www.dacoromanica.

ro
DIN TERITOIRILIL OCZJPAT

IN PUTEREFI
PUMNULU I DE [ER"
XX

ORDONANTELE COMANDAMENTULUI GERMAN

VIATA LA BUCURESTI SI iN TARA INVADATA

DE

N. GEORGE5CU
Merril:3mi in Sindicatul Ziaristllor" Redactor la ziarul Romania"

'A A

Agricultura Comertul Industria Calle de comunicatte

Ministerele Posta Justitia romana 5i germana Luarea
ostaticilor Alimentele Lefurile 5i indemnizatiile Functio
narii publici Budgetele Chiriile Pescariile Moratoriile
Terentn ile petrollifere Pa5apoartele Bilete de identitate et

9,1

Editura TipoQrafiei P. Iliescu. Iasi

www.dacoromanica.ro
 PR EFATA
De cat va limp, se gdsesc in posesiunea noastra toate or
donanfele date de generalul von Mackensen, in teritoriul o
t-upat-
4cest complex de Ind sari al armatelor cotropitoare, con-
,stitue asa numita organizatie" a teritoriului (arei nonstre
ramas in puterea ,s,)ermano-maghiaro bulgarilor.
la addpostul ordonantelor date ae nemti, Statul for major
Lconomie, opereazd pentru alimentarea Imperillor Centrale.
F (Jr semnalat is primal rand, cd marea majoritate a a-
limentelor visite in Romiinia, an Jost trimise in (jet-mania.
Ordonante severe, date de comandanful suprem .german, 0--
"lest exportul in Nil abate nemtilor, Jiim n prewlabila
{e ulorizatie.
Alte dispozitiuni, scot in evidenta duplicitatea navalito-
rdor
5i din acest punct de vedere, ura bulgarcased e prefera-
hub Ea e fattisa Bulgarii nu se sliest. sd ne-o spund ciI
?rut prilej
Nu ne-au astuns'o nici °data.
Vemtii sent insa chili, San eel pupil se creel asa.
i an manusi. Abuzurile for suntordonale. Persecutia is
tom( legate In organizarea" si administrarea" tarei, ma-
sarile Komandatnrilor lasii la absolula for discretie popu-
latia dyad.
4rmatele nemtesti ian tot, se pot on (-and scdpa de cei
ar; impiedicd organiznrea". sau de cei pe cari generalut
ion fuelff ii trece in rdndul persoanelor a caror prezenta
e rleplacuta.

www.dacoromanica.ro
 4

Pumnul de Fer e sinoind stdpd n El dd lovitura, nu ne

dupa ce a preg-atit-o cu grije.
Ofiterii gennani nu au fost nici odald Iasi in fata model
Pretutindeni ci an intiunpinat-o cu zambetul pe bnze.
La Charleroy, faimoasele reg-inzente ale husarilor mortei_ ai,
pierit sercrate de mitralierele Jr anceL.e.
Dispret de moarte aproape pretutindeni, dar cavaTerisn-
s1 generozitate nicderi
Nicaeri nu an incercat cofropitorii sa fie bldnzi. Marta
rifle celor scdpati de sub adminlstratia ,,coercitivd" a ger
nianilor, nu pot ldsa vre-o indoiald.
De allfel, cititorul isi va putea face singer o idee defint-
tiva, din nepretentioasa expunere care urmeazd
,Si in ace.31 caz, scopul lucreirei de /sap a fost afuns-

N. GEORGESCU
Den Sinclicatul ZiadOlor
Redactor la ,,Romania"

Dtambrie 1917.

www.dacoromanica.ro
 e: mere ¢2CLl

e629-yeicm.
fkani,t , ft
../Lai.enetii .geezetua 2/E0241.10
_gecala/Aenheu146.
Civil la cota 3444., De ye dealul aicera, in Flo
rioasele lapte dela Sgine4sesti; ads de gloanie dam-
dim?, La I ci/Zigust 1917.

a-ceezd--7 Zev-m?,

www.dacoromanica.ro
 Prime le publicatii rremteW
Foaia de Oronanfe. Confiscarea atirnentelor- Masuri severe
pentru cultivarea Ornantului.
Imediat dupa ocuparea unei parti a teritoriului Regatului,
autoritatea military germana incepe sa dea publicitatei or
donante privind administratia.
In acest scop ea face sa apara o aka numita Foae de
Ordonante", pentru populatia Ronuiniei in cuprinsul ad-
ministratiei militare, redactata In- limba germana §i romana
Foaia poarta titlul nemtesc de Verordung-en fur die Be
viilkerung Rumeiniens in Oebiet der Militarvertvaltung".
Dintr'ansa posedam 1-6 numere complecte, puse nouA la
dispoziVe cu multa amabilitate, de eminentul secretar al,
Legatiei Greciei, d. Vassili Dendramis.
Avem apoi la indemana un volum <Ordonan(e care com-
pleteazei, modified' sau abrogd decrete romanesti" aparut la
Bucure§ti. In volum sunt publicate ordonantele din cele 36
numere ale Foaei de Ordonante. Acest ultim numar, 36
a aparut la Bucure§ti la 9 Noembrie 1917.
Volumul e scos in editura BraniVeanu.
*
*
*

La 25 lanuarie 1917, apare primui numar al Foaei de

Ordonante
El e insotit de urmatoarea notita explicative:
In aceastei foae se vor publica toate ordonantele ale (?)
administratiei militare destinate populatiunei a (.2) teritorillor
ocupate in .Romania. Se poate procura la librdrii. Afara de
orasul Bucuresti se va putea procura foaea de Komandantu-
rile germane de etape ci de Komandanturile de statiuni, im-
periale ci regale.

www.dacoromanica.ro
 8

Confiscarea proviziunilor
Cea dintai publicatie, priveste de sigur, alimentele de
care Puterile Centrale due atata lipsa.
Nu va fi greu de retinut ca in mai toate masurile luate,
se vede limpede grija primordiald a autoritatei germane
de'a asTgura o cat mai mare redeventd a solului ca apoi
pedepse severe sd mid asupra acelora cari ar inpedica
In vre'un chip, trecerea cat mai grabnicA a produselor all-
mentare, in Germania.
latd aceastd prima publicatie a guvernatorului militar al
Bucurestilor :

Administratia Military in Romania

Majestatea Sa Imparatul Gertnaniei, in mn elegere cu gu-

vernele aliate, m'a numit guvernator militar in Romania si
rn'a insarcinat cu adtninistrarea teritoriului roman ocupat.
Am luat in printire insdrcinarea ; sediul administrafiunei
mele se afla in Bucuresti.
Vom avea grija ca in (are sd dont/teased disciplind,liniste
si ordine, sa fie puse in funcfiune regulatd drumurile, cdile
ferate, fluviale, serviciul telegrafic si telefonic.
Din proviziunile tarei se ,vor lasa populatiunei acelea de
care are nevoie pentru traiul , pentru continuarea culturei
pinta ntului cat si pentru celelalte indeletniciri neapdrat tre-
buincioase. Prisosul se va exporta, aim s'a obisnuit si in
limp de pace, in Virile aliate.
Pentru indeplinirea acestor sarcini cer sprig/tut tuturor
autoritatilor romane jude(ene si contunale.
Publicatiunile emise de comenduirile mele de etapd cat
si de comenduirile de statiune,v au adus la cunostintd ce
pedepse grele asteapta pe cei cari contravitLdispozitiunilor
mele.
Bucuresti, 22 Decembrie 1916.
Guvernatorul militar
TN von Tschepe and Weidenbach
General de Infanterie

Ordonanta late sa se Intrevadd !Impede, ca prisosuia

s'a dus, dela 22 Decembrie 1916 in Statele Centrale.

www.dacoromanica.ro
 9

din cele cunoscute bine panA acum, trei sferturi din

proviziunile populatiei civile au trebuit sa fie date, de Ia
inceputul ocupatiunei, dusmanuiui infometat.

SemSnaturile de prim5vara
Ca sa intensifice cultura, si sa mareasca produ tia, ger-
mull faj. sfortAri uriase.
Amenintari promisiuni, fixAri de preturi, si premli,
asigurAri de recolte §i procurare de masini, nimic nu uita
sa punA in aplicare Statul Major Economic atasat feldma-
resaiului Makensen.
Ordonanta No. 2 prevede :

Exploatarea mosiilor gi locurilor taranilor trebuiesc sa se InceapA gi sa

se execute ca si in timpurile normale ; in principiu se vor observa ur-
matoarele:
.1. Toate ogoarele se vor cultiva de proprietarii sau arendasii insusi.
DacA exceptional ogoarele nu se pot !nal de proprietari sau arendasi,
atunci ele trebuiesc lucrate in orice caz de locuitorii comunei in mod
c mun. Ogoarele ce nu pot fi lucrate 'de rnosieri se vor da pe seama
1...tranilor, contra platii partiale, uzuale de 5: 5.
2. Imediat ce timpul va fi favorabil, munca campului de primAvara
trebuie Inceputa cu toate bratele °data.
3. Se va semAna de prima ordine :
1VlazAre, ovaz, orz de vara, grail de varA, porumb, plante uleioase,
cartofi, mei, dovleci, floarea soarelui st muhar (mohor), eel din urma Si
de raadul al doilea.
4. Gheretele agricole se vor pune in bung stare sau se vor procurit
Indata. Se va purta grija de animale necesare de inhAmat. Uncle vor lipsi
boi sau uncle numArul nu va fi deajuns, se va incepe a inhatna vaci, bivoli
tauri.
Dace va ft lipsa de gram* de semanat, se va cere comandaturit com-
petinte.
5. Primarii comunelor vor fi responsabili pentru lucrarea bine ingri-
jtta si completA a campurilor; informatiunile detailate, privitoare Ia lu-
crarea cAmpului de primilvarA, se vor da de expertit agricoli.
6. Pentru toate felurile de cereale, plante uleioase, cartofi si legume din
recolfa viitoare se va plAti un pret bun, care va permite fiecarui un castig
potrivit.

www.dacoromanica.ro
 10

7. Este dee' in interesul tuttuor a indeplint exact si la timp aceste di.

porttium. Cine nu -Si va Indeplini datoriile, va fi pedepsit cu o amend&
sau inchisoare, sau i se va lua libertatea de a cultiva propriul salt pAtnint

Guvernator Militar
(ss) fluff v. Tschepe and Weidenback
General de Infanterie.

Preturile cerealelor
Nemlii cumpAra cu un pret, populatia civila, sau corns-
nele,cu altul, bine Irteles mai mare
Ordonan(a No. 3 se angajeazA sA lamureasca pe cei zari
ar putea avea alte pretentii.

Preturi pentru gr'ane si produsele lor

1. Preturi de preluare pentru marfa recoltei recoltei
1916 1917
Gran de secarl I el 16. 20.
Porumb de mancare si nutret ,, 12. 14.-
Or 12. 14.-
OvAz 1 ). - 16.
Hamei
Leguminoase ._
EA
- II

II
12.-
16,
14.-
20.-
Cartofi - - - II 6. 6.-
Rapita, Rubsen, Mustar 25.- 32.
-
II

Ganef:4 25. 40.-

Mac, In- _ ,, 25. 50.-
Floarea soareltu, satuanta de dovleac n 14. 28.
Porumb pe cocian - - ,, 7- S. -

Paie de porumb
Paie presat -
-- -
Coceni de porumb goale
- _
._
,,
,,
2. _
t__.
5
9.
2.-
5-
Fan presat
Faina. I-a -- - - - - II

PP

,, 92
7.- 8. -
II g i III
t
20.-
--
_
11

Maki. - 16
8
-- -
,,
cl I. N.
Otis $i grupe-
FurtA de in -
-
--- rl

,
18
10.-
V

:
Tirata si Mil de nutret
Uleiuri vegetate -- ._
.
/7

Preturile se inteleg pentru 100 kgr. frauco depozitul local prezent.

7.
100.

www.dacoromanica.ro
 11

Preturile sunt totdeodata maximale, pentru negotul permis cu sarnantA

Preturile sunt pentru marfa bun5. sanatoasi, pentru marfuri mai ink
rioare se va scade lei 1.50 Oita la lei 2 pentru fiecare 100 de kgr.
Constatarea greutatilor se face la locul do primire (port, statinnea cai-
lor ferate sau magazia). Competinte sunt canta-rirde sau aprecierea auto -
ntatii autorizate de preluare.
2 La vanzarea cdtre populatie, (comune sau consuma-
tord urmeazd prefurile urmdtoare
Gra u $i secard lei 24; orz, porumb, ()wiz, lei 18; Le-
guminoase, lei 24; faints I, lei 33, faints II $i III, lei 30,
Mdlai, lei 24; Grip $1 grupe 27, pentru 100 kgr. franco
depozit.
Prefurile papa acuma socotite chiar dacd sent altfel, to,
rcimdne in vigoare. Datil inset' nu s'au socotit incd prefuri,
se va socoti dund prefurile de mai sus, clued furnizarea nir-
fei s'a fdcut prin autoritcifile militare.

Arendarea mo,iilor
Ordonanta No. 53. din No. 6, se ozupa cu arendarea
mo§iilor.
Data arendasul unei mosii e impedecat sa cultive cum se cuvine mo_
sia, fie a e mobilizat, fie ca a fugit, fie din alte motive, cel ce a dat-o
in arena e indreptatit sa rezilieze numai decalt contractul de arendare
Anuntarea rezilierei contractului se poate face cu efect contra arendasu-
lui, adresand-o autoritatii militare locale rompetente. Cel ce a dat mosia
in arenda o poate deci, in cazul accsta, cultiva sau singur sau o poate
arenda altuia, fArPi a se temc de pretentii de drept din paitea arendasu-
lui de mai inainte.
Toate dispozitiunile contrare, in deosebi articolul 2, aliniatul 8 si 9
din legea speciala romans dela 23, 12, 14, publicata in ,,Monitorul O-
ficial" No. 217 dela 14, 12, 14, stint prin aceasta suspendate.

Fremii pentru vinderea recoltei

Ordonanta No. 103, prevede, dupa cum spuneam, pre-
mii pentru cei cart se grabesc sa vanda recoltele, adm1-
nistratiei germane.
Ea poarta data de 5 Martie 1917.
1. Cu referintil la ordonanta No. 3 dela Q, 2, 17, privitoare la pretu
rile stabilite pentru recolta cea noua, se aduce la cunostint5.:
Preturile stabilite in ordonanta amintita sunt minirnale. Stabilirea lor

www.dacoromanica.ro
 12

definitive urmeaza numai dupa ce se va cutioaste rezultatul recoltei ce

lei noui.
Preturile recoltei celei noui nu se mai intejeg dela local uncle e in-
magazinaia, ci dela statiunea de cale ferata on dela portul de incarcare
sau de la tin alt loc de incarcare destinat de administratia militara. Pro-
ducAtorul e obligat sa aduca mai fa la aLeste locuri de incarcare, cu mij-
loacele sale proprii. Pretul siabllit se urea, pentru aceasta, cu un leu de
1011 kgr., fare considerare la departarea loculni de producere de locul
de incarcare. Dace mijloacele proprii de carat ale producatorului nu sunt
Indestulatcare, se vor cere acestea dela organcle zdrniuistratiei militare
Taxa pentru mijloacele de carat reclemate ast-ft 1 de producator, se sta-
bilcste in incdul mmator : 20 bani peutru 100 kgr. si departare de 3 klm.
Administrat ia minima plateste pentru cantitatile de cereale din recolta
none, earl vor fi predate pane la un anumit termen, peste pretul funda-
mental stabilit si adaosul pentru carat, urmatoarele premii pentru pre-
darea de gran, orz si ovaz in limp de 4 saptamani dupa inceperea re-
coltei : Lei 4 puffin 100 kgr.; in timp de alte 14 zile, lei 2.50 pentru 100

kgr.; in limp de alte 14 zile, lei 1 pentru 100 kgr.

Ziva care are sa fie socotita ca ineeput de recolta, va aduce-o admi-
nistratia militare la Limp potrivit sere stiinta. Ea e valabila pentru in-
treg tcritorittl ocupat si unitara pentru felurile de cereale amintite.

* * *

Ordonanta, opre§te rechizitiunile ce s'ar putea face la

mo§ii. Ea e data in 22 Mai 1917.
Agricultorilor
.
care calatoresc la mosille for pentru cultivarea Oman-
turilor It se vor putea inmana o interzicere de revhizitionare numai pen-
tru locuintele lor, aflatoare in raionul cetatii Bucuresti.
lnstiintarea Guvernamantului imperial din 28. 3. 171 iese din vigoaie
Adrninistratia militara din Romania
Statul major Economic

Declararea cerealelor
Posesorli stocurilor de cereale, sunt obligati sa declare
cantitatile pe earl le poseda.
Altfel ii aveapta 50.000 lei amends sau Inchisoare pan,i
la 3 ani, sau ambele pedepse.
Ordonantele, sunt foarte precise mal ales In aceasta
privinta :
1) Oricine posedl cereale sau fainuri din recolta 1916 sau din recolte

www.dacoromanica.ro
 13

anterioare, care la inventariarea (aratarile) de pana acum a orris de a

indica cantitatea de cereale 1i fauna aflatoare in posesiunea sa, sau care
a anuntat panil acum inexact aceste cantitati, va arata 0115 la 25 Iunie
a. c. primarului comunei uncle stint depuse cerealele sat' faina, intreap
cantitate a cerealelor sau a fan-lei sale, fail nici un scazamant.
2) Cine va face aceasta aratare la timp si exact, va scapa de pedeaps.i
Cine insa din negligenta sau dmadins nu executa salt nu face la timp
declaratia prrscrisa mat sus, sau cine va da ingicattuni grestte, va ft pc-
depsit cu inchisoare Rana la 3 ani si cu o amenda pinta la 50.000 let
San cu una din aceste pedepse; de asernenea cerealele dosite sau neclec-
larate vor ft confiscate fare nici o despagubire.
3) Prin Comandamentul Etapei sau Comandamentul Statiunei de Ftapa
competinte, pe langt1 pedepsirea detinatorului, se poate amenda 5i comuna
in cuprinsul careta se g'asesc stocuri de cereale sau faina neanuntate, et'
predarea unei cantitati anumite din recolta anterioara. In cazul cand in
rastimpul stabilit de numitele oficii nu se procure sau nu se preda in
complet aceasthi cantitate, atunci cantitatea ce lipseste se va acoperi printr'o
impunere a comunei cu cereale din noun recolta, Aceasta cantitate d
cereale, desi din noua recoltA, se va plati insa in confornutate cu pretu
rile fixate pentru recolta 1916.

Muncile agricole
Ordonanta 156, din i6 lunie 1916, Foaia de Ordonante
No. 165 cuprinde preturile muncifor agricole,

1.

Pentru executarea luctattlor agricole se ordona pentru interiorul teri-

tortului Administratiet militare, pana la alte dispozitiuni, urtnatoarek
preturi maximale:

I. Sirtibria zilnica.
Lei

1. Munca de on ce fel cu ztua, Ca carul 1i cu 2 N, ite 4 50

2. Munca de on ce fel cu zitt, cu carul si cu 4 vite 6 50
3. Sunbria zilnica de on ce fel de munca:
Barbati 2.50
Pemet 2.00
Copti pand la 15 ani 1.50
pe zi.

www.dacoromanica.ro
 14

II. Pretul muncei de acord.

1. Aratul paraginei *HMI) en 4 vite 20.00

2. Prima arAtura cu 4 vite - - 16.00
3. Prima aratura cu 2 vite - - 14 00
4. A doua aiatuta cu 4 vite 1300
1. A doua ardtura cu 2 vite - -
0 Cit-Apatul cu grapa de fier
7. Grapatul cu grapa de lemn salt de spini
- - 13.00
4.50
2.50
8. Valatuci cu valatuc de lemn - 2.00
4. Valatuci cu vallitue de fier - 3.50
10. SemAnatul cu marina in randuri -- 6.00
11. Semanatul cu marina impr5stietoare
12. SemAnatul cu man - -
13. Seceratul grattlui, legatul si punerea in clai
-- 4.00
. 3.00

26.00
14. Seceratul,altor cerele cu secerea, legatul si punerea in chit 21.00
15. Seceratul graului sau altor cereale cu marina st cu vitele mun-
citorulut -- 12.00
16. Seceratul de orice fe.1 de cereale cit marina patronului si vitele
muncitorului - - 10.00
_17. Punerea in clAi dupa secerAtoarea care leaga 900
13. Cositul, legatul si punerea in clai- 20.00
19. Adunatul, legatul snopilor si punerea in clAi 12.00
20. 1 ransportul cerealclor panA la marina sau locul de treter , de-
partarea nujlocie 5 1cm. 46 00
21. SettiAnQtul porumbului - - - - 4 00
-22 Semanatul porumbului cu piciond sau dupa plug - 4.00
- -
23. Prima prasila a portnnbultn -
24. A doua prasilA a porumbului
25. SApatul porumbului - -
-- - -
18.00
18.00
8.00
26. A face gramatoare (WO sapat 14 00
27. Culegerea st desfacerea portimbnlut - - 20.00
- - -
28. 1 Aerea cocenilor .

29. Caratul si punerea porumbului in patule

30. Caratul st punerea in gr-iimezi a porumbului
- --
-
8.00
8.00
4.00
31. Caratul cocenilor 6.00
32. Cositul fanului si x plantelor furagere st facerea graniezilor . 20.00
33. Caratul fanului si punerea in stog -
34 Strangerea cu grebla a fanului si a plantelor furagere - - 10 00
- 8.00
35. Smulgerea math-el - - -
36 Smulgerea inului
---. -- 18.00
20.00
pe Nectar.

Afar] de prattle aratate in tariful de mai sus, fie care Iticriltor de acord,

www.dacoromanica.ro
 15

precum si acel cu ziva, pritneste de trei on pe /i intretinere stifictenta

1,i Until.
Cel putin de doua on pe saptattnina li se va da branza, came sau peste.
Ace lor tocantti cu vitele lor, Ii se von da nutretul necesar.
Proprietarii st arendasii vor ingriji pentru adilpostirea an,gajatilor yl
tit-Mu-ea adapostului.
II

La G1/ ea s'ar It contractat plAti mai man, ele vor ft recluse la cel,
,,rAtate in thrift!' de mai sus.
III

Munutorti agnicoli nu von putea pants' locul de munca tat a autonta

eta patronului salt fArA o permisiune centta anterior del, postul mihtit
competinte (agronom judeteau sau a cornandaturei).

IV
St. va peclepst eu arest pAna la 2 ani si cu amencia palm la I0000
mare' sau cu una din ace,te doua pedepse, in cat ca in legile in vi
goare tit in ordona-nte nu se prevAd pedepse mat aspre
of Acei can plAtese sau pritntsc plate mat man pentru mullet agncole
cbtrit acele prevAzute in paragraful I,
b) Acel care paraseste locul de munca tarn autorizatta patrormlui sau
nostulut mibtar (agrOnont judetean San a comandaturet
c) Mel care propune sau acorda plait mat richt:ate &cat acele preva
/Me in par. I sau acela came On acotclare, propunere can atatarea altos
avantaje, intreprmde sau incearca a intreprinde, a hotari un 'mint:nor a
tttlecti spre a-si parast servictul.
V
(Ampetinte stint tribtinalele militare germane st comancntu intlitili
Ouvernatorul intlitat
Miff von Tschepe u. Weidenbach
(*tenet al de infanterte

Tot ce poate fi de folos pentru agricuttura, e pus repede

la dispozitia producAtorului.
CAci, inainte de once, hrana formeaztt grija de cApete-
nie a t otropitorilor.
Lass ei 5i populatiunei ceva din roadele pAmantului ro-
nanesc ?

www.dacoromanica.ro
 16

Da, de sigur. Dar nu asa de mult ca sa se poatA O'

cu u§urinta hrana.
yStim bund oara, dela persoane de toatA increderea, ca
painea se obtine mai usor la Bucuresti, cu un bacsis dat
vreunui kamerad, decal cu o cartela pnrtand zeci de §tam-
pile imparatesti si numeroase semnaturi ale senior koinan-
daturel.

Comerful.industria
Marturii serioase arata ca si in aceasta directie, cotropi-
torii au facut toate sfortarile'sa pompeze cat mai mult ca sa a-
limenteze Germania.
Magazine inlregi au fost rechizitionale. Cand nu pot fi
luate pe cai a§a zise legate, marfurile ajung la comanda
tura prin alte mijloace, prin secfestrari sau prin confiscari--
Nemtii cer in primul rand cerealele din magazii. Dupa,
aceea, dau premii de atata Ia suta, comerciantilor cari de-
clara mai repede graul si poumbul. 0 a treia ordonanta,
iarta de pedepse pe cei cari nu au declarat la vreme can-
Litatile, cu conditia ca sa le dea intr'un anume termen au-
toritatei.
Ordonante severe, opresc specula. Dar. pe de alta parte,
ele stint metodic ocolite de cei cu trecere pe langa coman-
dantii armatelor cotropitoare.
Populatia e pur si simplu spoliata.
De althl, chiar atkoritatea germana, dupa ce provoaca o
lipsa totala de zahar In tot cuprinsul tarei,da publicatii
invitand lumea sa se prezinte ca aur.
In schimbul aurului, smuts In acest chip elegant, fami-
liile romanesti pot insfarsit capata necesarul aliment.

Plali Ia germani pf aliatii lor.

Mackensen ordonA la 20 Februarie 1917 (ordonai,.ta No. 7)

www.dacoromanica.ro
 17

Se abrogI:
1. Deuetul regal din 14 August 1916, publicat in Monitoru Oficial"
No. 108 din 15/28 August 1916, pagina 5420,
2. Ordonanta de executare a secretar6lui de Stat al ministerului la
departamentul de justitie din 20 Septembrie 1916, puthicat in nMonitort
Oficial" No. 139 din 22- Septembric (5 Octombrie) 1916, pagina 6338).
3. Toate masurile luate de procurori romani, spre aplicarea decretulut
No. 1 §i ordonanta No. 2.
Oricaste intarziere intentionata in indeplinirea datoriei, produsa in uruta.
abrogareiCle mai sus, se face pasibill de daune, gi se va pedepsi cu in
chisoare pans la un an §i amenda Ora la trei mii Marci, cu una din
aceste pedepse mu- cu amandotiA.
Comandantul suprem
(ss) von Mackensem
Generalfeldmare§al.

Ordonanta No. 6, publicata in No. 1 al Foaiei de Ordo

nante, spune :
Prin aceasta abrog dispozitiunea guvernului roman de confiscare §
sechestrare a averii, carp apartine supu§ilor germani, austro-ungari, turcj,
§ bulgari, in ce priveste averea mi§cAtoare §i nernivAtoare.
Comandantul suprern
(ss) vofi Mackensem
Generalfeldmareol.

Oprirea exportulul
Fara permisia feldmare§atului comandant suprem, nitric
nu -poate trece frontiera.
Bulgarii §i austrlacii au fost desigur placut gurprin§-1 de
aceasta hotarare.
Ordonanta are numarul 51, §i e afi§ata la 25 Martie 1917
Ordinatiune pentru Intreaga Romanie ocupatd, at exceptia
pdrfii din Dobrogea, care pand la pacea de Bucure,sti a'
apartinut regatului Bulgaria, privitoare la oprirea expor-
tului de vite, aliment? i furaje. '
§ 1. Este oprit a exporta vite, aliente §i forage dm teritoriul numit
mai sus, fara pennisiunea autoritatei militare.
§ 2. Cei ce vor calca aceasta oprire, mor fi pedepsiti cu inchisoare sate
cu o amends in bani pans la 50.000 marci, fiecare pedeaps1 deosebit
sau amandoul deodatA, dui-A imprejurAri cu inchisoalie cO'rectionalk pu-
tandu-se dicta vi amendA in bani Oita la 50.000 mArcL
2.

www.dacoromanica.ro
 18

Incercalea se pedepseste ca si faptul implinit.

Obiectele, cari sunt in cauza, stint supuse confiscarei.
§ 3. Competente stint Tribianalele militare germane.
Comandantul suprem
(SS) von Mackensen
Generalfeldmaresal

Sint de semnalat randurile din titlul ordonantei ,,cu

txceptia pArtei din Dobrogea care panA la pacea de la Bucu-
resti a apartinut Regatului Bulgar".
Genera lul Mackensen si generalul von Tulff, repeta mereu
aceasta frazA, de cate on dA cate o ordonanta.
Autoritatea armatelor germane se intinde In tot cuprinsul
ocupat al Orel, afara de Cadrilater.
Acolo adminifitreazA" §i organizeazA" Bulgarii.
Dar numai acolo.
Mackensen nu putea [Asa pe bulgari sA fie stApani in
tara noastra.
CA feldmare§alui spat-gator de fronturi, nu a fAcut-o ca
sA ne fie noun pe plac, nu e indoialA.
Bulgarii insa Stint a§a de greu de jinut in frau... apoi
poporul bulgar avea §i el atatea nevol, incat ar fi putut
incurca, la un moment dat, socotelile statului major econo-
mic german.
ySi atunci, in ciuda marelul stat ci vilizator din Balcani,
^n ciuda comitagiilor cari atata a§tep1au, generalisimul ger-
man ii opre§te formal sl se amestece in Romania.
titrt bine ca komandatura a putut de altfel aprecia, cand
iu fost ocupati Bucure§tii, care armata a excelat prin sal-
bAticii §i abuzuri.
E apoi de semnalat ca ordonanfa No. 51, ca toate cetr-
lalte ale lui Mackensen, prevede competenta tribunalelor
germane.
Materiile prime
Generalisitnul neam nu se multumeVe cu cea dintaiu
ordonanta. El oprqte definitiv orce export de materii prime
din Romania in Bulgaria, Turcia sau Austria.

www.dacoromanica.ro
 19

§ 1. oprit a exporta, din teritoriul aratat mai sus, vi-

E.-
muri §i spirtoase, materii prime de orce fel, uleiuri mine-
-rale si derivate din uleiuri minerale, fara. permisiune din
parlea autoritatii militare.
§ 2. Permis de exdort se- del numai din partea :
I. tomandei supreme a grupultti de armata von Mac-
kensen.
2- Administratiei militare din Romania.
3. Comandei supreme a armatei a 9-a.
4. Administratiei germane de etape din Dobrogea.
§ 3. Contraventille vor fi pedepsite cu inchisoare sau
cu amends in bath paned la suma de 50.000 marci, fiecare
pedeapsa separat sau amandoua deodata.
Incercarea se va riepepsi ca si fapta indeplinita.
Obiectele, pe cari le privesc aceasta ordonanta, vor fi
confiscate.
'§ 4. Competinte suet tribunalele militare germane- si co-
mandantii militari,
Comandantul suprem
(SS) v. Mackensen
General feldmaresal
Permisiuni dau numai comandamentele germane. Pedepse
nurtiai tribunalele germane si comandantii germani.
Ordonanta e pentru Romania ocupata, In afara de Ca-
drilater.
Astfel, tot ce se poate Iua din Romania, e exclusiv des-
final Germaniei.
Si ast-fel Statul major Economic German continua opera
lui binefacatoare.
Dupa ce del ordonanta de mai sus, No. 93, la 14 Aprllie,
in 25 Mai, Generalul Mackensen o cornpletazA, ca gi
.ordonanta No. 51, prin urmAtoarea:.
Otdonanta pentru intreg teritoriu ocupat din Romania,
cu exceptia pdrtei din Dobrogea, care panel la pacea din
.Bucureei a apar(inut regatului Bulgariei," referitoare la in-
terzicerea exportului de vite, alimente .5i nutret.
§ 1. Este interzis de a exporta vite, alimente si nutret,
din teritoriul sus mentionat, fara o permisiune prealabila a
antoritatilor- militare. Permisiunea de export se va emite
numai de :
1. Comandamentul Superior at grupului Armatei v. Mac -
kensen.

www.dacoromanica.ro
 2)

2, Administratia Mi Mara in Romania

3. Comandamentul Superior al Armatei 9.
4. Administratia Etapelor germane din Dobrogea.
§. 2. Contraventinnile, se vor pedepsi cu inchisoare sac
cu amen id pand la 50.000 MArci, sau cu ambele pedepse
impreuna §i eventual cu puFaria, pe langa care §1 amenda-
de 50.000 Mdrci; incercarea, se va pedepsi ca §i faptul in-
deplinit. Objectele referitoare sunt supuse confiscArei.
§. 3. Competinta este a Tribunalelor germane.
Comandantul superior
(ss.) v. Mackensen.
Generalfel dmare§al.
Se vede ca era nevoe, pentru ;.a sa creasca entuziasmul
aliatilor Germaniei, sä le repete mereu, °data cu ordonanta,
§i pedepsele cu cari pot fi loviti de catre tribunalele ger
mane.
Societati pe actiuni
Noi ordonante co-mplecteaza planul economic al cotro
pitorilor.
Ordonanta No. 18:
Ordonantii pentru teritorial ocupat al Romeiniei relativ
la societtifile pe actiuni.
§ 1. Excluderile de membril din consililte de administratie
i din consilii e de directie ale sdcletatilor romane pe ac
tiuni intamplate dupa 24 August 1916 stil nou, se considerd
ca nesurvenite.
§ 2. Se pot acorda exceptii. Cererile in aceasta privintd
trebuesc adresate Administratiunil militare, intrucat e vorba
de societati pe actiuni din regiunea aceastela, In celelalte
ldcuri, autoritatilor mil tare locale competente.
Comandantul superior
(ss) v. Mackensen.
Generalfeldmare§al.

Secfestrele intreprinderilor aliate

.Masuri severe vin sa loveasca intreprinderile aliatilor
no§trii.
Ordonanta No. 56, data inainte de a apare foaia, la 23,
Februarie 1918, cup inde urmatoarele dispozitiuni :

www.dacoromanica.ro
 21

Pentru teritoriul ocupat al Romaniei, se dispune urma-

-toa-ele :
§ t. Pe contul participantilor pot fi sechestrate de
mine sau de oficiile imputernicite de mine intreorinderile :
a) care sunt conduse sau supraveghiate de strainatatea
'flarnica, sau
b) la capitalul, produsul sau directia carora participa cel
putin un nutriar de o treime supu0 ai strainatatii inamice, sau
c) care post cla In strainatatea inamica partile principale
ale intreprinderii, sau
d) la care exists un interes public pentru lmperiul ger-
man si pentru Puterile aliate cu dansul sau pentru terito-
i-iile din Romania, ocupate de trupele germane si aliate
relativ la mentinerea sau reluarea functionarii, sau
e) a caror functionare este de natura a contrazice sau a
stanieni interese'e publice ale lmperiului german si ale
Puterilor aliate cu dansul.
Cu o intreprindere in sensul acestei ordonante stint egale
filialele, agenthle, depozitele de marfuri, terenurile, avert
de price natura, earl apartin unei intreprinderi, precum §i
averile succesorale
Din motive speciale, mai cu seams pe tale de repre-
salii, pot fi sechestrate alte avert, cart apartin supusilor
Statelor inamice.
§ 2. A plicarea acestor prescriptil nu exclude Intreprin-
4derile la cart se interpun, pentru mascarea participarii,
persoane cars nu apartin strainatgtti inamice sau la care
intervtn, dupa publicarea acestei ordonante, schimbari In
conducerea sau In participarea de capital, de produse si
de directie ale unel intreprifideri.
§ 3. Terltoriile ocupate nu sunt considerate ca strai-
natate inamica Si supusii Statelor inamice, cars locuesc In
teritoriile ocupate, nu sunt considerati ca supusi al State-
lor inamice in sensul acestei ordonante.
§ 4. Daca la o intreprindere extsta fapte, cart Indrep-
tAtesc credintEt ca indeplinesc prircipiile din § 1, proprie-
tarul, membrii consiliului de administratie, directorii si
functionarii, precum Si toate persoanele care sunt In stare
sa dea informant -despre aceasta intreprindere, sunt obli-
gati sa dea !Oath asupra situatiei afacerilor §1 sa lase li-
bera f xaminarea rfgistrelor Si a actelor.
§ 6. Persoanele insarcinate cu administratia Intreprin
derilor sechestrate vor fi numite sau revocate de mine sau
de cificille imputernicite de mine.

www.dacoromanica.ro
 22

Prin revocare-, inceteaza toate drepturile acordate adm

nistratorului intreprinderli sechestrate.
§ 6 Administratorul intreprinderii sechestrate este Ba-
tor sä is In stapanire intreprinderea. El este autorizat sA,
indeplineasca toate actiunile, la care intrgprinderea are
dreptul Si este indreptatit sä dispue de intreaga avere a
intreprinderii.
Pentru toata durata sechestrului, inceteaza drepturile pro-
prietarului, ale membrilor consiliului de administratie, ale
directorilor si ale altor persoane sau organe ale intreprin-
derii, pentru actiunile for corespunzAtoare. Aceasta se a-
pnea si la drepturile adunarilor generale ale consiliilor de
administratie si ale altor organe ale societatilor de orice fel.
§ 7. A -sministratorii intreprinderilor sechestrate pot a-
corda o imouternicire unei persoane pentru intreprinderile
ce le administreaza, procurA in regula lima, numai cu con-
simtimantul meu sau al oficiilor autorizate de mine.
§ 8. Proprietarul, membrii consiliului de administratie
si functionarii intreprinderii sunt datori sA dea adrninistra-
torului intreprinderii sechestrate, orice inforcnatii si sä-i
inmaneze toate registrele, actele, cheile, marfurile si cele-
lalte valori ale intreprinderii ; functionarii sunt datori sA
indepfineisca rnunca dupa indicatirle administratorului.
Directorii si functionarii unei intreprinderi sechestrate
sunt datori chiar si atunci obligati sä dea administratoru-
lui relatii despre situatia afacerilor, daca au incetat de a
mai face parte din personalul intreprinderii dupa 30 lu-
ne 1916.
§ 9. Administratorul intreprinderii sechestrate poate
continua afacerile in total sau in parte, sau sä se m 5.rgi-
neasca la terminarea afacerilor Curente.
§ 10 Intreprinderea este datoare sä suporte toate chel-
tuelile izvorate din sechestrate, inclusiv retributia admini-
stratorului, care va fi stability de oficiul ce l'a numit. A-
ceste cheltueli se considers ca drepturi privilegiate.
§ 11. Pentru indeplinirea afacerilor ce i s'au incredin-
tat, es'e rAspunzator administratorul, nu Insa §i oficiul
care l'a numit.
Proprietarul intreprinderii sau unul din participanti poate
cere daune pentru faptete sau omiterile administratorului
la executarea obligatiilor sau determinate de aceasta exe-
cutare, numai cu consimtimantul meu sau at ofienlor im-
puternicite_ de mine. Acest consimtimant se acorda numa.
in cazul exiventei unei vinovate calcari a datoriei sale

www.dacoromanica.ro
 2:1

Intru cat incuviintarea nu se acorda, cei mai sus numtt

n'au nici un drept la daune.
§ 12 Administratorii intreprinderilor sechestrate pri
mese Indicatii speciale pentru executarea administrattei
mai cu seams pentru plasarea excedentelor in favoarea
celor Indreptatiti.
§ 13. Contraventiile la dispozitiile din § 4 si 8 sau
la cele luale de Mine sau de oficiileiimputernicite de mine
relativ la procedarea sechestratii, vor fi pedepsite cu in-
chisoare pand la 5 ant si cu amends 'Ana Ia 50 000 lei,
sau cu una din aceste pedepse.
Tentativa este de asemenea pasibild de pedeapsa
Competenti in aceasta materie sunt tribunalele militare
germane si comandantli militari germani.
Comandantul suptem..
(ss) v. Mackensen
Generalfeldmarepl.

Platile In statele dusmane

Mackensen le interzice cu desavarsire.
Crdonanta No. 57 din 10 Febr. 1917, cuprinde :
§ 1. Pentru teritoriul tinuturilor ocupate ale Romanies
este, pan la alte dispozituni, oprit a face plat' la Rusla,
de care nu se tine Polonia ocupata ; la Bri aria Mare si
Irlanda sau Coloniile britanice si posesiunile externe ; la
Franta, Coloniile si teritoriile de sub prolectoratuf el ; Ia
Italia si Coloniile Si teritoriile de subprotectiunea ei, fie
in bani gata, direct sau indirect, in polite sau cecuri, prin
asignare sau in alt fel ; de asemenea este oprit a transmite
sau asigna bani sau hartii de valoare direct sau indirect,
in teritoriile amintite.
Plati pentru ajutorarea celor ce apartin Puterilor aliate
sunt permise.
§ 2. Permise sunt toate felurile de plati In sensul § I
spfe teritoriile romanesti ocupate de trupele Puterilor aliate,
indeosebi si plati catre Romanis can traesc in aceste teritarii
§ 3. Pretentiunile de drept cu privire la avers, cart s'au
facut deja sau se vor face, din partea persoanelor naturale
sau morale (juridice), cars au locuinta sau resedinta pe
teritoriile Statelor inamice in § 1, se considers, Valid la
alte dispozitiuni, amanate, incepand de la 28 August 1916

www.dacoromanica.ro
 24

oau daca sunt de implinit numai intr'una din zile'e ulteri-

oare de la ziva aceea inainte.
Pentru durata amanarei nu se poate pretinde dobanda.
Urmarile de drept, cari au rezultat din neimplinirea preten-
tiunilor conform 1Pgilor §I contractelor ex istente in timpul
de la 28 August 1916 pans la intrarea in vigoare a aces-
lei ordmatiuni, se considers neavenite.
Amanarea are elect §i fata de oricare achizitor al pre-
tentiunei, afara de cazul cand achizitia a avut loc inainte
de 28 August 1916 sau, cand achizitorul i§t are locuinta
sau repdinta pe teritoriul Puterilor aliate sau pe teritoriul
roman ocupat, inainte de intrarea in vigoare a acestei ordi-
natiuni. Normele stabilite fata de achizitorul pretentiunei
sunt valabile i fata de cei ce §i a ca§tigat, prin Implinirea
ei, un drept de restituire.
§ 4. Pentru politele, la cari in timpul intrarei in vigoare
a acestei ordinatiuni nu a trecut Inca termenul pentru pre-
_zentare la plata §i pentru protestare §i nu s'a protestat, se
prelungqte, prin oprirea plaiii §i amanarel, termenul, la
care prezentarea pentru plata §i protestarea pentru neplata
e admisibila §i necesara, pans dupa scoaterea din vigoare,
a acestei ordinatiuni. Termenul cand are sa se faca pre-
,zentarea la plata §i protestarea dupa scoaterea din vigoare
it hotar4te Guvernatorul militar in Romania
Dispozitiunile cuprinre in al. se aplica in mod cores-
1

punzator la cecurile. pentru cari timpul, cand aveau sa fie

prezentate pentru plata, nu a expirat inca la intrarea in
vigoare a acestei ordinatiuni.
§ 5. Dispozitiunile §§ 1, 3 §i 4 nu se aplica, cand este
vorba de satisfacerea unor pretentiuni pe teritoriul Pute-
rilor aliate sau pe teritoriul roman ocupat, pentru persoa-
nele naturale sau morale, aratate in § 3, in exploatarea
stabilimentelor lor, ce le au pe teritoriul Puterilor aliate
sau pe teritoriul roman ocupat. Dispozitia §-lui 3 se aplica
insa, cand e vorba la persoanele aratate, de pretentiuni cu
recurs pentru neacceptarea sau neplata unei polite, care este
a se plati In afara de teritoriul Puterilor ablate sau de teri-
toriul roman ocupat.
§ 6. Un teren care se afla sub Pdministratia coercitiva,
se socote§te, in privinta pretentiunilor, Indeosebi a celor
referitoare is chide Si arenda, fara considerare la timpul
cand s'a facut i la felul intrebuintarei sau exploatarei fere-
nului, ca un stabiliment in sensul §-lui 5. Acelea§i dispo-
z tiuni sunt valabile in toate celelalte cazurt, in cari s'au

www.dacoromanica.ro
 25

introdus administratiuni coercitive. Ordonarea unei supra-

-v-eghieri a afacerei nu echivaleaza Insa cu o administrare
coercitiva.
§ 7. Cel ce lucreaza cu stiinta contra dispozitiei §-lui 1,
valsuferi Inchisoare pans la 3 ant §1 o amends in bani
nand la 100.000 lei sau una din aceste pedepse, Intru cat
dupa alte legi penale, nu si-a eras o pedeapsa mai mare.
Incercarea e punibila.
§ 8 Se pot admite exceptiuni la dispozitiile de mai sus
Cererile stint a se adresa atre Administratia militara, fiind
vorba de teritoriul ei, altminteri catre autoritatile militare
locale competente.
Comandantul suprem
(ss) v. Mackensen
Generalfeldmare§al.

Arbitra glut

Ordonanta No. 52, se ocupa de tribunalele de arbitri :

§ 1. Intru cat Germani sau cei ce apartin Puterilor all-

ate s'au supus prin conVentiuni incheiate inainte de 6 De-
cembrie 1916 hotararei unei Camere de comert romane
sau Bursei, sau unei alte autoritati sau institutiuni simi-
lare romane, tribunalul de arbitri prevazut in contract va fi
inlocuit prin tribunalele ordinare din Bucuresti, daca par-
tite nu s'au Invoit cumva in privinta institutiunei unui nou
tribunal de arbitri.
§ 2. Comanda suprema a grupului de armala von Ma-
ckensen hotara§te, dupa ascuitarea oficiului de despAgu-
bire instituit pe langa administratia militara In Rornania,
dacd o societate sau o persoana juridica e a se socoti ca
Germani sau apartinand Puterilor abate In sensul §-lui 1.
Cererile pentru hotarare sunt a se adresa autoritatei mili-
tare locale competente.
§ 3. Paragraful se apnea si atunci cand o parte con-
1

tractanta a incheiat contractul in secoteala unui German

sau a unuia care apart ne Puterilor aliate.
§ 4. Hotathile date Inca Inainte de 6 Decembrle 19th
si devenite definitive isi pastreaza valabilitatea. Hotartrile,
-.lap, de cari se poate Inca uza de dreptul de recurs la
.Curtea de Casatie, nu sunt valablie,
Comandantul suprem :
(ss) v. Mackensen,
Generalfeldmaresal

www.dacoromanica.ro
 26

Fabricarea sapunului
§ 1. Fabricarea de sapun sau prat de sapun precum si
de tot felul de mijloace continand grasimi pentru spalat
si curatit, este opritA, indiferent daca aceste mijloace se
fabrica in stabilimente industriale sau in gospodarii par-
ticulare, pentru vanzare sau pentru intrebuintare proprie.
§ 2 Exceptiuni de Ia aceasta opreltste se pot cere de
la Comandaturile de Etape sau locale st trebue sa fie ad-
mise de catre Comanda superioara a armatei a 9-a, Ins-
pectia de Etape 15, Administratia militara in Romania sau
Administratia de Etape din Dobrogea.
§ 3. Calcarea dispozitiunei cuprinse in § 1 al acestei
ordinatiuni se va pedepsi cu inchisoare pana la 2 ani si
amenda In bani. pana la 10.000 marci, fie care peck apsa
deosebit sau amandoua deodata.
Neputandu se incasa amenda In bani, ea va fi Inlocu-
ita cu inchisoare, socotindu se cate o zi pentru 3 pana la
30 mArci. Toate obiectele intrebuintate sau hotarate pen-
tru savarsirea contraventiei sunt supuse confiscarei, oricui
ar apartine ,t
§ 4. Competente sunt Tribunalele militare si comandantii
germani.
Comandantul superior
(SS) v. Mackensen
Generalfeldmareal

Marea nevoie de materii grase face administratia nem-

teasca sa is aceasta absurcla mdsura.
Toata grasimea trece de sigur In Imperil le Centrale.
Controlul B.incilor

Aceiasi severitate, in privinta controlului &anchor.

Pentru intreg teritoriul ocupat din Romania, cu exceptie
a partei din Dobrogea care a apartinut Regatului Bulga-
riei pana Ia pacea de la Bucuresti, se ordona :
§ 1. Toate persoanele si intreprindeiile care se indelet-
nicesc cu comertul de bani, sau hartil de valoare, cu pas-
trarea sau fructificarea banilor sau a hartiilor de %aloare
s.rAine, care se ocupa cu schimbul de bani sau cu on ce
alts afacere de banca, cat si sucursale de stabilimente de
asemenea natura (banca), Ivor ft puse sub 'controlul unui

www.dacoromanica.ro
 27

serviciu de supraveghere (numit Bankaufsicht") cu res-

pectarea proprietAtei for si a drepturilor particulare. Supra-
vegherea bancei, se va intinde si asupra 'Anchor care
sunt puse sub adrninistratii de sechestre.
§ 2. Supravegherea 'Anchor va fi exercitatd de un ser-
viciu (birou) de control pentru band, de pe langd admi-
nistratia Military din Romania. Serviciul de control at Ban-
cilor va avea supravegherea si asupra acelor band vizate
de aceasta ordonantd prin ofiterii cari le sunt atasati sau
subordonati, sau prin alte personalitati (comisarl contro-
lori de band) $i de ajutorii de comisarl cari sunt insdrci-
nail cu suplinirea comisarilor de band in localitate.
§ 3. Serviciul de control at bancilor va controla cores-
pondenta bancilor ; va supraveghea respectarea hotdririlor
acestei Ordonante, precum si executarea exacta a pres-
criptiunilor pentru controlul 'Anchor.
§ 4. In acest scop serviciul de control at 'Anchor' are
dreptul si datoria a cerceta prin organele sale bdncile, a
cere prezentarea registrelor si a scriptelor si a pretinde-
deslusiri asupra tuturor afacerilor comerciale.
§ 5. Exploatarea unui band, precum si a unei sucursale,
va fi declaratd prin mijiocirea Comandaturei din judet,
serviciului de control al bAncilor. Declararea pentru intre-
prinderile existente se va face. pentru Bucuresti Wand la 15
Mai, tar afard de Bucuresti pang la 25 Mai 1917. In on
ce caz declaratia se va face inainte de Inceperea operati-
unilot. Sunt obligati a face dularatiunile : proprietarii,
membrii Consiliului de administratie sau reprezentantii im-
puterniciti.
§ 6 Din ziva publicarei acestei Ordonante si pand la
ridicarea controlului, este riguros interzis bAncilor a con-
duce operatiuni In contrazicere cu Interesele sau in detri-
mentul puterilor de ocupatie. In deosebi le este strict in-
terzis a expedia sau a transmite direct sau indirect, bani
in numerar sau in alte valori In Wile dusmane sau in
teritoriul Romaniei, care nu este 'lath ocupat de trupele
aliate.
* * *
Nu este Inca ocupat de trupele aliate 11
A$a vorbea Mackensen la 11 Aprilie 1917, in ordonan(ele
date care populatia romeintasccii.
Gazeta Bucurestilor", gtisea $i ea, ca Moldova va ft
curand-curOnd sub autoritatea lui Mackensen.

www.dacoromanica.ro
 28

Dar spcirgiitorul de fronturi a plata scamp aceastd

sigurantd.
La Oituz $i la Mcird$esti, faimosul general neanit a
infeles ca planul lui s'a ndruit cu totilL
lnainte de .911 ngeroasa ofensivd e$uata a lui Machensetz
la Aldrd$e$11. ziarele lui ridicaserd tonal.
Vorbequ de evacuarea -Moldovei, de gonirea armatelor
,noastre ; vorbeau cu sigurantd $i cu grosoldnie.
A venit insd dezastrul nemtesc.
in local ronjetillui batjocoritor care se intrezdrea printre.
.reinduri, Gazeta Bucurestilor" repeta, dupd infrangere :
Frontul roman
Comunicatul romSnesc n'a sosit
Abilitatea nemtimei a Post imediat demascatei.
Noi $tim bine ce bucurie delirantd era in Bucure$ti $i
in restul tdrei, in zilele and ziarele nemte$ti scriau ca n'a
sosit comunicatul nostril.
Dupd Meird$45ti, panel $i Komandatura nemteaseci $i-a
mai schimbat putin atitudinea, fata de familiile romdne$ti
relmase in puterea ei.
* *
Ordonanta No. Ill, privind controlul &Mellor, prevede apoi :
§ 7. Statut major administrativ al Administratiei Militare
este imputernicit a emite dispozitiuni de detaliu pentru
indeplinirea conducerei bancilor, a randui prezentarea de
incheeri de yegistre, de expuneri si de dovezi, precum si
depunerea de cautiuni pentru indeplinirea determinarilor
acestei Ordonante si a prescripttunilor emise pe baza acestui§.
§ 8. Battelle prevazute in aceasta Ordonanta vor suporta
cheltuelile serviciului de control al bAncilor. 'Suma va fi
stability de statul major administrativ, din Administratia
Military. pentru f ecare banca.
§ 9. Calcarea acestei Ordonante precum si a dispozitiu-
nilor de la § 7, se vor pedepai cu inchisoare pana la 5
ani, Si cu amends 'Ana la 50 000 lei sau cu una din adeste
pedepse. Tentativa ce pedepseste. Competinta este a tri
bunalului militar sau a Comandamentului militar.
Comandantul suprem
(sS) v. Mackensea
Generalfeldmaresal.

www.dacoromanica.ro
 29

Garantarea, $i incasarea creantelor

In ziva de 5 a lunei Mai 1917, Guvernorul niilitar ord --

nanteaza privilegiul creantelor Casei de imprumuturi A-
gricole, prin urmatoarele dispozitiuni :
Art. 1. Drepturile de creanta ale Casel de imprumu-
turi agricole" pe langd Banca Nafionald a Rornaniei, stint
privilegiate in prim rang inaintea oricarei creante.
Tot4 se respects drepturile de privllegiu ale proprie-
tarilor Lap de arend4, acordat de-art. 1730, § 1. Coda.
civil.
Art. 2 Se acorda Casei de imprumuturi agricole"
toate avan'aglile §i drepturile prevazute In legea din I I.
Martie 1915 pentru Infiintarea Caselor de imprumut pen-
tru agriculture{ §i industrie", atat in ce priveste asigurarea
§i realizarea drepturilor de creanta, cunt §i in ce prive§te-
actele relative la aceste drepturi.
Acte e autentice ale Casei de imprumuturi agricole" vor
fi semnate, in load celor pre vazute in art. 9, al. 2, al
mentionatei legi, de catre urmatoarele persoane :
1) Imprumutatul.
2) In jud. Nov de catre unul din conducatorii centralei
Casei de imprumuturi agricole" sau de un loctiitor "Cu
rnandat special, ear In celelalte judete de catre Ofiterul
caruia ii este incredintata conducerea filialei.
3) 4n jud. Ilfov directorul delegat al Bancei Nationale,
ear In celelalte judete de catre directorul sucursalei Bancei
Nationale ; semnatura acestuia din urma va putea fi inlo-
cuita prin aceea a Administratorului Financiar.
Art. 3. Inregistrarea actelor de imprumut in registrele
,,Casei de imprumuturi agricole" sau in acele ale filialelor
ei, va avea acelea§i efecte juridice intocmai ca §1 trecerea
for in registrele respective ale tribunalelor §i comunelor
prcvazute de art. 9, al. 4 §i vizarea for la Administratia
Einanciara pre vazuta de art. 10 ale mentionatei legi.

Rechizitionarea_ masinilor

Nerntii dau la Bucure§ti, ordonanta cu No. 119, privind

rechizitionarea ma§inilor de orice fel.
Ordonanta prevede :
§ 1. Toate maOnile de orice natura aflatoare In fabric4

www.dacoromanica.ro
 30

-mine, depouri, case particulare, sau In orice alt loc, atat

part' si accesorii de masini, precum si instalatii electrice,
aparate, lampi si materiale de instalattuni, existente pe
teritoriul Administratiei Militare, sunt prin prezenta rechi-
zitionate.
§ 2. Orice dispozitiune de fapt sau lagala asupra obiec-
telor mentionate in § 1, In deosebi orice schimbare a lo-
cului de depozitare, precum si vanzarea lor, este strict
interzisa. Este insa permts continuarea Intrebuintarei obiec-
telor In scopul intrebuintarei anterioare, inclusiv procura-
rea de materiale electrice pentru Intretinere, reparatiuni,
precum si vanzarea de materiale necesare exploatarei e-
lectrice pans la 25 procente din stocul depozitului rechi-
zitionat. Se va tine un registru de control pentru lucrarile
vandute din care se poate constata cantitatile vandute
precum §i numele cumparAtorului.
§ 3. Acei can au spre pastrare obiecte de natura celor
aratate in § 1, sunt obligati sa alba grije de conserva-
rea lor.
§ 4. Abateri dela § 2 se admit numai cu autorizatia
serviciului competinte al Statului major economic din Ad-
ministratia Military ; permisiunea se va cere anume :
pentru masini agricole, dela- Administratia Military agricola,
pentru masini si material electric, de la sectia de electri-
citate, iar
pentru orice alte specii de masini, dela 'sectia de utili-
zare de masini.
Cererile pentru obtinerea de permisiuni se vor adresa
la Bucuresti la unul din sus numitele servicii, iar afara
din Bucuresti prin autoritatile locale militare respective.
§ 5. Contravenirle se vor pedepsi cu amends panA la
3000 lei §i cu inchisoare pans la 6 luni, cu una din ele
sau cu atnandoua de odata. Se va putea hotarl si con-
-fiscarea obiectelor in vederea comiterei unei actiuni penale.
*
* *

Acestea sunt dispozitiunile ordonantei.

De fapt, nu mai e Indoiala ca autoritatea german/ a
demorttat absolut toate instalatille din industriile tare'.
Mii de masini de toate felurile alt fost ridicate si duse
peste granita.
De data aceasta, din prada de masini, au luat partea

www.dacoromanica.ro
 31

lor, dreapta dupd cate se pare, Bu!'garil si Turcil.

Instalatiile industriale demontate, au fost trimese In a-
ceste doua tart, si In Ungaria.
Nemtii au urmarit prIn aceasta masura, sa desfiinteze
pur si simplu industria romaneasca. In acest chip, ei cred
ca dupa razboi, piala noastra va fi obligata sa se adre-
seze celei germane, ale carei ramificatii In tarile aliate
lor, le va permite sa ne aducd din nou In sfera de influ-
enta si de acaparare a industriei Imperiilor Centrale,
* *

Ordonanta No. 34, pedepse§te cu 6 hint §1 amends de

50000 lei pe cei cari distrug sau pricinuesc dinadins stri-
caciuni instalatiilor Intreprinderllor industriale" cari au
lost lasate sa functioneze pentru nevoile German lei. In
iunie, ordonanta No. 157, completeaza dispozitiile ordo-
nantelor anferioare.
In conforniitate cu Ordonantele No. 40 din 13/III. 17 $i
No. 119 din 14 IV. 17, se aduce la cunostinta urrnatoare.a
publicatiune :
Art. 1. Aceasta publicatiune se refers la urmatoarele
obiecte :
1. Electromotoare cu accesorii.
2. Generatori (masini dynamo) cu accesorii.
3. Motoare-generatori cu accesorii,
4. Transformatori cu accesorii.
5. Intrerupatoare, aparate de siguranta, aparate de de-
inaragiu, de reglagiu, instrurnente de masurat etc., daca
nu apartin ca accesorii la masinele Si transformatoarele
indicate sub 1 4.
Art. 2. Toate obiectele la care se refers aceasta pu-
blicatiune (Art. 1) tebuesc declarate, exceptil ndu-se acelea
can sunt intrebuintate regulat intr'o exploatatiune in-
dustrials, care se exploateazei de ccitre organele autoritciti-
tor militare in comptul acestora, precum si obiectele mon-
tate pentru ascensoare aflandu-se in functiune.
Art. 3 - La declarare sunt obligate :
1. Toate persoanele cari au in pastrare obiecte ca acele
desemnate in Art. 1 sau cari cumpAra §1 vinde atari
pentru exploatarea comertului sau industriei lor.

www.dacoromanica.ro
 32

2. Antreprenorii industrial', in ale caror fabric! se efectu

laza sau se prelucreaza asemenea obiecte.
3. Comunele, asociatiunile §1 corporatiunile, persoane ju-
rid'ce.
Art. 4. Pentru obligatiunea de declarare a cantitatilor
aflate in posesiune, se va lua in consideratie ziva de 30
Iunie 1917.
Declaratiunile trebuesc adresate pe cart' oflciale (Art
5), sectiei electrice IV a Statului Major Economic (Wirt-
schaftsstab) at Administratfunei Mi !Aare in Romania §i a-
nume cel mai tarziu pans la 15 lulie 1917.
Orice schimbare . a pastrarei sau a dreptulului de pro-
prietate a obiectelor supuse declaratiunei, se poate efectua
trumal cu aprobarea sectiei electrice (IX) a Statului Major
econcmic, catre care sectie trebuesc adresate cererile mo-
tivate in acest fel, impreuna cu copia cartel de declara-
tiune ramasa la pcsesor.
Art. 5. Declararea trebue facula pentru fiecare obiect
pe carte de declaratiune separata in dublu exemplar. Pen-
tru declarare se vor intrebuinta formularele oficiale pre-
scrise, car' pot fi cerute dela sectia electrica IX a Statului
Major Economic (Wirtschaftsstab) sau dela Comandantil
de Etapa §1 dela Comandanlii Statiunilor de Eta pa impe-
riali §i regal'.
Sunt 6 feluri de call de declaratiune §i anume cu li-
terile :
A. Pentru ma§ini dynamo de curent continuu (motoare
§i generatori).
B. pentru motoare de curent alternativ' (trifasic).
C. pentru generatori de curent alternativ (trif4sic).
D. pentru motoare-generatori.
E. pentru transformatori.
F. pentru aparate.
La cererea cartilor de declaratiune trebue indicat felub
§i cantitatea necesara dupa litere. Carti'e de declaratiune
nu pot fl Intrebuintate pentru alte comunicari. Asupra de-
claratiunei facuta este a se opri §i pastra de catre anun-
tator un al ireilea exemplar in actele sale.
Art. 7. Contravenientele contra Ordonantei de mai
sus, se vor pedepsi cu amenzi papa la 3000 lei §i cu In-
chisoare rand la 6 luni, dupa alegel ea (?) sau ambele de-
°data. D asemenea se poate dispune confiscarea obiecte
lor pentru car' s'a comis acest fapt culpabil.
*
* *

www.dacoromanica.ro
 33

Antreprenorii minelor de petrol ordonanta NA 29

sunt obligati sa puna cat mai repede In exploatare san-
tierele lor.
Titeiul tot va fi primit de Administratia Militara.
Fiecare proprietar Isi is anume obligatiunl fata de au
toritatea germana. i fiecare proprietar, e obligat sa pro-
pue Comandamentului, spre aprobare, numirea unei per-
soane marcante, care sa fie raspunzAtoare de urmarea in-
dicatiunilor date de Comandament.
E asa de simplu I
Clue vor fi persoanele marcante pe care sa le aprobe
Comandamentul Milltar german, cat vor ft ele platite de
proprietar, §1 ce autoritate vor avea in exploatare, sunt
tot atatea chestiuni la care nu e greu sa se dea ras-
punsuri.
De altfel ordonanta completeaza ca persoana mar-
canta" trebue sa fie prevazuta cu toate imputernicirile date
din partea proprietarului."

*
* *

In ziva de 14 August 1917, o ordonanta prevede pe-

deapsa de 2 ani Inchisoare §i amends pang la 100.000 le'
contra celor cari ar dobandi not concesiuni de petrol.

CAI de comunicatie
Drumul de fer. Circulatia fn zonele militare
Calatoria pe apa
Masud foarte severe reglementeazd circulatia calAtorilor
civili in teritoriul ocupaf.
Refugiatii romani in orese strAine s'au putut intoarce, c«
trenuri care li s'au pus In urma la dispozitie, in localita-
tile de unde plecaserd.
Ordonante severe, prevdd chipul cum romanii pot ca-
latori in trenuri.
3

www.dacoromanica.ro
 34

Cate-va dinteansele, sunt interesante :

Ordonanta No. 15, cea dintai data de nemti in aceasta
inaterie, a fost .afisatA la 5 lanuarie 1917, o lima slcate-
va zile dupa ocuparea Capitalei.
Mackensen ordona :
Persoanele civile n'au deocamdata voie sA calatoreasca
cu trenul.
Acordarea de exceptii esle rezervatA Administratiunii
militare.
Petitlile pentru cAlAtoria exceptionalA cu trenul, trebuesc
sa fie adresate Comandaturii Bucurestilor, In alte locali-
tali Comandaturilor germane sau austro-ungare ale etapelor.
Autoritatile cailor ferate militare elibereaza bilete de tren
numai pe baza permisiunii acordatA de Administratia int-
Mara pentru calato7ia cu trenul. Dreptul de a elibera bilete
de tren apar(ine in mod exclusiv autoritafilor efillor ferate
militare.
Autoritatile militare germane si austro-ungare sum ru-
gate sci intervie cu cea, mai mare energie, spre a impiedeca
eliberarea de permisuri pentru cAlAtoria cu trenul si de
bilete de tren din partea autoritatilor necomp.Ttente.
Persoanele care vor fi gasite in tren, farA permisiunea
Administratiunii militare, vor trebui sA fie arestate spre
a putea fi pedepsite.
0 cAlAtorie trebue prin urmare ceruta prin petitie, iar
contravenientii risca arestul.
La 27 Februarie, se adauga un paragraf se verelor dispo-
zitii de mai sus.
El cuprinde :
Domnesc in multe cazuri idei gresite relativ la posibi-
blitatea care exists acum pentru transportul en trenul al
persoanelor civile. In privinta aceasta se atrage atentia a-
supra faptelor urmAtoare :
Greutatile actuale de functionare permit numai ca la fie-
care tren de persoane, care circula zilnic pe cele 5 linii
lerate, ce pornesc din Bucuresti, sA se anexeze cate un
vagon pentru persoane civile. Aceste 5 vagoane sunt des-'
'tinate pentru cate 20 agricultori, functionari admipistrativi
sau fiscal!, a caror transportare la fostele for localitAti de
resedinta sau de functionare, spre a-si putea relua acti-
vitatea tar, se face pe baza unui plan anumit. AfarA de
acestia, mai pot fi transporta tl in fiecare vagon Inca 15-20

www.dacoromanica.ro
 35

-de persoane civile, pentru cdlcitoria cdrora exists interese

militare sau economice.
La 5 Martie Guvernatorul militar" revine, ca sA per-
mitA ro,nanilor sA piece la casele lor.
Ordonanta No. 55 prevede :

-1ntrebuintarea tailor ferate de catre persoanele civile

Schimband dispozitia dela 4. 1. 17, (Ordonante" No. 15)

cu privlre la Intrebuintarea cailor ferate de catre persoa-
vele civile, se is hotararea urmatoare :
1. Incepand cu ziva de 15. 4. 17, se permite persoanelor
civile sA cAlAtoreasca, fara certificat de drum, pe urma-
toarele lintl ale cAilor ferate :

Bucure,ti-Gole§ti-Pite§ti-Craiova,
Piatra-DrAga§ani,
Piatra Caracal,
Coste§ti-Alexandria,
Videle-DrAgAne4ti,
Titu-Doice§ti,
Bucure§ti-Ploe§ti,
Bucure§ti-Comana,
Bucure§ti-13ude4ti,
Bucure§ti-iulntta.
2, pentru toate celelalte linii se mentine dispozitia, care
'mpune certificatul de drum. Comandaturile districtuale,
Comandaturile de Etape §i Comandaturile ces. §i reg. -de
tatiune 41 Comandatura BucureVi sunt insA lmputernicite
sA permits, pe liniile acestea ferate, persoanelor civile in-
sotite de o persoanA militara in uniformA, sA calatoreascA
WA' certificat de drum. Imputernicirea se mArgine§te la
cazurile, in cart calcitoria unei persoane civile prezintii un
interes militar sau economic presant, iar timpul nu-i per-
mite sail scoata de la Administratia rhilitara (Centrala de
,pappoarte a Oficiuliii Poli(iei centrale) un certificat de
drum. in cazul acesta e de ajuns un certificat timbrat,
din care sl se vada numele persoanei civile, precum §1
scopul §i tinta calAtoriei. Certificatul acesta it libereaza
Comandatura districtualA, Comandatura de etapA, Comanda
ces. §i reg. de statiune sau Comandatura BucureVl.

www.dacoromanica.ro
 36

3. Intrebuinfarea trenurilor accelerate $i a clasei I $i a-.

Il -a e permisei numai supu,silor Germani $i ai celor din
Statele aliate, $i anume numai dud prezentarea unui car-
tificat liberat de o Conzandd sau autoritate militard sa-
per,ioard, care sei constate -ca nu e nevoie de despdduchire
4. Caldtorii, care vin direct din Germania sau din Sta-
tele aliate, nu au nevoie de un astfel de certificat.
5. Cetatenilor romarti li se poate permite cdlatoria a
trenurile accelerate si in clasele I si II, numai in cazum
exceptionale si la recomandatia in scris a uuui Oficiu de
comanda sau autoritate milliard superioara, dacd se pre-
zinta 5i unul din certificatele .notate sub 3.
6. Un drept de a fi transportat cu trenul nu exista
Caldtoria se face in vagoane speciale prevazute cu in-
scriplia Fuer Zivilpersonen" (Pentru persoane civile")
7. Celelalte dispozitiuni ale Ordonantei de la 4. 1. 17
privitoare la /ntrebuintarea caii ferate de catre persoanele
civile, raman altminteri In vigoare.
8 Hotarlrile autoritatilor mil tare ale altar ferate, pri-
vitoare la scoaterea unui bilet de tren nu sunt atinse prin
prescriptiile de mai sus dela No. 1 5i 2.
*
* *
Romanii au prin urmare dreptursA calatoreascA cu lre-
nul, numai in -clasa Ill-a, ear in celelalte clase in mod. ca
totul exceptional.
0 altA dispozitie, completeaza masurile Komandaturilor,
prin ordonanta No. 125 din Mai 1917.
lata aceastA ordonanta :
Ca modificare a dispozitiunei Z. St. No. 4338 din 5. 4.
17 (Foaia de Ordonante cifra 90), referitoare la intrebuin-
tarea C. F. de cAtre persoane civile, de acotd cu B. V. G.
se decide urmatoarele :
1. Cu incepere de la 1 lunie 17 se va permite persoa-
nelor civile a calatori fara permis de trecere (Reise ausweis)
afarA de liniile Prevazute in dispozitta Ziff. L. 5i pe linille
urmatoare :

CRAIOVA- TARGU -JIU,

CRAIOVA-STREHAIA,
CRAI0VA-BAILESTI.
2, Pentru toate celelalte linii se mentine obligatlunea

www.dacoromanica.ro
 37

permisului de trecere. Comandaturile Judetene, Comanda-

-turile de Etape si Comandaturile Imp. si Regale de statiuni
de Etape si Comandatura Bucuresti sunt imputernicite a
permite cAlatoria fara permise de trecere, pe aceste dis-
tante acelor persoane civile care calAtotesc In interesul
Administratiei Militare din judetul for si care sunt In raport
cu interesele Militare sau economice (1?)
In aceste cazuri este suficlenia o certificare stampilatA
din partea uneia din Autoritatile Mi litare competinte, din care
se va vedea numele, domiciliul persoanei civile, precum si
scopul si tints calatoriei. Aceste certificate se pot emite
pentru repetate calatorii pe termen panA la 3 lunim.
calatoriile cu vaporul
0 lunga si ainahuntitA ordonantare se ocupa pe larg de
circulatia persoanelor civile pe apA. Numeroase Mgr WM
sunt puse.
Ordonanta poartA No, 137 §1 data de lunie 1917.
Cu aprobarea ofiterilor Statului Major al CAilor ferate
al Armatei precum si al Oficiului I. si R. Central de Trans-
porturi, Imputerniciti pe langA Conjandamentul Superior
Mackensen, se ordonA, pentru zoia Administratiei Militare
din Romania :
1. Circulatia persoanelor pe DunAre, cu vapoare, este
permisA sub respectarea urmAtoarelor prescriptiuni :
1. Persoanelor
a) CAlatoria Se poate efectua numai pe vapoare de pasa-
geri, ale Oficiului Centralei de Transport.
b) Ca porturi de plecare §i porturi de sosire s'a admIs
numai :

Turnu- Severin.
Calafat.
Corabia.
Turnu AUgurele.
Giurgiu.
Oltenita.

Persoanele civile care cAlAtoresc In serviciu sau cu in-

-sarcinari ale Administratiei Armatei, mai sunt admise afara

www.dacoromanica.ro
 38

de aceste §i in porturile care conform Intelegerei intre Oficiu

Central de Transport §1 Administratia Military din Romania
pot fi atinse de vapoare de pasagerl.
c) Parasirea zonei portului este permisa numai dupa uo
control prealabil la Oficlul de Control al portului indicat.
d) Pentru circulatia persoaneior intre porturi din zona
Administratiei Militare din Romania, sunt valabile deciziu-
nile relative la biletele de trecere obligatorli de trafic intern
pe Calle Ferate (Carta de legitimatie, respectiv pa§aport
precum §1 bilet de libera trecere).
e) Pentru circulatia ?titre porturile din zona Administra-
'lel Militare §1 porturile din zona Inspectiunel de Etape 15,
din zona de operatil precum Si din zona Administratier
Etapelor Germane din Dobrogea, sunt valabile deciziunile
privitoare la calatoriile de intrare §i ie§ire, de la §i spre
aceste zone (legitimatie, respectiv papport, bilet de trecere,
autorizatia Inspectiunei de t.tape 15, al Comandamentului-
Superior Mackensen 9, al Administratiei de Etape din
Dobrogea §1 al Comandamentului Superior Mackensen),
f) Pentru circulatia persoanelor Intre porturile din Iona
Administratief Militare §i Bulgaria, Austro-Ungaria 'sau din
teritoriul sarb ocupat, sunt valabile deciziunile privitoare
la calatoriile de intrare §i ie§ire de la §i spre aceste tad
(mare circulatie peste frontiers (grosser Grenzverkehr).
2, Persoanelor militare.
a) Calatorille sunt permise numai cu vapoarele de pasa-
ger', car la transporturile militare §1 cu §lepuri ale Oficiului
de Transport.
b) Porturl de plecare §i sosire sunt toate cele admise §i
indicate In planul de mers al Oficiului Central de Trans-
port ca locuri de acostare.
c) Parasirea zonei portului, este permisa numai dupa o
controls prealabila la Oficiul de Control al portului indi
cat oficial.
d) Persoanele militare din armata §1 marina ale State lor
aliate, au nevoe, pentru calatoriile de serviciu in care sunt
cuprinse §i &Muffle de concediu celor apartinand gru -
pului armatei Mackensen, de o legitimatie scrisa asupra
scopului, tinta §i durata calatoriei (ordin deschis, ordin de
chemare, certificat de concediu §i altele).
In toate cazurile ea trebue sa fie semnata de un nfiter
al Comandamentului competinte §i ,prevazuta cu §tampila
.de serviciu.

www.dacoromanica.ro
 39

La Intrebuintarea in legitimatie a unei alte limbi deck a

celei germane, pentru o mai grabnica expedite este nevoe,
dace e posibil, de o traducere germand legalizatd. Pentru
toate celelalte calatorii, Owl de acesle, este nevoe si de
o aprobare In scris a Comandamentului Superior Macken-
sen, respectiv Administratia Mi Mara.
La transporturi militare, conducdtorul prezintA Oficiului
de Control al porturilor o dovadd scrisd asupra scOpulni,
lintel, eventual durata calltoriel, precum sl asupra numd-
rului oamenilor transportului, sau supune In scris un ra-
port referitor.
3. Echipagiile vapoarelor.
Echipagiul unui vapor al Oficiului Central de Transport
are nevoe, spre a putea debarca, de o legitimatie personald
speciald pentru navigatia pe Dunare. Aceastd legitimate
se emite :
b) Pentru ethipagille remorcherelor sau a §lepurilor
apartinand unei statiuni I. R. de Comandament de Navi-
gate, in legaturd cu livretul soldelor at Societdtei de Na-
vigati e.
ta) Pentru echipagiul vapoarelor de pasageri, la autori-
tatea politieneasca a portului de origind a vasului sau la
politia de frontierd R Ungard. Legitimatia trebue sA fie
prevAzutd de o fotografie si de iscalitura proprie legalizatd.
In interiorul zonei porturilor antane indicata de autori-
tatea portului, echipagiul poate circula liber. -
CAlcarea si pArdsirea unei zone de port /trellis, este
admisa numai dupd o controld a Oficiului de Control at
porturilor Indicate de autoritate. Legitimatia mentionata
sub a) Si b) cla dreptul numai la circulate In port si In
localitAtile portului. A lte localitAti nu pot fi cAlcate. Calle
Ferate nu pot fi intrebuintate.
Echipagiile de vase a tuturor celorlalte,care nu apartin
Oficiului Central de Transport sau vaselor Sectlunei de
Navigatie a Cdilor Ferate germane ale armatei, sunt supuse
deciziunilor calAtorillor de intrare Si iesire a persoanelor
civile (vezi cifra I).
II. Circulatia persoanelor cu bard (luntre, caic) este
Int erzisd.
1. Barcile Oficiului Central de Transport si at Sectiunei
de Noyjgatie al Cdilor Ferate militare germane. Acestor
echipage le este permisd circulatia de la vasele for la cel
mai apropiat Oficiu de Control at portului, si dela vas la vas.

www.dacoromanica.ro
 40

2) Bare' lor politiei dunarene §i Cornandaturilor de port

germane pe langa Dunare
3) Toate celelalte barzi ale State lor alia+e aparate prin
flamura de razboiu sau de serviciu, pe cats vreme cala-
torii sunt militari. Pentru acestea sunt valabile deciziunile
Ordonantei referitoare la persoane militare cifra 1, 2 b
pans la d.
4) Barci de pescari, ai cAror calatori posedd un permis
de pescuit in regula.
III. Orice contravenire inientionata sau provenita prin
negligenta, contra prescriptiunilor acestei Ordonante, pe cat
in legile in vigoare nu se prevad pedepse mai aspre, in
contra persoanelor militare §i echipage de vase, supuse
legilor de razboiu pentru neascultare, iar in contra tuturor
celorlaite persoane cu amends pans la 20.000 lei sau in-
chisoare pang Ia 3 ant.
Ambele pedepse pot fi dictate impreuna. Amenzile apli-
cate minorilor priveste pe reprezentantul for legal ca
autor culpabil.
Barci le cari contrar acestei Ordonante vor circula pe
partea romaneasca a Dunarei, sunt supuse sechestrarei §i
eventual Ia confiscare.
Competinta pentru pedeapsa §i confiscare 0 au Copian-
dantul Militar i Tribunalele Militare".
-Guvernatorul Militar
(SS) Ti ilff v. Tschepe u. Weidenbach
General de Infanterie.

Alte dispozitiuni
Orculatia pe jos §i cu vehicule e de asemenea prey/.
zuta prin ordonanta No. 17 din 30 lanuarie 1917.
Pentru acordarea de permisuri de circulatie in 'flied°.
rul regiunii Administratiunil militare din Romania, se dis-
pune deocamdata urmatoarele :
Numai Cornandatura Buzure§tilor, Comandaturile etape-
lor, Comandamentele austro-ungare §1 Comandaturile locale
sunt autorizate sa elibereze permisuri pentru circulatia pe
jos sau cu vehicule a persoanelor civile. Permisurile tre-
buesc sa poarte stampila oficiului, -care le-a eliberat. per -
soanele care vor fi gasite cu permisuri ale altor autoritatt,
vor trebui sa fie op, ite §i nneletate. Permisurile vor tre-

www.dacoromanica.ro
 41

-bui sä le fie luate. Pentru cAlAtorille cu automobilul, per-

soaple civile au nevoe de o incuviintare specials a gu-
vernatorului Bucurestilor, in alte localitati de incuviintarea
inspectoratului militar competent. Se interzice militarilor sA
is cu dansii in automobil persoane civile, care nu au un
permis in felul prescris mat sus. arculatia cu velocipede
este interzisd in afara de localitAtile inchise (gall din oral).
Luarea unor dispozitiuni mai amanuntite rdmane re-
zervatd."
La 22 Februarie, germanil suprimd dispozitiile din ord.
No. 18, din Februarie, inlocuindu-le prin urmatoarele :
Circulatia populatiunii civile pe jos sau cu vehicule in
mteriorul Administratiunil militare din Romania este lAsatA
liberA panel la not dispozitiuni. Administratiunea milliard
isi rezervA dreptul de a mentine in unele tinuturi obliga-
tiunea unui permis de trecere ; eventualele propuneri in
acest senz trebuesc prezentate Administratlunli militare de
catre inspectoratele circumscriptiilor militare. Supraveghe-
rea persoanelor, a -cAror libera circulatie spare neprielnicti,
trebue asigurata prinimpunerea unel obligatluni severe de
a se anunta.
Pentru permisiunea de circulatie pe jos sau cu vehicule
a populatiunii civile, este suficient In viitor permisul per-
sonal introdus prin dispozitiunea I d. No. 1927 din 8 Fe-
bruarie 1917. MA la executarea obligatiunii de a avea
un permis personal, este* suficienta o legitimatie a autorl-
tatii militare germane sau austro-ungare competente pen-
tru locul de resedintd a celul ce cAlatoreste. Persoanele,
care cAlAtoresc fail o asemenea legitimatie, trebue sd se
astepte sd fie oprite pana la stabilirea identitatei lor."
Pentru circulatia cu trenul, cu, automobilul sau cu ve-
locipede, precum si pentru circulatia dincolo de granitele
teritoriului de sub Administratiunea milliard, raman In vi-
goare dispozitiunil, de pana acum. Conform acestora, fie-
care persoand, care se foloseste de unul din mijloacele
de circulatie ardtate mai sus, sau care trece dincolo de
.granitele teritoriului de.sub Administratiunea militard, tre-
bue sd alba un permis de trecere in felul prescris.
Guvernatorul Militar:
(Ss) Miff v. Tschepe u. Weidenbach
General de Infanterie.

www.dacoromanica.ro
 42

In zona petrolifera
I. Obligajia paapoartelor
In tuna Mai 1911, NemtiCpun in vederea populatiei plo-
e§tene §I a celei de pe Valea Prahcvei, dispozitiile ord
\No. 138 : _

a). Toate persoanele cari au Implinit 15 ani §1 locuesc

in zona oprita a terenurilor petrolifere, sunt supuse obli-
gatiunel pappoartelor.
Se excepteaza supusii Statelor aliate ; pentru dan§ii este
suficient un papport on un document care Inlocue§te pa-
§aportul emir de autoritatea for originara sau de repre-
zentantul Statulul for pe Lange Administratia Militara din
Romania. ,
Supu§ii State lor neutre n'au nevoe de un papport non
dace sunt In posesia until pasaport In regula al Statului
lor, admis prin pecetea Comandantului Militar al reglunei
in care locuesc, ca permis pentru §ederea in Romania.
b). Persoane cari via din localitati In afara zonei oprite
a terenurilor petrolifere, trebue sa posede pe Lange pap-
portul In regula §i un certificat de libera trecere, care se
emite de centrala pappoartelor din Bucure§t1 sau la veni-
rea din teritoriile Comandaturilow.districtelor X Dambovita
§i XII Prahova de catre Comandatura respective a distric-
tului cu aprobarea prealabila a Comandaturei terenurilor
petrolifere romane (Kodoel).
Relativ la supu§ii Statelor aliate §i neutre, intra in vi-
goare privitor la obligatiunea pappoartelor cele spuse sub
a) aliniatul 2 §1 3.
Intrucat e vorba de persoane cari infra In zona oprita
In serviciul sau In interesul Administratiei terenurilor pe-
trolifere, se poate renunta, cu aprobarea Comandaturei
Kodoel", la obligatia certificatului de libera trecere,
c). Persoaneie, care Intrebuintand.§oseaua Ploe§ti-Sinaia,
tree prin zona ()prin. WA a se opri acolo, nu sunt supuse
obligatiei pappoartelor §i a certificatelor de libera trecere
prevazute sub No. I a §i b; supravegherea for se execute
conform dispozitiunilor Comandantului districtului Ploe§ti
emisa In baza art. 4 a Ordonantei Administratiucei Mili-
tare din 7. 4. 17, W=--Z=No. 3526,

www.dacoromanica.ro
 43

II. Dispozitiuni relative la introducerea obliga(iei

pasapoartelor pentru locuitorii din Ploesti
Fiecare lozuitor at orasului Ploesti, care a implinit 15
ani trebue sA fie In posesiunea unui pasaport(?).
Pentru supusii Statelor aliate sl neutre infra in vigoare
cele spuse sub No. 1 a) aliniatul 2 si 3.
_III. Executarea abligatiunei pappoartelor
Pentru executarea obligatief pasapoartelor, biuroul. pasa-
poartelor subordonat centraiei ,pasapoartelor, va proada
prin detegatii speciale de pasapoarte la -fotografiarea per-
soanelor si la emiterea pasapoartelor conform dispozitiuni,
for speciale primite. Aprobarea definitivA si oficialA a pa-
sapoartelor se va da de catre Comandamentele districtelor
respective.
Dispozitiunile de detaliu pentru emiterea pasapoartelor
be va lua bluroul pasapoarfelor in lntelegere directA cu
Comandamentele Etapelor si a localitAtilor.
Pasaportul Inlocueste biletul de identitate introdus pen-
tru teritoriul Adm. Militarl prin decizia acestela din 8. 2.
t7 I d. 1917 Buletinul Ordonantelor cifra 24 si permisul
pentru zona oprita introdusa prin art. 2 at deciziunei Ad-
ministratiunii Militare din 7. 4. 17. W. Z. No. 3526,
IV. Obligatiunile posesorului pappertului
Oricare posesor at unui pasaport sau at unui document
inlocuind pe acesta, este obligat a-I pasta in totdeauna
la dansul. 4
Pierderea unui pasaport trebuie anuntata imediat auto-
ritAtii Militare /n.drept ; un nou pasaport se poate elibera-
numai dupA ce s'a constatat a pasaportul vechiu e pier-
dut Intr'adevAr. Pierderea trebue publicatl.
Acelor persoane, cari vor fi pierdut pasaportul lor, 11
se vor elibera pans la emiterea nouilor pasapoarte, per-
mise provizorii emise dupA un model special, cari se vor-
restitui la primfria nouilor pasapoarte.
In cazul de moarte at detinatorului unui pasaport, a-
cesta se remite imediat de catre mostenitori, autoritAtei
care l'a emis.
V. Taxe
Taxa pentru emiterea unui pasaport se ridicA, dupA sta-

www.dacoromanica.ro
 44

rea materiala a detinatorului, dela 2 la 10 lei ; ea se

fixeaza de cAtre Comandantul Etapei sau .localitatii res-
pective.
Celor fail mijloace li se poate reduce sau ierta cu totul
taxa, clan prezintA un certificat de paupertate (Acta'.
Pasapoartele pentru lucratorii la exploatarea terenurilor
petrolfere sunt scutite de taxe.
VL Pedepse
Acei cari contrariu dispczitiunilor relative la introduce-
rea obligatiei pasapoartelor In special acela cari, prin ara-
tad false Isi procurA un pasaport, uu document care tine
loe de pasaport sau un pasaport provizoriu, acei care nu
Isi scot un pasaport sau document Inlocuitor sau nu-1 port
asupra lor, acei cari permit altel persoane sA se serveasca
de pasaportul sau de un document inlocuitor al for sau
nu anuntA la limp pierderea unui pasaport; apol acela
cari se aflA fail drept in zona opritA sau cavta sA pA-
trundA fait aprobarea prescrisA, se pedepseste, intrucat
nu gases,: aplicare aite disnozitinni pefiale mai grele, cu
detinerea sau Inchisoare !Ana la 3 ani sau amendA !Ana
la 20.000 lei. ..
Pedeapsa de 1.bertate se poate aplica si pe langl cea
baneasca Pentru bAneascA aplicatA unui minor, este res-
ponsabil reprezentantul lui legal ca sl cum ar fi insasi
fAptultorul.

Po*ta

Pana la 17 lune 1919, adica seapte Lunt dupa ocuparea

teritoriului romanesc, posta nu a functionat pentru public.
Corespondenta oficialA e permisA, incepand dela 12 lunie.
Ordonantele date, sunt de o rarA severitate.
Ordonanta No. 14, cuprinde :
Corespondenta internA oficialA a autoritatilor romane,
intre ele si cAtre oficiile militare, va fi .scutitA de taxele
postale precum si de timbrul de ajutor. lit t ensul adevArat
at acestei deciziuni, se /ntelege numai autoritatile Statului
(inclusiv cele bisericesti) precum si cele comunale.
,,,Cand astfel de documente se predau In plicuri la Posta
sau oficii militare, irebue sA poarte mentiunea , Afacere de.
-serviciu a .Statului". Plicurile vor fi totdeauna deschise.

www.dacoromanica.ro
 45

' Ea e complectata de urmatoarea : aparuta In lanuarie :

Expedierea de scrisori ale populatiunel civile in teritoriur
Administra(iei Militare $1 peste hotarele acestui teritoriu,
cu ocolirea postei germane, este interzisd. Contraventiunile
se vor -pedepsi cu inchisoare pend la 3 ani si cu amenda
pang la 3000 marci sou cu una din aceste pedepse.
Scrisorile expediate contrar acestei dispozi(iuni se vor
confisca.
Fixarea pedepselor este de competenta judecdtorilor mill-
tari $1 a aatoritiitilor militare.
Guvernatorul Militar : .

(SS) Tfilff v. Tschepe u. Weidenbach,.

General de Infanterie
Data introducerii poVei gettnane'se va aduce la timp la cuno*tinta
publlcului.
Abea la 10 lulie 1917, autoritatea germana is dispozitii
pentru functionarea poste' In contul Budgetului Statului si
condusa de catre Statul Major Administrativ.
Dispozitiunile urmatoare sunt aplicabile in teritorul ad-
ministiatiei militare si a corespondentei intre acest terito-
riu cu Imperille Centrale, aliatii lor, cu guvernamentele
generale din Belgia si Varsovia, cu Belgradul si Cetinge, etc.
Se expediaza numai scrisori simple, carti postale si pana
la o greutate maxima de 500 grame hartii de afaceri.
Sunt excluse de la expediere corespondente recornandate.
probe de mMuri, imprimate simple, ziare, desenuri, pla-
nuri, harli geografice, reproduceri fotografice, deasemenea
carti postale ilustrate cu vederi, In afara de fotografii per-
sonale.
Pe toate scrisorile- se va arata si adresa expeditorului.
Tarithl postal pentru Romania e al Uniunei Postale Uni-
versalee
Tilmiterile de corespondente in Romania vor fi francate
cu marcile postale emise de Administratia Tii rei §1 anume
Scrisori pana la 20 gr. 25 bani
Pentru fiecare 20 gr. In plus 15
Cart' Postale 10

www.dacoromanica.ro
 46

Carti po§tale au rrAspuns 20

Scrisori de afaceri pentru fie-
care 100 grame 30 ,.
Se prevede de asemenea timbrul de ajutor.
Incasarile din marcile po§tale revin Statului.
MArcile po§tale sunt -cele ale Administratiei PoVelor
rlmperiului german.
Ele au itiparile pe ele valoarea In moneda Orel si lite
rele M. V. I. R. (Militar verwaltung in Rumanien).
Factorl poVali se vor intrebuinta numal Intru cat lin-
.prejurArile vor permite.
Ordonanta precizeaza cA in definitiv este de caderea (?)
.populatiei a se interesa dacA la oficiul respectiv a sosit
corespondents pe adresa sa".
Administratia Postelor- nu- §i is nici o rAspundere, sau
cum spun nemtii, nici .garantia unei exacte predari (?)
In sensul imprejurarilor din timpuri normale". (?)
Infractiunile sunt pedepsite cu multa generozitate :1 an
de inchisoare §1 cu amenda panA la 10.000 marci, sau,
aci blandetea autoritAtei e surprinzAtoare, cu una din
aceste pedepse !!
Dar, nemtii se reculeg repede. Ei adauga afarA bine
finteles daca dupa alte dispozitiuni, nu s'au facut pasibili
de pedepse mai marl !
Ultimele prevederi sunt deasemenea precise :
Administratia military din Romania, IV rezerva dreptul
de a schimba on cand aceste dispozitiuni. De asemenea
poate suspenda din motive militare, orl cand, partial sau
in total, serviciul po§tal.
* *

Ordonanta pedepse§te pe cei can traverseaza liniile de

.cafe feratA prin alte puncte de cat prin gari sau pe la
receri libere.
Bilete de identitate
In Februarie, generalul Tuelff ordona introducerea Bile-
Ului de identitate (Personal Ausweis)

www.dacoromanica.ro
 47

Ordonanta ar No. 24 si da formularul biletului de circulatie,

Se dispune pentru teritoriul Administratiei Militare, ca
-fie care persoana ce se afla pe teritoriul Administratiei
Militare, de on ce nationalitate ar fi, avand etatea de 15
ani impliniti, trebuie sa alba un bilet de identitate. Se
excepteaza supusii Statelor aliate, pentru care este sufi-
cient un document de indentitate eliberat sau vizat de au -
toritatea competente a taril natale, sau de reprezentanta
Statului respectiv de 'pe langa Administratia Mt litarg.
Biletele de identitate se vor elibera, conform formula-
rului aratat mai jos, de politic/ localci romand competente
pentru domiciliul persoanei respective. Autoritatea care
elibereaza biletul de identitate, precum si functionarul care
it elibereaza, sunt responsabili ca primitorul biletului de
identitate este in adevar persoana aratata in bilet.
Autoritatile romane de politic vor tine un registru pen
tru biletele de identitate emise, In care vor trece numarul
biletului, precum numele si locuinta posesorului.
Posesorul biletului de identitate este sub pedeapsd obli-
gat sa poarte In totdeauna biletul la cla /nal.
Zu Ziffer 24. Ad. cifra 24
Personal Ausweis Nr.
Bilet de identitate
I. Name
Numele
falls verh. oder Witwe : Madchenname (geborene) . .

daca este maritata sau vaduva : numele de fatA (nascuta)

2. Staatsangehorigkeit
nationalitatea
3. Geboren . am Geburtsort
nascut la locul nasterei
4. Beruf
ocupatia
5, Adresse am Aufenhaltsort ......... _
adresa in lcicalitatea de resedinta
Ausstellungsort Datum
localit. unde s'a eliberat bilet. de ident. data
Unterschrift des ausstellen- Unterschrift des Inhabers
den Beamten des Ausweises
Semnatura functionartgui Semnatura posesorului
care a eliberat biletul biletului
Stempel der Ortspolizeibehorde
sigiliul autoritatii de politie a localitatii

www.dacoromanica.ro
 48

Biletul de identitate, al fiecarui formular I'am reprodus

dupa Foala de Ordonante, constitue §i el un nou §1 sever
mijioc de apasare.
El e Insotit §i de o nota de asemenea redactata in nem-
te§te §i romane§te, nota care cuprinde :

Die Personal-Ausweis-Karten bei der Staatsbrucherei, Bukarest, Bute-

yard Elisabeth gedrukt. Die Karten komien in Bukarest bei der Staats-
drucherei abgehalt werden ; Bestellungen von auswarts find an die Bresse-
Abteilung der Militarverwaltung zu richten. Far die einzelmen Personal-
auszweis-Karten ist der Betrag von 5 Bani zu entrichten.
Biletele de identitate se ti*esc la Imprimeria Statului, Bulevardul E
lisabeta. Biletele se pot ridica in Bucure§ii la Imprimeria Statului ; eomen
zile din provincie se vor adresa Sectiunei Presei de pe l'anga Adminis-
tratia hiilitara. Pentru uu exemplar se va plati 5 bani.

Proprietatea Statului Roman

Intr'una din primele ordonante, generalul von Macken-
sen, hotara§te :
1. Oricare vanzare, sub orice forma, si oricare cumpa-
rare de avere a Statului roman, precum §i a tuturor drep-
turilor Si Indreptatirilor ca§tigate de catre Statul roman, se
interzice prin 'aceasta.
Oricare afacere de drept, care are de scop vAnzarea sau
cumpararea de avere a Statului roman, se decIara ca nula.
2. Aceasta se refers §1 la averea comunala. In privinta
acestei din urma se vor face exceptiuni din partea coman--
damentulut superior, daca cererile vor fi motivate:
3. Acela care nu va respecta cele de mai sus, va fi pe-
depsit cu amends nu sub zece" mil Marci, sau cu inchi-
soare nu sub 6 luni, sau dupa imprejurari cu recluziune

Contributia de Cazboi
In ziva de 5 Mai, feldmare§alul ordoaa impunerea te -
toriului ccupat la impozit de razboi de 250 milioane lei.
Ordonantele care prevad aceasta contributie, stabilesc' §1
repartitia pe judete.

www.dacoromanica.ro
 49

Ordonanta privitoare la stabilirea unui imposit

pentru cheltuelile Administra(iunii din teritoriul ocupat
1. In conformitate cu art. 49 din Conventia de la Haga,
cu data de 13 Octombrie 1906 (foaia legilor Imperiului,
1910, pag. 107),' privitoare la legile 91 uzanlele razboiului
pe uscat, impun populatinnii in teritoriul ocupat al Roma-
niei din Nordul Dunarei, drept contributiune la cheltuelile
Administratiunil Romdniei ocupate, exceptand partea Do-
brogei care a apartinut, !Ana la pacea din Bucure§ti rega-
tului Bulgar, suma de 250 milioane.
2. Din suma aceasta, teritoriul Administratiei Militare in
Romania are sa procure 215 milioane, iar teritoriul arma-
tei a 9-a 35 milioane.
3. Procurarea sumelor se va face prin un imprumut la
Banca Nationala Romans din BucureVi.
4. Obligatiunea de-a procura sumele cade in sarcina
judetelor. Administratia Milliard din Romania §i 0. K. 9
hotardsc pentru teritoriile lor, ce suma trebuie sa plateasca
fiecare judet in parte §i iau dispozitiile necesare pentru.
aducerea la indeplinire a acestei Ordonante.
11

Ordonantd cu privire la realizarea impozitului pentru

cheltuelile de administratie, poruncit de Comandantul
suprem al grupulni de armaki von Mackensen
1. Conform Ordonantei Comandantulul suprem at gru-
pului de armata von Mackensen, de la 5 Maiu 1917, tre-
buie sa se realizeze pe teritoriul Administratiei Militare din
Romania un impozit de 215 milioane lei pentru cheltuelile
de administratie a teritoriului ocupat Conform punctului 4
din Ordonanta, dispun ca cele 14 judete din teritoriul
Administratiei Militare din Romania au sa realizeze fiecare
In parte urmAtoarele sume

Arge. 8.000 000

Dambovita 9.500.000
Dolj 20.000 000
God 5.000.000
Ilfov 86.000.000
lalomita 9.500.090
Mekedinti 9.000 000
Muscel 4 500.000'
4

www.dacoromanica.ro
 50

Olt 5.000.000
Prahova 18 000 000
Ronzanati 9.500.000
Teleorman 14.000 000
Vdlcea 6.000.000
Vla$ca 11.000.000

2, Statul Major Administrativ al Administratiei Militare

din Romania hotaraste forma si cuprinsul actelor de dato-
rie, pe carl au sa le dea judetele; el reguleaza incheierea
afacerilor de imprumut intre judete si Banca Nationala si
hotaraste cand sl ce marime sa aiba ratele pentru reali-
zarea imprumutului.
A treia ordonanta, e deasemenea, foarte sugestiva prin
tonul ei
Or Itonantd privitoare la sesiunra extraordinary a
Consiliilor judetene
1. Consiliile judetene din cele 14 judete din teritoriul
Administratiei Militare din Romania, sunt convocate prin
aceasta in sesiune extraordinara pe ziui de Duminica 20
Mai 1917, la ora 12 amlazi in capttalele iuctetelor.
2. Deschiderea si inchiderea sesiunii se face prin Coman-
dantul judetului in numele Guvernatorului Millar.
3. Sesiunea tine numai o zi.
Unicul object de dezbdtu? $i hotarot e :
Fa"cerea unui itnprumut la Banca Nationale Romana din
Bucuresti, cu seop de-a obtine impositul poruncit de Co-
mandantul suprern al grupului de armata- von Mackensen.
pentru cheltuelile Administratiei din teritoriul ocupat".
Din fiecare cuvant, se vede ca nu prea e lasata hota-
rarea h aprecierile consiliilor judetene !
Justitia Romany.
Justitia germank
Itnediat dupe venirea for in Bucuresti, nenitii incearca sä
subordoneze multiplelor for interese, justitia romaneasca
masa acolo.
Teniativa Compdamentului Suprem German, estreaza
insa cu totul. Reprezentantii magistraturei romane, raspund

www.dacoromanica.ro
 51

rtemn si energic, acestui jignitor amestec al Pumnului de

Fer, in distribuirea dreptatei
Nemtii au volt Ia inceput sa institue ate un delegat
militar care sa is parte Ia consilille judecatorilor romAni
§1 sa impue hotArari, mai ales In procesele in care nu erau
interesati §i supu§ii Puterilor Centrale.
Un protest al magisiraturei Romaniei, a al-Mat cotropi-
torilor ca Pumnul de Fer nu poate influenta Impartirea
justitiel si in nici un cat judecatorli roman na vor accepta
o asemenea tutela odioasA.
Magistratii romAni s'au intrunit, prezidati de d, Oscar
Niculescu, presedinte al Curtei de apel si au redijat un
memoriu semnat de sute de judecAtori.
In memoriu, justitia romaneasca aratd a nu permite sa
.fie subordonata Comandaturei germane.
Memoriul a fost prezentat de d. Hinna. El a provocat
.o profunda si enorms impresie.
In fata acesfei atitudini plina de demnitate si de curaj,
nemtii au cedat.
Ei au constituit tribunate germane,
S'au rAzbunat insas
Intai, au lAsat instantelor germane competenta sa judece
toate infractiunile, toate cAlcarile de ordonante, toate vinele
mari sau mici, existente sau inventate. Bulgarii pi Turcii
sunt Yi ei justitiabili in fata tribunalelor nemtesti.
DacA supusii aliati vor sa fie judecati de tribunalele
noastre, pot sä facA apel contra sentintelor, inaintea instan-
telor Comandaturei.
Tribunalele romane cladeatt hotarari In numele LegeL
Nemtii au luat astfel pe de o parte, competenta jude-
catorilor omani, de a judeca multe procese, iar pe de
alta, au inceput sa raspundA prin masuri severe si ar-
bitrare, la gestul curagios de. independentA, al magistra-
turei romane.
Pe baza denunturilor, multi [magistrati au fost desArci-
nail sau internati. Banuiti erau apoi judPcatorii romani cart

www.dacoromanica.ro
 52

daduSera vre-o data, in cariera lor, cu anI de zile inainte;

sentinte nefavorabile supusilor Statelor Centrale.
Ordonantele ce urineaza, arata intreaga organizatie a.
justitiei rornane si germane in teritorlul Romaniei ocupate
Instank le romane$11.-

In ziva de 7 Mai 1917, Mackensen ordona prin publi-

calla No. 116 :
Decretele Regale Romane No. 2833 din 18/8 16. No.
2872, 2874 si 2877 din 30/8 16, No. 3003 din 8/10 16, si
No. 3106 din 16/2 16, privitoare la stramutarea Tribupa-
lelor Romane, sunt anulate.
Se vor inapoia :
1. Tribunalul Mehedinti, Judecatoriile Turnu-Severin oral
si Turnu-Severin rural de la comuna rurald Strehaia, dis-
trictul Mehedinti, la orasul Turnu-Severin.
2. Tribunalul Vlasca si Judecatoria.Giurgiu dela comuna
Comana, districtul Vlasca, la Giurgiu.
3. Tribunalul Teleorman si Judecatoria Turnu-Magurele
dela Rosiori de Vede, la orasul Turnu-Magurete, districtul
Teleorman.
4. Judecatoria Calafat, districtul Dolj, de la comuna ru-
raid Bailesti, la comuna urbana Calafat
5. Judecatoria Bechet, districtul Dolj, de la comuna ru-
raid Sadova, la comuna Bechet. ,
6. Judecatoria Oltenita, districtul Ilfov, dela comuna ru-
rald Budesti, la comuna Oltenita.
7. Tribunalul lalomita si Judecatoria I si II Calarasi, de
la comuna Slobozia, districtul lalomita, la Calarasi.
8. Judecatoria Suici, districtul Arges, dela comuna rurala
Merisani la comuna rurala. Suici.

Organizarea judiciary romans

La 1 Martie 1917, Administratia Military de Ocupatie,
publics o ordonanta No,, 31, privitoare la noua organizare
a autoritatilor judiciare romane, in tinutul Adm. Militare-
Imperiale germane in Romania i in tinutul Administrafid-
militare imperiale din Dobrogea.

www.dacoromanica.ro
 53

Ordonanta cuprinde :
el. In tinutul mentionat mai sus isi reiau activitatea jude-
cAtoriile de pace §1 tribunalele, inclusiv parchetele, iar
)pentru afacerile de nature civild, isi relau activitatea si
Curti le de Apel §i Curtea de Casatle.
Ele hotarasc dupA legile roman, sti.
2. In .afacerile penale, nu sunt Ingaduite cal de atac con-
tra hotararei tribunalelor. Hotaril rile for sunt definitive.
3. 'nate hotararlle instantelor judecatoresti se vor da in
numele legei.
4. Competinta autoritatilor judecatore§ti romane cuprinde
numai pe romani precum ,si pe supusii statelor inamice si
vieutrale i aceasta numai intrucat nu-si are locul jurisdic-
ctiunea germane.
5! Supusii statelor aliate (neutrilor) cari nu apartin vre-
uneia din armatele on marinele aliate inclusiv serviciile
auxiliare, depind de tribunalele militare germane si de
legile germane in afacerile penale atat timp cat nu sant
,expulzati in patria lor, on nu se procedeaza dupa obiceiurile
-de rAzboia.
Autoritatea germarra creazd astfel o justitie specials pen-
-fru germani, da numeroase drepturi judecatorilor adusi de
-ei, si tree sub puterea for §i procesele penale ce se inten-
teaza aliatilor Germaniei.
Afacerile civile ale supu§ilor germani si aliatilor se judeca
-numai In fata instantelor germane.
Tribunalele germane hotarasc dupd legea romaneasca,
itISA dupd dreptul de procedure german, §i anume pentru
obiectele in valoare pans la 6000 marci, tribunalul consti-
-tuit cu un singur judecator, iar Intr'altfel, de tribunalul con-
-stituit din fret judecatori.
E interesant ce prevede apol ordonanta : '
Inpotriva hotararilor for nu exists tale de atac".
Comisa rii judecatore0 nervii
,Ordnanta mai stabileste :
Cand germani on supu§t al paterilor aliate, intenteaad

www.dacoromanica.ro
 54

actiune in materie civlla, atunci au facultatea sa se adre-

seze fie la .tribunalul german mentionat, care in cazul a-
cesta e deasemenea competinte, fie la autoritatea judecti-
toreascd remand.
Daca ele intenteazd actiunea la aceasta din urma auto-
ritate judecatoreasca, atunci eful (?) autoritatei judecato-
re§ti romane trebue sä comunice aceasta fora' intarvere
Guvernatorului Militar sau Inspectoratului de Etape".
De ce aceasta InViintare ?
Administratia germana, §i-a rezervat dreptul sä se ames-
toce in distribuirea dreptatei instantelor romane,in cazur-
cand in proces stint sum'sl gerinani sau aliati ai lot,
Imixtiunea autoritatei germane e fahe.
Ordonanta u spune fara inconjur :
Guvernatorul Militar sau Inspectoratul Etapelor numete
pe unul din functionarii judecatoresti, ce i- au fost ata--
§ati, comisar, spre d veghea la apararea clrepturilor
germanului participant la proces on a supusului aliat.
Comisarul judiciar, care e desigur german, are
dreptul sä asiste la toate edintele §i la deliberdri, si de
a face propuneri.
De §1 nu i-a dat drept de Vot, Comandamentul Ger-
man i-a ldsat totql destuld putere ca sa facd ce va vol.
Capitolul 8,spune :
Sup'ravegherea justitiei i a administratiei justitiel, inclu-
siv supravegherea inchisorilor, apartin pentru tinutul tor,
Guvernatorului Militar §i Inspectorului de Etape.
Intltima instanta, ea este exercitata de feldmareplut
von Mackensen.

Rcgulamentul nouei organizeiri a instantclor

judecatore,ti
Ordonanta No, 131, stabile§te normele de oiganizalea
tribunalelor romane §i germane.
Ea cuprinde :

www.dacoromanica.ro
 55

§I
Sediul Tribunalelor
Bucuresti, Craiova si Constanta stint fixate ca sediuri
pentru Tribunalele germane. Tribunalul german din Cra-
iova cuprinde judetele 1 VII si IX, tribunalul german din
Bucuresti, judetele VIII, XXIV, tribunalul german din Con-
stanta teritor ul actininistratiei de Etape din Dobrogea.
§ 2.
Competinta.
Asupra chestiunei decide tribunalul. Ho lardrea dace o
societate, sau.o persoand juridird este considerate ca su-
pusa a Puterilor aliate, in cazuri indoelnice dupe o ascul-
tare a serviciului de despagubiri infiintat pe langd atimi,
nistratia militara, priveste Comandamentul Superior Ma-
ckensen. Pentru tribunalele romanesti, ramane in vigoare-
deciziunea § 7 al Ordonantei din 1. 3. 17.
3.
Competinta tribunalelor germane este si atunci datA
and din mai multi adversari unul, sau in urma unei in
terventiuni principale sau secundare, intervenientul prin-
cipal sau secundar, este supus al Puterilor aliate.
§ 4.
Cine a tratat in comptul unui supus al Puterilor aliate
in afacerile care formeaza motivul procesulut, este asimi-
tat supusilor Puterilor Centrale.
§ 5.
Asisten(a judiciard.
Tribunalele germane mentionate in § I stint obligate
a's1 da reciproc asistenta judiciard precum si la toate ce-
Jelalte tribunate germane si tribunalelor Puterilor aliate.
Apoi toate tribunalele roma' nesti trebuie sd acorde asistenta
judiciarci tribunalelor germane ; dacci insa ele au nevoie
de asistenta judiciarci a unui tribunal german, trebuie a-
tunci sa cearci autorizatiunea administra(iei mititare din
Romania, respectiv administratiei de Etape din Dobrogea.

www.dacoromanica.ro
 56

§ 6.
Limba judiciarel.
Limba judiciard este cea germand. Deciziunile § 187
5i urmatoarele ale legei juridice constitutionale gasesc
intrebuinfari corespunzatoare.
Utz document care nu este redactat in limba germand,
tribunalul nu este obligat a'l lua in seams, data nu va fi
insofit de o traducere germanci legalizatcd

§ 7.

Procedura.
Prescriptiunile prevAzute in codul civil german referi-
toare la procedurile inaintea judecAtoriel, vor fi aplicate
§i in §edintele cu mai multi judecatori, in acela sens.

§ 8.
Apeireitorii.

Asistenta aparei torilot nu este obligatorie. Tribunalul poate

eventual in cursul procedurei, ordona chemarea unui apd-
cAtor competinte.

§ 9.
Inmanari.
Tribunalul decide dupd libera chibzuinta a sa dacd o
inmAnare sau o citare poate fi considerata ca executata
fAra a fi insa legatA de prescriptiunile codului civil german.

§ 10.

Procedura contra celor cari nu sunt, de fafci.

Darea in judecata a unei pArti at caret domiciliu este
necunqscut, sau at carei domiciliu este cunoscut, care
insA la inapoierea ei este impedicata a-§i ingriji interesele
avutului sau, tribunalul poate sa numeasca nn epitrop ca
loctiitor la proces(?).

www.dacoromanica.ro
 57

§ 11.
Cheltueli de judecatci.
In procese de drept civil taxele simple sunt la obiecte.
pand la lei 100 5 lei
,
.peste lei
I/
.
11

.
100
300
600
'3/

33 V
PP

Il

V
D
It
300
600
1200
10
15
20
. . 1200 II 11 /I 3000 30 "
73 JP 3000 /1 /3 13 6000 40
)1 IP 6000 . . ,, 10000 50
r 1/ 10000 33 /3 /1 20000 60
-. . 20000 V IP 33 50000 75 ,
1/ f7 50000 ft I/ /3 100000 100 .
11 // 100000 V PP II 200000 200 ,
11

11

33
200000
500000
" 1000000
.
33

PI
ll
33

II
II

31

y,
500000
1 000000
2000000
500
1 000
2000
-
,,

. " 2000000 . 7) If 5000000 5000 "

5000000 ,, . 10000
pentru fiecare jumatate milion lei Inceputd cate 1000 lei
mai mult.

Taxele pot fi dupa chibzuinta tribunalului reduse la

chestii simple pe jumatate ; la cele mai importante pot fi
urcate indoit in urma unei cercetciri, intreite.
La apreciere §1 impacare taxele pot fi, de tot sau in
parte desfiintate.
Taxele de timbru de pe langd aceste, nu se percep.
§ 12.
Cheltueli de advocat.
Tribunalul decide daca este de plata, §i la .cat se urcd
onorariul advocatului.

§ 13.
Onorariul martorilor a expertilor.
Onorariul martorilor §i al expertilor se fixeazd dupd
,chibzuinta tribunalului. Ordonantarea se face prin grefier.

www.dacoromanica.ro
 58

§ 14.
Executarea fortatd.
Sentintele date in lipsa pot fi declarate intre timp ca
executate, fara a fi nevoe de propunere sau garantie.
§ 15.
Executarea sentintelor se efectueazd dupt chibzainta tri-
bunalultti. Se poate servi pentru executare .i de ajtztorul
politiei nzilitare, Comandaturilor Jadetene, Conzandaturdor
de Etape .i Comandatarilor statiandor de Etape.
Pentru reuSita incasare, se poate. acorda serviciilor care
a dat acest ajutor o taxa de percepere.
§ 16.
In scop de executare fortata, tribunalul poate pune a-,
verea debitorului sau o parte din ea sub administratie
fortata, aceasta este regula la extcutari fortate relativ la
proprietati.
Administratorul fortat se va numi de tribunal, asupra
pozitiei legate a lui se va vedea Ordonanta Comandamen-
tului Superior v. Mackensen, Ordonanta No. 56 din 10'
Februarie 1917.
§ 17.
Pentru oranduirea administratiei fortate cu referire la
ob'ecte supuse ei, on ce executare Si mai ales declararea
in faliment sunt excluse.
Administratia fortata se poate ordona si contra unui de-
bitor deja declarat falit, insa in acel timp procedura de
faliment se anuleaza. Inairue de a lua aceasta dispozitie
se va asculta administratoruf fortat, el va da tribunalului
sau unui serviciu ibdicat de tribunal on ce lamurire nece-
sara pentru hotarare precum §i va acorda cercetarea re-
gistrelor Si actelor.
§ 18.
Locuri de consemnare.
Locuri de consemnare in sensul legei, sunt Cassele
Admlnistratiei Financiare pe ranga Comandamentele ju-
detene.

www.dacoromanica.ro
 59

§ 19.
Prescrip fiuni transitoril.
Daca *se afla inintea unui tribunal romanesc un proces
pendinte, in care una din parti (adversar, intervenientul
principal sau cel secunnr) sa fie supus Puterilor aliate,
el are facultatea de a alege dacd procesul sd continue ina-
intea tribunalalai gernzan. Alegerea se va face in urma
unei declarari data la un tribunal german sau romanesc.
Daca nu face uz de acest drept de alegere, atunci ad-
versarul poate sa-i dea ragaz de o tuna pentru declarare,
cu Inceperea zilei inmanarei. Daca nu se va face decla-
ratia in acest tImp,- atunci ramane tribunalul romanesc
competinte.
§ 20.
Daca din cei interesati in proces sunt ma.1 multi supusi
Puterilor aliate, atunci este competente tribunalul german
chiar daca numai unul din ei face cererea.
Pentru toate celelalte dispozitiuni se va aplica § 19.
§ 21.
Dupa ce tribunalul german isi va declara competinta,
tribunalul romanesc este obligat a i remite actele res-
pective.
§ 22.
Tribunalul german se poate folosi dupa chibzuinta sa
de rezultate!e de pans acum ale procesului. Inriurirea a-
.

supra dependintei ramane prin schimb de tribunal neatinsa.

§ 23.
Incunostiintare.
Incunostiintarea tribunalelor germane va urma, pentru
populatia romaneasca, In Foaia de Ordonante, si In unul
sau mai multe ziare determinate de tribunal".,
Comandantul Superior:
(SS) v. Mackense It
Generalfeldmarqal.
* *
*

www.dacoromanica.ro
 60

Nemtii, Infiinteaza prin urmare trei tribunale germane,

.carora le da dreptul sA nu is In seama actele judiciare.
Limba jUdecatoreasca e cea nemteasca.AparAtorii pot lipsi.
Executarea se poate face de politia military gertnana.
Agentii nemti pot capata premii. daca an lucrat cu des-
tula energie.
In adevar, fraza care se referA la aceste premii e adorabila
Pentru reu,sita ineasare (.2) se poate acorda serviciilor care'
.au dat acest ajutor, o taxd de percepere !
Ne putem u$or inchipui In ce fel samavolnic se scoteau
astfel dela nefericitii contravenienti ai ordonantelor, amen-
.zile de cars, se §tie bine cat au uzat germanii, ca mijioc
.de terorizare, In Romania ocupata.
Pe de alts parte, generalut Mackensen di; tribunalelor
germane un drept cu totul nejustificat.
Paragraful 22 IasA la aprecierea Instantelor nemte§ti sa
se foloseasca sau nu de rezultatele de pans acum", ale
fproteselor. ,
De sigur ca atunci cand aceste rezultate nu erau pe pla-
cul supu§ilor nemti, bulgari sau unguri, judecatorii germani
aplicau numai ordonanta fara sail mai scruteze con§tiintele
E de asemenea de retinut cuprinsul dictat de sigur de
-Statur major economic german, capitolului 11.
Regulamentarea ulterioard
In aceste capitole, scapa Insa unele erori, pe care cotnan-
.damentul suprem §i inevitabilul Stat major economic, nu
le pot !Asa nerelevate.
Apare deci un regulament care complecteaza organizarea.
Capitolul 6, (partea II) e modificat. Regulamentul preci-
izeaza ca Tribunalul german este dater de a fine seama de
an act care nu este redactat in limba germand, daca i se
alltura o traducere germana legalizata.
Prevederile ordonantei 131, erau cA tribunalul german
nu e obligat a lua In seams actul daca... etc".
Regulamentul modifica dispozitiile privind pe aparatori,
in urmatorul sens :

www.dacoromanica.ro
 61

,Nu exista obligatie de a fi asistat de un apArAtor ; tri--

bunalul va putea insa ordona in orice stare a procedurii
ca partea siisi aldture un apiircitor priceput".
Regulamentul modified de asemenea capitolul cu premiile
pentru cei cari executd Mai eficace pe condamnati.
Modificarea se margineste Insa numai la schimbarea
traducerei.
Nu se mai vorbe§te de rewita Ineasare".
cazul cand Incasarea va reu§i, se va putea aloca
oficiului ce a dat ajutorul o taxa de incasare",
Situatia e insa aceia§i.
DacA cel amendat e silit sa achite repede, fdra murmur,
reu§e§te sd ineaseze §i Statul Major Leon() nic §i agentut
care executd.
Regulamentul se opre§te numai la aceste modificdri.

Curtea de Casatie
Prin ordonanta No. 133, din 20 Mai 1917, von Macken-
seri ordond cele ce urmeazk p-ivind Inalta Curte de Casa-
tie §i Justilie :
Pentru cuprinsuI Administratlei Miiitare Imperiale §i a
Administratiei de Etape din Dobrogea, se ordond :
Ait.
1 i)ecretul regal roman No. 3102 din 12 Noembrie
.1916 st. v , publicai in Monitorul Oficial" No. 183 din 13
Noembrie 1916 prin care s'a strAmutat Curtea de Casatie
la Iasi, se anuleazd.
Curtea de Casatie isi reia activitatea in Bucure§ti.
Art. 2. Curtea de Casatie se compune din membrii ei
aflatori in Bucure0. Actualmen!e un pre§edinte, noun con-
silieri §i un procuror general.
Activitatea ei cuprinde ioate afacerile de drept, care sunt
de competinta celor trei sectiuni prevazute prin legea de
organizatie.
Art. 4. In viitor in toate cazurile in cari, la diverginre
de opinie, se prevede prin lege o §edintd a Colegiumi
judecdtorilor sau a sectiilor reunite, deciziunile vor fi sus-
pendate".

www.dacoromanica.ro
 62

jurisdictia voluntara pritru gerrnani

Maresalul von Mackensen is apoi dispozitii privitoare
la jurisdictia voluntara. Dispozitiunile ordonantei No. 319,
sunt semnificative.
1. Insarcinez, spune generalul, cu exercitiul juris-
dictiei voluntare in cuprinsul (?) atributiunilor pe care le-a
avut consulii germani pans la izbucnirea razboiului, pen-
tru intregul teritoriu ocupat, cu exceptiunea portal din Do-
-brogea care pond la pacea din Bucure.,sti a apartinut re-
g-atului bulgar, pe conducatorul oficiului pentru supusli
imperiului german. Sediul oficiului este Bucuresti.
2: Guvernatorul militar al Romaniei este imputernicit
sa numeasca conducatorului oficiului pentru germani, un
inlo:uitor permanent pentru anumite districte de sub or-
dinele sale.
3. Deciziunile si plangerile prevazute in legile privitoare
la afacerile de jurisdictie voluntara, si rezervate instantelor
superioare, se vor rezolva definitiv de ccitre tribunalul mi-
litar german din Bucuresti, compus din trei judecatori".
Ordonanta cuprinde Inca doua articole secundare.

pcleccitorii germani
In 29 Mai, c afisata in lark urmatoarea hotarare a ge-
'neralului von Tuelff, privitoare la tribunalele germane din
Bucuresti si Craiova :
Ca judecatori pe langa tribunalele germane :e numesc :
Consilier de Tribunal, Homberger
Judecator principal, Weber
Consilier de Tribunal, v. Bach
pe langa tribunalul din Bucuresti cu sediul In Bucuresti.
Consilier de Tribunal Stahl
Consilier de Parchet, Cremer
Judecator de Ocol, Baum
pe langa tribunalul din Craiova cu sediul in Craiova,
Ca jude:ator supleant pe langa) tribunalele germane Bu-
euresti si Craiova este numit :

www.dacoromanica.ro
 63

Profesor Dr. Raape de la Statul-Major Economic at

Administratiunei Militare.
Ambele tribunale vor Incepe a functiona in ziva de 1

lunie 1917.

Dudgetele.
Comandamentul german mai are o grije constants. Sa
stranga fonduri cu on ce pret.
Impozite, amenzi, contributti de razboi, tit ce poate um-
ple cassele de fer ale Administratiei Militare, e pus in
pra:tica fara intarziere. .

La 1 Martie 1917, apar 2 hotarari ale mare§altilui. Cea

dintai ordona :
Dreptul de amanarea platilor acordat prin drecretul regal
roman din 12 Noem. 1916, st. v. No. 3100, publicat in
Monitorul Oficial No. 183 din 3 Noem. 1916 este prin a-
ceasta abrogat intru cat se refers la :
1. Pretentiile Statului, ale Judetelor §i ale Comune:or
pentru plata de impozite i alte contributii publice.
2. Alte drepturi ale Statului, Judetelor §i Comunelor a-
. supra averilor chiar intru cat s'au nascui dupa publicarea
decretulut sau se nasc inca acutna".
A doua precizeazd :
In teritoritd Adm. Militare din Romania se va relua per-
ceperea impozitelor §i altor contributiuni publice datorite
Statului, Judetelor si Comunelor.
Se vor percepe:
1. Sumele datorite pe trim. lanuar-Martie 1917.
2, Sumele restante 'din trimestral Octombrie-Decembrie
1916.
3. In cazurile unde aceasta e posibil, §1 ramasite mat
vechi.
Impozitele incasate se vor varsa la bucigetul Statului".
* *
*

Oordonantelenu ne spun ce se intampla cu numeroa-

www.dacoromanica.ro
 64

sele familii care nu vor putea sa plateasca darile not si

vechi.
De sigur ca se subintelege insa ca fiecare caz aparte,
ramane la aprecierea Comandaturei.
Ordonanta No. 113, constitue un proect de organizare
financiara.
Ea cuprinde :
§ 1. Afacerile Orel referitoare la miscarea financiara
precum si asupra serviciilor de Cassa si Comptabilita te,,
se vor administra in teritoriul Romaniei de sub admini-
nistratia militara conform urmatoarelor decisiuni :

Economia financiard a tarei.

§ 2. In favoarea si in sarcina economiei financiare a
Orel stint :
a) ca Venituri.
1, Contributiile actuale, vamile, darile, impoizitele si
alte venituri de aceasta natura, diferite Incasari adminis-,
trative si judiciare ; pe urma veniturile din padurile Sta-
tului, uzufructele, Domenille Statului si ale oroatei, Mo-
nopolurile, precum st de la alte drepturi publice sau par-
ticulare ale Statului roman.
2. Incasarile administrative ale serviciilor militare (d. e.
taxele de pasapoarte, incasari de la posta militari si altele)
atat cat aceste nu sent alocate conform prescriptiunilor
generale la alte fonduri (?).
* *
*
E vorba de sigur de amenzile numeroase pp care le a-
aplica autoritatea germana.
3. Ca sume globale prescrise de la dari fortate, desti-
hate nentru economia financiara a tarei, ale Admtnistratiei
Militare din Romania.
b) ca Cheltueli,
1. Acele venituri de serviciu cari cu aprobarea Adminis-
traliei Militare din Romania, s'au luat in sarcina econo-
miei financiare a Orel, a acelora apartinand armatei. (?)
2 Salariile si simbrlile pentru a:ei cari nu apartin ar-
matei, precum si cheltuelile de materiale.

www.dacoromanica.ro
 65

1. A' ramurilor Serviciilor Militare atat cat ele dupa o-

randuirea generald sau speciald a Administratlei Militare
din Romania, se vor trata ca afacetile tares ; sau dacd Ca-
sete Militare au avansat aceastel cheltulald, §1 dupd ce I-
dentatura le va stabili ; vor fi restituite de economia fi-
nancial-A a Orel.
It. A Serviciilor Administrative Romane, pe cat ele sunt
mentinute.
* *
*

E foarte simplu. Armata germand In Romania e tinutd

pe contul Statului Roman.
Cat despre avansurile pe care le-au fAcut Cassele Mili-
tare, nemlii vor avea grije sd le Incaseze, dupd ce le vor
stabili cu- multA grije, ai lor.
*
* *

3. Plati suplimentare administrative, 5i Imprumuturi fd-

cute PrimArillor precum 51 ob5tiilor comunale;
4. Avansurl date tnstitutillor de credite, 51 plätI pe baza
primirilor de garantie.
In organizarea financiarA, autoritatea suprema e tot Sta-
tul Major... Economic.
Paragraful 3 prevede : ,
§ 3. Serviciul financiar al Orel de Stat Major Adminis-
trativ ca fiind cea mai superioara autoritate financiard,
functioneaza conform deciziunei din 31 Martie 917 (No.
deciziunei 62) serviciile administrative financiare pe langa
Comandaturile judetene",

Project de budget.
§ 4. Toate incaskile 5i cheltuelile-administratiunei tkei,
trebuiesc Intocmite din nainte pentru fiecare an, 5i tre-
cute in budgetul Statului.
Budgetul actual romdnesc va continua mai departe, ca
economic financiard a fdrei. Pe Tanga acest budget ca
parte integrantd, se va anexa 5i tin plan ecOnomic, care va
cuprinde veniturile administrative militare care se vor lua
In sarcind de economia financiarcl a Wei
§ 5. Pentru anul financiar 917-918, economia finan-
ciara a tArri, este stabiiitA in cea mai mare parte.
Veniturile administrative ale servialor militare 5i chel-
5

www.dacoromanica.ro
 66

tuelile serviciilor administrative- ale tArei cari vor trebui

trecute in planul economic cu sumele pr,esupuse necesare
pentru acest an financial, §i se vor supune la cuno§tinta
Statului major administrativ pans la 15 lunie 1917.
§ 6. Proiectul de budget (economia linanciarA a tArei §1
planul economic) trebuie sA arate toate veniturile si chef-
tuelile administrative, precum §i rezultatul fiecArui ser-
viciu administrativ In pare. In proiectul de budget trebue
si se succeadA veniturile cat §i cheltuelile asemAnatoare.
§ 7. Pentru formarea proiectului de budget, serviciile
militare de control a fiecdrei ramuri de serviciu, precum
si serviciile administrative ale tArei, vor raporta serviclului
rmanciar nevoile in plus, fatA de cele din anul anterior.
Dupa incheierea discutiilor asupra anuntarei, serviciile
-§i ramurile serviciilor administratrative ale Orel, vor Intocmi
budgetele for speciale §I le vor inainta serviclului finan-
ciar al tArei panA la 1-iu Martie din fiecare- an. Acest ser-
viciu la randul sAu intocme§te budgetul general pe care
mi 1 prezintA pentru stabilise ".
A§a vorbe§te generalul Tufff.
El adaugA :
§ 8 IncasArile §i cheltuelile sunt ordinare §1 extraordinare.
a) Cele ordinare cuprind .

1. Veniturile cart apar ca incasAri curente ale administra-

tlei sau produse periodice ale averei, precum §i drepturile
folositoare administrative.
2. Toate cheltuelile cari se ivesc periodic, §i cele care
se ivesc numai odatA §i servesc administratia la mentinerea
in bunA regulA a organizatiei administrative, (d. e salarii,
cheltuelf necesare pentru furniturt de birou, pentru scopuri
generale §i pentru cladiri publice).
b) Venituri t cheltueli extraordinare, sunt acele care se
ivesc odatA sau la epoci neregulate §i care sunt cu urcarl
schimbAtoare.
§ 9. Economia tArei odatA stabilitA (economia romaneasca
a Orel precum $i planul economic) formeazA baza pentru
creVerea veniturilor Si autorizarea efectuArei cheltuelilor.
'cheltuelile cari nu sunt bine stabilite, se va face cea
mai mare economie §i se va evita orice risipA.

Proiecte de casse
§ 10. Administratia financiarti a-tareVintocme§te extracte

www.dacoromanica.ro
 67

-tle budget (planurl de casse); asupra veniturilor §i chel-

tuetilor probabil permise, la ramurile de serviciu si la casse
pentru serviciile administrative, financiare, alipife pe Tanga
aceste Comandaturi precum gi pentru cassele sp-eciale In-
flintate si prevazute la § 3 al. 2 ca si serviciile de decompt.,
Aceste proiecte de casse servesc ca regule de purtare pen-
tru administrarea comptabilitatel 0i darea de socoteli Co-
mandaturilor Judetene cu serviciul ei de administratiune
financiara asi serviciile pendinte.
In proiecte de casse se vor trece la cheltueli de personal
numai numarul locurilor, pi persoane care apartin fiecarei
categorii de salariu, precum si acele sume de banl care
vor fi necesare pentru salariile socotite pe o luna.

Instructiuni pentru venituri $i cheltueli

§ 11. Conducatorilor ramurilor de administratie ai admi-
nistratiunei Centrale si Comandaturilor Judetene 11 se d.
,pentru campul for de activitate tirmatoarea autorizatie :
a) Ordona de _la sine putere primiri de bani In limitele
ordinelor i prescriptiunilor.
b) Ordona cheltuell In limitele projectelor de casse, sau
pe baza altor ordonante gi prescriptiuni emise de Adminis-
-tratia Militara din Romania.
Veniturile pi cheltuelile earl sunt de Incasat si de plata
la anumite sau ne fixate epoci si care devin lichidabile la
.anumite timpuri pi cu sume fixate (venituri si cheltueli
curente) sau daca nu se prescriu eXceptiuni, sub aratarea
termenului scadentei, vor fi Incassate sau platite In conti-
nuare asa a nu va mai fi nevoe a le ordonanta din nou
in anii urmatori.
Pentru cheltueli de achizitiuni ¢i complectari, precum ai
alte masuri noui, care intrec suma de 20.000 lei In ramu-
rile administrative ale Administratiei Centrale sau de 5 000
lei In Administratiile Judetene, trebue ceruta aprobarea
serviciului financiar al Orel, chiar daca pentru aceste chel-
-tueli, sumele vor fi prevazute si suficiente.
Pentru construction! vezi § 17.

Depd$iri $i cheltueli extraordinare

§ 12. Autoritatile administrative ale tarei atAt gi Cassele

trebue sä rainaie pentru cheltueli In limitele sumelor puse

www.dacoromanica.ro
 68

la dispozitie In prolectul de cassa, §i a se abline de la

depAsirea fondurilor de cheltuell.
Dispozitiuni ca e au ca urmare consimtamantur unei plat'
la cassa administrativA a Wei, nu trebue sä fie emise pant
ce nu se va stabili daca fondul respectiv este suficlent
pentru a suporta aceasta obligatiune fAra dep4ire.
Depasirea fondurilor de cheltueli sunt admise, numai in
cazuri bine stabilite, sau In cazuri urgente §i iremisibile.
Mijloacele necesare pentru aceasta se vor propfune la limp,
de catre serviciile administrative, la serviciul financlar
al tArel.
CheltueIi, pentru care nu s'au ptevAzut fonduri In pro-
iectele de cassa (cheltueli extraordinare, vezi § 13) nu se-
pot achita de serviciile administrative fArA oblinerea apro-
barei din partea serviciului firanciar al Orel afarA numai
In cazuri extra urgente. In aceste cazuri trebue cerutA apro-
barea imediat.
De la fiecare fond cheltuelele se vor face numai pentru
scopurile pentru care au fost destinate In projectele de cassa"
Proectul de buget cuprinda apoi tratarea Veniturilor §i
Cheltuelilor, CreditAri, Economii,, Constructiuni, Fondurr
speciale, Lipsuri, Incheerea Registrelor. ,
De altfel ", Unchee ordonanta Statul Major... Admi-
nistrativ va emite un mod de conducere ( ?) asupra felulu
de comptare §i a tinerei registrelor pentru Cassele A dmi-
nistratiel Financiare.
MAsuri de constrasgere, generalul von Tillff nu le omite
nici odatA. Nu le putea lAsa la o parte, mai ales in chestia
financlarg.
Afacerlle Administratiei Financiare cu Administratii de
Casse pentru circumscriptia Comandaturei Bucuresti, se vor
percepe de cAtre Administratia Financiara pe langA Coman--
datura Ilfov XIII Comandatuca judetului Ilfov I§i rezolvA
toate afacerile respective singurA.
Mgsurile de constrangere pentru indeplinirea indatoririlor
Administratiunei Finaficiare, se vor executa in circum-
scriptia Comandaturei Bucuresti In urma cererei Comanda
turei judetului Ilfov, prin Co nandatura.Bucure§ti".

www.dacoromanica.ro
 \ 69

Emisiunile Ddricei de Credit

Bancnoteleromanesti
Cum s'au instalat, nemtil au trecut Bancei de Credit
Roman dreptul einislunei de hartle mooed.
El afirma ca garanteaza bancnotele acestea printr'un
-fond depus la Banes Imperiului. .

Ordonanta No. 40 fixeaz' ce anume hartii monede vor

li date In circulatie de banca 'or de emislune.
lag ordonanta :
Emisiunea de note a Banal Generale Romane
Locul de emisiune al Bancel Generale Romane a emis
mote de cate 1000 lei, 100 lei, 20 lei, 1 leu, 50 §i 25 bani.
Aceste note sunt mijlocul de plata legal In teritoriul ocu-
pat si; ca atare, trebuie sa fie primite ca plata de catre
fiecare locuitor in deplina for valoare nominal& Acela
care, la vanzari, refuza primirea In plena valoare nominala,
nu va primi decat un bon de rechizitie. Prdvdlille earl
vor refuza primirea vor fi Inchise.
Pe de alts parte §1 cassele armatel §i autorltatile vor
Lprimi notele in plina valoare nominalAH.
* * *
Nemtii ordona cursul fortat al acestor not bilete de band,
tata de care s'a manifestat desigur nelncrederea explicabila
a populatiei.
El rru dau ilk! o ordonanta care sa opreasca circulatla
bancnotelor Bancel Nationale. sau not emisiuni ale acestei
institutii. Totu0 cursul legal §i fortat it au, dupa cat se
vede, numal bancnotele Bancel de Credit.
El stabilesc apol, printr'un paragraf at unel ordonante
anterioare, No. 4, cursul leului.
Acela care nu respects cursul banilor stabilit, sau refuza
a prim! ca mijioc de plata, ban! germani, austro- ungarl,
turce§ti sau bulgare§ti, fie in monete sau In bani de hartie,
se pedepseVe pentru .flecare caz, cu amenda de la 100
'Ana la 3000 marci, In caz de neobtinere a sumel de a-
irienda cu inchisoare relativt,

www.dacoromanica.ro
 70

Cursul se stablle0e :
1 Leu egal 0,80 Marcl, egal cursului respectiv stabillt,
al banilor statelor aliate".
Pe de alts parte, toate bancnotele bune on deteriorate
ale Band Nationale, sunt cu grije stranse, de Casieria de
Razboi a AdmInistratiel Militare, care elibereaza In schimb
bancnote de ale Banc& de Credit.

Cenzura. Ziarele
.
Ordonantele 8 §i 9, lamuresc situatia Gazetei Bucure5-
filar care e de fapt o editie romanealca a ziarului Buka-
rester Tagblatt".
Din ordinul comandaturli superioare a armatei volt
Mackensen, Gazeta Bucure§tilor" va ramane, pans la a'tele,
singura gazeta admisa In Romania, $1, ca atare, organul de
publicatie a tuturor autoritatilor militare §1 administrative.
In raport cu intinderea posibila a alar de comunicatie,
to teritoriile ocupate, se va raspandi §i vanzarea acestel
gazete prin ora§e §i prin tarn ".
** *
Instilntari dupa prescriptiunile existente pen tru societati
si reuniuni sau dupa contracte Incheiate, car! ar fi trebuit
flicute prin Monitorul Oficial', aceste In§tiintari to vor
face In locul Monitorului Oficial" In Gazeta Bucure-
tilor", In teritoriile ocupate".
Autoritatea military introduce cenzura, de la 9 lanuarie
1917.
Ordonanta arata, dupa cum se va vedea, care anume
publicatiuni nu au obligatla sa fie In prealabil aprobate
de Cenzura Komandaturilor.
1. Toate produsele preset de tipar precum St toate repro-
ducerile de scrieri i ilustratluni, inclusiv muzicale, facute
pe cale mecanica sau chimica §I menite a fi raspandite,
sunt supuse cenzurel, care se face de catre Administratia
Militara In Romania.
Cenzura se exercita prin Oficiul de cenzura al Adminis-
tratiel Mllitare In Romania.
2. Repregentatiunile teatrale, muzicale sau dedam'atorice
de orice fel, precum $1 cele cinematografice $1 fotografice de.

www.dacoromanica.ro
 71

orice soiu, se poate da numal dupg ce au fost admise mai

intaiu de oficiul de cenzura.
3. De asetneni sunt supuse examingrii prin oficiul de
cenzura toate articolele de gazeta §. a. m. d. scrise In teri-
toriul Administratiei Militare, dacg acestea se _ocupd de
a-ctivitatea ei respectiv de raporturite actuale In Romania,
chiar $i Mud sant destinate* a fi publicate afard de terito-
riul Administratiei Militare".
Germanii prevad astfei cenzura pentru reprezentatii muzi-
cale sau declamatorice (?).
Mai departe, ordonanta stipuieazg :
4. Vanzarea kazetelor la publicul civil e permisd, cu ex-
ceptia lui Buharester Tagblatt"Gazetei Bucure$tilor" $1
a Agraralui", numal dupei ce fiecare num &r a fast lasat
liber de Oficiul de Cenzurd.
5. Cel ce produce sau raspande§te imprimatele sau re-
productiunile cuprinse la No. 1 fara permisiunea Oficiultd
de cenzura, va fi pedepsit cu inc4isoare pond la doi ani
$i cu amend& in bani pad la 3000 mdrci, sau Cu una din
aceste pedepse.
Drept raspandire se socoteste §i afi§area, expunerea sau
a§ezarea in locuri, unde publicul poate lua cuno§tinta de
imprimate §i reproduced. imprimatele se confiscA.
Acea§i pedeapsg I§i atrage §i cel ce aranjeaza repre-
zentatiunile cuprinse sub numgrul 2 sau participd in vr'un
fel oarecare la ele. Placile §i fiimurile -se confiscg.
Aceleia§ pedepse va fi .supus cel ce are imprimate sus-
irase, contra opriril, de la cenzura, daca imprejurgrile nu
dovedesc -cg proprietarul imprimatelor a ajuns fArA vino In
posesiunea lor..
Pentru judecare sunt competente Tribunalele Militare, In
cazuri mai uvAre Autoritatile Militare.
Guvernatorul militar
Tull von Tschepe and Weidenbach
General de Infanterie

Se vede Insa ca Gazeta Bucure$tilor nu prea capata

creamant In tarile _neutre sau In alte teritorii, unde nu se
exercita puterea faimosului Punzn de fer.
Atunci Komandaturile apeleaza la o abilitate, cusutg cu
I nevitabila ata alba a §iretenlei cotropitorilor.

www.dacoromanica.ro
 72

Apare urmAtoarea publicatie :

Se interzice prin aceasta expediereu $1 vanzarea ziarelor
Bukarester Tagblatt" qi Gazeta Buoy-01116,r" ; in girlie
neutre.
Guvernator Militar
(ss) Miff v. Tscbepe and Weidenbach
General de Infanterie.

Nu stim dacA astfel, von Tulff a reusit sä dea mai multi

greutate inserliunllor din ziarele patronate de Statul -Major
Suprem.
0 ultimA ordonantA referitoare la publican!, apArutA la
45 Mal 1917 spune :
Comandarea de imprint. ate
1. Toate comandele de Imprimate de orice fel care se
vor preda sau vor -putea ajunge In mainile persoanelor
civile. se vor remite exclusiv la serviciul librArief din sec -
ia pressei a Administratlei Militare /n Romania, Bucuresti,
Bulevardul Elisabeta 27,. care la randul ei va dispune de
cele cuvenite.
2. Deci se va avea grije, ca toate expeditiunile pe bazA
de asemenea comande sA fie predate cu orice pret la ser-
viciul librariel, sectia pressei, cu exceptia. de ziare, care
pentru expeditia for urgentA, se vor /nainta direct sefulul
Cenzurei.
3. Orice expeditiuni vor ajunge pe_ alte cal In mainile
persoanelor civile, vor fi confiscate, fArA drept de despAgubire,

Pumnul de Fer" in functiune

AmenintArile cu pedepse capitale, se intalnesc pi ele
In ordonantele date.
1. Acela care reline sau ascunde arme, sau munitiuni,
sau material de rAzbol de on ce fel, si de orb ce prove-
nlentA sau acela care ajutA pentru aceasta pe altul, cu In-
chisoare in nici un caz sub un an sau cu recluziune, dupei
imprejureiri, Cu moartea.
2 Acela care ascunde oameni, cars apartin armatetor
du§mane, sau oameni mobilizabili, sau care 11 ajuta la fuga,

www.dacoromanica.ro
 73

cu Inchisoare nu sub 6 inn! sau cu recluziune, dupd Im-

prejurdri cu moartea.
3. Acela care ascende sau trece sub tdcere porumbel
pentru 4crisori, sau caini. Intrebuintati pentru Instiintarl,
aparate telegafice, telefonice sau statiuni de telegrufie MA
fir,. cu amendd nu sub 6000 marci, sau cu Inchlsoare nu
sub 6 hint, sau cu recluziune.
4 Acela care intentionat va tdia fire telefonice sau at-
bluri sau le va defecta In altfel, sau va defecta on ce
altd instalatie care serveste de Instiintare, sau drumurl de
fer, drumuri de camp, poduri, sose!e, cArAri, sau orl ce.
alts instalatie care serveste la ingrijirea cu and, cu lumina,
§1 cu alte puterl, sau va /mpiedica comunicatia pe aceste
instalatiuni, sau va impiedica functiunea lor, cu moartea
sau cu recluziune, nu sub 4 anl, insa In cazuri mai u-
pare, sau dacd a rdmas. numai la /ncercare sau in ca-
zuti de neglijenfd, cu lnchisoare nu sub un an;
5. Acela care refuzd a face imediat furniturlie cerute de
trupele aliate, mai cu seams de merinde, grane, nutret,
vite, cat, trAsuri si harnasamente, precum si de oricare
material, de functionare, cu in:hisoare nu sub 6 luni.
Pentrulurnituri se vol., libera chitanti ;
6. Acela care va proceda intr'un fel, prin care s'ar pu-
tea face neintrebuinta bile proviziunile tail! sau prin care
se va retrage trupelor aliate, folosirea acestora, cu recluzi-
une, dupd Imprejurdri, ca moartea".
I *
*

E !impede.
Paragraful 5 are deosebita lui semnificatie si nu e nici
in dubiu ca germanii l'au aplicat cu multd promptitudine,
ca sa capete hrana totald pe care au gAsiro In lard.
Un adaus al paragratului 4 arata, severitatea armatelor
de invazie.
Oamenil Insemnati, sau bogati, adica personalltatile de
searna si bogAtasii roman!, se pot on cand vedea pusi A
pAzeasca liniile telegraffce sl telefonice.
In caz de stricdclunisau de impedicare de functlune a
telegrafelor de cdtre locuitori al Wel. se vor mai mind ca
ostatici, dealungul telegrafelor oameniinsemnati sau bogatl,
,cari vor fi facuti responsabili pentru stricticiutrile fa-cute In
sectorul locului in care isi au domiciliur

www.dacoromanica.ro
 74

Arbitrarul cel mai scandalos se poate astfel deslanlul

§1 se poate chiar motiva legal.
De alffel sectorul" de care vorbe§te adausul, poate fi
a§a de mare...
Comandantul militar mai gase5te mijloace a scope de
cei a carer prezenta In Bucure§ti li incurca socotelile.
Ordonanta poarta No. 117 §1 data de 9 Mai 1917.

Interzicerea,de a domicilia in Bucurqfi.

In anumite cazuri vain interzice- sederea persoanelor a
carer prezen(d este neplcicutii in Bucuregi Administrafiei
Militare §1 le voi indica o alto Jocalitate in teritoriul nu-
pat In Romania, ca domiciliu fortat.
Aceasta masua are urmatoarele consecinte :
Persoanele care au fost expulzate din Bucure§ti sunt
supuse In noua re§edinta unei indatoriri deosebite dupa
Indicarea Comandantului Militar local competent, (Coman-
datura de Etape i. r., Comandatura locals), care exercita §1
controlul disciplinar asupra lor, §1 poate iva toate masu-
rile necesare In interesul ordinei.
Duna primlrea In§tiintarei din partea Comandaturei ce-
tate' Bucure§ti, In privinta timpului §i modulul de plecare
la locul ce i se va indica. §1 pe care nu'l poate parasi
intro anumita circonferintal roman altfel,liberi, Insci tre-
bue sci ingrijeascri de lochintei $i intrefinerea lor. Pentru
cei fail mijloace, comuna Bucure§ti va avansa aceste chel-
tueli, lar corespondents cu ai lor va fi limitata §i va trece
prin Comandantul Militar al localitatei unde sunt trim1§1
qi prin Comandatura cetatei 13ucure§t1".
Guvernatorul militar
(SS) Miff von Tschepe ti. Weidenbach
General de infanterie
* 'p

Amicil §Iblnevoitorii Puterilor Centrale, gasesC o protectie

recunoa§tem pretioasa, din partea Comandaturild..
Generalul nu se sfie§te de lac §i nici nu are motiv a&
ascunda motivele atentiunei sale deosebite pentru amicii
Puterilor Centrale.

www.dacoromanica.ro
 75

Ordonantd relativei la pedepsirea prejudi(iilor din cauza

unei atitudini favorabile Puterilor Centrale aliate.
Cine Incearca sa prejudicieze pe altil prin alccituirea de
liste sompronzifiltoare sau prin amenintarea cu pagube sau
alte asemenea mijloace, cautand sa loveasca in averea sau
poslbilitatile for de ca§tig, din cauza ca sant supuci ai
uneia din Puterile Centrale aliate, intretin relatiuni cu a-
cestea sau se aratii favorabile lor, va fi pedepsit cu In-
chisoare pans la doi ani sau cu o amends pans la 5000
de marci. Se pot aplica si amandouei pedepsele impreunci.
Aceia§i pedeapsa se aplica celuLce insults sau maltra-
teaza pe altul pentru motivele de mai sus, sau care pin
amenintarea cu pagube sau ,alte asemenea mijloace =hi
sa Impiedice pe altii de a se artita favorabill uneia dirt
Puterile Centrale aliate.
Daca vreuna din actiunile culpablle dupa aliniatul §i 1

2 de mai sus este comisa de mai multi, cart s'au asociat

-In acest scop, fiecare din participantii unei asemenea aso-
clatiuni va fi pedepsit ca faptuitor. Pedeapsa poate fi ur-
cata In acest caz pdnei la 5 ani Inchisoare 4 10.000 de
meirci amend&
Pentru fixarea pedepselor stint competente tribunalele
militare, far In cazuri mai ware comandantii militari.
Ordonanta infra In vigoare din ziva publicaril.

Lefuri. Ajutoare.

Cu multe restrIctil, §i cu nenumarate reduceri, germanit

au precizat chipul cum urmeaza sa se plateasca lefurile §1
ajutoarele In teritorul ocupat.
la Martie, comandamentul suprem da ordonanta urma-
toare:
Cu Incepere dela 1 Aprille 1917, lefurCe acelor persoane
cari fac serviciul In biurourile de pans acuma ale Statuld
roman, vor fi regulate conform cu tabloul anexat. Toate
dispozitille gonerale sari speciale contrarii sunt revocate.
2. Regularea conform cu dispozitla dela cifra 1 se aplica,
fie ca leafa este trecuta In contul bugetului de razboiu; fie
la serviciul economic sau la budgetul financiar at tarn.
3. Regularea se va aplica §1 functionarilor din serviciul.
judetelor §i at comunelor.

www.dacoromanica.ro
 76

4. In ce serviclu §i cu ce leafg este stabilit fiecare func-

lionar, o stabile§te in primul rand :
a) Pentru mintsterele romane §i sectiunile niinisterelor,_
oficiul pentru supravegherea lor, de acord cu sectiunea fi-
nanclara:
b) Pentru cella It! functionari al statului, ai ..judetelor §1
Comunelor, din Insarcinarea administratiunii militare din Ro-
mania : Guverntimantul BucureVilor pentru ora§ul Bucure§ti
§1 judetul Ilfov, in celelaite parti comandaturile de _etapa
§1 co+nandamentele austro-ungare de etapa din capitala ju-
detului ; pentru cei din zona directiunii de constructiuni,
de catre oficiul de constructiune competent, de acord cu
ficiile de mai sus.
5. Plata fudetionarilor pe luna Martie ramane incredin-
tata oficiilor indicate la cifra 4; sumele jtotale incasate nu
vor putea intrece principiile stabilite In tabloul anexat.
11. Ajutoarele
6. Nu se poate pretinde plata pe viilor a salarului egal
cu cel acordat mai Inainte de stat pentru :
a) functionarii civil! la pensie sau persoanele militare
pensio tare ;
b) familiile Indreptatite de a fi ajutorate ale fo§tilor func-
tionari civili sau ale militarilor decedati ; -
c) familiile mobilizatilor romani relativ la partile din solda
acordate prin art. 20 al legit din 23 Decembrie 1914, pu-
bl'cata In Monitorul Oficial' No. 217 din 25 Dec. 1914';
d) functionarii de pans acum intrebuintati de Adminis-
tratia Militara, cart nu infra In categoria celor indicati la
cifra 1.
Egale cu salariile acordate de Stat sunt §i ajutoarele
caselor de pesii §i de ajutor administrate de Stat (de ex.
acela pentru personalul inferior al tailor ferate).
7. Pentru ca persoanele indicate la cifra 6 a d sa nu
cads numai in sarcina comisiunilor pentru ajutorarea sara-
cilor, se pot acorda ajutoare din fondul de ajutoare al
budgetului financiar al tarn. Aceste ajutoare pot fi °Hand-
retrase.
Acordarea se face dui:4 examinarea fiecarui caz in par-
ticular, data Indeplinesc urmatoarele conditiuni preliminare :
a) Lipsa de mijloace de existents.
Observatie ; Agricultorii sunt deci in principiu exciuci.
Cel ce poseda insA terenuri sau case neproducatoare de
-venituri sau nevalorificate, nu sunt Scutiti de lipsa.

www.dacoromanica.ro
 77

b) Lipse de alte posibilitati de subzistenta.

Observatie : Scrupule inutile trebuiesc evitate tot atat de-
mult ca si asprimi exagerate.
8. La Guvernamantul Bucurestilor si la Comandaturile
Etapelot Eau la Comandamentele austro-ungare de Etapa
indicate la cifra 4 b, se vor Infiinta posturi pentru a se da
ocupatiuni locuitorilor capabili, cari vor dovedi ca fad parte
din grupele indicate la citra 6 a d. Disp-ozitiunile relativ
la raporturile acestor posturi unele cu altele, raman rezervate.
Cine refuza lard nici un motiv recunsocut ca justiticat o
ocupatiune ce i s'a dat, nu va mai putea fi sprijinit.
9. Marimea ajutorului este proportionala cu num arul
rudelor apropiate pe care le Intretine cel ajutat In casa lui.
In situatia oraseneasca medie, proportia lunarci nu vet
itztrece suma de 25 let pentru un adult ,si 15 lei pentru fie-
care copil mai mic de 14 aui. _
Ajutoarele nu trebue sa Intreaca In cazurile prevazute Ia
cifra 6 a si b salariile de pans acum §i in cazurile de Ia
cifra 6 c Si d nu trebue sä fie mai marl ca sumele reduse
care reies din tabloul anexat".
Lefurile si ajutoarele le fixeaza komandaturile. Aceste
lefurl §i ajutoare pot fi oricand retrase,prevede ordonanta.
Scrupule inutile nu smut admise.
Cotropitorii vor da .-,dupe aprecierile for de lucru,
locuitorilor tarei.
** *
10. Fixarea sumelor de ajutorare se face din insarci-
narea Administratiunii Militate din Romania de catre Guyer-
namantul Bucurestilor §i de Comandaturile de Etapa si
Comandamentele austro-ungare de Etapa indicate la cifra
4 b, cat mai curaad posibil, cu colaborarea deliberative a
unei comisiuni compusa din Focuitori din Cara. Regula o
va forma pregatirea din partea Comandatuiilor circumscrip-
tiei. In comunele unde se acOrda altor persoane ajutoare,
se va lua contact cu organele Insarcinale de aceasta.
.In cazuri urgente, oficiul Insarclnat cu fixarea ajutorului
da dispozitiuni pentu o regulare provizorie.
11. Pena la 19 lunie 1917, se va inainta un raport rela-
-tiv Ia aplicarea preScriptiilor cuprinse in partea II §i rela-
tiv la sumele cheltuite in lunile- Aprilie Si Mai, precum st
o propunere pentru stabilirea partii lunare destinate jude-
Iului din fondul principal de ajutorare".

www.dacoromanica.ro
 7b

TABLOU

pentru stabilirea lefurilor functionarilor intrebuintati

pang acum in Romania.
I.

Leafa tunarl de panfi acum Noua leafA lunarA

Impreuna cu gradatia

Pang la 300 9/10 din suma de pang acum

301-325. . . 285
326-350. , 300
351-375. . 315
376-4°0. . . 330
401-425. . 345
426-450. . . 360
451-475. , . 375
476-500. . . 390
501-550. . . 420
551-600. . . . 450
§i a§a mai departe pentru cate 30 de lei in plus.
fiecare 50 lei .

II.

Diurnile acordate pang acum se reduc la jumatate.

III.

Nu se fac retineri pentru fondul de pensii.

IV.
Din suma finalg se va refine impozitul de 3°/o care se
va vArsa la cassade impozite a tgrii
* *
*
Se stabilesc dispozitii no'. prin ordonanta No. 97 din 30
Aprilie 1917.

www.dacoromanica.ro
 7q

Schimbandu-se Ordonanta de is 8 Martie 1917 (Ordo-

nanta No. 21), se dispun urmatoarele :
1. Indemnizatii.
Functibnarii romani de pane acum, cart nu gasesc In-
trebuintare In vre unul din serviciile aprobate de Adminis-
tratia Militare, primesc o indemnizatie de 70% din leafa
for redusa conform Ordonantei de la 8. 3 1917.
Fiincl Intrebuintat functionarul mai departe /ntr'un ser-
vieiu retribuit cu o leafs mai mica decat indemnizatia, va
primi aceasta numal pane la suma cu care retributia sluj-
bei celei noui e mai mica de cat Indemnizatia Dispozitia
e valabila pentru Coate slujbele, a caror leafs e socotita
dupe bugetul anual dupe razboiu sau dupe alte bugete
ale Autoritatilor Militare sau dupe bugetele tarli, judetelor,
sau comunelor. Indemnizatia inceteaza. cand retr'butia sluj-
bei celel noun ii este egala sau o intrece,
lndemnizatia nu se mai pldteste, firma funetionarul re-
food sa primeascd un post potrivit pentru el in serviclul
Statului, judetului sau comunei, sau daca el nu mai poate
fi 1ntrebuintat Intr'o slujba din cauza abaterilor savar§ite
in exercitiul functiunii sau afard de func(iune. Stat-Majo
rul Administrativ al Administratei Militare hotara§te, dad
cxista conditiunile pentru sistarea indemnizatiei.

2. Pensiuni ci retributiuni mobilizatilor,

.Functionarii civili §I persoane militare, cars au edit la
pensie, precum §1 urma§iai fo§tilor functionari civili §i at
persoanelor militare, primesc penslunea for de mai inainte
dela Stat, cn reducerea pentru lefuri stability prin Ordo-
nanta dela 8 3. t7. PlatIle facute din Cassele de pensi-
une sau ajutoare deosebite, dar administrate de Stat, sunt
.supuse acelora§i dispozitiuni ca §1 cele de Stat.
Acele-a§i dispozitiuni sunt valabile pentru membrii fami-
liilor mobiliizatilor romani, in privinta pallor de Leda ce
li se cuvin sau li s'au acordat In mod special prin att
20 at legit -dela 23 Decembrie 1914. .
Se socotesc la fel cu membrii familiilor functionarilor
mobilizati, familiile celor internati de guvernul roman de mai
luainte, precum §1 membrii familiilor functionarilor cart,
cand cu ocupatiunea, au plrasit, din ordinul guveinului
roman, tara .deodata cu aceasta.

www.dacoromanica.ro
 80

3. Ajatorarea familiilor muncitorilor mobilizati din

exploatafianile de Stat.
Dispoz1tiunile cuprinse In partea a 11-a a Orddhantei de
la 8. 3. 17 rArpan In vigoare, intru cat e vorba de acor-
darea de ajutoare pentru ttembrii familillor lucratorilor
mobilizati din exploatatiunile de Stat (compare §i Ordo-
nanta dela 13. 4. c. din ,,Ordonante", cifra 80).-
Articolnl 18, aliniatul 10 din legea amintita mai sus de
la 23 Decembrie 1914, se scoate, intru cat prive§te exploa-
tatiunile de Stat, din vigoare.
lntrarea in vigoare a acestor dispozifiuni.
Ordonanta aceasta intrA in vigoare cu putere retractive
dela Aprilie ,1917. Eventualele ajutoare pante pentru
1

luna Aprilie sunt a se socoti In retributiunile ce au a se

plAti conform pt. 1-3.
Guvernatorul Militar:
(ss.) TIM v. Tschepe and Weidenbadt
General delnfanterie.
* * *

Lefurile §i ajutoarele §uferd deci reduceri marl, §i sunt

conditionate de bung vointa Comandamentului german
0 adaogire e data In luna Mai. Ea prevede :
Pentru aducerea la indeplinire a pArtil a 2.a a Ordd-
nantei No. 21 din Martie 1917, se dispune:
1. Dispozitiunile Ordonantei prive§te §i acordarea de
ajutoare la familiile muncitorilor mobilizati in atelierele
Statului. La aprecierea ajutoafelor se vor lua ca bazd pro-
portiuni mai mici ca la ajutorarea functionarilor.
Pretextarea lipsei unei posibilitAti de ca§tig se va cer-
ceta cu deamanuntul. Existenta copiilor mici nu exclude
cu totul posibilitatea de c4tig. Se va evita ea prin acor-
darea de ajutoare persoanelor capabile de ca§tig, aceasta
sd renutite sau se refute primir3a de luau,
2. Familiile flinctionarilor §1 lucrAtorilor mobilizati din
institutiile Statului sunt, in ce, prive§te ajutoarele, asimilati
familiilor :
a) Functionarilor §i lucrAtorilor Statului internati de
fostul guvern roman ;
b) Functionarilor editor fer,3te, cari la odupatiune air

www.dacoromanica.ro
 81

parasit, din ordinul guvernului roman, Cara, Impreuna cu

acesta.
3.. Pentru timpul dinainte de 1. 4. 17. nu se acorda a-
jutoare, exceptionand cazul prevazut la No. 4 al Ordo-
nantei din 17 Martie 1917 (No. 28 al Ordonantelor).

Refuzul de munca.
Germanii stabilesc apoi ce se in(elege prin refuzul de
munca §1 au grije sa prevada §i pedeapsa cu moartea.
§ 1. Se pe_depse§te cu inchisoare pans la 3 ani §i cu
amends In bani pans !a 10.000 mArci sau cu una din a-
ceste pedepse, Intrucat, dupa legile §1 Ordonantele exis-
tente, nu se prevede o pedeapsa mai aspra:
a) cel ce refuza sa primeasca sau sa continue servicii,
la cari a fost obligat pe baza prescriptiunilor existente.
b) cel ce nu incepe un serviciu, pentru care s'a obligat
fats de autoritate sau oficiu german, fatA de un antre-
prenor care lucreaza din ordin german sau fats de o In-
treprindere puss sub administrate coercitivd, sau cel ce
refazd un astfel de serviciu fars sa respecte termenul le-
gal de abzicere conform invoelii sau conform drepfului
german,
§ 7 In cazurile and se va pricinui o grava paguba de
ordin. militar, se poate aplica pedeapsa cu moarte.
§ 8 Competente sunt Tribunalele militare §i Coman-
danti mititarl germani.
* *

Alte numeroase articole claseaza diversele calcari ale

ordonantei prezente.
* *

Ordonanta e data de feldmare§alut Mackensen.

** *
Ordonanta No. 159, anuntA ca locuitorii d'n satul Tepe§-
Voda (comuna Comana) au fost amendati cu 1000 lei de
oarece au stricat fire telefonice.
Alte numeroase comune, suferl condamnAri identice.
Sunt puse sub administratie silitr(coercitiva):
Societatea AnonimA ,Romans de Navigate pe Dunare.

www.dacoromanica.ro
 82

Soc. de gaz §i electricitate din Bucure§ti.

Soc. International Harvester Corporation" din Bucure§ti
Soc. Internationala Romans de Petrol Maatschappy.
Soc. Comunala a Tramvaelor Bucuresti.
Firma John Fcvler BucureVi.
Soc. Romano-AmericanA de Petrol
Banca Nationala a Romaniei capata deasemenea admi-
nistrare coercitive, prin ordonanta :
Conform § 1 c. din ordinatiunea privitoare la adminis-
tratiunile coercitive de la 10 Februarie 19,17, Foala Ordi-
natiunilor Comandei superioare a grupului de armata v.
Mackensen, pag. 12, Banca Nalionala a Romaniei e supusa
din ordinul Ex. S., d luI Guvernator militar, generalul de
infanterie Tuelff von Tschepe and Weidenbach, ode la 22
Februarie 1917, administrare i coercitive. Ad ministratori
coercitivi au fost numiti capitanul de cavalerie von Witz-
laben §i ces. §i reg. functionar de Slat Schnabel.
Deasemenea Soc. Anonima Romans de Electricitate din
Ploe§ti, Casa Socek, §i alte numeroase institutiuni i in-
treprinderi.

Chiriile.

Ordonanta No 270 stabile§te modul de plata al chiriilor

functionarilor romani.
Functionarii po§telor §i ai cailor ferate primesc indem-
nizatia de chirie dupa normele §i dispozitiunile legiuirilor
speciale.
Cei lalli functionari ai Statului primesc, intru cat nu ar
fi prevazute§i pentru ace§tia, dispozitiunile legale speci-
a'e, indemnizatiile de chirie dupa urmatoarele norme :
a) Sub formarea de 3 categorii pe localitati §i tinerea
in seams a starei materiale se vor plati :
Neinsuratilor, Insuratilor, Insuratilor
fara copii cu copii
in Bucuresti 20e10 25u/0 30"/,
in Ploe§ti §i Craiova 15° 0 20^ 0 250 0
in celelalte. orate 10e,0 1F-40 200/0
asupra contributiunei budgetare (fara diurnA) a functiu-
tie' lor.
b) Detinatorii unei locuinte, de serviciu nu primesc in-

www.dacoromanica.ro
 83

Efemnizatie de chirie. Functionarii care beneficiau [And a-

.curn, de o locuinta de serviciu primesc, in cazul cand le
-este retrasd folosinta locuintei, indemnizatie de chirie.
c) Funetionarii cars au domiciliu in comune rurale, nu
au dreptul Ia indemnizatie de chirie.
d) Functiona(li romani de pane acum ai postelor si ai
Cailor Ferate, nentrebuintati ca atare, care indeplinesc
insa un serviciu Ia vre t autoritate militprA judeteand
-sau comunald (?) primesc deasemenea indemnizatie de chi-
rie (cifra No. 1) dacA nu au locuintd de serviciu.
Calculul se face pe baza retributiei ce primeau Inainte,
redusa potrivit ordonantei din 8 Martie 1917.
Top cei lalti functionari neintrebuinta(i, nu primesc in-
demnizatie de chirie"..
Se aratA deci ca multi functionari ai Postelor si CAilor
Ferate, de si au ramas in teritoriul ocupat, nu continua
-ser viciul, si de sigur ca nu din proprie vointa.
Celelalte capitole ale Ordonantei, privesc modul pldtei,
lunar, si data apiicarei, cu putere retroactive, de la 1
Aprilie 1917.
* *
*

Un nou general de infanterie, d. Kosch, apare semnat

clupd ordonanta ce urmeazd.
El ordond de asemenea: .
Persoanele ocupate in functiuni publice romanesti si
care primesc salarii conform art. din Ordonanta de la
1

31 Mai, vor primi, pentru zona armatei a 9-a, urmatoarele

rindemnizatii:
Necasdloriti 10 la sutd.
Casatoriti 15 la sutd.
Casatoriti cu copii 20 la sutd.

Moratoriul.
Ordonanta No. 161, prevede abrogarea treptata a mo-
ratorului.
Ea e foarte importanta prin consecintele ce decurg din
multiple le- i di spozitii.
1. Moratorlul acordat pentru plata datorillor de chirii,
inceteazA cu Incepere de la datele urmatoarele :
a) La 30 lunie 1917, pentru chiriile devenite exigibile
pa-na in ziva de 31 Decembrie 1916.

www.dacoromanica.ro
 84

b) La 31 Octombrie 1917 pentru chlriile devenite exigi-

bile pentru intervalul de la lanuarie 1917 Oita la 20
1

lunie 1917.
c) La 31 lanuarie 1918, cele devenite exigibile intre 1.

lulie si 31 Decembrie 1917.

d) La 1 Marie 1918, cele devenite exigibile intre I la-
nuarie si 31 Martie 1918.
2. Moratoriul acordat pentru p'ata datoriilor de arendd,.
Inceteaza cu Incepere de la datele urmatoare:
a) La 31 tulle 1917 cele ce au devenit sau devin exi-
gibile Oita la 31 Decembrie 1916.
b) La 31 lulie 1917 cele ce au devenit siu- devin
Intre 1 lanuarie si 30 lunie 1917.
c) La 31 lanuarie 1918, cele ce vor deveni exigibile in-
tre 1 lulie si 31 Decembrie 1917.
d) La 31 Martie 1918, cele ce vor deveni exigibile In-
tre I lanuarie si 31 Martie 1918.
3. Pentru chiriiler arenzile exigibile dupa 1 Aprilie 1918
nu se mai acordei nici o amdnare de plater'.
4) Daca de lucrul Inchiriat sau arendat se foioseste fa-
milia sau reprezentantul unu'a din persoanele favorizate
cod. paragrafului 11, aliniatul I moratoriul se va ridica
pentru jumatate din chide sau arenda, la termenele aci
prevazute.
5. Dispozitiile art. 35, al. si 2, Wt.' legea romans din
1

5 Aprilie 1916, raman in vigoare cu modificarea ca pen-

tru pretentlile de chink care devin exigibile dupa la- 1

nuarle 1917, data de 26'Octombrie 1915 st. vechi preva.

zuta acolo, se Inlocueste cu data de 23 Apri lie st. tr.
6. Or ce chirie ce s'ar platl- dupa publicarea acestei or
donante, depasind acea prevatuta la paragraful 5, va tre-
bui restituita chiriasului In masura plusului.
Art. 7 sl 8, preva i penalitati pentru proprietarni care
cere o chirie mai mare, si treptul chiriasului de a cere
§i obtine In acest caz rezilierea.

9. Moratoriul inceteaza pentru datoriile beinesti de salar-

si loca(iuni de servicii (coda' civil art. 1470 al. I.), cum
di pentru datoriile de alimente izvorate din indatoriri le
gale, familiare sau altfel :

www.dacoromanica.ro
 85

a) Pentru cele -exigibile pane la 31 Dec. 1916, pe ziva

de 30 lunie 1917.
b) Pentru cele exigibile intre 1 lanuarie §i 30 lunie 1917,
pe ziva de 31 August 1917.
Pentru aceste datorli ce devin exigibile dupa 1 lunie
1917, nu se acordd nici o amanare de platci.
Moratoria se mentine ..:
,
11. a) In favoarea supusilor internati ai puterilor aliate,
pentru durata internarei.
b) In favoarea celor ce fac parte dintr'un element- al
armatelor puterilor aliate.
c) In favoarea mobilizatilor romani pentru durata mobi-
lizarei.
in favoarea supusilor puterilor aliate,, care fusesera in-
ternati, moratoriul ramane In vigoare pentru jumatatea pre-
tentiilor ce subzista contra lor din timpul internarei.
Tribunalul dui:id aprecierea Jul poate prevede exceptii,
in eazul cand debitorn1 poate plati datorii'e.
Moratoriul ramas in vigoare nu exclude chemarea In
judecata si stabilirea drepturilor.
Executarea hotararei se va face dupa Incetarea mora-
toriului.
Protectiunea contra actelor judecatoresti, ramane ne-
..atinsa pentru mobilizatii romani si familiile lor §1 pentru
internarei nemti, unguri etc. §i familii:e lor, se mentine
deasemenea interzicerea platilor pentru Wile dusrulane.
Ordonanta No. 168, revine stabilind contra exceptii.
Ea spune:
Printre persoanele favorizate In paragr. 11 al. 1, sunt
.a se intelege cele enumerate acolo sub numerile I, 2 §1 3.
Ada dar internarei si cei ce apartin armatelor Puterilor
Aline, precum:st romanii mobilizati, ear nu numai inter-
natii numiti sub No. 1 ; astfel internatii ar fi mai pu-
,tin favorizati de cat eel ce apartin armatelor Puterilor a-
liate si de cat romanli mobilizati.
De altfel ca mobilizati roman' pot fi considerate numai
astfel de persoane, care In urma convocarei de catre co-
mandantii militari romani sunt §i acum absenti de la lo-
cuinta lor, dar nu de exemplu un medic care a fost che-
mat de autoritatile militare romane pentru a face scrviciu
inteun 'agar din resedinta sa, chiar data ar fi §i acum
ocupat acolo,

www.dacoromanica.ro
 86

Tribunalul poate face exceptii.

Ordonanta conchide :
Rezulta deci urmatoarele :
1) Moratoriul pentru chirii §1 arende inceteaza la ter-
menele fixate In paragrafele 1 3.
11. Exceptil :
A. Moratoriul nu inceteaza de loc (paragr. 11 al. 1)/:
1. Pentru internati supu0 puterilor aliate.
2) Pentru persoane apartinand armatelor Puterilor aliate.
3. Pentru mobilizatii armatelor romane".

Contra exceptii.
a) Moratoriul inceteaza pentru jurnatate din soma chi-
riilor sau arenzilor daca familia sau un reprezentant al,
internatilor §I at persoanelor apartinand armatelor puteri-
lor aliate, precum §i at mobilizatilor roman', se serveste
de obiectul Inchiriat sau arendat (paragraful 4 si. 11 al. 1).
b) Tribunalul decide Intru cat moratoriul inceteaza cand
o exploatare agiicola comerciala sau industrials a persoa-
nelor desemnate la a) e continuata mai departe i a pro-
dus venituri (paragr. 11 §i 12 al. 1). .

B. Moratoriul inceteaza numai pentru jurnatatea preten-

tlilor ce exists pentru timpul internarei, Impotriva persoa--
nelor care au fost internate §i apartin Puterilor Centrale.
0 ultima ordonanta, -No. 298, data publicitatei la 9 No-
embrie 1917, moctifica unele dispozitii.
Ea surima paragr. I al. 4, §1 In locul allniatului privi-
tor la persoane favorizate (mobilizati romani) prevede :
ln favoarea ,mobilizatilor romani pentru durata mobill.
Wei, s". mentine moratoriul.
Nu se socotesc ca mobilizati, acel ce se gases: in cu-
prinsut teritoriului ocupat at Romania WA a fi limit' in
tabere de prizottieri, In localuri de supraveghere sau in
localuri siniilare ; In deosebi nu pot fi privili ca mobilizali
prizonierii de razboi eliberati sau concediati.
Tribunalele pot acorda exceptii dupa aprecierea for ".
Interzicerea platilor In Wile du§mane ramane in vigoare.
* *
*

Moratoriul e suspendat deci pentru chirii §i amenzi,

la datele prevazute de Comandatura germana
Se prevad exceptii, pentru internati, In favoarea cArora

www.dacoromanica.ro
 87

se dau are care avantaje. Mobilizatii romani nu se so-

cotesc cei ramasi, §i cei !Asap de nemli, astel ca pen-
tru toti acestia moratoriul este mentinut.

Intruniri i societati.
Restrictii si pedepse, sunt din belsug prevazute cu pri-
vire la intrunirj §1 societati.
Ordonanta No. 23, a apdrut in lanuarie 1917.
Ea cuprinde :
Art. 1. Intrunirile sub cerul liber sunt interzise.
Art. 2. In'trunirile publice sunt oprite, dacd Intr'Insele se
vor discuta sau delibera ehestiuni politice. In Coate cetelalte
cazuri trebue cerutd o autorizatie prealabild.'
Art. 3. Intrunirile particulare trebuiesc deasemenea sd
alba o autorizatie prealabild. In loc de autorizatie este su-
ficienta si instiintarea anter1oard, dud este vorba de adu-
nari cu scop pur bisericese, profesional, de petrecere, de
stiintd sau arts.
Art. 4. Adundrile cu scop religios §1 sedintele autoritd-
tilor in mdsura competintei for &au nevoe nici de autori-
zatie nici de Instlintare.
Art. 5. Comandantul localitalii §i unde un atare nu
este Comandantul Etapei, sunt competinti pentru auto-
rizatie (art. 2 §i 3) si pentru primirea in§Iiintarilor (art. 3).
Autorizata se va cere cu cel putin 3 zile inainte. Se va
indica locul. data §i scopul intrunirei.
Art. 6. Pentru contraventiunile dispozitiunilor din art.
1-3 sunt responsabili nu numai convocatorii, aranjatorii
si conducAtorii Intrunirilor, ci §1 particlpantii.
Art. 7. Toate cluburile §1 societAttle cu scop politic sau
pentru desbaterea chestiunilor politice, sunt inchise. Infiin-
tarea de asemenea cluburi si societati noul este oprita.
ConducAtorii, fondatoril si membrii acestor societati sunt
culpabill.
Art. 8. C.61cdrile acestor dispozitiuni se vor pedepsi cu
Inchisoare pand la un an sau cu amendd pand la 5000
march. Se pot aplica si ambele pedepse Impreund. Coman-
dantii militari sunt competint1 pentru prescrierea pedepsei.
Guvernatorul Militar
(SS) Tfilff v. Tschepe u. Weidenbach
General de Infanterie.

www.dacoromanica.ro
 88

Ordonante diferite
Tuica, opre§te §i ea o clips atentiunea comandamentulul
armatelor germane. 0 ordonanta precizeaza tot ce se poate
preciza In aceasta materie.
3. Fabricarea de tuica din fructele recoltei 1917 este opritA.
4. Fabricarea tuicei din fructe din recolte anterioare, he-
buie Inceputa in aka mod ca ea sa fie deja terminate la
1 Julie 1917. ,

5. Contravenientele se vor pedepsi cu amends !Ana la

5000 lei §i cu Inchisoare pank la 1 an, sau cu una din
aceste pedepse.
Obiectele cari au servit la fabricarea prohibitA a tuicei
se vor putea Si ele sechestra".
In articolele 1 $l 2, germanii confisca el afirmA cA
platesc toate fructele din recolta anului 1917 _
I. Recolta de fructe a anului 1917 precum, fructe proas-
pete, fructe uscate sau maglun, se vor cumpara de care
Administratia MilitarA din Romania.
2. Culegerea §1 vanzarea fructelor crude este prin acea-
sta opritA".
Painea
Ordonanta poarta 'No. 146. 0 reclam in Intregime ;
Dis. pozifluni privitoare la painea integrala
Ridicandu se dispozitiunea oficiului de supraveghere a
Administratiei Comunale, publicata la 19 Aprilie 1917 pri-
vitoare la fixarea preturilor painei §i fAinei, se aduce la
cuno§tinta urmatoarele :
Cu incepere de la 16 Iunie con se va vinde In ora§ul
Bucure§ti, de are brutari, numai paine din fainA integralA
fabricate din faina ce a fost macinatA panA la 85 Ve.
Greutatea painei va fi de 880 gr. Jar pretul de vanzare
de 35 bani pc-lima.
Painile mici de 440 gr., ce se faceau Inainte, se suprimA.
In locul painei de 880 gr. de 35 bani, va putea brutarul,
la cerere, sa vandA 750 gr. Mina de grau integrala pe pre-
tul de 30 bani sau In masura disponibilitatei 1000 grame
malai pe pretul de 25 bard.
Brutarul nu va vindespalnea, faina de grau sau mAlai,
decat contra cartels.

www.dacoromanica.ro
 89

Cu incepere de la 16 lunie cor, este interzisa vanzarea

oricacei altfel de paine.
Se va pedepsi cu amends de 9000 lei §I cu Inch'soare
'pans la 6 luni sau cu una din aceste 2 pedepse, oricine
va contraveni acestei dispozitiuni.
Administratia Miiltara in Romania
Guvernatorul Militar:
(ss) Miff v. Tschepe u. Weidenbach
General de Infanterie.

Ridicarea clopotelor
Clopotele de la toate bisericile aflatoare pe teritoriul
Administratiunii Militare se reclandi $i sechestreazd pentru
scopuri de rdzboiu.
In fiecare localitate se lass un clopot la biserica, inainte
de toate clopotele care au o valoare istoricd.
Pentru Bucuregi se va regula deosebit luarea clopotelor,
in intelegere cu Conzandatura.
Masura aceasta, a fost aplicata Incepand c16 la 24 Apri-
lie 1917.
Fundafiunea ,Madona Duda" din Craiova
Reprezentant at guvernului in Eforia fundatiunil ,-,Madona
Dudu" se numeste dr I. Cernatescu din Craiova.
In locul representantului absent al celor ce apartin fami-
liei fondatorilor, se numeste efor consilierul de la Curtea
de Apel din Craiova, Th. Brailoiu.
Ordonanta poarta No. 101.

Controlal -populatiei
O severs ordonanta it prevede.
§ I. Dispun ca in teritoriul Administratiel Milltare din
Romania :
a) toti roman!' de sex masculin nascuti In anti 1877
pana la 1901 (ambit ani inclusiv); b) toti aces, cars au
parti:ipat la razboi ca inamici §1 nu au fost internati, de
aiemenea pi romanii ; c) toti strainil inamici, de ambele
sexe, Incepand dela varsta de 15 ani ; d) toate persoanele
de sex masculin, fara protectie, can tree de 15 ani, sa fie
pu§i sub supravegherea Birourilor de Control, ce s'au In-

www.dacoromanica.ro
 90

fiintat In Romania, la cari birouri §i dupd a caror dlipo-

zitiuni el trebuesc sA se prezinte odatd pe lurid.
§ 2. Cine se va sustrage acestei supravegheri, sau nu
se va prezenta punotual, la controlul ordonat, sau nu va
purta permanent asupra sa biletul de control, sau va Echi m13 a
domiciliul fail autorizatia Biroului de Control, va fi pe-
depsit dael dupd alte legi Si ordonante nu se prevede
o pedeapsa mai severs cu arest sau inchisoare pans la
6 luni sau cu o amendd pand la 3000 marci. Amenda se
poate aplica §i pe langa pedeapsa de arest sau inchisoare.
§ 3. In ceeace priveVe atitudinea celor supu0 controlu-
lui fatA de dispozitiunile Biroului de Control, vor putea fi
tra# la rcispundere 0 membra familiilor lor, inVtitpitorii,
preotii i comunele. i aceVa vor fi pedepsiti conform
articolului 2, dacd va cAdea In sarcina for o atitudine de
rea credinta sau neglijenta.
§ 4. Pedeapsa se va pronurta de tribunalele militare sau
prin dispozitiunl politiene§ti de pedepsire ale autoritAtilor
militare respective.
§ 5. Dada dispozitiunile mele nu vor fi executate du
con§tiinciozitate 1mi rezery dreptul.de a suprima libertAtile-
tuturor locuitorilor comunei respective i de a dispune o
supraveghere mai Indsprita sau mai intinse.
Abuzurile se pot astfel face lard tepid. InvatAtorii, preotii.
comunele, sunt la absoluta discretie a armatelor de ocupatie.

Sarbatorile
Germanii desfiinteaza toate sarbAtorile nationale roma-
ne§ti, §i ordonA ca sa fie trecute in randul zilelor de lucrti.
Ordonanta 25 e dud.
1. DupA legile romane§ti §1 ritul ortodox, se tin afard de
Duminici, urmAtoarele sarbdtori nationale §1 biserice§ti,
care pot fi sarbktorite de populatia romans in zilele ail--
tate mai jos, dap& calendarul gregorian, (stil nou):
Botezul Domnului -6 lanuarie
Buna Vestire 25 Martie,
InAltarea Domnului 17 Mal
Sf. Petru §i Pavel 29 lunie
Adormirea Maicei Domnuiui 15 August
Na§terea Maicei Domnului 8 Septembrie.

www.dacoromanica.ro
 91

InAltarea Sf. Cruci 14 Septembrie

Sf. Niculae 6 Decembrie
CrAciunul (ziva I) 24 Decembrie
CrAciunul (ziva II) 25 Decembrie
In toate celelalte zile, autoritAtile statului sl ale comu-
nelor fac serviciul, stabilimentele cornkrciale, industriale si
profesionale In functiune vor functiona si se vor /ndeplini
PucrArile agricole si silvize.
3. Termenele fixate de legl si decrete pentru vacantele
judecAtcqesti, Curti le cu Juri, examene de capacitate pen-
tru functiunea de judecAtor, se vor socoti deasemenea dupe
calendarul gregorian adicA vor Incepe cu 13 zile inainte
ca 'Ana acum.
4. Intru cat legile sau ordonantele prevld ore fixe pen-
tru acte oficiale, termene judecAtoresti, comunicAri, etc.,
orele respective vor fi cele ale Europei Centrale, fixate
pentru semestrul de lama si varA.
5. In toate documentele si actele oficiale, data si ora
va fl indicatA (?) exclusiv dupA calendarul gregorian si
ora Europei Centrale.
6. Contrarnientii la aceste dispozittuni se vor pedepsl
cu Inchisoare panel la 5 ani i cu amends pawl la 50000
lei sau cu una din ambele pedepse.
Tentativa de a contravene_ este deasemenea pasibila de-
pe deapsA.
Tribunalele Militare germane sau Comandantil militari
sunt competinti in aceastA materie.
Comandantul suprem
(Ss) v. Mackensen
General feldmaresal
* *
*
0 severs ordonantA opreste. vanatoarea, pentru per-
soane particulare".
Ordonanta No. 283, privind neglijarea tineretului"
opreste persoanele care nu au Implinit 17 ani sA viz!teze.
cinematografele, varieteurile, localurile publice de consu-
matiuni, MA a fi Insotiti de adulti.

www.dacoromanica.ro
 92

In afara de tinerii, maturi penalice§te, sunt pedepsi(i.

Tarintil, reprezentantil lor, educatorii, i proprietarli de
cinematografe, de Iocaluri de coasumatie.
Ordonanta No. 318 trece toate drepturile acordate Mi -
-nisterului Iddustriei, privind Academia de Inalte Studii Co-
merc;ale, Ministerului de instructie §i Culte. Ordonanta
e semnata de eolonelul Fleutsch.
0-donanta No. 324 spune :
Constatandu-se a majoritatea ofiteritor romani veniti
din Germania, nu mai peseda uniforme i ca procurarea
de uniforme noi, avandu-se in vedere lipsa de stofe, nu
esfe d, dorit, le permite ofiterilor romatii concediati in cu-
prinsul administratiei militare din Romania, de a purta
.hairie civile (fara banda la umar).
Banca Natlonala a Romaniei, e autorizata sä primeasca
depozite sere fructlficare §1 in acest scop sa emits bo-
-nurl de cassa producgtoare de dobanda.
Multe modificari se aduc Legei Monopolurilor. 0 noun
organizare se dA Regiei Statului, prin regulamentul. publi-
-cat de nemti in ordonantele No. 155 din 18. Mlle 1917,
102, 101, 68, 69, 243 §i 295
Ele fixeaza pretul sarei, ordona predarea tutunului Ad-
iministratiel Militare, sabilepe pretul chibriturilor. etc.

www.dacoromanica.ro
 INCH EERE
Cititorul a putut cunoa§le textul oficial. Intreg aproa-
pe al tuturor ordonantelor lui von Mackensen, date la*
Bucure§ti.
E nevoe sa apropiem acum aceste masuri, de a§a nu-
-mita organizare, cu documente precise, cu fapte In afar&
de discutie, Cu declaratiuni clnstite, ca sa ne putem lamure
viata dusa de ai no§tri, de cei rama§1 atat amar de vreme-
sub calcaiul prusacului.
In fata- mortis, nu au fost lag germanii.
Dar, e tot a§a de drept ca sufletele for nu s'au Infiorat
de sentimente omene§ti.
Pe unde au trecut, ruina §I parjolul §i-au Intins pustii-
rea. Jalea §i mizeria au ramas stapanitoare.
Necinstea §i cruzimea au flancat pretutindeni .armatele
imperiale.
Lealitatea germana nu a existat, nici chiar in fata du§-
manului leal §1 dezarmat.
Caci, sa nu uitam o clips, ca razholul for trebuia sa
fie fulgerator.
Li_s'au pus Ina bariere de netrecut. In fata ambitieu
nemasurate de dominatie, europeana intai, mondiala apol,
s'a ridicat napraznica, torta morala a popoarelor lumei.
S'au oprit batalioanele Kaizerului, buimacite §i decimate_
Li se naruiau, ca sa nu, se mai poata ridica vre o data,
planurile nebune§ti de heghemonie.
Ura lor, ura navalitorilor, a devenit atunci furibunda.
Nici o margine nu a ingradit o. Nimic nu a putut Indulci
setea de razbunare a unui popor intreg.
Au schimbat deodata tactica Iuptei. Nu au mai ales mij-
loace. Tot ce putea distruge, §i pustii, tot ce putea sa in-
frico§eze §1 sa ademeneasca, a exit din arsenalul forrnida-
bilei for organizatii.
Pe unde a aparut prusac, au plata nevinovati.
coiful
multi, femei §i copii,indrazneala sa ereada ca mila e
§i ea in sufletul cotropitorului.

www.dacoromanica.ro
 94

Au bombardat ora§e deschise. Au mitraliat batrani §i fe-

mei §1 copii, la seceri§. Nu au ultat nici culturile microbi-
lor. Vietntile acestea au fost §1 ele chemate sA sprijine
nemnsuratul orgoliu al poporului ales.
* *
La noi, ca aiurea, ca in Beigla, ca in Serbia.
Avem la indemarIA o parte din ordonantele date de von
der Go lz, mai In urma von der Golz pa§a, guvernatorul
Belgiei, populatlei neferlcitei tad. Volumul tipArit la Haga
§1 Insotit de foarte restranse comentarii, e al d-lor Charles
i- luberich §1 Alexander Nicol Speyer, doctori, in drept tt
unul profesor de universitate.
In toate ordonantele de acolo, se poate vedea buns
vointa- autoritatei ocupante.
In realitate, s'a procedat altfel La noi, in imprejurAri
oarecum deosebite, Pumnul de Fer nu a putut sA exceleze
.prin blandete.
S'a incercat sA se salveze aparentele. Interese superioare
cereau Komandaturilor din Romania sA alba oarecare grije-
de agricultori. Dar,, pe- de alts parte, un regim de mare
severitate s'a abatut asupra vietei pa§nice a °raptor ro-
mane§ti.
* *

Vecinii no§trii dela sud §1 dela nord, au avut in sfar§it

posibilitatea sA- §i arate toatA neimpAcata for urn.
Ora§ele dunArene an fost jefuite. Oameni schingiuiti Si
omorati. Chiar in Bucure§ti, excesele bulgare§ti au trecut
in loc de frunte.
Nu e nicr o indoiala ca Ungurii s'au purtat la fel. Si
uncle nu se putea deslantui setea de rdzbunare asupra
°raptor, plateau a§a de scump prizonierii §i ostaticii no§tri.
Nemtii an organizat chipurile, tot teritoriult afard de
Cadrilater.
Acolo au ramas stdpani, bnlgarii. indicatii pretioase arata
insA ca influenta bulgareascA a putut inraun pand la un
punct, viata Dobrogei intregi.
Cu ce restrictiuni, nu §tim cu preciziune. In tot cazul,
in Dobrogea controlul §i ordinea publicA sunt in mana
.germanilor.
' *
* *
In ora§ele marl, devastArile s'au practicat in voe, catva
timp. Apoi jaful s fost organizat.

www.dacoromanica.ro
 95

Buns oard la Craiova.

Nemtii intra in oral, adund alimentele de la cei cu stare,
§i.anunta ce le distribue famillilor sarmane.
Dar grosul trupelor nemte§ti soseste. Si, odata cu forta,
se schimba toatA atitudinea armatelor straine.
Se iau alimentele. Se dau severe publIcatii, Oameni de
seams sunt pu§i sa curete Parcul si se mature strazile.
Cine se opune, e pedepsit, de oarece contravine unei
nevinovate ordonante, care prevede refuzul de munca....
La Bucuresti si mai in toate ora§ele, devastari ordonate
au avut loc.
S'au confiscat de toate. S'au ridizat toate luorurile nece-
sare Autoritatei Germane. S'au rechizitionat marfurl. Un
mecanism formidabil a adunat si a imprastiat in Germania,
sau in tail aliate, tot ce s'a putut stoarce din tara invadata.
In ordonante severe, germanii opresc taerea vitelor. Zia -
-rele ce apar la Bucuresti, vorbesc de birturi in care se
serves,: mancari cu carne, §1 fripturi, la orice ore I Pe cine
-sa credem ?
Am putut vedea ostatici romani cari spuneau el la
Trolan, in Bulgaria, au dus-o ceva mai bine, de cat in la-
garele de ostatici organizate de nemti In Romania.
Cu o rare u§urinta, bac§isul a ajuns un mijloc de castig
pentru cotropitori.
El l'au gasit la noi. Dar l'au organizat de minune, trans-
formandu-1 intr'o institutie importanta a diferitelor State
Majore mai mult sau mai putin economice.
Germanii au incercat sa scadd cursul leului. Au trebuit
sa renunte insa la aceastA noun tentative
Ei sunt foarte ingrijati de situatia pe care o vor avea
dupe razboi, in tarile cu cari sunt in conflict.
Vorbesc cu teams de ceeace are se urmeze.
El recunosc cu regret ca sufletul romanesc, e ostil cu
totul oricarei apropleri de grupul centralilor.
Nu se sfiesc sa Isi arate regretul ca din jocul intam-
_plarei, au ajuns.aliatii dusmanilor nostri, bulgarii.
*
*
Admirabila rezistenta de la Marasesti, a starnit o admi-
ratie adeseori fat*, a autoritatei germane in Romania.
Nu au 'pentru armata noastra, decat laude. ,
Stima lor, s'ar parea ca e sincere cel putin in parte,
cari marturii serioase, ne fac sa credem ca o ward ame-
liorare s'a produs in atitudinea, Oita atunci provocatoare
si insultdtoare a nemtilor, fate de cel rama§i:

www.dacoromanica.ro
 96

Orase le, cum am mai spus, au suferit mai mull de pe-

urma atat de nejustificatei severitdti a Komandaturilor.
Copiii, pArd si nevinovatii copii, speriati de pedepsele si
amenzile ce curgeau si curg, cunosc pe de rost ordonan-
tele germanilor.
lar un bdtran, intr'un oral apropiat de front, spunea
unul fugar, care a venit, la noil
.- Ce sd facem cu dusmanul ? Ne lasd sd murim de
foame. I ne persecutd fail mild !
*
* *
'0 apasare dureroasa, stdpaneste sufletele mAhnite ale-
celor rdmasi.
Amaraciunea lor, o creste si o turburd In sfintenia ei,
vederea puterel nemiloase a Pumnului de Fer.
Totusi el rabda, tacuti, si asteaptd cu Incredere.
Nimtni si nimic nu le zgudue credinta in zlle bune, si
sperantele for renasc, cu cat e mai lung drumul grelelor
incercarl.
Ajung la not urdrile de bine, Inldcrdmate, din inimile
romanesti care bat pentru tarn, si pentru cei plecati .

Tarla for sufleteascd nu le-o poate sfardma 'foga ,,Pum-

nulul de Fer", nemilos cu cei slabi si WA aparare.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro