I

ri

ACTE $1 CORESPONDENTA
RELATIVE LA RENUNTARILE
ii LA TRON ALE FOSTULUI
PRINCIPE MOSTENITOR

(1918 1919-1925)

www.dacoromanica.ro
 1.

ACTE $ i CORESPONDENTA
RELATIVE LA RENUNTARILE
LA TRON ALE FOSTULUI
PRINCIPE MOSTENITOR
- CU REPRODUCERI FOTOGRAFICE
DE PE ORIGINALE, IN ANEXE .

4 "'
co;

(1918 -1919 -1925) -

-a

. .

. .

www.dacoromanica.ro
-1.11.7
 Dintre toate asezdrile constitutionale, monarhia este aceia
care asigurd mai multd liniste unei tari, prin continuitatea ei.
Se fereste astfel Statul de zguduiri. Se asigurd mersul neintre-
rupt al treburilor publice si al propasirei nationale. Cdpetenia
Statului nu este, ca in alte oranduiri, o pradd a tuturor ambi-
tiunilor ; ea se gaseste pusd deasupra luptelor politice si a
patimilor lor.
Istoria noasträ este pildd a luptelor neincetate pentru ale-
geregDomnilor, lupte cari indreptdtiserd intelepciunea populara
sd spuie : Schimbarea Domnilor, bucuria nebunilor". Regimul
monarhic hereditar, inlaturand sistemul electiv, a incheiat, in
1866, främantarile cari au tinut sldbite si despärtite ambele
Principate.
. Regimul Monarhic constitutional, scotand conducerea Sta-
tului din valtoarea luptelor politice pentru a o aseza pe planul
superior al intereselor nationale, a asigurat Romaniei pacea §i
propäsirea care a dus-o la mdrirea de azi.
Roadele acestui regim monarhic constitutional se ldmuresc
in cloud puncte, insemnate prin doud domnii :
1. Independenta si organizarea Statului roman, sub domnia
Regelui Carol I.
2. Intregirea neamului, sub domnia Regelui Ferdinand I.
Aceste roade sunt, prin ele insile, dovada ca regimul mc-
narhic cu continuitatea lui, cu ferirea tarei de lupte civile, cu
transmiterea succesiunei dinainte stabilitä, e cel mai prielnic
propasirei romanesti.
Numai dusmanii intregirei romanismului, numai cei care nu
ne pot ierta inaltarea i desdvarsirea la care am ajuns, incearcd
sd sape asezdmantul cel mai temeinic pe care 11 avem sub

www.dacoromanica.ro
 4

obldduirea cdruia am propdsit in sease zeci ani atat cat alte

neamuri n'au putut s'o facd in curs de veacuri.
Succesiunea, adicd mostenirea Tronului, este hotdratä
in regimul nostru monarhic, din tatd in fiu mai mare. Dacd tatal
moare sau renunta la tron, fiul este proclamat deadreptul Rege.
Transmiterea Coroanei este astfel dinainte stabilitd prin
Constitutiune i legile Ord si se indeplineste in mod automatic.
Regele Ferdinand murind, ar fi urmat ca in locul Sdu sä
fie proclamat Rege fostul Principe Carol. Principe le Carol
insd a renuntat la Tron.
led de ce fiul sdu, Principe le Mihai, a devenit de drept
dupd aceastä renuntare a pdrintelui sdu, Principe mostenitor,
dupd toate normele regimului monarhic. Dupd cum erea si
firesc, la moartea Regelui Ferdinand I, Principe le mostenitor a
fost proclamat Rege sub numele de M. S. Mihai I. Astfel s'a
asigurat continuitatea monarhicd, urmandu-se prevederile legii.
M. S. Mihai I, e Rege al Romaniei. Inca odatd principiile
binefdcdtoare ale monarhiei, adicd transmiterea succesiunei färä
zguduiri, si-au fdcut dovada.
Dusmanii din afard si uneltele lor dinlduntru sustin eä
aceastd mostenire a Tronului n'ar fi definitivd, cd lucrurile s'ar
putea schimba, iar unii vorbesc chiar de o revenire a fostului
Print Carol.
Printul Carol insd a renuntat definitiv la Tron. Renuntarea
lui nu e cel putin un act necugetat cdci ea a fost repetatd
de trei ori in sease ani si ultima oard a fost intdritd cu toate .

formele cerute de Constitutie si Legile noastre.

Fostul Principe Carol nu mai poate domni. .

Chiar dacd Dumnezeu ne-ar lipsi de obladuirea Regelui

Mihai, succesorul nu poate fi tatäl sdu care, renuntand la drep-
turile sale, nu le mai poate revendica, ci numai acel ardtat de
oranduirea monarhicd i de Legile tarii, adicd A. S. R. Prin-
cipele Nicolae.
Tot astfel, dupd moartea Regelui Carol, Coroana nu ar
fi putut fi revendicatd de Principele Wilhelm de Hohenzollern,
care renuntase la dansa, ci ea a revenit fratelui sdu mai tank,
Ferdinand, desemnat prin legile tarei ca mostenitor al Tronului.

www.dacoromanica.ro
 .. .

PRIMA RENUNTARE LA TRON

Iai, Septembrie 1918

La Iasi, in 2 Septembrie 1918, Principe le Carol renunta

in scris la toate drepturile sale. El trece granita cu D-na Zizi
Lambrino. I0 pdraseste Tara insdngerata de rdzboi i unita-
tea pe care o comanda, pentru a fugi fri tard strdind, in in-
telegere cu inamicul care o ocupa. El se caskoreste la Odessa,
ce e drept färd formele legale, sub paza baionetelor dusmane,
eri Inca in luptä cu noi.
Indurerat, Regele Ferdinand trimite un Colonel din ime-
diata sa apropiere sä mustre pe fiul rdtdcit §i sa-1 readucd
pe calea cea dreaptd.
Iata instructiunile sfAsietoare pe care le da Regele trimi-
sului sdu :
Telegrama din Bicaz 6119 Septembrie 1918
,
Inainte de a vei autoriza de a Intrebuinta forta,
asigurati-vei cei nu mai este nici o neidejde de a ob-
tine reintoarcerea la sentimental realiteitii.
In interesul lui, chiar dacei este irevocabil hoteirit
se1-0 punei planul in executie, aratati monstruozita-
tea ca ruperea definitivä cu Familia §i Tara sa
se faca pe pamant strain, sub paza unor baionete
straine ieri Inca in lupta cu noi.
FERDINAND

www.dacoromanica.ro
 6

Principe le Carol, read us in tard, persistd insd in nenorocita

sa hotdrdre. Fata de lovitur a care se dddea Dinastiei, Regele
Ferdinand cheam a. pe fotii Preedinti de Consiliu spre a-i con-
sulta asupra acestei prime renuntari a Principelui Carol. Ge-
neralul Averescu i Alexandru Marghiloman s'au pronuntat
atunci pentru acceptarea renuntarei i imediata inldturare a Prin-
tului dela succesiunea Tronului. Judecand cu asprime fapta
savar§itd, ei nu socoteau pe print demn de a domni. Gene-
ralul Averescu, mai cu seamd, care vdzuse purtarea printului
in razboi, erea cel mai neindurat. Gäsim parerea lui in cartea
unde Primul Ministru de atunci Alexandru Marghiloman §i-a
insemnat amintirile.

La 9/22 Septembrie 1918 el scrie :

. . Mai interesant Averescu care, dupei ce ceiutase
un contact cu mine . . intrei imediat in chestiune :
.

,Transactiunea nu e cu putintei ! . . . Printul n'are

.

nici o calitate pentru domnie . . La 29 Octombrie 1916

primisem ordin sa ma retrag din Valea Prahovei ;
loft erau abeituti i triO ; trebuia sei se dea beiteilia
de la Bucuregi ; sondele erau incendiate. In aceasta
atmosferei groaznicei, a trebuit la 9 ore sa ordon e-
filor de corp sei se retragei de la masa .cu Printul,
ca sei execute ordinele, dar Printul a stat la masa
pand la 2 dimineata ; patrulele inamice erau la 20
kilometri.
Era desgusteitor Din toate cele
nce s'au petrecut nu-i carat de cat un lucru : ceisato:
ria. Set nu o murdeireasca i pe aceasta" .

Domnul Ion I. C. Brdtianu, singurul care-1 apdra, consi-

derd pe principe ca nefiind Inca matur §i, tocmai pentru a
salva continuitatea monarhicd, este impotriva oricarei mdsuri
asupra cdreia nu s'ar mai putea reveni §i voe§te a da timp
Principelui sd se cond.' la minte.
Regele pedepse§te pe fiul sdu cu 75 zile arest la Horaita.
Evenimentele fericite de pe frontul Salonic fac pe Rege
sä-1 ierte de restul pedepsei, cu increderea cd de astädatä fiul
a revenit pe calea cea dreaptd.

www.dacoromanica.ro
 7

Totdeodatd, insarcineazd pe d-I loan I. C. Brätianu sä

vadd pe Print §i sd-i vorbeascd.
IatA raportul Domnului loan I. C. Brätianu cdtre M. S.
Regele, asupra acestei intrevederi avute la la§i in ziva de 31
Octombrie/13 Noembrie 1918 :
Am spus Printului Ca nu va putea domni dacei
ar persista in ceiseitoria sa i cd renuntarea lui la Tron
echivala cu o dezertare.
Socoteam chiar Ca, dacd ar fi fugit inaintea ina-
micului, Principe le ar fi mult mai putin vinovat fata
de Tara, ceici zeci de mii de osta0 ar fi putut inlo-
cui, dar cd a dezertd de la Coroand inseamnd a face
Dinastiei o situatiune periculoasei i cd nimeni altul nu
putea atunci sei indeplineascd sarcina pe care o avea.
1-am spus sei asculte de paring sei nu uite cd ti-
neretea poate intotdeauna sei 'Inv* i cei, pentru Su-
verani, a ti sd asculte este o calitate de cdpetenie.
Primul Wilhelm era poate mai putin inzestrat de cat
cel de al doilea, dar el gia mai bine sei asculte
de aceea el va reimeine ,Wilhelm der grosse §i ne-
potul sdu W ilhelm der Letzte .
D-I Brätianu terrnind raportul sdu constatAnd :
Fapt este cei Principele are infeitiprea unui onz
neiucit, indeireitnic, fiindcei simte Ca obiectiunile sale nu
au temeiu, hotdrit sei lase sell fie anulatd ceiseitoria sa
cu speranta cei mai tdrziu va reincepe. Am neidejdea
totioi Ca actiunea timpului ii va scoate din starea
hipnoticei in care se geiseee acum 0, de altfel, o lege
ar trebui intre timp sei regulamenteze ceiseitoria Prin-
,;ciarei.
Pseudo-cdsdtoria dela Odessa cu D-na Zizi Lambrino
este anulatd de Inalta Curte de Casatie, la 8 lanuarie 1919, cu
mnsäi consimtimantul Printului care declard in scris la 11 No-
embrie 1918 cd :
Nu ma opun la anularea actului de ceiseitorie in-
cheiat la Odessa.
CAROL 1 11x19 918

www.dacoromanica.ro
 A DOUA RENUNTARE

August 1919
La 1 August 1919, s,apte luni dupd anularea cdsdtoriei,
Principe le revine asupra hotärkei sale §i declard intr'o scrisoare
cdtre D-na Lambrino cd :
cu toatei anularea ceiseitoriei noastre, nici odatd n'am
incetat de a ma considera ca sotul teiu.
CAROL, Principe al Romdniei.
Aceastd noud hotdrare a Printului este insotita in aceiasi
zi, adicd la 1 August 1919, de o a doua renuntare la toate
drepturile sale de Principe mostenitor, adresatd M. S. Regelui
§i trimisd in copie tuturor §efilor de partide.
Ream textual continutul uneia din aceste scrisori adresatä
domnului Moscovici, Seful Partidului Socialist :
In calitatea d-vs. de conduceitor al Partidului So-
cialist vei hvtiintez cd asteizi 11811919, am inaintat
M. S. Regelui urmatorul act de renuntare la dreptu-
rile mele de Principe Mo#enitor :
SIRE,
Pe temeiul unui drept implicitamente recunoscut
prin art. 83 par. 2 al Constitutiei, declar cd renunt la
calitatea mea de Principe Mo#enitor al Coroanei Ro-

www.dacoromanica.ro
 10

maniei, atilt pentru mine personal cat i pentru des-

cendentii mei, i la toate avantagiile ce-mi sunt re-
cunoscute de Constitutie in aceastd ins4ire de Prin-
cipe Mostenitor al 7 ronului.
Reiman slujitor credincios al Tarei i punand spada
mea in serviciul ei, rog pe Majestatea Voastrei sei-mi
desemneze un loc de luptei printre osta0i ce se gasesc
azi pe front .

CAROL Principe al Ronniniei

Bucure§ti 1 August 1919.

(Vezi reproducerile fetografice de pe original, la pag 33-34 )

In scopul de a da Printului timp de gandire si a Idmuri

situatia in favoarea sa, Printul este trimis cu unitatea sa pe
frontul dela Tissa, iar Monitorul Oficial, la 1 Septembrie 1919,
publica dupd cererea Regelui, urmätorul comunicat :

O publicitate regretabila §i suspectä a fost data prin

radiograme i pr.esa straind unei a§a zise scrisori de re-
nuntare la drepturile sale de Mostenitor al Tronului,
adresatd de A. S. Regald Principele Carol, M. S. Regelui.
Ori care ar fi autenticitatea textului publicat §i ori-
care ar fi imprejurdrile in care scrisoarea a putut fi data
publicitdtii, ori ce concluziune terneinica este prematurd,
inainte de a se fi statuat de cei in drept, adicd de M.
S. Regele j Guvernul Tarei, asupra urmärii i sanctiu-
nilor cuvenite unui act de o deosebitd importanta, intru
cdt el ar fi expresiunea reald i directd a unei vointe libert.
Astäzi A. S. R. Carol comanda Regimentul sdu pe
frontul Tissei i in aceastd comanda, pe care o detine
pe temeiul Inaltei Sale situatiuni, unica sa preocupare
este indeplinirea indatoririlor Sale ostäse0.
Ca rdspuns la acest comunicat, Primul Ministru primeste,
la 9 Septembrie 1919, de la Principele Carol, care se afla la
Erlau in Ungaria, urmätoarea scrisoare :

www.dacoromanica.ro
 11

Erlau 9 Septembrie 1919.

Domnule Bratianu,
Primind eri Monitorul Oficial din 2 Sept. am
ramas nu se poate mai mirat $i indignat citind
comunicatul guvernului in chestiunea scrisorei
mele de renuntare.
Pundnd la oparte cei acest comunicat este o
palma data mie $i care nu pot s'o las sci treacd
nerelevatd, gasesc cd este o insultd adusa aceluia
pe care in contra vointei Sale ii considerati ca
Mo$tenitorul Tronului.
Sunt cloud fraze cari sunt complect jigni-
toare pentru mine:
Intru cdt el ar fi expresiunea reald qi di-
recta a unei vointe libere, $i in aceastd comandd
pe care o define pe temeiul Inaltei Sale situatiuni.
Adicd, credefi D-vs, cd nu sunt decal o paw-
,,pue care nu qtie ce vrea? gre$ili.
Dacd am facut un astfel de gest este csa stiu
te fac i cA o fac cu o constiinta complect impAcatA.
Intr'un an de zile am avut limp sa ma gdndesc
qi n' am facut acest gest decal cdnd cutitul erd la os.
Credefi c timpul tempereazd toate. Sa titi
cd, oricate piedici yeti pune, eu nu voi renunta la
sotia mea.
Pentru a doua frazd gdsesc cd este jignitor
sd se declare cd numai grafie pozi(iunei inalte
comand un regiment.
Aceste fraze atdt de putin magulitoare sper
eel vor fi "indreptate qi voi primi complectd sa-
,,tisfacfie".
CAROL
Domnul loan I. C. Brätianu trimete Printului o scrisoare
de räspuns, pe care o supune intai aprobarei Regelui Ferdinand.
latä rdspunsul d-lui I. I. C. Brätianu catre Printul Carol
§i scrisoarea Regelui :
Bucure§ti, 16 Septembrie 1919
Datoria catre Mo$tenitorul Tronului mà ho-
Wrote sel nu las lard rdspuns scrisoarea Altetei
Voastre Regale, oricare ar fi fost forma ei.

www.dacoromanica.ro
 12

Comunicatul publicat in numele Guyernului

a fost redactat de aceia cari pdstrau incd iluzia
cd se poate feri Coroana de urmdrile celor petre-
cute anul trecut peste Nistru.
,,Departe de a considera pe Alteta Voastrd
Regald ca o pelpu$e inconeientd, ei voiau sd per-
siste in credinta ca vremea, care permite reflecfiunea,
va schimba intentiunile Moqtenitorului Tronului.
In ceia ce prive$te fraza de a doua incrimi-
natd, din citirea legilor qi regulamentelor militare,
Altefa Voastrd Regald.se va c6nvinge cd, fdrd a
i se contesta intr'un nimic inswirile personale, co-
manda unui Regiment nu i s'ar fi putut Med
acorda dac n'ar fi fost Inalta Sa situafiune.
Cdnd am primit scrisoarea Altetei Voastre
Regale, fiind demisionat, nu mei mai socoteam in
drept de a face un act de Guvern in chestiunea
la care se raportd.
Ca unul ce am fost sfetnic credincios celor
doi Regi romdni a cdror domnii istoria Neamului
le va cita cu recuno$tin(d, nu pot set inchei aceste
rdnduri lard a mdrturisi durerea adancel cu care
constat,nu numai pentru Stat dar $i pentru Altefa
Voastrd Regal& hotdreirile in care persist&
Cdnd omul este devotat unei idei, fdrd voie
inima sa il lea gel incei de persoana celor cari ar
trebui sei o reprezinte, chiar dupd ce ei au vdtd-
mat-o.
Cu aceste simfiminte $i cu addnc respect, sunt
al Altetei Voastre Regale, devotat servitor.
Ion I. C. Brätianu
15/28 Septembrie 1919.
Scumpul meu Breitianu,
Sunt cu totul de acord cu textul reispunsului a
ceirui copie mi-ai trimis-o, el spune lucrurile feirei a
apeisa prea mult, dar areiteind in acela timp adevei-
ratul punct de vedere. Plec asteizi la Sinaia.
Multumindu-ti incei odatei pentru tot concursul

www.dacoromanica.ro
 13

pe care mi ai dat din toatd inima D-tale i cu tot

sufletulo tiit $i o simtreimem intotdeauna al D-tale
cu toatei afectiunea.
FERDINAND
Vezi reprodueerile fotograliee de pe original, la pag. 35, 36, 37.)

D-na Zizi Lambrino este insfdrsit indepartatd. Regele Fer-

dinand, in credinta Ca uitarea Ii va face opera, propune fiului
sati o cdratorie de studii in strdindtate. Printul insd se impo-
triveste : simuleazd un accident de cal, se impuscd in picior.
In sfdrsit, se lasd a fi convins i intreprinde o lungd cdldtorie
in Egipt, Indii i Japonia.
La intoarcere, el se cdsdtoreste cu A. S. R. Principesa
Elena, la 10 Martie 1921.

3s.

1/44,

www.dacoromanica.ro
 .1

A TREIA RENUNTARE

Venetia-Milano, Decembrie 1925

0 legdturd de notorietate publicd cu sotia unui cdpitan
activ, D-na T., fiica d-lui Wolf zis Lupescu si a sotiei sale
ndscutd Elisa Falk, a hotdrât pe Regele Ferdinand sd facd in
repetate rânduri aspre inustrdri fiului sdu i. sd-1 someze a pune
capdt acestei legdturi care, in conditiunile in care avea loc
In chiar vecindtatea Palatului Princiar aducea o gravd stir-
bire linitei i prestigiului Familiei Regale. Pentru a-I sustrage
acestui mediu, Regele Ferdinand trimite pe Principe la Londra,
spre a-L reprezenta la funeraliile Reginei Alexandra a Angliei.
Principele se angajeazd, pe cuvântul sdu de onoare, cdtre Regele
Ferdinand care II ceruse cd se va inapoia in Tara inainte
de sdrbätorile Crdciunului 1925.
Regasind insd in strdindtate pe D-na Wolf -Lupescu, Prin-
cipele Carol trimite Regelui Ferdinand, din Venetia, in ziva de
12 Decembrie 1925, urmdtoarea scrisoare de renuntare :
Venetia, 12 Decembrie 1925.

SIRE,

Vd rog ea prin aceastd declaratie s primiti

ea sa renunt la toate drepturile mele de Principe
Mo$tenitor al Romdniei.
Conform Statutului Familiei Regale, rog pe

www.dacoromanica.ro
 16

Majestatea Voastrei de a-$i da Ina lta Sa aprobare

acestei holardri irevocabile.
Toldeodatd, spre a nu produce veri un neajuns
in viitor, sa daft Inaltul Majesteifii Voastre ordin
ca sa fiu 0ers dintre membrii Familiei Domni-
toare a Romaniei i sa mi se acorde un nume sub
care imi voi putea alcatui o noted stare civild.
Prin aceasta declar ca nu voiu avea nici o
pretentie asupra drepturilor mele la care am re-
nuntat de buna voie i ma angajez, pentru 1ini0ea
tuturor, sa nu ma mai intorc in Tara timp de 10
ani, fail a fi chemat de cei in drept i fail auto-
rizatia Suveranului.
CAROL, Principe al României.
(Vezi reprodneerea fotografia de pa original, la pag. 38-39.)

Ca urmare acestui act de renuntare, Regele Ferdinand

.

trimite la Milano pe Ministrul Casei Regale cu insdrcinarea de

a stdrui pe langd Principe ca sa revie asupra hotdrarei sale
§i, in acela§ timp, cu instructiuni ca sä ceard Printului sd-§i ia
angajamentul in scris cd-§i va schimba purtarea de pand
acum.
In acela§ timp, M. S. Regina Maria §i intreaga Familie
Regard scrie Printului Carol pentru a-1 determina sä revie
asupra deciziunei sale. Totul insd este zadarnic. Printul stdrue
in hotärarea sa, declard cd a luat-o neinfluentat de nimeni §i
irevocabil, cä nimic pe lume nu-I va putea clinti din hotararea
sa §i cd este decis salt creieze o viata noud.
Nici apelul adresat simtimintelor lui de tatd, de fiu, de
sot, de Print de Coroand, de Militar, de Roman, n'a avut nici
un räsunet.
In tovärd§ia D-nei Wolf-Lupescu el rdmane in Italia §i Mi-
nistrul Casei Regale aduce drept rdspuns o a patra renuntare,
§i mai formald, a Printului Carol, pe care o ream mai jos :
Milano, 28 Decembrie 1925.

Declar prin aceasta cei renunt in mod irevo-

cabil la toate drepturile, titlurile i prerogativele
de cari in virtutea Constitutiei $i Statutului Fa-
miliei Regale m'am bucurat pdnei azi ca Principe

www.dacoromanica.ro
 , ,

ilioeeniior al Romdniei i ca membru al Pamilid

Domnitoare.
Renunt toldeodatd la drepturile ce mi-ar
reveni prin legile Tdrii asupra fiului meu 0 a
averii sale.
Mai declar ca nu voi avea nici o pretentiune
asupra drepturilor la care am renuntat de bund
voie din propria mea initiativa i ma angajez
pentru binele tuturor sä nu ma intorc in Tara
timp de 10 ani, iar dupa expirarea acestui termen
sa nu ma intorc fArd autorizatia Suveranilor.
CAROL
(Vezi reprodneerea fotografied de pe original, la pag. 40.)

Regele Ferdinand, pierzAnd nddejdea de a mai putea re-

aduce pe fiul sail la datorie, in fata acestei repetate renuntari
la Tron, ia act de aceastä ultimä hotdrare a fiului sAu i o
investeste cu formele ardtate de Constitutie. Cere IntAi intr'un
Consiliu de Coroand tinut la Sinaia, la 31 Decembrie 1925,
avizul tuturor sefilor de partide. HotdrArile acestui Consiliu de
Coroand au fost consemnate in urmdtorul comunicat publicat
in Monitorul Oficial" din 1 lanuarie 1926 :
77

A. S. Regala Principele Carol, Mostenitor al Tro-

nului comunicand in scris M. S. Regelui renuntarea sa
irevocabild la succesiunea Tronului si la toate prerogativele
ce decurgeau din aceastä calitate si din aceia'de membru
al familiei regale, M. S. Regele s'a vdzut nevoit sä pri-
meascd aceastä renuntare si sd convoace pentru astd-zi,
31 Decembrie, la Castelul Peles, un Consiliu de CoroanA.
In acest Consiliu, M. S. Regele a comunicat Inalta
Sa hotdrare si a fdcut apel la toti fruntasii Tareiprezenti
de a-L ajuta in executarea ei i la proclamarea Altetei
Sale Regale Principele Mihai ca Mostenitor al Tronului.
In acest scop, in urma asigurdrilor de sprijin date din
partea tuturor celor prezenti, Reprezentanta Nationala a
fost convocata, pentru 4 lanuarie 1926;
pf

www.dacoromanica.ro
 hi

in zitià de 4 lanuarie 1926, M. S. Regele a adresat Adu;

nArilor Constituante urmAtorul Mesaj :
,,A. S. R. Principele Carol, Mo$tenitorul Tronului,
mi-a trimis urmettoarea deelarafiune :
Deelar prin aceasta cei renunt in mod irevo-
cabil la toate drepturile, tillurile i prerogativele
de cari in virtutea Constitutiei qi a Statutului
Familiei Regale m'am bucurat panel azi ca Prin-
cipe Mo$tenitor al Romdniei i ca membru al
Familiei Domnitoare.
Renunf toldeodatel la drepturile ce mi-ar re-
veni prin legile Tdrei asupra fiului meu fi a
averii sale. .

. Mai declar cei nu voi avea nici o pretentiune

asupra drepturilor la care am renuntat de bunei
voie din propria mea ini(iativel $i mei anga jez
pentru binele tuturor sei nu ma intorc in Tara'
limp de 10 ani, iar dupd expirarea acestui termen
sei. nu ma intorc feird autorizatia Suveranilor.
CAROL
Cu adAncA durere am constatat cä pentru a
doua oara de cand se aflä in varsta barbateasca
Principele Carol nu voeste sA indeplineascA ma-
rile indatoriri ce-i incumbd ca Principe Mosteni-
tor 0 Cu hotárare irevocabild cere sä fie descar-
cat de aceastd sarcind.
In fata acestei hotarari i cu grija stäpâni-
toare a viitorului Tarei i a intereselor perma-
nente ale Coroanei, atat de neclintit legate de
Musa, ma simt nevoit sa iau act de aceastä ho-
tArAre i sä cer ca Adundrile Nationale, luAnd
cunoOiritä de &Ansa, sa recunoasca Ca Principele
Carol a renuntat la toate drepturile i preroga-
,tivele sale de Principe Mostenitor i de membru
al Casei Regale Române, precum i la orice drep-
turi asupra fiului sau i al patrimoniului acestuia.
Iar in consecinta, conform Constitutiunei i Statu-
tului Casei Regale, Adundrile Nationale sä recu-
noasca Principe Mostenitor al Romaniei pe Prin-
.

cipele Mihai.
FERDINAND

www.dacoromanica.ro
 19

latA cuprinsul legei votatä de Adundrile Nationale in ziva

de 4 lanuarie 1926 :
Art. unic. Adundrile Nationale constituante pri-
mese renuntarea A. S. Principelui Carol la succesiunea
Tronului i la toate drepturile, titlurile i prerogativele de
cad, in virtutea Constitutiei si a Statutului Familiei Regale,
se bucura pand astdzi ca Principe Mostenitor al României,
si membru al Familiei Domnitoare.
Pe temeiul art. 77 din Constitutie, Reprezen-
tatiunea Nationala constatá ca succesiunea Tronu-
lui României revine astfel de drept A. S. R. Princi-
pelui Mihai coboratorul direct i legitim in ordinea
de primogeniturA bArbäteascA a Regelui Domnitor.
lar pentru regularea succesiunei la Tron, Adundrile Natio-
nale au votat in acei4 zi urmdtoarea lege :
Art. unic. Adundrile Nationale Constituante
intrunite conform art. 79 din Constitutie primesc
Regenta instituitA de M. S. Regele Ferdinand I,.

pe temeiul art. 83 din Constitutie pentru a exer-

cita puterile Regale si tutela A. S. R. Mostenitorul
Tronului in cazul and acesta ar fi chemat sä
domneascA in timpul minoritAtei sale.
Reprezentatiunea Nationald primeste numirea celor
3 persoane care compun aceastd Regenta : A. S. R. Prin-
cipele Nicolae, I. P. S. S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul
României i d-1 George Buzdugan, actualul Prim-Presedinte
al Inaltei Curti de Casatie i Justitie.
0 lunA dupd ce a fost proclamat Regent de cdtre Adu-
närile Nationale Constituante, I. P. S. Partriarhul primeste, la 2
Februarie 1926, din partea fostului Principe urmdtoarea scrisoare,
din care odatd mai mult rezultd vointa si gandul sdu :
Milano 2/11 1926.
INALT PREA SFINTIA TA,
Multi cred ca am fost victima unui complot, ca
am fost silit sa fac pasul cunoscut. Pot asigura pe I.
P. S. Ta cei am action& dupa singura mea vointa
gt complect conAent de fapta mea.

www.dacoromanica.ro
 . 20

Am avut un crez nestirbit, care as dori sa stiu

cei va fi vesnic in orice suflet de Roman: credinta in
Rege, credinta in Suveran, ca chiag al unitatei natio-
nale. Inteo tara unde luptele politice sunt asa de
aprige ca la noi, dacA toti nu se alipesc cu dra-
goste de acel Simbol, ce este Regele i Coroana,
atunci cu drept cuvAnt trebue sA desnAdAjduim de
viitorul Patriei
In zilele de grea cumpand, pe cine a avut Tara
mai aprigi aparatori, mai incre-zatori calduzitori di ei,
pe cine (Mai nu pe Suverani? Regele si Regina cari
an Out intotdeauna sa bata intr'o inimd cu intreg
poporul lor. Mai mare dragoste pentru Neam i pentru
Tara nu veti gas! la nimeni pe intreg cuprinsul Ro-
manic!, ca la Rege i Regina.

Uniti-vA toti, uitati grijile i certurile de o

zi ; ganditi-va la RomAnia de maine, ea are nevoie
azi mai mult ca ori and de unirea tuturor su-
fletelor, de strangerea tuturor mAinilor spre a
intAri temelia ei. Numai astfel yeti putea privi
viitorul in fath.
)7
In aceastä chemare pe care o trimit din de-
pArtare, doresc ca unirea imprejurul Regelui sä
cuprindA i pe fiul meu si mama Lui, imprejurul
cArora sA bath inimile calde ale unui neam intreg
a

CAROL
Aproape un an mai tarziu, sub grija grelei boale care 11
lovise i ii ameninta viata, la 28 Noembrie 1926, Regele Fer-
dinand trimite D-lui General Averescu, Presedintele Consiliului
de Ministrii, o scrisoare publicata in Monitorul Oficial, din care
extragem urmatoarele pasagii :
Scumpul Meu Preseclinte al Consiliului,
Sunt adAnc miscat de grija i de dragostea
ce Mi se arath din partea tuturor cu privire la
sAnAtatea Mea, dar in acelas timp, cu adevArath
mahnire, va'd ea unii s'au folosit de aceasta Im

www.dacoromanica.ro
 21

prejurare pentru a pune in discutie principiile

cari alcatuesc insusi temeiul dinastic al monar-
hiilor constitutionale si cad nu ingaduie ca soarta
Coroanei sa fie läsata la voia schimbatoare a
nimAnui.
Din fericire, in timpul din urmei, simt cei pute-
rile' Mi revin i cred cd cu ajutorul lui Dumnezeu Imi
voi putea indeplini ca si pand acum sarcinile catre
iubita noastrei Tara i scumpul Meu popor. lar do-
. vezile date de Mine, in imprejurarile grele prin care
1.1a trecut Romania, sper ea au aratat cä titt a lua
hotárari invingeindu-MA pe Mine insu-Mi, fie ca
era vorba de a jertfi, in interesul patriei, legã-
,,turi personale, fie cd trebuia, ca Rege, sä pun
. moat urmärilor nenorocite ale ratAcirilor i sovai-
rilor unui copil iubit. -
Sunt in drept deci sei cred cd nimeni nu se poate
indoi despre grija statornicei de a-Mi indeplini in-
trega datorie pand la ultimele Mele clipe, cum se im-
!' pune unui Rege care tine mai malt la trainicia operei
lui decal la orice-I este scamp in viatei.
Aceastd opera, intemeiatd de neuitatul Meu un-
chiu, primal Rege al Romdniei i pe care Dumnezeu
Mi-a hardzit s'o intaresc i s'o desvolt, voiu apeira-o
cu hotdrdre, cautand ca pun toate meisurile sa-i asigur
un viitor temeinic spre gloria Dinastiei i consolidarea
Statului. Sunt sigur ea in aceasta directie Voiu fi
ajutat de toti bunii Romani in frunte cu toti sfet-
nicii credinciosi i incercati cari, dela urcarea Mea
pe Tron, Mi-au dat sprijinul lor neconditionat.
Ei vor sti sa. stranga toate puterile nationale
ca sA fadi zid in jurul Tronului pentru a impune
respectul hotarArilor si actelor Mele, caci Le-am
hotarat si infaptuit conform legilor si intereselor
supreme si exclusive ale Monarhiei si Statului.
Primiti, Va rog, Scumpul Meu Presedinte al
Consiliului, expresiunea sentimentelor Mele afectuoase.
Blicure0 28 Noenwrie 1926 ' FERDINAND

www.dacoromanica.ro
 22

In luna lanuarie 1926, imediat dupd. investirea cu toate

formele Constitutionale si legale a ultimei renuntari la Tron a
fostului Principe Mostenitor, Regele Ferdinand adauga, ca ur-
mare a nouei situatiuni create, urmatorul codicil la testamentul
sau scris de Rege i inut secret pAnd la moartea sa :
- CODICIL
A vroit Domnul sä incerce Tara, pe mine si pe Re-
gina, cu o mare durere, prin renuntarea la Tron a Prin-
cipelui Carol. liana' la srarsitul vielii nu se va sterge
din inima mea jalea care m'a cuprins and m'am vazut
silit sa iau act de aceasta hotarare a primului meu nas-
cut, constatand a din nenorocire aceastä mäsura se
impunea de interesele Statului i ale Coroanei, care
in orice imprejurari am inteles sä ma stapaneasca.
Schimbarea astfel fauna la mostenirea Tronului si in
Familia Regard prin noua situatiune a fiului meu Carol ma
obliga sa aduc urmatoarele modificari i adaus la testa-
mentul meu mai sus scris.
Anulez dispozitiunea cuprinsd in acest testament prin
care -rdsam fiului meu Carol toata cotitatea disponibild
.
si hotardrea de a cuprinde in partea sa de mostenire in-
treaga movie Sinaia-Predeal impreund cu castelul Pele§
si celelalte castele, clädiri i stabilimente cu sarcinile pre-
vdzute .in acest testament pentru castelul Pelisor, rrecum
anulez i legatul caselor si cladirilor din Bucuresti care
ii sunt absolut necesare.
Hotarasc ca toata aceasta cotitate disponibila, atat i mo bi-
tele de pe Valea Prahovei cu sarcinile prevazute, ca i cele din
Bucuresti, care ii sunt absolut necesare viitorului Rege, sa
revie urmasului meu pe Tronul Romaniei din Familia
mea, iar in timpul minoritatii sale sa se bucure de fo-
losinta si de veniturile lor iubita mea sotie Regina Maria.
Voesc ca partea rezekvatara ce se cuvine fiului meu
Carol s'o primeascd in bani i efecte. Luand aceste noui
dispozitiuni, potrivit dorintei ce intotdeauna am avut de
a spori mijloacele noului Rege al Romaniei, rog Cerul
ca sä ajute pe iubitul men fiu Carol in noua viata ce
singur si impotriva vointei noastre si-a ales-o i sä faca
urrndrile acestei alegeri cat mai ware pentru el si
pentru tara,

www.dacoromanica.ro
 2Fj

FAcut la Bucurevti in unsprezece lanuarie una !tie

noud sute cloud zeci si sase, scris si iscalit cu propria
mea mane.
FERDINAND
(Vezi reproducerea fotografica de pa original, la pag 41, 42,43)

Acest act aratä clar, färd indoiald posibild, neclintita cre-

dinta a Regelui cd Principele Mihai era urmasul sau la Tron
si ca atare era drept sä se bucure de tot ce se cuvenea vii-
torului Rege.
El aratd deasemenea nesoväita hotärire de a departa din
preajma Suveranului orice isvor de turburdri si de aceia nu
voia sa lase fostului Principe Carol vre-o avere in tard care
i-ar fi dat prilej de a se reintoarce in Romania.

Astfel prin hotdrArea nesträmutatà a Suveranului i prin

investirea ei cu formele legale, impuse de irevocabila renuntare
la tron a fiului Sdu, s'a putut definitiv inchide aceastä ches-
tiune i asigura temeinic continuitatea necesara asezamantului
nostru monarhic.
Cu agravarea sanatätei Suveranului insa, uneltiri §i intrigi
din sträindtate si in politica noastrd internd Ii fdcurd aparitiunea.
Regele, desi incredintat de zddärnicia unor astfel de incercdri, in
inima Sa de pdrinte era indurerat de posibilitatea ca fiul Sdu
sa cadd victima acestor criminale intreprinderi i, deaceia,
inainte de a inchide ochii, a fAcut un ultim deniers, pentru a
le impiedica consecintele, trimitand in ziva de 4 lulie 1927 la
Paris pe un general din Casa Regard cu o misiune pentru
fostul Principe Mostenitor.
Iatä textul instructiunilor date trimisului Regelui :
Misiunea D-voastra are de scop sä demon-
streze cat mai limpede cu putinta ca nu exista,
pentru Print, de cat o singura alternativä: SA FIE
CONSECVENT CU EL INSUSI IN VIATA PE CARE
IMPOTRIVA DORINTEI TUTUROR A VRUT SA-SI
CREIEZE SI SA RESPECTE IN MOD LOIAL SI
FARA RETICENTE CONSECINTELE INEXORA-
BILE ALE RENUNTARII SALE LA TRON.
Orice agitare facuta in numele lui, cu sau fara

www.dacoromanica.ro
 24

st ,,COtisimfamantul lui, tinde sa CoMpromitA satt hi

orice caz sa pagubeasca interesele dinastiei.
Respectul pe care Principe le il datoreaza
operei parintilor sAi ca i solicitudinea pe care o
datoreazd fiului sau nu-i arata decal un singur
drum daca el ascultd ceea ce are mai sigur si
mai bun in el : inima.
Dar mai presus de orice, judecata lui ar tre-
bui sA impunA aceasta solutie, caci ea este sin-
gura care corespunde interesului lui, pentru cA
singura ea ii poate asigura, din partea parintilor
sAi si din partea Guvernului, tot concursul care
sa-i inlesneasca organizarea nouei sale vieti.
In a doua ipotezd, Principele trebue sa-si dea
seama cä ceea ce ar socoti ca un castig pentru
dansul ar contribui sa mIreasca greutatile cu
care are de luptat Statul roman.
Dar oricare ar fi aceste dificultati i ori cat
ele ar fi de mari, el trebue sa inteleaga ca Romania
este hotaratä sa le invinga si ca ace cari, pentru
a pescui in apa tulbure, II vor fi incurajat, nu
vor avea nimic de castigat. In fata echivocului
pe care l'au creiat in jurul Printului oamenii rau
intentionati sau prietenii inconstienti, si in fata
impresiei pe care ei au comunicat-o ca nu asteapta
de cat momenthl succesiunei la tron pentru ca
Principele sa revina asupra unui act CARE NU
ESTE REVOCABIL, este indispensabil ca Prin-
cipele sa faca, fard nici o intarziere, 0 DECLA-
RATIE PUBL1CA, declaratie care sä nu mai lase
pentru nimeni nici o indoiald si care sa tae scurt
agitatiile celor cari, inteun scop criminal, vor sä
se serveasca de persoana lui.
declaratie, sau un refuz de a o face,
va determina
,,Aceastä desigur atitudinea pArintilor lui
aceea a Guvernului care ar fi astfel foarte dor-
nic de a contribui cu tot ce se va putea pentru
ca sä fie usuratd i infrumusetatA noua viata pe
care Printul si-a ales-o. De asemenea legaturile
lui cu parintii sai ar putea atunci sa fie cu mult
fl mai intime.

www.dacoromanica.ro
 25

Regele Ferdinand, incuno§tiintând pe Primul Ministru de

insdrcinarea data generalului, Ii cere totdeodatd sd'L ajute pen-
tru reu§ita incercdrei Sale. De aceia, Impreund cu instructiu-
nile de mai sus, a fost remisd fostului Principe Mo§tenitor, din
partea D-Iui Ion I. C. Bratianu, i urmdtoarea scrisoare, cititä
§i aprobata mai fatal de Suveran :
Bucure0 3 lulie 1927
MARIA TA,
Chiar chipul in care incep aceste randuri aratei
cei nu scrie Primul Ministru, ci omul care o treime
de veac te-a inconjurat cu simtimintele datorite celui
mai de seamei reprezentant al Familiei Regelui.
N' am nevoie set' amintesc Meiriei-Tale cd in orice
imprejurare am ceiutat sei-i fiu de ajutor i cei chiar cdnd
am constatat sau am presupus cei eram in deosebiri de
pdreri, am incercat, cu sincer devotament, sd-i impiedic
manifestarea sau cel putin sd-i atenuez consecintele.
Au mi-am putut inchipui cd era sd avem durerea re-
inoirei funestelor intentiuni exprimate la Iasi i cu cea
mai crudd surprindere am luat cunoAntei de seri-
soarea adresatd Majesteitii Sale, din Italia.
Aceastd scrisoare confirmatd prin ulterioara de-
claratie cd eti hotdrat sei renunti la marea dar greaua
misiune ce Dumnezeu iti destinase, am fost silit s' o
.

consider, de randul acesta, ca manifestarea uoinii unui

bdrbat matur care, in plind cuno?tintd a drepturilor g
datoriilor sale i a consecintelor lor, voia congient ji
cinstit sd renunte la o situatiune a cdrei reispundere
n'o primea fi sei-0 asigure noui conditiuni de viatet.
Desigur, aceastd hotdrare aducea dupd sine ine-
rente greutaL pentru Coroand i pentru Tara, dar cu
regretul cei n'ai voit sei te jertfegi pentru a le impie-
deca; nimeni nu este in drept de a bdnui patriotismul
cu care vei dori sd nu le spore0i gravitatea, ci dim-
potrivd sei faci ce-ti std tiled in puteri pentru a imura
nouile conditii in care poate ddinui i prop4i princi-
piul Dinastic din Romania.
Cativa din cei indurerati, feirei au da seama cd
Monarhiile ereditare i?i au temeiuri cari nu pot fi
schimbate feirei a se zdruncina time* existenta lor, au

www.dacoromanica.ro
 26

socotit cd noul Principe mostenitor creiat prin actul

de renuntare al parintelui seiu poate fi inlocuit prin
alte mijloace, deceit acela al propriei sale renunteiri,
sau a inceteirii sale din viata. Unul, imposibil in vre-
A
mea unei minoritati, celeilalt, cu .ajutorul Domnului,
nerealizabil.
Durerea acestora o resimtim multi, dar indrep-
tarea ce cautd, e incompatibild cu cea mai esentialei
chezeisie a sigurantei Stalului nostru, aceia a existentei
0 Dinastiei.
Acestor putini numerosi cari gresesc gray, dar cu
cuget curat, li se adaugei din nenorocire acei dinnauntru
§i din afard care au interes sä loveasca i sä zdruncine
tot ce poate consolida noul nostru stat i cautd sa facd,
), din orice le pare prielnic, amid pentru scopul lor des-
tructiv. Sub cuvant ca vor sa te serveasca, incearca sa
compromitä, lute() campanie criminald, numele acelui care /0
o treime de veac a fost suprema nadeide a Romaniei pi
care, nu ma indoesc, e fictarat sd ramand in orice im-
. prejurare credincios neamului din care face parte.
Aceasta credinta, dragostea care o ai pentru ceea
ce-au dada Regii Romaniei impune nepotului i fiului
de Regi, mai mull deceit oriceirui all cetatean al tarii,
datoria sa impiedice, pe cat depinde de dansul, incercd-
rile criminale, lamurind lard indoiaid posibild pe unii §i
descurajand Vara sldbiciune pe ceilalti. .

In noua viatei pe care ti-ai ales-o, e Inca un mare

si neasemuit serviclu pe care il poti face Patriei, si
pentru aceasta, cu regretul nesters a serviciilor pe care
ai renuntat sa le aduci ca mostenitor la Tron, iti vor
pastra adancei recimostiinta toti cei cari, ca mine, nu
pot desparti in inima lor dragostea de Tara si devo-
tamentul catre Tron.
Rog pe Maria Ta sei primeascei, i cu acest prilej,
expresiunea adâncului meu respect.
ION I. C. BRATIANU

www.dacoromanica.ro
 27

Odatd cu aceastd misiune, Regele incredinteazd Presedin-

telui Consiliului de Ministri o scrisoare pentru a face uz de
dânsa, in caz când fostul Principe va fi refuzat sä semneze decla-
ratiunea reclamatd de Suveran.
Aceastd scrisoare se publicd in Monitorul Oficial din 22
Iu lie 1927, deoarece trimisul Suveranului se inapoiazd din Paris,
in ziva incetdrii din viata a Regelui Ferdinand, cu rdspuns cd
fostul Principe refuzase sa se supue vointei tatdlui sdu.
Iatd textul scrisorii :

Scrovite, in lunie 1927.

Scumpul Meu Pmedinte al Consiliului,
Ca cre$tin sunt totdeauna stdpanit de grija clipei cand
mcl voi infeiti$a in fa(a Domnului, ca Roman $i Rege md
gandesc neincetat la soarta Tdrii cdreia i-am jertfit viata
mea pe pdmant.
Dragostea mea nu ma lasd sd consider cd datoria imi in-
ceteazd cu aceastd viatd $i nu pot sei nu mei gandesc la ce
va fi in urma ei.
Dumnezeu a vroit ca Coroana, de care e atilt de indiso-
solubil legatd soarta Tdrii, sd treacd pe capul nepotului
meu nevarstnic Mihai. Rog cerul sd-I ocroteascd $i sd-i ha-
rdzeascd binecuviintarea ca sub Domnia lui sd se intdreascd
$i sd sporeascei Romania cldditei cu atatea jertfe.
Jac apel la to(i bunii i cinstifii cetd(eni ai Tdrei set ajute
din toate puterile lor c'a sei inlesneascd lini$tita propd$ire
a Statului.
In fruntea lor, asupra scumpului meu fiu Nicolae ca Re-
gent, impreund cu colegi sdi, cade cea mai grea rdspundere
in indeplinirea sfintelor datorii.
Cu credinta i dragostea ce inainta$ii iamiliei sale i-au
dat pildd, fiul meu va putea duce la bun sfelr$it misiunea ce
ii revine.
Nu pot privi spre viitor fdrd sit' ma gandesc cu inimd de
pdrinte la scumpul meu fiu Carol, cdruia ii urez viagi cins-
titd i fericitei in noua soarta pe care si-a croit-o impotriva
silintelor noastre. Nu ma indoesc cd, ca orice Roman iubitor
de Tara $i mai devotat ea oricare altul, va stdrui intru a
,,inlesni, grin tot ce atarnd incd de dansul, ca Romania in

www.dacoromanica.ro
 28

timpul fiului sdu Mihai si a urmasilor Sài sd se poatd des-

volta i propiisi in liniste i cu spor.
In ceeace ma priveste, cu hotdrare si numai spre a nu tur-
,,bura linistea Torii m'am oprit dela multumirea sufleteasca
de a-1 revedea si, in acelas sentiment, cer ca sit nu se mai
intoarcd in Tare' dealt, precum s'a legat, cand autoritätile
legale ii vor ingddui.
Trebue ca fiul meu Carol sà caute astfel sa impund ori .

cdror rdtdcifi respectul situa(iunii legale, create prin renun-

tarea sa la Tron, asa precum ii poruncesc cele mai impe- .

rioase datorii de Roman, de fiu, si de pdrinte, ca sit res-

pecte legdmantul incheiat din proprie vointd si nesilit de
,,nimeni.
Primiti và rog, scumpul meu Presedinte al Consiliului, ex-
presiunea simrimintelor mele afectuoase. .

FERDINAND.
(Vezi reprodueerea foi.ografieri de pe original la pag. 44, 45 461

Aceste cuvinte sublime, gandite in taina sufletului care

se reculege in fata mortei, nu ingadue nici o discutiune. Orice
om cu suflet i cu buna credinta trage firestile concluziuni.
Aceastä scrisoare, supremä marturisire i suprem apel al Ma-
relui Rege, daca ar fi ea singurd, ar fi deajuns pentru ca sä
nu lase nimänui umbra de indoiald despre datoriile ce impun
Tara i Coroana.

www.dacoromanica.ro
;
 29

. .

Din actele mai sus mentionate, §i färd a pomeni alte acte

,

pi documente mai intime, reese clar cd fostul Principe Moste-

nitor, de cand a fost in varstd barbateasca, färä nici o con-
sideratiune fata de durerea Familiei lui nici fata de Tara si de
imprejurarile atat de grele prin care trecea poporul roman, a
renuntat la drepturile sale la Coroana Romaniei. ,

Prin renuntarea repetata i irevocabild a fostului Principe

Mostenitor, situatiunea este definitivd. Forme le constitutionale
cu care aceasta renuntare a fost investitd, dupd cererea Re-
gelui Ferdinand care pand in ajunul mortei a tinut sd-§i a-
firme hotdrarea nestramutatd, au inchis definitiv aceastd ches-
tiune.
Pe de alta parte, Constitutiunea, tocmai pentru a feri
Tara de frdmantdri, in timpul minoritatii Suveranului interzice
orice modificare prin articolul ei 85 : Nici o modificare a
Constitutiunei nu se poate face in timpul Regentei".
Prin urmare, astdzi, pe cäi legale, revenirea fostului Prin-
cipe Mostenitor este imposibild i, de altminteri, Coroana Ro-
maniei, precum i marile interese nationale de care este le-
gatd, nu pot fi o juarie in mana nimanui, revendicand-o sau
aruncand-o dupd imprejurdri i capricii.
Bund sau rea, fostul Principe Mostenitor a vroit sd-si
creeze o viata noud ; el si-a creat-o prin faptele lui. Coroana
este astd-zi pe capul Regelui Mihai i, pentru Romania, ches-
tiunea succesiunei la Tron este inchisä.
Cine cauta sd turbure linistea Tarii cu aceastd chestiune,
care n'are nici o altd solutiune constitutionala este rdsvratitor
din punctul de vedere legal, antidinastic din punct de vedere
monarhic i deci inamic al Neamului din punctul de vedere
national.
Inconjurata de du§mani, Romania are nevoe de pace si
de liniste, iar nu de lupte pentru Domnie de care ea a sufe-
rit neincetat in trecut i carora le-a pus cap", acum sasezeci
de ani, tocmai Dinastia pe care o reprezintd Regele Mihai pe
Tronul Tarii.
^

www.dacoromanica.ro
 30

Declaratia Guvernului cititei de Presedintele Consiliului

de Ministri, in sedinta Corpurilor Legiuitoare dela 27 Octorn-
brie 1927 :
In urma descoperirilor cu privire la actiunea impotriva
purtatorului Coroanei, a ordinei de Stat si a linistei publice,
autoritatile in drept au pus sub urmarire pe cei cari s'au fa-
cut vinovati de aceasta procedare.
Multe i felurite sunt chestiunile asupra carora se deo-
sebesc parerile si cari fac obiectul discutiunilor i luptelor
inteun Stat constitutional, dar nu este admisibil ca asemenea
lupte sa atace Insäi fiinta Statului si a temeiurilor sale : uni-
nitatea nationala, integritatea teritoriala, Coroana, consti-
tuesc un patrimoniu de care generatiile se bucura, dar de
existenta carora ele nu pot dispune.
Cine incearca desfiintarea sau schimbarea lor, este ina-
mic al Statului si se va zdrobi de neclintita noastra hotarare.
E inamic al Statului cine nazueste, prin mice mijloace,
sa iea Coroana de pe capul Suveranului legitim caruia Ea,
potrivit Constitutiunei, Ii revine din gratia lui Dumnezeu si
vointa nationala, din clipa antic!, dupa hotarirea Regelui Fer-
dinand, s'a luat act cu indeplinirea tuturor formelor legale
de renuntarea la tron dupa singura vointa i complet con-
stient de fapta sa" cum insusi a declarat cel care pana a-
tunci fusese Principe le Mostenitor.
Cei de fata la Consiliul de Coroana, unde au fost toti frun-
tasii partidelor, nu vor uita emotiunea dureroasa a Parinte-
lui dar Inca mai putin patriotismul nesovait al Suveranului,
.cu care Regele intregitor de neam, stapanit de grija exclu-
siva. a viitorului poporului sau, a declarat ca : Craca putre-
da a Dinastiei trebue indepartata pentru ca pomul sa ramana
sanatos".
Urmator acestei hotariri, conform principiilor esentiale
ale regimului nostru monarhic constitutional, starea legala
stabilita nu se poate schimba dupa imprejurari ce nu im-
porta Statului, dupa interese sau placeri particulare cari nu
-1(
privesc intru nimic viata Statului.
Acestea sunt cu insai cuvintele defunctului Rege,
Principiile cari alcatuesc insusi temeiul dinastic al monar-
hiilor constitutionale si care nu ingadue ca soarta Coroanei
sa fie lasata la voia schimbatoare a nimanui".
Cei cari, cu dragoste i cu credinta au servit pe Mare le
Rege intru indeplinirea glorioasei Sale misiuni, respecta cu
pietate sincera i dupa moartea lui, inalta conceptiune care
i-a dictat hotaririle.
Dar mai presus de orice alte cuvinte, ne stapaneste da-
toria pazei ordinei de Stat si constnnta ca Romania nu are si
nu voeste sa alba Sef de Stat electiv.

/.

www.dacoromanica.ro
 31

Cire incearca prin plebiscit, prin combinatiuni de partide

sau prin orice mijloace, sa desfiinteze ceeace legal si de-
finitiv stabilit rainâne in afara de orice discutiune intre-
prinde de fapt, ori cum ar infatisa-o, o actiune contra sigu-
ranei Statului care se va sfarama inaintca autoritatii legale.
Sa se rite in atrat si in afara.

Proect de lege depus de Guvern pe biuroul Camera in

ziva de 9 Noembrie 1927 :
La art, 11 din legea pentru reprimarea unor instructiuni
contra linistei publice, publicatd in Monitorul Oficial No. 279
din 19 Decembrie 1924, se adauga .urmdtorul. aliniat final :
Ori cine va intreprinde sau va incerca o actiune, prin viu
grai, prin scris sau prin orice mijloace care ar avea de .scop
de a unelti impotriva asezdmintelor prevazute in Constitutie, a
formei de guvernamânt sau a asezdrei monarhice, va agita sau
va incerca sä facd agitatiune din care ar rezulta un pericol
pentru siguranta Statului, astfel cum este statornicitã prin legi,
se va pedepsi cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani, cu amendd
de la 10.000 la 100.000 lei si cu interdictiunea corectionald.
De asemenea se va pedepsi cu, Inchisoare dela 6 luni la
2 ani, cu amendd dela 5.000 la 50.000 lei si interdictiunea
corectionald, aceia cari vor ra.7.p.ândi prin viu .grai, prin scris
sau prin orice fel de mijloace stiri tendentioase privitoare la
schimbarea asezdmintelor prevazute in Constitutie, a formei de
guvernämânt sau a asezdrii monarhice.
Agentii provocatori i complicii se pedepseyc cu aceiasi
pedeava.
Functionarii publici si ai asezdmintelor puse sub controlul
Statului, precum si membrii Clerului de orice categorie, cari se
vor face culpabili de faptele de mai sus, vor fi suspendati din
functiune din momentul deschiderii actiunii publice in contra
lor, retinandu-li-se i salariul.
Condamnarea atrage pierderea definitivd a functiunei, fard
sd mai fie nevoie de aplicarea art. 58 din Statutul functiona-
rilor publici.

www.dacoromanica.ro
 ANEX A 1

Pagina
I. Reproducerea fotografica de pe originalul scrisorii
de renuntare la tron a fostului Principe Mo§te-
: nitor, adresatd M. S. Regelui la 1 August 1919. 33
II. Reproducerea fotografica de pe originalul scrisorii
trimise Preedintelui Comitetului Partidului Socia-
list la 1 August 1919 . . . 34
III. Reproducerea fotograficd de pe originalul scrisorii
Majestatei Sale Regelui Ferdinand, trimisä D-lui
Ion I. C. Brdtianu la 15/25 Septembrie 1919 . 35-37

IV. Reproducerea fotografica de pe originalul scrisorii

de renuntare la tron a fostului Principe Mo§te-
de 12 Decembrie 1925 . ......
nitor, adresatd M. S. Regelui din Venetia la data
. 38-39

V. Reproducerea fotografica de pe originalul actului de

renuntare la tron a fostului Principe MWenitor,
adresatd M. S. Regelui din Milano la 28 Decem-
brie 1925 40
VI. Reproducerea fotografica de pe codicilul testamen- .

tului M. S. Regelui Ferdinand 41-43

VII. Reproducerea fotografica de pe originalul scrisorii
M. S. Regelui Ferdinand din Scrovite in lunie
1927, adresatd Preedintelui Consiliului de Mini 44-46

www.dacoromanica.ro
 33

Anexa I.
7 V.,'"!`"..,

qa. terrna2.4:4,4_. okapi: utx-,3 C.- 4:411-14:".--

1,
1.12-e-44-41.4 K.44.1:- ,51-414:cao.L. a 3 l'O-4-2-4244A-42- 44;2.
Con-6-64414. otski.vt. a-0L C4LL -0-4L- e41) -"'-'6-d"
etas
a-La --d-/.2.44A.
niekkA: , ;1-4. PAO*
rhuot-
-444,11
141-t.

a.ev-a..-a- z*t
C-42: f-,
Co- - rinLA:
, - St-P-Ocs2-41,04-4;a:
LA-C-L4,14.3 C4A.
.

LL C.IIKA =1.4. C21L4

LPL. awe.- 11.4,1 .

, .1124e. erwt.d.c....a.i.49 71,14..;A: ;Lc aff.43.014-.

_44 44"1": CYAILL 12.4: Vcres-o-rt-.L

Jai -Cf OA. etAt . es4-ta

e.-444 4.44.
tri"""" 41.V: 4.4z.

A 0--11" 1V7

-- -

www.dacoromanica.ro
 34

Anexa H.

y-
,
,

-I-n- '71-^'"4 atg- ot-L:

24-6 -ay.; -1. ILL; ly.
arlart. -;^. '1)1- - 9. <Ze, LA,: 4:-Zt.. ISLA.

-Pe cis:* a 0-02 :

I.
'Z. Q.

4a.t. ye-ow-44- e

do& , 3 t-^1-1.. z 42.'0+,4 CtS, t

X-SA... {- Gif e- -P etrz-d-sg.
/
"AAA: t eseepo,
""""-- ?:
pa. 424+4. Flet. LA.
r
el4,1144 1 --tutta2-42- ---.-
4

ate ...OH.'

r-s ...49
; AL
ot.A. v:2 fr). 4-a-
1.) nt.,144-ic - -vet.
.LtL (Or- .
-7-
'5 I

/
4 i?

,
1.

www.dacoromanica.ro
;
 35

Anexa III.

5'1 .15* .
t

evtutA thAA )(Aid '1404.44A-tp

E.1

ta.k,t)
j)4,t th- \S. eVAA4

etAkt.0

ru,
r-tA
tt. fi:o
"
L< ttg, k41)-t.44.4

it7-0 tt-r

tititAw 74.194.-f<1.

"tAAA:AA
'Ltou/f
tet c7.t.tA.tt

tgt, '

: r-br

www.dacoromanica.ro
 36

..flietrilarinEd..144.1041,20710.41:111RDart,A. MANrgir,,,,ZA far,!..,,,W4g.°401061.;10ii.ZWAFWM.,V1,1,*.ZZIEZZa7.-.;-z ,

r,t

'eAAA .19,44,44,atAAA"
. v.

s --LA-4AftL 2fri .

A,

11%
Vi L"fC,A-Q

.04,11,4 44/C:e.,C4.4.0
tog."

r3C4,,ria}C,,10.,
L&t/c-tit.4)1.. -(AAA

1424.440}

1
U,

LX.LAA,A- '4't,4-41-4/A-4-11-4
)
IrL,4 P1,A.4

;11C,114...

www.dacoromanica.ro
 37

g.

4,te.A4A Z4.frAc
ao-

--eh,t wt. t414, t.24-c-td, rf.

-P
te. .444_,i,r C

okea_AAA

1)71:LAL4_,

N.

r NC 'St V,

www.dacoromanica.ro
 SC

EX3IIV 'AI

wad T7,1
a

bY i7-7-777
c
-717 A117°.

y -4ey..+4-77

ig 7.7-v_rt! (..p c

oy. ck,Leirz,? 03
-qv -,-f-rclo
"rt4r """4,
014 " :--wreP
?lit.
ft, 7:tet ty
q _vr
""v_17-. P

www.dacoromanica.ro
 39

41

2)u/7,22444 CA/1st- P 24: a-vs. c2i, +e-a

.3 er.7 0,4.0- hL a-4_41- 0 t-. CAILAAL__

v-i la-Lc-it-e --311.44:2, 45. OIL 41--t trz_.

(Frt. "let_ 0...1.-4.51.-0-1.411;7 OLE_ a 4,4- a S-- -h-.... 1J-0-IL Lam---

.11-1 C--- 0 lik-s...a. 41-44.-1,-.,e..
7
,-2 ma oti-Cit, tI:40y -v-aa..0.:141... ..._

La. c 44-4..- cure-. 1.¢."-rt. ca."1-1-0,-t ate._ lerraral. a- i-nr-C ,

S .*--..
..

Iii...c.: ela lay...1;w, "e; 11114.:0 ti.-.31--- 14-14cArgork

(,) V. -.0-

t-- ^
,S ,3-14.4%.

.
"4g_

C CI: 4.71,-; a. C-f

ia
att.t.f,L: bne 'C.f.i. &c.d.
4Atr6--
d
. .'

rye-As/4-

www.dacoromanica.ro
 ,,7,, t /:
.
/

)' Ii 4
\I 41
.4. ..si ,31 %41 '1.,
Tsv S.VY ,4 ei 11 I1
, .
.
V
ti>
,,,,, ,4
..'.

's)v'Y 3.
v
1 ,?
),., '41' .
rt' 4' f
v N

,
II, .,, ),101 k d ,
e.11
r,41 ,r(
/q IX., v,'" ,4.

,i
t..
4' .ct ;I?1' d'
t,,i.t...,
d
yd.141

; a--

LAyk , rf ,t1 --
4\Y4-'-'.'
i./
,

4, rl i .
...>, *,./

41 -; so
.; f
,
,..t.
y' 14
f,'2./
?''Sr4
Y
/i
tY.X

n
1i .i CN
r
i 4.,,I4
-
i ,;.-.

i-,
2.1 :\
'4 :,
1 / :e ..-,I,
i

qr.
1
cK.1 1 /4`i .t,,Z. ,, ..

www.dacoromanica.ro
 .1

41

Anexa VI.

4(1

4,cA1 4:A. tA.4 IAA "IL tec.<1. 1-tAA-43.. '1,t-t,ticAaa

ta,t 4.41- 1,4 -btu. r4.4stt4.. .41L4.,t,t-4.414-4,1 h-4.44 . it

TCA"'
-t. tt'Aje-AAA 4,4At A.J.-4 64.4. V1.A.A ft.A.) Vt-t-4
t
,
le.A.4 I. f #
-171,

.
4,41 4 -tAA.A.4.1 1/14-t.A. 1,0-wa 4.4.414- 1;14.4.4,

.4.4' t

.: ,

C,.....,..
,A ?t, AL,i' L) $4-14:A.,24,4.1, 'Fa, -1A,t,t. -tit-et. 4 Alt.4.A. -11114 --Lt,44,
: ; .
...,,

i/1/14.A.A cK.t..AA 1.4 A../1A,4 -AAA/041.4.4.4.4 .

'
III
-41, v AAA, C-A.4 e

i --J.,
.. (Z)
k.A.441. 4.4 4/iLt.44;144,i 114.
),...C.t. 46)1,94( Ga
Vt/tAA elLt44 .

-
LAyout
.4).
!Al
.
AA .44 -, -tatAlrt Irt.t.4 -14A-4.44.4-04. -14-t-ut. (34/24,4, 1'A . A.
,v
..
.1;,; thr iAi (Al.A4 a.A.At Pc. &AA-4.
AAA:0e eAkdt.6,4 4AA kiWt 'PLA.,ittn-t

'It/Ott-It-NA:At et tipitAAAA.A.A ktA -rtAZI.ZANT-- :AAA-753,-f Zt.t.S.

.

DC"-t
-44
<aA..A., A.MA,A,kot.4.-CLitA. r91;1` v.t4A.4.4t.

e 64.
iltitt..4A,44,42,1 jet 944.44e, .
4- Atx tiiAt A.).444. CANA, 4.4,4 .414.. .

1. .iet.t..4.9.t,vt,%.45 &AAR. .44.irstAA 114:U. 14 441. id.af w.A.4t4A-41 .

www.dacoromanica.ro
 42

----7 . II
.........

. P wttedA dAk4k. C4,44.4 A.A.,44t to. -444,4 AvtAA4.4 16:4-114-44-4-t-t4A

.. .

' ¶:4, A. -tokAAA.2-LiAs. r%V.IAIAAI ,i;%;4 -1.A.AAAAA, ia,C4 4 s

iuAt-"A
. .

''.A.ArLidi
.
aAAA 14.4.4. 5'Mte. iAg- 8t..4'1A.t ct-trtA4A,tit4 &MAL 1.44A-4'i

44, ISLA t4,94 tAt 1:,,,LAAAIAAA: "otAAAA 1,litAt; 444-4 -ihra4

KfiArrti-let-4.1.8. Ctitfieset.iMAZ :tri..4 8K..84-a TtA--TA., 0

ZtAAAAA4 .

trkt.A, ff,,,,m, P-
,A.A,AAAA
-p, -
rt,,,A.... 14,4AAA atAAt it eJAA.. OZ. t7471M
,AAAAAT

.14,444A.In.w e, A. 0,41,,ALLA-St IAA -kr fvx.44. sA.

-
.L

1A1t.A.4 . ;AAAA-1-0,0t 110.44A, 41-AAAt - CAA/i,itt 1:it,t,t4r,t;e: -

g-i:

1...,,,Q... !AA, (..d.A.A.A,tAA;; ?_c_,...tt ..,,,, VAR. ttfatx, eik,4,L,t,t; , tkt1.4i

t 4.t0A.A.A 't/I.A.A.A4i CiA 5 kitkAAA. fAA 1,..4,044,04.4 4/t.4 aw,r riZA t,
ra
,,..,t .4r A... eiLALc: t,%AA 4 tiA14-4-A- XA6411,14,4 ik/Vtet4 1114
a
S.; IC, G

, vs...1 4.4.4.1A, :,..6 Ettt.-z,t,ti..),. 1,...,, ci4441.- WtC C 4 kvtat

. .

a ,
AAA, q.-{ Ai '-'511-4"." e"4.
. 14 a tAIA, tii...- 44 0-1.4. .a.;,14/0., eAttria$4, tiii../.6A,t;tA tAA.T.
i
. 1
--- ,--D .
I.: r. ft.t.a) tt4t. pjfvf. 1,) A:(1.4.41., 1 ilf-Ak--t,c. CIA : ig!...4:14.4 a...c rt.,....z
1 .

;4444 (""1 tid 1.,44. )1.4.4. VS vC:.4, AR-tAL (AAA: -tirtAAr Vtekt4' tta
1

4A bout 4-fAtett, SimArtAti vt-t4/4A 514444

111,- "to JtelAAA.4.4" fA1,4 441..
re
"fq,v,t.,ttAit, \\ C\LtL. 1-tA .4. AA...A.4 t4 -.44.41t;, t.41 .A. 44 444.41( 4:41

tvu. ,,o-cat,,, 4'024: 4,1 -et.* I vC44.1 A4 .84 4#4.41-4 i.tettAl. flZ 4-14. 14.e.t%

Ct
-r. ...--cf.r.L.A."1. A ekA.Zo,..
,AA,,GAAL(4,, *(.4A-(14.,,L tA.A.4-tt i-e-c4A,

tAt, .1*; 4.11".A., , 4.4.14,..,- .1.A1

a
4 .4 Lieu, itmAgrA:s.
1

www.dacoromanica.ro
 43

"IZ

1,14.4.A.4 ail...4,t -I' tr le Ae:AA,4 CAt..444.. .

:tA.A
.
i 4144-4 V -44 4,14A-Lc, 1
. . 1

'ket4,41:AA) ti.1.4.4A 71,I.4.4.4,i

r.
1-4.44,4 3,...;.-1..a -f,,,ZtA,At.cr
i,
e-4 -.1.4-1AA:vi: C4

4.4 tvt 0..v.fi utAA.A.A. FiA44 fAKA,X #4 a. 441.-ipt,i. 4444 f44.-0,44A4, ' -1144,4, r ..

,
1

. 44/ .R.fi. A.,4 c*u.4.4.4:114A.A..: vv.-9 -Co-AAA t-ti -4.4 ettiAke. ir4,
.

Z,CLUt 114.AAA -11:4A

4
e,vi',., a im letricA. :At "frt.4.4.A.4.. (..c. t4A-41. '1
..
4.:1Aiti adtvtAA-tsf. -14-,4-1 ia 144.1.4,k4AA.4 ..6. - 61 A.A.44 0, 6 i:i i...4 I et44;.
-,..,44.,,,4i A..t.xt, m...c...u.C.i2 :,...e...tii 1.A.: Cal MAMA. 1.4e-A.A.{. . 164A,
11.

IA 4=1 lur/vc./..1iArd 4 ,SAA-4.1

. g
161,44.0 -tut <AA:AA .;:q,4, 4'1 . ..14.W./4.4 4%6. Coi24 r1Z

4 4,cdre.4)r t.4,t rok.4 g 14,,.4 lc.441.-44d \

e

r? .

\N
\.4

www.dacoromanica.ro
Anexa VII

7?rr '
1,77- )371,-* 7-1 ,7-mr, pri-7. ?-7-1,-; l.-"r" e'll A
'
ri-s.r.'"--, (77-4r r-1-4 fr-3-,--;,)4 0-.)-1 Tr-61 .)-11 4-7-?--; kli v vm-tir 44
"1-VK
l_I7 04-7.2)
il"? 717 0",".1 .r:i ...,"1.747'F 0/ kil,-,--y} /.. rVir f."1"epia
1-7 r'r'llev)rj
9 e9/1 ill ,Y*1.- ti i'"?.'''JI '73--k r:- eY/11- nr-.)-7, r;..' PI W';', 7-?-2,--e, I-, 1!
97V-1
,,t7ve
....
.r)? '11'27 twi'n 71117 klili e:t '11111 r
?-t11 0?-11 r?
.

www.dacoromanica.ro
i
i
ria? riPv t, r7.--...,, -......,,,
...
i) p7-r er.)-1,- it irl, 7' -,-; rp-,-7-11 ±.--1-, .---2-A 9 r)--)7
tyr, 7"1
.r
1
12 /1-2-7-"7,e-T (frn, ,'-',-,A r,-.) m /..17-71 2 e..--A. ri ri, 1-2,1%,,7 o--,-7, 7., 4, 2141-;--; ty, tt
7"V ekrt- 01-74, ,7-714! .illitr-e it",-)- 1-,-.2 p--. 4 m-p-2-1-4 47 ''''1,77
,
.

0 ok?- r' ri-774 r)f:7-1'7'

rfor27.-r,k1-n - 1 - .frit

or . 4 tj
-1
rii- 17-T (
-,-).

,t-ora ,
07

, r1
.241 ("1"rP 4
,p7

--
'.t1'
p,-,
-raez, P.,-)-r; rx

r'...'-v ell- t.;

esls ?61.
n-fril

.f-4
0-1-1-1-

!PI el-. 41-1-t

,7.-1.---
1,3-1,7.

.31

)11
a-si rk
tY)-11,-,

>,-; hi-1-
vt T'11.-
311V- 4-15)1-

Vil
i
g
s_evi-z1 P1-1-17 I > ti. trivn 71:r3.1.7.4. j:',,, 46'1. efr-kk, ,./
- ra-V-7
..-7, ;L c'errl" Cl' 4-1.en
'
- ..p,. c...)..,: 4 r,... 141. b .7 ,t/77-1,;-?L &,,-; .P7-71- 1.1-1-1. y4.,7
i. 1774 fri,? 'IS' 'rp--i-4 1-1-)1.
7-frit
rl-'141 :r?' 4711 .r.'A-'4 '11 2? '-'77 S17 . 7 11. -evr-,--14 10.7.0
.1.,i.... p- )--7,Yt. P:k"- t,M1 1.10,
!11.; fr .rr 4
Vvy177
c),..
It 7 -71-14.4. rie; t,
 ,-
141 -1" " .i.,-). ,,:,-,71._,,.., H 11-7-1-1.1 "14- 17-7-yr)% 41, S...r ,Y1.7""rir
Jr*" r"),-,-4-j 21)
I,/ 2712 ert-s, f'1,^ )?-41/ +71-k-i4 )111 forni 11 n11 refroretti-l. 4)-1-)-2.Hr-1
17 M47 . d'f '7 .-7-i' h )75 :111r ervj 7"7-7P-01-7. gl--1-7,1- !is-Y.)1- )2-17 -,-1-7, .)--)"1-77 4
;
rep-A-7-7743
4 t7;r1. eas p.,... r,-,,,-3. rr"la .P7-10
6--?
1
r"-rii }"'"7-
.
e7el
-ey-fe,z 71"-'7.0", 7,7 .

www.dacoromanica.ro
kratly 11-1-1.7. v-2 !-!. >7,1 4,-,..2_
0-7--r4, '"'''"-?.?-n
'
17-"H 1.,",/ .1. ,..,,,. ,,,,,,,,, r-t-,,, +- ).-).-)i pi.
"r7-re,zo" s-v glra cri-72 ti 3 gi
r..., 1?1
*:rai-,-..7a P7.7. 4 0 , . , t.--). 1, )11 c1111V'l- 1147'11- ,-,-,. ; 7,1
y-7--7?-7-e,. ti-71-,1
oz
----; .--)-1- ..
...0 ;,_ ,.-1.,, ,... 0,-,-,-,.1.1,,,,./..
.-,-;...). 0 "4 eti-3. i?. r-14-11.
4-7-7 73'11 f-Pq ,r1le o 1-1P-7 .7-
r?-t
-4-w it ell ,29. frh4 nr.i.'44-n-r
Irt-P-r / )74 1:4 (7), st'"?? 11''''' .'"'; ti. 2?-'12 1-- ''',-7- t .'1'17. '':"-'1 d-v, 41,1-).-:1
'
-
r7 r'',-,- ti'7' kle ;1/ P7,1r Pre 37 v- / I1..1.- - k7r)..y.). 0 yy.),-. i1-1,-.., 71...11,1, .. 0 tit 4,4.
. ..
. 1.,?_.
,-,,,, 177.,, ni-., dii k-v4-74 ii. -P-101 .i ei l 4-1-. ti-?-1- -7-1.0 i->-1-0 1 k"..1 rite .1,1
L./
'
ek-ky
rsg p-v 4-1-1. ler,1-17 rl?..1' t V 4.7-37"1
fr"..> f -r- -r? 7 71 rvb" 41 ' 1 Irv° d.
,.."frrix.i.pr .rvi-er
v.i.p.)4 /3 prx tr,1..7; ,e_tr,?-1 7.. ..-
r>"7-; 21"fri n:4 /,»
1,; ,i 1,71,r>2 i )17 P-1.11- r1-1, ell 7r:d.p.1-1.13 y-114. 3V. 1 P- r 4,i i'Vr.14 11, fl 1.-e'll'ir f te it Vly
y'S WYO.
-211:-.1.41-1--
04.1M-
en-11 re). "Ay1'71 7"7"." ,. 01-7141.
J rl rY-f PY4
7rnj
"'"Ir4q .
4:4-k

www.dacoromanica.ro
- -44
4,-4 t'44
,
-; 4 -1- t vivi
T. -
t,-.1.--"..,
-..,.., .
.

'
-I- '')--."-r __------".;
.
, ...-
,
- -
1-4!`-'1 C
*
t:Irk

4-. , -"-4
c-4- Ai Ire
- tt :t r't. -4 1.
"'4
- trn i r271''q-:91?". '414-114 ."
-
cryr/ 1.
,.
www.dacoromanica.ro