Spre acesta dar
s'ail dat acest al nostru inalt firman, inso0t cu
cea de insumi scrisa porunca, care indata ce ti
sA va face cunoscuta, vel pune in lucrare cele
de mai sus, si te vei asemana cu coprinderea
acestii sfinte porunci, la care datori sunt toV a
avea supunere.

Acestu Hatiserifu l'am reprodusu dupit Fdea de Ifinte

N. 50 aunt 1892.
T. C.

ARZMAHZART.

Cab% Area inalta Poarta, din partea Boerilor Prinei

patului Moldaviei, dat la Anul 1b22.

La prea stralucitul pragu al Preputernicii 4i

hranitoarei nostre impArA01, unde saleslueste ra-
dimul mAntuiril, si scaparea tuturor celor ce se
ally intru nevoie alergam nol, cel intru neca-
cluri patimasi, i intru tanguire rat:5AV §i dezna-

www.dacoromanica.ro
 124

dajduiti, credinci6sele §i supusele raiele ale prea.

puternicii imparatil locuitoril Memlechetului Mol-
davia, adeca: Mitropolitul, Episcopil, arhiman-
dritil §i lgumenii Manastirilor; Boeril cel din taiat
a doa §i a tria stare, boerenasii §i t6te celelalte
stari ale mazililor, ruptasilor, negutitorilor,
tom obstiea nemului Moldaviei, atat partea bi-
sericeasca, cat si politicesca §i cu varsare de-
lacrimi plecandune genunchile credintel, §i gru-
mazul smerenii si al supuneril, i a dragostil
sufletestil n6stre jertfe, §i cu cele mai jalnice
strigari inaltind maini de ruga catra Dumnecleul
cel prea inalt, pentru statorniciia stapaniril, §i
intarirea prea puternicii imparetil si a inaltatu-
lui Devlet, a caruea stapanire sa fie nebiruita
spre a supune pe tot vrajmasul si pizmasul.
indradnim ticalosii, sa ne apropiem, cu acest
prea plecat Mahzar (plansoare) insciintand, ca
Cara acesta a Moldavii, ca un amanet al lui
Dumnecleti, lasandusa cu sfintenia la prea pu-
ternica si vecinica imparatie, Inca din vremea
:acelui vrednic de cinste stramosulti vostru Sul-
tan Suliman, cel dintai ; de atuncea s'ail in-
vrednicit prin asacliimanturi, sa se milueascA, nu-
mindusa §i 4lic6ndusa keleriu al prea puternicii
imparatil, §i mafru zurn calet.Nici odini6ra
acesta credinci6sa §i prea plecata raiea nu s'aii
aparat cu cea mai mica indaratnicire §i villa de
hainlac, sat macar cu cea mai mica aplecare
§i ravna de apostasie, ci in potriva dintru in-
ceputul raelicestil supuneri, in vreme de sat-
tea vecuri mai luminat de cat s6rele, Moldavia
au piiclit nestramutat neclatitul sau rnijloc al
credintii catr5 prea puternicul Devlet, cu mai

www.dacoromanica.ro
 125

multi sfintenie de cat celelalte neamuri cite au

avut norocire a sA afla intru t6ta largimea a
doue pamAnturi adoa marl, supuse la prea
puternica impkitie a innaltatului Devlet ; do-
vedita find acesta ti ne la-gaduit, ca saracele
raiele a le acestil tari, all in manele for numal
plugurile de fieru ca se lucrecle pamantul spre
imultirea 5i spre irnplinirea poroncilor, 5i voin-
%ele Devletului, bine multAmiti cu toil pentru
nedesertatul isvorti al ruilelor, darurilor ; ce
am dobandit $i in scris dela hranit6rea nostril
tua parade, acestea avAndule ca niste comori
forte de mull pretu.
Navalirile tarigradenilor Glreci, ce de la o
vreme au ineeput a se orandui Domni, in lo-
,cul celor legiuiti Moldavi Domni locuitori, eel
asedati dupa vechile asedamanturi ale tarii. A-
cesti Domni ce s'ail virit intre not dupa pa-
catele n6stre, iei insusi all pricinuit i cea VA--
cluta rani a apostasii, dintru care all cursu cea
desevarsita prapAdenie a memlechetului (a terii)
nepovestita durere gi vecinica plangere, in-
cat nu este cu putinta a sa sterge vre odatA
din tru sufletele credinciaselor raiele celor de-
spoete gi desnadajduite.
Moldavia acesta, acestu keleriu (adeca ca o
visterie plink de tote bunAtatile), al prea puter-
nicel impAratil, aceste drepte prea plecate
raiele, au ramas MUM ca un trup firs de su-
flet gi mort, din pricina acestor stricAciosi apos-
tati:, caril au basil impotriva for pornirea
nebiruitelor ostiri ale prea puternicil imparatii,
spre sdruncinarea 5i sdrobirea lor, $i s'au fa-
cut Moldavia teatru resboiului isgonirel Greci-

www.dacoromanica.ro
 126

for si in scurt iata de fata Cara pustie, erase-

despoiete si arse, Bisericile rugilor nOstre ja-
fuite gi darmate, dobitocele hrApite gi imputi-
nate, zahereoa risipitA, nol pamitintenil des-
poiatl 6i mosiile nostre vrednice de jale, si lip-
site de venituri, acestea sunt sfarsiturile oblil-
duiril fanarioticesti din Moldavia, $i larasi slaves
proniei cel de sus, ca nu ne-am amagit a ne pune
i nol intru vointa cea rebeliasca, ca s'A ea-dem
intru singura prhpastie a rapuneril sufletelor ce
ne au mai camas, pentru ca" nevoit sã adneA
asupra nostril' ghndul for cel schrnav 6i neplru-
cut lui Dumned.eil ca se ne piarcla i pe nol,
pierzandune nepretuita comoiii a credintil si a
supuner;i nostre dela insufletit6rea impinatie a
innaltatului Devlet!
Pliingend, multernim nepDvestitel gi indelun-
gel rAbdari a prelubitearel nostre impilratie, ca
cu scumpatate ispitind ¢i cu indelung5, rabda-
re descoperind, ail gilsit stralucinda neintinata
credinta a raiAilor ei, pi cn inclestulare ne-aii
diiruit marturia sfintel nevinovatil prin sfanta
pi vrednica de inellinileuine porunea, ce s'ari dat
pentru acesta sä se milostiveseil darn chtrA noi
7

inbitorea de omeni imparAtie, ca sa dea ascul-

tare la simtitorele patina a le thril, urmate mai
din nainte din partea voivozilor fanarioti gi
de ciitra cei en dansii Greci, pe carii nol ti-
calosii lam cunoscut, de Domni prtmhntenl gi
pArinti al patril, eel mai multi dintru acestiia
ca niste lipitori sugat6re de singe tabarand
pe nol, ea pe niste of de jertfiti fires de glas
raiele, din vreme in vreme, all pus in lucrare
cea fares de milostivire despoiere i ticalosie a

www.dacoromanica.ro
 127

norodului, insu§ind tragend catra dan§ii t6te

milele prea puternicil imparatil, §i privelegiu-
rile tariff numai pentru osebitti folos al lor, al
rudelor lor §i al taxigradenilor nernului lor cla-
tind cu totul madularile ticalosilor, fiind ca cu
cat ajungeam la mic§orare §i scadere, cu atilta
sporea numarul G-recilor lor, adttoga cheltuelele
si iscodea noue mij16ce pentru despoierea n6s-
tra, ca sa indestuleze pe
Cel pamanteni nu avea loch de slujbe, nici
cei din MI. nici cei de a doua stare Boeri,
Inca §i celit care era de cele mai midi trepte
nu gasea inAngaiere, precum nici serimani, i
veduvele, ajutorintii ; pentru ca §i cele mai marl
§i mai castig6se boierii, gi cele mai multe din
ispravnicii, i celelalte slujbe ale tariff, tarigrade-
nil, cei pentru pamanteni amari prapaditori, be
poprea, talhareste, iar voevodul fanariotu le lua
fara de dreptate, §i din veniturile lefilor §i ale
milelor cele oranduite, pentru pantantenil cel sa-
raci, trei pall de bani pentru Grecii cel avea cu
diinsul, pentru Iii, fete, §i tinerea 1111 §i pentru
celelate familii ale fanarioOlor din Tari-gradfi.
Acesti voivocli lua veniturile rusumaturilor, a-
deca : Desetina, Gostina, §i Va..draritul, inpreuna
cu vamile §i en ocnele, cu cuvantu ca acestea
sant pentru gebhargii ale Donmului, dupa ur-
marea celor dintiu Domni pamanteni care lua
numai veniturile vamilor §i ale ocnilor, din care
acel pamanteni da milostenie i ajutoriu catra cei
pamanteni sarmani, iar fanariotil sporind darile
rusumaturilor sa folosea iel de dansele, §i cel
din neamul lor G-recl, §i neindestulanduse nici cu
acestea, lua i din banii dajdei haraciului vis-

www.dacoromanica.ro
 128

teriei cu cuvant de cheltueli nenumArate, §i inscurt

tote era pentru dal* §i nimica pentru pAmanteni!
SA precupea de cAtra dinsil §i zahareoa ce se
cumpara pentru miril, platind sAracilor lAcuito-
ri de multe off, mai puOn din pretul, care lua
iei de la innaltul Devlet, iara uneori nici un ban
nu le da, in cat au ajuns ticalo1ii plugari pAgu-
b41 ca sa bataliseasca lucrarea piimAntului, za-
hereoa ce prisosea afara din trebuinta capanului,
adeca mamaliga cea de popusol care este paine
cea de ob§te a locuitorilor, §i pe care ticalosii
locuitori cu ostenele o ara §i o samana, Domnil o
prec'ipea si numal cu platA lasa sa iasa afara din
hotarale tariff, pentru alisverisul cel de ob§tie ;
intro acesta§1 chi pu insa era cu neputin0 sa
indracinescA pamiintenul a sa imparta§i din ro-
durile ostenelelor lui fara de dare.
Boeriile carii sa vinde cu ru§ferturi §i le cum-
para cel de neam prostri §i nevrednici, supilrandri
§i pe aceste sermane raiale Ca sa potil sa scota
ceia ce da rusfertu §i sa se folosascA §i mai mult;
pe cei legiuiti slujitori (adecA simenii §i ceelanci
paznici al cari, ii avea si Greci fanarioGi din suita
Dornnului, ca pe ni§te venituri a le lor, §i ii
yin* iarA paza thri lipse cu total, OVA ce cu
acest felu de chip as putut pre cu lesnire sa
intre in gindul lora apostasiea.
Ace§ti dintre fanarioti Greci, inbog4indusA
-din sud6rea §i umnca pamAntenilor, pe caril cu
rautate li vindea ca ni§te raiele ale lor, pe urma
cu banii sangelui, a imparatestilor raiele, cumpAra
mobiile pamantenilor, §i fatniliile credinciosilor
Moldavi al Devletului, ramanea prapad41 depe
fata pamAntului, §i cauta alts streina sklasluinta,

www.dacoromanica.ro
 129 -
ca sa petreaca ramasita vietn lor, find ca
nisi milostivire mai iera pentru dansele, nici
locuri de slujbe, nici ajutoriu de legs, nici drep-
tate la dreptatile lor, find ca dumnedeiasca
dreptate a sfintelor judecati sa vindea cu bani,
spre insusi a lore inbogatire ; liana si
cu nume de mosil Domnesci, oamenii Dommlor
le lua fara dreptate $i le vindea.
Sfintele fermanuri a le innaltului Devlet cele
date pentru pricini de ale tarill intru care Dorn-
nil ierau indatoratl, dupa cuprinderea celui vred-
nic de inchinaclune sfantului Hat, la 1217 dupa
leatul otomanicesc, sa se cet6sca in&auzul tuitu-!
ror, si sa stew in pastrare la caidurile tarn' , pana
gi acestu fella de fermanuri, le facea nevadute
ai nesciute pamantenilor.
Mita el cu ochl ral la WI din Boeril marl
cartea cu cuvant asupra nedrept4loru ce sa
facea la judicatl, sail la inpreunarile dajdiilor,
pi intru t6te iera silit Divanul sa iscaleasca
fara de voe anaforalele ca s'ail judecat cu cu-
viinta cele nelegiuite asuprirl, indemnand Dorn-
nil cea din preuna sfatuire, prin tragerea de sine
si acelor nevrednici, pe caril ii cinstea cutrep-
tele boeriilor cele pastrate dupa a legei oran-
duele, pentru neamurile cele evgenise, si pentru
eel cari sa vor arata de vrednici la slujbele thrii.r
Opriti i osanditi iera aceiea carii &dean sa
indrezneasca a face prea plecat mahzar; sail sa
alerge la limanul innaltulul Devlet; ticalossii
pentru aceea cand ar fi indraznit sa faca o pr6-
sta intrebare, pentru ce sa urmeda in potriva
un ce, la hotararea prea innaltelor hatiserifuri :
pentru ca aciea sa bantuia 'Ana la morte, dar
VOL. VI. AL MOAB ULUI. 9
www.dacoromanica.ro
 130

cite alte, care le trecem cu vederea din pricina.

prisosului de cuvant, gi pe care learn mai ark-
tat $i in prea plecatulu nostru mahzar, atunci
cand au pribegit cel din urmil siluitoriu Mihail
Sutul. Dajdil intregi pentru fiinul, 1i orzul graj-
dului voevodu dajdii pentru Mezelhanele, afarl
din cea adevarata trebuinta a Mezilhanelelor ; daj-
clii pentru rachiurile ce le facea locuitoril chiar
din popusolul cel filcea samana iei, gi slobod&
intrarea rachiurilor din partife streine in Cara,
pentru paguba noastra, $i folosul lor.Zid ne star-
mat gasea pamantenil ca sa p6tri trece a alerga la
mila celor intru multi ani stApani ai nostri : fiind
si Domnil Greci, ispravnicii Gerci, $i zabetil
Greci, si capukehaielele Tarigradului asemenea
top: cu socotell ea obladuescu vrAjmasi, far nu
raiele credinclose ale innaltului Devlet. Pentru
aceasta dar cu curgeri de lacrami Qi cuprinsi de
spaima, ca niste vrednici de milostivire, ne
rug'amu bunAtatil si iubirei de oameni a prea
puternicil noastre imprtrrttii, sui nu ne osandini
ticalotii pentru indrilzneala, ci sa se milostives-
ea asuprane, ei sa ne miluiasea cu innoirea
vrednicei de jale vietil noastre, daruindune cu
liniste, acesta de mai in josu prea plecata ruga-
clune care ieste aceasta !
SA ne isbavim de acum innainte intru toi, de
Domnia ¢i obladuirea greceasca, sa se milos-
tivesca catra not prea puternica nOstra impara-
tie, prin neclemAntul sflintului sau infrumusetat
Hatiserif, dupa cel din ail sfAnt aseclemant, ca
sä aiba Ora obladuirea intru sinesi prin pa-
manteni, pazand numirea Domniel cele din-
tru inceput privelegiuri, care s'all ravarsat terei

www.dacoromanica.ro
 131

pana acum : §i prin trimiterea de capukehalele

pamanteni la prea innalta Porta, 0, trimitem §i
cea legiuita Tintighen, Rigen. §i Rekeapigen, la
prea stralucitul prag al prea puternicil imparatil:
inplinind prin cea cuviinclosa favna a supuneril,
§i a credintil sfintele slujbe, §i savarsirile dupa
starea §i puterea tariff, §i dupa cum ni s'aii ha-
razit din nede§ertatul izvor al milelor, §i al
indurarilor prin hatiserifurile ce s'ail dat la 1180,
1190, 1206, 1217. leatu otomanicesc, si celelalte
mill ! i fiind cii, starea puteril tarei, §i resuflarea
mij16celor §i nadejdile vietil ce s'ail desertat
inputinandusa dobitocele, zaherelile si t6te lip-
sindusa, §i de cele gata zaherele si samanaturi
cu totul, cum §i de araturile anului de al 2-lea,
§i din dobit6cele plugariei, §i de oaruenil
plugari, §i de bani pentru cumparatorea se-
mintelor, §i din alts parte infrico§indune de
f6mete grozava : §i peste acestea fiind ca Cara
din cea veke intregime a jet s'aii mic§orat, §i
mai vertos ca §i veniturile iei s'ail inputinat,
pana hick §i aceste venituri ce ne all mai ramas
nu putea fi de ajuns Domnilor Greet, in vremea
inbiel§ugarel, cu cat mai vartos intru ticalosia §i
saracia cea de acum, cu adevarat nu vor ajunge
nici celui mai dreptu §i cu bune masuri pli-
mantean Domn ce s'ar fi insarcinat, spre icono-
mia keltuielelor sale, §i a ostenelelor ehpalelii,
find ca nedreptatile urm4cla sa lipslasca, dupa
cum §i veniturile cele necuviinclose ale boerii-
lor, t6te au sa se stearga, ca sa simta saracele
raiele rodul milostivirel innaltului Devlet.
Pentru aceasta dar, nici ne trece prin ga'nd,
nici asternem rugaciune acum intru inceput, ca
www.dacoromanica.ro
 - UAL

s se randuksca, nici psamantean Domn eine-

va$i, pentru ca set nu a, ingreuieze tam cu ose,-
bitele keltuieli ale dreetoril Domnulul, ph& ce
va ajunge in starea indestulaa!
Prea plecata Rostra rugaclune ieste, ca sk ne
milubsua spre a, se hkazi si in veacu a sä in-
tar noun obl'aduire a tariff, de cataii pkohnteni
ales): din neamul Moldaviei. Ca al aseze un
sfat de un num'aru de boieri, ¢i dintru acestiai
un bas boieriu, ales de ciitra cei mai iseusiti a-+
I*, gi acest sfatu al boierilor inpreuna cu bas
boieriul, afand savarsitorea:perecsusiotitit a Dom-,
va orandui divanuri, ispravnicii, jude-
catoril pi boierii, &and vreodata va veni tara,
in buns stare (hind ca de a ajunger la cea din,
tai stare ieste trebuintil de multi ani, dupacea,
de arum, vrednia de, plangere stare), atuncea
pentru, cat se nu lipsiasa slava Domniei tariff, i-
conornisind ticalopij far% de greutate i suparare,
pi, fka de vksare de lacramile dajnicilors ores-
care sum de bani, pentru tinerea unel caviin-
clOse §i foarte micsorate araare cinului Domnii,
vom alerga ca,. sa rugam pre& innaltul Devlet,
aaandui pe un acest fella de pAm'anten, ales de,
D,orun, carele, s5, fie supus pravililor pAmentu-
lui pi, celor mai strimte @i neapkate obieeluri,
ca 45, fie spre incetarea grearatilor, pi spre feri-
circa acesta mult patimase tart.
Aceasta stkianire a Orli pentru paza p4man-
talni va avea pe cel dintr'un inceput oranduiti
pi, legiuiti paznici parnfinteni, pe acel care lat.'.
avut gi, liana aeum osebiti pi scutiti, nurnindusa
seimeni pi slujitori, pe caril Grecii ii vindea
dm preun4 cu capitauiile,i paza, nu iera.

www.dacoromanica.ro
 133

gonindusa insa si arnaucil ca sa nu sa mat afle ;

acesti pamanteni paznici sa se inbrace §i sa se
gat6sa spre shijbele din launtru aria, cu suma
cea oranduita si trebninclosa pentru aceasta, si
sa se Indatoreze a staiijui cu luare aminte o-
rasale si targurile ca niste credinciosi pamanteni
si veki slujitori al ostearirilor.Dajdiile sa
vor lua numal cele drepte, iara veniturile Bo-
ierilor sa se steargA, $i t6te sate sunt necano-
nisite sa se starpesca. Iar acuma intru cur-
gerea vrerail a staril eel vrednice de jale si cele
canonisite sa se usureze ! Darea sfintelor porun-
el ale Innaltulul Devlet, sa fie catra eel ce vor
Linea locul Domniel, kelerulni imparatii, Mol-
daviel, si capukehaielile pamanteni, la prea inal-
ta Porta vor dobandi apararea cea datnt6re de
vieatn, invrednicindusa, poruncilor celor intru
multi ant stapani at nostri, slava inaltului De-
vlet, va fi indurarea slobozeniel neguOtoriel pa-
mantulul, si ocrotirea de catra supararile celor
ce locuiescu pe faca pamantului keleriului im-
paratesc ale sarhaturilor.
Acestea cu frica $i en plangere ne rugam, ea-
cl'end la mantuitorele pici6rele stapanilor nostri,
ca nu nean mai ramas putere sa Intimpinam
stricaelosa si vAtamat6rea obladuire grecesta.
Daca stramosil nostri, Donanil eel pitimanteni
an amarat vre odata pe innaltul Devlet, (care
not nu scim, sciind nu mat cea deapururea su -
punere si credin(a), dara insa si acesta de va
fi, indestul ne am ogndit ticalosii, si ne am pe-
depsit not arum stranepotii acelora, peste veac,
afiandune supt siluirea si tirania Grecilor tari-
gradeni. Acestia dar calcand datoriile creding

www.dacoromanica.ro
 134

sa ne invrednicim not a dobandi fiinta astra

cea dintru inceput, &A a sa isterisi acea nimic,
din ceea ce nu ail avut din vechime, pentru ca
dintru inceput Domnia Orli au fost data noa
pamantenilor! vrednici de milostivire suntem
ticalosii la marginile tarii, rataeindune. Mu lta-
mita prea innaltului Dumne.eii ca in minutu-
rile acestea, prin purtatorele de biruinVa ostiri
imparatesti s'ail cur4it rebelia si din Cara.
Noi ticalosil aducem prea innaltatulul Vali
al Silistrei, prea vestitului Saraskeriu 1i drep-
tului Vizir, acest prea plecat Mahzari, ca sal puie
la pielorele prea puternicil imparatil, §i Dumne-
cleul cel fare de inceput, Doinnul cel mare al
incepaturilor, cel care da sOrelui lumina, va
insufla bunat4ile intru inima prea puternieului
iubitoriului de 6meni al nostru imparat, ca
sa strigam intru toti vecii, marescasa preste
tote asamanarea ssi stapanirea innaltului Devlet,
Amin.
Acest Mahzar l'am reprodusu din Poia de Miute N-40 anul 1840.
T. C.

CESTIUNEA FRONTIEREI ROMANE, DESPRE

TRANSILVANIA.
Salutare =ice D. Th. Codrescu.
imi ceri sell*, de ce lucratu $i in ce sail
marginitil lucrarea disbaterel hotarelor dintre Aus-
tria si Moldova, in puntul despre SlAnicu, la
care am luatu §i di parte. Tot odata Imi spui
ea al fi pusu sa se caute in arhiva Ministeriu-

www.dacoromanica.ro
 135

lui de Esterne, dosarul format de mine in asta

cestiune, si ca n'ai ciipatatu nici o lamurire.
Asta m'ail miratu f6rte multu, caci ell, chiar
de atuncea me-am facutu raportul in amanuntime
catra acel Ministeru. Totusi si acum suntu dis-
pusu a ve indestula cerirea, de si au trecutu unu
restimpu de 15 ani, in atata acele lucrari me-
an remasu tiparite in mintea mea, incatu nici
°data nu le voiu uita. Asculta :
Pe la finea lui Julie 1857, pe cand me gasi-
am supleant-judecatoru Divanului Domnescu, ca
in vacantie, eram la mosia mea ; acolo am pri-
mitu, cu unu inadinsu trimisu, decretul &alma-
camului prinvi Vogoride, rain care me insarcina,
ca impreuna cu membrul mencionatului Divan
Dl Costachi Negruti, di ne constituimu in comi-
siune, in unire cu comisaril randuiti de guver-
nul austriacu, sa disbatemu la facia locului neinte-
legirile de hotare la mai multe punte, kat des-
pre Transilvania cat si despre Bucovina. La
puntul Slanicu era certa de hotare intre rufetul
ocnelor din Moldova si intre Vasarheeni, din
Transilvania; in acestu cazu, decretul Cairna-
camului statua : ca trebuie a se dovedi pe uncle
au urmatu stapinirea intre ambele Ater'?" in 1839
si sa statornicim acea steipcinire. In decretu se
clicea ca se me grabescu a merge la Iasi, find ca
Comisarul austriacu ne asceapta. Locul intruni-
rel n6stre era satul Poiana-Sarata, pe frontiere.
Cum am ajunsu in Iasi, am fost la Dl. C. Ne-
gruti, pe care aflandul bolnavu, me-au spusu
ca si-au datu dimisiunea din acea Comisiune,
pentru motivu de b615.
Marturisescu ca si eu am cautat chipuii ca sa

www.dacoromanica.ro
 - 136 -
scap de o asia insercinare, din causa murmurului
ce am gasit in Iasi t; ea Calroacanul Vogoridi ar
fi influatu, in cestiuni politice, de guvernul A-
ustriei & &, insa n'am putut scapa.
In locul Dlui NegruO, s'au randuit pe batra-
nul Logofau Iancu Cantacuzino, cu care anau
pornit, avendu cu not tote dosarele, ating6t6re
de cestiune, spre Poina-Sarata ; aice ne-am in-
trunitu cu Oomisaril austrieni, decisindu titre
not ca Comisiunea sa lucreza in casele de la Wa-
le de ,pe Slanicu, unde ne-am §i dusu.
Am cetit t6te acele dosare, din care n'am in-
telesu alta, de cat ca Ungurii navalescu a im-
presura o bucata de mo§ia Ocnei. N'am aflatu
nici o lucrare a Cornisiunel din 1839, ce au fost
la acel puntu, de cat imolai sciinta ch. o Comi-
siune au fost in acel anu. Inteun dosaru, am
gasit o copie simpla, neadiverita, de pe hotar-
nica dirt 1792, &and s'au hotarnicit Moldova des-
pre Transilvania, de catra o comisiune randuita
din ambele parti, intre care era §i unu turcu.
Hotarnicirea aceia au inceput, din jos despre
Milcovu i muncii in sus 'Ana au venit la
,, parul k'ascariului, elite acea hotarnica, §i men-
ge hotarul terilor pe acel pirau al Pasca-
riului pana ce dajin piraul Slanic, de acolo in
josh tot piraul Slanicului, pana in gura pirau-
lui Chegche§il (capra). de uncle lash piraul Sla-
nicului, §i merge hotarul in sus pe piraul Cheq--
chee, pana la piciorul muntelui Che§che§ti ; de
aice se' lash piraul Che§chel, §i se sue hotarul
pe acel picior de munte, pana deasupra muntelui
,, Che§che§ii, de acolo trece pe muntele §andru

www.dacoromanica.ro
 -- 137 -
» midi, tot suindu-se papa pe muntele§fmdru ma-
1, re, si tot andru mare in sus."
Cea ntai lucrare a noastra an fost se ne suim
pe muntele Cheschesu si in andru mare, si se
observam positiunea locului, lamurindu-ne mai
bine de natura acestel cestiuni ; am intelesti ca
toata prigonirea intre Ocneni §i Vasarheeni,
era pentru piraul Cheschesil. Proprietarii tirgu-
sorului Vasarhei din Transilvania, ackora mo-
sie vine pang, in piraul Slanicu, pretindau ca
piraul Chesches, cerut de hotar, de hotarnica din
1792, este acel mai din jos, despre meada.-noapte
de muntele Cheschesii ; Ocnenii insa din contra
spuneau ca piraul pretindat de Vasarheeni s'ar
numi piraul Pufu, ysi ca piraul Chesches ar fi acel
din susil despre meacla-Ili de muntele Cheschesu.
Vasarheeni infatosau diplome de la vechii Dom-
nitori al Transilvaniei scrise in limba Latina, cu
care ei stkuiau a dovedi ca piraul acel din sus
s'ar numi Girosu, de pe muntele Girosu din
care isvorasce, earn nu Cheschesu. Ocnenii n'au
infalosat nici un document, propuind ca uricele
mosiei Ocnei ii s'ar fi luat de Vesterie. Este ceva
de insernnatu ca muntele Cheschesu are doue
picioare, en unu picioru sta in paraul din susu,
§1 cu altul in pkaul din josu, incat hotarnica
din 1792, se Foote aplica §i pe unu picioru §i
pe altul.
Am cerut de la Secretariatul de Stat documen-
tele de hotare a le mosiel Ocnei, si nu mi s'au
trimisu ; am cerut a mi se espeda in original sau
in copie intarita, hotarnica din 1792, cum $i pla-
nul topograficu ce ar fi trebuit sa se ridice a-

www.dacoromanica.ro
 138

tuncea, caci eu aveam indoialA asupra copiel din

dosaru, nelegalizatg de nici o autoritate.
De la Secretariatul de Statu am primit scire
ca originalul hotarnicei din 1792, ar fi la Con-
stantinopoli cum si planul, i ca s'au cerut a se
trimite de la inalta Pora. Am intrebat si pe
Dl. Comisaru al Austriel data nu au originalul
hotarnicel, din 1792, si planul de atuncea ; mi
s'au respunsu ca o au numal in copie, care ar
fl conforms cu copia din dosarulu nostru, ca
la 1792, nu eat ridicat nici unu planu topogra-
ficti (t).
Eu m ocupamu impreuna cu Comisaril Aus-
triei, ca sa dovidimu stapanirea urmata la acest
punt in anul 1792, find eh acesta era inserci-
narea ce G-uvernul mi o pusesa, si Comisarii aus-
trieni tot acesta o urmareau sub cuvAnt, c5; si
misiunea for ar fi tot acesta.
Asia in lipsa de on i ce alts dovada, am cer-
cetatu marturil ce ni presentau si Vasarheenii 1i
Ocnenii; cu t6te ca videam in Ocneni o mare
schimbare, cad ei numal staruiau cu acel zel, In
asi dovedi dreptul ; el erau nemulcam4i ca Fis-
cal li lea mosia ca a sa, clicendu ca ar fi propri-
etate a Rufetului Ocnei.
Din aratarile marturilor nu s'au pututu lua
(1-) Hotarnicirea din 1792, o am publicatu in vol. al IV
al Uricarului pag. 262 dintr'o condicti autenticrt a ar-
hiveT AfoldoveT. Pre cat am aflat, planu nu s'au ridicat
in acel timpu ; actul de hottiriturA s'au trecut in men-
lionata condica ; se pito a la copietul eT a se fi lune-
cat vre o smintelg In denominatiunea localitAtilor §i a
apelor. Testul este fdrte autenticu.
T. C.

www.dacoromanica.ro
 139

nici o sciiniti positive; acel din Transilvania pro-

puneau ca pgrAul Cheschesu, ar fi acel din josu,
$i ca Ora acolo ar fi urmatu stapanirea Vasarhe-
enilor ; acei din Moldova insa aratau din contra,
ca paraulu Checchecu este cel din susu, ci ca papa
in acela se urmeaza stapinirea Ocnenilor ; mar-
turil erau vr'o 20 din Transilvania, §i ceva mai
multi din Moldova. Ceia ce mi s'au parutu mai
adiverat din spusele unora din Ocneni, an fost,
ca papa la 1838 stapanirea au fost pacinica, Oc-
nenii stapania pana in paraul cel de susu de si
cu vr'o ca i va ani mai inainte Vasarheenil ear ii
mai suparask dar el se liniscise ; de la 1838 Vasar-
heenil ear au inceputu a navali sa'§i mute hotarul
in paraul cel din josu, §i prin aseminea a cuprin-
de muntele Cacletura (*). Acea sfada dintre el au
adusu Comisiunea din 1839, care n'au decisu ni-
mica, pentru c5." n'au putut dovedi care este a-
divaratul pareu Cheschesu, acel din sus, on a-
cel din josu. Cu tote acestea Ocnenii s'au opus
tare, si n'au mai lasatu pe Vasarheeni a umbla
cu oile pe muntele Cacletura, mai alesu ca Va-
§arheenilor le vinea §i cu greu, caci trebuia sa'ci
treach oile prin alci muni cu padure, ca sa a-
junga la muntele Cacletura. Dupa aria impre-
(1-) Muntele Cadelura este in facia pargului Sliinicu, tot
intre ambele paraie de galceavh ; in dosul acestuT mun-
te, este muntele Cheschesu, desptirtitu unul de altul
prin o vale adfincrt. Muntele Cadiltura, in intindere
de 300 fillci, este acel principal de sfadil intre Va§ar-
hseni Qi Ocneni, fiind maT tot °ample bunil de ptisunare
pentru oT, and muntele Cheschesu are mai mill% pa-
dnre. Cadetura se numesce de la o fartung mare care
ran disradacinat maT tom padurea de pe tapsanul Jut,

www.dacoromanica.ro
 140

giurare, de pe la 184Q Ocuenil ear si n'au mai

fast puparati de Vasarheeni.
Pe la 1852, Ocnenil an datu muntele cap,
tura in arenda pe 3 ani unul mocanu cu of in
13reteo (satu in Transilvania) farce contractu, fi-
ind eã acel mocanu mal -tinusa in arend5, de la
el acel munte, si le-au lost platit regulat eastu-
rile. Mph' ce mocanul §i -au pusu oile pe munte,
Vas'arbeenii au inceput al trage in judecath, ca
a le plAtiasca for arenda, sub pretestu cA, muntele
este al lor. Acea sfada dintre Vasarheeni si mo-
canu s'au curmatu prin involala. Mocanul an
luat si an dat contractu de la Vasarheeni, intarit
de carmuirea de acolo, ca §i cum de la el ar fi
luatu in arenda acel munte, tot pe termenul a-
c,e1 de 3 ani ; WO, casclurile arendei mocanul li
phitea, cgtra Ocneni, de la care luasil muntele cu
verbahl tocma14, f4r4 a sci nimica Ocnenii des-
pre acea schiavorie dintre mocanu §i Vasarheeni,
cu care mocanul si-au asigurdt arenda pe mun-
te, st4pgnindul farce suparare despre nime,
Card s'au ispravit insa ace! 3 ani de arena,
atuncea Vasarheenil au inceput mal cu th'xie a
naval intinclindusii, en stapanirea pan'a in 01.6111
din jos, si prin, asemine a cuprinde muntele Ca-
cletura ; el acuma sa sprijinian $i pe contractul
de la mocanu, ca el stWaneseu demultu, §i cg,
dg 4 el, l'au avutu luatu in arena mocanul.
Cu tots saruirea ce am intrebuintatu, n'au statu
chipu a putea aduce pe acel mocanu in facia
Comisiunei.
Cand am venit ifn Comisiune la facia locului,
am gas4 pe Vasarheeni deja intinsi cu stApanirea
pada in Orenl din josu ; era o casa none de birne,

www.dacoromanica.ro
 121

Inch nelipith, facuta, de el pe costa despre mezh

Ali a muntelul Cadetura, in astanga parAului din
susu, apropiatu de phreul SIhnic ; la intrebarea
Inca, Comisarii austrieni me-au spusti eh Dlor
au ordonat facerea ei ca, sh alba unde sedea pe
timpul cat va dura Comisiunea. Dar mai in sus
de acea cash am gasit si unu fiereseu pe pared
din susu, si mai multi copaci theti, trasi lengh
fiereseu. Acesta cutezanta din partea VasarheJ
enilor, am protestato, cu t6te eh D-nil Comisarl
austrieni imi spuneau ca copacil sunt theci de 0
lenga muntele Girosu ce este al Vasarbeenilor,
dai duph protestaiunea meal s'au ordonat a nu
se lucre la fereseu, 'Ana dupa isprava Cornisiunel.
Ain uitat sh spunu eh colegul Dieu Logofetul
I, Cantacuzin, au stat cu mine in lucrare numal
vr'o 3-4 Mile, apoi spuindumi eh nu e sanatosu,
s'au dusu la Tirgul-Ocnel sa se cante cu doctoru,
de unde dupa vr'o 4 Mile, me-au scrisu ca in-
bolnavinduse mai reu, si-au trimisu dimisiunea
la Iasi, spre a fi inlocuitu cu unu altul. DOA
chteva septamani, s'au numit pe Dl. Nastasathi
Mihail din Tirgul Ocnei, care au $i, venitu de au
hiat parte cu mine in lucrhrile Comisiunel. In
acest intervali numai eu am representatu Moldova
in t6te lucrarile.Dupa intelegerea cu Comisarii
austrieni, arh,Thrile marturilor sh scriau de el ins
limba germana, si de mine in cea romans (unul
din comisari cunoscea bine limba romans, eu insh,
nu cunosceam pe acea germana), cu traducere
libera nu in tate cuvintele, dar in sensu $i in
resultatu.
In facia impregiurarilor descrise mai sus, gasin-
duma intr'o completa nedumerire despre adiveru,

www.dacoromanica.ro
 142

m'am adresatu cats Dna Catinca Ghica, pro-

prietara mosiel Comgnescii, rugand'o sg'mi trimitg
documente atingatOre de hotare, ce ar avea pe
mosia Doftiana, cotung a ComAnescilor, megie-
§itg cu mosia Ocnei. Dna Ghica an binevoitu
a'mi indeplini cererea, trimit6ndumi mai multe
documente, cum $i dol batrani pgdurari ai Dsale
pe Doftiana. Intre aceste documente am ggsit o.
hotarnicA facuta de tatAl meu Voi nicul. de port&
Dimitrie bleleghi din 1803, incungiurat6re mosiel
Doftiana ; acea hotarnica viind din sus in gios
pe muntele andru, tot alaturea cut Transilvania,
pang ajunge in §andru micu, si cob6rA pe mun-
tele Chesche§u, tot alaturea cu Transilvania, On&
la unu locu, si ea dice : cg acolo pe muntele Kes-
n ke§ sea hotarul terel Unguresci ( Transilvania),
)) $i mosia Doftiiana incepe a merge alaturea en
,, raosiia °mei, si tot alaturea mergandu cu mo-
,, sila Ocnei, pogorg pe piciorul Keske§ului a-
, cel despre meazg-n6pte, si dg in Oral Keskesu-
n lui §i merge tot inainte.
Hotarnica acesta me- au ridicat too, nedume-
rirea, ea m'au convinsu ca pgreul care porta In
adiver numele de Cheschesu este acelil din josh
despre nordulh muntelui Keske§u cum it aratA $i
Vasarheenii sub asia nume. Cu tote acestea insg
hotarul dispArtitoru terilor au fost tot pgre'ul cel
din sus cum it pretindau Ocnenii, pentru ca ho-
tarnica acek din 1803 aratA : CA pe muntele lies-
kesu sta.' teara Ungureasca, si mosia Doftiiana in-
cepe a merge alaturea cu mosia Ocnei §i tot a-
laturea cu mo§ia Ocnei an mersu pang, pog6ra
in paraul cel din gios pe care'l numesce Ches.-.
chesu. Cand clack' hotarul dispartitorlu terilor

www.dacoromanica.ro
 143

ar fi fost piireul eel din josh cum clicu Va§ar-

heenii, mo§ia Doftiana nu se intalnea cu mo-
§ia Ocnei pe muntele Ke§kesu, nici pogoria a-
taturea cu acea mo§ie pang. in parau, ci toa-
fa acea distanta aril fi mersu numal alaturea
cu Cara Ungur6sdi, §i dupa ce ar fi trecutu acel
prtreu, apoi ar fi datu de mo§la Ocuei.Nu p6te
ramanea dar nici o indoleala, ca la hotarniciea
terilor facutA in 1792, s'au gre§it numirea pil-
reilor, in locu a se numi pareul eel din sus, ce
era adiveratul hotaru al terilor, cu propriul lui
nume de pareulti Giro§u, acelil pa.reu s'au nu-
mit Ke§ke§u, §i acesta aflanduo mai tarcliu Va-
§arheenil (dovada" tacerea for §i pacinica stAph-
nire a Ocnenilor pan'a in acel pArau din sus mai
bine de 30 ani), au inceputu a navali intinclan-
duse cu stapanirea 'Jana in adiveratul pilr'eu
Se§ke§u.
Asupra validitiitel hotarnicel din 1803 nu p6te
remane cea mai mica indoiela, pentru c5, ea §i
astacli i§1 are lucrarea, §i pentru ca e mai apro-
pieta de timpul and s'au hotarnicitu terile, la
1792, trecendu unu interval de clece mil ; atunci
mai bine s'au sciutu hotarele terei, mai alesu ca
la 1803 nici era galceavA de hotaru.
De la padurarii trimi§i de Dna Ghica, am
aflatu ca au mai remasu din hotarele terilor
puse la 1792, unu singuru copacu ; piidurarii
me-au spusu ca au fost mai multi pe muntele
Keske§u §i pana in andrul mare, dara s'au ta-
etu de Unguri, §i pe acest remasu l'ar fi taetu,
de il videau, hash nu l'au veclutu, find in unu
locu tare, cu anevoie de mersu, §i panA to apro-
pii de elu nu se vedu Marcile terilor. M'arnil

www.dacoromanica.ro
 - -144

dusu inipreuna cu Dl. Mihail, cu acel phdurari

i chtiva Oenenl $i am vedutu ¢i nol acel co-
paclu, care avea pe el si pajura Austriel si bou=
rut Nfoldovel copacul era sub tarisul muntelul
Keskesu cam spre piciorul care pog6ra in ph-
reul eel de susu, i acest copacu m'au convinsu
ca parent eel din susu afi fost hotarul terilor.
Nenorocire ca n'am avutu cu nol unu ingineru
spre al inseruna, pe planul topograficu al mosiel
Ocnel, caci ingmerul Braun ce fusese randuit
in Comisiune cu noi, an stat numal o septa-
mana, ¢i s'au &au, sub pretestu ca Guvernu
nu'l plhtesce ; nol and insciin;at despre absenta
inginerulul, *lush pe unu altul nu s'au mai randuit.
Atunci am incelesu eh ¢f inshreinarea ce ni
puSese Guvernul, era gresita, caci in locu, ca sa
fitnu insereinati de a disvali adiveratele hotare aler
terilor si la acestu puntu alu Slanicului, duph
cum ni insercinash la celela.lte punts de gal-
ceaira ; acole ne-au insercinatu numai de a dis-
vali si intari stapAnirea urmath in 1839, and,
cum aratu mAl susti, era galceava intre Vasar-
heeni si Ocneni, si stapaniau, potu dice, canal
unit, chnd ' altil.
Duph acesta am comunicatu Dl. domisari al
Austriet, aflarea acelui copaciu, Ins despre ho-
tarnica din 1803 nu li-am afatat nimica, reser-
venduml a li o arata in urrna ; au mersu ¢i Dlor
de au vadutu copacul.
La propurierea ce le-am facut ca sa ne ocupa-
mu cu diSvalirea adivhratelor hotare a le erilor,
pe bazh de documente, nu ruarturil, am fost in-
timpinaeu 'din partea dsale, eh insereinarea li este,
ca si node, a, disvali staphnirea urmata in 1839

www.dacoromanica.ro
 145

§i a o intari ; ear nu a critica semnele hotare,

adaogenduml, ca spre a da sfarsit lucrarilor, au
pusil in miscare a se aduna rnarturil din Tran-
silvania sa insufletiasca prin juramantu martari-
ile lor. Ne mai avendu comisiunea ce lucra, le-
arn respunsu, ca Si nol puternu face tot aria, mar-
turii find de o potriva valabill ; cu acesta nu
se face nimich, chci au sa fie marturil sub juraman-
tu pro si contra, si lumina nu se face. Credu ca
mai bunu serviciu am face ambelor teri, ocu-
pandune cu disvelirea adiveratelor hotare, i prin
protocolul ce vom inkiea descriind acea disve-
)
lire, vom cuprinde §i aratarile marturilor, incat
apol Guvernele respective vor critica $i vor ho-
Dlor insa me au respunsu categoricu ca nu
se abatu de la programul ce an, bleat dupil a-
seminea, ne-am vedut not siliti a aduna niartu-
ril din Moldova de a insufleti i el marturisirea
lor. Dar pana a se aduna marturil dintr'o parte
sau dintr'alta, ne pomenimu cu o depesia de la
Iasi de la Secretariatul de Stat, prin care, din or-
dinul Caimacarnului, mi se ordona a couteni cu
on ce lucrare pana la sosirea Comisarului inaltel
Porti, ce se ascepta, i pana atuncea a me inturna
la Iasi.Acea depesia am comuuicat'o Dior Co-
misarl al Austriei, si cu tote ca Dior rapstiau
asupra prelungirel, lush lucrarile Comisiunul an
remasu suspendate pana la venirea Comisarulul
inalteI Poqi, fora, a se inkie subscrie de nol
vre unu actu despre lucrariie nostre.
Inturnandurne in Iasi me-am dat raportul la
Secretariatul de Stat ariltandul tot ce s'a lucrat
ce am disvalit. Eram pe la inceputul lunei
.Septemvrie 1857 ; atunci am fost kematu a cash la
URICARIUL VOL. VI. F. 10.

www.dacoromanica.ro
 146

prii4u1 Caimacam ; l'am gasit conversand in tur

cesce cu unu te'naru militaru turcu pe care mi
l'au recornAndat ca avend rangu de maior, ci
ca este insarcinatu din partea inaltel Porti, in
Comisiunea neintelegerei pentru hotarele terei
despre Austriea, ordonandumi Caimacamul de a
porni indatA cu acel tenku turcu in isprava lu-
crarilor. Atunci lam descrisu verbal t6te im-
pregiurarile de mai susu, arAtandul c5, mi-
siunea ce mi s'au pusu, pentru aflarea sta.-
panirel din 1839 este gresita, c5,ci aceia nick
intr'un kipu nu se p6te dovedi, ne find in midi-
locu nici unu actu, de cat nisce marturi care arata
pro $i contra, si ca data este a se ascepta unu
resultatu bunu, trebuie ca G-uvernul sa se int5,-
lega mai intalu cu acela al Austriei, ca Comi-
siunea sa,' se ocupe mai cu terneiu in disvalirea
adivgratelor hotare. Cairna.camul me-au respunsu
ca nu p6te skimba cele odat5 regulate intre am-
bele G-uverne.Earn dish ca dace acesta nu se
p6te, apoi in facia imprejurarilor politice de a-
tuncea, si a amiciciel dintre Austria, si Turcia
nu se p6te ascepta vre o isprava buna, mai a-
lesu cand Comisarul din partea inaltel Porti este
unu tenaru neesperimentatu. La acesta me-an
respunsu Caimacamul cam cu minie : ca scie c5,
si asupra sa sunt multe birfele, dar nu'i pasa,
caci fruntea'i curat5, lam adaosu, cä t6t5,
staruinta mea pentru amAnare nu are altu
stop de cat a se skimba neaparatu misiunea
Comisiunei, $i pentru a veni la acesta, este si
0 ocasiune, ca lara are a antra in noua el or-
ganisare, si de ar remrme pana la definitiva el
regulare, n'ar fi nici o gresela; am creclutu al

www.dacoromanica.ro
 147

mai intreba daci en rernanu in Comisiune in drep-

turile in care le mil. Caimacamul s'au cam su-
parat pe vorbele mole : de a se ascepta definitiva
organisare a terel ; ear la intrebarea mea, me-au
respunsu, ca de vreme ce este Comisarul din partea
inaltel Porti, randuitu anume, gi fiind ca dupi
tratatul de Paris, Moldova face parte intregit6re
din imperiul Otomanu, en nu potu avea in Co-
misiune de cat unu rolu secundaru, adica a da
larnuririle cuvenite Comisarului Portei, avendu
el a lucra cu comisaril austrieni. Atuncea la&
respunsu ca vrista positiunea mea sociala, nu
me earth' a fi ca secretaru unui tenaru neespe-
rimentatu Printul Caimaca mu imi repli-
ca cam miniosu . . ca va gasi pe unu altul sä
rnergi. Atunci s'au 1i inturnatu cats Dl Ales.
Fotino, Directorele Secretariatului de Statu care
venisa de cateva minunte, ¢i Ian ordonat !sit faci
decretu pe numele Adiotantului domnescu Colon.
A. Gm* ea si meargi in locul mea. Esind de la
Caimacamul, m'am dusu de Actreptu/ la Dl Cost.
Hurmuzaki, amicu al Printului Vogoridi; earn spu-
su t6te imprejurArile, la care me -au respunsu, ea
nici colonelul, nici unu altul, nu se va mai duce, fi-
ind ca el va merge de sari la Caimacamul . M'am
mai tfusu $i la Dl Vasilie Sturza, unde am gasit 1gi pe
Dl Costaki egrea, arnandoi amid si rudi en Cal--
macaruuli de la Dlor, am capitatu tot acelasu res-
punsu. In adivaru ca Comisiunea ate remastt suii
pendata. Nti s'au mai fault nimica in acesta cesti-
une-, caci en am fost de cateva on la bile de S1A-
nicu, si am veclutu ta. Vasarveenil stapinescu local
de galcevii, cum Fan fost apucat la 1857. .

Prim iii, amice, o sincerd strdnsOre de nand 4 4. D. Afeleghie

www.dacoromanica.ro
 148

Descoperiri Lim bistice.

Valachii din Moravia.
Am pornitit sit-mt cautti saiiiitatea la sorgintea mi.
neralei de la Gleichenberg. 0 celebritate medicale din
Viena reprobh sfatuld celorit ce m'at't trimisit la acea
apt, si the indrepth la Roznau pentru a face cura de zero.
Fara a consulta charta sa vechl in ce parte cade a-
cestit necunoscutit orasu, dupe o scurta informatinne
aflu provincia in care lace; ESL neamAnatit plecaiu pe
calea ce duce d'alungulit Moraviei. Intr'o chmpid mar-
ginita de deluri am pardsitit drnmuld de felt. Trei
trasure comode inclircarh lout aspiranti la sanatate, pe
carii intiimplarea i a adunatti la acelit loch, si o lna
cu not printre nisce multi de mhrimea delurilortit nOs-
tre. In societate nevoluntaria cu done evreice, cars esi
narail una alteia istoria casniciei si a shnetittii, oste-
nitu de drumil si stirsitti de slabiciune, eit dormitarnii
legiinatil de arcurile calescei. Peste tret ore tale, adjunsi la
capulii unuI orrisehl, zdrescit veri-o cite -va case de borne,
Intocmai ca ale muntenilorii nostri ; una, done, trei porte
ca a gazilelorit din Ructirit (judetuld Muscel), gardit sett
uluce si griidine totit ca ale Rornhnilorii munteni. Acosta
me descepth din apatia in care me aflamit. Me rhdicii
pentru a scote capuld pe ferestra trasurei ; eath st o
cast de petrd, d'asupra ferestrelorit chreia era zugra-
vita unit st. George, lead ca celit de pe piiretii bise-
riceloru n6stre, pent si aureola cea ca o petra de morn
Impregiurulit capului ! Me gAndiamit a nu da credinta
ochilorit ; p'aci era sa me credit mistificatii. In momen-
tulii candit intrebaind pe cei din trasura de numele o-
rapeltdul, trasura sthtuse, si eft fart st ascepttt respun-
sti, am saritil din ea, pentru a afla de la visitid ca
suntemii. in valachisch-Mezeritsch "(Mezericiuld valachil).
Astal dent orasul de care me interesama odiniorl,
in zadard, a afla ceva mal de aprope ? I

www.dacoromanica.ro
 149

Eram gata sa lase companiunea sa piece inainte, ears

eti sa remand vre o done Mile in acesta locii, data nu
aflame ca. Roznaa, orii§elula la care sum indreptata a
merge, este centrulti Valarhiei Morave ; prin urmare
ca acolo me void putea §i mal cu succestt &forma de
cela ce doriamil a afla de aci.
In partea resaritena a MoravieT, acolo unde estremi-
tatea apusana a Carp4ilorti intinde una bratia spre
ducatulti Austriel, earn celu-l-altii spre muntii Sudeti,
se rildica Intocmal asemene unia Torso" unt §irti de
munti, a carora cea mat Inalta culme numita Radhost"
incheie cu desevilx§ire lungult lanta al Carpatilorti. Done
riuri mai insemnate isvorasca din elit : spre norda Lu-
bina, care dupt, o cursa ma! lunga impreunata cu 0-
dera, se versa in marea-Balteca, §i Beciva, a caruia
unde cristaline populate de pastravi, se perdu in tul-
burea Morava ce se versa in Duniirea spre a ajunge
la marea-Negro. De aci sa intalege, ca acesta munte
ale Valachiel morave nu este unit ce accesorit in scheletul
continentulul europenti, ci ca elii e unit inelii din §ira spi-
naril ce desparte curg6torele in spre nordu §i spre smith
La polele acestul munte spre suda-vestil se afla situate o-
ra§elulti Roznati cu 460 case locuite de 3,000 suflete,
Incungiurata de alte deluri §i delu§ore Intocmal ca and
Idyll, a caruia sceneria variata in frumusetele naturei
i in architectura modesta a nepretentio§ilora locuitori,
atrage prin farmeculti pacii campene. Aici este centrula
a§a numitel Valachia-moravii, patria unel rase osebita
de omen], pe caril vecinii lord Slav' §i Germans 61 nu-
mescii valarhi.
Una popora ca de 50-60 mil suflete formeza o in-
still bine distinsa prin particularitatea fiintel stile in-
tre ce' -1 -alt' locuitori. N'are acum nici limbo propria,
nici religiune alta de catti a conlocuitorilord. Toti re-
cunoscil in Oa mai ce disiinsii de cele-l-alle rase reg-
nicole ; elti ensu§i (valachulti morava) numesce pe cei-
1-ali=icompatriot1 ,,strains" arida intro in comunele
lord; dent nici unit nici altil nu cunoscil, de unde?
pentru ce? §i de canda? s'a, data acestora, locuitori
numele valachti.
Profesorele Maniak, sing-urulti carele, dupa, chat scia,
www.dacoromanica.ro
 150

a scrisii ceva in trecatu despre valachil moravi, nu se

confunda a deslega in pucine cuvinte enigma numirei
valachilora din Moravia. Dupe (Unsaid cuventulti va-
ladle in Rutin, slavona vechid insemna pastoriu, §i
fiinclti-ca multi din valachil moravi stint economi de
vite, li s'aft (lath qi ei au pastratii acestu nume , cu alte
cuvinte, numirea valachil, este unit cuventu slavonh ra-
tacitu din vechime, Era inseuanatate etnografica. Este
probabile ca ill istoria vechia a Bohemiei (de care Linea
Moravia) nu se mentioneza, cle multe sute de aui nu-
mele valachii, precum istoria Ungariei uu vre sh scie
de multe pop:we nemagInare, cari au contribuitii a o
ilustra. Dara nicI etnografit modern' nu sunt mar con-
sciinciosT. Paech, suut Intt lest tot', a ascunde acesta
particularitate etnografica a MoravieT, ingropiindu-o in ui-
tare. Ce'i face insa poporuluT i traditiunei lui, call nu
cunosch ace vicleniti, si in carT numele Valuclui insem-
nezii unit soitt de omen' osebith cle Slav' si de Germane ?
Nu me incumetu a intra in istoria vecurilorti intune-
cose, sea a-inT construi si eu o ipotesa, de la care sa
lnr esplich originea on numirea valachilora moravi. Sco-
pulu met' e a nota ceea ce afiti caracteristich in a-
cesti ornenT,a fotografia impresiunile ce ml-a facuth par-
ticularitatea loru.
Valachulii MOICaNii se deosebesce forte prin forma-
tiunea corpulta, prin portit, precum prin proprietat,ile
lniutir si ale spirituluT, de cele-l-alte triburi slavone din
provinciele de prin pregiurh, dice slavistulii Maniak in
descrierea Moravie, c1 cu tote ca recunosce aceste par-
ticularitap, totusT se milli pentru ce valachulii moravii
arata o antipatia pronuntata catre veciniT se' slavi ?
Dad, numitulu n'ar fi preocupatii de ideea de a-I face
cu sila de origine slava, acesta mirare n'ar aye loch,
antipatia valachulta in contra slavilorh conlocuitort gi
vecini ar gasi-o naturale. Este, se vale, o lege provi-
dentiale, ca mintea °multi): calla Incerca a suci unit
adeverh, realitatea o confunda §i, dreptii admonitiune
pentru altii, @i sucesce judecata. Este pre provoca-
toriii pentru adiverti a constata inteund corpti, elemente
diferite in cutlitatile lore esent,iali, ba repulsantI de
catre o-lalta, c1 tottqi a sustine omogenitatea sah chiar
www.dacoromanica.ro
 151

identitatea lord pe temeiulti tine ipotese construita din

problematica esistinta a unfit cuventu vechiti slavonft!
Adeveratu ca valachil moray! ['strick vorbescd bohe-
mesce. Perclendit limba lord originale, ce yord fi avutd,
el' ad perdutu principalele atributil aid uneT individu-
alitatT distincte de nationalitatea celortt-altT locuitori a!
Vera Pentru aceTa no! nicT ca yoimti a contesta slavi-
lord ca eT n'ard fi cdstigatti pe valachiT moray!. Da, aT
lord sunt, pentru ca pe altiT, sarmanil acesti pribegT,
nicT nu cunoscd aT cuT arii pute fi. Numai in privinta
originei acestord omen!, fie-ne ertatti a tie Indoi in a-
sigurarea autorelu! slavu. No! cesti valach! din Ro-
mania, dintre Tisa §i mare a-Negra, amd pastratti o limba
mai latina de cetft Insu§T RalieniT ; cu tote aceste cele-
berimulti hare Slavist!, neuitatultt Safaric, n'a aflatti in
no! de cad slay! §i nimicd ma! multi" EnsV profeso-
Me Maniak mArturesce ; ca bohenta ce o vorbescit vala-
chii moray! este unit dialectii proprid alit lord, cu mul-
te cuvinte veche, pe car! ceT-l-alti slayi nu le mai aft,
§i altele nuoe, pe car! erd§T numaT eT le-ad adoptatd.
Pronuncia lord, departe de a aye platitudinea leniosd
a Hanacilotti (slay!. locuitori spre nordti-ostii), tiara flies!
vatamittoriulti capriciu ald Slavilord de dare apusil, este
mai curatd, mai mladiosa, mai plastid. in espresiun!,
frasele mai conforme cu situatiunea §i cu formulele cu-
getarii. Aceste cuvinte iresistibili emi descepta banuela,
ca In acesta particularitate limbisticd a valachilorti mo-
ray!, se pronuntd, dulceta, eufonia, logica ce lucid& a
elementul a" 1 a tint".
Und romand cunoscdtoriti de limba slavond ar putea
afla ce sunt acele cuvinte vechie §i nuoe, de car! vor-
besce profesorele Maniak ca le gasdsce numai in vala-
chiT moray!. Ed in deplind nesciintd a limbei boheme,
amtl surprinsti, In vorbirea acestord valachl, cuvinte de
contrabandd, a carora derivatiune din slavonesca, cu gred
ar proba-o laudatuld profesore ; ass s. e.
Valaco-moravesce Wall" romanesee sdlase (de Wine)
l, ,,coliba" 9, colibd (KoAitla)
s brinze" I, brine{
,,pastyr y, pastoriii
" ,,ovee" -. de
9,

n Ointita," -. zed, jintitit. Q. a.

www.dacoromanica.ro
 152

La numele proprie m'a surprinsil multimea tennina-

tiunilorti in anti, prectun i band, Calolanti, & si mai mul-
te in acu, precum Novae ;in ecu §i icu - aceste din um&
se afid numerose si in Bohemt.
In esteriorele valachulut morava Inca, se esprime necon-
testabile nun earn cteriu mai nobile (le cat acelor de prim
pregiurulu seu. Malta si mladiosa lui statura, este unu sta-
fagiu armonios al muntosultu tinutu in care traesce, o crea-
Vane dupe chipul si asamanarea natures ce-lu incongiura..
Alendra, si energica este tinuta, liniscitu si barbateseu
este umbletulu hu. Din seriosele, dart bine vestito-
rele trasure ale feces ovale, citesci credinciosia si o-
nestitate ; dupe Malta boltitura a fruntit, inteliginta; din
libera si sigura, cautatura a liniscitiloru set ochi, con-
stants si taria voint,ei. Peptulu lut tote-d'a-una golu,
espusu vehementeloru atacun ale timpultu, ne dovedesce
unu corpu inaspritu 11 unu dispretu curagiosu pentru
ostenele si neadjunsuri. Ccirnefa farii, guleru el lasa ga-
tolls golu ca si peptulu. Totu in el am-regasitu cial-
feel+, ce numat pe la not la fruntasii munteni se mai
vedu, precum si opincele intocmat ca la not purtate. A-
semene ciOreci striinti de aba, si palaria tarauulni itali-
anu. Cajarele de piele de de cu manice, numai pe aci
se mat porta.
Ocupatiiunea generale a valachiloru moravi este a-
gricultura. Mai fie-care familia are o particica de pa-
mentu, care insa nefilndu destulu de mare si pe alocure
forte pucinu producatoria, locuitorii munteni tinu Oe,
capre si vite cornute, Ora in giurulu oraseloru Fran-
kstadt, Roznau in Hochvald si Costeleti, pe linga agri-
cultura se fabrica vestita pinza morava. Pamentulu este
mare parte petrosu ; cu munca aspra i se stOrce pu-
cinulu produetu de cartofi, secant si orzu. Pentru aceea,
pentru valachulu, de in munte, o bucatica de pane de
orzu este o delicatet,a. Intrebuintarea porumbului spre
nutrirea omulut nu este cunoscuta pe aci. Am comen-
datu a mi se aduce de la frontiera Ungariei o galeta
de porumbu §i am invatatu pe multi din ei a face ma-
maliga. Alai alesu simplitatea gatirei si varietatea untie-
buintarii mamaligei, is surprinsu ; si credu ca, a garan-
tatu propagarea acestui nutrimentu nuou pentru el. Nu-

www.dacoromanica.ro
 153

trimentulu celui ce are vite, este laptele si caulu. Un-

tulu, cascavalulu §i o parte din fetatura nuoa, se vinde
pentru acoperirea celoru-l-alte trebuinte. Industria§ii
pinzari tesu bumbaculu i inulu firuitu in resboie sim-
ple pe la carele loru. Prin acesta lucratoriulu esi pas-
treza individualitatea, isolarea, vetra familiei, moravuri
i blandete. Nu lucreza ingliesuiV ca in fabrice, unde
omulu este privitu ca marina, este dejositu in multime,
se contagieza de a multora rele §i prin continua fre-
care cu multimea lucratoriloru se useza.Ei lucreza pe
sema celoru mai avut,i, car! cumparti, bumbaculu, inulu
seu tortulu, si platescu muncitoriului pentru tesutu. Celt'
mai bunu din acesti lucratori, muncindu cate 14 ore in
24, de abia capeta pe luna pana la 45 lei, pentru tesu-
tulu a 180 cots !Multi se ()cup& cu fabriCarea de cu-
cite si bricege ordinarie la forma, tntocmai ca ce le ce
se manufacu pe la no!.
Valachulu moravu este plinu de reservii, pritrunclatoriu,
indemanaticu §i cu spiritu. Am statu multu privindu la
o grupa,' de seceratori compusa de 3 Vala chi, 5 Hana-
chI si 2 Bohemi. Risulu ce Intretinea aniinarea la lu-
cru, erumpea forte desu intre ei, din causa ca valachii
spuneau anecdote picanti acum despre Slav! or! Hama-
chi, acum despre Bohemi. Duo! Hanachi ci unu Bohem
se suparara de multele intepature, deft 01 biruira nu-
oele sagete ale Valachiloru cu car! respundeau la -
jurtiture. Acesta frecare intre Vala chi si cer-l-alti lo-
cuitori, slice Ciceronele meu, este obicinuita (le cate-ori
se afla la o-l-alta in lucru seu la petrecere. Antipatia
acestei rase contra slaviloru este forte pronuntata. Ca-
satorie arare se facu intre locuitorii diferiteloru comune
si nu se pomenesce ca o valacha sa se fi maritatu dupe
unul de altu neinu. Deco, veri-unu slavu ori bohemu s'a
aseclatu in o comuna valacha, sithinu se va numi li
ast refill se va trata, nu numai elu, dent si urinatorii
in!. Gazda me este a patra generatiune a unui boemu,
carele inainte de unu vecu s'a aseclatu in acestu ora-
selu; cu tote acestea inch, n'a scapatu de epitetulu stra-
inn." Ca ascendintii lui, ysi elu a trebuitu sa-§i aduca
femea, slava din alta parte.
Stint stramtorati. acesti locuitori; conditiunile esis-

www.dacoromanica.ro
 154

tinter pucine §i grele, §i totusi, afara de veri-o duoe fa-

milie emigrate in America, nu este esemplu ca veri-unu
valachu sa se fi stabilitu In straindtate. Simpatia ce
villa !litre valachulu moravu gi pa'n'antulu care l'a nas-
cutu, este proverbiale, §i acestd, aplecare me provoca la
o comparatiune cu Romanii din Austria, eari precum este
cunoscutu din statistica sanitaria a arinatei austriace,
dem, ca soldatu, lipsescu 3 anni din patria, se bolnd-
vescu de nostalgia, in numeru en multu mar mare de-
catu cei de alte nationalitati. Pare-ca unu pactu de
d'inaintea nascerii Indatoreza, pe romanu a reintorce
painentului, in acelasi locu, mina de pulbere ce a im-
prumutatu pentru a se Intrupa.
Femeele valace inch se deosebescu de ale celoru -l-late,
prin o mar mare frumusete ci adese chiar gratiositate
a fisionomiei, prin agilitatea mladiesh a corpului i, mar
alesu, prin frumseta formei picioruselor, ce contrasta cu
talpesele, latele gi nodurosele piciore ale slovaceloru si
bohemelor. Mhneca camsei for este intocmai ca a munte-
neloru nOstre. Costumulu vechiu in care figura blanaria
multi i scumpd, l'a schimbatu cu haine mar putinu grave
dere mai cochete, cari declare forma OM, releva ampli-
tatea solduriloru §i lash a vede corectele proportiuni ale
picioreloru. Numai Intre muntii nostri am mar vedutu
rufe asa bine albite. Mare este numerulu celoru ce se
nutreseu cu cusatura ornamented, forte frumosu si ef-
tinu esecutata. In fine,la urechia sa fie disfemeele
aceste, precum din premise se pote intalege, nu se In-
china mar cu resignare dinei Vesta dechtu ale nostre.
Religiositatea este tare altuitd in acestu poporu; totusi
de veri o eftte-va on am avutu ocasiunea de a observa,
ea adancu inra' decinatulu lur simtu morale nu provine
din ace sorginte. Surprindetorie esemple me convinsere
ca valaculu-moravu distinge moralulu de formalismulu
religionariu c1 ca, in privinta celui din unna, admite,
tolereza alte Ore'.
Viva lid imaginatiune elu intretine cu istoril fantas-
tice despre tricolici, strigoi, vrajitore ; povesti despre
mama Odurii, ()Italia muntelui, ucidetelrulu balaurului c.
a. a; se-bucura de aceeasi credinta ca preceptele religiu-
nit. Multe nume mythologice au dilele for in an', cari

www.dacoromanica.ro
 155

se serbeza cu aceta§i rigore ca ale maica biserice. Aca-

demiele ce cultiva aceste creatduni ale fantasia §i le
propaga, sunt mai cu sema seddtorile, serate obicinuite
earna, uncle pe linga fire de bumbacu, se torcu §i cele
de amoru. Mi se spune ca mai multi caletort distin§i din
Bohemia an cerutu a fi introdu0 in acestea petreceri,
§i ca unit literati slaw au §i facutu o colectiune de mi-
raculosele probe ale fantasia ce contdnu acele povesti.
Despre poesia loru popularia n'am gasitu la indemo.-
nä nici o colectiune tradusa in vie o limba mie cunos-
cuta ; pentru acea am resignatu de a incerca se ms castigu
o ideie despre ea din convingere ; sum siguru lush' ca profe-
sorele Maniak nu 'ite fi suspectu de partialitate decal dintri
concurentele poesie ale slaviloru de pun pregiuru, corona
o judecatul a se da poesia populare a valachiloru moray!.
Din patru-spre-dece arie nationals ce mi s'au cantatu,
un-spre-dece respira doru si durere.
Astfeliu este valachulu din Moravia.
Numat ceea ce m'a surprins intre cele ce elu distingu
de ca-l-alts conlocuitori, am indicatu. Fara de a einite
vent- o parere asupra originit acestui poporu interesan-
te, am contestatu nurnai parerea celor ce afirma ca, es
aru fi de origine slavona. Cine ore n'ar face ast-feliu
vadendu atatea calitati identice cu ale unui poporu la-
tinu, acaruia nume elu porta ?
Atragu atentdunea asupra acestoru valacht, nu cu spe-
ranta de a-I redobendi, de voru fi fostu de at nostri,
ci pentru a signala acesta curiositate etnografica, care
prin nestersele es calitati ce as pestratu, daft (loved&
]emir, ca, §i dupe ce numai o mica ramura a unui popora
"e0' perde originea §i se priface de sila timpului, ea §i
dupe ce este absorbita de catre una ain't elements, nu
se amalgams desever§ita, ci trist6,, strains Intre ca ce
o incongiura, in via esemplu ne areta ca Ora §i chiar
limba perdenda, semnele nationalitatii nu se sterga.
Drepta aceea cuventula nationalitate va sa Slice ceva mat
multa decata drepturi polilice" ce dams not celonl
Impamenteniti.
Onaogenitatea sucura fi de sdnge, este adevarata natio-
nalitate.

www.dacoromanica.ro
 156

Dania ca acestit poporti n'a fostti mai de aprope stu-

diatti de Care vent -und etnografti competinte. De ideea
panslavismulul preocupati, literatit bohemi, nu potil face
acestti serviciA adeverului. Germanulti austriacil nu se
ocupti cu etnografia terelorti austriace, de candri ideea de
nationalitate ii ameninta positiunea ; din contra, totiti iscu-
sinta, prin care crede a sugruma consecintkle acestel idee,
to: o pure in confundarea ei, si este neobositti in activita-
tea de a corci seu a bastardi popOrele ce Si suntu supuse.
Dositrt !litre munti pre pucinit pitoresci, pentru a fi
visitata de caletorr strain!, lipsita de unii centru mai
mare de populatiune, si departatii de artera comuni-
catinuii, uitatit tendentiosti, nepomenita i necaracteri-
sata de dare geografi i etnografi, Valachia-morava, nu
a fostti cercetatti de alti scriitori europeni. Orasulii Roz-
nau, in adeverit, rounesce une-ori pene la 500 ospeti
in cura de zeal; dere bolnavii ce vinti aici, sunt mai
cu semi Evrei din Austria, fiinda-ca aid nu e loctl de
bill de petreceri si de distractiuni mai elegant!, ci unft
refugid pentru patimasii care nu cauta de ciltti saneta-
tea. Apoi in tera acesta numai in duoe clase de omeni
le remane in millet attita venitti sett cilstigti de peste
anti, eau sa-si 'ite cauta In sesonulit de vera refugiuld
uncle le priesce mai bine, aceste clase sunt : Domnii si
Evreii. Cei d'anteiti se ducti in baiele cu petreceri, Evreii
tragti la eftinetate.
Cine scie de elite vecuri, piciorit de rointinit n'a mai
calcatii pe aceste locuri, deo, va fi calcatit veri-o-data.
Pentru aceea fiindit-ca Igiea m'a tramisii pe mine in a-
cesti munti: departati, de si n'am gUsitti tutu ce am au-
tatu, totusi dreptti multamita ca am aflatil ce n'am can-
tatti, ii Impletescu acesta prosa din fructele culese in
orase, sate si padurile locului.
Fie bine prihnite, ca indemnd pentru a chub, mai
multe si mai frumOse.
D. P. illarlianu.
(BUCIUDIUL No. 281, no. 1864).

www.dacoromanica.ro
 157

Romanil in Elvetin.

Cu cute mai multe limbe compara cineva cu

o limba, cu atkil mai sigure resultate capeta* la
aflarea rklecinei a fie carui cuventil. i mai
v6rtosu limba nostrk uncle totil sirulu istorice
e ruptu, numal cu chipulti acesta analiticit $i
colectivu p6te sa propas6sea etimologia.
Asa d. e. comparandu limba nostra cu cea
latina si sanscrita, o vedewil desii mai apr6pe
de cea sanscrita, de cat de cea latina, adica ne
putemil Incredinta Inc 6 mai bine de vekiulti
adeveru cum ca limba nostra este limba luting
ce se vorbea in poporii, §i eh' limba rustick a
remasii mai apr6pe de limba el mumi, de catil
limba cea scrisk care cu cultivarea, s'a deptir-
tatii cu incetulii, cu incetul de cea sanscrita ; com-
parandu-o cu limbele cele-l-alte ti cu limbele
din cari s'ati formatil ele, putemil afla deca cuvin-
tele ce semilna in limba nostra cu limbele cele
strain; le ami1 luatil de la dinsele suit numai
de la tote ace6si ori gine, de la care le ail luatil
i ele, see de am luatri noi cuvintele cele de la
strAini, see el de la noi.
Acesta este credil une adeveril de necontes-
tatil, ce n'aunti nevoia a mai demonstra ; vreati
numal, spre a convinge mai bine, a da ckeva
esemple simple ce le lasti la aprecuirea prelec-
torilorti mei.
Asa nol clicemu apa, lat. aqua, pre =Ida san-
scr. ap.
Suta lat. centum, sans. ratan.
Bunu lat. bonus de la sanser. punyas, virtu-
curatii.

www.dacoromanica.ro
 158

Not pronunciAmil desu, samang, sanzaluescit;

tail de o soma, de sama, lat. similis, sanscr. sam,.
samiyas, asemenare, got: sama.
Comparative le se facti in limba sanscritA cu
tara, d. p. punya, curatil ; punyatara, mai cura-
tu, tare curatii, cum amil (lice not
Jara, jaraticu, sanscr. jvalas, jvalanan foal,
slay. map.
duhu, nadufu, duhore, duhluescu. sanscr. dhrl
kas, dhapas, gr. aljog, zicpoc bait. rus. Apia.
jigania, jivina, sanscr. d. 1. jiv. traescii., 4-60v,
rus. misoe 01500,
gdsea, gcinsacu, sanscr. hansas. got. gansa. lat.
gansa. gang, rus. rye&
cosita, (cocli de Peru). sanscr. kaicas, peru
zoiac, lat. caesaries, rus. e KOCA.
prietenu, sanscr. priyas. liubitul, gr. nQav-
Tivwc, got. frijonds, freutth, engl. friend, rus.
npiarrenz.
chilia, sansc, Gala xaXtd, lat. cella rus. Kenia ?
miedu, sanscr. madhu miere, suiac, mutt}, engl.
mead, in limba cimbrica, medd. rus. mep,a.
indarjescu, indrasnescu, sanscr. dharsus, dhar.
sitan, 9Taai.,vw 8vccogtu ; brieft, rus. itiApacnecK0.
grain, sanscr. gir. girat, ytruw, gario, germ. in
poporil : groinn, rus. rpal.
svona, sanscr, svanas, oivog, rus. 3souz.
mare, galicesce mer; cimbricesce : mowr.
tare, sanscr. dharas.
liubescu, lat. lubere, got. liubs, lieben, rus. Ansa,
stanca sansc. sthuna, awEov, got. stains, ftein,
engl. stone, rus. inn ?
Petrunsii asa de adeveril spusel acestea, gi
auclendil de multi." vorbinda despre Romanii

www.dacoromanica.ro
 159

ce se OA in Elvetia, si despre asemenarea limbei

lora cu a nOstrii, m'amil decisti a me ocupa de
limba acesta, spre a vedea ce folosti voiti putea
trage de acolo pentru limba nostrA rom5nescii,
lucrandil de mai de multii la unti vocabularig
romanescil etimologicti ; ci perclendti speranta
de alu mai putea urma, ne ertandu-me" intere-
sele a-mi sacrifica timpulu cu acesta ocupati-
une, vreati celti pucinn sa dati aci lumii resul-
tatele din cercetarea acesta, 'Ate dory voril fi
de folosti acelora ce se vorti ocupa cu sciinta
asta mai esclusivamente.
Romanii acestia suntil o colonic, din Etruria
(Tirenia ) care One' la 5-600 in. de Chr. goniti
de Gall din patria lore, s'ati retrasti cu capi-
tanulti loco Rhaetus Tuscianulti, pre locurile as-
tea, si au numitu limba loru, limba Romany
(ilg lingnaig romansch.) Mai multi ani pre ur-
ma au mai venial prin locurile cele, mai multi
refugiti din Latium, care an descalicatti in vaile
Engadin sisi 'ad numitti limba limba lading (la-
dinisch.) Diferenta a acestorti duoe limbe este
forte mica, ca o diferenta dialectics, in catil
Romanii cu Ladinii, se potti intelege destulu de
bine. Pre alocurea s'ail perduta limbele astea,
prin inriurirea strainiloru ca in Chur, Thusis
si unde au remasti, s'ati amestecatti multti cu
limbele vecinilord.
Limba lorii se'ntelege dory di este limba
latina coruptg, amestecata cu cuvinte din limba
francesa, italienesca, spaniola si mai vertosti ger-
mana.
Cea d'antaiti carte in limba acesta este ca-
techismul de Stefan Gabriel (anul 1611). Spre-

www.dacoromanica.ro
 - -IGO

compararea a limbeloril romans ladina, intre

ele 0i cu a nostra, sa servescA tatalii nostru"
in acele doe limbe.
In romanesce : Bab noss, ilg qual eis enten
tschiel. Soing vengig faig tieu num. Tieu ra-
ginavel vengig nou tiers. Tia velgia daventig, sco
enten tschiel aschi er in terra; Niess paun da
minchiagi dai a nus oz, et nus pardunne nos
puccaus , sco nus pardunein a noss culpohts. et
nus manar buc en pruvament, monus spindre d'ilg
mal. Parchai ca tieu eis ilg raginavel, a la pussonza
a la gliergia a semper. Amen.
Ladinesce (d'in Engadin de sum): Bap nos,
quel chi est eels Cels. Sanctifichio vegnia tieu
nom. Tieu reginom vegnia tiers nus. Via voe-
glia dvainta in terra sco in cel. Nos paun d'im-
minchia di do a nus. hoz. Perduna a nus noss
dbits, sco eir nus perdunains a nos debittaduers.
El nuns mnaer in apruvamaint, demperse spen
ra no dal mal. Perche tieu ais it reginara, et la
pussannza et la gloria in eternum. Amen.
Ladinesce (d'in Engadin de josu), Bap nos,
quel chi est in ils eels. Fat sough vegnia teis
nom. Teis reginom vegna nan prono. Tia voglia
dvainta in terra sco in cel. Nos pan d'iminchia
di da a no hoz. Perduna'ns, sco no perdunain
a nos debitatuors. Et nu'ns manar in prova-
maints, mo spendra'ns dal mal. Perche teis ais
it reginom, la pussanzi, e la gloria in eternurn.
Amen !
Ortogrphia 101.e este cea intrebuintata in ca-
tehismul mai susil citatu, facut dupe cea germana.
Romanii din Elvetia pronuncie desu pre u.
aprope ca 1, adica intre i. 1i u.d. e. 'Una.

www.dacoromanica.ro
 161

Terminarea for senalna cu terrninarea n6s-

trA nedeterminata. Cuvintele latinesci In io.
(ionis), le termini.), in iun. ca not in Tune, d. e.
natiun, declinatiun. In genere schimba deg]
pre o cu u, cum not pronunciamil pre a set] i
ca a stsu i, a$a §i ei scrip deg] au sal ei. d.
e. paun, pane ; sein, sinu.
Precut]] oxen& §i noi, au §i ei unit augmen-
tativil cher] d. e. un cavall unu calti, unic ca-
vallatsch, cavallun, unu calii mare, cum amti
dice una caloiu; barba, barba, bartun, barboiu.
Gramatica lOril are in totulii pucina asemcnare
cu i nostra, celti pucinti multi] mai pucina de
cat] cele-l-alte limbe sorore cu a nostra.
Mai bine vomii putea compara aceste duce
limbe, infaci§andu inaintea ochilorti prelecto-
rilorii mei, unu mica vocabulariu, a§a sa dice,
a limbel rot-vane.
a, a, a easa, a casa astutia, astutia
da casa, de a casa allerrar, terescu, amen la pamantil
acuralfi, cu paza, curatu auncu, ounc, inch
adina, toth de una btadt, biadia, nepotu, nepota
a /lar, aflu, gasescu banera, ciuberu de spelatu
afunds, afundu barbeisch, berbece
ahar, inaltiu bled, blegu, naucu, nithrhu
amadus, amasdtts, amenduoi haselgia, baseric a
ambitiun, arnbititine brusca, scantelia
anavonl, inainte bastun, bastonu
anavos, inapoi baltegiar, botezn
anganar, inghnu, ainagescu boin adhuras, cite (Math, din can-
angon, inganu, amagitura du in caudu
angual-ussa, acusia, chiar acu branca- branca, laba
antsclteiver, incepu bucchada, bucata
aparte, aparte, bun, build, buna sera, buna sera
appaltar, far unu appaltu, facu butt, bute
apaltd Ca, co, cunj.
argientu, argintu era eau er, t)i era
argienteria, argintaria calming, calcain
arsu, arsu caldera, caldaria
arsira, arsttra camischa, camesia
aschia, a§a cani, ghemfi, canura
aschia, venavont, asa inainte capiala, eapela
UBICASIUL VOL. VL F. 11.

www.dacoromanica.ro
 - 162
crepar, crepu scars, sauna
chriscas, teritia co, Ca
casehiel, casiu, casin-cavala cumplanir, complenir, curaplinesets
cashun, casiunare, causa cunaschientia, cunosciutia
catar catu, gasescu ewer, costs
cavestru, capestru coss, coaiu, papusia de verme,carta
caza, cazanu comminicare, comunicare.
corona, cununa, cutnpar, cumparu
lscheriescha, ceresia cut, cute
cresta, cresta dargiu, dau josu dar sparuns, clan
cugn, cuiu sport (pinteni) daren reit, dau is
cnna, cbima lacu
mustaz, muatetia dar, tempesta, da o fortuna
nagar, inecn davos, d'apoi dupa
suflar giu nas, tlutlu nasuld donn, dauna
nepot, nepotu denier, d'intre
num, name desiert, desiertu, ermu, subst
muls, mules diesch, diece
luvrar, sea lavurar, lucrezu disgust, disgustu
lung, lungn dtsunir, disunire
masstala, mAsea, falca sa dormentare dormitezu
manna, mana doss, dosu
merenda, cina, merinda, dultseyezia, dulcetia
mucas, mucalitura, mucalire vartid, virtute, potere
mur, mursa, auto, zama escha, esca
muschna, mosiunoiu facia, faclia
nunconvenientia, necuviintia, fitscha, (Asia
pagattn, paganu fidels, fide, de suph
paglia, palia flescha, tiara, butiliea
pail, pars /Bata, flmta, pasca
pantalon, pantalon forn, force
dar sieu parer, mi dau parerea frassein, frasinu
mea furrar cur, bortilescu, gAureseu
patichar, patezu gorscha, gusia
persic, persica grey, grew
pesearia, pescaria en, in
peir, pera Fier, fern
pisar, pisezu furma, forma
pizchiar, pipit [urn, furnu
plein, plinn giugar, joeu
politia, politia butedgia butilca
primavera, primavera gritty grain, tipetu
racunascher, reconucher, recunoscu legion, Oulu, nemancatu
sadulus, satutu inguont, incutu
sagir, aigur laschiva, lesia
sanadad, sanetate lalsck, lace
saturar, saturar layout, levont, aluatu, drojdia
sgarar, egarin, rodu 'enn. lemnu
stchunca, Muria, jambonu !run, lea
scorza, scortia, coja fight', Hutt
scristar, scursnescu (din dinti) malatia, malatta

www.dacoromanica.ro
 163
da mamma, mumma, de mama, Ischerschar, superu, certu
muma adj. schunear, ciuntescu, schidolescu
manar, mann 1. ducu tulipana, trilipanu
matter, maim 2, poposescu, stau lunar, tun, tunetti
mascarar, fnascarescu ureglia, urechia
masseria, meser,ia, ureUa, trecere de timpu
mien, media, mejlocu urgiadira, urdiela
mesa, mesa urtar, arta
mesh, miedu urtchica, urdtca
muras, mura vapurar, vapors, aburescu, abnru
serein, Sereinn da (cum) buna vegliu, de (cu) bulls
sora, sora voia
sunnar, sunu veina, vans
spirt, Opirtu vignia; via
spolverar, spulberu sgolur, sbora
spunar, traduce aappa, Biwa
stain), statiVe, pecioru, baziea dieu, dieu
stirpar, stirpescu iurnar, me intornu
suit, subtu Suit, tote
tavia, table unilar, infla
taglier, talgeru, talern, ungla, flingjaia ,
teisser, ties!' seppla, rabla, calu reu, fa'rd pre-
tenda, tindal, torte tiu
tierm, tiernm, petra dg se rgt}q. sunt, snot, sum.
tierz, (tertio) ala treile. paractet, paraclisn
sev, Ben, grasime, Oeinza peti, peru (pe capu)
sfatschar, sfasiu, stric forma calamar, calamariu
sirns, simtiu peterschile, petrunsielu
smarir, despern, perdu, me sme- pivun, paonu
resell police, polisa
sosa, sosa, zama quel, celo
spedm, speduesca cesta, cesta, cast, cesta
straschinar, tarin, struncinp, her- ragiunar, raschiunar ratiunezu
buescri tarmeter, tramitu
strupchiar, stropsiescu, idolescu rugar, rogn
stupar, astupu ruse, brosca
purischi, purcelu saran, saponn
tabakera, tabacheria buffar, bufuescu
tingia, ciubera schendlas : sindila
tocenr, tom batu schular, Bitten', sfariiu
tschaina, cina seeear, secu
teschepp, dispicatura (de lernnu) haver, scid, am Bete
ceptt sekkatura, secatura, necagire
tschercor, canto, emu Naito, siea, seoa
lschercel, cautu, cercu selvadi, selvadi, selbaticu.
Al. Grigoriady-Ponaki.
(TROVETA CAIIPATILOR No. 614 ao 1M,f1).

www.dacoromanica.ro
 164--
PRE JNALTA GUVERNIE A BUCOVINEL

0 prea negh,ndita skimbare a vremilor i neas-

teptata intampinare, ce ne sileste pre not, pre
toci lacuitoril munilor din Campulungul mol-
dovenesc, aceasta prea plecata jaloba a noastra
inaintea prea inaltelor locuri, cu pre adanca sme-
renie a o aduce ! 0 pre nev6d.uta skimbare a
vremilor ne silesce, ca de s'ar fi putut vede mai
denainte vreme una ca aceasta, de care suntem
trasi acum la intrebare, cu buns sama t6ta si-
linta n6stra am fi pus, ca nici odinioara la in-
doiala n'am fi incaput, si de care am creclut, ca
.ne este de aparare, dar gi neasteptata intampinare
este pricina, ca nici odini6ra frica on grill n'am
avut, cum gi mila aceea ce am avut Ora acuma
dela luminatil dornni gi impe'ra0, intarita cu a-
tiltea privilegii ce le avem la mans, care sand
poate rasuflata sa ramie.
pricina jalobel n6stre intr'aceste urmat6re
se cuprinde : De intr' at treilea suta de ani mai
bine acum, dupa cum am ir4eles dela mosii gi
.stramosii nostril, de sand sate inceput a aseza ba-
tranil gi radacina niarnurilor n6stre, intr'acesti
-raunVi carpaticesti, sau precum 4ic Nem01, alpi,
pe la apa gi pe la izvorale apelor : Dorna, Bis-
trita, gi Moldova, pe la locuri selbatece, pe unde
mat innainte vreme n'ati putut strabate prin
codrurile cele dese nici flare, doara necum 6-
wenn', si lazuindu codrul verde cu multi sud6re
§i munca, scotind radacinele copacilor verzi. am
largit loc inset inset, de Wail facut satele : Cam-
pulungul, Dorna, Fundul Moldovel $i mai pre
urma. .Pozorita t Sadova, cum gi alte sate in

www.dacoromanica.ro
 165

partea Moldovel, care acum preste cordunul im-

paratescii au cficlut. Acosta silintea a nostra ye-
clend lumina01 domni ai Moldaviei, si sciind si
greutatea vieii n6stre, ce avem intr'unU loc sal-
batic ca acesta, s'ail milostivit si nu ne-au in-
carcat cu alts cu nimica, fara numal cu sfer-
turile, pocloane, dupa cum arata aceste aice ani-
nate marturii dela boerii cart ail fost vornici in-
tre not, era si fularit, care tote ere.' dajdiile
Domnitorului teril, precum astazi este con -
tribuiea inparateasca, $i ca sa tinem strap' pe
unde s'ail Mout carari sail plaluri din Ora Ar-
dealului, si tara ungureasca, Ear cu alte cele
Domnii Moldovii, nici ca principii trait, nici ca
staphnii locului acestulea, nu neau incarcat, $i
asa am trait nenumerata vreme sub principil
Moldovei, nefiind suparaV, afara de aceste mai
sus pomenite, cu nimica; cad skimbanduse prin-
cipil Moldovel unul dupa altul, care cum all
venit, privilegiile celui ce era mai inaintea lui
n'ail radicat, ci mai vartos leati intarit, pang
din puternica oranduela alui Dumnecleil s'aii
skimbat vremea, de all caclut acest loc al lo,-
cuin01 n6stre sub stapanirea pre luminatel case
a Austriei. Domnil Generali, ce era intr'acela
vreme povacuitori tinutului Bucovinel, ail cerce-
tat indata dupa cuprinderea cinutului, precum
in Cara intre apele : Nistrului, Prutului, Sire-
tiului §i Sucevii liana in muntil, asa si aice in-
tre munO, tote dajdiile atat domnesti sail a
prinVlui cerii, cat si boeresti sari a stapinului
de loc, si dupa cum all aflat, facenduse numal
pucintea skimbare la dajdiea Will adica la con -
tribuie, altele tote all lasat intr'aceea stare,
www.dacoromanica.ro
 /66

in care era Bucovina atdnce card ad cuprin§o,

si veciend privilegiile Si dreptatile natre, care
gi
aid in cinci sureturi cn pre adanca plecaciune
am aninat, afara din contribtitiea drepta pans
la o vreme, adeca la anal 1782, cu alts cu
nimica nu neali mai tasecinat, cad greutatea
ttaiului nostru aice, ceea ce era in vremea prin-
cipilor Moldovei, au rarbas la vremea Genera-
rant- $i Vana astazi, din pricifta ea norodul din
1i 111 di se itnnulcesce, eara load stramt nu se mai
intinde, nisi piatra neroditore nu se mai face
mai bursa. LA anul 1782 s'Ati Oat din prelu-
minata poronca imparAteaSca a fi de trebuinta
sa se fad*, drum de cara, peste muncil pttstii in
Cara Ardedlului, si la aceasta indata, am fost si-
141 a lucra cu trasuri si cu manele, dar nesoco-
tind cumca aceasta, datorie in yeel se va ia-
temeea, si ive'd6nd atat folosinca §i trebuitqa
drumblui, nici cu un cuvant hu ne am inpro-
tivit, dar'acum vedem curn ca de aoolo datorie
irecinica ni s'ad nascdt. Ad Mal aflat acesti domni
generali peste acesta impotiva privitegiilor n6s-
tre $i aceia, sa mai darn cal de forspont, Si
purtam o greutate a forspontului ca aceia, care
nici in Bucovina, nici intrialte tari imparatesti
nu se pomenesce, cad Campulungul raoldost.
trebuea sa porte posta dela Campulung pans
in Dorna peste muntele Mesteoanesti 5 mile de
lOc, eara Dorna trebuea sa dea fOrspont la Bis-
tria peste munti 13 '4 mile. Am socotit nol
turnca aceasta greutate, care am pimito peste
dreptaple nostre, fara de a tie jalui Ore tinde,
a fi destnla incarditura asupa n6gtridt, dar'eu cdt
ingaduitori ne am fa'cut, cu atAta mai mutt kite
www.dacoromanica.ro
 167

greut4 s'au aflat, cad acum diregatoril boe-

resti tot kipul de silintia au pus, ca sa ne in-
sarcine cu tot feliul de datorii, cu care insar-
cinat este un Vixan, col ce §ede In 1.ara pe loc
netedu si roditoriil, care insusi inaintea unel co-
misii, ce s'au Malt intr'aceste Mile, din gura
dornnului Directori dela St. Lie, insusi ni s'au
dat respuns, cum ca privilegiile nOstre, ce le
avem, nu ne involnicescu, nici de adetul easel,
nici de dejma, si asa de va ramanea pe voea
dregatorilor, Dumnecleil scie cu cite greutMi
ne vor insarcina, precum $i pan'acum multe ail
facut, care nu era; acesti dregatori mai sus nu-
miO nu cumpenescu, aid cum ca not puOntea
panea nostra o facem departe in tiara, si multi
o facem peste cordon in Moldova, 10 si 12 mile
de be de departe, ca sa ne putem hrani aice intre
mu4, ce ne canta nnmai aid 6 suntem sudiVi, cal-
and peste privilegiile nostre; cele mai multe chi-
vernisele a nOstre sub numele veniturilor boeresti
ni le inchid si trag, la dansil asa ni s'aii poprit car -
§mele, si s'au dat in oranda strainilor, care dupa vo-
ia for radicand precul bauturii, din rnunca nostra
se inbogatesc ; asa s'au scornit tacsele paduril care
pana la vremea counisiel de indreptare, nu s'au
audit nici odinioara, macar ca nice prea rnulta
padure se afla si indemnare a o taea, si a des-
kide locuri, mai multa folosinta va face deck
popreala. Asa ni s'au inkis vaile si pascariile,
care acum dela acesti deregatori cu bani le cum-
param, asa s'au inkis si venatoriea, pentru care
asemene siIinti suntemu a plati oranda ; asa
vor sa, ne incarce si morile cu osabit adet, dupa
cum vor socoti dumnialor, ne socotind alma.'

www.dacoromanica.ro
 168

aceste mori, cu motile cele ce se afla in Ora

pe loc neted, nici odini6ra nu se vor pute in-
trunkipa, cad aceste find facute pe niste parae,
ce isvorescu dintre munti si nu tin totdeauna
matca lor, adeseori se skimba pe alte locuri,
i uneori din prieina inghetului, alte on din skim-
barea apei pe alt loc, ramaind motile pe loc
uscat, nu umbla, nici atatea venituri nu aduc,
cat pe junititate de una din cele ce stint in Cara;
tote acestea nu prilmesc la socotela, ba nici
acelea nu se eau* cum ea un taran, ce sede
in Cara pe loc neted, gasesce chivernisala vietil
sale in verdeturele gradinilor, si din samen5-
tura eampului, find ca se face : madere. fasole,
linte, bob, brisca, prtsat ; se af15, si rode poma-
tului, cerese, prune, perde, pere, mere, care tote a-
ceste in locul locuintil n6stre nu sunt 1i stanca
nu le mai rodeste, ¢i tots lirana n6stra o di
ca alta in Oa vieata n6stra ; la vreme de post,
m5maliga uscatti (multi sunt caril nici aceea
n'au), ear, in vreme de frupt, o cIi ca alta, ma-
meliga branza, ci acei mai multi n'a1i nici
aceea. Ear, gaini, giinste si rete cum si rama-
tori de taeat la not forte rat se alla, find c5,
nu este cu ce SA le tinem ; tote acestea 1111 se
primesc la socotela de catra numitil dregatori.
Dar cu aceea vor sa, ne apese, sa ne dove-
deasca cum ea avem plodul vitelor pre mare, ca
la dansii pre mare numerul oilor este la un
gospodariu 200, si acest feliu de gospodari,
p6te s'ar gasi : 4 sati 5-in tot ocolul Campu-
lungului, la dansii pre mare nunaer este : 10
sari 12 vaci la un gospodariu, si de acestia
p6te s'ar gasi unul sau doi la Dorna. Aceste

www.dacoromanica.ro
 169

sunt cu care vor sa ne dovedescA, dar'nu cauta

cum cA, pe MITA unit ca acestiA, carii au ate
100 si 200 de ol, on cAteva vaci, mat multi
seraci se gasesc, si cel mat multi sunt, caril cu
totul nu 4.1il nimica si traesc numal dela acesti
mat situ putere ; eara ce se atinge de cei mat
cu putere si de ploada for cea de vite, nu cauta
cum CA acesta ploada cu nenumerata greutate
este, cad earna se incepe dela luna lui Octom-
bre, si dupa starea locului panA, la jumatate main,
si adese on pans la slat-sit tine, si 6menil cu
ploada for cea de vite sunt siliti a merge in
Cara la loc neted si cautA, fan pentru vitele Tor,
precum i acesta sciut este, si dovedit, cum ca
cele mat multe vite, Campulungenii le ernecla
in partea Moldovei pe la Iasi, si mat in jos
de la Iasi, pe apa Prutului si Siretiului.
Aceasta este starea locului nostru si acesta
cea adivarata inkipuirea lui, la care de nu vom
ave aparare de cAtra prea inaltata imparatie si
pre inalte locuri, nu'i cu putintg, Ca sa putem
teal. Si aceste pricini si greutati ne silescil pre
plecata j9loba nostra acesta inaintea inaltei Gu-
vernii cu pre adancA smerenie a o adice, si a
ne ruga ca sg, se milostivescA inalta Guvernie,
dupa, mat sus aratate privilegiile n6stre impro-
tiva insarcinaril boeresti, a ne al:4ra si a po-
ronci, ca cele ce ni s'au luat si ni eat poprit
de cAtra dregAtori, sa ni se slob6da si inapol
sa ni se dee. CampulungnI-Moldov. 1793. Inle, 1.
Simion Papusa vornic, Simionii ySandru, giuratt. Ionitg
Crgclunescul, Tonita." Sabie, Gheorgie Pitacariul. Iosift
Gligore a popil. Costandin Sabie.
Si not impreuna" cu tote Satele Ciimpulunguluf, ade

www.dacoromanica.ro
 170

verem. fi pentru credinrcic s'aa pus fi pecetea vetril

ampului, ce se numesce targu, fi not suntem subM

0
ascultarea tor.
Acest documentu prin care, se descrie aphsare romani-
lor din Bucovina, ram reprodusu din tr'o.nu Volumeuu
imprimat in Viena in 1861, care cuprinde, traducerea in
nerntesce a tuturor privilegiilor, ce au de in feliuritY
Dome, CAmpulungenii 3foldoveT din Bucovina. T. C.

HOTARIRE DOMNIASCA. DE LA DOMNUL MIHATL

SUTUL VODA.

Infatio§indu-se Inaintea Domniel mele §i a totti Sfa-

tului reze§ii de mo§ia Crae§til de la tinutula Vasluiulul,
cu vechilula Sfintelor Monastirl Niamtulu §i Secu, amts
intrebatti pe vechilul monastirilorti de ce nu urmeza
invoelet, §i cere a o surpa cu Inprotive pretentii, §i spre
respunsa ne-au aretata una zapisa vechiu de la let.
7217 Fevruariu 17-de la unit Istrate feciorula lul Popa
Todera din Crae§ti, cu care vinde nnul Toder Blanarula
domnesca zet Mihailit 34 pilmenturi din Crae.t1 si din
partea de susii, §i din partea de josa, cerenda ca
dupe glasuirea acelni zapisit se stapanesca, §i nu dupe
Invoila. Ceranda dar Domnia inea acea invoiala ca se
o vedemil, §i citinduse amt. veclut-o sevalita la anulti
1816 Maia 25-intre Insu§i acesta vechila alit Monas-
tirilotit cu rezesil din CraestL-cu hotarare, cata parte
se stapanesca monastirea aratandu-o §i In mesuri, care
Invoiala s'ati vecluta intarita §i de Pre-Santitul Mitro-
polita al terel fiindu asemenea scrisOre de Invoiala data
§i de catra reze§i la Monastire, din care cunoscendu-se
ca nicl o parte nu pate sa se aba.tti [tiara din acesta
Invoiala, remane resuflatit zapisula de mai sus clisa din
let 7217 Fevruarie 17, §i spre curmarea pricinil acestiea
hotaranda: poroncima D-sele vel Logofata ca prin cartea
Domniel mele se orandue§te unit boerlu hotarnicti cu
cheltuiala Monastirei ca se merga, la facia loculul §i
IntocmaT dupe cuprinderea invoeleT, in fiintla amandu-
rora partilora, se mesare 34 pamenturI §i In lata §i in

www.dacoromanica.ro
 171

ludgfi, dupe m6surile-ce se ciiprindA In acea scrisore de

Invoiall, si se o stalpTasca cu pietre hotara, ca sa se scie
cat locij se cuvine Monastirei spre curmarea giudecati-
lorti in pricing acesta, remaind4 pi tote-cele-lalte hartil
atingtore partii acestia resuflate. Spre a carora In-
tocmai urmare s'au Intaritsi anaforaoa acesta cu Dom-
nesca nostra pecetie.
(Locul Pecetit) Procitel Vel Logofdt.

PREA iNALTTAT8 DOAMNE !

S'au Infkiosiatii in giudecata nostril Constantin

Chiriacti Polcovniculii Vasile Cucoranu, i Sava
G-ruhleza §i alci al loril rezesi de mosiea Cra-
e de la tinutulti Vasluiului, cu Shimonalnil
losafti, vechil Santelorti Monastiri Nemtulii $i
Secului, care pricinh cercetandu-se de catra
noi-intr'acest chipti s'au doveditil precurnii in
josii arethmti. Numitii rezeii -au factitil aretare
cumti c numitulti vechilti al Monastirilorti n'ar
fi trinandti dupe mnvoiala ce insusi au seversitti
cu dansil la anulti 1816 Malu 25, pentru 34 pa-
manturi din nuinita Mosia-cuprinsti la un zapis din
7217, Fevruariu 17-cu care trage Monastirea, a-
vend danie de la seversitulti Baal Toma Cozma
cu scrisorile din 1803, care scrisore de invoiala a-
rettindii, iei acurnti s'au vedutil iscalita de inst41
numitut vechilli si adiveritg, de Prea-SAmtitul
Mitropolitulti terri, avencld acesta cuprindere:
Ca pentru acelti zapisti din 7217 Fevruariti 17
a stremosului lorti 'strati Dieaconu, fecior Preu-
-tulti T6der, ginerile lui Resmeritia Brun* de
34- pcimanturi, dupe criprinderea zapisuitil-cu-
noscendu-lu §i iei adiverath, de kink voia torn
www.dacoromanica.ro
 172

neasupriCi-de nimene, au statut la buns invoiala,

s'aa invoitil ca se dee Monastirilor acele 34
piimanturi, pilmantulii, de 20 pW, latnlu i de
300 pafi languid, i pasulic de fese palme, in
giumatatea- satulul a partei din susil in capa-
tulil mosiei din josil despre reserita, despre
partea Oprenjloril de josii, afara de vatra sa-
tului, in care se nu se atinga Monastirile cu
stapanirea, iar pe partite sele, si in stalpitura sa
au tan voia Monastirile a'si face on ce acare-
turi spre venial ui folosul, loril ssi hotaraturile
de mai luainte vreme se ra,maie fara lucrare, ett-
mil pe larga arata scrisorea ; mai aretanda nu-
mitii rezesi i o marturie din trecutul anti 1819
Iulii 28, de la IoniCia Paneesculil Postelnicelu,
randuit de Ispravnicie pentru alegerea acelorit
34 pamenturi a Santelorii Monastiri dupe in-
voialk ca mergendil la faCia locului ¢i chie-
mand pe numitulu vechila al Monastiriloril ca
se ruerga de facia, n'au voitu, dand respunsu,.
ea nu'l 'din stalpitura facuta mai inaintea invo-
elei de Lefter Severdan Vornica de porta, care
stalpitura dupe glasuirea invoelei reraane resu-
flata. Vedindl acea pricinuire a vechilului,
ail cercata cu mesura acea stalpitura de mai
inainte, si au aflat-o de 71 pamanturi,
bezil cite -va livezi ai curaCituri facute de rezesi
in cuprinderea aced stalpituri cum pe largo
arata marturia, S'au intrebatu acumil pe vechi-
monastirel ce respunde, gi respunsulu sett
au fosta ea nu da nici o pricing invoelei, ci
mai alesu se tine de invoialk 1i fiindu ca, la
invoiala (Adz ca au cunoseutil zapisulii acelil
vechiil de adeverat, zapisull scrie cu totu locut

www.dacoromanica.ro
 173

din totu venitula, §i prin invoiala apara nu-

mai vatra satului, §i pamenturile cu mesura a-
xetata prin invoiala, ar fi numal din campil,
i pe lenga dansele aru cun6sce Ca au drep-
tate Monastirile a trage cu analoghie din tote
locurile, dupe glasuirea zapisului vechiu, care za-
pisil l'au aratatil acumil de fa0a cu veletula
§i luna de susa pomenita, prin care arata acelu
istrate ficiorul Popelui TOderil din Crae§ti, ca
au vanduta luiT6der Blanariul domnescu, 20 pa-
mantuil partea de josil §i 14 pamenturi din
partea de susil, parnentul cate 20 pa§i, pasula
base palme, cu cura4ituri in partea de josil, insa
acel josa se vede dresu, afara de 24 pamen-
turf ce au v6ndutil mai inainte Preotului Va-
sile din Crae§ti, §i aceste 34 pamenturi ce le ail
venduta lui Ude'. Blanaria, dreptil trei cleci de
lei, se fie §i de pome0 §i cu locuri de priseci,
§i cu vadu de m6ra §i de poeni qi din padure
§i cu vatra de mai §i din OM locula cu totu
venitula, iar Popa Vasile nu are treabil la aceste
locuri, fara cat-va tine in Carina pamenturile,
cuma pe lave. arata zapisula. Respunzinda ye-
chilulli ca dupe glasuirea acestui zapisii au fa-
cuta §i Lefteril Seferdan vornicil de porta, ale-
girea acestor pamenturi mai inainte de invoiala,
pe care alegire ar cun6sceo de buna. Asupra
carora scrisori §i respunsuri stand not a socoti
cu lucre aminte nu gasim de cuviintia cerirea
numitului vechilu ca sa se pots intorce la glasu-
irea zapisului vechiu §i la alegerea numitului
vornica de porta, sa se socotesca ca invoiala a-
Ora pe reze§i numai din vatra satului,-in vreme
canal la acela zapisu lungula pamentului cat

www.dacoromanica.ro
 174

sa fie nu este aretatti, si nici le spune la unti

loch, ce 20 pAruenturi din pantea de josil 11
14 pamAnturi din partea de susti, Ian invo-
iala le da la unt loci aretate anume, lucru
de folosti. Monastiriloru, aratA lungulti lore
de 300 pasi, ¢i Vice curate, ca pe Ortile sele
qi in stalpitura sa, se aitrt voie Monastirile a'$1
face on ce acaretuni, cari se intelege Ana in-
doiala, CA numai in cuprinderea acelor 34- pa-
menturi, acetate cu mesurile lonti In lure' si
iar nu sa se intinda mai multh, ti ca
in latti,
hotAratunile de mai inainte se ramAe fara lu-
crane ; insA numitulvechilu al Monastirilorti
aretandu-se nemultemitil cu socotintia nostrA,
remane cea desevarsitg hotArire a se da de cats
InAl imea Ta. 1820 Fevruariii 6.
AI Inaltimer Tale
Prea plecate slugI
(Imullitr) Dimitrie Sturza vel Logofiit& Dimitrie Ralet
vel Vornic& Costantin Catargiu Vornic& Draoachi Rosetd
Tel Vornicit Costachi Conachi Vornich, Calimahu vel Vor
nigh. Alecu Canta vel Vornict. The Holbanti vel Ban&
Dupe practicaoa isctilitli de D-lit vel Logofatii-
(Iscalith) long Tantul Banli.
Ac6sti Anafora §i hotilrirea Domniasci, am reproduso din o condi-
eä a Arhivef Statulut, din IV. T. C.

CU MILA LUI DUMNEDEU, NOf MATEI

UHICA VV. DOMNU TEREI MOLDOVEI.
Facemu scire cu acestu hrisovu al Domniel
mele, tuturoru cui se lade a sci, de vreme ce

www.dacoromanica.ro
 175

nernarginita bunatate a Totti-%iitoruliii, ssi sta-

panitorului cerescului Dumnecleu, bine an voitu
§i ne-au incoronitu Domnu §i Eghemonu cu
domnia la stramosescul si parintescul nostru
scatum al Moldovei, §i cu a sa pronie ne-au
luminatu, cum ea cu faptele cele bune se cas-
tiga irnparaciea ceresca. Dupa, cuventul Zla-
taustului ce dice : ea faatoril de fapte bune,
vor dobandi bunatatile cele ceresci, §i facerea
de bine este unu castigu nernuritoriu $i veci-
nicu. Si Domnia men cu agiutorul cerescului
Duninecleu, carele in trel fecie se proslavesce:
Tatal, Fiiul, Duhul Sfant; iubitam §i vrutamu
ca sa urmainu din totu cugetul sutletului nos-
tru faptelor celor bune, jar cele rele §i aduce-
tore de stricaciune, in tot kipul silindune sal
smulgemu §i sa le desradacin'Amu ; care din cliva
ce ne-am suitu la scaunul erel acesteia, n'am
pregetatu, nici am contenitu cu totu feliul de
silinta §i cu neadormiti old, a privi $i a lua
sama tuturor lucrurilor §i obiceiurilor Orel a-
cestiea, alegendu pre cele bune dintru cele rele ;
adiea scotindu §i lepadandu tote cele rele ssi
aducritore de stricaclune obstiei, §i locul in for a§e-
dendu §i intemeindu pre cele bune §i folositore.
Adusu-ne-am aminte §i peiitru celu mai reu §i
fara nisi o dreptate obiceiu al Pogonaritului
de vii ce se sc6te pe tot anulu.Nu dela in-
ceputu, ce de in o vreme in coace care, a-
cest pogonaritu socotindul Domniea mea, am
cunoseutu cum ca este unti lucru forte far de
tale, ti fara dreptate, a se lua si de pe r6da
viilor Vadrarita §i de pe pamentti masurandul
pogonorit; care pamentu intru nimicu nu este

www.dacoromanica.ro
 176

asupra loru, filth' de veste sa cada din vieatia

acesta, si de cea viitore Inca sa se pagubesca ;
focul sa arda temeliile caselor lor, $i in veacu sa
fie rasipite semirqiile lor ; si in tota vieata for
cersindu pane ; sa se st6rga pomenirea for din car-
tea viqei, i partea for sa fie cu cei Mel de
Dumnedeu neeredinciosi jidovi, ce au restignit
pre Domnul Slavei, ave.nd blestemul a 350 san0
parinti de la soborul Nikeel, si a tuturor santeilor,
qi bliistanna si legiltura, si acestor prea sand
Arhierei ce mai susu s'au pomenitu. acest
hrisov s'au facutu cu credinta a insusi Domniel
mele Io. Matei Ghica VV. si a prea iubiti
fiilor Domniei mele : Grigorie VV. Gheorghie
VV. Nicolai VV. si credinca a cinstiti ¢i credinciosi
boieri cei mart al Divanului domniel mele: Ioan
Bogdan vel Logof, Manolaki Costaki vel Vor-
nien de tera de jos, Mihalaki Sturza vel Vor-
nicu de Ora de sus, Enaki Sutn vel Holman,
parcalab Sucevei, Aleqandru SuVi vel Postel-
nicu, Vasilie Ruset Vel Ban, Constantin Vel
Caminariu, Ilie Costaki vel Paharnic, Stefan.
Sturza Vel Stolnicu, Iordaki Crisoscoleu vel Co-
misu, i credinta a tuturor boerilor Domniei
mel a mari si a mii. Si s'au scrisu hrisovul
acesta in seannul Domniel mete in Orasul Ia-
silor in aunt al treilea al Domniel mele, de Ioan
Diiacu de Divan, la anal 7263 (1755), august 5..
(Subscrisu) lo. Maid Ghica Voevod. (L. P.)

Testul acestui hrisovu eerier forte line pe pergamentu, ram re

produs dupre original, ce este bine conservatu. T. C.

www.dacoromanica.ro
 - 177 -

NOTIVA !STOMA.
In curtea domniasa din Iasi, era lute()
odae in randul de sus, done dulapuri maxi,
aseclate in zidiu, in care se pgstra mai mult,
de 100 condici veal si none de ale Divanu-
lui Domneseti. Aceste condici la 1827 Iu lie
19., an arsu, de la focul ce s'au aprinsu de la
The Burki Zmau, uncle se pregatTa vutce ser-
gi
beturl pentru a doua Ali find SE Ilie, Din acea
condicririe s'au sciipatu de c Atrit emacul di-
vanului D. Serghie Calinainescu, nurnaI vr'o
20 de condici ce erau mai none. --Una din
aceste condici, care cuprinde sumarYul a mai
multor condici, picandune in maul., an3 crc-
Iutu de datoria nostea a o retipfiri in act-
sta colectiune de Urice, cu Ore care fusore
modificatiuni in privirea
Nu avem nevoie d.e a o recomanda ; ma-
teriea din ea se recomiind'a de la sine.
GarAinfamu despre autenticitat acestei con-
dici. T. C.

www.dacoromanica.ro
 178

CONDICA .7r). 1.
(A Divanului Do,nnescu pe anii 1803, 1804, si 105),
1. Dela pagina 2 Vara la 20, tontine pe scurt
obiectul Anaforalei din 1804 Iu lie, intarita de
Domnul Alisandru Constantin Moruzi V. V. la
1804-, I octomvie 10, in pricina de judecat6 intre
Stol. oniVa Iamandi filul postelnicelulul Theo-
dor Iamandi vi Visternicul Iordachi Balsu, prin
vechilul seu sard. Anastasie Scoroscu, pentru
nisce parVi din moviea W6camuvi 41e pe Muvata,
tinutul Falciiului, ce le trage eel intaiu zestr6
mumei sale, de pebunul sea Spatarul Neculae
Cogalniceanu &&In acesta pricing s'au infacio-
siatu urmatorele documente de cAtra Stoln. Ia-
mandi ; 1) Unu zapisu vechiu fara data, de la
unu Ionavcu Buzdugan diaconu, nepotu lui Miir-
Vlat, prin care arata, ca dintru alui buns vole
au dat danie, alui drepta mina vi movie, din
satu din Recamuvu ce suntu la Muvata in inu-
tul Falcilului, lui Ionascu Timotin, vi fratilor sei
anume : Tudosa, Nechita vi Dimitrescu, pentru
sufletul parinOlor lui.-2) Unu suretu de pe
unu ispisocu, de la Vasile Voda din 7147, Julie
9, prin care se arata, ca au venitu inaintea
Domniei sale, Grigorie Billtatu vi Irimia AngA-
rici vi rezevii lor, vi s'au judecatu de facia cu
lonascu Timotin vi cu femeia lui Ioana, vi en
fratii lui Tudosa vi Nechita vi Dumitrachi, pen-
tru o parte de °cilia ce le-au datu for vi le-au
daruit David ficlorul lui T6der Vacila din Re-
camuvu, vi alta parte ce le-au datu for Ionavca
Buzduganu dieaconu, nepotul lui Maiiilatu, vi

www.dacoromanica.ro
 179

are Grigorie Baltatu gi cu Irimia Angarici, cu

rezesii lor, sa strice casa lui Ionascu Timotin,
unde ui -au facutu el casa acum. Deci Domnia
sa le-au facutu lor carte la, unu Durnitraseu
Otel, ca sa le aleaga lor acele parti de ocina,
i acela le-au botaritu lor, parte din campu,
partea din susu pans josu, si din josu pans in
susu, ear din vatra satului au lasatu nempartita,
pentru Ca sa-si stapaniasea pang unde si-au fa-
cut casa.& 3). 0 carte dornniasca, ear dela Va-
sile Voda en data din 7152, fevruariu 21, care
este cu 5 ani in urrna ispisocului de sus ark-
tatu, prin care se aerie tot eAtra acel Dimitras-
cu Otel din 00leni, aratanduise ea s'au piritu
de facia Irimia si Bosie si Cotaga si alti rezesi
pentru aceia an trimisu i pe sluga
Domniei sale angheri (acest nume insa este
scrisu cu alts Juana) sa li se poroncesce et&-
tin zapisu de la unu Vasile i frate-seu. . . . .
ficiorul lui Tudosie de Re'camusu, prin care a-
rata ca s'au rugatu lui Ion Racovita Comis, de
le-au fricut bine en 70 lei, si pentru acesti bani
iau pusu zalogu unu satu intregu anume Ra-
camusii, ci le este a lor drepta mina §i cum-
piirkura de tatal lor, cum arata zapisul lor din
7085.-5). Unu zapisu de la unit Sava ficio-
rul lui Tudosie Timotin din 7188, Ianuraie 22.
prin care arata ea au vendutu a sa drepta ocina
si mosie, done parti de ocina din satu din Re-
carnusi partea lui Toader Vaeila si partea lui
Ionaseu Buzdugan diaconal, nepotu lui Mar-
Oatu i aceste 0).0 de ocina le-au fost daruitu
ei lui Toader Timotin §i fratilor sei, pe care
an avutu si dresu domnescu de la Vasilie Voda
www.dacoromanica.ro
 180

Aceste pArti le an vAndutu gi ei lui Go lai Va-

tavul, ginerile lui Agarici vornicul, drept. . . .
lei bani gata, gi find ca aceste pilqi de ocina
au fost din hotarul lor, ii intaresce ca sa le sta-
pAniasca in pace cu locu de ca,sa in vatra sa-
tului si in campu, cu tote venitul ; tug in dosul
acestui zapisu pe de-asupra este scrisu cu alta
mans, ca de vor esi niscaiva nemuri din. Ne-
chita si din Dutnitrachi, sa se respunda ca el
n'au vAndutu, sa li se scie pricina ca ei au ucisu
unu omu, si Sava an platit, de aceia s'au ven-
dutu moGia.-6). 0 carte domniasca de la Duca
Voda din 7188 Ian. 24, prin care se volni-
cesce pe unu Neculai Augarici & ... 7). 0 carte
dornniasca de la Duca Voda, tot din anul 7188,
martie 12. prin care aratA ca s'au piritu de fa-
cia unu Pavg ficiorul lui Atigarici cu Ion Ra-
covica Paharnicu, dicendu Pavel ca s'au sculat
unul din razasii for anume Vasile, ficiorul lui
Tudosie de au pusu zelogu jumatate de satu de
ItecAmusu, partea de josu, lni Ioan Racovita
Paharnicu &&.-8). 0 carte vechia fara data,
septem. 8, dela vel4ii boeri al vremei de atuncea,
Miron Costin vel Logofat, Neculai RacoviVi Lo-
goat, §i Gavril Costaki vornic, prin care se
volnicesce pe Paval ficiorul lui Irimie Anga-
rici ea A. aiba a'si, inea opri a lui drep-
ta ocina si mosie ce are de pre mosii lui in
satu la Recamusi. . . . &&.-9). tin zapis de
la Armenia, fate lui Matiesu din Popesci, cu fi-
cioril sei CrasnAsu 1i Vasilie, din 7189. Main
3, prin care nitre alte parti de movie ce vinde
unui Golai Vatavul, grata ca iau vendutu si
partea .din Re'camusii de pe Musata ce se va ale-
www.dacoromanica.ro
 181

ge.-10). Un zapisu de la unu Ion Monahul,

ficiorul Ilenei, fetel lui Pavel Angarici, nepotu
lui Andronicu Angarici, ce'lu da la lama lui
Neculai Cogalniceanu, arata ca luandu el dej-
ma de pe o mosie de pe Musata, ce au cum-
parato Cogalniceanu de la Irina Gherghesca,
care dejrna s'au facutu in dol ani 55 lei,& 11).
O marturie de judecata din 1756, octom. 15 de
la reposatul Inokentie, ce au fost episcopu de
Husi, prin care arata & &, 12) Un
zapisu din 7265, fev. 18, de la Irina fata Anu§-
cal Goliasa, gi Ioana fata Paraskivei, nepota
Goleesal, prin care arata, ca au vendut lui Ne-
culai Cogalnicenu, biv-vel capitanu, done parci
de movie din satul Recamusii . . . . & &-13).
0 carte din 7266, August 13, de la, boerii Cai-
macani al vremei de atuncea, prin care se vol-
nicesce pe Neculai Cogalniceanu pitaru, ca sa
alba a'si stapani gi a'si dejmui jumatate de satu
de Rectunusu . . . . & &.-14). 0 carte de ju-
decata de la Stefan Rosetu Logofat, din 7207,
Iunie 12, prin care se cuprinde ca de va vrea
Andronic Angarici, cu neamurile:lui, ca sa intorcA
banii lui Neculai Cogalnic6nu pe jumatate de
satul RecAmusii . . . . & & 15). 0 marturie
de judecata de la reposatul Inokentie ce au fost
episcopu de Husi, i vornicul Gheorghie Bel-
diman Sulger, din 7267, Iulie 17, prin care a-
rata, ca acel Andronicu Angarici cu rezesii seil
n'au data banii lui Nicolai Cogalnicenu ca sa
rescumpere de la densul partile de mosie ze-
logite & &. 16). 0 alts marturie de la
repos. Inokentie ¢i Neculai Useru ce an fost
ispravnic la FAlciIu din 1765, Julie 19, prin care
www.dacoromanica.ro
 182

aratil ca au luatu sama intre vechilul lui Ne-

culai Cogalnicenu si intre unu Pascal Bernovec,
pentru o parte din mosiea Iticrunusii . . . & &.
Documentele aratate de vechilul Visternicului
Bales 1). Un suretu de pe unu ispisocu vechiu
de la Stefan Vod6 din 6996, octom. 8 (tradusu
de Evloghie diaconul cel hatranu), prin care
arata ca." unn Filip si Nichifor, ficiorii Hortenii,
de alor buntt voie, au vendutu a for drepta
ocina si movie dintru alor dreptu uricu, juma-
tate de satu anume Murata, de la fiintilna in
josh, si jumatate din tot venitul, lui Carbanii
si fratelui sett Oanei, dreptu 66. zloti tattresci,
arora li intaresce ca sa stiipaniascii, in veci ...
& &. 2). 0 carte domniasca de la Searlat Gri-
gorie Ghica Voievod, din 7266, martie 28, prin
care se volnicesce pe unu Vlasaie BArch' si pe
nepotul seu preutul Stefan, cum si pe alai frati
i rezesi ai for ca sa aibil a stilprti alor drepta
ocina si movie jumatate de sate de pe Musata.
. . . . & &. Mai urnieza si alte zapise i chrti
tot pe jumsatatea satului, partea de josu, a Vis-
ternicului Balsu.
Documentele Visternicului pe partea din susu.
1). 0 carte domniaseiti de la Const. RacovitA.
Voevod din 7260, fey. 18, prin care se scrie la
unu Mihalaki Cehan medelnieent si la unn Tacu
Fratita mazil, arAtAndu ca s'au jilluitu min Si-
meon Turbatul i fratele seu Sava, ficioril Ma-
riei, nepoti lui Irimia Angrici, $i Andronic
fiiul lui Pavel Augarici, din preuna cu alti frati
i rezesi ai lor, clicendu : ca au jumatate de satu
dinRectiruusi, partea din sus, movie alor debastina,
ear pe jumatate de satu de Reciimusi partea din.

www.dacoromanica.ro
 183

josu, ar fi aratatu ei cartea, acea de judecata de

la Duca Voda cuprindetore pe acea de la loan
Racovica., adica acea din 7188, martie 12, ce este
acum la :Stolnicul Iatnandi, aritata la N. 6. §i
li se poroncesce acelor de mai sus, ca sa mer-
ga la starea locului, spre a li cerceta pricina
& & (mai josu la alte puncte, se pomenesce de
unu loan Angarici armasul.)-2). 0 marturie
hotarnica de la Dlor Spatarul Grigoras Cos-
taki pahar, §i Iancu Grecenu pahar. din 1781,
Iunie 10, cari au fost din poronca, Domniasca
la starea locului spre cercetare. (Acesta anafora
de giudecata s'au datu la mina Visternicului
Iordachi Bal§it. In ea sunt iscrditi Veniarnin
Mitropolitul Moldovei, Costachi Mica vel Logo-
frau, Ioan Razu vel Logofat, Mihai Sturza Lo-
gofatu, Neculai Bal§ vel Vornic, Alisandru
Iancu-leu vel Vornic, Dimitrie Sturza vel Vor-
nicu, Lupu Bal§ Vornic, Gr. Ghica vel Vornicu).
2.) De la pagina 21, peinii la 28, se cu-
prinde: Anaforaoa din 1804, aprilie 3, intarita
de Domnul Moruzi, la acelasu anu no(tmv. 16,
in pricina, Spatarului Matei Costaki cu reze§ii,
de nio§ia Vitcanii, tinutuRi Falciiului, pen-
tru partile ce trage §i elu din Vitcani, §i reze§ii
nu'l ingAduescii, care reze§i stint anume: Toader
Bulgarescu, Vasile Placinta, Vasilaki Marcu,
Constantin Marcu, Chiriacu, Nelersu, §i altii.
Documentele imIciciosiate de Spat. Mateizt Cos -
taki. 1). 0 carte domniasca din anii 7155, de
la Vasilie Voda, intaritura, unui Gheorghie Ca-
rau§ul din Lungeni, pe partile de cumparatura
ce au avut din Vitcani, Irma de la unu Androni-
cu ficiorul lui Toader Vitca, jumatate de unu
www.dacoromanica.ro
 184

batranu a lui Gheorghie, drept 15 taleri, §l ju-

matate din batranul Barcil din Vitcani, de la
Oheorghita, i Antonie, 1i Dahinie $i Coiliti,
dreptu 15 galbeni si unu bou bunu, asernin6
si de la Magdelina fata Mical, a patra parte din.
batranul lui Gura-lata, drept 5 taleri 2). Cartea
domniasca din 7204, Julie 19, de la Domnul
Antioh Constantin Cantemiru Vodk data lui
Arhirie Pivnicerul de Husi, ca sa cie i sa o-
priasca a sale drepte ocine §i mosii, din Vitcani
ssi dintru alte hotare . . . & &. 3). Un zapis
.

din 7207, Aprilie 28, de la Arhiril ficiorul Stra.

tului nepotu lui Gheorghie Carausul din Lun-
geni, cu care vinde a sa drepta ocina si mo-
vie, din satu diii Vitcani, la tinutul Falciiului
jumatate din unu batranu a lui Ghlorghie din
Vitcani, 1i jumatate din batranul Barghii de
Vitcani, si a patra parte din batranul, lui Gura,
lata, lui Vasilie Costaki vel vornic, stramosul Spa-
tarului Mate lu; acestu zapis este adiveritu si de
alci marturi..4) 0 carte domniasca, din 1777.
august 31, de la Donmul Grigorie Alisandru
Ghica Voevod, scrisa catra acei de atuncea Is-
pravnici al inutului Falcilului Iancul Grecenu
pahar. lordaki Sulgeru, dupa tinguire Clu-
cerului Grigoras Costaki (0,01 Spatarului), a-
ratandu ca, la intitul acela are de pe parintele
seu Banul Vasilie Costaki, aceste parti de mo-
sie . . . . && 5). Asetninea i alte carp dom-
nesci, una din 1792, sept. 16, din intaiea doni-
nie a Domnului Moruzi, tetra Ispravnicii de
Falcilu, gi alta din 1797, Aprilie 14, de la A-
lisandru loan Calimahu Voevodu, catra Spata-
rul Stefan Sturza, i Caminaru Gheorghie Bog-
www.dacoromanica.ro
 185

.dan, larAsi de hotaritu dupe jaloba Spatarului

Mateiu. . . . & . 6). 0 scrisOre din 1797, Maiu
6, de la Chesarie Costaki ierodiacon ce an fost
frate Spatarului, cu care if face danie tea par-
tea sa Rat din mosie, cat §i dintru altele ce an
luatu cu impartiala friltiascA, din remAsitele pa-
rintesci, intre care ii da, si *tile din mosia
VAtcanii, $i ii indatoresce, ca mai intaiu pentru
unu schitu anume Vladnicul ce este pe mosia
Vatcanii, §i se afla cam stricatu s'a"1 iocmiasca
prea bine, slujindu cele sfinte obscie, av6nd si
calugari cat vor E de trebuintA schitului, §i en
tote cele trebuincioase, si facend pe fiesce care
anu de doue on praznicu, unul la hramul schi-
tului, 15 August, $i altul la clioa sfintilor im-
parati Costantin si Elena, cum arata scriserea
acesta, incredintatA $i de prea sfintia sa Parin-
tele Mitropolitul, afla'nduse atuncea Episcopu, la
Roman.-7), Cartea domniasca, din 1799, Iulie
18, de la Constantin Alisandru Ipsilantu Voe-
vod. . . Dupa aceste scrisori an ariitat Dlui
Spatarul ca bleat pentru schitul ce se pomi-
nesce prin scris6rea de danie a fratelui Dsale,
care este facut de Logofittul Constantin Cos-
taki, stramosul Dsale, cu livedi . . . . & &.
fntimpinarite rezefilor ¢i scrisorile ce ei au a-
reitatu: Rezesii au respunsu ca schitul ce este
ficutu pe hotarul acestel mo§ii, de &kat mogul
Dsale Spatarului, este duratu cu invoirea nea-
murilor, ear nu ca ar fi avutu el mosie acolo
&&. 1). Un zapis din 7175, oct 17, de la unu
Istrati ficiorul Mariutei pentru o parte ce an fi
daruitu Kirilei ficiorul lui Bojiian. -2).Un ispi-
soc dintru acelas anu 7175, Iulie 15, de la Dom-
www.dacoromanica.ro
 186

nul Mesa Alisandru Voevod, intaitoriu Chiri-

lei, ficiorul lui Bojiian, asupra zapisului aratatu.=---
3). 0 carte domniasca din 7250, Iunie 30. de
la Domnul Constantin Neculaie Voevod, data lui
Neculai Damaskin din Vatcani, & 4). 0 seri-
sore din 7251, fev. 20 , de la unu Vasile Da-
bija postelnic, prin care aratrt ca au darnit Pa-
bar. Vas. Costachi . . . &&. 5). 0 marturie ho-
tarnica din 7272, noem. 2, de la Inokentie epis-
copal Husului, Vasile Adam jigniceru,
aratatore pentru o parte din Vatcani, ce au alesu
si au hotarat stol. loan Miclescu. 6). 0 carte
de judecata din 1765, fev. 10, iscrtlita de Ste-
fan Ruset vel Logofatu. (Este de luatu aminte,
ca mai suntu si alti Vitcani in tinutul Tuto-
vei.) 7). 0 marturie din 1786, octom. 17, de
la nisce mazili : Ionita Timil can, si alii, (in acest
actu se arata si de nisce rezesi vechi, de pe
acesta mosie, anume Berdila 1i Moga.) . . . in
acesta anafora sent iscali i : Costachi Ghica Ye!
Logofrit, Niculai Bals, vel vornicu, Alisandru Ian-
culeu vel vornic, Gavril Conaki vel vor. Dimi-
trie Sturza vel vornic, Dimitrie Ghica vel vornic,
Grigorie Ghica vel vornic, Neculai Balsu vel
spatar, Vas. Roset, vel Ban. (Acesta Anafora s'au
datu in mina Spat. Mate Costaki.)
3). Anaforaoa, de la pag. 31, pang la 42, din
5. Decem. 1803, inarita de Domnul Alisandru
Costantin Moruzi Voevodu, la 23 Noemvrie
1804, in pricina ce au avutu Stoln. loan Kescu,
cu Logofetesa Ecaterina Rezoie, pentru mosiea.
Codrescii de la tinutul Lapusnei, sub numele
crtriea s'au Post cuprinsu silistea mosiei Cal-
macuii, a neamului Cogalnicenilor, care acum
www.dacoromanica.ro
 187

43 are Stolnicu Kescu . . . . & &. (Acesta ana-

fora s'au datu Stolnicului Kescu.)
Scrisorile Stolnicului Kepu, asupra nz*ei
Keilmellau. 1). Ispisocu serbascu din anii 6995,
Ianuarie 16, de la Domnul Stefan Voevod in-
taritoriu unui Manaila Cioplescu pe a treia parte
de satu de Calrnatulu, sub movile, partea din
sus, cumparatura de la un Sandru Onescu, ear
hotarul acelia & &. 2). Attu ispisocu se-rbescu
<din 7115, de la Domnul Simion Moghila voda,
prin care se cuprinde judecata ce au avutu satul
Talaescii, en Cogalnicianu diiac ; 4icendu satul
Talaescil, cum ca Cogalniceanu, diiac, nu are locu
de satu pe Calmalui, sub movila cea mare, si
nu se cade sa faca helesteu in pa.raul Calma-
Oulu' , . . & &. 3). [spisocul din 7169, Sept.
23, de hi Stefan Voda, intaritura lui Vasilie
Cogalniceanu, i surorilor lui, ficiorii lui Loan
Cogalniceanu, diiac, pre alor drepta ocina si
cumparatura ce au avutu tatal lor, a triea parte
de satu de Calmatul, sub movila, la .cinutul
Lapusnei . &&. 4). Un zapis din 7241, au-
gust 22, de in Diana fata Costandil, nep6th de
lath' lui Andrei Pantice-verde, prin care vinde
lui Vasile Cogalniceanu, capitanu, unu batranu
de pamentu . . . & &. 5). Uu hrisovu din
'7262, octom. 8, de la Matei Ghica Voevod.-
6). 0 carte domniasca din 7264, Iunie 25, de
la Mihai cehan RacoviVi Voda.-7). Carte dom-
niasca, din 1787, fevruarie 7, de la Grigorie
Alisandru Ghica Voevodu.-8). Anaforaoa din
1793, Tunic, 15, iscalita de Mitropolitul Jacob
i de veli01 bo-eri, era la 1791, fevr. 19, s'au.

www.dacoromanica.ro
 188

intaritu $i cu pecetia Domnului Mihai Costan-

tin Sutu Voevod.
Logyelesa Ecaterina Reizoaie, au aratatu :
1). un suret de pe cartea domniasca din 7249, apr.
11, de la domnul Grigorie Ghica Voda batranul ,

2). Un hrisovu din 1798 april, de la (Jostan-

tin Dirnitrie Moruzu Voievodu.
4). Anaforaoa de la pagina 43, Okla la 51,,
din 1804, octomv. 19, intarita de Domnul Ali-
sandru Costantin Moruzi Voievod la 1804, Noe..
19, in pricina urmath, intre Toader 1i Joan, fi-
ciorii Satrarului Ilie Christe cu Stoln loan Kescu,
$i Ion Carage vornicu de porta, i alai al aces-
tora din urinal pentru mo$ia Javartenii, ce ar
fi Starceasca, pe Serata tinutul Dorohoi.. 1).
0 carte domniasca din anii 7268, Iunie 9, de
la Ioan Teodor Calimah Voievod. . . 2). Is-
pisoc din 7119, Noem. 16, de la Domnul Cos-
tantin Movila Voda. 3) Carte din 7285, Sept..
16, de la Domnul Ioan Neculai Voevod.
5). Anaforaoa de la pagina 52, pana la 53, din
anul 1804, Noem, 13, intarita de Domnul Ali -
sandru Constantin Moruz V V. la 1804 decem. 2
in pricina de judecata ce au avutu Stoln. Ioan
Kescu, I. Caraja vornicu de porta, Petrea Star-
cea pitar, Linea Climentoe 1i al li ai lor, cu
Toader $i loan ficioril Satrarultu Ilie Cristea din
Bucovina, cari acestia toti se tragu dintr'un Vasile
Starcea batranul, pentru ce le-ar fi remasu
elironomie de pe acest bAtra'nu.
0), Anaforaoa de la pag. 54, pana la 56, din
anul 1804, Noem. 16, intarita, de Domnul Ali-
sandru Const. Moruz Voievod, la acelasi anu de-,
cem. 15, in pricina preutului Alisandru, pornita.

www.dacoromanica.ro
 189

asupra Mariei Ispiroaie, cu cerire a intra par-

tasi la Poiana Mana . 1), Anaforaoa de in De-
partamentul al doilea din anul 1800, intarita
de Domnul Costantin Ipsilant.-2), hrisov at
Domnului Alisandru Moruz Voda, din 1804, fev.
10, datu Mariei Ispiroaei.
7). Anaforaoa de in mina 57, Ora la 61, din.
anul 1804, Noem. 8, intarita de Domnul Ali-
sandru Moruz Voda, la acelas anu, Noem. 23..
pentru jumatate de satu din Cornanesci, partea
de sus, de pe Trotusu, tinutul Bacitului ; care
fiind domniasca, acest Dorunu Moruz au flicut'o-
danie Logofiitului Costaki Ghica.
8). Anaforaoa de la pagina 62 pana la 66 din
anul 1804 august 12, intarita de Domnul
Const. Moruz Voda, la acelas anu, August 20'
pentru ea sa se desparth cu hotaru partea din
josu, a mosiei Comknescii din partea de sus, ci
este domniasca, dupA jaloba prentului Iordachi,
preutul Dimitrie @i Dumitru capitanu, din pre-
una cu al0 rezesi ai lor. precum si intre densil
se se diosebiasca partite. 1) o anafora din 1766.
Iuiiie 1 3, de la velitii boieri, intarita de Domnul
Grigorie Al. Ghica Voda. in Inthea domnie. '2).
o carte domniasca totil de la Domnul Grigorie
Ghica vodfi, din 1766 Tunic 17.
9). Anaforaoa de la pag. 67 papa in 71, din
1804 Oct. 30, intarita de Dorn. Alis. Const.
Moruz Voda, la 1804 Deceit]. 10, in pricina a
8070 lei ce Tudurachi sin Hagi Tudor Catar-
giu din Bucuresci cere de In fratil Anastasia
si Constandin Panu, dupa zapisulu tatalui lor, ce:
rata fostil datil pentru 30,000, oc'A Iana, curnpiiratl.
10). Anaforaoa de la pag. 72-76, din 1804

www.dacoromanica.ro
 190

Noeniv. 29, intaria de Domnulii. Alisandru Const.

Moruz Voda la 1805 Ianuarie 12, pentru ca
sa'si traga Sard. Hurmuzachi din mostenirea pa-
rintelui seta'. medel. Costaclii Hurmuzaki.
I I). Anaforaoa de la pag. 77-80, din 1804
Decem. 14 inthrita de Dom. Alis. Const. Mo-
ruz Voda tofu in acela§ anti, in pricina a 200
lei ce Andrei bAcalulti din Iasi, cere de la unu
Filip Lascul din satulii Pecisce, inutulu Orheiu,
12). Anaforaoa de la pag. 81-84, din 1804
Deem. 3, inthrita de Dom. Alis. Const. Moruzil
Voda, la 1804, Decemvrie in 23, pentru 500
lei, remasitit din o mie lei ce cere Logofetiasa
Erica Paladi, de la unu Paraite clironomul
chizesului datornicului seu Milfalachi Chitarbasa.
13). Anaforaoa de la pag. 85-86, din 1805,
Ianuar 12, inaritA de Dom. Alisand. Const.
Moruz Voda la 1805 Ianuar. 14, ca sä se ven-
da prize sultan-rnezatu trei parti din mosiea
Skeia, tinutul Niamtului, o parte a unuia Cos-
tantin, $i doue parti, a altor frati al lui, asupra
carora ar fi radicatu pretentia alt frate al for a-
nume
14). Anaforaoa de la pagina 87-93, din 1804,
intAria de Domnul Alis. Const. Moruz Voda la
1804 decem. 23, in pricina fiilor ssi clironomi-
lor mortului Costantin Banarul din partea cii-
rora era respunzatoru Medeln. Vasile Raclis, si
intre medeln. Const. Veissa, pentru o parte de
mosiea Leescil ce se numesce Lnpoaele de la tin.
Vaslui.
15). Anaforaoa de la 94-98, din 1804, intarita
de Dom. Alisandru Coast. Moruz Voda la 1805
Ianuarie 12, in pricina lui Constantin ficiorul

www.dacoromanica.ro
 191

unui Fote en vitregul sen Ionia Dascalu, pen-

tru o cash* din Iasi a mamei sale Acsinia, ce an
vendut'o unui lord. Sarbu.
16). Anaforaoa de la 99-101 din 1804, decem.
22, intarita. de Dom. Alis. Const. Moruz Voda
la 1805 Ian. 12, pentru ca Lipovenii sa nu fie
superati in Religia. lor.
17). Anaforaoa de la 102 108, din 1804,
Oct. 31, intarita de Doranulti Moruz la 1805
Ian. 3, in pricina Enda fata Proculesei din o-
ra§ulfi Ia§ii, pentrn patru pogane vie din pod-.
goria Ia§ilor din orogari, §i done livesli ce bar-
batul seu le-au vendutu Para voiea ei unui Ga-
vril ciobotaru.
1 8). Anaforaoa de la 109-110, din 1805,
Ian. 11, intarita de Domnul Moruz Voda, in a-
cela§ anu la 20 Ianuarie pentru facerea scold
din Manastirea Socola.
19). Anaforaoa de la 111-115 din 1804, de-
cem. 16, intarita de Moruz Voda la 1805 decem.
20, in pricina lui Enachi ()pre, Grigoras Maco-
vei, §i alci al for rezesi de mosia Micova ce'l
(ien §i i§tacii de la inutul Sorocii §i intre
arma§ul Petrachi Catargiu, pentru impresurarea
ce le-ar fi pricinuind cu mosia sa Cobalele.
20). Anafor. de la 116-118 din 1804, april
15, intarita de Moruz Voda la 1804, in pricina lui
Gavril §i Cost. Birtocesci.eu Mihalachi Boldescu
si alti al sei rezesi, pentru a trelea parte din
jumatatea de sate Tulescii de la .cinutul Niam-
Vilui din partea de jos, ce li s'ar fi cuvenind de pe
unu stramosu alor Patrascu.
21). Anaf. de la 119-120, din 1804, martie 2,
intarita de Moruzi Voda la 1805 Ianuarie 20,
URICARIUL VW.. VI. F. 13.

www.dacoromanica.ro
 192

in pretentia pornita de Elena socia lui Paytil pitariu

din Iasi, asupra lui Ionith Go lie §licaru pentru ave-
rea ce ar fi mistuitu a unui mosu al seu.
22). Anaf. de la 121-122, din 1805 Ian. 11,
intarita de Moruz Voda la 1805 Ian. 22, in pri-
cina lui Uder din satul Tathru§ii, tinutul Niam-
tului, cu polcovnicelul Tanash din Targu-Pe-
trel, pentru 800 lei ce l'au scosu datoru de la
o cracimh.
23). Anaf. de la 123-127, din 1805 Ian. 16
intarita de Moruz Voda la 1805 Ian. 30, in pri-
cina locuitorilor satului Zliitunoalea, tinutul Har-
lhului, asupra Logof, Const, Bal§u, posesorul mo§i-
ei pentru asuprirea la lucrul Boierescului.
24). Anaf. de la 128-129 din 1805 Ian. 21
intarita de Moruz Vodii la 1805 Ian. 28, ca sa
se venda prin mezatu dece pog6ne vie de la dealul
Miroslava a vtori-logoffit Gheorgliie Grecu, duph
cerirea vechiltilui seu Nicolai Barham.
25). Anaf. dela 130-137, din 180-1 fev. 28
intarita de Moruz Voda la 1804, in pricina lui
Vasilie Ghindh cu mascigh- sa Rucsanda §i ficio-
rul ei. Slugerul Pascal Tuduri, pentru o a treia
parte din mo§ia. Floritoaiea din Beserabia, tinu-
tul Iasii, ce ar fi cinparat'o numitul Pascal. Cu
Anaforaoa din 1791, martie 24, intarita cu pe-
cetea Domnului Miliai Constantin Sutu VV.
26). Anafor. de la 138-139, din 1805 jan.
25 intarita la 1805 fey. 1, de Dom. Moruz vo-
dh, ca tntru rueremetisirea monastirei Ca§inul,
ce este resipith de cutremuru, sa deie ajutor §1 ce-
lelante monastiri ce sunt la o inchinare cu densa.
27). Anaf. de la 140-142 din 1804 decem.
10, intarita de Moruz Voda la 1805 Ian. 25,

www.dacoromanica.ro
 193

pentru o fatA Maria a porusnicului loan din satul

Kiriasa, tinutulu Orheiului, ce au furat'o unu O-
ran Marin GascA, §i s'au cnnunat cu ea.
2S). Anafora de la 143-114, din 1804 decem.
8, intaritA de Moruz Voda la 1805 fev. 4, pen-
tru chiria ce pretinde Stefan Locrnan, din a-
verea fugitului negntitoriu Grigorie, pe o du-
gh6.na ce au Onutu'o fugitul.
29) Anaf. de la 154-156, din 1804 Decem,
20, intarita de Moruz Voda la 1805 fev. 23,
in pricina neamului Sofikescilor, a Baghice§ci-
lor §i intre neamul Paescilor, pentru pArtile for
din mosia CArnicenii linut. la§i.
30). Anaf. de la 159-167, din 1804, intaritA
de Moruz Voda la 1805 fev, 22, In pricina ar-
himandritului Grigorie, egumen monastirel sf
Sava en reze§ii de mosia Ciuturescii de la than-
tul Romanului, cerendu egumenul sa i sa intre-
giasea satele BAicenii, §i CAraulescil §i sa i sa dea
jumAtate din satul Ciuturesci.
Scrisorile tcinguitorului 1) Ispisoc din 7126
oct, 14, de la Domnul Radu Voevod- 2) Ispisoc
din 7129 martie 23, de la Domnul Alisandru
Ilie§u Voda. 3) carte din 7145, Tanuarie 22,
a Dornnukti Vasile Voda-4) carte din 7145 ian.
24, tot de la Vasile Voda. -5) carte din 7256
Sept, 9, de la Dora. Gr. Ghica Voevod batranul.
6) Carte din 1768 Tunie 3, a Dom. Grig. CWi-
rnah Voda.
Scrisorile pfrftilor. 1) Tin Ispisoc de la Dorn-
mIl Irinaia Mdvilra Voevod, din 7112 mai 4.-2)
Ispisoc tot de la Domnul Trimia Movila Voda,
far5 da.0-3) carte de la Domnul Alis. Ghica Voda
din 4 765 martie 16.

www.dacoromanica.ro
 - 194
31). Anaf. de la 179-182, din 1804 martie
0, intarita de Moruz Voda la 1804, in pricina u-
nui Nicola Cofetarul din partea $i a altor cin-
ci din neamul Outescilor, cu pahar. Gheor. Vat.-
nav, pentru pailile for din mosia Secuenii ce
le-ar fi stapirund Paharnicul.-- 1) o carte dom-
niasca din 1765 Iu lie 12, de la Grig. Alesan-
dru Ghica Voevod. 2). Suret de pe ispisocul din
anul 7199 Noem. 8, de la Costantin Voda.
32). Anaf. de la 191-196 din anul 1804,
decem. 4, intarita de Moruz Voda la 1805, mart
17. in pricina lui Grigorie Radul, vechil lui Di-
mitrie din Bucovina cu polcovnicul Manolachi
Bals, pentru unu locu de casa, de lang5, biserica
Patru-cleci de mucenici din Iasi.
Scrisorile piritului.-1) unu ispisoc de la Ioan
Theodor Voda din 7269 decem. 19. 2) unu
hrisov a lui Gr. Ghica Voda din 1775. 3).
hrisoave de la Alisandru Const.Voda din 1784.
:33). Anaf. de la 209-220, din 1804 apr. 2,
intarita de Moruz Voda la 1805 mart 26. in
pricina rezesilor de mosia 'J'olescii, Forascii,
Macsinescil si rezesii de mosia Secuenii, cu arhi-
mandritul Antim, egumen monastirei Probota, ara-
tandu scrisorile insemnate in dosu. 1) unu is.
din anul 7906 Julie 2 de la Stefan Voda ficio-
rul lui Roman Vodii, de cand sunt trecute sem-
nele hotaralor mosiiloru Bodino sau BodinO, pe
pargal Probota langa deal. 2) ispisocu din 7912
Julie 20, de la domnul Alisandru Voevod. 3)
Hrisovu de la Domnulu Alicsandru loan Cali-
mahu Voda din 1795, augustu, 25. 4) car-
te de la Dora. Alisandru Ipsilant Voda din 1801
Iun. 10.-5). hrisov de la Alisandru Necul. Suca

www.dacoromanica.ro
 - 195 -
VodA din 1802 mar. 20. 6) Carte a Dom. Stefan
Voda din 7980. 7). Ispisoc de la Stefan VodA
din 7951 noem. 29, pe rnosiile Negomiresci,
Iurcescii si Bodescii, intaritoru Monastirei Probo-
ta, dicend ca le-au avut monastirea de la pa-
rintele Domniel sale, cuprindend si alte mosii de
peste Prut.
34). Anaf. de la 221-231, din 1805 fev. 12,
intarita de Dom. Alisandru Const. Moruz Voda
la 1805 mart. 30, in pricina hotarului mosiilor
Pustiiul si Ciorbenii a logof. Constantin Balsu,
si intre mosia cea en nume de Codreni, stapanita
de pahar. loan Christea si Ilinca Iamandii6e, de
la inutul Dorohoi. . . . 1) Un ispisoc din 7127
Julie 2, de la Gaspar Voda. 2) Cartea domnia-
sea din 7108 Sept. 3, de la Duca Voda. 3)
Un ispisoc din 7219 Ian. 10, de la Dimitrie
Cantemir Voda. 4). Carte de la Gr. Alisandru
Ghica Voda din 1777 Ianuarie 10.. . 5). un
ispisoc din 7173 Iulie. 26, de la -Eustratie Da-
bija Voda.
35). Anaf. de la 234-248, din 1805 fey, 27,,
intarita de Moruz VodA la 1805 april, 6, in
pricina hotarului mosiei Linina a Hatmanului
Sandu Sturdza, si intre mosiea SfarcAutii si
Boseu de la jinutul Dorohoiului a monastirei
Todirenii.
Scrisori aretate de Ilatm. Sandu Sturdza : 1)
Suret de pe unu ispisoc serbeseu din 7106, fey.
28, de la Irimia MovilA Voda. 2). Suret de pe
ispisocu Serbescu din 7141 Ianuar. 18, de la A-
lisandru Iliesu Voda. 3). Suret de pe ispisocul
din 7145 apr. 7. de la Vasile VodA. 4). Suret
de pe ispisoc S6rbeseu din 7152 Iulie 25, tot
www.dacoromanica.ro
 196

de la Dom. Vasile Voda. 5). Copie de pe unu

ispisoc Serbacu din 7119 Deceit'. 7, de la Cos.-
tantin Movila Voda.
Scrisorile 7710ft a Todirenii. 1). Suret de pe unu
ispisoc Serbescu din 7152 mart. 22, de la Va-
sile Voda. 2). Carte din 7168, maiu, de la Ste-
fan Voda. 3). Un ispisoc din 7171, Iunie 18,
§i altul din 7172 Ian. 28, de 1a Eustratie Dabija
Voda. 4). Carte din 7175 apr. 17, de la Ilie§
Alisandru Voda. 5). Carte din 7263 lanuar. 14,
de la Matei Ghica Vodii. 6). Carte din 7265 no-
em. 9 de la Scrtrlat Ghica Voda. 7). Carte
din 1765 mart. 4, de la Grigor. Alisandru Ghi-
ca Voda.
36). Anaf. de la, 254-256, din 1805 mart.
22, intArita de Moruz Voda, la 1805 apr. 13, in
pricina surorilor polcovnicului Iordaki Hatjau,
pentru. mosia Telile§cii de la cinutul Sorocei, ce
s'ar fi afland cupriusa in mo§iile dotnnesci. 1) Is-
pisoc S'erbescu de la Irimia Movila Voda din
7107 Iunie 13.
37). Anafor. de la 277-283 din 1803 oct, 12,
intarita de Moruz Voda la 1805 fey. 1 in pri-
cina Vornicului Costandin Creulescu pentru par-
tea de clinoromie a maicei sale flea jigniceru-
lui Neculai Mironescu. 1) hrisov dirt 1764 Sept,
2, de la Grigorie Alis. Ghica Voda. 2) hrisov din
1766 april 1, de la acela§ domnu. 3) hrisov din
1767 Iunie 16, de la Gr. Ioan Calimah Voda.
4). hrisov tot de la acesta§ Domnu Calimah
din 1768 aprilie 24. 5) Suret de pe ispisoc Ser-
bescu din 7119, de la Constantin Movila, Voda.
3S) Am& de la 310-315 din 1805 main 1,
intarita de Moruz Voda la 1805 Iunie 27, in.

www.dacoromanica.ro
 197

pricina preutului Mateiu Constantin §i Sandaki

din inutul Falciiului, cu Camin. Costandin Ro-
set pentru partea for din mo§ia .Tampescii, ti-
nutul Fitilciu. 1) Suret de pe unu ispisoc din
anii 7205 oct. 19, de la Dom. Antiohie Constantin
Cantemir Voda.
39).. Anaf. de la 335-338, din 1804 'decem.
4. intruitA de Moruz Voda la 1805 april. 6 in
pricina Paharnicesel Casandra, cu unu Stefan
Costin Buluba§u, pentru unu locu de casii din
Iasi. din mahalaoa Muntenimei- de Sus. 1) hri-
soy din 1781 august. de la Alisandru Constan-
tin Voda. 2) Anafora din 1796 intarita de Dom-
nul Alisandru Ioan Calimah Vodii. 3) hriso-
vul Dom. Alisandru Ipsilant Voda din anul
1801 1unie 9.
40). Anafor. de la 312-349, din 1805 main
30, int4idi, de Moruz Voda la 1805 aug. 14,
in pricina medelniceresei Anastasia Buzdugan, cu
Sulgeresa Ecaterina Bant4u pentru Mo§ia Gazace-
nii de la tinut. Iasii. 1) Cartea domniasch din
7212 lunie de la Mihai Racovita Voda. 2) Carte
din 7213 aug. 27 de la Dom. Antiohn Constan.
Voda. 3) Carte din 7219 oct. 18, de la Necul.
Alisandru Voda.
41). Anaf. de la 350-361, din 1805 apr. 28,
intruita de Moruz Voda la 1805 aug. 18, in
pricina arhimand. Grigorie Egumen monastirei
Sf. Sava din Iasi, cu medelnicereasa Zol0 Silion,
pentru impresurarea mo§iilor Caraulescii §i Bai-
cenii, de la inutul Roman, despre mo§ia medel-
nicer. Piticenii. . . . 1) Carte din 1784 Iunie
15 de la Dom. Alisandru Const. Voda. 2), Ispi-
socu din 7112 lunie 14, de la Dom. frimia
www.dacoromanica.ro
 198

Movilii Voda. 3) Unu ispisoc din 7126 oct. 14.

de la Rada Vodii, 4) Ispisocu din 7127 oct, 16,
tot de la Radu Voda. 5) Ispisocu din 7129 mart
23, de la Alisandru Ilies Voila, 6) Ispisoc din
7128 april 12 de la Gaspard Vodit. 7) Ispisoc
din 7130 Ian. 15, de la Stefan Tomsa Voda. 8,
Carte din 7145 decem. 22, de la Vasilie Voda.
9) Carte din 7145 Ian. 24, tot de la Vasile
Voda. . . . 10) Carte din 1768, iunie 7 de la
Grigor. loan Calimah Voda. 11) Carte din 1800,
apr. 26, de la Constandin Alisandru Ipsilantu
Voda. 12) Carte din 1800 Iunie 19, de la Const,
Alis. Ipsilant Voda.
42). Anaf. de la 362-373, din 1805, Iunie
24, intarita de Moruz Voda la 1805 Iulie 27.
in pricina lui Ioan Conciota, Gheorghie Gane,
Mixon Moruz, Constandin Conciota si cu alti al
lor, asupra Camin. Gheorghie Serban, pentru a
patra parte din mosia lgotescil de la tinutul
Tecuciul . . . 1) Carte de la Alisandru Ioan Ca-
limah Voda, din 1798,
43). Anal de la 374-383, din 1804, intarita
la 1805 august 10, de Moruz Voda, in pricina
Pitharnicesei Maria Jora pentru impresurarea
rnosiei sate Brhtenii de hi tinut. Harlan, de ea-
WA mosia MilAlAsenii cinutul Dorohoiului a Vor-
nic. Constandin Paladi.. . 1) Carte din 1775 mart,
19, de la Grig. Alisandru Ghica Voda 2) Carte din
1 803 Iulie 21 de la Alis .Cost. Moruz Vodii..
44). Anaf. de la 396-403, din 1805 Julie, Ina-
ritA la 1805 aug. 24, de Moruz vv. in pricina Spat.
I. Roset, pentru unu locu de case din Iasi de la dal.
de Sf. Spridon, ce este al seu, si-au lacut uni alpi
case faia scirea sa-1) Un ispisoc din 1673 Iulie

www.dacoromanica.ro
 199

29, de la Stefan Petru Voda. 2) carte doraniasca din

1783 maiu 1, de la Alisandru Costantin Voda.
3) Carte din 1796, mai 29, de la Alisandru Ioan
Calimah VodA. 4) Carte din 1761 octomvrie 3
de la Grigorie Alisandru Voevod, 5) Hrisovul lui
Grigorie Ioan Calimah Voda din 7269 Julie 13.
45). Anafor. de la 440-443, din 1804, noem.
12, intkitii de Dorn. Alisandru Const. Moruz
Voda la 1805 noem. 13, in pricina Stoln. Ioan
Ke§cu, asupra clironomilor Setrar. Ilie Crastea
din Bucovina, pentru averea ce se cuvine a tra-
ge de pe strarno§ii sei Const. Ke§cu, §i Irina
filca lui Eni Tica biv-vel Postelnicu. . . 1) Car-
te dirt, 1776. de la Grigor. Alisandru Ghica Voda.
2) carte din 1776, decem. 19, tot de in Dom-
nul Ghica Voda. 3) Carte din 1781, de *la Con-
stantin Moruz Vodh.
46). Anafora de la 444-446, din 1805 fev.
21, intilria de Moruz Vod5. la 1805 Iulie 18,
in pricina lui Stefan Goranda, tinutul Bach'ului,
Grigorie Goranda, inutul Niamtului, asupra E-
gumenului monastirei Precista din Roman, pen-
tru Mill sela§u de tigani ce le-ar fi rApit noptea ;
numele ciganului Savin. . 1) Hrisov din 7261
Iulie 20, de la Cost. Mihail Cehan-Racovi0 Vo-
da. 2) Cartea de judecata, din 1796 Julie 11,
de la Alis. Ion Calimah Vodii.
CONDICA No. 2.
Cuprinacitoare de Anajorale pe unii
1805 fi 1806.
1). Anaf. de la pagina 6-14, din 1805 aug.
19, intarita de Moruz Voda la 1805 Sept. 18,
in pricina Capitanului Ionica Clom5,rtan, Ioan

www.dacoromanica.ro
 200

Ciornartan, $i clirouomii lui Vasile Mohoritul

asupra unui Stefan, Joan, Antiohie, Vasile, §i
asupra altor neamuri al for Buzculesci. . . . 1)
Unu suret de pe o carte din 1768 Tunic 30, de
la Grigorie Ioan Calimalm Vodii. 2) Suretu de
la Domnul Moruz cel briteanti, din 1781 No-
em. 11. 3) Carte de la Const. Alisandru Ipsilant
Voda" din 1801 fev.13-4) carte de ht Alis. Necu-
lai Sutu Vodii din 1802 apr. 3.
2). Anaf. de la 17-18, din 1805 aug. 13, int5ri-
VA de Moruz Vodrt, lo 1805 Sept: 26, in pretentia
pornita de Stoln. Iocomi asupra Serd. Anastasie
Scortriscu pentru o tigandt . . 1) Anafora din 1798
oct. 1 1. intrtrita de Alisandru Ion CalimahNodri.
3). Anafora de la 24- 31, din 1805 Julie 7,
intaritil, de Moruz Vodrt la 1805 Sept. 25, in
pricina prapurcicului Gheorghie Galatanu, cu A-
zarie, egumenul Monastirei Sf. Nicolai din Ga-
lati, pentru o maga za de la schelea de acolo.
. . . 1) Hrisov de la Alisan. Const. Moruzu Vo-
chi, din 1792 Noem. 18. 2) hrisov, tot de la
attest Donmu, din 1804, mart. 14.---(NB. Aice se
pare o gre§ialai din partea copistului, puind 1792,
in locu de 1802.)
4). Anaf. de la 33-37, din 1803, intririta la
1805, Sept. 20 de Moruz Vodrt, in pricina lui
Costantin Petrachi, asupra medel. Costea Avratn,
pentru parte de mosiea ce ar G avut in mosia
Moirnescii de la tinut Ia§ii. . . . 1) Un ispisoc
din 7253, decem. 3 de la Ioan Nicolai Voda.
2) carte de la Costandin Dimitrie Moruz VodA
din 1780. Iul. 18;
5). Anaf. de la 38-47, din 1805 Sept. 7, in-
tAritb. de Moruz Vodrt, la 1805 Sept. 25. in pri-

www.dacoromanica.ro
 - -201

cina lui Ramie Mighiu cu Vornicul Theodor

Bals, pentru 1 00 p6mitinturl din mosia Briscanii
inut. Neintului. . . . 1) Ispisoc de la Duca Voe-
vod din 7178. 2) Suret de pe Ispisocul lui
Antioh Costantin Vodil din 7206.
0). Anaf. de in 58-60, din 1805 august 11,
intilrita in 1805 octom. de Moruz Vod.a, in pri-
cina lui Constantin ficiorul lui Gheorghie The-
ologu cu Matei Dr5ghici, pentru nisce dughene
cu locul for din Iasi, mahalaoa Feredeilor sub
Curtea DomniascA.. . . 1) Cartea domniasca din
1797 apr. 17, fiira a se spune numele Donmului.
7 ). Anaf. de la 71-85, din 1805 oct. 9, In-
-aria in 1805 noem. 23, de Moruz Vodii, pen-
tru dispartirea hotarelor mosillor Vist. Iord_aki
Ball, Ezerenii de in tinutul Romaindui 1i Judes-
cii de in tinutul Harlaului, despre mosia Uhnii
a monastirei Sf. Vinere. . . . 1) hrisovul lui
Mihai Racovita Voda, infaritoru hotarnicei din
7229 Iunie 11. 2). Ispisoc de la Radu Vod5,
din 7125 Ian. 12. 3) Ispisoc din 7128 Ian. 7,
de la Gaspar .Vodil. 4) Ispisoc de in Const. Duca
Voda din 7210 Aug. 1.
S). Anaf. de in 118-126, din 1805 Julie 24,
intaritil de Alis. Moruz Voda, la 1805 oct. 30,
in pricina rezesilor de mosia Costestil, Omit,
Orheiul, anume : PosticA, Nistor, Onofrei, si al-
vi al lor, din net:null-1 Bortestilor, ce stApanea par-
tea din sus, cu pitariul Casian Sorocianulii $i
altil al sel ce stapanea partea din jos, 1) Ispi-
soc de la Ioanii VodA, 7081 main 4. 2) Carte de la
Const. Dimit. Moruz Vodb. din 1780 Iulie 9.
9). Ana£ de la 126-129 din 1805 oct, 8.
meintarita, tot in pricina rezesilor neamul Bar-
www.dacoromanica.ro
 202

tescilor. 1) Carte de la Mihai Racovita Vod5, din

7232-2) Carte de la Const. Neculai Voda din 7242.
10). Anafor. de la . . . 140, din 1805 fey.
1. intarita de Moruz Voda, la 1805 aug. 9, in
pricina preutului Ioan Gherasim Rgscanu, altii
al sei rezesi de mosiile Corgescii, Bogdanita de
la tinut. Tutovei, cu. Vasile Busily Capitan, pen-
tru p5,rtile ce avea Busilg in aceste mo$ii. . . _
1) hrisov de la Scarlat Ghica Voda din 7266
mai 15.
1 1). Anaf. de la 141-155, din 1805 nom.
intarita de Moruz Voda la 1805 decem 20, in
pricina impresurarei mosiilor Pustiiul si Petri-
canii de la tinutul Dorohoi, a logofat. Neculai
Roset, despre mosiile Foclgrgnii si Sevenii a Spat.
Iordachi Luchi. 1) Ispisoc din 7000, noem. 21,.
de la Stefan Vodii. 2) Ispisoc de la Petru Vodii
din 7054 apr. 11. 3) Ispisoc de la Ilies VoclA
din 7056 maiu 5. 4) Ispisoc din 7170 fev. 15
de la Eustratie Dabija Voda. 5) Ispisoc de la
Const. Cantemir Voda din 7199 Sept. 20. 6) Is-
pisoc din 7216 Ian. 10, de la Mihai Racovith Vodg..
12). Anal de la 156-178, din 1805 decem. 15,
intarita la 1805 decem. 22. de Moruz Voda, in
pricina logofat. Neculai Roset ysi fiiul seu Vist.
Iordachi Ruset, cu neamul Buznescilor i Stoln.
Iordachi Murgulel i Grigoras Christea, pentru
mosia Crestinescii de la tiliutul Dorohoi. . 1)
Ispisoc din 7092 mart 16 de la Petru. Voda. 2)
Anaf. din 1794 niartie, intarita de Mihail Con-
stantin Sutu Voda. 3) Ispisoc din 7119 decem.
7 a Dom. Const. Movila Voda. 4). Ispisoc de
la Alis. Ilieg Vod5, din 7129 maiu 6,-5) Ispisoc
din 7130, decem. 12 de la Stefan Tomsa Vodg.

www.dacoromanica.ro
 203

6) Ispisoc din 7144, mem. 14, de la Vasile

Voila. 7) Ispisoc din 7146 lu lie 5, de la Va-
sile Voda. 8) Ispisoc din 7152 martie in 22
de la Vasile Voda. 9) Ispisocii din 7130, Iu-
nie 20, de la Stefan Toinsa VodA. 10) Ispisoc
din 7133 fev. 11 de la Radu Voda. 11) Anaf.
din 1768, intarita de Gr. Ioan Calimah Voda.
12) Carte din 1778 main 28 de la Constantin
Dimitrie Voda.
13). Anaf. de la 179-188, din 1805 oct. 31
intarita de Moruz Vod5, la 1805 decem. 10, in
pricina logof Neculai Roset pentru impresurarea
mosiei sale Petricanii de la inutul Dorohoi, des-
pre mosia Budescii a hatma. Sandulaki Sturdza.
1) Copie de pe unu ispisoc din 7144 apr. 22, de
la Vas. Voda. 2) hrisov de la Mihai Racovit4,
Voda fara velet, 3) Ispisoc din auul 7054, apr,
11, de la Petru Voda.
14). Anafora de la 200-219 din 1806 Ian.
21, intarita de Moruz Voda la 1806 mart. 3.
in pricina Vister. Iordachi Bales cu Medel. Ruc-
sanda Hurmuzaki, pentru impresurarea unei bu-
610 de loc din hotarul mosiei Tulescil de la i-
nutul HarlAului. 1) Ispisoc din 7125 Ian. 12,
ale la Radu Voda. 2) Ispisoc din 7128 Ian. 1.
de la Gaspar Voda. 3) Ispisoc din 7210 aug.
1 de la Constantin Duca Voda. 4) hrisov din
7242 a Dom. Constantin Neculae Voda. 5) Is-
pisoc din 7131. decem. 10, de la Sefan Toula
Voda. 6) Ispisoc din 7132 apr. 14. de la Radu
Voda. 7). Ispisoc din 7145 Ian. 10 de la Va-
sile Voda. 8) Carte din 7146 fev. 15. de la
Vasilie Voda. 9) Ispisoc din 7146 mart. 14. de
la Vas. Voda. 10). Carte din 7216 Ian, 30. de

www.dacoromanica.ro
 204

la Mihai Racovita Voda. 11). dou'e" carti dom-

nesci una din 1775 Iulie 17 si alta din 1776 Ian.
24, de la Grigori Alisandru Ghica Voda.
15). Anaf. de la 222-239 din 1805 decem.
29, Intaxita de Moruz Voda la 1806 fev, pen-
tru dispartirea hotarului rnosiei Pulberenii de
pe Cogalnic, tinutul Lapusnii, ce au fost a Zoi-
tel flea Setrar. Ioan Arbure, si acum stapinita
de Monastirea Niamtului, de catra rnosia Lo-
hanescii, tot de acolo, a rezesilor : preutul Lupu i
Stefan Palau cu alti al lor.
Scrisorile Rezefilor dan Lolainesci. 1) Cartea
din 7244 oct. 22 de la Const, Neculai Voda.
2) Carte din 7248 aprilie 25 de la Gr. Ghica
Voda cel batranu. 3). Carte din 7249 noem. 17
a Dom. Grig. Ghica Voda, 4) carte din 7251
oct. 30, de la Constat. Neculai Vodil. 5) Carte
din 7254, main 10, de la Neculai Voda.
Scrisori pentru Sili,stea Pulberenii. 1) Suret
de pe ispisocul lui Gheorghie Stefan Voda din
7163 aug. 5 . . 2) suret de pe ispisocul Dom.
Eustratie Dabija Voli, din 7170 Innie 13. . 3).
Suret de pe ispisocul Dom. Duca Voda" din 7177
apr 24 . 4) suret de pe o carte a Dom. Grig.
Joan Calimah Voda, fara, data.
16). Anafor. de la 240-249, din 1805 main
29, intarita de Moruz Voda la 1805 iunie 26,
In pricina Pahar. Enacaki Milu en loan Decu-
sara, cu alti al sei, i neamul Mamaligilor pen-
tru done mosii Iurescii si Manolescii de la tinut.
L'apusnel de pe Cogalnic. . . . 1). Ispisoc ve-
chiu Serbescu din 7010. mart. 11, de la Stefan
Voda 2). Carte din 7249. mart, 6 de la Grig.
Ghica Voda, batranul. 3). Ispisoc din 7170 Iu-

www.dacoromanica.ro
 205

nie 5 de la Eustratie Dabija, Voda. 4). Hrisov

din 7265 Iunie 20, de la Scarlat Ghica Voda".
17). Anaf, de la 251-258, din 1805 decem.
20, iutaritrt la 1806 fev. 20, de Alisan. Const
Moruz Voda, in pricina Pah. Enaeaki Millu, cu
protopopul Stavarachi din Kisanau, §i altii al
sel, pentru impresurarea mo§iei Manolescii de
la tinutul LA..pu§na de pe apa Cogrdnieului. 1).
Carte de la Scarlat Ghica Voda din 7265 Julie 6.
I S). Anafor. de la 259-275, din 1805, fey.
25, inth"ritki la 1806 mart. 8. de Moruz Voda,
in pretentia Banului Ilie Canta asupra Banului
Const. Miclesen, pentru hotarul mo§iei Grigores-
eii.1) Ispisoc din 7015 mart. I de la Bogdan Voda.
2) Ispisoc din 7095 mart. 22. de la Petru Voda
3). Anaf. din 1799 decem. 14, inthria de Constan-
tin Alisandru Ipsilant Voda. . . . 4). Carte din
7265 oct. 30, de la Const. Mihai Cehan Raco-
vita Vocla.
19). Anaf. de la 292-300 din 1805, decem.
intarita de Moruz Voda la 1806 mart. 22, in
pricina bisericei Sf-lor 40 de mucenici, cerend.0
25 stinj. loco din local Pahar, Vasile Butaiie-
scu . . . 1). Ispisoc din 7269 decem. 19, de la
Joan Theodor Voda 2). hrisovul lui Alisan.
Grig. Ghica Voclri din 1775. 3). Hrisov de la
Dom. Ioan Theodor Voda din 7268 aug. 20.
4) Hrisov din 1783 fev. 20 de la Alisandru
Constantin Voda.
20). Anaf. de la 326-334 din 1805, apr.
23, intarith de Moruz Voda la 1806 mart 10,
in pricina jignicerului Vas. Andrie§ii, Dimitraki
Candiano, Filipu Bantasii §i alti ai for reze§i de
mo§ja GalAse§cii inutul Tecuclu §i cu alti reze§1

www.dacoromanica.ro
 206

anume : Hancu Zdrobisu, Vasilie Zdrobisu, loan

Zdrobisu i alai ai lor, pentru o parte din batrknul
Vasile Bona's, din numita mosie . . . 1). Is-
pisoc din 6998 mart. 15, de la Stefan Voda. 2)
Ispisoc din 7054 de la Petru Voda. 3) Carte
din 7250 de la Coast. Neculai Voda. 4). Ana-
fora din 1768, iulie 18, intaritil de Damn, Gri-
gorie loan (:alimah Voda.
21). Anaf. de la 347-350, din 1805 deem..
26, intarifii de Dom. Moruz Voda la 1806 mart 15,
in pricina Saftei socia lui Gheorghie Botezatu,
cu protopopu Vasilaki, Epitropul Mariutel Cu-
sutorea, pentru o bucata de locu ce iau cuprins
cu unu beciu din locul ce are pe ulita Sf. Ne-
culai de Iiinga temnita. . 1) Carte de la Mihai
Sutu Voda din 1794 Septemvrie 6.
22. Anaf. de la 356-369 din 1806 mart. 12,
intaritA la 1806 mart. 16 de Moruz Voda, in
pretentia pornita de Logof. Neculai Balsu, asu-
pra Carnin. Vasilie Balsu, pentru o parte din
mosia Merescii de la tinutul Dorohoiului. . . 1)
Carte din 7262 iulie 28, de la Matei Ghica Voda.
2) Carte din 1765 iulie 17, de la Grigorie A-
lisandru Ghica Voda. 3) Suret de pe unu ispisoc
Serbescu din 7110 maiu 24, de la Irimia Mo-
vila" Voda.
23). Anaf. de la 398-402, din 1806 mart,
20, intaritA de Moruz Voda la 1806, maiu 8.
pentru despartirea mosiei Stolnicenii a clirono-
milor Grigoras Hermeziu Postelnic, de mosia
Siretelu a medel. Neculai Tuduri, amAndou6.mo-
§iile find alaturea, la tinutul Sucevei. . . . 1)
Hrisovul lui Matei Ghica Voda din 7262. 2)
Ispisoc din 7276 Noemvrie 1, de la Ilie u A-.

www.dacoromanica.ro
 209

Alisandru Vod5.. 3) Ispisocil din 7184. decem,

22, de la Domnul Antonie Ruset Voda.
21). Anal. de 1a431 -438, din 1805, martie 14,
intaita la 1806 mai 27, in pricina Pitarh Joan
Istiri, asupra Visterni. lordachi Balsu, pentru ju-
niitate de mosia Verdesenii din a stanga Prn-
ttilui, cinutul . 1) *IA' de la Alisan. Coast.
Moruz VodA, dintru intaia sa Domnie din 1792.
fig, 25. 2). Carte din 180 1, inlie 1, de la Alisan.
Constantin vodii. 3). Carte in ,I785, main 20
de la Alis. loan Mavroeordat vodii. 4). loisoym,
din 1786 oct. 3, tot de la acestap Domnu.

CONDICA N. 3.
1k pe alai, 1813, 1814 si. 1815.
1) Cartea, de la pagina 4 5, a Domnului Scar -
lat Alisandru -Calirnah Voda din 1814, martie 17,
pentru o a patra parte din mo-ia Serbii sou Fi-
losoful de la -tinut. Vaslui, ee Constantin Tugii-
lea an dat'o danie la doi nepoti aii sei: Enaki Cre-
tul i Thoma Tugulea.
2) Cartea de la acestasi Domnu, de In pag.
5, din 1814 marte 19, in prieina elironomitorn
Pitaru I3ibiri cu cclirorionrii Banului lord. Reset.
pentu jumatate de sant Sesenii, tinut Orbeittl»i.
3). Hriz,ov de la Voda Calimah, pag, 6 10
i din 181.1 marte 20, in pricina tingovetilorn din
TArgul NiamtuL cu morn.: Niamtului, pentru darea
ce an &A deie monaso pentru rai sedu pe mosia ei.
4). Carte, de la 20---723, din 1814 'part 9, de
la Celia:Oh Vodk, intiiritore cumparAtnrei mosiei
Cileseii de In Vasilo' Reset, de ciltril Vorionl
Constantin Costaki eu 33:)00 lei.
IJVICAHIL 1111., VI.

www.dacoromanica.ro
 210

5). Hrisov, dela 23-25,. din 1814, -art. 9,,

de la Ca lima b. Voda, intraritorin cumpiiaturei ce
au theutu Banu Petrdki Casimir si fratele seu
Camin. Panaite, de la pitarul Gh. Soroceanu, mo-
siilor No vosulita.cu local numit Grope le, satul Bir-
lescii si alte parti din Cotnieni, MiindrteAuV si
alte, din tinutul Hotinul;ii.
6). Carte de intaritura de la 25-27, din 1814
mart 5, .de la Calimali Voda, pentru opt pirabii
din .1.-nosia Onieseii de hi tinutul Sacevei, ce, au
ciimparat Sardartil Grigorie Codreanu de la Joan
Casimir.
7). Carte, de la 41 -,43, de la Calimah Vodri,
din 1814 apr 17. in pricina Stolnicului Sandu
Ca Oki, cu Liam CogAlniceann pentru jurakate de
mosia Durnescii, Omit. Dorohoiulai.
tst). Hrisov. de la, 44 -45. din 1811, apr. 27,
de hi Calimah Vod.a. pentru jtimatate de sat Ne-
goeseii, de la tinutul Tutovei, a serd., Manolaki
Radii, enrele au dat'o in schimbq agai Alisandru
Calimah. pe 1.11111 ratosu de piatra din Botosani.
9). Hrisov, de la 49 -53 din 1814 mart 30g.
de In Cahn-lab Vodii pentru adetiul ce se eie mo-
nastiren NiatnOlni, de la mosiile sale, de prin pre-
jurul trirgului Niamtii. anume: Humulescii, Blebe,
Pomenitele si phraul Ursului, intru care obiectu
au infaciosiatu actele urniat6re : 1) hrisov de
is Const. Mihai Celian Racovit.a Vodii din 7260
sept. 2. 2) hrisov de la Matei Ghica Vodri, dim
7262 Ian 1 5, 3). hrisov de in Grig. Alis. Ghica
Vodii din 7266 mai 11--4) Anafora intaritri de-
Constantin Alis. Ipsilant Vodfi, din 1800 aprile t1.
10). Carte, dela 56 -57, din 1814 fe.v. 15, de
la Calimah Vodri, rs,t,rti o casA din mahalao&
www.dacoromanica.ro
 211

Ciiciiinei din Iasi, ce au cumpitrato Avedicu ar-

mann de la lonita Goriu, cu 3600 lei
11). Hrisov, de la. 58 62, din 1814, mart. de la
Calimah Voda, de intArituril pentru 22 piirti din
mosia Adasenii, tinutul Doroholului, ce nu cum-
piirat Pitar. The de In Medeln.Gheorgie Dimitritt.
12). Hrisov, de la 69 79, din 1814 ittuie 28,.
de la Calimah Vodii, int5ritorn st5panirei lui 1.6n
Lazu asupra mosiilor, de 1:1 tinut. Sucevei, Ne-
grilescii, si parte din Drfiguseni. 1) stiet de pe
ispisocul din 7028 iulie 15. de In Stefan VodA.
2). carte din 7231 mart, 5, de in Miltai Racovitit
Voda. 3) carte din 7256 decem.28, de la Gr. Ghi-
ea Vodii ) carte din 1763 apt.. 4, de la. Matei
Ghica Vodtt ; 5) A nafora din 1813 main 25, in-
tririta de Dom. Calimalt Voda.
1 3) Carte de in 82 83 din 1814 iulie 13,
de hi Cant-Halt Veda in pricina Pahar. A9anaki
Dann en rezesii: prentril loan Lupusor, Todirase
Luca, si attii pentru mosiile CAmpurile, Riicaca si
Verde, tinutul Pntnei.
11) Carte de la 92 97 din 1814 iulie 2.
de hi Calimah Voda, de intArirea stiipAnirei lni
Oh. Gocin asupra mosii Fasticii, tinnt.
1) carte de In Alisandrn Constantin Voda. din
1783 iulie 25.
1 a) Carte de la 98-99, de la Calimah Voda,
ce s'an dat lui Mihalaki Dolitu, Toader Podolenu
si altor ai lor, in pricina ce an avnt cu preutu
loan Macarie, Toader Kitoianu, pentru jumAtate
din satul Brisescii, de pe batranii Vremisu, Grozav
qi Joan Brisescu:
16). Carte de la 102-106, din 1814 iulie,
de la Calimah Voda, in pricina camin, Teodor
www.dacoromanica.ro
 -1212
Ciurea, cu Domnita Rain Callum'', pentru (mpre-
surarea rnosiei Trunpesciil, din tinuttil Sucevei. 1)
hrisov Dorn. Scar lat Ghica. Voila, din 7266 mart.
10. 2) hrisov de la Const. RacoviVr Vca
din 7261- iulie 4.
I 7) Carte de la 112 114 din 1811 Noem,
de la Calimah Voda, hafirit6re stapiirbirei camin.
Mihalaki asupra mosiei Biicescii.
1 S). Carte de judecatk de la 115 -143, din
lgi 4 oct 24 de la Calimah Voila, ilt. pricina di-
ronomilor curgkori din done fete ale Vornicului
de poarta loan Bujoreauul cu Vasile Kristea, ia-
His clironom, pentru piirtile de mosiea Bozienii,
Sectilenii si MArinurenii, tinutul V.tsluiului. . . .
) Carte din 7260 ittlie 23 de la Const Milrai
Caen- RacoviV1 Vodii 2) carte din 7268 iunie
17, de la loan Teodor Vothi Calimall eel biitranu.
19 Carte, de la 131- -134, din 18141martii
9, de la 'Calimah Vodii, intiiritbre stzpauitei Vor-
hie. Constantin Oostaki, asupra mosiei CrieECii
ce all cumpiirat'o prin sultan mezat de la, Vasile
Ruset. (Aceastii, carte se aflii trecutiisi la Noern. 4,
tot in aces cuprindere.)
(bis) 19) Carte, de la , 140-142, din 1814
Decem. 4, de la Calimah Vodii, intiirit6re
rei Bantilui Neculai Siqu asupra pArtilor ce at cum-
'Oran din mosiea Stilnisescii Omani Tecuciului.
1Z0). Anafora, de la 155-156 din 1815. Ian.
15, intAritil de Calimah Veda 181815 fevr. 9, pentru
ca locuitorii de pe ntosii, sh nu aibil, protimisu
a lila movie in posesie, sand nu ar vol stepanuln.
21). Hrisov de la 16246 I din 181 fev, 10, dela
Calimah Voda, intaritoriu stepiinirei lui, Hariton
11i4 artnanti, asupra unei dughene erAcime din Iasi,

www.dacoromanica.ro
 - 213 -
de la Mite armenescii ce at cumparato grin
mezat de la Stole, Dimitrie Codreanu.
22). Hrisovul, dela 167-69, din 1815 "mart.;
24; de in Ca limah Voda, in, pricina clucernlui Ne-
ed. Cristeseri, staprinitorur mosiei Cristescii,
unto! Botosatii, ca Atanasie egnmenul Monast.
Cosnla, pentru despiirtirea mosiei monastirei, ce
este algturea en Cristeseii.
23) Hrisov de la 170 173, din 1815 apr.
5. de la Cali-mall Voda in pricina diiacului A-
nastasie Kesel], cu rezesii Cujbesci, pentru par-
tile ce ar fi a vend, eel din tam in mosia Ru-
lenii, Omani Vaslui.
24). Carte, (le hi 185-186, dinl 815 main 14,
de la Calimah Voda, priu care imputernicesee stil-
phnirea Logofiitulni Const. Bals, asupra mosiei
Foltieenii, Omani Sncevei, ce au fostu a supusului
austrieeseti Theodor Musteatri.
2 5 ) Anafora de judecata, de la 187 20 I, din
1813 mart. 1, Intaritil la 181.1 decem. de la Ca-
limali Vodil, in pricina Visternieului Iordaki Ro-
set, en preutul Serban, Toader Tarde, Constan-
tin TaftA, i alai ai for rezesi, din cuprinsul oco-
lului Vrancea, tinutul Putnei, pentru mosiile de
acolo . . 1) hrisov dela 1801 ia.nuarie, a Doni-
nubni Constantin Alisandru Ipsilant Voda. 2),
hrisov din 1803 sept 11. de la, Constantin Mo-
ritz Voda . . 3) eopia ispisoculti din 7156 de la.
Vasile Voda. . 4) carte din 7220 main 24, de
lu Mihai Racovita Voda. 5) Ispisoc din 7211 ian.
2, de in Gr. Gliico Voda cel katranu. 6) carte
din 7265 main 7, do la Sonrltt Gr. Ghica Voda.
7) carte din 7266 iunie 17, de la Scarlat Qrhica,
VodA. . 8) Anafora din 1767 iunie 18,. traria
www.dacoromanica.ro
 214 -
de Gr. loan Calimah Veda. 9) carte din 7233.
aug. 12 de la Mi hai Raeov4a Voda: . (0) carte
din 7236 iulie 25,a lui Gr. Ghica Voda. 11) car-
te din 7240 apr, 28, de la Gr. Ghica Voda. 12)
carte din 7219 iunie 3, de la Grig. Ghica Voda,
13) Uric en Buret din 6951 iunie 20, de la, Ste,
farm Voda eel batran.-14) Ispisoc din 7166 oct.
20, de la Vasile Voda.
26).Hrisov de la 205-207 din 1815 mart.
28, de la Caliniall Voda imputernieind stripanirea
laai Stefan Cerkez en henna Paeseilorti asupra a
atreia parte din mosia Carnieenii ce au fostu sta-
panito neamul Sofheeseilor si a Baghicescilor.
27). Hrisov de la 208 209 din 1815 iunie
2, de la Calimah Voila prize care intaresee stii-
panireit lui Hristodor Cu§in din Botosani, asupra
a trei dughene si o casa, ce an euraparat grin
niezat en 2800 lei. 1) lirisov din 1780 oetom. de
la Constantin Dimitrie Voda.
23 ). Carte de judeeata de la 221-- 222, dirt
181-1 de la Calimali Voda, in pricina logof. Cons-
tantin Greeeanu, cra Dimitrie Nam], pentru mo-
sia Oasele, de hi tinutul Covurlui .. 1) hrisov
din (775 de la Grig. Alisandru Ghica Voda.
29). Anafora de la 228 239, din 1813 iu-
nie 25. intarita la 1815 aug. 11 de Calimah Voda,
in pricina Clitieerului Dimitrie Seeara si Diiaconu
Toder reze§i de mosia StAriescii timitulBaeaului Cu
casa spatar. Stefan Roset, pentru o a patra parte
din aceasta. mosie . . . 1) carte din 1801 inaiii
in 13, a Douro. Alisandru Const. Moruz Voda.
030). Anafora de la 242-2 18, din 1815 mart.
7. intarita de Calimah Voda, in pricina rnedeln.
Enuca si loan Cristea diiacu, en rezesii de Po-
www.dacoromanica.ro
 215

jorani pentru o parte din mosia Ungureuii tinutulu

Falcillui si unu hatasu de mersii la Pim tu prin Pojo-
ranii. 1) tspisoe de la Bogdan Voda din 7013 fey 16,
3 1 ).Aual. de la 255,- 261, din 1813 innie 15,
neintarita, in pricing reze§ilor de mosia Redenii,
tit.utul Iassi, en logof. Constantin Balsf, pentru
impresurarea ce le-ar fi facend In aceasta mosie.
Ser1sori1 lui Const Balm. 1) Carte de la Cebu'
Racovitil Voda. din 7259 aug, 13 -2) carte de la
Afihni S1,11 Voda din 1791- ang 18 . . 3) hrisov
din 1796 t»artie 10, de In Alisandru IL Voda,
4) Ispiso de in Lies Voda. din 7058. 5) lspisoe
de 1;1 Stefan Voda, din 7060. 6) Ispisoc de la
Petra Voda din 71192.. 7) Done ispisOce de la
Iriniia ov ila Voda din 7111, 8) carte din 1796
innie. de In Calimah Alisandrn Voda.
32), Carte de la 267-268 din 1815 oct. 9
de In Calimah Voda, intarind stapanirea Bannlui
Necnlai Lencu, asupra partilor din mo§iile Stani-
§escii si Balotesii, dela till. Teenciului, ce ail cum-
parat prin mczat de la Iosif ruoitahti, Arhirie Clapa,
si de la altii
33) Hrisovul de in 272 -279, din 1815 oct.
8. de la Calimah Voda intarindu stapanirea sard.
Const. V6rgoliei asupra partilor sale din mosia
Carnieenii Omani losii.
34.) Carte de la 290- 291 din 1815 noem. 22,
de la Calimah Voda, intaritore stapanirei spat,
Constantin Miclescu, asupra a 90 stanj. mosie din
mosia Hrit auii, tinutul Botosanii, ce iau luatu ill
-sehimbu de In Mai in socia lui Dumitraki Calima-
nesen dandtii inproti va, alti stanjani. din. Talharesei.
35), Hrisov de la 292-293, din 1814 inu.
1.5, de la Calimah Voda, intarind stapanirea Pos-

www.dacoromanica.ro
 216

telnicului Mihalaki Marroeni, asupa partilo din

mosia Oroftiana 1.ittuttil Hertei, ce au cumprtrat
prin mezat de la maiorul Constantin oinovici
si socia sa Despina, fiica lui Tanasrt capitanu de
Darabani.
36). Hrisov de in 300=302, din 1815 noem.
1. de In Scarlat Alis. Ca litutth Vodrt, intiind stil-
prinirea Postelnicului Constantin Pantazoglu, a-.
supra mosiei Frtsca, tie la Omani Putnei, ce au
cumprtat de la rezesii Vasile a Mariei, loantt
Brailan si de la altii.
37 Hrisov de la 303 303, din 1815 nom.
12, de In Calintah Voda, itiritortt striprmirei
Postelnicului Court. Pantazoght astipra a 1180
strtnjithi, ce aln ctinVirat din mosia M 4ocul, ii-
nutnl Putnei, de la Neulai Stoica, Mane fiiul
Crtpitanultii Pavel si altii.
34). Hrisov de la 317 :319, din 1815 !went,
20, de la Calimah Voda, Intaritoritt sta plinirei
Comisului Scarlat Mielescu asupra mositlor G-ri-
gorescii, Drtnienii si Urseseit de la Giuutltl lasii,
Jurjioana cu 30 pogone vie de In tinuttil Tecuciu,
ce au cumpArat pun tnezat de In Aga Ilie Can-
tacuzin.
39). Anaf. de lit 337 339 din 1811 iunie 22,
intaritrt de la Calimali \Twirl. la 1814 »oem, 2 in
pricing setrar. Grigoras Sciirlat cu Matei Costaki
pentru mosia Stoiseicii de la Ciuutltl lertleittliti.
1) Ispisoc de In Petra Vodii Mitt 7051- mai 25.
4 0) . Hrisov de la 369-40(1 din 1815 sept.
5, de la Calimali Vodii, pentru statornicirea tar-
gulni Frumos, si cat ce au se deie locuitorii din
el . . . 1)Hrisovul Do:u. Matei Ghica Vodil din
7263 iulie 18. 2) kris. de In Gr. loan Calituah
www.dacoromanica.ro
 - 217

Voda din 1767 iunie 3.-3) hris. de la Alis. Const.

Mavrocrodat Voda din 1781 main 6.
4 1 ). Carte de la 411-- 1.16 din 1816 ian. 12,.
a lui Calimah Voda, intilritore stitipanirei Baum-
lui Neculai Lintu pe 94-9 stanj. ce an cumpArat din
mosia StiMiseseii si Billotescii de In tinut. Teen-
ciului, de In Thoader Ilie, Thoader Bosie, si de In
altii, eke 10 lei stanjiMul.
42). Carte, de la 417-420 din 1816 fey 16,
de is Calimah Vodit in pricina rezesilor de mo-
siile Suhaletul, Miresci, cai eaminar loan Carp,
stapAnul mosiei ee skint in tinutul Vas-
lui, pentrn desphrtirea hotarnlui acestor mosii.
-13). Carte, de In -121- 1-23 din 1816 mai 4,
de la Calimah Voda penult imasul vitelor locui-
torilor din orasuln Iassii. 1) Hrisovit din 1779
iunie 9, de la Constantin Dimitri Moruz
2) hisov din 1786 iunie 7 de in Alisandru loan
Ma vrocordat "Voda.
44). Carte pe facia 437 di n 1816 Apr. 2
de In Calimah Voda, inthrind stripanirea lni loan
Gliteseu asupra unei phrti din mosia Perilipea,
tinutul Dorohoiului, ce au Nato In schitubu de
in Neculai Storovici, &Ind inprotiva 180 stiinj.
din mosia Mamornita tinutul Hertei.
44). Anafora de la 445-463, din 1816 mart
23, intil-it h de Calimah Voda, la 1816 iunie 29.
in priciva neamului Pelinesen, en Pahar, Tanasit
GOSall,pentru impresurarea mosiel Own teni tinn-
tul Harlaului. . . 1) Done ispisoace din 7138 0
71 39 de la Domuul Moisi Movilii Voda 2) Ispi-
socu din 7143, de in Vasile Vodh. 3) Carte din
1801 main 30, de In Cont. Alis. Ipsilant Voda.
4). Carte din 1805 iulie 30, de la Al. Moruz Voda.
www.dacoromanica.ro
 218

CON 1) I ( A CV NO. 5
De Anoforale pe 1819 si 1820.
I ). Anafora de hi 108-110, din 1819 decem.
18, intaritli de Mihai Grig. Stioul VodA, fart data,
In pricina lui loan Poliz en Dumitru Gheorghie
pentru o cast din Iasi a lui lordaki Rachieru
ce au fostu push anianet In andindoi.. I) carte
din 1818 Lillie 10, de la Calimali Vodii. 2) hrisov
de la Calimnh Vodrt din 1817 Noem '28.
2). Anaf. de hi 180--186, din 1820 fey. 27,
intilritil de 11Tihai Grrigorie Sutu Vodii, in pi icina
Vornic. Costaki Sturcla, en loan Rebege. si alti
ai sei, pentru mosiile Gaieeana si Popeseii si Pa-
sea nii de In Oman Tecuci, erendu loan Rebege
protitnisis de resetimparare . 1) ¢kola Gospod
din 1817 iuie 9, de la Caliniali VodA. 2) Hrisov
dela Scarlat Alis. Caliniali Vodil, din 1818 aug. 20.
3 ). Anaf. de In 196 199, din 1820 fey. 6,
intarita de Mihai Gr. Sutu Vodn, ill prieina pol-
covnieultii Coust. Chiriac, VasileCocorami, si alit
ai lor, rezesi de mosia Criieseii de la tint Vasliii,
en Sehimonalin Iacobu, veeltil Monwirilor Neani-
Vi si Seen, pentrii 31 piinuThturi din numita mosie.
-1). Anaf. de la '207- 228 din 1820 mart 3,
intAritil de Mihai Grig. Sutu VodA in 1820 mart.
22, in prieina Paliar. Asa naki Dann en rezesii
mosiilor 'resell, Serbeseii si Cucueseii de in inutul
Putnei, pentru protitnisul. ee ce,re, rezesii a reseum-
piira pal ile ee eumpArasil Pthar. Asanaki Dann.
5). Anaf. dela 229-23-1- intciritri in 1820 mart.
2, de in Ml. Grig. Sutu Vodii, in prieina rezesilor
mosiei Cominieseii si Vi1s6u0i de la Oman' Bacilli-
In), en easa Logof. Costaki Ghica pentru mosia ee

www.dacoromanica.ro
 219

le -au luatu.1) Anaf. din 1766 iunie 13, intarita

de Grig. Alis. Ghica. Voda, 2) hrisov din 1804
decent. 4, de la Moritz Voda. -3) Hrisov din 1805
decem. 22, de la Calimah Voda. 4) hrisov din
1813 de la Calimah Voda. 5) Lpisoc din 6951
iunie 8, de la Stefan Voda.
6). Anaf. de la 235'236, din 1819 decem. 30
intarita de Sulu Voda, iu pricina Vorn. de poarta
Neculai Corbu din Iasi cu rezesii din mosia Foe -
siasca, de la inutul Vaslui, pentrn jurnetate din
aceasta mosie.. I ) Isnisoi de la Antioh Cons-
.

tantin Voda din 7207. 2) Carte de la Mihai Ra-

covita Voda din 7217. 3) Carte de la Neculai
Alisandru Vocia din 722:3.
7 ). Anafora de la 241-- 218 frith' data, intarita
lush' de Donunil Mihai Grig. Stqu Voda, in pri-
cina registratorului Serafina cu Dumitr. Pitar-Basi a,
pentru nisce binale din Iasi... 1) Carte de la
Alisandru Calimah Voda din 1797 ian. 10, 2).
Anafora din 1798 iunie 17, intarita de Calimah
Voda, la acelas anti 1798, 'Arnie 21.
S). Anafora de la 250-257 din 1819 d.ecein.
20, intalita, de Mihai Gr. SrquVocia la 1820 apr.
13, in pricina Vornieului buten Miclescu, en Log.
Lupu Bals, pentru o bucata de tom cu codru,
de la inutul Carligaturei.. 1) carte de la Radu
Voda din 7296. 2) carte din 1766 de la Grig.
Ghica Voda. 3) carte din 1768 iunie 4, de la Joan
Theodor Voda.... -1) Ispisoc serbescu de la Pe-
tri] Voda. 6961 fey 18.
9) Anaf. de la 289-291, Mita data, intarita
la 1820 mai 4, de Dom. Mihai Sutu Voda, in pri-
cina arhimandritilor Meletie si Agapie, de la mo-
nastirea Aceverlor, inchinata, sf. Munte, cu fra-

www.dacoromanica.ro
 220

iii si rudeniile Sandului Sturdza; pentru rno-

§iile Josani $i Hortenii de In tinutu Bacaului si a.
Tecuciului, ce au afierosit Sandu Sturza sf. Munte.
10). Ilrisov de in 295-296. dela Mih Gr-
St Au Vodii din 1820 apr. 29, prin care ddruesce
monastirei sf. Joan Zlataust din Iasi, o bucatA de
locu de la tinutul Carligaturei, ce se tine de mo-
sia Vorovescii pentru care era Monostirea in pri-
cilia en Vorniculu Tanen Miclescn, atl4nduse acel
locu Dolan eseu.
I 1). Zapisttl Vornicesei Elena Roset, de In
307 8 din anal 1820 apr. 20, into rit de Dom.
Mihai Gr. Soot Vodct la 1N20 main 15, prin care
vinde mosia Trifestii, o bucatii de lo 11 din hota-
rnl T0rgulni Sorocii, din partea de j.s, si o vale
numita Cristina, ce le are zestre de pe parin tele
seu Vorniculu lordaki Roset, preosfint,iei sale Mt-
tropolitulni G-rigorie Irinopoleos, Ccirmuitoru
Monastirei Golia din Iasi, cis 60,000 lei, itnoreunk
cu documentele vechi: doue ispisOce din 722 I mai
21 si iunie 1, de In Mihai Racovitt,i Vodii.
CONDI('A N 6.
De Anajorale pe 182'2-1823.
A ). Anaf. de la 38 -16, din 1823 fev. 4-, in-
tgrita de loan Sandu Sturza Voclii la 1823 few.
28, in pretenOtt porniti1 de Lupo 13'11.0-tele. Stefan
Burgh.ele si G-rigoras Ciohodaru, asupra Stolnicului
Gheorghie Banaru, pent' a pantile de mosie din
Bousor si Giubeenii, inutill Vnslui.
2). Anafora, de In . . pana in 69, din 1822
deem 1, indiritg de I. S. Sturza Voila la 1823
ian 5, in pricina rezesilor de mosia Fedescii de
la tinutul Fideiiului en Camia. Ian Lanibrino.
www.dacoromanica.ro
 221

pentru nisce 1340 ce cumpilrasa din acea mosie

wedeln. Constantin Lambrino tatai Gamin. I-
-oan Lambrino.
3). Anaf. de la 72 75 din 1823 mart. 20,
intArita de Sturza Voda la 1823 mart. 30, ho-
tArAndu ca pentru scrierea jalobelor tuturor ce-
lor ce vor avea pricini de judecAti, sa se alcatu-
iascii unu jalobariu care sil scrie jalbii, si se eie
eke un len de fie care.
4) Anaf. de la 76-84 intilrita de I. S Sturza
Voda la 1823 mart. 29, In pricina lui loan Dotog,
Petrea Manoli si alti rezesi de Inosia Crinescii
tinutul Tutovei asupra Postelnicelului Alisandru
Portosil pentru impresurarea ce le-ar fi facendu.
1) Anal. din 1776 mai 14, in tririta de Grig. Ali-
sandru Ghica Voda.
5). Anaf. de la 89-111. din 1823 mart. 30,
intarid de I. S. Sturza Voda, la 1823 In pre-
trntia pornia de Stird. Vasile Veisa asupra re-
zesilor mosiei Stiiiigacii, si alte botare de pe Ra-
cova, de la Omit. Tutovei pentru stricricitinea ce
ar fi faicut codrului, de pe partea sit din acestA mosie.
1) carte domnescrt din 7196 apr. 25 de la Cons-
tantin Vocili. 2) carte din 7197 main 22, de la
Constantin Voda. 3) Dune carki tot de la Constan-
tin Voda; una din iunie 10, si alta din iunie 23
nul 7199. 4) Carte din 7234- main 5 de la Mi-
iai Racovijrt Vo&i.-5) carte de la Grig. A. Gliica
04 Lrara data. 6) tApisocn1 de In V Voda
gin 71 a0 (h carte Alin 7213 deceni. 15, dela Mi-
t.
hai Racov0 VfK15.-8) carte din '7213 noeth. 19
'de a_(lliiitai `RacoviVi ycdh. 9) carte de hi Can-
temir Yoh din 7200 ape, 30t--10)(VrN din 12611

www.dacoromanica.ro
 222

iunie 2, de la Scar Lit Gr. Ghica Voda. 11) carte

de judecata din 7147 mart. 28, de la Vasile Voda.
12). Carte din 7261-, de la Constantin Mihai
Ceban-Raeov i Voda.
6) Anal. de la 120 123 dir.. 1823 fey, 20,
Narita de I S. Sturza Voda, la 1823 apr. 16,
in pricina rezesilor mosiiei Mogosescii, de la %i-
nutul Vasluiului cu neanuil HandocCscu, rezesu
de mo-ia, Petresii, pentru impremurare. 1) Is-
pisoc din 6950 Sept, 1, de la Alisandru Voda.
2), Ispisoc din 6980 inlie 1. de la Stefan Voda.
3) carte din 7219 de la Ghica Voda.
). Anaf de la . pana la 131, din 1820 main
1, intaitii de I. S. Sturza Voda la 1823 apr. 16.
in pricina lui Ionia ginere lui Vasile Amami,
cn alai ai sei, din neanitil Boldescu §i Gogule-
scu, cut nnu neainu numit Birto escii, pentru a
treia parte din jurnatate satului Tulescii de la O-
nut. Nianitului. . 1) Ispisoc din 7142 ian. 21,
de la Vasile Voda. 2) Ispisoc din 7174 noem.24,
de la Duca Voda. 3) brisov din 1817 fey. 17, de la
Calimali Voda. l) Carte de is Vasile Voda, din
7151 Noem. 9.-5) carte de la Duca Voda. din
7188 6) Ispisoc de la Vasile Lupu Voila din
7152, 7) Anafora din 1804- apr. 15, intarita de
Alis. Const. Morn?. Voda.-- 8) Ispisocil de la Ste-
fan Tomsia Voda din 7131 apr. 8.
8), Anafora de bt 170 175 fara data, intaritrt.
de I. S. Sturza Voda la 1823 iunie 4, in pri-
cina ezesilor de mosia erbii tinut. Falciiului,
cu Vorn. lord. Ccstaki pentru o bucatrt de loco
cu nume de Stoldeni. . . 1) Ispisocul lui Joan
Vodii din 7071 apr.29. . 2) carte de la Vasile
Voda din 7147.
www.dacoromanica.ro
 223

11). Numeral aeesta lip learn Iiindu grit de eopist.

10). Anaf. de la 176-182, din 1823 maiu
10, intarita de 1 S, Sturza Voda la 1823 maiu
28, in pricina Aga, Constt Roset ea rezesii de
mosia 115rtopul mare, pentru despartirea hotarnla
acestei anosii de Hartopeln. 1) carte de la Orig.
Alia. Ghica Voda din 1777 apr. 17.
11 ) Anaf. de la 186 191, din 1823 mart.
28, intarita de I. S Sturza Voda la 18'23 apr, 8,
iu pricina Vist. Pi raki Sturza ea Ag Petraki
Negri si alai megiesi a mosiilor Baloteseii de la
Omit. Putnii pearl, impresnrarea ce sir fi pati-
mindu la aceasta mosie. 1) Ispisoc' din 7164
april 3, de la Gheorghie Stefan Voda. 2) Ispi-
soc din 7167 ang 15. de la Glieorgbie Gliiea. Vod5..
3) Ispisoc de la Neeulai Alisandril V. dri din 7220
wig. 9
12) Anal de la 196 2.13, din 1823 maim 26,
intarita del. S. Sturza Vod5. la 1823 in ,lie 10, In
pricina Agai Theodor Ballwin pentru impresura-
rile ce i s'ar fi fricandu mosiilor sale Bodescii,
Bueureseii, si a patra parte din sat.ul Orbicul de,
pe Bistrita, de la tinutiil Niatntulni, de eAtrri mo-
siile Mogopscii, HarMeeseii si Dumbraveseii, si
jumatate sate Orbienl, a D-sale Co itaki Canta.-
euzin ce l'au cumparat de la Bawd loan Peri-
steri, ginerile Medeln. Stefan Tintila 1) Ispi-
_

soc din 7098 maiu 13, de Is Dom. petril Voda.

2) Ispisoc din 7110 mai 8, de la Irimia Movila
Voda. 3) Ispisoc din 7120 Noem 23 deli Cons-
tantin Movila Voda. 4) Ispisoc din 7120 fey 5
de la Stefan Voda-5) Ispisoc dill 7127 Mlle 2
de la Gaspar Voda. 6) Ispisoc din 7131 mai 17,
de la Miron Barnovski Movila Voda. . 7) Ispi-
www.dacoromanica.ro
 224

soc din 7140 maiu 25, de la Alisandru Ilies Voda.

8) Ispisoc din 7187 noem. 17, de la Vasile Voda.
'9) Taknileirea unui ispisoc serbescu din 6999
oct. 15, de la Stefan Voda eel batranu.-10) carte
din 1787 apr. 14, de la Alisandru Joan Ipsilant
Voda. -11) Carte din 1794 iulie 19, de la Mihai
Const. Sutu Voda. -- 12) Tilluirteirea unui ispisoc
serbescu din 7096 iunie 16. de la Petru Voda.
13) Taltuficirea de pe ispisoc serbescu din 7117
Sept. 6, de la Constantin Moyila Voda -1.1) ase-
mine de pe ispisoc serbescu din 7123 oct. 24,
de la Vasile Vodit 15) carte din 7116 fey. 8
de In Constantin Movila Voda,
13). Ahaf, de la 2147-233 din 1823 apr. 14.
intiirith de I. S. Sturza Voda la 1823 iunie 27,
in pricina Abai Constantin Roset Cll Gavril Li-
povanu, polcovnicelnl lonita Min. loan Ciurdea
si cu alti ai tor,. pentru mosiile Macsinescii si Beli-
escii, alkurea pevalea Negrila de la tinut, Niam-
tului. 1) Ispisoc de la Eustratie Dabija Vodii din
7170 apr. 8. 2) Ispisoc din 7232 oct. 23. de la
Mihai RacoviVi Voda. 3) carte de la Dom. Di-
mitrie Moruz Vodil din 1779.-4) Anaf. din 1801-
sept. 18, intruitii, de Al. Const. Moruz Voda, ).
Carte din' 1798 iulie 26, de la Alisandru Cali-
Inab Voda.
14).1Anaf. de in 238, 245, din 1823 iunie
23, Intiiritii de I. S. Sturza Voda la 1823 iulie
16, in pricina Vornic. Theodora Balsu en Post.
Alecu Mavrocordat, pentru disparcirea hotarului
despre Inosia Storeseii si Vladenii.
1 ) cbpie. de pe ispisod.idu lui Mihai Racovitie Vodit
din 7213' ott. 2 6.-- /) copie ,de pe' blisorvit lui
Grigovie' Idain vodro dirt 7271 aug,

www.dacoromanica.ro
 223

15). Anaf. de la 260 - 271, din 1823 iunie

20, intarita de I. S. Sturza Voda la 1823 iuliu
22. in pricina PahAr. Maria socia Pahar. lorda-
chi luraseu, en Pallor. Iordarlii Bnrqui, Constan-
tin Verdisu, curgetoru din hiitrAnul Popa, §i cu
alti rezesi pentru mosia Calugarii de la tiuutul
Niamtului. 1). Cal to din 7238 main 19, de la
Grigorie Ghica Voda. 2) Cartea din 1768 apr.
27, de la Grig. Ioan Calimah Voda. 3 ). Carte
din 1815 fey. 4, de la Scariat Calimah Voda.
4). lspisoc a Dom. Stefan Voda din 6961 april 5.
16). Anaf. de la 280-289, din 1823 iulie
26, intarit5 de I. S Sturza Voila, in pricina re-
zesilor din satul Gaurile de pe Vazaunchiul
mien din Vrancea pentru impresurarea ce aru
fi facendu rno*iei Barzauntul mien. . 1). Copie
.

de pe ispisocul lui Petru Voda din 7096 mai 15.

2). Carte serbRsca de la Stefan Constantin
Voda, din 7121 apr. 15. -.3). copie de pe ispisoc
de la Neculai Voda din 7214 iulie 20.--4) carte
de la Mihai Sulu Voda, din 1793 iulie 9.
17). Anaf. de la 304-315, din 1820 apr. 8.
intarita de I. S. Sturza Voda la 1823 aug. 5.
in pricina lui Constantin Pascal din Targul F'ru-
mos, cu Israil si Solomon jidovi, pentru zap-
lazul ce i'au stricat de la dughenile sale din
orasul Iasii, din targul-de-jos . . , 1), Anaf. in-
tarifa de Alis. Cons. Moruz Voda la 1803 sept.
10. 2) carte de la Searhit Calimah Voda din
1814 iunie 15.
18). Anaf. de la 316-321 din 1822 decem.
10, intarita de I. S. Sturza Voda la 1823 fey. 28,
in pricina rezesilor, de mosia Ciocarlescii, tinut.
Vasluiului en postelnicelul Ionita Zurzachi pentru
130 pg.menturi din acesta mosie. 1). Hrisovul
USILLIII:L VOL. VI. 1. 16
www.dacoromanica.ro
 226

lui Mil 'Hi Racovitn Vodii, din 7217, ian. '22

CONDICA. N. 7.
Din anii 1820. 1823, 1824. 182.5 si 18`26.
1) Carte de judecatii a Di vanului de la 35 43,
din 1823 Lillie 22, in pricina lni Constantin Cio-
hodaru si Durnitraki Aittohi si alti ai for rezesi de
mosia Otelescii si Bralinescii cu postelnicelul Ali-
stari Brahmin, Tanasii Popa si alti ai lor ... 1).
Ispisoc din 7036 mart 7, de la Petru Voda. 2)
Ispisoc din 7054 apr. 20, de la Petru Voda. 3)
carte din 7178 de la Duca Voda. -1) carte din
72-10 de la Gr. Ghica Voda. 5) carte de la Ca-
lima!' Area din 1814. 6) copie de pe ispisoc ser-
bescu din 6999 oct 15. de la Stefan Voda. 7.)
copie de pe carted lui biihai Coust. ehan Raco-
vita Voda din 7259 fey. 2. 8) carte de la Va-
sile Voda, din 7146 apr. 10.
2) Carte de Ia 44-47 din 18,93 iunie 14, in
pricina Vornicului Const Crupenski, cu Vorn.
Alecu Calimali pentru impresurarea mosiei Mos-
tanicea de Ia tinutul Tutovei. 1) Poronca lui
Theodor Voda din 7268 decem 9.-2) Ispisoc de
la Const. Cantiuiir Voda din 7200 ian. 8.
3 ). Carte de la 50 --51, din 1823 fev. 10, de
la I. S. Sturza Voda, pentru ca pe locurile mo-
nastiresci din Iasi, sa so face aca.returi in locul
celor ce au arse.
I). Cartea Divantilui de la 63-69, din 1823
aug. 10. pentru impresurarea mosiei Flamandii,
Drgotescii, Uricenii si Tocmigenii de la tinutul
Iltirlaulni, a Vornicului Theodor Baku despre mo-
sia Cosula a monastirei Copia, .. 1) copie de pe
suret a unui ispisoc, de la Gr. loan Voda din
7271 aug. 4. -2) Ispisoc din 7152 iulie 27, dela

www.dacoromanica.ro
 - 227 -
Vasile Voda pentru mosia Drac§anii.
5). Cartea Divanului de la (58 98, din 1824
fey. 14, in pricina lni Ionia sin Porn§nicul, cu
vekilul monastirei Bisericanii, pentru 6 Oman-
turi din mosia Vlacescii, tinut. . 1) Is-

pisoc din 7142 apt.. 12, de la Moisi Movila Voda.

2) Ispisoc din 7145 decent 8. de la Vasile Voda.
3) Ispisoe din 71-16 apt 11, de la Vasile Voda.
-1) Ispisoc din 7 /50 a pr, de la Vasile Voda 5).
Suret de pe cartea liti Petre Voda din 7098, iulie 3.
6) Suret de pe cartea lui Constantin Movila. Voda
din 7118 ian 22 7) carte de la Vasile Voda din
7169 iulie 30. - 8) cat tea lni Neculai Voda din
7243 iulie 17.
6). Carte de la 158- 160, din 1825 fey. 18,
in pricina Vornicrdui Than Grecearm en preutul
Dimitrie Ignat, i preotul Luca, i Andrei Miron
si alti ai lor, din satul I'ejenii tinut. Coyurlui,
pentru partea de mosie de pe batranul Parval ce
are Vorn. Greeeanu in mosiile Andoneseii si Troi-
nescii si Izvorita, de la tinutul CoYurlui. .. 1) Suret
de pe lspisoeul serbescu de la Thep Voda din 7055.
7). Cartea Diyanultri, de la 165 - 170, dill 1825
fey. 16, in pricina lui Ionita Buzinschi si lordachi
Pilat, cu sard. Cliiriacu (Tricaritt, si jigni Vasile
Duca, pentru mosia Hertioaun, din t,inutul Roma-
nului. 1) lspisocul lui Eastra0e Voda din 7170-
2) carte int Const. Alis. Ipsilant Voda. din 1801.
S) Carte de la 171 177 din 1825 mart 3.
in pricina lui loan Turcul, Vasile si Manoli Moisei
si alai ai lor, en Caminar. lonica Otani, pentru mo-
th). Foleseii de Is Omani Faltultti.. 1) Suret de
pe ispisoc serbescu de la Bogdan Voda din 7015
fey. 22. 2) suret de pe ispisoc serbescu de la
asile Voda din 7161 noe-m. 5. 3) Ispisoo de la

www.dacoromanica.ro
 228

biltranul Stefan Volt, feira daUi. 4-) Carte de la

Constantin Vodii dill 7210 fey. 27. 5) Carte din
7210 mart 17, tot de la Constantin Voda 6) Car-
te de in Grigorie Ghica Voda din 7218 iulie 20.
7) Carte de la loan Neculai Vodii din 7253 itIlie
26. 8) Carte de la Constantin 1.1Iihai Cehan-Ra-
covita Vochi, dill 7258 apr. 28.
9). Hrisov de la 200 205, din 1826, decem.
de la I. S. Sturza Vodkintarind '4tapanirea Logof.
Theodor Balsu, a,upra Fiamhnzii, Urice-
nii si Tocmilgenii, din rinutul Hiulaultti, ce au
fost a monastirei Dragoinirna din Bucovina, si
prin schimbu le-an cumparat de la Baronul Theo-
dor MusteaVi. ... 1) Ispisocul lui Grigorie loan
Voda din 7271, august. 4.
10). Cartea Divanului de la 206-213. din 1826
fey. 21, in pricina Camin. Dimitrachi Gane, vechil
Spat. Costachi Mavrichi en egnmenul Monastirei
Risen, pentru impresurarea mosiei Dumbravita
de la t,inut. Sucevei.... 1) Hrisov din 7121, de
la Radu Voda. 2) Hrisov din 72-18 mart 27, de
la Grigorie Ghica Voda.
I 1) Carte de la 238-241, din 1826, fey. de-
la I. S. Sturza Voda, in pricina rezesitor de mo-
sia Scrivulenii. cinut. Falcilului, en Spat. Ilie Co-
gb.lnicenu, pentru o a treia parte din bAtranul
Luchitan din acestd mosie. . . . I) hrisov din 7232
apr. 22, de la Mihai Racovita Voda. 2). hrisov
de la Matei Ghica Voda din 7262 main 10.
12 ). Anal. de la 249-251, din 1826 mart
20, intiirita de I. S Sturza Voda la 1826 mart.
30, pentru 11 selase cigani ce Spatarul Theodor
Asian au cerut sail ridice dintre ciganii Dom-
nitei Ralu... 1) hrisovul lui Scarlat Grigorie.
Calimah Vod5, din 7266 iunie 27

www.dacoromanica.ro
 2,29

13). Cartel: le la 252-267, de la, I. S, Stur-

za Voda din 1826 mart. 20. in pricina epiwo-
piei Romauului, cu rezesii mosiilor Negusenii §i
Cautusenii, de la t,inut. Romannlui, pentru impre-
surarea mosiei Rusii Vradicai, ce sunt a Episcopiel.
Scrisori imfciczosate de Epzscopie 1) Uric din
7030 de la Stefan Voda, 2) Uricia. din 7072
apr. 10 de la Stefan Voda. 3) Uric din 7077,
.noem. 30, de la Bogdan yociii. 4 ) Uric. din 7131
iulie 15, de la Mb on Bal noschi Voila. 5) Carte
din 7133 sept. 21 de la Radu Vodii. 6) Ispi-
soc din 7136 mute 21, de la Miron Barnoschi
Veda. 7) C l tea din 7/-12 sept. 5, de la Vasilie
Voda. 6 r;sorde 7 nes for APt,seni. 1) copie
de pe cartea lui Duca Vodti, din 7211 fey 9.-
2). Carte din 1815 decem. 20, de la Cahn ah Vo-
aScrisorile rezesz or de Covtusetzi 1). Ispisoc
serbescu din 6944- mail], de la, Iliesu si fratele
seu Stefan, Voeyod.i. 2) Carte de la Vasile Vo-
da din 7150 fey. 15. 3) [spisoc serbescu din 7151
mart 29, tot( de Ia Vasile Lupu Voda.
14). Cal tea Divanului de la 267 274, din
1825 iunie 23, in pricina paharn. eonst. Mateiu
cu Pricopie Negui a, Matei Andoni, si altzii rezesi de
mosia Borsescii tinutnl Niarqului, pentru, o parte
din mesa mosie. 1) Carte de la Ion Theodor Vodg.
15). Cartel Divanului de la 288 296, din
1828 ianua. in pricina rezesilor de mo,ia. Dele-
nii, de la ti not. Tutovel anume. eromonahul Vi-
kentie Focsia, cu ai sej, din neamul Bliinicescii,
cu medel. Scarlat Herescu, Samson Negura,si
alji ai lore pentru aceasta movie . . 1) ispisoc
de la Irimia MovirA Voda din 7112 apr, 20 2)
Suretti de pe ispisoc de la Stefan Vasili Voda,
din 7169 iulie 31. www.dacoromanica.ro
3) Suret, de pe ispisoc de la
 230 --
Vasile VodA din 7158 Hie 7. 4) Carte de la
Neculai Alisandru Voda, din 7221. 51 carte de'
la Mihai Bacovita VodA din 7232. 6) carte de
la Theodor Vodii. din 7267 iulie 2.
CON DI(' A N. 1 0.
Din anii 1826 si 1827.
I). Ilrisov, de In pag, 1 -7, din 1826 ianuar,
20, de In I. S. Sturza Voda; in pricina Arhiman-
diitului isaiea. egnmeulil Monast. Risen en omeni
pronurni0 : Bogdaprosti, peutru mosia Popescit
din obarsia, paraulni Vasini. , 1). Ispisoc de
.

la. Duca Vodii, din 7180. 2 ) dune ispis6ce de la

RacoviVa Voclii din 7222 si 7226 decem. 12.- 3.),
Ispisocul lui Vasile Voda` din 7150. 4) Ca) to de
la Vasile Voda din 7148. 5) Anaf. din 1813 in-
tarifa. de Scarlet Al, Calimah Vodi.
2 ). Hrisovul de 1 19 27, din 1826 main 15,,
i

de la I. S. Sturza Voda, da t tiligovetilor de Bir-

lad ca sa stilpaniasca locul din prejurul targului
ce era in pricina en hotarul mosiei CetAtuia a Vorn.
Const. Paladi . . , . 1) Ispisocul lui Const. Mi-
hail Cehan Racovith Voda din 7265 mart. 12,
3). Hrisov de In 31-37, din 1825 decem.
20. de in I S. Sturza Yodii, dat monastirei Co-
bula, intarind stapAnirea loc lei moiiei Cosula,
ce se impresurase de mosia Storescii a D-sale
Post. Alecn Mavrocordat. i) Ispisocu de la
Calimah Voda din 727/ oct. 4.-2) done ispisoce
din 17213 oct. 25, de la Mihai Racovica Voda, si
uiu altul din 7271, de la 4 aug. a lui Grigor.
Calimah Voda.
1). Hrisov de lapg.na la 56, din 1826 sept..
25, de la I.www.dacoromanica.ro
S. Sturza Vodg, data Logof. Theo-
 231

dor Ba. intiiritor stapanixei sale asupra parcel

din mosia Bng5§escii de la tinutul Dorohoi ce se
impresura de rezasii mosiei Vladenii.
2) Hrisov de la 59 67, din 1826, decem.
10, de la I. S Sturza Voda, intarind stApilnirea
lui Gheorghie Ivan asupra a done randuri du-
ghene din Botosani, ce ,tu cumparat prin Sultan
mezat, de la Casandra fiia Sto in Vasile Potlog.
6). Carte de jud.eatA, de la 70-78, din 1926
iulie 26. In pticina Elenei socia lui Enachi
Marghioala socia lni Gheorghie, cu pahar,
Vasile Docan, pentru -14 pArnanturi din mosia
Juc§escii tinutul Ronlanulni . . . 1) carte de la,
Grig. Joan Calimah Vodii, din 1767
7). Zapis de la 118 120. inthritu de I S.
Sturza, Voda la 1827 mart. 6. pin care Pahar.
Gheorghie Cristea au vandut de veci prin me-
zatu casele sale din Iasi din dosul sf. Spridon,
drept 4000 lei LogoEitului Theodor Balsu.
8). Hrisov. de la 137-140, din 1827, mart.
25, de la J. S. Sturza Vodii intarind stgpi-inirea Say-
daresei Maria socia Sard. Tuduri Stavri, asupra
locurilor ce i au remasu de la social sea in tar-
gul Vasluiului. 1) cartea din 1793 iunie 8, de
la Mihai Const. Sutu Voda. 2) Catea din 1794
apr. 26 tot de la Sutu Vodg.
9). Hrisov de la 154--,161 din 1827 apr. 12
de la I. S. Sturza Voda, prin care se intemeiazI
pronomiile parnentului Moidovei in 20 de pn nturi.
10) Carte de judecata de la 178 186, din
1827 iulie 6, de la 1. S. Sturza Voda data de
Vorn. Neculai Dimachi si stapilnitorilor mo§iei
pentru impresurarea mosiilor Corla-
tenii si Fiircenii a Vorn. Dimachi.. . . 1) done
ispisoce www.dacoromanica.ro
din 7134, apr. 30, de la Miron Bar-
 .32

noSchi Voda.-2) Ispisoc din 7139 sept. 2 de la

Moisi Movila Voda. 3) Ispisoc din 7176 de la
Meal Alesandru Voda. 4) cartes din 7238 iuni.
11, de la Gr. Ghica Voda.
11). Cartea de la 198-200 din 1827 iulie
10, de la Divan, intarita la 1827 aug. 11 de I.
S. Sturza Voda, pentru spita neamaui Medeln.
Ioan G-heuca. . . . 1) Document intaritil la 1796
mart 17, de la Alis. loan Calico h Voda. 2) Is-
pisocu lui Constantin Voda din '7 t .)S iulie 20. 3)
Ispisoc de la Vasile Voda din 7i 13.
12). Hrisov de la 226-251 din 1827, oct
16, a lui I. S. Sturza Voda, dat Logof. Theodor
Bolus, pentru impresurarea ce i se face mosiilor
sale Ostopcenii, Candescii si partile din Cucorani
din Ocolul Turiei, tinut. Iasii, despre mosia '6"--

trarenii a Poste!. Aldialachi RacovitA. . . 1) Is-

pisoc din 7062 apr. 13, de la Alisandru Voda.
2) Ispisoc din 7110 noem. 28, de la Irimia
Voda. 3) done ispib6ce din 7110 decem. 10,
si din 7111 de em. 27, tot de la Irimia Movita
Voda. 4) trei ispisoce din 7112 apr- 23, 7113
mart 6, si al trei lea din 7113 inlie 12, -tot de la
Irimi Movila Voda. 5) talmacire de pe ispisocu
serbescu din 7143 sept. 7. de la Vasile Voda. 6).
Ispisoc de la Duca Voda din 7189 Sept. 16. 7)
Ispisogi pentru mosia Perienii din 7233, de la
Mihai Racovita Voda
13) Carte de la 262-267 din 1827 sept 15.
de la I.S. Sturza Voda, in pricing lui loan Buta.
Vomit:, de porta Gheorghie Blanita, VoPn. de
porta, rezesi locurilor Curalusia si Zizinca de la
tinut. Vasluinlui, cu Arhitnand. Varlaam Sardion
proiestosul mon. Lipovatul, pentru a ele locuri.
1) Suret de pe ispisocul 114 Stefan Voda din
www.dacoromanica.ro
 233

7005 Martil-18, care s'ail aretatil de rezes1.Earil

scrisorile monastirei suntil : 1) ispisocti din 7107
Martil 13, de la Irimia Movila Voda. 2) Anaf.
din 1778, intarita de Const. Dim. Moruz Vod5..
14). Hrisov, de la 283-286, din 1827 Sept
5, de la I. S. Sturza Voda, intarindil stapanirea
Ancutel, fiica lui Thoder Sava armanu, ce ail
tinueo Vasile Zota talmaciur asupra 240 stanj.
movie, din trupul mosiei Stanisescii tinut, Tecu-
ciului, care au fort impresuratii de DOnana Sma-
randa Calimah.
1 5 ). Hzisov de la. 288-292, din 1827 decem.
21, de la I. S. Sturza Voda, intaritor-u stapanirei
Logof. Theodor Balus, pe mosia Picioroganii ti-
nut. Herlaului.
16). Zapis de la 295-297 din partea Surd.
.Ghecorghie Gociul din anal 1827 decem 20, in-
arit de I. S. Sturza Vodii, in acelas anu si lu.na,
prin care au vendut de ve prin mezat mosia
Sarbii de la tinut Falciului drept 26,000 lei,
Stolnicului Grigorie Tulburi.
17) Atestatu de la 307-309 din 1827 decem.
20, intal it de I. S Sturza Voda la 1828 mart 5,
pentru tragerea nearnului Pahkn Gheorghie 0-
prisanulu. . 1) cartel lui Grig. Ioan Voda din
7272 oct. 29. 2) mtea lui Grig. Alis. Ghica Vo-
da din 1765 rnalti 18. .3) Ispisoc de la Va,,ile Vo-
db. din 7145 ian. 20. 4) Ispio .ul lui Irimia
Yod.5. din 7110 apr. 30.
1 8) Hrisov de la 314 316 din 1827 iunie
25, a lui I. S. Sturza Voda, prin care face danie
unu loco dorane,cu din Galati de la mahalaoa Po-
stei, Vornicesei Efrosina,
19). Hrisov de la, 317-318 din 1828 fev..20,
-de la Sturza Voda prin care intaresce stapanirea
www.dacoromanica.ro
 - -234

bezadelei Neculai Sturza, asupra unui locu din

Galati ce au cumparat de la Vornices5, Efrosina.
20) Zapis de la 3I9 -323 din 182$ mart. 177
din partea banultti Enacachi Stamatir vechil me-
del. Chiriac loan, intaritu de Voda Sturza la 1828.
mart. 18, ruin care au vendut de veci cu mezat
mosia Bara de la tinut. Roman, a medeln. Chiriac
Than. hatmanului Alisandru Scortescu.
21) Zapis de la 341 313 din 1828 aug, 16,
intarit de Divan la 1828 aug. 17, prin care ba-
nul Ionita Basota au ve"ndut en mezat unu locu
de cas;1 din Iasi de -sub curtea donmemcii, lui
Neculai Hagi Hristodor.
22) Zapis de la 348-352 din 1828 oct. 27,
din partea Vist. Ali. Sturza, prin care cu mezat,
vinde unu lout de casg, de la ulita mare, si o
cra§ma de la ulita din vekiii numitA serbascA din
jidovului Zisu Cofinan. 1) hrisov din 1797
de la Alisandru Ioan Calimah Voda 2/) carte
de la Maud Constantin Stitu Voda, din 1793
maiu 244
CONDI('A N. 19.
A Depart znientului trebilor Streine pe 1827.
1) Anaf. de la 11-56 din 1827 sept. 20, de
la Depart. Streinilor pentru impresurarea mosiei
Nacsanii de la tinut. Botosianilor, a D Baron Theo-
dor Musteata despre mosia Costescii a Domnitel
Smar. Calimah.1) Anaf. din 725-1 intarita de Mi-
hai Cehan Racovita Voda. 2) carte din 1813 aug.
30. de la Scarlat Alis. Calimah Vod5,.
2) Anaf de la 182-186, de la Depart. Strei-
nilor din 1827 decem 10, pentru Impresurarea
mosiei N'ac§anii a bhronului Theodor Mustata de
la tinut. www.dacoromanica.ro
Botosanilor, despre megiesi, si pentru,.
 - 235 -
mosia Mat'Aenii ce ,se stapgnesce de catea. Costachi
si Grigorie Manolesu.-1) copie de pe cartea Dom.
Grig. Ghi3a Veda din 7236 mart 16.
3) Carte de judecath de la 272-273 de la
Depart. prieinilor streine din 1828 sept. 19, in
pricina Capitanulni Joan Sultanovici, snpus ru-
sesen, cu postehiiceasa Elencu Mavrogheni cli-
ronoama a lui Vorni Gavril Conachi, pentru
mosia Largasenii de la tinut. Tecuciu 1) Ispisoc
din 7054 apr. 20 de la Petru Voda.
4) Cartea de jude .ata de la 358 364 de la
Depart. picinilor streine din 1826 fev. 5, in pri-
cina Cneazului Diinit. Moruzu, ea Vist. Costachi
Cantocuzino pentru 2271 stiinjini din trupul sno-
siei Muncelu de la tinut Putnei.
CONDICA N qk 4.
A Divanidar din 1827, 1828 .11, 1829.
i) Cartea Divanului, de la 1 6, diu 1827 fev.
8, In pricina lui Stefan Petru cu 8.10 ai, sei, din
targul Barladiilui cu preutul Simion Fele, rno-
nahul Pantelinion, si alti ai for rezesi Felesci,
pentru mosia DalbAneasa de la, Omit. Covurluiului.
1) ispisoc de la Stefan Voda din 7028 apr. 24.
2) Carte, de la 23 28, din 1827 mart, de la
Divan in pricina lui 'rhoader, Grigorie, Gavril, fi-
ciori Thonyii Neghina si altii, en piritii loan Mo-
tiisit Serban Buhgesen, pentru mosia Petreseii de
la Omit. Tecnciutui. 1) Ispisoc din 7003 de la
Stefan VodA. 2) Ispisoc din 7041 mart 8, de la
Petru Voda.
3). Carte de la 28-33 din 1827 matt. 15,
de la- Divan in pricina Vornicului de portrt Du-
,mitrascu Hrtulickwww.dacoromanica.ro
cu urmasii preutului Tanasar
 236

pentru mosia Cornii de la cinut. NiamIului. 1)

cal to din 7184 de la Anton Ruset Voda. -2) carte
de la Grig. Ioan Voda din 7271.
4). Acest nurne'ru lipsesce.
5). Carte de la 33-38 de la Divan din 1827
mart. 22, in pricina monastirei Neanitului en Vor.
Costachi Conachi pentru hotaru wosiei Ciofrescii
de la, tinut. Tecuciului 1) carte de la Stefan Voda
din 7004. 2) carte de la Bogdan Voda din 7022.-
3) Ispisoc de la Alisandru Voda din 7140 iunie 9.
4) Ispisoc de la Eustratie Dabija Voda, din 7161
sept 22. 5) Hrisov de la Const. Mihai Cehan
Racovita Voda.
6). Carte de la 55-60, de la Divan, din 1827
iunie 21, in pricina lui Samson Negurd si Cons-
tantin Negurd, rezesi de mosia Delenii de la ci.-
nutul, Tutovei, cn Vornieu de poarta G-heorghie
Blanit'd si altii ai for 1) Ispisoc de la Vasile
Voda din 7158.
7). Hrisov. de la 109, din 1828 mart .17, de
la Saar za Voda. intarindu stkAnirea casei Vor-
nicului Theodor Buhus asupra mosiilor Bodescii,
Bucurescii si Moinescii de la -inutul 1STiamtului, ce
era in pricing cu megiesitele mosii ale monasti-
rei Bisericanii. Scrisorile Monastsrei Bistrzcanii
la Vist. Costachi Cantacuzinzt.-1) Ispisocu din
6946 npemvrie 9, de la frAii Domni Iliesu
si Stefan Voevo[i. 2) Ispisoc din 6999 octomvrie
15, de la Stefan Voda. 3) Ispisoc din 7107
ian. 21 de la Irimia Movild Voda. -4) Copie de
pe 4ntarituri din 1815 si 1816 de la Calimah
Vodti. 5) Ispisoc din 7098 main 13, de la Petru
Yodd.---A) Ispisoc din 7110 main 8, de la Irimia
www.dacoromanica.ro
 - 237 -
Movila Voda.-75 Ispisoc de la Constantin Movila
Voda din 7120 N0e131. 23. 8) Ispisoc din 7120
fey. 5, de la Stefan Voda.-9) Ispisoc din 7127
iulie 1, de la Gaspar Voda. 10) Ispisoc din 7134
maiu 17, de la Miron Barnovschi Movila Voda.
11). Ispisoc din 7140, maiu 28, de la Alisan-
dru Iliesu Voda. 12). Ispisoc; din 7158 de la
Vasile Voda.--Scrisorile a ilionastiret Bistrita 1)
Ispisoc. din 7096 iulie 18, de is Petru Voda.
2) Ispisoc tlin 7155 oct. 24, de la Vasile Voda-
3) Ispisoc din 7117 sept. 6, de la Constantin
IVIovilai Voda. Scrisori pe mosiile Bardovenii-1)
carte din 7116 fev. 8, de la Constantin Movila
Voda.
S). Anaf. de la 115-144 din 1828 mart. 18,
inthrita de Sturza Voda la 1828 apr. 16, in pri-
cina Vornicului Neculai Dimachi pentru impre-
surarea mosiei sale Corlatenii de la cinut. Boto-
senilor despe Vladeni. 1) Ispisoc serbescu dip
7080 ian. 20, de la Bogdan Voda -2) Ispisoc se-
bescu din 7089 fev. 6, de la Iancu Voda. -3) is-
pisoc din 7096 iunie 5, de la Petru Voda. 4),
ispisoc din 7132 august. 12, de la Radu Voda.
5) ispisoc serbescu din 7134 apr. 21, de la Mi-
ron Barnovschi Voda. 6) ispisoc serbescu din 7134
iulie 15, de la Miron Barnovschi Voda.-7) carte
din 7149 apr. 5, de la Vasile Voda. -8) hrisov din
7236 mart 26, de la Grig. Ghica Voda.-9} doue
carpi din 1776 de la Grig. Alis. Gbica Voda.
9) Carte de la 144-160 din 1828 apr. 20;
de la Divan, in pricina Agai Mihalachi cu Theo-
dor Baescu pentru o parte din trupul mosiei.
Mamonitfi tinut. Hertel. -1) hrisov din 7265 de
la Stefan Racovi0 Voda. 2) carte din 7182 sept.
8, de la Stefan Petru Voda. 3) carte din 7215,
www.dacoromanica.ro
 238

hale 6, de la Antiohie Constantin Voda.-4) car-

te din 7258 ian. 15, de la Constantin Cehan Ra-
covita Voda. 5) carte din 1777 sept. 2, de la Gr.
Ghica Voda. ti) carte din 1804 cwt. 10 a lui Ali-
sandru Moruzu Voda. 7) carte din 7254 iulie 5,
a lui Neeulai Voda. 8) carte din 7256 ian. 27, de
la Crrig. Ghica Voda. 9) talmacire de pe hrisovul
lui Matei Ghica Voda din 7262 nom 15. 10).
hi isov din 7265 de lit Const. Cehan RacoviVi
Voda. 11) Ispisoc din 7254 lithe 15, de la loan
Voda. 12). carte din 7240 apr. i 9, de la Grigorie
Ghica Voda.
10) Carte de la 191-210 de la Divan din
1828 iunie 10, in pricina lui Constantin Miciul,
Vasile David, Iordachi Alisandru si a1 i ai lor,
rezesi de mosia Gartanul de la iritit Bacaului,
cu Andrei Bode, Constantin Rusul si alti ai lor,
rezesi de mosiea Poiana pentru impresurarea mo-
siei Glartana.--1) Uric serbescu din 6095 iuuie 12,
de la Alisandru Vocla 2) ispisoc din 7181 iulie
12 de la Antonie Ruset Vod.a.
11) Anaf. de la 350-358 din 1827 oct. 6,
intarita de Sturza Voda la 1827 oct. 10, in pri-
civa desparcirei hotarului mosiei Satarenii a Po-
stelnicesei Marioara RacoviVa despre mo iile 0-
stopeenii, Candescii si parcile din CocorAtti a logof.
Theodor Balu§u. 1) ispisoc din 7062 de la AliS.
Voda. 2) ispisoc din 7060 de It Stefan Voda.
3) ispisoc din 7143 de la Vasile Voda.-4) Sese
ispisoce de la Irimia Movila Voda incepetore de
la 7110 noem. 28 paned la anii 7113 iulie 12.
COND1CA N 3.
- A. Divonlibti si a Departanz. streinilor pe 1829.
1) Carte de la 48-58 din 1829 apr. 10, deV
www.dacoromanica.ro
 239

la Divan in pricina capitanului Cris lea Portareseu,

Gheorghe Cristea si alai ai for din satul Portarii
chart. Vasluiului, cu Stefan Constantin ispravnicu
-de apro4i, pentru impresurarea mosiei Portarii.
1) Suret de pe ispisocul lui Constantin Voda,
din 7198 iulie. 20.
2) Carte de la 138 143 din 1829 aug. 3. de
la Divanul Obstescu in pricina Zoicei Frunzet6ea
cu postelniceasa Elencu Maim, pentru o parte de
loci" din trupu mosiei Oroftiiana Omit. Her¢ei si
Dorolioi. 1) Carte de in Neculai Voda din 7222
aug. 12 2) Cartea lui Calimah Voda din 1819.
COMMA N. -14.
A Divanului Domnescu pe 1792.
1) Anaf. de la 5 8, din 1792 iulie, intarita
de Alis. Const. Moruzu Voda la 1792 iulie 24,
in pricina jidovilor din Targul Ba4ii cu Stoln.
lordachi Pauaite stapanul acestui targu, pentru
plata ce le :e t de pe luerurile ce le vandu. 1).
hrisov din 1782 ian. 12, de la Constantin Moruz
Voda. 2) hrisov din 1782 decena. 10, de la Ali-
sandru Constantin Voda.-3) hrisov din 1786 de
is Alis. loan Mavrocot dat Voda..-1) hrisov din
1779 de la Constantin Moruz Voda.
2). Anal, de la 17--25 din 1792 iulie 23, in-
tarita de Ali. Coast. Moruz Voda la 1795 iulie
28, in pricina lui Dumitrachi Tintila cu Zaharia
Egumenul monastirei Tazlau pentru impresurarea
a jumatate satu de Fauri si jumatate satu de
Bahnenii. . . . 1) ispisoc din 7113 de la Irimia
Movila Voda.-2 ) carte din 7127 iunie 15, de la
Gaspard Voda. -3) ispisoc din 7130 iulie 16, de
la Tom§a Voda. -4) ispisoc din 7160 main 25, de
www.dacoromanica.ro
 240

la Vasile Voda.-5) ispisoc din 7198 fev. 15, do

la Constantin Voda.
3) Anaf de la 26 29 din 1792 aug. 2, inta.
rita de Alis. Const. Moruz Voda, la 1792 sept,
11, in pricina egumenului Lavrentie a monasti-'
rei Hangul cu Vistern. Mateiu Galata pentru ma,
siile Baltatescii si Manjascii. 1) Suret de pe ispi--
socul lui Miron Barnovschi Movila Voda din 7135,
2) ispisoc de la Mihai RacoviVa Voda din 7224
iunie 30-3) marturia Divanului din 7252 lam.
16 intarita de Ioan Neculai Voda.
-I). Hrisov de la 50 51 din 1792, oct. 10, de
la Al. Cons. Moruz Voda intarind stapanirea Vi-
sten Lascarachi Roset, asupra mosiilor Dame-
scii, Dricii, Berescii, Hodoranii si Osandana de la
tinut. Carligaturei ce le-au cumparatu de la hat-
manul Ilie Catargiu cu 33,500 lei.
5). Anaf. de la 62-69 din anul 1792 sept.
19, intarita de Ali. Constantin Voda la acelas a-
nu sept. 28, in pricina Stoln. Mihalachi Luca Cu.
Maria fiica lui Stefan Luca, pentru ruosia Barba-
tescii de la Omit. Romanului.-1) hrisov de la Al.
Ioan Mavrocordat Voda din 1756 septem.
6). Anaf. de la 88-94 din 1792 oct. 16, in-
tarita de Ali. Const. Moruz Voda la 1792 noem.
28, hotarand punturile cum se se nrinecla pack
padurilor din Moldova.
I) Anal de la 102-127 din 1792 aug. 28,
intarita de Ali. Const. Morud. Voda la 1792 decem.
15, in pricina fiilor lui Ionia Slanina cu Medel.
Costachi Avram pentru mosiile Mandacul si Co-
bolta de la t,inut. Sorocei. -1) Hrisov de la Grig.
Ghica Voda din 1766 April 1.-2). Hrisovii de
la Gr. A. Ghica Voda din 1766 Ian. 25.
S). Anaf. de la 128-134 din 1792 oct. 28,.
www.dacoromanica.ro
 241 --
intarita de Alis. Constantin Moruz Vodala 1792,
qn pricina baronului Vasile Herescu din Buco-
vina, cu Vister. lordachi Bals, pentru mosia Has-
na§enii de la inut. Sucevei. . . 1) ispisoc de la
Alisandru Voda din 706`3 apr. 9. 2) ispisoc de
la Gaspard Voda din 7128 tev. 16. 3) carte de
la Duca Voda de In 7189 iioem.. 29. (Aceste
s'au Infaciosatu de Baromilu Herescu ; ear cele
urmat6re de Vistern Bals). 4) ispisoc de la Bog-
dan Voda, din 6807, tnaiu 27. 5) ispisoc de la
Radu Voda din 7125 uiaiu 24.
9). Anaf. de in 135-138, din 1793 ian. 3,
ne intarita, in pricina lui Iorest Danu si Bu§ule-
scii, cu Visternicesa Tudosiica Costachi, pentru
mosia Priciu, de la inutul Faleiiului. . 1) car-
te de la Mihai Racovica Voda din 7224 iulie.
CONDICA N 45.
De hrisove si Anatomle pe 1801 si 1802.
1). Carte de la 23-26, din 1801, oct. 20
de la Alis. Nee,u1 ai Suta Voda. intarind stapa-
nirea lui Dimitrachi loan nepotu Sotropii, pe
169 stanjini, ce au cumparatu din mosia Giur-
canii tinut Falciiului, de la unu preotu Artenii,
Andrei Diaconu si Gheorghie Folescu. . 1) carte
din 1800 ian. 13, de la Uonst. Alisandru Ipsi-
lantu Voda.
2). Hrisov, de in 27-29, din 1801, decem.
11. de In Alis. Neculai SuO Voda, in pricina
Banului Gheorghie CArt, Paharnic,.asa Anita Go-
sanesa si elironomii Sulg loan Cart. cu stolni-
ceasa Maria Lupu Nacu, pentru niosiile si aca-
returiile remase de in Thoader Nacu.
3). Carte de la pagina 36, din 1802 fev. 10.
MICAH! VOL, VI. www.dacoromanica.ro F. I&
 242

de la Alis. Neculai Sulu Voda, intarind stapa-

nirea lui Theodosie ieromonah cu fii sei Thoa-
der Nita si altii pe partile for din mosia Rate-
scii, tinut Niamtului. . . 1). Anafora din 1781
.

aug 19, intarita de Const Dimitrie Moruz Voda.

4). Carte de la 44 -16, din /802 apr. 3. de
in A. N. Sulu Voda intarind stapanirea lui TB,-
nasa Gosan, asupra partilor ce are cumparatura
§i skimbu in mosia Cornii de la Omit Niamtu-
lui. . . 1) cal tea lui Const. Alis. Ipsilant Vodri
din 1801 ian 23.
5 ). Hrisov de la 51- 5-1, din 1802 mart. 20
de la Alis. N Sutu Voda, intarind stapanirea
Monastirei Probota pe mosiile Platonescii, Tur-
bata, Budintii, Min icenii si Nanasenii, de in ti-
nut. Sucevei, pentru care ma prkina de im-
presurare despre megiesii ei. 1) hrisovul lui
.

Alisandi u Ioan Calimah Voda din 1795 aug. 28.

6). Carte de la 59-60, din 1802 iunie 18,
de la Al Nic. Sulu Voda, intarind stapanirea
Spat. Grigorie Ghica, asupra partilor de mosie
de an cumparat din mosia Hertii, de in Nastasia
Hert6ia. . . 1) cartea acestui Domnu din 1801

heel». 3
7) Carte de la 66-69, din 1802 iulie 5,
de in Divan, intarind stapanirea lui Ilie Botez,
asupra unoru Valli din mosia Garlele de la
tinut. Lapusnii ce le avea zestre de la Stefan Bi:-
tu socrul seu, si cumparaturi . . . 1) carte de
la Cons. Alis. Ipsilant Voda din 1800 oct. 5.
8). Carte de la 70-72, din 1802 iulie 6,.
tot de la Divan, intarind stapanirea lui Ilie Bo-
tez, asupra partilor ce au cumparatu din mosiile
Marzescii si Cotilnicu de la tinut. Orheiului. 1)
carte din 1801 apr. 10, de la C. Al. Ipsilantu Vodi,
www.dacoromanica.ro
 243

9). Carte de la 73-74, din 1802 Martie 16,

de la Al. N. Sutu Voda. in tArind stapanirea jign.
Tanasa Gosan, pe o parte si jumatate din totu
trupul mosiei Glodenii tinut. Iasii, ce au luatu
cu schimbu de la Casandra monahia fiica Va-
mesului Ilie Tornita . . 1) hrisov de la Alis.
.

Ioan Calimah Voda, din 1798, mai 28.

10). Hrisov, de la 89 9-1 din 1802 innie 20, de
la Alis. N. Sutu Voda, hotarind pronomii pen-
tru tigsnii Domnesci lingurari si ursari. 1).
Hrisov de la Alis Coast. moruz Voda din 1792
Noern. 8.
11). Anaf. de la 117-120, din 1801, decem
16 neintAritg, in pricina Logof. Miron Constandin
cu Logof. Constantin Balus, pentru done mo-
sii de la tinut. Iasii, Socii, si Carpitii. . . 1).
carte de la Alis. Ioan Calimah. Voda din 1797
maiu 18, . . 2) carte tot de la acest Dornnu,
din 1798 maiu 13 3) suret de pe altu suretil
de pe ispisocu serbescu, de la Duca VodA, din
7180 apr. 29. -4) Suret de pe hrisovul din 1766
oct. 31. de la Gr. Al. Ghica VodA.
12). Anaf. de la 130 -132, din 1802 fev. 8,
intarita la 1802 martie 2, de la Al. N. Sutu
Voda, in pricina lui Mateiu Ciutea, Gavril Tran-
ca, Ancuta nepoata lui Gh. Ciutea si Vasilie
Limbovici, cu logof. Mihai Sturza, pentru pro-
tirnisis, de a rescumpara pArtile din mosia Mo-
vilenii, linut. Romanului, ce le-au ve"ndut nea-
murile lor. . . 1) carte din 1795 aug. 9. de la
Al. Ioan Calimah. Voda.
13). Anaf. de la 156-172, din 1801 iunie
5, neintArita, in pretentia lui Vasile Grumeza,
Vasile Diaconu, Tanasa Grumeza din tinut. Vas-
luiului, asupra ieromonahului Calinic, Gavril Alis.
www.dacoromanica.ro
 244

Apostol Petrisor si Ilie Pasatu, pentru o a pa-

tra parte din mosia Osesci, inut. Vasluiului.
Scrisori ar a.tate de neamul Grumezii din Cos-
mesci. 1) suret de pe ispisocul serbescu de la
Petru Voda din 7054 mart. 23. 2) Ispisoc ser-
bescu de la Moisi Mo vita Voda din 7140 oct.
8. 3) Ispisoc de la Vasile Voda din 7144 iulie
9. 4) carte de la Hirai RacoviO. Voda din
7213 Sept. 16.-5) suret. de pe ispisoc serbescu
de la Const. Movila Voda din 7118 septemvr.
6) carte de la Vasile Vodii. din 7154 aug. 15
7) carte de la Mihai RacoviVa Voda din 7223
iulie 20.-8) carte de la Const. Di mitrie Moruz
Voda din 1781 iulie 3. 9) Doue 6'1.0 de la
Vasile Voda din 7141 mart. 15. 10) carte de
la Vasile Voda din 7145 iulie 2. 11) carte de
la Stefan Vas. Voda. din 7168 aug. 30. 12).
Carte de la Al. N. Sutu Voda din 1800 ian.
22.-13) carte dela Const. Moruz, Vodl din 1779.
iulie 25. (Este de luatu aminte ca documentele
insirate de la No. 9 "Ana si 13, suntu aretate
de pfr4ii, si suntu a schitului Rafaila si a mo-
siei Osescii). Scrisori pe mosia Sacalusa. 1).
ispisoc serbescu de la Stefan Vod'a 6992 mart.
1. 2) carte de la Const. Cantemir Voda din
7198 iulie 2.
14). Anaf. de la 183-193, din 1802 ian.
18, intirita de Al. N. SuVi Voda la 1802 apr.
20, in pricina lui Grig. Neagul, Anton ban
Neagu si alti ai for curgelori din Nastasi Vi-
col, cu pahArniceasa Todosiica Gr. Leon, pen-
tru niece piirti de mosie din Mosia Balusenii,
tinut. Iasii. 1) Ispisoc serbescu de la Irimia
Movila Voda din 7112 iunie 26, infaciosat de tan-
guitoriu. Scrisorile Piritilor. 1) carte de la Gr. I6n.
www.dacoromanica.ro
 245

Ca limah. Voila* din 7271 iulie 3. 2). Anal. in-

tarita de Gr. Al. Ghica Voda din 1764 iulie
4. 3) carte de la Gr. Ghica Voda din 1764,
sept. 16. -I) Anafora intruitA de Gr. Al. Ghi-
ca Voda la 1764 sept. 22. 5) carte de la Gr.
Al. Ghica Voda din 1766 iunie 2
15) Anaf. de la 200-205, din 1802 apr. 4
intruita de Al. N. Sutu Voda la 1802 iunie 7.
in pricina Postelniculiii Raducanu Roset, en
locuitorii din satul HAndrescii inut. Romanu-
lui, pentru aceasta mosie clicendu ca sent @i ei
rezesi. . . 1) carte de In Const. Racovita Vo-
dA din 7258 main 30. 2) Ispisoc de la Antiohie
Voevodil din 7201 iulie 15.-3) carte de In
Const. RacovitA Voda, din 726-1 iunie 28. 4).
ispisoc de In Vasile Voda din 7144 poem. 12.
16). Carte de la 231-232, din 1801 decem.
10, de la Al. N. Sutu Voda pentru impresurare
mosiei Calinescii, de in tinut. Botosani a banu-
lui Constantin Miclescu, despre mosia VAleescii
a monastirei Galata. 1) carte de In Constantin
Al. Ipsilant Voda din 1799 decem. 17.
17). Carte de la 257-259, din 1802, inaiu
6, de in Al. N. Sutu Voda intarind stripAnirea
Logof Mihai Sturza, asupra pArtei de mosie ce
are in mosia Cabescii de in tinut. Tutovei. 1).
ispisoc de la Vasile Voda din 7149 aug. 25.
2) carte de la Const. Al. Ipsilant VodA, din
1801 mart. 12.
1 8), Carte pe pagina 270, de la Divan. din
1802 Julie 5, in pricina monastirci DoijAstii
Cu medelnicereasa Rucsanda Scortasca si alti re-
zesi, de mosia Petrescii tinutul Romanului pen-
tru o a patra parte din numita. mosie. 1) ispi-
www.dacoromanica.ro
 246

soc de la Vasile Voda. din 7154, sept. 4,infii-

ciosat de vechilul monastirei, Theofilact.
CONDICA N. 44;.
De hisoave si ctirti Donznesci pe 1803 si 1804.
1). Carte, de la 5 6, din 1803 Iau. 26, de
la Al. Coast. Moruz Voda, int-triad stkiiinirea
preutului Neculai, asupra unei ISA cu local ei
din malialoa Muntenitnei de uticlil ocu, ce au
cumOat de la preutul Petrea.
2) Carte de Ia 10 12, din 1803 mart. 1.
de ht Al. Const. Moruz Voda, intarind sttlpa-
nirea lui Gavril Loan Ghidionescu, asupra mo-
siei Bird, ce au cumprtrato de la clironomii
Postelnicelului Ionia Manoli.
3) Hrisov de la 18 24, din 1803 mart. 8,
de la Al. Const. Moruz Voda, is pricina Post.
Dimitrie Sturza, cu preutul Andrei preutul Ne-
culai, Diaconul Ioan si alti ai lor, pentru E00-
sia Iliindrescii, de la Omit Romanului. . . 1).
carte de la Constantin Racovita Voda, din
7258, 2). Ispisoc de la Antiohi Voda, din 7204
Iulie 15. 3) carte de la Coast. Racovita Vo-
da din 7264 Janie 28. 4) ispisoc de in Vasile
Voda, din 7111 Noem. 12.
-1). Hrisov, de Ia 26-30, de Ia Al. Const.
Moruz Voda, din 1803, Mart. 20. pentru pro-
nomiile
5). Carte de la 31-33, de la Divan, din
1807 Martie 30, intrtrindu stapanirea Cama-
rasului Alisan. Mavrocordat, asupra mosiilor
Valea Nemesticulni si Valea Buciumului de la
tinut. Lapusnii, ce le-au cumparatu prin me-
zat de la Zo4a filca setrarului Joan Arbuz, cu
www.dacoromanica.ro
 247

32,500 lei. . 1) ispisoc de la Gr. Stefan Vo-

da din 7163 aug. 5. 2) ispisoc de la Eustratie
Dabija Voda, din 7170 Iunie 13. 3) ispisoc de
la Duca Voda, din 7177 Apr. 24.
6). Hrisov, de la 35 38, de la Al. Const.
Moruz Voda, din 1803 Apr. 12, intarind sta-
panirea Sard Neculai, asupra p'aililor de mo-
sie ce all cumpArat din mosiile Vladnicul si
Galbinii de la cinut. Tecuciu . 1) carte de la
Const. Alisandru Ipsilant Voda din 1799, Sept.
11. 2) carte de 1 Ali. N. Sutu Voda din 1802
Mart. 1.
7). Carte de la 62 66, din 1803 Maiu 25,
de la Ali Const. Moruz Voda, pentru despar-
*ea paqilor rezesilor de mosia Toportiscii de
la 0:Int Tutovei 1) ispisoc de la Constan-
.

tin Voda din 7196.

S ). Carte de la 72 73, din 1803 Iunie, de
la Al. Const Moruz Voda, in pricina Catrinei
fata lui Constantin Savinel, cu Nastasa si Cons-/
tantin frnl lui Stefan Goiti, pentru mosia Zadu-
renii. . 1) ispisoc de la Vasile Voda, din
7159 Iulic. 16.
9). Carte pe facia 77, de la Al. Const. Mo-
ruz Voda din 1803 Iunie 26, in pricina Vist.
Grigorie Sturza si intre rezesii de mosia Bou-
renii, de la tinut. Sucevei, pentru aceastil mosie.
10). Carte de la 83-86, din 1803 Julie 5.
de ht Al. Const. Moruz Voda, in pricina mo-
stenitorilor lui Theodor Varnav, anume: Maria
socia Sulg. Alisandru Staulatin, Safta, Nastasia,
Smaranda si varul ]or Joan Casimir, cu pahar.
Gheorgliie Varna.vu. . . . 1) doue carpi, de la
Grig. Ghica Voda cel batranu, din 72-11 Noem.
www.dacoromanica.ro
.si din 7216, Mart. 13.
 248

1 1). Carte de la 91 96, din 1803 Iulie 8.

de la Al. Const. Motuz Voda, in pricina pitar,
Ioan Cerebez, eu banu Grigorie Baotaz pen-
tru despartirea botarului mosiei Bulbucanii, a
pitar Cerehez despre inosia VlAdenii a banu-
lui Ba§ota. . . 1) ispisoc de la Gaspar Voda,
.

fara data. 2) carte de la Grigorie Ghia+. Voda

cel batranu din 7238 Aug. 27.
1 2). Carte de la 99-101. din 1803 Iulie
29, do la Al. Const. Moruz Voda, intarind sat-
panirea Condicarului Matei Costin, asupra par-
tilor sale, din mosiile Totoescii si Negoestii, de
la tinut Niamtulni. 1) carte de la Const. Al.
Ipsilant Voda dirt 1800 Main 1. 2) carte de
la Alis, Coast. Moruz Voed, din 1803, Mart. 28.
13). Carte de Ft 102-101-, din 1803, de la
Al Const. Moruz Vod5 in pricina monastirei
Preeista din Targul 0 tei, cu medeln. Petraki
Negrea, pentru a patra parte din mosiile
si fluzunul de In tinnt Covnrluiulni. 1).
ispisoc din 7156 IuniP 15, de la Vasile Vodii.
2) cartea din 7223 Julie 9, de in Neculai Ali-
sandru Voda. 3) hrisov din 7171, de in Eu-
stratie Dabija Voda. 4) carte din 7218 Aug.
de la Grig..Gbica Voda eel batranu.
14). Carte de la 105 -122, din 1803, Aug.
de in Ali. Coust. Moruz Vodii, in pricina nea-
niurilor lui Stefan Capsia, mazil de In tinutul
Sucevei, cu casa Vist. Enfield Cantacuzino pen-
tru averea remask a aeelui Stefan, sub epitro-
pia Vist. Cantacuzino,ci n'au urmatu, celora
15sate prin diata.
14). Hrisov, de la 123- 127, din 1803 Aug.
7. de la Alisandru Const. Moruz Voda, intarind
stapanirea nobilului din Bucovina loan Volcin-
www.dacoromanica.ro
 249

schi, asupra partilor ce are in mosiile Gherescii,

Mrtrtinescii, Potlogenii si Tutovenii numiti Ca-
rribasenii, de la .tinut. Orheinlui:
16). Carte de la 128- 132, din 1803 Iu lie
13, de la Ali. Const. Moruz Voda, pentru strain-
torirea itnasului si locului de hranii a locuito-
rilor din Boto§anii, despre igumeuii monastirei
Sf. Neculai, a ca,ria nionastiri este mosia din
pregiurul trirplui. 1) hrisov de la Const. Raco-
vita Voda, din 7261 Sept. 6. 2) hrisov de la
Const. Dimitrie Moruz Voda. 3) hrisov de la
Const. Dimit. Moruz Voda din 1780 Decent. 14.
17). Hrisov, de la 143-1-16, din 1803
Sept. 11 de la Al. Const. Moritz Vodrt, inta-
rind striprmirea Vist. Iordachi Roset asupra o
colului Vrancei, de la tints Putnei, care iau
fostu danie de la Const. Alisan. Ipsilant Voda.
1). Hrisov de la Const. Al. 4)4 lant. Vodri, din
1801 Ian. 17.
IS). carter Divanulni de la 153 155, din
1803, Oct. 20 data lni Gheorghie Vamesul din
Ki§inAu, pentru 268 struijAni. 2, palate, 6 pal-
mace, mosie, ce au cumprtrat din mo,ia Vnlea
Adrincri de la tinut. Otheinlui.
19). Hrisov de la 157 169. din 1803,.
Oct. 29, de la Alis Cont. Moruz Vocla, inta-
rind a fi metoc mon.istirea lier0 monastirei sf.
Dimitrie de la Curuce§me, din donstantinopoli,
pentru care au pliitit monastirea st Dimitrie
20,000 lei lui Ilogea Bugos- Apic -Zade, cArtlia
Mihai Sign Voda, ii vendugii monastirea Hertii
en t6te mosiile si veniturile ei. . 1) Hrisov tie
la Ali, Const. Mavrocordat Voda, din 1784
Sept. 20. 2) Hrisov de la Mihai Sutu Voda,.
din 1794 Aug. 2.www.dacoromanica.ro
3) Cinci carpi tot de ht Mi-
 250

had SuO Voda, trei din 1791 Aug. 2. Julie 30,

Sept. 28, si done din 1 795 lanuarie 7, si 17.- 4)
Anafora din 1795 Decent. 12, intarith, de Alis.
Joan Calimah Vodii, 5) Hrisov de la Alis. Ion
Calimah Vodii, din 1798, Aug. 10.
20). Hrisov de la 172 173, din 1803,
Sept. 10, de la Al Const Moruz Vodi, d5ru-
ind Logof. Mihai Sturza o t asurri de apa pen-
tru cismeoa din ograda sa.
2 1) Hrisov de la 177 178, din 1803,
Noem. 2. de la Al. Const. Mornz Vodii, in
pricina lui 111Ttei Ciutea Gavril Trinca, si alci
vi for rezesi, de mosia Movilendi, Omit. Roma-
nului, en Logof. Mihai Sturz4 pentru 319 stint-
jeni, ce ar fi cumpiiratu din aceastii rnosie 1).
carte din 1 795 Aug. de la Al. loan tlirnah Voda.
22) (bis) Hrisov de la 179 180, din 1803
Oct. 15, de la Al. Const. Moruz Voda, inta-
rind st5,p5nirea rnonastirei sf. Sava asupra mo-
siei Trifescii, de la Omit. Orheiulni ce an dato
Janie Catrina turausa cumin. Ioin Bisot5.
22). FL isov de la 186-193, din 1803 Noem.
12, de la Al. Const. Moruz Vocla in pricina
SpAtaresei Safta Roset, en logof. Mihai Sturza
pentru mosia Cozmescii de langa Mircesei, O-
mit Romanului. . 1) ispisoc din 7117 Julie 13,
de la Bogdan Voda 2) Anaf. din 1795 Oct. 8
intaritit de AL Ioan Calimah Voda. 3) Carte
de la Al. Ioan Mavrocordat Voda din 1785
Iunie 21 4) hrisov de la Con-t. Al. Ipsilant
VodA din 1801 Apr, 2.
23). Hrisov de la 191 196, din 1803,
Noem. 8, de la Al. Const. Moruz Voda, intii-
rind st5p5nii ea Do rmiti Ralu Mavrocordat asu-
pra a donewww.dacoromanica.ro
locuri, afar5, de Iasi sure Copou.
 251

24). Hrisov de la 197-200, din 1803 Noem.

8, de la Al. Const. Moruz Voda prin care ho-
taresce ca sa se dee (Ate 5000 de oca sane
Domnitei Ralu Mavrocordat pentru unu locu
ce'l avea afara din orasul Ia$ii, datu danie de
parintele seu Al Constantin Voda, prin hriso-
vul din 1782 Iu lie.
25). Carte de la 213-214, din 1803 Noem.
12, de la Divan intarind stapanirea lui Theo-
dor Mirondruta, ispravnic de aprocli si pe ni-
-ace case si doue dughene de aice din Iasi de
pe Pod.ul-Vechiu, ce le-au cumparat de In Di-
mitrie Papasimul munteanul, c,u 3400, lei.
26). Hrisov de la 215 216, din 1803
Decem. 3, de in Al. Const. Moruz Voda, inta-
rind stApanirea monastirei So lca, asupra mo-
siei Ciorsacii de In tinut Sucevei, pentru care
au avutu judeeata en Ta nag fiiul medel. Ste-
fan Fescila si Mihrilachi Giurgiuveanu.
27). Hrisov de la 217 220, din 1803 Noem.
8, de la Al Const Moruz Voda, prin care ho-
faresce ea Domni0 Ralu Mavrocordat sa eie
cate 5000 oa sate pe anu de in Oena, pentru
unu locu 11 seu de in Copou, ce iau luat sta-
panirea.
28), Hrisov de la 229-236, din 1803 Dee. 19,
de la Al. Const. Moruz Voda, dat Sulgerului
Grig. Drama, pentru a stapani mosia Madarja-
cii, si jumatate de satu Velesenii tinut. Carli-
gaturei. . . 1) carte de la Ioan Theodor Voda
din 7268 Sept. 20.
29). Hrisov de In 248 2511 din 1801 Ian.
4. de in Al. Const. Moruz Voda, prin care an
dat danie fiilor sei Dimitrie si Neculai Voevocii,
mosia Sehinderescii, si altli parte de locu de
www.dacoromanica.ro
 252

peste Rautu, care s'au aflatu a fi Domnesci, si

se stapania de moscenitorii pahar. lordachi Pa-
naite, in hotarul mosiilor sale RA Zevidelele,
Hecht si Bilicenii de la tinut Sorocai.
30). Carte de la 254-256, din 1803, Decent.
21, de la Al. Const. Moruz Voda, intitrind sta-
piinirea lui Todosie Malcociu si Veliscu Calpa-
ri, pe 605 stanj. din mosia Untescii si Sebi-
enii de la tinut. Iasi, ce an rescumpiirato de la
Serd. Vartolomeiu.
31). Carte, de la -262, de la AL Const.
Moruz York', din 1804 Ian. 24, intiuind stlipa-
nirea Vornic. Dimitrie Sturza pe jumiltate de
mosia Deirescii, dir tinut. Tutovei ce au cum-
parat de la Vasile Steriean i Doclt4a Sterian.
32). Carte de la 263-268, din 1801 Ian.
de la Al. Const. Moruz Vodrt, in pricina lui Ilie
Izbasa, Moisie Fusul si en alcii ai lor, cu nm-
nastirea Bitrboiului din Iasi, pentru o bucata de
locu de la tinut. Orheiului ce este la partea cea
din sus a Sercovei. . 1) carte de la Al. Const.
Moruz Voda din 1803 Oct. 20.
33). Carte de la 273-275, din 1801 de la
Al. Const. Moruz Vodk in pricina Logof. Cons.
Greceanu cu Dimitrie Nanu pentru mosia Oa-
sele de la Omit. Covurluiului 1) Hrisov de la
Grigorie Al. Ghica Voda, din 1775.
34). Carte de la 276 277, din 1804 ley.
15, de la Al. Const. Moruz Vodrt, inthrind sta.-
Onirea logof. Mihai Sturza pe mosia Buseuca
de la inut. Orheiului.
33). Carte de la 280=282, din 1804 Fev,
12, de la Al, Const. Moruz Vodk in pricina
disp5rtirei mosiei Thrzienii de la tinut. Orheiu-
lui, de mosia Bravicenii. . 1) ispisoc de la Ste--
www.dacoromanica.ro
 253

fan Voda, din 6959 Apr. 19 dat reze§ilor de

Tarzieni. 2) ispisoc de la Bogdan Voda, din
7077 Apr. 6.
36). Hrisov, de la 283-286, din 1804 Ian.
10, de la Al. Const. Moruz Voda, intarind sta.-
pAnirea monastirei sf. Neculai din Botosani pe
mosia de prin prejurul vetrei targului Botosa-
ni, (hrisov de la Const. Dim. Moruzii Voda di
1780, Decem. 14 )
37). Hrisov de la 287-288, din 1804, Fey.
20, de la Al. Const. Moruz Voda, intarind sta.-
panirea Sard. Panaite Casimir, pe mosia Lohl-
nescii, de la tinut. Orheiului ce au cumparat'o
prin mezat, de la Spat. Constantin Crupenschi.
1) idula de la Al. Coust. Moruz Voda, din 1803
Fevruariu 26.
3S) Hrisov de la 289-291, din 1801 Fey.
20, de la Al. Coast. Moruz Voda, hotarindu
cum se urmeza tiganii ursari si lingurari dom-
nesci. . 1) hrisov de la Const. Dimitrie Mo-
ruz Voda, din 1781.
39). Carte de la 308-310, din 1801 Mart
10, de la Al. Const. Moruz Vodg,, intarind sta.-
panirea Vornic. Alecu Ianculeu, pe unu locu de
casa, din mahalaoa Muntenimei, ce au cumpa-
rat prin. mezat, de la unu Neculai Rob. din
satul Carnicer,ii tinut. Iasii.
40). Carte de la 321-327, din 1804 Fey.
10, de la Al. Const. Moruz VodA, in pricing
banului Grigoras Re'scanu, si intre Maria Ispi-
roala din Iasi, pentru mosiile Mana si Burhu-
ta, din tinut. Orheiului. . I) Anaf. intaritii la
1801 Ian. 20, de Const. Alisan. Ipsilant Voda.
2) ispisocu de la Mihai Racovita Voda,, din 7223

www.dacoromanica.ro
 -- 254 -
Ellie 28. 3) carte de In Grigorie Ghica Voda,,
balrrinul, din 7249.
41). Carte de la 333 -337, din 1804 Apr.
1. pentrit mosia Broscenii si jurnatate de mo-
sia Glodenii, ce au cumpiiratu Simion, Cons-
tantin si Stefan TAutn de la Panaite Fotea.
42). Hrisov de la 359-360, din 1804 Mai
14, de In Al. Const. Moruz Voda, intarind sat-
piinirea sf. Neculai din Galati, pe done locuri,
de in sohelea de acolo, ee i le-an fiicut danie
hattn. Dimitrie Shina . 1) Done hris6ve de la
Al. Const. Moruz Voda din 1792 Noem 18 si
Decent 9.
43). Hrisov de la 361 --362, din 1804 Ian.
10, de la Al. Const Moruz Voda inttirind sta.-
piinirea boerului Dracachi Roset, pe mosiile
Bratasenii si Copcenii de la tinutul Iasii, pe Ciu-
hut u si pe mosia Filipescii din tinutul Sucevei,
ce i le-au lAsat danie mrttusa-sa Ecaterina socia
logolAt. Dracachi Dripasti.
-14). Carte de in 372-374, din 1803 Iunie,
de la Al. Const. Moruz Voda, in pricina nea-
mului Sofiicescilor, cu nearnul Paescilor, pen-
tru mosia Crirnicenii tinut. lasii. 1) hrisov de
la Grigorie Ghica Voda, eel brttranu, din 7250,
Sept 2.
45). Carte de la 376 pang la. . din 1804
.

Main 30, de la Al. Const. Moruz Voda, intg-

rind stapanirea Stolnicului Tanasa Gosan, pe
.

jumAtate de satul Cornii de in tinutul Niamtu-

lui. 1). carte de la Const. Al. Ipsilant Voda
din 1804 Ian. 25. 2) carte de In Al. Neculai
Sutu Voda din 1802 Apr. 23.-3) carte de la
Al. N. Sutu Voda din 1802 Iunie 30.
46). Carte de la 410-411, din 1804 Iunie 21
www.dacoromanica.ro
 - 255 -
de la Al. Const. Moruz Voda, intgrind staphni-
rea lui Ilie Ciolacul pe Ghirenii de la tinut.
Dorohoiului ce au cumpgrat twin mezat de la
Synaranda soeia Caprtan. Iordachi Alcazi, si de
la flint seu Gheorghie Alcazi.
7) Carte le la 122 428, din 1804, de la
Al. Constantin Moruz Voda, in pricina Jigni-
eernlui Enachi Dana, Constantin Hohjalg, si
altii ai for din neamul IIolb ones ilor si a Po-
enescilor, en targovetii de Fo,siani, pentru 6
prunenturi din mosia Britu]eseii 1) carte de
la, Constantin Antohie Voda din 7207, Decem. 15.
) Carte de la 437-438, din 18o4 Aug. 20,
de la Al. Const. Moruz Voda, pentru desparci-
rea hotarulni mosiei Fareg§enii, a Monastirei
Trei-Ierarhi din Iasi, despre mosiile Movilenii
si Helestienii a logof. Mihai Sturza, si Rabase-
scii a banului Iordachi Milu, ce sunt la tinutul
Romanului. 1) hrisov de la Scarlat Ghica Vo-
da din 7266 Noem 13.
49) Hrisov pe pagina 449 de la Al. Const.
Moruz Voda, din 1804 Iulie 9, intarind sta.-
pgnirea negucitorului Andrie Pavlu pe 10 du-
ghene si o cracimg din tgrgul Barladului, ce
au cumparat prin mezat de la Dimitrie Pa-
pasimniceanu.
OND1CA N. 47.
Pe anii 1803 si 1804.
1), Anaf. de la 14-19, din 1803, Lillie, de
la Al. Const. Moruz Voda, intgrind stapgnirea
pgharnicesei Maria Panaitoae asupra unei pgqi
numitg Zevedenii de la tinut. Soroca, pentru
care era in pricing cu Doamna lui Al. Const.
www.dacoromanica.ro
 256

Moruz Voda. 1) ispisoc de la Petru V odd, din

7096, Aug. 20. 2) carte de la Scarlat Grigorie
Ghica Voda, din 7266 Noem 20. 3) hrisov de
la Gr. Al. Ghica Voda din 1766 Iunie 9, 4) Ispi-
soc de la Petru Voda din 7094 Martie.
2) Anaf de la 21-28, din 1803, intarita de
Al. Const. Moruz Voda la 1803 Oct. 15, pentru
impresurarea mosiei Bilicenii, inut. Iasi, a pi-
llar. Maria Panaitoea despre mosia Sangerenii a
Doaumei Al. Const. Moruz Voda.
3) Anaf. de la 57-64, din 1803 Maiu 22.
intarita de Al. Const Moruz Voda la 1803
Iunie, in pricina Vister. Anica Bogdan pentru
unu ben ce-1 are din susu de cismeoa Pacu-
rarii en cei ce locuiau pe acel locu, 1) suret
de pe o carte doraniasca din 1764 Aug 3, de
la Grig. Al Ghica Voda. 2) hrisov de la Grig.
Al. Ghica Voda, din 1767. b) hrisov de la
Al. Const. Mavrocordat Voda, din 1781 Sept. 3.
4). Anaf. de la 93-97, din 1803 Sept. 10,
intarita de Al. Const, Moruz Voda, la 1803, in
pricina Caminar Const. Crupenschi, cu locuitoril
targului Trotusul, pentru despaqirea targului
de mosia Rediul, a Caminarului. 1) ispisoc de la
'Gheorghie Stefan Voda din 7164 Marte 22.-2)
ispisoc de la Neculai Alisaudru Voda din 7220
Fevruariu 25.
5). Anafora de la 100-104, din anul 1803,
Noemv. 27, intarita, de Ales. Cons. Moruz Vo-
da la 1803, in pricina sulg. Constantin Urechi,
Cu socia mortulul Constantin Tomi0, pentru mo-
§ia Hartopu §i Hartop6e, de la tinutulii Suce-
vei . . . 1), hrisov de la Const. Dim. Moruz Voda
glin 1781 Maiu 21.
0). Anaf. de la 105-112, din 1803 Noem.
www.dacoromanica.ro
 257

its 17, 1ntrtritri de Al. Const. Moruz Voda la 1803

deceit'. in prieina Spat. Serban Costaki, cu fiii
banului Iordaki Lambrino, pentru dispartirea
hotarului tilrgulu1 nicht de mosia Bozia. -Pe
rdrgul Pdleiu. 1) hrisov din 1801 apr. 2. de la
'Constantin Ipsilant Voda. 2) hrisov din 1802
main 28 de In Al. Neculai Sutu Voda. 3) hrisov
din 1803 mart. 16, de la Al. Constantin Moruz Vo-
da. -Pe mow Bozia. 1) ispisoc din 7184-, de In An-
Louie Reset Voclri. 2) ispisoc de in Duca Voda.
3) Carte din 1781 decent. 9. de in Const.
Dimitr. Moruz Voda. 4) Carte din 1781- main
'20, de la Al. Constantin Voda. 5) ispisoc din
7203 de la Constantin Duca Voda.
). Anat. de la 116-119, din 1803 noem.
in 22, intrwitri de Alis. Cons'. Moruz Vodii, la
steelas aim decent. '2. in pricina Ilenei §i Catrina
fetele lui Ivan Vornicul, en Spat. Grigorie Ghica
pentru o parte de mosia Herta. . . . 1) hrisov
din 1783 Sept. 25, de In Al. Const. Moruz Vo-
da. 2) carte din 1786 sept. 26 de bt Alis. Joan
Mavrocordat. 3) hrisov din 1792 de In Alis.
Constantin Moruz Voda, de la cea din taie dom-
nie a sa.
8). Anaf. de bt 120- 1-10, din 1803, intiiritri
de Alis. Const. Moruz Voda din 18A, iu pri-
cina pitar. Zoita Const. Potlog, cu Apostol gi-
nerele lui Neculai Tintii ci 114i ni set din nemul
Tintescu, pentru dispiirtirea hotarului mosiel Po-
brotescil a piti'iresei despre o parte de mosia
Hera. 1) Carte din 7227 oct. 25, de It Miltai
Racovitri Vodit. 2) Suret de pe ispisocul lui
Eustratie Dabija Vodrt din 7170. 3) Carte din
7265 Innis 7, de la Scarlat Gthica Voda. 4) dour
-carti din 7270 Ian. 2, de la Grig. Joan Voda.
.IIHICARUL VOL, VI, www.dacoromanica.ro f. n
 258

5) Carte din 7271 de la Grig. loan Vodii. 6)

Anaf. din 1764 oct. 6, IntArita' de Grig. Ali s.
Ghica Voda. 7) doue cruli, de la Grigorie Alis..
Ghica Voda, una din 1765, de la cea din tAie
domnie a sa, si alta din 1777. 8) Carte din 1780
aug. 29, de la Const. Dimitrie Moruz VodA.
9). Anaf. de la 172-181. din 1803 april. 3.
intarita de Al. Cons. Moruz Voda la 1804 Ian.
in 22, in pricina, pornitA de Lupul Roset 61111
Irinel Roset ce AU "inut'o Stol. Gheorghie Con-
tar, asupra monastirel Sf. Sava din Iasi, pentru
rnosia DrAgusenii, tinut. Iciiului. -Scriorile
atinOtore de Driiguseni. 1) ispisoc de la
Tanen Voda din 7086 mart 10. 2) ispisoc de la
Constantin MovilA Vodii din 7118 Sept. 12. 3)
ispisoc serbescu, de la Const. DI oyila VodA, din
7118 main '22, 4) ispisoc de la Stefan Vodii din
7166 fey. 20, 5) ispisoc de la Stefan Voda din
7168 aug. 30. 6) ispisoc de la Mihni Racovita
Voda din 7217 aug. 25. 7) tiduli de la Gr.
Alisan. Ghica Vodil din 1765 main 14. 8) Carte
de la Than Theodor Voda. din 7267 aug. 11_
,ierisori aretate de Egumenutil Sf Sava. 1) ls-
pisoc serbesc de la Vasile Vodg din 7146 apr.
In 18. 2) Carte de la Duca Voda din 7179
mart. 17. 3). Carte de la Ioan Neculai Voda
din 7254 lunie 20. 4) ispisoc de la loan Neculai
Veda din 7254 nag. 18. 5) Carte de la Constan-
iu Racovitii Vod5, din 7259 Sept. 21. 6) Carte
de F Grig. Joan Calimah Voda, din 7269. Til-
lie. 31.
10). Anaf. de la 186-195. din 1803 oct. 7,
lntai ita de Alis. Const. Moruz Vol...), la 1803, In
pricina Domnitel Catinca Caragea, cu pahAr. Ma-
ria Panait6ea, pentru o parte din mqia Tipli-
www.dacoromanica.ro
 259

cescii, %inut. Sorocei . . 1) Anaf. din 1777

Ian. 18, int:Arita de (Trig. Alin. Ghica Voda. 2) hri-
soy de la Constantin Movila Voda, din 7118.
I 1).Anaf. de la 204 224, din 1803 aug. 13.
intarita de Alis. Const. Moruz Voda la 1604 Ian.
In 2. in pricina, preutesei Tudosiica si nepotii
ei de sora : Melinte si Dimitrie en Ralita socia
Capitan. Tanasa.Vasile, pentru partile de mosie, si o
jumAtate de satu Oroftiana, de la tinut.Dorohoiului.
Scrisorile ce au aratatu ?Arita Ralita : I) Anaf.
intarita de Grigorie Alisandru Ghica Voda la
1777, mai 13. Scrisori, athrate de preute'so Tu-
dosiica. 1) carte de In Grig. Alis Ghica Voda
din 1764 aug. 23. 2) tiduth de In Alisandru
Constantin Mavrocordat Voda din 1783 martie.
3) Carte de in Const. Alis. Ipsilant Voda din
1800. main. 17. 4) Carte de la Const. Alis. Ipsi-
lant Voda, din 1800 Decem. 23. 5) Carte de la
Const. Alis. psil ant Voda din 1800 Ian. 23. 6)Carte.
de la. Alisan. Sutu Voda, din 1802 lanuarie, in 19.
12). Anal. de la 273-280, din 1803 mart.
20. intaritA de Al. Const. Moruz Voda, la 1803
apr. 7. intre rezesil de mosia Cernul cu rezesil
de mosia Bucsestii, tinut. Bacaului, pentru in-
presurarea mosiei Cernul despre Bucsesti . . . .
1) ispisoc de la Stefan Voda din 6964 oct. 18.
aflAtoritt la rezesii de Bucsesti, 2) ispisoc tot de
la Stefan Voda 6970, tot a Bucsestilor. 3) ispisoc
de la Petra Vo din 6964 sept. 20, 4) ispisoc
din acelasi aim 6964 oct. 18, de In Stefan Vochl.
13). Anaf. de in 311-316, din 1804 fcv. 12
1ntarita de Al. Const. Moruz Von, la 1804, In
pricina neamultil Malcocestilor cu neamul Ifri-
mestilor, pentruwww.dacoromanica.ro
mosia Gothescil tinut. Iasil din
 260

Beserabia . . . 1) ispisoc din 7150 ian. 16, de

is Vasile Voda.
14). Anaf. de la 317 322 din 1803 decem.
20, intiirita de Alis. Const. Moruz Voda la 1804,
in pricina rezesilor de mosia Ciutescil tine. Iasi,
anume Gavril Cioric, Vasilie Hancu, §i altii ai
for Cu piritul pitar Constantin Marza 6i fratele
sea lordachi, pentru o bucata de loc ce stapa-
uescu din aceasta mosie Ciutesci . . . 1). Anaf.
de la Const. Alis. ipsilant Voda', din 1801. 2).
Carte de la Al. Neculai Sntu Voda din 1802
Martie in 20.
15). Anaf de la 342 350, din 1803 decem.
18, intArita de Alis. Coast. Moruz Voda la 1804,
In pricina medeln. Anastasia Buzduganeasa, 6i
intre Sulgeresa Ecaterina Bitnasoia, pentru
ce piirti din rnosiile Bucsa, Mills, Cazecenii,
din a stanga Pratului tinut. Iasil. 1). Carte
de la Ioan Theodor Vodl din 7269 sept.
14. 2) Carte de la Grigorie Ioan Voda tot
din 7269. 3) Carte de la Racovita Voda din
7212 iunie 15. 4) Carte de la Antiohie Cons-
tantin Vodii din 7213 aug. 27. 5) Carte de la
Necul. Alisandru Voda din 7219 oct. 18.
16). Anaf. de la 371-375. din 1803 Iunie
8, intarita de Alis. Constantin Moruz Voda la
1804, in pricina Domnitel Ecaterina Caragea cu
logof. Constantin Ball, pentru mossiile Tiplicescii
vi Nistorescii de la inutul Sorociii ... 1) ispisoc
de la Const. Movila Voda din 7118. 2). Anaf.
de la Gr. Al. Ghica Voda din 1777 ian. 17. 3).
Anaf. din 1795 aug. 21 inaritli de Alicsandru
Ioan Calimah Voda.
17). Anaf. de la 376-390, din 1804 fevr.
161 lutirita de Alis. Const. Moruz Voda la 1801
www.dacoromanica.ro
 261

mart. 10. in pricina setrarului Vasile Carp, Ar-

senie si Iftimie Losianu ai altii ai lor, rezesi de
mosia Vantina, tinut, Sorocei, cu rezesii de inosia
Rristicii, pentru despiirtirea hotarilor acestor mo-
1ii 1). Suret de pe ispisoc de la Alisandru
. . .
VodA. din 7138 mart. 15. 2). Carte de la Mi-
hai Racovitli. Voda din 7232 maiu 10. 3). Carte
tot de la Mihai Racovit5, din 7234 sept. 20.
1 8). Anafora, de la . . . . pana la 395, din
1804, mart 20. intAritti de Alis. Const. Moruz
Voda la 1804- mart. 28, in pricina preutului Ste-
fan Bejan, preotul Theodor Bejan ¢i altii ai for
cu locuitoril de Comanesci, 11 Sevaesci, pen-
tru Poiana Buruenusului, de la tinutul BacAn-
lui .1). Ispisoc din 7125 iulie -1, de la Radu
. .
Voda. 2). Ispisoc din 7139 inn. 17 de la Moisie
Afovila Vodii. 3). Carte din 7154 aug. 8, de hi
Vasile Voda.
19). Anaf. de la 430 -434, din 1801 apr. 5.
intarita de Ales. Const. Moruz Vodii, la 1804,
in pricina dascalului Theodosie, cu Anita socia
Vornicului de poarta Barbul, pentru parti din
mosia Frijanii, tinut. Dorohoiulni. 1). Carte de
la Al. Const. Moruz Vod5, din 1803. sept. 9.
CONDICA No. 48.
De card de judectifi fie 1786.
1). Carte de la 12-15, din 1786 mail 25,
de la divan in pricina Egumenului Monastei
Dobroviltului Porfirie cu unu Stefan Oman, pentru
mosia numita satul ranana Cahova, de la tinut,
Grecenilor. 1) Ispisoc din 7056 apr. 5, de la Iliesik
Voda. 2) Carte din 7251 oc. 15. de la Const. Necu-
lai Vodt. 3). Ispisoc din 7011 de la Stefan Voda..
2). Carte dewww.dacoromanica.ro
la 18-25 din 1786 maiti 30,
 - -262

'de la Divan, in pricina Ciipitan. Constantin Por-

tasie, fratii sei, cu Ghiorghie Neagul diaconul,
§i altii ai sei, de, la Tutova, pentru jumatate de
slat din mosia Oduescii tinut. Tutovei . . . 1).
Anafora din 1786, main 17, intAritii de Gr. Ali.
Ghica Voda.
3). Carte de la 30-34, din 1786, main 31,
de in Divan, in pricina Proai Nichita, cu lorest
Dan, dikiul, penult jumatate de ruosia FIorasci
. 1). Carte de la Duca Vodrt din 7179 decent.
31. 2). Carte de la loan Neculai VodA, din 7255
rnaiit in 31.
4). Carte de la 51-55. diu 1786 main 29,
de la Divan, in pricina lui Grigorie fiul ha Do-
rztsie, loan sin Apostol, Ghinia Nastasia ce se
tragil din Nastasia, sora lui Dorosie gi altil ai
lor, din neatnul lui Dimitraseu Saiman, cu pupa
Constantin, 1i altii ai set, din neamul Jui Du-
mitrascil Diaconul, pentru mosia Cauescii de pe
apa Ravirine, de la tinut. Vashtiului ... 1). Surat
de pe un ispisoc serbescii de la Stefan Vod'a din
7005, Martie 18.
5). Carte de la 55-65, din 1786 main 29,
in pricina lui Iorest Dan, dikiul monastiei Hu§i,
cu Danila Ciomaga, G-avril Buzdugan i altii ai
lor, pentru o parte de rnosia Leostii de la ti-
mutul
6). Carte de la Divan, de la 66-69, din 1786
mails 16, in pricina lui Constandie Green, gi-
sterile lui Vicol Vitali!, cu vorn. loan Canta, pen-
tru mosia Drojdiescii, iiumit<i $i Lunga, pe apa
Reutului la tinut. Sorocei . . . 1). hrisov de la
Vasile VodZi din 7150 inartie 18. '2). Carte de
la Vasile Voila din 7156 iunie '26. 3). Hrisov
www.dacoromanica.ro
 263

Para data, de in Const. Dimitrie Moruz Voda,

intaritoria hotarnicel din 1780 iunie 20.
7). Carte de to Divan, de la 70-80, din anul
1786 iunie, 2, in pricina 1E11 Gavril Varticu, fi-
ciorul lul Agate, cu Constantin Grecu, pentru
done ino§ii de pe apa Reutului, jinut. Sorocai,
anume: C5,prescii §i Porearescii.
8) Cartea Divanului de In 89-91, din 1786'
iunie 16, in pricina Stoln. Manolachi Donici, cu
Saviu Diaconu i altii ai lui, pentra mo§ia i-
potenii de In Orcheit 1). Ispisoc de in Mihai
Racovita Voda din 7229 deeeni. 15. 2). Carte
de in loan Neoulai Voda din '7255 Sept. 9. 3).
Carte de In Grig. Ales. Ghica Voda din 1775.
9). Cartea Divanului de la 91-93, din 1786
iunie 17, data Dalian Mihai Sturzal'in pricina de
judecata, cc at avut cu Sandul Luca, Diaconu
Paladi Scurtu, 7i cu al01 al lor, reze§i de mo§ia
GArdestii de in ,inut. Orhelulul, pentru o parte
din trupul acestei mo§ii Garde§cil . . . 1). Ispis.
lui Constantin Movila, Voda din 7117 apr. 14.
10). Cartea Divanului de la 94-96, din
1786 iunie 16, data lui Grig. Topa din Cor-
dun, pentru o » opta parte ce au avutti in mo-
§ia Vivoranii, tinut. Harraului, dupil judecata ce
au avut cu Stefan Cuza . . . 1). Ispisoc de la
Constantin Voda din 7196 limit." 10.
1 1). Cartea Divanului de la 97-106 din
1786 iunie 15, in pricina Monastirel Precista de
la Ocna, cu Lupascu, Preda §i altI targovqi din
Bacau, pentra stramtorirea ce ar fi facut tat-go-
ve0i mo§iel Letea ce este din sus de Bacau
1). Ispisoc de la Simion Movila Voda, din 7115
rain 5. 2). Ispisoc de in Moise Movila Voda
din 7139 nom. 30. 3). Carte din 7190 ianuarie
www.dacoromanica.ro
 - 264
10, de la Duca VodA. 4). Ispisoe din 7197 iolie
22, de la Const. VodA. 5). Carte din 7200 hill&
14, tot de la Constantin Vodit 6 ). Carte de la
7203, ianuar 7, de la Const. Duca Vodit. 7).
Carte din 7267 main 10, de In Ioan Theodor
Voila. 8). Carte din 7269 ian. 10, de la Ioanil
Theodor Vodii. 9). Suret de pe unit ispisoc de
la Irirnia Movila Voda din 7108 apr. 22. 10).
Suret de pe ispisoc de In Alisandru Voda din
7068, apr. 9.
12). Cartea de la 111-- 116, din 1786, mart.
de la Logofetie, in pricina CanArasulni Cons-
tantin Varnav, cu preotul Vasilie, diaconal Ifrimu
i altil al lor, din neamul Vatescilor, pentru nisce-
pArti din mosia Seenenil tinut. Neruntulni . . .
1). Carte din 1765 innie 12, de In Grig. Ales.
Ghica, Vodii. 2 ). Carte de la, Antoltie Constan-
tin Vodi din 7260 sept. 30. 3). Cute de In Const_
Raeovitil, Voda din 7264.
13). Cartea Divanulul de la 119- 120, din 1786
innie 11, in pricina lui Const. Bnhiiesen, Tanasa,
Carlig, si altil ai lor, rezesi de Varpopeni, ti nut. Ia-
sil, cu Andrei Talpri, Davin, Paladi Talp5, altil
al lor, pentru partea ce au in, mosia Vartope-
nil de pe Uktranul Mille . . 1). Anaf. din 7267,
main 1, intiirith en pecetea lui loan Theodor Voda.
14). Carte de la 130 -131, din 1786, iunie
27, de In Divan, in pricina lul loan Buzne en
-Timofti Bli narul, pentru partite de mosil Cri-
rnenciunul, Olanda i Balintii, de in tinutul So--
roc:A ce au cerut blAnarinl sa aibil in .
1). ispisoc de la Grig. Ghica Vodii, din 7237.
15). Cartea Logofetiel, de- In 132-139, din
1786 iunie 25, in pricina lui Stefan Trefi ar-
www.dacoromanica.ro
 - 265 -
mast], cu preotul Ghiorgliie din Trotu§ tinutui
Bacau lui, pentru o cask', 8i o livada a armasului
ce an luat'o preotul . 1). Cartea din 1781,
iunie 6, de la Constantin Moruz VodA. 2). Anaf.
din 1781 sept. 10. intrtritii cu pecetea lui Con-
stantin Moruz VodA. 3). Carte de la Moruz Vodn,
tot din 1781 sept. 29 4) Carte de la Alisan-
dru Constantin Voda din 1783 apr. 1. -- 5). Carte
de la Const. Moruz Vodit din 1781 sept. 29.
16). Carte de la 141-144 din 1786 iunie 23,
de la Divan, in pricina Stoln. Iordaki Panaite,
cu Lupul Vieru, Stefan, IoniVt, ysi alrii ai lor,
pentru : Matrisenil, Aram enii §i Valea Dro-
kiei, de la cinutul Sorocal . . . 1). Carte de hi
Grig. Alesaii. Ghica Voda, din 1777 apr. 23.
2). Carte de la Alisandru loan. Mavrocordat
Voda din 1785 sept. 22.
17). Carte de In 152-159, din 1786 iunie 28,
de la Logof0e, in pricina Stol. Iordaki Crn-
pen:.ki, cu Juan Poprtscu pentru mosia Budescit
de la inns. Orheinlui . . . 1) Carte din 1781
iunie 1. de la Constantin Moruz Voda.
18). Carte de la 162-171, din 1786
26, de la Divanii, in pricina monahului Paisie,
egunienul Monastirei Precista de la Ocilla, cu Const.
Tara-Lunga, Necnlai Helecean, pentru mosia
I'onci'tii de la Omit. Putnei . . . 1) Ispisoc de
la Petra Voda din 7054, 2). Ispis. de la Gheor- .

ghie Stefan Vodii din 7165 iunie 15.-3). Carte

de la Stefan Voda din 7168 martie 13.-4). Is-
pisoc serbescu de la Eustratie Dabija Voda din 7171
main 22. 5). Carte de la Iliep Alesandru Vodii
din 7175 sept. 2.
19). Carte de la 195-199, din 1786 mart. 4,
de la Divan, in pricina Monastirei Secu, cu Ki-
www.dacoromanica.ro
.
 266

riac oroaga, Ionitii Banta si altil ai for rezesi

de mosia Balosescii, tinutul Roman pentru o parte
ce cere Monastirea, din acesta mosie . , . 1). Is-
pisoc de la, Vasile Voda din 7144.
20). Carte de la . . . piing la '206, din 1786
inlie 9, de la. Divan in pricina, monahului Vir-
lan Rosca, Constantin Cornescu, §i altil ai for
rezesi de mosia Litcanii, cu Vist. Enaeaki Canta,
pentru o parte din aceasta mode . . . 1) Carte
de la Grigorie Ioan Voda din 7270 iulie 14.
21). Carte de la Divan, de la '210-215 din
1786 iul. 8. data Z )itei Dinaitr6ei din I3)tosani,
dupe judecata ce 16 avut en logof. Ecaterina
Razoae, pentru mosia Tanjelescii, de la tinutul
lasil . . . 1). Carte de la Moise Movila Voda
din 7142 ian. 30.
22). Carte de la . . . Oa. la 225, din 1786
inlie, de la Logofetie, in pricina Mitropoliei din
ia§i, en Theodor si Lupul Ciurul. pentru o parte
de naosia Glavanescii, tinutul Iasi.
23). Carte de in 230-242, din 1786 iulie 13,
de la Divan, data hanului Manotaki Hrisover-
ghi, dupe judecata ce au avut en loan Mut stole.
Constantin Cogainie6ntilui ii sltii ai sei, pentru
mosia Cerkejiinii de in tinut. Harlaului . . 1).
Zis de la Iliesn Alisandru Voda din 7175 ian.
15.-2). Carte de la Mihai Racovita Voda din
7227 iunie 26. 3). Done (Atli de In Mihai Ra-
eovita Voda din 7229 sept. 8. si din 7232 ian.
8.-4). Carte de la Const. Neculai Voda, din 7243
noem. L 5) Carte de la loan Neculai Voda din
7251 main 25. 6). Carte de la Mihai Cehan
Racovita Voda din 7259, poem. 6.-7). Ispisoc
de In Duca Voda din 7174 mart. 15.-8). Carte
de la flied Alisandru Voda din 7175 mart.
www.dacoromanica.ro
 267

9). Carte de la Grigorie Alisandru Ghica Vodii

din 1766 iunie 17.-10). Carte de la Gr. Ales.
Ghica Voda din 1775 iulie 15. 11). Carte de
la Const. Dimitrie Voila din 1778 sept. 12) Carte
de la Mihai Racovit5. Voila din 7232 ian. 8.
24). Carte de la 267-269, din 1786 iulie
21, de la Divan in pricina arhimandritulul Ve-
itediet, egumen Monastirel Risca, cu Theodor
Cittree, pentru o parte din mosia Serbii, tinut.
Neatutnlul . 1). Suret de pe o carte de la
Radii Voda din 7127, decem. 14. 2). Carte de
in Vasilie Voda din 7114- oct. 24. 3). Carte de
in Vasilie Voda din 7141 martie 15. 4). Carte
de in Duca Voda din 7178 iulie 9.
25). Carte de in 275 278, din 1786 iulie 17,
de in Logofetie, in pricina lul Ioan Hociung,
inpreuna cu fratil sei Scarlat $i Solomon, cu
Livid Starnatin F,i Iordaki frati, ficiori Sandului
Hociungu, pentru mosia Ratescil, de In tinnt.
Nea n4ultti.
26). Carte de la 282-287, din 1786 iulie 25,
de la Divan, in pricina Stoln. Iordaehi Pnnai-
te, cu Stefan Rosen, si a101 al sei, pentru Mo-
sia Vacsautii de in tinut. Oheiului ... 1) Carte
de la Alis. Constantin Voila din 1783 oct. 10.
2) Carte de in Duca Voda din 7177 apr. 28.
3) Carte de in Const. Neculal Voda din 7243
rnaiii 28. 4) Carte de la Grig. Ghica Veda din
7211-, aug. 3.
27). Carte pe fats. 291, de in Alisan. Than
Mavrocordat Voda din 1786 main 1, hotarandu
ca pe cei ce se vor dovedi umblandii prin ju-
deeati en kipurl de viele$tig, sa se infraneza.
28). Carte de la 295-300, din 1786 iulie 12,
de la Divan, data lul Iordaki Asian, pentru
www.dacoromanica.ro
 268

pricina nioviei Ostopeenii, dupa, judecata ce an

avutu cu Lupul Totoescu din aseatql din Cor-
dun .. . 1) Ispisoc de la Mihai Raeovita Voda
din 7232 martie 7.-2) Carte de la Mihai Raeo-
vita Voda din 7231.
29). Carte de la 326 328, din 1786 Julie
22, de la Divan, data lui Anghelutii Ve'reohel,
pentru partite de movie ce are in mosiile Pi-
tescii vi Bucurescii, de la tinutul Tutovei, dupa
judecata ce au avutu en Andrei Mogaldea worn.
de poarta.
30), Carte de la 335-34-1, din 1786 aug. 2.
de la Divan, in pricina Zo4e1 Petre Miclescu vi
ficiorttl lni. loan Miclescu cu Constantin Agapie
din Faleitr, vi alai al sel, penult mosia Patrasea-
nil vi Dubromireseii de 1;1 tinut. Tutovei . . 1)
Suret de pe ispisoc de la Stefan Voda din 6940.
2) Suret de la Ilies vi Stefan Voevodi din 6946
iulie 7.- 3) Carte de la Moisie Movila Voda din
7139 decem. 17.-4) Ispis. de la Alisandru Voda,
din 7062. 5) Carte de la Grig. Alis. Ghica Vo-
da din 1764, decem. 3.
31) Carte de la 363-364, din 1786 aug. 20,
data Monastirei Golia, pentru o dugheana , dupri
judecata ce au avutu cu fieiorii unul Costantin
Biiibaracaru.
CON RICA No. 49.
a Divanului pe 1808.
1) Carte de la 7-10. din 1808 mart. 22,-
de la Divan, in pricina jign. Stefan Gherghet
cu post Ikunandi Gheleme, pentru mosia Bra -
escil de la innt. Dorohoiului . . . 1) Ispis. de
la Vasile Voda din 7153 sept. 12.-2) Carte de
la Loan Theodor Voda, din 7269 mai. 10.
www.dacoromanica.ro
 269 -
2 ). Carte de in 13-19, din 1808 mart. 25,
de la Divan, in pricina arhimandr. Zaharia, e-
gumen Monastirei Bisericanii, cu uncle din mai-
cele Ungar ce au fast la MAnastirea GArci-
na, s'au mutatil In Agapia, pentru molia 0-
prisenil, ce'§i dice §I Gr5rcina . . 1) Carte de la
Const. Neculai Voda din 7256 aug. 13.-2) Carte
de in Const. Mihal Cehan RacoviVi VodA din
7260. inn 16.-3) Carte de la Grig. Alis. Ghiea
Voda din 7272 iulie 26. 4) Carte de in Grig.
Ioan Calimah Voda din 1768 iulie 9.
3 ). Carte de la 27-32. din 1808 mart. 23,
de in Divan, in pricina Postelnicelului Thoader
Siliou, Grigorie Jacob §i alai ai lor, §i intre pi-
tnrul Vasile Docau, §i fratele seu Constantin
pentru mosia Belzenii ce'i Iicu §i Bulae cii, de
la tinutul Tutovei . . . 1) Uric. de la Stefan
VodA hAtrAnul din 6995. 2) Carte de Ia Milaai
Racovi0 Voda din 7213 noem. 19.
4). Carte de in 37 -39. din 1808 apr. 20.
de la Divan, ca jurnatate de mosiea CachrAzenii,
-de in 'inut, Orheiului sa o stapaniascA rezesii
acei mo0, ear jumAtate sA o stApaniascA, sub
nume de Purcell', Doamna Zoe Moruz.
5). Carte de la Divan, pe facia 40, data, Me-
deln. Lupul Roset, sa stApaniascA mosia sa Dra-
gu§enil de la tinut. Falciului.
6). Carte de Ia Divan, pe facia 50, in prici-
na pahar. Than Christea cu socia sa Zo4a, fiica
.Medeln. Stefan FescilA, pentru nisce case din
Iassi cu locul lor, ce le avea zestre de la Fes-
cila, ¢i fara scirea sociei sale le-au scosil yen-
.clatere.
7). Carte de la 63-68, din 1808. fey. 3, de
la Divan, in ,pricina lui .Stoica biv Izba§u, ye-
www.dacoromanica.ro
 270

kil si din partea Vahan Alariea Costachi, socia

pahar. Panaite, cu Ioni4a Puiul, Vasilie Zaharia,
alcl ai lor rezevi, de niosia Ciofanescii de la
tinut, Orheiului, pentru o atreia parte din aces-
ta movie. 1). Carte de la Grigorie Alis. Ghica
Voda, din 1766 fev. 22.
8). Carte de 1a 78-97, din anal 1808 mart.
20. de la divan, pentrn impresnrarea mosiei Ma-
cinaucii de la tinutul Orheiului, a Vahan Maria
Panaitbea, despre rezesii megiesi al acestel mo-
sii, adica pe din sush, Capitanul Apostol cu al
sel, i pe din josh Ursaki Golie . . 1). Ispisoc
de la Eustratie Dabija Voda din 7170 iulie 1.
2) Ispisoc tot de la acest Donmh 7170, iulie 3.
3). Carte de la Grigorie Alis. Ghica Voda din
1765. mart 15.
9l. Carte de la 112-11-1, din 1808 iunie 11
de la Divan, in pricina lui Apostol Babal, er-
ban Ghiban, Stefan sin Protopopur si alcil at
lor, cu Gheorghie Nistor, Toader Ionita si altil,
totil rezesi de raosia Vitcanii, tinut. Falcilului,
pentru acesta movie . . . 1) Ispisoc de la Nes
Voda, din 7056. 2) ispisoc de la Ilie u Alisan-
dru Voda din 7175. iunie 15.
10). Carte de la 126-130, din 1808 mitt
5. de la Divan, intarind stapanirea Spat. Vasi-
lie Roset, pe moviile Bulaescil si Jora sau Ki-
tenii de la tinutul Orheiului, ce au fost a sard.
Panaite Nun, si le-au cumparat prin rnezatti.
11) Carte de la 135 142, din 1808, main
18, de la Divan, in pricina Pah. Thoma Sta-
mate cu v6tavul Iordaki Roadedel, i postelnicelul.
Oprea Vasilie, vi altil ai lor, pentru nisce 0111
de mosiea Galescii, vales Parjoltul, Vales Rn-
www.dacoromanica.ro
 271

ginoasa si Valea Tarinei, ce stint intr nnu hoatr

pe Met-Litt tinutul Orheiului.
12). Carte de la 175 179 din 1808 innie-
29, de la Divan, in pricina diaconului Miron,
Cu diaconu Naqtasa i preotul Stefan Priuneseu,
pentru o parte din mosia Totoescil Omit. Nem-
tului . . . 1) Carte de la Constantin Ipsilant
Vodil din 1800.
13). Carte de la 180-187. din 1808 iulie
26, de la Divan, in pricina Vist. Iordaki Roset,
cu Vasilie, Seltion, Carp, Andronaki si Simeon
Nactilesei, pentrn moSia Ciriperuil de la timitul
Sorocei . . . 1) Ispisoc Serbeseu de la Alisan-
dru IlieS Voda din 7140 apr. 25.
14). Carte de is 192-191, din 1808 iulie
7, de la Divan, in pricina lui Vasilaki Sontul,
si altii ai sei rezesi de mosia Ghurenii din as-
tiinga Priitului tinut. Iasii, cu postelnicelul S6-
lesvestrul Hrrtnaciii, Vasilie Craciun, 9i altii ai
for rezesi de mosia Cabgescii, pentru o parte
din mosia Gatirenii.
15). Carte de la 197-198, din 1808 fev. 20,
de la Divan, intrirind stripAnirea hil Margrtrint
Theodor, pe o case cu locul ei din Iassy, ce all
eumprtrat'o de la soacra-sa i fiica ei Zoita cu
1500 Ia.
16). Carte de la 207--216, din 1808 iulie
13, de la Divan, in pricina lui Ilie Senin en
pThiirnic. Maria Bodeasea Si Theofan Monahul,
si alte rudenii a lor, pentru parci din mosiile
Calea-Piidurei, Bodescii si Billtatii de la tinut7
Vasluinlui . . 1) Carte de la Grig. loan Voda
din 1768 decem 18. 2) Anaf, din 1803, tntari-
tii, de Alisandru M ruz Voda.
www.dacoromanica.ro
 - -272

17). Carte de la 217-220, din 1808 iulie

10 de la Divan, in pricina lui Andrei $i losip
Congiresti, Grig. Citubru, Paraskiva Cirnbr 6e, cu
negutitorul Const. BontAsii, pentru piirti de !no-
-siea Scurtesei gi Blendii, de la, tinutul Orheiu-
lui . . 1) Carte de la Const. Dituitrie Moruz
Voda, din 1718 apr. 29.
18). Carte de la 225-227, diu 1808 iulie
11, de la Divan, in pricina lui Acsinte sin Con-
stantin Curagilu, CA4ian Curaett, cu Andrei Can-
tint, diaconal Thoader gi Miroit Cantir, pentru
mosia Tattirescii de la tinut. Orheinlui . . 1).
Carte din 7261 Sept 3, de la Const Mihail Ce-
lian Racovita Voda.
19). Carte de la 243-248, din 1808 ittl. 19.
de la Divan, in pricina Generalulni llie Catar-
giu, en proin protopopu Thonta din Cinciuleni,
preutul Apostul din Pereni, si altii ai for pen-
tru mosia Perenii de la tinutul Orheitilui , . 1).
doue 61.0 de la Grig, Ghica Voda eel batriinti
din 7235 iulie 14. Carte de la Mihal Racovita
Voda din 7230 ian. 19. 3) Anafora din 7267,
main 14, intarita de loan Theodor Vodgt.
20) Carte de la 261-262, din 1808 iul. 13,
in pricina Ilenel sin Searlat Baibaracurosu, astt-
pra Paraschivei sin Andrei Baibaracurosu, pen-
tru nisce dughene $i case din Iasi, ce o Stua-
randa rudenia lui Scarlat Baibaracrosn i le-ar
fi fiicut danie.
21). Carte de la 263 267, din 1808 aug. 3.
de la Divan, in pricina lui Pricopie Carrtirnan,
cu Sard. Vas. Kiriac Crastian, pentru mosia
1.Curtescii, tinut. Botosanilor . . 1) Carte de ht
Const. Mihal Cehan Racovita Voda din 7264
iunie 11.
www.dacoromanica.ro
 273

22). Cavte cie Id 274-278, din 1808 aug. t,

Ale la Divanil, in pricina till Joan Butiman, 1i
fratele seu lordachi, cu diaconul NAstasil, ereiul
Stefan, si alti ai lor, pentru Thosia Totoescil
`Print. Niamtului . . . 1) Carte de la Eustratie
Dabija, Vodii din 7172 apr 27.
23). Carte de din 1808 Iulie
la, 278-279,
18, de lii Vornicia Obstiei, pentru o cash ou
-load el, din mahalaoa Phouraril a mortului Const.
-Scurtu, cc an vendut'o epitropul seu medeln,
-Const. Paleologul.
24 ), Carte de la 286-292, din 1808' aug.
14, de la Divan, in pricina preutului Jacob,
preutul G-heorghie, i alti ai lor, ce se pore -
clesei GrigoriJesci, cu monastirea Galata, pentru
rnosia Biodescii, `tinut. Carligaturel . . . 1). Car-
te de -la Constantin Vodh, din 7198 Iulie 7 . ,
2). Carte de la Neculai Vodh din 7224 noem.
Ispisoc de la Dabija Vodh din 7171.-4).
Ispisoc de lay Eustratie Dabija Vodil din 7170,
mart. 22.-5) Ispisoc de la Eustratie Dabija Vo-
-dh din 7171 mail` 12.
25). Carte de la 297-300, din 1808 _tunic
6, de la Divan, in pricina impresurareI ce se
facea cu un locu de prisach a monast. Galata, altui
locu de prisach de pe Cozia, tinut. Iasi, a monas-
tirel Niamtului.... 14 ispis. de la 4lisandru Vodh
pdin 6962 Ian. 1. 2) ispis. de la Irimia Movilh
Vocta din 7109 iulie 18. 3) Ispisoc de la Pe-
tru Vodh din 7094, decem. 13. 4). Carte de la
Scalia Ghica Voda, din 7265 Iulie*-11.
26). Carte de la 311-320. din 1808 iulie
"20,, de la Divan, in pricina lul Samson Grecul,
--Gheorgbie ern ci alg' ai lor, asupra lul Con-
URICARUL VOL' VI, F. 18
www.dacoromanica.ro
 274

durachi Sava, Acsinte Bodrog, si alai ai lor, pen-

tru mosia Dumbravenii, Harcescii si TArnusa
de la tinutul Ia1ii . . . 1). Carte de la Eustratie
Dabija Voll din 7172 Ian. 2.
27 ). Carte de la 321$31, din 1808 august.
25, de la Divan, in pricina lui Gheorghie Buz-
dugan, Constantin Vulpe, 1i alti for rezesi de
mosia Vicolenil de la tinut. Teen eiului, cu egume-
nul monast. Nicorit'a din Iasi,peutru mosia Vicoleni.
28). Carte de la 335-338. din 1808, sept.
18, de la Divan, in pricina maiorului Gh. Ni-
corita, cu locuitoril satului Cociorvenii de la
tinut. Teeuciului, pentru aceasta mosie , . . 1)
Ispisoc din 7125 mart, 15. de la Radul Voda.
2) Ispisocu din 6967 ian. 11, de la Stefan Voda
batrAnul. 3) Ispisoc din 7039 apr. 3. de la
Petru Voda. 4) Ispisoc din 7040, mart 6. tot
de la Petru Voda.
29). Carte de la 341 347. din 1808, de la
Divan, in pricina protopopului Gh. Bagcul din
Kisinau, asupra preutului Miron $i. alte nemuri
ale sale, pentru mosia Dereneu de la tinut. Or-
heinlui . . . 1) Suret de pe unn ispisoc de la
Vasile Vod5. din 7154.
CONDICA N. 50.
din 1800, 1807 i 1808.
1). Patru calif a divanului de la 3--22, din
1807, prin care intaresce stapanirea Logof. Cos-
taki Ghica, asupra mosiilor Comanescii, Dar-
manescii, Wiscasul, si parti din mosia Bratules-
cil, t6te de la thinut. Bacaului.
2). Carte de la 30-34, din 1807 mart. 27.
de la Divan, in pricina armas6ei Maria Donoa-

www.dacoromanica.ro
 275

ia, cu stoln. Tanasa Gosan, Constantin Nita §i

altii al for rezesi de ruosiia Socii, cinut. Niam-
pentru aceasta mosie . . . 1) Carte de la
Iliegu Alisandru Vodil din 7176,noem, 2.-2) Car-
te de la Dumitrascu Cantacuzino Voda din 7193-
mart. 19.
3). Carte de la 52-66, din 1808 apr 6, de
la Divan, in pricina. Vister. Iordaki Bals, cu
Theodor Musteata pentru mom Frumosa de la
tinutul Grecenii, ce au cun3piirat'o de la clerul
din Bucovina:
4). Carte de la Divan, de la 70-73, din
1808 apr. 15. data monastirei Sf. Ioan Zlataust,
spre a stapiini locul din mahalaoa Brostenii din
Iasi . . . 1) hrisov de la loan Theodor Voda
din 7269 mart 15. 2) done hrisove de la Gri-
gorie Ioan Voda din 7271 si 1767. 3) Anaf.
din 1795 intilrita de Mihal Const. Sucu Voda".
4). hrisov de la Alisandru Ioan Calimah Vodti,
din anul 1796.
5). Carte de la 74-75, din 1807, main 12,
de la Divan, intarind striphnirea Sard. Grigoras
Arghire, asupra casclor cu locul for din Iasi,
din mahalaoa Muntenimei de sus, ce .au cumpA-
ratil de la Maria, socia Ciipitanului Andrei Pi-
sotki en 5200 lei.
6). Cartea Divanului de la 76-77, din 1807
maiii. 7, intArind stApanirea, Palm. Petraki Ca-
zimir, asupra mosiei Dersca de la Onut. Doro-
hoiului, ce au cumpftrat'o de la clerul din Bucovina.
7). Carte de la 78-89, din 1807 mart, de
la Divan in pricina Spat. Manolaki Donici, cu
logof. Iordaki Ghica, pentru nisce locuri de ca-
sa din Iasi, de la capatul ul4el marl, din jos de

www.dacoromanica.ro
 276 --
ei-lerarh1, ce ar fi fost a Vister. Ma vrodin
1) Ispisoc de la Eustratie Dabija Voda din 7170
Julie 14. -2) Ispis, de la Duca Voda din 7171
april. 20.--3) Ispisoc tot de la Duca Voda din
7174 main 13. 4) ispisocu de la Iliesu Alisandru
Voda din 1667 noem. 5.-5) ispisoc de la Antiohie
Constantin Voda din 7211 main 6.-6) hrisov dela
Grigoric G1:ica Voda batranul din 7259 iunie 14.
8). Carte de la 90 -92, de la Divan, in pricina
Dsale Costaki Bahian culocuitoril targului Orheiu,
pent! ii plata bezMannlui locului pe care §edu
targove01, find Orheiul al seu. 1) hri,:ov de In
Alisandru loan Calimah Voda din 1795 iulie
21, 2) Carte de la Alisandru Cost. Moruz
Voda din 1806 main 10.
9) Carte de la 93-109. din 1807 mai 17. de
la Divan, in pricina lui Ioan Climescu, Ionitft
MarinO, §i alai ai lor, si intre Vasilie Beldiman,
Tboader Cartqi, Lupasc, Jora si alai al lor,pentru
mo§iea Clirnestii de la inutti Nian4ului, toti find
reze§1 tie ac(ista mosie. . . 1) suret de pe ispisoc
de In Alisandru Voda din 7066 mart 30. 2) Carte
de la Ghem ghie Stefan Voda din 7166 mai 17--3)
ispisoc de la Gheorghie Ghica Voda din 7167
main 30. 4) carte dela Alisan. Cost. Moruz Yob",
din 1803 iunie 4.-5)carte de la Alisandru Ghica
Voda, din1776 noem. 17.
10). Carte de la 110-131, din 1807 ianuar 16
de la Divan, in pricina Maiorului Ionics Canano
en Maria fiica EcaterineiSavola, pentru unu vadu
de moara §i 44 pamenturi, din moia Tibanescii,
de In i.inut. Vasluiului. . . 1) Carte de la (Cost.
Dimitrie Moruz Voda din 1780 iunie 17.

www.dacoromanica.ro
 - 277
2) Anafora din 1806 august 14, inearita de Ali-
sandru Moruz 1V.
11). Carte de la 133-151, din 1807 main 11
de la divan, in pri-cina lui lonit6 Cananau, Pah.
Joan Cristescu cu Toader Ruda, Neculai Serbul,
pentru mosia TAtilrauca i Hritautil de la tinut.
SorocAf.--,Scrisori/e jciluitorilor. 1) Carte de la
Vasile Voda, dingy 7154 ian. 30. 2) ispis. de la
Gheorgbie Stefan Vod5, din 7166 nom. 20. 3)
Carte de la Stefan Petru Voda, din 7182 iul.
6. 4) Carte tot de la Stefan Petru Voda din 7182
Sept. 12. ,5 Carte de la Grigorie Ghica Voda
bkranril din 7239 iiil. 11. 6) Carte tot de la
grig. Ghica Vod5, bAtranul din 7248 iunie 15.
7) Carte de la Const. RacovitA Voda. din 7261
iulie 7.-8) Cartede la Grigorie Alisandru Ghi-
ca Voda, din 1766 main 21.
12) Carte de la 176-185, din 1807, iunie
9, de la Divan,. In pretentia preutnlui Theodor
Ram zari i nepotil sel de sorA : Neculai, Simian,
$piridon Harusti, asupra lui Theodor Sava, Luca
Bicizi aftli ai lor, rezesi de mosila Si4urenii
de la tinut. Orheiului, pentru acesta movie.
1) Carte de la Mihal IlacovitA Voda din 7221.
august 22. 2) carte tot de 1;1 Mihai Racovitg, Vo-
(IA din 7228 main 17. 3) Carte de la Duca Vo-
dii din 7171 iunie 1.
13). Cartea Divanului de la 186 -190, din
1807 iunie 6, intarind staVanirea yornic. Cos-
tachi Oanta e Tina loci), Si banului Oonstantin
Miclescn, pe caseile en local for din Iasi, de 11.a
371nahal:toa, MmAenimel de midilocu, ce W-au
cumplratu de la mezatu, foste a lui Gheorghie
www.dacoromanica.ro
 278

. .1) tidula Domuului Alisandru Const.

Sava.
Moruz Voda din 1806, iun. 29.
14). Carte de la 193-195, din 1807 iulie 6
de la Divan, in pricina postelnicelulni loan Pe-
tre cu Vornic. Constantin Paladi, pentru proti-
IlkiS a rescumpara partile ce au cumparat jalu-
itorul din mo0a Balo§enii sau Bivolul.. .1) Car-
te de la Alesandru Moruz Voda din 1804 oct.
28. 2) Carte tot de la numitul Domnu din 1803
iunie 19.
15). Cartea Divanului din 1807 main 8, in-
tarind stapanirea Hatm. Raducanu Roset pe ju-
matate de sat Slavnicenii, de la tinut. Doroho-
iului ce au cumparat'o prin mezat de la Zam-
Era fiica Capitanului de Darabani Vasile Tanasa,
§i de in Ralica fiica rapos. Pahar. Nun.
16). Carte de la 211-212, din 1807 iunie
21. de la Divan, intarind stapanirea Pahar, Tu-
durachi Cim'ea si Vasile Ciudin, asupra mo0ilor
Pitia mare §i Pitia mica de la tinut. Sucevei.
17). Carte de la 213-215, de la Divan din
1807 iunie 21, pentru impresurarea mo0e1 Par-
tanescil a Vornic, Costachi Cants, despre mo0a
reze0asca Itescii, de la tinut. Neamtului. . .1)
Carte de la Antiohie Constantin Voda, din 7204
iunie 20.
18). Carte de la 221 230, din 1807, iulie
20, de In Divan, in pricina monastirei Barbo-
iului din Iasi, cu Apostol Diiaconul, Jacob Ser-
bul, porusnicul Zaharia Timircan, si altii ai lor,
pentru moiile Respopenii §i Ordasenii de pe
apa Reutului Omit. Sorocel. ..1) doue ispisoace
de la Vasile VodA, unul din 7148 apr. 22, §i
.altul din 71-19 ian. 22, pe mosia Respopenii.
www.dacoromanica.ro
 279

2) Ispisoc de la Ioan Neculai Voda din 7253

apr. .11. pe mosia Ordasii. 3) Carte de la Duca
Voda din 7177 iunie 17.
19) Carte de la 230-231, din 1807 sept. 15
de la Divan, intgrind stApAnirea lui hagi Petcu
Se'rbu, pe unn locu cu casa vech1A o crAsmil
din lass], de la mahalaua Muntenimel de josu, ce
au cumparat prin mezat de la Sard. Iordaki Varto-
lomeiu.-1) Tidula de la Alis. Cost. Moruz Voda,
din 1806, mart. 7.
20). Carte de la 232 237, din 1807 iulie 2,
de la Divan, in pricina clironomilor lui Radu
Boteanu cu pah. Ioan Cartu, pentru impresurarea
mosiel Respopenil de la tinut. Sorocill. 1)
Ispisoc din 7148 aprilie. 22, de la Vasilie Voda.
2) Ispisoc tot de la Vasile Voda din 7149 ian. 22.
21). Carte de la 246-257, din 1807 fey. 20,
de la Divan, in pricina Antoniei si &mina
filcele Ilenei, filcA lui Neculal Jipiu, Constant.
Jipiu, si aki al lor, cu pahar. Ionita VidrA, pentru
mosia HodorAnii de la tinut. Vasluiului...1) Car-
te de la Constantin Mihail Cehan RacoviVA Vo-
da din 7261, martie in 5. 2) Carte de la Motel
Ghica VodA din 7263 iunie 20.
22). Carte de la 279-282, din 1807 augu. 3, de
la Divan, in pricina CApitan. Vasile Buciuscanul,
Mateiu Ontila, si a41 al for rezesi de mosia CA-
carezenii, de la tinut. Orheiului, pentru juma-
tate de satu CacarAzenii ce li s'ar fi luat de ca-
ts Donmol Alisandru Moruz VodA, sub nume
de domniascA.,..1) Ispisoc de la Vasile Voda din
7155. 2) Carte de is Antonia Ruset Voda din 7184.
23). Carte de la 288-297. din 1807, aug.
8, de la Divan, pentru lmpresurarea unui locu
www.dacoromanica.ro
 280

B lui Andonie Binica bAcalu, din Iasi, despre-

un lout a bisericel s,f. Neculai, din inahalaoa
Muntenimel de SUM. A ) Carte de 14 Grigorie Ioan
Calimah Voda din 7270, deceit. 18.
24). Carte de la 308-310; din 1807 iulie 9-
de la divan, intarind stApgnirea Vornic. COS
tantin Paladi, pe mosia Tiplescil de la tinut.
ce au luat'o in schimbu de la Gheor-
ghie Malcoci, &Ana. done locurt de cash,-si cu
cash pe unul, in Iasi, la mabalaoa Muntenimel
de sus, . .1) Anafora din 1805, inthrith de Al.
Const. Moruz Vod.5.
25). Carte de la 332 -333, din. 1807 oct-
14, de la Divan. intarind StApanitea hatmanulul
.
..

Neculai Stratulat, asuvra averel. Sphthresei Ma-

ria?, Costin, precum si asupra m4eI Luganii din
Bucovina, pe care nurnita sphtiirAsh o facusa da-
nie, fiicei Logof. Costachi Ghica, Catinca.
26). Carte de h 376 377, din 1807, noem-
13, de la Divan, in priciha ImprestIrtirel ce ur-
mh de chtra nao§i4 Covasna a monastirel Do-
brovatulul, unul locu de prisad, de la tinuta
Iasil a monast. Niamtulur. . .1) Ispisocu de la,
Duca Vode. din 7188, Mak, 9.
27 ). Carte de la 378-379, din 1 807 nqem-
ilip Bucur 0
231 de la, D'ivan,, in pricina luf
Const. Bucur pentru,parte de mosia Giulescii
de la tinutul Niatqului, ce au vendut'o Con-
stantin Sardaxul lui Anastasie cortescu.
28).-1Jarte de la 384-388, din 1803, noem.
30 de la Divan, in pr Tina lug Neculai Kiosa,
Procopie Francul, ,Alisandru Braijh, i altil al Jor
rezes1 de mosia Negrestil de la tinut. Lhpusnei
www.dacoromanica.ro
 281

cu Enacachi fiiul pahar. Enachi Faun, pentu a-

cest?'t mosie.
29). Carte de la 395-406, din 1807 decem.
16, de la. Divant in pricina postelnicelului The-1
odor Sinop, loan sin Grigorie Jacob, si altii ai
for rezesi, de mosia Vindereil de la tinut. Tutovelk
asupra luf Stefan Negruti, Apostol Bob el, Gheorghie,
Xiculau si altii pentru acesta mosie, 1) Ispisoc din
6985 de la Stefan Voda. 2) isnis. de. la Bogdan
Voda din, 7022, decem. 17.-3) Carte de la 11tatei
Ghica Vo215. din 7261 aug. 3-4) Carte de la Mihair
RaeovitA Voda din 7213 noem. 19. 5) Carte de
la Const. Alisandru Ipsilant Vod5, din 1800 mart 1 4,
6) Carte de la Alisandru Const. Morn z Voda din
1803 main. 25-7) Carte cle la Alisan. Const,
Moruz Voda. din 1806 fev. 8.
30). Carte de la 407 -413 din 1807 decem.
30, de la Divan, intrtrind sapanirea Orrpitan. Mi-
hal BantAsu, asupra partilor de mosie din Ga-
ureana de la cinut. T-ecuciului, ce an cumprtraa
prin mezatu de la Safta flea medeln. Dienitrascu
lanodin si de la Alisandru Dodan.
31). Carte de la 414-417, din 1807, decem.4
de la Divan, in pricina Anu-01 Usereasa cu sa-
train Ilie Cristea, pentrn Siretelul si
Stolnicenii de la inut. Sucevei, . .1) Ispisoq de
la Iliesu Alesan. Voda, din 7176 noem. 11. 2),,
Ispis. de laiAntonie Ruset Vodit din 7154 decenr.
22. 3) Hrisov de It Const. Mihail Cehan Ra-
covita Voda din 7162 mart, 22.
31 bis.) Carte pe pagina 425. Oin 1807, ian,
10 de la Divan, inarind stapanirea pahar. Va-4
Bile Holban, §i pitar, Theodor Holba,n pe mo-
pia Vlaidenilt §i Vladnicul. de; la inutul BotosaL

www.dacoromanica.ro
 282

nil, ce au cumparatu prin mezat de la Zoifa, fa-

ta Irinel, de la Maria Ocileasa, alfil al lor.
32). Carte de la 426-428, din 180/, de la
Divan. in pricina Sard. Pavli Maciirescu cu Ele-
na sociea medel. Iacovachi Carp, pentru mosia
Bocsagii de la finut. Orheiulul. .1) Carte de la
.

Neculai Alisandru Voda din 7240 fev. 15. 2)

Carte tot de la acest Domnu din 7218 mart. 12.
33). Carte de la 448-452. din 1808 ian. 28
de la Divan, in pricina lui Matel 'strati, Grig.
Luca, 81 alfil al lor, cu Capitanul Ioan Vilrgolici,
Vasile Nour, pentru nisce Orfl din mosia Lu-
f5,nil de la finut. Orheiului.
34). Carte de la 462--463, din 1807, decem.
7. de la Divan iutruind staprmirea Hatmanului. Alis.
Mavrocordat pe 2090 de stanjrml ce au cum-
parat de la rezesii din mosia Harcescil de la
punt. Orheiului.
35). Carte de la 469-475, din 1807, decem.
18. de la Divan, in pricina lui Ionics ce au
fost ispravnic de copil, cu Iftimie Caliman, Mi-
hal Caliman si alfl frail $i neamuri al lor pen-
tru nisce parfl din mosia Ostopcenii, de la finu-
tul 115415ului...1) Suret de pe unu ispisoc ser-
bescu de la Aron Vodii, din 7108 iulie 1. 2)
Doue dill* de la Vasile Voda din 7156 iunie
6, $i aug. 4-3) Ispisoc de la Vasile Voda din
7156 iunie 27. 4) Carte de la. Alisan. Constan-
tin Vodil din 1784 iunie.-5) Carte de la Alis.
Ioan Calimah Voda din 1795 decem. 16.-6)
Carte dela Constantin. Alis. Ipsilanta Voda din
1800 decemvrie in 5.
36). Carte de la 485-494, din 1808 ian. 28
de la Divan, intarind stapanirea stoln. loan Ia-
www.dacoromanica.ro
 283

mandi, asupra parPor din mosia Colonestil, de

la tinut. Tecuciului, ce au cumprirat prin mezat
de hi Sava Faliz, de la Ionicri Tiga §i alti reze§1.
37). Carte de la 498-500, din 1808 mart 4.
de la Divan, intrtrind stripanirea pahar. Petrachi
Catargiu, pe mosia Igngtil, de La tinut. Orhelulul,
e au cmnparat prin mezatu de la stolniceasa
Tarsica, socia stoln. Sava Boteanu.
38). Carte de la 505-520, din 1806 Iunie 20
de la Divan, in pricina lui Ionia Bujoreanu,
Andrei Bujoreanu, Dumitrascu CArcota §i alti ai
lor reze§1 de mosia Frunta§enil de la Omit. Th-
tovel, cu stole. 1onita Codreanu pentru acesti1
mo§ie. 1) Carte de judecath din 1797 Noem. 29,
intaritii de Calimah Voda. 2). Carte de la Grig.
Alisan. Ghica Vodii. din 1765 mart. 21.
39). Carte de la 527-540, din 1808 mart. 15,
de la Divan, in pricina lul Stefan Nastacul, Con-
stantin Meriacri, §i altil al lor, cu Grigoras Bu-
tuno1u, Vasile Chirieac, §i aka al lor, pentru mosia
Stani§escil de la tinut, Tecuciulul... 1) suret de
pe ispisoc serbesc de la Vasile Voda din 7149
oct. /2.-2) ispis. de la Grigorie Ghica Voda batri-
nul din 7237 Ian. 25. 3) ispis. de la Petru
Voda din 7103. sept. 7. 4) Carte de la Vasile
Voda din 7148 aug. 13. 5) Carte de la Joan
Neculai Voda din 7253.-6) done cArti de la Alis.
Constantin. Moruz Voda din anul 1804 oct. 7 §i
din 1805 iulie 26.
CONDICA Ail. 51.
a Divanului pe 1812 si 1813, cum fi 1814.
1) Anaf. de la 36-47. din 1812, decem. 19.
Intririth de Searlat Calimah Voda la 28 decem. in
www.dacoromanica.ro
 284

pricina Domnijei Marioara Calimah, eu pot-pol-

covnicul rhsescu Serghie. Leontievn pentru mosia
CorlAtenil din ocolul Ciuhurului, cin. Iassi. 1) hri-
sov de la. Grig. Ales. Ghica Voda, din 1766. 2) do-
ne ispisoace din 7118, de la Constantin Movi10
Voda. 3) hrisov din 1792 decem. 28, de la Ali,-
sandru Moruz Voda.
2). Anaf. do la 60--67, din 1810 mart. '17, Intl-
ritil de ScArlat Calimah Vodii la 1813, in pricina
Armas6ei Maria Don6e, cu pahar. Tanasa Gosan,
Sard. Mariea Briin6e, pentrn mosia Socii de la
cinut. NianrOilui . 1) Capte de la Thep. Ali-
sandru Voll, din 7176 noern. 2.-2) Carte de la
Dimitrascu Cantatuzino Voda din 7193.
3). Anaf. de la 71-78-, din 1813 maiu 25, Ina-
rita de Scarlat Calimah Voda, la 1813 iunie 28,
in pricina jiilnr clironorni al pahar. Iordacbi Lazul
pentru imparala averei .... 1) Carte dela Mihai
Cost. Stqu VodA. din 1792.
4) Anaf. de la 85--90. din 1813 iunie 10. Intl-
Hat de Calimah Yodil la 30 iunie 1813, in pricina
Catrinei Elea lui Grigoras CAM, pentru parte
de mosia Zabolotenil dela iztut. Iassii, ce mama
sa ar fi venduto Slug. Alis. Fote . 1,) Carte de la.
Alis. loan. Calimah Voditi din 1798 mart. 1.
5). Anaf. de la 01-118, din 1813 apr. 5, indtrita
de S. Calimah Vodk la 1813 iulie 15, in pricina
logof. Di mitri e Sturzai Maim Sandu Sturza si
Vist. Gheorghie gturza, en banu Tie Canta, pentru
mosia Kelmes0 de la Omit.. Hotinului. Scriso-
rile Sturzeiscilor. 1 j doue ispisoace de la Vasile
Voda dip 7144 ian. 1. si altul din 7150 apt 29.
crisoril e 1u 11i0 Canta. 2) copie de pe nun ispisoc
de la Mthal Racovi0 Voda, din '7226,-3) cidul'a;

www.dacoromanica.ro
 285

de la Grig. Alis. Ghica Vodg din 1777 sept. 10.

4) tidula de la Alig. Const. Vodg din 1783 mart 11
6). Anafora de la 125 128, din 1813 aug.
8. intarita la 1813 aug. 25. de Sc. Calimah Voda,
in pricina monastirei Mera, de la tinut. Putnel,
cu locuitorii din targul Focsanii, ce sedu pe locul
monastirei, pentru bezmanu, . . . 1) Carte de la Mi-
hai Const. Sutu Vod5 din 1793 maiu 15.-2) carte
de la Const, Dimitrie Moruz Voda., din 1778 poem.
13.-3) carte de la Alisandru Constantin Voda, din
1783 iulie 28.
7) Anaf. de la 131-134, din 1813 sept. 20. inta-
rita de Sc. Calimah Vod5, in pricina Jul Petrea
.

Potlogeanul, Pavel Pintea si attil a3 lor, de la

tinut. Niamtului, cu clironomil repos. Enaanoil
Bals, pentru mosia Bargaoanii de la tinut.. Neam-
tulni. 1) Anaf. intarita de Alis. Const, Moruz Valk'
din 1792 mart. 29. 2) hrisov si carte de la Alis.
Coast. AIoruz Voila. din 1792 noem. 3). Anaf.
intarit5, tot de acest Domnu la 1805 sept. 1.
8) Anaf. de la 139-153, din 1812 iunie 22,
inthrita de Sc. Calimah Voda la 1 oct . in pricina
locuitorilor mosiel Dorna de Ia munte, cu logof.
Constantin Bats, pentru acesta movie, 1) Carte
.
de la Ioan Neculai Voda din 725.5 Sept. 30.
9) Carte de la 159 161, de la Sc. Calimah
Voda, in pricina locuitorilor din ocolul Vrancel,
su Vist. Iordaki Roset, pentru nisce parti din Vran-
cea . 1) Carte din 1801 ian, 17, de Ia Const.
Ipsilant Vod5,. 2) Carte din 1803 sept. 11. de la
Ales. Const. Moruz Voda. 3) hrisov de la Grig..
Ghica Voda batrgaul din 7244 ian. 20. 4) ispis.
din 71.96 aug. 21. dela Const, Cantemir Voda. 5)
Qarte din 7199 dec. 29 de la Const. Cantiinir VoLia.

www.dacoromanica.ro
 - 286 -
10). Anaf. de la 178-202, din 1813 oct. 10. in-
taritti la 1813 decem. 16, de la Scar. Alis. Calimalk
Voda, in pricina Vister. Grigoras Sturza, cu logof.
Constantin Greceanu, pentru mosia Oasele, de la ti-
nutul Covurlulului. Scrisorile Vister. Sturza.
1) ispisoc din 7015 maiu 11. de la Bogdan Vo-
da, 2) Carte din 7249 main 7. de la Grig. Ghi-
ca Voda batrAnul. 3) Buret diu 7260 sept.30,
de la Const. Mihai Cehan Racovita Voda, 4)
Carte de la Matei Ghica Voda din 7266 mai 30.
5) Carte de la Matel Ghica Voda din 7263
iunie 14, 6) idulA de la Sc. Grigori. Ghica Vo-
d5. din 7266 iunie 4.-7) tidula de la loan Teo-
dor VodA din 7268 main 18.-8) Carte de la Ioan
Teodor Voda din 7268 iunie 10. 9) Carte de la
acest Domnu din 7268 aug. 26. 10) Carte de la
Gr:g. Ioan Voda din 7271 fev. 18. 11) hrisovu
si carte de la Grigorie Al. Ghica Voda din 1775.
Scrisorile logof. Const. Greceanu. 1) Carte de la
Ivan Neculai Voda din 7255 fev. 18. 2) Carte
de la Grig. Ioan Voda din 7269 aug. 6. 3) Carte
de la Grig. Ioan Voda din 7270 iulie 10. 4) Carte
de la Alis. Ioan Mavrocordat Vodil din 1785, iunie
14.-5) Carte de la acestasir Domnu din 1785 aug.
29. 6) Carte de la Mihal Const. Sulu Vodadinil 794
fev. 15.-7) hrisov tot de la acest. Domnu Sucu.
din 1794 sept. 12.-8) Carte de la Alisan. Const.
Moruz Voda din 1804, fev, 21.
11). Anaf. de la 206-218, din 1813, noem. 27.
intarita de Sc. Alis. Calimah VodA la 1813 decem.
10. In pricina boerilor Miles1ti, cu sora for Baneasa
Rusanda Donici, pentru lipsa mosiilor din izvodul
de zestre §i anume mo iile Dobrotescii,si Goldhsesci
din inut. Putnei, Hulubescii §i Fundenii din i inut.

www.dacoromanica.ro
 287

Tecuciului, i DAncescii in tinut. Covurluiului.

1) ispis. de la Mihal RacovitA Voda din 7213 dece.
13. 2) ispis. din 7004, de la Stefan VodA, in-
tariturA lui loan Fruntesu stoln. pe jurnatate de
satu Ciofrescii, 3) ispis. din 7022, decem. 17, de
la Bogdan Vodi. 4) hotarnicA de la Neculai VodA
din 7252 iulle 20. 5) hotarnicA de la Aron Voda
din 7102. 6) hotarnica de la Vasile Voda din
7143. 7) ispis. de la Stefan Voda din 7004. ian. 24.
8) ispis. de la Bogdan VodA, din 7078 apr. 20,
9) Carte de la Const. Cehan. Racovita Voda din
7260. ian. 13. 10) Carte de la Const. Dirnitrie
Moruz Voda din 1778 iulre 1 .
12) Anaf. de la 229-233, din 1814 ian. 11.
intarita de S. A. Calimah Voda la 1814 fev. 20
pentru impresurarea mosiei Pustiul de la tinutul
Dorohoiului a logof. Const. Bals, despre mosia Ba-
loenii sau Bivolul a vornicului Const. Palade..
1) ispisoc din 7127 itdie 2. de la Gaspard Voda
2) Anaf. din 1793 mart. 31. intarita de Mihail
Sutu Voda. 3) doue carpi din 1793 iunie 8. si
octom. 12. de la Mihail Sucu VodA. 4) ispisoc
din 1765 de la Grig. Ghica Voda
13) Anaf. de la 238-242, -din 1814 ian. 29,
intarita de Sc. A. Calimah VodA, la 1814 ian. 23.
pentru dispaAirea hotarului mosiei Ccstescii de la
tinut. Botosanii a Monastirei DOmnel, despre mosia
NAcsanil a lui Teodor Mustea0.
14). Anaf. de la 243-250, din 1813 aug. 20.
intarita de S. A. Caliruah Voda in pricina satrar.
Grigorie ScArlat, cu postelnicu Mateiu Costaki.
pentru mosia Stoesescil de la inutul Falcilului.
1) Suret de pe unu ispisoc serbescu a lui Petru
VodA din 7054 mart. 25. 2) Carte de la Const.

www.dacoromanica.ro
 - 288 -
Mjhai Cehan Racovita Voda din 7251. apr. 9.
2)- Cadg de la Al.'s. Const. Moruz Voda din 1808
.3) Carte de la Otmst. Duca Voda, diu 7204 noem.
12. 4) Carte tot de la Const. Duca Vodri, din
7204 noem. 12. 5) Carte de la Matei G-hica Voda.
din 7262 oct. 20. 6) Carte de la Alis. Const.
Moruz Volt din 1803 iulie 8.
15) Anaf. de la 270 27i, din 1814 ian. 16.
intriria de S. Calimah Voda la 1814 mart. 15.
in pricina fillor repos. Banu Iordachi Roset cu
pitaru Chirieac Bibiri, pentru jutnatate satu Sase'nii
de la tinutul Orheiului, si pdrtile din mosiile Do-
proslovestii i Mehediul de la Omit. Vasluiului,
ce ar fi fost a reposatului Bann Roset.
16). Anaf. de la 280-284, din 1814 fey. 3.
intarita. de S. A. Calimah Voda la 1814, mart. 15.
pentru schimbul urmatu intre itoln. Vasile Stama-
i, cu trod postelnicelul Iordachi Varnav, dind
Stamati mosia BalAsAscif 1i Ungurasil de la cinut.
Sucevei i land de la Varnav doue parti de
mosie, una la tinut. Niamtului, 1i alta la cinut.
Falcitului 1) hrisov de la S. A Calimah VodA
din 1813 april. 2.
17). intilritura Dom. S. A. Calimah Voda de
la 319-320, din 181 iulie 8. in pricina Stoln.
loan Sescu, cu. Slugerasa Zoita Silion pentru des-
pktirea mosiilor Berestil si Hantestii.
18). Auaf. de la 389-391, din 1814 apr,,,
intlrita" de S. A. Calimah Voulli la 1811 Apr. 26.
in pricina pitaresel Soltana Lipineasca, din Bucu-
resti, cu Sara. Neculai Lipanescu, pentru mo§iile.
Ifisate danie de Rusanda Lipgnescu barbatului seu.
19) Anaf. de la 397-403, din 1814, intaritrt
de Sarlat A. Calimah Voclil la 1814 august 18.-in

www.dacoromanica.ro
 289

-pricina lui Vasile Tomia, Matel in NastasA,

ski altil al for rezesi de mosia Seulestil, de la linut.
Tutovei, cu Vornicul Const. Costaki pentru acestA
nr9sie ... 1) ispisoc de la Bogdan Voda din 7016,
mart, 17.-2) ispisoc de la Stefan Voda din
7060 apr. 25.
CONDICA ,19: S2.
a Divanulai pe 1814, 1815, ,si 1816.
1) Carted Divanulni de la 7 - -11, din 1814-
oct. 5, in pricina clironomilor reposatnlui jignicer
Petraki Buzila, cu preotul Ioan Miron
si atl ii aii for rezesi de mosia Randurile de la tinut.
M116(11111, pentra o parte din acesta movie.
2). Carte de la 26-30, din 1814 noem. 21.
.de la Divan, in pricina Iii Mihalaki Cocri, Iorda-
ki Dimaki 9i Teodor Barrtiisu cu preotul Iordaki
vechil si din partea altor rezesi al sei, d,e mosia
Brieicanii de la -inutul Nian4ului, Pungenii de la
tinut. Hr rlaului i Dneilutil de la tinutul Hod-
nului, pentru aceste mosii.. 1) ispisoc de la Vasile
Voda din 7151 mart 1.
3). Carte de la 31-39. din 1814 aug. 10.
de la Divan in pricina lui Dinu lioata cu Iorda-
chi Burchi pentru Varti din mosia Galbenii
i Tulescii de la tinut. Niamtului. --Benison/ a pi-
ritului lordachi Burchi. 1) Cartea lui Mihail Const.
15qu Voda, din 1794 mart 28-2) Carte de la Const.
Alis. Ipsilant Voda din 1800 sept. 5 --3) Carte.
tot de la acest Domn din 1800 sept. 18.
4.) Carte de la 43-51 din 1815 ian. 25. in
pricing banului A.rghirie Cuza cu Mariea sociea
Jui Ionics Varian, pentru junfalate de satu din
mosiea Poenile -Dragulu, de pe apa ReslAvlitu-
URI-CARIIL VOL. yI. F. 19.
www.dacoromanica.ro
 290

lui de la tinut. Scrisori a Banulu'i

Cuzo. 1) Ispisoc de la Irimie Movila Voda din 7114
noem. 28. 2) ispisoc de la Irimiea Movila Vodrt
din 7114 noem. 30. 3) Carte de la Miron Bar-
novschi Voda, din 7137 apr. 28.-4) Carte de la
Grig. Ioan Voda din 7270 , mai. 2. Scrisorile
piritei Mariea : 1) Carte din 7226 decenwrie 18,
de la Mihal Racovita Voda.
5) Carte de la 52-57, din 1815 ian. 30, in
pricina lui Dimitrie Calbaccibasiii, vechil si din
partea altor neatuuri a sale Tulburesci si Pits-
laresci, cu preotul Costantin Dodul pentru o a
sesea parte din tru pal mosiel Murgescil de la
tinutul Vasluiului... 1) prescurtare de pe is-
pisocul lui Constantin Mihaiu Racovip Voda,
din 7260 Iunie 20..
6) Carte de la 76 -78 din 1815 rev. 10 de la
Logotqie in pricina lui Constantin Forul, cu
Simion Cardasn, Ioan Bularda, i al01 al lor, pen-
tru mo;,zia Grigorevii de la tinutul Falcilulul.
Carte de la Domnul Grig. Ghica Voda, din 7235
aprilie. 27.
7) Carte de la 86-90, din 1815 fev. 15, de
lit Divan in pricina lui Gheorgie BantAsu, Con-
stantin Stroe, cu Dimitru Calpaccibasia, pentru
a 12 parte din mosiea Murgescil, de la -cinutulu
Vasluiulti.Cartea Donmului Antioh Constantin
Voda din 7208 fev. 27.
8) Carte de la 100-105, din 1813 fev. 21,
de la Divan in pricina CApitanului Ienachi Par-
calabul. Postelnicelul Mihalachi Branza, cu Dia-
conul Teodor Ciiruntul, Gh. Irimiea pentru mo-
sia Luncanii, tinutul Baertului
9). Carte de la 109-110. din 1814, decem. 20.
www.dacoromanica.ro
 - 291 -
in pricina sard. Stefan Gherghel cu Poste ln. Ea-
mandi Gheleme pentru mosia Braescii din. tinu-
tul Dorohoiului.Ispisoc din 7155 Sept. 12 de la
Vaaile Voda.
10). Carte de la 112-115, din 1815 mart.
24, in pricina lui Gh. Ghernetu, 9i Diaconu San-
du, qi altii ai lor, rezesi de mosiea Cornii, de la
tinutul Falciiului, cu monastirea Dobrovatului,
pentru mosiea Cornii, ce s'ar fi irupresurindu de
mosia Talh5rescii a monastirei.-.1) hrisov din
7111 de la Irimiea Movila Vodi. 2) hrisov de
la Domnul Grigorie Alesandru Ghica Voda din
1776 oct. 26.
11.) Carte de la 143-165, din 1815 Main.. .
de la Divan. pentru impresurarea mosiel IvA.nesci
de la tinutul Vasluiului, a Camin. Ioan Carp,
despre mobile rezesesci : Prigorenii, Merestii 1i
Holetul.-1) Ispisoc de la Domnul Eustratie
Dabija Voda din 7172 mart. 20.-2) Carte de
la Grigorie Ghica Voda, biltreuul, din 7245, de-
cem. 20.-3) Ispisoc de la Domnul Antiohie
Yoevod, din 7204, augustu. 3.
12). Carte de la 173-181 din 1815. mart.
10, de la Divan pentru dispartirea mosiei Nic-
senii, a negutitoriului Teodor Musteata, despre
mosiea Costescii de la tinutul Botosanii, a Mo-
nastirei Doamnal.
13). Carte de la 182-187 din 1815, mart.
24, de la Divan in pricina popel Costantin Han-
cul, Gh. Buzdugan, din satul Micestil, tinutul Tu-
tovei, cu Banul loan Bap pentru mosiea (Jn-
numiti §i Meria, de la tinutul Tutovel.
1) Ispiaocu din 7007, de la Domnul Stefan
Voda.- -2) Anafora din 1778, intAritg atuncea,
www.dacoromanica.ro
 - 292 -
la 27 Iunie, de Durnnul Costantin Dimitrie Mo-
ruzu Voda.-3) Ispisocu de la Domnul Constan-
tin Voda din 7197.
14). Carte de la 188-192, din 1815, Iunie
4, de la Divan, in pricina postelnicelului Mi-
lialachi Nita, qi pitarul Maud' Nip, cu Panaite
Pante, si altii al lor, toti rezesi de mosica
tinutul Niamtului, pentru tut batriau nu-
mit Rosen din actSsta mosie.Carte de la loan
ipsilant Vo la, din 1789 Lillie 3.
15). Carte de la 193 . . . din ... de la. Di-
van, in pricina Ispravnicului de aprocli Stefan
Cerkez, altii ai sei, din neamul Piiescilor, cu
Gh. Radu, diiacu de Divan, pentru niste parti ce
au cumprtrat din mosia Caricenii, de la, neamul
Sofilcescilor, si a Baghicescilor. ---1) Cartea Dom-
nului Alisandru Ioan Calimah Voda din 1796
Iunie 26. 2) Anafora din 1802, latarita de la
Domnul Alisandru Moritz Voda. 3) Anafora din
1801 decent. 20, intaritri de la Domnul Alisandru
Moruz Voda. 4) Anafora din 1798, august. 30.
Intarita de Domnul Alisandru loan Calimah Voda,
5) Copie de pe o carte de la Domnul Constantin
Dimitrie Moruz Voda, din 1778.
16). Carte de la 227-231, din 1815 oct,
28, de la Divan, in pricina Catrinei, filca tre-
cutului din vieata °lucent' Vasilie Adam, cu aga
Alesandru Greceanul, pentru mosia Dragotescii,
§1 unu zapis de Burd.uceiti, de la tinutul Falci-
iului. Carte din 1806 Julie 28, de la Domnul
Alisandru Constantin Moruz Voda.
17). Carte de la 236-239, din 1815 apr. 2,
de la Divan, in pricina Catrinel socia lui Constan-
jn Bulubasia, en niste neamuri ale sale ce le clieu
www.dacoromanica.ro
 293

Ardarestil, pentru 371 %% funii din mosia Dilnestilf

tinutul Vasluiului. Carte de la Domnul Mihai
RacovitA Voda, din lea t 7230, Iunie 22.
1S)- Carte de la 240-241, din 1815 decem.
13, in pricina Ilincai i Ileana, surori din satul
Rugin6sa, tinutul Romanulul, cu Clucerul Stefan
Holban-, pentru ruoia 1Vlogosescil, de la tinutul
Herter. --1) Cartea Domnului Gr. Alisandru Ghica
- Voda, din 1776, mart. 18. 2) Copie de pe
anaforaoa Doninului Gr. Al. Ghica Voda. din 1776
april 27.
19). Carte de la 251-256 din 1815, decem.
26, de la Divan in pricina Clucerului Vasile Docan
i Simion,` 1i altil al lor, rezesi, de mosia Belzenii
ce'l Iicu si Bulia, de la tinutul Tutovei, cu Ioan
lacob mazil, i altil al lor, pentru Impresurarea
Belzenilorg despre Dragomiresci. 1) Ispisoc ser-
bescu de hi Stefan Voda din 6995 Ian. 13.-2)
Cartede Ia Domnul Mihal Racovita Vodil, din 7213.
20). Carte de la 260-266, din 1816 Ian,
dt de la Divan, in pricina Comisului Iordlehi
Basotti, cu Belzede Dimitrie Moruz, pentru mosia
Liestil, tinutul Harlaului. 1) ispisoc din 71237'
mai'i 25, de la Domnul Gaspar Voda. 2) ispisoe
din 7155 oct. 11, de la Vasile Voda. 3) Carte
din 7232 sept. 2, de la. Domnul Mihal Racovita
Voda. 4). Ispisoc din 7240 mart. 18. de In Dom-
mil Gr. Ghica Voda, batriinul 5) Carte ding
7232 de la Donfnul Mihal Racovitri Voda.
21). Carte de la -270-273, tlin 1816, fey.,
29, de la Domnul &..grlat Al.-Calimah Voda, inta,
rind stApanirba lui Vasile Holban, pe unu eAzu
ctl mori, din tatul lIegnsenii, tinut. Rornanulul,
gi pe 33 stknyini din trupul mosiel Crinttnenii

www.dacoromanica.ro
 294

oe iau luat in schimbu de la Sava Banul si socia

lui Anicutia.
22). Carte de la 273-280, din 1816 fe v.
Divan, in pricina rezesilor de mosia
10, de la
Poenile Oancei, pentru impresurarea acestei mo-
despre VulpAsestil a Monastirel Precista din
Roman, find amAndoue aceste mosiS la inutul
Romanulul. Ispisoc din 7266 Lillie 27, de la
Domnul Scarlat Gr. Ghica Voda, datu pe mosia
Monastirei.
23). Carte de la 300-306, din 1816 mart.
23, de la Divan, in pricina ComIsului. Enacachi
Larnbrino, cu Ionita sin Stefan, Gh. Blizul §i altil
ai lor, pentru uioyiile Ontescil si Scanteescii, de la
tinutul Tutovel. 1) Carte din 7248 maim 27,
de la Domnul G-r. Ghica Voda. 2) Anafora din
1779 lunie 29, de la Const. Moruz Voda.
2-1). Carte de la 315-323, din 1815 apr. 4,
de la Divan, In pricina Polcovnicului Mihal Bon*,
i Polcovnicul Neculai Obreja, pentru impresurarea
mosiel for Gaureana de la tinutul Tecuclulul, des-
pre mosia Ciirbunescii, a Monastirei Casinul. 1)
Carte din 1805 fey. 7. de la Domnul Alesandru
Const. Moruz Voda. 2) Suret de pe ispisoc
din 7174 mart. 10, de la Duca Voda.
25). Carte de la 330-333, din 1815, aug.
8, de la Divan, in pricina Banulul Grigoras Hri-
soverghi, si Comisul Constantin Stamati cu postel-
nicelul Joan Gheuca, pentru despartirea hotarului
mosiel Delestil, acelor din tii, de la tinutul Vas-
lulului, despre mosila Albescii, tot de acolo, a
postelnicelului Gheuca. 1) Carte din 7222 apr.
27, de la Domnul Neculai Voevod, 2) Carte din

www.dacoromanica.ro
 - -295

1815 apr. 1. de la Domnul Scarlat Alesandru Cali -

mah Vo
26). Carte de la 339-350, din 1816 fev.
15, de la Divan, in pricina lui Va ilie, ginerele
lui Neculai Bodros, si postelnicelul Tanasa Di ma
cu Tiron Cujba, pentru o parte din mosia Ruvenil
ce se numesce si Potropescii, de la tinutul Vaslu-
iulta. 1) Carte din 1786 mart,27, de la D-u. Ale-
sandru Than Mavrocordat Voa. 2) Carte din
1814 oct. 31, de la Domnul Scarlat Alesandru
Calimah VodA.
27). Carte de la 356-363, din 1816 mai 30,
de la Divan, in pricina postelnicelului Constantin
troia, cu Gheorghie Burghelea, pentru mosiile
Giurgenii, Onicenii si Marmurenii, de Ia tinutul
Vasluiului. 1) Carte din 7219 maiu 9, de la
Domnul Dimitrie Cantimir Vodg.
2S). Carte de la 366 .... din .... de la
Divan, in pricina Dlui Neculai Jora, cu postel-
nicelul Toader Dinga, Ionia Grumeza si altii ai
lor, pentru mosia PAdurenii de la inutul Ro-
manului. 1) Doug carti de la Domnul Ioan
Neculai Voda, din 7254 apr. 28, si Iunie 4.
29). Carte de la 380 ... din 1816 Iunie
10, de la Divan to pricina lui Vasilie sin Cristea,
cu Neculai sin Stefan, Gavril sin Grigoras, si al ii
al lor, pentru o parte din mosia Liuldarenii de
la tinutul Falciului. Carte din 1794 Julie 26
de Ia Domnul Mihal Sutu Veda.
30). Carte de la 395-405, din 1816 Iunie 20,
de la Obstevcil Adunare, in pricina lui Stefan Ro-
man, vi Radul Boul Rovu, 1i preutul erban, to0
rezevi din Vrancea, cu monastirea Mira. de la i-
nutul Putnel, pentru o parte de movie de pe

www.dacoromanica.ro
 296 -
Milcov.-1) Carte din 7263 Lillie 11, de fa.
Do mnul Scarlat Ghica 'Voda.. 2) Carte din 72-10
Lille 28, de la Domnul Grigorie Ghica
3) Carte din 7210 _tulle 28, tot de la acestasu
Domnu. 4) Carte din 7196 maiu 3, de la Dom-
nul Costantin Vod5,. 5) Ispisoc tot din 7196
aug. 21 tot de la Domnul Costantin Vodrt. 6)
Hrisov din 1801 decern . 20, de la Domnul Ale-
sandru Costantin Moruz Voda.
31) Carte de la 420 423, din 1816 august
26, de la Divan, in pricina Spataralui Iordaehi
Leon, cu Catrina Qiolacita. si pitrtr4sa Realm Gle-
toaiea pentru nisce parti din mosia Scheea de la
tinutul Vasluiului. 1) Carte din 1797 mart.
23, de la Domnul Alesandru loan Caliwah Vodg.
2) Hrisov din 7201, Iulie 5, de la Domnul An-
tioh Costantin Vodg.
32) Carte c&e la 421-427, din 1816 sept. 2
de ift divan, in pricina lui Dimitrie Beiovici pi
neamurile sale, cu Gavril Avram mazil, pentru
o parte din mosia poenile Oancei de la tinutul
Roman.
33) Carte de la 450-458, din 1816 noem_
j.4, dela Divan in pricina postelnicelului Alisan-
ru podan, §i fratele seu porusnicul Scarlatu
odan, en mitropoliea din Iasi, pentru mosiea Ro-
farii de ila tinutul la u.. . I ) Carte din 7.-10 Itinie-
& d' e la Domnul Orrigorie Gliica Voda Bri-
i
pranut p)cispisoc din 7200, Julie 16 de la Dom-
ul Antiohie dostantin Vo&i.-3) Carte din 1794
99t. 22, de la Domnul Mihail Costantin Su ut
Voda. 4) Carte din 1796 fev. 23, de to Dom-
nul Alesandru Ioan Calimah Vod5.--5 Ispisoc dirk,

www.dacoromanica.ro
 297 -
7197, martie 15. de la Domnul Costa,.ntin Vo-54
da, parintele Domnului Antioh Vodd.
CONDICA .x.53
a Divanzdzii, pe anii 1813, 1814, 1815 §i 1816
de analorale, hrisove §i carti.
1) Hrisov de la 9-12, din' 1813, decem, 19,
de la Domnul &arid Alesandru Calimah, Vodd,.
intArindu stap5,nirea Logof. Iordachi Cantacuzin
pe averea reposatului Iordachi Cantacuzin, i pe
mosiea lcusenii de la inutulu Sucevei, dup5, ju-
dacata 'ce an avut cu medelnicerul Roset
§i spatarul Serban Negel, vechil si din partea al-
tor rudenii a le lor.
2) Carte dela 20-22, din 1814 fey. 19. de
la Domnul Scarlat Alesandru Calimah Voda, pen-
trh desptiqirea hotarului mosiea Gura- Tighe-
ciului i Botasca din a stringa Prutului de la ti-
rtutul Codrului, a Vornicului Vasilie Costachi,
despre raosiile Cotestii, Tigancit 1 i Tiganeil,
stolnicului Ioan Costachi.
3) Anafora de la 26-31, din 1814 Ianuarie
11, neiutrtritA, in pricina vornicului Vasilie Ro-
se; cu casa reposatului Logof5,tu Mihai Sturza,
pentru done mosii, dela 'cinutulu Hotinului, a-
nume : Marsin4a_si Nova-Sulita, §i pentru xiisce
tigani luaci de la casa reposatului boierii Di-
n'ul Bals. 1) Anafora din 1775 Ianuarie 28,_
intArita de reposatul Doran Grigorie Alesandru
Ghica Voda, .aratata de Pluitoriu.
4) Cartea de la 37 38, din 1814 Iunie 9,
de la Domnul Scarlat Alisandru Calimac Voda,
intarindu stapanirea slugerului Paval Tulbur;
www.dacoromanica.ro
 - 298 -
pe o parte din mo§iea Leostii tinutul Falciiului,
ce au cumparat prin mezat, de la medeln. Ior-
dachi Stavhr, fratele seu Mihalaki.-1) TidulA din
1813 decem. 8, de la Domnul Scarlat Alisandru
Calimah Voda.
5) Carte de la 47-48, din 1814 Iunie 9, de
In Scarlat Alex. Calimah Voda, in pricina Lo-
gof. Costantin Bals, cu vornicul Costantin,Pala,-
di, pentru impresurarea mo§iei Pustiiul dela ,inut.
Dorohoiului acelui din fait], despre mo§iea, BA-
lo§enii acelui din urma. 1) Ispisoc din 7127
Iunie 2, de la Domnul Gaspar Vodti.
6) Carte de la 55-60, din 1814 Julie 15,
de la Don inul Scarlat Alex. Calimah Voda, pen-
tru impresurarea mo§iilor Drilgusenii §i Zavoeni
de pe Moldova, din tinutul Sucevei, ce sunt a
Banului Costachi Lazu §i a fratelui seu Joan,
despre mo§iile Ctibujii a banului Costantin Can-
tacuzino, §i Stroe§tii a Moriastirei Slatina.-1)
Doue Ispisoce de la Domnul Stefan Voda din
7028 Julie 15.-2) cartea Domnului Scarlat A-
lesandru Calimah Voda din 1813 noem. 10.
7) Hrisov de in 77-85, din 1814 aug. 12,
de la Domnul Scarlat Al. Calimac Voda, luta-
rind stiipanirea Spatariului Ioan Roset, pe eke-
va parti din mo§iea Du§estii de la tinutul Niam-
tnlui, ce au cumparatu de in Ioan Liciul, lor-
dachi sin diaconul, si de la alti reze§i.
8) Hrisov de la, 86-90, din 1814 aug, 10.
de la Dom. Sc. Al. Calimah Voda) inthrind sta-
panirea Spat. Ioan Roset, pe parV din mo§iile
Socii §i Dusescii, de la cinutul Niamtului, ce au
,cumparat de in Ioan Nip, postelnicelul Mihalachi
Nita §i de la altii.

www.dacoromanica.ro
 299

9). Hrisov de la Dom. Sc. Al. Calimah VodA

de la 91-96, din 1814 aug. 12, intrtrind strt-
ptinirea Stolnicesei Tarsia socia stolnicului Va-
sile Boteanul, pe mosiea Cuciuba si Cuciub4a
de la tinutulu Tutovei ce au cumpAratu de la rezesi.
10). Hrisov de la 113 115 din 1814 sep. 8,
de la Dom. Sc. Al. Calimah V. V. intArind sat-
prtnirea unui Mantul si Gh. Rizar, pe 5 dughe-
ne si o cracluda, ce au cumparat, prin mezat de la
Spatarul V. Roset, ce sunt la podul-Vechiu, in Iasi.
11). Hrisov de la 135-141, fa'ra data, de la
Dom. Sc. Al. Calimah V. V. inthrind stapani-
rea monastirei Kinovion de la muntele Atonu-
lui, asupra monastirei Florestii si Bursuciul, ce
au frtcut'o danie mitropolitul Veniamin cu nea-
murile sale Costfikestii.
12). Hrisov de la 146-119, din 181 -1 noem.
16, de la Sc, Al, Calimah V. V. intarind sta-
panirea Visternicului Iordaclii Roset, pe mosiia
Pascanii de la inutul Sucevei, i Hodora de la
tinutul Harlaului, ce an cumparaeo prin mezat de
la epitropii Bezedelilor Dimitraki si Panaiotaki,
fii a Domnului Costantin Moruz V. V,
13). Anafora de la 150 165. din 1814 noem.
26, intarita la 1814 decem, 3. de Dom. Sc. Al.
Calimah V.V. in pricina preutului Vasilie, pre-
utul Gavril, si 41 al lor, din neamul Tiggaresc
cu neamul Beldimanescu, si Dorohatescu pen-
tru o parte din mosiea Tiganescii gi Stani-
sescil de la tinutul Tecuciului. Scriforge
jeluitorilor: 1) Carte din anul 7148 augusta
13, de la Domnul Vasilie V.V.-2) Carte din
7253 Iulie 15, de la Domnul Neculai loan V.V.
3) Carte din 1804, oct. de la Domnul Al. Const. Mo-

www.dacoromanica.ro
 - 300

ruz W. Scrisorile piratilor Beldimeinesci: 1) Carte

din 7103, sep. 6, de la Domnul Petru W,-2) su-
ret de pe ispisocul serbesc din 7149 oct. 12 de
la Domnul Vasilie VV.-3) Carte tot de la Va-
sile VV. din 7149.-4) Ispisoc din 7273 Ian.
25, de la Domnul Grigorie Ghica VV.-5) Carte
din 7271 Iunie 20 de la Domnul Grigorie loan VV.
14). Hrisov de la 166-175, din 1814 Noem._
10, de la Domnul Sc. Al. Calimah VV. dat Lo-
gof. Const, Bals, pentru impresdrarea ce patitnea
ihosiea sa Pustiiul de la cinutul Dorohoiula, des-
pre rnosiea Balosenii sau I ivolnl a vornicului
Const. Paladi.-1) Ispisoc din 7127 Tulle 2, de
la Gaspar W.-2.) Anafora din 1793, mart. 31.
inairita de Domnul 111ibai Const. Sutul VV.-3)
Ispisoc din 1765 de la Domnul Gr. Ghica VV.
15). Carte de la 176 -179, din 1813 Sept. 22,
de la Domnul Sc. Al. Calimah VV.- in pricing
lui Vasilie Ciocul, Mihalaki Romascu, Ioan Tn
fescu, i alii ai lor, cu Episcopia Husului pen-
tru rescurapArarea a 92 parninturi din trupula
mosiel Dolhestil de la inutul
16). Hrisov de la 214-- . . din . . . de la
Domnul Sc. Al. Calimah VV. Int6rincl stkni-
rea Doan-mei Smaranda Calimah, pe rnosiile nu-
mite : Monastirea Doamnei si en livada Costesti,
de la .cinutul Botosanilor ce le-au cumparat prin
mezat de la monastirea numita Rusico (le la,
santul Munte al Atonului uncle se afta kinovie-
si sä praznueste Santul Mare Mucinic i thmadu-
itoru Pantelimon.
17) Anafora de la 218-224, din 1804 Ian..
*). CU ae6std oeasiune, eredemii ea faeemd unit servitid publibultt
amatord de istorie, spundndui a in anal 1873, in: Mews 137. Ts-

www.dacoromanica.ro
 301

19, intaritil la 1811 Ian, 23 in pricing de ho-

tarn intre mosiea Costestii a Monastirei Doam-
nei, ysi intre Mosiea Neeenii a negutitorului Tho-
der Mustea0.-1) Hrisov din 7259 main 25 ,de,
In Dorn. Costantin Mihai Cehan-llacoviVa VV.
18). Hrisov de la 234 236, din 1815 main
10, de In Domnu Sc. Al. Ca limah VV. intrtrind
Fttipanirea armanului Bogos Kircor, pe trei du-
gltene cu local for de la ulitti $i porta Sf. Vineri
din Iasi, ce dupa judeettla le-au luat de la Ton -
ciu Sandulovici, drept 950 lei.
19). Carte de la 237-- 241 din 1815 apr. 13,
de h Domnu Sc. Alis. Calimah VV. intiirindu
t,tilpanirea agai Durnitraki Statakipe mosiile Re-
ciulenil 1i Fantiina Mare, ce au eumparatu prin
mezat de la Manolaki si Iordaki fii Pitarului Ne-
culai Calm4d.
20) Carte de la 246 248, din .1815 main 20,
de la Donmul Sc. Al. Calimah VV. inthrind sta-
pAnirea spat. Constantin Miclescu, pe parile ce au
eumparat din mosia Ta,lliare$tii Omit. Botosanilor.
norpavtu Rienonetepexoli Yerteneuoft Aaupi, s'a 5 imprima`ii o carte
intitulatg: Acta, praesertim Graeca, Rossici in monte Athos monasterii,
A R T bI
PYCCRAPO HA CBHT0311 A 0 Offt
MOHACTIAPH
CB. BEAHROMY EHHRA II IltIITEAR
HAIITEAEHMOHA.
in acestg colectiune de documente se ve'd6 acte en data 1030,
1034, 1048, 1067, 1071, 1143, 1169, 1312, 1347, 1349, 1360
1353, 1358, 1363, 1377, 1380, hrisovul 1111 Despotu Dragosh on fra-
tele sea Constantin, dupa care mmeaza qi allele, pgng la andifi 1796.
Primele documente suutii iu limba arecesca, apoI vino in cea ser-
beseg, masa yi romlniasg; tote en traductiunea lor rusaseil in privire.
Vom cauta a ni folosi de aceVg carte istoricg, publictind6 unele
documente, atinetere de tarn nostra, in partea a qeptea a Uri-
rand ui.
T. C.
www.dacoromanica.ro
 - 302 -
21). Hrisov de la 256-267 din 1815 Sept. I.
de la Domnu Sc. Al. Calimah V.V. intarind sta. -
panirea Visternicului Iordachi Roset asupra mo-
siilor Onicenii, Lindietii, Undestii Negutestii,
de la inutul Sucevei, ce le-au cumparat prin me-
zat de la Ecaterina Buhalschina, fiica Spat. Grigo-
rie Basota.
22). Carte de la 284-289, din 1814 Iunie 6,
de la Domnul Sc. Al. Calimah VV. prin care in-
taresce stapanirea locuitorilor din targul Pietrei,
pe tot locul domnesc ce se afla acolo, care li s'au
facut danie de Domuul Al. Joan. Calimah VV.pre-
cum si locul numit Bursukianu Avram, de
campu, toti stapaneasca. Hrisov din 1797
maiu 8, de la Domnul Al, Joan Calimah VV.
23). Carte de la 294-297, din 1816 fev, 24.
de la Domnul Sc. Al. Calimah VV. intarind sta-
panirea Banesei Maria Sturz6e,pe mosiile Plotonesci
Urlacii, i alte silisce mosil a casei sale, de la
cinutul Falciiului, dupa judecata ce au avutu cu
r ezesii imprejurasi.
24) Carte de la 309 ... din 1815 Iunie 30,
de la Divan, intarind stapanirea lui Costea sin
Popa Lazar grecu, pe o ceicima si o dughenit,a din
mahalaoa muntenimei de sus, din orasulIasii, ci an
cumparat de la preutul 1) cidula din 1813
decent 11. de la Domnul Sc. Al. Calimah VV.
25). Hrisov de la 311-313, din 1816, mart.
4, de la Domnul Sc . Al. Calimah VV. intarind
stapanirea Banului Joan Rajescu, asupra, a o juma-
tate desat Oborocenii si jumatate de sat opirlenii,
dintr'un hotaru de la tinutul Roman, ce le-au
aumparat prin mezat, de la Spiltar. Zo4a, socia
www.dacoromanica.ro
 303

Spat. Lascaraki Sturza. 1) Cidulii din 1815

noem. 15, de la Dom. Sc. Al. Calimah W.
26). Carte de la 331-331,*din 1816 mart. 28,
de la Domnul Sc, Al. Calimah W, pentru des-
partirea hotarului mo§iel G-aureana de la tinutul
Tecuciului, a Postel. Mihai Bonta§u, §i a altos re-
ze§i de catrA mosia CArbunescii din tinutul Putnei
a monastirel Casinului.
27). Carte de la 347 352, din 1816 fev. 15,
de la Domnul Sc. Al. Calimah V.V. pentru des-
partirea hotarului mo§iilor de la tinutul Vasluiu,
Delest11 despre Albesti. 1) Carte din 7222 apr
27, de la Dom. Neculai VV.
28). Hrisov de la 360-364, din 1816
Iunie 15, de la Domnul Sc. Al. Calimah VV.in-
tarind uiirea Banului Iordachi Draghiciu, a-
supra mo§iei Baltatii, de la tinutul Garligaturel,
ce an cumparato prin mezat de la Vornicul Ior-
daki Catargiu.
29). Hrisov de la 370-380 din 1816 Iunie 30,
de la Domnul Sc. Al. Calimah VV. intarind sat-
panirea monastirei Miera, de la tinutul Putnei, pe
o bucadi de loc de pe Milcov, §i pe alte parti diu
Vrancea, dupti judecata ce au avut cu Stefan Ro-
man, i Radul Bou-ro§u, §i preutul §erban Milan
din Vrancea, toti reze§i din Vrancea . 1) Car-
te din 7263 Iunie 11, de la Domnul Scarlat Ghi-
ca VV. 2) Copie de pe o carte din 7240 Iu-
lie 28, de la Domnul Grigorie Ghica VV. 3)
Carte clin 7196 maiu 3, de la Dom. Constantin
VV. 4) Ispisoc tot din 7196, aug. 21, tot de la
Domnu Constantin VV... 5) Hrisov, de la Dom.
Al. Const. Moruz VV, din 20 Decem. anul.,..
30). Anaf. de la 390 401, din 1816 Julie 8,
www.dacoromanica.ro
 .304

neintarita In pricina palm. Dumitraki Eamandi

cu ceau§ul Neculai, pentru despaqirea no§iel Mri-
ciseriii de la tinutul Covurluiului, a paharn. des-
pre mosiia Cornestii a Ciausului. 1) Ispisoc din
7213 de la Antiohu Costantin Voda, 2) Carte
de la Al. Const. Moruz Voda din 1801, fey.- 12,
3) Carte din 1814- Ian, 30, de la Domnul Scarlat
Al. Calimah Voda.
31). Hrisov de la 406-408, din 1816 Iulie 16,
de la Scarlat Al. Calimah Voda, intarind sapa-
nivel.). Spat. Alisandru Sturza pe casele arse cullo-
cul lor, ce au luat in skiwhii de la negutitorul
-Gh. Eustatiti, de la uli0 mare, care au fost are-
pos. hoer Todira§ Balus, land Spatarul alte case
negucitorului lenga sf. Spridon.
32) Carte de la 409-111 din 1816 Iulie 21,
de la Scarlat Al. Calimah Voda, intarind stApa-
nirea Banulai Neculai Leiqul asupra ptulilor de
mosie ce an cumparat din, mosiile Stanisescii $i
Balotescii de la tinutul. Tecuciului
33). Carte de la 414-416 din 1816 aug. 12,
de la Divan, intarind stgpanirea Anastasiel fiica
lui Thoma Hristodor, pe o dugheng de piatra
de la Ulita Targului-de-jos din Iasi, ce an cum-
pant prin mezatu de la jidovilIlie Finkelstain si
inerele seu Iosip.
34). Carte de la 423-425 din 1816 Sept. 26,
tie la Scarlat Al. Calimah Voda, intarind stapa-
nirea Post. Mihai Mavroeni, pe jumatate de mosia
Oroftiana, partea din sus, ce au cumparat prin
mezatu de la maiorul Constautin Sainovici.
35). Carte de la 431.. de la Divan, din 1816
aug. 29, intarind st;:ipanirea lui Costantin Cal-
paccibasia, pe nisce case cu locul lor,- din Ora-

www.dacoromanica.ro
 305

sul 141, ce an cumparat prin mezat de la Ca-

trina socia repos. Sava jamlariu.
36). Carte de la 4-13-444 din 1816 Iunie 13,
de la Divan, intarind stapanirea lui Constantin
Harhaz, pe o casa cu local el din Iasi de la ma-
halaua Pacurarii, ce au cumparat prin mezat de
la Mahar. Iordaki flermeziu- si sora sa Maria.
37), Hri.,3ov de la 445-149 din 1816 Decent.
de la Scarlat Al. Calimah Voda, intrind st'apA,-
nirea Agra Alisandru Greceanu, asupra mosiel
Savenii, si a trei 0111 din mosia Bozienil de
la inutui. Dorohoiului, ce an cumparat prin
mezat de la Vornicul Neculai Stratulat.(Scrisori
pe mosia Bozieni:) 1) Carte din 7181 apr. 8, de
la Ste. Voda. 2) Carte de la Movila Voda din 7137
Jul. 30. 3) Carte din 7262 Sept. 30, de In Matei
Ghica Vocla.-(Scnsorile mosieI Savenil:) 1) ispisoc
serbescu din 7056 mai 5, de In Ilies Voda. 2)
ispisoc serbescu din 7100, de la Aron Voda. 3)
Carte din 7165 mart 25. de In Grh. Ghica Voda.
4) ispisoc din 7165 decem. 18, de la Gheorghie
Stefan Voda. 5) Carte din 7168 fev. 25, de la,
Stefan Voda. 6). ispisoc din 7170 fev. 15 de in
Eustratie Dabija, Voda. 7). o scrisore de In Du-
mitrascu Cuparul din 7176 ian. 30. ca au luatu
de la Gheorghie Logofatu 100 galbini si ian pus
Wog jumatate de sat de Seveni. 8) Hrisov din
7216 ian. 10, de la Miltai Racovita Voda. 9)
Carte de la Constantin Neculai Voda, faro data,
10) Carte din 7249 de la D. Grigori Ghica Voda,
38). Anaf: de la 453-155, din 1816 aug. 18,
int:Arita de Scarlat Al. Calimah Voda la 1816 sept.
20 pentra desparcirea mosiei Albestil rezesiasca,
IIRICA.RUL VOL. VI F. 20
www.dacoromanica.ro
 306

de mosiea Radaescil a spat. Arghiri Cuza, de la

fnutul Vasluiului.
39). Carte de la 457--462,din 1814 apr. 3. de la
Scarlat Alis. Calimah Voda, in pricina Banesei
Rucsanda Donici, cu fratele sea Stol. Andrei Milu
pentru trei mosil a le parintelui for : Dobotescii,
Gondasescil din t,inutul Putnei, i Hulubescil din
inutul Tecuciului.
CONDICA N. 54
A Divanulape anii 1816, 1817 ,Si 1818 pentru
Clirti de judecatd.
1) Carte de la 4-10, din 1817 ian. 28, de
la Divan, in pricina preutulu I loan, polcovnicelul
Lupu Lazar, si altil ai for cu Andrei zet
Nedelcu, loan Sorocianu Ii a10 ai for tot re-
zesi de mosia Talpalaestii, de la cinutul Vas-
luiului, pentru insesi aceasta movie. 1) ispisocu
din 7077 de la Bogdan Voila. 2) ispisoc din
7077 it-die 27, tot de la Bogdan Voda.
2). Carte de la 16-20, din 1817 fev. 1, de
la Divan in pricina lui Grigorie Kebac-si Ionita
Solomon. cu polcovnicelul Ionia Florescu. pentru
rnosia Suhuletu de la -tinutul Falcilului. 1) Carte
din 7270, noem. 20 de la Grigorie Ion Voda.
3). Carte de la 27-34, din 1817 fev. 8 de la
Divan, de jndecata ce au avutu Grigoras Buz-
dugan vatiljal de Aprocli, Gheorghie Buhaescul
/nazi', si altil ai lor, cu Apostol Soroceanu si
feciorii sei Vasilie si Andrei, Team mosiia Ar-
minescil de la tinutul Vasluiului. 1) ispisoc din
7201 noem. 11, de la Constantin Voda.
4) Carte de la 42 ... din 1817 fev. 26, de la
Divan, de judecata ce au avutu postelnicelul An-
www.dacoromanica.ro
 307 --
drei Bejan, Capitanul Ioan Bejan cu altil ai lor
din satul Ostopcenii tinutul Iaii, cu Capitanul Eni-
eau din satul Balabaneseii tinutu Tutovei, pen-
tru nisce Orli din mosia Miabanescil i Durni-
trescil i Vicolenii de la tinutul Tutovei.
5). Carte de la 54-57, din 1816 Julie 20.
de la Divan, in pricina lui erban Buhaeseu si
altil ai sei, curgatori din Durnitrascu Ni ta, san
Barbu, en Mihalachi si Constantin, ficioril let
Vasilie Ni ta pentru nisce parti din mosia Socii
de la tinutul Niaintului.
6) Carte de la 58-67, din 1817 mart. 5. de
la Divan dupa pretentia lui Ionita Sion, asupra
preutului Vasilie i postelnicelul Gheorghie Man-
cini si altil ai lor, pentru parti din mosiile Va-
lenii, Cucuesci i Leordenii de la tinut. Tecu-
ciului. 1) Ana. din 1775 iunie, intarita de Grig.
Al. Ghica Voda.
7), Carte de la 68-75 din 1817 mart. 10,
a Divanului dupa pretentia polcovnicelului lonith
Florescu, Ionita Nohit, Serban Balaban, si al-
ii ai lor, pornita asupra vornic. de porta Mi-
halachi Tacu, Petrachi Apostoliu, vichili. i dirt
partea altor neamuri ai lor, pentru parti din mo-
iile Banca, Calinescii, Besicanil i Basova de
la tinut. serbesc din 7163
fev. 14, de la Stefan Voda. 2) Carte din 7213
iunie 5 de la Antioh Const. Voda. 3) suret de
pe o carte din 1765 iunie 5, de la Grig. Ghi-
ca Voda. 4) Carte din 1780 apr. 30, de la Con-
stantin Dimitrie Moruz Voda.
8). Carte de la 94-96 din 1817 mart. 22-
a Divanului dupa pretentia preutului Partenie
din Iasi, i altii m sei, rezeill de mo§ia Roma--

www.dacoromanica.ro
 -- 308
nescii vi LAladinul de la tinut. Carligaturei, asu-
pra Mitropoliel pentru mosia Laladinul. 1) is-
pisoc din 7163 maiu 23, de la Gheorghie Ste-
fan Vodit. 2) suret de pe ispisocu din 7210, de
la Constantin, Duca Vodil.
9). Carte de la 102-106 din 1817 mart 20
de la Divan, pentru desOrtirea hotarului mosiei
Odobescii, de mosia Silivestrii de la tinutul Ro-
manului rezesesci. 1) Carte din 1816 mart. 12
de la Scarlat Alisandru Calimah Voda. 2) ispi-
socu din 6989 fev. 1, de la Stefan VodA. 3) ispis-
socu din 7054 mart. 29, de la Petru Vodg.
10). Carte de la 111-118, din 1817 mart. 20
de la Divan, in pricina clironomilor lui loan Han-
doca vi Radu Handoca, cu Ivanciu ginerele lui
Radii fiiu lui Mauolachi Handoca vi cumnatul seu
Gavril, pentru partile for din mosiile Petrescii,
Kiuzdescii vi Borascii, de la inutul Vasluiului.
11). Carte de la. 119-134, din 1817 apr. 22,
de Ia Divan in pricina Episcopului Husului cu
Diaconulu Atanasie Pascal, Panaite Pascal vi altii
ai lor, pentru mosia Talpigenii de la inut. Vas-
luiului. 1) Hrisov din 7266 mart. 2i , de Ia
Scarlat Grigorie Ghica Voda. 2) Carte din 7269
apr. 21 de la Ioan Theodor Voda. 3) ispisoc
din 7266 mart. 21, de la Scarlat Grigorie
Ghica VodA.
12). Carte de la 150-153 din 1817 main
24, de la Divan, pentru impresurarea mosiei
Grapenil de la inutul Covurluiului, razaseascA,
despre megiesita movie Cavadinescil, iaravi ra-
zeseasca 1) Carte din 1800, de la Const. Ales.
Ipsilant Voda. 2) Cartedin 1786 de la Alisandru.
Ioan Mavrocordat Vodg.

www.dacoromanica.ro
 309

13). Carte de la 154-157, din 1817 mai 26,

de la divan in pricina pahar. Vasilie Coroi, cu
polcovnicelul Iordaki Dumbravrt, i polcovnicelul
Toma sin Pascal, pentru mosia Grapenii
Vasluiului. 1) Carte din 1777, de la Grig. Ali-
sandru Ghica Voila. 2) Carte din 1779 de la,
Domnul Constantin Dimitrie Moruz Voda, 3)
done card de la 1779 noem. 17 tot de la Dom-
nul Constantin Dimitrie Moruz Vod'a.
14). Carte de la 166-171 din 1817 iunie 28
de la Divan de judecata ce an avut diaconul
Ionia i al ii ai lor, cu polcovnicelul Ionith Popa,.
Dumitrachi StrAmtul altil ai lor, pentru mosia.
Leostii de la iiinutul Ftticilului. 1) suret de pe
turn uricu din 7063, main 4, de la Domnul Ali-
sandru Voda.
15). Carte de la 172-179. din 1817 mart. de
la Divan pentru impresurarea naosiei Ketrestil 1i
Drilgoescii rezesesei de la .iitutul Tecuciului, des-
pre mosia Stanulescii, earAsi rezesasert. 1) ispisoc
din 6989 apr. 25 de la Stefan Vodri, inthritura
lui Baicu si Isaiia Mustea, pe satul KetrPscii. 2)
ispisocu din 7041 main 8, de la Petri! Vodg.
16). Carte de la 180-185 din 1817 iulie 10
de la Divan in pricina iconomului Gavril cu ai
sei din neamul Episcopului Ionichie, cu Andrei
Stubei, Grigorie Stubei, vechili si din partea altor
neamuri ai lor, pentru mosia Oprisescil de SUS
§i Oprisescil de josu, tinut. Tecuciului. 1) Carte din
7264, main 9 de la Const. Cehan Racovicrt Vocla. 2)
Carte din 1804 few. 18, de la Domnulu Alisaa-
dru Moruz Voda.
17). Carte de la 186-191 din 1817. . de
la Divan pentru impresurarea mosiei Stroiescii
www.dacoromanica.ro
 - 310 -
de la tinutul Bacaului, despre mosia Bosotenil
rezeesci. 1) ispisoc serbescu din 7005 mart 15,
de la Stefan Voda. 2) ispisoc din 7054 de la
Petru Voda. 3) ispisoc din 7081 de la Ioan
Voda. 4) ispisoc din 6999 de la Stefan Voila,
infaritoriu. Marinei fata lui Berila., pe drepte
Ocinele sale cu satu pe Tazleu: Berescii, Petri-
lescii gi. Bosotenii.
18). Carte de la 193...din 1817 iunie 20, de
la Divan, pentru impresurarea mosiei Spariiticenii
de la tinutul Falciiului a iconomului Eni i alai.
rezesi, despre mosiea CrasfAnicil a spat. Petraki
Roset, i Recenii. 1) ispisoc din 7217 mart.
20, de la Domnul Mihai RacovitA VodA, 2) Carte
din 7109 de la Movilii VodA.
19). Carte de la 197-202, din 1817 iulie 30,
de la Divan in pricing Capitauului TanasA Moe&
dea, yi intre medeln. Gheorghie Oprisaaul pentru
nisce ptirp din mosiea Bolosescil de la tinutnl Tu-
tovel. 1) Copie de pe mm ispisoc din 7145 sept.
3, de la Domnul Vasilie Voda. 2) ispisocu din
7170 fey. 11, de la Eustratie Dabija Voda.
20). Carte de la 203 206, din 1817 mart. 20
de is Divan, pentru dispaqirea hotarului mosiei
Odobescii rezesiaseii de la tinutul Romanului, des-
Pre mosia Selevestrii a Mouastirei Doljastii. 1) is-
pisocu din 6989 fey. 1. de la Domnul Stefan Vodit
2) ispisoc din 7063 noem 28 de la Domnul Alis an-
dru VodA. 3) ispisoc din 7054 mart. 29 de la
Petru
21). Carte de la 208-221 din 1817 Julie 28,
de la Divan, de judecata ce an avutu Pahar. A-
sanaki Dann, cu locuitoril rezesi de mosiile Ver-
drle-Recosa i Calmpurile, de la cinutul Putnel

www.dacoromanica.ro
 311

pentru mosia CAnapoile. 1) Carte din 1813 gip r.

6, de la Scarlat Alisandru Calimah Voda. 2)
Carte din 7240 mart 5 de la Grigorie Ghica
Voda, 3), Carte din 7242 fey. 11. de la Con-
stantin Neculai VodA. 4) Carte din 7251, noem.
17, de la Constantin Neculai Vod5. 5) Carte
din 7256 decem. 5 de la Grigorie Ghica Voda.
6) Carte din 1765 main 7. de la Grigorie Al.
Ghica VodA. 7) Carte din 1776 fev. 22, tot
de la acest dotnnu. 8) Carte din 7201 ianuarie
17. de la Constantin Vod5,.
22) Carte de la 222-224. din 1817 iulie 20.
de la divan, pentru dispArtirea hotarului mosiei
Budescii si FartAganii rezesesci de la inutulu
BacAului despre mosiea Iducairestil a Monast.
Agapia. 1) Ispisoc din 7007 noem. 21, de la
Stefan Voda, aratatu de rezesi..
23) Carte de la 239-241 din 1817 Sept. 4.
de la divan in pricina Postelnicului Emanoil
Manu, cu spat. Constantin Miclescul, pentru unu
eazu ce voesce a face Posteln. pe mosia sa Cu-
corenii. 1) ispisoc serbescu din 7127 noem. 22
de la Radu Voda. 2) ispisoc din 7007 sept. 27
de la Stefan Voda, intAriturA nepocilor Stani01
pe satele Cervacintil iSarba.
24) Carte de la 250-261, din 1817, de la
Divan, de judecata ce au avutu preutul Tot daki,
Simion Paladi, 1i alti ai for pentru mosia Bucsesci
de ht t,inutul BacAuluit cu monahul Varlam, Sava
Ciosul i Vasilie Ciosul. 1) is pisoc din 7077 de
la Bogdan Voda. 2) Anafora din 1803 Intarita
de Domnul Alisandru Const. Moruz Voda. 3)
ispisoc din 6964 sept. 20 de la Petru Vodii. 4).
ispisoc din 6964, oct. 18 de la Stefan Voda. 5)

www.dacoromanica.ro
 312

ispisoc din 6968 oet. 2 de la Stefan VodA.

25) Carte de la 262-267, din 1817 iulie 30,
de la Divan pentru impresurarea mosiel Stroescil
despre mosiea Bueseseil razesesti de la Oman]. Ba-
eilulul. 1) ispisoc din 7005 de ]a Stefan Voda.
2) ispisoc din 7054 de la Petru Voda. 3) ispi-
soc din 7081 de la Ioan Voda. 4) ispisoc din
696-1, oet. 18, de la Stefan Voda.
26) Carte de la 268-277 din 1817 noem. 10 de la
divan in pricina luI Gheorghi Roiu,Stefan Avram ei
Costantin Ciirbune en Costantin CogAlniceanu ji
Constantin Ratundu, pentru mosia Reeestil de la
%inutul Vasluiului. 1) Carte din 7226 iunie 8,
de la Mihai RaeoNiVi, Voda. 2) Carte din 7231,
de la Mihai Raeovicia Voda.
27) Carte de la 282-281 din, 1817 decal].
22, de la divan, de judecata ce su avutu skitul
Dragescil de josu de la intitul Romanului cu
wedeln. Apostoli ysi Gavril Mihalcea, pentru mosia
Drggestil. 1) Carte din 1781 wig. 6, de la Con-
stantin Moruz Volt 2) Carte din 7233 iulie 1
de la Mihai Racov4ia Voda.
28) Carte de la 290-298, din 1817 decem.
23, de la Divan dup6 pretentia lui Ioan Taune,
Gheorghie Cristea, 1i al i1 ai lor, pornitti asupra
porusnieului Vasilie Capainii cu al sei, pentru
mosia Keskenil de la inutul Covurluiului. 1) is-
pisoc din 7029 apr. 1 de la Stefan Voda.
29) Carte de la 302-305 din 1818 fey. 8,
de la Divan in pricina lui Theodor Fiinaea, Ioan
Bocan, Ionitia Onul, Costaki Hilerin, si altii al
lor, cu Antohi Thome, preutul Mihai, $i alcil al
lor, pentru mosia Criisteseil de la tinutul Covur-

www.dacoromanica.ro
 313

luiului 1) Suret de pe ispisocul din 7054 de la

Petru VodPi.
30) Carte de la 305-307, din 1818 fev. 5,
de la Divan, de judecata ce au avut Gheorghie
Palm cu medeln. 'lie Tuduri, pentru mosia Sim-
cinestil de la tinutul Tutovei.
31) Carte de la 308-315, din 1818 fev. 9,
de la Divan pentru impresurarea mo§iei Mum-
§tenii de la tinutul Covurluiului, reze§ascA, des-
pre mo§ia Monastirei G-hireasca. 1) ispisoc din
72-12 Ian. 16 de Ia Constantin Neculai Vodi.
2) carte din 7207 oct. 27 de la Antiohie Const.
Voda. 3) Carte din 7261 fey. 1, de la Constan-
tin Mihai Celian Rhcovitil Voda.
32) Carte de la 327-3-12 din 1818 mart. 3,
de Ia divan, de judecata ce au avut Gheorghie
Slivneanul, Manolachi Slivnenul §i altil ai lor,
en Constantin Meri-acri,Iordachi Paun,din preung
cu ai lor, pentru mo§ia Captitinei, de la tinutul
Covurluiului. 1) Carte din 7225 de hi Mihai
Racovita
33) Carte de la 3-13-346, din 1818 mart. 3,
de la divan, dupii pretentia lui Gheorghie An-
doni, Enachi, Zamfiraki, §i al 61 al loru, asupra lui
Constantin Meri-acri, Stefan Beldiman, impreunii
cu ai lor, pentru partea despre apes din mo§ia
Capatinei tinutul Covurluiului.
34) Carte de la 354-356, din 1818 mart. 8
de la divan, iii pricina lui Pintelie Burilh, Si-
mion §i Ioan Cernatu, cu Lupul Chifan §i altil
al sei, pentru mo§ia Stroestii de la tinutul Ba-
caului. 1) hrisov din 1778 august de la Const.
Dim. Moruz Voda.
35) Carte de la 364-368 din 1818 mart 25

www.dacoromanica.ro
 314

de la Divan pentru despaAirea hotarului mosiei

BerzunVul, a skitului cu acest nume, despre um-
siia Stroestii rezesasic,5., de la tinutul Bacaului. 1)
ispisocil din 7078 de la Bogdan Voda. 2) ispi--
socu din 7005 de la Stefan Voda din 15 mart,
Intaritoriu unui popa Stroiea pe o poiana. in-
protiva Berescilor.
36) Carte de la 368--372, din 1818 mart 27
de la Divan pentru impresurarea, mosiei Berzt4u1
a Monastirei cu acest nume de la .inutni. Baca-
ului, despre mosia Mazangestil reze§asca. 1) is -
pisoc din 7078 apr. 20 de la Bogdan Voda. 2)
ispisoc din 7270 iulie 15 d.e la G-rigorie Than Voda.
37) Carte de la 373 -380 din 1818 apr. 4
de la divan in pricina rezesilor de mosia Drage-
stii de la, -inutul Romanului. pah. IoniVa." Burki,
lord. Burki 3i altil ai lor, cu skitul DrAgestii pen-
tru aceasta movie. 1) ispisoc din 7233 iulie 1
de la Mihai RacoviV1 Vodii.. 2) Carte din 1779
lune 20 de la Constantin Dimit. Moruiu Voda.
CONDWA N. 56.
De Anatomic pe anii 1823 i 1824.
1) Anafora de la 12-19 din 1823 august. 26
intArith, la 1823 Noem. 20, de Dom. loan Sandu
Sturza Voda, in pricina Zamfirei. Varvara ti
.Rucsanda, cu Iordaki Bien], Mica Itatcule sA.
si altil al lor, pentru mosia Gaurenii §i Mire§til
de la ,inutul Vasluiului.
2) Anafora de la 21 37, din 1823 oct. 15,
intarita, la 1823 noem. 20 de loan Sandu Sturza,
Voda, pentru impresurarea mosiei Oncestil de la
Vinutul Covurluiului a Banulni lordaki Caria, des-
pre mejiesitele mosil Shrbil i Gabartul. 1) Cartea

www.dacoromanica.ro
 315

Dom. Costantin Mihail Cehan Macovicia Voda

din 7264 raaiu 26. 2) ispisoc din 7001 oct. 26
de la Stefan Volt intaritoriu lui Stan Grama §i
fratilor lui pe mosia Serbii. 3) ispioc mosiei On-
cestii din 7039 mart 15, de la Petru Voda.
3) Anafora de la 38-40, din 1823 august 3,
tntarita de Domnul I. S. Sturza Voda, pentru o
bucata de loco de la tinutul Carligaturei, ce se
stapanesce de Vornicul lordaki Catargiul, cu
nume de Lungani. 1) hrisov din 7245 de la,
Grigorie Ghica Voa.
4) Anafora de la . intarita la 1824

ian, 18, dupii pretel4ia Capitanesel Stanca Tur-

culet6e, asupra rezesilor de mosia Padurenii, pen-
tru nisce parp din aceasta movie. 1) ispisocu din
7/99 iunie 10 de la Constantin Voda.
5) Anafora de la 61 70, din 1823 iunie 28,
intarita de I. S. Sturza Voda, inpricina An4e1
Botez, cu Dinul Roata si Piiharn. Ion is Burki
pentru unu batranu din mosia Cornestii si Fili-
pescil de la tinutul Niamtului. 1) Carte din 7179
fey. 26 de la Duca Voda.
ti) Anafora de is 86-127, din 1824 ian. 26,
Int.:11.45, la 1824 fev. de Domnul I. S. Sturza Voda,
pentru impresurarea mosiei Teisoara si Nicsanii
desire moviile : Ipotescii, Cocaranii, Loestil, Cer-
nieestii, Sorb°, Costancstii Gl altele, tote de la
cinutul Boto§anii. 1) Suret de pe ispisocu serbestu
din 7096, fey. 2, de la. Petra Voda. 2) ispisocu
serbescu din 7143 iulie 3, de la Vasilie Voda.
3) Copie de pe unu hrisovii din 1793 oct. 18,
de la Mihai Const. St4u Voda. 4) Carte din 1793
ialie 8 tot de la Mihai Const. Sulu Voda. 5) Copie
de pe hrisovul lui Alisandru loan Calimah Vod6.
www.dacoromanica.ro
 316

din 1795 aug. 5.-- 6) Copie de pe ispisocu din

7122 de la Stefan Voda. 7) Carte din 7159 aug.
31 de la Vasilie Voda. 8) Copie de pe o carte
din 7253 iulie 17 de la loan Neculai Voda. 9)
Carte din 7261 aug. 1, de la Mate! Ghica VodA,
10) Doue ciirti din 7143 fev. 23 si mart. 25 de
la Vasilie Voda. 11) Carte din 7253 sept. 22.
de la Ioan Neculai Vodil. 12) Carte din 7153
Sept. 12 de la Vasilie Voli. 13) Carte din 7270
Julie de la Ioan Voevod.
7) Anafora de la 144-166, din 1823, noem.
24, intruita de loan Sandu Sturza Voda, in pri-
cina Sardar. Vasilie Veisa, cu G-heorghie Negru-
ti, Iordaki sin polcovnicelul Spiridon, pentru phrti
din mo iile Stangacii, Vladestii, Dijugatii, Lupitii
i Grozestil de pe apa Racovel, tinutul Tutovel.
1) Carte din 7234, mai. 5, de la Mihai Racovitia
Vodii. 2) Carte din 1816 aug. 19, de la Scarlat
Alisandru Calimah Voda. 3) Anafora din 1820
ian. 3 inthirit5. la 21 iulie de Mihai Sutu Voda.
4) Doue ispisOce din 7068 si 7069 iulie 4 de
la Alisandru Vodti. 5) ispisoc din 7.087 de la
Petru Voda. 6) ispisoc din 7096 innie 25 tot de
la Petru Voda. 7) carte de la 7091 dec. 21 de
la Petru Voda. 8) ispisoc din 7100 fev. 12 de
la Aron Voda. 9) ispisoc din 7137 mart. 15. de
la Miron Barnovski Voda. 10) Carte din 7150
iulie 12, de la Vasilie Voda, 11) Copia ispi-
socului din 6945 main 15 de la Domnii
si Stefan Voevocli. 12) ispisoc din 7005 mart. 5.
de la Petru Vodg. 13) Anafora din 1778 in--
With de Const. Dimitrie Moruz Vodg. 14) Carte
din 1815 aug. 11 de la Scarlat Al. Calimah Voda.
15) ispisocu din 7149 de la Vasitie Voda, 16)
www.dacoromanica.ro
 317 -
Carte din 7164. de la Gheorghie Voda. 17) Carte
din 1768 main .13, de la Grigorie loan Cali-
mah Voc15,.
8). Anafora de la 173-187 din 1824 ian.
10, intilritei de loan Sandu Sturza Voda, pentru
desparcirea hotarului mosiei DrAgotestil, a Vor-
nicului Teodor Bals, despre mosia DracsAnil a
hatmanului Costaki Mavrocordat. 1) ispisoeu din
7271 aug. 4. a lui Grigorie Joan Voda, pe mo-
sia Dragotestil. 2) Copia ispisoculut din 7152 iulie
27 a lui Vasilie Voda.
9). Anafora cu intgriturA, gospod de la, 203-
234 din 1824 martie, intarita de Ioan S. Stur-
za Voda in pricina Vornicului Aleca Calimah, en
Sard. Const. Botez pentru mosia Marzestii . 1)
ispisoc din 7100 de la, Irimia MovilA Voda. 2)
ispisoc din 7102 mart. 8, tot de la Irimia
3) Suret de pe tam ispisoc din 6980 ian. 25 de
la Stefan Voda. 4) Carte din 7160 aug. 28 de
la Vasilie Voda. 5) ispisoc din 7171 de la Ens-
trade Dabija Voda. 6) ispisoc din 7178 de la
Duca Voda. 7) Carte din 1776 de la Grigorie
Alisandru Ghica VodA. 8) Carte de la 1778 sept.
20, de la Const. Dimitrie Moruz Voda.
10). Anafora de la 235 2-18, din 1824 mart.
18, intAritg, de Joan Sandu Sturza Voda la 1824
mart. 28, pentru impresurarea mosiei Ciofrestil
de la .inutul Tutovei, a monastirelor Niamtu gi
Seoul, despre mosiea Hulubescii, a Vornicului
Costaki Konaki. 1) uric din 7004 ianuarie, de la
Stefan Voda, intariturA Stolnicului Joan Frun-
zAti, pe jumatate de sate Ciofrestii. 2) ispisoc
din 7022 decem. 17, de la Bogdan Voda. 3)
Carte din 7223 apr. 26 de la Neculai Alisandrn.
www.dacoromanica.ro
 318 --
Voda. 4) Suret de pe ispisocul hotarnicu dirt
7102 fev. 13, de la Aron VodA. 5) ispisoc din
1234 aug. 10 de la Mihai Racovitia Vodtt. 6)
Carte din 7136 apr. 9, de la Miron Barnovski
VodA. 7) hrisov din 7261 apr. 15 de la Const.
Racovicia Voda[. 8) ispisoc din 7171 sept. 22 de
la Eustratie Dabija VodA.
11). Anafora de la 292 306 din 1824 limier
20, Intarita de Ioan Sandu Sturza VodA pentru
despartirea mosiel Ungurif rezesiascA de in i,inu-
tul Harlaului, despre MOO& Dornestif a Sf. Mi-
tropolii. 1) Uria serbAsc din 7087 mart. 30, de
la Petru Voda. 2) Uricu serbescu din 7087 apr.
15, tot de la Petru Voda 3) done urice serbAsci
din 7093 maiu 12 si 7095 apr. 25 tot de la Petru
VodA. 4) Uricu din 7099 decem. 15, de la Petru
Voda. 5) Uricu din 7112 maiu 8. de Ia Movila
Voda. 6) Surat de pe ispisocu serbescu din 7152
iul. 13, de Ia Vasllie Voda. 7) Carte din 7249
mart. 2 de la Grigorie Ghica Voda. 8) Carte din
1820 apr. 15 de la Sulu Voda. 9) Carte din
1823 sept. 11. de la loan Sandu Sturza VodA.
12) Anafora de la 315-824, din neinsemnat
veletu, intarita de Ioan Sandu Sturza VodA la
21 aug. anal 1824, pentru Impresurarea mosiet
Crangenil de la inu. Putnei a Vornicului Cos-
taki Konaki, despre moiile Toaicestil a cAmi-
narului Spiru, Ciofrestii a Monastirei Berzun-
tului §i Reflestii a Monastirei oenei. 1) ispisoc
din 7140 iurde 9 de la Alisandru Voila. 2) ispisoc
din 7171 sept. 22 de la Eustratie Dabija Voda. 3)
Copie de pe ispisoc din 7207, de la Antiohie Const-
Voda.4) Carte din 1820 fev, 18 de Ia Sutu Voda..

www.dacoromanica.ro
 319

CONDICA Ag. 59
De lirisoave i An aforale pe 1823,-1824 i 1825.
1). Hrisov de la 20-23, din 1823 decem. 21,
de la loan Sandu Sturza Voda, dAnd nisce locuri
din Iasi la targul-de-jos, a monastirel Birnovel,
cu bezmAn de veci Logof, Andronaki Donici.
2) Hrisov de I t 43-60, diu 182-1 fey. 28, de
la loan Sandu Sturza Voda, pentru dispartirea
botarului mosiel Pobrotestil de la tinutul Hertel
a Pittiresei Zoitia Sturza, despre mosia He4a. 1)
Carte din 7145 iunie de la Vasilie Voda. 2) Hri-
sov din 1779 iulie 15 de la Const. Dimitrie Moritz
Voda. 3) ispisocu din 7170 iunie 8, de la Ens-
tratie Dabija Vodri. 4) Carte din 7246 mart. 4
de la Grigorie Ghica Voda. 5) Carte din 7271
oct. 3, de la Grigorie loan Voda.
3) Carte de la 78-82 din 1824 mart. 21, de
la loan S. Sturza Voda, intarind stapanirea jido-
vului Boruh pe unu loon a grecului Enaki A-
levra din Galati.
4) Carte de la 87-88, din 1824 fey. 3, de
la loan S. Sturza VodA intarind stapftnirea ba-
nului Iordaki Emandi, pe mosia Ghitcrintil de la
tinutul Dorohoiului, ce au cumparat'o de la Spa-
tar. Constantin Botez.
5) Carte de la 90-94 dip 1824 mart. 2, de la
Domnul Ioan S. Sturza Voda, de judecata ce au
avut CApit. Sandul Ghimpul, ou .preutul Millai
Poalelungi, pentru parti din mosiile Terkelertil
i Borastil de la Vnutul Covurluitthri. I) Carte
din 1819 apr. 2, de la Domnul SeArlat Calimal)
Voda.
6) Hrisov de Ja 94-1(140, diu 1$24 mart. 261,
www.dacoromanica.ro
 320

de la Ioan Sandu Sturza Voda, intiirind stApa-

nirea, Rucsandei Jora, pe mosia Fisocil de pe apa
BArladului tinutul Tutovei. 1) Carte de la acest
Domnitoriu din 1823 main 2.
7) Carte de la 112 121, din 1821 mart. 30,
de la Ioan S. Sturza Vo chi, de judecata ce an
avian Maria fiica lui Calian, Cu Stefan TintilA, pen-
tru paili din liotarele mosiilor Mogosestii de In
tinutul Niarrqului, si 115rhicestil do pe apa
Bistritil.
8) Carte de la 121-125, din 1821 fey. 10,
de la Joan Sandu Sturza Voda, intarind sttpi-
nirea lui loan sin Constantin Sitrajbasia, pe locul
easel sale din Iasi din mahalaua Feredeilor.
9) Carte de la 125-127, din 1821 fey. 10
de la loan S. Sturza Voda, datiti lui Ioan sin Con-
stantin Sarajbasia, pe locul dughenii c,i hanulul
ce are pe loc dornnescu, in mahalaua Brosteni-
ior in dosul grajdiului gospodu.
10) Carte de la, 127-129, din 1821 fey. 10,
de la loan Sandu Sturza Voda, dati MSriutei socia
dilaconului IliP Bogda-prosti, pentru a-1 srapri,-
ni dughenele ce are pe Podul-lungu in fringliea
gospod, actirora scrisori s'au perdut de Lo-
vin merariu, avendule amanetu.
11) Carte de la 131-136, din 1824 main 15,
de la Ioan Sandu Sturm Vodii, intarin 1 stapAnirea
Vornieului Costaki Crupenski, pe sttinjanii de mo-
sie ce an cumparat din mosia Pozneana din ba-
trAnul Cazan, de la jinut. Bacaului.
12) Carte de la 136 148, din 1823, mart, 3,
de la Ioan Sandu Sturza Vodil, de judecata ce
au avutu Vist. Petraki Sturza en Post. Ioan Pala-
www.dacoromanica.ro
 321

Ili, pentru mo§ia Prosilnicil §i paqile din Nedi-

eni, de la .cinutul CarligatureL
13) Doue dirci de la 149-152, din 1824 main
25. a lui Ioan Sandu Sturza Voda, §i din. . ....
a divanului, intarind stapanirea lagikal Sur-
ghiul, armanca, pe dughenile cu locul for de pe
podul vechiu din Iasi, ce au fost a lui Gheorghie
Sucevauu §i le-au cumparat prin mezat. 1) hri-
sovul din 7261 sept. 3, de la Const. Mihai Cehan-
Racovicia Voda.
14) Hrisov de la 152-155, din 1824 apr. 8,
de la Joan Sandu Sturza Voda, intarind stapa-
nirea banului Iftimi Stamate pelocurile ce le are
in targul Bacb.'ulul. 1) Anafora din 1819 oct. 22
intarita mai in urina de Mihai Sutul Voda.
15) Carte de la 159-172, din 1824 iulie 9,
de la Than Sandu Sturza Voda, pentru dispar-
Vrea mo§iel Ionasenil, ce se stapanesce de medel.
Than Caraiman, i medel. Toader Sanjorj, §i al i1
al lor, despre mo§iile Pitulusenil a Post. Petraki
V6rnav, §i Braescii a Spat. Stefan Gherghel, §i
parcl din Prgstesci. 1) Carte din 7249 oct. 18,
de la Grigorie Ghica Vod5,.Scrisorile mofiei Pi-
tuluenilor. 2) ispisoc din 7142 decem. 2. de la
Moisi Movila Voda. 3) ispisoc din 7143 fev. 28
de la Vasilie Voda. -- Scrisoripe mcyisile Preis-
-testea de Pitulweni. 4) Uricu serbescu din 7122
ian. 15. de la Stefan Tom§a Voda. 5) Hrisov din
7267 iunie 6, de la Ioan Teodor Voda,
16) Hrisov de la 173-176, din 1824 iulie 30,
de la Ioan S. Sturza Voda, intarindu stapanirea
Visternicului Petraki Sturza, pe prirtile ce au Llum-
p'firatn din mo§ia Crucis6ra de josu, Ile la inu-
tul Putnel.
URICARUL VOL. Vl. F. 21.
www.dacoromanica.ro
 - -322

17) Hrisov de la 180-182, din 1824 August--

21, de la loan S. Sturza Voda, intarindu stapa-
nirea Teofiliei Sale Kir Gherasim Episcopu de;
Romanu pe casele eu locul lor, ce au cumparat
prin meat dela Vornicul Alecu Ianculen din Iasi.
18). Hrisov de la 185-186, din 1824, aug:
12, de la loan S. Sturza Voda intarindu stapa-
nirea Leitetimii jidaucei, pe o dughena, de pia-
tra, de pe locul monastirel sf. Vineri, din Iasi, ee-
au cumparatu de la Ioan Dobre, prin mezatu.
19). Carte pe facia 190, de la Joan S. Stur-
za Voda intarind stapanirea lui Matein Turcul
pe done dughene cu locul for din Iasi, lenga ca--
sele Vist. Alecu Bats, ce le-au cumparat prin me-
zatu de la Costaki Radovici flub reposatului Sul-
ger Gavril Radovici.
20). Hrisov de la 210-223, din 1824 Noem-
11. de la Ioan S. Sturza Voda, pentru impre-
surarea mosiei Pobrotescil si Tarnauca de la ti-
nutul Hertel a D-sale Zoitia Sturza despre mo-
sia Pomitrla de la tinutul Dorohoiului a Spat..
Anastasaki Basota.
21). Hrisov de la 224-226, din 1824 Noem.
12 de la Ioan S. Sturza Voda intarindu stapanirea
Banului Theodor Holban pe mosia Calinescii da
la inutul Dorohoiului, ce an cumparat prin me --
zat de la Spat. Stefan Gherghel.
22). Hrisov de la 227-234, din 1825 ian-
20, de la loan S. Sturza Voda pentru dispar-
circa hotarului mosiel Pobrotescii a Zoicel Stur-
za, despre mosia Heqei, stapanita de rezesii Tin-
teni, Vornicu Grigorie Ghica rezesil Her
1) ispisoc din 7170, iunie 8 de la Eustratie Da-
bija Voda.
www.dacoromanica.ro
 - -323

23). Hrisov de la 245-250, din 1824 mart. 301

de la loan S. Sturza Voda, Intarind stApanirea
Agai Alecu Bales pe mosia Lambenii din Ba-
sarabia ce Ian daruit'o bunul sae Logof. Con-
stantin Balus.
24) Carte de la 251-257, din 1825 fev. 5.
a lui Ioan S. Sturza Voda, de judecata ce an
avut Iordaki Dimaki, Mihalaki Kocris, Neculal
Banta's, curggtori din doue fete a lid T6der
Carlig, de pe care se poreclesc Kocrisesti gi
Bantasestil, cu Vasile Pops, Necuiaiii Car lig,
Dumitraki Car lig si altil al for curgetori din
Visternical Mateiu Carlig, pentru pArti de mo-
sie, annme: Oncautii, Rujantil si Cepeleutil de
la Hotin, Brincanii de la tinutul Niamtuhil, i.

Pungenii de la tinutul Harlaului. 1) ispisoc

din 7166 iunie 4. de la Gheorghie Ghica Vo-
da. 2) ispisoc din 7177 iunie 13 si 7178 decem. 28
gi decem. 22, de la Duca Voda. 3) ispisocu din
7125 apr. 1. de la Radu Voda. 4) ispisoc din
7206 iunie de la Antohi Const. Voda. 5) Ana-
fora din 1817 oct. 17, intarita de Scarlat Cali-
mah Voda.
25). Carte de la 280-281. din 1825 main 6
a lui Than S. Sturza Voda intkind stapanirea Lo-
gof. Theodor Balsa pe partea de mosie Sangerii
de la tinutul HarlAului a lui Gheorghie Gosan
ce an cumparato prin mezatu de la medelnic.
Alisandru Tautul.
26). Hrisov de la 284-286 (Ara veletu) de
la Ioan S. Sturza Voila pentru impresurarea mo-
§iel Solontul gi Cozmescil de la tinutul Bacb.ului
a Spat. Iordaki Pruncul, despre mosia rezesiasca
www.dacoromanica.ro
 324

CrAstescif de la acelasi tinutu. 1) ispisocul Cats-

tescilor din 6979 noem. 2, de la Stefan Vodi.

CONDJCA Ai 60.
De Anatomic pe and 1824 i 1825.

1) Carte de la facia 9-16, din 1824 mart..

file la Divan in pricina Aghi Const. Sturza, cu
.Sandul Ghimpul C5pitan, pentru o parte din
mosia Manzatescii de la inutul Covurluiului. 1)
Carte din 1803 few. 9 de la Alisandru Moruz Voda.
2) Anafora, de la 18.. din 1824 iunie 8,
Int:Arita de Ioan S. Sturza Voda la 1824 iulie 14.
In pricina lui Ioan_Lupu locuitorin din mahalaua
Ciurkii din Iasi cu unu Avram jidovu tot din
Iasi, pentru o casa ce au cumparat de la unu
Theodosie Theodor.
3) Anafora de la 23-32 (fAra veleat) in-
taritita de Ioan S. Sturza Voila la 1823 iulie 25,
pentru Impresurarea mosiei Bosotenil despre
Stroiesci de la inutul Bacsautui rezesesci. 1)
ispisoc din 7005 de la Stefan Voda; 2) Carte
de la Domnul Calimah din 1814.
4) Anafora de la 35-38, din 1824 iunie 19,
intaria de Ioan S. Sturza Voda la 1824 iulie 22,
de judecata ce au avut Gavril Kirita si al ii ai
sei cu Stoln. lrimia Giusca 1i Vasilie Bocanu,
pentru a bucata de loc numitA Carpesci de la
iiinutul Falcilului. 1) Carte din 7245 maiu 29
de la Grigorie Ghica Voda, 2) Carte din 7249
fey. 8, de la Grigorie Ghica Voda, 3) Carte
din 7250 ian. 19 de la Const. Neculai Voda".
5) Carte de la 46-50. din 1824 decem. 22
www.dacoromanica.ro
 323

a lui Ioan S. Sturza Voda, de judecata ce an

avut Postelnicesa Elencu ]Nlaurogheni, si Zoita.
Buzne stapanit6rele mosiei Oroftiana, de la ti
nutul Hercei, cu Vornicul Ioan Miclescul, pen-
tru irnpresurarea ce le face cu mosia sa Coma-
nescil de la tinutul Dorohoiului.
6). Anafora de la 54, . . din intarita
de Ioan Sandu Sturza Voca la 1824 decem. 19,
In pricina lui fon Th6der Bilescul din Bucovi-
na cu Comisul Mihaitia, fiiul banului Mihalaki,
pentru ruosia Mamornitia de Is tinutul Iasi. 1)
ispisocu din 7265 decem. 25 de la Const. Mi-
hail Cehan Racovitig Voda. 2) ispisocu din 7254
de la loan Neculai Voda. 3) Carte din 1804 oct.
10 de la Alisaudru Const. Moruz Vocla,
7). Anafora de is 109-116. din 1825 fey. 24,
indiritii de Joan S. Sturza Voda la 1825 maiu
14, pentru impresurarea mo§illor Brimintea, Ra-
caelescil i Dioke0i, a AO Tanen Greceanu, des,-
pre mosiile megiesite a rnonastirei lul Adain.
1) ispisoc din 7200 ian. 4 de la Constantin Voc14.
8). Anafora de la 124-133, din 1824 decem.
27, 1nt'asita de Ioan S. Sturza Voda, in pricina
monahiel Anania fiica repos. hagiIoan Bonciul,
cu Acsinte Hau arman, pentru, done dughene din
tergul Romanului. 1) doue caqi de la &Mist Ca-
limak Vod5. din 1817 fey. 5 si iunie 3.-2 ).Car-
te an 1824 mart. 16 de I,a loan S. Sturza Vodi.
9), Anafora cu IntAritura el de la facia 12c5
150 din 1824, decem, 20, Inta,rita la 1825
fexT, 28, die D. Than Sandu Sturda Voda, pentnu.
impNesurarep, mosiei Biicestii a Comisulai Mihtk-
ila Mihalaki de catra mo3iile Tib4nestil $i Ova-
estil. 1) Carte din 1801 main, 25 de 14 Alisau-
www.dacoromanica.ro
 326

dru Ipsi lant Voda. 2) ispisoc din 6954, de la

Stefan Voda. 3) Uricu din 7041 de la Petru Voda.
10) Auafora de la 158-168, din 1824....
intarita de Loan S. Sturcla Voda la 1825 apr. 10
in pricina ginerului Vornicul de porta Neculai
Corbul, lonita Andriesu, cu Vornicul Constan-
tin Paladi, pentru partea din mosia BurnbAtestil
de la tinutul Vasluiului. 1) Copie de pe o
carte din 7207 decem. 13, de la kntioh Voda. 2)
Carte din 7249 iunie 24 de la Grigorie GhicaVoda.
11) Anafora de la 171-178, din 1828 decem 20
intarita la 1825 mart. 18 de Ioan S. Sturcla
Voda, in pricina Agai Neculai Greceanul, cu
locuitoril mosiei Tamasenii de la tinutul Falcilu-
lui pentru 250 straji. din trupulacestei mosil. 1)
ispisoc din 1766 mart 20, de la Grigorie Ali.
Ghica Voda. 2) Carte din 1818 de la Scarlat
Al. Calimah Voda.
12) Anafora de la 184-191 din 1824....
intarita de Ioan S. Sturcla Voda la 825 iunie 5,
pentru despartirea Pilipautilor a clucerului Ste-
fan Holban, despre mosia Oroftiana a Postelni-
cesei Elencu Manu, de la tinutul Her i. 1) Copie
de pe ispisoc diu 7135 mart. 11. de la Miron
Barnovski Movila Voda. 2) Copie de pe ispisoc
din 7136 aug. 13, tot de la Miron Barnovski Voda.
3) Copie de pe ispisoc din 7137 main 12 tot de
la acest Domn. 4) Copie de pe ispisoc din 7145
main 25, si Carte din 7145 iunie de la Vasilie
Voda, 5) hrisov din 1779 iulie 15. de la Cost.
Dimitrie Moruz Voda. 6) Hrisov din 1813 ian 15
de la Scarlat Alis. Calimah Voda. 7) hrisov din
1815 noem. 22. de la Scarlat Calimah Voda. 8)
Carte din 7147 iulie, de la Vas. Voda.
www.dacoromanica.ro
 327

13) Anafora de la 202-204, din 1825 iunie

10, 1ntarita, de I. S. Sturza Voda la 1825 iulie 7
pentru locul de casa. din Ia§i din mahalaua Tal-
palarilor a spat. Alecu Scortescu, faAndui ma-
sori§ce cat este de mare.
14). Anaf. de la 218-221, din 1824 oct. 15
intarita de I. S. Sturza Veda la 1825 august. pen-
tru stapanirea ce au facutu Logof. Andronaki
Donici mosiel Grigore§til de h tinutul Boto§a-
milor a Agai Scarlat Miclescu. 1) ispisoc din 7247
de la Grigorie Ghica \Todd.
15) Anaf. de la 242-256, fara veletu, ... in-
tfirita la 1825 iulie 17 de Joan Sandu Sturza
Voda, pentru impresurare mo§iilor Cozmestii §1
olontul a Spat. Iordaki Pruncul, despre mosia
Creste§tii reza§iasca din tinutul Bacaului. 1) is-
pisoc din 6979 noem. 2. de la Stefan Voda in-
taritoriu lui Danciul Bolde§u. 2) Carte din 7269
iunie 22 de la Grigorie loan Voda.
16) Anaf. de la 271-274, fara velet, intarita
la 1825 sept. 10. de loan S. Sturza Voda, in
pricina Vornicului Iordaki Iti§canu cu unu Man-
tul fratele grecului Hristodor pitaru, pentru unu
loc ce tine cu bezmin de la Monastirea sf. Lan
Zlataust din Iasi. 1) hrisov din 1814 iunie 10,
de la Scarlat Al. Calimah Voda.
17). Hrisov de la 283 284, din 1825 sept 30
de la I. S.. Sturza Voda, intarind stapanirea
clucerului Stefan Holban pe mo§ia Sinihau de
la tinutul Hertel ce all cuuaparato de la Omni-
-86es Ecateriila
18). Hvisov de la 2.85-286, din 1825 oct.
15, de 14 I. 'S. 'Stoma Voda, pentru despar-
tirea ce .S7au lacut Intre mociile Simipicenil §i

www.dacoromanica.ro
 328

BArbatescil a Spat.. Thorua Luca, despre ruosiea

BalAnestil rezesiasca.
19). Anaf. de in 313 316, din 1825 sept.
19, intgrita de I. S. Sturza. Vodit de judecata
ce an avuiu clucerul Stefan Holban, cu eliro-
nomii fratelui seu repos. Banu Ilie Holban, pen-
tun mosiia Sinihau, de la tinutul Hertel.
20). Anaf, de in 336-341, din 1824 ian.
10, neint4rita pentru despartirea mosiel Drago-
testa' a Vorn Theodor Balsu despre mosia
Dracsanul giDracsenii, a Hatmanului Costaki
Mavrocordat. 1) ispisoc din 7271 aug. 4. de
la Grigorie Ion Vodii. 2) Copie de pe ispisocii
din 7152 Iulie 27 de la Vasilie Voda.
21). Anaf. de la 342 . . . din . . . . intA-
rita de loan S. Sturza Voda la 1825 deceru. 18
in pricina Catrinei Cioni din satul keia tinu-
tul Vasluiului, en spat. lordaki Leon pentru o
parte din trupul acestel mosii $keia. 1) isi isocii
din 7214 iulie 5 de la Antohi Voda. 2) Carte
din 1818 decem. 14, de in Scarlat Al. Calimah
Voda. 3) Carte din 1819 fey. 1, tot de la Scar-
lat Al. Calimah Voda. 4) Tidula de mezatil din
1797 mart 23, de la Alisandru Ioan Calimah
Voda.
22). Anaf. de la 349-363, din 1825, inta-
rita, In 1825 ian. 10, de la I. S. Sturza VodA,
in pricina unor omeni num41 Bogdaprosti, cu
monAstirea Rica pentru unit satii Popestil. 1)
Ispisocii din 7011 oct. 6, de la Stefan Voda._
2) ispisocil din 7068 apr. 13, de la Alisandru
Mesa Voda. 3) ispisocti din 7078 iulie 6 de la
Bogdan Voda. 4) ispisocti din 7091 apr. 12, de
la Petra Voda. 5) ispisocii din 7094 aug. 5, tot

www.dacoromanica.ro
 329

de la Petru Voda. 6) Suret de pe ispisoc din'

7095 main 8, tot de la Petru Voda. 7) Carte
din 7148 Sept. 18, de la Vasilie Voda. 8) done
sureturi de pe doue ispis6ce din 7150 fev. 8,
§i 7151 aug. 15 de la Vasile Voda. 9) Suret
de pe o carte din 7153 iulie 7. de la Vasile-
Vodg. 10) Carte din 7154 noem. 3, de la Va-
silie Voda. 11) Suret de pe ispisocil din 7155
main 12, de la Vasilie Voda, 12) Suret de pe
ispisocil din 7174 tuaiii 5 de la Duca Voda.
13) Suret de pe ispisoc din 7175 fev. 24, de.
la Ilie0 Alesandru Voda.. 14) Ispisocii din 7180
de la Duca Vod;i..15) Carte din 7225 apr. 8,,
de la Mihai Racovita Voda. 16) Doue ispisoce
din 7226, deem. 12, de la Mihai Racovita Vo-
da. 17), Carte din 1766 inlie 11, de la Gri--
go! ie Alis. Ghica Voda. 18) Doue cArti din 1766
§i 1777 sept. 22, de la Grigorie Al. Ghica Vo-
dg. 19) Carte din 1813 sept. 28, de la Scarlat
Al. Calimah Vodrt. 20) Carte din 1813, decem.
6, de la Scarlat Al. Calimah Voda.
23). Anafora de la 368 -374, din 1825, de-
cem. 19, in pricina Camin. Tudnraki Asian, cir
camin. Alecu Hurmuzaki, pentru jurne'tate de
sate Horodistea de la 'inutul Herlaului, ce s'ar.
fi impresurAndii de data cel de pe urrna.

COND1CA .210 62.

De ccirfil Anaforale pi Hrisave pe anii 1822',
1823, 1824, 1825 fi 1826.

1) Hrisov, de la 1 2, din 1822 noem. 17,

www.dacoromanica.ro
 -330
e in Ioan S. Sturza Voda, prin care face danie
casele sale ce le-au avuta cumparate in oralul
lasii de la Band Mihai Eamandi, Aga Constan-
tin Aslan si Efrosinei Sturcla.
2). Carte de Ia 4-7, din 1822 noem. 24, de la
loan S. Sturd i Voda, pentru disphrtirea hotarului
mosiel Berlestii a Monastirei Precista din Roman,
de catra mosia Grumaciestii a Domnitei Raln, find
amendolle mosiile In tinutul Niamtului.
3). Hrisov de la 8--10, din 1823 iaa. 15. de la
I. S. Sturcla VMS., intArind stapanirea Spatartilui La-
tif, pe casele eu locul for ce an eumparatu in Tali,
de la doctoral Viola, ce sunt de . la vale de bise-
trica Talpa.larilor.
4). Hrisov de la 12-13, din 1823 fev.8, de Ia
I. S. Sturcia you., IntArind stapanirea Vornicului
Lascaraki Sturcia pe 20 pogdne vie, de la Cotitaril
-ce au lost a lei Bezedea Scarlat, care i le-an fa-
cut danie, ca pe niste acareturi grecesti, Sali-Pala.
5). Carte de la 16-17, d:n 1813 mart. 14. de
la Divan intarind stapanirea negutitorttlui Gheor-
ghie Popa, pe o case cn locul ei din Tail, niaha-
4aoa Muntenimei de josu, ce au cumparat prin me-
zat de In Ionita Capsia.
6). Hrisov de Ia 18 19, din 1823 main 9, de
Ia I. S. Sturza Voda, intarind stapanirea Bane -
sei Maria Sturza, asupra mosiilor Visternicenii
i Ghitioanii, ce sunt din astanga Prutului la ti-
nutul Orheiului.
7). Carte de la 27-35 din 1823 Iulie 3, de
la I. S. Sturza Voda, pentru panea Agal hum
Canano, ce i s'ai1 luat, de c5,trii stapiinire, intru
Indestularea ostilor otomanicesci ce au fost in
anul 1821, care pane art fost secfestrath de ere-

www.dacoromanica.ro
 331

vditorii -numitului Cananaii. i ) Carte din 1818

-ling. 5, de hi Scarlat Calimah Voda. 2) Carte
-din 1820 april 25, de la Mihai Sutu Voda.
8). Hrisov de la, 45-52, din 1823 lulie 22,
,de la I. S. Sturza. Voda, int5ritoritt Logof. Di-
mitrie Sturza, pe tiganii robi ce are de vatra
vi de laie, clironomie de la parintil sei.
9). Hrisov de la 57-61, din 1823 sept. 10,
de la I. S. Sturza Voda, in pricina Vorn. Ior-
daki Catargiu cu familia Cantulasca aflatoare in
Besarabia, pentru a nu Lir fi dat in stap5.nire mo-
via Stioboranii, de la tinutul Carlig5.turel, care
ar fi dato in schimbii maicei sale, pe movia Lqrga,
de la tinutill lavii.
10). Carte de la 62-63, din 1823, sept. 10,
de In I. S. Sturza Voda, Band cit bezman5 Ba-
-nului Mih5laki Stavar5 'unit locil de dughene,
din Targul de Jost', din Iavi, a Monast. Barnovski.
11). Carte de la 67-70 din 1824 mart 25,
,de la Joan S. Sturza Voda, intarind stapanirea
Ilenei Leca asupra a jumatate de movie Andri-
evescil de la tinutul Bachului. 1) Carte din 7188
mart 21, de la Duca Voda.
12). Carte de la 71-73 din 1825 april 28, de
la I. S. Sturza Voda, intarind stApanirea Stoln.
loan Tacul pe 1615 stanj; 2 palme movie, de
baltina vi cumparAtura in moviile Poenii, Mede-
ienii, Godenescii, vi Cotul Culbarescii, alaturate
Atm de alta la tinutul Tecuciului.
13). Cartea de la 77-90, din 1825 mita 22,
de la Ioan S. Sturza Voda, pentru despartirea
hotarelor mo§iilor H »ndrescii cn parte din Fe-
,.dele§eni, de la Omani Romanului, a Logof. Di-
mitrie Sturza vi a Spat. Enaki Dann], vi pentru
www.dacoromanica.ro
 - 332
despiirtirea mosiel Bann lui Mihalaki Radii, Gr
neseii Moicestii despre mosia Cristestil de la
inutul airligAturel a Sard. Enakaki Gherghel.
Scrisorile ivjactopte de Sard. Gherghel: 1) ispi-
soc din 7170 april 30, de la Eustratie Dabija
Vodii. 2) Ispisoc din 7177 iulie 15, de la Duca
Voda", 3) ispisoc din 7177' iunie 9, tot de la Duca
Scrisori infeicifiate de Logal. Dimitrie.
Sturza, 1) ispisoc din 1803 main 8, de la Ali-
sandru Moruz Voila, 2) Anafora din 1802 thaw' -
rita de Al. Neculal Sucti Vodii.
14) Carte de la 95 -107, din 1825 rnal 291
de la Domnul I. S Sturza Voda, in pricina A-
gai Dimitraehi larnandi, cu nisce rezesi, pentru
o pal to de mosiea Gornescil cinutul Covurluiului.
1) Copie de pe ispisoc din 1780 noem. 17, de
la Domnul Miron Barnovski Voda, 2) ispisoc ser-
besc din 7136 ianuar 17, de la Miron Barnovski
Voda. 3) Carte din 7159 fey. 20, de la Vasilie
VodA. 4) Ispisoc' din 7170 mart 15, de la Eu-
stratie Dabija Vodg. 5) Done ispisoce din 7175
deem. 10 si 7178 iulie 30, de la Eustratie Da-
bija Voda. t) ispisoc din 7224 aug. 4, de la Mi-
hai Racovith Voda. 7) Carte din 7249 mai 17,
de la Domnul Grigorie Ghica Voda btitranul. 8)
Carte din 1777 iunie 24, de la Domn. Ioan Gri-
gorie Alesandru Ghiea Voda. 9) Carte din 1781
martie 25, de a Domn. Constantin Dimitrie Mo-
ruz Voda. 10) Carte din 1784 ianuar. 13, dela,
D. Alesandrii Costantin Voda. 11) Ispisoc din
7213, de la D. Antiolii Costandin Voda. 12) Carte
din 7224 fey. 9, de la D. MihaI Racovita Voda, 13)
Carte din 7219 iunie 20, de la D. Grigorie Ghi-
ca Voda. 14) Carte din. 1806, fey.. 12t cist 1a4 P.

www.dacoromanica.ro
 333

Alesandru Moruz Voda. 15) Carte din 1816 iulie

'8, de la Scarlat Alesandru Calimah Voda. 16)
Carte din '7178 de la Dabija Voda.
15). Carte de la 108-113, din 1825 iuni 6,
le la I. S. Sturza Voda, in pricina clironomilor Mi-
trescl, asupro, recla,ilor de mosia Craestii §i Cru-
ce de la tinutul Covurluiului, pentru parti din
trupurile acestor arcitate de pd-
ralii reclefi. 1) Carte din 1779 oct. 18, de la
Costandin Dimitrie Moruz Voda,. 2) Carte din
1797 april 20, de la Alesandru Ioan Calimah
Voda. 3) Carte din 1819 iunie 13, de la Scar-
lat Alesandru Calimah Voda.
16). Carte de la 118-123, din 1825 mai 14,.
-de la Ioan S. Sturza Voda, in pricina vamisului
'Costandin Porcescu, i Toader Motoc diac si Pa-
val Motoc curgetori din Angelusa, cu banul Mi-
halachi Stavar, pentru ni§te paqi din mo§iile Bo-
i Sacalenii Si Marmurenii de la tinutul
Vasluiului. 1) Carte din 1818 mart 14, de la
Scarlat Calimah Voda. 2) Carte din 1820 iunie
13, de la Mihai &Ica Voda. 3) Carte din 1823
fev. 21, de la Ioan Sandu Sturza Voda.
17). Hrisov de la 125-130, pentru mo§iile
Hoisestil §i Balomirescil a Vorn. Dracachi Roset
din 1825 mart 20, de la Ioan S. Sturza Voda,
spre ai sluji inprotiva scrisorilor ce all pierdut
In vremea volintirilor din monastirea Sacul.
18). Anafora de la 143-146 din 1825 mart
20, intarita de Joan Sandu Sturza Voda, pentru
ca sä slujasca de document Vorn. Dracachi Ro-
set pe mo§ia keia, ce ail luato in schimb de la
Banul Iordachi Milu, a cariea scrisori le ail per-
dat In vremea aposta4ilor Greci.

www.dacoromanica.ro
 334

19). Hrisov de la 149-156 din 1825 aug. 8;

de la Ioan S. Sturza Voda, Intarind stapanirea.
Spat. Alecu Scoqescu, pe local caselor parinte-
lul sea §i de cumparatura ce are in Iasi in ma-
halaua bisericei Talpalarilor.
20). Anaf. de la 161-164 din 1825 sept. 28,,
inthrita de Ioan S. Sturza Voda, la 1825 aprili
29, pentru 22 pamenturi, 9 pa§i, 2 palme 4 pal-
mace ce au cumparat Beizede Neculal Sturza de
la .5,rban Buhaescu prin mezat din mo§ia lti-
denil de la Onitul Neamtului.
21). Anaf. de la 165-167 din 1825 sept. 25,.
Intarita de Joan S. Sturza Voda, la 1825, oct.
10, intarind stapanirea Stoln. Enachi Stamate pe
un loc cu dugheni §i alte acareturi din Iasi, ce
au cumparat prin meclat de la supusul prusascu.
Mihal Lipchi.
22). Carte de la 186-190 din 1826 fev. 4,.
de la Divan de giudecata ce au avut Samson.
Chirinu§ §i altil al sal recla§l de mo§ia Orgue§tit.
de la tinutul Tutovel, cu fiii Ilenii soda lul Ga-
vril Tufa, §i alti ai tor, pentru parte din aceasta
mo§ie.
23). Anaf. de la 200-201 din 1825 Mart 30, a
ob§te§til adunari, intarita de Joan S. Sturza Voda,
la 1826 fev. 15, pentru schevsisul ce aiz &cut
intru sporirea pretului apaltulul car ilor de joc.
24). Carte de la 218-226 din 1826 fev. 23,
de la Divan in priciva Sard. Dimitrie Carp, cu Mi-
tropolia din Iasi, pentru mo§iile Tungujal, Garbe§-
cii, Spinenii, Cascoe§til §i Tunguzanii. 1) Carte din
1775 sept. de la Grigorie Alesandru Ghica Voda. 2)
Carte din 7240 iunie 22, de la Gr. Al. Ghica Voda.
25) Carte de la 227-229 din 182.6 fev. 24,

www.dacoromanica.ro
 335 -
de la loan S. Sturza Voda, tntariud stapanirea,
Surd. Dimitrie Carp, pe mosia Tungujai, Gar-
Spinenil §i Cilscoe§tii, dupa judecata ce
au avut cu Mitropolia. 1 ) Carte din 7240 iuni
22, de la Grigorie Ghica Voda.
26). Carte de la 241-243 din 1826 fey. 20i.
de la Divan de giudecata ce an avut Post. loan
Jora, proprietaritil rnosiel Mile§tii, impreuna si re-
zesil de ,mosia Zmulg de la tinutul Covurluiu-
lui, cu niste oaraeni rezesi Cepregesti, pentru o
bucatA de loc ce au rasluit din Milesti si din
Zmultl.
27). Anat. de la 246 250 din 1825 dec. 16,
intarita de Ioan S. Sturza Voda, in pricina lui
Ilie Bu hAescul din tinutul Neanrcului, cu Pilharnc.
Smaranda Lazoea, pentru 60 stanj. din trupul
mosiei Ratestii, de la t,inutul Neamtului.
28). Carte de la 251 -255 din 1825 dec. 23.
de la Ioan S. Sturza Voda, in pricina Stoln..
Costandin Glodeanu, cu cumnatii sal Costaki si
Gavril Cujba pentru mosia Rulenii de la inut. la ii..
29). Carte de la 262-267 din 1824 iuni 10,
de la Divan, de giudecata ce au avut Ioachim,
Ticul monah, cu preotul Neculai Done i Ionith
§i Simion Done, pentru 250 strij. din trupul
mosiei Ilighidisii de la tinutul Falciiului. 1) ispi,
soc serbesc din 7115 april 30, de la D. Simion Mo-
vita Voda. 2) Carte din 7265 fev. 27, de la Scar-
lat Ghica Voda.
30). Carte de la 268-270 din 1826 iulie 30,
de la Divan, pentru impresurarea mosiel Sarbii
despre mosia Manzatestii, amAndoua rezesesti de la
tinut. Covurluiului. 1) Copie de pe ispisoc din 7005.
mar. 11, de la StefanVodg, intaritoriu Lupel §i

www.dacoromanica.ro
 336

isau Toader si surorei for Crastinei, satul Sarbi

de la tinutul Covurluiului cumparat drept 86 zloti.
31). Anaf. de la 276-286 din 1825 dec. 27,
intarita de loan S. Sturza Voda, la 1826 iulie 20,
pentru in presurarea mosiel Roscanii de la .inut.
Iasii, a Camin. Gheorghie Stroescu si Paharnc.
Zamfira Gheuca, despre mosia rezesiasca Broste-
nii.-1 ) ispisoc din 7175 noem. 4, de la Ilies A-
lesandru Voda. 2) ispisoc din 7243 iulie 23, de
la D. Costandin Neculai Voda. 3) Carte din 7260
ianuarie 31, de la Costandin Mihai Cehan Raeo-
vita Voda. 4) Carte din 7260 iunie 3, de la Co-
standin Mihai Cehan Racovka Voda. 5) Carte din
7130 Ian. 11, de la Stefan TomsaVoda. 6) Anaf. din
1824 iulie 18, intaria de loan S. Sturza Voda,
la acelas an, aug. 12, 7) suret de pe ispisoc din
7151 mart 20, de la Vasile Voda.
32). Carte de la 286-290 din 1826 iulie 15,
de la Divan, pentru inpresurarea mosiei reze-
sesti de la tinutul NeamWlui, Ghigoestil despre
mosia Pungescii despre aseminea mosie rezesa-
sea. Pungescii. 1) ispisoc sarbasc din 6998 mart
9, de la Stefan Voda, intaritoriti lui Iosap san
Toader Hurdugas, nepot lui Dragus.
33). Carte de la 291-295 din 1826 aug. 4,
de la Ioan S. Sturza Voda, de giudecata ce au
avut Paval Danu, Gavril Dascalu; Teodor Bo-
tezatal si altil al lor, cu par4ii de el neamul
Ciocanesc, Popascil ¢i Melintesc pentru mosia Ho-
ciungil si Bregai de la -inutul Nearrgului. 1)
Carte din 1766 mai 21, de la Grigorie Alecsan-
dru Ghica Voda. 2) Carte din 1764 tot de la a-
cest domn. 3) Carte din 1767 mai 5, de la Gri-
gorie Ioan Calimah Voda.

www.dacoromanica.ro
 337

CONDICA 60
De anaforale pe ana 1825, 1826, 1827.

1) Anafora de la 1-17 din 1825 decem. 20,

Inthrita de Ioan S. Sturza Voda, la 1826 april
2, pentru inpresurarea mo-siilor Agorenii, Mir e-
§tii si Sohole01 razesAsti, despre mosia Ivanestii
a A gal I an Carp. 1) ispisoc din 7093 de la
D. Petru Voda, 2) ispisoc din 6977 iunie 9,
de la Stefan Voda, 3) ispisoc din 7172 mart 20,
de la Eustratie Dabija Voda, 4) ispisoc din 7204
aug. 3, de hi Costantin Antiohie Voda, 5) ispi-
soc din 7181 dec. 6, de 1;i Duca Voda, 6) co-
piea ispisocului din 6977 iunie 6, de la Stefan
Voda, 7) ispisoc din 7016 mart 22, de la Bog-
dan Voda.
2) Anafora de la 18-32 din 1825 mart 5,
intarita la 1826 fevr. 28, de loan S. Sturza Vod4,
in pricina Spat. Andrei BasotA, cu locuitorii de
pe partea sa din targul Diltieenii, inutul Suce-
vei, pentru asedemlntul ce ail C.-dent, ce sa pla-
teasca pentru loc si pentru marfa ce vor vinde.
3) Anafora de la 66-73 din 1825 mart 5,
IntaritA la 1826 mart 20, de Ioan S. Sturza Vo-
da, in pricina Pahain. lonica Sion cu un Gavril A-
lesandru si alci al sm, pentru o parte din mosia
Osastil tinutul Vasluiului, 1) carte din 1816 fey.
17, de la Scarlat Calimah Voda, 2) carte din 1824
ian. 13, de la Ioan S. Sturza Voda.
4) Anafora de la 113-122 din 1826 mart 15,
infaria la 1826 mai 16, de Joan S. Sturza Vo-
da, in pricina lui Tuduraki Branariu din lasi ce
85, poricleste Simantul, cu Vorn. Dimitrie Bel-
URICARUL VOL. VI. F. 22.
www.dacoromanica.ro
 338

diman, pentrft niste piirti din trnpul inosiei Gro-

ziistii de la Omani Ftilein lui.
5) Anafora de la 139 146 din 1825 noem.
8, intarita la 1826 iunie 13, de loan S. Sturza
Von, pentru despat cirea mosiel Rogojfistil a Logi.
Teodor Bals, de cats mosia razesasea VISdenir
de pe apa Molnitil de hi tinuttil Dorohoirdul, 1)
ispisoc din 7290 de la, D. Antioltie Costantin Von.
6) Anafora de la 1447 -158 din 1826 april 15,
intarita de loan S. Sturza Voda, de giudecatace
ail aye ProtoporAd Andrei, Cap. rigoral Ci hods,-
riu. Postelnicelulil Iordaki Ciohodariu si alp a for
numiti neamul Postor5cese, razesI de mosia Por-
tarii de la Omani Vaslninlni, en St-fan Costan-
tin ispravnic de aprozi, pentru aceasta movie. 1)
Copie de pe siiret scos de pe un ispisoc din 7198
iulie 20, de la Costantin Von. 2) Carte din 1816
de la april 16, de la Scarlat Calimah Von.
7) Anafora de la 158-165 din 1826 iunie 10,
intarita de loan S. Sturza Von, la 1826 iunie,
in pricina prentului Vasilie Azapan si alti al sal,
cu vaduva Soltana Cahnoea, pentru parte din
mosia Volovacul.
8) Anafora de la 203 -214 din 1826 ian. 31,
intarita de Ioan S. Sturza Voda, la 1826 iunie 3,
in pricina reze§ilor de mosiea Luncanil inutul
Bacatilul, neamul lui Miron, cu neamul Pacura-
resc pentru parte din aceasta movie. 1) Carte din
7238 mal 23, de la Grigorie Ghica Voda, 2)
Carte din 7203 aug. 11, de la Costantin Du-
ca Von.
9) Anafora de la 222-227 din 1826 april 24,
intarita la 1826 iunie 16 de Joan S. Sturza Von,
In pricina Capit. Enaki Pofito, cu monastirea
www.dacoromanica.ro
 - -339

Bogdana de la. tinutul Bacaulul, pentru byre-

surarea mosiei sale Javrenii de la tinututul Ba-
caului, despre mo§ia monastirei, nrimita Helteul.
1) documenturi din 7132 de la Radul Voda.
10) Anatora de la 234-250 din 1825 mart
7, intarita la 1826 iulie 18, de loan S. Sturza
Voda, de giudecata ce au avut Stoln. Iani Ro-
mase, cu Bann Grigoras Duca, pentru parti din
lvanestii, Bogzgstii, Br5hAsastii si Hori-
iata de la Omani Faleiiul, 1) ispisoc din 7232
iuni 10, de la Mihai Raeoyita Vodsa. 2) Carte din
7243 iuni 8, de la D. Costantin Neculai Vod5..
3) Carte din 7251 mart 10, de la loan Neculai
Voda. 4) Carte (Lin 7265 aug. 25, de la Scar-
lat Grigorie Ghica Voda. 5) Carte din 7267 iuli
20, de la D. Teodor Voda. 6) Anaf. din 180(1
ian. 2&. intarua de Costantin Aleesandru Ipsi-
lant Voda.
11) Anaf. de la 255-259 din 1826 iuni 28,
intarita de Ioan S. Sturm Voda, la 1826 lulie
25, pentru inpresurarea mosiei Bubuce numita
§i Valcestii de la tinutul Boto§anilor a Baronulni
Teodor Musteat5 despre mo§ia Caline§til, a A-
gai Scarlat Miclescu.
12) Anaf. de la 268 287 din 1825 dec. 20,
intarita de Ioan S. Sturza Voda, la 1826 aug. 30,
pentru Impresurarea mosiei Fora§tii a Spat. San-
dul CaOchi, despre mo§ia )(WAWA a Banului
Tanasa Festila. 1) ispisoc din 7144 fey. 28, de
la Vasile Vodii, 2) ispisoc din 7144 mart 8, de la
Vasile Voda. 3) Carte din 7267 iunie 23, de la
Scarlat Grigorie Ghica Vod5,. 4-) Carle din 1825.
iunie 18, de la Ioan S. Sturza Voda. 5) Carte
din 7240 mart 26, de la Grigorie Ghica Vodi..
www.dacoromanica.ro
 340 --
13) Anaf. de la 326-338, din 1824 dec. 15,
intarita de Ioan S. Sturza Voda, la 1826, pen-
tru inpresur6rea mosiei Padurenil a Rucsandei
Jora, de cAtra mosia Calugarenii, a Pahar. Io-
nit5 Burchi si Buciumif a Sard. Georgie Negruzi.
1) Tfilmacire de pe ispisoc serbesc din 7131 iuni
22, de la Stefan Tomsa Voda, 2) Carte din 1816
aug. 8, de in Scarlat Alexandru Calimah Voda,
3) Tidulii de mezat din 1799 dec. 21, de in Co-
standin Ipsilant Voda". 4) Anafora din 18t6 mart
1, intaria de Scarlat Calimah Voda.
14) Anaf. de in 354-364 din 1826 april 1,
Infarita de Ioan S. Sturza Voda, la 1826 dec.
In pricina D. Coleski reghistrator Costaki Cior-
nel, cu Aga Toader Carp, pentru o parte din
mosia Pungenil din tinutul Mirlaului. 1) Carte
-din 1797 iunie 4, de In Alexandru Joan Cali-
mah Voda. 2) Carte din 1825 april 25, de in
loan Sandu Sturza Voda.
15) Anaf. de la 377-388 din 1826 noem. 16,
Intaria de Ioan S. Sturza VodA in 1826 dec. 11,
pentru statornicirea targului numit Vladenil sail
tArgul no5, a Logof. Teodor Bals, arrand soco-
tint5, cum are sa urmeza negutitorii ce s'a vor
statornici in transul.
16) Anaf. de la 460 la din intarita in
1827 fev. 23, de Joan S. Sturza Voda, in pri-
cina Vladicai Varlaam Sardion, proistosul schi-
tului Lipovatul, cu IonitA Casapu si Georgie Ba-
nariu, pentru mosia Lipov5,tul de pe rani Bar-
ladului, a numitului schitu, 1) uric din 6977
de la Stefan Voda, ea ail miluit pe un Joan si pe
un Iva§co, cu satul Lipovatul 2) ispisoc din 6999
cle la Stefan Voda, 3) ispisoc din 7136 de la

www.dacoromanica.ro
 341

Miron Barnovschi Voda", 4) ispisoc din 7138 de

la Alexandra Voda, 5) ispisoc din 7140 de la
Moisiti Movila Voda, 6) done ispisoace din 7142
§i 7144 de la Vasile Voda, 7) ispisoc din 7139
aug. 5, de la Moish, Movila Voda, 8) ispisoc din
7226 oct. 20 de la Mihai PacovitA Voda".

CONDI('A :147, 69.

.De Anafoi'ale pe anii 1826, 1827 i 1828.

1) Anaf. de la 22-29 din 1827 mart 12, in-

tarita de loan Sandu Sturza Voda la 1827 mart
28, in pricina, monast. IVichitoasa, en reze§ii mo-
§iei Putinehle, pentru o hlizA din trupul mosiei
Rtichitoasa.
2) Anaf. de la 85-87 din 1827 mart 23. in-
tAritii la 1827 mai 15, de Joan S. Sturza Vodily
pentru a lint Carvasaraoa vama ate 3 la sun pe
tot rachiu ce intra in Cara de peste hotar si pe
acel ce sã va face in Cara.
3) Anaf. de la 145-151 (lin 1827 fev. 22,
intaria. de Ioan S. Sturza Voda la 1827 iunie
13, in pricina jidov. Mo§eu Leibov, en Sava
Cizmariu, pent] u o (Asa ce as avut in targu Hu§ii,
4) Anafora de la 151-157 din 1826 iulie
50, inairita - la 1827 iunie 14, de Joan Sandu
Sturza Voda, in pricina preotului Georgie
Chirvasi §i fiiul saiz Scarlat, pentru panti-
le for de molie din mo§iile for &feria, Ciipiir
tinei, Harleetii §i Varine§di de la tinut. Covur,-,
luilui, .ce li s'ar fi inpresurat de eiltra rfize§ii
cuitori pe ele.
www.dacoromanica.ro
 342

5) Anal de la 165-169 din 1827 mart 21,

lntruita la 1827 iunie 13, de Ioan S Sturm Vo-
da, in pricina monast Varaticul, pentru inpre-
surarea mosiei sale Sarata despre mosia thrgului
Pietril, ai Monastra01, 1) Hrisov din 7216 iunie
1, de la Grigorie Ghica batriinul, 2) Hrisov
,din 7266 noem. 1) de in Scarlat Grigorie Ghica
VodA.
6) Anaf. de la 190-191 din 1826 dec. 12,
S. Sturza
intrtritil la 1827 iunie 27, de Ioan
Vodii, in pricina Postelnieelitlui Iordachi Leca, cu
vara sa Eleuca Leca, pentru parte din juiniitate de
sat Andriesestii, tinut. B roaidai, 1) Carte din 7188
mart 21, de in Duca Vodii, 2) Carte din 1821
mart 25, de la Ioan Sandu Sturza Voda.
7) Anal. de la 20 i 201 din 1827 ian. 19,
int:Arita la 1827 iunie 21, de in loan S. Sturza
Vocal in pricina lui Stefan Pasot, pent. u tun lac
de cash din trirgul Bacaului. ce i l'ar fi luat Pa-
barn. Ionila Lupascu, 1) Carte din 1818 mart
17, de hi Searlat Calitnali Voda, 2) Cute din
1825 oct. 23, de la loan S. Sturza VocIA.
8) Ant& de la '224-228 din 1827 iunie 25,
Intarita la 1827 iulie 18, de Ioan S. Sturza Vo-
a, in pricina riizesilor de mosiile Poenile Oan-
cii ai Petrestii ittut, Rotnanului, i Vovriestii ai
palaenii tinut. Vastuinlni, en Mitropolia din
pentru part,i din aceste movie ce unii din-
tre &Mail le-ar fi dart danie Mitropoliei.
9) Anaf. de la 228-235 din 1827 iulie 8,
intarita la 1827 iulie 15, de loan' S. Sturza Vo-
clä, in pricina Polcovnicesel Smaranda Filatov,
fiica Camarasuliii Costachi Binescu, cu Marga
sotia lui Fotachi Capi4iiiii din Barlad, si Para-
www.dacoromanica.ro
 343

saliva sotia lui Casian Bosuioc din satul Bereasa

tinutul Vasluiului, pentru pir0 din hotara le Tal-
palestil, Hata §i Bene§til de la tinutul Vasluiului
§i Averevii de la chin tul Falciiului, 1) Carte
din 7247 iuuie 12, de la Grigorie Ghica Vodg.
10) Anaf. de la 236-237 din 1827 iulie 30,
intarita la 1827 iulie 30, de Ioan Sandu Sturza
Vod5, pentru banii ce vor atrage creditorii lui
Costantin 'ratan' din vii Iarea partil sale din
mo§ia Rude§tii de la tinutn1 Sucevii.
) Anaf. de la 26Idin
I intarita de Joan
S Sturza Vod5, in pricina lui Gheorghie Evsta-
tiu, cu. Balm Tanana Gosan, pentru clironomia
ce s'ar cuveni sotiel sale Maria din mosia Glo-
denii de piste Prut §i din alai avere rarnasa de
la rnAtusa sa Suoaranda CiudmeasA, care s'ar fi
stapanind numai de Banta Gosan. 1) Anaf. din
1818 fev. 1, intarit5. de Scarlat Calimah VodA.
12) Anaf. de la 274-276 din 1827 iulie 17,
intarita la 1827 aug. 7, de loan S. Sturza Vo-
(15,ca," la prieinile ce vor ave pAnAntenii sa nu
se prirnasea vechili supusi streini.
13) Anaf. de la 281-294 din 1827 sept. 12,
intarita la 1827 sept. 16, de Ioan S. Sturza Vo-
di1, in pricina Logof. Grigorie Sturza, en Costan-
tin Saigiu, pentru averea repos. Hagi Popa. Di-
mitrie Sechilarie. 1) Hrisov din 1775, de la Gri-
gorie Alexandra Ghica Veda, 2) Carte din 1766
de la Grigorie Ioan Calimah Vodii, 3) Anaf. din
1800 mai 13, intarita in aeela§ an la 5 iulie, de
Costantin Alexandra Ipsilant Voll, 4) Carte
din 1804 fey. 21, de la Alexandra Moruz V oda,
5) Carte din 1815 noem. de la Scarlat Calimah
Voda, 6) Carte din 7165 de la Gheorghie Ste-

www.dacoromanica.ro
 344

fan Voda, pentru mosia Mileare§til, cu sali§tel

el, P4canil §i TAmiisanii de In tinut. Iagii, 7)
Carte din 7169 de la Stefan Voda, pentru mo-
Picanii de pe Prut.
§iile Tama §anii §i
14) Anaf. de la 297-306 din 1827 sept. 10,
intarith. la 1827 sept. 19, de Joan S. Sturza Vo-
dr', In pricina monastirei Ramnicul din Valahia,
cu VorniPul Costachi Conachi, pentru mosia Trt-
labestil de la .inut. Tecuciuhti, 1) Hrisov din
7261 april 15, de la Costantin Racovith Voda,
2) ispisoc din 7240 de 1a Alexandru Voda.
15) Anaf. de la 327-329 din 1827 oct. 20,
intarita de Ioan S. Sturza Voda, la 1827 oct.
25, intru care art ariltat socotinta obseasca adu-
nare a sa priface vadriiritul in vinarit7 adeca.
sa nu sa mai coteasca, ce sti se iei plata pe pogoane.
16) Anaf. de la 345-359 din 1823 iulie 20,_
intArita. la 1827 Aug. 10, de la Ioan S. Sturza
Voda, de giudecata ce ail avut Comis. Iordachi
Roset, cu Stoln. Dimitrie Sacara §i altil al s'Al,
pentru parte din mosia Vers5stii din Omit. Ba.
caulul, 1) Carte din 7270 iulie 2, de la Grigo-
rie Ioan Voda, 2) Carte din 7272 dec. 7, de la
Grigorie Ioan Calimah Voda.
17) Anaf. de la 359--362 din 1824 mai 31,
neinta..ritii tot in pricina Comis. Iordachi Roset,
cu Stoln. Dimitrie Sacara, pentru parte din mo,-.
sia Versastil inut. Baciiului. 1) Carte din 7270
iulie 2, de la Grigorie Ioan Voda, 2) Carte din
1779 fev. 28, de la Costantin Dimitrie Moruz VodL
18) Anafaraoa obstestii adunari de la 405-
415 din 1827 april 9, Maria la 1827 april 10,
de Ioan S. Sturza Voda, pentru pronomii le pg.-
mantului Moldova.

www.dacoromanica.ro
 345 -
19) Anal. de la 464-478 din 1827 iulie 21,
intarita la 1828 fey. 28, de Ioan S. Sturza Vo-
da, in pricina reztisilor de mosia Thai4§6.nil de
la inutul Falciiului, cu Aga Neculal. Greceanu,
pentru 250 stanj. din aceasta mosie. 1) Hrisov
din 1766 mart 20, de la Grigorie Ghica Voda.
2) Carte din 1818 fey. 15, de la Scarlat Cali-
limah Voda. 3) Carte din 7212 de la Mihai Voda.
4) ispisoc din 7179 de la Duca Voda.
20) Anal. de la 488-496 din 1828 fey. 16,
intarita la 1828 mart 12, de loan S. Sturza Vo-
da, in pricina riizesilor mosiei Cleja de sus si Cle-
ja de jos, de la tinutul Bacaului, pentru desp5r-
tirea acestor mo§ii. 1) Carte din 1827 april, de la
Ioan S. SLruza Voda.

CONDICA Jlp 73.

De call pe anul 1827 i 1829 de la Divan.
1) Carte de la 14-15 din 1827 dec. 14, de.
la loan Sandu Sturza Voda, intarind sthpanirea
lui Hagi Stoian Cojocariu din Galati, pe un.
loci.' de dugeana pe ulica mare a monast. Preci-
stei ce au cumphrat de la Marinta Ciochinoea.
2) Carte de la 24-25 din 1828 ian. 21 a D..
loan S Sturza Voda, cats Parcalabiea Galati",
ca sa statorniceasc stapanirea Medelnc. Constan-
tin Onul pe 204 t5n). ce ail cumparat din ho-
tarale mosiei Saca, batrAnul Moinestii de la acest
tinut, de la preotul Alexandru i Vasile mina-scurtsa..
3) Carte de la 27- 28 din 1828 ian. 31, a
D. Ioan S. Sturza Voda, catra Parcalabii de Ga -
141 ca sa fanduinsca pe Vornicul de poarta Co-

www.dacoromanica.ro
 346

stati Stefaniu spre a osLibi din mosia Crrtestii

de la .cinutul Covuriuiulul, 64 strinj. lul Iorda-
chi Mitre dupi hotailrea giudeer4ii ce ail avut.
4) Carte, pe fiqa 37, de la D Joan Sturm,
VodA, din 1828, extra Vorn. Costachi i Ispr. Tu-
tovii ca §a cercetezii pricina iscatrt intre monast.
lui Adam, en Gheorghie Ciolio laviu Qi altil al
sel, pentru mosia OsAeeil de la tiitutul Tutovii.
5) Carte de la 48-51 din 1828 mart 20, de
la Divan, de giudecata ce ail avut Ciipit. Gheor-
gh ie tisnea i Neculal Lefler si alti al lor, cu
Paharn. Gheorghie Liga, pentru in bktrAn nu-
mit Oea din mosia 11Irtlustenii tinut. Covurluitilui.
6) Carte de la 53-55 din 1828 mart 17, a
Divanulni, ca preotul Lupul i Iordaelti CAith ui
alti al lor Poale Lungisti din satul Viudaraii ti-
nutul Tutovii, sa intoarca Postel. lordachi Giur-
gea, banil ce ail luat pe 60 stanjini din nosia
Terchelenil de pe Chineja tinutul Covurluiului,
pentru ca n'ail el mosie in acel hotar. 1) Car-
te din 1819 april 2, de la Scarlat Caliinah VodA.
7) Carte de la' 60-67 din 1828 mart 20, de
la Divan, in pricina pornitit" de preotul A-
nastasie i Sandul Popa gi Ale,;sa Popa Cu al lor
asupra Dimil Srinehetriu i Sinlion Dogarin, 1i
altii al lor, pentru o parte din mosia Manza-
testil de pe Horincea, tinn;u1 Covurluiiilui. 1)
,Carte dinli 779 fev. 3, de la Dinitrie Moruz Voda.
Materia cuprinsa de la pagina 178 §i pan'a aice, am
imprimat'o din condica, de care am vorbit la pagina 177.
Coriginalul se pilstreazi in mine.
T. C.

www.dacoromanica.ro
 347

-10 CONSTANTIN VOEVODA, BOJII0 MI-

LOSTIV GOSPODAR ZEMLI MOLDAVSCOL

at blistgoslovit de Area bunul Dumnecleu,

, carileeste tot bunaate, carile m'au alesfi din
zgaul maicii niele, si milau daruit in bogata
mila sa, Domaia, cerei, i pentru prea intrecuta
bogie a milei sale, pururea acmu se mul-
cernimii lui Dumnecteu se cade, ca ne'au des-
chis nova usa milei sale si lumina incelegerei ;
si am ve'clut, §i inn cunoscut ca nici o slava, se
stea pre patnint nu'i de ajuns, sau cu moartea
sa n'aiba parte, ce ca o tloare ce investejesce
si ca o umbra ce trece si se risipesce tot o-
mill.Pentru aceia cu blagoslovenia i cu voia
parintelui i cu sirgairea liului, si cu savrase-
nia sfIntului Dull, vratatn Dontnia me, cu tots
-a noastra voie bung, §i vrere, cu curata §i bunts
Mina), din tot sulletul nostru, §i cu ajutorul lui
.Dumnecleu i cu blagoslovenia a for no§tri pa-
tru arhierei: kir Sava Arhiepiicopul i Mitro-
politul Sucevei, si kir Misail episcopul de Ro-
mani], si kir Lavrentie episcopul de Rad5u0 -§i
kir Varian episcopal de Ho§i, i cu voil4a a
tot sfittul nostru a boearilor nostri Moldovi-
nesci a mart §i inks, Domnia me 11.1'am milos-
tivit forte, si'am dat, si'am miluit, si am intarit
rugatorilor nostri tuturor preuOlor 9i Diaconilor,
earii suet la tote l3isericele in argil' Ias ilor, $i pe-
trecu intracest tirgu, pAnh.,* cand Domnia me voiti.
fi viii. Eara ei ca sa OA de la Domnia me slobo-
clenie, sa nu dea nici dajdie imparateasa, nici
,doinneascl, nici vladiceasca., nici colaci vladicesci,

www.dacoromanica.ro
 348

nici deseatinn, de stupi, nici de vin, nici dejmni

de pine, nici gostinn, de mascuri, nici se lu-
creze noun nici un felu de lucre; earn. nici la
curte, nici lit mori, nici eu plugul, nici Mitro-
politului, nici podvozi se nu duen, nici eaii for
se nu se ea de olacu, nici boil for pentru darea
altor oamenl, nici In podvozile Mitropolitului se
nu unable, nici pentru alte cite de midi angaril.
tisisdirea si in casele for fr.a de voia for nime
se n'ailin a gazdui, nici boeari, nici slujitori, nisi
curtean, nici solo, nici altul on ce feliu de lim-
bit va G. Pentru ctici sunt el la orasul si la
Bisericele nude este seaunul Domniei nostre a
Moldovei, si slujeseti in Bisericele lui Dumne-
den ditia sr noaptea, roagn pre milostivut
Dumnecleu pentru pravoslavnicil Domni cei pris-
tiviti, si pentru cei vii ce domnesc Vira acesta,
i pentru tom pravoslavnicil crescini, in tit ei
n'au alts agonisita sae mestestigii, sau neguti-
torii, ce numal se lirrtnese din sfnnta Biserica.
Pentru aceia m'ani rnilostivit §i eam ertat pre
precurn i alai Domni ce an fost mai
inainte de noi, de s'au fneut sie pomana, earn.
ei ca sit alba a ruga pre milostivul Dunmeclen
pentru pacatele nostre si a parintilor nostril
pentru sanatatea Domniei mele, si a de Dum-
necleu dArtr4i fiii Doniniei mele, 1i pentru in-
delungata Donnie a me. Earn dupa a nostrgt
viaVa ci Domnie, cine va alege Dumneclen a 11
domni, din fu noctri, sae dintr'alta semirqie
a teril n6atre a Moldovei, i acela se nu le stri-
ce for aceasta a noastrii miluire asnclare, ce
mai virtos s'ei rnilueasca i car ile sa li inno-
easca. Ear tine va cuteza a strica aceastn, a-

www.dacoromanica.ro
 349

InoastrA miluire §i a§eclare, acela, ca se fie pro -

'clet §i trichlat de la Doninul Durunecleu nain-
uitorul nostru Isus Christo§u, fachtorul cerului
§i al pAmIntulul, §i de precurata lui maica, gi
de patru Evangheli§ti §i de doi-spre-clece sfi4
vrnovnici Apostoli §i de trei sute se§e-cleci
sinti, §i de Dumnecleu purtatori parinci caril
in Nikea pravosiavnica credinVi. au stralurninat,
.§i se aibg parte ca Iuda §i ca triclititul Arie in
nesfri§itu veci §i munch. Amin.
In al eptelea anu al Doinniei sale.
U Iassy 7199 (1691) Iunie 15 denT.
(Subscrisu) Noi Constantin Voevodu (L. P.)
Ursid protopopli pisal.
Copia acelsta, cum ea este intocrna clnpA originalul ce este in
pastrare aice in dultovniceasea dic3sterie a 3Iitropoliei noastre, s'nu
Ineredintat si en a noastra iscAlitura de tipariu.
Veniamin Mitropolit 3Ioldavel.
Hrisovul acesta l'am tiparit de pe o publicatiune im-
primatit pe la 1823 pe o coal"). mare de hirtie de Venetia,
In dosul careia se afla un alt hrisov al Donmului Than
Sandu Sturcla Voevod intaritoriu pronomielor §i harazi-
rilor &cute prin actul de mai susu, cu addogire:
CA se aib6, a scuti fiecare preutu §i ate unu °mu de
slujba ce'si vor gasi din omeni streini de peste hotar,
,,caril sit nu fie nici inteunu feliu de amestecu cu locul-
,,torii terei acestiea, §i caril adiverip fiind.prin marturiile
Dregatorilor ca sunt streini, pre cum se hotaresce, sa
ramble scutitI de birul Visteriei, §i de tote alte oil ce
dart, ci havalele-ale terel."
Acest hrisov porta data 1823 Fevruarie 20, protocolit
41e Petrachi Sturza vel/visternic, §i trecut in condica vis-
teriei de hrisoave de Constantin Veissa Paharnic. §i a-
-ciasta copie imprimata este adiverit, de Veniamin Mitro-
xolitul Moldovel.
T. C.

www.dacoromanica.ro
 350

Noi Itai Rucovilei Vodei, cu milt lei Dumne-

zeu Domnu level kloldovei.

Scriemu doumia mea la slugile noastre parea-

labil de Braniste : facent scire ca, aieea la dom-
Dia mea, s'au jaluit Ursul Capitanul ce an fost
la Branisce pe niste rezesi din saw de Brateni,
eel de tinutul Faleiiului, dicendu Ursul ea allarni
el ispisocul Bratenilor zelojit la Mirza negutito-
rul de alti rezesi, si find si Ursa rezesu acolo
in Brateni, an dat 9 matte pe ispisocu de l'au sco-
su ; si alti rezesi nu vor sal intoarca nimica
Ulsului, si ei sedu pe mosie de se ltranescu,
inca hitt si de a decea, si Ursului nintine parte
iin'i face.
Deci pentru acest lucre, Baca ti-a veni car-
tea dotnniei mele sa cautati si se trimetiti la acei
rezesi, tine s'ahi tiindu ca sant mosinasi de Bra-
teni, si chiernati facia, si sa le luati sama
foarte pe dreptate, tine din cine'll si cata mosie
are, si cati batreni sant, si se aveti a plini Ur-
sului ce au dat de au rescumparat ispisocul,
pe batreni cate cat i s'ar veni, si sil i soco-
titi si pen tin dejma, si dintr'alte venituri ce s'ar
afla ca or hi luat de pe acea mosie, si de la ca-
ril yeti afla ca iar hi mancat de pe batrenul Ur-
sului sii aveti plini, si sa dati pre maim, Ur-
&dui. Si precum a fi mai cu dre,tul, sal aye-
zati acolo. Si pre asezarea si plinela ce le yeti fa-
ce, sä faceti si o marturie la mana carora s'ar ye-
ni. Iar de s'ar mai trage vie unul, la Divan sa
se arate inscristi.

www.dacoromanica.ro
 35t
Acesta ye scriemu.. ......lui lrinaia yornicelul
de Pincesti gi ea fr t ii lni, srt le luaci sama,
ert .iii fost lasat Ursul unu galbAnn ca sirt'l deie
la desetnici sa pliitiasert de desetinii niste stop!,
si el n'au dat galbiinul la desetniel, si aii batut
d.esetnicii trel stnpi, precum are Ursul si peciu
de la deietniel. Deci de a ii asia sift pliniti stu-
pi en roil dintr'o vara, de la Irimia si de la tra-
til lui. si en altil ce ar hi mai avend sul srt
le luati sama, si ce a fi dreptul, sal faceti plin5111.
In Iasi, Mt 7227 (1719). Noem. 16.
(L. P.)
Vel Logofet Bat u.
Cadescul.
Originalul acestul actu mi l'au corunnicatu Dl.
N. Proca. Th. 0.

GRAMATA MITROPOLIPLUT GAVRIL, PRIN CA-

RE RANDUIESCE DE IGUMENU MONASTIRET DOAM-
NET PE IEROMONAHUL TEOFAN.

Bojiio indostiio smeritul Alitropolitu Gavril

a prea Svcintului indreptcitoului Sinod Cilenn,
0 at aceluiasi in dloldov z, Valahi a fi Besara
bia, ecsarhu si cavaler.
Duprt darul puterea prea sfantului si de vi-
eatik incepetorului Duh ce s'au dat none, de
la insusI marele arhiereu Domnul Nostiu Is. Chi%
prin sfintil si sfinti.01 sel ucenici 1i apostoli,
al for urmatorl, spre a povgcui si a tocmi ce-
www.dacoromanica.ro
 352

le spre folosu in biserica lui Durunedeu, avend

asupra nostra incredintata prin prea inalta im-
paratesca bung voire, de prea sfautul indrep-
tatorul Sinod, a tots Rosia, dohovnicesca pas-
tonic a acestor pravoslavnice principaturi ale
Moldovei si a Valahiel.- Neaparata, datoriea nos-
tril cunoascem a povatui $i a asaza tote spre
zadirea folosul pravoslaviiicei biserici.-Drept
aceea find ca Manastirea Domnel intro care sa
cinsteste 5i sa prXzrrueste Irrarmil sfantului ma-
relui mucenic gi taniaduitoriului, Panteleirnon ce
sa afla in Moldova la tinutul Botosanilor, inchi-
Rata find la Manastirea Rusicu dela siantul mun-
te al Atonului, acum mai bine -de doi ani de-
cand nu numai ca aii ramas far de proestos si far
de buna ocarmuire, dar si iconomiea easel din di
in di scade gi sa imputineza cu paguba folosu-
lui, precum si biserica in launtru este lipsita de
buna cuviincloasil pod6ba, si acareturele Maras
tirel sa afla mai de tot rasapite, ne avend po-
vatuitoriu bisericesc, ce dat find cu contract u-
nui Pitar Constandin pe dol ani. - Pentru care
not dupa puterea ucazului prea sfantulul indrep-
tatoriului Sinod din 23. alui Decemvrie a anti-
lui trecut 1808, iata am randuit igumen numitel
Manastiri pe cuviosiea sa Ieromonahul Teofan,
ca unul ce este cu metanie de la Manastirea
Rusico, uncle este inchinata aceasta Manastire
Domnel. si an fost Igumen la aceasta Manastire
pana ce proinscoe Mitropolitul Moldaviei,
Veniamin, dupa voea Pitariului Costandin 5i Ar-
himandritului Teodorit.-incredinlindui numitului
Ieromonah Teofan spre ocarmuire pe numita
Manastire cu tote ale el, atilt cele statat6re cat

www.dacoromanica.ro
 3J3
§i cele rniscatoare, biserica eu toate ale el, ca sa
pazasch in toata buua orandueala, di se sileasca
a toctni si a spori toate sore folosul Manastirel.
A§a dar va fi datoriii nurnitul Igumen Teofan, a
avea intaiu purtare de grijrt pentru buna cu-
viinta bisericei la toate. Slujba bisericeasca sa,"
se pazasca in transa dupa orandueala Pravoslav-
nicil biserici a rabaritului cu toata sarguinta §i
evlavia neschimbata. Pentru care sa tie monahi
de ajuns atat pentru biserica cat §i pentru pos-
losaniea Manastirei. Jnbracamintea Prestolulni,
vasele, od5jdiile, candelile, §i alte trebuincioase
bise,rice§ti Itternri, toate sa fie fara lipsa §i diva
cuviinta. Poinenirele on panahidile pentru ctitori
dupa aloril lui Dumnecleu primita dorire §i dupa
hrisoave, in vrerpea for sa se savar§iasca cu to-
ata stirpinta. - Calugarii in Manastire sa vietu-
easca dupa pravilile sfritilor parintl - ne aveud
voe la lucruri ce nu suet ing5duite cinului lor.
A§ijderea va avea purtare de grija a spori ale
icononnei §i in tot anul a trimete la Manastirea
Rusico de la sfautula munte (embaticul,) care §i
pada acumu s'au dat, 'lush atunce cand se va
deskide granita, earn, 'Ana" atuncea nu. Nimica
de ale lanastiril instrainand, find ca pentru
tote va avea a da sal:0; din venitu]
platind obit inultul embatic, II va metaherisi la
trebile Manastirii, la tinerea crilugarilora §i a pos-
lu§nicilor, precumil §i la trebile sale dupa cu-
viinta cinulul sau neopritil, earri, prisosul veni-
tuluI II va intrebuinta la cele de folos du p5, po-
runc5, §i intainplarea trebuintilor. A indatori
Manastirea nici de cum nu va avea voe. In Mo-
URICARIUL VOL. VI F. 23.

www.dacoromanica.ro
 354

nastire va Linea, afara de condica in care suntil

toate lucrurile Manastirel serise, Inc a doue con-
dice pentru venitul i pentru cheltueala Maria's-
tirei, data din Ecsarhiceasca Dicasterie, dupa ca-
re iii va da samrt in tot anul. Pentru aceea dara
sa poruncesce voao Monahilor $i poslusnicilor,
precum si tuturor robilor 5i slujilor, tuturor
locuitorilor din satele Manastirii Donmei, sh dati
nurnitului Igumen Teofan tota, cinstea §i cuviin-
cioasa ascultare, ca until Igumen at Manastirii,
si voao povAutoriu. Caruea adeverinta i dat
aceasta a nostra Achipastoreasca gramatrt cu pe-
cetea si iscalitura noastra intarita.Data in Bu-
cure§ti la anul de la zidirea lunii '7318, iara
de la nasterea Mantuitoriului nostril Isus Hristo§
1810 anul, in luna lui fevruarie 25 Mile.

(L. P.)

* Acesta. Gramat6. a Mitropolitului Gavril, am repro

duso din Colectiun ea irnprimata in Kiev, a Monastirei
Rusico, despre care am dat o notiVa la pagina 301, a a-
cestui volumenu de Uricariu.

T. C.

www.dacoromanica.ro
 355

Corespondente cu Rusia.
(1769) 1774.)

Domnul Mihail Kogalniceanu a publicat In Archiva

Romilneascei,4* sub titlul de Coresponden(ii cu Rusia, un
§ir de documente foarte interesante privitaare la relafi
unile Moldovel cu imperiul rusesce, in timpul de la 1769
pan& la 1774.
inteun manuscript al Biblioticel mele, In care se ved
mai intaiii doua file de socoteli casnice, tncepend cu 20
Aprilie 1798 §i sfars1nd cu 6 August 1802. am gasit o
copie ale acelel corespundinfT.
Pe langa documentele cuprinse In Archiva Romaneasci
de la p. 174. pane la p. 334, manuscriptul melt confine
ince, patruipc1 i unu documente inedite, pe care le pu
blicemiA mal la vale.
D. Sturdza.
MiclAuseni, In 15. August 1874.

..,...,....y.W.,......,....,.
*.Arhiva RomEneaacil. IaO. Foaia SateascA. Tom 1. 1841.

Cu mare placers am primitii doeumeutele In cestiune

epre a le insira In Coleetiunea nostril de Uricariii. Mu lfia-
mimt cordialeminte Dlia D. A. Sturm, pentru neuTtare.

T. C.

www.dacoromanica.ro
 356

Iaroyi Orderil cats General Corsacov din

1771. Julie 11.
Luminatulil poroncitoriu amid alu doilea
Mariea sa General an §efil. Cuiazu Vasilie Mi-
hailovici Dolgorucovil, dup6 luarea cetacil Oru-
lui insciinotu pentru urniatoarele lucrari
a armiel impilrAtestil rutirirI, cc s'au mai 15.4,itti
In Celina, inteacestil chipti. La 17. a trecutel luni
funie, Mariea sa General Maioru §i Cavalentl,
Cniazti Ciarbatovtl, carile era Comandiril spre
partea Arbatulul, viindu spre Arbatu intr'acea
noapte au filcutu ntival5, In miterezuri §i la
cetate, §i au staprtuit'o, luandil de acolo 67
tunuri, mu4irue de gebhanele §i lagarulu ne-
prietinului. La aceasta batalie au fostit Tur-
d: §i Marl 2700, afar de Teo 700, ce
s'au ucisu. Din partea noastra santu peste toff"
rani 1 §i uci§1 nu mai multi de 50 oameai.
De alts parte lariea sa Generalul Maioril
Brounu, pre carele poroncitorulu rAn-
duitu sa mearga la Cozlovil, au gasitu pe a-
ceasta cetate lasata de cel ce lacuia intrlusa,
§i au intratu fulauntru cu osta§ii sel.Iar co-
mandirulti armiei §'ail intinsu drumulti spre Oda,
nude era cea mai mare osteneasch putere a ne-
prietenului, §i mergendu intr'acolo, cum an so-
situ la apa Salcith, i s'au trimisti de la Cram-
'all soli, dandus'a ei sub protectiea imparatestil
mariri, §i dupa cererea loru, pentru facutulti
acestii vorbe de tocmala, s'au pusti la mijlocfi.
4 dile de pace. Dar dupil aceasta inscii4nduse
numitula Comandiril Dolgorucovii, ca, el acelti
.sorocu de 4 dile l'au cerutu ca sa eastige vre-
www.dacoromanica.ro
 357

me sg, le vie ajutoriti de mai niulte osti tur-

cesti, au apucatt mai inaintea Ondurilorti lover
§i au purcesti Iunie 28, §i s'au a§ezatil cu la-
gamin trecendu apa Socecracii, de uncle papa
la Cafa rArnanti numai 11 verste. A. doua di pa-
ns in zinc, rnergetoriulil inainte a armiei puind
armies, in randuealti cu ostile ce mergu inain-
te (ce se numeste avan-gvardia), an apucatil
dealulu ce era dinainte. Dar insciintsanduse, ca
ostile cele -usoare ail inceputti resboiulil en ne-
prietinulu elu s'au grabitu sa mearg5 sa vada,
i acolo eel robiti jail arritatti, ca oastea nepri-
etineasc4 din Cafa este ca la 30000. cari ieri
au venial suptil comanda lui Saraschirti Ibra-
imu Pa§a, ce este en trei tuiuri, §i mai asteap-
ta ine5 20000. Deci singurti mergelorinlil
inainte cu avan-gvardiea sa, ce era ingriidia din
astinga de mariea sa Gr'eneraltiMaiorti eneaz
Prozorovschii, iaril din a dreapta de Mtiriea
lorti Generalii Maioru Znrici, §i Cneazn Ba-
grationti, indata ce a t veclutti astIclarea nepri-
etineasca dinaintea varo§lui cetritii Cafa, avendti
§i meterezuri de 130 arOni de adanci pe care
meterezuri, in locil de §arampoi, ail fostu puse
traiste de land, umplute cu n5sipu ; §i mai
multu de 24 tunuri, din a stanga lagarului
munti inalji, §i din a dreapta Marea Neagrg, §i
vasele ce era pe &Ansa, din care necontenitil
sa varsa focti de inipuscaturi. Elu trAgendil
artileriea sa mai inainte, §i chenitindil ajutorti
de la armiea avangvardiei sale, privindu pe ne-
prietintilil ce s i silia, au poruneitti lni Gene-
relit Maioru Zorici, loveasrA, en erari-
inea in vremea Ondil sa panes la, 'Ana ca

www.dacoromanica.ro
 358 --
sa dea navala asupra ostilor n6stre ; dar din opri-
toarea vitejasca fapta, ce iau statutil in potriva,
seatt lasatu si s'ati tutors-6 la fuga. Tot atun-
cea a treia aruncatura a, unel boambe de optii
-oca, ce s'ati aruncatii dinteunil dealti InaltU,
Ru aprinsil sanducurile cele cu pravii ale ne-
prietinului, din care tamplare, curnii qi din vi-
tejasca energie ce sa facea din doug batalii di-
naintea corpusurilorii n6stre, s'aft clatit soma
cea multa a neprietinului. Aceasta veclAnd mer-
gatoriulil inainte, au tocmitil pe Generalii Ma-
iora Zorici, sa navaleasca cu catanele asupra
meterezului ; carele au §i silitu pe neprietinii
,saa§i lasA lagarulu ; cati au r6masil dupa risipa
1:Trdiel lore, vrand sa'§i mantuiasca vieata, u-
nil sarea in corAbil, §i alcil s'ati inchisii in ceta-
tea Cafa.Pe urma s'ati poruncitii Cneazului
Prozorovschii sa incungiure cetatea, dar n'ail pu-
tutu, oprindusa de unit dealti de peatra ascuOt §i
inaltil mai bine de catii 82. verste, pe acaruea
uisti nu incape mai mult de cat doi cal alkure.
Duph ce au prinsu ostile noastre meterezulii,
adusil artileriea, §1 aria au inceputil a
bate din tunuri, atuncea Sarascheriulia Ibraimn
Pa§a, comandiriulu Ostilorii, au trimesii din ce-
tate cu (mu aga carte catra Cneazulii Dolgorucii
rugandulfi ca pe unu biruitorfi §i fagaduindil,
rum ca'i va, da cetatea, Tau mai salii sloboada
pre dinsulti cu 6stea lui.Pentru care i s'air
7

datil resounsil ca de prea inalta mile a impara-

te§tel Marini, i sa dkuesce vie+, §i toata av4i-
ea lui; insa elii insuql. §i top* cel cu dinsulti
sa se dea robi de Este. --Deci indata au e§it din
acetate Sarascheriulii cu toga Ecpaiaoa i cu

www.dacoromanica.ro
 359

iciagalaril i cu totl eel mai marl la varos nu-

de era frontu de pihota puss la randti, si intal
Sarascheriulil ca unu robil de Este descingendti
sabiea au dato, apol ceelan0 toti ; Ins merg6-
toriulii inainte armil, socotind boeriea cea ma-
re a Sarascheriului, iau datil sabiea inapol, dan-
dui si voie sa se intorca in cetate la gazda sa
din preura cu garnizonul ostenilorg nostril ce
au intratu.
Intr'acest chipu s'ati stricatii neprietinul, care
dupe adiverivia chiar a Sarascheriului era de la
25,000, Oil . la 30,000, si s'aii luatu cetatea Cafa
pre mare si larga care are si schele prea slavita.
Striciunea ucisitorti din partea neprietinului
este pana la 3500, iar de al nostril ucisi si
ranill peste totl sintil nu mai multi de &AO 50
oameni. Dar paguba cea mai mare este de Ma-
riea Sa Ingineriti Generalii Maiorti. Desatmar-
chea, carele mersgse sa caute starea $i loculil
eetAlel, li apropiindusa de ziditi s'ail ranitu cu
trei glorqe, de care at si muritti. - Pentru aces-
te lucrari de biruinta ce au facut armiea a 2-a
a imparatestil mrtriri, Mariea to al sa praznuesti, %-
and rugi de raulOmita. 1(11 ll-the", eland, si din
tunuri, si instiintare la WA comanda si la norod.
Graf Romianliovii.

1771 Julie 11.

Din lagaru of gura Covurlu;ulai.

www.dacoromanica.ro
 360

larcif Order cdtrei Generalii Cosarcovil dire

1771. octv. 27.
Pentru instiinOrea cea de obstie, tri mat MA-
riei Tale vestirea in seurtil de marile biruinte,
car ele ostile ce mi incredintatil au fficutil
asupra neprietinilorii Turel. Socoteala mea au
fostU, ca mai inainte de asazarea Ostiloril la
cvartirulti de iarnfi, sa gonesc ostile neprietinu-
lui, carele cinea malurile din ceea parte a Duna-
ril, §i prin aceasta sa aib<< armiea resuflare cu
pace peste iarnii. Asijderea gonindil puterea
neprietinului ce slats fostil intaritil la eetatea
Giurgiov, sa ne apticAnil de luarea ei. Saras-
cher Pala Musul-ogle, carele demultii venisa la
eettea Giurgiov, en multi sunia de caste. ca la
50000, dupa adeverinca robiloru, vrind ca sa a-
puce mai inainte spre Bucuresti, asupra Corpu-
sului Mari' Sale General Porutcic §i Cavaler
Fonnevscn, acesta ne ail wait spre inplinirea
gandului nostril.
Deel General Maioril i Covaleriii VonVeis-
manil, fiind cu corpusulil see aproape de ce-
tatea Tulcea, ati rasfipitil pe corpusuli1 neprieti-
nulni, §i au stapanit lag4rul sae i thrg §i ceta-
te, ysi noaptea sail dusil catra Babadag, uncle
era [singmil marele vizil it fureeseti Salihtavi
Mahornedil Pasa, Si adoua di adecas in 22. a N-
MI acestiea, ajungendil la acelii locn: §i infran-
gendu multe improtiviri cell! intimpina, au fA-
eutil musuoarea pe insusi Vizirulil.
In ordiea sa ail rasipitu pe ()stile tureesti, ca-
re fugea in cotro 1e dncea frica. au stApinit or-
diea cu t6te gatirile, zaherelile, §i gebhaneoa
www.dacoromanica.ro
 361

cu sese cleci si unu tunuri, curnil si cetatea Ba-

badag. Dupfl aceea la doucleci trei ale lei
Octombrie, s'ati intorsil Generalii Von Veisman,
la Suceva, 1i lovindil pe neprietinulit, ce era in
cetate, au stripilnito si pe aceasta din preunii cu
cu multi soma de gebhane, si fel de fel
de ostenesti trebuinci6se hicruri. CAnd au biru-
itt aceste Generalil pe vizirulil, tool intr'acea
di, dupil socoteala ce sa facusa, mai inainte,
Generalti Maioru Miloradovici din cetatea noas-
ti'n Braila cu ostile sale, ail incungiurat pe Ab-
di Pasa carele sta linga Marine cu mare cor-
posil, si, stricAndulii de istovu, au stapanitil in
preuna cu aceasta cetate ordiea neprietinului,
cu mare soma de gebhane ; MITA aceasta trime-
snit' elf vasele si cu o soma de oaste, merge-
toare inaintea Pod- Polcovnicului lacoboviciti, au
biruitit pe neprietini lnnga Hrisova, in 24-. a lei
Octonivri, si ail luatil pe numitutil rargil si ce-
tate cit multi soma de gebhane, mat si vasele
ce era in limanil. FAcendush aceste ostenesti
lticrAri de a stAnga peste DunAre, in Cara Mun-
teneascA, askidirea s'ati Metall ispravile ce se
aratA, mai josil.
Cornandiriulil de acolo Generalii Porutcicu
Fon Erin, ail lasatu pe neprietini, sa treaca Ar-
gesulti si Saban, precum tnsusi dorea ; si ctind
ei cu puterile loril, care sa socotea mai multu
de catil 40000, ealarime si pedestrime, subii
comanda lei Mehmed Eniin Pasa, au tabaratii
Tanga Bucuresti in viderea corpusului nostril, in
20, a lunii octomvrie, atuncea General Fon Erin
sii data 'Ayala asupra loril si biruindu'i cu
stlicaciuni plim5. la 2 mii de ticisi, 11i lama si
www.dacoromanica.ro
 362

1350,-robi, ari Nati] nu pu(ine steaguri, Loath

ordiea si gebhaneaoa ; 4i dupa, aceasta biruincg
merges gonindui cats Giurgiovii, in cotro fu-
giea ; scoposulii neprietinului fiindu ca WO apu-
ce mai innainte scaparea sa peste Dunarea. Dar
despre corpusulii ce i era inainte, suptri coman-
da lui General Maiorlil Cneazil Dolgorueovii ca-
rele era triunesil en °stile cele more si cu Pol-
cov: Carabinescu, Pot-polcov. Cneaz Canternirri,
apucandri acele rAmAsiti a neprietinilorti osti, la
§arampoil Giurgiovului, si la cetate s'ati metahiri-
situ cu sabia, si inecanduse eel rgmasi in Duna-
rea, an stapanitti cetatea. Giurgiovii cu multi
soma de gebliane, si cu tote, feliurile de lueruri
trebuincioase, luind5 el toff' lagarul si obuzulti
neprietinescii, din care Wail seapatii nici insusl
lui Sarascheril Mosul-Oglu
Intr' acestri chipti peste Durarea, si de easta
parte, biruinduse tote puterile Tureesti i toate
ceatile din ceea parte rasiipinduse prin lagu-
muri ce s'ati aprinsti en praffi, iaru Targurile si
Magazine ar4indusa cu foal, si gebbnuelile adu-
cendusa de easta parte; acumii nu sa mai v'edil
dintr' acolo nismiva estenesti lucraxi inprotiva
noastrA.
Mariea ta, la loculii Mariel-Tale, sa dai mutt:I-
mita cu rugi de obste lui carele au in-
cununatti cu atite biruinte sfirsitulti campaniel
nOstre dintr'acestil anti, i priznuindil sa." se slo-
boadil si tunuri si sa faceti scire in t6ta Cara.
Graf Romianrovil.
1771. Octomv. 27.

www.dacoromanica.ro
 363

DE LA FELD-MARAL CATRA MITROPO-

LITUL GAYRIL.
Prea Sfinlite Mitropolite a toata Moldova
alii melt Arhiptistoriii.
Pre Sfintiea ta vei vede din aratarea mea ce
de fats in Divanii, eu ce chipti eel ce loeueseil
la Tarigradj, si la alte par i, impreung cugeta.toti
cu ololtesettlil noqru vrilajrnsil care era odinioarA
la locurile voastre in dregAtorii en mijlocirea ce-
1011 ce §i actual sä mistueseil prin locurile aceste,
aseminea vind'etoa, andigindii norodulti cu mite
feliuri de aflari nevrednice de toata credinta, ca
sal tram la perzarea cea veciniea, gi ea unii ce
s'ail inereditt(atii la ratacirea lorti ca nitre apos-
tap', art luatti (*luta pedeapsit. En 'bar' a cea a .
ratare de ob ;tie, *rata pi cerirea mea de in totii
norodulu, si nrtdajduescii ca pre sfiqiea 61, ea un
pistoril de la D-cleil rAnduitti alti norodului aces-
tuia, te vei nevo' f6rte cu mire ferbinteara. ca prin
nuiutuitoare inviqaturi sa aduei pe norodil la ea-
lea cea adevitratii, gi sa le ariiti en cc stritntoare
este units amrigirea eredin(ii cAtrA prea puternica
inparAteasca ntlrire, vinzarea sfinf-ei leaf, si a in-.
,suli a fie§te e.iruea supusil buns norocire, qi catti
=este Mr de scapare osinda cea vecinica, si cum -
plita tiranie tuturorit acelora, ce sa unescit cu var-
warii. at(' qi la aciea ce acoparil pre cei facii-
tori de rale "'mai pentru insusi alti lorti folosil,
fiind insaloti; si emu pre sfintiea ta te vei sill
final multu spre dizbarare prin poroncitoare invitfa-
turf unora ca acelora, yi indata ce vei vede pe ci-
,neva sinitindti cä lucreazA cu venzare) me elugire

www.dacoromanica.ro
 364

sau cu viclesugri, la cele de obstie ale noaltre in-

teresuri, fiira, a nu BA indrepta din poroncile nos-
tre, i din invalaturile prea sfinpilorti-vostre, sa
nuici fie mild nici do unta dinteacestra, si frtra fun-
gire de vrenie sA k dal insciintare. La acesta
sa indemni Ii pe alcii bis&ricesti incepatori tagmii.
Pentru care nu numai vei lua mile cea cu bogat5
dare a prea milostivei mele Imp:, slobozindu pe
aestini din cursele cele vatamiitoare, ci qi plata
vecinica dela celft prea Matti).
Duph acestea afierosindti pre sinimi' la rugiiciu-
nele prea sfinciiloti voastre, r in iriu datoriu cins-
tindit pre Arhipastorinlu.

A Prea 8/. V. agardnicii.

Grafti. Romiantovii.

Dupa aceasta sari scrisil din partea )titropo

de obste celorti bistirieesti si politiregti, intrlacest
chipil mat se aratii in giosti :
(Dupa Ulla i dupa cerenionia inceputului).

Noi sunte.nlii incredintati, cunni &A nu ntnnai

toll locuitoril Moldaviei, (ca cei ce art yequtil mai
fatal plia;rea strAmosAstii doriri vi au ispititfi bu-
ns norocire a slobozirei de suptil jugul3 Agarine-
nilorr.), ci §i tnatA plininta ade' aratilotIi crestini,
(ate t celorti de aproape megie§i, cliff] i celoril de
departe ce dorescii folosulit obstiei ii pitrecerea.
lord cea sloboda ca ceea ce este mai doritA de

www.dacoromanica.ro
 365

e5til toate bunele norociri) au Tunoscutil prea

plin impgrAteasca si crestinelisca ravna, si pleca-
rea cei cn mare milosardie a prea puternicii vi
prea milostivel Nostre lropiriitese erttrA foci eel de
o credinli pravoslavnici ; §i corms ca, Tugetarea cea
vrednieh de vecinicil pomenire si do mare lauda a
pre iniillatei 'Wirier Sale an fostu si este numai
vi numai pentru obqteseulti folosI, si pentru dmita
slobozilnie a pra,voslavnieiloril crqini din stapi.
nirea cea silnica si primejduitoare a varvarilorth
si pentru o milosArnica cugetare ea aceasta, ve-
deni c,fratd ca Inmiva zilii, cnnru ca dreapta eelui
prea malt. deapururea au sporitil si spore;te a r-
mile cele purtiltoare de cruce en pre slavite biru-
inti asnpra o4tescillui vriijma0, pre carele ilu
sfarma snptil picio2rele slavitdoril biruitori, Sii1116
Ilan 1a in initnele pagitiiLorll MITI &lea si entre-
murnlu.
Niel odinio ril n'ati trectifil prin cugetulti nog-
trn, (1110 atitea Area incredintate arritAri a Dinn-
neijeetiloril impreunti luerrui spre biruitoarea iz-
lndrt a imparate utie, inprotiva silniciloru
varvari ; cumu ca vie nail din cei ce poarta nu-
mele Sfintel credince sri, nu voeasca perclarea ce
desAvar§ its a vrajrnaliloril crucii, si nifintuirea
cre§tinescului norodU ; olegendil mar intai folostilu
ob§tiei de catil interesuld lora celu ne stiutu qi
zadarnicil.
Cu Coate acestea preste engetarea noastra near
venial inqciintare de la, 1115riea sa, Felditmarsal,
ettncu ca cinci din locuitorii cei proti din otatu-
rile Brailei, indrAznindii au venial sä iscodeasa
din partea vrAjmasului ; cal ii vadinduse q'ati luatu
raspratirea $i pedeapsa ccm dreapta, ca nilte vin-
www.dacoromanica.ro
 366

cletori $i citicatori de legi. --

Aceasta ne nadajdnita insciintare, ne au prici-
nuit6, adinca sciirba i iniristare ; insh aceia, ce
an rani!u inima noastra este, ca X<iriea sa Feed-
marsalil ad/Inge le ne mai insciinteaz5, cunal ca
lacuitorii cei din Tarigradu i dintr'alte parti
care odinioara cinstitti in pilmentulti acesta
cu feliuri de dregatorii, si s'ail indestulatil cu bo-
gate faceri de bine, si cu averi de prisositu, ne
bagiuniti in sama unirea credintei, -inpartasirea le-
gel cei sfinte, si insasi datoriea firei ce sileste pe-
fieste carele a sa arata multamitoriil cats faceto-
rinlu sari de bine ! 111110 fiind en cumplitii vrajniasi
si inprenna voitori de rail Ia toata crestinatatea,
sa nevoeseil en aflarile loril cele zadarnice. vi-
clene si vatamatoare, prin ceea ce suntil asamene
vinzatori ca si dAnsii, si sA ascundil intre [Amen-
teni, ca sa razvrateasca pre nevinovatulil norodu,
si sa'lu aduea la peirea cea desav'rsitti. Din
cartile Mariei sale Ferd-Marsalil, pre 'argil veil
intalege otravitoarele samanaturi, ce samara tare
norodil acesti inveninati sAuanatori, pre carii var-
varulil vrajmasil din slabaciunea lui, si din ce cu
totulil diznadajduire a mai stapini locurile acestea,
ii metahirisaste, ca sa poata lucra cele mai cum-
plite rasplatiri a maniei liti cei infocate asupra a-
cestui crestinescil norodil, adeca matte, robie,
si alte salnicii si spurcate rautAti, ce suntil obici-
nuite Ia firea lui cea salbatacita ; de vor afla vre
o intrare in inimile norodului, viclesugurile si mes-
tesugurile lui prin aceste viclene organe, ca sai
amageascg, preeumu odinioara Inceararulil celii ch-
outti an metaherisitil pre serpele celu vicleanu spre
insalaciunea stramosiloril, acarora osinda mortii,
www.dacoromanica.ro
 367

cu rare s'ail inbracatil din. s ta serpeluil au tre-

and dupa umare Ia totu neamulil ominescii. ()sr.
bitft vedemil 8evea cumil ca toV, salt slain raza-
mail la, fagaduintele rele mincinoasa ale vrajrna-
snort' credintei, 8,1 ispitita cele mai marl nenoro-
ciri en varsare de singe, si cumpl;te robii, care
si Ia aceasta earasi vii yeti incredinca din cartile
Mariel sale, cum ca adedi locurile acestea nici odi-
nioara nu voril fi parasite de 8111)61 crestineasra
obladuire i apararea prea puterniciii prea milos-
tivei noastre impeirciteasa. Veti incalege pi po-
ronca Mariei sale, atatU pentru credinta ce sun-
temil daiori a pazi cn to(ii la arm le cele inpara-
testi, dupa fagaduitqa noastra cea cu giudunintu,
crati $i pentru aratarea reloa ce sa, voth vedi
iscoditori, si cearliti a vrajmasiloth, on de ce stare
voth fi ; emu si rasplatirele ce voril lua cu bo-
gate faceri de bine si mile imparatesti cei ce in-
data voril arata pre unq ca acestiea i inprotiva
pedepsa cea cumplita cu care sa voril osindi cei
ce vorii tannin.
Noi nu avetnii nisi o Moire, cumii ca cei de a
patrie locuitori a Moldovii, ce snntil suptii a nós-
trA arhiereas-A ptistorie iubiti fil dohovniceqti, niri
odinioata nu vorti departa din pomenirea loth pa-
ganeasca silnicie cu care ail fostil inpilati mai
inainte suspinandu far de mangaere , adesele
prick i robii ale megieliloril varvari; §i mai van-
tosil cele dupa inceperea acestui razhoia, cite s'ai
Incratii de can% pagaini cu multi cruzie, i en ne-
siderite lucruri a DumnezAeltilorti lacaluri spre
defaimarea credintii noastre, i cu ne bagare de
sauna a varsarii singelui celui nevinovatii a tiea,-
lo§ilorii lacuitori. Pritnejdiea cea vadita din rare
www.dacoromanica.ro
 368

au scApatil ceelaltA riimAsit5 a crestiniloril prin

grabniculil agiutorlil a imparateltilorii arme, li-
niltea si odilma de care acurml sa bucurA, Mr de
turf o temere, si la, cea de pe mina credintil,
ce au ftaduitil cu giuraimentil inaintea infricosa-
tolui D-cleil, cats prea puternica si prea milostiva
ImpArateasa nostrA.
Cu torte acestea, n'amil lipsitu earAsi a aduce
amintc dupa a nostra arhipAstoreasc5 neaniirata
datorie, si pre toti pArinteste va indennInui, si va
sfalnimii, ea fieste carele pqvindii datoriea sthrii
sale, prea s'a se fereascii si In grail a. vorovi de
cele ce smith nefolositoare atatu patriei catii gi
la toata crestinatatea ; ci fiti bine ineredintati, cum
ea dupa imparateasca milostivire, si dupA frigildu-
intele cele pre Inalte, deapururea vomit fl um-
briti si ap5ratI, cu statornicie, suptii obl5duirea
cea prea puternica a prea inaltatei Mariel Sale,
si cuin ch, nelegiuitulu vrAjinasti nici odinioara
nit va mai afla locti sail intrare, a mai lati cAtil
de putinil pkY,tineasca, lui stryilnire in pamemttilil
acesta. cuprinclendusA de catra armile cele impa-
rAtesti Intru bona paza toate hotarille Moldovii,
dupa vekea stApinire a Domniloril celort ce au
fostii de sinesi obfacluitori; si ilia cum sh', nu va
alunieati la afliirile cele mincinoase, si mestesugi-
rile cele viclenP ale vrajmasilorti credintei, care
nn contenescil a fntinde norodului curse, si mreji
viltamAtoare prin Vinatoril eel diavolesti, acarora
gurA este piing de amAraciuni si de viclesugil, qi
suptil limba loru osteneala si durere, insa toti fi-
indil de sngele crestinescil si de perclarea acea
cu totulil a pravoslavnicului norodil. i preste tote
acestea, iubitilorti fil, paziti credinta intreagil si

www.dacoromanica.ro
 369

-nevatiimata tetra prea puternica §i prea milostiva,

noastra imparateasa, nu numal la aratare, ce si
intr'ascunsil, pnrurea aducenduva aminte de in-
fricosatula jurannintii, en care v'ati legatu inain-
tea nefatarnicului judecatoriii, celui ce toate le pri-
veste cu ocltiii neadormitil, pane si adiincurile ini-
milorti, §i de osinda cea vremelnica si cea vecinica
a calcatorilora de giuramentil, si lepadatoriloril de
lege, ci mai viirtosii, aratati bursa vointa si silinta
la interesurile cele imparAtesti re suntu de obste
folositoare, ca fiindil mult5mitori catra facatorii de
bine, si a,devrwati cunoscetori, sa va faceti vred-
nici faceriloril de bine cu care pane acumil v'ati
Indestulatti, si mililoru celoril impiratesti, cu ca -
Tele si in vremle viitore ve veti inbogati, petre-
cendil barn cinstita slobozanie, usurinti, liniste, ca-
rora folosinti sa vorii inpartilsi Inca si urmasii nos-
tril. Dreptil aceea, nimine sa »u he ne inpAr-
ta§itil folosintiloru acestora, nimine sa nu ha a-
propie catra cuvantareata, turma a lni Christosti cu
viclesugii ca vinzatoriulil Iuda. Cerra°. cu dea-
dinsulil pre uniea ca acestiea vinzatori si cearsici,
si ca pre niste uratori de 1)-deli, si in protiva lup-
tatori, vediti catra cei mai marl, nimica sa nu va
sileasca sari sa ve piece a tAinui pre voitorii de
rail a crestinaratii, si ittbitorii de bine, a prigani-
loril vrajmasilorii nostril, ca sa luati vrednice res-
platiri pi bogate mile impAratesti, si osabitil pentru
aperarea credintii si a folosului obstiei, inmiita
plata, veti Ma, de la D-det, a carnia bunil darn,
si nemarginita mils si blagoslovenie a Smereniei
.noastre sa fie cu voi cu toti. Amint.

URICARIUL VOL VI F. 24.

www.dacoromanica.ro
 370

C.-k.TRA PREA INALT GENERAL

FERN-IVIAR§AL3
De la Mitropolaulii Moldav : cu clirosul bisericescii, $i
dela Boeril Divanulut Cnejil Moldova.
Plecatii Dono§amie.
Cele neasamhinate faceri de bine, si damn l re in-
destulil si cu bogatsa milostivire reviirsatii
preste noi3 din comorile cele nedesertate a I rea
milostivii Iinp. StapAnei mistre, ne facii eu totul
bine norociti3 cn totulti multamitori si cunoscetori
faceriloril de bine, penult elefteria nostril cea prea
doritil, dup.' urmarea stramoOstii ntistre doriri.
incredintruorele fagriduinte, rele pline de im-
parateasca milosardie, pentru cuprinderea nostra
cea, far de lasqre suptti cea de a pururea, umbrire
si aparare a puterii aftocratoricesculni Schiptru,
intaresrii temeinice nadejdele noastre, inspre a nu
cadea niri odinicira suptti pagiineasca silnicie.
Mat vine intro pomenirea noastra acea info-
cafa, si salbatarita miniea re ail vrA'jmaii crucii,
asupra crestinestii numiri si a pravoslavnicii pli-
nin;e3 mai vartosil (MO inamplArile acestea sä
adauge pofta si dorinta noastra in spre a vide sii-
varsirea acestorii prea poruncite lurruri, cu slava
armiel Rusiel3 incuntmata de puterea dreptei ce-
lui prea inaltu, dupa contenirea razboiului celui
cu multe dureri, ca si not sa fimn cuprin§i fara
de temere intro areeasi elefterie cu statornicie.
PovAtuirea cea cn adinca intalepciune, si vite-
jie cea en mirimea de sufletil a inaltimii tale, ail
sAvarsitil cu buns norocire aceste prevestite is

www.dacoromanica.ro
 371

pravi, prin fireasca bunAtate, si prin rAvnitoarea

dragoste asupra crestingtatii. Printr'aceasta, mal
pre susti de toati nsadejdeal ne-am slobozitti de
ingrozirea OgAneasc5, ;and ramasi farri de friea
aceea ce eI itea inimile tuturortil pitrecemil intru
desfatarea bucuriel pentru linistea cea pre dulce
si pentru neclatire pronomilloril si a drept'atii
lorri celorti pre lege a patriei n6stre, pururea
fiindu nmbriti si aparati prin aceasta ; gi prin a-
giutoriubl si silinta InAltimei Tale, nadajduitnil cu.
incredintare ca si de acumil inainte vomit fi sta-
tornici intru cuprinderea cu aceeasi umbrire si a-
parare, dupa milosArdnicile fagaduinte a prea mi-
lostivei staptnei noastre ; fiindu stiuta de d.b.a
top* vrajmasiea cea cumplitA5 si laniea cea plina
de ingrozire si resplAtirea ce hrgneste mai cu
deadinsula asupra mistra obstesculii vrasjmasell si
dupg contenirea rgsboiuluil aata catil del va fi
in putintA (care sa nu'i fie) sa radice qi vieaf,a a
multora, sa clateascit vi credinta cea inradacinata
intru pravoslavniculti norodti.
Noi ca eel ce cu ingrijire cugetilmil tote aces-
tea, qi ferbinte dorinai inthrirea patriei mistre, si
dupa sfirsitulti cal paciniru si linistitu a acestoril
lucruri ; cu deadinsulil ne rugamti inaltimei tale,
ea sa finui infra aceeasi incred'ntare de mangilere,
ce Oda acne' Amu cunoscut din bumitatea si pi-
vigherea ce at aratatil inalimea ta, pentru paza cea
statornica a pa'mentnlui Moldovii. Ca unit erou
at veaculul acestuea, trecendil cu viderea gesali-
le nostre, ce sa vorii fi facutilprin nesciinca, si
din vrerea nostra, si din intamplarea vremilorii, ca-
re O. le covarsasca bunatatea cea fi: easca a inNi-
timel tale, qi prin a inaltimei tale ajutAt6e es5r-

www.dacoromanica.ro
 372

die, purttrea se. fimu cuprin0 i in viitea,r.,a vre-

me suptil Aftocratoriceasea, mhrire, ai pre disfa-
tata milostivire, fares a ntt fi pariasici on cu ce
chipu nici odinioara intru cumplita diznadajduire.
Aceasta facere de bide Ca si bite eelelalte, va
inmulti slaves Rosiei, va grisui in 061 pamentulii
dragostea eatra eel de o credintal maritnea, gi
vetejiea sufletului; si va face nemuritoriii intru
pomenirea urma0oril nostril numile innaltimel tale.
1772.

JALOBA LOCUITORILOR DE TINUTUL

SOROC AI, CA.TRA. MITROPOL GAVRIL.

Luminata carte a Mariel-Sale pre inaltii Fend-

Marlaln, inpreuna cu a prea sf. tale inserisil tri-
mesa eatra noi, arhipastoreasch imvaVatura, cu
=Eta plecaciune amt priimitu, si la tote cele ce
ni sa poruncescil din tota buna vointa sintemii ur-
matori §i supti§15 bucurandune din totit sufletulit,
ca dupes intunericulil nedreptaliloril qi a silnieii-
101.5 in care am fosta cuprin§i atata vreme, a-
curnii la cea de pe urma, prin mils celui malt, s'an
ivitn raza luminii dreptatii, varsinda asupra nos-
tril cea dorita stralucirea sa, intru care nadejdu-
imii dupes ravna cea iubitore de omeni a prea la-
minatului Grafts, prin parinteasca privighelnica
mijlocire a pre sf. ca vomit fi paziti Mee. conte-
mire de acumil inainte, §i se. vora revarsa la to(i,
ate ollte folosintale apararea dreptap, izhavin-

www.dacoromanica.ro
 373

dune de gingula celii greil a strambAtAtilorti, ca-

re ne sit mancatil pAns la, oase. NoI, prea sfin-
site stapine, &ph cumti este de toti scintill dintru
inceputil din mosi, si stramosii nostril amil fostu
paminteni de aicea, si luerarea pamentului au fost
brans si chivernisala noastra, fiinda supusi la tote
poruncile, mai marilorti nostril, atita in vremea
stapinirel tureesti, cad] si aeumu &TA' uororita,
venires a imparatiei crestinestilor armii; dar strgtn-
bAtatile, jafurile si asuprelile, re alai snierita de
la o vreme incoare, mai alesti de c;nda ni s'atl
rAnduita tie la divanil Ispravnicu Aga.... art biruitil
tots rabdarE al si ne au silitu a parAsi starea si
randueala ndstra cea stramosasca, si ca o seapa-
re ¢i liman amu alesu o sama din not slujba cea
cu multa trudA si primejdii a rezboiului, nepu-
tenda intr'alt5 chipti sa inblinzimti asupra nostra
nemilostivirea si cumplirea mai snsti numitului dre-
gatorii, carile cu a lui Inpotrivitdre purtare si
silnicie, nu numai ca ne au saracitil de chiverni-
sala mistral ci Inca cu rele pildele sale, de vs mai
ramanea dregatorift acesta, 'Hite a multora si cre-
dinta sa sminteasck de vreme ca de rata sa ara-
ta inpotrivitoriii legii, defaimatotiti bisaricii, si ne-
bagatoritt in sama tainilori fi si bulitoril sfinte-
lorti Ictine ; precumil pentru aceasta poti sa to
incredintezi prea sfintite, si (le la altil, fiinda de
to' stinta. Ci dar ne rugarnit milli preosfinti-
ilorti vostre, ea dapa datoria ce al ca unit pas-
tori! si parinte al nostru, si a totti pravoslavnicului
norodu, on sa vorovesti cu boerii Di-
vanulni, on en altii ehipu cum(' va soeoti inta-
lepciunea prea sfintiilorti vostre, sa mijloeiti, ca
sa ne mintuiasca de acestil luptl minratoriii de

www.dacoromanica.ro
 374

singe, si viltamatorifi ; caci not in citeva rilnduri

jaluindune, si ariltAnd pasurile nostre la Divanii,
nici n indreptare n'am5 avutii; cercetatil $i
aflatU mincaturile si asuprelile ce au facutii, si el
eargsi cu viclesngurile lui au ispravitu de s'aii
trecutu cu viderea a le lui dovedite fapte, ,vi au
ramasti teal in starea drega,toriei ; mai ales
a tirani $i asupra nostril', care ne au adusil la cea
de pe urma ticalosie si diznildajduire ; de D-feu
nu sa teme, de onni nu 0, rusineaza, nimine din
cei mai marl ocarmititori al terii vedenni ca nu'i
start in potrivil la rautatea lui, ci Inca puientri
.4ice : ca uniia flit $i agiuta; $i suptu volnicil cum-
puke a unuea ca acestuea, aflandune unit norodrt
de 6inini strigandU si nime auctendune, altu ce pu-
temil sa facemti, filed numai sa ne strainamil nu
numai de case, si de mosii, ci si de insusi vieata,
de va fi trebuinta. Acumit veclendU cu bucurie
inanifestula prea inaltatului brat, inpreuna nut pu-
inii ne amu bucuratil i ne antU minghieatu cu to-
ii, Is care dadajduittdd indraznimil si aratam sta-
re a nostra cea vrednica de milostivire, gi cea din-
Iii rugilminte gi cerire a nostril este aceasta, ca sa
ni sa rindueasca dregiltoria aka boieri.0 mai cu fri-
ca lui D-deft, suptil acaruea povAtuire faga,duimil
(c4i nu ne af15,mil in slujba o4tirei), sa fimu cu
t6ta supunm.ea, la poronci gi randuell, ce ni sa
Nora pune de ciitra Divanu, pazindusa eumpanirea
dreptiltii, si lipsindU jafurile si strimbatatile ce
anait suferitil papa acumu.

www.dacoromanica.ro
 375

PREA LUMINATULE GRAF, MILOSTIV AL

NOSTRU DOMN.
Mncarii ea in iarna trec,utA la lung lui ghenarie,
prin luminata carte inAltimei tale, ce ni s'att tri-
mesii spre respunsil la rugamintea n6stral ce am
fostil Routh atitil catra prea sfintitul scaun, cat §i
catra inapnea ta, totu chipulh de mangitiere cu
Mina nadejde ni 9'05 fAgaduitil. dfindunisa ade-
vArate incredintari, cumii ca pre inalta inpArAte§-
tii mAriri buna Midi ta si milostivirel nu va con-
tent catrA noi, ce §i in vremile viit6re, vomit fi
umbriti cu puterniculA el acoperAmintii, §i apara-
re ; cu tote acestea iarall, si acumit indrAznindil,
facemil aducere aminte, §i cu tofu deadinsulti ru-
gAmil pe inAltimea ta, en, prin mijlocirea qi ajuto-
rittlit inaltimii tale, sa hula totil Intr'aceiall There-
,ditlare de mingiere, care Oat' acumil emu cu.
noscutil din bunatatea si privigherea ce-al aratatil
inaltimea ta pentru paza cea statornica a Omen-
tului Moldovii, ca unit erort a veaculul acestuea.
Dintru care fireasca bunatate, si din marimea su-
fletului inAltimei tale, cAqtigandii §i de acumil Ina-
inte bucuriea implinirei nadejdelorii mistre, aceste
savarlAri a facerii de bine taus nevredniciea nda-
-trA, le va resplati inAltimei tale. ceresculii impi-
ratti cu bogatele sale daruri, §i voru face nemu-
ritoriii intru pomenirea urma0orii. no$tri, numile
.eelfs vrednic de lauds a inaltimei tale,

1772. apr. 17.

www.dacoromanica.ro
 376

Re-spunszl.

ninaltatil cinstiV sfintiilorti vOstre parte bisAri-

ceasca, si dv : parte politiceasca judecatorl al di-
vanului si ceelanti dregatori al Cnejiei Moldovei.
Lucru rile vOstre cele incredintate si ariitate ca-
tra mine despre partea v6strA, cu chi) 'uti sintti va-
dite, cu atita Inca si mai multil me indatorescti
a 11 da respunsil pentru tote aceste, inch' en
osirdnicg, purtare t'e grija, care tote sg sporesca
spre folosulti, si spre cea mai desevgrsitg, a v6s-
tra bung n irocire.
Aratarea vtistra cea mai de pre urna din 17
a lunil Jul aprilie, care mead trimesil din parte
vostra) sluigsce ca o incredintare de iztuiva pen-
tru a vostra bung, socotinta catrg, mine, si me fa-
ce, ea en inima curatil luminattt sa va argai, cum-
ca simtindti eu semnile iubirii de 6mini, si a pur-
Cara' de grija pentru voi acei intru tofu augustel
Imperatritei mele, pri.) slobozirea v6strii ce de
suptii jugu, i prin ingradirea hotarelortu vostre,
si prin usurarea norodului ce pitrece far de fri-
cg, cbiarti acumil in .vremea si mijloculti 0461.0,
nu este pricing, ca se vg, indoiti si cea de actun
Inainte purtarea Os grijti a 'Daniel sale Imp. pit-
indu pre tare temeliea odilmii si a clileloril v6s-
tre celorti butte preste inalta intelepciune, si pres-
te sufletulti ei celtt plinti de Carle: scestea aman-
done IA ye inchiztislueasck cu bunii nildejde, §i
departendii de la voi tots frica si tulburarea, si
intarindu intru voi nadejdea catra acela ce este
cu totultt pre ingltatti, carele blagoslovesce lucru-
rile cele drepte si proslavite a mgriei sale, mat

www.dacoromanica.ro
 377

si tWeptarea adaogirii celoru dopa, a vcistra do-

rinta de la mita si indurarea ei, si de la apara-
rea aruiiluru ei.
,51 earai adaogil pentru cunWinta mea cea 0-
sardnica cumil ca eu fiindu plinil de dorinta cea
bunri, qi nefacarnica critrA vol, en bucurie dorescil
a agiuta dupa mesura putin(il mete, folosultt §i
Indestularea vostrrt, petrecendil.
A vostrri, ascultattire slugs. Graf Romiantov.
1772. Maid.

GRAF PETRU ROMIANTOV A INPARATESTII

MARIRI SINGUREI STAPINITORE A TOATA ROSIEA,..
INTRO" TOT MILOSTIVET DOAMNET MELE.
Genera Iti Ferd-Marsala, poruncitorid armies eel dintiii
a Malo-Rosiei, generabl guvernatord. prezidenttt malorosie-
nistei colegid, ordinilord rustisti impiirtitesti a stintului
apostola Andrei, o§tenescului mare mucenicd si purtd-
toil de biruinte Georgie, de crucea cea tare a lul Alec-
sandru Nevski si Holstenescului sfiutel Anil cavaleriti.
Tuturorit si fielte-ratuea din locuitorii Cnejii-
loru in Moldavia, Valahia, Basarabia, gi a Bana-
tulii Craiovii, on la ce stepina si dregiltoril ar
, pe ling4 marturisirea adevaratel mill pofdt de
bine, fedi instiintare, ca dupil multe vederate si-
linti ce s'aii facutii din partea mea spre a vastra
aparare, liniste s negrijA, implinindil pre inalta
vole a imparatestii mariri, intro tote milostivei
damnel mete, lasandri pe fieste carele intru odih-
nile si protimisirele lui, cu tots usurinta pre dal.
se pate, si (lanai celora. ce srt randuescti la mai
marl stAri, §i la dregatoril, adurerea aminte si in,

www.dacoromanica.ro
 378

xiltaturi, Ca tuturorti celorii ce sa vorii jalui dupa

dreptate sa alba a le face indrcptare ; iarii silnici-
ile gi asuprelile sa alba a sa cerceta vi a se pedep-
si. cu tofu feliulti de iutime ; nici de cumii flu pu-
tearnti eu sa asteptil ca sa se afle in patriile vds-
tre unii ca aceia, care sa respunda cn atita impo-
trivitoriti chipii, la tote aceste purtari de grip si
faceri de bine, dupa cumil spre mare jail adese sa
arata, ea unieal metahirisindu spre red incredin-
chile ce li said datd, carii sa deosAbescil din oh-
sae, si rauthnda numai nedreptii folosulti intere-
sului lord, macard sa fie si cu stric5ciune aproapelui
ingreuiaza pre norodil cu feliuri de asupriri,
la ,o vreme cAnd, dap, ostenestile trebi ce sire], ai
far de acestea lAcuitorii fireste sirntdsc oare-care in-
greueri, puind asupra locuitorilor stringerea. care nu
sunt voluicitt, si ascund sub numile trebuintelor We-
nevi, sail sapid alte pricint. Aceste byte, vrednice
de osIndd, ed, dup. cumil mat inainte emu voitu
ca sa dad totil feliuld de chipuri, ce s'afn pazitti
spre dezraddcinare ; qjd.erea si acui eard§i
poruncescii, ca vornicii, namesnicii i parcalabii, si
alit mat mart a sateloril, sa nn is indrazniala a
cere, sad a lua, de la locuitori ori ce feliti de In-
crud', pdna nu le sa voril da randueli in scrisil
de in ispravnici *ad alti dregatori; ce vor avea
in mini date trebi ca acestea, in care sä se c-
rate tocmai i lantritti, cu a cut portmea si pen-
tru ce trebuinch sa face .acea stringere ; si eatil
este poronea sa se randueasca, si sa se string,d
din tote taro, si dupd hothrirea ce.s'a 11 dat din
divan de ob§te pe tinuturi, sate, dupa cumpanirea
dreapta, atuncea voril fi datoni satenii fie§te ch
ruea satil a sa cislui intre dansii, dupa putinta

www.dacoromanica.ro
 379

fieste cAruea si a implini acea randuealA, luindil

cvitantil de In stringetorii ce voril fi rAnduiti;
ca dowedindusa vre until din dregatori) seail strin-
getoril ca, ail f5,cutil vre n ingreuiere undeva pes-
te eanduealal s'a fie osAnditti suptti t6ta iutimea
pedepsii pravililoru, ce sintu nint-lite pentru uni-
ea ca acela.
Altil uitindu cu totula Unirea credintei, si cres-
tineasca datoric, !Ili-mesa. in inimile 1°1.5 priinta,
catr'a relit de Ave neprietintil si sa" fact.' organe
spre slujba lui. ajutandit la savgrsirea scopului
sal spre perzarea crestinilnra, precumil prospii,ta
pada la acesta veciutil acumtl la banatttlil
Uraiovii, uncle neprietiaulti, avendil instiintare in-
scristi prin Manole Voda, carele ail fugitu cu tur-
cif, cu un meal anume Mihai Still ca din tinutulti
iViehedintii, ce au fostri CapitanA la Zalea, i cu
untt Filipil si )(area totti dinteacelasi tinutti, in-
stiintindu pe norodil le fagadttia odihna, si usu-
rinfa dupa ce va intra OA la oblAduirea tariff ;
daril dupa ce, pentru departarea Wenilor nostril,
au gasitti chipti a intra in launtrulti tariff, pra,pa-
dindil satele prim foal, si farina norodulai cum-
plita stricaciune, iara§1 s'ati intorsti spre fuga. Eti
cu tote acestea n'am lasatu, dupa navillirea ee
s'ari facutil, de neprietini la partea aceea, a da
poronca, ca sä se cerceteza gre§illele 00111064
carora li s'ati fostil incredintat paza aeestori mar-
gini, si nu vord rtimanea fara taciuta pedeapsa.
Caci cunoscindii voi, dal sintti de neadeviirate,
§i mai alesit primejduitore ftlgadmintele Varvaresti,
§i inprotiva vazindii tare apararea ci ingradirea
N6stra cu ostile imparAtestil Marini, de la care
neprietenulti au await totti deauna si mai vartos

www.dacoromanica.ro
 380

inteaceasta vary pretutindine infrangeri; sa va

paztti de viclesugurile lui, si nesuferindil pre eel'
adapati cu slut otrava, earn tulburft linistea vos-
tra, indata ce sa vonu afla undeva, null ca aces-
tiea, seati ii veti simti, sal prindeti si sal tri-
metiti la mine, ca sa;s1 iea pedeapsa ce li sb ca-
de pentru aceste rale faptele
La cea de pe urma fiindu ca multi anume ca
sit strangil pentru dragostea legit si a patriel ion,
sa intre in randueala osteneart, luindu nume de
volintiri, (preettmil cu adevaratA sa sT aft unit de
acestiea laugh' °Vile imparatestil mariri, inprotiva
neprietinului), ei sa numescil cu acestil nume,
numai ca sa scape tie angariile ce sintu de ob-
stie, si vremea care aril putea RA o metahirisas-
ca spre stricacitmea si gonirea neprietinului, ei a
cheltuescil spre cautarea numai a osabite interesu-
riloril lore, fugindil de la slujba, §i adesa fiicend
patriotiloril lorti asupreli, rapiri, §i furtusaguri ;
dupa emit de acesta afara de alte insciintari si
jalobe mai cu deadinsu anti" luatil insciintare din
rapoturile comandiriloril din Cara Munteneasca,
si de In Craiova, pentru stricaeiunele si tiraniile,
ce furl locuitoriloru aeesti numiti volintiri, ce
umbla de eapetele
Eft socotindil acestil rau, si pentrit ca sa lip-
sasca, macarii ca acumil intai amu datil C0111811-
6.110a1 poronca, §i tntii lethal de chipuri ce s'ar
pute, cumu §i publicatii de in§ciintare. ca cei ca-
re cu adevarat sintu serisi intre ogteni, si sa afla
in slujbA nelipsiti, sa alba a sa folosi cu volni-
dile si scutelile ce sintil date, si oranduite pen-
tru osteni.
Iarii calif portil an aT nume de osteni, si um-

www.dacoromanica.ro
 381

bla de capetele torn, s.:1 se prindg de pe nude s5,

vorti ala, si RA se triurta pe la comande suptil
caraulil ; ashjderea alai mai scrisit catra mAriea
lorii generalii, ce sintu comandiri asupra corposu-
rilora, ea pentru toti capitanii gi volintirii carii
vorii fi pe lingo ()stile de suptil povAtuirea lorii,
si sa voril afla cu adevaratti la slujba, sil alba ai
pune la icv6de anume, aratindil numile lore, si
a satelorti din care sint, $i din ce vreme sa aria
la slujba ; i de acestil feliu de izvoade sa tri-
mata la mine, si la, eomandirii acestori Cnejii, a-
(lea,' la maria sa generalii major I Rimscoi Cosar-
cent, si la brigailiriulti Metier, ca dintr'aceste cu-
noscenduse cei ce cu adevkratii sa" afla in sluj-
ba, sa fie deosabiti de acei calif cu napaste por-
ts acestil nume, i sa se pots folosi en cac1tita scu-
teala despre angAriile ce vorri fi pe tarn, si in-
protiva cel care fugil de la slujbe. gi stt inistu-
iescil pm sate, umblandil numai ca sa scape de
angarii, seati sa se ;Irate cu nesuplinere catra
d.regatori, si mai viirtosil fAcendil pagube zu-
lumari lacnitowiluru, pe unii ca aceea, on din ce
satil orii fi, sa se prinda i sä se trimata la mi-
ne, ca sA'si ea pedeapsa ce li sa cade pentru a-
cesta fetal de umblete si fapte. Iarii papa cind
generalii comandiri, vocii inplini poronca acesta,
poruncesch in aceste Cnejii, sa se dea prin sate
insciintare, ca oil eine va s5, fie in slujba ostilor
impeirci. ntariri, suptu name de volintiril sa aibA, a
se folosi en cele orAnduite apArAri si seinen, insg,
llama singuci aceia ce voril merge la slujba
'fart"' nu alcii, suptii numele lore. Si uniea ca
Acestiea sä ailiA a merge la ostenestii comandiri
ca sa se scrie. hail care sa vorti afla farce

www.dacoromanica.ro
 382

cArti de Ia. mine, seati de Ia generalii comandiri

a corposurilorti, §ectendil in di1artu pe la casele
lorti, §i mai vktosil facendti cuiva pagube seati
asupreli; pe uniea ca aceea, sinta datori mai ma-,
rii satelorii ai arata la dregaorii tariff, ca sa se
trimita dupa comandele de la care voril fi, ca sa
se pedepsascg, §i sä se pule la, locnlu loth in
slujbg. Iaru eine' mai marii sateloril, seail
dregatorii ii voril ingadui pe uniea ca aceea, §i
nu'i vorti prinde ca srei trimita dupa poronca; a-
poi nu numal ca el sa vorti pedepsi In loculti a-
celora, ce §i pentru t6te pagubile ce sa voru fa-
ce de aceia, el vorti fi datori a respunde. §i
pentru 'a sa, fie to' insciintati de acesta" a mea
deschisa carte in Moldova, in tam, Muntenesca, in
Ba,:arabiea, §i in Banatulti Craiovii, poroncescii
sa se arate de obste la tati, cetind.ush prin bise-
rid si puindusa- pe la locuri de publics.
S'atj datil in laga'rti linga Ialomitu, aproape de
sate Valeardaei.
1783. Julie 20.
G. Petru Romigniov.

DIN PARTEA MITROP : AL MOLDOVEL.

(Dup6. obicinuitu title Mitro):

Tuturorit crloru ce va aflaci in Eparhiea Sme-
reniei nOstre iubitoriloril de D clew Episcopi si noq-
trii tarn stintu duh iubit. frati si inpreun5, sluji-
tori, precuviogilorti Arhimandr41, cuvioqilorti Egu-
meal, cucerniciorti protopopi! vi touts partea pre

www.dacoromanica.ro
 383

ota sea si bisariceasca ! Cinstitilorti Mien bla-

gorodii Doni-v. boeri marl, si alt' doilea, si tuturora
dregatorilora si bresliluru, si a toata partea mire-
neasca. De la milostivula D-clew va rugaina
(ip roci).
Nu avenia nici o indoire, ca nu sa cutremu-
rA cu totttla, si nu sa topescil de filch' inimile
cele mai cn marine de sufleta si obicinuite a suferi
cu rabdare din fireasca barbatie, nenorucitele tem-
plan, dinda vine intru poineuirea lore cumplire si
ainaraciune jugultii pagAnesca, supta carele sus-
pinaina cu durere an in putine veacuri Para na-
tiejde, de niintuire, navalirele cele salbatice, calca-
rile, batjocurile, prazile, robiile, junghierile, uci-
derile, §i tota feliula de silnicii varvaricesti, ce au
suferita pamentulu acesta la inceputulti acestui raz-
bolt], si mai pe urnia de catra silnicii pagani, si
peste toate acestea, frica si ingrozirea a percleril
ref de istovti, si a pustiirei patriei nostre, ce chi-
nuisa intru sinesi varvarii cu tota umplita vraj-
masie. Ganda earasi desteapta sinitirile mistre grab-
nicula ajutoriti, apararea si puternicile mijlociri,
pilit care ne amt' slobozitti din primejdii mai pre
susil de toata nadejdea, dupa intrarea aicea a cres-
tinestii armii, si mai vartosil dupa venirea cea
prea norocita a veteazulul Emil, pre inteleptului
Arhistratigil, luminatu Generala Feld-niarsalti si
a felt' de felt' de ordini Cavaleria Graft' Petru
Alecsandrovici Roiniantova, intru toate facetoriula
nostril de bine ; ne iggrijirea, netenterea, linis' ea cea
prea dulce cu care ne indestulamil prin silinta si
privigherea inaltimel Sale, Ingradirea si paza pa-
triei si a staril cei far de tuirburare a fieste ca-
rules, dupa buna vointa, si inalta milosardie a Ma

www.dacoromanica.ro
 - 3E4

riei Sale, prea puternicii si prea milostivei imp :

nostre. Gina adeca privinlu en blare aminte
tote aceste marl faced de bine, de care sunternii
cu norocire cuprinsi, credentil ca nu va fi rime
din locultorii Moldovei atita de nesinttitori, catu
sa nu socote/Nca neaparatii datoriea sa, spre a nu
(ita nisi virtut ea. aid averile, nici insusi viea,ta
pentru paza erediutii si a lojbii eel drepte, CA-
tin impiVateasea narire, si (Tara a rmile sale cele
nebiruite si aproatbre. dupa giurilmintul ce ati fa-
gacluitti inaintea Jul D-dett, ne filtarnicului si drep-
tului judecatoril.
Luminatulu Feld-tharsalii, din vremea ce au cal-
ratil en not ocire itl pamentulil acesta, n'ati conte-
nitu a va distepta catra cele neaparate ittdatorite
faceri de bine, en 1 'Ate folositoare poronci si in-
dero.1 .ri, ;pre usurinta iji 1;nitea norodului, spre
luny ea drepthtii, spre implinirea datoriei fieste ca-
ruea, pentru folosulti celn de obste a patriei ; ase-
minea si not dupa urmare si poronca iniiltimei Sale.
Si lath' si actual inaltimea Sa dupa a sa fireasea
bunatate dorindil obstesculil foloSU, y.i linistea pa-
triei nostre, adaoge cu multA ravnA cuviineioasale
poronci, si indemnari, care pe Wet le veti ince-
lege din manifesturile inaltimei Sale, ce s'art trimes
Caltnacite chiaru aseminea pe limba Moldov. Deci
ni not plinindu neaparata datorie a arhipstoriei
nostre si urmandil poroncii inAltimei Sale, pre toti
parinteve va indemnamii, i va sfatuimill
c a, aseultandil cu luare aminte §i cu credincioasA
supunere aceste manifesturi sa urtnati, far de alta,
cele poroncite; socotinda fieste carele mai intai da-
toriea sa pentru paza credintei, spre folosul6 §i
linistea patriel. Adtteetiva aminte purure, de lei

www.dacoromanica.ro
 385

gatura juramintului re ati facutti, paziti credinta

catra armile imparatestii mariri cu dreapta slujba
si eu toate chipurile cele mai sirguitiire pi putin-
cioasa la starea fierce carnea spry odilma si multa-
mirea aparatorilorii nostri. Cei de suptu sta-
pinire, supunitava dregatorilorti si mai marilortt
vostri, dupa, legea bunei orindueli i dupa datoria
voastra.
Dregatorii eartisi si mai marii norodulur, meta -
hirisiti sb,jba ce vi a'ati incredintatil en toata si-
lintai dreptatea spre apararea si usurinta lacui-
torilora, dupti legea drago,tii celui de aproape,
onrindti si poruncindti celorti oranduiti slujbasi ca
sa nu se artite catra locuitori dupa asamanarea
Fara onenilorii ce ingreueati norodulti lui Dumue-
deti in EgipetII, sa nu sa abata la dobanzi spur-
rate, la jafuri pi rapiri, sa nu mind in casele for
sudori straine, $i mai vartosil ostinelile fratiloril
loru celorti de o credinta, ca sa nu clateasca din
temelie casele lorti, lacramile Yi suspinurile sara-
cilortil si atuncea, dupa visa Area intaleptului So-
lomonti : nu vorti folosi averile in dioa mauler, cad
toate acestea le privesce dintru inaltime ochiulti cel
neadormitti alui Dumnedeil, si cu adevaratti va
face grabnica rasplatire. Socotiti cafe necuvi-
lute vatarnari de suflete stangere de case
s'atl urmatti i sa urmeaza dintru asainea fapte
de strimbatati i jafuri.
Deosebitil sa privigheti pi pentru cel ce, suptu
numele creltinescii, poarta cugete paganesci,
prin multe chipuri viclene dupa fagaduintele cele
amagit6re a varvariloru i prin multe venzail, sa
silescil spre ajutoriula vrajmasilorti crucii; ma-
tar ca not suntemil incredintati ca intre locuitorii
URICARIUL VOL VI F. 26.

www.dacoromanica.ro
 386

Moldovii, si mai vartosil intre eel ce shall atie-

varmi crestini, nn sa, afla oamini ca acestiea fa-
catori de rale, turburtuori linistii, vin,Tetori pa-
triei, si pricinuitori obstestii perOtiori. Cu tote a-
cestta, de cumva sa vott afla lAcuindti intre voi
piste nelegiuiti, si ptig ni ca acestiea, nevrednici
numelui creltinescti, si vrtijmasi crestinAtticii, sa
nu'i suferiti, sa nu'i ingaduiV, nici srt ttigaduiti;
ci aratati gi vaditri dupa poronca luwivatului.
Noi atitioginni a arata cu incredintare critra tor
de obstii, ca on care din Itl.cuitori va ave vre
o strAmbatate seati mnpreala la ortinduelile diva-
ce sintti indatorite pentru trebninta armiei
imptirtitesci; on de sa va li jrlluitu fAr5 dreptate
supt nnmele acestorti orAntinele de ciltrti raudu-
itii slujbasi, seati de cats, vornicii, sari de cats,
altii on tie ce stare, indata sa vie. la not sa a-
ra(e prin jaloba stratubtit,tea ce i s'ati facutti,
insa curate ftira pati i ii, fartI minciuna, si MIA' a-
ditogire, si sa fie bine incredintatu, ca va afla ch-
mita inde,tulare, si d reptat ea sa; caci not pen -
tra aceasta overall si osAltitti poronca de la Lunn.
Ferd-marsalti, si datoniea stanii nostre ne sileste
a face cuviinclowe indrept5ri. Mph' toate a-
cestea poruncimil cuviosiilor vcistre Igumeni si Mo-
liftilor vostre Protopopi si preoti, ca iiidatA ce vor
sosi manifesturile pre Luminatului si cartile n6s-
tre acestea, sa puneti sa se ceteasca pe la bi-
serici pin tote targurile si satele, uncle va fi a-
dunare de norodu, intru auzulti tuturorti, ca toti
sa se instiinteze de aceste folosit6re poronci si
in 'emnari, si cu deadinsulti sa le urmeze folosuld
lore de obstie, aducendule aminte pururea si in-
demn'andui si voi spre paza acestorti poronci, pen-

www.dacoromanica.ro
 387

tr I care si pentru starea de obstie a norodului

sa nn conteniti a ne insciittta dupa adevarate in-
credinta,ri ce yeti ave, ca si not si putenul a ne
arata inpreuna lucratori si ajutatori linistu si o-
dihnei norodului en toata indestularea dreptAtii.
1773 tulle 30.

IARAV DIN PARTEA Grf. ROMIANTOV.

Ccifrei Preosf. Mitropolit Gm:7.1E2Z
Precis! arhiepiscop si .711tropolila alit Illoldovei
alit mien Arhipaslorin mita:licit.
La t6te trebile ce sa atingu spre tocmirea fa-
ceri'or de bine. si a linistii partilora ce sintil de
o credinta cu not suptii apararea armilor impa-
ratestil mariri, de la inceputulti ostiriloril de a-
mut, eu obicinuita arab'. aratatu catra dohovni-
cestele stapiniri, urmandii bine priimiteloril pra-
vilil ca la aceasta sa gasasca impreuna lucrarea
si ajutoriu despre ele, fiinda datori dohovnicestif
stapinitori a ins,* si a povatui pre cuvantatdrea
turma, ce li Watt Incredintat , si mat virtosii cu
dal este in Cara aceasta irnpartasirea cinului Pre-
osfintiilor Vostre, care, la rangulu si la saderea
cra mai de susii, este Inpreunata cu vredniciea
intriacesta
acumii amt.' cinste a triimete catra Pre-
sfintiea Vostra deschisele mete car', in care yet
gasi pricinele de indemnare spre trimeterea loru
pe uncle sa cade, pentru care si poftescii pe Pre-
sfintiea Tai sä poruncesci ca sa se arate de ob-
stie la toate partite Eparh: Pr 'sfintiei Tale, in-

www.dacoromanica.ro
 388

preunandil pe hinga acestea si din partea Prea-

sfintiei Tale pastoresci invatiitttri si Wetting/1
Neprietmula nostru carele si intr'aceastg vary
pretutindene au suferitia de catra not silnice lo-
viri, fiind5 pornitii cu nesatiulit mai spre strica-
ciunea crestinestiloth norode, aleargh spre a le
sale chipuri, carele socote,ce mdlociri putinciOse,
silindusg cu mare fggadainti ca sa veneze pe lo-
cuitori, si metaliirislina In acesta pre aceia, ca-
vil all fostit adriptqi cu otrava vars'arii sale; care
pentru nectiviinciosulit loth folostt, cu toate legg-
turile crediatei, si a inbirei cats celti de aprope,
au datu spre jartfa pe patriotii loru. Deci elh
si d'acumil inainte nu va lipsi a sa sill in tote
feliulti de chipuri si cu caladuiate de prilegiu pen-
tru folosinta viitore a a ai insala, si pe hinga a-
cestea a lovi iuinu to celoth midi la sufletil crt frica
ingrozirilor de nu sa voril pleca ; dar nu so-
cotescil ea cineva cu intregimea mintii sale sa se
lass a fi biruitil de niste indenmari ea acestea,
pline de inrgutatite viclesuguri, mai ales veclindil
intriatatea randuri pilde, ca nisce insglacluni ca
acestea de multe on all gatitil crestinilorii stri-
cgcluni despre neprietinalii loriz.
Efi sintti incredintatti ea Preosfintiea Ta vei
da invgtaturg de obstie ca pe eel ce sa voth a-
rata cu priinta calrg neprietini, si voril sluji prin
chipuri ascunse, ajutandulii ca sg'si pue in lucrare
gandurile lui cele tale; toti si fieste care sa alba
a sa sili, ca RAI prindg si sa'i triimita la mine;
implinindu Cu o slujba ca acesta datoriea loth) si
credinta cea adevarata cats cela ce'i aparg, si
dragostea call*" patriea lore, acaruea lini§te §i ne-
grijA este intemeeatA pe acesta.

www.dacoromanica.ro
 3S9

Nuruai putinit Preosf, pa'rinte, sa fii en blare a-

minte spre starea norodului, carele adesa sa a-
supre§ce §i de insusi aceia, carii sintu socotiti la
o credintri, spre purtare de grija ca sa pacEasca",
flare din,ii orandueala Si dreptatea. Sirguelte
a fi norodului agineatoriii §i sprijinitoriti la tie-
voile sale, aducendil aminte §i invatandil celori ce
s'a5 invrednicitti la dregatorii, ca ei boeriile
locurile ce li s'ati datil sa alba ale socoti nu pen-
tru pricini cuviinci6srt, ca sa ingreueze pe supu§i
spre interest de a sa inbogati ; ci pentru cinstea
lord care'i deosabeste de obst.e, §i indatorelce a
savNi cu toata dreptatea slujbele ce li sa 'there-
dintaza.
far de sa va timpla sa ramaie si de acumil ina-
inte la acele din -tai rale obicinuinte a laromier,
care sintit insu§i a varvariloril, i la ingrenerea
asupra locuitorilorti, sa albi Preosfintiea Ta a ma
inviinta pe mine, ca en dupa aceasta sã pa, des-
pre partea meal a fare lacuitoriloril cacluta apa-
rare indestulii de suparArile lor; $i pe dregatorii
eel abatuti din calea dreptatii sa'i pedeps'asc dupa,
intinea pravilelorii.
In lagarti linga gura Ialomitii aprope de sa-
tutu Valeroael.
1773 Iulie 20.

Respunsg.
LUMINATULE GENERAL FELD-3IAI.AAL.,
al meit intru ton facetorifi de bine.
Cu mita bucurie §i cu smerenie amt priimitti

www.dacoromanica.ro
 390

cArtile inaltimei tale, pline de folositore poronci,

§i indemnAq, vadindil tireasca bunitate, si stir-
guitiirea privigliere spre apararea linistea, si
ingrijirea patriei nostre, si a tuturort" celortt de'o
credinta ; care din isnceputil si de candil cu noro-
cire ai calcatil pamenturile acestea Wau conte-
tail din partea ingriei tale. --
Eti dupa cmnu deapururea mat' inplinitu buna-
voin(a itatimei tale, asaininea sr acutnii, si duph"
ce anti' frilliest' catra tote Eparliiile desteptatbrele
64, tillinacindusa pe limba moldovineascg, si ti-
parindustt si adilogentla si din partea urea multe
statig, siA indemari spre a urnia deplinii, po-
roncilott" frittlOmei tale, pentru obsfesculii folosti,
0i linistea tuturorti, strati incredintatii CA, vorii a-
fla des, liiA ini.1 ile tuturoril spre bona priimire,
§i vorti face lucrarea cea cuviinci6s ti pentru ca
eu n'ain contenitti, pier voiti conteni si prin s hat
glasti si Inscriszi a aratN, catra cuvintareata mea
tuna, chit" este loril de folosil a pazi nestrAmu-
tate actste poronci, dup5, datoriea legii, si a ju-
rAmintului ; ca stl'i tack' vrednici, buni, voinici,
§i apArarii a intru tofu milostivei D. Imperatrilei
mistre.
Licuitorii Moltlovii duph cumil papa acumil s'ati
aratata cu tuts paza credincei si a jurainintiqui,
ysi cu tOtA slujba cea, putinciOsa catra armele Im-
parateltei mariri, asa si deacumil inainte vor fi
pururea intro aceeasi stare neclAtici, si aid odi-
niora, nu vorti fi am5gi(i de viclenele fagaduinV a
viiijmalultii, aid voru fi a`qta de neshitit6re, ca
sa se aurae vre unulti vticletoritt patriei sale, sci-
indil prea deplin ctimplirele vrajmasiei si a ras-
platirei ce chinuescu intru sinesi varvarii.

www.dacoromanica.ro
 391

tnsusi vrajtnalulti indrUaitil a intinde cur -

Bilesale in pamentulti Moldovii, catil pentru a-
cesta esti ineredintatil si mAriea ta.
Pentru paza dreptafil aceloril ce sintil in dre-
gatoi:r spre indestularea s odilma locuitornoil,
earAsi indestula antn ar,Atatil cAtra toti de oblte,
bora vointa si poronca ltimei Tale, spre urma-
rea datoriei lure ; indemnAndui en deadinsula ca
sa se feresch de jafuri, qi strimbatati, ca sa pe-
zascA pre dep1;11 toate chipurile cele poroncite de
cats maria ta, asupra ace§tii pricini.
Dana instiintare calla toti lacuitorii, ea SA a-
rAte tetra mine jalobeb- lortil de voti avea vre'o
strimbetate, dupe care voiti instiinta, si ea pe MA-
riea ta, spre indreptarea si lini*tea tuturorii.

CARTEA CE S'AU DAT EriscopuLur DE

IIU$i ASUPRA EPARHIEI PROILOVULUI
DIN PARTEA MIT. KIR GAVRIIL
De WelDP ce Eparbiea care sA ocarmuea cu
pastoriea cea bisericeaqcA, dupe urmarea vremilor
de catra fratiea sa Proilavulu Daniilu, socotinduse
a fi dintru inceputil din hotarulti prunentululi, si din
pastorieu Moldovii, acumil dupA proniea peapu-
ternicului, si a tote binele sA' irsitnriulni D-ciert,
invrednicindusa din giugalil celii silnica a Oto-
manilorii, prin amine cele nebiruite a Monarhi-
v,wii mariri a prea milostivei mistre D. si sta. -
Oita,' Imp. Rosiel ; Inia raniaindu fArA pAstoriii bi-
sar:cescil pravoslavniculil noodu, ce lAcuesce iin-
tru aceasta Eparhie, prectunii ne amti incredintatii;
socotitamil vi not a nostrA arhipastoreaseti neapa-

www.dacoromanica.ro
 392

rata datorie, ca cei ce ne mall invrednicitit prin

ll-deesculil daril a Area stantulu si de vienta. fa-
catoral D-deil, a fi arldpilstorill a tell paniktual
Aioldovei, si ea ca nu ne os5mlimit de catra bu-
nulu pastoral si marele Arldereil domnu15, si
mantuitorittlil nostril Isus Christosit pentru vre o le-
nevire sau nebagare de searna, ca pAstoriu15, aciea
-'rora nu le este milt de ctWittareata turma Iiii; n'am
trecutil cu vederea purtarea do grip a aeesta E-
parhii, ci prin buna vointa mistra aflandusa fra-
tiea sa chit. Inocentil Episcopil Hnsului aproape
la acele parti d< loc5, Iata Vomit insArcinatu
poftindul5 ca ea alba purtare de grija la nundta
Eparhie, i sa pastoreasea cu privighere, qi cu Nita.
osArdiea, aratu partea bisericeasd, cat si part ea po-
liticeaseh, indreptAndui, si povilittindui catra cele
sufletesei spre mantuirea lorfi. §i oshbitil de
Epa hiea Hotinulni ce d tll suptil ocarmu-
irea fraliei sale Episcopului tie RAdatit,i chir Do-
softeiii, toga ceelanta Eparhie, sa fie intru pur-
tarea de grijA a numitului Episcopil de Hnsl, pa-
ns cAndu sa voril liniqii lucrurile ramtiindu intru
pacinica, stare, si atuncea se va, pane la ct a de-
savtir§ith bunä ritndueala.
Deck moliftile vostre preoti, si toti pravoslavnici
crestild ce sunteti lacuitori Intr'ace Eparhie, dance
crestineasca vostra datorie, sä vA snpuneti randn-
iialui Episcopik la cele Dohovnicesei poronci, in-
viitAturi, si orandueli, ce sint5 spre a vdstra folo-
sint5, si sufletulni mantuire, andul toatil ekluta
cinste si elavie, ce sa cuvine Arlderea sale. A-
eeasta instiin amu.
1771 Ghenar. 10.

www.dacoromanica.ro
 393

RAPORTU PENTRU ACE1A§1 EPARHIE.

Ceara prea inaltatul Grafa Feld-Marfala,
de la Gavridil, Mitrop. Moldova,.
Eil insciintinduaa cum ca arltiereulil Daniilil
Proilavu ail reposatil, plinindu obsteasca datorie
in 20 a t ecutei luni Decemb.; natal lipsitil a
instiinta pe inAltintea ta, pentru cuviinta pistoriei
acestii Eparhii, dupa randueala bisericesciloril ca-
none. adaogil a arata Inaltimei tale cum ca, a-
ceastii. Eparliie, din inceputil fostil osabita
cu piltitoriea sa, nici in rAndneala Mitropolitilort,
daps comlicele vechi, a bisericii, ci, dupA cum
1; cele politicesci sa stikpa. ea o parte de Donmil
M ld4wii, si o parte de Donntli Valahiel, asa si
la cele bisericesci sa pastorea de Arhiereil Mold.
si a Valahiei, in curgerea de multi ant, p5nA cand
dupri vremi, ail inceputil ate putinii, putinil, cur-
tea Otomanilorti a cuprinde intru salnica stapa-
nire locurile acelea; dup'.' care si Patriarhii Ta-
rigradului, au osiibitil pastoriea acestii Eparl iii
suptil scaunir Patriarsestil, randuindil osabitil Mi-
en mime de Ps oilavu.
Socoteasca incelepciunea inAltimel tale, de ail
pututii mai pe !Irma Arhiereii Moldova si a Va-
ca sa cerce dreptatea Eparlti !or sale.
Dupa hotarale vechi cadendu suptil jugulti tur-
cilor, sail de nit si cercatil de aii pututu <tla drep-
tatea in vremele acelea, candu stApAnirea turcilor
era cu totulti squica si nedreaptit Iar acurnil
de vreme ce proniea cea Dumnerseasa au plecatil
inima cea blagorodnica a prea milostiveI Imp. N.
§i prin armele mArireI sale, cele nebiruite, neart

www.dacoromanica.ro
 394

slobozitti de suptil jugulii Otomanilorti, Invredni-

cindune a videa o bung norocire slobode Odle a-
cestea, dupa latimea hotaraloril vecki, suptii cresti-
neasca si int5leapta ocarmnire a Inaltimel tale ;
suntemil bine incredintati cu statornica nadejde,
cumca dupa starea cea pacinica, nu va ramtinea
ne cercetata si parasita, nisi dreptatea eparhiilor.
Cu. tote acestea de vreme ce numitulu arhierei
proilavu au reposatti, ca sa -nu ramaie ne pasto -
rata eparhiea aceea, ell dup.i datoriea arbie-
reil mele, cu plecaciune ma rogil Inaltimei tale,
ca sa se dea aceasta Eparhie a proilavului, suptu
pastoriea 'ti purtarea de grija a arbiereilor celor
ce sä megiesascri si sung.' mai apr6pe cu Epar-
Iiile loru, pang la vremea pacii ; si atuncea mai
marii bisericilor vota socoti cuviinta si dreptatea,
§1 vor pure in buna ora,nduiala. Macar ca m'am
instiintattil cum Ca reposatulu prolavulii art fa-
-sat-6 diadohil prin dieata sa- ca pre mill pastmil
si purtatolia tie griji, pe unu Pangrate arhiman-
\dritu earl; dar aceasta este cu totulti fara cuvi-
si afara din cantinele cele sobornicesci si bi-
inch*,
sericesci, a savarsi adeca toate lucruriie cele ar-
hiereri unui eromonalui, in vreine And, nici cele
.ce sa .covinii preotiei, nu poate sa," le sa,va,tsasca
Ara osabita volniciea an lereulni locului ; care vb1-
nicie a arhierenlui numai in vieata sa poate sa
se socoteasca lucratore, ear nu si dupa moarte ;
caci moartea ilu disleaga pi tt desparte de Epar-
hiea sa. Reposatulii proilavu sa cun6sce ca 0-
indii cuprinsil de greutatea boalii, si inbulzatil de
lupta si primejdiea, mortii, ri au simtitu caciendti.
In necuviinta aceasta. Eti s'ntu bine incredin-
cu toata intregimea 7 nu va suferi calcarea

www.dacoromanica.ro
 395

bisericeqcilor i canoane la 9 pricing ca acea,,ta ;

ci mai vertosil va priori cerirea mea prin poron-
citoarea carte daps aratarea cea mai de susil.

ORDER PENTRU ACEASTA,51 PRICIN A.

Preosfinjite Arhiepiscope tsi Mitropolite a Moldaviei.
Al mea Milostivu ArhipitstoriA.

Diva socotinta intiiutariloru preosfintiei tale, si

a Preosfintitului Mitropolitti a Ungro-vlaltiei, pen-
tru Eparhiea Bra; lei, §i eu a§a socotescu, ca pang
sa va face hotararea de la marea strip:Mire; po-
vatuirea cea dubovniceascA a tinuturilorti Ismailului,
Reni lor, Cln liei, Achermanului, *i a Bender(' ini
sa fie date suptil povAtuirea Episcopului de Hull',
liar tinutttlii Brailei Episcopului de Buzati. Deci
intru inplinirea acestora §i PreosfinVea vostra sa
birte voelti a sctie celui intairt indreptatoriti a a-
cei Eparbil, dupa hotarArea bisericeascA i politi-
ceascA. Iar eu pentru 'n$iintare la comandirii
aceloril :nuturi amts scrisii.
Al Pre osfintiei tale plecat5 slugs Graf Romiantov.

ECDOSIS CE S'AU 1)ATU EPISCOPULUI

DE HU§1.
(Dupd title Mitropolescg
Caviolia lore Arhimandritii §i Egumenl Mo-
lityele vostre preoli $i diaconi, §i tots partea bi-

www.dacoromanica.ro
 396

sericeasca. si Dv. pravoslivnici crestini parte pc,-

liticeasca, ce va atlati locuitori in tinuturile Is-
manta, Renil, Chilies, Acliermanfi ¢i Bettderulfi.
De la milostivul D-dea va rugam (iproci) ca-
Wa aceasta va inOintarnfi : ca diva mortea re-
posatului arhierefi Dania Proilavil, ramaindfi. a-
cea Eparhie. far de pastoriti, si puttatorifi de
grija la trebuintele bisericesci $i dohovnicesc', 1101
dupa arhipastoreasca misira datoie, n'am trecutti
cu viderea a lua aminte si a pulls grija pentra
deplina paza a rinduelii biseiicelci In partite a-
celea; i aratandfi prin raportu mariel sale, prea
luminatultd grafft Ferd-11Iars'alfi a felfi de felt.' de
ordine, cavaler graft'. Petru Alexandrovici Ro-
miantovii, trelminta cea neaparata a pastoriei a-
cestii eparhil, ama cersutti ea sa se dea suptil
purtarea de grija a &Niel* sale inbitorittlui de
D-OPti, chir Inochentie episcopti sfintitei episco-
pii nusului, fiitulti ¢i aproapf, de eparhiea fratiei
sale. care cerere gasanclusa cu tale si de ultra
inaltimea sa, prin luminatti order me -au datti vole
ca 'Ana sa va hotartt de catra inalta 61 ntarea
stAptinire, in ce chipu sa urmeze rindueala pasto-
riei acei eparhii, sa se dea asupra fratiei sale
nurnitulta episcopfi.Devi dupa urmarea randuer°
sfintelore canoane, iata s'afi datil eparina supt
purtarea de grija, a fratiei sale episcopulai de
Husi, Chir Inochentie, caruea ii (Muti vole a sa-
vat* acolo toate cele ci sa cuvinfi arhiereei, a-
deca, sa judece ¢i sä cerceteza adoua tira, toate
pricinele biserices'ci, ceteti. cantareti ¢i purtatori
de sfesnici, ipodieaconi si diaconi sa siivars'ascrt,.
sa sue si la randueala preotiel pre eel vrednia.
Dohotnicesci parinti prin ale sale dull de duhov-

www.dacoromanica.ro
 - 397
facie, sa a§ade monahi, §i uionahii, sa faca chipit
mare, §i chipu mica, d. bisarici sa sfintasca vi
se inveta, pre pravoslavniculti norodii toff] lu-
crulti de sufletil folositoriti si m ntaitoriu, ()ear-
umindul la cele sulletesci fapte bane, si on ce va
lega sa fie legato, §i ce va dczleo sa fie dezle-
gatu dopy pravila, si toate cite sa cuvinu arhie-
reii sale, savarpsch precumil s'aiA
Drept aceea toti cei ce va aflati, in eparhiea
aceasta, pravoslavdci cre;.tini, parte hisericeasca
§i politiceasca, datori sa fi0 a da frAtiei sale, toata
cazuta ciuste, §i bursa cucernicie §i priimire.
SARI ascultati si sa i va supuniqi ca unui arhiereil
sl pristoriti, ne aratandil nici o inpotrivire , si tote
cele ce sa owlet venitra bisericesci §i dreptati in-
tree, dupa obiceiulti eparhiel sa se dea ; §i sa
se pomeneasca immele fraftei sale, la toate sfin-
tele leturghii, dupa pravila. Deci pentru mai
mare incredintare, dattis'ail acestal iubitoriu de
episeopil Chir Inoclentie fratele nostril, §i
intocma slujitoriu, ameasta arhiereasca caGe, en
a nostre iscrdituri iscalita, si cu pecetea Sfint.
Mitropolii pecetluita.
1773 Apriliu 30.

CATRA. PREA SF1NTITULtI MITROPOLITe

A MOLDOVIL
De la Egumenii Monastirilor
prea plecata jaloba.
Stares in care sa ails mai inainte sfintele mo-

www.dacoromanica.ro
 398

nastiri de adesale ingreueri si salnicii ce psatimeail

in vremea gingului pAganescil, este sciutil prea de-
plin de cats prea osfintiea V. Nu Mina burn-
rie antfi sfintitil top de obstie. altar s'att ara-
tatti cu preaslavire in pamentulti nostru, birui-
t6rele armii a preaputernicii si prea milostivel nos-
t-e Imp. avendil statornicA nklejde, cumil eh to':"
starea sa va aleltni lam mai 'Duna prefacerel si
&ph unwire toatii nedreptatea si salniciea sa va
dep5rta, ear dreptatea va lAti putcrea sa, si bu-
m legiuire va intinde pre toti bratele sale. Cu
adevaratii botAriirea datil de cats prea pa-
ternica dreapta a prea inaltatei mziriri, biru tariff
s'au rrtdicatill loctritoril Moldova' s'au nartngilea*
.Toti filra indoiri astepta curate ajutoriult) celu
osardnicil si intpretua lucrarea a mai marilor pa-
spre paza acestii liotarari, si spre interne-
erea bunei legiuiri, insb: spurcatu interest), si lii-
connea cea farA de sate, pururea s'au mestesu-
gitil improtiva bunei legirriri, ca sa povtirneasca.'
si sa surge cu totulu toluefille drepthlii, ne ba
gAndii in searnii legile firei si datoriea patriei, a-
ceeasi lkornie si actual socotindu ca niste noro-
cite aflari, indatoritele agiutorinte ci sã.cuvini) de
cats toti armilorti celora incepatrire, au inceputu
a ingrenea pe ticalosii lacuitori, nu dupa soma
ci di fieste care mai inainte, ce indoitu
prite si intriitu, neprivindii deapururea cu durere
din inima ingreuerile si jafto:le lAcuitorilor. mai
alesu aceloril de grin satele monastiresti ci pati-
mesa', necontenith de cats Dum. Tspravnici, si
de catra toti aceia ce sure' oranduiti la strinsulIi
randuelilor, adeca mazali ruptasil panOri si altii;
In multe randuri amu ialttitti D-lorsale boeriloril

www.dacoromanica.ro
 399

divanung, amu aratatti toate pe largo, ne arnti

rugatti cu deadirisulti ca sa afle chipti de mijlo-
cire, 1111 videmil oat actual dupa fiiOduintele
D-sale nedreptatile, nit sa popr, sett, jafurile nu
sal contineseil, poronrile Divanului nu sA baga iu
sanill, P;ira timbal cele ce that pricinA de interest,
acele sri punt in lucrare de ciitrA D. Isprav-
nici, en toata cumplita nedreptate §i jafuiri.
TieAlo§ii locuitori au obosigi, au slobozatil, ja-
lobele 'oat nu sa ascultA, mouris'irele rAmAnti fá-
rA cnviin iosu ajutcu qi folosil de la satele bor.
Bripi ele, nedreptiitile, jafurile sa etifunda ca plum-
billii in adAncime, en Sri vedill nn s l cereA, toll
sit arAtil rAvnitori patriell cei ni i 1111110 cu fa-
tiiruicia interesting; toti sa landa ca slujrtscti
pr nentnlui, §i savAlf.scil poroncile inpArAteltl,
nrtajduindti mai marl rasplatiri. Saracii sa tiin-
guescii. suspianda ingtenerea nedreptAtilorti, in-
civil sA. priniejdnescil a,i perde §i Insuff nAdej-
dea, ob§teasea uingaere.
Prewslintite stapane! de nu va grabi silinta cea
osArdnica li ajutoriti preosf. dupA, arbiprigtoreasca
datorie, ca sa grlie§ci D-lor boerilorti, §i sal in-
denthi cu deadinsulti a popri tote jafurile, §i ne-
dreptatile, §i a pane la o rale rAnduelile Diva-
'lung, ea SA nu sa fact cu ingreerea saraciloru
de eatrri D. Ispravnici, vor didea la desnAd'aj-
duire ticalosii locuitori ; D-lor boerii divanului so -

cotindti cu grepla euniU ea de sa voril wadi ne-

drepratile §i jafurile Ispravnicilorti, p6te sa sein-
tample in vremile viitcire vre o nenorocita tamplare
la pronomille patrief, aroparti jafutile, apara ne-
drepttitile) vrajma§uescil pre cei ce vorti s'A, le
vadeascA, §i dintr'acestea sa adaogri strambata-

www.dacoromanica.ro
 400

file si rapirele D-lorsale boerilora Ispravniel, cu

nebrigare de sama a por.mcilord si a ea' tilor di-
vanului. 'eta arAtamti preosfintite anun,e ne-
41reptatile ce patimescil lacuitorii de prin sateleMo-
nastiresti, $i cielanti cati nu s'ntri suptil a para.
rea isp avniciei, toate rAnduelele ce vinu de la
&want', de proviantill de furajii, de ialoiti, de card,,
de salabori, de east' de mazalit 0-oil Ispravnici
nn socotescil ca dupA, orrInduita soma de la di-
vand, s5, se inplineasea, ci le in area prin os5bite
rAndneli a D-fora intriitu si inpatritil, si (1110 ce
inplinescii soma divano numai de la o soma de
sate ; a poi de la cielanti eil bani, la proviantu ate
4 lei, pe mega de p:iposoi, de malaiu, si the
8 lei pe mega de grail, osabitil ca unit satil ci
este la randuenla proviantului peste 40 merti, nici
cu 70 nu sa, p6te plati, dup5, mesurile Ispravni-
nilorfi, la foraki earasi numai en . o soma de sate,
as factitil soma fenului, ce s'au randuitU de c5.-
tra divan5, ear de la celelalte ail Matti bani fi-
este care Ispravnicu, calf' au voit5 si au pututil ;
unit si cate . . . lei de stank-mil ; osilbitri d chi-
cite de Pal ee au facutil en o soma de sate, si
mai pe unna Part veindut , nu numai fenulu, ce15
fileutu cu clacile, ci si celti imparatescil, si a-
cumil eri fenulti lacuitoilorti on de uncle easescil,
ca sa plineasch trebuinta armiei, de care pricing
sa primejduescil a pert a multora bucate, la
trebuinta caratului fenului de la unit locil la al-
tulil; care %oil loll scutitti de n'aii caratil
au datii bani &ate 50, sari 60 lei, dupa unma'.
omenilorfi; randueala carillo'', asaminea o indoescii,
si cele ci prisosaseti pentru soma divanului le tIn
pe la casille d-for -sale, de le muncesa cite o

www.dacoromanica.ro
 401

s.lptaming, dourt, apoi It eau si ca'te 5-6 lei de

rani, si le dart &tuna la salahori, as5minea In-
doescil si Intl lesr il oriindueala, si de la u nii eau
bani, pe alYii ii tine pe la casele D-lorn, do le
muncescrt cu sgpt.iminele, la rAndueal t Ialovi(i-
',nil, o aseminea urmare, sate 25 lei au luatti de
la unii, Pitaloviti. Au fcMrt renduiealii ca sa
stranga cal de mazalii in doue renduri, pentru
venires si purcederea Gra fului °clown ; striinsul
acelor cal ca pe doue. vacAritre, le'art cAdutii la-
cuiitorilor, ea n'an rrunas cal prin sate, at prin
tilrguri, sail si a druinetiloril, care s'a nu'i ieie, si
Oda Wail dat rate. . . . de card sari si mai multi
rilart pututa ca snit scoatrt; in scurt nu i cu pu-
tinth a arata pe largii nml,timea aflf riloru, si chi-
purile de iconomie ce facii Isptavnicii, spre in-
teresurile D-lor sate, §i strilmbatntile, }Jab-tile, si
jafurile ce phtimescil ticalo01 locuiitori, si de ca-
tra Ispravnicii si de catra, mazali si altii, slujbasi
si zapcii, si toate aceste be patimesett, numal o
sama din locuitori, mai vartos eel' de prin satele
moniistiresci, °salt de satele D-lor sale, si de
multimea puseasilor, a plaesilorii, si a puntirilorti
ce dati scutelnici D. D. Isprv. Noi cu durere ne ru-
gam Preosfintite, ea sb, arati D-sale Boerdor toate ja-
lobile acestea, sa" le glAes si se mijlocesci in-
demnandul in tot chipul, ca sa pue la tale pri-
cinele acestea ; ea" de nu be voril pune la o tale,
si le voru true earAsi cu viderea, adeverulii a-
rAtamii. Preosfintite, ca not cu totii vomit merge
la Pre inaltatul Feldmarsal, si ne vom jalui pe
largil de toate ea mt be mai putem suferi.
1773 Ghenarie 30,
URICARUL TOL. VI F. 26,
www.dacoromanica.ro
 402

ORDER DE LA GRAF ROMEANTOV CATRA

GENE RALU L CORCECOVt.
Pentru judetal bisericesca.

Preosf. Arbiepiscopul Mitropolit Moldaviei, Chit-

Gavriil. aratiindumi pentru obiceiul ce ail fostii
aicea, ca trebile ce volu fi &ph jalobile mireni-
101.5 asupra bi,ericescilor, sa se cause la Dittro-
polie, grin oranduitele la acesta bisericesce °braze,.
ear in cele mai marl si de insusi Mitropolitu, drept
aceea au poftit sa i se dea vole sa orindnieasca
anti Dn' ovnicesol judetil ea acesta la Mitropoliea
sa, la care dripa obiceinrile cele din Vitt sa se
cante judecatle, ce vor fi dapa jalobile mireniloric
asupra, b iseri cele
Deci aceasta cerire a Preosf. cunoscandose ca
este cu dreptate, si cu ased.are, ell la oriindniala
ca aceasta dais Preosf. Vostre voiea mea ; nu-
mai de nu se vor improtivi la aceasta aseclarile
s,i bine priimitele orindueli de aicea.Ci dar du
pi curt] s'au aratatil mai sus, judecatile partiloril
mirenesci cu bisericesci, sa se oranduicasca sa se
(saute la jndecul bisericescil, la care toate sä se
orindoieasca si unit Deputatti din boerii Diva-
nului, ea sa stea penult dreptatile mirenilorti; iar
cand s'ar tampla, sa nu fie mulcamit cineva ra ho
tarirea acestui judetu mutandu-se judecata la ho-
tarirea Mitropolitului, sau si la adunarea de ob§te
a bisericescilor si a mirenesciloril boeri, sa se ur
n eza diva obiceiurile cele din tali de aicea, ce-
vorti fi pentru aceasta.
1773, Mart 4.

www.dacoromanica.ro
 403

ARATAREA ASUPRA ACESTEI PRICINI

DIN PARTEA MITROPOLITULUI.
De vrethe ca. D-lor Boerii Divanului, aratti Ere
care improtiviri la orderta 11l5ririi Prea ivaltatii
Ferd-marsal, ce s'att dat in divanil pentru jude-
cgtile partei Bisericesci, ca sa se cerceteza si sa
se bothascrt de ciltra judeciitorii bisericesci) cli-
cend D-lor, cum ca n'ail fost obiceiu ca acesta;
iata respunsuri dovednice precum se aratA in gins:
A. Mitropolitul tariff, cAnd se afla aicea in Iasi,
deapururea era la Divanii, impretinti judeciltor cu
boerii,i tend nu era Mitropolituhl in lAsi, se afla
vethilul seii la judecAti.
B. Asillderea si &Ind facea Domnul Divanil de
judech insu§i Domnulu, cu toti boerii, trebuea ne-
aperatii ca sa fie la acel Divanil si Mitropolitul
seu vechilitl seri.
C. Nu numai cel bisericesci, tend aveail jude-
cata cuff mirenii sa ridice de tetra Domnii la ju-
decata Mitropolitului; ci Inca gi cele mai multe
judecAti politicesci, sa cerca din poronca Domnu-
lui la Mitropol e, de &Atli' Mitropolitul impre-
nub', ell boerii, §i aceasta poate pe lesne sa se do-
videaseh din multe anaforale §i chili de judecata..-
D. De sa judech uneori cei bisericesci in Di-
vanii politicescia, sa judech pentru ca era §i Mi-
tropolitni de fats.
E. Pe la tintiturile din afarh, eared sa eerca.
judecatile celorn Bisericesci cu mirenii, sail de
Episcopi, saii de Protopopi.
F. Pentru aceasta 1111 numai pravilele cele bi-
serice§ci ci $i cele politicelci, adech neararile pra-
voslavnicilor imparati, porunrescil ca ,,Cleririi 3i

www.dacoromanica.ro
 404

toti eel bisericeci, nici cum sa nu se judece de

judecilti Itimeqci. 'mecum sa area pe largit anumein
pravehle ce sa vorit arata osttbitilt, earora pravili sa
cade ca sa se supuie cel ce suntit of sa mimes&
cre§ti n I."

RAPORTU DIN PARTEA MITROP. CATRA_

GENER ALU CORCECOV.
Dttpil ordernlii Luminatultri Generalii Ferd-mar-
§al, i a feliu de feliu de ordini "-avaler Graf Petro
Alecsandrovici Romiantiovii, ce art trimesti stra-
lucirel tale la 4,-ale ace§tiea tuni; pentru raporttil
ce au dat D -Ior l3oerii Divanulni, in potriva, a-
ratilrel mete, ce amu fostii raportuit pearl] oriin-
duiala Duhovnicescului judeV1 arAtAnd, adecil: D-
ior &tell', ca acest feliu de judetil, nici o data
leak fostill in patriea noastra ; -Stralucirea ta, cei
de la mine luminare, pe ce am aleclatii cerirea
mea, dupA care ett arrttil StrMucirei tale, ca a-
ceasta cerire a meal pentru randuieala judetului
biserieesert este intemIeat'a pe obiceitil verbiti, ei
pe pravilele nu tumuli ale acestui p imentu, ci ei a
toata lumea on unde sa afla oblAduire crevineas-
ea; insu§i paganii, §i cel de alai neam, intilrescti
pronomia aceasta a judeOlui bisericei noastre. Iata
emu trimesil la Stralneirea ta, §i prtvilegiile Dom -
niloru Moldovil, date dupA botathrea Dumneze-
elcilor pravili cu slat de ob4tie; (1110 care vei
intelege Stralucirea tal ca nu numai eel boere§ci
sa cade ea se judece de judeta Bisericescb, ci
inch' qi noblitii lor, pentru toate pricinile de jade.
cats, osabit numal de moarte de omii, care pri-
cina a mortii sa cade a o cerceta judetul mire-
www.dacoromanica.ro
 405

Ile D-lor boeril cu gresala si prin nestiinta

au aratat lumiatului, cum ca n'au fostil uici o
data obiceinlu acesta a judetului Bisericescil, caci
eit nu in desartil amu facutil o indrazniala ca acea-
sta , catrii Lumin. Privilegiile Domnilniti arata cu-
rat ca ail fticutit ce-cetare, ce jucleati sa rade a
judeca, pre cei bisericesci, si au data cumil ca
judeculti bisericescil, precumil anume hotarascU si
pravilele bisericesci, cum si cele politicesci ale im-
paratilorii, pravilele dicu : ,,nici unul din eel ce
au dregatorie bisericeasca de Ia Illicit pans la inn-
re, la Divanu lanlescu sa nil se judece, Tar de va
trage nescine pe vre unit omu ce are dregaorie
bisericeasca la jutletu inirenesc, macar de va avea
si cu dreptul va pierde. voru golf Oft vor
bate.Iar de se va duce cliricul de voea 1nT la
Divanulu lumescu, va pierd si ceea ce este a lui
cu dreptate, si se va pedepsi dupa" canine. Ade-
ca, sa caftirisesce desevarsitil; Inca si nearaoa
iinlparailoru Iraclie si ostandin p runcesce:" nici
Episcopil, nici Cliricu, nici calugaril, veri. pentru
nescaiva lucruri, veri pentru vre o gresala, sa nu sa
judece la Divanu lumescil,ci, or1 Ia Episcopul lor. on
in mitropolitul lor,ori la patriarhu Ion; iar nearaoa
imparatului Chir Alecsi Comnino dice: cti de vor
urea sa, se judece doT oameni, u u mirean, altulu
cliricU, mireanu si far de voiea lui va merge la
Episcopie ca sa se judece cu CliriculU". Dupes
aceste pravili si judechtl mirenesci la Mitropoli-
tulti cerei si la Epis. pentru care cu smerenie ma
rogq Stralucirei tale, ca sa se arate luminat aces-
tit raportil al rneil, sa sa'ncredinctize ea 61 nut
Indesart amu datil suparare Inaltfinei sate, cerilrul
volniciea acestui bisericescil judetU, dupa entail
au inviintat pe Inaltimea Sa D-lor Boeril..
www.dacoromanica.ro
 406

Dupa darea acestui raportil, slat rantluitii ju-

detu bisericesc prin order de la Generale, ran-
duindusA si din partea politiceasca D-lni Spata-
1.15 lonita Cart.
DONO$iNIE DIN PARTEA OBSTIEI CELOR
iNTAI, CATRA GRAF.
liacaru ca nevredniciett noastra care .ne-art a-
atatil neputincio-si spre mulcamirea faceriloril de
bine ce amu cunoscutii pan actual de catrh. Inal-
Vmea ta, in tot cbipulu ne prope$ce indrAzneala
de a mai a,dilogi ce'e neaparate ale noastre tre-
buincioase ceriri, de la mila Inaltimei tale ; cu
toate acestea avend temeinice arulejdile noastre
la raarirea iroicescului cuget $i la covarsitoarea
bunatate a In5Itimei tale, earri$1 indrAznimu a a-
rata rugatoarele noastre ceriri, si cu deadilsula
cu totii rugamil pe, inaltimea ta, pentru boeril a-
ceia care cu drept judecata de pravila lor, s'aft
otartt spre pedeapsa izgonirei ; sa se arate si a-
cumil asupra acestora cea abicinuita a inaltimei
tale. bunatate i milostivire, ca se. li se de doarita
ertAciune, trecendusa cu videre gre$ala lorti
de acumil inainte, not cu totil, (Mufti catra inAl-
timea ta, incredintatoare fagaduinif, cum ca a-
vita ace$tiea cart ci alcii care s,- al% In drega-
torte, sa vone purta cu toata os'rd:ea dreptatea
la aluilia lore, silindusa cat va 6 prin putinta a
mu adttce catil de putinii cusuril la poruncile ce
sA yore da, asasdere pentru noi, carii in vreme
a 4 aril' decandil patriea mistra s'aa invrednicitil
cu norouita venirea inalVmei Tale, lama fostil en-
prin0 in toata mila qi dra ostea de catra bunk-

www.dacoromanica.ro
 407

tatea inaltimei Tale; iar4i cu plecaciune ne

Tugamil, ca §i de actual inainte trecendusa ea vi-
derea nevredniciea noastr5, twit subt aceeali pa-
rinteasca buniltate i milostivire sã firms umbriti,
pentru care datori sintema a ruga pre a tots tii-
toriul D-zeti, ca sa triimita inAltimei tale de susii
Dunmczeesculil agiutoriti, sere cea de istovu sur-
pare a luptatoriloru vrajtna0, si sa adaoga ves-
tea slava inAltimei tale cu lungimea de Mile,
Intru toata fericirea.

ORDER DE LA FERD- MARSALUL ROMIAN-

T OV CATRA GENERALUL CORCEACOV.
Straincitulii Generale Maioru §i Cavalerin fon
Vefsman, in ceea parte a Dunarii, cale de opal cea-
suri, la 275 ale ace§tii luta, de dimineatii cu corpusul
ce are suet povtituirea sa, aist !CAA Anal asupra ne-
prietinului care era, . . . prdestrimea §i calari-
mea, §i pgzia caraulit supta comarKla lei Abdulah
Angiutii Pa§a, §i a lei Cerchez Hasan Pala, §i
a unit Tatilreseil Sultanii Bahmed Gera, §i ail fa-
cutit asupra lure del,Iina biruire, la care din ne-
prietini s'ari Heist" vro 1200; robi sail luate 104:
sail Inata §i G turnuf en .tephaneaoa to u, cle-
ce 'steaguri, §i tot lag-anal nepietinului, obuzulii
§i toate o§tenetile gAtiri;aceasta instiintAndo de
pe raportul intaiu §i in seurtii ce uri au venn, re-
comanduescil stralucirei tale, ca pentru o biruinta
ca aceasta, sa, se fats catra pre inaltul fhunne-
zeti, molitta de multamire, slobozind §, tunuri in
10; §i asetninea instiint m16 prin aratarea stra-
lucirei tale aceste de bucurie vestiri, pentru spo-

www.dacoromanica.ro
 - - 408

nil ile nostre la toata partea bisericeasca, si po-

liticeasca, in toata Cara.
din 1773, Maiu 31.

TIJI, ORDER CITRA GENERALU CORCEA-

COV TOT DIN 1773 . .
Prin aceasta fail ;tire stralucirei tale, ca. la
7 Mile ale lunel, neprietineasa straja care era la
trecaoarea de lInga locnlu ce se numesce Guro-
nan peste 6000 de oamenil supt comanda a trei
pasi anume Giafir, All si Abdulah. vilOnd cum ca
ostile noastre tall aprop'etii de dansii despre us-
tcatii. din corpusulil stralucirei sale General Ma-
io!. si Ca valer Baron Veisman, ear despre apa
din corpusulii stralucirei sale General Porutcicu si
cavaler Potemchiu, ca rele despre malit s'ai1 aratat
en mergirea sa; corpnsulil celti mare Turcesc nu-
mai din slobozirea focului din tail] s'ati intorsil
spre fugal ear otil-> noastre, au stapinitti lags-
cult: hurt cu toate ce au fo.t in trAnsulil, ear Pol.
Ciorba cu pol ulu busarescii si en Cazaci, go-
Hind dupa Turci, ail taetii peste 300, si robi s'ail
Matti 60, intre care suntil turnagii Bali, Ordil agast
si al ii agalari, sail luat si 8 tunu,i. si 7 steaguri,
diva ce tuna trecut si eu in ceea parte cu cor-
pusulti celil mare al armiei, dual corpusurile ce
erart supt comanda stralueitilor generali Porutnici
si cavaleri Stupcin si Potemchig, au trecutil la 12.
ale actr*ii luni pin niste potici foarte strimte spre
Silistra; neprietinula carele sta in lagarulil
cinci verste departe e la Silistra, ingraditil cu
hindichiuri §i cu tabii, supt povatuirea lui Seras-
chir Osman Pap, 16000 oamini, s'ati spaimintatil

www.dacoromanica.ro
 409

de totil, de o$tile cele urare care fnrri veste au

navalitu asupra loru inainte, si de Wile a Pervol
Granadierscoi polcov, ce le ail fostii deosebit Ge-
neraltd Stupicinii, $i batalion de egAri de sub co-
m anda Generalului Veisman. Peel cu focurile qi eta
stiburile ace$tii pillote, cunt $i din pricetile calari-
mei care fAra veste au sositii, riipedesnduse asu-
pra neprietinilor cu attaa nay Afire, nici vreme ca
sa se toineasca nu le ail data, ci gonindui pilna
la laYarh, earl silitil a fugi., $i de acolo lasAndti
noun aeelu lagar cu tot Aunt, untie slat aflatil
18 tunuri, $i 8 stt aguri ; s'art fAcut mari std.-
criciunI cu multi tici$I $i robin, $i s'atl gonitu O-
ra suptil cetate, Dui it aratarea robilot s'ail
snit $i Osman Pa$a,$i altul Arnaut Para. La 18-a
lintel futile, multime de osti neprietinevi fiindil
suptil povNuirea numituluI Osman Pala, sta in
santuri pe trrlU dean bait supt apararea tablet'
for din cetate, s'ati incungiurat de co, pusul celu
mare, $i de celelalte done corpse despre amin-
done pArtile. gi dupa ne aVeptata ;Inprotivire ce
sail facia despre partea neprietiniloil, in 6-cca-
surf s'ail scos sf sat izgonitii de acolo en mare
stricaciunea loril; ear $anturile cu 10 tunuri, s'ati
st5pilnitil de ai nostri. Toth intr'acea Ali dupii
ameaza- di, co, pusulii neprietinesen. 7000 chlari-
thea supt comanda lei Cerchez Hasan Pap, in-
torcendusA inapoi, au nAvAlit $i au ineungiuratil
polcurile noastre, ce mergeau inainte suptu coman-
da Gen, ralului Stupicin, tar cu focul ce le ail dat
din tunuri $i din pulci eat' si eat gonit ,si luAn-
dui calarimea in goana le ail facutti marl stricaciuni.
Dupes fn,ciin arils ce au luatil cum c5, acestil
corpusti a neprietinului s'ati fostil dispArtitil de

www.dacoromanica.ro
 410

Seraschier Nuinan WI de la Pasarg'cil carele

au venit si ad statuta
,
aproape de armie en pit-
ternica oaste, vi trimes de catra mine, pe
Genera bd. Baron Veisman Cu corpusul sari, Ca-
rele la 22 a lun .1, an mersti asupra acestid ne-
priet.nti ce era aseclatil la n*0 locuri grele, si ne,-
apropiete lave satele 011iociecia si GlOsacii Cai-
nargi; peste nadejde s'aU aflatu aice foarte marl
§i mai bne pitted, earl dupa.1111+-iinpri au fo3til
peste 20,000 calarime li pedestime cu vro 10000
Dalcalic1, supt comanda l ii Seraschier 'Yuman Pala,
Abrieac Pato., Cercliez Pala, C!iiurt Pala, si
ntacar ca chlarime t gi Dalcalicii eiitd din lagarul
loril §i incungiurand copusulil numitului Gene-
rata, ail datii mare navala. -- Dar (wile noastre
rasipindu vitejasca navalire a Turcilor, earl 1111-
prastietti, §i earl stricatU cit cliipa pre deplin. In-
andil totil lagarul si obuzulil cu toate zalrelile
§i Veit anelele, vr'o 25 itriuril s'aii ucisil din n--
prietini pe locu si In goana 4000. Aceasta bi-
ruin(a s facut cu putina peire dintrlai nostril,
afara tutmai de aceasta ca spre fama de oblte,
viteazu Ge»eralu Baron Veisman, sfersind aceasta
slavita bAtAlie, nice sail ucisti c't gloncti de ptt-
ca intea acestau chipti: rand ostile iteprietineci an
fostil rastpindusa pe camp', fft vizirul spre ;ntarirea
Mill au fort raiuduitu i toate ce'elante oti ce
au fostil pe fangit densul, ariniea noastra cu no-
rocirea sa au trecut in easta parte.
La vreine and se facea aceste de mai sits a-
ratate in partea de giosU a Dutarei despre partea
stralucitului General si cavaler, Graf Ivan Pe-
trovici Salticov, neprietinuht eara§i aseininea au
pitrecutil tie 6-'110, not stricacitmil caci stralari-

www.dacoromanica.ro
 411

tul Genera lti. 3(aior si eavaleru Suvarov, noaptea

spre 17 Iunie treeend in ceea parte au navalitti
asupra neprietinului ce era 4001, stand in hin-
dichiu langa stricatul Portocal. stricatti pan
la atata, ca s'au pries si s'art nets peste 800 mil Rail
impreuna cu niai marele lora Feifulasari Pasa,
eara intre ran41 fiindu si altil Alan Pala, ail fugit
Ia aceastii bin] in0; au luattll al nostri 14 tumid,
peste 30 vase marl incarcate, §i lagarul cu ti-
nere de zallerele.
Totti intr'acea li. luminatul G.neral Porutcie
si Cava ler Caminscol, pe 2000 Turd, ce au tre:
cuff]. de la Rusciucii in Ostrovu, din st .nga Giur-
giovului, eau stricat si eau izgonit din Ostrovii
perclend pe multi §i dintra'nsii si luandil 2 tuna-
ri si 3 steaguri.La toate aceste literati de bi-
ruinta stricaciunea noastra ail fost nu pre mare.

PRE LUMINATULE GRAF.

211ilostiv al nostru Donn i face-tor (16 bine, din
partea ob)stiei.

Tiraneasca rautate si vrajniasie a varvari nti

pagani ce este ca o fireasca la denii, mai alesti
asupra ticalosilor Crestini, lacuitori partilor ce ail
fostil stapanite de dtin§ii, pricinuind Erica si ingro-
zire de obstie, ne silence si pe noI a supers ea-
asi pe Inaltimea ta, si a nazui aducend cu la-
criml obsteasca rugamintea noastra extra bunata-
tea Inalpiel tale, si toti cu deadinsul ne rugamil ca
6A to milostivesei asupra aeestei ticaldse tari, toe-
rnindil pentru diinsa pre Tnalt in:elepcinne a Mariei

www.dacoromanica.ro
 412

tale, chipurile cele mai ;bune, si mai folositove,

ca sa nu flint' lipsiti de suptii acoperemintulti Im-
pAratescii, si sprijinealA, nisi sa'si_sacere vrAjmasui
sAlbataeirea sa intru resplAtirea cea asupra n6s-
tral cAci (NO D.zeil, la mila 111Ariei Tale nadAj-
duim ca nice fii, cAtrA bine mitostiv pArintele lor,
si la aceasta indrAznindr: iarasf sa nu fimil nitati
si trecuti cu viderea, de ciltra pArinteasca milosti-
vire si apArare, ci duprt emit panel acum, si de
scum inainte sa se urmeze area stApineasca ysi fo_
lositdre purtare de grijA.
1773, Julie 10.

RESPUNS.
MArturisim5 D-voastrA multemirea mea, pentrm
cunoscinta si dreptatea care dati vrerii tilde cei
bune si adevArate silinti pentru folosulu patrieI
D-voastre, ce meati facia in scrisorea D-voastre;
cea de pe urma, eu asasd.erea poftescii sa videti
D- voastrli area sta la plina savi4re a ffaceriloril
de bine, ear pentru dovada adevetului celui cu-
path, si bunelor niele vreril impreunezil cugetul
meu relu din curat5, inima, pentru cele ce SA a-
tingu de linistea D-voast1A. Insciintarile cele de pu-
blica nu site' tainuite, si gondurile curtilorii
sintu adeverate, ear pentru restmarea cea cu gri-
ja D-voastre, este lucrarea a obstescului nostru
prietinu, si dreapta dovada slAbirel puterilor si
mijlocirilor lui.
D-voastra care intr'atalt ati cunoscut milosardiea
si iubirea de oamini a Impel. Al; intru tot mi-
lostivei Domnei Mete) nu aveti rata de putina

www.dacoromanica.ro
 413

ricin6 a ve indoi, nisi ca sa slabiti din bona na-

Aleide cumti rg, pre inalta a imp. mete buns vro-
luta tritra D-voastra sa ramaie numai pans la aces-
le lucrari, flind ca ea va incredintaza in destulii
at puternicul el acoperknintii, si pe vremile vii-
boarel si dup.' aceasta rugruninte D-voastril eked,
Preosfiatitul Scaun al fiv: Mciriri, marturisindil
,c5, este dovada" a bunei c-redintel si a bvinului
gindri pentru patriel pentru urmasil D-voastre,
iett toata vointa impreunri cu intru tot supusa a-
fltarea meal critra imp: sa Allrire, amil trimesti,
edupg cum si pentru toate, eele ce pot sa sla-
jasca,- spre bans norocire a D-voastra si a urma-
§iloriI, cu toath, silinta §i puterea mea, me MO-
duiescil sa agiutorez, ramaindu
Al D-v. Intro tot de bine poftitor si plecata slugs:
G. Romian /iov.

DE Lk GRAF, CATR11 CEI iNTAT A'. PAR-

TIE BISERICE §1 POLITICE CI.
Cu simtire imi este mie ca dupri, rugrimintea
D-voastral ce li s'ati datil grin D-114 Banu Bog-
:ALA, cerend ca averile D-voas ra sh fie scutite de de-
seting,gostinA, vridr5rit,nu pociu eft ss dail D-voastra
ajar intocma, rezolutil, neluandii de In D-voasta
privilegiile, sail alte luminoase dovecli, ce ar fi pen-
tru o scuteala ca ace asta.
Eil aduc aminte de predlojAniea ce amu (lath
D-voastre la t 5 Noemvrie 1772, supt nunaeuiti
1677, in care anti fostil scrisii Domniilor-voastre
tea sa arAtaci privilegiile ci vor fi fostil date de

www.dacoromanica.ro
 414

obvtie gi deosait, ca s5 le cerceteze mariea sa

Genera la 111aioru Itamscoi Corceacov, carele in
cateva randuri au avutil poronca de Ia mine, a
pazi intreRimea lora sfanta, vi a urma intocmai
dupti acelea.
Tot aceia si arum recomanduescil D-voastre ca
dach Ia areasta intamplare Aiiiriea sa, avend vre o
indoeala a hotari impreuna, cu D-voastra, facendu-
misa mie pentru aceasta, invciintare, vi imprenna
trimitindumisa trebuincioasele dovecli
negrevit faro nici o intarziere, voiii face rezolutie
find fievre carniea dupa starea sa, ysi dupa, pra-
vilele Yi oranduielile D-voastre ale sale, vi ce sa
va crulea.Santa ca neschimbata dorire de bine..
Al D-voastra plecatil sluga.
la Ger linga Jag5,1ini T. P. Roiniantiov.
1773, Lille 16.

ORDER DE LA GRAFUL ROMIANTOV.

Ccitrei luminatul Gen. Major Ramsca Corceacov.
Facil de vcire stralucirei tale, ca ovtile a Im. ei
Mar: ce sant suptil povatuirea men, all trecutil
toate petite Dunarea in Bulgaria, de la 9 ale acevtia
luni, find la aripa dreapta Luminatul Generalii
Cava!er Graf Ivan Petrovii Salticov; la aripa
stanga lumina(ii Generali Porutnici vi Cavaleri
Cominschi vi Suvarov, au avutu Vatalie cu pu-
terile neprietinevci care emit in multa sums. Din
eel mai alevi din ovtenii vizirului, asupra carora
povacuitori la o parte era Seraschierul de Rusciucil,
www.dacoromanica.ro
 415

Hasan Bet Pap, ear la ceelanta pa rte Renzi-Efendi

si Eucsar .Aga, si au ra'cut pre desevArsita bi-
ru.7110, stricand gi impitatiind pe neprietini, din
care multh sumh ail ren as ucisi, inand si 300
robi vii, 30 tunuri, 120 steaguri.
Pentru aceste buneAvestiri, insciintandu-va sk se
dea multAmire catra Inaitul Domn, slobozindil ai
tunnel, i instiintAnd pe toti de obstie, cum $i pe
comandantul de Hotin.
la Ger peste Dunarea la Gura-Val.
1773, Iulie 14.

MULT..1.111ITA. DIN PARTEA PARTIT BISE-

RICECI )5I POLITICECI.
s'aa scris (a§a)

Asteptandil cu toatii nertibdarea dorita imptinire

a deselor rugritoare ceriri ce amii Matt catra Tnal-
timea Ta actin' la cea, de pe urna tie am invred-
nicit a lea en mare bucurie cea desavarsita pli-
roforie a doriret noastre, prin aseclarea punturi-
lora fericitei pact ce tti s'au trifles, si cultoscendno
aceasta ca o inemtunare a facerilorrt de bine ce
s'ait reversatti asupra noastril, din mila Imp: M:
prin mijloirea i impreuna Aluerarea a Iqelepciu-
nei si a marimei sufletubg InAltimii Tale, Cif toti
de obstie aducem catra Inaltimea Ta, supusa ntis-
tra din tot sufletulti nuiltamire, bine nfietjduiti fiin-
dil ca cu mijlocirea acestor folositoare ased5ri, ai
not ai urmasii nostri, pururea vomti fi nnibr4i cu
puternieulti acoperilmintfi si apgrare, a intru WU,
milostiveI singurg, stfipAnitoare.

www.dacoromanica.ro
 -416
Duprt poronea inilltimei Tale, aPeasta pricinui-
toare de bucurie vestire, s'aii in ciintatu pe la to-
re locurile extra lrtruitorii acestui prnent, i toff
cu bucuie au inaltat glasuri de lauthsi extra Prea
inaltula datiltorit a tutu ror bunatAtilor D-zeti,
ca au luminalt cu0-etulil Imp : %liiriri, de an ales
pre inAltimea 'f a, ca pe un coNiir§itoriu intru vred-
nicii iroii alu veactilui acestuia, la lucrarea acestoril
folosit(ire isprAvi ; carele cu vitejie inpiltmnd in-
drAsneala protivnicilorii, cu Naha intelepoinne, au
asa(Jat statornica 1.nWea §i odium acestorti chri.
pentru care noi, ne fiindu vrednici a multami pre-
cumi) se eade, rrunlinem indatoritl, pururea a tuga
pre Milostivulti. D-zeu, ca sa imultasca anii pre
puternieil n6st e finprir : pururea biruint4
asupra protivniciloril spre bucuriea, ra §i
apararea aelorri ce nazuescii subt puterniculh ei
acoperiiment.Ai pe Inriltimea ta. ca pe 'in mij-
locitoriil al folosintei neaundui cre§tinesc, sa to
paz. asca D.D-zeii, lntru multi HO, cu toast, fe-
ricirea,adflogendil slva numelui celui vrednic de
laudA a iraltimei tale, ca aceloril vechi in biru-
intrt marl Ahistratigi.

CERIREA DIN PARTEA DE 013#IE, PRIN DONO-

ANIEA CATRA. GRAF, CA SA_ SE RANDUIEASCA.
DOMN TERII PRINCIPUL GRIGORIE GHICA VODA,

Prea Luminate!
Facerea de bine care este o dorita cA§tigare a
nearnului ominese, savir§indusa §i catra noi, din
alibi Intro tot aailostivul!fi D-noastre, prin inipretin'a
lucrare §i ajutoril at fnaltimei Tale, Impreuna Cu

www.dacoromanica.ro
 417

multemitore bucurie, ne au cit,tt si indrriznealrt, ca

iarasi sa suptiramti bunittatea In. Tale, rugtiidu -ne
ru tota ell de va fi pribnitit la cunocitica ince-
lepciunei In. tale, dupS, aseciana puncturilor pacii, ce
s'ati facutti nitre care s'ati hottirtitti si starea cea
de pe urniA a otiinduelei acestei Oti; bine sa vo-
esti Inajtiutea Ta, ca sa" ne dai trelminciosulu a-
giutoriti si povatuire ca sa se dee odirmuirea terel
acesteia, asupra principului Grigorie Vodii Ghica,
carile ea cel ce mai thainte all stititntu Domnu, In
Vimentulti acesta, cum $i arum de vita -va vreme
sa afla cu pitrecerea aicea, si are indestula sci-
inta pentru starea Orel ¢i pracsis la riindueala
stripanirei si a porticuirei norodului. Suntemil
bine nAdrtjduiti c i cu un Domat ca acesta, dupti
N remae ce sumo, si tara sorb pride la, bunil oran-
dueala, ,s1 not top anal li edilinici si multi-miff.
Insa pe l inga vredniciea sa la aceasta de sa,
va ajutora cu osabitil prea inalta porondi a Imp.
Mariri, aura miuistrii iosiei, ce vorti fi la POYCA,
ca sa se paf.ascti ne strilmutate I ottirarile punctu-
ritoril ce sunt5 pentru aceasta t ura, precumil ni
s'au frigaduitit. Ci day cu toata pie( ricinnea, ne
yugirimit ca sa ne fii si la acesta milostiva ajuta-
toral si facetoriu de bine.
(Isaliti) Gavriil Mitrop : Moldova, Enocente
Episr. Husulta, Lupu Bats Logofiitti, Ion Sturza
vorniat, V. Razu hatmanti, Grigorie Krnpenschi
vorn. Ion Canta visternicu, Arghiri postelnicti, Ion
Canta Spatariti, Costarhi Conachi spataral, Cost.
Greceanu banti, Lascara Bogdan ban, George
13eldimanti ban, Alecsandru Neculcea pall. Cost.
Paladi paharnicti, Cost. Balst'i stolnicti.
URICASUL VOL. VI F. 27.
www.dacoromanica.ro
 418

Apoi au purcesn cu dono§5niea ce s'au disd ca sa a

duca la Graf la Focsani, Mitropolitulu Gavriil, epis : de
Hu I. Hat. V. Ram. vist. Ionitn Canta, spat. Conachi.
pah. Cost. Palade, stoln. C. Bal§n.
Mergendtt pe drumn, din joss de BUrladu, eau into-
nitu un coroeriu de la grafu, scriinduse ca sa nu sa os-
tineasca a merge, §i s'au fiicut din partea Mitrop. acest
respunsu.

Prea Luminate Graf !

Bunititatea inaltimii tale ce din incept-at .aralata
crank' mine, insotita en multe faceri de bine, ma
face sa, socotesca forte indeltingata trecirea vre-
mii de canal n'amil vectutiti a inalt. Tale slavita
persona, de care videre, dorita fiinda ca sit ma
invrednicesca. am §i purcesa, de la Easi i r retina
cu cati-va hoed, ca sa venimil la Focsani spre in-
chinaclunea I. Tale, si viinda pana aicea aprope,
m'ail intalnita uniti comer, cu luminata cartea in.
tale, scriindumi ca sa nu ma °sten 'sell a vent,
ne fibula sciuta zabava ce vei awe in. ta la Foc.,,:ani,
care 1nsciintare m'aii facuttt sa continesciti aicea a-
prope de Focsani aceasta dorita calatorie, Yi cu a-
prnpierea 10(1110, fiinditi ca nli s'au adaosa &wi-
re a wide pe in. ta, ania oranduita pe iubitorul
de Duni. Episc. al Romanului ca sä 1 ie spre inchi-
nacitine in. tale, din partea Inca, prin care ma
yoga ca de va fi cu voiea ital. tale, sa mi sa deie
vole sa viii §i e5, ca de fats sa ma invrednicesca
a ma inchina ca unul ce mita.
Al iniilfitnei Tale.
1774 Aug. 9.
(iscalit) Gavriil Mitropolit. din Nicore§c1..

www.dacoromanica.ro
 419

S'At1 SCRISU *I CARTE LA PORTA. iNTR'ACESTA

CIIIP.C.

Cea inbla4it6re catra prea Malta si prea drepta

imparatie, si cea de cerire a mileloril ell a impi-
latilor ei. slug'', este aceasta.
Noi eel din inceputil ascultatori si pre plecate
slug'', a prea puternicii imparatii , Mitropolitulii,
Episcopal Arhimandritii, Egumenii si totiI cinulti
bisericescii, cei (finial, de al doilea, si al trei-
lea stare hoer', boeranasi, dpitani, zabiei, si toll:
locuitorii Moldova, prin aceasta a noastra in de
obste plecata anafora, ne rugandi si cerin.11, fiindii
ea din sloboda voiota stramosilor notril inehiniin-
dug l'am plecatil acesta suptiii acoperirea pre inal-
tel imparAtii ca sa se acoperel si sa se ocroteasca
suptii ea , paclindusa si restrannitate ramilindti
pronomiile mistre, cu towpath', ca sa fie primentuld
nostril mafrrt zul ealendi mactu ulaidim" duo,
tofu chipolii aftonomiei si volnica a'sa stripanire,
rugAndune sf. D-zee, pentru cea de multi alli vi-
e*, §i fericire, a fackoriloril nostri de bine sta-
pilni, si pentru intariyea prea inaltei loril imparatil.
Bar in vrente cilndu mil avutti trebuinta de a-
giutoriulil si sprijineala de la racet6rea de bine
a for dreptate, de odata s'ail desch;sil acestil de tot
stricator resboiii si la menilechetul acesta a Moldova,
teatronii fiindii al rasboiulta, si a robilorti ebendru
nenorocirilorii §i al ticalosiilorti celoril ce din cea,
vrajmasasca patima a amiindurorti partiloril art
curse, si drumulii ostiloril si a ostasiloril s'aii cal-
catil si s'ail stramutatil de supararea ucideril, prazi,
focuri, de obstie robescii, si peste tail aprinder4
si alte osabite rime, si cu multe felinri de chipuri
www.dacoromanica.ro
 420

Iteca,zuri, atata catii amil agiunsil la cea de pe

urma treapta a zdrobirei si acei cle istovil stria-
einni ; intru arestea aflanlu-n prea ivaltu arhistra-
tigti a rusestiloril osti, mAngitindune ea en aja-
torinlii lui Dzeti, savarsIndu-sa blagoslovita pace
nt s'a5 daruitil nona cea desavarsita nepomenire
cu de istovii, si de ttite ertare a tuturorii celorti
trecute intamplari, ni s'a5 tasatil si birulit de doi
ani, si en indestulat e s'art revarsatia asupra nostr5,
aftocratoreasca nesavarlitt mita, spre a sa pazi
acumti si deapurure in vreme s iitore, nestrantu-
tatA tocmala cea veche a volnicei nostre starI5 si
tftottoutii si celelante vechi prononaii a le mistre ;
dupa multi sa pazea in acelil fericita si dreptil
veaca acelui din prea vebtiti pArinti a prea pu-
ternicului, prea tarelui. prea falatorittlui de bine,
prea marelai a otomanilor imparatu, acelui de prea
slavita pomenire Sultana Melmedil al 1V-e.
Arestil fella de incredintilyi daruindune noua mal
susit ar6,tatulti arhistratibu, prin aresal feliii de
laminate aftorratoresti de bine, a acel multi mi-
lostive dreptati, a inalteI imparatii, satt invietii
acele hin tai sdrobite si de tail uscate oase a ti-
caltisei mistre stari, en suflarea datatkei de vi-
e*" a imparatestii mill. i fiinda not dupa tote
teputinciosi ca sa facena cea eacluta naultAmire, cu
totii tut lipseulu ca sa, aducem5 din mijloctil inimil
ferbinti rugaciuni pentru indelungata vieata noro-
cita stapanire, si buna pitrecire a aftocratoricestii
el tuariri, si triimetentil arumrt pe Enaclii Cuza
spat. si pe lona Clirica pitariii, slugile ei, boeari,
la pre inaltatulil aftocratorescil sca anti, pentru ca
sa se invredniceasca sa se incline la urmile celei
4e multi ani stapitni facetorilor nostri de bine si
www.dacoromanica.ro
 - -
421

sa aduca catra dansii credineloasa a noastra de-

slugi inch i nfici u ni.

Ne rugamu dar, si ne cucerimil ca aratandil

catra tlinsii prea inalta imparatie, nemarginita ei
mils cu indestulare, sa le dea desavirsitil Malta
ascultare, la plecatele nostre ceriri, care an sa le
arate grin osibith plecata carte cu peeetile tu-
turoril intarita, in care sA, cuprinda cele vec hi a le
nostre pronoinii. Si de vreme ce stingirea mem-
leelletului nostril, si neorandueala la Feste care
trebi, curge ca din cea din tai si aleasa pricing,
pentru ca intra la Domniea pamentului acestuia.
strainii si ne ispititi. la, cliivirnisala aceloril pa-
mentesci a nostre trebi, si pricini, Inca si van]
cele adese azhiri (schimbari a Domniloril) si cele
unile peste altele adesa mucareruri ale Donmiloril
nostri.
Iar cel mai alesii temeiti a asedatii eel veclii
a nostre aftonomii, fiind ca, don 1111 nostril sA se
aleaga pan la sflrsitulil vietii de la pamenteni;
qi sttnu se schimbe adesa, nici intralt fella ga
se supere, si acesta fail de rugaeinni ale nostre
that deauna en nemarginita blAndeta, sa asculta.
Acumil cu cucernicie ne rug:Inn-15 ca celti mai
denainte Domat ale nostru Imirletu Zadea, Gri-
gorie Alexandra Gillen, sa se orandueasca, dome
la domniea pamentubli nostru. De vreme ce a-
tatil de bursa lui chivirnisire, dal si de chivirni-
sirea parintiloth lui suntemil prihniti, si duph tote
chipala multamiti i intea,cestii chipui ne rugamil,
ca supta eredincioasa lu chivirniiire, odihnitb, si
ne tulburata, vieata pitrecendti, necurmatil si (tea-
pui.urea rugiciuni sa facemii pentru milostivii sta.-

www.dacoromanica.ro
 422

pinii nostril si facetoril de bine, ear poronca este

acelui ce sa cuvine a porunci.
1774 Avg. 30.

S'At1 DATtl. SI ACESTE CERIRI LA DIANA TRI-

AMILORC BOIERL

a. Alegerea Donnittlui sa fie despre uoi, sa ra-

maie statornicu la domnie pan la, sfarsitulu vietii
sale, si urmatorul Domini earasi de pamenteni sa
se aleaga.
b. Birnlu terii la Porta sa tie precumil au fost
In vremile imparatiei lui Sultanu Melimedti a1 i
IV -lea, si sa se trimita la Tarigradii cu boleti
painanteni, preening aceasta s'ag ponienitii si la
legatura pacei de anti.
g. Turcii sa nu lie volnici a avea cifilacuri,
ease, tamazlicuri, ui tara,nici sa inparta bani
inainte pe lucruri de negutatorii ; ci marfa lore
sa o vincia cu deradicata, si ce ar avea tie emu-
paratil sa cumpere, si sa se inttirca la loculii Net,
ear sa nu umble din loci in Lodi, pin tarsal care
acestil felii de femme de apururea au datg de-
vlettdU, Douuiiloru, si Inca si bumbaiiri triimetea
Porta, spre infranarea Tarawa.
d. Nimene din pamenteni sa nu sa faca iliclar
is Tarigrada dupa obiceiulg eclat, pentru on -ce
pricina ar fi: ci aice sa se caute pricina a fieste
cartiett cu. judecata Donniului. i on care din pa-
menteni va avea giudecata cu Turcii, sa nu sa
judece la ulte judecati si cadii, ci, numai aicea
.1a Domni, si marturiile crestinilor sa, se tie in sama
la giudecata, caci aicea tie fiindu Turd traitori,
www.dacoromanica.ro
 423

nu sa poate avea marturi Turd, cari la area sta

este si fetva turceasck.
E. Sangerittl sa nu fiie, Turcii sa n'aibk voie
a tine slug1 si slujnire din pkinenteni. §i mosaic
nostre stramosesd ce avemil pe Volga sarliaturi,
sä funk volnici a le stripkni si a Ina venitul
Ear Turrii sa an sa amestice. Can aceasta este
aratatil si la punturile pacii. Si rare din pa-
manteni de bunk voea ion (Ins:A in tara turceascri)
sa vorti turd, sa n'alba a mosteni neinicsa din a-
verile pariutiloru lnru. Askjdire pkmentenii ce
voril umbla prin taxa turceasck, sa nu sa supere
cu cerire de haraciii, (limn taro aceasta de buns,
voie inebinata. Dup6 cumil si tote fermanurile
ce slat' scrisii de 1 L Poartk pentru Moldova "Ana
acu, o arAtil ca. este : mafrumlil, calem, macttt ul-
rhedim acsautchianulil vutub serbesteatil uzrea.
aco -c-vv Itava;Taystav wvg 'Emi2xQdza 28 pa
daoxottinv, xa't Itsi xa,9ervogov av Toy op,oavvt
der() ry 0081, si la tote fermanurile ce scriea mai na-
inte Devletu catra domnu si cktra bopri. Scriea
cu acestil titlu: Acestea sant privilegiile nostre".

S'At1 DAT I CATRA GRAFU, DONOO.NIE IN-

TR'ACESTC CHIPtT.
Noi ca eel ce necontenitil dorimil din totti su-
iletulil nostril a videa starea acestil teri intemeeatk
in bunk orandueala, qi pe simpatriotii locuitori,
intru slobotIA, si linistita petrecere) mai alesil a-
ctal canal Durnnecleeasea profile au aratatil pe
Analtimea to ca unk pkrinte patriei nostre, sato
milostivii §i facetoriil de bine prin vointa si ale-

www.dacoromanica.ro
 424

girea a toata obstiea partii bisericesti,

sail socotitii de s'ail scristi din partea oh
stiei aceste arzuri catra stralucita Poarta otoma-
niasca prin care cerimii ca sa se hotarasca a se
pazi cu nestramutare privilegiile cele veal' ale a-
cestui pamantil, dupa cunt s'ail asazatii la trac-
tatulti pacii, si pentru ca sa se orandueasea Domnii
principulu Grigorie Voila Gica. Dar flinctil in-
grijere, ea nu cumva aceste cereri a le nostre sa se
socoteasca de catra Devietul turcescil, nesnferite
si ca o indrasneala necnviineloasill din care poate
sa ni sa pricinueasca vr'o stricaciune dupa starea
vremiloril; ti. fiindu ca in5ltimea ta esti pentru a-
ceste ceriri, mai de nainte anti' insciintatii; not
cu incredintatA nadejd.e nazniatiii earasi la in
leapta povacuire inaitimeti, trinetilmiti si astacii ca
sa se vaza. §i ne rugamil en demlinsulti ca dupa
cum' la altele pans actual mil as-Mil tie la inal-
tatati 'nag si ajutoriii ; asa si la aceasta sa cu-
ndstemil facerea de bine povAtuindune, precumil va
da inalta intalepcinnea marirei tale".

AllandusA arldereii si boerii la Focsani, au ve-

nial ca.trS. Mitropolitul, de la boerii eel ramasi in
Iasi, carte intr'acestti cJ ipii, scrisa si alcatuita
de banal Manolachi Bogdan'.
Aicea s'at' au¢itu cumca dupa impreunarea bo-
erilortl cu pre inaltulti graft', s'ar fi hotarAtil sa
se trimata doi boieri cu arzil la Porta, eat" pen-
tru alegei ea donmiel, att." pentru intarirea al-
tort' privilegii ale pamentulni. Preosfintiea ta, sari
Ca la purcederea de aicea, voila pentru trimeterea
de boeri la Pdrta n'ati fostri, ci not numai dal
www.dacoromanica.ro
 425

aura cerutil ea la vremea aceasta, sa filch milh

pre inaltatulil graft, sa iconomisasch ca sa se fach
donnni thrii rahriea sa Grigorie voila Ghica, ca
unulu ce duph praesisil ce are, si duptt bursa elq-
virnisire ci au aratatil si alth, dath la pilmentulil
acesta, la Intamplarile de aeutnii este singuril ea-
rl sa poath odihni iniinile tutu roril, la care 'Iota-
rani si intai si actual fora' intorcere saint' ; dar
de nu era de agiunsil acelil din tai herecutil, si

mai trebuea vr'o miscare fiindii aceasta vr'o trehh

de obstie, si delicata, de care nu numai odihna tu-
turoril, ci, si singurh asfaliea vietii sphnclurg, ni
sa pare ca toti sirnpatriotii trebue sa fie inpar-
thsiti, iar nut din pasulti cell din tai, o treaba ca
aceasta pe suptil cumpatil, si cu chipuri ferite, ca
unit interest' din parteu numai de cinci sesa oa-
meal si sa energisasch la, acesta . , . lucruri
amt pututl socoti on eh dreptatea obstiei, mill
vora sa o nicopisasch ca o mostenire a Ion, on
ca ye noi nu ne au tie simpatrioti si voitori de
bine, si folosulu patriei mistre, si la acesta suntil
gresici. CAA si not till phmentului acestuea shn-
temil, si la toate nevoile si intamplarae arnil slu-
jitu, ama patimitu, si Impreuna la tote amt" fostft,
si nimine poate aid en mai chipii, sail de a pa-
triei 116stre dreptate sa ne isterisasea, sail sh'i do-
videasch din voitorii de bine folosu lui de obstie.
Jar de all inceputil acumil din tai, (ne aducen-
dusi autinte, nici di'n thmplarile la can ne aflhanti;
nici la binele patriei uitanduse) sa, fach osAbire si
unire din partea si tarafuri (care cats tichlosie si
nestatornicie la toata sistima Jarii, si vredniet"
tie toata hula micsurarea la toata partea boiereasca
al adusii, preaosfincite, nu este neviuta) nu Ojai

www.dacoromanica.ro
 426

alta. film numai lagunti la intelepciunea preosfin-

tiei tale ca sä judeci cate antopi dintr'aceasta potil
sä curet' fara sa faint. not pricing.
Noi pe preosf: to avilnd.ute parinte, a4.1 nostru
de obstie, cu indraznealii, iti arktam paraponul nos-
tru, si judeca dupa lierecheturi de avemit dreptate
a ni nad, pentru o miscare ci au fa cttiu D-lortt
cu atAtea apsifisii, si en aceasta rainanemit
1774 Augustil. 15.
(iscaliti) Lupu Balus logoidt. Gi ig. Crupensehi vorn.
Arghiri postelnidi. Manotachi Bogdanii bana.
Cost. Greceanu bang. Alecsandru Neculeea pale.

intorcendusei Mitropolitulii la lafi, iau venitsi

o carte din partea boerilori de la Focpni,
insei isceilitu fiindu numai vist. Ion Canta,
scriindiT intr'acestafi clapi
Cu plecata scrisore insciintrunil pe preost. vdstriii
pearl' arzurile ce santa s5 se tritnata la Tarigrad
cu doi Boieri, pentru privilegiile terii, ea" talmacin-
dusa pe rusie, lean arkatil d-sale polcov. Za-
vodufscbi, candy as gasita vreme Marii sale grafu,
i scotrunlii meadeoa Hotinului, si din ortosodii si
altele ce au socotita Maria sa, leau data la Zol-
vod.ofseld, poruncindui ca sa scrie pe curatii, $i
sa gateasca i cilqile de recomendatie, i ofite-
rita, ca sa se porneasca la Tarigradii din preuna
cu boeril inoldoveni, cu boerii munteni, tots la
unit locu , si viindii d-lui polcov. neat' aratat cele
poruneite, ear a sara ne an zisil ca sa araatnil si
numile aceloril doi boieri ce vorti sa mearga cu
arzurile la Tarigradrt, ca sa li scrie in podorojna
www.dacoromanica.ro
 427

si in pasportil, si in ciir(ile de recontendatie ea-

ruea, dandui respunsil ca sa rauaie locurile deschise,
pang voru veni acei doff boieri de la Iasi, cu net-
nie au respuusii, ca nu sa poatel de vreme ca
cartile munteniloia s'ati gatitu si trebnie din pre-
una en ale moldovenilorti sa le dea la grafula ca
sii, se iscaleasca, tota ()data; si asa anal aratata
pe spat. Cuza, si pe post. Clrical pe care iaa
alesa arlereil si boerii ce ne amu Cainplatil aicea
la Focsani; iap a,stkli de &line* ne au zisti din
poronca d-sale, polcov. ca toate cart,ile le ail isca-
Btu InAriea sa G-raful, ti santil gata, mart si o-
fiteriula ci este rAnduith sa mearga imprema cu.
boierii earl gatitu. i sa trimetinia si not ar-
zurile In Iasi, en unit oieria Inadinsa sa meargA
si sa vie en arzurile gata. curat ntai ingraba, ca
86 se porneasca la Tarigradil, din preuna Cu mun-
tenii. De vrethe ca si Petreson solula muschi-
cescu) au purcesa la Tarigraa, ntergitntri, inceta
inceta ca said agiunge boerii pe drunia, i sa
nteargii din preuna, Hindu ca patru boieri s'ail fa-
cuta de la Mariea sa grafu podorojna sa theargii,
in meuzila ca sa poata agiunge pe solulu Petre-
sona pe &tuna. Deci iata arzurile s'aa Mugu,
doue dupa cunia s'ail &kit cu eale de catrA
Mariea sa graful) adeca cela din tai pentru ma-
irtmire, ai cetirea mariei sale lui Grigorie Voda,
Intru adiverit0" privilegil (aril.
Iar in al doilea arzu se arata privilegiile u-
bicinuite t i alte ceriri, cu rugantinte catib. Dovletit,
dupa cundi din cetirea lora to vei pliroforisi pre-
osf. Tu, care arzwi lath ca eat trignesa cu d-lui
banu Iancu Razu, caruia din poronca mariei sale
Grafttlui s'ati datii §i podorojna, ca sa mearga ,Si

www.dacoromanica.ro
 428

sa vie ingralfa ca arcIuile iscalite pe obieeiti,

din preuna si cu acesti doi boieri, ce santil nu-
miti ea sa meargtti la Turigradu. Deci preosf. pa-
rinte, la aceasta nu trebuie, nimic zabava, ci in-
data iscalindusa arclurile din partea bisariceasca si
politiceasca, puindusil si pecetile pe obiceiu, sa" se
trimath iarasi cu d. banu Iancu Razu, cumti mai
tligrabA, ca nu cutuva sa se turbure mariea sa
frrafti din ziThava nostra. Iar carele din d-lor bo-
erii va fi la prepusti cuinti-ca aste lucruri nu sant
cu voiea si poronca, mariei side grafului, sa is
111S11§1 archlrile §i car(ile ce s'ai'l scrisu cats prea
puternica Imparateasa, sa vie aicea, i intai SA cer-
cetez'a si sa doslosasth adevaruiti, si allandit ca
aceste lucruri santil fora de voiea i poronca gra-
fultti, atuncea cu toata drept atea sa rumph §i ar-
clurile si car(ile. Iar afindil ca sate cu po-
ronca grafului, atuncea sa li dea ca sa se trii-
mita*, sa nu perdemil vremea. Si ramanentil cu
toata plecaciunea carpal.
1774 Avgustti 29.
°sail° loan Canta visternidi.

CARTEA CE S'Afl SCRISU DIN PARTEA GRAFULUI

ROMEANTOVtJ CATRA VIZIRULt MONSU OGLU.
ErActiurryorare, e'oxorcere, nv0e6te.
Prea stralucite §i alesule al Otomanice§tii Pori In
titiu secletoriu Vidiriu Eacletu Mehmed pasa domnul pre
cinstitu.
S'avArOtclusA adiverirea path, tare rusasca im-
paratie §i intre stralucita, otomaniceasca Poartrt,
www.dacoromanica.ro
 429

s'ail Menai cunoscutil la toate stArile ale principa-

telor Moldovil §i Valabia, legkurile acelea care
stralucita Poarta leati inta,ritti la asildarea paeii.
*i de vreme ca noroadele acestoril tali iar41
stint date suptil aceasta§i stapinire, sa, code sa
se prtclasc5, vecinice privilegiile lore, dandulis<<, $i
fiete care otlihni"i si mare milostivire, pre eau
este unite la, a vostril voluicie. Pentru ad.sta
trebnincioasei adiverirea, parte pliticeascil §i bi-
sariceascii, eel 11101 boieri, al acestoru boa,' prin-
cipaturi, m'att rugatil s'5, le dart vole ca sa trii-
math' ale;i1 ai lore deptitati, antra strrtlucita oto-
maniceasat Porto, ca s4 arate supunerea lore, §i
sa' %Inch' din partea a tail norodulrt ciizutele mul-
ttimiri, inf41§indil §i drepthtile lore, §i sa se in-
s redniceasdt folosulni acestora, Inrindu cele inalte
imparke§ti privilegii ; eu cu toturil nu potil sa o-
prescil acesta buntl Nero, de viente ea scoposulil
lore este ea 8'i arete cea desti,-rlitil plecare a su-
punerei ciltrrt imparattilti lore. ()el impreuna ii
indeinnti ent Fri mai ingrabii inplinire a acestii da-
1

torii, §i am (lath vole arestoril aducetori a eartii

mele, (care s'ait alesil en sloboda voie a toGi ob-
stea deputati), din Moldova : marele spat. Ionii Cu-
za, §i Ienachi Clarica vel post. §i din Valahiea Di-
mitraehi vel medel. §i Cost. Cocorescu veld slu-
geriti, ca sa m?,arg5, la Tarigradil, ear cAtil
pentru cele euviincioase ale trimiterii }ore &Ora
straducirea ta, cu pociu sä incredintrtzil ca din
partea politice§til ecsuskii mele in locurde acestea,
precAtu dupa pornirea resboiului indestula vreme
anrrt pututti sit int,tilegil greutatea §i ticalosa stare,
care din iiisboittlil acesta s'art pricinuitii la toti
lacuitorii acestoril locuri; pentru aceasta nadaj-

www.dacoromanica.ro
 430

duindit la a sa fireasca bunatate, rogii pe stralu-

eirea ta, sa pui silintrt catra imparateasca sa ma-
r're, ea sa caute catra dreptatile a torah' aceasta
obstie, care sa arunea la asternutultt picioreloril
scaunulni ei, cu ochiti anilostivu si brawn ca sa
saThmultaseil acestea en imparateasca facere de
bine, dupa cele de toata lumen (le obstie stiuta
fagadnita asaciarel sere folosulu norodului aces-
tnea ; si dupa inebeeturile vecinicii si adtvaratei
paei, care bare amandoua ImparAtiile earl a§azatil,
eu an ma Indoescil cu acesti deputati degraba sa
voril lntorce la patriea lord si voril pricinui bu-
curie desavarsita patriotiloil lord cu imparatesca
milostivire, *si cea cu bura vointa inplinire a drep-
tatiloril lord. Ramaiu en deosebita cinste.
Al stralueirii tale de bine voitorirt, si la poronci
osardnieil.
Al imparatestii IIlarlri prea linel si prea marei
aftocratorestil mele de obste arhistratigii, si a
toate rusastile ordini cavaleriii.
1774 August.
(Iscal.) Conte Romianiovii.

pupa ce au venita Feld-marsalubl Rotneancovti de la

Focsani la 1W (fiinda comandiria asupra Divanului, §i
asupra visteriet, un pole. anume Tinioftinti TueilmanO,
onto iute §i fart pregeta la trebi) s'ad facutti multe in-
valueh boerilorti, ear mai alesa vist. Ioan Canta, la in-
chierea semiloru visteriei, si mai cu deadinsulti pentra
o mare suma de bani de arama, ce se faeusa aicea in
Moldova, la Rohoclna of Cernauti, eu marea prii, care
Kant nu s'att primita la visteriea, impar. cerandii, bani
de argintal si galbini, cum am i luath, cu care s'a4 pri-
cinuittt multa pagubire numitulul bolerid; pre care vrea
www.dacoromanica.ro
 431

snit fadice bolnavti cumti era, Si la vreme de iarnk, sd'15

duck in Rosiea pentru aceasta pricind. Ne avandil nici
o trecere aceasta dong§iinie ce s'ati scrisd din partea
ob§tiei, okra Feld-mat-phi, cumu arata in josh.
Prea Streilucite !
Toff aceia ce sa atlil in valurile nevoilortl, a-
colo nadmescit mule nildiljduescit cu incredintare
ca sa castige agiutorift si sprijineal5. De vreme
ed ingltimea ta, in toata curg-rea vremil ce ai
pitrecutti aicea, n'ai contenitil ie areta, totil chi -
pulil de milostivire asupra ticalosiei patriel noastre,
pentru aceasta not si acutat indriiznimil la ace-
eaSi parinteasca bnniltate si milosardie,
la picioarile inatirnei tale, si cn lacrami ne rugAnt,
ea s5, ar i I milostivnica punere la cale, si pentru
acei ce suntil invaluiti la, pricina aceasta, a ba-
nilorit de aramil, care c ste foarte covilrsitoare si
de matte chipuri si socotintril cu anevoie a sa le-
cu!, 3i cu mita vAtAntare, sti5mtoritei Ratriei mistre.
Suntentil bine incredintati ca a sa imparateascA
ad-wire, ci este din fire ilnutivA, si ficatore de
bine, nu v't trece cut viderea aceasta, prin mijlo-
cirea inaltimei tale, cerirea nostril. Prea stra-
lucite, de si sintii vre unii cu gresala atinsi, la
aceasta pricina, dar aceasta se eamplil din nesti-
inta obicelurilorti , din tr'a vremii nena'ajduita".
prefacere. Ci precumil mute alte cusururi a
mistre s'att trecutii pznit acul cu viderea, sa* ni
s, tread, si acutnil; ca sä rAmftnemil Indatorati
deapururea p5nA la cea de pe urina a noastra su-
flare, a ruga pre sfantulii Doronill pentru scumpX
s'angtate si adrtogire barn slava a, 8101.5 InAltime.
1774 Noemvrie.

www.dacoromanica.ro
 432

Dupes purcederea din Iaisi a grafului, trecendil

la mijlocii pvline Ode i scrisii din par-
tea Mitropolit. chic Gavriil, pentru
pricing ce in giosii, se aratel.
Bunatatea cea fireasca si facerile de bine, a in-
naltimei tale, care s'ail ravarsatii tie obstie, attau
catra mine, alu i catra toti cel din pastoriea
mea fii, ai patriei. acesteia ; in rata vreme spre
norocirea tuturorti ai pitrecutil inaltimea ta, in par-
tile acestea, ne ai data pricing Ca sa to cundstemil
de obste, ca pe unti milosardnicit parinte si inta-
leptu povatuitoritt ; acareia despartire acumil
la cea de pe mina, cu jalnica intristare amu su-
ferit'o, si n'amti putatil a nu la,crama pentru de-
partarea acelui cu inalta intalepcinne obladmitoria,
suptit achruea aparare nadajduitanill &t pitreciet
ramasita vietii nostre, intro lini.tita (obit tit, prii-
villa ca de fats fares indoeala. i pe cei in urma,
nascuti fii ai acestii ticalosa patrii, a se bucura
de castigarea acii dorite slobo4anil, ca i celelalte
norocite neamuri, ci sa aflu suptAil protectiea inaltei
stapaniri a imparatiel Ro.iei. rasa ce sa, dicemu
mai multi; cunoscuta este ca nevredniciea cea
de multe feliuri a, gresalilorti nostre, inainte a
toate tiitoriu lui Pupa, pricinueste pe inpilarea
ticalosiea cea fares de izbavire a acestii neno-
rocite patrii, deci nevoiea ne sileste ale suferi
toate infra ingadueali, (macar ca cu matte dared).
Pentru mine darn, nu lipsescil actimil a insti
iota pe Inaltimea ta, prin aceasta smerita scrisdre
(fiinda ca n'ama avutti prileja si vreme cuviinciosa
a vorbi de fates), Ca dupa starea, vremilord de a-
,cumill care dupa cumii sa vadil, nu este a na-
www.dacoromanica.ro
 433

dajdui cineva linistea in partite acestea, aflandruni

is mita indoeala $i uimire, mai alesil dupa jalnica
despaAire de Inaltimea to, si socotindu ca, poate
nu voiii putea suferi vele duph tamplare improti-
viri §i greutriti a viitdrei vremi, can Intampliln-
dusa far'indoeala, voiti fi silitu a Ina Instraina de Ia
scaunti si patriea urea; pentru aceasta cu plecA-
dune ma roe' fnaltinni tale, sa mi sa dea o lund-
!luta carte, precumil ei Roe° ti Ll,aliimeatl, athta
pentru ca sa fiu volnicti, de va fi trebuinta, a ma
radica de aicea, pan la vremea hotarata in ponctn1
tractatului pacii ; catil si pentru ca sa flu slobodii
si priimitil in botarale inaltei stiipaniri a Rosiei,
unde va fi cea Intarita scapare a nadnirei mele,
la o vreme ca aceia. De aceasta actual armlet
suparare lnaltimeti; fantail.'" rugandil pre milosti-
vulti D clew, sa darueasca inaltimei tale, bung, no-
rocita, calatorie, cu inmultirea onilor barn toata
feicirea.
1775. Genarie 1.

HATISERIF PENTRU PRONOMIILE MOLDOVA

CARE S'AU SORTS-a DE LA POARTA, CATRA
DOMNULU GRIGORIE GHICA VODA.

Lauda printipilorii, de neamu lui Iesusu, Domnule

alu Moldovii Skeletil zaidea Grigorie Voevoda,
sfarsitul cu bine sa se Int-bele.
Dupa ce va agiunge acestft Inaltu imparatescil
seninfi, cunoscutil sa fie, precumil ca acele 2 de
oboe anaforale ce s'aft trimisii la intaritulii pragil
al imparatiel mele de Ia mitropoliti1, episcopii, ar-
lintandriO, egumenii, qi de la ceielalti, adeca:
URICARUL VOL. VL F 28.

www.dacoromanica.ro
 4?,4

boieii, boeanasii, cApitanii, si alp lacuitori a Mol-

dovei, prin maim a 2, hied; asAjdirea si cer
din gura arAtare a acestoril 2 boieri, au agiunsil
s'afi adusil la pragidil scaunului impair5tiel mele,
si perelipsisul lorti s'ati §i s'au cunoscutit
la impar5tiea mea. Rug5,ciunea si cerirea lortir
fiindit cu deadinsuhl ca sy indemne induraea se
mila mea, pentru aceea spre vestirea, instiintarea,
i aratarea care sa, intinde spre inil5, asupra lacui-
torilorfi acei tari si pentru cea deapururea ne-
grija aperare asupra tuturorti celoril de suptii.
umbra impar5tiei nie: lath cele de catra &An-
sa cerute pooturi, unulu cate unulti sa aratA in-
tr'acestu alu meu puternicii &mania.. i asa tu-
turoril sA fie aceasta spre cunoascere i in$iintare-
Fiindu ca mendechetulti Moldovei, si a tariff Ro;-
thanesci, este bun cheler:i a imp5rAtiel mele ; aco-
perirea, apararea, §i buna tocmala tor, le va fi In-
cedintatil, ca cet intu (15'1'1851e 15,cuitori, sa pi-
treaca intru toara odihna i i egrija.
De la o vreme incoace urmandusa cele deser
grabnice si in protiva obiceiului, scoaterea si pu-
nerea a Domniloth la numitele tart, i celelatte:
greutAti si superari, cu care s5, Insarcina aceste-
taxi, afara ca s'ail pustietii, §i a.0 agiunsil la ne-
maginita tulburare, eumil §i la vremea (;1tirei, ra-
iaoa s'al saracitii §i sail naeAjitiI, ajungend5 la
ticalOsa, tsapa. Deptil aceea fiindu ca In tad
chipulfi, pofta i vointa inpargtiel mele este pen-
tru buna oandueala si tocmala a staril, mangy-
erea, odihna, ysi linistea inimiloru raelii, hot'afamil
ca de acumil inainte aceste numite p tart, sg, cas-
tige §i sa alba; toata tocmirea Si buna randueala,
pi raelile, lacuitorii ce sä afla intransfile (cari ni

www.dacoromanica.ro
 435

incredintatii amaneta de la ziditorinlii a totili

faptura) sa se bucure de odilma si linistea loril,
si sa Ii sa implineasca ceririle lore, platindit nu-
mai obicinuitul haraciti, ear alte inearcari gi chef-
tueli 'unite patine ci ern, care sa, da mai nainte
de vremea o tirei, cu name de havaeturi, en du-
mieale, obaducturi, si geaizale, acelea s'aii pro-
pita, of radietti cu stergirea de istiwu ;
osabitit fiindii ea statorniciea Donmilora este fulmar
i nurnal pricing a tocinelel tariff si a odihnii 5i
liui,tei raelii, pentru aceia sail legatii cu {iota-
rare: ca Dolnnii amandurorn tardoril sa nu se
mai scoatal fara cata nut-nal sa va arata de fata,
si se va dovedi vre'o villa a Ioru, adevarata si
cunoseuta de toll, de care sa cade scaterea
§i aceasta bung randueala a lintryaril sit se tie
dupa legkurile ce P'46 datii, intru amandoue par-
tile, pazindusa fara straniutare, si cm statornicie
deapururea, i pentru ca sa fie locuitorii si ra-
iaoa intru toata odihna si mangherea, i Donnturt
Writ statornica, si fara nisi o friea, !final inalta
voiea imparaciei mete. ca sa li sa dea cite unit
hatisarifit intarita 5i inpodobitil C11 sfintele mele
slove, care de a pururea sa slaveasca i sa ur-
meze. Deei dupa aceasta." stare, al mien sfantit
hatisitrru, care inad'nsil datii acuniIl dupre
unit beratil, inpodobitit cu sfinte 5i milnstive
stove, de iniparateasca men indurare si milosti-
vire, care sa cade firescii imparatescii mete &Arabi.
Haraciul, care sa va pune asupra raelii Moldovei,
sa va aduce in doff ani, prin hoer! care sa vorit
trimete, i platindula ilu voril da la hazneoa im-
parallel mete -5i fiinda ca acestil locil din pricina
ostirei, s'atl pagubitil si sail saracitu, dupa le-

www.dacoromanica.ro
 436

gaturile Vara, ce s'ai ineheeatil intre amandoue

imparatiele, s'a5 i 0.11,5 raelei Moldovii, haraciul de
2 ani, mat si alte ceriri, incep6ndu de la 14 a
lunii Giruazalii Ebel, a antdui Otomanescil, 1188,
iara de la Christosti din 6 Julie 1774 Ora la sfar-
itulit acestorri doff ani; In aceasta pricina, impa-
ratiea mea fiindu milosardnica, ca,tra saraca raeaoa,
art Matta scadere spre inbelsugarea tariff; ear sa-
varsindusa Roroculti acelnra 2 ani, precuma mai
susa s'att aratata, apol haracittla care va sa se
randueasra, sa va plAti in 2 ani, °data prin mans
boeriului ce sa va trimete de Dotnii55 si pentru
cele veehi socotele, on in re cbipu ar fi fostii, a -
tata la banii nurneraV, rata si la altii chipu, airi
°data, vre tutu banil sa se ea. Turcii cu raele, si
raelile intre avenda pricini de juderata,
Domnula Moldova sa judele, si dupa dovedita
dreptatea lor, si dupa dreapta judecata, sa fara
inplinire pricinelor re s'aril arata intre Turd, si
intre raeli ; divanu kiatibi, ce sa va afla langa
Donmula Moldova, si alti turd) sa le asede, si sa
le mime pazandusa mijlocirea; ear pricinele rare
vora fi prin mijlocirea Turcilor, dupa ceririle pri-
cinuitore lorti, de an vorii lua sfarsitul, si jalba
lora sa va arata mincinoasa, si scoposulu lora.
este numal ca sa pagnbeasca si sa malmeasca pe
saracii raeli cu acele mincinose jalobe, care santa
Inprotiva dreptului, saraca rae, sä nu sa pap.-
beasca nacajindusa.
i earrisi giudecr4ile care nu vora lua sfarsita
cu mijlocirea turcilor si cu a facetoriloril de pace,
canal vora videa inpotrivirea, ca sa se hotarasca
i sa se eurme, sa se caute cu dreptate, Inaintea
cadiului, de Braila) si asa sa ea:sfarsitill insa ca-

www.dacoromanica.ro
 437

diulti (le Braila, sa, hotarasca Yi sit curme pricini

ca acestea fall a nu da nici la o parte voie ca
sa se urmeze vre o fapta, in potriva giudecalei:
eel curate, ci Emma sa savirsasca cu dreptate si en
luare aminte, si sa se pazasca a nu asupri pe sa-
racii raeli, cu unit chipu ca acela ; si raiaoa Mol-
dovei sa nu sa supere, nici sa se sileasca de nime
ca sa se faca, ihzar la alai locu. Iar pentru
jalobile dietiloru, si a rudeniei care smith pentru
clironomie, marturiea lui Yavelu greculii, sa prii-
mesce asupra lui Mainetil turcula, si la aceasta..
afara de dieata si de rudenii, sa va urma dup.&
eunia este hotaratil in fetvaoa cea sfantri, cad la
jalobile de mat si de eclat, nu mail priimite mar-
turiile greciloril asupra turcnlui (cutare), ci dat-
dupa numita fetva sa se urtueza.
Din ascherlii si dintr'altii ce dore,crt a intra
in Moldova sa faca rautati, unii ca aceia sä se
triiznata la cele de aproape sarhaturi, ca prin ma-
rafetul zabetilora si se pedepsaseil spre infra,na-
rea lor.
Uniia din locuitoril sarhaturiloru si a cazalilor
Dunarei, rani in poiriva nizamului ce s'ari datil mai
nainte, far de nici o voie, vin in pamentulti Mol-
dovii, carii invrajbindusa si sfadindusa intre dan-
§:r sa onira, si pe urrna cera plata uciderei, en
mare superari si prigubiri raelii, pentru care ma-
ca ca s fostit dani mai nainte multe sfinte
poronci, ea sa se pustieasca runsiile si cAslile loru
ce au fost5 facial in Moldova, si ei inpeuna cir
altii ce umbla pe a,colo de capita lore, sa se go-
neasea, si O. se departeze; dar nu este indoeala,
ca de acestil fella facetori de rail, vorti socoti
ca sa se intreaca, earasi intra'cesta pamentii, Ins

www.dacoromanica.ro
 438

dear nmu inainte, afarA din negutitora ce sa voril

randoi si sä voru numera, din fierce care sabatU,
alt.lii sa nu fie slobodU, ca sa intre in Moldova.
i aceli numerati neglititori, sa gbh' a lua de
la, zabe0i loru, tescherele de vole ca sa le :irate
la Domnt, on la epitropul sAU, si asa prin cacti
date, A, fie slobozi a umbla pi in Ora pentru ne-
gutitoiea fort.
pe la loeurile ci vorU urubla, sa nu se faces
nici unit feliii de aqazare, sail cases, nici sa are,
nici sa, saniene, Hid sa supere pe raea, nici sa le
dea bani inainte, si pentru dinordosarea acestora
fiindil scrisil la imparatescile firmanuri, care s au
datil mai inainte, curioscutil si sciutu sa fie
la toti ca asa va rAmanea, si sa va urma fares
schimbare. Cute locuri si moqii at fostil mai
'white din vechill a monastiriloril s'altora, care pe
lama sari loath fgrA dreptate de sarhatlai, cu
flume de raea, cercetandusa cu amarmitu, si a-
diverindusA, sa se'ntorca la stAp5,nii
Asajdirea negutitorii turci nu vorti avea vol-
nicie, a tine mosii, ceafilicuri, si a pAs,ina vite in
panientulil Moldova. Marii Vizirii ruei, si cin-
stitii pasi, la niergirea cAtra rnansupurile lorU, si
la intorcere, sa abatil diu drumulu cell dreptil,
ti tiara in Moldova, si eau de la locuitori cu micu
pretU, si cu cuvintil de peschiO, lirana si alte
trebuinciose, si cai de mezalu, si cu alte asu-
pele ei superA. Deci fiindri ca acestea suntil
poprite, Enci intr'unil cbipil nu sa multeineve im-
paiatiea plea, ca vizirii §i ca pasil si &minii lot.)
sa intre in Moldova ca sa pricinueasca acestil
fell de pagube raelii.
Asewinea si olacile cu trebuincidse trebi, men-
www.dacoromanica.ro
 439

gendsti si viindil la o sama de p'arti sa nu'si lesa

drumul, tacit sa-si ceie cal' mai multi din catil le
scrie firmanul de mezil. Fiindil ca s'ad datil
mai nainte slavite poronci, t carom perilipsisu sa
se urmeze, gi cu liotarare oimu ca sa se pa-
zasca 'muddle suraturi, si de sa va afla cinevasi
ca sa indrazneasca, la vr'o miseare improtivA, Cara
de aparare, sa va pedepsi. Raelile Moldovei ce
voril merge la casabale, safe si 1Irguri, care stint
pe Tanga Dunarea, pentru negnstoriea sail alte
trebuinte a lorg, haracerii $i a lti zabeti sa nu'i
supere cu ceriri de liaracig si spinge, sag cu
alte pricini ; asajdirea pe oamini si colgii lorg sa
nu'i triruata in Moldova, cu pricini, ca, ceru ra-
ele straine. Si macar ea pentru aceasta s'ail mai
poruncitil, dar si a cumil sa va da wire cu slavite
poronci catra cei ce sa cade, si care nu sa vorg
supune a lima, sa voril necinsti si sa vorii pe-
depsi.
Pentru portal st inbracamintea locuitorilorg Mol-
dovii dupi pronomiile gi serbestiet, adeca slobo-
zaniea patriel Toni, nici de cumu s6, nu fie sit-
perati de ca,tra rime. i inacarri ca boierii ca-
rii as venitil cu magzarurile, au instiintatu pre-
ening ca suntg date din veeltiii slavite poronci
cu hatilarifg, pentru ruelile Moldovei, care org
vrea sa se turceasca sa nu p(Sta sa ceie parte de
clironotnie. Dar fiindg ca nu s'ail gasitit pentru
aceasta la condicele de liatiserife sag firmane, si a-
ceasta fiiiidg ca vine la pricinile de giudecati ;
cercetatu la pravili intru care arata asa: Cand
nPetru. Green sa va turci §i va marl.
))PavAlilrn&rem tl.tal1 lui nu sa, face clironomg
7 1

sail celui
filUlUi 7

www.dacoromanica.ro
 440

Iarasi Petru Grecu, barbatu Mariei, torcindusa,.

"§i murindd femeea lui Mariea, in legea gre-
,,ceasca, Petru care s'ad turcitil, nu sa face cli-
"ronomul fimeei
eardsi: Pave 15, ficioruld lui Petru Grecu,
turcindusa, si muindd Petru, ta Wit lui, in legea
greceasca, Paver' turcituld, nu clironomisesce pe
"Petru tatald lni. i Petru turcittild, dupa ce

va erta pe robuld sail Paveld greculd, si mu-

)) rindd numituld Paveld robulu neturcitil, Petru
turcu stapanu lui, nu clironomisesce pe Paveld
greculti, robuld sAti."Deci fiindd ca s'au da,til
aceste patru sfinte fetvale, sa va tine in sama, si
se va urtna dupl. perelipsul lora. ciuta soma a
oilor, care dupa poronc.5.,, sa cumpa'ra in fierce care
anti din Moldova prin rnijlocirea casabasilorti, si
cumparatura lord care sa," face prin nameni, si sa-
igii casabasilor, fiindu ca da pricina de superare,
nedreptate si pagnbe raelei, pentru act,asta spre
usurarea saracilord, chipuld cumparaturil acestiea,
a (April N'ati ertatd. Dar tragerea nilord de
la pre &Lite tarile imparatiei mele, fiindu cd, este de
trebuinta pentru tainprile Marie' mele, i pentru cea
mdi cu lesnire brand' a locuitorilord scannului im-
paratiei mele, raiaoa Moldovel, sa nu ascunda o-
ile lord care salad de vAnzare, ci sa le Ninda cu
pretulti lora, la negutitori §i gealepe; §i la acesta
sa fie privigliere epimeliea Donntilord ca sa trii-
mita multime de of la Tarigran, nevinciendusa la
alte parti; ci numal acelora negutitori i gealepe,
ce vord sa le aduca la inalta meet Poarta.
Moldova fiindd ca este cheler a imparatiel mele,
ca sa traga multitne de zaharea la. Tarigradti, va.
data la triimeterea tariff MuMenesci si a Moldo-
www.dacoromanica.ro
 441 --
vil, pentru aceasta zahareoa Mucaesilii ce sa ce-
rea de la aceste done mart, fiindir eh aduce pa-
guha si asupreala raelii, s'ait facutti imparateasca
mea scaderel ca sa, se popreasca, si aceasta : ran-
duindu intr'acestil clupu sa fie, adeca: raelile care
&al in Moldova si pogbra la sehele mul(inte de
roduri si legume, si cu pretulii ce sa va tampla,
sä li vanda la reizii corabiilvru capanuluil ne-
dandule la alte parti. i cu pricing ea s'au
radicatil Mucaiasaoa sa nu sa leneasch a se lucra
si a nu samana, niri sa ascunda zachereoa cari a
ail tie vanzare, ca si el sa se castige, l locuitorii
din norocita cetatea meal sa nn cads in sup6-
rare de hra.na lor, ci necontenitii Domnulil si bo:1
erii Moldovii, sa sileasca la areasta. - Iar cele
ce s'ati tamplatii din pricina ostirei imparatiei mele,
on -ce feliu de vine pi gresali, aratatil din
partea boerilorii s'a raeliloril de Ora Munteneasca,
si din Moldova,; 'Ana acumu faptele si miscarile
loru s'ail uitatti si s'ati errata de card impara-
tiea mea, si pentru trecute lucrarile hurl, nu va
trece prin pomenirea imparatiel nlele, scopusulti
isbandiril si a rasplatirel. Asijderea si de a-
ctal inainte pank canal nu se vorti intorre de
la chendrulii supunerei, si a plecacitmel, aratandii
numal semnele supunerei si a biraluI knit, b,de-
vericl sa, fie prerumii ca afara, de daruri si indu-
rani si din milostivire si mile mea, 111.1 voril fi vide-
rate, si sa va arata tuturor lasare si ertaclune a
iulparatiii mele, pentru care sa se porunceasca, si
sa se propovedueasca rugaciunea pentru indelun-
gimea viecil si norocirea imparaciei mele. --
Pentru cinurile boeriloril, a DonmiloriI tariff Ro-
malle§ti §i a Moldovei, care era obicinuite a sa

www.dacoromanica.ro
 442

da la obraze, credincioase si vrednice, din boerif

pamenteni §i greet, care acestea smau legate la
voea i stapanirea Doinni 101.11, asa sa se, urmeze
si de actual inainte. Fe lim ;IA de chereste pen-
tru trebuinta cetiltilor Rutile liel. fiinai din ve-
chili rand.uite a sa taea din muntii Moldovii,
dupa sinetrile bina emittiloth, sa se plAteasca
taetul i adusta aceloril cherestele (crindil sii voril
cere) din banq birului tariff, ci sa strange de
Donntil. Pentra zaherele i alte lucruri ce sa a-
ducti din Cara la schelea Galati lor , fiindu ca dupa
obiceiul tariff sa Ina vanta de Doinnulii Moldovii,
si oatnittil lui Chelinazaril cari mergeail la Galati
da superare, de actunil inainte sa lipsasca cu
totulti aceasta superare din partea nuntittilni na-
zaru. i pentru Ca nu sa aft.' la ondica di -
vanului Mezeti, de s'ail datil mai inainte poronca
pentru aceasta, art va porunci ea sa se popreasca
de a sa mai triitnete in Galati vantesii, atat de
la Kilina,zari, catil st din partea Saecii.
Pentru topirea aurtilui s'a argintului, la noro-
cita taraphana a impiiratiel mele, fiintlii ca sa tri-
thetea is toti anii unit oath cu pricing ca sa stranga
o soma de salitra, cerandusa aceasta din cam
Moldovii, en chipil de eltuzamil, d; r1 care sa pri-
cinuea suparare 11 asupreala raelii, cari este in-
potriva vointil imparatiei mele, ne andl milostivitu
de s'aii opritti si acestea.
Dar actumu caratura ssi aducerea acestui mo-
deli], fiindu trebuincioasa in norocita taraphanaoa
men, Donmulti Moldova sa o plateasca din haraciil
tarn, i sa o triimata la scheli, itistiinVandit ca
sa se aduca pe mare la scatmul imparatiei mele.
Fiindil di la diande susil imparatiei mele, este
www.dacoromanica.ro
 443

nelipsita i nestearsa miles catra cei saraci, ne-

putinciosi, si &Atli toff de obstie, cumti si indu-
rarea catra amanetul care mi s'atl incredintatti
de la iitoriultt a toate, mai vartosu asupra ra-
elii, si a zidirei tariff Romanesci si a Moldovii,
si acelo ti de mai susti pe largti aratate punturi,
in care sa ata tocmala i intemeerea acestorti
doue cari, si de aftendipsirea pamentenilorti de
totu feliulu de psuprell, ca sa pitreaea in odihna
si in paza suptti umbra imparatiei mele.
Tar tti carele esti numitil Domnu, sa deschizi
§i sa cetesti inpodobitulil meti firmanii, de obstie
cAtra toti, al.:Windt-11e de fates, celti dreptti pere-
lipsist, ca de aeumil inainte sA, fie statornica
aceasta bung randueala, si sa til in salna la
vreme de trelminta, sa pazasti acestii gavial fir-.
mand la mana ta, inplininat i savarsindu a-
celea ce intru dansu sa cuprindti, si aceia care
se vor mica impotriva firmanului, ca sa se pe-
depsasca in vreme de trebuinta, sa scrii in usa
milostivului scaunului meu, macar ca gresalile si
vinovatiele boerilorti si a lacuitorilor care s'ail
facutti in vremea oatirilord, prectunft s'au scristi
mai susti, s'atl ertatti si s'ati lasatu, Yi s'ati datti
poronca mea, eara i ea sa'si dolAndeasca boeriile,
cinurile si mosiil, care ail fostil a lorti, mai na-
inte de qtire.
Deci pentru ca sa fie nestramutate numitele
ponturi de aperare, si pentru tocmirea locului
care s'au pustettil la vremea ostirei, Omen-
tenil sa se odihneasCa sa fie in pace ; sa faca
silinta sa stea ca sa se deordosasca loculu, sa
se iutemeeze, i ca sa vie la buns stare, pen-
tru chivernisala s'ajutorinlit hranei vietii boe-
www.dacoromanica.ro
 444

riloru §i a tuttiror5. i dupA obiceiulu vechi5

a pamentului swat dobindeascA veniturile ce I
sa cade §i aflandu0 cea din CAI stare, sa, se a-
copere §i sa se pazasca numicii boeri, cari sa
clieltneasea puterea lorti en toata os5rdiea, ca sa
aduca inplinire datorka supunirii lora, urniandfi
poroncii si hotar5rii Dornnului loru, §i purtandusa,
dupa obiceiul tat-Hort-1 sa vorti afla in odihnii si
bung stare. Iar aceia care nu se vorti supune
la, aceasta poronc5, ci in potriva, vointil raele,
vorti p5gubi §i vorfi neihni pe saraca raia, cu
cerere fora tale, §i sa vorii amesteca la priciul
care nu sa cade loru, §i s5 vorti inpotrivi ca sa
nu ea sftirOtti binele icononiei care va sa in-
ceap5. Domuulti lor5, spre cea de obV,e tocmalA
§i Iowa ortindueala a tariff, §i spre odihna inimil
raelii, indraznind5 la mi§eari ca acelea in potriva
\Toil Doamului carele s5, alege, sg sue §i sa o-
randuevee din partea inaltului me5 devlet5, unii
ca aceea dupg trebuint5 sa cade ea sa'§i ea pe-
deapsa 1°1.5. Deci precurnii cei dupA vreme ce au
statute Domni la toth puterea cei deplin5 sta.
panire, au avutti aceasta voie §i slobozanie,
Eta §i to cu chipul5 ce15 de susti aratatil, sa
mitahirise§ci volniciea ta, ca sa pedepsevi pe
uni.i ca aceia, spre invkitura altora, qi sa faci
tote chipulfi de silin a §i chivirnisala pentru o-
dihna saracii raeli, §i pentru paza bunei randueli
a Carii, pentru aceea s'arz dat5 si earl trimesii
aceasta slavita porunca a mea.
Ci darti atatti boerii, c5,t5 §i raelile Moldovii.
sa nu sa abatA din druraul5 celu drept5 a su-
punerei ce li sa cade, la impAratelcile mete po-
ronci, ht care sunt5 datori ca sa tirmeza cu tit&

www.dacoromanica.ro
 445

plecgclunea, credinta, dreptatea, si curata inima,

si inplinindusa pururea ce li sa cade, vor intro
la, o randuealg, dobandindu totti feliulu de mils
si darulti impgrgtiel mele. Asajdirea si pentru
pagubile si strieaciuncle ce au ispititil in vremea
ostirei, vorti lua, bone raspliitiri de 8,101 umbra
acopereruintului imparAliei mele, si fierce carele
uitandu trecutele necazuri, va dobandi ne cur-
mata odihna. Iar tu. numitnle Domna,
si diadohii tai, urmandti dupa poroncile de sus
aratate, si implinind5 datoriea slnjbii eatra inal-
tar weir devletil, sa aduci slavoslovie 5i multa-
mire pentru cele inainte ochiloru ve'd.ute daruri
a impAr5tiei mele, fiinda incredintaV ca liana
canal nu sa" va, grata d.ovedia gresala vrednica,
sa nu cadeti la grija seoateril si a disparcirei, ci
umblandil en credinta si cn dreptate, ve(i fi sta-
torniel in domniea Moldovell si acele mai susil
numite ponturil voril fi deapururea neclatite si sta-
tornice ; -- 5i dupa," cum in vremea imparatiei celui
ce lacuesee in rain Area slavitti stramosu men Sul-
tanula Mehmetil hanil (asupra carnea sa fie ver-
sate repejunele ertaril), asa si acumu sa va pune
cautare si silinta, deapururea la pronomiile si o-
dihna vostra din partea imparaliei mele, si de ea-
tra maril mei viziri, cumil si de cAtra intgleptii
mei epitropi, intr'aceirt dupa ce sa va lua
insciirOre, ca cineva din Sarliatlii, din pregiurul
t,i iii voril indrazni la vr'o fapta inprotiva datului
nizanirt, cunnscutti si adeveritil sa fie, mar ca
sa voru pedepsi. Tar locuitoril Moldovel, to'
de obstie shi urmeze inalVandii rngaciuni pentru
marirea Qi stApanirea mea. i pentru ca sa te
pazasei sa te feresti de tofu chipulti de impo-

www.dacoromanica.ro
 446

trivire, sail data prea slgvita aceasta poroncg a

mea; cgreia sr) cade supunere si aicultare. si dupg,
perelipsisti, aveti sg umb141 cu siting ferinduva,
de inprotivire. Asa sä scici si sg dati credintg
la santulg meg semng.
Scristi la mijloculii lunii evala anti 1188. otom.
ear de la Chrs. 1774 Noembr. 4.
in de D-Sled Ozituld ConstantinopolA.

BERAT iMPARETESCO.

De vreme ce prea marele impgratil a toatg fap-

tura, si datatorifi de daruri (aegruea slavg este
Fara de asarnitnare) prin cea de a pururea desg-
varsita p'itere, si pi in bogatulg sal darn; cu multe
feliuri de chipnri a dreptatil, si en desgvarsitg
a lui slava, mail alesil pre mine diadohil inpara-
tiel, a prea dreptilorg din neamulti lui impgrati
s'a insusi stapilnitorel pre marii slave ; orandu-
indil ca inaltg si pre inpodobitulg meg pragit srt
fie scapare celorg ce imprir4escg si domnescii,
si izvoril de aparare eelorg ce aleargg la &instil,
pentru aceasta darn si mare multtimire dati a-
celora ce ni dkuesce acestea daruri, cumu si pen-
tru supusa raiaoa impgrgtiei nide, ce sa aflrt in
pace, in liniste cu multamire si in bung stare,
suptii milostiva umbra a impgratestil ape'rgri. §i
de vreme ca bung si laudatii obieeig este a im-
paratiei mete, ca sa, stergil de totu, toate strgm-
batatile si incepirile noun, si sa, se arate dreptate,
prin ung vrednicg Domng ca acesta , cgruea
amg ineredintatil buna chivirnisire a pamenta-

www.dacoromanica.ro
 447

lui, §i folositore aperare a politicestiloril pricini,

pentru aceasta acumil fiindu ca din priciva lun-
girei eel. de 6 ani a resboiului., toci locuitorii
Moldova an patimitil mulfe feliuri de pagube,
stringere, trude gi ticalo§il (coma de top* este cu-
noscutil) au ramasti sa fie vrednici de mile si de
hulurAri. i. iiumitul tie mai susti priment at Mol-
dovii, fiindu chelerti al impar4ei mele, cu cale qi
deplinti trebuinciosti lucre este, sa se apere, sa
se inipodobascA, qi sA strAluceasii pacinica stare a
lacuitoriloril. Deci fiindu ea de la o vreme in-
coace pentru adesele fara cale schimbari qi tuAl-
tari a Domnilorti ce sa faceail la pilmentulti acesta,
i pentru alte Superari, nu numal ca s'afr stinsii

eu &Auld. ci inca si la cea des5,varsita repunere au

giunsu raiaoa pamentului acestuea ; deosabitti
de multele pagubi, ngreueri, 1i ceriri ce la vre-
mea resbolului acestuea au stiferitil pentru
care aeste Witte, acumil imparateasca mea vo-
inVi este, s5 se indrepteze p5mentulti Moldovel,
§i sa se aseze eu fericire locuitorii, ca unit za-
logil ce s'ail Incredintath mie de la D-cl.eti) za-
ditoriulti a toate, si sit se invred.niceasca a avea
toatA, linistea i odihna, fiindu ca la instill' sta-
panit6rea dreptate este trebuincloasa, indreptarea,
impodobirea, ocrotirea qi mangaerea tuturoril su-
pusilori) rnel. i dupa ce sa vorti plati cele o-
randuite a lore bicuri, sa se ridice toate cele-
lalte cheltueil §i dari care mai nuinte de resboiil
sa da cu nume de havaeturi, cu dumiile, ohndue-
t0 qi
Intemeerea §i intarirea Domniloril fiindil vide-
rata pricini a fericirel pamentului si a liniqtii)
odihnii supusilorti.

www.dacoromanica.ro
 448

_Pent' u aceasta s'a5 hotaratil de catrAirnOra-

tiea mea ca Domnii ce voril chivernisi Omen-
Moldovei, p5na ce nu sa va arAta si sa va
dovedi asupra lor5 vr'o gresa15, incredintata
vrednica de scoatere, sa nu re lipsiti de Domnie.
Aceast5 asazare fiindu ca este dupa legaturile si
tocmelile pAcii ce facutil intre irialtulii meu
Devletb, si intre imp5rAtiea Rusasca, in veci sou
fie priimitA, ¢i nestrAmutata cu t6ta t5riea ei.
Ci dar spre miingrerea si odihna lacuitoriloru, $i
spre incredintarea Domniloru, au hotarAtil imp5.-
rateasca mea vrere, sa se dea la Domnii, Sfan-
tula Hatisrtrif5 inpodobitil cit semne impar5tesci,
plin5 de faceri de bine, dupa emarn Domnulni
ce au fost5 mai inainte in Cara Munteneasca, si sa
milue;re cu Domniea Moldovii, sa dã acest5 ye-
selitori5 inparatescil alu met Hatisarifil, cu inAl-
tarea slavil a insusi staphinitorelor5 mele sAmne;
care Dornnit flitd5 cä este landa neamului cres-
tinesc5, $i mai ales din mai marii neamului Ie-
susti, Scherlet5 zade G-rigorie Voevoda (acarnea
sfitrsitil s5 i sa incheie cu bine), deosabitii ca a-
cesta s'ati hranitil cu rdle si cu darurile inaltului
mat Uevletii, si umplutil de faceri de bine,
fiindil din fire credinciosil cu sciintA si vrednicil
a stApani si a. as5za pamentutii cu dreptate si cu
credint5, dupa curoti s'an incredintatil din pitre-
cerea si purtarea sa ; eats si acumti, sa arata pre
marele imparatescele mele mill pline de indurari
si faceri de bine, si dupa milostivul5 meu '11110,
rittescil Hat-humai care s'aii dat la 21, a lunii Re-
geb, la anul 1188 s'ail miluitu cu Domniea Mol-
dovei pentru ca s5, se sileasca, sa se sargu-
eascA spre pazirea ¢i apararea raelii Moldovei (care

www.dacoromanica.ro
 449

Aupe clironomie esie partea stapinirei mete

si dupe orinduiala oi vointia ce s'art factft a in-
still' stapanitorei milei mete, ce o pazescii catra" nn-
mitii de mai sus supusi. -- Haraciul cu care du-
pe putila for se vor insercina dupe dui 811i) O. fie
datori sal trimita si sal face teslimil la 'impale-
teasca mea hasnea, si Domnul numitia, Sa fad gel-
ja ca sa stivarsiasca i cele-l-alte poronci i tre-
buinti a Imparetiel nide, cu chipulu ce se cade du-
pe dreptatea si credinta ce se cere de la dansul ;
sa chieltniasca tote putinta spre buna asezare a
t6te pricinile pamentului ; sa pule tote sirguinta,
pentru ca sa cestige si se inmultiasca imparatetsca
mea mils.
Deci, de vreme ca ssail socotit cu cale se se
dea sfanta mea poronce, mai am dat acest fericit
at meu hatiserif, si a:n poroncite ca de acum Ina-
inte sa stapaneasca' numitule de Mai IS Donut,
Moldova, si se sevirsiasca cu tote a lui putintia
§i cu desavarsite crediatiA, cele ce se cuviuu drep-
t4ei ; se apere oi se paziasce pementulli diaftendi-
Sinai raiaoa si indreptandu pricinile politicesci.
Iar boerii, dregetorii, 4i cee-l-alts raia a Mol-
dovei, sal union sea de Domai al lot., si salt deie
tote ascultarea, alergand cats, Domnia lui, pentru
trebuintele ce i se cuvinii, i cu audit de asculta-
re sa priimiasce cuvintele lui, sevarsind fare de cea
mai mica impotrivire, poroncile Itti In tote cele ce ri
folosescu spre buna randueala a pententului, blend
sama bine ca se nu se arete tine -va si impotri-
vitoriu $i neascultiltorie la vointa si pormica lui.
Asijderea ui Donmul se fie statornicii In druml
gel drept al asculterci si al credintei, necontenind
a arata la pragul prea dreptului meu scaunil, cele
URICARIUL VOL. VI P. 29,
www.dacoromanica.ro
 450

trebuinci6se pentru buns starea pamentalui, $i 81.

puie tota sirguit4a spre saversirea trebilor ce spri-
jinescil la dtinsul.
Pentru aceasta dar, niminea la acestea sa nu se
arate improtivitoriti. Asia sa scie toff, $i sa deie
credintia la sfantulil men semnti.
Scris la 21 a land Regep, anal 1188 (1774)

ARZ TRIMIS INALTET PORT/.

Nol prea plecatii ei smeritii robs al prea puternicef
Imparatil : Mitropolitubl, Episcopi, Arhimandriti, EgumenI,
boerl,boerhnasi,capitani,bulubase,si alt.1 zapciT,catra Inaltul
ysi dreptul pragti, si ditfa lundnatul 51 milostivul scaun,
arz al robilor tel.

Dupa vremea resboiului imparatesca care s'art

intamplat mai inainto, prin hotararea si Dumne-
zeesca vole, pamentul nostru robit, ¢i saraca
raraoa au *luta la feluri de pagube si stricaciunir
si pe urnta ne-am isterisit ei ne-ain instrainat de-
avere, de mosii si de dobit6cele n6stre, tare le-am
fast castigat in vremea cea milostiva, silt' umbra -

inaltulni Devlet, de la mosii, si stramosil nostri.

Deci pentru ca ne mantuinia de nesaferitele sea--
paciuni in care am *tat, ei pentru ca sa doban-
dipti precum si mai inainte odihna ysi cautare, sub
umbra si acoperamintul vecinicei Imparatii, ne-
contenit achii nostri cel lacramatori, varsend lacrimi,.
i inalland rugaciuni catra neasamAnatul Dumnezeill.
caruea sal fie multamire, si precum pl6ia
ca(t, mangaitore a pacei, s'aa intorsii in lumina cea.
ctiraAitliire si in odilma,, 0 cel de pe fa a Omen-
tului prafa al turburarei $i tutyryr sc4rbelor
www.dacoromanica.ro
 45i
sehimbat, si intristarea, inimilor nostre s'ail
prefilcut in nenCarginita bucurie, si cele de nevoi
gresalele nOstre, clue emit mai inainte in lespde,
sail sters grin rnilostivul condeill a liistirel si a
erturei Imparatului ciitoriulii a t6tA lumen.
Okra acestea au ajuns si la Iasi, aceste done"
laminate firrnanuril pline de milostivire, impodo-
bite cu imparAtescile slovel intru care se arat&
poroncile, si sii, da in scire milosiirdia si mila ca-
re au fAc,utfi cu noi, si cum ca sluga ta Skerlet
zade Grigorie Voevod s'aii suit si s'ail rAnduit
Doran asupra nostrk carele si mai inainte de res-
boal, au fost earitsi Downulil nostru, indemniindit
dar nenumerata bucurie si veselia nostral cu nu-
mita sluga ta, Danmul nostru, si cu cinste si sme-
renie, am 1)44 mil' de pasi, inaintea intin3pinarel
poroncilor, si diva vechiul obiceiu, ajungend la
local adunarei nastre, am deschis si am cetit cele
inalte numite poronci, ardtandule si propoveduin-
dule tuna cite una, ace] milostiv perilips al for, toti
noi am savarsit lucrurile ascultarei, tr6gend obra-
zul slngirei asupra pamentului. Indata cum nil
aratat darurile cele Elise a le imparaliei, cu acele
pline de milostivire asupra starel nostre eel tica-
Lissa, all lactimat ochil nostri de bucurie, si tt4i
iwpreuna am inaltatil miinile nostre cAtra ceres-
cul scam), rugand cu umilinajentru indelunga-
rea norocitei vie(i a puternicii Imparatii. Deci eel
dintru inaltime Dumnecleil, sä pazasca si s i izba-
va,sca -de tote impotrivirile sfaut Imparatescil trup
cure este incingerea oditmei tuturor, acelui ma-
re §i 'Anemic, dreptului Imparatului lumei, si mo-
narhului nostru;facdndul podoaba dreptatei si imp&
1.465 si sciindul deasupra Imparatescului sea scau--
www.dacoromanica.ro
 452

un, deapururea, amin.

Numitul Domnul nostru seiind si cunoseend, CUM
ca se cade starea n6strA cea ticAl6sa, si avend de-
plinA ositrdie, si in tot chipul &Aware ca
sa ne pAziascrt si sa ne acopere, i sa atiticA la
bung stare trebile si luerurile pamentului nostru ;
not suntemu multiruniti de dAnsul.
Asijderea de se va intampla smeritele nostre cele
de trebuintA rugaciuni, ca sa fie intim tocmala si
podoaba patriei noastre, i pearl] aducerea la buna,
rindueala a ticAl(isei starei nOstre, si ne vont in-
vrednici sa a vem Inalta vole, prin arzul nosru
impreunA en Domnul nostril, la Inalta Porta. --
cu Duinnezeesca ajutoriT, si cu mila gi indura-
rea a Prea puternicului Imprtratalii nostru, cand
se va vindeca rana pieptului stArei nOstre. Sciut
4este ca intro putinii ani, slujbele ImpAratesci, la
care avem necurmata datorie, vor lua sfirsitu cu
lesnire dupA nadejdea noastri. Ci dar la acestea
§1 ori. la ce alta portinca si botarare, rAmane la
-acelii care are a porunci si a darui.
Din Iasil Moldovel, in 3 Martie 1775.

La anal 1775 fey. 27. cand au mersu solo din

partea Rus lei la Tarigrad. principal Rimneanu
Nicolae, tsi ail, venit prin Iasi, i slag dat din par-
tea Moldovenilor o donofenie intr'acestaii chipu:
Pima inalti ate Princepe. Ominescile acelor bl-
ue credinciosi socotele, cand sa scapA de vre un
nadAjduit si ominescA creclut bine, arunea nenorocirea
la cea de susil Pronie, bine sciind drept slavind,
ca altele sunt sfaturile oamenilor, si altele D-zeti
porunceve ; $i ca inimile imparatilor sunt in raAna

www.dacoromanica.ro
 453

lui D-seti, si de §i inceteazA a niidejdui, aciea care

mai inainte de nenorocire nAdajduiail, totusi nu se
oprescti a nu_ nildrtjdui, cg, pot sa se folosasca in-
tr'alt chipu cuntva. Intr'acest feliti suntem §i not
insine, §i intr'acest chipu stint nadejdile nostre,
care-le de au temeiurile lor, si de sa intarescu §i
intru alts mai statornica temelie, dar an mai pu-
cin sa radema ca intr'o cea din fire facet6re de
bine slavita persoanA a itullcimei tale; intearmati
dar cu bine si nadejde, ne aratam cu acesta, a n6s-
tra plecata cerere gi aducem aminte Miriei tale :
1). Pentru cele vechi intre Malta Poarta §i pa-
tria nostrA sfinte tocrueli, care s'ail facut atuncea
and patria au cersut din butA, vrerea sa ocroti-
rea Otomanicescii impAratil si care s'ati IntArit cu
acest de pe urna tractat. Dupa acesta a§eclare
patria n6stia avea datorie sa dea pe anti 2000
galbeni turcesci adic5, 27500 lei ; pe urma dirt
vreme in vreme, luandu-se din treapta iii treapta
catahrisis si deslegarea tocutelelor, papa la im-
para0ea celui ce inaintea acestuia au impatAtitil
sultanul Mustafa al IV-lea, patria nostra era, in-
datoritil sa dea pe anti 130 pungi Zazge, si altele,
ca e tote adunilndu-se s<< facsa 340 pungi, care
dupil vreme, dupa obraze i dup6 intamplari, sa.
suia din lilcomie la some marl, peste mesura si
pricinuia stingerea Ora
De vreme dar ca cereascaputere prin mijloci
rea bratului celui tare ail fAcut sa se invoiasca
asedarile cele din vremea lui sultan Mehnied al
IV-lea, $i dupil slavita pace, sa se vesteasch fa--
gaduinta ca sase pildasca ale patriei mistre dupil o-
biceiul cel de attincea, luau indritsneala sa naznim
§i cu febintala sa ne rugarn ca sa putem caltiga vi-
www.dacoromanica.ro
 454

tejescul 'Ariel tale ajutor si spnijinelk, si sa ne sigu-

ripsi mu impreuna cu acea vestita fagaduinta, si pea.
trac.alului.statornica intarire ca sa dea patriea os-
tra acele ce se da in vneinile Impanatiel numitului
Sultan Mehmed al 4-lea, adeca 55 pungi. Ear
canrl In plecata nostea pentru aeOsta nigaciune, vei
intimpina MAriea Ta, vr'o Impotrivire, cu ferbin-
leala ne nugamu ca prin cea spnijinitOne sirguintia,
sa ocrotesci ca sa se faca, intarine macar la indo-
ita soma. In tractatil a nume se cuprinde, cadupa
ce von prAti zizgeoa, sa an se supere nici en on
ce feliu de alte dani, sub on ce feliu de nume, si
devre on ce feliu de obraze an fi. Este Meru a-
evea veclutu, ca," sand prin ajutorul si sprijineala
Mariel Tale, se va face numita dare statornica in-
tanie, Rau la acea din taiu, sau $i (din nenoroci-
rea nOstra) la cea indoita soma, va ave lesnire si
milostivul Donmul nostril, sä paziasea de obstie
pronomiile patriel, si la partea boereasca si la
cele-l-alte stall, mai alesu ca nu nunial cele ne-
urnite chieltueli a patniel nostre, sa aditha pe anu
la destula a sonnei marine. Iar cAnd prin a-
jutorul Maniei Tale se va face scadere, si,dupa
urmare intatine ca sa dea patria nostra, la Inalta
Ponta nurnita dare, sari dupa cea vechia, sau si
indoita, sa se urmeze dupa scadene, sa se fac4
lesnire la pazirea pronomiilor nostne. Sevensita a-
cesmi, prin Mariea Ta, facere de bine, cu adive-
rat va face nemnnitoniu prea slavitul a Maniel Tale
flume, si urmasii nostri von tnosteni banal spre a
se Liuda cu sevelit facetonilon de bine si iroices-
ci a Milniel Tale fapte.
2-lea. Sintem bine nadajduiV, ea pentru cea mai
mica aratare a vitijescului seu sufletu, numal pu-

www.dacoromanica.ro
 - 455 -
cinu ne va ajuta si pentru motile n6stre de 1a
Hotin, care dupa aftocratoricescul tratatu ni
intors la trecuta pace, adicil mai inainte de 35 ani,
nu »umal mosiile ce ¢i cetatea Hotinului s'afi dat
la cea fara inijlocu stripanire a Moldovel ; pe ur-
ma earrisi de izn6v5 s'aii luat inapoi. cu cat mai
vertos actin], Ca fiind t6ta starea nostra legata dupa
aseclarea lui Sultan Mehmed al 4-lea, sa urmezA
si la acesta, sa se puie in lucra re aftocratorices-
cul tract at. Cu adeverat ca grea se va pArea vor-
ba la auclu l celor ce nu vor urea, o intelegire
ins5 no inbarbilteaza, inaltitnea cugetului 5i ince-
lepcittnea Mariei Tale, find bine incredintati ca
silind, va ispravi, ca intaiu sa desradacineza co-
paciul, pentru ca di se usuce pe urma ramurile
roditoriului acesta de prea multe amarAciuni : co-
paciul este Hotinul, a caruiea rAsipire sau lipsire
a pasilor din treusulu este ultirinta, i dupa tote feri-
cirea prunentului nostru, pre care copaciu, card s-
cum MarieaTa,cu tarie nu'l vei desradacina,care tone
de glas ne rantane sa cuvintam caavem mosii la Hotin.
Jar cand earhsi-- dup5, bunele nedejdi ce avem
cu durere, cu rivna si vointA. de bine, pornin-
du- te se vor ispravi, ca cu norocita isprava sa ra-
mie Hotinul ogealicu dupa cum unii din eel
mai de isprava Turci o poftescu-- care p6te fi
oprirea ca sa nu le stapininm?
Noi acesta o bisAmu la inaltimea cugetului
M. T. $i prin ajutoriul lui Dumnecieti, vei meta-
herisi acele mijlociri, care n5scendu-se din iste-
timea M. T. vor straluci cu norocita isprava, dup5
plecata nostrA rugiiciune.
3-lea. Cu ferbintala ne rugamti sa ne ajuti de
fob§tie la cea cu statoriiicie intarire a celor-l-alte

www.dacoromanica.ro
 456

t6te dupa slavita pace, aratata aseclare, a carora

pazire, poftimu sa se urme4e, la amindone princi-
patele. Dar de vreme ca dup4 cum tie insciintamu,
in Tera Romani-asca an intrat la midilocn o a-
diaforie pentru zahere, care de moarte tae stricA,-
cad cu acesta se aduce indatorire spre trimiterea,
ei la Tarigradu. Pentru mumbagii, veclend ca s'atv
facutu incepntu de nepazirea aseclerilor, cu ferbin-
teala ne rugam sa se intimpine pe a acestora cal-
care, si a nu se lash' patria noastra earasi sa fie-
indatorita, dupa intarirea aseclerilor, ca sa se distra-
me sub diosebite cuvinte.
4-lea. Pentru cei ce eau robit la Crimii, multi
ai nostri patrioti, de vreme ce ne-am pliroforisit ca
a inaltei Porti, poruncii la aces parte de locu nu.
are tArie, ca sa nu'i intoarca, cu ferbinteala ne ru-
gamu sa fuel si pentru acestiea, aceia ce to va.
inv.* istetimea M. T. ca sa'si pots castiga vol-
nicia lor, a cArora catra Dumnecleu rugaciuni, vox-
intari inaltii vostri pasi.
5-lea. La turburatele acestea vremi, care care-
streini de pe la Sarhaturile de prin prejuru, si
de pre a ittrea fugind, aicea in patriea nastra, cei
mai multi dintr'acestiea s'au insurat, si s'au soco-
tit pamenteni ;, ear arum se supers patria nostrI,
pentru intorcerea lor, deci ne rugamu i pentrtt
acestiea, sa rameie neceruti dupa tractatu.
Daps cum earasi pentru cati-va barba0 i fettle'
de legea otomaniceasca, caril robindtt-se intiacestl
curgere a vremei, de voia for au primitu legea cres-
tineasca, din care uniea au remasu preserati In pa-
tria nostra., ne ruganm sa nu fimu suparati si pentrtt.
acestiea, cu sa nu se intemple pe urma dovage-
licuri, ce dupa tractatu unil ca acestiea sa ramie-

www.dacoromanica.ro
 .457
cu total necersuti.
6-lea. De vreme ce patria n6stti de apururea
tragea sup6rari de la Tatarii Bugeagului, care pe
urma inmultindu-se in Bugeag, cu profesis ca nu
le ajungea loc ca sa se ltraniasca, au cer§ut de
vr'o cati-va ani o bucata de locu din Moldova ;
Domnul carele era, pe atuncea mai inainte, ye-
clendu eä do se va improtivi la cerirea lore pu-
teau el §i in sila sa se latiasca, in sera §1 sa iea
in stapAnire on cAta parte ar fi vrutu, de nevoie
§i-au facut cinste, §i au deosebitu o parte care
se iamegielesee cuBugeagul de 32 ceasuri in lunge
Si 2 ceasuri in lat. Dar pentru pomeriire ca este
loc. a Moldaviei, an indatorit pe Tatari, Domnul
din vremea aceia, en oare0 care tocmele, ca sa
dea, adica, pucinu ceva pentru senAnatnri, till pen-
tru paqunea vitelor for in partea adsta, in locul
cariea facerl de bine, pe urma ate goane i sil-
nicil au facut dupa vreme in patriea nostra, este
-
cu superare ate aria ale numera Marie' Tale.
Acum dupa pace, el indata eared au venitil
§i s'au a§edat en locuinta la aceasta parte, far&
sa aiba vr'o strimt6re, fiind ca Bugeagul instill le
este prea de ajunsii, pentru lipsirea, qi instraina-
rea de acolo, a multor mu de familil a -or. Ne
rugamu cu ferbintala ca sa ne ajuci §i la acesta
dup.1 tractatu, ca O.' lipsasca Tatarii de pe local
Moldovel, dupa, cum §i pentru Toma-Rovna, §i
cA,te-va balti, en ostrcivele, lor, ce stint pe locul
Moldova, eara*1 duprt hati§erifu ne rugarou sa ne
441, ca pa nice parft a be patriei n6stresa ni se-
dea.Dupa aceea§i aleclare a 1u1SultanMemed al 4-lea,
Poarta otowilneasca este indatorita sa paziasca in
tote intregimea pe patriea noastra. Uncle rarnanui
www.dacoromanica.ro
 - 458

pronomiile acestel a se4hri, card sub ochif pre puter-

nicei Rusesci aftocratora, i al Mririel Tale, lo-
cul nostru imparte o parte Turcii Hotinului, si ea-
rAsi cea uiai in ire parte AusLien:i ? -- De are
Poarta turcesch mscai-va pr;cini cu Austrienii,
patria n6stra nu'i dat6re sa facii rafuiala intre
densii cu dezghinarea ei, ce dupa cum not de la
inceputu am cunoscut ocrotirea Otomanice§tii Int-
01.501 cu intregitnea terel nostrel care arum s'au
intarit si cu acest de pe unna tractatu ; asia si
Otomanicesca Poarta are daturie nedeslegath sh
paziasch trite pronomiile nOstre i volniciea eu
desavarsita intregime, atrtt eh clup'd cum se cuprin-
de prin aftocratorescul tractatu, dupla ce vom pia-
ti cea dreapth zizghe a rostra, sh nu lie superam
nici cu uou fell u de tiled superare.
7-lea. Fiind ca se cuprinde in 'Laical Hatiserif,
cã Grecii Tarigradeni. cu un chipu de milh s'au
lhsat sa path Ina pea la dreghtoriile patriei mis-
tre, am luat capht sa socotiom ca am fost cu pi-
ra n'Apastu41. Ceva non lucre ca acesta s'au da-
ruit prin hatiserif; si de In not s'au cersut, dar
s'au tilcuit reu. Nol ca sh facem innoire acelei vechi
depline stapaniri a Doamilor nostri, adeca, nu-
mai pe acel Greci, pe care dupa vrerea lor, ii
va cere Domani la slujbele Principatului sa fie
primiti, am fost cersuti acesta ; de vreme ce multi
dintr'acestiea de la o vreme incoace metaherisind
organu mijlocirile celor puternici, aducu sila la
Domnu, care peste vole gi pofth, dar nici trebu-
inta avend de slujba acestora, ii primia, si din
immultirea acestora nici nol, nici el se putea fo-
losi. Acorn darn ne rugfintu pentru acesta
pricinuitOre de stricaciuni catahrisis, ca prin mi-

www.dacoromanica.ro
 4:513

Slilocul intelepciunei AIS.riel Tale, EA inceteza yi

sa se ispraviascA hotarirea, ca chemarea Grecilor
sa atirne de alegerea gi vrerea Domnului nostru,
dupa cum si dre,ptatea o cere, i dreptul cuvintu ;
caci la cele silnice nici ()data n'ui statornicie, si
acestea sat spre insciintare si de a inglOmel Tale.
Ne rugam sa socotesci, si copie intru acesta cu-
prinsa a ceririlor ce am fhout la Otomanicesca
Imparatie, in care cerire unile s'au trecut cu v e-
derea, ear altele schimosite, ni s'au dat ; i sa to
nevoesci cu vointa, de bine, ca find toate inte-
meiete pe aftocratoricescul tractatu, deplinu sa se
intariasca. Iar cand care sa nu fie se va in-
tanapla vre o greutate pentru care si care intern-
plari de not necunoscute, sa ramie ca incal lucru,
eel mai pucinu, sa se intariasca acele care mai
sus am insemnat.
Intr'acest feliu ne rugamu cu cea mai- mare ple-
caciune. si a mintei curatenie.
8-lea. Alegerea Domnilor de catril pamenteni-
fiind eel dintaiu temelnic vechiu si a patriei n6s-
tre intaritoriu pronomion) de vreme ce de acesta
sa spanzura intemeierea i fericirea terel, ne
rugamu ca sa ne ajuti cu 'Carle, la intarirea
acestui pronomion, prin imparatescul hatiserif.
Stramosil nostri nelipsit S'au bucurat de acestil
pronomion, gi nici odata pentru aceasta, acea
mai mica improtivire despre partea Portel
n'au ispitit. Iar de la o vreme incoace, pucinu
cate pucinu, latinduse deslegarea celor intre Inalta
Poarta si patriea n6stra asecleri i tocmell, impre-
una cu altele, si acestea s'au stinsu. Aceste pro-
nomii cand acum dupa aftocratorescul tractat, intru
care acum se cuprinde, sa se pazasca a le patriei
www.dacoromanica.ro
 460

nostre, dupea*edarile din vreme a lui Sultana

Mehmedu al-4 le, subt a druia, impArNie acest
pronom se pazia nesmintitu, nu se va intari, cu
adeveratu ticAloasa patriea noastra i arnane lipsita%
de eel mai temelnicu pronom at seri, *i ante ca
mai vrednicu de plansu, *i de se vor intaxi cele-
lalte, i aceasta nepazinduse, slabescu i acele,
numai nisi unu folosu teil nu aducu.
Remanemu en cea mai mare plecaciune at in-
nAltimei Tale plecate slugi :
Toata tagma bisericeasca.
1) 17 .1)
1111 politicesca.

UNIREA BOERILOR PAMANTENT,

Malta prin scrisoare.
____

De vrewe eh pentru intemeiearea §i paza bine--

lui qi a folosului de ob4tie, chipul eel mai deg/
este, a fi toil intr'o unire *i dragoste la care
tote netnurile cete povAtuite de intelepte pravili,
*i laminate de politicesci invAtaturi, se vedu ca
urmeaziti ; co cat mai vertosu legea creftineasd,
pi instuoi omenimea indatoresee a se phi aceasta
unire intre rudenii, sirupatrioci, ca una ce este
cea intAi *i mai paternica, micilocire prin care se
rite pazi cinstea qi toata fericirea obstiel nejignita.
Deci sub aceasta folositoare si neaperatA dato-
rie fiind not, atat din legatura firei, cat *i din
porunca legei, fitre de improtivirea sumilorti,
Iata prim acesta scrisoare a nostra adeverimu §i
Incredintamu inaintea hit D-cieu *i a pre sfinciel
Sale prea cinstit al nostru dohovnicescu 'Astoria
Mitropolitul terei Chir Gavril, ca fierce carele dire
www.dacoromanica.ro
 461

noi, ldsdnd tote interesurile particulars care a-

cele sa avem a le cauta intdiu intre noi eft blind
invoiald dupa dreptate, i cand intre noi nu von)
putea indrepta pricinile ce von' avea, atuncea prey
sfintitul parintele Mitropolitn, dupa dreapta ara-
tare ce vom face, duhovnicesce pilriqesee, sa
i

ne invoiascA sa ne asecl6, er sfada vi desbina-

i
re intre noi sa nu fie. SA fimu toti intr'o uni-
re si dragoste, si en top sa stiimu on en ce chi-
pu se va socoti $i se va putea pentru folosu
pentru toata sistema patriel noastre lard de
sleala. i pdzind cu totii toad indatorita, supune-
re si credintia. cats eel de Dumneclen randuit
Domnu i stiipanu al nostru ; sa nu Wilma pe
str5ini, sau si din pamenteni a prohorisi Cu vraj-
be si amesteedturi, spre v6tamarea cinstei statu-
lui boierimei si folosul patriei, ci Cu totii fdeisu
i nefacisn, sa salmi dapa datorie ca sa, se dea
dreptAtile i pronomiile statulni boierescu si a
patriel;-cum si de se va umbla asupra vre unuia
dintre noi, vre o pornire cu asupreala 6i cu pricini
vetamatdre, earl sa fie datori unul pentru toti.
vi toti pentru unul, sa saint' cu tote chipul de si-
lintd, spre mintuirea lui. i la toti, sfdtuindui pen-
tru obstescul folosu, sa fie vorbile i sfaturile nos-
tre pazite $i tdinuite numal intre noi ; ear care
-dintre noi wind din datoriea sa, vi ealcdnd lega-
tura erediqeil st a fAgaduit0i, ce-am fdeut, se
va abate si va umbla numai dupa al sea in parte
interesti, interesurile obstiei, le va metaherisi
pentru sfarsiturile sale, unul ca acela sa Ad a-
suprAsi blestemul lui §i al pre sfintii sale
parintelui Mitropolit, vi despre noi sA fie cunoscut
41e vrAjma§u.

www.dacoromanica.ro
 462

Ci darn pentru incredinfarea frtgaduinfilor nds-

tre, adiverimu cu irlSt1§1 iscaliturile ndstre aceas-
tA scrisore, qi care am dat'o ea sa stea pazidi in
maim pre sfinVel sale p5.rintelui Mitropolit.
Iasi'. 1782, Iu liu.

Puna aice urmeaclit manuscrisul ce ni s'au imp& r-

ta§itu de D-lu Dimitrie A. Sturza.
T. C.

NOT STEFAN VOEVOD, BOJI MILOSTIV

GOSPODAR ZEMLI MOLDAVSCOL

insciintare facemu cu acesea carte a mistea

tuturor, Dui vor cauta sere dansa, sail cetindu
se va aucli : iata ea au venit din naintea nostrri
§i dinaintea boierilor no§tri al Moldaviel mark'
§i mici, sluga noastrA Isaiu DerecbtAu si cu ne-
potulu lui de sofa Petrea Farcala, cu sora lui
Marta, fiii Stanek', gi cu nepotulu lora de frate
Toma, si cu sora lui Ana, fill Danciulul, i de
a lora buna, voe §'ati impailitu a sale drepte o-
eine, sate, anume : Gali§g§cii din gura RacAtait-
MI5 §i nonostirea ce este Ilk, gura Diinetului, §i
cu toate Poenele ce suntif lipite de den§a, anu-
me : Horge§cii, Nanescii, §i Panceleii, §i s'ail ye-
nita slugei ndstre Isaiu in partea lui sate anu-
me : Oteseil, Horge§tii, jumatate din NAnelcii
uncle au fosta casele lui Balu§a5 §i o a tiea par-
te din Pancepi ; ear nepotului de sora lui Petrea
Farca§a i surorsi lui Martel, I., sail venial in

www.dacoromanica.ro
 463

partea loril sate, anume : jumatate din Grali4asci

eel i.il gura BacAtatilui, si o a triea parte din
Paneesei, si jumatate din 316nastire 6i juniatate
din Poeni. Ear nepotului de frate Tomei, si surorei
lui Ana li s'a II venitu in partele sate aniline :
juwatate din Galisesei i o a triea parte din Pances-
ci si jumatate din Konastire, jumatate din
i

Poeni. Pe tote aceste, de mai susu serise, sa lr

fie lore, de in Nol, uricu cu totii venitolu lord
gi fiilortt lora, si nepotilorii lore, si strAnepotilor
loa, si impritsefeatiford loru, si a tote ro-
dului lord , cine li s'ar alege mai de a prOpe, ne
stramutatii nici odinioaa, in veci sa fie.
Iaru hotarttlit acestotil de mai susu scrise, sa
le fie en tote a le sale CI le veehi hotare despre
tote partile, pe uncle r; nil hranitil si s'aii stapanitu
din vechiu. §i spre acesta este credinta a in-
susi Doinn,e1 mele de mai susu scrish Stefanii
Voda, si credit+, prea iub4ilorti Ill ai Domniei
mele : Alexandru §i Bogdanu, si credinta tutu-
rorti boerilorii nostri, si spre mai mare tariel
datamil $i le-ant iutaritu tuturoril de mai susu
scrisi, pe tote pArtile din toff]. hotarulil cuprinsil
lore, in vecii veciloru. i spre acesta antu
poroneith credineiosii boierului nostru Tautului
Logofettt, sa scrie sr -sa lege si pecetea mistra
la acesta adiverata carte a nostra, §i s'au
scristi de elitra mine Ioan, in Suceava la veletu
6978 (1470) martie, 15. (L. P.)

Acest urien Wad tradusd de pe serbie la 1798 maid 19 de

cittra Paveld Dobritil, din sfanta Mitropolie din Iasi. Totd pen-
tru aceste pArti de parnontil, mat este mid altd Uricd de la Petru
Raresfi vodd din 7064 (1646) Tillie 6, In care se (Pee cA urmeazg
credinta fillort nun Pe.ru Raresd voda, anume Stefan(' si
Costantind, Qi credinta boerilord de la Ifrimd Hum vorniculd, Qe

www.dacoromanica.ro
 464
pAni la Alexi comisuld : si Mateiasi LogotAtuld ail legato pecetea,
ei s'ad scristi in Herleu la veletulii de mar sued.
Eard Acsintie UricarulA fail scrisn romanesee de pre serbie
in Iasi to letult1 7229 (1721) decemvrie. 9, si Vasilie Bosie ail data
cheltueala de s'ail smell de pe uriculd sarbeecil in romAnesce, ca
el se scie si de altl frati.
Nor insa am admied in colectiunea nestra de documente,
tomulti al VI al Uricaralur, cartea de mar eusti, atAtu in respectuld
istoriel, catu si al limber romAne, gasinclii in ambele aceete Urice
domnesci cuvintulil Imprastieatilorit. TragemA darA atentiunea
tilologilmd asupra acester espresiuni, pans acuma neintillnitA in
alte Urice. T. C.

Not MAW ALEXANDRU VOEVOD, 130J1

MILOSTIt GOSPODAR 7.EMLI MOLDAVSCOL

Scriemil Domnia mea la sluga nostra Ia G-li-

gorie Clocarlie din Dragorniresci; damn -ti scire.
ca Domniei mete seat Anal Andrii frciorulu
diacontilui din Ghigoepi, pre Gheorghie elm-mat !
sgu, din Pope§ci, dicendil inaintea Domniei mele
c'aU remasii seraci de parinti CU trel frati
§i cu o sorri, si bucate ce le a remasa de la pa-
rinti, le-ail impartial pe frati, §i dajdea fartsi
au impartito pe frati ; pentru aceia daca vel ve-
dea cartea Domnii mele, earn, to sa socotevi cu
oameni buni, de vreme ce au !mita Gheorghie
cumnatulri seri bucate cu dajde, sa alba a plati
§i dajde ; sa nu faca intrialt chipu, nici sa mai
fie jaloba la Doninia. mea ; earn lui del va parea
cu sirimbri sa vie la sfatulti Gospodu velel.,
(L. P.) /n Ia§i, ldtu 7176 (1668) Nombre. 2.
Acest suret este scris pe hartie, 1i anevoie de dis-
cifratu ; In el am Intalnitu o frasa : bucate cu dajde, pe
care o recomandllmu filologilor nostri. Originalul se aft
to plistrarea mea.
Th. C.

www.dacoromanica.ro
 465

DIVANULU MOLDOVEL
S'an datu cartea Divanului Gostinariloth de la
inutulu Barn, cu care se fie volnici a lua si a
stringe slujba gostinei acelui tiuutu, duph pun-
turile mai josil aratate, adica :
1). Prea stintiea sa parintele Mitropolitd, Epis-
copii, dumneloril boierii si Jupitinesele vilduve,
cum ft toti cap s'aU invrednicitu a se cinsti cu
nume de boieriti, numinduse vel, cum si jupane-
sele vilduve ce le-ar 6 fostu boierii, pana, In ace-
sta randuialii, sa an platescA gostina pe oile sale,
asemene si ca i nu s'au IntAmplatii a se cinsti cu
nume de boieriu, si small din neamurile cele sci-
ute si alese, cum si vaduvele acestora, sa nu pia-
teasca gostina pe drepte bucatele sale.
2). Logofecii din Visterie, Diecii de Visterie,
atatu cei care se aflA in slujba, cum si acei ca-
re i-au atlatil mai inainte in slujbg, si casele lor,
pe drepte bucatele ce voril avea, sa nu plktea-
sea gostina, spre resplatirea slujbei
3). Cdpitanii de Leficril vel capitazaztli Wawa-
niei §i cdpitanulil de darabani, nu voril Oral
gostina pe drepte oile ce voril aye, nisi cei ce
sa atlA in slujba, c'tu si nici cei ce s'ati aflatii
mai inainte in slujba acesta Vornicii de porta,
Diaca de divanii, Poropiculii Hdtwiniei, Ceapplii
de Aprocli, Polcovnicul Agescii, Polcovnicub7 Pos-
telnicescg, Vdtavulii de Copii de Divanu, §i acei
ai Visteriel care se Oa in slujba, pe drepte oile
ce vorti ave, nu vor plati gostina spre rgsplatirea
slujbei lorti.
4). Fierce -care satu, la ce tinutu va fi legatu
cu birulii acolo va plati si top' basil gostinei, cite
www.dacoromanica.ro
inucARIuL VOL. VI. F. SO.
 466

clece bani not de 6ie , si cite patru pantie de

truce rasura; cum si pentru unii din locuitorii satelor
carii cu oile lore umbra prin Ora pentru pasu-
natu, la ce tinut5 va fi legatu cu birulu la acelii
sate de unde este trAitoriil, arolo va plati si gostina.
5). Ciobanii holtel, carii suntil de capulil for
fara stripanil si fara asezare, cum si ciobanii ce
voru fi pe la oile boiresei, sat aceloril ce nu
plAtescii gostina, sau aceloril re platescii, fiindii
straini sau pamentenf, de voru avea tata sail
mama, voru plati gostina la tinutulii unde le vor
fi sederea parintiloril lore ; ear neavendil parinci
si vorii avea dare cu vre un satu, va plati gos-
tina uncle va fi darea lore ; ear care nu voru a-
yea nici parinti, nici darea cu vre un satu, vor
plati gostinii : cei ce voru fi pe la oile boeresci,
la tinutulu unde va fi sederea acelui boerri ; ear
carii voru fi de capulti fort, si vor avea si of a
voru plati la tinutulil unde se voru gasi
cu oile, la gostinarii de tern.
6). Mocanii de la Casin of Baca, si Mocanii
de la Soveja si Racoasa si Mica, din tinutulil
Pubis, de vreme ce hotrtrire este ca toti de obstie
sa dea cite 10 bani not de 6ie, si sa plateasca
gostina la goVinarii din cat* pe la tinuturile
unde se voru afla secletori : ear carii din Mocanii
acestiea sunt striinmtati din locurile aratate
mai susil, si voru fi cu femeile lorii si copil lord
printre alte tinuturi, voru plati gostina la gos-
tinarii din terk la tinuturile unde se voru afla
s4etori dati 'birul for ; cum si a10 mocani
ce vor fi secletori in Ora, pre la tinuturile ce
se vor afla legaV cu birul for, la acel tinut sa
plateasca gostina.
www.dacoromanica.ro
 467

7. Mocanii strain din Ora Ungurescrt si din {era

Romaneasca, cum si !tiff Munteni ce voru esi cu
ode lorii la Crustieu aice in Ora, voru plati gos-
tina cite 10 bani not de bie, si cite patru para-
le de cruce resura ; insa eel ce virtu cu oile torn-
na, si se intorcu prinnivera, voru plati la gos-
tinarii de strand; ear eel care se voru afla cu
oile statatori aice in sera of earna si vera, vor
plati la gostinarii de era.
8.) Serbil, Grecii si al>i omeni striiini, care nu
snail secletori nice in tera, ce numai yin en ode
lord la ernatieri aicea in Cara, si earasi sa urtor-
cu inapoi, aceia voru plati la gostinarii de stra-
in cite 10 bani not de oaie, si cite 4 para-
le de cruce resura. Ear carif dintre acestiea vor
fi avendri dare la vie un tare) sari satil, sail
se vor fi afl&ndu macaril numai statAtori cu oile
aice in Ceara sl earna si veara, aceia vor plati
gostinii in gostinarii de tera insa
; eel ce vor fi a-
vendti o dare la tinutulii unde le va fi dares, ear
eel ce voru fi numai cu sederea for la inutlu unde
le va fi si sederea.
9.) Din lacuitoril teril Leseseildin olatuld Betide-
rului, Salcuta, din olatulu Ismailului, din raiaua
Hotinului, din loculii nemtescii, si on din care
locu care vor avea of aice, in Cara care yin toamna cu
of la ernuticii, si primaveara sa intorcii inapoi,
vor plati gostina cite 10 bath not de oaie si cite
4 parale de cruce resura, la gostinarii de straini.
Ear eel ce voru fi esiV cu femeile si copiii loin
aice in tara si earna si van, vor plati la pl.-
tinarii de Ora in tinutulri pe unde se vor afla
secketori.
10.) Ungurenii ce voru esi din Ceara Ungureasca
www.dacoromanica.ro
 468
si Muntenii din Ceara Muntenea.sch care yore! fi
venial airea in (earn cu ferneile alt copii lorh spre
locuinta, voril plati gostina la gostinarii de Ceara,
la tinuturile unde se vor afla sedetori.
11. Streini sa se socoteasca numai acei ce vinu
de pesto hotar en oile tbmna spre ernaticii, 0i
pritnaveara earasi se due inapol cu oile, si nu-
mai de la aceia sa ia gotinarii de straini banii
gostinei, ear alti straini cari erneaza si vareada
cu oile nice in Ceara, sa nu se supere de d.b.a.,
gostiirtril de straini, ce se plateasca gostinh in
gostinarii de Ceara. Insa cei ce vor fi sedetori la
vre un targu sad satii vor plati in gostinarii de
la acel tinut unde vor fi sedetori; ear eel re nu
vor fi statorniciti en sederea for nicaiureal care
umblh rand la un tinut, cand la situ], vor plati
gostina tot la gostinarii de kern, Ia tinuturile
unde se vor afla en oile in vrenuea strinsului
gostind.
12. algail Oenei vor plati graitina cite 6 bani
vechi de cile si cite 4 parale de truce resura, la
gostinarii din linutul Bacaului pe drepte oile ce
vor avea ; ear unablandh a face chip de viclesughl
"si a pune oile altora pe numele lor, dovedindu-
se, an numal ca de Ia aceia ce ail push oile for
pe numele 0algailord, sa se ia gostina ca de la
ceilali locuitori, dar spre pedeapsa salghilorh qi
parrisire de urmare ca aceasta, sa nu li sa tie in
sauna nici acelorii §algai hothrirea de susii, ce si
pe oile lora sa se ia gostina cite 10 bani not de
die si cite 4 parale de crate rasurh.
13. Din lacuitorii terii Moldovel cari'si tinti oile
for in Bugeagii, in Shlcuta $i la alte locuri de pes-
te hotarti, §i nid-odata in Moldova nu le aducil

www.dacoromanica.ro
 469

si cu birul vor tii legati aice in Ora, pe drepte

o:le ce vorti avea, si la on ce parte de be le
vor Linea, vor plAti 10 bani not de tie si cite 4
parole de truce rAsurrt la gostinarii de Ora', la
tinutul uncle vor fi legati cu bin, 1. Afars de o sa-
ma Sethi of Chiinau ce au venit de peste Do-
nare si aseclat cu darea bienlui la ruptele
visteriei, dAndu-le 1i cartile gospod, ca pentru o-
ile ce vor avea intru alte parti de loc de peste
hotarii, si nu le vor aduce nici-o-data in Omen-
tul Moldovel, sa, an se supere cu plata gostinel,
petite,' care sa urmeze gostinarii duprt cuprin-
derea carfliloru ce li s'att dat.
14. Din eel ce sunt hofar4i prin ponturile aceste
ca sa nu plateasca gostina, nimine sa nu cuteze
a puno bucatele celor ce plAtescri gostina pe
numele san, can care -vor cuteza si nu vor so-
coti ponturile acestea, indrasnind a face viclesu-
gil, bucatele acelea sa se is domnesci, atit acele
respunse pe densul, cit §i acele drepte a le 1111,
si numile lui sa se stearga din rinduiala milelor
Domnesci, Ii neam de neamul lui taran se rcimcie,
ca until ce se Oa improtivitoriti Domnescilor
mile.
15. Gostinarii de tears sa aiba a ratite slujba gos-
tinei din clioa ce se va vinde si liana la sfirsi-
tul lui Lille ; dar gostinarii de ste5ini, fiind ca
oile straine virtu tonma de peste hotaril sa aiba
cauta slujba gostinei, papa la '23 de Stile
a lunei lui Aprilie al anului viitort.
16. Vornicii de prin sate sa" fie datori a arata la
gostinari pe toti oamenii din satul for ce au ob.
17. Peile ce sR vor gasi de gostinari ascunSe orb
a cub, adica tie aratate de stapani la gostinarii
www.dacoromanica.ro
 470

la strinsul gostinei dupii doua luni, sa ia cite u-

na Para priimita diva. rbiceiii.
18. Miele ce sa string de salhana si sa taia tdm-
na, la ce tinut le vor gasi gostinarii, la acel ti-
nut sa plAteascA si gostina la gosfinarif de tearri
dupit obiceiu.
19. Uri ce remAsita vor arata gostinarii, Wit DU
i si. tie in stoma, ce toti banif sai istoveasca la
Visterie, pe soma cumperAturel. Ear ajutorif si zap-
cii de la Visterie, sa li sa dea spre implinirea
acelei remasiti.
20. Deosebit sa IAA a lua gostinarii cite 2 bani
de totti." oaia de la toate oile p5m6ntesci, pest,'
10 bani ce este obiceiul banii gostinei ; cum si
locuitorii de la tinutul Grecenii, de la Codru si
algiiii Oen& ce se arata prin pontua ca au sa pia--
teascA cu deosebire banii gostinei, si de la aceia
sa aibrt a lua gostinarii acesti cite 2 ban! de oaie ;
care bani sa se dea Ia casa rasilelo spre plata
neajunsului lefilor ce se dan dupa hotArirea hri-
sovulul ; si gostinarii sa fie datori a respunde so-
ma banilor ce vor cuprinde acestf cite '2 bani de
°ale, pe suma vincliiref slujbei de la cochii vechi;
care bani sa aiba a da cu trel vadele, precum au
sa dea si cei-l-alti bani af slujbei.
21. Oile ce sa vor vinde de catra eel ce platescil
gostina la cei ce nu platescul din Okla, datului
gostinei, la musterel, dovedindii -se de das gostinari,
sa pIrtteasca gostina pe acele of, ace! ce le-au yin-
alit cite 10 bath not de oae, si cite 4 parade de
cruse rilsura; cum si oile ce se va dovedi ca s'au
taint de cats casapi, earasf din cliva datului sluj-
bei, fricendu-se socoteala pe Ali, sa se ia gostina
pe t6te acele oi, dupil obiCeiu, de la cei ce Ie'au

www.dacoromanica.ro
 471

taint ; asemenea si pentru oile ce vor cump'eni Ca-

sapii de pe la boeri, si le vor gtUi goqtinarii de
la sliva anhtata, on Mete oi in pici6re, pe tote
sa is gostinanii gostina de la casapi, dupd obireig,
;find gostinanii casapilor din Iassi patru mii oil
ce este hotanine, ca n'au A, se supere cu plata
gostinei.
22. Pentru mieii ce sa von Chia de extra blanari,
casapi sau de &Una on -tine, Oita la clitta vinclarei
slujbei, sa nu sa, supere cu plata g qtinei nici cum-
panatonii nici vinclatoril ; ear mieii cane sa von taia
din diva Vindarei slujbei inainte, on de la ce ti-
nut von fi cumperati mieii, inainte de a le scrie
gostinaril acelui tinut oile, sa platea sea gostina acei
care li von tail la gostinanii de tinutul acela unde
von taia mieii; si locuitorii de afea sa nu fie supa-
nati a plati gostinanilon gostina pentru mieii acel
vinduti, ce numai cite of si midi sa von gasi de
fatia ale fie-chruia locuitonit, pe acele sa plateas-
ca gostina. Cunt si gostinarii tinutului aceluia, de
unde vor fi mieii vinduti la acel teinut sa nu pita
a cere banil gostinei pe acei mid de la gosti-
nanii tinutului de uncle s'au taint midi, caci pen-
tru ca sa nu fie nici locuitorii supenati, nici intre
gostinati pricing, s'au hothnit ca sa se urineze
inteacest chipti. Ear pentru mieii de stdrpcaturi ce
vor peni in Winne, la vremea feitciciunacului, §i
pentru mieii eel von taia stapinii for si ciobanil
pentru hrana for, mai inainte de a scrie gostina-
rii oile, gasind gostinanii la scrisul oilor pelcelile
acl'elbr miei, pe la perdele, sa nu sa supere a lua
banii gostinei pentru acei miel.
23. Pentru unii ce nu an hrisoave si calf ca sa
scuteasa 01 de golfing; este obiceiu a avea ri-

www.dacoromanica.ro
 472

dicaluri de of de go§tina, la unii ea acela BA aibl a

li sa da ravap:i de ridiciituret, de ditra Dumnealul
Visternicul, OVA In clece mil ol, ear rut mai malt.
24. Montistirile, schiturile, si alte slide lacasurl,
cum si alOi care au hrisoave §i cArti gospod de
mtluire, ea sa se scuteascA of de gostina, Mud aceste
hrisoave i 641 incite de in veleatul 1802 si pa-
nA la 1806, sh, va urine dttpA cuprinderea hrisoa-
velor si a cArtilor, tiindu-le in mina gostinarii
de la sine ; inse acei ce au hrisoave i cArci, sa fie
datori a veni sa is ravasul Visteriei.
25, Fiind ca prin hotAririle de ohstie a le Divanu-
lui, si prin unita socotintA a ecselentiel sale sena-
toriului i presidentului Divantilui Serghie Cusne-
coy, s'au hotArita ca la slujba acesta a gostinel
sa se adaogi §i sa se ieie numai in anui acesta,
pentru trebuitga crAutarei menzilului, din toata Cara,
cite 3 pantie si 2 haul de toata oaia, peste 4 pa-
role §i stn banii ce este hotarirea a se lua banil
vistieriei, a easel rasurilor, si a cismelilor, platind
toti de obscie, toti citi platescil, in anal acesta
gostina, aceste cite 3 parole si 2 bani ; osabit cu
nunieril, de banal Luenzilulu 1, pentru ca sa an rA-
mile legiuita dare, si nici intr'un chip sa nu sA
urmeze §i intealti ani, decit mural intru acesta
intimplare de trebuintA pAmenteascA, in vremea
aceasta a resboiului si a obosirei locuitorilor de
obscie. 1809 April 11.
De la ispreivnicia Baca'ului. Fiind scoasa intocmai
de pe cele adeverate ponturl, de la cinstitul Divan, s'ati
Incredintat. 1809 April 25.
(IscAlit) Buhuqii Paharnicii.

www.dacoromanica.ro
 473

Tragenm atentiunea arhiologilor filologilor

romilni asnpra mai multor cuvinte cuprinse, in
acesta de mai sus Carte a Divanului. T. c.

VANZARE DE R OBI.
Petrachi Mavrogheni Beizade, incredillezu
ruin area zapis catra D-lui Diniitre Avram vornicu
de Porta, precum sa fie sciut cii din tiganii de
danie ce am de la prey Inaltatulu D01111111 Scarlat
Alisandru Ca limit voda, cu brisov din leatul 1814
sept. 25, prin buns, invoire 7i tocmala lam vendut
cinci suflete igani streini anume pe:.... ; Zoita,
Sanda, Maria $i Paraschiva. Drept acesta de astacli
i inainte, sa alba nu mitul vornicu de Porta, a
stApilni pe aratacii mai sus tigani, ra pe niste
drepii robi al sei, nestrAmutatil si nesuperatil de
nimine intru ; si atiltii D. lui catu $i
urmasil clinoromi al 1) -sale in veci.
i despre ineredintarea Ti int'arirea celoril de
SUS urmeaza a mistra iscalitura, pe care se'li
fad, inthritura domneasa
(subscrisii) Petrachi Mavrogheni, (in grecesce).
1816 Main 30.
NO1 SCARLAT ALISAN. CALIMAH VODA, CU
MILA LUI D. If)E0 DOMNU TEREI MOLDOVEI.
Se face scire cu acesta carte a Domniel mele
ca prin jalba ce ne au datu D.lui Dimitrie A-
vramil biv vornicu de Porta, ail' facutu aratare
ca au rumperatil cinci suflete tigani, streini, de
la luminatulu Beizedea Petrachi Mavrogheni, a-
nume . Zoita, Sanda, Maria si Paraschiva,
pe care $i luminarea sa ii are danie cu hrisovil
de la Domuia mea din letu 1819 Septemvre, 25

www.dacoromanica.ro
 174

aratAndune 3i unti zapisil de venclare din partea

luminArii sale pe aratatele suflete tigani ; cu ca-
re jaloba rtinduitii fiindil la cinstitu qi credinciosil
boierulu Domniei mele D-lui Mihala,chi Mavro-
gheni biv vel Postelnicu, Naziru tiganilorti gos-
podu, intru cercetare, ne-am incredintatil ca
suntii drepti tiganI streini si din robil lumina-
rei sale, qi cu cerirea ca sa i se faca $i intAritura
Doneasca, pe numitil tigani.
Dreptii aceasta, i s'ati datii aceasta carte a
D-niei mele pe numitii tigani ca sill stApAnea-
sea in veci nestramutatil §i nesuperatii de nimine
intru nimica cu buna pace, §i ata,tu D-lui catil §i
urmasii clironomil D-sale, ca pe nisce drepti ro
bi ai D-sale in veci, qi nerquitii, intarindil yen-
clarea aceasta, §i cu a noastra D-neasca pecete.
(L. P.) 1816 Main 30.

CA7MACAN1.
500 lei, adica cinci sute lei at datil cu imprumu-
tare la Visteria pamentescA, D- lui Caminarulii
Iordachi Crupenschi spre intimpinarea platei lefi-
tort,' Seimeniloru imparatesci de aice (din Iasi),
§i a cheltuielilorfi ostenesci ; care bani sa li se pla-
teascg, dupa ce se va uqura Ora de tote greu-
tatile ostenesci.
Pentru primire datii D -sale sinetulii nostru
acesta
1822 August. 22.
(Subscrisi) Bali. Petrachi Sturcla vel Vist.

www.dacoromanica.ro
 475

CU MILA LUI D-DEr NOX IOAN SANDU STURZA

VOEvOD DOAINV TERII MOLDAVIEL

Se face scire, en acestil Hrisovil alii dom-

niei mele, ca infAtosindu-sa inaintea Nostra, tots
obstia locuitorilnru tirgoveti din tirguli1 Baca-
ului, cu jaloba asupra alcattririi, ce dupa cererea
D-sale boerilor de acolo, s'art fostii fAcutii, de
oared -care veuitu obstiescil tirgului acestuia, spre
a se Inlesni in cele de obsteascA trebuint4 a tar-
pita, care alckuire s'ati intaritu si prin Dom-
nescul brisov alu Nosti u, ce s'ati datil in luna
trecuta. Martie a anului acestuia 1823. Ni-ati
aratatii ea acea aseclo e de venitil, nefiindil
alcatuitA prin seirea si obstiasea invoice a Tar-
govetilor, $i nici en ellibzuirea acea caviinciosA
dupa starea acestui tare', li cade cu multi gre-
utate, i cu asuprirea cea mai sinititare pentru
unii; facend rneminte ea sa ne milostivim Born-
nia me, si in locul acelei asezAri, sa 'Wallin a-
cestui tiirgil, alth alcutnire de venit, care este Cu
pimirea tuturoria bocuitorilorii tiirgoveti, si cu
tuts obstiasea mulfemire.
Dreptti aceea incredintAndu-ne asupra adeve-
rului aratAriloril acestora a jiiluitorilorii, si insusi
vointa Nostra film!, ca 0 asemene alciituire de ve.
nitu obstescil alu tAgulni sa fie in dal se p6te
mai chibzuitti, dupa starea acestui targu, si cu
obsteasca mulfemire a tiirgovetiloril. Eats prin
cestii alu nostu doinnescii hrisovu, intoema dupa
cererea 1°1.2 pe care- arms gasit'o pi not Mtn., toff'
dreapta si cu cuviin(ti, hotarimil, $i in loculii cei
mai d'inaite asezare 411 Cutiee et iniprinsa Vrin

www.dacoromanica.ro
 476

hrisovulil Nostru de mat snail pomeitil, pe ca-

rele, prin acesta-lu rupemil oboritnil cu to-
tulil din fiinta, legiunn targului acestuia pomenit
Bacaulti, aleAtuirea aceasta mai josh insetnnatil,
de cutie ai de venit alit obstieI targului, adeca :
1-iu, Mahalitulil targului, sA fie a cutiei
pe carele is dupa rAnduiala aceea ce se
urmeaza §i pe la alte tArguri, seat vinclendu-se
cu anul, seail In credin0 cautAndu-se. 2-le CO-
ttiritulti targului, sA fie iarasi venial alil cutiei,
si de la totil rachiuM, horilca sear] vinnlu ce se
va vinde, seat cu vurta, seail pe la crisrne §i
pe la dughenl, sa is cutia eke clece parale, de
totil vasulu, and se va mesura, neavend voe vin-
cletoriuM de a mesura vasele, preempt.' nisi in-
susi criparil la cAutarea socotelilor, en apA, seri
altu fell, de chtil nutnal cu cotutil. 3-le. 0.0:pia
targului, sA deie pe tott anulil, sate cinci-deci
lei venitil, la cutia targului, macaril on -tine aril
fi tiitoral eAsapief, afara de ceea ce s'ail obi-
cinuitil a se da la Ispravnicie. StrAinii ce
vial en mArfurl, de le vindil in Carpi, la iartna-
nice si la clile de tArgil, sa deie In cutie cate
doi lei de unit cat u, i cate unn leu de o caru-
tA cu inarf5., on de ce natie aria fi. 5-le. Cei ce
vorti cumpera acareturi de veel, in targulii aces-
ta, oat §i tine aril fi, se deie in cutie cate doi
lei la sutA, pe t6ta suma pretului cAtil va cu-
prinde cumperhtura. 6-le Cei ce vor strige per-
je pe la velnite, pentru negucitorie, sa deie
cate piece parale de OM meria la cutia tirgu-
lui, afara de acei, can vonu stringe numai pentru
trebuina caselor lor, can nail sA se supere cu
aceasta plats. 7-le. Or! ce strfiinti va veni ca an.

www.dacoromanica.ro
 477

deschidA dugheana noun, in targii, pentru on -ce

feliu de alisveris, afara de targovetil cei vechi,
sa deie la cutie, clece lei, (And va, deschide du-
gheana, ear in ttilli n'are A, se mai supere cu
asetwne plata. 8-le. Cei ce vorti voi a prinde
vr'unl keit de nor'. din loculii targului, carele
nu va mai fi nici cu o pricinal sa, se invoiasca mai
intaitt en epitropii rutiei targului, pentru a plati
Wirt besmen hotaritil la cutie, s'apoi sa alba voe
a prinde locula s'a face biva pe dinsnlu. 9-le
Cei ce sa voril orandui cu tidule de la Ispravni-
cie, in cercetarea negutitorilor, pentru pricini de
socotele, seat pentru preteluirl de vite, si alte
lucruri, sa deie la cutie dol lei, de va fi pricina
mica, ear de pricini mai marl, sa deie ei 'Ana'
la cinci lei de o pacing. 10-1e. Din piatulti tar-
gului sa eie cutia venial, de la toti acei ce vin
cu marfuri si on -ce alte lucruri de vind.are, sate
cinci parale de tot carul, ear capitanul Ispravni-
ciei, vamesil seat altil din zapcii Ispravniciei
sa ntt is nimica de la nimene, ca sa lipseasca
jafurile. 11-1e. Strainii ce an voril prinde ca si
cela- 1-alti locuitori targoveti la havalele 1 chel-
tuielile targului, sa an fie volnici a intr..) ca sa'si
faca araturl in tearina, pe loculu targului si in
farina sa an se intinda nimenea mai ll1111t11, en
inchidere de locu, ci pe att./ este astadi tearina
sa se insemneze cu petre statornice de hotare,
pentru ca sa remae de a pururea sloboda spre
hrana locuitorilor targului. 12-1e. Toti cei ce von
lua lemue de focal din padurea de pe mosia tar-
gala, sa deie cite clece parale de tote canal la
cutia targului, afara insa de locuitorii targovell,
caril n'ati sa se supere cu aceasta plata. 13-le.

www.dacoromanica.ro
 478

Nime de astAtli inainte sa nu fie volnicti, a mai

da cuiva lucu, din local targului, ce se MIA slo-
boat, fgra scirea epitropilorti cutiel s'a tote ob-
stia tirgovetiloril, ear acei ce s'arti imputernici de
sine intr'o urmare ca aceasta, ori si eine arti fi,
sa se supue a da streaf, una start lei la cutia tar-
gului, ¢i loculii sa se ieie iargsi obstescii.
Acestea cunt veniturile si privilegiile care se le-
giuescil targului acestuia alU BacAtiluT, ca sg be
aibti de a pururea nesmintite i nestrgrautate,
obstia targului, alegdnd epitropi pe cine va soco-
ti, oanteni de bung intglegere, i cu frica la! Dam-
ne4eit), acei epitropi sa' fie insiircinati cu tinerea
cutiei, sub pecetea tirgului, i en stringerea tu-
turor acestor venituri numai la cutie, precumil
cu cheltuirea din venitulti cutiei, care are sg
se fad% numai pentru trebuinta obsteascg a tar-
gului, si mai cu dinadinsul pentru alcgtuirea de
o Kola obsteascg a targului, in catil s'a pute mai
incuviintata spre invaTatura copiilorti tgrgovetilor,
farg nici o platg de In sine, pentru ca sl. se in-
lesneascg in acestil chipu, si eel mai seraci, in-
tru castigarea de invgtAturg ; iar mai prisosindti
ceva In cutie afara de trebuinta scolii, aceia sa
se intrebuinteze, si in alte cheltuele de trebuin-
te si de havalele a tgrgului si a mosiei targului.
Datorl find epitropil a da Emma, pe totti anulti,
de venitulil cutiei ce se va strange, si de chel-
tuelele &cute, care pururea an sa urmeze dupa
vointa si dupg cea mai obsteascg primire a tar-
govetilor, s'acea sanag cercetand-o obstia, tag o si
iscgleascg de va fi bung $i fall pricing, si sa se
deie eargli epitropilor, ca sa se pue in pastrare
la epitropia cutiel. Spre acesta dare fedi datil

www.dacoromanica.ro
 479 t
acestil alu nostru donmescii hrisovu, intaritti cu
u n6stra donmeasca iscitlitura ci pecete ca sa stea
de a pururea la 'liana targovetilor, ca o intAri-
tura statornica si in veci nern§iita asupra legiu-
irei acestor de mai mil inseninate obstelti veni-
turi 1i privilegil a targului. Poftind i pe lumi-
natii Domni, fraiii nostri, cari din pronia cereas-
di se vor orandui in urma n6stra, obladnitori pa-
inentului acestuial nu numal sa nu stranaute, ski
sa sminteasca ceva din aceste hotarite, ci mai
vIrtosil ca pentru o obsteasca trebuint,a, sa ada-
oga, cele ce se voril mai gasi de cuviinta, pentru
a d-sale in veci nesfirsite laudA gi fericita porno-
nire.
Sell scrisil la scaunulti Domniel mele in ora-
sultt Ia ii Intru cea dintaiu domnie a noastra
la Moldavia in anulii al doilea.
Anuri 1823. Julie. 23
(subscristi), IOAN SANDU STURZA VVOD.
(L. P.)
Petrachi Sturza Vist. Procitoh.
Sail trecutti in condica Vist. de Hrisove.
Cost. Vasa Pahar.

Copia hrisovului s'aii intarit de jud. de Baciiii la

7. Apr. 1847. No. 1452.

www.dacoromanica.ro
 - 480 -
Nota resumg,t6re, despre lucrarile obstiei Ba-
caului ce amu vedntill in ogetul ocarmuirei pro-
prietAtii Bacduhci.
1. Prin jurnalulti. din 26 Alai 1.1, 1840. se alesa
de obstie 1S sfaluitori, pe linga ocrotitori, din
boeri pe :
1. Aga Enachi Crupenschi. 2. Spat. Gr. Mortun.
3. Cainr. Paval Criste. 4. Sard. Gr. Busuioc.
5. Pahr. Ionita Lupascu. 6. Sa,rd. Ant. BArzu.
din negulitori pe :
1. Const. Popa Stamulea. 2. Dimitrasn foan5.
3. Sandu Bacalu 4. Grigorasil
5. Costachi Pavalu 6. Dimitrie Goga,
din okstia ceelaltd.
1. Ghiorgl,ie Cacet 2. Ioan Palosanu.
3. IonitA Pemelie 4. Nicolai Sasal.
5. Easelit Toma. 6. Nicolai Grosarin.
Subscristi. de 50 insi si intaritii de eforie la 1
Inlie 1840.
2. Prin jurnalele din Maiti 1840 s'ail ales de
obstie 6 insi la ocrotitoria proprietatii, adea.
din boeri:
1. Comis. Man. Lupascu. 2. Pah. Ion Popovici.
din negulitori:
1. Dimitrie GLiorghitt. 2. Andron. Trifan.
din birnici :
1. Const. sin Toma Mocanu 2. Manol. Banta's.
Subscris de 59 insi si intiirit de eforie la 1 Julie 1840.

www.dacoromanica.ro
 481

pIURNALti.
Aura 1840 Luna Maui'. 22. Boerii, negu-
titorii i cea-l-alta obstie, localnici targului Ba-
cati, ce averdi insusirile i drepturile proprietAtii
mosiel poruenitului tire, in privire luandu e :
en cele pan'acum urmate randuelil intru tote drep-
tacile acestei proprietati, nepazindu-se buna-cuvi-
inta, factsta jignire celorti spre folosulu toti-
mei proprietari localnici, careia mai din urma
neracendu-i-se treboincioase stavilarisire, dupe
ImpreglurAri au spot Uri jiguirea, ineata s'art racut
nesuferita. Deci du pa dreptatile de proprietari
precum snntem, am cautat a ne aduna luta cu al-
si a ne conglasui, spre punerea la tale de a
intimpina relele vatanagri a proprietAtii, stavila-
risindu-le intru toate, ce aru pute sä mai aduca
jigniri, si a face indreptare neincuviinterilor urinate
pan'aeumil.
Asia intrunindu-ne si bine socotindu-ne cu de-
amiiruntula pentru toate, cate trebuinta cere
avea a for regulare ci bung, orendueala stator -
nicita ye viitorime, §pre curmarea a tail feliulti
de cataltisuri, care Ong, scum s'aii facutii de
tetra acei rail 1narAviti, in dreptallie proprietAtii
lute° unire cu tofi emu alcatuitfi urratoarele :
1-iu. Amu alesu doi dintre boeri i doi dintre
negqitori, sub numire de ocrotitorii drepteifilor
ropriettitii, pe ltnga carii vor fi doi si din cea-
'aka obstie supusi ncrotitorilor, spre lucrarea ce-
lor de trebuinta, la ap6rarea dreptAtilor totimei
propt:etarilor ,Si indreptarea celor de cuviinta.
2.-le. Pentru ea la cele mai multe lucrari ce cere
trebuinla a savartii D-lor ocrotitoril, este de CU-
www.dacoromanica.ro
IIRICARIUL VOL. VI. F. 31.
 482

viintg de a se conglfisui mai cu multi, spre a se

urma toate cu bung oranduealg i temeinicie, care
o asemine adunare de deosebite madu hid, este
cu neoranduiala de a se face cu care cum se va
gfisi, ci amti socotitil de cuviint.i asia : Adicg sa
s'aleagg ca nisce deputati, de catra totimea bo-
erilor, sese dintre H-lor, si de atra totimea ne-
gutitorilorfil sese dintre iii precum si de catrg
cea-l-alts obstie proprietari, eargsi dintre ii §ese,
de acgrora alesi nume incheindu-se diurnal subt
a noastre iscglituri se va pgstra la D-lor ocroti-
torii, dupa care on la ce trebuinta, vor ave a
se conglasui, li se va face cunoscutil si se vor
aduna fax'a da smintealg, lucrgrii, cu neadunarea
la vrem ea cersutg ; inse cand, de la intimplare,
nu se vor afla toti ca se s'adune, atunci lucrarea
se poate face si numai cu giumgtate din nume-
multi alesilor, fie acestia on §i din care treaptg,
dar mai cu putinil, nu. Tail acesti alesi find
completulfi intregu, Mica, celli putinti pang la ju-
nigtate, au sa inchieie i sama cutiei, ll-sale ocro-
titorilor, la implinirea fieste caruia anti, si asia cu
acesta rhndueala, vor pute fi ysi toate lucrgrile
D-sale ocrotitorilor fgrg banuealg despre vre o
parte. --
3 -lea. D-lor ocrotitorii vor face patru condice
si anume: una pentru regularisirea locurilor din
Carel, spre curmarea catahrisurilor de impresurari.
A doua condicg, pentru regularea locurilor de hrana
din tearing. A treia condicg pentru veniturile ce
se vor stringe In cutia tirgului, atatfi acele eke
se vor pute stringe din cele hargzite prin lumi-
natulfi hrisovd Domnescil din anulu 1823, pre-
eumil qi acele ce sa vor mai socoti de ciltra ador

www.dacoromanica.ro
 483

ocrotitorii, (impreuna cu a le sale madulari) a

mai fi de cuviinta sa s'adune in folosulii cutiel,
spre Intimpinarea cheltuelilor trebuitoare, intru
lucritrile temelnicilor imbunalatirii a proprietat,ii.
§i a patra condi* pentru toate cheltuelile ce se
vor face din cutia tirgului, pentru care at D-lor
ocrotitorii se dee saina curatil pe fierce care anti,
fiind toate aceste condici Inuruite, legate bine §i
pecetluite cu pecetea ispravniciei, a Eforief, qi
a boerilor din madulari ce vor voi se pue peceOle
lor, facendu-se condicile cu cheltueala din cutie.
Aseminea i osebitS, hArtie, cerneara c5til va mer-.
ge In lucrarile insercinate D-sale ocrotitorilor,
tote din cutie are se fie.
4-1e. Incheindu-se saran ocrotitorilor, si priso-
wind bani peste cheltuelele urinate in anulii acela,
pentru acelu prisosil se va socoti de adunarea
legiuith, mai susti, §i se va hotari, Bean sa se In-
trebuinteze In ceva seat se stee de reserva papa
cand se vor mai aduna, qi atunci cu intrunirea
socotincilor sä se hotarasca ce sa se faca" cu acei
bani pentru folosul obtitiei inielegendu-se la de-
batatie §i cu cuprinderea hrisovului din anul 1823.
5-le. Locurile din argil si mahalale, se vor
regula intr'acestavi chip, adicg pe too acei ce vor
ave locuri cu binale din invechime i pana la tie-
cutulti anti 1823, acute, se vor nfargini intru
ace* ce se vor fi gasind stApanindu-le, data base
nu se va atinge prin pa§irea hotareloril cuprin-
cletoare prin docomenturi de schimosirea, infru-
musefarii tirgului, strimtorind uli ile cu cuprin-
derea de mai multi loci (del acestai in drep-
tatea Eforiei de a regula §i pentru inainte a
privighia), i mesurinduli-se cu stanjinulfi gos-
www.dacoromanica.ro
 484 -
podu, se vor trere in condid, Noma stanjinilorh
fierce-cAruia loch, pe numele proprietarului set',
danduise gi documentil de catra D-lor ocrotitorii
Ear pentru locurile date de targii faril bani, acele
care Wail binale pe d6nsele si date in vremea
suss clisa pima la 1823, find ca a unoril din a.
seminea locuri proprietarii nu se glsescil locuind
in acestil tirgu, dar macar si acelor ce se gisesch
locuind aice, pentru ca poate se le fi thud spre
specula ii particulare, ear nu pentru neapiirata
for trebuinca, vor socoti D-lor ocrotitorii, impreunli
cu osebitele, alese madulAri i i vor pune la (ale,
ce trebue a regula pentru aseminea spre mai
bunk folosh a obstiei.
6,-lea. Pentru locurile acele care de la 1823, si
in coace pan'acurna, fiind ca toate acele locuri,
u'ail (lath cu catahrisis, de c5trg, acei rah inna-
rfiviti, pas'cind legluirele Domnescului hrisovii din
1823 Iu lie 23, carii de la sine IAA insusire de
Epitropi le-at impalitil prin feliuri de ru§fer,
turi, gi cui au avutil drepth de a i se da loch,
§i cui tt au avutil drept, pa linga aceste apoi (la-
th §i ath nu li s'ah actual, pentru facerea ale-
zani unui loe.uitorih, Band pentru unit loch, in
carele arh incape trei gi patru asetlAri. Cu a di-
rora rea urmare s'ah mai inchisil si unit putinu
ima§ ce mai ramrisese despre Bistrica pentru
trebuinta obstiei. Intru aceasta facendil lor.
ocrotitorii psatranclAtoare cercetare tutur or ace-
lora carii se aflA cu aseminea locuri, de catrii tine
li s'ah dash, §i ce ru§fertil au platith, si doslu.-
§ind adevarulfil pentru cite locuri se vor gasi
prinse §i date unora $i altora gra a ave datitorii,
insusirile legilor din Domnesculti hrisov, §i primi-,

www.dacoromanica.ro
 485

torii, de indeplinitori celor cuprinse prin era, vor

face una isvoda lamuritoriti de datatorii ce
Nati nedreapta itNusire ca sa ha,razasca locm i,
de primitorii locurilor, de catimea marirnei, si de
soma prinalta rusfertil, si se faces chemare madu-
'ardor, cu Ali hotarita, !i precum s'art vorbita
mai susa, ca relit mai pucinti sa fie la aces adu-
nare pan la junt5,tate,caril dupes adunare, sa inchieie
Viurnalit oi sa iscaliasca fierce care inteinsulli, si
sä se pue aceln isvod pe masa acei presusfiitoare
Vile, ca sa se debatarisasca i sa se iae in judecata,
toate catahrisurile urmate eu dares, acelor locu-
ri, si pentru doveditele luaturi rusferta, incheindu-
se cliurnala se vora ;uphill de Ocrotitorii prin is-
pr5.vnicie, de la catelatori, si sa vor trece in
condica adunfirii folosurilor poprietatii. Toth' o
data se va implini si cote una suta lei strafes
legiuitu prin hrisov.
Ear cu acei care li s'aa data locuri se va
urma aria : adeca acelora de ail avuta dreptit
a li se da locil de asezare se li se dee, socotin-
du-se de complectulii madularilor ce se va cu-
vini, platind acum primitoriuld locului basmana
ce se legiuesce prin Hrisovii, in folosulii cutiei
tirgului, insa numai acum o data pentru tart de
una iar nu si inainte, socotindu-se aceasta ca
unit filotimona, dar nu besmaluire, inse numai
testa loculii se va cuveni, pe carele i se va da
si document de la D-lor ocrotitorii, treandu4
in condi& Dar prisosula va ramane in folosu-
lu ohoti el, spre 15.rgimea imasului, seau se va
da altora ce li se va cuveni, cu folosula cutiei.
Ear Oita pentru acei care nu voril ave insusiri
de a Ii se da locuri, si se vor gasf ea li eau data
www.dacoromanica.ro
 486

acele macar si cu binale de aril fi, toate sa se

iaie in folosulil obstiei tirgului, ce are dritulti pro-
prietatii, cu care D-lor Ocrotitorii, vor pazi ur-
marea susil disa pentru prisosirile din locurile
acelora ce 8'4 cuvenitii a li se da, i unii ca
acestiea can fail a nu ave dritii de propietar si
pain nedreptate, s'art silitu asi castiga locuri, pe
care 11'51 facutil 1i binale, fiind ca acele toate
sa iati in folosulit obstiei proprietarilor, ii -1i vor
cauta on ce pretentii voril ave, cu acei ce li-ati
datil locurile cu rea credinta, §i datatorulli lo-
cului se va strefui, potrivitil cuprinderel Hriso-
vului.
7-le. Tottl loculil de hrana ce este in tearina
Tirgului, se va mesura cu ingineriil, in primava-
ra si vara aceasta, care se va gi imparti local-
nicilor proprietari de catra ingineri, in cuprinsu-
Iii vidomostiel ce D-lor Ocrotitorii vorii da, la
acaruia lucrare obstia Tirgului proprietari este
datoare a da din inceputu i panfi to ispravirea
a toff.' lucrului inginerescii oamenii trebuinciosi
farce vre o cerere de plata de la cutie decatil
numai ingineriului i se va plati dupa tocmala ce
va ave. Se face sciutil si aceasta ca ingineriulti
are sa imparts loculil de hrana in partele, adeca
dand unit rindil de bucati din loculil mai Intuit
i analoghicosil dupa bunatatea §i rautatea panaen-
tului, §i sa se deie si din locula celu prostil.
8-1e. In lucrarea vidomostiei von cerceta D-lor
ocrotitorii cu patrunclime pe toti loca Inicii tirgo-
veVi : 1-111. pentru insusirile proprietatii de i se
cuvine a ave loch de hrana, gi apol faeend
un isvodo de numele acelora si catimea eatil se
cuvine fiesce cliruia ld presusfiitoarea iii a mlidu-
www.dacoromanica.ro
 487

larilor, se va pune pe masa spre a se debate

ca dupa aceasta potrivit sä li se deie ei locurile
de Tirana (fa'cendu-se tofu chiputil de silinta, ca
de se va pute, sa mai rAmile ei ceva imae), ca
sa lipsasca tot feliul de strigari, i aeia se va trece
in condica, dupa care D-lor Ocrotitoril voril slo-
bozi §i idula fie-carula pe numele Bed de suma
prajinilord ce i s'au daft', de la boeri pang la
eel mai de pe urma din obetie proprietari, ca dupa
acele Odule say stapineasch locurile de hranfi
tiece-care, ftira Irma a 15 pute danui seati yin-
de, caci carele va cuteza intru asemene, loculu
i se va lua in folosulti obetiei, gi unulu ca acela
nici o diniOra nu va mai pute cietiga asemenea
dreptate. Ear pentru acei can din intimplare
s'ar departa de aice din Virgil cu locuinla, nu
voril mai pute ave dreptate sa stapinesca locu-
15 de hrana ci va famine in folosuld obetiei;
care afara numa and locuitoriulu va inchiria
casele. care se voril locui de inchirieei, so-
cotindu-se ca niece locuitori suntil in drep-
tate a staptini pamenturile, ce va ave inchirie-
toriulti, data inse I-15 va da, de cat numa atun-
ci se voril lua in folosuld cutiel, ei mai cu dins-
dinsulii a obetiei adeca and oare-care boeriu
din impregiurari pentru indelungatii vremelni-
ceece seaii pentru mai putinti timp, povatuitil de
interesuri, s'ar duce la vre and locu, ei casele
le-ard inchiria de giudecatorie, lspravnicie, se6-
la ei alte asemene, atunci locurile de hrana a le
acei case vor ramane in folosulil obetiei Orli la
-intoarcere, adici sa se lese pentru imaeu, mijlo-
cind ocrotitoril inchipuire prin schimbarea vre-
melniceasca, ca sa se alatureze de imacul Watt'

www.dacoromanica.ro
 488

pentru vitele obstiei tirgului. Asemenea vi pentru

cei ce se vorii savir§i din vieatA lath a li ramane
adevarati clironomi, atunci earagi locurile de hrana
ce vor fi avut, vor famine in folosulii obstiei, ursa
toate nice asemene locuri pastrandu-le D-lor Ocro-
titoril ca dupa vreme sa" se poata Intimpina din
tr'insele lipsa la care aril cere trebuin(a dupa
dreptate a i se da.
9-le. CAA oare-carele din locuitori, din bina-
lele locuitoare, §i nu specularisitoare, precumI1
de pada crap* hanuri, dughene seal altele a-1
semenea se vori vinde de mei, dupa trebuirita ce-i
va Indemna, atunci acea bina locuitoare, data se
va locui de cumperatoriti, va ave dreptate a tine
§i locurile de branii, ce va fi eyelid vincletoriulti,
peste 10 ani dad, va fi strainii venitu din aid'
orasil seaii seal ei de va Il crestin. (Ear fiind
de alts natie i suditill nu va pute intra in lo-
curile de hranii), BAIA Oita' la vremea de 10
ani, locurile vor ramane In folosula obstiei ; ear
find cumperAtoriuki vechiu tirgoveVii venial de 10
ani, seal mai invechiti atunci va trage §i
locurile vinptoriului &GA insa nu va ave alte
locuri de hrana de mai inainte5 dar eyelid ase-
mene loco de hrana nu va mai pute cere alio
locA, gi cu avia chipu poate ramane proprietariii
cumpAratoriulii, si vintiletoriulli ramane starpitil de
dreptati, pentru tool deauna ; ear la intiinplare de
inchiriatii, se va aplicarisi la pontulti mai sust. 8 le.
10-le: Loculii ceie va pute opri pentru ima(14,
se va peistra totii intr'o ingreiditurci cu. cealaltii
learincil In care cAte o vit.& seau multh done, acele
mai/ de nevoe trebuitoare, pentru '.'indemAnarea
$i hrana fiecAruia din localuicii proprietari, se va

www.dacoromanica.ro
 489

primi a se }Asians, insa a localnicilor, cu pAstoriu

tocmitil de obstie. Ear uiai multe vite si nu se
ingaduiasch a se baga in acest imasil. Mai vAr-
tosil. of nici pe celA dinafara imasil, nu vorti fi
slobode a se pAsuna, inse a localnicilor propri-
etari slobozenie vor a ve numa pe vreme prtnA
and se voril da oile in stana. Ear apol a altora
nici 'late° vreme nu voril fi slobode a se pasuna,
bez douA trei capre ce pote sa le alba unii pen-
tru trebuinta de curs, s'acesta pentru ca sa se
poatA inlesni brana celoralte dobitoace a propri-
etarilor.
11-1e. Pentru ca Proprietaua drgului se gAse-
sce impresuratA de cAtra megiesitele mosii, intru
care trebuinta cere neapAratil de a se scoate de
subt impresurare, la ac:areia lucrari Med a nu fi
inadinsi vechili staruitori pAn5, in sfirsit (nu poate
fi nimica adus intru savirsire). De aceia dar D-lor
Ocrotitorii, impreuna cu ale sale radii lari, vorii
socoti a alcatui nifce destoinici vechili, de a se
mene treba, credinciosi, cinstiti harnici in lu-
crAri, carora plata alcatuirei gi cheltuelele ce va
cere trebuinta, osebitii a se mai face se voril da
din cutia tirgului.
12-1e. Ori la ce lucrare va cere trebuinta a
se aduna a be sale mAdulAri, se intelege ca du.
pa forma mai susti (Jig se va incheia cliurnahl
si se va iscali de toti ati se voril aduna in a-
ces di presusviitoare, 9i dupa conglAsuirea ce
va mina in totimea adunaril alese cu D-lor On
crotitoril, data nu va fi unire in Iinelegere si soco-
tinti gi vora ti desbinari, atunci socotintile se vor
da in giudecata, yi glasurile covirsitoare adeve-
rite prin iscaliturile presusviitoriloril acei

www.dacoromanica.ro
 490

va ramane temeinica si de a se pune in lucrare.

Ear pentru cee-l-alts -ii va da socotinta pe cares
s'ati intemeiatii de nu s'ail unite asia pe ace-
le diurnaluri, (care se vor 'Astra) vor urma cu-
prinderei for fare abatere intru cite de putinii,
intelegendu-se dar mai lamuritii ea acele aduna-
ri conglAsuiri, n'aii se priveascA cAtra aka de
cat numa tetra aperarea drepteifilor proprieteitii
spre a se imbunatcifi intru toate.
Asia dar aceste fiind socotintile noastre, ce
se cuprind in aratatele 12 punturi, spre curma-
rea a tote feliul de catahrisuri care Oita acum
au urmatil, In dreptAtile proprietAtii, i spre a
se inbunatati intru toate, catra care privesce bu-
ns punere la tale a unei proprietati de mai mul-
fi proprietari, precum $i a dreptaOlor proprietari-
lor ei, incheinui acestil diurnal subt a le n6stre
iscalitttri, punerea de degite, gi pacete, pe teme-
iulti carora se vorii pazi nestramutate toate cu-
prinderile lui, atatil acum precum si in viitorime
spre odihna localnicilor proprietari ffi nejignirea
dreptAtilor proprietAtii.
UrmeazA 60 de subscrieri.
Apoi IntAritura Eforiei din Baca din 1. Iulie 1840. Pe
§nur pecetea Eforiel §i a Post. Enachi Crupenschi, puse
in ceara. ro§ie.
Hrisovul Domnesct, impreun6, cu lista ale§ilor ocro-
titorl sfatuitorT, §i cu cliurnalul oboiel, le-am ptibli-
cat de pe unit manuscript Ott d-lui Const. Platon, cu
scopii ca comunitatea de Bacati veclendu§1 dreptatile ce
ea le are asupra mo§iei Tirgulul, pote ca va sci sa fa-
ts din venitul ei o mai bunt 1ntrehuintare. Th. C.

www.dacoromanica.ro
 - 491 -
ADRESA SECRETARIATULDI DE STATU AL
MOLDOVEI CATRA PRINgUL MIHAI GR. STURZA, CU
NO . . . DIN NOEMVRIE ANUL 1849.

In regularea ce Sfatul Ciirmuitoriu au Post

chiemat a face cifrei poslinei zaherelilor pe a-
nul acest curgetoriu, au descoperit urmatoarele
resultate :
454, 591 Lei ; dupe semele administratiei poslinei
s'au strinsu de la inceputul navigatiel anu-
1111 curgetoriu i Oat la sftrsitul lunei lui Mai.
470,971,s'au tras de catra cArmuirea Inaltimel \rostra.
Prin urmare se vadesce un neajuns covir-
sitoriu venitului strinsii, de 16, 386 lei.
Pe Fagg care se mai adaogil urrniitOrele
cifre, 'ma :
Gratificatiile harAzite de In. V. si care
nu s'au apucat a se plati. 84, 622 p)

Leafa D. sale Picolo, asignuita asupra §

poslinei §i neplatita de la 1 Decem. 1848, si
pared la sfirsitul lui Maiti 1849. 11, 812
In socotela facerel apt-ducurilor era-
sului Iasif aniline asignuita asupra pos-
linei. 170, 000
Totalul somelor de sus. 282,820
Spre lamurirea Inat a In. V. In privirea cifrei din
urna euvenita Cassel. Apelor, subsemnatul are on6-
re a ve a ()lice la cunoscintl, ca prin ofisul a-
dresat de In. V. din .. . Fevruarie 1844 sub No-2,
&gra Obsteasca Adunare, aci legat dispozitia po-
slinei zaherelilor cu oare care conditil privitoare
cAtra intrebuintiarea a unei phrti din zisul ye-
mitt [a obstestile hnbnntfntiri, pe care con-

www.dacoromanica.ro
 492

ditiii Adunarea. Obsteasca s'au intemeiatfi, fa-

sinduye in dispositie prisosul venitului poslinei ;
una din pomenitele cifre au fost i asignuirea
unei some de 120, 000 lei pe ana, in intre0-
nerea Cassel Apelor, pans la desaversirea lur
crulni inceputu. Ins inprotiva acestei condi-
til, din socotelile Visteriei se descopere, ca in
toe de a intrebuintia soma hotaritti din poslina
zaherelifer, carmuirea In. V. oprindu-o inain-
tea saversirel lucrului, au tras spre acoperirea
cheltuielelor, venitul Cassel Apelor pang la 1852,
in cat departamentul Lucrarilor Publice, la care
se cuvine i tinerea apaducurilor in buns stare,
se afla lipsit de toata inchipuirea papa in epoha
mai sus dish.
Sfatul Carmuitoriu aducend in ounoscinta prea
Inaltatului Domna, imprejurarile de mai sus, an luat
dislegare, Ca inainte de on ce alts lucrare, sa se ceie
de la tn. V. cuvenita lamurire in pricina de facia.
Deci Sfatul, incredintat fiind ca daps cele mai sus
espuse, In. V. veti pretiui cuvintele pe care se inte-
meiaza carmuirea de astacli, spre a cere inapoierea
cliselor some de 282, 820 lei, an iusercinat pe sub-
semnatul a ye aduce la sciinta acesta imprejurare,
ruganduve sa bine voiti a'l onora cu una respunsil
aratatorifi de punerea la oale, ce yeti face, pentru
indestularea cerirei fiscului.
Primiti. & &
Secretariu de Statu : A. C. Sturza.
Acest document ea lost pastrat intro bArtiile ce din intimpla-
re miati remas, de pe and me afitim impiegatu la cancelaria
privatA a Domnului Gr. Al, Ghica VodA, ce era sub directiunea
princului N. SOL Spre sciintitt arAti cil El) Picolo, deapre care
se mentioneazh in adresa de sus, an fost agentu particular al Domnito-
tiler Moldaviel M. Sturza si Gr. Ghica, la Paris, finpne de Rue!,

www.dacoromanica.ro
 493 --
dupd starninta princului de Samos Stefanachi Vogoride. Mai
multe corespundentia politice ale d-lui Pieolo, am lost eetit, insA
din imprejurari, n'am putut trage nici o copie. Cu aceasta °ea-
Mune, adresam o rugaminte princului Jancu Gr. Ghica, care tre-
bue oa pastreza told arhiva diplomatica a pgrintelui sa Gr. Al.
Ghiea Voda, ca fig deie la lumina area arhiva forte importanta
pentru not Romanii in mai multe privinti.
Memoarele adresate de Ghica Voda, la Poarta Otomani si la
San-Petruburgh in cestiunea sporirei pretuluf Bard, dupa cerirea
princiului, Barba Stirbef, la care elit on voia sa consimta ; aeela
alit imbunatatirilora aduse in legea Pontului sau boierescului; in-
sistentia pe Tanga Contele Neselrode, ce recomfinda capitalurile de
la Odesa spre infiintiarea unel band,' de a se autoriea stabilirea
in inn, a unei band germane ; cum si mai multe alte memoare,
vord putea dovedi iktoriei, positnnea cea critics tai pea In care se
Mkt Ghica Vodli, in facia a doi comisari imparatesci, tumid rued
si altuld tura, care'16 tragean candy in dreapta, candy in stangs.
Corespundencia franceza Mesta de DI. F. iVogues din Constantino-
pole, $i care sosia in Iasi, catra princepele Domnitoriu, prin eta-
feta tie Galati, ins subd adresa mea, va putea da celorfi amatori,
poate si istoriei felurite mistere ysi intrigi ee se tesiau in Misi-
unele diplomatice la Constantinopole, dung anuld 1849-1866.
Dacit L. S. princul Janctt Ghica, ar voi sa m6 onoreza eu a-
eeasta afacere, Cu placere asi primio, mai ales ca a'si putea face
i oare care notitii, ca unul ce cunose felnrite incidente din
Domnia lui Gr. Al. Ghica Voda. Din documentele mai suss enun-
ciate, a'si putea forma partea a VII a Uricariului.
T. C.
--sseSDero-

Finea Tomului at Se8elea.

www.dacoromanica.ro
 L ISTA MATEMILOR
Din tomul al wales at IJricarialal.

Anil. Pagina
1461 Ispisocn de la Stefan Vodti eel mare din 12
august. (6969). . . . . . . . . . . 81
1470 Uricu de la Stefan Voda cel mare pentru Isaiu
Deredtad cu Petrea Farca§u din 15 martie.
(6978). 462
1572 Ispisoc de la Stefan. Mihaitt Racovitia Voda
al Valahiel, din 30 Iulie (7080). . . . . 87
1582 Carti vechi Romanesci din 4 Iulie. . . . 90
1609 Uricit de la Constantin Movila Voda din 31
Main (7117) . . . . . . . . . 73
1609 Urictt de la Stefan Tomsia Voda din 20 De-
c emvrie (7117) . . 74

...... .
. . . . . . . .
1631 Ispisocti de la Moisi Movill Vodk din 17
Decemvrie. (7139) . . 84
1668 Uricti de la Ilia§ft Alicsandru Voda, pentru
Grigorie Ciocarlie din Dragomiresti din 2
Noemvrie. (7176) . . . . . . . . 464
1681 Diplomatica cu hrisovul lul erban Voda al
Terel Ronik'nescl din 5 Maiti (7189). . . 109
1691 Hrisov de la Constantin Cantemir VodA pentru
scutirea Preutilor de (Mil de la 15 Iunie.(7199). 347
1719 Hrisov de la Mihaiti Racoviti& Voda, pentru
nisce rezesI din Brateni, tinutul Falciului din
16 Noemvrie. (7227) . . . . . . . 350
1755 Hrisovul lul Mateitt Ghica Vodi pentru pogo-
nark din 5 August. (7263) . . . . . 174
1769 Corespondencia cu Rusia a Mitropolitulul
Impreuna cu boeril Moldovel de la 1769-1774. 355
1774 Hatiserifu pentru pronomiile Moldovel care
s'au trimesti lul Grigorie Ghica Voda, din
4 Noemvrie . . . , . . . . 433
1774 Beratu hnparatesc pentru neschimbarea Dom-.
nilor Da% de vine . . . . . . . . . 446
1775 Arzu, eatra Poarta Otomana, din partea Mol-
dovel din 3 Martie . . . . . . . . 450
1775 DonosEnia Moldovenilor citra Princiul Neeu-

www.dacoromanica.ro
 495

lain Rimniceanu, cand acesta s'au dus la Ta-

rigradu, la 27 fev . . . . , 452
1782 Unirea boerilor MoldovenT, facuta prin scri-
soare, din Iuliu . . . . , . . . 460
1785 Manifestul Caterinei a II, a Rosiei, in care
se vorbesce de taerea luI Gri. A. Ghica Yoda
din 7 Septem . . . . . . . . . 62
1788 Ordinul Feldmarsalului baron pleni din 11
Sept 72
1793 Document al Campulungenilor moldovent din
Bucovina pentru feliurite apasarf, din i Iulie 164
1809 Divanul Moldovel pentru randuiala Gostina-
rilor, din 11. Apr. 465
1810 Gramata Mitropolitulu! Gavril prin care
randuiesce Igumen Monb.stirei Doamnel de la ti-
nutul Botosianilor, din 25 fevr . . . 351
1816 Rescriptul Imparatului Alisandru catra Mi-
tropolitul Gavril din 1 Apr . . . . 60
1816 Vanclarea de rob!, cu o carte a lut Scarlat
Al. Calimah Voda, data lul Dimitrie Avram
din 30 Main ..... . . . . . . 473
1820 Hotarlrea luI Mihaift Sutu Voda, pusa. pe A-
naforaoa Divanului pentru rezesil de Craesci,
de la Vaslul. eu vechilul Monastirilor Neam-
tal si Secul din 6 Fevr . . . . . . . 170
1821 Proclamatjunea Pinciului Alesaudru Ipsilante
catra Moldoveni 23 fey . . . . . 24
1821 Proclamatiunea lut Tudor Vladimirescu, catra
Bucuresteni 17 Martie. . . . . . . . 26
1821 Proclaniatiunea Princiului Al. Ipsilante catra
BucurestenT 18 Martie. . . . . . . . 27
Ipsilant ordoa,na trupelor sale sa faca juramant. 28
1821 Ipsilante chiaina pe Greet la arme contra Tur-
cilor din 2 Apr . . . . . . . . . 29
1821 Declaratiunea Imparatului Busier in causa
intreprindert lur Ipsilante, din 29 Martie. . 33
182! Ordin de Ali a imparatalui Rusiei care §terge pe
Princiul Al. Ipsilanti din cadrul serviciulul
armatel Rusiel, din 14 August . . . . . 34
1821 Cuvintul princiului Ipsilanti adresat compa-

www.dacoromanica.ro
 496
nionilor sei, dupa publicatiunea proclamatiu-
nilor Rusesci . . . . . . . . . . . 34
1821 Proclamatiunea princiului Ipsilanti licentib.ndd
pe Grecil resculati, intruniti sub ordiniile sale,
din 8 Iuniu 35
1821 Proclamatiunea lm Ipsilanti adresata Mitro-
politulul, Episcopilor qi boierilor Terei Ro-
manesci, din Roman 17 Martie . . . 38
1821 Firmanul adresat lut Kihaia Bei asupra tul-
burarilor din Team Romaneasca si Moldova,
din 30 Martie. . . . .

1821 Proclamatiunea lui Al. ipsilante pentru. *** 39

bantuirea Moldovei, din 18 Maiu, de la Tar-
govisce * . . 41
1821 Proclamatiunea Princiului G. Cantacuzin, ca-
tra Moldoveui, din 1 Iunie. . . . . . 42
1821 Firman catra Caimacarnul Mold °vet Stefan
Vogorides, din 24 August. . . , . . 42
1821 Hatiseriful Sultanului adresat Pasei din Mol-
dova, din 26 August . . . . . . 44
1821 Firmanul Sultanului catra Guvernatoril din
Braila si Pasa din Moldova, din 18 Octom. . 46
1821 Ordinul Sultanului catra Jalif Pasia, coman-
dantele guardei Otomane trimisa in Moldova
din 1 Decem 48
1821 Plansoarea locuitorilor din mai multe distric-
te a Valahiei adresata Consulului Rusesc, spre
a reclama protectiunea Rusiei in causa escese-
lor faptuite de Turd, din 21 Iuniu. . . . 50
1822 Nota Sublimei Portl caira ambasadorul An-
gliel despre numirea Domnitorilor la Tera-
Romanesca si la Moldova din 10 Iu lie. . . 75
1822 Nota Portel catra Curtea Austriei in obiectul
Principatelor din 18 Aprilie . . . . . . 53
1822 Proclamatiunea Domnitorului loan Sandu
Sturza Voda, la intronarea sa ca Domnu
Moldovel, din 119 Itdie. 54
1822 Nota trimisa de Inalta-Poarta Internunciului
Austriei, despre randuirea Ospodarilor in Va-
lahia si tu Moldova, din 10 Iulie , . . . 56

www.dacoromanica.ro
 497

1822 Nota adresata Domnitorului Terel-Romanesci

de catra Consulul general al Anstriel, asupra
arestarer ilegale a unul boieriu, contra amnes-
ties data de Sultan, din 5 Apriliu. . . . 58
1822 Arzmagzariu catra Poarta din partea Boieri-
lor Moldove1. . . . . . . . . . . 123
1822 Sinetul lui lord. Crupenschi, dat lui de C'ai-
macanii Moldovei pentru 500 leL din 23 klie. 474
1823 Hrisovul Domnului Joan S. Sturza Vodrt pen-
tru veniturile Ob§tiei tergului Bac6u, din 23
Iulie . . . 480
1827 Notitia istorica despre arderea Arhivei prin-
cipatulul dloldovet, adusa pe and registru
vechiu care cuprinde sumariul mal multor
condici, dupre cum se .vede mai in jostt. 177 .

Condica No. it a Divanului Domnesc pe 1803,

1804 si 1805, in care sunt cuprinse in scurt
sumariul pricinei, ce s'au judecat Inaintea Di-
vanului Moldova . . 178 ...... .
Condica No. 2, cuprincletoare de Anaforale pe
anii 1805 si 1806 (Idem .
Condica No. 3, pe anii 1813. 1814. 1815 209
. 199 ) ..... .
Condica No. 5. de Anaforale pe 1819 si 1820 218
Condica No. 6 tie anaforale pe 1822 si 1823 220
Condica No. 7 pe anii 1820, 1823, 1824. 1825
1826. . . . . . , . 226
Condica No. 10 pe anii 1826 si 1827. . . 230
Condica No. 19 a Departamentului trebilor
Streine pe 1827. . . . . . . 234
Condica No. 22, a Divanului din 1827, 1828
si 1829, . . . 235
Condica No. 32, a D vanului si a Departam
Streinilor pe 1G29 . . . . . . . . 238
Condica No. 44 a Iv van- 2 Domnescti pe
1792. . . . . . . . . . . . 239
Condica No. 45 de hrisoave si anaforale pe
1801 Si 1802 . . . . . . 241
Condica No. 46 de hrisove §i carp Domnesci
pe 1803, si 1804. . . . . . . 246
URICARIUL VOL. www.dacoromanica.ro
VI. F 82.
 498

Condica No. 47 pe 1803, 1804. . . . . 255

Condica No. 48 de Carp de judecati pe 1786. 261
Condica No. 49 a Divanulul pe 1808. . . 268
Condica No. 50 din 1800, 1807, si 1808. . 274
Condica No. 51 a Divanului pe 1812, 1813,
si 1814. ...... .
Condica No. 52 a Divanului pe 1814, 1815
. . . . . 283

si 1816 289
Condica No. 53 a Divanului pe 1813, 1814,
180, 1816, de anaforale, hrisove Si carp. 297
Condica No. 54, a Divanului pe anti 1816
1817, si 1818, pentru cacti de judecatit. . 3016
Condica No. 56, de Anaforale pe atilt 1823
§i 1824 314
Condica N. 59, de hrisove Si Anaforale pe 1823,
1824,1 1825. . . , . . . . . . 319
Condica No. 60, de Anaforale pe anii 1824
si 1825. 324
Condica No. 62, de carp, Anaforale i hri-
soave pe anii 1822, 1823, 1824,1825 si 1826. 329
Condica No. 66, de Anaforale pe anii 1825,
1826, 1827 337

. ...... .
Condica No. 69, de Anaforale pe anii 1826
1827 i 1,28 341
Condica No. 73. de cacti pe anul 1827 §i 1829,
.

de la Divan 345
1834 flatiserif trimes lui Alisandrit Gitica Voda
al Terel Rointhiesei. . . . . . 11 :)
1836 Ochire asupra Teiei Ronifineset, coresponden-
tia din Portofoliu .
.....
. .

1836 Starea actuala a Terel Ronanesci. din Por-

tofoliu. . . 5
1840 Lista Oerotitorilor si stkuitovilor a aster
tergului Badu, din Main ..... . . 480
1840 piurnalul boierilor, negutitorilot si eeielalta
ob§tie a targului Bacilli din 22 Main. . . 481
1849 Adresa Secretariatului de Stitt al Moldovet
catra princiul Mihal Gr. Sturza, pentru ca el
sa Inapoieza o soma din poslina de zahere,
din Noemrie. 4
www.dacoromanica.ro
 499 -
1850 Epistola Mare lut Vizir adresatit Donmitorului
Moldovet din 22 Ianuarie . . . . . 78
1851 Depesa contelut Neselrode cats general Con-
sul Kalemsky din Bucuresci din 26 oetom. 75
1851 Anaforatut Sfatului Administrativ al Moldovet
pentru cheltuelile &cute cu bolnavii Rust
din Spitalele ostenesei, din 8 August. . . 77
1851 Resultatul Leitatiunet din Moldova a Minas-
tirilor, is inchinate, cu tablourile preturi-
lor (le atendare. . . . . . . 93
1854 Proelamatiunea baronulut Hess, eatra Wen-
itoriI Terei Romaneset si at Moldovel, din
18 August. , . . 79
Cestiunea frontieret rontane, despre Transil-
vania, tie DI. Dimitrie Vleleghi . . . 134
Discoperirl limbistiee : Valahii din Moravia 148
Romanii din Elvecia 157

www.dacoromanica.ro